This is a reproduction of a library book that was digitized

by Google as part of an ongoing effort to preserve the

information in books and make it universally accessible.

https://books.google.com
|
 EH

- H-
H
-
H _ -
. -
H
-
-
_
- J-
H -U- -
HH
JH
J

H -
- - J
-
HH
H
H H
H-

H
H
E -
"
J
J ----------------------------

-
 | IBRARY OF THE

UNIVERSITY OF |LLINOS

AT URBANA-CHAMPACN

ajeze 458

Beeee
 LIBRARY OF THE

UNIVERSITY OF |LLINOS

AT URBANA-CHAMPAICN

ajeze 458
S
- -- - - - - - - - - - - - - - - - -- -
- - - - - -
- - - - - - - -

- - - - -- -
-
-- -- - -

-- -
-

DESBATERILE

SENATUL

- pe 1898-99.
-----------------------

-
-
\

-
-

-- ---
--

--
-
-
 f'
ı l
,f 4 la
_ |
t. 'Î A 'a

Q 'I .
i a' "
In
':.`.,ı

î am'sfıfcr]
g :Hillerin:

ı' J Ÿ'drŢ,

ww;
f ' ıpatnm
.îšälţiilfill'
äţwn» a N
lLŞm Î* 1:..

In: J F
ı .
I
ı l I "

*__-d u“\ J

L.-T___ i

DESBATERILE
SENATUL
SINEA DINARĂ 188–99
legiul de deschidere a Corpurilor le
#, citit de M.S. Regele la 15 Noem
re.
„ Domnilor Senatori,
„Domnilor Deputaţi,
„Deschidénd a patra sesiune or
dinară a acestei legislaturi, Simţesc
o deosebită plăcere a Mé regăsi
astădi în mijlocul Domniilor-Vós
stre şi a vă saluta cu căldură.
Mulţumind cu toţi Cerului, că
o recoltă mulţumitóre a urmat
dupe un an de grijă şi de necazuri,
putem privi viitorul plini de în
credere, mai ales acum, când men
sţinerea păcei continuă a fi preo
Cuparea tutulor guvernelor.
- Constat cu mândrie că, în a
acestă situaţiune, România e în
onjurată de simpatiile generale
şi că relaţiunile nostre cu tite
Statele sunt din cele mai cordiale.
Cu prilejul visitei ce am făcut
Împăratului Rusiei,"Mi sa dat de
lajestatea Sa numeróse dovedi
"e adevărată prietenie.
"Primirea ce Mi sa făcut, a fost
* atât de simpatică, pe cât de
”lucită, şi în tită călétoria Mea
- Rusia, am védut, cu o deose
*mulţumire, că amintirea con
*ităţi de arme, consacrată
"" 9piile Bulgariei, a rămas
neatinsă.
***. la Monitorul oficial No. 182.
SENATULUI
» In cursul anului am fost şi la
» Viena spre a îndeplini o dure
a rósă datorie, asistând la înmor
- mîntarea Impărătesei şi Reginei
» Elisaveta şi exprimând prin grai
„ Majestăţei Sale Impératului Fran
» cisc Iosif via parte ce am luat,
„, dimpreună cu ţara Mea, la marea
„ nenorocire de care a fost lovit, şi
„, care a deşteptat pretutindenea
„ simpatiile cele mai calde pentru
» răposata Impărătésă.
„ Gróznica crimă de la Geneva a
„ îndemnat pe guvernul Italiei a lua
„ iniţiativa unei conferinţi în scop
„, de a stabili o înţelegere spre a
apéra Statele în contra uneltirilor
„ anarchiste. Guvernul Metă a decis
- să ia parte la acéstă întrunire in
ternaţională.
„ România a mai fost invitată şi
„, va participa încă la o altă confe
„, rință datorită generósei iniţiative
„, a Majestăţei Sale Impératului Ne
„, culae, şi care va urmări ţelul no
„ bil şi înalt de a asigura popore
„ lor o eră de pace îndelungată,
„, Domnilor Senatori,
„, Domnilor Deputaţi,
„ Lucrările sesiunei actuale vor
„ privi mai ales resolvirea proiecte
„ lor de lege rămase din sesiunea
„ trecută şi examinarea budgetului
general al Statului.
„ Anul budgetar curent presintă
„ o situaţiune normală, căci se va
„ solda cu un excedent. Tinta însă
- principală a lucrărei Domniilor
18 Noembre 1898
- Vöstre, ca şi a Guvernului Mei, va
a fi a menţine în mod constant
» echilibrul budgetar.
» Tractatele nostre de comercii
» încetéză într-un termen destul de
» apropiat şi este deci urgent a lua
a măsurile cele mai nemerite pentru
a ne da sémă de cerinţele şi ne
»voile nostre economice şi comer
- ciale, cărora se cuvine a li se da
o direcţiune statornică.
In sesiunea trecută aţi îndepli
» nit o reformă însemnată prin vo
- tarea lege instrucţiunei publice.
» Rëmâne acum să isprăviţi acéstă
frumósă operă prin votarea legei
învețământului profesional, spre
» a da tinerelor generațiuni o direc
» țiune practică, corespundătóre cu
» avèntul economic al Térei.
» Precum în cei-alţi ani, solici
» tudinea Domniilor-Vóstre se va
întinde şi acum asupra desvoltă
rei armatei, care va răspunde tot
d'a-una la încrederea ce Naţiu
» mea pune în ea.
- Domnilor Senatori,
» Domnilor Deputaţi,
a Naţiunea a întreprins o muncă
neobosită, condusă cu multă in
ţelepciune şi încoronată cu mari
succese. Fie-care an însă lărgesc
cercul nostru de activitate şi con
a lucrarea tutulor este de nevoi
- pentru a înălţa şi a întări Patria,
Urez ca lucrările Domnilor
n Vöstre, pe cari Dumnedeü să le
bine-cuvinteze, să fie cât se pot
2 DESBATERILE SENATULUI
„, mai rodnice pentru scumpa nőstră
» Românie.
» Sesiunea ordinară a Corpurilor
» legiuitóre este deschisă «.
CAROL
Preşedintele consiliului miniştrilor şi ministru al
afacerilor străine, D.Sturdza.
Ministru de interne, M. Pherekyde.
Ministrul agriculturei, industriei, comerciului şi
domeniilor, A. Stolojian.
Ministrul financelor,G. D. Pallade.
Ministrul justiţiei, C. I. Stoicescu.
Ministrul răsboiului, General de divisie A. Be
rendei.
Ministrul cultelor şi al instrucţiunei publice, Sp.
Baret.
Ministrul lucrărilor publice, Ion I. C. Brătianu.
No. 3,300.
15 Noembre 1898.
Bucuresci.
ŞEDINŢA DE LA 15 N0EMBRE 1898
Preşedinţa d-lui Gane N., preşedinte,
asistat de d-nii secretari ai biuroului Al.
Viişoreanu şi Al. Constantinescu.
– Şedinţa se deschide la ora 1/, dupe
amiadi.
– Dupe citirea apelului nominal, d. pre
şedinte, cu învoirea d-lor senatori, ridică
şedinţa şi anunţă pe cea viitóre pentru a
duoa di, 16 ale curentei, la orele 2 p. m.
-- "
-------
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
----------------------------------
ŞEDINŢA DE LA 16 N0EMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte Petre
Orbescu, asistat de d-nii secretari ai biu
roului Constantinescu Alex., Bucşenescu C.
dr., Petrini Paul dr. şi Viişoreanu Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 96 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 20 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavii :
D-nii: Borş Ioan, Simulescu G. Dim.,
Şoarec Const.
In congediu :
D. Sabin G. dr.
Nemotivaţi :
P. S. S. Episcopul de Huşi, d-nii: Anas
tasiu Tache, Balli M. Costache, Cassoti P.,
Chircu Toma, Eremia G., Ioaniu D. Ioan,
Langa Ion Const., Moisescu Dim., Mortzun
Em., Porumbaru Radu, Racoviţă C., Răi
leanu Costache, Rosetti Matei, Stătescu
Eugeniü, Exarcu G.
– D. secretar, Al. Viişoreanu, dă citire
următórelor cereri de congedii cari se acordă
succesiv :
D-lui senator Borş. . . . . . 6 dile
dr. Sabin . . .6 n
n Şoarec . n
r 5
» n Simulescu . 8
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor
senatori, conform regulamentului trebue să
procedăm la alegerea preşedintelui mai ân
têiü, şi apoi a celor-alţi membrii ai biurou
lui. Alegerea se va face prin apel nominal.
D. secretar e rugat să facă apelul d-lor se
natori.
– Se procede la alegerea preşedintelui
Senatului prin apel nominal.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 93
Bile albe . . . . . . . 24
Voturi exprimate . . . . 69
Majoritate absolută . . . 47
Aú întrunit :
D. N. Gane .. . 67 voturi.
n G. Mârzescu . 1 vot
n V. A. Urechiă . . . 1. n
Prin urmare, proclam preşedinte al Se
natului pe d. N. Gane. (Aplause).
D. preşedinte, N. Gane (ocupă fotoliul
preşedinţial): D-lor senatori, vă mulţumesc
din tótă inima pentru marea onore ce 'mi-aţi
făcut de a mă alege şi de astă dată ca preşe
dinte al acestui Inalt corp. (Aplause pre
lungite).
De astă dată, d-lor, situaţiunea politică a
partidului nostru se presintă în condiţiuni
mai avantagićse în urma isbândei ce am avut
în alegerile comunale din tétăţéra. (Aplause).
Dar tocmai pentru acésta, d-lor, suntem
datori, în schimbul încrederei ce ne-a ma
nifestat ţéra, să punem o muncă stăruitóre
şi rodnică în examinarea şi discutarea legi
lor cari sunt la ordinea dilei în acestă ul
timă sesiune a Parlamentului.
Cred, d-lor, că sunt interpretul majori
tăței Senatului, asigurând guvernul de con
cursul şi sprijinul nostru cel mai sincer şi
mai leal în îndeplinirea mandatului ce avem
de la ţéră, ca să ducem la bun finit misiu
nea nőstră, a partidului naţional-liberal.(A
plause prelungite).
Sfîrşesc, d-lor, mulţumindu-vă încă o-dată,
şi vă rog să păşim mai departe la lucrările
Senatului.
Procedăm, d-lor, la alegerea a patru vice
preşedinţi, conform regulamentului.
– D-nii senatori procedéză la votarea a
4 d-ni vice-preşedinţi, dupe apelul nominal.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 85
Voturi exprimate . . . . . 79
Majoritate absolută . . . . 39
18 Noembre 1898
Aú întrunit :
D. general Budişteanu 67 voturi.
n N. Crătunescu . . 68 n
n Al. Nicolaidi . . . 68 -
n P. Orbescu . . . . 57 m
V. A. Urechiă . . . 20 m
m
Buletine albe 5; cele-alte voturi s'ală
repartisat la alţi d-ni senatori.
Prin urmare, proclam vice-preşedinţi ai
Senatului pe d-nii: general Budişteanu, N.
Crătunescu, Al. Nicolaidi şi P. Orbescu. (A
plause).
D. general Budişteanu: D-lor senatori,
vă mulţumesc de onórea ce aţi bine-voit
a'mi face şi ţii, ca şi în sesiunea trecută,
să vă asigur că, atunci când voi fi chemat
să presidez desbaterile d-vóstre, voiü aplica
regulamentul cu aceeaşi imparţialitate pen
tru d-vóstre toţi. (Aplause).
D. Al. Nicolaidi : D-lor senatori, rolul
nostru, ca vice-preşedinţi, se reduce la o a
plicaţiune justă a regulamentului. Trecutul
meü cred că servă de garanţie, atât majori
tăței cât şi minorităţei, că în mine vor găsi
în tot-d'a-una un interpret imparţial al a
cestui regulament; deci, nu 'mi rămâne alt
ceva de cât să vă mulţumesc cu sinceritate
de marea onóre ce "mi-aţi făcut. (Aplause).
D. N. Crătunescu : D-lor senatori, per
miteţi'mi şi mie să vă aduc mulţumirile mele
profunde pentru distinsa onóre ce "mi-aţi
făcut.
Nu cred că voi răspunde mai bine la
acéstă onóre de cât asigurându-vă că voi
căuta să aplic fidel şi cu imparţialitate re
gulamentul acestui Inalt corp.
Incă odată, d-lor, vă mulţumesc pentru
încrederea cu care m'aţi onorat. (Aplause).
D. P. Orbescu: Mulţumesc cu adâncă re
cunoscinţă onor. Senat pentru onorea ce
"mi-a făcut şi declar că mă voi sili să înde
plinesc sarcina ce "mi-a dat, aplicând regu
lamentul cu imparţialitate şi sfinţenie. (A
plause).
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, proce
dăm acum la alegerea a 8 secretari.
– D-nii senatori proced la alegerea a 8
d-ni secretari ai biuroului.
* D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 64
Voturi exprimate . . . . . 64
Majoritatea absolută . . . . 33
Aú întrunit :
D. dr. C. Bucşenescu 59 voturi.
n Al. Constantinescu 60 »
- C. Climescu . . 60
- Al. Filipescu . . 60
n dr. Iovitz . . . 59
dr. Petrini-Paul . 59
n C. Poroineanu. . 59
» Al. Viişoreanu. . 59
Aü mai fost şi 2 buletine albe şi 4 îm
părţite la diferiţi d-ni senatori.
Prin urmare, declar secretari ai biurou
lui pe d-nii: dr. Bucşenescu, Al. Constan
tinescu, C. Climescu, Al. Filipescu, dr. Io

iu, dr. Petrin-Paul, C. Poroineanu şi Al.
Tişranu. (Aplause)
Acum procedăm la alegerea chestorilor.
- D-nii senatori proced la vot.
preşedinte, N.Gane: D-lor senatori,
șultatul votului este următorul:
i Votanţi . . . . . . - - - 61
Voturi exprimate . . . . . 60
Majoritate absolută . . . - 31
Ai intrunit:
D general Catargi 60 voturi.
- G. Exarcu . . 60 -
- Gr. Cireșanu . 60 - Mateiü Rosetti, Iorgu Gâlgă, Petre Carp,
- colonel Negel 54 in
Prin urmare, proclam chestori pe d-nii:
arul Catargi, G. Exarcu, colonel D. Ne
gl şi Gr. Cireşanu,
), colonel V. Obedeanu: Să procedăm
la tragerea la sorţi a secţiunilor.
general Catargi: Putem trage la
siţi secţiunile.
preşedinte, M. Gane: Vom procede la
ingerea la sorţi a celor 5 secţiuni.
Secţia I
D-ni: Cantacuzino Gh., Catargi Gh. (ge
ani, Cornel Vasile, Dumitrescu Procopie
I„Nicolaă Sache, Băicoianu Al., Brabeţeanu
„Fulger G., Nicolaid A. D., Budişteanu C.
*min.55:
-
DESBATERILE SENATULUI
(general), dr. Iovitz, Isvoranu Ilariu, Ionescu
Nicolae, Bucşenescu C. (dr.); I. P.S.S. Mi
tropolitul Primat; d-nii: Pascal Aristid,
Eremia Gg, Exarcu Gg, Micescu Dimitrie,
Micescu Nicolae, Moisescu Dimitrie, Mănescu
N. Călăraşi, Michălescu Vasile dr.
Secţiunea II
D-nii: Eugenii. Stătescu, Al. Filipescu,
I. D. Ioaniu, G. Grădişteanu, Dim. Donici,
Vasile Obedeanu (colonel), N. Gane, Catargi
Lascar, Al. Mortzun, G. Meitani, G. Russu,
Paul-Petrini (dr.), Răileanu C., Rose Ştefă
nescu, Emil Samson, Gr. Cireşeanu, Vasile
Cristopol, I. Nica Constandache, Procopie
Cassotti, Stancu Bechianu.
Secţiunea III
D-nii: Berendei A. (general), Sabin Gh.
(dr.), Budişteanu - Al. (colonel), Constanti
nescu Al., Boloescu Stroe, Climescu C., Cio
lac Ilie, Cavaliotti Gh, Manoliu Gh. (căpi
tan), Crătunescu N., Chircu Toma, Negel D.
(colonel), Costescu-Comăneanu C, Culcer
D. (dr.), Borş Ión, Sturdza A. D., Mortzun
Em., Monteoru C. Gr, Sefendache Gh., Leo
nescu Em., Racoviţă Constantin, Radovici
Gh., Lupescu Gh.
-------------909-------------
Secţiunea IV
D-nii: Poroineanu C, Porumbaru R.,
Boboiceanu D., PetrescuP, Parpalea Gheor
ghiu Şt, Petrescu Antache, Poni P,,Şişman
Şt. (general); P.S.S. Episcopul de Râmnic;
d-nii: Atanasiu T., Antonescu Anton, Şte
fănescu Gr.; I. P. S. S. Mitropolitul Moldo
vei; d-nii: Orbescu P., Angelescu Gh. (ge
neral); P.S.S. Episcopul Dunărei-de-Jos;
d. Anastasiu Tache ; P.S.S. Episcopul de
Argeş, P.S.S. Episcopul de Huşi; d-nii: Te
leman C., Viişoreanu C. Al., Vergati El,
Vulturescu Gr.
Secţiunea V
D-nii: Perietzeanu St. Buzăü, Urechiă V. A.,
Tabacovici Chr., Dornescu T., Polizu-Micşu
nescu, Şoarec C., Săndulescu-Nenoveanu ;
P. S.S. Episcopul de Roman; d-nii: Maio
rescu Titu, Manolescu (dr.), Langa I. C.,
Balli M. C., Mârzescu G., Simulescu Dim,
Schina M., Trestian N. (colonel), Zăgănescu
C, Fotino Andrei dr. (general), Manu G.
(general), Vizanti A., Panu G., Urseanu Va
lerian; P.S. S. Episcopul de Buză; d. Ve
riceanu Al.
D. preşedinte, N. Gane: Ne mai fiind
nimic la ordinea dilei, ridic şedinţa. Şedinţă
publică mâine. " "
– Şedinţa se ridică la 4 /, ore p. m,
anunţându-se cea următóre pentru a duoa
di, 17 Noembre, la orele 2.
DIRECTOR GENERAL, CoNST":35:”
 AN ROMĂ

C0prindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1834, precum şi diferite
d0cumente istorice parlamentare, se află de vîndare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următorele preţuri:
Lel B. Lei
Tom I, partea I, apărut în 1890. . . . . . . . . . . . . . 6 40 - ve .. ......................"
I, n II. n - 1893. . . . . . . . . . . . . 3 –
n Il, r –, - » 1892. . . . . . . . . . . . . . 6 90
n Vl, • 1 şi II, 6 - 1896 . . . . . . . . . . 9
n Ill, a I, - n 1892. . . . . . . . . . . . . . 5. 75
- III, n II, 3 - 1893. . . . . . . . . . . . . . 4. 20 n VII, n. I şi II, n. n 1896 . . . . . . . . . . 10
IV, a I, - - 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 • VIII, - I şi II, 3 - 1897 . . . . . . . . . . 7 (J

Cei carii doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, Vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale,

\0,2
SENATUL
5E RINARĂ 188–98
---------------------------
şan, I. LA 1 NOIEMBRIE 188
plinţa d-lui vicepreşedinte, P-9
„asistat de d-nii secretari ai buro
Hanescu Const. dr. Constantinescu
„ptrii Paul dr. şi Filipescu - Alex,
Lșița se deschide la orele 2, fiind
saj 96 d-ni senatori,
LS, raspund la apelul nominal 20 din
șutori, şi anume:
Bolnavi :
Angelescu G. (general), Borş
In congediu :
I), Sabin G. dr.
Nemotivaţi:
Anastasiu Tache, Bali M. Co
„Chircu Toma, Ioaniu D. Ioan, 19
Cast, Lupescu George, Moisescu -
George,
"p, gratar, Al. Viişoreanu, dă citire
imarului şedinţei precedente, care 9 *
probă. . cuvantul ca să anunţaţi interpel”,
- D. secretar citesce adresa Adunări
putaţilor, prin care se comunică consti”
rea biuroului Séă.
– Senatul ia act.
–Se acordă un congedii de 2 Gile d-l
general G. Angelescu,
- Se dă citire telegramei d-lui senator
Racoviţă, prin care "şi dă demisiunea de *
resentant al colegiului 1 de Senat
Tecuci.
Voci: Se respinge.
Alte voci: Să îşi arate motivele,
D, vicepreședinte, P. Orbescu: Con
form regulamentului, demisiunea trebuie să
fie pusă la vot prin bile.
Voci: Se respinge prin aclamaţiune
D. vice-preşedinte, P.0rbescu: Primirea
au respingerea demisiune trebue să se facă
prin scrutin secret.
colonel Al. Budişteanu: S'a respins
demisiunea prin aclamaţie.
D, vicepreşedinte, P. Orbescu: Iată ce
Art. 9. - Demisiunea unui senator ve
rificat se adreseză preşedintelui, care o su
pune la cunoscinţa Senatului în acea şedinţă
al la şedinţa urmátóre cel mai târzi.
"totul se face prin scrutin secret şi cu
9, Costescu-Comăneanu: Acesta în
:ei, dar nu când s-au
unanimitate o respinge,
Anexă la Monitorul Oficial. No, 183,
–----------------
DESBATERILE SENATULUI
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Nu pu
tem călca regulamentul. Pun dar la vot cu
bile demisiunea d-lui senator de Tecuci,
C. Racoviţă.
–Se procede la vot cu bile.
D. vice-președinte, P. Orbescu: D-lor
senatori, resultatul votului este următorul:
Votanți . . . . . . . . . - - 9
Voturi pentru respingerea demisiei. 50
Voturi pentru admitere . - - - - 9
Prin urmare, Senatul a respins demisiu
I1693,
D-lor, Senatul a avut durerea să piardă
trei din colegii săi: pe d.C. Esarcu, la a că
rui înmorméntare a asistat d. N. Crătunescu
din partea Senatului; d. I. F. Robescu şi
Radu Campiniu, pentru care cred că autori
sați biuroul să comunice familiilor condole
țeie şi regretele nostre în semn de venera
ţiune a memoriei acestor colegi,
Declar dar vacante: colegiul I de Putna,
- D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Acum
al II-lea de Ilfov şi al II-lea de Brăila. Tot
dro-dată, vă fac cunoscut că d. Bastache 9.
a fost numit prefect,
Declar dar vacant colegiul al II-lea de
Vaslui:ă.
D, T. Maiorescu: D-le preşedinte, dupe
precedentele admise până acum, Corp***
itare, camera şi Senatul, sunt cont
Iată ce sa ales preşedintele, vice-Pre*
#, secretari şi chestorii, chiar dacă nu
la incă comisia de petiţiuni ori comisia de
spuns la Mesagiul Tronului. Daca ***
a acest precedent, atunci vă rog sh”
a mi'da cuvântul pentru a anunta
interpelare,
"vice-președinte, P. Orbescu: Ave
p, T. Maiorescu: Am onóre a inter
la pe d. ministru preşedinte P****
de culte şi instrucţiune publa. *
:efului d-lor de a plăti pe 9
Slae şi gimnasiului român din B9% *
„de 38.500 lei, prevădută în duo
legi speciale ale Statului ro.
R: pe d. ministru preşedinte şi pe *
„: cultelor să binevoiască ani. *
in care vor să desvolt acest ***
-, dupe regulament. Dacă voi *****
acum, sunt gata, sau dacă voesc***
are de cele trei dile regulamentare. *
3 -lor, şi ei sunt la dispoziţie
d-lor.
D. preşedinte al consiliului, Din- 4.
Sturdza "Dreptul regulamentar nu se P*
lua.
D. T. Maiorescu: Atunci voi depune
interpelarea înscris la bar
p"vice-preşedinte, P.0rbescu: Se va
comunica interpelarea guvernului. La ora
mea ilei avem acum tragerea la sorti. P”
tru comisiunea de verificare a titlurilor nou
ilor aleşi senatori,
- se procede la tragerea la sorţi a 7
d-ni senatori,
p. vice-preşedinte, P. Orbescu: Ată eșit
următorii d-ni senatori în comisiunea pent”
tru verificarea titlurilor nouilor aleşi
D-nii: Andrei Vizanti, Balli M. Costache,
5
Valerian Urseanu, Petrescu Anache. "**
ghe, Monteor C. Gr, BoboiceaP.
"comisiunea de indigenate au *
prin tragere la sorţi, d-nii general,99
G. ştefănescu, Chircu Toma, ora 9,
Emanoil Leonescu, George Lupescu, 9
G. Iorgu.
D. vice-președinte, P. Orbescu: Acum
procedăm la votarea a 7 membri în co
siunea de petiţiuni.
–Se procede la vot prin bilete,
D. vice-președinte, P. Orbescu: Resul
tatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . - - - - -9
Bilete albe . . . . - - - - - 9
Voturi exprimate . . . . . . -9
Majoritate regulamentară - - - - 32
Ai întrunit 62 voturi şi sunt proclamaţii
aleşi d-nii: general Angelescu, V. Christo
polu, C. Climescu, Al. Constantinescu, G.
Esarcu (Bacău), Dr. Iovitz, Al. Vericeanu.
vom procede la alegerea comisiune de rés
puns la Mesagiul Tronului, care se compune
din 5 membri.
– Se procede la vot.
D. vice-președinte, P. Orbescu: Resul
tatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . . . 58
Majoritate regulamentară . . . . 32
Bilete albe . . . . . . . . . 1
Aü întrunit câte 57 voturi d-nii: Polizu
Micşunescu, Poni Petre, M. Schina, Eug.
Stătescu, G. Mârzescu, pe cari îi proclam
aleşi.
Procedăm acum la alegerea a trei mem
bri la Casa de depuneri şi consemnaţiuni.
D. colonel Al. Budişteanu: Cer cuvântul.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Aveţi
cuvântul.
D. colonel Al. Budişteanu: D-lor sena
tori, mai ântâi de töte vă rog să 'mi per
miteţi să mulțumesc lui D-deú că a dat
sănătate şi că a întărit inima primului-mi
mistru ca să resiste la töte atacurile nedrepte
îndreptate în contra d-sale, şi că ast-fel ne
aflăm cu toţii în a patra sesiune a acestei
legislaturi. Am convincţiunea, d-lor senatori
cum cred că o veţi fiecare din d-vstre
partidul liberal va guverna ţara încă nu
timp, pentru că ţéra aşa vrea, şi când ţéra
vrea aşa, fie-care, mic şi mare, să facă bine
să îşi plece capul. "
Avem în capul partidului, ca şef al nos.
tru şi ca prim-ministru, un bărbat înţelept
extra-muncitor, învăţat, un om de stat :
cunoscut de diplomaţia cea mare a Europei
simţeam trebuinţă să dic aceste cuvinte,
d-lor, şi vă rog să mă iertaţi că mamabau
niţel de la cestiune.
Trec acum la cestiune,
Senatul are să aleagă o nouă comisiune de
trei membri în consiliul de administraţie a
Casei de depuneri, consemnaţiuni şi ec.
1019,
Pöte că voinţa Senatului este de a alege
pe foştii membrii din sesiunea trecută. Fiind
că am făcut şi ei parte din acestă comisiune,
(6
mă îngrijesce ideea de a mai fi ales. Am luat
dar cuvêntul ca să vă rog să nu mă mai
alegeţi pe mine.
O să mă întrebaţi pâte de ce. Negreşit că
întrebarea este fórte naturală, dar vă rog
să 'mi permiteţi să vă explic altă-dată acest
de ce, căci acum nu este vreme de asemenea
explicaţiuni.
Vă rog, dar, încă o-dată, să nu mă mai
alegeţi pe mine, căci nu mă voi duce.
Am dis.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Proce
dăm acum la alegerea a trei membri în con
siliul de administraţie a Casei de depuneri
şi consemnaţiuni:
– D-nii senatori proced la vot.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . 52
Majoritatea regulamentară . . 32
Sunt aleşi d-nii: Vizanti Andrei, Eliodor
Vergati şi colonel V. Obedeanu.
D. colonel V. 0bedeanu: D-lor senatori,
n'am solicitat voturile d-vóstre; încrederea
ce o pune onor. Senat în mine, mă măgu
lesce.
Mă voiü sili a corespunde acestei încrederi
menţinând sus şi tare creditul acestei insti
tuţiuni a Casei de depuneri, consemnaţiuni
şi economie, care a adus şi aduce cele mai
mari servicii țărei.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Acum
procedăm la alegerea unui membru la Casa
dotaţiunei 6stei.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 54
Majoritatea regulamentară. . 32
Aü întrunit 52 de voturi, d. general G.
Angelescu şi 2 voturi d. căpitan Manoliu.
Prin urmare, proclam ales pe d. general
Angelescu.
Procedăm acum la alegerea unui membru
la Casa rurală.
D. căpitan Manoliu: D-le preşedinte, de
şi în regulamentul Senatului se prevede ca
să fie un membru din sînul săă pentru veri
ficarea bonurilor rurale, dar fiind-că periodul
IMPRIMERIA STATULUI
DESBATERILE SENATULUI
acestor bonuri de mult a expirat, delegatul
Senatului nu are nici un rol. De aceea v'aşi
ruga să nu mai procedăm la acestă alegere.
D. N. Crătunescu: Intre însărcinările de
legatului nostru e şi aceea de a propune gu
vernului măsurile necesare relative la aceste
bonuri. Dacă d-lui crede că pote să propue
măsura ca să se abroge legea,va face-o; dar
pe câtăvreme legea e în vigóre, noi trebue
să o aplicăm.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . . 32
Aü întrunit :
D. căpitan G. Manoliu 42 voturi. Prin
urmare, proclam pe d. căpitan G. Manoliu,
membru în comisiunea Casei obligaţiunilor
rurale.
Ne mai avénd nimic la ordinea ilei, ridic
şedinţa. Rog ca mâine secţiunile şi comisiu
nile să se constituéscă.
Mâine şedinţă publică la orele 2 p. m.
– Şedinţa este ridicată la orele 4/, p.
m., anunţându-se cea următóre pentru a
duoa i, 18 Noembre.
-----------------------------------------
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–9
--
ŞEDINŢA DE LA 18 N0EMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte,general
Budişteanu, asistat de d-nii secretari ai biu
roului, Bucşenescu C. dr., Filipescu I. Alex.
şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 98 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 18 d-ni
senatori şi anume:
Bolnavi :
D-nii: Angelescu George (general), Cons
tandache I. Nicu, Simulescu G. Dim.
------------------------------------------------------------
19 Noembre 1898
In congediu :
D. Sabin G. dr.
Nemotivaţi :
D-nii : Anastasiu Tache, Balli M. Cos
tache, Brabeţeanu I., Ioaniu D. loan, Langa
Ion Const, Lupescu G., Moisescu Dim.,
Mortzun Emanoil, Porumbaru Radu, Raco
viţă Const., Răileanu Costache,Stătescu Eu
geniu, Teleman C., Esarcu George.
– D. secretar, Al. Filipescu, citesce suma
rul şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se dă citire următrelor comunicări :
I. D. N. Constandache cere un congedii
de câte-va dile fiind bolnav.
– Se acordă.
II. Petiţiunile d-lor Radu Ştirbei, Iosef
D. Terianu şi C. Ianovici cari cer recuns
cerea calităței de cetăţeni români.
– Se trimite la comisiunea de indigenate.
III. Petiţiunea mai multor locuitori să
teni din comuna Celeiu care se rôgă a li se
da pământ pe acestă moşie.
– Se trimite la comisiunea de petiţiuni.
D, vice-preşedinte, general Budişteanu:
Senatul trebue să se constitue în secţiuni
şi în diferite comisiuni. Vă rog dar a trece
în secţiuni.
Pentru mâine ordinea ilei nu pote fi sta
bilită de 6re-ce pentru proiectele de legi
rămase din sesiunea trecută asteptăm răs
punsul guvernului pentru celea pe cari le
susţine. Ridic şedinţa.
Şedinţă publică mâine.
– Şedinţa se ridică la 2/, ore p. m. şi
d-nii senatori trec în secţiuni.
--------------------------------------
RECTIFICARE
In desbaterile şedinţei Senatului de la 16
Noembre, publicate în Monitorul No. 182,
pe pag. 2, colóna II, strecurându-se erori de
manuscris, să se citéscă: se acordă congediü
nd-lui senator Borş 2 dilea (în loc de 6 ile).
Pe pag. 3, colóna I, să se citéscă: »majo
rităte regulamentară . . .. . 32«.
In secţiunea II, să se citéscă: n P. Gră
dişteanu,
DIRECTOR GENERAL, CoNST ILIESCU
-----------
N0. 3
sENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
--
ŞEDINŢA DE LA 19 N0EMBRE 1898
Preşedinţa d-lui preşedinte, Nicolae Gane,
asistat de d-nii secretari ai biuroului: Con
stantinescu Alex., Filipescu I. Alex., Poroi
neanu Const. şi Viişoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 101 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 14 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
D-nii: Angelescu George (general), Cons
tandache I. Nicu, Morţun V. Alex, Simu
lescu G. Dim. -
In congediu :
D. Sabin G. dr.
Nemotivaţi :
D-nii : Anastasiu Tache, Balli M. Cos
tache, Brabeţeanu I., Lupescu George, Moi
sescu Dim., Racoviţă Const., Rosetti Mateii,
Teleman C., Esarcu George.
– D. secretar, Al. Filipescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se
probă.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor sena
tari, am regretul a vé anunţa încetarea din
riéţă a colegului nostru Emanuel Mortzun,
senator deSuceava, un vechii elev al Şco
lei Mihăilene din Iaşi, un vechii liberal, un
om de fórte multă consideraţie, stimat şi
iubit de toţi cari îl cunosceaú.
Cred că sunt interpretul întregului Se
nat, luându'şi biuroul însărcinarea de a
trămite o telegramă de condoleanţe familiei
şi, în acelaşi timp, a delega pe colegul nos
tru d. Samson, care e din Suceava, să re
presinte Senatul la înmorméntare, trimi
ţénd şi o coronă. (Aprobării unanime). .. tului este următorul :
Declar vacant colegiul II de Suceava.
– Se ia act de cererile d-lor general G.
Anghelescu şi Alex. V. Mortzum de a li se
scuza absenţa de la şedinţa de astădi.
– Se trimite comisiunei de petiţiuni :
a/ Cererea d-nei Campiniu, soţia defunc
tului senator Radu Campiniu, de a i se acorda
o pensiune viageră ;
b/ Cererea d-lui Ioan Radu, fost sergent
de poliţie, ataşat cu serviciul la Palatul re
gal timp de 30 ani, de a i se acorda un mic
ajutor viager.
– Se comunică constituirea secţiunilor
şi comisiunilor Senatului precum urméză:
Scţiunea I
Preşedinte: I. P.S. S. Mitropolitul Primat.
Vice-preşedinte: D. G. Fulger.
Secretari: D-nii N. Mănescu-Călăraşi şi
Sache Nicolau.
IMPRIMERIA STATULUI
Anexă la Monitorul Oficial No. 184.
DESBATERILE SENATULUI
Secţiunea Il
Preşedinte: D. N. Gane.
Vice-preşedinte: D. Gr. Cereşeanu.
Secretari: D-nii Christopolu V. şi dr. Pe
trini Paul.
Secţiunea III
Preşedinte: D. G. Radovici.
Vice-preşedinte: D. Stroe Belloescu.
Secretari: D-nii Dim. Negel (colonel) şi
Alex. Constantinescu.
Secţiunea IV
Preşedinte: I. P. S. S. Mitropolitul Mol
dovei şi Sucevei.
Vice-preşedinte: D. P. Orbescu.
Secretari: D-nii Alex. Viişoreanu şi Pe
trică Petrescu.
Secţiunea V
Preşedinte: D. General A. Fotino dr.
Vice-preşedinte : D. Polizu-Micşunescu.
Secretari: D-nii St. Perieţeanu-Buzăü şi
Valerian Urseanu.
– Se ia act.
D. preşedinte, N. Gane: La ordinea ilei
avem votarea din noi a proiectului de lege
relativ la recunscerea calităței de cetăţean
român a d-lui I. Giurisici, al cărui vot a ră
mas nul în sesiunea trecută.
– Se procede la vot cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . - 64
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 51
Bile negre . . . . 13
Prin urmare, Senatul a adoptat proiectul
de lege.
-
Acum trecem la votarea recunscerei d-lui
Leonida Pappa Dumitru, român din Mace
donia, domiciliat în comuna Lupşanu, judeţul
Ialomiţa, al cărui vot a rămas nul din se
siunea trecută. -
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
Votanţi . . . . . . . . . 48
Majoritate regulamentară . . . 32
Bile albe . - -. 43
Bile negre . . . . . . . . . 5
Senatul a adoptat recunoscerea.
– Se procede la votarea din noi a îm
pămèntenirei cu dispensă de stagii a d-lui
Wilhelm Birman, de profesiune farmacist,
domiciliat în Bucuresci.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 52
Majoritate regulamentară . ... 32
Bile albe . - . 49
Bile negre . . . . . . . . . . 3
Prin urmare, Senatul a adoptat indigenatul
cu duoë treimi.
7
Acum avem votarea din noi a recunos
cerei d-lui Emil Marica, român din Transil
vania, de profesie farmacist, al cărui vot a
fost nul în sesiunea trecută.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi .
. . . . . . 45
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe. . . 40
Bile negre . . . . . . . 5
Senatul a admis recunscerea d-lui Emil
Marica.
Acum, d-lor, am onóre a comunica onor.
Senat următórea adresă din partea d-lui pre
şedinte al consiliului de miniştri şi ministru
de externe :
Domnule preşedinte,
nLegaţia Imperială şi Regală Austro-Un
gară din Bucuresci va face a se celebra un
Te-Deum, Vineri 20 Noembrie (2 Decem
bre) curent, orele 10/, a. m., la catedrala
S-tul Iosif din Capitală, cu ocasia aniversă
rei a 50 de ani de domnie a Majestăţei Sale
Impëratului Austriei, Rege al Ungariei.
»Aducând ceea ce precede la cunoscinţa
d-vóstre, am onóre a vă ruga, d-le preşedinte,
să bine-voiţi a asista şi d-vóstră la disa so
lemnitate, invitând şi pe d-nii membrii ai
biuroului să vă insoţéscă, mai ales persénele
decorate cu ordine austriacen.
Mai multe voci: Să mérgă d. preşedinte
însoţit de d-nii membri ai biuroului Sena
tului.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Da, asistă la acéstă solemnitate d. preşe
dinte al Senatului împreună cu d-nii mem
bri ai biuroului şi d-nii senatori cari vor voi.
(Aprobări unanime).
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
doua comunicare ce mai am de făcut este
următórea :
Comisiunea însărcinată de Senat pentru
a redacta proiectul de răspuns la Mesagiul
Tronului, întrunindu-se astădi, 19 cu
rent, s'a constituit şi a ales preşedinte pe d.
Eugeniu Stătescu, secretar pe d. M. Schina
şi raportor pe d. G. Mârzescu.
– Senatul ia act.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Acum,
d-lor, mi se comunică de la Adunarea depu
taţilor că a luat vacanţă până Luni.
Vë consult dacă încuviinţaţi ca şi Senatul
să ia acestă vacanţă, mai ales că usul e ca
un Corp să nu lucrezefără cel-alt, iar Sâm
-
bătă şi Duminică avem sărbători.
Voci: Da, da, şedinţă Luni.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : Aşa
dar, anunţ şedinţă publică pe Luni, la orele
2 p. m. Ridic şedinţa.
– Şedinţa se ridică la orele 4 p. m., a
nunţându-se cea viitóre pentru Luni, 23
Noembre.
DIRECToR GENERAL, CONST. ILIESCU.
 '----- -----"------ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
353:3S3:35:53:53:33333333333333333333333333333333SS3533

ANALELE PARLAMENTARE ALE ROMÂNIEI,

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitire, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vindare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următrele preţuri:

-- ---------------------------5 | - v-- I - a...''

: „: : * : :: ---------------: | - - - - - - - - - -… - 9
” „: ” T. " " :- - - - - - - - - - - - - - " " | - VI, - I și II, ... - 1896 ............. 9 15
» III, • I, - n 1892. . . . . . . . . . . . . . 5 75 | „” ,”
. E , , , , 595. " # 30 | - V. " I şi II, * * 19 ----------10 –

} Cei carii doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
% Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
| ... In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
% cu 25%, reducându-le la cele actuale.

ES<3:53:53:53:53-5555555555555555555555555555555555555555555555555555555553
 28 Noembre 1898 DESBATERILE SENATULUI
N0. 4 În religiunea ortodoxă, cerênd a se avea în
vedere la redactarea raportului relativ la
naturalisarea sa;
SENATUL b) Cererea d-lui Emil Pop, de a i se re
cunósce calitatea de cetăţen român.
SESIUNEA 0RDINARĂ 1888–99 – D. ministru al cultelor şi instrucțiu
----------------
nei publice, Sp. Haret, dă citire Mesagiilor
regale prin cari se înaintéză în desbaterea
ŞEDINŢA DE LA 23 N0EMBRE 1898 Senatului proiectul de lege, relativ la recu
nóscerea calităței de persénă morală a in
stituțiunei n Leagănulu S-ta Ecaterina şi
Preşedinţa d-lui preşedinte, Nicolae Gane, proiectul de lege prin care Eforia spitalelor
asistat de d-nii secretari ai biuroului: Con civile din Bucuresci este autorisată a ierta
stantinescu Alex, Filipescu I. Alex, Poroi sumele ce datoréză obştea locuitorilor de pe
neanu Const. şi Viişoreanu C. Alex. moşiile sale.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind – Se vor tipări şi împărţi la secţiuni.
presenţi 88 d-ni senatori. D. preşedinte, N. Gane. Intrăm în ordinea
– Nu răspund la apelul nominal 27 d-ni ilei.
senatori, şi anume: D. Maiorescu are cuvéntul pentru a-şi des
Bolnavii : volta interpelarea d-sale.
D. T. Maiorescu: D-lor senatori, cea
D-nii: Balli M. Costache, Cavalioti G., din urmă şedinţă a onor.Senat,în sesiunea
Constandache I. Nicu, Gâlcă G. Iorgu, Leo prelungită, a fost la 15 Maiü al acestui an.
nescu Em., Mortzun V. Alex, Nicolai Sa In acea ultimă şedinţă s'a desvoltat in
che, Petrescu Antache, Răileanu Costache, terpelarea d-lui senator Brabeţeanu, despre
Russu Gh., Samson Emil, Simulescu G. Dim. şcólele române din Braşov, şi dupe întâm
Bucşănescu C. dr., Climescu C., Iovitz pinarea d-sale asupra răspunsului d-lui
Dim. dr.
ministru-preşedinte , s'a cerut cuvîntul de
Nemotivaţi : mai mulţi colegi ai noştri. Am cerut cu
vêntul şi ei. Am cerut cuvêntul în urma
D-nii : Ciolac Ilie, Chircu Thoma, Culcer declarărei d-lui ministru-preşedinte, că bi
D. dr., Dornescu Theodor, Fulger G., Ioaniu sericei S-tu Nicolae din Braşov, și școlelor
D. Ioan, Isvoranu R. Ilariu, Lupescu G., române de acolo, d-sa în amênduoë ministe
Poni Petru, Porumbaru Radu, Racoviţă rele d-sale, nu le a dat nici un ban. Insă,
Const.., Rosetti Mateii. discuţiunea mai departe asupra acestor cu
– D. secretar, Al. Viişoreanu, dă citire vinte a fost năbuşită în acest onor. Senat.
sumarului şedinţei precedente, care se Un domn membru al biuroului, de la secre
aprobă. tariat, onor. d. Viişoreanu, a spus că în
– Se ia act de cererile d-lor senatori dată ce răspunde interpelatorul, discuţiunea
Al. V. Mortzun şi Antache Petrescu de a li trebue să fie închisă, dacă votéză Senatul
se scuza absenţa de la şedinţa de astădi. închiderea, fără ca să se mai dea cuvîntul,
– Se acordă succesiv următorele con cum se dă la tóte cererile de închidere
gedii:
de discuțiune, unuia pentru şi unuia con
D-lui senator Răileanu, 10 jile ; tra închiderei; atunci, şi vă citesc aci pro
r n C. Balli, 15 m
cesul-verbal publicat în Monitor, am dis
n Russu, 2 că: nCer cuvîntul în cestiune de regula
n Samson, 2 ment, şi tot-d'o-dată în contra închiderei
r Climescu, 5 m
discuțiuneiu. Nici acest cuvînt nu mi s'a dat.
n Cavalioti, 5 m
Şi, dupe părerea mea,printr'o neliberală
Sache Nicolai, 2 interpretare a regulamentului, în acest onor.
- Gâlcă, 8 n Senat, cu o majoritate liberală, s'a închis
n Leonescu, 6 n discuţiunea cu o brutală votare, iar nu cu
– Se ia act de adresa prin care comisiu consultare. Aşa s'a hotărît.
nea de verificare a alegerilor de noul sena Insă, d-lor senatori, sunt cestiuni cari nu
tori, comunică constituirea sa, alegând pre se potînăbuşi cuinterpretarea de regulament
şedinte pe d. senator Boboiceanu Dimitrie şi a onor. nostru secretar d. Viişoreanu. Şi, pre
secretar pe d. A.Vizanti. cum vedeţi, la prima şedinţă dupe redeschi
– Se trimite comisiunei de petiţiuni ce derea Senatului în sesiunea ordinară, în
rerea locuitorilor din comuna Baloteşti, plasa chiar diua în care a fost constituit, şi s'a pu
Ocolu, judeţul Mehedinţi, prin care rôgă Se tut anunţa o interpelare, am fost dator să
natul a interveni pe lângă d. ministru al anunţ interpelarea de faţă.
domeniilor spre a trimite un inginer al Sta Ast-fel voiü relua cestiunea de acolo, de
tului care să verifice păménturile ce li s'ală unde a fost lăsată la 15 Maii, şi când, dupe
dat prin legea de la 1864, pentru a se vedea părerea mea, era bine să se continuă şi să
lipsa. se sfârşescă tot atunci.
– Se trimite comisiune de indigenate Era bine să se continue şi să se sfârşéscă
petiţiunile următóre: tot atunci, fiind-că póte ar fi fost mai puţin
a) Petiţiunea d-luiAlexandru Mărculescu, înăsprită de atunci încôce. Póte d. ministru
licenţiat în farmacie, care înaintéză un act preşedinte, dacă ar fi audit şi o altă părere,
de botez, din care se constată că s'a botezat umila mea părere, părerea unui om care
Anexă la Monitorul Oficial No. 190.
9
din întâmplare s'a ocupat de cestiunea bise
ricel şi şcolelor din Braşov în mai multe
amănunte, şi care nu este dintre oratorii vio
lenţi,şi care, în ori-ce cas, în asemenea ces
tiuni, nici n'am făcut veri-o-dată, nici n'aşi
fi făcut atunci, nici nu voi face acum, ces
tiune de partid politic.
Póte, ic, ne lămuream reciproc din acéstă
desbatere şi puteam înlătura un fel de agra
vare a situaţiunei.
Ceea-ce pentru mine acum, dupe acéstă
întârdiere, face cestiunea mai grea, este un
alt fapt de natură nepolitică: răspunsul d-lui
ministru-preşedinte din şedinţa de la 15
Maiü că nu dă nici un ban şcólelor,fără nici
o perspectivă de îmbunătăţire, a îndemnat
autoritatea competentă, representantă a bi
sericel S-tu Nicolae şi a gimnasiului din Bra
şov, ca să mă însărcineze pe mine, şi prin
mine pe d-nii Lascar şi Disescu, ca împreună
să intentăm proces ministerului cultelor şi
instrucţiunei publice pentru plata alocaţiu
nei budgetare legale, firesce cu procură în
regulă.
D-lor, acéstă ar putea să 'mi îngreuneze
óre-cum situaţiunea parlamentară. Dar nu
o va face, fiind-că eü nu găsesc cuviincios
ca să se amestece în discuţiunea parlamen
tului, cestiunea unui proces pendent, şi, prin
urmare, de acest proces pendent voi face
cu desăvêrşire abstracţiune.
Voiü vorbi de obiectul interpelărei, par că
ași fi vorbit la 15 Maiü, când nu era încă
idee de un asemenea proces, afară numai
dacă, în răspunsul ce ar bine-voi să 'mi dea
vre-unul din representanţii guvernului,gu
vernulva intra însuşi în cestiunea de proces.
Atunci va rămânea, la întâmpinare, să exa
minez, până unde mă pote deslega o aseme
nea provocare de regula bunei cuviinţe de a
nu amesteca în discuţiunea Parlamentului
procese pendinte la tribunal.
E dar o discuţie politică, de legalitate, cu
rat politică, pe care o aduc înaintea d-vóstre.
Din acest punct de vedere îmi cer voie să vă
daú următórele desluşiri asupra obligaţiunei
legale a guvernului, de a fi plătit deja şi de
a plăti în viitor renta înscrisă în budget pen
tru biserica S-tu Nicolae şi gimnasiul român
din Braşov.
D-lor, să nu vă pară rău de acele câte-va
minute ce vi le voi răpi cu explicarea causei:
'mi-a părut, din câte-va incidente, de unul
din ele voiü vorbi anume în decursul inter
pelării, că acéstă causă nu e aşa de cunos
cută pe cât ar trebui să fie şi va fi bine să
fim cu toţii lămuriţi în privinţa ei.
D-lor, pentru mine cunscerea raportu
rilor financiare între ministerul nostru de
culte și” biserica S-tului Nicolae din Bra
şov datéză de la cele ce "mi-a arătat repau
satul meu tată şi de la cele ce am găsit do
cumentate în scriptele rămase dupe mórtea
lui. Sunt cu atât mai mişcat şi mulţumit de
a putea începe explicarea mea cu o scrisére
a lui, cu cât acestă scrisére datéză din Iulie
1860, este un act privat, făcut fără nici o
privire la veri-o greutate politică, juridică,
ori de alt-fel, şi cu cât este mai incidentală
şi întâmplătóre scrisérea, cu atât este mai
10
de bona fide, mai caracteristică pentru tot
începutul cestiune de astăi. Este o scrisére
adresată lui Vasile Boerescu, pe atunci di
rectorul Eforiei şcólelor din Bucuresci, al
căror director în anul următor a fost însuşi
tatăl meu. Iată ce scria Ioan Maiorescu:
n Domnule Boerescu, sciţi bine că ei,în vir
ntutea a duoë chrisóve date de duoi Domni ai
»Moldovei, bisericei S-tuNicolae din Braşov,
nşi în urma unei adrese a representanţilor
mcomunei române de acolo, am tratat ru
găciunea braşovenilor pe cale oficială, că
„tre ministerul de aici, care însă găsi de
cuviinţă a o recomanda ministerului din
n Iaşi. Aud că Camera Moldovei ar fi votat
o subvenţiune pentru biserica şi gimnasiul
„român din Braşov. Te rog, bine-voesce a
n'mi însemna în duoë rênduri, dacă în ade
nvër s'a făcut ceva pentru fraţii noştri.
Al d-tale supus,
I. Maiorescu.
12 Iulie 1860,
Şi am scrisérea încă, fiind-că pe chiar
acea scrisére a însemnat Boerescu răspun
sul, şi am astfel şi răspunsul lui V. Boe
"SCU,
nDomnul meu, răspunde Boerescu, cu
nadevărat Camera de la Iaşi a votat 500 #
n pentru șcla din Braşov. Pöte să se facă
»şi aici tot aşa, cu ocasiunea discuțiunei bud
mgetare. "
Amicul d-tale
B. Boerescu.
D-le ministru-preşedinte, în vremurile
din urmă s'a viciat aşa de tare atmosfera
morală a acestei ţări, fie cum diceţi d-vós
tre din causa disidenţilor, fie cum dic disi
denţii din causa d-vóstre, fie cum credem
noi, oposanţii, din amândouë causele, în cât
te sfiesc să mai produci un act în mod con
venabil. Câtă vreme era felul cinstit al a
cestei ţări, era destul să aduc o aşa scri
sóre veche ca să fie bine adusă înaintea tu
turor. Dar de când aţi turburat atmosfera
ţărei cu atâtea false acusări de fals, sunt
silit să documentez acest act că este ade
vërat. Din întâmplare şi din norocire, între
scrisorile rămase de la tatăl mei am gă
sit şi scrisori ale d-vóstră, domnule minis
tru-preşedinte actual, scrisori de la 1858
când lucraţi d-vóstră în comitetul naţio
nal din Iaşi. Una din aceste scrisori este
un răspuns, pe cât se vede, la o scrisére
a tatălui meu către d-vöstră. Va să dică, d.
D. Sturdza a fost la 1858 în corespondenţă
cu tatăl meu, şi fiind-că scrisérea adresată
lui Vasile Boerescu este numai cu 2 ani mai
târziü, adică de la 1860,va recunoşte, sper,
şi iscălitura şi scrierea, şi va fi dar constatat,
că este adevărată scrisérea ce v'am citit.
Pe lângă acesta, sunt mulţi, cari cunosc
scrierea şi subscrierea lui Vasile Boerescu,
care se afla pe aceeaşi scrisére. Va să dică,
este o scrisére adevărată.
Ce ice acéstă scrisére ? Primul cuvînt al
scrisorii este că, în virtutea a două hrisóve
date de Domnii Moldovei, bisericaS-tu Ni
colae şi şcolele din Braşov vin şi cer aloca
june budgetară. Din capul locului nu este
DESBATERILE SENATULUI
vorba de danie, nu este vorba de favóre, ci
este vorba de un drept resultând din 2 hri
sóve domnesci.
In adevăr, din archiva fórteveche a bise
ricei S-tu Nicolae din Braşov, care nici nu era
încă inventariată – şi nu se simţise pe a
tunci necesitatea de a se face inventariul e
xact al acelei archive, precum s'a simţit
mai pe urmă – din o primă și fugitivă pri
vire s'a vèut că sunt acele hrisóve vechi
de la Domnii Moldovei. Mai pe urmă, când
s'a regulat ttă archiva lor, s'a constatat că
pe lângă acele 2 hrisóve mai sunt şi multe
alte documente vechi şi autentice de di
ferite speţe, dar tote dovedind drepturi do
bândite aici în ţéră.
Acele 2 hrisóve la cari se referă scrisérea
tatalui meu, sunt probabil hrisovul lui A
ron-Vodă al Moldovei din 1594, pe care 'I
are biserica în original, care da preoţilor
bisericei S-tu Nicolae din Scheii Braşov un
ajutor de 12.000 aspri pe an şi un alt hri
sov al lui Mihail Racoviţă, voevod al Mol
dovei de la 1731, prin care, pe lângă că
scutesce oile şi vitele preoţilor bisericei S-tu
Nicolae din Braşov, dar scutesce şi de vamă
vinurile din viile bisericei din Moldova;
prima urmă de proprietate imobiliară a a
celei biserici în Moldova.
Din alt hrisov se vede că şi în Valachia
biserica S-tu Nicolae avea aceiaşi subvenţio
nare în aspri; dar avea şi moşia Budiştenii
cu câmp, pădure, vie şi apă şi vad de méră
la Cotroceni. Actul e de la 1748. Şi mai
e în archiva lor, a bisericei S-tu Nicolae, un
act de la 1782, vrea să dică dupe trecerea
de 34 ani, cu numirea unui Ion Christa
ca vechil la moşia Budiştenii. Vrea să dică,
ei administrată moşia acésta în tötă regula.
Şi mai ai între altele ca ultim act, o în
cheere a divanului ţărei românesc, de la
1790, care, întărind hrisóvele bisericei din
Scheiü, spune că să se păzéscă privilegiile
pogónelor lor în vii din Scăenii pe valea
Greciu.
Vë citez aceste câte-va acte, numai pen
tru ca să vedeţi că acea vorbire din scris
rea incidentală era în adevăr documentată, colo,la 1861,asupra pericolului ce ameninţa
şi că dar, începul cestiunei e un început de " existenţa şcolelor române din Braşov la 1861,
reclamare de un drept din vechime. când nu era încă dualismul austro-maghiar
Firesce, d-lor senatori, reclamare de un stabilit, la 1861 pe vremea încă a guvernului
drept din vechime cu gând frăţesc, în spirit
de pace şi dragoste.
Cine se gândea în acele vremuri la recla
mare de cértă, la reclamare de proces, la
reclamare contestată de cine-va“?
Găsiseră 6menii aceştia documente de
drepturi vechi din ţéră şi se adresată cu ini
ma caldă de români, la conaţionalii lor, ca să
le spue: voi cari, secularisând chiar monăs
tirile grecesc, le-aţi oferit o despăgubire în
bani, când vedeţi că şi biserica nőstră a avut
moşii în ţéra acésta, şi privilegii, şi scutiri,
daţi-ne un echivalent pentru acestea, căci
avem o şcolă de întreţinut.
Ast-fel s'a născut prima alocaţiune bud
getară în budgetul Moldovei la 1860. Cum
sciţi, pe atunci erau Camerele şi ministerele
încă separate în Moldova şi în Valachia.
Dar, dupe cum spunea Boerescu, era să se
28 Noembre 1898
înscrie şi în Valachia o sumă pentru biserica
şi şcóla din Braşov, şi în adevăr s'a înscris
chiar pe anul 1861.
Nu am găsit aci în archivă budgetul pe
1861, dar se dovedesce că s'a înscris, căci
am, tot din scriptele răposatului mei tată,
o adresă, o adresă către el, de la 30 Martie
1861, din anul următor, iscălită de Eforii
şcólelor române răsăritene din Braşov, şi
anume: Ion Popazu, protopop, unchiul mei,
mai pe urmă episcop la Caransebeş, acela
care a fost ales mitropolit la mórtea lui Şa
guna, dar nu a fost confirmat de guvernul
ungar, tot odată acela care a stăruit mal
mult pentru edificarea gimnasiului român ;
mai sunt iscăliţi Damian Datcu, Şerban Popo
vici Barcian, Nicolae Voinescu şi I. G. Ioan.
Iacă ce dice adresa:
nPrea onoratului d. Ioan Maiorescu, di
»rectorul Eforiei instrucţiunei publice, Bu
ncuresci.
n Prea onorate domnule,
nDin adresa înaltului minister al culte
»lor şi instrucţiunei publice al ţărei româ
nnesci, a dato 15 Martie 1861, No. 3.388,
n pe care avurăţi bunătatea a ne o comunica
prin onorata d-vóstră adresă a dato 17Mar
»tie 1861, No. 139, vădurăm cu o rară mân
ngâiere sufletéscă că înalta Cameră legisla
»tivă a principatului României, mişcată de
n simţ naţional, bine-voi a vota pentru sus
nținerea gimnaziului alipit bisericei S-tu Ni
ncolae din Braşov, subvenţiunea anuală de
15.750 lei, dupe cursul monedelor din
nțéra română.
nPrea onorate domnule,
»Din hârtiile prea onorat. d-vóstră, ce
navurăţi bunătate a ni le comunica, ne am
nconvins pe deplin, că d-vóstră n'aţi cruţat
nnici o ostenélă şi aţi întrebuinţat tóte me
ndiile posibile întru sprijinirea şcole nóstre,
ce se legăna pe marginele cădere, spre
nînlăturarea acelei ruşini ne mai auite ce
n cu căderea ei ar fi trebuit să sufere în
ntréga nőstră naţiunea etc. etc.
Aşa cugeta 6menii aceştia şi simţiaú a
centralisator, cum se dicea în Austria, unde
Transilvania era mare principat deosebit,
recunoscut între grupările acelui Stat, ne
confundat în Ungaria, atunci când naţiunea
română, şi limba română ca atari, era pari
passu recunoscute ca naţiune şi ca limbă
în poliglota Austrie, când la ministerul jus
tiției din Viena era anume un biuroi pen
tru legiferarea în limba română; chiar pe
atunci, când era lupta mai îmblândită în
contra Saşilor şi în contra Ungurilor, sa
mai bine era o concurenţă de cultură, chiar
pe atunci era considerată o slăbire a şcole
lor române ca o ruşine naţională. Şi vedeţi
că acei 6meni nu sciai cum să mulţuméscă
acelora cari le venea în ajutor !
Aşa s'a urmat atunci de la început şi aşa
s'a urmat şi dupe ce sa făcut în România
unirea de fapt la 1862, în Ianuarie.
 28 Noembre 1898
In primul budget colectiv, care s'a făcut
pentru vechea Moldovă şi vechea ţară Ro
mânéscă împreunate, acea subvenţie tot
aşa este trecută. Vă prezint aici budgetul
pe 1863, când era ministru de culte ge
neralul Tell; găsiţi la cap. 9, art. 6, sumele
adunate de la cele duoă ţări : Subvenţiune
anuală la biserica S-tu Nicolae din Braşov
(lei vechi) 36.400. « In budgetul pe 1865,
când era ministru de culte d. N. Cretzulescu,
vedeţi asemenea la cap. XVII, No. 6: Sub
venţiune anuală gimnasiului şi bisericei S-tu
Nicolae din Braşov 36.400a.
Dupe venirea Principelui Carol, primul
budget de sub El, pe anul 1867, când era
ministru de culte Ión Strat, găsiţi la cap.VIII,
art. 540, aceeaşi cifră de 36.400 lei ca n sub
venţiune a gimnasiului şi bisericei sf. Nicolae
din Braşova.
Acum, d-lor, la 1867, se făcuse în impe
riul vecin aşa numitul dualism ; deja în Fe
bruarie 1867 se şi numise primul-ministru
deosebit în Ungaria, sub contele Andrassy,
iar pe la sférşitul lui 1868 se promulgaseră
definitiv tóte actele de Stat relative la acest
dualism cu înglobarea Transilvaniei întregi
în Ungaria.
Tocmai în acest an, 1868, fie din simţi
mîntul că de acum înainte şcólele vor avea
un rol şi mai însemnat în susţinerea legală
a intereselor legitime ale naţionalităţilor în
noul regat ungar, fie din trebuinţele cres
cînde ale gimnasiului român din Braşov, bi
serica S-tu Nicolae revine din noi cu cererea
unei mai bune evaluări a drepturilor ce le
avea de mai înainte în România; firesce,
dupe cum vă spuneam, provocarea la pro
prietăţile vechi din ţările românesci se făcea
prietenesce, şi nici unul din miniştrii de pe
atunci, cari avea să se ocupe de acéstă ces
tiune, nu tăgăduia acest drept al bisericei.
Şi ast-fel, pe vremea aceea, vedeţi de
odată – era la guvern un minister liberal
(până acum miniştrii ce vi i-am citat, erai
conservatori),– era ministerul generalului
Nicolae Golescu, cu Ión Brătianu la finance,iar
la culte cu Dimitrie Gusti, scuzaţi, dacă vă
amintesc că la justiţie şi ad-interim la in
terne era d. Anten Arion, tocmai atunci, la
1868, vine ministrul cultelor Gusti şi face
să se voteze (se votéză în unanimitate şi
fără discuție) următórea lege:
nSe acordă Eforiei şcólelor centrale ro
mâne din Braşov subvenţiune anuală de
lei noui (se promulgase în Aprilie 1868
legea care înlocuia leii vechi cu franci)
-23.500. Acéstă cifră se va trece în budge
ntul ministerului instrucţiunei publice şi al
n culteloru.
Legea e promulgată în Monitorul Oficial
No. 165 de la 20 Iulie 1868.
De acum înainte vedeţi în budgetele nés
tre, şi mai ântêiü în cel alcătuit pe anul
1869 de însuşi repausatul Dimitrie Gusti,
acéstă alocaţiune fixată, trecută cu menţiu
nea expresă nlege specialău, iar nu ca o
cifră variabilă, care să se ptă înscrie sa
şterge la fie-care votare de budget.
Am aici un exemplâr oficial al acestui
budget pe 1869 şi vă arăt la pag. 6, art.
DESBATERILE SENATULUI
XXVII: subvenţiune idem şcolelor ro
nmâne din Braşov, dupe legea specială.
m23.500u.
D-lor, aşa cum s'a votat legea la 1868
fără discuțiune, în unanimitate, evident că
nici nu a fost veri-un studii juridic, veri-o
transacţiune desbătută de amândouă părţile,
veri-o preocupare anume, dacă şcola, dacă
biserica, dacă drept vechii sai nu, subven
ţiunea acésta, care înainte se trecea numai
în budget într-o cifră mai mică sub rubrica
«biserica şi şclau, este acum urcată ex
aequo et bono la înduoit, la cifra de 2.000
galbeni, sub titlul: usubvenţiunea.
Firesce, subvenţiune s'a numit, dar era
întemeiată pe o obligaţiune. Noi nici nu
avem alt termen budgetar, fie că ar fi fost
o graţie, fie că era un drept. Noi nu cuns
cem în budget alt termen, de exemplu: re
devanţă.
Ast-fel alocaţiunea de 23.500 lei nuoi
continuă, cu menţiunea expresă de lege spe
cială, a fi trecută în fie-care budget al ţărci.
In anul 1871, sub ministrul conservator
Lascar Catargi, ministru de culte este geme
ralul Tell, vedeţi aici în exemplarul ofi
cial al budgetului la pag.10, art. 34: nidem
nşcólelor române din Braşov, dupe legea
n specială 23.500a. Dar mai găsiţi tot aici,
la art. 53 al aceluiaşi budget, o nouă spo
rire a alocaţiunei budgetare: nidem gimna
nsiului şi Bisericei S-tul Nicolae din Braşov
n 13.481 u.
Dupe ce în Ungaria se aplicase dualismul,
se făcuse constituirea Bisericei autonome
greco-orientale Române, din Ungaria şi
Transilvania, dupe un statut organic, alcă
tuit de Mitropolitul Şaguna, şi întărit la
16/28 Maiü 1869 de Impăratul Francisc
Iosef I; dupe acest statut şcólele române din
Transilvania, fiind şcle confesionale, sunt
puse sub ocrotirea bisericei.
Insă, de acum înainte guvernul maghiar
începe a cere, sub formă de îmbunătăţiri
pentru instrucţiune, din ce în ce mai mult
şcólelor române din Ungaria şiTransilvania,
în deosebi şi gimnasiului din Braşov (şi era
în dreptul săi să o facă statul maghiar),
cere cabinete de fisică şi chimie, fonduri de
pensiuni, sporire de salarii etc. Acéstă sfor
ţare financiară a instituţiunilor şcolare în
curând a trecut peste mijlócele lor pecu
niare. Avea biserica S-tu Nicolae din Braşov
ceva, are şi ai două moşii înţéra românéscă,
Meteleu şi Suditu, din judeţul Buzăi, da bi
serica tot ce putea pentru gimnasiul şi şc
lele dependinte de ea. Dar uşor se depăşea
limita pentru 6menii săraci de acolo, fiind
fără subvenţiune de la statul maghiar, pe
care nu o primeau şi nu o primesc (şi pe ei
îi privesce pentru ce nu o primesc.)
Atunci, întrebarea devine iarăşi acută, şi
ei ne dic din noi: este un drept al nostru
pe care l'am avut dincolo în România ca
stăpânire imobiliară şi ca imunităţi, cari va
loraú mult; aţi fost fórte buni pentru noi
connaţionalii voştri, la prima cerere aţi în
scris 1000 galbeni, apoi 2000 galbeni, aţi
mai înscris 13.481 lei, dar cel puţin pe ace
stă alocaţiune budgetară trebue să putem
11
conta cu siguranţă şi ar trebui să avem şi mai
mult. Nu este de-o-cam-dată vorba a face
transacţiuni sub formă legală, nu există veri
un diferend, ci tot ex aequo et bono, o înţe
legere, şi aşa stând lucrurile, dupe ce la 1871,
sub ministerul Lascăr Catargi, vedeţi adăo
gată numai ca o nouă inscripţie budgetară
suma de 13.500 lei, vine din iniţiativa par
lamentară a Camerei conservatóre de atunci
o propunere subscrisă, între alţii, de d-nii
general Manu şi de mine, ca deputaţi (mai
eraú subscrişi Kogălniceanu, Vernescu, Vla
dimir Ghica, A. Balş), ca să fixeze prin o a
duoa lege un mic plus de alocaţiune budge
tară, în fav6rea bisericei S-tu Nicolae şi gim
nasiului român din Braşov, în cifră de
15.000 lei noui pe an.
Acest proiect de lege trece prin Cameră,
din iniţiativă parlamentară, de şi generalul
Tell nu se prea ostenea să 'l trécă dar ne
osteneam noi. Şi ţine de pe la 1872 veri-o
duoi ani, până vine în Senat. Atunci se în
têmplă să fii ei ministru al cultelor şi in
strucţiunei publice în ministerul presidat de
d. Lascar Catargi. Acum, fireşte, proiectul
eşit din iniţiativă parlamentară, la care eram
şi eü iscălit, înaintéză spre votare în Senat.
Dar, pe când la 1868, cum v-am spus, sub
ministerul Gusti, pentru legea de23.500 lei
nu a fost nici o obiecţiune în parlament şi
pe când şi pentru noua lege de 15.000 lei
s'a împedicat în Camera conservatóre ori-ce
obiecţiune a oposiției liberale, mulţumită mai
ales energicei stăruinţe a lui Kogălniceanu,
în Senat oposiţiunea de la 1875 este mai di
ficilă. Ia cuvîntul în numele ei repausatul
Deşliu, când vine noul proiect de lege în dis
cuţiunea Senatului, (şi acum sunt fericit şi
îi bine cuvintez memoria acelui Deşliu, deşi
atunci mă mira fórte mult acest fel de con
testare), şi atacă proiectul cu violenţă în şe
dinţa Senatului de la 6Martie 1875. Repau
satul Deşliu vorbesce şi de pericolele ungu
resc, citesce gazete unguresci, cari nu ar
vedea cu ochi buni ce facem noi pentru Ro
mânii de dincolo. Şi atunci iată răspunsul
ce 'l dă guvernul nostru prin organul meu,
ca ministru al cultelor, în privinţa interpre
tărei sensului acestei legi:
D-lor senatori, biserica S-tu Nicolae din
Braşov, o vedem tot-d'a-una subvenţio
nnată în budgetul României de când s'a
nînceput a se face budget la noi, şi tot de
nodată se mai prevede în budget o sumă şi
npentru gimnasiul din Braşov. V'aşi ruga
n mai ântêiü, d-lor, să nu confundaţi, acestă
nsumă ce vi se cere prin proiectul ce este
astăi în discuțiune cu suma ce este deja
prin o altă lege înscrisă în budget pentru
gimnasiul din Braşov, suma de 23.500 lei.
nCăci biserica S-tu Nicolae avea o moşie în
nRomânia, şi o parte din ea era afectată
n pentru întreţinerea unei monastiri, şi altă
n parte pentru biserica sa şcola din Braşov.
D. I. Deşliu: Cum se numesce moșia
n aceea“?
n D. ministru al cultelor şi instrucţiu
nnei publice : Nu 'mi aduc aminte numele
nmoşiei, şi m'aşi fi pregătit de acésta, dacă
naşi fi sciut că onor. d. Deşliu cu ocasia unei
12
nlegi ce se discută, cere detaliuri asupra
naltei legi ce e de mult votată. Imi va face
»însă onórea onor. d. Deşliu a nu se înduoi
un moment de ceea-ce îi spun, până la
n proba contrarieu.
Moşia v'am citat-o astădi exact, era Bu
diştenii, dar mai era şi de la Pitesci şi To
polovenii şi altele, dupe actele ce le are bi
serica S-tu Nicolae din Braşov în tótă regula.
» Afirm dar, că între altele şi din motivul
relaţiunilor pecuniare ce deriva de la
no moşie pretinsă de biserica S-tu Nico
nlae din Braşov şi situată în România,
Camera română de mult timp s'a văut
datóre a înscrie o sumă pentru gimnasiul
nşi biserica S-tu Nicolae din Braşov, şi s'a
regulat prin urmare a se prevedea în bud
mgetul fie-cărui an două mii galbeni. Cea
nlaltă subvenţiune ce s'a prevăut iarăşi în
budgetul ţării pentru gimnasiul S-tu Nico
lae din Braşov, a fost dată tot din acele
nmotive, însă adese-ori variabilă; a fost şi
13.000 lei şi 10.000 lei, în budgetul pe 74
s'a prevăut 15.000 şi la acestă cifră s'a
nmenţinut şi în budgetul pe 75 şi 76.u
D-lor senatori, între alte motive era dar
obligaţiunea civilă. Mai era un alt motiv,
era cestiunea de cultură. Iată ce dice minis
trul cultelor tot atunci:
nViü la cele dise despre unele foi străine
nşi mai cu sémă de foile ungare. Le-am citit
nşi eü; n dar daţi-mi voie a vă spune, cum
nguvernul este convins că nu este cea mai
nmică umbră de politică în acest proiect de
n lege. Sunt lucruri elementare de cultură,
n de instrucţiune şi de artă,în privinţa că
nrora din fericire se pot întâlni tóte Statele
nşi tóte popórele fără altă gelozie de cât ge
nlozia de a se întrece unele pe altele în
lupta pacinică a civilisaţiunei.u
Atunci când s'a is aceste cuvinte, când
acéstă lege se justifica întâi ca obligaţiune
şi al douilea ca subvenţiune culturală, nu
exista încă în Ungaria nici o disposiţiune care
să opréscă subvenţiunile benevole de laSta
tele străine. Pe urmă, dupe ce s'a votat legea
aici, a venit nu o lege încă, ci de-o-cam-dată
o disposiţiune administrativă ungară, prin
care se opresce primirea subvenţiunilor de
la Statele străine, şi la 1883 a venit o lege
formală, prin care se opresc instituţiunilor
lor de cultură din Ungaria, ori-cari ar fi,
biserici, şcoli, etc., subvenţiunile de la Sta
tele străine, subvenţiuni de graţie, subven
țiuni de fav6re. Insă, plata unei creanţe, a
césta nu a trecut prin mintea guvernului
veri-unui Stat constituit, să opréscă la alt
Stat.
Şi, înţelegeţi bine, d-lor senatori, că dacă
noi, în lipsă de un cuvînt anume, înscriam
în budgetul Statului nostru alocaţiunea
budgetară pentru biserici şi şcolele din
Braşov sub titlul subvențiunea – căci ce
era să dicem ? e necunoscut cuvîntul re de la 1875, că este obligaţiune, şi nu fa
devanţă, şi nu puteam inventa alte neo vóre ceea-ce plătim.
logisme – din momentul în care interpre De aceea, d-lor, vă spuneam de la început
tarea autentică şi oficială s'a făcut în Se că este bine să ne explicăm o dată. Sciü că
nat la legea din 1875, că adică aceste sume d. Sturdza este unul din cunoscătorii istoriei
sunt renta obligatire în locul moşiilor ce
scim că le-ai avut biserica S-tu Nicolae aici
DESBATERILE SENATULUI
în ţéră şi că i s'aú luat samovolnic, – din a
cest moment, înţelegeţi că explicarea adevă
rată, stabilită prin acea scrisore din 1860,
pe care v'am citit'o de la tatăl meu, susți
nută şi la 1875, aici în Senat, înainte de a
fi existat vre-o disposiţiune sau o lege un
gară, care să opréscă subvenţiunile, prin
urmare, fără nici o posibilitate de a se inter
preta acuma ca ceva inventat ad-hoc, din
acest moment este cert şi incontestabil, că
ceea ce a dat şi trebue să dea Statul român
bisericei S-tu Nicolae din Braşov şi scólelor
dependente de ea, este o clară şi o adevărată
obligaţie, şi,prin urmare, nu putea şi nu pte
să cadă sub acea disposiţiune administrativă
de la 1875 a guvernului ungar sa sub acea
lege de la 1883 a aceluiaşi guvern, care
opresc subvenţiunile de graţie, de milă, de
bună-voinţă de la Statele străine.
De aceea, să vă şi explicaţi un lucru:
când s'a votat, la 1875, acea lege pentru spo
rul de 15.000 lei, de Senatul conservator,
precum se votase şi de Camera conservatóre,
s'a trecut în budgetul alcătuit atunci de
mine însumi, ca ministru, pe anul 1876, făţiş,
fără nici o ascundere, în perfectă bună-cu
viinţă internaţională, amênduoă alocaţiunile
ast-fel (vi le citesc aici din exemplarul ofi
cial al budgetului pe 1876, pag. 6 şi 7):
part. 30, litera i) idem şcolelor române din
Braşov (legea specială) 23.500 lei.
nArt.44, litera L) gimnaziului şi bise
ricei S-tu Nicolae din Braşov (lege specială)
15.000 leiu.
Iată istoria celor duoë legi speciale a că
ror alocaţiune anuală însuméză împreună
38.500 lei.
Să vă explicaţi tot aşa, d-lor, cum de la
1875, şi mai întâiü în timpul ministerului
meú, nu am aflat un cuvînt despre veri-o
dificultate sa obiecţiune din partea guver
nului austro-maghiar în acéstă privinţă.
De la 1877 până la 1888, sub ministerul
Ion Brătianu, şi de atunci încoace (afară de
acum trei ani) sub tóte ministerele: liberal,
junimist, concentrat, conservator şi chiar în
ultimul minister liberal-disident, Aurelian,
s'a plătit acéstă alocaţiune budgetară fără
nici o greutate. Nu sciü dacă d. ministru
preşedinte actual, în timpul ministerului
d-sale de culte, sub ministerul Brătianu,
1885–1 Martie 1888, a avut veri-o greu
tate cu acestă alocaţiune budgetară, dar
sciü că şi d-sa a plătit'o atunci.
Când am fost noi iarăşi la guvern, de la
1888încóce, sciü că n'a fost nici o greutate
şi am plătit tot-d'a-una; şi nici nu putea fi
veri-o greutate de a se plăti o inscripțiune
în virtutea a duoë legi, la origina cărora stă
în mod privat scrisorea hotărîtóre de la
1860 ce v'am citit'o cu cele duoë hrisóve,
şi la explicarea cărora, autentică şi oficială
din Senat, stă cuvîntul ministrului cultelor
nóstre.
Sciü că d-sa este unul din aceia cari a
as Nmbre 4*
dună date şi acte şi nu vorbesce aşa în ne
cunoscinţă de causă. De aceea, am fost forte
mirat, când l'am vëdut pe d-sa, insistând şi
discutând aci,în Senat, cum de d. Lascar a
declarat pe faţă, că a plătit acea alocaţiune
budgetară, cum de d. Tache Ionescu a măr
turisit şi d-sa că a plătit acea alocaţiune
budgetară.
Am fost fórte mirat, jic, să văd pe d.
Sturdza avênd aerul de a se bucura că ns'a
prinsa d-nii Lascar şi Ionescu, fiind-că a
făcut asemenea mărturisiri. Daţi-mi voie să
mă prind şi ei. Şi ei vă mărturisesc că am
plătit tot-d'a-una acea alocaţiune budgetară,
şi daţi-mi voie să mai mărturisesc că "mi-ar
fi ruşine să nu o fi plătit vre-o dată şi m'aş
crede delictuos, şi nu numai politicesce cri
minal dar şi penal, în sensul legii de răs
pundere ministerială, când n'aş fi executat
o lege votată a Statului meu, (aplause), şi
aş vrea să văd guvernul străin, care ar veni
să jică unui ministru român : nu executa
legile ţărei tale; acésta aş vrea să o véd.
Legea țărei mele trebue să o păzesc, eü,
ministru român sa simplu cetăţén român.
Ah! sunt legi grave, trecute din atmosfera
posibilităţii; atunci trebue modificate tot pe
cale legală. Dar, până când sunt legi, trebue
să le execuți. Şi, dacă aş fi astăi ministru
de culte, aş plăti-o imediat, fiind-că sciü că
nu póte să fie greutate internaţională din
acéstă executare de lege. Eu o sciu acésta,
şi cine 'şi-a creat o greutate internaţională,
şi-a creat-o prin altă atitudine greşită, dar
nu prin budgetul ţărei legal alcătuit.
Dar cum voiți, d-lor,să se tăgăduiască de
veri un ministru sau fost ministru al ţărei,
acéstă alocaţiune? Dar nu este înscrisă în
budgetul ţărei? Dar nu stă budgetul în Mo
nitor? Dar nu este publicată în Monitorul
Oficial şi legea specială de la 1868 şi vo
tarea legei de la 1875 pentru biserica S-tu
Nicolae din Braşov, şi când aceste acte şi
desbateri sunt publicate în Monitor, se pite
ascunde unui ministru străin că se dă acéstă
alocaţiune bisericei şi şcolelor din Braşov“?
D-lor, este curiósă acéstă necunoscinţă de
causă, şi mai ales este curićsă schimbarea
de atmosferă în acestă privinţă între timpul
de astădi, când d. Sturdza este la guvern, şi
timpul de acum de-abia 4 ani, când era d.
Sturdza în opoziţie.
Vedeţi, suntem la 1898, şi când vă vor
besc acum de acéstă cestiune, fără îndoială,
mă ascultaţi, văd că mă ascultaţi chiar cu
bună-voinţă, fiind-că acea cestiune a şcólelor,
intereséză pe tot românul, dar mă ascultaţi
– nu ştii de ce'mi face impresiunea – cu
un fel de descuragiare, în deosebire cu ceea
ce era mai înainte.
Mai înainte, acum 4 ani, pe tema acestei
cestiuni a alocaţiunei budgetare a bisericei
şi a şclelor din Braşov, ce se scria în orga
nele d-v6stre liberale ?
Era vremea când d. Dimitrie Sturdza, în
opoziţie, acuza ministerul conservator că este
nemernic, pentru că nu intervine în Statul
ungar. In acea vreme, tocmai la 8Octombre
1894, cam pe vremea discursului de la
Orfeü, găsesc în Voinţa Naţională, iscălită
 gabre 1898
„un bătrâna liberal, următórea notiţă
asupra cestiunei nostre: Tot atunci, la în
„eputul constituţionalismului românesc, s'a
„ntâmplat şi alt fapt. Văzând că şcolele ro
„nesci din Braşov, – cele mai vechi şcole
„românesc – erai lipsite de mijlócele ma
„teriale, guvernul României înscrise pentru
sale, în budgetul ţărei, o subvenţiune.
Ungurii protestară, dar li se răspunse
„ce n'ai ei dreptul d'a opri pe români să
ajute pe alţi români.
Nu e adevărat, că ai protestat atunci ;
dar aşa era ordin să se vorbéScă acum 4 ani
în fóia autorisată a partidului care e astăzi
la guvern.
Ungurii cerură atunci ca ajutórele să se
dea prin mijlocirea guvernului unguresc ;
dar li se răspunse că şi ei, prin mijlocirea
guvernului românesc, să dea ajutórele ce
se trimeteai Ciangăilor u.
Ce mărețvorbea Voinţa Naţională, când
era d. Sturdza în oposiție !
Strînşi ast-fel, Ungurii tăcură şi bise
rica S-tu Nicolae din Braşov îşi primi ajutó
rele pentru şcole, din budgetul Statului
român, fără control unguresc.
Era ministru atunci C. A. Rosetti, un
ministru care a fost onórea şi podóba nea
smului său.
Nu e exact; ministru era Gusti, şi vă voi
spune îndată, care alt ministru al d-vóstre
a fost o curiosă podóbă a neamului sălă!
Astădi e ministru d-nu Tache Ionescu,
care şi-a renegat până şi pe tată-său, şi
miniştri unguresci cer şi primesc socotélă -
despre cum se aplică budgetul Statului ro-
mân, SOcotélă cum nu cere nici Curtea de
compturi...
Dar d. Tache Ionescu a plătit anuitatea ;
scită ce se cere astădi de nu se mai
plătesce.
Deosebirea între atunci şi acum este
"perpetua deosebire între liberalism şicon-
"servatism...
Aşa este deosebirea ? Mai iscăliți astăji
articolul, d-lor
Mai mult: în 1870 vin conservatorii la
Verma,
"i, sub presiunea de la Pesta, care asu
"-le are înrîurire hotărîtóre, şterg din
”getul Statului subvențiunea ce se da
delor române din Braşov,
"Patru ani stai conservatorii la putere
": bugetul lor nu dă dovadă că se gândesc
* susţină cultura română la Românii de
"este munţi.
"Revin liberalii la putere, în 1876, şi
*bvențiunea, de astă-dată chiar mai mă-
"tă, se înscrie din noi.
Ministrusubconservatori, ministrul care
"sters din budget subvenţiunea, a fost d.
"9 Maiorescu, actualul rector al Universi-
lei din Bucurescia.
9, care am subscris acea propunere din
*tiva parlamentară pentru adaosul de
*90 ei, care am susţinut acestă lege spe-
* în Senat şi am documentat'o şi am pus
* estiunea pe adevăratul ei tărâm legal;
* il lui Ioan Maiorescu, ei să fi şters
*ția școlelor române din Braşov şi să
DESBATERILE SENATULUI
o reînfiinţeze alţii ! Dar cu ce fel de neade
văruri, cu ce fel de falşuri hrăneați d-vóstre
mintea cetitorilor d-v6stre la 1894“?
Sciţi cine este cel d’întâi, care a încercat
să suprime acea subvenţie legală“? A încer
cat să o suprime Alexandru Orăscu, la căde
rea nóstră din minister ; a fost el 3 săptă
mâni ministru al cultelor, îndată la Aprilie
1876, tocmai dupe ce trecusem în budget,
cum aţi vădut-o, acea menţiune expresă des
pre a duoa lege specială. Atunci Oréscu, mi
nistru de la 4 până la 26 Aprilie 1876, în
acest scurt interval de 3 săptămâni, propune
anularea legei mele, şi suspendarea subven
țiunei legei vechi de 23.500 lei. Este rapor
tul săü către consiliul de ministrii, No. 3.334
de la 22 Aprilie 1876, din dosarul ministe
rului cultelor, divisia şcólelor, No. 220 de la
1876. Din norocire, cade Orăscu şi vine un
ministru mai inteligent la culte, Chiţu, care
sfîşie acea propunere, şi ast-fel se continuă
darea subvenţiei, şi în tot decursul de 12 ani
al ministerului Brătianu şi sub toţi miniştrii
conservatori, dupe 1888, până la venirea la
guvern a d-lui Dimitrie Sturdza.
D-lor, firesce că se revoltă cine-va când
vede aşa întórcere a adevărului în foile pu
blice! Dar revolta nu este un simţimênt de
prudenţă politică, şi nu se cuvine, nu "mi a
cord dreptul să "i daú aici tótă expresia. Nici
nu este bine ca să acuzăm vre-un partid sală
altul în acéstă cestiune: toţi 6menii cu minte
din tote partidele nu ai putut de cât să lu
creze în acelaşi sens!– Şi, precum vedeţi,
că Gusti a făcut la 1868 o lege pentru spo
rirea alocaţiunei budgetare, noi conservatorii
am făcut alta la 1875, şi toţi miniştrii, afară
de câți-va rătăciţi, de câte-va deplorabile ex
cepţiuni, a continuat cu îndeplinirea acestei
obligaţii legale până mai acum cât-va timp.
Trebue să mai adaog o explicare pentru
întréga lămurire a chestiei. Tocmai acum
mi s'a adus din archiva Senatului, pentru
că nu le am în biblioteca mea, budgetele din
anii 1886–1887 şi 1887–1888, în care era
ministru al cultelor, sub Brătianu, actualul
ministru-preşedinte, d. Dimitrie Sturdza. Pe
când în ultimul budget al nostru, al conser
vatorilor de la 1876, stai subvenţiunile re
lative ca duoë legi speciale, găsesc în bud
getele d-lui Sturdza alocaţiunea budgetară
pentru gimnasiul şi biserica Sf. Nicolae din
Braşov, învăluită, nu suprimată, dar învé
luită sub următorul titlu sau articol colectiv:
Școlele şi bisericile române din străinătate
(6te câte ar fi) lei (144.500. (Budgetul cul
telor pe 1886–1887 pag. 120, pe 1887–
1888 pag. 136).
Ce este acésta, d-lor?
P6te a fost o simplă acomodare budgetară,
căci este evident că nu o lege se pote schimba
prin modul inscripțiunei în sensul budgetar!
" De exemplu, la profesorii universitari,
sunt câți-va profesori într-o situaţie excep
țională la noi: cu legi speciale au fost aduşi
d-nii Babeș și Assaky, şi prin legi speciale
li s'ai prevădut o anume sumă anuală! Însă
în budgetul nostru nu se relevă anume le
gile speciale pentru Assaky şi Babeș și se
trecenumai cifra întregă la Universităţi. Dar,
43
din acest fapt, că sunt cuprinşi în aceste
sume totale în budget, nu resultă că este
abrogată legea lor specială. Este numai o
simplificare la votarea budgetelor, ca să nu
fie prea multe articole de votat. Va să dică,
din faptul, că o alocaţiune budgetară, ier
taţi-mi expresia familiară, este trecută cu
toptanul, nu este desfiinţată vre-o lege spe
cială, şi din cifra de 144.500, de şi s'ală în
globat aici töte bisericile şi şcolele din străi
nătate, prin urmare şi biserica Sf. Nicolae
şi şcóla din Braşov, nu se pote deduce, că
este o slăbire sau o anulare a legilor speciale,
căci legile mu se pot desfiinţa de cât tot prin
legi şi nu prin budget.
Aşa fiind istoria acestei chestii, aşa fiind
tot firul acestei alocaţiuni budgetare, vă rog
să încercăm acum a ne explica cuvintele din
urmă, dise în acea şedinţă a nőstră de la 15
Maiü anul curent de d. ministru-preşedinte,
acele cuvinte cari m'aú făcut atunci să cer
cuvântul şi m'aú îndemnat acum să'i adresez
interpelarea de faţă.
Iată ce spunea d. ministru-preşedinte:
nIn 4 Martie, onor. d. Lascăr dicea: Nu
am mers însă aşa de departe în cât să re
»fuzăm şcólelor din Braşov sumele cari sunt
înscrise în budgetul Statului nostru, fiind
că acele sume represintă veniturile bunu
orilor cari ai aparţinut bisericei din Braşov,
pe cari le-a luat Statul român.
»Iar d. Take Ionescu îl întrerupe ast-fel :
»D. Sturdza a oprit din noi a se mai libera
macéstă sumă.
Aşa dar, d. Lascăr, în 4 Martie, a afir
nmat, nu în ascuns, nu pe sub mână, ci
ndeschis, în Parlament, că d-sa, în timpul
ministerului Aurelian, a dat subvenţie
şcólelor din Braşov şi m'a acusat pe mine
că eü nu am dat'o. Şi la aserţiunea d-lui
Vasile Lascăr s'a asociat şi d. Take Ionescu,
confirmând cele dise de d. Lascăr... D. Bra
beţeanu m'a întrebat: dacă am dat veri-o
sumă şcólelor din Braşov, răspund clar că
nu am dat nici o para, nici la întéiul nici
la al duoilea minister.
Mă întrébă de ce nu am dat? Răspund
clar şi neted: fiind-că cunosceam rescriptul
guvernului ungar din 1875 şi legea un
gară din 1883, cari interdic, sub pedépsă
de a fi închise, ca școlele româneşti de
dincolo, să priméscă subvențiuni de la gu
verne străine şi fiind-că nu era clarificat,
că ceea-ce se dă la Braşov nu e o subven
rţiune ci o rentă pentru bunuri ce s'a ridicat
din proprietatea bisericei S-tului Nicolae,
Astădi dupe ce la 1875, la discutarea le
gislativă a lucrului, era clarificat, dupe ce
deja la 1860, cum aţi vădut din scrisorea
tatălui meu, era clarificat, d. Sturdza nu e
clarificat.
Acestea, le am expus şi cu ocasiunea
rrèspunsului la interpelarea d-lui Petre
Grădişteanu. Ce am dis atunci? Atunci am
spus că nu am dat nimic nici ântâiaşi dată
nici a duoa 6ră. D. Brabețeanu mai avea
încă un mijloc de convingere. Să cit
cuvintele d-lor Vasile Lascăr, şi Take I.
anescu, ca să se convingă că în adevăr -
-am dat nimic.
14
nNu am creut de cuviinţă ca să dai
»renta datorită, ca să nu se inrăiască situa
nțiunea.
Aşa e în Monitor. Pe românesce, ar fi
mai bine nsă nu se înrăutăţéscă situațiu
neau, căci să se înrăéscău sună urît. (Ila
ritate).
Apoi bine, d-le ministru-preşedinte, legea
acea ungară de la 1883, ne cum rescriptul
administrativ de la 1875, eraú lucrătóre la
1884. De ce aţi dat la 1884, 1885, 1886,
1887, 1888 fiind d-vóstră ministru ? Cum
de am dat ei la 1888 şi 1889, ai dat ur
maşii mei de la 1889 la 1895, a dat chiar
d. Mârzescu sub ministerul Aurelian ?
S'a înrăit nsituaţiunea ?u S'a înrăutăţit
situaţiunea ? Dar a cui situaţiune se înrău
tățesce ? Situaţiunea bisericei de dincolo ?
D-le ministru-preşedinte, acésta este tréba
ei. Dacă biserica de dincolo, dacă consisto
riul archidiecesian de dincolo, aceia cari ai
biserica lor autonomă, trimet Ömenii lor aci,
ca în virtutea celor douë legi, cu plenipo
tenţă în regulă, să priméscă acea alocaţiune
budgetară, se vede că ei înţeleg că acesta
nu le înrăutăţesce situaţiunea şi că pentru
existenţa şcolelor lor acea sută de mii de
lei, care le aţi refusat-o de 3 ani, era o ces
tiune importantă ca să ptă exista. Şi d-vós
tră le-o refusaţi“?
Dar eü, scuzaţi-mă dacă v'o spun, nu
aşi voi să lipsesc de elementara modestie
şi cuviinţă ce vă datoresc – eü nu admit,
nu cred că este bine să se admită, ca un
ministru de aici să se amestece şi să spună
celor de dincolo, cum trebue să fie situa
țiunea lor, bună sau rea, faţă de guvernul
unguresc. Nu este treaba d-vóstră de a
spune bisericei din Braşov: tu trebue să fii
aşa sală almintrelea, când vine să ceară
ceea-ce crede ea că este drept. Acésta este
un amestec prejudiciabil al Statului nostru
în afacerile de dincolo şi, dacă se continuă,
póte legitima ceea-ce vor să facă Ungurii;
este o stare intolerabilă ce se crează.
In tóte cestiile trebue să ne ferim de a
mestecul nostru politic printre Românii de
peste Carpaţi.
Citesc prin gazete că dincolo este acum
o alegere de mitropolit. Să ferească D-ei
ca un partid politic de aci să aibă candida
tul săü dincolo.
Ce am dice noi, dacă la o alegere de mi
tropolit al nostru în Bucuresci şi-ar permite
cine-va să pună un candidat unguresc sa
rusesc ?! "L-am sfâşia ! Să fie un candidat
de partid politic de la noi în ţara Ungu
réscă! Dar voiți să 'i băgaţi în foc pe 6menii
aceia ?
Nici un amestec de politică militantă din
colo-iată singura regulă de procedare.
Când vine de dincolo, conform legei nő
stre de dincóce, representantul şcolei şi bi
sericei din Braşov şi vă cere, trebue să plă
tiți ce este scris în budgetul ţărei, trebue
să plătiţi, fără amestec ce fac ei, fără să vă
faceţi d-vóstră judecător, dacă se înrăută
ţesce situaţiunea lor sai ba.
Dar pte că cuvêntul se înrăutăţesce si
tuaţiunea nu se înţelege că se înrăutăţesce
situaţiunea bisericei din Braşov, ci pâte se
înrăutăţesce situaţiunea personală a d-lui
DESBATERILE SENATULUI
Dimitrie Sturdza ca ministru president în
Bucuresci.
Acésta se pte. Dar, dupe declarările vio
lente ca drept public, inadmisibile ca teorie
de Stat, indiscutabil de eronate, ce le-aţi fă
cut ca şef al partidului liberal în sala Orfeü
la 1894, póte că situaţiunea d-vóstră să fie
astăi aşa de penibilă faţă de guvernul un
guresc, în cât să nu mai îndrăsniţi să faceţi
nici aceea ce ai îndrăsnit toţi miniştrii ro
mâni să facă înaintea d-v6stră, adică să exe
cute legea țărei lor în ţara lor. Acésta se
póte. Dar acésta este atunci calamitatea gu
vernului acesta şi a partidului care'l sus
ţine, şi pâte că a simţit-o toţi în momentul
de faţă.
Dar, în definitiv, calamitate este vorbă
vagă. Insă este aci ceva mai grav, fiind-că
e mai precis.
D-vóstre, partid liberal, aţi făcut legea
de responsabilitate ministerială, aţi promul
gat'o la Maiü 1879 şi aţi înscris acolo un
art. 3 care rostesce:
Se va pedepsi cu interdicţiunea de la
n3 ani până la maximum tótă viéţa de a
n mai ocupa funcţiuni publice, ministrul
ncare va fi semnat sa contrasemnat de
ncrete sa va fi luat disposiţiuni, cari vio
nléză un text expres al unei legi existente.
Textul expres a duoë legi existente vă
prescrie: plătiţi 38.500 lei bisericei S-tu
Nicolae şi şcolelor române din Braşov. Con
form cărui drept aţi luat disposiţiunea, –
căci de aceea 'mi am permis să adresez
interpelarea d-lui ministru-preşedinte, –
aţi luat disposiţiunea ca colegul d-vóstră
de la culte şi instrucţiune publică să nu
plătéscă nici un ban, adică să nu execute
acele legi?
Se póte ca o lege să aibă inconveni
ente, dar atunci aveţi curagiul şi veniţi să
cereţi modificarea lege, şi să vedem atunci
o majoritate liberală în Cameră şi Senat re
trăgênd acea subvenţie. Saú veniţi cel puţin
cu un bil de indemnitate, şi să vedem ma
joritatea liberală a Senatului şi Camerei dând
bil de indemnitate, că trei ani de a rêndul
aţi refusat şcolelor române din Braşov renta
legală.
Dar nici bil de indemnitate, nici contra
lege votată; din contră, cu două legi positive
în dreptul nostru, sciute şi executate de
toţi, de la 1868 una şi de la 1875 a duoa,
păzite de toţi, până şi de slabul minister
Aurelian, cu aceste să vii d-ta, domnule Di
mitrie Sturdza, şi să spui în Senat nu dai
nici o parau şi nu execut legile ? Apoi atunci
ce mai însemnéză vorba partid naţional
liberal? Ce mai însemnézăvorba,că d-vóstră
voiţi, în prima linie, respectarea legilor ?
Pentru ce sunt vorbele în ţéra acésta şi în
limba română? Pentru a fi întórse în înţe
lesul lor, dupa cum Voinţa Naţională în
torcea adevărul şi spunea, la 1894, că ei
am suprimat subvenţiunea, şi d-vóstră
aţi reînfiinţat'o ? Vorba d-vóstră din tóte
proclamările şi discursurile : Respectul
legilor – iată programul partidului libe
rale însemnéză, că acum, fiind-că puteţi,
fiind-că aveţi puterea de fapt, să spuneţi
înaintea Senatului: nu dai nici un ban, de şi
28 Noembre 1898
legea mă obligă să dai. Acésta înţelegeţi
d-vóstră prin respectul legilor ?
Acésta e pregătirea la respectul legalită
ţei în partidul liberal, de când cu şefia d-vós
tre? Acest respect al legei să 'l înveţe acei
tineri ce ne ascultă împrejur de la tribună,
ca fiind formula de progres şi de cultură a
partidului naţional-liberal?
Noi nu suntem partisani al acusărilor
ministeriale, şi am dovedit'o când cu acu
sarea contra lui Brătianu. N'aşi dori să
fie veri-o acusare ministerială nici în con
tra ministrului-preşedinte actual. Dar, d-lor,
de şi 6menii cu minte recunosc că gre
şelile politice nu se pedepsesc, ci se în
dreptéză, recunsceţi şi d-vóstre că se
pun consciinţele néstre ale tuturora în
cea mai grea încercare prin actualul gu
vern. Făţişele inexactităţi, făţişele răstur
nări de adevăruri publice şi internaţionale,
făţişele declaraţiuni de cuvinte frumése şi,
alăturea, desminţirea lor prin faptele cele
mai revoltătóre, făţişa mărturisire a minis
trului preşedinte: nu execut legea română
în cestiunea şcolelor, tăcerea Senatului li
beral în majoritatea lui, sugrumarea discu
țiunei când am cerut cuvântul la 15Maiü, mă
car în cestia regulamentului, ca să mă lăsaţi
să explic nedumerirea cu şclele de la Braşov,
să nu rămâe strecurată ideea primejdiósă, să
nu se dea armă duşmanilor ca să se dică că
e înduoială la noi, dacă e subvenţiune sa
obligaţie recunoscută, când interpretarea le
gală e în adevăr că e drept câştigat: dupe
tóte acestea, d-lor, acoperite de d-véstre, nu
vă miraţi dacă, de când e partidul liberal în
noua formare la guvern, s'a introdus scep
ticismul şi descuragiarea în tótă suflarea ro
mânéscă. Partidul care va veni, ori cine va
veni la guvern dupe acéstă nefericită forma
ţiune liberală, va avea mai ântêiü de tóte să
redea românimei încrederea în dreptatea, în
legalitatea şi în viitorul ţării acesteia! (A
plause).
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-lor senatori, nu pot să neg că,
în faţa cuvîntărei fórte meşteşugite a d-lui
Maiorescu, nu 'mi este posiţiunea uş6ră.
Cred însă că, examinând faptele ast-fel
cum sunt, d-vóstre veţi vedea unde e drep
tatea şi unde e sinceritatea, unde e pricepe
rea şi înţelegerea, şi unde e uşurinţa.
Să 'mi daţi voie să constat întêiü un fapt.
La 15 Noembre s'a deschis Corpurile le
giuitóre. La 16 Noembre Senatul şi a ales
biuroul – preşedinte, vice-preşedinţi, secre
tari, cestori –și a tras la sorţi secţiunile.
La 17 Noembre, a treia di dupe deschiderea
sesiune, la începutul şedinţei, mai înainte
de a se alege diferitele comisiuni, d. Maio
rescu sa grăbit să anunţe interpelarea de
astăi.
Aş fi putut atunci îndată să "i răspund ;
dar am credut că noi toţi, şi în deosebi ei
datorim respect Tronului şi Senatului, şi
anume că nu se cuvenea ca să primesc îna
inte chiar de alegerea Comisiune de Adresă
a răspunde la o interpelare.
In sine, interpelarea era intempestivă,
căci, dacă d. Maiorescu aştepta câte-va dile
încă, nu pierdea nimic nici d-sa, nici biserica,
 28 Noembre 1898 DESBATERILE SENATULUI 415

Sf. Nicolae din Braşov, nici noi cari aveam să "i dea o sentinţă, care să fie impusă tri »nită dintr'un fapt al unui om politic al
să ascultăm frumsa-i cuvîntare. bunalului. nnostru, şi, ca să lămuresc, a d-lui prim
De aceea, diceam că 'mi este grea posiţiu Insuşi d. Maiorescu a vădut cât este de ministru, şi apoi voi cere de la d-v6stre
nea făcută de d. Maiorescu. greü a despărţi, în acestă afacere,partea po (adică de la deputaţi) să puneţi singuri
Se mai adaogă încă alt-ceva: că d. Ma litică de partea procesuală; însuşi d-sa a vă n conclusiunea a.
iorescu este, nu numai un bărbat cu pro dut cât ele se confundă una cu alta, şi pentru Conclusiunea însă o punea tot d. Take
funditate, ci şi un artist, şi încă un artist ca să se apere din'ainte de legitime obser Ionescu : – »blestemul lui Iuda pe capul
modern, un artist impresionist. Ei nu am vaţiuni, însuşi d-sa a declarat că nu va meün.
nici profunditatea cuvîntărel d-sale, nu posed vorbi în proces de cât dacă va fi provo Tema interpelărei era–téma de închide
nici arta de a impresiona. Mě presint simplu cat de guvern în cursul discuţiune, firesce rea liceului din Braşov, din causa şi din vina
şi nemeșteșugit. pentru a se apăra. Nu este acésta o ascun mea. Iar dovada vinei mele o scotea d. Take
IQic dar cu dreptate, că situaţiunea mea dere dupe deget, de o simplicitate şi de o na Ionescu din duoë acte.
în faţa d-lui Maiorescu presintă 6re-care ivitate în adevăr copilăréscă ? – Căci, ori Primul act produs de d. Take Ionescu
greutate. cine vede că interpelarea pentru neplata era un ordin al ministrului de culte şi in
Dar, dacă aci este o greutate 6re-care, în rentei şi procesul pentru neplata rentei u strucţiune publică al Ungariei, Wlassics. Fi
altă parte am o uşurinţă.Situațiunile néstre nul şi acelaşi lucru sunt. Cred deci că ind-că d. Tache Ionescu e artist impresio
de fond diferă frte mult una de alta. A mea d'impreună cu mine toţi v'aţi mirat, cum p nist ca şi d. Maiorescu, de aceea-ca să in
este aceeaşi care era astă primăvéră: ea e te un bărbat ca d. Maiorescu să se pună în troducă actul al duoilea ce avea să citéscă
neschimbată, neştirbită. A d-lui Maiorescu asemenea posiţiune. mai târii şi care trebuia acoperit cu acest
nu mai este tot aceeaşi, căci d-sa, senator cu D. Maiorescu nici că s'a putut de altmin d’ântêiü, precum marfa adevărată acoperă
drept de control asupra mea, 'mi vorbesce trelea ţine de promisiunea dată, că nu va pe cea mincinésă–de aceea, dic, d. Take
astădi cu o schimbare la faţă, cu faţa advo vorbi în proces, de 6re-ce ne a citat şi ne a lonescu a citit actul cel d’ântêiü, cu data
catului dintr-un proces pe care mâine are explicat cele duoë hrisóve vechi de funda sa-18 Aprilie 1898–și cu număr-numé
să 'l pledeze la tribunal. țiune, precum şi legile votate de Adunările rul 1.816–şi cu semnătură, ca să se vadă
D. Maiorescu, la începutul cuvîntărei sale, nóstre legislative cu privire la renta biseri bine că d-sa produce un document oficial.
a is că pune cestiunea pe tărîm politic. In cei şi şcolei din Braşov. Ba, ne a adus ca do Introducând pe cel d’ântêiü cu tótă pompa,
adevăr, interpelarea d-sale are o parte poli vadă şi o scrisére a venerabilului d-sale pă credea că va trece neobservată şi contra
tică, căci petiţiunea pentru intentarea pro rinte. Mulţi nu vor fi cunoscând acéstă scri banda –actul al duoilea.
cesului ce are acelaşi obiect a presintat'o la sóre ; nici eü nu o cunosc, căci de abia as In acest act ântéiü, se amintea legea
29 Octombre, cu trei dile înainte de alege tăi d. Maiorescu a scos-o la lumină ca o ungară din 1883, care hotărasce, că : nac
rile comunale, trîmbiţând cu acea ocasiune probă documentală a drepturilor instituţiu ntualele şcole medii, susţinute de confesiuni,
lipsa de patriotism a guvernului ; iar inter nilor menţionate. A mai adăugat că dreptu nde municipii, de comune, de corporaţiuni şi
pelarea asupra refusului de a plăti banii a rile bisericei Stu Nicolae sunt drepturi din nde singuratici, asemenea confesiunile șibi
anunţat'o la 17 Noembre. Se pote vedea din vechime, drepturi basate pe texte de legi sericele, la nici un cas, nici nu pot cere
petiţiunea din 29Octombre, pe care d. Ma noui călcate în picióre de mine, şi că acum »nici nu pot primi ajutor şi subvenţiune ma
iorescu sa grăbit a o publica în iarul Con e vorba a elucida cât valoréză acele drep terială de la State străine, de la Domnito
stituționalul chiar a duoa di, la 30 Octom turi ex aequo et bono. nrii şi guvernul acestora.
bre, că acolo este vorba tot de refusul de a Nu sunt téte acestea preambulul vorbirei Mai era în acel act următórele pasagii:
plăti subvențiunea școlei şi bisericei din d-sale d'inaintea tribunalului de llfov? n Din probele documentate, procurale de
Braşov. Aş putea dar să ’i răspund, pentru a în „către guvernul regesc, este evident că
Acum întreb: dacă d. Maiorescu a găsit trebuinţa limbagiul usitat la tribunale şi nşcólele aşa numite centrale din Brașov,
de cuviinţă ca să priméscă a fi advocatul Curţi, aş putea să "i răspund d-lui Maiorescu n cu călcarea pe faţă a menţionatei ordina
şcólelor şi bisericei Sf. Nicolae din Braşov printr'o fine de neprimire. nțiuni și a disposiţiunilor legale şi contra
în procesul intentat Statului român pentru Dar nu voiü face întrebuinţare de acest ncategoricei şi strictei opriri-aú primit şi
plata acestei subvenţiuni, cum vine acum şi drept, ci voi răspunde în fondul şi mielul aú acceptat pe ascuns, prin mijlocirea bi
face o interpelare aci în Senat în acelaşi chiar al cestiune, nu ca să satisfac pe d. msericei S-tu Niculae din Braşov, în un lung
proces, pe care mâine îl va pleda la tri Maiorescu, ci pentru a lămuri o situaţiune, nşir de ani, subvenţiune anuală.
bunal ? pe care d-sa şi amicii d-sale se căsnesc D. Take Ionescu explică atunci că guver
Aci 6re, în Senat, avem să regulăm pro să o încurce. nul regesc“, care a procurat probele docu
cesul ? De ce a cuprins pe d. Maiorescu Ţelul d-lui Maiorescu şi al amicilor d-sa mentale despre cari vorbea ministrul ungar,
acéstă nerăbdare? De ce d. Maiorescu nu le este personal. D-sa vrea să ia biserica Stu era „guvernul românescu, şi de aci trăgea
aştéptă verdictul justiţiei, la care s'a adre Nicolae din Braşov şi să 'mi o svârle fn cap. conclusia că eu aş fi dat guvernului ungar
sat? II trebue 6re pentru acesta mai întâi Dar uită duoë lucruri: biserica este prea probe despre plata subvențiunei acordate de
verdictul Senatului ? Acésta nu se potri mare şi prea grea pentru ca să o ptă ridica aci la Braşov.
vesce cu declaraţiunea ce ne-a făcut d. Ma d-sa, şi apoi d-sa nu "şi a dat séma că eü Acest act al ministrului Wlassics, din 18
iorescu, că d-sa respectă legile. staú în acea biserică, rugându-mă lui Dum Aprilie, sfârşea ast-fel: n Acéstă ţinută, strict
Constituţiunea face din instanţele judecă nedeü să 'mi ajute ca să nu mă abat de pe oprită prin lege şi la mai multe provocări
toresci un corp independent. Când d. Maio calea cea dréptă. tăinuită, ne îndreptăţesce ca, faţă cu şcolele
rescu vrea să facă a depinde judecata unui Fiind-că d. Maiorescu a amintit desbate în cestiune, să se aplice cea mai strictă
proces intentat la tribunal de un vot al Se rile urmate astă primăvară în parlament „pedépsă cuprinsă în art. de lege XXX din
natului, 6re acésta este conform Constitu asupra acestei cestiuni, voii lega şi eü ex n 1883–adică închiderea lor.
țiunei şi în respectul ei ? Astăi face apel plicaţiunile mele de cele petrecute atunci. Se vorbea deci, înacest ordin, că biserica şi
d. Maiorescu la acéstă presiune a Senatului Cestiunea şcolei de la Braşov şi a biseri şcólele românesc din Braşov primesc pe
asupra justiţiei pentru biserica Sf. Niculae cei Stu Nicolae a fost introdusă în Camera ascuns subvenţiune de la guvernul român
din Braşov; mâine se va putea exercita o deputaţilor la 28 Aprilie trecut, printr'o in şi se punea în vederea Mitropolitului de la
asemenea presiune în favérea unui proces terpelare a d-lui Take Ionescu, colegul de Sibiü că, dacă se va mai urma ast-fel şi în
particular al unui cetăţean 6re-care. partid al d-lui Maiorescu şi unul din mem viitor, ele se vor închide.
Când dar d-sa s'a decis să facă procesul, brii marcanţi ai partidului conservator. D. Take Ionescu, dupe citirea acestui or
trebuia să se menţină pe acel teren al pro Mobilul acestei interpelări îl precisa d. din ministerial cu dată, cu număr şicu sem
cesului şi să se înfăţişeze la diua judecăței Take Ionescu ast-fel: Mě ocup pur şi sim nătură, dicea următórele: -

bine pregătit ca să 'l apere, iar nu să ceră mplu despre faptul, dacă purtarea bună sală Cu câte-va dile înainte de a primi
de la Senat ajutor, ca printr'un vot al sălii «rea a unui guvern străin este sa nu por n Mitropolitul, şeful şcolelor române, ordi

. . . . . . . . .. .
16
»nul din 18 Aprilie, primesce un alt ordin,
n în care se spune de către ministrul Wlas
sics cum a aflat Statul ungar că biserica
nS-tu Nicolae, prin urmare liceul, primeau
najutóre din România.
Cu aceste cuvinte a introdus d. Take Io
nescu actul al duoilea, care documenta isto
ria rentei ce se da de Statul român bisericei
şi şcolelor din Braşov şi arăta cum ministrul
Wlassics a aflat despre plata acestei rente
prin mine, fiind în oposiţiune, şi prin mine,
fiind ministru.
Dupe ce cetise primul act cu dată, număr
şi semnătură, d. Take Ionescu dete cetire
actului al duoilea fără a'i enunţa data şi nu
mërul, însă declarând că şi acest act emană
tot de la ministrul Wlassics. Şi pentru ca
oficialitatea şi autenticitatea acestui act să
fie bine întipărită în mintea auditorilor săi,
în cursul cetirei acestui act, d-sa, întrerupând
cetirea, a revenit, nu mai puţin de opt ori,
spre a accentua provenienţa oficială şi mi
nisterială a actului.
Dupe preambulul menţionat, d. Take Io
nescu dicea: – Iată ordinul ministrului.
In urmă, dupe citirea a câtor-va paragrafe,
întrerupea : – nMinistrul ungar face isto
nricul școlei române din Braşovu. Peste
puțiicea: – Ordinul adaogău. Dupe ce
citea mai departe, d. Take Ionescu se oprea
şi dicea : – nVeţi vedea acum duoë afirma
ţiuni precise ale ministrului Wlassicsu.
Dupe citirea mai departe esclama: – Am
nsă mă plâng că într-o adresă oficială a unui
nguvern străin, un guvern al României e
nnumit guvern conservator. Sfîrşind citi
rea documentului său, d. Take Ionescu es
clama: Am închis cu citirea documentelor»
şi termina : ncu acest raport oficial al mi
nnisterului de culte ungaru.
D-sa nu s'a oprit la citirea acelor acte, ci
a tras şi conclusiuni, mai ales din actul al
duoilea, pe care 'l presinta ca pe cel mai
important.
Conclusiunile d-sale era următórele :
1) că până la 1894, până la discursul mei
de la Orfelă, guvernul ungar a credut că
subvențiunea șclelor de la Braşov încetase;
2) că,graţie discursului mei de la Orfei,
s'a aflat starea adevărată a lucrurilor, că
adică subvenţiunea nu încetase, şi 3) că,
dupe venirea liberalilor la guvern, eu am
dat guvernului ungar no notă afirmativă cu
menţionarea sumeiu.
D. Maiorescu vorbea despre cine-va care
na pus accentulu: acel cine-va nu sunt eu,
ci este colegul d-sale, d. Take Ionescu.
Era o denunţare formală a d-lui Take
Ionescu că eü, prin discursul de la Orfei,
şi mai în urmă ca ministru, aşi fi făcut cu
noscut guvernului ungar sumele ce şcóla şi
biserica română din Braşov primeau de la
Statul român.
La acéstă interpelare, cum vă aduceţi
aminte, am răspuns imediat. Am mai fost
apoi interpelat asupra aceleiaşi cestiuni :
o-dată în Cameră, de d. Scorţescu, şi de duoë
ori în Senat, de d. Petre Grădişteanu şi de
d. Brabețianu.
Să reamintesc pe scurt răspunsul mei de
atunci.
DESBATERILE SENATULUI
Mai ântêiü, îndată dupe interpelarea d-lui
Take Ionescu, "mi-am făcut reservele mele
asupra autenticităţei actului al duoilea, care
din chiar capul locului 'mi-a părut suspect;
dar am declarat, cu tte acestea, că voiü dis
cuta acel act suspect ca şi cum ar fi un act
autentic.
Mai în urmă, publicându-se actul în Mo
nitorul Oficial şi în Timpul şi citindu'l cu
luare aminte, "l-am declarat în şedinţă pu
blică ca un act fals, şi act fals va rămâne
şi pentru present şi pentru viitor! /Aplause).
Falsul consistă în acésta, nu că acest act
nu a fost scris pe o hârtie şi că nu ar exista,
dar că actul nu este al persénei căreia d.Take
Ionescu îl atribuia cu insistenţă şi cu o rea
credinţă patentă. Falsul consistă în acésta
că actul s'a declarat a fi un nordin oficiala
al ministrului de culte şi de instrucţiune al
Ungariei, Wlassics, pe când el era o plăsmu
ire particulară a unui individ 6re-care. Fal
sul era presintat cu mult meşteşug,fără în
ceput, fără sfârşit, fără dată, fără număr,
fără semnătură, dar afirmându-se mereu că
e document oficial.
Oare nu ar comite cine-va un fals, când
ar presinta un act de un conţinut 6re-care
ca fiind al d-lui Maiorescu, declarând că e
scris şi subscris de d-sa, pe când d. Maio
rescu nici a véut, nici a cunoscut, nici a
semnat veri o dată un asemenea act ?
Acest fals 'l-a comis d. Take Ionescu.
Vedeţi, d-lor senatori, că dacă aerul pe
care îl respirăm a fost viciat de cine-va el
a fost viciat de prietenul d-lui Maiorescu,
de d.Take Ionescu. (Aplause).
D. Maiorescu însă, cu multă bună-voinţă
şi mai multă bună credinţă încă, pentru a
acoperi pe prietenul său de falsul comis,
îmi arată cu emfasă scrisérea venerabilului
sëü părinte din 1860, provocându-mă să 'i
contestez autenticitatea. Artă impresionistă!
Eü nu am contestat autenticitatea acelei
scrisori, nici a veri-cărui alt act autentic ce
'mi s'a presentat veri o-dată, ci numai au
tenticitatea documentului al duoilea, produs
de d. Take Ionescu. In zadar se va căsni, deci,
d. Maiorescu să vină în ajutorul amicului
sëü; acel act, fals va rămânea pentru tot
d'a-una.
Am mai dis, în răspunsul meu, că nu e
probabil ca guvernul ungar să nu cunâscă
legile néstre, privitóre la rentele acordate
bisericelor şi şclelor din Braşov.
D. Maiorescu ne-a citit astădi unele din
documentele bisericei S-tu Nicolae.
Am citat şi ei în răspunsul ce am făcut
la 30 Aprilie trecut, la interpelarea d-lui
Grădişteanu, unele din acele documente :
Hrisovul lui Petru Schiopu din 1586, do
naţiunea lui Constantin Brâncoveanu, întă
rirea daniilor anterióre de către Caragea.Am
vorbit şi despre legile de la 1860 şi mai din
urmă, dar am dis că tocmai din causa acelor
legi guvernul ungar a emis rescriptul mini
sterial din 1875 şi a făcut legea din 1883,
prin care hotărasce că șclele şi bisericile
din Ungaria nu pot fi subvenţionate de State
şi de Domnitori străini.
Am mai dis, în răspunsurile mele, că cu
vêntarea comitelui Kalnoky era anterióră
as Noembre 18
cuvântărei mele de la Orfei, căci comitele
Kalnoky vorbise cu 18 jile mai înaintea
mea. Comitele Kalnoky dicea în Camera
unguréscă.
D. Titu Maiorescu: La delegațiuni.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : Tot una este pentru cuvéntarea
mea de astăi, Camera şi delegațiuni. D
Maiorescu a spus o mulţime de inexactităţi
şi eă nu "I am întrerupt. Dar ai şi aceste
întreruperi ale d-sale rostul lor, ca să dis
tragă atenţiunea Senatului de la punctul
principal şi important spre un amănunt ne
însemnat şi pe mine să mă întimideze prin
întreruperi. M'am înarmat însă în contra
acestei vechi şi tocite strategii şi cred că şi
Senatul înarmat stă în contra ei. Eă 'mi am
notat punct cu punct ce am de dis, căci cu
nosceam vechiturile ce va produce astăi d.
Maiorescu. Notele mele le ţin în mână şi,
ori-cum mă va întrerupe d. Maiorescu, şi
rul cuvêntărei nu'l voiü perde.
Iată ce dicea comitele Kalnoky în 7 (19)
Septembre 1894:
nIn cât privesce posiţiunea din budget
n pentru ajutorarea şcolelor şi a bisericilor
n române, faptul e cunoscut ministrului. El
scie că în budgetul 1894–95 s'a înscris o
sumă de 525.000 lei şi că 480.000 s'ală dat
npână acum. Potrivit informațiunilor ce are
ministrul, cea mai mare parte a sumei, şi
anume 380.000 lei, a trecut la Macedo
„Vlahii din Macedonia; negreşit, restul se
ndistribue şi şcolelor şi bisericilor din
n Transilvania, dupe asigurarea hotărî
ntóre dată de guvernul român... a
Va să dică, la 7 Septembre 1894, comi
tele Kalnoky icea că a căpătat încunosci
inţare de la guvernul român că are înscrisă
în budgetul pe 1894–95 suma de 525.000
lei ; că până atunci se dăduse 380.000 lei
şcólelor şi bisericilor din Macedonia şi că
restul, adică 145.000, se distribue şcólelor
şi bisericilor din Transilvania.
Mai clar nu se pote stabili un fapt.
Denunţul, dacă denunţ a fost, că se da o
subvenţiune bisericilor şi şcolelor din Braşov,
nu vine de la mine, ci, în mod nedubios şi
cert, de la guvernul românesc din 1894, de
la guvernul conservator de atunci.
Se nasce întrebarea: Cum a venit lu
crurile că guvernul nostru a trebuit să dea
aceste desluşiri guvernului austro-ungar ?
A trebuit să fie o causă. A trebuit să fie o
întrebare de la guvernul austro-ungar, şi la
acea întrebare guvernul românesc a răspuns.
Aşa dar, d-lor senatori, aserţiunea d-lui
Take Ionescu era neîntemeiată şi falsă, adică
acea aserţiune că ei aşi fi denunţat guver
nului ungar sumele pe cari guvernul româ
nesc le plătea la Braşov.
D. preşedinte, N. Gane: Vă rog, d-le
prim-ministru, mă iertaţi că vă întrerup;
sunt însă orele 5. Consult, deci, Senatul a
supra prelungirei şedinţei.
– Se pune la vot prelungireaşedinţei, şi
se primesce.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza (continuă): Am vorbit la Orfei cu
18 dile în urma comitelui Kalnoky, şi anume
la 25 Septembre (7 Octombre) 1894, şi am
8 Noembre 1898
arhit, nu despre sumele pe cari le da gu
ernul român școlelor din Braşov, ci des
pe acei bani pe cari îi asvîrlea cu mâna
șină dincolo de Carpaţi pentru alte scopuri
decât pentru școle sată biserici, şi pe cari
bani i-am numit atunci bani pentru cumpă
pătire de suflete. In contra acestor sume
cheltuite pentru a'şi cumpăra partisani din
colo de munţi, în contra acelora m'am ridicat
atunci șimă ridic şi astădi. (Aplause).
Am mai făcut, în răspunsurile mele de
astă primăvară, nisce declarațiuni precise în
privinţa acestor lucruri, când am răspuns
la interpelarea d-lui Take Ionescu. Iată ce
am dis atunci:
Sa ridicat un cântec, că elă aşi fi făcut,
fie denunţări, fie comunicări, fie note ofi
rciale, fie note neoficiale, fie note secrete,
prin cari aş fi comunicat, sau guvernului
din Viena, sau celui din Budapesta, sau
Legațiunei austro-ungare din Bucuresci,
sală unui bărbat politic austro-ungar 6re
care, cifre sau date despre subvențiumile
cari s'ar fi acordat şcolelor şi bisericilor de
la Braşov sală din Transilvania de vre-un
guvern 6re-care, fie conservator, fie națio
nal-liberal, fie drapelist, fie aurelianist,
numiţi. Declar sus şi tare, că tote aceste
cântece sunt pure invenţiuni, pure ca
alomnii şi sfruntate minciuni. Declar că
tite aserţiunile onorabililor domni şi în
acest punct nu sunt de cât nisce minciuni
şi că asemenea comunicări nu au avut
şi nu au nici o fiinţă.
fi mă cam tem de advocați, –şi d. Maio
rescu este unul dintre advocaţii noştri cei
mai ageri şi mai iscusiţi, –și de aceea ve
deţi că am căutat să fii cât se pote de pre
cis şi de desluşit,
Am declarat de minciuni tote aserţiunile
lui Take Ionescu despre comunicările ce
aş fi făcut asupra subvenţionărei școlei
*Braşov, şi, de astă primăvară până acum,
a fost în stare d. Take Ionescu să vină să
dovedéscă că cele dse de d-sa sunt ade
ate. Tóte minciuni au fost şi minciuni vor
Pânea pentru vecie. (Aplause).
ram mai dis şi altceva aci în, Senat,
"punsul meu la interpelarea d-lui Gră
teanu în 30 Aprilie. Am dis:
fiindcă se dice că este o notă, afirm
* ca nu pote proveni de la mine; afirm
*ta în modul cel mai positiv, ca om
*bil, ca impiegat al Statului, care da
'9, Parlamentului tot respectul şi tot
*rul, căci, chiar când aş fi făcut o gre
":*: dator aş fi să o declar eu însumi.
* cea mai mică notiţă n-am dat des
"P**anii dați șcólelor şi bisericelor ro
"me din Brașov.
clar nu puteam vorbi.
9-am însă tot atunci, la 30 Aprilie
“vernul român nu are să dea sub
"*uni bisericei şi şcolei Sf. Nicolae din
"**9, ci guvernul român e dator cu o
*** celei biserici şi acelei școle, pen
DESBATERILE SENATULUI
ntru anume bunuri, ce din împrejurările
timpului, ai fost luate şi vîndute de Statul
n român.
2. Chiar atunci când Statul unguresc ar
vrea să subvenţioneze şcolele din Braşov,
guvernul român tot are datoria să dea
arenta şcólelor din Brașova.
3. Este bine înţeles că acest lucru tre
nbue o-dată să se clarifice, căci nu este de
demnitatea Statului român ca, atunci când
meste vorba de datorii certe, el să caute să
le îndeplinéscă pe furiş; trebue, din con
tra, să "şi achite datoriile pe faţă, dar tot
vo-dată trebue să le dea ast-fel, ca să nu
jignéscă şcólele acelea, căci înţelegeţi, că
mdacă guvernul ar da renta şcólelor din Bra
rşov şi guvernul unguresc ar închide din
macéstă causă acele biserici şi şcole, conform
mlegei unguresci din 1883, pe care nu stă
mîn putinţa nőstră de a o schimba, atunci,
înţelegeţi, ne-ar părea fârte rèü de banii
trimişi. Trebue să căutăm să convingem
guvernul maghiar, ca să admită plata aces
stei rente, fiind-că o datorim în mod cert şi
onest acelei biserici şi şcolea.
Aceste cuvinte ale mele, precise şi ne
tede, d. Maiorescu le-a pus sub saltea, cum
se dicea odiniră. D-sa chiar, ca om al drep
tăței, a credut că e bine să le suprime şi să
dică că ei am declarat în plin Parlament
că nu dai nici un ban, şi acésta fără pers
pectivă de întórcere. Acesta a dis'o d-sa ;
"I-am însemnat imediat cuvintele d-sale pe
acéstă fóie.
Unde vede d. Maiorescu în acéstă acţiune
o enormitate? Dacă aş fi umblat pe calea
indicată de d-sa, aş fi comis pâte o adevă
rată crimă, care nu ar merita numai apli
carea legei responsabilităței ministeriale, ci
oropsirea mea de către întreg neamul ro
mânesc.
Tótă acéstă cestiune a acusărilor ce mi
se fac în privirea şcolelor şi bisericelor din
Braşov, este o scârbósă invenţiune, por
nită din ura unora în contra mea şi din ura
altora în contra partidului naţional-liberal,
Lăsându-mă pe mine la o parte, în care
ţéră din lume a existat numai un partid?
D-nii Maiorescu şi Take Ionescu ar dori
să suprime partidul naţional-liberal şi cred
că ”l pot suprima prin acte false şi sguduin
du-mă pe mine, în care partidul naţional
liberal are încredere!
Fórte grelă vă va fi acésta, căci, dacă exa
minăm bine situaţiunea, nici d. Maiorescu,
nici d. Take Ionescu, cari multă ostenelă şi
ai dat să urnéscă cestiunea dupe modul de
privire al domniilor lor, nu a mutat-o de
loc nici cu un fir de păr înainte. D. Maio
rescu, cel puţin, ca bărbat de Stat consumat,
care trebue să scie multe, în tot casul, mai
multe de cât un om care nu sa ocupat de
cestiuni de Stat, d-sa, cel puţin, atâta putea
să îşi pună la cale că grei lucru ar fi să se în
chidă şcola şi biserica din Braşov. Cum 6re?
Un singur moment de esitațiune să nu fi a
vut d-sa, şi atât de tare ura să "i fi întune
cat vederile“?
Eă am lăsat să se trécă furia de astă pri
măvéră. Eă de atunci am tăcut şi am credul
47
că timpul va linisci pe cei înfuriaţi. M'am
înşelat. A sosit dar ora ca să clarificăm ces
tiunea. Un lucru însă, cred şi acum, că mai
cuviincios era să terminăm mai ântėiü des
baterile asupra răspunsului la Mesagilă, şi
în urmă să răfuim socotelile dintre noi. Pro
cesul, chiar de ar fi fost înfăţişarea imedia
tă, nu era să se termine în dilele acestea, şi
chiar dacă ar fi fost ca să se termine numai
de cât şi iute, "I am fi putut uşor conexa cu
desbaterile parlamentare. Ei nu sunt advo
cat ca d. Maiorescu, însă, cunosc şi ei prac
tica vieței şi putea forte bine să intervină o
învoială prietenéscă de conexare între d.
Maiorescu şi mine, mai ales că suntem acade
miciani, şi, prin urmare, cunoscuţi mai de
aprópe. (Ilaritate).
D. Maiorescu, în iuţéla condeiului, cum se
dice, a uitat conexarea şi produce în locul
ei, cu multă dibăcie impresionistă, oscrisóre
a tatălui d-sale, întrebându-mă cu impe
tuositate dacă nu am 6re gust să neg sem
nătura din scrisâre, să nu recunosc ca au
tentice venerabilele litere ale tatăluid-sale.
"Mi a făcut impresiunea unui agent provoca
tor ca să neg ceea ce nu era de negat, ca
să pic în capcană, dupe dicëtórea populară.
Dar, negat'am vre-o dată veri-un act auten
tic produs de cine-va ? O dată în viéţa mea
am declarat un act fals, şi fals a fost şi un
fals neruşinat va rămânea. De ce s'a tulbu
rat şi s'a supărat aşa de tare de acéstă de
claraţiune a mea d. Maiorescu ? O singură
explicaţiune este: ea privea pe amicul să
intim şi de partid Take Ionescu ! Dar că voi
mega scrisorea tatălui d-lui Maiorescu, era o
presupunere gratuită. Era inutil să îşi dea
atâta ostenélă cu acéstă flóre retorică.
Advocații Take Ionescu şi Maiorescu se
înfăţişéză Parlamentului cu documente, pen
tru ca să mé strivéscă. N'am fost şi nu sunt
advocat, ci sunt un simplu cetăţén, servitor
al Statului şi al Regelui. Să 'mi daţi şi mie
voie să citesc câte-va documente, nu ca să
më apër pe mine, ci ca să luminez cestiunea
care se discută astădi.
Voi citi dinaintea d-vöstre trei acte
oficiale şi autentice. Vă puteţi convinge că
ele sunt oficiale şi autentice, căci am origi
nalele dinaintea mea, şi d. Maiorescu le
póte controla. De alt-fel, aceste acte se vor
publica în desbaterile Senatului şi nu va
veni nimeni să le conteste autenticitatea.
Ânteiul act e o notă pe care eu am adre
sat'o în */ Iulie a. c., legațiunei austro
ungare, în calitatea mea de ministru al afa
cerilor străine. Cele-alte acte sunt adrese
ale acestei legațiuni către mine, din /, și
*/3 Septembre, anul curent.
Iată, d-lor, aceste acte :
Vě citesc mai ântâiü nota mea din 9/,
Iulie :
Nota preşedintelui consiliului de miniştri al
României, din "/an Iulie 1898, No. 15.219, adresată
d-lui ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariei
in Bucuresci
In şedinţa Camerei române din 28 Apri
lie (10 Maiü) 1898, d. deputat Take Io
nescu, a produs, în cursul unei interpelări
418
adresate mie, duoë acte privitóre la scolele
românesc din Braşov, atribuindu-le minis
trului instrucţiunei publice a regatului Un
gariei.
Unul din aceste acte, pretinse oficiale, e
desemnat ca un rescript, semnat de Exc. Sa
d. Wlassics şi adresat P. S. S. Mitropolitu
lui Miron, cu data de 18 Aprilie trecut.
(Anexa No. 1 în text român, cum a fost pu
blicat şi în traducere francesă)
Al duoilea act nu a fost produs în Parla
ment de către interpelator de cât în extract,
şi cu afirmaţiunea că şi acest al duoilea act
emană de la ministrul instrucţiunei publice
al Ungariei.
Acéstă afirmaţiune a fost reiterată şi con
semnată la pagina 1122, colóna III, a desba
terilor oficiale a Camerei deputaţilor, No. 61,
şedinţa din 28 Aprilie (10 Maiü) 1898.
(Anexa No. 2 în text românesc şi traducere
francesă).
Acelaşi act a fost publicat mai târdiü
pentru a duoa 6ră în ziarul Timpul din 27
Maiú (7 Iunie) a. c., însă cu nouă adaose.
(Anexa No. 3 în text românesc şi traducere
francesă).
Excelenţa V6stră are cunoscinţă că aceste
acte, atribuite guvernului regal al Ungariei,
aú servit de basă la un întreg sistem de a
cusaţiuni, îndreptate în contra persénei
mele în calitatea mea de preşedinte al con
siliului de miniştri. -
Este dar util, în interesul bunelor rela
ţiuni ce există între amânduoă guvernele,
de a stabili într'un mod cert, dacă aceste
duoë documente sunt autentice ori nu, dacă
liniile următóre din rescriptul cu data din
18 Aprilie trecut:– nDin probele documen
»tate, procurate de guvernl regesc, este evi
dent, etc. u–vizéză guvernul Regal al Ro
mâniei,– şi dacă al duoilea document, con
ţinênd atacuri directe în contra persénei
mele, provin de la o personă ocupând o po
siţiune oficială în guvernul regal al Unga
riei.
Am, deci, onórea de a mă adresa bine-voi
tórei intervenţiuni a Excelenţei V6stre, ca
să më luminaţi asupra naturei celor duoë
acte menţionate mai sus.
Primiţi, etc.
Ast-fel a intrat cestiunea documentului,
declarat de mine fals, pe calea oficială, di
plomatică.
La 7 (19) Septembre, am primit de la
baronul de Aehrenthal, ministru plenipo
tenţiar al Austro-Ungariei în Bucuresci, ur
mătórea adresă:
Adresa d-lui Baron de Aehrenthal către d. D.
Sturdza, din 7 (19) Septembre 1898, No. 96.
n Prin nota confidenţială din 10 (22) Iu
„lie trecut, No. 15.219, Excelenţa Vöstră a
bine-voit a cere intervenţiunea mea pentru
na stabili într'un mod positiv, dacă amân
duoă actele produse de d. deputat Take
n Ionescu, în şedinţa Camerei Române din
28 Aprilie (10 Maiü), privitóre la școlele
române din Braşov, sunt autentice şi e
nmană de la ministrul ungar al instrucțiu
»nei publice. Excelenţa V6stră aţi exprimat
DESBATRIILE SENATULUI
tot o-dată dorinţa de a fi luminată dacă
murmătorul pasagiü din ântêiul act pur
»tând data de 18 Aprilie 1898:–»Din pro
mbele documentate, procurate de guvernul
nregesc, este evident, etc. u–vizéză guver
»nul Regal al României. - nde alt-fel un principii general de drept in
nAm comunicat conţinutul notei citate
ministerului imperial şi regal al afacerilor
străine, cu rugămintea a 'mi da desluşirile
dorite de Excelenţa Vöstră.
Pe basa investigaţiunilor făcute de gu
vernul regal al Ungariei, sunt astăi în
măsură de a informa pe Excelenţa V6stră
ncă din cele duoă acte, produse de d. Take
n Ionescu, în şedinţa Camerei Române din
»28 Aprilie (10 Maiü) a. c., ântâiul act e
» în adevăr din sorginte oficială şi a fost
adresat de Excelenţa Sa d. Wlassics P.
»S. S. Mitropolitului Miron. Pot de asemenea
să daă Excelenţei Vöstre desluşirile dorite
nîn privirea pasagiului următor al actului,
npurtând data de 18 Aprilie trecut:
nDin probele documentate, procurate de
nguvernul regal, este evident, etc. u
nDupe textul unguresc al rescriptului
d-lui Wlassics, pasagiul citat vizéză pe gu
nvernul regal ungar şi nu pe acel al Româ
nnie.
n In ceea ce privesce actul produs în Par
rlamentul român şi atribuit şi el de d.Take
Ionescu ministrului ungar al instrucţiunei
npublice, s'a constatat că nici un document
n de acest fel nu a fost investit de semnă
ntura, nici a d-lui Wlassics, nici a unui alt
n membru al guvernului regal ungar.
» Grăbindu-mă a aduce ceea ce precede la
cunoscinţa Excelenţei Vöstre, profit de
nacéstă ocasiune, etc. u
Câte-va dile mai în urmă, în */ Sep
tembre, baronul de Aehrenthal 'mi-a trimis
o a duoa adresă. Textul ei este următorul :
Adresa baronului de Aehrenthal
din t/, Septembre 1898, No. 107
nPrin nota din 19 a lunei presente, No. 96,
am fost în posiţiune a informa pe Exc.
nVóstră de resultatul investigaţiunilor fă
n cute prin guvernul regal al Ungariei asu
pra documentului al duoilea, produs în Par
nlamentul român, în şedinţa din 28 Aprilie
n(10 Maiü). Excelenţa V6stră aţi putut afla
în acea comunicare confirmarea avisului
sëü prealabil, şi anume că nici un docu
nment de acestfel nu a emanat de la guver
mnul regal al Ungariei.
nDe atunci, a ajuns la scirea mea că, în
tr'o nouă campanie, diarele din ţéră aú re
nvenit asupra incidentului în cestiune şi s'ai
ocupat mai ales de interpretarea unui pa
sagiü a acelui act, căruia se persistă a se
nda un caracter oficial, cu tóte denegările
formale ale guvernului regal al Ungariei.
In persenţa acestei polemici, cred util
de a resuma prin presenta notă convorbi
»rile preschimbate între Excelenţa Vöstră şi
n mine, în cursul celor duoi din urmă ani,
relative la subvenţiunile date mai 'nainte
nde guvernul regal român câtor-va biserici
nşi şcóle românesc din Transilvania.
nConformându-mă instrucţiunilor primite,
28 Noembre 1898
nam avut onére de a aduce la cunoscinţa Ex
celenţei Vöstre disposiţiunile legelunguresc
din anul 1883, care interdice în mod for
»mal numitelor biserici şi şcole de a primi
subvenţiuni străine. Acéstă lege consacră
nternaţional, recunoscut de tte Statele.
Semnalând acéstă oprire atenţiunei Exce
n lenţei Vóstre, am avut onére să o rog, în
interesul bunelor relaţiuni ce există în
ntre Austro-Ungaria şi România şi în in
nteresul bisericilor şi şcolelor înşile, să bi
»ne-voiască a da ordine, spre a se inter
ndice trimiterea mai departe de subvenţiuni
nde Stat. Ar fi în adevăr un fârte răü ser
mviciü ce s'ar aduce acestor instituţiuni,
ncând ele s'ar pune în contradicere flagrantă
cu legile ţărei lor şi acésta ar fi tot o-dată
na lua prin acésta asupră'şi o grea răs
npundere.
nRăspunsul Ex. Vóstre era insuflat de o
perfectă lealitate în faţa guvernului impe
nrial şi regal şi de un adevărat interes pen
ntru şcolele rcmâne din Ungaria. Recunos
» când dreptatea punctului nostru de privire,
nEx. Vóstră aţi bine-voit a'mi da asigurarea
ncă, fără a ascepta demersul mei şi chiar
n de la intrarea în funcţiune a ministerului
n liberal, ordine a fost date în sensul mai
n sus menţionat organelor competinte. Ex.
nVóstră însă m'a făcut să observ, că su
nmele trămise şcólelor românesc din Bra
nşov nu ai caracterul unei subvenţiuni de
nStat, ci trebuesc considerate ca o rentă, dată
nîn urma secularisărei bunurilor ce se dă
duse cu timpul de principii şi de guvernele
nrespective ale principatelor. Semnalân
ndu'mi aceste titluri la o indemnitate şi a
nrătênd în deosebi caracterul privat al re
nvendicaţiunilor legate de dénsele, 'mi-aţi
nexprimat, d-le ministru, speranţa că gu
»vernul regal al Ungariei nu ar găsi nici un
ninconvenient de a consimţi ca şclele din
n Braşov să ptă primi, şi în viitor, suma
n care, ca rentă şi cu titlul de indemnitate,
„figuréză de ani de dile în budgetul român.
Credênd că ast-fel, cestiunea care ne ocupă
» ar putea găsi o soluţiune satisfăcătóre, fără
na călca legea ungară, m'amfăcut interpre
stul cugetărei Ex. Vóstre pe lângă guver
nul regal Ungar. Acesta sa grăbit să se
nocupe de acestă cestiune, însă cercetările
ce se fac în acestă privire nu s'a termi
»nat încă, şi trebue să'mi reservez de a co
mmunica Ex. Vóstre resultatele, când mi se
n vor trimite.
nIn ceea-ce privesce acusările trase din
» al duoilea act, produs în Parlamentul ro
nmân, ţin a constata în mod formal că, in
nstrucţiunile guvernului mei nu avéü în
nvedere amănuntele cestiunei subvențiune,
ci numai cestiunea de principii. Aceste in
strucţiuni nu'mi prescria de a vă cere,
d-le ministru, lămuriri asupra distribuirei
n sumelor în cestiune. Prin urmare, acestea
nu aú jucat nici un rol în convorbirile n
mstre şi, din acéstă causă, "mi-ar fi fost greu
să transmit, fie la Viena, fie la Budapesta,
cifrele respective.
Făcându'mi o datorie de a recapitula
5 Noembre 1898 DESBATERILE SENATULUI
in presenta punctele principale ale con Că lucrurile stau ast-fel, numai un om de
„birilor năstre privitóre la şcolele ro rea credinţă nu va conveni. V'am citit ac
„ine din Braşov, rog pe Ex. Vóstră a tul oficial prin care guvernul austro-un
imi asigurarea înaltei mele considera gar m'a făcut atent, că dacă vom face
-țiuni, veri-o plată la biserica şi şcola din Bra
"I-a a esan - şov, acestea se vor închide. Acéstă declara
munica pentru a elucida cestiunea în dis ţie netedă şi clară mai mult încă m'a con
firmat în convingerea că ceea-ce făceam e
Ce reese din aceste acte"? bine.
Reese, ântâi, că guvernul ungar cunos Dacă aşi fi plătit sumele datorite în ase
a plata sumelor ce guvernul român trimi menea condiţiuni, şi dacă biserica şi şcolase
la școlei din Braşov, nu prin vre-o comu închideală, atunci aţi fi vădut pe amicii Take
nicare sau denunţare a mea, ci prin alte lă Ionescu şi Maiorescu braţ la braţ, strigând
muriri şi cercetări. Lămurirea a avut'o la la trădare. Atunci "l-am fi vădut tunând şi
1894, când a întrebat pe guvernul român de fulgerând şi acusându-mă că ei am închis
atunci dacă plătesee vre-o sumă la Braşov biserica şi şcola din Braşov, şi că am fost un
sau nu. Cercetările le-a făcut însuşi guver nepriceput, căci trebuia să scită ce urmări
nul ungar la Braşov. vor avea acele plăţi. Atunci ar fi dis d-lor:
Reese, al duoilea, că ordinul din 18 Apri Până nu se închide şcola şi biserica, merge
fie al ministrului Wlassics, prin care făcea cum merge; dar nu vedea Sturdza că dacă
tent pe mitropolitul Miron că, dacă bise se închid ele, mai cu greii va fi ca să se mai
iaşi şcila din Braşov vor continua să pri redeschidă “?
Dacă d. Maiorescu a avut convorbiri în
mân, li se va aplica partea cea mai severă privinţa acésta – căci convorbiri ai fost –
in legea din 1883, adică închiderea biseri nu sciü ; dacă d-sa a susţinut că ceea-ce da
torim e rentă sală e o simplă datorie veche,
Reese, al treilea, că d. Take Ionescu a iarăşi nu sciü. Cele dise de d-sa astădi sunt
sluit textul şi înţelesul acestui rescript al lucruri vagi. Ceea-ce am dis însă ei în con
ministrului Wlassics, din 18 Aprilie, unde vorbirile ce am avut cu baronul de Aehrenthal
se vorbesce de guvernul regala, pretindénd e atât de clar şi de lămurit, în cât ministrul
că prin acel guvern regal era indicat ngu plenipotenţiar al Austro-Ungariei a găsit că
vernul regal român, pe când e vederat că póte face obiectul unor tratative între am
este vorba de guvernul ungaru bele guverne.
Reese, al patrulea, că al duoilea docu Aceste tratative sunt deschise ; ele ur
ment citit astă primăvară de d. Take Io méză. Crede d. Maiorescu că e bine să le su
nescu, ca un act al ministrului Wlassics, nu primăm şi preferă 6re d-sa mai bine să se
a provenit nici de la ministrul Wlassics, nici închidă şcola şi biserica din Braşov, pentru
de la un alt representant al guvernului ca să mă ptă turti pe mine ? Oare acésta
Ungar. ar fi dreptate cu şcola şi biserica din Bra
Reese, al cincilea, că eu am oprit în a şov? Şi durere de inimă? Şi consciinţă con
iar plata rentei bisericei și școlei din scientă şi limpede ?
noi, dar că causa acestei opriri a fost şi Din actele citite de mine mai reese clar
e legea ungară din 1883, mie bine cu că din capul locului, de când am devenit
ută. Mi sa părut, precum mi se pare şi ministru în 1895, ai început tratative di
In, că cunoscând legea din 1883 și con plomatice în privința acestei rente, cu scop
*mele ei, nu'mi era permis să provoc cu ca ea să potă fi plătită în mod regulat şi
* noştri consecinţele aplicărei acelei legi, fără neplăceri din veri-o parte.
*ă să provoc, prin plata rentei de către Acum vă întreb, d-lor senatori, în ce parte
inchiderea bisericei și a școlei. Mi sa e delaţiunea, în ce parte e reaua voinţă, în
- I. Pt şi mi se pare că o asemenea urmare ce parte e ura, în ce parte e nepriceperea şi
*st o inepţie şi o nepricepere condam nesocotinţa“? In partea mea sată în partea
*, de care nu mă puteam face vinovat. onorabililor mei adversari. (Aplause).
că d. Maiorescu nu înţelege lucrul D. Maiorescu îşi trage originea sa de din
*ta de o excesivă simplicitate, acesta ”I colo de Carpaţi. Bărbaţi însemnaţi din fa
Pepe d-sa. D-sa dice: Este lege şi milia sa ai rămas acolo-episcopul Popasu;
* ca ministrul să o execute. Dacă şcola alţii, ca venerabilul să părinte, ai trecut
*rica se vor suprima prin executarea munţii în câmpiile dunărene. D. Maiorescu
*, ce'i pasă ministrului are prin urmare o origină de care se pote
* In dis și dic: Nu pot să dai banii făli și se și fălesce. D-sa e om învăţat, unul
*: datoriți șcólei şi bisericei din Braşov, din cel mai învăţaţi dintre noi; d-sa e doctor
***ția din acest prilej motiv legal de a în filosofie şi în drept, profesor de filosofie
"ide școla şi biserica din Braşov. Mai la Universitatea din Bucuresci, traducător
*tept şi caut să lămuresc cestiunea al lui Schoppenhauer, fost rector de univer
* se pierd. Banii stau la Casa de de sitate, membru al Academiei române; d-sa
* - când se va lămuri cestiunea şi gu e în capul unei școle literare nouă, a fost
"ngar va recunosce că aceşti bani re ministrul cultelor şi al instrucţiunei publice
*** o datorie dreptă şi legitimă, de de mai multe ori, e unul din advocații cei
"privată, școla și biserica îşi vor lua mai distinşi ai regatului; d. Maiorescu e
unul din oratorii cei mai distinşi ai Sena
*inţate a dura, tului. -
13
Câte titluri are d-sa, cu cari se pote
făli !
Eü nu pot să-i opun nimic. N'am nici un
titlu academic. N'am fost nici măcar învă
ţător de şcolă primară sătenéscă, necum rec
tor de universitate. Nu am fost şi nu sunt
advocat!
Sus stă d. Maiorescu, mai ales când stă
braţ la braţ cu d. Take Ionescu! Dar ori şi
cum, ori cât de sus stă, d-sa putea să se gân
déscă că atât de prost şi de nepriceput tot
nu sunt, ca ei pe mine însu'mi să mă dată
de mal, şi acésta fără de nevoie !
Dar mai este aci şi alt-ceva: tóte relele
şi răutăţile pe cari pâte cine-va să le săvîr
şéscă, d. Maiorescu şi cu amicii săi mi le
pun în socotéla mea pentru că ai convinc
țiunea că un biet numismat şi iubitor de do
cumente vechi îşi va perde cumpătul şi va
pica uşor în grópa ce "i-o sapă 6meni de o
dibăcie neînduoiósă!
Nu póte înghiţi d. Maiorescu că sunt şi
eü la Academie ceva, şi ar vrea mai bine
să fiü portarul Academiei.
Dar ceva mai mult încă: Cum îndrăsnesc
eú să mă amestec în politică? Cum îndrăs
nesc eü să stai la vorbă seriósă cu d-sa"?
Şi încă să am obrăznicia să mă pun faţă în
faţă cu d-sa şi să”l contradic"? Vedeţi, d-lor
senatori, acéstă îndrăznélă a mea nu o pote
ierta, precum nu vă pote ierta nici d-vöstre
din majoritate, că aveţi încredere în mine.
D. Maiorescu ar voi ca partidul liberal să
fie desbinat, despărţit, ca să nu ptă să
mérgă înainte ca partid, pentru ca atunci să
pescuiască în partid aderenţi şi să "şi mă
réscă astfel cercul d-sale şi ast-fel să ajungă
mai iute cu ai d-sale la guvern, pentru ca
atunci să aplice libertăţile publice pe spa
tele cetăţenilor, cu căldura cunoscută şi iu
birea probată. (Aplause),
Vedeţi! D. Maiorescu nu mai pote înghiţi
încă un alt lucru. D-sa, bărbat învăţat, hâr
șit în multe, şi publice şi private, pentru că
este şi advocat, — d-sa, considerat ca unul
din luceferii învăţământului nostru, – n'a
isbutit, de câte ori a fost la minister, să
facă reforma cea mare a instrucţiunei. A
venit însă un biet matematician, care nu e
nici de şcola nouă, nici de școla veche, şi
peste capul d-lui Maiorescu, şi fără a avea
înalta d-sale încuviinţare, a făcut reforma,
şi încă e pe cale de a o aplica. Şi ce reformă
bună, folositóre, princiósă şi care a prins
în corpul didactic şi înţéră! Cum să ne ierte
d. Maiorescu, ilustrul filosof, de acest mare
păcat! Inde irae! (Aplause).
Dar să'mi daţi voie să vă mai spun ce
sunt tóte aceste întorsături. D-sa a voit să
facă efect prin darea la tribunal a petițiu
nei de deschiderea procesului bisericei şi
şcólei din Braşov. În contra Statului român
tocmai în diua de 28 Octombre, în ajunul ale
gerilor comunale, carti sciţi că erată hotărîte
pentru diua de 1 Noembre! Apoi nu este in
vederat că procedarea acésta nu era de cât o
manoperă electorală şi că d-sa credea că prin
acestă manoperă se va grăbi căderea guver
nului, tocmai în ajunul deschidere. Parla
20
D. Maiorescu a mai aumintit astăl şi a
apăsat că noi liberalii nu suntem uniţi. Dar
junimiştii sunt 6re un singur trup şi un
singur suflet cu conservatorii ? Ore nu aţi
avut şi nu aveţi adesea certe,şi chiar acute?
Există şi între noi o mică neînţelegere,
dór őmeni suntem, şi nici d-vóstră nu vă
daţi înlături de acest ponos secular; dar
când vedeţi că voim să reintrăm la împă
care şi la frăţie, atunci veniţi cu interpelări,
cu meşteşugiri, ca să aduceţi vrajbă şi ne
dumerire între noi.
Apoi nu am eü dreptul să jic că acestea
sunt meşteşugiri ? Spun deschis că de ase
menea meşteşugiri mie mi-e témă, căci sunt
obicinuit cu vorba dréptă, iar nu cu vorbă şi
faptă cu duoă înţelesuri.
Să scie însă d. Maiorescu că şi noi suntem
vigilenţi şi vom căuta să ne punem la adăpost
de aceste manopere !
Un fapt e cert, că adversarii partidului
naţional-liberal s'aú asvêrlit cu multă tur
bare în contra mea. Daca aş privi acest fapt
numai din punctul de vedere personal, nu
rëmâne înduoială că el mă onoréză. Sunt
cine-va, pot jice cu mândrie, de vreme ce
bărbaţi de cea mai mare consideraţie din
partidul conservator, m'aú găsit pe mine în
calea lor ca cel mai principal obstacol.Sunt
cine-va, pentru că ura şi violenţa ce se des
lănţuesce în contra mea dovedesc că repre
sint o putere în acestă ţéră, o putere care
m'a adus şi mă menţine aci unde sunt, şi
unde sunt un obstacol pentru conservatori
de a lua puterea cu asalt, cum o doresce în
momentele de faţă d. Maiorescu.
De alt-fel, tóte acusările pe cari d. Maio
rescu le aduce în contra mea cu atât de
multă nedreptate, eü le primesc aequo animo
–cu linisce sufletéscă– pentru că în fie
care ii mă întreb şi mă examinez, cum stai
eú cu datoriile serviciului mie încredinţate,
în faţa Regelui şi în faţa Statului şi când
staú în faţa acestor înalţi judecători cu în
tréga mea fiinţă, cu întréga mea bună
credinţă, cu tótă inteligenţa mea, cu tötă
pătrunderea mea de spirit, cu tâtă activita
tea mea, cu tötă fiinţa mea intelectuală şi
morală,şi mai ales morală (aplause), atunci
vëd, d-lor, că stai tare ca o cetate. (Aplause).
Sunteţi în drept să asediaţi cetatea acésta,
şi să daţi asalt în contra ei. Dar până acum
asalturile d-lui Maiorescu şi a amicului său
Take Ionescu nu a fost făcute nici cu tu
nuri bune, nici cu pușci bune, nici sub o
conducere bină pricepută.
Din acest punct de vedere ei mă socotesc
fórte asigurat în faţa consciinţei mele, în
faţa rèspunderei ce port către Rege, către
ţéră, către partid, şi voi mai adăoga și că
tre ori-ce bărbat de bună credinţă şi de con
sciinţă. (Aplause entusiaste şi îndelung re
petate).
D. general Catargiu: D-le preşedinte,
vë rog suspendaţi şedinţa câte-va minute.
D. T. Maiorescu (urcându-se la tri
bună): D-lor senatori, cel mult 12 minute
voiü cere răbdărei d-vóstre şi am terminat.
Voci ; Prea bine,
ÎBESBATERILE SENATULUI
D. T. Maiorescu: D-lor senatori, da
ţi-mi voe să las la o parte, în replica mea,
tóte cestiunile personale ridicate de d. mi
nistru-preşedinte.
Inţeleg fórte bine că d. ministru-preşedinte
a fost mişcat în conştiinţa d-sale, că – pre
cum ne-a spus – se examinéză în fie-care
di şi că vede că este clar cu sine şi liniscit
faţă cu Regele şi faţă cu Statul. Nu mă în
doesc de acésta. Fie-care ministru-preşedinte
în ţéra românéscă va fi fost cu consciinţa
împăcată de modul cum a lucrat, şi ar fi o
neiertată necuviinţă, dacă ar pune cine-va la
înduoială patriotismul sa consciinţa cui-va.
Tot aşa d. Lascar Catargi vă póte lice, că în
tot ceea ce a lucrat, a lucrat dupe consciinţa
sa, aşa cum înţelegea să facă bine ţărei şi
Regelui, tot aşa Ión Brătianu, tot aşa ori
care alt ministru. Pe tărâmul cor sciinţei
împăcate personale a fie-căruia nu mă pot
pune, căci recunosc onor. ministru-preşe
dinte consciinţa d-sale împăcată.
Dacă ar fi numai pe împăcarea consciin
ţei, pe ideile personale de patriotism şi ones
titate, 6recum individuale, atunci n'ar mai
fi nici o luptă politică, căci toţi miniştri pre
şedinţi sunt împăcaţi în consciinţa lor.
Dar cestiunea este, dacă lucrând dupe a
lor consciinţă, ne oferă nouă dreptul la cri
tici justificate: numai de acésta este vorba.
D-lor, în ceea ce spune d. ministru-pre
şedinte, dacă recunsce Împreună cu mine,
că acea anuitate care se dă bisericel şi şco
lelor din Braşov,provine din o obligaţiune
aşa cum este dis la 1875, suntem perfect de
acord şi acéstă declarare este bine ca să fie
reţinută din aceste desbateri.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : Este reţinută de astă primă-vară.
D. T. Maiorescu: "Mi aţi făcut atâtea
laude, în cât mă îndreptăţiţi să dic, că nu
sunt eü aşa de mărginit în cât să nu disting
ce este clar. Dacă ar fi fost clar nu ceream
cuvêntul la 15 Maiü. Am cerut cuvéntul
când d-vóstră aţi is următórele cuvinte:
nȘi fiind că nu era clarificat, că ceea ce
nse dă la Braşov nu e o subvenţiune, ci o
nrentă pentru bunuri ce sa ridicat din pro
n prietatea bisericei S-tu Nicolaeu.
De aceea aţi suprimat.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : Nu.
D. T. Maiorescu: A!!! Este réü repro
dus în Monitor.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Inţelegeţi pe dos.
D. T. Maiorescu: Ei înţeleg româ
nesce. Când nu este clarificat ceea ce se dă
la Braşov, însemnéză că este o înduoială.
Dacă liceţi însă acum, că nu este înduo
ială, atunci suntem de acord, s'a înţeles pe
dos, că ar fi înduoială; este din contră o da
torie clară. Fórte bine.
Vedeţi cu ttă consciinţa împăcată, acum
Începe deosebirea nőstrăpolitică. Răspunsul
d-vóstre de astă, trei sferturi s'a referit
la d. Take Ionescu. D. Take Ionescu este
deputat şi presupunem că va releva ce s'a
is aci.
Eü nu găsesc cuviincios să se discute în
28 Noembre 188
Senat cu un deputat din Cameră. Eu mă
mărginesc la discuţiunea din Senat şi jic,
este o obligaţiune a Statului şi aşa a fost
pusă acéstă alocaţiune budgetară de la în
ceput. De ce aţi suprimat plata ei ? Fiind
că, răspunde d. ministru preşedinte, dacă o
plăteam, "mi-era témă, că se vor închide
şcólele.
D-le ministru-preşedinte, vă rog, dacă mai
aveţi timp, explicaţi următorul lucru: cum
se face că, de şi legea unguréscă este de la
1883, aceea care opresce subvenţiunile, s’ai
strecurat 5 ani de minister liberal şi 7 ani
de minister conservator, şi tot-d'a-una s'a
plătit acéstă rentă ca o anuitate obligatorie
şi nu a fost nici o dificultate, ori ameninţare
din partea guvernului maghiar? Şi cum se
întâmplă, că îndată ce veniţi d-vóstră ca şe
ful naţionalilor-liberali în capul guvernului,
la 1895, ne spuneţi astăi că va întrebat
ministrul austro-maghiar: de ce daţi, cum
daţi acea sumă ?
De unde misterul acesta ?
Acesta este resultatul acţiunei d-vóstre
naţionaleu şi internaţionale? Vi se întâmplă
numai d-vóstre o întrebare şi o strîngere cu
uşa, care nu s'a mai întâmplat sub töte gu
vernele anterióre ? Şi dacă ne comunicaţi,
că vi s'a supus anume d-vóstră din partea
legațiunei Austro-Maghiare acésta, cum se
face că sub ministerul Aurelian să se plă
téscă iarăşi renta, şi că nu sa înrăutăţit
relaţiunile mai departe?
Şi cine era ministru de externe în mi
nisterul Aurelian? D. Stoicescu, colegul
d-vóstră de astă-i. Şi era acolo d. Canta
cuzino, representantul d-vöstră,şi acest mi
nister plătesce şi nu i se întâmplă nimic, nu
se nărue lumea, nu se închid şcolele, şi nu
mai d-vóstră vi se întâmplă piedeca? Nu vă
pare curios? Dar, d-lor, cei de dincolo, tóte
comitetele parohiale, tóte consistoriile Arhi.
decesane, nu sciü ele ce sunt interesele lor ?
Şi când ele vin şi vă cer alocaţiunea budge
tară, voiți d-vóstră să le luaţi sub tutelă şi
să le diceţi: nu vrea să vă dau, fiind-că
"mi-e témă pentru voi? Apoi ei nu cred că
sunt periclitaţi prin acésta. Pe el îi pericli
téză, din contră, că-i strângeţi d-vóstră de
gât, nedându-le subvenţia de astăi.
D-vóstră veniţi aci şi spuneţi: nu le dai
banii să ţie şcóla, fiind-că mi-e frică să nu
le-o închidă. Dar lăsaţi grija asupra lor
şi nu-i lăsaţi fără banii ce sunt în drept să
vi-i reclame. Şi când ai o lege a Statului
nostru, care spune categoric să le dai sub
venţia şi când ei vin şi v"o cer, chiar de s'ar
Întâmpla ca să se închidă şcolele, cine are să
crédă că sunteți d-vóstră de vină prin res
pectarea legilor?
Dar când se întâmplă pentru prima 6ră,
sub al d-vóstră minister, ca să se facă ase
menea greutăţi, în cât să nu găsesci altă
scăpare de cât suprimarea unei rente dato
rite după lege, acésta însemnéză o notă rea
pentru conducerea din partea d-v6stră a a
facerilor Statului nostru, din partea d-vostră,
cu tótă consciinţa împăcată a d-vóstră.
Încă o obiecţiune la ceea-ce ne-aţi citit
din partea baronului de Aerenthal: ca dato
28 Noembre 1898
rie se pote plăti, ca subvenţiune nu se pote
plăti, după legea ungară. Nu e vorbă, teoria
internaţională, că adică nu se dau subven
țiuni de cultură în genere de la un Stat în
alte State, nu se pote susţine. Vedeţi chiar
în budgetul d-vóstre curent e anume is,
(lasă că sunt biserici şi şcole străine puse
într-un mare paragraf, 46) dar iată la art.
116 al budgetului corent pe 1898 – 99)
Subvenţiunea bisericei Sf. Gheorghe din
Suceava (Bucovina) 6.000 lei fără ca să re
clame guvernul austriac. Mai dăm o sub
venţiune institutului lui Weigand din Lipsca,
fără să reclame guvernul german. Aţi auzit
de asemenea că archiepiscopul catolic de aci,
În discursul francez, ţinut Vinerea trecută
la solemnul Te-Deum pentru aniversarea de
50 de ani, a mulţumit Impăratului Francisc
losef pentru munificenţa Sa faţă de școlele
şi bisericile catolice din ţara nőstră, şi noi
n'avem nimica de obiectat în privinţa acesta.
Dar guvernul ungar a credut că trebue
să opréscă subvenţiunile de cultură de la
alte State, de şi sunt admise în alte State.
Dă Franţa şcolei de archeologie de la Atena,
dăm noi institutului lui Weigand. Nimeni
până acum nu s'a formalisat. Statul ungar
însă opresce; e în dreptul lui să o opréscă,
dacă vrea. Insă nu putea fi în drept să ne
opréscă de a plăti o datorie.
Şi dacă e aşa, apoi, d-le ministru de ex
terne, trei ani duréză ministerul d-v6stră şi
în trei ani n'aţi ajuns să lămuriţi cestiunea
acesta ? Şi începând să o lămuriţi, aţi înce
put prin a refuza plata ? Şi produceţi im
presia, înainte de a deslega cestiunea, că e
deja defavorabilă şi riscată şi periculósă ?
Toţi miniştrii anteriori ai plătit, şi contele
Kalnoky, pe care îl citaţi, când a aflat ce se
plătesce şi cum se plătesce, nu a avut nici
o obiecţiune de făcut în delegaţiuni, precum
o spune pe faţă. Cum veniţi dar numai
d-vöstră sunteţi aşa de intimidat, în cât su
primaţi renta?
Bine-voiţi a explica acésta, căci atunci
ne-am lămuri îndată pentru ce consciinţa
d-vóstră împăcată nu ne e suficientă pentru
împăcarea nőstră.
Să încerc ei a da Senatului cheia expli
cărei pentru atitudinea d-vóstră.
In urma exceselor d-v6stră de la Orfei,
prin cuvîntarea din 1894, v-aţi făcut posi
ţiunea aşa de grea, în cât acum, ca un contre
coup, ca o reverberare grozavă a acelor ex
cese, nu mai aveţi autoritatea ca să susți
neți drepturile Statului român cum trebue
să fie susţinute (aplause). Pentru acesta am
făcut interpelarea şi acésta e bine să se scie
în ţară.
Un ministru român are dreptul şi datoria
de a'şi plăti obligaţiunile sale de Stat; nici
un Stat străin nu pte deslega guvernul ro
mân de o obligaţie privată, de a plăti o
rentă, şi ori-ce şovăire este un fals politic
şi contra Statului român şi contra naţiona
lităţei şi contra Statului ungar! Greşala
d-vóstră politică este că aţi şovăit 3 ani de
jile fără să plătiţi şi că 3 ani de dile staţi
intimidat la o disenţiune pentru un drept
clar ca lumina dilei, care era de onérea şi
DESBATERILE SENATULUI
demnitatea nőstră naţională ca să nu fie îm
curcată aşa cum aţi făcut! (Aplause).
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-lor senatori, să 'mi daţi voie să
răspund onor. d-lui Maiorescu câte-va cu
vinte.
Mai ântêiü, în ceea-ce privesce discursul
de la Orfei, şi anume: dacă acésta putea
să atragă dupe sine, ca partidul liberal şi
în deosebi eü să mai pot veni la guvern.
D-sa, care era atunci la guvern,...
D. T. Maiorescu: Nu eram ei.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Nu era în personă în guvern, dar
era partidul d-sale la guvern, şi acesta, din
preună cu d. Maiorescu, nu avea de cât să
profite de discursul mei de la Orfei şi să ia
tóte măsurile ca să nu mai putem veni lagu
vern nici partidul meu nici ei. Nu sunt de
vină, dacă strategiapolitică a d-sale nu a fost
la înălţimea dorinţelor sale. Şi ast-fel, ceea
ce ne spune astădi, nu sunt de cât vorbe cari
n'aú nici un fel de fundament şi de înţeles.
Më plâng însă de alt-ceva către d. Maio
rescu, profesor de filosofie. Mě plâng că a
citit ce a vrut din disele mele, dar nu în le
gătură cu töte cele dise de mine aşa cum
trebuia.
Am dis, în 30 Aprilie: Guvernul ro
nmân n'are să dea subvențiuni bisericei și
»şcólei S-tu Nicolae din Braşov, ci guvernul
român e dator o rentă acelei biserici şi
acelei şcole pentru anume bunuri, ce, din
împrejurările timpului, a fost luate şi vîn
dute de statul Român, şi îndată am mai
is: chiar atunci, când Statul unguresc ar
vrea să subvenţioneze sclele din Braşov,
guvernul român tot are datoria să dea
rrentă şcólelor din Braşov, a
Aceste cuvinte de ce nu le-a citat d. Ma
iorescu, căci ele explică ceea-ce am dis ime
diat dupe acésta asupra dificultăței iscate
nu de la noi, nu de la guvernul român, ci
de la guvernul ungar, care şi el trebue să
priméscă punctul de privire al nostru, ca
renta să se plătéscă fără pericol pentru bi
serica şi şcla din Braşov, situate în Unga
ria iar nu în România.
La ce ar servi o rentă a căreia plată ar
servi la desfiinţarea şcolei şi bisericei cărora
ea se datoresce?
Când d. Maiorescu va veni la guvern şi
va face alt-fel, numai ca să contradică,
vom vedea resultatele ce vom dobândi. Dar
sunt convins că nu va face alt-fel de cât
mine, căci dór d-sa a mai scris şi tipărit o
carte despre logică.
Dar d. Maiorescu se mai întrébă de ce a
ceste lucruri nu s'a întâmplat de la 1883
Încóce, ci se ivesc numai de când a intrat
d. Sturdza la guvern? D. Maiorescu, se vede
că afară de orele în care merge la tribunale
şi la Curți, trăesce numai cu Platon şi cu
Aristotel şi nu vede nici nu aude cele ce se
petrec în lume. Dar de la 1883 încóce, si
tuaţiunea internă din Austro-Ungaria ace
iaşi a rămas ? Nimic nu s'a schimbat?.
Tóte câte s'a petrecut în cursul timpu
lui sunt nimicuri pentru d. Maiorescu, ni
micuri, de care pote face abstracţiune.
21
D. Maiorescu stă atât de sus în Olimp că
despre lucrurile omenesc nici că se ocupă.
Dar eü, care stau pe pământ, mai jos şi pe
tărîmul realităței, trebue să ia cursul eve
nimentelor în consideraţiune, şi acest curs
stă în acésta că, de s'ar plăti renta fără o
prealabilă înţelegere cu guvernul ungar,
șcóla şi biserica din Braşov s'ar închide.
Trebue dar, bine cercetat lucrul, nu spre
a ne convinge pe noi, căci noi suntem con
vinşi, ci să convingem pe alţii.
Nu este discuţiune între noi asupra ren
tei, dar este vorba să convingem pe Statul
ungar despre acésta, ca plăţile ce le vom
face la Braşov să nu cadă sub prevederile
legei ungare din 1883.
Să nu încurcăm lucrurile dacă vrem să re
solvăm cestiunea. Să întrebuinţăm cestiunea
şcólelor din Braşov în scopuri electorale, ca
să ne combatem în alegerile comunale.
(Aplause).
Voci : Inchiderea incidentului.
D. general G. Catargi : D-le preşedinte,
cer cuvîntul pentru a propune următórea
moţiune:
Moţiune
Senatul, ascultând răspunsul d-lui prim
n ministru la interpelarea d-lui T.Maiorescu,
rămâne deplin mulţumit de desluşirile date
nşi, avênd absolută încredere în înţelépta
procedare a guvernului, trece la ordinea
dilei.
General Catargi, colonel A. Budiştea
nu, G. Esarcu, A. C. Viişoreanu, A. D.
Nicolaidi, G. G. Meitani, Al. Constanti
nescu, P. Orbescu, A. Vizanti, J. Borş, N.
Crătunescu, Gr. Cereşanu.
– Se pune la vot moţiunea.
D. preşedinte, N. Gane: S'a primit moţiu
nea cu mare majoritate.
Şedinţa este ridicată.
Mâine şedinţă publică.
– Şedinţa este ridicată la orele 7 séra,
anunţându-se cea următóre pentru a duoa
di, 24 Noembre, orele 2 p. m.
------------------------
sENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–98
--
ŞEDINŢA DE LA 24 N0EMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, Al. Ni
colaidi, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui : Bucşenescu C., Constantinescu Alex,
Filipescu I. Alex. şi Poroineanu C.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 94 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 21 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
D-nii: Balli M. Costache, Cavalioti G.,
Fulger G., Gâlcă G. Iorgu, Leonescu Em.,
Nicolai Sache, Petrescu Antache, Răileanu
22
Costache, Russu Gh., Samson Emil, Simu
lescu G. Dim,Climescu Const.
Nemotivaţi :
D-nii : Ciolac Elie, Chircu Toma, Culcer
D., Ioaniu D. loan, Isvoranu R. Ilariu, Lu
pescu G., Moisescu Dim. dr., Poni Petru,
Porumbaru Radu.
– D. secretar, Al. Constantinescu, dă
citire sumarului şedinţei precedente, care
se aprobă.
– Se acordă următórele congedii:
D-lui senator D. Simuleseu, 10 jile şi
d-lui senator Fulger,5 dile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor
senatori, astăi avem mai multe lucrări în
secţiuni, însă, înainte de a merge în secţiuni,
fiind-că proiectul de răspuns la Mesagii este
depus, voi declara Senatul în şedinţă se
cretă pentru a lua cunoscinţă de acest pro
iect, bine înţeles, dupe comunicări.
D. C. Racoviţă: D-le preşedinte, d-lor se
natori, în jilele trecute am avut onore a de
pune demisiunea mea. Onor. Senat "mi-a
arătat buna-voinţă, că ţine la perséna mea
şi 'mi-a respins demisiunea cu mare majori
tate. (Aplause).
Ca să nu rămână cea mai mică îndouială
asupra motivelor demisiunei mele, vă declar
că eü nu am cerut nimic personal pentru
mine, dovadă sunt d-nii miniştri; am demi
sionat fiind-că eram deprins să văd partidul
liberal tare şi unit şi ai îl văd desbinat,
aud numai că se împacă, ba că intră doui,
ba că intră trei, ba că nu intră nici unul, şi
din acéstă causă am fost un moment scârbit.
Védènd însă apröpe unanimitatea Senatului
că 'mi respinge demisiunea, am luat cura
DESBATERILE SENATULUI
giul a veni iarăşi în mijlocul dv6stre şi cine
scie... pte va da Dumnedeü să vie un mo
ment ca să se împace acest partid şi să fie
cum a fost odinióră mare şi tare. (Aplause).
D. C. Costescu-Comăneanu: D-le preşedinte,
fiind-că Mesagiul Corónei nu ne dă nici un
fel de indicațiune pentru actuala nőstră ac
tivitate parlamentară şi ne trimite la studiul
proiectelor de legi, cari au fost înfăţişate
anul trecut, şi fiind-că regulamentul nostru
spune că acele proiecte de legi cari sunt de
puse în Senat şi nestudiate, trebue ca să
se comunice guvernului, care să spună pe
care le susţine, cred a nu mă depărta de
spiritul regulamentului, rugându-vă ca să
bine-voiţi a ne comunica şi nouă cari sunt
acele proiecte de legi pe cari le susţine gu
vernul, pentru ca şi noi să le putem studia
în timp util, vă rog să obviaţi la acestă
Cele 2,
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Biu
roul şi a făcut datoria, a comunicat guver
nului lista de tóte proiectele de legi cari ai
rămas nevotate. Acum, tot ce putem face
este să comunicăm d-lor senatori o listă de
proiectele rămase din sesiunea trecută şi co
municate guvernului.
D. C. Costescu-Comăneanu: Rog să ni se
arate nu numai cele comunicate guvernului
ci și cele susţinute de guvern.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Le
vom comunica Senatului acele proiecte în
dată ce vom primi răspunsul guvernului.
Acum, conform regulamentului, rog să se
goléscă tribunele pentru a ţine şedinţă se
cretă.
– Dupe citirea răspunsului la Mesagiul
2s Noembre 189
Tronului, în şedinţă secretă, se redeschide
şedinţa publică.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D.
general Manu are cuvîntul.
D. general G. Manu : Acum, când sun
tem în şedinţă publică, s'ar putea lua în
discuțiune propunerea, venită din partea d-lui
Vizanti, de a se pune la ordinea ilei rès
punsul la Mesagiü în un termen mai scurt
de cât cel reglementar.
Nu sciü dacă mai menţine d. Vizanti pro
punerea. Dacă o mai menţine, atunci să-mi
permită a'i răspunde că este prematură pro
punerea d-sale.
Nu póte fi făcută acéstă propunere de cât
dupe ce se va tipări şi distribui Adresa de
răspuns la Mesagiü.
Rog dar să renunţe la propunerea sa d
Vizanti şi să o aducă la timp.
D. Al. Constantinescu: Părerea mea este,
că nu se pote relua în discuțiune cestiunea
acésta,până nu se va tipări şi distribui A
dresa de răspuns la Tron, când se va şi fixa
ordinea de i, în conformitate cu regula
mentul. (Aprobări).
D. Andrei Vizanti: Renunţ la propunere.
D. general G. Manu: Vă rog, d-le preşedin
te, să luaţi notă că mă înscrii la discuţiunea
generală a adresei de răspuns la Mesagiü.
D. vice-preşedinte: Al. Nicolaidi : Se ia
act. Proiectul de Adresă se va trimite la ti
par şi se va fixa apoi ordinea de ji.
Ne mai avénd nimic la ordinea dilei tre
cem în secţiuni.
Ridic şedinţa.
– Şedinţa se ridică la orele 3 /, p. m.,
anunţându-se cea viitore pentru a duoa ji,
25 Noembre, orele 2 p. m.

ANALELE PARLAMENTARE ALE ROMÂNIEI,

Coprindènd procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitóre, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
docuinente istorice parlamentare, se află de vînare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următrele preţuri:
Le B,

Tom l, partea I, apărut în 1890.............. 6 40 Tom IV, partea II, apărut în 1894 ...........
i ::::::::::::::: - - - - n V, n I şi II, n. n 1895 . . . . . . ,, . . . 8 90
Iii. . 1. y ise - - - - - - ........................ 5 75 VI, • I şi II, n. n 1896 ..... . . . . . 9 15
- iii, „ II, „ „ sos. ...................... go | • VII, • I şi II, - 1896 ................... 10 –
n IV, n I, » » 1893.......... . . . . 5 35 • VIII, n. I şi II, n. n 1897 .......... 7 20
Cel car doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate p0stale.
In scopul de a se răspândi în public ac stă 0peră de mare valóre istorică, direcţiunea a scăut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

IMPRIMERLA STATULUI
DIRECToR GENERAL, CONST. ILIESCU,
----------
29 Noembre 1898
N0, 5
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
-----------------
ŞEDINŢA DE LA 25 N0EMBRE 1898
Preşedenţia d-lui vice-preşedinte Alex.
Nicolaidi, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui Constantinescu Alex, Filipescu I. Alex.,
lovitz Dim. dr. şi Viişoreanu Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 p. m.,
fiind presenţi 94 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 21 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
D-nii: Balli M. Costache, Cavalioti G.,
Fulger G., Gâlcă G. Iorgu, Leonescu Em.,
Mortzun V. Alex., Petrescu Antache, Răi
leanu Costache, Simulescu G. Dim., Cli
mescu C.
Nemotivaţi :
D-nii Brabeţeanu I., Ciolac Elie, Chircu
Toma, Culcer D. dr., Ioaniu D. Ioan, lsvoranu
R. Ilariu, Lupescu George, Moisescu Dim.,
Poni Petru, Porumbaru Radu, Stătescu Eu
geniü.
– D. secretar Al. Filipescu dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se ia act de cererea d-lui senator Al.
V. Mortzun de a i se scusa absenţa de la
şedinţa de astăi.
– Se trimite comisiune de indigenate
cererea d-lui George Bobeş, de a i se recu
nósce calitatea de cetăţen român.
D. C. Zăgănescu (la tribună): D-lor se
natori, în anul 1896, am avut onore să in
terpelez pe d. ministru de interne de atunci
dacă d-lui saă guvernul era dispus să mo
difice actuala lege electorală comunală.
D. ministru de interne din acel timp, Va
sile Lascăr, "mi a răspuns la acestă inter
pelare următórele: -
(Citesce din Monitorul Oficial No. 21
din 22 Decembre 1896, pag. 97).
nD-lor senatori, noi mulţumim d-lui Zăgă
nescu de atenţiunea ce ne a atras asupra
art. 42 din legea consiliilor comunale.
- Adevărul este că acest articol este unul
din cele mai defectuse din câte se găsesc
în legea nőstră electorală.
» El prevede că buletinele de vot trebue
să coprindă numele candidaţilor şi nu de
termină nici mărimea, nici calitatea hârtiei,
şi din acestă causă s'a întâmplat să se dea
alegătorilor buletine gróse în plicuri mai
subţiri şi altora să se dea pe hârtie de car
ton fórte mari, aşa încât punéndu-le în plic
putea să ghicescă ori-cine cari erau ale unui
partid sau ale celui-altu.
Şi dupe acestea d. Vasile Lascăr dă o fă
găduială solemnă înaintea acestui Inalt Corp,
că se va grăbi să vie cu un proiect de lege
modificător al legei electorale comunale.
Anexă la Monitorul Oficial No. 191.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
De alt-fel, era prea îndrăsneţ, ca eü, cel
din urmă dintre d-vöstre, să fac o propunere
pentru modificarea lege electorale.
În adevăr, d-lor senatori, actuala lege e
lectorală, din iua în care s'a făcut, a fost
atacată lăsând multe nemulţumiri, şi va lăsa
nemulţumiri până când, fie că noi liberalii,
fie că alţii dupe noi, vor veni să facă o mo
dificare esenţială acestei legi, căci era firesc
de alt-fel ca ea să lase nemulţumiri, pentru
că venea posterior unei legi care îmbărbăta
curagiul civic al cetăţenilor, pe când legea
actuală nu face de cât să degrade pe cetăţén
dându-l pe mâna celui dintêiü agent admi
nistrativ ca să fie dus până la uşa sălei de
vot şi de acolo readus ca să fie căutat de bu
letinele cari le are.
In starea de lucruri de adi a ajuns să se
îngrijéscă o mare parte a populaţiunei, care
ne întrébă pe noi, mandatarii lor, până când
va merge acest scandal, până când acéstă
batjocură ca ori-care agent administrativ să
vie să împieteze asupra sacrului nostru drept,
asupra dreptului de a vota!
Fiind-că d-vóstre, de o cam dată nu aveţi
ceva mai bun de făcut, şi ori-care ar fi gri
jea Senatului, nu va putea să depăşescă a
céstă grije a ţărei întregi, de aceia 'mi am
luat voie să fac un proiect de lege modifică
tor al legei electorale.
Să 'mi daţi voie să vă dai explicaţiuni a
supra sistemului de vot ce propun ei: este
o cartă poştală, mai mică de cât cea obici
nuită, care se va vinde de ministru de jus
tiție,prin grefele tribunalelor şi curţilor,tu
turor doritorilor de a candida la veri-o dem
nitate.
Pe acéstă cartă, vor tipări numele lor şi
apoi le vor depune la biuroul electoral. Ale
gătorul, în diua alegere, primind 10 cărţi, are
să facă distincţiune lipind o banderolă pe care
este scris ales, şi întorccêndu-se din camera
secretă de vot,va înmâna preşedintelui cele
10 buletine, cărţi-postale, lipite, aşa în cât
n'are să scie nimeni pentru cine votéză.
Acest sistem de votare este înţeles de
toţi; l'am arătat la 50, 60 ţărani, cari l'aú
găsit bun şi practicabil.
Vă rog să ascultaţi ultimele cuvinte prin
cari sper căveţi fi stimulaţi în fav6rea aces
tei propuneri ce fac Senatului şi veţi procede
la modificarea lege, când veţi crede.
Cu dreptul care 'l aveţi, puteţi să transfor
mați acéstă propunere şi să faceţi un alt
proiect.
N'am intenţiunea să pierd timpul Sena
tului, dar trebue să vă arăt că n'am putut
face un concept de proiect de lege electo
rală, fără a mă atinge de 2, 3 articole din
Constituţiune.
Va rămânea la înţelepciunea d-vóstră să
faceţi un pas înainte şi să daţi o dovadă
ţërei întregi, că Constituanta este che
mată mai tot-d'a-una când sunt liberalii la
guvernământ, că d-vóstre cu guvernul
d-vóstre nu vă temeţi nici o-dată de alegeri
libere, şi sunteţi 6meni destul de pricepuţi
ca să faceţi şi legi bune pentru poporul care
vë alege.
Iată proiectul meu de lege, în care veţi
23
găsi,între altele, deosebirea de art. 58 din
Constituţiune, care prevede trei colegii, pe
când în acest proiect se prevăd numai duoă
colegii electorale.
Citesc proiectul:
PROIECT
pentru
MODIFICAREA LEGEI ELECTORALE
(Cum şi a art. 58, 60, 61, 62, 68, 69 din Constitu
țiune)
Art. 1. Adunarea deputaţilor şi senatori
lor se compune din personele alese în modul
următor:
Art. 2. Corpul electoral este împărţit în
fie-care district în 2 colegiuri (vedi art. 58
din Constituţiune, care urméză a fi modificat
în acest sens).
Art. 3. Fac parte din colegiul I de Came
ră şi Senat:
a). Acei ce posed un titlu de doctor în
drept, doctor în medicină sau doctor de ori-ce
specialitate sau titlu equivalent cu acela de
doctor, emanat de la şcole speciale superióre
recunoscute în Stat;
b) Licenţiaţii în drept, licenţiaţii în litere,
filosofie sau sciinţe;
c) Farmaciştii;
d). Medicii-veterinari;
e) Inginerii şi architecţii diplomaţi de şc
lele superióre;
f) Pensionarii cari primesc pensiune de la
Stat, districte sai comune cel puţin de 3.000
lei anual;
g). Membrii Academiei române;
h) Generalii şi colonelii, foştii şi actualii de
putaţi şi senatori cari a făcut parte din 2
legislaturi ;
i/ Şi toţi aceia cari ai un venit funciar ru
ral saú urban de una mie lei, dar cari sciü
citi şi scrie.
Art. 4. Fac parte din colegiul al duoilea de
Cameră şi Senat:
a) Toţi aceia cu profesiuni libere;
b) Invăţătorii sătesci şi preoţii din oraşe şi
Sate;
c) Pensionarii cari primesc pensiuni de la
Stat, dirict saú comune de la 600 lei în
sus anual;
d) Cei ce ai terminat cel puțin învăţă
mêntul primar;
e) Toţi cei cari sciü a scrie şi citi şi cari
plătesc o dare anuală către Stat, directă, de
ori-ce natură, de cel puţin 40 lei.
Art. 5. Toţi cei fără sciinţă de carte şi
cari plătesc ori-ce dări către Stat şi cari vor
avea un venit funciar rural sau urban de
1.000 lei anual, vor vota prin delegaţi ;
50 de alegători, în aceste condiţiuni, votéză
un delegat.
Toţi cei cari fără sciinţă de carte şi cari
plătesc ori-ce dări către Stat, dar cari nu
vor avea un venit funciar urban sau rural
de 1.000 lei anual, vor vota tot prin dele
gaţi. O sută de alegători votéză un delegat,
iar delegaţii acestora cu cei arătaţi la art. 5
votéză direct în colegiul al duoilea.
Art. 6. O sută de alegători votéză un de
legat.
 DESBATERILE SENATULUI 29 Noembre 1898

de lucrări sau furnituri, asemenea nu vor

Art. 7. Nici un funcţionar al Statului, D. vice-președinte, Al. Nicolaidi: V'am
putea fi comisari sată censori în vre-un sta
rugat să îmi spuneţi dacă proiectul e subscris
districtului sată comunei, nu pote fi a biliment financiar sau bancă recunoscută în
les delegat; învăţători şi preoţii nu pot fi de cine-va.
Stat, töte acestea sub pedépsă de perderea
D. C. Zăgănescu: Va fi subscris. In regu
consideraţi ca funcţionari, şi, prin urmare, pot mandatului lor de representanţi ai naţiune,
lament se dice ca să "i dată proiectului ci
fi aleşi delegaţi, şi de nulitatea contractelor.
tire şi în urmă să-l dai la biuroi iscălit de
Art. 8. Aceste duoë colegii aleg direct Art. 34. Intocmai legeti actuale.
şépte senatori. Nu scii de ce nu mă lăsaţi
pe deputaţi şi senatori, în modul următor:
să citesc un proiect de lege folositor şi să-l
a) Colegiul I alege câte 2 deputaţi şi
supun la aprecierea d-lor senatori,
2 senatori de fie-care district, cu excepţiune
Vin la Titlul III al acestui proiect: Despre domiciliul politic
districtul Ilfov, care alege 8 deputaţi şi 4
TITLUL II De la 35 până la 75, întocmai legei ac
senatori:
Districtul Iaşi 6 deputaţi şi 3 senatori; tuale cu mici modificări.
n Dolj 5 m in 2 in Pentru capacitatea electorală
- Buzăă 4 - n. 2 - Despre operaţiunile electorale
Art. 16. Întocmai
n Mehed. 4 - n. 2 - Art. 75. Alegerea deputaţilor şi senatori
Art. 17. Idem
n Prahova 5 - n. 2 - Legea actuală elec lor se face prin scrutin secret,
Art. 18. Idem
- Teleorm. 4 m - 2 in torală. Art. 76. Nimeni nu este ţinut de a desco
Art. 19. Idem
Bacăü 4 m - 2 in peri secretul votului său, chiar într'o ins
Art. 20. Idem
Putna 4 - n. 2 - trucţiune sată contestațiune judiciară sau
- Botoşani 4 m in 2 in TITLUI, III anchetă parlamentară.
Art. 77. Buletinul de vot este întocmai
„ Roman 3 - • 2 - Despre eligibili cărţilor postale închise, cu insignele țărei şi
Vlaşca 3 m - 2 in cu dimensiunile. c. m. lungime. cm,
Art. 21. Intocmai legei actuale.
Art. 22. Spre a putea fi ales la Senat, lărgime.
„ Brăila 3 m - 2 in Art. 78. Nimănui nu îi este permis de a
trebue : se servi de alt format de vot. În afară de ti
„ Argeş 3 m in 2 m a). A fi român de nascere sală naturalisat;
„ Suceava 3 m in 2 - pul model prevădut în acestă lege.
b) A se bucura de drepturile civile și po
Art 79. Buletinele de vot se vor confec
b) Colegiul al duoilea alege câte 2 depu litice;
tați și un senator de fiecare district, cu ex ționa de Stat şi se vor face deposite la fie
c) A fi domiciliat în România;
care grefă a tribunalului districtului, pre
cepţiune pentru districtul Ilfov, care alege d/ A avea o etate de 40 ani;
cum şi la töte secţiunile tribunalelor şi cur
8 deputaţi şi 3 senatori, e) A avea un venit în vre-un imobil rural
sau urban de cel puţin 5.000 lei; de a sci ţilor în oraşele mari, cari le vor vinde per
Districtul Iași 5 deputaţi şi 2 senatori,
sónelor ce ar voi să candideze; în tot casul
Dolj 5 m in 2 - scrie şi ceti.
Buză:ă 3 in Art. 23. Sunt dispensaţi de cens: preţul lor nu va putea depăşi 4 lei suta,
Art. 80. Vîndarea buletinelor de vot nu
Mehed. 3 - Toți cei doctoraţi sau licenţiaţi în drept,
se va face de cât numai dupe ce mai ântâi
Prahova 4 - litere, filosofie, sciinţe;
persóna ce ar dori să cumpere şi va face
Teleorm. 3 - Foşti şi actualii senatori şi deputaţi cari
cunoscut identitatea sa, şi în urmă va semna
Bacăü 4 - au făcut parte din 2 legislaturi;
declarațiunea (tip model) ce se arată mai
Putna 4 in Colonelii şi generali în activitate sau de
jos, prin care declară că se obligă ca nu
Botoşani 3 - misie ;
mèrul de buletine de vot ce a cumpărat de
Tutova 3 a Membrii Academiei române.
Art. 24. Intocmai legei actuale ; la grefa tribunalului sau curței de apel, le
Roman 3 -
va presenta în diua de…, di fixată pentru
Dâmbov. 2 - Art. 25 şi 26. Unificate.
alegere, tipărite în întru lor, cu numele şi
Brăila 2 -
TITLUL IV pronumele său, fără ca caracterul tiparului
Neamţu 2 -
să fi apăsat de a se cunosce pe faţă buleti
Despre incompatibilităţi nele şi fără ca să parte vre-un semn distinc
A. 11, 12, 13, 14 şi 15 întocmi
Art. 27. Intocmai legei actuale; tiv, fie în întru sau pe feţele buletinului de
Art. 28. Sunt incompatibili, profesorii în vot; în cas, fie de perdere, fie de voinţa de
văţământului superior şi secundar cum şi a şi le însuşi în alt scop, el va fi pasibil de
inspectorii generali ai instrucţiune, revisorii disposiţiunile legei penale, pentru abus de
*:""""""inte, când încredere, fără ca să potă a se descărca de
şcolari, directorii şi provisorii diverselor sta
bilimente de învăţământ; acéstă vină prin martori, şi fără ca instan
”: rupt de d-vostră la “***: Art. 29. Tot incompatibili sunt, medicii ţele judecătorescă să'i pótă acorda circum
primari de districte, medicii de spitale jude stanţe uşurătâre.
:::: intrerupt la fiece * țiane, medicii de oraşe şi medicii de spitale Art. 81. La fie-care grefă a tribunalului
yaci: Daţi-o la tipar, rurale, asemenea inginerii şi architecţi sala sală curței de apel, se va face un deposit cel
- D-lor, e fârte bine a mutin de 10 ori în mlms da ca marii vin
 39 Noembre 1898
est termen "i acordă favórea de a nu i se
putea refusa în nici într'un cas cererea de
cumpărare, căci grefierul, chiar dacă ar fi
Indut tóte buletinele, el se va conforma
lipsțiunilor art. 81, şi în cel mult 48 ore
va satisface cererea; cu tóte acestea, grefie
rul va fi dator, până în ajunul dilei de vo
tare, să vîndă, candidaţilor cari ar cere, bu
letine.
lor de apel sunt datori, sub pedépsă de des
tituire şi perderea dreptului la pensiune ca,
pe dată ce li se va face cererea, să libereze
prin vînare un număr de buletine, pe cât
va fi numărul votanţilor, în condiţiunile no
tate la art. 81; ei vor fi datori ca, înainte
cu 10 dile de diua fixată de alegere, să se
ilele de la 10 ore a... m. până la ora 6p. m.,
fiind dispensați a lua parte la şedinţele tri
bunalelor sau curţilor.
Art. 84. Biurourile electorale vor fi pre
silite de preşedintele tribunalului, îm
preună cu membrul de şedinţă, atunci când
numărul votanţilor nu va trece peste 1.000
alegători, iar în cas când numărul alegăto
rilor va trece peste 1.000, votarea se va
face pe secţiuni, cari vor fi presidate, una
lepreşedintele tribunalului asistat de mem
brul sindic sau instructor, iar cea altă
va fi presidată de membrul de şedinţă asis
lat de membrul suplininte.
În oraşele mari, acolo unde numărul vo
timilor trece peste 23.000, tribunalele pre
să pe secţiuni, şi în casde a nu fi în dea
Ins numărul secţiilor tribunalelor, secţii
lor electorale, Curtea de apel, prin secţiunile
le va presida cele-alte secţiuni.
tot timpul alegerilor generale, procese
pendinte la Curți și tribunale se vor a
III,
Decretul de convocarea alegătorilor nu
* putea fixa alte dile de alegeri de cât în
ele de sâmbătă şi duminică,
ș Art. 95. La despuiarea scrutinului, toţi
*fel, va mai avea duoi secretarii traşi la
* de către membrii tribunalului dintre
*orii presenţi în sala de alegeri la ora
nța, secretari, în cas când ar fi di
"le de opiniune între membrii judecă
* presidă buroul, vor avea vot deli
berativ,
* timpul operaţiune electorale vor fi
":*: alegeri cel puţin 1 mem
* tribunalului şi i secretar.
"** alegeri, cel mult până la ora
i membri biuroului, şi se vor alipi la dosarul
": buletine exact cu nu
"legatorilor înscriși pe listă, primind
fi
":*: datini
:ele grefierului de tribu
şi
:e artă la art. 80.
„":*:*:* ... si nici
":*e prin a se depune
3:":######:
:"": cea de indata
*a stampilare; nimeni nu ii va fi
DESBATERILE SENATULUI
permis a stampila numai un număr de bu
letine; candidaţii vor fi datori a "şi stampila
unul altuia töte buletinele pe bisa stam
pilei (biuroului) preşedintelui biuroului şi, în
cas când ar refusa unul din candidaţi, cel
alt sau cei-alţi candidaţii vor stampila şi bu
letinele celui ce s'a refusat să şi le stam
pileze.
Art. 88. O dată acéstă operaţiune termi
nată, preşedintele ordonă evacuarea sălei,
permiţând să rămână în sală numai candi
daţii şi câte un delegat de fie-care candidat
pentru controlarea operaţiune; aceşti dele
gaţi nu vor putea fi luaţi de cât din alegă
torii colegiului care votéză atunci; numele
lor se va înscrie în procesul-verbal, apoi pre
şedintele ordonă chemarea alegătorilor la vot
dupe ordinea înscrierei în listele electorale.
Art. 89. Alegătorul chemat va presenta
cartea sa preşedintelui care "i va tăia un
colţ şi înapoindu-i’o, înmânéză alegătorului
căte un buletin al fie-căruia candidat şi una
saú duoë banderole alesu dupe cum va fi
numărul de ales, explicându'i că acea bandă
Alesu, trebuesce să o lipéscă pe marginea
din dreptul buletinului al persânei pe care
ar voi să o voteze, a închide atât acest sată
aceste buletine, precum şi pe töte alte ce
i s'a dat şi a le înmâna preşedintelui biurou
lui, care împreună cu biuroul va controla
dacă sunt aceleaşi buletine ce i s'a încredin
ţat alegătorului, şi în urmă le va băga în
urmă.
Art. 90. Nici un alegător, afară de per
sónele prevădute la art. 88, nu pote sta în
sala alegerei mai mult de cât timpul nece
sar pentru a vota.
Art. 91. Secretul votului este prescris
sub pedépsa de nulitate şi întocmai legei
actuale (art. 98).
Art. 92. Intocmai art. 99, actuala lege.
Art. 93. Intocmai art. 100, însă scrutinul
rămâne deschis până la 6 ore p... m.
Art. 94. Intocmai art. 101.
alegătorii sunt admişi a intra în sala de vot,
Preşedintele numără buletinele mai ânteii,
apoi separă prin numărătore pe cele pur
tând banda » Alesa, le deschide unul câte
unul în faţa votanţilor şi citesce cu voce tare
numele înscris pe fie-care. Numele citite se
înscriü pe 2 liste ţinute de secretari,
Art. 96. Sunt nule: buletinele ce vor
conţine ştergeri, adăogiri sată orice semne
ale unei prealabile înţelegeri,
Art. 97. Buletinele declarate nule se vor
subscrie de către contestatori şi de către
alegerei.
Art. 98. Intocmai art. 106, legea actuală,
Art. 99. Idem m 107, idem.
Art. 100. Idem n 108, idem.
Art. 101. Idem - 109, idem cu ster
gerea de colegiul III.
Art. 102. Idem art. 110, idem.
Art. 103, Idem m 111, idem.
Art. 104. Idem - 112, idem.
Art. 105. Idem - 113, idem.
Art. 106. Idem n 114, idem.
Art. 407. Tóte actele relative la alegere
25
se comunică direct de preşedinţii biurouri
lor electorale centrale, Camerei deputaţilor,
dacă alegerea a fost pentru deputaţi, şi Se
natului, dacă a fost pentru senatori.
Art. 108. Cancelariile Camerei deputați
lor şi senatorilor, vor trimite în cele d’ân
têiü 24 ore, copii exacte de pe acele acte,
preşedintelui consiliului de miniştri,
D. C. Zăgănescu (continuă): D-lor sena
tori, simbolul d-v6stre, alesul d-vóstre d.
preşedinte, a fost cam nerăbdător întreru
péndu-mă pentru a nu răpi timpul Senatu
lui. D. preşedinte, şi alţii ca d-sa, ai sciut
să se impună cetăţenilor lor şi să "şi facă un
piedestal sub tite guvernele ca să fie aleşi
în Cameră şi Senat; d-lor puţin le pasă, dar
când vă veţi pomeni inundându-se Camera
şi Senatul, numai cu aleşii numiţi de admi
nistraţiune, atunci veţi vedea cum se întinde
gangrena în acéstă ţéră şi nici un cuţit doc
toricesc nu o va mai putea tăia.
Dacă acest proiect de lege va rămânea în
cartónele Senatului, pentru mine va fi o o
nóre și mai mare, căci am rămas singur să-l
aduc înaintea unui corp aşa de înalt şi lu
minat ca d-v6stre, şi ca să complac d-lui
preşedinte şi unora din d-vóstre, declar că
am terminat şi rog pe onor. Senat să ţină
séma nu de cele ce am avut onórea să Vă
expun ei, dar cel puţin de populaţiunea ţă
rei, şi de diua de mâine când vom fi în faţa
alegătorilor, căci să vă ferească Dumnedei
să daţi peste un despot cum am dat altă
dată noi, pe timpuri de restrişte, în Slatina,
Bine-voiţi, dar, a da cuvenita atenţiune
acestei modificări a legei electorale care se
cere de către tită populaţiunea demnă care
ar voi să voteze liber şi cu cuget curat pe
aleşii lor, iar nu pe cei cari li se impun, vio
lându-se consciinţa şi secretul votului,
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D lor senatori, propunerea d-lui
Zăgănescu nu tinde numai la schimbarea
legei electorale, ci la o schimbare a Consti
tuţiei. Acestă lucrare îşi are cursul ei şi
conduce la convocarea unei Constituante,
Ei cred că d. Zăgănescu ar fi trebuit să
comunice acéstă propunere noë tutulor, şi
partidului liberal şi celui conservator, ca să
cugete asupra ei, căci nu e un lucru uşor
schimbarea Constituţiei şi convocarea unei
Constituante.
D. vice-președinte, Al. Nicolaidi: Pro
punerea d-lui Zăgănescu, nefiind subscrisă
de 7 d-nii senatori, întreb dacă sunt 7 se
natori cari susţin acéstă propunere, conform
art. 97 din regulament.
D. P. Grădişteanu: D-le preşedinte, nu
întrebaţi dacă sunt 7 senatori cari sustin
propunerea, fiind-că se violéză regulamen
tul. Trebuie ca propunerea să fie prealabil
mente subscrisă de 7 d-ni senatori şi înso
ţită de o expunere de motive, depusă pe
biuroi înainte de a se citi. Aşa în cât nu mai
puteţi să întrebaţi acum dacă sunt 7 sena
tori cari o susţin,
D, vice-președinte, Al. Nicolaidi: D-le
Grădişteanu, înţeleg că se pote interpreta
regulamentul şi în modul arătat de d-vs
26
tră, dar ei îl interpretez într'un mod şi mai
liberal.
Regulamentul nu dice, în art.97, că pro
punerea trebue să fie nsubscrisă, ci să fie
susţinută.
Iată ce dice art. 97: - tru, Stătescu Eug.
Ori-ce propunere de proiect de lege,
provenită din iniţiativa unui senator, va
„trebui să fie susţinută de şépte membri.
Propunerea trebue să fie formulată în
scris, divisată în articole de lege şi însoţită
nde o expunere de motive.
Prin urmare, propunerea trebue să fie
numai scrisă şi însoţită de o expunere de
motive ; nu se spune că trebue să fie sub
scrisă; ast-fel în cât eü pot să întreb dacă
sunt 7 senatori cari o susţin.
Intru cât dar propunerea d-lui Zăgănescu
nu e susţinută de 7 d-ni senatori, e înlătu
rată de la sine.
– D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza, dă citire Mesagiului regal cu pro
iectul de lege votat de Adunarea deputați
lor, relativ la autorisarea comunei urbane
Piatra, de a contracta un împrumut de lei
90.000, pentru a servi la plata de lucrări
executate şi materiale aprovisionate, cum
şi la achitarea mandatelor rămase în su
ferinţă.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Se va
tipări şi trimite la secţiuni.
D-lor, proiectul de răspuns la discursul
Tronului s'a distribuit, vă rog dar să fixaţi
ordinea de ji.
Voci: Dupe 3 dile regulamentare, Luni.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Se
fixéză dar diua de Luni, pentru discutarea
proiectului de răspuns la Mesagiü.
Acum, la ordinea ilei ne mai fiind nimic,
ridic şedinţa, şi anunţ şedinţă publică pe
mâine, la 2 ore p. m.
– Şedinţa se ridică la orele 3 / p. mm.,
anunţându-se cea următóre pentru a duoa
di, 26 Noembre.
––
sENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–
-
ŞEDINŢA DE LA 26 N0EMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, Al. Ni
colaidi, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui: Bucşenescu Const. dr., Filipescu I. Alex,
Constantinescu Alex. şi dr. Iovitz.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 93 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 22 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
D-nii: Balli M. Costache, Cavalioti G.,
Fulger G., Leonescu Em., Mortzun V. Alex,
Petrescu Antache, Răileanu Costache,Simu
lescu G. Dim, Climescu C., Gâlcă G. Iorgu.
DESBATERILE SENATULUI
Nemotivaţi :
D-nii: Brabeţeanu Ion, Ciolac Ilie, Chircu
Thoma, Culcer D. dr., Eremia G., Ioaniu
D. Ioan, Isvoranu R. Ilariu, Lupescu G.,
Moisescu Dim, Monteor Grigore, Poni Pe
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se ia act de cererea d-lui senator Al.
V. Mortzun pentru a "i se scuza absenţa de
la şedinţa de astă-di.
– Se trimite comisiune de indigenate
cererile d-lor Zaharia Zăvoianu, Gheorghe
Pârvescu, Anastasie Dumitru Sapuna, Con
stantin Dumitru Sapuna, de a li se acorda
calitatea de cetăţeni români.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor
senatori,intrăm în ordinea dilei. La ordinea
dilei sunt indigenate şi recunsceri.Vom în
cepe prin recunscerea d-lui Ion D. Russi,
român din Macedonia.
D. raportor are cuvîntul.
– St. Perietzeanu-Buzăă, d. raportor,
dă citire următorului raport şi proiect de
lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 7 Februarie 1897, în
număr de 4 membri, sub preşedinţa d-lui
G. Orleanu, fiind presenţi d-nii Ilariu Isvo
ranu, dr. Mihălescu şi St. Perietzeanu-Bu
zëü, a luat în cercetare petiţiunea, înregis
trată la No. 359 de la 15 Ianuarie 1897,
adresată Senatului, prin care se cere, în
virtutea art. 9 din Constituţiune, a se recu
nósce calitatea de cetăţean român d-lui Ion
D. Russi, român din Macedonia, de profe
siune comerciant, de religiune ortodoxă, do
miciliat în comuna Titu, judeţul Dâmboviţa.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri a constatat :
Că este membru al societăței de cultură
macedo-română, recepisa No. 278 de la 10
Februarie 1897;
Că este născut în oraşul Blata, guvernă
mêntul general Bitolia (Monastir), la 10 Mailă
1854, din părinţi români ortodox, şi s'a
botezat în religia ortodoxă;
Că este stabilit în ţéră de la 1882, unde
exercitéză profesiunea de comerciant;
Că se bucură de bună conduită;
Că, la 26 Aprilie 1890, s'a căsătorit, la
primăria Bucuresci, cu d-ra Ecaterina Bă
nică George ;
Că a renunţat la ori-ce protecţie străină.
In faţa acestor constatări, comisiunea,în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui In D. Russi, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul raportor,
vă rógă să bine-voiţi a'i recunsce calitatea
de cetăţén român, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunósce ealitatea de cetăţen
român d-lui Ion D. Russi, român din Mace
donia, domiciliat în comuna Titu, plasa Bo
lintinu, judeţul Dâmboviţa.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
29 Noembre 4898
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se ia în
considerare şi se pune la vot cu bile pro
iectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . - - - . . . . 51
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . 47
Bile negre . . . . . . . . 4
Senatul a admis recunscerea d-lui I. D
Russi.
– D. raportor, St. Perietzeanu-Buză
dă citire următorului raport şi proiect de
lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre deindigenat, întrunin
du-se în jiua de 26 Februarie 1897, sub pre
şedinţa d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii
St. Perietzeanu-Buzéă, D. G. Simulescu şi
Dr. Mihălescu, a luat în "cercetare petițiu
nea înregistrată la No. 82 de la 28 Noem
bre 1896, adresată Senatului, prin care, în
virtutea art.9 din Constituţiune, se cere a se
recunósce calitatea de cetăţân român d-lui
Titu Pop, român din Transilvania, de reli
giune greco-catolică, de profesiune doctor în
medicină, domiciliat în comuna Poenari, ju
deţul llfov.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri a constatat :
Că este născut în comuna Rodna-Veche,
ţinutul Transilvaniei, la 6 Aprilie 1870, din
părinţii Zaharia Pop şi Nazaria, şi la 26,
aceeaşi lună şi an, s'a botezat în religia greco
catolică;
Că este membru al Ligei pentru unitatea
culturală a tutulor românilor;
Că s'a lepădat de protecţia austro-ungară;
Că se bucură de o bună conduită;
Că este medic al spitalului județian Poe
nari, din judeţul Ilfov.
În faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Titu Pop, ca unul ce întru
nesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul raportor,
vine a vă ruga să bine-voiţi a recunsce ca
litatea de cetăţen român, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Titu Pop, român din Transilva
nia, domiciliat în comuna Poenari, judeţul
Ilfov.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzăă.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţiune, şi se primesce.
– Se pune la vot unicul articol, cu bile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D-lor
senatori, resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 42
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 38
Bile negre . . . . . . . . 4
gri
| I)ESBATERILE SENATULUI
gatul a admis proiectul de lege.
_p. Dr. Mihălescu, raportor, dă citire
Domnilor senatori,
----------
misiunea de indigenat, întrunindu-se în
de 8 Martie 1897, subpreşedinţa d-lui
j, Orleanu, fiind presenţi d-nii D. G. Simu
cu St.Perietzeanu-Buzăși dr. Mihălescu,
luat în cercetare proiectul de lege, votat
șaptat de Adunarea deputaților, în şe
eliberarea Senatului cu Mesagiul regal
| N.,534 de la 18 Februarie 1897, prin ca
| ţe, în virtutea art. 7, 5 Il, lit. a din Cons
tuţiune, se cere a se acorda împământeni
rea cu dispensă de stagii d-lui Ernest Ma
nel, de religiune catolică, de profesiune co
merciant, domiciliat în comuna Comarnic,
judeţul Prahova.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că sa născut la 27 Octombre 1851, în
incèse de Meude, parochia S-te Croix de
Wallée Françoise (Francia), din părinţi de
religiunea catolică, şi s'a botezat în acéstă
religiune;
Că sa lepădat de protecțiunea francesă,
fiind venit în țéră încă din 1872, dupe cum
se certifică de legaţiunea republicei francese
din România;
Că a înfiinţat prima fabrică de mosaic în
ţară, situată în comuna Comarnic, judeţul
Prahova, precum şi o a doua fabrică de var
":
Judeţ; un marea ei
Că, prin decretul regal No. 143 de la 19
Februarie 1882, i s'a conferit gradul de ca
1 mler al Corönei Românieia;
Că se bucură de o bună reputațiune în
| ocietate, dupe cum se certifică de primăria
munei Comarnic, unde se află stabilit încă
din 1877,
faţă cu aceste constatări, comisiunea a
imis cererea d-lui Ernest Manoel, şi, prin
uscrisul ei raportor, vine a vă ruga să
voiţi a vota următorul proiect de lege.
Raportor, Dr. Mihălescu.
Art, unic. – In virtutea art. 7, 5 II, lit.
din Constituţiune, se acordă d-lui Ernest
el, din comuna Comarnic, judeţul Pra
*mpământenirea cu dispensă de stagii.
stă lege sa votat de Adunarea depu
* În ședința de la 3 Februarie 1897,
*** adoptat cu majoritate de patru-deci
99 voturi, contra a unu-spre-dece.
*| Președinte, D. Gianni.
- SS) Secretar, Nedescifrabil.
9 vice-președinte, Al. Nicolaidi: Dis
*nea generală este deschisă.
"Ne cerând nimeni cuvîntul se pune la
**a în considerare, şi se primesce.
„:*:
18, de avarie in total, cu
* preşedinte, Al. Nicolaidi: Re
*ul votului este cel următor:
Votanţi . . . . . . . . . 47
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 43
Bile negre . . . . . . . . 4.
Prin urmare, s'a admis împământenirea
d-lui Ernest Manoel.
– D. secretar, Al. Constantinescu, dă ci
tire următorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 16 Martie 1898, în majoritate de
6 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mitro
politul-Primat, fiind presenţi P.S.S. Episco
pul de Roman, d-nii Chr. Tabacovici, An
drei Vizanti, Stroe Belloescu şi Titu Maio
rescu, a luat în cercetare proiectul de lege,
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No.865 de la 9 Martie 1898, prin
care, în virtutea art. 7, Ş II, lit. b din Con
stituţiune, se cere a se acorda împământe
nirea cu dispensă de stagii, d-lui Alexandru
Mănulescu, de religiune mosaică, de profe
siune farmacist, domiciliat în comuna Bu
curesci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în Bucuresci, la 9 Iunie
1868, din părinţii Ignat Seligman, doctor în
medicină, şi Freida ;
Că tatăl suplicantului este stabilit în Bu
curesci încă de la anul 1867, şi se bucură
de bună conduită;
Că tatăl suplicantului în tot-d'a-una s'a
servit cu pasport român;
Că mama suplicantului, Freida Cohen,
este născută în Bucuresci, la 1840, din pă
rinţii, stabiliți înţéră, Iosef E. Cohen, comer
ciant, şi Rachela;
Că suplicantul a absolvit liceul S-tu Sava
din Bucuresci, încă de la 1884;
Că, la 2 Decembre 1889, s'a supus legei
de recrutarea armatei române, trăgândsorţi,
dar a fost dispensat de serviciul activ militar;
Că, prin Monitorul Oficial No. 120, pa
gina 3656, de la 1 Septembre 1892, a pu
blicat schimbarea numelui de Arthur Selig
man, în cel de Alexandru Mănulescu;
Că, de la 1 Martie 1894 până la 22 Apri
lie 1897, a fost intern farmacist la spitalul
Colentina, în care timp s'a deosebit în con
tinuă prin servicii consciincios, zel, apti
tudine şi bună conduită;
Că a fost extern la farmacia spitalului
Colţea, de la 15 August 1892 până la 1
Martie 1894, în care timp a avut bună con
duită;
Că se bucură de bună conduită ;
Că s’a servit de pasport român;
Că, la 20 Ianuarie 1898, i s'a acordat drep
tul de liberă practică a farmaciei în ţéră, în
urma diplomei de licenţiat în farmacie de la
Universitatea din Bucuresci, dupe cum re
sultă din Monitorul Oficial No. 236, pa
gina 8095, de la 25 lanuarie 1898.
În faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Alexandru Mănulescu, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
şII, lit. b din Constituţiune, şi, prin sub
37
semnatul raportor, vă rógă să bine-voiţi a "1
acorda împământenirea cu dispensă de sta
giü, votând proiectul de lege următor,
Raportor, Chr. Tabacovici.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, SII, lit.b
din Constituţiune, se acordă d-lui Alexan
dru Mănulescu, din comuna Bucuresci, ju
deţul Ilfov, împământenirea cu dispensă de
stagiü.
Ministrul justiţiei, G. D. Palade.
D. vice-președinte, Al. Nicolaidi: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
I P.S. S. Mitropolitul-Primat: D lor se
natori, îmi iai îndrăsnéla a ruga pe onor.
Senat să bine-voiască a vota acest indigenat.
D. Mănulescu este farmacist de profe
siune şi nu'şi póte exercita profesiunea sa,
nefiind cetăţen român. Acum a intrat şi în
biserica nőstră creştină ortodoxă şi se bu
cură de un fârte bun nume.
Vă rog, dar, să bine-voiți a'l vota. (Apro
bări).
– Ne mai cerénd nimeni cuvîntul, se ia
în considerare şi se pune la vot proiectul
de lege în total, prin bile.
D. vice-președinte, Al. Nicolaidi: D-lor,
resultatul votului este cel următor:
Votanţi . . . . . . . . . . . 45
Majoritate regulamentară . . . . 32
Bile albe . . . . . . . . . . 44
Bile negre . . . . . . . . . . 1
Senatul a adoptat împământenirea d-lui
Al. Mănulescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu (ocu
pă fotoliul preşedinţial) : D. raportor, Dim.
Micescu, are cuvîntul pentru recunoscerea
d-lui Iön Georgescu, român din Transil
vania, ca cetăţen.
— D. Dim. Micescu, raportor al comi
siunei de indigenat, dă citire următorului
raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 19 Decembre 1896, în majoritate
de şése membri, sub preşedinţa d-lui G. Or
leanu, fiind presenți d-ni D. Micescu, Şte
fan Perietzeanu-Buzăü, dr. Mihălescu, Ilariu
Isvoranu și I. Brabeţeanu, a luat în cerce
tare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 10
Februarie 1896, şi adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 993 de la 19
Februarie 1896, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cerea se recunosce ca
litatea de cetățen român d-lui Ioan Geor
gescu, român din Transilvania, de religiune
greco-orientală, de profesiune funcţionar la
căile ferate române, domiciliat în comuna
Buzăü.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Boholţu, ţinu
tul Transilvaniei, la 1856, din părinţii
George Ioanta şi Bucura, şi s'a botezat în
religia greco-orientală;
 28
Că n'a fost supus veri-unei protecțiuni
străine;
Că se bucură de bună conduită;
Că este căsătorit, la 1881, cu o româncă
din Buzăii ;
Că este funcţionar la căile ferate române
de la 1879, Septembre 30.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Ioan Georgescu, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a "i recunsce
calitatea de cetăţén român, votând proiectul
de lege următor.
Raportor, D. Micescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţân
român d-lui Ioan Georgescu, român din Tran
silvania.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 10 Februarie 1896,
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-leci şi
cinci voturi, contra a trei.
Preşedinte, P. S. Aurelian.
(L. S. A. D) Secretar, Dan Brătianu.
D, vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor,
discuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se ia în
considerare şi se procede la votarea proiec
tului de lege, cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor,
resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . 37
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe. . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . 5
Prin urmare Senatul a admis proiectul de
lege.
– D. dr. Mihălescu, pentru d. raportor
Stroe Beloescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-véstre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de 22 Ianuarie 1898, în ma
joritate de cinci membri, sub preşedinţa I. P.
S.S. Mitropolitul Primat Iosef, fiind presenţi
P. S.S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu, Andrei Vizanti și Chistofor Taba
covici, a luat în cercetare petiţunea înre
gistrată la No. 171 din 12 Decembre 1897,
adresată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Ioan
G. Dimitriade, fiü de român din Macedonia,
recunoscut de Corpurile legiuitóre, de reli
giune ortodoxă, student în drept, domiciliat
în comuna Vultureni, judeţul Tecuci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Vultureni,plasa
Berheci, judeţul Tecuciü, la 8 Decembre
1876, din părinţii George Dimitriade şi
Caliopi ;
Că la recensământul clasei 1898, s'a în
DESBATERILE SENATULUI
scris pentru a trage la sorţi în judeţul Te
cuciü, dar a fost amânat pentru clasa 1899,
ca debil ;
Că se bucură de bună conduită;
Că este proprietar de moşie;
Că este student la Universitatea din Bu
curesci, unde a trecut examenul I şi II;
Că este membru al societăței de cultură
macedo-română;
Că tatăl săi, George Dimitriade, a fost
recunoscut de Corpurile legiuitóre ca cetăţen
român, conform art. 9 din Constituţiune,
dupe cum se constată din diploma No. 2.285
de la 21 Septembre 1895.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Ioan G. Dimitriade, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a 'i recunsce
calitatea de cetăţen român,votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Ioan G. Dimitriade,fiü de român
din Macedonia, recunoscut de Corpurile le
giuitóre, domiciliat în comuna Vultureni,
judeţul Tecuci.
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor,
discuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se ia în
considerare şi se pune la vot cu bile proiec
tul de lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este cel următor:
Votanţi . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe. . . . . . . . 37
Bile negre . . . . . . . 6
Prin urmare,Senatul a admis recunsce
rea calităței de cetăţén român d-lui Ion
G. Dimitriade.
D. Al. Filipescu: Vă rog să daţi precă
dere unui indigenat, rămas din sesiunea tre
cută, al d-lui Babic Ştefan.
D, vice-președinte, N. Crătunescu: D-lui
Babic în sesiunea trecută i se dăduse prefe
rinţă, însă nu sa putut vota.
– Se pune la vot intervertirea şi se pri
IIGSCO,
– D. secretar, Al. Filipescu (pentru d.
raportor St. Perietzeanu Buzéă), dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 12 Martie 1897, sub preşedin
ța d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii Ilariü
Isvoranu, St. Perietzeanu-Buzéü şi Dr. Mi
hălescu, a luat în cercetare proiectul de
lege adus în deliberarea Senatului cu Mesa
giul regal No. 4.727 de la 11 Decembre
1897, prin care, în virtutea art. 7, ŞII, lit.
b din Constituţiune, se cere a se acorda îm
pămêntenirea cu dispensă de stagii d-lui
Ştefan F. Babic, de religiune gregoriană, de
profesiune student al facultăței juridice din
29 Noembre 1898
Liège, domiciliat în comuna Giurgiu, judeţul
Vlaşca.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Giurgiu, jude
ţul Vlaşca, la 27 Ianuarie 1873, din părinţii
Ferdinand Babic, de naţionalitate arménă,
comerciant, şi Elena Babic, tot de naţiona–
litate arménă, dupe cum probéză actul să
denascere al primăriei urbei Giurgiu, No. 33B
din 1873;
Că tatăl săi, Ferdinand Babic, este deja
împăméntenit, dupe cum se vede din decretul
regal No. 489 din 18 Februarie 1885, şi
publicat în Monitorul Oficial No. 256 din
23 Februarie 1885;
Că se bucură de o bună conduită ;
Că nu s'a bucurat nici o-dată de o pro
tecțiune străină, dupe cum se vede din ate–
statul vice-consulatului austro-ungar din
Giurgiu cu No. 373 din 22 Februarie 1897;
Că "şi-a trecut bacalaureatul în ţéră;
Că a făcut armata în ţéră, posedând gra
dul de sub-locotenent în reservă, dupe cum
probéză brevetul ministerului de răsboi
No. 3,418 din 3 Februarie 1894.
Pe basa acestor constatări, comisiunea,
în unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Ştefan F. Babic, ca unul ce în
trunesce condiţiunile cerute de art. 7, Ş II,
lit. b din Constituţiune şi,prin subsemnatul
raportor, vă rôgă să bine-voiţi a "i acorda
împământenirea cu dispensă de stagii, vo
tând următorul proiect de lege.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Ştefan F.
Babic, din comuna Giurgiu, judeţul Vlaşca,
împământenirea cu dispensă de stagii.
Ministru de justiţie, Ştefan C. Șendrea.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune,şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile, unicul articol
al legei.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, resultatul votulul este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 38
Bile negre . . . . . . . . 5
Senatul a admis proiectul de lege pentru
împământenirea cu dispensă de stagii a d-lui
Babic,
D. dr. V. Mihălescu: D-lor, este un tînăr
Panţu, care, încă din anul trecut, a fost pe
listă şi s'a scos din causa altor lucrări mai
importante.
Vă rog, să bine-voiţi a'l pune astă-i la
ordinea dilei spre a'l vota.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Este
la ordinea dilei?
D. dr. V. Mihălescu: Nu este, vă rog să
'l puneţi.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Se
va pune la ordinea dilei.
 DESBATERILE SENATULUI 99
1 g Nembre 1898

| | _p., Mihălescu dă citire următorului legiuitóre, domiciliat în comuna Vultureni, Nemotivaţi :

ar și proiect de lege
Domnilor senatori,
- | ghisiunea dv6stre de indigenat, întru
- se înjiua de 22 Ianuarie 1893, în ma
| Iata de 5 membri, subpreşedinţa LPS S.
| rapolitul Primat Iosit, fiind presenţi PS.
- 1 seiscopul de Roman, d-nii Stroe Beloescu,
1 lirei Vizanti şi Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare petiţiunea, înregistrată la
Senatului, prin care, în virtutea art. 9 din
in Constituţiune, se cere a se recunosce ca
itatea de cetăţen român d-lui Apostu Ge
ag. Dimitriade, fii de român din Macedo
ui, recunoscut de Corpurile legiuitóre, de
religiune ortodoxă, student în drept, domi
iat în comuna Vultureni, judeţul Tecuci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
cereri a constatat :
Că este născut în comuna Vultureni,
jlsa Berheci, judeţul Tecuci, la 6 Ianua
rie 1876, din părinţii George Dimitriadi şi
Caliopi;
Că se bucură de bună comduită;
Că este proprietar în comuna Vultureni,
judeţul Tecuci;
Că a fost înscris în tabela de recensă
mânt a clasei anului 1898, la No. 152 a ju
leţului Tecuci, şi în registru matricul la
M.1021 șică a satisfăcut legea de recrutare,
tnform art. 22 bis din legea de recrutare;
Că este student la Universitatea din Zü
tich;
Că este membru al societăței de cultură
macedo-română;
Ca tatăl său, George Dimidriade, a fost
recunoscut de Corpurile legiuitóre ca cetă
In român, conform art. 9 din Constituţiune,
"I W.2285 de la 21 Septembre 1895.
1. I. În faţa acestor constatări, comisiunea,
in unanimitatea membrilor presenţi, a ad
| is cererea d-lui Apostu G. Dimitriade, ca
1 iul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
| 9 din Constituţiune, şi, prin subscrisul
ortor, vă rögă să bine-voiţi a ’i recu
| se calitatea de cetățen român, votând
„ | următorul
PROIECT DE LEGE
Art, unic. – In virtutea art. 9 din Con
in d-lui Apostu G. Dimitriade,fii de ro
| * in Macedonia, recunoscut de Corpurile
judeţul Tecuci.
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
–Necerénd nimeni cuvintul, se pune la
vot luarea în considerare şi se admite.
—Se procede la votarea În total cu bile.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: D-lor
Senatori, votul este nul căci Senatul nu mai
este în număr; se va repeta votul acesta în
şedinţa de mâine. Mâine vom avea la ordi
nea dilei legea prin care se autorisă Eforia
spitalelor să ierte datoriile mai multor locui
tori de pe moşiile sale.
D. dr. V. Mihălescu : D-le preşedinte,
vă rog să puneţi la ordinea dilei, ântéiul pe
lista indigenatelor, pe téněrul Panţu, care de
anul trecut a fost de mai multe ori pus la
ordinea dilei și șters.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Am
onóre a vă pune în vedere că Senatul nu
mai e în număr, şi vă rog să cereţi d-vóstre
Senatului, mâine, aprobarea pentru a inter
verti ordinea dilei. Ridic ședința. Şedinţa
viitóre mâine la ora 2 p. m.
–Şedinţa se ridică la ora 4 p. m.
-____-9----------------------
SENATUL
HINEA ORDINARĂ 18–9
-------------------------------
ȘEDINȚA DE LA 27 NOEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui: Bucşenescu C. dr., Filipescu I. Alex,
Iovitz D. dr. şi Poroineanu C.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 96 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 19 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi:
D-nii: Balli M. Costache, Cavalioti G.,
Fulger G., Leonescu Em., Mortzun V. Alex,
Petrescu Antache, Răileanu Costache, Si
mulescu G. Dim., Vergati I. Eliodor, Cli
mescu Const.
D-nii: Brabeţeanu I., Ciolac Elie, Chircu
Toma, Culcer D. dr., Isvoranu R. Ilariu, Lu
pescu G., Moisescu Dim, Monteor C. Gr,
Poni Petru.
– Se citesce sumarul şedinţei prece
dente, care se aprobă,
– D. secretar, C. Poroineanu, dă citire
următórelor comunicări:
1) D. Al. Mortzun anunţă că fiind bolnav
nu póte lua parte la şedinţa de adi.
— Se ia act.
2)D. E.Vergati cere un congediü de 2 dile.
– Se pune la vot congediul şi se primesce.
– D. chestor, Gr. Cireşeanu, înaintéză
bilanţul şi actele justificative de cheltueli de
material pe timpul de la 16 Februarie până
la finele lunei. Martie a. c., precum şi un alt
bilanţ de diurnele răspunse d-lor senatori
pe timpul de la Aprilie până la Mailă a. c.
— Se trimite în cercetarea comisiunei
de socoteli.
D. I. D. Ioaniu: D-le președinte, d. mi
nistru de imterne a adus în desbaterile Se
natului un proiect de lege pentru un împru
mut al comunei urbane Piatra-Neamțu, de
90.000 lei.
Se impune urgenţa acestui proiect, fiind
că sunt lucrări contractate încă din anul
1894, cari trebuesc plătite.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: S’a ti
părit şi trimis la secţie.
D. I. D. Ioaniu: Cer urgenţa asupra
acestui proiect de lege, ca să nu se îngreu
eze situaţia comunei. Proiectul este deja vo
tat de Cameră, la 15 Mai trecut,
D. vice-preşedinte, P.0rbescu: Sunt 10
d-nii senatori cari cer urgenţa?
Voci: Sunt.
– Se pune la vot urgenţa şi se admite.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Acum,
avem votarea din noi a proiectului pentru
recunóscerea calităţii de cetăţén român d-lui
Apostu G. Dimitriade, al cărui vot a rămas
nul de ieri.
–Se procede la vot cu bile.
D, vice-președinte, P. Orbescu: D-lor,
resultatul votului este următorul:
Votanți . . . . . . . . . . . 44
Majoritate regulamentară . . . . 32
Bile albe . . . . . . . . . . 41
Bile negre . . . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat recunoscerea d-lui A
postu Dimitriade.
-D, colonel A. Budişteanu, raportor, dă
citire următorului raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,

| Proiectul de lege prin care Eforia spitalelor civile din Bucuresci este autorisată de a ierta
sumele ce i se datoreză de către obştea locuitorilor împroprietăriţi pe moşia Vatra-Schitului-Brebu,
* şi a locuitorilor comunei rurale Adâncata din judeţul Prahova, cât şi de obştea locuitorilor din co
„\ muna rurală Dascălu-creaţa din judeţul Ilfov, descărcându-se disa Eforie de debitele provenite în
"| acestă privință, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 14 Mai 1898 şi adus în
s\ deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No.3332 de la 19 Noembre 1898, secţiunile d-v6stre,
luându'l în cercetare, tite "l-au admis, numind delegaţie

---------------------
 DESBATERILE SENATULUI 29 Noembr„ 1898

Secţiunea I pe d. I. Procopie Dumitrescu;

9 II n » Gr. Cireşeanu;
» III subsemnatul ;
» IV », d. general Gh. Anghelescu, şi
y, V » „, St. Perietzeanu-Buzăü, cari, întrunindu-se în diua
de 25 Noembre 1898, s'aú constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui I. Procopie Dumi
trescu, şi, luând din noi în cercetare sus arătatul proiect de lege, "l-a admis pe următórele consi
derante :

Domnilor senatori,
Atât obştea locuitorilor împroprietăriţi de pe moşia Vatra Schitului Brebu şi a locuitorilor co
munei rurale Adâncata din judeţul Prahova, cât şi obştea locuitorilor din comuna rurală Dascălu
Creaţa din judeţul Ilfov, datoresc Eforiei spitalelor civile din Bucuresci următórele sume, şi anume:
Lei 18.886, bani 15, datoriţi de obştea locuitorilor împroprietăriţi pe moşia Vatra Schitului Brebu
din judeţul Prahova, adică lei 1.386, bani 16, rest din arenda acestei moşii pe
anul 1867, şi lei 17.499, bani 99, deficitul resultat din rearendarea moşiei în
comptul obştei pe anii 1868, 1869 şi 1870.
» 56.071, » 30, datoriţi de obştea locuitorilor comunei rurale Adâncata din judeţul Prahova,
şi anume: lei 1.471, bani 30, rest din arenda moşiei Răşcani pe anul 1894, şi
lei 54.600 deficitul resultat din rearendarea acestei moşii în comptul obştei pe
anii 1895, 1896 şi 1897.
„, 7.482, » – datoriţi de obştea locuitorilor comunei rurale Dascălu-Creaţa din judeţul Ilfov,
rest din arenda pe anul 1895 a moşiei Vărăsci-Dascălu.
In urma minuţióselor anchete făcute la faţa locului de către Eforia spitalelor civile din Bucu
resci, secundată de autorităţile comunale respective şi de delegatul casieriilor generale, sa constatat,
însă, că numiţii debitori nu mai posed astădi nici o altă avere de cât aceea necesară pentru susţine
rea existenţei lor, aşa în cât, din acéstă causă, între rămăşiţele din exerciţiile închise ce se repor
téză prin compturile de administraţiune ale Eforiei, fără a se mai putea incasa, figuréză şi arătatele
SUlII6,

Eforia, prin adresa sa No. 5.779 din 1897, către d. ministru de interne, arată că ar fi dispusă
să ierte debitorilor datoriile în cestiune, dar că art. 126 din legea asupra comptabilităței generale
prevede că descărcarea debitului nu se pte face înainte de 5 ani de la aşedarea lui; avênd în ve
dere că cele din urmă din aceste datorii nu îndeplinesc acéstă condiţiune ; iar aceea a locuitorilor
brebeni nu se pote şterge, de 6re-ce, prin legea sancţionată cu decretul No. 897 din 18 Aprilie
1873, debitorii sunt obligaţi a plăti suma datorită în 6 anuităţi, fără dobéndă; considerând că cere
rea făcută de Eforie în acéstă privinţă este întemeiată, întru cât ar fi neuman a se mai pretinde
plata datoriilor de la acei debitori, astădi în stare de complectă sărăcie; considerând că deficitul pro
venit din rearendarea moşiilor de către Eforie, fapt care causéză în mare parte acéstă urmărire, nu
se póte imputa numai locuitorilor, ci şi din desfiinţarea contractelor de arendare de către Eforie ;
pentru aceste motive, comitetul delegaţilor, admiţând în totul proiectul de lege ast-fel cum a fost
votat de Adunarea deputaţilor, vă rógă, prin subscrisul raportor, să bine-voiţi, d-lor senatori, a'i
da şi aprobarea d-v6stre.
Raportor, COLONEL A. BUDIŞTEANU.

L E G. E
Art. unic. – Prin derogare de la art. 126 din legea comptabilităţei publice şi a disposiţiunilor
înaltului decret No. 897 din 18 Aprilie 1873, Eforia spitalelor civile din Bucuresci este autorisată
de a ierta pe debitorii enumeraţi mai jos de plata banilor ce 'i datoréză, descărcând tot de o-dată
debitele provenite în acéstă privinţă, şi anume:
Lei 18.886, bani 15, datoriţi de obştea locuitorilor împroprietăriţi de pe moşia Vatra Schitului Brebu
din judeţul Prahova, adică lei 1.386, bani 16, rest din arenda acestei moşii pe
anul 1867, şi lei 17.499, bani 99, deficitul resultat din rearendarea moşiei pe
comptul obştei pe anii 1868, 1869 şi 1870.
» 56.071, » 30, datoriţi de locuitorii comunei rurale Adâncata din judeţul Prahova, şi anume :
lei 1.471, bani 30, rest din arenda moşiei Răşcani pe anul 1894 şi lei 54.600,
deficitul resultat din rearendarea acestei moşii în comptul obştei pe anii 1895,
1896 şi 1897.

9 Noembre 1898
La 7.482, bani – datoriţi de obştea locuitorilor comunei rurale Dascălu-Creaţa, din judeţul Ilfov,
rest din arenda pe anul 1895 a moşiei Wărăsci-Dascălu.
Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 14 Mai 1898, şi sa adoptat cu
unanimitate de şése-deci şi opt voturi.
Vice-preşedinte, C. DIMITRESCU-IAŞI.
(L.S. A. D)
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Discu
țiunea generală este deschisă; d. Essarcu are
cuvintul.
D. G. Essarcu Bacăü: D-lor senatori, ei vă
declar că voi vota acéstă lege, pen
tru că trebue să cred că d. raportor a avut
recari date întemeiate pentru a veni să ne
céră acéstă scădere a datornicilor. Insă vă
rog să mă iertaţi dacă abusez de momentele
dvstre preţiose pentru a vă face o singură
observaţiune. Legi de asemenea natură, cari
saú mai votat şi în sesiunea trecută, pot fi
nisce precedente primejdióse, căci se pote
ca 6meni puţin cultivaţi să nu le înţelégă
În adevăratul lor sens.
Nu înţeleg cum onor. Eforie a spitalelor,
care e mai mult administratórea de cât pro
prietara acestor bunuri, a lăsat să ajungă
lucrurile în acéstă stare, căci, bine-făcătorii
cari au dăruit aceste fonduri pentru lucrări
pise, pentru întreţinere de spitale, etc., nu
ai putut prevedea că o administraţiune are
să fie atât de neglijentă în cât să dea fondul
acestor moşii la 6meni insolvabili. Nu sciü
bine cum se procedéză la Eforie, dar cred
că acolo, când se dă un fond, se ia o garan
ţie, o cauţiune 6re-care, că cel ce se va bu
cura de acel pământ va plăti arenda, care
nu e de cât pâinea săracilor şi a bolnavilor
Întreţinuţi de aceste pise instituţiuni. Ași
atrage dar atenţiunea onor. Efori, – dintre
cari unii sunt, mi se pare, membri şi aici, –
ca pentru viitor să nu se mai dea cu uşu
rinţă moşiile în arendă fără nici un soi de
garanţie; căci, d-lor, să nu vă faceţi o ilu
iune: 'mi e témă că sunt mai multe moşii
date în arendă în asemenea condiţiuni, nu
numai de ale Eforiei şi ale Statului, dar
sunt şi unele moşii particulare. "Mi e témă
9 mâine, poimâine să nu vă treziţi cu o
ulţime de cereri de asemenea natură, şi
lei primejdia care ar fi atunci.
Mai mult, ei nu sunt din Bucuresci şi
cunosc bine cestiunea, dar s'a afirmat
* nu tocmai aceşti locuitori săteni ar fi fost
*raţii arendaşi, ci sunt numai nume in
terpuse.
9 declar, încă o dată, că votez acest pro
* fiind-că cred că, atât d. raportor, cât şi
* spitalelor, sală basat pe un temei
* au făcut acestă cerere, dar să se scie
*9 votăm astădi un cas excepţional.
* altminteri, ei nu înţeleg utilitatea a
* Proiect. Contractele cari se încheie de
": Pui au de daune extraordinare
"**a arendaşilor; dacă aceşti arendaşi
**cit din cause extraordinare, aceste
:*:nt scusabile. Dar legea comptabili
**ice că, până la 5 ani, nu se poate de
DESBATERILE SENATULUI
cărca nici o instituţie publică de datoriile ce
are să le incaseze. Ei cred că Eforia ar fi
putut să aştepte cei 5 ani, fără să mai fi
adus acest proiect, care pote să dea loc la
interpretări eronate.
D. N. Mănescu-Călăraşi: D-lor senatori,
eú mă ridic contra unui cuvînt din expune
rea de motive a raportului. D. raportor mo
tivéză proiectul de lege pe neumanitate.
Dice că e neuman ca Eforia să urmăréscă
pe debitorii săi pentru arendile datorite. Ei
cred că cuvîntul e improprii, şi acesta
"mi amintesce o împrejurare, şi anume :
dinaintea Eforiei spitalelor civile s’a pre
sentat un arendaş din Ialomiţa, un om care
'şi cultivase bine moşia ce luase în arendă,
Dudeşti, dar din causă că pământul nu era
productiv, nu a avut de cât perderi, şi, cu
tóte că a plătit arendile, a venit să dică: aveţi
milă de mine, ştergeţi-mi dobândile pe anii în
întârziere, confiscaţi-mi garanţia şi să nu vă apoi nu daţi voe unei instituţiuni de bine
rămân cu nimic dator.
Eforia însă n'a voit.
Apoi, d-lor, dacă e să facem pomană şi să
admitem acest proiect de lege pentru locui
torii plugari, cari nu ai putut să plătéscă a
rendile, apoi să o spunem curat că facem po
mană, dar nu că ar fi neuman din partea
Eforiei ca să urmăréscă pe debitori, căci a
tunci mai sunt şi alţii care merită să fie
scutiţi.
D. raportor, colonel A. Budişteanu:
D-lor senatori, amicul mei de la Bacă, d. G.
Essarcu, a ridicat mai multe cestiuni în pri
vinţa raportului ce am avut onore să citesc.
Eü nu voi răspunde la töte, dar sunt câte-va
pe cari d. Essarcu se făcea că nu le înţelege
şi cerea să i le explic mai bine.
Dicea, se vede că d. raportor are date pe
care se bazésă ca să céră ştergerea datoriei.
Răspund: nu numai ei cer acésta, dar și co
mitetul delegaţilor, dimpreună cu töte sec
țiunile.
D. Mănescu-Călăraşi s'a ridicat contra
unui cuvânt neumana şi mă rógă să "l
şterg din raport; nu ’l şterg, căci sciü ce
am scris.
Trebuia, pâte, să dic: nu este creştinesce,
În modul acesta pot să rectific, căci nu este
creştinesce să iei pielea dupe 6meni.
Reviü la d. Essarcu şi "i răspund: datele
ce cereţi sunt tipărite în raport şi autori
tăţile competinte le ai controlat. P6te am
citit prea iute raportul şi n'am fost bine au
dit, să mai citesc încă o dată:
mIn urma minuţioselor anchete făcute la
a fața locului de către Eforia spitalelor civile proiect. Dar să facem acéstă observaţiune:
din Bucuresci, secundată de autorităţile
- comunale respective şi de delegatul casie
34
-
Secretar, I. Procopiu.
nriilor generale, s'a constatat, însă, că nu
mmiţi debitori nu mai posed astădi nici o
altă avere de cât aceea necesară pentru
msusţinerea existenţei lor, aşa în cât, din
macéstă causă, între rămăşiţele din exerciţiile
•închise ce se reportéză prin compturile de
madministraţiune ale Eforiei, fără a se mai
putea incasa, figuréză şi arătatele sumeu.
Vedeţi, delegaţii casieriei generale cari
nu glumesc, –v'aşi putea spune ce am su
ferit şi ei de la dénşil,–aú constatat că nu
miţi debitori sunt săraci şi nu ai ce lua de
la dânşii.
D lor, este vorba de ţărani, este vorba de
talpa ţărei, cum aţi dis d-vóstre cei mai bă
trâni, şi este bine să nu ne mărginim numai
la cuvinte platonice, ci să le venim şi în aju
tor cu fapte.
Întreb pe d. Esarcu, ce să se facă când
se constată că are numai cămaşa şi opinca;
facere ca Eforia spitalelor civile, să facă
bine-facere cu o sumă de 60.000 lei, când
ea face bine-faceri de milićne"?
Cred că bine a făcut de a cerut acestă
ertare, şi vă rog să votaţi legea.
D. G. Sefendache: Voi avea forte puţin de
dis în urma cestiunei ridicate de d. d. Essar
cu şi Mănescu şi mai ales în urma explica
țiunilor date de d. raportor.
Ceea-ce vream să pun în vederea onor.
Senat, era faptul acesta care se întâmplă
fórte des cu instituţiunile nostre, cari mai
ales, nu sciü cum se face că vin în tot-d’a
una cu cereri cari sunt alături de lege.
Inainte de a veni să discutăm acest pro
iect, cred că nu este inoportun să se facă o
observaţiune că Eforia fiind o instituțiune
de bine-facere, şi ştergând din venituri a
céstă sumă pe care nisce debitori trebuie să
o dea, vine de sine cestiunea care se pune
Înaintea d-vóstre: din a cui causă se face a
céstă perdere?
Dacă d-vóstre primiţi astădi să votaţi
acest proiect, forte bine faceţi; dar ei cred
că e bine ca să se ridice înaintea d-v6stre
aceste obiecţiuni: că dacă în adevăr Eforia
lua măsuri mai din vreme, chiar din anul
ântéilă de atunci de când rămăsese datorii
acei arendaşi, astădi d-vóstre nu aţi fi fost
chemaţi ca să daţi votul d-vöstre asupra
unor datorii din a căror neplată păgubesce
instituţiunea de bine-faceri, Eforia spitalelor.
Eă, ca toţi cei-lalţi, pentru că sa redus
lucrul la acesta, că sunt nisce 6meni săraci
cari nu pot să plătéscă, voită vota acest
ca altă-dată să facă bine îngrijitorul institu
țiunilor acestora, să aibă mai multă solici
32
tudine, şi să nu aducă lucrurile în acestă po
siţiune.
Votând noi acéstă lege, nu trebue să se
sustragă de la o răspundere morală acele
persóne din a căror causă s'aú adus lucru
rile în acéstă situaţiune.
D. Costescu-Comăneanu: D-lor senatori,
în diferite discursuri cari s'ai pronunţat
asupra materiei, s'a invocat şi cuvîntul care
pot să jic că este aprope un cuvînt de or
dine: talpa ţărei. Şi ca să justifice acest act
de umanitate, cum ice onor. d. raportor,
pretinde că este oportun, bine şi nemerit, ca
să venim şi noi să ocrotim astăl talpa ţărei,
făcênd remisiune de o datorie bănéscă la
câţi va ţărani.
Eü mă ridic în contra acestei presente
solicitudini fiind-că, dacă ar fi vorba să ară
tăm solicitudini pentru talpa ţărei, altele,
cu totul altele sunt de făcut pentru dénsa
de cât a ierta 15, 16 sau 20 mii de lei,
la unii membri din acea talpă, cari însă
nu s'aú confinat în a fi muncitorii ogórelor
lor, ci s'aú riscat în întreprinderi comerciale,
supunéndu-se ast-fel la töte sarcinile co
merciantului.
Viü dar la cestiune, şi mă întreb dacă
e bine ca să încuragiăm asemenea porniri
în favörea celor cari ar voi să se lanseze în
speculaţiuni, şi, încredători în generositatea
Corpurilor legiuitóre, să se presinte la tâte
licitațiunile instituţiunilor publice, oferind
preţuri mai mari de cât preţul real, spre a
înlătura ast-fel pe adevăraţii concurenţi, şi
să expună, prin urmare, acele instituţiuni, la
pagube simţitóre, fiind-că acele instituţiuni,
conform cu legea, nu pot confirma licitațiu
nile de cât în favérea acelora cari au oferit
preţul cel mai mare. Vedeţi, prin urmare,
că deschidem calea forte largă şi mare la o
primejdie, pe care ei cred că nu este bine să
o înconjurăm.
Trec şi peste acéstă consideraţiune şi voi
să fac şi ei act de indulgenţă. Şi în acéstă
privinţă sunt forte la largul meu, căci eü, în
unica mea carieră parlamentară, am avut
ocasiunea să fii propuitorul a duoë saü trei
proiecte de legi, prin cari ceream ertarea da
toriilor ţărănesci, provenind însă din biruri,
din acele dări datorite Statului, şi pe cari
starea lor nu le permite să le împlinéscă,
fiind-că părerea mea e că el este de multe ori
oberat afară din cale. IQic că sunt la largul
meü, căci am propus de duoă-trei ori să
ertăm, şi am ertat cu toţii datorii d'ale ţă
ranilor; dar a erta datorii provenite din afa
ceri comerciale, o repet, cred că e o pri
mejdie.
Afară de acésta, doresc a propune un
amendament, căci nu voi să fii în dis
cordanţă cu acestă onorată majoritate,
Proiectul de lege dice că se iartă, ântêiü, o
IMPRIMERLA STATULUI
DESBATERILE SENATULUI
datorie primordială, rest din arendă, de
1.300 de lei, şi pe urmă, o datorie provenind
din faptul rearendării, adică din diferenţa în
tre preţul oferit de dénşii şi cel oferit de acel
cari, în comptul lor, ai luat acele moşii în
arendă. Eü cred că e nedrept să le cerem
diferinţa,şi propun să se menţină datoria de
1.300 lei, pe cari îi datoréză ca rest din
arendă, iar diferenţa preţului de rearendare
să li se erte.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Amenda
mentul acesta să-l propuneţi când se va dis
cuta legea pe articole.
D. N. Mănescu-Călăraşi: D-lor senatori,
dacă am luat cuvîntul a doua 6ră, l'am luat
provocat de d. raportor, şi 'mi pare rău că
d-sa nu m'a înţeles. Eă nu m'am ridicat în
contra acestui proiect de lege, şi am dis nu
mai că cuvîntul de umanitate nu-şi are loc
aci, am şi dat esemple că sunt şi alţii cari
ar fi meritat sentimentul acesta de umani
tate şi Eforia ar fi putut cere şi pentru ace
ştia ertarea datoriilor. Dacă nu s'a făcut,
asta e altă cestiune.
Prin urmare, să rămâe constatat că Sena
tul votéză pentru că voeşte să facă opomană
locuitorilor săteni cari nu mai ai cu ce plăti.
Să-mi dea voie d. Costescu-Comăneanu
să mă declar în contra amendamentului său.
D. vice-preşedinte, P.0rbescu: Amenda
mentul se va propune în urmă.
D. N. Mănescu-Călăraşi: L'a semnalat şi,
prin urmare,pot să-l discut.
Vă rog dar, să votaţi acest proiect de lege
căci, cum a dis d. Costescu-Comăneanu, este
vorba de locuitori,şi noi suntem pentru lo
cuitorii plugari săraci, şi trebue să se scie că
Senatul protejéză talpa casei.
– Ne mai cerênd nimeni cuvêntul, se
pune la vot luarea în consideraţie a proiec
tului, şi se primesce.
– Se citesce articolul unic şi necerênd
nimeni cuvéntul, se pune la vot cu bile pro
iectul de lege.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
resultatul votului este cel următor:
Votanţi . . . . . - , 54
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . 45
Bile negre . . . . . . . . 9
Senatul a adoptat acest proiect de lege.
– D. raportor, P. Petrescu, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întrunin
du-se in jiua de 15 Decembre 1895, în majo
ritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G.
Radovici, fiind presenţi d-nii dr. Mihălescu, dr.
Sabin şi P. Petrescu, a luat în cercetare pe
tițiunea înregistrată la No. 337 de la 11
29 Noembre 1898
Ianuarie 1893, adresată Senatului, princare
în virtutea art. 9 din Consțituţiune, se cere
a se recunosce calitatea de cetăţén român
d-lui Michail Grecu, român din Banat, de
religiune grego-orientală, de profesiune func
ţionar la C. F. R., domiciliat în comuna Bu
curesci, judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat: -
Că este născut în comuna Mehadia, comi
tatul Caraş-Severin,ţinutul Banatului, la 1
Octombre 1853, din părinţii Matheiü Grecu
şi Stana, şi s'a botezat în religia greco
orientală.
Că s'a lepădat de protecțiunea austro
ungară spre a emigra în România;
Că se află ca funcţionar la C. F. R. de la
16 August 1886, unde funcţionéză şi astă:
Cá se bucură de bună conduită ;
Că sa supus obligaţiunei legei militare în
Austro-Ungaria, liberându-se cu rangul de
sergent-major.
În faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Michail Grecu, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor,vă rógă să bine-voiţi a'i recunosce ca
litatea de cetăţen român, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Consti
tuţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Michail Grecu, român din Banat,
domiciliat în Bucuresci.
Raportor, P. Petrescu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune
la vot luarea în consideraţiune, şi se pri
IIl€SC2,
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resulta
tul votului este cel următor :
Votanţi . . . . . . . . . . . 35
Majoritate regulamentară . ., 32
Bile albe . . . . . . . . . . 30
Bile negre . . . 5
Votul este nul şi se va repeta mâine.
Senatul ne mai fiind în număr, ridic şe
dinţa.
Şedinţa publică mâine.
D-nii senatori sunt rugaţi a trece în sec
țiuni.
– Şedinţa se ridică la 4 ore p. m., anun
ţându-se cea următóre pentru a duoa di, 28
Noembre, la orele 2 p. m.
DIRECTOR GENERAL, CONST. ILIESCU.

1 Decembre 1898
N0. (6
SENATUL
EuUNEA 0RDINARĂ 198–
-----------
ŞEDINŢA DE LA 28 NUMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice preşedinte, gene
ral C. Budişteanu, asistat de d-nii secre
tari ai biuroului: Bucşenescu Const. dr., Fili
pescu l. Alex., Iovitz D. dr. şi Poroineanu
Const.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 99 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 16 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
P. S.S. Episcopul de Roman, D-nii: Balli
M. Costache, Fulger G., Leonescu Emanol,
Micescu Nicolae, Mortzun V. Alex., Petrescu
Antache, Răileanu Costache, Simulescu G.
Dim., Vergati I. Eliodor.
Nemotivaţi :
D-nii : Brabeţeanu I., Ciolac Elie, Isvo
ranu R. Ilariu, Moisescu Dim, Poni Petru,
Săndulescu Nenoveanu I.
–L. secretar,C. Poroineanu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se ia act de cererea d-lui senator Al.
V. Mortzun şi P. S.S. Episcopului de Ro
man, de a li se scuza absenţele de la şedinţa
de astăl.
– Se trimite comisiune de indigenate ce
rerea d-lui Iulius Spătan de 'i se recunosce
calitatea de cetăţen român.
D. vice-preşedinte, general C. Budiştea
nu: D-lor senatori,sunt 21 de ani astăi de
când Plevna a căut. In semn de omagiu
către Rege şi armată, rog Senatul a se ridica
in picióre. (D-nii senatori se ridica in picióre
şi aplaudă.)
D. colonel 0bedeanu: Trăiască Majesta
tea Sa Regele ! !
Trăiască Majestatea Sa Regina !
Trăiască Principele şi Principesa Româ
niei ! (Aplause).
Voci: Trăiască armata ! (Aplause).
D. general George Anghelescu: D-lor
senatori, astăi sunt 21 de ani de când săr
bătorim aniversarea căderei Plevnei, eveni
ment mare în istoria ţărei românesci şi care
a determinat desvoltarea României moder
ne, sub conducerea gloriosuiul şi iubitului
nostru Rege şi a nemuritorului său prim
ministru lón Brătianu. (Aplause).
Astăi sunt 21 de ani de când armata ro
mână a obţinut laurii luptelor sale eroice de la
Plevna, dovedind lumel că virtuţile străbune
n'aă pierit dintre ostaşii României, că Ro
mânia are dreptul să fie de sine stătătre şi
că merită să aibă un loc însemnat în con
certul Statelor Europei.
Anexă la Monitorul Oficial No. 192,
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
D-lor senatori, cu acestă oeasiune să stri
găm dar cu toţii:
Trăiască Majestăţile Lor Regele şi Regina.
Trăiască Principele Moştenitor şi Princi
pesa.
Trăiască Dinastia.
Trăiască România. (Aplause).
D. colonel Budişteanu: D-lor senatori,
în urma cuvintelor ise cu atâta inimă de
d. general Anghelescu, care a comandat o
parte din trupele de la Plevna, (Aplause),
cred că guvernul va transmite Majestăţei Sale
Regelui felicitările şi urările Senatului pen
tru sărbătórea naţională de astăi.
Acestea ise, d-lor, pentru trecut, "miră
mâne să exprim o cugetare pentru viitor.
Am deplină convincţiune, d-lor senatori,
şi cred că fie-care dintre d-v6stră are acéstă
convincţiune, căci ea e gravată în inimele
tutulor Românilor, că nu va trece mult
timp şi România va sărbători şi alte victorii,
din acelea repurtate în trecut şi înscrise în
istoria nőstră, ca călăuzite numai de mari
interese românesc. Am dis.
D. N. Ionescu: D-le preşedinte, am ce
rut cuvèntul când s'a sugerat ideea ca să
facem o adresă Majestăţei Sale Regelui, ma
relui căpitan de la Plevna. Noi am întâr
iat 15 dile a face o adresă banală, ca răs
puns la Mesagiul Tronului, şi ai voim să
însărcinăm guvernul ca să traducă expresi
unea vie şi sinceră a Senatului român către
Majestatea Sa. Este o inconsecuenţă. Nici o
dată Senatul nu trebuie să uite că fără po
por el nu însemnéză nimic; poporul în 15
dile nu a audit de la noi un singur cuvênt
și ar fi o inconsecuenţă ca să mai facem o
adresă banală către Majestatea Sa, când
ţara întrégă "şi aduce aminte de Plevna, şi
poporul, mai mult de cât ori cine, scie câte
jertfe a făcut ca Plevna să se ptă lua.
In zadar vom măguli pe cei mari când
plebea este neglijată. n Frustra proceres,
plebe neglecta, licea Pliniu în panegiri
cul sëú pentru Traian.
Să ne mărginim în formalităţile nőstre
şi fiind-că chiar poimâine avem să vorbim cu
Regele prin răspunsul la Mesagiul Tronu
lui, socotesc că ai este destul ceea-ce am
făcut.
D. Costescu Comăneanu: D-lor sena
tori, sunt fericit că pe iua de ai suntem
presidaţi tocmai de unul din acei fruntaşi
al iubitei nőstre armate şi care portă într'ên
sul dovada devotamentului şi virtuţei mili
tare.
Dacă unanim este Senatul a transmite
respectusele sale omagii Majestăţei Sale
Regelui şi Reginei, nu mai puţin adevărat
este că, cred de a nőstră datorie şi de
demnitatea partidului liberal, sub a cărui
conducere acel resboi s'a făcut, să come
morăm acéstă dată prin ridicarea unui mo
nument, căci numai ast-fel statele civi
lisate perpetuă asemenea amintiri gloriose.
La rândul meu, vă rog, să bine-voiţi ca
în amintirea celor cari au cădut pe câmpul
de onóre şi ale căror oseminte albesc pe
câmpiile Bulgariei, să ne sculăm cu toţii şi
3}
să dicem: Eternă fie memoria lor! Eternă
fie recunoscinţa ţărei (Aplause).
D. vice-preşedinte, general C. Budi
şteanu: Intrăm în ordinea dilei.
La ordinea ilei avem votarea din noi a
recunscerei calităței de cetăţén român a
d-lui Mihail Grecu, român din Banat.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, general C. Budi
şteanu: D-lor senatori, resultatul votului
este următorul :
Votanţi . . - - - - - . 40
Majoritate regulamentară . , 32
Bile albe . 34
Bile negre . 6
Senatul a admis proiectul de lege.
– D. raportor, St. Perietzeanu-Buzău,
dă citire următorului raport şi proiect de
lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-véstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 12 Martie 1897, sub
preşedinţa d-lui G. Orleanu, fiind presenţi
d-nil Ilariu Isvoranu, Stefan Perietzeanu
Buzăü şi dr. Mihălescu, a luat în cercetare
proiectul de lege, votat şi adoptat de Adu
narea deputaţilor în şedinţa de la 14 Ianua
rie 1895, şi adus în deliberarea Senatului
cu Mesagiul regal No. 297 de la 21 Ianua
rie 1895, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se acorda împă
mêntenirea cu dispensă de stagii d-lui Gri
gore Crişan, de religiune greco-orientală,
de profesiune funcţionar, domiciliat în co
muna Cociocu, judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că s'a născut în comuna Daneşu, ţinutul
Transilvaniei, la anul 1848, Septembre 22,
şi s'a botezat în religia greco-orientală ;
Că a terminat cursurile şclei de agricul
tură şi silvicultură de la Herăstrău, obţinând
diploma de capacitate, constatându-se acésta
prin certificatul direcţiunei acestei şcle cu
No. 200 din 7 Octombre 1893;
Că a funcţionat în serviciul pădurilor Sta
tului de la 8 Decembre 1875, când a fost
primit cu gradul de guard general clasa II,
înaintând succesiv până la gradul de sub
inspector clasa III, din care post a demisio
nat pe jiua de 1 Iulie 1885, şi că în tot
acel interval de servicii a dat probe de ap
titudine şi bună conduită. Acésta se constată
prin certificatul ministerului agriculture,
industriei, comerciului şi domeniilor cu
No. 71.189 din 22 Noembre 1893;
Că se găsesce în serviciul administraţiei
domeniului Cornei cu gradul de silvicultor,
unde a dat probe de o perfectă onestitate şi
activitate, constatându-se acésta prin cer
tificatul administraţiei domeniului Corénei
No. 2.156 din 16 Decembre 1893;
Că, în comuna Dobrovăţ, judeţul Vaslui,
unde a funcţionat ca silvicultor al domeniu
lui Corönei, de la 20 Iulie 1885 şi până la
permutarea sa din acéstă comună, a avut o
conduită exemplară în societate; că a lucrat
cu activitate la executarea şi priveghiarea
34
tutulor îmbunătăţirilor făcute în acéstă co
mună: şcólelor, bisericilor, etc., cu chieltu
iala M. S. Regelui Carol I. Acésta se adeve
resce prin certificatul sus numitei comune
No. 963 din 30 Mai 1893;
Că s'a lepădat de protecțiunea austro-un
gară, dupe cum se constată prin declarațiu
nea ce o face înaintea judecătorului de ocol
Crasna, judeţul Vaslui, şi pentru care i se
dreséză procesul-verbal No. 60 din 27
Maiü 1893; -
Că este membru al Ligei pentru unitatea
culturală, recepisa No. 5.883 din 12 Mar
tie 1897,
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Grigore Crişan, prin
subscrisul ei raportor, vine a vă ruga să
bine-voiţi a vota următorul proiect de lege:
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
român d-lui Grigore Crişan, român din Tran
silvania, domiciliat în comuna Cociocu, plasa
Znagov, judeţul Ilfov.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 14 Ianuarie anul
1895, şi s'a adoptat cu majoritate de cinci
deci şi duoă voturi, contra a opt.
Preşedinte, General G. Manu.
(S. A. D.) Secretar, A. Simu.
D. vice-preşedinte, general C. Budi
şteanu: Discuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune
la vot luarea în consideraţiune,şi se admite.
– Se procede la votarea legel în total prin
bile.
D. vice-președinte, general C. Budi
şteanu: Resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentara - . 32
Bile albe . . . . . . . . . . 33
Bile negre . . . . . . . . .. 10
Prin urmare, s'a admis legea de recuns
CI",
– D. raportor, P. Petrescu, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întruuin
du-se in iua de 15 Martie 1896, în majo
ritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G.
Radovici, fiind presenţi d-nii dr. Sabin. dr. Mi
hălescu şi P. Petrescu, a luat în cercetare pe
tițiunea înregistrată la No. 378 de la 11
Ianuarie 1895, adresată Senatului, prin care,
în virtutea art. 9 din Consțituţiune, se cere
a se recunosce calitatea de cetăţén român
d-lui Sava Pavel, român din Transilvania,
de religiune ortodoxă, de profesiune comer
ciant, domiciliat în Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
te cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Sălişte, distric
tul Sibiului, Transilvania, la 1 Iunie 1860,
şi sa botezat in religia ortodoxă;
IMPRUMERIA STATULUL
DESBATERILE SENATULUI
Că s'a lepădat de protecțiunea austro
ungară; declaraţia legalisată de judecătoria
de pace No. 6 din Bucuresci la No. 414 de
la 12 Decembre 1894;
Că se bucură de bună conduită;
Că exercitéză profesiunea de comerciant
în Bucuresci;
Că, la 17 Februarie 1894,s'a căsătorit, la
primăria Bucuresci, cu d-şóra Elena Pan
dele, şi s'a cununat în biserica Albă, în Bu
curesc.
În faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Sava Pavel, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor,vă rógă să bine-voiţi a'i recunsce ca
litatea de cetăţen român, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unie. –In virtutea art. 9 din Consti
tuţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
român d-luiSava Pavel, român din Transil
vania, domiciliat în comuna Bucuresci.
Raportor, P. Petrescu.
D. vice-preşedinte, general C. Budiş
teanu : Discuţiunea generală este deschisă.
– Necerènd nimeni cuvântul, se pune
la vot luarea în consideraţiune, şi se pri
ISC2,
– Fiind un singur articol,se pune la vot
cu bile proiectul de lege.
D. vice-preşedinte, general C. Budi
şteanu: D-lor, resultatul votului este urmă
torul :
Votanţi. . . . . . . . . 42
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . 10
Senatul a admis legea de recunoscere.
– D. raportor, St. Perietzeanu-Buzeu,
dă citire următorului raport şi proiect:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
duse înjiua de 7 Februarie 1897, în număr
de patru membri, sub preşedinţa d-lui G.
Orleanu, fiind presenţi d-nii Ilariü Isvoranu,
Dr. Mihălescu şi St. Perietzeanu-Buzéü, a
luat în cercetare proiectul de lege, adus în
deliberarea Senatului cu Mesagiul regal
No. 251 de la 27 Ianuarie 1897, prin care
se sere, în virtutea art. 7, Ş lI, lit. b din
Constituţiune, a se acorda, cu dispensă de
stagiü, calitatea de cetăţén român d-lui An
ton Hilber, de profesiune comerciant, de re
ligiune catolică, domiciliat în Bucuresci.
Examinând actele actele aflate în dosarul
acestei cereri, a constatat :
Că este născut în Bucuresci, la 18 Mailă
1850, din părinţii B. Hilber şi Ana, şi, la 28
aceeaşi lună şi an, s'a botezat în religia ca
tolică ;
Că tatăl săi, B. Hilber, la 6 Februarie
1864, a obţinut certificat de mica naturali
sare, cu No. 191, fiind stabilit în ţéră de la
1847, cu profesiunea de birtaş;
1 Decembre 1898
Că se bucură de bună conduită:
Că s'a bucurat tot-d'a-una de protecțiu
nea română, nefiind supus la altă protecţie
străină.
Că estepropietar de imobile în Bucuresci;
Că s'a servit cu pasport român.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Anton Hilber, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7, ŞII,
lit. b din Constituţiune, şi, prin subsemnatul
raportor,vă rögă să bine-voiţi a 'i acorda
Împăméntenirea cu dispensă de stagiu, vo
tând proiectul de lege următor.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzeu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, ŞII, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Anton
Hilber, din comuna Bucuresci, judeţul Ilfov,
împământenirea cu dispensă de stagiu.
Ministru de justiţie, Ştefan C. Șendrea.
D. vice-preşedinte, general C. Budiştea
nu: Discuţiunea generală este deschisă.
D. N. Ionescu : Nu am luat cuvêntul ca
să combat în special împăméntenirea acésta,
dar cer de la Senat să bine-voiască a ruga
pe biurou să pună astăl la vot împăménte
nirile Românilor din alte ţări, cari cer să fie
recunoscuţi ca Români şi cetăţeni ai Româ
niei. Să vină mai în urmă acei străini cari
cer fav6rea dispensei de stagii.
D. vice-preşedinte, general C. Budiştea
nu: Biuroul urméză o ordine, votând duoë re
cunósceri şi o împăméntenire ; acéstă ordine
votată de Senat şi nu putem să eşim din ea.
D. N. Ionescu: Obiecţiunea care o fac eu
în general e dictată de împrejurările actuale.
Să luăm acele proiecte cari pot da loc la
mai puţine discuţiuni. Regulamentul nu ne
impune acéstă favöre la care aţi făcut alu
siune d-vóstră.
D. vice-preşedinte, general C. Budiştea
nu : Am spus că ordinea acésta e regulată o
dată de Senat. Se votéză duoë recunosceri şi
o împământenire.
– Se pune la vot luarea în considera
ţiune a proiectului, şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile, proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, general C. Budiştea
nu : Resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . 31
Bile negre . . . . . .. 10
Votul e nul şi se va repeta din nou în şe
dinţa viitóre.
Acum, ne mai avénd nimic la ordinea
dilei, ridic şedinţa.
Şedinţă publică Luni la orele 2 d. a., pen
tru când avem la ordinea ilei discuțiunea
asupra răspunsului la Mesagiul Tronului.
–Şedinţa se ridică la orele 3 /, dupe
amiaţi, anunţându-se cea viitóre pentru
Luni, la 30 Noembre.
DIRECTOR ENERAL, CONST. ILIESCU,

N0. 7
SENATUL
i SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
----------
ŞEDINŢA DE LA 30 N0EMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte N. Cră
turescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui: Bucşenescu Const. dr., Filipescu I. Alex,
Iovitz D. dr. şi Poroineanu Const.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiaji, fiind presenţi 94 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 21 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi:
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: Ca
valioti G., Langa Ion Const., Micescu Nico
lae, Răileanu Costache, Sabin G. dr., Simu
lescu G. Dim.
Nemotivaţi :
D-nii: Brabeţeanu I., Cassotti P., Ciolac
Elie, Chircu Toma, Dornescu Theodor,
Eremia George, Ioaniu D. Ioan, Isvoranu R.
Ilariu, Lupescu G., Moisescu Dim, Poni
Petru, Porumbaru Radu, Racoviţă Const..,
Rosetti Mathei.
–D. secretar, C. Poroineanu, dă citire
sumarului, şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se ia act de cererea P.S. S. Episcopul
Romanului de a i se scusa absenţa de la
şedinţa de astă.
– Se acordă următórele congedii:
D-lui senator dr. Sabini, 6 dile;
D-lui senator Cavalioti, 2 iule.
– Se trimite comisiune de indigenate
cererea d-lui Triandafil G. Mihuţu, de a i
se recunsce calitatea de cetăţén român.
– Se trimite comisiune de petiţiuni ce
rerea mai multor locuitori din comuna Căs
ciórele, judeţul Vlaşca, prin care arată ne
dreptatea ce ei ic că le-a făcut comisiunea
delegată de ministerul domeniilor, însărci
nată a le da pământ în loturi.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, la ordinea ilei avem astă1 mai
ântêiü votarea din noi a proiectului de lege
relativ la naturalisarea d-lui Anton Hilber,
asupra căruia votul sa declarat nul în şe
dinţa trecută. Vă rog, dar, să bine-voiţi a
vota acest proiect de lege.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este cel următor:
Votanţi . . . . . . . . . 48
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . 34
Bile negre . . . . . . 14
Senatul a adoptat indigenatul d-lui Hil
ber.
Acum, avem la ordinea dilei răspunsul la
Mesagiul Tronului.
Anexă la Monitorul Oficial No. 196,
UN ExEMPLAR: 40 BANl
DESBATERILE SENATULUI
D. Nicolae Ionescu a cerut cuvântul în
cestiune de regulament.
D. N. Ionescu: D-lor senatori, este un
articol forte însemnat în regulamentul no
stru; este o anexă la regulamentul nostru
care prevede modul cum avem să ne reîno
im la a patra sesiune, prin tragere la sorţi.
Eă fac apel la biuroi ca să se ocupe a
pune la ordinea ilei lucrul acesta care
nici o-dată nu s'a făcut, cât 'mi aduc aminte,
nici o-dată nu s'a pus în aplicare de când
este regulamentul acesta în vigóre.
Eü 'mi aduc aminte de tote precedentele
şi nu sciü să fi durat un Senat 8 ani re
înoindu-se pe jumătate dupe cele d’ântêiü
4 sesiuni.
Citind acest articol din anexă, am înţeles
că este o procedură forte complicată, şi biu
roul ar trebui să fixeze o di anume când să
ne ocupăm de acésta, căci nu putem lăsa
nedecisă aplicarea acestui articol.
Ori-cari ar fi împregiurările néstre po
litice, trebue să prevedem modul regulat în
care Senatul să se reînoiască dupe a patra
sesiune.
Acésta este cestiunea care o supun biu
roului ca să o pună la ordinea ilel.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Am
onóre a răspunde d-lui Ionescu, că acéstă
cestiune fiind regulată prin Constituţiune
şi regulament, casul s'a mai presintat. Este
adevărat că dupe regulamentul acesta, revi
suit acum câţi-va ani, nu, dar mai 'nainte
s'a presintat casul acesta.
Biuroul a luat măsurile sale în acéstă
privinţă şi rămâne numai să fixăm jiua.
Acésta se va face ulterior, dupe ce vom ter
mina cu discuţiunea asupra răspunsului la
Mesagiul Tronului.
D. C. Costescu-Comăneanu: Eü cred că
biuroul nu pote pune cestiunea la ordinea
ilei, căci a pune cestiunea la ordinea ilei,
este a se trage la sorţi.
Constituțiunea jice că numai dupe ispră
virea celei de a patra sesiuni, atunci Sena
tul se pote reînoui prin sorţi pe jumătate.
Prin urmare numai la finele şedinţei a
cestei sesiuni constituţionale, adică la 15
Februarie, se pote trage la sorţi, iar nu în
nainte.
D. El. Vergati : S'a mai tras la sorţi în
nainte, şi în 1888.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Nu
putem pune la vot regulamentul.
Regulamentul este formal, el ice curat,
în art. 2:
Tragerea la sorţi pentru desemnarea se
nnatorilor cari vor avea să fie eliminaţi se
» va face în cursul celei a patra sesiuni or
„dinare din fie-care legislatură de opt ani.
Pe urmă un articol final Vice: că aceia
cari ai eşit la sorţi, continuă a funcţiona
până la împlinirea de patru ani de la ale
gerea lor.
Voci: Inchiderea discuţiei.
– Se pune la vot închiderea discuţiei, şi
se primesce.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: In
trăm în ordinea ilei.
35
Avem discuțiunea asupra proiectului de
răspuns la Mesagiul Tronului.
–D. G. Mârzescu, raportor, dă citire ur
mătorului proiect de răspuns la Mesagiul
Tronului.
Sire,
Inălţând mai ântêiü, cu toţii, rugi de mul
ţumire Celui Prea Inalt pentru recolta în
destulătore din anul acesta,Senatul se simte
fericit când constată, şi în acesta a patra
sesiune, că Maiestatea Vöstră, neîntrerupt
stând într'un singur gând şi într'un singur
suflet cu Poporul român, dilnic contribue
ca România să dobéndéscă nu numai sim
patii generale, dar să întreţină şi relaţiuni
cordiale cu tóte Statele.
Sub gloriosa şi bine-făcătórea domnie a
Maiestăţei Vóstre, cu o legitimă mândrie,
România a înregistrat visita făcută de Ma
iestatea Vöstră Marelui Monarh, Ţar al tu
turor Rusiilor.
Primirea simpatică şi strălucită ce Impă
ratul Neculae a făcut Maiestăţei Vóstre este
testimoniul cel mai vii că confraternitatea
de arme, consacrată pe câmpiile Bulgariei,
a consolidat simțimintele de simpatie dintre
ambele State şi de adevărată prietenie între
Augustul Monarh al Rusiilor şi între Males
tatea V6stră.
Sire,
Pe cât Ţéra a simţit o mare bucurie la
priveliştea visitei făcute de Maiestatea V6s
tră Impăratului Rusiei, pe atâta România a
fost cuprinsă de o profundă durere şi de o
indignare generală când a sosit trista veste
despre odićsa şi îngrozitórea crimă făptuită
la Geneva asupra personei Impărătesei şi
Reginei Elisabeta.
Prin mergerea la Viena, spre a asista la
îmormântarea Impărătesei şi Reginei Elisa
beta, Maiestatea V6stră, îndeplinind acéstă
piósă şi durerósă datorie, aţi fost fidelul in
terpret al cugetului Ţărei când, prin vii
graiü aţi exprimat Augustului Monarh al
Austro-Ungariei, Francisc Iosef, condolean
ţele şi simpatiile Vöstre cele mai calde.
Sire,
Senatul călăuzit de principiul solidarităței
morale dintre State şi de principiul datorii
lor lor mutuale, aprobă din tétă puterea
convingerei sale hotărirea guvernului Maies
tăței Vóstre de a lua parte la Conferinţa in
ternaţională datorită iniţiativei guvernului
Italiei, în scopul de a stabili o înţelegere
asupra mijlócelor de apărare a Statelor con
tra uneltirilor anarchiste.
Nu mai puţin Senatul îşi dă deplina sa
adesiune la dorinţa guvernului Maiestăţei
Vóstre de a participa la Conferinţa datorita
generósei iniţiative a Maiestăţei Sale Ţaru
lui Neculae, în scopul de a asigura popérelor
o eră de pace îndelungată.
Sire,
In ordinea ideilor şi reformelor de politică
internă, Senatul, în deplin acord cu guver
nul, se va ocupa cu studiul şi votarea legei
asupra învăţămèntului profesional.
36
Prin acestă lege se va deschide tinerelor
generațiuni un drum larg spre deosebitele
industrii şi meserii, a cărora treptată des
voltare va utilisa avuţiile ce le posedă ţéra,
va da un nou avént muncel nóstre naţionale;
iar ca resultat final înflorirea economică şi
progresul industrial al ţărei.
Senatul, preocupat de menţinerea echili
brului budgetar, va vota legile financiare în
legătură cu budgetul, se va ocupa cu exa
minarea şi voțarea proiectelor de legi ră
mase din sesiunea trecută, precum şi cu mo
dificarea legei comunale, care, în aplicarea
ei practică, a dovedit că nu garantéză în
deajuns secretul votului.
Representanţi ai naţiune, preocupaţi de
desvoltarea nőstră economică şi industrială,
ne vom face o datorie de a discuta şi de a
încuviinţa tóte mësurile ce le va propune
guvernul spre a pune ţéra în posiţiune de a
cunósce, în tte amănuntele, cerinţele şi ne
voile nostre economice şi comerciale.
Precum in anii precedenţi, de la începu
tul domniei Maiestăţei V6stre, aşa şi anul
acesta vom avea o deosebită solicitudine
pentru armată; căci nu "i suflare românéscă
care să nu "şi aducă aminte, cu recunoscinţă
şi admirare, că acestei instituţiuni, de sub
neadormita priveghiare şi luminata condu
cere a primului şi vitézului său Rege, Ro
mânia "şi datoresce înalta sa posiţiune.
Increderea ce o are Senatul în guvernul
Maiestăţei Vóstre indispensabilă fiind spre
a înălţa şi întări Patria, avem convingerea,
Maiestate, că, şi în acéstă ultimă sesiune,
sporit va fi numărul legilor bine-făcătóre în
domeniul intereselor publice şi a binelui
obştesc.
Să trăiţi, Maiestate, ani mulţi şi fericiţi !
Să trăiască buna și grațisa nőstră Regină!
Să trăiascăglorisa Dinastie a lui Carol I,
Rege al României!
Raportor, G. Mârzescu.
24 Noembre 1898,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă; daú cuvên
tul d-lui general Manu, ântêiul înscris.
D. general G. Manu: Eü vorbesc contra;
incepem cu contra?
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: V'aţi
înscrisântêiul;dacă vreţi să cedaţi la cine-va.
D. general G. Manu (la tribună): D-lor
senatori,ca ultimul ales între d-vóstre,m'am
credut dator să ia cuvîntul, pentru prima
óră în acest Senat, cu ocasia răspunsului la
Mesagiul Tronului, fiindcă am dreptul să
jic că aduc, atât Tronului şi guvernului, cât
şi d-vóstre aprecierile adevărate şi cele mai
recente ale ţărei asupra situațiunei politice
actuale. Discuţiunea ce se face cu ocasiunea
răspunsului la Mesagiü servesce, dupe mine,
Majestăţei Sale de termometru al opiniunei
publice a supuşilor săi faţă cu guvernul, iar
ţărei de supapă de siguranţă a sa faţă cu
Tronul.
Majestatea Sa scie că coprinsul răspunsu
lui care se adresează direct Regelui este,
înainte de töte, expresiunea devotamentului,
a respectului şi a iubirei poporului său către
Î)ESBATERILE SENATULUI
Tron şi este încredinţată că, în acéstă pri
vinţă, şi majoritate şi minoritate a Senatului
nu se deosibesc. Nu eü, un dinastic leal şi
convins, aş mai avea nevoe să o declar în
numele minorităţei conservatóre din Corpu
rile Legiuitóre.
Ceea-ce trebue să serve însă Majestăţel
Sale de orientare şi busolă şi de termometru
în privinţa aprobărei sa desaprobărei ţărei
faţă cu guvernul şi în privinţa căldurei saú
răcelei cu care îl privesce, sunt comentariile
ce avem a face Mesagiului şi răspunsului la
dênsul, precum şi coprinsul observaţiunilor
ce avem a exprima în cuvîntările nostre. Şi
cu cît vom fi mai sinceri, mai leali, mai des
chişi în rostirea acelor comentarii şi a acelor
observaţiuni, cu atât mai bine ne vom fi fă
cut datoria în numele ţărei, care ne-a tră
mis aci ca să deschidem supapa de siguranţă,
când vedem că ţéra este in pericol.
La tribuna Parlamentului, înainte de tóte,
trebuesce să se arate păsurile ţărei şi să se
indice relele de cari voim a fi tămăduiţi. Aci
cuvîntările Lóstre sunt mai cumpătate şi mai
puţin personale, fiind-că le lipsesce atmos
fera caldă care ne înflăcăréză pe toţi la cea
l'altă tribună, prevăjută şi ea de Constitu
ţiune, la tribuna adunărilor publice ; şi vom
fi călăuziţi, sper, cu toţii, majoritate şi mi
noritate, de un spirit imparţial şi obiectiv.
Iar Majestatea Sa, cetindu-ne pe toţi, va sci
a găsi busola ce conduce ţéra la fericire, va
sci a discerne legitimitatea cererei şi opor
tunitatea deschiderei supapei.
In acest înţeles,vă rog, domnilor, să as
cultaţi observaţiunile ce voi avea a face,
căci departe este de mine ideea, că Parla
mentele ali a adresa Tronului, în numele
ţërei, răspunsuri la Mesagiul de deschidere,
coprinénd plângeri saă doleanţe.
Vë cer ertare, domnilor, şi nu credeţi că
din partea mea ar fi o suficienţă, dacă în cu
vîntarea mea voi introduce adesea activita
tea mea personală. In ultimii dece ani am
servit des de pivot, împrejurul căruia s’ai
desfăşurat mai multe din evenimentele prin
cari am trecut. O ochire dar retrospectivă
asupra evenimentelor politice din urmă mă
întâlnesce în cale chiar fără voia mea.
Legislatura actuală a fost deschisă cu
aprópe unanimitate liberală în Corpurile Le
giuitóre şi cu absolut unanimitate liberală
în guvern D-nii Sturdza,Stătescu, Aurelian,
Fleva, era în perfectă armonie, şi nici o
notă discordantă nu părea a sdruncina supu
nerea celor trei din urmă la şefia celui d'în
têiü. Noi, conservatorii, opriţi de a intra în
Corpurile Legiuitóre, ne întrebam cu toţii:
Ore ce greşeli mari comiseserăm în cei şépte
ani de guvernămént, ce crime anti-naţionale
săvérşiserăm, pentru a fi aşa de oropsiţi şi
pentru a vedea ţéra întorcându-şi faţa de la
noi cu o majoritate iarăşi unanimă mai în
tóte colegiile electorale ? Nerecunoscéndu-ne
nici o vină, am suferit, dar nu ne-am dat
bătuţi şi am făcut apel tot la ţéră, mai bine
luminată, în contra ţărel ameţite de legen
dele, neadevărurile, lăudăturile şi făgădue
lile falacióse ale adversarilor noştri.
Lumina s'a făcut. Şi mai tte alegerile par
5 Decembre 1898
țiale ne-ai dat majoritatea voturilor alegăto
rilor, trimiţând pe candidaţii noştriîn Corpu
rile Legiuitóre. Aşa a intrat în Cameră sa
Senat d-nii L. Catargi, George Cantacuzino,
Carp, Panu, Take Ionescu, Teleman, Cămă
răşescu, Lupu Costake.
Capitala ţărei, Bucurescii, mă adop
tase pe mine ca port-drapel al oposiţiune şi
numai 25 voturi mi aúlipsit pentru afi ales,
avênd 601 voturi, contra 650 voturi date
liberalilor. Succesul moral era însă al nostru.
Crimele anti-naţionale, surparea credinţei
religióse, sugrumarea libertăţilor publice,
atentatul la încrederea ce se cuvine armatei
în arma sa şi a ţării în disciplina acesteia,
nepriciperea şi destrăbălarea în cele ale ad
ministraţiune, deşteptară în ţéră o nemul
ţumire generală. Şi când la Iaşi, în jurul
alegerei mele, sa dat lupta politică între
partidul liberal şi cel conservator, alegătorii
ieşeni s'ală pronunţat în favorul nostru,tri
trimiţéndu-mă în sînul acestui Senat cu o
majoritate de 37 voturi, votând cu noi 242
alegători, în contra a 205 alegători cari ai
votat cu liberalii.
Ceea ce capitala ţărei nu isbutise a face, a
doua capitală o desăvîrşise pe deplin prin
energia şi voinţa bine determinată a alegă
torilor ei, într-un colegii luminat şi în contra
tutulor miseriilor întrebuinţate pentru a dis
credita pe candidatul conservator. Iacă un
avertisment prim, dat guvernului de către
ţéră.
Guvernul n'a voit să'l înţelégă şi, preo
cupat mai mult de a'şi readuna bucăţelele,
în care se sfărîmase vestita unanimitate li
berală, a cercat să'şi recâştige legimitatea la
guvern, făcând din alegerile comunale de la
Noembrie a. c. alegeri politice.
Noi, conservatorii, am acceptat lupta din
noú şi cu acestă ocaziune. Şi, de voiţi, dom
nilor senatori, a medita asupra semnificării
resultatului alegerilor comunale, veţi con
veni că ţéra s'a pronunţat tot pentru noi.
(Ilaritate, întreruperi). Se înşélă d. preşedinte
al nostru când, mulţumindu-vă pentru ale
gerea sa, a is că astăi partidul liberal se
află mai bine de cât la deschiderea Parla
mentului, anul trecut.
Nu de acéstă părere a fost nici chiar gu
vernul, care n'a găsit nimerit să spună în
Mesagiü o vorbă măcar despre alegerile co
munale. Şi cum ar fi putut interpreta răs
punsul dat de alegătorii comunali ca favo
rabil lui“? Nu numai că diferinţa de voturi
este minimă în favorul lui: 5.024 voturi date
conservatorilor în tötăţéra, acum în opoziţie,
faţă cu 6.238 obţinute la 1894, când con
servatorii erau la putere; pe când liberalii
la 1894, avea în opoziţie 4.351 voturi, şi
acum că sunt la putere numai 7.672 voturi.
Dar încă pentru a obţine chiar acéstă mică
majoritate, guvernul a recurs la mijlócele
de pe la 1868 şi a readus téte acele obi
ceiuri condamnabile de pe acele vremuri.
Ne-a dat înapoi cu 30 de ani şi o nouă edu
cațiune a alegătorului va trebui să între
prindem. Bătăuşii au reintrat în scenă; ma
gistraţil aú fost intimidaţi şi sforţaţi să vio
leze legea; secretul votului a fost anulat
5 Decembre 1898
corupțiunea şi ameninţarea "şi-a reluat in
fluenţa.
Şi cine ne-o spune ? Chiar alegătorii prin
protesturile lor, chiar ministrul de interne
în decisiunile sale, prin cari respinge pro
testurile sa caséză alegerea.
Criteriul mai cu sémă al acestor alegeri
îl dă alegerea colegiului întéiü din Capitală.
Aci iarăşi perséna mea a servit de pivot, îm
prejurul căruia se da lupta. Sciţi că ai votat
pentru conservatori 1.434, iar pentru libe
rali 1.789 alegători şi că numai cu 355vo
turi ne-au întrecut liberalii. Dar în ce con
diţiunl aceste 355 voturi a fost dobândite ?
Casarea alegerilor, făcută de ministrul de
interne, ca omagii dat opiniei publice re
voltate, ne-o spune în argumentarea decisiu
nel sale. Ceea ce lipseşte însă în acea deci
siune, este şi comunicarea publică că cei vi
novaţi vor fi traşi la răspundere de către
ministrul de interne. Acéstă datorie va fi în
deplinită de către alegători. Dar noi suntem
în drept a ne întreba: cum secretul votului,
împedicat de către autoritatea comunală prin
felul plicurilor distribuite şi prin construirea
ad-hoc a unor urne sui generis ; cum asis
tarea inspectorilor comunali şi poliţienesc,
cu braţele încrucişate, la snopelile alegăto
rilor conservatori de către bătăuşi; cum di
stribuirea de cărţi electorale la oameni morţi
şi interpuşi, de către chiar funcţionarii co
munali şi cum siluirea preşedinţilor biu
rourilor de a urma cu alegerea peste ora
legală, 10 séra, de către inspectori şi
funcţionari comunali, demisionaţi ad hoc şi
reintraţi în funcţiune dupe alegeri, – ne pu
tem întreba, dic, cum tóte acestea se împacă
cu nerevocarea primarului, cu nedestituirea
a nici unuia din inspectorii sai comisarii
comunali sai poliţienesci, denunţaţi de noi?
Şi apoi, mai ar fi cine-va în drept să se
mire că alegătorii conservatori nu se pot
hotărî să participe în asemenea condiţiuni
la noua alegere, la care sunt chemaţi ?
Cine scie ce alte năzdrăvănii se vor mai
ivi la aceste noul alegeri şi la ce neajunsuri
bănesci şi trupesci ei s'ar expune ? Pentru
noi succesul politic este obţinut şi un noi
avertisment al aversiunei ţărei în contra ac
tualului guvern este dat. Alegerea n'ar face,
chiar de amisbuti noi, de cât să producă un
consilii comunal al Bucurescilor născut
m0rt, care este destinat a fi înmormîntat la
cea d’ântêiü schimbare politică de regim.
Şi acea schimbare, d-lor, sunt sigur că
nu póte întârdia. Chiar Mesagiul de deschi
dere ne face a o prevedea. Nici o dată nu ni
sa presintat un Mesagii mai sérbăd şi
mai gol. -
Din tot Mesagiul şi din tot răspunsul pre
țătit de comisiunea Senatului la acel Mesa
ţii, noi, conservatorii, nu ne putem uni de
cât numai cu partea unde se exprimă indig
narea ţărei nőstre în contra oribilului aten
at, comis de un descreerat, asupra personei
MS. Împărătesei Elisabeta a Austriei, şi
Participarea viue ce a luat România la dure
rea resimţită de Majestatea Sa Impăratul şi
Reţe Francisc-Iosif.
DESBATERILE SENATULUI
D. C. Zăgănescu: Dar despre visita de la
Petersburg ce diceţi ? Aceea nu vă onoréză?
D. general G.Manu: Vin îndată şi la partea
aceea. Vă rog să credeţi că am studiat Me
sagiul în tóte părţile importante şi amănun
tele sale şi cele ce vă spun aci sunt convin
gerea mea intimă şi adevărata expresiune a
ţărei. (Protestări).
Voci : Aaa ! Aaa !
D. general G. Manu: Vin la partea în care
ni se comunică primirea simpatică şi stră
lucită ce s'a făcut M. S. Regelui nostru în
Rusia şi în care se exprimă mulţumirea în
tregei Românii.
Noi de mult eram convinşi despre priete
nia pe care Impăratul Rusiei era s'o arate
Majestăţei Sale şi despre amintirea confra
ternităţei de arme, consacrată pe câmpiile
Bulgariei, rămasă neatinsă în armata rusă.
Ast-fel suntem satisfăcuţi că ni se încre
dinţézi de guvern că relaţiunile néstre cu
tóte statele sunt din cele mai cordiale, şi că
România este înconjurată de simpatiile ge
nerale. Noi, conservatorii, prin politica nőstră
prudentă şi prevădătóre, nici nu ne înduoiam
despre acésta. Ne place a lua act că şi d.
ministru de externe actual s'a convins că
aşa şi trebue să fie, şi, că dacă a voit să facă
o deosebire între călătoria de an a Majestă
ţei Sale Regelui la Pesta, când n'a însoţit pe
Majestatea Sa, şi cea actuală la Petersburg,
când L'a însoţit, acésta n'a făcut'o pentru
a schimba caracterul visitei M. S. la Peters
burg. Visitele Majestăţei Sale a fost în
amênduë casurile visite de bun vecin la duoë
Curţi, de o potrivă bine-voitóre pentru Ro
mânia, şi a căror nesimpatie nu trebueşte
provocată nici la una, nici la alta ; nici prin
asmuţări a supuşilor din ţările vecine a unora
în contra altora, care se sfîrşesc prin scuze;
nici prin încurajarea inamicilor némului ro
mânesc dându-le decoraţiuni, care deştéptă
indignarea nőstră a tutulor; nici prin bro
şuri scrise, pe cari apoi să fie nevoit a le
trata de ngreşeli de tinereţea.
D. C. Zăgănescu : Tóte acestea sunt de
ale d-lui Take Ionescu.
D. general G. Manu: Dacă, d-lor, putem
primi cu mulţumire afirmările din Mesagiü
relative la relaţiunile nőstre exterióre, res
tul lui prövócă cel puțin marea nőstră mi
a8,
Ori-cât ar fi de limitată acéstă a nőstră
ultimă sesiune de lucru, totuşi nu cred că
am putea-o ocupa numai cu legea pentru
învăţământul profesional, singura lege men
ţionată în Mesagiü. Saú trebuesce, noi con
servatorii, să ghicim în acest program redus
de lucru o apropiată schimbare a regimului
la cârma ţărel, ceea-ce ar aduce cu sine unSeptembre 1898, căci acesta s'a închis cu
un deficit simţitor sai, cum ’i place partidu
apel făcut ţărei înainte de finele legislatu
rei? Ei, atunci ne am împăca cu goliciunea lui liberal mai bine să dică pentru budge
Mesagiului.
Să mă erte, de altminteri d-nii miniştrii,
dacă nu ia în serios ca program de lucru
al acestei sesiuni : nurgenţa de a lua mă
surile cele mai nemerite pentru a ne da
séma de cerinţele şi nevoile nostre econo
mice şi comerciale, ca să ţinem sémă de
dênsele, fiind-că tratatele néstre de comer
37
ciü încetéză peste curênda, Acest curând
este peste aprope cinci ani şi în acest in
terval îşi vor fi terminat legislatura chiar
nouile Corpuri legiuitóre, ce sunt a se alege
la tómna anului 1899 !!
Anchete, studii, memorii, informațiuni
asupra nevoilor nostre economice şi comer
ciale sunt o îndatorire perpetuă a guvernu
lui, iar nu numai accidentală, flind-că peste
curénd s'ar împlini tratatele nostre de co
merciü. Ore guvernul numai de acum îna
inte îşi propune să facă studiile sale îl şi
apoi îndatorirea pentru Corpurile legiuitére
de a examina şi aprecia acele studii, va re
veni acelor Corpuri legiuitóre cari vor avea
fiinţă în momentul când proiectul de lege
concret, fie pentru încheere de tratate, fie
pentru veri-o altă măsură 6re-care, va fi
fost presintat: Ce caută dar acestă frasă,
pentru moment banală, în Mesagiul de des
chidere a unor Corpuri legiuitóre cari sunt
pe ducă?
Să nu fie 6re iarăşi din partea d-lui pre
ședinte al consiliului numai un fel de misti
ficare, cu care doresce a astupa gura ace
lora, cari critică partidul liberal că nu şi-a
ţinut cuvéntul dat de pe timpul oposiţiunei
sale : de a abroga legea maximului, şi prin
care voesce a justifica amânarea şi pentru
viitor a abrogărei unei legi, pe care acum,
că partidul liberal este la putere, o găsesce
fórte utilă şi aşa de practică în cât o aplică
cu vêrf şi îndesat ?!
D. A. Vizanti: Ați perpetuat d-vóstre le
gea maximului în convenţiunile cu Statele
străine.
D. P. P. Carp: Anunţaţi că aveţi să o
modificaţi.
D. general G. Manu : Dar cu asemenea
aşa dise fineţe din partea liberalilor ne-am
obicinuit; însă ele nu mai prind nici la cei
mai inculţi cetăţeni.
Şi tot în categoria unei dibăcii de acelaşi
fel trebuesce să aşed pasagiul din Mesagiü,
care ne spune că anul budgetar presintă o
situaţiune normală. Ce altă valóre póte
avea o exprimare de asemenea speranţe,
dacă nu de a clădi numai pentru ochii lu
mei aşa disele castele spaniole ? Budgetul
anului curent este în plină lucrare, şi abia
aú trecut şépte luni de exerciţii ; cum pu
tem noi de pe acum sci cum se va solda
peste opt luni, data închiderei lui ? Mai les
ne "I-a venit însă d-lui ministru de finance
ca să vorbéscă în Mesagii ceva despre fi
nance,—să ne vorbéscă de budgetul curent,
dând miragiul unui excedent în perspectivă,
de cât să ne spună cruda realitate a budge
tului anului 1897–98, care s'a închis la
tele sale, cu cuvêntul eufemistic, cu un exce
dent... de plăţi. Dar datoria d-lui ministru
de finance era de a ne vorbi tocmai de bud
getul anului 1897–98, acum închis. Să
împlinim noi acea datorie a sa.
Budgetul anului 1897–98, închis la Sep
tembre 1898, se închee cu un deficit de
6,497.088 lei.
88
0 voce : Erőre.
1). general G. Manu: Acésta este eróre?!
Dar este luată din situaţiunea d-lui Palade.
Tot deficit a dat şi anul 1896–97 şi anume
lei 382.009.
- D. C. Zăgănescu: Să nu fie provenienţa
banilor de la legea popăritului. (Ilaritate)!
D. general G. Manu : Intrebarea d-vés
tre este un fel de glumă care nu trebue a
dusă înaintea Senatului.
D. C. Zăgănescu: Voi cere elă cuvêntul.
D. general G. Manu : Vé vom răspunde
noi la cestiunea popăritului.
Tot deficit a dat şi anul 1896–97, şi a
nume lei 382.000 ); precum şi anul
1895–96, lei 16.655.248 *), administrat
tot de partidul liberal. Prin urmare tte
budgetele închise sub regimul liberal nu dai
de cât deficite, peste tot de lei. 23.534.345.
Şi apoi se mai cumetă guvernul în Mesagii Sturdza: Acestea sunt poveşti pentru babe
să susţină că ţinta sa principală este de a
menţine, în mod constant, echilibrul budge
tar“? Acésta am avea dreptul, pote noi con
servatorii, să o dicem, căci la budgetele
nőstre de la 1888 până la 1894–95 in
clusiv, am avut şése ani excedente şi nu
mai în cel din urmă deficit ; iar peste tot
am lăsat în casa Statului o avere din ex
cedente de lei 35.220.432 3).
Mesagiul coprinde la începutul său frasa
următóre : Mulţumind cu toţii cerului, că
o recoltă mulţumitére a urmat, dupe un an
de grije şi de necazuri, putem privi viito
rul, plini de încrederea.
D-lor, să mulţumim cu toţii cerului, chiar
cu stilul emfatic întrebuinţat de d. rapor
tor în răspunsul său la Mesagilă, că ne-a dat
o recoltă estimp mulţumitóre ; dar să ne
erte guvernul şi comisiunea nőstră de răspuns
la Mesagiü, a "i spune că recolta mai puţin
bună sa rea, nu are nimic a face cu grija
şi necazurile nu numai prin cari am tre
cut, dar prin cari trecem chiar acum. Ele
nu ne vin de la cer, ci de la faptele guver
nanţilor noştri şi ai sprijinitorilor săi.
Da, ţéra este îngrijată şi necăjită, când
vede destinele ei conduse de un guvern, care
în oposiție, pentru a usurpa puterea, excita
sentimentul naţional şi, prin scrisori aduse
acum la cunoscinţa publică, d. Sturdza scria:
ncă se impune ca o datorie, ca condamnaţii
din Sibii să transporte în România cen
trul activităţei lor în lupta ce susţin pentru
existenţa naţională a Românilor din Tran
silvania şi Ungaria“ *). Audiţi, d-lor, Ro
mânia liberă să devină focarul agitaţiunilor
*) De și ministerul arată pentru acest exerciţii
un exceedent de lei 3.217.991, dar dintre veniturile
înscrise în acest budget, urméză a se scade suma de
3.600.000 numerar disponibil al casei de amorti
sare, care, acéstă avere, rămasă de la conservatori,
avea altă destinaţie şi nu era o resursă budgetară.
*) Budgetul anului 1895–96, fusese în adevăr
votat de Camera conservatóre, dar guvernul liberal
venind la putere la Noembre 1895, dénsul a admi
nistrat acest budget opt luni, şi prin urmare şi re
sultatul budgetului privesce administraţiunea li
berală.
*)Excedent de la 1888 la 1893–94,lei 45.585.931;
mai puţin deficitul anului 1894-95, de lei 10.365,499;
resultă un excedent de lei 35.220,432.
4) Veji Tribuna din Sibiă No. 255,
DESBATERILE SENATULUI
ce eraă a se face în regatul Ungariei! Cu
alte cuvinte, pe lângă vrăjmăşia Ungurilor
în contra neamului românesc din imperiul
austro-ungar, provoca şi vrăjmăşia lor în
contra regatului român; probabil acésta
numai pentru a crea greutăţi guvernului
conservator din 1894.
Da,ţéra este îngrijată şi necăjită, când
vede direcţiunea afacerilor României, încre
dinţată unui guvern, care, pentru a înflăcăra
patriotismul tinerimei universitare din Ca
pitală, pe la 1894, atunci în oposiție, dupe
destăinuirile ) ce le face acum d. Aurel Ili
escu, un student de pe acele vremuri, ex
cita spiritele, vorbindu-le de legiuni, care
aveai a trece munţii, de bombe explosi
bile şi de un milion de lei, suficient pentru
a pune Transilvania în flacări.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
bătrâne.
D. general G. Manu: D. Iliescu e frte ti
něr; eü nu pot să tratez pe d. Iliescu, ac
tual licenţiat în drept, de babă bătrână, nici
de om ale cărui declaraţiuni le pot pune la
înduoială.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Eü am dis că povestele acestea
sunt pentru babe bătrâne. Nu-mi restălmă
ciţi cuvintele.
Dgeneral G.Manu: Iar apoi acest guvern,
îndată ce este ajuns la putere, el face scuze
guvernului maghiar, prov6că desbinări între
fraţii de dincolo şi înăbuşesce chiar cea mai
modestă exprimare de compătimire a Ro
mânilor din România liberă pentru cei de
dincolo.
Da, ţéra este îngrijată şi necăjită, când
vede că prin denunţării la guverne străine
şi prin refus de a aplica o lege a Statului
român, se popresce renta ce se cuvine dupe
acea lege, se îngreunéză întreţinerea şcolei
şi a cultului român din Braşov şi se silesce
a se intenta proces guvernului român, pen
tru a obţine plata unei rente, pe care tóte
guvernele, până la acel al d-lui Sturdza, o
deservea de bună-voia sa.
Da, ţéra este îngrijată şi necăjită, când
află, prin destăinuirile făcute acum un an în
plin Parlament, de către chiar liberali, că
partidul liberal, pentru a sjunge la putere,
nu s'a sfiit a îndemna la comploturi şi pro
nunciamente pe oficerii români şi a sdrun
cina ast-fel bunul renume al armatei ro
mâne.
0 voce: Sa dovedit contrariul.
Dgeneral G.Manu: Da, ţéra este îngrijată
şi necăjită, când vede că este guvernată tot
de acea persnă, care lăsa să se denunţe
Europei că armata română este desarmată,
ţinênd în mână un ciomag.
0 voce: S'a is ciomag pentru că nu aveam
praful potrivit la puşcă.
D. general G.Manu: Da, ţéra este îngrijată
şi necăjită, când vede pe aceeaşi persénă la
cârma ţărei, care fusese silită să părăséscă
guvernul, pentru ca 6meni mai cu minte
din partidul liberal, sfătuiţi şi ajutaţi cu ab
*) Veji Epoca din Bucuresci No. 319,
8 Decembre 189
negaţiune şi lealitate de către partidul con
servator, să feréscă ţéra de schismă în bi
serică şi de lupte religićse, aducénd cu spri
jinul mai bine luminat al S-tului Sinod şi
cu consiliul înţelept al Majestăţei Sale Re
gelui pacea în biserică; pe aceeaşi personă,
care, revenind la cârma ţărei, aruncă din
noú piatra şi redeştéptă noui scandaluri,
despre cari, dupe cererea fostului Mitro
polit Primat Ghenadie, va avea a da sémă
dinaintea autorităţilor judecătoresc, mânjind
astfel prestigiul datorit unui prim ministru
al ţărei prin acusaţiunea de calomnie.
Da, ţéra este îngrijată şi necăjită, când
vede că guvernul liberal, sugrumând exer
ciţiul dreptului de alegere, împinge pe cetă
ţeni la revoluţiune şi la lupta civilă. Căci la
ce alt voesc d-nii miniştrii să împingăpe ce
tăţeni, când îi împiedică de a 'şi exprima
votul lor de control, în libertate, la alegeri.
Singurul mijloc legal ca ţéra să se pronunţe
asupra guvernanţilor săi, este acel de a de
pune în libertate votul în urnă, la alegerile
comunale sau legislative, pentru acei pe
cari alegătorii voesc a ''i desemna ca aleşi
al lor.
D. Al. Viişoreanu: Aşa înţelegeaţi d-vós
tră alegerile când eraţi la guvern?
D. general G. Manu: D-nul meü, d-vóstră
sunteţi prea tînăr şi nu cunosceți încă is
toria nőstră ; de aceea nu sciţi cum s'ai fă
cut alegerile sub noi şi în special submine.
D. Al. Viişoreanu: O cunosc cu decalog
cu tot!
Dgeneral G Manu: Amsă vorbesc şi de el.
Ei bine.
0 voce: Va să dică împingeţi la revolu
țiune ! alegerile comunale din urmă a fost
prevestitóre despre aceea ce'i aştéptă pe
alegători la alegerile legislative viitóre. Dar
cetăţenii vor şti ce le-ar rămânea să facă,
ca să "şi apere drepturile lor şi legalitatea.
D. generalG.Manu: Da, ţara este îngrijată
şi necăjită când vede că este readusă în sta
rea de înainte de 1848. Numai în acele vre
muri, când eram sub suzeranitate şi protec
torat se adresa ţărei certificate de bune
purtări, precum 'i s'aú adresat an de către
cancelarii rus şi austro-ungar pentru care
certificat chiar ministrul nostru de externe
a şi mulţumit! Numai pe vremea când Ro
mânia nu-şi câştigase încă pe câmpul de
rësboiü independenţa sa, se adresa testi
monii pentru miniştrii ţărei, precum s'aú
reclamat şi s’ai primit de cătred. ministru
preşedinte de la representantul austro-un
gar ). Numai pe vremea când fiii României
nu "şi vărsaseră sângele lor pentru a face
patria lor de sine stătătâre, nu îndrăsnea
guvernul ţărei să aplice legile ţărei sale,
precum d. ministru al cultelor nu îndrăs
nesce ai a aplica legea, care îi impune
plata datoriei ţărei către o biserică ortodoxă
aflată pe teritoriu străin.
Iată, d-lor, de ce este ţéra îngrijată şi
necăjită !
Spuném adinéori că d. Sturdza, ori-cum
*) Vei scrisorile publicate în Indépendance Rou
maine din 25 Noembre 1898.
–
5 Decembre 1898
preocupat de acéstă îngrijire a ţărei, caută
o scândură de scăpare pentru guvernul să
şi se frământă de aprépe un an ca să făcă o
concentrare a tutulor elementelor liberale.
Ademenit de succesul ce noi, conservatorii,
am avut cu concentrarea nőstră, voesce să
ne imiteze.
In 1889, în adevăr, devenind preşedinte
al consiliului de miniştri.
D. C. Zăgănescu: Aţi venit dupe alegeri
nelibere şi dupe prorogarea Camerilor, lucru
ne mai audit.
D. general G.Manu: Dacă aţi fi în curent
cu istoria ţărei, aţi sci că vorbesc de alege
rile de la 1889,
D.C. Zăgănescu : Le sciü, am mâncat şi
bătaie atunci ! sciü de ce este vorba,
(Ilaritate, aplause).
D. general G. Manu: La 1889, în adevăr,
eú, devenind preşedinte al consiliului de
miniştri, am întrebuinţat pentru prima 6ră
în declarațiunea politică ce am făcut ), tot
cu ocasiunea discuțiunei răspunsului la Me
sagiu din acel timp, cuvântul de concentrare
luat din limbagiul militar, limbagiu ce 'mi
era mai familiar, şi am explicat că prin con
centrare am înţeles adunarea la un loc,
conlucrarea a tuturor elementelor conserva
tóre, atunci representate prin conservatori,
liberal-conservatori şi junimişti. Concen
centrarea de sub guvernul mei, căruia opi
nia publică "I-a şi dat calificativul de guver
nul concentrat, în scurt timp, de la Noem
bre 1889 –Februarie 1891, a dat ţărei legea
inamovibilităţei magistraturei ; legea pen
siunilor civile ; legea a unei reale conver
siuni de obligaţiuni de 6 la sută, din care
ţéra a câştigat 37 milićne; legea pentru
vèndarea argintului provenind din rublele
adunate în tesaurul public de către parti
dul liberal, prin care véndare s'a contribuit
la disparațiunea agiului; şi a luat în discu
ţiune, şi în parte a terminat-o, organisarea
administrațiunei ţărei, a cărei proiecte de
legi, pentru mai bună pătrundere a lor, le
adunasem în un singur volum, despre care
liberalii, prin gura gluméţă a d-lui Fleva,
n'aú găsit alt-ceva de a spune de cât a-l
boteza : decalogul generalului Manu.
Dar peste töte acestea tot concentrarea a
sfătuit şi a fost ascultată de către partidul
conservator să introducă măsuri mai blânde
în relaţiunile dintre partidele politice ale
ţărei, nevoind a mai da urmare dărei în ju
decată a ministerului Ión Brătianu. Domnul
ministru. Pallade trebuesce să "şi aducă
aminte de declaraţiunea mea *) de atunci,
căci nu a voit să o asculte şi a rămas ne
clintit în decisiunea sa de a se da în jude
cată d-nii Sturdza şi Stolojan, lângă cari
şéde astădi pe aceeaşi bancă ministerială.
Dministru de finance, G.D.Pallade:Votul
meü l'am dat pe faţă asupra propunerei.
Dgeneral G.Manu: Guvernul concentrat
s'a retras, cum ştiţi, dinaintea unei majori
tăţi a Senatului numai de un singur vot şi
") Vei desbaterile Camerei din 1889, 13 Decem
bre şi ale Senatului din 1889,5 Decembre.
").Veji declaraţiunea în procesul-verbal al şedin
lei Camerei din 30 Ianuarie 1890.
DESBATERILE SENATULUI
n'a voit a face apel la ţéră, de şi acésta era
la îndemâna lui, fiind-că nu voia ca alege
rile noui să se facă în timpul jubileului de
25 ani a Domniei Regelui nostru, şi fiind-că
conservatorii exprimaseră dorinţa ca preşe
denţia guvernului să fie luată de către chiar
şeful partidului, d. Lascar Catargi, recunos
cut ca şef al partidului de noi toţi, şi atunci
şi acum. Aşa, d. Catargi luând puterea, a
continuat, cu ajutorul d-lui Cantacuzino ca
preşedinte al Senatului şi cu al meu ca pre
şedinte al Camerei, concentrarea conser
vatorilor şi a format guvernul aşa de rodnic
în măsuri folositóre pentru ţéră de la 1891
la 1895.
Nu este identitate de situaţiune între
partidul conservator de la 1889 şi cel libe
ral acum. Noi am făcut concentrarea în mod
spontane şi în duoë dile era terminată,
fiind-că elementele conservatore era apro
piate unele de altele; liberalii se trudesc a
face concentrarea între elementele ce se
află în răsboi cu dânsele.
Partidul liberal era la 1895 mai mult de
cât concentrat, era contopit, şi apoi, prin
certuri intestine, s'a sfărâmat în diferite
grupări. Aceste grupări ai devenit din ce în
ce mai mult vrăjmaşe între dénsele, dovadă
că de luni întregi nu se vorbesce de cât că
tratative se fac între ele pentru a se îm
păca. Dar tratative se fac numai între duoë
părţi beligerante şi diapasonul mai mult
saú mai puţin iritat a ameninţărilor, ce foile
represintând diferitele grupări îşi adreséză
unele altora, este un semn al suspendărei
saú al reînfiinţărei armistiţiului. Este de
prisos, d-lor senatori, a vă aduce dovedi
despre vrăjmăşie, citind aci la tribună gra
țiosităţile înscrise în acele foi. Totuşi, în
trécăt pot aminti că domnii de la Drape
lul aú tratat pe d. Sturdza de incoherent,
mincinos, ba chiar nebun. Iar d. Sturdza le-a
replicat că d-nii Drapelişti ai viciat atmo
sfera morală a ţărei.
Nu ştii dacă în sfârşit s'a ajuns la toc
meala definitivă. Dar de s'ar ajunge la o
concentrare în asemenea condiţiuni între ta
berile Aurelian, Sturdza, Stătescu, Fleva,
un exemplu moral s'ar da tinerimei române,
căci concentrarea implică neapărat solida
rizarea.
Aşa fiind, ţéra nu cere de la partidul li
beral concentrarea, ci reclamă de la el
concertarea, cum cât mai curând să lase
cârma ţărei. Treacă în oposiţiune şi acolo
închee-şi pacea. Noi, conservatorii, o dorim,
căci este necesar să existe în ţéră un partid
liberal, şi să se facă contopirea la matca
sa, care să ne controleze pe noi; dar la gu
vern liberalii au dovedit că este imprudent
şi prea timpurii ca să se afle.
Inlesnească Majestăţei Sale, putinţa de a
judeca între ţéră şi guvern, şi imiteze-ne pe
noi, conservatorii, fiind-că tot sunt pe cale
de a ne imita, şi precum noi, la 1895, ne-am
retras de la putere ca să se facă o cercare
cu liberalii, aşa să se retragă şi dênşii acum
fiind-că ţéra nu'i mai voesce. (Ilaritate).
Voci: Da! așa a "ţi vrea, vă credem şi
noi !
39
D. general G.Manu: Iată răspunsul la Me
sagiü dictat de ţéră!
Când dar vom vota în contra răspunsului
elaborat de comisiunea Senatului, răspuns
care nu este de cât parafrasarea Mesagiului,
şi asupra căruia nu am nevoie prin urmare
să mai vorbesc în deosebi, exprimăm în nu
mele ei neîncrederea nőstră în guvern !
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D.
Nicolae Ionescu are cuvântul.
Voci: D-le preşedinte, suspendaţi şedinţa
5 minute.
– Se consultă Senatul, şi şedinţa se sus
pendă.
D. N. Ionescu (la tribună): D-lor sena
tori, nici o-dată nu am avut o situaţiune
mai uş6ră d’inaintea d-vöstre.
Şi ca membru al Senatului şi ca repre
sentant al unui modest judeţ din ţéră, mă
găsesc astădi cu representantul Iaşului, şi
sunt dator să întâmpin câte-va puncte din
cuvîntarea d-sale.
D. general Manu numai în numele Iaşu
lui nu a vorbit, de şi e representantul Iaşu
lui ; d-sa a vorbit mai mult în numele par
tidului conservator, credând că cu asemenea
discurs va încuragia 6menii de partid şi co
terie din Iaşi.
Cer voia însă, simpaticului mei adversar,
d-lui general Manu, să "i spun că numai Ia
şul nu'l represintă d-sa, când vorbesce cum
a vorbit astădi.
D-lor, eü eram gătit ca să fac 6re-cari
observaţiuni simpatice raportorului nostru,
şi să rog pe consilierii Majestăţei Sale să
mai micşoreze, dacă se pte, programul se
siunei acesteia, adică să lase de o parte tóte
cele alte legi, şi să se ocupe numai de bud
get, şi pe noi, senatorii, să ne lase să ne ocu
păm de aceea ce este de mult făgăduit prin
Constituţiune, descentralisarea adminis
trativă, pentru a se asigura independenţa
şi autonomia comunelor şi judeţelor.
Eü cred că Senatul acesta este complec
tat prin flórea oposiţiunei, şi trebue să dic
mai mult, prin măduva şi adânca cugetare a
partidului conservator ; prin urmare,parti
dulconservator, ast-fel representat aci în Se
nat, este în posiţiune să conlucreze cu noi
la acéstă cerinţă a Constituţiune, care a
fost de atâtea ori amânată.
Permiteţi'mi însă, în acest moment să
vorbesc de partidul liberal.
Numai partidul liberal a promis d'inain
tea ţărei, în mod franc, descentralisarea co
munală şi județiană, şi numai acest partid
póte învinge şovăirile unora şi realiza acestă
cerinţă a Constituţiunei. Pe când partidul
conservator din contra atins şi tinde tot-d'a
una a centralisa şi a strica cea ce fac liberalii
în spiritul Constituţiunei pentru centrali
S&I’8,
D-lor, dupe acest îndrăzneţ exord, –fiind
că voiü să vorbesc ca Senator al unuia din
cele mai modeste judeţe ale ţărei, faţă cu
senatorul Iaşului –, să 'mi dea voe d. ge
neral Manu să "i răspund la un singur punct,
la afirmarea d-sale.
Că ţéra, în alegerile comunale din urmă,
s'a pronunţat pentru partidul conservator I.
04
…Nimic mai neexact, nimic mai departe
de adevăr ! (Aplause).
Ţéra a fost lăsată liberă ca să se pro
nunţe în aceste alegeri comunale.
Eú am fost la duoă judeţe presinte în
timpul acestor alegeri, şi m'am convins că
peste tot locul guvernul sa abţinut de'a in
fluenţa aceste alegeri, şi dacă este "vorba de
partide, nu a triumfat partidul conservator,
ci a triumfat partidul liberal.
Guvernul a lăsat masa alegătorilor liberă
de a vota. Va să dică partidul liberal s'a
afirmat pe o cestiune de vitalitate, pe o ces
tiune impusă de Constituţiune, pe o cestiune
de care partidul nu vorbesce numai aşa la
dile de sărbătóre, la dile când cere încre
derea Suveranului şi a ţărei.
Ţara sa pronunţat spontanei şi a avut
ocasiune să arate înţelepciunea şi simţi
mêntul ei liberal, şi bine a făcut guvernul
Majestăţei Sale când a casat alegerile cole
giului I din Capitală, ca să dea o lecţiune
tuturor partidelor, că voesce ca libertatea
alegerilor să nu fie nici bănuită. (Aplause).
D-lor, de vre-o câte-va luni, ca să nu jic
de duoi ani, m'am rusticanisat, văd mai de
aprópe lucrurile din ţéră. Am văut, la co
muna mea cele petrecute şi m'am convins
că nu se pote alegere mai neinfluenţată.
Nici ei n'am influenţat, măcar indirect, cu
sfatul meu. Când m'aú întrebat unii cum
să voteze, eü le-am răspuns: Nu e treaba
mea, eü sunt un vechii dascăl, am de citit
alte lucruri şi când mă voi duce în Senat
voiü vorbi de lucruri importante cari inte
reséză ţéra.
S'aú sfătuit rusticanii aceia ei între ei şi
aú ales pe cine ai voit el, 6meni în adevăr
buni şi cu sciinţă de carte şi cu patriotism.
Iată ce am văut în comuna mea rurală.
N'am nevoe să spun d-lui general Manu
că d-lui a vrut să vadă în aceste alegeri
lupta între partide, şi nu chiar lupta între
partide în sensul general al cuvîntului, dar
lupta de clientelă. Dar în ce privesce Iaşi,
trebue să luăm de model pe prefectul de
Iaşi, şi de aci să-l încoronăm cu laudele
nóstre. Nu s'a amestecat la alegerea d-lui
Manu, şi în alegerile comunale tot ast-fel a
făcut. L'am întâlnit din întâmplare şi l'am
întrebat să-mi spue în consciinţă cum s'ai
petrecut alegerile?
"Mi-a spus că cu mare majoritate, în plină
libertate ai ales cetăţenii şi forte bine, şi
fórte înţelepţesce, fără sgomot şi fără mult
spirit de partid. Iată d-lor, superioritatea
comunelor şi caracteristica alegerilor aces
tora: a le lăsa libere e a lăsa să se afirme
cu adevărat în administraţiunea municipală
acel element rural care are interes ca co
munele urbane să meargă în fruntea lor.
Deci, ca să sfârşesc, imputarea că alege
rile acestea a fost influenţate, înrîurite,
este neîntemeiată. (Aplause). Mă rog, nu mă
aplaudaţi. Lauda că a triumfat conserva
torii e o mare îndrăsnélă din partea d-lui
general Manu. (Aplause). Când conservatorii,
la Leontinesci, lângă Bacă, ai vărsat sân
ge, să vie să ică astădi că alegerile s’ai
făcut atunci libere, e o mare îndrăsnélă !
DESBATERILE SENATULUI
La Huşi, la Bacă, pretutindeni s'a vărsat
sânge... sub guvernul conservator, şi cei cari
aú tolerat pe vărsătorii de sânge şi nu "I-aú
dat în judecată, să nu vie astădi să arunce
acusări guvernului liberal... să fie mai mo
deşti, ca să nu dic mai mult. (Aplause, bravo).
Dovadă despre libertatea în aceste alegeri
sunt chiar localităţile unde a triumfat o
posiţiunea, ca la Roman ; – rog pe d-nul
primar de Roman să nu se supere, căci tre
bue să vorbim adevărul, Senatul şi Regele
trebue să vadă adevărul în tötă lumina lui ;
– la Roman şi la Tecuci, am fost present
şi am constatat libertatea alegerilor, de şi
unii gazetari ai dis că eü căram alegătorii!
Eü n'am vot în Roman şi m'am dus
- - - - -
acolo numai pentru diua precum m'am dus
şi la Tecuci ca să văd cum se fac alegerile,
ce simţ are poporul nostru şi ce atitudine
are guvernul M. Sale,guvernul liberal-na
ţional, şi când 'mi-a imputat mie o gazetă
că eü căram alegătorii, Romaşcanii vor fi
rîs cei d’ântéii de acésta. Eă m'am dus la
primărie ca să văd ce este, şi de acolo m'am
dus acasă, la ţéră.
Mi s'a mai spus că d. prim-ministru mi-a
scris o scrisére prin care mă ocăra că n'am
vorbit la o întrunire publică electorală, căci
aú venit conservatorii locali ai căror părinţi
aú lăsat nume bun făcând donaţiuni pentru
binele public.
Ei bine, m'am dus acolo ca să spun cea
ce vă spun şi d-v., că luptele municipale tre
bue să fie scutite de veninul coteriilor par
tidelor politice, mai ales aşa cum sunt ta
xate partidele la noi acum.
Ei bine, d. prim-ministru nu "mi-a dis
nici un cuvînt şi nici nu 'mi-a scris; sunt
minciuni góle.
Când gazetele cari mă aşteptam să fie
reflectul opiniunei publice, m'aú înălţat a
tâta ca un om influent care alérgă dintr'un
judeţ într'altul pentru alegeri, mi se pare
că d. general Manu ar trebui să aibă şi d-sa
spiritul nepărtinitor de a nu crede tot cea
ce a citit în gazete, căci de vădut cu ochii
cred că n'a vëdut.
D. general G. Manu: N'am vrut să
citez pe oratori.
D. N. Ionescu: Aţi dis că nu aveţi ma
joritate, dar că speraţi s'o aveţi ; aţi vorbit
de masa alegătorilor, nu de oratori; aţi dis
că eraţi să aveţi majoritate în tóte părţile,
dacă nu se întâmplaú influenţe guvernamen
tale.
Rog pe d. general Manu să nu ne vor
béscă de oratorii de întruniri publice, fie li
berali, fie conservatori ; eú sunt partisan al
întrunirilor publice, dar când văd cum se
face lupta, numai pe efectul ce vrea să-l
facă un orator, atunci dic că ne am perdut
vremea şi cărarea, căci ar fi o eresie să cre
dem că avem să guvernăm ţéra cu spiritul
de partid şi clientelă. Ţéra nu o putem gu
verna de cât cu spiritul regimului represen
tativ constituţional, cu alegeri libere, iar nu
conrupênd pe alegători. (Aplause).
Şi cred că de data asta s'a făcut un bun
început. D. Pherekyde, care este unul din
tinerii aceia cari au luptat pentru principiile
8 Decembre 1898
liberale, care este unul dintre fruntaşii par
tidului liberal şi în care cred că este germe
nele libertăţilor electorale, prin circulările
d-sale pe cari presa conservatóre le traduce
ipocrite, a inaugurat acel sistem ca să nu se
amestece nici o autoritate în alegeri. Şi ei
merg mai departe şi dic: D. Pherekyde a
fost neputioncios să se amestece în mişcarea
electorală, care s'a produs de la sine, şi când
ţéra vine şi vă dă acest exemplu, nu trebue
să ne recomandăm Capului Statului dicén
du-'i că avem să facem tot ce am mai făcut,
căci ţéra nu vă va mai lăsa pe d-v6stră, con
servatorii, să faceţi ce aţi mai făcut când
eraţi la putere. (Aplause). Ţéra s'a îndulcit
la libertăţi electorale, de aci înainte să vă
luaţi, d-lor conservatori, ori-ce speranţă de
a mai practica alegerile cu mijlócele de cari
v'aţi servit. (Aplause).
Aceste alegeri libere din urmă, sunt un
pas înainte care ne face să ne asigurăm bine
de prosperitatea instituţiunilor nostre cons
tituţionale.
Acésta a fost impresiunea care am avut'o
când am audit citindu-se Mesagiul de către
M. S. Regele. Acum de curênd, am citit o
carte trimisă la Academie, întitulată scri
sori contimporane.
Ei bine, ce dic d-nii cari vorbesc despre
faptele şi scrierile contimporane ? Dic că tot
răul vine de la aceea că majorităţile sunt
mai mult saú mai puţin prea guvernamen
tale. Apoi dacă majorităţile actuale ar fi pri
mit de la guvern o impulsiune, s'ar fi arătat
undeva. Nu s'aú arătat majorităţile în co
mune, nici în judeţe, pte rar; nu s'a ară
tat ca instrumente decise să calce tóte le
gile, să braveze tóte instanţele ca să se alégă
candidaţii lor. Vrea să dică, vedeţi d-vóstre
sub ce bune auspicii s’ai făcut aceste ale
geri.
Incă o dată întreb pe d. general Manu ce
l'a făcut pe d-sa să defaime acest bun în
ceput al ţărei, început plecând de jos de la
plebea, de la masele populare; ce l'a făcut
să dică d-sa că aceste alegeri a fost dictate
de un spirit favorabil conservatorilor? Dacă
ţéra ar fi ştiut că partidul conservator are
să se laude pentru triumfurile lui în duoă,
trei colegiuri electorale, nici atâta nu ar fi
avut. Iată convicţiunea mea.
Acum, d-lor, cu ce a încheiat d. general
Manu, procedând de la acest punct forte de
licat de lămurit, ca să nu dic mai mult? Ce
voesce d-sa să facem noi majorităței liberale ?
Să ne dăm noi töte putinţele să se ducă de
la guvern bărbaţii care sunt acolo, ca să vie
d-lor, conservatorii, la putere ?...
Eă aş mai putea să dic, că d. general
Manu şi-a făcut profesiunea de credinţă, ci
tind discursul d-sale din parlament de pe
timpul concentrărei conservatóre din anii
1889 –90.
Văd că prin gazete se vorbesce–nu intru
să fac luptă cu gazetele, ele şi vor descurca
iţele – că se fac tratative. Tratativele în
sensul răi al cuvêntului sunt o stare de răs
boiü şi nu e răsboiu în partidul liberal când
sunt grupări deosebite prin unele păreri şi
procedări; este o întrecere, care să facă mai
 5 Decembre 1898
bine în aceeaşi direcţiune. (Aplause). E o emu
lațiune.
Rog pe d-nii miniştri să nu mă socotéscă
mai alt-fel de cât altă-dată, să nu mă soco
téscă că sunt un vulgar adulator, spunân
du-le că bine ai meritat de la ţéră şi de la
majoritate când a lăsat ţéra să se pro
nunţe în alegeri cum s'a pronunţat.
Vine d. general Manu şi ne vorbesce de
concentrare. Dar ei fac omagiü d-lui Alex.
Lahovary, pe care 'l am cunoscut ântêia 6ră
la Iaşi, al căruia talent 'l am admirat, căci
el este care a pus înainte ideea de concen
trare şi din gura lui a eşit ântêia dată. Voiți
ca şi acestă idee să o însuflaţi partisanilor
d-vóstre ca eşind din rărunchii partidului con
servator ? A fost o figură retorică care se
întrebuinţa atunci ca să vă uniţi.
Dar ce avéţi între d-vöstre ca să vă des
partă? Acésta aú spus'o unii din fruntaşii
d-vóstre. Nimic de cât că şeful d-vóstre nu
e la înălţimea culturei clientelei de partid
şi a şefului celui-alt. Să ic un cuvênt pe
care 'l icea mai ilele trecute într'o facul
tate de filosofie, educatorul liberalismului,
Gladstone, ncă om politic, care să nu fie căr
turar, nu se pte ; și d-vóstre nu aveţi un
om cărturar în capul d-vóstre ! (Ilaritate
aplause).
Nu luaţi cuvéntul cărturar în înţelesul
cel răă al cărturarilor şi fariseilor; luaţi'l în
înţelesul creştin cel bun. Ei îl ia în înţele
lesul cel bun, şi sunt de acord a dice că un
om politic, un om de Stat, un şef de partid,
dacă nu ar fi cărturar, dacă n'ar sci ceva
carte, n'ar trage de cât glóta dupe dênsul,
nu pe cel mai luminaţi, cari fac gloria unui
partid şi a ţărei.
Partidul liberal a căutat şi "şi a găsit un
şef cărturar, prea cărturar pote, căci este şi
secretar general al Academiei, şi mai bine
este să aibă mai multe calităţi, de cât nici
una. (Aplause).
Iertaţi'mi animaţiunea acésta, pte extra
ordinară la vérsta mea; dar eü consider că
momentele sunt grave pentru noi, căci ma
sele sunt susceptibile de a se cultiva; şi în
afară nu suntem stăpâni pe destinele nostre,
dacă nu vom da străinătăței probe că avem
consciinţă de stadiul în care am ajuns, că a
vem şi cărturari pe cari să 'i punem în ca
pul partidelor néstre politice spre a conduce
ţara cu înteligenţă şi înţelepciune la meni
rea ei.
Aşa dar, d. general Manu, representan
tul Senatului de Iaşi, are multe calităţi, dar
îi lipsesce calitatea aceea de a nu fi adevă
ratul om de partid; trebue ca un om de
partid să se ptă ridica în unele momente
solemne de asupra partidului, măcar pentru
istorie, pentru viitor, măcar pentru momen
tele acelea, cari se pot numi istorice!...
D-sa a venit şi ne a spus: eram să avem
majoritate în alegerile comunale, numai
câte-va voturi ne au lipsit!... Dar, d-lor, un
vot este destul, căci el pte decide sorta;
şi în Englitera şi în Franţa câte-va voturi
au fost decisive în împrejurări mari. Repu
blica francesă de astăi s'a decis definitiv cu
majoritate de un singur vot!
-
---------------- -=- a
DESBATERILE SENATULUI
Este bine să se scie în alegeri cum ma
sele se aglomeréză, şi să se vadă, sunt ele
conduse de un simţ, de o idee, ori sunt duse
cu făgăduinţe, cari sunt armele partidelor,
cari contéză numai pe clientelăl ?
De aceea cred că nu avem nimic de schim
bat în adresa ce discutăm astăi, pentru că
onor. oposant, fost prim-ministru al unei
grupări conservatóre, a spus că lasă la Rege
să înţelégă lucrul acesta.
Am citit şi în gazete că Regele se ames
tecă în – era să jic în consfătuirea partide
lor,–d-lor, eü nu am onórea de a fi în co
municare ilnică, nici în confidenţă cu ni
meni de la Curte, şi nu îndrăsnesc să cer
nimănui o informare pentru sentimentele
Regelui în cutare sau cutare acţiune, pen
tru că am convincţiunea căRegele e pătruns
de simţul unui suveran constituţional, şi că
el, mai mult de cât conservatorii, vrea să "şi
conserve coróna nepătată. (Aplause).
Şi de aceea ic că atunci când Regele se
află în faţa unor Corpuri legiuitóre cari sunt
în ultima lor sesiune şi în cari guvernul are
o mare majoritate care 'l susţine, el ar com
promite prestigiul său dacă ar exprima veri
o opiniune cât de discretă.
Să 'mi dea voe d. general Manu să 'i spun
că eü sunt dinastic şi loial nu fac o profe
siune de credinţă jicênd acestea, am făcut'o
la 1866 când am declarat că accept Cons
tituţiunea cu tot ce coprinde într'ênsa.
Eu admir Constituţiunea şi o cultiv chiar
cu greşelile dintr'ênsa.
Ei bine, Constituţiunea nőstră prevede ca
Corpurile legiuitóre să nu fie disolvate într'un
spirit de partid şi să nu fie disolvate fără ca
ţéra să se aştepte la alegeri.
Astăi, dupe Constituţiune, Camera mal
are acéstă sesiune şi Senatul are să se re
înoiască pe jumătate prin tragere la sorţi.
Va să jică, când Regele se află în faţa
unei asemenea inexorabile regularităţi ma
tematice, ce motiv ar putea să aibe ca să
ică d-lui general Manu : cu cine gândesci
d-ta să compui ministerul ?! (Ilaritate).
Nu cred că Regele a gândit un moment
ca să facă o asemenea incongruitate şi să dea
partidelor, cum să lic? o asemenea otravă !
Căci ar ucide partidele un suveran constitu
țional care ar făgădui şefilor de partide că
'i va aduce la putere pentru a "şi alege în
Camere pe partisanii lor.
Las la o parte cestiunea că atunci când
ar simţi cărturarii şi necărturarii, plebeii şi
patricii că am intrat într-o asemenea epocă
de înalte ingerinţe, atunci şi Regele ar fi
bătut în alegeri, căci acésta e semnificarea
ce ar avea căderea în alegeri a unui candi
dat care ar veni să dică: sunt clientul Re
gelui, alegeţi-mă,—lucru pe care nimeni nu
"I-a făcut până acum.
Prin urmare, d-le general Manu, dacă
sunteţi pentru Tron, apoi respectaţi'L şi nu
'i presupuneţi asemenea jósnice intențiuni.
(Aplause).
Ce mai rămâne d-lor, din ceea-ce a is d.
general Manu ? Rëmâne critica asupra lun
gimei saú scurtimei Mesagiului. In acestă
privinţă şi eu am să fac d-lui raportor ob
41
servaţiuni, şi anume : de ce în Mesagiü nu
se prevede de cât o singură lege şi budge
tul cu legile atingătóre de el ?
De ce nu a vorbit de modificarea lege co
munale ? De ce nu a jis nimic de mult aş
teptatele descentralisări ?
Va să ică, dupe d. raportor, noi înacéstă
sesiune nu vom avea a ne ocupa de cât de
o singură lege, căci budgetul nu ne privesce
de cât pe jumătate, adică numai legile cari
ar veni în Senat ca trebuincióse pentru
budget. -
D-lor, "mi-am însemnat tot ce pote fi cri
ticat. Forma nu o critic, un panegiric n'are
să ajungă pe al lui Pliniu pentru Traian ;
poţi să critici răspunsul că este prea lăudă
tor, poţi să critici Mesagiul că s'a pus prea
în raport cu Dumneeü pentru buna re
coltă. Sunt lucruri trecetóre. Dupe câte-va
ile trebue să intrăm în lucrările nostre şi
să mergem tot înainte pe calea cea dréptă.
Dacă guvernul are de gând să vină cu
alte legi, în acestă din urmă sesiune, apoi
ar trebui să vină cu legea consiliilor jude
țiane, să strice o reformă desaströsă, făcută
de partidul conservator, şi să intre pe calea
descentralisărei; a]i în fie-care prefectură
este divisiunea județiană, divisiunea admi
nistrativă. Nu sciü dacă d. ministru de in
terne are de gând să presinte în acéstă se
siune o asemenea lege a consiliilor județiane,
dând representărei locale o viaţă care să în
curajeze tendinţa care ai arătat'o masele co
munale, urbane şi rurale, de a "şi exercita
dreptul cetăţenesc ca să aibă guvernul cen
tral îndemânarea de a lucra cu represen
tanţii localităţei şi a reduce pretenţiunile
clienţilor cari se fac guvernamentali pentru
a profita. Pentru acesta nu fac un amenda
ment, v'am spus numai ce cred. Gândeam
că se va face o critică mai oportună, mai le
gitimă, mal cuviinciósă, mai respectusă pen
tru principiile constituţionale, de aceea mă
am înscris dupe ilustrul Iepresentant al Ia
şului.
Am is ceea ce trebuia să jic ca să deş
tept cugetarea ; gândiţi-vă mai cu răcélă de
cât mine, cât de desastruos ar fi drumul
care 'I-am apuca noi, ca să judecăm lucru
rile în ultima sesiune a Senatului, daca am
face ca d. general Manu, să ne uităm numai
la partid şi să nu ne uităm la interesele ge
nerale ale ţărei, la masa poporului care are
alte trebuinţe, şi care a dovedit consciinţă
de drepturile sale.
Să lăsăm exerciţiul liberelor alegeri și să
sciţi că el ne va scapa de o mare greutate şi
de o mare răspundere. (Aplause).
D. C. Costescu-Comăneanu: D-lor sena
tori, înainte de tot, ca vechii şi nestrămu
tat membru al partidului naţional-liberal,
sunt dator a protesta în contra cuvintelor
rostite de onor. d. general Manu, în contra
procesului făcut de d-sa întregului partid.
Saú făcut greşeli, da, dar acele greşeli nu
sunt ale partidului; responsabilităţile ur
méză a fi căutate aiurea; nedrept este dar,
ca partidul să fie confundat cu guvernul.
Astăi însă, nu voi putea urma discuţiu
nea cu onor. d. general Manu pe tărèmul
4 3 i
ales de d-sa, având de o cam dată, o altă
datorie de împlinit.
Am cerut cuvéntul, d-nii mei, pentru a
lămuri în câte-va liniamente generale, cel
puţin unele din causele, cari ne-a deter
minat pe noi, cei făcénd parte din o grupare
politică naţional-liberală, a ne deslipi de a
céstă onor. majoritate, şi care ne-au silit a
limita guvernului şi în special onor. d. prim
ministru încrederea pe care am fi fost dori
tori a le acorda, dacă mijloc şi putinţă ar fi
fost.
Atenţiunea d-vöstre a fost lung aţintită
astăi, ascultând discursurile onorabilor mei
preopinenţi. Puteţi fi obosiţi, voi fi dar scurt,
voiü fi succint, nevoind a abusa de buna d-vós
tre voinţă.
Intru dar în materie.
Ştiü cât nu ne-a fost nouă de lipsă tot
felul şi tot soiul de învinuiri, precum de ase
menea ştii încă, cu câtă uşurinţă şi mai ales
cu câtă rea credinţă ni s'au atribuit nu nu
mai ambiţiuni, dar însăşi tendinţe condem
nabile faţă cu realele şi marele interese ale
partidului. Avem însă mângăerea a şti încă
că nu d-vóstre toţi credeţi în acele învinuiri.
Nu, d-nii mei, nu ambiţiuni, nu tendinţe
întunecate, nu porniri şi dorinţe de a pluti
în apele conservatóre, ne-a împins a ne
despărţi de onor. d. prim-ministru.
Nu. Pururea călăuziţi de adevăratele inte
rese ale țerei şi de menirea şi aspirațiunile
partidului naţional-liberal, lor închinat-am
noi tóte credinţele néstre, tóte speranţele
nőstre, tötă munca nőstră.
Şi astă sosind momentul, capăt să se
punătutulor acelor uneltiri,scurt coprinzător
şi în duoë cuvinte voi spune că, ceea ce
ne a silit a ne despărţi de onor. d. prim-mi
nistru, este lipsa d-sale de cumpănélă, lipsa
notei juste, atât în politica externă cât şi în
politica internă; de unde şir lung de nea
junsuri, de neconsecinți.
Din o mie, de aşi reţine un singur exem
plu, totuşi încă suficient ar fi pentru a jus
tifica pe deplin atitudinea nőstră.
Dar voi cita exemple, şi mă voi opri la
cele chiar produse de onor. d. general Manu,
cari ne dovedesc că ele a fost mai adânc
simţite de ţéră, fie de conservatori, fie de
liberali.
Dacă, d-nii mei, fie-care din noi hrănesce
în adâncul inimei sale dorul nestins, de a
vedea pe fraţii noştri de peste munţi trăind
traiul lor garantat prin însăşi legile funda
mentale ale ţărei lor, garantat prin nepre
scriptibilele drepturi ale cuceririlor moderne,
ale civilisaţiune, totuşi însă transgresarea
unei 6re-care limite în însuşi manifestarea
dorinţelor nostre, şi mai ales imixiunea di
rectă în afacerile ţărei vecine, constituesc o
greşélă care nu pote de cât a ne expune la
resultate diametral opuse, şi dorinţelor nős
tre şi ţelului urmărit.
Şi ce dovadă mai pipăită despre acest ade
văr de cât discursul d-lui prim-ministru, de
la Iaşi, primul şi imediatul act politic al
d-sale dupe discursul de la Orfe.
Dar acéstă greşelă a d-lui Dimitrie Stur
dza póte ea fi imputată partidului liberal ?
, DESBATERILE SENATULU1
Nu, şi ţii a afirma acesta de la înălţimea
acestui loc.
Nici discursurile de la Orfeu, nici discur
sul de la Iaşi nu sunt discursuri sfatuite,
consimţite de partidul liberal.
Ţéra o scie, şi însuşi străinătatea o scie,
şi acésta este singura nőstră mângâere dar
mângâere palidă, căci ori-cum ar fi, greşe
lele d-lui Sturdza, astăi prim-consilier al
Tronului, se resfrâng fatalmente şi asupra
partidului şi asupra ţărei.
Dacă d. Dimitrie Sturdza nu ar fi hrănit
tot-d'a-una, in fundul inimei sale, dorul şe
fiei, dacă d.prim-ministru nu ar fi fost întru
atât hipnotisat de vaporurile şefiei, dacă
d-sa ar fi bine-voit a rămânea fidel datine
lor, tradiţiunilor partidului, dacă d-sa nu ar
fi înlăturat vechea sa organisare unde capii
partidului discuta şi delibera, apoi atunci
de bună sémă, de multe şi nenumérate nea
junsuri am fi fost noi scutiţi.
Şef, şefie, ei bine, d-nii mei, d-vóstre ca
şi mine, şi mai bine de cât mine sciţi, că
aceste cuvinte sunt adevărate neologisme în
lexicul, în vocabularul partidului naţional
liberal, a cărei organisare aşeată pe base
democratice nu comporta de cât consfătuire,
conlucrare. Ast-fel lucrat-aú Goleşti, Bră
tienii, Roseti, Kogălniceanu şi aşa toţi cei
l'alţi Iruntaşi.
Nemuritorul Ion Brătianu, în timpurile de
glorie ale partidulul naţional-liberal, nu a
voit a fi de cât sfătuitorul partidului din
preună cu cei-l'alţi mari truntaşi şi când, la
declinul carierei sale, obosit şi presurat de
vederile strimte şi egoiste ale unor intere
sați, a lăsat să i se impună nefasta formulă:
no turmă şi un păstorn., ora sa sunase.
Acest învețămênt să ne serve şi astăi,
şi vă rog, vé conjur se reintrăm în vechia
nóstră organisare: Sfat, deliberare, şi cu
toţii la muncă.
D. general Catargi: Cu un singur şef
şi acel şef d. D. Sturdza! Aşa voeşte parti
dul liberal.
D. C. Costescu-Comăneanu: Posteritatea
póte "ţi-va ţine compt de acest desiderat,
partidul nu.
D. general Catargi : Vorbeşte D-ta în
numele d-tale nu în numele partidului.
D. C. Costescu-Comăneanu: Ei bine, domnii
mei, dacă partidul ar fi urmat să stea aşezat
pe vechea sa organisare şi dacă d. Dimitrie
Sturdza în profundul d-sale esclusivism şi
în nestrămutata sa voinţă de a face totul
singur, nu ar tăinui partidului chibzuinţele
d-sale, hotărârile d-sale, apoi de sigur noi
nu am fi avut mâhnirea a înregistra acea
scrisóre către acel mare martir al Româ
nismului de peste munţi, de sigur nu am fi
avut încă adînca durere a deplânge acele
monstruose şi odióse învinuiri aduse venera
bilului Raţiu, învinuiri de altmintrelea re
probate cu atâta unanimă indignaţiune de
tótă suflarea românéscă.
Dacă d. Dimitrie Sturdza în veri-ce îm
prejurare, fie ea cât de dificilă, cât de gin
gaşă, nu tot singur şi iarăşi singur şi tot
d'auna singur ar chibzui şi făptui, de sigur
nu am fi cules noi asemenea röde funeste,
5 Decembre 1898
de sigur nu am fi ajuns întru atât de jos în
cât astă-i însă-şi renta, acéstă datorie a
Statului Român către aşezămintele din Bra
șov, d-sa nu o mai pote plăti.
Ei bine, d-nii mei, pentru noi aceste re
sultate sunt răni profunde, iar pentru fraţii
noştri de peste munţi sorgintă nesecată de
şir lung de nenorociri,şi noi numai cu inima
uşóră nu le putem privi.
De vom trece acum, d-nii mei, să exami
năm care a fost direcţiunea şi activitatea
partidului în afacerile interne, apoi bilan
ţul este şi mai desastruos, dacă se pte.
Tot din causa acelei porniri, căci năravul
din fire nu are léc, tot din acea nestrămu
tată voinţă de stăpânire, de singuratică chib
zuire şi făptuire, astăi acel mare partid,
acel tare partid, strâns unit într-un singur
gând şi pe care ţéra acum trei ani. "I-a îm
brăţişat cu atâta căldură şi dor, astăi, dupe
trei ani de stăpânire a d-lui Sturdza, acest
partid este slăbit, divisat,fracţionat în mai
multe grupuri. -
Acest singur fapt material, brutal, nu ar
fi el 6re suficient pentru a determina pe d.
Sturdza la un examen de consciinţă, iar pen
tru noi să fim îndrituiţi a 'l întreba: «Ce
făcut-ai cu acea mare legiune ?u
Voci: Vare, Vare.
D.C.Costescu-Comăneanu: Da, d-nii mei,
Vare, ce făcut-al legiunile néstre! Cu drept
şi inima sdrobită, avem dreptul noi să între
băm astăi.
Semnalul desbinărei "l-a dat d. Sturdza
încă din primele momente a ajungerei d-sale
la cârma afacerilor ţărei, în acea i négră
unde, dupe însăşi banca ministerială a as
virlit acea ne mai pomenită filipică în faţa
colegului d-sale, ministru ca şi d-sa.
Care a fost resultatul acestei nechibzuite
deslănţuiri pe care numai partidul nu a pu
tut-o nici pricepe, nici încuviinţa?
D. M. Schina: Ai aprobat şi d-ta.
D. C. Costescu-Comăneanu: Mě ertaţi, me
moria vé înşală.
Resultatul a fost amărîrea unui membru
influent, unui vechi şi valoros luptător al
partidului, şi cu dénsul deslipirea din partid
a unui număr însemnat de liberali încercaţi.
Puţin dupe aceea ţéra se trezesce prăbu
șită într'o cestiune enormă.
Tóte stratele societăței române ai fost
coprinse de un fior adânc.
Sfînta nőstră Biserică primea o lovi
tură, lovitură urzită în întuneric, necu
noscută de înşi-şi colegii d-lui prim-minis
tru, iar pentru ţéră neexplicabilă.
Imensitatea greșelei însă, d. prim-mi
nistru de acea dată a fost nevoit de a o plăti
cu însăşi situaţiunea d-sale, dar nu mai pu
ţin greşéla d-sale s'a resfrânt şi asupra par
tidului întreg, care din faptul acesta a su
ferit o ştirbire simţitóre în încrederea şi
dragostea țărei.
Graţie însă forțelor vitale ale partidului,
primejdia a fost înlăturată, dificultatea a fost
aplanată, cu chibzuinţă şi cumpănélă, spre
marea uşurare şi liniştirea țărei.
Şi aici este pote nemerit ca să mai ară
tăm că onor. d. Sturdza nici măcar în acéstă
5 Decembre 1898
gravă chestiune care a frământat ţéra atât
de adânc, care a tulburat atât de multe
consciinţe nu a voit a rămânea penitent.
Deună-i, la Craiova, din chiar senin şi
aici iarăşi cu de la sine-şi singură chibzuinţă,
îmi place cel puţin a o crede, reînviază
chestiunea, şi ceea-ce este mai grav, pe de
o parte întunecă adevărul, iar pe de altă
parte ne dă măsura profundului d-sale dis
preţ pentru ceea-ce judecata ţérei a hotărât,
pentru ceea-ce ţéra întrégă a consfinţit.
Ei bine, d-nii mei, prin câte frământări,
prin câte sbuciumări, nu trecut-ai în Fran
cia diferite guverne din causa acelei nefe
ricite cestiuni Dreyfus, care la un moment
dat a ameninţat a prăbuşi ţéra întrégă în
tr'un abis incomensurabil.
Cu tóte acestea însă töte acele guverne
ne-aú dat măsura profundului respect ce
hrănea pentru autoritatea lucrului judecat,
pentru ceea-ce justiţia ţărei lor a hotărât.
Numai ast-fel, d-nii mei, domnia legilor este
şi rămâne intronisată, numai ast-fel stavilă
se póte pune relelor porniri, numai ast-fel
se péte înlătura anarhia. Dar d. prim-ministru
nu a putut rămânea de cât dominat de vede
rile d-sale personale, n'a putut fi de cât istori
cul resimţimintelor d-sale. Ast-fel adevărul a
fost ocolit, adevărul a fost întunecat, căci
ocolit şi întunecat a fost adevărul, când d.
prim-ministru a susţinut la Craiova că ches
tiunea ex-mitropolitului "şi-a aflat sorgintea
într'o conspiraţiune urzită de noi în compli
citate cu conservatorii; precum iarăşi ocolit
şi întunecat este adevărul când d. prim
ministru a susţinut că resolvirea acelei
chestiunei este resultatul unei a nőstre con
spiraţiuni, iarăşi în complicitate cu conserva
torii, spre a ridica sus pe Ghenadie, şi a a
funda jos morala şi conştiinţa publică. Nu,
d-nii mei, nu, nu este acésta istoria adevă
rată; şi pentru demnitatea ţărei, cel puţin
faptele recente, cele cari sunt încă préspete
în memoria fie-căruia, primul consilier al
Tronului, nu pte şi nu trebue, nici să le
altereze şi mai puţin încă să le denatureze.
Crisa sfintei nostre biserici a fost resol
vită de întregul partid liberal, de guvernul
Aurelian, călduros susţinut de ţéră, de
d-vóstre şi de însuşi onor. d. Dimitrie
Sturdza, precum o dovedesc discursurile
d-sale din acele grele momente. Crisa sfin
tei nőstre biserici a fost resolvită de între
gul partid liberal şi cu concursul partidului
conservator, de al cărui patriotism, în ile
de grea cumpănă pentru ţéră, nimeni, dar
absolut nimeni nu are dreptul de a se îndoi.
Ea a fost încă resolvită de sfîntul nostru Si
nod, care în acéstă gravă împrejurare ne-a
dat dovadă de tótă a sa evangelică mansuetu
dine, ori cât de adânc ar fi fost el atins, şi
tóte acestea, domnii mei, sub înaltele inspi
raţiuni ale M. S. Regelui.
D. G. Mârzescu: Cer cuvéntul.
D. C. Costescu-Comăneanu: Acesta este
adevărul adevărat, pe care nimeni, dar ab
solut nimeni nu are dreptul a-l ocoli, nici
a-l întuneca şi mai puţin încă primul consi
lier al Tronului, care dator este a fi şi cel
IMPRIMERIA STATULUI,
DESBATERIILE SENATULUI
d’ântêiü a da dovadă de profundul respect
pentru ceea-ce ţara întrégă a hotărât.
Dar, d-nii mei, nu este 6re datoria nőstră
să ne întrebăm, să examinăm ce a putut re
sulta pentru ţéră şi pentru partidul nostru
din tóte acele frământări? Pentru ţéră, tur
burări, nesiguranţă; pentru partid, sterili
tate absolută şi, ca consecinţă firéscă, dis
credit şi scădere în afecţiunea ţărei.
Atunci un alt număr de vechi luptători
s'aú vëut nevoiţi a se grupa şi a căuta a
împiedica, cel puţin pe viitor, relele porniri
şi ştirbirea mai adâncă în prestigiul şi me
nirea partidului.
Puţin dupe aceea, unul din cei pnai emi
nenţi ai nostrii bărbaţi de Stat, stâlp şi
reazăm al partidului liberal, îl vedem re
trăgându-se din arena politicei militante şi
stând la o parte. Şi acéstă atitudine a acelui
care nici o-dată n'a cruţat partidului, nici
sfaturile sale, nici luminile sale, nu este
pentru d-v6stre cel puţin o indicaţiune sufi
cient doveditóre, că ceea ce este, nu este
bine, că ceea ce se făptueşte nu este conform
nici cu aspiraţiunile, nici cu menirea parti
dului, şi mare, dar mare este răspunderea
d-vóstre şi către ţéră, și către acea mare
masă de liberali din ţéră, şi că,prin urmare,
tămăduirea acestui răi este a d-vóstre dato
rie. Momentele sunt îndestul de grave, ca
să nu mai ptă fi îndoială, că în starea ac
tuală partidul nu pte să mérgă mai îna
inte.
Dar nesimţirea guvernului este fără de
margini, şi pornit o dată pe acéstă cale de
a face table rase, de tot şi de tóte, de a pu
ne preţ puţin pe tot ce pte fi scump inimei
nóstre, nu a putut fatalmente ajunge la alt
resultat de cât la acel semnalat şi de onor. d.
general Manu: la alegeri siluite, la tolerarea
învierei vechielor dragonade electorale.
Secretul votului, libertatea electorală a
fost violată, de şi acestea era cuceriri
scumpe inimei nőstre.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Unde am violat"?
D. G. Panu: In capitală.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Dar în capitală am casat alegerea pentru
acésta.
D. C. Costescu-Comăneanu: Aţi casat, căci
aţi fost copleşiţi de reprobarea generală.
D. general Catargi: Vorbiţi în numele
partidului liberal ?
D. C. Costescu-Comăneanu: Maiales... dar,
domnul meu, lupt de 35 ani în partidul li
beral, şi ei nu am avut onérea să vă cunosc
şi să vă văd în rîndurile liberale de cât
CUITIl,
D. general Catargi: Intrebaţi pe colegii
noştrii în ce partid am fost, întrebaţi pe
d-nii Mârzescu, N. Ionescu şi alţii.
D. C. Costescu-Comăneanu: Tocmai fiind
că aţi fost copleşiţi sub reprobarea generală
aţi casat, şi acesta, pentru a face o diversiune,
cel puţin pentru moment.
Da, d-nii mei, reprobarea a fost generală,
ea a fost în simţul tutulor, în simţul însu-şi
al acestei onor. majorităţi, căci îndată d-vó
stre v'aţi adunat şi într'un singur glas aţi
43
is: „Noi, aşa, nu mai putem merge înainte,
mergem la peire, trebue să ne alăturăm de
fraţii noştri, cu toţi împreună trebue să lu
crăm. Şi bine aţi dis, d-nii mei, căci nu este
nici în interesul ţărei, nici în interesul Co
rónei ca partidele politice să fie fracţionate,
să fie trunchiate. In tăria partidelor, în te
meinicia lor îşi află şi ţéra şi Tronul adevă
ratul lor sprijin. Şi atunci majoritatea din
Cameră şi din Senat a ales o comisiune care,
în numele acelor majorităţi, a făcut apel la
gruparea nőstră.
A răspunde cu frăţie la acestă bună por
nire era de a nőstră datorie, şi comisiunea
şi organele grupărei nőstre ai discutat, şi
totul înclina spre o bună înţelegere, când de
o-dată şi sub impulsiunea unui alt grup din
Cameră, sub cuvînt de enervare, ultimatum
ni s'a pus, şi punctele deja stabilite şi pri
mite de ambele părţi puse din noi în contes
taţiune. Acésta însă nu importă, ceea ce însă
importă este ca echivocul să dispară, lumină
să se facă şi adevărul să fie adus la cunoş
cinţa ţérei, la cunoscinţa Corónei, la cunos
cinţa d-vóstre.
Iată acum, d-nii mei, punctele în jurul
cărora s'aú urmat tratativele
Iată, d-nii mei, ce am cerut noi.
Am cerut ceea ce credem că fie-care
liberal de baştină o doresce din adâncul
inimei sale.
Am cerut reîntregirea partidului.
Am cerut politica externă naţională şi
cumpătată. Am cerut politica internă basată
pe programul nostru, icóna nőstră, icóna
d-vóstre a tuturor, am cerut ca în actuala
sesiune cel puţin să votăm reforma legel
electorală comunală şi județiană, înfiinţând
colegiul unic cu represintarea minorităţilor,
reformă pe care o credem şi în simţul d-vó
stre, căci programul nostru glăsueşte că
treptat, treptat să ne îndrumăm spre un
progres mai mare în regimul nostru elec
toral. Am mai cerut ca tot în actuala se
siune să studiăm casa rurală; şi fiind-că în
definitiv ori-ce lucrare cu privire la organi
sarea Statului urméză să fie chibzuită şi de
puterea executivă, am mai cerut ca compu
nerea guvernului să fie consfătuită între
d-nii Sturdza, Stătescu şi Aurelian, respec
tând prerogativele Corönei în ceea ce pri
vesce desemnarea primului consilier.
Iată, d-nii mei, ceea ce am cerut noi, iată
la ceea ce d. prim-ministru n'a voit sau nu
a putut subscrie.
Era de a mea datorie de a aduce acestea
la cunoscinţa d-vóstre, rămâind adânc con
vins că drépta d-vóstre judecată nu ne va
face defect.
Am dis.
Voci: Pe mâine.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
D-lor, ora fiind înaintată, ridic şedinţa.
Mâine se va continua discuţiunea asupra
răspunsului la Mesagiü.
– Şedinţa se ridică la ora 5 /, anun
ţându-se cea viitóre pentru a doua di, 1 De
cembre,
DIRECToR GENERAL, CONST. ILIESCU.
 :
re:
3-5 3-35

ANALELE PARLAMENTARE ALE ROMANIEI,

COprindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vînare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următrele preţuri:
Lel B. | Lei B.
- ------------------------- - - - - - - - - -… ?”
» I, a II, 6 - 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 – | - V, » I şi II, 1 - 1895 . . . . . . . . . . 8 90

- III, a I, 3 - 1892. . . . . . . . . . . . . . 5 75 | - VII, - I şi II, 3 - 1896 . . . . . . . . . . 10 –

• III, - II, 3 - 1893. . . . . . . . . . . . . . 4 20 | - VIII, - I şi II, - - 1897 . . . . . . . . . . 7 20
- IV, - 1, - - 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 | - IX. - 11. „ - 1808 . . . . . . . . . 8 20

}/ Cei carii doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
] In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valoare istorică, direcţimea a scăjit preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale. -

1 Decembre 1898
N). 8
SENATUL
SESIUNEA ORDINARĂ 1898–99
------------------------
| anume, acela că asemenea discuţiuni nu tre
ȘINȚA DE LA 1 DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui preşedinte N. Gane, a
stat de d-nii secretari ai biuroului: Po
roineanu Const, Climescu Const, Filipescu
LAlex. şi dr. Iovitz Dim.
–Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
aniad, fiind presenţi 99 d-ni senatori.
–Nu răspund la apelul nominal 16 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi:
D-nii: Cavalioti G., Răileanu C., Sabin
G. dr.,Simulescu G. Dim, Nicolaidi A1.
Nemotivaţi :
D-nii: Brabeţeanu I, Cassotti P., Ciolac
Elie, Chircu Toma, Ioaniu D. Ioan, Isvo
ranu R. Ilariu, Lupescu George, Poni Petru,
Racoviţă C., Rosetti M, Stătescu Eug.
– D. secretar, Al. Viişoreanu, da citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
–Se ia act de cererea d-lui senator Al.
Nicolaidi, de a i se scuza absenţa de la şe
dinţa de astădi.
– Se acordă d-lui senator Constandache
un congediü de 4 dile.
- Se trimit la comisiunea de indigenate
cererile d-lor: Gheorghe Petcu, Petru Ganea
şi Friederich Abodi de a li se acorda împă
mântenirea.
- Se trimit comisiunei de petiţiuni:
a/ Cererea locuitorilor din comuna Ga
ita, judeţul Iaşi, prin care rógă Senatul a
ce să fie împământeniți pe moşia Statului
Hlincea din acea comună;
1) Petiţia locuitorilor din cătunul Cur
ana, pendinte de comuna Bărbătesci, jude
Gorj, prin care protestéză contra proiec
lui de a se deslipi cătunul lor de la sus
CI6), * succesul nostru în aceste alegeri.
0, preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
m în ordinea dilei. Cel din urmă d. se
9 care a vorbit în şedinţa de eri a fost
99ţescu-Comăneanu, prin urmare, in in
*-ul alternărei discuțiune, dată cuvântul
* senator Al. Constantinescu,
9. Al. Constantinescu(la tribună): D-lor
*ori, anul acesta ca şi în anul trecut,
* a fost nuoă ca să ascultăm, cu oca
* raspunsului la Mesagiul Tronului,
* ventul oposiţiunei conservatore cât
* posiţiune liberale.
*ul acesta însă, partidul conservator
"** mai spus cuvântul său, prin şeful
":*: or.d. Lascar Catargi, ci a
* În acestă circumstanţă, dreptul de
"* alt corifeu al partidului d-lor,
**-neral Manu. D-sa, începând cuvén
Amană la Monitorul Oficial No. 200,
_UN EXEMPLAR: 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
tarea sa de ieri, ne spunea că, în prima li
nie, rèspunsul la Mesagiul Tronului este
expresiunea devotamentului, a respectului
şi a iubirei poporului către Regele său,
iar discuţiunile ce au loc în acéstă ocasiune
solemnă, servesc Majestăţei Sale ca termo
metru al opiniunei publice faţă cu guvernul,
adăogând d. Manu încă un lucru preţios, şi
bue să aibă aerul unor doleanţe sală plângeri
către Tron.
Primim cu toţii, fără reservă, aceste pre
mise stabilite de însuşi d. general Manu, dar
dacă le vom compara cu fondul discursului
săú, pe care l'am ascultat cu toţii ieri, putem
lesne să ne dăm séma de contradicțiunea în
care a cădut.
Intr'adevăr, de la începutul şi până la finitul
discursului său, d. general Manu n'a făcut
de cât doleanţe, de cât plângeri către Tron
şi incriminări la adresa partidului naţional
liberal şi a guvernului. Ceva mai mult.
Spunând d. general Manu că a venit timpul
să plecăm noi de la putere, prin acésta ne
spunea că a sosit momentul de a fi chemaţi
iar d-lor la cârma ţărei.
Dar pentru ca să puteţi avea asemenea
pretenţiuni, nu este destul să alegaţi nepu
tința nőstră de a guverna, ci trebuie să o do
vediţi, ceea ce nu faceţi, dar chiar dove
dind-o, ar mai trebui să convingeţi ţéra şi
Tronul că d-vóstră "i aţi dat în trecut un
model de guvernământ şi că vă presintaţi cu
un program pentru viitor. Cu acusaţiuni ne
justificate şi cu cuvinte pompose, dar lipsite
de idei, nu vă puteţi constitui titluri, cari să
vă recomande țărei şi Tronului.
Pentru a ne înlesni calea, d. general Manu
ne spunea ca să urmăm exemplul dat de par
tidul conservator la 1895, când a părăsit
puterea de bună voie, ne silit de nimeni, şi
fără nici un regret. Dacă cu regrete sau fără
regrete aţi plecat d-vóstre de la putere,
acésta o simțiți d-vóstre mai bine de cât ori
cine, şi dacă ţineţi să vă spunem credinţa
țărei şi a nőstră, în acéstă privinţă, nu avem
de cât să privim demersurile pe cari le aţi
făcut necontenit de la căderea d-vöstre şi
până astăd, pentru a conchide că, nu de
bună-voie, dar cu regrete, şi încă cu regrete
amare, a trebuit să lăsaţi puterea în 1895,
(Aplause).
Nu de bună-voie aţi plecat de la putere
în 1895, ci a trebuit să lăsaţi puterea sub
povara greşelilor d-vstre, pentru că baraca
putredise, – acest cuvânt, nu tocmai parla
mentar, se dice că 'l ar fi întrebuinţat chiar
un membru al guvernului de atunci,
Voci: D. Carp a spus că o sfărâmă cu pi
ciorul.
D. P. P. Carp: Nu este exact, ei sunt om
literat, nu întrebuinţez cuvinte de acestea.
D. Al. Constantinescu: D. Carp găsea
baraca conservatóre aşa de putredă în cât
o putea spulbera cu piciorul. Aţi văzut însă
că nu e nevoe nici chiar de piciorul d-lui
Carp, a fost destul cuvântul şi baraca s'a
spulberat.
Ca să vă dau un exemplu de buna-voinţă
cu care ai părăsit conservatorii puterea la
45
1895, vă voi spune un fapt. "Mi aduc
aminte de ceea ce mi-a spus un amic al meu
personal, membrumarcant al partidului con
servator care văduse pe defunctul Al. La
hovary, chiar în diua în care se discutase în
consilii de miniştri necesitatea părăsire
puterei. Acel amic 'mi dicea: - Să fi vădut
figura care o făcea Al. Lahovari, care se
vedea silit să abandone portofoliul minis
terial ! Dacă Carp era faţă, ca să audă
grațiosităţile ce ’i adresa, de sigur că pe
viaţă nu ’i mai vorbea !
"Mi pare rău că nu aveam cu mine în
acel moment un instantaneu ca să iau
figura lui Lahovary !n
Nu de bună voe aţi părăsit puterea, ci aţi
părăsit'o sub povara greşelilor d-vöstre, sub
pedépsa care vă dăduse ţéra cu câte-va luni
înainte, în urma alegerilor comunale care
avusese loc şi în care partidul liberal eşise
triumfător. Eşisem triumfători pentru că în
13 judeţe de ale ţărei învinsesem în acele
alegeri.
D-vóstre eri, prin organul d-lui general
Manu, aţi venit să contestaţi triumful nostru
din 1894 şi cel de astădi, şi dicéţi că, atunci
ca şi astădi, triumful a fost de partea d-v6stre.
Frumos triumf, când abia în duoë oraşe
nereşedinţe de judeţ, în Alexandria şi la
Găesc, găsiţi triumful causei d-vóstre! Sun
teţi modeşti, nu vă trebue multe ca să vă
taxaţi de triumfători. Ei bine, tot asemenea
triumfuri vă urăm! Şi d. general Manu, ca
să arate succesul conservator atunci şi eşe
cul nostru astăţi, nu a spus că nu am avut
nici curagiul, ca în răspunsul la Mesagiü
să vorbim de alegerile comunale. Ei bine,
primesc argumentul şi pe acest teren, şi în
torc întrebarea d-lui general Manu: dacă
conservatori ai avut în 1894 acel triumf
eclatant, despre care ne întreţin astădi, de
ce nici d-lor nu ai vorbit în Mesagiul de
deshiderea parlamentului din 1894 de ale
gerile comunale "? Dacă nu s'a vorbit de a
ceste alegeri în Mesagiü este că faţă de Tron
alegerile comunale trebuie considerate ca
luptă de gospodărie, iar nu ca luptă politică,
şi apoi noi nu avem obiceiul de a ne trîm
bița succesele. Iată raţiunea pentru care nu
am vorbit de alegerile comunale în Mesagii.
Nu din causa acésta d-vóstre puteţi nega
D. general Manu ne făcea noë o vină
din faptul că alegerile comunale s'au făcut
pe tărâm politic. Nu noi am voit sau am ce
rut veri o dată ca să dăm acest caracter ale
gerilor comunale trecute. D-vóstre în întru
nirea d-vöstre de la 25 Octombre din sala
Dacia, aţi declarat şi discursurile sunt de
față, că deschideţi lupta în alegerile comu
nale trecute pe un teren pur politic.
Noi nu am făcut de cât să acceptăm acestă
provocare a dev6stre, şi pe terenul calificat
de d-vóstre am luptat. Care a fost resul
tatul? Téra ne a dat dreptate, ţéra sa
pronunţat pentru partidul naţional-liberal.
Tera cunoscea triumful nostru, căci prin
tr'ensa'l obţinusem, dénsa ni'l dăduse și,
prin urmare, nu ei mai aveam nevoie să i "i
spunem,
46
D-lor, d. general Manu a spus că nu
aprobă de cât duoă puncte din răspunsul la
Mesagiü, şi anume partea privitóre la dure
rea ce ţéra a simţit când s'a întâmplat ori
bila crimă de la Geneva în perséna Impără
tesei şi Reginei Elisabeta, şi aceea relativă la
visita Suveranului nostru la Petersburg.
Asupra acestor evenimente cu toţii sun
tem de acord. De și de natură şi de efect dia
metralmente opuse, naţiunea întrégă a luat
o parte sinceră, şi la unul şi la cel-alt eveni
ment.
Criminalul atentat de la Geneva a pro
dus o impresiune durerósă în sufletele tutu
ror. Suveranul nostru a ţinut ca în persénă
să exprime Suveranului vecin, amic al său,
înaltele sale condoleanţe, în acele momente
de grea încercare. De aceea dar, avem dato
ria de a mulţumi, în numele ţărei, Suvera
nului mult iubit, că exprimându'şi senti
mentele sale de durere, a fost şi interpretul
jalei şi mâhnirei de care era coprins popo
rul sëú.
Visita Regelui nostru la Petersburg, în
soţit de primul său ministru, e un fapt poli
tic de o mare însemnătate.
Primirea strălucită ce s'a făcut Suvera
nului nostru de marele monarch vecin, ne a
umplut sufletele de bucurie, căci dénsa con
sfinţesce importanţa statului nostru.
Din acéstă primire sinceră, amicală şi
pompósă, resultă respectul şi încrederea ce
marile naţiuni ai în naţiunea română şi
în Regele ei, care prtă pe cap Coróna de
fer, câştigată pe câmpul de bătae.
Acéstă visită, cu drept cuvênt, ne reamin
tesce, dupe cum dice raportorul nostru,
confraternitatea de arme ce a avut loc între
armata imperială rusă şi între tênăra dar
brava oştire română, condusă pe câmpul de
luptă de bravul nostru Căpitan.
Când vorbim în acestă ordine de idei,
avem încă noi naţionalii-liberal,pisa dato
rie de a pomeni numele marelui Brătianu,
nume strâns legat de aceste măreţe eveni
mente. (Aplause).
Dacă d. general Manu contestă ori-ce
merit partidului liberal, facă-ne graţia de a
ne concede cel puţin pe acela de a fi con
tribuit la independenţa patriei, şi de a recu
nósce vitejia fraţilor noştri cari ai luptat
pe câmpiile Bulgariei pentru liberarea ei.
D-sa, vechii ostaş, care se dice că a lup
tat cu acea ocasiune ca viteaz între viteji, e
mai în măsură ca ori-cine să cunscă adevă
rul şi, prin urmare, să nu conteste meritele
partidului liberal în lupta pentru indepen
denţă. (Aplause).
Acestea dise, să intrăm în examinarea
criticelor făcute partidului nostru de onor.
d. Manu, atât în privinţa politicei interne
cât şi în privinţa celei externe.
In afacerile interne, un punct a preocupat
în deosebi pe d. Manu, și anume alegerile
comunale din acest an şi în special cele din
Capitală.
Nu mă voi ocupa de datele statistice fă
cute de d. Manu asupra alegerilor din ţéră,
cari sunt eronate, 'l las cu consolaţiunea
triumfului ce crede că au avut, şi, dupe cum
DESBATERILE SENATULUI
am dis, le urez tot asemenea triumfuri. Mă
voiü ocupa în special de alegerile comunale
din Capitală, cari se vede că 'l aú costat
mult, căci a insistat mult asupra lor.
D-lor senatori, d. general Manu ne a spus
că alegerile din Capitală a fost făcute cu
ingerinţe, cu violarea secretului votului, cu
violarea legei, cu bătăi, cu ameninţări, în
fine, cu tot felul de atrocităţi şi ilegalităţi.
D-lor senatori, am fost martor ocular la
aceste alegeri. Ele s'aú petrecut, din punc
tul de vedere al ordinei, în cea mai perfectă
ordine. Sciţi cu toţii, d-lor, de ce idee de li
bertate a fost călăuzit guvernul şi în spe
cial d. ministru de interne.
Când membrii marcanţi ai partidului
conservator aú venit să arate o temere că
s'ar putea într'un loc să se întâmple nere
gularităţi, imediat a dat ordin a merge
agenţii forţei publice la localitate, şi când
dènşii s'a dus acolo şi ai întrebat care era
persóna ameninţată, s'a răspuns: nlăsaţi-mă
în pace, nimeni nu mă turburău.
Acesta este casul care sciţi d-vóstre cu
toţii că s'a petrecut între d. Pherekyde şi d.
Marghiloman cu privire la persona d-lui
advocat Sfetescu.
Dar dacă vorbiţi, d-lor, de cele petrecute,
de ce nu le spuneţi cu tótă francheţa şi lea
litatea ? Frumos exemplu aţi dat d-vóstre
când, persone marcante din partidul d-vós
tre, foşti înalţi magistraţi, ai credut de cu
viinţă chiar în curtea localului primăriei Ca
pitalei să opréscă trăsura primarului Capi
talei şi să ’ adreseze cuvinte insultătóre ?
Vă întreb: dacă la asemenea fapte de pro
vocaţiune se găseau cetăţeni indignaţi ca să
răspundă, tot partidul şi guvernul ar fi pu
tut fi răspundători ?
Dar nu mai sciţi un alt fapt petrecut la
una din secţiunile de vot, unde un fost pri
mar al Capitalei a mers până a lovi cu bas
tonul pe un alegător ? Şi tot graţie poliţiei
s'a împedicat scandalul, căci alegătorii pu
teaú riposta la asemenea acte brutale.
Nuuitaţi, d-lor, scenele de provocare de
tot felul, escursiunile şi serenadele făcute
în trăsură până la orele 10 nőptea, caritóte
nu era de natură de a calma lucrurile ci
de a provoca şi excita. Şi, într'o ast-fel de
stare a lucrurilor, când ei personal, am au
dit pe un membru marcant al partidului
d-vóstre insultând pe alegători, mergénd
până a le spune că "şi a vîndut voturile,
vă întreb: dacă nu a fost prea adânc şi prea
puternic la noi sentimentul de ordine şi de
lealitate, ca să nu se întémple scandaluri de
altă natură încă de cât cele întâmplate ?
In faţa unor asemenea provocaţiuni, de ce
vă miraţi, d-le Manu, că s'a întâmplat mici
ciocniri, când provocatorii aţi fost d-vóstre ?
Ne vorbiţi de secretul votului, de violă
rile de legi comise. Ei bine, ministrul dein
terne a dat o probă că e un fidel organ al
partidului ce susţine la guvern. Şi a fost
cel d’ântêiú care să asculte cele declamate
în acéstă privinţă, să le examineze de a
própe şi să se convingă că unele dintr'ên
sele, deşi advocăţesce vorbind, puteau fi in
terpretate, erau îndreptăţite.
10 Decembre 1898
Ei bine, în asemenea materie advocatul a
fost d. Lascar Catargi, şeful partidului
d-vóstre. Când d-lui Lascar Catargi i s'aú
presentat cestiuni de asemenea natură, când
era vorba dacă secretul votului a fost păs
trat, pentru că buletinele a fost într-un fel
saú într'alt fel, răspundea prin ofrasă ste
reotipă, jicênd :, nlegea nu prevede cum să
fie buletinele, prin urmare, găsesc contes
taţiunea neîntemeiată şi o resping“.
Ei bine, d-lor, ministrul liberal nu a ju
decat tot ast-fel.
De şi cunscem cu toţii că legea nu spune
cum să fie buletinele şi plicurile de vot, el
a fost condus însă de ideea preconisată de
lege, că votul să fie secret. Când a găsit
dênsul că măcar bănuit pote fi votul, a dis :
nu trebue să fie aşa şi nu pot să pun si
giliul mei asupra lui.
Şi d. Costescu-Comăneanu se înşală iarăşi
când crede că minsitrul de interne a fost si
lit să facă acésta. Nu a fost silit, din contră,
toţi am fost alături cu dénsul ca să-i spunem
că aşa trebue să se procedă.
Toţi aleşii colegiului ântêii din Capitală,
nu numai că intrăm în vederile ministru
lui de interne, dar încă, în unanimitate
îl felicităm de modul săi de a vedea,
pentru că nici unul din noi nu voiam a primi
un mandat măcar bănuit. (Aplause).
Când d. ministru a primit protestul gru
părei junimiste, în conformitate cu legea
electorală, ne-a chemat pe toţi aleşii să ne
facem întâmpinarea nőstră, şi cu toţii în
cor am declarat d-lui ministru că cerem noi
înşine casarea alegerei, căci nu primim un
moment ca să avem un mandat bănuit.
Ei bine, d-lor, iată un exemplu pe care şi
guvernul şi aleşii "l-ai dat lucrând mână în
mână, ceea-ce nu se petrece ast-fel sub
d-vóstre, cândîntrebuinţaţi frasa stereotipă:
»legea nu prevede modelul buletinelor, res
ping contestațiuneau.
Aşa dar, d-lor, lesne ar fi fost ministru
lui de interne să respingă contestaţia, inte
meindu-se pe precedentele d-v6stre, dar nu
a făcut'o, căci noi avem mai mult ca d-vös
tre simţul legalităţei şi patima de partid nu
ne orbesce ca pe d-vöstre.
In privinţa punctului că s'a votat peste
orele 10 séra, apoi prin interpretarea legei
şi prin precedentele create chiar de noi în
parlament, s'ar fi putut de asemenea res
pinge contestațiune. In adevăr, d-lor, legea
spune ca să nu se voteze peste orele 10 şi
s'a votat în duoë localuri peste acea oră.
Intr'unul, la Tunari, ai votat veri-o 80, şi
în cel-alt, la Mântulesa, veri-o52–53, dupe
cum resultă din procesul-verbal, care con
stată şi operaţiunile alegerei.
Va să dică, în total, veri-o 130–140 ai
votat peste orele 10 séra.
Pe lângă că acestă disposiţiune nu e edic
tată sub pedépsă de nulitate, căci legea elec
torală comunală, unde a vrut ca disposiţiu
nile sale să fie observate sub pedepsă de
nulitate a spus'o categoric, apoi în parla
ment, în tot-d'a-una când am fost chemaţi
să validăm alegeri, ceea-ce s'a întâmplat şi
mai deună-i, când cu validarea d-lui Panu
10 Decembre 1898
saă a d-lui Teleman, am jis, cu privire la
voturile nule, că ele nu anuléză alegerea
când, chiar dând voturi de o parte, tot ră
mânea majoritate legală pentru cel ales.
Dacă s-ar fi adoptat şi în specie acéstă
normă, alegerea se putea valida, căci aban
donând voturile date peste orele 10 séra,
totuşi cei aleşi avea majoritate şi încă peste
200 voturi mai mult.
Ei bine, d-lor, ministrul nostru de interne
şi aleşii Capitalei a avut mai mult scrupul
şi în acestă privinţă, şi d-vóstre mai veniţi
să criticaţi aceste alegeri ? -
Guvernul şi partidul a creut de cuviinţă
să procedeze ast-fel, căci noi avem respec
tul de noi înşi-ne, nu voim să ne contradi
cem când suntem la putere cu cele ce am
spus în oposiție. Ceea ce s'a făcut din par
tea guvernului este un noi piedestal pe
care "l-a ridicat partidul liberal libertăței
alegerilor. (Aplause).
D. general Manu, nevoind să mărturiséscă
neputinţa partidului sălă şi lipsa de încre
dere din partea ţărei către el, a fost nevoit
să inventeze tóte acele încriminări nedrepte
la adresa partidului nostru, ca prin ele să
justifice următórea frasă ce ne-a citit eri:
că tóte aceste fapte rele ale nostre le ri
dică curagiul de a se mai expune la nea
junsuri bănesci şi trupesci. u Din aceste
cuvinte resultă că, regretă cheltuelile tre
cutului şi sciind că fără ele nu pot continua
lupta, nu pot să se mai expună. Dacă chel
tuelile ustură, am convingerea însă că nu
v-aţi da înapoi de a o face, dacă aţi crede
că reuşiţi, căci atunci nu v'ar fi greu să
eşiţi din cheltuială. Dar téma nu vă este
acésta, téma d-vóstre constă în siguranţa
nereuşitei.
In fine noi, d-lor conservatori, care do
rim lupta, nu vă felicităm dacă abţinerea va
fi ultimul d-vóstre cuvânt.
Sperăm că, cel puţin, junimiştii, pentru a
dovedi şi de rêndul acesta dragostea ce vă
unesce, se vor despărţi de d-v6stre, ca cu
ocasiunea protestului contra alegere, şi ca
să fie consecuenţi cu el însuşi, vor veni la
20 Decembre viitor să ne dea probe de pu
terile lor.
D-lor, d. general Manu în tot ce ne-a ci
tit eri nu ne-a spus de cât poveşti. D-sa a
început să ne vorbéscă, iertaţi-mi expre
siunea, considerându-ne ca cum am fi co
pii, spunându-ne poveşti, cari nu pledat nici
pentru partidul d-sale când vom veni lafapte,
nici pentru perséna d-sale, căci este un om
destul deserios şi de hârşit în trebile publice.
D. general Manu ne spunea povestea că
partidul conservator a avut tot-d'a-una bud
getele cele mai înfloritóre, că în decurs de
6 ani n'aú dat de cât excedente şi că n'a
fost deficit de cât în al şéptelea an, şi, făcând
bilanţul budgetelor d-lor, conchidea dicén
du-ne: am lăsat în casa Statului 35 milićne.
D. general G. Manu şi d. G. Panu: Aşa
şi este.
D. Al. Constantinescu: Ei bine, d-le ge
neral Manu, nu cred că d-ta ai voi în admi
nistraţia d-tale personală să ai bani în casă
cum avea guvernul conservator în tesaurul
DESBATERILE SENATULUI
Statului, să ai milićne în ladă cum le am
găsit noi ! (Aplause).
Deficitul anului budgetar trecut nu se
ridică la cifra de aprópe 17.000.000 lei a
nunţată de d-vóstre. Tóte cifrele budgetare
de la venituri ai datat resultate mai mari
la incasări, ceea ce dovedesce că criticile fă
cute la alcătuirea budgetului era nedrepte
şi budgetul alcătuit cu prevedere. Micul de
ficit de 6.000.000 lei nu e resultatul lipsei
de prevedere. Inundaţiunile din anul tre
cut şi recolta pröstă, producând un mi
nus de incasări la căile ferate, prin între
ruperea circulaţiunei şi prin mica cantitate
a recoltei, a produs un spor de cheltueli
neprevăute prin restabilirea liniilor şi a po
durilor. Iată causa micului deficit.
D-lor, dacă financele s'aú îndreptat, scim
cu toţii rîvna pe care a pus'o ministru no
stru de finance d. George Cantacuzino, câtă
dibăcie, câtă pricepere, câtă muncă a pus
d-sa ca să potă ameliora starea nőstră bud
getară. Aci este locul cred, când vorbim de
budgete și de financele ţărei, să ne aducem
cu toţii aminte de acest amic iubit care
astăi nu este în mijlocul nostru, pe care
munca fără preget 'l a adus în stare de bólă,
aşa în cât să nu ptă participa la lucrările
parlamentului. (Aplause).
Acest eminent bărbat de Stat, neobosit la
muncă, plin de patriotism, cu un caracter
de fer, cu o inimă caldă, hotărît şi înţelept,
(aplause prelungite), să ne fie exemplu vii,
pe care ori-care liberal trebue să 'l aibă în
vedere în ori-ce circumstanţă (Aplause pre
lungite).
Legată de numele lui este organisaţiunea
ministerului de finance şi întréga nőstră
stare financiară din aceşti din urmă ani, şi
ori de câte ori vorbim de tóte acestea, nu
putem să nu ne aducem aminte cu pietate
de dénsul şi să 'i urăm o repede însănăto
şire ca, cu concursul lui luminat şi hotărît,
să lucrăm cu toţii pentru partid şi ţéră. (A
plause prelungite).
D-lor, onor. d. general Manu ne a făcut
o vină noă, că se vorbesce în răspunsul la
Mesagiul Tronului de studiile pregătitóre în
vederea reînvierei convenţiunilor néstre co
merciale cu Statele străine, şi d-sa adaogă
că acésta va fi trébaCamerei viitóre când, pe
ste 4–5 ani, va avea să se ocupe de acéstă
cestiune. Intreb însă pe onor. d. general
Manu: ce, 6re cestiunile economice de o aşa
gravitate sunt cestiuni cari trebuesc să fie
resolvate numai dupe inspiraţiunea momen
tului ? Sunt cestiunile acestea de aşa natură
în cât pot să fie tratate peste picior ? Fără
studii preliminare, fără anchete prealabile,
se pot ele resolva chiar într-o singură sesi
une ? Prin Mesagiü se atrage atenţiunea
parlamentului asupra unor studii serióse ca,
prin pregătirea materialurilor de lucru din
vreme să se ptă resolva asemenea cestiuni
atât de delicate în momentul când va veni
în discuţiunea parlamentului. Voiți d-vóstre
ca asupra unor asemenea lucruri, parlamen
tul, ori din ce partid ar fi el, să nu fie cali
ficat asupra lor? Aceste studii pregătitóre
47
s'aú avut în vedere în răspunsul nostru la
Mesagiul Tronului.
Scim cu toţii, şi Mesagiul o spune, că nu
adi, în sesiunea acesta, vom fi chemaţi să re
solvăm acest lucru, dar cele spuse sunt o
deşteptare care se face ţărel, ca nu prin sur
prindere să se resolve asemenea grave ces
tiuni.
Noi nu voim să se procédă prin surprin
deri, cum aţi făcut d-vóstre, cari aţi băgat
în convenţiunile comerciale clause pe cari
le puseserăţi în legea maximului, dar sub
impulsiunea opiniunei publice aţi fost nevoiţi
să le retrageţi.
Şi pentru că vorbim de legea maximului,
'mi aduc aminte că ne întrebaţi, eri: de ce nu
schimbăm noi legea maximului? Răspunsul
este fórte simplu: ori câtă dorinţă am avea
de a schimba legea maximului, nu putem să
o facem fiind-că disposiţiunile rele le-aţi
introdus în convenţiunea comercială cu Ger
mania pe cari noi suntem datori să le res
pectăm. (Aplause).
Apoi, din momentul sancţionărei legei
maximului şi până la venirea nőstră la pu
tere, a trecut ani, v'aţi alcătuit budgetele
comunelor pe temeiul ei, aţi contractat anga
jamente pe basa veniturilor trase dintr'ènsa,
şi iată dar un al duoilea motiv de a nu fi
putut să o modificăm.
Frumósă logică ca din faptele d-vóstre să
ne incriminaţi pe noi !
D-lor, d. general Manu ne-a mai făcut eri
şi o altă poveste copilăréscă, care nu pote să
merite vre-o seriositate 6re-care, şi anume
acea privitóre la scrisorea d-lui Aurel Iliescu.
Un om de talia d-vóstră, d-le gene
ral, care vorbiţi în Senat, în numele unui
partid, cum puteţi să ne răpiţi timpul vor
bindu-ne de legiunile ce diceţi că şeful par
tidului nostru promitea a organisa pentru a
trece munţii, de bombele explosibile şi de un
milion de lei suficient pentru a pune Ar
délul în flacări! Dacă pote fi vre-o explosi
une nu pote fi de cât aceia a ilarităței nós
tre, când d-vóstră vă faceţi ecoul unor ase
menea cuvinte.
Acestea sunt cestiuni cari nu trebue să
găséscă eco într'un spirit atât de ales ca
al d-lui general Manu şi,încă mai mult, să
puneţi pe ele credinţă de aşa natură în cât
să le debiteze noă în Senat într-o discu
ţiune atât de solemnă ca răspunsul Senatu
lui la Mesagiul Corónei.
D-lor senatori, în cestiunea naţională cred
că e bine să nu punem în îndoială patrio
tismul ori-căruia din noi, căci toţi suntem
patrioţi.
D-vóstre conservatorii, şi chiar liberalii-di
sidenţi, aţi resumat, în ultimul timp, cestiu
nea naţională, în cestiunea neplăţei rentei,
şcólelor bisericei S-tului Nicolae din Braşov,
şi nu v-aţi sfiit de a trata pe şeful partidu
lui liberal de trădător, pe noi majoritatea de
inconscientă.
Dacă invectivele pot găsi scuze, atunci
când sunt resultatul unor profunde convinc
ţiuni, ele nu merită de cât dispreţ, atunci
când se întrebuinţéză numai ca armă de
luptă meschină.
48
Prin răspunsul pe care l'a dat mai de
unăi d. prim-ministru, la interpelarea
d-lui Maiorescu, aţi putut avea proba cea
mai patentă, unde e patriotismul şi unde e
vicleşugul.
D. Sturdza este cel ântêiü care s'a ocu
pat în mod serios pentru a determina ca
racterul acelei rente pe care ţéra nőstră
este datóre să o dea biserice. S-tului Nico
lae din Braşov. Tribuna din Sibiu, orga
nul mitropoliei de acolo, autoritatea şcolară
superióră din Ardeal, recunsce că d. Sturdza
e acela care a dat caracterul adevărat de
rentă, sumelor ce suntem datori a plăti
şcólei din Braşov. Şi, d-lor, în mod serios
óre ne spunea d. Maiorescu, ca dacă legea
ţărei nóstre permite plata unei asemenea
rente de ce nu o dă d. Sturdza, când orga
nele legale ale şcolelor de dincolo o cer ?
Mai este incorect faptul că cei de dincolo o
cer. Dacă d. Maiorescu care ne a vorbit de
Sinodul parochial al bisericei Stulul Nico
lae din Braşov ar fi citit încheerea lui, ar fi
vëut că la art. 4 se dice în mod categoric
că nu numai că nu cer renta, dar încă nu
primesc pentru moment să li se plătéscă
până ce cestiunea nu se va regula pe cale
diplomatică. Cei în drept, de cari ne vorbea
d. Maiorescu, văd lucrurile ca şi d. Sturdza,
nu cer şi nu primesc renta pentru un mo
ment, căci nu voesc ca şcolile lor să se în
chidă. Da, aţi voi d-vóstre ca în asemenea
condiţiuni să se dea renta, ca şcolele să se
închidă! Frumos patriotism ! Conscienţi a
părătorl al cestiunei naţionale !
D. Maiorescu ca şi d. Comăneanu, ne di
ceaú că nimeni nu va fi făcut vină d-lui
Sturdza dacă va fi executat o lege a ţărei
chiar cu rizicul de a se fi închis şcolile, şi d.
Maiorescu adăoga că am fi scăpat în aseme
nea cas de critica d-sale.
Ei bine, preferim să avem critica onor.
d. Maiorescu, de cât să vedem şcolile ro
mâne închise. Dacă am plăti renta până când
cestiunea nu va fi resolvată pe cale di
plomatică, şi şcolile s'ar închide, atunci
cu drept cuvênt ni s'ar putea face im
putarea că am dat renta în scopul nepa
triotic de a se închide şcolile.
Preferim criticile d-vóstre , acusările
d-vóstre, pornite din ură şi invidie, nu pri
mim sfaturile bune ce diceţi că ne daţi, şi
judecând că procedeul nostru este cel leal,
avem consciinţa împăcată, căci inima şi cu
getul ne sunt curate.
De asemenea, vorbea d. general Manu ca
şi d. Costescu-Comăneanu de acea faimósă
scrisóre din 1894 a d-lui Sturdza, pe care văd
că unele diare o reproduc acum, în care se
vorbeşte de părerea ce d. Sturdza o avea
atunci ca fraţii condamnaţi din Transilva
nia să se refugieze din patria lor.
D. Comăneanu ca şi d. general Manu,
avea aerul de a ne spune ceva noi în acestă
cestiune. Dar nu era noi, d-le Comăneanu,
şi de ce, mai ales d-ta, care până acum 2 ani
erai în mijlocul nostru, faci o vină din acéstă
cestiune şefului nostru, căci cunoscut "ţi este
d-tale discursul d-lui Sturdza ţinut în 1894,
la Orfeu, pe care "l aplaudai împreună cu
DESBATERILE SENATULUI
noi toţi, şi unde şeful nostru 'şi a exprimat
aceeaşi părere ? (Aplause).
Prin urmare, acestă cestiune nu e o ces
tiune nouă, ca să veniţi să faceţi o armă din
noi în contra guvernului şi a partidului de
la putere.
D-lor, d. general Manu ne făcea o ultimă
imputare, şi anume aceea că excităm opinia
publică prin nelegiuirile ce comitem ilnic.
Noi nu o excităm, d-le Manu, ci căutăm
să o luminăm, pentru ca pe deplin luminată
să discerne faptele bune de cele rele, să
vadă dacă dreptatea e cu noi sală cu d-vés
tre. Nici o dată nu am fost provocatori ai nu
mănui şi în nici o circumstanţă; din contră,
vrem lumină pentru ca ţéra să vadă, în de
plină libertate, dacă noi sa d-vóstre făptuim
bine.
Onor. nostru amic d. Costescu-Comă
Il63LUl... -
0 voce : Fost.
D. Al. Constantinescu: Cer ertare şi rec
tific. Onor. nostru fost amic ne icea ieri
că dacă personele din gruparea de la Dra
pelul s'aú despărţit de noi, causa e puţina
cumpăneală a d-lui Sturdza, lipsa de notă
justă în politică internă şi externă, şi lipsa
de constătuire cu căpeteniile partidului in
conducerea şi realisarea trebilor publice şi
mai ales în executarea programului parti
dului.
In acestea, dacă nu mă înşel, se resumă
cuvêntarea d-lui Comăneanu de ieri, prin
care voia să explice plecarea d-lor din sînul
majorităței. Faptele unui om, şi mai ales ale
unui şef de partid, nu pot fi judecate de toţi
la un fel. Dacă oposiţiunea firéscă e menită
să le vadă tot în réü, e lucru explicabil, e
dorul de putere care orbesce. Dér când gru
pări din sînul partidului le face cor, e că
s'a născut pte şi la dénsele acelaş dor.
Avênd însă consciinţele împăcate că ne
facem datoria şi fiind lipsiţi de patimi, nu
putem refusa ori-ce muncă sinceră care ar
veni să se lipséscă la a nőstră.
Noi, majoritate, cu toţii suntem animaţi de
aceleaşi dorinţe, cu toţii voim realisarea
programului partidului nostru. Vom lupta
dér în acéstă direcţiune. Vă asigurăm că cu
ragiul nu ne va lipsi. Prin acésta nu numai
că nu înţelegem a respinge pe acei fraţi de
ieri, cari, cu sinceritate şi lealitate vor veni
să lucreze alături cu noi, pentru binele ţă
rei; dar din contră,îi vom primi cu braţele
deschise. Ceea ce nu putem primi sunt con
diţiuni, fie ele cât de uş6re, cari ori de câte
ori ne am gândi la ele, fie unii fie alţii, s'ar
putea crede învingători sau învinşi.
O pace francă şi leală, lipsită de ori-ce
alte condiţiuni, e pacea cea mai trainică.
D-lor, d. Comăneanu s'a pus în contra
dicere cu d-sa însuşi când, terminând, în
treba ieri pe şeful nostru unde'i sunt le
giunile ?
Ei bine, pentru că aţi întrebuinţat cu
vêntul de legiune, el însuşi v'a trădat gân
direa d-vöstre intimă.
Cuvéntul legiune presupune o organisare
milităréscă, unde e cap şi legiuni care să'l
U"Ineze, -
10 Decembre 1898
D-vóstre nu voiți,—ne-aţi spus ieri, – no
turmă şi un păstoru. Voiți un triumvirat,
adică: n O turmă şi trei păstoria. Noi res
pingem cuvêntul de turmă, căci suntem
fiinţe consciente, ne cunscem datoria şi i
dealul la care tindem, primim pe cel de şef,
căci partidele, ca şi Statele, ca şi familia,
trebue să aibă un cap.
D-vóstre voiți triumvirat ?! Apoi uitaţi
vë în istorie şi vă veţi convinge că triumvi
ratele n'aú dat ródele dorite, ele n'aú fost
de cât focarul de intrigă şi de gelozie pen
tru supremaţie. Şi, ca să nu ne ducem prea
departe la istoria romană, aduceţi-vă aminte
de triumviratul din prima republică fran
cesă din secolul trecut, unde aţi văut că cei
trei consuli n'aú putut'o duce împreună şi a
trebuit să rămână unul mai priceput care
a dus lucrul aşa cum trebuia să'l ducă.
D. P. Grădişteanu : Acésta este teorie
Caesariană!...
D. G. Sefendache : Mai întórce fóia!...
D. Al. Constantinescu : Numiţi-o cum
veţi vrea, dar acesta e adevărul. Ne între
baţi unde sunt legiunile? Legiunile sunt
din norocire în fiinţă. Din legiunile cari
pornesc în luptă, unele pot fi cu inima mai
caldă, însufleţite de simţiméntul datoriei şi
al disciplinei, din sufletele cărora este alun
gată ura, invidia şi gelozia, şi cari merg cu
pieptul deschis înaintea focului, şi pot fi al
tele cari, fără a fi lipsite de acest simţimênt,
să fie mai esitante, mai şovăitóre!... Şeful,
pornit în luptă cu téte legiunile, pte să se
găséscă la un moment dat înconjurat de
aprópe cu iubire şi devotament de cele d’ân
têiü, gata la ori-ce sacrificii şi abandonat
de cele din urmă. El tot comptéză pe dén
sele până când încă nu sunt făcute priso
niere de inamic. (Aplause).
D. colonel V. Obedeanu: Aici bine ai adus'o.
D. Al. Constantinescu: Şovăirea pote
să dispară în faţa curagiului cu care legiu
nile d’ântêiü luptă în contra inimicului co
Illlll,
Sperăm dar şi noi că fraţii de eri, reve
nind la alte sentimente,vor intra în luptă
cu noi, pentru ca cu toţi, mână în mână,
să lucrăm pentru binele ţărei şi pentru reali
sarea programului partidului. Insă un punct
asupra căruia vom fi intransigenți este de a
nu primi ca munca nőstră să o efectuăm sub
altă conducere, de cât sub exclusiva condu
cere a aceluia pe care de bună voie partidul
'I-a ales ca şef, adică a d-lui D. Sturdza.
Să'l ajutăm cu toţii cu cugetul curat şi
din tóte puterile nóstre, pentru îndeplinirea
grelei sale sarcini. D. D. Sturdza merită
stima, devotamentul şi dragostea nőstră,
pentru că dénsul, ca şef al partidului libe
ral, ţine sus şi tare, cu mândrie şi cu cinste,
drapelul partidului naţional-liberal! (Aplause
prelungite).
D. preşedinte : D. Panu are cuvêntul.
D. G. Panu: D-lor senatori, în urma aces
tui duel dintre cele duoë fracţiuni ale par
tidului liberal,în care d. Costescu-Comă
neanu a representat fracţiunea drapelistă,
saü mai bine, în urma resolvirei în sens ne
gativ a duelului care duréză deja de mult

10 Decembre 1898
între fracţiunile oposiţioniste liberale şi gu
vernamentale, să-mi daţi voie şi mie, un ad
versar, cum licea onor. d. Constantinescu,
comun, să ia şi eü cuvântul.
D-lor, suntem în al patrulea an al acestei
legislaturi; acésta însemnéză că suntem deja
bătrîni parlamentariceşte, şi tare puţin ne mai
lipsesce ca să ne dăm sfîrşitul, căci pentru
viata parlamentară s'a regulat că patru ani
este maximulvieței; prin urmare,în patru ani
de viaţă parlamentară, trebue unui guvern
cu majoritate să facă tot ce pote face un om
în viaţa lui, şi din patru ani de dile se pte
judeca un partid dacă este energic,dacă este
activ, dacă este în stare să facă ceva, sai
dacă nu e capabil. Prin urmare, dacă acum
duoi ani colegii mei, căci ei nu eram în
parlament, nu era tocmai îndrituiţi să vă
ceară socotélă de activitatea d-vóstre, acum
cred că suntem în drept cu toţii ca să vă
cerem o asemenea socotélă.
Nu doar că vă voi întreba şi elă ca d.
CostescuComăneanu: Vare,Vare,unde sunt
legiunile ? căci acesta nu e tréba nőstră, a
conservatorilor; vă voiü întreba ceva mai
fundamental şi mai cu interes pentru ţéră:
ce aţi făcut în aceşti 4 ani, ce aţi lucrat în
acéstă viaţă parlamentară, astădi când aţi
ajuns la adânci bătrâneţe, căci acum se pte
dice că aţi ajuns deja cam pe la 75 ani şi
puţin mai aveţi de trăit ?
Pentru ca să vedem ce aţi lucrat, să "mi
daţi voie să fac un scurt istoric al trecutului
d-vóstre, începând cu luptele d-vóstre din
timpul oposiției.
Eü pot să fac acest istoric, cu atât mai
mult, că în anii 1891, 1892,1893, nu eram
înregimentat în nici unul din partidele de
guvernămént şi, prin urmare, am putut ur
mări luptele d-vóstre fără nici o pasiune.
D-lor, partidul liberal a început lupta sa
seriósă în contra partidului conservator la
1892. In acest scop, la 1892, a credut de
cuviinţă să "şi dea un program, programul
de la Iaşi. Fericită idee, căci ea presupunea
că partidul liberal e hotărît ca să dea lupta
pe tărîmul ideilor.
Lucru curios, însă, d-vóstre făcând acest
program, n'aţi sciut nici atunci şi nici astă
di nu sciţi de ce v-aţi dat acest program.
Acésta dovedesce seriositatea lui.
In adevăr, d-vóstre tot-d'a-una aţi sus
ţinut program, ba chiar că aveţi mai multe
programe: programul de la 1848, progra
mul de la divanul ad-hoc, programul de la
1878. Când vă încurcaţi cu aceste programe,
aveaţi un expedient, aţi afirmat că programul
d-vóstre este însăşi statuia lui Mihai-Vi
tézul, chiar portretul lui Ştefan-cel-Mare;
atunci vă întreb: care a fost nevoia de v'aţi
mai dat un program la Iaşi?
D. prim-ministru a răspuns la acéstă în
trebare, într-un discurs ţinut la un banchet
liberal de la Craiova. D-sa a jis: tótă lumea
ne cerea un program noi, de aceea ne-am
dus la Iaşi şi am aclamat acel program, de
aci însă nu urméză că noi nu aveam înainte
un program.
Minunat.
DRSBATERILE SENATULUI
V'aţi dat, va se dică, un program, ca să
scăpaţi de gura lumei.
Faptele d-vóstre din timpul oposiţiunel,
precum şi cele de când sunteţi la guvern,
probéză că în adevăr nici odată nu v-aţi gân
dit la acel program.
D-vóstre în loc să luptaţi pentru realisa
rea ideilor din acel faimos program, făcând
ca ţéra să ”l cunóscă, să 'l aprobe şi să vă
susţină pentru a-l aduce la îndeplinire ime
diat, nu trecuse măcar un an şi aţi apucat
cu totul pe o altă cale, ale cărei consecinţe
funeste le suferiţi astădi.
La 1893, când guvernul conservator a
presentat legea maximului, d-vóstre aţi eşit,
nu în mod absolut, dar aţi eşit din calea le
gală, aţi lucrat aşa în cât lumea cu drept
cuvênt a credut că aţi eşit din calea le
gală, aţi provocat răscolele cari s'a reper
cutat chiar la sate, aţi dus o campanie teri
bilă. Acea campanie a durat până la sfîrşitul
anului 1893.
La sfîrşitul anului 1893, aţi mai luat altă
cestiune, tot aşa de delicată ca cestiunea
legei maximului, cestiunea oficierilor în de
misiune (a! a ! ! mirări).
Voiți să contestaţi? -
0 voce: Nu contestăm,dar o repeţi merei.
D. G.Panu: Evident că nu vă place acestă
cestiune (sgomot, întreruperi). Ce să vă fac
eü; mie îmi place.
Ei bine, d-lor, d. ministru de interne, ieri,
prin o întrerupere dicea: s'a dovedit că nu
suntem vinovaţi în cestiunea demisiei oficie
rilor de cavalerie. Erőre. Sa dovedit, şi am do
vedit-o şi ei că cel puţin d-nii Sturdza, Can
tacuzino şi Stoicescu a intrat în complot.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
S'a dovedit contrariul.
D. G. Panu: Nu voi să reia din noi, dis
cuţiunea, dar sciţi de ce o amintesc? Pen
tru că consecinţele le-aţi suferit chiar acum:
mănâncă aguridă strămoşu şi se strepezesc
dinţii nepoţilor.
Aţi agitat cestiunea oficierilor la 1893 şi
s'a resimţit loviturile la 1897 şi 1898. In
adevăr, un fost oficier de cavalerie, a venit şi
v'a denunţat tóte agisamentele punéndu-vă
În cea mai delicată situaţie.
Trecem mai departe. La 1894, aţi înce
put a agita cestiunea naţională, frumósă ces
tiune. Aţi agitat-o cu atâta ardóre şi d.
prim-ministru a pus atâta imprudenţă, şi a
atacat guvernul conservator cu atâta vio
lenţă, în cât, pentru ori-ce om serios de pe
atunci, cestiunea era condamnată. ”Mi aduc
aminte că atunci şedém aci în Senat alături
de d-sa, şi când a cerut guvernului să inter
vină către guvernul austro-ungar, m'a în
trebat, cum ţi sa părut,d-le Panu,discursul
meü ? Ai fost admirabil, dar mă tem că n'ai
să te poţi ţine de cuvênt când vei veni la
putere.
La 1895, aţi făcut mai mult, aţi făcut o
agitaţiune pe cestiunea legei minelor ; de
astă dată nu era o agitaţiune de stradă, era
o agitaţiune constituţională. Aţi susţinut că
Constituţiunea era călcată în picióre, că ea
zăcea sângerândă la piciórele ciocoilor reac
-------
49
ționari! Pe acéstă cestiune v'aţi retras chiar
din parlament. N'a trecut mult dupe acésta
şi aţi venit la guvern.
Iată activitatea d-v6stre oposiţionistă, de
la 1892 până la căderea guvernului trecut.
Ast-fel: programul de la Iaşi, legea ma
ximului cu revoluţiune, cestiunea oficierilor,
cestiunea naţională şi retragerea din parla
ment cu mare manifestaţiune din Cameră
pentru călcarea Constituţiunei.
Când aţi venit la guvern,ce fel de guvern
erați d-vóstre? Eraţi guvern normal, care
vine şi ia locul altuia, sală eraţi un guvern
de protestare, de reparaţiune, pot dice de
restauraţiune? Aţi făcut acte pe cari o opo
siţiune nu le face în tote dilele. Care era da
toria d-vóstre, să daţi o satisfacţie opiniu
nei publice? Eraú duoă lucruri. Era să daţi
o satisfacere ţărei îngrijate şi răsculate cu
legea maximului, era să mai veniţi să luaţi
de lapiciórele reacţionarilor Constituţia, care
era străpunsă cu mii de cuţite, şi să daţi o
mână de ajutor, modificând legea minelor, şi
să o puneţi scăpată din ghiarele ciocoilor.
Acésta era situaţiunea care se impunea.
* Ce satisfacţie aţi dat? Ce reparaţie aţi în
deplinit ? Ce restauraţiune aţi făcut ? Ni
mic, absolut nimic.
Ce aţi făcut cu legea maximului?
Trei ani de dile v'am întrebat: ce faceţi
cu legea maximului ? Şi nu aţi răspuns o
vorbă. Arătaţi-mi d-vóstre într'o gazetă sa
un discurs, răspundénd la cestiune.
Acum duoë luni, sau o lună, d. Sturdza,
într-un discurs ce l'a ţinut în Capitală, de o
dată vine şi ne dă explicaţia întârierei. Iată
textual:
nIn gazetele conservatóre s'a dis, ba s'aú
făcut chiar placarde mari, în cari se dice că
noi am promis să desfiinţăm legea maximu
lui. D-lor, noi am combătut legea maximu
lui din töte puterile nostre, căci socoteam că
acea lege este rea şi spre dauna progresulul
economic al ţărei; dar n'am reuşit, căci le
gea s'a retras printr'o uşe şi a intrat prin
alta, prin tractatele de comercii. Şi ast-fel a
fost ţéra legată de acea lege, în cât trebuie
să aşteptăm expirarea tractatelor, pentru
ca să reformăm ori să desfiinţăm legea ma
ximului u. (Aplause).
Argumentul acesta dupe trei ani, mi se do
vedesce că este un argument ad-hoc, şi nu
un argument satisfăcător.
Domnilor, când se votéză legeamaximului?
In 1893, prin Martie sau Aprilie, când se
face convenţia cu Germania, singura conven
ţie care în art. 12 vorbesce despre percepe
rea de taxe, fie pe comptul Statului, fie pe
acela al unei comune asupră producţiei, fa
bricărei sa consumaţiei articolelor intro
duse din alte ţări.
Ea s'a promulgat în Septembre 1893, va
să dică, una a urmat celel-alte aprope. Aţi
luat parte la votarea convenţiei cu Germania.
Sciaţi conţinutul convenţiei“? Da. Cum se
face că dupe 1893 şi dupe votarea conven
ţiei cu Germania, d-vóstre aţi continuat
campania pe cestiunea lege maximului, şi
aţi pus în programul d-vóstre şi la alegerile
50
comunale de la 1894, abolirea şi desfiinţarea
legei maximului ?
Va să jică, sciaţi atunci, după Octombre
1893, căd-vóstre nu puteaţi lua angajamen
tul să modificaţi legea maximului, fără a
modifica şi convenţia cu Germania? Dacă
sciaţi, pentru ce aţi cântat în 1894–1895
acelaş cântec ? D-le Constantinescu, ce ai de
răspuns la acesta? Nu e destul să vorbesci
generalităţi.
Ceva mai mult, d-vóstre nu aţi făcut cam
panie contra legei maximului numai pe art. 2
din acea lege şi 12 din convenţia cu Ger
mania. D-vóstre aţi dus campania şi mai cu
sémă la sate contra urcărei taxelor de accise.
De ce nu aţi scăut acele taxe ?
Dar să vă spun ceva mai mult. Nu aveţi
să puteţi desfiinţa nici o dată legea maxi
mului. Ceva mai mult, nu aveţi să puteţi
modifica sa suprima art. 12 din convenţia
cu Germania. A încercat, cum spunea adi
neauri d. Carp, Ioan Brătianu să o facă,
şi nu a putut-o face. Fiţi siguri, că ori-ce
guvern ar voi să pună în o convenţie dispo
siţiunea, că pe calede taxe comunale, să facă
un fel de protecțiune a industriei şi fabrica
telor nőstre, faţă cu fabricatele ţărilor cu
cari ai convenţie, nu va isbuti. Se pte
acésta? Cine pte conveni să facă convenţie
şi să admită asemenea lucruri? Căci, atunci
ar însemna că nu ai convenţie, ci ai un tarif
de fantasie,şi dupe ce o supun la o taxare
egală, expui fabricele la o suprataxă, sub
pretext de taxe comunale.
Dar cine n'ar dori acest lucru? Dar se
póte?
De aceea, vă rog, nu prea insistaţi asupra
acestui lucru, că mă tem că vă veţi contra
dice, dacă din întîmplare, feréscă Dumnejeú,
aveţi să fiţi d-vóstre să reînoiți convenţiile.
Dar nu ajungeţi până atunci,sunt sigur, căci
convenţia cu Germania expiră la 1903. Mai
avem până atunci multă vreme.
D. A. Budişteanu: Cât mai e?(Ilaritate).
D. G. Panu: Patru ani. Va să dică, aţi
venit ca guvern de reparaţiune, de restaura
ţiune şi n'aţi reparat, nici n'aţi restaurat
nimic.
V'aţi retras din parlament pentru legea
minelor. Constituţiunea era sîngerată! De ce
lăsaţi biata Constituţiune să'i curgă sîngele
din cele duoë-deci şi cinci de rane până acum?
Sunt trei ani de când o lăsaţi să sufere.
Conservatorii ai străpuns'o; dar d-vóstre, li
beralii, vedeţi că ranele i se cangreniséză,
fără să'i daţi o mână de ajutor. Şi vă era aşa
de uşor să o faceţi!...
0 voce: S'a pansat.
D. G. Panu: Va să jică, rănile era aşa
de uş6re, încât fără nici un medicament,
fără o stropire de acid boric parlamentar, s'a
tămăduit. De ce nu modificaţi legea?
0 voce : Răbdare !
D. G. Panu: Nu aveţi să o modificaţi! Cu
atât mai uşor vă era, cu cât d. prim-ministru
avea în Senat un întreg sistem etatist al
d-sale, dicénd că Statul are să facă exploa
tarea. Un sistem minunat,preconisat de d.
Sturdza, e o cestiune de duoë jile ca să-l
pui sub formă de articole şi să-l presinți.
DESBATERILE SENATULUI
Cum rămâne atunci cu Constituţiunea?
Vedeţi cum a scăpat Constituţiunea! Pe
atunci 'mi aduc aminte că citeam în fie-care
di Voinţa Naţională şi număram de câte
ori era pomenită Constituţiunea în rândurile
ei; la duoă rânduri găsiam Constituţiunea
violată şi sîngerată. Dar ce plângeri asupra
văilor şi munţilor noştri cari era să intre
în mâna străinilor! Şi cum fluerul cioba
nului era să fie întrerupt de flueratul maşi
nelor străine, cari ai să vină să turbure şi
să pângăréscă ősele strămoşilor noştri. Förte
frumos! De ce nu faceţi nimic? Aci nu vă
mai împedică convenţiunea cu Germania.
Va să dică, vedeţi cum vă apasă angaja
mentele din oposiţiune; eü n'aşi fi avut ce
vorbi ai, dacă d-vóstre n'aţi fi luat o atitu
dine aşa de categoricăîn timpul oposiţiune.
Dar, în sfârşit, să dicem că Constituţiunea
mai pote aştepta, şi fluerul ciobanului cântă
încă înainte, iar flueratul maşinei póte nu
'l va împedica nici o dată. Aţi făcut însă un
rëă, d-lor, cu legea minelor: ori trebuia să
o modificaţi îndată, ori să o aplicaţi. D-vóstre votat'o în anul întéiü. Dar nu vă fac, d-lor,
aţi dovedit-o, şi continuaţi a o dovedi, cu tóte o învinuire că n'aţi lucrat de loc, din contră,
că o aplicaţi pe ici pe colea.
D. A. Budişteanu: Ce e pricina, spune legi le-aţi fi votat într-un spirit care mie
d-ta.
D. G. Panu: O ramură de bogăţie a ţărei
aţi paralisat-o, din causa unei simple ambi
ţiuni personale de partid. Nu e alt ceva.
Legea e bună, dar fiind-că e făcută de alţii,
n'aţi vrut să o aplicaţi.
D. C. Poroineanu: Nu o cred toţi con
servatorii bună.
D. G. Panu: Eü sciü la cine faceţi alu
siune. Nu e exact, d-lor.
D. Cantacuzino şi d. Carp ai lucrat îm
preunăîn comisiune, în privinţa acestei legi.
Dar mergem departe.
Eă, d-lor, vă scusez că în anul întéilă n'aţi
lucrat nimic, pentru că eraţi în flacăra vic
toriei şi în expansiunea de bucurie, că eraţi
aprópe unanimitate. Cine se mai gândea, dupe
acest succes neasceptat, să lucreze serios
în parlament?
'Mi aduc aminte de o întrunire pe care aţi
făcut-o la Ploesci; cu trompetele cele mai
sunătóre anunţaţi: "i-am învins, 'I am ucis;
şi un orator dicea: iată, am rupt lanţurile
cari vë eraú atârnate la picióre şi iată le
arunc; şi făcea un gestfigurat,ca cum arunca
lanţurile desrobirei, şi d. ministru de finance
actual, trecea măsura, în cuvéntări înflăcă
rate, fiind dată calitatea d-sale de ministru;
dar eü îl scuzes, căci bucuria era prea
neaşteptată. Va să jică, anul ântêiü n'aţi
lucrat nimic.
Noi, când vom veni însă,vom fi un guvern
de stare normală, şi fără trompete de victo
rii strălucite, ci burghezeşte, terre à terre,
vom lucra la afacerile ţării.
Dar, în al douilea şi în al treilea an, ce aţi
făcut“?
Să'mi daţi voie să vă arăt o listă de pro
iecte de legi pe cari le-aţi anunţat în cel
duoi ani, prin Mesagile de deschiderea par
lamentului:
10 Decembre 1898
Mesagiul din 1896
Legea recrutărei; modificarea legei tim
brului: modificarea legei patentelor; modi
ficarea legei drumurilor; casa rurală; mo
dificarea legei minelor; organisarea comune
lor rurale şi urbane; serviciul notarilor etc.;
legea învăţămîntului secundar şi superior;
inamovibilitatea judecătorilor de la tribunal.
Mesagiul din 1897
Legea instrucţiei (din nou); legea drumu
murilor (din nou); legea regimului apelor;
legea de organisare a căilor ferate; indepen
denţa magistraturei; reforma regimului pe
nitenciarelor; modificarea legei consiliilor
judeţene; reorganisarea direcţiei statistice :
reorganisarea ministerului domeniilor; sin
dicatele agricole; mlaştinele Dobrogei.
Ce aţi făcut din tote acestea? Legea în
văţămîntului secundar.
Voci: Şi legea pescuitului, a regimului
apelor, a casei şclelor.
D. G. Panu: Nu, căci legea şcólelor aţI
sunt mulţumit, căci de sigur că töte aceste
nu'mi s'ar fi părut bun.
V'am impedicat noi? V'am făcut revolu
țiuni de stradă? Am demisionat din parla
ment? V'am lăsat în pace. De ce n'aţi lu
crat? Sa însărcinat d-l prim-ministru să o
spună în discursurile d-sale de la Iaşi şi
Craiova.
Dacă n'aş vedea aşa de impacient pe d.
colonel Budişteanu, mi-aşi plăti plăcerea
să citesc un pasagiü din discursul d-lui
Sturdza de la Craiova, -
Iată ce spunea de curînd, în discursul de
la Iaşi:
n Acum vine rîndul, ca în puţine cuvinte
să spun de ce nu s'a putut face mai mult în
îndeplinirea programului nostru; causa e că
aú isbucnit şi printre noi invidiile, aceea
ce poporul numeşte zavistie (aplause). Cei
cari nu ai putut face ei binele, din zavistie
aú căutat să nimicéscă binele ce se putea
face de alţii.
„Iată adevărul. Pedica binelui a fost in
vidia, zămislitóre tuturor relelor printre 6
meni; pedica a fost invidia care, mânuită de
un număr mic, împuţinéză sforţările spre
bine chiar ale unui număr covîrşitor de 6
meni doritori de a face binele; pedica a fost
invidia, care a dat nascere la lupte în lăun
trul partidului,pe cari eü le numesc fratri
cide;pedica a fost invidia care a produs ca
lomniile nedemne de cari nici nu vreau să vă
mai vorbesc, dar pe cari d-vóstre le citiţi dil
nic în unele diare şi le-aţi audit răsunând
chiar de pe tribuna parlamentuluiu.
Iar la întrunirea de la Craiova, d. prim
ministru a fost şi mai explicit:
nDar de unde s'a iscat acest ră?
n Aţi audit că medicina modernă a aflat
pentru multe bóle causa răului într'o fórte
mică fiinţă pe care cu ochii nu o poţi vedea
şi care în genere se numesce microb. Micro
- bul, o-dată instalat în trupul omului, aşa de
10 Decembre 1898
tare se înmulţesce în sîngele lui,în cât pă
trunde întréga fire, întreg organismul omu
lui şi îl coprinde până ce 'l ucide. Aşa e,
precum sciţi, microbul holerei, microbul ciu
mei. Aceşti microbi sunt microbi ai trupului;
dar mai există şi un microb sufletesc, care
e tot atât de răi pentru suflet ca şi micro
bul ciumei şi al holerei pentru trup, şi acel
microb este Zavistia, sa cu un cuvînt mai
modern Invidia. (Aplause).
Invidia strică şi pe omul cel mai bine
constituit sufletesce. Când ea coprinde pe
om, el devine inamicul fratelui săi, şi din
tr'un om care putea fi util societăței, ajunge
un om care îi face ră. O societate în care
microbul zavistiei sa aședat şi se lăţesce,
acea societate merge spre peire. In societa
tea în care el s'a ivit,acolo trebue desfiinţat,
ca să nu i se infecteze tótă fiinţa sufletéscă.
(Aplause).
n. Acest microb sufletesc este care s'a in
trodus în organismul unuia din colegii din
ântêiul meü minister, şi care m'a silit să mă nu vedeţi că nu e cestiunea nici de Fleva,
despart de el. Acesta este iarăşi microbul
care a născut în partidul liberal o disidenţă,
ce a adus în rândurile nőstre mari nedume
riri şi o mare perturbare.
nIn zadar am căutat să potolesc acţiunea
distrugătóre a microbului; el a făcut multe
victime, a causat mult răi partidului, şi în ciat mai organic, mai fundamental, în parti
grijesce cu drept cuvânt ţéra. Ridicarea za
vistiei la rang de dogmă politică de către
unii membri ai partidului naţional-liberal a
împedicat mersul regulat al ţărei şi al par
tidului naţional-liberal. In locul unei munci
energice, neobosite, s'a introdus cérta şi sfi
şierile între noiu.
D. Sturdza sfârșea ast-fel cuvèntarea, vor numai în aparenţă, de formăşi într'un scop
bind de ndrapelişti: pur de calcul şi de interes; aveţi să vă împă
nCa să ajungă la putere, a umilit şi par cați când veţi crede că numai uniţi veţi putea
lamentul şi Sinodul şi legile ţărei şi a vi
ciat atmosfera morală a ţărei românescia.
(Aplause).
D. Esarcu mă întreba ce este zavistia!
Zavistia este intriga, şi 'mi pare rău că d.
Sturdza, care este academician şi secretar
perpetuu al Academiei, întrebuinţéză cuvèn
tulzavistie într'un sens improprii, dicând că
zavistie este tot una cu invidia.
D. Vulturescu ne întrébă pe noi ce vă in
tereséză pe d-vöstre, pe conservatori, certu
rile nőstre?
Până eri aveaţi dreptate, nu ne interesa,
dar de când d. Comăneanu a adus cestiunea
în parlament, avem şi noi dreptul să vor
bim de acest lucru.
Credeți d-vóstre că partidul cel mai fa
natic, care aţi adus ideea de partid până la
fanatism, credeţi d-vóstre că nu face în ţéră
un deplorabil efect neputinţa d-vóstre de a
guverna şi legifera ?
D-vóstre, de când existaţi ca partid, aţi sa
crificat totul pentru ideia de partid, victo
riile ţărei a fost victoriile d-v6stre, pro
gresul ţărei progresul d-vóstre ; tot ce s'a
făcut în ţéra acésta, d-vóstre aţi făcut. Mai
mult, în oposiție nu v-aţi distins cu nimic.
In oposiție aţi avut însă o singură forţă:
unirea d-v6stre, armonia. Aţi mers la luptă exploatat'o mai mult şi în care astădi v'aţi
ca un singur om; tótă lumea se aştepta ca
DESBATERIILE SENATULUI
o dată veniţi la guvern cu forţă, cu cohe
siune și cu capacitatea, bine înţeles, care era
s'o arătaţi în urmă, căci în oposiție nu aţi
arătat nici una, tótă lumea se aştepta ca să
vë vadă că sunteţi în stare a lucra. Ei bine,
decepţia a fost complectă. A fost chiar un
dezastru, căci s'a vëdut neputinţa, necapa
citatea d-vóstre ca partid, şi credeţi că
acésta nu ne intereséză şi pe noi şi pe toţi?
Mai ântêiü, prin spectacolul ce ne pre
sentaţi, loviţi în ideea de partid, daţi o
idee falsă de ce însemnéză partidul. Dupe
d-vóstre, aţi dovedit că partidul e o adună
tură de 6meni cari se înţeleg să răstórne
un guvern. Dar la guvern e o adunătură de
ambiţii, de intrigi şi rivalităţi, cari fac im
posibilă ori-ce guvernare.
Aci aţi ajuns cu ideea partidului liberal,
şi mie nu mi-e milă de halul acesta, dar
constat. Voiți să vă împăcaţi, dar nu puteţi.
De ce? Când vedeţi că trataţi de atâta timp
şi de atâtea ori, şi nu reuşiţi a vă reîntregi,
nici de Aurelian, nici de Sturdza, e ceva mai
organic, o neputinţă mai fundamentală, căci
se póte resuma într'un moment dat neînţe
legerile între trei 6meni, dar când neînţele
gerile continuă ani întregi, atunci nu tre
buie să vă întrebaţi: 6re să nu fie ceva vi
dul liberal, şi 6re ingăiméla d-lui Aurelian,
saú incapacitatea d-lui Sturdza să nu fie de
cât o consecinţă a bólei generale, a stărei de
slăbiciune şi desagregărei partidului ? Nu
voiü să resolv cestiunea, dar în tot casul o
pun. Şi ei vă predic un lucru. Ei sunt si
gur că aveţi să vă împăcaţi,în curénd, însă
păstra puterea mai departe şi pentru a că
păta şi 6re-care perspectivăpentru alţi 4 ani.
Dar acea împăcăciune nu va fi luată de
nimeni în serios, ea nu va înşela pe nimeni
şi nu vă va folosi, căci tâtă lumea o să vadă
că e un expedient, şi că a duoa (i, dupe ce
veţi trece greutatea, va începe iar neînţele
gerea şi va fi iar ruptură.
Din cele expuse până acum, văd că gu
vernul actual este un guvern slab, medio
cru şi lipsit de ori ce însuşiri, incapabil de
a lucra.
D-lor, aú mai fost asemenea guverne în
diferite ţări, şi a trăit. Căci, nu numai gu
vernele brilante, dar şi cele mediocre pot
dura. Nu se cere de la toţi miniştrii ca să
aibă capacitate sau să fie genii, ci să aibă o
mijlocie de 6meni convenabili,prin urmare,
nu din acest punct de vedere eü cred că
d-vóstre nu mai puteţi rămânea pe acele
bănci.
Dar, d-vóstre mai sunteţi şi un guvern
răü, un guvern deprimător al tuturor idei
lor şi aspiraţiilor, un guvern de greşeli con
tinue. Nu voesc să mă întind asupra justi
ţiei şi administraţiei sub d-vóstre, nici asu
pra călcărilor de lege, în tóte ramurele. Voi
dice o vorbă de cestia aceea, pe care aţi
perjurat mai tare.
51
Vă pun numai o simplă întrebare : sun
teţi sai nu solidari cu scrisorea d-lui Sturdza,
publicată în ultimele dile, în cestia naţio
nală? D.Constantinescu spunea : da, şi ne
întreba: dar ce aţi descoperit noi în ea,
d-vóstră ? Cine nu ştie, încă de la Orfei, că
d. Sturdza dăduse sfat condamnaţilor de la
Cluj, ca să nu facă pedépsa ? Nu e exact. La
întrunirea de la Orfeü, la 1894, ştiţi ce a
spus d. Sturdza? Am textul aci. D-sa dicer
că martirii némului nostru de peste munţi,
să nu zacă în temniţi, ci să plece în ţări
străine şi de acolo să protesteze, –da, în ţări
străine, –a spus în public, d-lor.
Dar ce spune în scrisérea sa, pe care de
asemenea o ştiţi ?
Iată ce spune :
n1) Ar fi o mare şi ireparabilă greşală
politică, a se recunsce legitimitatea verdic
tului de condamnare din Cluj, şi, prin ur
mare, a se supune acestui verdict;
n2) Că se impune ca o datorie patriotică
şi naţională ca cei condamnaţi la Cluj, să
transporte în România centrul activităței lor
în lupta ce susţin pentru existenţa naţională
a Românilor din Transilvania şi Ungaria.
Apoi e tot una ? In public d. Sturdza în
demna pe naţionalişti să plece în ţări străine!
In secret, îi îndemna să vie în ţéră la noi!!!
Apoi tot una e ?
Vedeţi cum stai lucrurile şi iată cum
d-vóstre le denaturaţi în parlament ! Mai
mult, d-lor. V'aţi lăudat, sa primul-minis
trus'a lăudat că, graţie d-sale, în mare parte,
se datoresce visita Majestăţei Sale de la Pe
tersburg.
In discursul de la Iaşi, d. Sturdza, dicea:
In aceşti trei ani, s'ală recunoscut prin
acte vădite şi pipăite, de către duoë mari îm
părăţii, amênduoë semnatare ale tractatelor
din 1856 şi 1858, situaţiunea politică înăl
ţată a regatului român. Aceste duoë acte în
semnate sunt: visita ce Majestatea Sa Im
përatul-rege Francisc Iosif a făcut'o Regelui
nostru (aplause)și visita ce Regele Carol a
făcut Majestăţei Sale Impăratului Nicolaea.
n Amênduoë aceste acte, sunt dovezi vii
de încrederea şi stima lumei pentru patria
nóstră, înjghebată şi condusă precum se
află astădia.
Apoi, d-lor, este cu putinţă ca d. Sturdza
să se laude cu visita de la Petersburg?
Dar ce a făcut d-sa pentru acésta? Dar
ce a făcut partidul liberal ca să aibă drep
tul de a se lăuda? D-nu Sturdza şi partidul
liberal a făcut tot ce le-a stat prin putinţă
ca să nu aibă loc asemenea visită. Adevărul
este acesta. Dacă până acum a avut o tra
diţiune partidul liberal, tradiţiunea aceea a
fost o duşmănie faţă cu Rusia. Să fim drepţi,
d-lor. De la 1848, afară de mici aproprieri,
liberalii a fost duşmani faţă cu Rusia. Ion
Brătianu a ameninţat,întorcându-se la 1883
de la Gastein, în plin parlament, pe Rusia ;
partidul l’a urmat; probă, manifestul de la
1888, prin care ataca pe Rusia, probă, bro
şura de la 1890, prin care d. Sturdza se
explica pentru ce partidul şi d-sa sunt contra
Rusiei. Principala causă este pentru că pier
duse Basarabia.
52
D. N. Crătunescu: Şi cu tóte acestea,
Brătianu s'a aliat în timpul răsboiului de la
1877 cu Rusia !!!...
D. G. Panu : Daţi-mi voie să spun că lu
crurile sunt altmintrelea; aţi pierdut Basa
rabia cu sciinţă.
D. colonel V.0bedeanu: A pierdut şi Italia
Savoia tot cu sciinţă; de ce vă amestecaţi
în lucruri pe cari nu le înţelegeţi?
D. G. Panu : Nu vă dai voie, d-le colonel,
să më întrerupeţi în ast-fel de mod.
D. colonel V.0bedeanu: Eă nu cer voie de
la d-ta, d-ta care ai fugit de la un proces,
dară-mi-te de la un răsboiü !
D. G. Panu: Intreruperile acestea dove
desc mediul în care aţi fost: lagărul tur
cesc. D-ta care ai servit un paşă turcesc nu
poţi să 'mi conteşti mie dreptul de a vorbi
de răsboii, eü al cărui tată a fost militar şi
care am avut un frate mort pe câmpul de
răsboiü. Cunosc ei patriotismul acestor co
loneli şi generali cari n'aú făcut nici un sa
crificiü, n'aú primit nici o sgârietură, cari
nu s'a ales nici cu reumatism măcar şi
cari ai, cu tóte acestea, pretenţiunea să
monopoliseze chiar istoria răsboiului şi să
interdică altora de a vorbi de răsboii şi de
luarea Basarabiel.
D. A. Vizanti: Pentru ce ai spus că cu
sciinţă s'a luat Basarabia ?
D. G. Panu: Când am dis că cu sciinţă
s'a luat Basarabia, înţeleg să dic că Ion Bră
tianu, când s'a dus la Livadia, scia că Basa
rabia se va pierde.
0 voce: De unde sciţi acésta ?
D. G. Panu: Acésta a declarat'o de mai
multe ori Mihail Kogălniceanu, care atunci
era ministru de externe. Kogălniceanu a
declarat de mai multe ori în Cameră că a
sciut şi el şi Ion Brătianu că se perde Basa
rabia.
De alt-fel, în mai multe diare englezesc
acéstă scire se publicase cu mult înainte de
răsboiü.
Aţi sciut că Basarabia e perdută şi cu tóte
acestea aţi încheiat o convenţie pentru inte
gritatea teritorială.
Ei nu vă acuz de trădători, ei nu vă acuz
că aţi fi putut să nu perdeţi Basarabia, vă
acuz de un lucru, că n'aţi sciut să trageţi
tóte profiturile ce se putea trage din răs
boiul de la 1877.
D. A. Vizanti: Pe atunci erai şi d-ta şef
de cabinet al lui Brătianu.
D. G. Panu : Atunci eram în străinătate.
D. A. Vizanti : Ai fost în Constituantă“?
D. G. Panu : Eü am fost în Camera de
revisuire de la 1882. Se vede că suntem
senatori, d-le Vizanti, de vreme ce confuzi
şi datele şi felurile de revizuire a Constitu
țiunei (Ilaritate).
Vedeţi dar, că Ion Brătianu avea dreptate să
pórte rancună Rusiei, dar dacă o putere se
pórtă răü cu o ţéră, nu va să dică că un şef
de partid trebue să apuce pe o cale asupra
căreia va fi obligat să revie mai têrdiü, dupe
20 ani de injurii.
D. general G. Anghelescu: Cum, d-le pre
şedinte, cu ocasia discuţiei răspunsului la
Mesagii, se face istoricul lui Ion Brătianu“?
DE8BATERILE SENATULUI
D. preşedinte, N. Gane : Vă rog, d-lor, nu
întrerupeţi.
D. G. Panu: Eă nu mă supăr de întreru
peri ; póte vorbi d. general. In acest timp
eú tac, căci duoi nu putem vorbi de-o dată.
Atunci, d-lor, cum se face că dupe
20 de ani de politică, dacă nu agresivă, dar
cel puţin de răcélă cu Rusia, cum se face că
d. prim-ministru se laudă, că graţie stărel
actuale şi a modului săi de conducere ?
ţărei, se datoresce visita M. Sale la Peter
sburg.
Aţi ajuns a vă lăuda chiar cu relaţiunile
de la Curte la Curte, chiar cu lucruri cari
nu ne ating întru cât orientarea politică a
nóstră nu s'a schimbat. Cine era mai puţin
în drept să se laude cu aceste lucruri, era
d. prim-ministru.
D-sa a mers la Petersburg, dar este vorba
cum a mers, mai cu sémă ce figură a făcut
acolo. D-sa a avut sentimentul situaţiunei
când nu s'a dus la Buda-Pesta, a pierdut
sentimentul situaţiunei când s'a dus la Pe
tersburg.
Vă lăudaţi şi cu acest lucru. Noi nu putem
tolera acest lucru, trebue să protestăm.
Nu înţeleg ca din tóte visitele să faceţi o
armá de partid.
Lăudaţi-vă de succesele politice faţă cu
Turcia; lăudaţi-vă că aţi inaugurat o poli
tică de prietenie, aşa de strânsă în cât să
strigaţi: să trăiască Sultanul.
Da.Sunteţi amici constanţi ai Sultanului,
chiar mai de ună-i aţi expulsat nisce libe
rali turci, cari nu avea altă vină de cât că
sunt liberali.
Da, din partea d-vöstre, aveţi o prietenie
enormă, ar trebui să ne arătaţi d-vóstre, gu
vernul, cari sunt fructele acestei prietenii.
Să'mi arătaţi şi partea cea-l'altă: cari sunt
semnele cu cari răspunde Turcia la prietenia
d-vóstre.
Un lucru ați voit să căpătaţi : un Mitro
polit pentru Macedonia; v'aţi grăbit şi l'aţi
anunţat, strigând: să trăiască Sultanul. Dar
Antim este tot un mit ; Bulgarii au căpătat
vlădici şi şcoli.
Noë ne este oprit, mi se pare, nu sciü,
întreb banca ministerială, chiar vasul nostru
» Elisabeta, el nu pte trece Dardanelele, tótă
lumea afirmă că nu pte.
Noi expulsăm pe bieţii Armeni, pe liberali
Turci, alungăm pe Greci, cari erau stabiliţi
aci şi se dusese să "şi facă datoria în răsboiul
cu Turcia, facem pe jandarmul Turciei, fa
cem mai mult,strigăm: să trăiască Sultanul,
dar Sultanul ce strigă ?Să se opréscă vasul
nElisabetau.
Avem atâtea relaţiuni cu Turcia, în cât
nu se pote să nu "i facem servicii, dar ară
taţi-mi serviciile ce ea ne face ? Incă odată,
arătaţi-mi serviciile pe care le-aţi căpătat?
Dar, d-lor, spunea d. Constantinescu, adi
néori, că toţi suntem patrioţi. Cine nu are
în suflet scânteia patriotismului? Nimeni nu
e trădător. Aşa este. D. Sturdza a numit
trădători pe alţii, chiar pe d. Delavrancea,
într-o întrunire particulară, dar noi nu nu
mim pe nimeni trădători.
Dar, ca cineva să fie bun patriot, este des
10 Decembre 1898
tul să nu fie trădător? Las să judecaţi ces
tiunea subvenţiei şcolelor, scrisérea d-lui
Sturdza, întréga cestiune naţională, de este
cu puţinţă ca cine-va să jică că d. Sturdza
a lucrat corect sa dacă a lucrat cu minte.
D. Sturdza nu pte să facă un pas, nu
póte să dică o vorbă, fără ca trecutul să nu
'l desmintă. Incă un exemplu:
Vă aduceţi aminte, d-lor, că în discursul
d-sale din 1895, Octombre, discurs faimos,
discurs de scuze de la Iaşi, d-sa declarase:
nu ne am amestecat noi, liberalii, nici o-dată
în afacerile Imperiului vecin, şi nici nu ne
vom amesteca.
Cum că se amestecase, tótă lumea scia -
Interesulvenirei la putere era să afirme con
trariul.
Nu trec trei ani, şi apare în n'Tribuna a
scrisórea d-lui Sturdza, scrisére din care
v'am cetit un pasagiü, din care resultă că d.
Sturdza se amestecase în afacerile Impe
riului vecin.
D. prim-ministru ne vorbesce de autori
tate morală. Eă am autoritate morală, lice
d-sa. Dar autoritatea morală în ce consistă ?
Să fii consecinte cât este cu putinţă, ca să
nu-ţi exploateze fie-care vorbele d-tale, cu
vântul tăi să fie cuvént, fapta să fie chibzuită.
Faptele d-vóstră, scrisorea d-vöstră, pur
tarea d-v6stră faţă cu Rusia, întréga ţesă
tură de intrigi şi de promisiuni falacióse saú
absurde pot să vă constitue autoritate morală.
Vedeţi în ce hal sunteţi ?
Am ajuns la finele cuvântării mele. Daţi
'mi voie să spun numai câte-va cuvinte asu
pra acestei a patra manifestări a activităţii
d-vóstre.
In privinţa acésta, vă felicit că propuneţi
numai o lege de votat, nici chiar o lege, ci
un crâmpei al legei instrucţiei, căci, când
avem legea învăţământului primar, legea în
văţămêntului secundar şi superior, învăţă
mêntul profesional, ori cât de important ar
fi, şi nimeni nu spune că nu e important,
nu este de cât o ramură uş6ră de resolvit
îndată ce cea mai mare parte din sistemul
învăţământului este stabilită. Sarcina vé este
în mare parte uş6ră.
D-vóstre aveţi aerul a nu cunsce că este
o lege nouă asupra învăţământului profesio
nal. Este legea d-lui Carp, care în afară de
învăţământul profesional al fetelor, reguléză
în mare parte aceste lucruri, nu sciü în ce
spirit este făcută legea d-lui Haret, o ţine
până acum în secret, prin urmare nu o critic,
ci o aştept.
In definitiv,în cursul celor trei ani tot cu
legea învăţământului secundar superior ré
mâne a vă lăuda și vă lăudaţi ca tot-d'a-una
cu exagerare, în mod absurd. La fie-care o
casiune diceţi: ne întrebaţi ce am făcut?
Am făcut legea învăţământului. Nu aţi fă
cut-o d-vóstre, am făcut-o cu toţii, vi s'a
spus de o mie de ori. Iată raportul d-lui Di
mitrescu, raportorul legei instrucţiei, în el
veţi vedea cum arată că toţi ai lucrat la a
céstă lege. Să citim conclusia raportului
Săú :
n Proiectul de lege, presentat Camerei de
către actualul guvern, este o lucrare reze
10 Decembre 1898
mată pe un şir bogat de informaţii, el se
presintă ca o sintesă a tendinţelor de re
forme cuprinse în diferite încercări făcute
până astă-di în ţéră de către diferiţi d
meni politici şi 6meni de scolă. Ca atare,
acest proiect e menit să satisfacă trebuinţele
învăţământului secundar şi superior, potri
vit cerinţelor culturei moderne şi nevoilor
reale ale ţăreia. - Fiind aşa, dupe ce am adus lucrul la justa
D. Sturdza spunea mai ieri d-lui Maio
rescu, aici: vedi, un mic profesor şi un mi
titel socotitor matematician, a făcut legea
instrucţiei, iar d-ta, mare filosofician, nu ai
isbutit.
Sciţi de ce, d-lor? Tocmai acésta dove
desce că nu d-vóstre aţi făcut legea, şi că
nici micul matematic nu a făcut-o. Legea
acum s'a făcut de la sine, pentru că spiri
tele erau deja cópte, lumea tótă pregătită
şi că nu trebuia un d. Maiorescu sau altul
să o facă.
In cestiune de învăţământ sunt patru,
cinci sute de 6meni cari se ocupă cu acestă
cestiune şi ai păreri în acestă privinţă. De
câți-va ani, patru cinci sute de 6meni cari
combătuseră pe d. Maiorescu şi pe toţi mi
niştri din trecut, cari a voit să reformeze
legea de la 1864, a început a se pune de
acord asupra cestiunilor de învăţământ, şi
când acel acord s'a făcut în spirite, evident
că putea să vie ori-cine ca ministru, legea
se făcea.
Dar, credeţi d-vóstre că legea instrucțiu
nei, în gradul avansat în care se află astă-i
cestiele şcolare în Europa, este un lucru
aşa de laborios, aşa de dificil şi aşa de im
portant, nu din punctul de vedere al concep
țiunei ? Da, daţi-mi voie să nu cred că sun
teţi în acestă părere. Când lucrul e copt şi
studiat, legile de învăţământ sunt cele mai
uşóre de făcut şi, dacă sunt practice, cele
mai lesne de aplicat, pentru că ele se aplică
la nisce persone cari nu pot să protesteze,
la copii, la generațiunile tinere. Destul ca
părinţii să fie de acord, copiii sunt nevoiţi să
o priméscă.
Nu aici e dificultatea: o concepţiune bună,
pusă în practică, şi legea e gata. Cari sunt
însă grele ? Legile cu caracter fiscal, legile
cari turbură sală modifică raporturile econo
mice; acelea sunt grele, pentru că ele se
adreséză la 6meni maturi, la contribuabili,
la miile interese de ordin economic. Pentru
acestea se cere o concepţie mai vastă şi o
pătrundere de vederi mult mai complexă,
căci trebue să cunosci societatea în tóte ra
mificaţiunile ei economice, sociale şi politice.
Şi pe acest teren, activitatea d-vstre a fost
aprópe nulă. Aici v'aţi fi putut ilustra, aţi fi
putut dovedi calităţi rare de 6meni de gu
vernămînt. In legea învăţământului am luat
principiile generale ce domină în Europa,
le-am coordonat, le-am pus în acord cu ne
cesităţile nostre şi am făcut legea.
Nu vë prea lăudaţi, nu e o creaţiune care
să facă o epocă, cum dice d. Sturdza. Mai
mult, legea de la 1864, era deja sfărîmată
prin legea învăţământului primar adusă de
d. Tache Ionescu. Aceea a fost întéia lovitinuaţi, este de prisos, căci sunteţi deja pe
tură de mérte dată legei de la 1864, care jumătate morţi.
DESBATERILE SENATULUI
nu mai putea sta; era fatal ca, ori-ce minis
tru ar fi venit, să modifice cele-alte ramuri
pentru că ar fi fost o incongruitate între le dă o notă mai veselă, mai vie în public şi
gea primară nouă şi cea secundară veche. póte şi chiar trebue a veni la putere din
Prin urmare, nici ca origine, nici ca concep
ţiune, nici ca originalitate, nu vă puteţi făli
aşa în cât să diceţi că se începe era de la d.
Haret.
lui valóre, mai întreb un lucru, şi cu acesta
sfîrşesc : guvernul şi raportorul a comis
un fel de uşurinţă, ca să nu dic necuviinţă,
pentru corpul electoral, când a pus în gura
M. S. Regelui următorul pasagiü ;
n"Tractatele néstre de comercii încetéză în
ntr'un termen destul de apropiat şi este deci
urgent a lua măsurile cele mai nemerite
pentru a ne da sémă de cerinţele şi ne
voile nostre economice şi comerciale, că
nrora se cuvine a li se da o direcţiune sta
n tornică.
Nu cred că e bine de a scompta viitorul,
aveţi aerul de a spune că : de acum îna
inte, încă patru ani, tot noi avem să gu
vernăm.
Pe urmă, ce însémnă acest pasagiü? Cele
ce se pot înţelege sub el, nu este de compe
tenţa parlamentului. In adevăr, când se
apropie termenul de modificat nisce con
venţiuni, a cui este datoria de a aduna
date statistice, a face anchete, etc.? A nőstră
saú a guvernului ?Care este mai în mă
sura a le culege? Cine are răspunderea?
Cine vine şi presintă parlamentului pro
iecte cu lucrări, cu date, cu tóte ?Guvernul.
Pentru ce dar ne cereţi ca noi să facem
lucrarea d-vóstre, căci aşa aveţi aerul să di
ceţi? Dar noi nu scim în ce sens să ne ocu
păm; vă rog, să ne spuneţi în detalii şi mai
lămurit, ce lucrare avem să facem noi în
acéstă cestiune? Noi să facem anchete agri
cole, industriale, comerciale? Duréză ani şi
n'aú nici un resultat, cestiune numai de
diurnă, căci o lucrare seriósă nu se pote face.
Să adunăm noi date statistice“? Dar d-vóstre
aţi desfiinţat biuroul statistic din ministerul
domeniilor. Lucrarea care ne-o cereţi, trece
dar peste puterile nőstre legale şi nu este nici
drept să ne-o cereţi. Dacă însă aţi inserat în
Mesagiü acest pasagiü, pentru a lăsa să se
crédă că partidul are a rămânea la guvern
încă patru ani, apoi acésta este o manoperă
naivă. Eü cred că pentru un partid, mai ales
pentru partidul liberal în specie, patru
ani este o viaţă suficientă şi chiar mai mult
de cât suficientă (ilaritate), căci v'aţi arătat
energia, puterea de lucru. Sciţi ce efect "mi
face partidul liberal în acestă privinţă? Este
ca la cursele de cai de rasă, cari sunt buni
pentru o cursă scurtă, însă incapabili pentru
una mai lungă; când pui pe un cal să facă
curse peste temperamentul şi aptitudinile
lui, 'l expui la o înfrîngere sigură, adică pote
fugi 1.000 metri, dar nu pote duce până la
4.000 metri; d-vóstre, ca partid de guver
nămênt, puteţi duce cel mult 1.000 metri,
dar pentru 4.000 metri nu aveţi plămânii şi
răsuflarea necesară şi, dacă încercaţi să con
53
In situațiunea partidelor, partidul liberal,
cu vivacitatea lui, cu frazele lui sforăitóre,
când în când, dar cu condiţiune să nu dureze
mult (ilaritate), căci ar fi în detrimentul bu
nului mers al trebilor Statului.
Prin urmare, sfîrşesc, d-lor, dicénd: cum
activitatea d-vóstre parlamentară este aprópe
sfîrşită, profitaţi de câte-va luni cari vă mai
rămân, dar nu vă mai gândiţi mai departe.
–Se suspendă şedinţa pentru 10 minute.
–La redeschiderea şedinţei, d. preşedinte
acordă cuvântul d-lui ministru de interne.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
D-lor senatori, nu'mi propun să ocup timpul
d-vóstre cu discutarea multelor acusaţiuni
cari, de un an de dile, se reproduc întóte ga
zetele oposiţiune, căci, într-adevăr, în discur
surile pe cari le-aţi audit, mai tâte acusările
publicate prin diare în contra guvernului şi
a partidului naţional-liberal a fost reeditate
înaintea d-vóstre. Asupra tuturor, răspunsul
s'a dat de mult şi cred că ar fi a vă pierde
timpul să reproduc din noi răspunsul ce se
cuvine la toate aceste acusaţiuni. Sunt însă
dator să atrag atenţiunea d-vóstre asupra
celor ce rees din cuvântările rostite, în con
tra guvernului, de către cei trei oratori pe
cari "i-aţi audit și cari, câte'şi trei, de şi din
câmpuri diferite, a fost de acord pentru a
formula aceleaşi acusaţiuni.
Astădi, d-lor, aţi audit pe onor. d. Panu,
care făcea critica partidului liberal, dicénd,
ca teorie, că un partid nu e o adunătură
de 6meni strânşi pentru a răsturna un gu
Volu,
Ce este în ideea d-lui Panu un partid, a
omis de a o spune, căci ar fi urmat să răs
pundă la întrebarea ce natural se presintă:
prin ce fenomen se găsesc adunate, în ata
curile ce le fac contra guvernului, perséne
cari vin din töte punctele orizontului, şi nu
aú nimic comun de cât numai atacurile ce
îndreptéză contra guvernului ? (Aplause).
Observaţi că onor. d. Panu se presintă
astădi ca membru al partidului conservator;
are cu acest partid legături cari îi permit
să ia acéstă atitudine. Deci, în numele par
tidului conservator a vorbit d. Panu.
D-lor, în Mesagiü se dice de către Majes
tatea Sa că a avut să constate căldurósa
primire ce "I s'a făcut de Majestatea Sa Im
păratul Rusiei; cu bucurie a constatat sim
patiile ce a rămas în inima armatei rusesci
pentru fraţii lor de arme, din armata ro
mână.
Evenimentul acesta important urma să
fie constatat prin Adresa d-v6stre, în rés
puns, dându-i tétă atenţiunea şi importanţa
ce merită. Daţi-mi voie să regret că noul
adept al partidului conservator, atunci când
e vorba de a'şi manifesta bucuria ce o simte
ţéra pentru un fapt politic atât de impor
tant, a credut de cuviinţă că este locul să
deschidă discuţiune în privinţa Basarabiei.
Cred că era strict cuviincios, cu ocasiunea
presentă, să nu se dică un cuvént de ces
tiunea acesta: era pentru toţi o datorie de
cuviinţă.
54
Onor. d. Panu se miră cum partidul na
ţional-liberal se mândresce de acest eveni
ment, adăogând că el e cel din urmă, care
să aibă acest drept şi că şeful lui e cel din
urmă care ar trebui să vorbéscă şi să se glo
rifice de acest fapt.
Să ne înţelegem. In ce stă importanţa
modului cum Regele României a fost primit
de Impăratul tutulor Rusiilor? Stă în acesta,
că e o consacrațiune a situațiunei politice pe
care a dobéndit-o ţéra românéscă. Atunci,
vine întrebarea: cine mai mult de cât par
tidul naţional-liberal a contribuit să aducă
ţéra în situaţiunea politică în care se găsesce
astăqi? (Aplause).
Se pare ca se uită istoria nőstră contim
porană. Partidul naţional-liberal, mai mult
ca partidele opuse, a contribuit ca, dintr'un
Stat vasal, să se constitue Regatul indepen
dent al României. (Aplause).
D-lor, este adevărat că, în timp de mai
mulţi ani, s'ală aruncat încriminările cele
mai nedrepte şi chiarinjurii, în contra aceluia
care era fala ţărei, şeful partidului naţional
liberal, Ion Brătianu. In tot acest interval
de timp, adversarii a tăgăduit tóte meri
tele lui; tóte faptele lui a fost denigrate;
a trebuit ca el să părăséscă acéstă lume,
pentru ca invidia să amuţéscăşi atunci gloria
lui neatinsă a fost recunoscută de toţi. Ad
versarii chiar a trebuit să proclame că lui,
mai mult de cât ori-cărui român, se dato
resc acele fapte mari cari a făcut România
modernă! (Aplause).
D-lor, asistăm astăi la o încercare cam
de acelaşi fel a adversarilor noştri.
In lupta îndreptată odinióră în contra
partidului naţional-liberal, ţinta tutulor lo
viturilor era acela care întrupa partidul na
ţional-liberal, era Ion Brătianu. Adversarii
cari astăi se închină înaintea meritelor lui,
înaintea caracterului, înaintea virtuţilor lui,
în timpul când el ducea destinele partidului
naţional-liberal îl acoperea cu injuriile cele
mai triviale şi cu cele mai urîcióse acusa
țiuni.
Vă aduceţi aminte cu toţii, căci faptul nu
e de mult timp. Pornirea acésta era resul
tatul setei neatêmpărate de a împedica mer
sul înainte al partidului naţional-liberal,
setea de a pune mâna mai curând pe putere.
Astăi, nu Ion Brătianu dirigéză partidul
naţional-liberal ; un alt fruntataş al ţărei,
iubit şi stimat de ţéră, dirigéză acest partid.
(Aplause).
El, ca conducător al partidului naţional-li
beral, îl represintă; asupra lui, ca şi odini
óră asupra lui Ion Brătianu, cad tóte lovi
turile, se aduc tote acusaţiunile, se aruncă
tóte injuriile. Şi, d-lor, unii amici de eri, e
şiţi din partidul naţional-liberal, sunt aşa
de orbiţi, în cât nu înţeleg că atacurile în
dreptate în contra şefului partidului naţio
nal-liberal sunt lovituri de mérte ce se caută
a se da însuşi partidului naţional-liberal.
(Aplause).
Asupra întrebărei ce o punea d. Panu, cu
ce drept d. Sturdza vorbesce de visita de la
Petersburg, voiam să stabilesc lucrul ur
mător:
DESBATERILE SENATULUI
D. Sturdza ţine în mâna sa stégul parti
dului naţional-liberal; deci, era natural, era
indicat ca el să fie lângă Suveran la acea
primire, ce consacra o situaţiune la care,
mai mult ca ori-cine, a contribuit partidul
naţional-liberal. (Aplause).
Onor. d.general Manu, vorbind de partea
acésta a Mesagiului, denega categoric repre
sentantului partidului naţional-liberal drep
tul de a fi la acéstă primire,însă încerca în
trebuinţarea ironiei dicénd: nouă, conser
vatorilor, ne pare bine,şi ne pare bine că aţi
venit şi d-vóstre naţional-liberalii la ideile
nóstre, că este bună prietenia cu Rusia.
Dar, 6re, am avut trebuinţă noi, partidul
naţional-liberal, de învăţămintele partidului
conservator, ca să ne dăm séma cât e de
preţiósă amiciţia Suveranului puternic care
e vecin cu noi ? Este a face, d-lor, injurie
raţiunei omenesc, de a presupune că parti
dul naţional-liberal şi oamenii cari îl conduc
nu-şi dau séma de situaţiunea ţărei.
In visita făcută la Petersburg nu căutaţi
orientarea a cine ştie ce politică; ea este o
constatare că România se aflăîn relaţiunile
cele mai bune cu puternicul Imperiă vecin,
că ea este considerată ca un element politic
în Europa, că este tratată de împăraţii cei
mai puternici ca un Stat suveran, de o po
trivă cu cele-l'alte State.
Iată care este adevăratul caracter al vi
zitei de la Petersburg, şi, după cum am a
rătat mai nainte, era indicat ca şeful parti
dului liberal să participe la acel eveniment.
D-lor, onor. d. Panu a mai voit să rele
veze contradicţii ale partidului liberal, ară
tând care îi era rîvna în oposiţiune şi care
"I sunt actele de când este la guvern, a
mintind deosebitele legi pe cari partidul
naţional-liberal le-a combătut pe când era
în oposiţiune, şi pe cari nu le-a modificat
încă, de când este la guvern.
Este periculos pentru partidul conser
vator să se atingă de contradicţii de felul
acesta, căci am putea aminti contradicţii
mult mai grave între disele şi faptele parti
dului conservator. Când era în oposiţiune,
partidul conservator promitea că, cum va
veni la guvern, va desființa fortificaţiile din
jurul Bucurescilor, va desfiinţa apanagele,
şi câte altele...
D. M. Schina: Şi revisuirea Constituţiei.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Da, afirma că va reveni asupra revisuirei
Constituţiei.
D-lor, nu voii să rămân pe acest teren;
dar voi să arăt că partidul naţional-liberal
e conscient de ce a făcut şi în oposiţiune şi
la guvern.
Legea maximului. –Da, legea maximului
a fost o nenorocire, lucru pe care l'aţi recu
noscut chiar d-vöstre, când aţi fost nevoiţi
s'o modificaţi, suprimând o disposiţiune pe
care o propuseserăţi la început. Şi să nu ţi
ceţi că s'a dus o luptă extra-legală în contra
acestei legi; sciţi bine că mişcarea spon
tanee de sub dealul Mitropoliei s'a făcut
fără participarea, chiar fără ştirea partidului
naţional-liberal.
D-vóstre, dupe ce aţi recunoscut cât de
10 Decembre 1898
rea a fost una din disposiţiunile acestei legi
şi singuri aţi modificat-o, câte-va luni în
urmă aţi făcut o convenţiune, în care aţi in
trodus disposiţiunea fatală care se ştersese
din lege. (Aplause).
Aţi dis că nu am denunţat acésta de cât
acum în urmă. Aveţi memoria scurtă. Chiar
din primul moment în care aţi propus con
venţiunea, diarele néstre ai arătat îndată că,
votêndu-se acea convenţiune, va fi imposibil
ca să vindecăm răul ce-l faceţi.
Aţi dis că, de şi ai trecut ani de ile de
când trăim la guvern cu legea maximului,
noi, cari am combătut-o, n'am modificat-o
până astădi.
Da, dar n'am putut s'o modificăm, şi pen
tru cavêntul următor: aţi mai stat la pu
tere mai mulţi ani dupe votarea lege. Ea a
fost pusă în aplicare; tóte budgetele comu
nelor a fost alcătuite dupe acéstă lege; aú
fost cheltueli prevădute, împrumuturi con
tractate, cari tóte trebuia să fie soldate din
resurse stabilite conform acestei legi. Era
dar o imposibilitate pentrupartidul naţional
liberal ca să desfiinţeze legea, lăsând comu
nele în neputinţă de a "şi ţine angajamen
tele.
Prin urmare, dacă n'am modificat le
gea maximului, causa este : ântêiü, sta
vila pe care d-vóstre ne-aţi pus-o prin
convenţiile ce aţi încheiat şi, al duoilea,
budgetele comunale cari s'a alcătuit pe
baza acestei legi şi în cari nu puteam lovi.
(Aplause).
Onor. d. Panu a reeditat acusaţiunea re
lativă la demisiunea oficierilor.
Când d. general Manu, în lungul şir de
acusaţiuni, resumat al diarelor din anul în
treg, a vorbit şi de acestă cestiune a demi
siunei oficierilor, mi-am permis să'l întrerup,
dicênd că acesta a fost o calomnie. Repet şi
şi astăi: a fost o calomnie.
Vă aduceţi, în adevăr, aminte că, în Senat,
anul trecut, cu ocasiunea unei interpelări,
cestiunea a fost discutată înaintea d-vóstre.
A luat cuvêntul şi onor. d. Lascar Catargi,
şeful guvernului din timpul când faptul s'a
petrecut. D-sa a spus: noi nu am constatat
să fi fost instigaţiuni, pronunciament pro
vocat de oameni politici. Ministrul de răs
boiü de atunci, d. general Lahovari, a de
clarat, pe când era ministru, acelaşi lucru.
Mult în urmă, dupe retragerea de la putere,
d. Lascar Catargi, în anul trecut, a repe
tat lucrul înaintea Senatului şi a adăogat:
lăsaţi partidele la o parte, că nu ai amestec
în afacere. Vă pot ceti cuvintele, am aici
Monitorul Oficial. Am luat act atunci de
declarațiunile d-lui Catargiu.
Aşa dar, şeful partidului conservator este
silit, în faţa evidenţei faptelor, să declare că
partidele politice n'aú avut amestec în aceste
demisiuni. Cum veniţi să reeditaţi asemenea
acusaţiuni ?
Ar fi bine, d-lor, ca să nu perdem nici un
moment din vedere o datorie de un ordin
mai înalt.
Dacă nu avem de ajuns simţul a ne re
specta unii pe alţii, nu admit să nu avem
simţul că este de nevoe să căutăm a fi res
10 Decembre 1898
pectaţi în afară. Lasă că simţimîntul acesta
de respect mutual ar trebui să predomine şi
în relaţiunile dintre partide, dar să nu vadă
străinii aruncându-se, asupra tuturor 6me
nilor politici din ţéră, acusaţiuni şi injurii de
aşa natură, în cât să nu ptă cine-va, când
le-ar crede drepte, să aibă de cât dispreţ
pentru bărbaţii noştri publici. Ce credeţi că
gândesc străinii, când văd că diarele, broşu
rile şi unele discursuri din întruniri publice
nu vorbesc de vre-un om politic cu o înrîu
rire în afacerile Statului, fără a întrebuinţa
la adresa lui expresiunile cele mai înjurićse,
expresiuni cari, meritate, atrag dupe sine
dispreţul or-cărui om care se respectă? Este
trist că, în luptele néstre, şi unii şi alţii sunt
aşa trataţi, în cât străinii să fie în putinţă a
ne desconsidera şi pe unii şi pe alţii. (Aplause).
Dacă simţul acesta al măsurei nu este in
trat în deprinderile partidelor politice, în
cât privesce raporturile lor respective, cel
puţin cu toţii trebue să înţelegem că avem
nevoe de a împiedica ca, în audul străinilor,
să se arunce asupra scumpei nostre armate
acusaţiunea nedréptă, că ar putea fi un in
strument politic, că ea ar fi la ordinele când
ale unui partid, când ale celui-alt. Suntem
datori să ferim armata nőstră, pavăza ţărei,
de acéstă desconsiderare, care numai pe a
micii României nu i-ar bucura. (Aplause).
Legea minelor. – Aveţi puţină răbdare.
Nu suntem aşa de gârboviţi, cât crede d.
Panu. Suntem încredinţaţi că avem încă de
stulă viéţă ca să aducem modificarea cerută
la legea minelor, aşa în cât să satisfacă in
teresele tuturor şi să asigure acéstă sorginte
de bogăţie a ţărei.
D-lor, onor. d. general Manu, a început
cuvêntarea d-sale, dicénd: Eă cred, ca sena
torul cel mai din urmă ales dintre toţi, că
represint în acest moment mai exact senti
mentul ţărei. Şi, întemeiat pe acéstă cre
dinţă, d.general Manu, dupe ce mai ântêiü
a înlăturat ideea de a aduce doleanţe Tro
nului, a sfârşit, dupe ce a înşirat expunerea
de argumente pe cari se întemeia, prin con
clusia finală: cererea de putere ce o supune
Majestăţei Sale Regelui.
D. general G. Manu: Nu am făcut acésta,
am exprimat neîncrederea în d-vóstre.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Eú, d-le general, pornind de la începutul
cuvêntărei d-vóstră,vii la ultimul cuvânt,
şi de sigur, nu pot, silit de logică, să dai a
cestui ultim cuvént, de cât caracterul con
clusiune d-vóstră în care aţi credut că se
resumă simţimêntul ţărei, formulând cererea
de putere.
Onor. d. general Manu dice că represintă general, ca să intrăm în examinarea amă
cea mai exactă expresiune a ţărei, ca cel
mai nou ales. şi unde s'au petrecut, şi de cine ai fost pro
Dacă este logic acésta, de ce d. general vocate? Ar trebui, d-lor, să împrospătez
Manu privesce alegerea d-sale la Iaşi ca cea
mai recentă manifestare a corpului electoral,
şi de ce nu cercetéză altă manifestare mai a
propiată de noi, produsă acum o lună de dile: şi până ai, şi-a făcut meseria de a fi bă
alegerile comunale?
Ele sunt cel din urmă act prin care ţéra Voiți să intrăm în aceste detalii?
s'a rostit; ele, prin urmare, trebuesc cerce Toţi cei ce ai fost în Bucuresci aúputut,
DESBATERILE SENATULUI
tate, ca să vedem care este voinţa actuală
şi simţul țărei.
Este adevărat că d. general Manu se de
clară mulţumit de aceste alegeri. A făcut
însă o afirmaţiune, îmi permit a dice, cel
puţin temerară, când a spus că resultatul a
legerilor a fost un triumf pentru partidul
conservator.
Aşa triumf, d-le general, ei urez tot-d'a
una partidului conservator. (Rîsete).
D. general G. Manu: D-vóstre voiţi numai
triumf material. Noi ne mulţumim şi cu cel
moral.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Vă voi răspunde şi la acésta: eü sciú că
partidul conservator are în tradiţiune a pune
mare preţ pe tiumful material.
D. general G. Manu: Cu cel moral am dis.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Eú le triumful material şi vă dai dovedi.
Am în mână, în acest dosar, o bogată co
lecțiune a decisiunilor ministeriale, prin cari
s'aú respins tóte contestaţiile făcute în contra
alegerilor cari védădea resultate materiale,
pe cari le-aţi apărat cu multă solicitudine;
nu aţi casat nici una din alegeri, ori-cât de
viciată, când vă dedea resultate materiale,
de cari nu vă venea de loc să vă despărţiţi.
Mai scim cu toţii ceva despre mijlócele
materiale ce era întrebuinţate în timpul
alegerilor, pentru a dobîndi acele resultate
materiale pentru cari n'aveaţi nici un dispreţ.
(Aplause).
Dar, d-lor, avem noi să facem istoria ale
gerilor comunale înaintea Senatului? -
D-vóstre aţi spus,şi notezîn trécăt ciu
data armonie dintre afirmaţiunile tuturor
acelora cari atacă guvernul, între cari şi un
amic de eri al nostru, d. Comăneanu–aţi
spus acest lucru: aţi reînfiinţat dragona
dele, cu tte nelegiuirile, cu téte presiunile,
şi numai ast-fel aţi obţinut resultate în ale
gerile comunale. Dar noi vorbim de alegerile
comunale înaintea țărei în care ele s'a făcut;
populaţiunea întrégă a ţărei, de la Dorohoi
până la Severin, a asistat şi a vădut cum
s'aú făcut aceste alegeri. Aici chiar, sunt
martori,înaintea cărora s'aú petrecut.
D-vóstre toţi aţi fost martori şi aţi putea
răspunde; nu se pote înşela nimeni asupra
faptelor petrecute la lumina dilei – scim
toţi că alegerile s'a făcut în cea mai abso
lută, în cea mai complectă libertate. (Apro
bări, aplause),
In aşa chip s'a dat guvernul la o parte,
cu toţi agenţii lui,în cât nici nu se vedeai
în aceste alegeri. (Aprobări).
A! dar a fost într'un loc anume 6re-cari
desordini: aú fost în Bucuresci. Voiţi, d-le
nuntelor acestor desordini“? Să arătăm cum
memoria d-vóstre şi să vă reamintesc nume
pe cari le-aţi audit şi altă dată, ca Fidot,
Ispas, fraţii Olangiu şi alţii, cari, mai de mult,
tăuşi în contra partidului naţional-liberal.
55
prin propriile lor simţuri, să constate cum
stă adevărul, pentru că acusarea consistă a
spune că de către agenţii administrativi ai
fost organisate bande ca să lovéscă şi să
opréscă pe cetăţenii alegători de a lua parte
la vot.
Cu toţii aţi putut constata un fapt care este
o contradicţiune flagrantă a acestei afirmări.
La duoë din secţiunile de vot, primarul,
acela care e presupus a fi culpabilul cel mare,
acela care, într-o urmărire ce numai seriósă
nu pote fi, este tras la Curtea cu juraţi de
un număr de alegători conservatori, prima
rul a fost obiectul unor violenţe de cuvinte,
a fost huiduit şi silit să se sustragă prin fugă
la alte violenţe.
Dacă el ar fi organisat într-adevăr ase
menea bande, cel puţin instinctul de conser
vațiune l'ar fi făcut să aibă alături de dénsul
ómeni cari să-l apere în contra violenţelor.
(Aplause).
Dar diceţi că s'a suprimat secretul votu
lui. Nici acéstă acusaţiune nu a lipsit în dis
cursul onor. d. general. Nu ne-am putut îm
pedica de a întreba: unde şi cum?
In Bucuresci, în adevăr, a fost fapte cari
aú justificat o plângere în contra alegere,
din causă că secretul votului a fost com
promis.
Care a fost însă decisiunea guvernulul ?
In faţa violărei secretului votului, fiind ale
gerea în avantagiul guvernului, sa respins
óre contestațiunea? Nu. Guvernul nu sa
uitat că sunt amicii lui aleşi şi nu a esitat
un moment de a casa alegerea.
Oare d-vóstre, când eraţi la guvern, tot
aşa aţi procedat? Am aici, d-lor, nu citesc,
căci sunt multe, töte decisiunile d-v6stre.
Voci: Citiţi una, duoă.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Să citesc una, fiind-că o cereţi:
(Monitorul oficial No. 147 din 5 Octombre
1894).
-
„Asupra primului motiv că buletinele pre
sintate de candidaţii proclamaţi aleşi, fiind
de format mare şi imprimat pe hârtie grösă,
s'a violat secretul votului, putându-se cu în
lesnire cunsce modul cum alegătorii au
votat.
„Având în vedere că legea pentru alege
rea consiliilor comunale neprescriind prin
nici un text al sălii forma şi dimensiunile bu
letinelor de vot şi plicurilor electorale...
nMotivul ce se invöcă nu este intemeiata.
(Rîsete, aplause).
Este adevărat că legea nu prevede cum
trebue să fie făcute buletinele şi plicurile,
dar legea jice la art.46: secretul votului
este cerut sub pedépsă de nulitate. Deci,
ori-ce fraudă vine să atingă secretul votului,
de şi legea nu prevede nici una din fraudele
posibile, dar le coprinde pe tóte, constitue
o violare a secretului votului şi deci urméză
ca alegerea să fie casată; de aceea ei, re
presentant al partidului naţional-liberal,
n'am esitat în faţa unei atingeri a art. 46,
şi am casat alegerea. (Aplause).
D. Costescu-Comăneanu făcea d-lui ge
neral Manu o critică dicându-i că răü face
56 DESBATERILE SENATULUI 10 Decembre 1898

de confundă partidul naţional-liberal cu gu ómenii aceştia, bărbaţi cu valóre, vor mai bărbat de Stat, sunt proprii amicilor d-lui
vernul. putea avea o acţiune în viaţa nőstră publică? Comăneanu. Mai mare şi mai adânc cult a
Ciudată concepţiune are d. Comăneanu Şi cum ? Alipiţi 6re de conservatori? Nu, vem noi pentru caracterul d-lui Stătescu
despre partid! Pe ce se rézămă un guvern d-lor, căci ei nu sunt conservatori şi conser de cât d. Comăneanu şi amicii d-sale. Şi
dacă nu pe un partid ? Şi mă întreba d. Co vatorii, în alegeri, îşi vor susţine partisanii dăm dovadă despre acésta, că noă nici o
măneanu înduioşat: Vare, unde"ţi sunt le lor. Alipiţi de partidul naţional-liberal? Nu, dată, cunoscând trecutul şi caracterul d-lui
giunile? Dacă nu le vede d. Costescu, este căci sunt în luptă cu partidul naţional-li Stătescu, actele sale şi fiinţa sa, căci e însă
că nu vrea să le vadă. Priviţi masa electo beral, care în alegeri va respinge pe cine "l 'şi măduvă a partidului naţional-liberal,
rală: acolo sunt legiunile. In alegerile co combate. Atunci, forţa lor de muncă are să nici-odată nu ne-atrecut prin minte că d.
munale ele s’ai desfăşurat.Tóte acele ma fie perdută pentru ţéră; trebue căutat ca Stătescu s'ar putea depărta un moment mă
jorităţi, cari s'ai strâns împrejurul guver aceste forţe utile să nu fie perdute pentru car de partidul naţional-liberal. Nici o în
nului, constituesc legiunile partidului naţio ţéră. (Aplause). doială în privinţa acesta nu este permisă.
nal-liberal. (Aplause). De aceea, dint'o cugetare înaltă şi pentru Faptele o dovedesc : nici un moment d.Stă
S'a spus, d-lor, şi aci nu mă unesc cu d. binele obştesc, d.Sturdza a voit să strângă tescu nu s'a deslipit de majoritatea partidu
Constantinescu, că alegerile comunale sunt la un loc pe toţi, ca să ducem cu toţii des lui naţional-liberal. Chiar cu ocasiunea A
numai gospodăresci. Aşa este în principii ; tinele partidului înainte, să lucrăm cu toţii dresei, ce discutăm acum, d-sa a colaborat
Însă în fapt, fără voia nőstră, am fost siliţi pentru binele general al ţărel. (Aplause). cu noi, luând parte, ca president al comi
să primim în alegerile comunale o luptă po Silinţele personale ce d. Sturdza şi-a dat siune.
litică; tóte partidele ai dat luptă politică în în acest scop, nefiind încoronate de succes, D-lor, era necesar, pentru respectul ce
aceste alegeri; şi trebue toţi să recunoscă s'a oferit ca o comisiune din sînul majorită se datoresce caracterului iubitului nostru
că, în lupta acésta n'a fost numai partidul ţilor Senatului şi a Camerei să fie organul amic, d. Stătescu, ca să degajez perséna
conservator în faţa partidului naţional-libe de contact cu membri eşiţi de ieri din par d-sale de usul ce se făcea cu numele lui, să
ral, ci alături cu partidul conservator ai tidul naţional-liberal. arăt cât era de nejustificată idea că d. Stă
fost toţi acei cari combat presenţa d-lui Dim. A fost un moment, când cu toţii credeam tescu "şi-ar fi însuşit concepţiunea unui
Sturdza în capul partidului naţional-liberal, ă resultatul va fi dobândit; la primele în triumvirat care să înlocuiască direcţiunea
aşa în cât, d-lor, adevăratul înţeles al răs tâlniri, comisiunea majorităței stabilise că d-lui Sturdza.
punsului ţărei, dat în alegerile comunale, a mandatul ei era ca să caute în ce condiţiuni Viü, d-lor, la un punct asupra căruia vă
fost următorul: Partidul naţional-liberal cu d. Sturdza, fiind şef al partidului şi şef al atrag tötă atenţiunea.
d. Sturdza în capul lui. (Aplause). guvernului, s'ar putea face înţelegerea. A D. preşedinte, N. Gane: Daţi-mi voie,
De aceea, vrea să scot din nedumerire cestă condiţiune prealabilă a mandatului era d-le ministru, să vă întrerup un moment.
pe onor. d. Comăneanu, care se miră cum însuşi mandatul dictat de ţéră, era man Fiind 5 ore, consult Senatul dacă prelun
de nu sa putut ajunge la înţelegerea de datul dat de Corpurile Legiuitóre, de majo gesce şedinţa.
care a vorbit. rităţile lor, pe încrederea cărora se rézimă Voci: Da, da, prelungim şedinţa.
Să restabilim faptele, mai întâii. Silit de guvernul. Punctul acesta nici n'a fost dis – Se pune la vot prelungirea şedinţei şi
opiniunea publică, vădènd resultatul desas cutat; se considera deci ca admis de toţi, şi se admite.
tros al alegerilor comunale–a dis d. Cos resultatul părea apropiat. Colegii noştri din
D. ministru de interne, M. Pherekyde
tescu-Comăneanu – şi ei dic să ne dea comisiune, dupe 10 dile de discuţiuni, reca Onor. d. Comăneanu a dis că nu pote să se
Dumnedeü tot aşa desastre-d. Sturdza a pitulând tóte conversaţiunile ce s'a urmat, învoiască cu d. Dim. Sturdza, pentru că nu
simţit că nu pote merge înainte, şi de aceea aú reluat lucrurile de la punctul ântêiü, şi
admite teoria o turmă şi un păstora. Nu
s'a încercat să readucă în sînul partidului atunci s'a constatat că asupra punctului ân
voiă să intru în discuțiune prea departe, dar
naţional-liberal pe cei cari se depărtaseră têilă s'aú formulat protestări. întrebarea vine natural : în ce anume îm
de dânsul. Cât de puţin "şi-a dat socotéla D-lor, am audit dicându-se din unele
onor. d. Comăneanu de realitatea faptelor ! părţi că amicii guvernului ar fi făcut o pe prejurări, guvernul, care e idealul d-lui
A doua di după alegerile comunale, când dică la acéstă înţelegere. Comăneanu, a urmat după sfatul ce voesce
D. M. Schina : Acesta ar fi un neadevăr să dea astădi guvernului naţional-liberal ?
ţara, în unanimitate, a întărit explicit pe d.
Sturdza în aşa mod în cât situaţiunea lui ca patent.
Când 6re şeful guvernului scump d-lui Co
şef al partidului nu mai putea fi contestată măneanu s'a consultat cu cei-lalţi membri
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
de nimeni (aplause), d. Sturdza, ca bărbat Ei bine, d-lor, cine a făcut piedică, voi sta fruntaşi ai partidului naţional-liberal ? În
politic cu iubire de ţară, făcând abstracţiune bili cu însuşi diarul care represintă pe cei ce ocasiune a luat părerile celor-lalţi? Infine
de persona lui, uitând tóte injuriile ce în eşiţi din partidul naţional-liberal, cu diarul dacă în tot timpul cât a ţinut guvernul efe
mer al d-lui Aurelian, nu a lucrat în afară
timp de doi ani se aruncaseră asupra lui, Drapelul, numărul de astădi, Marţi 1 De de consfătuirea şi sfatul celor-alţi membri
s'a gândit numai la interesele mari, cari îi cembre.
sunt încredinţate. El, cu mărinimie, "şi-a dis: Iată, d-lor, ce dice asupra acestei ces fruntaşi ai partidului, şi în special al d-lui
Acum că situaţiunea este limpede, de ce să tiuni: Dimitrie Sturdza, şeful partidului?
nu întind mâna amicilor de ieri ca să vină nDacă guvernul putea continua remaniat Dar este ceva şi mai desluşit. In revendi
şi ei să muncéscă pentru ţară, alături cu n sub conducerea d-lui Sturdza, sai dacă ar carea formulată de amicii d-lui Comăneanu,
noi ? nfi fost mai durabil şi mai solid sub condu care e publicată, şi despre care am făcut
D. Sturdza, nesilit de nimeni, nu în ne mcerea d-lui Stătescu ori Aurelian, acésta menţiune, vedeţi în tótă frumuşeţea ei apli
putinţă de a merge înainte, a căutat să ştérgă nrămânea la apreciarea celor trei. a carea teoriei no turmă şi un păstor*.
urmele neînţelegere. D-sa a avut o altă idee Prin urmare, în loc să fie nediscutat ceea Ce s'a pretins ? Ca de majoritatea corpu
mai înaltă, şi a dis: între aceşti membri, eşiţi ce de către ţéră, de către majoritate, se deci lui electoral, care s'a rostit într'un anume
din partidul liberal, sunt 6meni cu talente, sese, sepunea categoric la o parte direcţiunea fel şi într'un mod determinat şi hotărît, să
ómeni de valóre, őmeni a căror muncă pâte d-lui Sturdza, care era, cum s'a dis de către d. dispună un triumvirat.
şi trebue să fie utilă ţărei ; dacă nu vor Constantinescu, înlocuit printr-un triumvi Cum?Trei 6meni să se întrunescă şi ei,
merge altături cu partidul naţional-libe rat. Aci, d-lor senatori, să'mi daţi voie să În contra celor ce a hotărît majoritatea ale
ral, ce viaţă politică le rămâne lor ? In fac o mică digresiune. Onor. d. Comăneanu gătorilor, în contra celor hotărîte de majori
ce mod vor mai putea ei munci, aşa ca ta a făcut lauda meritată a unui bărbat de tatea parlamentară, care a dat un mandat
lentele lor să fie utile țărei? Căci, în viaţa Stat din cei mai eminenţi ai ţărei; în modul comisiune de şése, ei să hotărască care să fie
publică, numai forţele adunate la un loc cum s'a exprimat, s'ar fi părut că aceste direcţiunea, sorta, voinţa acelor majorităţi,
jócă un rol, individualităţile nu există. Ore laude şi aceste aprecieri despre acel eminent a alegătorilor şi a parlamentului, cari nici
-------------
„tate nu ai fost, cu cari nici o consfă
tuire nu sa urmati . . . . . . .
i se pune, d-lor, într-o lumină vie deo
dintre cuvintele şi faptele d-vostre,
va plângeri, în numele Principiilor, că nu
jo turmă şi un păstor, voiți consfătuire,
Indiţiune, puneţi să se dispună de destinele
partidului naţional-liberal, fără scirea par
tidului naţional liberal, în contra voinţei
manifestate de partidul naţional-liberal, şi
dupe cum trei omeni vor hotărî ! Ei bine,
noi, din partidul naţional-liberal, nu primim
acesta, nu primesce majoritatea parlamen
tură, nu primesce majoritatea alegătorilor,
nu puteai membrii comisiune parlamentu
lui să priméscă acest lucru. (Aplause).
Să 'mi permiteţi, d-lor, să mai spun încă
0-dată onorabilului d.Costescu-Comăneanu:
Când văd d-lor că criticile ce îndreptéză
în contra şefului partidului naţional-liberal
sunt reproduse şi întemeiate pe aceleaşi
cuvinte de toţi acei cari sunt adversari năs
cuţi ai partidului-naţional-liberal – şi de
Junimişti, şi de conservatori, şi de nouii aliaţi
ai conservatorilor, ca d. Panu – nu'şi daú
ema pentru cari cuvinte, adversarii se în
trunesc în aceste lupte cu d-lor!... Să admit
că d-lor, ca liberali, n'ai de cât un scop,
o dorinţă, binele partidului naţional-liberal;
Mie însă, un moment, să se presupună că
adversarii pot dori binele partidului naţional
liberal"
În adevăr, cu cât partidul naţional-liberal
a fi mai rău organisat, mai răi condus, cu
va fi mai bine pentru partidul opus;
deci, mai interes conservatorii ca partidul
fie bine condus; şi dacă ei arată dorinţa
a Partidul naţional-liberal să nu fie condus
d-Sturdza, atunci nu văd d-lor că se cons
tă, prin acésta chiar, că în ochii adversa
ord. Sturdza conduce bine partidul na
Înal-liberal pentru interesele partidului
naţional-liberal! (Aplause).
bu, d-lor, amvoit să intru în aceste expli
luni, pentru că nu trebue să rămână în
ea niménui cum că guvernul, amicii
Bernului, cum că şeful guvernului, ar fi
0minat de idei strîmte, că ar voi să elimi
e din jurul său, din causă de resentimente,
Justificate de altmintrelea, pe d-ni-drapelişti.
Biserica liberală este mare, porţile ei sunt
lirg deschise tuturor acelora cari vor voi să
nă să lucreze cu noi pentru binele ţărei.
Noi însă nu putem sta locului şi întârdia
in munca nostră, pentru a ne ocupa nu
mal de tratative cu unul şi cu altul. Noi a
tem datorii de împlinit către ţéră; noi sun
tem datori să mergem înainte. Acei cari vor
veni să ne dea concursul lor luminat, îi vom
Primi cu braţele deschise. (Aplause prelun
te şi repetate).
I), ministru de finance, G. D. Pallade:
D-lor senatori, daţi-mi voie să răspund câte-va
cuvinte d-lui general Manu, la partea din di
scursul său în care a făcut critică paragra
fului din Mesagii privitor la echilibrul bud
getar.
D. general Manu a credut bine venită o
asiunea ca să facă în mod sumar critica ad
DESBATERILE SENATULUI
ministraţiei financiare liberale, afirmând că,
de când am venit noi la putere, înotăm în
plin deficit.
Şi, pentru a'și face sarcina uşóră, d-sa
afirmă că răspunderea deficitului anului
1895–96, evaluat la peste 16 milione, in
cumbă partidului liberal.
D. general G. Manu: Nu evaluat, constatat.
D, ministru de finance, G. D. Pallade:
Aveţi dreptate, este chiar constatat, în sumă
de 16.655.248 lei, 98 bani.
Dar acum, odată ce am constatat care e
deficitul anului 1895–96, daţi-mi voie să
declar că pentru metodul ingenios prin care
s'a descoperit că deficitul acestui an trebue
atribuit gestiunei financiare a liberalilor, d.
general Manu pâte lua un brevet de inven
țiune. (Ilaritate).
In adevăr, d-lor, nimeni nu sa gândit până
la d. generat Mamu, că deficitul unui budget,
ale cărui venituri şi cheltueli ai fost alcă
tuite, cumpănite şi votate sub un guvern, să
fie atribuit altui guvern, care a venit la pu
tere dupe 7 luni de la punerea în aplicare a
acestui budget. (Aplause).
D. general G. Manu: Şi care l'a desechili
brat prin deschidere de credite extraordinare.
D. ministru de finance, G. D. Pallade: A
césta nu aţi dovedit-o şi nu o puteţi dovedi
cu nimic.
Şi lucrul este atât de adevărat că acéstă
metodă de a stabili răspunderea resultatelor
unui budget este o invenţiune proprie a
d-vóstre, în cât, cu ocasiunea discuţiunilor
budgetare din Cameră, d. Germani, ministrul
d-vóstre de finance, nu s'a gândit să pună
în sarcina partidului naţional-liberal deficitul
anului 1895–96. . 2.489.048.
„D. general G. Manu: A fost indulgent.
D. ministru de finance, G. D. Pallade: Aci
indulgenţa n'are ce căuta, d-le general. Evi
dența vă spune că noi, venind la putere în
Octombre, n'am putut de cât să executăm
budgetul aşa cum l'aţi conceput şi votat
d-vostre; şi cum n'am putut să incasăm de
cât veniturile ce ne-aţi dat şi să ordonanţăm,
pentru a fi plătite, cheltuelile fixate prin bud
getul alcătuit de d-v6stre, răspunderea nő
stră se reduce la nimic pentru deficitul de 16
milióne cu care sa soldat exercițiul 1895—
1896. Va să dică, iată-ne scăpaţi de cea mai
importantă cifră din socotéla „deficitelor li
berale.
Aţi mai afirmat că excedentulde 3.217.991
lei, lăsat de budgetul anului 1896–97, nu
este real, pentru că s'a trecut între venitu
rile acelui budget şi numerarul de 3 milione
de la Casa de amortisare.
Acéstă cestiune, d-le general Manu, s'ar
fi putut discuta atunci când sa votat legea
pentru desființarea Casei de amortisare. Dar
din momentul în care Casa de amortisare a
fost desfiinţată prin o lege, şi, ca consecinţă
a acestei legi, s'a trecut în budget la veni
turi suma de 3 milićne, numerarul de la
acea Casă, nu se mai pote fiice că, deşi bud
getul se soldéză cu un excedent, acest ex
cedent nu este real.
Al dacă acest venit din vințarea bunuri
lor s'ar fi pus în budget, cu töte că Casa de
57
amortisare nu s'ar fi desfiinţat, atunci aţi fi
avut dreptate până la un punct 6re-care să
afirmaţii acest lucru; astădi însă nu mai pu
teţi face acésta.
Prin urmare, primul budget alcătuit sub
partidul naţional-liberal, de predecesorul
meu d. George Cantacuzino, s'a soldat cu
un excedent de 3.217.991 lei.
Şi nu trebue să uitaţi un lucru, d-le ge
neral, că atunci când s'a trecut aceste 3 mi
lióne de la desfiinţata casă de amortisare în
tre veniturile budgetare, partidul naţional
liberal desfiinţase în acelaşi timp dintre ve
nituri peste 3 milione, provenite din birul
popăritului. (Aplause).
Ne-am credut datori să desfiinţăm acest
imposit odios, pus de d-v6stre, care era în
contradicţie cu töte principiile admise în ma
terie de imposite, şi cu tötă acéstă reducere
în cifra veniturilor, budgetul a dat un exce
dent de 3 milione. (Aplause).
Mai notaţi că tot în acel an s’a reînfiinţat
prima de export a spirtului–ceea-ce a a
daos o nouă sarcină budgetară. (Aplause).
Venind la anul 1897–98, ne arătaţi că
în acest an avem un deficit. Da, aveţi drep
tate, în situaţia ce am publicat la 30 Sep
tembre, deficitul exerciţiului 1897–98 se
cifréză în suma de lei 6.497.088. Dar v'ați
dat séma de causele cari ai provocat acest
deficit? Nu aveţi de cât să citiţi la pagina
13 a situaţiei din 30 Septembre şi veţi ve
dea că acest deficit nu se datoresce relel e
chilibrări a budgetului, ci se datoresce unor
întêmplări neprevățjute. Singure drumurile
de fer aú dat la incasări un minus de
5.139.593 şi domeniile iarăşi un minus de
Prin ce se explică aceste duoë lipsuri ?
Se explică prin acea periódă de ploi continue
ce aú cădut în acest an şi cari ai provocat
inundaţiuni ce ai distrus liniile nostre fe
rate pe mari întinderi, întrerupând pentru
mult timp regulata circulațiune.
Ast-fel, cheltuelile de reparaţiuni a tre
buit să apese grelă asupra casei Statului, iar
veniturile au scădut simţitor din causa a
cestui desastru. Va să dică, pe când cheltu
elile drumurilor de fer cresceai, veniturile
Cum voiți deci ca acest budget să nu dea
deficitul de 6 milione, când la un singur ve
nit avea o scădere de peste 5 milione, da
torită unor cause neprevădute. In privinţa
domeniilor, aceeaşi causă a făcut ca aren
dile să nu potă fi plătite, ca moşiile căutate
în regie să nu producă sumele prevădute,
ceea ce a dat un minus la incasări de
2.489.048 lei. Vedeţi dar că numai ac,
duoă cifre întrec deficitul întregului an,
mai pote fi deci acusat guvernul de ra”:
chilibrare a bugetului? Sper că nici d...
nel Manu nu o mai susţine,
Dar sa mai dis: pentru ce vorbiţi în M.,
gii de bugetul anului acesta, ca ,
este abia la jumatatea carierei sale, şi „:
*** Pru ce am vorbit de la
curent. Cu ocasiunea vota "3
89 ne cunoscători în ale fina
* Prevestit că acest budget va da 3
58
însemnat. Aşa, d. Germani, mai optimist,
a jis că budgetul va da un deficit de 4 mi
lióne, şi d. Costinescu, care se pretindea mai
positivist, l'a ridicat la 11 milićne. Când,
cu ocasia votărei budgetului anului curent,
s'a dat acéstă alarmă, era de datoria nőstră
să dăm asigurări parlamentului, la prima
nóstră întâlnire, că acele pronosticuri din
fericire nu se realiséză. In adevăr,dacă con
siderăm incasările primelor 6 luni ale bud
getului, faţă cu evaluările, avem un excedent
ce trece de 6 milićne; căci plusurile de in
casări ale acestui an, faţă cu incasările a
anului trecut,fiind de 20.173.799, dacă scă
dem deficitul anului trecut şi plusul evaluă
rilor acestui an din suma de 20 milićne, ne
rămâne excedent al anului curent peste 6
milióne. Dar să examinăm în parte câte-va
din evaluările acusate de d. Costinescu că
vor da deficit. Aşa,venitul vămilor, se pre
tindea că nu va putea acoperi evaluarea de
34.000.000 şi ele a dat, până acum, un
plus de 1.198.000 peste incasările anului
trecut. Venitul spirtóselor se afirma că nu
va putea da 15.000.000 şi numai în aceste
6 luni avem un plus de 4.386.000 peste in
casările anului trecut, de şi plusul evaluă
rilor nu e de cât de 2 milióne faţă cu anul
trecut. Venitul pădurilor se dicea că e um
flat fiind evaluat la 4.200.000, şi incasările
pe 6 luni ne da un plus de 1.413.629, de
şi plusul evaluărilor e de 110.000 lei.
Când tóte aceste venituri erau denunţate
de d. Costinescu că vor da deficite din causa
evaluărilor exagerate, ne-am simţit fericiţi
să arătăm parlamentului că echilibrul bud
getar al anului curent este bine stabilit.
Vedeţi dar, d-le general Manu, că aţi gă
sit răü locul şi timpul să vorbiţi partidului
naţional-liberal de deficitele sale.
Se vede că aţi venit de curénd în Senat,
fiind-că dacă eraţi în sesiunea trecută
present aci, aţi fi audit lucruri ce v'ar fi
făcut să fugiţi de terenul pe care aţi alu
Alecat.
Dar, fiind-că d-vóstră aparţineţi mai mult
trecutului şi mai puţin actualităței prea re
cente, 'mi veţi da voie să vă amintesc pe
1872, 1875, 1876, date memorabile în is
toria deficitelor budgetare.
Aşa, iată ce cetim în o lege din 1875:
»Art. 1. Suma de 19.000.000 lei prevă
dută la art. 1 din legea votată de Corpurile
legiuitóre pentru emisiune de rentă asupra
Statului, se sporesce la 24 milićne, adică cu
5 milióne mai mult, cari se vor intercala
ca resursă extraordinară în budgetul anu
lui curent, pentru acoperirea deficitului
cu care este votat u.
Vedeţi, d-le general, aci e, nu numai
existenţa deficitului în finanţele conserva
tóre, dar şi faptul că se emitea rentă pen
tru a se echilibra budgetul.
Dar să revin puţin îndărăt spre a nu vă
răpi meritul concepţiunei obligaţiunilor do
meniale.
La 1872 se face legea împrumutului do
menial, care în art. 1 iată ce dicea:
n Pentru stingerea datoriei flotante, repre
nsentată prin bonurile de tesaur emise până
DESBATERILE SENATULUI
nla finele lui Iunie anul curent, precum şi
n pentru acoperirea deficitului budgetar
prémas din exerciţiul anului 1870. gu
nvernul este autorisat a confecţiona şi emite
«obligaţiuni ipotecareu.
Va să dică, şi de aci se constată nu numai
un deficit conservator, dar şi faptul că'l aco
pereaţi cu obligaţiuni domeniale transfor
mate mai târjiü tot în rentă.
Şi mai departe......
D. general G. Manu : Acestea sunt lu
cruri vechi.
D. ministru de finance, G. D. Pallade:
Dar aceste lucruri vechi sunt tte opere fi
nanciare conservatóre. (Ilaritate).
Permiteţi-mi să vă amintesc şi legea din
8 Aprilie 1881, care în articolul 1 dice:
• Pentru conversiunea obligaţiunilor dome
„niale în sumă de lei 56.022.900 pentru
n stingerea deficitelor constatate la închi
nderea exerciţiului 1876 în sumă de
31.077.726 lei u.
Vedeţi, d-le general, că e vorba tot de
deficite conservatóre cari la 1876 se constata
de d. Strat că se urca la 31 milićne.
Apoi când nu vă speriaţi,d-le general, de
cele 31 de milione de la 1876, de împrumu
turile domeniale făcute pentru plată de defi
cite, de emisiuni de rentă perpetuă făcută tot
pentru acoperiri de deficite budgetare, de ce
vé prefaceţi că vă speriaţi când ne vorbiţi aci
de deficitul de 6 milićne al anului trecut ?
(Aplause).
Eú vë admit, d-le general, facultatea ce
aveţi de a vă schimba sensibilitatea politică,
şi ceea ce altă dată vă părea lucru fórte
banal, forte neînsemnat, dupe un timp 6re
care, să vă alarmeze.
Aşa, am audit cu surprindere în discursul
d-vóstre, că alegerile comunale de anul
acesta a fost un triumf pentru partidul
conservator. Vă mărturisesc că mă unesc
din inimă cu colegul meu, d. Pherekyde, şi
vă urez tot aşa triumfuri. (Aplause).
Ceea ce este mai curios este acésta.
Cum triumf? Votul a fost pentru noi şi
în contra d-vóstre, şi tot d-vóstre triumfaţi ?
D-lor, ştii din contra, că în 1890, pe când
d. general Manu representa concentrarea ca
şef de guvern, s'a întâmplat, în Senat, ca
un amendament, propus contra voinţei gu
vernului de către d. general Florescu, să în
trunéscă 42 voturi faţă cu 42 date contra
de partisanii guvernului. Acest vot era, lă
murit, un vot de blam dat guvernului şi
totuşi, de şi votul era visibil, d. general
Manu a cerut a duoa ji Senatului un răsvot.
Cum se face că voturile visibile ce atunci
avéţi contra d-vóstră nu le vedéţi, şi votu
rile invisibile ce nu le-aţi avut în alegerile
comunale, le vedeţi şi le consideraţi ca triumf
conservator. Recunsceţi că e curios feno
menul (Aplause, ilaritate).
D. general G. Manu : Era vorba de ale
gerea sa proprie.
D. ministru de finance, G. D. Pallade: Vă
înşelaţi, era vorba, cum v-am spus, de un
amendament, propus la răspunsul la Mesa
giü, şi a obţinut 42 voturi contra 42.
Când s'ar întâmpla astădi să obţină un
10 Decembre 1898
amendament al d-vóstre asemenea voturi în
Senat, cine aţi ice că a triumfat ?
Vedeţi cum se schimbă interpretarea lu
crurilor.
A mai vorbit d. Manu de violenţă în ale
geri. In privinţa modului cum s'a făcut
alegerile comunale în ţéră, am o singură
consideraţie de pus înainte, care pentru
mine e hotărîtóre. A vorbit ântêiú d. gene
ral Manu, care represintă partidul conserva
tor şi a vorbit dupe dênsul d. N. Ionescu.
Cel dintâi a afirmat că alegerile comu
nale aú fost pătate de ingerinţe şi violenţe ;
cel din urmă a adus omagiul să guvernului
pentru modul cum s'a făcut aceste alegeri,
şi, în libertatea electorală care a dominat în
aceste alegeri, a védutun bun simptom pentru
îndreptarea moravurilor néstre electorale.
Şi Senatul şi Ţara ştii să alégă între
aceste duoë testimonii.
De oparte, representantul oposiţiunei con
servatóre al cărui şef 'şi a făcut din violenţa
electorală o dogmăpolitică, şi de altă parte
omul care în tötă viaţa a avut cultul libertăței
electorale şi a sincerei aplicări a regimului
constituţional. Când d. Nicolae Ionescu a ve
nit cu desinteresare de 'şi a spus cuvântul
sëü, aşa cum l'a spus, procesul este judecat
şi aceste alegeri au sigiliul libertăței pus de
un adevărat adorator al libertăţilor publice.
(Aplause).
Aţi mai făcut, d-le general, o afirmare cu
care voesc să termin. Nu sciü pentru ce v'aţi
pregătit de acasă ca să veniţi aci cu o mali
țiositate la adresa mea.
Inţeleg ca un orator, în improvisaţiune,
vëdênd pe un adversar, să'i adreseze o ma
liţiositate; dar când o scrieţi de acasă, când
în liniscea cabinetului, un om politic ca
d-vóstră, preocupat de marile interese ale
Statului, vine să distileze acea mică rău
tate la adresa mea, daţi-mi voe să o relevez
şi să vă dovedesc că răü aţi făcut când, vor
bind de darea în judecată a guvernului na
ţional-liberal, aţi is că eü am votat pentru
acea dale în judecată. D-le general, trebuia
să scii că eü n'am făcut nici o-dată un se
cret, şi nici nu puteam face, din faptul că
am făcut disidenţă, şi puteţi mărturisi că
atunci când am făcut disidenţă, am urmat
ómeni ca Dumitru Brătianu, Kogălniceanu,
Nicolae Ionescu. Nu e timpul acum să explic
pentru ce ca têněr am făcut acéstă alegere
în direcţiunea mea politică.
Odată ce îmi alesesem drept conducă
tori pe aceşti fruntaşi ai partidului, sciţi de
votamentul ce am pus în lupta şi disciplina
ce'mi am impus. Ar fi de ajuns să spun că
tóte actele mele le-am făcut în acord cu şe
ful meü, Dumitru Brătianu, pentru ca să nu
am a răspunde nimic pentru acea periódă.
Totuşi, fiind-că aţi adus în parlament atitu
dinea nőstră cu ocasia dărei în judecată, pot
să vă spun şi'mi pare răi că d. Panu nu e
aici, că am fost din aceia cari, în întrunirile
nóstre intime, am susţinut că nu trebuia să
ne punem noi votul în urnă pentru darea
în judecată.
Şi am reuşit a face ca la votarea propu
nerei de dare în judecată să ne abţinem, iar
 10 Decembre 1898
le votarea conclusiunilor comisiunel de dare
in judecată, am votat contra.
V"am întrerupt ieri şi v-am spus că am
votat pe faţă în acestă afacere şi, în adevăr,
la pagina 767 a desbaterilor din 1889, se
găsesce numele medii alături cu al lui Dumi
tru Brătianu şi al altora, că ne-am abţinut.
Când sciţi acésta, şi când pe de altă
parte sciaţi că tot-d'a-una eram alături
cu conducătorii mei în politică, ce crimă
personală voiți să 'mi imputaţi acuma?
(Aprobări), am putut să mă înşel, d-lor, în
actele mele, dar tot-d'auna le-am făcut cu
conştiinţa că'mi fac datoria. Am căpătat
însă o experienţă de atuncia : am căpătat
convingerea că disidenţele nu profită nici
o-dată partidului în sînului căruia se fac.
(Aprobări, aplause). Când am văut că
acea disidenţă, care avea în fruntea ei pe
acei mari luceferi ai ţărei, nu a ajuns a face
alt-ceva de cât a slăbi partidul liberal şi a
vă aduce pe d-vstre la putere, ca să faceţi
ceea ce aţi făcut timp de şépte ani de ile,
din acea di 'mi-am întrebuinţat tóte pute
rile ce aveam ca să se facă unirea.
D. Panu ştie acésta şi ştie cât am luptat
în contra acelora cari voia să împedice
unirea liberală, şi am fost fericit când am
vëut că unirea s'a făcut în partidul liberal
şi când am vădut iarăşi pe fruntaşi coope
rând împreună. (Aplause).
Şi dacă mă întrebaţi acum ce consecinţă
trag de aci, este că văd cu durere disidenţa
actuală. Consider că, fără să vrea, ea face
servicii partidului conservator, şi e păcat de
acele talente, de acele energii cari se chel
tuesc în dauna partidului liberal şi a ţării ;
e păcat ca acéstă vrajbă să continue şi e de
dorit să vină cu toţii la muncă spornică în
jurul omului consciincios şi patriot care e
şeful partidului liberal, d. Dimitrie Sturdza.
(Aplause).
A dis d. general că acéstă unire ar fi imo
rală. Ştiu că vă convine asemenea morală de
circumstanţă; ştii că aţi dori să vedeţi vrajba
continuând ; eü însă tot am speranţă că
unirea se va face şi că alegerile generale ne
vor găsi pe toţi uniţi faţă de d-v6stre.
(Aplause prelungite, Bravo).
Mai multe voci: Inchiderea discuțiunei.
– Se pune la vot închiderea discuțiunei,
şi se primesce. înălţând mai ântéii, cu toţii, rugi de
– Se pune la vot luarea în considera mulţumire Celui Prea Inalt pentru recolta
țiune și se primesce. îndestulătére din anul acesta, Senatul se
D. preşedinte N. Gane: Mâine vom con simte fericit când constată, şi în acesta a
tinua discuţiunea răspunsului la Mesagiü pe
paragrafe.
Ridic şedinţa. Şedinţă publică mâine la
orele 2.
– Şedinţa se ridică la orele 5 şi /, p. m.,
anunţându-se şedinţa următóre pe a duoa di
la 2 Decembre.
—gy
DESBATHEL SENATULUI
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
-------------------
ŞEDINŢA DE LA 2 DECEMBRIE 1898
Preşedinţa d-lui preşedinte Nicolae Gane,
asistat de d-nii secretari ai biuroului Bucşe
nescu C. dr., Climescu C., Filipescu I. Alex,
şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 p. m.,
fiind presenţi 103 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 12 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavii :
D-nii: Chircu Toma, Constandache I. N.,
Costache, Sabin G. dr., Simulescu
„ LJlIIl.
Nemotivaţi :
D-nii Brabeţeanu I, Ciolac Elie, lsvoranu
R. Ilariu, Lupescu George, Poni Petru, Ra
covitză C., Rosetti Mathei.
– D. secretar Al. Filipescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
– Se trimete comisiunei de indigenate
cererea d-lui Alexandru Pop, de ai se re
cundsce calitatea de cetăţén român.
–D, ministru de finance, G. D. Pallade,
depune Mesagiele regale în alăturare cu pro
iectele de legi pentru împăméntenirea d-lor
Theodor Reinech, Albert Kimbau, August
Bossel şi Oscar Bittman.
Se trimet la comisiunea de indigenate.
D. colonel Obedeanu: D-le preşedinte,
dupe ce se va isprăvi răspunsul la Mesagiü,
ca să nu aduc nici o jicnire, vă rog să îmi
acordaţi în urmă cuvântul în cestiune per
sonală cu d. Panu.
D. preşedinte N. Gane: La ordinea dilei
avem discuţiunea pe paragrafe a răspunsu
lui la Mesagiul Tronului.
- D... raportor G. Mârzescu, dă citire
Ş1
Sire,
patra sesiune, că Maiestatea V6stră, neîn
trerupt stând într-un singur gând şi într-un
singur suflet cu poporul român, ilnic con
tribue ca România să dobândéscă nu numai
spatii generale, dar să întreţină şi rela
iuni cordiale cu téte Statele.
Sub gloriósa şi bine-făcătórea domnie a
Maiestăţei Vóstre, cu o legitimă mândrie,
România a înregistrat visita făcută de Ma
estatea Vöstră Marelui Monarh, Ţar al tu
tulor Rusiilor.
nPrimirea simpatică şi strălucită ce Im
P*ratul Nicolae a făcut Maiestăţei Vóstre
*te testimoniul cel mai vii că confraterni
tea de arme, consacrată pe câmpiile Bul
59
gariei, a consolidat simțimiatele de simpatie
dintre ambele State şi de adevărată priete
nie între Augustul Monarh al Rusiilor şi în
tre Maiestatea Vöstră.
D. preşedinte, N. Gane: D. Meitani are
cuvêntul.
D. G. G. Meitani: D-le preşedinte, vin a
vë cere voie atât d-vóstre cât și acestei no
bile Adunări, de a face 6re cari obiecţiuni
asupra primului paragraf din proiectul de
răspuns la Mesagiul Tronului.
Discuţiunea ce se urméză în ambele Ca
mere, cu ocasiunea răspunsului la Mesagiü,
arată şi ţărei şi Regelui vederile fie-căruia
dintre membrii parlamentului.
Ţéra dar, şi Majestatea Sa Regele, în fie
care an, în anumite epoce, ascultă părerile
fie-căruia dintre noi şi, cumpănindu-le, apre
ciându-le, despicându-le în tóte părţile lor,
ţéra se luminéză prin destăinuirile nőstre,
prin explicările ce dăm asupra fie-cărui eve
niment. Regele cugetă din înălţimea unde
L'a aședat Constituţiunea şi de acolo, vădênd
mai departe de cât noi toţi, descopere locul,
unde este lumina şi adevărul, şi dă ţerei di
recţiunea aceea. In aceste vederi dar, şi spre
acest scop,'mi permit a face 6re-cari obi
ecţiuni asupra celor coprinse în primul pa
ragraf al proiectului de răspuns la discursul
Tronului şi mai ales asupra unor cestiuni de
o importanţă capitală.
Cu acéstă ocasiune însă, nu am în cugetul
meú nici să turbur, nici să neliniştesc, nici
să pun în îngrijire fie pe veri-un membru
al acestei majorităţi din parlamentul acesta,
fie pe cei ce ocupă banca ministerială.
De şi membru constant al majorităței și
amic al guvernului, nu vorbesc decât numai
în numele meu proprii şi nu exprim în
acéstă împrejurare de cât numai convincțiu
nile mele personale.
Un onor. deputat, în împrejurări identice,
în mijlocul Camerei, nu s'a sfiit, în plină
Adunare a deputaţilor, să arate independent
vederile sale asupra politicei externe; tot
ast-fel cer să mi se recunscă şi mie dreptul
de a arăta aci cari sunt vederile mele şi a
spune guvernului şi Senatului şi comisiu
nei de respuns la discursul Tronului, şi ra
portorului, că expunerea ce face în privinţa
raporturilor Statului român cu marele Im
periü al Rusiei trebuia săfie mai pronunţată,
mai hotărîtă, mai caracteristică.
D-lor, ţiü cu ori-ce preţ să degagez de
ori-ce responsabilitate atât pe membrii ma
jorităței cât şi pe aceia ai cabinetului, şi pre
cum nu am fost trimis de nimeni, când am
mers, dilele trecute, să visitezpe fostul mi
tropolit Ghenadie, tot astfel şi astădi nu
arăt de cât vederile mele proprii şi nici cum
inspiraţiunile fie ale guvernului, fie ale veri
unei părticele din acestă Adunare.
Trăim, d lor, într'un secol unde naţiona
lităţile sunt afirmate.
Dacă vom începe de la răsbóiele lui Na
poleon cel Mare şi ne vom opri la sfârşitul
acestui véc, vom găsi continuă, în deosebite
epoce, acest principii al naţionalităţilor in
vocat, afirmat, recunoscut pretudindeni. Aşa
în Italia, când Toscana, ducatele de Parma şi
 DESBATERILE SENATULUI ! 10 Decembrie 1898
60
-
mman, refusa absolument d'un autre côté lorsqu'il voulait réunir des germains a des
de Modena, o parte din Statele pontificale, re -
de discuter avec les autres puissances les gaulois et soumettre des peuples du Nord
gatul celor duoă Sicili, fură unite regatului
reclamantions, qu'elle adresată la Porte, à des peuples du Midi . . . .
Sardiniei, care luase deja Lombardia, cel mai
pour violation des droits et des privilèges Oricât dar s'ar si poporele străine a și
mare bărbat de Stat al peninsulei din acea
de la Valachie et de la Moldavie. asimila elementul latin din părţile române,
epocă, Cavour, dicea, la 9 Aprilie 1861 :
Rusia dar la 1826 a stăruit ca drepturile ce nu sunt în Statul român, nu vor reuşi.
Schimbarea ce se săvârşi în peninsulă, este Acesta o scim, dar ne întrebăm: Bine este
României să fie recunoscute; şi în tratatu l
basată pe dreptul de naţionalitate; şi acest
de la Ackermann de la 1826, şi în tratatul ca în atari împrejurări, în atarii prevederi
drept dă o nouă forţă acestor preschimbări,
de la Adrianopoli din 1829, s'aúpus primele ale secolului viitor să lăsăm aceste legături,
Când, la 1860, Victor Emanoil cedă Nizza şi
să se rupă cu desăvârşire şi să pierdem orice
Savoia Franţei, iată ce dicea el atunci, la 24 base ale independenţei nostre.
D-lor, un bărbat de Stat al Ungar iei. speranţă că într-adevăr într-o di vom face
Martie 1860, adresându-se populaţiunilor
D. V. Christ opolu : Care ? un singur tot din toţi câţi sunt români?
din acele localităţi: N’am putut uita că
D. G. Meitami: Nobilul representant D-lor, în politica generală a unei ţări,
marea afinitate de rasă, de limbă şi de mo
pentru Vlaşca nu scită dacă se îndoesce de bărbat ul de stat, ce poartă sarcina răspun
ravuri fac raporturile nostre cu Franţa mai
cele ce spun, dar, vă afirm că un bărbat de dere în faţa neamului său şi a istoriei, ca
intime şi mai naturale, să fie competinte şi să stea cu folos la postul
Și asemenea, d-lor, baronul de Schleinitz, Stat al Ungariei dicea că, ţéra sa se silesce
în orice chip de a se înţelege cu Rusia, şi sèă, urméză neapărat, să aibă concepţiunea
ministru de externe al Prusiei, în 1860, di
dacă Statul român va lăsa ca acestă înţele repede, largă, netemătóre; un ochi pă
cea, la 13 Octombre acel an, comitelui Bras
gere să se săvârşéscă între Ungaria şi Ru trunător, ce descopere şi atinge eveni
sier de St. Simon, că recunâsce marea va
sia, în adevăr că atunci pericol are să fie mentul în depărtare. Ei nu şovăesce, nu
lóre a ideei de naţionalitate, că acestă
pentru ţara nostră şi eminent şi iminent. tremură la ori-ce mişcare politică. El scă
idee este mobilul esenţial şi mărturisit al
Ași dori dar să urmăm ast-fel în cât să că energia şi purtarea termă nu implică te
politicei prusiene, care, în Germania, va avea
conjurăm acest pericol, să lucrăm astfel ca meritatea, nu compromite siguranţa Statului
drept ţintă desvoltarea şi unirea într'un or
acestă apropiere să nu se realiseze. Şi ar fi Un ministru dar, cu aceste deprinderi nu
ganism mai eficace şi mai puternic, a forţe mai, pote duce ţara la țărmul ce geniul si
bine să afirmăm în mod mai pronuntat, cum
lor naţionale, "Ii arată, cu aceste însuşiri el pote străba
a dis fórte bine ieri d. minist ru în limbag iul
Aşa dar, acest principii al naţionalităţi
să înflori t şi cu putern icia cuvânt ărei sale, calea dificultăţilor ce împrejurările aduc,
lor în deosebite epoce s'a invocat, s'a afir
i burg, nu provoacă aceste împrejurări, dar când
mat, s'a recunoscut în acest secol. Ce facem vorbind de călătoria Regelu la Peters
că acest eveniment este de o mare însem vin, bărbatul de Stat e dator să le utilis
dar şi noi în privinţa naţionalităței române?
, să le întórcă în avantagiul Statului. Acel
Secolul viitor sosesce repede, dupe credinţa mătate
Eă adaug că, ast-fel , ţéra nóstră a intrat sunt însuşirile unui ministru dibace, ac
nóstră,dupelecțiunea trecutului, căci trecutul
însuşiri le-a avut lon Brătianu, aceste
nu e de cât oglinda viitorului, acel secol într'o cale cu desăvârșire naţională.
Un mare Rege a dis: Un Domni tor cu sușiri le urăm şi actualului iubit şi resp
pregătesce catastrofe adânci.
in minte şi credin cios nu face nici o dată po şef al partidului naţional-liberal,
Ne întrebăm cu toţi: unde este sprijinul
nlitică person ală, ci tot-d' a-una națion ală, Ion Brătianu, la 1877, a sezisat în
nostru în aceste preschimbări radicale carti
Îndrăsnesc să invoc aceste înţelepte cu jurare a ce "i presinta răsboiul ruso-tv
se prevăd? unui mare monar h şi dic că ar fi profit at de acea ocasiune și a ridicat ,
Iată, d-lor, ce scria Metternich, găsim vinte ale
acésta în memoriile sale, el scria din Berlin bine să facem o politică cu desăvârșire na- independenţă şi regat.
\ională ; căci este nu numai regretabil dar Este 6re bine ca noi să ne certăm
la Viena:
n-Ils ont tout à fait jeté le masque. Lom şi de un mare pericol ca să lăsăm să se ri- putere ca să facem un nou sat, dis
dice ori-ce legătu ră, ori-ce speran ţă ce apro- în fostele deşerturi ale ialomiţei i sa
bard a eu l'impudence de passer toutela soi
pie de noi inima celor cari sunt români, dar dovedim că cuvântul înrăiesc este
rée du jour, ou l'on apprit ici l'entrée des
Français dans le pays d'Anspach, avec MM. cari nu sunt şi cetăţeni ai Statului român. barism sau că e cel dramei, am
Este adevărat că ori-cât s-ar sili cei străini cuvântul de concentrare. Tot
de Laforest et Duroc; et Beyme a dită un
de neamu l nostru ca să asimil eze lor ele- sunt de a şaptea ordine ,
dineroil se trouvait, il ya à peuprès quinze
mentele române din acele locuri, nu vor is- Bărbaţii de stat, cugetatorii noştri
jours, que la monarchie autrichienne devait
buţii de sigur, căci firea lucrur ilor împe- neapă rat să cugete la ce va aduce
étre regardée comme mise à l'enchere; que
- 9 semene a, urmare, secolul de mâine, care sosesce ru
les puissances voisines faisaient bien d'ar
Pr, Thiere, când vorbea de greșelele lăsând orice altă preocupare, sa e
mer pour étre prêtes à en arracher le lam
lui Napoleon Cel Mare, dicea că una din să întărească statul,
beau qui leur conviendrait. să fie are temerar ca asa ia
greselile lui cele mai mari este că a voit să
D-lor, Rusia de la începutul veacului, şi
mai nainte de tratatul de la Belgrad, de la * Popele germa ne cu cele latine şi cestiu ne, ca am vorbit de la
atribu te cader ea celui mai mare căpita n, pote aduce jiua de maine. "N
1739, şi fac apel la d. N. Ionescu să mă con
pe Alexa ndru. Cesar şi Carol -Magn u, îmbăr bătat spre acesta a ei
tradică dacă preschimb istoria, de la trata
împrejurărei că nu sa mulţumit să u- in 1875.
tul de Belgrad, când s'a înapoiat Oltenia Té
rei românesc, de la 17:39 până la 1829, * - septr ul lui popor ele latine La 22 Noiembrie 1875, ia
** ** * si incolo de hin să ocupe comis iunea de raspuns: "Mi
până la tratatul de la Adrianopole, tot-d'a
___ dicean
(ICeai - "TWiin
m:: „Priv ind d cu atenţiuni
una Rusia, în töte aceste tratate cu Turcia, P*** ._ _
i: ce ce re re a. .. :"" . """vrare in
""" -------------------
..."""
ut t ă crotéscă interesele şi,
10 Decembre 1898
-
tronul lui Mircea, lui Stefan şi al lui Mi
haiü . . . nu putem sta în amorţire, nu
ne putem învălui în fatalismul oriental, pri
vind cu sânge rece la cele ce se petrec în
juru-ne şi dicénd : facă-se ce s'o face, puţin
ne importă, noi suntem dincóce de Dunăre...
Când, în 1858, Europa ne-a recunoscut drep
turile nostre, când a recitit Istoria României,
când şi-a adus aminte că în vécul Bajazeților
şi al Solimanilor, ţéra acésta a fost pavăza
creştinătăţei, Europa "şi-a dis: colo, spre
Dunăre, este o ţéră bravăşi nobilă, ea merită
să trăiască. Şi, încheiând protocolele sale,
ne-a adăugat: trăiţi, mergeţi şi înaintaţi.
Sunt legitime aspiraţiunile vóstre, siliţi-vă de
le realisaţi. Iată ce ne-a dis Europa, în 1858.
Cum răspundem noi la aşteptările ei?Stând
în apatie, stând smeriţi şi nepăsători ? Ca
racterul Românului e de a fi demn, credétor
în puterile sale, iar nu smerit şi plecat la cea
mai mică dificultate.
D-lor, la aceste cuvinte, ce-mi permiteam
să jic în Adunarea Deputaţilor, la 25 No
embre 1875, vă veţi mira cu desăvârşire,
audind răspunsul unui membru din cabine
tul format la Martie 1871.
Iată ce răspundea acel ministru: nViü pur
şi simplu, în fórte scurte cuvinte, a aduce câ
te-va explicaţiuni leale, cari vor limpedi si
tuaţiunea şi vor arăta ceea ce cugetă şi do
reşte guvernul... Voiü căuta, în puţine cu
vinte, a vé desfăşura programul săli în cesti
unile cari s'a pus înaintea nőstră, prin
adresa redactată de d. Meitani ... Onor. d.
Meitani voesce ca în evenimentele ce se pe
trec dincolo de Dunăre să luăm imediat ati
tudine belicosă; d-sa voesce a desfăşura
drapelul României, voesce să trécă Dunărea
şi ne învită a'l urma... Nu este, d-lor, nici
în interesul nostru nici în puterile nőstre
să facem pe Donchişoţii Orientului. Când,
d-lor, v'am arătat că România se află într'o
posiție din cele mai delicate, onor. d. Meitani,
prin adresa sa, vine să arunce discordie
între noi, căci ce va să lică alta acel apel fă
cut la o politică aventurósă? Ce va să dică
acele cuvinte de libertate, de democraţie, re
petate cu ostentaţiune?
D-lor, credeţi d-vóstre că am relevat aces
te cuvinte vehemente, nepotrivite cu cercul
în care se găsea vorbind d. ministru? Nu,
nu le-am relevat. Doui ani însă nu au trecut
şi am fost cu desăvârşire răzbunat.
Evenimentele au dovedit că România avea
şi interes şi putere de a trece Dunărea. Ea a
trecut Dunărea, armata ei, comandată de vi
tézul Căpitan, iubitul nostru Rege, s'a în
cununat cu lauri, şi drapelul tricolor al Ro
mâniei, descreţit dupe trei secoli, a fâlfăit
mîndru pe înălţimile cetăţii lui Osman-Ga
ziul. De ce 6re v'am amintit tóte acestea ?
Ca să vă arăt că îndoelile d-v6stre de as
tăi se asémënă cu temerile unora din 1875.
Ne aflăm astădi cam în aceleaşi împreju
rări ca şi la 1875. Casandră nenorocită,
d-vóstre nu mă credeţi, însă împrejurările ne
norocite vor dovedi că am dreptate când sus
ţin că în evenimentele viitóre, sprijinul unei
mari puteri ne este indispensabil.
V'am cetit ce dicea Metternich în 1805;
DESBATERILE SENATULUI
anii se rostogolesc şi ar trebui să fim pre
gătiţi când pericolul va sosi.
D-lor,este neapărat ca un Stat sau săpro
greseze sală, stând în loc, să dispară. Când
pruncul naşte, toţi ne silim să facem din
tr'ènsul o fiinţă vieţuitóre; asemenea şi Sta
tul; el trebue să aibă forţa de a putea trăi
şi a se apăra de vecini. Când s'a creat Re
gatul Greciei, la 1829, bărbaţi de Stat ilustri
găséü că frontierele ei sunt mărginite. Guizot
a dis în memoriile sale: n Quand il s'était
nagi de constituer le Royaume de Grèce
nnous avions aussi réclamé pour le nouvel
n Etat un plus vaste territoire. Nous eussions
nvoulu lui faire donner la Thessalie, Candie,
n de meilleures frontièresu.
Ce reclama Guizot, s'a realisat astăi
pentru Grecia. Europa "i-a dat mai în urmă
Thesalia şi astădi Creta.
Ore Statul nostru nu trebue şi el întărit?
Şi, dupe cum icea Victor Emanoil, câţi ai
aceleaşi moravuri şi tradiţii, aceeaşi limbă,
nu trebuesc întruniţi într'un singur trun
chii ?
Statul Român, ori va fi puternic, ori el
trebue să dispară; şi cum nu dorim ca el să
dispară, urméză să’l constituim puternic.
D. preşedinte, N. Gane: Nu vă supăraţi,
d-le Meitani, dar vă amintesc că nu suntem
în discuţiunea generală, vă rog să vă men
ţineţi asupra primului paragraf.
D. G. Meitani : Mulţumesc onor. d-lui
preşedinte, că 'mi amintesce că suntem în
discuţiunea primului paragraf al proiectului
de răspuns la discursul Tronului şi, uzând
de prerogativele mele, merg înainte.
D-lor, trebue în adevăr să fie în centrul
Europei un stat bine organisat; şi acest stat
este trebuincios pentru echilibrul european,
pacea şi liniştea generală.
Iată ce dice Lawrence, un publicist care
se ocupă de dreptul internaţional şi al gin
ţilor, vorbind despre constituirea statelor :
nLa diversité d'origine a été considérée com
nme offrant un obstacle à la réunion en un
nempire chrétien, capable de maintenir son
nindépendance tout aussi bien contre la
nRussie que contre les puissances occiden
tales... a
Ei bine, d-lor, acest imperii creştin care
se trudeai toţi să'l găséscă ca să aşede e
chilibrul între statele Europei, capabil şi
forte ca să se apere în contra Rusiei şi pu
terilor occidentale, este Statul Român. Dece,
douë-spre-dece milićne de români bine or
ganisaţi, bine constituiţi, aduşi toţi la un
singur trunchii, pte să garanteze pacea şi
liniscea generală.
Să cugetăm dar, d-lor, în ce parte suflă
vêntul, unde e stânca; ast-fel urmând în
furtunele viitóre, vom sci unde să ne în
dreptăm şi de ce să ne ferim.
Iată pentru ce cred ei că e bine să accen
tuăm politica nőstră de pace şi, cu ocazia
cercetărei avantagelor ce au decurs din
mergerea iubitului şi respectatului nostru
Rege la Petersburg, să reiterăm încrederea
nóstră iubitului, şi respectatului şef al parti
dului naţional-liberal, Dimitrie Sturdza,
dupe cum am dis acésta şi în întruniri pu
61
blice, chiar la Focşani, cu ocasiunea alegerei
mele.
Onor. senator pentru Dâmboviţa a fost
nedrept când a vorbit de o turmă şi un
păstor. D-sa a fost faţă şi la libertatea
ce a domnit în discuţiile nostre, şi la in
depenţa de vederi cu care sa exprimat fie
care membru în acéstă incintă.
D-sa ar fi făcut mai bine să contribue a
se strânge rîndurile între toţi membri par
tidului naţional-liberal, căci atunci, toţi
uniţi, am respinge pe inamicul comun şi e
venimentele de cari am vorbit ne-ar găsi în
pace între noi şi puternici.
Scim că atunci când Anibale se apropia
de porţile Romei, toţi se apropiară, toţi se
uniră, şi dând ast-fel pept străinului,acesta
a trebuit să se retragă. Scim asemenea că
atunci când Scipione se apropie de Carta
gina, Senatul se revoltă, toţi strigară trăda
re,—și evenimentele ce au urmat dintr'un
asemenea procediment a dovedit că bine
grăiaú Romanii când diceaú: concordia res
parvae crescunt, discordia maximae dila
buntur.
D. preşedinte, N. Gane: D. N. Ionescu
are cuvéntul.
D. Nicolae Ionescu (la tribună): D-nii mei,
politica nőstră exterióră, în momentul
actual, trebue să ne insufle ideea de a ne da
exacta convincţiune că am ajuns într'un
punct de unde deplina responsabilitate a
faptelor nőstre este numai în mâna nőstră.
Chiar astădi, depeşile din străinătate ne
aduc o scire fórte caracteristică.
D. de Bülow, ministru de externe, a vor
bit în parlamentul imperial german, de Ro
mânia în termeni cari trebuie să ne insufle
tótă recunoscinţa móstră, dar tot-d'o-dată să
ne insufle şi sentimentul datoriei, obligaţiu
nei ce avem de a răspunde la asemenea aş
teptări din partea puterei care are astădi
eghemonie în Europa.
D. de Bülow ice: (nu am nevoie să vă
citesc textul depeşei, (România este astădi
în posiţiune de a juca un rol în concertul
Statelor din Peninsula Balcanică. Inţeleptul
ei Rege, al României, a dat dovadă că e
pătruns de acest simţimênt, şi că prin ur
mare lumea,şi Germania în particular, aş
teaptă de la România ca să urmeze o linie
prudentă pe drumul progresului şi civilisa
ţiune.
Luaţi cuvéntul civilisaţiune ori cum voiți,
dar el ne impune datoria de a ne da séma
de ceea-ce civilisaţiunea europeană cere de
la noi în împrejurările de faţă ale Orientu
lui. Civilisaţiunea cere să fim un element
de ordine şi de progres, –acésta nu mai în
cape înduoială,– dar tot-d'o-dată să avem
un guvernămént şi o representațiune naţio
nală cari să fie la înălţimea aşteptărilor lu
mei civilisate.
Dacă nu vom avea pretenţiunea de a fi
în concertul puterilor celor mari, – mare
pretenţiune şi pe care nu o merităm încă,—
dar să fim cel puţin în fruntea Statelor pe
cari. Europa civilisată şi a tot puternică le
forméză în Peninsula Balcanică.
In momentul în care Creta, învinsă, bă

62
tută, însângerată, capătă un guvernământ
autonom şi naţional, mi se pare că România,
care a avut de secol autonomia sa asigu
rată prin tractatele cu Turcia şi care prin
sângele eroic al fiilor ei şi a răscumpărat de
plina independenţă, e datóre să se însufle de
acest sentiment de respect pe care mi "lin
suflă töte puterile Europei şi să urmeze mi
siunea ce ''i a încredinţat istoria, originea sa al Rusiei faţă de aliatul său,
latină, civilisaţiunea şi tractatele europene,
Când vă spuneam ce dice Germania des
pre noi, vă puteţi închipui ce aşteaptă de la
noi aceia cari pentru Creta au făcut adi,
ceea ce ai făcut şi pentru România, când
Englitera unită cu Francia şi cu Italia ală
făcut în 1854-55, răsboi pe uscat şi pe
mare în contra protectoratului exclusiv al
Rusiei,
Vedeţi pentru ce efórte delicată situațiu
nea nőstră astădi, când trebuie să ne pro
nunţăm pentru politica simpatică şi încrede
tóre pe care ne o anunţă Mesagiul, în urma
visitei Suveranului nostru la Curtea a tot
puternică a Rusiei,
D-lor, e mare îndrăsnélă din partea mea,
care n-am nici una din calităţile unui diplo
mat nici ale unui cărturar discret, ca să vă
vorbesc de datoriile ce ne impune acestă si
tuaţiune, şi nu mă simt la înălţimea la care
trebuie să se ridice parlamentul României
cu acéstă ocasiune, ca să nu cer de la par
lament totă indulgenţa sa pentru ceea ce
voesc să dic.
D-lor, ântâi să sfârşim cu criticele su
perficiale, că de ce s'a dus primul-ministru cu
Majestatea Sa Regele la visita de la Peter
sburg, – acesta fiind o semnare principală
şi de ce nu s'a dus la Buda-Pesta? La Peter
sburg s'a dus Majestatea Sa Regele dupe
invitarea tăcută, care a lăsat să se înţelégă
că o face autocratul Rusiei, Şefului armatei
române, care a contribuit la succesul Ru
siei în răsboi. (Aplause).
numiţi "I cum veţi vrea – cari au pus inte
resele patriei mai presus de toate şi ai pro
testat contra desbrînărei unei părţi din Ba
sarabia, care şi ea întrégă a fost desbrînată
din împrejurări, cari n'ală depins de noi.
Cestiunea, d-lor, este delicată. Basarabia a
fost luată de ruşi. Trebue 6re să ne punem
în posiţiune de a trăi în veci réă cu Rusia?
Nu este aşa, şi aş fi fârte fericit când aş in
sufla în d-vóstre acelaşi simţimént, care "mi
a dictat astădi datoria de a veni înaintea
d-vóstre spre a vé vorbi,
Vă spun şi ei ca atâți alți vulgari oratori
DESBATERILE SENATULUI 10 Decembrie 1893,
-------------------- biei ------------------------
şi cum, tără să ni se potă face cea mai
nu luptându-se Rusia cu România ori cu
mică imputare nouë, Rusia a socotit de cu
Moldova, ori cu Principatele Unite, cari a
viinţă să ia îndărăt ceea ce ni se dăduse
prin tractatul de la Paris,
căci erată numai tributare. Dar nu numai a
D. G. Fulger: Ne-a dat în schimb D
césta este causa care ne impune nouă res
brogea . (Întreruperi),
pectul pentru Rusia şi simpatie pentru sim
D. N. Ionescu: Am nenorocirea de a nu
ţămintele ce arată a tot puternicul Împărat
auţi de urechia stângă, şi la cea dreptăm
D-lor, nu din causa nöstră sală dintr'un insuflaţi un lucru la care nu mă simt dator
sentiment de duşmănie pentru noi, Rusia a să răspund,
Nu sunt omul care vorbesce ca un străin
luat Basarabia, la 1812; iar în congresul din
despre istoria patriei lui. Am o răspundere
Berlin, cu tot protestul guvernului nostru,
de a nu uita nici o dată acestă istorie, pen
le
Puteri cele mari au redat Rusiei partea de
tru că am învăţat generațiunile tinere să o
jos a Basarabiei pe care tot ele ne-o înapo
iase, la 1856, în congresul din Paris, iubéscă, şi ceea ce am vorbit de la înălţimea
De atunci situaţiunea politică a Europei a catedrei, când a fost vorba de răsboiul dintre
luat o schimbre, şi interese mari ne impun Rusia şi Turcia, nu pot de la înălţimea tri
condiţia de a rămâne şi de aici înainte buni bunei Senatului să vorbesc în alt-fel. Pen
vecini şi fideli aliaţi cu marele imperi creş- tru aceea am şi cutezat să vă cer dinainte
tin ortodox, care are atâta influenţă în Ori- scuze că am să vorbesc franc şi Ilean asupra
ent şi care, dupe împrejurări, are mare in- acestei cestiuni,
fluență și în Univers. Trebuie să aprobăm cu toţii pe M.Sa c
D-lor, am îndrăsnit să aduc acestă ces- a fost primit în visită, acompaniat de prim
tiune înaintea d-voastre, fiind sigur de patrio- sëă ministru, pentru că nu se duce un S1
tismul d-vstre, şi mai mult decât atât, pen- veran constituţional, şi un suveran cons
tru că aveam încredere că veţi fi indulgenţi tuțional ca al nostru care are consecinţă
pentru îndrăsnéla cea mare ce am de a trata o datoriile sale, nu se duce la o vistă polit
cestiune diplomatică cu acel sentiment liber fără să fie acompaniat de un ministru -
şi independent ce trebuie să aibă ori-ce mem- pundetor dinaintea representațiune ma
bru al representațiune naţionale şi în parti- male. Visita Regelui nostru nu era un ac
cular acela care nu se uită la peripeţiile cla- curtenie, ci era o strictă obligaţiune, un
celor mici la combinaţiunile de tot felul ale ceput de nuoi relațiuni între noi și R.
partidelor, dar care are în vedere numai in- era un lucru delicat pentru a cărui res
teresul sigur şi constant al apărărei dreptu- sabilitate ministru răspundător trebui
rilor naţionale. (Aplause), răspundă când va fi întrebat. Cred ca
D. Meitani mi-a provocat adineaori. Téné- veţi întreba de ce nu sa dus primul
rul nostru învăţat, cărturar în ale istoriei, tru şi la Buda-Pesta. Nu sa dus, căci
expert jurisconsult, "mi va da voie să-i spun Pesta nu e un stat care să se poată as
că atunci când vorbim de Basarabia retro- cu un Stat independent în concertul
, e
cedată Rusiei nu trebui să înţel egem numai pean.
partea de jos a Basarabiei, ci Basarabia în- Eă nu am a vorbi de Budapesta,
tregă, de la Hotin până la Marea-Neagră și nea e prea grava. " "
de la Nistru până la Prut, care sa deslipit. Noi suntem datori să spunem ae
de la Principatul Moldovei, la 1812. cităm pe M. sa, şi că ne bucura
Cand Rusia a veut că Francia este în- primit aşa de bine şi la varsta. -
curată în resboiul cu Germania şi când din tersburg şi la Moscova. La va
c***boi se putea prevedea o remaniare adus aminte prima data de fata
teritoriu între aceste duo- naţiuni, atunci care nu a fost uitata de Rusia,
* "si-a pus în gând să sfărâme tractatul într-un moment dat mica, dar n
*** din 1859, prin care se retroceda armată a luptat dinainte, pe
*p*u Moldovei o parte din Basa- dinţă şi devotament pentru a
- Rusia na voit să aibă cutare sau cu- lui Putere cele mai au. N-a.
* * e imperiului său, dar a voit să Dar ce avem de a „.
aibă o satisfacţiune pentru că se credea ea vorbesc nici în numele unui par
că a fost o mare nedreptate când i s'a luat, unei fractiuni, nici în numele
prin tractatul din Paris, ceea ce dînsa luase o răspundere către d-vöstre. E
la 1812, sală, cum spunea Tarul Alexandru ca un cetăţeni român, care spe
-- ----- să fie... ------------------- --- n.----- …-
 4) Decembrie 1898
hotarelor ţărei nóstre, căci atunci vom
5 tari în lume şi utili Rusiei.
Acesta este visul meu de aur.
Pentru acesta ei vé rog să mulțumiți
Majestăţei Sale Regelui, cu ocasia acestui
raspuns, care în adevăr e redactat mai pom
ps de cât chiar panegiricul lui Traian, lu
cru pentru care fac omagiile mele d-lui ra
portor, şi să îi arătaţi speranţa vie ce noi
avem în constanţa politicei nőstre către Ru
sa, şi în răsplata ce va voi să ne dea pen
tru întregirea ţărei nóstre.
Onor. d. Meitani ne vorbea de tratatele
ce am avut cu Rusia,
Un singur tratat proprii am avut cu Ru
sia, înainte de domnia fanarioţilor, încheiat
dupe tratatul de la Karlovitz, în care Aus
tria căpătase de la Turcia mai multe avan
tigii pentru apărarea ţărei sale; acest tratat
a fost acela încheiat de Dimitrie Cantemir,
Domnul Moldovei, la începutul secolului tre
cut. Prin acest tratat Rusia făgăduia ajutor
Moldovei, iar Tarul Petru-cel-Mare recunoş
tea independenţa Principatului sub 6re cari
condiţiuni.
Atât tractat am avut noi cu Rusia; dupe
aceea nu am mai fost în stare să facem tra
tate cu Rusia; am pierdut Oltenia la 1718;
20 de ani a fost Oltenia subt Austria, care
a fost nevoită să ne-o redea, şi ast-fel princi mase din sesiunea trecută, precum şi cu mo
patul țărei românesci s'a reintegrat.
Noi voim să sperăm că va bine-voi şi Ru
sa să ne dea ceea ce ne-a luat, nu din causa
nostră, ci din causa Turciei, ca să fie între
şi
puterea cea mare ortodoxă şi micul Regat
de la Dunăre o eternă şi nestrămutată pace.
Atâta tratat am avut cu Rusia, tote cele
alte invoeli le a făcut Rusia cu Turcia, şi
luarea Basarabiei întregi, la 1812, a făcut'o
cu Turcia. Noi cutezăm adi a dice că n'am
fist în nimic culpabili a suferi o desmembrare
teriteriului nostru şi, fiind-că lucrurile s'alătul domniei Majestăţei Vóstre, aşa şi anul
restabilit în Orient, adică concertul euro
rean are ai autoritate, –căci aţi vădut că
pe Cretani" ai bătut Turcii şi cu tâte aces
cele trei Puteri le-ai dat autonomia şi
in principe creştin luat din familia din
tema, – când se petrec asemenea lucruri
chii noştri, putem aproba politica guver
lui simpatică pentru Rusia şi ’i putem da
puternicire să negocieze cu tită încrede
* că Rusia va da satisfacţie revendicărilor
stre. (Aplause).
usia a avut nevoie de armata nőstră, noi
avem nevoie să îi demonstrăm că la ori domeniul intereselor publice şi a binelui
*mprejurare, când vom avea Basarabia şi
*ele pe Nistru, o să fim şi mai credin
9 aliaţi şi mai nereservaţi amici de cât
*ți alții cari sunt vecini Rusiei, (aplause),
* pote să aibă un vecin mai desintere
*9 noi, cu retrocedarea Basarabiei.
motivele cari me fac pe mine să vor
* numele tuturor patrioţilor cari nu
* se rostéscă, că aprob pe Rege pentru
** care a făcut'o la Petersburg,
"g şi pe dvstre să nu uitaţi acele
*e aspiraţiuni, acele dorinți aeriane,
***ră care nu se pote judeca lesne, ale
* date meteorologice nici d. Hepites
"**pte da, şi nu vor depinde de cât de
DESBATERILE SENATULUI
Organisaţiunea nőstră interióră şi de eveni
mente. Pe cât timp vom avea o politică în
ţeléptă şi o armată bravă eü nu disper
că vom avea întréga Basarabie. (Aplause).
– Se pune la vot închiderea discuțiumei
şi se primesce.
– Se pune la vot S Ial Adresei, şi se pri
Din6. SC6.
3 –Se citesce S II şi III, şi puindu-se la vot
se primesc fără discuțiune.
–D. raportor, G. Mârzescu, citesce ur
mătorul S IV:
Sire,
• In ordinea ideilor şi reformelor de politică
internă, Senatul, în deplin acord cu guver
nul, se va ocupa cu studiul şi votarea legei
asupra învăţământului profesional.
Prin acéstă lege se va deschide tinerelor
generațiuni un drum larg spre deosebitele
industrii şi meserii, a căror treptată des
voltare va utilisa avuţiile ce le posedă ţéra,
va da un nou avânt muncei nőstre naţionale;
iar ca resultat final, înflorirea economică şi
progresul industrial al ţărei.
aSenatul, preocupat de menţinerea echili
brului budgetar, va vota legile financiare în
legătură cu budgetul, se va ocupa cu exa
minarea şi votarea proiectelor de legi ră
dificarea legei comunale, care, în aplicarea
ei practică, a dovedit că nu garantéză în
deajuns secretul votului.
- Representanţi ai naţiune, preocupaţi de
desvoltarea nőstră ecomomică şi industrială,
ne vom face o datorie de a discuta şi de a
încuviinţa tóte măsurile ce le va propune
guvernul spre a pune ţéra în posiţiune de a
cunósce, în tâte amănuntele, cerinţele şi ne
voile nőstre economice şi comerciale.
Precum în anii precedenţi, de la începu
acesta vom avea o deosebită solicitudine
pentru armată; căci nu'i suflare românéscă
care să nu'şi aducă aminte, cu recunoscinţă
şi admirare, că acestei instituţiuni, de sub
neadormita priveghiare şi luminata condu
cere a primului şi vitézului său Rege, Ro
mânia şi datoresce înalta sa posiţiune.
- Increderea ce o are Senatul în guvernul
Majestăței Vóstre indispensabilă fiind spre
a înălţa şi întări Patria, avem convingerea,
Majestate, că, şi în acéstă ultimă sesiune,
sporit va fi numărul legilor bine-făcătóre în
obştesc.
Să trăiţi, Majestate, ani mulţi şi fericiţi!
Să trăiască buna şi graţiosa nóstră Regină!
Să trăiască gloriosa dinastie a lui Carol I,
Rege al României!
D. președinte, N. Gane : D. N. Ionescu
are cuvântul.
D. N. Ionescu: Dacă aş avea veleităţi
să votez contra Adresel, apoi negreşit că la
paragraful acesta aş cere să vorbesc,
Cred că prea mult făgăduim pentru tim
pulscurt care ne-a rămas din sesiunea acésta,
căci sunt sărbători cari vin, şi pe urmă ne
rămâne puţin timp pentru legile cari le pro
mitem.
63
De aceea, aş vrea ca guvernul, dacă se
póte, fără a pune un amendament în Adresă,
să ne făgăduiască că va face mai puțin, dar
va face ceea-ce se pite.
Aşa eü, în privinţa acésta nu admit amen
damentele comisiunei de Adresă, care adaugă
să modificăm legea comunală, să facem în
vëţăméntul profesional, şi nu sciü mai ce, în
vreme când guvernul pusese o frasă aşa în
în cât se înţelegea că numai legile cari sunt
deja înaintate Corpurilor legiuitóre, acelea
se vor supune la deliberare.
D-lor, eü am luat cuvântul la Învăţămén
tul profesional, şi îmi pare réă că d. ministru
Haret nu este de faţă, pentru că d-sa, mai
fără greutate de cât alţii, va înţelege ceea
ce am să dic. Dar fiind-că Monitorul ese
fórte exact cu desbaterile nostre, ar putea
să-şi formeze o idee despre ceea-ce voesc
să dic.
Invăţământul profesional se înţelege cu
totul altfel în lumea civilisată şi în parti
cular în Englitera, la Londra. De aceea, ei
ași vrea să se lase acéstă lege de învăţământ
profesional şi să se complecteze Universită
ţile nóstre, inspirându-se de progresivele re
forme ce face Englitera în Universităţile din
Londra. In Londra este o Universitate, nu
în înţelesul continental al cuvântului, nu e o
Universitate enseignante, ci o Universitate
examinătóre, care conferéză titluri dar care
nu face cursuri.
Sunt profesori cari fac câte duoă trei con
ferinţe pe an, dar acésta nu schimbă statu
tul original al Universităţei din Londra. Em
glezii s'ai convins că acéstă Universitate era
ceva singular în Europa şi aşa s'aú hotărât
să facă Universitatea acesta şi enseignantă,
şi a încredinţat-o unei comisiuni care lu
créză actul legislativ ce se va supune în se
siunea viitóre.
Atât numai vreau să vă spun că acestă
comisiune a atins o facultate comercială şi
industrială care să răspundă la necesitatea
învăţământului profesional. Şi de cât a mai
face o şcolă profesională specială care ar în
tâmpina greutăţi, să lăsăm, să facem la una
din universităţi no facultate comercială şi
industrială, ca acea pe care vor să o facă
Englezii. -
Iată, d-lor, ce eram să dic. Nu îndrăsnesc
să pun un amendement; dacă d. raportor ar
vrea să sugereze acest amendament, ei fac
apel la d-sa care e om inteligent, vechii
profesor. Nobila şi ilustra sa femee a făcut
în Iaşi o şcolă profesională care e bine cu
ventată de tötă lumea. Alt-fel se înțelege
învèţăméntul profesional: se înţelege învata
mentul comercial şi industrial care să se facă
cum se face, de exemplu, la fccultatea de
scinte. Si de aceea fac apel la raportorul
nostru să lase aceste lucruri, cu învoire,
omisiune, şi să pue, că noi ne vom ocupa
de legile cari sunt dinnaintea Corpurilor le
giuitóre din sesiunea trecută şi, cel, mult de
reforma consilielor judeţene.
Dar, să ne dea numai făgăduinţa guver
nul că va stărui ca să se facă legile de cai,
se vorbesce în Mesagiü. "
0 voce: Inchiderea discuțiune.

„N. Ionescu: lată, d-lor, ce aveam de dis,
deţi că fără ajutorul guvernului, cu töte
e cari strigă deja închiderea discuţiunei
raportorului comisiunei care nu vrea să
nici o modificare, ei "mi-am făcut da
de a desluşi pe cine se cuvine, că mai
ar fi să se facă o facultate comercială şi
strială care să fie un început de învăţă
t profesional.
Oci: Inchiderea discuţiei.
lte voci: A cerut cuvântul d. Valerian
B3ADU1,
I. Valerian-Urseanu: Contra voinţei
stre nu sunt dispus de loc să vorbesc.
ă 'mi permiteţi.....
foci: Să vorbéscă.
). preşedinte, N. Gane: D. Valerian-Ur
nu are cuvântul.
). Valerian-Urseanu: D-lor senatori, vă
rturisesc că luasem hotărîrea de a nu
bi, ţinându-mă într'o reservă cât se pte
modestă; dar nu pot tăcea, în urma dis
sului onoratului nostru ministru de in
ne, d. Pherekyde, discurs pe care cu toţii
m admirat, căci trebuie să recunoscem că
ul din adevăraţii noştri oratori parlamen
i este actualul ministru de interne, care,
pe cum aţi vădut, cu o cuvântare bine mè
ată, bine chibzuită, cu o logică strânsă
; se póte, a venit să combată şi să explice
elora cari veniseră să atace diferitele părţi
răspunsului la Mesagiü; însă să "mi daţi
ie, d-le ministru de interne, să spun că,
ceea-ce privesce interpretarea pe care
vóstre aţi dat'o punctelor ce vi s'aú arătat
n partea grupării de la Drapelului nu este
ésta.
Voci: Acésta era la discuţia generală.
D. Valerian Urseanu: D-lor, să nu cre
ţi că nu sunt puncte de contact în ceea ce
n de dis şi cele ce se dic în ultimul para
af; căci aci se vorbesce de solidaritate şi
monie, de proiecte de legi cari trebue să
facă, şi ei cred că s'ar putea remedia
ai bine gândul şi dorinţa onor. guvern şi
nóstră tutulor, dacă ar fi fost posibilă o
monie în partidul liberal, mai cu sémă
ând se vorbesce în ultimul paragraf de
roiecte de legi pe cari guvernul le va aduce
sesiunea actuală. Aţi vădut că d-l Nicolae
onescu a găsit că sunt prea multe de făcut
să mă credeţi, d-lor, că ar merge lucrurile
iră piedică, aşa cum trebue, dacă am pune
merii cu toţii şi ast-fel s'ar realisa mai
ţine îmbunătăţirile necesare de cât cum stai
ucrurile astădi. Insă, d-lor, înţelegeţi că a
unci când o parte dintre liberali "şi-ai dat
óte silinţele posibile de a veni la o împăcare
şi când a venit cuvântul acolo ca să ne căl
ăm pe inimă – şi d-vóstre sciţi ce va să
jică acest cuvânt – şi când vedem că în a
devăr nu s'a ajuns la scopul urmărit de noi
oţi şi cu bună credinţă, –căci, d-lor, să cre
dem că mai sunt şi 6meni cu inimă curată
şi desinteresată cari în totă sinceritatea ar
dori să se facă lucru bun, căci altmintrelea
ar fi de prisos ca să mai luptăm, – ei bine,
interpretarea ce a dat d-l ministru de in
terne lucrurilor, nu este exactă pâte să
mă înşel ei; dar pote să se înşele şi d-sa,
de și d-sa este un om cu mai multă expe
rienţă, care deja a fost în diplomaţie, vechii
DESPATERILE SENATULUI 10 Decembre 1898
stul partidululiberal
parlamentar, ministru de atâtea ori şi prin ţit de majoritate să "i decideţi a reintra în urit că nu noi am
urmare nu este de mirare ca ei să mă înşel; partid, dar la mine de ce veniţi, ei fac par atativelor; noi, din
dar mi se pare că d. ministru cu acéstă oca te din majoritate. (Intreruperi). ce a luat prin
siune s'a pus în 6re-care contradicere. Eú relatez lucrurile ast-fel cum sunt. Şi
Să ială şi ei tot jurnalul de care vorbia dacă lucrurile stau ast-fel, pentru ce d. mi
ieri d. ministru de interne, jurnalul - Dra nistru de interne ne dicea: aţi numit un tri "ruţiune,
pelului şi să examinăm acele puncte, pentru umvirat ca să se concerteze asupra mijlóce
că nu aşi voi ca unii dintre noi cari'şi-aú călcat lor practice şi mai repedi de a se putea face -- ---
pe inimă, cum se dice, tot lor să li se arunce împăcarea între deosebitele fracţiuni libe
piatra, că noi am făcut intrigi şi din causa rale.
nóstră n'a reuşit concentrarea. Aţi numit acest triumvirat, – acésta mi
Am norocul sală nenorocul de a face parte se pare că avea gândul să înţelégă d. mini
din gruparea de la Drapelula;– n'am acum stru de interne – însă combinaţia acésta ar
să justific de ce am trecut acolo, căci n'aşi fi putut să mérgă până la un punct 6re-care
voi să arunc unt-de-lemn peste jeratic, –dar cu d. Dim. Sturdza, a cărui şefie nu "i-a fost
voesc să demonstrez că n'am fost bine în contestată; şi apoi să 'l majoreze şi să "l eli
ţeleşi când ni se atribue noă, că noi am mineze.
făcut să avorteze frumosul plan ce se făcea „
Să 'mi daţi voe să fac o digresiune, căci e
de a se concentra liberalii. indispensabilă pentru cunoscinţa lucrurilor.
Iată d-lor, ce dice Drapelul: In gruparea nőstră se distingea în mod mai
1. Inainte de discuţia asupra răspun clar aceia cari nu voiai împăcarea sub pre
sului la Adresă, d. Dim. Sturdza se va ex şidenţia d-lui Dim. Sturdza, şi aceia cari
plica asupra cuvintelor rostite la Craiova, va voiaú Împăcarea cu preşidenţia d-lui Sturdza.
da asigurări în chestia naţională şi în ches Aceştia fiind mai mulţi, vrea să dică punc
tia îndeplinirei programului partidului, în tul cel mai grei era deja înlăturat şi de aceea
deosebi, în privinţa reformei electorale co am dis să facem töte posibilităţile să reintre
munale în sensul introducerei colegiului spiritul de armonie şi dragoste în partidul
unic cu representarea minorităţilor şi în pri liberal şi se botărîse să se admită o împăcare
vinţa chestiei ţărănesci, în primul rând a sub preşidenţia d-lui Dim. Sturdza.
Casei rurale, în sesiunea actuală. Dar s'a vorbit şi de triumvirat. Ce e cu
2. • D-nii Dim. Sturdza, E. Stătescu şi P. triumviratul? Wèdèndu-se că, de şi se nu
S. Aurelian să se înţelégă înainte de dis mise un comitet din sînul majorităţei, totuşi
cuția Mesagiului asupra modificărei guver nu s'a putut ajunge la un resultat, şi că
nului, care va aduce la îndeplinire aceste certurile acestea legendare se eterniséză, am
puncte din programul partidului naţional propus chiar ei – căci ideea a fost a mea
liberal. să se însărcineze d-nii Sturdza, Aurelian
3. » Pentru a desăvârşi reîntregirea par şi Stătescu, aceste trei persone în cari
tidului, înţelegerea să se facă şi cu d. N. cu toţii avem încredere, şi în trecutul şi în
Flevau. experienţa lor, ca ei să se înţelégă între
Pe aceste base s'aú urmat tratativele şi dénşi, să intre ca cardinalii în conclavă şi
s'a încercat concentrarea partidului liberal să nu iasă de acolo până nu vor lua o hotă
naţional. râre.
Onor. meü coleg, d. Comăneanu, a ară Sa mai dis să se adauge d-nii Gianni şi
tat situaţiunea de reservă în care se ţine Fleva ; dar acéstă idee a fost părăsită.
unul din primii fruntaşi ai partidului liberal, Ce ne dice însă d. ministru de interne?
d. Stătescu, pe care şi guvernul şi alţii voesc Nu vedeţi că dacă era vorba ca aceste trei
să-l revendice. persóne să negocieze, d. Sturdza era să fie
Nu vom căuta, d-lor senatori, – şi aci majorizat“? Cum? d-vóstre susţineţi că d
vorbesc din propria mea iniţiativă, nu sunt Stătescu e din majoritate ; prin urmare acela
autorisat de nimeni – nu vom căuta noi să care putea să se témă că are să fie majo”
revendicăm pe d. Stătescu, căci d-sa este al rizat, era d. Aurelian.
partidului liberal; Însă este un lucru care Alţii au mers până acolo în cât să dică că
nu se va tăgădui, că prin reserva în care se nu se va putea lua nici o hotărîre de cât în
ţine d. Stătescu, arată în mod indirect ne unanimitate, lucru care ar fi împedicat o
mulţumire de starea actuală a lucrurilor. ce resultat.
D. G. Mârzescu: D. Stătescu a participat Noi însă, ce-am dis? Am discă aceşti trei
în comisiunea de răspuns la Mesagiul Tro bărbaţi politici ai partidului liberal să se
nului, ca preşedinte al comisiune, şi acest pună de acord, şi ce vor hotărî ei să
răspuns este şi expresiunea sentimentelor sfânt. Nu ştii cum d. ministru de interne *
d-sale. putut vedea aci un pericol pentru d. Di”
D. Valerian Urseanu: Pöte să mă înşel, dar trie Sturdza.
faptul că d-sa nu voesce să ia o parte activă D. A. Viişoreanu: Veniţi la discuţia P”
în conducerea partidului liberal, faptul că ragrafului.
nu voesce să fie nici ministru, nici preşedinte D. Valerian Urseanu: Am promis, d
al Senatului, mă face să cred că n'ar fi pe senatori, că nu vă voi obosi, am vot 9”
deplin mulţumit de situaţiunea în care se mai să relevez acéstă cestiune pentru ca 9
găsesce astădi partidul liberal. vădut, atât din partea d-lui ministru de *
Mai sciü că d. Stătescu a declarat comi terne, cât și din partea d-lui ministru. *
siune care se dusese la d-sa, dicénd: ce cău finanţe, cuvinte forte încurajatóre prin ”
taţi la mine, ei sunt în partidul liberal şi ne chiamă la înfrăţire. _
nici o dată nu m'am despărţit de partidul vèrămâne acum d-vstre să găsiţimii”
liberal; duceţi-vă la cei-alţi cari s'ală reslă prin care pacea, atât de mult dorita. **
10 Decembrie 1898 DESBATERILE SENATULUI 65

toţi, se va r sînul partidului liberal. misiune de 20, care are să se presinte la Pallade a fost în stare să întâmpine ceva
Am - * arăt că nu noi am palat cu Adresa, împreună cu biuroul. eri, la ceea ce voi răspunde ei acum, este
atativelor; noi, din – Se procede la tragerea la sorţi, şi es fiind că d sa a făcut un qui pro quo, referin
- ce a fost posibil d-nii senatori: du-se la o şedinţă alta a Camerei, de cât a
Samson Emil, S. Beloescu, D. Moi ceea la care m'am referit ei.
Voci " - sescu, G. Cavaliotti, T. Maiorescu, G. Ful Domnilor, sciţi că dupe legea responsa
-- Se scuțiune, ger, Em. Leonescu, V. Urseanu, G. Canta bilitățel ministeriale, seface mai ânteii pro
se ada. cuzino, A. Vizanti, P. Carp, A. Antonescu, punerea de urmărire a miniştrilor. Dupe ce
in - * ", i S62 St. Becheanu, Eug. Stătescu, Episcopul de o asemenea propunere a fost admisă, se a
" . Huşi, D. Culcer, G. Gâlcă, V. Obedeanu, G. lege o comisiune de informațiuni şi apoi a
e n . - Tabacovici, I. C. Langa. céstă comisiune vine cu raportul de dare în
, " a ta. D. ministru de interne, M. Rherekyde : judecată. Corpul legiuitor votéză asupra a
- el nu i ul va anunţa ulterior diua în care se cestui raport primindu'l saú respingéndu'l.
re , N. e a răspunsul la Mesagiü. Acesta este votul real de dare în judecată.
ea , il cu . . . . N. Gane : Comisiunea va Eü, în cuvîntarea mea, la acest vot m'am
nen a ori . ... biuroul în diua ce va referit.
statul a “ - nt . „ Eü sciam că în şedinţa de la 6 Februarie
- atari car ne personală d. 1889, sa votat în Cameră asupra propu
se procei nerei de dare în judecată, citită ded. Ilariu
end petru - - - - - - -- . . . . .” aşi dori Isvoranu, şi că Camera cu 101 voturi, în
agiul "I li - - -- - - - -- , .. vorbi, contra 41, a primit propunerea.
ceea cedez
ra adresa la Tron ... |
Eü sciam că la acel vot şi în acea şedinţă
- "itul I" ...at. . . . . . -

d. Palade s'a obţinut. Cum aş fi putut dar

M P. "
Ră. . . .. ..
S. S.
de Hu,
Episcop - - - -- -
Take, Am
Anton, Ata
Beloescu St. „ ,
(colonel), Cas.
Vasile, Culcer ,
mitrescu Procop, "
Andrei dr. (genera. , ulger G., Gâlcă Ior
iu, loaniu D. Ion, Ionescu Niculae, Langa
l Const., Leonescu Em., Manoliu G. (că
pitan), Mârzescu G., Meitani " S. George,
Micescu Dim., Micescu Nic., Mihălescu dr.,
Moisescu Dim., Mortzun V. Alex., Nicolau
Sake, Obedeanu Vasile, Parpale Gheorghiu
St., Pascal Aristide, Perietzeanu-Buzăü St.,
Petrescu Petrică, Polizu-Micşunescu Dim.,
Porumbaru Radu, Radovici Gheorghe, Russu
Gh., Samson Em., Săndulescu Nenoveanu,
Şişman St. (general), Şoarec Const., Ştefă
nescu Grig, Ştefănescu Rose, Tabacovici
Christ, Trestian N. (locot.-colonel), Vergatti
Eliodor, Vericeanu Alex., Vizanti Andrei,
Vulturescu Grig, Gane Nicolae, Budişteanu
C. (general), Crătunescu N., Orbescu P.,
Bucşănescu dr., Climescu C., Constantinescu
Alex, Filipescu Alex, Iovitz Dim. dr., Po
roineanu C., Viişoreanu C. Alex., Catargi C.
G. (general), Cereşeanu Grig, Esarcu G.,
Negel Dim. (colonel).
Aü votat contra. Adresei:
D-nii Cantacuzino Gr. G., Catargi Lascar,
Costescu-Comăneanu C., Manu G. (general),
Sefendake G., Teleman C.
Saú abţinut:
D. Valerian Urseanu.
D, preşedinte, N. Gane: D-lor, resultatul
otului este :
- se
. ma , „re d-vóstre, ca să arăt
, . . . Eoscop Apra situațiunei politice, cu
,
scuţiei răspunsului la Mesagiü,
- ,
tam evident--fiind-că aveam să spun
tot e adevăruri– să întâmpin furtună şi să
mă expun la diferite întreruperi. Omul pu
- Al. blic este supus tuturor criticelor, și cum
, Ciornei acéstă perspectivă nu m'a împedicat să ia
s ... neodor, Du cuvêntul, nu pentru a întâmpina la acele
a George, Fotino critici am cerut cuvêntul în cestiune perso
nală.
Apoi cuvintele nőstre fiind publicate, nea
părat presa guvernamentală avea să se ocupe
de ele, şi neputênd nici combate nici răs
turna argumentele nostre, mă asceptam ca
să fiü persiflat şi să mi se facă o critică per
sonală.
Dar iarăşi nu aş fi cerut cuvântul în Se
nat în cestiune personală, ca să răspund aci
presei guvernamentale. Tot asemenea nu
am cerut cuvântul în cestiune personală ca
să răspund criticei ce a făcut d. ministru de
finance la cele ce am spus în cuvêntarea
mea relativ la budgetele anilor din urmă,
pentru că discuţiunea ce a provocat d. mi
nistru vorbindu-ne de împrumutul d-lor, de
budgetele Statului din anii 1870–1876, de
proiectul de lege al d-lui Strat din 1876,
este cu totul vițiósă.
Tóte aceste cestiuni, au fost discutate pe
larg, atât în Cameră cât şi în Senat, la vre
mea lor şi chiar şi ei am luat parte la acestă
discuțiune. Prin urmare, las publicului să
judece, când a stat mai bine financele Sta
tului, sub liberali, sau sub noi, căci el are
de mult cunoscinţă de tóte datele trebuin
cióse. Dacă am cerut cuvêntul în cestiune
personală, este pentru că n'aş vrea să trec
în ochii d-vóstre de un om uşurel, care a
runcă acusaţiuni contra unei perséne ca d.
-
L-lor senatori, când
eü să alterez cele petrecute şi cele conţinute
în procesul-verbal al Camerei din acel an
şi ji ?
Dar eü, m'am referit la şedinţa din 31
Ianuarie 1890, adică la o şedinţă de aprépe
un an mai târjii, la şedinţa în care Camera
a votat asupra raportului de dare în jude
cată efectivă a ministerului Brătianu, citită
de d. Nicolae Blaremberg, şi în care Ca
mera s'a pronunţat cu 86 voturi, în contra
67, contra dărei în judecată.
Despre acestă şedinţă am vorbit şi ia să
vedem acum, ce atitudine a avut d. Pallade
în acéstă şedinţă, şi cum e cu drept cuvânt
a trebuit să cred că a votat darea în jude
cată a d-lor I. Brătianu, D. Sturdza şi A.
Stolojian.
Eú, în şedinţa de la Ianuarie 1890, eram
pe banca ministerială şi, ca preşedinte al
consiliului de miniştrii, am citit înainte de a
se procede la vot, declaraţiunea pe care
v'am citit'o şi d-vóstre în şedinţa de alaltă
eri, prin care sfătuiam pe d-nii deputaţi să
nu voteze darea în judecată.
La acea şedinţă d. Pallade a fost faţă, a
luat chiar cuvântul într'o cestiune de pro
cedură, nu a declarat că se abţine, prin ur
mare, eram autorisat să cred că d. Pallade
a trebuit să voteze într'un mod 6re-care şi,
fiind-că d-sa era membru al oposiţiunei
unite, fiind-că d-sa era port-vocele noposi
țiunei-unite, care ducea o luptă crâncenă
în contra guvernului al căruia şef eram eu;
fiind-că d-sa era şeful obstrucţionismului
de atunci, şi fiind-că, ca orator al noposiţi
unei-uniteu, combătuse fórte violent în în
trunirile publice şi în Cameră pe guvernul
d-lui I. Brătianu, neapărat eram autorisat să
cred, că nu era să urmeze sfatul meu, pe
care mă combătea, eram autorisat să cred
că a votat darea în judecată. Şi în adevăr,

Pallade, care astădi este pe banca ministe d-lor, iată cum s'a procedat la vot atunci.
Votanţi . . . . . . . . . . . 82 rială, fără să mă basez pe procesele-verbale In şedinţa de la 31 Ianuarie 1890, dupe ce se
Au votat: pentru . . . . . . . 75 ale Corpurilor legiuitóre. Când, dar, ei în vidase cestiunea de procedură,la discuțiunea
* • contra . . . . . . . 6 cuvêntarea mea am spus că d. Palade, cu o căreia luase parte şi d. Pallade, oe a se şti
casiunea discuțiunei din Cameră, asupra dă dacă trebuie să se voteze darea în judecată
şi o abţinere a d-lui Valerian Urseanu. (A rei în judecată a d-lui I. Brătianu şi a celor pentru toţi miniştri de odată, sa personal
plause). alţi şése d-ni miniştri, d-sa a votat pentru şi separat pentru fie-care şi Camera a decis
Acum procedem la tragerea la sorţi a co darea în judecată, sciam ce dic; şi dacă d, să se voteze personal pentru fie-care minis
 66
tru, şi când s'a început votul mai ântână pen
tru d. Ioan Brătianu au fost 153 votanţi,
majoritate de */ 102, alăfost pentru darea
în judecată 67, iar contra 86, iar în proce
sul-verbal al şedinţei nu se vede declaraţi
unea d-lui Pallade că s'ar fi abţinut. Prin
urmare sunt autorisat să cred. (Intreruperi).
Më ertaţi, ei nu pot admite ca oratorul
să vorbéscă într-un fel şi să votzee în alt-fel.
Când d. Palade a vorbit, dar contra d-lui
Brătianu, şi a ţinut întrunire contra d-lui
Brătianu, eram autorisat să cred că a votat
tot contra; în tóte casurile, la acest vot de
dare în judecată nu sa abţinut,
Tot asemenea s'a petrecut lucrul şi la
votările pentru ce-alţi miniştri, şi la nici
una din aceste votării d. Pallade nu a decla
rat că se abţine. Iată motivele pentru cari
am credut că d. Palade a votat contra.
De altminteri, aş fi fost fericit să aflu că
sfatul care l'am dat conservatorilor a fost
urmat şi de d. Pallade.
În tóte casurile, primul vot de la 1889 a
fost de 142 votanţi, 101 bile albe pentru
propunere şi 41 bile negre contra. Şi la
votul dărei în judecată, peste un an
de dile, votul a fost, ca efect al sfatului meu,
vot dat de aceeaşi Cameră, astfel:
Votanţi . . . . . . . 153
Bile albe . . . . . . 67
Bile negre . . . . . . 86
Prin urmare, s'a redus cu 40 și atâtea vo
turi, numărul celor cari voială să dea în ju
decată pe d. Ion Brătianu.
Încă odată repet, dacă d. Pallade a votat
alt-fel de cât cum eram autorisat să cred, cu
atât mai bine pentru d-sa, dar de abținut nu
s'a abţinut. Ei însă nu am arătat în Senat
o neexactitate şi acesta ţineam forte mult să
se scie, fiind că nu voi să se crédă că aş
usa de arme neleale în contra adversarilor
mei.
De altminteri, trebuie să fii fârte fericit că
am dat ocasiune d-lui Pallade să facă tirada
care a făcut-o ieri, relativă la răul care există
în partide de a face disidenţe, şi apelul care
l'a făcut ca partidul să se închege la un loc.
Îi fac complimentul meu dacă acest resultat
s'ar produce, fiindcă ei sunt partisan al
luptei a duoë partide, unul contra celui alt,
şi doresc, alături cu d-sa, ca disidenţe să nu
fie în partide.
Afară de acesta, "mi pare bine că am dat
ocasiune d-lui Pallade să regrete că a fost
disident atunci şi să "şi facă astădi mea
culpa d'inaintea d-vöstre.
-
Iată explicațiunile ce m'am credut dator
să le dai,
DESBATERILE SENATULUI
cu acea ocasiune, nu văd că v'aţi mai abți
nut şi am credut că aţi votat pentru,
Daţi'mi voie să vă desleg acestă pro
blemă a modului cum am votat şi la
acea dată chiar cu datele care le-aţi pus,
D-vóstră, d-le general, sunteţi şi un bun
matematician şi pentru d-voastră resolvirea
problemelor, plecând de la date cunoscute
la date necunoscute, trebuie să vă fie forte
la îndemână,
D-voastră v-aţi pus problema acesta: cum
va fi votat d. Pallade la darea în judecată
a guvernului liberal în 1890“.
D. General G. Manu: Nu mi-am pus
nici de cum acesta ca o problemă,
D, ministru de finance, G. D. Pallade :
Atunci de ce aţi venit în Senat cu acestă
cestiune?
In cuvântarea d-vostră aţi afirmat că ei
am votat pentru darea în judecată a gu
vernului lui Ioan Brătianu, şi elă "mi-am
permis să vă întrerup şi să vă spun: d-le
general, votul meu a fost pe faţă,
V'am arătat astă-i, şi aţi recunoscut şi
d-vóstră, că la 1889, când s'a făcut propu
nerea de dare în judecată, d. Dumitru Bră
tianu, elă şi alţi disidenţi n'ală votat acestă
propunere, ci ne-am abţinut,
Apoi dacă nu am voit să iau nici în con
sideraţie propunerea de dare în judecată,
puteaţi să vă mai înduioiţi cum am votat la
darea în judecată?
D-vstră diceţi că în discuţiunea ce s'a
urmat în 1890 asupra punerei votului dărei
în judecată, elă am luat cuvântul şi de aci
deduceţi că trebuie să fi votat şi pentru da
rea în judecată,
Dar, trebuia să vedeţi ce am vorbit, ce
am cerut în acestă ocasiune.
Se discuta dacă votul trebuie să se facă
pentru fiecare ministru în parte, sată în bloc
pentru toţi; ei am cerut ca să se pună la
vot de o dată darea în judecată a întregului
cabinet,
Ei bine, citind acestea, nu aţi putut pricepe
d-vóstră ce intențiune mă anima pe mine?
Eraú atunci în Cameră deputaţi şi chiar
miniştrii carti doreai votarea dărei în jude
cată, cel puţin a unora din foştii miniştrii şi
deci votul nominal pentru fiecare ministru
presenta pericolul pentru noi, că s'ar fi putut
obţine majoritatea pentru darea în judecată
D-vóstră sciţi fórte bine acesta, şi voturile
individuale date au dovedit că preocuparea
mea era întemeiată.
Ei bine, când d-vóstră aţi văjut că în
discuţiunea ce s'a urmat atunci, ei puneam
10 Decembrie 1898
mai era disidenţă, de fapt ne împăcasem și
peste puţin timp lucrul a devenit public,
D. Ion Brătianu 'mi-a făcut onoarea de ... |
veni la mine cu mult înainte de votul asa
dărei în judecată şi pusesem basele I
liberalilor. Scită bine acesta, căci am -
tóte datele întâlnirilor ce am av, ... -
tiunea împăcărei. Dacă sciam că i
mea pe acest teren, "ţi aduceam la -
dupe votul Camerei asupra ei, în a
cată. Vedeţi dar, că în mai - i-au
mai era nici o desunire - - - - - - - de
de mult chiar eram i---------------n
tacuzino, Beldiman, el : - abaţi
păcasem deja de - - - - - - - - problemă
Dacă d-vós - - - - - - - ilă de acestă
dată a împă. - - - - - care se scie că
judecată, sigur nu era să mai fi
dic - - -stiune,
- - - - - a făcut acestă afirmare,
da: - - -vă şi apăr.
--a- neautentic din Cameră,
depins de a falsifica adevărul, a venit de a
luat acum un an contra mea acestă ca
lomnie, şi de sigur ea a pătruns până în ca
binetul d-vostră şi, fără să o controlaţi, aţi
venit de aţi afirmat'o aci.
În faţa acestei explicaţiuni, cred că toţi
ömeni de bine cunosc realitatea. In Cameră,
de și mi sa făcut o cestiune personală pen
tru acesta, nu "I-am răspuns, căci suntómeni
cărora nu le răspund când "mi adreseză ase
menea calomnii. (Aplause).
Când însă un om de caracterul d-lui ge
neral Manu vine şi pune asemenea cestiuni,
eram dator să dai explicațiuni și să liniş
tesc chiar conştiinţa d-sale.
Nu pentru că am ascultat de recomanda
țiunea d-vöstră, d-le general, de a nu vota
pentru darea în judecată; era altceva care
m'a făcut să votez contra, era conştiinţa clară,
că în interesul partidului şi al ţărei era ca
toţi liberalii să îşi dea mâna. Acest lucru ma
condus de am cooperat la încheierea acestei
păcii, şi nu am de cât să mă felicit pentru
ródele care le-a dat. (Aplause).
D. preşedinte, N. Gane: Ne mai fiind
nimic la ordinea ilei ridic şedinţa.
Şedinţă publică mâine.
- Şedinţa se ridică la 5 ore p, m, anume
ţându-se cea următâre pe a duoa di, 3 De
cembrie,
--------
N), 9
SENATUL
-------------------
şINȚA DE LA3DECEMBRIE 1898
Președința d-lui preşedinte N. Gane, a
stat de d-nii secretari ai biuroului Buc
scu C. dr., Climescu Const, Filipescu
LAlex. şi Poroineanu C.
– şedinţa se deschide la orele 2 dupe
aniad, fiind presenţi 100 d-ni senatori,
– Nu răspund la apelul nominal 15
l-mi senatori, şi anume:
Bolnavi:
D-nii: Chircu Toma, Constandache 1. N.,
Răileanu C., Rosetti M, Sabin G. dr., Simu
lescu G. Dim.
Nemotivaţi :
D-nii: Brabeţeanu I, Isvoranu R. Ilariu,
Lupescu G., Moisescu D., Monteor C. Gr,
Panu G,Poni P,,Porumbaru R., Racoviţă C.
– D. secretar al biuroului, Al. Fili
pescu, dă citire sumarului procesului-verbal
al şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se acordă congediü d-lor senatori Pe
trică Petrescu de 4 dile şi d-lui Toma Chircu
10 dile.
–Se trimite la comisiunea de indigenat
petiţiunea d-lui Simion Pincu, prin care cere
recunoscerea calităței de cetățen român.
D, preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-le preşedinte, am onóre a anunţa
nor. Senat că M.S. Regele va primi comi
siunea care va presinta Adresa, mâine Wi
neri, la orele 12. -
I), preşedinte, N. Gane:Se ia act.
D, Valerian Urseanu: D-le preşedinte,
ciţi că am cădut la sorț în comisiunea care
va merge la Majestatea Sa cu Adresa, şi fiind
că mâine am un proces, care mă privesce
Personal, şi trebue să mă duc la Craiova,
rog să credeţi că aşi fi dispus să "mi
ieplinesc acéstă datorie, dacă n'ar fi acéstă
piedică.
I), colonel V.0bedeanu: D-le preşedinte,
am consimţit asupra cestiunei personale
* se amâne până dupe votarea răspunsului
la Mesagul Tronului,
, el răspuns, cu ajutorul lui Dumnedei,
* 10tat. D. Panu văd că nu vine. Ei nu
* sub acusaţiunile d-lui Panu; vă cer
*e sa desvolt acestă întâmpinare şi în
lipsa d-lui Panu.
9 Preşedinte N. Gane: Aveţi cuvântul.
9 colonel V. Obedeanu(la tribună): D-lor
**, cu ocasiunea discuţiei răspunsului
**a şi în iuţéla cuvântărei sale, a înain
5% îndrăznit să înainteze un cuvânt forte
":*: licând că d. Ion Brătianu, ştia
*** de la Livadia a Basarabiei şi că cu
* de a cedat'o Rusiei, mi-am permis
Anexă la Monitorul Oficial No. 201.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
atunci să'i dic că nu scie ce spune. Menţin
aceste cuvinte că nu scie ce spune, şi nu va
sci nici o-dată.
Acéstă cestiune nu l'a interesat ped. Panu,
precum ne-a interesat mai mult pe noi, par
tidul liberal.
Făcându'i, d-lor senatori, acéstă imputare
d-lui Panu d-sa, nu a găsit mai bine să'mi
răspundă, de cât să'mi atace întregul trecut
al meü, să 'mi dică: nu’ţi dai voie d-tale să
mă întrerupi, colonel turcesc, d-ta care n'ai
slujit ţara ca tatăl şi fratele meu. Nu sciü cine
a fost tatăl şi fratele săă, eü ştii cine sînt
ei, şi al cui am fost. D-sa îmi spunea, nu ai
slujit ţara, ai slujit vre-un paşă turcesc, pote
te-ai întors cu o sgârăitură. Eă, d-lor, nu pot
tolera ast-fel de vorbe la adreesa mea; Obe
deanu nu este de aceia care să le înghiţă.
D. Panu póte să le înghiţă, iar ei nu. Mai
ântâiü'mi fac datoria să răspund d-lui Panu
că, de şi se crede că este cărturar, eü ’l cred
fórte apla despre istoria ţărei şi despre mo
tivele cari m'a făcut pe mine să iai servicii
în armata turcéscă.
Să'mi daţi voie, d-lor senatori, să desvolt
cele ce am de spus şi cred că va ajunge şi
la audul d-lui Panu, care este învăţat cu
fuga peste hotar; ei nu am fugit nici o-dată
de la datoria mea.
D-lor, eü mă mîndresc şi sînt şi astădi
mîniru, că în timpurile grele de atunci'mi-am
făcut datoria mea de romîn, aşa cum am în
țeles eü, încă tînăr de 19 ani, precum am
înţeles la 1877, în ultimul răsboi şi precum
D-deü 'mi va da dile lungi ca să 'mi fac da
toria mea până îmi va veni şi mie rîndul să
mor nu ştii unde.
Iată motivele cari m'aú făcut pe mine să
intru în armata turcéscă; nu dorinţa de a'mi
face cariera m'a îndemnat să slujesc la un
pașă turcesc, cum dicea d. Panu ; în aseme
nea servicii de ciubucci numai un Obe
deanu nu pote fi.
Eă, nu ştii cine este d. Panu şi nici nu
voiesc să ştii. D-lor, pentru cine e un om
politic în acéstă țară, pentru cine a studiat
istoria patriei, pentru cine s'a ocupat cu sub
tilităţile diplomaţiei în diferite State euro
pene, lesne pote să cunoscă istoria résboiu
lui orientului, afară de d. Panu, şi să "mi
daţi voie, d-lor senatori, să fac pe scurt isto
ricul acestui răsboiü.
De la 1740 există un tractat între Franţa
şi Turcia pentru nisce privilegii date călu
gărilor catolici asupra S-tului mormînt, ce
să păstréză în biserica ce se numesce acolo
Camanè. Călugării greci, credându-se mai
îndrept de a fi stăpîni asupra acestui mor
mînt, ai început din di în di a se întinde şi
a călca prerogativele celor catolici, de aici
gâlcévă între tagma călugărilor catolici şi cea
ortodoxă; cu drept cuvînt sau nu, nu e tréba
mea de a intra în aceste certuri religiose.
Acest lucru a isbucnit pentru prima 6ră
la 1850. Generalul Aupick, care era atunci
representantul Franciei la Constantinopole,
a făcut la timp observaţiunile sale la Înalta
Partă, şi n'a isbutit. Venind mai în urmă
Marquisul Lavalette, mai energic, a împins
protestările până acolo în cât s'a numit de
Sultan o comisiune mixtă compusă 9 ***
in și mahometani, ca să cerceteze 9”
legerile ce existau între călugăr
Împăratul Nicolae, prea puternic imp”
de atunci al Rusiei, teméndu-se ca nu cu *
acestă comisiune să tranşeze nodul gord”
pe care el nu voia să tranşeze prin
scrisóre autografă, adresată chiar Sultanului,
a suspendat lucrările acelei comisiuni. Inte
legeți d-vóstre, că îndată ce comisiunea "şi a
suspendat lucrările, lucrurile au intrat in
altă fasă, în cea politică, care în scurt a adus
marele răsboiü al Orientului, la care Obe
deanu, tînăr de 19 ani, să făleşte şi astădi că
a luat parte la acel formidabil rèsboi, care
va rămânea unicul în analele militare.
Ce m'a făcut pe mine să iau parte la acel
răsboiü ? Mă uit şi văd aci în faţa mea intimi
amici ai mei din școla militară, pe genera
lul Budişteanu; generalul Angelescu şi
colonel Budişteanu, d-lor mă cunosc şi mé
sciă bine că din copilărie ne-am iubit, ne
am stimat şi îşi aduc aminte de când eram
încă împreună în clasa 3-a în şcolamilitară;
atunci am citit o broşură trimisă de répo
satul întru fericire şi nemuritórul Ión Bră
tianu, tipărită la Bruxelles, n-Republica Ro
mână. No. 1 şi 2. Să 'mi daţi voie să vă
spun, d-lor, că acestă broşură era hapurile
lui Maurison, cari curăţată pe cei răi şi vin
decată pe cei buni. Atunci se lucra prin ti
neret pentru a întreţine focul sacru al pa
triotismului, căci în töte timpurile şi în tată
lumea, tinerimea este antimergètorea pa
triotismului, şi acésta este datoria sa. Pe
coperta acelor broşuri, ca motto, era scris:
Mai bine să se transforme scumpa mea
Homânie într'un vecinic mormânt, de cat
să sufere tropăitul cailor căzăcescia. Atat
am citit şi m'am entusiasmat, mi-a fost
destul, ca oltean, aceste frase; nu scii cum
se face, dar e un sânge care ferbe în mine.
M-am revoltat în contra a tot ce era inic si
apăsător pentru țera mea. ”””
999 corpuri de armată se concentraseră
sarabia și puțin dupe acesta a urmat
opţiunea Principatelor; le-a luat împe
l Nicolae zălog până când se va tranşa
cesiunea S-tului mormânt la locurile sfinte
de la Ierusalim, şi cum dice proverbul ro
mân, unde dai şi unde crapă, (ilari
te). Ce greşise România să fie luată zălogii
lic asupra mormântului lui Christos şi
fiind că se deteriorase duoë morminte scum
pe catolicilor; ale lui Godefroy de Bouillon
şi al lui de Baudouin şi altor regi ai Cru
ciaţilor.
Eu n-am putut să sufer acéstă impietate
asupra terei mele şi aşa tînăr cum eram
am voit să protestez, căci d-lor, aşa m'a fă
cut pe mine Dumnedei, când sare cine-va în
vie la mine, eu îi dai cu parul în cap. Ca
maraţii mei din şcolă mă cunosc, sciü bine
că aveam friguri, nu mai aveam astâmpăr...
şi atunci am desertat din școla militară, nu
'mi e ruşine să o spun, sunt desertor al şco
lei militare, şi am plecat nu direct la Turci,
dar la principele Ştirbey la Viena, unde se

retrăsese, ca să mă consult şi să 'mi dea un
sfat bun şi să îmi fie şi un protector,
La Viena. Prinţul Ştirbey, se instaiase la
Baden, fiind-că Gorceacoff ocupase ţéra Ro
mânéscă şi Budberg era preşedinte asupra
ţărilor Românesc,
Măria Ta, "i-am spus! sunt fugit din şcola
militară, iar Ştirbey "mi-a dis: vră al făcut
Obedene de ai fugita. Nu puteam sta mult
timp în urma celor întâmplate în Româ
miau. – Oscilă Obedene... – Măria Ta!" spu
sei, sunt tînăr numai de 19 ani şi vă cer
voie să dai şi eü o povaţă Măriei Tale. De
ce nu vrei şi Măria Ta ca ţéra Românéscă,
măcar cu un regiment să ia parte la resbel,
cum a făcut micul Stat al Piemontului cu
regele să Victor Emanuel, căci dupe res
belul Crimeei ai să te faci nemuritor şi pote
să devii Rege al României. -Ştirbey, s'a uitat
lung la mine, m'a măsurat şi "mi a dis:
meşti un nebun Obedene. — Offinebun, Mă
ria Ta, dar sunt un nebun cu aspirațiuni
sublime. Care este hotărîrea ta Obedente?
– Dacă nu mergi Măria Ta cu armata în
Crimeea, mă voi duce singur. – Ce să faci
acolo? –Să "mi fac datoria mea de Român,
– Cu voia tatălui tăă ai plecat? — Tatăl
meú nici nu scie că am fugit din şcoală.
– Bine, vino diséră la balul de aici, "mi
dice Știrbey, unde voi fi şi ei, nu pot să te
las să pleci fără să te recomand ambasado
rului turcesc, care şi dânsul este astădi aici,
– M'am dus séra la bal, m'a presentat am
basadorului, care 'mi a dat a duoa di ren
dez-vous la Viena, "I am explicat motivele
mele şi "ml a dat cele mai bune recomanda
țiuni către Omer-Paşa şi am plecat cu nepo
tul generalului Magheru, Niţu Magheru, la
Şumla la lagărul lui Omer-Paşa. Acolo am
găsit pe tâte căpeteniile revoluțiunei nőstre
din 1848, pe Ştefan Golescu, fraţii Lecca,
Vasile Mălinescu, generalul Tell, profeso
rul Cernătescu, Ion Eliade-Rădulescu şi
alţii, cari cu toţii insistată ca prin interme
diul să să dobândéscă un firman de la sul
tanul Abdul-Medjid, pentru a face un corp
de voluntari, şi să cooperăm în contra Ru
siei. La început acest firman s'a dat genera
tului Magheru, dar, puţin dupe acesta,
diplomaţia, care are secretele sale nepă
trunse, a intervenit, dicând turcilor: de
ce să daţi armele în mâna românilor să
vă facă greutăţi pâte mai în urmă, mai
bine este ca Austria, cu o armată re
gulată, să ocupe principatele ; şi atunci di
plomaţii au primit negreşit ca Austria să
ocupe principatele şi firmanul sa retras Ma
gherului. Omer-Pașa ne-a spus: Regret din
inimă că nu pot să mai dată urmare firma
DESBATERILE SENATULUI
că noi vom căpăta arme şi vom avea corpul
nostru Românesc deosebit şi cu drapelul
nostru,
Pe mine m'a întrebat: D-ta, ce grad ai
în ţéra d-tale? Căprar, am răspuns. Omer
Pașa surîse. Se vede însă că statura mea,
entusiasmul metă tânăr, fiind cunoscută şi
familia, l'a impresionat mult. Vădând mai
ales că un tânăr de bună familie vine şi o
feră serviciile sale Sultanului, dar care era
în acelaşi timp apărător al țărei Românesc,
– căci d-lor, drepturile țărei Românesc pe
atunci erată în mâinile Turciei, Franciei,
Angliei şi Piemontului, – prin urmare, nu
era să servesc unui Paşă, cum a dis d. Panu,
ci însuşi ţéra mea în momentele cele mai
grele. Răsboiul Crimeei, d-lor, ne-a deschis
calea unire, regatului şi independenţei ţă
reimóstre, căci de atunci Europa a început
a se ocupa mai mult de noi, iar în 1877, Ru
sia ne-a stimat şi considerat mai mult şi a
fost aliata noastră în resbel.
M'a întrebat apoi Omer-Paşa: încearmă
voiesc a servi, şi i-am răspuns că doresc a
servi în cavalerie. – E bine caporale, elă te
primesc în al 2-lea regiment de gardă im
perială a Sultanului, cu gradul de căpitan,
– Am răspuns, cum ? din căprar, căpitan!
Da, fiind-că meriţi să fii. Să trăiescialteţă,
mă voi sili să fii demn de gradul ce "mi
conferiți. La turci, d-lor, căpitan se numesce
Iusbaşa, adică şef peste 100, formaţia unui
escadron. D-lor, deosebit de acesta m'a luat
aghiotantul său. Nu eram elă singurul ro
mân care servea în timpul acela, mai era
Prinţul Grigore Sturdza, şef al statului
major, cu numele Muhlis-Pașa pe mine mă
botezase Said-Bey, ca să mă potă cunosce
mai lesne soldaţii sub acest nume.
0 voce: De unde Bey?
D. colonel V. Obedeanu: Eram fü de
boier mare în ţéra Românéscă şi se obici
nuesce la turci asemenea titluri. Mai erau
în armata turcéscă Dimitrie Creţulescu, Va
sile Mălinescu, Assaky, maiorul Deivos, ma
iorul Lăzureanu, maior Zalik, Niţu Magheru,
Constantinescu, şi mai târdú, am găsit în
Crimeea şi pe Costică Pruncu, soldat angajat
în legiunea Francesă străină din Algeria.
Am mai găsit în Crimeea duoi oficeri români
ataşaţi pe lângă persona lui Omer-Paşa: pe
locotenentul Bârsescu, dacă nu mă înşel, văr
cu d. colonel Budişteanu, şi sub-locotenentul
Puică.
Armata turcéscă, mai peste tot locul bi
ruitóre pe marginea Dunăre, a trecut de
la Rusciuk şi a atacat pe ruşi în insula Mo
canului; eu am fost atunci rănit în viile
Giurgiului, iar nu numai sgâriat, cum dicea
11 Decembrie 1893
dacă Europa nu se va ocupa în curând și de
dânsa. Cum dic, d-lor, trebuind a se disloca
armata spre Bucuresci, o recunoscere era
absolut necesară. Omer-Paşa a ordonat lui
Schenderbeg să fie însoţit de Dimitrie Cra.
ţulescu, atunci maior, de Obedeanu, colone
lul Dieu, frances, ataşat la statul-major al
lui Omer-Paşa, de un polonez anume Rokit
nisky şi de doctorul Lapomerey, care mai
în urmă a rămas în ţară ca doctor la Slatina,
Imediat am şi plecat noptea la 3 ore din Fră
tesc şi la 1 dupe amiad, a duoa di, am ajuns
în deal la monastirea Văcăresc. Ne apucase
fómea, Creţulescu 'mi dice, ei, Obedene,
am plecat din ţâră de 7 ani, nu mai scită ni
mic unde am putea mânca ceva? La Slater,
'i am răspuns, este un restaurant bun. Am
plecat cu toţii spre oraş, nu sciam că mai
erală încă câţi-va Ruşi în Bucuresci şi nici
Ruşii nu scială că erată aşa de aprope urmă
riţi de Turci; am ajuns până în dreptul ca
sei d-lui Bellu din Podu-Mogoşi; acolo am
fost întâmpinaţi de Aga Radu Rosetti, care
ne dice: unde vă duceţi, pentru Dumnedei,
nu sciţi că sunt încă Ruşii în Bucuresci? Se
póte, "i am răspuns, noi ne ducem să mân
căm la Şlater şi "I am spus o minciună că şi
în deal la Văcăressi sunt 30.000 de Turci,
Atunci Aga Roseti, ne dice : dacă este aşa,
de ce să mâncaţi la birt, mai bine să veniţi
să mâncaţi la d. Costache Cantacuzino şi să
'l facem şi Caimacan; veniți încet, elă mă
duc mai inainte să vă pregătesc masa. Am
rîs între noi, "i am spus lui Schenderbey că
mai bine să mâncăm la d. Cantacuzino, unde
ne-am şi dus, şi am mâncat ca la o masă
boeréscă, şedând până pe la 5 ore. Dupe a
césta am plecat iarăşi călări înapoi la Fră
tesc.
Am aflat mai în urmă, că în casele d-lui
Ion Manu mai erau încă un colonel şi două
oficeri ruşi, pe care Aga Roseti, împreună cu
doctorul Davila, "i au pornit prin uliţa din
strada Vămei spre Urziceni.
"Mi pare bine că am în faţa mea pe ono
rabilul d. Beloescu, care, dacă nu mă înşel,
era elev pe atunci în școlă, și "Il rog să spune
dacă ne avédut când am intrat în Bucuresti
cu Schenderbey.
D. Stroe Belloescu : Aşa este.
D. colonel V. Obedeanu: Din Bucuresti
ne am întors iarăşi la Frătesci, făcând ra
portul nostru, şi numai în diua de 15 Au
gust 1854 a intrat armata lui Omer-Paşa
în Bucuresei.
Pe mine ma numit Omer-Paşa, sub-co
mandant de piaţă în Bucuresci, instalându
în Palatul astădi regal, având gardă turcesc
şi română. De și tânăr de 19 ani, mi-am i
 1 1 Decembre 1898
atunci n'am mai voit a sta în Bucuresci, şi
am cerut voie lui Suliman-Paşa să mă lase
să plec în Crimea, ne mai voind să fac ser
viciul de biurocrat în Bucuresci.
Suliman-Paşa 'mi-a jis: „de ce vrei să
pleci, pte te prăpădesci acolou, eü "I-am
răspuns: se péte, dar mie 'mi trebue să în
văţ experienţa pe câmpul de luptă, căci
póte să 'mi fie în viitor folositóre şi mie şi
d-vóstre. Aşa dar, vedeţi d-le Panu, că n'am
fugit de la bătălie, din contră m'am dus
acolo.
D-lor, dupe luarea Sevastopolului, rolul
meú fiind ca şi terminat, m'am rugat de
Omer-Paşa să mijlocéscă să fii trimis în
Franţa pentru a 'mi complecta studiile; m'a
trimis cu recomandaţiuni către Mehmed
Ruşdi-Paşa, ministru de resbel în Constan
tinopole, pentru a mă trimite împreună cu
cei-alţi oficieri turci la diferite şcoli. Eă am
plecat dupe 4 luni împreună cu Izedin-Bey,
fiul însuşi al lui Fuad-Paşa, ministru de
externe de pe atunci, recomandându-ne pe
amânduoi ambasadorului turc la Paris, Meh
med-Djemil-Bey, şi fiind-că, d-lor, trebue
să vă vorbesc, arătându-vă şi documente, vă
voiü spune că ambasadorul turc a cerut
pentru mine, să fii primit în şcola de la
Saumur, şi să 'mi daţi voie a vă citi rés
punsul însuşi al mareşalului Vaillan ; iată
ce dice :
Monsieur l'Ambassadeur,
-J'ai recu seulement hier votre dépêche
du 22 Octobre dernier, par laquelle vous
-demandez que M. le capitaine Obedeano,
-de l'armée impériale de Roumélie, soit
admis à suivre les cours de l'école de ca
rvalerie de Saumur, dans la division des
nlieutenants instructeurs. Après avoir pris
les ordres de l'Empereur je m'empresse
de vous informer que la demande, que vous
m'avez fait l'honneur de m'adresser, est
accordé: en conséquence, M. le capitaine
Obedeano sera admis à l'Ecole de cavale
»rie, et je vous ferai connaître à quelle prendre de trés bons services à sa patrie
époque cet officier devra être rendu à - pour l'instruction de la cavalerie.
Saumur.
»Agréez, Monsieur l'Ambassadeur, l'as
surance de ma haute considération. u
Le maréchal ministre de la guerre, Vaillan.
D. St. Perietzeanu-Buzéü: Autentic ?
D. colonel V. 0bedeanu: Autentic. In
urma acestui răspuns, m'am credut dator
a mulţumi printr'o scrisore ministrului turc,
şi să 'l anunţ, în acelaşi timp, că am fostpri
mit în școla de Saumur.
Să 'mi permiteţi a da citire epistolei mi
nistrului, care pârtă stampila turcéscă şi
francesă din timpul acela, adresată mie la
Saumur; iată ce şice şi ce speranţe punea
în mine Seraskerul, têněr fiind eü de 20 ani.
Iată d-lor conţinutul :
Constantinople, le 9 Janvier 1856.
Monsieur le Capitaine,
»J'ai pris connaissance de la lettre, que
vous m'avez adressée, en date du 12 Dé
acembre,j'ai appris avec plaisir que vous
DESBATERILE SENATULUI
navez été admis à suivre les cours de l'Ecole
nde cavalerie de Saumur.
rJ'espère que vous justifierez la recom
mandation que j'ai faite en votre faveur, en
nfaisant de rapides progrès dans la branche
nque vous avez embrassée et que vous ren
n drez un jour de services au gouvernement
nde Sa Majesté le Sultan.
n C'est dans cette douce espérance que je
vous recommande de profiter de votre sé
njour en France, où on peut arriver au
ncomble de ses souhaits, dés qu'on se met
sérieusement à l'étude des arts et des
» sciences. Je me fais un plaisir de vous
offrir, monsieur le capitaine, l'assurance
nde ma considèration u.
Le serasker, Mehmed Ruchdi.
Dar să vedeţi cum am corespuns ei în
urma aşteptărei ministrului de resbel Meh
med Ruchdi-Paşa ; voiü da citire şi certi
ficatului şcolei de cavalerie de la Saumur.
Iată-l :
Ecole Impériale de cavalerie
»Le général commandant supérieur de
l'Ecole impériale de cavalerie, certifie que
monsieur Obedeano, capitaine de cavale
»rie, au service de Sa Majesţé l'Empereur
» de Turquie, a suivi les cours de l'Ecole, du
nmois de Janvier 1855 jusqu'au mois de Sep
ntembre 1857, faisant partie d'une division
nd'officiers sous la direcțion de monsieur le
ncapitaine instructeur Humbert pour l'in
nstruction militaire théorique et pratique et
de monsieur le capitaine Ecuyer Léaux
npour le manege académique et les cours
nd'hippologie et qu'il s'est toujours fait re
marquer, pendant sonséjour à l'Ecole, par
la dignité de sa tenue et l'honnorabilité de
sa conduite, aussi bien que par le zéle et
l'aptitude avec lesquelsil a suivi ses cours,
nqu'il a su mériter l’estime et l'affection
de tous les officiers de l'état major de l'E
ncole, certifie également qu'il a fait des pro
ngrès qui le mettent aujourd'hui en état de
»Saumur, le 22 Septembre 1857.
Le général de brigade, commandant su
périeur de l'Ecole impériale de cavalerie,
Cte de Rochefort.
Le colonel comandant en second, direc
teur des études, Schmidt.
Iată dar, d-lor, cât m'am silit să de
viü mai târliü folositor țărei mele şi că nu
am avut nici de cum intenţiunea de a servi
numai la Turci, se va vedea acésta dupe
cele ce am să vă relatez.
Am stat duoi ani la Saumur şi, fără să
më laud, am fost clasificat sus între oficieri
francesi şi am avut încă marea onére de a
conduce o reprisă de oficeri francesi în ma
nej când Duca Constantin, fratele împă
ratului Nicolae, a venit să visiteze scla.
Călăria de scolă înaltă a impresionat forte
mult pe Duca Constantin şi a întrebat pe
generalul de Rochefort cine sunt ? Genera
lul 'i-a spus că sunt valaque în serviciul
Turciei. Cum ! ortodox în serviciul Tur
69
ciellu. La plecare m'a salutat, dar nu mi-a
dat mâna.
Cum vedeţi, terminând şcla cu succes,
m'am întors în Constantinopole, şi recunosc
că am fost cam ingrat către guvernul tur
cesc, căci n'am mai voit a rămânea acolo din
motivele pe cari vi le voiü relata.
D-lor, dupe luarea Sevastopolului făcu
sem din fericire cunoscinţă cu duoi bărbaţi
mari ai Moldovei, cu Costache Negri şi Di
mitrie Ralet, miniştrii amênduoi ai Domni
torului Grigore Ghica, trimişi în misiune să
trateze cestiunea monastirilor închinate şi
a embaticurilor din Moldova. M'am silit a-’I
servi din tóte puterile mele insuflându-le
încredere şi dragoste.
La întórcerea mea în ţéră, fiind în con
gediü, m'am dus la Iaşi ca să văd pe aceşti
mari bărbaţi şi fiind-că pe timpul acela era
mare fierbere între patrioţii moldoveni, atât
pentru Unirea ţărilor surori, cât şi alege
rea unui Domn şi aducerea la îndeplinire
acelor patru puncte ale Divanului ad-hoc,
aceştia m'aú îndemnat, d-lor, să părăresc
armata turcéscă şi să vii în ţéră, unde voiü
fi de acum înainte folositor.
Eú, d lor, "i-am ascultat, am întrerupt
cariera ce o aveam în Turcia, dându'mi
demisiunea pe care cu mari greutăţi am do
bândit'o, căci Turcii, ca să nu părăsesc ser
viciul lor, "mi-a propus să rămâi instructor
al cavaleriei şi chiar să mă trimită chargé
d'affaires al Turciei la Turin. Am refusat
şi acest post, m'am întors iarăşi la Iaşi, in
trând în strânse legături cu Costache Negri,
Dimitrie Rallet, Vasile Alexandri şi M. Co
gălniceanu. Şi să'mi daţi voie, d-lor, să fac o
mărturisire francă şi leală: am în faţa mea
pe onorabilul d. Lascar Catargiu, şi d-sa,
de şi este acusat ca fiind conservator, dar
eü l'am găsit în Moldova lucrând în partidul
liberal şi între deputaţii aceia cari ai pro
pus alegerea principelui Cuza.
Ştiü cum s'a petrecut lucrurile, căci
eram alături în odaia unde s'a făcut a
legerea Domnitorului; sciü cum l'aú suit
pe masă proclamându'l, cerêndu-i să sem
neze duoë procese-verbale, 1) că va fi Domn
constituţional şi al 2-lea) că la cea d’ântêiü
ocasie se va coborî de pe tronul lui Ştefan
cel-Mare, în fav6rea unui Domn străin. Aces
tea sunt adevăratele fapte.
Dar să 'mi daţi voie, d-lor, să fac o mică
digresiune şi să reamintesc că în Moldova,
fiind Caimacam Vogoridi, nu era partisan al
Unirei, şi corespondenţa secretă care i se
trimisese din Constantinopole, furându-i-se,
mie mi-a încredinţat'o Dimitrie Rallet, pen
tru a o aduce în Bucuresci,sosind şi dénsul
în urma mea ca să o remită comisarului fran
ces d-lui de Talleyrand, care în aceeaşi di
chiar a pornit la Paris pe secretarul său, d.
de Blamprét, pentru a o remite în mâinile
însuşi Impăratului Napoleon al III-lea.
Vă aduceţi pâte, d-lor, aminte, ce impre
siune adâncă a făcut în tötă Europa plecarea
neaşteptată a Impăratului Napoleon la Os
born, şi cum dupe înţelegerea avută cu Regina
Engliterei, s'a decis casarea alegerilor fă
70
cute de Vogoridi în Moldova, făcându-se al
tele cu totul libere,
Camera liberală alésă în urmă a fost an
temergătore dorinţelor ţărei, înlesnind Uni
rea ţărilor-surori. Vorbesc, d-lor, în cunos
cință de causă, Moldova era pentru Unire
şi pot dice că Iaşul a fost légănul ei însăşi;
şi dacă o ţară a fost mai patriotică, şi căruia
i se cuvine tătă lauda şi tată recunoscinţa
móstră, este Moldova. La noi lucrurile nu
erau aşa de limpedii pentru alegerea unui
Domn străin, şi "mi aduc aminte că pe când
răposatul Ion Brătianu, era la Govora, am
arătat onorabilului d. Dimitrie Sturdza o
epistolă pe care o păstram de la Dimitrie
Ralet, fiind în corespondenţă cu dânsul, şi
iată ce 'mi dicea:
Iubite amice,
De rândul acesta n'am mai găsit la voi
focul sacru din anul trecut pentru alegerea
unui Domn străin. Căci, d-lor, noi pe timpul
acela doream să alegem Domn pe Ducele de
Nasau. Am încredinţat acestă epistolă ono
rabilului d. Sturdza, că pâte "iva servi ca
document istoric,
D-lor, dupe alegerea Domnitorului Cuza,
ei fiind demisionat din armata turcéscă şi
venind în Bucuresci, am fost rugat de ge
neralul Florescu, ca să primesc a fi profesor
de hipologie şi instructor de cavalerie la
şcóla militară de aici; căci, d-lor, era mare
lipsă pe timpul de atunci de oficierii cari fă
cuse studiile în străinătate, eram numai trei:
generalul Florescu, generalul Manu şi elă.
Mulţi elevi buni ai eşit din mânile nostre,
între carti pot nota pe generali: Poenaru,
Jacques Lahovary, Comăneanu, Argetoianu,
Carcaleţeanu, Brătianu, Palladi, Leonida,
Iarca, Vartiady, Popescu; coloneli: Tell,
latropol, Christodorescu, Teodorescu, Tres
tian senatorul nostru şi alţi mulţi, cărora
ne-am silit din tâtă inima a le însufla dra
gostea către patrie, disciplină, devotament
Tronului şi mai presus de töte apărarea
drapelului cu însuşi viéța lor.
Dar se vede, d-lor, cum dice proverbul,
că: Năravul din fire nu are lecuire. Ca
olténam, se vede, păcatul meu, n'am astèm
për, mie îmi place lupta, "mi-am dat demi
siunea din armată şi am început lupta po
litică; fără luptă ei, d-lor, nu pot trăi, mi
se pare că mor de anemie. (Ilaritate),
Fiind prieten cu Kogălniceanu, m'a şi
ales deputat la 1864, cu ocasiunea Statu
tului, am fost ales chiar fără să solicit, căci
alegerile pe atunci se cam făceală pe sîrmă.
(Ilaritate),
- -- ---------- ---------- -------- ----------------
DEEHATHRILLE SENATULUI
cut în destul, căci prea am fost combătut
sub tóte guvernele d-tale de prefect, ca cel
mai mare duşman al țărei mele, fără să pot
a "mi face datoria şi ei în ver-un parlament
Conservator,
0 voce: Bine, cu Panu ce este ?
D. colonel V.0bedeanu: Iar 'mi daţi de
vorbă cu d. Pamul D. Panu e conservator, e
conservator radical. (Ilaritate.)
Conservator liberal sunt ei, căci sunt fiii
de boer în ţara românescă, dar dânsul n'are
ce conserva. - -
Dar ce este
atunci d. Panu !
D, colonel V. Obedeanu: Vreţi să sciţi,
Iată ce este:
Se vede că carul conservator este grevă,
şi la o trăsură încărcată cu bagaje multe e
grevă de suit la deal. Mie d. Panu, în parti
dul conservator, îmi face efectul calului de
la tramvay din vale de teatru, care mereu
sue în piaţa teatrului şi iarăşi se coboară,
dar ca să ajungă acolo unde doresce d-sa,
cred că nu o să ajungă, mai este cine-vă în
partidul conservator pentru care am o vie
simpatie şi stimă, este d. Carp, şi cred că
d-sa nu va lua consilier pe d. Panu. D-sa
este prea autoritar, nu'i plac nici radicali,
nici socialişti; prin urmare, d. Panu nu va
fi ministru, credetă, pe băncile conservatoare,
Pe lângă acestea, elă, cred d-lor, că,
ca o condescendenţă către însuşi M. S.
Regele, d. Panu nu va fi propus ministru,
nici de omor. d. Lascar Catargiu, nici de
onor. d. Cantacuzino, nici de omor. d. gene
ral Manu, nici de omor. d. Carp, căci d.
Panu prea a atacat de mai multe ori pe
Rege, fugind mai în urmă peste hotar; nu
cred, dic, să”l propună veri-o dată de minis
tru, şi în diua când voi vedea şi pe acesta,
voită striga 3 că băiatogu, adică, ce mi
nune ! mai e şi acesta. (Ilaritate.)
Acestea am avut de dis ca răspuns d-lui
Panu, şi nu "mi rămâne decât ca la rândul
metă să trec şi ei hotarul, când voi vedea
ministru pe d. Panu! (Ilaritate, aplause).
D. N. Mănescu-Călăraşi: D-le preşedinte,
aséră, cu ocasiunea punerei votului pentru
respunsul la discursul Tronului, am lipsit
din Senat, şi n-am avut ocasiune să declar
şi ei că ader la acea Adresă. Prin urmare,
vă rog să luaţi notă că sunt şi ei pentru a
cel răspuns şi "I primesc şi ei, aşa cum s'a
votat.
— Senatul ia act.
D. preşedinte N. Gane: D-lor, acum la
ordinea dilei avem raportul comitetului
delegaţilor de secţiuni, relativ la proiectul
1 Decembrie -
de 90.000 lei, votat şi adoptat de Adunarea
deputaţilor în şedinţa de la 15 Mai 1898 şi
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 3,383 de la 24 Noembre 1898,
secţiunile d-vöstre, luându'l în cercetare,
tóte "l-ai admis în unanimitate, numind de
legal:
Secţiunea I pe d. N. Mănescu-Călăraşi;
II - subsemnatul;
III - d. Stroe Beloescu ;
IV - n. A. C. Viişoreanu, şi
V - n. V. A. Urechiă, cari, în
trunindu-se în diua de 28 Noiembrie 1898,
s'ală constituit în comitet al delegaţilor, sub
președința d-lui V. A. Urechiă, şi luând din
notă în cercetare susarătatul proiect de lege,
"I-a admis,
Domnilor senatori,
Consiliul comunei urbane. Piatra-Neamţu,
având în vedere că asupra casei comunale
există o datorie de 86.687 lei, 61 bani, cari
se compune din 71.363 lei, 25 bani, man:
date emise pe anii expiraţi 1894-95 și
1895–96, și 15.324 lei, 26 bani, lucrări -
executate şi materiale aprovisionate ;
Având în vedere că din lipsă de fonduri,
neputându-se achita la timp sumele datorite,
creditori, în urma acţiunilor judecătoresc
intentate, obţinând titluri executorii, ai pus
comuna în urmărire, scoţând în vîndiare lo
calul primăriei, precum şi alte imobile;
Considerând că la votarea budgetului pe
exercițiul 1898–99, faţă de situaţiunea fi
nanciară strîmtorată în care se găsesce co
muna, nu s'a putut prevedea de cât numai
cheltuielilestrict obligatorii, în raport cu ve
niturile disponibile şi, prin urmare, nici o
sumă pentru achitarea datoriei în cestiune:
şi că, în acest cas, comuna va fi expusă ai
se urmări de creditorii töte veniturile sale şi
de ai se vinde imobilele ce posedă, ajungând
astfel la o complectă desorganisare a servi
ciilor sale, şi, dar, singurul mijloc pentru
salvarea intereselor comunei, este numai de
a se recurge la facerea unui împrumut
Considerând că comuna numai are de plă:
tit nici o rată la împrumutul de lei (60.400
efectuat în anul 1892, ast-fel că anuităţile
noului împrumut se vor putea acoperi din
resursele actuale ale comunel;
Pentru aceste motive, comitetul delegat
ţilor a admis proiectul de lege aşa cum a fost
votat de Adunarea deputaţilor, şi vă rog,
d-lor senatori, prin subscrisul raportor, a
Rapartor, I. D. Ioaniu,
11 Decembre 1898
precum şi la plata mandatelor rămase în su
ferinţă din exerciţiile închise.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 15 Maiü 1898, și s'a
adoptat cu majoritate de şese-deci şi duoë
voturi, contra a duoë.
Vice-preşedinte, C. Dimitrescu-Iaşi.
(L. S. A. D) Secretar, G. Văsescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă. -
D. G. Esarcu : D-lor senatori, vă adu
ceţi aminte că în mai multe rînduri,
când împrumuturi de asemenea natură, ce
rute de comune, a venit a căpăta aproba
rea d-vöstre,glasuri mai competente de cât
ale mele au cerut lămurire ca Senatul să
pótă vota în cunoscinţă de causă, să vadă
dacă în adevăr aceste împrumuturi sunt che
mate a acoperi cheltuieli folositóre pentru
primării. De aceea, raportorii bine-voitori,
tot-d'a-una ne ai dat detalii aşa în cât noi,
cari nu suntem din localitate, să ne putem
face o opiniune bine întemeiată, să nu ris
căm ca comunele să pice în faliment cu nisce
cheltuieli zadarnice.
Vëd, cu părere de rău, că ai onor. d. ra
portor, care tot-d'o-dată este şi primar al
oraşului Piatra, sub preşedinţa căruia s'a
votat de consiliul comunal acest împrumut,
vine cu un raport în patru linii, raport ne
motivat, care nu ne spune nimic şi cere,
fără discuțiune, încrederea d-vóstre, pentru
a autorisa un împrumut de 90.000 lei pen
tru a se plăti nisce deficite budgetare.
Am dori ca onor. d. raportor să ne spună
lămurit cari a fost causele cari a adus
acele mari deficite, cari numai în trei ani
se ridică la 90.000 lei, în cât să fie silită
comuna a se împrumuta ai pentru a plăti
acele cheltuieli neprevădute, se vede, în bud
getul sălii ?
Să fie 6re causa că acel budget nu a fost
bine echilibrat şi că părinţii oraşului Piatra
Neamţu, pe acele timpuri, a trecut peste
puterile budgetare?
Tóte acestea sunt lucruri cari trebue să
le cunóscem. Şi mie mi se pare un fapt cu
rios pe care 'l las la apreciarea d-v6stre.
Un bun gospodar, care, fie din greşela sa
saú fie din nisce afaceri extraordinare, a fost
silit să facă datorii, dacă este un om cu
minte, în general, trebue să "şi plătéscă mai
ântêiü datoriile sale, dar nu să facă şi alte
datorii pe lângă cele care le mai are.
Şi cum nu dovedesce d. primar de Piatra
că are să ptă plăti anuităţile cu budgetul
ordinar, de unde sciü eü că peste 2,3 ani,
póte, că nu va plăti nici ratele acestea, fiin
că d-sa jice că téte veniturile acestui oraş
trebuesc pentru cheltuielele ordinare. Mâine,
poimâine pote să céră un noi împrumut de
90.000 lei. -
De aceea, eu cred, şi vă rog pe d-vóstre
–fără a prejudeca cestiunea – că e bine a
suspenda pentru ai ori-ce hotărîre şi a
ruga pe onor. d-vóstre raportor, ca să vină
cu un raport detaliat în care să ne spună în
adevăr tote împrejurările, ca să scim pentru
ce votăm aceşti 90.000 lei. D-sa nu ne
DSBATERILE SENATULUI
spune cum este starea financiară a oraşului
Piatra, măcar de la 1894 încóce, nu ne
arată de unde provine acest deficit şi din
ce anume paragraf a provenit;d-sa spune,
în mod vag, că sunt mandate neplătite şi că
s'a făcut aprovisionare de material şi altele.
Să vedem tóte acestea explicate în raportul
noú, în mod serios; pentru că cred, d-nii mei,
nu e numai o simplă teorie şi formalitate
când legea prevede că în asemenea împre
jurări este neapărat trebuitóre şi confir
marea Corpurilor legiuitóre.
Prin urmare, trebue ca Senatul şi Camera
să se pronunţe în cunoscinţă de causă, să
nu fie un simplu biuroi de înregistrare.
Altfel este de prisos legea şi numai are
nici un fel de sancţiune.
Vă rog să mă scuzaţi că am luat cuvântul
în acéstă cestiune. Nu dic să respingeţi pro
iectul de lege, pote să fie trebuitor acest îm
prumut, dar în tot casul nu cred că cine-va
din d-vóstre aţi putut să vă convingeţi şi să
fiţi în cunoscinţă adevărată de nevoile aces
tui oraş, de împrejurările ce ai adus acest
mare deficit şi de modul cum are să fie a
sigurată plata ratelor acestui împrumut.
Prin urmare, cer, d-nii mei, amânarea, şi
rog pe onor. raportor ca, întrunindu-se din
noú în comitet, să vie să ne facă un raport
detaliat, ca să ne arate împrejurările cari
crede că legitiméză acest împrumut.
Acésta este propunerea ce am onóre a
face. - anuităţi se vor putea acoperi din reservele
D. I. Ioaniu, raportor : D-lor senatori,
nu stă în obiceiul me d’a trata asemenea
cestiuni în mod personal; de aceea am
căutat să supun cestiunea în mod obiectiv
şi resumat, arătând împrejurările împrumu
tului, fără să ating nici un fapt care ar putea
să supere în mod direct sau indirect pe
cine-va.
Fiind-că d. Esarcu însă a luat cuvêntul şi
a propus amânarea votărei, dicénd că rapor
tul nu este motivat, sunt silit dar să 'l mo
tivez şi să vă arăt prin viu grai, cum stă
împrejurarea.
Când comuna Piatra a fost dată în admi
nistraţiunea conservatóre, – nu vorbesc de
administraţiunea Statului, ci de a comunei–
persónele puse în capul acestei comune–nu
voiü să întrebuinţez nume proprii – în loc
să se conducă de budget şi dupe lege, le-a dat
în lături, le-a călcat şi în fie-care an lucră
rile ce se făcea, trecea peste cifrele budge
tare. Acestea sunt fapte reale pe cari nime
nea nu le pote contradice.
IQiceaú : să facem anul acesta lucrări de
60–70.000 lei şi în anul viitor se vor plăti.
Anul viitor se absorbiaú veniturile prin plăţi
şi se angaja alte lucrări, aşa în cât din an
în an budgetele erau îngreuiate şi înglobate
pentru viitor.
Noi, liberalii, la 1894, la alegerile gene
rale, am făcut un manifest,prin care am riscat
să fim daţi în judecată, în care spuneam că
comuna Piatra se duce pe gârlă cu modul
cum se administréză. Drept e că la 1894
n'am isbutit, dar la 1895 s'a vëut că
era un adevărat desastru financiar. Ințele
geţi bine că o asemenea administraţiune nu
71
era din timpul nostru; nu am voit însă să
menţionez lucrurile în raport, căci am căutat
să nu ating nici o susceptibilitate. -
Dacă e vorba de amânare, vă rog să nu
amânaţi acéstă votare. Noi nu am voit să
achităm sumele cari erai de plată şi am dis:
credem că antreprenorii a fost de acord cu
administraţiunea. Ai fost daţi în judecată
şi unii şi alţii la instanţa represivă, afacerea
e acum la Curtea de apel din Iaşi.
Noi am dis: nu plătim. Insă instanţa ju
decătoréscă, sezisată de cererea de a se plăti
mandatele, a dis: ori cari ar fi greşelele
administrațiunei, făcute chiar în afară de
budget, comuna trebue să "şi plătéscă dato-
riile sale. -
0 voce : Ce s'a făcut la tribunal ?
D. raportor : S'a achitat, dar s'a făcut
apel la laşi. De aceea,vă rog, d-lor senatori,
să nu amânaţi, căci instanţele judecătoresci
aú acordat procente cari dilnic îngreuiază
situaţiunea comunei. De când am venit ei ca
primar, "mi-am făcut datoria să aduc finan
cele la curent, şi vă pot dovedi că de când
sunt primar mandatele se plătesc la iua
fixată, şi am şi parale puse de-o parte. Dar
în ce privesce acei 90.000 lei, s'ar desorga
niza serviciul dacă ar fi să plătim.
De aceea, am recurs la acest împrumut,
plătibil în termen de 20 ani prin anuităţi,
cari se vor înscrie în budgetul comunei între
cheltuelele obligatorii în fie-care an. Aceste
actuale ale comunei, avêndu-se în vedere
stingerea anuităţei împrumutului de 60.000
lei din 1892.
Eú n'am voit să pun motivele în raport,
căci n'am voit să ating susceptibilitatea ni
mënui: v'am dat însă aceste explicări, fără ca
să fi avut câtuşi de puţin ideea înaintea mea
de a atinge pe cine-va. De aceea, vă rog, să
acordaţi împrumutul, fiind-că el e menit să
acopere datorii pe cari justiţia a hotărît să
le plătim. D. Beloescu, d. Parpale Gheorghiu
şi alţii, sciü fórte bine că am convenit cu cre
ditorii şi "mi-a aprobat vederile mele,
căci am spus în mod serios că se va face îm
prumutul. Rog dar pe onor. Senat să voteze
acest proiect de lege.
D. N. Mănescu-Călăraşi: D-lor senatori,
fiind că colegul nostru, d. Esarcu, a atacat
acest proiect, pentru că s’ai cerut explica
ţiuni, să 'mi daţi voie să vorbesc şi ei, căci
fac parte din comitetul delegaţilor, şi să vă
spun că aprobând proiectul acesta, am avut
următórea convingere : nici un proiect de
lege, când este vorba de împrumuturi, nu
vine la Senat de cât cu Mesagiü regal, care
nu se dă de cât cu autorizaţia ministerului.
E bine înţeles că, numai dupe ce se recu
nósce că este în adevăr util şi numai dupe
ce se fac studiile prealabile şi se convinge
ministerul de utilitatea sa, atunci se aduce
aci proiectul de lege. Când este ast-fel filiera,
nu înţeleg să se mai céră ast-fel de explica
țiuni detaliate şi să se propună suspen
darea votărei acestui proiect de lege. De
aceea, vă rog, să facem şi cu acest proiect de
împrumut eun s'a făcut şi cu altele analóge.
Voci: Inchiderea discuțiune.
 72
D. G. Esarcu: Am cerut cuvântul.
– Se constată că sunt 10 d-ni senatori
cari cer închiderea discuțiunei.
– Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se primesce.
– Se pune la vot cererea de amânare, a
d-lui Exarcu, şi se respinge.
– Se pune la vot luarea în coosideraţiune
a proiectului de lege şi se primesce.
– Fiind un singur articol, se pune la vot
cu bile proiectul de lege.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resultatul
votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 58
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . 48
Bile negre . . .. 10
Senatul a adoptat proiectul de lege.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu (ocupă
fotoliul presidenţial): D. Bucşenescu are cu
vêntul.
D. dr. Bucşenescu: D-lor senatori, încă
din 1897 un elev al şcolei militare de ofieieri,
care a eşit al duoilea la clasificaţiune, nu
póte să se facă sub-locotenent din causă că
nu e naturalisat, şi e numai elev plutonier
din causa acésta.
Tatăl d-sale este italianşi muma româncă;
vă rog dar să binevoiţi a-i vota cetăţenia.
Acest têněr este Gr. Candiani. (Aprobări).
D. ministru de răsboiu, general Beren
dei: Rog şi eü pe onor.Senat să voteze acest
proiect de lege, fiind-că acest tênër a eşit
din şcola de ofiţeri şi e mai mult de un an
de când este fără léfă. (Aprobări).
– Se pune la vot propunerea d-lui se
nator Bucşenescu şi se primesce.
– D. secretar, Dr. C. Bucşenescu (pen
tru d. raportor Ioan Borş), dă citire urmă
torului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
în diua de 28 Noembre 1898, în majoritate
de 6 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Stefănescu, fiind presenţi d-nii Iorgu Gâlcă,
Thoma Chircu, George Lupescu, General
George Manu şi Ioan Borş, a luat în cerce
tare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 2
Maiü 1898 şi adus în deliberarea Senatului,
cu Mesagiul regal No. 1.849 de la 12 Mailă
1898, prin care, în virtutea art. 7, ŞII, lit.b
din Constituţiune, se cere a se acorda îm
pământenirea cu dispensă de stagii d-lui
Grigore Candiani, elev-plutonier în regimen
tul 2 roşiori, în garnisona Bârlad, de reli
piune ortodoxă, domiciliat în comuna Bérlad.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că sa născut în comun Corni, plasa Siretu,
judeţul Botoşani, în anul 1876, Noembre 11 ;
Că părintele său, d. Alfred Candiani, sta
bilit în comuna Corni, din judeţul Botoşani,
din anul 1876, nu sa bucurat de nici o pro
tecţie străină, ci numai de cea română;
Că părintele séă a obţinut împământeni
rea de la Corpurile legiuitóre ;
Printr'un certificat al comandantului şco
DESBATERILE SENATULUI
lei de oficeri No. 2.545 din 24 Decembre
1897, se certifică că d. Grigore Candiani a
urmat cursurile acestei şcole în cursul ani
lor 1895–1896 şi 1896–1897;
Printr'un certificat al comandantului re
gimentului 2 roşiori No. 4.301 din 25 De
cembre 1897, se certifică că servesce actual
mente în acest regiment ca elev-plutonier,
venit în luna Iulie 1897 de la şcola de ofi
ceri din Bucuresci şi neavansat la gradul de
sub-locotenent dîn causă că nu are împă
msntenirea, avénd o bună purtare şi servind
cu onóre şi credinţă.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Grigore Candiani, de a i se a
corda împăméntenirea cu dispensă de stagii,
ca unul ce întrunesce condiţiunile prescrise
de art. 7, Ş Il, lit b din Constituţiune, şi,
prin subsemnaiul raportor, vine a vă ruga
să binevoiţi a vota următorea lege.
Raportor, Iön Borş.
IL E ( E de la 18 August 1888, unde a intrat în ca
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II,
lit. b din Constituţiune, se acordă d-lui Gri
gore Candiani, din comuna Bârlad, judeţul
Tutova, împământenirea cu dispensă de
stagiü.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 2 Mai 1898, şi s'a
adoptat cu majoritate de şese deci voturi,
contra a patru.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D.) Secretar, Dan Brătianu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor,
discuţiunea generală e deschisă.
–Necerênd nimeni cuvântul se pune la
vot luatea în considerare a proiectului de
lege şi se încuvîinţéză.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor,
resultatul votului e următorul :
Votanţi. . . . . . . . . 36
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe pentru . . . . . 36
Prin urmare, proiectul de lege a fost în
cuviinţat de Senat cu unanimitate.
– D. secretar, Dr. C. Bucşenescu, (pen
tru d. raportor Dr. Sabin), dă citire urmă
torului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
în iua de 17 Februarie 1896, în număr de
6 membri, sub preşedinţa d-lui G. Radovici,
fiind presenţi d-nii P. Petrescu, C.Zăgă
nescu, Em. Leonescu, Dr. Michălescu şi Dr.
Sabin, a luat în cercetare petiţiunea, înre
gistrată la No. 323 de la 17 Ianuarie 1894,
adresată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Sotir
Niculescu, fii de român din Macedonia, de
religiune ortodoxă, de profesiune şef de sta
ţie la căile ferate române, domiciliat în co
muna Ionesci, judeţul Vâlcea.
11 Decembre 1898
Examinâud actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în Bucuresci, la 27 Iulie
1857, din părinţii Nicolae Stavru şi Constan
tina, şi botezat în religia ortodoxă la bise
rica Vlădica din Bucuresci, în iua de 6 Au
gust acelaşi an ;
Că la 31 Martie 1880 s'a supus lege de
recrutare a armatei române, trăgând sorţi,
dar a fost dispensat de serviciul militar;
Că la 31 lanuarie 1884 a fost numit a
gent de control la fabrica de bere din Călă
raşi, funcţionând şi la alte fabrici până la
20 Mai 1888;
Că tatăl său este român macedonean din
oraşul Cruşova, judeţul Bitolia, de unde a
venit în România la 1853;
Că nu s'a bucurat nici o-dată de veri-o
protecţie străină;
Că se bucură de bună conduită;
Că este şef de staţie la căile ferate ro
mâne, gara Ionesci ;
Că este în serviciul căilor ferate române
litate de acar-telegrafist şi actualmente o
cupă postul de şef de gară clasa V.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Sotir Niculescu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, vine, prin subsemnatul
raportor, a vă ruga să bine-voiţi a "i recu
nósce calitatea de cetăţén român, votând
următorul proiect de lege.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – În virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Sotir Niculescu, fiii de român
din Macedonia, domiciliat în comuna Ionesci,
judeţul Vâlcea.
Raportor, Dr. Sabin.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor,
discuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului de
lege şi se primesce.
–Se procede la votarea unicului articol
cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului :
Votanţi. . . . . . . . . 40
Bile albe . . . . . . . . 38
Bile negre. . . . . . . . 2
Senatul a adoptat proiectul de lege.
D. căpitan Manoliu : D-le preşedinte, de
mai mult timp stă în archiva Senatului o re
cunóscere a d-lui Gh. Brânză, român din
Bucovina, care este căsătorit în ţéră, stimat
şi considerat ca bun român. Rog se inter
vertiţi ordinea dilei ca să se voteze şi acesta.
D. vice-preşedinte, P.0rbescu: Dupe ce
se va citi raportul, care vine la rênd.
– D. secretar, Dr. Bucşenescu (pentru
d. raportor St. Beloescu), dă citire următo
rului raport şi proiect de lege :
 11 Decembre 1898 DESBATERILE SENATULUI
73

Domnilor senatori, Domnilor senatori, covina, domiciliat în comuna Buda, plasa

Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin Comisiunea de indigenat, întrunindu-se Herţa, judeţul Dorohoi.
du-se în diua de 17 Ianuarie 1898, în majori în jiua de 14 Februarie 1898, în majoritate
tate de cinci membri, sub preşedinţa I. P.S. S. Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. taţilor în şedinţa de la 16 Ianuarie 1898,
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Christofor unu voturi, contra a duoë.
loescu,Titu Maiorescu şi Christofor Tabaco Tabacovici, Andrei Vizanti şi Stroe Belo
vici, a luat în cercetare petiţiunea înregi Preşedinte, D. Gianni.
escu, a luat în cercetare proiectul de lege, (L. S.A. D) Secretar, I. Procopiu.
strată la No. 877 din 2 Februarie 1897, a
votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în
dresată Senatului, prin care, în virtutea art. şedinţa de la 16 Ianuar 1898 D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ie şi adus în
9 din Constituţiune, se cere a se recunsce deliberarea Senatului cu Mesagiul regal ţiunea generală este deschisă.
calitatea de cetăţân român d-lui Alexe Go No. 434 de la 6 Februarie 1898, prin care, – Necerênd nimeni cuvêntul, se pune
galescu, român din Transilvania, de religiu în virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere la vot luarea în consideraţiune şi se pri
ne greco-orientală, de profesiune comerciant a se recunsce calitatea de cetățen român IIESC2,
de manufacturi, domiciliat în comuna Pătâr d-lui Gheorghe Brânza
nu, român din Buco – Se pune la vot cu bile proiectul de
lagele,judeţul Buzăă. vina, de religiune ortodoxă-orientală, domi lege. -

Examinând actele aflate în dosarul acestei

ciliat în comuna Herţa, judeţul Dorohoiu. D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
cereri a constatat :
Examinând actele aflate în dosarul aces tatul votului este următorul:
Că este născut în comuna Bacifalu din Să
tei cereri, a constatat :
cele, ţinutul Transilvaniei, la 10 Septembre Votanţi . , 39
Că sa născut în anul 1845, Aprilie 12, - -

anul 1846, din părinţii Bucur Gógă şi Maria, în comuna Sehăieni Teutului, din ducatul
şi la 18 aceeaşi lună şi an s'a botezat în re Bucovinei, din părinţi români, şi la 17 a
ligia greco-orientală ; ceeaşi lună și an s'a botezat în religiunea
Că s'a lepădat de protecțiunea austro creştină-ortodoxă;
ungară ;
Că s'a căsătorit cu d-ra Minodora, din co
Că se ocupă cu comerciul de manufactură; muna Ropcea, din Bucovina, de religiune
Că se bucură de o bună conduită;
creştină-ortodoxă;
Că la 17 Septembre 1866 s'a căsătorit, la
Dintr'un certificat al primarului comunei
primăria comunei Pătârlagele, judeţul Bu Gogolina, districtul Cernăuţi, ducatul Buco
zëü, cu d-şóra Stanca Constantin, din care
vinei, din imperiul austro-ungar, se atestă
căsătorie are cinci copii, născuţi în comuna că nu mai domaiciliază în acéstă comună încă
Pătârlagele, şi anume:
de 30 ani, fiind dus şi stabilit în regatul
1) Constantin, născut la 10 Aprilie 1866; Români
2) Ion, n
ei, şi că în acest timp nu a plătit
- 28 Decem. 1880; nici o dare personală în acéstă comun
ă şi
3) Gheorghe, n n 2 Aprilie 1883; nu s'a bucurat nici o-dată de protecţ au
ia
4) Maria, născută la 19 Decembre 1888; striacă;
5) Maria, n. n 24 Maiü 1893.
Din certificatul prefecturei judeţului Do
In faţa acestor constatări, comisiunea, în rohoiü
No. 921 din 21 Februarie 1887, se
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
arată că d-sa a ocupat, de la 8 Februarie
cererea d-lui Alexe Gogalescu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9 1868 până la 22 Iulie 1869, postul de co
pist la sub-prefectura plăşei Coşula, de la
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
22 Iulie 1869 până la 24 Maiü 1871 copist
portor, vă rógă să bine-voiţi a ”i recunsce clasa II în cancela prefec
calitatea de cetăţen român,votând următorul ria turei Dorohoi,
de la 24 Maiü 1871 copist clasa I în aceeaşi
PROIECT DE LEGE prefectură, până la 1 Aprilie 1872, când şi-a
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con dat demisiunea ;
Din certificatul primăriei comunei Buda,
stituţiune, se recunósce calitatea de cetăţén
român d-lui Alexe Gogalescu, român din din plasa Herţa, judeţul Dorohoi, No. 362
din 4 Martie 1896, se atestă că domiciliază
Transilvania, domiciliat în comuna Pătârla
gele,judeţul Buzău. în acéstă comună de peste 24 ani, plătind
dările personale în acéstă comună, posedă
Raportor, S. Beloescu. un imobil, este căsătorit, avénd copii şi că
în tot timpul a avut şi are o purtare exem
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă. plară,fiind şi primar al acestei comune veri-o
8 ani, de 6re-ce a fost înscris în listele co
– Necerând nimeni cuvéntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se primesce. munale ca alegător comunal, iar în listele
electorale de deputaţi la colegiul I şi la Se
– Se pune la vot unicul articol cu bile.
nat colegiul II.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor
senatori, resultatul votului este : Faţă cu aceste constatări, comisiunea ad
miţênd cererea d-lui Gheorghe Brânzanu,
Votanţi . - . . . . 36
Majoritate regulamentară . . 32 vine, prin subsemnatul ei raportor, a vă
Bile albe . . . . . . 33 ruga să bine-voiţi a vota următorul proiect
de lege.
Bile negre . . . . . . . . 3
Raportor, A. Vizanti.
Prin urmare Senatul a admis proiectul
de lege. PROIECT DE LEGE
– D. căpitan Manoliu, în locul d-lui ra
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
portor A. Vizanti, dă citire următorului
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
raport şi proiect de lege: român d-lui Gh. Brânzanu, român din Bu
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 38
Bile negre . . . .. . . . . . 1
Senatul a admis recunscerea.
D. G. Eremia : D-lor senatori, sunt re
cunósceri cari stai în dosarele Senatului de
3, 4 şi 5 ani, sunt alte recunosceri cari ar
trebui de urgenţă să le luăm în desbatere,
pentru că posiţiunea lor reclamă şi pentru
că aparţin unor instituţiuni importante ale
ţërei. Ast-fel avem pe d. Ion B. Staicu, pe
d. Ioan Munteanu, directorul şcolei comerciale
din Galaţi, un om de interes mare pentru
şcóla nóstră din Galaţi. Fac apel la d-nii se
natori şi "i rog să bine-voiască să admită să
se pună la vot aceste recunosceri.
– Se consultă Senatul asupra acelor ce
reri, şi se admit.
– D. G. Eremia (în locul d-lui rapor
tor) citesce următorul raport şi proiect de
lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 6 Maiü 1898, în majoritate
de 6 membri, sub preşedinţa I. P.S. S. Mitro
politul Primat, fiind presenţi P.S. S. Episco
pul de Roman, d-nii Chr. Tabacovici, An
dreiü Vizanti, Stroe Beloescu şi Titu Ma
iorescu, a luat în cercetareproiectul de lege,
votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în
şedinţa de la 27 Februarie 1898 şi adus în
deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No.
964 de la 16 Martie 1898, prin care, în
virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere a se
recunősce calitatea de cetăţén român d-lui
Ioan G. Munteanu, român din Transilvania,
de religiune greco-orientală, de profesiune
profesor, domiciliat în comuna Galaţi, jude
ţul Covurluiul.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat :
Că s'a născut la anul 1865, Februarie 2,
în comuna Bacifalu din Săcelele Braşovului,
din Transilvania, şi s'a botezat în religiunea
creştină ortodoxă;
Că a făcut şcola reală inferióră publică,
împreună cu gimnasiul mare public român
din Braşov;
74
Că a făcut trei clase comerciale (acade
mia comercială, sistem german) din Braşov,
unde a dobândit testimoniul de maturitate
(bacalaureatul).
Că a obţinut gradul de licenţiat în sciin
ţele comerciale la institutul superior de co
merciü din Anvers (Belgia).
Ca a fost numit, cu ordinul No. 1.947 al
ministerului domeniilor, din 13 Ianuarie
1890, profesor cu titlul definitiv la catedra
de limba francesă la şcola comercială din
Galaţi;
Că a fost numit, cu ordinul No. 43.977
al ministerului domeniilor, din 6 Octombre
1889, director al şcolei comerciale din Ga
lați ;
Că a fost numit membru corespondent al
camerei de comercii, circumscripțiunei VI,
cu reşedinţa în Galaţi, cu No. 621 din 19
Septembre 1888;
Că a fost ales preşedinte al societăței Ju
nimea comercială din Galaţi;
Că se bucură de o bună reputațiune în
societate ;
Că s'a lepădat de protecțiunea străină;
Că s'a căsătorit în Galaţi cu d-ra Maria
I. Stoicof;
Că s'a oferit a face gratis,în fie-care Du
minică, câte o lecţiune de comptabilitate in
dustrială la şcóla de meserii locală.
Faţă cu aceste cercetări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui I. G. Munteanu, vine,
prin subscrisul ei raportor, a vă ruga să
bine-voiţi a vota următorul proiect de lege.
Raportor, A. Vizanti.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunosce calitatea de cetățen
român d-lui I. G. Munteanu, român din
Transilvania, domiciliat în comuna Galaţi,
judeţul Covurlui. -
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
şaţilor în şedinţa de la 27 Februarie 1898,
i s'a adoptat cu majoritate de şése-deci şi
rei voturi, contra a cinci.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D). Secretar, G. Zarifopolu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală e deschisă.
– Necerènd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Fiind un singur articol, se pune la vot
cu bile proiectul de lege.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Votul
este nul, prin urmare se va repeta mâine.
– Ne mai fiind în număr, ridic şedinţa.
Şedinţă publică mâine, la orele 2 p. m.
– Şedinţa se ridică la orele 4 p. m.,
anunţându-se cea următére pentru a duoa
ji, 4 Decembre.
------------------------------------------
DESBATERILE SENATULUI
SENATUL
SEIUNEA 0RDINARĂ 1898–90
------------
ŞEDINŢA DE LA 4 DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui preşedinte Nicolae Gane,
asistat de d-nii secretari ai biuroului Bucşe
nescu C. dr., Climescu C., Constantinescu
Alex. şi Filipescu I. Al. -
– Şedinţa se deschide la orele 2 p. m.,
fiind presenţi 103 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 12 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
D-nii: Chircu Toma, Constandache I. N.,
Rosetti M., Sabin G. dr. "
Nemotivaţi :
D-nii : Brabeţeanu I., Isvoranu R. Ilariu,
Lupescu G., Monteor Gr., Poni P., Porum
baru R., Racovitză C., Simulescu G. Dim.
– D. secretar, Dr. Bucşenescu, dă citire
sumarului procesului-verbal al şedinţei pre
cedente, care se aprobă. -
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
ai comisiunea Senatului, d'impreună cu biu
roul, s'a presintat la M.S. Regele cu adresa.
In urma citirei adresei, Majestatea Sa a bine
voit a ne face următorul răspuns:
n Domnule preşedinte,
n Domnilor senatori,
Am ascultat cu vie mulţumire Adresa
n ce ”Mi aduceţi în numele Senatului şi con
stat, cu deosebită plăcere, cât de mult
acest înalt Corp este pătruns de marea
n însemnătate ce ţéra a dobéndit prin o po
»litică înţeléptă şi cumpănită.
nViul interes şi simpatiile ce întâmpinăm
»în tóte părţile, dovedesc că lumea cunosce
bine progresele ce am făcut şi preţuesce
nmunca statornică ce am desfăşurat în téte
nramurile activităței nóstre.
Insă, spre a păstra frumésa posiție ce
» am câştigat prin silinţele nostre, trebue
să urmăm, fără preget, pe calea ce ne-am
tras'o, desvoltând treptat töte mijlócele de
ncari dispunem şi veghiând neîncetat ca
n temeliile sănătóse ale Statului să nu fie
n sdruncinate.
nNu Mě înduoesc că Senatul va sprijini
guvernul Meu, spre a 'i înlesni gréua sa
» sarcină şi a asigura ast-fel mersul trebilor
n într'un mod normal şi constant.
» Din parte”Mi nu voi înceta un singur
n moment de a îndrepta tótă sîrguinţa Mea
spre întărirea scumpei néstre Românii.
nMulţumindu-vé, d-lor senatori, din suflet
»şi în numele Reginei şi al Familiei Mele
» pentru dovedile de credinţă ce primim în
ntóte împrejurările din partea Senatului,
nşi pentru urările căldurose ce ne exprimaţi
astădi, doresc ca lucrările domniilor-v6stre
să aducă cele mai bune rôde pentru Ţérău.
– Senatul ascultă în picióre acest răs
puns şi aplaudă.
11 Decembre 4898
– D. secretar al biuroului citesce co
municările.
– Se trimite la comisiunea de indigenate
petiţiunile d-lor Corneliu Comănescu, N.
Socaciu, Ión Socaciu, prin cari cer recuns
cerea calităței de cetăţeni român. -
– Se trimite la secţiuni petiţiunea d-lui
Christu Ioaniu, prin care se rögă a se retri
mite în studiul secţiunilor proiectul de lege
votat de Cameră, prin care i se acordă un
ajutor viager de 200 lei pe lună.
D. colonel V.0bedeanu: D-le preşedinte,
am onóre a depune pe biuroul onor. Senat
o petiţiune a mai multor locuitori din jude–
ţul Romanaţi, cari cer pământ.
D. preşedinte, N. Gane: Se va trămite la
comisiunea de petiţiuni.
Acum avem un vot nul rămas din şedinţa
trecută, pentru recunscerea calităței de ce
tăţén român a d-lui Ion G. Munteanu.
– Se procede la vot.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului :
Votanţi . . . . . . . • 48
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . 44
Bile negre . . . . . . . . 4
Senatul a adoptat recunscerea d-lui Ion
G. Munteanu.
Acum avem la ordinea ilei raportul co
mitetului delegaţilor asupra împrumutului
comunei Bérlad.
D. raportor este rugat să ia cuvêntul.
D. Stroe Beloescu: Cer cuvèntul în ces
tiune prealabilă.
D. preşedinte, N. Gane: Aveţi cuvântul.
D.Stroe Beloescu: D-lor senatori, în se
siunea trecută acest raport a fost pus la
ordinea ilei şi d. ministru de interne a cerut
de la biuroi să se amâne discutarea acestui
proiect de lege, pentru ca d. ministru să "l
studieze din noi şi să ne aducă cunoscinţele
d-sale asupra întrebuinţărei acestui împru
mut. Or d. ministru de interne nu ne-a dat
aceste explicaţiuni;prin urmare, rog biuroul
să bine-voiască să amâne discutarea acestui
proiect de lege până când va fi față d. mi
nistru de interne, pentru a facilita votarea
proiectului.
D. preşedinte, N. Gane: D. ministru de
interne a cerut singur, ca acest proiect să
se puie la ordinea ilei; dar dacă d-vóstre
consimţiţi să se amâne până va veni d... mi
nistru de interne, fiind-că propunereade amâ
nare are precădere, pun la vot acéstă pro
punere.
– Senatul a încuviinţat amânarea.
D. Dr. Michălescu, (în lipsa d-lui rapor
tor), citesce următorul raport şi proiect de
lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 15 Martie 1896, în majoritate de
6 membri, sub preşedinţa d-lui G. Radovici,
fiind presenţi d-nii Dr. Michălescu, Dr. Sabin,
Em. Leonescu, P. Petrescu şi C.Zăgănescu,
a luat în cercetare petiţiunea înregistrată
la No. 291 de la 13 Ianuarie 1896, adre
11 Decembre 1898
sată Senatului, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunósce
calitatea de cetăţen român d-lui Bucur Taş
bac, român din Transilvania, de religiune
greco-orientală, de profesiune comerciant,
domiciliat in comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat : - Dar, de o camdată, fiind-că acéstă listă e la
Că este născut în comuna Fundata, ţinu
tul Transilvaniei, la 9 Martie 1860, din pă
rinţii Ioan Tașbac şi Ana, şi tot în aceeaşi
di s'a botezat în religia greco-orientală;
Că s'a lepădat de protecţia austro-ungară;
Că se bucură de bună conduită, ocupân
du-se cu comerciul.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membriler presenţi, a admis
cererea d-lui Bucur Taşbac, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art.9 din
Constituţiune,şi, prin subsemnatul raportor,
vă rógă să bine-voiţi a 'i recunsce calitatea
de cetăţen român, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Bucur Taşbac, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, Dr. Sabin.
D. preşedinte, N. Gane :Discuţiunea ge
nerală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Fiind un singur articol se pune la vot
cu bile proiectul de lege.
D. preşedinte, N. Gane : D-lor, resulta
tul votului este următorul :
Votanţi. . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe . . . . . 33
Bile negre. . . . . . . . 8 urma tratatului de la Berlin (anexarea jude
Senatul a adoptat proiectul de lege.
D. G. Eremia: D-lor senatori, eri am ce
rut cuvèntul şi aţi bine-voit a 'mi admite
cererea să se pună la ordinea dilei recuns
cerea d-lui Ion Bastache, vă rog să admiteţi
să se citéscă raportul.
D. G. Esarcu : Nu se pte, dacă nu e pus
pe listă. - tul român, pentru cari servicii au şi fost îna
D. dr. Petrini Paul : Am cerut cuvéntul
ca să rog pe onor. Senat să bine-voiască să
pună o regulă în privinţa recunoscerilor şi
indigenatelor.
0 voce : Este listă la biuroü, să urmăm
dupe ea.
D. dr. Petrini Paul: In adevăr, este o
listă formată la biuroi, dar sistemul ca fie
care senator să céră să se voteze câte un
indigenat este desavantagios, ântêiü că ţine
în loc Senatul şi al duoilea, ia dreptul altora.
Ași ruga pe onor. biuroi să numéscă o
comisiune care să revisuiască dosarele şi să
facă o listă dupe stăruinţa d-lor senatori şi
dupe vechime, căci pte să fie mulţi cari ai
cerut indigenatul şi a renunţat sau chiar
aú murit. Altmintrelea se produc nemulţu
miri şi cred că acéstă măsură este cea mai
dréptă.
DESBATERILE SENATULUI
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
este deja o listă la biuroú contra-semnată
de d. secretar Viişoreanu. De o camdată tre
bue să ne ţinem de dânsa. Dacă nu sunteţi
mulţumiţi de acéstă listă, biuroul îşi ia obli
gaţiunea să facă o nuoă cercetare şi să sta
biléscă o nuoă ordine dupe vechime.
ordinea ile, cred că trebue să ne ţinem de
dênsa.
Nu admiteţi intervertirea ?
Voci : Nu, nu.
D. preşedinte, N. Gane: Procedăm dar
înainte.
– D. secretar, A. Filipescu, în lipsa
d-lui raportor, dă citire următorului raport
şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 31 lanuarie 1898, în majo
ritate de 5 membri, sub preşedinţa I. I. P. S.
S. Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe
Beloescu, Andrei Vizanti şi Christofor Ta
bacovici, a luat în cercetare petiţiunea, în
registrată la No. 470 din 9 Ianuarie 1896,
înaintată Senatului, prin care,în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Carol
M. Harting, român din Basarabia, de reli
-
giune ortodoxă, domiciliat în comuna Bucu
resci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri a Constatat :
Că este născut din părinţi români, la anul
1867, în Sculeni, Basarabia;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate;
Că, împreună cu fratele şi tatăl săi, ai
stăpânit moşia Găvănésa-Tomesci, şi că în
ţului Cahul la Rusia), a trecut să domici
lieze în Basarabia;
Că bunul să s'a căsătorit cu Principesa
Elena Ghica, şi că în urma acestei căsătorii
aú dobêndit imobile în diferite judeţe ale
Basarabiei;
Că, sub domnia Principilor Mihail Sturdza
şi Grigore Ghica, părinţii săi au servit Sta
intaţi în rangurile ţărei.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
admiţând cererea d-lui Carol Harting, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, prin subsemnatul
raportor,vă régă să bine-voiţi a vota urmă
torul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtea art. 9 din Consti
tuţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Carol Harting, român din Ba
sarabia, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, A. Vizanti.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
75
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . - . . . . . 45
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 42
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat proiectul de lege.
D. căpitan Manoliu: D-le preşedinte,
avènd în vedere că mâine este o mică săr
bătóre şi poimâine este S-tu Nicolae, şi avend
în vedere că, la ordinea dilei n'avem legi
importante, ei propun ca şedinţa viitóre să
fie Marţi.
Vă rog să puneţi la vot propunerea mea.
D. preşedinte, N. Gane: Aţi audit, d-lor,
propunerea d-lui Manoliu, ca să luăm con
gediü de mâine inclusiv până Marţi. Pun la
vot acéstă propunere. -
S'a admis cu mare majoritate.
– D. secretar, Al. Filipescu, dă citire
următórei adrese a d-lui prim-ministru şi
ministru de externe:
Domnule preşedinte,
» Legaţiunea imperială a Rusiei va face a
se celebra un Te-Deum, Duminică 6 Decem
bre curent, orele 12 din di, în biserica Cre
ţulescu, cu ocasiunea dilei onomastice a Ma
jestăţei Sale Impăratului Rusiei.
nDupe serviciul religios, d. ministru al
Rusiei va primi felicitările la ospelul lega
țiunei.
n Aducând acésta la cunoscinţa d-vöstre,
am onóre a vă ruga, d-le preşedinte, să bine
voiţi a asista şi d-vöstră la acestă ceremonie,
invitând şi pe d-nii membrii ai biuroului să
vă însoţescă, mai ales persénele decorate cu
ordine rusesci.
• Primiţi vă rog, d-le preşedinte, asigurarea
înaltei mele consideraţiuni.
Ministru, D. Sturdza.
Şeful divisiei, O. I. Lenş.
D. preşedinte, N. Gane : Se ia act.
– D. secretar, Al. Filipescu, (în locul
d-lui raportor Mihălescu), citesce următorul
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de 12 Martie 1897, în număr
de 4 membri,subpreşedinţa d-lui G. Orleanu,
fiind presenţi d-nii St. Perietzeanu-Buzău,
dr. Mihălescu şi D. G. Simulescu, a luat în
cercetare proiectul de lege, adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 220
de la 13 Ianuarie 1896, prin care, în virtu
tea art. 7, Ş II, lit. b din Constituţiune, se
cere a se acorda împăméntenirea cu dispensă
de stagii d-lui Baltazar Wallersleben, de
religiune catolică, de profesiune antreprenor
de construcţiuni, domiciliat în comuna Ga
laţi, judeţul Covurlui.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri a constatat :
Că este născut în comuna Galaţi, la 24
76 DESBATERILE SENATULUI 11 Decembre 1898

Ianuarie 1863 şi în acelaşi an s'a botezat în
religiunea catolică;
Că a frecuentat cursul primar şi duoë
clase secundare în gimnasiul din Galaţi,
dupe cum se constată prin trei acte de pro
moţiune anexate la dosar ;
Că are o bună conduită în societate, dupe
cum se constată prin certificatul No. 6.997
din 1894, eliberat de primăria comunei
Galaţi;
Că plătesce regulat dările către Stat, ju
deţ şi comună, dupe cum se constată din
certificatul eliberat de percepţia circum
scripţiei II din Galaţi, sub No. 885 din 1894.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
admiţând cererea d-lui Baltazar Wallersle
ben, vine, prin subscrisul ei raportor, a vă
ruga să bine-voiţi a vota următorul proiect – Se pune la vot cu bile proiectul de
de lege. lege.
Raportor, Dr. Mihălescu. D. preşedinte, N. Gane : Resultatul vo
tului este următorul :
PROIECT DE LEGE Votanţi . . . . . . . . . 37
Majoritate regulamentară . . 32
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II, lit. Bile albe . . . . . 24
b din Constituţiune, se acordă d-lui Balta Bile negre . . . . . . . . 13
zar Wallersleben, din comuna Galaţi, ju Votul fiind nul, se va reînoui în şedinţa
deţul Covurlui, împământenirea cu dis viitóre.
pensă de stagii. Ne mai avénd nimic la ordinea dilei, ri
Ministrul justiţiei, Eugeniu Stătescu. dic şedinţa. Şedinţă publică Marţi, la orele
2 p. m., când va fi la ordinea ilei împru
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea mutul oraşului Bârlad.
generală este deschisă. – Şedinţa e ridicată la orele 4 p. m.,
– Necerênd, nimeni cuvêntul, se pune anunţându-se cea viitóre pentru Marţi 8
la vot luarea în consideraţie şi se primesce. Decembre.

---------------------------------
S-2

ANALELE PARLAMENTAR
Coprindènd procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitóre, cu începere de la anul 1831, precum și diferite
AL ROMANIEI
documente istorice parlamentare, se află de vîndare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următrele preţuri:
Le B,

Tom. I, partea I, apărut în 1890... - - - - - - - - - - - 6 40 Tom IV, partea Il, apărut în 1894 . . . . . . . - - -

r II, n n 1893. . . - - - - - - - - - - - 3 – , n. I şi II, n 1895 . . . . . . . . . . 8 90

II, –, n 1892. . . - - - - - - - - - - - 6 90 Vl, I şi II, 1896 . . . . . . . . . . 9 15
III, I, n 1892, . . - - - - - - - - - - - 5 75 n - VII, I şi II, 1896 . . . . . . . . . . 10 –
III, II, n. n 1893 . . . - - - . ...
- - - - 4 20 n VIII, I şi II, 1897 .. . . . . ... . 7 20
IV, I, n. n 1893, , , . . . . . . . . . . . 5 35 n IX, II, n 1898 . . . . . . . . . . 8 90

Cei cari doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
StatuluI, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

IMPRIMERLA STATULUI DRCroR GENERAL, CONST. ILIESCU.

 UN EXEMPLAR: 10 BANI

13 Decembre 1898 DESBATERILE SENATULUI 77

N0. 10
SENATUL
SESIUMEA 0RDINARĂ 1898–99
------------
ŞEDINŢA DE LA 8 DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte N. Crătu
nescu, asistat de d-nii secretari ai biuroului :
Filipescu Alex, Iovitz dr., Poroineanu C. şi
Viişoreanu Al.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 85 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 30
sumarului şedinţei precedente, care se a gale, prin cari se înaintéză în desbarea Se
probă. natului proiectele de legi relative la recu
D. Al. Viişoreanu : D. senator Nicolaidi, nóscerea d-lor ; Ión Moraru şi Vasile Geor
onorabilul nostru vice-preşedinte, rögăSe gescu, şi la împământenirea d-lor : Ion St.
natul să 'l scuse că nu pte lua parte la lu
crările Senatului, fiind bolnav. Am fost la
Verona, Ión Zalplanta, Eberhart Muşa şi Fer
dinand Babic.
Craiova şi,vădêndu-l, m'a însărcinat cu a –Se trimit la comisiunea de indigenat.
céstă comunicare. D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: La
– Se ia act. ordinea dilei avem votarea din noi a indige
– Se ia asemenea act de cererea d-lui natului d-lui Baltazar Wallersleben, al cărui
senator Parpale de a i se scusa absenţa de vot a fost nul.
la şedinţa de ai. – Se procede la vot cu bile.
– Se acordă succesiv următórele con D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
gedii : D-lor senatori, resultatul votului este urmă
D-lui senator Ciornei........ 3 dile torul :
y Antache . . . . . . . 3 Votanţi . . . . . . . . . 45
y Dr. Mihălescu. . . 2 m Majoritate regulamentară . . 32
» Roze Ştefănescu . 2 m Bile albe . . - -

d-nl senatori, şi anume: Vergati. . . . . . . . 3 Bile negre . .

Bolnavi:
D-nii: Ciornei Vasile, Chircu Toma,Con
standache I. Nicu, Gâlcă G. Iorgu, Leonescu
Emanoil, Micescu Dim, Mihălescu V. dr.,
Parpale Gheorghiu Stefan, Petrescu Anta
che, Racoviţă Const., Sabin G. dr., Ştefă
nescu Roze, Vergati I. Eliodor, Nicolaidi A
lexandru.
Nemotivaţi :
D-nii: Anastasiu Tache, Balli M. Costa
che, Culcer D. dr., Eremia George, Ioaniu
D. Ioan, Isvoranu R. Ilariu, Lupescu George,
Moisescu Dim, Monteor C. Grigore, Mortzun
V. Alex., Poni Petru, Răileanu Costache,
Rosetti Matheiü, Simulescu G. Dim., Tele
man C., Climescu Const.
– D. secretar, Al. Viişoreanu, dă citire
r Leonescu... . . . . . 3 m
Racoviţă. . . . . . .
y D. Micescu . . . . . 5 m
Dr. Sabin . . . . . . 5 -
Gâlcă - - - - 6- - -
– Se trimit la comisiunea de indigenate
cererile d-lor: Valerian Popa Radu, Con
stantin Panaitopulo şi Dr. Nicolae I. Vasi
lache, de a li se recunsce calitatea de ce
tăţeni români.
–D. ministru de răsboiu,general Beren
dei, citesce Mesagiul regal prin care se face
cunoscut că s'a acordat un congediü de 9
dile d-lui C. Stoicescu, ministru de justiţie,
însărcinând cu interimul acestui minister pe
d. Dim.Sturdza, preşedinte al consiliului.
– Senatul ia act.
– D. ministru de răsboiu, general Be
rendei, dă asemenea citire Mesagiilor re
Senatul a adoptat proiectul de lege cu
5 m
majoritate de duoă treimi.
Acum avem la ordinea dilei raportul co
mitetului de delegaţi asupra împrumutului
- -
comunei Bârlad şi asupra recunscerei ca
persónă juridică a societăței n Leagănul S-ta
Ecaterina a .
D. colonel V.0bedeanu : Să votăm ântêiü
» Leagănulu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Tocmai d. ministru de interne dorea să fie
presinte la votarea împrumutului comunei
Bêrlad.Socotesc şi ei că e bine să începem
cu » Leagănulu dacă banca ministerială nu
se opune.
– D. ministru de răsboiu, general A.
Berendei, declară că nu se opune.
– D. raportor, Polizu-Micşunescu, dă
citire următorului raport şi proiect de lege :

Domnilor senatori,
Proiectul de lege prin care Institutul Légănul S-ta Ecaterina a se recunsce ca persénă juri
dică, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 15 Maiü 1898 şi adus în deliberarea
Senatului cu Mesagiul regal No. 3.364 de la 23 Noembre 1898, secţiunile d-vöstre, luându'l în cer
cetare, tóte "l-ai admis numind delegaţi: -

Secţiunea I pe d. General G. Catargi;

9)
II » » Colonel V. Obedeanu;
9)
III n », Colonel D. Negel;
9)
IV » » General Gh. Angelescu, şi
y)
V », subsemnatul, cari, întrunindu-se în iua de 2 Decembre 1898,
saú constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui General Gh. Angelescu, şi, luând din
noú în cercetare sus arătatul proiect de lege, "l-a admis fără modificare.
Domnilor senatori,
In anul trecut 1897 duoë-spre-dece dómne din societatea bucurescénă aú luat iniţiativa de a
forma o Societate care să creeze şi să întreţină un Institut, sub denumirea de Légănul S-ta Ecaterina,
în care să se créscă copii săraci de la nascere şi până la etatea de duoi ani, înlesnind ast-fel mai cu
sémă crescerea copiilor de doici, servitori şi de lucrători. Sediul acestui Institut este în Bucuresci.
Societatea se compune din comitetul fondator, din membrele fondatóre, din membrele aderente şi
din alte membre donatóre.
Comitetul fondator al acelei Societăţi a înfiinţat şi a organisat Institutul numit »Légănul S-ta
Ecaterina şi conduce astădi acéstă instituţiune, care funcţionéză sub preşedinţa d-nei Ecate
rina Gh. Cantacuzino, având ca capital un fond social alcătuit din sumele vărsate de membrele
fondatóre, din donaţiile făcute de diferite perséne, din produsul serbărilor cari au fost organisate de

Anexă la Monitorul Oficial No. 203.

78 DESBATERILE SENATULUI 13 Decembre 1898

comitetul dirigent şi din colecte făcute în biserici; iar ca venituri are cotisaţiunile anuale ale dóm
nelor membre aderente şi alte membre donatóre, precum şi taxele lunare ale copiilor din Institut şi
dobêndile fondului social.
Domnilor senatori,
In faţa unei iniţiative de o aşa natură ca aceea care a fondat Institutul „Légănul S-ta Ecate
rina, cred că cuvintele sunt de prisos şi că oportunitatea lege votată de Camera deputaţilor prin
care sa recunoscut acestui Institut caracterul de persénă juridică, se justifică şi chiar se impune de
la sine, căci dacă este o instituţiune pentru care iniţiativa privată cată să fie nu numai lăudată şi
admirată, dar şi de fapt încurajată şi ajutată de puterea legiuitóre, dându'i posibilitatea de a exista
ca persénă juridică, pentru a fi în posiţiune de a se desvolta, de a se întinde şi a prospera, apoi In
stitutul „Légănul S-ta Ecaterina se impune de sigur solicitudinei d-vóstre în primul rênd. In adevér,
cine nu scie mortalitatea care seceră printre acele nefericite fiinţe cari vin pe lume în aşa condiţiuni
în cât, sa le lipsesce chiar posibilitatea de a vieţui, saú n'aú de cât posibilitatea de a se chinui un
timp mai mult sau mai puţin îndelungat, sai, în tot casul, de a cresce în cele mai deplorabile con
diţiuni de sănătate fisică!... Nu mai vorbesc de nevoile şi de suferinţele părinţilor lor!...
Casurile unor asemenea nenorocite nasceri sunt numeróse . . ; unele se văd, se cunosc, iar
cele mai multe rămân în întunerec şi nu se află despre dénsele de cât prin statistica morţilor noii
născuţilor. Prin urmare, ajutórele în asemenea casuri cată să fie grabnice şi mijlócele de remediat
cât de înmulţite; de aceea Societatea pentru fondarea Légănului S-ta Ecaterina « a trebuit să limi
teze numărul anilor de îngrijire dată copiilor la strictul necesar, pentru ca să ptă avea, pe cât mai
mult posibil, locuri disponibile, în localul Institutului săi, pentru noui născuţi.
Statutele Societăţei şi un regulament desvoltător se află anexate la dosarul respectiv al Senatului.
Adaug, în fine, că MM. L L. Regele şi Regina a bine-voit a acorda Institutului » Légănul S-ta
Ecaterina a Inalta şi bine-făcătórea Lor protecțiune, acceptând M. S. Regina preşedinţia de onóre a
Societăței fondatóre,–iar M. S. Regele a face parte ca Membru fondator.
In vederea celor de mai sus, am onóre, d-lor senatori, a supune d-vóstre următorul proiect
de lege, care a fost votat de Camera deputaţilor.
Raportor, D. V. POLIZU-MICŞUNESCU.

L E C. E
Art. unic. – Se recunsce Institutului Légănul S-ta Ecaterina a calitatea de persnăjuridică.

Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 15 Maiü 1898, şi sa adoptat cu

majoritate de şese-deci şi trei voturi, contra a duoë.
Vice-preşedinte, C. DIMITRESCU-IAŞI.
(L. S. A. D) Secretar, N. Enăşescu.

D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul se pune
lavot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Fiind un singur articol, se pune la vot
cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 55
Majoritatea regulamentară. . 32
Bile albe . . . . . . . . 55
Senatul a primit legea cu unanimitate.
(Aplause).
–D. ministru de interne, M. Pherekyde,
dă citire Mesagiului regal cu proiectul de
lege prin care locurile de casă ale foştilor
clăcaşi de pe moşia Văleni-de-Munte din
Prahova se declară alienabile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : Se
va tipări şi trimite la secţiuni.
Acum d. N. Ionescu are cuvântul pentru
a anunţa o interpelare.
D. N. Ionescu : Ași dori să ne spună d.
ministru de interne dacă vine, în sesiunea
acésta, cu legea descentralisărei măcar în
ceea ce privesce forma consiliilor judeţene.
Acesta e subiectul interpelărei mele.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: For
mulaţi-o înscris, şi se va comunica d-lui
ministru de interne.
– D. raportor, Stroe Beloescu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,
Proiectul de lege relativ la autorisarea comunei Berlad de a contracta un împrumut de
1.360.364 lei, 33 bani, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 13 Martie 1898
şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 1.055 de la 20 Martie 1898, secţiunile
d-vóstre, luându'l în cercetare, patru din ele "l-aú admis în unanimitate, iar secţiunea V "I-a admis cu
amendamentul următor: Art. 2, aliniatul I, se modifică ast-fel: „Acest împrumut, dupe plata sumei
13 Decembre 1898 DESBATERIILE SENATULUI 79

de 200.000 lei, ridicată de la casa de depuneri şi consemnaţiuni în virtute de împrumuturi ante

rióre acordate, se va întrebuinţa în modul următor:u – şi ai numit delegaţi:
Secţiunea I pe d. S. Beloescu;
y II » » Colonel Negel;
y III » » A. Viişoreanu;
yy IV » » Iorgu Gâlcă;
y) V » » N. Micescu, cari, întrunindu-se în diua de 26 Martie 1898,
s'aú constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui Iorgu Gâlcă, şi, luând din noi în cer
cetare sus disul proiect de lege, majoritatea "I-a admis cu amendamentul secţiunei V, pe considerantele
următóre, afară de d. I. Gâlcă, care a declarat cum că este pentru împrumut, dar nu pentru modul
cum se va întrebuinţa.
Majoritatea delegaţilor, avénd în vedere nevoile de îmbunătăţire ce are oraşul Bérlad, atât din
punctul de vedere al salubrităţei, cât şi din acela al înfrumuseţărei lui;
Avênd în vedere că, cu resursele ordinare de cari dispune comuna, nu se pte aduce la înde
plinire unele lucrări de edilitate de cari are necesitate oraşul, cum, de exemplu, construirea de pava
gii de trotuare, poduri şi altele;
Prin încheiarea sa din şedinţa de la 17 Decembre 1897, a decis ca comuna să contracteze de la
casa de depuneri şi consemnaţiuni, sali de ori unde va găsi, un împrumut de 1.360.364 lei, 33 bani,
plătibil, în termen cel mult de 30 ani, prin anuităţi cari se vor înscrie în fie-care an între cheltuelile
obligatorii ale comunei.
Tot prin acea încheiare consiliul comunal a decis ca, dupe ce se va achita din împrumutul pro
pus a se contracta suma de 200.000 lei, ridicată de la casa de depuneri în virtute de împrumuturi
anterior acordate, restul să se întrebuinţeze în modul următor:
Lei B.

202.673 53 pentru pavarea cu piatră cubică a stradei principale, precum şi a stradei Stefan
cel-Mare ;
103.935 24 pentru construirea de trotuare cu basalt artificial;
179.776 (05 , 9) piatră de lavă;
» »y

563.979 51 „, a trei poduri metalice peste apa rîului Bérlad;

şy

80.000 – „, facerea planului de nivelment al oraşului;

30.000 – , plata de exproprieri necesare la aliniarea de strade.
Subsemnatul, avénd în vedere că proiectele pentru cari se cere contractarea împrumutului în
cestiune au obţinut aprobarea legală, fiind în regulă examinate de consiliul technic superior, auto
risat de consiliul miniştrilor prin jurnalul No. 16 din şedinţa de la 27 Ianuarie a. c., are onóre a su
pune la deliberările d-v6stre alăturatul proiect de lege, conform art. 108 din legea pentru organi
sarea comunelor urbane.
Adaug tot-o-dată că veniturile ordinare ale comunei, dupe budgetul în exerciţii, sunt de
603.961 lei, 56 bani, iar cheltuelile de 510.283 lei, 80 bani, cu un excedent de 93.677 lei, 76 bani,
din care se va putea cu înlesnire face faţă plăţei împrumutului propus a se contracta.
Comitetul delegaţilor m'a ales ca raportor, spre a vă ruga să bine-voiţi a vota şi d-vóstre proiectul
de lege aşa cum sa votat de comitetul delegaţilor.
Raportor, S. BELOESCU.

L E C. E

Votată de Adunarea deputaţilor Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor Senatului

Art. 1. – Comuna urbană Bêrlad este autori

sată a contracta de la casa de depuneri şi consem
naţiuni, sali de ori unde va găsi, un împrumut de
1.360.364 lei, 33 bani, cu procentele cu cari îm- Admis
prumută obicinuit disa casă, plătibil în termen -

de cel mult 30 ani prin anuităţi, cari se vor în

scrie în fie-care an în budgetul comunei printre
cheltuelile obligatorii.
80 DESBATERILE SENATULUI 13 Decembre 18
Votată de Adunarea deputaţilor Cum sa modificat de comitetul delegaţilor Senatului

Art. 2. – Acest împrumut se va întrebuinţa în Art. 2. – Acest împrumut, dupe plata sumei
modul următor: de 200.000 lei, ridicată de la casa de depuneri
Lei B. şi consemnaţiuni în virtute de împrumuturi ante
202.673 53 pentru pavarea cu piatră cubică a rióre acordate, se va întrebuinţa în modul ur
stradei principale,precum şi a stra mător:
dei Stefan-cel-Mare; Lei_ B.
103.935 24 pentru construirea de trotuare cu ba- 202.673 53 pentru pavarea cu piatră cubică a
salt artificial; stradei principale, precum şi a stra
179.776 05 pentru construirea de trotuare cu dei Stefan-cel-Mare ;
piatră de lavă; 103.935 24 pentru construirea de trotuare cu
563.979 51 pentru construirea a trei poduri me- basalt artificial ;
talice peste apa rîului Bérlad; 179.776 05 pentru construirea de trotuare cu
80.000 – pentru facerea planului de nivelment piatră de lavă;
al oraşului; 563.979 51 pentru construirea a trei poduri me
30.000 – pentru plata de exproprieri necesare talice peste apa rîului Bérlad;
la aliniarea de strade. 80.000 – pentru facerea planului de nivelment
al oraşului;
30.000 – pentru plata de exproprieri necesare
la aliniarea de strade.
Art. 3. – Modificarea repartiţiunei împrumu
tului între diferitele lucrări şi cheltueli la cari
este afectat se va putea face de consiliul comunal Admise
cu aprobarea ministerului de interne.
Art. 4. —Banii din împrumut se vor ridica trep
tat cu înaintarea lucrărilor la cari este destinat.
Raportor, S. BELLOESCU.

Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în

şedinţa de la 13 Martie 1898, şi sa adoptat cu
majoritate de şese-deci şi trei voturi, contra a unu.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A. D)
Secretar, Gr. Em. Grădişteanu.

D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
D. colonel V. 0bedeanu: D-lor senatori,
s'a întîmplat ca să fii prefect la Tutova
veri-o trei ani de dile şi m'a cam îngrijat
apa oraşului Bérlad.
D. raportor Beloescu este din Bérlad, şi
cu tóte acestea văd că în acest proiect de
lege nu se prevede nimic pentru studiul apei
din Bârlad.
Este cunoscut lucru că în Bérlad, din ne
norocire, cimitirul oraşului este aşelat d'a
supra locului de unde isvorèsce apa cu care
se alimentează oraşul,şi eü cred că nu este
nici bine nici higienic ca, cu timpul, orăşenii
din Bârlad să 'şi bea împreună cu apa stră
moşii şi părinţii. (Ilaritate).
Părerea mea este că din acest credit ar fi
bine să se destineze o sumă de câte-va mii de
lei pentru facerea unui studii aprofundat
asupra acestei cestiuni a apei.
Faptul care vi'l spun 'mi-a fost confirmat
de toţi 6menii technici din localitate, de me
dicul şi inginerul oraşului.
Voci: Ai băut şi d-ta apă de acolo?
D. colonel V. 0bedeanu : Am băut, din
norocire însă nu s'au lipit microbit de mine;
pe urmă, eü nu am acolo nici strămoşii nici
părinţii înmormîntaţi. (Ilaritate).
Eü rog pe d. raportor, care este din lo
calitate, să bine-voiască a ne da explicaţiuni
asupra acestei cestiuni.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, abia sunt 10 minute de când
un domn senator a reclamat aducerea unei
legi asupra descentralisărei şi acum un alt
domn senator intervine ca Senatul să ia ini
țiativa unei disposiţiuni asupra unui interes
local. Ei cred că acesta este a trece peste
atribuţiunile ce, prin Constituţiune, ne sunt
date.
O comună presintă o lucrare 6re-care, ea
îşi cunósce interesele, noi nu avem, dupe or
ganisaţiunea actuală, de cât o misiune de
tutelă, de control, pentru ca comuna să nu
esceadă puterile ce le are, să vedem dacă
face un lucru folositor, să aprobăm sau nu.
Atât şi nimic mai mult.
Noi nu putem ca să spunem comunei ce
trebuie să facă.
Comuna Bérlad, care scie unde o dóre,
care "şi cunósce mijlócele şi nevoile, a făcut
un proiect pe basa căruia voesce să contrac
teze un împrumut.
Dupe organisaţia nőstră constituţională,
a trebuit ca autoritatea centrală să caute
săvadă dacă proiectul a trecut sa nu peste
puterile acestei comune şi dacă este de folos.
Atât şi nimic mai mult.
Noi nu avem cădere ca să cunscem inte
resele oraşului Bérlad mai bine de cât con
siliul lui comunal şi să'l obligăm să facă cu
tare ori cutare lucrare; de aceea, cred că
nu putem admite propunerea d-lui colonel
Obedeanu.
D. N. Ionescu: Trebue să fac mulţumi
rile mele d-lui ministru de interne că a re
cunoscut sfera atribuţiunilor comunei, care
se deosebesce de atribuţiunile Statului.
Nu este de mirare ca un fost prefect să
nu aibă aceeaşi noţiune de independenţa co
munală pe care o are ministru de interne,
care a aprobat un proiect de lege.
Nu este o cestiune pe care s'o putem resolva
13 Decembre 1898
stante pede, socotesc că trebue să ne măr
ginim a vota pur şi simplu.
Dacă ar fi vorba să discutăm noi cum şi
în ce mod să se facă aducerea apei la Bérlad,
ar trebui să ne amestecăm în autonomia
comunei.
Cred că d. ministru s'a pus pe terenul cel
mai constituţional, căci Constituţiunea pune
Corpurilor legiuitóre îndatorirea de a face
descentralisarea mai complectă şi acum,
graţie conservatorilor, descentralisarea s'a
făcut mai urgentă, căci conservatorii au în
globat în autoritatea centrală atribuţiunile
autorităței judeţene.
Vă rog să votaţi legea comunei Bérlad.
D. G. Fulger: D-lor, dupe teoria d-lui
ministru, se pare că noi am fi aci un biuroi
de înregistrare sau, mai bine săcredem, fără
să cercetăm.
Apoi sunt aprecieri, sunt vederi, cari de
osebesc pe unii senatori de vederile consi
liului comunal de Bârlad, şi mă voiü servi
cu însuşi cifrele d-lui raportor.
Ce ne spune d... raportor ? Că budgetul co
munei lasă un prisos de 93.677 lei.
D. Costescu-Comăneanu: Cu aplicarea le
gel maximului sau fără aplicarea ei?
D. A.Viişoreanu. Nu este acésta cestiunea.
D. G. Fulger. D. raportor să esplice. Din
budgetul veniturilor resultă un prisos de lei
93,677, péte că, căutând, s'ar mai găsi ceva
economii de făcut şi ar trece acest prisos
peste 100.000 lei. Dacă aş putea săîntru
nesc acele calităţi ale onor. consilii comunal
de Bêrlad, eü n'aşi face împrumutul, ci aşi
pune pe fie-care an câte 100.000 lei în îm
bunătăţiri şi în 10 ani aşi scăpa de povara
acestui împrumut. Nu e bine să vindem vii
torul copiilor Bérladului pe 30 de ani. S'ar
putea face aceste îmbunătăţiri, precum pa
vagiü, trotuar etc. treptat.
Iată ce aş face ei, şi de aceea exprim îna
intea onor. Senat părerea mea. Dacă este po
sibil, ar fi mai bine ca comuna Bérlad să
mérgă pe acéstă cale, căci s'a bătut prea
mult cărarea milićnelor de împrumut. Pe
fie-care di vedem comunele din téte părţile
recurgènd la împrumuturi, şi apoi D-leü ştie
ce póte face dintr’ânsele.
Iată ce am avut de dis.
D. raportor, Stroe Beloescu. D-lor sena
tori, în urma cuvéntărei d-lui ministru de
interne şi a d-lui N. Ionescu, din punctul de
vedere constituţional, relativ la descentrali
sare şi autonomia comunală, îmi rămâne pu
ţin de is. - corda împământenirea cu dispensă de stagii,
D. colonel Obedeanu a observat, cu drept
cuvênt, cum că cimitirul din Bérlad este răi
aşelat, şi că aşedarea lui este lipsită de no
ţiunile cele mai elementare ale igienei, şi că
mai târdiü va da triste rôde pentru sănătatea
bêrlădénă. D. colonel a mai adăugat că nu
vede alocată în proiectul de împrumut nici o
sumă pentru alimentarea oraşului cu apă;
d-sa scie că s'aú făcut studii pentru a se aduce
apă de la Floresci, dar acestă lucrare ar
costa cam la 2 milićne lei şi budgetul co
munei nu pte suporta asemenea sumă; dar
de o-camdată s'aú adus câte-va isvóre din dé
lurile din vecinătatea oraşului, apoi mai avem
DESBATERILE SENATULUI
o mulţime de fântâni, fiind-că ori în ce loc
se va săpa în Bârlad, se dă de apă, şi apoi
s'ar putea face 6re-cari virimente spre a mai
îndestula oraşul cu apă.
D. Fulger a combătut împrumutul, pe cu
vênt că este prea mare şi întrebuinţarea lui
nu este bine chibzuită, că asuprim genera
ţiunile viitóre, că ar fi bine ca îmbunătăţi
rile oraşului să se facă din excedentele anuale.
D-lor senatori, oraşul Bârlad, ca multe
alte oraşe din Moldova, este mai mult un
sat de cât un oraş, căci el are o întindere
de peste 450 hectare şi cu o populaţie cam
de 20.000 locuitori, aşa că, cu o asemenea
întindere, cugreii se pote avea pavagiü, trotu
are, poduri, ecleragiü, etc. Apoi Bérladul şi
vecinătatea lui este fórte mlăştinsă şi apa
Bêrladului,din causamicei sale pante, adesea
inundéză oraşul şi suntem siliţi a umbla cu
luntrea, din causa lipsei de poduri.
Se înşélă onor. d. Fulger când dice căscomp
tăm viitorul cu asemenea împrumuturi, –
eü dic din contră, că asigurăm viitorul cu
asemenea lucrări şi că nu numai presentul să
plătéscă, ci şi viitorul care se va bucura de
aceste îmbunătăţiri. Lucrări mari, cari ai în
vedere şi viitorul, nu se pot face curesursele
ordinare, ci numai cu împrumuturi, şi să fie
siguri copiii viitori ai Bérladului că vor avea
un oraş, unde salubritatea publică nu va
mai lăsa aşa de mult de dorit ca astădi.
D. G. Fulger: Asigură-o partea acea.
D. Stroe Beloescu. Da, o asigurăm cu fa
cerea podurilor:
Eü cred, d-lor senatori, că consilul co
munal cunsce mai bine decât veri-cine in
teresele comunei de care este ales şi căreia
trebue să 'şi dea séma. Dacă e vorba să cri
ticăm şi să dăm poveţe altora, este fórte
lesne. Aşa s'ar putea dice şi de noi cum că
nu chibzuim bine şi adesea perdem timpul.
Eü, d-lor senatori, vă rog să bine-voiţi a
vota acest împrumut, cum aţi votat şi îm
prumuturile altor comune, şi fiţi încredinţaţi
cum că viitorii fii ai Bêrladului nu vă vor
condamna, ci, din contră,vă vor bine-cuvînta
pentru că-i scâteţi din mizeria ce "I ameninţă.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
– Ne mai cerênd nimeni cuvântul, se
pune la vot închiderea discuțiunei şi se ad
mite. -
– Se pune la vot luarea în considera
ţiune şi se admite.
– Se dă citire art. 1 şi se admite.
– Se dă citire art. 2.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: S'a
citit articolul aşa cum e modificat de comi
tetul delegaţilor; guvernul primesce artico
lul ast-fel modificat ?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Modificarea e numai repararea unei erori.
– Se pune la vot art. 2 şi se primesce
cum s'a admis de comitetul delegaţilor.
– Articolele 3 şi 4 se primesc pe rând
fără discuțiune.
–Se procede la votarea legei în total
cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
81
Votanţi. . . . . . . . . 50
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 38
Bile negre. . . . . . . . 12
Prin urmare, Senatul a adoptat proiectul
de lege.
Acum avem la ordinea dilei indigenate.
– D. D. Polizu-Micşunescu (în locul
d-lui raportor), dă citire următorului raport
şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstie de indigenat, întrunin
du-se în diua de 13 Martie 1896,în număr
de 5 membri, sub preşedinţa d-lui G.Radovici,
fiind presenţi d-nii dr. Mihălescu, Em. Leo
nescu, P. Petrescu şi dr. Sabin, a luat în cer
cetare proiectul de lege, adus în deliberarea
Senatului, cu Mesagiul regal No. 191 de la
16 Ianuarie 1895, prin care, în virtutea
art. 7,Ş II, lit. b din Constituţiune, se cere
a se acorda împăméntenirea cu dispensă de
stagiü d-lui Emil O. Zürner, de religiune
evangelică, de profesiune student în medi
cină, domiciliat în Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în Bucuresci, la anul 1872,
Septembre 15, din părinţii Frederich Zürner
şi Vilhelumina, născută Grunau, şi la 18
Martie 1873 s'a botezat în religiunea evange
lică;
Că a urmat la şcola primară de băeţi
No. 21 din Bucuresci, terminând clasa IV
la 21 August 1884:
Că la 21 Noembre 1892 a obţinut diplo
ma cu No. 3.747 de la Universitatea din
Bucuresci pentru bacalaureat;
Că suplicantul, împreună cu tatăl său, a
emigrat de la protecţia austro-ungară încă
de la 4 Octombre 1881 ;
Că este student în anul Ili al facultăței
de medicină de la Universitatea din Bucu
resci;
Că se bucură de bună conduită;
Că tatăl suplicantului a fost naturalisat
de Corpurile legiuitóre prin legea publicată
In Monitorul Oficial No. 275 din 1896.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
în unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Emil O. Zürner, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7, Ş
Il, lit b din Constituţiune, şi, prin subsem
natul raportor, vă rögă să bine-voiţi a "i a
votând proiectul de lege următor.
Raportor, Dr. Sabin.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II
lit. b din Constituţiune, se acordă d-lui Emi
O. Zürner, din comuna Bucuresci, judeţu
Ilfov, împământenirea cu dispensă de stagii
Ministru justiţiei, A. Marghiloman.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor,
discuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în considerațiune și se primesce.
32
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi. . . . . . . . . 34
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe . . . . . . . . 30
Bile negre . . . . . . . 4 méscă un nou delegat în locul aceluia care
Votul e nul, şi se va repeta în şedinţa vii
tóre.
– D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza, dă citire Mesagiului regal cu pro
iectul de lege pentru recunscerea de per
sónă juridică a societăței centrale agricole.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Se
va tipări şi trimite la secţiuni.
D. dr. Iovitz: D-lor, în sesiunea trecută,
s'a trimes la secţiuni un proiect de lege prin
care se acordă d-lui I. Nicolaescu opensiune;
secţiunile s'a întrunit şi a ales delegaţii
lor, rămânénd ca să se întrunescă în comitet
şi să alégă un raportor.
Din nenorocire, delegatul secţiunei V a
încetat din viéţă, ast-fel în cât, pentru
ca să se ptă întruni delegaţii din noi
şi să alégă un raportor, ar trebui ca biuroul
să bine-voiască a invita secţiunea V să alégă
un noi delegat în locul d-lul Mortzun de
cedat.
D. A. Viişoreanu : D-le preşedinte, d-lor
senatori, propunerea făcută de colegul nos
tru nu e prevădută de regulament.
In adevăr, iată ce dice art. 77 şi art. 78
din regulamentul Senatului:
nArt. 77. Proiectele de legi rămase pen
dinte dintr-o sesiune precedentă şi asupra
cărora sa pronunţat numai parte din secți
uni, se trimit din noi în discuţiunea tutu
lor secţiunilor la sesiunea care urméză. a
D. dr. Iovitz: Citiţi art. 78.
D. A. Viişoreanu : Fórte bine. Iată ce
dice art. 78:
» Art. 78. Proiectele de legi asupra cărora
s'aú pronunţat tóte secţiunile alegénd şi de
legaţi, dar cari nu s'a întrunit ca să nu
méscă un raportor, nu se mai întorc la sec
țiuni ; delegaţii sunt convocaţi la sesiunea
care urméză, spre a delibera şi a numi un
raportor. Aceste disposiţiuni nu se aplică
când Senatul se reînuoesce pe jumătate sa
când începe o nouă legislatură, a
Ce se presintă în speţă ? Fie-care secţi
une a Senatului a numit câte un delegat,
dar delegatul unei secţiuni s'a întâmplat să
înceteze din viaţă.
Ei bine,în acest cas nu se mai pote men
ţine delegaţii din sesiunea trecută, ci trebue
ca din noi să se întrunescă secţiunile Se
natului, ca să "şi numéscă delegaţii; prin
urmare, acest cas nu intră în categoria
art. 78.
Numai atunci s'ar putea ca cererea d-lui
dr. Iovitz, să aibă câştig de causă, când sec
ţiunile Senatului ar fi compuse tot aşa cum
aú fost în sesiunea trecută.
Ori, secţiunile ne mai fiind aceleaşi, ce
rerea onorabilului mei coleg nu pote să fie
admisă.
DESBATERILE SENATULUI
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : Ce
propuneţi d-vóstre ?
Voci : Inchiderea discuțiune.
D. G. Cavalioti : Biuroul va face ce dice
regulamentul.
D. dr. Iovitz: Eü tocmai biuroului am
cerut ca, conform art. 78 din regulament,
să intervie pentru ca secţiunea V să nu
din nenorocire a încetat din viaţă.
Regulamentul nostru este forte precis în
acéstă privinţă.
Când delegaţii s’ai ales într-o sesiune,
dar nu ai numit încă raportor, ei se întru
nesc în cea-altă sesiune şi numesc un ra
portor.
Ei bine, când unul din delegaţi a murit,
credeţi d-vóstre că atunci toţi delegaţii tre
bue să fie din noii aleşi ?
Eü am credut că se pte ca numai secți
unea, al cărei delegat a încetat din viaţă,
să se întrunéscă pentru a alege un altul în
locul celui mort.
Senatul acesta e acelaşi; în sesiunea tre
cută, secţiunile, cari s'a ocupat de acest
proiect, 'l aú studiat şi a numit delegaţi
cari nu ai de cât să se întrunescă şi să nu
méscă un raportor. Nu înţeleg pe ce basă
s'ar anula lucrările a patru secţiuni când
numai un delegat trebuie la o secţiune.
Ei cred că trebuie să se întrunéscă sec
țiunea V, să numéscă un delegat, căci nu
este nici o schimbare în lucrările d-vöstre.
Cred că sunt în spiritul regulamentului,
când vă cer să se numéscă un delegat al
secţiunei V, care împreună cu cei alţi dele
gaţi să numéscă un raportor.
D. A. Viişoreanu : Ar fi adevărat cele
spuse de d. dr. Iovitz, dacă Senatul în pri
ma sesiune ar numi secţiunile, şi acele sec
ţiuni ar fi permanente; dar de fapt nu este
aşa; în fie-care an secţiunile se schimbăprin
tragere la sorţ, şi se pote întâmpla ca din
secţiunea al cărui delegat lipsesce să facă
parte acei d-ni senatori cari a făcut parte
din cele-alte secţiuni şi ast-fel tocmai acea
secţiune să nu aibă delegat, şiregulamentul
cere ca fie-care secţiune să aibă un delegat
al ei. De aceea, ei propun ca proiectul să
"şi urmeze calea regulată, ca tóte cele-alte
proiecte de legi, să intre, cu alte cuvinte, în
prevederile art. 77, pe cale de interpretare.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Socotesc că lu
crul este simplu şi nu trebue, din causa unui
delegat, să se întórcă acel proiect în secți
unl.Tóte secţiunile ai discutat proiectul de
lege şi ai mumit delegaţi. S'a întâmplat să
móră un delegat ; din acestă causă nu tre
bue înapoiat proiectul la töte secţiunile. Lo
gic este ca delegaţii în fiinţă, în număr de
patru, să se întrunscă şi să numéscă ra
portor, căci tot-d'a-una delegaţii lucréză în
majoritate. Acésta este soluţiunea : dele
gaţii să se întrunescă şi să numéscă rapor
tor.
D. G. Cavalioti: Cred că acéstă cesti
une nu comportă atâta discuțiune. Este un
proiect de lege care dacă a trecut prin sec
ţiuni sau nu, acésta este o cestiune care pri
vesce biuroul.
13 Decembre 1898
El e însărcinat să observe filiera regulată
prin care trebue să trécă un proiect de le
ge până ce vine raportul la ordinea dilei.
Să nu lovim în prerogativele biuroului şi
Senatului discutând în mod anticipat şi im
punênd a se aplica regulamentul în alt sens
de cum prescrie el. Cer ca discuţiunea să
se închidă şi să ne referim la aprecierile
biuroului.
D. N. Ionescu : D-lor, cestiunea este
fórte simplă, numai să 'mi permită onorabi
lul coleg de la Galaţi, să "i spun că acei de
legaţi sunt aleşi pe timpul sesiunei trecute
şi astădi ne găsim în faţa altor secţiuni şi
cu un delegat încetat din viaţă.
Nu este o vană formalitate ca fie-care
secţiune să "şi numéscă delegatul ei, ci pen
tru ca acel delegat să scie peripeţiile prin
cari a trecut un proiect şi să înlesnéscă des
baterile. Onorabilul representant de la Ga
lați dice că să lăsăm la apreciarea biurou
lui, dar noi, însuşi biuroul îl schimbăm, în
fie-care sesiune; şi se pte să nu fie acelaş
biuroi în tóte sesiunile, prin urmare nici la
biuroi nu ne putem referi, căci atunci tre
bue să ne referim la biuroul din anul tre
cut saú la biuroul sesiunei d'ântêiü.
D-lor, acéstă împărţire în secţiuni şi a
céstă modalitate de a trata proiectele prin
delegaţi, este pentru ca în şedinţă să fim
cu toţii informaţi direct de acei delegaţi cu
cari ne aflăm în secţiuni.
Acésta este spre înlesnirea desbaterilor
nóstre. Nu este o vană şi abstractă disposi
ţiune. De aceea, socotesc că trebue, când
suntem într'o nouă sesiune „ca tóte proiectele
asupra cărora nu s'aú depus raporte la bi
uroú, să mérgă în secţiuni. Iată ce este o
bligatorii pentru noi. Şi fiind-că acésta este
o regulă care o tragem din însăşi esenţa
disposiţiunilor regulamentare, cred că nu
mai încape discuțiune spre a interpreta
regulamentul. Trebue să trimitem proiectul
la secţiuni.
D. G. Sefendache: D-lor, casul mi se pare
că este forte simplu. El e prevădut de regu
lamentul nostru. În acest moment citesc ar
ticolul care se referă la obiectul ce este
pus în discuţiunea d-vöstre.
Intr'o sesiune a fost presentat un proiect
de lege şi s'a discutat în tóte secţiunile,şi
secţiunile ai numit delegaţi. Ce se face în
acest cas? Iată ce dice art. 78:
Proiectele de legi asupra cărora s'aú pro
»nunţat tóte secţiunile, alegénd şi delegaţi,
dar cari nu s'ată întrunit ca să numéscă
n un raportor, nu se mai întorc la sec
sțiuni.
n Delegaţii sunt convocaţi la sesiunea
ncare urmeză, etc.
Aşa este în casul de faţă.
In sesiunea trecută,în acéstă afacere, s'a
numit delegaţi şi acum aceşti delegaţi tre
bue să se întrunéscă spre a numi un rapor
tor. Aşa dice regulamentul.
Prima ipotesă dice: că delegaţii sunt
convocaţi la sesiunea care urméză spre a
numi raportor.
A duoa ipotesă e în art. 77, care dice :
n Proiectele de legi rămase pendinte din
13 Decembre 1898
tr'o sesiune precedentă şi asupra cărora
- s'a pronunţat numai parte din secţiuni,
- se trimete din nou în discuţiunea tutu
ror secţiunilor, la sesiunea care urméză. u
Prin urmare, d-lor, nu suntem în casul
acesta şi d-vöstre nu puteţi face alt-ceva de
cât să procedaţi la numirea unui delegat în
secţiunea V.
Dar s'ar putea ca acest proiect să vină în
discuţiunea d-vóstre fără să mai fie trimes
în discuţiunea secţiunilor.
E un alt articol care explică şi care pote
da soluţiunea adevărată. Iată ce dice art. 59,
care dispune asupra compunerei comisiu
nilor :
nCând una sau duoă secţiuni nu s'ar a
duna în numărul fixat prin acest articol,
dupe duoë încunosciinţări făcute de preşe
edintele Senatului către membri acelor sec
•ţiuni, majoritatea delegaţilor pot da curs
proiectului de lege pentru cari a fost de
legaţi. Raportorul va face menţiune în ra
n portul său de acest incident.
ln casul de faţă,iată ce s'a întâmplat: s'aú
numit delegaţi, secţiunile tóte s'aú consultat;
s'a întêmplat ca unul din delegaţi să méră;
ce trebue făcut? Nimic altle cât ca delegaţii
cari sunt să numéscă un raportor. Când duoă
secţiuni chiar nu se pot întruni, totuşi pot
secţiunile cele-alte să numéscă delegaţi. Dar
când, cum e în casul de faţă, tóte secţiunile
aú numit delegaţi, a fortiori acei delegaţi
pot lucra, de şi s'a întâmplat să méră unul.
Astădi nu mai puteţi face alt-ceva de cât
să invitaţi secţiunea V să numéscă un alt
delegat, sau delegaţii cari sunt, conform
art. 59, să numéscă un raportor şi să vină
cu raportul la ordinea ilei.
– Se pune la vot închiderea discuțiunei
şi se admite.
D. general G. Catargi : Am dori să
scim opiniunea biuroului.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea fiind închisă, biuroul n'are de cât
să ia act de propunerea d-lui dr. Iovitz, iar
în ce privesce resolvarea cestiune de regu
lament, eü cred că nu se pote face de cât
conform art. 78. Ori-ce s'ar dice relativ la
modificarea chiar a biuroului Senatului, nu
e mai puţin adevărat că biuroul Senatului
este permanent. El este ales, atât pentru
sesiunea ordinară cât şi pentru cele extra
ordinare din cursul unui an; el priveghiază
ca, înainte de deschiderea sesiunei ordinare
a anului următor, să se facă listă de proiec
tele pendinte rămase nevotate, ca să li se
dea cursul regulamentar.
Ori-cari ar fi personele cari compun noul
biuroi, ele urméză aceeaşi regulă.
Aşa dar, biuroul Senatului va resolva ces
tiunea în sensul art. 78, cerênd să numéscă
şi secţiunea V un delegat. Trecem mai de
parte la ordinea dilei.
– D. raportor, St. Perietzeanu-Buzău,
citesce următorul raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat,întrunin
du-se în jiua de 12 Martie 1897, în număr de
4 membri, sub preşedinţa d-lui G. Orleanu,
DESBATERILE SENATULUI
fiind presenţi d-nii St. Perietzeanu-Buzăi, dr.
Mihălescu şi Ilariu Isvoranu, a luat în cer
cetare proiectul de lege, votat şi adoptat
de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 10
Februarie 1897, şi adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No.997 de la 19
Februarie 1897, prin care, în virtutea art.
9 din Constituţiune, se cere a se recunsce
calitatea de cetăţén român d-lui Valeriu Je
beleanu, român din Transilvania, de religiune
greco-orientală, de profesiune comerciant,
domiciliat în comuna Telega, judeţul Pra
hova.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că s'a născut la anul 1868, Februarie 18,
în comuna Marghita-Mare, din părinţii Ale
xandru şi Ana Jebelian, şi la 3 Martie al
aceluiaşi an s'a botezat în religiunea greco
orientală;
Că a emigrat de sub protecțiunea austro
ungară, constatându-se acésta prin actul de
emigrare No. 27.184 din 6 Aprilie 1894:
Că s'a căsătorit cu d-şóra Elena Ion Ca
riagdi, din comuna Telega, judeţul Prahova;
Că este proprietar şi comerciant în co
muna Telega, judeţul Prahova, unde se gă
sesce stabilit de mai mult timp, avénd o con
duită bună. Acésta se constată printr'o do
vadă subsemnată de mai mulţi locuitori din
comuna urbană Câmpina, plaiul şi judeţul
Prahova şi legalisată de poliţia urbei Câm
pina la No. 141 din 10 Februarie 1893,
printr'un act al primăriei comunei Telega,
din plaiul şi judeţul Prahova, No. 883 din 18
Martie 1892;
Că plătesce regulat tte dările către Stat.
Comisiunea a luat în cercetare petiţiunea,
înregistrată la No. 1.692 de la 11 Aprilie
1896, adresatăSenatului de familia Cariagdi,
prin care denunţă că suplicantul a fost con
damnat de justiţie şi nu are conduită bună,
în urma căruia, la 19 Decembre 1896, a
hotărît ca să producă certificat de bună con
duită din Telega şi de la tribunal, că nu este
condamnat.
Suplicantul a presintat sentinţa corecţio
nală cu No. 582 din 1896, a tribunalului
Prahova, secţia II, prin care este condamnat
la un an închisore corecţională şi la 80 lei
despăgubire reclamantului Const. Dumi
trescu, pentru bătae.
Decisia Curței de apel din Bucuresci, sec
ția III, No. 31 din 1897, prin care se refor
méză sentinţa No. 582 din 1896 în ceea ce
privesce pedépsa, condamnându'l pe supli
cant la 300 lei amendă, cu aplicațiunea
art. 28 din codul penal, în cas de insolva
bilitate.
Pe lângă petiţiunea înregistrată la No. 957
de la 1 Martie 1897, a mai presintat supli
cantul un certificat subscris de 14 cetăţeni
din Telega, cari atestă că se bucură de bună
conduită.
Faţă cu aceste cercetări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Jebeleanu Valeriu,
vine, prin subscrisul ei raportor, a vă ruga să
bine-voiţi a vota următorul proiect de lege.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
român d-lui Jebeleanu Valeriu, domiciliat în
comuna Telega, plaiul şi judeţul Prahova.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 10 Februarie 1896,
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
şépte voturi, contra a patru.
Preşedinte, P. S. Aurelian.
(L. S. A. D). Secretar, Dan Brătianu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune, şi se primesce.
– Fiind un singur articol, se pune la vot
cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Cratunescu: Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . - 31
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . - ... 21
Bile negre . ... 10
– Votul e nul şi se va repeta în şedinţa
următóre.
– Senatul ne mai fiind în număr, ridic
şedinţa. Şedinţă publică mâine, la orele 2
dupe amiai.
– Şedinţa se ridică la orele 4/, p. m.,
anunţându-se cea următóre pentru a duoa
ji, 9 Decembre.
-----------------------------------------------
SENATUL
EIUNEA 0RDINARĂ 188–
ŞEDINŢA DE LA9 DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui preşedinte N. Gane, asis
tat de d-nii secretari ai biuroului Constan
tinescu Alex., Iovitz Dim. dr., şi Poroi
neanu C.
– Şedinţa se deschide la orele 2 p. m.,
fiind presenţi 90 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 25 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi:
D-nii: Ciornei Vasile, Chircu Toma, Con
standache I. Nicu, Gâlcă G. Iorgu, Leonescu
Emanoil, Micescu Dimitrie, Mihălescu V. dr.,
Petrescu Antache, Racoviţă C., Sabin G.
dr., Ştefănescu Rose, Vergati I. Eliodor.
Nemotivaţi :
D-nii: Anastasiu Tache, Balli M. Costa
che, Eremia George, Ioaniu D. Ioan, Lupescu
George, Moisescu Dim., Monteor C. Grigore,
MortzunV.Alex., Poni Petru, Răileanu Cos
tache, Simulescu G. Dim., Teleman C., Cli
mescu Const.
84 DESBATERILE SENATULUI 13 Decembre 1898

–D, ministru de interne, M. Pherekyde,
dă citire Mesagiului regal, prin care se
înaintéză în desbaterile Senatului proiectul
de lege relativ la modificarea unor articole
din legea pentru consiliile comunale.
D. Costescu-Comăneanu : Cerem ur
genja.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Më ascciez şi ei.
—Se pune la vot urgenţa şi se primesce.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-lor senatori, am a vă face o
tristă comunicare: încetarea din viaţă a lui
Gheorghe Cantacuzino, bărbat de bine în
tótă puterea cuvântului, patriot înfocat, ser
vitor al Statului, cum puţini a avut Ro
mânia. El aparţinea acelei generațiuni crea
tóre a Statului român.
Cred că cu toţii vom purta doliul lui în
inimile nostre, vom căuta să urmăm faptele
lui şi exemplul ce a dat de devotamentul
cel mai pur și cel mai desinteresat pentru
Patrie şi neam.
(Senatul ascultă aceste cuvinte în picióre).
D. preşedinte, N. Gane : Ați audit dure
rósa comunicare ce ne a făcut d. prim-mi
nistru, despre încetarea din viaţă a lui Ghe
orghe Cantacuzino, fost ministru de finance.
Gheorghe Cantacuzino nu a fost numai
unul din membrii cei mai marcanţi ai par
tidului liberal, ci a fost un om al ţărei de
prima linie, care s'a distins prin o muncă
rodnică şi prin înaltele sale calităţi morale
şi intelectuale.
Wë propun, ca în semn de doli, să ridicăm
şedinţa şi mâine cu toţii să însoţim corpul
până la mormént.
Tot de o dată vă rog să autorisați biuroul
a trimite familiei o adresă de condoleanţă.
Mai multe voci : Şi o corónă.
D. preşedinte, N. Gane : Şi o corónă.
Prin urmare, ridic şedinţa.
Şedinţă publică Vineri.
–Şedinţa se ridică la orele 3 p. m., a
nunţându-se cea următóre pentru Vineri,
11 Decembre.
RECTIFICARE
In desbaterile şedinţei Senatului de la 30
Noembre, publicată în Monitorul de la 5 De
cembre, în discursul d-lui senator Nicolae
Ionescu, strecurându-se câte-va erori, se rec
tifică:
Pag. 39, colóna 3-a, să se citéscă:
D. N. Ionescu: •Şi ca membru al Sena
atului şi ca representant al unui modest co
nlegii din ţéră, mă găsesc astă-di faţă cu
representantul Iaşului, etc.
– Pe aceeaşi pagină şi colónă,jos, să se
citéscă descentralisare. În loc de central
307"e
»Pe când partidul conservator din contră
na tins şi tinde tot-d'a-una a centralisa şi a
strica ceea ce fac liberalii în spiritul Con
stituțiunii pentru descentralisarea.
– Pe pagina 40, colóna 2-a, sus, să se
citéscă:
– n. La Roman şi la Tecuci, am fost pre
sent și am constatat libertatea alegerilor,
ade şi unii gazetari ai dis că eă căram a
legătoriu !
. Eă n'am car în Roman şi m'am
m dus acolo . . . etc.
–Aceiaşi pagină, colóna 3, sus, să se ci
téscă:
şi cred că de data asta sa făcut un bun
- început de d. Pherekyde,– care este unul
din tinerii aceia cari ai luptat pentru prim
»cipiile liberale, care este unul dintre frun
ataşii partidului liberal, şi care cred, că are
germenele libertăţilor electorale, – prin
circulările sale pe cari presa conservatore
ale trata de ipocrite, a inaugurat acel sistem
ca să nu se amestece nici o autoritate în
malegeriu.

---------- 9 -9.999-------------

Coprindènd procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vin are numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următârele preţuri:

Tom I, partea I, apărut în 1890. .. ............. 6 40 | Tom IV, partea II, apărut în i894 . . . . . . . . . . 7 -
» I, » II, n. n 1893. ..

n Ill, » I, • » 1892...
a III, a I, n. n 1893...
» IV, a I, n. n 1893...

Cei carii doresc să'şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre isto rică, direcţiunea a scăjit preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

Director general, CONST. LIB9.


N0 - 41
SENATUL
EIUMEA 0RDINARĂ 1898–90
ŞEDINŢA DE LA 11 DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte Al. Ni
laidi, asistat de d-nii secretari ai biuroului
Iovitz Dim. dr., Poroineanu Const. şi Vii
şoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 95 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 20 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
D-nii : Chircu Toma, Constandache I.
Nicu, Gâlcă G. Iorgu, Micescu Dim., Mon
teor C. Grigore, RacoviţăConst., Sabin G. dr.
In congedii :
D. Filipescu I. Alex.
Nemotivaţi:
D-nii : Anastasiu Tache, Balli M. Costa
che, Brabeţeanu I., Ciolac Elie, Culcer D.
dr., Lupescu G., Moisescu Dim., Petrescu
Antache, Poni Petru, Porumbaru Radu, Si
mulescu G. Dim., Climescu Const.
– D. secretar, Al. Viişoreanu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se aprobă.
– D. secretar, C. Poroineanu, dă citire
sumarului şedinţei precedente de la 8 De
cembre.
D. Al. Viişoreanu : D-le preşedinte, cer
cuvêntul în contra sumarului acestei şedinţe.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D-le
Viişoreanu, vă fac atent asupra acestei îm
prejurări că, în contra sumarului se ia cu
vêntul atunci când a reprodus inexact o idee
emisă de un domn orator.
D. Al. Viişoreanu : Vă mulţumesc pentru
explicaţia dată. Dar pentru ca şi d-vóstră şi
d-nii senatori să scie cum am să vorbesc,
trebuie să aveţi răbdare să mă ascultaţi mai
ântêiü.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Ceea-ce
aţi dis d-vóstră este exact sa nu reprodus
în sumar “?
D. Al. Viişoreanu: Nu este exact re
produs.
Ce s'a petrecut în şedinţa Senatului de la
8 curent ?
Un coleg al nostru, d. dr. lovitz, a venit
cu o propunere şi a cerut ca biuroul să tri
mită la delegaţi, pentru alegerea raporto
rului, proiectul de lege relativ la pensiunea
d-lui Nicolaescu, care a trecut în secţiunile
Senatului în sesiunea trecută, cu tóte că de
legatul unei secţiuni a încetat din viaţă. A
mai cerut d-sa, pentru ca comitetul să fie
complet, să se conv6ce secţiunea în care nu
există delegat, ca să numéscă delegatul ei.
La acéstă propunere am avut onére să mă
opun.
Anexă la Monitorul Oficial No. 204.
UN ExEMPLAR: 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Ces
tiunea sa tranşat de biuroú.
D. Al. Viişoreanu: Mă opuneam acestei
propuneri pe motivele următóre : biuroul,
saú mai bine d. preşedinte al Senatului, a
hotărît ca acestă cestiune să fie resolvată
conform regulamentului; or, în regulament
nu este nici o disposiţiune care să reguleze
acéstă cestiune.
Ca să dovedesc că prin acestă disposiţiune
a preşedintelui nu s'a tranşat nimic, să vă
citesc ceea-ce s'a is în şedinţa de la 4 Fe
bruarie 1898: "
n D. vice-preşedinte, P. Grădişteanu :
nD-lor senatori, eri pe când ne aflam în
„comitetul delegaţilor, numit de secţiuni
pentru ca să discutăm legea Casei rurale,
s'a făcut o întâmpinare din partea unora
ndintre d-vöstre că n'ar fi regulată numirea
n acestor delegaţi, şi că ar fi trebuit să se
naducă legea în discuţiunea delegaţilor nu
»miţi de secţiuni în sesiunea trecută.
Fiind-că este vorba de constituţionali
•tatea lucrărilor néstre, am creut de cu
nviinţă să suspend, ca preşedinte al comite
»tului, lucrările acelui comitet, spre a pune
ncestiunea în desbaterea biuroului.
Lucrurile se presintă ast-fel: secţiunile
n d-vóstre în sesiunea trecută, au discutat
n proiectul de lege venit de la Cameră şi a
nnumit delegaţi; aceşti delegaţi nu s'aú în
ntrunit să numéscă raportor, iar unul din
»delegaţi a încetat de a putea fi delegat, este
nd. Dimitrie Sturdza, primul-ministru ac
.. ntual.
nIn ce cas ne aflăm?
nSunt duoë disposiţiuni în regulamentul
»nostru. -
nlacă ce jic art. 77 şi art. 78 din regu
nlament :
» Art. 77. Proiectele de legi rămase pen
dinte dintr-o sesiune precedentă, şi asupra
cărora s'aú pronunţat numai parte din sec
ţiuni, se trimit din noi în discuţiunea tutu pune la vot acea cestiune aşa cum s'a re
solvat.
lor secţiunilor la sesiunea care urmézău.
nArt. 78. Proiectele de legi asupra că
rora s'aú pronunţat tóte secţiunile alegénd
şi delegaţi, dar cari nu s'a întrunit ca să
numéscă un raportor, nu se mai întorc la
secţiuni ; delegaţii sunt convocaţi la sesiu
nea care urméză, spre a delibera şi a numi
un raportoru.
» Aşa dar, dupe acest art., când toţi dele
»gaţii sunt în fință, mandatul lor trece de
nla o sesiune la cea-altă şi ei numesc ra
nportor.
nTrebue dar, ca toţi delegaţil secţiunilor nile mele pe de o parte, iar
n să fie în fiinţă; în casul de faţă însă, unul tru că d-vóstre,
ndin delegaţi lipsesce, una din secţiuni nu
este representată. Cum se procede ? Dacă d-vóstre modificarea sau complectarea pro
am chema numai pe foştii delegaţi în nu cesului-verb din şedinţa trecută,
nmăr de 4, cari au rămas, ar fi ca o secţi procedeze
nune întrégă a Senatului să nu ia parte la
» studiul prealabil al unui proiect de lege.
nSă trimitem din noi afacerea la acea sec
»ţiune, ca să numéscă un delegat, nu se
póte, fiind-că acea secţiune nu mai există, vèntul, d-le preşedinte.
este compusă din alţi membri, şi s'ar pu
ntea întîmpla astfel ca o secţiune din a ce cuvént s'ar mai cere în acestă discuțiune
85
»nul trecut să aibă duoi representanţi şi o
secţiune să nu aibă nici unul.
nMi sa părut dar că nu putem asimila
casul de faţă de cât cu casul prevăut la
» art. 77, în care una din secţiuni n'ar fi
numit delegat, şi am trimis dar proiectul
de lege din noi, în discuţiunea secţiunilor,
nşi secţiunile tóte şi au numit delegaţi, aşa
nîn cât cestiunea pare-mi-se implicit resol
n vată de d-v6stre.
Totuşi, d-lor, pentru a avea o normă în
nlucrarea nőstră, care să servéscă şi de aci
înainte, şi pentru ca din punctul de ve
dere al regularităţei să nu ptă fi obiecți
nuni, am pus cestiunea în desbaterea biu
»roului şi biuroul d-vóstre, în unanimitate,
nafară de d. vice-preşedinte Urechiă,—este
nde părere că casul de faţă se asémănă per
fect şi trebue să i se aplice art. 77, adică
n ca proiectul de lege să fie trimis din noi
nîn secţiuni, că, prin urmare, bine sa proce
ndat şi nu se mai pote discuta acest proiect
nde lege ce delegaţii din anul trecut, ci de
delegaţii numiţi de d-vóstre.
n Mai multe voci: Cer cuvêntul în cesti
nune de regulament.
D. vice-preşedinte, P. Grădişteanu: Eă,
ca păzitor al regulamentului, înţeleg că
natunci când este nedumerire sau când pote
mfi o diverginţă de opiniuni, săîntreb Se
»natul; prin urmare, discuţiunea este des
nchisă. (Intreruperi).
» Mai este, d-lor, în acestă privinţă, o mică
nnedumerire pe care trebue să v"o pun în
n vedere. Proiectul de lege al casei rurale a
nvenit de la Cameră cu Mesagiul regal di
nnaintea d-v6stre încă din anul trecut.
nGuvernul actual are şi el vederile sale
în privinţa acestui proiect de lege şi şi-a
n formulat aceste vederi într'o notă iscălită de
nd. ministru de domenii a.
In urma acestora a avut loc discuţiunea
în Senat. D. vice-preşedinte Grădişteanu
Şi iată ce spune d-sa:
Acum pun la vot dacă bine s'a proce
ndat trimiţându-se din noi în secţiuni pro
niectul de lege care a venit de la Cameră şi
n care are să fie obiectul discuțiunilor dele
ngaţilor d-v6stre, cari vor ţine sală nu semă
nde lucrarea d-lui ministru al domeniilor.
n(Aprobări). Aşa dar, s'a aprobat.
Şi Senatul aprobă purtarea biuroului
presidat de d. P. Grădişteanu.
Pentru că ei am onóre a face parte din
biuroi, şi voesc să fii consecinte în acţiu
pe de alta, pen
d-lor senatori, v'aţi pronun
ţat asupra modului de procedare, cer de la
al şi să se
cum sa procedat şi mai 'nainte.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Biu
roul consideră incidentul ca închis, şi pun
la vot sumarul şedinţei precedente.
D. C. Costescu-Comăneanu: Am cerut cu
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Ori
86
nu are nici un efect, fiind-că nu sa vorbit
contra sumarului ci de o cestiune care nu
era la locul ei.
D. Viişoreanu pote să vină cu un articol
modificător al regulamentului.
D. C. Costescu-Comăneanu: Atunci pro
punerea este nulă şi neavenită.
D. G. Sefendache: Nu rèspunde nimeni
d-lui Viişoreanu?
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Nu
răspunde nimeni, fiind că considerăm inci
dentul ca închis.
Pun la vot sumarul.
– Se pune la vot sumarul şedinţei pre
cedinte, şi se aprobă.
– D. secretar, C. Poroineanu dă citire
următórelor comunicări:
Cererea de concediu a d-lor Toma Chircu
4 jile şi Al. I. Filipescu 10 ile.
– Senatul acordă aceste concedii.
Petiţiuniile d-lor Septimiu Basiliu Mure
şeanu, Iuliu Popea, Ioan Ursu, Isidor B.
Cheţeanu, Ioan Balasiu, cari cer recunos
cerea calităței de cetăţen Român.
–Se trimit la comisiunea de indigenat.
–Se trimit la comisiunea de petiţiuni:
1) Petiţiunea a 30 locuitori, cumpărători
de loturi mici ai pătrimei moşiei Beilica din
comuna Săgeata, judeţul Buzéü, prin care se
rógă ca să fie toleraţi în privinţa plăţei ra
telor acestor loturi, de o potrivă cu vecinii
lor.
2) Petiţia d-lui Mihăescu, medic în plasa
Vădeni, relativă la reprimirea fiului său în
şcóla militară.
D. G. Meitani : D-le preşedinte, ieri a
fost înmormentarea nemuritorului Gheorghe
C. Cantacuzino. De o corectitudine exem
plară, de un patriotism fără sémăn, iubitor
de travaliu, neobosit la muncă rodnică, acest
bărbat a onorat ţéra românéscă. lubirea de
ţéră, de travalii, de corectitudine, de drep
tate, o ducea acest ilustru bărbat până la fa
natism. Ţéra deplânge perderea lui şi par
tidul naţional-liberal s'a cernit încă pentru
multă vreme.
Propun Senatului, şi cred că sunt inter
pretul unanimităţei acestui înalt Corp, ca
bustul acestui valoros patriot şi bărbat de
Stat să figureze în acestă incintă, alături cu
bustul lui Ion Brătianu, Dimitrie Ghica, Bo
zianu şi al tutulor marilor bărbaţi cari ai
făcut fapte mari pentru fericirea şi prospe
ritatea acestei ţări. (Aplause).
–Se pune la vot propunerea d-lui G.
Meitani, şi se primesce.
D. G. Panu: D-le preşedinte, am cerut
cuvêntul ca să fac o interpelare.
n Am onóre a interpela pe d. ministru de
interne asupra revocărei medicului primar
Bejan, al institutului nGregoriana din Iaşi.
n Pentru a 'mi desvolta acestă interpelare,
rog biuroul Senatului să bine-voiască a in
terveni pe lângă ministerul de interne pen
tru a 'mi pune la disposiție dosarul Epitro
piei Sf. Spiridon în acéstă afacere, împreună
cu ancheta făcută conform articolului din
legea sanitară, precum şi cu raportul d-lor
epitropi ai acelei case, în urma căruia d.
ministru a luat măsura de revocareu.
DESBATERILE SENATULUI
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Se va
comunica guvernului.
D. general C. Budişteanu : D-le preşe
dinte, am de făcut o propunere :
Domnilor senatori,
Dacă legea asigură posiția oficierilor în tóte
gradele, nu mai puţin este în interesul ar
matei ca fie-ce posiție să fie ocupată de ofi
cierul cel mai demn, cel mai capabil, şi a
césta mai cu sémă în marile comandamente.
In adevăr, în mâna comandanţilor de di
visii şi de corpuri de armată, de la carac
terul lor, de la inteligenţa şi capacitatea lor
depinde, în timp de răsboiu, sârta şi onérea
armatei şi viitorul ţărei. Importanţa coman
damentelor, divisiilor şi corpurilor de armată
este aşa de mare, că alegerea în timp de
pace a oficierilor generali puşi în capul lor
nu trebue lăsată numai la disposiţiile legei
de înaintare în vigóre, disposiţii, de altmin
trelea, aşa de vagi.
Dar, domnilor senatori, chiar cea mai bună
lege de înaintare încă nu pote să garanteze,
în mod absolut, că colonelii cari trec la gra
dul de general al să fie cei mai buni gene
rali. Un oficer pote fi un excelent colonel,
comandant de regiment, să-şi administreze
şi să şi conducă regimentul de minune de
bine,şi prin acésta să se recomande şefilor
şi să fie trecut la gradul următor şi, cu tóte
acestea, să se constate în urmă, mai cu semă
atunci când este chemat să comande o di
visie ori un corp de armată, că nu cores
punde cerinţelor acestor înalte posiții mili
tare.
Calităţile ce fac pe un bun colonel nu
sunt aceleaşi cu acelea ce se cer unui bun
general, şi deosebirea lor nu sepéte fixa prin
lege.
Este, dar, neapărat ca, atunci când un
general comandant de divisie ori de corp de
armată se constată insuficient, ministerul
de résboiü să aibă la disposiția sa mijlócele
legale de a 'l înlătura.
Art. 26 din legea posiției oficierilor dice:
a Oficierul din activitate sau disponibilitate
este pus în retragere din oficii pentru ur
mătórele cause :
a) Pentru disponibilitatea de interese în
timp de duoi ani împliniţi;
b/ Pentru limită de vârstă.
Subsemnaţii, pe considerantele de mai
sus, şi pentru a remedia un réü ce existăşi
pe care cu toţii ’l constatăm, avem onóre a
propune ca, pe lângă aceste duoë casuri, să
se mai adauge în lege un al treilea cas, şi
anume: punerea în retragere din oficii pen
tru incapacitate vădită în conducerea tru
pelor.
In acest scop, propunem dar, următorul
proiect de lege.
Neapărat, detaliurile modului de aplicare
a acestui aliniat se vor fixa prin regulamen
tul legei posiției oficierilor.
General C. Budişteanu, Eug. Stătescu,
General Anghelescu, Colonel D. Negel,
General. Şisman, Samson Em., M. E.
Schina.
15 Decembre 1898
PROIECT DE LEGE
Alin. c. – Pentru incapacitate védită în
conducerea trupelor de către oficierii general
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Este
subsemnată de 7 d-ni senatori“?
D. general C. Budişteanu: Am luat a
céstă precauţiune.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Se va
tipări şi trimite la secţiuni.
D. Gr. Stefănescu: De cine este subscrisă
propunerea?
D. general C. Budişteanu: Vi" pot spune
eü; sunt semnaţi d-nii: Eug. Stătescu, M.
Schina, General G. Anghelescu, General Şiş
man, Colonel D. Negel, Em. Samson şi ei.
D. Al. Viişoreanu: In urma procedărei
adoptate, care mi se pare neregulată, în
privinţa aplicărei regulamentului, nu mai pot
face parte din biuroi şi vă rog să bine-voiţi
a'mi primi demisiunea din secretar.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Vă rog
să o faceţi în scris.
D. Al. Viişoreanu: Regulamentul nu
spune că trebue să "mt daú demisiunea
în scris, pot să 'mi-o dai şi verbal, şi vă rog
să o puneţi la vot.
D. C. Costescu-Comăneanu : Este CS
tiune de persînă, trebue votul cu bile.
- Voci numeróse: Respingem demisia.
–Se pune la vot prin sculare şi şedere
demisiunea de secretar a d-lui Viişoreanu, şi
se respinge.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Intrăm,
d-lor, în ordinea ilei; vă rog să bine-voiţi
a procede din nou la votarea indigenatului
d-lui Emil Zürner, al cărui vot a fost nul.
–D ni senatori proced la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidt : Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 54
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe... . 46
Bile negre . . . . . . . . 8
Prin urmare, s'a admis indigenatul.
Acum pun la vot proiectul de lege pentru
împëmêntenirea d-lui Valeriu Jebeleanu, a
cărui votare a fost nulă.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D-lor,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 42
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 34
Bile negre . . . . . . . . 8
Prin urmare, Senatul a admis indigenatul.
D. ministru de interne, M. Ferekyde:
D-lor, în ultima şedinţă a Senatului, d-vóstre
aţi bine-voit a încuviinţa urgenţa asupra
proiectului de lege pentru modificerea unor
articole din legea pentru alegerea consi
liilor comunale ; în consecinţă, veţi bine
voi astădi să încuviinţaţi să trecem în
secţiuni, spre a lua în cercetare acest pro
iect de lege.
Voci : Da ! da ! !
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: A
tunci, d lor, cu consimţimêntul d-vóstre, ri
15 Decembre 1898
dic şedinţa, şi anunţ pe cea viitóre pentru
mâine la 2 ore.
– Şedinţa e ridicată la 3 ore p... m., iar
d-nii senatori trec în secţiuni.
– Şedinţa viitóre se anunţă pentru a
doua di 12 Decembre.
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–90
-------------
ŞEDINŢA DE LA 12 DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui N. Gane, preşedinte, asistat
de d-nii secretari ai biuroului Iovitz Dim.
dr., Poroineanu Const. şi Petrini Paul dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 98 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 17
d-ni senatori,şi anume:
Bolnavi :
D-nii :Chircu Toma, Constandache I. N.,
Gâlcă G. Iorgu, Micescu Dim., Monteor C.
Grigore, Racoviţă Const., Sabin G. dr.
In congedii :
D. Filipescu I. Alex.
Nemotivaţi :
D-nii: Anastasiu Tache, Balli M. Costa
che, Brabeţeanu I.,Ciolac Elie, Culcer D.
dr., Moisescu Dim., Poni Petru, Porumbaru
Radu, Climescu Const.
– D. secretar, dr. Iovitz, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
–D. ministru de răsboiu, general Be
rendei, depune Mesagiile regale în ală
turare cu proiectele de legi pentru natu
ralisarea d-lor Iosif Krainic, Waliram Ma
migoniam, Ludowic Podhorsky, Artur Puk
liky, Margulius Isidor şi Frederik Lempp.
– Se trimit la comisiunea de indigenat.
D. preşedinte, N. Gane: La ordinea dilei
avem interpelarea d-lui N. Ionescu, rela
tivă la descentralisarea judeţénă.
D. N. Ionescu are cuvêntul.
D. N. Ionescu: D-lor, am dorit ca d.
ministru de interne să bine-voiască a ne
spune, dacă este adevărat–ceea-ce se scie
numai prin ecourile, nu vroi să dic culisele
cluburilor – că areintenţiunea să aducă le
gea de descentralisare la sfârşitul sesiunei,
ceea-ce eü nu cred că este în intenţiunea
d-lui ministru să aducă o lege aşa de im
portantă atunci când nici Senatul nici Ca
mera să nu aibă timpul necesar pentru a
studia şi a vota acéstă lege pe care o aştep
tăm de la 1866 şi care este prescrisă în
mod imperativ de Constituţiune.
D. ministru să aibă bunătatea să ne spună stată din actul de la locul naserei, legalisat
când are să aducă la ordinea dilei acéstă de ministerul de externe, No. 189 de la 20
lege, pentru că cred că d-sa nu pte să Ianuarie 1896 ;
aibă altă opiniune asupra soluțiunei sali –ca
DESBATERILE SENATULUI
să întrebuinţez cuvântul din Mesagiü –pen
tru resolvirea acestei cestiuni, a se face o
descentralisare, ca să avem o mai... – Con-
sțituțiunea dice, mai complectă, eü nu în
drăsnesc să întrebuinţez acest cuvênt – o
mai însemnătóre descentralisare a autono
miei judeţene.
Dacă d. ministru va bine-voi a răspunde,
sunt gata să discut acéstă cestiune.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Onor. d. senator Ionescu a făcut bine să nu
crédă sgomotele cari s'aú răspândit. N'a
putut fi în intenţiunea mea să depun un
proiect de lege în momentul când Senatul
n'ar mai fi fost în posiţiune să ”l discute.
Proiectul de lege de care vorbim este făcut
chiar din anul trecut; am apreciat că împre
jurările era de aşa natură în cât acel proiect,
dacă s'ar fi depus de atunci, nu putea cu fo
los să fie discutat.
Astă-i aprecierea mea este diferită, şi ei
cred că săptămâna viitóre chiar, proiectul
acesta 'l voiü depune pe biuroul Senatului.
(Aplause).
D. N. Ionescu: Veţi bine-voi a vé asocia
cu mine, ca să mulţumim d-lui ministru că
ne a fixat un termen pentru votarea acestui
proiect.
Acum nu am nimic de dis, fiind că voi
avea ocasiunea în secţiune şi în şedinţa Se
natului să spun opiniunea care m'a deter
minat să fac acestă interpelare, şi să fac şi
amendamentele cari le voi socoti de cuviinţă.
Până acum nu am nici o cunoscinţă de
proiectul d-lui ministru, dar cred că vă aso
ciaţi cu mine ca să mulţumim, încă o dată,
d-lui ministru, că ne a fixat o di ca acest
proiect să se pună la ordinea dilei.
D. preşedinte, N. Gane: Incidentul fiind
închis, intrăm în ordinea dilei. Avem recu
nóscerea d-lui Mihalache Chiriţă ca cetăţén
român.
– ID. secretar, C. Poroineanu (în locul
d-lui Em. Leonescu, raportor) dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 17 Februarie 1896, în
majoritate de 6 membri, sub preşedinţa d-lui
G. Radovici, fiind presenţi d-nii P. Petrescu,
C. Zăgănescu, dr. Mihălescu, dr. Sabin, şi
Em. Leonescu, a luat în cercetare petiţiunea
înregistrată la No. 875 de la 14 Februarie
1895, adresată Senatului, prin care, în vir
tutea art. 9 din Constituţiune, se cere a se
recunósce calitatea de cetăţân român d-lui
Mihalache Chiriţă, român din Macedonia,
de religiune ortodoxă, de profesiune comer
ciant, domiciliat în Bucuresci. - tei cereri, a constatat:
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Corcea, ţinutul
Macedoniei, la 14 Septembre 1860, din pă
rinţii Chiriţă Constantin şi Anastasia, şi s'a
botezat în religiunea ortodoxă, cum se con
-
Că se bucură de bună conduită;
87
Că este mare comerciant angrosist, indus
triaş şi fabricant în Bucuresci;
Că este proprietar de imobile;
Că este stabilit în ţéră de 17 ani;
Că este membru al societăței de cultură
macedono-română.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
în unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Mihalache Chiriţă, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art.9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a "i recunsce
calitatea de cetăţén român, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Mihalache Chiriţă, român din
Macedonia, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, Em. Leonescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune
la vot luarea în consideraţie, şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 53
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . 44
Bile negre . . . . . . . 9
Senatul a adoptat recunoscerea d-lui M.
Chiriţă.
– D. secretar, C. Poroineanu (în locul
d-lui raportor) dă citire următorului raport
şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat,întrunin
du-se în diua de 31 Ianuarie 1898,în majori
tate de 5 membri, sub preşedinţa I. P.S.S. Mi
tropolitul Primat Iosit, fiind presenţi P. S. S.
Episcopul de Roman, d-nii: Stroe Beloescu,
Andreiü Vizanti şi Christofor Tabacovici, a
luat in cercetare proiectul de lege, votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 17 Decembre 1891 şi adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 149
de la 16 Ianuarie 1898, prin care, în virtu
tea art. 9 din Constituţiune, se cere a se re
cunósce calitatea de cetăţén român d-lui
Petru Suciu, român din Austro-Ungaria, de
religiune greco-orientală, de profesiune in
giner la C. F. R., domiciliat în comuna Si
naia.
Examinând actele aflate în dosarul aces
Că d-sa este născut în comuna Chitighaz,
din Austro-Ungaria, la anul 1854, Decem
bre 21, din părinţi de naţionalitate română;
Că, încă de la 1 Septembre 1882, se află
în serviciul căilor ferate române ca inginer
la întreţinere, aducând bune servicii;
Că se bucură de o frumésă reputațiune în
societate;
Că s'a lepădat de la protecțiunea străină,
îndeplinind töte formalităţile întru acesta.
88 DESBATERILE SENATULUI 15 Decembre 1898

A admis în unanimitate cererea sa, şi sunt Votanţi . . . . . . . . 46 Să intrăm dar în secţiuni.

delegat a vă ruga să bine-voiţi a vota urmă
torul proiect de lege.
- Raportor, A. Vizanti
... L E G E
Art. unic. – In virtutea art. art. 9 din
Constituţiune, se recunsce calitatea de ce
tățén român d-lui Petru Suciu, inginer, ro
mân din Austro-Ungaria.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 17 Decembre 1897,
şi s'a adoptat cu majoritate de şése-deci şi
şése voturi, contra a patru.
- Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D.) Secretar, N. Enăşescu.
D. preşedinte, N. Gane: Iiscuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţie, şi se admite.
– Se procede la vot cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe .
Bile negre . . . . . . . . 4
Prin urmare, s'a adoptat recunscerea
d-lui P. Suciu.
D. general Catargi: D-le preşedinte,
secţiunea I, din care am onóre a face parte,
nu a terminat studiul proiectului de lege
privitor la legea electorală comunală şi, prin
urmare, n'a numit delegatul său, şi din a
céstă causă ce-l'alţi delegaţi sunt împiedi
cați de a numi raportor.
Vă rog, dar, să bine-voiţi a ridica şedinţa,
ca să trecem în secţiuni pentru a termina
-
acea lege.
D. colonel A. Budişteanu: D-lor, Sena
tul este setos ca înaintea sfintelor sărbători
să dea ţărei o lege mare ca acésta, relativă
la alegeri, şi pentru ca să fie timp să o vo
teze și Camera deputaţilor este nevoie să ne
ocupăm cu cercetarea acestei legi. Prin ur
mare, bine a dis d. general Catargi, că o
secţiune împiedică pe Senat să termine a
céstă lege.
D. A. Vizanti: Eă cred că lucrul s'ar
. 42 putea face fără ca să părăsim lucrările Se
natului. Onor. membri ai secţiunei I n'aú
de cât să se întrunéscă şi să numéscă dele
gatul acelei secţiuni, şi noi să continuăm
mai departe cu lucrările nőstre.
D. N. Ionescu : Secţiunea I, din care am
onóre a face parte, are sediul ei aci, chiar
în incinta Senatului, şi nu putem lucra fiind
şi şedinţă publică.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor, în vederea utilităţei celei mari de a
merge înainte cu studiul acelei legi, sunt de
părere să bine-voiţi a admite cererea d-lui
general Catargi, pentru ca Senatul să trécă
în secţiuni ca să se ocupe de acéstă lege.
– Se pune la vot propunerea de a se
trece în secţiuni, şi se primesce.
D. preşedinte, N. Gane: Ridic dar şe
dinţa, şi rog pe d-nii senatori a trece în sec
țiuni.
– Şedinţa se ridică la orele 3*/, p. m.,
anunţându-se cea viitóre pentru Luni, 14
Decembre.

a-sSş3-=-S4
--------------------

ANALFILE
Coprindend procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitire, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vîndare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următrele preţuri:
Lel B... | Lei B.
Tom I, partea I, apărut în 1890. .. ● ● ● ● ● ● ● ● ● • • 6 40 | Tom IV, partea II, apărut în 1894 . . . . . . . ... 7 –
, n. , n. n 1893 . . . - - - - - - - - - - - 3 – r V, n I şi II, n n 1895 . . . . . . . . . . 8 90
n II, n –, - n 1892... - - - - - - - - - - - 6 90 r Vl, » I şi II, n. n 1896 .......... 9 15
n III, a 1, n 1892. . . - - - - - - - - - - - 5 75 » VII, n I şi II, n n 1896 . ......... 10 –
» III, n II, n n 1893. . . - - - - - - - - - - - 4, 20 n VIII, n I şi II, n n 1897 .......... 7 20
n IV, n I, n n 1893. . . - - - - - - . . . . . 5 35 n IX, n II, „ n 1898 . . . . . . . . . . 8 90

Cei cari doresc să-şi procure acéstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acéstă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale. \.

IMPRIMERIA STATULUI DIRECToR GENERAL, CONST. LIESCU.


N0, 412
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–90
---------------
șEDINŢA DE LA 14 DECEMBRIE 1898
Preşedinţa d-lui N. Gane, preşedinte,
asistat de d-nii secretari ai biuroului: Buc
șenescu Const. dr., Climescu Const., Iovitz
Dim. dr. şi Poroineanu Const.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 92 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 23 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavii :
D-nii : Anghelescu George (general), Ca
valioti G., Chircu Toma, Constandache l.
Nicu, Ioannu D. Ioan, Monteor C. Grigore,
Russu Gheorghe.
In congediü :
D. Filipescu I. Alex.
Nemotivaţi :
D-nii : Anastasiu Tache, Balli M. Costa
che, Budişteanu Alex. (colonel), Cassotti P.,
Ciolac Elie, Culcer D. dr., Dornescu Theo
dor, Eremia George, Isvoranu R. Ilariu,
Langa Ion Const., Lupescu, George, Poni
Petru, Porumbaru Radu, Răileanu Costache,
Teleman C.
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
sumarului procesului-verbal al şedinţei pre
eedente, care se aprobă.
– Se acordă congediü d-lor senatori :
D. Ioaniu 4 ile, Cavalioti 1 di, general An
ghelescu 2 dile, Russu 3 dile.
– Se trimit la comisiunea de indige
nat, petiţiunele d-lor : D. Isacu şi Lazăr
Fulga, prin cari cer recunoscerea calităței
de cetăţen român.
– Se trimite la comisiunea de petiţiuni,
petiţiunea mai multor membri ai corpului
didactic din judeţele: Iaşi, Botoşani, Bacău,
Dâmboviţa, R.-Vâlcea, Vlaşca,Tutova, Făl
ziti, Argeş, Covurlui, Brăila, R.:-Sărat, Vas
luiü şi Roman, prin care rógă Senatul ca,
avénd în vedere grelele condiţiuni de trai
în care se află, să întocméscă un proiect de
lege prin care să li se sporéscă salariile;
Petiţiunea unui însemnat numér de mici
eomercianţi de băuturi spirtuse din oraşul
Ploesc, prin care rögă Senatul a li se re
duce plata licenţelor.
– D. ministru de justiţie,C. I. Stoicescu,
(pentru d. ministru de lucrări publice) dă
citire Mesagiilor regale, prin cari se înain
téză în desbaterile Senatului, proiectul de
lege relativ la un schimb de teren între mi
nisterul lucrărilor publice şi primăria Galaţi;
Proiectul de lege privitor la casa de pen
siuni pentru cantonieri şi alţi funcţionari
inferiori ;
Proiectul de lege privitor la modificarea
Anexă la Monitorul Oficial No. 205.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
art. 30, 32 şi 34 din legea exploatărei căi
lor ferate;
Proiectul de lege privitor la modificarea
art. 12 din legea de la 9 Iunie 1894, rela
tivă la corpul technic.
— Se vor tipări şi împărţi la secţiuni.
D. preşedinte, N. Gane: Intrăm în ordi
nea dilei.
La ordinea ilei avem indigenate.
– D. secretar, dr. Iovitz (pentru d. ra
portor, S. Beloescu), dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 7 Februarie 1898, în majori
tate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S.
MitropolitulPrimat Iosif, fiind presenţi PSS.
Episcopul de Roman, d-nii Stroe Beloescu,
Andreiü Vizanti şi Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare petiţia înregistrată la
No. 442 din 26 Ianuarie 1898, înaintată Se
natului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunsce calita
tea de cetăţén român d-lui lón Cornea, ro
mân din Transilvania, de religiune greco
orientală, de profesiune inginer, domiciliat
în comuna Bacăü.
Examinând actele aflate în dosarul , aces
te cereri, a constatat:
Că e născut din părinţi români, la anul
1855, Iunie 4, în comuna Repsig, din Tran
silvania, şi botezat în religia greco-orientală;
A emigrat din Transilvania şi a renunţat
la protecțiunea austro-ungară la 20 Martie
1897;
E funcţionar în serviciul C. F. R.:
Se bucură de o bună conduită;
Plătesce dările către Stat, comună şi
judeţ;
Că a obţinut diploma de inginer de la
şcóla politechnică regală „Iosif din Buda
Pesta, Ungaria;
Că e căsătorit şi are duoi copii.
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Ion Cornea, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, prin subsemnatul ei ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a vota următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – În virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunósce calitatea de cetăţen
român d-lui Ion Cornea, român din Transil
vania, domiciliat în comuna Bacăă.
Raportor, S. Beloescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune, şi se primesce.
–Se pune la vot cu bile proiectul de lege.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 53
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . 42
Bile negre . . 44
Senatul a adoptat proiectul de lege.
S9
– D. N. Micescu (in locul d-lui raportor)
dă citire următorului raport şi proiect de
lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre deindigenat, întrunin
du-se în jiua de 13 Martie 1896, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa d-lui G. Ra
dovici fiind presenţi d-nii dr. Mihălescu,
dr. Sabin, Em. Leonescu şi P. Petrescu, a
luat în cercetare proiectul de lege,votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 15 Februarie 1896 şi adus în delibe
rarea Senatului, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se acorda recu
nóscerea calităței de cetăţen român d-lui
Nicolae Iancovici, de religiune ortodoxă, de
profesiune funcţionar, domiciliat în comuna
Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este de origină română, născut în Bra
şov, din părinţi de naţionalitate română şi
de religiune greco-ortodoxă;
Că nu este supus austro-ungar şi că s'a
lepădat de veri-ce protectiune străină;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate ;
Că se află de 15 ani în serviciul adminis
trațiunei căilor ferate române, ocupând ac
tualmente postul de controlor clasa I la
serviciul mişcărei ;
Că este licenţiat în medicină şi că a luat
parte activă ca medic la campania din anul
1877–1878, şi că, cu brevetul No. 120, i
s'a conferit nCrucea Trecerei Dunăreia ca
ataşat la societatea nCrucea Roşie ; iar
pentru serviciile aduse pe câmpul de luptă,
ca medic, sa decorat cu nStéua României a
in gradul de cavaler.
Pentru aceste motive, subsemnatul ra
portor are onore a vă ruga să bine-voiţi a
vota următorul proiect de lege, prin care se
recunősce calitatea de cetăţén român d-lui
Nicolae Iancovici, ca unul ce întrunesce con
diţiunile art. 9 din Constituţiune.
Raportor, dr. Sabin.
L E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Nicolae Iancovici, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 15 Februarie 1896,
și s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
trei voturi, contra a opt.
Preşedinte, P. S. Aurelian.
(L. S.A. D)
Secretar, Dan Brătianu.
D, preşedinte, N. Gane: Discuţiunea este
deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
–Art. unic se primesce fără discuțiune.
–Se pune la vot proiectul de lege în to
tal prin bile.
90
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul :
Votanţi. . . . . . . . . 40
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . 5 D. preşedinte, N. Gane "Discuţiunea ge
Senatul a adoptat legea de recunoscere.
–D. N. Micescu (în lipsa d-lui raportor)
dă citire următorului raport şi proiect de
lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 17 Ianuarie 1898, în majo
ritate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S.
Miropolitul Primat Iosit, fiindpresenţi P.S.S.
Episcopul de Roman, d-nii: Stroe Beloescu,
Titu Maiorescu şi Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare proiectul de lege, votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 10 Februarie 1897 şi adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 681
de la 27 Februarie 1897, prin care,în vir
tutea art. 9 din Constituţiune, se cere a se
recunósce calitatea de cetăţén român d-lui
Petru Ilieşiu, român din Transilvania, de re
ligiune greco-orientală, de profesiune ingi
ner, domiciliat în comuna Pitesci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este membru al Ligei pentru cultura
românilor; ●
Că d-sa este român din Transilvania, năs
cut în comuna Cebea, districtul Hancédórci
(Transilvania), din părinţi curaţi români şi
botezat în religia ortodoxă la 15 Septem
bre 1848;
Că de la 28 Iulie 1879, data atestatului
comunal din Cebea, nu se mai bucură de
protecțiunea austro-ungară;
Că de la 1880, de când a venit în Româ
nia, pe basa diplomei de bacalaureat şi a
studiilor de inginerie făcute şi terminate la
politechnicul din Budapesta, a fost admis în
corpul de ingineri ciyili cu gradul de con
ductor clasa II şi ataşat la circumscripţia din
Dobrogea, conform ordinului eliberat de d.
inginer al serviciului lucrărilor publice din
Dobrogea ;
Că locuesce în Tulcea şi se bucură de o
bună conduită în societate, dupe cum certi
fică actul consiliului urbei Tulcea din 22
Aprilie 1882.
Comisiunea, în unanimitatea membrilor
presenţi de patru, a admis cererea de recu
nóscere a d-lui Petru Ilieşiu, conductor
clasa II din Tulcea, judeţul Tulcea, şi a nu
mit pe subsemnatul raportor, spre a vé su
pune la cunoscinţă următorul proiect de lege.
Raportor, S. Beloescu.
L E G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din
Constituţiune, se recunsce calitatea de ce
tăţén român d-lui Petru Ilieşiu, inginer, ro
mân din Transilvania.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 10 Februarie 1897,
DESBATERILE SENATULUI
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
cinci voturi, contra a cinci.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D.) Secretar, G. Văsescu.
nerală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
–Se pune la vot cu bile proiectul de lege
în total.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 45
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . 40
Bile negre . . . . . . . . 5
Prin urmare, Senatul a admis recunsce
rea d-lui P. Ilieşiu.
Acum vine la ordinea ilei, dupe listă,
naturalisarea d-lui Eugen Wallersleben.
– D. secretar, Const. Climescu (pentru
d. raportor, dr. Mihălescu), dă citire urmă
torului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de 19 Martie 1897, în nu
mër de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G. Or
leanu, fiind presenţi d-nii: St. Perietzeanu
Buzăü, Dr. Mihălescu şi D. G. Simulescu,
a luat în cercetare proiectul de lege, adus
în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal
No. 221 de la 13 Ianuarie 1897, prin care,
în virtutea art. 7,Ş II, lit. b din Constitu
ţiune, se cere a se acorda împăméntenirea
cu dispensă de stagii d-lui Eugen Wallers
leben, de religiune catolică, de profesiune
comerciant, domiciliat în comuna Galaţi, ju
deţul Covurlui.
Examinând actele aflate la dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut în comuna Galaţi,judeţul
Covurlui, la 3 Martie 1864, din părinţii
Herman Wallersleben, decedat în 1866, şi
din Olga Wallersleben, în viéţă incă;
Că este de religiune catolică;
Că 'şi-a făcut studiile în ţéră, absolvind
cursurile anului ântêiú şi al duoilea de la
gimnasiul din Galaţi, dupe cum probéză ac
tele sale de promoțiune cu No. 34 din
1879–80 şi No. 135 din 1880–81 ;
Că se bucură de o bună conduită, dupe
cum probéză certificatul eliberat de primă
ria urbei Galaţi cu No. 6.996 din 1894,
Iulie 23 ;
Că plătesce tóte dările către Stat, judeţ
şi comună, dupe cum probéză certificatul e
liberat de percepţia din Galaţi cu No. 884
din 23 Iulie 1894;
Că atât părinţii săi cât şi dânsul nu s'aú
bucurat nici o-dată de o protecțiune străină
dupe cum probéză certificatul eliberat de
consulatul austro-ungar cu No. 1.931 din
29 Aprilie 1895.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea,
admiţénd cererea d-lui Eugen Wallersleben,
------
16 Decembre 1898
prin subsemnatul raportor, vă rógă să bine
voiţi a vota următorul proiect de lege.
Raportor, Dr. Mihălescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II, lit.
b din Constituţiune, se acordă d-lui Eugen
Wallersleben, din comuna Galaţi, împămén
tenirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, Eug. Stătescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în considerare a proiectului de
lege, şi se încuviinţéză.
–Se procede la votarea unicului articol
cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . - . 45
- -
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe . . . .. ... 23
- negre . ... 22
Votul este nul şi se va repeta în şedinţa
viitóre.
– D. St. Perietzeanu-Buzăă (în locul
d-lui raportor dr. Mihăilescu) dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 12 Martie 1897, în nu
măr de cinci membri, sub preşedinţa d-lui G.
Orleanu, fiind presenţi d-nii: D. G.Simulescu
I. Brabeţeanu, St. Perietzeanu-Buzăi şi Dr.
Mihălescu, a luat în cercetare proiectul de
lege, adus în deliberarea Senatului cu Me
sagiul regal No. 1.004 de la 24 Martie 1886,
prin care, în virtutea art. 7, Ş II, lit. a din
Constituţiune, se cere a se acorda împă
mêntenirea cu dispensă de stagii d-lui A
lexandru Emetz, de religiune ortodoxă, de
profesiune funcţionar la căile ferate române,
domiciliat în comuna Balş, plasa Olteţu, ju
deţul Romanaţi.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că d. Alexandru Emetz este născut în
comuna Lugoş, ţinutul Austriei, la 15 Oc
tombre 1852, şi la 16 aceeaşi lună şi an s'a
botezat în religia catolică, dupe cum se con
stată din actul de botez, tradus şi legalisat
de ministerul de externe la No. 319 din
43/, Martie 1886;
Avènd în vedere actul de emigrare cu
No. 4.322 din 27 Ianuarie 1886, liberat de
ministerul de interne ungar, tradus şi lega
lisat de ministerul de externe la No. 319
din */ Martie 1886, din care se constată
că suplicantul se demite din tóte obligaţiu
nile către Statul ungar spre a emigra în
România;
Avènd în vedere certificatul cu No. 16.560
din 26 Martie 1886, liberat de direcţia ge
nerală a căilor ferate române, din care se
constată că se află în serviciul căilor ferate
de la 1880, Noembre 8, avênd o bună con
duită în servicii;
 16 Decembre 1898
Avènd în vedere certificatul cu No. 1.332
din 30 Decembre 1885, liberat de primăria
comunei Balş, plasa Olteţu, judeţul Roma
naţi, din care se constată că suplicantul
este şef al gărel Balş;
Avènd în vedere certificatul cu No.
358 din 25 Aprilie 1885, liberat de prima
rul comunei Sascut, din care se constată că
d. Alexandru Emetz în tot-d'a-una s'a pur
tat cuviincios şi nu a lăsat nimic de dorit;
Comisiunea, având în vedere că onor.Se
nat, în şedinţa de la 28 Noembre 1890, a
decis ca suplicantele să fie supus a face sta
giul de 10 ani, de la 15 Martie 1886, când
a adresat cererea, conform art. 7, Ş I, lit. a
din Constituţiune, astădi acel stagii fiind
împlinit, dupe cum se constată din lucrările
aflate la dosar;
Considerând că suplicantele a mai pre
sintat certificatul cu No. 724 de la 17 Au
gust 1895, al episcopiei de Buzău, din care
se constată că la 17 August 1895 a fost bo
tezat în religia ortodoxă, în biserica orto
doxă, de parochul bisericei urbei Buzăă;
Avènd în vedere şi certificatul cu No.
28.681 de la 13 Martie 1896, liberat de di
recţiunea generală a căilor ferate române,
din care se constată că este în serviciul căi
lor ferate de la 8 Noembre 1880, şi ai se
află şef de gară clasa II la inspecţia 4 de
mişcare.
Pentru aceste motive, comisiunea a admis
cererea d-lui Alexandru Emetz, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș I, lit. a din Constituţiune, şi, prin subsem
natul raportor, vă rógăsă bine-voiția'i acorda
împământenirea, avénd stagiul împlinit.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş I, lit. a
din Constituţiune, se acordă d-lui Alexandru
Emetz, din comuna Balş, judeţul Romanaţi,
împământenirea, avénd stagiul implinit.
Raportor, Dr. Mihălescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea este
deschisă.
D. G. Esarcu : D-lor, eü n'am nimic de
dis în faţa acestui minunat raport; sunt con
vins că comisiunea de indigenate a studiat
bine acest proiect şi declar că votez. E însă
un lucru care se contradice : în paragraful
ântêiü al raportului se dice că d. Emetz e
de religiune ortodoxă; tóte religiunile ai
pretenţiune de a fi ortodoxe, dar în limba
giul nostru ortodox se chiamă n de răsăritu,
oriental. Mai la vale în raport văd că se dice
că e de religiune catolică. Ași vrea să scii
care din aceste duoë e adevărata.
D. St. Perietzeanu-Buzăü : Am citit ra
portul din care se constată că se cere a se
acorda împăméntenirea cu dispensă de stagii
d-lui Al. Emetz de religiune ortodoxă, şi
că examinând actele aflate în dosar se con
stată că, la 1852 când s'a născut, a fost bo
tezat în religiunea catolică şi astădi este or
todox căci la 1895 a fost botezat în religia
ortodoxă, de răsărit.
– Se pune la vot luarea în considerare
şi se admite.
DESBATERILE SENATULUI
– Se procede la votarea lege cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resultatul
votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 55
Majoritate */ . . . 37
Bile albe . . . . . . 40
Bile negre . . .. 15
Senatul a adoptat cu *), acest indigenat.
D. N. Micescu : D-lor senatori, n'a fost
moment în viaţa politică a marelui partid li
beral-naţional fără să dea semn de dragoste
şi interes pentru şcolă şi biserică.
Este un profesor eminent la Craiova, li
cenţiat în matematici, d. Aureliu A. Suciu,
care este profesor la liceu şi la şcola mili
tară; rog pe onor.Senat să dea o mână de
ajutor acestui om capabilşi folositor ţérei, să
intervertéscă ordinea dilei ca să putem vota
şi recunscerea acestui român ca cetăţen al
nOStru.
–Se pune la vot propunerea d-lui N. Mi
cescu şi se primesce.
– D. N. Micescu (în lipsa d-lui rapor
tor) dă citire următorului raport şi proiect
de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 29 Februarie 1896, în ma
joritate de 5 membri, sub preşedinţa d-lui G.
Radovici, fiind presenţi d-nii: dr. Mihălescu,
dr. Sabin, P. Petrescu şi C. Zăgănescu, a
luat în cercetare proiectul de lege, votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 8 Februarie 1896 şi adus în delibera
rea Senatului, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se acorda calita
tea de cetățen român d-lui Aureliu A. Su
ciu, de religiune creştină, de profesiune pro
fesor, domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că d. Aureliu A. Suciu este născut la
anul 1866, Ianuarie 17, în comuna Valea
din Transilvania, din părinţi români, de re
ligiune creştină, ritul oriental, dupe cum se
constată din certificatul liberat la 9 (21)
Octombre 1888 de primăria comunei Valea,
comitatul Turda-Arieş, din Transilvania;
Că nu este supus nici unei protecțiuni
străine, precum atestă certificatul primăriei
Bucuresci No. 46.779 din 9 Decembre 1888;
Că a făcut armata în ţéră, obţinénd gra
dul de sub-locotenent în reservă în arma
infanteriei, dupe legile în vigóre, conform
decretului regal cu No. 3.605 din 7 Decem
bre 1888, publicat în Monitorul Oficial
No. 201 din 1888;
Că este domiciliat în Bucuresci, încă din
anul 1884, urmând ca student la facultatea
de sciinţe fisico-matematice, cum arată cer
tificatele Universităţei din Bucuresci cu No.
1 din 4 Ianuarie 1886 şi No. 7 din 9 Fe
bruarie 1889;
Că este licenţiat în matematici ;
Că se bucură de o bună reputaţie în so
cietate, dupe cum se constată din certifica
tul primăriei Bucuresci No. 46.779 din 9
Decembre 1888;
91
Că a fost numit profesor la gimnasiul
real din Turnu-Măgurele;
Că a fost înaintat, pe diua de 1 Martie
1892, director şi profesor la gimnasiul cla
sic din Caracal;
Că a emigrat de la protecţia străină, ac
tul de emigrare No. 12.183;
Că se bucură de o bună conduită.
In faţa acestor acte, dar, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Aureliu A. Suciu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile art. 9 din Constitu
ţiune, şi,prin subsemnatul raportor, vă rógă
să bine-voiţi a vota următorul proiect de
lege.
Raportor, Dr. Sabin.
L E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
român a d-lui Aureliu A. Suciu, domiciliat
în Bucuresci.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 8 Februarie 1896,
şi s'a adoptat cu majoritate de şése-deci şi
unu voturi, contra a patru.
Preşedinte, P. S. Aurelian.
(L.S. A. D) Secretar, Dan Brătianu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerénd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
VotanţI . . . . . . . . 52
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . 44
Bile negre . . . . . . . . 8
Prin urmare, Senatul a admis.
D. N. Crătunescu: D-lor senatori, "mi
permit să rog respectuos pe onor. Senat ca
să facă un act de dreptate pentru o personă
care se găsesce în aceeaşi categorie ca şi d.
Suciu, voi să vorbesc de d. Şiuteiü, profe
sor la scla normală de aplicaţie, care are
de trecut un examen şi este absolută nevoie
ca să'i fie recunoscută naţionalitatea cu un
moment mai înainte. Rog Senatul să bine
voiască a admite ca să se pună la ordinea ilei
imediat recunoscerea d-lui Şiuteiü.
D. dr. Petrini: D-le preşedinte, sunt trei
jile de când în acest Senat s'a dat un vot
ca să se menţină lista întocmită de biuroi
pentru ordinea în care să se voteze natura
lisările şi recunoscerile. Nu înţeleg de ce
astăi se revine asupra acelui vot.
Imi pare răi că ia cuvéntul cu ocasiunea
cerere făcută de d. Crătunescu, dar eram
hotărît să vorbesc de adineari, când d.
Micescu a propus votarea recunscerei d-lui
Suciu.
Eü vă rog, d-lor senatori, în interesul tu
tulor şi pentru prestigiul Senatului, să nu
se mai schimbe ordinea listei, căci sunt o
mulţime de 6meni cari aştéptă de ani de dile.
92
Dacă nu voiți să respectaţi acea listă,
atunci numiţi o comisiune care să facă un
tabloi de tóte naturalisările şi recunoscerile,
dupe ordinea înscrierei, iar nu să votăm nu
mai pe acei pentru cari se fac interveniri.
Eü cer să se respecte lista întocmită.
D. N. Crătunescu : Imi pare rău că d. dr.
Petrini ia cuvântul în contra cerere ce am
făcut relativ la votarea recunoscerel d-lui
Şiuteii. - cererea d-lui Nicolae Ionescu, ca unul ce în
D-sa se înşélă când dice că d. Şiuteiü nu
este pe listă.
Este pe listă, însă, fiind-că examenul ce
trebue să dea reclamă imperios recunsce
rea sa, am rugat respectuos pe onor. Senat
să binevoiască a'l vota.
Senatul singur pte decide.
D. preşedinte, N. Gane: Pun la vot pro
punerea d-lui Crătunescu, căci sunt dator
să më supun decisiunilor Senatului, care e
SUVBran,
– Se pune la vot şi fiind îndoială, ur
méză să se pună la vot cu bile.
D. N. Crătunescu: E am făcut numai o
rugăciune Senatului; dacă votul este îndoios,
eü nu insist ca să se pună votul cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: Atunci se ur
méză ordinea dupe listă.
La ordinea dilei vine la rênd în listă re
cunóscerea d-lui Nicolae Ionescu. D. rapor
tor are cuvéntul.
– D. secretar, Poroineanu, (în locul d-lui
raportor Vizanti), dă citire următorului ra
port şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 31 Ianuarie 1898, in majori
tate de 5 membri,sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S. S.
Episcopul de Roman, d-nii: Stroe Beloescu,
Andrei Vizanti şi Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare proiectul de lege, votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa
de la 1 Februarie 1897, şi adus în delibera
rea Senatului cu Mesagiul regal No. 538 de
a 18 Februarie 1897, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Nico
lae Ionescu, român din Transilvania, de re
ligiune greco-catolică,de profesiune proprie
tar şi comerciant de coloniale, domiciliat în
comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Ludisioru, ţi
nutul Transilvaniei, la 13 Ianuarie 1857,
din părinţii Ioan Stroia şi Ana, şi la 15 ace
iaşi lună şi am s'a botezat în religia greco
catolică ;
Că a renunţat la protecţia austro-ungară;
Că este proprietar şi comerciant în Bucu
resci;
IMPRIMERLA TATULUI
DESBATERILE SENATULUI
Că, la 18 Februarie 1888, s'a căsătorit,
la primăria comunei Bucuresci, cu d-ra Ha
retina Dumitrescu, iar căsătoria religićsă s'a
oficiat în biserica St. Nicolae din Şelari, la 21
aceeaşi lună şi an;
Că este membru al Ligei pentru unitatea
culturală.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul rapor
tor, vă rögă să bine-voiţi a ''i recunosce ca
litatea de cetăţén român, votând proiectul
de lege următor.
Raportor, A. Vizanti.
L, E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Nicolae Ionescu, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 1 Februarie 1897, şi
s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi pa
tru voturi, contra a patru.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D)
Secretar, Gr. Em. Grădişteanu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot unicul articol cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi. . . . . . . . . 39
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 37
Bile negre. . . . . . . . 2 D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
Senatul a adoptat recunoscerea d-lui Ni
colae Ionescu.
– D. secretar, C. Climescu,(în locul d-lui
raportor C. Zăgănescu), dă citire următoru
lui raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunead-vóstre de indigenat, întrunin
du-se în jiua de 29 Februarie 1896, în majo
ritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G.
Radovici, fiind presenţi d-nii: dr. Mihălescu,
dr.Sabin şi C. Zăgănescu, a luat in cercetare
proiectul de lege, votat şi adoptat de Aduna
rea deputaţilor în şedinţa de la 5 Martie 1894,
şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 1.048 de la 12 Martie 1894, prin
care, în virtutea art. 7, Ş II, lit. b din Con
stituţiune, se cere a se acorda împăménte
nirea cu dispensă de stagii d-lui Carol Win
cler, de religiune catolică, de profesiune far
macist, domiciliat în T.-Jiu. 9
16 Decembre 1898
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în oraşul T. Ju, la 10
August 1866, din părinţii Carol Wincler şi
Polina, şi s'a botezat în religia catolică;
Că tatăl suplicantelui este stabilit în ţară
de la 1859;
Că nu este supus nici unei protecțiuni
străine;
Că se bucură de bună conduită;
Că a urmat la facultatea de medicină din
Bucuresci şi la şcola superióră de farmacie,
obţinénd dreptul de asistent în farmacie;
Că tatăl suplicantelui are o farmacie în
T.-Jiu;
Că tatăl suplicantelui, prin legea votată
de Corpurile legiuitóre şi promulgată cu de
cretul regal No. 643 de la 27 Februarie
1887, publicată în Monitorut Oficial No.267
din 5 Martie 1887, a obţinut naturalisarea.
In faţa acestor constatări, comisiurea,
în unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Carol Wincler, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, şi, prin sub
semnatul raportor, vă rógă să bine-voiţi a
'i acorda împăméntenirea cu dispensă de
stagiü, votând proiectul de lege următor.
Raportor, C. Zăgănescu.
L E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 7, ŞII, lit.
b din Constituţiune, se acordă d-lui Carol
Wincler, din comuna T-Jiu, judeţul Gorj,
împăméntenirea cu dispensă de stagii.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 5 Martie 1894, şi sa
adoptat cu majoritate de cinci-deci şi trei
voturi, contra a şépte.
Preşedinte, General G. Manu.
(L. S. A. D.) Secretar, A. Simu.
nerală este deschisă.
D. G. Esarcu: D-nul acesta a făcut ar
mata"?
D. general dr. A. Fotino: Va face armata
de acum înainte, ca sub-locotenent farma
cist, conform legei.
– Ne mai cerênd nimeni cuvéntul, se pune
la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege.
D. preşedinte, N. Gane: Votul este nul;
a întrunit 19 bile pentru şi 11 contra,şi se
va vota mâine din noi.
Ne mai fiind nimic la ordinea ilei, ridic
şedinţa.
Şedinţă publică mâine la orele 2 p. m.,
când va fi la ordinea ilei indigenate şi sec
țiuni.
– Şedinţa se ridică la orele 4 p. m.,
anunţându-se cea următoare pentru a doua
ji, 15 Decembre.
DIRECTOR GENERAL, CONST. ILIESCU.

17 Decembre 1898
N0. 13
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
--------
ŞEDINŢA DE LA 15 DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui N. Gane, preşedinte.
asistat de d-nii secretari ai biuroului : Buc
șenescu C. dr., Constantinescu Alex., Iovitz
Dim. dr. şi Poroineanu Const.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 96 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 19 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
D-nii: Anghelescu George (general), Chir
cu Toma, Dornescu Th., Ioaniu D. Ioan,
Monteor C. Grigore, Russu Gheorghe, Săn
dulescu-Nenoveanu.
In congediü :
D. Filipescu I. Alex.
Nemotivaţi :
D-nii: Anastasiu Tache, Balli M. Costache,
Cassotti P.,Ciolac Elie, Culcer D. dr., Ere
mia G., Lupescu George, Poni Petru, Po
rumbaru R., Răileanu C., Teleman C.
– D. secretar, Al. Constantinescu, dă
citire sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă.
–Se ia act de cererea d-lui senator Săn
dulescu-Nenoveanu, de a i se scuza absenţa
de la şedinţa de astăi.
–Se acordă un congediü de duoë dile
d-lui senator Dornescu.
–Se trimite comisiune de indigenat ce
rerea d-nei Elena Rudescu, care rôgă Sena
tul a nu vota naturalisarea soţului său, dr.
Al. Rudescu, medic de plasă în judeţul
Buzăü.
– D. ministru de finance, G. D. Pallade,
depune Mesagiul regal în alăturare cu pro
iectul de lege, pentru acordarea unei re
compense naţionale de 1.000 lei pe lună
d-nei Elena G. Cantacuzino.
D. C. Costescu-Comăneanu: D-lor sena
tori, între altele, una din condiţiunile esenţi
ale de a face binele, este de a'l face şi repede,
şi fiind-că la ordinea ilei nu avem astădi
de cât indigenate,propun să trecem imediat
în secţiuni pentru a ne ocupa cu acest pro
iect de lege depus de d. ministru de finance.
(Aprobări generale).
– Se pune la vot propunerea d-lui Cos
tescu-Comăneanu şi se admite.
– Şedinţa se suspendă, pentru ca d-nii
senatori să trécă în secţiuni.
– La redeschiderea şedinţei.
D. preşedinte, N. Gane: Am onóre a vă
anunţa că raportul pentru acordarea unei re
compense soţiei decedatului G. Cantacuzino
s'a depus pe biuroú.
Anexă la Monitorul Oficial No. 206.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
D. Al. Constantinescu : D-lor senatori,
în vedere că s'a depus raportul relativ la
proiectul de lege pentru acordarea unei re
compense soţiei decedatului G. Gantacuzino,
pentru care Senatul a declarat urgenţa,
propun, contorm art.58 din regulament, să
încuviinţaţi a se discuta imediat, fără a se
mai tipări raportul.
– Se pune la vot propunerea d-lui Al.
Constantinescu şi se primesce.
–D. raportor, N. Crătunescu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Proiectul de lege prin care se acordă
d-nei Elena G.C. Cantacuzino o recompensă
naţională viageră de 1.000 lei pe lună, re
versibilă asupra copiilor până la majoritate,
pentru cei de sex masculin, şi până la că
sătorie, pentru cei de sex femenin, votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 11 Decembre 1898 şi adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 3.644
de la 12 Decembre 1898, secţiunile d-vöstre,
luându'l în cercetare, töte "l-au admis în
unanimitate numind delegaţi:
Secţiunea I pe d. general G. Catargiu.
II n » Gr. Cereşeanu.
III - n. N. Crătunescu.
y IV »n » C. Poroineanu şi
y V n - V. A. Urechiă
cari, întrunindu-se în diua de 15 Decembre
1898, s'aú constituit în comitet al delega
ţilor, sub preşedinţa d-lui V. A. Urechiă şi,
luând din noi în cercetare sus arătatul
proiect de lege, "I-a admis pe următórele
considerante :
Comitetul delegaţilor, pe basa serviciilor
eminente aduse ţărei de repausatul G. C.
Cantacuzino în atâtea rênduri, fie ca înalt
funcţionar al Statului, fie ca fost ministru
de finance, a admis cu o vie satisfacţiune
proiectul propus din iniţiativă parlamen
tară şi consideră acordarea acestei recom
pense văduvei şi orfanilor ilustrului patriot
G. C. Cautacuzino ca un omagii meritat,
adus unuia din cei mai distinşi fii ai acestei
ţări;pentru aceste consideraţiuni, prin sub
semnatul, ales raportor, vă rógă să bine-voiţi
a da aprobarea d-vstre şi a vota alăturatul
proiect de lege.
Raportor, N. Crătunescu.
L E G. E
Art. unic. – Se acordă văduvei Elena G.
C. Cantacuzino o recompensă naţională via
geră de lei 1.000 pe lună şi reversibilă a
supra copiilor până la majoritate, pentru cei
de sex masculin, şi până la căsătorie, pentru
cei de sex femenin. -
Acéstă recompensă se va plăti din casa
Statului şi fără să fie supusă vre-unei re
ţineri.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 11 Decembre 1898
şi s'a adoptat cu unanimitate de 107 voturi.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S, A. D)
Secretar, Em. Grădişteanu.
93
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
In 2SCG,
– Se pune la vot cu bile unicul articol.
D. preşedinte, N. Gane : D-lor senatori.
resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . . . 68
Bile albe. . . . . . . . .. . 68
Senatul a primit în unanimitate proiectul
de lege. (Aplause prelungite).
– D. I. I. C. Brătianu, ministru al lucră
rilor publice, dă citire Mesagiului regal prin
care se inaintéză proiectul de lege relativ
la autorisarea ministerului domeniilor de a
ceda ministerului lucrărilor publice o por
țiune de teren de 2.800 metri pătraţi, în
têrgul Constanţa.
–Se trimite la secţiuni.
D. preşedinte,N. Gane: Acum avem doué
voturi nule, rămase de eri, asupra unor in
digenate.
Mai ântêiü, avem votul pentru împămén
tenirea d-lui Eugen Wallersleben.
– Se procede la vot cu bile.
D. preşedinte, N. Gane : Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . ., 32
Bile albe . - . . 18
Bile negre . . . . . . . . .. 23
Prin urmare, votul este iarăşi nulşi, con
form regulamentului, se va vota din noi
în sesiunea anului viitor.
Acum avem votarea din noi a naturali
sărei d-lui Carol Vincler, a cărui votare a
fost nulă în şedinţa de ieri.
– Se procede la vot cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resultatul
votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . 46
Majoritate regulamentară - - „, 32
Bile albe . . . . . … ... 27
Bile negre . . . . . . ... 19
Votul este iarăşi nul, şi rămâne a se re
peta în sesiunea viitóre.
–D. raportor, St. Perietzeanu-Buzău, dă
citire următorului raport şi proiect de lege .
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat,întrunin
du-se în jiua de 21 Martie 1897, în număr de
4 membri, sub preşedinţa d-lui G. Orleanu,
fiind presenţi d-nii: St. Perietzeanu-Buzău,
dr. Mihălescu şi Ilariu Isvoranu, a luat în cer
cetare petiţiunea înregistrată la No. 121 de
la 4 Decembre 1896, adresată Senatului,
prin care,în virtutea art. 9 din Constitu
ţiune, se cere a se recunosce calitatea de ce
tățén român d-lui Traian Bratu, român din
Transilvania, de religiune greco-orientală,
student în filologie, domiciliat în comuna
Bucuresci, judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Reşinariul, ţi
nutul Transilvaniei, la 25 Octombre 1875,
94
din părinţii Ión Bratu şi Stana, şi s'a botezat
în religiunea greco-orientală;
Că s'a lepădat de protecțiunea austro
ungară;
Că se bucură de bună conduită în socie
tate ;
Că a absolvit gimnasiul regesc unguresc
de Stat din Sibiu, şi a fost recunoscut ca
echivalent cu bacalaureatul, de către recto
rul Universităţei din Bucuresci, la 4 Octom
bre 1894; - In faţa acestor constatări, comisiunea, în
Că urméză actualmente regulat cursurile
anului al III-lea de filologie la facultatea de
litere din Bucuresc.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Traian Bratu, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul raportor,
vă rógă să bine-voiţi a 'i recunsce calitatea
de cetăţén român, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Traian Bratu, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea este
deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea in consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot proiectul de lege în
total prin bile.
D. preşedinte, N. Gane : D-lor, resulta
tul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 44
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 37
Bile negre . . . . . . . . 7
Prin urmare, Senatul a admis acest
proiect de lege. - --
– D. secretar, C. Poroineanu (pentru
d. Stroe Beloescu, raportor), dă citire urmă
torului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 17 Ianuarie 1898,în majori
tate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P.SS.
Episcopul de Roman, d-nii: Stroe Beloescu,
Titu Maiorescu şi Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare petiţia înregistrată la
No. 22 de la 20 Noembre 1897, adresată Se
natului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunsce calita
tea de cetăţen român d-lui Nicolae P. Vlah
lidi, fiü de român din Macedonia,de religiune
ortodoxă, licenţiat în drept, domiciliat în co
muna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Cato-Sudena,
plasa Zagoru, districtul Ianina, ţinutul Ma
cedonia, la 2 Ianuarie 1874, din părinţii
Petre şi Cleopatra, şi, la 10 aceeaşi lună şi
an, a fost botezat în religia ortodoxă;
DESBATERILE SENATULUI
Că a renunţat la protecţia otomană, de
care nu s'a bucurat nici o-dată de când este
venit în ţéră;
Că se bucură de bună conduită ;
Că unchiul său a fost pământén român ;
Că a obţinut gradul de licenţiat în drept
la 4 Maiü 1896, la Universitatea din Bucu
resc ;
Că este membru al societăței Macedo-ro
mână.
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Nicolae P. Vlahlidi, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art.
9 din Constituţiune, şi, prin subsemnatul
raportor, vă rógă să bine-voiţi a'i recunősce
calitatea de cetăţén român, votând urmă
torul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Nicole P. Vlahlidi, fiü de român
din Macedonia, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, S. Beloescu.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, discuţi
unea generală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune, a proiectului
de lege, şi se primesce.
–Se procede la votarea unicului articol,
cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 46
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . 38
Bile negre . . . . . . . 8 Raportor, Ilariu Isvoranu.
Prin urmare, Senatul a admis acest pro
iect de lege.
– D. raportor, Ilariu Isvoranu, dă ci
tire următorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 12 Martie 1897, în număr
de 4 membri,sub preşedinţa d-lui G. Orleanu,
fiind presenţi d-nii:St. Perietzeanu-Buzèü, dr.
Mihălescu şi Ilariu Isvoranu, a luat în cerce
tare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 10
Februarie 1897 şi adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No. 602 de la 21
Februarie 1897, prin care, în virtutea art. 7,
Ș I, lit. b din Constituţiune, se cere a se
acorda împământenirea, avénd împlinit sta
giul, d-lui Abram B. Sabetay, de religiune
mosaică, de profesiune comerciant, domici
liat în comuna Turnu-Severin, judeţul Me
hedinţi.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Craiova, la
1845, din părinţi de aceeaşi religiune, cari
nu s'aú bucurat nici dénşii de veri-o pro
tecțiune străină, nici suplicantele ;
Că se bucură de bună conduită ;
Că exercitéză profesiunea de comerciant.
17 Decembre 1898
Comisiunea luând în cercetare :
1) Telegrama înregistrată la No. 782 de
la 13 Februarie 1897, adresată Senatului
de mai mulţi locuitori din Turnu-Severin,
prin care rôgă a nu se vota indigenatul d-lui
Sabetay; . -
2) Petiţiunea înregistrată la No. 915 de
la 26 Februarie 1897, prin care se cere ace
laşi lucru;
3) Petiţiunea, înregistrată la No. 977 de
la 1 Martie 1897, a d-lui C. Urdăreanu, din
Turnu-Severin, care cere acelaşi lucru, şi
4) Petiţiunea mai multor cetăţeni din
Turnu-Severin, înregistrată la No. 1.002 de
la 4 Martie 1897, prin care cer să se voteze
indigenatul d-lui Sabetay.
Avênd în vedere informațiunile luate din
localitate, că este născut şi crescut în ţéră
din părinţi luăscuţi şi crescuţi în ţéră;
Avênd în vedere atestarea unui însemnat
număr de comercianţi,precum şi a protoe
reului din localitate;
Avènd în vedere ajutórele ce acordă în
tóte ocasiile, atât elevilor cât şi elevelor fără
mijlóce, şi că este membru al Ligei culturale
din Bucuresti, cotisaţia făcută arată îndestul
sentimentele lui românesci, găsind că este
asimilat cu românii, mai ales că are şi fiü
în armată ;
Considerând că suplicantele, Abram B.
Sabetay, a adresat cererea sa de naturali
sare la 16 Noembre 1879, ast-fel că a îm
plinit şi stagiul de 10 ani prescris de art. 7,
Ș I, lit. b din Constituţiune, prin sub
semnatul raportor, vă régă să bine-voiţi a "i
acorda împământenirea, avénd stagiul de
10 ani împlinit, votând proiectul de lege
următor.
L, E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 7, ŞI, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Abram B.
Sabetay, din comuna Turnu-Severin, judeţul
Mehedinţi, împăméntenirea, avénd stagiul
împlinit.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 10 Februarie 1897,
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
duoë voturi, contra a duoë-deci şi cinci.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S.A. D.) Secretar, G. Enăşescu.
D. preşedinte, N. Gane : Discuţiunea ge
nerală este deschisă. s
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în considerare a proiectului de
lege şi se primesce.
– Se procede la vot cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 47
- Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . 22
Bile negre . . . . . . . . 25
Prin urmare, votul este nul şi se va re
peta în şedinţa viitóre.
17 Decembre 1898
Acum avem recunscerea d-lui Ion G.
Bodeanu.
– D. secretar, C. Poroineanu (în locul
d-lui raportor dr. Mihăilescu), dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat,întrunin
du-se în diua de 8 Martie 1897, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G. Or
leanu, fiind presenţi d-nii: dr. Mihălescu,
St. Perietzeanu-Buzëü şi D. G. Simulescu, a
luat în cercetare proiectul de lege, votat și
adoptat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa
de la 18 Decembre 1892, şi adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 11
de la 14 Ianuarie 1893, prin care,în virtutea
art.9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţen român d-lui Ión
G. Bodeanu, de religiune greco-orientală, de
profesiune comerciant, domiciliat în oraşul
Buzăü.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Satu-Lung,ţi
nutul Transilvaniei, la 1847, din tată Ge
orge Bodeanu,şi s'a botezat în religia greco
orientală;
IMPRUMERIA STATULUI
DESBATERILE SENATULUI
Că nu se află înscris între supuşii austro
ungari;
Că se bucură de bună conduită în socie
tate;
Că exercitéză profesiunea de comerciant.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Ion G. Bodeanu, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ei ra
portor, vă rogă să bine-voiţi a "i recunsce
calitatea de cetăţén român,votând proiectul
de lege următor.
Raportor, dr. Mihăilescu.
L, E. G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Ión G. Bodeanu, român din
Transilvania, domiciliat în oraşul Buzău,
judeţul Buzăi.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 18 Decembre 1892,
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
unu voturi.
Preşedinte, G. Manu.
(L. S.A. D)
Secretar, Dr. Şaabner-Tuduri.
95
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 32
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . 29
Bile negre . . . . . . . . 3
Prin urmare, votul este nul şi urméză a
se reînoui mâine.
D. ministru al lucrărilor publice, I. I.
C. Brătianu: D-le preşedinte, fiind-că sunt
câte-va proiecte de legi cari nu ai trecut
prin tóte secţiunile, aşi ruga onor. Senat să
trécă în secţiuni ca să se ia în discuțiune
acele proiecte. (Aprobări).
D. preşedinte, N. Gane : Cu învoirea
d-vóstre, ridic şedinţa şi trecem în secţiuni.
Şedinţă publică mâine, la orele 2 p. m.
când vom avea la ordinea ilei modificarea
art. 75 din procedura civilă şi recunosceri,
şi indigenate.
– Şedinţa se ridică la orele 4 /, p. m.,
anunţându-se cea următóre pentru a duoa
di, 16 Decembre.
DIRECToR GENERAL, CONST. LIESCU.
 -- - -- - -

--
:-
3:

ANALELE PARLAMENTARE ALE ROMANIEI

Oprindend procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vindare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următorele preţuri:

- l, n II, n. n 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 – | » V, n. I şi II, n. » 1895 . . . . . . . . . . 8 90

n II, n. —, - n 1892. . . . . . . . . . . . . . 6 90 | n Vl, a l şi II, n. n 1896 . . . . . . . . . . 9. 15
» III, a I, - n 1892. . . . . . . . . . . . . . 5 75 | » VII, a I şi II, n. n 1890 . . . . . . . . . . 10 –
- 111, n. II, p. » 1893.............. 4 20 | - VIII, n. l şi II, n. n 1897 . . . . . . . . . . 7 20

Cei cari doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.
------------------------ UN EXEMPLAR : 10 BANI

23 Decembre 1898 DESBATERILE SENATULUI 97

N0. 14 Senatul a încuviinţat proiectul de lege cu multe pe cari le sciţi cu toţii. Vedeţi bine că
majoritate simplă, avénd stagiul de 10 ani se apropie vacanţiile şi avem să mergem fie
îndeplinit. care în judeţele néstre şi o să fim întrebaţi
Acum mai avem încă un vot nul rămas ce am făcut.
SENATUL de ieri:
Recunóscerea d-lui In G. Bădeanu, ro
In privinţa împământenirilor, fie chiar şi
a recunoscerilor, să vă spun ceva. Primăria
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99 mân din Transilvania.
----------------
capitalei a cerut tuturor şcolelor primare de
– Se procede la vot cu bile. fete să "i recomande câte 7 fete sărace ca să

ŞEDINŢA DE LA 16 DECEMBRE 1898
tatul votului este următorul :
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biuroului:
Bucşenescu C. dr., Climescu C., Constanti
nescu Alex. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 104 d-ni senatori.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul le îmbrace de Crăciun. In șcóla de la Sili
vestru, din colórea de galben, sunt 400 de
fete, iar direct rea,prin ce întêmplare nu
Votanţi . . . . . 44
pot sci, este o arméncă. Acéstă împrejurare
Majoritate regulamentară . . 32 însă, n'ar fi nimic pentru un om care nu
Bile albe . . . . . 40
este ruginit cum nu sunt nici ei. Dar, este
Bile negre . . . . . . . . 4 alt-ceva mai grav. –S'a întêmplat că acele
Senatul a adoptat recunscerea. 7 fete sărace sunt tóte armence, şi tot de
Acum, d-lor, avem la ordinea dilei rapor o-dată duoë din ele sunt surori. -

– Nu răspund la apelul nominal 11 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
D-nii: Ioaniu D. Ioan, Monteor C. Gri
gore.
In congedilă:
D. Filipescu I. Alex.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Brabeţeanu I,
Cassotti P., Ciolac Elie, Lupescu George,
Poni Petru, Porumbaru R., Răileanu C.
– D. secretar, C. Poroineanu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
– Se trimite comisiune de indigenate :
a). Petiţia mai multor locuitori din co
muna Vasilaţi, judeţul Ilfov, prin care îna
intéză o copie de pe încheerea consiliului co
munal, rugând Senatul a o avea în vedere
când se va lua în cercetare indigenatul d-lui
Nicolae Ion, din acea comună ;
b) Cererea d-lui Ioan I. Tipeiu de a i se
recunósce calitatea de cetăţén român.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor
senatori, intrăm în ordinea ilei. La ordi
nea dilei avem mai ântêiü votarea din noi
a duoë proiecte de indigenate, asupra cărora
votul s'a declarat nul în şedinţa de ieri.
lncepem prin votarea din noi a proiectu
lui de lege relativ la împământenirea d-lui
Abraham Sabetay, din Turnu-Severin.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor
senatori, resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . 78
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 51
Bile negre . . ... 27
tul comitetului de delegaţi asupra proiectu
lui de legi din iniţiativă parlamentară pentru
modificarea art. 75 din codul de procedură
civilă. D. raportor Nicolaidi este rugat să vină
la tribună.
D. C. Costescu-Comăneanu: D-lor Sena
tori, cutez a vă face o respectusă rugăminte
şi rog în special şi pe onoratul şi mult sim
paticul nostru coleg d. Nicolaidi să consimţă
ca să amânăm acest proiect de lege care e la
ordinea dilei. Acest proiect de lege e de o
importanţă capitală şi pe care cu toţii dorim
ca să ”l studiăm mai bine în cât să facem
operă bună.
De aceea vă rog, d-lor, să bine-voiţi a
amâna votarea acestui proiect până dupe
sărbători. -
D. ministru de justiţie, C. Stoicescu :
D-lor senatori, acest proiect de lege este re
lativ la modificarea unor articole din proce
dura civilă în privinţa citațiunel cetelor de
moşneni. Inţeleg argumentele d-lui Costescu
Comăneanu, şi, în ceea ce mă privesce, con
simt la acéstă amânare (aprobări).
D. Al. Nicolaidi: Consimt şi ei, însă cu
condiţiune ca să se iea în desbatere în pri
mele dile dupe vacanţă.
– Se pune la vot amânarea până dupe
vacanţă şi se primesce.
D. ministru al lucrărilor publice, I. I.
C. Brătianu : Vream să vă rog, d-lor sena
tori, să luaţi în discuţiune acum modificarea
unui aliniat de la un articol din legea de or
ganizarea corpului technic din ministerul lu
crărilor publice. Este adevărat că abia as
tăi s'a făcut raportul, dar este vorba de o
modificare care constă numai din câte-va
cuvinte (aprobări).
D. colonel A. Budişteanu: D-lor, mai lă
sați indigenatele la o parte, căci nu este
acesta păsul ţării. Păsurile ţării sunt altele
Vëplace, d-lor senatori ? (Ilaritate).
Eú, v-am spus un fapt!–De acum înainte,
faceţi ce voiți.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Prin ur
mare, d-lor, în urma cererei d-lui ministru
al lucrărilor publice, de a lua îndată în dis
cuţiune proiectul de lege pentru modificarea
art. 12 din legea de organisare a corpului
technic al ministerului lucrărilor publice,
consult Senatul, dacă admite acéstă propu
6"(2,
– Senatul aprobă
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Atunci
d. colonel Obedeanu, raportorul acestui pro
iect de lege, este rugat să dea citire rapor
tului şi proiectului de lege.
– D. raportor, colonel V. Obedeanu, dă
citire următorului raport şi proiect de lege:
D. G. Sefendache : Cer cuvêntul în contra
citirei acestui proiect de lege.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Senatul
a încuviinţat a se citi raportul chiar astăi,
prin urmare nu mai puteţi lua cuvêntul con
tra citirei lui.
D. colonel V. 0bedeanu: Nu mă puteţi
opri din citire.
D. G. Sefendache: Mai înainte de a se
face călcarea regulamentului, am cerut cu
vèntul pentru a împedica acéstă călcare şi a
întreba despre ce proiect este vorba şi ce
raport se citesce? Căci acest raport nici nu
s'a tipărit nici nu ni s'a distribuit, şi ei
unul n'am nici o idee.
D. ministru este satisfăcut să i se voteze
în asemenea mod acest proiect de lege?
D. ministru al lucrărilor publice, I. I.
C. Brătianu: D-le preşedinte, ei o-dată ce
am asentimentul Senatului sunt forte satis
făcut. Regulamentul prevede acéstă proce
dare, cu aprobarea Senatului.

Domnilor senatori,
Proiectul de lege privitor la modificarea art. 12 al legei din 9 Iunie 1894 pentru or
ganisarea corpului technic al ministerului lucrărilor publice, votat şi adoptat de Adunarea
deputaţilor în şedinţa de la 5 Decembre 1898 şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 3.665 de la 12 Decembre 1898, secţiunile d-v6stre, luându'l în cercetare, tóte "l
aü admis în unanimitate, numind delegaţi:
Secţiunea I pe D. Tache Nicolau;
99 II „ » Colonel V. Obedeanu;

Anexă la Monitorul Oficial No. 211.

98 DESPATERILE SENATULUI 23 Decembre 1898

Secţiunea III pe D. Colonel A. Budişteanu;

y IV » » Gr. Stefănescu, şi
5) V » » Valerian Ursianu cari, întrunindu-se în diua de 16
Decembre 1898, saú constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui Gr. Stefănescu
şi, luând din noi în cercetare sus arătatul proiect de lege, "l-a admis pe următórele con
siderante :
Legea din 9 Iunie 1894, pentru organisarea corpului technic al ministerului de lucrări
publice, a dat, în genere, róde satisfăcătóre, asigurând posiția personalului, unificând o
norariile şi îngrădind înaintările cu garanţii serióse.
De la punerea însă în aplicare a acestei legi sa véut că art. 12 ar trebui modificat,
şi chiar în sesiunea actuală membrii consiliului de ingineri-inspectori, întruniţi pentru în
tocmirea tablourilor de înaintări, a constatat necesitatea urgentă a acestei modificări.
Ea este impusă de următórele consideraţiuni :
Art. 12 al legei stabilesce că înaintările la gradele de ingineri ordinari şi ingineri-şefi
se vor face dupe vechime şi la alegere, şi anume: duoi la alegere pentru unul la vechime.
Acéstă disposiţiune se pte admite fără nici un neajuns pentru primele grade din cor
pul technic, căci inginerii ordinari eşiţi de curênd din şclă aú, cu neînsemnate deosebiri,
cunoscinţe technice aprópe identice, şi li se încredinţéză funcţiuni pe cari toţi le pot ocupa
cu folos.
Ar fi însă nedrept şi în paguba serviciilor technice ca acéstă normă de înaintare să
fie menţinută pentru gradele de ingineri-şefi. In adevér, numărul acestor ingineri este
fórte limitat, dupe cadre, şi cu mult mai mic de cât al inginerilor ordinari; de altmintre
lea, titularul unui asemenea grad este mai tot-d'a-una şeful unui servicii destul de însem
nat, post pentru care se cer aptitudini şi cunoscinţe speciale. Este, prin urmare, de o ne
apărată trebuinţă ca dobândirea acestor grade să fie determinată de condiţiuni mai grele,
şi care să asigure o bună recrutare a personalului technic superior. In consecinţă, propunem
prin acest proiect de lege ca înaintările pentru inginerii-şefi să se facă numai la alegere.
Acéstă disposiţiune va fi folositóre atât serviciului, cât şi personalului technic însuşi.
In adevér, faptul că înaintările nu se vor mai face de cât la alegere va fi un îmbold
puternic pentru acei cari, bizuindu-se pe dreptul actual de înaintare la vechime, nu s-ar
ţine în curent cu progresele technice. Cu modul acesta se vor înlătura acei ingineri că
rora, pentru deosebite motive, nu li se pot încredinţa, fără 6re-cari neajunsuri pentru bu
nul mers al lucrărilor, posturi mai însemnate în serviciile nőstre technice. Noul mod de
înaintare va fi tot o-dată şi în folosul personalului technic. In adevăr, se pte întêmpla
ca un inginer cu totul meritos să nu fie propus pentru înaintare la alegere pentru motivul
că, fiind cel mai vechi în gradul său, înaintarea lui este în ori-ce cas asigurată, reser
vându-se locurile la alegere pentru alţii cari, prin rêndul lor de înscriere pe liste, nu se
pot alt-fel înainta. Acestă procedare, care lovesce pe nedrept în reputaţia unui inginer
capabil, va dispare pe viitor.
De altmintrelea, listele pentru înaintări stabilindu-se de inginerii-inspectori, cari sunt
mai în măsură de cât ori-cine să cântăréscă meritele candidaţilor, aceştia, pe lângă cele
alte elemente de apreciare, vor ţine sémă neapărat şi de vechime la întocmirea tablourilor
cerute de lege.
Comitetul delegaţilor m'a ales raportore spre a vă ruga să bine-voiţi a vota şi d-vóstre
proiectul de lege următor.
Raportor, COLONEL OBEDEANU.
L E C. E
Art. unic. – Art. 12 din legea de organisare a corpului technic al ministerului lu
crărilor publice se modifică ast-fel:
„Inaintările pentru inginerii ordinari se fac dupe vechime şi la alegere. Proporţiunea
acestor înaintări va fi de duoi la alegere pentru unul dupe vechime. Inaintările pentru in
gineri şefi se fac numai la alegere.“

Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 5 Decembre anul 1898,

şi s'a adoptat cu unanimitate de şepte-deci voturi.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A. D) Secretar, In Stavri Brătianu,
3 Decembre 1898
p, vicepreşedinte, P. Orbescu: Discu
iunea generală este deschisă,
p), G. Selendache : Rog pe d. ministru al
lucrărilor publice, să bine-voiască a ne da
explicaţiuni asupra acestui proiect de lege
să vedem de ce se violéză regulamentul
Senatului pentru acest proiect de lege; căci
noi nu putem să avem inspirațiunea divină
și scim de ce este vorba, căci nu scim nici
când a fost depus, nici când a trecut prin
secţiuni şi nici când s'a pus la ordinea dilei
acest proiect de lege.
D. ministru al lucrărilor publice, I. I.
C. Brătianu: Cerusem cuvântul înainte de
1.Sefendache, tocmai ca să dai explicațiu
mile pe cari le reclamă d-sa şi anume de ce
mi-am permis să cer onor. Senat ca să vo
tale mai repede acest proiect de lege.
Causa este, d-lor senatori, că luna viitóre
sestabilesce, pentru anul întreg, tabloul pen
tru înaintarea inginerilor în corpul technic
şi acestă lege ar trebui să fie votată înainte
de întrunirea inspectorilor generali cari fac
aceste tablouri de înaintare. De aci pro
vine graba ce puneam; ea se scuséză prin
faptul că materialicesce proiectul este atât
le mic în cât cred că nu este nevoe de atât
studii îndelungat.
lată, d-lor, în ce consistă modificarea ce
am Onöre a propune.
Legea de până acum dicea că înaintările
pentru inginerii de ori-ce grad se fac la ale
gere şila vechime.
Inaintările inginerilor ordinari rămâind,
până aţi, modificarea ce se propune este,
a inginerii-şefi se vor înainta numai la
alegere,
Prin urmare, d-lor, cestiunea este forte
simplă şi ea se reduce la atât, că de unde
Până acum toţi inginerii înaintată la alegere
şi la vechime, am credut că este bine ca
inaintarea inginerilor-şefi, a căror respun
iere este mult mai mare şi cari sunt che
al se conducă servicii, să nu se mai facă
mai prin faptul vechimei.
Un inginer, mai mult pote de cât în alte
serii, trebue să se ţină în curent cu sci
* Pentru că ingineria face progrese pe
fiecare di.
Aceste sunt, d-lor, motivele pentru cari
* presintat acest proiect de lege, şi acele silvania.
Pru cari rugasem pe onor. Senat să ’I -
* În desbatere imediată.
ultumesc Senatului pentru că a bine
* ia de urgenţă în desbatere. țiunea generală este deschisă,
- Nemacerénd nimeni cuvântul, se pune
**lutea în considerare a proiectului de vot cu bile proiectul de lege în total,
” Se pune la vot proiectul de lege în
9 vicepreşedinte, P. Orbescu: Resul
* votului este următorul:
Motanți. . . . . . . . . 58
“joritate regulamentară . . 32
Bile albe .. .. .. . . .
le albe . . 57
le negre . . . . . . . . 1
* urmare. Senatul a admis arata
„:*, sa intre
DESBATERIILE SENATULUI
–D. raportor, St. Perietzeanu-Buzăü, dă
citire următorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 12 Martie 1897, în număr de
4 membri, sub preşedinţa d-lui G. Orleanu,
fiind presenţi d-nii: St. Perietzeanu-Buzăü,
dr. Mihălescu şi Ilariu Isvoranu, a luat în cer
cetare petiţiunea înregistrată la No. 856 de
la 21 Februarie 1897, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Vasile
Şişu, de religiune ortodoxă, de profesiune
comerciant, domiciliat în comuna Râmnicu
Sărat, judeţul Râmnicu-Sărat.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comitatul Braşovului,
comuna Crişiana, în anul 1853, Iunie 14,
din părinţii Vasile şi Ana Şişu;
Că este botezat în religiunea greco
orientală;
Că a renunţat la protecţia austro-ungară,
dupe cum se vede din actul de emigrare eli
berat de ministerul de interne ungar cu
No. 54.877 din anul 1895, Iulie 2;
Că s'a căsătorit în ţéră, în anul 1884, cu ce întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
Sofia A. Dinescu, de religiune creştină;
Că se bucură de o bună conduită, dupe portor, vă rógă să bine-voiţi a vota următorul
cum certifică atât primăria comunei Râm
micu-Sărat prin certificatul cu No. 883 din
29 Februarie 1896, cât şi grefa tribuna
lului Râmnicu-Sărat prin certificatul cu
No. 1.671 din 10 Februarie 1896;
Că plătesce tóte dările către Stat,judeţ şi silvania, domiciliat în Bucuresci.
comună, dupe cum certifică percepţia fiscală,
circumscripţia I, a urbei Râmnicu-Sărat, prin
certificatul cu No. 449 din 1896, Februa
rie 29.
Pe basa acestor constatări, comisiu
nea a admis cererea d-lui Vasile Şişu, şi,
prin subsemnatul raportor, vă rógă să bine
voiţi a vota următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetățen
român d-lui Vasile Şişu, român din Tran
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Discu
–Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Resul
tatul votului este următorul:
Votanți. . . . . . . - - 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 38
Bile negre. . . . . - - - 3 lescu şi Dr. Mihălescu, a luat în cercetare
Senatul a admis recunâScerea d-lui V.
Şişu.
– D. secretar, Al. Comstantinescu (pen
tru d. Stroe Beloescu, raportor), dă citire
următorului raport şi proiect de lege:
99
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 31 Ianuarie 1898, în majori
tate de 5 membri, sub preşedinţa I. P.S. S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenți P.SS.
Episcopul de Roman, d-nii: Stroe Beloescu,
Andrei Vizanti şi Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare petiţia înregistrată la
No. 131 din 9 Noembre 1897, înaintată Se
natului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunâsce calita
tea de cetăţén român d-lui Michail Şomlea,
român din Transilvania, de religiune greco
orientală, de profesiune student farmaceutic,
domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut din părinţi români, la
anul 1875, în comuna Corpadea, din Tran
silvania;
Că se lépădă de ori-ce protecţiune străină;
Că se bucură de o bună conduită;
Că urméză cursurile şcâlei superióre de
farmacie din Bucuresci;
Că este membru al Ligei culturale.
În faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Michail Şomlea, ca unul
din Constituţiune, prin subscrisul ei ra
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Michail Şomlea, român din Tran
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
–Necerènd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
–Se pune la vot cu bile unicul articol,
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: D-lor
senatori, resultatul votului este următorul:
Votanţi. . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . 5
Senatul a admis proiectul de lege.
Acum avem împământenirea d-lui Aurel
Turcu.
– D. secretar, Al. Constantinescu (în
locul d-lui raportor, dr. Mihălescu), dă citire
următorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 26 Februarie 1897, sub
preşedinţa d-lui G. Orleanu, fiind presenţi
d-nii: St. Perietzeanu-Buzăü, D. G. Simu
proiectul de lege adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 441 de la 8
Februarie 1897, prin care, în virtutea art.
7, S II, lit. b din Constituţiune, se cere a se
acorda, cu dispensă de stagii, naturalisarea
d-lui Aurel Turcu, de religiune mosaică, de
 100
profesiune licenţiat în drept, domiciliat în
comuna Bucuresci, judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în oraşul Vaslui, la 16 -
Maiü 1863, din părinţii Zanvilu Turcu Croi
toru şi Zoira, de religiune mosaică;
Că tatăl său a fost patentar de la 1872;
Că,prin Monitorul Oficial No. 38 de la
19 Maiü 1888, a publicat schimbarea nume
lui din Avram Turcu în cel de Aurel Turcul;
Că a obţinut diploma de bacalaureat de la
Universitatea din Bucuresci, la Septembre
1888, şi cea de licenţiat în drept la 2 Noem
bre 1893;
Că, la 11 Februarie 1892, s'a supus legei
de recrutare a armatei, trăgènd sorţi, şi a
fost scutit de serviciul activ, fiind trecut în
serviciul auxiliar ;
Că s'a servit cu pasport român ;
Că se bucură de o bună conduită.
In faţa acestor constatări, comisiunea,în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Aureliu Turcu, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, şi,prin subsem
natul raportor, vă régă să bine-voiţi a "i
acorda împăméntenirea cu dispensă de sta
giü, votând proiectul de lege următor.
Raportor, dr. Mihălescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II, lit.b
din Constituţiune, se acordă d-lui Aurel
Turcu, din comuna Bucuresci, judeţul Ilfov,
împământenirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, St. C. Șendrea.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
— Se pune la vot cu bile proiectul de
lege.
D. vice-preşedinte P. 0rbescu: Resul
tatul votului este următouul:
Votanţi . . - - . . 40
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . .. 15
Bile negre . . . . . . . . 25
Votul e nul şi se va repeta în şedinţa ur
mătóre.
– D. secretar, C. Poroineanu, (în locul
d-lui raportor), dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunead-vóstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 8 Martie 1897, în număr
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G. Or
leanu, fiind presenţi d-nii: D. Simulescu, dr.
Mihălescu şi St. Perietzeanu-Buzău, a luat în
cercetare proiectul de lege, adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 4.854
de la 20 Decembre 1896,prin care se cere,
în virtutea art. 7, Ş II, lit. a din Constitu
ţiune, a se acorda împăméntenirea cu dis
pensă de stagii d-lui Victor Gottsman, de
DESBATERILE SENATULUI
profesiune farmacist, de religiune catolică,
domiciliat în Ploesci.
Examinând actele aflate la dosarul aces
cereri, se constată:
Că este născut în oraşul Braşov, ţinutul
Transilvaniei, la 8 Iunie 1870, din părinţii
Ión Gottsman şi Carolina, şi la 26 aceeaşi
lună şi an s'a botezat în religiunea catolică;
Că a emigrat de la protecţia austro-un
gară ;
Că se bucură de o bună conduită;
Că a urmat scla de farmacie de la Uni
versitatea din Bucuresci;
Că la 13 Martie 1895 a obţinut diploma
de licenţiat în farmacie de la Universitatea
din Bucuresci şi dreptul de liberă practică a
farmaciei în ţéră ;
Că la 30 Decembre 1896 a fost chemat
să facă serviciul militar, fiind recrutat din
clasa anului 1897 ;
Că de când este stabilit ca farmacist în
Ploesci a avut şi are o bună conduită.
Comisiunea a luat în cercetare petiţiunea,
înregistrată la No. 688 de la 8 Februarie
1897, adresată Senatului, prin care mai
mulţi studenţi în farmacie rógă Senatul a
nu acorda împământenirea cu dispensă de
stagiü d-lui Victor E. Gottsman, pentru mo
tivele invocate într'ênsa.
Asemenea, luând în cercetare petiţiunea
înregistrată la No. 976 de la 1 Martie 1897,
a d-lui Victor Gottsman, pe lângă care ane
xéză :
1) O declaraţiune, subscrisă de 74 cetă
ţeni fruntaşi din Ploesci şi legalisată de pri
măria acelei comune la No. 1.865 de la 28
Februarie 1897, prin care afirmă că supli
cantul face actualmente serviciul militar în
regimentul No. 7 de Prahova, şi că are cea
mai bună conduită în societate, şi n'a avut
şi n'are de cât sentimente românesci;
2) Certificatul de căsătorie, liberat de ofi
cerul stărei civile din Ploesci, din care se
constată că s'a căsătorit cu d-şóra Maria An
tonia Maergantz;
3) Certificatul liberat de d. farmacist Mar
tin Binder, unde suplicantul a făcut servi
ciul ca asistent de la 22 Octombre 1888
până la 22 Octombre 1890, în care timp a
corespuns la îndeplinirea datoriilor sale cu
mult zel și activitate, avénd şi o conduită
laudabilă şi morală.
4) Idem a d-lui farmacist F. M. Ziegler,
care afirmă aceleași lucruri pentru suplicant.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
în unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Victor Gottsman, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. a din Constituţiune, şi, prin sub
semnatul raportor, vă rögă să bine-voiţi a
'i acorda împământenirea cu dispensă de
stagiü, votând proiectul de lege următor.
Raportor, Dr. Mihălescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II, lit.
a din Constituţiune, se acordă d-lui Victor
Gottsman, din comuna Ploesci, judeţul Pra
hova, împăméntenirea cu dispensă de stagii.
Ministru justiţiei, Ştefan C. Șendrea,
23 Decembre 1898
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
țiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune
la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile articolul unic
al proiectului de lege.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . .. 39
Bile negre . . . . . . . . 4
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. St. Perietzeanu-Buzău (pentru d. Vi
zanti, raportor), dă citire următorului ra
port şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat,întrunin
du-se în diua de 31 Ianuarie 1898, în majori
tate de 6 membri, sub preşedinţa I. P.S. S. Mi
tropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S. S.
Episcopul de Roman, d-nii: Stroe Beloescu,
Andreiü Vizanti, Titu Maiorescu şi Chri
stofor Tabacovici, a luat în cercetare petiţi
unea înregistrată la No. 1.047 din 23 Fe
bruarie 1895, înaintată Senatului, prin care,
în virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere
a se recunsce calitatea de cetăţân român
d-lui Gheorghe Athanasiu, român din Al
bania, de religiune ortodoxă, domiciliat în
comuna Dragosloveni, judeţul&âmnicu-Sărat.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că e născut la anul 1850, în comuna Le
bova, judeţul Castoria, în Macedonia, din pă
rinţi români;
Că e stabilit în ţéră de 20 ani;
Că n'a fost nici o-dată supus veri-unei
protecțiuni străine ;
Că e nepotul d-lui senator Thoma Chircu.
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Gheorghe Athanasiu,
ca unul ce întrunesce condiţiunile prescrise
de art. 9 din Constituţiune, prin subscrisul
ei raportor, vă rôgă să bine-voiţi a vota ur
mătorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce d-lui Gheorghe
Athanasiu, din comuna Dragosloveni, jude
ţul Râmnicu-Sărat, calitatea de cetăţén ro
mân.
Raportor, A. Vizanti.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului
şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 36
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . 4
3 pecembre 1898
prin urmare, Senatul a admis proiectul
de lege,
_ I), St. Perietzeanu-Buzău, (în locul
lui raportor dr. Mihălescu), dă citire ra
atului și proiectului de lege următor:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
indu-se în diua de 18 Ianuarie 1897, în nu
măr de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G.Or
leanu, fiind presenţi d-nii: D. Simulescu, dr.
Mihălescu şi St. Perietzeanu-Buzău, a luat
în cercetare petiţiunea înregistrată la No. 96
de la 30 Noembre 1896, adresată Senatu
lui, prin care se cere, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, a se recunosce calitatea de
cetăţén român d-lui Corneliu Miescu, român
din Transilvania, de profesiune funcţionar,
de religiune greco-catolică, domiciliat în Bu
curesci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tel cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Zabraniu, ţi
nutul Transilvaniei, la 10 Ianuarie 1859,
din părinţii preotul Teodosie Miescu şi Ro
mandra;
Că sa lepădat de protecţia austro-ungară;
Că se bucură de bună conduită;
Că, la 12 Februarie 1887, sa căsătorit
la primăria comunei Negoiu, judeţul Dolj;
Că are 4 copii născuţi în ţéră, şi anume :
Aurelie, Cornelie, Virgiliu şi Luisa.
În faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Corneliu Miescu, ca unul ce
intrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
in Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
Portor, vérôgă să bine-voiţi a "i recunosce
calitatea de cetăţenromân, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art, unic. —In virtutea art. 9 din Consti
une, se recunosce calitatea de cetăţen
mân d-lui Corneliu Miescu, român din
ransilvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, Dr. Mihălescu.
9 vice-preşedinte, P. Orbescu: D-lor,
uţiunea generală este deschisă.
- Necerènd nimeni cuvéntul, se pune la
* luarea în considerare a proiectului de
e şi se primesce.
- Se procede la vot cu bile.
9 vice-președinte, P. Orbescu: D-lor,
*ultatul votului este următorul:
9tanţi . . . . . . . . . . . 34
joritate regulamentară . . . . 32
bile albe. . . . . . . . . . . 33
Bile negre. . . . . . . . . . ".
* urmare, Senatul a admis acest pro
Îect de lege.
“: - raportor St. Perietzeanu-Buzău,
:*
ege : urmatorului raport şi proiect de
Domnilor senatori,
d Decembre 1897, prin care, în virtutea art.7,
"*iua de 13 Februarie 1897, în număr
"*: preşedinţa d-lui Gorleanu,
* Pesenţi d-nii: I. Isvoranu, dr. Mihă
DESBATERILE SENATULUI
G
lescu şi St. Perietzeanu-Buzăü, a luat în cer
cetare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 17 A
prilie 1895, şi adus în deliberarea Senatului
cu Mesagiul regal No. 2.107 de la 26 A
prilie 1895 prin care se cere, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, a se recunâsce ca
litatea de cetăţén român d-lui A. Raţiü, ro
mân din Transilvania, de profesiune func
ționar, de religiune greco-orientală, domici
liat în Bucuresci.
Examinând actele aflate la dosarul acestei
cereri, a constatat :
Că sa născut în 1844, Septembre 11, în
comuna Bojanului, din Transilvania, din pă
rinţi români, şi s'a botezat în religiunea
greco-orientală ;
Dintr'un certificat al consulatului gene
ral austro-ungar din Bucuresci No. 3329
din 8 Martie 1893, se constată că nu se află
înscris în registrele matriculaţilor acestui
oficiü ;
Că în Capitală, unde actualmente domi
ciliază, se bucură de o forte frumósă repu
tațiune;
Că se lépădă de protecțiunea austro-un
gară, dupe cum se constată prin declarațiu
nea ce face înaintea judecătorului de ocol
No. 3 din Bucuresci ;
Că se află în serviciul direcţiunei căilor
ferate române.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea,
admiţând cererea d-lui A. Raţii, vine, prin
subsemnatul ei raportor, a vă ruga să bi
ne-voiţi a vota următorul proiect de lege.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
român d-lui A. Raţii, român din Transil
vania, domiciliat în comuna Bururesci, ju
deţul Ilfov.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taților în şedinţa de la 17 Aprilie 1895, şi
s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
cinci voturi, contra a cinci.
Președinte, General G. Manu.
(L. S.A. D) Secretar, A. Simu.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu : D-lor,
discuțiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune
la vot luarea în considerare a proiectului de
lege şi se primesce.
–Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte P. Orbescu : Resul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 33
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe. . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . - - 1
Senatul a admis proiectul de lege,
–D. raportor, St. Perietzeanu-Buzeu, dă
citire următorului raport şi proiect de lege
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 1 Martie 1897, sub pre
101
şedinţa d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii
St. Peritzeanu-Buză, Ilariu Isvoranu şi dr.
Mihălescu, a luat în cercetare petiţiunea în
registrată la No. 1.128 de la 28 Februarie
1895, adresată Senatului, prin care, în vir
tutea art. 9 din Constituţiune, se cere a se
recunósce calitatea de cetăţen român d-lui
Sever Tipeiu, român din Transilvania, de re
ligiune greco-orientală, de profesiune farma
cist, domiciliat în comuna Brăila, judeţul
Brăila.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Sebeşiului, ţi
nutul Transilvaniei, la 6 Aprilie 1873, din
părinții I. Tipeu şi Catinca, şi, la 30 aceeaşi
lună şi an s'a botezat în religiuuea greco
orientală ;
Că este membru al Ligei pentru unitatea
culturală ;
Căs'a lepădat de protecţia austro-ungară;
Că se bucură de bună conduită ;
Că este student la şcola superióră de far
macie de pe lângă facultatea de medicină din
Bucuresci.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presinţ, a admis
cererea d-lui Sever Tipeiu, ca unul ce întru
nesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul raportor,
vă rógă, să binevoiţi a ’i recunosce calitatea
de cetăţén român, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. — In virtutea art. 9 din Con
român d-lui Sever Tipeiu, român din Tran
silvania, domiciliat în oraşul Brăila.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
D.vice-președinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Ne cerénd nimeni cuvântul, se pune la
vot cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Reşul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 33
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . 1
Senatul a adoptat recunoscerea d-lui Se
ver Tipeiu.
– D. St. Perietzeanu-Buzău (pentru 1.
raportor S. Beloescu) dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 31 Ianuarie 1898, în majori
tate de 4 membri, sub președința I. P. S. S.
Mitropolitul Primat Iosit, fiind presenți P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Beloescu
şi Christofor Tabacovici, a luat în cercetare
proiectul de lege adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 3.792 de la 19
S II, lit. a din Constituţiune, se cere a se
acorda împământenirea cu dispensă de sta
gii d-lui Carlo Pedrazzoli, de religiune ro
102 DESBATELE SENATULUI 23 Decembre 1898

mano-catolică, de profesiune inginer, domi
ciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cererI a constatat :
Că e de origină italian, domiciliază în Bu
curesci din anul 1893, funcţionar în servi
ciul societăței anonime române de construc
ţiuni şi lucrări publice în Bucuresci;
Că e născut la anul 1868, Iunie în 7, în
comuna Este, provincia Padova, din părinţii
Marino şi Falghera Elena ;
Că renunţă la cetăţenia italiană şi că "şi
transferă în mod definitiv domiciliul său în
România ;
Că are o bună conduită şi nici un vicii
daunător societăței ;
Că Universitatea din Padova "i-a acordat
titlul de inginer-civil;
Că la concursul technic al inspectoratului
general regal al căilor ferate din Italia a
fost declarat abil ca inspector-elev, obţinând
media 9, asupra maximei 10.00, şi ocupă
în gradarea de merit locul 36.
In faţa acestor constatări, comisiunea a
admis cererea d-lui Carlo Pedrazzoli, ca
unul ce întrunesce condiţiunile cerute de
art. 7, Ş II, lit. a din Constituţiune, şi, prin
subsemnatul raportor, vă rógă să bine-voiţi
a 'i acorda împământenirea cu dispensă de
stagiü, votând proiectul de lege următor.
Raportor, Stroe Beloescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, ŞI, lit. a
din Constituţiune, se acordă d-lui Carlo Pe
drazzoli, din comuna Bucuresci, judeţul Ilfov,
împământenirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, Al. Djuvara.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Discu
ţiunea generală este deschisă.
Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot unicul art. cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor
senatori, resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 33
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe .
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a adoptat proiectul de lege.
Ne mai fiind nimic la ordinea ilei, ridic
şedinţa.
Şedinţa viitóre mâine, când vom avea la
ordinea ilei următórele proiecte de legi :
I. Proiectul de lege al d-lui ministru al
lucrărilor publice, relativ la pensiunea can
tonierilor.
II. Proiectul de lege al d-lui ministru al
lucrărilor publice, relativ la cedarea unui
teren de comuna Galaţi.
III. Indigenate şi petiţiuni.
– Şedinţa se ridică la 4 şi jum. p. m.,
anunţându-se cea viitóre pentru a doua-i
17 Decembre, orele 2p. m.
---------------------------------------------
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ (898–99
-----------
ŞEDINŢA DE LA 17 DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, Al. Ni
colaidi, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui: Bucşenescu Const. dr., Climescu C. şi
Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 106 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 9
d-nl senatori,şi anume:
Bolnavi :
D-nii: Ioaniu D. Ioan, Monteor C. Grigore.
In congediu :
D. Filipescu I. Alex.
. 32
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Brabeţeanu I.,
Moisescu Dim.„Poni Petru, Porumbaru Radu,
Răileanu Costache.
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
– Se trimit comisionei de indigenat ce
rerile d-lor Silvestru Frăţilă şi Constantin
Ghioca, de a li se recunsce calitatea de ce
tăţeni români.
– Se trimite comitetului de delegaţi ce
rerea locuitorilor comunei urbane Văleni
de-Munte din judeţul Prahova, prin care rögă
Senatul ca, cu ocasiunea discuțiunei lege
prin care se declară alienabile mai multe
terenuri din acea comună, să se respecte
drepturile câştigate, alăturând şi un certifi
cat al primăriei numitei comune.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor
senatori, intrăm în ordinea dilei; avem mai
ântêiü un vot nul rămas în şedinţa prece
dentă, relativ la împământenirea cu dispensă
de stagii a d-lui Aurel Turcu.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . 54
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 28
Bile negre . . . . . . . . 26
Votul fiind nul pentru a duoa 6ră, se va
vota din noi în sesiunea anului viitor.
– D. raportor, N. I. Micescu, dă citire
următorului raport:

Domnilor senatori,
Proiectul de lege relativ la casa de pensiuni pentru cantonieri, şefi-cantonieri şi alţi impie
gaţi inferiori ai ministerului lucrărilor publice, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 11 Decembre 1898 şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 3.679 de la 14 De
cembre 1898, secţiunile d-vöstre luându'l în cercetare, tóte "l-au admis, numind delegaţi:
Secţiunea I pe D. N. I. Micescu;
» „, Colonel Obedeanu;
III „, » Căpitan G. Manoliu;
yy

IV »
99
Grigorie Stefănescu şi
99

» Valerian-Urseanu, cari, întrunindu-se în diua de 16 Decembre

yy

1898, s'aú constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui Grigore Stefănescu, şi, luând din
noú în cercetare sus arătatul proiect de lege, "l-a admis pe următórele considerante:
Domnilor senatori,
Cantonierii, şefii-cantonieri şi alţi impiegaţi inferiori ai ministerului de lucrări publice, afară
de salariul lor lunar, nu ai nici un drept la pensiune când ajung la o vârstă prea înaintată, sau când
dobêndesc, în exerciţiul şi din causa serviciului, infirmităţi de natură ai pune în neputinţă de a munci.
Acéstă stare de lucruri, de sigur regretabilă pentru un personal supus la o muncă grea şi în
cordată, este însă mai ales dăunătóre serviciului de întreţinere a şoselelor naţionale.
In adevér, în lipsa unei case de pensiuni, mai în téte circumscripțiunile de poduri şi şosele se
23 Decembre 1898 DESBATERILE SENATULUI 103

găsesc unii cantonieri trecuţi de 60 şi 70 de ani vârstă, având de la 30 până la 40 ani de servicii,
pe cari însă nu "i putem depărta, de şi nu mai sunt în stare să dea o muncă satisfăcătóre, căci nu ai
nici un alt mijloc de existenţă. Nu este mai puţin adevărat că, prin garantarea unei pensiuni can
tonierilor, văduvelor sa copiilor acestora, serviciul de poduri şi şosele va putea recruta un personal
mai apt şi mai devotat serviciului.
Pe lângă aceste consideraţiuni generale, cari explică folósele acestei legi, vom adăuga că apli
carea ei nu va atrage nici un sacrificii material din partea Statului, de 6re-ce la întocmirea proiec
tului sa luat drept principii ca înfiinţarea şi funcţionarea casei de pensiuni să nu creeze nici un
spor de cheltueli în budgetul ministerului de lucrări publice. In adevér, fondul acestei case va fi
alimentat din următórele venituri prevădute la art. 20:
a) Reţinerile de 5% asupra retribuţiunilor impiegaţilor;
b) Venitul sumei de 70.000 lei, ce se va lua din fondul reţinerilor făcute cantonierilor pentru
unelte;
c) Din economiile realisate prin vacanţe de la alocaţiunea budgetară prevădută pentru plata sa
lariilor cantonierilor;
d) Din amendile prevădute prin legea drumurilor;
e) Din amendile ce se vor aplica impiegaţilor inferiori pentru abateri sau negligenţe în serviciu;
f) Din excedentele reţinerilor ce se fac cantonierilor pentru unelte;
g) Din legaturi sau donaţiuni eventuale;
h) Din veniturile produse prin fructificarea tutulor capitalelor fondului de pensiuni.
Dintre aceste venituri, cele provenite de la economiile realisate prin vacanţe ar constitui sin
gure partea contributivă a Statului. In realitate, însă, prevederile budgetare sunt atât de strîns cal
culate în cât aceste economii sunt cu totul neînsemnate. Intre plecarea unui cantonier din servicii
şi numirea noului titular trece un interval de câte-va dile ; din salariul cuvenit pentru aceste dile ar
resulta economiile prevădute la paragraful c. De altmintrelea, acordarea dreptului la pensiune va
anula aprópe cu desăvîrşire aceste mici economii budgetare, căci va atrage dupe sine stabilitatea per
sonalului de cantonieri.
Suma de 70.000 lei, provenind din excedentele reţinerilor făcute cantonierilor pentru cumpă
rare de unelte, stă ai fără nici o destinaţiune proprie, ast-fel că afectarea ei la fondul constitutiv al
casei pensiunilor nu se pte considera ca un sacrificii din partea Statului.
Intru cât privesce cestiunea dacă veniturile specificate la art. 20 vor fi suficiente pentru a aco
peri sarcinile anuale ale casei pensiunilor din tabelele A, B şi C, anexate la acest proiect de lege, şi
cari sunt calculate pentru o periódă de 12 ani, reese că, dupe ce se vor achita tóte pensiunile în con
formitate cu disposiţiunile legei, casa pensiunilor va dispune, la finele anului 1910, de un capital în
semnat, care se va ridica cel puţin la 400.000 lei.
In adevăr, tabelele B şi C sunt calculate pentru casul cel mai defavorabil. La fixarea veniturilor
(B) sa ţinut sémă de cele înscrise la art. 20, Ş. a şi b, aceste venituri singure puténdu-se calcula în
tr'un mod precis. Este însă cert că numărul cantonierilor mărindu-se în fie-care an, treptat cu des
voltarea reţelei căilor de comunicaţie, venitul anual, calculat de 40.568 lei, va fi depăşit chiar de la
punerea în aplicare a legei. Pe de altă parte, la dresarea tabelei de gestiune a casei pensiunilor (C)
nu sa ţinut socotélă de stingerea pensiunilor prin mórtea titularilor. De aci reese că la 1910 fondul
de care va dispune casa pensiunilor va întrece cu mult prevederile.
Proiectul de lege mai ţine sémă, d-lor senatori, de principiile puse în legea pensiunilor civile şi
eclesiastice din Mai 1890, precum şi de statutele casei de pensiune şi ajutor pentru impiegaţii infe
riori ai căilor ferate din Februarie 1889. Deosebirile mai esenţiale sunt cele următóre : Termenul mi
nimum pentru dobândirea dreptului la pensiune este fixat la 20 ani de servicii (art. 1 şi 2); se vor pu
tea însă acorda ajutóre timporare sau pe viéţă impiegaţilor cari, având cel puţin 10 ani de servicii,
vor fi dobândit infirmităţi cari 'i împedică de a mai lucra (art. 14). Impiegaţii aflaţi în funcţiune la
aplicarea acestei legi sunt scutiţi de ori-ce reţinere pentru anii anteriori de servicii. Nu vor beneficia
însă de drepturile la pensiune de cât dupe ce li se vor face reţineri pentru pensiune cel puţin cinci
ani (art. 23).
Administraţia casei de pensiuni este încredinţată unui comitet pus sub autoritatea ministrului
de lucrări publice. O disposiție identică se află în legea din Februarie 1889 pentru pensiunile im
piegaţilor inferiori ai căilor ferate. Comitetul propus, cunoscând de aprópe personalul acestui mi
nister, va fi în mai mare măsură de a acorda ajutórele prevădute la art. 13 şi 14 şi a stabili drepturile
la pensiune a impiegaţilor puşi în neputinţă de a mai munci.
Pe aceste considerante, comitetul delegaţilor vă rógă, prin subscrisul raportor, a da şi aproba
rea d-v6stre, d-lor senatori, următorului proiect de lege.
Raportor, N. I. MICESCU.
 DESBATERILE SENATULUI 23 Decembrie 1898
104

A.

TA E3LCDU

de pensiunile cantonierilor pe anii 1898–191O

P E N S I E
Numărul Totalul
A NU L | cantonierilor Numărul
pensiunilor OBSERVAŢIUNI
... ... . . . . . |9. *** anilor serviţi Pe lună | Pe an pe an
pensie

6 20 162,— | 1944
1898 . . . . . | 2 25 67,50 | 810
12 30 5/40, – | 6.480

20 54,– | 648
1899 . . . . . | 3 25 101,25 | 1.215 2.943
2 30 90,– | 1.080

20 54,– | 648
1900 . . . . . | – 25 1.188
30 45,– | 5/40

20 54,– | 648
1901 . . . . . | – 25 2.268
3 30 135,– | 1.620

4 20 108,— | 1.296
1902 . . . . . | | 25 33,75 | 405 3.861
4 30 180,– | 2.160

7 20 189,– | 2.268
1903 . . . . . | 2 25 67,50 | 810 4.158
2 30 90, – | 1.080

4 20
1904 . . . . . | 1 25 33,75 | 405 1.269
4 30

20
1905 . . . . . | _ 25 86%
4 30

4 20 108,– | 1.296
1906 . . . . . | 4 25 33,75 | 405 3.321
3 30 135,– | 1.620

3 20 81,– | 972
1907 . . . . . | 4 25 135,– | 1.620 3.672
30 90,– | 1.080

20 135,– | 1.620
1908 . . . . .| 9 25 67,50 | 810 4.050
3 30 135,– | 1.620

8 20
1909 . . . .| | 25 33,75 | 405 8.397
10 30 450,– | 5.400

20 108,– | 1.296
1940 . 25 168,75 | 2.025 6.024
30 225, – | 2.700
23 Decembre 1898 DESBATERILE SENATULUI 105

E3

VHNI"I'UI , A NU A IL

1.092 cantonieri a 45 lei lunar, ceea ce face 589.680 lei anual, cari produc, a 5%. . . 29.484
89 cantonieri a 50 lei lunar, ceea ce face 53.400 lei anual, cari produc, a 5% . . . 2.670
124 şefi-cantonieri a 60 lei lunar, ceea ce face 89.280 lei anual, cari produc, a 5% . 4.464
10 şefi-cantonieri a 75 lei lunar, ceea ce face 9.000 lei anual, cari produc, a 5%. . 450
37.068
Se adaugă venitul a 5% al capitalului de 70.000 lei. . . . . . . . 3.500
- Total . . . 40.568

"T AN E3LCDU

de gestiunea casei de pensiuni pe anii 1898–191O

--------- INCASĂRILE PLĂŢILE ------------------------------------------------------------------------------------------------ -

Capital
--------------------- - -

venitul | Venitul Suma pen- • _ _ - Excedentul casei devine

Au |:|:| rau la::::::::::::::|

venitul pensiunilor „„| finele | înscrie în i luide| ciţiului | | anului
| | ostivi
fondului | fructificat Veniturilor anului tre-lanul curent ăcut

----------------- I70.000 lei_5% |- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - cut -------------- ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1898 . . 40.568| – | 40.568| – - – | 40.568| 40.568| 1. La capitalul casei

1899 . 40.568| 2.028 42.596| – -- – | 42.596| 83.164

":::::::::::::::
lei de

1900 .. 40.568| 4.158 44.726| — - – | 44.726| 127.890

1901 . 40.568| 6.394| 46.962| – -- – | 46.962| 174.852

1902 . A40.568| 8.742| A9.310| – - – | 49.310| 224.162

1903 . 40.568| 4 1.208 51.776| – | 22.302| 22.302| 29.474| 253.636

1904 . . A40.568| 12.681| 53.249| 22.302| 3.618| 25.920| 27.329| 280.965

1905 . A0.568| 14.048| 54.616| 25.920| 864| 26.784| 27.832| 308.797

1906 . . . | A40.568| 15.439| 56.007| 26.784| 3,321|30.105| 25.902| 334.699

1907 . 40.568| 16.734| 57.302| 30.105| 3.672| 33.777| 23.525| 358.224

1908 . 40.568| 17.911| 58.479| 33.777| A.050| 37.827| 20.652| 378.876

1909 . 40.568| 18.943| 59.511| 37.827| 8.397| 46.224| 13.287|392.163

1910 . 40.568| 19.608| 60.176 46.224| 6.021| 52.245| 7.931| 400.094

D. G. Sefendache: Cer cuvântul.
D. A. Budişteanu: Cer şi eü cuvântul.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Să se
citéscă ântêiü legea.
D. G. Sefendache: Nu e conform cu re
gulamentul,proiectul de lege acum sa dis
tribuit.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Veţi D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-vós
avea cuvêntul. tră nu respectaţi nici de cum regulamentul,
D. G.Sefendache: Să se reguleze de că
aveţi răbdare şi veţi cere cuvéntul pe
tre onor.Senat dacă acest proiect de lege urmă.
póte fi pus în discuţiune, de 6re-ce s'a dis – D. raportor, N. I. Micescu, citesce
tribuit chiar adi. următorul proiect de lege:
106 DESBATERILE SENATULUI
I_ E (
----------------------------------
Casa de pensiuni pentru cantonieri, şefi-cantonieri şi alţi impiegaţi inferiori ai ministerului
lucrărilor publice
CAPITOLUL I
Despre drepturile la pensiune
Art. 1. – Cantonierii şi şefii-cantonieri, plătiţi
din budgetul ministerului lucrărilor publice, pre
cum şi dorobanţii şi odăiaşii administrațiunei cen
trale şi ai tutulor serviciilor pendinte de ministe
rul lucrărilor publice, în afară de personalul direc
țiunei C. F. R., aú dreptul la pensiune în următó
rele condiţiuni:
a) Pentru un servicii de 20 ani împliniţi,
60% din salariul de mijloc ce va fi primit în cei
din urmă 5 ani de serviciu;
b) Pentru un servicii de 25 ani împliniţi, 75%,
din salariul de mijloc ce va fi primit în cei din
urmă 5 ani de servicii;
c) Pentru un servicii de 30 ani împliniţi, întreg
salariul de mijloc ce va fi primit în cei din urmă
5 ani de servicii.
Art. 2. – Nici o pensiune nu va putea fi mai
mare de 720 lei pe an.
Ari. 3. – In casul când veniturile prevădute la
art. 20 nu vor fi îndestulătóre pentru a asigura
plata pensiunilor, conform prevederilor art. 1 şi 2,
tóte pensiunile se vor micşora în proporţie cu fon
dul disponibil.
Art. 4. – Drepturile la pensiune fixate mai sus
se dobândesc la etatea de 60 ani.
Art. 5. —Sunt scutiţi de condiţiunea vârstei im
piegaţii cari a dobândit, în exerciţiul şi din causa
serviciului, infirmităţi de natură ai pune în nepu
tinţă de a lucra.
Infirmitatea va trebui să fie constatată de un me
dic desemnat de minister, a cărui părere va fi su
pusă aprobărei consiliului medical superior.
Art. 6.—Când un impiegat móre înainte de a
avea vârsta de 60 ani, văduva sau copii dobândesc
pensiunea cuvenită dupe numărul anilor de ser
viciü al decedatului, conform art. 1 şi 2, fără a se
ţine socotélă de limita de vârstă prevădută la art. 4.
CAPITOLUL II
Perderea dreptului la pensii
Art. 7. —Dreptul la pensie se perde şi tóte reţi
nerile făcute rémân proprietatea fondului de pen
siuni în casurile de mai jos:
23 Decembre 1898
E
1) Când impiegatul sa pensionarul este con
damnat prin o sentinţă definitivă pentru crimă ;
2) Când impiegatul sau pensionarul este con
damnat prin o sentinţă definitivă pentru delict,
dacă hotărîrea judecătoréscă "i ridică dreptul de
pensie ;
3) Când pensionarul, redevenit capabil de a
munci, refusă să reintre în servicii.
(CAPITOLUL III
Despre drepturile urmaşilor
Art. 8.—Vëduva impiegatului încetat din viéţă
fără copii minori va avea dreptul, până la remă
ritare sa până la încetarea din viéţă, la jumătate
din pensiunea cuvenită bărbatului cu care a trăit
în căsătorie legitimă în cei din urmă 5 ani.
Dacă văduva are copii minori legitimi, ea va
primi trei pătrimi (*/) din pensiunea cuvenită
soţului său, până la a ei remăritare sa încetare din
viéţă, sa până la majoritatea celui din urmă copil.
Dacă văduva cu copii se va remărita sau va înceta
din viéţă, pensiunea minorilor se va reduce cu o
pătrime, minorii urmând a o primi până la majo
ritate sa căsătorie, dacă acesta are loc înaintea
majorităței.
Art. 9. —Orfanii ai dreptul la jumătate din pen
siunea cuvenită tatălui lor până la termenele ară
rate în articolul precedent.
Art. 10. —Copii din diferite căsătorii au drept
la jumătate din pensiunea decedatului lor tată; iar
vëduva, în acest cas, va lua numai 1/, din acea
pensiune.
Art. 11. —Intr-un mod general, dreptul la pen
sie al văduvei se stinge cu încetarea ei din viéţă,
saú cu trecerea ei în altă căsătorie; iar dreptul co
piilor de ambe-sexe încetéză la majoritatea lor,
saú la trecerea lor în căsătorie, când acesta are loc
înainte de majoritate.
Art. 12. —Vëduva pensionarului, a cărui căsă
torie sa celebrat dupe dobândirea pensiune şi care
ar fi trăit mai puţin de 5 ani în căsătorie, nu va
avea dreptul la pensiunea soţului.
Când însă din acestă căsătorie se vor fi născut
copii, atât văduva cât şi copii vor avea dreptul la
pensiune în modul stabilit prin articolele prece
dente.
23 Decembre 1898 DESBATERILE SENATULUI 107

(CAPITOLUL IV terul lucrărilor publice cel mult până la 1 Martie

pentru pensiunile cari sunt a se regula la 1 Apri
Ajutóre lie, şi până la 1 Septembre pentru acelea ce ur
Art. 13–Vëduva sa orfanii legitimi ai unui méză a se regula la 1 Octombre.
impiegat, aflat în servicii de cel puţin 10 ani şi Art. 19. – Văduva şi minorii intră în dreptu
decedat înainte de a fi împlinit 20 ani de servicii, rile conferite prin legea de faţă îndată dupe înce
primesc un ajutor, o-dată pentru tot-d'a-una, egal tarea din viéţă a soţului său sau tatălui lor.
cu léfa impiegatului pe duoë luni.
(CAPITOLUL VI
Art. 14. —Când mijlócele de cari dispune casa
pensiunilor, prevădute prin acéstă lege, vor fi în Veniturile casei pensiunilor
destulătóre, se vor putea acorda ajutóre bănesci şi
pentru înmormèntare sa pentru casuri de nas Art. 20. —Veniturile casei pensiunilor se compun:
Ceri.
Se vor putea acorda de asemenea ajutóre tim
a) Din cotisaţiunile de 5% din retribuţiunea
impiegaţilor;
porale sau pe viéţă impiegaţilor cari, având cel b) Din venitul sumei de 70.000 lei, ce se va lua
puţin 10 ani de servicii, vor fi dobândit infirmi din fondul reţinerilor făcute cantonierilor pentru
tăţi constatate de un medic desemnat de minister, cumpărare de unelte, sumă ce se va transforma
şi cari "i împedică de a mai lucra. Cuantumul a
în efecte publice şi se va consemna la casa de de
cestor ajutóre va fi de cel mult 40% din salariul puneri şi consemnaţiuni;
de mijloc ce va fi primit în cei din urmă 5 ani de
servicii. - -
c) Din economiile realisate prin vacanţe de la
alocaţiunea prevădută în budgetul ministerului lu
Aceste prescripţiuni sunt de asemenea aplica crărilor publice pentru plata salariilor cantonieri
bile orfanilor minori.
lor şi şefilor-cantonieri şi a odăiaşilor sai doroban
CAPITOLUL, V ţilor;
d) Din amenile prevădute prin legea drumu
Despre administraţia serviciului pensiunilor rilor ;
e) Din amenile ce se vor aplica personalului
Art. 15–Serviciul pensiunilor face parte din prevădut în legea de faţă pentru abateri sau ne
administraţiunea ministerului lucrărilor publice. gligenţă în servicii;
El se conduce, sub autoritatea ministrului, de f) Din excedentele reţinerilor ce se fac cantonie
un comitet compus din preşedintele consiliului rilor pentru unelte ;
technic, duoi inspectori generali desemnaţi de mi g) Din legaturi şi donaţiuni eventuale;
nistru, şeful divisiunei drumurilor şi şeful comp h) Din veniturile produse prin fructificarea tu
tabilităței ministerului lucrărilor publice. tulor capitalurilor fondului de pensiuni.
Insărcinările acestui comitet sunt onorifice.
Art. 21. – Economiile ce se vor constata la
Art. 16. –Serviciul pensiunilor are un budget
finele unui exerciţii se vor adăuga la capitalul
al săü, întocmit pentru durata unui exerciţii fi fondului pensiunilor.
nanciar şi aprobat de ministru.
In termenele hotărîte de legea comptabilităței Art. 22. – Un regulament de administraţiune
generale şi de legea Curței de compturi, ministe publică va determina modul punerei în aplicaţiune
rul de lucrări publice va înaintea Curței de comp a acestei legi.
turi compturile speciale ale casei pensiunilor.
CAPITOLUL VII
Art. 17. – Constatarea dreptului la pensiune
saú propunerile de a se acorda ajutor se vor face Disposiţiuni transitorii
de comitetul prevădut la art. 15, în urma unui ra
port motivat al şefului de care atârnă impiegatul Art. 23–Impiegaţii prevăduţi la art. 1 şi aflaţi
care trebue trecut la pensie sau ajutat, şi nu de în funcţiune la aplicarea acestei legi sunt scutiţi
vin valabile de cât dupe aprobarea ministrului lu de ori-ce reţinere pentru anii anteriori de serviciu.
crărilor publice. Nu vor beneficia însă de dreptirile la pensiune,
Art. 18. – Constatarea şi aşedarea drepturilor prevédute în legea de faţă, de cât dupe ce li se vor
la pensiune se va face din 6 în 6 luni, la 1 Aprilie face reţineri pentru pensie cel puţin cinci ani.
şi la 1 Octombre ale fie-cărui an. - Art. 24–Legea de faţă se va pune în aplicare
Cererile pentru acésta se vor înainta la minis la 1 Aprilie 1899.

Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 11 Decembre 1898 şi sa adoptat cu

majoritate de şese-deci şi şépte voturi, contra a unul.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A, D.) Secretar, Gr. Em. Grădişteanu.
108 DESBATERILE SENATULUI 23 Decembre 1898

D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor
senatori,în mod normal, dupe tipărirea unul
proiect de lege trebue să trécă cel puţin 24
ore şi pe urmă se pune în discuțiune; însă
în casuri urgente regulamentul prevede că
înaltul Senat pte să hotărască alt-fel. Pun
dar la vot dacă Senatul este de părere să se
ia în discuțiune proiectul de lege al cărui
raport 'l-aţi audit.
D. G. Sefendache: Cer cuvêntul în ces
tiune de regulament.
D. Gr. Vulturescu: Cer şi eü cuvêntul.
D. G. Sefendache: D-lor, sunt mai bine
de cinci săptămâni de când sa deschis parla
mentul şi a fost multe şedinţe în cari Se
natul, neavênd ce să lucreze, a votat numai
indigenate.
De 2–3 dile însă, d. ministru al lucră
rilor publice a adus câte-va proiecte de legi
şi acuma d'o-dată ne pomenim că se aduc
înaintea d-vóstre să le declaraţi de urgente
şi să le votaţi.
Ei bine, dacă am avut atâta timp şi n'aţi
bine-voit, d-le ministru, să preparaţi mai di
nainte proiectele de legi, este 6re bine
pentru maturul Corp, unde trebue să se
discute în mod serios, unde trebue să se
facă discuţiunea generală.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Vă
rog, d-le Sefendache, nu mai sunteţi în ces
tiune de regulament.
D. G. Sefendache: Sunt în cestiune de
regulament, şi vrea să fac şi ei observa
ţiunile mele.
D-lor, dacă asemenea pretenţiune, pe care
o are d. ministru, ar veni de la un ministru
înălbit în afaceri... (protestări, mirări), însă
când văd că téte acestea vin de la actualul
d. ministru, mi se pare forte curios, căci de
câte ori l'am vëdut aci nu a cerut de cât
urgenţă şi violarea regulamentului nostru.
Eă protestez în contra acestui sistem şi
ţin să spun d-lui ministru, că nu mulţimea
legilor constitue tăria şi activitatea miniş
trilor şi a parlamentului, ci calitatea şi se
riositatea cu care sunt alcătuite şi discutate
de representanţii ţărei şi de guvern.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Vă
rog, d-le Sefendache, veniţi la cestiune.
D. G. Sefendache: De aceea, d-lor, eü
mă ridic ca în tot-d'a-una în contra acestui
sistem. Eă înţeleg până la 6re-care punct
pe d. ministru, când vine cu proiectele de
legi şi ne propune să le votăm de urgenţă,
pentru că d-sale totul i se pare facil, de 6re
ce în viaţa d-sale a avut succese şi n'a avut
greutăţi de învins. (Protestări).
D. vice-președinte, Al. Nicolaidi: Veniţi
la cestiune, d-le Sefendache.
D. G. Sefendache: A se discuta cu serio
sitate o asemenea lege cerută de urgenţă,
este forte grei,şi de aceea, dar, ei 'mi fac
datoria de a protesta chiar cu risicul de a
displace d-lui ministru. O regret acesta;
însă în tot-d'auna voi fi în paza legilor şi
regulamentelor.
D, vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Ne
mai cerênd nimeni cuvêntul, d-lor, declar
incidentul închis.
Acum discuţiunea generală este deschisă,
asupra proiectului de lege.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune a proiectului
de lege şi se primesce.
– D. raportor N. Micescu, dă citire
art. 1, 2 şi 3, cari punèndu-se succesiv la
vot se primesc fără discuțiune.
– Se dă citire art. 4.
D. N. Mănescu-Călăraşi: D-le preşedinte,
o simplă informațiune cer de la d. ministru:
nu găsesce d-sa că pentru exercitarea drep
tului la pensiune a acestor cantonieri vîrsta
de 60 de ani este prea mare ?
N'ar fi mai bine ca acest termen să fie
redus la 55, căci ei cred că acest termen e
prea mare pentru nisce muncitori ca aceştia,
cari trebue să vegheze diua şi néptea.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Voiți
să presintaţi acésta sub formă de amenda
ment ?
D. N. Mănescu-Călăraşi: Dacă va fi ne
voie, voi face şi un amendament.
D. ministru al lucrărilor publice, I. I.
C. Brătianu: Aşi ruga pe onor. Senat ca să
renunţe la modificarea propusă de d. Mă
nescu,fiind că întréga economie a legei este
bazată pe vérsta de 60 de ani.
Am făcut calculele ast-fel ca fondurile de
cari dispunem să fie suficiente, fără ca Sta
tul să fie nevoit a aloca nuoi sume pentru
aceste pensiuni.
Dacă am introduce modificarea cerută de
d. Mănescu, am fi nevoiţi să facem cheltuieli
nuoi din partea Statului şi n'am mai putea
vota astă-i acéstă lege.
De aceea vă rog să primiţi articolul ast
fel cum este redactat.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Eă sunt mulţu
mit cu declarațiunea d-lui ministru.
–Se pune la vot închiderea discuțiune,
şi se admite.
–Se pune la vot art. 4 din lege, şi se
primesce.
–Se votéză succesiv şi se admit fără dis
cuţie articolele 5, 6 şi următórele până la
art. 24, final, inclusiv, ast-fel cum sunt re
dactate în proiect şi votate de Cameră.
– Se pune la vot legea în total cu bile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D-lor
senatori, resultatul votului este următorul :
Votanţi. . 57
Majoritate */ . . . . . . 39
Bile albe. . , 56
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. vice-preşedinte,general C. Budiş
teanu, ocupă fotoliul presidenţial.
D. ministru al lucrărilor publice, I. I. C.
Brătianu : Ași ruga pe onor. Senat, să ia în
desbatere proiectul de lege prin care se au
torisă schimbul de teren între ministerul lu
crărilor publice şi primăria Galaţi.
D. vice-preşedinte, general Budişteanu:
ConsultSenatul asupra intervertirei ordinei
de di.
– Senatul consultat admite cererea d-lui
ministru al lucrărilor publice.
– D. raportor, G. Cavalioti, dă citire
următorului raport şi proiect de lege :

Domnilor senatori,
Proiectul de lege relativ la un schimb de teren între ministerul lucrărilor publice şi primăria
comunei Galaţi pentru construirea dockului plutitor din acel port, adus în deliberarea Senatului cu
Mesagiul regal No. 3.680 de la 14 Decembre 1898, secţiunile d-vöstre, luându-l în cercetare, tóte
"l-aú admis în unanimitate, numind delegaţi:
Secţiunea I pe d. Ión Procopie-Dimitrescu;
II » » Emil Samson;
y)

III » » G. Cavalioti;
y

IV » » Gr. Stefănescu, şi
y,

5) V 3 »» Const. Langa, cari, întrunindu-se în diua de 16 Decembre

1898, sa constituit în comite t al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui Grigore Stefănescu, şi, luând din
noii în cercetare sus arătatul proiect de lege, "l-a admis pe următórele considerante:
In basa legei promulgată cu înaltul decret regal No. 1.562 din 16 Martie 1896, privitóre la
construcţiunea unui dock plutitor în portul Galaţi, ministerul lucrărilor publice a dispus, prin direc
-------------------------------- -- --------------------------------

23 Decembre 1898 DESBATERILE SENATULUI 109

ţiunea generală a căilor ferate, exproprierea terenului ce se întinde, pe o suprafaţă de 24.084 m. p.,
între usina de gaz şi arsenalul flotilei din acel port.
Alegerea acestui teren sa făcut în vederea următórelor avantagii: fiind în apropiere de clădi
rea dockurilor şi de liniile ferate actuale, terenul în cestiune permite o exploatare mai lesniciósă şi o
racordare mai eftină cu atelierele căilor ferate; la o mică distanţă de el se află adâncimea de apă
suficientă, şi, în fine, el este situat în afară de zona de circulaţiune a vapórelor locale, ast-fel că ope
raţiunile dockului plutitor nu vor fi incomodate prin trecerea frecuentă a bastimentelor.
Pentru despăgubirea comunei Galaţi, în a cărei proprietate se află terenul expropriat, minis
terul lucrărilor publice a convenit cu primăria acestei urbe să'i transmită proprietatea locurilor ex
propriate şi rémase disponibile pe malul stâng al Siretului, în urma rectificărei gurei acestui rîü.
Prin jurnalul consiliului de miniştri No. 20 din 22 Martie 1898, sancţionat cu înaltul decret
regal No. 1.202, comuna Galaţi a fost autorisată a ceda ministerului lucrărilor publice, în condiţiu
nile stabilite de consiliul comunal respectiv în şedinţa de la 14 Maiü 1897, terenul situat în acest
port, dupe cum mai sus se specifică. -

Cedarea terenurilor de pe malul stâng al gurei Siretului, care pentru Stat nu presintă nici un
interes special, va fi avantagićsă pentru comuna Galaţi, pentru că, fiind situate lângă moşia Ţiglina,
proprietatea comunei, acésta va putea uşor utilisa acele terenuri şi va scte, din exploatarea lor, un
venit care va constitui o compensaţiune echivalentă cu paguba suferită din exproprierea terenului
de la port.
Comitetul delegaţilor m'a ales raportor spre a vă ruga să bine-voiţi a vota şi d-vóstre proiectul
de lege următor.

Raportor, G. CAVALIOTI.

PROIECT DE LECE

Art. 1. —Pentru despăgubirea comunei urbane Galaţi de terenul situat între usina de gaz şi
arsenalul flotilei, avénd o suprafaţă de 24.084 m. p., şi care a fost expropriat, prin direcţiunea gene
rală a căilor ferate, pentru construcţiunea şi instalaţiunea unui dock plutitor, ministerul lucrărilor
publice este autorisat a ceda gratuit, în deplină proprietate, primăriei comunei Galaţi, terenurile ex
propriate şi rémase disponibile pe ţărmul stâng al rîului Siret, în urma rectificărei gurei acestui rîü.
Art. 2. —Tóte cheltuelile ce se vor face cu ocasiunea acestei transacţiuni de proprietate, precum
taxe, timbre, etc., cad în sarcina ministerului de lucrări publice.

Ministru lucrărilor publice, ION I. C. BRĂTIANU.

D. vice-preşedinte, general C. Budiş- D. vice-preşedinte, general C. Budi- Prin urmare, s'a adoptat proiectul de lege.
teanu: Discuţiunea generală este deschisă. şteanu: Resultatul votului este următorul : Trecem acum la proiectul de lege relativ
– Necerénd nimeni cuventul, se pune la la modificarea unor articole din legea pen
vot luarea în considerare şi se admite. Votanţi . . . . . . . . 46 -

– Art. 1 şi 2 se citesc şi se admit pe rând Majoritate regulamentară . 32 tru exploatarea căilor ferate, - --

fără nici o discuțiune. Bile albe . - . . . . . . 45 – D. raportor, N. Micescu, dă citire ur

–Se procede la votarea legei în total cu bile. Bile negre . . . . . . . 1 mătorului raport şi proiect de lege:
110 DESBATERILE SENATULUI 23 Decembre 1898

Domnilor senatori,
Proiectul de lege privitor la modificarea art. 30, 32 şi 34 din legea pentru exploatarea căilor
ferate ale Statului, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 5 Decembre 1898 şi
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 3.681 de la 14 Decembre 1898, secţiunile
d-vóstre luându'l în cercetare, tóte "l-ai admis în unanimitate, numind delegaţi:
Secţiunea I pe D. N. I. Micescu ;
55 II » » Colonel V. Obedeanu;
9) III »n », Al. Constantinescu ;
» IV „ „ Gr. Stefănescu, şi
ry V » » General A. Fotino, cari, întrunindu-se în diua de 16 Decembre 1898, s'aú
constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui Grigore Stefănescu şi, luând din nou în cer
cetare sus arătatul proiect de lege, "l-a admis pe următórele considerante:

Domnilor senatori,

Modificarea art. 30 din legea de la 1883 pentru exploatarea căilor ferate ale Statului, precum
şi a tabelei la dénsul anexat, se impune atât pentru că tabela încă de la început se găsea defectusă
din duoë cause:
1) Fiind-că nu era complectă, adică nu coprindea tóte funcţiunile ce exista de fapt chiar în
momentul punerei în vigóre a legei ;
2) Fiind-că retribuţiunile fixate nu ţinea în de-ajuns sémă de importanţa relativă şi de core
laţiunea între diferitele funcţiuni, şi, afară de acésta, nu lăsa de cât într-o măsură frte restrînsă şi
numai pentru un număr forte mic de funcţiuni posibilitatea de a înainta pe loc, adică fără a 'i
schimba funcţiunea, pe un funcţionar vechii şi merituos. Dar, insuficienţa acestei tabele a devenit
mai védită cu desvoltarea reţelei şi a serviciilor căilor néstre ferate şi a pus pe direcţiunea gene
rală în imposibilitate de a o aplica cu tótă rigórea cerută.
Este dar necesitate imperiósă de a modifica disposiţiunile legei de exploatare din 1883 în ceea
ce privesce personalul, de a face o nouă tabelă care să înlăture inconvenientele semnalate şi care,
întocmită pe base mai largi, să permită administrațiunei de a imbunătăţi şi regula posiția unor ca
tegorii de funcţionari şi de a face faţă pe viitor nevoilor ce vor resulta din desvoltarea treptată a re
ţelei în exploatare, şi de aceea întreg comitetul de delegaţi a primit atât art. 30, cât şi tabela la
dênsul anexată, aşa cum sa votat de Adunarea deputaţilor, în vedere că ast-fel cum tabela este în
tocmită corespunde cerinţelor actuale ale serviciilor căilor ferate ale Statului.
Art. 32 a fost de asemenea admis aşa cum "I-a votat Camera deputaţilor, în el coprindêndu-se
numai principiul că gratificaţiunile se vor acorda numai personalului plătit cu un salariu mai mic
de 300 lei lunar, ceea ce ni se pare drept.
La art. 33 se adaugă un noi aliniat în coprinderea următóre :
»Personalul imbarcat al serviciului de navigaţiune, dependinte de administraţiunea căilor
» ferate, va primi de asemenea hrană «.
Sa dispus adică, dupe formele usitate de navigaţiune, ca personalul imbarcat care nu primesce
despăgubire pentru chirie, prin faptul că locuesce pe vas chiar, să priméscă în schimb hrană. Dispo
siţiunea era necesară prin faptul alipirei serviciului de navigaţiune la căile ferate.
Prin modificările aduse art. 34 se preciséză în mod detaliat condiţiunile de admitere şi înain
tare în funcţiuni, lucru care în art. 34 vechiü se dicea că se vor face în basa unui regulament apro
bat de minister.
Art. 2 şi 3 prevăd modul punerei în aplicare a legei ce se modifică şi punerea în acord cu ti
tlurile şi retribuţiunile din noua tabelă.
Art. 4, în fine, fixéză punerea în aplicare a proiectului de lege la 1 Ianuarie 1900.
Acestea sunt, d-lor senatori, modificările ce se cer de către d. ministru al lucrărilor publice
a se aduce legei pentru exploatarea căilor ferate ale Statului, modificări pe cari comitetul delega
ţilor, găsindu-le bine venite şi utile, le-a adoptat întocmai cum au fost votate de Camera deputa
ţilor, şi, prin subsemnatul raportor, vé rógă a le da şi aprobarea d-vstre, votând proiectul de lege
următor.

Raportor, N. I. MICESCU.
 23 Decembre 1898 DESBATERILE SENATULUI i 11

I , HC ( FC
PENTRU

li şi Illi II, I,, ! ! ! ! Il lilit till Ifil il Nill

D | IN IN/ A F& T | E -1 838-33

Art. 1

Art. 30, 32, 33 şi 34 din legea pentru exploatarea căilor ferate ale Statului din Martie 1883 se
modifică şi se complectéză precum urméză :

Art. 30 plasare pentru dilele ce ei întrebuinţéză afară din

Funcţiunile şi retribuţiunile personalului căilor
ferate sunt cele prevădute în tabela anexată la
acéstă lege.
Numărul funcţionarilor şi repartiţia claselor di
feritelor funcţiuni sunt variabile cu exigenţele ser
viciului şi se hotărăsc în fie-care an prin budgetul
cheltuelilor, fără însă a se putea întrece propor
ţiunea prevădută la anumite categorii din tabelă.
Acest numér se péte spori în casuri excepţio
nale, în cursul unui exerciţii, printr-un credit su
plimentar sau extraordinar, îndeplinindu-se for
mele cerute de lege pentru deschiderea de aseme
nea credite.
Pentru trebuinţele variabile ale traficului, direc
țiunea va putea angaja şi personal provisoriü care
se va plăti cu diua.
Art. 32
se va putea acorda gratificaţiuni sa ajutóre,
din alocaţiunile speciale prevădute în budget, func
ţionarilor cu un salarii mai mic de 300 lei
lunar şi lucrătorilor cari se vor distinge prin fapte
de curagiü, zel sa devotament excepţional; ace
lora cari ar fi supuşi eventual la o muncă extra
ordinară, precum şi acelora cari s'ar găsi într-o
situaţiune excepţională, causată prin accidente sa
nenorociri provenite din servicii.
Art. 33
Funcţionarii şi ori-ce agent al exploatărei, călé
torind pentru serviciu, primesc despăgubiri de de
reşedinţa lor, sa pentru casul când sunt schim
baţi de la o reşedinţă la alta.
Personalul ambarcat al serviciului de naviga
ţiune, dependinte de administraţiunea căilor ferate,
va primi de asemenea hrana.
Cuantumul acestor despăgubiri se va fixa prin
regulament.
Art. 34
Admiterea şi înaintarea în funcţiunile adminis
traţiei căilor ferate se vor face pe basele următóre:
a). Nici un candidat nu pte fi primit ca funcţio
nar definitiv dacă nu dovedesce prin acte în re
gulă:
1) Că este român sau naturalisat;
2) Că nu e mai tênër de 21 ani, nici mai în vérstă
de 30 ani, şi că a satisfăcut obligaţiunilor impuse
de legea de recrutare.
Străinii nu vor putea fi primiţi de cât în casu
rile când, pentru anumite funcţiuni, nu s-ar găsi
specialişti români. Numirea lor se va putea face
numai cu aprobarea consiliului de administraţie şi
a ministerului de lucrări publice.
De la condiţiunea maximului de vârstă se va putea
face excepţiune numai pentru candidaţii ce ar po
seda titluri academice (diplome de ingineri, licenţa,
doctorat sa studii echivalente ca grad de cultură),
precum şi acei ce s-ar căuta pentru o anumită
specialitate.
De la condiţiunea minimului de vârstă (21 ani)
se exceptéză elevii şclelor speciale ale căilor ferate
şi diurniştii, fără însă a fi mai tineri de 18 ani, cu
obligaţiune pentru ei de a se conforma legei de re

--- ---
112 DESBATERILE SENATULUI 23 Decembre 1898

crutare la împlinirea vérstei fixate de acea lege. ţiunilor. Pentru înaintare la vechime, stagiul mi
b) Candidaţii neposedând titluri academice, şi nimal va fi dublu.
cari n'ar putea dovedi, prin serviciile lor anterióre, Singura condiţiune de îndeplinire a stagiului
că aú cunoscinţele necesare reclamate de natura nu póte constitui un drept la înaintare.
serviciului ce sunt chemaţi a îndeplini, nu pot fi Pedepsele pentru greşeli şi fapte grave, precum
admişi de cât ca funcţionari provisorii. Ei nu vor şi pentru abateri grave de la servicii, vor exclude
putea fi numiţi în funcţiune cu titlul definitiv de pe timp de un an de la înaintare pe funcţionarul
cât în cas de vacanţe şi numai dupe ce se va con care, de altmintrelea, ar îndeplini stagiul prescris.
stata că a dobândit cunoscinţele necesare. g) Inaintările de la o clasă la alta din aceeaşi
Dacă, dupe cel mult duoi ani, nu devin capabili de funcţiune, sau de la o funcţiune la alta, sunt sub
a dobêndi titlul definitiv, ei vor putea fi congediaţi. ordonate următórelor condiţiuni de studii :
c) Nu pot fi numiţi în nici o funcţiune din ad 1) Funcţionarul, care nu a absolvit patru clase
ministraţia căilor ferate: de învăţământ primar, nu va putea trece peste sa
1) Cei puşi sub interdicţiune; lariul de 100 lei lunar. Acel care a absolvit patru
2) Cei condamnaţi la o pedépsă criminală sa clase primare, şi mai puţin de patru clase de în
la o pedépsă corecţională pentru următórele de véţămênt secundar, nu va putea trece peste sala
licte : fals, furt, înşelăciune, abus de încredere, riul de 250 lei lunar. Acela care a absolvit patru
mărturie mincinésă, atentat la bunele moravuri în clase de învăţămént secundar sa studii echiva
casurile prevădute de art. 262, 263, 264, 267 şi lente, şi care nu are liceul complect terminat, nu
271 din codul penal, mituire, delapidare de bani va putea trece peste salariul de 350 lei lunar. Acel
publici, percepere de taxe ilegale, spargere de si care are liceul complect terminat, sa studii secun
gilii, sustragere, ascundere sa desfiinţare de acte dare echivalente, va putea ajunge până la salariul
aflate în archivă sau alte deposite publice, sau date de 500 lei lunar ;
în păstrarea unui funcţionar public; 2) Funcţiunile retribuite cu mai mult de 500
3) Faliţii nereabilitaţi. lei lunar nu pot fi ocupate de cât de perséne cu
d) Inaintarea se va face la alegere sau la ve titluri academice recunoscute de Stat, precum :
chime, dupe normele următóre : diplomă de inginer sau certificat de absolvire cu
succes a unei şcoli technice superióre, care ar da
1) Prin trecere în aceeaşi funcţiune de la o clasă drept titularului să fie primit în cadrele corpului
la alta imediat superióră, prin alegere şi vechime
technic al Statului cu gradul de inginer, sa di
în proporţiune de 2 la alegere pentru 1 la vechime,
plomă de doctor, ori licenţiat în drept, sciinţe, fi
pentru funcţionarii plătiţi până la 350 lei lunar şi losofie, litere, sciinţe comerciale sa financiare de
de 3 la alegere şi 1 la vechime pentru funcţionarii
Stat, medicină, sau, în fine, de perséne cari ar pu
plătiţi de la 350 lei lunar în sus;
tea să justifice că a absolvit veri-o şcólă de studii
2) Prin trecere dintr-o funcţiune în altă func înalte recunoscute de Stat şi echivalente, ca grad
ţiune devenită vacantă, numai prin alegere. de cultură, cel puţin cu licenţa.
In primul cas, funcţionarul, pe lângă bună pur Studiile sa specialităţile cari pot fi considerate
tare şi servicii satisfăcătóre, trebue să îndeplinéscă ca echivalente cu diferitele grade de învăţământ,
şi stagiul minimal prescris la litera f. In casul al pentru cari sau determinat limitele de înaintare,
duoilea funcţionarul va putea primi sporul mini vor fi fixate prin regulament asupra personalului,
mal de apuntamente şi fără stagii, întru cât func care va stabili în acelaşi timp, pentru fie-care ser
ţiunea în care înaintéză nu conţine apuntamente viciü în parte, cari trebuesc să fie cunoscinţele
egale cu cele avute mai înainte. speciale ce se cer candidaţilor, potrivit cu natura
e) Trecerea cu aceleaşi apuntamente din clasa serviciilor ce ar fi chemaţi să îndeplinéscă.
unei funcţiuni în clasa altei funcţiuni se va putea h) La intrarea în serviciile căilor ferate nimeni
face dupe trebuinţele serviciului. La înaintare în nu póte fi admis într-o funcţiune dacă nu va avea
noua sa funcţiune se va ţine însă sémă impiegatu cel puţin studiile necesare pentru a putea ajunge,
lui şi de stagiul ce a avut în clasa funcţiune din conform normelor specificate mai sus, la cea mai
care a trecut. înaltă clasă a acelei funcţiuni.
f) Stagiul minimal pentru înaintare la alegere i) Nici un funcţionar nu va putea fi numit în
este cel prescrisîn tabloul funcţiunilor şi retribu tr'o funcţiune pe care nu o îndeplinesce efectiv.

Art. 2

La punerea în aplicare a legei de faţă, titlurile şi retribuţiunile funcţionarilor aflaţi în servicii se

vor pune de acord cu titlurile şi retribuţiunile din noua tabelă, potrivit funcţiunilor ce îndeplinesc
efectiv. Dacă aplicarea acestei măsuri ar conduce la modificarea retribuţiunei unui funcţionar, din
23 Decembre 1898 DESBATERII SENATULUI 113

causă că tabela nouă nu coprinde o retribuţiune egală cu plata ce primea, acéstă modificare se va
face acordându-se funcţionarului retribuţiunea imediat superióră din noua tabelă.
Cheltuiala ce va resulta din faptul acordărei indemnisărei de chirie la funcţionarii definitivi, aflaţi
în serviciu la promulgarea legei de faţă, cari nu primea în trecut acéstă indemnisare, de şi nu locuiau
într-o clădire a administraţiunei, se va repartisa pe patru ani.
Art. 3

Pentru funcţionarii aflători în servicii la promulgarea legei de faţă, limitele de salarii, în raport
cu gradul de studii prevădute de art. 34, alin. g, punctele 1 şi 2, înaintările se fixéză precum urméză:
1) Inaintările în diferitele clase ale aceleiaşi funcţiuni se vor putea face independent de gradul
de studii ;
2) La trecerea dintr-o funcţiune în altă funcţiune, dacă téte cele-alte condiţiuni ale regulamen
tului asupra personalului se găsesc îndeplinite, funcţionarii posedând cel puţin 4 clase secundare (sau
studii echivalente) vor putea avansa până la 500 lei lunar şi trece în acele funcţiuni ce nu prevăd
clase cu retribuţiune mai mare de 500 lei; iar cei cu mai puţin de 4 clase secundare şi cu mai mult
de 4 clase primare, în aceleaşi condiţiuni de trecere, vor putea avansa numai până la 350 lei lunar.
Art. 4

Presenta lege se va pune în aplicațiune la 1 Ianuarie 1900.

Acéstă lege, împreună cu tabela la dénsa anexată, sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 5 Decembre 1898, şi sa adoptat cu unanimitate de şepte-deci şi trei voturi.

Preşedinte, D. GIANNI. -

(L. S. A. D) Secretar, I. Stavri Brătianu.

114 DESBATERILE SENATULUI 23 Decembre 1898

TAB
STABILIND FUNCŢIUNILE DIN ADMINISTRAŢIA

RETRIBUŢIUNI
DENUMIREA FUNCŢIUNILOR
Clasa Clasa | Clasa
Fixe
VII VI V

Director general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . l2.000

Sub-director general . . . . . 1.700
Directori de serviciu: Ateliere şi material rulant. – Comercial şi controlul venituri
lor.–Dockuri.–Intreţinere. –Mişcare. –Navigaţie. –Tracţiune. –Construcţiuni .
Şefi de servicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sub-directori de servicii (specificarea de sub No. 3) . . . . . . . . . . . . .
Inspectori principali în serviciile specificate sub No. 3 şi administratorii dockurilor.
Casier general . ---

Sub-şefi de servicii . . . . . . . . . .
Inspectori în serviciile specificate sub No. 3
Advocaţi pledanţi . . . . . . . . . . . . . . . .
Şefi de secţiune şi ingineri ataşaţi în diferite serviciuri .
Secretarul consiliului şi al direcţiunei .
Agenţi principali în serviciul de navigaţie .
Căpitani principali de vapóre .
Şefi de biuroü principali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Şefi de deposite principale de maşini (15% din numărul total de şefi de deposite). .
Căpitani, primii mecanici de vapóre şi mecanici principali la dockuri - -

Sub-inspectori în serviciile specificate sub No. 3 . . . . .

Şefi de gară principală (10% din totalitatea şefilor de gară)
Sub-şefi de secţie şi ingineri ataşaţi în diferite serviciuri
Agenţi de navigaţiune . . . . . . . . . . . . . . . . .
Controlori principali (15% din numărul total de controlori) . .
Şefi de magasie principali în serviciul de mărfuri .
24 Şefi de magasie principali în serviciul de materiale.
Casieri principali (15% din numărul total de casieri).
Şefi de biuroú . . . . . . . . .
Primi oficeri şi mecanici de vapóre .
Comptabili. . . . . . .
Şefi de ateliere . . . . .
Sub-agenţi de navigaţiune
Şefi de deposite de maşini
Conductori de lucrări .
Desemnatori . -

Impiegaţi de biuroù . - - - - - - - - - - - - - -

Mecanici principali (5% din numărul total de mecanici). . .

Şefii de magasie în serviciul de mărfuri şi experţi de cereale .
Şefi de magasie în serviciul de materiale.
Controlori.
Maeştri de ateliere .
Şefii de gară . . . . . . . . . . .
Declaranţi la biurourile de expediţie. .
Revisori de vagóne 150| 4175| 200
Casieri . . . . . 150| 175
Caligrafi. . . . . . . . . .
Impiegaţi de mişcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 150| 170
46 Mecanici conducători de locomotive şi maşine fixe în ateliere şi dockuri .
93 Decembre 1898 DESBATERILE SENATULUI

ELA

g: LOR FERATE ŞI RETRIBUŢIUNEA LOR

STAGIUL MINIMAL PROPORŢIA

LUNARE IN LEI
în fie-care clasă pentru înaintare la alegere la 1, intre clase

Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa
Clasa
III VIII VI V IV III II II III IV V

1.200 1.350 4.500

850 1.000 1.200
850 1.000 1.200
750 850 1.000
750 850
600 750 850
500 600 750
500 600 750
500 600 750
500 600 750
500 550 600
500 550 600
400 450 500
400 450 500
400 500
300 400 500
450 500
450 500
350 400 450
350 400 450
350 400 450
350 400 450
350 400 450
300 350 400
300 350 400
325 10, 20
350 400
325 350
400
300 325 350
45, 20 30
300 325 350
10, 15 20 25
275 300 350
1. 10 10 10 20
275 300 350
250 300 350
-
275 300
250 275 300
250 275 300
- 50
250 275 300
20
250 275 300 -
15 15
250 275 300
10 10
250 275 300
10 20
225 250 275 300
10 20
225 250 275
225 250 275
10
225 250 275
175 10 30
200 225 250
116 DESBATERILE SENATULUI 23 Decembre 1898

RETRIBUŢIUNI
DENUMIREA FUNCŢIUNILOR
Clasi clasa
VII | VI | V

* | 9ficer, sub-mecanici, piloţi în serviciul de navigaţie . . . . . . . . . . . . .

*] Feyisori de telegraf şi aparatelor pentru manevra acelor şi semnalelor . . . . . . . . -
49 | Picheri şi supraveghiători de lucrări -
50| Intendenţi pentru clădiri .
31 Pegaţi la magasiile de mărfuri şi experţi de cereale . – –
9 Magasineri în serviciile de mărfuri sau de materiale .
53| Telegrafişti . . .
54| Şefi de manevre
55| Maeştri de echi
P9, şi de echipagii pe vapóre şi căpitani de remorchere şi drage. | –
56| Şefi de tren. . . . . . . .
97] Mecanici de pompe de alimentare,
58| Distribuitori de materiale,
59| Elevi mecanici .
60| Copişti

62| Elevi de telegraf. .

63| Tipăritori de bilete .
# Ungetori şi fochişti pe vapor,
65| Scriitori de vagóne .
66| Portarii . . .
67| Fochişti . . . . .
68| Conductori de tren
69| Avizeri de mărfuri,
70| Acari . . . . . . .
. . . . . . .| – | – | 70
71| Servitori de biuroi, .
. . . . . . . | – | 60, 70
72| Timonieri pe vapăre.
- . . . . . . — | – | —
73| Frînari . .
60
74| Cantonieri. .
75l Mateloţi. • • - – –

*******. mpreună cu legea la densa anexată, sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 5

Preşedinte, D. GIANNI.

(L. S. A. D)

NOTĂ –Când proporţiunile stabilite conduc la o fracţiune mai mică decât unitatea, se va considera acea fracţiune drept unitate,
se sporesce cu o unitate dacă fracţiunea e superióră jumătăţei de unitate.

D. vice-preşedinte, general C. Budiş
teanu: D-lor, discuţiunea generală este des
chisă.
D. Valerian-Ursianu: Dacă nu mă înşel
chiar d. ministru a spus că, dupe luarea în
consideraţiune, se va putea amâna votarea
pe articole pe mâine; eu aş crede că n'ar
fi rău dacă şi onor. Senat va încuviinţa
acéstă amânare; pentru că, dupe cum ve
deţi, legea e forte importantă şi ar trebui
să fie discutată cu mai multă atenţiune.
Voci: Să mergem înainte astădi.
D. vice-preşedinte, general C. Budiş
teanu: D-lor, Senatul e de părere să se ur
meze discuţiunea înainte; prin urmare, ne
mai cerând nimeni cuvéntul în discuţiunea
generală, d. raportor e rugat să dea citire
proiectului de lege pe articole.
–D. raportor, N. Micescu, citesce art. 1,
care punându-se la vot se primesce.
-
– Se citesce art. 2. _ .
D. Mănescu-Călăraşi: Aci este un ali”
care dice: - Cheltuiala ceva resulta din *P"
„tul acordărei indemnizărei de chirie la *
„ţionarii definitiv, aflaţi în servicii P*
„mulgarea lege de faţă, cari nu pri”**
„trecut acesta indemnisare, deși n”*
-
„Într-o clădire a administraţiune, 9 ***
23 Decembre 1898 f) ESBATERILE SENATULUI 117

LUNARE IN LEI STAGIUL MINIMAL PROPORŢIA

In fie-care clasă pentru înaintare la alegere l a % în tr e cl a se

Clasa Clasa | Clasa | Clasa I. Clasa | Clasa | Clasa | Clasa | Clasa | Clasa | Clasa I. Clasa | Clasa Clasa l Clasa I Clasa Clasa
iv | III II I VIII VI V IV III II I II II III IV V VI

150| 175| 200| 250| – | – | _ 2. 3 3

175| 200| 225| 250| – | – 2 3 5 5 – 10 15 25
175/ 200| 225| 250| – | ___ 2 2 4 4| – 10 15 20 25
125| 150| 175| 200| - | – | – 3 4 5 –
125| 150| 175| 200| –– | 2 3 4 5| – 10 20 30 30
125| 150| 175| 200| _– | 3 4 5 5| – 5 10, 35
125| 150| 175| 200| –– | 2 3 4 5| – 10 20, 30
125| 150| 175| 200| –– | 3 4 5 5l – 5 10 35
– | 125| 150| 175l – |
— | – | – 3 3| –
125| 150| 175| 200| _ | _ 2 3 4 5| – 5 15 25
100| 125| 150| 175| _ | – | _ 3 4 5| – 10 20 30
16).0| 125| 150| 175| – | – | – 3 3 3 4| 10 20 30
- - 125| 150| _.. - -- -- - - 41 2
– | 100| 125| 150 – | – | – | – 2 5| – 10 40
120| 130| 140| 150| – | – | _ 3 4 5l – 10 10 15
– | 100| 125| 150 – | – | – | – 2 3| – 50
– | 100| 125| 150 – | – | – | – 2 4
90| 100| 125| 150| – | – | ___ 3 3 4
90| 100| 125| 150| – | – 1 1 2 3 5| 10 10 20
90| - 100| 125| 150| – | – 41 2 5 5| – 5 15 20
90| 100| 125| 150| _ | – 2 3 4 5l – 10 15 20 25
- 90| 100| 125 – | – | – | – 3 4l – 25
80| 90| 100| 125| – | – | – 2 3 5| – 25
80| 90| 100| 125| – | – 2 3 4 5l – 5 10 20 30
80| 90| 100| 125| – 2 2 3 4 5| – 5 15 25 30
- 80| 90| 100 – | – | – | – 2 4
76)| 80| 90| 100| – | – 2| 3| 4| 5| – | " 10| 20| 30
60| 70| 80| 90| – | – 2 3 4 5 – 5 10 15
– | – | 79 80 – | – | – | – | – 3| – |

Decembre 1898, şi sa adoptat cu unanimitate de şepte-deci şi trei voturi.

Secretar, I. Stavri Brătianu,

iar când proporţiunile conduc la un număr întreg, plus o fracţiune, acésta se neglijéză dacă e mai mică de jumătate, iar numărul

Aşi voi să sciü ce însemnéză acest ar-
ticol?
D. ministru al lucrărilor publice, I. I. C.
Brătianu: Acest articol s'a pus ca să nu se
introducă în budgetul anului viitor o sumă
considerabilă; se va împărţi pe patru ani
suma alocată pentru indemnisaţiunea de
chirie.
– Se pune la vot art. 2 şi se primesce.
– Se citesc art. 3 şi 4 şi punéndu-se la
vot succesiv se primesc.
– Se pune la vot cu bile legea în total
împreună cu tabela.
D. vice-preşedinte, general C. Budiş
teanu : D-lor senatori, resultatul votului
este următorul:
Votanţi. . . . . . . . . .
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 54
Bile negre . . . . . . . . 2
Senatul a adoptat legea împreună cu ta
bela anexată.
Ne mai fiind nimic la ordinea dilei, ridic
şedinţa. Mâine şedinţa publică şi la ordinea
ilei va fi interpelarea d lui senator Panu.
– Şedinţa se ridică la orele 4 şi jumătate
56 p. m., anunţându-se cea viitóre pentru a
doua di, 18 Decembre, orele 2 p. m.

-- --
---- -----

IMPRIMERIA STATULUI DIRECToR GENERAL, CONST. „LIESCU

 T-XS3

ANALEILE PARLAMENTARE AL ROMANIEI,

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitóre, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vînare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următrele preţuri:
Le B. Lei B,

Tom I, partea I, apărut în 1890. . . . . . . . . . . . . . 6 40 Tom IV, partea II, apărut în 1894 .......... 7 –
I, n II, n n 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 – V, n I şi II, w n 1895 . . . . . . . . . . 8 90
n II, n –, a n 1892. . . . . . . . . . . . . . 6 90 • VI, - I şi II, n. » 1896 .......... 9 15
n III, I, - n 1892. ................... 5 75 » VII, a I şi II, a n 1896 .......... 10 –
• III, a II, a n 1893. . . . . . . . . . . . . . 4 20 • VIII, a I şi II, a n 1897 .......... 7 2)
IV, a I, a n 1893................ 5 35 » IX, Il, » 1898 . . . . . . . . . . 8 90

Cei cari doresc să-şi procure acéstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scăut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

N0. 15
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
----------------------
ŞEDINŢA DE LA 18DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, Al. Ni
colaidi, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui: Bucşenescu Const. dr., Constantinescu
Alex, Climescu C. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 110 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 5
d-nl senatori, şi anume:
Bolnav :
D. Monteor C. Grigore.
In congediiă :
D. Filipescu I. Alex.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Brabeţeanu I.,
Moisescu Dim.
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
– Se trimite la comisiunea de petiţiuni
petiţiunea d-lui Dochiade, fost cântăreţ la
biserica Precista din Târgu-Ocna, care se
plânge că nu i s'aú respectat drepturile la
pensiune.
– Se trimite la comisiunea de indige
nat :
1) Petiţiunea locuitorilor comunei Hinova,
judeţul Mehedinţi, prin care protestéză con
tra cererei de împăméntenire a d-lui Ton
cia Stoianovici;
2) Petiţiunea d-lui Mihail Mărgineanu,
care cere recunscerea sa de cetățen român.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, am omóre a depune 16 Me
sagii regale relative la împăméntenirea cu
dispensă de stagii a d-lor : Jacques Iancu
Catz, Emil Storck, I. Storck, Ioan Stanovici,
Ludovic Dobrovolski, Ludovic Dauş, dr. Ale
xandru L. Suceveanu, Carol Graf, Alexandru
T. Stanovici, Carol Wilhelm Gühl, Carol
Schuster, Schuster Emil, C. I. Ştrobel, Frie
drich Iohan Stiehler, MoritzMathias, Ferdi
nand Zaharoff, şi 14 Mesagii relativ la re
cunóscerea, conform art. 9 din Constituţiune,
a d-lor: Theodose A. Pappazoglu, Vanghelie
Ioan, M. Economu, Bucur Popescu, Nicolae
G. Dimitriu, Iane Nicolaide, Mihu Anastasiu,
Mihail St. Stolojescu, Dimitrie Gheorghe Pa
padopol, Mihail Nasta, Niţă N. Vasilescu,
dr. Th. Botta, Cosma Stavri, Iuliu (Vasile)
Cucu.
– Se trimit la comisiunea de indigenat.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Acum
intrăm în ordinea dilei.
Avem interpelarea d-lui Panu adresată
d-lui ministru de interne relativ la destitui
rea d-lui dr. Bejan.
Anexă la Monitorul Oficial No. 212.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
D. Panu are cuvântul.
D. G. Panu : D-lor senatori,vă rog să'mi
acordaţi câte-va momente, fiind-că nu am
să abusez de indulgenţa d-vóstre.
Am să desvolt o interpelare care îşi are
însemnătatea ei, nu din causa persénei sali
a caracterului ei general, ci din causa stării
sufletesci a partidului de la putere şi a si
tuaţiei netolerabile ce există în ţéră, situa
ția creată de partisanii guvernului. ce o are
acéstă cestiune.
In fie-care localitate sunt câţi-va 6meni
influenţi devotaţi guvernului cari, natural,
aú dreptul să céră răsplată în schimbul ser
viciilor ce ei aduc guvernului, lucru natural
dacă ei nu ar cere în schimb servicii care
nu sunt legale. -
Din nefericire, 6menii cari sunt influenţi
abuséză de situaţia lor, de autoritatea lor;
iar ministrul, chiar în contra voinţei lui, este
nevoit să cedeze făcându-le pe plac şi con
sacrând tóte ilegalităţile lor. Ministrul este
de multe ori nevoit să urmeze pe poetul la
tin cu versul săi: n video meliora proboque
deteriora sequora: vede forte bine că e
rëü, dar nu are ce face.
De aceea interpelarea mea, proprii disă,
nu este atât îndreptată în contra d-lui mi
nistru ; nu pun în joc şi nu fac responsabil
ca autor intelectual pe d. ministru, ci îi fac
imputare, să 'mi dea voie, că a cedat la nisce
cereri presante ale unui corifei próspăt intrat
în partid, ridicat la demnitatea de epitrop al
casei Sf. Spiridon ; cu tótă obligaţia ce avea
către un neofit plin de zel, d. ministru nu
trebuia să cedeze, căci era în joc existenţa
unui om, a unui medic, şi îmi pare bine că
sunt şi aici medici,–ei vor înţelege că a lovi
într-un om, care şi-a câştigat titlu şi gradul
prin studii şi concursuri, însemnéză arbi
trarul.
Iată de ce e vorba : doctorul Bejan, din
causa unor vechi rancune, cu caracter politic,
şi neînţelegeri, nu era bine vădut de epitro
pii de la Sf. Spiridon şi în special de unul
dintre epitropi. O afirm, nu voesc să o do
vedesc pentru că e de prisos să mai răpesc
timp Senatului pentru asta. Acel epitrop
voia cu orice preţ să şi răsbune nu atât pe
dr. Bejan cât pe politica pe care amicii poli
tici ai lui Bejan o urméză. Şi atunci s'a gă
sit un bine-voitor care să facă o denunţare,
de sigur o denunţare fără ştirea şi concer
tarea epitropului, o denunţare spontanee,
căci cine pte bănui pe un epitrop ?..?! De
nunţarea arată că ar fi urmat neregularităţi
la institutul Gregorian din Iaşi, unde d.
Bejan este medic primar; epitropul, probabil
cel mai energic şi ager apărător al intere
selor epitropiei şi cel mai mare biciuitor al
abusurilor, căci cei-alţi duoi aú rămas în
neactivitate, ba chiar nici nu s'a amestecat,
acel epitrop face anchetă acasă la dénsul
şi aduce acolo câte-va fóste eleve din şcola
de móşe a institutului, actualmente méşe,
dintre cari patru spun că ai dat bani doc
torului Bejan ca să le facă să trécă concur
sul de admitere la examenul de móşe, a
cusaţiune absolut categorică şi gravă. Şi
atunci domnul epitrop trimite afacerea
1 9
la parchet. Iată pentru ce: doctorul Bejan
mfiind-că a comis grave abateri cu primirea
melevelor-móşe şi cu eliberarea diplomelor a..
Dacă s'ar fi constatat acest lucru, nu ei,
dar cred că nimeni n'ar avea curagiul să
vină în Senat cu o asemenea cestiune. Ei
bine, ce se constată la tribunal ? Iată ce
dice tribunalul :
Vădênd că de şi martorele Leia Haimo
mvici, care la fie-care moment se contradice,
n Flórea Haimovici, Aneta Andriescu,
n Evita Rosenberg şi Ruxandra Dimitriu
narată că în diferite rênduri ar fi dat in
nculpatului Vasile Bejan diferite cadouri
spre a "şi atrage buna sa voinţă, totuşi
ncu nimic nu pot întări depunerile lor,
n pe cari tribunalul nu pote pune nici o
nbasău.
Aceste méşe notaţi că sunt acelea cari
denunţase pe doctorul Bejan în ancheta fă
cută acasă la d. epitrop.
0 voce: Citiţi mai departe.
D. G. Panu : Voiţi să citesc mai departe?
Cu plăcere. Iată cum continuă tribunalul :
» Având în vedere starea lor puţin în
demânatică care nu le permitea de a
trăi ele intr'un chip mai bun, dar cu atât
mai puţin de a mai da bani şi cadouri
altora (vei dep.);
nVëênd că una din presumpţiunile tari
pe cari acusarea se baséză spre a susţine
culpabilitatea lui Vasile Bejan este scris
rea móşei Cerbu, în care se pretinde că
acésta s'ar fi exprimat că postul de méşe la
institut nu se obţine de gébau.
Imi pare bine că m'aţi făcut să citesc mai
departe pentru a arăta Senatului cum d.
judecător de instrucţie, pe a cărui ordonanţă
veţi vedea îndată că se rézimă epitropul
pentru a cere revocarea doctorului Bejan,
s'a înşelat, animat de ideea de a face neco
rect pe Bejan, citind cu uşurinţă în o scri
sóre a móşei Cerbu cuvîntul de grabă prin
acela de de géba, şi trăgând falsa conclusie
că la Institutul gregorian, posturile nu se
dedeaú de géba, pe când móşa Cerbu dicea
că postul nu va fi vacant de grabă.
Voiţi să citesc mai departe ?
Vëdênd că atât din citirea scrisorei cât
şi din explicaţiile date de măşa Cerbu, re
sultă că nu maie gébas a scris ea ci nde
grabău, ceea ce schimbă cu totul înţelesul
frasei şi deci face să dispară şi bănuiala de
mai sus ;
Vëdênd depunerile tuturor celor-l'alte
móşe foste eleve a d-lui Bejan, cum că în
tot timpul lor nu a dat nici nu ai audit
ca să dea ceva inculpatului în scop de a
trece examene sa intrare în şcolă:
Vëdênd şi depunerile fostului epitrop
Al. Holban şi a actualului epitrop D. Botez;
nVëdênd că faptele pentru a căror rea
lisare pretind martorele de mai sus că dă
deaú bani sa cadouri inculpatului nu de
pindea numai de el, ci de comisiunea
examinatóre, care era singura competentă
de a primi sau respinge o elevă de la admi
siune în șclă sai de la examen.
D-le ministru, faţă cu acésta, Curtea de
apel confirmă hotărîrea tribunalului. Procu
120
rorul general, fratele d-lui Leonescu, cole
gul nostru, unul dintre cei mai distinşi şi
mai imparţiali procurori de secţiune, pe cari
'i avem în ţéră, care "şi face datoria în con
sciinţă, dice Curței: am citit dosarul, ei nu
pot susţine apelul primului procuror al tri
bunalului şi cer achitarea, şi curtea de apel
'l achită.
A! Dar pote întrerupătorii voesc să citesc
din hotărîrea tribunalului partea privitóre
la cadouri, o fac cu plăcere. Iată ce lice un
considerent:
Avênd în vedere că din depunerile mar
torilor ascultaţi, resultă că în institut era
nobiceiü vechiü, de a se face cadouri la di
»ferite ocasii profesorilor, obicei păstrat şi
» pe timpul doctorului Bejan care primea a
»semenea cadouri şi care, dacă uneleputeau
»fi interpretate ca datorii de recunoscinţă
n pentru elevele ce termina cu succes şcola,
naltele putea fi luate de acestea în înţele
nsul de a se atrage favórea profesorului lor;
nAvênd în vedere însă că, cu nimic nu se
dovedescecă din causa acestor cadouri dr.
n Bejan a favorisat pe unele din eleve în
» dauna altora, sa le a făcut să trécă exa
nmenul atunci când n'ar fi meritata.
Ce resultă din acestea ? Resultă că dacă
profesorii de acolo primea mici cadouri la
óre-cari ile, acele cadouri în mintea şi in
tenţia doctorului Bejan nu constituia de loc
cadouri de interes sa de favóre, ci de pură
complesenţă.
Tribunalul oconstată în mod formal. Tare
de aceste hotărîri definitive, dr. Bejan cere
d-lui ministru reintegrarea sa, presentând
şi copii de pe dénsele. Atunci d. ministru
de interne, dupe ce studiază chestia, pune
următórea resoluțiune fórte dréptă :
Se va comunica Epitropiei că, dispărênd
n causa, suspendarea dispare şi dénsa. Se a
n trage încă atenţia Epitropiei pentru a face
nsă se stârpéscă relele obiceiuri ce din des
baterile tribunalului să constată că a e sărăcia fetelor, declamă:
nxistat şi perzistă încă, de a se da cadouri
ncari prin us, ajung a deveni obligatorii.
Ministrul dice să se stârpéscă acest obi
ceiü vechiü, căci ce se constatase ? că de
diua profesorilor sai a móşei-prime sa
chiar de aceea a soţiilor profesorilor, elevele
presintaú un tort, sa o batistă brodată ne
vestei, sau cine scie ce.
D. St. Perietzeanu-Buzău: nCine scie cea,
este cam vag.
Acésta însemnéză tot felul de lucruri.
(Ilaritate).
D.G.Panu: Apoi nu ncinescie cea în sen
sul în care credeţi d-vóstră; asemenea ca
douri se fac de obicei în pensiónele private,
dar fórte bine, jic şi eü, să nu se facă, şi mi
nistrul bine a făcut de a pus acéstă resolu
ţiune, care era însă datoria eforilor ‘? Să vinovat, dar epitropii ai pedepsit pe dr. Ne
reintegreze pe d-rul Bejan, şi să facă o cir gură, secundul, permutându-l, şi dr. Negură
culară severă ca să nu se mai priméscă ca şi a dat demisiunea. Pe când faptul este aşa,
douri.
Eă întreb pe d. ministru, şi 'l rog să
spună franc, gânditu-v'aţi, d-le ministru, să
faceţi din resoluţiunea d-vöstre şi din reser
vele cari le-aţi făcut, un cas de revocare al
d-rului Bejan ? De sigur că nu. V'aţi gândit
DESBATERILE SENATULUI
să stârpiţi un obicei şi nimic mai mult.
Cum 'i-a putut veni epitropului ideea ca–
dintr'o constatare generală de dare, la unele
dile, de mici cadouri corpului profesoral şi
care se dovedesce că există de mult şi nu
privea numai pe d-rul Bejan, ci pe toţi pro
fesorii–să facă un cas de revocare şi desti
tuire a unui om care fusese achitat de jus
tiție, care explicase în acelaşi timp şi natura
cadourilor în chestie, ca fiind cu totul neo
fensivă. Evident că acea idee a fost de răs
bunare personală; în adevăr, epitropul face
o adresă ministrului, în care spune: d-le mi
nistru, mi-e cu neputinţă să stârpesc acest
abus de cât numai prin destituirea d-nului
Bejan;prin urmare, "ţi cer revocarea. (In
treruperi).Vă voiü citi părţile principale
din raport, nu pot să 'l citesc tot, căci e prea
lung, dar îl voi resuma exact.
D. G. Fulger : Să nu omiteţi tocmai ce e
mai principal.
D. G. Panu : De ce mă bănuiţi ca pe un
om nedrept sau pasionat, când vedeţi că dis
cutăm o chestiune de dreptate, şi unde ei
nu am nici un fel de interes ? Mai ântêiü
asupra formei raportului.
Raportul e iscălit de un singur epitrop;
ba ceva mai mult, unul din epitropi vine la
tribunal chiemat ca martor şi declară că
nici o-dată nu a avut ocasia să audă aseme
nea lucruri şi că anchetele câte le-a făcut ală
eșit tóte în favörea d-rului Bejan.
Dar, d. epitrop pe ce 'şi basase raportul?
Pe trei temeiuri: 1) pe câte-va considerente
ale judelul de instrucţie care, cu tóte acestea
conchide la neurmărire ; judecătorul afirmă
că se dedea cadouri–şi, pe acéstă temă, face
câte-va tirade–ce fel de cadouri ? De ace
lea pe carijudele le constată că erai nimicuri.
In genere elevele de la şcola de moşit sunt
femei sărace, şi natural că cadourile nupu
teaú fi de cât de o minimă importanţă, şi a
tunci judecătorulde instrucţie luândîn sémă
Vedeţi se cerea cadouri de la nisce săr
mane femei sărace ce câştigai hrana cu su
dórea frunţei. Neexact. (Intreruperi).
Nici-odată dr. Bejan nu a cerutaaşa ceva.
Elevele, la unele dile, mai credem de cuviinţă
să facă mici presenturi, ceea ce nu e tot una.
Tribunalul dărâmă acéstă susţinere a jude
cătorului ; prin urmare, este ridicul a însera
în un raport extracte din ordonanţa pe care
tribunalul şi Curtea le a declarat de ne
exacte.
Al duoilea temeii,—şi aci e réua credinţă
a acelora cari au cerut revocarea–este că la
1880 a fost o anchetă în contra d-rului Be
jan-care l'a găsit vinovat. Patent neadevăr.
Cereţi, d-le ministru, resultatul anchetei
aceleia şi veţi vedea nu numai că nu a eșit
epitropul îndrăsnesce a afirma în raportul
sëü, că ancheta a fost defavorabilă doctoru
lui. Neadevăr absolut patent! Şi pentru lu
minarea consciinţei, vă rog să cercetaţi ca să
puteţi vedea cum epitropul v'a indus în
eróre,
24 Decembre 1898
Al treilea temeii a fost ântêia sentinţă
achitătóre !
Eată motivele faimosului raport !... Vădit
că epitropul a voit să "şi răsbune.
Cestiunea era pe ce texte de lege să céră
revocarea pe care ministru putea să o refuze,
fiind dat că epitropul este deputat influent,
care, cum spunea d. Carp, nu este mut ca
cei-alţi, ci vorbesce şi de multe ori apără
greşalele guvernului. Greutatea era cum să’l
revóce pe dr. Bejan, pe baza cărui articol “?
Şi atunci, tot epitropul "i a arătat şi calea şi
textele de lege de aplicat, anume: art. 101
şi 42 din legea sanitară.
D-le ministru, epitropul v'a indus în eróre,
v'a făcut să călcaţi legea.
Art. 42 nu are nici o aplicaţie în causă.
In adevăr, duoë lucruri sunt de observat.
In legea sanitară de la 1893 este un capitol
special pentru aşeëmintele Eforiei spitale
lor din Bucuresci şi epitropia Sfântul Spiri
don din Iaşi, dupe care, medicii acestor insti
tuţii nu sunt asimilaţi cu medicii de la Stat,
comune şi judeţe; asupra cărora ministrul are
o putere mai directă şi mai aspră, pentru
bunul rezon că sunt plătiţi din fonduri par
ticulare. Ministrul are numai privigherea, iar
penalităţile sunt alt-fel gradate de cât pentru
cei-alţi medici.
Aşa, evident că ministrul pte revoca un
medic comunal sală judeţean, aplicând, în pu
terea art. 42, de o-dată maximul pedepsei,
dar în privinţa medicilor aședamintelor ară
tate mai sus art. 42 nu este privitor ci numai
art. de la 85 până la 103 a legel.
Ori, dupe lege, penalităţile de aplicat me
dicilor aşezămintelor numite mai sus sunt
prevëute la art. 101, care prevede o gra
daţie, iar art. 103 opresce pe ministru a
aplica cele-alte desposiţii ale legei din alte
capitole.
Ce aţi făcut d-vóstră, d-le ministru ? In
loc să vă călăuziţi de art. 101, d-vóstră aţi
aplicat maximum pedepsei de la art. 42 d-ru
lui Bejan, în contra legei, violând'o, ceea ce
nu puteaţi să faceţi, căci art. 103 vă oprea.
Eată ce dice acest articul: (Citesce)
Domnilor, nu am nevoie să mă întind
mai mult, fiind-că nu 'mi fac ilusiune că are
să mi se dea dreptate. După cum d. ministru
a revenit asupra decisiei sale spre a satisfa
ce pe epitrop cu cererea lui vindicativă, d-sa
'i va da dreptate şi înaintea Senatului, şi
după cum şi-a luat răspunderea atunci "şi
va lua răspunderea şi acum.
Eü 'mi am făcut o datorie să arăt cum un
ministru, când are intenţiunile cele mai bune
încă este nevoit să comită o ilegalitate şi,
mai mult încă, să "şi o apere.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, duoë sunt acusările cari le
face onor. d. interpelator.
Intâiü o apreciaţiune greşită a faptelor
şi al duoilea o călcare de lege.
Onor. d. Panu s'a încercat mai întâiü să
arate, cum că faptele sta alt-fel de cum
sunt constatate în raportul care a servit de
temeiü decisiunei ministeriale şiprin urmare
în decisiunea ministerială. Al duoilea, a
căutat să vă arate, că decisiunea acesta mi
24 Decembre 1898
nisterială, când ar fi fost chiar faptele exact
apreciate, a fost dată cu călcarea legei şi
anume a art. 42 din legea sanitară.
Voiü lua pe rînd aceste duoë acusări.
Mai întâi voi răspunde unor insinua
ţiuni, cu cari onor. d. Panu a început cu
vêntarea d-sale. Afirm că numai aci în Se
nat, când vorbea d. Panu, am aflat că dr. Be
jan ar fi din radicali, amici ai d-sale, nici
nu m'am preocupat să sciü dacă dr. Bejan se
ocupă de politică; lucrul acesta "mi-a fost
indiferent și faptul că dr. Bejan este radical,
amic cu d. Panu, n'a înrîurit întru nimic
decisiunea care am luat-o.
D. G. Panu: Nu era nevoie să sciţi d-vós
tră, era nevoie să scie epitropul.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Am destulă stimă şi respect pentru cinstea
şi caracterul administratorului epitropiei Sf.
Spiridon, pentru a sci cu certitudine că îm
prejurarea acésta n'a putut în nimic influenţa
apreciarea lui despre faptele d-lui dr. Bejan.
Să venim la fapte.
Am fost sesisat de o informaţiune, dată
mie de aceia ce dirijéză epitropia Sf. Spiri
don, că există o acusaţiune adusă d-rului Be
jan, cum că ceruse cadouri pentru a primi
móşe, dupe cum are însărcinarea ca medic
al institutului gregorian.
Faptul acesta a fost deferit justiţiei. In
dată ce am fost încunosciinţat de existenţa
unei urmăriri judecătoresc în contra d-rului
Bejan, l'am suspendat din funcţiune, lăsând
ca petiţia să "şi urmeze cursul.
In urmă, afacerea venind înaintea justiţiei,
s'a pronunţat o hotărîre de achitare.
Care este, d-lor, consecinţa unei hotărîri
de achitare? Este lucru judecat. Justiţia a
apreciat că nu este locul a se aplica pedep
sele din Codul penal. Noi, d-lor, cari cunos
cem cu toţii cum în practică de multe ori se
dobèndesce une-ori mila judecătorilor, scuza
unor fapte pentru a scăpa pe cel inculpat
de severitatea aplicărei legei, vă întreb:
pentru toţi d-vóstre faptul că justiţia voesce
a cruţa pe un om de aplicarea unei pedepse
penale, atrage dupe sine în tot-d'a-una do
vada cum că faptul nu este săvârşit?
Eă m'aşi înduoi că d-vóstre aţi putea răs
punde în mod afirmativ.
Justiţia a achitat pe dr. Bejan. Va să dică,
justiţia a apreciat în consciinţa ei, ţinând,
sémă póte şi de împrejurările ce d. Panu le
pune înainte, că este un om împovărat de
familie, şi că nu singur el are să fie atins
de consecinţele unei condamnări, constatând
mijlocul în care se perpetuéză faptele, tra
diţiunile greşite cari póte aú înrîurit asupra
lui, a hotărît justiţia să nu ''i aplice pedépsa
din codul penal. Atât şi nimic mai mult.
Materialitatea faptului e stabilită: respon
sabilitatea penală nu. –Hotărîrea mi s'a co
municat la minister. Eă, d-lor, vădénd că
causa suspendărei,care era darea în judecată,
a dispărut, am comunicat Epitropiei că ur
méză deci, dispărênd causa, să dispară şi
efectul, suspendarea să înceteze a'şi produce
efectul.
Da, dice d. Panu: 6re în resoluţia pusă
de ministru pe acéstă comunicare, se co
DESBATERILE SENATULUI
prinde reserva unui decret de revocare? Nu.
Şi nu atârnă de la mine ca reserva acésta
să fie făcută, pentru că în legea sanitară
este o disposiţiune care mă împiedică de a
face acésta, şi anume: art. 101 pe care "l-a
citit înparte d. Panu.
In adevăr, d-lor, më găsesc nu în faţa a
unui doctor din administraţia directă a minis
terului de interne, cum sunt doctorii de judeţ
saú plasă, pentru care sunt anume disposi
ţiuni prevăjute în art. 42, de care v'a dat
citire onor. d. Panu, ci în faţa unui doctor al
epitropiei Sf. Spiridon.
Pentru cei d’ântêiú, legea dispune cate
goric, că măsura de revocare nu se pote
lua de ministrul de interne, de cât în urma
unei anchete care este făcută într-o formă
determinată prin acest articol.
In ceea-ce privesce medicii spitalului Sf.
Spiridon, nu se aplică art. 42, tocmai pentru
a nu se călca art. 103, care dice: că tóte
cele-alte disposiţiuni din legea sanitară, nu
privesce pe medicii epitropiei Sf. Spiridon,
faţă cu aceşti medici sunt de aplicat dispo
siţiunile art. 101; dupe acest art. 101,
ministrul de interne nu pte pronunţa re
vocarea unui medic al epitropiei Sf. Spiri
don, de cât în urma unui raport al epitropiei
Sf. Spiridon,în acest scop şi cu acéstă cerere
anume formulată.
In momentul când comunicarea hotărârei
judecătoresci s'a făcut ministerului de in
terne, o asemenea cerere nu exista într-un
raport al epitropiei Sf. Spiridon.
Dar în urmă, după ce eü, relevând numai
din dispositivul hotărârei ce mi sa comu
nicat, că nu e loc a se aplica o pedépsă
acestui doctor, că totuşi se constată că sunt
unele deprinderi înveterate, urâte, am atras
atenţiunea epitropiei să ia măsuri ca acele
obiceiuri înveterate să dispară, pentru bi
nele public. Altă măsură mai departe nu
era în căderea mea să ia.
Epitropia Sf. Spiridon încunosciinţată fiind
de comunicarea ce ”i-am făcut că a încetat,
în urma achitărei, efectele suspendărei, a
a intrat în rolul ei de autoritate, care era
răspundătóre de bunul mers al acestei ins
tituţiuni şi s'a întrebat dacă îşi împlinesce
tótă datoria, luând numai măsuri ca în viitor
deprinderi rele să nu se mai perpetueze sală
dacă nu e datóre, pentru bunul exemplu ce
trebue dat funcţionarilor celor-alţi şi epi
tropiei, pentru asigurarea intereselor mul
tiple ce sunt în jurul acestei instituţiuni,
dacă nu e datóre să céră o măsură severă.
Atunci epitropia Sf. Spiridon a luat în exa
minare constatările judecătoresci–şi de bună
sémă, d-lor, nimic nu vă spune că atunci
când faptele a trecut sub criteriul impar
ţial al unei cercetări judecătoresci, începând
de la judecătorul de instrucţiune şi până la
desbateri contradictorii înaintea tribunalului,
faptele pentru a fi dovedite mai urméză a fi
constatate de un alt raport al vre-unui ins
pector. Invederat este, că în stadiul în care
epitropia a luat afacerea în mână, nu era
nevoe de un alt raport al unui funcţionar al
ei, căci raportul şi constatările în privinţa
121
faptelor aşa cums’ai săvêrşit a fost din nainte
făcut de către instanţele judecătoresci.
Ei bine, luând în examinare acéstă cons
tatare, epitropia a véut că se constată în
realitate,şi de către judecătorul de instrucţie
şi de către tribunal, a cărui hotărâre, dacă o
citesce bine cine-va, este forte lămurită, – că
faptele a fost săvârşite, dar sunt cuvinte
pentru cari el le apreciéză cu indulgenţă ;
faptele însă sunt constatate. In consecuenţă,
epitropia se adreséză către ministru în că
derea ce singură o avea, şi spune: de vreme
ce e constatat că faptele imorale au existat,
e necesar, pentru a le curma pe viitor, să se
facă un exemplu şi cel constatat făptuitor,
de şi achitat despre penalitate, să fie dat
la o parte.
Şi, d-lor, eü am găsit că avea dreptate e
foria Sf. Spiridon. Vă citesc disposiţiunile
art. 101 :
Revocarea se face (pentru medici) prin
decret regal în urma raportului ministru
lui de interne, basat asemenea pe raportul
eforilor sai epitropilor generali însoţit de
resultatul anchetei care constată abaterean.
In materie administrativă pură, sunt dator,
dupe art.42, să am la mână raportul inspec
torului sanitar, pe care 'l însărcinez cu cer
cetarea, fără de care nu pot întemeia rapor
tul meü către Majestatea Sa Regele. In ma
teria care ne preocupă, aceea a medicilor
epitropiei Sf. Spiridon, sunt dator să
'mi întemeiez raportul meu către Majestatea
Sa Regele pe un raport al eforilor; chiar
d. Panu 'l a avut în mână şi a putut să con
state că el există. Cestiunea este, deci, de a
se sci dacă aprecierea epitropilor este bună
saú rea şi dacă eü am făcut bine sa nu de
m'am asociat la acesta, şi ei cred, d-lor, că
era cu atât mai imperios necesar să mă aso
ciez şi ei la concluzia epitropilor, cu cât
sunt persone cari trăiesc într'un contact mai
continuă cu seminţii cari se dedai esclusiv
la tóte comerciurile, şi cari a trebuinţă să
înveţe că nu le este permis a privi ca materie
de comerci ceea-ce nu trebue să releveze de
cât de sciinţă şi de consciinţă. (Aplause).
Onor. d. Panu v'a spus că este în joc exis
tenţa unui medic şi a familiei lui; dar mai
este în joc şi existenţa unei sume de fiinţe
sărmane, cari merită tot interesul nostru,
cari prin munca lor se silesc a fi de ajutor
omenire. Una din causele mortalităţii cea
mare a copiilor ce se nasc şi una din piedi
cele îmmulţirii regulate a populaţiuneinóstre,
este moşitul răi şi deci este un interes de
prima ordine ca şcélele de méşe să dea re
sultate reale bune, ca să se admită a prac
tica acelea cari pot da ajutor efectiv femeilor
născènde, nu acelea cari sunt în posiție de
a plăti un gheşeft medicului. (Aplause).
Interesul, d-lor, era prea de căpetenie ca
să nu ne atragă tită atenţiunea, şi am găsit,
în constatările pe cari se întemeia epitropia
pentru a susţine conclusiunile din raport,
constatări cari erau făcute de justiţie, ma
terialitatea faptelor stabilită; a rămas, d-lor,
să 'mi dai sémă de gravitatea consideraţiu
nilor pe cari numai în trécăt le-am atins în
câte-va cuvinte, şi să ia o aşa măsură încât
122
să se facă un exemplu, ca de aci înainte
aceste procedeuri uricióse să fie imposibile
de practicat în institut. (Aplause).
D. G. Panu: D-lor, 6re d. ministru de in
terne, avocat de profesiune, om de legi emi
namente, nu se hasardéză prea tare când
pune la îndoială autoritatea lucrului judecat ?
0 voce: Ce-are a face ?
D. G. Panu: Cum, ce are a face ? Ei bine,
teoria d-lui ministru, dacă o vom lua ad-lit
teram, nu sciü la ce ne-ar duce. D. ministru
a recunoscut, în adevăr că, judecătorul de in
strucţie nu a găsit cas de urmărire contra
d-rului Bejan,tribunalul a confirmat, Curtea
de apel de asemenea, procurorul general a
cerut achitarea şi nu a făcut recurs în Ca
saţie, şi cu tóte acestea declară în Parlament
că nu ţine în sémă hotărârea acelor instanţe,
continuă a considera pe d-rul Bejan de
vinovat, afirmând că tribunalele şi Curţile
nóstre dai hotărâre de indulgenţă, achi
tând vinovaţii. Sciţi, d-lor, cum se da hotă
rârile de indulgenţă, de milă.
Cum, d-le ministru, dacă pentru d-véstră,
pentru banca ministerială, autoritatea lu
crului judecat nu este sfântă, apoi ce are să
fie pentru cei-lalţi?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Este sfântă pentru penalitate.
D. G. Panu: Şi pentru achitare, nu? Când
cineva îşi ia o pedépsă, este evident că este
vinovat şi omul acesta este esclus din socie
tate, dar un om care este achitat acela ră
mâne în societate. Şi cum puteţi ice d-vóstră
că acesta este resultatul indulgenţei ?
Acéstă teorie nu se pote susţine.
In tot casul nu vă felicit, d-le ministru,
pentru curagiul d-vöstră, căci dacă lucrul ace
sta se gândesce câte o-dată, dar nu se spune
de pe banca ministerială, şi nu aveţi drep
tul a o spune mai ales cu privire la o anume
persónă, căci pe lângă că atingeţi autoritatea
lucrului judecat,apoi, pe de altă parte, loviţi
în onórea unui om. D-vóstră aţi avut cura
giul să o spuneţi, şi dacă veţi mai sta la pu
tere vă doresc să treceţi la ministerul justi
ţiei ca să vă aud susţinând în cine scie ce
împrejurare şi când lucrul vă va conveni,
teoria contrarie că autoritatea lucrului jude
cat este sfântă şi nimeni nu trebue să se
atingă de dénsa.
D-vóstră aţi făcut o distincţiune care mi
se pare bună; aţi dis: alt-ceva este penalita
tea şi alt-ceva este incorectitudinea. Aşa este;
póte cine-va să nu fie penalicesce vinovat, dar
póte să fie incorect.
Dar vă întreb atunci, pentru partea penală
tribunalele au achitat pe d-rul Bejan, dar
pentru partea disciplinară, care este ancheta
ce aţi făcut'o în puterea căreia aţi revocat
pe susnumitul doctor? Ancheta primitivă con
stată acte de mituire, anulate de tribunale;
unde este cea-altă care să constate abaterile
disciplinare; care este ancheta cea nouă care
aţi făcut-o ? Căci legea sanitară cere, la art.
101, imperios, acest lucru.
Iată ce dice acest articol :
»Revocarea se face prin decret regal în
»urma raportului ministrului de interne, ba
nsat asemenea pe raportul eforilor sai epi
DESBATERILE SENATULUI
ntropilor, însoţit de resultatul anchetei
ncare constată abaterea.
Incă o-dată, unde este resultatul care a
constatat abaterea anchetei d’ântêiü“?
S'a făcut o anchetă primitivă, din care re
sultă că lua bani ca să dea certificate méşe
lor; acele acusaţiuni a fost sfărîmate de
justiţie. Unde este o a doua anchetă“?
Dar d. ministru îmi răspunde, că consta
tările tribunalului, cu privire la darea de ca
douri, pote ţinea loc de anchetă ?
Va să jică, când este vorba de nevinovă
ția d-rului Bejan, hotărîrile justiţiei sunt
rele, iar când este vorba să 'l revocaţi, acele
considerante sunt bune ? Apoi se péte acé
sta ? Ori sînt bune, ori sînt rele.
Tribunalul a făcut asemenea constatări,
dar tot el adaogă că d-rul Bejan a primit
cadourile ce i se oferea, fără nici o intenţie
culpabilă; cum îl declaraţi d-vóstră culpabil
şi 'l revocaţi pe ceea ce tribunalul ice că
nu e abatere ?
Dar este ceva mai grav în răspunsul d-lui
ministru, că vorbind de delicata profesie
de mamoşi, a insinuat că trebue pedepsiţi
toţi cari speculă cu ea.
Vă rog, să'mi arătaţi în ce casuri d-rul
Bejan a speculat în profesiunea lui ?
0 voce : N'a dis nimenea acest lucru.
D. G. Panu : Eü cred că d-rii de aci din
Senat ar trebui să'i ia apărarea, căci fie-care
ar putea să fie bănuit în asemenea împre
jurări. Dar mai este ceva : raportul pe basa
căruia aţi revocat pe d-rul Bejan este nul
şi ca formă, căci el este subsemnat numai
de un singur epitrop. In legea sanitară, art.
101 dice că epitropii trebue să'l iscăléscă,
şi regulamentul casei dice că hârtiile sub
semnate numai de un epitrop nu ai nici o
valóre. Cum explicaţi acest fapt ?
Vedeţi, cu cât ne înfundăm în acéstă ces
tiune, cu atât vedem că s'a lucrat cu cea
mai mare nedreptate; de aceea termin aş
teptând timpuri mai bune pentru ca ilega
litatea să fie îndreptată.
Voci : Inchiderea incidentului.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: A mai
cerut cuvântul şi d. Isvoranu; consult Se
natul dacă voesce să continue discuţiunea,
saú închide incidentul ?
Voci : Inchiderea incidentului.
–Se pune la vot închiderea incidentului
şi se primesce.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: La
ordinea dilei avem indigenate.
– D. raportor, Em. Leonescu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea dv. de indigenat,întrunindu-se
în diua de 17 Februarie 1896, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa d-lui G.Radovici,
fiind presenţi d-nii Dr. Mihălescu, C. Zăgă
nescu, P. Petrescu şi Em. Leonescu, a luat
în cercetare proiectul de lege, votat şi adop
tat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la
14 Martie 1895 şi adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No. 1.354 de la
22 Martie 1895, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunsce ca
24 Decembre 1898
litatea de cetăţén român d-lui Ion B. Staicu,
român din Transilvania, de religiune greco
orientală, de profesiune comerciant, domi
ciliat în Brăila.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Răsnov, ţinutul
Transilvaniei, la 20 Septembre 1846, din
părinţii Bucur Staicu şi Petca, şi, la 22 ace
eaşi lună şi an, s'a botezat în religia greco
orientală ;
Că la 21 Februarie 1880 s'a căsătorit la
primăria urbei Brăila cu d-şóra Elena N.
Andreiovici ;
Că a emigrat de la protecţia austro-un
gară, actul de emigrare cu No.67.122 de la
15 Octombre 1889, liberat de ministerul de
interne din Budapesta ;
Că a plătit taxa pentru miliţie încă de la
1877, în Răsnov;
Că este comerciant şi are bună conduită.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Ión B. Staicu, ca unul ce întru
nesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul raportor,
vă rógă să bine-voiţi a' recunősce calitatea
de cetăţén român, votând proiectul de lege
următor.
Raportor, Em. Leonescu
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce d-lui Ion B. Staicu,
român din Transilvania, calitatea de cetăţén
român.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 14 Martie 1895, şi
s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
nouă voturi, contra a unul.
Preşedinte, general G. Manu.
(L.S.A. D) Secretar, A. Simu.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Dis
cuţiunea generală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi. . . . . . . . . 33
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe .. 28
Bile negre . . . . . . . 5
Votul este nul şi se va repeta mâine.
Senatul nu este în număr suficient. Voiţi
să continuăm şedinţa ?
Voci : Să continuăm, suntem în număr.
D. ministru de răsboiu, general Be
rendeiü : D-lor, am aci cererea a duoi
elevi din şcola de oficieri şi a unuia care
a terminat şcla de artilerie şi genii. V'aşi
ruga să le daţi precădere, căci se găsesc
în o posiție prea dificilă, că nu pot fi
făcuţi oficieri până nu vor dobândi împămân
tenirea.
Aceste trei perséne sunt: Muşa, plutonier,
24 Decembre 1898
care a terminat la Iunie trecut şi şéde de
şése luni fără léfă, şi duoi elevi cari se află
în anul al II-lea din şcola de oficeri; unul cu
numele de Reineck, şi al duoilea este Babic,
al cărui tată este naturalisat de mult.
Prin urmare, cuvinte sunt destule ca să
bine-voiţi a le da precădere.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Con
sult Senatul asupra propunerei d-lui minis
tru de resbel.
– Senatul consultat, admite propunerea.
– D. raportor, Em. Leonescu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre deindigenate, întrunin
du-se în diua de 12 Decembre 1898, în ma
joritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui
Grigore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii:
Leonescu Emanoil, Lupescu George şi Manu
George, general, a luat în cercetare proiec
tul de lege, votat şi adoptat de Adunarea
deputaţilor în şedinţa de la 26 Noembre
1898 şi adus în deliberarea Senatului cu
Mesagiul regal No. 3.544 de la 4 Decembre
1898, prin care, în virtutea art. 7, Şll, lit.
b din Constituţiune, se cere a se acorda îm
pămêntenirea, cu dispensă de stagii, d-lui
Daniel Ferdinand Babik, de religiune gre
goriană, elev al şclei de oficeri din Bucu
resci, domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut în comuna Stănesci, jude
ţul Vlaşca, din părinţii Ferdinand D. Babik
şi Elena, în anul 1876, Septembre 7, şi s'a
botezat în religiunea creştină-gregoriană;
Că părintele sălii a obţinut împământeni
rea, dupe cum se certifică prin Monitorul
Oficial No. 256 din 28 Februarie 1885,
pag. 5813;
Că nu s'a bucurat nici o-dată de veri o
protecțiune străină;
Că în societate se bucură de o frumósă
conduită;
Că este elev al şcolei de oficeri din Ca
pitală.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Daniel Ferdinand Babik, de a
i se acorda împământenirea cu dispensă de
stagiü, ca unul ce întrunesce condiţiunile
prescrise de art. 7, Ş II, lit. b din Constitu
ţiune, şi,prin subsemnatul raportor, vine a
vă ruga să bine-voiţi a vota următórea lege.
Raportor, Em. Leonescu.
LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, ŞI, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Daniel Fer
dinand Babik, din comuna Giurgiu, judeţul
Vlaşca, împămén tenirea cu dispensă de
stagiü.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 26 Noembre 1898, şi
s'a adoptat cu majoritate de şese-deci vo
turi, contra a unul.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(L. S. A. D.) Secretar, I. Procopiu.
DESBATERILE SENATULUI
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se admite.
– Se pune la vot proiectul de lege în
total, cu bile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Resul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 55
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 49
Bile negre . . . . . . . . 6
Senatul a admis legea de împământenire.
– D. Em. Leonescu, raportor, citesce
următorul raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 12 Decembre 1898, în
majoritate de 4 membri, sub preşedinţa
d-lui Grigore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii
Leonescu Emanoil, Lupescu George şi Manu
George, general, a luat în cercetare proiectul
de lege, votat şi adoptat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 26 Noembre 1898,
şi adusîn deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 3.543 de la 4 Decembre 1898,
prin care se cere, în virtutea art. 7, Ş II,
lit. a din Constituţiune, a se acorda împă
mântenirea cu dispensă de stagii d-lui Eber
hardt Moucha, dă religiune catolică, elev
al şcólei militare de ariilerie şi genii din
Bucuresci, domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate la dosarul acestei
cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Biserica-Albă,
din Ungaria, în anul 1876, Iulie 16, şi s'a
botezat în religiunea romano-catolică ;
Că s'a lepădat de protecţia Statului au
stro-ungară;
Că părintele săă, d. Moucha Frantz, şef
de musică cl. I, este în armată încă de la
anul 1881, fiind un artist de merit ;
Printr-un certificat al comandantului şco
lei de artilerie şi genii din Bucuresci, No.
2.662 din 20 Noembre 1897, se certifică că
d. Eberhardt Moucha este elev în anul al
II-lea al acestei şcole, având o fórte bună
conduită.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Eberhardt Moucha, de a i se
acorda împăméntenirea cu dispensă de stagii,
în virtutea art. 7, Ş II, lit a din Constituţi
une, şi prin, subsemnatul raportor, vine a
vă ruga să bine-voiţi a vota următórea lege.
Raportor, Em. Leonescu.
LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, ŞII, lit
a din Constrituţiune, se acordă d-lui Eber
hardt Moucha, din comuna Bucuresci, jude
ţul Ilfov, împăméntenirea cu dispensă de
stragiü.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 26 Noembre 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
şése voturi, contra a duoă.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(L. S. A. D) Secretar, I. Procopiu.
123
D. vice-preşedinte, A. Nicolaidi : D-lor,
discuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune
la vot luarea în considerare a proiectului de
lege şi se primesce.
– Se procede la vot cu bile.
– D. preşedinte N. Gane ocupă fotoliul
preşidenţial.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resultatul
votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 52
Majoritate regulamentară . „, 32
Bile albe . . . . . . 49
Bile negre . . . . . . . . . . 3
Prin urmare, s'a adoptat legea de împă
mêntenire.
– D. raportor, Em. Leonescu, dă ci
tire următorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 12 Decembre 1898, în
majoritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui
Grigore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Leo
nescu Emanoil, Lupescu George şi Manu
George general, a luat în cercetare proiectul
de lege, adus în deliberarea Senatului cu
masagiul regal No. 3.503 de la 30 Noembre
1898, prin care, în virtutea art. 7, Ş II, lit.
b din Constituţiune, se cere a se acorda îm
pământenire cu dispensă de stagii d-lui The -
odor Reineck, de religiune ortodoxă, elev al
şcólei de oficieri din Bucuresci, domiciliat în
comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în Bucuresci, la 23 Decem
bre 1876, din părinţii Baron Chimon Rei
neck şi Maria, şi s'a botezat în religia orto
doxă;
Că a renunţat la protecţia elină;
Că a urmat la liceul Petru şi Pavel din
Ploesci şi la liceul modern din Bucuresci;
Că la 15 Noembre 1896 a fost încorporat
în şcóla de oficieri din Bucuresci, unde se află
şi ai, avênd dreptul a fi înaintat la gradul
de sub-locotenent la 1 Iulie 1899, dacă va
obţine media de eşire.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Theodor Reineck, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș lI, lit. b din Constituţiune, şi, prin subsem
natul raportor, vă rögă să bine-voiţi a "i a
corda împământenirea cu dispensă de stagii,
votând proiectul de lege următor.
Raportor, Em. Leonescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 7 Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Theodor
Reineck, din comuna Bucuresci, judeţul Il
fov, împământenirea cu dispensă stagiü.
Ministru justiţiei, C. I. Stoicescu.
D. preşedinte, N. Gane : D-lor discuţi
unea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
124
– Fiind un singur articol, se pune la vot
cu bile proiectului de lege.
D. preşedinte, N. Gane” D-lor, resul
tatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . 54
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe . . . 53
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a adoptat proiectul de lege.
D. colonel, Al. Budişteanu: D-le preşe
dinte, cred că ar fi bine să se consulte Se
natul chiar de astădi ca să decidă vacanţa
ce are să ia de sărbătorile Crăciunului. Dacă
voiţi să vă spun opiniunea mea, cred că ar fi
bine să lucrăm şi mâine Sâmbătă şi să luăm
vacanţă dupe şedinţa de mâine Sâmbătă până
la 11 Ianuarie.
D. general, G. Catargiu : Eü cred că
înainte de a lua o decisiune ar trebui să
avem o înţelegere şi cu guvernul, ca şi gu
vernul să "şi dea părerea; pte că guvernul
are nevoe de a aduce veri un proiect de lege
de urgenţă. Nu putem prin urmare să luăm
vacanţă înainte de a se pronunţa guvernul.
D. ministru de răsboiu, general Beren
dei: D-lor, eü nu m'am consultat cu cei
alţi colegi ai mei, dar cred că asceptând până
mâine am putea vedea şi Camera cum ho
tărăsce.
D. C. Costescu Comăneanu: E indepen
dent de Cameră votul nostru.
D. ministru de răsboiu,general Beren
dei: Natural că e independent, dar usul e
ca ambele Corpuri legiuitóre să ia vacanţă
de o dată.
D. C. Costescu Comăneanu: D-le preşe
dinte, d. colonel Budişteanu va cerut să con
sultaţi Senatul, dacă trebue luată vacanţa de
mâine şi care să dureze până la 10 Ianuarie
inclusiv. Acésta e de atribuitul absolut al Se
natului. Ei cred că guvernul nu va putea veni
tocmai mâine cu un proiect de lege, să ne
impue ca să'l votăm în grabă. Acésta e im
posibil. In ceea ce privesce părerea cea altă
că trebue consultat şi guvernul şi Camera,
ca să ia vacanţă concomitent, acésta nu e
conform nici cu regulamentul şi nici cu Con
stituţia.
Constituţia lice numai că Corpurile le
giuitóre trebuesc convocate amêndouă odată,
însă lucréză absolut independent unul de
cel-alt, ast-fel că Senatul pote lua vacanţă,
iar Camera să lucreze, şi de asemenea Ca
mera să ia vacanţă iar Senatul să lucreze.
Prin urmare, vă rog, d-le preşedinte,
să consultaţi Senatul asupra propunere
d-lui colonel Budişteanu.
D. general Catargiu: E o cestiune de de
ferenţă către guvern de a nu lua nici o de
cisiune în acestă privinţă înainte de a se în
treba şi guvernul.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, sunt duoë
propuneri: una a d-lui colonel Budişteanu,
de a se decide chiar de astădi asupra va
canţei ce este a se lua, şi a duoa propunere
a dlui general Catargiu, de a se amâna pen
tru mâine decisiunea ce trebue a lua Se
natul.
Voci numeróse: Mâine, mâine.
DESBATERILE SENATULUI
D. preşedinte, N. Gane: Cu învoirea
d-vóstre, rămâne dar pentru mâine.
D. Al. Constantinescu : D-lor, sunt trei
d-ni ingineri, pentru cari ni s'a cerut încă
de ieri de către d. ministru al lucrărilor pu
blice să le votăm împământenirea. Şi iată
pentru cari motive: mâine fiind 1 lanuarie
stil nou, şi aceste perséne, cari de alt-min
teri sunt nisce ingineri eminenţi, nefiind
naturalisaţi, d. ministru va fi nevoit ca să "i
pună în afară din servicii.
Voci: Fórte bine. Citiţi proiectele de îm
pămêntenire.
– D. secretar, Al. Constantinescu, (în
lipsa d-lui raportor), dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se in diua de 16 Decembre 1898, în ma
joritate de 5 membri, sub preşedinţa d-lui
Grigore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii:
Chircu Thoma, Gâlcă Iorgu, Leonescu Ema
noil şi Manu George, general, aluat în cer
cetare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 25
Noembre 1898, şi adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No. 3.623 de la 12
Decembre 1898, prin care, în virtutea art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, se cere a se
acorda împăméntenirea cu dispensă de sta
giü d-lui Ludovic Podhorsky, de religiune
ortodoxă, de profesiune inginer, domiciliat
în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că s'a născut la anul 1868, Iunie 17, în
comuna Putineiu, din judeţul Teleorman, şi
s'a botezat în religiunea creştină-ortodoxă;
Că a făcut studiile claselor primare şi se
cundare în ţéră;
Că a absolvit şcola politechnică din Zürich;
Că a făcut serviciul militar, de la 16 A
prilie 1892 până la 13 Aprilie 1893, în re
gimentul 1 geniü;
Că a fost numit în funcţiunea de inginer
asistent clasa II, la 16 Aprilie 1892, în ser
viciul lucrărilor noui de pe lângă direcţiunea
generală a căilor ferate române ;
Că sora petiţionarului, d-na Irina I. Io
nescu, soţia decedatului căpitan Ion Ion, este
pensionară a Statului .
Că are o bună conduită în societate ;
Că, atât cât a fost în ţéră cât şi în tim
pul cât a locuit in Zürich (Elveţia), nu s'a
bucurat nici o-dată de protecțiune străină,
fiind născut în ţéră, servindu-se cu pasport
din ţéră spre a călători în Elveţia şi punén
du-se sub protecţia legaţiunei române de
acolo.
Faţă cu aceste cercetări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Ludovic Podhorsky,
vine, prin subscrisul ei raportor, a vă ruga
să bine-voiţi a vota următórea lege.
Raportor, Iorgu Gâlcă.
LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II, lit.
b din Constituţiune, se acordă d-lui Ludo
vic Podhorsky, din comuna Bucuresci, ju
24 Decembre 1898
deţul Ilfov, împământenirea cu dispensă de
stagiü.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 25 Noembre 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
duoă voturi, contra a duoë.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(L. S. A. D.) Secretar, I. Procopiu.
D. preşedinte, N. Gane : Discuţiunea
generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune
la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi (reo
cupă fotoliul presidenţial): Resultatul votu
lui este următorul :
Votanţi . - - -. 35
-
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . 34
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a admis legea de împământenire.
– D. P. Petrescu (pentru d. raportor
Iorgu Gâlcă) dă citire următorului raport şi
proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 16 Decembre 1898, in majo
ritate de 5 membri, sub preşedinţa d-lui Gri
gore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Chircu
Thoma, Gâlcă Iorgu, Leonescu Emanoil şi
ManuGeorge, general, a luat în cercetare pe
tițiunea înregistrată la No. 57 din 24 No
embre 1898, înaintată Senatului, prin care,
în virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere
a se recunsce calitatea de cetăţén român
d-lui Tiberiu Eremia, de religiune greco
orientală, de profesiune inginer, domiciliat
în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că e născut în comuna Purcăreni, ţinutul
Transilvaniei, la 8 August 1875, din părin
ţii Dumitru Eremia şi Susana, şi la 17 ace
iaşi lună şi an, s'a botezat în religia greco
orientală;
Că se bucură de o bună conduită ;
Că a depus examen de sub-locotenent în
reservă şi a fost recunoscut apt a obţine gra
dul de sub-locotenent în reservă;
Că este inginer-asistent în serviciul de
studii şi construcţiuni.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
în unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Tiberiu Eremia, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a 'i recunósce
calitatea de cetăţén român, votând proiectul
de lege următor.
Raportor, Iorgu Gâlcă.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
24 Decembre 1898
român d-lui Tiberiu Eremia, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Discu
țiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului
şi se primesce.
– Se pune la vot unicul art. cu bile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D-lor,
resultatul votului este următorul :
Votanţi. . . . . . . . . 32
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 30
Bile negre . . . . . . . 2 Comisiunea d-vöstre pentru verificarea
Votul este nul şi se va repeta în şedinţa
următóre.
Senatul ne mai fiind în număr, ridic şe
dinţa ; şedinţa publică mâine când vor fi
la ordinea dilei indigenate.
– Şedinţa se ridică la orele 4 1/, p. m.,
anunţându-se cea următóre pentru a doua
i 19 Decembre. -
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
------------
ŞEDINŢA DE LA 19 DECEMBRE 1898
Preşedinţa d-lui N. Gane, preşedinte, asis
tat de d-nii secretari ai biuroului: Bucşe
nescu C. dr., Climescu C., Iovitz Dim. dr. şi
Poroineanu Const.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 113 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 3 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnav :
D. Monteor C. Grigore.
In congediu :
D. Filipescu I. Alex.
Nemotivat :
D. Balli M. Costache.
– D. secretar, C. Poroineanu, dă citire
sumaruluişedinţei precedente care se aprobă.
– Se trimite la comisiunea de verificare
dosarul conţinénd lucrările relative la ale
gerea efectuată în colegiul II de Senat din
judeţul Brăila în diua de 18 Decembre.
–D. ministru de răsboiu, general Beren
dei (pentru d. ministru de externe), dă citire
Mesagiului regal prin care se înaintează în
desbaterea Senatului proiectul de lege rela
tiv la aprobarea prelungirei încă pe un an
a aranjamentului comercial provisoriü între
România şi Bulgaria.
D. general Catargi: D-le preşedinte,
fiind-că proiectul de lege pentru aprobarea
convenţiunei cu Bulgaria urméză să fie pus
în aplicare la 1 Ianuarie şi fiind-că ai Se
DESBATERILE SENATULUI
natul va lua vacanţă, propun să declaraţi
urgenţa, să suspendaţi şedinţa şi să trecem
în secţiuni ca să cercetăm acest proiect de
lege.
–Se pune la vot urgenţa şi trecerea în
secţiuni şi se aprobă.
– Şedinţa se suspendă şi d-nii senatori
trec în secţiuni.
– La redeschiderea şedinţei.
– D. raportor, A. Vizanti, dă citire ur
mătorului raport al comisiunei de verificare
a alegerii de senatori.
Domnilor senatori,
titlurilor de senatori noui aleşi, întrunindu-se
în majoritate în diua de 19 Decembre 1898,
sub preşedinţa d-lui Antache Petrescu, a
luat în cercetare dosarul alegerei efectuată
în iua de 18 Decembre şi din comunicarea
actelor aflate la dosarul acestei alegeri din
Brăila,pentru un senator al colegiului II,
constatându-se că întréga operaţiune elec
torală s'a efectuat în conformitate cu le
gea, şi că din 260 alegători a întrunit d. Du
mitru Ionescu majoritatea de 247 voturi, a
validat acestă alegere în perséna d-lui Du
mitru Ionescu şi,prin sub-scrisul raportor,
vë rógă, d-lor senatori, să bine-voiţi a pro
clama de senator al colegiului II de Brăila,
pe d. Dumitru Ionescu.
Raportor, A. Vizanti.
D. preşedinte, N. Gane: Necerènd ni
meni cuvântul şi nefiind nici o contestare,
proclam senator al colegiului II de Brăila
pe d. Dumitru Ionescu.
D. dr. V. Mihălescu: D-le preşedinte,
înainte de suspendare am cerut cuvéntul,
credênd că d. ministru al instrucţiunei pu
blice va fi aici. Fiind-că d. ministru nu e
aici, îmi reservez acest drept când d. minis
tru va fi present ca să-i fac o simplă între
bare. Nu voesc să fac o înterpelare, căci nu
voiesc să răpesc timp Senatului; 'mi reserv
însă dreptul când d. ministru va fi aci, şi
atunci "i voiü face o simplă întrebare sa
voiü avea onóre a 'i adresa chiar o interpe
lare în regulă, dacă va fi trebuinţă.
D. preşedinte, N. Gane: Se ia act.
Acum intrăm în ordinea ilei. Mai ân
têiü avem duoë voturi nule rămase din şe
dinţa precedentă. Vom vota deci mai ântêiü
recunóscerea calităței de cetăţén român
d-lui Ión B. Staicu.
– Se procede la vot cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D lor, resultatul
votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . . . 53
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe - . 48
Bile negre . . . . . . . . . . 5
Senatul a adoptat recunoscerea d-lui
Staicu.
Trecem acum la al duoilea vot nul pri
vitor la recunoscerea calităței de cetăţén ro
mân, a d-lui Tiberiu Eremia.
– D-nii senatori proced la vot cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul:
195
Votanţi . . . . . . . . . . . 44
Majoritate regulamentară . . . . 32
Bile albe. . . . . . . . . . . . 42
Bile negre . . . . . . . .. . 2
Senatul a admis legea recunoscerei.
Acum procedăm la tragerea la sorţi a
d-lui senator noi ales, Dim. Ionescu, pen
tru secţiunea din care va face parte.
D sa va face parte din secţiunea III-a.
– D. raportor. Gr. Ştefănescu, citesce
următorul raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Proiectul de lege relativ la aprobarea
reînoirei încă pe un an a aranjamentului
comercial provisoriü, în vigóre, între Româ
nia şi Bulgaria, votat şi adoptat de Aduna
rea deputaţilor în şedinţa de la 18 Decem
bre 1898 şi a adus în deliberarea Senatului
cu Mesajul Regal No. . . . de la 19 Decem
bre 1898, secţiunile d-véstre luându'l în ce
rcetare, l'aú admis, numind delegaţi:
Secţiunea I pe d. I. Procopie Dumitescu;
r II n n colonel Obedeenu;
y III n » C. Climescu ;
y IV n subsemnatul;
y V - d. Valerian Ursianu cari,
întrunindu-se în diua de 19 Decembre 1898,
s'aú constituit în comitet al delegaţilor, sub
preşedinţa subsemnatului, şi luând din noi
în cercetare sus arătatul proiect de lege,
l'aú admis pe următórele considerante :
Domnilor senatori,
Incă din anul 1896, guvernul princiar
bulgar, în urma încheerei tractatului să
de comercii cu Austro-Ungaria, a informat
pe tóte Statele, că o taxă de 14%, ad-va
lorem, avea să fie impusă cu începerea a
nului 1897, tuturor mărfurilor provenind
din ţările fără învoeli comerciale.
Relaţiunile nőstre comerciale cu Bulga
ria, era însă stabilite printr-un aranjament
provisoriü întemeiat pe clauza naţiunei ce
lei mai favorisate şi care fiind a se reînoi
din an în an, se sfîrşesce la 1 Ianuarie 1899.
Este, dar, în interesul comerciului nos
tru, ca acest aranjament să mai fie prelun
git încă pe un, până la 1 Ianuarie 1900,
pentru a nu se aduce nici o atingere rapor
turilor nőstre economice cu Statul vecin.
Comitetul delegaţilor, dar, admiţând în
unanimitate acest proiect de lege, vă rógă,
prin subscrisul raportor, să bine-voiţi, d-lor
senatori, a 'i da şi d-vóstre înalta aprobare.
Raportor, Gr. Ştefănescu.
LEGE
Art. unic. In interesul menținerei şi îm
bunătăţirei relaţiunilor nőstre comerciale
cu Bulgaria, guvernul este autorisat a pre
lungi încă pe un an, adică până la 1 Ianuarie
1900, aranjamentul comercial provisoriü în
vigóre, între ambele State, stabilit pe basa
clausei naţiunei celei mai favorisate, şi care
urméză a expira la 1 Ianuarie 1899.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor,în şedinţa de la 18 Decembre anul
126
1898, şi s'a adoptat cu unanimitate de şése
deci şi duoă voturi.
Preşedinte, D. Gianni.
D. preşedinte, N. Gane : Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
II).6SC62,
–Se pune la vot unicul articol cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 67
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . - . 66
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a adoptat proiectul de lege.
D-lor, eri. Senatul a admis intervertirea
listei pentru recunsceri, în urma cererei
d lui ministru al lucrărilor publice, în pri
vinţa a trei ingineri. Duoi s'aú votat, a mai
rămas unul, d. Arthur Pukliki; dacă bine
voiţi a vota.
Voci : Da, da.
–D. G. Meitani (în locul d-lui raportor
Iorgu Gâlcă), dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de 16 Decembre 1898, în
majoritate de 5 membri, sub preşedinţa
d-lui Grigore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii:
Chircu Toma, Gâlcă Iorgu, Leonescu Ema
noil şi Manu George,general, a luat în cer
cetare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 25
Noembre 1898, şi adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 3.624 de la
12 Deccmbre 1898, prin care, în virtutea
IMPRIMERIA STATULUI
DESBATERILE SENATULUI
art. 7 Ş II, lit. b din Constituţiune, se cere
a se acorda împământenirea cu dispensă de
stagiü d-lui Arthur Pukliki, de religiune
evangelică, de profesiune inginer, domici
liat în comuna Bucuresci, judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că s'a născut în anul 1873, Martie 19,
în comuna Bucuresci, şi la 8 Aprilie acelaşi
an s'a botezat în religiunea creştină-evan
gelică;
Că a făcut studiile claselor primare şi
gimnasiale la școlele publice din Capitală;
Că tatăl suplicantului s'a lepădat de sub
protecțiunea străină, dupe cum se constată
prin certificatul serviciului de constatare al
oraşului Bucuresc, No. 193 din 16 August
1868; asemenea se constată emigrarea sa
şi din actul de emigrare No. 420 din 16
Septembre 1865;
Că tatăl său, fiind telegrafist la biuroul
central din Capitală, s'a liberat pe timpul
acestei ocupaţiuni din serviciul gardei oră
şenesc;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate ;
Prin certificatul No. 88 din 8 Februarie
1896 al direcţiunei şcölei de poduri şi şo
sele se atestă că este elev în anul IV al a
cestei şcle, avênd o purtare bună;
Că tatăl să s'a lepădat de sub protecţi
unea Statului austro-ungar;
Faţă cu aceste cercetări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Arthur Pukliki, vine,
prin subscrisul ei raportor, a vă ruga să
bine-voiţi a vota următórea lege.
Raportor, Iorgu Gâlcă.
L E G. E
Art. unic.–In virtutea art. 7, Ş II, lit.b
din Constituţiune, se acordă d-lui Arthur
–––---------------------------------
24 Decembre 1898
Pukliki, din comuna Bucuresci, judeţul Il
fov, împăméntenirea cu dispensă de stagii.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 25 Noembre 1898,
şi s'a adoptat cu unanimitate de şese-decă
şi şépte voturi.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(L. S. A. D)
Secretar, I. Procopiu. „”
D. vice-preşedinte, N. Gane: Discuţiu
nea generală este deschisă.
Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane : Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . . 9
Prin urmare, s'a adoptat legea de împă
mêntenire.
D-lor senatori, în urma discuţiunilor de
ieri, în privinţa vacanţei de sărbători, s'a
hotărît ca astăi să fixăm până când să lu
ăm vacanţa.
0 voce : La Cameră era vorba să se ia
vacanţă până la 11 Ianuarie inclusiv (a
probări).
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, fiind-că
şi Camera a luat vacanţă de astăi până la
11 Ianuarie inclusiv, cred că este bine ca
şi onor. Senat să facă ast-fel. (Aprobări). A
tunci şedinţa viitóre va avea loc la 12 Ia
nuarie. (Aprobări). Ridic şedinţa.
–Şedinţa se ridică la orele 4 p. m.
DIRECTOR GENERAL, CONST. LIESCU.
 UN EXEMPLAR : 40 BANI
14 Ianuarie 1899 DESBATERILE SENATULUI
N0. 16 D lui senator Samson . . . 5 ile;
Răileanu . . . . 8 n
r Simulescu . .. 10 m
SENATUL Boboiceanu . . . 3 n
– Se trimit comisiune de indigenate
cererile, de recunscerea cetăţeniei române,
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
--------------
ale d-lor Alexandru Mărgineanu, I6n Mihail,
Mihalache Ştefănescu, Bajdechi şi Pâcală
ŞEDINŢA DE LA 12 IANUARIE 1899 Gheorghe.
– Se trimit comisiune de petiţiuni:
Preşedinţa d-lui Al. Nicolaidi, vice-preşe a) Petiţia mai multor locuitori din co
dinte, asistat de d-nii secretari ai biurou muna Perşunari, judeţul Dâmboviţa, prin
ui: Climescu C. dr., Filipescu. Alex., Iovitz care se plâng în contra d-lui Georgescu,
Dim. dr. şi Poroineanu Const. care exercită, în mod fraudulos, comerţul de
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe băuturi spirtuóse;
amiadi, fiind presenţi 82 d-ni senatori. b) Petiţia mai multor locuitori de pe mo
– Nu răspund la apelul nominal 33 d-ni şia Statului Săcăleni, prin care se plâng în
senatori, şi anume: contra modului în care a fost împroprie
tăriţi.
Bolnavii :
– Se trimit la comisiunea de indigenate :
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii Anto a) Petiţia d-lui Georgescu, prin care pro
nescu Anton, Boboiceanu Dim., Borş lon, testéză contra indigenatului d-lui Boteanu,
Cavallioti G., Costescu Comăneanu C., Gâlcă care este falit;
G. Iorgu, Mortzun V. Alex., Nicolai Sache, b) Petiţia mai multor locuitori din co
Petrescu Antache, Răileanu Costache, Sam muna Panciu, prin care se rögă a nu se vota
son Emil, Simulescu G. Dim., Ştefănescu indigenatul d-lor Niculae şi Mihail Misir.
Rose, Urechiă A. Vasile, Gane Nicolae. – D. ministru de răsboiu, general Be
rendei, dă citire mesagiului regal, prin care
Nemotivaţi : se face cunoscut că s'a acordat un concedii
D-nii: Balli M. Costache, Brabeţeanu I., de 12 dile d-lui C. I. Stoicescu, ministru de
Chircu Toma, Christopolu St. Vasile, Culcer justiţie şi s'a însărcinat cu interimul aces
D. dr., Eremia G., Fulger G., Ioaniu D. Ión, tui minister d. preşedinte al consiliului.
Isvoranu R. Ilariü, Langa Ion Const., Lu – Se ia act.
pescu George, Micescu Dim., Poni Petru, – D. ministru de răsboiu, general A.
Porumbaru Radu, Rosseti Mathei, Teleman Berendeiiă, dă citire Mesagiilor regale, re
C., Urseanu Valerian. lative la recunőscerea d-lor : Gheorghe Ni
– D. secretar, C. Poroineanu, dă citire culae Furnică,Cosma Cotoc, Ioan I. Romo
sumarului şedinţei precedente, care se şian, Ion Crăciun, Ştefan I. Chiţu, Emilian
aprobă. Bratu, Ion V. Ţiţei, Vasile Costin, Niculae
– Se comunică adresa ministerului de Nicolaescu Ghiujdea, Niculae I. Tomescu,
interne, prin care se anunţă încetarea din Ştefan Miculescu, români din Transilvania;
viaţă a d-lui senator Grigore Monteoru. Nicola Dafu, Niculae G. Furkă, Costea
D. general Catargiu : Domnule preşe Lambru, Ion N. Varduca,Anastasie (Tasicu)
dinte, vă rog, să bine-voiţi a adresa familieiDumitru, Teodor D. Mexi, români din Ma
rëposatului condoleanţele Inaltului Corp. cedonia ; Manole G. Arhondi, român din
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor, Basarabia; Eremia Pojoranu, român din Bu
dupe cum cunósceţi un scump şi distins coleg covina şi Grigore Zissu, şi la împăméntenirea
al nostru a încetat din viéţă, Biuroul va cu dispensă de stagii a d-lor: Ulise G. Ma
transmite îndată familiei defunctului condo vrache, Paul Graf, Nicu Missir, Rosenthal
leanţele Senatului, exprimându-i viile sale " Solomon, Feruciü Deldebio, Eugenii I.
regrete. (Aprobări). Hasselmann, Alex. Aisner, Vemas Francisc,
Acum, d-lor, se declară vacant colegiul I Dima Avgherino, Nicolae Gheorghiade, Ion
de Buzău. Enişteanu, Carol Konya, Iacob Graf, Dima
– Se trimite comisiunei de verificare Sava, Toma Bucovski,AdolfSatmari, Costea
adresa d-lui ministru de interne, d'impreună Cristopol, Frantz Zeitler, Daniel Hermann,
cu dosarul alegerei colegiului I de Senat, Sigmund Ipser, Ernest Gessner, Domenico
din judeţul Putna, alegere ce sa făcut la Seccadanari, Robert de Roma, Spiru N. Pra
10 Ianuarie curent. sin, Iohan Hasich, Gustav A. Ulrich, Dimi
– Se acordă succesiv următórele con trie Polychroniade, Ion Sticinsky, Alexan
gedii: - dru Rudescu şi Enrich de Ottenteld.
D-lui N. Gane, preşedintele Senatului, – Se trimite la comisiunea de indige
15 dile; nate.
D-lui senator Costescu-Comăneanu, 15 D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D.
dile; N. Ionescu are cuvîntul.
D-lui senator Gâlcă . 5 dile; D. N. Ionescu: D-le Preşedinte, voi să
Cavaliotti . . . 4. n anunţ o interpelare d-lui ministru de resbel,
• Morţun . . . . 10 nu numai că este present, dar fiind-că a
Ant. Antonescu. . 8 tinge o cestiune palpitantă în armată.
» Borş . . . . 4. n Mai înainte însă de acesta, tără a preju
Sache Nicolau . . . 3. n deca voinţa d-lui ministru, dacă voesce să
Anexă la Monitorul Oficial No.225.
127
desvolt interpelarea numai de cât, v'aş ruga
pe d-vóstră, d-le preşedinte, să bine-voiţi a
admite o normă pentru lucrările nostre.
Iată despre ce este vorba: restul sesiunei
trebue să 'l întrebuinţăm aşa ca să fie
util legislaturei acesteia întregi. Camera
votéză bugete, legi financiare, şi acele legi
mai cu semă trebue să vie la Senat înaintea
indigenatelor.
Prin urmare, fără a ne preocupa de mul
ţimea indigenatelor cari vin, şi care este
un semn bun că streinii, cari nu ai tóte .
drepturile, sunt geloşi ca să intre în cetăţe
nia română, noi însă trebue să fim geloşi
ca cetăţeni în fiinţă să nu aibă a se plânge.
Vă rog pe d-v6stră, ca să vedeţi ce avem
de făcut şi când trebue să resolvăm ces
tiunea cea mare a reînouirei Senatului, căci
noi nu vrem să ne punem în posiţiune a da
un vot de neîncredere guvernului, ca gu
vernul să vie să ne disolve ; noi trebue să
fim fideli şi sprijinitori ai guvernului, în
tru cât am vădut că legile séle sunt bune.
Dar dacă ne vom aventura asupra legilor, 'i
am da motiv ca să ne disolve.
Ştiţi că am atras atenţiunea biuroului şi
mai înainte, că nu e bine ca Senatul să se
pună în situaţie de a fi disolvat, căci el la
4 ani, când se reînoesc Camerile, pte să
se reînoiască fără perturbaţiune.
Rog dar pe onor. biuroi să se ocupe de
acéstă cestiune.
Trec acum la interpelare. Dacă nu veţi fi
mulţumiţi cu ceea ce am de lis, voiü des
volta-o. Interpelarea mea are de obiect
maltratările brutale ale sergenţilor-majori
asupra soldaţilor, şi mai cu sémă a solda
ţilor tineri, cari vin sub arme.
Eü vin dintr'o comună, unde am avut oca
siunea să văd când a pornit militari la ca
sarmă, şi când s'a adus nuvelă părinţilor lor,
dupe duoë luni de ile, am fost surprins să
vëd că 6meni, cari acasă erai linistiţi, su
puşi părinţilor lor, trămit de la casarmă
știrea că ai fost maltrataţi.
Nu intru în detalii în privinţa acestui
punct, cred că e regulă generală; dar atrag
atemțiunea d-lui ministru, care e obligat să
ne dea explicaţiuni aici, cum îşi permit ser
genții-majori ca să bată, să dea câte duoë
deci şi cinci, în trei rinduri, până când să
ucidă, precum s'a întâmplat casul de la
Bèrlad.
D. general, care e aci lângă banca minis
terială, dice că regulamentul organic per
mitea. Când noi punem atâta speranţă în
armată, şi când toţi cetăţenii sunt supuşi
serviciului militar, e un martirii să supui pe
tineri la pedepse brutale, fără judecată.
Iată obiectul interpelărei mele;"I-am anun
ţat graţios d-lui ministru şi declar că sunt
gata să desvolt, ceea ce ştii ; dar cred că d.
ministru cu inima sa, cu tradiţiunile de fa
milie, nu numai cu tradiţiunea de ministrude
răsboiü, va înţelege că sulevând numai vălul
asupra acestor maltratări, un ministru al Ma
jestăţei Sale,în regim constituţional, trebue
să se grăbéscă a da imediat răspuns, şi ace
sta ar fi subiectul cel mai însemnat ce ar
interesa pe tötă lumea şi pe cetăţenii cei
128 DESBATERILE SENATULUI 14 Ianuarie 1899

vechi şi pe cei ce vor deveni de aici îna
inte.
D. vice-preşedinte A. Nicolaidi: D. mi
nistru de răsboii bine-voesce să răspundă
imediat “?
D. ministru de răsboiu, general A. Be
rendei : Da, de cât aşi ruga pe d. Ionescu
să "şi desvolte interpelarea.
D. N. Ionescu : Eă mulţumesc d-lui mi
nistru că 'mi permite să desvolt interpelarea
şi nu sunt nici de cum jenat, cu tóte că nici
vêrsta, nici starea sănătăţei nu 'mi mai per
mit să am volubilitatea de vorbă ce ar avea
un tănăr representant al poporului. Dar
fiind că suntem în corpul matur, în respec
tabilul corp care represintă bătrâneţea, îmi
permit să desvolt interpelarea.
Nu e cestiunea numai despre casul de
la Bârlad, despre sergentul major care a
maltratat în trei rânduri pe soldat, până
când a murit; d. ministru trebue să 'l scie
mai bine de cât mine, pentru că împrejură
rile, spun gazetele, a făcut aşa. Sergentul
major era în termeni escelenţi cu tênărul
şi s'a dus împreună la un bal. Sergentul
major se introduce la bal, graţie relaţiunilor
soldatului; acolo a cerut să 'l presinte unei
domniş6re, care n'a făcut cas de sergentul
major presentat de têněr. Iată obiectul ne
mulţumirilor sergentului-major. Acesta se
duce la casarmă şi administréză soldatului
douë-deci şi cinci. Ei, acest lucru e nepo
menit. Nu e călcare de disciplină, ci e ură
personală.
Nu sergenţii-majori, – îmi licea d. ge
neral Angelescu adineaori – sunt vinovaţi,
ci oficerii; şi eü 'mi am permis să dic o dată
acest acest lucru înaintea unui înalt perso
naj de Stat : nu sunt oficerii vinovaţi. Dar
când noi am vădut că s'a presentat o lege
pentru a destitui comandanţii de divisiune
şi de corp cari sunt incapabili, mi se pare
că este a introduce în deprinderile nőstre
sisteme barbare cari să înstrăineze masa
poporului de armată.
Iată d-lor obiectul interpelărei mele.
Şi dacă d. ministru de răsboiü ar sacrifica
24 de césuri numai, pentru ca să cerceteze,
ar vedea că aceste maltratări nu sunt tite
pentru causă de nedisciplină, căci am avut
sub ochii mei, în comuna în care trăesc a
cum, 4 băeţi tineri, crescuţi în casele părin
ţilor ca copii buni şi de şi numai de o lună
şi jumătate sunt în oştire, a fost maltrataţi
şi bieţii părinţi sunt întristaţi şi nu este
bine, d-lor, să intre în moravuri o credinţă,
aşa răü întemeiată,că nu se pote fără bătae
în armată.
Fú cred că, dacă este vre-o armată în
Europa care să nu se témă de a desfiinţa
tortura, aceea este armata nőstră şi de a
ceea rog pe d. ministru să bine-voiască a
ne da explicaţiuni, pentru casurile de mal
tratare, cari se fac de către sergenţi-majori,
căci nu voesc să merg mai departe; căci se
dice că oficeri nu sunt amestecaţi şi nu
cred că ar fi o lipsă de disciplină.
D. P. Grădişteanu : Cer cuvèntul ca să
anunţ şi ei o interpelare.
D. ministru de résboiu, general A. Be
rendeiü: D-lor, am puţine cuvinte de spus,
ca răspuns la interpelarea d-lui Ionescu.
Ceea ce pot încredinţa pe onor. Senat este
că nici odată autorităţile militare şi mai cu
sémă ministerul de răsboii n'a permis ase
menea abusuri în armată. Ia tot-d'a-una,
când i s'aú adus la cunoscinţă, s'aú reprimat
cu cea mai mare severitate; pte, d-lor, veţi
fi audit că mai dilele trecut un ofiţer supe
rior a fost dat în judecată şi osândit-póte
cu puţin, căci a scăpat cu două luni închi
sóre– fiind-că a aplicat trăgători unui soldat.
Nu sciü dacă am satisfăcut cu un aseme
nea răspuns pe d. Ionescu; în casul de faţă
d-sa ne-a spus în ce regiment sa petrecut
faptul şi voi da ordin numai decât să mi se
raporteze în detalii tot ce s'a spus aci de
către d. Ionescu înaintea Senatului şi "mi
voiü face o datorie să vă comunic, dupe a
césta, ceea ce mi se va fi raportat, şi măsu
rile ce am luat.
Incă o-dată repet că, noi nici o-dată n'am
tolerat brutalităţile în armată şi când s'ală
găsit ofiţeri cari ai întrebuinţat asemenea
brutalităţi şi mai cu semă sergenţii cari mai
de multe ori ai întrebuinţat bătaia, ca mijloc
de reparaţiune contra soldaţilor, tot-d'a-una
am reprimat cu severitate asemenea bru
talităţi.
Incredinţez pe onor. Senat că aceleaşi mă
suri vom lua şi pe viitor şi vom căuta a pe
depsi şi reprima asemenea mijlóce cu cea
mai mare asprime. Atât aveam de spus
de-o-camdată.
D. N. Ionescu: D-le preşedinte, ei aştept
relaţiunea autorizată a d-lui ministru, fiind-că
eú sunt informat, din contră, că se tolerează
de sus maltratările şi dacă n'aşi fi convins de
acésta, negreşit că n'aşi fi adus cestiunea d'i
naintea Senatului pentru că a brutalisa pe
un soldat, a 'i da câte-vapalme, de şi este un
obiceiü răú, dar tot nu este aşagrav; dar a'l
supune la 25 de trăgători, la acele 25 beţe
nemţesci, de cari se vorbea altă dată, acésta
este grav.
Aştept relaţiunile d-lui ministru, îi mul
ţumesc pentru răspunsul pe care mi l'a dat
că va cerceta casul, însă, îi spun de pe a
acum, că se comit brutalităţi în armată, de
la oficerii superiori până la sergenţi.
D. P. Grădişteanu : D-le preşedinte, aşi
dori şi ei să complectez interpelarea d-lui
N. Ionescu, adăogind câte-va cuvinte.
D. colonel Al. Budişteanu: Dacă regu
lamentul permite acésta, atunci cer şi ei
cuvêntul, ca să complectez şi ei şi să vă
spun şi ei cele ce sciü. (Ilaritate).
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Con
form regulamentului, ei nu pot să pun la
vot de cât închiderea incidentului şi rămâne
ca d. Grădişteanu să aibă pe urmă cuvén
tul, pentru a "şi anunţa interpelarea d-sale.
– Se pune la vot închiderea incidentului
şi se primesce.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : In
ceea ce privesce partea a duoa a cererei
d-lui N. Ionescu, privitóre la tragerea la
sorţi a senatorilor, pentru reînoirea Sena
tului, biuroul va avisa, împreună cu guver
nul, cât mai curând.
– D. N. Mănescu-Călăraşi, dă citire
următórei expuneri de motive şi proiect de
lege, din iniţiativă parlamentară:

Domnilor senatori,

Legea creditului funciar, înfiinţată la 5 Aprilie 1873, a fost modificată la 28 Mai 1882.
Prin ea se autorisă înfiinţarea de societăţi de credit funciar, pe basa principiului asociaţiunei
mutuale şi cu privilegiul emiterei de scrisuri la purtător garantate de Stat.
Din experienţa celor 25 de ani, strecuraţi de la înfiinţarea primelor societăţi, se constată în mod
neînduoios că societăţile actuale rurale şi urbane, împrumutând pe prima ipotecă până la jumăta
tea valórei imobilelor, nu mai răspund la nevoile generale. Majoritatea proprietarilor asociaţi ai
ajuns a "şi ipoteca imobilele lor la particulari în al duoilea rang cu procente oneróse, aşa în cât
ceea ce acum 25 de ani se credea că, prin asociaţiune mutuală pe prima ipotecă va stârpi uzura,
ea a apărut tot atât de virulentă în paguba proprietăţei; şi, lucru de mirat, pe când în străinătate
capitalurile sunt plasate cu maximum 3 şi 3 şi jumătate la sută, la noi, cu tóte instituţiunile de cre
dit, cu tóte băncile înfiinţate,proprietatea imobiliară nu găsesce capitaluri fără 15 la sută, şi förte
rar cu 10 la sută interese anuale. Induoială nu mai pâte fi, deci, că o nevoe bate la uşă, o ameliorare
se impune.
14 Ianuarie 1899 [DESBATERILE SENATULUI 129

Ghidaţi de principiul legei funciare în vigóre, cred că mijlocul cel mai simplu de a veni încă
o-dată în ajutorul proprietăţei imobiliare este principiul asociaţiunei mutuale. De exemplu, dacă,
dupe legea actuală funciară, fără a 'i altera substanţa, numai cu ajutorul unei mici modificări, s'ar
autorisa înfiinţarea unei societăţi, tot de credit funciar, însă în al duoilea rang, dupe împrumuturile
făcute în primul rang de societăţile existente, sub denumirea de : A duoa societate de credit funciar
ruralo-urban, credem că s-ar obveni serios la mevoile simţite, căci s-ar lua încă o-dată din mâna că
mătarilor speculaţiunea nelegiuită ce fac asupra proprietăţei imobiliare. In adevăr, marele numér
de vîndéri imobiliare prin licitaţie, ce se văd astădi înaintea tribunalului, nu sunt provocate de cât
de cămătari, cari, pentru că găsesc proprietatea vulnerabilă, abuséză de dénsa, în paguba plasamen
tului înscrisurilor şi celor-alte efecte puse în comercii.
Dacă am dis că acéstă a duoa societate să nu împrumute de cât în al duoilea rang, acésta am
făcut'o pentru a nu se atinge în nimic societăţile actuale, nici a le face cea mai mică concurenţă,
ci pur şi simplu a substitui pe cămătari, cari împrumută cu procente mari, prin o societate în al
duoilea rang. Şi pentru că bonurile emise de acésta din urmă pot fi expuse din noii unui joc de
bursă neleal, cu töte asigurările şi garantarea Statului, trebue ca împrumuturile să se facă cu pro
cente de 6 la sută, ca şi cupénele înscrisurilor să aibă aceeaşi valóre, şi titlurile să se menţină la ni
velul celor-alte ale primelor societăţi.
Cu modul acesta, credem că, aducem proprietăţei imobiliare servicii imense şi chiar titlurile so
cietăţilor şi de Stat existente pot lua un mai mare avént; cota lor se va ridica, căci de sine se în
ţelege că, dacă capitaliştii nu vor mai avea la îndemână proprietatea de speculat, vor fi siliţi a spe
cula asupra tutulor titlurilor în comerci, nedându-le mâna a "şi trămite capitalurile în străinătate,
unde procentele sunt mult mai mici ca la noi.
Cât pentru proprietari, ei vor găsi în acésta a duoa societate înlesniri fórte mari, căci formele
împrumuturilor nu presintă nici o complicaţie. Aci nu încape expertisă şi cele-alte forme variate
ale celor-alte societăţi. Simplele "copii dupe actele aflate la primele societăţi de expertisă şi inscrip
ţiune, precum şi visitarea imobilului de către un membru al consiliului de administraţie, vor fi tóte
formele cari vor precede acordarea împrumutului, cu singura restricţiune că acésta a duoa socie
tate nu acordă, cum sa dis mai sus, mai mult de 25% din adevărata şi reala valóre a imobilului ipo
tecat la prima societate, dupe ce se va constata în mod efectiv că sa acordat de acea societate în
primul rang 50% din valórea imobilului, conform statutelor (şi numai 50 la %); iar dacă se va
constata că sa acordat mai mult, acesta a duoa societate va acorda mai puţin, lăsând tot-d'a-una
disponibil 25 % din valórea imobilelor oferite ipotecă.
Pe lângă suprimarea atâtor străgăniri şi cheltueli, cu modul descris mai sus, proprietatea imo
biliară va avea imensul avantagii de a fi salvată din mânile cămătarilor, unde, cu 12 şi chiar 15%
interese anuale, este vecinic robită, ea însăşi în general neproducénd mai mult de 60% anual, scă
dênd tóte cheltuelile.
Din punctul de vedere al constituirei acestei societăţi, de asemenea lucrul nu presintă nici o
dificultate, căci cu neînsemnate modificări numai în disposiţiile câtor-va articole din legea actuală
ar fi de ajuns pentru a pune în armonie legea cu principiul împrumuturilor în al duoilea rang.
Iată acele mici modificări :
I) Legea, prin art. 3, fixéză numèrul societarilor, la constituirea societăței, la 60. Credem că nu
este nevoe să se fixeze şi pentru acésta a duoa societate la acelaşi număr. Un număr de 39 sai 40
de societari subscrişi la început, cu un capital de un milion sau un milion şi jumătate, în loc de
trei cât sa cerut la formarea primei societăţi, credem că ar fi de ajuns pentru a se declara societa
tea constituită şi presintând la subscripţiune un certificat de la grefa tribunalului pentru a justifica
că are deja afectată la prima societate proprietatea sa în primul rang, din care are disponibil 25%
fond, pe care 'l oferă în asociaţie. -

II) Că, până la formarea fondului de reservă (art. 19), guvernul să deschidă şi acestei societăţi,
care va avea reşedinţa în Bucuresci, un credit de 500.000 lei, cu procentele cu cari a împrumutat pe
prima societate, şi adică un fond mai puţin de jumătate.
III) Că, tóte disposiţiunile din legea creditului funciar român din 5 Aprilie 1873 şi modificată
prin legea promulgată la 28 Mai 1882, precum şi statutele în vigóre, sunt şi vor rămânea aplicabile
şi de acesta, a duoa societate, având de principiù sistemul împrumuturilor în al duoilea rang prin
acordare de împrumuturi până la jumătate valóre acordată de prima societate (25%) şi cu töte
cele-alte privilegii acordate primei societăţi.
IV) Fie-care consilier din primul consilii, format conform art. 33 şi următórele din statute, va
trebui să aibă ca garanţie o proprietate, afectată la acéstă societate, de cel puţin 10.000 lei.
130 DESBATERIILE SENATULUI 14 Ianuarie 1899

PROIECT DE LECE
I) Se autoriséză înfiinţarea unei a duoa societăţi de credit funciar rural-urban, cu reşedinţa în
Bucuresci, cari să împrumute pe proprietari cu ipotecă în al duoilea rang, dupe primele societăţi
existente.
II) Patru-deci proprietari, subscriind un capital de 1.500.000 lei în proprietăţi, constatând
înaintea ministerului financelor, prin certificate de la grefa tribunalului, că a disponibil 25%
dupe primele societăţi, societatea va fi constituită şi ministerul este îndrituit a autorisa funcţiona
rea ei, precum şi deschiderea unui credit de 500.000 lei la casa de depuneri şi consemnaţiuni, cu
procente de 30% şi rambursabil conform art. 19 din lege.
III) Legea din 5 Aprilie 1873 şi modificată la 28 Mai 1882, cu statutele existente, sunt şi vor
rămânea aplicabile şi acestei societăţi, cu modificările în consecinţă.
IV) Fie-care consilier din primul consiliu, format conform art. 33 şi următórele din statute, va
trebui să aibă ca garanţie proprietăţi afectate la acestă societate de cel puţin 10.000 lei.
N. Mănescu-Călăraşi, E. I. Vergatti, P. Petrescu, Th. Dornescu, N. I. Micescu, Dr. N. Manolescu,
C. Climescu, A. D. Nicolaid, S. Gh. Parpale, A. Vericeanu, D. Ióniu.

D. vice-preşedinte, Al. Nicolaid : con
form regulamentului, se va trămite la sec
țiuni.
– D. ministru de resboiü depune me
sagiul regal,în alăturare cu proiectul de
lege pentru modificarea unor articole din
legea minelor.
D. vice-preşedinte : Se va tipări şi tră
mite la secţiuni.
Acum, înainte de a intra în ordinea ilei,
vom procede la tragerea la sorţi a unui
membru în comisiunea de verificare, în lo
cul rămas vacant prin m6rtea regretatului
nostru coleg Gr. Monteoru.
–Se procede la tragerea la sorţi şi d.
colonel Obedeanu este proclamat membru
în comisiunea de verificare.
D. vice-preşedinte: Acum, d-lor, intrăm
în ordinea dilei. La ordinea dilei avem indi
genate.
– D. secretar, C. Poroineanu, în locul
d-lui raportor A.Vizanti, dă citire următo
rului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se,
în diua de 31 Ianuarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. Mi
tropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Beloescu,
Andreiü Vizanti şi Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare petiţia înregistrată la
No. 1.652 din 8 Aprilie 1896, adresată Se
natului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunsce cali
tatea de cetăţén român, d-lui Ion George
Florean, român din Transilvania, de reli
giune greco-orientală, de profesiune indus
triaş-cismar, domiciliat în comuna Sinaia,
judeţul Prahova.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri a constatat :
Că este născut în comuna Bündorf, ju
deţul Târnava-Mare, plasa Cohalmului, din
ţinutul Transilvania, la 23 Iulie anul 1854,
din părinţii George Florean şi Ana, şi la
1 August acelaşi an s'a botezat în religiunea
greco-orientală;
Că s'a lepădat de protecţia austro-ungară;
Că se bucură de bună conduită în socie
tate;
Că are un atelier de încălţăminte în ora
şul Sinaia, şi că a fost medaliat cu medalia
de argint la exposiţiunea cooperatorilor din
ţéră,în anul 1894.
In faţa acestor constatări, comisiunea de
indigenate a admis, în unanimitatea mem
brilor presenţi, cererea de recunoscere a
d-lui Ioan George Florean, şi prin subsem
natul raportor vă rógă, d-lor senatori, să
bine-voiţi a admite şi d-vóstre următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Ioan George Florean, român
din Transilvania, domiciliat în comuna Si
Illll,
Raportor, A. Vizanti.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Ne mai cerênd nimeni cuvêntul, se
pune la vot cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D-lor,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . , 31
Bile albe - - - .. 29
Bile negre . . . . . . . . . . 2
Prin urmare, proiectul de lege neîn
trunind majoritatea regulamentară de 32
voturi, nici pentru nici contra, votul este
nul.
Senatul ne mai fiind în număr, ridic
dar şedinţa şi anunţ pe cea viitóre pe mâine
13 Ianuarie 1899, la orele 2.
– Şedinţa e ridicată la 3 /, ore.

» «»

AMPRIMER1A STATULUI DIRECTOR GENERAL, CONST. ALIESCU.


15 Ianuarie 1899
N0. 17
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898-99
--------------
ŞEDINŢA DE LA 13 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, Al. Ni
colaidi, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui : Bucşenescu C. dr., Climescu C., Fili
pescu I. Alex. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 85 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 30
d-ni senatori, şi anume: - D. P. P. Carp: Ei bine, e suficient ca
Bolnavi:
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: An
tonescu Anton, Boboiceanu Dem., Borş Ioan,
Cavalioti G.,Costescu-Comăneanu C.,Gâlcă
G. Iorgu, Mortzun V. Alex., Nicolai Sake,
Petrescu Antache, Răileanu Costache, Sam
son Emil, Simulescu G. Dim, Ştefănescu
Rose, Vizanti Andrei, Gane Nicolae.
Nemotivaţi :
D-nii : Balli M. Costache, Brabeţeanu I.,
Chircu Thoma, Culcer D. dr., Eremia Geor
ge, Fulger G., Ioaniu D. Ioan, Isvoranu R.
Ilariü, Lupescu George, Moisescu Dim., Poni
Petru, Porumbaru Radu, Rosetti Mathei,
Teleman C.
– D. secretar, C. Poroineanu,dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
– Se trimite comisiunei de verificare do
sarul, relativ la alegerea parţială a colegiu
lui II de Vaslui, ce s'a făcut în jiua de 10
Ianuarie a. c.,şi care se înaintéză Senatului,
de ministerul de interne.
– Se comunică petiţiunea unui însemnat
număr de locuitori din comuna Bucşani,
plasa Neajlovu, judeţul Vlaşca, prin care
protesteză în contra indigenărei d-lui Mi
MPRIMERIA STATULUI
Anexă la Monitorul Oficial No. 226.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
hail V. Cociu, care nu este, dupe cum pre
tinde, român din Macedonia.
D. colonel A. Budişteanu: D-lor sena
tori, constat mai ântêiü, cu o deosebită
mulţumire sufletéscă, că opiniunea publică
începe să se deştepte şi vine să ne atragă
atenţiunea, ca nu cum-va în cetăţenia ro
mână să se strecre 6meni cari, nu ne sunt
trebuincioşi, dupe cum mulţi s'aú strecurat.
Denunţarea citită este forte seriósă; ni
se spune că un domn, care a cerut recu
nóscerea cetăţeniei române, ar fi făcut acte
falșe, căci în realitate nu este român din
Macedonia.
Eü rog biuroul ca, faţă cu acéstă denun
ţare, să trimită actele la parchet, care să
urmăréscă pe culpabil.
Am jis.
cine-va să vină și să afirme că am făcut un
fals, pentru ca să fii trimes la parchet ?
Cererea de împământenire se trimite co
misiunei nőstre de indigenate ; ea cercetéză
actele; referéză Senatului şi noi hotărîm.
Fie-care avem duşmani; duşmanii sunt
cei numeroşi, nu amicii ; ei, dacă vine un
duşman şi face un denunţ de falş, noi tre
bue numai de cât să trimitem pe 6meni la
parchet ?
Acésta ar fi o stare de barbarie.
Să se trimită denunţul comisiunei şi ea să
refereze.
D. Eug. Stătescu: Da, să se ataşeze de
nunţarea la actele din dosar şi să se trimi
tă comisiunei.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Se va
trimite comisiune de indigenate.
–Se trimite asemenea comisiunel de in
digenate cererea d-lui George D. Creangă,
român din Transilvania, care rógă a i se re
cunósce calitatea de cetăţen român.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor,
acum la ordinea dilei avem mai ântêiü să
votăm din noi proiectul de lege pentru re
cundscerea călitățel de cetățen român d-lui
Ion Gheorghe Florean, asupra căruia votul
s'a declarat nul, în şedinţa trecută,
–Se procede la vot,
«» -»
131
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor,
resultatul votului e următorul:
Votanţi . . -. . . . 47
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe
Bile negre
- . . . 42
. . . . . . . 5
Prin urmare, Senatul a admis acest pro
iect de lege.
Acum d. ministru al domeniilor are cu
vêntul.
D. ministru al domeniilor, An. Stolo
jian: D-lor senatori, ei v'aşi ruga să treceţi
în secţiuni, pentru ca să luaţi în discuțiune
proiectul de lege asupra minelor.
D. Gr. Ştefănescu: D-lor senatori, vă
aduceţi aminte că sunt unii din noi cari ai
cerut mai cu stăruinţă aducerea legei mi
nelor, şi ei mulţumesc d-lui ministru că a
adus acéstă lege ; însă, chiar în aceste mo
mente, când primesc proiectul de lege ti
părit, eü aşi ruga să se amâne pe mâine
discuțiunea în secţiuni a acestui proiect de
lege, pentru ca să avem timp să o citim şi
să scim ce să discutăm în secţiuni.
D. colonel Budişteanu: D-lor senatori,
ei sunt contra opiniunei d-lui Ştefănescu,
pentru că sunt convins că Senatul este fórte
luminat în privinţa legei minelor, mai ales
că de la 1895 s'a vorbit şi s'a scris mult
prin diferite diare, asupra acestui proiect
de lege.
Ei bine, astădi când nu avem nimic la
ordinea ilei, ni se împarte acest proiect de
lege ; apoi nu găsiţi d-vóstre că e bine ca
acest timp preţios, ce ne mai rămâne până
la sfârşitul sesiune ordinare, adică până la
15 Februarie, să'l întrebuinţăm în lucrări
folositóre ţërei? Negreşit că da !
Vă rog dar, să trecem în secţiuni, ca să
ne ocupăm cu acest proiect de lege.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Con
sult Senatul pentru trecerea în secţiuni;
rog să vă pronunţaţi.Senatul admite.
Acum, d-lor, cu învoirea d-vöstre, ridic
şedinţa şi anunţ şedinţa publică viitóre pen
tru mâine, 14 Ianuarie curent, la orele 2.
–Şedinţa se ridică la 3 ore; d-nii sena
tori trec în secţiuni,
DIRECToR GENERAL, CONST. LIESCU. -
 ANALELE PARLA

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legimitire, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vînare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următorele preţuri:
| Lel B. L B.
%. " Tom I, partea I, apărut în 1890.............. 6 40 - -----------------------
A » I, a II, n. n 1893.................. 3 – V, n. l si 11, n. r 1895 . . . . . . . . . .
n II, m –, n. n 1892. . . . . . . . . . . . . . 6 90 in 1896 . . . . . . . . . .
n III, a I, n. n 1892. . . . . . . . . . . . . . 5 75 In 1896 . . . . . . . . . . 10
• III, n II, n. n 1893. . . . . . . . . . . . . . 4. 20 in 1897 . . . . . . . . . . 20
n IV, n I, n. n 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 In 1898 . . . . . . . . . . J)

A. Cei cari doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Cei
K Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

35-3

19 Ianuarie 1899
N0. 18
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
-------
ŞEDINŢA DE LA 14 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, Al. Ni
colaidi, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui : Bucşenescu C. dr., Climescu C., Iovitz
Dim. dr. şi Filipescu I. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 90 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 25
d-ni senatori, şi anume:
Bolnavi:
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: An
tonescu Anton, Boboiceanu Dem., Borş Ioan,
Cavalioti G., Costescu-Comăneanu C., Gâlcă
G. Iorgu, Mortzun V. Alex, Nicolai Sake,
Petrescu Antache, Răileanu Costache, Sam
son Emil, Simulescu G. Dim, Game Nico
lae, Budişteanu Const. (general).
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Cassotti B.,
Chircu Thoma, Constandache I. Nicu, Cul
cer D. dr., Ioaniu D. Ioan, Isvoranu R.
Ilariu, Lupescu George, Moisescu Dim., Ro
setti Mathei.
– D. secretar, Al. Filipescu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se acordă succesiv următórele con
gedii :
D-lui senator Ilariu R. Isvoranu, 10 dile;
d-lui senator general Budişteanu, 5 ile.
–Se ia act de adresa d-lui ministru al
afacerilor străine, prin care comunică Sena
tului că Vineri, 15 Ianuarie, fiind iua de
nascere a M. S. Impăratului Wilhelm al
II-lea, un servicii divin va avea loc în acea
ji, în biserica Luterană, la orele 11 dimi
néţa.
–Se trimit comisiune de verificare dosa
rele alegerei parţiale a colegiului II de Se
nat din Ilfov, ce a avut loc în iua de
12 Ianuarie a. c., şi cari au fost înaintate
Senatului de ministerul de interne.
–Se trimite comisiune de indigenate ce
rerile d-lor Aurelii Ciocean şi Mihalache
Ioan Buia, de a li se recunsce calitatea de
cetăţeni români.
D. El. Vergatti: D-le preşedinte, vă rog
să bine-voiţi a interveni pe lângă d. minis
tru al domeniilor, ca să 'mi comunice o listă
de numărul şi numele catedrelor vacante la
învăţământul dependinte de departamentul
MPRIMERIA STATULUI
Anexă la Monitorul Oficial No. 229.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
sëü, pentru că voiesc să anunţ o interpe
lare.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Con
form regulamentului, vă rog să comunicaţi
în scris cererea d-vóstre, pentru a fi comuni
cată guvernului.
D. N. Ionescu: D-le preşedinte, aş dori
să reînoesc faţă de d. ministru de interne ru
gămintele de a aduce cu o oră mai înainte
proectul săă pentru reforma administrativă
a consilielor judeţene.
Vedeţi că nu întrebuinţezcuvinte pompése,
pentru că aşi fi fórte mulţumit când d. mi
nistru ar aduce minimum de reforme admi
nistrative, cari să se apropie măcar cât de pu
ţin de descentralizare. –Acesta este subiec
tul interpelării mele. Dacă d-l ministru, care
este de faţă, vrea să răspundă imediat, ei
sunt gata să o desvolt.
Ar trebui însă să nu perdem timpul, căci
nu sciü ce are să ne mai vie de la Cameră
în luna acestă, mai cu sémă când avem deja
în discuţiunea nőstră legea minelor.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor, dacă este o simplă întrebare a d-lui
senator, îi pot răspunde; dacă este o desvol
tare a acestei idei, aş cere amânarea. Ca
întrebare, pot răspunde d-lui Ionescu că am
mai avut deja ocasiune să fac o afirmaţiune
înaintea Senatului.
Adevărat e că împrejurări materiale a
pus piedică la îndeplinirea dorinţei d-lui Io
nescu şi a mea, de a aduce când am voit eü
acest proiect, care e deja făcut; sunt însă
anume formalităţi de îndeplinit cari
sunt nevoit să trec acest proiect de lege, mai
înainte de a'l aduce înaintea d-vöstre.
Dar dacă se mulţumesce d. Ionescu să’mi
facă credit, amânând interpelarea pentru
câte-va ile, până când voi putea aduce în
discuțiune proiectul de lege, sper că dupe
acest timp interpelarea d-sale nu va mai
avea obiect.
D. N. Ionescu: Nu sunt stăpân e pe
timp, şi prin urmare nu voi să'mi iaú rès
punderea că am amânat interpelarea pentru
câte-va ile. Eü nu cer o reformă radicală,
cer să abandonăm ceea ce onor. conserva
tori ai numit reformă descentralisătóre, fă
cênd din legea consiliilor judeţene o lege
retrogradă.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: E ces
tiune numai de timp.
D. N. Ionescu: Eu nu mai am ilusiuni, la
vêrsta în care am ajuns. Mai bine să avem
o lege neperfectă, dar descentralisătóre, de
cât o lege retrogradă şi centralisătóre, care
să fie şi în contra Constituțiunei şi în contra
ideilor moderne. De aceea nu pot să amân
interpelarea.
D. colonel Al. Budişteanu: Cer cuvêntul
în cestiune de regulament.
133
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Prea
bine; însă mai ântâiü a cerut cuvântul d.
dr. Bucşenescu.
In ceea ce privesce interpelarea d-lui Io
nescu, se va comunica guvernului.
D. dr. C. Bucşenescu: Am onóre a in
terpela pe d. ministru al lucrărilor publice:
Cunósce d-sa causa morţei conductorului
de tren Theodor Ionescu, mort, în jiua de
15 Ianuarie, pe linia Leorda-Botoşani, şi a
conductorului Vasile Romanof, mort, în diua
de 19 Ianuarie, pe linia Barboşi-Galaţi, şi
dacă d-sa cunósce aceste dese accidente, ce
mësură a luat ori are să ia, spre a se evita în
viitor aceste accidente ?
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Se va
comunica guvernului; bine-voiţi a o pre
senta în scris la biuroi.
D-le colonel Budişteanu,vă rog, mai per
sistaţi în cestiunea de regulament ?
D. colonel Al. Budişteanu: Nu.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Atunci
d. Brabeţeanu are cuvéntul.
D. I. Brabeţeanu: Am onóre a adresa
d-lui ministru de interne următórea inter
pelare :
Rog pe d. ministru de interne să bine
voiască a răspunde, dacă are cunoscinţă de
abusurile comise de d. Dumitru Buzdun, fost
şi actual primar al comunei urbane Corabia,
în administrarea intereselor acestei comune,
abusuri comunicate deja prefectului de Ro
manaţi, şi formulate înscris de parte din
membrii actualului consilii comunal, în şe
dinţa sa de la 4 Ianuarie curent, şi, luând cu
noscinţă de aceste abusuri, ce măsuri crede
d. ministru de luat contra acestui primar?
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Se
va comunica d-lui ministru de interne.
D. G. Exarchu: D-lor, fiind-că văd că
tóte cestiunile interpelative s'aú epuisat,
am luat cuvêntul a ruga atât onor. Senat
cât şi biuroul, văênd că la ordinea dilei
sunt astădi numai indigenate.
Voci: Sunt secţii.
D. G. Exarchu: Pentru a epuisa discu
țiunea asupra legei minelor, lege fórte im
portantă, şi fiind-că nu mai avem mult timp
de acum înainte, şi suspendarea acestei legi,
bună sa rea, ar atrage multe daune în ţéră,
aşi crede că e bine să trecem în secţiuni.
D. P. P. Carp: Nu e ministru ca să dea
explicaţiuni în secţii.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Ne
mai fiind nimic la ordinea ilei de cât sec
țiuni, ridic şedinţa şi vom trece în secţiuni.
– Şedinţa se ridică la orele 3 p. m.,
anunţându-se cea viitóre pentru a duoa ji,
15 Ianuarie, orele 2 p. m.
DIRECToR GENERAL, CONST. LIESCU.
 "3". "3". "E 53:55

ANIILE PARLAMENT

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu incepere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vintare numai la direcţiunea generală a Monitorului oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următoarele preţuri:

Tom I, partea I, apărut în 1890, . . . . . . . . . . . . . 6 40 - -----------------

1895 . . . . . .
• I, nr. 11, in in 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 –
II, n. –, - n. 1892. . . . . . . . . . . . . . 6 90
III, a I, - n 1892. . . . . . . . . . . . . . 5 75
- III, a I, n. » 1893. . . . . . . . . . . . . . 4. 20
a IV, a I, n. n 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35
Cei carii doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa da dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie. In in ndate postale.
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valoare istorică, din lumea a scăput preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale. „
 UN EKEMPLAR . . 10 BANI –-

24 Ianuarie 1899 DESBATERILE SENATULUI 135

N0. 19
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
--------------
ŞEDINŢA DE LA 15 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, Al.Nico
laidi, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui: Bucşenescu C. dr., Climescu C., Fi
lipescu I. Alex., şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 94 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 24 d-ni
senatori şi anume :
Bolnavi:
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: Anto
nesca Anton, Costescu-Comăneanu C., Gâlcă
G. Iorgu, Isvoranu R. Ilariü, Mortzun V.
Alex., Petrescu Antache, Răileanu Costa
che, Samson Emil,Simulescu G. Dim., Gane
Nicolae, Budişteanu C. (general).
Nemotivaţi :
Dnii: Balli M. Costache, Brabeţeanu I., la sorţi.
Cassotti P., Chircu Toma, Constandache I. " Fórte bine. Acésta este alt-ceva, dar să
Nicu, Culcer D. dr., Langa Ion Const, Lu şi însuşescă biuroul dreptul să hotărască
pescu George, Moisescu Dim., Rosetti Ma
thei, Stoicescu I. G. dr., Tiron Antiohi.
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire biuroi, în care am tétă încrederea, dar,
sumarului şedinţei precedente, care se când este vorba de competinţă nu cedez ni
aprobă,
– Se trimite comisiunei de petiţiuni ce să se scie cine are să iésă la sorţi trebue ca
rerea d-lui Nicolae Mingardo, fost locotenent acea i s'o fixeze Senatul.
în reg. 2 de roşiori care, în consideraţie că
a făcut tötă campania de la 1877–78, rógă
a i se acorda o mică pensiune viageră.
– Se trimite comisiunei de indigenat
cererea d-lui Scarlat Petri, prin care rógă
a i se recunsce calitatea de cetăţén român.
D. G. Russu : D-le preşedinte, rog pe
onor. biuroi al Senatului să bine-voiască a
interveni pe lângă d. ministru de interne şi
pe lângă d. ministru de lucrări publice de
a mi se comunica :
a) Dosarul prefecturei Botoşani, relativ
la aprovisionarea cu pietriş, din judeţul Bo
toşani, plasa Ştefănesci;
b) Dosarul relativ la stâlpii telefonici din
plasa Ştefănesci, judeţul Botoşani, împreună
cu raportul sub-prefecturei respective, rela
tiv la acestă afacere şi cu ofertele.
c) Dosarul relativ la construirea a duoë
poduri din comuna Todereni, judeţul Boto
şani, împreună cu actele de darea lor în li
citaţie;
d) Dosarul relativ la cumpărarea de către
judeţ a unui loc viran din urbea Botoşani,
pe care loc se găsesc ruinele unui spital is
raelit început şi lăsat în părăsire ;
e). Dosarul relativ la cumpărarea de către
judeţ a unui loc sterp din urbea Botoşani,
proprietate a d-lui Abramovici.
Rog să mi se comunice aceste acte spre
a le studia, avênd a formula o interpe
lare în privinţa acestor cestiuni.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Biu
roul va interveni pentru a vi se comunica
dosarele cerute.
il D. Nicolae Ionescu: D-le preşedinte, art.
78 din Constituţiune dice că în cursul celei
a patra sesiune a Senatului, acest corp le
gislativ procede la reînoirea membrilor săi
prin tragerea la sorţi ; regulamentul Sena
tului are o anexă în care se prevede cum
are să se opereze acestă tragere la sorţi şi
din care resultă că totul atârnă de la
biuroú.
De aceea, ei rog biuroul să comunice Se
natului dacă a fixat o ji pentru acéstă tra
gere la sorţi.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Chiar
astăji biuroul era convocat pentru acest
scop anume : a se fixa procedura de urmat
in privinţa acésta şi a fixa diua când acéstă
tragere la sorţi va trebui făcută.
D. colonel Al. Budişteanu: Cestiunea
acésta este férte importantă, pentru ca biu
roul singur să o pâtă resolva. In adevăr,
Constituţiunea spune că în a patra sesiune
Senatul are să se reînoiască pe jumătate,
prin tragere la sorţi, şi bine a făcut guver
nul trecut sub d. Catargiu de a prevădut
în regulamentul Senatului modul tragerei
iua tragere la sorţi, acésta este grav, şi
mi se pare că trece peste competinţa onor.
mic din drepturile mele; când este vorba
Ei cred că este prudent ca acestă tra
gere la sorţi să nu se facă de cât cu 2 – 3
dile înainte de terminarea sesiunei ordinare.
Mă mir că onor. d. Ionescu se ridică mere
şi cere fixarea dilei. Ce zor este, onor. d.
Ionescu ?
D. Nicolae Ionescu: Cer cuvèntul în
cestiune personală. (Ilaritate).
D. colonel Al. Budişteanu: D-lor, eü nu
mă grăbesc, şi dovadă că nu mă grăbesc
este că am servit 40 de ani în armată, şi
nu e uşor lucru să servesc 40 de ani în ar
mată cu sgâlțul la gât şi cu proţap.
Eü nu am voit să fac nici o cestiune per
sonală, dar să mă ierte d. Ionescu, dacă
d-sa stăruesce ca acéstă cestiune să fie pusă
la ordinea dilei de către biuroú şi să hotă
rască şi iua când are să se discute !
Vedeţi că numai în acéstă privinţă sunt
în diverginţă de opiniuni cu d-sa.
Iată ce am avut de is.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : A
cum are cuvêntul d. Nicolae Ionescu în
cestiune personală cu d. colonel Budişteanu.
D. Nicolae Ionescu: D-le preşedinte, în
cestiune de regulament onor. nostru coleg,
spune câţi ani a fost în armată, dar dacă ar
fi numai atât ei n'aş face o cestiune da per
sónă; d-sa însă, susţine că Senatul trebue
să fixeze iua, însă acestă operaţiune să se
facă cu 3 dile înainte de închiderea sesiu
nei, şi ice că este în contra regulamentu
lui dacă acéstă operaţiune se va face în
cursul sesiune, pe când regulamentul spune
în mod precis că tragerea la sorţi urméză
să se facă în cursul celei de-a 4-a sesiune.
Ar trebui dar, ca d-sa să se desveţe de a
mai face cestiuni personale şi să asculte mai
bine de regulament şi de lege.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Biu
roul în unire cu d-vóstre va fiza diua când
se va face acéstă operaţiune.
Acum, d-lor, la biuroú s'aú depus rapór
tele relative la verificarea titlurilor nouilor
aleşi. Vă rog să bine-voiţi a încuviinţa ci
tirea lor.
– Senatul consultat,încuviinţéză.
D. Andrei Vizanti, raportor al comisiu
nei de verificare, dă citire următorului ra
port :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre pentru verificarea
titlurilor de senatori noui aleşi, întrunin
du-se în majoritate de 4 membri în iua de
15 Ianuarie 1899, sub preşedinţa d-lui D.
Boboiceanu, a luat în cercetare dosarul a
legerei efectuată în diua de 10 Ianuerie 1899
şi din comunicarea actelor aflate în dosarul
acestei alegeri din judeţul Putna pentru un
senator al colegiului I, constatându-se că în
tréga operaţiune electorală s'a efectuat în con
formitate cu legea şi, că din 191 alegători, a
întrunit d. Nicolae Celibidache unanimita
tea de voturi ;
A validat acéstă alegere în persona d-lui
Nicolae Celibidache şi prin subscrisul ra
portor vë rógă să bine-voiţi a proclama de
senator al colegiului I Putna, pe d. Nicolae
Celibidache.
Raportor, A. Vizanti.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor,
necerênd nimeni cuvîntul contra validităţei
acestei alegeri, proclam de senator al cole
giului. I-iü de Putna, pe d. Nicolae Celibi
dache.
– D. Andrei Vizanti, raportor al ace
leiaşi comisiuni, dă citire următorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre pentru verificarea
titlurilor de senatorii nuol aleşi, întrunin
du-se în majoritatea de 4 membri, în diua
de 15 Ianuarie 1899, sub preşedinţa d-lui
D. Boboiceanu, a luat în cercetare dosarul
alegerei efectuate în diua de 10 Ianuarie
1899, și din comunicarea actelor aflate în
dosarul acestei alegeri din judeţul Vaslui,
pentru un senator al colegiului 2, constatân
du-se că întréga operaţiune electorală s'a
efectuat în conformitate cu legea şi că din
68 de voturi a întrunit d. Antiohi Tiron,
majoritatea absolută de 67 de voturi, unul
fiind anulat;
A validat acestă alegere în perséna d-lui
Antiohi Tiron, şi, prin subscrisul raportor,
vă rógă să bine-voiţi a proclama de senator
al colegiului al 2-lea de Senat, judeţul Vas
luiü, pe d. Antiohi Tiron.
Raportor, A. Vizanti,

Anexă la Monitorul Oficial No. 234,

136
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Ne
cerénd nimeni cuvêntul contra, proclam de
senator al colegiului al 2-lea de Vaslui pe
d. Tiron Antiohi.
– D. Andrei Vizanti, raportor al ace
leaşi comisiuni, dă citire următorului ra
port :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre pentru verificarea
titlurilor de senatorii nuoi aleşi,întrunindu
se în majoritate de 4 membri, în jiua de 15
Ianuarie 1899, sub preşedinţa d-lui D. Bo
boiceanu, a luat în cercetare dosarul ale
gerei efectuată în jiua de 12 Ianuarie 1899,
şi din comunicarea actelor aflate în dosarul
acestei alegeri din judeţul Ilfov, pentru un
senator al colegiului al 2-lea, constatându
se că întréga operaţiune electorală s'a efec
tuat în conformitate cu legea şi că din 1.019
voturi exprimate a întrunit d. dr G. I. Stoi
cescu, unanimitatea de 1.019 voturi, trei
voturi fiind albe şi anulate;
A validat acéstă alegere în persona d-lui
dr G. I. Stoicescu, şi prin subscrisul rapor-.
tor, vă régă să bine-voiţi a proclama de se
nator al colegiului al 2-lea de Ilfov pe d
dr. G. I. Stoicescu.
Raportor, A. Vizanti.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Ne
cerênd nimeni cuvîntul contra, proclam de
senator al colegiului al 2-lea de Ilfov pe d.
dr. G. l. Stoicescu.
La ordinea ilei avem secţiuni, spre a
se termina cu legea minelor. Voiți d-vóstre,
ca să trecem în secţiuni sa mai înainte să
se voteze câte-va indigenate ?
Voci : Indigenate.
D. Gr. Ştefănescu: Să votăm indigenate,
căci sunt peste 100 şi mai bine de rapórte.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Atunci
vom procede la votarea indigenatelor. Vom
lua douë recunsceri şi o împăméntenire.
– D. raportor, Al. Vizanti dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
du-se în jiua de 31 Ianuarie 1898, în majori
tate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S.S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu, Andrei Vizanti şi Cristofor Taba
covici, a luat în cercetare proiectul de lege
votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în
şedinţa de la 31 Ianuarie 1898 şi adus în
deliberarea Senatului cu Mesagiul regal
No. 1.522 de la 16 Aprilie 1896, prin care,
în virtutea art.9 din Constituţiune, se cere
a se recunsce calitatea de cetăţân român
d-lui Alexandru Cişmăşanu, român din
Transilvania, de religiune greco-orientală, de
profesiune funcţionar la C. F. R., domiciliat
în comuna Turnu-Severin, judeţul Mehe
dinţi. -
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că sa născut la 1844, Aprilie 8, în co
muna Hatzeg şi la 16 ale aceleeaşi luni şi
an s'a botezat în religiunea greco-orientală;
DESBATERILE SENATULUI
Că sa căsătorit în oraşul Craiova cu Rada
Ionescu, de religiune creştină-ortodoxă;
Că se bucură de o bună reputațiune în
societate, dupe cum se certifică de mai mulţi
locuitori proprietari din Turnu-Severin şi
de un alt act subsemnat de mai mulţi lo
cuitori din Craiova ;
Că nu se găsesce trecut în matriculele
vice-consulatului austro-ungar din Turnu
Severin ca supus austro-ungar;
Că plătesce regulat töte dările cu cari
este impus;
Că, cu decretul No. ; C din 1878,
Iulie 3, constată suficienţa examenului
depus pentru serviciul căilor ferate române
în ramura comercială ; *
Că, prin decretul No. 22.866 din 1877,
August 12, a fost permutat, în interesul ser
viciului, la Adjud ;
Că, prin decretul No. 16.846 din 1879,
Iunie 6, a fost permutat, în interesul servi
ciului, la Galaţi;
Că, prin decretul No. 35.393 din 1879,
Decembre 11, se numesce magasiner la sta
ția Galaţi;
Că, prin decretul No. 12.486 din 1883,
Aprilie 23, a fost numit magasiner clasa II;
Că, prin decretul No. 4.350 din 1884,
Februarie 1, se numesce magasiner clasa II
cu apuntamente 125 lei pe lună;
Că, prin decretul No. 25.747 din 1887,
Maiü 12, a fost transferat la Turnu-Se
verin ;
Că, prin decretul No. 58.834 din 1890,
Iunie 30, se înaintéză ca magasiner clasa I;
Că a rennnțat la protecţia austro-un
gară.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Alexandru Cişmăşanu,
prin subscrisul ei raportor, vine a vă ruga
să bine-voiţi a vota următórea lege.
Raportor, A. Vizanti.
L, E G. E
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Consti
tuţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Alexandru Cişmăşanu, român din
Transilvania, domiciliat în comuna Turnu
Severin, judeţul Mehedinţi.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 12 Martie anul 1896
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
unu voturi, contra a cinci.
Preşedinte, D. Gianni.
(L.S. A. D.)
Secretar, Nedescifrabil.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune
la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . 46
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 40
Bile negre - . . . . . 6
24 Îanuarie 1899
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. A. Vizanti, în locul d-lui raportor
Stroe Beloescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstredeindigenat, întrunin“
du-se în jiua de 31 Ianuarie 1898, în majori
tate de 4 membri, sub preşedinţa I. P. S. S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu şi Christofor Tabacovici, a luat în cer
cetare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 18 De
cembre 1897 şi adus în deliberarea Senatu
lui cu Mesagiul regal No. 150 de la 16 Ia
nuarie 1898, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunsce ca
litatea de cetăţén român d-lui Pandele C.
Calavreso, român din Macedonia, de reli
giune ortodoxă, de profesiune comerciant de
cereale, domiciliat în comuna Titu,plasa Bo
lintinu,judeţul Dâmboviţa.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat :
Că s'a născut în oraşul Bitolia, din Mace
donia, din părinţi români, la anul 1860, şi
s'a botezat în religiunea creştină-ortodoxă;
Că s'a căsătorit în comuna Ploesci cu d-na
Maria George Papalirone, de religiune creş
tină-ortodoxă;
Că plătesce regulat dările către Stat;
Că nu s'a bucurat nici o-dată de veri-o
protecțiune străină;
Că este stabilit în comuna Titu, judeţul
Dâmboviţa, încă din anul 1888, bucurându
se de o bună reputațiune în societate;
Că este membru al societăței de cultură
macedo-română.
In basa acestor constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Pandele C. Calavreso,
ca unul ce întrunesce condiţiunile prescrise
în sus citatul articol din Constituţiune, vine,
prin subscrisul ei raportor, a vé ruga să
bine-voiţi a vota următórea lege.
Raportor, S. Beloescu.
LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
român d-lui Pandele C. Calavreso, român
din Macedonia, domiciliat în comuna Titu,
plasa Bolintinu, judeţul Dâmboviţa.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 18 Decembre 1897,
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
opt voturi, contra a două-deci şi două.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D.)
Secretar, Dan Brătianu.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se primeşte.
– Se pune la vot proiectul de lege în to
tal prin bile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Re
sultatul votului :
Votanţi . . . . . . . , 39
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 34
Bile negre . . . . . . . . 5
 24 Ianuarie 1899
Senatul a admis proiectul de lege.
–D. raportor, Dr. Mihălescu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de 13 Febr. 1897, în număr
de 4 membri, sub preşedinţa d-lul G.Orleanu,
fiind presenţi d-nii D. Simulescu, dr. Mihă
lescu şi St. Perietzeanu-Buzăü, a luat în cer
cetare proiectul de lege, adus în deliberarea
Senatului cu Mesagiul regal No. 443 de la
8 Februarie 1897, prin care se cere, îp vir
tutea art. 7, Ş. II, lit. a din Constituţiune,
a se acorda împământenirea, cu dispensă de
stagiü, d-lui Carol Moises, de profesiune far
macist, de religiune evangelică, domiciliat în
Bucuresci.
Examinând actele, aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat :
Că este născut, în oraşul Braşov, în anul
1869, Octombre 31, din părinţii Eduard
Moises, legător de cărţi şi Carolina, fiica do
garului Martin Wagner, din oraşul Braşov;
Că s'a botezat în religiunea evangelică în
25 Noembre 1869;
Că a emigrat de la protecțiunea Statului
austro-ungar;
Din certificatul primăriei Capitalei se con
stată că se bucură de o bună conduită şi că
nu a suferit nici un fel de pedépsă infamantă;
Că posedă diploma de licenţiat în farma
cie a Universităţei din Bucuresci ;
Că a obţinut dreptul de liberă practică a
farmaciei în ţéră;
Că este stabilit în Bucuresci, unde exer
cită profesiunea de farmacist.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Carol Moises, ca unnl ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7, ŞII,
lit. a din Constituţiune şi, prin subsemnatul
raportor, vă rögă să bine-voiţi a acorda îm
pămêntenirea, cu dispensă de stagii, votând
proiectul de lege următor.
Raportor, Dr. Mihălescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7,Ş II, lit. a
din Constituţiune, se acordă d-lui Carol
Moises, din comuna Bucuresci, judeţul Ilfov,
împăméntenirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, St. C. Șendrea.
1). vice-președinte, Al. Nicolaidi: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Re
zultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 38
Majoritate Tegulamentară . . 32
Bile albe. . . . . 33
Bile negre . . . . . . . . 5
Senatul a admis proiectul de lege.
Acum, d-lor senatori, vom proceda la tra
gerea la sorţi a nouilor aleşi, pentru a şti din
ce secţiuni vor trebui să facă parte.
DESBATERILE SENATULUI
– Se procede la tragerea la sorţi şi rezul
tatul este : D. senator Celibidache va face
parte din secţiunea II-a; d. senator Tiron din
secţiunea IV şi d. senator dr.Stoicescu din
secţiunea I.
– Ne mal fiind nimic la ordinea ilei, şe
dinţa publică se ridică la orele 3 p. m. pentru
ca d-nii senatori să treacă în secţiuni şi se
anunţă şedinţă publică pe a doua ji, 16 Ia
nuarie, ora 2 p. m.
------------------------------------------------
SENATUL
SESIUNEA 0lţDINARĂ 1898–99
----------
ŞEDINŢA DE LA 16 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui : Climescu C., Iovitz Dim. dr. şi Fili
pescu I. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 95 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 23
d-ni senatori,şi anume:
Bolnavi:
P. S. S. Episcopul de Râmnic, d-nii: Anto
nescu Anton, Costescu-Comăneanu C., Gîlcă
G. Iorgu, Isvoranu RIIariu, Mortzun V. Alex,
Răileanu C., Samson Emil, Simulescu D.,
Vergatti Eliodor, Gane N., Budişteanu C.
(general).
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. C., Brabeţeanu Ion, Cas
sotti P., Chircu Toma, Constandache N.,
Culcer D. dr., Eremia G., Lupescu G., Moi
sescu D., Rosetti Matei,Tiron Antiohi.
– D. secretar Climescu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se acordă un congediü de 2 jile d-lui
senator EI. Vergatti.
– Se trimit comisiunei de indigenat
cererile d-lor Anton Puşcariu, G. N. Cio
boli şi Vasile Moga, cari rógă a li se recu
nósce calitatea de cetăţeni români.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Intrăm
în ordinea ilei. La ordinea dilei avem in
digenate.
D. ministru al lucrărilor publice, I. I. C.
Brătianu: Aşi ruga pe onor. Senat ca între
indigenatele pe cari le va lua la votare,în
tre cele d’ântâiü, să ia şi pe acela al d-lui
inginer Johnson, care este deja în serviciul
căilor ferate de mulţi ani şi a cărei situa
ţiune nu se pte regula din causă că indi
genatul său nu este încă votat.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Se va
pune la ordinea dilei.
– D. secretar dr. Iovitz, în locul d-lui
Stroe Beloescu, raportor al comisiunei de
indigenat, dă citire următorului raport şi
proiect de lege:
137
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în diua da 7 Februarie 1898, în majo
ritate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Belo
escu, Andrei Vizanti şi Christofor Tabaco
vici, a luatîn cercetare petiţiunea înregistrată
la No. 365 de la 17 Ianuarie 1898, adre
sată Senatului, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunsce ca
litatea de cetăţén român d-lui Nicolae Panţu,
român din Transilvania, de religiune greco
orientală, de profesiune farmacist, domiciliat
în comuna Bucuresci.
Examinând actele, aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Braşov, ţinutul
Transilvaniei, la 4 August 1875, din părinţii
Radu Panţu şi Efrosina, şi la 10 aceeaşi
lună şi an s'a botezat în religia greco-ori
entală ;
Că s'a lepădat de protecțiunea austro-un
gară ;
Că se bucură de bună conduită ;
Că urméză la şcola superióră de farmacie
de la Universitatea din Bucuresci.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Nicolae Panţu, ca unul ce in
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul raportor,
vë rógă să binevoiţi a "1 recunsce calitatea
de cetăţén român, votând"următorul
PROIECT DE LEGE.
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Nicolae Panţu, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, S. Belloescu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
țiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 45
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . 43
Bile negre . . . . . . . 2
Senatul a adoptat proectul de lege.
– D. Em. Leonescu, în locul d-lui ra
portor, dă citire următorului raport şi proiect
de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 12 Mai 1898, în majo
ritate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S.S.
Mitropolit Primat, fiind presenţi P.S.S. Epis
copul de Roman, d-nii Chr. Tabacovici, An
dreiü Vizanti şi Stroe Beloescu, a luat în
cercetare proiectul de lege, votat şi adoptat
de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la
138
2 Maiü 1898 şi adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 1.709 de la
7 Maiü 1898, prin care, în virtutea art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, se cere a se
acorda împăméntenirea cu dispensă de stagii
d-lui Mihail Iohnson, de religiune ortodoxă,
de profesiune inginer, domiciliat în comuna
Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că s'a născut în comuna Bucuresci, în
anul 1874, Martie 14, din părinţi de reli
giune mosaică, însă, în anul 1897, Iunie 25,
a primit sânta taină a botezului a bisericei
nóstre creştine ortodoxe în biserica Creţu
lescu din Capitală, avénd ca naş pe d. George
Em. Lahovari, repausat;
Printr'un certificat de studii se arată că a
terminat studiile de inginer de poduri şi şo
sele la şcola politechnică din Zürich ;
Prin certificatul directorului infanteriei
No. 9.631 din 18 Decembre 1897 se cons
tată că, ca ori-ce bun cetăţén român, s'a supus
obligaţiunilor militare, făcând serviciul mi
litar ca soldat permanent în regimentul
Mihaiü-Vitézu No. 6, de la 1 Ianuarie 1897
până la 1 Iulie 1897, când, depunând exa
men pentru gradul de sub-locotenent în re
servă, a obţinut certificatul de capacitate,
dar nu a putut fi înaintat la acest grad din
causă că nu are calitatea de cetăţén român ;
Printr'un certificat al direcţiunei generale
a căilor ferate române se atestă că se află în
serviciul C. F. R. în calitate de inginer, an
gajat cu contract încă din anul 1895 şi până
astăi;
Printr'o adresă a serviciului de întreţinere
de pe lângă căile ferate române, No.4.413
din 11 Octombre 1896 i se aduce mulţu
miri din partea direcţiunei generale pentru
concursul devotat ce a dat pentru buna re
gulă în servicii cu ocasia călătoriei M.S.
Impăratului Austriei şi Rege al Ungariei;
Printr'un certificat al primăriei comunei
Bucuresci No. 14.567 din 14 August 1881
se atestă că părintele petiţionarului, d. Sig
mund Iohnsohn, este supus român, şi nu
aparţine nici unei protecțiuni străine ;
Printr'o declaraţie, subsemnată de mai
mulţi locuitori din Bucuresci şi legalisată de
judecătoria de pace No. 1 din Bucuresci, sub
No. 610 din 23 Maiü 1895, se arată că d.
Mihail Iohnson în biletul de nascere pârtă
numele de Moise; însă, când a ajuns etatea
de a frecuenta şcolile, i s'a dat numele de
Moritz, şi mai pe urmă, prin botez, numele
de Mihail, însă este aceeaşi persénă, purtând
succesiv aceste nume;
Că este autorul unei broşuri făcută în
limba francesă şi întitulată : Pédale auto
matique et aiguille de sireté système Sava
Rogozea. Inventions brevetées en Europe
et au ac Etats-Umis.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Mihail Iohnson, de ai se acorda
împământenirea cu dispensă de stagii, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 7, Ş II, lit. b din Constituţiune, şi, prin
DESBATERILE SENATULUI
subscrisul raportor, vine a vă ruga să bine
voiţi a vota următorul proiect de lege.
Raportor, S. Beloescu.
L, E. G. E
Art. unic. —In virtutea art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Mihail
Iohnson, inginer, din comuna Bucuresci,îm
pămêntenirea cu dispensă de stagii.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 2 Maiü 1898, şi s'a
adoptat cu majoritate de cinci deci şi patru
voturi, contra a şépte.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D.
Secretar, Dan Brătianu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune
la vot luarea în considerare şi se primesce.
– Se procede la votarea legei în total
prin bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului este următorul:
Votanţi. . . . . . . . . . 62
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe . . . . . . . 47
Bile negre . 15
Prin urmare,întrunind 2 treimi, s'a admis.
– D. dr. Iovitz, dă citire următorului
raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 31 Ianuarie 1898, în majoritate
de 5 membrii, sub preşedinţa I. P.S. S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu, Andrei Vizanti şi Christofor Taba
covici, a luat în cercetare petiţiunea înre
gistrată la No. 194 din 15 Decembre 1897,
înaintată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetățen român d-lui Va
lentie Tătaru, român din Transilvania, de
religiune greco-orientală, de profesiune func
ționar la C. F. R., domiciliat în gara Cos
tesci, judeţul Argeş.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că e născut, din părinţi români, la anul
1868, în comuna Veneţia-Inferióră din Tran
silvania ;
Că e stabilit în ţéră din anul 1886;
Că se lépădă de ori-ce protecțiune străină;
Că e funcţionar la C. F. R. ;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate;
Că este căsătorit la primăria urbei Pi
tesc, cu d-ra Maria Th. Stăncescu.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
admiţând cererea d-lui Valentie Tătaru, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, prin subscrisul ei
raportor, vă rögă să bine-voiţi a vota urmă
torul proiect de lege:
24 Ianuarie 1899
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Valentie Tătaru, român din
Transilvania, domiciliat în gara Costesci,
judeţul Argeş.
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
II.8SC2,
– Fiind un singur articol, se pune la
vot cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului :
Votanţi . . . . . . . . 42
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe . - . 40
Bile negre . . . . 2
Senatul a admis.
D. ministru de lucrări publice, I. I.
C. Brătianu : Aş ruga ca să se pue la vot
indigenatul d-lui Aureliu Bobancu, care e
inginer la căile ferate şi care vrea să i se
reguleze situaţiunea sa.
Voci : Da, da.
– D. general G. Catargi, în lipsa d-lui
raportor, dă citire următorului raport şi pro
iect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 18 Decembre 1896,în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G. Orlea
nu, fiind presenţi d-nii Ştefan Perietzeanu
Buzăü, dr. Mihălescu şi I. Brabeţeanu, a
luat în cercetare petiţiunea, înregistrată la
No. 134 de la 5 Decembre 1896, adresată
Senatului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunósce calita
tea de cetăţén român d-lui Aureliu Bobancu,
român din Transilvania, de religiune greco
orientală, de profesiune inginer, domiciliat
în comuna Galaţi.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut în oraşul Braşov, ţinutul
Transilvaniei, la 26 Iunie 1870, din părinţii
Ioan Bobancu şi Elena, şi la 1 Iulie acelaşi
an s'a botezat în religia greco-orientală;
Că a emigrat de la protecţia austro-un
gară;
Că a urmat la şcóla naţională de poduri
şi şosele din Bucuresci, ca elev extern.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Aureliu Bobancu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rögă să bine-voiţi a 'I recunsce
calitatea de cetăţén român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
24 Ianuarie 1899
român d-lui Aureliu Bobancu, român din
Transilvania, domiciliat în Galaţi.
Raportor, I. Brabeţeanu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor,
resultatul votului e următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 42
Majoritatea regulamentară ... 32
Bile albe . . . . . . ... 39
Bile negre . . . . . . . . 3
Prin urmare Senatul a admis acest pro
iect de lege.
–D. dr. Iovitz,secretar,pentru d. C.Zăgă
nescu, raportor al comisiune de indigenate,
dă citire următorului raport şi proiect de
lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat,întrunin
du-se în diua de 29 Februarie 1896, în majo
ritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G.
Radovici, fiind presenţi d-nii P. Petrescu, dr.
Mihălescu şi C.Zăgănescu, a luat în cerce
tare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 21
Februarie 1895 şi adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No. 979 de la 1
Martie 1895, prin care, în virtutea art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, se cere a se
acorda împământenirea, cu dispensă de sta
giü, d-lui Dumitru Giuriade, de religiune or
todoxă, de profesiune proprietar, domiciliat
în Craiova.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri a constatat :
Că este născut în Craiova la 16 Noembre
1862, din părinţii George şi Ecaterina Giu
riade, şi s'a botezat în religia ortodoxă:
Că se află ca sergent în regimentul 1 do
robanţi, ca permanent, din anul 1881, avênd
o bună conduită, dupe cum se constată prin
certificatul primăriei Craiova No. 1.538 din
5 Aprilie 1886, şi printr-un certificat sub
scris de mai mulţi locuitori şi proprietari şi le
galisat de comisia culórel de Roşu, Craiova,
prin certificatul No. 436 din 25 Martie 1886;
Că nu este supus nici unei protecțiuni
străine ;
Că este trecut între contribuabili, dupe
cum se constată prin certificatul biuroului
de constatare Dolj No. 89 din 26 Noembre
1891.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Dumitru Giuriade, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, şi, prin sub
semnatul raportor, vă rógă să bine-voiţi a 'i
acorda împământenirea, cu dispesă de stagii,
votând proiectul de lege următor.
Raportor, C. Zăgănescu.
L E G. E
Art. unic. —In virtutea art. 7, Ş II, lit. b , semnatul raportor,vă rögă să bine-voiţi a'i
din Constituţiune, se acordă d-lui Dumitru - acorda împăméntenirea, cu dispensă de
Giuriade, din comuna Craiova, judeţul Dolj, stagiü, votând proiectul de lege următor.
împăméntenirea, cu dispensă de stagii.
DESBATERILE SENATULUI
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor, în şedinţa de la 21 Februarie 1895,
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
şépte voturi, contra a trei.
Preşedinte, general G. Manu.
(L. S. A. D.) Secretar, A. Simu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
discuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul se pune la
vot luarea în considerare a proiectului de
lege şi se primesce.
– Se procede la votarea legii în total
cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
resultatul votului e următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 42
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . . 6
Prin urmare, Senatul a admis proiectul
de lege.
– D. dr. Iovitz,în locul d-lui raportor
Stroe Beloescu, dă citire următorului raport
şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
du-seîn diua de 19 Decembre 1897,înmajori
tate de patru membri, sub preşedinţa I. P. S.
S. Mitropolitul Primat, fiind presenţi P.S. S.
Episcopul de Roman, d-nii Titu Maiorescu
şi Stroe Beloescu, a luat în cercetare pro
ectul de lege, votat şi adoptat de Adunarea
deputaţilor în şedinţa de la 15 Februarie
1895 şi adus în deliberarea Senatului cu
Mesagiul Regal No. 839 de la 22 Februarie
1895, prin care, în virtutea art. 7, Ş II,
lit. b din Constituţiune, se cere a se acorda
împământenirea, cu dispensă de stagii, d-lui
Paul Riegler, de religiune catolică, de pro
fesiune medic-veterinar, domiciliat în Bucu
reSci.
Cererea este basată pe actele următóre :
1) Actul stărei civile din comuna Roman,
judeţul Roman, prin care se constată că
este născut în anul 1867, Decembre 14, şi
botezat în religiunea catolică;
2) Certificatul prin care se constată că
este înscris pe tabelele recrutărei din anul
1889 şi a fost amânat pentru studii cu or
dinul ministerului de răsboiü No. 5.581 din
1889;
3) Certificatul urbei Roman, prin care
se constată că, atât tatăl său, cât şi tênărul
Paul Riegler, n'ală aparţinut nicio-dată veri
unei protecțiuni străine;
4) Certificatul consulatului sustro-ungar,
prin care se constată că d. Paul Riegler şi
tatăl său, Eduard Riegler, decedat, n'aú a
parţinut nici o dată protecțiune austro-un
gare, şi
5) Diploma prin care se constată de me
dic-veterinar.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Paul Riegler, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, şi, prin sub stituţiune, se recunsce calitatea de cetă
Raportor, S. Beloescu.
139
L, E. G. E
Art. unic. –In virtutea art. 7, ŞII, lit.b
din Constituţiune, se acordă d-lui Paul Rie
gler, din comuna Bucuresci, judeţul Ilfov,
împământenirea cu dispensă de stagii. -
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 15 Februarie 1895,
şi s'a adoptat cu majoritate de şése-deci şi
unu voturi, contra a trei.
Preşedinte, General G. Manu.
(L.S. A. D) Secretar, A. Simu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune
la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor,
resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 40
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . . 5
Senatul a admis proiectul de lege.
— D. dr. V. Mihălescu, în locul d-lui
raportor, dă citire următorului raport şi
proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 17 Ianuarie 1898, în
majoritate de 5 membri, sub preşedinţa I.
P. S. S. Mitropolitul Primat Iosef, fiind pre
senţi P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii
Stroe Beloescu, Titu Maiorescu şi Christo
for Tabacovici, a luat în cercetare petiţiu
nea înregistrată la No. 1.150 de la 14 Mar
tie 1897, prin care,în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunsce cali
tatea de cetățen român d-lui Nicolae Cân
dea, român din Transilvania, de religiune
greco-orientală, de profesiune administra
tor de moşie, domiciliat în comuna Brătesci,
judeţul Roman.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut în comuna Bertan, comi
tatul Tîrnavei-Mari, la 29 Ianuarie 1866,
din părinţii George Cândea şi Mariuţa, şi la
15 Februarie acelaşi an s'a botezat în re
ligia greco-orientală;
Că la 2 Septembre 1895 s'a căsătorit la
primăria comunei Cotu-Vameş, judeţul Ro
man, cu d-şóra Eugenia Iorga ;
Că nu se găsesce înscris între supuşii
austro ungari din Roman ;
Că se bucură de o bună conduită.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Nicolae Cândea, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art.9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vé rógă să bine-voiţi a 'i recunsce
calitatea de cetăţenromân, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
ţén român d-lui Nicolae Cândea, român din
Transilvania, domiciliat în comuna Brătesci,
judeţul Roman.
Raportor, S. Beloescu.
140
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune
la vot luarea în considerare şi se admite.
– Se procede la vot prin bile.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu : D-lor,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 37
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . ● ● ● ● , 32
Bile negre . . . . . . . . 5
Prin urmare, s'a admis proiectul de lege.
Acum trecem în secţiuni.
Ridic dar şedinţa şi anunţ şedinţă publică
pe mâine, la orele 2.
–Şedinţa se ridică la orele 3 şi jumătate
p. m., anunţându-se cea următóre pe a
doua di, 18 Ianuarie.
--------------
SENATUL
SESIIIINEA 0RIJINARĂ 1898–99
ŞEDINŢA DE LA 18 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte . P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui : Climescu C., Bucşenescu C. dr., Fili
pescu, I. Alex. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 89 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 29 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavii :
D-nii: Antonescu Anton, Constandache
I. Nicu, Costescu-Comăneanu C., Dornescu
Theodor, Isvoranu R. Ilariu, Langa Ion Con
stantin, Mortzun V. Alex., Răileanu Costa
che, Simulescu C. Dimitrie, Zăgănescu Con
stantin, Gane Nicolae.
In congediü :
D. Polizu-Micşunesci D.
Nemotivaţi :
P. S. S. Episcopul de Roman, Brabe
ţeanu Ion, Cassotti P., Cavalioti G., Ciolac
Elie, Chircu Thoma, Culcer D. dr., Eremia
G., Ioaniu D. Ioan, Lupescu George, Manu
George (general), Moisescu Dim., Poni Pe
tru, Porumbaru Radu, Racoviţă Const.,
Teleman C.,Tiron Antiohi.
– D. secretar, C. Climescu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se acordă succesiv următórele conge
dii d-lor senatori : Langa, 3 dile ; N. I.
Constandache, 6 dile; Dornescu, 4 dile.
– Se ia act de telegrama d-lui senator
Polizu-Micşunesci de a i se scuza absenţa
de la şedinţa de astădi.
– Se trimit comisiunei de indigenat:
a) Cererile d-lor Ştefan Turculeţ şi Ni
colae Maxim, cari rógă a li se recunosce ca
litatea de cetăţeni români.
b) Petiţia d-lui dr. Rudescu, prin care
înaintéză câte-va acte spre a 'i servi la ce
rerea de indigenat pe care a adresat'o Se
natului.
DESBATERILE SENATULUI
– D. ministru al lucrărilor publice, I.
I. C. Brătianu, dă citire Mesagiului regal
prin care încunoştiinţéză Senatul că s'a pre
lungit până la 20 Ianuarie congediul d-lui
-
C. I. Stoicescu, ministru de justiţie, urmând
a fi însărcinat cu interimatul acelui depar
tament tot d. Dim. Sturdza, preşedinte al
consiliului.
– Senatul ia act.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
la ordinea ilei avem interpelarea d-lui N.
Ionescu adresată d-lui ministru de interne.
D. N. Ionescu : Ne fiind d. ministru de
faţă, natural că se amână.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Se a
mână pe mâine. Acum avem interpelarea
d-lui dr. Bucşenescu.
D. dr. Bucşenescu: In urma înţelegerei
ce am avut cu d. ministru, am văut că se
póte remedia acest răi şi fără interpelare.
Renunţ, dar la interpelare.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Acum
mai departela ordinea dilei avem indigenate.
– D. secretar, Al. Filipescu, pentru d. ra
portor St. Beloescu, dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 7 Februarie 1898, în majoritate
de 6 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu, Andrei Vizanti, Titu Maiorescu şi
Christofor Tabacovici, a luat în cercetare
petiţiunea, înregistrată la No. 374 de la 19
Ianuarie 1898, adresată Senatului, prin
care,în virtutea art. 9 din Constituţiune,
se cere a se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Toma Bârsan, român din Tran
silvania, de religiune greco-orientală, de
profesiune funcţionar în serviciul exterior
al vămilor, domiciliat în comuna Măcim, ju
deţul Tulcea.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut în comuna Cocova, ţinutul
Transilvaniei, la 18 Ianuarie 1852, din pă
rinţii parochul Ștefan Bârsan şi Maria, şi
la 24 aceeaşi lună şi an s'a botezat în reli
gia greco-orientală ;
Că a renunţat la protecţia austro-ungară;
Că se bucură de bună conduită:
Că se află în serviciul vămilor de la 3
Iunie 1891, unde funcţionéză şi ai ca agent
auxiliar de clasa II.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Toma Bârsan, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi,prin subsemnatul rapor stituţiune, se recunsce d-lui Damian Dră
tor, vë rógă să bine-voiţi a ''i recunsce ca
litatea de cetăţén român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art unic. —In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
român d-lui Toma Bârsan, român din
Transilvania, domiciliat în comuna Măcin,
judeţul Tulcea.
Raportor, S. Beloescu.
24 Ianuarie 1899
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se procede la votarea unicului ar
ticol prin bile.
D. vicepreşedinte, P. 0rbescu : D-lor,
resultatul votului e următorul :
Votanţi . . . . . . . .
. . 41
Majoritate regulamentară . … . 32
Bile albe . . . . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . . . . 6
Senatul a adoptat.
– D. raportor, dr. Sabin, dă citire urmă
torului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 15 Martie 1896, în majori
tate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G. Ra
dovici, fiind presenţi d-nii Em. Leonescu, dr.
Mihălescu şi dr. Sabin, a luat în cercetare
proiectul de lege, votat şi adoptat de Adu
narea deputaţilor în şedinţa de la 13 Fe
bruarie 1893, şi adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 675 de la 27
Februarie 1893, prin care, în virtutea art.
9 din Constituţiune, se cere a se recunósce
calitatea de cetăţén român d-lui Damian
Drăgănescu, român din Transilvania, de re
ligiune greco-orientală, de profesiune agri
cultor, domiciliat în comuna Păuşesci, ju
deţul Iaşi.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna opidul Breţcu
la 10 Iulie 1839, din părinţii Ion Drăgan şi
Paraschiva, şi la 16 aceeaşi lună şi an s'a
botezat în religiunea greco-orientală;
Că s'a lepădat de protecţia austro-ungară,
spre a emigra în România (actul de emi
grare cu No. 44.568 de la 10 lulie 1889
liberat de ministerul de interne ungar);
Că la 7 Noembre 1865 s'a căsătorit în
comuna Breţcu cu d-ra Maria Constantin
Coltofeanu ;
Că se bucură de bună conduită ;
Că este stabilit în ţéră de la 1877, unde
s'a ocupat cu comerciul şi agricultura;
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Damian Drăgănescu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi,prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a "i recunósce
calitatea de cetățen român, votând proiectul
de lege următor.
Raportor, Dr. Sabin.
L E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
gănescu, român din Transilvania, calitatea
de cetăţen român.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 13 Februarie 1893,
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
nouă voturi, contra a trei.
Preşedinte, General G. Manu.
(L. S. A. D.) Secretar, L. Ghica.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală e deschisă.
 ____________________--------------------------------------------------------------------------------------------
-------------
24 Ianuarie 1899 DESBATERILE SENATULUI
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
vot luarea în consideraţiune şi se primesce. trei voturi, contra a trei.
–Se pune la vot cu bile proiectul de Preşedinte, D. Gianni.
lege în total. (L. S. A. D)
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul Secretar, N. Enăşescu.
tatul votului :
Votanţi . . . . . . . . . .
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discuţia
generală este deschisă.
Majoritate regulamentară . . . . 32
Bile albe . . . . . . . . . . 29
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot cu bile proiectul de lege în total.
Bile negre. . . . . . . . . . 5 D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
Neîntrunind majoritatea regulamentară tatul votului :
de voturi, votul este nul şi se va repeta în
Votanţi . . . . . . . . 37
şedinţa viitóre. Majoritatea regulamentară . . 32
– D. senator, Petrică Petrescu, în locul
Bile albe . . . . . , 32
d-lui raportor Stroe Beloescu, dă citire ur
Bile negre . . . . . . . . 5
mătorul raport şi proiect de lege : Senatul a admis.
Domnilor senatori,
– D. secretar, Al. Constantinescu, pen
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întrunin tru d. raportor dr. Mihălescu, dă citire ur
du-se în diua de 31 Ianuarie 1898, în majori mătorului raport şi proiect de lege :
tate de 5 membri, sub preşedinţia I. P. S. S. Domnilor senatori,
Mitropolitul Primat losif, fiind presenţi P. S.
S„Episcopul de Roman, d-nii Stroe Beloescu, Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
Andrei Vizanti şi Christofor Tabacovici, a du-se în diua de 12 Martie 1897, în număr de
4 membri, sub preşedinţa d-lul G. Orleanu,
luat în cercetare proiectul de lege, votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa fiind presenţi d-nii St. Perieţeanu-Buzéă,
dr. Mihălescu şi D. G. Simulescu, a luat
de la 17 Decembre 1897 şi adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 148 în cercetare petiţiunea, înregistrată la No.
412 din 5 Februarie 1891, adresată Sena
de la 16 Ianuarie 1898, prin care, în virtu
tea art. 7 Ş II, lit. b din Constituţiune, se tului, prin care,în virtutea art. 9 din Cons
cere a se acorda împământenirea, cu dispensă tituţiune, se cere a se recunsce calita
tea de cetăţén român d-lui Vasile Şte
de stagii, d-lui Maximilian Tonolla. de reli
giune catolică, de profesiune architect, do fănuţ, de religiune greco-orientală, de pro
miciliat în comuna Bucuresci. fesiune funcţionar la C. F. R., domiciliat în
comuna Bucuresci, judeţul Ilfov.
Examinând actele, aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat : Examinând actele, aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat :
Că s'a născut în anul 1871,Octombre 18,
în Bucuresci, şi la 12 Noembre acelaşi an Că este născut în comuna Goleţ, comi
tatul Caransebeşului, ţinutul Transilvaniei,
s'a botezat în religiunea creştină-catolică;
Din certificatul consulatului german din la 4 Noembre 1848, şi în acelaşi an s'a bo
Bucuresci se constată că nu se află trecut tezat în religiunea greco-orientală;
în matricula supuşilor germani; Că s'a lepădat de protecţia austro-ungară;
Că de la 15 Februarie 1887 se află în
Din certificatul ministerului financelor,
serviciul administrațiunei căilor ferate ro
direcţiunea taxelor şi contribuţiunilor No.
mâne;
4.322 din 21 Februarie 1896, se constată
Că se bucură de bună conduită în socie
că d. Maxim Tonolla, tatăl, se găsesce in tate.
digenat cu mica naturalisaţie în anul 1862;
Din certificatul comandatului regimen In îaţa acestor constatări, comisiunea, în
tului 1 geniü No. 5.999 din 12 Ianua unanimitatea membrilor presenţi, a admis
rie 1895 se constată că a fost în acest corp cererea d-lui Vasile Ştefănuţ, ca unul ce în
ca voluntar şi nu a suterit nici o pedépsă; trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Că se bucură de o bună reputaţie în so Constituţiune şi, prin subsemnatul raportor,
cietate, nefiind căut în nici o culpă crimi vërógă, să bine-voiţi a 'i recunsce calitatea
nală sau corecţională; de cetăţen român, votând proiectul de lege
următor :
Că figuréză înscris prin rolul suburbiei
Dichiu No. 1, cu taxa patentei pentru fa PROIECT DE LEGE
brica de cărămidă, ce are în strada Ştefan Art. unic. —In virtutea art. 9 din Cons
cel-Mare, devenită proprietatea sa. tituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, ad român d-lui Vasile Ştefănuţ, român din
miţênd cererea d-lui Maximilian Tonolla, Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
vine, prin subsemnatul ei raportor, a vă Raportor, Dr. Mihălescu.
ruga să bine-voiţi a vota următórea lege. D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Dis
Raportor, S. Belloescu. cuţiunea generală este deschisă.
L E G. E – Necerènd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
Art. unic. —In virtutea art. 7, Ş II, lit. b – Se pune la vot cu bile unicul articol.
din Constituţiune, se acordă d-lui Maximi D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
lian Tonolla, din comuna Bucuresci, jude tatul votului este următorul:
ţul Ilfov, împământenirea cu dispensă de Votanţi . . . . . . . . . . . 42
stagiu. Majoritatea regulamentară. . . . 32
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu Bile albe ● ● ● - ● ● ● -
taţilor în şedinţa de la 17 Decembre 1897, Bile negre . . . . . . . . . .
41
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. Alex. I. Filipescu, în locul d-lui
raportor, dă citire următorului raport şi
proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 7 Februarie 1898, în majo
ritate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S.
Mitropolit Primat Iosif, fiind presenţi P. P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu, Andrei Vizanti și Cristofor Taba
covici, a luat în cercetare petiţia înregis
trată la No. 324 din 15 Ianuarie 1898,
înaintată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Şer
ban Borchină, român din Transilvania, de
religiune greco-orientală, de profesiune stu
dent în medicină, domiciliat în comuna Bu
curesci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut din părinţii români. Co
man Borchină şi soţia sa Mariuţa, la anul
1875, Aprilie 4,în comuna Resinariul din
Transilvania;
Că renunţă la ori-ce protecțiune străină;
Că urméză ca student cursurile facultă
ţei de medicină de la Universitatea din Bu
curesci ;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
În faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Şerban Borchină, ca
unul ce îutrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, prin subsemnatul
raportor, vă rôgă să bine-voiţi a vota urmă
torul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunósce calitatea de cetăţen
român d-lui Şerban Borchină, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
–Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului ese următorul :
Votanţi. -
-
. . . . . 48
-
Majoritatea regulamentară. . . . 32
Bile albe . . . . . . . . . . 44
Bile negre. . - - - - - - - 4
Prin urmare, s'a admis proiectul de lege.
D. dr. Iovitz: D-le preşedinte, cerusem
cuvêntul ca să rog pe onor.Senat, dacă în
cuviinţéză, săvotăm naturalisarea d-lui Lau
rian Cnobloch, care este român, (mirări !),
dar care prin împrejurări a căpătat acest
nume străin; este agricultor din Mehedinţi,
muma sa este româncă, a făcut armata, este
botezat ortodox, şi,prin urmare, merită ca
să fie naturalisat cu o oră mai 'nainte.
Voci: Să urmăm dupe listă.
– D. P. Petrescu, pentru d. raportor
38 Stroe Beloescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege:
 142
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 21 Februarie 1898, în majori
tate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S.
Mitropolitul Primat, fiind presenţi P. S. S.
Episcopul de Roman, d-nii Chr. Tabacovici,
Andrei Vizanti şi Stroe Beloescu, a luat în
cercetare proiectul de lege, adus în delibe
rea Senatului cu Mesagiul regal No. 581 de
la 14 Februarie 1898, prin care, în virtu
tea art. 7, Ş II, lit. b din Constituţiune, se
cere a se acorda împăméntenirea cu dis
pensă de stagii, d-lui Ioan Rothbart, de re
ligiune ortodoxă, de profesiune student în
farmacie, domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele, aflate la dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că e născut în Iaşi, la 10 Maiu 1874, din
părinţii Berl Rothbart şi soţia sa Rahela
Rothbart, de religiune israelită;
Că la 6 Noembre 1896 s'a botezat în re
ligiunea creştină-ortodoxă, dupe cum se
probéză prin actul de botez, liberat de preo
tul bisericei Isvorul din Bucuresci şi lega
lisat de S-ta Mitropolie din Bucuresci la
No. 5.521 de la 23 Noembre 1896;
Că a satisfăcut legilor recrutărel şi a fost
amânat până la terminarea studiilor;
Că nu s'a bucurat veri-o dată de veri-o
protecțiune străină;
Că părinţii săi s'aú servit tot-d'a-una de
paspórte românesci:
Că e student al şcolei superióre de far
macie de pe lângă Universitatea din Bucu
resci ;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Ioan Rothbart, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, prin subsem
natul raportor,vă régă să bine-voiţi a "i
acorda împământenirea cu dispensă de sta
giü, votând proiectul de lege următor.
Raportor, S. Beloescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Ioan Roth
bart, din comuna Bucuresci, judeţul Ilfov,
împământenirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, G. D. Pallade.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
–Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 46
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe . . . . 42
Bile negre . . . . . . . 4
Senatul a admis proiectul de lege.
– D. dr. Iovitz, în locul d-lui raportor
Em. Leonescu, dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
AMPRIMERLA STATULU
Î)ESBATERILE SENATULUI
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat,întrunin
du-se în iua de 12 Decembrie 1898, în majo
ritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Gri
gore Ştefănescu, fiindpresenţi d-nii Leonescu
Emanoil, Lupescu Georgeşi Manu George ge
neral, a luat în cercetare proiectul de lege,
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 1.862 de la 13 Mai 1898, prin
care, în virtutea art. 7,Ş II, lit. b din Con
stituţiune, se cere a se acorda împăménte
nirea, cu dispensă de stagiu, d-lui Laurian I.
B. Cnobloch, de religiune ortodoxă, de pro
fesiune agricultor, domiciliat în comuna
Tîmna, judeţul Mehedinţi.
Examinând actele, aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat :
Că este născut la 9 Septembrie 1872, în
comuna Tîmna, plasa Motru-de Jos, judeţul
Mehedinţi, din părinţii 1. B. Cnobloch şi Lu
xţa, născută Daniel Dagerateanu Pitar:
Că în 1893, August, a tras sorţi, ca ori-ce
cetăţén român ;
Că, la 24 Aprilie 1897 s'a căsătorit, la
primăria comunei Slăvitesci, judeţul Mehe
dinţi, cu d-ra Ecaterina I. Ciobă, fiică de ro
mân pămêntean ;
Că a urmat şcolele primare în T.-Severin
în anul 1887–88;
Că se bucură de bună conduită;
Că nu s'a bucurat nici o-dată de veri-o
protecţie străină;
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Laurian I. B. Cnobloch, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 7, Ş II, lit. b din Constituţiune, şi, prin cunősce calitatea de cetăţân român, votând
subsemnatul raportor, vă rögă, să bine-voiţi
a'i acorda împământenirea, cu dispensă de
stagiü, votând proiectul de lege următor.
Raportor, Em. Leonescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Laurian I.
B. Cnobloch, din comuna Tîmna, judeţul
Mehedinţi, împământenirea, cu dispensă de
stagiü.
Ministrul de justiţie, G. D. Pallade.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
țiunea generală este deschisă.
– Necerènd nimeni cuventul, se pune
la vot cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-președinie, P. Orbescu: Resul
tatul votului.
Votanţi . . - - -. 42
- - -
Majoritatea regulamentară . 32
Bile albe . . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . . 7
Senatul a adoptat.
– D. dr. Iovitz, pentru d. raportor dr.
Mihălescu, dă citire următorului raport şi
proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de 1 Martie 1897, sub pre
şedinţa d-lui G. Orleanu,fiind presenţi d-nii
24 Ianuarie 1899
St. Perietzeanu-Buzăi, D. G. Simulescu, Dr.
Mihălescu şi I. Brabeţeanu, a luat în cerce
tare petiţiunea, înregistrată la No. 908 de
la 26 Februarie 1897, adresată Senatului,
prin care,în virtutea art.9 din Constituţiune,
se cere a se recunosce calitatea de cetăţân
român d-lul Spirea Hristea Macedoneanu,
român din Macedonia, de religiune ortodoxă,
de profesiune proprietar, domiciliat în co
muna Bucuresci, judeţul Ilfov.
Examinând actele, aflate în dosarul ace
stei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Drenova, jude
ţul Monastir, ţinutul Macedoniei,1850, luna
Octombre, din părinţii Hristu Manoil şi Nas
tasia, români adevăraţi din Macedonia;
Că este membru al societăței de cultură
macedo-română, recipisa No. 322 de la 22
Februarie 1897;
Că se bucură de bună conduită;
Că este proprietar de imobile în Bucu
resc ;
Că este căsătorit şi are 5 copii, şi anume:
Anastasia, născută la 29 Martie 1884; Ma
ria, la 27 Maiü 1885; Vladimir, născut la
28 Mai 1887; Eleonora, la 6 Iulie 1889;
Constantina la 24 Iunie 1891 şi Zoe, la 31
August 1895; toţi născuţi în Bucuresci şi
botezaţi în religia ortodoxă.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Spirea Hristu Macedoneanu,
ca unul ce întrunesce condiţiunile prescrise
de art. 9 din Constitutiune,şi, prin subsem
natul raportor,vă rogă să binevoiţi a 'i re
proiectul de lege următor :
PROIECT DE LEGE.
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţân
român d-lui Spirea Hristu Macedoneanu, ro
mân din Macedonia, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, dr. Mihălescu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuventul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
II.8SC2,
– Se pune la vot proiectul de lege,în
total, cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . 35
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . . . . . 28
Bile negre . . . . . . . . 7
Ne întrunind majoritatea regulamentară,
votul este nul şi se va reînoui mâne.
Ne mai fiind nimic la ordinea dilei, ridic
şedinţa. Şedinţă publică mâne la orele 2 p.
m, când va fi la ordinea dilei interpelarea
d-lui N. Ionescu şi indigenate.
– Şedinţa se ridică la orele 34/, p. m.
DIRECToR GENERAL, CONST. LIESCU.

29 Ianuarie 1899
N0. 20
SENATUL,
-----------------------
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
---------------------------
ŞEDINŢA DE LA 19 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui : Climescu C., Bucşenescu C. dr., Iovitz
Dim. dr. şi Constantinescu Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 91 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 27 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
D-nii: Antonescu Anton, Constandache
I. Nicu, Costescu-Comăneanu C., Dornescu
Theodor, Isvoranu R. Ilariu, Langa Ion Con
stantin, Mortzun V. Alex., Răileanu Costa
che, Simulescu C. Dimitrie, D. Gane Nicolae.
Nemotivaţi :
P. S. S. Episcopul de Roman, P.S. S. Epis
copul de Buzău; d-nii: Brabeţeanu Ion, Can
tacuzino Gr. C., Cassotti P., Cavalioti G.,
Ciolac Elie, Chircu Thoma, Eremia G.,
Ioaniu D. Ioan, Moisescu Dim., Poni Petru,
Porumbaru Radu, Racoviţă Const., Tele
man C., Celibidache N., Tiron Antohi.
– D. secretar, C. Climescu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se trimite comisiunei de indigenat
cererea d-lui N. A.Sulica, prin care rógă a
se vota proiectul de lege pentru recuns
cerea calităței sale de cetăţén român.
– Se trimite comisiunei de petiţiuni ce
rerea unui număr de 41 învăţători din ju
deţul Tecuci, prin care rôgă Senatul să
intervie pe lângă guvern spre a li se spori
salariile.
–D. ministrude interne, M. Pherekyde,
depune Mesagiul regal în alăturare cu
proiectul de lege relativ la autorisarea co
munei urbane Galaţi, de a încheia o tran
sacţie cu d. Charles Georgi, societatea in
ternaţională pentru iluminat cu gaz şi elec
tricitate, precum şi cu societatea anonimă a
tramwaiurilor din Galaţi şi România.
D. V. A. Urechiă : D-le preşedinte şi
d-lor senatori, v-aş ruga să bine-voiţi a în
cuviinţa urgenţa pentru acest proiect de lege,
căci pe fite-ce di ce trece comuna Galaţi
perde sume întregi de bani. E de absolut
interes ca să venim în ajutorul comunei vo
tând cât mai în grabă acest proiect de lege.
D. G. Fulger : Nu numai comuna perde
pe fie-care ii sume de bani, care anual se
ridică la 50.000 lei, dar şi cetăţenii cari
sunt abonaţi la compania de gaz fluid perd
pe fie-care an câte 100.000 lei.
D. V. A. Urechiă : Aşa este.
D. G. Fulger : Vă rog, dar, şi ei, în nu
mele cetăţenilor din Galaţi, ca să votaţi ur
genţa asupra acestui proiect de lege.
Anexă la Monitorul Oficial No. 238.
UN EMPLAR - 10 BANII
DESBATERILE SENATULUI
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor, mă unesc cu cererea făcută de onor.
representanţi ai Galaţului şi vă rog şi eu,
în numele guvernului, a încuviinţa urgenţa
pentru acest proiect de lege.
D. G. Fulger : Vă mulţumesc în numele
Galaţului.
– Se pune la vot urgenţa şi se admite.
–D. ministru de interne, M. Pherekyde,
depune Mesagiul regal în alăturare cu
proiectul de lege, pentru organisarea con
siliilor judeţene. (Aplause).
D. vice-preşedinte, P. Orbescu : Se va
tipări şi trimite la secţiuni.
D. N. Ionescu : Daţi'mi voie să dic un
cuvént :
Cred că vă veţi asocia cu mine să mulţu
mim guvernului Majestăţei Sale că a adus
acéstă lege în timp util a fi discutată. Vă
rogsă admiteţi urgenţa în secţiuni şi prio
ritatea înaintea ori-cărei alte legi de admi
nistraţiune.
– Se consultă dacă sunt 10 senatori
cari cer urgenţa şi, constatându-se că sunt,
se pune la vot urgenţa şi se primesce.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu : Acum
avem mai ântêiü la ordinea dilei votul ré
mas nul relativ la recunoscerea d-lui Da
mian Drăgănescu.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor
senatori, resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 45
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . 35
Bile negre . - -
.. 10
Senatul a admis proiectul de lege.
Acum avem al duoilea vot nul pentru re
cunoscerea d-lui Hristu Macedoneanu.
–Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . . 9
Senatul a admis proiectul de lege.
D. general G. Catargi: D-le preşedinte,
de 6re-ce şi guvernul şi Senatul a admis
urgenţa asupra lege care sa depus ai de
d. ministru de interne, vă rog să trecem în
secţiuni ca să ne ocupăm de ea.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu:Trebue
ântêiü să se tipăréscă şi să se trimită sec
ţiunilor.
Interpelarea d-lui N. Ionescu, se scote de
la ordinea dilei, de 6re-ce proiectul de lege
care face obiectul interpelărei s'a adus.
– D. N. Micescu, în locul d-lui dr. Mi
hălescu, raportor al comisiune de indige
nat, dă citire următorului raport şi proiect
de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
diua de 1 Martie 1897, sub preşedinţa d-lui
G. Orleanu, fiind presenţi d-nii: D. G. Simu
lescu, St. Perietzeanu-Buzëă şi dr. Mihă
143
lescu, a luat în cercetare petiţiunea înregis
trată la No. 1.273 de la 27 Aprilie 1893,
adresată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetățen român d-lui Basile
B. Creţoiu, român din Transilvania, de re
ligiune greco-orientală, de profesiune dro
ghist, domiciliat în comuna Tulcea.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut în comuna Braşov, ţinutul
Transilvaniei, la 14 Decembre 1833, şi sa
botezat în religia greco-orientală la biserica
Sf. Nicolae din Braşov;
Că s'a lepădat de protecţia austro-ungară;
Că este stabilit în Tulcea de la 1858,
unde exercită comerciul de droghist;
Că se bucură de o bună conduită ;
Că este membru al ligei pentru unitatea
culturală, recepisa No. 1.068 din 1897.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Basile B. Creţoiu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rogă să bine-voiţi a 'i recunsce
calitatea de cetăţén român,votând proiectul
de lege următor.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Basile B. Creţoiu, român din
Transilvania, domiciliat în Tulcea.
Raportor, dr. Mihălescu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul se pune la
vot luarea în considerare şi se admite.
–Se procede la votarea lege în total cu
bile.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Resul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 48
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . 12
Prin urmare s'a admis.
D. căpitan Manoliu: D-le preşedinte,
este un român get-beget de la Călimănesci,
d. Jantea, al cărui raport zace în archiva Se
natului încă din anul trecut, şi m'a rugat şi
d. Simulescu, care "l cunósce bine, să intervin
pe lângă d-vóstre ca să ''i puneţi cererea la
vot.
Voci: Ordinea dilei.
–Se pune la vot propunerea d-lui căpi
tan Manoliu şi se respinge.
– D. raportor, A Vizanti, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de 14 Februarie 1898, în ma
joritate de 5 membri,sub preşedinţa I. P. S. S.
Mitropolitul Primat, fiind presenţi P. S.S.
Episcopul de Roman, d-nii: Chr. Tabacovici,
Andreilă Vizanti și Stroe Beloescu, a luat

cercetare proiectul de lege, votat şi adop
ţat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la
9 Februarie 1897 şi adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No. 543 de la 18
Februarie 1898, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunosce
calitatea de cetăţén român d-lui Anton Mu
reşianu, român din Transilvania, de religiune
greco-orientală, de profesiune învăţător, do
miciliat în comuna Bâra, județul Roman.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
Cereri a constatat:
Că sa născut în anul 1865, Aprilie 15,
în comuna Gherla, districtul Protopopescu,
comitatul Solnoc-Doboca, din Transilvania,
din părinţii George Mureşianu şi Maria Mu
reşianu, în aceeaşi di, lună şi am s'a botezat
în religiunea greco-catolică;
Că a terminat cursul şcâlei normale pri
mare din Bârlad ;
Că a făcut serviciul militar în regimentul
No. 4 din Roman;
Că" şi a plătit töte contribuţiile către Stat;
Că a fost numit ca învăţător la școla mixtă
din Mahmudia, plasa şi judeţul Tulcea, unde
"şi-a îndeplinit serviciul cu exactitate, având
o conduită exemplară în societate;
Că de asemenea a fost învăţător în co
muna Sarinasuf, din județul Tulcea, înde
plinindu-şi cu aceeaşi exactitate datoriile
sale ;
Că actualmente se află ca învăţător al
comunei Bâra, plasa Siretu-de-Sus, judeţul
Roman, servind cu credinţă şi activitate şi
avénd o frumósă purtare în societate;
Că sa căsătorit cu d-na Despina, în co
muna Bâra, judeţul Roman.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Anton Mureşianu, vine,
prin subscrisul ei raportor, a vă ruga să
bine-voiţi a vota următórea lege.
Raportor, A. Vizanti
L E G. E
Art. unic. - In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunosce calitatea de cetăţém
român d-lui Anton Mureşianu, român din
Transilvania, domiciliat în comuna Bâra,
plasa Siretu-de-Sus, judeţul Roman.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taților în şedinţa de la 5 Februarie 1897, şi
s'a adoptat cu majoritate de şése-deci şi unu
voturi.
Preşedinte, D. Gianni.
Secretar, C. G. Vermescu.
D vice-preşedinte, P. Orbescu: Discu
țiunea generală e deschisă,
– Ne cerènd nimeni cuvéntul se pune
la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vicepreşedinte, P. Orbescu : Resul
tatul votului este următorul:
Votanți . . . . . • . - . . 40
Majoritate regulamentară - . -
Bile albe . . . . . . . . - 27
Bile negre . . . . . . - - -
TESBATERILE SENATULUI
Neîntrunind majoritatea cerută de regu
lament, votul este nul.
– D. general Catargi pentru d. ra
portor Stroe Beloescu, dă citire următorului
raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 21 Februarie 1898, în
majoritate de 5 membri, sub preşedinţa I. P.
S. S. Mitropolitul Primat, fiind presenți P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Chr. Ta
bacovici, Andrei Vizanti şi Stroe Beloescu,
a luat în cercetare proiectul de lege, adus
în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal
No.580 de la 14 Februarie 1898, prin care,
în virtutea art. 7, S II, lit. b din Constitu
țiune, se cere a se acorda împământenirea
cu dispensă de stagii d-lui Ilie Rothbart,
de religiune ortodoxă, de profesiune student
în farmacie, domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cererii, a constatat :
Că este născut la 2 Iunie anul 1875, din tei cereri, a constatat:
părinții Berl Rothbart şi soţia sa Rahela, de
religiune israelită;
Că la 17 Iunie 1896, s'a botezat în reli
giunea ortodoxă, dupe cum se constată prin
actul de botez eliberat de preotul bisericei
Isvorul, din Bucuresci, şi legalisat de Sânta
Mitropolie la 5 Iulie 1896 sub No. 3.674;
Că a satisfăcut legilor recrutărei (certiti
catul No. 1.107);
Că nu este supus nici unei protecțiuni
străine ;
Că părinţii săi s'au servit în tot-d'a-una
de paspórte române ;
Că este student al şcâlei superióre de far
macie de pe lângă universitatea din Bucin
resci;
Că se bucură de bună conduită în so
cietate.
În faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Ilie Rothbart, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art.
6, S 11, lit. b din Constituţiune, prin subsem
natul ei raportor, vé rógă să bine-voiţi a "1
acorda împământenirea cu dispensă de stagii,
votând proiectul de lege următor.
Raportor, Stroe Beloescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – În virtutea art. 7, S II,
lit. b din Constituţiune, se acordă d-lui Ilie
Rothbart, din comuna Bucuresci, judeţul
Ilfov, împământenirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, G. D. Palade.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Discu
țiunea generală este deschisă,
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului de
lege, şi se primesce.
-- Se procede la votarea legii în total
cu bile.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: D-lor
senatori, resultatul votului este următor. -
votanţi . . . . - - - - - *
32 Majoritate regulamentară - - 9
Bile albe. . . . . - - - - 9
- Bile negre . - - - - - - - *
29 Ianuarie 1899
Prin urmare, Senatul a admis proiectul
de lege.
– D. secretar, dr. Iovitz, pentru d. ra
portor A. Vizanti, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 31 Ianuarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P.S.S.
Episcopul de Roman, d-nii Stroe Beloescu,
Andrei Wizanti și Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare proiectul de lege, adus în
deliberarea Senatului cu Mesagiul regal
No. 3.771 de la 18 Decembre 1897, prin
care, în virtutea art. 7, S II lit. b din Con
stituţiune, se cere a se acorda împăméate
nirea cu dispensă de stagii d-lui Grigore I.
Baroncea, de religiune arméno-orientală, de
profesiune arendaş de moşii şi proprietar,
domiciliat în comuna Focşani.
Examinând actele aflate în dosarul aces
Că e născut în anul 1858, luna Septem
bre, în Focşani, din părinţii Ioniţă şi Ecate
rina Baroncea ;
Că e de religiune arméno-orientală, neo
sătorit, de profesiune agricultor în comuna
Bacani, judeţul Tutova, nesupus veri-unei
protecțiuni străine;
Că e fundatorul unei întinse industrii
agricole şi producţiuni de animale de cul
tură ;
Că are o bună purtare atât în comuna de
reşedinţă, cât şi în comuna unde protesta
Că nu sa bucurat de protecțiunea austro
ungară. "
În faţa acestor constatări, comisiunea. *
unanimitatea membrilor, a admis cere”
d-lui Grigore I. Baroncea, ca unul ce în:
nece condiţiunile prescrise de art. 7, 89
lit. b din Constituţiune, şi, prin subsem*
raportor, va rogă să binevoiţi a '' ***
împământenirea cu dispensă de stat. *
tăiad proiectul de lege următor,
Raportor, A. Vizanti.
pp (OIECT DE LEGE
A. uite-n virtutea art. 7, s-"
a constituţiune, se acorda d-lui ***
pa, din comuna Focşani, împ”**
nirea cu dispensă de stagiu
Ministrul justiţiei, Alex. DJ””
p, vice-președinte, P. orbes. *
țiunea generală este deschis
":3 al cuvântul, se p***
- - - - - - - - - - - rimesCe
„a luarea în consideraţie şi se ****
în total,
atul votului este urmat''
va - - - - - -... "
Majoritate regulame* * * :
Bile albe - - - - - - - - ".
Bile negre .
Ai senatului că s” ***
29 Ianuarie 1899
raportul asupra proiectului de lege relativ
la modificarea unor articole din legea comu
munală şi se va pune la ordinea dilei pen
tru Joi. -
Mâine la ordinea dilei vom avea indige
nate şi secţii.
Ne mai fiind nimic la ordinea dilei, ridic
şedinţa cu învoirea d-vóstre și anunț ședință
publică pentru mâine, 20 Ianuarie curent, la
orele 2p. m.
– Şedinţa se ridică la orele 3 şi jumé
tate p. m.
–---------------
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
-------------
ŞEDINŢA DE LA 20 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui: Bucşenescu C. dr., Climescu C., Fi
lipescu I. Alex., şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 94 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 24 d-ni
senatori şi anume:
Bolnavi:
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: Anto
nescu Anton,Constandache I. Nicu, Costescu
Comăneanu Const., Dornescu Teodor, Isvo
ranu R. Ilariü, Langa Ion Constantin, Mor
tzun V. Alex., Simulescu G. Dimitrie, Gane
Nicolae.
Nemotivaţi :
D-nii: Brabeţeanu Ioan, Cantacuzino Gr.
G., Cassotti P., Cavalioti G., Ciolac Ilie,
Chircu Toma, Eremia George, Ioaniu D. Ioan,
Poni Petru, Porumbaru Radu, Racoviţă
Const., Răileanu Costache, Teleman C., Tiron
Antohi.
– D. secretar, Al. Filipescu, dă citire su
marului procesului verbal al şedinţei prece
dente, care se aprobă.
– Se acordă concedii de 4 dile d-lui
Anton Antonescu, pentru causă de bólă.
– Se trimite la comisiunea de verificare
dosarul alegerei colegiului II de Suceava.
– Se trimite la comisiunea de indige
nat cererile d-lor Iulius Runcan şi Cost.
Ciurea prin cari rógă a li se recunsce ca
litatea de cetăţeni români.
– Se trimite la comisiunea de petiţiuni,
suplica mai multor locuitori din comuna
Tudor Vladimirescu, judeţul Tecuci,prin
care rógă a li se facilita modul de plată a
loturilor de pământ cumpărate de la Stat.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
s'a primit prin poştă demisiunea d-lui Radu
Porumbaru din mandul de senator al cole
giului al 2-lea de Bacă în termenii urmă
tori : -
DESBATERILE SENATULUT
Domnule preşedinte,
Cu onóre vă rog să bine-voiţi a comu
nica onorabilor membri ai Senatului că cir
cumstanţele nu 'mi mai permit a lua parte
la lucrările maturului corp şi prin urmare
vă rog a primi demisiunea mea de represen
tant al colegiului II de Bacă.
D. general Catargi: D-le preşedinte, cred
că exprim părerea întregului Senat, rugân
du-vë să bine-voiţi a comunica d-lui Porum
baru căSenatul îi respinge demisiunea, şi
îl rugăm a participa la lucrările nostre.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Pun la
vot cu bile demisiunea d-lui Radu Porum
baru.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 67
Majoritate regulamentară . . 46
Pentru respingere . . . . . 57
Contra respingerei. . . . . . 10
Demisiunea s'a respins de către Senat,
se va comunica d-lui Porumbaru.
– D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza, dă citire Mesagiului regal privi
tor la proiectul de lege pentru modificarea
art. 4, 12 şi 17 din legea pentru combate
rea filoxerei.
– Se trimite la secţiuni.
D. colonel Al. Budişteanu: D-le preşe
ședinte, cu ocasiunea discuţiune în Cameră,
ilele trecute, a proiectului de lege relativ
la sindicatele agricole, s'a adus o acusaţiune
nedréptă Senatului de către un d. deputat,
D. Barbu Delavrancea, dicènd că cere amâ
narea discuțiunei proiectului de lege pentru
motivul că acest proiect lege a trecut ne
discutat prin Senat.
Pentru că acéstă acusaţiune s'a adus în
parlament, ţii să relevez acest lucru şi să
spun că pe nedrept s'aú pronunţat acele
cuvinte, căci nu este aşa.
Am aci desbaterile Senatului; acéstă lege
s'a discutat 2 dile în Senat, în dilele de 4
şi 5 Februarie. Raportor al lege a fost
d. Crătunescu, un jurisconsult distins, care
a dat o mare desvoltare raportului său, şi
aú luat parte la discuțiune mai mulţi oratori.
D. G. Sefendache : Numai câte o dată
se cere votarea legilor fără să se tipăréscă
raportul.
D. colonel Al. Budişteanu: Vorbesce cu
d. preşedinte, nu cu mine!
Aú luat cuvéntul asupra acestei legi:
d. Vergati, care a vorbit ore întregi; d. Vale
rian-Ursianu, d. Sefendache care a vorbit
fórte mult şi fórte frumos, d. preşedinte al
consiliului, d. Al. Constantinescu, d. Vultu
rescu şi d. Gh. Exarcu, prin urmare a
vorbit 7 oratori.
De unde scâte d. Delavrancea, că acest
proiect de lege a trecut fără să se discute
prin Senat?
Se vede că d. Delavrancea nu primesce
regulat Monitorul Oficial şi dacă era d.
ministru de interne present, 'l rugam să dea
ordin ca expediarea Monitorului Oficial să
se facă regulat. Am dis.
145
D. N. Ionescu: Cestiunea relevată de
onor. nostru coleg de Argeş, este forte gravă
din punctul de vedere parlamentar şi însuşi
d-sa pare că a avut consciinţă cât este de
gravă, căci n'a pus nici o moţiune. Dar,Se
natul nu póte lăsa nimic care se atinge de
demnitatea şi prestigiul săi, fără să ia o re
soluţiune 6re-care.
Nu sciü ce are să ică d.prim-ministru,
dar cestiunea este cu totul din instigaţiune
personală a onor. coleg de Argeş.
D. colonel A. Budişteanu: Imi place eu
vêntul Argeş.
D. St. Perieţeanu-Buzău: Dar instigaţiune
'ţi place ?
D. N. Ionescu: Onor. coleg jice că 'i
place cuvéntul Argeş; mie 'mi place nu
numai cuvéntul dar şi rîul şi ţéra şi 6menii
şi, prin urmare, când este vorba de un repre
sentant al ţărei, nu este bine să fie cine-va
fără respectul cuvenit către Senat.
D-le preşedinte, cestiunea este fârte gravă
şi m'a surprins şi pe mine ca şi pe d-vöstră;
dar trebue să luăm o resoluţiune şi, când este
o asemenea cestiune parlamentară, ei mă uit
la ţéra eminamente parlamentară, la imperiul
prea mare în lume al Marei Britanii, unde
Corpurile nu vorbesc unul de altul şi nici
chiar nu se numesc şi, fiind-că noi am luat
de model sistemul parlamentar englez, m'a
mirat şi m'a întristat, m'a mâhnit până la
suflet, când am vădut că se critică aici cu
vinte cari a fost dise, cum ar dice engle
zul, într'alt loc, adică în Camera cea-l-altă.
Dar a aduce o cestiune personală a unui
deputat, lucrul este forte grav, căci ce am
putea face când s'ar introduce acest obicei,
de a critica atitudinea personală a colegilor
noştri din cel-alt corp ?
Este, d-lor, un lucru forte grav, am dis şi
o repet, şi sunt sigur că am să conving şi pe
onor. coleg de Argeş, că réü a făcut pronun
ţând aci numele talentatului oposant inde
pendent de care a vorbit, şi care este fala
parlamentului.
Rog dar biuroul, să ia de aci înainte o
hotărâre ca să nu mai permită a se critica
vorbele persénelor din cel-alt corp, căci este
antiparlamentar a ne atinge de libertatea
colegilor noştri din Corpurile legislative,
care trebue să fie absolută şi cu atât mai
vêrtos respectul unuia către cel-alt trebue
să fie fără margine.
Cred, d-lor, că onor. nostru coleg de Ar
geş nu a băgat de sémă ceea-ce a voit să
dică şi când noi am admite că este parla
mentar să se critice într'un corp ceea-ce
se ice în cel-alt corp şi când noi, admi
ţênd acésta, am practica acel sistem, înţe
legeţi că am ajunge să facem-permiteţi-mi
să jic– întocmai ca jurnalele nőstre cari
faco excesivă polemică personală şi ordinară.
De aceea, fiind-că eü cred că parlamentul
este d'asupra tutulor din ţara acésta, că el
este speranţa nőstră a tutulor pentru viitor,
cred că trebuie să dăm o semnificare cuvin
telor onor. nostru coleg de Argeş, dicênd că
acésta nu privesce pe Senat, că nu este o
cestiune personală care se pte agita în
Senat.
146
Dacă ceea ce s'ar cuprinde în lisele ci
tate ne vin pe cale regulară, atunci ne vom
spune cu tötă convincţiunea şi cu tötă dem
nitatea şi independenţa ce o are maturul
corp, ce gândim noi despre tot ce se face şi
se dice în cel-alt corp. Dar vă rog, d-le pre
şedinte, să ne învăţaţi d-vóstre, cu spi
ritul d-vóstre discret, cum că nu e bine
să aducem aci discuţiuni parlamentare
personale pentru ceeea ce se dice în cel-alt
corp.
Să socotim dar, d-lor, ca ne-avenite cele
ce s'aú dis şi să spunem onor. nostru coleg,
să aibă răbdare până va veni cestiunea în
forma parlamentară şi atunci ne vom asocia
cu d-sa ca să ne pronunţăm în tótă liber
tatea.
Iată cele ce aveam de dis, mulţumind d-lui
preşedinte că mi-a acordat cuvêntul precum
şi d-lui prim-ministru că "mi-a cedat rîndul,
şi cred că d-sa va fi cel d'intâiü să se unéscă
cu mine de a nu lăsa să se introducă acéstă
deprindere de a ne critica unii pe alţii din
tr'un corp în cel-alt.
D. vice-preşedinte, P.0rbescu: D. prim
ministru are cuvéntul.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-le preşedinte, în urma celor des
voltate de d. Ionescu nu am nimic de adău
git la dénsele şi mă asociez la modul d-sale
de a vedea cestiunea.
– Ne mai cerênd nimeni cuvéntul, inci
dentul se declară închis.
D.general G. Catargi : D-le preşedinte,
v'am rugat şi ieri şi vă rog şi astăi să bine
voiţi a consulta Senatul dacă voesce să tre
cem în secţiuni spre a ne ocupa de legile
pentru cari s'a votat urgenţa.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu : Avem
duoë voturi rămase nule din şedinţa trecută,
îndată dupe votarea lor din noi voi con
sulta Senatul.
Vom procede dar mai ântêiü la votarea
din noi a proiectului de lege prin care se
recunósce d-lui Anton Mureşanu, calitatea
de cetăţen român.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Resul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . ... 51
Majoritate regulamentară . ... 32
Bile albe. . . 42
Bile negre . . . . . . . . . . 9
Senatul a admis proiectul de lege.
Acum avem a vota din nou proiectul de
de lege pentru împăméntenirea d-lui Gri
gore I. Baroncea, asupra căruia votul de a
semenea sa declarat nul.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D-lor,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . 38
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . 35
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat indigenatul d-lui Ba
TOIC68,
DESBATERILE SENATULUI
D. colonel V. 0bedeanu : Ași ruga pe
d-nii senatori să bine-voiască a primi să vo
tăm pe un tînăr din școla militară, căci în
luna lui Iunie va eși oficer. Sesiunea este
fórte scurtă şi fiind-că se presintă pentru
prima dră la Senat ca să potă merge la Ca
meră trebue să se voteze, căci altmintrelea
va fi condamnat să aştepte încă un an dupe
ce va eşi oficer. Acest tînăr este Scarlat
Petri.
D. Valerian Ursianu : Ne asociăm mai
mulţi senatori la cererea d-lui Obedeanu.
– D. colonel V. Obedeanu, pentru d.
raportor Leonescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 18 Ianuarie 1899, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d-nii : Borş Ioan,
Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în
cercetare petiţiunea, înregistrată la No.537
de la 15 Ianuarie 1899, adresată Senatu
lui, prin care, în virtutea art. 9 din Consti
tuţiune, se cere a se recunsce calitatea de
cetăţén român d-lui Scarlat Petri, fiii de ro
mân din Transilvania,de religiune ortodoxă,
elev al şcolei de oficeri, domiciliat în co
muna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
te cereri a constatat :
Că este născut în comuna Drăgăşani, ju
deţul Vâlcea, la 8 August 1877, din părinţii
Teofil A. Petri şi Iosefina şi s'a botezat în
religiunea ortodoxă;
Că la 1893 a fost primit în șcla fiilor
de militari din Craiova şi actualmente se gă
sesce promovat în școla de oficeri din Bu
curesci;
Că tatălui suplicantului i s'a recunoscut
calitatea de cetățen român, conform art. 9
din Constituţiune, de Adunarea deputaţilor
prin legea votată la 26 Noembrie 1890, dar,
când era depusă legea la Senat, cu Mesagiul
regal No 3.305 din 1 Decembre 1890, a în
cetat din viéţă.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Scarlat Petri, ca unul ce în
trunece condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune şi, prin subsemnatul rapor
tor, vë rógă să bine-voiţi a "i recunsce ca
litatea de cetățen român, votând următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Scarlat Petri, fiii de român din
Transilvania, elev în şcóla de oficeri, domi
ciliat In Bucuresci.
Raportor, Em. Leonescu.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
D. A. Viişoreanu: D-lor senatori, este
un precedent nenorocit, cu care se presintă,
câte o-dată, unii din d-nii senatori şi mai
adesea d-nii miniştrii de răsboii şi lucrări
publice.
29 Ianuarie 1899
Iată în ce consistă acest precedent neno
rocit: se primesc străini în şcolile Statului,
în şcoli speciale, unde ai noştri români nu
pot să intre ; când intră în şcolă intră cu
protecţie, când este să iasă oficeri vin şi cer
împămêntenirea. Mai mult de cât atît, s'a
întâmplat ca grade superióre de oficeri să
vie să ceară împăméntenirea.
Se întâmplă acelaşi lucru cu inginerii cari
ocupă posturi înalte şi nu sunt români, pe
când ingineri români nu găsesc locuri.
In alte ţări sunt legi speciale, aşa că cel
ce obţine împăméntenirea nu pte să obție
gradul de oficer de cât dupe a duoa gene
raţiune şi noi venim cu străini introduşi în
şcoli prin protecţiune şi oficeri cari ai
grade superióre ca să ne apere ţara şi cari
nu sunt români.
Acest tînêr nu 'l cunosc, dar vrea să se
ia socotéla de Senat şi mai ales de banca
ministerială şi în special de d. ministru de
rësboi, ca să ia măsuri să nu se mai stre
córe străini în școla militară.
D. colonel V. 0bedeanu: Cer cuvêntul.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D. Ur
sianu are cuvéntul mai înté ü.
D. colonel V. Obedeanu: Sunt dator e
ca raportor să réspumd.
D. Valerian Ursianu : Nu am de cât
duoë cuvinte să adaog.
In principii are dreptate d. Viişoreanu,
dar ce suntem noi vinovaţi dacă ni se aduce
din când în când asemenea persone ca să le
votăm.
D-sa jice să nu se priméscă străini în
şcólă. Dar trebue să se bage de sémă că
aceia nu sunt numai străini, şi însăşi Con
stituţia face acéstă deosebire între indige
nate şi recunsceri. Prin urmare, pentru
aceia cărora li se acordă de Constituţie recu
nóscerea până la 6re-care punct, autorităţile
se cred în drept ca să "i tolereze să intre în
deosebitele şcoli speciale. Vine acum casul
acesta înainte. Acesta putem să 'l primim.
Rămâne ca în viitor să se ia măsuri. Deci,
nu vëd un motiv puternic ca să respingem
acest indigenat.
Nu am de cât să rogpe d-nii senatori ca
să-l voteze, rămânând ca pe vitor să vedem
ce este de făcut.
D. colonel V. 0bedeanu: Am avut onére
a citi în audul tuturor că tatăl acestui tînăr
a fost împământenit de Cameră, dar la 1890
a încetat din viaţă.
De ce acuzaţipe ministrul de răsboi când
a avut acéstă facultate ca să priméscă pe .
acest tînăr, al cărui tată a murit la 1890“?
Nu sciü ce ideie aveţi d-vöstre, dar ei să fii
ministru de răsboiu, ași primi pe toţi tran
silvănenii în şcolele militare. Şi sciţi pentru
ce ? Pentru singurul cuvênt că dupe ideia
d-vóstre, ar trebui ca toţi transilvănenii să
aştepte 21 de ani împliniţi, ca să vină apoi
să céră împăméntenirea. Dar cine intră în
şcólă la 21 de ani ?
D. general Budişteanu: Nu trebue să "i
priméscă.
D. colonel V. 0bedeanu : Şi d-ta ai pri
mit fiind ministru de răsboi.
D. general Budişteanu: Te înşeli.
24 Ianuarie 1899
D. colonel V. 0bedeanu: AI cerut şi d-ta
împământenirea lor.
Prin urmare, acest tînăr, la Iulie, iese ofi
cier. Incă odată repet, sesiunea Senatului
este scurtă, nu scim cât are să ţină, şi dacă
nu va trece acum, nu va avea timp să mérgă
şi la Cameră, şi atunci va trebui să şéţă
plutonier până la anul viitor.
Eă nu consider ca o călcare de lege acésta,
ca un tînăr din Transilvania, al cărui pă
rinte a fost împământenit în Cameră, şi a
murit din împrejurări, şi pte că a rămas în
tr'o posiţiune că nu are nici hrana dilnică,
să nu'l primim. Singurul mijloc de viaţă
este să se facă oficier. Ce strică el ca să fie
pedepsit de Senat, că ministrul na voit să
aplice legea? Şi am avut onére a spune
că nu numai un ministru de răsboiu a apli
cat legea în ceea ce privesce transilvănenii,
bucovinenii, macedonenii, şi ar fi o ruşine
ca să se facă o asemenea observaţie miniş
trilor cari fac asemenea greşeli; alte gre
şeli să nu facă, d'al de astea să facă câte-or
V12,
Voci: Inchiderea discuțiunei.
D. colonel V. Obedeanu: D-ta spui că
transilvănenii sunt străini, pentru mine el
sunt fraţii mei.
D. general Catargi : D-le preşedinte,
legea este expresă: dura lex, sed lex. Stră
inii nu se primesc nici în funcţiunile pu
blice nici în şcolele nőstre militare sau al
tele. Dar pentru-că până acum, într-un mod
PRIMERIA sTATULU
DESBATERILE SENATULUI
neregulat, s'aú primit românii din Transil
vania, cari, de şi sunt români, dar atâta
vreme cât nu sunt împămènteniţi sunt stră
ini, sunt de părere că acestui tînăr, care e
în ajun de a fi oficier, nu'i putem refusa
recunscerea şi rog Senatul ca, în mod ex
cepţional, să'l împăméntenéscă pe dénsul, şi
şi pe viitor vom dispune să nu se mai ad
mită străinii în şcolele néstre naţionale.
D. general G. Angelescu : D-lor sena
tori, d. Viişoreanu, colegul nostru, regret
că a pus cestiunea pe un tărém cu totul ciu
dat; a is că se comite o mare neregulari
tate, ca şi când ar fi fost un pericol pentru
Statul român, prin faptul că s'aú primit în
armată tineri cari nu avea încă împămân
tenirea, şi de cine anume e vorba? De un
têněr născut în ţéră, de acelaşi sânge cu noi !
Uităm că în legea nőstră fundamentală, în
Constituţiune chiar, se face o excepţiune
pentru toţi cari fac parte din némul româ
nesc. Nu văd dar că faptul acesta pote fi o
calamitate, cum 'mi pare răă că a calificat-o
colegul meu d. Viişoreanu.
D. A. Viişoreanu: Nu m'aţi înţeles, d-le
general.
D. general G. Angelescu:Chiar legea de
înaintarea, d-lor senatori,prevede că oficierii
cari sunt de naţionalitate română se pri
mesc în armată cu gradul ce ai în străină
tate. Vedeţi dar că faptul că s'a primit în
armată români ceri nu dobândiseră încă ce
147
tăţenia, s'a urmat în tot-d'a-una şi nu văd
în acésta nici un răă.
Ce cerem noi ? Ca acest elev, care e în
şcóla militară, român de ném, tatăl să do
béndise o parte din împământenire şi a mu
rit înainte de a trece şi prin Senat, să "şi
pótă dobéndi mai repede împăméntenirea.
Nu văd în ce este o calamitate acest lucru,
şi aşi ruga să nu mai blamăm nici pe minis
trul de răsboiü, nici pe ministrul de lucrări
publice, de faptul că ai primit în şcolele
nóstre români de dincolo.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
–Se pune la vot închiderea discuțiunei
şi se admite.
– Se pune la vot luarea în considerare
şi se primesce.
– Se procede la votarea lege în total
prin bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 57
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . .. . 48
Bile negre . . . . . . . . 9
Prin urmare, sa admis.
Acum, d-lor, trecem în secţiuni.
Cu învoirea d-vóstre ridic dar şedinţa şi
anunţ şedinţa publică pentru mâine, 21 Ia
nuarie, la 2 ore p. m.
– Şedinţa e ridicată la orele 3 şi jumă
tate, iar d-nii senatori trec în secţiuni.
DIRECTOR GENERAL, CONST. LIESCU.
 3.35,3
=-----------

ANALELE PARLAMENTARE ALE ROMANIEI,

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vindare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următârele preţuri:
Le B. l Lel B.
Tom I, partea I, apărut în 1890. . . . . . . . . . . . . . 6 40 | Toma IV, partea Il, apărut în 1894 . . . . . . . . . . 7 –
• 1, n Il, a n 1893.............. 3 – | • V, n I şi II, n. n 1895 . . . . . . . . . . 8 90

• III, a II, a » 1893.............. 4. 20 | - VIII, 1 l şi II, si a 1897 .......... 7 20

a IV, a I, si a 1893................ 5 35 l a IX, a H, - n 1898 . . . . . . . . . . 8 90

Cei cari doresc să'şi procure acéstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
-- In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale. -
c23:53-5555555555555555555555555555555555555555555555555-35
PS:22
333333333333333333333333333:36 C35:CBS:55:35 CBS:C3

30 Ianuarie 1899
N0. 21
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
-------
ŞEDINŢA DE LA 21 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte Nico
lae Crătunescu, asistat de d-nii secretari
ai biuroului : Bucşenescu C. dr., Climescu
Const.., Filipescu I. Alex. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 97 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 22 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavii :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Anto
nescu Anton, Constandache I. Nicu, Cos
tescu-Comăneanu C., DornescuTheodor, Is
voranu R. Ilariu, Mortzun V. Alex, Simu
lescu C. Dimitrie, Trestian N. loc.-colonel,
Gane Nicolae.
Nemotivaţi:
D-nii: Cantacuzino Gr. C., Cassotti P.,
Ciolac Elie, Chircu Thoma, Ioaniu D. Ioan,
Moisescu Dim., Porumbaru Radu, Răileanu
Costache, Teleman C, Celibidache N., Tiron
Antohi, Vasescu Iorgu.
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente.
D. colonel Al. Budişteanu: Am védut că
cuvintele mele a fost răi înţelese; negre
șit, din care causă colegul mei Nicolae Io
nescu de la Tecuci, a dis că cestiunea este
fórte gravă, că eu am criticat discuţiunea
făcută de un deputat în Cameră.
Nu am criticat nimic, dar nimic.
Am constatat un fapt, unul sigur : a dis
că Senatul nu a discutat legea sindicatelor
agricole. Atât şi nimic mai mult.
Acésta aveam de dis.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Pun
la vot sumarul cu acéstă rectificare a d-lui
Budişteanu.
– Se pune la vot şi se admite.
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
următórelor comunicări:
– Se acordă un congediü de trei dile
d-lui lt.-colonel N. Trestianu.
– Se comunică cererea mai multor cetă
ţeni din urbea Călăraşi, prin care rôgă Se
natul a nu vota indigenatul d-lui Dima An
gherino.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Se
va avea în vedere când se va discuta proiec
tul de lege al acestui indigenat, căci comi
siunea de indigenat s'a pronunţat asupra
acestei cereri.
– Se trimit comisiunei de petiţiuni:
a) Cererea mai multor locuitorii munci
tori de pămént stabiliţi în Dobrogea, cătu
nul Valala, comuna Chiragi, plasa Mangalia,
judeţul Constanţa, prin care rógă a li se da
şi lor câte un lot de 25 hectare.
b) Cererea d-nei Smaranda Rogojanu, vă
Anexă la Monitorul Oficial No. 239,
UN EXEMPLAR : 40 BANI
DESBATERILE SENATULUI
duvă, prin care rógă a "i se acorda o pen
siune, fiind în lipsă de mijlóce.
– D. ministru de interne, M. Phere
kyde, depune duoë regesci Mesagii în alătu
rare cu proiectele de lege următóre :
1) Proiectul de lege relativ la deslipirea
cătunului Aurora de la comuna Cuşimir din
judeţul Mehedinţi;
2) Idem relativ la conversiunea împru
muturilor, ce comuna urbană Craiova are
contractate de la casa de depuneri şi con
semnaţiuni.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Se
vor tipări şi trimite la secţiuni.
D. Al. Viişoreanu: Comuna Craiova nu
cere nici un împrumut; ea cere conversiunea
Împrumuturilor cari au fost contractate de
casa de depuneri.
Vë rog dar, să încuviinţaţi urgenţa acestui
proiect de lege.
– Se pune la vot urgenţa şi se admite.
D. A. Vizanti: D-le preşedinte, d-lor se
natori, de eri mai cu semă, s'a răspândit în
public nisce sciri fórte alarmante despre
óre-cari turburări, sau dacă voiți mişcări se
diţióse ce s'ar fi ivit în sînul multor comune
din ţéră, şi pentru potolirea cărora se dice
că a fost nevoe să intervină forţa publică.
Fiind-că văd pe d. ministru de interne aci,
profit de presenţa d-sale şi 'l rog să bine
voiască a ne spune ce este adevărat dintre
tóte aceste sciri, şi dacăîn adevăr a fost 6re
cari mişcări, ce grad de seriositate presintă
ele şi de ce natură sunt? E o simplă între
bare şi rogpe d. ministru să bine-voiască a
ne da lămuriri.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, este adevărat că a existat o
efervescenţă 6re-care în trei judeţe: în Te
leorman, Olt şi Romanaţi. De ce natură
era ? mă întrébă onor. d. senator. Sunt per
sóne cari, amăgind pe săteni, le-ai făgăduit
că le vor dobândi pămênturi, dijmă din dece
una, păşunatul în pădurile Statului şi în ale
proprietarilor, în urma căror instigaţiuni s'a
produs în realitate o agitaţiune 6re-care.
Populaţiunea rurală, lesne credétóre, a
socotit că e seriositate în aceste promisiuni;
în urmă, intervenind representanţii autori
tăţii pentru a desamăgi populaţiunea rurală,
unii credénd că promisiunile sunt reale, şi
chiar ordine venite, trimise de la centru,
pentru ca acele promisiuni să fie realizate,
s'a produs o agitaţiune care sa manifestat în
contra representanţilor autorităței.
In faţa acestei situaţiuni guvernul avea
duoë datorii: una de a dovedi de unde pro
vine acéstă uneltire culpabilă, pentru ca vi
novaţii să "şi priméscă pedépsa meritată,
alta de a veghia ca ordinea să nu fie turbu
rată.
Şi fiind-că representanţii autorităței eraú
expuşi la violenţe cari deja se manifestaseră
într'un punct determinat din judeţul Olt, am
voit ca reprezentanţii autorităţei să fie înso
ţiţi de o forţă armată defensivă, ca să nu fie
expuşi unor ofense şi injurii.
Acesta a fost înţelesul trimiterei forţei
armate la Olt, ca să apere pe representanţii
autorităţei cari aveau misiunea de a-şi da litice, ci de exploatarea ţăranilor, în favorea
149
tótă ostenéla ca să facă populaţiunea rurală,
amăgită, să înţelégă că a fost victima unor
uneltiri.
D-lor, am fericirea de a vă putea declara
că în momentul acesta în tóte punctele unde
se manifestase o efervescenţă 6re-care, dom
nesce liniscea cea mai perfectă. (Aplause).
Nu e, prin urmare, cuvént să existe nici
cea mai mică preocupare.
Rămâne acum, d-lor, să ne îndeplinim da
toria cea-laltă de a da pe faţă pe autorii a
cestor uneltiri şi de a-i pedepsi. (Fórte bine!
Aplause).
D. A. Vizanti: Mă declar mulţumit cu
răspunsul d-lui ministru.
– Se pune la vot închiderea incidentului
şi se admite.
D. I. Brabeţianu: Venind astădi de di
minéţă din localităţile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
D-vóstră faceţi o altă comunicare.
D. I. Brabeţianu: Nu, d-le preşedinte,
tot în acestă privinţă, dar dacă nu mi-se
permite să vorbesc voiü anunţa-o ca altă co
municare şi tot voi vorbi.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
veţi cuvêntul.
D. I. Brabeţianu: D-lor, nu e aci cesti
unea de oposiţiune sau de acusaţiuni.
Toţi avem o singură preocupare, ca să se
ia măsuri să înceteze acéstă mişcare care e
un adevărat pericol social şi ar fi un crimi
nal acela ce ar profita de acéstă agitaţiune
ca să facă încurcături guvernului.
Dar să nu ne grăbim cu aplause sată să
ne facem ilusiuni, când răul este mai mare
şi mai profund de cât ni se spune. De sigur
că, în urma rapórtelor primite, d. ministru
este de perfectă bună credinţă, dar aceste
rapórte nu sunt sincere şi este mult timp de
când se propagă asemenea agitaţiuni.
Este adevărat că se împing ţăranii pe a
céstă cale cu promisiuni exorbitante, dar,
pentru naivitatea lor, posibile, şi ca atari
crejute, şi cari 'I face să ia o atitudine
vrăjmăşéscă, şi acésta în scopul d’a li se
lua nisce contribuţiuni lunare de câte un
leü, în schimbul cărora li se dă nisce fi
ţuici spunéndu-li-se că sunt titlurile că,
când se vor împărţi proprietăţile, în virtu
tea lor, vor avea ântêietate, şi acestă credinţă
este deja aşa de profundă,în cât, la lumina
ilei, faţă cu proprietar, nu se jenéză să
vorbéscă de împărţirea proprietăței, să facă
şi planuri; ba, în unele localităţi, a mers până
acolo că ai şi început a se certa pe locuri
şi a discuta condiţiunile în cari să le mun
céscă. Când ţăranii ies din reserva lor obici
nuită, înţelegeţi de ce spirit sunt animaţi şi
prin urmare trebue pusă tétă atenţiunea şi
luate tte măsurile pentru ca să se pedep
séscă toţi aceia cari îndémnă la asemenea
agitaţii periculóse. Nu este greu de găsit
aceşti exploatatori ai ţăranilor, pentru că
dupe îndemnul lor a plecat delegaţiuni la
Bucuresci şi mulţi chiar individual ală şi
răspuns la invitaţiune şi a dat şi cotisaţiu
nile.
Prin urmare, nu este vorba aci de idei po
 DESBATERILE SENATULUI 30 Ianuarie 1899

r-va speculanţi, delict calificat de excro
"16,
ú cred că prefecţii acestor judeţe merită
rvaţiuni, căci asemenea fapte li s'ai
de mult timp la cunoscinţă; cel puţin
udeţul Olt; sciü că sunt mai multe săp
âni de când s'a făcut şi o anchetă în
tă privinţă, la nevoie pot numi şi co
a, s'a spus categoric şi cu tote acestea
ecţii nu au raportat ministerului şi nici
aú făcut nimic, şi acéstă nepăsare a fă
să se întindă mişcarea ast-fel, că nu
dacă se va mai putea potoli aşa de uşor
spunea d. ministru.
I. ministru de interne, M. Pherekyde:
asigura pe d. Brabeţeanu că iată anga
entul de a potoli acéstă mişcare şi să nu
nici d-sa vre-o grije în acéstă privință.
lu văd necesitatea altor explicaţiuni, căci
plica înaintea Senatului töte causele din
provine răul şi a arăta cine sunt insti
orii, aşi risca să aduc nisce informațiuni
tru cari nu am încă justificaţiuni com
te și nu aşi voi să fi desminţit cu nimic.
- Se pune la vot închiderea incidentu
şi se primesse.
1. C. Racoviţă: D-le preşedinte, vă rog
ine-voiţi a interveni pe lângă onor. d.
Iistru de interne pentru a face să ni se
ă la disposiţiune actele zidirei spitalului
Tecuci care datéză de trei ani, căci do
resc să arăt cum se tărăgănéză de atâţi ani acestei alegeri, din judeţul Suceava, pentru grindar şi "
Cu acéstă lucrare. un senator la colegiul II, constatându-se că în „Ii va fi de a
D. ministru de interne, M. Pherekyde: tréga operaţiune electorală s'a efectuat în
spre livra
Negreşit, numai atunci voi răspunde când conformitate cu legea şi că din 91 voturi ex
ia masuri, ce se
se va desvolta o interpelare; însă protestez primate a întrunit d. Iorgu Văsescu 80 de
contra acestui mijloc de a introduce inter voturi, anulându-se 11 buletine; „tur dificultăţilor
pelări cari coprind blamuri, până nu se va A validat acéstă alegere în persona d-lui de resolvă tole
explica mai ântâiü faptele cum stală; în a Iorgu Wăsescu şi, prin subscrisul raportor, #șimparţial cu
céstă cestiune vé pot spune că nu la minis vě vógă să bine-voiţi a proclama de senator
net
terul de interne s'a tărăgănit afacerea, ci în al colegiului II Suceava pe d. Iorgu Wă
Tecuci. SGSCU1, final dintre d-vstr
Voiü depune actele cerute şi veţi vedea. Raportor, A. Vizanti.
D. C. Racoviţă: Vom vedea de unde vine nashpedepsă den
rëul. D. vice-președinte, N. Crătunescu: D-lor,
epileprelungi v
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor, necerênd nimeni cuvântul contra validitățel
aaimisă la acest a
s'a depus raportul comisiunei de verificarea acestei alegeri, proclam de senator al cole
titlurilor nouilor aleşi pentru alegerea d-lui giului II de Suceava pe d. Gh. Văsescu. israexplicat Inde
Văsescu. insa sunt vederile d
Acum vom procede la tragerea la sorţi a
D. Vizanti, raportor, are cuvântul, pen d-lui Văsescu, spre a vedea din ce secţiune iluntară,
tru a da citire raportului. va face parte.
– D. A. Vizanti, raportor al comisiunei
– Se procede la tragerea la sorţi şi de Instanta uneori de a
de verificare, dă citire următorului raport:
Gh. Wăsescu va face parte din secţiunea III
al unor deprinderit
Domnilor senatori, D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
hibrilator şi pacini
Comisiunea d-vöstre pentru verificarea Acum, d-lor, intrăm în ordinea ilei.
titlurilor de senatori noui aleşi, întrunindu La ordinea dilei avem discuţiunea gene
rală asupra proiectului de lege pentru pro Buturitate înlesnea
se în majoritate de 6 membri, în diua de
cedura electorală.
20 lanuarie 1899, sub preşedenţia d-lui D. stiri şi induela
Boboiceanu, a luat în cercetare dosarul ale – D. G. Meitani, raportor al comitetului tirulelectoral, în
gerei efectuate în diua de... Ianuarie 1899 delegaţilor de secţiuni, dă citire următoru
Numirea secretarilor
şi din comunicarea actelor aflate în dosarul lui raport:
silite pentru a as

Domnilor senatori, ii alegătorice",

Când dicem guvernământul ţărei prin ţéră, administraţiunea unui Stat prin el însuşi, ne Tild-vstra,
raportăm imediat la basa unui asemenea sistem de guvernare, la ideea adică ce ne facem despre list, d-lor senat
sinceritatea alegerilor, despre realitatea că se garantéză în acel Stat independenţei alegătorului, sigu
ranţei lui şi asigurărei secretului votului în ţéra unde secretul votului a fost admis.
*rimise ca ,
Noi am socotit că sistemul representativ urméză să se aplice cu o sinceritate desăvîrşită; acéstă
sinceritate nu o dată de câte alegerile libere; acéstă libertate, dar, urméză a fi garantată, căci
numai din alegeri libere isvorăsc duoë din puterile Statului, puterea legiuitóre şi puterea executivă;
numai în alegeri libere aceste puteri se retrampéză în epoce periodice ca să "şi redobândéscă noul
*tii si a
forţe, indispensabile travaliului lor continuă.
Una din stâncile însă cele mai primejdićse ale unui guvernământ liber este câte o dată lipsa
de sinceritate în alegeri; când presiunea asupra alegătorului se lasă posibilă, mandatul alesului este
înjosit, căci, în acest cas, el nu mai exprimă voinţa ţărei, alegătorii săi fiind fost nu cugetători liberi,
ci instrumente pasive ale celui ce a înrîurit voinţa lor.
Următori dar acestor principii, am cugetat că secretul votului este mijlocul cel mai eficace
de a lăsa alegătorului totă libertatea voinţei sale; şi, dar, töte stăruinţele legiuitorului au avut de
ţintă realisarea acestei condiţiuni, cercetarea adică şi aflarea mijlocului de a trămite pe alegător la
urnă asigurat că voinţa sa nu va fi înrîurită câtuşi de puţin, încă mai puţin violentată de nici una
din părţile, ce îşi dispută încrederea acestui alegétor.
Nu e nici unul dintre d-v6stre, d-lor senatori, care să fi uitat că toţi cugetătorii serioşi, toţi
bărbaţii competinţi, câţi s-au silit să se apropie de idealul unei legi electorale perfecte, au fost preo
cupaţi tot atât de capacitatea alegătorului, de numărul acestor alegători, cât şi de modul cum aceşti
alegători ai să îşi declare voinţa lor; căci de aci depinde, în mare parte, ca representațiunea naţio
nală să fie imagina sinceră a ţérei, ca ea să represinte adevărata voinţă a poporului; de aci, din dese
vîrşita libertate a alegerilor, din secretul votului.
Cu tóte acestea, când în Anglia se vota legea din 1872, care, între alte disposiţiuni, admitea
pentru ântéia 6ră votul scris şi lua precauţiuni minuţiose pentru asigurarea secretului votului,
Gladstone, acest mare bărbat de Stat, ce era pe atunci şeful cabinetului, dicea în şedinţa Camerei
comunelor din 29 Februarie acel an: n'am deplină încredere în eficacitatea scrutinului secret, nu
cred că secretul votului va lăsa alegătorului totă libertatea voinţei sale; sper numai că, prin acestă
lege, se vor împuţina mijlócele de înrîurire asupra acestei voinţe.
30 Îanuarie 1899 DESBATERILE SENATULUI 151

Să sperăm dar şi noi că, prin aceste noui disposiţiuni ce conţine acest proiect de lege, voinţa
alegătorului va fi de acum mai ferită de înrîuriri străine, alte de cât înrîurirea ce cugetul séü şi ju
decata sa proprie îi vor dicta când se va presinta la alegeri.
Nouile măsuri, ce se aduc în discuţiunea d-vóstre, sunt de o importanţă hotărîtóre ; ele pun
capët tutulor dificultăţilor ce isvoraú în mijlocul operaţiunei alegerilor, viţiind ast-fel resultatele
electorale; ele resolvă tóte controversele ce putea nasce, cu drept cuvânt, chiar în cugetul celor
drepţi şi imparţiali cugetători, textul legilor anterióre fiind înduoios, nedesluşit, une-ori cu totul
incomplect.
Nimeni dintre d-vöstre nu a uitat că disposiţiunea din fosta lege, de a nu se prelugni votarea
peste ora dece séra, nu se respectă de unele biurouri electorale, fiind-că acéstă disposiţiune nu se
impunea sub pedépsă de nulitate; sa dat, dar, articolului 48 din fosta lege acéstă sancţiune şi sa dis
că nu se pte prelungi votarea dupe ora dece séra, subpedépsa de nulitate. Să fie bine sciut că re
dactarea, admisă la acest articol de comitetul delegaţilor, este aceea coprinsă în proiectul guvernului;
d. ministru a explicat îndestul delegaţilor secţiunilor, chiar din diua d’ântêiú a discuțiunilor néstre,
că acestea sunt vederile d-sale şi că art. 48, aşa cum este tipărit în proiectul sălii, isvorasce dintr-o
eróre involuntară.
Toţi cunscem din experienţă că textul fostei legi fiind incomplect, presidentul biuroului elec
toral se temea une-ori de a "şi întinde autoritatea şi juridicţia sa până la o zonă mai depărtată, unde
desfriul unor deprinderi triste, unor moravuri sălbatice, nepotrivite cu caracterul românului, ce e
blând, ascultător şi pacinic, unde scene cu desăvîrşire regretabile lăsa în cugetul fie-căruia urme ne
şterse de bănuială că resultatul acelei alegere a putut fi vițiat de asemenea procedimente, ce lipsa de
ori-ce autoritate înlesnea une-ori, lăsând fără înfrînare paroxismul luptelor néstre politice. Tóte
aceste lipsuri şi înduoeli aú fost acum complectate, explicate, precisate şi hotărîte, mai ales că în
viitor biuroul electoral, în oraşele reşedinte, va fi presidat de un magistrat inamovibil.
Numirea secretarilor şi a scrutatorilor era şi acéstă împregiurare causa unor certuri şi agitaţiuni
îndestulătóre pentru a asvêrli, chiar de la începutul operaţiei electorale, ură, vrajbă în mijlocul
cercului de alegători ce "şi disputa, la biuroú, fie-care pe candidatul său predilect. Acéstă nouă stâncă
a fost şi ea descoperită şi cu desăvîrşire ocolită prin noua soluţiune, ce se propune cercetărei şi în
cuviinţărei d-vóstre.
D-vóstre, d-lor senatori, vă aduceţi cu toţii aminte rodnica şi prelungita discuțiune ce sa întins
în proporţiuni mari chiar în cercul acestei nobile adunări, Senatul României, relativ la cestiunea
de a se recunsce că o alegere se pote desăvîrşi dupe nouile liste electorale. Senatul atunci a urmat
direcţiunea cea dréptă, direcţiune arătată noë de luminatul jurisconsult Mihail Schina; dar noi toţi ne
aducem aminte de regretatul incident de la Huşi, unde un decret Regal a rămas neascultat, spre a se
urma o părere cu desăvîrşire eronată, că adică preşedintele biuroului pte împedica săvîrşirea unei
alegeri; noi toţi scim că a trebuit o curte de apel întrégă să intervie în urmă spre a face să se în
vălue o greşită interpretare a unui text, pte, înduoelnic. Acum dispare şi acéstă înduoinţă; noul ar
ticol 15, cum este el redactat, modifică vechea disposiţiune şi prescrie că nouile liste electorale intră
în vigóre la 1 Mai, al fie-cărui an, termen când sunt terminate tte contestațiunile, când se află
pronunţată ultima decisie a Curței de casaţie în materie electorală.
Era în fosta lege o mică nepotrivire ; contestaţiile alegătorilor contra operaţiilor electorale,
operaţii presidate şi dirigiate de magistrat, era cercetate, admise sa respinse de ministru din în
tru în oraşe reşedinţe, de prefectul judeţului în cele-alte; resultatul unei alegeri, dar, proclamat ca
bun, ca adevérat de un represintant al puterei judecătoresci, era, une-ori, anulat de representanţii
puterei executive. Acéstă anomalie a fost înlăturată; dupe noul articol 58, resolvarea acestor cesti
unii se lasă, dupe desluşirile date în acel articol, întrégă puterei judecătoresci.
Incă o cestiune, asupra căreea era pururea controversă, şi care până acum rămăsese nelămu
rită, nehotărîtă, din care împrejurare urma pururea consecinţe regretabile, este cestiunea de a se
sci dacă buletinul anulat urma a se considera ca exprimat, intrând adică în calculul care determina
resultatul alegerei, sa neexprimat. Prin noul art. 54 se dă cestiunei acéstă ultimă soluţiune ; bule
tinele anulate sunt considerate ca voturi neexprimate şi nu intră, prin urmare, în calculul, care de
termină resultatul alegerei.
Continuând a urma acelaşi sistem, a cerceta adică téte piedicele ce ar putea jigni întru ceva
libertatea alegerilor, fie comunale, fie judeţene, fie politice, legiuitorul sa oprit în faţa împrejurărei
că presenţa funcţionarilor în sala alegerei ar putea înrîuri voinţa alegetorului, şi ast-fel el a dis
pus, la art. 35, că funcţionarii alegători nu pot veni să voteze de cât dupe orele 3, avènd a părăsi ime
diat dupe acésta localul alegerei.
Tóte aceste măsuri profilactice, prevădute până aci într-un mod aşa de ingenios de legiuitor în
 „..
DESBATERILE SENATULUI 30 Ianuarie 1899

acest proiect de lege, nu sunt menite de cât numai a pregăti alegerea, a presenta adică pe alegător ... Raţ de pe li"
la urnă liber desăvârşit de ori-ce înrîurire.
De aci însă începe dificultatea cea mai mare, preocuparea principală a tutulor, cum, adică, ve şi votului. "
nit înaintea urnei, alegătorul să îşi declare voinţa fără ca nimeni să afle, fără ca nimeni să ptă afla „: prin pris"
în ce parte au fost preferinţele acestui alegétor. -
in cui"
Aci comitetul delegaţilor, compus de d-nii: Nicolaidi, Crătunescu, Săndulescu, Vulturescu şi - niste in ... |
subscrisul, faţă fiind şi d. ministru din întru, ajutat şi de luminele mai multor distinşi senatori, a şi sinceritate *
discutat timp îndelungat pentru a găsi mijlocul cel mai priincios de a face ca secretul votului să fie „a aflarea altui
chezăşuit, ca nimeni, şi înaintea votului şi dupe exprimarea acestui vot, să nu ptă controla spre ce
direcţiune sa îndreptat şi oprit hotărîrea şi preferinţa alegătorului.
Lungi şi laborise au fost cercetările diverselor sisteme ce fie-care dintre noi a adus în discu
ţiunea membrilor comitetului de delegaţi; fie-care sistem a fost cu de-amănuntul cercetat, şi experi
si Senatului:
mentat chiar, pentru a ne putea da socotélă de eficacitatea fie-căruia din aceste sisteme. si numitului ei
Cel d'ântêiü sistem, ce a fost cu de-amănuntul studiat, este acela din proiectul primitiv; sa vëdut
întrul proiect d.
Însă aci că preocuparea principală a legiuitorului nu era atinsă; toţi căutăm–între cari cel d'ântéiü
Raportor, G, H,
autorul proiectului primitiv – a nu lăsa putinţă de a fi controlat alegătorul de modul cum el a votat;
cu obligaţiunea acestuia de a remite presidentului, înduoit în patru şi introdus în plicul nelipit, bu Liniatimisti fac pipi

letinul ce pârtă numele candidaţilor neagreaţi, cu acest sistem se credea la început că alegătorul, ne
mai dispunând de nici un buletin, nu mai putea fi controlat de nimeni. D. Nicolaid, însă, preşedin
tele comitetului de delegaţi, a observat cu drept cuvânt, şi toţi am constatat evidenţa acestei drepte
observaţiuni, că alegătorul pâte prea bine, având prea înrîurită voinţa sa, să depună în plicul lipit un
buletin alb, să remită în urmă plicul nelipit preşedintelui, oprind lista ce "i convine, remisă lui de
acesta, ca în urmă să o arate celui ce voesce probă că alegătorul a urmat dupe povaţa sa.
Negreşit, cu acest mijloc alegătorul înrîurit anula un vot ; el însă găsea mijloc de a urma un
procediment neregulat, nu tocmai moral, faţă cu unii din candidaţii ce "i solicitată preferinţa şi "i
cereală probe că a votat în vederile lor. Acest sistem, dar, a fost abandonat.
Al duoilea sistem a fost acela propus de raportorul comitetului. Acest sistem consista în obli
gaţiunea ce se impunea fie-cărui grup de alegători, cum se întâmpla când era vorba de scrutin de
listă, sai fie-cărui candidat în parte, cum se întâmpla când era vorba de scrutin individual, obliga
ţiune de a presinta preşedintelui biuroului o urnă încăpétóre, închisă pe d'asupra, putêndu-se însă
descoperi în urmă, când se despuia scrutinul, urnă presentând pe o latură alegătorului putinţa de a
introduce mâna sa, ţinând duoë bile, date lui de preşedinte, una albă, ce era să arunce în despărţi
tura din drépta a urnei, de agrea pe candidat, al cărui nume era scris pe urnă, alta négră, ce era
să arunce în despărţitura din stânga şi vice-versa, de nu agrea pe acel candidat.
Nu toţi însă stai putut convinge de eficacitatea acestui sistem; şi dar am cercetat un al treilea,
care consistă în a se remite alegătorului de către preşedinte un buletin, purtând atâtea colóne câte
grupuri de alegători sunt, când e vorba de scrutin de listă, sau câţi candidaţi sunt, când e vorba de
scrutin individual. Alegătorul, primind acest buletin, care se pâte lipi întocmai cum e carta postală *nului,
închisă, intră în camera isolată şi acolo, când scie să citéscă, stampiléză cu o stampilă, pusă acolo * saserati,
spre acest servicii, colóna care coprinde numele candidaţilor agreaţi când e scrutin de listă, sau nu
mele candidaţilor preferaţi când e scrutin individual. Când alegătorul nu scie se citéscă, stampiléză * Istan,
colóna saú numele ce pârtă semnul ce "i arată unde sunt trecuţi candidaţii săi agreaţi. Terminând
acéstă operaţiune, alegătorul lipesce buletinul, înduoindu'l întocmai cum lipim carta postală, şi "l
remite preşedintelui, care "il aruncă în urnă, observând de este lipit. Cu modul acesta, alegètorul e
ferit de veri-un control dupe vot. -
Acestea sunt, în liniamente generale, preschimbările principale, punctele hotărîtóre ce s'ai m0
dificat, îndreptat şi complectat în procedura alegerilor comunale, judeţene şi politice.
Resultatul lucrărilor nostre 'l supunem cercetărei şi deliberărei d-vóstre.
Din alegeri libere se realiséză imaginea ce ne facem despre guvernământul ţărei prin ţéră; şi
acest ideal am voit să atingem, de el am voit să ne apropiem cel puţin pe cât se pte.
Mari şi trainice au fost făptuirile partidului naţional-liberal; tóte aú fost făcute prin ţéră şi
pentru ţéră. Venim astădi să vă propunem o nouă măsură, ce şi ea este menită să adauge la întări
rirea fundamentelor pe cari se rézimă edificiul nostru politic, trăinicia Statului român.
Dacă Anglia luptă şi învinge de nouă secole ori-ce dificultate constituţională; dacă de la Ioan
cel-fără-de-Pămênt şi până sub domnia reginei Victoria töte încercările au fost atinse, tote dificul
tățile înlăturate; dacă astădi ţéra Marei-Britanii, mândră şi puternică, este recunoscută de toţi că e
urcată pe o înălţime de mulţi invidiată; dacă Belgia de la 1831 a avut timp, în 67 de ani numai,
să înfloréscă şi să prospere în aşa grad în cât duoë singure domnii să "i fie de ajuns pentru a urca
treptele, cele mai ridicate sub punctul de vedere al sincerităţei aplicărei tutulor instituţiilor libe
5 arie 1899 DESBATERILE SENATULUI

rale, ce fac onorea şi gloria epocei moderne, causa acestor resultate este silinţa ce şi-a pus toţi băr
baţi de Stat de pe timpuri în acele ţări de a lăsa deplină libertatea alegerilor.
Chezăşuirea independenţei desăvîrşită a alegătorului a fost predilecta lor preocupare.
Secretul votului, chezăşuirea independenţei desăvîrşită a alegătorului, devom putea şi noi atinge
acestă ţintă prin proiectul de lege ce se propunem, vom ridica, în adevăr, un monument neperitor,
ce vor admira cu drept cuvânt urmaşii noştri, recunoscând că sincere, patriotice au fost pururea
stăruinţele nostre în mijlócele de a căuta şi afla adevărul.
Acestă sinceritate vă o probăm, d-lor senatori, cerându-vă încuviinţarea d-vstre la acest proiect
de lege, sau aflarea altui mijloc de a garanta secretul votului şi a asigura neinriurirea alegatorului
de nici unul dintre candidaţii ce îşi dispută preferinţa acestuia, lăsându'i numai înrîurirea ce "i va da
libertatea cugetului să.

Acestea au fost vederile ce au însufleţit şi condus pe membrii comitetului de delegaţi ce aţi nu

mit în secţiile Senatului; aceste vederi vă comunic şi ei, în calitatea mea de raportor, numit de
membrii numitului comitet.
Următorul proiect de lege este adus, d-lor senatori, cercetărei d-vóstre.
Raportor, G. G. MEITANI.

D. Al. Constantinescu : Fac propunerea – Se pune la vot propunerea d-lui Al. D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : Ur
de a se începe discuțiunea generală fără a Constantinescu şi nu se primesce. măm înainte cu citirea legei.
D. P. Grădişteanu : D-vóstră puneţi la – D. G. Meitani, raportor, citesce urmă
se citi legea. vot regulamentul“? torul proiect de lege:

PR()IECT [)E LEGE PR0IECT DE LEGE :

Textul lege în vigóre
PENTRU PENTRU
MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN I,EREA PENTRU PROCEDURA ELECTORALA
ALEGEREA CONSILIII.08 (0MINALE
DIN 12 IUNIE 1886 (Acest titlu s'a admis de comitetul delegaţilor în
unire cu guvernul)
Proiectul de lege eum s'a presintat de guvern Modificările comitetului delegaţilor în unire
cu guvernul

Art. I. — Disposiţiunile artico Art. I. —Disposiţiunile articolelor

lelor 15, 27, 32, 33, 35, 36, 37, 38,
39, 40, 41, 42, 43, 45, 48, 54, 56,
57, 58, 59, 60, 61, 62 şi 63 din le
gea pentru alegerea consiliilor co
munale din 12 Iunie 1886 se modi
fică precum urméză:
15, 27, 32, 33, 35, 36, 37, 38, 39,
40, 42, 43, 45, 48, 54, 56, 57, 58,
59, 60, 61, 62 şi 63 din legea pen
tru alegerea consiliilor comunale din
12 Iunie 1886, se modifică precum
urméză:

":*: ne loturi ar fi
"**, lista se rectifica ai , ART. 15

"" *bunal în termeni: „La art. 15 se adaugă următorul

aliniat:
*e la a lor pre:
Nouile liste electorale intră în vi.
* + 1 Mail al fie-cărui an, şi
***.gerile generale sau parţial,
* - dupe dânsele, începând de
**9 până în diua corespundeti
a anului următor,
la art. 15 se adaugă următorul
aliniat:
Noile liste electorale intră în art.
9 - 1 Mai, al fie-cărui an, șit,
*r generale să parţiale se fac
99 dele, începând din acea",
9 în iua corespundere a ava,
lui următor.

ART. 27
":"": Anului,
Aliniatul ultim de su b art. 27 se
**adă cara,”"," * să nu Formi modifică astfel:
posiţiunile prevedute
a art. 34,

* buletinel",”, „ * alegerea consilii :

":"** de 3:":
v:::::ata in „„ *** alegerea:
*utcine:

Textul legei în vigóre
Formalităţile prevădute la art. 34,
I, 38, 39, 40, 41, 46, 47, 48, 49,
), 51, 52, 53 şi 54 sunt îndatori
re şi la alegerea delegaţilor.
Art. 32. Biurourile electorale
ntru alegerea consilierilor comu
li se vor presida, în comunele
bane reşedinţe de district, de că
e preşedinţii şi judecătorii tribu
alului respectiv, traşi la sorţi, cu
ei dile înaintea alegerei, de pri
ul-preşedinte sau preşedintele tri
unalului, în presenţa procurorului
în audienţă publică, excludén
u-se judecătorii de instrucţiune ;
r în cele-alte comune urbane şi
urale biurourile vor fi presidate de
rimar şi, în cas de împedicare, sală
ind alegerea se va face în mai
ulte secţiuni, de ajutorii de pri
iar şi consilieri desemnaţi prin
rţi.
Acolo unde este judecătorie de
col, biurourile electorale se vor pre
da, de preferinţă, de către jude
ător.
Când consiliul comunal va fi di
olvat, membrii comisiunei interi
mare vor presida biurourile electo
ale.
DESBATERILE SENATULUI
Proiectul de lege cum s'a presintat de guvern
ART. 32
Acest articol se modifică ast-fel :
Biurourile electorale, pentru ora
şele reşedinţe de judeţ, vor fi pre
sidate de primii-preşedinţi, preşe
dinţii sai consilieri ai Curţilor de
apel. - La cas când numărul consilierilor
La cas când numărul consilierilor
nu va fi de ajuns pentru a presida
tóte biurourile electorale din cir
cumscripţiunea aceleeaşi Curţi, a
tunci lipsa se va împlini cu primii
preşedinţi sau preşedinţii tribuna
lelor din resortul Curței respective.
Biurourile electorale, pentru ora
şele nereşedinţe de judeţ, vor fi pre
sidate de către judecătorii tribuna
lelor din circumscripțiunea Curței
în care oraşul cade, afară de judele
instructor.
In tot timpul alegerilor generale,
procesele pendinte la Curţile de apel
şi la tribunale se vor amâna.
Preşedinţii biurourilor electorale,
pentru oraşele reşedinţe de judeţ,
vor fi traşi la sorţi de către primii
preşedinţi ai Curţilor de apel, pen
tru primii-preşedinţi, preşedinţii şi
consilierii Curţilor, ca şi pentru pri
mi-preşedinţi şi preşedinţii tribu
nalelor din resortul aceleeaşi Curţi,
când aceştia vor fi chemaţi să com
plecteze lipsurile de consilieri ai
Curţilor, delegaţi a presida biurou
rile alegerilor.
Preşedinţii biurourilor electorale,
la oraşele nereşedinţe de judeţ, vor
fi traşi la sorţi de către primii
preşedinţi ai Curţilor, mai ântêiü
dintre judecătorii judeţului respec
tiv, şi, în cas de neajungere, dintre
toţi judecătorii tribunalelor arătaţi
la aliniatul trei de mai sus, şi cari
cad în resortul respectiv al aceleeaşi
Curţi, cu precăderea judeţelor limi
trofe.
30 Ianuarie 1899
Modificările comitetului delegaţilor în unire „ghvg.
cu guvernul
ART. 32
Acest articol se modifică ast-fel:
Biurourile electorale, pentru ora
şele reşedinţe de judeţ, vor fi presi
date de primi-preşedinţi, preşedinţii
sai consilieri ai Curţilor de apel.
nu va fi de ajuns pentru a presida
tóte biurourile electorale din circum
scripțiunea aceleeaşi Curţi, atunci
lipsa se va împlini cu primii-preșe
dinţi sată preşedinţii tribunalelor din
resortul Curței respective.
Biurourile electorale, pentru ora
şele nereşedinţe de judeţ, vor fi pre
sidate de către judecătorii tribuna
lelor din circumscripțiunea Curței în
care oraşul cade, afară de judele
instructor.
Pe timpul lipsei judecătorilor pen
tru alegerile generale, procesele pen
dinte la Curţile de apel şi la tribu
male se vor amâna. In acest cas, pro
cedura pentru noul termen va fi gru
tuită pentru acei cari nu vor fi luat
cunoscinţă de termen.
Preşedinţii biurourilor electorale,
pentru oraşele reşedinţe de judeţ,
vor fi traşi la sorţi de către primii
preşedinţi ai Curţilor de apel, pen
tru primii-preşedinţi, preşedinţii i
consilierii Curţilor, ca şi pentru pri
mi-președinți și președinții trib
malelor din resortul aceleeaşi Cur,
când aceştia vor fi chemaţi să com
plecteze lipsurile de consilieri ai Cur
ţilor delegaţia presida biurourile ale
gerilor.
Preşedinţii biurourilor electorale,
la oraşele nereşedinţe de judeţ, vor fi
traşi la sorţi de către primii-pre
dinţi ai Curţilor, mai ântéii dintr
judecătorii judeţului respectiv, şi,
cas de neajungere, dintre toţi j”
cătorii tribunalelor arătaţi la al
niatul trei de mai sus, şi cari cu
„0 Ianuarie 1899 DSBATERILE SENATULUI 155

- - - t. -

Textul legei în vigóre Proiectul de lege cum s'a presintat de guvern Modificările comitetului delega'ilor în unire
cu guvernul

Aceste operaţiuni se vor efectua resortul respectiv al aceleeaşi Curţi,

în şedinţă publică, şi în presenţa cu precăderea judeţelor limitrofe.
ministerului public, în chipul ur Aceste operaţiuni se vor efectua
mătOT : în şedinţă publică şi în presenţa mi
Pentru oraşele reşedinţe de judeţ, nisterului public, în chipul următor:
se va pune într-o urnă mai ântêiü Pentru oraşele reşedinţe de judeţ
numele consilierilor Curţilor de apel se va pune într-o urnă mai întéii
şi în alta numele oraşelor reşedinţe numele consilierilor Curţilor de apel
de judeţ, cu numărul secţiunilor şi în alta numele oraşelor reşedinţe
unde este a se efectua alegerea, sco de judeţ, cu numărul secţiunilor
ţêndu-se de o-dată câte un bilet din unde este a se efectua alegerea, sco
fie-care urnă. ţéndu-se de o-dată câte un bilet din
Dacă mai sunt oraşe sai secţiuni fie-care urmă.
pentru cari consilierii Curței nu a Dacă mai sunt oraşe saă secţiuni
fost îndestulători, atunci se va pune pentru cari consilierii Curței nu ai
într-o urnă numele tutulor primilor fost îndestulători, atunci se va pune
preşedinţi şi preşedinţi de tribunale într-o urnă numele tutulor primilor
din resortul Curței, şi în alta numele preşedinţi şi preşedinţi de tribunale
oraşelor cu numărul secţiunilor din resortul Curței, şi în alta nu
pentru cari au rămas să se complec mele oraşelor cu numărul secţiunilor
teze preşedinţia biurourilor, sco pentru cari ai rămas să se complec
ţêndu-se iar de o-dată câte un bilet teze preşedinţia biurourilor, scoţén
din fie-care urnă. du-se iar de o-dată câte un bilet din
Pentru oraşele nereşedinţe de ju fie-care urmă.
deţ, acéstă operaţiune se va efectua Pentru oraşele nereşedinţe de ju
tot de către primii-preşedinţi ai deţ acéstă operaţiune se va efectua
Curţilor de apel respective, în pre tot de către primii-preşedinţi ai Cur
senţa ministerului public, punându ţilor de apel respective, în presenţa
se într-o urnă numele judecătorilor ministerului public, punându-se în
de tribunale din resortul aceleeaşi tr-o urnă numele judecătorilor de tri
Curţi, cum se prevede în aliniatul bunale din resortul aceleeaşi Curţi,
al şéselea de sus, şi în alta numele cum se prevede în aliniatul al şése
oraşelor nereşedinţe respective, sco lea de sus, şi în alta numele oraşelor
ţêndu-se de o-dată câte un bilet din nereşedinţe respective, cu numărul
fie-care urnă. secţiunilor, scoţéndu-se de o-dată câte
La comunele rurale biurourile vor un bilet din fie-care urnă.
fi presidate de primar, şi, în cas de La comunele rurale biurourile vor
împedicare sau când alegerea se va fi presidate de primar, şi, în cas de
face în mai multe secţiuni, de aju împedicare sală când alegerea se va
torii de primar şi consilierii de face în mai multe secţiuni, de aju
semnaţi prin sorţi. torii de primar şi consilierii desem
Când consiliul comunal va fi di naţi prin sorţi.
solvat, biuroul va fi presidat de Când consiliul comunal va fi di
preşedintele comisiunei interimare solvat, biuroul va fi presidat de pre
şi de către cei-alţi membrii când vor şedintele comisiunei interimare şi de
fi mai multe secţiuni. către cei-alţi membrii, când vor fi
Ministrul de interne va comunica mai multe secţiuni.
la timp Ministrului de justiţie pentru Ministrul de interne va comunica
a se desemna magistraţii indicaţi de la timp Ministrului de justiţie pen
lege a presida biurourile electorale. tru a se desemna magistraţii indi
Pe lângă fie-care biuroù va fi un cați de lege a presida biurourile elec
grefier, care va asista pe preşedinte torale.
şi 'l va ajuta în dresarea actelor de Pe lângă fie-care biuroi, în ora

Textul legei în vigóre
art. 33. Fie-care biuroù electo
se compune: de un preşedinte,
emnat în modul arătat în arti
ul precedent, de duoi scrutatori
uoi secretari traşi la sorţi de
te preşedintele biuroului dintre
gëtorii presenţi la deschiderea a
Toţi cei retribuiţi de Stat, judeţ
comună, precum şi cei ce nu
i citi şi scrie, nu pot fi scruta
i, nici secretari. (V. form. K)
Art. 35. Nu pot intra în sala ale
ei de cât numai alegètorii.
DESBATERILE SENATULUI
Proiectul de lege cum s'a presintat de guvern
operaţiune electorală. Grefierii Cur
ţilor de apel şi ai tribunalelor vor
îndeplini acéstă funcţiune; iar la
neajungere, cu atribuţiunea lor vor
fi însărcinaţi ajutórele de grefieri,
precum şi copiştii.
ART. 33
Acest articol se modifică ast-fel:
O-dată cu depunerea buletinelor
de vot, prevédute la art. 42 de mai
jos, candidaţii unei liste vor desemna
în scris trei delegaţi cari să "i repre
sinte la alegeri şi cari vor fi luaţi
numai dintre alegătorii colegiului.
Preşedintele tribunalului va îna
inta primarului oraşului acea decla
raţiune scrisă coprindând pe dele
gaţi, pentru a fi predată preşedinte
lui biuroului înainte de deschiderea
colegiului.
La deschiderea colegiului preşe
dintele va desemna dintre delegaţi,
alegând pe cât posibil din diferitele
grupări, duoi secretari şi duoi scru
tatori, pe cari "i va invita să ia parte
la compunerea biuroului.
Operaţiunile electorale nu vor fi
zădărnicite din causa absenţei dele
gaţilor, a scrutatorilor şi a secre
tarilor.
Toţi cei retribuiţi de Stat, judeţ
saú comună, precum şi cei ce nu
sciü citi şi scrie, nu pot fi scrutatori,
nici secretari.
ART. 35
Acest articol se modifică în chipul
următor :
Preşedinţii biurourilor vor regula
ordinea în care alegătorii trebue să
intre în sală şi în localul de votare.
Nu pot intra în sală pentru votare
30 Ianuarie 1899
Modificările comitetului delegaţilor în unire
cu guvernul
şele de reședință sată nereşedinţă de
judeţ, va fi un grefier, care va asista
pe preşedinte şi "l va ajuta în dresa
rea actelor de operaţiune electorală.
Grefierii Curţilor de apel şi ai tribu
nalelor vor îndeplini acéstă funcți
une; iar la neajungere, cu atribu
țiunea lor vor fi însărcinaţi ajutórele
de grefieri. Președinți ai drept, în
cas de necesitate, să întrebuinţeze
copiștii.
Grefierii, ajutórele lor și copiştii
nu contrasemneză nici un act.
ART. 33
Acest articol se modifică ast-fel:
O-dată cu depunerea buletinelor si de judeţ, precum
de vot, prevădute la art. 42 de mai tri, ligarea consilii
jos, candidaţii unei liste vor de iefate prin liste sa
semna în scris trei delegaţi cari să 'i
si sis, sală şi si
represinte la alegeri şi cari vor fi lu
aţi numai dintre alegătorii colegiului.
estisestei
- Preşedintele tribunalului va îna
- staţiuni
inta primarului oraşului acea de
claraţiune scrisă coprindénd pe de
* Ilie firma a
legaţi, pentru a fi predată preșe
dintelui biuroului înainte de des *ris retrag din
chiderea colegiului.
La deschiderea colegiului președin
iastra
tele va desemna dintre delegaţi, ale
génd pe cât posibil din diferitele gru *ir ar fi,
**ricii,
pări, duoi secretari şi duoi scruta
tori; când numărul grupărilor trece
peste trei, preşedintele va desemna
câte un delegat din fie-care grupare,
Operaţiunile electorale nu vor fi
zădărnicite din causa absenţei dele
gaţilor, a scrutatorilor şi a secreta
rilor.
Toţi cei retribuiţi de Stat, judeţ
saú comună, precum şi cei ce nu
sciü citi şi scrie, nu pot fi scruta
tori, nici secretari.
ART, 35
Acest articol se modifică în chi
pul următor:
Preşedinţii biurourilor vor regula
ordinea în care alegătorii trebue sa
intre în sală şi în localul de votare,
Nu pot intra în sală pentru 0
30 Ianuarie 1899
Textul legei in vigóre
Art. 36. In comunele urbane, ne
reşedinţe de judeţe, precum şi în
cele rurale, alegerea consilierilor co
munali se face prin liste sa tipă
rite sa scrise, sai şi scrise şi ti
părite.
Listele sunt dispensate de forma
lităţile presentațiunei.
Art. 37. Dupe formarea biurou
lui, alegătorii se retrag din sală, ne
putênd rămâne pentru controlarea
operaţiunei de cât numai candidaţii lea se suprimă.
şi delegaţii acestora.
Delegaţii, cari vor fi luaţi numai
dintre alegătorii colegiului, vor fi de
claraţi biuroului, verbal sai în scris,
de către candidaţi, şi nu vor fi mai
numeroşi de cât duoi de fie-care listă
de candidaţi pentru fie-care secţiune.
Funcţionarii Statului, judeţului
şi comunei nu vor putea fi delegaţi.
Art. 38. Preşedintele are singur
poliţia adunărei alegătorilor. Acéstă
adunare nu pte să se ocupe de cât
de alegerea ce le este atribuită.
Nimeni nu pte intra în sală înar
mat, nici chiar cu bastóne, afară
de casurile de infirmităţi recunos
cute de biuroú.
DESBATERILE SENATULUI
Proiectul de lege cum s'a presintat de guvern
de cât alegătorii chemaţi de preşe
dinte dupe lista de votare.
Pentru înlesnirea votărei, în fie
care local şi în faţa biuroului vor fi
întocmite despărţăminte în număr
îndestulător, ast-fel construite ca
să garanteze secretul votului.
ART. 36
Acest articol se modifică ast-fel :
In comunele rurale alegerea con
silierilor comunali se face prin liste
scrise pe hârtie albă de scris.
Listele sunt dispensate de forma
lităţile presentațiunei.
ART. 37
La acest articol, aliniatul al duoi
ART., 38
Ultimul aliniat al art. 38 se mo
difică precum urméză :
Nimeni nu pte intra în sala ale
gerei, în jurul ei, în curtea localu
lui, la intrările în curte, precum şi
în jurul localului de alegere, la o
distanţă cât preşedintele crede ne
cesar pentru a garanta liberul exer
ciţiü al dreptului alegătorilor, înar
mat şi nici chiar cu bastóne, afară
de casurile de infirmităţi recunos
cute de preşedinte.
157
Modificările comitetului delegaţilor în unire
cu guvernul
tare de cât alegătorii chemaţi de pre
ședinte dupe lista de votare.
Asemenea nu pot intra nici în
sală, nici în localul de alegere, de cât
numai alegătorii secţiunei respective,
candidaţii şi delegaţii.
Alegătorii funcţionarii nu pot veni
în localul de vot de cât dupe orele 3
p. m., când vor fi datori să voteze
imediat şi să se retragă.
Pentru înlesnirea votărei, în fie
care local şi în faţa biuroului vor fi
întocmite despărţăminte în număr
îndestulător, ast-fel construite ca să
garanteze secretul votului.
ART. 36
Acest articol se modifică ast-fel:
In comunele rurale alegerea consi
lierilor comunali se face prin liste
scrise pe hârtie albă de scris.
Listele sunt dispensate de forma
lităţile presentațiunei.
ART. 37
La acest articol, aliniatul al duoi
lea se suprimă.
ART. 38
Ultimul aliniat al art. 38 se mo
difică precum urméză:
Nimeni nu pte intra în sala ale
gerei, în jurul ei, în curtea localului,
la intrările în curte, precum şi în
jurul localului de alegere, la o dis
tanţă cât preşedintele crede necesar
pentru a garanta liberul exerciţii
al dreptului alegătorilor, înarmat şi
nici chiar cu bastóne, afară de casu
rile de infirmităţi recunoscute de
preşedinte. In zona determinată de
158
Textul legei în vigóre
Art. 39. Nici o putere armată sa
poliţienéscă nu va putea fi pusă în
localul alegerei sai în jurul său.
In timpul operaţiunei electorale
este interisă circularea sau staţio
narea armatei pe stradele ce duc la
localul de votare.
La cas de neorênduială în sala
alegerei sai în jurul ei, preşedin
tele péte cere concursul puterei ar
mate. Autorităţile civile şi militare
sunt datóre a urma imediat cereri
lor sale.
Art. 40. Ori-ce neorêndueli, tur
burări şi reclamaţiuni se constată
prin procesul-verbal al alegerei, sub
semnat de biuroi şi de alegătorii
presinți, cari voesc.
Ori-ce reclamaţiune făcută în
scris se certifică de biuroă şi se ală
tură la dosar.
Dacă o turburare este de natură
a constitui un delict sau o crimă,
faptul se constată printr-un proces
verbal, care seînaintéză îndată par
chetului.
Art. 41. Operaţiunile alegerei du
réză o singură di.
Indată ce biuroul reguléză pre
sinţa alegătorilor în sală, dupe cum
DESBATERILE SENATULUI
Proiectul de lege cum s'a presintat de guvern
ART. 39
Ultimul aliniat al art. 39 se mo
difică precum urméză:
La cas de neorênduială, în sala
alegerei, în jurul ei,în curtea loca
lului, la intrările în curte, precum
şi în jurul localului de alegere, la o
distanţă cât preşedintele va crede
necesar pentru a garanta liberul
exerciţii al dreptului alegătorilor,
preşedintele pte cere concursul pu
terei armate.
Autorităţile civile şi militare sunt
datóre a urma imediat cererilor sale.
Preşedintele pte da ordine di
recte, fără ca dreptul să să suprime cu paza ordinei. El pte delega pri
atribuţiunile autorităței însărcinată
cu paza ordinei. El pte delega pri
vegherea pentru menţinerea ordinei
unuia din membrii tribunalului sa
parchetului local. De asemenea pte,
în cas de flagrant delict petrecut în
locul supus privegherei sale, să or
done arestarea.
ART. A40
Acest articol se modifică ast-fel :
Ori-ce neorênduieli, turburări şi
reclamaţiuni se constată prin pro
ces-verbal semnat de preşedintele
biuroului.
Ori-ce reclamaţiune făcută în scris
se certifică de preşedinte şi se ală
tură la dosarul alegerei.
Preşedintele biuroului electoral
resolvă singur töte incidentele sau
contestațiunile cari se pot ivi în
cursul operaţiunilor alegerei.
Dacă o turburare este de natură
a constitui un delict sa crimă,
faptul se constată de către preşe
dinte printr-un proces-verbal, care
se înaintéză parchetului.
ART. 41
Acest articol se modifică ast-fel :
Operaţiunile alegerei duréză o
30 Ianuarie 1899
Modificările comitetului delegaţilor în unire
cu guvernul
preşedinte este interdisă staţiona
rea în grupuri.
ART., 39
Ultimul aliniat al art. 39 se mo
difică precum urméză:
La cas de neorênduială în sala
alegerei, în jurul ei, în curtea loca
lului, la intrările în curte, precum
şi în jurul localului de alegere, la
distanţa fixată de preşedinte, con
form art. 38, preşedintele pte cere
concursul puterei armate.
Autorităţile civile şi militare sunt
datóre a urma imediat cererilor sale.
Preşedintele pte da ordine di
recte, fără ca dreptul săă să suprime
atribuţiunile autorităței însărcinată
vegherea pentru menţinerea ordinei
agenţilor forţei publice ce va de
semna. Aceştia sunt obligaţi a purta
ca semn distinctiv o eşarpă. Preşe
dintele pite de asemenea, în cas de
flagrant delict petrecut în locul supus
privegherei sale, să ordone arestarea.
ART. 40
Acest articol se modifică ast-fel:
Ori-ce neorêndueli, turburări şi
reclamaţiuni se constată prin pro
ces-verbal semnat de preşedintele
biuroului.
Ori-ce reclamaţiune făcută în
scris se certifică de preşedinte şi se
alătură la dosarul alegerei.
Preşedintele biuroului electoral re
solvă singur tte incidentele saă con
testațiunile cari se pot ivi în cursul
operaţiunilor alegerei.
Dacă o turburare este de natură
a constitui un delict sau crimă, fap
tul se constată de către preşedinte
printr-un proces-verbal, care se
înaintéză parchetului.
Rémâne nemodificat, menţinén
du-se disposiţiunile articolului 41
din legea în vigóre.

39 Ianuarie 1899
Textul legei în vigóre
se arată la art.33, preşedintele chia
mă pe alegători la vot dupe ordinea
înscrierei în listele electorale. (V.
form.M)
Art. 42. In comunele urbane re
şedinţe de județe alegerea consilie
rilor se face prin liste tipărite, cari
vor conţine numărul candidaţilor
de ales.
Aceste liste se vor depune la pre
ședintele biuroului, în diminéţa di
lei votărei, dupe deschiderea cole
giului, în termen de o oră, adică de
la 9–10 ore.
Votarea se face ast-fel: alegăto
ful presintă carta sa preşedintelui,
care'i taie un colţ şi '-o înapoiază;
Primesce apoi un plic şi listele pre
sintate, cu cari trecând singur în
"o cameră secretă, destinată în
acest scop, introduce în plic una
in listele primite, ori-care va voi,
iduoită ast-fel ca să pătă fi intro
să; lipesce plicul şi "I înmâneză
iroului, care 'l depune într-o urnă
chisă cu duoë chei, din cari una
** păstrată de preşedinte şi cea
* de către cel mai în vârstă din
Îre scrutatori,
Prul se va stampila de biuroi.
*iaţii sau delegaţii lor vor pu
a adăuga și stampila lor,
DESBATERIILE SENATULUI
Proiectul de lege cum s'a presintat de guvern
singură di. Diua se consideră de 24
ore, începând de la ora legală a des
chiderei biuroului până la aceeaşi
oră din diua următóre.
Alegerile se fac treptat pe colegii,
lăsându-se o di de interval între ale
gerea unui colegii şi a celui ce
urméză.
ART. 42
Acest articol se modifică ast-fel :
In comunele urbane alegerea con
silierilor se face prin liste tipărite
cu litere negre garmond, cari vor
conţine numele tutulor candidaţilor
de ales. Aceste liste, în mărime uni
formă de "/, centimetri, vor fi pe
hârtie albă velină No. 12, cóla în
dimensiuni de */, mia de cóle în
greutate de 60 kilograme, şi fie-care
listă având în lung, de la un capăt
la cel-alt, în filigrană, şi în centrul
listei, cuvintele : Buletin de vot.
Listele de vot vor purta, pe faţa
care pârtă numele candidaţilor ti
părite, câte un semn ce se va alege
de candidat, figură geometrică sală
forma unui obiect, imprimat identic
pe tóte buletinele aceluiaşi candidat.
Candidaţi, în intervalul dilelor
fixate prin articolul precedent, vor
depune la tribunal modelul buleti
nelor cu semnele alese de ei. Preşe
dintele va da fie-cărui chitanţă de
rândul depunerei ; iar când se vor
presinta semne cari au fost deja
alese de alţi candidaţi, preşedintele
va pune îndatorire candidaţilor ve
niţi în urmă să "şi alégă alt semn;
iar de nu se va conforma, buletinele
lor nu se vor ţine în sémă.
Este permis ca mai mulţi candi
daţi, în unire, cu declaraţie scrisă
dată preşedintelui tribunalului, să
adopte acelaşi semn.
Plicurile de hârtie opacă vor fi
date la biurouri de administraţia
comunală, procurate de la regia mo
nopolurilor Statului. Ele vor fi în
dimensiuni de */, centimetri.
Plicurile vor purta incrustat pe
faţă ştampila regiei monopolurilor
Statului.
4159
Modificările comitetului delegaţilor în unire
cu guvernul
ART. 42
Acest articol se modifică ast-fel :
In comunele urbane alegerea con
silierilor se face prin liste tipărite
cari vor conţine numele tutulor
candidaţilor ce sunt a se alege.
Listele de vot vor purta, pe faţa
care pârtă numele candidaţilor tipă
rite, câte un semn ce se va alege de
candidat: figură geometrică, forma
unui obiect, etc., imprimat identic pe
tóte buletinele aceloraşi candidaţi.
Candidaţii, cu trei dile libere îna
inte de diua alegerei, până la orele
6 séra, vor depune la tribunal listă
de numele lor cu semnele alese de ei.
Preşedintele va da fie-cărui chitanţă
de réndul depunerei; iar când se vor
presinta semne cari ai fost deja alese
de alţi candidaţi, preşedintele va pune
îndatorire candidaţilor veniţi în ur
mă să "şi alégă alt semn; iar de nu se
va conforma, buletinele lor nu se vor
ţine în sémă.
Este permis ca mai mulţi candi
daţi, în unire, cu declaraţie scrisă
dată preşedintelui tribunalului, să
adopte acelaşi semn.
Tóte listele depuse cu semnele lor
se vor tipări, prin îngrijirea preşe
dintelui tribunalului şi cu cheltuiala
candidaţilor, pe un singur buletin, în
colóne separate şi vertical paralele,
purtând în cap fie-care listă semnul
ales. Buletinul va avea forma unei
cărți postale închise. Hârtia şi carac
terele imprimatului vor fi uniforme
şi în dimensiuni suficiente.
Buletinele vor fi predate, de către
preşedintele tribunalului, preşedin
telui biuroului electoral, sub luare
de adeverinţă, înainte de ora 9 di
minéţa a dilei fixată pentru deschi
derea colegiului.
 DESBATERILE SENATULUI 30 Ianuarie 1899

Textul legei in vigóre Proiectul de lege cum s'a presintat de guvern Modificările comitetului delegaţilor în unire
eu guvernul

Listele se vor procura cu plată de Votarea se face ast-fel :

către regia monopolurilor Statului Alegătorul presintă şi dă carta
şi vor fi depuse spre vîndare, în pa preşedintelui, primesce apoi bule
chete de câte 50 bucăţi, la debitele tinul în forma mai sus arătată, care
ei din oraşe, cari vor fi în perma pe verso va fi stampilat de preşedinte,
nenţă deschise pe tot timpul alege şi, trecând singur într-o cameră se
rilor, şi cu 10 dile înainte. cretă, stampiléză cu o stampilă fi
Candidaţii, în cursul a trei dile xată în camera de vot, spre acest
cari preced alegerea, şi până în cea scop, colóna care coprinde numele
din urmă di la ora 6 séra, vor de candidaţilor agreaţi; lipesce apoi bu
pune la preşedintele tribunalului, letinul întocmai cum se lipesce carta
sub chitanţa grefierului, listele pen postală şi 'l remite preşedintelui, care
tru a servi la operaţiunea electorală 'l depune în urnă, dupe ce a observat
care va avea loc. Aceste buletine de este lipit.
vor fi predate, de către preşedintele Urna va fi închisă cu duoë chei,
tribunalului,preşedintelui biuroului din cari una este păstrată de preşe
electoral, sub luare de adeverinţă, dinte şi cea-altă de către cel mai în
înainte de ora 9 diminéţa a dilei vérstă dintre scrutatori. Preşedintele,
fixată pentru deschiderea colegiului. în urmă, înapoiază alegătorului carta
Listele se vor putea depune şi la lui tăiată în colţ.
preşedintele biuroului în diminéţa Buletinele se vor ştampila de biu
dilei de votare dupe deschiderea co roü în momentul când se înmânéză
legiului, până la ora 9 diminéţa, alegătorului care votéză;iar candida
când colegiul se deschide. ţii şi delegaţii vor putea adăuga şi
Votarea se face ast-fel: ştampila lor.
Alegătorul presintă şi dă carta Formalităţile coprinse în artico
preşedintelui, primesce apoi duoë lul de faţă sunt prescrise sub pe
plicuri şi câte un exemplar din lis dépsă de nulitate.
tele de candidaţi, cari pe verso vor
fi ştampilate de preşedinte, şi, tre
cênd singur într-o cameră secretă,
destinată pentru acest scop, intro
duce în plic una din listele primite,
îndouită în patru, cu scrisul înăun
tru şi lipesce plicul; iar lista cea
altă o introduce în plicul al duoilea,
asemenea îndouită în patru, ca mai
sus, şi înmânéză preşedintelui biu
roului cele duoë plicuri, unul lipit şi
altul nu. Preşedintele verifică dacă
în plicul nelipit se află listele ştam
pilate, şi, dupe ce le aruncă în urna
destinată pentru listele de anulat,
depune în urnă plicul lipit cu votul
alegătorului. Acéstă urnă va fi în
chisă cu duoë chei, din cari una este
păstrată de preşedinte şi cea-altă de
către cel mai în vârstă dintre scru
tatori. Preşedintele, în urmă, îna
poiază alegătorului carta lui tăiată
în colţ.
Plicurile se vor ştampila de biuroú
în momentul când se înmânéză ale
30 Îanuarie 1899
Textul legei în vigóre
Art. 43. In comunele urbane ne
reşedinţe de district şi în cele rurale
votarea se va face ast-fel: alegă
torul vine cu buletinul său, scris sau
tipărit, sa şi scris şi tipărit, şi "l
depune singur în urnă, careva fi în
condiţiunile prevădute la articolul
precedent.
Buletinul va fi înduoit ast-fel în
cât să nu se vadă scrierea.
Art. 45. Alegerea consilierilor co
munali se face prin scrutin de listă.
Ori în câte secţiuni ar fi împăr
ţit colegiul, fie-care alegător are
dreptul să alégă numărul de con
silieri ce sunt de ales.
Art. 48. Scrutinul rămâne des
chis şi votarea se urméză până la
ora cinci séra, când preşedintele va
face o ultimă invitare alegătorilor să
vină să voteze, dacă încă n'aú votat.
De nu răspunde nimeni la acest
apel, preşedintele declară scrutinul
închis şi procede la despuiarea lui.
La cas când se vor mai presinta
alegători cari nu ai votat, scrutinul
va sta deschis până vor vota şi acei
alegători, neputându-se, în tot ca
sul, prelungi votarea peste ora 10
Séra.
Art. 54. Buletinele necontestate
se ard în presenţa alegătorilor numai
dupe săvîrşirea operaţiunilor elec
torale.
DESBATERILE SENATULUI
Proiectul de lege cum sa presintat de guvern
--
gătorului care votéză; iar candida
ţii şi delegaţii vor putea adăuga şi
ştampila lor.
Formalităţile coprinse în articolul
de faţă sunt prescrise sub pedépsă
de nulitate.
ART. 43
Acest articol se modifică ast-fel :
In comunele rurale alegătorul
vine singur cu buletinul scris şi îl
depune în urnă, îndouit ast-fel în
cât să nu se vadă scrierea.
Urna va fi în condiţiunile pre
scrise la articolul precedent.
ART. 45
La finele articolului 45 se adaugă
aliniatul următor:
Despuerea scrutinului se va face
pe liste, proclamându-se aleşi aceia
dintre candidaţi cari vor figura pe
lista care a întrunit majoritatea le
gală.
ART. A8
Aliniatul ultim al articolului 48
se modifică ast-fel:
La cas când se vor mai presinta
alegători cari nu au votat, scrutinul
va sta deschis până vor vota şi acei
alegători, neputéndu-se, în tot casul,
prelungi votarea peste ora 9 din di
minéţa dilei următóre.
ART. 54
La articolul 54 se adaugă urmă
tórele aliniate:
Buletinele anulate sunt conside
rate ca voturi neexprimate şi nu
intră în calculul care determină
resultatul alegerei.
Anularea voturilor urméză a se
face neapărat la citirea voturilor,iar
161
Modificările comitetului delegaţilor în unire
cu guvernul
ART, A3
Acest articol se modifică ast-fel :
In comunele rurale alegătorul vine
singur cu buletinul scris şi îl de
pune în urnă, înduoit ast-fel în
cât să nu se vadă scrierea.
Urna va fi în condiţiunile pres
crise la articolul precedent.
ART. A5
La finele articolului 45 se adaugă
aliniatul următor:
Despuiarea scrutinului se va face
pe liste, proclamându-se aleşi aceia
dintre candidaţi cari vor figura pe
lista care a întrunit majoritatea le
gală.
ART. 48
Aliniatul ultim al articolului 48
se modifică ast-fel:
La cas când se vor mai presinta
alegători cari nu au votat, scrutinul
va sta deschis până vor vota şi acei
alegători, neputéndu-se, în tot casul,
prelungi votarea peste ora 10 séra,
sub pedépsă de nulitate.
ART, 54
La articolul 54 se adaugă urmă
tórele aliniate :
Buletinele anulate sunt conside
rate ca voturi neexprimate şi nu
intră în calculul care determină re
sultatul alegerei
Anularea voturilor urméză a se
face neapărat la citirea voturilor, iar
nu la terminarea numărătârei, sub
pedépsă de a nu se ţine în sémă.
 p)E8BATERILE SENATULUI 30 Ianuarie 1899
162

Textul legei în vigore Proiectul de lege cum sa presintat de guvern Modificările comitetului delegaţilor în unire
cu guvernul

nu la terminarea numărătérei, sub

pedépsă de a nu se ţine în semă.
Art. 56. Cel mult în 24 de ore ART. 56 ART. 56
dupe terminarea operaţiunilor, tte
actele alegerei, din comunele ur Acest articol se modifică ast-fel : Acest articol se modifică ast-fel:
bane nereşedinţe de district şi din Indată dupe terminarea operaţiu Indată dupe terminarea operaţiu
comunele rurale, se trămit de către nilor, tóte actele alegerei se trămit nilor, tâte actele alegerei se trămit de
preşedintele biuroului comitetului de către preşedintele biuroului au către preşedintele biuroului autori
permanent, care va statua asupra torităţilor comunale respective. tăților comunale respective.
validărei alegerei, cât şi asupra con
testațiunilor ce li se vor presinta.
Art. 57. In comunele urbane re ART. 57 ART. 57
şedinţe de judeţe, consiliul comunal
şi verifică singur alegerea şi pro Acest articol se modifică ast-fel : Acest articol se modifică ast-fel:
nunţă validarea, dupe ce însă va fi Consiliile comunale îşi verifică Consiliile comunale şi verifică sin
expirat termenul de contestațiune. singure alegerea şi pronunţă vali gure alegerea şi pronunţă validarea,
darea, dupe ce însă va fi expirat dupe ce însă va fi expirat termenul
termenul de contestațiune şi acela de contestațiune şi acela fixat mai
fixat mai jos pentru judecarea lor. jos pentru judecarea lor.

Art. 58. Ori-ce alegător are drep ART. 58 ART. 58

tul a contesta operaţiunile electo
rale.
Contestațiunile se vor adresa nu
numai la biurourile electorale, ci şi
la comitetul permanent, pentru co
munele rurale şi urbane nereşedinţe
de judeţe; iar pentru cele urbane
reşedinţe de judeţe şi la ministe
rul de interne, în termen de 10 dile
de la proclamarea resultatului ale aceste contestațiuni.
gerei.
Acest articol se modifică ast-fel : Acest articol se modifică ast-fel :
Alegătorii, în număr de 10, a Alegătorii, în număr de 10, ală
dreptul a contesta operaţiunile elec dreptul a contesta operaţiunile elec
torale în termen de 10 dile de la torale în termen de 10 dile de la pro
proclamarea resultatului alegerei. clamarea resultatului alegerei.
Contestațiunile pot să fie adresate Contestațiunile pot să fie adresate
nu numai la biuroul electoral, ci şi nu numai la biuroul electoral, ci şi
la autorităţile chemate să judece la autorităţile chemate să judece
aceste contestațiuni.
Autorităţile însărcinate cu jude Autorităţile însărcinate cu jude
carea contestațiunilor vor fi : carea contestațiunilor vor fi:
a) Trei consilieri ai Inaltei Curţi a) Cinci consilieri ai Inaltei Curţi
de casaţiune şi justiţie, traşi la sorţi de casaţiune şi justiţie, traşi la sorţi
de către primul-preşedinte al acestei de către primul-preşedinte al acestei
Inalte Curţi, în cât privesce contes Inalte Curţi, în cât privesce contesta
taţiunile contra operaţiilor biurou țiunile contra operaţiilor biurourilor
rilor electorale la oraşele reşedinţe electorale la oraşele reşedinţe jude
judeţene; ţene ;
b) Trei consilieri ai Curței de apel b) Cinci consilieri ai Curței de
respectivă, traşi la sorţi de primul apel respectivă, traşi la sorţi de pri
preşedinte al ei dintre toţi consilierii mul-preşedinte al ei dintre toţi con
ei, în cât privesce contestațiunile silierii ei, în cât privesce contestațiu
contra operaţiunilor biurourilor e nile contra operaţiunilor biurourilor
lectorale ale oraşelor nereşedinţe ju electorale ale oraşelor nereşedinţe ju
deţene din resortul acelei Curţi; deţene din resortul acelei Curţi ;
c) Tribunalul judeţului respectiv, c) Tribunalul judeţului respectiv,
în cât privesce contestațiunile la compus de trei judecători, în cât pri
operaţiunile biurourilor electorale vesce contestațiunile la operaţiunile
ale comunelor rurale din resortul biurourilor electorale ale comunelor
sëü. rurale din resortul săi.
30 Ianuarie 1899 DESPATERILE SENATULUI
Textul legei în vigóre Proiectul de lege cum sa presintat de guvern
Instanţele judecătoresci de mai
sus pronunţă decisiunile lor în ca
mera de consilii, fără a asculta sus
ţinerile verbale ale părţilor intere
sate,—acestea având dreptul să de
pună memorii scrise, o-dată cu îna
intarea contestațiunei; decisiunile
se pronunţă în şedinţă publică.
Alegerile consilierilor de judeţ şi
a deputaţilor şi senatorilor se ve
rifică în conformitate cu legile lor
organice.
Art. 59. Autorităţile însărcinate ART. 59
cu judecarea contestațiunilor se vor
pronunţa în termen de o lună de Acest articol se modifică ast-fel :
la expirarea termenului de contes Autorităţile judecătoresci, însărci
taţiune. nate cu judecarea contestațiunilor
la operaţiunile electorale, se vor pro
nunţa în termen de 10 dile de la
expirarea termenului de contesta
ţiune.
Art. 60. Aleşii contestaţi ai drep ART. 60
tul a face în scris întêmpinările lor
asupra contestațiunilor ivite, până Acest articol se modifică ast-fel :
În momentul cercetărei lor. Aleşii contestaţia şi ei dreptul a
Atât ministerul de interne, cât face în scris întêmpinările lor asupra
şi comitetul permanent, le va pune punctelor contestaţiei până în diua
la disposiţiune, dupe cerere, con fixată de instanţa care va judeca, şi
testațiunile primite. care se va afişa cu trei dile mai îna
inte la uşa Curței saú tribunalului
respectiv, prin îngrijirea grefierului
desemnat de primul-preşedinte să
ia parte în acestă calitate la jude
carea contestațiunilor.
Grefierul este îndatorat să pună
la disposiţia părţilor interesate, dupe
cerere, spre a lua cunoscinţă de ele,
contestațiunile primite şi memoriile
alăturate la ele, cum şi a cere de ur
genţă de la autoritatea comunală,
a cărei alegere este contestată, do
sarul operaţiunei.
163
Modificările comitetului delegaţilor in unire
cu guvernul
Instanţele judecătoresci de mai sus
pronunţă hotărîrile lor în camera de
consiliă, cu majoritate de voturi, fără
a asculta susţinerile verbale ale păr
ţilor interesate, –acestea avénd drep
tul să depună memorii scrise o-dată
cu înaintarea contestațiunei ; decisiu
nile se pronunţă în şedinţă publică.
In cas de ar fi necesară o cercetare
locală asupra faptelor, Curtea de ca
sațiune pte delega dintre magistra
ții Curței de apel, alţii însă de cât
acei cari ai presidat alegerea contes
tată. Magistratul delegat va raporta
în termen scurt Curței de Casaţiune.
Alegerile consilierilor de judeţ şi
a deputaţilor şi senatorilor se ve
rifică în conformitate cu legile lor
organice.
ART, 59
Acest articol se modifică ast-fel:
Autorităţile judecătoresc, însăr
cinate cu judecarea contestațiuni
lor la operaţiunile electorale, se vor
pronunţa în termen de 10 dile de la
expirarea termenului de contesta
ţiune.
ART. 60
Acest articol se modifică ast-fel:
Aleşii contestaţia şi ei dreptul a
face în scris întêmpinările lor asu
pra punctelor contestaţiei până în
diua fixată de instanţa care va ju
deca, şi care se va afişa cu trei dile
mai înainte la uşa Curței sai tri
bunalului respectiv, prin îngrijirea
grefierului desemnat de primul
preşedinte să ia parte în acestă cali
tate la judecarea contestațiunilor.
Grefierul este îndatorat să pună
la disposiția părților interesate, dupe
cerere, spre a lua cunoscinţă de ele,
contestațiunile primite şi memoriile
alăturate la ele, cum şi a cere de ur
genţă de la autoritatea comunală, a
cărei alegere este contestată, dosarul
operaţiunei.
164
Textul legei în vigóre
Art. 61. Decisiunile asupra con
testațiunilor ivite vor fi motivate şi
acelea pronunţate de ministerul de
interne vor fi chiar publicate în Mo
nitorul Oficial.
Art. 62. In contra decisiunilor co
mitetului permanent, părţile intere
sate, sau ori-care alegător din co
mună, ai dreptul a face recurs la
ministerul de interne.
Termenul de recurs este de dece
dile de la data decisiunei care se
atacă.
Ministerul de interne va sta
tua asupra recursului în termen de
cinci-spre-dece dile de la a sa pri
mire; decisiunea sa va fi motivată
şi este definitivă.
Art. 63. Când,în urma unei con
testațiuni sau a unui recurs, alege
rea este casată în totulsa în parte,
adunarea alegătorilor este convo
cată din noi într-un termen de cel
mult duoë luni, pentru alegerea a
altor membrii în locul celor invali
daţi, ori-care ar fi numărul lor.
Casarea sa validarea unei alegeri
nu prejudecă întru nimic acţiunea
publică, care se pte deschide în
contra acelora ce ar fi comis, în cur
sul operaţiunilor electorale, ori-ce
fel de delict prevédut şi pedepsit de
lege.
DESBATERILE SENATULUI
Proiectul de lege cum s'a presintat de guvern
ART. (61
Acest articol se modifică ast-fel :
Decisiunile Curţilor şi tribunale
lor asupra contestaţiilor electorale
vor fi motivate şi se vor publica în
Monitorul Oficial, în ordinea şi dupe nitorul 0ficial, în ordinea şi dupe
gruparea stabilită la art. 58 de mai
Sll S.
ART. 62
Acest articol se modifică ast-fel :
Decisiunile Curţilor şi tribunale
lor în materie de contestațiuni elec
torale sunt definitive.
ART. 63
Acest articol se modifică ast-fel :
Când, în urma unei contestațiuni,
alegerea este casată, în totul sa în
parte , adunarea alegătorilor este
convocată din noi în termen cel
mult de duoë luni şi cel puţin de 15
dile, prin îngrijirea autorităței co
munale respective, pentru alegerea
acestor consilieri în locul celor in
validaţi.
Casarea sa validarea unei ale
geri nu prejudecă întru nimic ac
țiunea publică, care se pte des
chide în contra acelóra ce ar fi co
mis, în cursul operaţiunilor electo
rale, ori-ce fel de delict prevăut şi
pedepsit de lege.
Disposiţiuni transitorii
Art. II. — Disposiţiunile coprinse
în legea de faţă, relative la data pu
nerei în lucrare a listelor electorale;
la constituirea biurourilor electo
rale; la ora şi locul depunerei bu
letinelor şi plicurilor de vot ; la atri
buţiunile preşedintelui biuroului;
la modul de votare; la modalitatea
30 Îanuarie 1899
Modificările comitetului delegaţilor în unire
cu guvernul
ART. 61
Acest articol se modifică ast-fel:
Hotărîrile Curţilor şi tribunalelor
asupra contestaţiilor electorale vor
fi motivate şi se vor publica în Mo
gruparea stabilită la art. 58 de mai
S8.
ART. 62
Acest articol se modifică ast-fel :
Hotărîrile Curţilor şi tribunalelor
în materie de contestațiuni electorale
sunt definitive.
ART. 63
Acest articol se modifică ast-fel :
Când,în urma unei contestațiuni,
alegerea este casată, în totul sa în
parte, adunarea alegătorilor este
convocată din noi în termen cel
mult de duoë luni şi cel puţin de
15 dile, prin îngrijirea autorităței
comunale respective, pentru alegerea
acestor consilieri în locul celor inva
lidaţi.
Casarea sa validarea unei alegeri
nu prejudecă întru nimic acţiunea
publică, care se pte deschide în
contra acelora ce ar fi comis, în cur
sul operaţiunilor electorale, ori-ce
fel de delict prevădut şi pedepsit de
lege.
Art. II. —Disposiţiunile coprinse
în legea de faţă, relative la data pu
nerei în lucrare a listelor electorale;
la constituirea biurourilor electo
rale; la ora şi locul depunerei nume
lor candidaţilor; la atribuţiunile pre
şedintelui biuroului; la modul de
votare; la modalitatea buletinelor;
30 Ianuarie 1899
Textul legei în vigóre
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, sunt înscrişi a lua cuvêntul asupra
acestui proiect de lege, d-nii G. Panu şi Bra
beţianu, contra; dar a cerut cuvéntul şi d.
Nicolae Ionescu în cestiune prealabilă. Con
form art. 33 din regulamentul nostru, daă
cuvêntul d-lui Nicolae Ionescu în cestiune
prealabilă.
D. Nicolae Ionescu : Prea stimaţi colegi,
mei ântêiü më adresez la céta grupului opo
siţiune, şi o rog să nu tragă consecinţă ma
liţiósă din cele ce vrea să dic, căci nu mă
preocupă nici de cât ideea de a împedica ori
ce reformă în legile în vigóre, şi mai cu
sémă în legea consiliilor județiane; prea sti
maților colegi din majoritate n'am să le spun
de cât că ceea ce mă preocupă pe mine este să
nu ne prea încercăm în proceduri electorale.
Codicele acestea de procedură este o afa
cere de moravuri, căci şi Tacit a is mai
'nainte de noi toţi, vorbind de Germani :
plus ibi boni moresquam alibi bonae leges.
La 6menii aceia, la Germani, în general,
cari aveai regi, cari avea o mulţime de dis
posiţiuni, la dénşii moravurile ai mai multă
valóre de cât legile.
Acum, fiind-că d. ministru de interne este
special privighiător, ca să nu perdem timpul
cu desbaterile acestei legi, şi fiind-că eú am
o deosebită stimă pentru bunele intenţiuni
ale d-sale, 'l rog să nu interpreteze în răü
intenţiunea mea, când cer amânarea desba
terilor acestui codice de procedură electo
rală. Eü am mai multă încredere în mora
vurile nőstre de liberi cetăţeni votanţi. Şi în
respectul principiului acestuia al votului se
cret, cred că nu este nevoe de o nouă lege.
Dar fiind că s'a presintat legea de proce
dură, care are articole destul de numeróse,
50 şi mai bine, şi fiind-că raportorul avenit cu
o precuvêntare în care ne vorbesce până şi de
Jean sans terre la Englezi, va să dică vrea
să ne insufle ideea ca să ne asemănăm, în
DESBATERILE SENATULUI
Proiectul de lege cum s'a presintat de guvern
buletinelor şi plicurilor ; la nulităţi
şi despuiarea scrutinului, afară de
disposiția privitóre la scrutinul de
listă în cât privesce Camera şi Se
natul, sunt aplicabile atât la alege
rile de deputaţi şi senatori, cât şi
la alegerile consiliilor judeţene.
Art. III. – Tóte disposiţiunile
din legea pentru alegerea consilii
lor comunale, din legea electorală
pentru Cameră şiSenat şi din legea
electorală judeţénă, cari sunt con
trarii legei de faţă, sunt şi rémân
abrogate.
Ministru de interne,
M. PHEREKYDE.
ceea ce privesce regimul representativ, cu
marea lume civilisată, în materie de siste
mul representativ, de aceea, vă rog eu, să
luaţi în vedere numai 2 argumente care am
să aduc, şi care militéză în favérea amână
rei acestei discuțiuni.
Cel d’ântêiü este: că d. ministru de in
terne a adus reforma legei județiane. Acésta
este positiv. Şi al duoilea, este liniştea cu care
s'aú făcut alegerile comunale în cea din urmă
periódă electorală. Să ne bucurăm cu toţii de
acésta. Este un semn că moravurile s'aú ame
liorat.
Absenţa spiritului de partid s'a afirmat.
Am vèdut'o în 2, 3 locuri, cu deosebire la
Iaşi şi am admirat absenţa ori-cărei influenţe
de sus.
Se uită la mine onor. primar de la Foc
şani. Apoi chiar la Focşani sunt moravurile
ameliorate, şi nu e nevoe de procedură.
Nu s'a întâmplat nimic afară de 2,3 loca
lităţi; nimica care să ne facă a crede că nu
facem proces în materie de moravuri pu
blice.
Ar fi o nenorocire să venim cu legea a
césta să remediem la un lucru de care nu
suntem bolnavi. Şi nu trebue să ne perdem
timpul cu acestă lege, căci alegerile comu
nale s'a făcut, alegerile senatoriale iarăşi
se vor face pe jumătate, singurele alegeri
sunt cele pentru Cameră.
Ei bine, vă înduoiţi d-vóstre că, când
vom da ţărei o lege județiană, nu are să se
ridice nivelul moral al alegătorului ?
Socotiţi d-vóstre că vom avea nevoe să
mai luăm precauţiuni proceduriale pentru
secretul votului ?
D-lor, eü nu vă aduc de cât un exemplu:
Iaşi, nu dic a doua capitală, căci nu mai
e capitală, e un oraş de provincie, să nu ne
plătim cu cuvinte, dar pot dice bătrâna ca
pitală şi fratele gemen al principatelor.
Saú făcut acolo alegeri; am avut un can
165
Modificările comitetului delegaţilor în unire
cu guvernul
la nulităţi şi despuiarea scrutinului,
afară de disposiția privitóre la scru
tinul de listă şi la închiderea scru
tinului, sunt aplicabile atât la alege
rile de deputaţi şi senatori, cât şi la
alegerile consiliilor judeţene. Este
bine înţeles că verificarea alegerei
pentru consiliele judeţene, Cameră
şi Senat, rămâne aceea prevădută
la art. 58, ultimul aliniat.
Art. III. – Tóte disposiţiunile din
legea pentru alegerea consiliilor co
munale, din legea electorală pentru
Cameră şi Senat şi din legea electo
rală judeţiană, cari sunt contrarii
legei de faţă, sunt şi rămân abrogate.
Raportor, G. G. MEITANI.
didat conservator, nu s'a întâmplat nimic.
Mai mult de cât atât, prefectul, pe faţă şi
fără subterfugii, a spus că nu se amestecă
în alegeri, că respectă libertatea electorală!
Ei bine, Iaşi, voiü dice mama României
moderne, pentru că dacă n'ar fi fost Iași,
ceea ce ai fost în 1857 cu colegiul electo
ral, nu era astădi România modernă, la Iaşi
atunci atitudinea corpului electoral a im
pus Europei întregi, şi la Constantinopol 4
puteri au dat stégul jos ca să forţeze pe
Sultan să "şi respecte firmanul de alegeri
aprobat de puteri. D-lor, nu mai e vot secret
pentru alegeri; acésta este o ficţiune, ca să
nu facem tărăboilă, bătălie, cértă, în sala de
alegere ; dar votul nu mai e secret. Apoi
noi, Senat, corp electoral, nu votăm 6re pe
faţă în cele mai multe casuri ? Şi d-vóstre
voiţi să faceţi un evangeliă pentru votul se
cret, ca să nu scie lumea cum votéză cu
tare sau cutare în materie de representanţă
la comună sală la consiliile județiene ? Dacă
s'ar fi întâmplat perturbări, dacă ar fi fost
un semn de demoralisare la alegerile din
urmă, un semn cât de mic, pâte m'aşi uni
şi eü cu d-vóstre ca să pierdem trei-patru
jile să codificăm aceste bune dorinţi; dar
e de prisos.
De aceea, d-lor, al duoilea motiv ce am
e negativ, absolut pote să dică cine-va.
Şi iarăşi voiü cita un autor din vremea lui
Traian ! M'am deprins, nu sciü alta de cât
să admir câte-va epoce însemnate, între cari
este şi epoca prea bunului Traian din care
ne tragem noi toţi. Românii din Orient, cari
n'aú perdut nici de cum amintirea acestui
prea bun Împărat. Ei bine, ce laudă mai
mare "i-a dat acestui Impărat Pliniu cel tî
nër în panegiricul lui când, ca consul, a sa
lutat înălţarea la cel mai înalt grad ce péte
să aibă un monarch, adică venirea înaintea
Senatului ca să asculte motivele laudative,
pentru care el a fost ales Împărat.
166
Ei, ce dice Pliniu lui Traian când spune că
înaintea lui se făceală expatrieri, perse
cuţii de cari era sătulă lumea şi care com
promitea forul n Cavisti ne fondata legi
bus civitas eversa legibus videretur?
Adică: ai luat séma că acestă cetate,
fondată prin legi, să nu se mai vadă răs
turnată prin legi ? Va să dică, vedeţi că şi
legile cad în exces, nu dic de bunătate, dar
de abundenţă. Mâncând prea mult, ne stri
căm stomacul, şimă tem că vom micşora mo
ralitatea publică dând prea multe legi şi
prea multe proceduri pentru moralisarea ce
tăţenilor alegători.
Acestea sunt, d-lor, motivele cari mă fac
să vă rog respectos, atât pe onor. membri
din ceata oposiţiunei cât şi pe aceia din ma
joritate, ca să amâne acestă lege-vedeţi că
nu combat legea, cer numai amânarea –
până ce vom face mai ântêiü legea consilii
lor judeţene, care cred că va contribui ceva
la ridicarea moralităței, căci prin aceea se
învață a se guverna cetăţenii pe sine, iar
prin acesta se învaţă a făgădui şi a nu "şi
ţine făgăduinţa, şi aceste lucruri mie 'mi adevăruri a spus d. N. Ionescu în cestiunea
displac.
Iată motivele cari m'aú făcut să cer amâ
narea şi vă mulţumesc că m-aţi ascultat cu
bună-voinţă şi cred că amânarea ne va cruţa
un timp necesar pentru a face o lege, legea
județiană, care va trebui aplicată în Maii,
căci în Maiü se vor face alegerile pentru con
siliile judeţene şi este bine ca bunătăţile a
celei legi să fie cunoscute mai d'inainte şi
cu acéstă ocasie 'mi pare rău so spun, dar
cu legea minelor până vom descoperi mine
ca să ne înavuţim, më tem să nu devenim
mai demoralisaţi.
Am is.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, vă rog şi rog şi pe onor. d.
Ionescu, să nu insiste în cererea acesta de
amânarea proiectului pus în discuţie, căci este
destul de bine studiat şi va fi gata, înainte ca
d-vóstre să vă puteţi pronunţa asupra celul
alt proiect, căci trebue terminată lucrarea
prealabilă în privinţa proiectului de lege a
supra consiliilor judeţene ca să ptă veni la
ordinea dilei Senatului. (Aprobări).
Onor. d. Ionescu ice că nu are credinţă
în vederile legei că se asigură mai bine sin
ceritatea libertăței alegere şi aduce aminte,
cuvintele lui Tacit despre Germani; dar
d-lor, să ne dăm sema că nu ne găsim în
situaţiunea primitivă a Germanilor din acele
vremuri de cari vorbea Tacit; de sigur spi
ritul de şicană este mult mai desvoltat
astăi la noi.
Cuvintele pentru cari a fost presentat acest
proiect de lege vă sunt cunoscute: sunt dis d-vóstre ? Este ea o reparaţiune în contra
cuţiuni între partide, cari nefiind resolvate violenţelor şi fraudelor din timpul partidu
de lege, ia une-ori un caracter acut şi ei
cred că, înlăturând unele din aceste discu
ţiuni,înlesnim din ce în ce mai mult îmbu
nătăţirea moravurilor. Nu putem cere de la
toţi alegătorii ca, atunci când sunt puşi în
tre consciinţa lor şi o constrângere sa pro
misiune, să fie tot-d'a-una eroi; noi facem
o lege ca fie-care să "şi pâtă face datoria
fără o silinţă eroică, ca 6menii să "şi potă
DESBATERILE SENATULUI
face datoria fără o silinţă eroică, pentru ca
voinţa lor să triumfe.
Nu 'mi fac ilusiune că secretul votului
va fi de ajuns pentru a feri pe alegători în
tóte privinţele; póte că alegătorii vor fi
une-ori expuşi la o constângere morală care
va apăsă asupra voinţei lor, dar cel puţin
dacă vor fi stăpâni ca în momentul când se
pronunţă să nu consulte de cât consciinţa
fără a se teme de consecinţele posibile ale
alegerei ce face, cred că prin acésta se face
o îmbunătăţire reală a moravurilor nőstre ;
şi fiind-că nu se aduce nici o pagubă lucră
rilor Senatului, legea consiliilor județiene
nefiind încă gata, rog pe onor Senat să se
ocupe acum de acest proiect de lege.(Aplause,
aprobări).
– Se pune la vot cestiunea prealabilă de
amânare propusă de d. N. Ionescu şi se res
pinge.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
D. Panu are cuvântul.
D. G. Panu: D-lor senatori,fórte multe
prealabilă când ne a spus că acestă lege nu
va avea nici o aplicaţie reală; dacă am crede
pe onor. nostru raportor, care pune tot-d'a
una fórte multă inimă şi muncă în rapór
tele sale, ne am închipui că acest proiect de
lege este şi va rămâne un monument neperi
tor în viaţa nőstră politică şi care va însemna
un studii definitiv de progres în moravurile
nóstre electorale.
Este mai mult de cât exageraţie, este o
pură ilusiune.
Ce este acéstă lege ? - pedica pe alegători de la vot, d-vóstre nu aţi
Acéstă lege este o încercare mai mult
saú mai puţin fericită ca să antraveze 6re
cum o fraudă care s'a observat până acum
la alegeri, şi nimic mai mult. Vedeţi că vor
besc de înlăturarea fraudelor, nu însă şi de
stârpirea violenţelor pentru cari ve "ţi ve
dea că nu se face nimic. Dar ei cred că
n'aţi găsit leacul nici chiar pentru fraude.
Neînsemnătatea legei reese din însăşi titula
tura ei, căci dacă aţi fi intitulat acéstă lege
că este o lege de procedură electorală, apoi
vădit că aţi înlăturat, odată cu acésta, şi
ideea de monument neperitor. N'am audit
încă ca o procedură să fie un monument ne
peritor de fond.
D-lor, de unde pornesce ideea acestei
legi ?
Ori-ce lege trebue să răspundă la o ne
cesitate.
La ce necesitate răspunde ea şi ce îm
prejurări a pus în evidenţă aceea necesitate?
Aţi anunţat acéstă lege în programul
lui conservator ? Nu, d-lor; că o fi pte în
programul de la Iaşi, nu sciü ; în tot casul,
sciind ce valóre puneţi pe acel program, lu
cru nu are nici o însemnătate. Un lucru e
sigur, până acum o lună nimeni nu a vorbit
nici nu s'a gândit la acéstă lege, deci ea are
o origină próspătă şi are aerul a răspunde
la o necesitate próspăt ivită, dacă e o nece
sitate. S'a găsit, ce e dreptul, o gazetă, dar
30 Ianuarie 1899
de când d. ministru de interne a desavuat'o
nu sciü dacă merită să 'i spun numele, s'a
găsit o gazetă care să dică că acéstă lege
este îndreptată contra violenţelor făcute de
partidul conservator la 1875 şi la 1890 !
Dar cred că nimeni din d-vóstre nu pote să
şi închipue că sa gândit cine-va la aseme
nea lucru.
Proiectul acesta este pornit din propriile
d-vóstre greşeli, din propriile d-vöstre aba
teri de la lege, din propriile d-vöstre vio
lenţe, şi acésta se pte documenta uşor.
D-le ministru de interne, când aţi venit
cu acest proiect de lege ?
Aţi venit a duoa ji dupe alegerile comu
nale. Şi ce va provocat să veniţi cu el ? V'ală
provocat călcările de lege, violarea secre
tului votului partisanilor d-véstră! Călcările
de legi, precum violarea secretului votului,
votarea dupe 10 ore etc., aţi fost silit să le
constataţi prin decisia d-vóstră de casarea
alegerilor din Capitală. Violenţele v'aţi fe
rit de a le constata, căci ele... se mai pot
utilisa.
Şi lucru curios, cu proiectul actual de lege
aţi căutat să luaţi 6re-car măsuri contra
violărei secretului votului; contra violenţe
lor însă, nu aţi luat mai nici o măsură.
De sigur că dacă la alegerile comunale
din Bucuresci nu s'ar fi făcut buletine aşa
de străvezii, în cât însuşi ministrul de in
terne a declarat că prin ele s'a violat secre
tul votului, dacă nu s'ar fi forţat magistra
ţii ce presida biurourile să continue vota
rea dupe ora 10 sera, dacă nu s'ar fi comis
excesele şi violenţele cunoscute pentru a îm
fi venit cu acest proiect de lege.
Proiectul acesta de lege nu este alt-ceva
de cât o recunoscere a tuturor abuzurilor
pe cari d vóstre însişi le-aţi comis.
0 voce : Este o apărare.
Altă voce: O facem pentru conservatori.
D. G. Panu: Conservatorii nu mai guver
néză de trei ani.
0voce: Când vor guverna.
D. G. Panu: D-vóstre faceţi o lege de
apărare? Eü cred, din contra, că, gândindu
vë la timpurile de opoziţie, voiți să vă pro
curaţi mijlóce de atac.
Dar să vedem dacă prin acéstă lege reme
diaţi cu ceva relele constatate.
Nu mă îndouesc că disposițiile sunt buna
şi din acest punct de vedere şi actuala lege
e bună.
D. Gr. Ştefănescu: Lasă ca buletinele să
se facă dupe plac.
D. G. Panu: Dar cine a fost la ultimele
alegeri autorul acestor buletine care înlă
tura ori-ce secret al votului“?
La ultimele alegeri comunale, primăria
Capitalei a făcut aceste buletine. Dacă pri
măria Capitalei nu presenta buletine cari să
violeze secretul votului şi nu comitea vio
lenţe, legea actuală continua a fi bună.
De obicei se fac legi ca să răspundă la
alte necesităţi, nu modificări de procedură.
Când deci veniţi cu modificări de aseme
nea natură, este că disposițiile vechi s'ală
violat. Cine le-a violat ? Dar ia să venim la
30 Ianuarie 1899
nouile disposiţiuni. Ați înlăturat măcar frau
dele? Credeţi măcar că prin acestă lege aţi
asigurat secretul votului ? - părţile principale a fost amendat.
Cari sunt fraudele cari s'a constatat că
s'aú făcut aci în Capitală, la ultimele alegeri?
S'a violat secretul votului, s'a împelicat
alegătorii de a veni de la vot, s'a impus
voinţa unor alegători magistraţilor cari pre
sidaú, de a continua votarea peste 10 ore.
Ei bine! Nimic din tte acestea nu aţi în
dreptat, secretul votului va continua a fi
violat indirect, prin violenţe alegătorii vor fi
împedicaţi a se apropia de localul votului, o
bandă de bătăuşi va putea tot-d'a-una tero
risa pe preşedinte.
Constat un lucru, că în contra corupţiei
electorale nu aţi luat nici o măsură nouă.
Aţi fost practici şi sinceri în privinţa co
rupțiune electorale, nu veţi putea a o stârpi
prin nici un mijloc, fiind-că este cu nepu
tinţă.
Şi Anglia, d-le Meitani, nu a putut, vécuri
întregi, ca să stârpéscă corupţiunea electo
rală, care a existat şi există.
Dar la noi, nu corupțiunea electorală este
adevărata plagă; în tot casul nu ea bate la
ochi sai, dacă voiți, ea este la disposiția tu
tulor combatanţilor. Ceea-ce este revoltător
la noi, în afară de violarea secretului votu
lui, şi mai mult de cât acéstă violare, sunt
violenţele şi brutalităţile. Acestea trebuesc
în prima linie stârpite.
Eú nu më îngrijesc atâta de secretul vo
tului, ceea-ce më îngrijesce pe mine, este
violenţa şi brutalitatea, este cestiunea ca
alegătorul să nu fie asvîrlit din localul ale
gerei, să nu fie brutalisat.
Ori, acésta se pote realisa. Puterea pu
blică este în stare a reprima ori-ce soiü de
violenţă.
Ce aţi făcut în acéstă privinţă? Aprópe
nimic. Aţi împins raza localului electoral,
şi aţi dis: Preşedintele vine şi fixéză, până
în strada cutare, raza localului electoral.
Fórte bine, dar cum aţi garantat liniştea şi
libertatea, atât în rază cât şi la marginea
ei? Vă voiü arăta îndată. Şi, d-lor, era cu
atât mai multă nevoe de a garanta liniştea,
cu cât aveţi aerul de a ocroti secretul votu
lui. Mě explic, e dic: cu cât veţi garanta
mai tare secretul votului, cu atât un partid
sedițios va fi silit să recurgă la violenţe, sciţi
pentru ce?
Pentru că, când nu mai veți putea avea
nici o influenţă morală şi nici o înrîurire
ad-hoc asupra alegătorului, şi când veţi sci că
scăpându'l pe alegător la urnă, nu mai
sunteţi stăpân pe el, veţi fi nevoiţi ca să’l
împedicaţi să ajungă acolo; prin urmare,
d-lor, secretul votului regulamentat ori-cât
de sever, va avea ca contra-lovitură desvol
tarea şi mai frumésă a detestabilelor mora
vuri de violenţe. Prin urmare, era de nevoe
ca, odată cu garantarea secretului votului,
să luaţi tote garanţiile posibile şi contra vio
lenţelor. Ori, d-vóstră pare că într'adins,
în acéstă din urmă privinţă, nu aţi făcut
nimic. Ba chiar aţi suprimat unele disposiţii
bune care eraă în proectul primitiv. chiar scuze de violenţă. Acestea sunt mo
Era în proectul d-lui Ministru de interne, ravuri ? Dar chiar de ar fi bătăile şi violen
DESBATERILE SENATULUI
căci proectul care îl discutăm este apröpe
proectul comitetului de delegaţi, fiind-că în
0 voce: In înţelegere cu d. ministru.
D. G. Panu: Se péte. Pentru acesta pote
că nu s'a pus proectul primitiv alături de
proectul comitetului de delegaţi. In acel
proect era un lucru bun: preşedintele avea
afară un representant al său, un membru
de tribunal, care, fiind-că preşedintele este
imobilisat la biuroú, cel-l'alt coleg al sălii
alérgă ori-unde s'ar ivi o neînţelegere, un
scandal şi, pe propria sa răspundere şi a
preşedintelui, dedea ordine. Acéstă inova
ţiune era, dupe mine, cea mai bună. Comi
tetul delegaţilor, nu ştii pentru ce, a su
primat acest lucru şi l'a înlocuit prin agenţii
poliţiei. Iată ce este: «Preşedintele va avea
agenţi poliţienesci cu cocardă care să pri
vegheze şi să reprime desordinele...n
0voce: Nu sunt agenţi de poliţie.
D. G. Panu: Ce însemnéză atunci agenţi
ai forţei publice ? Precisaţi. Apoi până acum
în contra cui ne-am plâns noi ? In contra
agențiler poliţienesci. Credeți d-vóstre că
din causa cocardelor ei îşi vor transforma
moravurile şi interesele ca să facă pe repre
sentanţii preşedintelui Curţii de apel care
e imobilisat la biuroú ? Credeți d-vóstre că
acésta este o reformă eficace ? Acésta o a
veam şi până acum în lege, de aceia s'aú vë
dut scandalurile provocate de însuşi aceşti
agenţi. Unii era însă şi decoraţi, numai co
cardelele le lipséü. De ce aţi suprimat dis
posiția cu membrii tribunalului, înlocuindu'i
cu poliţişti ?
D. G. Meitani : Nu există o asemenea
disposiție în proectul primitiv.
D. G. Panu: Imi pare răi.
Iat'o: El, preşedintele, pâte delega pri
vigherea pentru menţinerea ordinei unuia
din membri de tribunal, şi modificarea
d-vóstre este : E pâte delega privighe
rea pentru menţinerea ordinei agen
ţilor forţei publice. Ei, tot una e? Va să
dică, în privinţa a ceea ce ne dóre pe noi toţi,
suprimarea barbariilor şi sălbăticiilor, indi
ferent de culâre politică, n'aţi făcut nimic.
Cáci, positiv, eü înţeleg ca chiar sub suges
tiunea unui om de la care atârn materiali
ceşte să mă duc să votez pentru guvern sai
oposiţiune, dar nu vrea să fii expus la bă
tăi. In contra bătăei se indignéză şi se teme
ori-ce om. Nu cu preţul ca cel d’ântâiü ve
nit să-i pue palma peste obraz, pte merge
cine-va la alegeri.
Ce aţi făcut pentru acésta? Diceţi că mo
ravurile sunt de vină. Ce însemnéză mora
vuri“? Obicinuinţe învechite, tradiţionale, cari
aú devenit aprópe instinct pentru om. Dar
nu aú fost moravuri de acéstă natură în
ţéră; nu puteţi cita în cinci-deci sa o sută
de ani asemenea moravuri; nici la 1857,
cum spune d. N. Ionescu, nu era aseme
nea moravuri. Acestea s'aú creat, ele apar
periodic. Te uiţi la un bătăuş îa diua de
alegeri, el e o fiară sălbatică. Imediat ce
s'a închis urna, e blând, respectuos, îţi cere
467
ţele ca moravuri, 6re ele nu se pot stârpi ?
De sigur că da. Omenirea a fost sălbatică
şi violentă, cu tóte acestea, prin reprimarea
sëlbăticiilor, a devenit supusă legilor.
Deprinderile morale rele scapă obiectului
legilor, iar nu brutalităţile de stradă pe cari
forţa publică pâte imediat să le reprime,
când voesce. Dar evident că moravurile
de violenţă se perpetuéză când, acei cari ală
puterea publică în mână, le toleréză, ba
chiar le stimuléză.
La noi,prefecţii, primarii,cum a fost casul
în Capitală, dai ordine ca să se facă vio
lenţi şi agresiuni.
0 voce : D-ta le scii ! !
D. G. Panu: D-le, nici o-dată n'am fost
la putereşi, prin urmare, nu mă puteţi acusa
de asemenea fapte. De altmintrelea, nu sciü
de aş fi putut învăţa acestea de la parti
dul conservator, dar de la d-v6stre mai
deunăi de sigur am învăţat, căci ei stai
aprópe de Tunari şi am fost à mêmea să văd
aceste moravuri.
Prin urmare, să nu vorbim de moravuri,
să vorbim de ordine date şi de improvizare
de moravuri din ordin şi de bande cari a
duoa ii sunt 6menii cei mai linisciţi. Ei bine,
din disposițiile anodine şi blânde în acéstă
privinţă, văd că d-vóstre voiţi să păstraţi
asemenea moravuri. De ce nu aţi făcut ni
mic şi de acum înainte ca şi până acum? Un
om sus pus, un magistrat înalt, în cel d’ân
têiü oraş al ţărei, va încuragia, ba ceva mai
mult, se va repeta şi dupe acéstă lege, toc
mai de acei cari au votat legea, aceleaşi abu
suri, căci legea d-vóstre, d-lor, nu este o lege
de pocăinţă, nici de remuşcare, căci atunci
tot ar fi ceva, cu tóte că în politică nu în
cape remuşcare.
D. G. Meitani: Este machievelică atunci.
D. G. Panu: Sciţi ce este acestă lege?
Eú cred că legea acésta este efectul re
gretului că aţi mers prea departe cu ocasia
alegerilor comunale din Capitală, că s'a
compromis prea mult regimul şi, ca să dre
geţi puţin efectul réă şi deplorabil pe care
'I-aţi produs în public, veniţi cu acéstă lege.
E o lege făcută fără convingere, pentru ochii
oamenilor. Legea acésta este dar o simplă
tactică, o simplă spălătură fină a unor gre
şeli cari vor rămâne în suvenirile tutulor,
dar în starea sufletéscă în care vă aflaţi,
sunt sigur că, la o nevoie mai mare sală
egală cu aceea în care aţi fost, se vor repeta
iarăşi aceste greşeli şi violenţe, iar legea
acésta va rămâne o literă mértă.
„Vin acum, d-lor, la secretul votului. Fru
mos cuvânt, dar să vedeţi cât este de puţin
eficace cu măsurile cari le-aţi luat. Aci,
în acéstă privinţă, nu vă fac mari invi
nuiri. D. ministru găsesce un minunat mij
loc de a garanta secretul votului, căci se
cretul votului era dat în mâna preşedintelui
biuroului electoral. Nu bănuesc de loc pe
d. ministru de interne, cred că a avut cele
mai bune intențiuni când a propus sistemul
din proiectul d-sale de lege; dovadă că ceea
ce spun ei este adevărat, este că d-vóstră
Senat, aţi schimbat sistemul, nu l'aţi dres,
68
ci l'aţi părăsit, deci mă dispensez a discuta
sistemul d-lui ministru. Să vedem acela
propus de comitetul delegaţilor. Credeţi că
n'are şi el inconveniente“? Apoi el este forte
complicat şi nu este lipsit de ori-ce fraudă.
Vă predic de pe acum surprinderile neplă
cute ce are să aducă în privinţa secretului
votului. Mai ântêiú că cu noul sistem are
să fie anulări colosale de voturi, are să se
reducă la 20 până la 30 la sută anulările de
voturi, căci cu acest sistem partidele pot for
ța pe alegătorii de care nu sunt siguri, să a
nuleze votul, aşa că nu vor vota de cât
alegătorii independenţi. Cu acest sistem eli
minăm de fapt pe funcţionari şi pe îndoelnici
de la vot.
Dar, d-lor, dacă voiți să schimabți siste
mul de adi, de ce nu v'aţi mărginit la o
simplă experienţă pentru comună ?Şi de ce
aţi întors'o şi la Cameră şi la Senat ? Noul
sistem presintă un câmp de experienţă
destul de întins în mişcarea nőstră şi nu era
nevoie fără nici un studii prealabil să în
tindeţi experienţa şi pentru alegerile de Ca
meră şi Senat, unde interese politice mult
mai superióre sunt în joc.
Dacă se fac fraude la alegerile pentru
Cameră şi Senat, cu sistemul actual de vo
tare, ele sunt negligiabile şi partidele au a
juns ca la fraude să răspundă cu contra
fraude, aşa că ele se echilibréză, dar ceva
mai mult, şi în tot casul, lucrul comportă
mai mult studiu.
Modificând procedura electorală comunală
o întrebare se impune : cum rămâne cu
scrutinul, cu lista care este astădi în vigóre?
Acesta este idealul partidului liberal ca
să se voteze la comună cu scrutinul de listă?
Va să jică, d-vóstre vă mulţumiţi ca la
alegerile comunale să se voteze tot cu scru
tinul pe listă? (Aprobări).
Acest punct din programul d-vóstre nu 'l
cunosceam până acum.
Aţi mers însă şi mai departe, aţi dus sis
temul acesta al scrutinului pe listă până la
anihilarea ori-cărei libertăţi a alegătorului,
prin interpretarea judaică ce aţi dat artico
lului relativ, că nu vor fi proclamate ca alese
de cât personele acelea cari vor figura pe
liste, care va avea majoritate.
Până acum dacă se presentati 3 liste şi un
candidat care figura pe duoë liste obţinea
majoritateavoturilor, acea personă era proc
lamată ca alésă, iar astădi d-vóstre aţi ajuns
că nici acestă libertate nu o mai lăsaţi ale
gătorilor de a vota dintr-o listă numai per
sóna pe care o preferă, căci dacă lista nu ob
ţinea majoritatea, perséna de şi are majori
tatea voturilor nu pte fi alésă; prin acest
sistem d-vóstre impuneţi tirania hârtiei nu a
persónei.
Acéstă interpretare nu este dréptă, în
tot casul nu este o reformă liberală.
Aţi mai făcut o modificare, cu care sfîr
şesc. Aţi luat contestaţiile de la ministru şi
le-aţi dat magistraţilor.
Ferească Dumnezeu să spun că era bună
legea în care însuşi ministru de interne ju
deca administraţiunea lui.
DESBATHRILLE SENATULUI
D. colonel Al. Budişteanu : Acésta este
o notă bună pentru d-vstră.
D. G. Panu : Dar este şi aci o cestiune
fórte delicată: se întroduce pentru prima oră
în ţéră la noi amestecul judecătorilor în ma
terie politică în contestaţiile operaţiunilor
electorale.
N'am nimic de is în contra independenţei
şi imparţialităței judecătorilor, dar mă în
treb; 6re este bine, cu pasiunile pe cari le
punem noi în alegeri, să amestecăm pe ju
decători în aceste pasiuni ale nőstre? Jude
cătorii vor fi în stare să se menţină şi pe te
renul politicei electorale la aceiaşi înălţime
la care se menţin când judecă procesele ci
vile şi penale ? Acéstă întrebare este de a
juns ca să se facă, pentru a aduce o atin
gere instituțiunei justiţiei, căci la început
acéstă reformă dă loc la bănuelli contra el,
care ar trebui să stea de o parte în luptele
nóstre politice.
Din acestă causă, acéstă inovaţiune nu mi
se pare destul de studiată,pentru ca s'o pu
tem admite. De sigur că colegul mei, d. Mei
tani, o să'mi spună că în Anglia tot judecă
torul judecă contestaţiile electorale.
0 voce : Cui să le dăm ?
D. G. Panu : Eă nu jic ca ministrul să le
judece; să se ia din mâna ministrului, dar să
se creeze nişte judecători ad-hoc, un fel de
contencios administrativ, care să judece con
testaţiile electorale.
Acest lucru cred că ar împedeca tóte in
convenientele ce le presintă sistemul d-vóstre
Credeți d-vóstre că chiar judecătorii cari
ar fi independenţi, cum îi presupuneţi, şi
cum îi cred şi ei, credeţi d-vóstre că le
daţi condiţiuni bune de judecat?
Contestațiunile se fac în cel mult 10 dile.
Hotărîrile se dai în Camera de consilii
dupe simple memorii, fără ca părţile să
fie audite. In privinţa hotărîrilor, în 10 jile
se tranşază diferendele.
Cum credeţi că judecătorii, în 10 dile,
dupe memorii, grăbiţi, ai să potă cunosce,
să'şi dea séma bine, ca să dea o hotărîre ab
solut imparţială“? Nu. Prin urmare, este
drept un lucru: că el ai puterea de a or
dona ancheta. Deja este ceva acésta. Dar
este o cestiune. Ei sunt obligaţi ca în 10
jile să dea hotărîrea lor. Ce putere de an
chetă mai are, când trebue să se facă în
acele 10 dile ? Nu pte să se facă, când va
fi vorba de o alegere complicată de la Iaşi
şi de la Dorohoi.
Prin urmare, amestecaţi magistratura
aprópe de geaba. Opuneţi în posiţiune să
opineze fără să 'i daţi măcar elemente dupe
care trebue să judece. Va să dică, aprope
nimic. Ori, pentru asemenea mici îmbunătă
ţiri, reforma nu merită ca să fie inaugurată
aşa repede.
Iată observaţiunile ce am avut onére a
le face asupra acestei legi. Şi acum décă
voiţi, votaţi legea.
Voci : De sigur.
D. G. Panu : Insă eü aşi dice mai bine
un lucru.
Mai bine să ne deprindem a respecta le
gile cari le avem.
30 Ianuarie 1899
Sciţi ce efect îmi faceţi'd-vóstre aci ? Imi
faceţi efectul personagiului Ioseph Prudhome
a cărui profesie de credinţă era: voiü apăra,
Constituţia şi la ocasiune o voi combate.
Aşa faceţi d-vóstre. Am violat legea electo
rală, acum ne propunem a o garanta, ca la
ocasiune să o fraudăm din notă.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Acum vine în scris d. Brabeţeanu.
D. I. Brabeţianu: Nu veţi cere să con
tinuăm.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Veţi
vorbi contra ?
D. I. Brabeţianu: Contra.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
Atunci d. G. Meitani are cuvîntul.
D. raportor, G. G. Meitani: lmi veţi da
voe, d-le preşedinte, să răspund în puţine
cuvinte onor. representant pentru Covurlui
care a combătut acéstă lege, începând prin
a găsi că cuvîntul monument întrebuinţat
în raportul meu este prea pompos pentru
acéstă lege de procedură electorală. Ca să
susţie acéstă, onor. preopinent uită cu desă
vêrşire că ţéra Marei-Britanii, şcóla unde
aú născut şi a crescut instituţiunile libe
rale, a luptat nouă secole până să ajungă a
obţine sistemul scrutinului secret cu garan
ţiile ce noi propunem astădi, garanţii că el
e mijlocul cel mai priincios ca să asigure
independenţa şi libertatea alegătorului. Când
dar nouă secole a luptat Anglia ca să ajungă
aci, cu drept cuvînt putem crede noi, daca
acéstă lege se va vota de parlament, acestă
împrejurare va fi un monument neperitor
pentru urmaşii noştri.
Onor. preopinent a mai dis că acestă lege
nu era trebuinciósă. Alegerile din urmă în
capitală a arătat mai multe părţi greşite
din fosta lege. În adevăr, d-lor, s'a pretins
că s'aú urmat bătăi, că secretul votului nu
s'a respectat; cine a fost autorul acestor pro
cedimente, cine nu a respectat secretul vo
tului, nu se scie. Adevărul este că membrii
cabinetuluigăsindcă protestațiunile unor ale
gători era fondate, a anulat alegerile şi s'ai
dovedit ast-fel buna credinţă a lor. Cu mo
dul acesta, trebuinţa acestei legi s'a sim
țit și mi se pare că Senatul trebue să feli
cite pe guvern că a adus-o. E bună ? o vom
cerceta şi vom decide.
Partea cea mai tristă pentru mine – şi
aci are dreptate onor. preopinent, colegul
meü pentru Covurlui, care dice că în töte
urmările mele pun multă inimă – este că
am vëut cu multă mâhnire că onor. preo
pinent vorbesce de alegeri conservatóre şi
de alegeri liberale. In privinţa acesta eu am
credinţele mele şi veţi bine-voi, d-le preşe
dinte, a 'mi permite să arăt vederile mele
proprii în acéstă nobilă Adunare. Când la
1 Iulie 1866, a născut legea legilor, Cons
tituţiunea, ea s'a făcut şi de către cei din
drépta şi de către cei din stânga, de ţara
întrégă. De trei-jeci şi trei de ani trăesce
acéstă lege ; graţie aplicării ei şi graţie
celui ce e pus sus şi care a ştiut să o res
pecte, ţara acésta a făcut progrese uimitore.
Când acum se presintă o lege de proce
dură electorală, când se presintă mijlocul
 30 Ianuarie 1899
prin care să credem că în adevăr garantăm
libertatea şi independenţa alegătorului, şi
drepta şi stânga, şi conservatori şi liberali
ar trebui să ne dăm cu toţii mâna să cerce
tăm dacă e eficace acestă lege, dacă e bună,
i dacă garantéză secretul votului şi, cu toţii,
so primim sau să îndreptăm părţile ei cele
slabe.
0nor. d. ministru din năuntru, într'o cu
vântare înflorită şi cu puternica argumen
telor sale, a dis într'una din şedinţele tre
cute, şi elă relevez aceste cuvinte: când ne
vom critica unii pe alţii, când ne vom acusa
reciproc, când ne vom osândi desăvérşit, ce
va mai rămâne pentru acestă ţéră ?
De aceea vă spuneam că am simţit o a
dâncă mâhnire când am véjut că, cu oca
siunea acestei legi folositóre pentru viitor,
onor. representant pentru Covurlui, în loc
să vorbéscă de îmbunătăţirea ei, a vorbit ca
membru al unui partid, ca adversar politic ;
în loc să uite cu desăvârşire asemenea pro
cedimente, a vorbit în ironie de acéstă lege,
pe care ei o consider ca un monument mă
reţ. N'ar fi fost 6re mai bine ca şi conser
vatorii şi liberalii să se uméscă în acestă îm
prejurare, să priméscă cu inima deschisă tot
ce este bun în lege, rămâind a o modifica în
părţile slabe ?
Eú, d-lor, n'am nici vîrsta nici dreptul,
dar m'aşi adresa personal către stimatul şef
al partidului conservator, ca el să spună cu
vintul său şi să părăséscă pe acela care vo
esce să facă din fie-care împrejurare cesti
une de partid. D-sa să releveze lipsurile ce
găsesce, să releveze tóte greşelile cari s'ar
ivi în acest proiect de lege; iar dacă nu gă
Sesce nici o greşală, să declare că "l admite,
căci încercare facem; de aceea am vorbit de
cuvîntul lui Gladstone, că ori-ce încercare
Omenéscă nu este absolută ci numai se a
propie de idealul dorit. Noi sperăm să ga
rantăm libertatea votului. Dar tăcerea ace
luia către care mă adresez, negreşit mă mâh
nesce âncă şi mai mult de cât cuvintele
onor. representant pentru Covurlui.
În sfîrşit, dupe ce onor. representant
Pentru Covurlui vorbesce de multe nemul
umiri, se încércă să intre în discuțiunea şi
ercetarea acestui proiect de lege şi cea
d”ântâi plângere o ridică în privinţa auto
rităţii prea mari ce s'a dat preşedintelui
biuroului. D-sa pretinde că, fiind-că prin a
estă lege s'a garantat şi mai mult secretul
votului, abusurile guvernului în influenţarea
alegătorilor vor fi şi mai mari.
Să discutăm acéstă idee; dar mai ântâiü
ne luminăm asupra unei credinţe ero
ea onor. preopinent. D-sa a avut aerul de
* face o acusaţiune, dicând că proiectul gu
ernului nu mai există. Din contră, d-lor,
*---------------------
MPRIMERIA STATULUI,
DESBATERILE SENATULUI
proiectul pe care “l discutăm este acela al
d-lui ministru de interne care, cu o bună
voinţă şi sinceritate exemplara, a venit în
comitetul delegaţilor şi ne-a jis: acesta este
proiectul meu, cercetaţi'l d-vóstre şi tot ce
veţi găsi că este bine primiţi, restul schim
baţi-l. Tot ce doresc este să aflăm mijloc de
a garanta libertatea alegerilor.
in buna credinţa d-sale, a declarat: cine
va găsi un sistem mai bun să mi "1 arate
şi 'l voi primi.
Dacă onor. representant pentru Covurlui
crede că secretul votului este primejdios,
că el dă guvernului mijlóce mai puternice
de a ispitit sau înrîuri şi mai mult pe alegè
tori, s'o spună, atunci, în discuţiunea pe
articole şi să propună votul pe faţa, dacă
d-sa crede că ast-fel se garantéză mai mult
libertatea alegétorilor, dacă crede că carac
terul alegătorilor se ridică mai mult cu vo
tul pe faţă ; dar s'o spună acesta curat.
Este adevărat că sunt ţări înaintate cari
aú adoptat votul pe faţă, precum Prusia, Da
nemarca, Serbia, Ungaria; prin urmare, dacă
onor. preopinent crede că acesta este mij
locul cel mai eficace de a garanta libertateă şi
independenţa alegătorilor, s'o spună, căci şi
d. ministru de interne şi noi n'am venit de cât
cu acéstă dorinţă, de a găsi adică mijlocul
prin care s'ar garanta cat se pote sinceri
tatea votului. Prin urmare, dacă credeţi că
libertatea alegătorului nu este destul de
bine garantată, propuneţi domniile vostre
măsuri mai eficace pentru a se asigura şi
mai bine libertatea votului, nu la el numai
critice; căci toţi ar trebui să fim animaţi de
aceeaşi dorinţă, de a desăverşi o lege ce i
chezăşui libertatea alegerilor,
Ai mai jis că vor fi anulării multe de
voturi, cu sistemul noi. Vom vedea. Prop
neți d-vostre îndreptările ce credeţi de cu
inţă, căci au fost mai multe propune
făcute.
Eă "mi am permis să propun un sistem
cu urne şi bile, dar am cedat şi am admis cu
toţii în comitetul delegaţilor sistemul ce *
vede în proiectul de lege, căci nimeni, in
d. ministru de interne, nici noi, n'am voit 9
facem cestiuni de amor proprii, ci ne-9
raliat cu toţii la sistemul care ni sa P.
că garantéză mai bine libertatea alege
rului.
D. vice-președinte : Sunt 5 ore, col
Senatul pentru prelungirea şedinţei,
Voci: Să se prelungească şedinţa pe *
termina d. Meitani. (Aprobări)- . -
– Se pune la vot prelungirea şedinţei
se primesce
j), G. Meitani : Onor. preopineni -
„: de ce întindem acestă măsură şi a 9
"ră şi la Senat? Apoi, dacă prin *** m
169
sură se garantéză libertatea alegătorului,
de ce n'am face să profite şi alegătorii pen
tru Camera şi Senat de acéstă libertate !
Dacă nu este bună, n'avem de cât să nu
o primim nici pentru comună.
D. ministru de interne şi noi toţi credem că a
céstă lege este bună. Şi dar o aplicământei la
comuna, fiind-că comuna este unguvernământ
în miniatură; ea, comuna, îngrijesce de școle,
de biserică, de higienă publică, de cei săraci,
de instituțiunile de bine-facere; actele cele
mai însemnate ale vieței omului, actele să
rei civile, sunt date comunel; prin urmare,
comuna trebue încredinţată unor bărbaţii
încercaţi, şi aceştia nu pot veni de cât din
alegeri libere.
Uritica cea mai amară, pe care a făcut-o
onor. preopinent, este de ce n'am schimbat
scrutinul de listă“? Apoi onor. Senator pen
tru Covurluiu, bărbat luminat, avocat ocu
pat, orator de frunte, publicistdistins, trebuie
să scie că sunt ţări cari ai altă lege elec
torală pentru Cameră şi Senat şi altă lege
pentru comună; legea ce se presinta asta
este o lege de procedură electorală, restul
se coprinde in codul electoral, de care nu
ne-am atins, "I-am lăsat pentru altă dată,
când vom face un nou studii amănunţit,
D-lor, onor. d. Panu mai jicea: de ce
amestecam magistratura în luptele intre
politice ? D-lor, magistraţii au în chibzuirea
lor, în înţelepciunea lor, în imparţialitatea
lor, onorea nőstră, libertatea nostră, avea
nostră şi când el hotărăsc în privinţa noi
nostre, în privinţa libertățel, in Priva
averei nostre, el sa nu potă judeca legali
operaţiunilor electorale? Ei nu se vor ame”
in luptele nostre politice, vor cerceta nu
partea legata a procedimentelor ce s” *
mat cu ocasiunea alegere!
Magistraţii sunt ultima rata a 9*
cietaţii organisate; şi pentru a se gar. *
bertatea alegerilor, d. ministru de inte” *
gs ca tote contestaţiile să se judece ***
gistraţi.
Daca d-vostre aveţi un alt mijloc in 9
3ţi de cat sa il propune, de aceea ***
actul de lege in discuţia acestu”
Aveți putinţa de a propune ori ***:
„, eț de cât so faceţi, căci o *
„ți de dorinţa de a garanta cat ***
itatea alegerilor, suntem dispu* P*
mijlocele cele mai neme” __„.
am avut de răspuns onor”
preopinent,
_ orele fiind înaintate, şedinţa se ridica
„nţandu-se cea viitore Pen * de 9
22 Ianuarie, orele 9. Pe 9
3, cost. ”
 -

3.373,3275.373,3273,3-3,32: 1.- 273,27:36:C3.329-3, 3---------------------------------29_*: 3

5-S5*SE*5555555555-553-S3-S5-S3-'53-'53'T-3

ANALILE PARLAMENTARE ALE ROMANIEI,

Coprindènd procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
10cumente istorice parlamentare, se află de vindare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următorele preţuri:

• II, a –, • » 1892.............. 6 90 | • VI, - I și II, a » 1896 .......... 9 15

• I, a I, si a 1893.............. 4. 20 | - VIII, - I şi II, a » 1897 .......... 7 20

Cei cari doresc să-şi procure acéstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, Vérsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
in scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.
9--------------------------------------------------------------------------

4 Februarie 1899
N0. 22
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898-99
-------
ŞEDINŢA DE LA 22 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte Nico
lae Crătunescu, asistat de d-nii secretari
ai biuroului : Bucşenescu C. dr., Climescu
Const.., Filipescu I. Alex. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 103 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 16 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Anto
nescu Anton, Constandache I. Nicu, Cos
tescu-Comăneanu C., Dornescu Theodor, Is
voranu R. Ilariu, Simulescu G. Dimitrie,
Trestian N. loc.-colonel, Gane Nicolae.
Nemotivaţi :
D-nii : Cassotti P. D., Ciolac Elie, Ioaniu
D. Ioan, Moisescu Dim, Mortzun V. Alex,
Tiron Antohi, Văsescu George.
– D. secretar, Alex. Filipescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
– D. ministru de interne, M. Phere
kyde, dă citire Mesagiului regal prin care
se înaintéză proiectul de lege relativ la au
torisarea epitropiei bisericei Albă, din Capi
tală, de a contracta de la creditul funciar
urban din Capitală un împrumut în sumă
de 20.000 lei.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Se
va tipări şi trimite la secţiuni.
D. C. Poroineanu : D-lor,vă rog să bine
voiţi a aproba urgenţa pentru acest proiect.
Este un proiect de lege prin care se cere
autorisarea epitropiei bisericei Albă din Bu
curesci, de a contracta un împrumut spre a
plăti un legat.
– Se pune la vot urgenţa şi se admite.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : A
cum intrăm în ordinea dilei. Avem conti
nuarea discuțiunei generale asupra proiec
tului de lege pentru procedura electorală.
Se găsesce înscris d. Brabețianu.
D-sa are cuvêntul.
D. I. Brabeţianu: D-lor senatori, în cele
câte-va cuvinte cari am de spus în discuţiu
nea generală a acestui proiect, vă rog să 'mi
faceţi cinstea să credeţi că nu aduc nici un
spirit de contradicţie preconcepută.
Sunt animat de dorinţa sinceră de a con
tribui cu slabele mele puteri, să facem o
lege complectă, fiind-că acéstă lege servesce
ambele partide, şi cu atât mai mult servesce
partidul din oposiţiune.
Nu sunt pentru regula că un adversar
politic trebue să fie împedicat ca să facă
chiar binele. Dar fără să mă acusaţi de rău
tate, se pare că partidul liberal, în acestă
periódă legislativă, a urmat acéstă regulă.
Anexă la Monitorul Oficial No. 241.
UN EXEMPLAR : 10 BANII
T)ESBATERILE SENATULUI
0voce : Aşa este.
D. I. Brabeţianu: Sunt mulţumit că am
aprobarea unui membru din majoritate. A
lupta când suntem în oposiţiune ca să îm
pedicăm pe guvernanţi de a face binele, şi
când venim la putere a desfiinţa prin legi
ceea ce făcuseră adversarii, ca să nu rămâe
nici urmă de activitatea lor folositóre pen
tru ţéră, ca să nu fie atrasă atenţiunea pu
blică prin aplicaţiunea acelor legi că ai fost
făcute de alţii, sau când nu putem desfiinţa
acele legi să le lăsăm în desuetudine, este
o şcólă renorocită. Imprejurările însă şi răs
bună mai mult de cât ar merita ţéra şi mai
mult pte de cât am dori. -
Ast-fel, între reformele făcute de parti
dul conservator a fost şi organisarea admi
nistrativă. Nu dic că e un ideal; dar preocu
parea principală, starea organisaţiunei co
munelor nóstre rurale, lăsând mult de dorit,
scopul a fost ca, prin îmulţirea sub-prefecți
lor, să se obție o bună administraţiune până
când să se ptă face o organisare comunală
mai complectă. D-vóstre aţi redus numărul
sub-prefecţilor, dar n'aţi dat o organisaţiune
comunelor ca să aveţi adevărată administra
ţiune, aşa că, desfiinţând acea tutelă înfiinţată
de guvernul conservator, aţi lăsat comunele
rurale pe mâna unor primari şi lacomi şi in
capabili, şi astăi, când se manifestă simp
tome îngrijitóre pentru liniştea publică, în
loc să aveţi agenţi cari să informeze la timp
autoritatea superióră, aveţi complici cu cei
ce împing la acestă mişcare, şi în loc să
aveţi de aliaţi naturali pe funcţionarii d-vös
tre, "i aveţi vrăjmaşi.
Aţi avut instituțiunea jandarmeriei ; în
loc să o complectaţi, aţi desorganisat'o, fără
să aveţi curagiul să o desfiinţaţi, şi astăi,
când e nevoe de mijlóce de represiune a de
lictelor, sunteţi reduşi să recurgeţi la mij
lóce extreme. Mi se pare că întrebuinţarea
acestui sistem de guvernare, care vedeţi că
nu póte duce de cât la răi, la o învrăjbire
exagerată între partide, face să se dică că
partidele nőstre politice nu duc o luptă mo
dernă, cultă, ci o luptă de sălbatici, cum a
fost calificată de un ministru liberal dupe
acea bancă.
Voiü spune aşa dar ceea ce mi se pare că
e răü în acéstă lege, recunoscènd ceea ce
este bun într’ânsa. Repet încă o-dată: tóte
legile intereséză ţéra întrégă; legea electo
rală însă intereséză cu deosebire partidele
din oposiţiune. Partidul de la putere e tare
prin faptul că se găsesce la putere; cel ce
luptă în oposiţiune însă a interes şi nevoe
să fie garantat secretul votului şi libertatea
alegătorului. Din acest punct de vedere, ni
se pare nouă, că nu avem siguranţă şi pâte
că d-vóstre veţi fi cei d’ântêiü cari să expe
rimentaţi aceste garanţii în contra influen
ţel administrative. Cu toţii dar, avem inte
res să avem o lege bună, care să garanteze
pe cei slabi, dar acésta nu împedică ca să
facem observaţiunile nőstre, în dorinţa de a
face o lege complectă.
Oprimă întrebare care se impune: legea
acésta, de şi e o lege modificătóre, e ea o
lege de ocasiune, de expedient, sa e o lege
171
principală destinată să rămâe şi dupe retra
gerea d-v6stre de la putere, şi care, ca atare,
trebue să realiseze punctele din programul
partidului d-vöstre ?
Graba aducerei acestei legi a fost cele
petrecute cu alegerea colegiului I comunal
din Bucuresci. Acesta nu este un mister
pentru nimeni, însă abţinerea partidului
conservator de a intra în luptă mai departe
în alegerile comunale, trebuia să facă pe d.
ministru de interne să vină cu o lege com
plectă, care să modifice nu numai procedura
electorală, dar care să realiseze şi progra
mul partidului liberal.
Când am citit acest proiect de lege, m'a
surprins să văd că nu se face menţiune nici
de colegiul unic, nici de modificarea scruti
nului de listă, de care se vorbea prin presa
liberală că face parte din programul parti
dului liberal.
Nu am să vă vorbesc astădi dacă colegiul
unic este bun sau rău, dar despre votarea
pe listă v'a vorbit ieri d. Panu şi nu i s'a
răspuns nimic, afară de d. raportor care ne
a spus că sistemul 'I-a găsit în lege şi "I-a
păstrat.
Acesta nu e un răspuns categoric şi tre
bue lămurit dacă votarea pe listă este idealul
d-vóstre, intră el în programul d-vóstre de
guvernare ?
Ori vorbiţi cum vă este portul, ori pur
taţi-vă cum vă este vorba ; nu în oposiţiune
să spuneţi una şi la guvern să faceţi alta.
Nu vrea să angajez părerea nimănui,
dar cu toţii cred că sunteţi de acord că vo
tarea pe listă este o votare nenorocită; nu
cunosc mijloc mai reprobabil de violen
tarea consciinţei unui alegător de cât acéstă
votare pe listă; nu este posibil ca să fie mai
puţin control pentru interesele comunei de
cât cu acest sistem de scrutin pe listă.
Pentru acésta mă întreb : cadréză őre
acest sistem cu ideile d-vöstre de partid li
beral ? D-vóstre vë pretindeţi partisanii
descentralisărei, şi adoptaţi tocmai sistemul
care duce la centralisarea cea mai absolută!
In adevăr, d-vóstre susţineţi că acest sistem
e bun pentru că contribue la o mai mare
coeziune a partidelor politice, de unde ur
méză, că ceea-ce vă preocupă, cu deosebire
în alegerile comunale, este numai politica, şi
faceţi din aceste alegeri mijlocul de a vă asi
gura şederea la putere. Atunci, ce înseamnă
cuvintele de descentralizare,domnia poporu
lui prin popor, etc., cari fac un admirabil
efect când sunteţi în oposiţiune, dar cari nu
le aplicaţi când sunteţi la putere?
Mai susţineţi acest sistem, pe motivul că
el asigură unitatea de vedere în sînul con
siliilor comunale. Unitatea de vederi, rela
tiv la ce? Căci nimeni nu ştie ce cestiuni va
fi chemat să resolve ca consilier comunal,
ce nevoi se vor nasce în viitor pentru co
mună. Sistemul pe listă contribue nu la uni
tatea de vederi, ci la stabilirea de cărdăşii
în cari primarul sa prefectul comandă căr
daşii, cari n'aú alt rol, ca consilieri, de cât să
iscălească ce li se porunceşte. Dacă perpe
tuarea acestor cărdăşii în capul comunelor

înseamnă administraţie comunală, atunci
mă închin şi vă felicit că aţi asigurat'o.
Recunosc că acest sistem asigură alegerea
de primar şi de ajutóre a persénelor agreate
de guvern şi pune ast-fel consiliul comunal
la absoluta discreţie a guvernului. Căci sin
gura preocupare ce există la compunerea
acestor liste, nu este alta de cât asigurarea
alegerei de primar, a persónel care de mai
nainte e desemnată. Scrutinul pe listă dar,
are acéstă valóre pentru d-v6stre, că pe căi
peise ajungeţi să aveţi în capul comunelor
funcţionari numiţi, iar nu aleşi.
Dacă acesta nu e centralisare, atunci nu
sciü ce mai însemnează acest cuvânt!
E regretabil când se face o reformă aşa
de importantă să nu explicaţi de ce men
ţineţi acest sistem de votare, de 6re-ce acésta
constitue un important punct de program.
Dar, în sfîrşit, să mă ocup de lege, aşa cum
este.
Legea acésta, d-lor, în intenţiunea pro
puitorului, este menită să răspundă la în
dreptarea a două rele : la îngrădirea putin
ţei de a se exercita violențe materiale, ceea ce
este o curată ilusiune, şi d. Panu a avut per
fectă dreptate când vă spunea ieri că ori-cari
ar fi disposiţiunile legii, când cei puşi s'o
păzéscă aú interes şi voinţă de a o călca, nu
aceste disposiţiuni scrise pot să "i împiedice,
căci, d-lor,şi în legea în vigóre este prevă
dută oprirea de a întrebuinţa asemenea
mijlóce şi dreptul preşedintelui biuroului de
a exercita poliţia în coprinsul localului de
votare, şi cu téte acestea nu se pote contesta
că, la alegerile comunale din Bucuresci, s'aú
întémplat bătăi în coprinsul localului de vot,
şi magistratul care presida biuroul avea drept
să facă anchetă cu aceeaşi cădere ca şi
cu legea propusă ; prin urmare nu cu ase
menea disposiţiuni scrise în lege se va îm
pedica de a se produce asemenea scanda
luri, dacă cei puşi pentru paza lor, când li
se reclamă şi se constată că s'aú comis ase
menea bătăi, răspund în bătaie de joc: vă
faceţi ilusif, vi se pare că vi sa spart capul,
dar în realitate nu i sa spart. La ce mai
póte servi atunci legile scrise, când se calcă
făţiş şi nepedepsit? Am spus acestea ca să
constat că îndreptarea acestor lucruri nu
depinde de introducerea în lege a unor dis
posiţiuni mai mult sau mai puţin clare, ci
de acei cari sunt puşi să facă a se respecta
şi executa acele disposiţiuni şi cari nu tre
bue să cadă în asemenea excese şi numai
atunci, vă asigur, resultatele vor fi bune.
Póte că şi disposiţiunile din lege să aibă
partea lor de influenţă şi, când vor ajunge să
intre în moravurile nőstre, ast-fel ca cetă
ţenii singuri să "şi facă poliţia şi să ia mă
suri contra celor cari le calcă, de sigur că
atunci nu va mai fi nevoie de lege scrisă şi
vom avea adevărate alegeri libere.
Când d. Panu vă vorbea ieri, mi se pare
că a fost răă înţeles de mulţi; nu că d-sa nu
este pentru secretul votului, dar a vrut să
releveze că nu cu asemenea disposiţiuni se
garantéză libertatea alegere, ci respectul
legei trebue să fie preocuparea celor sus
puşi; şi când aceştia vor vrea să o calce,
T)ESBATERILE SENATULUI
când interesele politice o cer, vor face-o cu
atât mai mult cu cât vor fi mai puţine mij
lóce de control. Prin urmare, acolo să ne
silim să ajungem: să scâtem din practica
nóstră electorală asemenea procedări cari
sunt de condamnat.
Al duoilea răi pe care vrea legea să "l
corigeze este secretul votului, şi când dic,
d-lor, secretul votului, nu vrea să dic ga
rantarea libertăței de a vota.
Nu sciü, d-lor, dacă este în putinţa nőstră
de a ajunge la acest ideal, dar să nu con
fundăm secretul votului, care e un mijloc,
cu votarea în libertate şi dupe consciinţă,
care e un resultat.
Legea electorală, care impune secretul vo
tului, înlătură una din causele cari împie
dică libertatea de a vota. Este însă un com
plex de legi cari trebue făcute pentru atin
gerea acestui resultat. Trebue căutate cau
sele cari fac ca alegătorul să sufere influenţa
străină, şi acea influenţă trebuie să o para
lisăm.
D. general Angelescu : Să se facă edu
cațiunea alegătorilor.
D. I. Brabeţianu: Evident că grea este
sarcina unui legiuitor ca să facă educaţiunea
în acéstă privinţă. Dacă aţi găsi mijlocul de
a decreta refacerea caracterelor, ar fi bine.
Dar prin legi cari îngrădesc influenţa gu
vernelor, vom ajunge să facem din 6meni
nu cum se cade, 6meni cum se cade. Stu
diând de aprépe corpul nostru electoral şi
natura influenţelor care se exercită, negre
șit că mai trebue aduse şi alte legi cari tre
bue să complecteze pe acésta, care, dacă va
garanta secretul votului, nu va garanta şi
libertatea de a vota în consciinţă.
Şi, ca dovadă, luaţi pe funcţionarii amo
vibili. Cu tot secretul votului, temerea, în
cas de resultat nefavorabil pentru guvern, să
nu fie bănuiţi şi de a nu fi depărtaţi pe bă
nuială, nu numai că vor vota cu guvernul de
acéstă frică, dar se vor face şi agenţi elec
torali ai guvernului, tocmai ca să dovedéscă
că, în cas de nenorocire, răspunderea să nu
cadă asupra lor.
Apoi vine a doua categorie, a aspiranţilor
de slujbe. Cu cine vor merge aceştia ? Ne
apărat cu guvernul care le pte da imediat,
nu cu oposiția care nu le pte da nimic. Iată
dar două mari categorii de 6meni, liberi să
voteze cum voesc, dar temerea şi interesul
îi fac să voteze alt-fel de cum le-ar spune
conştiinţa lor.
Inţelegeţi dar cum se fac majorităţile, ca
unii sau alţii, liberali sau conservatori, să
vină după luptă să jică: ţéra este cu noi
fiind-că avem majoritate numerică. Apoi
acésta nu e falsificarea sistemului electoral?
Evident că da. Nu se pte deci dice că, cu
garanţia secretului votului, am garantat şi
libertatea morală a votului alegătorilor.
D-lor, în legea care se propune sunt mo
dificări, unele care servă numai la inter
pretarea disposiţiunilor existente din legea
veche.
Evident, că în privinţa acestora nu am
nimic de dis, căci legea fiind a partidului
4 Febuarie 1899
conservator, numai ei nu mă pot ridica în
contra lor.
Sunt alte disposiţiuni care servă să pună
în concordanţă actuala lege comunală, cu
ceea ce se face pentru consiliele judeţene şi
pentru Cameră şi Senat.
Evident, că unificarea disposiţiunilor în
practica electorală, este ceva de dorit, şi în
acéstă privinţă nu văd ce s'ar putea spune.
Dacă însă sunt reuşite, acestea se vor dis
cuta când va fi vorba de fie-care articol în
parte. Două inovări însă importante s'aú in
trodus prin legea propusă în desbaterile
d-vóstre.
Prima e la un nou mod de votare; acésta
făcênd parte din technica legii, mi se pare
că e nemerit ca discuţiunea să se facă la dis
cutarea pe articole. Cu tóte că nici pe d.
ministru de interne, nici pe delegaţi nu "mi
trece prin minte să ''i acus, că intenţionat ai
pus disposiţiunt ast-fel că, dacă se va aplica
ast-fel cum e astă-i formulată, ar da posi
bilitatea celui mai teribil control al alegă
torilor.
0 voce : Cum asta ? Nu este exact.
D. I. Brabeţianu: V'o dovedesc imediat
şi iată cum: preşedintele biuroului primesce
listele candidaţilor – două liste, dacă vreţi
să simplificăm demonstraţiunea, – pe care
preşedintele tribunalului le imprimă pe două
colóne verticale paralele. Buletinul acesta
se dă de preşedintele biuroului fie-cărui ale
gător care se presintă şi care trece cu el în
camera secretă.
In camera secretă, legea spune că alegă
torul va lua stampila care e fixată şi va
aplica pe colóna care are lista agreată. Unde
va pune alegătorul stampila ? în capul listei ?
în mijloc? de desubt? – dar destul de bine
ca să se ptă cunsce ce listă votéză.
D. G. Fulger: Sunt amendamente pregă
tite.
D. I. Brabeţianu: A! îmi daţi voe să
vă spun că n'am darul ghicire, nici m'aţi
luat de confident de ceea-ce aveţi să faceţi ;
eú discut ceea ce e scris şi din care reese
că se pote face un control admirabil. Este
aşa dar o neprevedere. Aşa cum e făcută,
legea nu oferă garanţii pentru a asigura se
cretul votului, căci eü n'am de cât să spun
alegătorului că, pentru a'l crede că a votat
lista mea, să pue stampila pe prima sală ul
tima literă a cutărui nume, de unde reese
fórte clar controlul de modul cum a votat.
Incă o lipsă de prevedere : n'aţi prevădut
ca hârtia buletinelor să presinte garanţia
de opacitate ; pe o hârtie subţire, îndoită,
cum spuneţi d-vóstre, caracterele de tipar
fiind imprimate puternic se pot vedea pe
contra-pagină şi, deşi nu pot citi numele,
văd dupe lungime şi dupe cum sunt aranjate
listele, căci pote în capul unei liste să fie
scris un nume scurt ca Panu şi în capul
celei-alte unul lung ca Constantinescu, şi
pot să'mi daú séma ce listă a votat, dupe lo
cul aplicărel stampilei, care, natural, este
transparentă şi ea.
Iată deci al doilea inconvenient care sare
în ocbi, şi, cu tote acestea, vedeţi că nu s'a
băgat de sémă.
4 Februarie 1899
Acestea semnalate, sunt sigur că şi d-vóstre
cei d’ântâiü vă veți grăbi să le înlăturaţi,
pentru ca opera d-vóstre să corespundă
la scopul urmărit, căci altfel veţi ajunge
nu la garantarea ci tocmai la violarea se
cretului votului.
Viü, d-lor, la ultima modificare impor
tantă, la judecarea contestațiunilor dupe
operaţiunea electorală. Este o inovaţiune
şi o inovaţiune, vă rog să credeţi, mai im
portantă de cât are aerul de a fi.
Aci atingeţi un principii mare, este că
amestecaţi într'un mod prea intim puterea
judecătoréscă în acte de natură administra
tivă, violaţi principiul separaţiunei puterilor
în Stat şi fără folos apreciabil. Şi, dacă n'ar
fi de cât atât, pte aș închide ochii, dar ajun
geţi să desconsideraţi instanţele nőstre su
perióre, amestecându-le în violenţa luptelor
nóstre ca şi în nedreptăţile aprecierilor nés
tre, fără să ajungeţi, o repet, la un resultat
practic apreciabil; căci, d-lor, să vedeţi ce are
să se întâmple.Seface o votare şi sunt motive
de contestaţie; se face contestaţia care se
înaintéză fie Curței de Casaţie, fie Curței de
apel, dupe cum oraşul e sa nu reşedinţă de
judeţ.
Dupe ce va judeca acéstă instanţă“?
Legea prevede facultatea pentru cei in
teresaţi să facă memorii unde să expună
faptele pentru cari se plâng.
Acelaşi drept îl ai şi cei contestaţi.
Va să jică, instanţele nostre judecătóre
se vor găsi în faţa a două memori, ele vor
citi şi pe unul şi pe altul. Ambele memorii
conţin numai afirmaţiuni, căci nu pot con
ţine alt-ceva. Presupuneţi că plângerea e
că într'o alegere s'a întrebuinţat bătăi; nu
pot lua chitanţă de la bătăuş că ma bătut în
cutare împrejurare, prin urmare sunt re
dus să afirm că am fost bătut ; cel-alt ad
versar îmi spune : nu e adevărat.
Dupe aceste duoe afirmaţiuni contradic
torii, Curţile nostre ai să decidă,
0 voce : Să facă anchetă.
D. I. Brabeţianu: Ai acest drept să or
done anchetă, fie direct prin unul din mem
brii instanţei cari judecă, fie prin delegaţi.
Dar, în sfârşit, merge delegatul Curţii la
faţa locului; la cine se adreséză“?
Vine la mine; repet ce am scris în me
moriü; cel-alt spune şi el tot ce a scris în
memoriü.
Ii voiü aduce 6meni cari afirmă că a fost
bătăi, cel-alt va aduce şi el 6meni cari să
spună că n'ai fost bătăi; deci, o repetire
prin graiu a celor conţinute în memorii, că
n'aú fost bătăi şi va pleca delegatul Curței
cu aceste notiţe, rămănénd ca Duhul sfânt
să lumineze Curtea cum are să hotărască.
Aveţi alt mijloc“? Nu.
Ce se va întâmpla în fapt? In fapt, de
multe ori se va întémpla că judecătorii, ne
avênd elemente sigure de pe cari să judece,
să dea o hotărâre care să nu fie conformă cu
realitatea şi din acestă causă cei năpăstuiţi,
nesciind din ce cause s'a dat ast-felhotărîrea,
vor căuta explicaţiunea aducându-şi aminte
de care guvern sunt numiţi acei judecă
tori.(Protestări).
DESBATERILE SENATULUI
0 voce: Insulţi justiţia.
D. I. Brabeţianu: Nu acus pe judecători,
că ar fi capabili să se preteze la asemenea
combinaţiuni, dar când alegătorii vor vedea
că se dată hotărîri cari sunt contrarii reali
tăţii, pe cari nu şi le pot explica, vor căuta
explicaţiunea în împrejurări cari atingpres
tigiul magistraturei.
D. St. Perietzeanu-Buzău : Acum ai mai
dres'o.(Ilaritate).
D. I. Brabeţianu: Acésta a fost în in
tenţiunea mea; am fost şi ei magistrat şi,
prin urmare, nu ei mi-ași permite să ating
magistratura.
Apoi, d-lor, sunt lucruri cari se întâmplă
dilnic. Sunt advocaţi cari, în timpul cât sunt
în oposiţiune, Dumnedeú scie cu câtă greu
tate îşi câştigă existenţa şi, când se schimbă
guvernul, lumea alérgă la ei, fiind-că "i pre
supune că sunt guvernamentali, deci cu in
fluenţă asupra judecătorilor; şi cei d’ântăi
carisuferă de acestă presupunere, şi nedréptă
şi insultătóre, sunt magistraţii bănuiţi pe
nedrept. Trist, dar lucrul este aşa.
D. G. Esarcu: La Caracal o fi aşa, la Iaşi
nu este aşa.
D. I. Brabeţianu: La Caracal nu este
Curte de apel.
Dacă dar în procese unde se judecă de pe
texte de lege, de pe probe precise, unde sunt
elemente suficiente de judecată şi totuşi sunt
bănueli de parțialitate, cum voiți d-vóstre ca
într'o materie, unde judecătorii n'aú elemente
sigure, să nu se nască bănueli ? Acésta nu
se póte, căci nu se pte schimba natura
omenéscă.
Ramura care a făcut un real progres,
este ramura judecătoréscă,sunt cel d’ântăiü
să o recunosc. Nu trebue dar coborîtă de la
locul de onore ce "şi "I-a câştigat şi, dupe o
scurtă aplicaţiune a inovaţiunei d-vóstre,vă
dêndu-i relele urmări, veţi veni d-vóstre cei
d’ântăi să "i ridicaţi dreptul de a judeca în
acéstă materie. Prin urmare, când se face
o asemenea inovaţiune, când daţi instanţelor
nóstre de judecată o atribuţiune al cărei
resultat este compromiterea prestigiului
sëü, fără nici un folos real, eü vë declar, că
primesc să se păstreze mai bine disposiţiu
nea veche, care face pe ministru judecător,
de cât să se aducă o atingere prestigiului
judecătorilor.
Dacăveţi culege părerea însăşi a magis
traţilor, veţi afla că ei cel d’ântêiü vë im
ploră să le luaţi acéstă sarcină.
De alt-fel, este şi o întrebare care cere
răspuns: aţi făcut acestă inovaţiune, aveţi
cel puţin justificarea că mai există şi în
legislaţiunile verii unei alte ţări?
Noi care imităm aşa de uşor, acolo chiar
unde n'ar trebui, n'ar fi fost 6re bine ca în
acéstă materie să ne uităm şi la experienţa
altor popére?
In raport se spune multe; se face aluziuni
la tóte ţările, dar nu văd justificată acestă
inovaţie cu ceea ce se practică în alte ţări.
Există în adevăr ceva analog în Englitera ;
dar magistraţii acolo, dupe modul lor de
numire, sunt departe de ori-ce bănuială. In
afară de Englitera însă, în tóte cele-alte
173
ţări, sunt tribunale speciale cari judecă în
asemenea materie: în Belgia, este un fel
de tribunal electiv, ataşat pe lângă puterea
executivă; în Franţa sunt consiliile prefec
torale, cari se pronunţă în acéstă materie;
în Italia sunt comitetele provinciale cari
hotărăsc; iar în Prusia sunt dietele provin
ciale, de ordin administrativ, cari decid în
cestiuni de asemenea natură, şi numai când
contestaţiile se fac asupra stărei civile a
alegătorilor, atunci ele se trimit la tribuna
lele ordinare.
Ei bine, când nicăeri nu există sistemul
cel propus de d-v6stre, mie mi se pare că e
casul să ne gândim de două ori, înainte de
a'l introduce.
Dacă preocuparea d-lui ministru de in
terne, ca şi a d-vóstre, este ca să se ia din
atribuţia ministrului de interne judecarea
contestaţiilor electorale, ca fiind un lucru
anormal faptul ca ministrul să fie şi parte
şi judecător, atunci ar trebui să avizaţi în
acelaşi timp la crearea unei instanţe care să
dea garanţii de o dréptă judecare a contes
taţiilor electorale, fără însă să atingă pres
tigiul magistraţilor. (Intreruperi).
Sunt fórte consecinte, d-nii mei. Dacă ad
miteţi, şi cu d-vöstre împreună sunt şi ei,
preocuparea că trebue să fie cine-va che
mat a decide cearta dintre partide, şi
acel cine-va nu pte să fie ministru de
interne, deci se impune necesitatea să
căutăm cum s'ar putea găsi acest mijloc.
D-vóstre îl găsiţi în judecătorii inamovibili,
cel puţin pentru oraşele de reşedinţă şi ne
reşedinţă de judeţe, unde influenţa de la
centru se afirmă mai energic, d-vóstre, dic,
aţi găsit'o în magistratura inamovibilă.
Eü nu bănuesc imparţialitatea acestor
magistraţi, dar am indicat numai inconve
nientele la cari supuneţi acestă instituţiune
de Stat.
Urmând dar exemplul ţărilor cu o expe
rienţă mai veche în acéstă materie, vă spu
neam că trebue să ne gândim la alt-ceva
care să răspundă nevoiei de a avea un jude
cător imparţial.
Tot ar fi fost ceva, dacă în expunerea de
motive se lăsa a transpira ideia că intră în
preocuparea d-vstre acest lucru.
Dar dacă urgenţa acestui proiect şi jena
momentană în finanţe ne împedică de a avea
o instanţă ad-hoc, lăsaţi-ne cel puţin mân
gâierea să credem că acest sistem este pro
visoriü şi că mai târjiü veţi recurge la altul
mai bun.
0 voce: Propuneţi altul d-vöstră.
D. I. Brabeţainu: V'am spus, tribunalul
contencios administrativ. Cu aceste observa
țiuni generale şi cu reserva de a lua cuvân
l şi la articole, sunt pentru respingerea a
cestui proiect, fiind-că basele lui nu răspund
la preocuparea generală, atât în privinţa unei
bune administrațiuni comunale, cât şi a ga
rantărei libertăței de votare.
D. P. P. Carp: Dle preşedinte, de 31 de
ani de când sunt înviéţa parlamentară, asist
la o luptă continuă între naivii cari fac legi,
şi 6menii practici cari le violéză.
De la 1868, de când alegătorii liberali ai
174
smuls în alegeri barba lui Beizadea Costa
che şi până la 1898, când alţi alegători li
berali ai bătut pe general Algiu şi colonel
Gherghel, naivii ai fost pururea învinşi de
ómenii practici.
0 voce: Dar chinorosul unde este ?
D. P. P. Carp: Omeni practici. Şi atunci
d-lor, nasce întrebarea: dacă naivii cari fac
legi sunt pururea învinşi de acei cari le vio
léză, őre făcând legi, 6re mărind şi noi nu
mërul naivilor, avem să împedicăm pe 6me
nii practici de a continua a fi practici? Cred
că nu.
Şi fórte mare dreptate avea şi d. Nico
lae Ionescu şi d. Panu să se întrebe:
din ce nevoie a eşit acéstă reformă, şi dacă
ea are puterea să satisfacă nevoile ce ai
provocat'o ?
D. ministru de interne dice că da; noi
cari o credem de nu inutilă, dar nu destul de
tare ca să impună voinţa ei, credem că nu
era necesară. Căci, în definitiv, d-lor, ce
póte să aducă acest proiect de lege alt de
cât o disposiţiune legală? Dar nu era în le
gea cea veche disposiţiunea legală ca ale
gerea să contenéscă la dece ore? Da ! Ob
servatu-s'a aceea? Nu! Şi neobservarea aces
tei disposiţiuni a fost ea volnică, fost-a ea
eróre saú o nedibăcie a preşedintelui consi
liului ? Nu. Neaplicarea legei a fost resul
tatul unei violenţe, unei impuneri exte
rióre.
Ei bine, acesta nu se pte repeta şi cu
legea actuală? Evident că da, şi atunci mă
întreb: cum aţi îndestulat d-vóstre cerinţa,
nevoia pe care o semnalaţi, atunci când dis
posiţiuni anterióre, tot atât de sacrosancte,
cum ice d. N. Ionescu, ca cele de ai, ai
fost violate “?
E evident, d-lor, că răul există, dar e evi
dent că remediul nu stă în legile pe cari le
vom face, ca să-l îndreptăm. In ultimele ale
geri comunale s'a întâmplat violenţe cari
aú început atunci când alegerea avea aerul
să se pronunţe în contra guvernului de as
tăi. Până la orele patru ori patru şi jumă
tate, fac apel la tötă lumea, domnea o linisce
absolută în alegeri şi numai când s'a vëuţ
că la o secţiune, unde de obicei partidul
liberal avea majoritate, de astă-dată a fost
pus în minoritate, numai atunci s'aú deş
teptat alegătorii cei practici şi ai is că cu
alegeri liniscite şi fără bătae nu merge şi că
trebue să o întórcă pe altă fóiă.
Şi e caracteristică, căci dacă anecdota nu
e adevărată, – ceea-ce nu afirm, – dar, în
ori-ce cas, e ben trovato, cum dice italianul,
e caracteristică anecdota următére care se
povestesce despre ultimele alegeri: la 4/,
p. m. se întrébă la telefon un impiegat su
perior: cum stau alegerile ? El răspunde:
suntem perduţi ! La cinci fără un sfert a
ceeaşi întrebare: cum stăm cu alegerile ?
El răspunde: am luat măsuri ; de acum
încolo au să mérgă bine ! Repet, dacă nu
e adevărată, însă anecdota vé indică atmos
fera în care s'a făcut alegerile şi, în loc să
le casaţi pur şi simplu, d-le ministru, ar fi
fost pâte de un folos mai isbitor, de un folos
mai mare pentru rîvna pe care o aveţi pen
DESBATERILE SENATULUI
tru libertatea de alegeri, să faceţi, d-vóstră
a tot-puternic în partid, ca acel care a be
neficiat mai ântêiü de aceste iregularităţi, de
aceste violenţe, să nu mai figureze în capul
listei comunale, şi vă asigur că acesta
ar fi făcut pentru îndreptarea moravurilor
móstre mult mai mult de cât legea pe care o
presintaţi. Se întrébă d. Panu, ce este legea
acésta; este ea o lege de pocăinţă, este ea o
lege de remuşcare ? Nu, d-le Panu, nu este
lege nici de pocăinţă, nici de remuşcare. Nu
póte fi o lege de pocăinţă, pentru că guver
nul v'a declarat ce părere are el de sine în
suşi; el v'a declarat ce este moral. Nu este
lege de remuşcare, pentru că tot el v'a de
clarat că e împăcat cu consciinţa lui.
Etica politică în modul acesta este fórte
simplă, ea se compune dintr-un singur ar
ticol : ceea-ce fac ei este moral, ceea-ce
face adversarul este imoral, şi consciinţa,
dacă am norocul să am o consciinţă îngădui
tóre, primesc uşor şi de la dénsa un atestat
de bună purtare,pe care 'l opun acusaţiu
nilor adversarului. De aceea, nici la pocă
inţă, nici la remuşcare nu ne putem ascepta
din partea unui guvern, care are acéstă idee
de dénsul. Nu ! Legea acésta este alt-ceva,
ea este o lege de ipocrisie, căci, în fine, d-lor
ori cum ne-am învârti şi ori-cum ne-am făli
că suntem morali, ori cât am dice că sun
tem împăcaţi în consciinţa nőstră, însă sunt
lucruri atât de bătătóre la ochi, sunt lu
cruri cari se impun moralicesce aşa de tare
chiar acelor ce sunt mai îngânfaţi de morala
lor,în cât ei sunt obligaţi să dea, vrând ne
vrând, o satisfacere opiniunei publice. Defi
niția francesă a ipocrisiei este fórte adevă
rată : L'hypocrisie est un hommage rendu
ă la vertu. Ipocrisia este un omagiu adus
virtuţei.
Ei, legea de faţă este un omagiu pe care
'l aduc libertăței cei cari a violat liberta
tea electorală. Ca atare, d-lor, eü, sub pun
ctul de vedere moral, aş primi acéstă lege,
însă, sub punctul de vedere practic, ea
nu 'mi dă absolut nici o garanţie, căci sunt
convins că, cu tótă legea acésta, d-vóstre, li
beralii, veţi fi cei întâi cari aveţi să o vio
lați, când vă va veni la îndemână. Vorbeam
ieri cu un membru celebru în partidul na
ţional-liberal, prin măestria sa în materie
electorală, şi spuindu'i că de acum înainte
are să ''i vină mai grei de a exercita arta
lui, el 'mi-a răspuns: ei paragrafe multe
nu cunosc; dar sunt mai practic şi nu sciü
geniü pe lume ca să-mi facă o lege căreia la
nevoe nu "i-aşi găsi şurubul.
De aceea, d-lor, pentru mine legea este
cam indiferentă; voiţi să o votaţi, votaţi-o;
şi legea cea veche era bună şi acésta va fi
bună; dar nu din faptul ei avem să avem
acei alegători neatârnaţi, cari sunt idealul
d-vóstre în teorie, dar cari ar fi mértea po
litică a multora din guvernanţii noştri, dacă
ar căpăta fiinţă.
Dar, d-lor, este o disposiţiune absolut vă
tămătóre în legea acésta.
N'am nici un drept să vă cer să urmaţi
sfatul care sunt obligat să vi-l daă, cu tóte
acestea însă vă rog, d-lor, gândiţi-vă ce fa
4 Februarie 1899
ceţi: nu amestecaţi magistratura în luptele
de partid. Ori-ce vom face, când dicem luptă
icem lovituri, când jicem lovituri licem
părtinie, când licem luptă jicem biruitori
şi învinşi, şi credeţi d-vóstre că în mijlocul
acestui vălmăşag magistratura va fi acea forţă
care va domoli pasiunile? Nu, d-lor; şi chiar
dacă ar putea ar fi un răă; nu uitaţi că ne
părtinirea ucide ori-ce mişcare politică a
cărei esenţă este tocmai pasiunea.
In realitate însă, chiar când justiţia, avénd
dreptate, ar osândi pe un partid, acel par
tid n'are să recunâscă nici odată că el a fost
vinovat, are să acuse tot-d'a-una pe justiţie,
precum armatele biruite nu recunosc nici
odată sau lipsa lor de curaj, sală micul lor
număr, sală nedibăcia lor, ci tot-d'a-una se
plâng de trădare ca de singura causă a în
vingerei lor.
Dar să presupunem o altă ipotesă. Să ad
mitem că justiţia nu dă dreptate partidului
de la guvern, să admitem că existenţa par
tidului atârnă de la acestă hotărâre a justi
ţiei, şi nu este o ipotesă aşa de absurdă, căci
este evident că, dacă în ultimele alegeri co
munale guvernul ar fi fost bătut, guvernul
n'ar mai sta pe băncile acelea.
Dar să licem : iată un cas în care parti
dul care este la putere este desarmat de
instanţele acestea judecătoresci şi atunci
puneţi: Camera, Senat, guvern, existenţa
unul întreg partid, pte existenţa unei în
tregi idei mari care se urmăresce în mi
jlocul luptelor politice, d-vóstre o puneţi la
discreţiunea magistraturei, şi credeţi d-vós
tre că în contra acelei magistraturi, ori cât
de înaltă ar fi ea, nu s'ar deslănţui în tótă
ţara, în contra ei, o furtună teribilă în care
s'ar cufunda magistratura ?
Este evident că da. Ei bine, nu puneţi la o
aşa grea încercare magistratura.
Merg mai departe, d-lor, şi neavând în
momentul de faţă o soluţiune, dic că acest
drept lăsaţi-l cum este astăi ministrului de
interne ; ministrul de interne cel puţin este
politicesce răspundător faţă cu Senatul, cu
Camera, ori cât ar fi acoperită răspunderea
lui prin votul majorităţilor.
Tóte guvernele au fost mai mult sau mai
puţin aprobate de majorităţile lor, cu tóte
acestea, răspunderea lor a rămas întrégă şi
faţă cu ţéra şi faţă cu istoria şi greşalele lor,
şi chiar aceia mai mari d'intre noi, cari se
făleaú că aú făcut Regatul, că ai creat Ro
mânia şi nu sciü mai ce încă, a plătit gre
şalele lor şi de aceea văénd că tot are să res
pundă o-dată, fie-care în fundul consciinţei
lui întâmpina îndemnul de a nu merge aşa
de departe cum 'l-ar împinge pasiunea sală
ambiţiunea politică nemoderată.
De aceea, mai multă garanţie găsesc în
cea ce există astăi în lege, de cât într'o
garanţie care la un moment dat ar fi o ga
ranţie pentru un fapt izolat şi care ar fi o lipsă
absolută de garanţie pentru respectul ce da
torim magistraturel acestei ţări.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, mă fălesc de a fi între cei
naivi, şi amicii mei cu mine suntem naivi la
fel: ne-am preocupat să facem o lege care
 4 Februarie 1899
să asigure într-un mod mai real sinceritatea
şi probitatea operaţiunilor electorale.
In starea moravurilor nőstre, sciut este
că, fără a voi să exercite cea mai mică pre
siune, fără a înrîuri câtuşi de puţin asupra
alegătorilor, prin singurul fapt că este gu
vern, un guvern exercită o atracţiune asu
pra unui număr de cetăţeni cari nu sunt în
rolaţi în partidele politice.
Aşa fiind, când un guvern se preocupă de
a înconjura cu garanţii dreptul alegătorului,
ca el să fie ferit de ori-ce înrîurire, nu este
înduoios că el nu urmăresce un scop egoist,
pentru că în momentul când legiferéză, si
tuaţiunea lui fiind preponderantă faţă de
aceea a adversarilor, el n'are de ce să se
preocupe pentru apărarea lui.
Prin urmare, preocuparea principală care
o are nu este un interes personal, ci un in
teres general, şi aceia cărora caută mai îna
inte de tóte să le dea o garanţie, nu sunt
proprii lui amici, ci mai ales adversarii lui
politici.
Aşa fiind, d-lor, este fără de înduoială că
atunci când propunem o modificare a proce
durei electorale, noi nu urmărim un avan
tagiü în contra adversarilor noştri, ci căutăm
să asigurăm libertatea electorală în sine, şi
de sigur, acei cari ar trebui să se bucure cei
d’ântâiü de acéstă reformă sunt adversarii
noştri, cari de aci înainte vor putea uza de
armele nuoi ce le dăm în luptă ca să ne com
bată într-un mod mai eficace.
Acésta este consecinţa logică pe care ar
trebui s'o vedem; spre marea nőstră mirare,
vedem că, din contra, acei cari combat mo
dificările ce propunem sunt adversarii noştri
politici, cari, fiind în oposiţiune, dobândesc
un avantagii prin votarea acestei legi. Care
să fie causa ? Căci fenomenul acesta cată
să fie explicat.
In ţéra nőstră tot-d'auna s'a dis că gu
vernele au prea mare înrîurire şi s'a căutat
tot-d'auna a se da partidelor în minoritate
mijlocul de a se putea apăra; unul din aceste
mijlóce a fost acela de a se împedica violen
tarea alegătorilor prin controlul exercitat a
supra lor, în momentul când votéză şi în
urmă prin controlul votului dat.
Cum se face că acei cari, când vor fi che
maţi să-şi dea votul, ai interes să fie scutiţi
de asupririle posibile cu legea de faţă, ei, în
unanimitate, să dică, nu că reforma este rea,
ceea ce nu pot spune, dar că este inutilă? Ei
refusă acéstă modificare, şi preferă să rămână
în fiinţă legile actuale.
Explicaţiunea, d-lor, o putem găsi în tra
diţiune, în trecutul ţărei. Sa vorbit eri de
acest trecut, şi astăi onor. d.Carp l'a amin
tit şi d-sa. Sunt duoë fapte cari le pune îna
inte : smulgerea unor fire de păr din capul
venerabilului. Beizadea Costache şi lovitu
rile primite, la alegerile din urmă, de d. ge
neral Algiu.
Aceste duoë fapte constitue ele, numai
ele, tradiţiunile nostre electorale?
D-lor, trebue multă bună-voinţă şi multă
meşteşugire, ca să se concentreze în aceste
duoë unice fapte tot ce s'a petrecut înainte
DESBATERILE SENATULUI
în deceniile cari le-am parcurs, cu punerea
în aplicare a legilor nostre electorale.
Faptul cel d’ântêiü voiü avea să revii
asupra lui, ca să justific utilitatea legei des
pre organisarea biuroului.
Faptul cel din urmă mă voi explica şi
asupra lui, când voi răspunde consecinţelor
ce voesce d. Carp să tragă dintr’ânsele.
Dar, d-lor, ce s'a vëdut în întréga pe
riódă care ne-a precedat de la punerea în
aplicare a legei electorale ?
Publiciştii, alţii de cât amici d'ai noştri,
aú fost siliţi să recunóscă, de şi unii cu pă
rere de răi, că partidul naţional-liberal se
bucură de o mai mare atracţiune în ţéră de
cât partidele opuse lui, aşa în cât nu e ne
voe, atunci când acest partid deţine puterea,
să facă presiune, pentru ca masele cele mari
să 'l înconjóre.
S'a constatat contrariul faţă de partidele
opuse partidului naţional-liberal : atunci
când acele partide era la putere, ca să
pótă întruni în jurul lor mase numeróse, nu
era destul atracţiunea şi înrîurirea, presti
giul guvernului, ci a trebuit milóce meşte
şugite, violenţe întrebuinţate ca să forţeze
voinţa alegătorilor.
Istoria stă de faţă. Stai încă în memoriile
nóstre, ale tutulor, scenele cari se petreceai
în curs de ani de ile.
Inainte de venirea la putere a guvernului
naţional-liberal, alegerile din 1875, alege
rile mai d'inainte, tóte pătate de sânge!
Ce ? Pentru că nu venim pe fie-care ii să
facem o enumerare lungă a victimelor de
atunci, vă prefaceţi să credeţi că sunt uitate,
că ţéra le-a uitat, că Bucurescii nu le scie ?
Dar vă place ca să rămână putinţa de a
controla alegătorii ; noi nu voim să mai fie
cu putinţă o asemenea degradare a voinţei
alegătorilor. Vă place ca ministrul să rămână
stăpân, atunci când alegerile viciate fi dată a
vantagiul să le menţie în desfiderea drep
tului ? Noi nu voim ! (Aplause).
D-lor, să luăm pe rînd criticele aduse de
d. Panu, d. Brabeţeanu şi de d. Carp – şi
să vedem ce greutate ai aceste critice. Pri
ma observaţiune a fost că: legea este o lege
de circumstanţă; nu se simţea necesitatea
ei, şi dacă ea se explică într-un fel, este că
ea provine din însăşi greşalele guvernului;
resultă din depunerea acestei legi că guver
nul mărturiseşte greşalele sale. D-lor, tóte
intenţiunile pot fi suspectate.
D-vóstre afirmaţi că legea acésta nu era
necesară. Cum se întâmplă, dacă nu era ne
cesară, concertul d-vöstre de revindecări
despre arbitrariul la care e lăsat pradă ale
gătorul ? Inainte de depunerea acestei legi,
ce sgomot s'a făcut de către adversarii nostrii
în jurul unor fapte isolate comise într-o sin
gură localitate din ţéră! Mă înşel, în două lo
calităţi: a mai fost o comună în care voturile
aú fost date pe faţă din causa sistemului
greşit al buletinelor, la Drăgăşani. Şi în acea
comună a fost casată alegerea ca şi în Bu
curesci.
Dar ce sunt două localităţi pe lângă o ţéră
întreagă? Şi cu tóte acestea, aţi reclamat
175
d-vóstre; reclamaţiunea era fundată şi a
fost satisfăcută.
Când ar fi fost, d-lor, aceste fapte abso
lut isolate fără precedente, pite că n'ar
fi fost nevoe de lege. Din nenorocire însă,
faptele acestea avea o gravitate dintr'o
causă care nu incumbă partidului naţional
liberal: din causa tradiţiunilor ce partidul
conservator a creat şi a consacrat în acestă
materie ! (Aplause). Când, chemaţi a ne da
părerea asupra cestiune, am avut înaintea
nóstră precedentele, ne-am înspăimântat vă
dênd grămadă de violări de lege tot repetate
în contra prescripțiunei formale a legei elec
torale ; acéstă violare care v'a făcut pe
d-vóstre să reclamaţi când s'a produs, aţi
acoperit o fără excepţiune ori de câte ori,
fiind la guvern, aveaţi datoria să o înfrînaţi.
D-vóstre aţi confirmat töte acele alegeri
viciate, fiind-că profita situaţiunei d-vóstre
politice. (Aplause). Şi atunci mi-am dat séma
că tradiţiunile aşa de învechite, repetări aşa
de multe ale aceloraşi fapte, consacrate prin
confirmarea alegerilor de către ministrul de
interne, cer imperios o reformă; trebuia să
aducem un remedii arbitrariului adminis
trativ, pentru că a doua ji, când veţi ţine
frînele guvernului, să nu fiţi în putinţă de
a reveni iarăşi cu decisiuni, în cari să liceţi :
fiind-că legea nuprevede modul cum buleti
nele de vot să fie făcute, alegerea este bună –
decisiuni al cărora singurul temeii să nu fie
altul de cât interesul guvernului.
D-lor, s'a dis că legea nu pte îndrepta
moravurile ; legea pte însă înlătura îm
prejurările în cari moravurile cele rele gă
sesc ocasiunea de a se manifesta; ast-fel, era
un răü în legea comunală cea veche când
constituirea biuroului dedea ocasiune unor
ciocniri violente între partide ; ele se între
ceaú cari mai de cari să ia cei d'intăiü biu
roul cu asalt, căci se credea, şi nu fără te
meiü, că acel partid care era stăpân pe biu
roú devenea stăpân şi pe alegere; din causă
că situaţiunea acésta era creată prin lege,
se întêmplaú scene regretabile din cari onor.
d. Carp a cules un incident unic ca să 'l pue
în povara partidului naţional-liberal–atunci
când bătrânul Beizadea Costache Ghica a
fost obiectul unui act de violenţă.
Bine s'a făcut că sa făcut imposibilă re
petarea unor asemenea violenţe ; a fost cu
minte legiuitorul care a modificat modul de
a se constitui biuroul şi ast-fel s'a înlăturat
şi ocasiunea ca temperamentele violente să
şi pótă da curs impulsiunei lor. Dacă s'ar fi
aşteptat numai de la îmblândirea moravuri
lor dispariţiunea acestor practice rele, apoi
vă asigur că am fi rămas cu mult îndărăt.
Bine a făcut legiuitorul de a modificat con
stituirea biurourilor electorale, căci numai
graţie acestei împrejurări, incidente de ase
menea natură nu s'aú mai reprodus şi ne
mai reproducându-se, legea a contribuit ca
contactul să fie mai puţin violent împrejurul
urnelor, şi de sigur a făcut un progres în
privinţa moravurilor electorale. Dar nu va
să dică că tóte îmbunătăţirile sunt realisate;
mai sunt încă de realisat, şi chiar în pri
vinţa constituirii biurourilor şi astăi se
176
constată unele inconveniente: legea de faţă
"şi propune a înlătura chiar din aceste in
conveniente cari residă în modul constituirii
actuale a biurourilor, cari tot mai expun pe
alegători la violenţe.
Nu putem primi ce ni se dice, că suntem
datori să lăsăm tóte pornirile să se producă,
aşteptând numai de la timp şi de la îmbună
tăţirea moravurilor ca relele să dispară;
avem datoria, atunci când constatăm că sunt
inconveniente cari pot fi înlăturate de legi,
să facem tot ce ne stă în putinţă ca să su
primăm ocasiunile posibile de greşeli şi, ast
fel, să contribuim şi noi, în cât ne privesce,
la îmbunătăţirea moravurilor.
D-lor, diferite disposiţiuni ale legei ai
fost criticate. Onor. d. Brabeţeanu – şi nu
mă aşteptam la acésta din partea unui ad
versar politic, care nu vorbesce în numele
liberalismului, căci mu sub stégul naţional
liberal luptă–face o critică că în legea ac
tuală nu am introdus reforme, cari trebuiesc
să fie scumpe partidului naţional-liberal. D.
Brabeţeanu să se îngrijéscă de interesele li
beralismului ?
Rog pe conservatori să ne lase noă,
liberalilor, grija acesta, să nu mai aibă du
rere de inimă aşa de mare de sorta partidu
lui naţional-liberal, căci de dénsa vedem
noi; nu d-sa are dorinţa ca săîmbunătăţéscă
situaţia partidului liberal. Tare mi-e témă
însă, când văd pe conservatori, cari vor să
vadă pe liberali apucând pe un drum, tare
"mi-e témă că acel drum numai sănătos nu
e pentru partidul naţional-liberal,
Vă aduceţi aminte de bătrânul Rosetti,
care cu multă minte ne spunea: Ori de câte
ori v'o lăuda adversarul, să sciţi că aţi făcut
o greşélă; şi când îmi va dice adversarul să
apuc pe un drum, să mă feresc, căci acolo
este o cursă pentru mine.
De aceea,mă întreb: cum onor. d.Brabețea
nu neface în numele liberalismului un reproş
că am menţinut votul cu scrutinul de listă?
D. I. Brabeţeanu: Dar cine vă spune că
noi nu suntem liberali ?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Faptele d-vóstre şi conlucrarea alături cu
aceia cari sunt adversari neîmpăcaţi ai libe
ralismului.
D. C. Zăgănescu: Chezăşuesc eü că d.
Brabeţeanu a fost liberal, dar acum nu mai
este. (Ilaritate).
D. I. Brabeţeanu: Acésta este pata tre
cutului mei.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Eü spun onor. d-lui Brabeţeanu că am avut
ocasiunea şi în altăîmprejurare să constat
că este progresul aşa de mare al ideilor li
berale în ţéră, în cât nici adversarii parti
dului naţional-liberal astăi nu se presintă
publicului de cât cu masca liberalismului
pe obraz. (Aplause).
Aşa de mult se scie cât este de iubit li
beralismul tuturor.
D. G. Cavalioti: Masca radicală.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Scrutinul pe listă şi numărarea voturilor pe
listă, nu vă place: d-vóstre revendicaţi sis
temul contrar. Noi nu suntem din acel carl
DESBATERILE SENATULUI
cred că este un bine pentru ţéră amestecul
tuturor credinţelor, compromisele ce le fac
acei 6meni, cari sar dintr'un partid în altul,
dupe cum bate vântul. (Aplause, ilaritate).
Scrutinul pe listă face ca partidele să-şi
strângă rîndurile, şi ori-cine póte să aibă în
credere în vecinul lui de luptă şi nu se gă
sesce pe o listă cu 6meni cari, votaţi de
aceiaşi alegători, vin în sînul parlamentului
saú al consiliilor comunale, ca să se răsbo
iască unii cu alţii. Ce sens mai are acţiunea
a doui 6meni aleşi de aceiaşi alegători cari
unii susţin un partid şi cei-alţi alt partid?
Unde mai e voinţa alegătorului? Căci acolo
e matca, în ţéră, în comiţiile electorale, acolo
este voinţa ţărei. (Aplause).
Cum se va manifesta ea dacă nu se aleg
într'un mod vădit pentru alegător, aşa în
cât el să scie că, dând voturile cutăruia dupe
listă, o anume idee înţelege el, că aleşii lui
se vor duce să o apere în sînul consiliului;
d-vóstre preferiţi să amestecăm pe toţi can
didaţii în aşa mod în cât să le fie permis a
face, nu dupe mandatul ce-l ai de la alegă
tori, ca direcţiune generală, ci dupe capriciul
lor, fără a ţine sémă de cei ce le-a dat
acéstă însărcinare. Acésta nu este menit a
face şcóla pe care şi d. Brabeţeanu, de alt
mintrelea, arată că o doresce, şcóla de ca
ractere.
Critica ce s'a făcut nu este în interesul
partidelor proprii dise, ci este mai mult fă
cută pentru înlesniri de tactică de di, pen
tru ca să fie permis la fie-care alegere a se
prinde în cursă cinci, dece, din partidul opus,
lucru care, dupe mine, constitue şcóla cea
mai rea, şcóla coruperei partidelor politice.
(Aplause). Iată, d-lor, pentru ce ei sunt par
tisanul scrutinului de listă şi pentru ce nu
më unesc cu d. Brabeţeanu.
Onor. d. Brabeţeanu a mers până a re
vendica şi colegiul unic.
D. I. Brabeţianu: N'am spus acesta, am
amintit numai.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Voiţi să părăsesc cestiunea, o părăsesc.
Viü, d-lor, la o altă critică care s'a făcut
proiectului presintat.
O campanie întrégă s'a făcut în contra
acestui proiect, dicêndu-se că scopul pentru
care "l-am făcut este ca să asigur mai mult
controlul alegătorilor, lucru cu desăvérşire
contrar gândului care "l-am avut. Ceea ce
m'a preocupat pe mine este că nu trebue, în
momentul când alegătorul îşi pune votul, să
se ştie cum a votat, nu trebue să pótă fi
controlat. Am căutat a realisa în mod prac
tic acéstă dorinţă; am propus un sistem ;
acest sistem a fost găsit defectuos; ceea-ce
însă nu este admisibil, este că autorul pro
iectului să fi avut intenţiunea ce i s'a atri
buit, că prin sistemul ce 'l propune a voit
să facă inevitabil controlul.
In ce consistă mijlocul de a asigura secre
tul votului? In neputinţa de a se cunsce ce
se cuprinde în buletin şi în neputinţa de a
controla în urmă ce buletin s’a depus, ceea
ce ai nu există. In adevăr, alegătorul era
obligat, prin întrebuinţare de mijlóce neleale,
primind de la candidat buletinul ce avea de
4 Februarie 1899
pus în urnă, să restitue, drept control, can
didatului sa representantului acestuia, bu
letinele intacte pe cari le primea de la pre
ședinte.
Pentru a suprima acéstă violare a secre
tului, am făcut ântêiü un model uniform de
buletine şi plicuri opace uniforme, şi al doi
lea, am pus obligaţiunea ca buletinul pe
care alegătorul nu'l va întrebuinţa să’l res
titue preşedintelui. S'a făcut obiecţiune: dar
de la cabina de vot până la biuroul preşedin
telui, o persénă însărcinată cu acesta, ară
tându-i-se buletinul de alegător, pâle să vadă
ce buletin restitue preşedintelui. Atunci am
is: să’l bage într'un plic, şi preşedintele să
priméscă în acest mod al duoilea buletin neîn
trebuinţat. Constată peceţile puse de dânsul
şi îl aruncă. S'a făcut obiecţiunea: srta ale
gëtorului atârnă de buna credinţă a magis
tratului, a preşedintelui. Deşi nu 'mi póte
trece prin minte că ar putea magistraţii înalţi,
cari sunt chemaţi a veghia la alegeri, să fie
capabili de un act de felonie, căci ar constitui
o adevărată felonie să abuseze de situaţiunea
lor, ca să controleze şi să trădeze secretul
votului, cu tóte acestea, fiind-că s'a dis că
póte fi bănuială, am dis: căutaţi ori-ce sis
tem veţi voi, numai resultatul să 'l ajun
gem; eü primesc sistemul pe care 'l veţi
crede mai bun.
Atunci sa propus şi adoptat un alt sis
tem. Detaliul 'l vom vedea când vom discuta
articolele. Un sistem în care alegătorul pri
mesce o singură listă, o singură hârtie din
mâna preşedintelui, însemnéză pe dénsa vo
tul săü – detaliile, cum dic, le vom discuta
la timp- în urmă remite acéstă hârtie în
chisă şi lipită în mâna preşedintel, care
constată că hârtia este aceeaşi pe care o
dăduse alegătorului; o primesce şi o pune
în urnă. Este cert că în acel moment alege
torul nu mai are asupra lui nimic dupe care
să fie controlat la eşire, de persona însărci
nată cu acest control. Onor. d. Brabeţeanu
jice: acésta constitue mijlocul cel mai teri
bil de control.
Pentru ce ? Pentru că din situaţiunea di
ferită în care s'ar pune stampila înăuntrul
buletinului, s'ar putea cunsce locul conven
ţional unde va fi pusă stampila.
Cestiune de detalii, onor. d. Brabeţeanu,
care se va discuta în urmă. Ceea-ce este
însă ciudat, este să vă refusaţi a căuta, cu
noi împreună, mijlocul cert de a pune pe
alegător la adăpost de presiuni. Se vorbesce
de presiuni. Ele pot fi de diferite naturi;
s'aú vëdut în trecutul pe care 'l aminteam
adineaori, s'aú vëdut presiuni teribile exer
citate de guvern şi controlate de prepuşii
guvernului. Dar s'aú mai vădut şi alte pre
siuni făcute asupra alegătorilor. S'aú făcut
acte de corupțiune. S'aú vëdut acte de ve
nalitate şi plata sumelor rușinése stipulate,
amânată până când prin control s'a consta
tat că votul a fost dat cum se promisese. Şi
unele şi cele-alte din aceste mijlóce, cari în
rîuresc asupra voinţei alegătorilor, trebuesc
absolut împiedicate.
Şi mă mir cum adversarii politici, cari
ar trebui să fie interesaţi, fiind în oposiţi
 4 Februarie 1899
une, nu sunt altături cu noi când văd că se
asigură libertatea alegătorilor, fiind-că în
tot-d'a-una guvernul este desemnat ca autor
al tuturor relelor, al tuturor presiunilor, al
tuturor înrîuririlor alegătorilor.
Vin acum, d-lor, la violenţe.
Onor. d. Carp, şi d-sa a făcut un loc de
onóre violenţelor. Şi observaţi, d-lor, în dis
cuţiunea acestei legi de aplicaţiune generală
şi, prin urmare, de interes general, se invocă
ca argument un singur fapt isolat, violenţe
în alegerile din Capitală; dar a dice ast-fel,
este prea general– nici adversarii nu spun
acésta–violenţe de la o secţiune de alegeri
din Bucuresci, dupe o oră determinată.
Eü, d-lor, fac o constatare : în tot trecu
cutul politic al partidului liberal, ceea ce
găsesc a invoca ca argument adversarii noş
tri este faptul acesta unic, asupra căruia să
vorbim. Onor. d. Carp a făcut o declaraţiune
de care mă folosesc ; a recunoscut, şi în de importanţă anecdotel – fie'mi permis a
obşte nimeni nu tăgăduesce, şi Bucurescenii ice – cam zeflemiste, pe care o povestea
toţi ai vădut, că până la 4 %, d. a. în Bu că la 4 ore s'a întrebat: cum merg alege
curesci a domnit cea mai perfectă linişte. rile ? și s'a răspuns: suntem prăpădiţi; iar la
Mě folosesc de acestă constatare a onor. d.
Carp, pentru că e în acord cu afirmările ce
am avut onóre să fac în Cameră, când re
presentantul partidului conservator afirma
că tótă diua aú fost desordine peste tot în
Bucuresci. Contrariul este recunoscut de
onor. d. Carp şi mă bucur că d-sa, cu auto
ritatea cuvêntului d-sale, a venit să confir
me constatarea ce am avut ocasiunea să fac.
Va să jică, a fost violenţe dupe 4 /, d. a.,
într-un singur punct din Capitală. Ore, d-lor, răú întêmplat este, de bună sémă, ca să cău
alegerile din Bucuresci numai la secţia de la
Tunari s'ai făcut? Aţi repetat toţi adversa
rii guvernului, fără a numi perséne, dar in
sinuând prin cuvintele ce spuneaţi că s'aú
urmat desordine conform unor ordine venite
de sus. N'am fost personal acusat, însă se
potrivesce a se adăuga numele ministrului
de interne la töte cuvintele ce s'ală dis de
către câte-şi trei d-nii oratori cari ai vor
bit, când spuneai de ordine date. Dacă cre
deţi că ministrul de interne ar fi fost atât
de certat cu cunosciinţa, cu dreptatea şi bu
nul simţ, în cât să dea ordinele miserabile
cari se insinuéză că s'ar fi dat, faptele de
cari vë plângeţi numai la Tunari s'ar fi pe
trecut ? Numai pe séră? N'ar fi fost întreg
oraşul în aceeaşi situaţiune? Mai departe:
n'ar fi fost întréga ţéră în acestă situaţiune?
Ce ? sórta guvernului atârna de resultatul
secţiunii de la Tunari ? E ciudat: un guvern
conservator face alegeri comunale ; în 14
centre mari ale ţărei, capitale de judeţ (a
probări, aşa este !) partidul liberal, în con
tra tuturor presiunilor, dobândesce majori
tate, şi nu a creut partidul conservator că-i
este indicat să se retragă de la putere ? Şi
- d-vóstre credeţi că dacă la una din secţiuni,
dintr'una din comune,s'aú pronunţat alegă
torii în contra guvernului, era de ajuns ca
guvernul să se retragă ? (Aplause).
Pentru ce? Pentru că guvernul nu ar pu
tea vieţui alături de consilii comunale cari
să fie contra politicei sale.
Da, sciü că acesta este crejul d-vóstre şi
de aceea cele 14 consilii comunale liberale,
DESBATERILE SENATULUI
alese în timpul conservatorilor, n'aú avut
viaţă, a fost disolvate, cu mici excepţiuni,
unele cari ai trecut sub furcile caudine.
(Aplause). Noi suntem de altăpărere; şi nu
ne mulţumim numai cu declaraţiuni în vorbă,
ci am dat dovedi: de când suntem la guvern,
am trăit cu töte consiliile judeţene alese de
conservatori; n'am credut că suntem în drept
să înlăturăm voinţa alegătorilor, şi am lăsat
mandatarii pe cari "i-am găsit în funcţiune;
trebue să adaog că mă bucur de acéstă probă,
de acest exemplu ce am dat, pentru că s'a
făcut dovadă că este cu putinţă ca 6menii
să aibă păreri politice contrare, dar când
este vorba a se ocupa de interesele locale,
să lase politica la o parte şi în bună înţele
gere să conlucreze pentru binele comun.
(Aplause).
Să revenim, d-lor, la violenţele de la Tu
nari. Cred că d. Carp n'a dat o prea mare
5 ore s'a spus: am luat măsurile trebuin
cióse şi stăm de minune. Pöte că este vre-o
reminiscenţă rămasă din cuvinte ce va
fi audit în alte timpuri de la alţii; este
posibil să fie o confusiune în mintea d-lui
Carp. (Ilaritate). Dar, d-lor, vă mărturisesc
că nu înţeleg argumentul că, tocmai pentru
că aú fost violenţe la Tunari, este inutil să
luăm măsuri ca ele să nu se mai ptă în
têmpla; consecinţa logică a constatărei unui
tăm un mijloc ca el să nu se mai ptă în
têmpla. Acest argument, pe care cu toţii
câte şi trei oratorii "l-ai pus înainte, trebuia
să'i ducă la o conclusiune contrarie, la con
clusiunea la care ne-a dus şi pe noi. Nu este
momentul să intrăm în amănunte asupra
modului cum s'a produs violenţele, asupra
cui cade răspunderea; voiü reveni când voi
răspunde cuvintelor finale ale d-lui Carp. In
trebarea ce trebue să ne-o facem, ca 6meni
de trébă, doritori cu toţii să vedem îmbu
nëtăţindu-se moravurile nostre electorale,
este acésta: nu este bine să căutăm a lua
măsurile cele mai nemerite pentru ca acele
desordine să nu se mai pote întêmpla? Care
era causa? Preşedintele, dupe lege, este în
sărcinat cu conducerea votărei; când se în
têmplaú desordine în curte, el dicea: nu mă
privesce; autoritatea publică la care se je
luiaú alegătorii, licea: nu mă privesce ce se
petrece în curte, acolo e tréba preşedinte
lui; aşa că în curtea şi în jurul localului de
vot nici autoritatea publică nu se amesteca,
de témă să nu fie acuzată că a intrat în lo
calul de alegere fără drept, nici preşedintele
nu se amesteca, căci preşedintele dicea că
el nu ese afară din sală.
Prin disposiţiunile ce am luat, am înlătu
rat acest inconvenient; am făcut ceva mai
mult, fiind-că preşedinţii biurourilor electo
rale, prin vîrsta lor, nu era desemnaţi ca
avênd o experienţă de ajuns pentru a înfrîna
tóte relele ce se produc la alegeri, am pus
presidarea biurourilor electorale sub scutul
unor magistraţisuperiori,încercaţi prin expe
477
rienţa ce ai dobândit; prin concursul altor
măsuri ce am luat, am înlăturat forma
rea biurourilor cu competiţiuni între partide,
am dat preşedinţilor, bărbaţi cu experienţă,
tótă autoritatea în biurouri şi am întins atri
buţiunile lor ca poliţie şi supraveghere; am
pus cu modul acesta la adăpost alegerile de
ori-ce violenţe ce se pot manifesta de aceia
cari se luptă în alegeri.
D-lor, dacă am îmbunătăţit legea din punc
tul de vedere al secretului votului, care ri
dică demnitatea alegătorului, şi dacă am fă
cut ca violenţele să devie cât se pote de rari
şi inofensive – am mai făcut încă altă îm
bunătăţire, care este obiectul criticelor ce
lor mai amare atât din partea d-lor Panu şi
Brabeţeanu, cât şi din partea onor. d-lui
Carp. Am credut că nu este bine ca minis
trul de interne, care este parte în causă, în
cele mai multe casuri, tot el să fie judecă
tor. Legea de astădi dă în atribuţiunile mi
nistrului de interne singur judecarea con
testațiunilor electorale. Am avut ocasiunea,
când sa discutat răspunsul la mesagiul Tro
nului, să vă arăt precedente aşa în cât să
puteţi vedea în ce mod se întâmplă ca mi
nistrul de interne să "şi exercite acestă mi
siune, care este o misiune de judecător; as
stăi, in cuvêntarea d-lui Carp, găsesc ex
plicarea multora din aceste decisiuni. Spu
nea d. Carp că atunci când este în joc o ces
tiune politică, de care pote atârna situațiu
nea unui guvern, nu trebue luat acest drept
din mâna ministrului de interne.
Ei bine, d-lor, tocmai pentru acésta, că
ministrul de interne are un interes să resol
ve contestațiunile cari se fac în alegeri, dic
că nu este logic, nu este drept, ca el să fie
judecător, şi ei cel d’ântêiü iaú iniţiativa a
më desbrăca de un drept ce 'mi este atri
buit de lege şi pe care 'l găsesc exorbitant.
(Bravo, aplause).
Cum, d-lor ? Se fac alegeri şi un partid
este biruiter per fas et nefas, violând legea
în mod făţiş;guvernul are tot interesul ca
amicii lui să fie aleşi, şi el să judece contes
tațiunile și să le respingă ? Nu sunt bune a
semenea moravuri. Reproşul ce se face sis
temului ce am adoptat consistă în a dice că
amestecăm magistratura în politică, că a
mestec pe judecători în politică.
Pentru a înlătura, d-lor, acéstă critică,
este de ajuns să readucem lucrul la adevă
rata situaţiune.
Dicea d. Carp: nu amestecaţi pe judecă
tori în certele dintre partide.
Când ar fi să amestecăm judecătorii în
certele dintre partide, m'aşi găsi alături
de d. Carp, căci acésta ar fi un răă; dar ei
cer ca judecătorii să se pronunţe asupra vio
lărei legilor, iar nu să se amestice în certele
dintre partide; eü cer ca legea să fie de toţi
respectată, şi nimeni nu are cădere să se
pronunţe cu mai multă autoritate şi impar
țialitate asupra violărei legei de cât jude
cătorii. (Aplause).
Eü, d-lor, care din nenorocire nu sunt
competinte în materie de legi, sunt chemat,
ca ministru de interne, să judec dacă s'a
călcat legea electorală. Inaintea mea şi onor.
178
d. Lascar Catargiu, mai competinte de cât
mine în ale legilor (ilaritate), când era mi
nistru de interne, trebuia să se pronunţe în
materie de contestaţie electorală. Se întém
plă ca ministrul, om politic, să aibă interese
contrarii de ale contestatorilor, şi cu töte
acestea el să fie obligat să judece contesta
țiile; nu este bine ca ministrul să fie pus la
asemenea încercări. (Aplause).
Magistraţii nu sunt chemaţi ca să ia parte
în luptele dintre partide; ei ia parte numai
pentru lege şi se pronunţă dacă legea a fost
violată sau nu, căci numai acéstă cestiune
póte face obiectul unor contestațiuni elec
torale. -
Dar se pte ca contestațiunile să inv6ce
violenţe.
D-lor, să nu confundăm opera judecători
lor, cari ală să se pronunţe asupra validită
ţei unei alegeri, cu opera judecătorilor de
instrucţie, cari cercetéză cu deamănuntul,
în tóte detaliile, faptele comise.
Judecătorii, în materie electorală, ai să
vadă dacă,în mod general, a fost violenţe
de natură a împedica libertatea alegătorilor.
Acésta n'are de a face întru nimic cu an
chetele pe cari le fac judecătorii de instruc
ție; ei sunt chemaţi să se pronunţe asupra
unei cestiuni generale pe care o anchetă su
mară o pâte lumina de ajuns. Nu faptul că
duoi beţivi s'aú bătut într'o cârciumă are să
facă obiectul unor anchete a acestor jude
cători. S'a obiectat că numărul contestaţi
lor o să fie aşa de mare, în cât să răpéscă
timpul judecătorilor. Nu se dă Curței de Ca
saţie de cât contestaţiile asupra alegerilor
din oraşele de reşedinţă; sunt 30 de oraşe
din cari se vor ivi cel mult3–4 contestaţii;
nu va fi de loc grei ca, printr'o anchetă su
mară, judecătorii delegaţi să 'şi facă convin
gerea dacă legea a fost sa nu violentată.
In ceea ce privesce alegerile comunale
rurale, care e situaţiunea de ai? Eă, ca
ministru de interne, sunt sesizat în urma
ultimelor alegeri, de 600 de recursuri elec
torale. D-vóstre vă plângeţi că, dupe noua
lege,contestaţiile vor fi judecate în necunos
cinţă de causă; póte őre ministrul să le ju
dece în cunoscinţă de causă mai bine de cât
cele 30 de tribunale, cari 'şi vor împărţi lu
crarea?
Şi din punctul acesta de vedere, legea
constitue o îmbunătăţire. Să o privim, d-lor,
în trăsurile ei generale. Reforma pune la
adăpost pe alegător, iea precauțiuni ca să fie
ferit de înrîuriri, să fie la adăpost de vio
lenţe;în urmă, dacăviolare de lege s'a să
vêrşit, alegătoril pot găsi un judecător im
parţial, către care să se ducă să céră drep
tate.
Din acest punct de vedere, este o ame
liorare a situaţiunei. Şi, d-lor, întrebaţi-vă,
înainte de a vă rosti asupra acestui proiect,
şi căutaţi a vă explica, atunci când o reformă
de felul acesta este mai utilă oposanţilor,
cari astăi se găsesc în situaţiune inferióră,
cum ei nu vin să ne mulţuméscă că facem o
reformă care amelioréză situaţiunea lor în
luptă.
Noi suntem animaţi de sentimentul bine
DESBATERILE SENATULUI
lul public şi de cea mai mare imparţialitate,
aşa că reforma nu este în interesul parti
dului naţional-liberal, ci în interesul tutulor
partidelor cari se găsesc şi se vor găsi în
luptă cu partidul care este la putere.
D-lor, voi termina. Onor. d. Carp spu
nea că legea acésta este o lege de ipocrisie.
Că aú fost lucruri prea bătătóre la ochi în
alegeri, şi noi a trebuit să dăm o satisfacţie
opiniunei publice.
Cu alte cuvinte, dice d. Carp: legea a
césta este din partea guvernului naţional
liberal un omagii ce îl aduce virtuţii, şi re
presentantul virtuţei în materie electorală
este pentru d. Carp partidul conservator.
Am avut ocasiune, d-lor, să amintesc în
trécăt, în cuvântarea mea, tradiţiunile de
virtute ale partidului conservator în materie
electorală.
Fiind-că onor. d. Carp îi plac lucrurile
exagerate, să'şi dea séma că sunt însă exa
geraţiuni cari trec peste măsură şi nu pot
amăgi pe nimeni.
Noi ţinem minte desbaterile parlamentare
de atunci, când onor. d. Carp nu era în u
nire cu actualul şef al partidului conserva
tor. Noi scim cum onor. d. Carp taxa acéstă
virtute electorală a partidului conservator,
şi deci să nu se încerce a face astăi acéstă
comparaţiune, căci nu am avea, pentru a "i
zădărnicii încercarea, de cât să citim discur
surile d-sale.
Nu voiü să intru mai departe în conside
raţiunile acestea. Atunci când vom discuta
detaliile legei, voiü face observaţiunile
mele, când le voi crede utile. De-o-comdată
m'am mărginit a vorbi de proiectul de lege
în trăsurile lui generale. El este animat de
intenţiunea cea mai curată a libertăţii ale
gerilor, şi cred că şi d-vóstre veţi aprecia
acéstă intenţiune a proiectului de lege şi îl
veţi lua în considerare. (Aplause).
D. Lascar Catargiu: D-lor senatori,veci
nic de când avem Cameră şi Senat, nici o
dată partidul liberal nu vine să discute le
gea pe temeiuri legale.
Vine tot-d'a-una să facă acuzări nedrepte.
Pentru acésta rog pe d. ministru de interne
ca să vadă că tot ce a spus nu e exact, nu
are de cât să citéscă procesele-verbale ale
Camerei şi Senatului din vremuri, şi vavedea
că aceia cari ântâia-dată aú introdus bătă
uşii în cestiuni de alegeri, nu sunt de cât li
beralii, nu d-vóstră, ci cei din capul locului.
Eü nu voi urma dar pe d. Pherekyde pen
tru a'i răspunde; am ca dovadă actele Ca
merei şi Senatului, că tot-d'a-una când ai
fost violenţe, chiar când alegerile se făceai
sub guvernul conservator, tóte bătăile pro
veneaú de la liberali. /Intreruperi, protes
tări, ilaritate). Mă rog, aveţi bunătate a'mi
da puţină ascultare; eü nu vroii să spun
nume, căci le sciü pe tóte, de 6re-ce sunt de
la baştina sistemului până acum, şi cele ce
vă spun le-am vădut cu ochii. A veni ca să
spui una şi alta, numai ca să capeţi câte-va
aplause, ca să’ţi treci legea, acésta nu e leal,
permiteţi-mi să o spun.
Trebue să discutăm legea cu sânge rece.
Eü nici nu m'am aşteptat, d-lor, ca legea
4 Februarie 1899
să ésă altfel de cum a eşit, făcută fiind de
un advocat şi studiată de cinci advocaţi.
Advocaţii,– eü nu sunt în contra lor –
mă rog să nu vă supăraţi, ai sistemul de a
acapara totul, prin urmare, să aducă totul
la justiţie, adică să "şi tragă spuza pe turtă.
Nu m'am aşteptat dar ca legea acésta să ésă
o lege care să îmbunătăţéscă, cum dice d.
ministru de interne, moravurile cele rele ale
nóstre; nu s'a pus un articol, nu s'a pus un
cuvênt în acest scop. Ba, din potrivă: făcu
seră conservatorii o lege să dea pe mânajus
tiției pe bătăuşi şi d-lor a desfiinţat-o.
Dar dacă voiți să aduceţi o îmbunătăţire
şi să apăraţi pe alegător în contra impilărilor
şi asupririlor ce fac unii şi alţii, vino, d-le
ministru, şi pune ceva în legea acésta. S'aú
făcut bătăi şi violenţe; ce ai făcut d-ta? Ai
casat alegerile, dar pe d.primar şipe agenţii
cari făcuseră acestea "i-ai întărit ca să mai
facă şi altă dată; ba un jurnal de aséră
spunea că s'aú dat şi decoraţiuni la bătăuşi.
Apoi cu acesta vrei d-ta să moralisezi obi
ceiurile nőstre ?
Dacă vreţi, d-lor, cu sinceritate să puneţi
capăt acestor lucruri şi să apăraţi pe alegător,
puneţi în lege că ori care ar fi impiegatul,
de la ministru până la ultimul cetăţén, care
ar fi comis ilegalităţi la ori-ce alegere, să
se depărteze din funcţiune şi să nu i se mai
dea servicii un număr de ani, dacă nu pe
vecie.
Puneţi articol că cel ce ia cu forţa pe ale
gători şi "I duc ca pe vite închişi în vagóne
şi pe urmă cu droșca pe la suprefecturi ca
să voteze, (ilaritate) să fie pedepsiţi. Nu s'a
pus nimic din tóte acestea.
Prin urmare, d-lor, nu vă mai lăudaţi că
faceţi o lege ca să îmbunătăţiţi moravurile
nóstre. Aveţi o bună ocasie acuma, puneţi
articole şi 'I pedepsiţi. N'ați pedepsit nici pe
agenţii poliţienesc cari au dus pe bieţii lo
cuitori la vot ca pe vite închişi în vagóne şi
de acolo erai duşi la prefectură de unde
apoi erau luaţi cu droşca şi duşi ca să voteze.
(Ilaritate). Nu aţi luat nici o disposiție pen
tru a pune capăt acestor abuzuri.
Prin urmare, d-lor, nu vă mai lăudaţi că
faceţi o lege ca să îmbunătăţiţi moravurile !
Timpul e oportun acuma, puneţi articole se
vere de pedepse; dar n'aţi pedepsit nici pe
agenţii poliţienesci cari a făcut bătăi, nici
pe cei comunali, ba din potrivă pe primarul
care a făcut tóte combinaţiile 'l-ai întărit
din noi ca primar, pe alţii "i-ai decorat, va
să dică le ai dat primă de încurajare! Atunci
ce mai umblaţi cu o lege ca acésta ?
D-lor, nu sunt contra de a se lua atribu
ţiunile ministrului de interne în privinţa
alegerilor; sunt, mai mult, d-lor, pentru ca
să i se ia şi alte atribuţiuni şi drepturi ba
încă şi consiliului de miniştri ar putea să i
se ia din atribuţiuni şi drepturi, căci are
multe cari nu trebue să fie în mâna lui; dar
pentru acesta nu veniţi săpuneţi în joc jus
tiția, faceţi un tribunal ad-hoc pentru acésta
şi se pote face tare bine ca să cruţăm şi mi
nisterul de interne şi pe alţii de asemenea
lucruri. Iată ce trebue să faceţi d-vóstre,
dacă voiți să faceţi ceva. A însărcina magi
4 Februarie 1899
stratura cu asemenea lucruri, când ea nu
póte să dovedéscă pentru a 'şi face datoria
sa, căci d-vóstre cari sunteţi aci, pte dacă
nu aveţi toţi procese dar sunt rude de ale
d-vóstre cari ai, şi vedeţi cum se amână
procesele cu anii, şi acum veniţi să suspen
daţi magistratura însărcinând-o cu alte lu
crări şi tot-d'o-dată veniţi s'o împingeţi, cum
dicea d. Carp, tare cu drept cuvênt, în luptă,
şi chiar politică. Nu este bine ceea-ce faceţi.
Aţi vădut, d-lor, că de când sunt aci în Se
nat nu v'am făcut nici-o dificultate, căci nu
vreaú să fac obstrucţionismul care mi s'a
făcut mie când eram la cârmă, de cât dato
ria nőstră este să venim să ne spunem şi cu
vêntul nostru ; dar răspunderea este asupra
d-vóstre şi a majorităței de tot ce veţi face,
iar din cuvintele nőstre Majetatea Sa va ju
deca cum să "şi dea veto la confirmarea
legei.
Iată, d-lor, ce aveam de dis: sunt pentru
îmbunătăţirea legii, dar făceţi-o cum se cade,
căci atunci nu mă împotrivesc. Cât pentru
acuzări, aşi avea de ajuns, de formulat, dar
nu vrea să pierd vremea Senatului şi să
fac acum asemenea incriminări, de alt-fel ba
zate, căci nu este acum timpul oportun.
Acum d-ta ai interes să treci legea cu a
plause, trece-o, dar ei văd că n'o faci bine
şi că nu are să dea resultatele aşteptate de
ţéră.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Mai
sunt înscrişi d. N. Ionescu şi d. prim-ministru.
D. Valerian Urseanu: D-le preşedinte,
mi se pare că eram şi ei înscris.
D. N. Ionescu: D-lor senatori, mulţu
mesc d-lui L. Catargi pentru cele ce a dis,
că pe ţărani 'i aducea în vagóne la vot fără
să scie unde se duc, eü pot să adaug că la
Roman, ministrul de răsboiü de atunci
concentrase trupele pe uliţele Romanului
şi făcea mişcare pe uliţe ca să nu lase pe
nici un alegător liber, căci pe alegătorii ce
venea la o barieră îi trimitea să vină la vot
pe la cea-altă. D. Catargi a dis că are bu
sunarele pline de multe lucruri, ei nu am
nimic în busunare în privinţa alegerilor, dar
ceea-ce este astăi este o îmbunătăţire ra
dicală de ceea-ce era la d-v6stre, unde se
vărsa sângele pe stradă ca la Bacă.
D. St. Perietzeanu-Buză: Şi la Mavro
dolu.
D. N. Ionescu: D. Catargi a mai jis că
nu voesce săfacă obstrucţionism, vă mulţu
mesc, şi tot Senatul se va asocia cu mine să
vă mulţuméscă că nu faceţi obstrucţionism,
căci atunci am fi nevoiţi să vă arătăm ce
diferenţă mare este între d-vóstre şi noi în
aplicarea legilor.
D. ministru de interne prin acestă lege
aduce o reală îmbunătăţire a moravurilor
nóstre electorale, căci noi voim ca pacea şi
liniştea să domnéscă în alegeri şi voim să
dăm exemplul respectului alegătorilor, lucru
ce nu se prea întâmpla sub d-vóstre. Ace
laşi scop 'l are şi legea consiliilor judeţene
care va veni în curênd în discuţiunea Sena
tului şi aşteptăm pe d. L. Catargi ca la acea
DESPATERII,E SENATULUI
lege să ne aducă luminele d-sale. Am jis.
(Aplause).
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Sunt
înscrişi d. Valerian Urseanu şi d. prim-mi
nistru.
D. Valerian Urseanu: Fiind-că şi eü sus
ţin legea, să vorbéscă d. prim-ministru.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-lor senatori, s'a vorbit de diferiţi
oratori despre intenţiunile guvernului în
privinţa lege acesteia. S'a atribuit guvernului
până şi ipocrisia ca mobil.
Să 'mi daţi voie să vă spun cum stă ces
tiunea în realitate, nu dupe închipuire.
Acésta este nevoie, mai ales că am văut,
cu őre-care mirare, pe duoi onorabili sena
tori, cari nu aparţin partidului liberal, vor
bind ca şi cum ar aparţine acestui partid;
cred că acestă confusiune de idei, de vor
bire şi de cugetare, trebue să fie pusă la
o parte, căci încurcă numai lumea. Fie-care
partid să vorbéscă din punctul său de ve
dere, căci este cu neputinţă unui conserva
tor să vorbéscă ca liberal, dupe cum mie
îmi este imposibil să vorbesc ca conser
vator.
Ast-fel a făcut d. Catargi şi d. Carp. Cât
pentru d-nii Brabeţeanu şi Panu, nu se potri
vesce nici trecutul d-lor cu presentul, nici
presentul pte nu se va potrivi cu viitorul.
D. G. Panu: Cer cuvêntul în cestiune per
sonală.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Sciţi că am avut multe răfueli cu
d-vóstră, şi ori când sunt gata să ne răfuim.
D. G. Panu: Tot-d'auna aţi fost veninos.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Staú tot-d'auna la vorbă cu d. Ca
targi şi cu d. Carp, dar cu alţii e altă vorbă.
D. G. Panu : Te ustură.
Voci : La ordine.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Acum dupe ce a usturat cuvintele
mele pe d. Panu, şi'mi pare bine că 'I-a us
turat, voi spune de ce guvernul liberal a
presintat acéstă lege.
Ea nu este o lege de ocasiune. Ea este o
lege care de mult a fost promisă țărei, de
partidul naţional-liberal. S'a promis acéstă
lege prin programul de la 1892, pe care noi
nici o dată nu 'I-am uitat, şi pe care 'l avem
tot d'auna d'inaintea nőstră.
Iată ce dice în acéstă privinţă programul
din 1892 :
nVom lupta din tóte puterile pentru ca
n respectul şi domnirea legilor să'şi facă în
nceputul în aplicarea onestă şi consciinciósă
va legei electorale.
nAlegerile din ultimii cinci ani, făcute sub
nactualul guvern conservator, stau dovedi
nnetăgăduite, că precauțiunile luate în 1884,
n pentru apărarea liberei expresiuni a voinţei
cetăţenilor, sunt departe de a fi îndestulă
n tóre.
nTrebue să înceteze... împedicarea bru
ntală a cetăţenilor de la urne, influenţarea
malegătorilor prin ameninţări şi intimidări
de tot felul. Cu un cuvânt, trebue să se
spună un capăt la tóte acele acte brutale,
cari desonoréză luptele nőstre politice şi
179
nprin cari conservatorii speră a discredita
ninstituţiunile néstre representative.u
Şi programul încheia acest paragraf cu
următórele puncte.
Iată ce dice propramul:
» Vom susţine deci între altele:
» –Preşedinţii biurourilor electorale să
nexercite dreptul lor de poliţie atât în sala
malegerii cât şi în afară, până unde va cere
trebuinţa.
n–Se vor lua prin lege măsurile cele mai
nperfecte pentru a garanta cu desăvârşire
n secretul votului. u
Ne ţinem şi astădi de programul de la
1892 şi propunem executarea unei părţi a
acestui program.
Iată originea acestei legi.
De ce am făcut acésta ?
In legea electorală, în partea aceea care
se ţine de Constituţiune, stă următórea dis
posiţiune, prin care votul secret e aşeat ca
fundament al alegerilor.
Art.98 din legea electorală conţine anume
următórele disposiţiuni:
nSecretul votului este prescris sub pe
ndépsă de nulitatea votului.
n Biuroul este dator să asigure pe deplin
secretul votului şi să nu tolereze a se face
nvotarea alt-fel de cât în modul prescris
»de legea de faţă; iar alegătorul care ar
nvoi să voteze alt-fel de cum prescrie legea,
» va fi oprit de a vota și se va considera ca
absinte. u
Legea a hotărît dar secretul votului în
mod categoric, şi cu tte acestea s'a făcut
multe invenţiuni ca ea să fie ocolită pentru
a ajunge a anula de fapt secretul votului;
noi acum căutăm ca acele invenţiuni să le
înlăturăm şi secretul votului să devie o rea
litate.
Unii din onor. oratori ai dis: aceste lu
cruri se pot înlătura numai prin îmbunătă
ţirea moravurilor.
Moravurile, d-lor, sunt un cuvént, care,
dupe cărţile cele vechi, se traduce prin obi
ceiü. Obiceiurile sunt şi bune şi rele. Obi
ceiurile rele Românul le numesce măra
vuri. Se scie că năravurile se înrădăcinéză
fórte tare în 6meni. Cu cât însă se vor lua
măsuri pentru a se îngrădi aceste năravuri,
ca să nu vie la ivélă în faptele nostre, cu a
tât societatea se va înălţa în moralitate. E
periculos a lăsa ca o societate să fie lăsată
plutind în năravuri. In combaterea acestora,
în estirparea lor complectă, constă la sfîrşit
cultura omenéscă.
Năravuri, obiceiuri rele, ai fost la noi, din
nenorocire,fórte multe. Năravurile electorale
nu datéză de la părul barbei venerabilului
Beizadea Costache, ci mai demult; şi nu era
practicate de acel cari ai luat conducerea
liberă a poporului românesc, nu ai fost
practicate de acei cari astăl forméză par
tidul liberal-naţional.
Să 'mi daţi voie să vă readuc aminte câ
te-va fapte din istoria modernă a României,
fiind-că eú cred că e bine să ne aducem tot
d'a-una aminte de cele petrecute, ca să luăm
învăţături pentru îndreptarea nőstră.
Am să vă citez duoë fapte fârte însem
180
nate, pentru ca să vedeţi cum năravurile e
lectorale a influenţat în trecut alegerile,
într'un mod brutal, ilegal şi imoral.
De mult timp ne luptăm ca să desrădă
cinăm aceste năravuri. Veţi vedea însă, din
exemplele pe cari levoiü cita, că s'a îmbună
ţit starea lucrurilor fórte mult; şi am con
vincţiunea că prin noua lege vom îmbunătăţi
încă mai mult cerinţa cea mare a Constitu
țiunei, privitóre la secretul votului. Când se
va aplica noua lege, nu avem să mai audim
vorbindu-se de suveică, de controlul buzu
narelor alegătorilor, de metoda de a le căuta
cismele şi ciorapii pentru a afla biletul care
să justifice cum trebuia săvoteze. Când noua
lege se va aplica, aceste şi multe alte năra
vuri vor fi părăsite.
Alegerile la noi s'aú introdus de la Re
gulamentul organic încôce.
La 1848 s'a ridicat în Moldova o mare
protestare în contra violentării alegerilor şi
a ilegalităţilor ce se comitea împrejurul lor.
Voiü citi o parte din acea protestare, ca să
vedeţi cum manipula cârmuirea pe atunci în
alegeri.
Puterea cârmuirii se exercita pe atunci
în mod forte brutal şi 6menii de jos erai
smeriţi şi nici nu ridica capul să vorbéscă.
Der veţi vedea în brutalităţile şi ilegalităţile
înainte de 1848, sorgintea năravurilor pe
cari astădf le-a sosit ora să le desfiinţăm cu
totul.
Iată ce dice Memorialul moldoveana din
1848:
Cel ântâiă şi mai principal aşeëmênt,
nhărăzit ţării prin Regulament, este întrebu
ninţarea deplină şi întrégă a drepturilor de
» alegere, conform cu legile stabilite. Acésta
e tot-d'o-dată baza organisării nőstre sociale
nși reazimul administrărei nóstre. A lovi pe
Moldova în principiul acesta, este a lovi în
n existenţa sa.
n La Vaslui, Visternicul veni înadins
n pentru a combate candidatura oposiţiunei.
Pentru acésta el împărţi titluri şi slujbe,
n făcu daruri de fav6re unora şi ameninţa pe
alţii cu aresturi şi exil, violă secretul vo
nturilor, ordonând alegătorilor a "şi da vo
nturile candidaturei cârmuirei prin bilete
deschise, în contra dispunerilor Regula
mentului.
nLa Neamţ, fără veste, a scos la ivélă
nca alésă o personă ce lipsea din ţéră şi care,
n la deschiderea scrutinului, nu avusese nici
n un glas.
»La Iaşi, adunarea alegătorilor a fost com
pusă de amploiaţii şi de creaturile guver
anului şi se pote dice că n'a urmat o ale
ngere, ci un banchet, pentru a serba publi
ncarea oficială a 16 candidaţi, pe cari tótă
nțéra îi cunoscea ca destinaţi de guvern a
figura în Adunare.
nLa Bacă–Aga, şeful poliţiei din Iaşi,
ntrimis cu o escortă de sbiri armaţi, străini
nde ţéră, se purta prin ţinut, pentru a în
nspăiménta pe alegători. Vistenircul sosi pe
» urmă şi unelti aceleaşi mijlóce cu cari is
nbutise la Vaslui. 24 alegători fură arbi
trariü desbrăcaţi de drepturile lor civile şi
nsterşi din lista electorală, alţii fură ţinuţi
DESBATERILE SENATULUI
ndepărtaţi,şi visternicul hărăzi dreptul de
» a vota la perséne ce era sub greutatea
de acusaţiuni criminale, care le-a depărtat
pentru a câştiga voturi. O ji înainte de
n alegere Bacăul semăna cu o piaţă pusă în
stare de asedii. Casa destinată pentru adu
mnarea corpului electoral fu ocupată milită
nresce şi agenţii Domnului o înconjurară de
ncorpul pompierilor. In contra legii, care nu
nadmite pe străini a sta faţă în vremea ale
»gerilor, aga a asistat şi nu înceta, prin
npresenţa sa, a silui consciinţa şi glasurile
n alegătorilor.
» La Bérlad – postelnicul sosi înzestrat
n cu puteri neţărmurite, pentru ca să spriji
»nească pe candidatul ce cârmuirea vroia
nsă impuie. Cu o di înainte de alegeri, 15 bo
neri noui fură creaţi: între personele aceste
n fără nici un merit, eraú străini şi nevrîs
nnici. Alegătorii ce aveai tóte atribuţiile
cerute, fură arbitrarii sterşi din listele
nelectorale. In diua alegerei sala fu ocupată
n milităresce şi, cu dispreţul legilor, postel
nnicul, după împuternicirile sale neţărmu
nrite, se duse la alegeri şi introduse înlăun
ntru o mulţime din amploiaţii subalternii sei,
cari se puseră îndată a spiona şi a negocia
n voturile, cari îndată se plătéü de către sa
nmeş cu bani scoşi din casele Statului.
nAcest fapt este uetăgăduit şi cunoscut de
» tot publicul. Corumperea uneltită aşa pe
nfaţă de către guvern, nu fu şi nici putu să
nfie tăgăduită chiar de postelnicul însuşi,
nînaintea corpului alegător de Bârladu.
– Fiind orele 5 p. m. şedinţa se prelun
gesce până va termina d. prim-ministru.
D. preşedinte al consiliului, Dimitrie
A. Sturdza: E clar, că răul datéză de
demult şi că noi ne luptăm cu dénsul
piept la piept, după cum se luptă cetă
ţenii pretutindine, cu töte relele cari zac
într'o societate până ce cu încetul, cu răb
dare, cu măsuri bune şi cuviincióse, őmenii
părăsesc acele năravuri.
Acestea se petrecea la 1847. Dece ani
în urmă, la 1857, aceleaşi lucruri s'ală re
peţit într'o gónă electorală, care a avut ré
sunet mare nu numai în ţéră, dar şi în Eu
ropa întreagă. Despre acea gónă a făcut
amintire venerabilul mei amic N. Ionescu.
Acéstă gónă era ca acele din timpurile, când
păgânii goneaă pe creştini. Singurul luru
care lipsea, era tortura până ce îşi da su
fletul. Góna Unionistilor moldoveni în ale
geri a avut loc sub guvernul vestitului Cai
macam Vogoride, între ai căruia sfetnici şi
prieteni nu veţi găsi nici-un nume liberal.
Nu voiü cita nume. Răsfoiţi documentele şi îi
veţi afla. Vogoride a fost însărcinat ca să puie
în aplicare firmanul de convocare a Divanului
ad-hoc, s'aú făcut atunci duoă rânduri de
alegeri ale Divanului ad-hoc; alegerile lui
Vogoride cari a fost protestate de ţéra
întrégă şi cari în urma acestui protest al
fost casate de puterile semnatare tractatu
lui de Paris şi alegerile din cari ai eşit Di
vanul ad-hoc al Moldovei, care în 7 Octom
bre 1857 aú emis votul cel mare al Unirei.
Voiü citi o parte din protestul moldove
nilor în contra listelor electorale confecţio
4 Februarie 1899
nate atunci de guvernul Vogoride, şi voi
citi şi judecata făcută de străini asupra
acelor alegeri, ca să vedem şi să pipăim as
tăi, dupe 42 de ani, cât de mare era răul
şi cine eraă făptuitorii răului.
Voiü aduce aminte, iar spre învăţătura
nóstră a tutulora, importanţa acelor alegeri
ale Divanului ad-hoc, pentru viaţa nőstră
naţională şi pentru existenţa Statului
român.
Voiü împrospăta în memoria d-vóstre, că
bărbaţii, cari combătea Unirea şi cari nu
numëraú în sînul lor nici un cetăţen liberal,
că acei bărbaţi ai făcut alegerile lui Vogo
ride, alegeri în contra cărora s'a ridicat ţéra
şi cari a fost casate de Europa.
Iată ce diceaú moldovenii în protestul lor
din 1857, adresat Puterilor semnatare
tractatului de Paris din 1856:
nListele de alegere, publicate de guvern,
» sunt dovada cea mai învederată, sunt în
cununarea lucrărei sale de apăsare şi de
» înşelătorie, care a ajuns la proporţiile unui
n scandal public. Listele acestea sunt o in
nsultă făcută majestăţei tractatului de Paris,
n drepturilor poporului din Moldova, drep
a tățel, umanităței Ele ai deşteptat indig
naţia ţărei, şi ar fi provocat isbucnirea mâ
mniei sale, dacă 6menii, cari în Unirea Prin
ncipatelor văd singurul mijloc de scăpare şi
n singura condiţie de viitor pentru patria lor,
n nu şi-ar fi impus, ca lege nestrămutabilă,
nde a respecta ordinea, la fie-care întém
plare. Chiar citirea acestor liste dovedesce
ncât s'a împlântat guvernul în calea arbi
trariului, călcând în picióre drepturile cele
mai sfinte, titluri câştigate, condiţia legală
na marei majorităţi a locuitorilor din Mol
ndova.
». Din 2.000 de proprietari mari, cu
noscuţi în Moldova, numai 350 alegători
figuréză în liste şi din 20.000 de proprie
tari mici, numai 2.264 alegători de gradul
»ântêiü sunt cuprinşi în ele. Clasa profesiu
»nilor liberale întrégă este representată
n numai de 11 alegători şi cele 15 têrguri
reşedinţe ţinutale din ţéră, înfăţişeză nu
mai 1.788 de alegători,proprietari de case,
negustori şi meşteri, când, chiar în tablele
n vistieriei, figuréză 12.000 negustori şi meş
stera.
Vedeţi, d-lor, s'a început cu falsificarea
listelor electorale şi sfîrşitul a fost o falsifi
care aînseşi alegerilor în aşa mod, în cât nu
aú eşit nici un vot în favorea neunioniştilor,
pe când tötă ţéra era unionistă.
Atunci consulul frances din Iaşi, Victor
Place, a trimis comitelul Walewsky, mi
nistru de externe al Franciei, un raport, în
care stă scrisă următórea judecată asupra
alegerilor lui Vogoridi :
nAceste alegeri sunt punctul culminant al
unei politici de presiune şi de fraudă. In
ntóte actele Căimăcamiei domnesce preocu
nparea constantă de a falsifica, de a ciunti,
de a restrânge, disposiţiunile firmanului
nast-fel, ca să resulte din firman cu totul
nalta de cât el a decis.
nNumerósele mele raporturi conţin amă
nnuntele cele mai complete, sprijinite de
4 Februarie 1899
- dovedi, de tóte câte s'aú petrecut peste tot
nlocul în judeţe- violenţe, ameninţări, pro
nmisiuni, distribuţiuni de bani, concesiuni
nde decrete de boierie, inscripţiuni neregu
late de nume pe buletine, materiale false
n pentru votare, alegători traşi de forţă la
scrutin: nimic nu a fost omis pentru a face
»din aceste alegeri un adevărat scandal.
nNu cred că în veri-o ţéră regulată îşi pote
n face cine-va o idee de ce sa petrecut aci şi
fie-care i'mi aduce confirmări noui. Nu
nse póte înţelege îndrăsnéla unora şi supu
nnerea altora, de cât prin obicinuinţa de a
trăi sub o putere absolută, precum ea nu
nexistă nicăiri. In cât privesce guvernul Căi
măcămiei, se póte dice că el a usat şi a
nabuzat, în mod întins, de puterea sa pentru
a falsifica sensul şi întinderea ce tractatul
n de Paris a vrut să dea consultărei dorinţe
»lor poporului român.
Dovedile de falsificare era atât de sidro
bitóre, în cât de la Constantinopole sosi la
Caimacamul Vogoride următórea telegramă :
Inalta Pörtă, în virtutea înţelegerei sta
nbilită între dênsa şi cele şése puteri sem
mnatare tractatului de Paris, ordonă :
1) se anuléză alegerile desăvérşite;
2) de a revedea listele electorale ;
n3) de a procede la nuoi alegeri.
Consulul Place anunţa guvernului frances
efectul produs prin acéstă telegramă în ur
mătorul mod : » Scirea despre anularea ale
ngerilor a fost primită de ţéră cu cea mai
nvie bucurie şi a reîntărit încrederea popo
nrului în protecțiunea ce se dă naţiune de
nPuteriu.
Am reamintit aceste acte ca să vedeţi că
moravurile cele rele, care pe românesce se
numesc măravuri, de mult exisfaú în acéstă
ţéră. Din aceste acte de la 1848 şi de la
1857 se póte vedea clar şi lămurit cine era
acei cari violenta alegerile, pentru a fa
brica adunări în contra voinţei şi în contra
intereselor celor mai mari ale naţiunei. Din
aceste acte se vede clar şi lămurit, cine a
luptat pentru ca alegerile din 1857 să pro
ducă adunări, cari,în contra simțimêntului
general al naţiune, să lucreze pentru ca uni
rea principatelor să devie imposibilă. Dacă ar
fi rămasVogoride cu alegerile lui rămâneam
în vechea ticăloşie şi miserie şi am fi astădi
şterşi din rîndul Statelor viabile şi respectate.
Judece ori cine, dacă astădi este bine să mai
ţinem măcar la un grăunte din acele năra
vuri, astăi, că ne am ridicat în ochii noştri
şi în ochii lumii; şi dacă nu suntem datori şi
acel grăunte să 'l asvîrlim departe de noi.
(Aplause).
D. Lascar Catargi: Ai aerul a dice că
conservatorii era cu Vogoride ? Am fost elă
cu Vogoride ? Să spuneţi adevărul, să nu
amestecaţi lucrurile.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Eü spun adevărul aşa cum stă
scris în Istorie. Actele stau şi acum faţă în
documentele numeróse ale timpului.
D. Lascar Catargi : Să spuneţi adevărul.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Nu d-vóstră personal aţi fost cu
Vogoride, dar semenii d-vóstre, al căror re
DESBATERILE SENATULUI
presentant sunteţi d-vóstră astădi, în mij
locul nostru. (Aplause).
Pot veni cu lista miniştrilor şi a slujba
şilor cari a fost în timpul lui Vogoride, şi
vom vedea ce veţi mai avea să diceţi. Eü
însă n'am citat nici un nume.
D. Lascar Catargi: Aveaţi aerul să spu
neţi că eu am fost cu Vogoride.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Nu d-vóstră personal, ci originea
d-vóstre, amicii d-vóstre, ai cărora succesori
sunteţi, ai făcut alegerile separatiste, casate,
de la 1857.
D. Lascar Catargi : Noi am combătut pe
Vogoride.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza:Vă rog să nu mă mai întrerupeţi.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Vă
rog, d-le Catargi, nu mai întrerupeţi.
D, preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Legea electorală a avut la înce
put multe dificultăţi şi dificultăţile acelea
principale despre cari a vorbit colegul meu
de la interne. Insă ilegalităţile comise în
contra lege electorale în alegeri, cine le-a
făcut? Am arătat cine le practica la 1848
şi la 1857; tot aceia le-a continuat şi mai
în urmă, şi se ţin de dénsele şi astădi ca
regulă.
Din timpul liberalilor, nu din timpul con
servatorilor, datéză îmbunătăţirea legei elec
torale din 1884, care tocmai avea de ţintă
să mai împuţineze obiceiurile cele rele, ră
mase din trecut.
Insă, e un ce mai evident. De ce conser
vatorii n'aú venit şi el, fie la guvern, fie în
oposiţiune, să îmbunătăţéscă legea electo
rală în privirea acelor obiceiuri rele. Dacă,
în adevăr, doresc încetarea ilegalităţilor,
trebuia să ajute şi ei la munca de purificare.
Legea de faţă nu este o lege de ocasiune, ci
îndeplinirea promisiunei date înainte de
1884 şi dupe 1884, înainte de 1892 şi de
atunci încôce. Ne îndeplinim promisiunile
date ca partid, fie în guvern, fie în oposi
ţiune. Iată cum se presintă legea, care este
în desbaterea Senatului.
Dar dacă conservatorii cred că legea pro
pusă de guvern are lacune, să le arate şi să
le facem să dispară. Dacă ai a face propu
neri mai bune, să le facă, şi le vom primi.
D. Braţianu ne-a arătat veri-o duoë
puncte incomplecte. Le-am însemnat şi ne
vom ocupa să le îndreptăm.
Noi, liberalii, voim garantarea libertăţii
alegerilor şi, ca asigurare, secretul votului,
pentru ca nimeni, nici guvernul nici oposi
ţiunea, să nu se atingă de independenţa ale
gëtorului.
D. Catargi a dis că noi am desfiinţat o
lege bună pe care d-sa a făcut'o, şi că am
înlocuit disposiţiunile ei cele bune prin al
tele rele.
Să-mi daţi voe să fac o mică comparaţie
între ceea-ce era legea şi schimbările făcute
de d. Catargi.
In legea din 1884 se dicea:
– nNimeni nu póte intra înarmat în sală,
n nici chiar cu bastonu.
181
In legea d-lui Catargiu sa suprimat dis
posiţiunea, – nnici chiar cu bastonu.
Intreb: în favörea cui s'a făcut acéstă su
primare, în favérea őmenilor pacinici ori
spre încuragiarea celor cari uséză de bas
tóne în operaţiunile electorale?
Guvernul liberal a repus în vigóre legea
din 1884, adică că nnimeni nu pte intra
„înarmat în sală, nici chiar cu baston.
(Aplause).
Am convincţiunea, cu ţéra întrégă, că bine
s'a făcut de am revenit la legea de ordine
din 1884.
Urmez înainte cu comparaţia: O mulţime
de delicte, şi cele mai importante, s'a luat de
legea d-lui Catargi de lajuraţi şi s’ai dat
tribunalelor ordinare, – şi anume se vor
judeca de tribunalele ordinare–n cei ce vor
mintra cu arme în sala de alegeria – cel
„cari vor usa de violenţe, de lovituri, de a
»meninţări, cei cari vor comite ultragii şi
violenţe asupra biuroului sală a unui alegă
„tora,– cei cari vor fi violat scrutinul,4 –
„cei cari vor fi furat urnan. Numai delic
tele electorale de mai puţină importanţă ală
rămas la juraţi, precum negligenţa unui
funcţionar de a îndeplini îndatoririle sală
serviciile ce "i sunt impuse de legea elec
torală,—falsele înscrieri sa ştergeri în lis
tele electorale, – exercitarea neîndreptăţită
sală falsificată a dreptului de vot,- împedi
carea veri–unei operaţiuni electorale de că
tre membrii biuroului electoral,– falsifica
rea operaţiunei electorale,– corupțiunea e
lectorală.
Arestul preventiv, pentru aceste din urmă
delicte este oprit, pentru cele d’ântâiü este
admis. In legea din 1884 tóte aceste delicte
se judecată de juraţi şi arestul preventiv
era egal oprit pentru tâte. Guvernul de as
tădi a restabilit legea din 1884.
Să venim la timpurile recente. Care
este faptul care a ridicat protestări mai e
nergice şi mai numeróse, în contra alegeri
lor din Bucuresci ? Faptul că s'a întrebuin
ţat buletinul, prin care să se ptă controla
votul, în cât votul nu mai era secret ci des
chis.
In contra acestei procedări electorale,
partidul naţional-liberal s'a ridicat în tim
pul guvernului d lui Catargi. Noi am pro
testat ca oposiţiune în contra buletinelor
gróse şi de diferite colori, în contra plicu
rilor subţiri. Noi am socotit tot d'a-una, că
acéstă procedare era în contralibertăței și a
spiritului legei electorale generale şi legi
lor electorale speciale. La aceste proteste
conservatorii tot-d'a-una aú răspuns: Ce
stiunea e înduoiósă. Dar,întreb: dacă era
cestiunea înduoiósă, de ce nu ai venit con
servatorii să o deslege în sens neînduoios
în contra obiceiurilor celor rele şi în fav6
rea secretului votului ?
Cu tótă veneraţiunea ce am către d. Ca
targi, să 'mi dea voie d-sa să citesc ceea-ce
d-sa însuşi a hotărît, prin însăşi subscrierea
d-sale. Hotărîrea e publicată în Monitor.
Ea glăsuesce :
Asupra primului motiv că buletinele
»presintate de candidaţii proclamaţi aleşi,
182
fiind de format mare şi imprimate pe
hârtie grósă, s'a violat secretul votului,
putându-se cu înlesnire cunosce modul
acum alegătorii au votat, şi că în acest
scop, pentru a exercita presiune şi control
asupra alegătorilor, unul din candidaţi, de
şi primar şi retribuit al comunei, a stat în
permanenţă la biuroul alegerei;
Având în vedere că legea pentru alege
nirea consiliilor comunale, neprescriind prin
nici un text al să forma şi dimensiunile
nbuletinelor de vot şi plicurilor electorale,
iar pe de altă parte prevădénd espres pen
atru candidaţi, fără nici o restricţiune,
dreptul de a sta în sala de alegeri, – moti
mvul ce se inv6că nu este întemeiatu
Şi nu e În acéstă privire o singură hotă
rîre, ci sunt multe hotărîri de acest fel.
Am avut deci dreptate, să spun că d. Ca
targi şi prietenii săi sunt continuatorii ace
lor domni, cari la 1848 şi la 1857, violen
tară alegerile.
Nouă ni s'a presintat un cas în care ami
cii noştri liberali ai avut slăbiciunea să alu
nece pe calea trasă de conservatori, în contra
secretului votului, noi nu ne-am sfiit a casa
acele alegeri, bazându-ne pe protestațiunile
pe cari noi le-am făcut la 1894, şi pe pro
testațiunile pe cari acum în 1898 le-ai fă
cut însuşi amicii d-lui Catargi şi d-lui Carp.
D. Catargi nu a înfrînat obiceiurile rele,
noi le-am înfrînat şi am mai venit şi cu o
lege care să le stîrpéscă.
Noi, liberali, credem că toţi amicii şi ne
amicii, liberali şi conservatori, trebue să "şi
pună capul sub Evangelie, să asculte de lege
şi să nu o calce nici făţiş nici pe ascuns.
Când d. Catargi dice că noi multe gre
şeli am făcut, ei nu ’l contradic, dar atât
răspund, –să fie ceva mai blajin şi d-sa cu noi
şi mai ales sprijinitorii d-sale, căci nici d-sa
nu este fără de păcat.
Nu mă plâng de d.Catargiu, de cuvintele
cele mai aspre ale d-sale, nici de d. Carp,
dar alţii să fie ceva mai modeşti, că sunt şi
ceva mai nuoi; d-nii Catargi şi Carp sunt
vechi în partid şi ai drept să vorbéscă cu
capul sus, căci represintă ceva, dar calea
celor mai nuoi e necunoscută şi şovăitóre.
D. I. Brabeţianu: Cer cuvèntul în ces
tiune personală.
D. G. Mârzescu: Cere cuvîntul în cesti
une individuală, nu personală.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : Acum, d-lor, eü cred un lucru. D.
ministru de interne a propus o modalitate
pentru a asigura secretul votului. Acea mo
dalitate a fost îmbunătăţită nu numai de
duoi-trei advocaţi, ci de noi toţi cari am
căutat să găsim mijlocul cel mai sigur pen
tru ca fie-care alegător să mérgă nebântuit
de nimeni la urnă, şi nimeni să nu ’l mai
pótă contola nici în momental când s'a dat
votul, nici dupe aceea. Numai aşa vom putea
avea independenţa alegerilor şi vom putea
face ca ţara să se obicinuiască a cinsti le
gile. Din punctul acesta de vedere, cred că
legea este bună şi că va da fructele ei ca şi
legea din 1884, (aplause), îndulcind mora
vurile şi stîrpind năravurile. (Aplause).
DESBATERILE SENATULUI
Voci : Inchiderea discuţiunei !
D. C. Zăgănescu (în contra închiderei
discuțiune): D-le preşedinte, ei nu mă des
curajez de fel că d. Esarcu-Bacă spune că
şedinţa a fost prelungită numai ca să ter
mine d. prim-ministru; nu mă descuragez
iar că a putut fi luminat în de ajuns şi că
va merge cu cuget curat la vot. Dar pentru
a fi toţi luminaţi, trebue, pentru seriositatea
acestui matur corp, să lase a se prelungi
discuţiunea. Este o eróre pe care n'aţi ob
servat'o nici unul. Facem o procedură pen
tru dreptul de a vota la comună, fără să fa
cem un cod, fără să facem o lege a comunei.
Ar fi o parodie a timpului când d-vóstre
aţi tolera, guvern şi Senat liberal, ca acésta
să ia fiinţă astădi, pentru că acéstă lege este
fórte puţin discutată, şi nu trebue să fie tre
cută cu iuţéla fulgerului; pentru că trebuin
țele țărei ai ajuns să fie mai mari de cât le
socotiţi d-vóstre în acestă gónă a voinţei
d-vóstre. Acéstă iuţélă trece repede peste
drepturile poporului şi în loc să ’i lase o
lege seriósă şi bună, nu "i lasă de cât nu
mai o parodie a drepturilor sale cetăţenesci
şi nu se va folosi nici o-dată de dânsele.
D. G. Esarcu: Cer cuvântul pentru în
chiderea discuțiunei.
D. C. Zăgănescu: Ce e dacă se va pre
lungi ședința? Sciü bine câte fulgere pot să
'mi atrag asupra capului meu displăcând
majorităţei şi pâte guvernului. Atunci când
majoritatea pote crede că discuțiunea trebue
închisă, discuţunea póte fi încă folositóre şi
necesară. Voi spune d-lui Cavalioti că la
Roma un papă voia să ridice un monument,
el decretase că ori-cine 'şi va permite să
scótă un cuvânt, va fi decapitat şi atunci
în mijlocul celei mai mari tăceri, se ri
dică o voce şi strigă: aqua la funia ! Omul
acela nu numai că n'a fost decapitat dar a
fost recompensat, pentru că dacă nu se
aducea apă, cădea monumenul.
D. St. Perietzianu-Buzăü: Ei, opreşte-te
aici. (Ilaritate).
D. C. Zăgănescu: D-le preşedinte, am de
clarat, şi iată exemplu de la d. prim-ministru
că sunt pus sub sceptrul puternic al d-tale.
Ilaritatea pe care am provocat'o d-lui
Perietzeanu-Buzăü îmi mulţumesce sufletul
cu desăvîrşire; căci d-lui aprinde scânteia pe
care a aruncat-o ca să se scie că drapelişti
sunt curaţi guvernamentali-naţionali. (Ilari
tate). Prin urmare, ilaritatea de adinéori să
nu 'și priméscă reverul unei ilarităţi gene
rale a ţărei.
Ei cer Senatului să resolve mai ânteia
Céstă cestiune.
Votul meu nu va fi preponderent, nu voi
vota înpotrivă, dar mă voi abţine de la vot,
dacă nu mă veţi lăsa fie pe mine fie pe al
ul, ca să vă arătăm unele rele în principiile
generale, că acestă lege trebue reîntórsă la
secţiuni ca s'o modificăm.
D-le preşedinte şi onor. Senat, am dus
Piecte de legi. (Ilaritate, întreruperi),
iertaţi, veţi vedea confusiunea d-voastra,
vor sci 6menii cum să voteze şi va veni,
e când se va nasce un alt Carageali,
9re să întrebe iarăşi: dar noi cu cine va
4 Februarie 1899
tăm ? şi o să vă facă o altă Scrisâre pier
dută şi va fi penibil pentru noi, liberalii, de
a fi grăbit facerea unei legi atât de mult
trebuinciósă pentru ţéră, în felul cum o vo
tăm.
Cer dar respectuos Senatului să recu
nóscă că în întréga mea cuvântare nu am
făcut de cât o datorie de cuget şi rămâne
Senatului, de altfel a tot puternic, şi guver
nului, să "şi facă datoria sa.
D. G. Esarcu: (pentru închiderea discu
țiune). D-lor, vă rog să scuzaţi dacă mai în
drăsnesc să ia cuvântul aşa târjiü. Când
am cerut închiderea discuțiunei, vă mărtu
risesc că nu mă aşteptam să văd asupra ca
pului meu aceste fulgere furtunse pe cari
mi le-a lansat onoratul nostru coleg, ci so
cotéam, în naivitatea mea, să mă scuzeze
onoratul nostru coleg că dupe ce a vorbit d.
Pherekyde şi d. Sturdza, dupe ce cestiunea
s'a elucidat atât de clar, era bine să închi
dem discuțiunea și la articole mă aşteptam
să văd şi ei pe onor. meü adversar de as
tă-di luând cuvântul. Prin urmare, vedeţi
că cereree mea nu merită acest neaşteptat
atac.
Wë rog dar să închideţi discuţiunea ge
nerală şi la articole fie-care va putea pro
pune ce va voi.
Voci: Inchiderea discuţiunei.
—Se pune la vot închiderea discuțiunei
şi se primesce.
—Se pune la vot luarea în considerare şi
se primesce.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Mâine vom continua, d-lor senatori, cu dis
cuţiunea pe articole a acestei legi. Ridic şe
dința.
—Şedinţa se ridică la orele 54/, anun
ţându-se cea viitóre pentru a duoa-di, 23
Ianuarie la orele 2 p. m.
SENATUL
SESIUNEA ORDINARĂ 1893-99
------------------
ŞEDINŢA DE LA 23 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-președinte, N. Cră
tunescu, asistat de d-nii secretari ai biu
roului: Bucşenescu C. dr., Filipescu I. Alex,
lovitz Dim. dr., şi Poroineanu Const.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 101 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 17 d-ni
Senatori şi anume:
Bolnavii :
P. S-S. Episcopul de Roman, d-nii: An
ghelescu George (general), Antonescu Anton,
Beloescu Stroe, Costescu-Comăneanu Const,
Isvoranu R. Ilari, Simulescu G. Dimitrie,
Trestianu N.(locot.-colonel), Gane Nicolae.
În congedilă:
I. P. S. S. Mitropolitul Primat.
4 Februarie 1899
Nemotivaţi :
D-nii: Cassotti P., Ciolac Elie, Ioaniu D.
Ioan, Mortzun V. Alex, Tiron Antohi, Wă
sescu George, Climescu Const.
– D. secretar,Dr. Iovitz, dă citire suma
rului şedinţei precedente, care se aprobă.
–Se acordă următórele congedii:
D-lui general Anghelescu G., un conge
diü de o li; d-lui Stroe Beloescu, un conge
diü de 3 dile, şi d-lui Al. Vericeanu un con
gediü de 2 ile.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
D-le preşedinte, am să comunic d-vóstră şi
Senatului, durerósa scire a încetărei din
viaţă a d-lui Constandache, representant al
judeţului Tutova.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D.
ministru, în numele guvernului, face cunos
cut Senatului perderea durerósă a colegului
nostru d. senator N. Constandache. Rog Se
natul să bine-voiască a autorisa biuroul să
exprime condoleanţele sale familiei. In ace
laşi timp declar vacant colegiul I de Tutova.
– Senatul aprobă.
D. Nicolae Ionescu: Stimaţi colegi, pă
rinţi ai patriei, mâne e serbătórea naţională
cea mai însemnată.
N'am nevoe să mă întind în desvoltări
înaintea Inaltului corp, căci mai bine de cât
ori-cine Corpurile legiuitóre,şedênd în ceta
tea lui Bucur, pot să aprecieze importanţa
dilei de mâne, 24 Ianuarie, căci alegerea din
Bucuresci, în sensul alegerei din Iaşi de la
5 Ianuarie, a hotărît srta nőstră viitóre ca
Stat important în Orient. Dacă n'ar fi fost
iua de 24 Ianuarie 1859, negreşit că ai
n'am serba a 40-a aniversare a unei serbători
naţionale. Dar nu e acésta numai însemnă
tatea acestei serbători; este că până acum
ceea-ce numim serbările naţionale sunt măr
gimite numai la concursul autorităţilor ofi
ciale şi ei aşi dori ca jiua de mâne, a 40-a
aniversare, să fie o serbătóre patriotică până
în cel din urmă cătun de la ţară.
De aceea, să 'mi daţi voie să întreb pe d.
ministru de interne, căci în atribuţiunile
d-sale e acésta, ce măsuri a luat ca mâne,
de la cetatea lui Bucur, capitala României
independente moderne, şi până la cel din
urmă cătun,fie-care suflet românesc să bine
cuvinteze norocul ce a avut România de a
se uni, pentru a forma un Stat naţional in
dependent în Orientul Europei. Aş dori să
sciü ce măsuri gândesce să ia pentru mâne
d. ministru de interne, pentru ca să străbată
acest simţimént de la înălţimea rostrilor
Corpurilor legiuitóte până la cătunul cel mai
umil, pentru că cred că acesta ar fi represi
unea cea mai legitimă care am administra-o
adversarilor stărei actuale de lucruri. Nu
avem nevoe de mijlóce aspre ca să facem pe
fie-care român să înţelégă că ceea ce s'a fă
cut în Bucuresci la 24 Ianuarie 1859 a fost
un fapt aşa de sacrosanct în cât trebue să’l
serbeze şi cel mai umil cetăţén din ţéră.
Adresez acéstă umilă întrebare d-lui mi
nistru de interne, pentru că ei nu fac parte
din nici un club care să "mi dea dreptul de
a lua acéstă iniţiativă pe cale neoficială. Şi
DESBATERILE SENATULUI
pentru că ştii că în capitala României se
prepară serbări oficiale, militare, etc., aşi
dori ca fie-care capitală de judeţ, aşi dice şi
în fie-care reşedinţă de subprefectură, să se
serbeze jiua de 24 Ianuarie ca a 40-a ani
versare a unei serbători naţionale, a unei
dile ce a decis de sorta nóstră ca popor in
dependent în Orient.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
D-lor senatori, am puţine de răspuns la în
trebarea ce'mi face onor. d. senator.
Amintirea datelor istorice, a scumpei
nóstre istorii, e un act de pietate de la care
nu se abate nici un bun Român. Data votu
lui care a fost cel dântêiü act care, legat cu
cele alte,aú constituit Statul român modern
e o dată scumpă tutulor Românilor. Actele
însă cari ai concurs la resultatul acesta
sunt mai multe, şi sunt disposiţiuni legisla
tive cari ordonă ca consacrarea tuturor să
fie celebrată într-o singură di, în jiua în care
se consumă cel din urmă act, acela care pre
domină: încoronarea Regelui. O lege a dis
pus lucrul acesta. In diua de 10 Maii se
serbătoresce uniunea principatelor, se serbă
toresce alegerea suveranului, independenţa
ţărei, se sărbătoresce regalitatea şi încoro
narea Regelui.
In mod oficial, fiind-că oficialitate cere
onor. d. N. Iomescu, serbarea naţională care
consacră memoria acestor acte, cari a înăl
ţat România şi a creat Statul Român mo
dern, ai o celebraţiune oficială în jiua de
10 Mai.
Aşa în cât neavênd a îndeplini alte obli
gaţiuni legale, răspund că nu am luat alte
disposiţiuni oficiale pentru diua de mâine.
Cu tóte acestea, d. N. Ionescu scie că, afară
de un caracter oficial care să fie uniform în
tóte unghiurile țărei, scie că toţi românii săr
bătoresc data de mâine şi că în tóte părţile ţă
rei tóte inimile vor fi la un loc cu a d-lui Io
nescu pentru a se înveseli aducéndu'şi aminte
votul de acum 40 de ani.
D. N. Ionescu: Nu a fost o interpelare pe
care am adresat'o d-lui ministru, ci numai o
întrebare, la care d-sa a răspuns în strictă
legalitate.
Eü nu aş dori de cât să se unéscă lega
litatea strictă cu deprinderile liberale cetă
ţenesci, şi ca acéstă idee să o comunice d.
ministru la tötă ţéra, pentru că acésta ar fi
un mijloc ca să se împace tóte neînţelege
rile locale de la un capăt al ţărei la cel-alt.
Iată ce avém de is şi sunt mulţumit de
declarațiunea d-lui ministru.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
D-lor, socotesc că Senatul se solidariséză cu
sentimentele exprimate aci şi de către ve
nerabilul nostru coleg d. N. Ionescu şi de
către d. ministru de interne, ca să salute cu
veneraţiune, cu pietate şi cu căldură aniver
sarea de 40 ani a marelui act al Unirei
Principatelor. (Aplause).
Inchid dar incidentul şi intrăm în ordinea
dilei.
La ordinea ilei este continuarea discu
ţiune pe articole a proiectului de lege pen
tru procedura electorală.
183
D. C. Zăgănescu : Rog pe d. ministru de
interne să ne dea o lămurire. In incinta Se
natului se găsesce un număr de ţărani cari
aú fost exploataţi la cumpărarea unor lo
turi de pământ în judeţul Dolj şi produc o
durerósă impresiune când se plâng că li se
vinde şi cenuşa din vatră.
Când am ajuns la sfîrşitul veacului al
19-lea ca pe buletinele de vot să punem fi
guri geometrice, mi se pare că ar trebui să
facem ca ţăranii să înţelégă acest lucru.
Rog dar pe d. ministru de interne să in
tervină pe lângă d. ministru al domeniilor
în acéstă privinţă.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Am
onóre a răspunde onor. d. senator, că în
acéstă privinţă Senatul este sezisat de un
proiect de lege care a trecut prin secţiuni,
dar că delegaţii nu s'aú putut întruni din
causă că d. ministru al domeniilor este ocu
pat la Cameră. Sperăm că d. ministru va
termina astădi la Cameră şi noi suntem gata
să intrăm în cercetarea acestui proiect de
lege.
D. C. Zăgănescu: Sunt fórte mulţumit,
rog însă ca d. ministru al domeniilor să fie
încunosciinţat.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Este
încunosciinţat.
– D. G. Meitani, raportor al comite
tului delegaţilor de secţiuni, dă citire art. 1:
Art. 1. —Disposiţiunile articolelor 15, 27,
32, 33, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 42, 43, 45,
48, 54, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62 şi 63
din legea pentru alegerea consiliilor comu
nale din 12 Iunie 1886, se modifică precum
urméză.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
Acest articol coprinde enumerarea arti
colelor cari se vor modifica, şi fiind-că trebue
să fie în acord cu lucrările ce numai în urmă
se vor face trebuie ca el să se voteze cel din
urmă. (Aprobări).
– D. raportor, G. Meitani, dă citire
articolului 15.
La art. 15 se adaugă următorul alimiat:
Nouile liste electorale intră în vigóre la
1 Maită al fie-cărui an, şi tote alegerile ge
nerale sau parţiale se fac dupe dénsele,
începând din acea di până în diua cores
pundătóre a anului următor.
D.G. Sefendache: D-lor senatori, acest ar
ticol tranşéză o controversă, o dificultate care
până acum se ivea în alegerile cari se fă
ceaú în interval de la Ianuarie saă Februa
rie până la 1 Mai. S'a întâmplat, de exem
plu, ca alegerile să fie fixate la 20 Aprilie,
şi nu se scie dupe care listă are să se facă
aceste alegeri. Ast-fel s'a întâmplat, dupe
cât 'mi aduc aminte, la Huşi.Se pretindea că
din moment ce alegerile săface în timp când
listele noui aú rămas definitive, conform ex
presiunii legei electorale,—care liste defini
tive sunt de când s'a publicat de consiliile co
munale,—se pretindea, că aceste alegeri tre
buesc făcute dupe listele comunale care ai
rămas definitive. Acumînsă se tranşeză acéstă
cestiune, şi art. 15, care dice că, dacă se va da
o hotărîre definitivă asupra unei liste elec
torale, alegătorii, în timp de 3 ile, trebue
184
să fie înscrişi în acea listă. Ei bine, conform
articolului care îl discutăm, aceşti alegători
cari vor fi înscrişi în listă la 25 Aprilie, şi
alegerea fiind să se facă la 26 şi 27, nu vor
avea dreptul să se presinte cu acea hotărîre
pentru alegeri, fiind-că nu este 1 Mai.
Acésta se înţelege prin articolul care îl vo
tăm, că ori-ce hotărîre s'ar fi obţinut, prin
care un alegător să se înscrie în intervalul
acesta, el nu are dreptul să fie înscris, şi
dacă are drept, nu va putea să voteze.
Acum, d-lor,fiind-că s'a tranşat acestă
cestiune, s'a făcut un bine.
Dar eü, cu acéstă ocasiune, cred că e bine
să ridic aci cestiunea, mai ales că a fost
adusă de onor. nostru raportor, d. Meitani.
D-sa să 'mi dea voe, cu amabilitatea
d-sale cunoscută, ice în expunerea de mo
tive a d-sale asupra acestui articol:
nD-vóstre,d-lor senatori, vă aduceţi cu toţii
aminte rodnica şi prelungita discuțiune ce
s'a întins în proporţiuni mari chiar în cercul
acestei nobile Adunări, Senatul României,
relativ la cestiunea de a se recunsce că o
alegere se pote desăvérşi dupe nouile liste
electorale. Senatul atunci a urmat direc
țiunea cea dréptă, direcţiune arătată noă
de luminatul jurisconsult Mihail Schina; dar
noi toţi ne aducem aminte de regretatul in
cident de la Huşi, unde un decret regal a
rămas neascultat, spre a se urma o părere
cu desăvérşire eronată, că adică preşedintele
biuroului pte împedica săvêrşirea unei a
legeri; noi toţi scim că a trebuit o Curte de
apel întrégă să intervie în urmă spre a face
să se învălue o greșită interpretare a unui
text, pote, îndoelnic. Acum dispare şi acéstă
îndoinţă; noul articol 15, cum este el redac
tat, modifică vechia disposiţiune şi prescrie
că nouile liste electorale intră în vigóre la
1 Maiü al fie-cărui an, termen când sunt
terminate tte contestațiunile, când se află
pronunţată ultima decisie a Curței de Casaţie
în materie electorală.
D-lor, asupra acestei propuneri a d-lui
Meitani, eü cred că, cu tétă amabilitatea
d-sale, a fost parţial,fiind-că adevărul este
acesta: dacă este adevărat, că luminile lu
minatului nostru jurisconsult a făcut ceva,
dar nu a urmat Senatul luminile date de d.
Schina şi d. ministru, în proiectul d-sale,
pentru că în alegerea care se făcuse la Huşi,
tocmai acésta era vorba, dupe care listă are
să se urmeze votarea, dupe lista veche sa
dupe lista cea nouă. Şi discuţiunea era sus
ţinută, cred, şi de d. Schina, şi d. ministru,
şi toţi susţinea că dupe lista cea nouă.
Ei bine, prin acest articol d-vóstre liceţi
că nu lista cea nouă, ci dupe cea veche să se
facă până 1 Maiü. Prin urmare, dacă adop
taţi acésta, nu sunt tocmai luminile d-lui
Schina, cari a dat direcţiune pentru acest
proiect, ci a fost luminile, ca să şic aşa, ale
d-lor judecători şi ale Curţii, care a venit
în urmă.
D. M. Schina : Acésta dovedesce că nu
erai luminat nici atunci nici acum.
D. G. Sefendache : De aceea dar am luat
cuvîntul ca să se preciseze şi să se stabiléscă
adevărul în contra celor conţinute în raport,
DESBATERILE SENATULUI
ca să se preciseze că de la 1 Maii listele
rămân definitive şi or-ce s'ar face în acest
interval nu se ţine sémă; şi de altmintrelea
trebue să aducem şi acest omagii acelui ju
decător care a cerut să se facă alegerea dupe
listele cele vechi.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Onor. d. Sefendache nu cere a se schimba
nimic în proiect, unde licem de la 1 Mai
la 1 Mai. De ce a luat cuvêntul d. Sefen
dache? Pentru a ridica autoritatea unor ju
decători în contra autorităţei Senatului. Să
restabilim faptele. In anul trecut exista o
lege şi legea a fost răă interpretată; ca să
nu mai existe puncte de controversă, am voit
să o tranşăm şi atunci problema n'a mai
fost cum este legea, cum trebue ea inter
pretată, ci problema a fost diferită. S'a făcut
o altă lege. Legea în trecut avea defecte
cari s'ai recunoscut în practică, şi noi pro
punem o schimbare a lege. Nu va să ică
că noi ne-am închinat înaintea interpretărei
contrare aceleia pe care a dat-o Senatul anul
trecut. Cu drept cuvênt Senatul, anul tre
cut, a spus care este sensul lege. Astăi
problema este cu totul diferită; ne întrebăm
cum e mai bine să fie legea ? Astfel nu e
de loc contradicţiune între votul ce am ce
rut Senatului anul trecut şi acela pe care îl
cerem ai.
Anul trecut, Senatul s'a asociat cu inter
pretarea ce credeam în consciinţă că e con
formă cu textul legei; astădi nu cerem Se
natului interpretarea legei vechl, ci cerem
modificarea legei vechi.
– Ne mai cerênd nimeni cuvêntul, se
pune la vot art. 15 şi se primesce.
– Se citesce art. 27 şi se admite fără
discuțiune.
– Se dă citire art. 32:
Art. 32. – Acest articol se modifică
ast-fel :
Biurourile electorale, pentru oraşele re
şedinţe de judeţ, vor fi presidate de primii
preşedinţi, preşedinţi sai consilieri ai Cur
ţilor de apel.
La cas când numărul consilierilor nu va
fi de ajuns pentru a presida tóte biurourile
electorale din circumscripțiunea aceleeaşi
Curţi, atunci lipsa se va împlini cu primii
preşedinţi sau preşedinţii tribunalelor din
resortul Curței respective.
Biurourile electorale, pentru oraşele ne
reşedinţe de judeţ, vor fi presidate de către
judecătorii tribunalelor din circumscripțiu
nea Curței în care oraşul cade, afară de ju
dele-instructor.
Pe timpul lipsei judecătorilor pentru ale
gerile generale, procesele pendinte la Cur
ţile de apel şi la tribunale se vor amâna. In
acest cas, procedura pentru noul termen va
fi gratuită pentru acei cari nu vor fi luat
cunoscinţă de termen.
Preşedinţii biurourilor electorale, pentru
oraşele reşedinţe de judeţ, vor fi traşi la
sorţi de către primii-preşedinţi ai Curţilor
de apel, pentru primii-preşedinţi, preşedinţii
şi consilierii Curţilor, ca şi pentru primii
preşedinţi şi preşedinţii tribunalelor din re
sortul aceleeaşi Curţi, când aceştia vor fi
4 Februarie 1899
chemaţi să complecteze lipsurile de consi
lieri ai Curţilor delegaţi a presida biurou
rile alegerilor.
Preşedinţii biurourilor electorale, la ora
şele nereşedinţe de judeţ, vor fi traşi la sorţi
de către primii-preşedinţi ai Curţilor, mai
ântêiü dintre judecătorii judeţului respectiv,
şi, în cas de neajungere, dintre toţi judecă
torii tribunalelor arătaţi la aliniatul trei de
mai sus, şi cari cad în resortul respec
tiv al aceleeaşi Curţi, cu precăderea ju
deţelor limitrofe.
Aceste operaţiuni se vor efectua în şe
dinţă publică şi în presenţa ministerului
public, în chipul următor:
Pentru oraşele reşedinţe de judeţ se va
pune într'o urnă mai ântêiü numele consi
lierilor Curţilor de apel şi în alta numele
oraşelor reşedinţe de judeţ, cu numărul sec
ţiunilor unde este a se efectua alegerea,
scoţându-se de o-dată câte un bilet din fie
care urnă.
Dacă mai sunt oraşe sau secţiuni pentru
cari consilierii Curței nu a fost îndestulă
tori, atunci se va pune într'o urnă numele
tutulor primilor-preşedinţi şi preşedinţi de
tribunale din resortul Curței, și în alta nu
mele oraşelor cu numărul secţiunilor pen
tru cari a rămas să se complecteze preşe
dinţia biurourilor, scoţându-se iar de o-dată
câte un bilet din fie-care urnă.
Pentru oraşele nereşedinţe de judeţ, a
céstă operaţiune se va efectua tot de către
primii-preşedinţi ai Curţilor de apel res
pective, în presenţa ministerului public, pu
nêndu-se într-o urnă numele judecătorilor
de tribunale din resortul aceleeaşi Curţi,
cum se prevede în aliniatul al şéselea de
sus, şi în alta numele oraşelor nereşedinţe
respective, cu numărul secţiunilor, scoţén
du-se de o-dată câte un bilet din fie-care
urnă.
La comunele rurale biurourile vor fi pre
sidate de primar, şi, în cas de împedicare
saú când alegerea se va face în mai multe
secţiuni, de ajutorii de primar şi consilierii
desemnaţi prin sorţi.
Când consiliul comunal va fi disolvat,
biuroul va fi presidat de preşedintele comi
siunei interimare şi de către cei-alţi mem
brii, când vor fi mai multe secţiuni.
Ministrul de interne va comunica la timp
ministrului de justiţie pentru a se desemna
magistraţii indicaţi de lege a presida biu
rourile electorale.
Pe lângă fie-care biuroi, în oraşele de
reşedinţă sau nereşedinţă de judeţ, va fi un
grefier, care va asista pe preşedinte şi 'l va
ajuta în dresarea actelor de operaţiune elec
torală. Grefierii Curţilor de apel şi ai tribu
nalelor vor îndeplini acestă funcţiune ; iar
la neajungere, cu atribuţiunea lor vor fi în
sărcinaţi ajutórele de grefieri. Preşedinţii
aú drept, în cas de necesitate, să întrebuin
ţeze copiştii.
Grefierii, ajutórele lor şi copiştii, nu con
trasemnéză nici un act.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
D-lor senatori, acest articol este lungşi are
mai multe aliniate. D. Mănescu-Călăraşi s'a
4 Februarie 1899
înscris pentru a vorbi numai la 2 aliniate,
însă conform regulamentului noi trebue să
discutăm articolul în întregimea lui.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Dlor senatori,
eú m'am înscris numai la aliniatele al un
spre-decelea şi al duoi spre-decelea din a
cest articol, cari tratéză despre presidarea
alegerilor din comunele rurale.
Aceste aliniate dic:
La comunele rurale, birourile vor fi pre
sidate de primar, şi, în cas de împedicare
saú când alegerea se va face în mai multe
secţiuni, de ajutorii de primar şi consilierii
desemnaţi prin sorţi.
Când consiliul comunal va fi disolvat,
biuroul va fi presidat de preşedintele comi
siunei interimare şi de către cei alţi mem
brii, când vor fi mai multe secţiuni.
Cred că voi convinge pe onor. Senat că,
conform marelui principii de îmbunătăţire
ce se face prin acéstă lege, este bine să se
facă şi aici o modificare esenţială, modificare
care nu se pte face ori-când, ci numai cu
cu acéstă ocasie, de 6re-ce legea acésta cred
că va fi pentru mult timp. De altmintrelea,
acest principiù era şi în legea actuală sub
art. 32 care licea:
n Acolo unde este judecătorie de ocol, biu
rourile electorale se vor presida, de prefe
rinţă, de către judecătoru.
Acest aliniat s'a suprimat în proiectul
presintat şi ei cred că este bine nu numai
să 'l introducem din nou, fiind-că s'a admis
ca principii ca justiţia să presideze la ale
gerile comunale urbane, ca şi la resolvarea
contestaţiilor, prin urmare, cred că este bine
să introducem şi în comunele rurale presi
darea tot a justiţiei, mai cu sémă că avem
la îndemână o justiţie; despre acésta nu ne
putem plânge astădi că nu avem; avem ju
decătoriile comunale, cari, tot graţie parti
dului liberal s'aú introdus din noi, căci,
precum sciţi, se desfiinţase de conservatori.
Eú cred că măcar pentru ca să nu se mai
desfiinţeze din noi acéstă bine-făcătóre ins
tituţie a judecătoriei populare, ar fi bine să
o intercalăm în acéstă lege.
Să vedeţi, d-lor, ce jice şi legea judecă
toriilor din 1896:
n Art. 3.—In fie-care sat sau cătun, avênd
o populaţiune de 50 familii cel puţin, se va
alege la începutul fie căruia an, prin îngri
jirea sub-prefectului şi a administraţiunei
superióre, câte un jurat dintre locuitorii cei
mai de frunte şi cu cunoscinţă de carte ai
acelui sat, etc.
» Art. 4. —In satul de reşedinţă al primă
riei şi cele-alte sate dependinte de acea co
mună, având o populaţie de 100 familii cel
puţin, se vor alege câte duoi juraţi şi câte
unul suplimentar care, la caz de lipsă sau
bólă, a veri-unuia din cei d’ântêiü, să 'l pótă
înlocui, etc.
D. Gh. Fulger: Cine presidéză acest tri
bunal?
D. N. Mănescu-Călăraşi: Nu este vorba
de acésta, se vede că d-vóstră voiţi numai
să mă întrerupeţi, dar ei urmăresc altceva;
este, dic, o instituţiune judecătoréscă care
este astădi în vigóre, sunt judecătoriile co
T)ESBATERILE SENATULUI
munale cari se aleg pe fie-care an în cele
d’ântêiü 8 dile ale lui Ianuarie, în fie-care
sat, cari judecă sub preşedinţa primarului,
este adevărat, ei sunt judecători aleşi, să
sperăm că şi vor înţelege chemarea.; şi iată
ce am onórea a supune aprecierei d-vóstre:
n'ar fi bine ca alegerile comunale, cari se fac
la 4 ani de dile o dată, să fie presidate de
aceşti judecători şi la comunele rurale? De
ce adică la oraşe să preside judecătorii ale
gerea şi la sate tot primarul să 'şi facă sin
gur alegerea ? Adi avem la îndemână atâţi
judecători instituiţi de lege, ba încă se aleg
pe fie-care an, şi presupus este că n'aú nici
un interespentru alegerea de primar.
Dacă sunt mai multe secţiuni, de sigur că
se va trage la sorţi din numărul celor-alţi
juraţi şi din supleanţii lor şi astfel să se în
lăture cu desăvîrşire presidarea primarilor
la alegerea lor înşişi.
Se vorbesce că alegerea delegaţilor pen
tru colegiul III de Cameră este o ficţiune,
acéstă ficţiune este şi mai notorie la alege
rile comunale rurale unde, în sistemul ac
tual, primarul însuşi şi face alegerea dupe
plac.
Ei bine! De ce la alegerea primarului co
munei să nu presideze alt cine-va de cât
însuşi primarul?
Este timpul cred să facem un pas înainte
şi să introducem cu acéstă ocasiune şi la
sate acelaşi sistem ca şi la oraşe, căci nu
ieşim din principiul admis, din contră, 'l
sancţionăm.
Dacă legea prevedea că justiţia presidéză
la alegerile urbane şi că resolvă tóte conte
staţiile, este o consecuenţă logică s'o întin
dem şi la sate; chiar legea actuală prevedea
presidarea de către judele de ocol a alegerei
în comuna reşedinţei sale, pe când proiectul
de lege actual 'l şterge şi ei dic să se intro
ducă în töte comunele rurale fiind-că se
găsesc elemente ca să presideze aceste ale
geri şi să dăm dreptul juraţilor satului, traşi
la sorţi de către judele de ocol, să presideze
aceste alegeri.
In sensul acesta am formulat următorul
amendament :
nLa comunele rurale birourile vor fi pre
nsidate de unul din juraţii judecătoriilor co
mmunale tras la sorţi de către judele ocolu
nlui, iar când alegerea se va face în mai multe
nsecţiuni,vor presida şi cei alţi juraţi şi, spre
ncomplectare, şi supleanţii lor desemnaţi tot
prin tragere la sorţiu.
N. Mănescu-Călăraşi, S. Perietzeanu
Buzău, Zăgănescu, Al. Băicoianu, N. I.
Micescu.
In secţiunea I, din care fac parte, s'aú dis
cutat acéstă cestiune şi d. Nicolaidi,vice-pre
şedintele nostru, s'a angajat ca acéstă ces
tiune să o supună comitetului delegaţilor şi
m'am mirat, cum se pte, când s'a discutat
într'o secţiune o cestiune aşa de importantă,
dupe părerea mea, ca d. raportor să nu vor
béscă nimic în raportul săă !
Rog dar pe onor. Senat să admită amen
damentul subscris de numărul regulamen
185
tar de d-nii senatori, fiind obligat s'o facă
ca consecinţă a principului admis.
D. G. Esarcu : D-lor senatori, am cerut
cuvêntul spre a vorbi tot despre acest pa
ragraf. Recunosc şi ei ca şi d. Mănescu, că
în acéstă privire este o lacună în lege.
D-sa, cu drept cuvânt, a dis că nu este
bine ca primarii, cari de multe ori sunt per
sóne interesate în alegeri, să presideze bi
rourile electorale din comunele rurale. Sunt
cu desăvârşire de acord cu d-sa, însă solu
ţiunea ce presintă d. Mănescu nu mi se pare
că este menită a aduce veri-o îmbunătăţire,
căci d-sa cere să presideze judecătorii rural.
Nu sciü cari vor fi acei judecători rurali
în alte părţi, dar în Moldova ei sunt mai
tot-d'a-una nisce agenţi direcţi electorali ai
primarului.
Eü aşI propune cu totul alt-ceva, dacă aşi
găsi câţi-va colegi ca să subscrie un amen
dament ca in comunele rurale biuroul să
fie presidat de preotul satului.
El, înainte de a fi preot, este cetăţean, este
un om imparţial, care inspiră respect şi are
să fie ascultat cuvéntul lui dacă merită acestă
ascultare, şi să fiţi siguri că tot-d'a-una el
are să caute, pe cât va putea, a conduce în
partea unde este dreptatea, şi nu ar face ile
galităţi, căci el nu are nici un interes politic,
nu póte fi ales nici consilier, nici primar. Şi
chiar dacă nu ar fi acest motiv, încă ei aşi
îndrăsnit să propui acéstă modificare în lege,
fiind-că voesc ca, de câte ori se discută în
acest martur corp o lege prin care se caută
a se aduce o îmbunătăţire la moravurile
nóstre–ca să nu dic la năravurile învechite
cum iicea d. prim-ministru ieri, – e bine să
punem pe preot în capul unor măsuri de
asemenea natură, căci el va putea să spue
ómenilor buni, eü sunt aci pentru a recu
nósee dreptatea fie-căruia; nu am nici un
interes politic; eü nu caut vieţuire bună
în acéstă lume, ci caut prin muncă să câştig
viaţa onestă. (Intreruperi).
Pentru töte aceste motive, d-lor, fără a
merge mai departe, cred că îmbunătăţirea
ce propun nu e ceva extraordinar, ea nu e
nici anti-constituţională, şi în tot casul ea
nu merită nici hula nici rîsetele d-vöstre.
Eü vreaú ca preotul, pe cât 'l iartă însu
şirile lui bisericesc, să fie tot-odată şi regu
latorul moralităței în viaţa nőstră. Doresc ca
starea morală a preotului sătesc şi prestigiul
sëă să se ridice în faţa 6menilor, căci este
scris într-o carte: n Voia Ta, Doamne, să
fie în Cer, aşa precum şi pe păménte.
D. Nicolae Ionescu: Prea stimatul nostru
coleg de la Bacău, a sulevat o cestiune de
mare importanţă; ea merită să fie exami
nată de d. ministru de interne şi să decidă
asupra ei.
Dacă onor. meü coleg nu ar fi făcut alu
siune la mine şi la preotul mei rustic, ei
póte că nu aş fi cutezat să ia cuvântul
dupe d-sa.
Dar, d-lor, când un om ca colegul nostru
de la Bacău, se desintereséză de cele pămân
tesc şi ice cum că al lui este cerul şi lasă
altora pămêntul, atunci să lase pe aceia cari
186
sunt pe faţa pământului să judece lucrurile
aşa cum se judecă pe pământ.
Am is că cestiunea e importantă pe pă
mênt şi ar trebui să ia cuvântul alţi 6meni
mai îndrăsneţi de cât mine, deci aşi ruga pe
d. ministru să gândéscă serios la acestă ces
tiune.
Sunt fericit că sa produs amendamentul
d-lui Exarcu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Nu
este încă depus amendamentul.
D. G. Esarcu : Il voiü scrie şi depune.
D. Nicolae Ionescu: D le preşedinte, dacă
d-vóstră nu sunteţi preocupaţi de noi, noi
suntem preocupaţi de d-vóstră.
S'a presintat un amendament al d-lui Mă
nescu pe care 'l am subscris şi eü, şi d.
Esarcu m'a rugat să subscrii şi pe al d-sale,
dar nu puteam să fii în 2 luntrii. Rămân
dar la amendamentul d-lui Mănescu.
Vedeţi că cestiunea este gravă. Cine pre
sidéză colegiul electoral în comunele rurale ?
Se prevede chiar că nu pot fi judecători, ca în
cele alte comune, şi prin urmare trebue să
recurgem la altă combinaţiune.
Vedeţi, dupe ce s'a admis judecătorii
peste tot, aici trebue să "i lăsăm de o parte,
pentru că marea mulţime a colegiilor elec
torale nu are destui judecători ca să fie pre
sidaţi.
Vëd că d. ministru se uită la mine cu a
tenţiune. Ii mulţumesc de acéstă amabilitate.
Să admitem dar pentru comunele rurale
un sistem, şi pentru comunele urbane alt
sistem.
Ce este acésta? Nu am nevoe să vă spun
ce. Dar voi aduce aminte, ântêiü, că acest
matur corp era presidat de mitropolitul pri
mat, şi am venit şi am modificat.
D. G. Esarcu: Réü aţi făcut.
D. Nicolae Ionescu: Sub presiunea civi
lisaţiunei moderne şi a regimului parlamen
tar, bine înţeles, şi am adoptat sistemul ca
preşedintele să se alégă din sânul acelora, cari
aú să vină, adică un fel de self-elecțiune.
Noi aveam nevoe să avem un preşedinte din
tre senatori, şi când e vorba să ne dăm acel
preşedinte, îl luăm dintre noi.
Inainte ne luam pe Primatul țărei, care, ca
să ajungă acolo îi trebuia multe condiţiuni
şi o viaţă întrégă de abnegaţiune, de virtute.
Va să dică, vedeţi cum noi am veni acum
la sistemul vechi.
D. G. Esarcu: Da, da.
D. Nicolae Ionescu : D. Esarcu ice da,
fiind-că d-sa gândesce numai la cer, nu şi la
pămênt. Atunci sunt nevoit a lice: alta este
regula pământului şi alta este a cerului. In
cer nu sciü cum este...
D. G. Esarcu: Dar dupe pământ trebue
să ne pregătim a ajunge acolo.
D. Nicolae Ionescu : D-lor, vedeţi că aci
sunt în presenţă duoë sisteme.
Să alegem un funcţionar stabil, indepen
dent de corpul electoral, sai să alegem pa
unul din corpul electoral, un funcţionar,
care însuşi el este expus alegere, ori să
luăm pe acela care se numesce jurat şi
care este judecător. Eă îi cunosc personal
pe acei din comuna mea, şi de aceea vorbesc
DESBATERILE SENATULUI
cu convicţiune adâncă că făcerëă a schimba
sistemul ca presidentul să fie ales din sînul
celor ce trebue să fie presidaţi. E o răspun
dere mai mare de cât acea a poliţiei, de cât
a lege, de cât a guvernului, care prive
ghiază la executarea legilor de a avea încre
derea concetăţenilor.
Când e vorba dar a alege în comunele ru
rale un preşedinte al colegiului electoral, e
natural să luăm pe primar, care şi el e un
product al alegerii. Vedeţi, ei sunt deprins
acum să ţii sema de ceea ce se petrece sub
ochii mei. Alegerile din urmă comunale n'aú
fost presidate de judecători, d-le ministru,
şi de aceea a fost bune şi liniştite, fiind-că
s'a luat un om dintre cetăţeni, care aspiră
şi el negreşit să fie ales, dar care n'are pu
terea nici mijlócele de a impune voinţa sa. De
aceea, socotesc căforte bineface legea acésta,
ca să nu mă mai întind în discuțiuni teoretice,
când dice ca să se ia juraţii din comunele ru
rale cari să presideze colegiul electoral.
D. C. Zăgănescu : Aşa dice amendamen
tul d-vöstre, nu legea.
D. Nicolae Ionescu : Eă când vorbesc de
amendamentul nostru, îl consider ca făcând
parte din lege, şi nu jicnesce întru nimic
legea a întroduce o excepţiune necesară. De
aceea, d-le ministru, ei socotesc că ai făcut
fórte bine să te unesc cu noi ca să votăm
că în comunele rurale unde nu avem preoţi
destui, să ne apropiăm de principiul cel mai
omenesc de a avea încredere unii în alţii –
căci fără încrederea cetăţenilor în cei ce gu
vernéză şi în dregătorii comunelor nu este
viéţă pacinică, nici desvoltare.
De aceea,susţin amendamentul acesta, de
óre-ce nu este altul mai practic,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : D.
Vergati este înscris tot asupra acestei ces
tiuni“?
D. E. Vergati : Da, d-le preşedinte, şi am
fórte puţin de spus.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Pentru ordinea şi folosinţa discuţiunii, aş
crede, când se presintă o cestiune, să se vi
deze pe deplin ; aş dori ca dacă mai este ci
neva înscris asupra acestui paragraf săvor
béscă.
D. E. Vergati : D-le preşedinte, a fost
în legea veche disposiţiunea ca la tîrgurile
nereşedinţe şi acolo unde se găsesc judecă
tori de pace să presideze ei. Admiteţi că jus
tiția e mâna nőstră de ajutor.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
S'a propus deja un amendament în pri
vinţa asta.
D. E. Vergati : S'a propus principiul care
există şi în legea veche, ca să recurgem la
justiţie. Dar şijuraţii, cari sunt aleşi, e o
instituţiune de justiţie care presidéză cum se
prevede şi pentru oraşe. Aşa ic şi eü. Dacă
m'aş uni cu d. Mănescu, rog şi pe d. mi
nistru să se unescă cu mine ca să menţinem
cel puţin pentru 2 tîrguri acea garanţie. Aşa
de exemplu în Balş, din judeţul Romanaţi,
care este un tîrguleţ important, a făcut şi ce
rere la Cameră ca să fie declarat comună ur
bană; are judecătorie de ocol ; bine este să
fie presidate alegerile de primar, care pte
4 Februarie 1899
abia scie carte şi nu de judecătorul le
gal care garantéză justiţia, om drept, inteli
gent, în stare de a'şi îndeplini acest rol ?
Vă rog dar, d-le ministru, să vă gândiţi
că este bine să admiteţi amendamentul mei.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor, trei amendamente vi-s'aú propus. Voi
proceda pe cale de eliminare dacă îmi veţi
da voie.
Antêiul este al onor. d lui Esarcu, care
cere ca operaţiunile electorale să fie presi
date de preoţi.
Inainte de a lua o resoluţiune în sensul
afirmativ asupra acestei cestiuni, ar fi tre
buit să consultăm şi cuviinţele eclesiastice
în acéstă privinţă; însă nu credem necesar
a o face, pentru că este un motiv cari ne îm
pedecă să admitem ideia onor. d. Esarcu.
Actele vieţii civile sunt supuse unor sanc
ţiuni, cari ar întimpina faţă cu represen
tanţii clerului, când ar fi amestecaţi în
actele acestea ale vieţii civile, un con
flict cu autoritatea eclesiastică care este
aședată de-asupra lor. Este vorba de răs
punderea laică, prin urmare, lăsaţi ca laicil
să exerciteze aceste funcţiuni, ca ei,fără îm
pedecare, să se găséscă faţă cu autorităţile
laice cari pte să le céră socotélă când el se
vor fi abătut de la datoria lor. Cuvântul acesta
este de ajunspentru ca să nu primim amen
damentul d-lui Esarcu.
Ne găsim acum în faţa a duoë amenda
mente, căci nu confund cererea d-lui Ver
gati cu a d-lui Mănescu.
Onor. d. Vergati dice că judecătorul de
pace, care avea cădere în legea veche să pre
sideze biurourile electorale, să fie menţinut.
Cererea acésta este coprinsă şi în amen
damentul d-lui Mănescu. Dacă d-sa ar fi
mărginit amendamentul d-sale numai la atât,
declar că nu m'aşi împotrivi la primirea lui;
însă d-l Vergati merge mai departe şi lice:
atunci când se află un judecător de ocol
într'o comună urbană, unde va presida un
membru al tribunalului. ...
D. El. Vergati: Nu urbană, ci rurală,
tîrg.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
La Corabia nu va fi un membru al tribuna
lului, dacă este oraş?
D. El. Vergati : M'aţi înţeles răi, d-le
ministru.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Atunci vă fac scuzele mele.
Rămâne atunci să vorbesc de amendamen
tul d-lui Mănescu, care se desparte în duoă.
In alcătuirea proiectului s'a avut în mod
principal de obiect uniformitatea şi fiind-că
nu sunt judecători de ocol peste tot, preo
cuparea a fost a se regula cine să presideze
biurourile electorale, acolo unde nu sunt ju
decători de ocol. In acestă preocupare mai
generală, s'a perdut din vedere localităţile
prevëdute în vechiul art. 32, în care se gă
sesc judecători de ocol, şi ei sunt recunos
cător d-lui Mănescu că ne a atras atenţiu
nea asupra acestui punct; în realitate, acolo
unde e un judecător de ocol este un centru
mai important şi este bine ca să "i încredin“
ţăm lui acéstă misiune. Admit, prin urmar *
 Februarie 1899
acéstă parte a amendamentului d-lui Mă
InSCUl,
Vin la partea cea-altă a amendamentului,
care dice că, acolo unde nu sunt judecători
de ocol, biuroul să fie prezidat de juraţii sa
telor; cuvêntul principal care îl îndémnă pe
d. Mănescu să susţină amendamentul, este
armonia ce ar presimta sistemul prezidărei
alegerilor comunale în modul cum este alcă
tuit, dându-se, în comunelerurale, prezidarea
unor judecători, cum este stabilit şi pentru
comunele urbane. Armonia ar fi numai apa
rentă; este departe de a fi în aceiaşi situaţiune
judecătorul şi juraţii. Cuvintele pentru cari
încredinţăm magistraţilor supraveghiarea
alegerilor în oraşe, sunt că aceşti magis
traţi, prin capacitatea lor technică şi prin
experienţa lor, sunt o garanţie de imparţia
litate înaintea căreia toţi ai să se închine ;
pe lângă acesta ei au cunoscinţa legilor, pe
câtă vreme juraţii satelor n'aú cunoscinţa
technică a legilor, ci judecă ca asesori ai
primarului pentru a "şi da părerea ca
ómeni de cunoscinţă, ca dmeni de trébă,
asupra unor împrejurări de fapt, iar nici
de cumn nu presintă caracterul de garan
ţie pe care 'l are judecătorul, om dedat
studiului şi practicei legilor. In faţa deo
sebire, deci, care există între juraţi şi ju
decători, trebue să ne ferim de a fi atraşi
de o aparenţă, şi, fiind-că şi juraţii conlu
créză la judecată, să ''i punem pe acelaşi pi
cior pe care sunt puşi judecătorii.
De alt-fel, dacă, cu drept cuvént onor. d.
senator, d. Mănescu, privesce cu drag insti
tuțiunea judecătoriilor comunale,'l rog să
nu pérdă din vedere că aceşti judecători
comunali ai de representant, superior pot
dice, pe primarul care presidéză tribunalul
comunal ; aşa în cât, cei-alţi sunt ajutórele
lui; pentru că e primar, el este, prin acésta,
și șeful, primul dintre judecătorii comunali.
Ast-fel în cât a '1 atribui lui, care, fiind pri
mar, are şi calitatea de judecător comunal
în acelaşi timp, rolul de preşedinte al alege
rei, nu e de cât a "i recunosce, în faţa ale
gerei, calitatea pe care concetăţenii lui i-a
dat'o ca celui mai demn de încrederea lor.
Vedeţi, dar, că neputând avea judecători
în comune, e bine să luăm ca preşedinte al
alegerei pe acela care este tot o-dată pri
mul jurat comunal.
Prin acesta suntem mai apropiaţi de preo
cuparea care am avut'o în alcătuirea legei,
aceea de a căuta cât mai multe garanţii.
Mă resum, dar, şi declar că sunt contra
amendamentului d-lui Esarcu.
Din amendamentul d-lui Mănescu pri
mesc partea ântêiü, adică în comunele unde
sunt judecători de ocle, să presideze aceş
tia, iar în comunele unde nu sunt, să men
ţinem disposiția ca primul jurat comunal,
primarul, să presideze alegerea.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
D. Valerian Urseanu : D-lor senatori, e
bine să lăsaţi libertatea discuțiunei asupra
unei legi aşa de importante.
"Mi aduc aminte că unul din d-nii sena
tori ridica cestiunea de a se sci dacă acest
DESBATERILE SENATULUI
proiect de lege e al comitetului delegaţilor
sau al d-lui ministru de interne.
Ei bine, proiectul e al d-lui ministru,însă
d-sa a avut bunătatea să lase o latitudine forte
mare, spre a se introduce acele modificări, pe
cari comitetul de delegaţi le a găsit necesare
şi pe care d-sa le-a aprobat.
Prin urmare, în virtutea acestui sistem
de a se lăsa dre-care latitudine acelora cari
discută proiectul de lege, să 'mi permiteţi
să fac prea puţine observaţiuni în urma
celor ce s'a dis.
E adevărat, d-lor senatori, că din momen
tul în care se lasă presidarea alegerei co
munale rurale primarului sa ajutorului de
primar, prin acésta nu se garantéză în des
tul libertatea şi sinceritatea alegerilor.
Tot-d'auna se influenţéză de către primar
saú ajutorul sălii, alegerile în comunele ru
rale. Dacă nu intervine o altă influenţă, fie
a proprietarului fie a altor persone, apoi
atunci primarul se perpetuéză. Care e mij
locul de a înlătura acest inconvenient ?
Saú propus cum vedeţi duoë amenda
mente, acela al d-lui Mănescu şi acela al
d-lui Esarcu. Să examinăm pe cel propus
de d. Esarcu.
A dis d-sa : nu ar fi bine să dăm dreptul
de a presida alegerea preotului ?
Ce s'a obiectat contra acestui sistem ? S'a
is: cum voiți ca să mai amestecăm şi pe
preot în luptele nőstre electorale ?
Apoi, d-lor senatori, nu sciţi că noi am
amestecat pe preot în luptele nőstre electo
rale, din momentul când "i-am dat dreptul să
voteze ? In al duoilea rând, pte să se alégă
între juraţi, are acest drept.
O altă cestiune. Notaţi bine, d-lor sena
tori, cum că preotul din comunele rurale
este cel mai instruit şi cel mai capabil din
tre toţi cari se găsesc în comunele rurale.
Notaţi că în trecut li se cerea numai 4
clase, astăi li se cere 8 clase. Găsiţi d-vó
stre pe altul mai bun din punctul de vedere
al capacităţii ?
In al douilea rând, este imparţialitatea cu
care are să presideze aceste alegeri, căci,
neputênd fi primar, este natural să fie im
parţial.
Dar,vine d. ministru cu un argument
care se pare peremptorii. Ce dice d. mi
nistru de interne ? D-sa dice: d-lor, nu a
mestecaţi pe preot în afacerile civile, pen
tru că nu am consultat pe Inalţi P. S. S.
Lor prelaţii, ca să înlăturăm 6re-cari incon
veniente ce s'ar ivi atunci când preotul s'ar
abate de la îndatoririle care i se impun.
Dar nu scim noi, d-lor, că preotul care
este chemat să facă benedicţiunea religićsă
în privinţa cununiilor şi alte acte de stare
civilă, se pedepsesce când se abate de la re
gulele prescrise lui de legile civile ? Fără
înduoială că da. Şi, în acestă privinţă, când
se va întâmpla ca preotul să se depărteze
de la misiunea sa, să'l pedepséscă.
D. G. Esarcu : Dacă fură, nu'l închide “?
D. Valerian Ursianu: Preotul mirean de
la noi este mai mult civil. Tot-d'auna am
recunoscut acesta, că în biserică este preot,
187
dar din moment ce "şi lépădă haina aceia
şi ia cornele plugului, el este mirean.
Mai sunt şi învăţătorii. Afară de acesta,
dacă d. ministru are bună-voinţă de a face
o lege bună, şi acésta este adevărat, când
d-sa a bine-voit ca în comitetul de de le
gaţi să priméscă a se introduce töte acele
modificări, la care şi d-sa a consimţit şi a
is că sunt bune, pentru ce nu am adopta
şi în comunele rurale ? Să nu lăsăma se
crede că aci în Senat, unde ţărănimea nu
este represintată, noi suntem nepăsători şi
indiferenţi pentru ţărănime şi comunele ru
rale ; suntem mai ântâiü de tóte senatori
români şi este destul acéstă calitate, acest
frumostitlu, pentru ca să avem dreptul şida
toria de a ne ocupa de tot ce este românesc;
să fim dar geloşi de îndatoririle néstre şi să
căutăm a realisa, atât în oraşe cât şi la sate,
tot binele care este realisabil.
Şi eü cred, d-lor senatori, că fără să se
strice câtuşi de puţin legea în economia sa,
din contră, cred că este în spiritul acestei
legi,pentru că téte biurourile sunt presi
date de 6meni imparţiali, şi deci cred că am
putea, dacă d. ministru ar avea bună-voinţă,
să introducem un sistem care săfie deosebit,
dar nu contrariul aceluia care a adoptat
legea.
Dacă nu admiteţi preot, să recurgem la
învăţător, căci la fie-care comună rurală
sunt 2 sau 3 învăţători.
De aceea, să rugăm pe d. ministru săpri
méscă amendamentul propus, în sensul acela
ca alegerile să fie presidate de alţii de cât
de primar.
D. C. Zăgănescu: D-lor senatori, amen
damentul d-lui Mănescu are marele merit
de a deștepta atenţiunea onor. Senat, şi a'l
pune pe calea principiilor fundamentale ale
Statului român, cu alte cuvinte a vă aţrage
atenţiunea că trebue să staţi tot-d'a-una pe
aceiaşi cale de egalitate şi faţă de ţărani şi
faţă de têrgoveţi. Constituţiunea nőstră a
desfiinţat o-dată pentru tot-d'a-una titlurile
de nobleţă şi nu înţeleg, ei, senator de Olt,
că aş putea să 'mi daú titlu de nobil când
sunt alături de un ţăran care are același
drept ca mine de a fi ales senator când are
aceleaşi calităţi. Să recunóscem dar limpede,
în acéstă afacere, că d. Mănescu-Călăraşi nu
dă de cât numai principii.
Nu e oare bine să înceteze o dată pentru
tot-d'a-una, acéstă schismă care se face de
Corpurile legiuitóre între ţărani şi albăs
trime ? Nu vedeţi că împingeţi pe ţărani să
se întrebe: pentru ce noi, cari suntem de
sute şi de mii de ori mai numeroşi, cari nu
avem nimic la îndemână, să fim alt-fel or
ganisaţi de cât dénşii ?
De ce luaţi primarului Capitalei, d. Ro
bescu, recunoscut ca eminamente onest, îi
luaţi acest caracter de imparţialitate şi ones
titate, îl faceţi parţial pentru interesele sale,
nu-l lăsaţi să presideze alegerile, spunându-i
că nu e demn de acésta, și de ce unui primar
dintr'o localitate rurală, unde are interese
vëdite, într-o populaţiune de 5–600 de su
flete, îi daţi dreptul să presideze ce ? pro
pria lui alegere!
188
Aide, d-lor, să încetăm cu glumele şi cu
votarea prea grăbită a legilor, căci mergem
de mal. Nu 'mi este de mine, care n'am să
mai fi în Senat şi în Camera ţării, dar de
copiii mei şi am datorie ca, dacă n'am să mă
duc la cer, cum spunea d. Esarcu, am să
mě duc în interiorul pământului, dar să scii
că copiii mei se vor bucura de legalitate şi
că vor avea aceleaşi drepturi dacă ar voi să
reîmbrace haina ţărănéscă.
Nu am avea de cât să facem o comisiune
care să presideze. Voi arăta d-lui ministru,
care firesce că nu scie lucrurile acestea, –eü
care sunt advocat mic de judecătoria de pace
le sciü pentru că le citesc în tote dilele, –
Îi voi arăta că avem în ţéră o instituţiune,
unde trebue ca preotul satului să iscăléscă
procesele-verbale, căci fără de acésta nu
póte avea validitate alegerea unor juraţi
cari sunt judecători. Recurg la luminele
d-lui Nicolae Ionescu, ca să vedeţi că este
aşa. La alin. 5, art. 3 citim : (Urméză ci
tirea).
Şi "mi e penibil că nu e aci d. Eugen Stă
tescu, sau n'am cel puţin expunerea sa de
motive cu care a voit să reînvieze de sub ce
nuşă acéstă lege binefăcătóre a ţăranilor.
Nu e bine ca d-v6stre legiuitori să spuneţi:
noi din têrguri avem drept să avem judecă
tori de ocol, de vreme ce suntem o mie ori
duoë mii de familii, sală numai şi numai noi
cei din târguri să avem biserici catedrale,
palate şi pompă prefectorială, – iar ţăranul
să nu aibe nimic ?!
Ei bine, să înceteze acestea, căci mă re
voltă, vă mărturisesc, când văd că nimeni
absolutamente nu cere să se facă dreptate
ţăranilor. D. ministru de interne confundă
pe primar cu prim-judecătorul. Dar să ne
întórcem la lege, art. 2, dice: (citesce).
Cu alte cuvinte, primarul nu pote face ni
mic fără el, cu tâte acestea pâte, căci am
vëdut de multe ori casuri, cari vin la tri
bunal, considerat ca Curte de Casaţie, în care
juraţii majoréză pe primar. Sistemul este
uşor, luaţi şi pe preoţi dacă vreţi, căci dacă
adorați acéstă ţéră şi dulcéţa limbei ei, o
datoraţi preoţilor. Mă întreb : 6re ce caută
aci aceşti înalţi prelaţi, dacă cei-alţi sunt
aşa de lepădaţi? De ce noi Senatul, nu putem
fi solemni de cât cu toţi episcopii? Veniţi cu
o Constituantă şi înlăturaţi pe popi din tâte
afacerile laice şi veţi vedea apoi cum veţi
plânge şi vă veţi duce dupe preoţi cari sin
guri ei vă pot da liniştea sufletéscă !!! Când
ar fi vorba să ne ridicăm mai pe sus de cele
lumesci, am vedea că putem face o critică
puternică şi forte biciuitóre multor institu
țiuni ale nostre, cari nu ai alături câte un
preot sală câte un om luminat. Pe învăţător
îl reduceţi la zero. Ințelegeţi că necesitatea
a făcut pe acest om eminent care a propus
acéstă lege, d. Eugeniu Stătescu, să dea pre
sidenţia primarului, d. ministru de interne
oscie fórte bine, căci nu ne-am gândit, d-lor,
că în decurs de duoi ani de dile de la munte
până la baltă în ţéra românéscă să fie școle
în tóte comunele rurale şi în töte cătunele,
pentru că trebuia să ne gândim, de când sun
tem la cârma ţării, ca în decursul mandatu
DESBATERILE SENATULUI
lui nostru de patru ani să facem ca copilul
ţăranului român să înveţe citi şi scrie cel
puţin ast-fel ca pe viitor ţăranul român să
fie în stare să scie dacă nu mai mult de cât
primarii actuali, dar cel puţin cât dénşii, şi
atunci fiţi siguri că se va găsi un ministru
saú vre-un senator ori deputat care să céră
desfiinţarea acestei presidenţii ca netrebnice.
Rog dar pe d-nii senatori – ei nu mă
rog nici o-dată de miniştrii, d-nii miniştri
să mă ierte – ca să bine-voiéscă să admită
în întregimea lui amendamentul propus de
d. Mănescu-Călăraşi, adăogând şi pe învăţă
tori şi preoţi, ca să facă o comisie perma
nentă.
D. raportor, G. G. Meitani : D-lor sena
tori, îmi veţi permite să urmez o direcţiune
cu totul opusă celei pe care a urmat onor.
preopinent, nobilul senator pentru Olt. In
şedinţa de ieri şi acea de alaltă-ieri, s'a re
levat de mai mulți d-ni senatori că desor
dinile cele mari la alegeri începeai altă dată
din împrejurarea compunerei buroului elec
toral. Ca să se îndrepteze dar acest réă,
toţi bărbaţii de Stat de pe timpuri ai cu
getat cum să reformeze mai înţelept legea
anterióră în privința acésta, cine, adică, să
presideze biuroul cu mai multă autoritate şi
competinţă, aşa, în cât, să împedice orice
desordine pe viitor. Aşa, în mijlocul acestor
cercetări, s'a găsit că acela, care presintă
garanţiile cele mai sigure, este magistratul.
El este cel mai independent, el cunâsce
legile, el are mai mult prestigiu, şi prin ca
racterul să imparţial şi drept, şi prin po
siția ce ocupă în ramura justiţiei; prin ur
mare, el e mai apt de a presida biuroul
electoral, pentru paza liniştii în tot timpul
operaţiunilor la alegere.
Urmând tot acel şir de cugetare, autorul
acestui proiect de lege a întins disposiţiunile
legei anterióre şi a dispus ca în oraşele re
şedinţe un magistrat inamovibil să presideze
biuroul electoral, având tot el şi dreptul de
a numi pe secretarii şi scrutatorii biuroului;
în celelalte oraşe tot un magistrat, fie chiar
amovibil; în sate chiar, primind propunerea
d-lui senator pentru Romanaţi, a găsit că e
bine ca biuroul electoral să fie presidat de
judecătorul de ocol, în acele comune rurale
unde există asemenea judecător.
Comitetul delegaţilor a respins însă amen
damentul d-lui senator pentru Ialomiţa în
privinţa aleşilor satelor, pe cari onor. preo
pinent îi propunea ca presidenţi ai biurou
rilor electorale în comunele rurale unde nu
sunt judecători de ocol.
Acest amendament "I-am respins pe a
ceeaşi ordine de idei; căci, alt-ceva este ju
decătorul şi alt-ceva juratul. Cel d’ântêiü
este un bărbat de lege, deprins a judeca,
cumpănind tot în cumpăna imparţialităţei şi
a justiţiei, nelăsându-se a fi înrîurit de cât
numai de voinţa legiuitorului și a dreptului;
cel de al duoilea este deslegat de ori-ce le
gătură, numai cugetul să îl călăuzesce.
Acéstă împrejurare are multe avantage ;
cugetul omului însă se mlădie dupe diferi
tele impresii ale timpului, ale dilei, ale orei
chiar, şi noi cerem o pricepere mare şi o
4 Februarie 1899
voinţă de oţel pentru a păstra liniştea în
cercul operaţiunilor electorale. Juratul dar
nu póte presinta asemenea garanţii.
Pe cine, prin urmare, găsim în comunele
rurale cu mai multă autoritate, cu mai mult
prestigiu, cu mai multă competinţă de a în
frîna ori-ce veleitate din partea alegătorilor
tindénd la turburare şi desordine, de cât pe
primarul comunei“? Pe nimeni altul. Lui
dar am dat dreptul de a presida biuroul
electoral ; şi, credem că bine am urmat lu
crând astfel.
In ceea-ce privesce amendamentul no
bilului senatore pentru Bacă, ca preoţii să
presideze biurourile electorale, în comunele
rurale, credem că acest sistem nu e neme
rit; căci dacă în adevăr Constituţia din 1 Iu
lie 1866, a cerut ca clerul înalt să ia parte
la lucrările Senatului României la discuţiu
nea legilor, acésta negreşit a fost o consa
crare a tradiţiunilor nostre, pentru că tot
d'a-una în obstescile nóstre adunări a luat
parte şi clerul înalt. Dar a legifera e tot una
cu a presida un colegii electoral ? E cu to
tul alt ceva. Când se discută o lege, se dis
cută cu sânge rece, cu competinţă, ceea-ce
nu póte fi la o alegere.
Comitetul delegaţilor a respins, prin ur
mare, amendamentul d-lui senator pentru
Bacă.
Preotul se ocupă cu cele bisericesci; el
are misiunea de a arăta pururea un duh de
blândeţe, de îngăduire, de bună-voinţă con
tinuă; el continuu povăţuesce şi iértă; nici
o-dată nu pedepsesce pe nimeni.
In asemenea condiţiuni aflându-se preotul
nu póte fi la locul lui, de ’l vom numi pre
sident la colegiul electoral dintr'o comună
rurală.
Prin urmare, acest articol rămâne redac
tat ast-fel: (Citesce).
D. G. Esarcu : Cer cuvântul asupra pu
nerei votului. ":
Rog, d-le preşedinte, ca amendamentul
meú pe care "l depun, şi a cărui coprindere
este: Ca biurourile electorale rurale să
fie prezidate de preotul paroch al comu
mei respective să fie pus la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Sunt
10 d-ni senatori cari cer votul cu bile ?
Voci: Da, da.
D. G. Esarcu: Acum, pentru că sunt 10
d-nii senatori cari cer votul cu bile, vă mai
rog să puneți ântâiü amendamentul meu la
vot, ca cel mai depărtat.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Nu
e al d-vóstră cel mai depărtat, cel mai de
părtat e acela care se referă la juraţi. În
proiectul propus se cere să presideze un
funcționar: primarul, iar d-v6stră propuneri
un alt funcţionar: pe preot.
D. P. Grădişteanu: Are dreptate d. E
sarcu; propunerea sa e cea mai depărtată
din întregul sistem de organisare al Statu
lui. (Ilaritate).
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Dupe
materia care e în discuțiunea Senatului şi
conform art. 70 din regulament, amenda
mentul cel mai depărtat e al d-lui Mănescu
Călăraşi.
4 Februarie 1899
p), G. Esarcu : Protestez, nu e exact.
D. I. Brabeţianu: D. ministru a recu
scut că este cel mai depărtat, fiind-că
procedéză prin eliminare,
" D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Prin
discursul d-sale a dis acésta. Eă pricep
cestiunile.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Cer a se pune
la vot cu bile amendamentul mei.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Sunt
10 d-ni senatori cari cer votul cu bile ?
Voci: Sunt.
–Se face proba, şi se constată că sunt.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Vom
procede dar la vot cu bile.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
Sultatul votului este următorul :
Vatanţi . . . . . . . . . 56
Bile albe . . . . . . . . 15
Bile negre . . . . . . . . 41
Senatul a respins amendamentul.
Acum procedăm la votarea amendamen
tului d-lui Esarcu.
–Se procede la vot cu bile.
D, vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
Sultatul votului :
Votanţi . . . . . . . . . 55
Bile albe . . . . . . . . 21
Bile negre . . . . . . . . 34
Senatul a respins amendamentul.
Pun acum la vot amendamentul propus
d-Vergati în coprinderea următore:
"Acolo unde este judecătorie de ocol, biu
”rile electorale se vor presida, de prefe
"tinţă, de către judecător.
- Se pune la vot şi se primesce.
9 vice-preşedinte, N. Crătunescu: Pun
* vot art. 32 cu modificarea admisă.
9 - Brabeţianu: D-le preşedinte, cercu
*l asupra celor-alte aliniate ale art. 32,
* cărora nu sa discutat nimic şi cari
*ese puse acum în discuțiune.
9 fe: Nu se mai pote acum. (Sgomot).
9 ministru de interne, I. Pherekyde:
*, ca să nu fie nici o confusiune, rog pe
* Președinte să bine-voiéscă să pună în dis
*e, rând pe rând, töte aliniatele art. 32,
**.pand de la cel d'ânteii. (Aprobări).
9 vice-președinte, N. Crătunescu: D.
**tianu are cuvântul asupra aliniatului I.
9 - Brabeţianu: D-lor senatori, o scurtă
***tiune, pentru a explica amestecul
* oresc să vă fac în discuţia pe articole
a acestei legi.
*cuţiunea generală sa făcut, de către
*și partidului conservator, a declara
**.fancă, la care am unit şi ei modesta
* Voce, că nu numai nu vă împedecam
*** o lege bună, dar ne asociam chiar cu
"**e pentru atingerea acestui resultat.
99ănd unele inovațiuni sau lipsuri, cu
* n-am voit să spunem că în acestă lege
**t disposiţiuni fericite cari sunt de
* a Îmbunătăţi starea de lucruri exis
* Fiindcă dar oposiţiunea va declarat
*** împedică pentru a face binele,
DESBATERILE SENATULUI
sul de o piedică sistematică, ci manifestarea
unei convincțiuni.
Viü, d-lor, la cestiune.
Mai ântéiú, se dice aci – şi fórte neme
rit–că membrul care trebue să presideze
alegerea, să se alégă prin tragere la sorţi de
primul preşedinte al Curței.
Aşi avea o părere de exprimat, care răs
punde la unele bănuieli nemeritate, dar cari
fatal se vor ridica. Presupun ipotesa că în
tr'un judeţ e un prefect care are frate sală
rudă de aprópe pe unul din membrii Curțel
şi întémplarea face să iasă la sorţi tocmai
acest membru.
Admiteţi încă că, cu ocasiunea alegerei se
pot ivi diferite incidente şi preşedintele tre
bue să intervină şi să le rosolve.
Nu credeţi că se pot găsi 6meni cari să
dică că faptul că a cădut la sorți tocmai
ruda prefectului e pus la cale, e pregătit"?
Nu vorbesc de 6meni cari judecă bime şi să
nětos, dar sunt spirite de acelea cari bă
nuesc în tot-d'a-una.
Ei, nu e bine ca să înlăturăm causa a
cestor bănuieli cari pot să lovéscă în presti
giul magistraturei“?
Prin urmare, nu credeţi că ar fi bine să
dicem aci, ca să se anunţe diua la care are
să se urmeze tragerea la sorţi, dându-se
ast-fel posibilitatea de a asista acolo ori cine
ar voi“?
Cel puţin, făcându-se astfel, se va putea
rěspunde acelor cari ar avea bănueli, că pu
teaú să urmăréscă tragerea la sorţi şi nu
mai ai dreptul să bănuiască.
Acéstă părere e menită să înlăture o bă
nuială. Dacă credeţi că pentru acest lucru
nu merită să se mai schimbe redacţiunea
articolului în discuţie, las la aprecierea
d-vóstre.
A duoa observaţiune e următórea :
Art. 39, ultimul aliniat, dice :
• Preşedintele pâte da ordine directe, fără
ca dreptul să să suprime atribuţiunile au
torităței însărcinată cu paza ordinei. El pote
delega privegherea pentru menţinerea ordi
nei agenţilor forţei publice ce va desemna.
Aceştia sunt obligaţi a purta ca semn dis
tinctiv o earpă. Preşedintele pote de ase
menea, în cas de flagrant delict petrecut În
locul supus privegherei sale, să ordone ares
tareau.
Acesta e proiectul d-lui ministru modi
ficat de comitetul de delegaţi în sensul ca
acéstă delegaţiune să se dea unui agent al
forţei publice.
S’a criticat acéstă modificare în sensul în
care s’a făcut critica legei actuale în vigóre,
că nu se ia destule garanţii contra turbură
rilor, exceselor cari se fac în afară de localul
de vot. Şi atunci s'a spus: fiind că preşedin
tele biuroului nu pâte să se împartă, să
stea în acelaşi timp la biuroi să presideze
alegerea şi pe de altă parte să facă poliţia
împrejurimei localurilor, nu e bine să se
ajute şi de alt cine-va ? D, ministru a dat
acéstă facultate prin proiectul d-sale, dar
alegerea să se facă din membrii tribunalu
lui sau procurorii locali, şi prin acesta i s'a
189
părut că vede mai multă garanţie de impar
țialitate.
Eú aşi dori ca d-v6stre să vă uniţi să se
adopte acéstă idee a d-lui ministru de in
terne, care e preferabilă. In casul când
d-vóstre aţi fi de părerea d-lui ministru, o
pun în discuţie cu ocasiunea acestui articol,
care privesce constituirea biuroului, de şi ea
privesce la art. 39, însă să nu diveți atunci
că propunerea este tardivă, şi că ei v'aşi
cere un răsvot.
Dacă admiteţi acéstă părere, ca preşedin
tele să se ajute cu un membru al tribuna
lului sată cu procurorul local, aş propune,
ca să fie mai complect, să nu fie o facultate,
ci o obligaţiune, ca de la început să se de
semne acest ajutor, prin tragere la sorţi
d'intre judecătorii tribunalului local, care
să îndeplinéscă sarcina acesta de ajutor al
săi.
Dacă admiteţi acéstă inovaţiune, trebue
să o puneţi aci, sală la art. 39, unde cre
deţi că e mai nemerită. Dar atunci să nu
spuneţi că discuţiunea este închisă,
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
La art. 39 mai bine.
D. I. Brabeţianu: Acésta o dic ca o mă
sură de precauţiune, să nu diceţi că este
târdiü.
D. Al. Constantinescu: Am votat adinea
uri amendamentul, cum că şi judecătorul de
ocol, in comunele rurale unde funcţionéză,
să presideze biuroul electoral.
Ca să punem în concordanţă acest amen
dament cu articolul cum este redactat, cred
că trebue să primim forţat un amendament
noù la aliniatul 4 de sub art. 32.
Aliniatul IV sună astfel:
Pe timpul lipsei judecătorilor pentru
alegerile generale, procesele pendinte la
» Curţile de apel şi la tribunale se vor amâna,
In acest cas, procedura pentru noul termen
va fi gratuită pentru acei cari nu vor fi
a luat cunoscinţă de termen.
Trebue adăogat fatalmente şi al judecă
torilor de ocole.
Tot aci ai ruga pe d. ministru să pri
méscă încă o frasă, cu privire la termenul
de procedură, care se împlinesce în dilele
de alegeri. Căci omul voind să şi dea apelul
saú oposiția în acest timp, nu va găsi pe ni
meni la tribunal sau Curte. Şi sciţi că pri
mirea nu se dă de registrator, ci de preşe
dinte.
Prin urmare, aşi ruga ca să amplificăm
amendamentul, adăogênd că şi termenul de
procedură, care se împlinesce în dilele de
alegeri, să se prelungéscă până dupe termi
narea dilelor de alegeri, ca să nu fie omul
surprins, şi să-şi vadă apelul expirat.
D. M. Schina: Dice acésta.
D. Al. Constantinescu: Nu dice.
D. M. Schina : Nu intră în cadrul legei.
D. Al. Constantinescu: Intră când se pre
vede amânare din oficiu a proceselor, atunci
am scăpa şi de termenele cari se împlinesc
în acea di, pentru că lăsă pe 6meni încurcaţi,
fără să scie ce se face cu afacerile lor, de 6re-ce
nu rèmâne nimeni la Curte. Căci dacă se
aplică legea electorală cum este, se dice în
190
ea că şi primul-președinte și preşedintele şi
judecătorii toţi se pun la urmă şi se trag
la sorţi, prin urmare nu mai rămâne nimeni
la Curte în decurs de două trei dile; de
asemenea şi tribunalele sală judecătoriile de
pace, îr care timp töte termenele scădute
în acele dile sunt perdute pentru 6meni, la
ale căror interese trebue să ne gândim.
De aceea e mai bine ca lucrurile să fie mai
dinainte hotărîte şi lămurite ; propun deciur
mătorul amendament: 1. La art. 32 alineat 4,
să se adauge : Ca la curţile de apel, la tribu
•nale şi judecătoriile de pace, termenele
de procedură care se îndeplinesc în dilele
de alegeri, se prelungesc până a doua di
mdupe terminarea ultimei dile de alegeri.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
O primă cerinţă este acea arătată de onor.
d. Brabețianu, adică esclusiunea judecăto
rilor cari s'ar găsi în rudenie.
D. I. Brabeţianu : N'am spus escluderea,
dar am prevădut acéstă ocurenţă şi m'am
Întrebat dacă rudenia n'ar putea da nascere
la bănuială şi am propus ca remedii ca acel
judecător să fie trimis...
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Eü credeam că e un cas de recusare şi ru
denia pote fi nu numai cu preşedintele dar
şi cu candidaţii ; nu trebue să aruncăm o
suspiciune nejustifisată asupra magistraturei
pe care o respectăm.
In privinţa cererii făcute de onor. d. Con
stantinescu a se adaoga amănarea proceselor
la judecătoriile de ocol, acésta e consecinţă
obligatóre a disposiţiunilor votate de Senat;
cât despre prelungirea termenelor care ex
piră în acele dile, măsura nu pote fi bună.
In legea pe care o modificăm nu exisiă o
asemenea restricţiune, cu töte că membrii
curţilor şi ai tribunalelor erau traşi la sorţi
pentru a presida alegerile; Însă, în fapt, era
o necesitate impusă instanţelor judecăto
resci care a avut de consecinţă, în practică,
că tot-d'a-una a rămas în fie-care instanţă
judecătoréscă, fie curte, fie tribunal, câte un
judecător însărcinat cu primirea actelor; de
aceia nu s'a pus înadins o disposiţiune nici
în acéstă lege. - desvoltat'o d. ministru de interne; mă voi
Prin urmare, ei cred că în urma expli
cațiunei date în acestă privinţă, care se re
feră la practica din trecut, nu este nevoie să
fie o disposiţiune în lege pentru ca practică
să se urmeze şi în viitor. In ori-ce cas, mai
prudent ar fi să se dică, în mod expres, că în
tóte instanţele judecătoresci urméză să ră
mână câte un judecător care să priméscă
actele, de cât a se prelungi termene, ceea
ce ar presenta multe inconveniente.
D. M. Schina: In acéstă privinţă nu se a
duce nici o modificare prin proiectul pre
sentat, prin urmare nu este nevoie să se mai
introducă ceva.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Sunt
5 d-nii senatori cari susţin amendamentul
d-lui Constantinescu?
10. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-le preşedinte, în propunerea d-lui Con
stantinescu sunt duoë idei cari trebue des
părțite una de alta. Ideia în privinţa jude
cătorilor de ocole am primit'o, pe cea-l-altă
DESBATERILE SENATULUI
n'o primesc; prin urmare, vă rog a le pune
pe rând la vot.
–Se pune la vot prima parte a amen
damentului d-lui Constantinescu, care dice:
la art. 32, aliniatul IV, să se adauge la
curţile de apel, la tribunale şi judecăto
riile de pace se vor amâna •, şi se primesce.
– Cea-l-altă parte, nefiind susţinută de
5 d-nii senatori, se înlătură.
–Se pune la vot art. 32 cu modificările
admise şi se primesce.
–Se citesce art. 33.
Art.33.–Acest articol se modifică ast-fel:
»O-dată cu depunerea buletinelor de vot,
prevădute la art. 42 de mai jos, candidaţii
unei liste vor desemna în scris trei delegaţi
cari să "i represinte la alegeri şi cari vor fi
luaţi numai dintre alegătorii colegiului.
Președintele tribunalului va înainta pri
marului oraşului acea declarațiune scrisă
coprindénd pe delegaţi, pentru a fi predată
preşedintelui biuroului Înainte de deschide
rea colegiului.
nLa deschiderea colegiului preşedintele va
desemna dintre delegaţi, alegând pe cât po
sibil din diferitele grupări, duoi secretari şi
duoi scrutatori; când numărul grupărilor
trece peste trei, preşedintele va desemna
câte un delegat din fie-care grupare.
nOperaţiunile electorale nu vor fi zădărni
cite din causa absenţei delegaţilor, a scru
tatorilor şi a secretarilor.
Toţi cei retribuiţi de Stat, judeţsaú co
mună, precum şi cei ce nu sciü citi şi scrie,
nu pot fi scrutatori, nici secretaria.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
D-lor, în redacţiunea acestui articol s'a avut
în vedere constituirea biuroului electoral,
însă este un adaos care se impune, căci a
colo unde sunt mai multe secţiuni, sunt a
tâtea biurouri electorale câte secţiuni sunt:
prin urmare trebue adăugat în acest articol
cuvintele: pentru fie-carebiuroù electorala,
adică să fie câte trei delegaţi pentru fie-care
biuroù electoral. (Aprobări).
D. Al. Constantinescu : Cer din noi cu
vântul pentru a desvolta ideea pe care a
mărgini a citi amendamentul ce propunem
la acest articol :
La art. 33, alin. I, să se adauge dupe
cuvintele vor desemna în scris, cuvintele
următóre : mcâte trei delegaţi de fie-care
biurotă electorala, şi apoi articolul va con
tinua aşa cum este redactat cu cuvinlele :
scari să ’i represinte, etc.
Alex. Constantinescu, C. Racovitză, colo
nel, Obedeanu, Vergati, Valerian Urseanu.
D. I. Brabeţianu: D-lor, în acest articol
se vorbesce de delegaţii din cari să se for
meze biuroul.
In sistemul legei vechi biuroul se forma,
prin tragere la sorţi, din alegătorii presenți
în sală în acel moment; şi fiind-că se putea
întâmpla ca la ora deschiderei biuroului să
nu fie alegători, s'a vëdut adesea-ori casul
că candidaţii să alerge dupe alegători ca să
constitue biuroul. S'a făcut forte înţelepţeşte
ca să se determine un număr dintre aceia
4 Februarie 1899
care intră în luptă, şi anumite persone, ca
la ora legală să se presinte acolo şi să for
meze biuroul; însă unde văd o nedreptate e
aci. O primă lămurire mai ântâiü. Când se
vorbesce de delegaţi, în acest articol, se în
ţelege a se vorbi de delegaţii cari ai dreptul
candidaţii să îşi alăture (întreruperi).
0 voce : Care alţi delegaţi“?
D. I. Brabeţianu: Acésta "mi dovedeşte
că nu m'am înşelat în observaţiunea ce am
de făcut.
D-vóstre, prin redacțiunea acestui articol,
lăsați facultatea, dar nu puneţi obligaţiunea
preşedintelui biuroului, că, admitând că ar fi
două liste, fie-care are dreptul să propună
trei delegaţi, adică şése persóne; patru din
ele vor intra la biuroù şi vor rămâne duoi,
şi dacă presidentul, nu ca parțialitate, dar
fiind-că "i place mai mult societatea delega
ţilor unei liste de cât a acelor ai celei alte
liste, dă preferinţă acelora alegènd din acea
listă trei delegaţi, iar din a duoa listă un
delegat. (Intreruperi).
Voci: Nu se pote acésta.
0 voce: In tot casul, e bine să se lămu
réscă acest lucru.
D. I. Brabeţianu: Nu credeţi că e mai
bine să nu se lase lacune, de cât să alergăm
la interpretări ?
Vrea să dică se lasă facultatea preşedin
telui de a alege şi a comite acéstă ne
dreptate în fav6rea unei liste prin fixarea
la biuroù a tutulor delegaţilor celei-l-alte
liste. Evident că e un desavantagii pentru
o listă de a i se lăsa un singur om de ac
țiune, iar cei-alţi să fie fixați la biuroi. Nu
e drept.
Încă o observaţiune:
Delegaţii se numesc de către candidat,
dintre alegătorii cei de adevărată valóre
electorală. In ce situațiune puneţi pe acest
candidat? Că cei mai buni soldaţi să "i imo
biliseze la biurcü numai ca să facă act de
figuranţi, căci tâte cestiunile de resolvat le
daţi în competinţa preşedintelui biuroului;
-
ei există că mărturie şi chiar mărturia lor
nu se cere. Acest oficii, aşa de nul nu, "l ar
putea face ori-care din alegători, cari să nu
aibă calitatea de delegaţi, fără ca prin acésta
să se răpéscă dreptul candidaţilor de a avea
alţi delegaţi? Prin urmare, s'ar putea intro
duce acéstă inovaţiune ca candidaţii să delege
3 dintre alegători, cari să compue biuroul şi
prisosul rămas liber să intre în réndul ale
gëtorilor. Aşa cum e nu e drept.
D-vóstre diceţi:
La deschiderea colegiului preşedintele va
desemna dintre delegaţi, alegând pe cât po
sibil din diferitele grupări, duoi secretari şi
duoi scrutatori ; când numărul grupărilor
trece peste trei, preşedintele va desemna
câte un delegat din fie-care grupare.
Ce vrea să dică: pe cât posibil? Nu e o
obligaţiune din care să nu ptă eşi, şi mie
nu "mi place să nu fie lucrul clar.
Când vor fi mai multe grupuri, Dar când
sunt duoë “?
Să se spună aşa: Președintele va alege,
pe cât posibil, un număr egal.
4 Februarie 1899
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Atunci nu mai e pe cât posibil. mai are glas consultativ, numărul mai mare
D. I. Brabeţianu: Când sunt trei liste, al asistenţilor nu pte împedica pe preşe
nu mai e posibil să ia un număr egal, când dinte, care rămâne singur cu decisiunea.
sunt duoë liste, să "i puneţi obligaţia să ia
din fie-care câte un număr egal. "preocupare arătată de d. Brabețianu şi care
Ar trebui dar, ca să se evite un abus sau - "şi are seriositatea ei. Candidaţii desemnéză
o nemulţumire, şi când sunt mai multe liste, ” pe delegaţi; delegaţii sunt aleşi dintre cei
să ia din fie-care un număr egal, dar să nu
i se lase facultatea acésta, ci să se jică în
mod imperativ: să ei din fie-care listă un
număr egal.
D. G. Radovici : Dar când sunt trei sali
patru liste ce se face ?
D. I. Brabeţianu: Atunci să se ia câte
unul din fie-care listă.
Cu tóte ccestea, vedeţi că cu sistemul
d-vóstre,când vor fi mai mult de duoë liste,
se năpăstuesce, în tot casul, o listă, căci
fiind trei liste, va lua duoi delegaţi de la
una şi câte unul de la cele-alte liste. De ce
acéstă inferioritate ? Cred că e bine prin
legea d-vóstre să evitaţi acéstă situaţiune de
interioritate, modificând articolul în sensul
ca biuroul, adică secretarii şi scrutatorii, să
se alégă dintre cei desemnaţi, alţii de cât
delegaţii candidaţilor.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, observaţiunile facute de
onor. d. Brabeţeanu, a temei şi una şi alta.
Eü propun, pentru a înlătura preocuparea
cea din urmă, aratată de d. Brabețianu, căci
nu este un inconvenient, dacă biuroul s'ar
întêmpla să fie mai numeros, să modificăm
disposiţiunea ast-fel: dacă vor fi până la trei
grupări, preşedintele să desemne câte doui
din tie-care grupare; dacă numărul grupări
lor va trece peste trei, să ia câte unul din
lie-care grupare.
D. dr. Petrini Paul: Dacă este o singură
listă“?
D. căpitan Manoliu: Dacă este o singură
listă şi nu vin delegaţil"?
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
Atunci nu are cine să fie nemulţumit.
Voiü răspunde d-lui Manoliu două lucruri:
ântêiü, dacă nu este de cât o singură listă,
nu are cine să fie nemulţumit, şi al doulea,
dacă nu vor veni delegaţii acestei singure
liste, este o disposiţiune în lege care gice,
că operaţiunile electorale nu vor fi zădărni
cite din acestă causă.
D. I. Brabeţianu: Dar se pote întêmpla
ca să fie 3 liste de delegaţi şi va trebui să
aleagă 4.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Dacă sunt grupările până în număr de 3,
se vor desemna câte 2 din fiecare grupare;
dacă numărul grupărilor va trece de trei,
va lua câte unul din fie-care.
D. G. Sefendache: Dacă vor fi 6 sau 7 ?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Câte unul din fiecare.
- AAAPRIMIRIA STATIILUA
DESBATERILE SENATULUl
Şi vedeţi, d-lor, că de vreme ce biuroul nu
Voiü spune două cuvinte despre o altă
mai activi din amicii lor politici; ei să nu fie
imobilisaţi la biuroi. Eü înţeleg că s'ar cere
ca delegaţii să fie desemnaţi ad-hoc pentru
biuroú de către candidaţi, deosebit de dele
gaţii cei-alţi cari au dreptul de a intra în
sală, a eşi, a controla şi a avea mereu con
tact cu candidaţii sală cu alegătorii afară din
sală. Rog ca idea, daca se insistă, să fie for
mulată în scris, ca să vedem cum se pre
sintă.
Fiind orele 5 p. m.,Senatul, consultat, în
cuviinţéză prelungirea şedinţei până la vo
tarea articolului în discuțiune.
– Şedinţa se suspendă pentru a se re
dacta propunerea.
– La redeschiderea şedinţei:
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, în urma discuțiunei avută în
comitetul delegaţilor, credem că este inutil
de a se mări numărul delegaţilor; de altă
parte este un cuvént pentru ca să nu se mai
presinte inconvenientul pe care 'l arăta d.
Brabețiaau, căci delegaţii nu sunt imobili
zaţi, pot intra şi eşi, sunt liberi în mişcările
lor, nefiind presenţa lor la biuroù impusa.
D. G.Sefendache: D-lor, observaţiunile
ce aveam de făcut s'aú tranşat în mare parte,
dar aşi ruga pe d. ministru şi pe onor. Senat
să bine-voiască a consimţi ca să fie o simetrie
in articolele ce se votéză; ast-fel, d-lor, noi
am căutat prin acest proiect de lege să ferim
alegerile de influenţa primarului şi îa art. 42
d-vóstre liceţi că :
Buletinele vor fi predate de către pre
ședintele tribunalului, preşedintelul biurou
lui electoral, sub luare de adeverinţă, înainte
de ora 9 diminéţa a ilei fixată pentru des
chiderea colegiului. u
Dar în art. 33, pe care d-vóstre 'l discu
taţi astăi, liceţi:
Preşedintele tribunalului va înainta pri
marului oraşului acea declaraţiune scrisă
coprinénd pe delegaţi, pentru a fi predată
preşedintelui biuroului înainte de deschi
derea colegiului.u
Ei bine, d-lor, pentru ce, când este vorba
de delegaţi, puneţi direct în contact pe pri
mar cu comuna şi când este vorba de bule
tine şi cele-alte puncte, liceţi că preşedintele
tribunalului singur? Singurul in drept să se
ducă să 'l dea preşedintelui biuroului.
D-lor, dacă este o nenorocire mare în ale
geri este tocmai influenţa cea mare ce se
exercită de primari în afacerile electorale,
căci iată ce se pote întêmpla : când obligaţi
» «>
191
pe delegaţi să dea numele cu 3 dile înainte
primarului, se pote întêmpla ca primarul şi
consiliul comunal să intervină pe lângă de
legaţi sa "i convertéscă şi să devină delegaţii
primarului.
D-vóstre, aci în Capitală, nu suferiţi aşa de
mult de influenţa primarului, ca noi în pro
vincie. Aşa, cu distribuirea cărţilor de ale
gători în jiua votului lângă sala de vot, nu
sciţi ce presiune se face asupra alegătorilor în
momentul când se distribue cărţile de ale
gători. Fiind-că „d. ministru de interne do
resce să facă o lege bună, ar trebui să caute
să suprime téte aceste inconveniente şi să
pună în concordanţă acest articol cu art. 42
din lege, adică să se inlătureze ori-ce ames
tec al comunel şi al funcţionarilor în ale
gerea care se face.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor, vă rog să respingeţi propunerea onor.
d. Sefendache, de 6re-ce preşedinţi de tribu
nale nu există în tte oraşele, pe câtă vreme
primari există în tote oraşele; alt-fel se face
imposibilă aplicaţiunea lege, dacă aţi admite
propunerea d-lui Sefendache.
D. I. Brabeţianu: Dar când presidentul
tribunalului este bolnav, cine primesce ac
tele în locul lui?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Dacă un profan in cele judecătoresci 'mi-ar
fi făcut acestă întrebare, nu m'aşi fi mirat,
dar d. Brabețianu să'mi facă acéstă intre
bare? Să 'mi permită să'i exprim mirarea
DIO68,
Tóte actele de administraţiune, cari sunt
puse de lege în sarcina preşedintelui, atunci
când preşedintele este împedicat, tote aceste
acte sunt făcute de un alt membru al tribu
malulul care îi ţine locul.
D. I. Brabeţianu: Am facut acestă intre
bare pentru ca explicarea d-vstră să ser
véscă de comentariu al legei.
– Ne mai cerând nimeni cuvêntul, se
pune la vot art. 33, cu modificările propuse
şi se primesce.
– Şedinţa se ridică la orele 5 şi jumă
tate p... m., şi se anunţă cea viitóre pentru
Luni 25 lanuarie, la orele 2 p. m.
RECTIFICARE
In desbaterile şedinţei Senatului de la
21 lanuarie curent, inserată în Monitorul
Oficial No. 239, în discursul d-lui senator
colonel Budişteanu, pe pagina 149, colóna
1-a, publicându-se din eróre :
» Am constatat un fapt, unul sigur : a
dus că Senatul nu a discutat legea sindu
catelor agricoleu, fiind eróre de manuscris,
se rectifică precum urméză:
n Am constatat un fapt, unul sigur :
um dis că Senatul a discutat legea sindi
catelor agricoleu.
DiRscroR GENERAL, CONST. LIESCU.
 ANALELE PARLAMENTARE ALE
PARLAMENTARE ROMANIEI,

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vindare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următorele preţuri:
- 5. | Lei B.
Tom I, partea I, apărut în 1890. . . . . . . . . . . . . . 6 40 | Toma IV, partea l, apărut în 1894 . . . . . . . . . . 7 –
• I, a II, n. r 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 – | » V, n. I și II, a n 1895 . . . . . . . . . . 8 90
» II, a –, • - 1892. . . . . . . . . . . . . . 6 90 | • Vl, • I și II, a » 1896 . . . . . . . . . . 9 15
a III, a I, • » 1892. .............. 5 75 | • VII, - I și II, - a 1896 . . . . . . . . . . 10 -
• III, a II, a » 1893. . . . . . . . . . . . . . 4. 20 | • VIII, - I şi II, a a 1897 . . . . . . . . . . 7 20
- IV, a I, a n 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 l a IX, a II, „ a 1898 . . . . . . . . . . 8 90

Cei cari doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale,
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale. *

9 Februarie 1899
N0. 23
SENATUL
----------------------
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
ŞEDINŢA DE LA 25 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, N. Cră
tunescu, asistat de d-nii secretari ai biu
roului : Climescu C., Constantinescu Alex.,
Iovitz Dim. dr., şi Filipescu I. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 88 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 30 d-ni
senatori şi anume:
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: Borş
Ion, Cavalioti G., Costescu-Comăneanu
Const., Culcer D. dr., Isvoranu R. Ilariu,
Mihălescu V. dr., Mortzun V. Alex, Nicolai
Sache, Parpale Gheorghiu Ştefan, Radovici
Gheorghe, Russu Gheorghe, Simulescu G.
Dimitrie, Tiron Antohi, Gane Nicolae, Bucşe
nescu Const. dr.
In congedită:
I. P. S. S. Mitropolitul Primat.
Nemotivaţi :
D-nii : Balli M. Costache, Cassotti P.,
Chircu Toma, Eremia George, Ioaniu D. Ioan,
Ionescu Dumitru, Lupescu George, Moisescu
Dim., Poni Petru, Răileanu Costache, Sán
dulescu-Nenoveanu, Teleman C., Văsescu
George.
– D. secretar, Al. I. Filipescu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se ia act de cererile d-lor senatori
Antohi Tiron şi Borş Ion, prin cari rógă a li
scusa absenţa de la şedinţa de ai.
– Se acordă succesiv următórele con
gedii :
D-lui senator Gheorghe Radovici, 5 dile.
n dr. Bucşenescu,
n n dr. Mihălescu,
Russu,
n Sache Nicolau,
n Cavaliotti,
n D. G.Simulescu,
n dr. Culcer,
- Şt. Gh. Parpale,
– Se trimit în cercetarea comisiune de
socoteli :
1) Bilanţul cesturei Senatului de indem
nisările răspunse d-lor senatori, pe timpul
de la 15 Noembre anul încetat şi până la 10
Ianuarie anul curent.
2) Idem de cheltuelile de material efec
tuate pe timpul de la 1 Aprilie 1898 şi până
la finele lunei Ianuarie anul curent.
– Se trimite în cercetarea comisiunei de
indigenat cererea d-lui Munteanu Andro
nic, român din Transilvania, prin care rôgă
a i se recunsce calitatea de cetăţén român.
D. G. Fulger: D-le preşedinte, rog atât
pe d. ministru de interne cât şi pe onor.
Anexă la Monitorul Oficial No. 245,
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
biuroi ca, dupe terminarea legei pentru pro
cedura electorală, să pună la ordinea ilei
proiectul de lege pentru convenţiunea făcută
cu casa Georgi la reducerea iluminatului
oraşului Galaţi.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Am
onóre a spune că e pus la ordinea dilei, şi
póte chiar astădi să vină.
D. G. Fulger: Mulţumesc, d-le preşe
dinte.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Acum
intrăm în ordinea dilei. - aibă nici un pretext de nemulţumire, sciind
Avem mai ântêiü continuarea discuţiunei
pe articole asupra proiectului de lege pen
tru procedura electorală. D. raportor Mei
tani fiind absent, d. Nicolaidi 'l va înlocui.
– D.Al. Nicolaidi, pentru d. raportor,
G. G. Meitani, dă citire art. 35:
Acest articol se modifică în chipul ur
mător :
»Preşedinţii biurourilor vor regula ordinea
în care alegătorii trebue să intre în sală şi
în localul de votare.
Nu pot intra în sala pentru votare de cât
alegătorii chemaţi de preşedinte dupe lista
de votare.
» Asemenea nu pot intra nici în sală, nici
în localul de alegere, de cât numai alegăto
rii secţiunei respective, candidaţii şi dele
gaţii.
Alegătorii funcţionari nu pot veni în lo
calul de vot de cât dupe orele 3 p. m., când
vor fi datori să voteze imediat şi să se re
tragă.
n Pentru înlesnirea votărei, în fie-care lo
cal şi în faţa biuroului, vor fi întocmite des
părţiminte în număr îndestulător, ast-fel
construite ca să garanteze secretul votului «.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: La
acest articol se găsesce înscris d. dr. Pe
trini Paul. D-sa are cuventul.
D. dr. Petrini Paul : D-le preşedinte,
d-lor senatori, am luat cuvêntul asupra a
cestui articol cu intenţiune ca să propun un
amendament la aliniatul ântêiü, care, dupe
cum aţi audit pe când se citea de d. rapor
tor, este redactat ast-fel că lasă preşedinte
6 n
3 m
lui biuroului dreptul de a regula ordinea cum
trebue să intre alegătorii în localul alegerei
3 n
şi în localul de vot.
2 Eă cred că, ast-fel cum este redigiat acest
3 m.
aliniat, ar da loc la nemulţumiri şi neajun
5 m suri. De aceea, 'mi am permis să fac un a
6 n
mendament, care să reguleze dinainte şi în
6 » mod stabil, modul cum trebue să intre ale
gătorii în localul de vot şi al alegerilor; iată
cum am redigiat eü acest amendament:
nOrdinea în care alegătorii trebue să in
tre în sală şi în localul de votare va fi aceea
a înscriere în listele electorale, urmând nu
mărul de ordineu.
Dr. Petrini-Paul, Em. Leonescu. G. Ma
noliu, dr. Sabin, G. Fulger, G. Cavalioti.
D-lor senatori, d-vóstre sciţi ca şi mine
nemulţumirile ce resultă printre alegători,
din causa favorilor ce se fac la introducerea,
în localul de alegeri şi localul de vot a ale
gëtorilor, fără nici o regulă şi dupe fav6re
luându-se din diferitele părţi ale listei. Ne
193
mulţumirile vor fi şi mai mari dacă lăsăm
acésta la aprecierea preşedintelui. Nu pun
câtuşi de puţin în dubii imparţialitatea ma
gistratului însărcinat cu acéstă lucrare; dar
nu e mai puţin adevărat că în unele colegii,
de ex. în Bucuresci, la unele secţiuni de vot
unde sunt 10–15 suburbii, preşedintele,
dacăvrea, începe cu suburbia A sau B, în
loc să încépă cu cei înscrişi în capul listei.
De aceea, e bine ca lucrul acesta să fie hotărît
de mal. Înainte, pentru ca alegătorii să nu
că aú să intre pe rând, după ordinea în
scrierei.
Altmintrelea, se pote întêmpla : ca unii
din alegătorii preferaţi de preşedintele biu
roului să voteze înaintea multor altora, cari
eraú înscrişi în liste înainte, şi că alţii au
rămas fără să voteze până în cele din urmă.
Aşa cum este redactat acest articol dă drept
preşedintelui să reguleze ordinea; eü am dis,
că acéstă ordine să fie modul de înscriere și
dupe numărul de ordine, pentru ca fie-care
alegător să voteze la rândul său. Amenda
mentul este semnat de cinci d-ni senatori,
rog dar a 'l supune desbaterei comitetului
delegaţilor.
–Amendamentul se trimite în cercetarea
comitetului de delegaţi.
D. I. Brabeţianu: Observaţiunile d-lui
dr. sunt fórte fundate, de cât modul d-sale
de procedare mi se pare nepractic. A venit
înaintea sălei de alegere 20 de alegători; ei
nu sunt dupe numărul de ordine; cum vor
intra la vot ? Va trebui ca preşedintele să
se asigure că alegătorii al căror rând urméză
sunt împrejurul localului de vot, să facă
apel la fie-care alegător care se presimtă. Ar
fi imposibil, şi de aceea amendamentul nu e
practic.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
In realitate, cred că dorinţa d-lui Petrini, de
a face mai bine, ar face mai răi. Ceea-ce
a spus d. Brabețianu, este aşa: preşedintele
ar fi pus în necesitatea de a face apel nomi
nal mereü, dupà fie-care alegător care se pre
sintă, şi acesta ar prelungi operaţiunea elec
torală în aşa mod în cât până la orele 10 nu
s'ar putea termina. Eă vă rog să respingeţi
amendamentul.
D. Al. Nicolaidi : Comitetul delegaţilor
respinge amendamentul.
–Se pune la vot amendamentul şi se res
pinge.
–Se pune la vot art. 35 ast-fel cum s'a
modificat de comitetul delegaţilor şi se pri
InBSC2,
–Se citesce art. 36, redacţia comitetului,
şi punèndu-se la vot se primesce fără discu
ţiune.
– Art. 37, cu suprimarea aliniatului II
al legei în vigóre, se primesce fără discu
țiune.
– Se dă citire art. 38 :
–Ultimul aliniat al art. 38 se modifică
precum urméză:
nNimeni nu pte intra în sala alegerei, în
jurul ei, în curtea localului, la intrările în
curte, precum şi în jurul localului de ale
gere, la o distanţă cât preşedintele crede
 194
necesar pentru a garanta liberul exerciţii
al dreptului alegătorilor, înarmat şi nici chiar
cu bastóne, afară de casurile de infirmităţi
recunoscute de preşedinte. In zona determi
nată de preşedinte este interisă staţionarea
în grupuriu.
D. dr. Petrini Paul : D-le preşedinte şi
d-lor senatori, şi la acest articol am luat cu
vèntul ca să propun un amendament la ali
niatul ântêiü de sub acest articol.
Mai înainte însă de a vă desvolta amen
damentul ce am onórea a propune, daţi-mi voe
să mă plâng d-vóstre de puţina atenţiune ce a
dat d. raportor la discuţiunile urmate în sec
țiunea a II-a, al cărei delegat este. Iacă de ce
este vorba: în secţiunea duoa, din care am
onóre a face parte, s'a recomandat delega
tulul nostru, care este raportorul legei, ca să
susţină în comitetul delegaţilor amendamen
tul acesta, care a fost admis de secţiune. Re
gret că d. raportor a lăsat cu desăvérşire la
o parte observaţiunile secţiunei şi sa mărgi
nit să facă un raport fără să amintéscă
măcar de aceste dorinţe. Căci, dupe cum ve
deţi, sunt pus în posiţiune ca să satisfac eü
astă dorinţa acestei secţiuni, în şedinţă pu
blică.
D-lor, aşa cum este redigiat acest articol,
este cam laconic, căci iacă cum se exprimă:
nNimeni nu pote intra în sala alegerei, în
jurul ei, în curtea localului, la intrările în
curte, precum şi în jurul localului de ale
gere, la o distanţă cât preşedintele crede ne
cesar pentru a garanta liberul exerciţiu al
dreptului alegătorilor, înarmat şi nici chiar cu
bastóne, afară de casurile de infirmităţi re
cunoscute de preşedinte. In zona determi
nată de preşedinte este interisă staţionarea
în grupuri.
Cred că nici d. ministru, nici comitetul
delegaţilor nu a voit să înţelégă prin acest
aliniat că tâtă lumea pte intra în localul de
alegere numai cu condiţiunea ca să nu aibă
arme, baston, etc. Ei propun, ca să se înţe
légă şi mai bine spiritul acestui articol, ca
după cuvêntul malegătorilor să se interca
leze cuvintele : nde cât alegătorii acelui
colegiu şi aceştia fără arme, fără bastóne
şi fără umbreleu; căci, d-lor, se întrebuin
ţéză şi umbrele frte dese ori ca instrument
de lovire în timpul alegerilor; eü am văut
acest lucru, şi era aprópe să simţim efectul
umbrelelor pe spinarea nőstră cu ocasia ale
gerei de comună în Bucuresci, acum patru
ani, sub conservatori,în strada Parfumului,
eü şi d. Valerian Urseanu.
Tot la acest aliniat, dupe cuvêntul npre
şedinte, propun să se adauge neând pâte
avea un baston sau umbrelă pentru ca să
se ptă sprijiniu, adică să se complecteze
ceea ce se spune mai la vale la acest articol:
numai când preşedintele găsesce că este o
infirmitate; vedeţi dar că acest amendament
are de scop a face acest aliniat mai explicit,
adică ca să se precizeze că nu pot intra de
cât alegătorii în localul de alegere.
Vë aduceţi aminte, d-lor senatori, că, dacă
s'a întâmplat neorândueli la ultimele alegeri
din Bucuresci, au fost tocmai din causa nea
legătorilor cari veniseră numai pentru scan
DESBATERILE SENATULUI
dal; prin urmare, este bine să se împiedice
ca să nu ptă veni 6meni străini în localul
de vot. Acesta este spiritul amendamentului
ce am onóre a propune şi care este subscris
conform regulamentului.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, onor. d. dr. Petrini nu bagă
de sémă că sunt cinci minute de când a vo
tat un articol în care se dice că nu pot intra
nici în sală, nici în localul de alegeri, de
cât numai alegătorii secţiunei respective şi,
prin urmare, nu mai este nevoe să se re
pete acelaşi lucru şi în art. 38.
Insă, a merge mai departe, ar fi a împie
dica circulaţiunea 6menilor pe stradă, căci
póte să fie perséne cari să locuiască împre
jurul localului de alegeri şi, prin urmare,
să trécă pe strada cuprinsă în raionul unde
liniscea trebuie să fie menţinută; ar fi o exa
geraţiune.
Tot asemenea ar fi o exageraţiune a nu
lăsa pe lume să aibă umbrele când plouă.
Vé rog să respingeţi amendamentul d-lui
dr. Petrini.
D. Al. Nicolaidi: Comitetul delegaţilor
respinge amendamentul.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
dr. Petrini şi se respinge.
– Se pune la vot art. 38 şi se primesce.
– Se dă citire art. 39.
Art. 39. Ultimul aliniat al art. 39 se mo
difică precum urméză:
nLa cas de norânduială în sala alegerei,
în jurul ei, în curtea localului, la intrările
în curte, precum şi în jurul localului de ale
gere, la distanţa fixată de preşedinte, con
form art.38, preşedintele pte cere con
cursul puterei armate.
Autorităţile civile şi militare sunt datóre
a urma imediat cererilor sale.
Preşedintele póte da ordine directe, fără
ca reptul săă să suprime atribuţiunile au
torităței însărcinate cu paza ordinei. El pote
delega privegherea pentru menţinerea or
dinei agenţilor forţei publice ce va desemna.
Aceştia sunt obligaţi a purta ca semn dis
tinctiv o eşarpă. Preşedintele pte, de ase
menea, în cas de flagrant delict petrecut în
locul supus privegherei sale, să ordone
aleStarea.
D. Al. Nicolaidi : In acest articol trebue
citit localul, în loc de locul, cum este im
primat.
D. I. Brabeţianu: Aşi ruga pe d. rapor
tor să bine voiască înainte să 'mi explice
ce înţelege prin cuvintele :
n Preşedintele pte da ordine directe, fără
ca dreptul său să suprime atribuţiunile au
torităței însărcinate cu paza ordinei. El pte
delega privegherea pentru menţinerea ordi
nei agenţilor forţei publice ce va desemnau.
Admite posibilitatea conflictului de au
toritate între preşedintele biuroului şi a
genții la cari s'ar adresa să menție ordinea?
Dupe explicaţiunile ce 'mi va da d. rapor
tor, voi face observaţiunile mele.
D. Al. Nicolaidi : D-lor senatori, ideia
dominantă a acestui articol a fost cea ur
mătóre: după ce se pune în principii că
preşedintele biuroului are puteri depline în
|| | | |||| | |
9 Februarie 1899
ceea ce privesce paza ordinei, s'a admis o
a duoa idee, ca el să ptă delega acéstă a
tribuţiune şi la alţi agenţi, anume desem
naţi, şi în al treilea rând ca toţi aceia, în
sărcinaţi cu paza, să fie obligaţi să pârte o
eşarpă ca semn distinctiv, pentru a putea fi
recunoscuţi ca atari.
In acelaşi timp s'a dis: din momentul ce
preşedintele ar da autoritatea acésta cută
rui sală cutărui agent, nu vrea să jică că
prin acésta a renunţat preşedintele la drep
tul săü de a supraveghia.
Voci: Nu se dice aşa acolo.
D. Al. Nicolaidi : Dar n'am terminat...
IQice că preşedintele pote să dea ordine
directe şi, prin urmare, puténd să dea or
dine directe, nu vrea să jică că dreptul au
torităţilor însărcinate cu paza s'a suprimat.
(Intreruperi).
Voci : E conflict.
D. Al. Nicolaidi : Extrem de rar se pte
întêmpla acésta, însă este necesară disposi
ţia acésta, că autoritatea însărcinată cu paza
ordinei ea "şi menţine încă tóte atribuţiu
nile ei, cu tte că am însărcinat în jurul lo
calului pe alţii...
D. G. Sefendache : Pot intra în localul
alegere ?
D. Al. Nicolaidi : Natural că pot intra.
Ce ? Nu vedeţi că dacă s'ar suprima acéstă
disposiție, am avea spectacolul acesta: ca
agenţii neautorisaţi să asiste la săvîrşirea
unor fapte brutale, chiar la comiterii de crime,
stând cu braţele încrucişate, sub pretext că
nu sunt autorisați ! Ceva mai mult, aceştia,
sciind că n'aú răspundere, pte chiar sin
guri ar deveni instigatori. De aceea, prin
disposiția acésta, chiar neautorisaţi, totuşi
aü compentinţa şi răspunderea.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor, să vă daă o explicaţiune asupra sen
sului acestor cuvinte.
Se dice aci: Fără ca dreptul preşedin
telui să suprime atribuţiunile autorită
ţei însărcinată cu paza ordinei a. Ideea
dominantă a fost ca autoritatea superióră să
fie a preşedintelui şi, afirmându-se autorita
tea preşedintelui, sa crejut că ar fi bine să
fie desărcinată autoritatea cealaltă.
Ideea acesta a fost propusă, însă ea fost
înlăturată în faţa unor consideraţiuni forte
serióse, cari a fost recunoscute juste şi cred
că şi onor.Senat le va găsi juste.
Observaţi, d-lor: în economia legei pre
sidentele are dreptul exclusiv de prive
ghiare în sală şi în localul de alegere, acolo
unde autorităţile cele-alte nu ai ce căuta.
Mai are presidentul dreptul de suprave
ghiare şi mai departe, într-o zonă ce el pte
determina, care zonă trece peste localul de
alegere. Dacă şi în acestă zonă s'ar suprima
responsabilitatea autorităţilor celor-l-alte, în
loc de a face mai bine, s'ar face un rău evi
dent, pentru că agenţii autorităței, cari ar fi
răü inspiraţi şi răü povăţuiţi, ar profita de
acésta şi ar lăsa ca tóte neorânduelile să "şi
urmeze drumul neîmpedicate; ar ice: pe mine
nu mă privesce în zona arătată, faceţi ce
voiţi. Ei bine, nu; aceşti agenţi trebue să ră
mână responsabili de paza ordinei; însă dacă
g Februarie 1899
autorităţile nu "şi îndeplinesc datoria, presi
antul are dreptul să intervină şi să le oblige
să îşi facă datoria; a dice că autorităţile nu
mai ai atribuţiuni în corprinsul zonei ar fi
să facem ilusorie garanţia ce voim să o luăm.
Deşi se dă dreptul presidentului să in
tervină şi mai departe de cât localul de ale
gere proprii dis, autoritatea însă e răspun
détóre şi obligată de a se supune ordinelor
presidentului. Iată, d-lor, sensul acestui ar
ticol.
D. I. Brabeţianu: D-lor senatori, voi fi
förtre sobru de cuvinte în observaţiunile
ce am de făcut la acest articol, pentru că
nici vocea nu 'mi permite, fiind bolnav, ca
să vorbesc prea mult.
La ântâiul aliniat al acestui articol îmi
permit să propun ca în loc ca preşedintele să
céră forţa armata când nevoie va fi, să se
pună obligaţiunea ca acéstă forţă armată să
fie la disposiția sa din momentul când se
deschide biuroul.
W0ci : A1
D.Perieţeanu-Buzăü: Ce efect răi ar face!
I). I. Brabeţianu: Am spus de la început
că acestă lege nu este numai pentru parti
dul liberal, ci pentra tóte partidele, şi cu
toţii trebue ca în mod cinstit să ne preocu
păm să înlăturăm tâte pedicile ce s'ar putea
pune exerciţiului dreptului de vot.
Presupuneţi că pe când preşedintele stă
în biuroi, vine o cétă de desmăţaţi, de cio
nigaş, şi începe să facă exerciţii pe spinarea
legătorilor, cari deja sunt adunaţi aşteptând
să le vină rândul ca să voteze; evident că,
uri care ar fi consciinţa datoriei lor de ce
ten, 6menii se gândesc că ai copii şi vor
fi goniţi de ciomăgaşi; pe drum, întâlnind
Pe alţii, îi descurajază şi pe aceştia, cari se
Întórce pe la casele lor. Apoi, când de
ulte oriresultatulunei alegeri depinde de un
9 iur vot, când cine-va va întrebuinţa acest
loc de violenţă în momentul psichologic,
* folos mai are pe urmă intervenirea forţei
Nu vedeţi d-vóstre, că n-aţi făcut nimic?
Admiţând acelaşi efect moral cu aducerea
*te, şi pe urmă ca şi la început, deose
* va fi cel puţin că armata, fiind de la
*ut, va putea împedica ori-ce violenţe.
Alegatorii se vor obicinui şi vor înţelege
**mata și oficerii sunt aduşi acolo pentru
***ea lor. Şi aci, la ușa Senatului, avem
**.postaţi, şi penimeni nu supără acesta,
* toti scim că ei sunt puşi acolo pentru
apărarea nőstră.
*ta postată, de la început, împrejurul
**e vot ar fi o măsură fârte utilă, pentru
***el s-ar realiza scopul lege, s'ar pre
*ar încercările de violenţă, căci nimeni
*** Îndrăsni să facă o asemenea încer
*Prinţa, d-lor, a celui de-al treilea al
": "sunt mulțumit cu explicațiunile cari
5*, nici de d. raportor, nici de d. mi
": termeni, ca să ne pătrun
”:ţei lor, aşa cum este
"pă redacţiunea dată.
**intele pate da ordine directe, fără
DBSBATERILE SENATULUI
ca dreptul să să suprime atribuţiunile au
torităței însărcinate cu paza ordinei. El pote
delega privigherea pentru menţinerea ordi
nei agenţilor forţei publice ce va desemna...a
Va se dică de cari agenţi e vorba?
Este vorba de acei agenţi, cari prin al. II
se pun la disposiţiunea preşedintelui, şi că
rora preşedintele le dă ordinile sale. Nu e
vorba de alţi agenţi străini, cari în mod în
tîmplător ar fi chemaţi să reprime un delict
care s'ar comite în zona fixată. Dacă înţele
geţi să faceţi distincţiune de atribuţiuni,
dupe locul unde se întîmplă un delict, şi pote
fi în localul alegerei, în curtea alegerei sali
in zona localului de vot, trebue să spuneți
acest lucru clar. In tot casul, când în ali
niatul imediat superior se dice: Autorităţile
civile şi militare sunt datóre a urma imediat
cererilor sale, şi când după acest aliniaticeţi
că preşedintele pâte da ordine agenţilor, dar
când acei agenţi ai forţei publice nu "şi su
primă atribuţiunile lor, din duoëuna: ori acei
agenţi puşi la disposiția președintelui nu mai
aú iniţiativa lor proprie, şi cu acesta nu se
desbracă de caracterul lor de agent, un co
misar rămâne tot comisar, cu dreptul de a
constata infracţiuni, dar el este pus la ordi
nele preşedintelui şi trebue să lucreze dupe
acele ordine, şi când preşedintele îi spune :
Vei sta aci, ori-ce delict se va întîmpla, ia
měsuri şi constată. Evident că lucréză în
virtutea calităței lui de autoritate, dar nu
lucréză de cât din ordinul preşedintelui.
Alt-fel, cu acéstă redacţiune, –şi dica duoa
alternativă, – iată ce se pote întâmpla. Ei,
preşedinte. îi spun: d-le comisar de poliţie,
să stai la răscrucile acestea şi să împedici
de a trece. Dacă nu este la discrețiunea mea,
îmi póte respunde : eü găsesc, d-le preşe
dinte, că e mai nemerit să mă duc să stai
dincolo, căci acolo sunt mai urgent cerute
serviciile mele pentru menţinerea ordinei
publice, de care sunt răspundător. Şi iată
conflictul de atribuţiuni. Şi cum preşedintele
biuroului nu le pâte regula, se pun opera
țiunile electorale la discrețiunea puterei
executive, care pate paralisa bunele dispo
siţiuni cari le pote lua acest preşedinte im
parţial.
De fapt, este posibil să nu se întâmple acest
conflict, dar d-vóstre daţi posibilitatea, cu
acéstă redacţie, să se întâmple.
Dacă, dar, nu ar fi de cât o rea redacţiune,
e bine ca, prin alţi termeni, să faceţi să ésă
clar acest lucru, că preşedintele, nu numai
în localul de vot, dar în tită zona, să fie stă
pân absolut şi singurul care dă ordine, şi toţi
agenţii sunt datori să asculte de ordinele date
de preşedinte. Acésta o primiţi toţi. Dar a
tunci: de ce să se dea ocasiune la interpre
tare greşită, şi funcţionarilor abusiv liber
tatea să paraliseze bunele disposiţiuni luate
de preşedintele biuroului ?
Vin la altă ordine de idei.
Continuă acest aliniat în sensul : El póte
delega privegherea pentru menţinerea or
dinei agenţilor forţei publice ce va desemna.
Termenii aceştia sunt în proiectul guver
nului.
Raportul delegaţilor modifică şi cere ca
195
acéstă delegaţiune să se facă unui agent al
forţei publice. .
Nu sciü dacă d. ministru de interne îşi
va menţine părerea şi va cere Senatului să
adopte pe a sa, sa se unesce cu a delega
ţilor.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
Nu e deosebire între mine şi delegaţi.
D. I. Brabeţianu: Ba da, d-vóstră diceţi
că póte delega pe un membru al tribunalu
lui sai parchetului, pe când comitetul dele
gaţilor dice că el pte delega priveghiarea
pentru menţinerea ordinei agenţilor forţei
publice. Eă, ca primă idee, sunt ca acestă
delegaţiune să nu se potă da de cât unui
membru al tribunalului sau parchetului, –
acesta nefiind un agent poliţienesc la absoluta
discreţiune a prefectului de poliţie sau de
judeţ. Alt-fel ar fi a încredinţa lupului paza
oilor. Când administraţiunea vrea să oprime,
d-vóstre să daţi priveghiarea chiar acestei ad
ministrațiuni? Dacă voiți să garantaţi liber
tatea de alegere, nu vă puteţi opri la sistemul
d’a delega privegherea agenţilor forţei pu
blice. Dacă vă opriţi la ideia d-lui ministrn...
D. Al. Nicolaidi : Parchetul nu e poliţie
preventivă ci represivă.
D. I. Brabeţianu: Dar aici se dă atribuţi
uni preventive ; cine dice privighere dice
prevenire, şi cuvântul priveghere e în lege.
N'are ce căuta parchetul unde nu se comit
crime sau delicte, acésta e tréba poliţiei ce
lei-alte; dar îndată ce daţi parchetului în
sărcinarea acésta, pentru casul acesta special,
îi daţi atribuţiuni de poliţie preventivă.
Adoptând ideea d-lui ministru de interne,
aşi ruga să se facă o schimbare de redacți
une, ca acestă delegaţiune să nu fie facul
tativă, nici să aibă loc dupe încetarea opera
țiunilor, ci la început, chiar cu o di înainte,
să se delege acest judecător pentru ca el să
fie de faţă acolo la deschiderea biuroului,
Iată care este utilitatea: preşedintele biu
roului se găsesce înăuntru cu operaţiunea
alegeri. Afară încep să apară cu încetul
unele persone cu pantaloni creţi şi cu cio
mege în mână. Mai mult de cât atât, ei in
tră chiar în zona fixată de preşedinte armaţi
cu ciomege. Cine 'i împedică? Nu aveţi forță
pentru că o puneţi facultativă pentru preşe
dinte, dacă va găsi nevoe. Cine ’i opresce pe
aceşti 6meni să se atrupeze, să comită bătăi?
Cine constată"? Pacienţii vor trebui să vină
la preşedinte, şi preşedintele când se duce
nu mai găsesce pe făptuitori. Dacă luaţi mă
suri, luaţi-le ca să dea resultate practice,
alt-fel nu faceţi nimic, nu valoréză ostenéla
şi timpul pe care îl perdem.
Scrieţi în art. 38:
Nimeni nu pate intra în sala alegerii,
in jurul ei, etc. Ei au intrat; cine face poliţia
acolo"? Eă alegător? Dar dupe ce mi se cu
nósce dreptul de a lua socotélă şi a mi se da
explicaţiuni"? Pe când, dacă preşedintele are
pe acest delegat al său, care n'are trebuinţă
să stea în biuroi, ci din contra pite să se
plimbe pe afară şi pâte lua tot-d'auna mă
suri în consecinţă, ajutând pe preşedinte ca
să ţină ordinea, în cât dacă voiți să aibă o
aplicaţiune sinceră, practică, prohibiţiunile
196 DESBATERILE SENATULUI 9 Februarie 1899

de la art. 17 şi 18, trebue să admiteţi fa să spue că nu l'a găsit şi să facă altă dele ce ar dice străinătatea când ar vedea că în
talmente ca preşedintele să aibă un delegat gaţiune în persona altui judecător. Dar con România alegerile se fac sub presiunea ba
chiar din momentul când se constitue biu statarea lucrurilor pentru care se cere inter ionetelor!“? Fără îndoială că acésta ar fi con
roul, căci în acel moment chiar se pte în venirea preşedintelui, ca şi a delegatului, tre trariü dorinţelor nőstre ale tuturor, de a
têmpla afară din sală neorânduieli care tre bue să se facă imediat: nu trebue să se ur căuta să mai înblândim moravurile.
buesc constatate, căci nu puteţi cere, ome meze procedura obicinuită, care e atât de în Deosebit de acésta, înţelegeţi d-vóstre, că
mesce, preşedintelui să aibă darul ubicuităţii, delurgă. Prin urmare, cred că delegaţiunea sunt 6meni cari sunt dotaţi de un mare cu
să fie şi în sală şi afară în acelaşi timp. acésta se impune să fie făcută la deschiderea ragiü, iar alţii dinpotrivă aşa de timii în cât,
O ultimă observaţiune. mai am de făcut biuroului. ori când ar vedea armată adunată n'ar mai
aci: dar în casul când funcţionarii civili D. V. Urseanu: Voi căuta să fiü cât se cuteza să se ducă la vot.
puşi la disposiţiunea preşedintelui biuroului póte de scurt, căci cestiunea e fórte simplă. Pentru aceste motive, eü sunt contra pro
nu voesc să dea ascultare preşedintelui, Ce Douë observaţiuni s'ală ridicat de d. sena punerei d-lui Brabețianu. D-sa dicea că şi
se va întâmpla ? Căci obligaţiunile fără sanc tor de Romanaţi. Prima e relativă la supri noi avem aci armatăîn permanenţă, şi acesta
ţiune pot fi considerate ca fără nici o putere. marea părţei unde se dice : nu împedică să fim în tótă libertatea. Nu este
De exemplu, a dat ordin comisarului să con «Preşedintele pte da ordine directe, fără adevărat, nu avem armată aci; soldaţii cari
state faptul şi comisarul nu îndeplinesce ca dreptul săi să suprime atribuţiunile au sunt postaţi pe la uşi sunt puşi pentru a
ordinul. torităței însărcinate cu paza ordineu. face onorurile; armate nu pot veni de cât
0 voce: Este codul penal. Şi a duoa observaţiune e de a se sci dacă biu numai atunci când preşedintele va ordona.
D. I. Brabeţianu: Mă rog, sciü şi eü ni roul trebue să delege un alt membru al par Eü cred că am face mare greșelă când am
ţel meseria acesta, de şi n'am modestia afec chetului, sa dacă nu e mai nemerit de a se admite să se aducă, de la început, armata,
tată a amicului mei Zăgănescu, ca să mă însărcina agenţii siguranţei publice, cum se împrejurul localurilor de alegeri.
numesc avocat de la judecătoria de ocol. lice în proiectul comitetului de delegaţi. In privinţa ultimulul aliniat al acestui
Art. 117 ice aşa: agenţii forţei publice In ceea ce privesce prima observaţiune, articol, unde se dice: el pote delega prive
cari nu întrebuinţéză puterea lor dupe cere cum că npresindentul să nu aibă dreptul de ghiarea pentru menţinerea ordinei agen
rea care li se face etc. Dar aci nu este vorba a suprima atribuţiunile autorităței însărci ţilor forţei publice ce va desemna.
de putere, ci nu vrea să constate, este un nată cu paza ordinei, cred că, în urma celor Sunt şi ei de părerea d-lui senator de
funcţionar civil; este de principii că în ma explicate de d. ministru, cestiunea nu mai Romanaţi, că era mai nemerit să adoptăm
terie penală nu prin interpretare se pot în pare aşa de complicată ca la început. redacţiunea din proiectul guvernului, care
tinde disposiţiunile penale. S'a voit, dice d. ministru, să se înlăture dice: el pte delega priveghiarea pentru
Prin urmare, dacă vreţi să faceţi ceva prac formarea unei zone de neutralitate, unde nici menţinerea ordinei unuia din membrii tri
tic, prevedeţi şi sancţiunea; spuneţi că func presidentul, nici forţa publică să nu ptă bunalului sa parchetului local.
ţionarul care nu va îndeplini ordinele preşe intra. Mai ântêiü presidentul, care are spe Pentru-ce ? Pentru importanţa însărcină
dintelui să se pedepséscă aşa sa alt-fel, dupe ciala însărcinare şi misiune de a presida biu rei ce se dă acestor persone. Mai ântêiü de
simpla constatare a preşedintelui; puneţi de roul, cu fórte greu 'i va veni să ésă la fie tóte, preşedintele fiind ocupat cu operaţiu
exemplu ca să se pedepséscă conform art. 190 care minut afară să vadă ce se întêmplă nile electorale, cu greu va putea să'şi pă
din codul penal, daracel funcţionar să scie că acolo. In al duoilea rând, chiar dacă am pre răséscă fotoliul său pentru ca să vadă ce
trebue să îndeplinéscă ordinul, căci alt-fel va supune că un president e destul de energic, este afară;prin urmare, rămâne ca cea-altă
fi pedepsit. Şi, d-lor, mai ales delegaţiunea ace totuşi nu va putea să întindă mai departe persónă care o delégă dênsul, să fie o per
lui judecător,în urma celorurmate în şedinţa acéstă supraveghere de cât în jurul localu sónă care se se bucure de aceeaşi autoritate,
de Sâmbătă, se impune în mod fatal; şi când lui de alegere. Şi cum ar rămâne atunci şi pe urmă se scie că imparţialitatea care o
am propus ei în şedinţa de Sâmbătă ca să cănd autoritatea vede că se întêmplă un presintă un magistrat este mai mare ca a
se dea candidaţilor dreptul ca să indice 3 delict ceva mai departe de localul de ale agenţilor forţei publice, şi alegătorii vor
persóne pentru biuroi, alţii de cât dele gere, dar nu afară din zona fixată de preşe avea mai multă încredere când vor vedea că
gaţii, a avut o inspiraţiune fericită d. mini dinte“? Ar trebui să şédă cu mâinile în sîn, magistraţii veghiază şi menţin ordinea.
stru de interne că s'a unit cu mine, dar în aşteptând ca presidentul să "i dea ordin? Iată, d-lor, în puţine cuvinte, motivele
urmă, dupeinsistenţa comitetului delegaţilor, Vedeţi dar, că ar fi fost periculos de a nu pentru cari cred că redacţiunea din proiec
"şi-a schimbat părerea. A fost de bună-cre se lăsa presidentul să şi întindă autoritatea tul guvernului este mai bună de cât aceea
dinţă, nu dic alt-fel, dar înţelegeţi că,fâcénd sa mai departe, sau când acesta nu scie ce a comitetului de delegaţii, şi dacă şi d. mi
facultativă şederea la biuroi a scrutatorilor se petrece în acea depărtare, săse lase agen nistru admite ideia, cred că ar fi mai bine
şi secretarilor se dă nascere la duoë rele. ţilor siguranţei publice de a interveni. Şi de să votăm acest aliniat.
Se póte întêmpla ca scrutatorii şi secre aceea, cu drept cuvînt, s'a dis că e bine ca D. vice-preşedinte,N. Crătunescu: Sunt
tarii să şédă printre alegători, căci ei sunt acolo unde se pote întêmpla neorânduell, înscrişi d-nii: Setendache, Budişteanu, Con
ómeni de acţiune, şi dacă în timpul când ei nu numai în localurile apropiate, dar, în stantinescu, Viişoreanu şi Micescu.
lipsesc de la biuroi se întâmplă un scandal, stradă, să se potă lua măsuri de autorităţi D. ministru de interne, M. Pherekyde:
o crimă, afară din sala de vot, preşedintele şi fără ordinul presidentului. Vë cer permisiunea a vă arăta părerea mea
atunci, rămânénd singur, cui lasă urna ? Iată motivele pentru care cred că s'a lă în puţine cuvinte.
plécă cu ea în braţe ? Pe când dacă are pe de sat acéstă facultate, quod abundat non nocet. Onor. d. Brabețianu cere ca în tot-d'a
legatul său de la început, preşedintele biu Se dice că se va întêmpla conflict de atri una alegerile să fie făcute în mijlocul arma
roului nu este singur, are un alter ego pe buţiuni; nici de cum. In cas când mai multe tei. Rog pe Senat să bine-voiască a res
care péte să 'l trimétă acolo. autorităţi ar concura de odată ca să menţină pinge o asemenea cerere, căci corpul elec
De aceea dic, că este prudent ca delega ordinea publică, nu s'ar putea întâmpla ase toral nu merită acéstă neîncredere.
ţiunea să fie făcută cu o di înainte, căci se menea conflict, căci este o ierarhie şi între Onor. d. Brabețianu se mai întrébă: ce
pote întêmpla ca preşedintele să nu scie nu aceste autorităţi, şi capul ierarhic al acestor are să se întêmple din causa conflictelor de
mele celui pe care să 'l delege sa pte in funcţionari este atât în jurul localului de atribuţiuni, fiind-că preşedintele este în
vitațiunea scrisă ce ''i trimite să nu 'l găséscă alegeri, cât şi în zona electorală, preşedin drept să dea ordine şi noi menţinem autori
la tribunal, căci pâte 'l caută după ce s'a tele biuroului electoral. tăței ordinare atribuţiunile ei ?
terminaţ şedinţa la tribunal, şi aprodul tre Făcea d. senator de Romanaţi propunerea Intrebarea acestă, d-lor, nu are loc, din
bue să'l caute prin oraş, şi, în timpul acesta, ce ca preşedintele să aibă imediat la disposi moment ce recunscem preşedintelui drep
se face până să vie acela care este delegat ? țiunea sa forţa armată. Apoi nu vă gândiţi tul de a da ordine; stabilim o ierarchie; pre
Dupe un ceas sa duoë se întórce aprodul d-vóstre, dacă s'ar adopta acestă propunere, şedintele este superior tuturor autorităţilor
 9 Februarie 1899
În zona aceea în care toţi sunt datori supu
nere şi ascultare ordinelor lui. Dar menţi
nem responsabilitatea celor-alţi, ca să pă
zească ordinea;v'am spus de ce menţinem
acéstă responsabilitate. S'a dis că ar trebui
să stabilim o sancţiune pentru funcţionari,
căci n'ar fi nici o sancţiune când ei nu vor
asculta de ordinele preşedintelui. Sancţiunea
este prevădută în codul penal şi în legea
electorală; nu este nevoie de o disposiţiune
specială.
O altă cestiune s'a mai ridicat.
D-lor, mai ântêiú, în studiarea tutulor
disposiţiunilor, să ne dăm bine sémă că noi
nu facem o lege pentru oraşul Bucuresci,
facem o lege pentru tâltă ţéra. Unele incon
veniente pot fi speciale în Bucuresci, să cău
tăm să le înlăturăm; însă să avem înaintea
nóstră situaţiunea generală din tote părţile
unde se fac alegeri, afară de Bucuresci, şi
pentru care se face legea. Se cere ca pre
sidentul să dea delegaţiune, ca în proiectul
ce am avut onóre să presint, unui membru
al tribunalului.
Am avut, d-lor, când am propus proiectul,
o preocupare, maximum de garanţie ce se
pôte da, şi, de sigur, mai mare este garanţia
când un membru al parchetului este însăr
cinat cu asigurarea ordinei.
Sa făcut însă obiecţiuni de duoă feluri:
Antéii, numărul membrilor parchetului
nu este de ajuns, pentru ca să răspundă la
tote necesităţile şi, în al duoilea rând, în
momentul alegerei rămâne întreg județul
fără procuror.
Dar se pot comite alte fapte cari să pună
în pericol averea, viaţa 6menilor, pâte și si
guranţa Statului, şi alt organ care să vegheze
la securitatea publică nu mai există.
Deosebit de acésta, dacă ne-am decide ca
greşit parchetul să fie delegat, numărul
agistraţilor de acéstă tréptă nu ajunge, şi
unci se nasce necesitatea, la care am re
urs în proiectul mei, să înlocuiască numă
celor lipsă, membrii ai tribunalului.
Mărturisesc, d-lor, că a trebuit să dai
apoi în faţa cuvintelor seriose cari se ri
că în contra acestui sistem.
Alvëjut că în discuțiunea generală a
ei, mai mulți onor. d-ni senatori s'ală
cat în contra amestecului justiţiei în afa
*rile și în luptele nostre politice asupra
9ţiunei judecărei contestațiunilor, cari se
arginesce, în definitiv, la judecarea făcută
linisce de către justiţie a unor călcări de
*, să vadă: călcatu-sa legea sau nu. Am
9it că temerea nu era justificată.
Cu cât mai gravă, şi aici în realitate o
se seriósă, se presimtă critica când ma
9ratul, în loc să fie chemat să judece în
se cestiunile ce i s-ar pune despre o căl
*e de lege, de s'a făcut sau nu, ar fi în
*inat să se arunce între partidele înfer
*ate în luptă pentru a restabili ordinea,
Pru a întrebuinţa pte chiar forţa une-ori
** a supune pe recalcitranţi la ordinele
* le-ar da ? Cine l-ar delega? Presidentul.
* de membrii parchetului, cari au întru
**a menirea de a interveni în faţa infrac
DESBATERILE SENATULȚI
țiunilor lege, ar delega şi pe membrii tri
bunalului.
In adevăr, presidentul biuroului are o în
sărcinare complexă care coprinde şi inter
venirea în faţa infracţiunilor făcute de ale
gătorii turbulenţi. Aveţi însă ca preşedinţi
magistraţi încercaţi, cari de ani de dile ai
dobêndit experienţa, cari sunt într’o situa
ţiune înaltă în magistratură, ai căpătat o
dată cu vârsta şi învăţămintele experienţei,
pe cari tinerilor magistraţi din tribunal
nu suntem în drept să le o pretindem, şi un
prestigii care le măresce autoritatea.
Este cu totul alt ceva a expune pe ti
neri magistraţi într'o situaţiune forte deli
cată, fără ca ei să fie preparaţi prin expe
rienţa vieței la greaua sarcină ce le am da.
Am recunoscut, d-lor, că acéstă obiecţiune
era prea seriósă şi atunci am primit să las
ca însărcinarea acésta să fie dată de către
preşedinte altor funcţionari. Însă, din mo
mentul ce aceştia sunt mandatari direcţi şi
speciali ai preşedintelui, purtând un semn
exterior vădut, o eşarfă care "i arată de de
parte în ce calitate se presintá, ei nu mai
aú caracterul funcţiunei lor, ei represintă
pe preşedinte, şi sunt obligaţi a asculta ex
clusiv de ordinele lui.
Ințeleg, d-lor, să fie o dificultate materială
acea de a se da delegaţiunea în momentul
când se ivesce necesitate; nu văd că ar fi un
răú, pentru a răspunde preocupărei acesteia,
ca delegaţiunea să o dea preşedintele în mo
mentul când deschide operaţiunea electorală,
în prevederea necesităţilor. O dată cu des
chiderea biuroului să se facă delegațiunea de
preşedinte, este o garanţie mai mult; ei nu
më împotrivesc la acésta. Cred însă, pentru
cuvintele ce am arătat, că ne am lovi de in
conveniente serióse, ba une ori chiar de im
posibilitate, din causa numărului restrâns
al membrilor tribunalului, când delegaţiu
mea s'ar menţine, precum era în proiect,
membrilor tribunalului sau ai parchetului.
N’am amor proprii de autor, şi de şi am
propus lucrul acesta, am recunoscut că o
biecţiunile sunt prea grave şi am primit şi ei
modificarea propusă în comitetul delegaţilor,
ca delegaţiunea să fie dată unui alt mem
bru al autorităței publice.
Iată, d-lor, pentru ce cred că e bine să
respingeţi töte propunerile făcute de d. Bra
bețianu, admiţând numai pe aceea, ca delega
țiunea ce o dă preşedintele, să o dea în mo
mentul deschiderei operaţiunilor electorale.
Voci: Inchiderea discuțiunei.
– Se constată că sunt 10 d-nii senatori
carii cer închiderea discuțiune.
D. Al. Constantinescu (contra închide
rei discuțiune): D-lor, nu trebuie să închi
deţi discuțiunea asupra acestui punct, căci
este fórte important, cu atât mai mult cu
cât chiar guvernul a împărtăşit vederile la
cari noi cerem astăţi să revie.
D, ministru de interne voiesce să ne con
vingă astăd, căci spune că d-sa s'ar fi con
vins, în comitetul delegaţilor, de inconve
nientele propunerei d-sale şi nu face cestiu
me de amor proprii şi primesce modificarea
comitetului delegaţilor.
497
Noi îl rugăm să îşi menţină opiniunea
primă, căci credem că töte motivele cari s'ai
invocat şi cari "l-ai convins pe d-sa, pe noi
ne conving förte puţin în cestiunea de faţă,
şi acésta pentru că temerea d-lui ministru de
interne, că nu vor fi destui judecători, este
neîntemeiată, căci în ori-ce capitală de judeţ
veţi avea tot-d'a-una un procuror, un sub
stitut şi judecătorii, cari să potă primi de
legaţiunea, şi în oraşele unde vor fi mai
multe secţiuni sunt şi mai multe secţiuni de
tribunal, ast-fel că va fi suficient numărul
şi, prin urmare, nu pote fi nici o témă, iar ju
decătorii forte rar vor presida biurourile
electorale dupe acéstă lege.
Ne mai arăta d. ministru de interne şi un
alt inconvenient; dicea: tot sistemul nostru
este basat pe justiţie şi pe garanţiile ei în
acéstă lege şi nu ei sunt chemaţi să judece
contestaţiile, cari se vor judeca de Curţile de
apel şi de Casaţie. Prin urmare, judecătorii
tribunalelor nu vor fi nici o-dată chemaţi să
judece validitatea unei alegeri.
Şi, în fine, ultimul motiv al d-lui ministru
de interne este lipsa de experienţă a acestor
magistraţi. Ei bine, d-le ministru de interne,
óre mai multă experienţă ai comisarii de
poliţie de cât aceşti magistraţii?
Prin urmare, aceste motive sunt neînte
meiate, şi forte bine a fost inspirat guvernul
când a pus în proiect delegarea parchetului
şi judecătorilor de tribunal, căci numai aşa
vom avea garanţie că bandele nu vor rămâne
nepedepsite.
D. G. Sefendache: D-le preşedinte, d.
Constantinescu nu vorbesce în contra închi
derei discuțiunei şi, ast-fel, mi se ia mie
dreptul de a vorbi, căci sunt înscris cel
d”ântêiú.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Vă
rog, d-le Constantinescu, vorbiţi numai contra
închiderei discuţiune.
D. Al. Constantinescu: Vă rog dar să
continuaţi discuțiunea, pentru ca să pot pro
pune acest amendament.
D. general Catargi : (Pentru închiderea
discuțiune!).
D-lor, am cerut cuvântul pentru închide
rea discuțiunei îndată ce am audit că se pro
pune de a înconjura localul alegerei cu ar
mata. Acéstă propunere nu este o propunere
liberală şi, prin urmare, am credut că tot
Senatul va protesta şi va închide discuţiu
nea pentru a vota articolul aşa cum s'a pro
pus de guvern.
— Se pune la vot închiderea discuțiunei
şi se respinge.
D. G. Sefendache: D-lor, de şi sa făcut
multă discuțiune asupra acestui articol, lu
mină însă nu s'a făcut, din causa disposiţiu
nilor confuse dintr'ênsul. Printr'acest arti.
col se dă dreptul preşedintelui biuroului să
fixeze o zonă în jurul căreia se estinde atri.
buţiunile sale. Acum, când se întâmplă un
conflict în acea zonă, cine are poliţia a
În acea zonă pot comisarii de poliţie, cari
ai interes să facă să reuşescă candidaţii
lor, şi Gic să nu se facă atrupamente, căci
ei consideră acestea ca o turburare a or
dinei.
198
Prin articolul despre care ne ocupăm, se
recunósce formal acest drept, fiind că se dice
că nu se suprimă dreptul lor; atunci cum
óre se înlăturéză înrîurirea autorităţilor po
liţienesc în contra cărora ne plângem? In
adevăr, în timpul când preşedintele este ocu
pat, se întâmplă, în zona fixată, un conflict, o
cértă; preşedintele nu scie despre acésta, sa
dacă scie, trimite pe delegatul său,însă, în
acelaşi timp, intervine şi comisarul poliţie
nesc; acesta intervine în virtutea dreptului
ce'i reservă articolul; dacă i se reservă acest
drept, el va avea 6menii săi cari vor agita,
va încurca lucrurile spre a avea ocasiune
să stea în zonă şi, prin urmare, să influen
ţeze. De aceea, ei aşi crede că ar fi nemerit
să se ştérgă disposiţiunea din paragraful
ultim al art.39, care dice: fără ca dreptul
săü să suprime atribuţiunile autorităței în
sărcinate cu paza ordinei; căci, de şi se dice
quod abundat non nocet, dar se pte în
tâmpla quod abundat nocet ; ar fi fost mai
bine să nu se dică nimic, fiind că, cu mora
vurile nőstre electorale, se va căuta din töte
să se facă arme spre a reuşi.
D. colonel A. Budişteanu: D-lor, ideia
mea cea bună, pe care voiam să o propun,
nu mai am curagiü să o propun, căci văd că
unii din d-nii senatori consideră un mic de
taşament adus la localul de votare, că ar fi
să se voteze sub baionete. Acésta e o vorbă
lată, care nu mai sperie pe nimeni.
Daţi o sumă de atribuţiuni preşedintelui,
îi daţi tóte puterile şi spuneţi că are drep
tul să facă totul ; dar cu ce? ”L puneţi
într'o sală mare, înconjurat din tóte părţile
de alegători, şi nu ''i daţi mijlócele de a usa
de puterile lui.
Eü am avut ocasiunea să văd, acum în
urmă, în ce situaţiune s'a găsit un biet pre
sident, şi vă declar că nu-i aşi dori srta.
Nu e serios a se dice că, dacă se aduce
o mică trupă, se aduce forţa armată ca să
intimideze pe alegători; din potrivă, ei, care
am fost militar şi nu-mi e frică să mă duc
la alegeri,fie ori cât de mulţi bătăuşi ar fi
acolo, când văd armata, pe mine mă înve
selesce, căci ea represintă ordinea şi sigu
ranţa.
Dar în ce ar consta acestă grozavă forţă
armată“?
Negreşit, într'un mic detaşament, cu mi
siune numai de a menţine ordinea şi a se
garanta prin acésta libertatea votului.
Dacă ar trebui pentru acésta ca preşe
dintele să cheme armata de la cazarmă, nu
se scie ce s'ar întêmpla.
Iată un punct fórte important care văd
că nu e locul astădi ca să fie propus, dar
cred că nu va trece mult ca, după acéstă
lege, unde s'a luat atâtea precauțiuni ca li
niscea să domnéscă la alegeri, dacă se vor
mai continua scandalurile, la prima modifi
care ce se va mai face legei electorale se va
chema forţa armată de la început ca să
menţină liniştea.
Dacă însă acestă măsură nu se póte pre
vede acum, voi propune şi ei ceva:
De multe ori se întâmplă ca preşedintele,
obosit, în timp de mai multe ore, cât duréză
DESBATERILE SENATULUI
operaţiunile electorale, să "şi mai schimbe
locul şi atunci alegătorii nu mai sci cine
este preşedinte. Pentru a înlătura acest in
convenient propun ca presedintele, în tot
timpul operaţiunilor electorale, să pârte roba,
că să cunoscă publicul că el poruncesce a
colo, dupe cum şi în armată se cunsce co
mandantul dupe uniformă.
Voci: Inchiderea discuţiei.
– Se pune la vot închiderea discuţiei şi
se primesce.
– Orele fiind 5,Senatul, consultat, încu
viinţéză prelungirea şedinţei.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, iată hotărîrea comitetului de dele
gaţi asupra amendamentului propus de d-nii
Al. Constantinescu, Viişoreanu, general An
ghelescu, Leonescu, etc.
D. Valerian-Urseanu : De câţi senatori e
semnat amendamentul ?
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Sunt veri-o 15 semnături.
D. Valerian-Urseanu: Atunci amenda
mentul nu se pâte pune la vot, fiind con
trar regulamentului care cere numai 5
semnături; căci iată ce dice regulamentul:
Nici o propunere, nici un amendament
nu se pote iscăli de un număr mai mare de
cât acel cerut de regulamentu.
D. Al. Constantinescu: D-le preşedinte,
ştergeţi semnăturile nőstre ca să rămână
numai 5.
D. Al. Nicolaidi: Amendamentul propus
de d. Constantinescu, Viişoreanu, general
Anghelescu şi alţii, iată ce dice :
Preşedintele biuroului va avea la dispo
siţiunea sa, în localul de alegere, un mem
bru al parchetului sau al tribunalului sau
chiar pe judele de ocol, căruia să "i pótă
delega supravegherea menţinerei ordinei.
Comitetul de delegaţi îl respinge.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Biu
roul nu pte primi interpretarea dată de d.
Urseanu; ceea ce propune d-sa este relativ
la propunerile ce nu ar avea de obiect de
a fi convertite în proiecte de legi şi la lu
crarea în secţiuni asupra unor asemenea
propuneri. Dar acum acésta nu are nici un
interes. Pun dar la vot amendamentul.
Voci : Cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Sunt
10 d-ni senatori cari cer votarea cu bile“?
Voci: Sunt.
– Se constată că sunt.
–Se pune la vot cu bile amendamentul.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi. . . . . 45
Majoritate regulamentară 32
Bile albe . . . … ... ... 17
Bile negre . . . . . . 28
Prin urmare votul este nul şi rămâne a
se repeta în şedinţa viitóre.
D. Valerian-Urseanu (în cestiune de re
gulament): D-le preşedinte şi d-lor senatori,
cu destulă părere de rău văd că ne depăr
tăm de regulament. Art. 69 din regulament,
aliniatul 2, lice: » Amendamentele, sub
amendamentele sau articolele adiţionale,
9 Februarie 1899
etc., pus în combinaţie cu aliniatul ultim
din art. 68, care dice : Nici o propunere,
nici un amendament nu se pote iscăli de
un număr mai mare de cât acel cerut de
regulament, este cu totul contrarii pro
cedurei ce d-vóstre voiți să admiteţi cu pro
punerea amendamentului pe care "l-aţi
votat.
Prin urmare, regulamentul cere cinci is
călituri, şi tot ce se va propune cu mai multe
iscălituri, este în contra regulamentului şi,
prin urmare, nu se putea pune la vot o pro
punere care este nulă.
Acum, care a fost raţiunea pentru care
acei cari au redactat şi ticluit acest regula
ment, a pus acéstă disposiţiune ?
S'a dis: nu este bine să lăsăm pe nici
unul din colegii noştri să obţină un număr
aşa de mare, ca să'şi asigure mai d'inainte
succesul propunerei, ci bine este să se lase
fie-căruia acţiunea de libertate, căci fie din
causa amiciţiei sau a stăruinţei unuia din
colegi, ar dobândi mai multe iscălituri, ba
chiar pte majoritatea de care va avea tre
buinţă, şi atunci cu greii 'şi ar mai putea
ridica iscăliturile.
Iată motivele ce cred că a avut în ve
dere legiuitorul, când a redactat aşa regu
lamentul.
D. G. Sefendache (în chestie de regu
lament): D-lor senatori, am crejut că d.
Valerian-Urseanu a luat cuvêntul ca să
spună că s'a respins amendamentul şi acum
să dicem, că n'am sciut ce am votat ?
Amendamentul, d-lor, s'a votat şi, con
form regulamentului, art. 94, votul este nul
şi are să se voteze mâine din noi.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor, biuroul, aplicând regulamentul, a
declarat că votul este nul şi urméză ca
votul acesta să reîncépă mâine. Rog pe
onor. Senat să reserve acest articol şi să
păşim la articolele următóre. (Aprobări).
Voci: Să prelungim şedinţa până la 6 ore.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
D-lor, art. 68 din regulament prevede pro
punerile cari se fac în Senat şi nu ai să se
iransforme în proiecte de legi, iar art. 69
şi 70 vorbesc special de amendamente.
Aceste duoë articole sunt posterióre arti
colului 68.
Iată cuvântul interpretărei date de biuroi.
Apoi cred că ar fi şi puţin serios să pri
mim interpretarea ce se cere, şi în care dis
posiţiunea regulamentului ar putea să fie
eludată, chiar în faţa nőstră, prin retragerea
iscăliturilor.
– Se pune la vot închiderea incidentului
şi se primesce.
D. Al. Nicolaidi : D-lor, mai este o ob
servaţiune care s'a făcut de eminentul nos
tru coleg, d. Brabețianu.
Iată cum am formulat noi acest amenda
ment, pe care nu'l formulase d. Brabeţianu,
şi care a fost primit şi de d. ministru:
n El pite delega, la începutul operaţiunei
electorale, privegherea pentru menţinerea
ordinei, unuia sau mai multor agenţi ai
forţei publice, pe cari "i va desemna a
12,
 9 Februarie 1899
D. I. Brabeţianu: Amendamentul d-lui
Constantinescu mi se pare că este privitor
la înlocuirea agenţilor administrativi prin
judecători de tribunale şi, mi se pare, că ar
trebui reservat amendamentul mei până se
va vedea ce se face cu acel amendament.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Se
va reserva împreună cu întreg articolul
– Se dă citire art. 40:
Acest articol se modifică ast-fel:
n Ori-ce neorânduell, turburări şi reclama
ţiuni se constată prin proces-verbal semnat
de preşedintele biuroului.
Ori-ce reclamaţiune făcută în scris se
certifică de preşedinte şi se alătură la dosa
rul alegerei.
nPreşedintele biuroului electoral resolvă
singur tite incidentele sa contestațiunile
cari se pot ivi în cursul operaţiunilor ale
gerei.
n Dacă o turburare este de natură a consti
tui un delict saă crimă, faptul se constată
de către preşedinte printr'un proces-verbal,
care se înaintéză parchetului.
D. I. Brabeţianu: D-lor senatori, am ce
rut cuvântul asupra acestui articol pentru
duoë observaţiuni. Prima observaţiune cred
că nu va întâmpina dificultăţi din partea co
mitetului delegaţilor.
La primul aliniat se dice:
nOri-ce neorândueli, tulburări şi recla
maţiuni se constată prin proces-verbal sem
nat de preşedintele biuroului.
Aţi pus aci, că preşedintele avea dreptul
să delege atribuţiunile altei persóne şi are
dreptul să constate acesta; ca să nu fie con
fusiune să se dică: se va semna de preşe
dinte saă de delegatul său. Dacă vreţi să co
prindeţi tóte neorînduelile care se fac şi în
local şi în afară de local, atunci trebue să
ţineţi cont că, pe lângă president mai e şi
delegatul său, şi atunci ne întrebăm: acest
delegat nu are dreptul să încheie proces
verbal şi să constate neorînduelile ? Ar fi
un non sens ca să refusaţi acest drept de
legatului care represintă pe preşedinte, căci
atunci, la ce servă acest delegat, ca mărturie!
Inlocuirea preşedintelui presupune şi între
gimea atribuţiunilor pe cari le are preşedin
tele.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D. Brabețianu va renunţa la observaţiunea
d-sale, când voi arăta că aci este o simplă
omisiune materială a unui cuvânt, care mo
difică sensul acestui articol, omisiune lesne
de reparat ; adăogându-se acel cuvânt, veţi
vedea că nu e nici o anomalie.
Trebue a se citi ast-fel : Orice neorîn
dueli, turburări şi reclamaţiuni se constată
prin procesul-verbal al alegereia. Acest
cuvênt s'a omis din greşelă; el trebue re
stabilit.
Tóte neorînduielile trebuesc constatate în
procesul-verbal al alegerei, ca să fie cunos
cute de autoritatea care are să verifice ope
raţiunea electorală.
D. Nicolae Ionescu: Eă cred că e de pri
sos a adăogi ceva aci. Nu se înţelege prin
proces-verbal, în legea acésta, ori-ce consta
DESPATRIRILE SENATULUI
tare care s'ar face în interiorul zonei, în
urma turburărilor.
Când e vorba de procesul care 'l face pre
şedintele, se înţelege de procesul numai de
alegere, căci preşedintele nu stă în curtea ale
gerei să vadă tte neorînduielile ce s'ar face ;
aci nu mai e nimic de adăogat, e destul atât, ca
să se constate prin proces-verbal, se înţelege
ce fel de proces-verbal, şi că preşedintele nu
póte să încheie acest proces-verbal.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Aşa era în textul vechi al legel.
D. Nicolae Ionescu : Ei cred că este de
stul să se dică: prin procesul-verbal, căci
se înţelege care este acel proces-verbal.
D. I. Brabeţianu: Asupra ultimului aliniat
al acestui articol, am de făcut o observaţiune,
nu în ceea-ce privesce redacţiunea, neintrând
póte în cadrul acestei legi, dar ca să atrag
atenţiunea, atât a guvernului cât şi a d-vóstre,
pentru a vedea dacă nu este ceva de făcut.
Iată ce dice ultimul aliniat:
» Dacă o turburare este de natură a con
stitui un delict sa o crimă, faptul se con
stată de către preşedinte printr'un proces
verbal, care se înaintéză parchetului».
Şi parchetul cui le înaintéză ? Evident,
autorităţilor competinte a decide asupra fap
telor constatate.
Bătăile, crimele şi delictele comise de acei
cari nu sunt alegători şi introduşi în mod ile
gal în localul de vot, aceşti 6meni trebue să
beneficieze de acéstă redacţiune de protec
ţiune, cum e considerată curtea cu juraţi ?
şi n'ar fi bine să fie trimişi înaintea tribuna
lelor ordinare ?
D. St. Perieţeanu-Buzăi : Acésta ar fi
un pas înapoi.
D. I. Brabeţianu: Iată nenorocirea nőstră,
că atunci când voim să facem ceva practic,
ne lovim de formule sonore.
D. general Catargi : Nu vom face noi
legi reacţionare.
D. I. Brabeţianu: Inţeleg ca să se tri
métă la curtea cu juri 6meni politici, 6meni
oneşti, cari pot într'un moment de suresci
tare să comită un act nepermis şi pentru care
o curte cu juraţi nu "i ar condamna nici
o-dată; dar să puneţi alături de ei pe bătăuşii
plătiţi să comită excese, acésta!însemnéză că
formula la care faceţi apel se aplică răă în
casul de faţă.
Să se facă deosebire dacă crimele, de
lictele sau excesele, se fac de alegători.
Atunci cetăţénul să fie garantat. Dar când
faptele acestea se comit de un nenorocit
plătit, de un puşcăriaş, adus acolo a frînge
ósele adevăraţilor alegători, voiți să 'l tră
miteţi înainteajuraţilor?
0 voce: Pe aceştia nu "i lasă să intre în
localul de vot.
D. I. Brabeţianu: Daca aţi putea împe
dica intrarea lor în local, nu ar mai fi dis
cuţiune. Dar dacă a intrat în local şi a co
mis crima sală delictul, unde îl trămiteţi?
înaintea comisiune de juri? Dar nu găsiţi
în tribunalele ordinare mai multă garanţie
de cât la juraţi?
Apoi credeţi că juriul nu are să fie par
țial ? Dar când comisiunea juraţilor se com
199
pune, în majoritate, din 6meni cu ideile în
favórea cărora s'aú comis acele excese ?
Aveţi atunci garanţia unei judecăţi impar
țiale ?
Mă opresc dar aci, şi ic că aceia cari nu
sunt alegători şi comit excese dovedite,în
interesul de a împedica pe alegători de a
veni la vot, să fie trimişi înaintea tribuna
lelor ordinare.
D. vice-preşedinte , N. Crătunescu :
Aveţi un amendament ?
D. I. Brabeţianu: Nu propun amenda
ment, fiind-că nu am numărul de prieteni
cerut de regulament pentru a subscrie cu
mine.
In virtutea dreptului mei de senator,
sunt dator să fac observaţiunile mele.
Rămâne ca d. ministru şi comitetul de
delegaţi să adopte ce vor crede bun din ele.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
V'aşi ruga, ca nu prin aceste observaţiuni
să luaţi mult timp Senatului.
D. I. Brabețianu : Vă rog să 'mi spuneţi
unde se prevede acésta în regulament.
Nu primesc observaţiuni neregulamen
tare. -
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
D-lor senatori, vă rog să bine-voiţi să înlă
turaţi şi acéstă propunere a d-lui Bra
beţianu. Este din partea d-sale o adu
cere aminte a unei legi asupra căreia Senatul
a avut ocasiune să se pronunţe când a abro
gat'o. Se făcuse o lege care modifica legea
anterióră, tocmai pentru a deferi jurisdic
țiunei ordinare tte delictele politice, care
eraú urmărite cu ocasiunea alegerilor. S'a
vëdut în trecut, că nici o-dată făptuitorii
delictelor nu era urmăriţi, ci adese ori vic
timele delictelor. Şi de aceia d-vóstre aţi
votat o lege, care a înlăturat legea reacţio
nară care se făcuse ad-hoc; noi astă-i tri
mitem procesul-verbal parchetului care va
face de dânsul us, dupe legile în fiinţă, dupe
competinţa care este astă-i stabilită şi care
cată să nu fie modificată. Când ne am pune
pe tărîmul pe care se pune d. Brabeţianu,
am vedea reînviind pte şi o altă disposiţiune
a lege în contra căreia, şi cu drept cuvént,
d-vóstre v'aţi pronunţat.
Legea abrogată de partidul liberal nu nu
mai trimitea la instanţele ordinare delictele
acestea, cari, fiind urmarea pasiunei politice,
trebuia deferite justiției juraţilor, dar înfi
inţase încă arestul preventiv; şi 'mi e témă
că,urmând pe d. Brabețianu, vom ajunge să
restabilim şi arestul preventiv.
Voci: Inchiderea discuțiunei!
D. I. Brabeţianu: In contra închiderei
discuțiunei !
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Pu
teţi vorbi în contra închiderei, însă sciţi că
nu puteţi lua mai mult de două ori cuvêntul
în aceiaşi cestiune.
D. I. Brabeţianu: Rog să se observe că
pericolul legii, dacă pericol există, la care
se referă d. ministru, e alt-ceva : acolo se dă
drept agenţilor ordinari să vie în localul ale
gerii şi se putea să "şi ésă din atribuţiuni.
Voci: Acésta nu e contra închiderei dis
cuţiune!
200
D. I. Brabeţianu: Nici un agent nu vine
înăuntrul localului. Constatarea e făcută de
aceia pe cari legea d-vóstre îi autoriză să
instrumenteze, şi numai dupe ce se face
constatarea, să se urmăréscă nisce făptuitori
ordinari. (Protestări, sgomot).
Voci: Inchiderea discuțiunei !
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Să se urmăréscă după legile în fiinţă.
– Se pune la vot închiderea discuțiune,
şi se primesce.
– Se pune la vot art. 40 cu modificarea
propusă de d. ministru şi se admite.
Se dă citire art. 42 :
Acest articol se modifică ast-fel :
»In comunele urbane alegerea consilierilor
se face prin liste tipărite cari vor conţine
numele tutulor candidaţilor ce sunt a se
alege.
nListele de vot vor purta, pe faţa care pârtă
numele candidaţilor tipărite, câte un semn
ce se va alege de candidat: figură geome
trică, forma unui obiect, etc., imprimat iden
tic pe tóte buletinele aceloraşi candidaţi.
» Candidaţii, cu trei dile libere înainte de
diua alegerei, până la orele 6 séra, vor de
pune la tribunal listă de numele lor cu sem
mele alese de ei. Preşedintele va da fie-cărui
chitanţă de rândul depunerei; iar când se
vor presinta semne cari a fost deja alese
de alţi candidaţi, preşedintele va pune în
datorire candidaţilor veniţi în urmă să "şi
alégă alt semn; iar de nu se va conforma,
buletinele lor nu se vor ţine în sémă.
» Este permis ca mai mulţi candidaţi, în
unire cu declaraţie scrisă datăpreşedintelui
tribunalului, să adopte acelaşi semn.
nTóte listele depuse cu semnele lor se
vor tipări,prin îngrijirea preşedintelui tri
bunalului şi cu cheltuiala candidaţilor, pe
un singur buletin, în colóne separate şi ver
tical paralele, purtând în cap fie-care listă
semnul ales. Buletinul va avea forma unei
cărți postale închise. Hârtia şi caracterele
imprimatului vor fi uniforme şi în dimen
siuni suficiente.
Buletinele vor fi predate, de către preşe
dintele tribunalului, preşedintelui biuroului
electoral, sub luare de adeverinţă, înainte
de ora 9 diminéţa a dilei fixată pentru des
chiderea colegiului,
nVotarea se face astfel:
nAlegătorul presintă şi dă cartea preşedin
telui, primesce apoi buletinul în forma mai
sus arătată, care pe verso va fi stampilat de
preşedinte, şi, trecând singur într'o cameră
secretă, stampiléză cu o stampilă fixată în
camera de vot, spre acest scop, colóna care
coprinde numele candidaţilor agreaţi; li
pesce apoi buletinul, întocmai cum se li
pesce carta poştală, şi'l remite preşedintelui, pună alegătorul, o pâte pune ast-fel ca să îm
care ”l depune în urmă, dupe ce a observat piedice secretul votului, căci unul o pote
de este lipit.
n Urna va fi închisă cu douë chei, din cari
una este păstrată de preşedinte şi cea-altă
de către cel mai în vêrstă dintre scrutatori.
Preşedintele, în urmă, înapoiază alegătorului
carta lui tăiată în colţ.
n Buletinele se vor stampila de biuroú în
momentul când se înmânéză alegătorului
DESBATERILE SENATULUI
care votéză; iar candidaţii şi delegaţii vor
putea adăoga și stampila lor.
» Formalităţile coprinse în articolul de faţă
sunt prescrise sub pedépsa de nulitatea.
D. dr. Petrini Paul : D-le preşedinte şi
d-lor senatori, am luat cuvîntul şi asupra
acestui articol ca să rog pe d. ministru şi
pe d. raportor să bine-voiască să priméscă
óre-cari modificări la aliniatul al 2-lea, al
5-lea şi al 7-lea de sub art. 42, căci ast-fel
cum sunt redigiate aceste aliniate, cred că
pot să facă mai mare fraudă de cât există
astădi şi cred că modificările ce am onóre
să propun vor fi primite şi de d. ministru şi
de d. raportor, căci, în discuţiunea generală,
ne aú promis că nu se caută de cât mijlocul
de a face ca votul săfie cât se pote de secret,
Mai ântêiü, d-lor, la aliniatul al 2-lea aşi
face o respectusă rugăciune d-lui ministru
că, dacă se pte, să renunţe la semnul acela
care este destinat să se pună în capul listei.
D-lor, eü cred că, menţinându-se acest semn,
vom da loc la diferite caraghioslîcuri, căci
în aceste ocasiuni solemne sunt mii de 6
meni cari caută să se foloséscă de acest pri
legiü pentru a face glume, ca să atragă rîsul
altora, şi 'mi e témă ca în loc de aceste
semne geometrice sală figuri, să nu vedem
nisce semne pe cari să nu le putem scâte
la lumină. Dacă d-sa nu voesce să priméscă
acésta, aşi propune cel puţin ca semnele
acestea să nu le alégă candidaţii sau cei cari
propun listele, şi să se hotărască în comun
acord cu preşedintele, să se stabiléscă de
dinainte ce anume semn să să pună cum spre
exemplu: o cruce, săgétă, stea, etc., ca să
nu se ptă pune ceva semne necuviincióse.
Eü aşi propune, în locul acestor semne,
alt-ceva care să atingă scopul urmărit, căci
scopul este de sigur ca aceia cari nu sciü
carte să se îndrepteze dupe aceste semne
Ași propune,prin urmare, în locul semnelor
să se imprimeze fie-care colónă cu o colóre
deosebită, adică una cu roşii, alta cu negru,
alta cu verde şi altele de alte colori; prin
acésta am scăpa de aceste semne.
Am, d-lor, şi alte observaţiuni mai impor
tante de făcut în privinţa aliniatului al
5-lea de sub art. 42.
Iată ce dice acest aliniat: nTóte listele de
puse cu semnele lor se vor tipări prin în
grijirea preşedintelui tribunalului şi cu chel
tuéla candidaţilor pe un singur buletin, în
colóne separate şi vertical paralele, punând
în capul fie-cărei liste semnul ales. Buleti
nul va avea forma unei cărţi postale închise.
Hârtia şi caracterile imprimatului vor fi u
niforme şi în dimensiuni suficiente. •
Ast-fel cum este propus acest articol,
se înţelege că pecetia aceea pe care vrea s'o
pune într-un colţ, altul în alt colţ, etc., de
aceea propun următorul amendament la
acel aliniat:
Dupe cuvîntul listă să se adaoge: mla
stânga un cerc în diametru de 0,030, iar
la drépta semnul ales. u
Şi cu modul acesta nu pote să mai fie
cheiă.
9 Februarie 1899
Mai la vale, dupe cuvîntul mînchiseu, pro
pun următorul amendament:
» Hârtia să fie de culâre albă, destul de
grósă şi ne transparentă; iar cea din urmă
modificare ce propun este la aliniatul VII, adi
că dupe cuvîntul npreşedinte să se adauge:
-cum şi cei duoi secretari din biuroi.
Eă, cred d-le președiute şi d-lor senatori,
că este mai bine, ca tóte grupările politice,
cari sunt represinte în biuroi să pună
obligatorii stampila lor pe buletin. Cu mo
dul acesta se înlătură ori-ce bănuială şi ca
consecinţă, ori-ce discuţie. Căci buletinele
vor fi stampilate de cel mai puţin trei persone.
In fine, d-lor, dupe cuvintele agreaţi,
propun să se adauge următórele cuvinte :
în locul reservat numai d'asupra şi la
stânga, şi marcat printr'un cerc de 0,030,
aședându-se stampila drept la mijloc.
D-lor, cred că aceste modificări sunt im
perios cerute pentru ca art. 42, care este
cheia acestei legi, să fie complect.
Dacă nu voiţi să luaţi aceste garanţii, tite
cele-alte sunt nisce garanţii ilusorii.
Amendamentele ce propun, sunt semnate
de numărul reglementar de senatori, şi le
depun la biuroi.
D. I. Brabeţianu: D-lor senatori, voiü
face şi eü câte-va observaţiuni asupra pre
cauţiunilor de luat pentru votare, ca şi asu
pra semnelor pentru aceia care nu sciü citi.
Modul de votare din acéstă lege se aplică şi
la Cameră şi la Senat.
Din acest punct de vedere, mai ales, mé
ocup ca să se lămuréscă cum se va procede
la Cameră.
In acest articol se vorbesce de liste.
Pentru Cameră şi Senat alegerea se face
prin scrutin uninominal.
Nu trebuia autorii lege să prevadă, pen
tru casul când alegerea e uninominală, cum
să se procedeze în acest cas?
Preşedintele tribunalului, primind listele
pentru comună va face atât colóne paralele
verticale câte liste sunt . . . . (întreruperi).
Presupun că sunt 10 sau 20 candidaţi,
căci ori-cine péte să candideze; cum se va
aranja numele acestor candidaţi în colóne ?
Dar ei pte că nu sunt uniţi, luptă indivi
dual.
Cum aședaţi aceste nume ? Cum se vo
téză? Tot cu un semn în capul acestei co
lóne“?
D. ministru de interne M. Pherekyde:
Alături de numele fie-căruia.
D. I. Brabeţianu: Era bine să se lămu
réscă lucrul, iar nu să lăsaţi la priceperea
preşedintelui.
Dar nu ar fi destul nici atâta. Sunt duoë
partide politice, câte 5 candidaţi din fie-care
partid. Legea permite să se adopte un semn
comun, şi atunci alegătorul, care nu scie
carte,va sci că semnul crucei însemnéză li
beralii, iar semnul. . . . . .
Voci: Zero.
D. I. Brabeţianu: Fórte bine, semnul
zero va fi la conservatori.
Partizanii mei vor sci colóna pe care tre
bue s'o stampileze; dar să presupunem că
unii din alegătorii, cari nu sciü carte ar voi
9 Februarie 1899
ca din întréga listă conservatóre să mă vo
teze numai pe mine.
D. general Catargi: Nu se va găsi,
pentru că d-ta nu eşti nici cruce nici zero.
(Ilaritate).
D. I. Brabeţianu: D-le Catargi, pentru
d-ta personal îţi amintesc că eü sunt ales
în colegiul I, şi în oposiţiune, nu cu ajutorul
guvernului.
Dupe ce se vor ghida acei alegători, cari
ar voi să mă alégă numai pe mine dintr'o
listă?
De aceea, ei propun ca, pe lângă semnul
comun, care pot să 'l adopteze mai mulţi
candidaţi, să se permită ca fiecare să aibă şi
un semn particular.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Fie care candidat e slobod să ia semnul care
va voi.
D. I. Brabeţianu: Sunt mulţumit cu de
claraţia d-lui ministru.
Şi pentru mai multă uşurinţă, ei aşi mai
propune ca să se permită candidaţilor ca să
ia ori-câte exemplare vor voi dupe aceste bu
letine tipărite.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
Acésta nu.
D. I. Brabeţianu: Nu văd raţiunea pen
tru care nu voiți. Veri-un abus nu se pte
face cu aceste buletine, pentru că ele nu se
ştampiléză de cât în momentul când se dă
alegătorului de către preşedinte, iar nu îna
inte, şi tot în acel moment fie-care candidat
are dreptul să 'şi pună ştampila lui.
Folosul însă pe care l'ar prezinta permi
siunea ca candidaţii să ptă avea aceste bu
letine înainte de votare este, că fie-care can
didat va arăta alegătorilor buletinele şi ”i
va învăţa cum trebue să opereze şi se va
evita atâtea anulări de voturi, cum se întém
plă cu aplicarea ori-cărui sistem noi.
Acestea, d-lor, sunt observaţiunile cari 'mi
permit să le fac în ceea ce privesce înlesni
rea votărel de către alegătorii cari nu sciü
carfe.
Dacă dvöstre adoptaţi sistemul belgian,
ar trebui să luaţi şi precauţiunile belgiane
pentru a nu se face votarea imposibilă.
V'aşi mai întreba un lucru: ce format
daţi d-vöstre acestor buletine ? Veţi admite
o dimensiune 6re-care, ca să servéscă ca o
măsură tip ? Dar nu admiteţi că se vor pre
senta mai multe liste ? La Craiova, s'a pre
sentat la alegerile comunale 45 sai 35 de
liste; d. vice-preşedinte, Nicolaidi póte să o
afirme ; ei bine, pe ce buletin le va face a
tunci? Când este posibil, fie ca farsă fie ca
sistem, de a împedica votarea, nu e bine să
vă gândiţi la posibilitatea unor asemenea far
seuri ? Cine pote să 'l împedice în sistemul
legei“?Nu aú drept alegătorii să propună ori
câte liste vor voi? Ai drept, căci pentru 6
locuri pote să se facă infinite combinaţiuni.
Atunci cum procedéză preşedintele? Trebue
să facă atâtea colóne câte liste sunt.
Vedeţi că e cestiune de practică. Şi pen
tru înlăturarea unor asemenea glume de réă
gust, să se céră ore cari condiţiuni pentru a
se putea propune o listă. Nu am să vă indic
cu soluţiunea, dar vă semnalez încurcăturile
DESBATERILE SENATULUI
ce se vor face şi d-vöstre, ca legiutori, veţi
chibzui.
Vă rog să amânaţi discuţiunea pentru
mâine. Aţi face şi un act de umanitate, căci
cum vedeţi nu "mi-e bine. Cu atât mai mult
e bine să amânăm discuţiunea, cu cât văd
că sunt mai mulţi înscrişi spre a vorbi; eú
vë, garantez că nu termin într'un sfert
de oră.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Putem prelungi şedinţa şi dupe 6.
Noi suntem aci ca să lucrăm.
D. I. Brabeţianu: Şi până aci, ca să se
suspende şedinţa la 5 ore, găséţi că e târzii.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : Nici o-dată nu găsim că e târdiü
pentru a lucra.
D. general Catargi : Dupe ce va termina
d. Brabețianu, vă rog, d-le preşedinte, să "mi
acordaţi cuvîntul în cestiune de regulament.
D. I. Brabeţianu: Mé execut. Vilă d-lor,
la o cestiune care, dupe mine. este mai im
portantă: cestiunea votului pe listă. Văd că
se modifică legea veche în sensul ca, la ora
şele nereşedinţe de judeţ, de unde se vota
pe nume, astădi să se voteze pe listă.
Sunt dar autorisat să cred, că dacă păre
rea d-v6stre va fi ca a mea, putem schimba,
ca în loc să se voteze pe listă, să se voteze
pe nume.
Mi se pare, d-lor, că în discuţia generală
am făcut greşéla d’a nu insista în destul
pentru demonstraţiunea acestei idei. Am
credut că e destul anunţarea ei, găsindu-mă
în mijlocul unui Corp luminat, ca să nu am
nevoe de o desvoltare mai mare. Dar se pare
că mulţi dintre noi n'aú căutat să-şi dea
séma de inconvenientele şi consecinţele rele
ale votărei pe listă, cestiune mult mai mare
şi mai importantă chiar de cât garantarea
secretului votului. putea ajunge la conclusiunea că votul pe
Şi mai ântêiü, d-lor, să urmărim ce se listă este suprimarea de fapt a regimului
întêmplă la comună, şi, dupe cele ce se în representativ şi ne duce la centralisarea
têmplă acolo, să vedem dacă nu trebue să
avisăm la mijlóce cari să remedieze răul, şi
eü cred că acum e ocasiunea.
In sistemul inaugurat prin legea de la
1886, netăgăduit că cei ce se preocupă de
formarea listelor, în mod aprópe exclusiv, nu
e de cât prefectul de judeţ şi viitorul primar,
când nu se întâmplă să fie şi actualul primar.
Pentru compunerea acestor liste, prefec
tul se adreséză nu la elementele cele mai
bune pentru administraţiunea comunală, şi
dintre toţi cetăţenii, dar la cele mai utile
pentru alegeri, şi numai din amicii politici
at regimului.
A doua preocupare e ca, dintre amicii săi
politici să fie anume din aceia cari să guste
pe perséna desemnată a fi primar, pentru
ca alegerea să nu mai fie pusă în discuțiune.
S'a făcut alegerea, s'a constituit consiliul;
vedeţi o primă pagubă în sistemul acesta că
se pune în capul comunei, nu cele mai bune
persóne, ci cele mai folositóre pentru alege
rile generale de Cameră şi Senat.
Acum, d-lor, să urmărim ce câştigă gu
vernul.
D. St. Perietzeanu-Buzéü: Dupe Consti
tuţiune, nu câştigă,
2O1
D. I. Brabeţianu: In fapt da; eă mă preo
cup de fapte. Câştigă, că are un consilii al
lui, care presidéză la formarea listelor elec
torale. Acest consiliă le ia şi le examinéză
şi are o memorie admirabilă când e vorba
să ştérgă pe adversari, şi uită de a şterge pe
amicii lor cari se găsesc în aceeaşi situa
țiune.
D. colonel A. Budişteanu: Nu te-am pri
ceput.
D. I. Brabeţianu: Fiind-că nu m'ai urmă
rit. Aveţi o primă instanţă de judecare a
contestațiunilor.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Aşi
ruga pe d. Brabețianu...
D. I. Brabeţianu: E cestiunea de a lua
garanţia ca alegătorii să-şi aibă represen
tanţii lor firesci în contra putere. Prin ur
mare, sunt în cestiune.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Nu
sunteţi în discuţiunea generală. Adineaori
am avut onére să vă supun o observaţiune,
spunênd că d-vóstră nu aţi făcut un amen
dament şi că discutaţi cum se dice d perte
de vue. Acelaşi lucru şi acum. In discuţiu
nea generală v'aţi mărginit la observaţiuni
restrînse şi acum reîmprospătaţi discuţiunea
generală; vă rog dar, să vă restrângeţi cât
se póte mai mult la articolul în discuțiune.
D. I. Brabeţianu: Evident că stă în pu
terea d-v6stră ca să 'mi şi luaţi cuvéntul.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Vé
rog în numele biuroului să vă circumscrieţi
la cestiunea pusă în discuțiune.
D. I. Brabeţianu: D-le preşedinte, vă
declar dinainte, fie-care om nu 'şi cunsce
defectele sale; pte acesta să fie un defect
al meü, dar în intenţia mea nu caut să fii
prolix, de cât bine-voiţi a recunsce că este
indispensabil a stabili premisele pentru a
care este contra art. 117 din Constituţiune.
Şi dacă, pentru a vorbi, e nevoie să propun
mai ântêiü un amendament, atunci, d-lor, eü
vă rog să "mi spuneţi de ce aţi primit până
acum ca să ia cuvéntul la atâtea articole
fără a propune înainte nici un amendament
şi acum 'mi cereţi amendament; şi ce va să
ţică discuţiunea pe articole, dacă nu drep
tul de a face reflexiunile nőstre asupra a
cestor articole ?
Vă rog atunci să-mi daţi voie a scrie un
amendament.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-le preşedinte, dupe părerea mea,
d. Brabețianu nu are nevoie să facă amen
dament pentru ca să ptă vorbi, căci fie-care
póte vorbi cum "i vine la îndemână.
D. Nicolae Ionescu: Eă cer, absolut ca
pentru ca cine-va să ptă vorbi, trebue să
susţină sală să combată un amendament, şi
póte fi ca amendament chiar şi supresiunea
unui articol, dar numai dupe ce 'l desvoltă
trebue să găséscă 5 cari să 'l susţină pentru
ca să se potă pune la vot, însă pâte vorbi
cât va vrea.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Nu
lic că nu pte vorbi, dar dic că, pentru că
202
regulamentul mă obligă să ţin pe oratori în
cestiune, 'l rugăm cât se pte mai mult ca
să se circumscrie în cestiunea care este în
discuțiune. Prin urmare, vă rog să conti
nuaţi.
D. I. Brabeţianu: Va să jică, d-lor, se
alcătuieşte consiliul comunal dupe dorinţa
şi dupe voinţa prefectului, şi guvernul are
ast-fel o autoritate contenciósă administra
tivă, care forméză listele şi care judecă con
testaţiile în prima instanţă, şi din expe
rienţă se ştie că hotărîrile sale sunt tot
d'a-una în fav6rea amicilor guvernului şi în
contra adversarilor săi.
Al duoilea avantagii este că guvernul are
un agent mai mult, pe primar şi aparatul
comunal, care, depindénd de guvern, dato
réză tot concursul să guvernului, aşa că
un guvern are pe lângă influenţa sa pro
prie şi pe a puterii centrale şi pe toţi func
ţionarii comunali, duoë budgete : al ţărei,
în general, şi al comunei, în special, pen
tru sprijinirea partidului de la putere.
D. Al. Constantinescu:Sunt 6 ore, să
se prelungéscă şedinţa până se va termina
acest articol. (Aprobări).
. – Se pune la vot prelungirea şedinţei şi
se primesce.
D. I. Brabeţianu: Dacă dar, d-lor, orga
nisaţiunea comunei este politică, trebue să
recunósceţi guvernului noi care vine ,
dreptul de a disolva consiliile comunale a
lese sub cel precedent şi fără să aibă nevoe
de motive, căci logic nu ’i puteţi cere a gu
verna cu consilii ostile şi de alte idei poli
tice. Va trebui dar să şi formeze consiliile
sale în modul descris şi în marea majoritate
a casurilor va reuşi în alegeri fiind-că vor
vota cu guvernul” funcţionarii a căror sârtă
depinde de guvern; vor vota cu guvernul
candidaţii la funcţiuni, căci numai guvernul
le póte da funcţiuni, iar nu oposiţiunea ;
vor vota cu guvernul, antreprenorii de sta
bilimente publice, asupra cărora poliţia are
o înrîurire mare; vor vota cu guvernul toţi
aceia cari sunt împrumutaţi la instituţiu
nile de credite, dependinte de partidele de
la putere şi vor mai vota încă o clasă de
ómeni, cei indiferenţi dar practici, cei cari
logic vorbind, "şi dic: chiar dacă ar eşi lista
oposiţiunei, ce foloseste dacă mâine prefectul
póte să'i disolve; căci rar s'a văut un gu
vern ca să ţie un consilii comunal care este
în contra vederilor sale, şi iată cum,în in
teresul chiar al comunei, pte că cu acest
sistem e mai bine a se vota lista administra
ţiei, dar se suprimă sistemul electiv din re
gimul representativ. Acum să vedem ce
pierde comuna. Pierde, mai ântêiú că nu
este bine administrată şi pierde încă, că nu
mai este control.
Ce corp deliberant mai pote să fie acela
fără control ? Să nu fie nimeni care să aibă
altă părere! Şi ce curićsă contradicțiune în
tre ceea-ce vi se cere să faceţi la comună şi
ce vi se propune să faceţi la judeţ! Şi pentru
a vă demonstra acesta, nu pot întrebuinţa
alt argument mai puternic de cât propriele
cuvinte ale d-lui ministru de interne, când
vine să susţină representarea minorităţilor.
DESBATERILE SENATULUI
Căci iată ce dice d-sa prin proiectul d-sale.
D. ministru de interne şi ca ideie şi ca stil
se ridică în nisce regiuni fórte frumóse.
Ast-fel, lice: o practică îndelungă a do
vedit'o că dacă sistemul, etc. (citesce).
Vreasă dică, la consiliul general, care re
presintă interesele judeţelor, d. ministru
găsesce necesar introducerea acestui ele
ment de control al oposiției, căci, dice d-sa,
nu e firesc să fie o adevărată discuţiune fără
acel element de control care, provocând dis
cuţiune, nu pte să aducă de cât lumină.
Şi aci, unde aveţi consilii comunale, tot
un corp deliberant, d-vóstre excludeţi posi
bilitatea acestei discuțiuni. Şi sciţi ce se
mai întâmplă, d-lor“? Admiteţi un consilii
inconscient; "I se propune o măsură cu re
sultat desastruos pentru comună, dar, profi
tând, bine înţeles, unora din consilieri. Cine
va controla modul de lucrare al consilieri
lor? Prefectul? Aţi văut d-vóstre, părinţi
care să dea în vileag defectele copiilor săi?
Şi apoi prefectul e chiar ţinut să ascundă
tóte relele, căci ele s'ar resfrânge tot asu
pra lui şi asupra partidului. Prin urmare,
când toţi ai interes de a ascunde abusurile,
care e controlul, care e garanţia comunei ?
Aveţi pe comună ca agent electoral la
discreţiunea puterei centrale, pe primar, cu
tot aparatul comunal, alipit pe lângă pute
rea centrală, în cât nu există deosebire de
interes de cât pe hârtie şi numai de nume
între Stat şi comună.
La 1886, când aţi introdus votul pe listă,
probabil că nu v'aţi gândit la consecinţele
rele pentru comună, dar de sigur că v'aţi
gândit la avantagiile cari le trage gu
vernul din acapararea acestei puteri care
se numesce comună; şi făcând din ea un
factor pentru luptele d-vóstre politice nu
sciü daca nu v-aţi gândit iarăşi, cu acéstă o
casiune, că e mijlocul de a căpătui pe favo
riţi, făcând mai puţin discutată candidatura
acelora cari voiți să 'i alegeţi primari.
Daca aşa e, daca ajungeţi la acestă cen
tralisare absolută, în cât comuna să nu se
pótă administra de cine vrea ea, ci prin cine
vrea prefectul, adică guvernul, şi când pri
marul şi ajutórele sale cu întreg consiliul şi
aparatul comunal se pun la disposiția gu
vernului, ce faceţi cu art. 106 şi 107 din
Constituţiune, cari ic:
Art. 106. Instituţiunile judeţene şi co
munale sunt regulate de legi «.
Art. 107. »Aceste legi vor avea de bază
descentralisarea administrativă mai com
plectă şi independenţa comunalău.
Faţă de aceste disposiţiuni categorice ale
Constituţiunei, datoria d-vóstre, ca guvern
liberal mai cu semă, este, dacă nu să le daţi
o aplicațiune imediată, dar cel puţin să mer
geţi pe calea indicată.
D-vóstre însă, înlocuind votul uninominal
prin votul pe listă, faceţi cu desăvîrşire con
trariü Constituţiune, centralisaţi totul, de
claraţi că la comună nu trebue să se facă
de cât numai politică, nu toleraţi consilii
comunal care să nu fie de ideile d-vöstre po
litice.
Eü am dar drept să spun că acéstă lege
9 Februarie 1899
merge contra Constituţiei şi d-vóstre nu o
puteţi vota. Când spuneam rêndul trecut că
mă surprinde că tocmai d-vóstre să votaţi
asemenea lege, d. prim ministru îmi spunea
să nu port grije partidului liberal. Eu nu
port grije partidului d-vstre, ci am voit să
relevez acésta că, pe când în oposiţiune vă
faceţi o platformă de luptă din independenţa
comunală şi descentralisarea administrativă,
venind la putere, în loc să realisaţi tóte a
cestea, introduceţi şi menţineţi scrutinul pe
listă în locul votului uninominal, întindén
du'l şi la comunele nereşedinţe de judeţ, unde
nu era introdus.
Votul uninominal, pe lângă că înlătură
tóte inconvenientele arătate, are acest re
sultat bine-făcător, că dă mai puţină preo
cupare prefectului şi guvernului pentru reu
șita partisanilor la comună; că în loc de a
se alege la comună liberali sau conservatori
se vor alege buni administratori, se va lăsa
ast-fel o mai multă libertate alegătorilor cari
vor ajunge să aibe o administraţie a lor pro
prie, care, în loc să se preocupe de interesele
politice, se va preocupa de interesele comu
nale, căci cu toţii, şi liberali şi conservatori.
vor avea interesul ca oraşul lor să propă
şéscă; pe toţi ’i privesce de o potrivă ilumi
natul, paza, igiena, cari, neglijate, pot aduce
resultate nenorocite pentru familiile şi co
piii lor, şi în acest scop, odată politica de
gaşcă înlăturată, cu toţii se vor sili să aibă
un bun consilii comunal.
Iată cuvintele cari mă fac pe mine să
mă ridic în contra sistemului de centra
pe liste şi să vă rog să reveniţi la votul uni
nominal, care este viéţa şi esenţa regimului
representativ.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
D-lor, voi fi frte scurt. In privinţa modi
ficărilor ce ar fi de introdus în procedura
alegerilor comunale, se vorbesce de repre
sentarea minorităţilor. S-ar putea vorbi şi de
altele multe, precum şi de mărirea atribuţiu
nilor consiliilor comunale.
Tóte acestea ar fi obiectul unor disposi
țiuni cari nu sunt în discuțiune. Aveţi să
discutaţi numai procedura, modul de a'şi
exprima votul; cât pentru propăşirea înainte,
mă mir că înaintea d-vöstre se inv6că, de ad
versarii noştri, aceste idei, căci, d-lor, în
1894, aú făcut o lege judeţénă, care a dat
înapoi, luându-se téte atribuţiunile cari
eraú date judeţului, şi trebue să venim noi
acum cu o lege ca să îndreptăm lucrul.
Vă rog să votăm, restrângènd discuţiunea
la obiectul ei, la modul cum se face votarea.
Voci : Inchiderea discuţiei.
– Se pune la vot închiderea discuţiei şi
se primesce.
D. raportor, G. G. Meitani : Amenda
mentul d-lui dr. Petrini se respinge de co
mitetul de delegaţi. Imi veţi da voie să vă
citesc modificările introduse în acord cu d.
ministru:
Iată aceste modificări:
La aliniatul trei, dupe cuvintele : care
aú fost deja alese de alţi candidațiu, s'aú
adaus cuvintele : sată semne necuviinciose.
La aliniatul cinci, dupe cuvintele : în
9 Februarie 1899
colóne separate, s'aú adaus cuvintele :
purtând fie-care listă, în capul ei, sem
nul ales închis într'un cerc.
La finele alin. şése, s'a adaus următorul
aliniat noi :
n Preşedintele va îngriji ca aceste bule
tine să fie afişate în localul alegerei şi la
uşa localului.
La aliniatul şépte, dupe cuvintele: într'o
cameră separată, s'aú adaus cuvintele :
pune stampila destinată spre acest scop
în cercul din capul colónei, care coprinde
numele candidaţilor agreaţi, etc. u (urméză
aliniatul.)
La finele acestui aliniat, dupe cuvintele:
dupe ce a observat de este lipitu, s'aú
adaus cuvintele:
n Stampila din camera de votare va fi
bine prinsă de masa aflată acolou.
Acestea sunt modificările cari s'a făcut
de comitetul de delegaţi, în unire cu d. mi
nistru.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
dr. Petrini Paul,şi se respinge.
– Se pune la vot articolul 42, cu tóte
modificările mai sus citate, la care a aderat
şi d. ministru de interne, şi se primesce.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
Acum, d-lor, ridic şedinţa.
–Şedinţa se ridică la orele 6/, anun
ţându-se cea viitóre pentru a duoa-i, 26
Ianuarie, la orele 2 p. m.
SENATUL
ESIUNEA 6RDINARĂ 1888–99
--
ŞEDINŢA DE LA 26 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte Nico
lae Crătunescu, asistat de d-nii secretari
ai biuroului : Climescu Const., Constanti
nescu Alex, Filipescu I. Alex. şi Iovitz
Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 89 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 29 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavii :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Ca
valioti D., Costescu-Comăneanu C., Culcer
D. dr., Isvoranu R. Ilariu, Langa I. Const..,
Mihălescu V. dr., Nicolai Sache, Parpale
Gheorghiu Ştefan, Petrescu Antache, Rado
vici Gheorghe, Russu Gheorghe, Simulescu
G. Dimitrie, Tiron Antohi, Gane Nicolae,
Bucşenescu Const. dr.
In congedită:
I. P. S. S. Mitropolitul Primat.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. C., Cassotti P., Chircu
Toma, Eremia G., Ioaniu D. Ión., Ionescu
Dumitru, Moisescu Dim., Mortzun V. Alex.,
DESBATERILE SENATULUI
Poni Petru, Răileanu Costache, Teleman C.,
Văsescu George.
– D. secretar, Al. Constantinescu, dă
citire sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă. - têmplă, în contra unui băiat tânăr. Ce trebue
– Se acordă următórele congedii:
D-lui senator Antache Petrescu, trei dile
și d-lui senator Langa, douëdile.
– Se ia act de telegrama d-lor Georges,
Vasile şi Micu Constandache, fii ai defunctu
lui senator Constandache, prin cari rógă pe
d. preşedinte să fie pe lângă Senat interpre
tul sentimentelor d-lor de gratitudine pen
tru felicitările de condoleanţă ce Senatul a
bine-voit a le transmite cu ocasia încetării
din viéţă a părintelui lor.
– Se trimite comisiune de indigenat
cererea d-lui D. Sordescu, român din Mace
donia, prin care rôgă a i se recunsce cali
tatea de cetățen român.
– D. ministru de răsboiü depune Mesa
giul regal în alăturare cu proiectul de lege,
prin care se autoriză ministerul agriculture
şi domeniilor de a ceda ministerului de răs
boiü un teren de 51 hectare din moşia Sta.
tului Comanca, judeţul Romanaţi, care, la
rêndul lui, să ”l cedeze comunei Caracal în
schimbul altui teren necesar trupelor din lo
calitate.
–Se va tipări şi trimite la secţiuni.
D. colonel A. Budişteanu: D-lor senatori,
vă aduceţi aminte că în una din şedinţele
trecute, onor. d. senator, Nicolae Ionescu a
luat cuvântul şi a arătat un fapt brutal şi
neomenos, comis de un sergent-major la
Bêrlad,prin care a provocat mârtea.
La acéstă interpelare a d-lui Ionescu se
asociase şi d. Petre Grădişteanu şi ei, ca să
arătăm asemenea fapte, dar atunci nu am
avut parte de cuvênt.
Astădi, însă, cestiunea mă privesce, şi veţi
vedea d-vóstre că mă privesce cam de a
própe.
Vă rog, să 'mi permiteţi să comunic d-lui
ministru de răsboii un fapt.
D-lor senatori, am trei băeţi.
Voci: Să vă trăiască.
D. colonel A. Budişteanu: Vă mulţu
mesc, şi să trăiţi şi d-vóstre şi ai d-vóstre.
Unul, inginer la primărie, care a făcut stu
diile în școla de poduri şi şosele. Mai am al
duoilea, care a făcut voluntariatul şi este
sublocotenent în reservă şi este gata să ia
licenţa dilelele acestea, din care causă a ob
ţinut un congediü de la direcţiunea Senatu
lui. Mai am un al treilea, cel mai mic, care
face voluntariatul, şi care urméză la studii
la facultate.
D-lor, să 'mi daţi voie să mă laud singur
puţin, fiind-că văd că nu mă laudă altcine-va.
Sunt câte trei băeţi buni. Cel de la Se
nat, direcţiunea ptă să o spună că îi este
mâna dréptă între copişti, şi când se întâm
plă să lipséscă din causă de bólă saú exa
men, d. director se simte nenorocit.
Cine îi cunosce pe aceşti băeţi, îi respectă
şi îi iubesce.
Cu tóte acestea, băiatului cel de al duoi
lea, Alexandru,i s'a întâmplat ieri pe stradă,
în mijlocul Capitalei regatului, pe calea Vic
203
toriei, la o înmormîntare, unde toţi erai
trişti, s'a întâmplat un act brutal. Şi dacă
ridic cestiunea, vă declar că nu o ridic pen
tru mine dacă în mijlocul Capitalei se în
să fie pe afară, prin alte părţi ? Ce trebuie să
fie, d-le ministru ?
D-lor, era batalionul de vânători, nu sciü
ce număr pârtă, pte să scie d. ministru de
răsboiü. Am eşit de mult din armată, de veri
o 10 ani, nu prea am eşit de bună-voia mea.
Era dar aședat acest batalion pe calea Vic
toriei, cu faţa spre biserica Albă, cu flancul
drept resemat apröpe de spițăria de lângă
biserica Albă, Alexandriu. Pe trotuar, acolo,
la spatele acestei trupe, în dreptul cornişti
lor, din întêmplare, era băiatul meu ca spec
tator, la spate, d-lor senatori, distanţă de
veri-o patru metri, nevrênd să trécă, ne
vrênd să întrerupă nimic, căci scia că a fă
cut voluntariatul, este băiat disciplinat. Pe
când se uita acolo, şi nu era nici în faţa
trupei, căci m'a audit şi pe mine în casă
vorbind de militărie, se pomenesce că un
domn căpitan se întórce şi vede pe băiatul
meü şi pe d. inginer Mateescu : n Ia daţi-'i la
o parte peăştia, mă! El rămâne încremenit,
cornistul vine în faţa lui şi ’i trântesce
pumni în pept. Băiatul protestéză: Cum ?
N'am făcut nimic ! Ce? A venit cu sabia să
"i-o pună la burtă, şi dacă mai dicea o vorbă,
d-lor,vă declar, întrebaţi-l pe d. Mateescu,
îi băga sabia în burtă. Atunci s'a oprit şi a
dis: reguléză-l më! Şi sare un sergent, "l
apucă de pept şi "I rupe paltonul, în mijlo
cul calei Victoriei !
Noroc că băiatul meu e prea înţelept,
n'are sângele meu, căci dacă aşi fi fost ei,
chiar înaintea unei colóne nu mă dam îndă
răt ! Se vede că a început să degenereze ti
nerimea acésta de astăi, şi 'mi pare rău că
a început să degenereze !
Ei bine, d-lor, văd că copiii noştri sunt ex
puşi să fie bătuţi pe strade, fără să facă ni
mic. Sunt convins că d. ministru de răsboiü
va face dreptate, dacă va fi aşa cum am
spus eü, şi cred că d. ministru de răsboii va
fi mai aspru de cât a fost cu medicul de la
un regiment de călăraşi care, dacă făcea în
altă ţéră ceea ce a făcut, dacă era străin, îl
dedeaú peste graniţă a duoa ji sau, dacă era
român, i s'ar fi spus: Tu nu eşti Român ! Nu
meriţi să porţi epoletele pentru că ai făcut
fapte pe cari Românii nu le fac !
Scie d. ministru de răsboiü ce a făcut
acela. (Intreruperi).
Voci: Spuneţi-ne şi nouă.
D. colonel A. Budişteanu: Vă rog, d-lor,
să nu mă întrebaţi ce a făcut, faptul este
fórte murdar şi nu 'l pot spune aici.
D. ministru de răsboiu, general A. Be
rendeiü: Asigur pe d. colonel Budişteanu
că voiü cerceta afacerea şi "I voiü da satis
facţiunea ce se cuvine.
D. colonel A. Budişteanu: Sunt mulţumit
cu răspunsul d-lui ministru.
–Incidentul se declară închis.
D. C. Racoviţă: D-lor senatori, sunt
câte-va dile de când am cerut biuroului să
204
cèră de la ministerul de interne "dosarul di
direi spitalului Tecucii; eü cred că putea
să vie în şése dile, sciind câtă apropiere e
de la ministerul de interne până aici. Până
acum însă n'am primit nimic. Mă tem că
primăvéra se aproprie şi campania de lucrări
începe şi noi vom rămâne iarăşi fără a se face
spitalul. Rog pe biurou să bine-voiască a fi
mai energic şi să céră a duoa 6ră dosarul ;
căci lipsa de spital e forte simţită în Tecu
ciü, de 6re-ce spitalul existent este vechi,
şi bolnavii cari intră se înbolnăvesc mai rău
de cât cum ai intrat.
Vë rog dar, să repetaţi cererea, căci nu e
departe de aici până la ministerul de interne.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
D-vóstre sciţi că biuroul a cerut dosarul ;
vom repeta însă cererea.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
D-lor senatori, onor. d. Racoviţă 'şi a dat
ostenéla să vie la minister şi a putut vedea
că causa pentru care nu s'a trimis dosarul
era că trebuia să se ia o decisiune asupra
afacere în interesul unei soluţiuni mai gră
bite. Asigur pe d. Racoviţă că nu va întâria
a i se pune la disposiţiune.
– Se pune la vot închiderea incidentului
şi se primesce.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Intrăm acum, d-lor, în ordinea ilei.
La ordinea dilei avem continuarea discu
țiunei pe articole a proiectului pentru pro
cedura electorală. Sciţi că s'a reservat vo
tarea art. 39. La acest articol s'a propus un
amendament asupra căruia votul a fost nul;
urméză dar ca astăi mai ântêiü să se re
pete votul asupra acelui amendament.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
D-lor, resultatul votului este :
Votanţi . . . . . . . . . 69
Majoritate absolută . . . . 35
Bile albe . . . . . . . . 22
Bile negre. . . . . . . . 47
– Prin urmare, Senatul a respins amen
damentul.
Acum, d-lor, asupra aceluiaşi articol s'a
propus un alt amendament; însă mai înainte
rog pe d. raportor să dea citire încă o dată
art. 39.
D. raportor, G. G. Meitani: Iată, d-lor,
art. 39.
Ultimul aliniat al art. 39 se modifică pre
cum urméză :
La cas de neorênduială în sala alegerei,
în jurul ei, în curtea localului, la intrările
în curte, precum şi în jurul localului de a
legere, la distanţa fixată de preşedinte, con
form art. 38, preşedintele pte cere concur
sul puterei armate.
Autorităţile civile şi militare sunt datóre
a urma imediat cererilor sale.
Preşedintele pte da ordine directe, fără
ca dreptul său să suprime atribuţiunile au
torităței însărcinate cu paza ordinei. El pte
delega privegherea pentru menţinerea ordi
nei agenţilor forţei publice ce va desemna.
Aceştia sunt obligaţi a purta ca semn dis
tinctiv o eşarpă. Preşedintele pte de ase
DESBATERILE SENATULUI
menea, în cas de flagrant delict petrecut în
localul supus privegherei sale, să ordone
arestarea.
– Se pune la vot amendamentul şi se
primesce.
– Se pune la vot art. 39, ast-fel cum
s'a modificat de comitet în unire cu d. mi
nistru de interne şi se primesce.
– Se dă citire art. 43 şi 45, ast-fel cum
s'aú modificat de comitetul delegaţilor, şi
punându-se succesiv la vot, se primesc fără
discuțiune.
– Se dă citire art. 48:
Aliniatul ultim al art. 48 se modifică
ast-fel :
La cas când se vor mai presinta alegători
cari nu ai votat, scrutinul va sta deschis
până vor vota şi acei alegători, neputêndu
se, în tot casul, prelungi votarea peste ora
10 séra, sub pedépsă de nulitate.
D. G. Sefendache: D-lor, eü cred că ar fi
bine să se modifice acest articol în sensul ca,
în loc să se jică urna şéde deschisă până la
orele 10, să şédă deschisă până la orele 6
saú 7. D-vóstre sciţi că daca a fost un in
convenient mare în alegeri, a fost operaţiu
nile cari se făcea în timpul nopței; atunci
bandele, reservele cari era şi pe stradă şi
ascunse, inundatii sala şi făceau tâte acele
scandaluri pe cari cu toţii le am deplâns.
De aceea, ei cred că daca d-v6stre aţi
bine-voi să adoptaţi acestă modificare, că
adică alegerile să dureze până la orele 6
séra, s'ar înlătura terórea care se răspân
desce în alegeri în timpul nopței.
Am avut ocasiunea chiar ieri să vă spun
că,pe lângă cele-alte, trei neajunsuri se pe
trec în alegeri; cel d’ântêiü e liberarea căr
ţilor de alegători, care se face de primar în
iua chiar a alegerilor. D-vóstre aveţi cu
noscinţă că nu se ţine sémă de disposiţiunile
art. 59 din legea electorală comunală a da
cărţile de alegător înainte, şi alegătorii se
duc în jiua de alegeri la primărie, şi acolo,
în timpul dărei cărţilor de alegător, prima
rul şi consilierii insistă, ademenesc pe ale
gători şi alegătorii se duc la vot sub impre
siunea ademenirilorşi influenţei consilierilor.
Un alt neajuns, la care d-vóstre aţivoit să
obviaţi, e busunăréla; prin art. 42 aţi înlă
turat busunăréla, aţi îngreunat însă situa
ţiunea, fiind-că aţi dispus ca declarațiunea
numelui delegaţilor să se dea la primari iar
nu la preşedintele biuroului. In tot-d'a-una
am creut că numai atunci veţi scăpa de de
sordinele ce se comit când veţi înlătura cu
totul consiliul comunal din töte fasele şi
din întreg mecanismului electoral. Cel
alt inconvenient mare este votarea făcută în
întunericul nopței.
Votarea până la 10 noptea este obositóre
şi pentru judecători; trebue să vă gândiţi şi
la preşedintele care stă acolo; în adevăr,
este cu putinţă ca dv6stre să cereţi ca un
om să şédă de la orele 9 diminéţa până la
orele 10 séra la biurcü, unde în mod conti
nuă să repete, timp de 13 ore, aceleaşi frase?
0 voce: Lasă că se odihnesce destul.
D. G. Sefendache: Daţi-vă séma, o repet,
de posiţiunea ostenitóre ce o creaţi acestui
9 Februarie 1899
om. Pentru lucrătorii ordinari, d-vóstre ce
reţi să nu lucreze mai mult de 8 ore pe di,
iar unui preşedinte de curte sa tribunal îi
cereţi 13 ore de muncă.
Dacă d-vóstre voiţi, în mod serios, să fa
ceţi o îmbunătăţire, atunci vă rog să fixaţi
ca operaţiunile electorale să se facă la lumina
ilei; să nu credeţi că atunci când alegătorii
vor sci că nupot vota de cât până la 6 ore
séra nu se vor grăbi să vină la vot ; numai
cu modul acesta cred că s-ar înlătura mij
locul cel mai sigur al bandelor; dacă aţi lua
disposiţiuni ca să se înmulţescă circumscrip
ţiunile electorale, ora de votare ar putea fi
şi mai scăjută.
D. general Catargi : Eü aşi primi pro
punerea d-lui Sefendache, dacă orele 6 s'ar
putea admite pentru tötă ţéra.
In capitalele mai tutulor judeţelor, în
adevăr, alegerile s'ar putea termina până la
orele 6; în Bucuresci însă, unde în fie-care
circumscripţie vin la vot mii de alegători,
este imposibil ca operaţiunile electorale să
se termine până la orele 6; dacă am admite
acéstă propunere, am împedica mare parte
din alegători să ia parte la vot; de aceea, ei
cred că trebue să se menţină orele 10 séra
din proiect.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, ora 10 nu este o inovaţie,
este ora care există în vechea lege.Sunt
dator să dau o explicaţie asupra modificărei
acestui articol.
In proiectul presintat de guvern s'a stre
curat, dintr'o eróre de cancelarie, o redac
ţiune contrarie vederilor mele.
In comitetul delegaţilor ei am luat ini
țiativa şi am propus înlăturarea acestei re
dacţiuni şi menţinerea redacţiunei actuale,
care menţine ora ce era în legea veche, cu o
singură modificare, adăugarea cuvintelor:
sub pedépsă de nulitatea.
Aceste cuvinte s'aú adăogat pentru că
până aci, deşi în lege se dicea că votarea se
face până la ora 10, dacă în fapt se vota
dupe acéstă oră, nu se scia dacă votarea
este valabilă sală nu.
O decisiune s'a dat prin care, interpre
tându-se legea şi aplicându-se, noi am dis
că alegerea dupe ora 10 nu este valabilă.
lnovaţiunea consistă, în a da o formă legis
lativă acestei decisiuni, ca de aci înainte să
nu mai potă fi admisă părerea contrarie.
Onor. d.Sefendache astăzi face o cerere,
care să modifice chiar ora 10.
In contra orel acesteia, nu sa produs nici
o reclamațiune până în momentul de faţă.
In contestațiunile cari s'aú produs, cari ai
fost agitate prin presă, un singur desiderat
era arătat: să nu fie posibil a se vota dupe
ora 10.
Nu s'a manifestat încă, până la expresiu
nea părerei personale a d-lui Sefendache, nu
s'a manifestat de nimeni dorinţa de a se
pune un sfîrşit operaţiunilor electorale
înainte de ora 10, şi în adevăr, acestă do
rinţă nu s'a manifestat, fiind-că ar fi fost în
contradicţie cu necesităţile firesci.
Cred, d-lor,... (d. Sefendache întrerupe.)
9 Februarie 1899
Dacă veţi vorbi singur, tot d'a-una veţi
avea dreptate.
Nu s'a manifestat încă de nimeni,înainte
de a se manifesta de d. Sefendache, o recla
mațiune în contra orei acesteia, care dă sa
tisfacţie pe deplin acelora cari ai preocu
parea de a nu se face alegeri în condiţiuni
cari să fie mai puţin lesne de controlat. Şi,
d-lor, observaţi că ora acésta, care pune ca
pët alegerei, acéstă oră este obligatorie nu
mai în alegerile comunale şi judeţene, căci
legea electorală pentru corpurile politice,
Cameră şi Senat, dispune alt-fel, şi în pri
vinţa acésta nu ne atingem de dénsa ; acolo
sunt interese mult mai mari şi ne-am ferit
de a ne atinge de dénsele. Inovaţiunea ce o
cerem, nu este o înréire a legei, ci punem
numai condiţiunea, sub pedépsă de nulitate,
ca să nu fie nimeni indus în eróre, asupra
interpretărei legei.
Vë rog dar, să primiţi acéstă modificare
aşa cum este.
D. Valerian Urseanu: Despre care oră
este aci vorba ? Inţelegem că este ora dupe
césornicul preşedintelui?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Cred că nu am explicaţiuni de dat despre
césornice. Preşedintele are deplină autoritate
în operaţiunile electorale.
D. Valerian Urseanu: Trebue să se scie
şi acésta.
– Se pune la vot art. 48 şi se primesce
întocmai.
–Se dă citire art. 54, 56 şi 57, cari
punêndu-se succesiv la vot, se primesc fără
discuţie.
– Se dă citire art. 58:
Acest articol se modifică ast-fel:
Alegătorii, în număr de 10, ai dreptul a
contesta operaţiunile electorale în termen
de 10 dile de la proclamarea resultatului
alegerei.
Contestațiunile pot să fie adresate nu nu
mai la biuroul electoral, ci şi la autorităţile
chemate săjudece aceste contestațiuni.
Autorităţile însărcinate cujudecarea con
testațiunilor vor fi :
a) Cinci consilieri a Inaltei Curţi de ca
saţiune şi justiţie, traşi la sorţi de către pri
mul-preşedinte al acestei Inalte Curţi,în
cât privesce contestațiunile contra opera
ţiilor biurourilor electorale la oraşele reşe
dinţe judeţene ;
b) Cinci consilieri ai Curței de apel res
pectivă, traşi la sorţi de primul-preşedinte
al ei dintre toţi consilierii ei, în cât privesce
contestațiunile contra operaţiunilor biurou
rilor electorale ale oraşelor nereşedinţe ju
deţene din resortul acestei Curţi;
c) Tribunalul judeţului respectiv, compus
de trei judecători, în cât privesce contesta
țiunile la operaţiunile biurourilor electorale
ale comunelor rurale din resortul săă.
Instanţele judecătoresc de mai sus pro
nunţă hotărîrile lor în camera de consilii,
cu majoritate de voturi, fără a asculta sus
ţinerile verbale ale părţilor interesate, aces
tea avènd dreptul să depună memorii scrise
o-dată cu înaintarea contestațiunei; decisiu
nile se pronunţă în şedinţă publică.
f)ESBATERILE SENATULUI
In cas de ar fi necesară o cercetare lo
cală asupra faptelor, Curtea de casaţiune
póte delega dintre magistrații Curței de apel,
alţii însă de cât acei cari ai presidat alege
rea contestată. Magistratul delegat va ra
porta în termen scurt Curței de Casaţiune.
Alegerile consilierilor de judeţ şi a depu
taţilor şi senatorilor se verifică în conformi
tate cu legile lor organice.
D. raportor, G. G. Meitani : Următórele
rînduri s'aú tipărit aici din eróre, fiind ti
părite la art. 2 al acestei legi:
Alegerile consilierilor de judeţ şi a de
putaţilor şi senatorilor se verifică în con
formitate cu legile lor organice.
– Se pune la vot art. 58 şi se primesce.
– Se da citire art. 59, 60, 61, 62 şi
63, cari, punându-se succesiv la vot, se pri
mesc fără discuțiune.
– Se dă citire art. 2 din ordine:
Art. 2— Disposiţiunile coprinse în legea
de faţă, relative la data punerei în lucrare
a listelor electorale ; la constituirea biurou
rilor electorale; la ora şi locul depunerei
numelor candidaţilor ; la atribuţiunile pre
şedintelui biuroului; la modul de votare ;
la modalitatea buletinelor ; la nulităţi şi
despuirea scrutinului, afară de disposiția
privitóre la scrutinul de listă şi la închide
rea scrutinului, sunt aplicabile atât la ale
gerile de deputaţi şi senatori cât şi la ale
gerile consiliilor judeţene. Este bine înţeles
că verificarea alegerei pentru consiliile ju
deţene, Cameră şi Senat, remâne aceea pre
vëjută la art. 58, ultimul aliniat.
D. raportor, G. G. Meitani: D-lor sena
tori, acest articol s'a complectat cu urmă
tórele cuvinte :
1) S'a şters de la finele acestui aliniat
cuvintele: la art. 58, ultimul aliniat, şi
s'a adaus dupe cuvintele : acea prevăutău,
cuvintele :
In legea organică a fie-căreia din cele
trei adunări arătate aci.
2) Tot d'o-dată s'a mai presintat şi un
amendament, la care a adresat şi d-lul mi
nistru de interne, şi care va forma un ultim
aliniat la acest articol:
Un regulament de administraţie publică,
care se va publica în Monitorul Oficial şi
se va comunica preşedinţilor tribunalelor,
va determina modelul tip al formei buleti
nelor de vot.
– Se pune la vot art. 2, ast-fel complec
tat, şi se primesce.
– Se dă citire art. 3 de ordine şi punân
du-se la vot, se primesce fără discuțiune.
– Se dă citire art. 1 de ordine, care a
fost reservat a se discuta la urmă, şi nece
rênd nimeni cuvântul, se pune la vot şi se
primesce.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D.
ministru de interne aderă la modificările in
troduse în lege ?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Ader, d-le preşedinte.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
205
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
D-lor senatori, resultatul votului este ur
mătorul:
Votanţi . . . . . . . 69
Majoritate absolută . . . 35
Bile albe . . . . . . . 63
Bile negre . . . . . 6
Senatul a adoptat. (Aplause).
Acum, d-lor, la ordinea dilei avem ra
portul comitetului delegaţilor de secţiuni
asupra proiectului de lege prin care se a
cordă d-lui Ion Nicolaescu o pensiune via
geră de 300 lei pe lună.
– D. raportor, dr. Iovitz, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Proiectul de lege prin care se acordă d-lui
Ión Nicolaescu o pensiune viageră de lei
300 peste pensiunea de 86 lei cu care a
fost înscris între pensionarii Statului, în a
nul 1888, în virtutea legei de la 1868, vo
tat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în
şedinţa de la 6Mai 1898 şi adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No.1.830
de la 12 Mai 1898, secţiunile d-v6stre,
luându'l în cercetare, patru 'I-aú admis, iar
secţiunea III'l-aú respins, numind delegaţi:
Secţiunea I pe d. Stroe Beloescu;
II - subsemnatul;
» III n d. Al. C. Viişoreanu;
IV » n C. Poroineanu, şi
V - - St. Perietzeanu - Bu
zëü, cari, întrunindu-se în diua de 15 Ia
nuarie 1899, s'aú constituit în comitet al
delegaţilor, sub preşedinţa d-lui Stroe Be
loescu, şi, luând din nou în cercetare sus
arătatul proiect de lege, patru din delegaţi
'l-aú admispe următórele considerante:
D. Ión Nicolaescu, în virtutea legei pen
siunilor din 1868, a fost regulat la pensie
cu 86 lei lunar, din cari primesce efectiv
70 lei, 85 bani, pentru un termen servit de
d-sa ca procuror la tribunalul Dâmboviţa.
De la 1868 şi până la 1897 d-sa a ocu
pat rênd pe rênd funcţiuni ale Statului, ju
deţului şi comunei, fie ca judecător de ins
trucţiune, fie ca advocat al Statului, fie ca
director al creditului agricol, fie ca prefect
al judeţului Dâmboviţa, la cari tóte aceste
funcţiuni i s'aú făcut reţineri regulate.Tot
în acest interval, Ión Nicolaescu n'a încetat
un minut de a nu da serviciile sale judeţu
lui şi comunei, fie ca consilier județian şi
preşedinte al consiliului, fie ca primar al
urbei Têrgovişte; tóte aceste însărcinări le-a
îndeplinit cu rîvnă, demnitate şi onestitate
exemplară.
Ión Nicolaescu, născut sărac, a trăit o
viéţă întrégă în cea mai mare modestie, lu
crând li şi nőpte pentru a'şi căpăta existenţa
şi a da o educaţiune copiilor. Din posiţiunile
lui atât ca funcţionar, cât şi ca om politic,
fiind tot-d'a-una un soldat neclintit al prin
cipiilor liberale, nu a înţeles a "şi face avere,
căci cultul datoriei, al corectitudinei şi cins
tei a fost programul său. Cine a cunoscut
pe acest tip de bătrân "I-a stimat şi "I-a res
pectat; chiar adversarii săi, fie politici, fie
206 DESBATERILE SENATULUI 9 Februarie 1899

personali, nu au găsit nici o-dată a "i reproşa
ceva în viéţa sa publică.
Astăji, d. Ión Nicolaescu, şubred de să
nătate şi bătrân, nu are alte mijlce de exis
tenţă de cât singură acea mică pensiune.
Anu 'i veni dar în ajutor, ar fi un act de
nedreptate, căci d-lui i s'a făcut regulat re
ţinerile la Stat, şi o dovadă de puţinul inte
res ce am pune întru a recunósce serviciile
aduse de un bărbat care a consacrat țărei
timp de 30 ani tótă munca şi strădania sa
atât de distinsă.
Minoritatea comitetului, compusă din d.
Al. C. Viişoreanu, delegatul secțiunei a III-a,
a fost pentru respingerea proiectului de lege,
pentru motivele că se calcă regulamentul, şi
al duoilea, că d-sa nu admite asemenea pen
siune.
Subsemnatul raportor are onére, d-lor
senatori, a vă ruga să bine-voiţi a adopta
opiniunea majorităţei comitetului d-v6stre
de delegaţi, votând următorul proiect de
lege.
Raportor, dr. D. Iovitz.
L E (G. E
Art. I. – Se acordă d-lui Ión Nicolaescu
o pensiune viageră de lei 300 lunar peste
pensiunea de servicii de 86 lei cu care a
fost înscris între pensionarii Statului în
anul 1888 în virtutea legei din 1868.
Art. II. – Acéstă pensiune se va inscri
în budgetul Statului şi se va servi d-lui Ni
colaescu până la încetarea sa din viéţă. A
céstă pensiune va fi reversibilă văduvei sale.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 6 Maiü anul 1898, şi
s'a adoptat cu majoritate de nouă-deci şi
nouă voturi, contra a unu.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D.)
Secretar, Gr. Em. Grădişteanu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se dă citire art. 1 şi 2, cari se pri
mesc fără discuțiune.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, resultatul votului este :
Votanţi . . . . . . . 54
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . 24
n negre . . . . . .. 30
Votul este nul, şi se va repeta în şedinţa
viitóre.
Acum avem la ordinea ilei proiectul de
lege relativ la recunoscerea societăţii agri
cole, ca parsónă morală.
D. G. Fulger: Fiind că s'a hotărît de Se
nat urgenţa, să dăm preferinţă proiectului
pentru Galaţi.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Este
pus imediat după acest proiect de lege.
D. G. Fulger: Ar trebui să se ia acum
în discuţie.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Va
să jică, cereţi intervertirea ordinei dilei.
Consimte d. ministru ?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Primesc.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
tunci se va lua în discuţie proiectul prin
care comuna Galaţi este autorisată a încheia
o convenţiune cu casa Charles Georgi.
– D. V. A. Urechiă, raportor al comi
tetului delegaţilor de secţiuni, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,
Proiectul de lege prin care comuna Galaţi este autorisată a încheia o transacţiune cu d. Charles
Georgi, Societatea generală internaţională pentru iluminat cu gaz şi electricitate, precum şi cu Socie
tatea anonimă de tramvayuri din Galaţi şi România, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şe
dinţa de la 14 Ianuarie 1899, şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 322 de la 19
Ianuarie, secţiunile d-v6stre, luându'l în cercetare, "l-ai admis téte, numind delegaţi:
Secţiunea l pe d. G. Fulger ;
9
II » » Iorgu Gâlcă ;
79
III » , G. Cavallioti ;
99
IV » P. S. S. Episcopul Dunăre-de-Jos, şi
y) V » d. V. A. Urechiă. -

Delegaţii întrunindu-se în diua de 21 Ianuarie 1899, s'aú constituit în comitet, sub preşedinţa
P. S. S. Episcop al Dunărei-de-Jos, şi, luând din noi în cercetare sus arătatul proiect de lege, "l-aú admis
cu unanimitate.

Domnilor senatori,
Istoricul concesiunei iluminărei oraşului Galaţi cu gaz fluid, electricitate şi înfiinţare de tram
way acordate prin legile sancţionate în 3 şi 24 Maiü 1893, 'l-a făcut guvernul prin expunerea sa de
motive de la proiectul de lege ce vé aducem adi în desbatere. Nu voiü reveni asupra acestui istoric.
Ceea ce cred util pentru facerea convingerei d-vöstre este să aduc prin cifre lumină asupra proiec
tului nouei transacţiuni intervenită între comuna de Galaţi şi concesionarul primitiv d. Charles Georgi
şi societăţile cesionare cu cari comuna Galaţi este în proces.
Punem aci faţă în faţă principalele condiţiuni ale primitivei întreprinderi şi acele cari resultă
din transacţiunea proiectată acum şi care face obiectul proiectului de lege de faţă:
A A

[ININIM IIIIIIII ŞI IIIIIIIIII IIIIIIIIIIII TNTINA II IMTI

-------------------------

L UM IN ATUL CU GAZ A E R I FORM LUMINATUL CU GAZ AER IFORM

Intinderea 50 km. (art. 8) Estinderea canalisărei (art. 7)
Minimum de consumațiune : Minimum de consumațiune :
2.500 ore pe an de fie-care lanternă (art. 33), Fără minim de consumaţiune chiar dacă comu
costând 63 lei pe an de bec (art. 49 a). na ar întrebuinţa electricitate pe aceeaşi stradă.
9 Februarie 1899 DESPATERII,E SENATULUI 207

Preţul: 15 bani metrul cub pentru stabilimen
tele municipale sau luminări publice;
20 bani pentru Stat, judeţ sau bine-facere ;
26 bani pentru particulari (art. 49–50).
Garanţie de executare : 50.000 lei.
Instalare de 500 becuri gratis (art. 6).
Preţul: 12 bani metrul cub pentru stabilimen
tele municipale sau luminări publice;
15 bani pentru Stat, judeţ sau bine-facere;
18 bani pentru particulari (art. 5).
Garanţie de executare: 100.000 lei (art. 2 şi 12).
In plus, transacţiunea admite duoë feluri de be
curi, şi anume :
a) Plătibilă 47 lei, 25 bani pe an, şi
b) 31 lei, 50 bani pe an.
Va să dică o reducere considerabilă de la 63 lei
din prima concesiune.
Mai e de observat că comuna singură fixéză nu
mèrul becurilor de fie-care categorie (art. adiţional).

E3 E3
Luminare cu electricitate :
Intinderea 12 klm. (art. 40) cu arc voltaic 15 b. pe hectovat

Cu incandescenţă 2 bani de fie-care carcel şi Transacţiunea de faţă liberéză comuna de ori-ce

oră, iar pentru particulari 4 bani (art. 49–50
final).
Dacă se va face luminarea electrică pe o stradă
unde e lumină cu gaz, comuna e obligată la un
minimum de 26.000 lei pe an şi kilometru.
condiţiuni în privinţa luminărei electrice. Prin
art.10 concesionarii renunţă la luminatul electric.
Prin art. 22 comuna îşi reservă dreptul de a o ex
ploata însăşi. Prin art. 22 comuna póte întrebuinţa
electricitate pe aceeaşi stradă unde este instalare de
gaz, fără minimum de consumaţiune garantat.

C C

Sistemul de tracţiune : Acumulatori (art. 16). Sistemul de tracţiune schimbat prin art. 18.
Aşedarea şinelor pe basalt. Şinele Thönis aşedate pe basalt (art. 19) dupe
aprobarea consiliului technic.
Preţul unui bilet 20 b. (art. 19). Preţul: 15 bani biletul (art. 15).
Primăria va primi 5% din venitul brut (art. 25). Primăria va lua 6% din venitul brut (art. 23), şi
Timpul concesiunei: 38 de ani (art. 4).
Cauţiunea : 10.000 lei. Cauţiunea : 100.000 lei.

Pe lângă ameliorările în folosul comunei ce resultă din compararea transancţiunei de faţă cu

concesiunile vechi, mai este şi declaraţiunea concesionarilor de la art. 21 din transacţiune, prin care
ei declară stinse, în casul când transacţiunea va fi încuviinţată, tóte procesele intentate comunei.
Cele-alte condiţiuni în folosul comunei le arată guvernul în expunerea de motive a proiectului de
faţă. Dintr-aceste vom mai cita încă pe următórele :
Sa stipulat prin actul de transacţie şi clausa ca, în cas de abus de folosinţă şi de lipsă de între
ţinere din partea concesionarilor, să se aplice disposiţiunile art. 558 din codul civil, adică să "i facă
comuna de a înceta dreptul de folosinţă sa de exploatare.
Se acordă concesionarilor un termen de duoi ani spre a pune usina de gaz şi instalaţiunile
în condiţiunile prevădute prin contractul de concesiune;
Afară de modificările aduse prin transacţiune, téte cele-alte clause prevădute în actul de
concesiune rămân în vigóre.
Dacă, d-lor senatori, expunerea de mai sus a făcut convingerea d-v6stre asupra avantagelor ce
resultă din transacţiunea de faţă pentru mult încercata comună Galaţi, subsemnatul raportor, vă rögă
să daţi înalta d-vóstre aprobare proiectului de lege alăturat.
Raportor, V. A. URECHIĂ.
L E G. E
Art. unic.–Comuna urbană Galaţi este autorisată ca, pentru stingerea proceselor pendinte, să
încheiă, în condiţiunile admise de consiliul comunal prin votul din şedinţa de la 27 Martie 1897, o
208
transacţiune cu d. Charles Georgi, societatea generală internaţională pentru iluminat cu gaz şi elec
tricitate, precum şi cu societatea anonimă a tramwayurilor din Galaţi şi România.
Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 14 Ianuarie 1899, şi sa adoptat
cu majoritate de şese-deci şi cinci voturi, contra a şépte.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L.S. A. D.)
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
Discuţiunea generală este deschisă.
D. G. Fulger : D-lor senatori, am onóre
a vă declara că Galaţii prin acéstă conven
ţiune câştigă peste 10 milićne. Şi veţi între
ba: cum ? Vă voiü spune în duoë vorbe. De
la reducerea preţului gazului cu care e ilu
minat Galaţi, se câştigă 150.000 fr. pe an.
Nu am budgetul la mine, dar numai comuna
câştigă 70.000, din reducerea cheltuelilor
pe cari le are. Dar oraşul, dar particularii
cari luminéză ? Ia puneți 40 de ani conce
tiune câte 500.000 lei“? Luminatul cu elec
sricitate, care era de 6 ori mai scump de cât
cugaz fluid, tramvayul electric şi tóte acestea
adunaţi-le şi veţi vedea cât câştigă pe an ?
De aceea, vă rog să votaţi acéstă lege, care
este folositóre Galaţilor.
–Nemai cerênd nimeni cuvèntul, se pune
la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Fiind un singur, articol se pune la vot
cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
D-lor, resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 38
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat.
–D. raportor, St. Perietzeanu-Buzău,
dă citire următorului raport şi proiect de
lege:
Domnilor senatori,
Proiectul de lege pentru a se recunosce so
cietăței centrale agricole, cu sediul în Bucu
resci, dreptul de a fi persénă juridică, votat
şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şe
dinţa de la 15 Mai 1898 şi adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 3.568
de la 5 Decembre 1898, secţiunile d-v6stre,
luându'l în cercetare, trei "l-au admis în
unanimitate, secţiunea IV 'I-a respins, iar
secţiunea III a propus un amendament ca să
nu se permită jocul de cărţi în sediul socie
tăței, numind delegaţi;
Secţiunea I pe d. D. Micescu;
II n » Stancu R. Becheanu;
» III » . Colonel D. Negel;
» IV - n. General G. Anghelescu şi
V » n St. Perietzeanu - Buzăă,
cari, întrunindu-se în jiua de 21 Ianuarie
1899, s'aú constituit în comitet al delegaţilor,
sub preşedinţa d-lui D. Micescu şi, luând din
noú în cercetare sus arătatul proiect de lege,
"I-aú admis în unanimitate pe următórele
considerente :
Sunt aprope nouă ani de când proprietarii
mari şi agricultorii de ori-ce categorie a
DESBATERILE SENATULUI
pus basele unei societăţi, numită Societa
tea ceatrală agricolă, cu sediul în Bucu
resci. Statutele acestei societăţi determină
scopul ei, care este apărarea proprietăţei şi
dorinţa de a contribui la îmbunătăţirea agri
culturei în tóte ramurile ei. Şi pentru ca
acéstă societate să ptă urmări şi ajunge ţe
lul sëü, fără a fi supusă fluctuațiunilor po
litice,şi ca să potă întruni concursul 6me
nilor de bine, din ori-ce partid politic ar fi
ei, s'a introdus în art. 7 al statutelor aces
tei societăţi disposiţiunea următóre : n Poli
tica este interdisă în discuţiunile şi pu
blicaţiunile societățeia.
Graţie unei bune administraţiuni şi a riv
nei ce ai depus diferitele comitete ce s'au
succedat în conducerea acestei societăţi, as
tăi ea dispune de o avere de aprope 800.000
lei, prenumără peste trei sute membri, şi
putem afirma căprintre aceştia sunt şi cei
mai însemnaţi proprietari rurali din ţéra
nóstră.
De şi până acum nu a fost recunoscută
ca persénă morală, aşa că n'a putut nici mă
car să facă achisiţiunea unui câmp care să
serve la experienţe agricole, de şi capitalul
sëü în anii precedenţi a fost mult mai mic,
totuşi ea a răspândit bine-facerile sale, con
tribuind la ridicarea şi încuragiarea agricul
turei, cum nu a făcut până acum nici o altă
societate. Am putea cita câte-va dintre ele
pentru a învedera acéstă afirmaţiune
1) Societatea are un jurnal de agricul
tură, pe care 'l trămite gratuit la töte pri
măriile şi şcolele din comunele nóstre ru
rale; ea trămite de asemenea tot gratuit
şi ori-ce scrieri ce intereséză agricultura.
Până ai ea a cheltuit din fondurile sale peste
62.000 lei cu aceste publicaţiuni;
2) A dăruit 30.000 lei fundaţiunei ru
rale Carol-Elisabeta;
3) A cheltuit apröpe 10.000 lei pentru
a da premii în concursuri agricole;
4) A dat peste 6.000 lei, şi continuă de
a da şi de acum înainte, pentru o bursă în
străinătate pentru studiul agriculturei ;
5) A dat peste 6.000 lei pentru a încu
ragia crescerea cailor în România;
6) A contribuit cu peste 17.000 lei pen
tru a îmbrăca în fie-care iarnă un număr de
copii săraci;
7) In anul trecut, în faţa nenorocirilor
întêmplateprin inundaţiuni,Societatea cen
trală agricolă a contribuit cu suma de 10.000
lei spre a veni în ajutorul populaţiunei ru
rale ce a suferit inundaţii.
Societatea, însă, este oprită în mersul şi
avêntul ce ar putea lua, nefiind încă recu
noscută ca personă juridică, de şi duoë pro
iecte de legi au fost deja presintate în acest
9 Februarie 1899
Secretar, N. Enăşescu.
scop. Alte societăţi, ale căror înfiinţări nu
sunt pentru atingerea unui scop atât de
înalt, ale căror efecte nu se resfrîng atât de
accentuat prin bine-faceri către populaţiunea
agricolă, a reuşit a obţine de la Corpurile
legiuitóre recunoscerea lor ca persénă mo
rală. Credem că într'o ţéră eminamente a
gricolă, cum este România, ar fi o prea mare
îndărătnicie să nu recunscem Societăței
centrale agricole acest drept.
Avênd în vedere că din acéstă societate
fac parte cei mai impoatanţi proprietari şi
agricultori, între cari d-nii: D. N. Amira,
Tache Anastasiu, V. I. Arapu, P.S. Aure
lian, A. Bagdat, General A. Carcaletzeanu,
Colonel I. Culcer, Basile St. Christopol, C. C.
Datculescu, Procopie Cazotti,V. Lascar, D.
Marinescu-Bragadiru, I. Mănescu, G. Mâr
zescu, Al. Mimmy, D. N. Moroianu, Ilie Ni
culescu-Dorobanţu, A. Plaino, G. D. Pallade,
P. S. Episcopul de Huşi, membru onorific,
Anastase Stolojian, ministru domeniilor, C.
I.Stoicescu, ministru justiţiei, D. Hagi Theo
dorachy, George Hagi Theodorachy. -
Pentru aceste motive, comitetul delegaţi
lor, în unanimitatea membrilor presenţi, a
admis proiectul de lege, aşa cum s'a votat
de Adunarea deputaţilor, şi,prin subsemna
tul raportor, vă rögă să bine-voiţi a 'l vota
şi d-vóstre.
Raportor, S. Perietzeanu-Buzétă.
L E (G. E
Art. 1.— Se recunsce nSocietăței cen
trale agricole din România, cu sediul în Bu
curesci, dreptul de a fi persénă juridică.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 15 Maiü anul 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
şése voturi, contra a unul.
Vice-preşedinte C. I. Stoicescu.
(L.S.A. D)
Secretar, C. Stroescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
D. A. Viişoreanu : D-lor, din expunerea
de motive a proiectului de lege în discuțiune,
se vede că nu pentru prima 6ră acéstă so
cietate, cu scopuri atât de înalte, vine să se
presinte Corpurilor legiuitóre şi să céră ca
să fie îmbrăcată cu acea haină de persénă
morală. Iată ce dice expunerea de motive:
Societatea, însă, este oprită în mersul şi
avèntul ce ar putea lua, nefiind încă recu
noscută ca persénă juridică, de şi duoë pro
iecte de legi au fost deja presintate în acest
scop. Alte societăţi, ale căror înfiinţări nu
sunt pentru atingerea unui scop atât de
9 Februarie 1899
înalt, ale căror efecte nu se resfrâng atât
de accentuat prin bine-faceri către popula
ţiunea agricolă, au reuşit a obţine de la Cor
purile „legiuitóre recunoscerea lor ca per
sónă morală. Credem că într'o ţéră emina
mente agricolă, cum este România, ar fi o
prea mare îndărătnicie să nu recunscem
societăței centrale agricole acest drept.
Vrea să jică, acestă societate cu scopuri
înalte a mai încercat de două ori să îmbrace
haina, moralităței, dar n'a reuşit. Şi motivele
pentru cari n'a reuşit le scim cu toţii. In
acéstă societate s'aú ruinat mulţi arendaşi
şi proprietari: unii s'au împuşcat, alţii s'au
otrăvit, alţii au rămas pe loc trăgênd peste
cinci. Iată rödele la cari a dat nascere acéstă
societate cu scopuri înalte.
Se spune că ea ar fi avênd un capital de
800.000 lei; dar nu se spune care e prove
nienţa curată a acestul capital. "Dacă d. ra
portor nu o spune, apoi să o spun ei.
Acéstă societate s'a înfiinţat în 1889; am
aci dările de sémă, de şi numai până la 1895,
dar să vă citesc din ele.
In 1889, fondul societăței era:
Inscripţii . . . . lei 14.780
Cotisaţii . . . . n 2.850
Benevol. . . . . . 7.000
Alt ce-va, nimic.
D. raportor : Extraordinar ?
D. A. Viişoreanu: Extraordinar, nimic.
Tocmai la 1890 e extraordinarul de care
vorbiţi d-vóstră:
Inscripţii . . . . lei 11.500, bani –
Cotisaţii . . . . n 8.840, s –
Benevol . . . . . 1.062, n. 27
Extraordinar” . . n 50.683, » O5
Prin urmare, fondul acesta de 800.000
lei a provenit numai din căţi de joc.
Iată acum veniturile din anii 1891, 1892,
1893, 1894, 1895, din cari se vede cât de
exorbitant a devenit acest venit extra-ordi
nar, provenit din joc de cărţi, citesc dupe si
tuaţiele publicate de însăşi acéstă societate.
In anul 1891, venitul extraordinar este
de 90.835 lei; în 1892, de 146.388; în 1893,
de 157.847; în 1894, de 48.410 şi în 1895
de 62.472.
Prin urmare,vedeţi că venitul acestei so
cietăţi provine dintr-o sursă impură şi ei
cred că Corpurile legiuitóre nu sunt ţinute
să îmbrace cu haină de moralitate un local
care numai moral nu pote fi.
Acestea sunt cuvintele pentru cari eü vă
rog să nu votaţi acest proiect de lege.
D. colonel A. Budişteanu: Ei, d-lor sena
tori, n'am să votez acestă lege şi ţin să for
mulez pentru ce nu.
Se apropie sfârşitul sesiune, avem să ne
întórcem de a duoa 6ră înaintea d-lor alegă
tori şi ar fi bine ca să se scie ce voim şi ce
am făcut.
D-lor, vedeţi bine, o societate fundată în
1889 strânge un capital de 800.000 lei.
Vedeţi ce frumos lucru! Vedeţi cum acesta
apare înaintea d-v6stre ca un miragiü.
Nu există societate care în aşa scurt timp
să fi adunat un aşa de mare capital.
DESBATERILE SENATULUI
D. V. A. Urechiă: Dovadă, Liga.
D. colonel A. Budişteanu: Negreşit că vă
întrebaţi ce noroc are acéstă societate ca să
adune un asemenea capital, pentru ca şi
cele-alte societăţi să afle mijlocul ca să pros
pereze.
D-lor, dacă, spre exemplu, la acéstă so
cietate agricolă, cum se numesce ea, sau la
acest nCerc agricol, dupe cum e titlul care
îl pórtă în faţa localului săi şi pe care îl
iluminéză la dile mari, s'ar fi lucrat pentru
agricultură în aşa mod în cât proprietarii să
câştige; dacă ar fi lucrat pentru desvoltarea
comerciului agricol, etc., atunci da, ei aşi fi
dat nu o bilă şi chiar duoë.
Voci: Nu se pote duoë.
D. colonel A. Budişteanu: Spun acesta
numai ca să arăt entusiasmul cu care aşi fi
votat acest proiect de lege într'un aseme
D83, C88,
Dar, d-lor, din nenorocire nu este aşa. Ei
nu pot, prin votul meu, săîncuragez aseme
nea câştiguri.
D, E. Vergati : Ilicite.
D. colonel A. Budişteanu: Eă n'am dis
cuvèntul, eü nu pot încuragia asemenea câș
tiguri, cari mie mi se pare că nu numai să
nu le încuragiăm, dar să le desfiinţăm din
ţéra nóstră, să le combatem, şi mi se pare
că găsim în codul penal al nostru ceva mij
lóce.
Ei bine, să deschidem ochii,pentru că nu
putem să desfiinţăm moravurile aşa iute.
Bolnavul nu putem să 'l scótem de o dată
din casă, căci pte muri pe drum, ci să "l
luăm încet-incet.
Aşa şi moravurile nostre, să le prefacem
Încet-încet.
V'aşi ruga să spuneţi d-vóstre, care din
d-vóstră, d-lor senatori, nu scie ce se petrece
la cercul agricol ?
Ei bine, d. Viişoreanu le-a spus, de ce le
aşi mai repeta şi ei, că le scim cu toţii. Bine
este, când trebue să atacăm acéstă instituţie
prin presa nőstră, şi să "i spunem că réă
face. Şi prin urmare noi să "i dăm calitatea
de personă morală. Să spună cine-va că este
ceva moral câştigurile acelea.
Scim că la agricultură se lucréză cu plu
gul, cu sapa, cu secera, cu grapa, în sfârşit,
dacă voiţi număraţi tóte instrumentele prin
cipale cu cari se lucréză în agricultură în
ţéra românéscă şi în tte ţările : tóte nu ar
ajunge numărul de 52 cu cari se lucréză la
acel cerc agricol.
Ce să mai prelungesc discuţiunea ! juridică clubul agricol. Mă preocup de un
Eü care vă cunosc bine pe d-vóstre şi singur lucru, că văd în expunerea de mo
d-vóstre mă cunsceţi pe mine, dacă voi tive, că acestă societate a dat 30.000 lei
ajutor la fundaţiunea rurală Carol-Elisa
avea norocul ca alegătorii mei să mă alégă.
D. El. Vergati : Póte să cai la sorţi.
D. colonel Budişteanu: Sunt sigur că
alegătorii mei 'mi vor face onérea pentru a
duoa şi a treia 6ră să mă alégă.
0 voce : Dacă va mai fi guvernul acesta.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Sun
teți afară din cestiune, d-le colonel.
D. colonel Budişteanu: Sunt 6meni cari
pórtă acéstă grije pe séma lor. Bine este ca
acéstă tragere la sorţi, a cărei grije nu o am,
să se facă mai târjiü.
209
Vin la cestiune.
D-lor, eü, cum iceam adinióră, precum
më cunósceți d-vóstre, vă cunosc şi eu, şi
cred că d-vóstre nu veţi vota acest proiect
de lege.
Cu votul d-vóstre veți dice : schimbaţi-vă
obicieiurile de acolo, lăsaţi-vă de acéstă fa
brică cu 52 de instrumente de agricultură,
şi când veţi fi un adevărat cerc de agricul
tură, atunci vă vom da acest drept.
D. I. Brabeţianu: D-lor senatori, nu fac
parte din cercul agricol, pe care nu 'l am
visitat de cât o singură dată, aşa că nu pot
fi bănuit de parţialitate. Insă scopul aces
tei societăţi e prea frumos ca să nu merite
cel puţin atenţiunea d-vóstre. Mijlóce a spus
d. raportor că are acest cerc îndestule ca
să le întrebuinţeze pentru scopul pentru
care s'a înfiinţat; dar pentru că nu pte
dobêndi titluri de proprietate e silit să ţină
neîntrebuinţat un capital aşa de important.
Critica care se face e că se jócă prea mult
cărţi şi acésta ar fi origina impură a acestui
fond ce caută să 'l întrebuinţeze aşa de util.
Dacă ar trebui să ne coborîm să exami
năm tot ce pote fi impur şi la persone şi
la instituţiuni, nu scim câte ar rămânea în
fiinţă. De cât, unde mi se pare mie că e o
inconsecinţă, e tocmai acolo că se face pro
ces chiar Statului de a fi imoral, căci dacă
în jocul de cărţi vedeţi imoralitate, de ce nu
se suprimă din budgetul Statului, de ce nu
faceţi o lege cu care s'ar înlătura şi s'ar
opri jocul de cărţi în tóte cercurile, ori cari
ar fi “?
Prin urmare, aveţi mijlocul de a înlătura
răul fără a desfiinţa acéstă instituţiune cu o
menire aşa de bună. Aş dori să mi se spună
care e cercul privat sau public, politic sa par
ticular,unde să nu se jóce cărţi şi unde căr
ţile să nu fie mijlocul principal al cercului ?
Suprimaţi'l şi atunci sunteţi consecinți.
Dar când se presintă o societate cu un scop
aşa de nobil, când din resursele ei s'aú fo
losit şi săracii şi agricultura, a refusa pu
tinţa de a 'şi întrebuinţa aceste mijlóce, mi
se pare că nu faceţi bine, şi de aceea eu cred
că ar fi bine ca legea să se admită.
D. V. 0bedeanu: D-lor senatori, ei ca şi
d. colonelul Budişteanu, n'am jucat cărţi în
viaţa mea; nu ştii nici conţina care se nu
meşte oarbă, n'am pus mâna în viaţa mea
pe nici o carte de joc. Prin urmare, nu pot fi
învinovăţit dacă susţin să votăm ca persénă
beta.
A cheltuit aprope 10.000 lei pentru a da
premii în concursuri agricole.
A dat peste 6.000 lei pentru a încuraja
creşterea cailor în România.
A contribuit cu peste 17.000 pentru a
îmbrăca în fie-care iarnă un număr de copii
săraci.
In anul trecut, în faţa nenorocirilor în
têmplate prin inundaţiuni, societatea cen
trală agricolă a contribuit cu suma de 10.000
210 DESBATERILE SENATULUI 9 Februarie 1899

lei, sper a veni în ajutorul populaţiunilor
rurale ce a suferit inundațiuni.
Şi mai presus de tote are un jurnal al ei
agricol pe care îl împarte gratis în tóte co
munele rurale, şi ştim că sunt trei mii de
comune rurale. Cheltuiala acésta costă pe
club 62.000 lei pe an.
Sa vorbit de resurse impure. Dar, d-lor,
resursele impure sunt vechi. Am în faţa
mea pe un profesor universitar de Istorie,
pe care îl ia de martor, pe onor. d. Urechiă.
"Mi aduc aminte că am citit când eram
copil, Istoria romană şi că împăratul Ves
pasian a pus biruri pe murdăriile Romei!
Şi fiul său, Titus, s'a revoltat şi i-a is: Tată,
şi pe acestea pui biruri ? Bietul Vespasian
a tăcut, jicêndu-şi, pte, că băiatul nu ştie ce
spune; dar, dupe ce a strîns bani mulţi din
aceste biruri, "i-a pus pe o tavă mare de ar
gint şi-a pus la nasul lui Titus qicéndu-i:
»ia spune'mi acum a ce miróse banii aceştia?
Titus 'i-a răspuns: nnu miróse a nimicn. Ei
bine aceştia sunt banii dupe murdăriile de
cari vorbia,vedi acum că s'a umplut casa
de baniu. Aşa este, d-le profesor Urechiă ?
(Ilaritate). Eram copil de 14 ani şi, cum am
niţică memorie, "mi veni acum în minte a
cest episod istoric.
Dar care este, d-lor, clubul, din Bucuresci
în care nu se jócă cărţi ? Apoi în Jockey
Club, al cărui preşedinte este onor. d.ge
neral Manu, nu se jócă cărţi? Şi cu téte
acestea este o societate recunoscută deja
persónă juridică, pentru încurajarea rasei
cailor, care aduce destule folóse. Fără cărţi
cluburile nu se pot ţine. De unde şi-ar pu
tea face veniturile sale extraordinare ? căci
cu cotizațiuni de 2, 3 şi 4 lei pe lună nu se
pot susţine. Este o copilărie, d-lor, a ne
gîndi să stîrpim jocul de cărţi în ţéra româ
néscă ! Dar pe lângă acesta noi vedem că
cărţile de joc sunt monopolul Statului şi
forméză în budget venituri reale. Nu avem
să ne ocupăm de acésta, numai localul unde
se jócă să fie moral şi, d-lor, adevărul este
că nu se jócă ca în cafenele şi în alte părţi,
unde se fac neregularităţi pe cari le pedep
seşte codul penal. Dar la Monaco, la clu
burile din Paris şi din Londra, la cari am
fost şi eü, nimănui nu ''i trece prin gînd că
ar putea fi localuri imorale.Cum,d-lor, imo
ralitate să fie acolo unde merg 300 sau 400
membri, din cei mari proprietari ai noştri ?
Putem noi arunca un asemenea blam a
cestor 6meni ? Tréba lor dacă şi cheltuesc
banii în cărţi; alţii şi "i cheltuesc în lux şi
în altele, eü n'am jucat şi nu joc şi nu voiü
juca cărţi cât voi trăi, voiü fi dat pe alt
ceva, dar pe cărţi nu (ilaritate).
Prin urmare, sunt pentru votarea acestei
legi, cu atât mai mult că acest club are un
capital de 800.000 lei şi voeşte să cumpere
o proprietate pe care s'o transforme într-o
fermă model.
Voci : Inchiderea discuțiune.
– Se pune la vot închiderea discuțiune
şi se primesce.
– Se pune la vot luarea în considera
ţiune şi se primesce.
– Fiind un singur articol, se pune la vot
cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
D-lor, resultatul votului este :
Votanţi . . . . . . . 50
Majoritatea regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 34
Bile negre. . . . . . . . 15
Senatul a adoptat.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu, ocupă
fotoliul presidenţial.
– D. raportor, Al. Nicolaidi, dă citire
următorului raport şi proiect de lege :

Domnilor senatori,
Printre alte multe condiţiuni ce se cer pentru ca o lege să fie bună este şi claritatea, să fie con
cepută în termeni cu un înţeles hotărît, pentru ca să se scie cu precisiune care este ideea ce a călău
zit pe legiuitor în confecţionarea ei. Lipsa unei asemenea condiţiuni dă loc la nesfârşite controverse,
făcênd prin acestea ca majestatea justiţiei să fie atinsă şi pe justiţiabili a crede că ea are duoë më
suri, fapt ce, mai mult ca ori-care altul, desilusionéză şi revoltă spiritele. Inconvenientele, dar, ce re
sultă din lipsa de atenţie din partea legiuitorului sunt mari; ele însă devin ireparabile când aseme
nea neajunsuri se semnaléză în procedură.
Procedura este calea care duce la realisarea dreptului. Când, dar, acéstă cale este plină de tot
felul de obstacole, unele mai dificile de cât altele, atunci realisarea dreptului devine imposibilă. Pro
cedura, care trebue să fie viéţa legei, se va confunda cu şicana, care nu va mai voi nici o-dată să ţină
sémă de principiile de justiţie şi de înaltă moralitate ce ele ascund sub haina lor, ci va face ca drep
tul să devină o literă mértă, să lâncedéscă pentru tot-d'a-una.
Ca un mic început de îndreptare, mai mulţi domni senatori, dându-şi sémă de controversele
nesfârşite, de numerósele şicane la cari dă loc o disposiție din procedura civilă, a presintat acestui
înalt Corp acest proiect de lege, pe care, discutându'l în secţiuni, cum şi în comitetul delegaţilor,
compus din d-nii senatori N. Mănescu-Călăraşi, Alexandru Constantinescu, Ilariu Isvoranu, G. Vul
turescu şi subsemnatul, căruia "i-au făcut distinsa onóre de a 'l numi raportor, a introdus mai multe
disposiţii, cari tind a complecta şi ameliora primul proiect.
In adevăr, proiectul de lege ce am onóre a presinta se referă la modificarea unui singur articol
din procedura civilă.
Dupe cum vedeţi, câmpul de percurs nu este vast; de aceea nici eü, asupra acestei lucrări, nu
voiü căuta să arăt în detalii, ca în ori-ce ordine de cunoscinţe, urmele ce activitatea omenéscă a
lăsat în trecerea sa de la început şi până astădl. Un asemenea tablou de fasele şi imperfecţiunile
trecutului cu siguranţă se va face cu ocasia revisuirei întregului cod de procedură, care sper că va
fi într-un timp cât se pte mai apropiat.
Astăi fiind vorba de critica unui singur punct, resultat al unei necesităţi absolute, mă voi
mărgini în a arăta defectele actuale şi îndreptările ce am adus.
Este sciut că viéţa în comun este imposibilă fără ca interesul sau pasiunea să nu dea loc la
conflicte. Unul reclamă ceea ce nu are, altul resistă acestei pretenţiuni. Prin urmare, defendorele nu
vine de bună-voie să angajeze lupta. Trebue dar o cerere să fie formată şi adversarul să fie chemat a
o discuta. Litigiul, cu chipul acesta, se angajéză, şi acesta, din nenorocire, neputéndu-se termina la
prima ciocnire, avanséză fórte încet până la tranşarea definitivă,
9 Februarie 1899 DESBATERILE SENATULUI 244

In specie n'avem să ne ocupăm de cât de una din cele patru fase ale unui proces, adică de prima
parte: chemarea părţei adverse.
Este un principii de înaltă justiţie că nimeni nu trebue să fie condamnat fără a fi fost pus
în posiție de a se apărau, nemo debet inauditus damnari.
Acéstă idee se desvoltă, se întinde şi se ramifică în tóte detaliurile regulilor de procedură. Este
şi natural ca citaţia, in jus vocatio, să fie cel d’ântêiü act esenţial al procesului, pentru că fără con
tradictor nu este desbatere, fără desbatere nu se pte cerceta adevărul şi nici demonstraţiunea lui
nu póte
curge fi făcută, singura
legitimitatea pe care este rezemată autoritatea lucrului judecat, autoritate de unde de
execuţiune. • _

La Romani, în timpul vechei proceduri, in jus vocatio se efectua cât se pte de primitiv: recla-
mantele chema pe adversarul sălii oral şi, la trebuinţă, putea să 'l aducă cu forţa, in jus rapere, ob
tortocollo, dupe ce a constatat cu martori refusul de a veni înaintea magistratului, antestatio.
Fie-care înţelege inconvenientele ce resultă din recurgerea la vigórea braţului mai curând de
cât la autoritatea legei: acele sfidări şi acele cuvinte brutale era o sursă de lupte sălbatice.
Principiul că nimeni nu trebue să "şi facă sieşi justiţie, care este fundamentul unei proceduri
raţionale, trebuia cu încetul să "şi facă şi el apariţia, şi ast-fel, în mod natural, in jus vocatio să ia un
caracter public. De acum înainte, dar, era un executor al ordinelor judecătorului, care servea de in
termediar în îndeplinirea acestui mesagiü, şi, în cele din urmă timpuri ale dreptului roman, executor
saú viator, îndatorat a duce citațiunea, libellum conventionis, a complectat organisaţiunea judiciară.
Cu tóte acestea, scrierea fiind forte puţin răspândită, in jus vocatio se făcea sine scriptis, ceea ce dă
loc acuma la alte rele: d. ex., în casul de absenţă al adversarului, cum se va proba că a fost citat ? Cum
va justifica el că cererea "i-a fost făcută îndestul de explicită? Saú că i sa dat un termen de prepa
rare suficient? Prin mărturia oficerului însărcinat ? Dar dacă acesta a murit, sa memoria "I-a tră
dat? Atunci se simt tóte inconvenientele probei testimoniale, şi asemenea neajunsuri a fost mai
pretutindeni şi încă mult timp până ce instrucţiunea primară a progresat şi a făcut ca scrierea să
fie tot atât de răspândită ca şi citirea.
Astădi, în cât privesce citarea individuală, avem un sistem forte raţional şi fórte complect, care
corespunde perfect principiului că memo debet inauditus damnari. Sunt ipotese, însă, la cari aplicân
du-se cu aceeaşi rigóre sistemul de citarea părţilor şi luarea dovedilor individuale, ar da nascere la
nisce complicaţiuni de forme imposibile de îndeplinit şi la aşa cheltueli exorbitante în cât cu sigu
ranţă partea care a angajat procesul va prefera abandonarea lui.
Ipotesa la care fac alusiune este când mai multe perséne se găsesc posedând în indivisiune un
teren 6re-care, şi tóte aceste perséne la o laltă se află în judecată, fie ca reclamanţi, fie ca pârîţi. Cu
alte cuvinte, când avem de a face cu aceia ce se numesc la noi ncete de moşneni, sau cu locuitori
împroprietăriţi, dar neîmpărţiţi încă a, ce procedură trebue să se urmeze? Sistema citărei indivi
duale? Adică reclamantul să plătéscă atât timbrele cât şi taxa portăreilor pentru atâtea citaţii câte
părţi sunt cari compun céta, şi care pte fi de 100, de 200 şi chiar pâte merge până la 1.000, cum
este comuna Risipiţi din Dolj? Admiţându-se acest sistem, ce s'ar face în casul când obiectul proce
sului ar fi de o valóre cu mult mai mică de cât cheltuelile? De exemplu, revandicarea a 10 pogóne
teren usurpat, şi cheltuelile pentru o singură chemare ar costa 3.000 lei, şi cum procesele nu se
termină la prima înfăţişare, ci avanséză încetul cu încetul, aşa că până la tranşarea definitivă pâte
să fie nevoie încă de cinci chemări, ceea ce ar face numai plata citaţiilor 15.000 lei. Nu este aşa că
reclamantul ar abandona dreptul să? Drept ar fi ca prta justiţiei să fie închisă acelora ce se cred
lezaţi în drepturile lor? Chiar dacă am presupune că litigiul este de o valóre însemnată şi reclaman
tul îndestul de avut şi frte tenace, încă sistema citărei individuale este imposibilă:
a) Agentul judecătoresc, ca să îndeplinéscă procedura, cată să se transporte în comuna unde
sunt domiciliaţi locuitorii. Aci, însoţit de primar, va trebui să mérgă pe la casele tutulor locuitorilor
spre a înmâna fie-căruia citaţia şi copia de pe reclamaţie. Dacă locuitorul nu va sci carte sa va re
fusa să dea chitanţă de primirea citaţiei, ori va fi absent de la domicilii, va trebui să încheie pentru
fie-care câte un proces-verbal constatând îndeplinirea formelor prevădute de art. 74 din procedura
civilă; cât timp "i trebue agentului să stea în comună şi câtă dificultate pentru a îndeplini procedura ?
Ceva mai mult: într-un număr mare de locuitori este cu neputinţă să nu se găséscă şi câţi-va mi
nori, absenţi sau interdişi. Dacă va avea un representant legal, citaţia seva da representantului. Dar
când nu va avea ? Va fi absolut imposibil d'a se îndeplini procedura, şi ast-fel tótă cheltuiala făcută
de reclamant şi tótă munca agentului judecătoresc va fi zădărnicită. Chiar în ipotesa când proce
dura ar fi îndeplinită, e destul ca până la diua înfăţişărei unul din locuitorii citaţi să înceteze din
viéţă, pentru ca procesul să se suspende până la regularea moştenirei lui, şi acest lucru se pte în
têmpla adesea-ori când numărul locuitorilor cari compun céta este mare.
212 DESBATERILE SENATULUI 9 Februarie 1899

Legiuitorul, védènd că realitatea lucrurilor este une-ori mai puternică de cât principiile, pentru
ca să pareze la asemenea inconveniente, a introdus, la art. 75 din procedura civilă, aliniatul al 8-lea.
Acest aliniat, în scopul de a face posibilă judecarea când este vorba de cete de moşneni, prevede că
este destul o singură citaţie; însă modul redactărei lui este atât de viţios în cât a dat nascere, în
practică, la controverse nesfârşite în sînul tribunalelor şi curţilor, şi chiar între membrii Inaltei curţi
de casaţie controversele continuă şi vor continua încă mult timp.
Scopul dar ce "mi propun a atinge prin proiectul de faţă este, pentru binele justiţiabililor şi
pentru majestatea justiţiei, să fac să dispară inconvenientele semnalate mai sus.
Legiuitorul, prin aliniatul în cestiune, printre altele, decretă şi acestea: „Primarul va da citaţia
în cunoscinţa tuturora, conform art. 74 a, -

Ce inconsecinţă! Prin aceste câte-va cuvinte legiuitorul nostru distruge cu o mână aceea ce
înfiinţase cu alta. Dar mai înainte d’a învedera acésta, să arăt dificultăţile enorme la cari a dat
naScere Cuvântul tuturora.
Unele tribunale se agaţă de litera legei şi de îndată ce primarul, din spirit de şicană, mai cu
sémă când sunt intimaţi în proces, pentru a zădărnici acţiunea reclamantului, sau că realitatea este
ast-fel pentru că este aprópe imposibil ca toţi moşnenii la o anumită di să se afle în comună, arată
că cea mai mare parte a lipsit şi că n'a pus de cât în cunoscinţa câtor-va, amână procesul pentrth
că nu sa pus în cunoscinţa tuturora, dupe cum dice legea, şi asemenea amânări se repetă aşa de
multe ori că ei cunosc procese dintre moşneni şi Stat cari datéză de 24 ani, fără să fi luat o înfă
ţişare în fond.
Altele, şi acestea sunt cele mai multe, pentru a se ţine cât mai apröpe de principiul ca nimeni
să fie judecat fără să nu fi fost pus în stare d’a se apăra, hotărăsc că atunci când, din diferite
împrejurări, unii din moşneni sunt strămutaţi în alte comune, sau prin alianţă unii de prin alte co
mune a devenit şi ei codevălmaşi cu cei-alţi, să se citeze toţi aceştia cu câte o citaţie deosebită,
de şi legea dice ca o singură citaţie colectivă să se facă cetelor de moşneni.
In aşa cas se întâmplă, cum sunt cetele de moşneni din comunele Risipiţi, Orodelu, Cornu, Câi
neni, etc , ca unii dintre moşneni să fie şi prin ţări străine, dupe cum mi sa întâmplat să constat cu
parte din moşnenii Câineni din Vâlcea, cari era în Sibiă, şi cum este cu cei din comuna Risipiţi, cari
sunt răspândiţi prin vre-o 18 comune. Cu modul acesta, a se cita fiecare separat, tóte inconve
nientele citărei individuale reînviéză şi scopul legiuitorului nu este atins.
Dacă ar fi numai atâta ! Dar procedura se mai complică şi prin cuvintele cari mai sunt adău
gate la aliniatul în cestiune: ca citaţia, dupe ce se va da în cunoscinţa tuturora, ceea ce de fapt este
imposibil, să fie pusă şi în cunoscinţa fie-căruia, conform art. 74 din procedura civilă, ceea ce este şi
mai absolut imposibil.
Acest articol prevede că agentul, în specie primarul, dacă nu găsesce pe locuitori la domiciliu,
nici pe vre-un servitor, să dea citaţia vecinului său, şi, în cas când acesta n'ar voi s'o priméscă saú
să subscrie de primirea ei, atunci agentul va lipi citaţia pe uşa sa pepârta părței citate şi va încheia
proces-verbal despre tóte acestea. Inchipuiţi-vé acéstă îndeplinire de forme la comuna Risipiţi, care
este peste 1.000 familii, şi care cétă de moşneni are fórte multe procese, pe cari unele le străgănesce
de la începutul secolului; acésta ar însemna cu a nu se mai putea îndeplini nici o-dată procedura ;
causă care face ca unele tribunale şi curţi, desesperate că nu mai ajung a termina procesele,să trécă
peste acéstă parte, lăsând’o să cadă în desuetudine, fapt cu care nu este bine a obicinui nici pe ma
gistraţi şi nici pe justiţiabili.
Dar ceea ce pune vârf la tóte acestea, şi care n'are nici o raţiune, este ultima idee din aliniatul
al 8-lea de sub art. 75 din proc. civ.: » ca procesul-verbal încheiat de primar să se trămită în termen
de 7 (lile de la primirea citaţiei în comună. Şi acéstă disposiție este sub pedépsă de nulitate a citaţiei.
Din causa acestei disposiţii, a cărei raţiune nu am putut'o găsi, sunt procese cari sau amânat
de deci de ori; şi este sciut că atunci când o formă nu se rézimă pe nici o idee de înaltă justiţie şi
de înaltă moralitate, acea formalitate trebue abandonată, alt-fel degeneréză în şicane, şi nu acesta
este scopul procedurei.
Singurul punct, dar, în jurul căruia lupta întrégă se dă în specie este ca cine-va să nu fie ju
decat fără a fi citat.
Este a exagera dacă cine-va ar crede că de fapt, când o cétă de moşneni este trasă în judecată,
citată şi vestită de primarul său, ar exista vre-unul să nu aibă cunoscinţă de proces. In cariera mea
de advocat nu cunosc să se fi întâmplat vre-un cas. Solidaritatea intereselor face să se comunice ca
fulgerul printre săteni când céta este trasă în judecată; necesitatea, pe de alta, d'a contribui pentru
sarcinele procesului, este agentul cel mai energic care pune pe toţi în cunoscinţă că comuna are
9 Februarie 1899 DESBATERILE SENATULUI 213

proces. Deci, téma ce unii ar avea ca cine-va să fie judecat fără să fi fost în posiție d’a se apăra nu
este fondată.
Ceva mai mult, chiar în sistema ce propui, n'am considerat citarea în perséna primarului ca
suficientă, pentru a presupune că toţi locuitorii ai luat cunoscinţă de chemarea lor în judecată, ci
am pus îndatorire primarului şi consiliului comunal să vestéscă îndată pe locuitori ca să vie la loca
lul primăriei pentru a lua cunoscinţă de citaţiune ; modul de vestire sa lăsat la apreciarea primaru
lui. Dacă, în urma acestei vestiri, nu se va presinta la primărie de cât un număr mic de locuitori,
primarul şi consiliul comunal vor lua notă de numele lor şi le vor da în cunoscinţă citaţia şi recla
mația; de altă parte, vor putea să facă acéstă vestire în comună de mai multe ori şi să ia notă de
numele celor încunosciinţaţi, dupe care vor încheia proces-verbal constatator: » că aú vestit pe lo
cuitorii cutare şi cutare şi că le-a pus în cunoscinţă citaţia şi petiţia. Cât pentru locuitorii cari nu
saú presintat la primărie, se vor considera ca citaţi prin lipirea citaţiei şi a reclamaţiei pe uşa pri
măriei, care se va constata de asemenea prin proces-verbal.
In casul când locuitorii pârîţi ar voi să şicaneze pe reclamant şi, de şi vestiţi de primar, să nu
voiască nici unul a se presinta la primărie, atunci nu este alt mijloc pentru a "i vesti despre proces
de cât prin lipirea citaţiei şi a petiţiei pe uşa localului primăriei, de 6re-ce a obliga pe primar şi
consilii să se transporte la domiciliul fie-cărui locuitor pentru a îndeplini procedura, conform art. 74
proc. civ., este a da peste aceleaşi greutăţi şi inconveniente la cari a dat nascere actuala lege de pro
cedură; apoi malitiis non est indulgendum, spiritul de şicană nu trebuesce încurajat de lege.
In fine, procesul-verbal încheiat de primar să fie semnat şi de consiliul comunal pentru o mai
mare garanţie că în adevăr procedura prescrisă de lege sa observat.
Aceste procese-verbale se vor înainta de primar judecătoriei respective înainte de înfăţişare, de
óre-ce termenul de 7 dile, prescris de actuala lege, "l-am găsit inutil, fiind absolut suficient ca la disa
înfăţişare să se ptă constata că procedura sa îndeplinit, cum se urméză în general pentru tte păr
ţile litigante. -

Osebit de acésta, am mai pus îndatorire primarului ca, o-dată cu înaintarea procesului-verbal, să
trămită judecătoriei şi o listă de numele tutulor moşnenilor cari compun céta, pentru ca, în casul
când se vor presinta numai parte din ei la înfăţişare, judecata să ptă controla dacă cei cari se pre
sintă fac sa nu parte din cétă, şi dacă este loc d'a aplica art. 151 din proc. civ., când se presintă
numai parte dintrénşii.
Sa mai avut în vedere că într-o cétă de moşneni sa locuitori împroprietăriţi, dar neîmpărţiţi,
se póte întémpla să se găséscă şi incapabili, minori, nebuni sau dispăruţi, a căror tutelă, interdicţie
saü absenţă să nu fie regulată de autorităţile în drept, şi sa întrebat dacă este just şi util ca recla
mantul să nu se ptă judeca cu céta saú céta să nu ptă porni proces din causa acestor incapabili,
cari nu a încă un representant. Acest lucru se pte întêmpla chiar în cursul procesului, când unul
din locuitori încetéză din viéţă, înebunesce saú dispare din comună. Ei bine, în aşa cas am găsit că
interesul tutulor locuitorilor fiind identic, apărarea pe care locuitorii majori şi capabili o vor face
în justiţie garantéză îndestul şi pe incapabili şi, prin urmare, s'aú investit locuitorii capabili cu un
mandat legal d'a represinta în justiţie şi drepturile celor incapabili. Dacă nu s-ar fi admis acésta, ar
fi trebuit sa să se sctă din proces locuitorii incapabili până să se reguleze de autorităţi tutela sa
curatela lor, şi atunci să se încépă alt proces, sai să se suspende procesul până la acéstă regulare,
lucru care n'ar fi fost nici în interesul locuitorilor, nici al părţilor adverse şi nici al justiţiei.
Osebit de acésta, pe lângă faptul că la primul proiect sa mai introdus disposiția ca citaţia şi
reclamaţia să fie în înduoit exemplar, din cari câte una de fie-care să fie dată unuia din moşneni, de
preferinţă unuia cu sciinţă de carte, iar cele-alte să fie lipite pe uşa primăriei, sa mai admis ca şi pentru
comunicarea dupe hotărîrile judecătoresci în procesele cu moşnenii sai locuitorii împroprietăriţi, dar
neîmpărţiţi, se va procede conform cu cele prescrise pentru citaţiuni, cu deosebire că una din copiile
dupe hotărîri nu se va mai lipi pe uşa primăriei, ci va rămâne depusă în archiva comunei, şi numai
copii dupe dispositivul ei, certificate conform cu originalul de primarşi consiliul comunal, se va afişa
pe uşa primăriei.
In fine, adesea-ori saú vëdut primari cari, fiind interesaţi în causă, de 6re-ce şi dénşii făcea
parte din céta moşnenilor, să nu îndeplinéscă procedura pentru ca să şicaneze pe adversar. Pentru
a para la un asemenea inconvenient, am prevădut în lege o sancţiune, lăsând la facultatea autorităței
judecătoresci, înaintea căreea procesul este pendinte, ca, în cas când se va convinge că, din spirit de
şicană, primarul şi consiliul comunal n'aú îndeplinit procedura, să "i condamne la amendă de la
50–200 lei.
Iată acum, d-lor senatori, şi proiectul de lege care conţine sinteza tutulor acestor idei expri
mate în acéstă expunere de motive, şi pe cari nu le presint ca ultima ratio, ci mai mult ca să provoc
----------------------------------------------------------------------------------- - -

214 DESBATERILE SENATULUI 9 Februarie 4.899

din partea d-vöstre idei cu mult mai frumóse de cât cele emise de noi, pentru ca, cu modul acesta,
să dăm justiţiabililor putinţa de a ajunge la realisarea drepturilor lor şi justiţiei prestigiul de care
al'2 IlGVO19.

Raportor, ALEXANDRU D. NICOLAID.

PROIECT DE LECE
M.0 DIFICĂTOR ART. 75 DIN CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ
Art. unic. – Alin. 8 şi 9 de sub art. 75 din codul de procedură civilă se modifică precum ur
méză, adăugându-se la finele articolului patru noui aliniate:
Alin. 8. Cetele moşnenilor şi locuitori împroprietăriţi dar neîmpărţiţi se vor chema printr'o
citaţie colectivă în înduoit exemplar, însoţită şi de duoë copii de pe cererea reclamantelui. Acéstă ci
taţiune va coprinde numele cetei de moşneni sau numele locuitorilor împroprietăriţi dar neîmpărţiţi,
numele moşiei pe care sunt împroprietăriţi şi numele comunei în care este situată moşia, şi se va da
de agentul judecătoresc primarului comunei unde céta "şi are sediul principal.
Alin. 9. Primarul, împreună cu consiliul comunal, va vesti îndată pe moşneni sa locuitorii îm
proprietăriţi să se presinte la primărie în cea d’ântêiü Duminică de la primirea citaţiei. Celor ce se
vor presinta, dupe ce li se va nota numele, li se vor pune în cunoscinţă citaţia şi reclamaţia ; un
exemplar al citaţiei şi reclamaţiei se va încredinţa unuia dintrânşii, de preferinţă unuia cu sciinţă
de carte; iar al duoilea exemplar de pe citaţie şi reclamaţie se vor lipi pe uşa primăriei. Tóte aceste
operaţiuni se vor constata, sub pedépsă de nulitate, printr-un proces-verbal subscris de primar şi de
consiliul comunal.
Alin. 10. Procesul-verbal, încheiat în condiţiunile de mai sus, precum şi o listă de numele tuturor
moşnenilor sai locuitorilor împroprietăriţi, domiciliaţi în comună, se va înainta de primar judecă
toriei respective înainte de înfăţişare.
Alin. 11. Moşnenii sai locuitorii împroprietăriţi incapabili de a sta în judecată se vor consi
dera ca representaţi de către cei-alţi moşneni sau locuitori majori şi capabili.
Alin. 12. Pentru comunicarea copiei de pe o hotărîre judecătoréscă către moşneni sa locui
tori împroprietăriţi dar neîmpărţiţi, se va procede conform cu cele prescrise pentru citaţiuni, cu
deosebire că una din copiile de pe hotărîre nu se va mai lipi pe uşa primăriei, ci va rămâne depusă
în archiva comunei, şi numai copie de pe dispositivul hotărîrei, certificată conform cu originalul de
primar şi consiliul comunal, se va afişa pe uşa primăriei.
Alin. 13. Primarii şi consiliile comunale cari nu se vor conforma acestor îndatoriri, şi vor da
ast-fel loc la o amânare, vor putea fi condamnaţi, în mod definitiv şi executorii, de instanţa judecă
toréscă înaintea căreea este pendinte procesul, la o amendă de la 50 până la 200 lei veri de câte ori
se vor face culpabili.
Raportor, ALEXANDRU D. NICOLAID.

D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Discu
țiunea generală este deschisă.
D. Al. Constantinescu: D-lor senatori,
proiectul acesta de lege, de şi fórte scurt,
este însă de o importanţă capitală pentru
întréga proprietate din ţéră şi, venit fiind
din iniţiativă parlamentară, trebue să merite
tótă atenţiunea nőstră. "L-am citit cu deose
bită luare aminte şi, văênd că unele din
disposiţiuni, aşa cum s'a alcătuit de iniţia
tori, nu satisfac tocmai tuturor cerinţelor
pe cari practica judecătoréscă le-a dovedit,
'mi am permis ca, în colaborare cu un alt
coleg al nostru, d. Vulturescu, experimentat
advocat, cu care am avut ocasiune să vedem
dificultăţile practice ce se presintă pe tötă
iua, avênd şi adesiunea d-lui Nicolaidi, ini
țiatorul acestei legi, să aducem 6re-cari
modificări.
Animaţi de dorinţa de a ameliora starea
actuală a legislaţiune nőstre în sensul ca
tótă lumea să găséscă satisfacţiune, ca cei
ce se judecă cu cetele de moşneni sa obştea
locuitorilor să "şi potă îndeplini procedura şi
nici locuitorii să nu ptă fi judecaţi fără să
aibă cunoscinţă de termenul de judecată,
am căutat dar să luăm tóte precauţiunile
posibile la cari a aderat şi d. Nicolaidi. Noi
credem că, dacă veţi aproba modificările ce
vom propune, se satisfac téte cerinţele aşa
în cât dificultăţi nu vor mai fi în viitor.
In sistemul actual al legislaţiunei nőstre
s'aú presintat dificultăţi de tötă natura. Ju
risprudenţa unor instanţe judecătorescl era
într-un fel, a altora într'alt-fel, aşa în cât,
pe lângă partea costisitóre prin care îşi
împlinea cine-va procedura, nu ştia dacă,
făcênd-o, o face bine sa ră.
Intr'o cétă de moşneni sunt sute de per
sóne și în decursul procesului se întîmpla
de muria una dintr'ênsele. Se născea atunci
cestiunea d'a se sci dacă procesul trebue
saú nu suspendat, căci legea ice că, dacă
una din părţile in instanţă mére, procesul
se suspendă. Se mai întâmpla ca unul din
moşneni să lipséscă de la înfăţişare, se născea
întrebarea dacă trebue să se aplice art. 151
din procedura civilă sau nu.
La tóte acestea jurisprundenţa a variat
şi nu avem nici o siguranţă că nu va mai
varia.
Mai era cestiunea modului de împlinire
a procedurei, căci art. 75 al procedurei ci
vile, după ce dispune că cetele de moşneni
se citéză printr'o citaţiune colectivă, adaogă
mai la vale, că primarul o va pune în cu
noscinţa tuturor moşnenilor conform art. 74,
ceea ce revine a dice că faţă de fie-care tre
buie să se îndeplinéscă formalităţile pre
vëdute de art. 74 procedura civilă. Tóte
aceste dificultăţi au dat nascere la proiectul
de lege de faţă. Ele a fost prevădute de
acum 33 de ani, de când s'a promulgat pro
cedura civilă, căci chiar de atunci s'a voit
a se scte din cadrul dreptului comun ce
tele de moşneni, dar obscuritatea articolului
9 Februarie 1899
actual din procedură a dat nascere la multe
controverse.
In urma împroprietărirei locuitorilor foşti
clăcaşi, creându-se pentru dénşii o stare de
indivisiune asupra pământului dat de pro
prietar, jurisprudenţa a variat, asupra pun
ctului de a se sci dacă şi lor li se pote aplica
sistemul citațiunei colective. – A intervenit,
ce e drept, mai târjiü o lege care a clasificat
lucrul în materie de hotărnicie, admiţând
formal şi pentru dénşii citarea colectivă, dar
şi în urma acestei legi categorice tot au fost
controverse, căci unele instanţe o aplicată în
tóte acţiunile, altele, ţinéndu-se de textul
legei, nu o aplicată de cât în materie de ho
tărnicie.
Prin proiectul de faţă se tinde a se pre
cisa lucrurile, pentru ca să scie lumea pe ce
cale să apuce. Scopul e frumos, şi merită
atenţiunea nőstră. Modul însă cum e redac
tat proiectul, cred ei că nu atinge scopul.
D. ministru al justiţiei, dupe convorbirea
ce am avut cud-sa, aprobă proiectul în prin
cipiü, dar recunsce necesitatea amendă
rei lui.
D-sa ne a exprimat chiar părerea, că
principiul citațiunei colective trebue întins
în casul când locuitorii împroprietăriţi ar fi
divisaţi, căci înconvientele citărei individuale,
ca cheltuială şi dificultăţi de îndeplinire de
procedură, sunt aceleaşi ca în casul când
sunt în indivisiune.
Trebue să recunscem cu toţii că textul
legei rurale, care prevedea că Statul să îm
partă pe ţărani prin ingineri, a rămas literă
mórtă. Fórte puţine sunt casurile când in
divisiunea a încetat, şi chiar acolo, iniţiativă
locuitorilor, iar nu a Statului, a făcut să în
ceteze acéstă stare de lucruri.
Dacă tendinţa a fost de la început către
divisiune, era lucru firesc, fiind date incon
venientele multiple ale stărei de indivisiune.
Acum, să aplicăm principiul citaţiunei
colective, chiar pentru cei divisaţi, este a
călca în picre tóte principiile.
Dacă citațiunea colectivă se pte justifica
pentru cei neîmpărţiţi, din causa comuni
tățel de interese, nu există aceeaşi raţiune
pentru cei împărţiţi, şi întindénd excepţiu
nea şi la dénşii, numai liberal nu pte fi.
Prin umare nu putem admite pentru cei di
visați vederile d-lui ministru al justiţiei.
Proiectul ce ni se aduce e obscur şi in
complet. – Nu explică că acest mod de ci
tare se aplică la töte acţiunile, pentru a
curma acéstă controversă. –Cere apoi, a
se trece în citaţiune numele locuitorilor,
ceea ce e greu, dacă nu imposibil.
Spune ca citațiunea să se dea primarului
unde obştea 'şi are sediul principal, lucru
ce va da nascere la noul contraverse pentru
a se sci unde e sediul principal. Ne vorbesce
de vestirea cetei sau a obştei, fără a ne in
dica modul cum se va face acéstă vestire,
ceea-ce va da nascere iar la dificultăţi. Nu
ne preciséză dacă procesul se suspendă în
cas de mórtea unuia din ceată sa obşte,
nici dacă art. 151 pr. civilă se aplică când
ar lipsi vre-unul din câtă sată obşte la data
judecăței,
DESBATERIILE SENATULUI
Dacă ne am raporta la cele dise de d.ra
portor în raport ar resulta că art. 151 pr.
civ. se aplică, lucru ce nu putem admite, pe
cât timp se admite principiul citațiunei co
lective. -
Iată dar, d-lor senatori, în trăsuri gene
rale, criticile ce se mai pot aduce proiectu
lui de faţă.
Credem că la discuţiunea pe alineate să
'l îmbunătăţim prin amendamentele ce voi
propune, şi cari tind a curma controversele,
stabilind în acelaş timp un mod de citare
simplu, dar care să înlesnească pe cel ce
reclamă, fără a jigni în ceva pe obştea sa
ceata chemată în judecată, căci se ia tóte
precauţiunile pentru a fi încunosciinţaţi de
iua judecăței.
Sistemul ce eü propun ar fi următorul:
(citesce).
Citațiunea şi copia de reclamaţiuni, în
dublu exemplar, se vor da de agentul jude
cătoresc primarului comunei unde e situat
imobilul cetei sa al obştei.
Un exemplar de citaţiune şi un exem
plar dupe reclamațiune îl afiséză la uşa pri
măriei.
Primarul va mai scâte două copii dupe
citațiune și reclamaţiune, atestate de majo
ritatea consiliului comunal, şi le va afişa una
la uşa bisericei şi alta la a scolei din comună,
de vor fi şi primarul în cea d'êntêiü Dumi
necă dupe afişare va fi dator să citească în
primărie, după eşirea de la biserică, copia
dupe reclamaţiune, iar cel de al douilea
exemplar de citaţiune şi reclamațiune 'l va
da unuia din obşte sa ceată,şi tote aceste
operaţiuni se vor constata într-un proces
verbal, dresat de primar, în asistenţa con
siliului comunal.
Acum să concretisăm acéstă ideiă în prac
tică şi să luăm un exemplu : se trămită pri
marului două copii dupe acţiune şi două ci
taţiuni. Primarul va da dovadă de primire
agentului însărcinat cu predarea, va scâte
douë copii atestate de consiliul comunal şi
le va afişa la șclă şi la biserică, de vor fi în
comună; va înmâna un exemplar celor cu
sciinţă de carte, sub luare de dovadă.
Iată dar o serie de mijlóce de publicitate,
aşa în cât nu se pote dice că n'aú luat cu
noscinţa de termenul de judecată.
Merg cu examinarea proiectului mai de
parte, şi anume trec la aliniatul 11 din
proiect.
D-lor, aci autorul proiectului nu a făcut
de cât să concretiseze sală să legifereze, ceea
ce practica judecătoréscă a stabilit, şi a
nume: că minorii şi interdişii sunt legal
mente representaţi prin cei alţi majori sa
capabili, represintându-i ca cétă saú obşte.
Prin urmare, sunt de părere a se menţine
al. 11.
La al 12-lea se dice:
Pentru comunicarea copiei de pe o hotă
rîre judecătoréscă către moşneni sa locui
tori împroprietăriţi dar neîmpărţiţi, se va
procede conform cu cele prescrise pentru
citaţiuni, cu deosebire că una din copiile de
pe hotărîre nu se va mai lipi pe uşa primă
riei, ci va rămâne depusă în archiva comu
215
nei, şi numai copie de pe dispositivul hotă
rîrei, certificată conform cu originalul de
primar şi consiliul comunal, se va afişa pe
uşa primăriei.
De ce a luat autorul proiectului acest
mod de a vedea,şi care de altminteri e fórte
nemerit? La citaţii vedem că se afişéză; se
afişéză şi aci dar un extract, iar originalul
primit de primar îl ţine la primărie, fiind-că
este posibil ca acela din obşte sală cétă care
a primit un exemplar de hotărîre să nu o
dea pe faţă. Este bine dar să se găséscă tot
d'a-una copie dupe hotărîrea ce s'a comuni
cat la primărie şi archivă, într'un dosar
special.
Procedura acésta stabilită în proiect e
nemerită; o primesc întocmai, cu deosebire
numai că am dis majoritatea consiliului co
munal, în loc de consiliul comunal ca să nu
se facă obiecţiunea că trebue întreg consi
liul comunal iscălit ; acésta e necesar, mai
ales că stabilim că sub pedépsă de nulitatea
se vor îndeplini aceste formalităţi.
Trebue să mai adăogăm, d-lor, un alineat
care nu e prevédut în proiect, şi care va fi
al. XlII, şi anume acela privitor la casurile
de cari vorbiam adinéori, când lipsesce din
numărul acela mare al cetei unul din ei,şi
când ar înceta din viéţă unul din el. Pentru
că a fost controversă înaintea instanţelor
judecătoresc, de a sci dacă art. 151 trebue
aplicat, sau dacă procesul se suspendă, în
casul când ar muri unul din moşneni; ca să
tăem scurt, trebue să precisăm că în tote ac
țiunile cu cetele moşnenilor sai obştea locui
torilor neîmpărțiți nu se va aplica nici art.
151, nici suspenda procesul, pentru mértea
verii unuia din el.
La art. 14 credem de cuviinţă să mărim
pedépsa pe care o pune proiectul, adică în
loc de 50 până la 200 lei amendă, pentru
agenţii cari nu îndeplinesc procedura, să pu
nem o amendă mai mare, şi fără drept pen
tru justiţie de a o reduce sa dispensa de
dênsa sub nici un motiv.
0 voce: Şi la cheltuelile ocasionate.
D. Al. Constantinescu: Ar fi prea mult;
dar dacă credeţi că e bine să adăugăm acésta,
eü nu mă opui.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-le
Constantinescu, sunt amendamente pe cari
voiţi să le propuneţi la proiectul de lege; eü
cred că trebue că aşteptaţi până când vom
veni la discuţiunea pe articole, de 6re-ce
acum suntem în discuţiune generală.
D. N. Crătunescu: Este un contra-proiect
şi trebue desvoltat acum la discuţiunea ge
nerală.
D. Al. Constantinescu: Vom reveni cu
aceste idei sub formă de amendament la dis
cuţiunea pe articole.
Dacă d-vóstră credeţi că casul de recidivă
al acestor agenţi este mai grav şi dacă cre
deţi că trebue să fie condamnaţi şi la des
păgubiri civile, acésta o vom decide când
se va discuta acest articol. Ei n'am făcut
de cât să vă arăt în trăsuri generale modifi
cările cari am creut de cuviinţă să fie in
troduse în proiectul propus de d. Nicolaidi.
Că ultima modificare este aceea ca să se
216 1DESBATERILE SENATULUI 9 Februarie 1899

spună în mod formal în lege că aceste dis
posiţiuni nu sunt aplicabile locuitorilor îm
părţiţi, şi, ca să nu fie vorbă, cari sunt acei
împărţiţi şi cari nu, pentru că toţi stăpânesc
distinct, trebue să stabilim cărora
dintre ei se aplică acéstă lege.
Nu putem să derogăm,faţă cu acel cari
sunt eşiţi din indivisiune, de la regula drep
tului comun şi să le aplicăm un regim excep
țional.
Legea propusă, în principiu, este bună şi
cred că răspunde la o necesitate pe care cu
toţii o recunscem, de aceea nu mă îndoesc
că Senatul o va lua în consideraţie, iar la
discuţiunea pe paragrafe vom propune amen
damente în sensul ideilor ce am desvoltat.
Voci: Nu mai suntem în număr.
D. N. Crătunescu: D-le preşedinte, ei
fiind înscris pentru a vorbi în cestiune prea
labilă, vă rog să nu puneţi la vot luarea
în consideraţie, rămânénd ca mâine să se
continue discuţia.
– Senatul ne mai fiind în număr, şedinţa
se ridică la orele 5/, p. m., anunţându-se
cea viitóre pentru doua di 27 Ianuarie
curent.

-------------------0>>>----------

- --------
=Sş3-----S3---ş

NAL E PARLAMENTA E ALE RO) MÂNIEI,

Coprindènd procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitóre, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vînare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următórele preţuri:
Le B. Lei B.
Tom I, partea I, apărut în 1890. . . . . . .. .. . . . . 6 40 Tom IV, partea II, apărut în 1894 .......... 7 –
, n II, n. n 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 – V, n I şi II, n n 1895 ...... „ . . . 8 90
n II, n –, a n 1892. . . . . . . .. . . . . . 6 90 n Vl, » I şi II, n. n 1896 .......... 9 15
n III, a I, a n 1892. . . . . . . . . . . .. . 5 75 n VII, n. I şi II, n. n 1896 .......... 10 –
• III, n II, n. n 1893.............. 4 20 » VIII, » I şi II, n. n 1897 ....... . . . 7. 20
n IV, n I, n. n 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 n IX, n. II, „ n 1898 . . . . . . . .. . 8 90

Cei cari doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, Vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acéstă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale. -

IMPRIMERIA STATULUI DIRECTOR GENERAL, CoNST. ILIESCU.


11 Februarie 1899
N0. 24
SENATUL,
----------
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898-99
-------------
ŞEDINŢA DE LA 27 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte Petre Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui : Climescu C., Filipescu I. Alex, Poroi
neanu C. şi Viişoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 89 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 29 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavii :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Ca
valioti G., Costescu - Comăneanu Const.,
Culcer D. dr., Isvoranu R. Ilariu, Langa Ion
Const, Mihălescu V. dr., Parpale Gheorghiu -
Ştefan, Petrescu Antache, Radovici Gheor
ghe, Russu Gheorghe, Simulescu G. Dimi
trie, Gane Nicolae, Bucşenescu Const. dr.
In congedilă :
I. P. S. S. Mitropolitul Primat.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Brabeţeanu
Ioan, Cassotti P., Celibidache Nicolae, Chircu
Toma, Eremia George, Ioaniu D. Ioan, Io
nescu Dumitru, Moisescu Dim., Poni Petru,
Porumbaru Radu, Răileanu Costache, Te
leman C., Tiron Antohi.
– D. secretar, Poroineanu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se acordă un congediü de 6 dile d-lui
; Costescu-Comăneanu, pentru cas de
ólă.
D. C. Racoviţă: D-le preşedinte, primind
ieri dosarul ce am avut onore a” l cere de la
ministerul de interne, anunţ următórea in
terpelare d-lui ministru de interne:
n Interpelez pe d. ministru de interne
din ce causă nu se începe zidirea spitalu
lui din Tecuciăa.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Vă rog, d-le preşedinte, să comunicaţi gu
vernului acestă interpelare.
D. G. Esarcu: D-lor, regret că d.preşe
dinte al consiliului nu este aci. Intenţiunea
mea nu este de a anunţa o interpelare, ci de
a denunţa guvernului şi ţărei întregi o ne
norocire care lovesce pe una din gloriile
ţërei. Bardul de la Mirceşti, Vasile Alexan
dri, a părăsit, precum sciţi, de vre-o câţi-va
ani, acéstă lume de durere, şi a lăsat în
usufruct moşia sa Mirceşti soţiei sale. Din
împrejurări însă, pe cari e inutil să vi le
raportez, dómna Alexandri nu trăesce as
tăi de cât cu o pensiune de lei 240 pe
lună, căci usufructul moşiei este vîndut la
ovreii cămătari pe 10 ani.
Am văut de multe ori inimile generóse
din Senat ridicându-se pentru a veni în aju
torul oamenilor în viaţă.
Anexă la Monitorul Oficial No. 247.
UN EEMPLAR : 10 BANII
DESBATERIILE SENATULUI
Aţi văut că la 24 ale lunii, în töte pro
vinciile, nu sciü dacă şi în Capitală, s'a ser
bat marele fapt al Unirei Principatelor.
Alexandri a jucat un rol însemnat cu acéstă
ocasiune. De aceea, d-nii mei, fiind-că vëd
că şi un jurnal din Capitală, Dreptatea, a
luat iniţiativa generósă a denunţa acest fapt
ţărei întregi,vă rogşi fac apel la guvern,
ca să vină dintr'o iniţiativă mai înaltă, să nu
fim siliţi să o facem noi, să vină în ajutorul
soţiei marelui poet al ţării românesc, a că
rui amintire vecinică va rămâne cât timp
frumósa nőstră limbă se va vorbi de la Nis
tru pân” la Tissa, de la munte pân” la
mare ! (Aplause).
Femeea acestui ilustru bărbat, dic, este
silită alt-fel a se retrage într'o mónăstire
din Bucovina. Şi ce este mai trist, vrea să
ia cu dênsa şi osemintele ilustrului său soţ.
Ar fi, cred, o ruşine pentru ţara întrégă, ca
acel care a scris hora Unirei, să nu se ptă
odihni, pentru vecie, în ţara Unirei. (A
plause).
De aceea, fac apel la d. Stoicescu, care
represintă guvernul, şi sper că va căuta ca
acéstă pată ruşinésă să nu rămână pe frun
tea ţărei, şi că suferinţele d-nei Alexandri
să fie alinate pe cât se pte. Nu cere mult:
dacă "i veţi da măcar 300 franci pe lună,
va fi tare mulţumită; căci văd împrumuturi
ilnice, cari se fac pentru electricitate în
tóte comunele şi pentru multe alte chel
tueli atât de zadarnice.
Este dar drept, nobil, generos, să nu lă
săm să méră de fóme soţia omului care a lu
minat şi încântat atâta timp cu lyra sa, ţéra
întrégă, şi care a dus până departe, pe ma
lurile Garonei, în Francia, gloria numelui
românesc.
De alt-fel, am găsit mai mulţi colegi, cari
împreună cu mine vor propune un proiect.
Aştept răspunsul d-lui ministru.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Onor. representant de Bacă, făcând apel la
guvernul de pe acéstă bancă, a revenit în
cele din urmă asupra primului cuvént din
discursul d-sale, cuvênt prin care exprima
regretul, că d. prim-ministru nu este aci, ca
să audă ceea-ce d sa voesce să dică.
Scie d. Exarcu, că există solidaritate
între membrii băncei ministeriale, şi ori-ce
se va arăta în unul din Corpurile legiuitóre,
de natură ca să atragă atenţiunea guvernu
lui, este solidaritate între miniştri, şi ori
care din ei s'ar găsi pe banca ministerială
va aduce la cunoscinţa colegilor săi cestiu
mea asupra căreia este nevoe ca să se ia o
decisiune.
Cestiunea, ast-fel cum e pusă de d. Esarcu,
nu 'mi permite ca să mă mărginesc a răs
punde că doresc să mă refer la opiniunea
colegilor mei. Mě cred îndreptăţit să antici
pez puţin, asupra acestei opiniuni a întregel
bănci ministeriale, şi a răspunde cele urmă
tóre: în ţéră la noi, unde cel puţin până
acum nu am avut un pletoriü de glorii lite
rare,—şi, aşi putea dice, nici de prea multe
mari glorii politice, – ori de câte ori s'a
făcut apel la generositatea ţărei, s'a vëut
că dă cu mână largă, pentru a răsplăti ser
2417
viciile cari au fost aduse; nu e mic numărul
persónelor cari ai primit şi primesc ca re
compense naţionale sume póte mai presus
de cât trebuinţele lor; şi când se aduce la
cunoscinţa ţărei suferinţa familiei unui om
care a fost o ilustraţiune literară, şi care a
adus servicii şi ca om politic, cum a fost ră
posatul Alexandri, nu cred că se va găsi nici
corp politic, nici guvern care să stea nepă
sător, dacă se va convinge că acésta există
în realitate.
De aceea ei, pentru că sa făcut apel de
d. Esarcu la preşedintele consiliului, îmi
voiü face o datorie să aduc acéstă propunere
la cunoscinţa d-sale și a colegilor din minis
ter şi cred că nu va întâmpina veri-o difi
cultate propunerea făcută de d. Esarcu.
(Aplause).
Un singur cuvént, înainte de a termina.
Este, d-lor, între guvern şi majorităţile par
lamentare o solidaritate care nu admite nici
un fel de gelosie şi, de multe ori, majorită
ţile parlamentare a luat înaintea guvernu
lui, fără să fie împotrivire din partea lui.
Dacă propunerea d-lui Esarcu ar fi venit
din iniţiativă parlamentară şi dacă ar fi avut
asentimentul tutulor colegilor d-sale din
Senat, negreşit că nici din partea guvernu
lui n'ar fi întémpinat oposiţiune. "Mi voiü
face dar o datorie de a aduce la cunoscinţa
colegilor mei, propunerea d-lui Esarcu, şi
d-lor va avisa la ce este de făcut.
– Incidentul se declară închis.
D. general Catargi : D-le preşedinte, în
urma încetărei din viéţă a Alteţei Sale Re
gale principele Alfred de Saxa-Coburg şi
Gotha, fratele principesei Maria a României,
cred că exprim dorinţa unanimă a Senatu
lui, rugându-vă să bine-voiţi a transmite
Auguştilor Săi părinţi respectósele nőstre
condoleanţe.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Senatul
ia act şi se va conforma.
Trecem acum la ordinea dilei.
Avem ântêiü un vot nul asupra pensiunei
d-lui Ion Nicolaescu. -
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 75
Majoritate regulamentară . . 50
Bile albe . . . . . . . . 41
Bile negre . . . . . . . . 34
Prin urmare,proiectul de lege, neîntru
nind majoritatea de două treimi cerută de
regulament,Senatul a respins.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Profit de pre
senţa d-lui ministru de justiţie pe banca mi
nisterială pentru a "i anunţa următórea in
terpelare :
Scie d. ministru al justiţiei despre starea
de aglomeraţie în care a ajunslucrările sec
țiunei de notariat a tribunalului Ilfov, şi ce
măsuri a luat pentruîndreptarea răului care
face dificil mersul regulat şi mai urgent cum
reclamă afacerile din acea secţie“?
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu :
Sunt în măsură să răspund îndată.
D. N. Mănescu-Călăraşi: D-lor senatori,
secţiunea de notariat a tribunalului Ilfov a
218
ajuns într'adevăr într-o stare care reclamă
solicitudinea mai de apröpe a d-lui ministru
de justiţie. Bucureştenii, cari au daraveri il
nice la tribunalul de notariat, vor fi văjut
cât este de dificil ca să obţină în mai puţin
de o lună măcar un certificat de sarcini pen
tru un imobil.
Actualul preşedinte al tribunalului de no
tariat, d. Florian, care într-adevăr se ocupă
cu multă asiduitate ca să răspundă la tóte
cererile, cred că a comunicat d-lui ministru
de justiţie starea actuală de lucrări de la
tribunalul de notariat.
Iată, d-lor, un tabloii general de lucrările
secţiunei de notariat a tribunalului Ilfov:
Dosare formate în 1886 eraú 3.465,– în
anul 1891, dupe 5 ani, a fost 3.828,–dupe
alţi cinci ani în 1896, a fost 6.374 şi nu
mai dupe doui ani, în 1898, sa ridicat.
Mă repet: mai mult de un milion. Vedeţi
d-lor, că este ceva surprindător.
Așa dupe cum este organisat şi dupe cum
funcţionéză tribunalul Ilfov, secţia de nota
riat, este imposibil ca cine-va săptă obţine
un act, şi d-vóstre sciţi că nici un act nu este
mai important de cât actele de véndare şi
de hipotecă, căci nimeni nu se duce să vândă
şi să hipoteceze de gust, şi cu tóte acestea
este peste putinţă ca cine-va să obţină o in
scripţie în mai puţin de o lună de ile.
Acéstă stare de lucruri nu pote să mai
dureze şi d. ministru de justiţie, având în
vedere sumele pe cari Statul le-a încasat
din aceste acte, care, fie dis în treacăt, aco
peră de mai multe ori apuntamentele tutu
ror funcţionarilor de la töte secţiunile tribu
nalului, ar trebui să se intereseze şi să spo
réscă numărul funcţionarilor acestei secţiuni,
dacă nu chiar să înfiinţeze a doua secţie de
notariat, căci interesele publice sunt cari
suferă din lipsa unui personal suficient.
D. ministru de justiţie trebue să scie, de
asemenea, că sunt contestaţiuni, sunt vândări
pentru cari e imposibil ca cine-va să obţină
un termen mai puţin de o lună de dile, când
în cele de mai multe ori contestațiunile ar
trebui să se rezolve în trei ile.
Cred dar că d. ministru va face bine ca
să ia măsuri, înainte de alt-ceva, pentru îm
bunătăţirea acestei secţiuni, care a ajuns să
fie pentru tötă lumea o gróză pentru întâr
zierea ce e nevoită să pună în rezolvarea
afacerilor de competinţa ei.
D. ministru de justiţie,C. I.Stoicescu:
D-lor, cestiunea ridicată de d. Mănescu
fiindu-mi cunoscută am primit să răspund
imediat, şi d. Mănescu a fost invitat să'şi
desvolte interpelarea d-sale, căruia putea
să nu'i dea un caracter de interpelare, căci
d-sa putea să scie cari sunt simțimintele
mele în acéstă cestiune.
D-lor, 'mi este cunoscut că la tribunalul
de notariat de Ilfov se aglomeréză actele şi
că trebuesce un timp 6re-cum îndelungat
pentru ca părţile să ptă obţine actele, pe
cari le depun spre autentificare.
Cunosc şi proporţiile, pe cari d. Mănescu
le-a arătat, între actele ce se depun acum
şi acelea ce se depuneai cu câţi-va ani în
urmă.
DESBATERILE SENATULUI
Acéstă mare cantitate de acte se explică
prin faptul că în Capitală transacțiele din
tre 6meni sporesc neîncetat. Aci se găsesc
marile nostre instituţiuni, cum sunt institu
ţiunile de credit, cari ai acte cari sunt forte
lungi şi cari trebuesc să priméssă autentifi
carea; aci se fac téte transacţiunile impor
tante comerciale, cari în fie-ce di merg cres
când; şi cresc,în aceiaşi proporţie şi actele
de la notariat.
In faţa acestor împrejurări, cunoscute
fórte bine de mine, odată venit la acest de
partament am avut ocasiune să am mai
multe conferinţe cu preşedintele acestei sec
țiuni; şi, atât din convorbirile cu d-sa, cât şi
dintr'un raport forte detaliat al d-sale, m'am
convins că sunt acte de notariat, în aşa can
titate, în cât se impune o sporire a perso
nalului inferior al acelei secţiuni.
Pătruns de acéstă trebuinţă, când cestiu
nea a venit în comisiunea budgetară, am a
rătat cari sunt nevoile semnalate de d. pre
şedinte al secţiei de notariat; şi, în limitele
posibilului, am avizat pe de oparte la spori-
rea numărului amploiaţilor iar pe de altă
parte la un mijloc carepâte să simplifice for
malităţile cerute de lege; şi de acord, de o
parte cu preşedintele de la notariat, pe de
altă parte cu comisiunea budgetară, am
adăogat 2 ajutóre de grefă şi 4 copişti, în
ţelegându-mă cu preşedintele, ca de acum
înainte, în loc de 2 registre să se înfiinţeze
4 registre. De aceea am pus un număr de
câţi-va copişti, cari sper că se va trece în
budgetul care s'a presentat Camerei.
Suntem în măsură de a discuta cestiu
mea; şi cred că trecerea actelor se pte
face fără a se trece şi partea de autentifi
care, care lungesce mult actul, şi se pierde
multă vreme cu prescrierea lor.
Acestea sunt măsurile la cari de-o-cam
dată m'am oprit. Şi sunt convins că Ca
mera legiuitóre, convinsă de comisiunea bud
getară, nu va hesita ca să dea mica sumă
care este trebuinciósă pentru acest perso
nal inferior.
Altă cestiune, pe care a atins-o d. Mă
nescu, este cestiunea termenelor lungi.
Una cu alta nu ai de a face.
In ceea-ce privesce termenele lungi, să
îmi dea voie să spun că nu mai este o ces
tiune nici de budget, nici de adăogire.
Acésta depinde de energia care cred că
o are preşedintele de notariat.
Primirea actelor se face într'un mod forte
regulat. Semnarea actelor asemenea. Nici
nu aştepţi 5 minute ca să ţi se priméscă ac
tul. Deci numărul dejudecători nu mai tre
bue adăogat. Din potrivă, când este tre
buinţă de a se completa câte o secţiune,
cei de la notariat sunt cari o completéză.
Dacă se dă termene prea lungi în contes
taţiuni, voiü avisa pe preşedintele secţiunei
ca termenele să devină mai scurte.
Nu e trebuinţă dar de alte îmbunătăţiri.
Aşa în cât sunt convins că cu măsurile
cari le iau d. Mănescu şi toţi cei-alţi vor fi
mulţumiţi.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Declar că sunt
mulţumit de răspunsul d-lui ministru. Nu
11 Februarie 1899
më înduoiam că d. ministru va lua măsuri
de îndreptare.
D. Gr. Vulturescu : D-lor senatori, onor.
d. ministru al justiţiei ne a încurajat, dicén
du-ne că putem să ne adresăm băncei mi
nisteriale, nu numai prin interpelare, ci şi
prin comunicări.
Profit de acésta, pentru a denunţa onor.
d. ministru al justiţiei, o gravă iregularitate
ce se comite la notariatul multor tribunale
din ţéră. Onor. d. ministru al justiţiei scie
că de la 1875, la fie-care tribunal se ţine
registre de transcripţiuni şi inscripţiuni,
cari ai câte un repertorii alfabetic la sfér
şt, unde se notéză tóte actele trecute în
registru, spre a le găsi cu înlesnire cei in
teresaţi.
Ce se întâmplă însă ? In repertoriele a
cestor registre stă netrecute câte şése luni
şi aprópe un an şi mai bine actele cari se
transcriü saú se înscriü. Din acestă causă,
pe de o parte, când se cer certificate de la
grefă, grefierul, consultând un repertorii
care este necomplect, dă certificate ine
xacte, iar, pe de alta, părţile interesate
cari se duc să cerceteze ele însăşi registrele,
consultând numai repertoriele – căci este
peste putinţă să caute pe mai mulţi ani re
gistrele de transcripţiuni şi inscripțiuni fóie
cu fóie–sunt induse în eróre şi s'a întêm
plat ca ipoteci existente să nu fie aduse la
cunoscinţa părţilor interesate.
D. C. Zăgănescu: Denunţaţi tribunalul
unde aţi găsit aceste neregularităţi.
D. Gr. Vulturescu: Unele casuri s’ai
adus la cunoscinţa ministrului justiţiei,
care, recunscem că a bine voit a pedepsi
pe culpabili. Pentru a se preveni, însă, răul,
credem că ar fi bine ca d. ministru al justi
ţiei, printr'o circulară adresată tutulor pre
şedinţilor tribunalelor, semnalându-le gra
vele consecinţe ce ai pentru creditul pu
blic asemenea omisiuni şi ce pagube însem
nate pot să causeze, să le céră a exercita un
control mai eficace al registrelor de inscrip
ţiuni, şi grefierii să nu libereze celor inte
resaţi actele înscrise sa transcrise de cât
numai dupe ce se vor asigura că ele s'a
trecut şi la repertoriă.
D. ministru de justiţie,C. I.Stoicescu:
D-lor senatori, nu cunosc tribunalul la care
face alusie d. Vulturescu, am convingerea
însă, că d-sa,prin îndelungata experienţă de
advocat, mai cu sémă la creditul funciar
rural, a avut ocasiunea să vadă multe tri
bunale şi să examineze registrele, şi că, a
putut să vadă acest inconvenient. Iată dar
act de cele aduse la cunoscinţa mea. Ştii
care este inconvenientul când s'ar strecura
erori şi ce prejudicii pot nasce asemenea ne
gligenţe.
Şi când d. Vulturescu ar vrea să fie mai
complect,—cel puţin în afară de discuţiunea
plenară în Senat, –'i aşi rămâne îndatorat,
căci prin observaţiunea specială ce aş face-o
tribunalului la care face alusiune, s'ar re
media răul.
D. G. Sefendache : Ar putea semnala
chiar acum.
 11 Februarie 1899
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Póte că dacă nu a vrut să numéscă acum
nici un tribunal, a fost dintr-un sentiment
de delicateţă, şi nici ei nu'i cer lucrul a
cesta. De aceea, declar d-lui Vulturescu şi
pentru liniscea d-vóstre a tuturor, că pe de
o parte voi atrage atenţiunea la tóte tri
bunalele şi în special, dacă d. Vulturescu
îmi va comunica, de la mine la d-sa, la care
tribunal face alusiune,voi insista asupra
acestor neregularităţi ca să nu se mai re
pete, prin adresă către acel tribunal.
– Incidentul se declară închis.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Avem
la ordinea dilei continuarea discuțiunei ge
nerale asupra proiectului de lege modifică
tor al art. 75 din procedura civilă; d. Cră
tuneScu are cuvéntul.
D. N.Crătunescu : D-lor senatori, dacă
am credut că trebue să intervin în desba
terea acestui proiect de lege, este că cestiu
nea ce este înaintea nőstră e forte seriósă
şi de mare importanţă.
Avem înaintea nőstră o lucrare merito
rie; merită tótă lauda şi tóte mulţumirile nős
tre, colegul nostru care s'a ocupat cu acéstă
cestiune şi şi a dat ostenéla ca să înlăture
dificultăţile ce se ivesc în practica de tóte
jilele asupra ei. Dacă însă, d-lor, încă de
la început am fost în contra acestui proiect
e că am témă, am aprehensiuni, sub duoë
puncte de vedere.
Intréga legislaţiune a unei ţări se ţine
împreună: este ca o construcţiune care "şi
are încheeturile ei, care "şi are simetriile şi
perspectivele ei. De aceea am credut tot
d'a-una că trebuie să dorim să vie cât mai
curênd momentul, şi 'l cred venit,în care
executarea art. 131 din Constituţiune să se
realiseze, adică ca Corpurile legiuitóre ale
ţărei să ia în desbatere, să cerceteze întréga
legislaţiune, aşa cum voesce Constituţiunea;
să o amendeze şi să o pună întêiü în concor
danţă cu Constituţiunea, şi apoi să pună în
concordanţă între ele cele-alte diferite legi.
Ori de câte ori am vădut venind un pro
iect de lege, avénd de obiect o cestiune par
ticulară, o cestiune specială din legiuirea
nóstră, mi sa părut pe de o parte că acesta
ar constitui, – ca să continuă comparaţia
de adinea-ori cu edificiul,– o îndreptare
incompletă, o reparaţiune, sa cum se dice
un meremet, şi pe de altă parte mi s'a pă
rut că ne depărtéză cu atât mai mult de sco
pul revizuirei o dată a legilor. Pe lângă a
césta, înţelegeţi bine, d-lor că, o lege care
se face aşa isolat, singură, nu pte să aibă
în vedere töte cele-alte disposiţiuni legisla
tive, cu cari ea se găsesce în raport. Acesta
este primul motiv care m'a făcut să mă tem
de admisiunea unui proiect ca acel de faţă.
Al doilea motiv este că ne găsim în faţa
unei legi de excepţiune. Este, d-lor, în art.
75 al legei actuale, în ultimele duoë aliniate,
un principii care derógă de la principiile
generale ale dreptului nostru comun.
D-lor, în primul rênd, tot-d'auna când
se fac legi, ele sunt, trebuie să fie bazate pe
principii, şi dacă cum-va ne depărtăm de
DESBATERILE SENATULUI
la adevăratele principii, cădem mai mult
saú mai puţin în domeniul arbitrariului.
Ori-care ar fi idea legiuitorului, oricât
de bine ar fi el intenţionat, nu cu intenţii
bune se fac legile, legile se fac cu principii.
Vë este cunoscut, de sigur, ceea ce se ice
că : infernul chiar este pavat numai cu bune
intenţiuni.
Al duoilea se scie iarăşi că o lege, ca să fie
bună, trebue să fie metodică, trebue să fie
ast-fel în cât din principii să se tuagă şi să
se pótă trage în mod logic, conclusiunile cele
mai depărtate.
Ei bine, d lor, când principiul unei legi
este o derogaţiune de la principiile de drept,
înţelegeţi d-vóstre că şi consecinţele lui, ori
cât de logic ar fi trase, sunt şi ele excep
țiuni; şi mie mi se pare că cu acéstă oca
siune se înmulţesc aceste excepţiuni; unde
până aci era una, are să se facă şi s'ai
făcut acum mai multe.
Iată, d-lor, cele duoë cuvinte principale,
cari mă fac să mă tem de acest proiect
de lege :
Antêiul cuvént este că el ne depărtéză de
la misiunea ce ne-a încredinţat Constitu
ţiunea, de la scopul ce trebue să 'l urmărim
de a face o dată revisuirea sistematică a le
gislaţiunei nőstre; şi al duoilea cuvént este
că ne găsim în faţa unei legi excepţionale,
din care, dacă am căuta să tragem tote con
secinţele cari le comportă, am ajunge la alte
disposiţiuni excepţionale.
D-lor, principiul care se găsesce în partea
finală a art. 75, este o derogaţiune de la
principiile generale ale dreptului. Principiile
dreptului comun sunt guvernate şi conduse
de legislaţiunea romană, în care respectul
dreptului şi al libertăței individuale se pun
mai presus de tote. În loc de acesta, pentru
o trebuinţă momentană şi întâmplătóre, s'a
făcut derogare de la principiile acestea, şi
s'a pus principii cari au o culóre, ca să dic
aşa, comunistă.
D. P. Grădişteanu: D-i colectivistă. (Ila
ritate).
D. N. Crătunescu: Citarea obştei este ci
tarea în comun, citarea colectivă.
In principiile dreptului nostru, drept in
dividualist, citarea trebue făcută individual.
Nimeni nu trebue să fie condamnat fără
a fi fost pus în posiţiune de a se apăra. Iacă
principiul adevărat al dreptului.
A fost o trebuinţă întêmplătóre, momen
tană, care a motivat citarea acésta colectivă,
şi când nevoia va dispare, n'are să se mai
facă citarea în cete.
D. Al. Constantinescu: Nevoia a dis
părut?
D. N. Crătunescu: Mai bine să căutăm
mijlócele să o facem să dispară de cât să
înmulţim excepţiunile şi inconvenientele cari
resultă din acest drept excepţional.
D-lor, recunosc şi ei dificultăţile cari re
sultă din legea pe care o avem ai; dar ele
sunt, cum forte bine dice d. raportor în ra
portul său, numai nisce consecinţe necesarii
ale principiilor puse. Natural, o-dată ce am
eşit din principiul adevărat, se înţelege că
de aci înainte avem să cădem, sală în con
219
tingent sa în arbitrarii, adică avem să ră
mânem la voia întémplărei. Aşa s'a întêm
plat, aşa se întâmplă ori de câte ori se pune
într'o lege disposiţiuni de asemenea natură.
A căutat d. raportor şi comitetul de dele
gaţi să atenueze, pe cât mai mult posibil,
aceste inconveniente. Cestiunea e să vedem,
reuşit-a? Mie mi se pare, o afirm încă de la
început, că nu.
Dupe cum spunea şi d. raportor, o lege
trebue să fie clară şi precisă.
Mie însă mi se pare că tocmai din aceste
puncte de vedere păcătuesce legea ce se
propune.
Claritate ? D-lor, voi întreba mai ântêiü
unde se găsesce definiţiunea cetei de moş
neni? Intr'un proces pe care 'l citéză d. ra
portor, sciü că una din cestiunile principale
în desbatere era şi aceea de a se sci ce se în
ţelege prin céta de moşneni. Cum se defi
nesce ea ? Ce e ? Până unde se întinde şi
până când ţine sa duréză ea? Acela care e
descedent din moşnean, e moşnean; dar dacă
numai are încă parte indivisă, mai e el moş
nean? In acéstă privinţă, ei unul cred că
nu ; dar s'aú găsit magistraţi cari ai dis
că da. Apoi,în aceeaşi ordine de idei, în
treb: foştii clăcaşi, împroprietăriţi în masă,
se pot ei considera ca moşneni ? Ii putem
băga noi în cetele de moşneni“? Putem noi
pe aceştia, în privinţa cărora legiuitorul a
voit să creeze proprietatea individuală, îi
putem noi băga în acéstă personalitate co
lectivă, céta de moşneni, rest din alte . tim
puri“? Şi să nu mi se obiecteze că chiar ai
avem un aliniat în care să spune că locuitorii
împroprietăriţi prin legea rurală, vor fi şi ei
citaţi ast-fel; căci, acésta s'a admis numai
într'un cas special şi excepţional, pe care
d-vóstre voiți să 'l întindeţi acum şi mai
departe.
Iată dar că claritatea reclamă să se fi
spus ce e céta de moşneni.
E precîsă legea ? Voiü lua aliniatul 9
care răspunde la acestea şi 'l voiü citi aşa
cum 'l dă proiectul presintat:
Primarul,împreună cu consiliulcomunal
va vesti îndată pe moşneni sau locuitorii
împroprietăriţi să se presinte la primărie în
cea d’ântêiü Duminică de la primirea cita
ţiei. Celor ce se vor presinta, dupe ce li se
va nota numele, li se vor pune în cunoscinţă
citaţia şi reclamaţia; un exemplar al cita
ţiei şi reclamaţiei se va încredinţa unuia
dintr'ênşii, de preferinţă unuia cu sciinţă de
carte; iar al duoilea exemplar de pe citaţie
şi reclamaţie se va lipi pe uşa primăriei.
Tóte aceste operaţiuni se vor constata, sub
pedépsă de nulitate, printr-un proces-ver
bal subscris de primar şi de consiliul co
munalu.
Mă întreb: la ce tóte aceste formalităţi ?
Ce scop a ele? Dacă ori-cari dintre dânşii
represintă pe toţi cei-alţi, la ce acest lux de
formalităţi, cari nu fac de cât să îngreu
neze legea în paguba precisiunei ce trebue
să aibă ? Deci, d-lor, la întrebarea ce pusei
răspunde ântêiü alin. 9. Dar răspund mai
cu sémă duoi din delegaţii comitetului, care
ieri, prin organul d-lui senator Constanti
220
nescu, a arătat o mulţime de modificări pe
cari d-lor le propun.
De altmintreli, modificările pe cari le pro
pun d-lor, în ochii mei constituesc un ade
vërat contra-proiect, şi cred că ar fi fost
mai bine şi mai în folosul nostru al tutulor
să fi venit cu un contra-proiect pe faţă, căci
'I-am fi avut sub ochi şi am fi putut şi noi
să scim ce discutăm şi ce avem să votăm.
La alin. 8 din proiect, d-lor,propun trei
modificări; la alin. 9 propun mai multe mo
dificări şi substituesc procedurei technice
organisată de d. raportor, o procedură pa
triarchală.
nIncunosciinţarea, dic d-nia lor, se va face
la biserică şi la şclă. a
D-lor, nu aşi dice nimic dacă biserica ar fi
tot-d'a-una locul de întâlnire obicinuit, cum
ar trebui să fie; dar véra mai ales, în timpul
lucrului, trec săptămâni în care locuitorii nu
merg la biserică.
La şcólă, apoi, cum să se facă încunosciin
ţarea ? Să ia cunoscinţă numai învăţătorul şi
copiii ? Ar fi destul acesta ? In ori-ce cas, în
locul unei încunosciinţări technice,organisată
de d. raportor, d-niile lor, pun o încunosciiţare
patriarchală basată pe presumţia de cunos
cinţă. Acésta nu pte să fie regulat.
D. Al. Constantinescu: Când îi dai în
mână, e presumpţie ?
D. N. Crătunescu: Propunerea d-vöstre
este fundată pe o presumpţie.
Credeţi că alin. 10 este lăsat în pace ? Şi
din el s'a tăiat o parte, lucru care nu pte
să aibă un resultat fericit, din punct de ve
dere al aplicărei articolului; căci nu se va
mai putea pune în cunoscinţă instanţele ju
decătoresc, dacă cum-va cu acesta s'a făcut
ceva regulat, ori ceva ilicit; dacă nu s'a fă
cut de cât un simulacru, o încunosciinţare
de complesenţă.
Alin. 12 este modificat asemenea; alin. 13
modificat, din punctul de vedere al cuantu
mului amendei. Se mai adaogă, în fine, alte
trei aliniate.
Vă întreb: nu este acésta un contra-pro
iect? Şi dacă este contra-proiect, nu este
trebuinţă să ni se facă şi noă cunoscut?
Ceea ce avusei onóre săvă spun este ce
am putut prinde din cuvântarea repede a
d-lui senator Constantinescu. Nu am putut
să aprofundez mai departe tóte modificările
pe cari d-sa le propune, să văd dacă se légă
cu proiectul, sau dacă sunt în contradicțiune
cu el. Pöte să fie bune, însă nu le cunscem
până acum.
D. Al. Constantinescu : Cu ocasiunea dis
cuţiunei pe articole se vor vedea şi se vor
discuta.
D. N. Crătunescu: Vedeţi dar că ne gă
sim în faţa unei legi excepţionale. Ei sunt
de părere că nu trebue să împingem prea
departe consecinţele cari se pot trage dintr'un
principii excepţional şi să creăm, cum se
propune, alte noui excepţiuni.
Legea acésta ese din principiile generale
ale dreptului care ne guvernă; ea are o co
lóre pe care nu o are legislaţia nőstră în
genere, și eü cred că trebue să depărtăm, cât
DESBATERIILE SENATULUI
ne stă prin putinţă, din legislaţia nőstră ase
menea disposiţiuni.
In fine, d-lor, adaog că, dacă am împinge
prea departe acéstă excepţiune, am pune
chiar în pericol principiile din legislaţia nős
tră actuală, am pune în pericol mai cu sémă
un principii la care ţinem cu toţii, care ne-a
fost şi ne este sacru, principiul proprietăței
individuale, a micilor proprietari rurali, a să
tenilor împroprietăriţi.
In 1864 s'aú împroprietărit sătenii, şi a
céstă împroprietărire s'a repetat prin lege
de mai multe ori de atunci. S'a decis, chiar
prin legea primitivă de împroprietărire, că
pămênturile cedate sunt inalienabile. A ve
nit pe urmă însăşi Constituţiunea şi a declarat
iarăşi aceste pământuri inalienabile. Vă întreb
pe d-vósstre: cu acest sistem, cu acest mijloc,
cu acéstă procedură, prin care permiteţi
să se judece unul sau unii în numele celor
alţi, nu punem noi în pericol acéstă mică
proprietate? Mi se va dice: dar avem deja
în lege o disposiţiune excepţională în sensul
acesta. Avem. Dar pentru un cas special,
pentru un cas excepţional, alin. 9 din legea
de la 1887 dice:
» Locuitorii împroprietăriţi prin legea
rurală pe aceeaşi moşie, se vor chema la
hotărniciile vecinilor printr'o singură ci
taţiune colectivă, dacă nu vor fi eşit din
indivisiune prin hotărîri rămase defini
tive. In acest din urmă cas, vor fi citaţi
locuitorii proprietari ai pământului vecin
cu hotarulu.
Ce dicea acéstă lege?Să întindem princi
piul citărei colective şi la foştii clăcaşi. Dar să'l
întindem într'un cas special, când e vorba de
hotărnicie şi de locuitorii dupe aceeaşi moşie.
Atunci, numai aceşti foşti clăcaşi, dacă nu
vor fi fost împărţiţi, vor putea să fie che
mați în cétă. D-lor, péte că este loc să ex
prim aci regretul meu, că sub acest punct de
vedere nu s'a aplicat legea rurală, care cerea
să se facă încă de la început împărţéla în
tre diferiţi locuitori împroprietăriţi. Sunt
puţine comune rurale unde să se fi făcut a
ceste împărţeli. Cei mai mulţi foşti clăcaşi
aú fost lăsaţi să lucreze de-a valma, ai fost
lăsaţi într'o speţă de comunism, care nu se
potrivesce de loc cu moravurile nőstre; căci
şi dacă ai fost la noi cete de moşneni, ele
aú fost şi sunt numai din împrejurările, din
vicisitudinele timpului trecut. Pe de altă
parte, când chem pe cine-va la hotărnicie,
nu este ca cum 'l-ași chema la ori-ce altă
acţiune.Se scie că acesta este o acţiune de
o natură deosebită; nu este acţiunea în re
vendecare, ci o acţiune în delimitare. Acestă
din urmă acţiune are de scop a stabili hota
rele, a constata şi restabili o stare de drept
fundată pe un titlu sigur. De aceea autorii
susţin că, în general, în acéstă acţiune nu
e aplicabilă nici autoritatea lucrului judecat,
nici prescripțiunea.
D. Al. Constantinescu: Acésta e nouă. Vă
rog să mai repetaţi.
D. N. Crătunescu: Se pote; dar vă rog
şi eü să citiţi chiar în Daloz, dacă nu mă cre
deţi pe mine.
11 Februarie 1899
D. Al. Nicolaidi : Vorbiţi d-vóstră cum
vedeţi lucrurile, ca să isprăvim.
D. N. Crătunescu: Dic, d-lor, că acţiunea
în delimitare este o acţiune deosebită, este
o acţiune care nu sémănă cu acţiunea în re
vindecare.
D. P. Grădişteanu: Dar nu are de a face
acésta.
D. N. Crătunescu: Are de a face; că a
colo unde nu poţi să te fundezi de cât pe
titlul d-tale, acolo nu este pericol să citezi
în cétă pe moşneni, pe când este pericol să 'i
expui ca, prin quasi-contractul judiciar, să'şi
pérdă chiar proprietatea.
D-lor, acestea sunt cuvintele pentru cari
eü cred că nu putem discuta cu profit proiec
tul de lege propus. Dacă voim să facem o
îndreptare, trebue să fie circumscrisă aşa în
cât să nu sdruncine principiile dreptului
nostru; trebue apoi ca ea să fie metodică şi
făcută în mod parcimonios şi discret, ca nu
cumva, prin consecinţele ce tragem dintr'un
principii excepţional, odată pus, să ajungem
la măsuri pte nedrepte, la măsuri de şicană,
cum se temea însuşi d. raportor. Pentru a
ceste cuvinte, d-lor senatori, şi pentru ca să
evităm şi nescari contradicțiuni posibile, ei
sunt de părere că proiectele trebuesc trimise
înapoi la secţiuni, pentru ca delegaţii să se
pună de acord, şi dacă în adevăr sunt duoă
proiecte deosebite, să ni se supună împre
ună ca să putem lua cunoscinţă de ele şi să
putem sci ce discutăm şi ce votăm. Am dis.
D. Gr. Vulturescu : D-lor senatorî, onor.
representant al colegiului I de Dolj, critică
proiectul de lege din iniţiativă parlamentară
ce se supune desbaterilor d-vóstre,găsindu'l
că n'ar fi bazat pe principiile consacrate de
dreptul nostru comun, care respectă liberta
tea individuală. Merge până a taxa de co
munişti pe cei ce l'aú propus.
Voiü căuta să demonstrez că critica e nefon
dată; şi cel ce a propus acest proiect de
lege, fără să calce nici un principii al drep
tului comun, a adus un real servicii mer
sului justiţiei, lămurind disposiţiuni din pro
cedura nőstră civilă cari a dat loc la atâtea
controverse în cât ai făcut mai imposibilă a
plicarea lor.
In adevăr, d-lor, cestiunea de a se sci
cum trebuesc aplicate disposiţiunile alinia
telor 8 şi 9 ale articolului 75 din procedura
nóstră civilă, a dat nascere, în doctrină, la
mai multe sisteme. Instanţele néstre judecă
toresc, inspirate când de un sistem când de
altul, ai variat în hotărîrile lor într-atât,în
cât mai nu scie dupe care sistem să se călău
zéscă acel care are vreo pretenţiune, fie
în contra unei cete de moşneni, fie contra
obştei locuitorilor foşti clăcaşi neîmpărţiţi.
Să examinăm, d-lor, cari sunt disposiţiu
nile aliniatului 8 şi 9 din art, 75, ca să ve
dem dacă nu a ajuns timpul să cerem modi
ficarea lor şi dacă trebue să aşteptăm, cum
ne a povăţuit onor. preopinent, revisuirea to
talei nőstre legislaţiuni pentru ca să modifi
căm aceste disposiţiuni din legea nőstră de
procedură civilă.
Aliniatul 8 din art. 75 al procedurei
nóstre civile dispune, că cetele moşnenilor se
11 Februarie 1899
vor chema printr-o citaţiune colectivă însoţită
de o singură copie dupe cererea reclaman
tului, şi adaogă că acésta citaţiune va co
prinde numele cetei de moşneni şi se va a
dresa primarului respectiv care o va da în
cunoscinţa tutulor moşnenilor, procedând
conform art. 74 din procedură; apoi termină
dispunând că primarul va închea proces-ver
bal despre acésta subscris de consiliul co
munal şi 'l va înainta, în copie, judecătorei
respective,în termenul cel mult de 7 dile
de la primirea citaţiunei în comună.
D. C. Zăgănescu: Aţi mai omis un lucru:
să dea citire cu glas tare înaintea cetei.
D. G. Vulturescu: Desfid pe d. Zăgănescu
să pótă a'mi găsi obligaţiunea de citire în
aliniatul 8 al art. 75 din procedură.
Trec acum la disposiţiunile aliniat. 9, in
serat prin legea de la 30 Ianuarie 1887.
Prin acest aliniat se prescrie că aceeaşi pro
cedură se va urma şi pentru locuitori înpro
prietăriţi când sunt chemaţi în hotărniciile
vecinilor proprietari.
Cum s'aú aplicat prescripțiunile aliniate
lor 8 şi 9 din art. 75 de instanţele néstre
judecătoresci ?
Câte o-dată, atât tribunalele cât şi Curţile
de apel şi Inalta nőstră Curte de casaţie a
decis că ceta de moşneni şi obştea locuito
rilor foşti clăcaşi trebuesc considerate ca o
colectivitate de perséne cari ai interese co
mune, puténd a se representa unii prin alţii
și, prin consecinţă, procedura de chemare
faţă de dénşii este îndeplinită când prima
rul, prin procesul verbal ce trebue să în
chee iscălit de consiliul comunal, constată
că,prin ori-ce mod a găsit el de cuviinţă, a
adus la cunoscinţa moşnenilor din comună
chemarea lor.
0 voce: Mult timp aşa s'a aplicat.
D. Gr. Vulturescu: Aşa este; dar, altă
dată s'a hotărât, din contra, că de şi alinia
tele 8 şi 9 din art.75 prevăd o citaţiune co
lectivă, totuşi, dispunând în acele aliniate
că încunosciinţarea primarului către moş
neni de chemarea lor, trebue făcută conform
art. 74 din procedura civilă, legiuitorul a
înţeles că moşnenii trebuesc încunosciinţaţi
personal; şi ast-fel, conform art. 74, încu
noscitnţarea trebue făcută fie-căruia din
tr'ênşii, în persénă saú la domicilii, şi dacă
nu se găsesce la domicilii nici rudă, nici cel
puţin veri-un servitor, cată să se dea cita
țiunea unui vecin care să subscrie de pri
mire; în cas de a nu voi vecinul să o pri
méscă sală să subscrie de primirea ei, atunci
primarul trebue să lipéscă citațiunea pe uşa
saú pe pórta părței citate şi să închee des
pre tóte acestea câte un proces-verbal.
Işi póte cine-va lesne închipui câte difi
cultăţi insurmontabile presintă acest sistem,
când este vorba de o cétă de moşneni sa o
obşte de locuitori, compusă de sute sali de o
mie de persone. Apoi când unii din membri
cetei sa obştei nu domiciliază în aceiaşi co
mună ci în alte comune şi alte judeţe, ace
iaşi operaţiune trebuesce repetată.
In acest sistem, procedura de chemare
este imposibilă de făcut; de aceia, se văd
procese cu cetele de moşneni şi obştea lo
DESBATERILE SENATULUI
cuitorilor împroprietăriţi, pendinte de decimi
de ani înaintea instanţelor néstre judecăto
resci, acésta şi în dauna reclamanţilor şi în
paguba intimaţilor, căci în procese de pă
mênt mai este şi cestiunea veniturilor, şi cu
cât întârjie resolvarea procesului cu atât se
grămădesc veniturile ce se vor datori de in
timaţii ce vor perde pământurile.
Pe lângă acestea, presupunând că proce
dura s'ar putea îndeplini , e-dată aduşi în
instanţă, alte împrejurări pot da nascere la
noui amânări neterminabile.
Dacă cetele moşnenilor şi obştea locuito
rilor trebuesc chemate prin fie-care din
membrii săi individual, atunci trebue să li
se aplice tóte disposiţiunile din lege, privi
tóre la casul când sunt mai mulţi intimaţi
în instanţă; și,prin urmare,trebuesc să li
se aplice art. 151, adică să se amâne pro
cesul când unul din ei lipsesce, trebue să se
aplice şi suspendarea procesului în cas de
mórte a unuia din intimaţi; şi astfel re
clamantul să aştepte până ce se va regula
succesiunea decedatului; şi se póte ca, o
dată regulată succesiunea acestuia, la diua
înfăţişerei, să se mai constate decesul unui
alt intimat. De aci vedeţi câte străgăniri ne
terminabile în paguba ambelor părţi.
Apoi, o altă controversă s'a născut din
disposiţiunea aliniatului 9 al art. 75, care
dispune că locuitorii împroprietăriţi şi ne
împroprietăriţi se vor chema cu aceleaşi for
malităţi la hotărniciile vecinilor,fără să pre
vadă şi casul de revendicare.
Unele instanţe ai decis că obştea locui
rilor împroprietăriţi, numai atunci se pte
chema cu formalităţile prescrise pentru céta
moşnenilor când este vorba de o hotărnicie,
iar când este vorba de o revendicare de pă
mênt călcat de ei, trebue chemaţi individual,
de 6re-ce legea nu vorbesce de cât de ho
tărnicii, iară nu şi de acţiuni în revendi
C82,
Alte instanţe, cari nu s'a uitat numai
la litera legii ci ai căutat şi spiritul ei, ai
hotărît, din contră, că de 6re-ce legea per
mite citarea colectivă a locuitorilor împro
prietăriţi dar ne despărţiţi, în materii de ho
tărnicie, ei pot fi chemaţi, tot ast-fel, şi în
acţiunile în revendicare; căci, facerea de ho
tărnicii implică într'însa şi dreptul pentru
proprietarul de a reclama pământul ce se
va considera călcat.
Am fost surprins audind pe onor. preopi
nent, un jurisconsult consumat şi profesor
la facultatea de drept din Bucuresci, că sus
ţine : că facerea de hotărnicie nu conţine
într'însa şi acţiunea în revendicare. In aju
torul părerei d-sale inv6că autoritatea lui
Dalloz. Găsesc însă că n'avea nevoe să răs
foéscă voluminésa lucrare a lui Dalloz pen
tru a întări părerea d-sale, care este combă
tută de micul nostru regulament de hotăr
nicie.
Şi, în adevăr, în acel regulament se spune
în mod categoric, că dacă hotarnicul-inginer
cu ocasia măsurătorii moşiei, găsesce vre-o
călcare, notéză păméntul călcat atât pe plan
cât şi în hotarnicie; şi proprietarul, de o-dată
224
cu depunerea hotărniciei, intentéză şi acţiu.
nea în revendicare pentru pământul călcat
Ast-fel fiind, cea mai logică şi mai raţio
nală interpretare este a acelor instanţe care
aú statuat că şi în acţiunile în revendicare
locuitorii împroprietăriţi, dar nedespărţiţi,
pot să fie citaţi, în mod colectiv.
Vedeţi, dar, d-lor senatori, câte contro
verse s'aú născut cu ocasiunea aplicărei dis
posiţiunilor actualelor aliniate 8 şi 9 ale
art. 75 din procedura civilă; câtă nesigu
ranţă aduce părţilor variile interpretări ale
acelor disposiţiuni de către instanţele néstre
judecătoresci; câte dificultăţi insurmontabile
se opun la judecarea unui proces cu o cétă
de moşneni sa cu o obşte de locuitori.
Este 6re bine, este folositor mersului jus
tiției, ca să lăsăm să se perpetueze acéstă
stare de lucruri atât de păgubitóre pentru
interesele tutulor părţilor în litigii?
Onorabilul preopinent este de părere că
nu trebue să ne atingem de disposiţiunile
aliniatelor 8 şi 9 ale articolului 75 din pro
cedura civilă,
D-sale este témă că, începând cu revi
suirea parţială a unora numai din disposi
țiunile legilor nstre, ori cât de încurcate
ar fi ele, facem irealisabilă prescripțiunea
constituţională care ne obligă la revisuirea
întregei nóstre legislaţiuni.
Credem că acestă temere a d-sale este
nefundată; de 6re ce o revisuire parţială a
unor disposiţiuni din lege, strigătóre pentru
confusiunea ce aduc, nu împedecă revisuirea
totală a întregei nőstre legislaţiuni. Apoi
revisuirea totală a legilor nostre e o operă
îndepărtată a autorului şi suferinţele grave
cer vindecare cât mai îngrabă.
Ne mai impută onorabilul preopinent că
prin proiectul de lege întărim şi mai mult o
stare de lucruri contrarie libertăței indivi
duale,şi prin urmare spiritul de care este
însufleţită legea nőstră civilă. Cu alte cuvinte,
ne acuză că voim să violăm regula de drept
că: o acţiune şi o hotărîre nu pot folosi nici vă
těma decât numai pe acei cari a figurat
în instanţă şi aceasta pretinde că facem ad
miţênd citarea colectivă.
Onorabilul preopinent însă scie bine că
regula de drept, ce pretinde că violăm, nu
este în sistemul legislaţiunei nőstre atât de
ne strămutată în cât să nu sufere nici o mo
dificare.
D-sa scie bine că legea nőstră civilă,prin
tr'o serie de disposiţiuni aduce, multe modi
ficări la aceste reguli.
Aşa, pentru a nu cita de cât câte-va
exemple, în materie de indivisibilitate ori-ce
act făcut de cei cointeresaţi sai coobligaţi
profită celor l'alţi ; in materie de solidari
tate, acţiunea intentată contra unuia din
debitori întrerupe prescripțiunea contra tu
tulor debitorilor, de şi ei nu a fost în in
stanţă. Cererea de dobândi făcută unuia din
debitorii solidari face să curgă dobânda
contra tuturor debitorilor, de şi aceştia nu
aú fost chemaţi în judecată.
Legiuitorul modifică adesea regula de
drept ce se pretinde că călcăm, când găsesce
interese comune cari légă pe părţi.
 222
In céta moşnenilor şi în obstea locuitori
lor neîmpărțiți găsim töte elemente cari
constituesc comunitatea de interese.
Ce sunt în adevăr moşnenii ? Ei sunt co
borâtori dintr-un singur moş şi stăpănesc,
prin diferite spiţe în indivisiune, acelaşi pă
mênt lăsat de moşul lor din timpuri uitate.
Starea lor de indivisiune face ca interesele
lor să fie strâns legate, ca drepturile şi obli
gaţiunile lor să fie comune; şi prin urmare,
ori-ce acte făcute de unif dintrânşii obligă
pe cei alți sa le profită. Cu alte cuvinte,
unul represintă pe toţi şi toţi pe unul. In
obştea locuitorilor neîmpământeniți găsim
aceleaşi elemente de comunitate de interese.
Şi în adevăr, de şi legea de la 1864 a recu
noscut dreptul de proprietate fie-cărui lo
cuitor pe pământul care l-a muncit, de şi a
fixat cotitatea de pământ cuvenită fie-căruia,
acea cotitate însă a rămas să o poseadă în
indivisiune până la definitiva împărţélă cu
codevălmaşii şi ast-fel totalitatea pământuri
lor acordate fie-căruia formând un tot indi
vis, prin însăşi acéstă indivisiune ei se află
strâns legaţi în conservarea şi apărarea
acelor pământuri. Ei ai, prin urmare, tot
interesul să fie representaţi unul prin altul
în acest scop:
In drept suntem astfel să modificăm, cum
s'a făcut tot-d'una de legiuitor, regula pe
care distinsul nostru jurisconsult şi repre
sentant al colegiului I de Dolj pretinde că
am viola-o.
Mai pretinde onorabilul preopinent că
prin proiectul de lege, supus desbaterilor
d-vóstre, s'ar împedica formarea micei pro
prietăţi căci printrânsul se întăresce şi mai
mult starea de indivisiune prevădută acum
în mod excepţional.
Să lăsăm că prin proiectul de lege nu fa
cem de cât să reglementăm în mod mai lă
murit o stare de lucruri consacrată de legea
nóstră, atât cea actuală cât şi cea veche,
dar noi credem din contră că prin tóte pre
vederile din proiectul de lege, punèndu-se
mai în evidenţă inconvenientele stărei de
indivisiune, o să silim pe codevălmaşi să pă
răséscă acéstă stare şi să se dividă.
Să lase dar la o parte, onorabilul repre
sentant al colegiului I de Dolj, temerile şi
îngrijirile sale neîntemeiate,să părăséscă te
renul sentimentalismului pe care a alunecat
şi, reintrând pe terenul realităței lucrurilor,
să recunoscă, împreună cu noi, că,prin pro
iectul de lege supus desbaterilor nostre se
înlătură greutăţile îngrozitóre, ridicate de
nişte disposiţiuni încurcate ale lege, şi se a
duce lumina în haosul legislaţiunei néstre.
(Aplause).
Trebue să felicităm cu toţii, din tâtă inima,
pe cei ce a avut fericita idee de a propune
acest proiect de lege, prin care se curmă o
stare nenorocită de lucruri, care paraliséză
o mulţime de interese. -
Din parte-mi, ca delegat al secţiunei a lV,
m'am grăbit a 'i da tótă adesiunea mea în
cea d’ântêiü întrunire ce am avut. Şi, pentru
a nu întârjia supunerea lui în desbaterea
d-vóstre, "mi-am reservat tâte observaţiunile
DESBATERILE SENATULUI
ce aveam de făcut, spre a le presinta şi des
volta d'înaintea d-vöstre.
In unire cu colegul nostru, d. Alexandru
Constantinescu, observaţiunile nőstre le-am
şi formulat în câte-va amendamente.
Onorabilul preopinent pretinde că acele
amendamente ar constitui un contra-proiect.
Acéstă pretenţiune, din parte-i, nu pote fi de
cât naturală, de 6re-ce d-sa, fiind în contra
proiectului de lege presintat, are tot intere
sul să 'l înlăture prin amânare. A se ad
mite însă părerea d-sale, ar fi a se stabili că
ori-ce amendament constitue un contra
proiect, lucru ce n'a intrat în mintea ni
mënui.
Prin amendamentele propuse nu facem de
cât să complectăm proiectul de lege, iar nu
să 'l refacem.
Onorabilul d. Alexandru Constantinescu
v'a expus câte ameliorări se aduc şi câte
controverse se înlătură prin amendamentele
propuse.
Ca şi propuitorii proiectului de lege, am
fost condus de aceeaşi idee, am considerat
atât ceata moşnenilor cât şi obştea locuito
rilor împroprietăriţi, dar nedespărţiţi, ca o
colectivitate de perséne avênd interese co
mune şi putând fi representaţi unii prin alţii.
Am stabilit că în acéstă calitate vor fi citaţi
în tóte acţiunile de ori-ce natură.
Am înlăturat, ast-fel, controversa exis
tentă dacă locuitorii împroprietăriţi şi nedes
părţiţi trebuesce saú nu să fie citaţi toţi în
mod colectiv şi în hotărnicii şi în acţiunile în
revendicare.
Am căutat să asigurăm, pe cât mai mult,
încunosciinţarea chemărei şi comunicarea ho
tărîrilor tutulor membrilor acestor comuni
tăţi prin afişări şi citire la anumite localităţi.
Am făcut să înceteze controversa care
există în privinţa aplicărei articolului 151,
stabilind, în mod categoric, că în procesele
cu céta moşnenilor şi obştea locuitorilor ne
împărţiţi acel articol nu este aplicabil.
Am înlăturat, de asemenea, controversa
existentă în privinţa suspendărei proceselor
pentru cas de încetare din viaţă a unuia din
membrii cetei moşnenilor sai a obştei locui
torilor neîmpărțiți, prescriind în mod lămu
rit, că suspensiunea pentru asemenea cas nu
este admisă în procesele cu obştea moşneni
lor sai cu céta locuitorilor împroprietăriţi,
dar nedespărţiţi.
Prin proiectul de lege ce ni se presintă, s'a
mai înlăturat şi o altă controversă născută
din disposiţiunea încurcată a aliniatului 8
din articolu 75 al legei de procedură civilă.
Dupe cum ştiţi, în acel aliniat, dupe ce se
stabilesce principiul citărei colective, se a
daugă că acea citare trebuie adusă la cunos
cinţa tutulor, conform art. 74 din procedura
civilă adică: în persénă saú la domicilii.
Mulţi din moşneni se întâmplă să nu
domicilieze în aceeaşi comună ci în comune
depărtate sau în alte judeţe.
Unele din instanţele nőstre judecătoresci
aú statuat că încunosciinţarea chemărei tre
bue făcută în tóte comunele unde se afla
moşneni apărţinând aceleaşi cete şi se făcea
ast-fel imposibilă îndeplinirea procedurei.
11 Februarie 1899
Prin proiectul de lege se înlătură şi a
céstă piedică fixându-se, anume, unde tre
bue făcută încunosciinţarea cetei moşneni
lor sai obşte locuitorilor; şi ast-fel, nici în
acéstă privinţă nu mai pâte exista con
troversă.
De şi din proiectul de lege reese că proce
dura specială stabilită de dînsul nu se a
plică de cât la obştea locuitorilor neîmpăr
ţiţi, totu-şi, printr'un amendament ce am
formulat împreună cu colegul nostru d. Ale
xandru Constantinescu, am căutat să stabi
lim, în mod lămurit, prin ce acte se pte
constata eşirea din indivisiune.
In actuala lege, divisiunea nu se pte
constata de cât prin hotărîri definitive, ex
cludéndu-se ast-fel orice alt act de împăr
ţélă şi împiedicându-se, astfel, majorii de a
face acte de împărţélă de bună voiă, mai
puţin costisitóre.
Prin amendamentul propus, am dat fa
cultatea locuitorilor de a se împărţi şi prin
alte acte, care ar presinta un caracter de
sinceritate.
Odată sâmis că procedura specială pre
vëdută în proiectul de lege nu se aplică lo
cuitorilor împărţiţi, ne-am gîndit că este
drept că de aceeaşi procedură să ptă bene
ficia şi locuitorul sa moşneanul împărţit,
care ar avea ceva de reclamat contra foşti
lor săi codevălmaşi.
Aşa, de exemplu, în casul când dupe e
fectuarea partagiului s'ar revendica de către
un proprietar vecin unuia din locuitorii îm
părţiţi, o porţiune de pământ din cel atri
buit lui prin actul de împărtélă, ar fi ne
drept, în chemarea în garanţie a foştilor săi
codevălmaşi, să fie silit locuitorul să citeze
individual pe fie-care.
De aceea, vom avea onórea a vă propune
un amendament prin care se stabilesce că,
în asemenea cas, locuitorul împărţit are
dreptul a chema pe foştii lui copărtaşi, ca
cétă saú obşte,şi cu aceeaşi procedură spe
cială prevăjută în proiectul de lege.
In fine, d-lor, prin proiectul de lege su
pus desbaterilor d-vstre se stabilesce o
responsabilitate reală şi eficace pentru cei
însărcinaţi cu îndeplinirea formalităţilor de
încunosciinţarea chemărei şi a hotărîrilor,
supunându-se la pedepse, în cas de neexe
cutare a îndatoririlor ce li se impun.
Proiectul de lege, dar, cu amendamen
tele propuse, formând o lucrare bine chib
zuită, vă rog, d-lor senatori, să bine-voiţi a
'i da adesiunea d-vöstre. -
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: d. Ver
gati are cuvântul.
D. El. Vergati: Cedez d-lui Nicolaidi.
D. C.Zăgănescu : Cum eü sunt contra
legei, aş ruga pe d. Nicolaidi să mă asculte
ântêiü pe mine, şi apoi d-sa să răspundă.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Acum
are cuvêotul d. Vergati.
D. El. Vergati: Am cedat d-lui Nicolaidi.
D. C. Zăgănescu: Toţi a vorbit pentru.
Atunci constat un lucru: că sunt adunaţi
în Senat numai cei cari sunt pentru, iar
contra nici unul. De ce nu mergem să vo
tăm proiectul ?
11 Februarie 1899
D. vice-președinte, P. 0rbescu: d. Ni
colaidi are cuvântul.
D. Alex. Nicolaidi : D-lor senatori, de la
început cată să vă mărturisesc un lucru :
când am adus înaintea d-vöstre acest pro
iect de lege, nu am făcut, şi astăji mai pu
ţin fac, cestiune de amor proprii, din con
tră în potriva lui ascult cu multă plăcere
ridicareamai multor voci autorisate, în drept,
fiind-că aci este vorba de un ce care inte
reséză justiţia, şi fără de care societatea
este imposibilă.
De aceea, d-lor, eü cred că cu toţi trebue
să ne întrunim, fără idei preconcepute, ci
numai animaţi de dorinţa nemărginită de a
face binele, pe cât posibil este omenesce.
In consecinţă dar, desbrăcat de tot ce
este personal, privind numai pur şi simplu
în mod obiectiv afacerea, voi căuta să in
tru în lupta deschisă cu atâta căldură de
valoroşii mei preopinenţi.
Inainte însă de a arăta importanţa aces
tui proiect, câte-va cuvinte ca răspuns d-lui
senator de la colegiul I de Dolj, N. Crătu
D6SCU,
Domnia sa arată duoë lucruri: că acest
proiect nu va avea simetria cerută punéndu
se în cadrul general al lege, şi că, în al
duoilea rând, el este o lege de excepţiune.
N'am înţeles acest mod de argumentare,
dar dacă trebue să "i daú vr'un înţeles,
atunci cu siguranță că nu va fi în favorul
colegului mei de la Dolj.
Pe simple temeri, cari ca atari nu sunt
argumente, nu se pote condamna un proiect
de lege, fără a nu se arăta cari sunt anume
punctele pe cari se reazemă acele temeri,
S'a arătat numai că prin Constituțiune se
prevede revisuirea întregei legislaţiuni şi, ca
consecinţă, să asceptăm până atunci, oricât
de necesară ar fi o reformă. Dar s'a mai
făcut îndreptări parţiale, spre exemplu mo
dificarea unor articole de la revisuiri, pro
puse de d. Eugen Stătescu; tot de d-sa,
modificări relative la actele autentice, etc.,
etc, şi cu töte acestea nimeni n'a propus o
asemenea excepţiune dilatorie. Dupe emi
nentul meu coleg, ori cât de mare réă ar
produce o disposiție, şi ori cât s'ar putea în
lătura acel rău, să stăm cu mânile încruci
şte şi să asceptăm pe Deus ex machina, să
ne revisuiască legile.
Tot ce pot răspunde mai bine acestui
mod de a vedea este că ei nu împărtăşesc
părerea acésta.
Asemenea, că acéstă lege ar fi o lege de
excepţiuni, şi ca consecinţă trebue să o în
lăturăm. Conclusia contrară 'mi pare că se
pune. Dacă legiuitorul este nevoit să în
ingă principiile, apoi atunci necesitatea
bue să fie forte mare, faptul trebue să
Pe atât de puternic, că nimeni nu pate
*** facă să se adapteze teoriilor ei, din
*r, acestea trebue să se pliese înaintea
*ței crude. Deci trebue să se grăbéscă
*duce acele excepţiuni ce se impun prin
** lucrurilor, pentru a evita dezordinea.
*** ce dar trebue să se demonstreze era,
*** aceste disposiți prevedute în proiect
DESBATERILE SENATULTI
sunt inutile, că nu ai nici o importanţă, lu
Cru care nu s'a făcut.
Voită suplini ei acéstă lacună şi voi în
vedera că, din causa redacţiunei vițióse ce
există în legea de astădi, dificultăţile sunt
aşa de mari, că o personă lesată şi în con
flict cu o cétă de moşneni n'are putinţă de
a ajunge la realisarea dreptului săi.
Odată acéstă demonstraţie făcută, în al
doilea rând, când vom veni la discuţia pe
articole, pentru a evita repeţirile, mai cu
sémă că orele sunt forte înaintate, voi des
volta şi arăta mijlócele de îndreptare întro
duse de mine prin proiectul de faţă; rămâ
nénd ca inaltul Senat să îşi spună cuvîntul
sëú, de sunt acceptabile sau nu.
Acum dar ne vom ocupa de prima parte,
de şi în extenso tóte neajunsurile sunt ară
:
aţă. prin ce trecerea de
Cu tóte acestea, cât se pote de succint
Modul de a cita în actuala lege este in
dividual; prin escepţiune însă, când este
vorba de céta de moşneni, care nu este
alt ceva de cât o mulţime de 6meni cari
trăesc în comun din causa unor împregiu
rări forţate, starea de indivisiune; legiuitorul
actual derógă de la sistema aratată, dispu
nênd, ca în asemenea casuri, cetele să fie
citate printr'o singură citaţie colectivă.
D. N. Crătunescu: Vă mulţumesc că con
stataţI derogaţiunea.
D. Al. Nicolaidi: Dar, derogaţia deja e
xistă în actuala lege, şi tot astfel am dispus
şi ei prin proiectul de faţă, pentru că nu se
póte alt-fel. Nu este destul să distrugi, ci
trebue să şi construesci.
Deci placă eminentului meu coleg de la
colegiul I din Dolj să vadă că în speţă n'am
făcut de cât se urmez pe legiuitorul actual;
aceea ce am modificat şi suprimat complet
sunt alte puncte cari în adevăr făcéă şi fac
împosibilă realisarea dreptului.
Aşa am suprimat cuvîntul tuturora a
cărora trebuia să se dea citaţia.
Acéstă disposiție era absolut imposibilă
de îndeplinit. Primarul chiar voind să dea
citaţia tuturora şi presupunându'l de fórte
bună credinţă, încă nu "i era cu putinţă în
deplinirea acestei disposiţi, fiind că nu se
pőte, la un moment dat, să strângă pe toţi
moşnenii, mai cu sémă pe céta risipiţenilor,
care se compune din peste 1.000 locuitori.
Aşa că un primar chiar declarând că a
dat citaţia tuturora, totuşi elcomite cu sigu
ranţă un falş.
Ceva mai mult, alte tribunale împingéă
rigórea până la extrem, ceréú ca citaţia nu
nu numai să se dea tuturora din comuna
principală, dar chiar la acei cari sunt stră
mutaţi prin alte comune. Cu modul acesta
din urmă, cădém în tóte neajunsurile ce
presintă sistema citării individuale, când
suntem în conflict cu un număr însemnat
de persone.
Dar pe lângă aceste dificultăţi, dupe cum
vedeţi aprópe de neînvins, mai este şi alta
care pune vârf: na se da citaţia conform
art. 74 din procedura civilă.
993
D. C. Zăgănescu: D-le Nicolaidi, îmi daţi
voe să vă întrerupt
Costă 15 bani de personă porto-poştal.
Vë voi arăta elă când voi avea cuvîntul.
D. Al. Nicolaidi: D-le Zăgănescu, nu vă
prea înţeleg bine acuma; dar voi răspunde,
cred ei, cu mai mult succes, când veţi des
volta pe larg sistema d-vóstre.
Aci legiuitorul actual, ceea ce a distrus
cu o mână, a reînfiinţăt cu alta : considerând
imposibilă citarea individuală, a derogat de
la acésta prin modalitatea citărei colective
când ne aflăm faţă cu cete ; pe de alta, când
este vorba cum trebuie să se dea citaţia co
lectivă, dice conform art. 74 din procedura
civilă. Or acésta spune că trebuie să mérgă
din casă în casă, să ia dovadă de la cei pre
senţi, iar pentru cei absenţi să încheiă pro
ces-verbal, etc. Cu alte cuvinte, tote neajun
surile ce s'a voit a se evita prin derogarea
la sistemul citărei individuale, reînviază la
predarea citaţiei colective.
Dar culmea era formalitatea de a se tri
mite procesul-verbal de darea în cunoscinţă
tuturora, conform art 74 din procedura ci
vilă, în termen de 7 dile de la primirea
citaţiei.
D-lor senatori, există un principiù că ori
ce formă, dacă nu coprinde în sine o idee
de înaltă dreptate şi de înaltă moralitate,
trebue înlăturată, căci atunci degeneréză în
şicană şi nu acésta póte fi criteriul unei
proceduri raţionale.
Ei bine, ei n'am putut găsi nici-o raţiune
pentru formalitatea acésta, de a se trimite
procesul-verbal în termen de 7 dile instanţei
judecătoresci.
Când voi avea onârea a discuta pe arti
cole legea, voi demonstra chiar partea ne
norocită a acestei formalităţi; aşa că nu nu
mai că nu este fără nici o raţiune, dar nici
garantéză veri un drept pentru demandor
saú pentru defendor.
D-lor senatori, procedura este calea ce
duce la realisarea dreptului. Când dar a
céstă cale este plină de obstacole, unele mai
mari de cât altele, dupe cum "mi place a
crede că în speţă am demonstrat, dreptul
atunci lâncezesce, devine o literă mórtă.
Şi 'mi pare că noă, ca legiuitori ne in
cumbă sarcina de a da fie-căruia putinţa să și
dobândéscă dreptatea,
Acesta este scopul ce urmăresc prin pro
iectul de faţă: pe de oparte a reda justiţia
bilului încrederea în justiția țărei; iar pe
de alta să înlăturăm anarhia ce există astăzi
prin diversele păreri la care a dat loc legea
actuală; să scăpăm şi justiţia de umilinţa
la care este redusă să sufere, ca un primar
să paralizeze acţiunea ei, causă care face pe
unele tribunale, desperate de réua credinţă
a primarilor, să se abată de la lege; ceea ce
nu este bine, căci dacă astădi abaterea este
o virtute, mâine pote fi efectul unui capricii
şi atunci... vom fi reduşi să strigăm şi noi :
scăpaţi-ne de echitatea tribunalelor.
Rog dar pe înaltul Senat să bine-voiască
a lua proiectul în consideraţie; remânând ca
mâine, când se va discuta pe articole, să
arăt partea a duoa, îndreptările ce am adus.
224
0 voce: Sunt 5 ore, d-le preşedinte.
Voci : Prelungim şedinţa.
D. Colonel A. Budişteanu : D-le preşe
dinte, rog biuroul să bine-voiască să intre
în regulament.
S'a luat un obicei, şi mie obiceiurile nu
'mi plac, mie 'mi place regulamentul. Când
sună 5 césuri, aud numai de cât dicându-se:
prelungim şedinţa, şi şedinţase prelungesce.
Nu e aşa în regulament; dupe regulament,
se cere 2 treimi ca să se prelungéscă şe
dința dupe 5 césuri ; prin urmare puneţi
la vot să vedeţi dacă sunt 2 treimi.
Legiuitorul a fost forte înţelept în alcă
tuirea acestui regulament, fiind-că s'a bă
gat de sémă că omul are şi el câte-va ore
unde e mai bine dispus să lucreze, creerii
lui simt şi pricep mai bine când e vorba de
a lucra; dupe câte-va ore de lucru, se ob
servă că lucrarea merge mai grei, mai în
cet. Aşa, de exemplu, astăi, daca s'ar pune
la vot acéstă lege, eu nu aşi sci cum să vo
tez, şi dacă s'ar lăsa să se urmeze discuţiu
nea mâine, pâte că aş avea timp să mă lu
minez, să mai întreb şi pe alt cine-va dacă e
bine să votez pentru sali contra.
Vă rog, dar încă odată să consultaţi Sena
tul şi să vedem dacă sunt 2 treimi care cer
prelungirea.
Voci : Sunt duoă treimi.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : Este cert că Senatul pte să pre
lungéscă şedinţa, însă nu pot admite princi
piul că dupe 3 ore de lucru, de la 2–5, în
tóte dilele, ne ostenim şi nu mai putem lu
cra. Eü care sunt din cei mai bătrâni ai a
cestui Senat, ei cel puţin pentru mine, şi
banca ministerială unde sunt şi mai tineri,
nu putem primi acest lucru.
De altminteri d-vóstre sciţi că regula
mentul dice că şedinţa se deschide la ora 1
dupe amiai, iar noi o deschidem la 2 şi ju
mëtate.
– Se pune la vot prelungirea şedinţei şi
se primesce.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D-lor senatori, vă cer ertare că la oră aşa
de înaintată vilă să ia şi ei parte la acéstă
cértă de cărturari, cum ar jice onor. d. Ni
colae Ionescu ; la acéstă discuțiune, –o dis
cuţiune pur sciinţifică, –în care nu trebue
să ne pasionăm. -
Fiind-că proiectul, venit din iniţiativă par
lamentară, intereséză procedura nőstră ci
vilă, "mi veţi permite, ca representant al le
gei, ca ministru de justiţie, să 'mi spun şi
eü cuvèntul mei şi să arăt cari sunt vede
rile mele asupra acestui proiect de lege.
Eă, d-lor, când mi-a fost pus în cunos
cinţă acest proiect de lege, 'l am citit cu
deamănuntul, 'I am studiat cu atenţie şi
m'am felicitat că din iniţiativă parlamentară
el a pornit; putea să vie şi după banca mi
nisterială, dar vă mărturisesc că ei consider
că există atâta solidaritate, şi de lucru şi de
răspundere, între majoritate şi guvern, în cât
ar fi un sentiment de amor proprii răü pla
sat, ca să nu declar că este un bun proiect
de lege, când el vine din iniţiativă parlamen
tară. (Aplause).
1DESBATERILE SENATULU
Legile cari le presentăm, legi mai cu deo
sebire cari ai într'ênsele simţul practic, -
adică de a ajunge la o bună aplicaţiune, sunt
legile cari se impun mai înainte ca ori-ce,
ca să le luăm în desbatere şi să le votăm.
Când o nevoie se simte, şi când un membru
al unui parlament simte acésta, s'a isbit de
un inconvenient, a observat într'o lege 6re
care o defectuositate, bine este ca acela
care a vădut inconvenientul, să arate unde
este greutatea, unde este inconvenientul, şi
când pte aduce vre-un remedii, e bine să
fie transformat în proiect de lege.
Toţi membrii din baroi,d. Nicolaidi juris
consult şi membru al baroului din Craiova,
împreună cu cei cari a făcut parte din co
mitetul de delegaţi, advocaţi eminenţi, s'aú
isbit de inconvenientul pe care 'l presintă
aliniatul final al art. 75 din procedura ci
vilă.
Când cine-va are un proces cu o ceată de
moşneni, când cine-va are un proces cu o
obşte de locuitori, împărţiţi sai neîmpăr
ţiţi, este cert, că toţi aceia cari ai védut un
proces de aprope, a vădut multele incon
veniente cari se presintă în practică şi cari
sunt de natură îndouită. Intêiü, dificultatea
de procedură de îndeplinit, pentru că ai de
a face cu o mulţime de perséne;şi,al douilea,
sunt formalităţi cari devin atât de costisi
tóre, în cât trebue să fie fórte grei cine-va
la pungă, ca să le îndeplinéscă tóte acestea.
Este un principii fundamental, care priméză
pe tóte acestea, şi pentru că nu este ideia
mea, îi dai paternitatea d-lui preşedinte al
consiliului :
» Mai ântéiu de tote este fundamental
ca cine-va să capete dreptate. a
Prin urmare, prin legea care o veţi dis
cuta, şi daca va fi bună o veţi vota, faceţi
ca cine-va să capete dreptate, să remedieze
inconvenientul care îl presintă legea actuală
cu citațiunile; şi nu numai atât, cu comu
nicarea hotărîrilor are să se îndeplinéscă
aceiaşi procedură ca şi cu citațiunile.
S'a vëut că dacă se va urma cum s'a
urmat până acum, este absolut imposibil de
a îndeplini procedura, şi sa gândit ca să re
dacteze un proiect de lege care să permită
să se îndeplinéscă procedura fără o greutate
prea mare, când are cineva de a face cu
moşneni, cu o cétă de locuitori împărţiţi
saú neîmpărţiţi.
Pentru cei neîmpărţiţi, aţi arătat că este
un inconvenient şi aţi dis: când am ei de a
face cu 1.000 de locuitori, este inconvenient
considerabil, o dificultate insurmontabilă, de
a cita pe fie-care în parte, mai cu sémă când
obiectul litigiului este de puţină valóre. Şi
aţi propus a se îndeplini procedura citându
se obştea cu chemare în dublu exemplar ;
dar nu s'a precisat mijlocul de vestire în a
céstă lege; el s'a lăsat la aprecierea prima
rului.
La discuţiunea pe articole cred că se pte
acoperi acéstă lacună; nu s'a preocupat în
proiectul de lege; eü însă am sugerat ideia
d-lui propunător.
Mai mult încă; eü cred că acelaşi incon
venient s'ar presenta şi cu locuitorii cari
11 Februarie 1899
sunt deja împărţiţi, şi'mi propun ca la dis
cuţiunea pe articole să desvolt mai pe larg
acéstă idee, care va de aigur obiectul
face
nui nuoi aliniat, în proiectul ce discutăm.
cedural or, când legiferăm, în materie de pro
cum să se facă chemarea părţilor,
i se comunice hotărîrile, trebue să
iti de duoë idei, când este vorba
d-vóstre, legiui
cesul cu locuitori
nu trebue însă să per
deţi din vedere şi p incipiul de a acoperi pe
locuitori şi a înscrie lege salvgardarea in
tereselor; între altele veghiaţi ca nu prin
surprindere să se facă c e o-dată judecata.
Ghidaţi de aceste duoă
o balanţă dréptă între cel ce
cuitorilor şi cel ce se judecă pentru locui
tori, să scâteţi din desbaterile d-vóstre un
bun proiect de lege. V'aţi preoc
procedură în materie de citaţiun
tărîri judecătoresc, cum trebue
comunicate.
S'a mai înlăturat încă un inco
s'a dis: astădi este greutate fóri,
pentru a se sci dacă se aplică sală nu a
când sunt locuitorii chemaţi înaintea
nalului. Tribunalele ai tranşat în d
luri acéstă cestiune. Proiectul de l
s'a adus ai are acest mare avanta
asupra acestui punct tranşéză ori-ce
de controversă. Şi e şi raţional, d-lor, câ
consideraţi obştea ca representând un tot
ca interese solidare şi indivisibile, e natural
să jici: aşa se presintă obştea, totalita
tea acésta, ca cum ar veni înaintea mea
un adversar; şi când este unul, nu am
de ce sâ aplic art. 151 care se aplică
numai când lipsesce unul dintre adversari.
Tranşéză, prin urmare, dificultatea acesta
de a se sci că nu se aplică art. 151; iată un
lucru care resultă clar din lege şi, prin ur
mare, are şi acéstă bună disposiţiune că face
să dispară o controversă adese-ori întêmpi
nată şi diferit hotărîtă. De acum înainte töte
instanţele judecătoresci se vor închina înain
tea legislaţiunei făcută de d-vóstre, la dis
posiţiunea formulată clar din proiectul acesta
de lege.
A mai fost şi preocuparea de suspen
siunea procesului. Există principiul că
atunci când există o judecată între douë saú
mai multe părţi înaintea instanţelor judecă
toresci, procesul se suspendă prin lipsa tu
tulor părţilor litigante sau prin mârtea
uneia din părţi, etc. Quid dacă una din
părţile ce compun o obste a încetat din
viaţă? Trebue saă nu să se suspende pro
cesul ? Şi diferitele instanţe judecătoresci nu
aú avut o jurisprudenţă uniformă. Are avan
tagiul acest proiect de lege că, de acum
înainte, acéstă cestiune va fi uniform jude
cată, pentru că legiferéză şi stabilesce că nu
se va suspenda judecata prin m6rtea uneia
din părţi; mai mult de cât atât, el arată ce
e de făcut în cas când sunt minori sau ab
senţi, căci e principiul de drept comun că
minorii şi absenţii nu staă în judecată, fără
a fi legalmente regulată minoritatea şi ab
 _ _ -
1 Februarie 1899
s” nța, dându-i-se un representant care să "l
eoteagă pe incapabil sa pe absent. S'a de
de la acest principii, căci este şi un
it interes de căpetenie, precum a dis d.
rim-ministru; este acela ca cineva să ca
dreptatea! Şi calci peste principiile
bicinuite făcând o derogaţiune în lege,
tunci când e un interes superior care te
ace să aduci o derogaţiune utilă, bună pen
ru darea justiţiei. De aceea sa is că şi
"tunci când este un incapabil, un minor,
*ată în cas de absenţă, se pte continua pro
cesul înainte fără să mai domnéscă princi
piile obicinuite când am în faţa mea un sin
gur adversar incapabil sa minor şi când se
póte lesne constata acésta."
Iată dar o cestiune tranşată, elucidată şi
iin acest punct de vedere; şi proiectul este
un adevărat progres, căci tranşeză dificultăţi
de acelea cari nu aduceau de cât umbră,
întunerec, încurcătură, în jurisprudenţa
nóstră.
Punea un principii onor. d. raportor în
expunerea sa de motive, şi principiul acesta
ca enunţare 'l găsesc forte bun: este recu
noscut de toţi, licea d-sa, că o bună legis
lațiune trebue să fie bine lămurită şi să nu
dea loc la incertitudine. Sunt de acord cu
d-sa; însă, vorbind între noi înainte de dis
cutarea acestui proiect, îi jiceam: dar parcă
proiectul d-tale nu satisface acest principii
într'o parte a sa; bună-6ră jice: nse vor
vesti locuitorii şi nu arătaţi cum se vor
vesti locuitorii, ca să ptă audi chemarea în
o acţiune, citirea hotărîrei care s'ar fi dat;
şi recunoscea onor. d. Nicolaidi, împreună
cu mine, cătrebue să găsim un mijloc, prin
care să se vestescă 6menii ca să vină la pri
mărie, ca la certă di, certă Duminică, să
afle din gura unui cărturar ce este hârtia
venită de la tribunal, ce se reclamă de
la dénşii, ce s'a hotărît când este vorba de
comunicarea hotărîrei, şi atunci adăugam :
de ce n'am adopta un mijloc material cunos
cut şi în alte părţi: vestirea prin tobă sau
trompetă, care să atragă atenţiunea tutulor
sătenilor şi să le spună: Duminică presen
taţi-vă la primărie ca să ascultaţi citirea ho
tărîrei care vi se va comunica, sa citirea
unei acţiuni care se intentéză obştei ? Sunt
ţări, precum este Elveţia, unde sistemul
acesta este adoptat. Şi, de acord cu d. ra
portor, care a fost și promotorul lege, am ad
mis acest mijloc material de vestire. Ba, mai
mult de cât atât, acei cari din întêmplare
nu vor fi fost vestiţi şi din curiositate s-ar
mai duce la primărie, tot găsesc extractul
de citaţiune acolo, cum iiceaú d-nii Cons ai mai făcut o lege, la 1888, şi a fost un
tantinescu şi Vulturescu; căci sentinţa sa
citaţiunea împreună cu copia dupe cererea
de dare în judecată se vor găsi într'un do
sar anume al primăriei, care va fi dosarul
litigiurilor, al proceselor obştei; în cât, fie
care va fi în măsură să ia cunoscinţă de
procesele cari ating obştea, în interesele lor
CODUlme,
D-lor, proiectul mai conţine încă un lu
cru bun: măsurile de coerciţiune sunt ia
răşi o ideie salutară care a fost admisă în
acest proiect pentru îndeplinirea procedurei.
DESBATERILE SENATULUI
ve mărturisesc, d-lor, că procedurile, cu fi
neţele ce avem în procedura nőstră destul
de complicată,şi cu agenţii noştri, de multe
ori se presintă nulităţi de procedură în cur
sul unui proces; de unde resultă amânări
de 3, de 5 ori, şi termene date cu lunile, ba
de multe ori ajung cu anii, ast-fel că ajunge
să trécă ani până să capete cine-va o hotă
rîre judecătoréscă. In acestă privinţă ei
m'am gândit la o reformă a corpului portă
reilor; iar proiectul de faţă prevede ca sanc
ţiune, pentru aceia cari sunt chemaţi să în
deplinéscă procedura, el prevede anume
pedepse,pentru ca să aibă grije funcţiona
rul respectiv să îndeplinésca procedura, ca
nu őmenii să fie jigniţi în căpătarea drep
turilor lor.
Dacă n'ar fi de cât aceste câte-va idei pe
cari le-am cules din acest proiect, dar care
va trebui să fie completat, – căci toţi 6me
nii de sciinţă vedeţi că s'aú înţeles să amen
deze acest proiect de lege, –încă ar trebui
să 'l primim cu satisfacţiune şi să fim recu
noscători acelora cari au fost promotorii
proiectului.
Am declarat, d-lor, că lăsând ori-ce amor
propriü de o parte, mă simt fericit că sa
adus, din iniţiativa Senatului, în desbaterea
d-vóstre acest proiect şi "I daú completa
mea adesiune. (Aplause).
Nu lic că în părţile de detalii nu va tre
bui să fie complectat. Eu însumi am fost în
diverginţă de păreri cu membri comitetului
delegaţilor în unele puncte şi când vom
veni la articole vom vedea ce este de făcut.
Ast-fel, de exemplu, în ceea-ce privesce lo
cuitorii împărţiţi,va trebui să se adauge un
noú aliniat la aliniatul 8, dar acésta vom
stabili-o la articole. Acum suntem în discu
ţiunea generală şi mă mulţumesc a vă de
clara că dai complecta mea adesiune la
acest proiect de lege şi vă rog şi pe d-v6stre
să 'l luaţi în consideraţiune. (Aplause).
Voci: Inchiderea discuţiei.
D. C. Zăgănescu : (In contra închiderei
discuțiune).
D-lor senatori, să 'mi iertaţi îndrăsnéla
ce o ia declarându-vă că n'a putut d. mi
nistru de justiţie să mă farmece pentru a
më convinge că este bună acéstă lege.
Acéstă lege va aduce zizanie în clasele so
cietăţii şi are să aducă revolte ţărănesci.
(Sgomot, protestări).
D. Gr. Vulturescu: Arătaţi motivele
pentru cari cereţi prelungirea discuțiunei.
D. C. Zăgănescu : D-le Vulturescu,
desastru pentru ţéră.
D. Gr. Vulturescu : Dar n'am făcut nici
o lege, d-le; ce lege?
D. C. Zăgănescu : Trebue să ne lăsaţi să
arătăm cât e de vexatorie acéstă lege pentru
ţărani. Cum? D-vóstre admiteţi că daca mor
eü, copilul meu e considerat ca minor şi i
se dă un consilii de familie, un tutore, iar
dacă móre un ţăran, copilul acestuia n'are
nevoe nici de consilii de familie, nici de
tutore ?
0voce : Dar nu a dis nimeni acésta.
225
D. C. Zăgănescu : D-vóstre faceţi o lege
pentru orăşeni şi altă lege pentru ţărani,
mult mai rea.
Se întâmplă, d-lor, să fie pe o moşie 10
copii de ţărani orfani ; aceştia ne avénd pe
nimeni care să'i represinte, şi veri-un răpi
tor sciind acésta, începe să "şi întindă hota
rele, şi chiamă pe obşte în judecată; vë în
treb care e înţeleptul între nebuni, dacă nu
nebunul între înţelepţi, care să vie înaintea
tribunalului când nu are nici un interes?
Li se vor cotropi pământul acelor copii,
iar obştea nu póte fi respundétóre; căci cel
puţin nu aţi bine-voit a avea grija de a de
clara solidară obştea sa céta. Cu alte cu
vinte, porţiunea de pământ ce s'ar perde, să
fie repartizată asupra tutulor nu numai
a acelor ce ar fi căut la hotar. Puneţi dar
solidaritatea obştei şi responsabilitatea ei, că
atunci când acei copii, devenind majori îşi
vor găsi pământul lor cotropit, céta saú
obştea va fi obligată să le redea acel pământ.
D. vice-preşedinte, P.0rbescu: Vă atrag
atenţiunea că aţi intrat în discuţiunea ge
nerală.
D. C. Zăgănescu: V'am vëdut presedinte
acolo, d-le Orbescu, şi "mi-a părut bine ;
cred că o să mă laşi să vorbesc tot aşa cum
odinióră mă lăsai la Curtea de casaţie. (In
treruperi).
Eü nu sunt harnic să fac solicitațiuni
nimănui; nu m'am dus la nici un ministru
să cer să "mi pună pe cine-va în slujbă.
D. St. Perietzeanu-Buzău: Ai fost, te am
vëut eü.
D. C. Zăgănescu : Pe d-vóstră nu vă ia
pe chezăşie; nu faceţi parte din banca mi
nisterială. (Intreruperi).
Dar lăsaţi-mă, d-lor, să 'mi execut man
datul aşa cum înţeleg ei.
D-lor, nu puneţi sămînţa urei între noi
şi ţărani, căci mai curând sau mai târjiü
ţărănimea se va descepta şi va ice : cine a
făcut legea acésta ?
Ei vor veni şi vor face proces legiuitoru
lui, şi a face proces legiuitorului e a face
revoluţie în ţéră.
Şi nu este bine, d-lor, nu trebue când legi
ferăm, să ne gândim numai la timpul cât vom
mai trăi. Trebue să avem în vedere un viitor
mal îndelungat, să ne gândim la tóte con
secinţele legilor ce facem, căci alt-fel vë
spun drept ar trebui să desesperăm de viitorul
acestei ţări. -
Când ţăranii se vor vedea lipsiţi de pă
mêntul lor, fără să scie, graţie numai pro
cedurei d-vóstre sumare, o să mă intrebe ce
am făcut aci în Senat, de ce nu le-am luat
apărarea ?
D. Gr. Vulturescu : N'avea grije, nu o
să le ia nimeni pământul.
D. C. Zăgănescu: Colegul meu de Olt
n'are nici o grije, pentru că nimeni nu "l
vede prin localitate în timpul oposiției.
D. G. Esarcu : Stă la Credit.
D. C. Zăgănescu: E păcat de D-deú să
facem nisce ast-fel de crâmpeie de legi,
când majoritatea acestui Senat este fruntea
ţărei, lumină din lumină ruptă. (Ilaritate).
Dacă nu voiți să faceţi legi întregi şi in
226
complecte, veniţi cel puţin la înţelepciunea
bătrênilor, adoptaţi disposiţiunile din codul
Caragea, cari erau mai drepte şi mai con
forme cu realitatea.
D-vóstre, prin acest proiect, arătaţi că sun
teţi cu totul străini de ţéră, că nu cunosceţi
nici ţéra, nici pe ţărani.
Bine, d-lor, sunt ţărani cari plec din co
munele lor la distanţe de 45 kilometri ca
să muncéscă câte 17–20 pogóne şi nu se
întorc la vatra lor de cât dupe sfârşitul mun
cei. Ei bine, de unde vor putea afla aceşti
ţărani că le-a venit citaţie care îi chiamă
la un proces peste 10–20 ile ?
Cu sistemul d-vóstre de a face pentru fie
care articol din cod și procedură câte o nouă
lege, o să introduceţi o aşa zăpăcélă în cât
nici noi, advocaţii, nu o să mai scim ce facem,
dar nenorociţii de ţărani !
D. St. Perietzeanu-Buzéü : Ei, ajunge a
cum. Ai is destul. (Ilaritate).
D. C. Zăgănescu : Cuvintele d-tale mă
mâhnesc tot aşa cum mă mâhnesce şi Dra
pelul d-v6stră.
0 voce : N'ar trebui să te mâhnéscă, căci
e drapelist guvernamental. (Ilaritate).
D. C. Zăgănescu: Să vă dai un caz.
Móre un om care are 100 pogóme şi face
copii.
Ei, când vă veţi judeca d-vóstre cu moş
tenitorii acestui om pentru cele 100 pogóne,
cum îi veţi cita ?
Ii veţi cita pe aceşti 10 copii ca pe o
ceată“? -
Mai ântâiü cuvîntul ceată nu sciü de póte
să fie românesc şi care este atuncea dife
renţa de obşte ?
D. Valerian Urseanu : E curat românesc,
e de origină latină.
D. C. Zăgănescu: Oare este o ceată, este
ceata lui Zăgănescu copiii mei ?
D-le ministru de justiţie, pe mine mă
dóre inima, pentru că crâmpeile de legi de
felul acesta, când vor veni unele peste al
tele, se vor bate în cap, şi cu aceste crâm
pee nu are să ptă să vă ridice nimeni un
piedestal că aţi lucrat pentru economia po
litică a acestei ţări;” este păcatul tinerilor
noştrii, şi al tutulor savanţilor noştrii, cari
când vin de peste hotar, nu vin să pună în
practică cele ce învaţă acolo, e pècatul că
facem prea multă politică, dar economie
nici de cum.
IMPRIMERLA STATULUI
DESBATERILE SENATULUI
Dar atunci, dacă pe copiii lui Zăgănescu
îi luaţi separat, de ce să nu "I luaţi pe toţi
cei-alţi în parte?
Procedura nu are de cât să o îndeplinéscă
un factor care de fapt să fie responsabil.
Saú să numiţi pe fie-care judeţ un funcţio
nar sa doi, să fie ca o obştéscă epitropie,
şi care să aibă dreptul să "i represinte în
instanţă ? Pentru copii mei trebue tutor,
pentru copiii ţăranului nu aplicaţi nici art.
151, nu tutor, nu consilii de familie,
pentru ce ? De când aveţi dreptul să
deveniţi asupritori? Ai trecut vremurile
acelea de restrişte, când era în acéstă ţéră
asupritori şi asupriţi! S'a mai născut o me
die, sa născut 6meni cari voesc să fie inde
pendenţi, să fie cumpănă între asupritori şi
asupriţi !
Tot d'auna, d-lor, îmi place să fii învederile
bune ale Senatului, şi firesce, dacă d-vóstre
din aceste cuvinte ale mele ați ințelege că nu
este de cât o violare a tutulor drepturilor
ómenesci în acéstă lege, de sigur că ea se va
arunca în praful uitării acestui Senat, şi nu
'i veţi mai da viaţă.
Astăi când ţăranul, graţie regimului li
beral, a început să "şi dea sémă de existenţa
sa, trebuesce, sunteţi datori, şi vă datoraţi
chiar înşivé d-vóstre, ca să puneţi cea mai de
săvîrşită unitate de vederi în lege, ca nu
cumva mâine, alţii, fără nici un fel de grea
muncă, să vie să atragă atenţiunea ţăranului
asupra prea mare diferenţe ce există în legi
şi credénd, fie de bună sau rea credinţă, că 'l
va face să pricépă mai repede, mă tem că 'l
voiü face nesupus legilor şi rebel instituţiu
nilor ţărei sale ! Când d-vóstre puneţi armo
nie şi aceaşi unitate de vederi în legile ce
le alcăţuiţi,fiţi siguri că chiar atunci când
o nenorocire ar cădea pe ţéră, ca fiii săi
să voească să devie rebeli, nimeni, dar ab
solut nimeni în mod cinstitit, nu vă va
putea acuza pe d-v6stră; dar când legiferaţi,
clasificând straturile poporului, vă declar,
cu curagiul omului care se respectă, că
violaţi egalitatea proclamată de Constituţi
une, şi cei d'întâiü cari vor suferi de amă
răciunea ţăranului și cari se vor acuza, vor
fi chiar proprietarii mari, vor fi aceia ce vă
aú votat ca senatori. Eă mi-am îndeplinit
cu cuget senin datoria; d-vóstre vë rămâne
să fiţi maî priveghetori în îndeplinirea da
torielor d-vöstre.
–----------------------------------------
11 Februarie 1899
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Eă cred că e bine să se lase dis
cuţiunei tótă libertatea.
Discuțiunea asupra unei legi trebue însă
să fie liniştită şi dréptă. Este a ne abate de
la acéstă regulă, necesară pentru a face o
lege bună; este mai ales a ne abate de la
practica adoptată de poporul român cel
cumpănit şi pacinic: ca să ne aprindem în
discuţiunea unui proiect de lege, care nu e
după placul nostru întru atât, în cât să vor
bim de uri neîmpăcate, care vor duce la
vărsări de sînge, şi să ameninţăm societatea
românéscă cu foc şi cu distrugere. E de ne
înţeles acésta, când provine mai ales de la
legişti, cari apără ilnic înaintea tribunale
lor cestiuni de drept, şi am audit încă, că
un advocat să se presinte dinaintea judecă
torilor cu cuţitul şi revolverul, şi să le dică:
în acestea stă dreptatea mea, nu în adevăr.
Eă sciü că cuvéntarea 6menilor de drept
trebue să fie cumpănită, liniştită, pacinică,
cum e şi poporul român.
Dacă la fie-care proiect de lege ce se în
făţişéză ne vom pune pe terenul d-lui Zăgă
nescu, nici nu mai încape discuţiune, căci
înainte ca ea să fie terminată, cu toţii trebue
să fi fost desfiinţaţi.
Aci nu e vorba de piedestal, ci e vorba
de o datorie, pe care trebue să ne o facem,
şi anume: Când vine un proiect de lege
înaintea nőstră, să 'l discutăm cu sânge rece
şi cu ttă cumpănéla trebuinciósă.
D. Zăgănescu aparţine aceluiaşi partid li-
beral căruia "i aparţinem şi noi; dar dacă
d-lui vrea ca numai într-o parte să fie drep
tatea şi altora să le dăm numai nedreptatea,
atunci se abate de la linia cea dréptă ce a
urmat poporul român în tot-d'a-una. De
aceea rog şi pe d. Zăgănescu să "şi spună
tot-d'a-una opiniunea d-sale cu cumpănélă,
şi nu cu animositate, precum cu durere '1
am audit astăi.
Atât am avut de dis.
– Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se admite.
– Se pune la vot luarea în considerare
şi se primesce.
Orele fiind înaintate şedinţa se ridică la
orele 5*/ p. m., anunţându-se cea viitóre pe
a doua ji, 28 Ianuarie, orele 2 p. m., când
va fi la ordinea ilei discuţiunea pe articole
a acestui proiect de lege.
DIRECToR GENERAL, CONST. ILIESCU.

12 Februarie 1899
No. 25
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898-99
-
ŞEDINŢA DE LA 28 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui : Climescu C., Filipescu I. Alex, Iovitz
Dim. dr. şi Viişoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiaji, fiind presenţi 97 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 21 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavii :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Cos
tescu-Comăneanu Const., Culcer D. dr., Is
voranu R. Ilariu, Parpale Gheorghiu Ştefan,
Pascal Aristid, Petrescu Antache, Simu
lescu G. Dimitrie, Gane Nicolae, Bucşenescu
Const. dr.
In congedită :
I. P. S. S. Mitropolitul Primat.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Cassotti P., Ce
libidache Nicolae, Chircu Toma, Ioaniu D.
Ioan, lonescu Dumitru, Moisescu Dim., Po
rumbaru Radu, Schina Mihail,Tiron Antohi.
– D. secretar, Al. I. Filipescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care seaprobă.
– Se ia act de cererea d-lui senator
Ariștid Pascal, care régă a i se scuza absenţa
de la şedinţa de astă.
– Se trimit comisiune de indigenat:
a) Cererea d-lui Arghir Belloiu prin care
rógă a i se recunsce calitatea de cetăţén
român ;
b) Idem a d-lui Mihail Cociu prin care
înaintéză încă trei acte pentru susţinerea
drepturilor de a i se recunsce calitatea de
cetăţén român.
–D. ministru de justiţie,C. I. Stoicescu,
depune Mesagiul regal în alăturare cu pro
iectul de lege relativ la modificarea cărţei
a III din codul comercial • Despre falimente
şi punerea în concordanţă a câtor-va articole
din cartea lV a acelui codice. (Aplause).
– Se va tipări şi înainta la secţiuni.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu :
D-lor senatori, permiteţi'mi să adaug un cu
vînt presintând acest Mesagilă al Majestăţei
Sale.
Este o lege de o importanţă capitală, pe
care comerciul nostru o reclamă pentru men
ţinerea creditului ţărei şi pentru care vă rog
să încuviinţaţi urgenţa.
– Se pune la vot urgenţa şi se admite.
D. G. Russu : D-le preşedinte, la 15 ale
lunei curente am cerut onor. biuroú să mi
se comunice nisce dosare relative la nisce
lucrări de interes public din Botoşani, şi a
nume următorele dosare :
a/ Dosarul prefecturei Botoşani, relativ la
Anexă la Monitorul Oficial No. 248.
UN EMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
aprovisionarea cu pietriş, din judeţul Boto
şani,plasa Stefănesci;
b) Dosarul relativ la stâlpii telefonici din
plasa Stetănesci, jud. Botoşani, împreună
cu raportul sub-prefecturei respective, rela
tiv la acéstă afacere şi cu ofertele;
c) Dosarul relativ la construirea a duoë
poduri din comuna Todereni, jud. Botoşani,
împreună cu actele de darea lor în licitaţie;
d/ Dosarul relativ la cumpărarea de că
tre judeţ a unui loc viran din urbea Boto
şani,pe care loc se găsesc ruinele unui spi
tal israelit început şi lăsat în părăsire;
e). Dosarul relativ la cumpărarea de către
judeţ a unui loc sterp din urbea Botoşani,
proprietate a d-lui Abramovici.
De la 15 curent până acum, încă nu mi
s'aú comunicat aceste dosare, cari 'mi sunt
necesare,după cum a anunţat, pentru ca să
formulez o interpelare. Mi s'a comunicat de
d. ministru al lucrărilor publice, că duoë din
dosare s'ar afla la judecătorul de instrucţie.
După informațiunile ce am, aceste dosare nu
sunt de mare necesitate la judecătorul de
instrucţie, în cât mi s'ar putea da. Chiar de
ar fi trebuitóre acolo, s'ar putea detaşa ca să
mi le comunice. De la d. ministru de interne
nu am nici un răspuns în privinţa acesta.
Deci, respectuos repet rugămintea către
biuroi, să bine-voiască a interveni către
d-nii miniştri să mi se trimită aceste do
SaI'2,
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Se va
comunica d-lor ministri.
D. N. I. Micescu : D-lor senatori, sunt
împrejurări în viaţa parlamentară cari vin
în dificultatea representanţilor din diferite
judeţe, că sunt de multe ori bănuiţi de lân
cedeală.
Cam în asemenea situaţiune ne găsim
noi câţi-va din representanţii judeţului Ar
geşiü.
Suntem bănuiţi că nu punem destul zel la
împrumuturile, pe cari comuna Pitesci le-a
cerut a fi puse în vederea consiliului de mi
niştri şi a parlamentului.
Profit de ocasiune, de a avea pe banca
ministerială pe d. ministru de interne, şi îl
rog să bine-voiască a "mi spune, ca să pot şi
eü şi presa care ne ascultă să comunicăm
acelora cari vorbesc în socotéla nőstră, că
şi noi suntem tot atât de zeloşi la postul
nostru ca şi d-lor, ca să înlesnim propăşirea
şi desvoltarea oraşelor cari ne-au dat în
crederea. Să ne spună d. ministru de in
terne, care este causa că nu se presintăcon
siliului de miniştri acéstă cestiune ?
Acéstă întrebare o fac d-lui ministru de
interne ca să fii achitat şi aci, deşi am fă
cut-o şi în particular d-lui ministru; faţă
însă de mandatul ce am din partea celor
cari m'aú trimis aci, nu ezit a'mi face din
noú datoria şi în Senat.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Nu e nici o dificultate; acest proiect este su
pus consiliului de miniştrii.
D. N. I. Micescu : Vă mulţumesc, d-le
ministru. Şi ei voi comunica acelora cari
ne asediază cu asemenea cereri.
227
D. vice-preşedinte, P. Orbescu : Intrăm
în ordinea dilei.
La ordinea dilei avem discuţiunea pe ar
ticole a proiectului de lege modificător art.
75 din codul de procedură civilă.
– D. raportor, Al. Nicolaidi, dă citire
articolului unic.
Art. unic.–Alin. 8 şi 9 de sub art. 75
din codul de procedură civilă se modifică
precum urméză, adăugându-se la finele arti
colului patru noui aliniate.
D. Al. Constantinescu : Aci avem un a
mendament. In loc de 4 noui aliniate, să
dicem: următorele aliniate.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Este
subscris de 5 d-ni senatori ?
D. Al. Constantinescu : Este.
D. raportor, Al. Nicolaidi : D-lor sena
tori, eri, fiind orele înaintate, am arătat în
fugă relele ce decurgea din redacțiunea vi
ciósă a actualei legi şi din 6re-cari formali
tăţi neraţionale. Ca consecinţă, am conchis la
îndreptarea unor asemenea rele. Astă, cer
cetând legea în detalii, urméză să arătăm
îndreptările ce am admis. Inainte însă de
acéstă demonstraţie ţin să arăt că, în speţă,
sunt duoë interese oposite : de o parte, avem
pe acela care reclamă, de altă parte, pe acela
care este chemat în judecată; interesele a
cestor duoë persóue sunt opuse: una vrea
să ajungă cât mai iute a se face judecata,
cea-l'altă, din contră, să se sustragă de la
acésta.
Care este misiunea nőstră ca legislatori ?
Noi trebue să căutăm să conciliăm, să apro
piem,pe cât se pote, aceste duoë interese;
de o parte să facem ca unul să aibă putinţă
să'şi realiseze dreptul, iar, pe de alta să evi
tăm ca nu cum-va cine-va să ptă fi jude
cat înainte d’a fi fost pus în cunoscinţă de
atacurile ce i se aduc.
Iată regula ce trebue urmată în acestă
privinţă. Deci, condus de acéstă regulă, şi
pentru a atinge scopul visat de ea, am cău
tat să introducem 6re-cari inovaţiuni. Aşa,
de unde prin legea actuală se prevedea o
singură citaţiune, care să se dea de către
agent în mâna primarului, care la rêndul
sëă trebuia să o dea în cunoscinţa tuturor
moşnenilor, conform art. 74, atât şi nimic
mai mult, aşa în cât acea citaţiune se putea
pierde, – prin proiectul de faţă am adus o
inovaţiune care constă în îndatorirea recla
mantului a da un îndoit exemplar şi de
citaţiuni şi de petiţiuni. De acesta e
cred că reclamantul n'ar putea să se
plângă, dacă ţinem semă de perderea de
timp şi de cheltuială enormă pe care trebuia
s'ofacă, prin adoptarea sistemului citaţiei indi
viduale. Unde punem şi împrejurarea că
chiar dacă s'ar fi învins téte acestea, era însă
alt-ceva invincibil, formalităţile la cari era
supus.
Prin urmare, demandorele n'ar putea să
se plângă din nici un punct de vedere că 'i
am dat prea mult de lucru.
D. St. Perietzeanu-Buzăă: Cui daţi cita
țiunea ?
Aci este cestiunea.
 228
D. raportor, Al. Nicolaidi: Ea se va da
primarului. Dar ce va face primarul cu a
céstă citațiune?
Aici este a doua modificare care se va ex
plica în al noulea aliniat.
D. St. Perietzeanu-Buzăü: Cărui primar?
D. raportor, Al. Nicolaidi : Voiü veni
îndată, onor. d. senator de Buzău, la töte
aceste obiecţiuni pe cari d-vóstră le antici
paţi, dar pentru o mai bună metodă urméză
să arăt şi se demonstrez utilitatea fie-cărei
inovaţii, ast-fel cum sunt introduse în pro
iectul de faţă, iar nu dupe întreruperile ce
fie-care "mi-ar face. După acesta, d-vóstre, ca
tribunal suprem, veţi decide dacă ei m'am
ţinut de regula ce mi-am tras de la început
d'a apăra interesele şi ale demandorului şi
ale defendorului.
Urmez dar, cu a treia modificare. Este
adevărat că legiuitorul pusese pe aceeaşi
linie cu cetele de moşneni şi pe locuitorii
împroprietăriţi dar neîmpărţiţi, acésta pe
basa principiului că unde este aceeaşi ra
țiune trebue să fie şi acelaşi drept, însă a
céstă asemănare este numai din punctul de
vedere al hotărniciilor.
Tribunalele, prin interpretare, aplică ace
laşi mod de citare colectivă în acţiuni
reale imobiliare. Atât şi nimic mai mult.
Când era vorba de acţiuni personale, ce
stiuni de venit, de daune interese, de execu
tări de transacții, etc., etc., trebuia să intre
în regula comună, adică, sistema citărei in
dividuale, de 6re-ce legea din 1887 era li
mitativă. Ei bine, ei, negăsind nici o deose
bire de posiţiune între locuitorii împroprie
tăriţi dar neîmpărţiţi şi cetele de moşneni,
'i-am pus pe aceeaşi linie: în tóte acţiunile
vor fi citaţi în mod colectiv.
Dorind ca acestă lege să fie votată astăi,
caut să trec cât de repede peste tte aceste
inovaţiuni, totuşi trebue să le dai o expli
cație cât de sumară.
O altă modificare importantă ce am adus,
este acésta: în legea actuală se dicea cu
vîntul ntutulora şi acest cuvînt da loc la o
mulţime de controverse.
Se întâmpla de multe ori ca un locuitor
să se strămute dintr-o comună într'alta, din
diferite cause. Unele tribunale hotăra că
trebuesc citaţi şi toţi cei şedători în acele
diferite comune. Se întâmpla ca să fie răs
pândiţi câte 50 sau 60 de locuitori prin di
ferite localităţi. Indatorirea d'a-i cita pe fie
care, ne ducea, în mod fatal, la tóte neajun
surile sistemei citărei individuale.
Ca să tranşez acéstă cestiune, am dis că
citaţia se va da de agentul judecătoresc pri
marului comunei unde céta "şi are sediul
ei principal, pentru a curma idea d’a se
mai da citaţii şi celor cu domiciliurile resleţe
ce ar putea să aibă unii din locuitori.
Prin sediul principal se înţelege : acolo
unde îşi are domiciliul numărul cel mai
mare şi unde se plătesce fonciera.
Onorabilii d-ni Constantinescu şi Vultu
rescu mi-a făcut câte-va observaţiuni :
D-lor admit în principiù totul, însă la în
ceputul aliniatului cer să se adaoge cuvin
tele în acţiunele de ori-ce natură etc.
Dupe cum am mai declarat, declar şi
acum că nu fac cestiune de amor proprii,
DESBATERILE SENATULUI
şi admit orl-ce părere, numai aceea ce se
propune să mi se pară fondat.
Aşa, ei nu admit acéstă adăugire şi iată
pentru ce :
Credinţa mea este că aceste cuvinte ar fi
o superfetaţiune, o redundanţă, şi nu este
bine să încărcăm un articol din lege cu cu
vinte inutile, căci ceea ce voiți d-vöstre să
adăugaţi resultă din lege.
In adevăr, ideea de citaţiune sugeră ideea
de a fi citat în judecată, şi este peste putinţă
să le despărţim una de alta.
De asemenea şi cuvintele în acţiuni de
ori-ce natură sunt de prisos, căci este sciut
că acolo unde legea nu distinge, nici jude
cătorul n'are voiă să distingă.
Apoi, ce altă acţiune de cât civilă pâte să
fie ? Acţiune comercială ? Dar nu e vorba
de o societate care face un comercii, e
vorba de o mulţime care trăeşte în comuni
tate pe acelaş pămênt, ca ori-cari alţii cari
aú moştenit o avere şi trăesc în indivisiune.
D. Gr. Vulturescu : E o nuanţă.
D. Al. Nicolaidi : Veţi arăta d-vöstră a
cea nuanţă şi atunci vă voi răspunde.
Mai vine în favorul tesei mele : - că a
dăogirea este inutilăn de 6re-ce resultă în
mod învederat, că a cita pe cetele de moş
neni, este a le chema în judecată, iar nu la
club sau la alte distracţii, din titlul sub
care sunt puse aceste aliniate. Acesta este
ast-fel : despre cereri şi citaţiuni, nu
cereri în judecată şi citațiuni ; acésta se
presupune de la sine, mai cu semă că acest
titlu este aşezat în Cartea I, unde se spune
despre judecatăm. Aşa dar adăogirea com
plect inutilă.
Iată, d-lor senatori, cele ce aveam de dis
în privinţa reformei, adusă de onor. noştrii
colegi, la al. 8-lea.
A duoa observaţiune, făcută tot de d-lor,
e relativă la partea în care diceam : că ci
taţia va cuprinde numele locuitorilor.
D-lor dic că e greă a se pune numele lo
cuitorilor.
Observaţiunea e justă şi o primesc, pen
tru că mi se pare că presintă o înlesnire
mai mare şi consideraţiunile cari m'aú fă
cut pot fi bune pentru istorie, dar nu a
icea. Ei vream ca să se păstreze denumirea
de cétă saú obşte, numai pentru aceia cari
aú fost moşneni ab antiquo, iar pentru cei
lalţi să se pună numele tutulor locuitorilor.
O altă consacraţie mai este, că sunt comune,
ca comuna Grupșani şi altele, unde sunt
proprietari mari, sunt moşneni şi sunt şi lo
cuitori împroprietăriţi. A chema pe obştea,
este a face confusie, este a coprinde pe toţi
locuitorii de pe moşiile din acéstă comună.
D. Al. Constantinescu: Am dis să se
arate numele moşiei obştei.
D. Al. Nicolaidi: Insăşi legea de la 1887
nu întrebuinţéză cuvîntul de obşte, ci de
locuitori.
Iată ce dice acéstă lege : (citeşte).
Cu tóte acestea, pentru că cestiunea se
simplifică, primesc acéstă numire de obşte.
Mai e o a treia observaţie, pe care ai fă
cut'o mai mulţi eminenţi colegi şi anume :
ca în loc de msediul principal să se dică
ca citaţia să fie adresată nacolo unde se află
situat imobilul n.
12 Februarie 189
De ce am dis eü n sediul principal ?
Sediul principal, de regulă, se află acolo
unde moşnenii sunt în număr mai mare;
unde e terenul pe care sunt aședaţi şi unde
şi plătesc fonciera. Ceea-ce încheagă céta a
césta de moşneni este pământul pe care
staú şi ”l cultivă, de aceea am is ei se
diul principaln.
n Unde este situat imobilul ? Nu este
bine şi iată pentru ce :
Se întâmplă moşneni cari stau într'un
district unde îşi ai domiciliurile, însă mai
aú moşii şi în alt judeţ, unde nu ai nici
un domiciliă. Atunci mă întreb : intrând
în conflict moşnenii Câineni din Vâlcea, cari
aú munţi în Argeş, şi unde nu locuesce
nici unul din aceşti moşneni, cu vecinii d'a
colo, aceştia, voind să priméscă acţiunea,
unde trebuie să ” citeze ?
Dupe d-vöstre, la locul unde este situat i
mobilul. Dar acolo nu locuieşte nimeni. Pro
prietarii, adică céta, este în alt district, fie
chiar în altă comună din acelaşi district. Pe
cine va chema primarul, cui va da citaţia,
când céta locueşte în altă parte unde are
pămênt asemenea în indivisiune, unde lo
cuesc cu toţii, cu un cuvînt, unde "şi aú re
şedinţa lor principală ?
In logica lucrurilor, dupe onorabilii mei
contradictori, ar trebui să o asvêrle pe
munţi citaţia, ori nu munţii sală terenul se
chiamă ci persénele. Iată ipotesa care m'a
făcut să prefer, sediul principaln, pentru
că corespunde tuturor ipoteselor posibile
şi imposibile.
De aceea dar, vă rog bine-voiţi a nu ad
mite, din téte observaţiunile câte s'aú făcut,
de cât numai adăogirea cuvîntului de mobşten.
Atâta şi nimic mai mult. -
D. Al. Constantinescu: Vă mărturisesc
că sunt surprins de atitudinea pe care
o are astădi onor. nostru coleg şi raportor,
căci, în urma înţelegerii avută cu d-sa, ama
fost îndreptăţit, în cuvîntarea mea de
alaltăeri, să vă spun că, d-sa ne a făcut de
claraţiunea formală că primesce tot ce co
legul Vulturescu şi cu mine vom chibzui că
este bine, şi astădi tot d-sa dice că nu pri
mesce propunerile néstre.
Tot ce noi propunem nu este de cât pen
tru a lumina cestiunea, pentru a face o lege
care să nu dea loc la inconveniente mai mari
de cât cele din legea actuală. Vă voi ex
pune, d-lor senatori, vederile néstre și d-vóstre
veţi decide.
Prima adăugire ce noi cerem a se face la
începutul aliniatului 8, constă în adăugirea
cuvintelor în acţiunile de ori-ce natură,
căci voim a precisa că acestă procedură ex
cepţională se va întrebuinţa în téte acţiunile
fără deosebire, unde vor fi cete de moşneni
saú obşte de locuitori improprietăriţi, conform
legei rurale din 1864, dar neîmpărţiţi, con
form regulelor codului civil.
D. raportor dice că nu primesce adăugirea
acestor cuvinte pe motiv că dénsele se sub
înţeleg. Dar atunci de ce să nu le punem ?
Tocmai d-sa, dacă voesce lumină, trebue să
priméscă adăogirea ce cerem,pentru a nu se
da loc la interpretări. In al duoilea rînd, con
damnăm cu totul sistemul redacţiunii d-lui
raportor, care dice că, în citaţiuni să se co
 12 Februarie 1899
prindă numele locuitorilor. Cu acest sistem
facem o lege mai rea de cât cea de astăi; în
loc să îndreptăm inconvenientele de astăi,
din contră, le mărim. De aceea noi am pro
pus ca citațiunea să nu coprindă numele lo
cuitorilor, ci numai numele obştei locuito
rilor. Este nu numai grei, dar chiar impo
sibilă a cere acesta.
Care nume se vor trece? Cele de la 1864
saú cele de astădI? Chiar d. raportor nu
póte susţine că cei trecuţi în tabelele de îm
proprietărire la 1864, sunt toţi adi în viaţă. al proiectului, dar, în tot casul, trebue să se
Mulți ai murit şi păméntul rural e stăpânit adaoge şi un aliniat care săprevadă că, pri
de copiii sai urmaşii lor. Cum 'I vom putea marul care va primi citaţiunea, ori-care ar
cunósce pe toţi aceştia? Şi nu trebue să ui fi dênsul, trebue să dea dovadă de primire
tăm că tóte disposiţiunile din acest aliniat,
sunt declarate, mai la vale, ca prescrise sub
pedépsă de nulitatea citațiunei. Cu sistemul
d-sale procedura etern va fi anulată, şi ju
decăţile nesfîrşite. In al treilea rînd, proiec
tul dice că aceste citațiuni să se dea de a
gentul judecătoresc primarului comunei,
unde obştea şi are sediul principal.
D-lor, dacă veţi vota legea cum o propune,
vă veţi duce într'un întunerec mâl mare de
cât cum este astădi. Astădi jurispruden
ţa, mai mult sau mai puţin, este fixată
asupra textului actual al art. 75, al. 8 şi 9,
procedura civilă.
Ce căutăm noi astădi ? De ce dor suntem
animaţi cu toţii? De acela de a limpedi ori
de a încurca mai réü lucrurile ?
Dacă voim limpedirea lor, nu trebue să
admitem cuvintele de: sediul principal.
Intr'adevăr, se va pune întrebarea unde e
sediul principal ? Acolo unde e matca, ori
gina moşnenilor ? Acolo unde sunt stabiliţi
cei mai mulţi dintr'ênşii ?
Cu sistemul acesta,iar cădem în domeniul
interpretărilor, în domeniul controverselor.
De ce dar, cu bună sciinţă, şi când töte
aceste inconveniente le semnalăm, să
persistăm pe acestă cale, ale cărei resul
tate numai scopului ce ne propunem nu vor
corespunde. -
De aceea noi propunem ca citațiunea să se
dea primarului comunei unde e situat imo
bilul în litigii al obştei sală al moşnenilor.
D. raportor răspunde: dar dacă ei nu lo
cuesc acolo?
D. St. Perietzeanu-Buzăă : Da, șed la
munte şi a moşie la câmp.
D. Al. Constantinescu : Réspunsul no
stru e simplu şi logic. Mai ântêiü obştea
locuitorilor improprietăriţi e tot-d'a-una a
colo unde e imobilul dat lor prin împro
prietărire. Moşnenii, afară de mici excep
ţiuni, se află acolo unde le este pământul
strămoşesc. Ipotesa că nu ar fi nici un moş
nean acolo unde e pământul lor, e greu de
admis,dar în tot casul, e forte rară. Apoi le
gea se face în vederea excepţiunilor, ori în
vederea regulei ? In fine, chiar de nu ar lo
locui nici un moşnén acolo unde are pămén
tul lui, el tot vine a şi ”l munci, sală, de e
munte cu pădure, a'l da spre păşunare sală
a'şi exploata pădurea lui.
Şi vă întreb: cine scie mai bine unde lo
cuiesc ei, de cât primarul comunei unde e
imobilul lor? Reclamanţii o vor sci, în tot
casul mai grei. Apoi în sistemul mei, pe
care 'l voiü complecta în discuţiunea alinia
DESBATERILE SENATULUI ,
tului următor, primarul e dator a înmâna
un exemplar de citaţiune unuia din moşneni,
dacă se află în comună, iar în cas contrarii
o va trimite pentru înmânare primarului co
munei unde se află moşnenii din cétă. Cu
chipul acesta, reclamantul este înlesnit şi
moşnenii încunosciinţaţi, pentru a nu putea
dice că ai fost judecaţi în necunoscinţă de
causă.
In fine, d-vóstre, d-lor senatori, sunteţi su
verani a adopta sistemul nostru sau pe acela
saú, în lipsă, să se dreseze proces-verbal de a
gentul judecătoresc, căci proiectul nu prevede
acésta, ceea ce constitue iar o mare lacună.
Prin urmare,iată ce propunem noi la alin.
8 din proiect:
Să se adauge la începutul aliniatului: n In
acţiunile de ori-ce natură. «
La rîndul al 3-lea, între cuvintele nnu
melee şi n locuitorilorn se va adăoga cuvin
tul obştei. a
La rîndul al 4-lea, după cuvîntul nmoşie,
se vor adăoga cuvintele ncetei sală obşteia.
La rîndul al 5-lea, după cuvîntul npri
marului, se va adăoga: „sată ajutorului
sëă din comuna unde este situat imobilul
cetei de moşneni saă obştei locuitorilor.“
Tot la acest aliniat se va adăoga urmă
tórea frasă: n Primarul, sată ajutorul sălii
dă dovadă de primire, sală,în lipsa lor, li
se va lăsa un proces-verbal la localul pri
măriei. u
I. Borş, General Catargi, Al. Constan
tinescu, Gr. Vulturescu, St. Perietzeanu
Buzău.
Cu toţii suntem animaţi de dorinţa de a
înmulţi garanţiile de încunosciinţarea ţăra
nilor, dar voim, în acelaşitimp, să tăiăm şi di
ficultăţile ce întâmpină acei ce se judecă cu
dînşii.
Cu sistemul proiectului, vor fi în tot
d'a-una dificultăţi şi dacă 'l vom vota ne
amendat, mai mult stricăm de cât îndrep
tăm starea actuală.
D. N. Crătunescu : Amendamentul s'ar
putea scinda.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Fie-care modificare trebuie pusă la vot în
parte.
D. I. Brabeţianu: D-lor senatori, prin
discutarea acestui punct însemnat de pro
cedură, se face un pas înainte pentru înlă
turarea casurilor de contestațiune. Ei bine,
să lămurim că aici nu e cestiunea de pro
cese penale, căci acolo răspunde personal fie
care ; nu póte fi vorba de procese comer
ciale,fiind-că dacă lucréză mai mulţi, el se
constitue în societate, se publică prin jurnal
și se scie cari sunt aceia cari se asociéză.
Nu póte fi vorba dar de cât de procese ci
vile sală şi de quasidelicte. E o usurpare fă
cută, ori-ce usurpare fiind un fapt arbitrar,
e un quasidelict. Am luat un pământ în
stăpânire, mă judec după regulamentul ho
tărniciilor, sai după formele simplificate
de d-vóstre astădi ? Ca să nu fie contro
versă, în ceea ce privesce céta de locuitori
929
sală céta de moşneni, ca să întrebuinţez acest
cuvînt clasic.
D. Gr. Vulturescu : Obştea locuitorilor.
D. I. Brabeţianu: Ceata este o parte din
obşte. Ei cred că este bine să se citeze nu
mele obştei, căci pâte că unii au murit, ai
dispărut, etc., şi este bine să se evite în
curcătura.
Vin acum la sedii. Aci, dacă aş fi fost
consultat şi dacă ideia mea ar fi fost primită,
póte aş fi cerut să se facă o distincţiune,
căci o mulţime de casuri se pot întâmpla în
practică. Ast-fel, în ipotesa obicinuită, că
céta este situată pe imobil, nu este nici o
dificultate. Se pte iarăşi ca ceta să locuiască
într'un judeţ şi imobilul să fie în alt judeţ;
nici aci nu mi se pare dificultate, căci, evi
dent, procedura obicinuită spune unde trebue
să pornéscă procesul şi că citațiunile trebue
făcute 6menilor, nu obiectelor.
O a treia ipotesă care se pote face şi care
trebue bine studiată, căci aci stă tot intere
sul acestui articol, şi care va preocupat şi
pe d-vóstre, dar n'aţi resolvat-o suficient,
este când pe acelaşi imobil sunt diferite cete
de moşneni împărţiţi în diferite comune; în
acest cas, trebuie notificat în fie-care comună
în care se află moşneni interesaţi, dacă este
vorba să urmaţi principiul de a da fie-că
ruia posibilitatea de a se apăra, căci nu'i
puteţi condamna fără să se ptă apăra; şi
lucrul nu este aşa de greii cum vi'l închi
puiţi, căci sunt rare casurile când sunt ri
sipiţi în 17, 18 comune cum se spune, şi lo
gica spune, ca în tóte comunele, în cari sunt
moşneni în drept ca să fie citaţi, să se facă
notificarea. Dacă nu vreţi acest sistem, spu
neţi atunci în lege, ca să evitaţi controversa,
că citațiunea se va da cetei de moşneni care
se află cu domiciliul în comuna În care se
găsesce imobilul.
Puneţi dar să se dea preferinţă cetei din
comuna unde este situat imobilul.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Sunt
5 ore. Consult Senatul asupra prelungirei
şedinţei.
– Se pune la vot prelungirea şedinţei şi
se primesce.
D. Valerian Urseanu: D-lor senatori,
discuţiunea care se desvăluesce înaintea
d-vóstre, între legişti, 6meni competenţi, şi
neînţelegerile dintre noi vă dovedesc cât
este de dificilă controversa pe care dorim cu
toţii să o resolvăm.
Cestiunea cea grea, care ne dă mult de
gândit, este de a se sci cum trebue să se facă
citațiunea atunci când moşnenii sunt într-o
comună şi a bunurile în altă comună. S'ai
propus 2 sisteme, acela al d-lui raportor
care spune că citațiunea trebue să mérgă
acolo unde moşnenii ’şi aú sediul lor princi
pal, şi un al doilea sistem ca citațiunea să
mérgă acolo unde imobilul este situat.
Principiul fundamental al citaţiune este
ca acela care are să fie chemat în judecată
să aibă cunoscinţă de acea citațiune.
Dacă trimiţi citaţiunea acolo unde este si
tuat imobilul, se pte întâmpla ca, dupe
cum spunea colegul nostru d. Perietzeanu
Buzăü, să fie locuitori cari sunt cu domicilii
în unele comune de la câmp şi chiar în mai
multe judeţe, şi să aibă proprietatea lor, un
280
munte de exemplu, tocmai în judeţul şi co
muna unde ei nu şi-ar avea domiciliul. Lu
cru care s'a întémplat şi se va mai întém
pla şi de aci înainte. - unea trebue să se dea, cum susţine d. rapor
Sistemul propus de d. raportor are avan
tagiul acesta că, dacă se dă citațiunea la se
diul principal unde locuitorii”şi aú domiciliul
lor, sunt puşi în cunoscinţăfără să dică atunci
când vor avea numai 70 sală 80 în comuna
lor şi alţi 20 sau 30 în altă parte, atunci
se va lua sediul majorităței locuitorilor. A
fară de acesta, forte rar să întâmplă casul
când locuitorii să fie atât de reslăţiţi; ar fi
un cas excepţional şi legiuitorul nu trebue
să se ocupe de aceea ce se întâmplă mai
rar ci, din contră, de quod plerumque fita.
Prin urmare sediul principal se consideră
acolo unde se află majoritatea locuitorilor,
şi veţi şti, d-lor, că acéstă majoritate va
căuta să comunice şi celor cari sunt reslă
ţiţi, căci ai interese comune şi apoi ştilă şi
dênşii că forţele lor tóte fiind unite, vor pu
tea lupta mai bine, şi cheltuielile ai să se re
partiseze asupra fie-căruia şi, astfel, vor fi
mai mici pentru fie-care, cu cât numărul
lor va fi mai mare.
Prin urmare, nu pote fi témă de pericolul
pe care îl semnala d. Al. Constantinescu,
cum că locuitorii chiămaţi în judecată nu o
să pótă avea cunoscinţă, mai ales când ar fi
vorba de o acţiune imobiliară, căci atunci
locuitorii vor fi încunosciinţaţi şi la sediul
principal şi acolo unde e situat imobilul.
De aceea cred că e bine să lăsăm artico
lul, în ceea ce priveşte sediul principal, aşa
cum e redactat de d. raportor. Căci, d-lor,
daca e să căutăm tote subtilităţile care se
pot găsi în o lege, nu am ajunge nici-odată
la nici un resultat.
De o cam-dată să recunscem că am fă
cut un pas în acestă materieşi am înlăturat
o lacună mare. Daca vom descoperi mai târ
diü şi alte lacune, vom căuta să le umplem
şi pe acelea.
D. Gr. Vulturescu: D-lor senatori, sunt
convins, şi acesta reese din tot complexul
proiectului de lege al d-lui raportor, care
este şi propuitorul lui, că ideia de care a
fost animat este, mai întéiü, a se aduce o
îmbunătăţire la o stare de lucruri netole
rabilă şi al doilea a se arăta că aci nu este
vorba de proprietatea individuală, ci de pro
prietatea colectivă.
Ast-fel flind, mă mir de ce d. raportor
se opune la intercalarea cuvintelor: în
ori-ce acţiune de ori-ce naturăn"; căci cu a
ceste cuvinte să lămureşte cestiunea, dacă
locuitorii pot fi chemaţi cu aceeaşi proce
dură în tote acţiunile, fie de hotărnicie fie po
sesorii, fie petitorii. In actualul alin. 9 al art.
75 din procedura civilă nu se vorbesce de
cât de hotărnicii, şi am arătat că acestă la
cună a dat nascere la o controversă fórte pă
gubitóre intereselor litiganţilor. Voim ca a
céstă controversă să dispară.
Prin amendamentul propus nu facem de
cât să atingem scopul urmărit de însuşi d.
raportor, şi nu are temei să se opună la in
tercalarea acelor cuvinte.
Nu mai insist asupra motivelor cari m'aú
condus în denumirea de obşte, dată colecti
IMPRIMERLA FTATULUI
DESBATERILE SENATULUI
vităţii locuitorilor improprietăriţi dar nedes
părţiţi, de 6re-ce d. raportor a admis'o.
ln ceea ce privesce cestiunea dacă citați
tor, acolo unde céta îşi are sediul său prin
cipal, iar nu cum am propus noi, la comuna
unde este situat imobilul, mi se pare că tită
discuţiunea e de prisos.
La acest aliniat nu este vorba de încuno
sciinţarea citaţiei, de către primar, cetei de
moşneni saă obştei locuitorilor, ci aci portă
relul are să dea citaţia primarului unde este
situat imobilul, sală primarului comunei unde
céta saú obştea îşi are sediul principal.
Acésta se va lămuri într'un alt amenda
ment propus,dar să discutăm acestă cestiune
şi la acest aliniat.
Pentru a se combate părerea nőstră d'a
se da citaţia primarului comunei unde este
situat imobilul, se alegă că se pte ca în co
mună să nu fie nici un om şi mai toţi mem
bri cetei sa obştei să fie în alte comune.
Dar reclamantul pentru ce se judecă ?
Pentru un pămént situat în acea comună.
D. St. Perietzeanu-Buzéü: Să se lipéscă
citaţia pe copac!
D. Gr. Vulturescu: Nu se pote să fie pă
mênt care să nu aparţie unei comune, şi nu
există comună care să n'aibă nici un locuitor.
Primăria trebuie să exisfe în ori-ce comună.
Este prin urmare cine să priméscă citaţia.
Dacă d-vóstre admiteţi redacţiunea onor.
d-lui raportor, nu faceţi de cât să măriţi gre
utăţile procedurei, căci o să se ridice înaintea
instanţelor judecătoreşti cestiunea : care este
sediul principal, câţi locuitori trebue să fie
într-o comună ca să se considere acea co
mună ca sedii; o să se facă iarăşi imposibilă
îndeplinirea procedurel şi o să vedem iarăşi
procese pendinte câte decimi de ani la prima
instanţă.
D. ministru al justiţiei, C. I. Stoicescu :
D-lor senatori, ei sunt forte mulţumit că a
céstă cestiune se discută atât de îndelungat
şi cu atâta competinţă de d-nii senatori, cari,
prin discursurile d-lor, aú arătat cari le sunt
opiniunile. Imi veţi permite să arăt şi ei
vederile mele şi opiniunea la care mă raliez.
O primă observaţiune care s'a făcut prin
amendamentele modificative este acesta: că
ar trebui să se adauge cuvintele in ori-ce
acţiune.
D-nii Vulturescu şi Constantinescu susţin
că, dacă cuvintele acestea nu s'ar introduce,
s'ar da nascere la nedomiriri, pentru că nu
s'ar sci dacă noul sistem de predare a cita
ţiunilor şi hotărîrilor se aplică la tóte ac
țiunile privitóre la obşte, sală numai la re
vendicări, despre cari vorbesce în special le
gea relativă la pământurile sătenilor.
O explicaţiune s'a dat de către d. raportor
atrăgènd atenţiunea că textul săă este des
tul de generic. Dar, d-lor, sciţi că quod a
bundat non nocet este un cuvînt care
póte nu strică să'l adăogim, ca să facă să dis
pară ori-ce nedomenire în spiritele tuturora.
Vă mărturisesc, că nu trebue luptă asupra
cuvintelor şi aşi ruga pe d. raportor ca să fie
alături cu mine şi să priméscă a se intercala
cuvintele : n în ori-ce acţiune. u
Este bine să dicem un cuvînt mai mult,
numai să nu fie nedomirire.
, DIRECToR GENERAL, CONST. ILIESCU.
12 Februarie 1899
In privinţa cuvîntului obşte, văd că aţi
fost toţi de acord şi d. raportor, ca şi comi
tetul delegaţilor, ca să se priméscă.
O altă adăugire, care s'a făcut printr'un
amendament şi care cred că este de prisos,
pentru că 1 eese de sine din natura lucruri
lor, este cea următóre : se dice că citațiu
nile să se dea primarului sată ajutorului.
Sunt de părere să se ştérgă cuvéntul ajutor
ca fiind cu desăvârşire superfluă; căci ori
cine înlocuesce pe primar, este învestit cu
atribuţiunile şi drepturile lui. Aci se vizéză
nu persóna primarului, ci funcţionarul ad
ministrativ. Când se jice primarul, se în
ţelege căpetenia comunei, şi fie el înlocuit
cu ajutor sai prin comisiune interimară,
ei vor avea atribuţiunile primarului : căde
rile ca şi îndatoririle lui.
Aceste cuvinte propuse prin amendament
le găsesc că sunt superflue şi trebuesc lăsate
la o parte.
Explicaţiunea a fost mai accentuată în
ceea ce privesce ideia : unde are să se dea
citaţiunea. La sediul principal, dice pro
iectul d-lui raportor. La comuna unde este
imobilul statuat, jic propunătorii amenda
mentului.
D-lor, trebue să ne întrebăm : ce se în
têmplă în generalitatea casurilor“? In cele
mai multe casuri se întâmplă că locuitorii,
fie obşte, fie locuitori împroprietăriţi, locuesc
chiar la moşia unde o ai. Dar se întémplă
şi alte casuri, –şi acestea nu sunt rare, –
în cari,pe lângă locul unde este indivisiunea,
unde este pământul stăpânit de céta locui
torilor, se întâmplă, jic, să nu fie nici unul
care să aibă domiciliul acolo; şi atunci în
treb pe d-nii propunători ai amendamentului,
amêndoi jurisconsulţi distinşi : cred d-lor
că trebue să se dea obiectului citaţiunea, iar
nu personei? Persona este a cărei atenţiune
este desceptată prin citațiune ca să vină să
se presinte la tribunal. Şi, prin urmare, cu
vîntul: sediul principal este mai complex,
mai proprii, pentru a exprima adevărata
idee. Este mai bine să se trimită citațiunea
acolo unde este grosul, masa majorităței
locuitorilor acelora cari trebuie să pună
pieptul pentru a apăra interesele lor ob
ştesc.
De aceea mă raliez la ideia d-lui rapor
tor, ca sediul principal să fie expresiunea
care să rămână în textul pe care să’l adoptăm.
Acestea sunt observaţiunile pe cari le
am avut de făcut, din partea mea şi, ţinénd
compt de dénsele, veţi bine-voi a vota ali
neatul respectiv din proiectul de lege. (A--
plause).
Voci ; Inchiderea discuțiunel !
D. general Catargi: Nu mai suntem în
număr.
D. El. Vergatti : Să se numere cel pre
senţi.
D. Al. Constantinescu: Nu se pote în
chide discuţiunea, dacă nu suntem în număr.
D. vice-preşedinte P. 0rbescu: Ne mai
fiind în număr, ridic şedinţa.
Mâine, 29 Ianuarie, şedinţă publică la
orele 2 p. m. când vom avea la ordinea dilei
continuarea discuţiei acestui proiect de lege
şi conversiunea împrumuturilor Craiovei.
– Şedinţa se ridică la orele 5/, p. m..
 UN EXEMPLAR : 10 BANI

DESBATERILE SENATULUI 231

N0. 26 D. Gr. Vulturescu: D-le preşedinte, ei ce li se va nota numele, li se va pune în

SENATUL
SESIUNEA 6RDINARĂ 1898-99
------------
ŞEDINŢA DE LA 29 IANUARIE 1899
Preşedinţa d-lui preşedinte N. Gane, asis
tat de d-nii secretari ai biuroului : Constan
tinescu Al., Iovitz Dim. dr., Petrini Paul dr.
şi Viişoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiai, fiind presenţi 102 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 16 d-ni
senatori, şi anume: -
Bolnavii :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Cul
cer D. dr., Parpale Gheorghiu Ştefan, Pe
trescu Antache, Simulescu G. Dimitrie, Buc
şenescu C. dr., Filipescu I. Alex.
In congediă :
I. P. S. S. Mitropolitul Primat.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Cassotti P.,
Chircu Toma, Isvoranu R. Ilariu, Moisescu
Dim., Pascal Aristid, Tiron Antohi, Climescu
Const.
– D. secretar, Viişoreanu C. Alex., dă
citire sumarulul şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se acordă un congediü de o di d-lui
senator Al. I. Filipescu.
– Se trimit în cercetarea comisiunei dé
indigenat, suplica şi actele d-lui D. Sbârcea,
român din Transilvania, care rôgă a i se re
cunósce drepturile de cetăţén român.
– D. ministru de justiţie, C. I. Stoi
cescu, dă citire Mesagiului regal,prin care se
găsesc că propunerea făcută de d. general cunoscinţă citaţia şi reclamaţia ; un exem
Anghelescu este în contra regulamentului, plar al citaţiei şi reclamaţiei se va încre
pentru că avem o lege care se discută de dinţa unuia dintr'înşii, de preferinţă unuia
douë dile şi nu putem s'o întrerupem tocmai
acum când se continuă discuţiunea asupra
cu sciinţă de carte; iar al doilea exemplar
de pe citaţie şi reclamaţie se va lipi pe uşa
aliniatului I. Vă rog dar, să bine-voiţi a pro primăriei. Tóte aceste operaţiuni se vor
cede înainte cu discuţiunea acestei legi şi, constata, sub pedépsă de nulitate, printr'un
dupe ce vom termina-o, vom lua imediat în proces-verbal subscris de primar şi de con
discuțiune proiectul cerut de d. general An siliul comunal.
ghelescu. D. raportor, Al. Nicolaidi: D-lor sena
D. Al. Nicolaidi: Pentru că s'a făcut apel tori, ca şi la aliniatul al optulea ţin a a
şi la mine, ca raportor al legel în discuțiune, răta cari eraú disposiţiunile actualei legi şi
declar că ei nu mă opun ca să se întrerupă cari sunt modificările pe cari le-am intro
discuţiunea acestui proiect de lege, pentru a dus în urmă şi pentru ce anume le-am in
se putea vota proiectul relativ la conversiu trodus, rămânând ca să vedem în urmă
nea împrumuturilor Craiovei. dacă observaţiunile cari s'ai făcut la tóte
D. colonel Al. Budişteanu : D-le preşe aceste lucrări sunt sau nu fondate.
dinte, înainte de a se pune la vot propune Prin actuala lege cetele de moşneni se
rea d-lui general Anghelescu, constataţi,vă chemaú printr'o singură citațiune colectivă
rog, mai ântêiü, dacăpropunerea e susţinută şi acéstă citaţiune, de către primar se punea în
de 5 d-ni senatori, dupe cum cere regula cunoscinţă tuturor moşnenilor, conform art.
mentul. 74, în termen de 7 dile. Prin urmare, pri
– Se pune la vot propunerea de a se in marul, fără altă disposiţiune, trebuia să
terverti ordinea dilei şi se respinge. pună în cunoscinţa tuturor moşnenilor a
D. preşedinte, N. Gane : Acum intrăm céstăcitaţiune. El, dar, nu era obligat, dupe
în ordinea dilei, d-lor senatori. La ordinea legea actuală, la nici o altă formalitate, de
ilei avem continuarea discuțiune pe arti cât să pună în cunoscinţă; cum şi ce fel tre
cole a proiectului de lege modificător art. 75 buia să se facă acestă încunoscinţare, era lă
din codul de procedură civilă. sat cu totul la înţelepciunea lui; dar era
Sunt depuse mai multe modificări sub circumscris de lege ca, într'un termen fatal
formă de amendament la aliniatul 8 din de 7 dile, procesul-verbal de punere în cu
proiect. noscinţă a tuturor moşnenilor să fie trimis
D-nii membrii din comitetul delegaţilor instanţelor judecătoresc, de la cariera tri
sunt rugaţi să se întrunéscă spre a se pro mise citaţiunile. Acest termen era fatal;
nunţa asupra acestui amendament. dacă se întâmpla să fie trimis peste terme
– Se consultă comitetul delegaţilor. nul de 7 ile, citaţia era nulă şi procesul se
D. raportor, Al. Nicolaidi: D-lor sena amâna.
tori, resultatul deliberărilor comitetului de Iată care era şi care este actualmente
delegaţi este acesta: întêia propunere, fă economia legii şi iată acum ce am făcut eü:
cută de d-nii senatori Constantinescu şi întêiü am suprimat termenul de 7 dile, pe
Vulturescu, comitetul delegaţilor a admis'o, basa unui principii, –că atunci când o for
adică ca alineatul 8 să încépă cu cuvintele : malitate nu are o raţiune, nu învălue în
în acţiuni de ori-ce natură cetele moşne tr'însa un principii de dreptate şi de mora
nilor etc. -

litate, ea degeneréză în şicană şi, ca atare,

aduce la cunoscinţa Senatului primirea de
misiei d-lui An.Stolojan, ministrul agricul
turei, industriei, comerciului şi domeniilor
şi însărcinarea d-lui Dim. A. Sturdza, pre
ședinte al consiliului de miniştrii, cu interi
matul acelui minister.
D. preşedinte, N. Gane: Se ia act.
D. general G. Anghelescu: D-le preşe
dinte, d-lor senatori, vă rog să bine-voiţi,
pentru un moment, a interverti ordinea dilel,
pentru ca să se ia în desbatere conversiunea
împrumuturilor oraşului Craiova.
Voci: Nu se pte.
D. general G. Anghelescu: Aş ruga în
special și pe d. ministru al justiţiei şi pe d.
raportor.
D. Gr. Vulturescu: Am început deja o
lege, trebue să mergem înainte.
D. general G. Anghelescu: Nu este ces
tiune de cât de un sfert de oră.
D. Valerian Ursianu: Este contra regu
lamentului.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
In ceea-ce mă privesce, nu mă opun. Las la
aprecierea Senatului.
Se admite de asemenea introducerea cu
vîntului de obşte unde se dice că: acéstă ci
taţiune va coprinde numele obştei, locuito
rilor împroprietăriţi dar neîmpărţiţi; dar
amendamentul ca nsă se dea citaţiunea
acolo unde e situat imobilulu, se respinge ;
s'a respins de asemenea şi adăogirea cuvîn
tului de ajutor,pentru motivele arătate de
d. ministru,în cuvîntarea sa de eri.
D. Gr. Vulturescu: Dacă s'a primit șter
gea cuvîntului de ajutor este numai în urma
cuvîntărei d-lui ministru, înţelegându-se că
primarul represintă comuna.
– Se pune la vot amendamentul primit
de comitetul delegaţilor şi se admite.
– Se pune la vot amendamentul respins
de comitetul delegaţilor şi se respinge.
– Se pune la vot aliniatul 8, ast-fel a
mendat, şi se primesce.
– Se dă citire alineatului 9:
Primarul, împreună cu consiliul comu
nal, va vesti îndată pe moşnenii sai locui
torii împroprietăriţi să se presinte la pri
mărie, în cea d'întêiü Duminică de la pri
mirea citaţiei. Celor ce se vor presinta, dupe
cată să fie respinsă, pentru că nu acesta
este scopul legiuitorului; cum dar, în acéstă
formalitate n'am găsit absolut nici o ra
ţiune, am şi suprimat'o.
Al doilea motiv de desfiinţare este că, pe
lângă că acestă formalitate dă loc la multe
inconveniente, la cheltuială şi la pierdere
de timp pentru reclamantul care face cere
rea, apoi, cu sistemul actual, se putea în
tâmpla ca chiar moşnenii să fie condamnaţi
fără chiar să fi putut avea cunoscinţă de
termen.
Primarul, care în termul de 7 jile era
nevoit să trimită procesul verbal înaintea
instanţei judecătoresc, se grăbea a îndeplini
numai acéstă formalitate de trimitere, făcea
proces-verbal că a pus în cunoscinţa moş
nenilor şi'l trimitea instanţei judecătoresc
cu intențiunea ca în urmă să'l pună în cunos
cinţa lor. Dar, ce se întâmpla ? Se întâmpla
că alte împrejurări să survină şi primarul să
negligeze să pună în cunoscinţa moşnenilor
termenul fixat şi la diua înfăţişărei procesul
să se judece şi céta moşnenilor să fie con
damnată, lucruri de cari am auzit că s'ar fi

Anexă la Monitorul Oficial No. 250,

 232
petrecut. Suprimarea dar a acestei formali
tăţi se impunea fiind vătămătóre.
Prin proiectul de faţă am substituit'o cu o
altă formă care mi se pare că corespunde mai
bine celor duoë idei principale cari trebuesc
să ne călăuzéscă în acestă afacere.
Am pus întêiü primarului îndatorirea să
vestéscă pe locuitori. Este adevărat că mo
dul de vestire l'am lăsat cu totul la aprecie
rea lui şi n'am fixat nici un mod de cum
trebue să se facă vestire, nici cu toba, nici
cu cornul, însă primarul este dator să 'i
vestéscă ca în Dumineca viitóre să vină la
comună să ia cunoscinţă complectă de conţi
nutul petiţiunei şi de termenul fixat prin ci
taţiune. Prin urmare, din vestire şi din lua
rea în cunoscinţă, am făcut duoă modalităţi
de punere în vedere a judecăţii. Este adevă
rat că ele sunt deosebite, dar convergéză
către acelaşi ţel. Cea d’ântêii, adică vestirea
este groso-modo, dar tocmai pentru acésta
deştéptă mai mult curiositatea, şi este cert că
în Dumineca viitóre vor veni mult mai mulţi
locuitori la primărie.
Acum, ca să deştept mai mult atenţiunea
primarului, am is în proiect: ca vestirea să
se facă îndată, iar venirea la primărie să
fie Dumineca următóre, fiind-că ţăranii dispun
de mai mult timp sărbătórea de cât în dilele
de lucru.
Acolo, venind primarul, le pune în
cunoscinţă la toţi cei presenţi, conţinutul
petiţiunei şi al citațiunei. In acéstă privinţă,
dupe cum sciţi, am introdus inovațiunea a
ceea, ca să fie duoă exemplare: unul se dă
cu preferinţă aceluia dintre dénşii care scie
carte, cel alt exemplar se lipesce pe uşa
primăriei, notând în acelaşi timp numele tu
tulor moşnenilor cari au fost presenţi. Dupe
acésta primarul încheiă proces-verbal, pe
care 'l trimite instanţei judecătoresci înainte
de înfăţişare. Tot de o-dată am lăsat de o
parte termenul de 7 ile, căci am creut că
e inutil. Ceea ce importă pe tribunal e să
aibă dovadă în dosar că cel chemat în ju
decată a avut cunoscinţă de acéstă chemare.
Iată, d-lor, întréga economie a acestui
alineat. V'am demonstrat cum a fost actuala
lege, şi ceea ce am făcut eü pentru a se a
junge la scopul propus, ca, pe de o parte, să
se dea demandorului putinţa de a ajunge la
realisarea dreptului său, iar, pe de altă parte,
să se asigure ori cine, că nu pte fi condam
nat fără a avea cunoscinţă de chemarea sa.
Cred dar a fi adus o asigurare cu mult
mai mare prin nouile formalităţi intro
du-se, fără ca ele să presinte vre-o dificul
tate la îndeplinire.
Eînsă o observaţiune justă pe care a fă
cut'o d. ministru al justiţiei şi la care ader
şi eü. D-sa a is că vestirea nu e bine să o
lăsăm la discreţiunea primarului, căci se pte
găsi un primar care să crédă în mintea lui
că e destul să lipséscă o ţidulăpe uşa sai zi
dul primăriei şi să dică că a făcut vestirea,
şi de aceea e bine să punem în lege că ve
stirea să se facă prin tobă.
Vă rog dar să primiţi alineatul meu îm
preună cu acéstă adăogire.
DESBATERIILE SENATULUI
0 voce: E un amendament care se pro
pune în sensul acestei adăogiri.
D. Al. Constantinescu: D-lor, din mo
mentul ce se admite că citaţiunea şi recla
mațiunea se înmânéză primarului, unde céta
de moşneni are sediul principal, cred că e
bine să redactăm acest alineat ast-fel în cât
să fie mai lămurit şi să eliminăm pentru a
césta unele disposiţiuni, dificile în practică,
ca aceea de a se obliga primarul să noteze nu
mele tutulor moşnenilor. De aceea, ca să lă
murim mai bine alin. al 9-lea, propun să aibă
următórea cuprindere :
n Primarul şi consiliul comunal vor lua
disposiţiuni ca persénele din céta sau ob
ştea aflătóre la sediul principal, să se ves
téscă prin sunetul tobei sală a cornului, să
se presinte în cea d’ântêiü Duminecă de la
primirea citaţiune.
nCelor ce se vor presenta li se va pune
în cunoscinţă citaţia şi reclamaţia. De nu va
veni nimeni, se va constata acésta prin pro
ces-verbal dresat de primar şi consiliul co
munal.
De se vor presenta, va da unuia dintr'în
şi un exemplar de acţiune şi citaţiune. În
cas contrarii, remiterea se va face la domi
ciliul unuia dintr'înşii şi, în töte casurile, cu
preferinţă, unuia cu sciinţă de carte, sub luare
de dovadă, sală, în cas de lipsă sa refuz, prin
proces-verbal; iar un al 2-lea exemplar dupe
citaţie şi reclamaţie se va lipi la uşa pri
măriei. Tóte aceste operaţiuni se vor con
stata, sub pedépsă de nulitate, printr'un
proces-verbal, subscris de primar şi de con
siliul comunalu.
D. I. Brabeţianu: D-lor senatori, fiind-că
este vorba de a se împlini o lacună, evi
tându-se confusiunea într-o materie fârte
importantă, să ne silim cu toţii să facem
ceva complet, pentru ca să atingem resul
tatul la care tinde acest proiect de lege.
In ceea-ce privesce ultimul adaus din a
mendamentul ce se propune, relativ la în
mânarea citaţiei şi la ce trebue să se facă
când cel căruia se înmânéză refuză a opri
mi, eü, de şi cred că lucrul acesta e impo
sibil,de 6re-ce însuşi primarul care primesce
citațiunea face de obicinuit parte din obşte
şi prin urmare, cel căruia se înmânéză nu D-lor senatori, e evident că nu pote fi dis
póte refusa şi chiar presupunând că refuză, posiţiune într'o lege, şi mai cu sémă într-un
în casul acesta s'ar putea, evident, recurge la proiect de lege, care să nu preteze la o in
legea comună, totuşi, ca să nu se dea loc la
interpretări, se pote primi adausul ce se
propune.
In ceea-ce privesce cum să se vestéscă
obştea, cred că amendamentul este imposi
bil, pentru următórele motive:
Ântâi, pentru că trebue să ţinem compt promotor al proiectului, fie în redacţiunea
de ocupaţiunea acestor 6meni; în ilele de
lucru, mai toţi locuitorii sunt la muncă la
câmp, aşa că de géba s'ar bate toba, căci
n'are cine să le aducă la cunoscinţă; de a
ceea, eü propun ca vestirea prin tobă să se
facă în dilele de sărbători şi Duminicile.
Al doilea, prin bătae de tobă să se aducă
la cunoscinţa tutulor celor interesaţi. Cum
să aducă la cunoscinţa tutulor“? Trebue ca
cel cu toba să se ducă la urechia fie-căruia ?
14 Februarie 1899
Vă rog analisaţi aceşti termeni şi veţi vedea.
Vă rog daţi 'mi amendamentul propus.
D. Gr. Vulturescu: Dice să vestéscă cu
toba în una din Duminici.
D. I. Brabeţianu: Vă rog, am dreptul
să "l discut? Daţi-mi amendamentul.
D. Al. Nicolaidi : Nu ”l am eü, d-lor ai
făcut veri o 3, 4 amendamente, ceea-ce în
semnéză că improviséză.
D. I. Brabeţianu: Să citim amendamen
tul şi vom ajunge la înţelesul cam exagerat,
dacă vroiţi, dar vom ajunge la înţelesul ce
i-am dat ei.
Iată ce dice amendamentul:
» Primarul şi consiliul comunal vor lua
disposiţiuni. (Citesce).
Va să ică, puneţi obligaţiunea primaru
lul ca, prin sunete de tobe, să pună în cu
noscinţă persénele din cétă. Să se ducă, nu
ca să se plimbe pe stradă, ci la domiciliul
fie-căruia care scie că este acasă.
D. Cavalioti: D-ta îţi baţi joc de amen
dament.
D. I. Brabeţianu: Arăt imposibilitatea
practică. Căci, evident, d-lor, dacă se bate
toba, sală cornul se sună, se anunţă. Dar să
spui că prin sunet să se aducă la cunoscinţa
celor interesaţi din comună, acésta este ab
surd.
Dar a se aduce la cunoscinţa tutulor aces
tora, implică o obligaţiune. Lăsaţi, cum este
proiectul, ca să se vestéscă,voiți prin sune
tul tobei sali al cornului ? Fórte bine. Căci
alt-fel se va cere să se constate dacă acestă
modalitate s'a îndeplinit, adică dacă s'a adus
la cunoscinţa tutulor, şi se pte lice: am
fost în comună şi la mine nu a venit să mă
anunţe, nu a venit toba.
D. St. Perietzeanu-Buzăü: Toba nu e
ceva personal.
D. I. Brabeţianu: Prin acesta veţi ajunge
la ceva vesel.
Lăsaţi dar primarulul grija să anunţe
cum înţelege el mai bine şi mai practic şi fiţi
siguri că cei interesaţi vor avea tótăgrija să
anunţe pe toţi cei-alţi ca cu toţii să avizeze
la mijlócele d'a lupta contra pericolului co
mun; prin urmare, proiectul cum este, e bine
redactat.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
terpretaţiune mai mult sau mai puţin ciu
dată; şi nu pote fi proiect de lege în care,
avênd cine-va talentul de vorbă şi imagina
țiunea fertilă a oratorului ce m'a precedat,
să nu ptă găsi critice de adus.
Aliniatul 9, fie cu redacţiunea dată de d.
care exprimă aceeaşi idee, –a amendamen
datul propus de d. Constantinescu, vă arată
un lucru forte simplu, pe care nu trebue
să-l învértim ca să întunecăm discuţiunea
şi să facem să se nască, la cei ce vor avea să
aplice aceste disposiţiuni, şi mai multă în
curcătură de cât până acum. Se coprinde aci
o idee salutară. Este vorba de a se şti: cum
trebue să se dea citaţiunea, când e vorba de
ómeni simpli, neştiutori de carte, pentru ca
14 Februarie 1899
interesele lor să nu fie compromise cu un
proces? Care e mijlocul ca, ţinând compt de
interesele lor, să fie puşi în cunoscinţă fie
de citaţiune, fie de sentinţa judecătoréscă ?
Şi tocmai ca să se acorde o mai mare
protecțiune acestor meni, cari pte ar fi
câte o-dată în necunoscinţă de ce se petrece
pe socotéla lor, s'a imaginat acest sistem de
vestire şi de dare de citaţiune sală hotărîre,
care e mai complicat de cât cel ce se aplică
pentru împricinaţii de la oraş, la cari se
trimit portăreii. Aci s'au pus disposiţiuni
multiple ca să fie lucru cert că nu se pote
face un proces, în nesciinţa sătenilor obştei.
S'aú introdus dar două lucruri: vestirea
şi aducerea la cunoscinţă a însuşi actului
judecătoresc. Pentru vestire a fost o idee
propusă de promotorul proiectului, onor. d.
Nicolaidi; ea s'a complectat prin discuţiunile
ce eü am avut împreună cu d-sa; s'a admis
acelaş mod care e admis şi în alte ţări mai
civilisate de cât noi. La Geneva se face acéstă
vestire cu toba ; chiar în materie imobiliară
să admitem şi noi acest mod.
Aşa dar, onorate d-le senator de Roma
naţi, nu trebue luată în glumă o disposi
ţiune aşa de salutară. D-vóstră care, de şi
conservator, în tot-d'auna atingeţi şi acéstă
córdă, că doriţi binele săténului şi că, mai
cu sémă, doriţi măsuri de protecțiune cari
să înconjure interesele sătenilor, ar trebui
să ne daţi mai mult concursul ca să vedem
ce măsuri trebue să luăm. A ice că trebue
să bată toba la urechea fie-cărui sătean este
a întórce o disposiţiune seriósă şi salutară,
în glumă. Toba se va bate în sat în diferite
respântii şi, dacă veţi voi, se va reglementa
în urmă acest proiect de lege ca nu numai
să se bată toba ci să se dea citire de către
notar citațiunei sali disposiţiunilor hotărîrei,
vestindu-se sătenii ca în Duminica viitóre să
se presinte la primărie ca să ia deplina cu
noscinţă. Nu e dar vorba numai de o bătaie
de tobă; când licem vestire se înţelege şi
alt ceva alături de semnalul material : vor
birea spre a vesti pe săteni.
Eă vă rog dar să primiţi cu toţii acestă
măsură, cu explicaţiunea acesta de vestire
seriósă, ca să se aducă la cunoscinţa săte
nilor ca în viitórea Duminică să se presinte
la primărie ca să ia cunoscinţă de citaţiune
saú sentinţă.
O altă idee, care e o nuanţă între amen
dament şi alineatul conceput de d. raportor,
când sătenii din obşte se adună la primărie,
neapărat că nu este de presupus că o să fie
toţi; o să vie un număr 6re-care, mai mult sa
mai puţin mare, mai cu sémă când sunt res
pîndiţi, când vor veni de sigur mai mult acei
cari şi au sediul în comună.
Tot ca măsură de garanţie, ca să nu se
jică în procesul-verbal că s'a făcut bătaia de
tobă şi vestirea, a avut o idee care este forte
însemnată, şi vă atrag atenţiunea asupra ei
precum şi propunătorului amendamentului:
ideia este ca să se numescă în procesul-ver
bal care se dreséză Duminecă numele celor
cari ai fost presenţi, ceea-ce nu este greu,
dar este o garanţie că s'aú presentat şi că
acéstă formalitate s'a îndeplinit; şi dacă se
DESBATERIILE SENATULUI
va găsi veri-un omfără consciinţă şi fără scru
puluri care să îndrăsnéscă a afirma căs'aú în
deplinit formalităţile de chemare, fără a le fi
îndeplinit, va fi tot-d'auna posibilitate mate
rială de control, dacă este adevărat sau nu
ceea-ce primarul a afirmat în procesul
verbal.
Ași ruga dar ca propunătorul amenda
mentului să priméscă a se nota numele.
D. Gr. Vulturescu: Tot aşa propunem
şi noi.
D. ministru al justiţiei, C. I. Stoicescu:
D-vóstră aţi suprimat acéstă numire.
Acestea sunt cele duoë observaţiuni pe cari
voiam să le fac la aliniatul al noulea şi dacă
pe lângă cuvintele ncă se va efectua prin
bătaie de tobău veţi primi restul articolului,
găsesc că şi redacţiunea aliniatului 9, făcută
de propuitor, exprimă aceeaşi ideie şi este
tot atât de clară.
Vă mărturisesc că între améndouë n'am
preferinţă şi vă rog să votaţi cum veţi crede
de cuviinţă, însă cu acestă explicaţiune şi
adăogire pe cari am avut onérea a le da, ca
să fie o listă nominală a sătenilor ce se vor
presinta. --
Voci: Inchiderea discuțiunei.
– Se pune la vot închidea discuțiunei şi
se primesce.
– Se consultă comitetul delegaţilor asu
pra amendamentului.
D. raportor, Al. Nicolaidi : D-lor se
natori, resultatul deliberărilor comitetului
de delegaţi este că a rămas redacţiunea din
proiectul presintat de mine cu modificarea
acésta, ca primarul împreună cu consiliul
comunal să vestéscă prin tobă, sa trompetă,
pe moşneni.
D. G. Esarcu: I)iceţi surlă, căci în Mol
dova nu se scie ce e trompeta.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
Constantinescu şi se respinge.
– Se pune la vot aliniatul 9, cu modifi
carea arătată pe d. raportor şi se primesce:
– Se citesce aliniatul 10.
D. raportor, Al. Nicolaidi : D-lor se
natori, iată ce m'a procupat şi ce m'a fă
cut să introduc în acest aliniat ideia, ca o
listă de numele tutulor moşnenilor sai lo
cuitorilor împroprietăriţi să se înainteze de
prima instanţă judecătoréscă, care judecă
precesul.
Am făcut acésta, pentru ca justiţia să
pótă controla dacă cei cari se presintă în
instanţă fac parte din ceata de moşneni
saú din locuitorii împroprietăriţi şi neîm
părţiţi; a duoa idee care m'a condus a in
troduce acéstă disposiţiune, a fost ca să se
vadă dacă în adevăr toţi moşnenii s’ai pre
sentat sau nu, ca să se ptă aplica art. 151
în casul de lipsă a unora.
E adevărat că ei nu am pus în acest ali
niat că se va aplica art. 151, fiind-că am
lăsat să fie ca o consecinţă logică a princi
piilor generale de drept.
In adevăr, céta, fiind o mulţime de per
sóne cari trăesc în comun din causa unor
împrejurări forţate, nefiind nici de cum o
persónă morală, ori o societate civilă sa
comercială, ci mai multe persone cari cul
933
tivă un pământ în indivisiune, fără o "altă
legătură între dénşii, lipsind unul sau mai
mulţi din cétă, trebue, conform principiilor
de drept, să se aplice art. 151.
Sciü că e un amendament prin care se
cere de a nu se aplica art. 151 ; d-vóstre
sunteţi parlament, aveţi omnipotenţa să
schimbaţi ori-ce disposiție de lege, dar a
céstă omnipotenţă e limitată şi ea de raţi
une. Când dar nici un motiv aşa de puter
nic nu găsim, este bine ca să lăsăm princi-
piile în cursul lor neîntrerupt, mai cu sâmă
că nici un răă nu vëd resultând din aplica
rea art. 151.
Am lis.
– Se pune la vot amendamentul şi se
respinge.
– Se pune la vot aliniatul 9 ast-fel com
plectat cu cuvintele prin tobă sată trom
petă,şi se primesce.
– Se dă citire aliniatului 10:
Procesul-verbal, încheiat în condiţiunile
de mai sus, precum şi o listă de numele tu
turor moşnenilor sai locuitorilor împroprie
tăriţi, domiciliaţi în comună, se va înainta
de primar judecătoriei respective înainte de
înfăţişare.
D. Gr. Vulturescu: La acest aliniat 10
avem următorul amendament:
Se vor suprima cuvintele: nprecum şi o
listă de numele tuturor moşnenilor sai
locuitorilor împroprietăriţi domiciliaţi în
C09)(1,7%,
Al. Constantinescu, Gr. Vulturescu, St.
Perietzeanu-Buzău, I. Borş, general Ca
targi.
Onor. d. raportor, dupe ce a discutat a
própe trei sferturi de oră motivele cari l-ai
împins ca să înscrie în acest aliniat aceste
rânduri inutile şi periculose, a adăogat că 'i
este indiferent dacă se înlătură aceste rân
duri, dar a propus că, în cas când s'ar şterge,
să se prevadă ca tribunalul să fie obligat să
acorde din oficiă o amânare, când nici unul
din obşte nu se va presinta.
Eü, când am felicitat pe d. raportor de
iniţiativa ce a luat ca săpropună acest pro
iect de lege, am făcut-o pentru că am credut
că d-sa a fost inspirat de ideia să înlăture
străgănirile de tot soiul la cari a dat loc
disposițiile îndoise din legea actuală.
Acum însă văd, cu părere de rău, că d-lui
singur vine să complice cestiunea cu listele
pe cari le propune şi obligaţiunea care vrea
s'o impună tribunalului de a acorda o amâ
nare din oficii.
Voci : A renunţat la acestea.
D. Gr. Vulturescu: Fórte bine, dar nu
vreaú să se trécă la Monitor că d-sa a re
nunţat la listă, pentru a se admite ideea ca
tribunalul să acorde din oficiu o amânare.
Noi, prin modificările ce am adus actualei
legi, am considerat céta şi obştea ca o colec
tivitate putênd a se representa unii prin alţii.
De vor veni în instanţă, mulţi sai puţini,
nu importă; căci, cei ce vor sta în instanţă
vor representa pe cei absenţi de nu va veni
nici unul din câtă sa obşte, céta saú
obştea se va considera ca absentă şi va avea
234
dreptul de oposiţiune. De ce să mai facem
nuoi amânări inutile şi nuoi străgăniri ?
Prin urmare, vă rog să admiteţi acestă
suprimare, la care a aderat şi d. raportor,
dar să fie bine ştiut că desideratul d-sale,
d'a se obliga tribunalele să amâne procesul
pentru prima 6ră, n'a fost adoptat de Senat
şi a rămas ca, în cas de absenţă a cetei sală
obştei, să fie numai dreptul de oposiţiune.
D. ministru al justiţiei, C. I. Stoicescu:
D-lor, numai două cuvinte am de spus. Voi
căuta să pun în acord pe propunătorul a
cestei legi, cu cei cari ai redactat acest
amendament. In art. 10 este ideea acesta :
că procesul-verbal încheiat în condiţiuni,
precum s'a arătat mai sus, să fie înaintat
judecătoriei respective, împreună cu o listă
conţinénd numele tutulor locuitorilor.
Deci douë idei. Incepe, mai âtâiü, cu pro
cesul-verbal că s'a adus la cunoscinţa păr
ţilor citaţiunea; şi al doilea, însoţirea acestui
proces-verbal de o listă, care să conţină nu
mele tutulor locuitorilor.
Pentru cea d’ântâiü parte, sunt toţi de
acord, şi propunătorul legei şi aceia cari ai
redactat amendamentul. Adică, să se dreseze
un proces-verbal, care să fie trimis judecă
toriei respective. Dar, în ceea-ce privesce
lista care să conţină numele tuturor locui
torilor, sunt fericit că şi d. propunător a
convenit a se şterge. Nici o dată nu se va
putea ca, într'un sat, primarul să menţioneze
numele tutulor locuitorilor ; aşa în cât, a
impune acéstă obligaţiune, ar fi a nu se în
deplini procedura în mod regulat, şi a nu se
mai sfîrşi procesul. Deci, este bine a se şterge
acéstă îndatorire în privinţa listei. Cât des
pre numele locuitorilor, deja în art.prece
dent am cerut să se indice cine sunt puşi în
cunoscinţă. Luăm garanţia, ca procesul-ver
bal să fie trimis la judecătoria respectivă, şi
în procesul-verbal să se menţioneze numele
acelora cari au fost faţă şi ai luat cunos
cinţă. Ceea-ce se mai cere acum este o im
posibilitate. Trebue dar ca aliniatul 10 să
fie modificat în acest sens:
A nu se pune obligaţiune primarului, ca
să dea listă de numele tutulor locuitorilor.
Mai este un lucru pe care îl relevă d. ra
portor şi, credeţi-mă, este un lucru limpedit
din discuţiunea generală a acestei legi.
Vă aduceţi aminte, că între reformele cari
le-am relevat când am vorbit în discuțiune
generală, s'a arătat într'un mod forte des
luşit că dispare prin acéstă lege incertitu
dinea dacă se aplică sală nu art. 151; şi este
firesc să dispară, cum dicea şi d. Vulturescu:
se consideră obştea ca totalitate, represen
tând interesele comunel.
Prin urmare, dacă cine-va va avea nedo
mirire, când va aplica legea de faţă, atunci,
în discuţiunea care a însoţit acéstă lege, va
găsi în lucrările pregătitóre şi în desbaterile
acestei legi că este cert că de acum înainte
nu póte fi vorba de aplicarea art. 151. Nu
se presintă obştea, i se dă dreptul de oposi
ţiune, dar art. 151 nu se aplică, pentru lipsa
unora din locuitorii obştei.
Cu aceste explicaţiuni şi cu suprimarea
DESBATERILI SENATULUI
cuvintelor din aliniatul 10, vă rog să bine
voiţi a primi alineatul.
– Se pune la vot alineatul 10 cu modifi
cările propuse, şi se primesce.
– Se dă citire alineatelor 11 şi 12, cari
punêndu-se succesiv la vot, se primesce fără
discuțiune.
– Se dă citire alineatului 13:
n Primarii şi consiliile comunale cari nu se
vor conforma acestor îndatoriri, şi vor da
ast-fel loc la o amânare, vor putea fi con
damnaţi, în mod definitiv şi executorii, de
instanţa judecătoréscă înaintea căreea este
pendinte procesul, la o amendă de la 50
până la 200 lei veri de câte ori se vor face
culpabila.
D. Al. Constantinescu: D-lor senatori, ca
alineat al 13 noi am propune ca să se con
cretizeze ideea exprimată de d. ministru
adineaori, căci nu tótă lumea citesce des
baterile parlamentare, şi e mai bine ca să fie
chiar în lege ceea-ce noi admitem în mod
indiscutabil. Propunem dar ca alineatul 13 să
fie următorul:
nIn tóte acţiunile cu moşnenii sai locui
torii împroprietăriţi dar neîmpărţiţi, nu se
va aplica nici art. 151 din procedura civilă,
nici suspendarea procesului pentru cas de
mórte a unuia dintrânşiiu.
Perietzeanu-Buzăi, Vulturescu, Borş
Constantinescu, general Catargi.
D. ministru al justiţiei, C. I. Stoicescu:
Acesta nu e un amendament la alin. 13, ci
unul noii care se intercaléză înainte de alin. 13.
– D. raportor,declară că comitetul dele
gaţilor primesce amendamentul.
– Se pune la vot amendamentul propus
şi se admite.
D. Gr. Vulturescu: Avem un amenda
ment care are să formeze alineatul 14. Voi
expune forte pe scurt motivele cari ni "l-aú
dictat, căci cestiunea acesta am mai atins-o
cu ocasia discuțiunei generale. In legea ac
tuală se consideră ca împărţiţi numai acei
locuitori împroprietăriţi cari ai efectuat îm
părţélă prin hotărîri definitive. De ce să mai
menţinem acéstă stavilă adusă locuitorilor
pentru împărţirea de bună voe, când ei sunt
majori şi acéstă împărţélă este mai puţin
costisitóre“? Pentru ce să "i silim ca fără nici
o nevoe să se străgănéscă prin tóte instan
ţele judecătoresci ? Ne-am gândit că este
drept să "i autorisăm a face ori-ce împărţélă
între dénşii, numai să presinte caracterul
realităţei. De aceea, am formulat următorul
amendament:
nTóte disposiţiunile de mai sus nu sunt
aplicabile locuitorilor împărţiţi prin hotărîri
saú acte autentice definitive şi executateu.
Pe lângă acest amendament, am mai for
mulat şi un altul care are de scop a uşura
posiţiunea locuitorului sa moşnénului împăr
ţiţi care, după împărţélă, ar avea de reclamat
de la foştii copărtaşi un pământ ce i s'a atri
buit prin partagiü şi care se revendică de un
proprietar vecin.
Dupe sistemul admis de noi, citarea colec
tivă nu se pote face de cât cetei moşnenilor
saú obştei locuitorilor neîmpărţiţi.
14 Februarie 1899
Ast-fel fiind, când un locuitor sată moşnén
împărţiţi ar avea sală să chieme în garanţie,
saú prin veri-o altă acţiune, pe foştii copăr
taşi cari toţi se află împărţiţi, spre a 'i
întregi partea de pământ ce i sa atribuit prin
partagiü şi care i s'a revendicat de un pro
prietar vecin, va trebui să citeze individual
pe fie-care din foştii săi copărtaşi, de 6re-ce
ei se află împărţiţi.
Se póte őre concepe o asemenea enormi
tate? Nu ar fi să se răpéscă locuitorului de
posedat ori-ce cale de reclamaţiune contra
foştilor săi codevălmaşi cari "i-au atribuit
un pămént care nu aparţinea cetei sală
obştei ?
Era inuman şi imoral a lăsa pe locuitorul
deposedat în nenorocita situaţie de a nu pu
tea reclama partea lui cuvenită de la foştii
săi codevălmaşi.
De aceea, am credut că, pentru asemenea
cas, trebue să derogăm la principiul stabilit de
noi, şi am admis locuitorul deposedat că are
dreptul să beneficieze şi el de procedura
specială prevădută în proiectul de lege, pte
să citeze printr'o singură citaţie colectivă pe
foştii săi codevălmaşi, de şi ei se vor afla
definitiv împărţiţi.
Acéstă idee este conţinută în următorul
amendament, pe care vă rog să bine-voiţi a "l
adopta.(Citesce).
D. Gr. Cereşianu: Am cerut cuvîntul ca
să răspund d-lui Vulturescu, al cărui amen
dament conţine o cestiune pe care d-sa o
găsesce aşa de ardèndă şi de interesantă; să
'mi dea voe să ”i fac o întrebare.
D-sa a avut în vedere numai pe acel lo
cuitori cari sunt împărţiţi fie prin acte au
tentice fie prin hotărîri definitive ; dar nu
ţine sémă şi de o altă categorie de ţărani cari
s'aú împroprietărit în urmă; a perdut din ve
dere că acele parcele asupra cărora a fost îm
proprietăriţi în urma recentelor legi de îm
proprietărire a împărţit pe ţărani prin par
cele individuale însemnate de către inginerii
Statului şi arătate în planul de hotărnicie şi
în delimitările făcute.
D. Gr. Vulturescu: Vă rog, d-le preşe
dinte, să 'mi daţi cuvîntul ca să răspund.
(Sgomot).
D. Gr. Cereşianu: Dacă este vorba ca
printr'o disposiţiune legislativă să se facă
divisiuni şi subdivisiuni pentru fie-care ca
tegorie de locuitori cari au fost împroprie
tăriţi, înţelegeţi d-vóstre că nu mai pote fi
vorba de a face amendamente, ci de a forma
o lege nouă, şi acésta nu întră în intenţiunea
nóstră. (Aprobări, sgomot).
Eü cred, d-lor, că aceste divisiuni şi sub
divisiuni să le înlăturăm, căci temerea d-lui
Vulturescu nu este legitimă, pe câtă vreme
ori-ce cestiune de garanţie se va regula dupe
principiile de drept comun.
Vă rog dar să înlăturaţi acest amenda
ment, care nu va servi de cât la întunecarea
legei.
D. G. Esarcu: D-lor senatori, o dată ilus
trul patriot şi om politic, Manolache Kostaki,
a dis în Cameră un cuvînt fórte drept :
când este vorba de facere de legi ar fi bine
ca advocaţii să nu fie chemaţi. (Ilaritate).
14 Februarie 1899
Sunt şi ei de acéstă părere, fiind că advocaţii
sunt interesaţi să facă legile aşa de întune
cate în cât numai ei să le înţelégă.(Ilaritate).
D. Cereşianu a făcut o obervaţiune fórte
seriósă, că aceia cari sunt împărţiţi nu pot fi
chemaţi în mod colectiv; şi fac apel la vene
rabilul nostru preşedinte, care în tinereţea
sa a fost om de legi şi le-a practicat multă
vreme, să spună dacă nu sunt mulţi locuitori
foşti clăcaşi cari ai plan economic al parce
lelor lor şi a ţidulele lor, şi d-nii Constanti
nescu şi Vulturescu ic că acestea nu sunt
legale?
Cum ? Oamenii aceştia cari ai ţidulele lor
în mână nu sunt proprietari definitivi pe
parcelele lor de pământ, când ei au cerut
ingineri de la guvern şi le-ai făcut împărţi
rea? Şi dacă are cine-va un proces cu ei
nu trebue citat personal ?
Fiind că n'a pus pecetea tribunalului, el
n'are titlul de proprietate?
D. I. Brabeţianu: Nu.
D. G. Esarcu: Apoi atunci: summum jus
summa injuria. Ei ași ruga pe toţi juris
consulţii din Senat să se unéscă cu observa
țiunile făcute de d. Cereşianu şi să jică că
şi aceia cari a fost împărţiţi trebue fie
care în persénă citat.
Eă cred că, atunci când vine un inginer
hotarnic să facă o împărţire, acea împărţire
e bună. Şi cred că e bine ca numai aceia să
fie chemaţi în mod colectiv cari nu a în
tre dênşii nici un fel de împărţelă făcută de
un inginer al Statului trimis în acest scop.
D. I. Brabeţianu: Cer cuvîntul.
D. preşedinte, N. Gane: A cerut cuvîn
tul mai inainte d. ministru al justiţiei.
D. ministru al justiţiei, C. I. Stoicescu:
D-lor, ascult cu plăcere discuţiunea care se
urméză şi doresc ca ea să continue; dar dacă
am cerut cuvîntul mai înainte, e că voiam
să propun o idee de care mă temeam să nu
fie exclusă prin amendamentul ce propune
d. Vulturescu, idee care pote să facă obiec
tul unui alineat noi, înainte de al d-sale.
Incă de la discuţiunea generală am atras
atenţiunea asupra cuvîntului pus la primul
alineat, unde se vorbesce de modul cum se
dă citaţia cetelor de locuitori împroprietă
riţi dar neîmpărţiţi; şi punem cestiunea:
quid pentru locuitorii împărţiţi ? Cestiu
nea fiind pusă la discuţiunea generală,urma
ca atunci când va veni discuţiunea pe arti
cole să se limpedéscă și mai bine.
Şi atât de adevărat e că trebue limpedită
de d-vóstre,într-un sens sau în altul,în cât
d. Esarcu, care dice că vorbesce ca un pro
fan, de şi văd că atunci când vrea vorbesce
ca un juriseonsult, a venit şi "mi-a sugerat
o obiecţiune judiciósă. D-lor, vedeţi că nu
s'a votat încă legea şi se fac obiecţiuni şi
întrebări.
Ce se face cu locuitorii împărţiţi unde
se fac aceleaşi dificultăţi ca şi când nu ar fi
împărţiţi? Bună-öră, o proprietate care ar fi
împărţită în sfori, şi acéstă proprietate are
pe o întrégă lature, isbindu-se în cap, un
proces cu proprietarul vecin. D-vóstre sciţi
causa proceselor în revendicare pentru căl
cări: lăcomia omenéscă.
DSBATRIILE SENATULUI
Se trece cu brasda ai, se trece mâine, şi
merge mai sus pe fie-care ii, împingându
se unii dupe alţii; şi găsesci ast-fel că toţi
sunt întinşi cu brasda în proprietatea veci
nului; întindéndu-se ast-fel cu brasda vine
că la capul locurilor se deplaséză linia pe an
ce merge, şi de aci necesitatea de o reven
dicare.
Se suportă anul ântêiü, dar anul al doi
lea nu se mai toleréză şi atunci, fiind-că a
trecut un an, nu se mai pâte face acţiune
posesorie ci trebue să se facă acţiune în re
vendicare, şi intră în proces cu téte aceste
persóne.
IQiceam: quid cu locuitorii împărţiţi,
când va fi vorba de o acţiune reală, unde
se găsesce că o proprietate este călcată toc
mai în latură, care se învecinesce cu capul
tutulor sforilor din proprietatea obştei îm
părţită ? Inconvenientul semnalat pentru
cei neîmpărţiţi, că se chiamă sute de 6meni
pentru o călcare a cărei valóre nu acoperă
nici parte din cheltuelile cari trebuesc fă
cute cu citațiunile, ar trebui ca în aseme
nea caz să cădem în tóte dificultăţile în cari
ne găsim cu cei neimpărţiţi.
Ideia dar ce se nasce este, ca în aseme
nea împrejurări să se facă procesul şi pro
cedura tot în modul cum s'a stipulat la
aliniatul 8.
Onor. d. Vulturescu, prin amendamentul
pe care "l-a făcut şi prin subtilitatea şi fine
ţea geniului care 'l caracteriză, a găsit mij
locul pieziş ca, prin amendamentul său, să
înlăture cu desăvârşire discuţiunea asupra
acestei idei, pe care o scia că va fi propusă,
pentru că i-am comunicat-o eri.
D. Gr. Vulturescu : Da, da, tocmai pen
tru acésta am propus alineatul, ca să înlă
tur ideea d-vóstre.
D. ministru al justiţiei, C. I. Stoicescu:
Vedeţi că v'am ghicit intenţiunea. Aţi uitat
că putem să introducem un alt alineat care
să precédă pe al d-vóstră, dacă va fi admis
de Senat.
In discuţiunea ce am avut cu d-nii mem
bri ai comitetului de delegaţi, şi în special
cu d. Al. Constantinescu, care a studiat a
céstă cestiune, d-sa a admis acéstă idee.
Iată amendamentul sa aliniatul pe care
îl propun :
nAlin. 14. In acţiunile reale şi în casul
când reclamantul şi-ar avea proprietatea
limitată cu mai multe proprietăţi divisate de
ale locuitorilor împroprietăriţi şi împărţiţi, se
vor cita printr-o singură citaţie, tot în modul
cum s'a arătat mai sus, însă citaţia va trebui
să cuprindă numele tutulor acelor locuitori
cari fac parte în proces. Tot astfel se vor
comunica şi hotărîrile judecătoresci. u
Eü, d-lor, vă rog ca asupra acestui amen
dament să bine-voiţi, mai ântêiü de tóte, să
discutaţi dacă trebue să se dea precădere
acestui alineat înaintea alineatului d-lui
Vulturescu; căci, dacă s'ar admite ântêiü ali
neatul d-lui Vulturescu, atunci s'ar înlătura
posibilitatea discuțiunei acestui alineat; şi
apoi, dându-i-se precăderea, să bine-voiţi a'l
și vota.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
235
-- Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se primesce.
D. Gr. Vulturescu : Este un un amen
dament noii propus de d. ministru, trebue
să ”l discutăm.
Voci : S'a închis discuţiunea.
D. I. Brabețianu : D-le preşedinte, se
votéză alineate fără să le discutăm?
D. preşedinte, N. Gane : Dacă Senatul a
închis discuţiunea !
– Se consultă comitetul de delegaţi.
D. general Catargi : D-le preşedinte,
profit de ocasiunea consultării comitetului
delegaţilor pentru a propune onor. Senat,
dacă şi onor. guvern va bine-voi a primi, ca
să luăm şi noi vacanţie ca şi Camera până
Mercuri, căci mâne şi Marţi sunt sărbători
şi bine ar fi ca şi moldovenii să profite de
acéstă împrejurare pentru a se duce pe la
casele lor câte-va dile (aprobări); bine-înţe
les că şedinţa să se continue până dupe vo
tarea legii pentru autorisarea împrumutului
comunei Craiova.
– Se pune la vot propunerea d-lui ge
neral Catargi şi se primesce.
D. raportor, Al. Nicolaidi : D-lor sena
tori, comitetul delegaţilor, luând în discuțiune
amendamentele, a admis pe acela al d-lui
ministru de justiţie, în majoritate. Iată-l :
In acţiunile reale şi în casul când re
clamantul şi-ar avea proprietatea limitată
cu mai multe proprietăţi divisate de ale lo
cuitorilor împroprietăriţi şi împărţiţi, se vor
cita printr'o singură citaţie, tot în modul
cum s'a arătat mai sus,însă citaţia va trebui
să cuprindă numele tuturor acelor locuitori
cari fac parte în proces.
nTot ast-fel se vor comunica şi hotărîrile
judecătoresc. u
– Se pune la vot acest amendament şi
se primesce.
D. raportor, Al. Nicolaidi : Al douilea
amendament,în parte suprimat şi restul re
digiat ast-fel, este cel următor, care devine
alin. 15 :
nCând un proprietar vecin; prin hotăr
nicie, acţiuni provisorii sai petitorii, ar re
clama de la un locuitor împărţit, pământ
din cel ce i s'a atribuit prin împărţéla făcută
fie prin hotărîre, fie prin act autentic, acel
locuitor, pentru chemarea în garanţie a foş
tilor lui copărtaşi, va beneficia de disposiţiu
nile alineatelor de mai sus de sub acest ar
ticol, putând să "i cheme ca obşte. u
Vulturescu, Al. Constantinescu, I. Borş,
Perietzeanu-Bazëă, general Catargi.
–Se pune la vot şi acest amendament
şi se primesce.
– D. raportor, Al. Nicolaidi, dă citire
ultimului alineat 13, care devine 16, şi se
primesce fără discuțiune.
– Se pune la vot proiectul de lege în
totul cu bile. /
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resultatul
votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 51
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 48
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a apoptat. (Aplause).
936 DESBATERILE SENATULUI 14 Februarie 1899

– D. ministru de răsboiu, A. Berevdei, actualei legi pentru recrutarea armatei. — D, raportor al comitetului delegaţi.
dă citire Mesagiului regal în alăturare cu D. preşedinte, N. Gane: Se va tipări şi lor de secţiuni, N. Crătunescu, dă citir
proiectul de lege relativ la modificarea trimite la secţiuni. următorului raport şi proiect de lege :

Domnilor senatori,

Proiectul de lege relativ la conversiunea împrumuturilor ce comuna urbană Craiova are con
tractate la casa de depuneri şi consemnaţiuni, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 19 Ianuarie 1899 şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 334 de la 21 Ianua
rie 1899, secţiunile d-v6stre, luându-l în cercetare, tâte "l-ai admis în unanimitate, numind delegaţi
Secţiunea I pe d. Al. Nicolaid ;
» II - » Colonel V. Obedeanu;
» III n - N. Crătunescu ;
» IV » » A. C. Viişoreanu, şi
» V n. » General A. Fotino, cari, întruninduse în diua de ... Ianuarie
1899, s'aú constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui General A. Fotino, şi, luând din
noú în cercetare sus arătatul proiect de lege, "I-a admis pe următórele considerante:

Domnilor senatori,

Noul consilii comunal al oraşului Craiova, dorind a limpedi cu un moment mai înainte situa
ţiunea financiară a comunei, şi având în vedere enormele anuităţi ce apasă asupra budgetului comu
mei pentru cele trei împrumuturi, contractate de comună la diferite date de la casa de depuneri şi
consemnaţiuni;
Având în vedere că, afectându-se actualmente prin budget suma de 308.164 lei, ca procente şi
amortisment la aceste împrumuturi, comuna se găsesce în imposibilitate, faţă de acéstă grea sar
cină, de a mai putea realisa ori-ce lucrări de îmbunătăţire de cari se simte necesitate ;
Având în vedere că disele împrumuturi sau acordat comunei în condiţiuni destul de oneróse,
adică cel de 900.000 lei, din anul 1882, pe termen de 20 ani, cu dobândă de 5% anual şi cu o
anuitate semestrială de 35.855 lei; cel de 1.000.000 lei, din anul 1888, pe termen de 25 ani, cu
dobândă şi amortisment socotit a 69/% anual, şi cel de al treilea împrumut, contractat în anul 1894,
de 1.500.000 lei, cu dobândă şi amortisment de 69/% pe an şi pe termen de 15 ani;
Având în vedere inconvenientul că ratele de plată fiind fixate la 1 Aprilie şi la 1 Ianuarie ale
fie-cărui an, comuna, la 1 Aprilie, este forţamente expusă a fi în întârdiere cu plata, întru cât bud
getul nu se pote pune în aplicare de cât la 1 Aprilie şi este adesea ori greu să se aducă imediat su
mele necesare pentru achitarea ratelor;
Având de asemenea în vedere avantagiile de cari ar beneficia comuna prin conversiunea tu
tulor acelor împrumuturi într’un singur împrumut, pe un termen mai lung de plată şi cu procente
mai reduse,
Prin încheiarea luată în şedinţa de la 3 Noembre a. c., consiliul a decis, pentru aceste motive,
convertirea tutulor acelor împrumuturi la casa de depuneri şi consemnaţiuni, sau la ori-ce altă casă,
într’un singur împrumut, pe suma totală de 2.270.657 lei, 53 bani, cât adică a mai rămas a se rès
punde de comună, plătibil prin anuităţi în termen de 40 ani, cu procente şi amortisment de 4 şi "/
la sută anual.
Dupe cum resultă din raportul primăriei respective No. 9.833, comuna a plătit deja din acele
trei împrumuturi următórele sume:

Lei 643.017 – – din împrumutul de 900.000 lei.

166.020, bani 12, a » , 1.000.000 -
320.305, 3, 35, a » „ 1.500.000 -
Total . . . . 1.129.342, bani 47.

Rămâne dar de plată suma de 2.270.657 lei, 53 bani, care forméză cuantumul împrumutului
ce se va obţine prin conversiune, şi de şi prin acéstă conversiune comuna Craiova va avea de su
portat o sarcină totală relativ mai mare, din causa prelungirei termenului de amortisare, dar, în
schimb, va beneficia de plata unei anuităţi mai mici, căci dupe cum sa arătat deja, comuna plătesce
actualmente casei de depuneri şi consemnaţiuni, pentru suma datorită de 2.270.657 lei, 53 bani, 0
anuitate de lei 308.164; iar dacă va converti acéstă datorie într'un împrumut pe aceeaşi sumă, însă
14 Februarie 1899 DESBATERILE SENATULUI

pe termen de 40 ani şi cu 5% procente şi anuităţi pe an, va avea de plătit suma aproximativă de

lei 132.150.
Pentru aceste considerante, comitetul delegaţilor, încuviinţând proiectul de lege aşa cum
l'-a votat Adunarea deputaţilor, m'a ales raportor, însărcinându-mă a vă ruga să bine-voiţi a "l
vota şi d-vóstre.
Raportor, N. CRĂTUNESCU.
L, E, C, E

Art. unic. – Comuna urbană Craiova este autorisată a converti, la casa de depuneri şi con
semnaţiuni, sau la ori-care altă casă, conform decisiune luată de consiliul comunal în şedinţa de la
2Noembre 1898, împrumuturile ce are contractate de la acea casă, în basa actelor de aprobare din
anii 1882, 1888 şi 1894, într-un singur împrumut, pe suma totală de 2.270.657 lei, 53 bani, plăti
bil prin anuităţi în termen de cel mult 40 ani, cu procente şi amortisment până la maximum de
5% anual.
Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 19 Ianuarie anul 1899, şi sa
adoptat cu unanimitate de şepte-deci voturi.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A. D.) Secretar, I. Procopiu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori, Prin urmare, Senatul a adoptat proiectul
nerală este deschisă. resultatul votului este următorul : de lege.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la Ne mai fiind nimic la ordinea dilei, ridic
Votanţi. . . . . . . . . . 50 şedinţa.
vot luarea în consideraţie şi se primesce. Majoritate regulamentară . . 32 – Şedinţa se ridică la orele 4*/, anun
–Se pune la vot cu bile proiectul de lege Bile albe . . . . . . . . 47 ţându-se cea viitóre pentru Mercuri, 3 Fe
în total. Bile negre . . . . . . . . 3 bruarie, orele 2 p. m.

IMPRUMERIA STATULUI DIRECTOR GENERAL, CONST. ILIESCU.

 i

3:53:553:55:5
3:28:528:

ANALELE PARLAMENTARE ALE ROMANIEI

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vin are numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următărele preţuri:
Mel B, Le B,
- n------------.''
I, n II, a 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 – 1 a VI, a I şi II, si a 1895 . . . . . . . . . . 8 90

a 1898............... 5 75 I - VIII, a I și H, a s 1896 .......... 10 –

a 1893. . . . . . . . . . . . . . Ă 20 | - VIII, nr. 1 şi H., in a 1897 . . . . . . . . . . 7 20
a 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 l a IX, a H, a a î898 . . . . . . . . . . 8 90

Cei carii doresc să'şi procure acéstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
} > In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

46 Februarie 1899
N0. 27
SENATUL,
UEA 0RDINARĂ 1888–99
ŞEDINŢA DE LA 3 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui N. Gane, preşedinte, asis
tat de d-nii secretari ai biuroului : Bucşe
nescu C. dr., Filipescu I. Al., Poroineanu
Const. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 după
amiaţi, fiind presenţi 89 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 29 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Cior
nei Vasile, Fulger G., Manoliu G. (Căpitan),
Micescu Dimitrie.
In congediiă :
I. P.S.S. Mitropolitul Primat, d. Cassotti P.
Nemotivaţi :
P. S. S. Episcopul de Buzăi, d-nii:
Anastasiu Take, Balul M. Costache, Brabe
ţeanu lon, Cavallioti G., Celibidache N.,
Churcu Toma, Culcer D. dr., Dornescu Th.
Eremia G., Gâlcă C. G., Iöniu D. I., lonescu
Dim, Langa I. C., Moisescu Dum., Mortzun
V. Al., Poni Petru, Porumbaru R., Rai
leanu C., Rosetti Mathel, TelemanC., Tiron
Antohi, Clumescu Const.
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se acordă, succesiv, următórele con
gedii:
D-lui senator P. Cassotti, o lună, pentru
interese familiare;
D-lui senator Ciornei, 4 dile;
n Fulger 4. n
n Dim. Micescu, 3
y n Manoliu 4. n
tóte pentru causă de bólă.
– Se trimite în cercetarea comisiunei
de indigenat peuţiunea mai multor locui
tori rurali,prin care rôgă din nou Senatul
să nu voteze indigenatul d-lui Michail A.
Cociü.
– Se trimite în cercetarea comisiunei
de petiţiuni cererea a mai multor locuitori
de pe moşia Corbu,judeţul Olt,prin care se
plâng că nu li s'ar fi măsurat exact loturile
ce li s'a dat de Stat pe acea moşie.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
daţi'mi voie să vă comunic răspunsul ce am
primit din partea Alteţelor Lor Regale Du
cesa și Ducele de Coburg şi Gotha, in urma
telegramei de condoleanţe ce i s'a transmis
de biuroul Senatului, cu ocasia marei per
deri ce ai încercat.
Iată telegrama:
Anexă la Monitorul Oficial No. 251,
UN EXEMPLAR: 10 BANII
T)ESBATERIILE SENATULUI
D-lui Orbescu, vice-preşedinte al Se
natului.
Bucurescl.
»Dovejile de simpatie, ce Senatul român
ne-aú transmis, prin biuroul său, în marea
nóstră durere, ne-ai mişcat adinc.
n Ducesa şi Eü, Vè mulţumim din tită
inimau.
Alfred, Duce de Sax Coburg şi Gotha.
– Senatul ia act.
– D. ministru de răsboiu, general Be
rendeiu, pentru d. minustru de justiţie, C.
I. Stoicescu, dă citire Mesagiilor regale prin
cari se inainteză proiectele de lege relative
la împăméntenirea cu dispensă de stagii
d-lor: Alex. Branu, Axente V. Popovici şi
Emil Rogus.
– Se trimit la comisiunea de indige
nat.
D. preşedinte, N. Gane: La ordinea i
lei avem, mai ântêiü, interpelarea d-lui Bra
beţianu; d-sa, nefiind faţa, interpelarea sa
se scóte de la ordinea ilei.
Avem apoi, interpelarea d-lui Racoviţă,
adresată d-lui ministru de interne, care fiind
reţinut la Adunare cu altă iuterpelare, rog
pe d. Racoviţă să bine-voiască a consimţi la
amânare.
D. C. Racoviţă: Rog să se fixeze o altă
ji; eü aş dori să se pună la ordinea ulei pe
Sâmbată.
D. preşedinte, N. Gane: Se va comunica
d-lui ministru.
IJ. N. Ionescu: D-lor senatori, d. minis
tru de răsboiu vine cu 6re-cari modificări în
legea de recrutare, nu sciü ce sunt acele
modiucări, îmi închipuesc că sunt törte în
semnate, dar ni sa distribuit abia acum pro
iectul; afară de acest proiect,vă rog să vă
aduceţi aminte, că mai avem în secţiuni le
gea consilielor judeţene, de aceea vă rog să
decideţi a trece in secţiuni, ca să terminăm
acest proiect şi să 'l punem în stare a fi dis
cutat în şedinţă publică. Rog Senatul a lăsa
pentru moment indigenatele.
D. preşedinte, N. Gane: Propunerea d-lui
Ionescu consistă In aceea ca Senatul să trécă
în secţiuni, spre a discuta legea consiliilor
judeţene.
D. I. Procopie Dumitrescu: Nu este d.
ministru de interne faţă ca să dea explica
țiuni.
D. ministru de resboiü, general Beren
dei: Răspund d-lul Procopie Dumitrescu, că
d. ministru de interne se află la Cameră şi în
acest moment răspunde la o interpelare,
care nu sciü de se va termina curênd.
Voci: Să intrăm în ordinea ilei.
– Se pune la vot propunerea d-lui Io
nescu, de a trece Senatul în secţiuni, şi se
respinge.
D. Nicolae Ionescu: Vă rog să puneţi la
vot cu bile propunerea mea dacă trebue să
lucrăm în secţiuni legea județenă.
D. preşedinte, N. Gane: S'a votat fără
nici un dubiu.
Acum avem la ordinea dilei recunoscerea
d-lui Corneliu G. Crăciun,
239
D. Nicolae Ionescu: D-le preşedinte, nu
scim cine este acel Crăciun, şi ne puneţi să
'l votăm.
D. preşedinte, N. Gane: Este trecut prin
comisiunea de indigenate, şi raportul si
împreună cu proiectul de lege s'a împărţit
d-vóstre.
D. Nicolae Ionescu: Dacă este vorba să
luptăm a nu face nimic, să ne silim a face
CGV8,
D. colonel Al. Budişteanu: D-lor sena
tori, să "mi daţi voe sa constat cu părere de
rèü, şi eü cred că acésta este şi părerea
d vóstre de réü, că cestiuni importante, cum
sunt păsurile nostre interne, ale ţăranilor,
ale tutulor, se intundéză nu sciü unde, căci
văd că nu vin la ordinea dilei cum vin in
digenatele.
Apoi, cum lăsăm cestiunile nőstre interne,
ale ţăranilor, ale altora, iar păsurile străi
nilor vin regulat la ordinea dilei ? Nu văd
un raport al comisiunel de petiţiuni.
Vë rog, d-le preşedinte, să bine-voiţi să
faceţi parte, dacă nu cea largă, dar cât
de strimtă, acelor petiţiuni, ca să vină la
ordinea ilei.
D. preşedinte, N. Gane: Pot să vă anunţ,
că tóte petiţiunile sunt trecute în comisiu
nea de petiţiuni, şi raprtele se vor pune
Sâmbătă la ordinea ilei.
– D. dr. Auhălescu, pentru d. raportor
Stroe Beloescu, dă citire urmatorului ra
port şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
în qiua de 7 Februarie 1898, în majoritate
de 6 membri, sub preşedinţa Inalt P.S. S.
Mitropolitul Primat losif, fiind presenţi P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Belo
escu, Andrei Vizanti, Titu Maiorescu şi
Christofor Tabacovici, a luat în cercetare
petiţia, înregistrată la No. 594 din 3 Fe
bruarie 1897, adresată Senatului, prin care,
în virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere
a se recunosce calitatea de cetăţen român
d-lui Corneliu Crăciun, român din Banat,
de religiune greco-orientală, de profesiune
comptabil la societatea, de petroleu, domici
liat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a COnstatat :
Că e născut la anul 1871, Iulie 15(27),
din părinţii George şi Lucreţia Crăciun, în
comuna Colnic, comitatul Caraş-Severin;
Că e de religiune greco-orientală;
Că se lépădă de ori-ce protecțiune străină;
Că a îndeplinit condiţiunile serviciului
militar în armata austriacă, de unde a ob
ţinut brevetul de oficer în reservă;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate şi nu a căut în nici o culpă crimi
nală sau corecţională;
Că a satisfăcut examenului de maturitate
la Academia comercială din Presburg.
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Corneliu Crăciun, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, prin subsemnatul

240
raportor vă rógă să bine-voiţi a vota urmă
torul proiect de lege.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituțiune se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Corneliu G. Crăciun, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, S. Beloescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
D. Nicolae Ionescu: Imi pare rău că nu
vëd pe d. Beloescu aici; e ceva grav în a
cest raport. In considerente se dice că d.
Crăciun e român din Banat, iar in lege se
dice că e român din Transilvania. Cu o ase
menea greşală, e ceva forte grav; aşi înţe
lege să se ducă român din oţéră românéscă.
Cer să se trimită îndărăt la secțiuni ca să se
îndrepteze acestă eróre.
D. Stroe Beloescu: D-lor, e o simplă
greşală de tipar, care se pote fórte bine rec
tifica, se poate cerceta actul de nascere şi se
va vedea cum că e născut în Banat şi nu în
Transilvania. Nu se pote confunda numele
de Banat cu acela de Transilvania, aşa că
eú propun să se înlocuéscă cuvîntul de Tran
silvania prin acela de Banat şi ast-fel să
se voteze acest proiect de lege. - nerală este deschisă.
–Se pune la vot propunerea d-lui Ni
colae Ionescu, de a se trimite înapoi la co
misia de indigenate, şi se respinge. . –Se pune la vot cu bile proiectul de
D. Stroe Beloescu: Să se pue la vot pro
punerea mea, de a se vota cu modificarea
acésta, căci e o eróre.
– Se pune la vot luarea în considera
țiune a proiectului de lege, cu rectificarea
propusă de d. Stroe Beloescu, şi se pri
–Se procede la votarea cu bile a pro
iectului de lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . 40
Majoritatea regulamentară . 82
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre - - - - - - - 8 În diua de 31 Ianuarie 1898, în majoritate
Prin urmare Senatul a adoptat proiectul.
– LJ. Petrică Petrescu, pentru d. rapor
tor A. Vizanti, dă citire următorului raport
şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 31 lanuarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat losit, fiind presenţi P.S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Bel
loescu, Andrei Vizanti şi Christofor Taba
covici, a luat în cercetare petiţia, înregis
trată la No. 221 din 18 Decembre 1897,
înaintată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituțiune, se cere a se recu
mósce calitatea de cetăţén român d-lui
Gheorghe Dăianu, român din Transilvania,
de religiune greco-orientală, de protestune
student în farmacie, domiciliat în comuna
Bucuresci,
DESBATERILE SENATULUI
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că e născut la 20 Aprilie 1876 din pă
rinţii George şi Fimia Dăianu, în comuna
Mediaş, scaunul Târnavei-Mari din Transil
vania;
Că se lépădă de ori-ce protecțiune străină;
Că e membru al ligei culturale;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate ;
Că e student al şcolei superióre de far
macie de pe lângă Universitatea din Bucu
resCI.
In faţa acestor constatări, comisiunea a
admis cererea d-lui George Dăianu, ca unul
ce întrunesce condiţiunile cerute de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a "1 recunosce
calitatea de cetățen român, votând proiectul
de lege următor :
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituțiune, se recunâsce calitatea de cetăţén
român d-lui George Dăianu, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, A. Vizanti.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 35
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptal proiectul de lege.
– D. secretar, Al. I. Filipescu, în lipsa
d-lui raportor Stroe Beloescu, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
de 5 membri, sub preşedinţa l. P. S. S. Mi
tropolitul I'rimat Iosif, fiind presenţi P.S,
S. Episcopul de Roman, d-nu Stroe Beloescu,
Andreiü Vizanti și Christotor Tabacovici, a
luat în cercetare proiectul de lege adus în
deliberarea Senatului cu Mesagul regal
No.3770 de la 18 Decembre 1897, prin
care, în virtutea art. 7, S II, lit. b din Cons
tituțiune, se cere a se acorda împământeni
rea cu dispensă de stagii d-lui Mărgărit I.
Baroncea, de religiune arméno-orientală, de
profesie arendaş de moşii, proprietar, domi
ciliat în comuna Focşani.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri a constatat :
Că este născut din părinţii Ioniţă şi Eca
terina Baroncea la anul 1849, în Focşani,
şi că e de religiune arméno-orientală ;
Că nu e supus nici unei protecțiuni streine;
Că e agricultor în comuna Bacani, jude
ţul Tutova;
16 Februarie 1899
Că a introdus pe moşia Bacani, judeţul
Tutova, o întinsă şi sistematică industrie a
gricolă, pentru care uséză de un capital de
100.000 lei;
Că are o purtare exemplară atât în ra
porturile sale cu autorităţile, cât şi cu lo
cuitorii de pe moşie, fără să fi dat loc până
acum la veri-o reclamaţie din partea cuiva ;
Că nu s'a bucurat de protecțiunea aus
fro-ungară ;
Că e născut în Focşani şi are o bună con
duită.
În faţa acestor constatării comisiunea, în
unanimitatea membrilor, a admis cererea
d-lui Mărgărit I. Baroncea, ca unul ce întru
nesce condiţiunile prescrise de art. 7, S II,
lit. b din Constituțiune, şi, prin subsemnatul
raportor, vă râgă să binevoiți a'i acorda
împăméntemirea cu dispensă de stagii, vo
tând proiectul de lege următor.
Raportor, S. Beloescu,
PROIECT DE LEGE,
Art. unic. —In virtutea art. 7, S II. lit.b
din Constituţiune, se acordă d-lui Mărgărit
I. Baroncea, din comuna Focşani, judeţul
Putna, împământenirea cu dispensă de
stagilă.
Ministru justiţiei, Alex. Djuvara.
D. preşedinte, N. Gane : Discuțiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerând nimeni cuvintul, se pune la
vot luarea în considerare a proiectului de
lege şi se primesce.
— Se procede la vot cu bile.
D. preşedinte, N. Gane : Resultatul vo
tului :
Votanţi . . . . . . . . . 39
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . . . . . 28
Bile negre . . . . . . . . 11
Votul, prin urmare, neîntrunind majorita
tea Tegulamentară nici pentru, nici contra,
este nul şi se va repeta în şedinţa viitóre.
Numărul d-lor senatori ne mai fiind com
plect, ridic şedinţa, şi anunţședință publică
mâine, 4 Februarie c, la orele 2 p. m.
– Şedinţa se ridică la orele 3 şi jumé
tate p... m.
-___----------------------------
SENATUL
SESIUNEA ORDINARĂ 188–99
---------
ŞEDINŢĂ DE LA 4 FEBRUARIE 1899
Președința d-lui N. Gane, preşedinte, asis
tat de d-nii secretari ai biuroului Bucşenescu
C. dr., Filipescu I. Alex, Iovitz Dim. dr. şi
Viişoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 după
amiadi, fiind presenţi 96 d-nii senatori,
— Nu răspund la apelul nominal 22 din
Senatori, şi anume;
 16 Feoruarie 1899 DESBATERILE SENATULUI 241

Bolnavi: – Se trimite comisiune de indigenat Cred că acéstă cerere merită să atragă

P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: Cior
nei V., Fulger G., Manoliu G. (căpitan), Mi
cescu D., Tiron Antohi.
In congediü:
I. P.S.S. Mitropolitul Primat, d. Cassotti P.
Nemotivaţi :
D-nii : Anastasiu Tache, Brabeţeanu Ion,
Cavalioti G., Celibidache N., Chircu Toma,
Culcer D. dr., Eremia G., Ioaniu D. Ioan,
Mortzun V. Alex., Răileanu C., Rosetti Ma
theiü, Teleman C., Vulturescu Grigorie,
Climescu Constantin.
– D. secretar, Viişoreanu C. Alex, dă
citire sumarului şedinţei precedente.
D. Nicolae Ionescu: Cer să se rectifice
sumarul în sensul că ei n'am dis că d.Cră
ciun e din Banat, ci am relevat numai că în
considerentele legei se dice că d-sa e năs
cut în Banat, iar în lege se dice că e din
Transilvania şi am cerut să se facă o recti
ficare.
– Se pune la vot sumarul cu rectificarea
cerută şi se admite.
– Se acordă un congediü de 4 dile d-lui
senator Antohi Tiron, pentru causă de bólă.
cererea d-lui Apostol Gheorghiu, prin care
rógă a i se recunsce drepturile de cetăţén
român.
– Se trimite comisiunei de petiţiuni ce
rerea mai multor locuitori din comuna Do
bridaru, judeţul Dolj, cari ai făcut campa
nia din 1877, prin care rögă Senatul să le
acorde beneficiile legei de împroprietărire.
– D, ministru de răsboită,general Be
rendeiü, dă citire Mesagiul regal în alăturare
cu proiectul de lege, relativ la modificarea
unor articole din legea asupra posiţiunei ofi
cerilor, votat de Senat şi amendat de Adu
narea deputaţilor.
– Se va tipări şi trimite la secţiuni.
D. general Catargi : D-le preşedinte,
ca representant al judeţului Fălcilă împre
ună cu onor. meü coleg, d. Parpale, am onóre
a depune o petiţiune a mai multor sute de
săteni din cătunele Podolenii-de-Jos, Podo
lenii-de-Sus şi podul Hagiului pendinte de
comuna Cosmesci, judeţul Fălcilă, prin care
cer deslipirea lor de la acestă comună care
e la o distanţă de 12 kilometri, ceea-ce face
că aceşti 6meni sunt nevoiţi să piardă câte
2–3 jile pentru ca să mérgă la primărie
unde ai dilnic afaceri.
atenţiunea d-v6stre şi vă rog s'o trimiteţi de
urgenţă la comisiunea de petiţiuni.
D. preşedinte, N. Gane: Se va trimite la
comisiunea de petiţiuni.
Acum la ordinea dilei avem votarea din
noú a indigenatului d-lui Mărgărit I. Baron
cea, care n'a întrunit în şedinţa de eri nu
mërul regulamentar de voturi.
– Se procede la vot.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 55
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 46
n negre . . - - . . .9
Senatul a adoptat proiectul de lege.
Acum intrăm în ordinea ilei.
La ordinea dilei avem raportul comitetu
lui delegaţilor de secţiuni asupra proiectului
de lege prin care locurile de casă ale foştilor
clăcaşi de pe moşia Văleni, din judeţul Pra
hova, se declară alienabile.
– D. raportor, Gr. Cereşeanu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,
Proiectul de lege prin care locurile de casă ale foştilor clăcaşi pe moşia Văleni, din judeţul Pra
hova, din raionul comunei, se declară alienabile, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 1 Decembre 1898 şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 3.584 de la 7 Decem
bre 1898, secţiunile d-v6stre, luându'l în cercetare, tóte "l-ati admis, numind delegaţi:
Secţiunea I pe d. Dr. Iovitz;
II
subsemnatul;
III a d. Stroe Beloescu;
IV » » Gr. Stefănescu, şi
o. V » » St. Perieţeanu-Buzéü, cari, întrunindu-se în diua de 29 Ianuarie
1899, sa constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui Stroe Beloescu, şi, luând din nou în
cercetare sus arătatul proiect de lege, "l-a admis în majoritate, cu următórele duoë amendamente,
unul propus în secţiunea III şi în coprinderea următóre :
Propunem următorul amendament, care va forma art. 2 al proiectului de lege:
» Tóte înstrăinările făcute de la împroprietărire până astădi, fie cu acte legalisate de tri
bunal, fie cu hotărîri judecătoresci definitive, sunt şi rămân valabile numai în casul când vîn
darea s-ar găsi în condiţiunile art. 1 din presentul proiect de legea.
Cel de al duoilea amendament, propus de subsemnatul în comitetul delegaţilor, în conformitate cu
mandatul ce am de la secţiunea ce represint, şi care constă în a se adăuga la finele amendamentului
propus în secţiunea III următórele cuvinte :
» Respectându-se însă drepturile dobândite prin sentinţe judecătoresci definitivea.
D. Grigore Stefănescu, însă, delegatul secţiei IV, a fost în contra acestor duoë amendamente şi
pentru menţinerea proiectului de lege aşa cum sa votat de Adunarea deputaţilor.
Iată acum, d-lor senatori, cari au fost motivele pentru cari majoritatea comitetului d-v6stre de
delegaţi a admis proiectul de lege împreună cu amendamentele propuse:
Comuna urbană Văleni-de-Munte, din judeţul Prahova, este populată cu un număr mai mult ca
a 3-a parte de locuitori cari au obţinut locuri în raza acelei comune în virtutea legei de împroprietă
rire din 1864 şi cei mai mulţi în centrul comunei.
Posiţiunea acestui oraş, atât de vechită, aşelat pe valea Teleajenului, la plele munţilor, este una
din cele mai frumóse, şi cei mai însemnaţi doctori au vorbit, cu drept cuvânt, că clima acestei localităţi
este aprépe ca a ţărilor calde, unde suferindii pot găsi un aer temperat, răcoros véra şi călduros iarna.
Pentru ca însă acest oraş, care astădi deja atrage fórte mulţi visitatori în timpul vere, să devină un
centru şi mai mare şi cu localuri suficiente, este indispensabil ca locurile foştilor clăcaşi să devină alie
242 DESBATERILE SENATULUI 16 Februarie 1899

nabile, dupe cum acésta s'a făcut pentru Drăgăşani în anul 1885, pentru Câmpina în 1893 şi pentru
Slănic în 1897. Aceste legi, de şi recente, au început a'şi da deja ródele lor, căci câte-şi trele aceste
oraşe au luat un avânt repede spre înfrumuseţare.
Incuviinţându-se dar alienabilitatea locurilor din raza comunei şi pentru Văleni-de-Munte, oraşul
ar prospera, mai cu sémă că posiţiunea şi clima sa fiind mult superióră celor-alte oraşe, fârte mulţi
capitalişti străini ar angaja capitalurile lor pentru a construi vile, hoteluri, precum şi diferite stabili
mente industriale, lucru ce nu “l pot face astădi pe locuri inalienabile.
Intru cât privesce introducerea disposiţiuneti ca töte înstrăinările făcute de la împroprietărire până
astădi, atât cele cu acte autentice, cât şi cele dobândite cu sentinţe judecătoresc, să se respecte, ea se
justifică prin faptul că ar fi nedrept a deposeda astădi pe acei cari posed pe basă de acte în regulă ca
acele ce am arătat mai sus, şi mai cu semă că, dupe cum resultă din certificatul No. 1.308 din 16 De
cembre 1898, eliberat de primăria comunei urbane Văleni-de-Munte, tóte locurile cari se găsesc astădit
înstrăinate sunt numai între locuitorii acelei comune, şi toţi sunt români şi creştini ortodocşi, şi cari
aveau dreptul de a cumpăra, fiind unii împroprietăriţi, iar alţii fără pământ, şi toţi locuitorii stabili în
comună.
Pe aceste motive, comitetul delegaţilor, în majoritate, a introdus un al 2-lea articol la proiectul
votat de Adunare, şi, prin subscrisul raportor, vé rógă să bine-voiţi a vota următorul proiect de lege
amendat.

Raportor, GR. CEREŞEANU.

L E C: E

Cum sa votat de Adunarea deputaţilor. Modificările făcute de comitetul de delegaţi al Senatului

Art. unic. – Locurile de casă ale foştilor clăcaşi
pe moşia Văleni, din Prahova, din raionul comunei,
se declar alienabile numai între români sau natu
ralisaţi români.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea deputaţilor în
şedinţa de la 1 Decembre anul 1898, şi s'a adoptat
cu majoritate de șése-deci şi duoă voturi, contra a
duoă-spre-dece.
Președinte, DIMITRIE GIANNI.
(L. S. A. D)
Secretar, Gr. Em. Grădişteanu.
Art. 1. – Locurile de casă ale foştilor clăcaşi pe
moşia Văleni, din Prahova, din raionul comunei, se
declar alienabile numai între români sau naturalisaţi
români.
Art. 2. – Tóte înstrăinările făcute de la îm
proprietărire până astădi, fie cu acte legalisate
de tribunal, fie cu hotărîri judecătoresci defini
tive, sunt şi rămân valabile numai în casul când
vîndarea s'ar găsi în condiţiunile art. 1 din pre
sentul proiect de lege, respectându-se însă drep
turile dobândite prin sentinţe judecătoresci de
finitive.
Raportor, Gr. Cereșeanu.

D. preşedinte, N. Gane : Discuţiunea ge acestui amendament şi am primit proiectul parte din terenul rural intrând în acea rază,
nerală este deschisă. D. Gr. Ştefănescu are de lege aşa cum a venit de la Cameră, fără în interesul prosperărei oraşului urméză a se
cuvîntul. adaosul de care se vorbesce. lua măsuri, şi una din aceste măsuri este
D. Gr. Ștefănescu: D-lor senatori, voi D. Al. Constantinescu : D-lor senatori, alienabilitatea terenurilor cari intră în oraş,
să arăt în duoe cuvinte pentru ce ei în co am de făcut câte-va observaţiuni asupra Dar aliniatul al doilea face o adăugire
mitetul delegaţilor am fost în contra dispo amendamentului care s'a adăugat la pro şi dice : Nu numai de aci înainte se permit
siţiunilor acelui amendament: este că în sec iectul de lege de comitetul delegaţilor. alienările între români sau naturalisaţi ro
ţiunea mea sa discutat mult asupra acestui In ceea ce privesce alienabilitatea pămén mâni, dar şi töte alienările cari se vor fi
amendament care fusese propus de către turilor între români sau naturalisaţi români, făcut până astădi între români sală natura
d. Cereşeanu şi se primise în secţiunea d-lui. aşa cum se prevede în legea care ne-a venit liraţi români trebue respectate.
Secţiunea din care fac ei parte însă, nu a de la Cameră, n'aş avea nimic de dis, mo D-lor, lucrul este grav. Eă cred că în
admis acest amendament pentru cuvîntul că tivele raportului sunt destul de detaliate şi tindem prea departe vederile largi şi dero
ea a credut că nu e bine să ne amestecăm noi am mai discutat acéstă cestiune pe larg gaţiunea care se face la legea existentă,
noi în cestiuni judecătoresc, mai cu semă în mai multe circumstanţe, precum în ca Dacă este o raţiune pentru a declara acestă
când pâte că s'ar afla sentinţe în afaceri de surile oraşelor Vaslui şi Slănic, când prin alienabilitate pentru viitor, nu trebue însă
minori ai căror tutori ai abusat de puterea întinderea razei oraşelor a trebuit să de să legiferăm sancţionând prin votul nostru
lor, şi au vîndut pământuri precari nu erai clarăm alienabilitatea pământurilor rurale speculațiunile de tită natura ce ai putut să
în drept să le vîndă, lucru care ar da nascere cari intrată în raza acelor oraşe. Oraşele aibă loc în trecut.
la mari complicaţiuni şi nedreptăţi când noi sunt menite să se întindă şi forţamente să Faptul că puneţi restricţiunea ca să fie
am veni şi am dice că bine s'a făcut că s'a treacă limitele lor vechi. Imprejurul oraşelor români sală naturalisaţi cei ce vor fi cum”
despuiat minorii de avutul lor. sunt terenuri de ale locuitorilor cari prin părat până adi, nu însemnéză nimic, ci
Acéstă însărcinare ce mi sa dat de către legea rurală din 64 sunt declarate inaliena precum între străini sunt 6menii ne cum 9
secţiunea mea, eu am susţinut-o în comitetul bile, inalienabilitate menţinută şi prin Con cade, şi între români sunt necinstiţi şi ei
delegaţilor şi de aceea am votat în contra stituţiune. Prin întinderea razei oraşelor, găsesc în faptul de a fi români sală natura
16 Februarie 1899
lisaţi români garanţia că cu dânşii n'aú
putut avea loc speculaţiunile cari ar fi putut
fi dacă têrgul s'ar fi făcut între un ţăran şi
un străin.
Prin urmare, dar, sunt de idee ca săvotăm
legea aşa cum ne-a venit de la Camera de
putaţilor, cu atât mai mult că acéstă discu
țiune a avut loc şi în Camera deputaţilor în
secţiuni şi în comitetul delegaţilor, căci legea
propusă la început era alcătuită pe basele
cu cari ni se presintă astădi nouă şi Camera
nu a primit acest mod de a vedea şi a voit
să lărgéscă cadrul pe viitor, dar n'a voit să
dea legel un efect retroactiv; căci ceea-ce
se cere să facem noi astăi, nu este de a
face numai o lege de viitor, cum trebue să
fie în regulă generală legile, ci de a face o
lege cu efect retroactiv, şi legile cu efect
retroactiv sunt mai tot-d'a-una rele, mai
ales când este vorba de a valida fapte cari
ating un principiu de ordine publică sală de
ordine socială.
Prin urmare dar, părerea mea este ca să
încuvinţăm legea cum a venit de la Cameră,
adică numai cu un singur articol. Pentru că
însă nu sciü cari vor fi vederile Senatului cu
privire la art.2,am defăcut o obiecţiune pen
tru casul când Senatul ar încuviinţa şi intro
ducerea art. 2 în lege.
Art 2 spune:
nTóte înstrăinările făcute de la împropri
etărire până astă, fie cu acte legalisate de
tribunal, fie cu hotărîri judecătoresci defi
nitive, sunt şi rămân valabile numai în casul
când vîndarea s'ar găsi în condiţiunile art. 1
din presentul proiect de lege, respectându-se
însă drepturile dobândite prin sentinţe jude
cătoresci definitiveu.
Mai întéiü, ca redacţiune, observ că nu pot
să fie acte făcute cu hotărîri judecătoresc.
Póte că s'a voit a se dice că a fost litigii
între părţi şi actele ai fost consfinţite prin
hotărîri judecătoresc. Dar atunci ce mai
însemnéză partea finală a aliniatului în care
se dice să se respecte drepturile dobândite
prin sentinţe judecătoresci definitive ?
Este acésta un pleonasm ?
Dacă este un pleonasm, trebue şters pur
şi simplu.
Dar se pote interpreta şi alt-fel. După
ce se pune în acest articol principiul respec
tărei actelor din trecut, sa al hotărîrilor
judecătoresc, numai când alienarea a fost
făcută către români, sa naturalisaţi români,
frasa finală din art. 2 restórnă lucrul, şi
pare a respecta alienările către 6ri-cine,
dacă sunt consfinţite judecătoresce, căci frasa
finală nu mai vorbesce de români sau natu
ralisaţi români.
Prin urmare, art. 2.trebue să fie modificat
în sensul ca să se suprime partea finală a
acestui aliniat.
In primia linie dar, declar că trebue încu
viinţată legea numai cu primul articol, iar în
casul cel-l'alt să se ţină sémă de observaţi
unile ce am avut onóre să fac asupra art. 2.
D. Al. Viişoreanu: D-le preşedinte, d-lor
senatori, obiectul acestei legi este următorul:
In primul rînd, consfinţirea actelor de alie
nare între perséne cari nu avea dreptul
DESBATERILE SENATULUI
unul să vîndă şi cel-alt să cumpere, fiind-că
este vorba de pământ dat dupe legea rurală,
prin urmare, este consfinţirea unei nelegiuri
pentru nisce vîndări asupra cărora ţăranii
nu 'şi daú socotéla de valórea lor, este o ex
ploatare pe cale indirectă. - proprietarii viilor îşi vindea recolta lor
Rog pe Senat să nu încuviinţeze acestă
consfinţire, pentru că nu este drept.
Acesta este în prima linie obiectul acestei
legi. Dar sub acest văl se mai ascunde şi
alt ceva, şi d. raportor a fost forte clar în
raportul săi.
Prima parte, de care trebue să ne păzim
ca de o nedreptate ce se face faţă de nisce
cultivatori săteni, cari nu "şi dată socotélă de
valórea terenului, şi cari cine scie prin ce
mijlóce aú putut să înstrăineze porţiunea dată
lor pentru hrană, o spune d. raportor în ra
portul său, căci iată ce dic:
Intru cât privesce introducerea disp-„i
ţiune ca tóte înstrăinările, tăcute de la în
proprietărire până astăi, atâ cele cu acte
autentice, cât şi cele dobândite cu sentinţe
judecătoresc, să se respecte, ea se justifică
prin faptul că ar fi nedrept a deposeda astăi
pe acei cari posed pe basă de acte în regulă,
ca acele ce am arătat mai sus, şi mai cu
sémă că, dupe cum resultă din certificatul
No. 1.308 din 16 Decembre 1898, eliberat
de primăriă comunei urbane Văleni-de-munte
tóte locurile cari se găsesc astădi înstrăina
tate sunt numai între locuitorii acelei co
mune, şi toţi sunt români şi creştini ortodox,
şi cari avea dreptul de a cumpăra, fiind unii
împroprietăriti, iar alţii fără pământ, şi toţi
locuitori stabili în comună a .
Cu alte cuvinte, sătenii au făcut alienări
în contra disposiţiunilor puse în legea de
împroprietărire; dacă ar fi fost conform cu
acele disposiţiuni, de sigur că nu s'ar fi
adus proiectul de lege. Acest proiect calcă
condiţiunile legei de împroprietărire și se
cere de la noi să 'l consfinţim. D. raportor
ne mai spune că véndările s'a făcut între
creştini ortodoxi și din aceeaşi comună; mie
puţin 'mi importă dacă sunt exploatat de un
creştin ortodox sai de un străin, cestiunea
e să nu fii exploatat.
Sub acest proiect se mai învăluie încă şi
alt ceva, căci iată ce ne mai spune d.. ra
portor :
Incuviinţându-se dar alienabilitatea locu
rilor din raza comunei şi pentru Vălenii-de
munte, oraşul ar prospera, mai cu séma că
posiţiunea şi clima sa fiind mult superióră
celor-alte oraşe, forte mulţi capitalişti străini
ar angaja capitalurile lor pentru a construi
vile, hoteluri, precum şi diferite stabilimente
industriale, lucru ce nu 'l pot face astăi
pe locuri inalienabile.
Cu alte cuvinte, am găsit 6meni cari nu
şi aú dat socotélă de valórea păméntului,
dar noi, 6meni mai pricepuţi, le-am cumpă
rat şi fiind că le-am cumpărat contra legei,
vă rugăm să consfinţiţi d-vóstre şi să ne
consideraţi ca buni cumpărători. Noi putem
să aducem străini cari să facă înfrumuse
ţări, oteluri, etc.
Dar, d-lor, se scie ce róde aú dat comu
243
nele urbane în care s'ai vîndut terenuri la
străini.
Sinaia e pe cale de a deveni străină.
La Drăgăşani, înainte de vîndarea tere
nurilor, nu era nici un străin în localitate;
cum credeai mai bine; astădi în Drăgăşani
tot vinu 'l cumpără numai unul sau doi
jidani. Şi 'l cumpără înainte de a da stru
gurele;îl cumpără cu un an, doi înainte.
D. colonel Obedeanu: De ce îl vînd“?
D. Al. Viişoreanu: Il vînd fiind-că sunt
în nevoie.
D. colonel 0bedeanu; Atunci bine că
sunt evrei cari 'l cumpără.
D. Al. Viişoreanu: Unde nu exista ji
dani în Drăgăşani, astădi tot Drăgăşanul e
plin de jidani.
Prin urmare ei,şi din acest punct de ve
dere sunt şi în contra amendamentului şi
în contra legei în total.
Să lăsăm ca Vălenii-de munte să rămână
o localitate climaterică, cu pământul în pro
prietatea ţăranilor români.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Am cerut şi eü
cuvintul, fiind-că vëd că în acéstă lege este
o disposiţiune care mi se pare că nu e con
formă cu ceea ce tocmai se urmăreşte prin
acéstă lege.
Articolul I este redactat ast-fel:
Locurile de casă ale foştilor clăcaşi pe
moşia Văleni, din Prahova, din raionul co
munei, se declară alienabile numai între ro
mâni sau naturalisaţi româniu.
Cestiunea care se pune e următórea : o
dată ce admiteţi alienabilitatea locurilor ru
rale din acéstă comună, puteţi, constituţio
naliceşte vorbind, să admiteţi o alienabili
tate condiţională ? Puteţi în virtutea Consti
tuţiei să dispuneţi ca aceste locuri să fie în
străinate numai la români ?
Putem noi să avem preocupări, să găsim
fel de fel de motive, pentru a fi nemulţumiţi
de o stare de lucruri; dar trebue să căutăm,
când legiferăm, ca să ne conformăm Con
stituţiei.
Indată ce declaraţi că aceste locuri sunt
alienabile, nu puteţi hotărî că numai ro
mânii pot să le cumpere. Şi pe urmă acéstă
disposiţiune ar fi contrarie chiar scopului
pentru care d-vóstre aţi venit cu acest pro
iect de lege, căci iată ce ziceţi în raport:
n Incuviinţându-se dar analienabilitatea lo
curilor din raza comunei şi pentru Vălenii
de-munte, oraşul ar prospera, mai cu sémă
că poziţiunea şi clima sa fiind mult supe
rióră celor-alte oraşe, fârte mulţi capitaluşti
străini ar angaja capitalurile lor pentru
a construi vile, hoteluri, precum şi diferite
stabilimente industriale, lucru ce nu 'l pot
face astădi pe locuri inalienabilea.
Dacă d-vóstre excludeţi pe străini de la
cumpărarea acestor locuri, atunci cum veţi
ajunge la acest resultat pe care ni 'l arătaţi
în raport?
Eü cred că, din punct de vedere constitu
țional, este imposibil ca acéstă lege să stea
în picióre.
D. raportor, Gr. Cereșeanu: Ba da, vă
voiü răspunde. -
244
D. N. Mănescu-Călăraşi: Eă nu cred.
Una din două: ori le declaraţi alienabile,
şi atunci să ptă să le cumpere şi străinii,
acel capitalişti la cari faceţi aluzii prin ra
port, ori le lăsaţi inalienabile.
Dnii senatori, versaţi în dreptul constitu
țional, să bine-voiască să ia cuvîntul în a
céstă cestiune.
Voci : Nu e nici unul presinte.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Mie mi se pare
că este o anomalie şi nu e bine s'o votăm.
D. raportor, Gr. Cereşeanu: D-lor se
natori,voi avea onérea să răspund, cât se
póte de succint, la obiecţiunile făcute de
onor. patru d-ni senatori.
Mai ântêiü, e bine să se ştie un lucru:
la Cameră acest proiect de lege s'a depus
ast-fel cum se vede din dosar, cu art. 1 şi 2
care se deosebeşte fórte puţin de art. 2 care
s'a admis de comitetul delegaţilor d-v6stre.
Motivele cari ai făcut pe Cameră sa i
ture art. 2 ai fost că a credut că cea mai
mare parte din persénele cari a cumpărat
părţi din aceste locuri, proprietăţi d'ale ţă
ranilor, erai 6meni străini de localitate, 6
meni de rit neortodox şi alte împrejurări cari
aú făcut, ca în contra dorinţei propuitorilor
acestei legi, între care este şi d. Stoicescu,
ministru de justiţie, Camera să înlăture
art. 2.
Veni acest proiect de lege în Senat.
Primăria comunei urbane Văleni a trimis
un certificat prin care se constată că toţi
aceia cari ai cumpărat până ai parte din
locurile asupra cărora a fost împroprietăriţi
locuitori din Văleni, a fost vândute la aceia
cari avéü dreptul de a cumpăra dupe legea
din 1864, căci ai cumpărat aceia cari ai
fost împroprietăriţi în comuna Vălenii sai
aceia cărora le lipsesce pământ.
Neapărat acésta este o lege care s'a in
terpretat, in diferite moduri, de către tribu
nale: aú fost tribunale care a admis ca un
ţăran să vêndă altui ţăran, ai fost alte tri
bunale care a dis că nu pote să vîndă unui
ţăran din acea comună.
Cu tóte acestea, cred ei, dupe opiniunea
mea şi a altora cari s'a ocupat cu ces
tiunea, că dacă legiuitorul din 1879 vrea ca
legile să aibă interpretarea lor întocmai ca
legea din 1864, n'avea de cât să spună:
că locuitorii din o comună urbană pot să
vîndă numai locuitorilor din acea comună şi
cari au fost trecuţi în tabela litera A. Lu
crul n'a fost prevăut de legiuitorul din
1879 şi acésta a dat loc la acéstă contro
versă. Dupe ideia mea, fiind-că legea din
1884 este o lege care a venit în urma legei
de la 1864, cred că tóte tribunalele cari ai
consfinţit acéstă stare de lucruri, adică că
un ţăran împroprietărit în o comună urbană
póte să vîndă altui ţăran din acea comună,
acele tribunale a judecat forte bine.
Iată, cred eu, care a fost împrejurarea
că acéstă lege din 1879 se interpretéză
în diferite moduri de tribunalele néstre.
Vëdând starea acesta de lucruri, comu
nele urbane, care le-a durut mai multinima
de posiţiunea lor, cum este Slănicul, Dră
găşani, Câmpina, a venit cu cereri la Cor
DSBATERILE SENATULUI
purile legiuitóre şi a cerut ca prin legi
speciale să se ratifice o stare de lucruri şi
să se admită ca töte înstrăinările să fie
considerate ca bine făcute şi în conformitate
cu legea din 1879 şi 1864.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Fără restric
ţiune.
D. raportor, Gr. Cereşeanu: Eü v'am
spus principiul legei.
Să venim la specia nőstră. In casul de
faţă putem să ne isbim de altă stâncă, sunt
alţi locuitori cari a cumpărat pămént ?
Certificatul primarului din Văleni, care
este alăturat la dosar, nu mai lasă nici o
îndoială asupra acestei împrejurări. Fapt,
care de altmintrelea l'am relatat în raportul
meü. V'am arătat cum că din certificatul
primarului din Văleni s'a constatat că un
număr 6re-care de locuitori care a véndut
din proprietătile lor, nu le-a vândut de cât
la 6meni de categoria lor, la aceia cari ală
„st împroprietăriţi, şi la aceia cari avéă
lipsă de pământ.
Prin urmare, unde vedeţi d-vóstre ilega
litate ? Unde vedeţi că este vălul acela care
are ar fi în contra echităţii şi a stărei lucru
rilor unui locuitor împroprietărit ? Găsesc că
raportul meü este fórte detaliat, mă basezpe
acte, cari trebue să le luaţi în consideraţie,
căci nimeni nu scie mai bine ca primarul mer
sullucrurilor. El scietóte actele cari se petrec
între locuitorii unei comune, şi scie fórte
bine cine a cumpărat şi cari sunt acei 6meni
cari ai cumpărat din locurile asupra cărora
aú fost împroprietăriţi ţăranii dupe legea din
1864,
D-lor, acel certificat este în dosarul afa
cerei, care s'a adus la Senat, numai şi nu
mai că acestă idee o avea unii din dnii de
putaţi în Cameră, că s'ar fi traficat asupra
acestor locuri, că s'aú vîndut la 6meni de ri
tul neortodox.
Prin urmare, asupra lucrurilor acestora,
cărora d-vóstre v'a plăcut în tot-d'a-una să
daţi protecţia d-vóstre, mă unesc cu acéstă
idee şi eü, şi vă asigur că în casul de faţă
nu este nici o temere.
Fiind lucrurile ast-fel, se pote întreba
cine-va: 6menii cari au vîndut, a vîndut
prin acte judecătoresci“? Cum am spus, multe
tribunale, cum a fost cel din Prahova, pre
sentându-se un ţăran cu alţi ţărani împro
prietăriţi, nu a hesitat a da acestui act de
vîndare legalisarea. Altă ipotesă: s'a pre
sentat, înaintea tribunalului, un ţăran îm
proprietărit cu un alt ţăran, care nu avea
pămênt, iar tribunalul a consfinţit acéstă
vîndare.
D. Al. Viişoreanu: Era biuroù de înre
gistrare.
D. Gr. Cereşeanu: Eü nu vam întrerupt
pe d-vóstră. Când veţi vedea că mă abat de
la principiile cari mă călăuzesc, atunci să mă
întrerupeţi.
Vă rog dar să mă lăsaţi a desvolta ces
tiunea, ca d-nii senatori să vadă care sunt
vederile mele în acéstă causă.
D-lor, am dis că tribunalul, în asemenea
acte, a dat tot-d'a-una adesiunea sa, şi cred
că a dat fârte bine confirmarea unui act, cum
16 Februarie 1899
s'a făcut în modul cum am avut onóre a vă
arăta, şi s'a dat şi de alte multe tribunale.
V"am arătat că multe din tribunale se
póte întêmpla să nu dea curs la asemenea
acte. Incontestabil că acéstă cestiune se con
troverséză, însă şi timpul va veni, când d.
ministru al justiţiei va aduce un proiect de
lege, prin care se va elucida acéstă cestiune.
Lucrurile fiind ast-fel, în privinţa comu
munei urbane Văleni-de-Munte, am cerut
de la d-nii senatori să aibă în vedere împre
jurările în cari se află aceşti 6meni, cari ai
vîndut şi a cumpărat de 10 şi 15 ani, de
la ţăran la ţăran. Cei cari ai cumpărat, ai
cumpărat cu intenţiunea să clădéscă, căci
numai prin clădiri pte să prospereze o co
mună înzestrată cu aşa avantage naturale.
Vedeţi în ce posiţiune precară s'ar afla cei
ce aú clădiri. De şi actele de vîndare se pot
constata judecătoresce, că ai fost bine for
mate, cu tte acestea, ca să nu fie nici o în
doială şi ca posiţiunea lor să nu mai fie pre
cară precum continuă a fi și până astăi, am
cerut de la onor. Senat ca, prin acéstă dis
posiţiune de lege, pe cât timp înstrăinările
sunt făcute conform art. 1 din acéstă lege
să se consfinţéscă şi să se admită că tóte în
străinările făcute de la împroprietărire până
al, fie cu acte legalisate de tribunal,
fie cu hotărîri judecătoresci definitive, sunt
valabile, respectându-se însă drepturile do
bêndite.
La argumentul ce se aduce de d. Mănescu
că este ce-va în contra Constituţiune în art.
1, pentru că Constituţiunea dă dreptul în
comunele urbane ca şi străinii să cumpere
locuri, vedeţi că aici e vorba de o categorie
cu totul alta de cât de locurile cari sunt
într'o comună urbană. Sunt locuri cari ai
sunt isbite de inalienabilitate; acestea sunt
locurile de la ţărani, şi pentru acestea al că
ror caracter e inalienabilitatea mi-se pare că
Corpurile legiuitóre pot fórte bine să le în
grădéscă în modul cum vor crede mai bine şi
mai legal, ca să nu se ptă vinde de cât tot
la 6menii cari a fost locuitori la ţară şiîn
proprietăriţi. Ast-fel că principiul acesta in
vocat de d. Mănescu se pte concilia.
In ce privesce argumentul invocat de d.
Al. Constantinescu că ar fi un pleonasm în
tre primul principii al art. 2 şi între frasa
finală respectându-se însă drepturile do
bândite prin sentinţe judecătoresci defini
tive, acest articol conţine două idei: ântâiü,
că tóte înstrăinările făcute de la împroprie
tărire până adi, fie cu acte legalisate de tri
bunal, fie cu hotărâri judecătoresci defini
tive, sunt şi rămân valabile numai în casul
când vîndarea s'ar găsi în condiţiunile art.
1 din presentul proiect de lege.
Dar s'a putut întâmpla că cu ocasiunea
unor acte legalisate înaintea tribunalului,
tribunalul să nu confirme unele; atunci sa
prevădut fraza finală a acestui aliniat al
doilea, respectându-se însă drepturile do
bândite prin sentinţe judecătoresc definitive,
căci s'a putut ca tribunalul să nu aprobe u
nele acte ale locuitorilor comunei urbane
Văleni-de-munte şi s'a pus acest aliniat,
pentru ca să dispară orice idee prin care
16 Februarie 1899
s'ar tinde ca cu ori-ce preţ tote înstrăină
rile făcute de locuitorii comunei urbane Vă
leni-de-munte saşi aibă urmarea lor.
Cred, d-lor, că alinatul al doilea, departe
de a conţine un pleonasm, conţine o ideiă
deosebită şi vă rog să votaţi acest proiect de
lege care este în interesul unei comune
care, de şi face parte din judeţul Prahova
care a primit numeróse îmbunatăţiri, acest
oraş însă a rămas fără drum de fer şi fără
căi de comunicaţiune, a rămas cel mai aban
donat oraş din judeţul Prahova, de şi este
vechia capitală a judeţului Sac şi cred că
cu votarea acestei legi ar putea merge şi
Văleni-de-munte pe o cale mai prospera,
cel puţin şi-ar putea face câte-va îmbună
tățiri.
Am răspuns, d-lor, la téte argumentele
invocate şi cred că onor. Senat va bune-voi
alua în consideraţiune acest proiect de lege.
D. preşedinte, N. Gane: Acum d. dr.
Bucşenescu are cuvîntul.
D. dr. Bucşenescu: D-le preşedinte, dacă
d. Grădişteanu doresce să vorbéscă, sunt
dispus a'i ceda rêndul.
D. P. Grădişteanu: D-lor, cestiunea îm
prejurul careia ne invârtim este de o mare
simplitate, dar nu voim să vedem numai de
cât unde stă mieul.
U comună urbană pte neapărat să'şi în
tindă reionul.
Dacă se întinde peste o proprietate pri
vată, tot terenul care vine în noul circuit al
comunei, devine alienabil în mod absolut,
aşa cum prevede Constituţiunea.
Când însă comuna urbană îşi întinde reionul
séü peste terenuri cari au fost date prin le
gea pentru împroprietarirea ţăranilor, atunci
lucrul se schimbă prin faptul că prin acéstă
Întindere a reionulul comunei urbane tere
nurile acelea n'aú încetat de a fi supuse pro
tecțiunel speciale a lege, rămân tot inalie
nabile, cu singura modificare adusă mai târ
iü de legiuitor că aceste terenuri se pot
vinde la ţărani.
Cestiunea dar s'a ivit pentru comuna ur
bană Vălenii-de-munte aşa cum s'a mai ivit
şi pentru alte comune urbane, cari au avut
trebuinţa ca să 'şi întinuă reionul, şi 6menii
aú trebuit să cumpere terenurile de la foştii
clăcaşi împroprietăriţi. Este cestiunea: a
ceste vînzări sunt ele valabile sau sunt nule
şi neavenite ? Nici una, nici alta ; sunt va
labile, dacă aflându-se în condiţiunile legei
din 64 sunt făcute şi în condiţiunile legei
existente, adică dacă sunt între ţărani. Nu
sunt întreţărani, nu sunt valabile. Ce se cere
prin legea de faţă ? Ca acéstă situatiune să
se schimbe, adică alienabilitatea care era
permisă până aci numai între ţărani să fie
permisă de la ţărani la neţărani cu o singură
condiţiune ca acela care cumpără să fie ro
mân sau naturalisat român. Unde vedeţi di
ficultatea constituţională?
Legiuitorul a fost în drept să lică că a
ceste terenuri sunt inalienabile şi tot legiu
torul a venit să spună: le fac alienabile cu
anume condiţiuni. Ce articol din Constitu
iune a putut să supere pe onor. coleg de la
Ialomiţa ?
DESBATERILE SENATULUI
D. N. Mănescu-Călăraşi: Cer cuvîntul.
D. Al. Viişoreanu: Cer şi eu cuvîntul.
D. P. Gradişteanu: Art. 1 al legei dar mi
se pare forte întemeiat. Nu tot aşa mi se
pare art. 2. Acest articol mi se pare că este
ori inutil, ori periculos.
Dacă vînzările s'a făcut între ţărani în
conformitate cu legea de ai, vînzările acelea
sunt valabile, de asemenea dacă sunt ho
tărâri judecătoresc definitive; alt-ceva mai
sfînt pote să fie ?
Dar art. 2 face ceva mai mult, are aerul
ca şi cum noi am fi examinat téte aceste vîn
zări şi le validăm. Acest mod de a proceda
nu mi se pare nemerit în legiferare.
Art. 2 mai are încă un păcat, este că el
a fost propus şi la Cameră şi Camera l-a
exclus,şi dacă noi l-am introduce avem aerul
de a fi ghidaţi de un spirit altul de cât Ca
mera de jos.
D. raportor, Gr. Cereşeanu: Am arăta cer să închideţi discuțiunea.
motivele pentru ce nu s'a introdus.
D. P. Grădişteanu: Se péte să fi fost, pentru
eróre. Dar mie mi se pare inutil. (Aplause) cuţia. (Ilaritate).
D. G.Sefendache: D-lor,s'aú făcut înalte
se primesce.
discuţiuni asupra acestui proiect de lege,
dar nu suntem destul ue luminaţi.
Care este obiectul principal al legei ?
Este că comuna Văleni voesce să "şi în
tindă raza oraşului.
D. Al. Viişoreanu: Nu este aşa.
D. G. Sefendache: Dacă acésta este ten
dința legel, cred ca aţi face bine să luaţi în
consideraţiune acest proiect de lege şi când
vom veni la discuţiunea pe articole sa discu
tăm şi să ved m ce e de făcut, fiind-că ade
vărul e că d. Grădişteanu a propus un prin
ciprü care nu e tocmai constituţional şi nici
juridic.
D-sa a is că, din momentul ce se pre
sintă o hotărîre judecătoréscă, ea trebue
respectată. Ei cred că trebue respectată
numai întru cât nu e în contra licere cu
o lege sa cu Constituţiunea. Acesta nu e
un argument; eü rog însă pe onor. Senat
să voteze luarea în consideraţie şi vom
vedea, la discuţia pe articole, ce modificări
ar trebui aduse.
D. dr. Bucşenescu: D-lor senatori, gu
vernul, fiind unul din factorii principali căruia
'i este incredinţată paza Constituţiunei şi a
céstă lege nefiind în concordanţă cu Consti
tuţiunea, cred de datoria nőstră, membrii ai
majorităței, să amânăm votarea acestei legi
până ce banca ministerială şi va spune cuvîn
tul săü,– căci, dupe cum am jis, guvernul,
avênd sarcina de a pune în aplicare legile,
cândlegea nu armonuséză cu Constituţiunea,
creem dificultăţi guvernului.
Ei bine, nu noi suntem chemaţi a în
greuia mere guvernul, căci sunt destul cari
aú acest rol. Aşa dar,vă rog să puneţi la vot
propunerea mea de a se amâna votarea a
cestei legi până ce guvernul se va pronunţa
dacă primesce ori nu art. 2 introdus în lege
de comitetul delegaţilor.
D. raportor, Gr. Cereşeanu: D. ministru
de interne a propus acest proiect de lege
tale quale,
245
– Se pune la vot propunerea d-lui dr.
Bucşenescu şi se respinge.
Voci: Inchiderea discuțiunei.
D. A. Viişoreanu : (contra închidere)
D-lor, din cuvîntarea d-lui Grădişteanu ar
resulta că comuna Văleni vrea ca să "şi mă
réscă raza şi în privinţa acestui lucru se
póte presinta cutare sală cutare hipotesă.
Erőre capitală. Dacă ar fi adevărată tema pe
care a brodat-o d. Grădişteanu, ar fi trebuit
să găsim în dosar încheerea consiliului co
munal prin care face acéstă propunere, şi o
asemenea propunere nu pote să vină de cât
cu un Mesagiü regal.
Or, aci nu e speţa acésta. Comuna Văleni
nu voesce să "şi untindă raza ci, din iniţiativa
parlamentară, s'a găsit cu cale ca să se pro
puie ca vîndările ilegale, făcute de ţărani, să
fie considerate ca bune.
Prin urmare, din acest punct de vedere,
st. Perieţeanu-Buzău: Din contră,
că acum al vorbit să se închidă dis
– Se pune la vot închiderea discuţiei şi
– Se pune la vot luarea în considerare.
Voci: Cu bile.
– Fiind 10 d-ni senatori cari cer votul
cu bile, se pune la vot cu bileluarea în con
sideraţie a proectulul de lege.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 50
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . „ . 35
Bile negre . . . . . . . . 15
Senatul a adoptat luarea în considera
ţiune.
– D. raportor, Gr. Cereşeanu, dă citire
art. 1 :
Locurile de casă ale foştilor clăcaşi pe
moşia Văleni, din Prahova, din raionul co
munei, se declar alienabile numai între ro
mâni sau naturalisaţi românia.
D. N. Mănescu-Călăraşi: D-lor senatori,
o lege ca cea de faţă s'a presentat pentru
mai multe comune urbane, împrejurul cărora
eraú locuitori împroprietăriţi dupe legea ru
rală;între acestea pot cita şi comuna Că
lăraşi.
In comuna Călăraşi era locuitori împro
prietăriţi dupe legea rurală, care cădeau în
raza comunei urbane, şi aceste locuri nu
făcea nici un progres pe când oraşul mergea
înainte; atunci consiliul comunei Călăraşi a
venit cu o cerere şi guvernul a presentat un
proiect de lege, cerênd să se declare aliena
bile acele locuri, ca să nu rămână oraşul des
părţit în duoë, o parte progresând şi alta
stagnând; a fost însă fără nici o condiţiune,
se dicea: nlocurile locuitorilor împroprietă
riţi dupe rurală se declară alienabile.
Acest principii era conform cu Constituţia.
Să admiţi principiul dar să circumscrii că nu
póte cumpăra de cât români şi cei naturali
sați, acésta nu este constituţional.
D. Grădişteanu jicea: ce mă supără pe
mine acestă circumscriere;da, numă supără
246
în nimic, eü n'am cel mai mic interes, dar am
pus cestiunea constituţională dacă locurile
locuitorilor împroprietăriţi dupe legea ru
rală pot să fie declarate alienabile condiţio
nal. Am jis: aceea dintre d-nii senatori
cari sunt mai tari în dreptul constituţional,
să spună: dacă numai proprietăţile rurale nu
pot să cumpere străinilor şi proprietăţile ur
bane.
Şi aţi văut că d. Grădişteanu icea că
aci nu e vorba de comună urbană. Eü nu
înţeleg acest proiect de lege şi argumentarea
d-lui Grădişteanu. Una din duoë: saú se de
clară alienabile, şi nu pote fi condiţiune, sau
nu se declară alienabile. Susţin parerea că
nu este constituţional ca într'o comună ur
bană să existe duoă feluri de proprietăţi,
una alienabilă şi alta în mod condiţional.
Prin cuvêntul că se permite înstrăinarea
condiţional nu resolvă cestiunea, căci dacă
se permite vînarea în aşa condiţiuni, nu era
nevoe să se vină cu proiectul acesta de alie
nabilitate. Când liceţi că locurile din comuna
urbană să fie alienabile, atunci nu se mai
încape condiţie faţă cu Constituţia, care pune
restricţii dupe art. 7 numai la pământurile
rurale. D-vóstre consacraţi aci alt principii.
Voiți d-vóstră alt ceva, ca numai înstrăi
nările să le consacraţi, adică să fie tóte ru
rale, atunci proiectul nu este corect, nu e
bine redactat art. 1.
Atunci trebue să spuneţi, că permis este
în comuna Văleni să se vîndă locurile între
locuitori, dar nu să puneţi marele principii,
căci atunci atingeţi Constituţiunea, care per
mite, în orice comună urbană, să se cum
pere locurile de ori-cine.
Iată ce cred ei, şi nu am făcut acesta de
cât din punctul de vedere al principiului
constituţional, şi susţin că nu este în pu
tinţă, ca într-o comună urbană să existe
duoë feluri de locuri
Ce voiți cu acéstă lege? Există astăi
duoă feluri de locuri, parte care nu sunt a
lienabile, şi parte care sunt alienabile şi
voiţi ca töte locurile să devină urbane, adică
şi ce este rural? Ei bine, susţin că articolul
este rèă redactat.
Dacă voiți ca aceste locuri să fie schim
bătóre între români, atunci este răi redac
tat, şi trebue să se schimbe redacţiunea, şi
să diceţi pur şi simplu că locurile să se re
vîndă la locuitori români.
Dar să le declaraţi şi alienabile, nu pu
teţi fără să atingeţi Constituţia, dacă puneţi
condiţia.
Prin urmare, cred că trebue să schimbăm
IMPRIMERLA TATULUI
DESBATERILE SENATULUI
redacţiunea, ca să împăcăm şi Constituţia
şi cerinţele d-lul raportor.
D. El. Vergati: D-le preşedinte, d-lor se
natori, în adevăr, că acéstă cestiune a luat
mult timp Senatului. Vorbă multă s'a făcut
dar, in definitiv, cum cea d. Setendache,
cestiunea nu prea e luminată.
Ce avem de discutat acum ? Nisce locuri,
dintr'o comună urbană, bine înţeles deja
declarată ca atare, conform cu legile ţărei
nóstre, locuri jic ale unor foşti clăcaşi, im
proprietăriţi dupe legea din 1864, să le
alienabile şi alenabilitatea acesta să se facă
în condiţiunile preveute de legile comune
lor urbane. Nu e prima comuna Văleni-de
munte, care se ridica şi ne face a cugeta asu
pra unor asemenea propuneri. S'aú declarat
alienabile şi locurile ce cădeau în zona tér
gului Drăgaşani; tot asemenea a fost şi cu
comuna urbană Corabia, care, chiar de la
formarea ei, a fost declarată comună urba
nă. Deja în apropierea sa, fiind o mică mahala,
numită Daşova, care 'l făcea concurenţă şi
împedica propăşirea, consiliul comunal al
comunei urbane Corabia, împreună cu con
siliul județian şi cu guvernul, au găsit că
Dașova trebue să fie alipită la Curabia. Ce
era Daşova ? Comună rurală cu töte drep
turile şi cu toate îndatoririle el; ei bine,s'a
admis şi de Cameră şi de Senat ca acestă
mahala să fie alipită la Corabia, cu tote
drepturile şi îndatoririle de comună ur
bană.
D. raportor, Gr. Cereşeanu: Aici sunt
împroprietăriţi în interiorul comunei; co
mună urbană e declarată de mult.
D. El. Vergati: De ce n'aţi spus-o de
mult “?
Nu a ridicat nimeni o vorbă nici în acest
raport, nici în Camera de jos, că ce se face
mâine, poimâne cu locurile de casă ale foş
tilor clăcaşi împroprietariți dupe legea ru
rală, când mai cu semă ar veni să cumpere
străini, cărora cumpărarea de imobile, ono
rate d-le coleg, în oraşe e permisă. Sa nu
ne închidem în zidurile Chinei, căci murim!
Când vei lărgi concurenţa, când vei da mai
multe elemente de viaţă ofertei, cu atât va
fi mai bine. Am fost unul dintre aceia cari
cu multă râvnâ aú votat acesta condiţiune
mâututóre, ca strainul să nu 6tă cumpăra
pămêntul rural. Eram în Cameră, şi spun cu
fală acest lucru, pentru că în adever mn situ
aţiunea de atunci, mă mir cum acestă mică
ţéră a putut să capete o asemenea situa
țiune.
Ce vreţi acum? Aţi găsit un oraş numit
–<<>>>>–---------------
16 Februarie 1899
Vălenii-de-munte... şi vă place să rămână,
Îml spunea cine-va adineaori, vecinic miti
tel ; atunci să îi luăm rolul de comună ur
bană, şi acésta tocmai când tötă lumea pro
gresistă, care înţelege ceva în societatea
nóstră, spune că trebue să mărim chiar co
munele rurale, necum să restrîngem pe
cele urbane, şi cine nu vrea să mă pricepă
este pentru că vrea să se sugrume liber
tatea de acţiune a fie-cărei comune. lată
pentru ce, numeni n'a ridicat veri-o obiec
iune de felul acesta comunei urbane Co
rabia, sau la altele multe, cari au venit cu
cereri înaintea parlamentului ca să fie de
clarate comune urbane.
Vë legaţi de redacţiunea articolului. Se
póte să aveţi dreptate, bine-voiţi a îndrepta,
dar nu sub forma că avem să ne temem de
cutare sau cutare gogoriţă.
Rog pe d. raportor să bine-voiască a
spune Inaintea Senatului dacă aceste locuri,
de cari se vorbesce, sunt ele în raza comunei
urbane Vălenii-de-munte, sau împrejurul
comunei “?
D. raportor, Gr. Cereşeanu: Sunt înraio
nul oraşului. Aci este vorba de locurile de casă
şi neaperat intr-un mod forte explicit se pote
vedea că nu pot fi de cât in interiorul co
munel urbane Vălenul-de-munte.
D. El. Vergati : Vedeţi dar, d-lor, că am
avut totă dreptatea că acéstă comună ur
bană poseda în reionul seü şi păménturi ru
rale şi am curajul înaintea d-vostre, jurişti
mari şi mici, sà jic cà reus'a venit cu acest
proiect, caci prin însaşi forţa lucrurilor
aceste locuri sunt considerate ca şi cele ur
bane; însă s'aú găsit tribunale cari ai is alt
fel : aşa tribunalul Dolj hotarasce ca se pot
vinde locurile, inalienabile dupe Constituţiu
nea revisuită la 1884, însă tribunalul de la
Romanaţi nu este de acéstă opiniune.
D. Al. Viişoreanu: In Doljuöte alienările
se declară nule; am judecat ei.
D. El. Vergati : Pe atunci, se pote; a]i
nu mai e aşa.
De aceea vă rog să vă uniţi cu mine şi să
votaţi art. I, cu următorul amendament:
Propunem să se şterga cuvintele: numai
între roman sau naturalisaţi români
de la finele articolului 1, pentru că se îm
piedică propașirea unui oraş cu asemenea
şoviniste restricţiuni.
D. preşedinte, N. Gane : D-nii cestori
më asigura că nu mai suntem în număr; ridic
şedinţa şi amân discuţiunea pe mâine.
– Şedinţa se ridică la orele 4*/ p. m.
DIRECToR GENERAL, CONST. ILIESCU.

18 48 Februarie 1899
ni, N9. 28
mi
18jalea SENATUL
11 (0
SESIUNEA 03)NĂBĂ 1832 - 13
em pe
pripi
liber
ŞEDINŢA DE LA5 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui N.Gane, preşedinte, asis
lenta ! tat de d-nii secretari ai biuroului: Bucşe
le de nescu C. dr., Filipescu I. Alex, Iovitz
Dim. dr. şi Viişoreanu C. Alex.
lui. Se - Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 100 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 18 d-ni
senatori, şi anume :
isi
Bolnavii :
e locuri
2011 | P. S.S. Episcopul de Roman; d-nii: Cior
prijini mei Vasile, Fulger G., Manoliu G. (căpitan),
Micescu Dimitrie, Tiron Antohi.
ţini
In congedii :
elita:
Î.PSS, Mitropolitul Primat,d. Cassotti P.
nu ti
Nemotivaţi :
D-nii: Brabețianu Ión, Cavalioti G., Chircu
r, din Toma, Eremia George, Ioaniu D. Ion, Moi
sescu Dim, Mortzun V. Alex, Răileanu Cos
IT lache, Rosetti Mathei, Climescu Constantin.
e, ni D, preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
am regretul de a vă anunţa trista scire des
Pe încetarea din viaţă, subită şi neascep
al II 9ă, a preşedintelui republicei francese, Fe
i sa lix Faure.
1 sept (Senatul se ridică).
stilul Flă cu acest eveniment, care umple
ania de doliu, cred, d-lor senatori, că res
18, la sentimentul d-vstre unanim rugân
*să autorisaţi biuroul de a adresa o te
gamă de condoleanţe d-nei Faure.
# D. raportor, Gr. Cereșeanu: D-lor sena
9. Preşedinte, N. Gane: Arătând că se
9 ia parte atât la durerea familiei ilus
mai *: defunct cât şi la a Franciei întregi.
„Il joci unanime: Da, da.
. 9. Preşedinte, N. Gane: Iau act de do
rinţa d-vóstre.
a fi
~ - secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
*ului şedinţei precedente, care se
aprobă.
:*: trimit la comisiunea de indigenat
*ile d-lor: Nicolae Brănduş, român din
:”sivania, şi Gabriel V. Pema, roman din
*lonia, prin cari rigă Senatul a le re
*9ce dreptul de cetăţeni români.
": 9 trimite la comisiunea de petiţiuni,
*** locuitorilor din comuna Smulţi, ju
**lui Fundeanu, judeţul Tul, prin
*** a li se vinde o porţiune de teren
Pru a întemeia un sat noi.
**atori, am onóre a anunţat următó
rele interpelari. " " T T”
„:*: ministru al lucrărilor pu
** bine-voi să îmi răspundă: "
Anexă la Monitorul Oficial No. 253.
UN EXEMPLAR : 40 BANI
DESBATERILE SENATULUI
- 1/ Dacă studiile liniei Craiova-Gruia
sunt terminate;
-2/ Care e traseul ales de d-sa;
-3) Când are să presinte proiectul de
lege cu cererea creditului necesaru.
A duoa interpelare este:
» Rog guvernul să bine-voiască a "mi răs
punde :
1/ Dacă legea comerciului ambulant e
în vigóre şi se aplică ;
-2/ Dacă are cunoscinţă de sdruncinarea
comerciantului român în afacerile lui co
merciale, când e lipsit de clienţii lui fi
resci, şi nu are nici o protecțiune faţă de
comendile efectuate de familiile din ţéră,
la casele comerciale din străinătate;
-3/ Dacă bine-voescea lăsa pe comercian
tul român, să rămână şi să mérgă îna
inte.
D. preşedinte, N. Gane: Se va comunica
guvernului.
D. Titu Maiorescu: D-le preşedinte, am
onóre a interpela pe d. ministru-president
asupra lipsei de direcţiune politică a gu
vernului, care a paralisat ori-ce acţiune
seriósă şi a produs numai nelinisce în
ţéră.
Şi vă rog, să binevoiţi a fixa, conform
regulamentului, – fiind-că în momentul de
faţă este absent d. ministru, – diua când
voiü avea drept să desvolt acéstă interpe
lare.
D, preşedinte, N. Gane: Se va comunica
guvernului.
D. Titu Maiorescu: Se va fixa pe Marţi,
nu este aşa “?
D. preşedinte, N. Gane : Acum intrăm
În ordinea dilei.
La ordinea dilei avem continuarea discu
țiunei pe articole a proiectului de lege prin
care locurile de casă ale foştilor clăcaşi pe
moşia Văleni, din județul Prahova, se de
clară alienabile.
D. raportor Cereşeanu are cuvîntul.
tori, ieri, onor. d-ni senatori, nefiind în nu
mër, şedinţa a trebuit să se ridice.
Mě găsesc dator a răspunde la unele ar
gumente, invocate cu ocasiunea discuțiunei
art. 1 din legea care ne preocupă. Voi răs
punde la duoi d-ni senatori, cari ai pretins
că Constituţia este contra ori-cărei legi, prin
care s'ar putea ca înstrăinările făcute între
ţërani să aibă validitatea lor. Cu alte cu
vinte, tăgăduesc acest fapt, cum că Consti
tuţia prevede că nu se pote înstrăina pă
mênturi de categoria acelora, care am avut
onóre a discuta, şi că în ori-ce cas, dacă s'ar
înstrăina, acésta nu se pâte face de cât tot
în spiritul Constituției,
D-lor, la acest argument constituţional,
voiü avea onóre să răspund tot printr'o dis
posiţiune constituțională, şi să arăt, d-lor
senatori, că acest fapt este un fapt eronat
din partea acelora cari ai credut că Con
stituţia se opune ca Senatul şi Camera să
facă legi, prin cari s'ar putea contraveni
principiilor de drept, că pământul asupra
cărora a fost împroprietăriţi ţărani pâte fi
inalienabil.
247
lată, d-lor, acea disposiţiune constituţio
nală; art. 132 din Constituţie dice :
Pământurile foştilor clăcaşi, ale însură
ţeilor şi ale locuitorilor cari au cumpărat
sau vor cumpăra in loturi mici proprie
tăţi de ale Statului, sunt şi vor fi inalie
nabile în timp de 32 ani, cu incepere de
la promulgarea acestei legi.
Locuitorilor însă coprinși în raza veri
unei comune urbane, se va putea acorda
prin legi speciale facultatea de a înstrăi
na locurile lor de casă,
Inalienabilitatea se aplică şi la pămân
turile vîndute de Stat, în loturi mici, în
partea României de peste Dunăre,
Schimburile de pământ contra pământ
nu intră în prohibiţiunea legei de faţă,
Schimburile păménturilor, de care e
vorba în acest articol, nu se vor putea face
de cât contra altor păménturi de aceeaşi
întindere şi calitate.
Tocmai ipotesa care ne preocupă pe noi
şi din care, d-lor, puteţi forte bine vedea că
legiuitorul a fost forte cu minte, a prevă
dut că de şi principiul de inalienabilitate e
consacrat prin Constituţiune, însă sunt îm
prejurări în cari Senatul şi Camera, pentru
diferite motive, pot, prin legi speciale, să de
clare acele pământuri alienabile. Voi sus
ține ceva mai mult, că acéstă alienabilitate,
pe care a reservat-o Constituţiunea Corpu
rilor legiuitóre, póte să se facă în diferite
modalităţi. De şi în principiù locurile din
comunele urbane pot fi cumpărate de stră
ini, însă pentru acele pământuri cari ai
avut caracterul de inalienabilitate, Senatul
şi Camera pot să le îngrădéscă cu legi astfel
în cât să declare că nimeni nu pote cumpăra
acele pământuri de cât numai români sau
naturalisaţi români, ceea-ce s'a făcut la Ca
meră şi aici în privinţa articolului 1,
Prin urmare, vedeţi că acea pedică de care
aveați temere, din punctul de vedere consti
tuţional, dispare faţă cu aliniatul 2 din
art. 132 din Constituţiune. Acestea erai ar
gumentele pe cari am credut că trebue să
le arăt onor. Senat şi vă rog să bine-voiți a
vota şi acest articol.
D. colonel A. Budişteanu: Pentru că ces
tiunea este forte importantă, voi face o în
trebare. Cu drept cuvînt, grija ca pământu
rile pe cari dăm voie să fie vîndute să nu
trécă în mâna străinilor, am vădut că în
adevăr legea acésta a îngrădit'o, dicénd: că
nu se pot vinde de cât numai la români sau
la naturalisaţi. Fórte bine, acésta în adevăr
e ceva; dar voi întreba pe d. raportor, să
spue cât va ţine acest ceva ? In adevăr, la
început acele pământuri nu vor fi înstrăinate
de cât la români; dar după ce le-a cumpe
rat un altul, de exemplu ei sală d. raportor,
póte cel de al douilea proprietar să "lvèndă
la un străin? Şi dacă în legea d-tale, pămén
tul póte să fie vîndut dupe a doua şi a treia
mână la străini, atunci ei nu votez acestă
lege, căci parcă văd acei Văleni-de-munte
devenind o comună străină cum au devenit
şi altele din apropierea ei.
Rog, dar pe d. raportor să mă încredinţeze,
că acéstă obligaţiune nu e numai pentru

248
momentul când ţăranul vinde mie sală altuia
i ea se întinde şi mai departe, şi în casul
Icesta, cine va ţine socotélă ca aceste pă
ménturi să nu trécă în mâna străinilor ?
D. dr. V. Michălescu : D-lor senatori,
ú credeam că acéstă discuțiune trebuia să
le terminată încă de ieri, căci mulţi din co
egii noştri jurisconsulţi ală desvoltat bine
estiunea şi m'am mirat chiar când s'a mai
relungit acéstă discuțiune.
De ce este vorba, d-lor"?
Este vorba de comuna Văleni, care, ca tâte
omunele din ţéra nóstră, la început, a fost
ormată din câteva familii şi apoi treptat,
reptat s'aú înmulţit. Ei bine, d-lor, cum
oiți d-vóstre ca aceste orăşele să prospereze,
ând în mijlocul lor se găsesc case ţărănesc,
upe cum ne spune chiar d. raportor în ra
ort? Eă nu merg până acolo, cum cerea
olegul meu d. dr. Bucşenescu, ca să aştept
a d. ministru să ne dea explicaţiuni, căci
nu este nevoie să fim jurisconsulţi pentru a
nţelege o asemenea cestiune, mai ales cu
xplicaţiunile forte clare cari ni s'ai făcut,
ste cestiune de puţină judecată. In adevăr,
i guvernul este, cum am dice, o epitropie a
celor mici copii cari nu puteai să înstrăi
ieze locaşurile lor cari li sunt date prin le
ea rurală de la 1864.
D.St. Perietzeanu-Buzăü: Ai vădut fórte
ine cestiunea.
D. dr. V. Michălescu: Vă rog cu tot res
ectul să ascultaţi şi 2, 3 cuvinte ale mele
e cari le dic din convingerea mea...
D. St. Perietzeanu-Buzéú: Din inimă.
D. dr. V. Michălescu: O singură inimă
m, n'am douë.
D-lor, cestiunea este forte simplă, şi ca
ă vedeţi acest lucru, să "mi daţi voie să vă
laú un exemplu: la 1865, când a călcat
iciorul meu în Dorohoi, nu erai mai mult
le cât 10–15 case.
Treptat, treptat, populaţiunea crescând,
"a născut nevoia ca asemenea pământuri
ă se parceleze, să se vîndă şi cei cu dare
le mânăsă construiască clădiri frumóse dupe
in anumit plan, ca oraşul să ptă înflori şi
rospera. Eă însumi am construit imobile,
n valóre de peste 350.000 lei, în cât astăţi
)orohoiul, cu drept cuvânt, se pote numi ca
itala unui district.
Cum voiți d-vóstre ca comuna Văleni să
prospere, dacă locuitorilor ce cad în legea
mproprietărirei de la 1864, li se ridică drep
ul de aşi vinde locurile lor.
Prin urmare, dic că este bine ca discuţiu
ea să se închidă, să votăm acest proiect de
ege, menit a da desvoltarea necesară micu
ui orăşel Văleni, cari astădi face obiectul
discuțiunei nőstre,
In asemenea condiţiuni s'a aflat Drăgă
şani, Câmpina, Slănicul, şi mai recent oraşul
Vaslui, căror locuitori dacă nu li s'ar fi dat
voie prin legi aşi vinde locurile lor, aflate în
raza și centru oraşului, aceste oraşe nu s'ar
fi mai putut desvolta şi ar fi rămas în stare
de stagnaţiune,
D. St. Perietzeanu-Buzăü: E vorba de
Constituţie, ce facem cu Constituţia?
TOESBATERILE SENATULUI
D. dr. V. Michălescu: Constituţia s'a fă
cut de Corpurile legiuitóre, tot de unii ca
noi şi tot noi putem face asemenea legi. Eă
am semnat eri amendamentul propus de d.
Mănescu-Călăraşi, pentru a se esclude din
art. 1, chiar cuvintele : români sau natu
ralisaţi români.
Voci: Nu se pote.
D. dr. V. Michălescu: Cunóştem că sunt
destule măsuri luate ca străinii să nu se a
ploşéscă în comunele nostre rurale, dacă îi
vom goni şi din oraşe atunci unde pot să se
ducă acei străini? (Intreruperi).
Vă rog nu mă întrerupeţi, căci, ca repre
sentant al ţărei, sunt dator, faţă de cei cari
m'aú trimes aci, să'mi dai şi ei părerile.
0 voce: Străinii să se ducă în Dorohoi.
D. dr. V. Michălescu: Despre mine pâte
să se ducă unde ar vroi, şi regret că aud a'l
trimite pe toţi în Dorohoi, hotarele nu sunt
departe, pâte să le trécă, nu mé opun. Sunt
născut şi crescut în Bucuresci, trăiesc în Do
rohoi, care este tot o porţiune a ţărei mele,
şi aş dori să nu ne mai tratăm că trăim în
Bucuresci, Giurgiu sau alte oraşe; ori unde
ne aflăm este tot țéra nóstră, ţéra româ
néscă.
Mă flatez că trăiesc în Dorohoi, sunt ade
věrat român şi vorbesc ca român. Imi fac
datoria de senator şi'mi spun părerea mea,
rămâne ca cele rostite să fie sală nu luate în
consideraţiune de d-v6stre.
D. colonel A. Budişteanu: Dacă ei aş
vorbi aşa, cei de la Argeş m'ar da afară, nu
mai m'ar alege nici o dată... (Ilaritate).
D. dr. V. Michălescu: Bine ar face, fiind
că aci trebue 6meni fără pasiune şi care să'şi
facă datoria. (Intreruperi).
D. președinte, N. Gane: Vedeţi că Se
natul se impacientéză, conchideţi vă rog.
D. dr. V. Michălescu: Voi termina în
dată. D-lor, încheii cuvîntarea mea prin a
césta: nu trebue să ne opunem la votarea
proiectului de faţă, pentru că nu este vătă
mător locuitorilor cari se găsesc în raza unei
comune urbane, din contra, este în folosul
lor şi în folosul ţărei.
Iată puţinele obiecţiuni cari am avut de
făcut şi cred că "mi-am făcut datoria.
Când vom veni la art. 2 voi spune pă
rerile mele.
– Ne mai cerând nimeni cuvîntul, se
pune la vot închiderea discuțiunei şi se pri
D. preşedinte, N.Gane: Pun la vot art. 1.
0 voce: Cu bile.
–Se consultă Senatul dacă sunt 10 d-ni
senatori cari cer votul cu bile şi nefiind, se
pune la vot prin sculare şi şedere art. 1 şi
se primesce.
– Se dă citire art. 2:
Tóte înstrăinările făcute de la împro
prietărire până astădi, fie cu acte legalisate
de tribunal, fie cu hotărîri judecătoresci de
finitive, sunt şi rămân valabile numai în
casul când vindarea s'ar găsi în condiţiunile
art. 1 din presentul proiect de lege, respec
tându-se însă drepturile dobândite prin sen
tinţe judecătoresc definitivea.
-
18 Februarie 1899 are 18
arbitri, in timpul
D. Al. Viişoreanu: D-le preşedinte, d-lor
senatori, importanța legei este aci. Ca să „Hai mult
dovedesc acest lucru vă rog să vă uitaţi la giul parlament,
legea imprimată, art. 1 este scris cu carac #:
tere obicinuite, art. 2 este scris cu caractere algienică. "
deosebite. imprimante
Prin urmare, dar, importanţa nu stă în dis
posiţiunea art. 1, importanţa acestei legi stă dumii, tot din morţi
în disposiţiunea art 2. inaidelegi, - de
Ce spune art. 2: igibileanu, a d
•Tóte înstrăinările făcute de la împroprie apsat proiect de le
zile alăture-inteni
tărire până astădi, fie cu acte legalisate de
tribunal, fie cu hotărâri judecătoresci defi si pisiunea rura
din mulţumesi. De
Mă opresc aci. mult si isi din ce
Prin urmare, spune că înstrăinările făcute
până astădi de la legea de împroprietărire litri din Bucuresci cu
cu acte autentice între părţi, sunt bune. in firul d-lui Gh
Şi mai spune partea a doua, şi cu hotă iarnaidjarile in
râri judecătoresci.
Aşi întreba pe d. raportor: cum se pote
face înstrăinarea pe cale de hotărâre jude
cătoréscă“? sapte in artele la
D. raportor, Gr. Cereşeanu: Când s'a
ivit contestaţie din causa actului de vîn *tii de pasiunea
dare.
D. Al. Viişoreanu: Mai departe spune:
Sunt şi rămân valabile, numai în casul
când vîndarea s'ar găsi în condiţiunile art. 1
din presentul proiect de legea.
Şi mai adaogă partea finală:
• Respectându-se însă drepturile dobân
dite prin sentinţe judecătoresci definitive.
Ce e în speță?
Sunt duoëipotese cari se pot presenta:ân
têiú, vîndările făcute între părţi şi, al douilea
titlurile de proprietate în virtutea unei ho
tărâri judecătoresc.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Şi al treilea, în
virtutea drepturilor câştigate.
D. Al. Viişoreanu: Dacă ar fi vorba nu
mai de partea întéiă, adică de transmiterea
dreptului de proprietate între părți dupe
legea rurală, nu ar avea nici un defect legea
de faţă, pentru că ori alienarea e făcută în
conformitate cu legea din 1864, ori nu e
făcută conform cu legea din 1864.
Dacă e făcută în conformitate cu legea din
1864, atunci este sfântă alienarea între
părţi şi nu o pote atinge nimeni.
Dacă nu e făcută în conformitate cu legea
din 1864, atunci se schimbă cestiunea. Şi
acesta este mobilul acestei legi.
Iniţiatorii acestei legi, vor ca d-vöstre,
d-lor senatori, prin votul d-v6stre, să faceţi
ca legea din 1864 să nu mai fie respectată,
Cu alte cuvinte, ca înstrăinările cari, dupe
legea din 1864, nu sunt valabile, să veniţi
astădi să spuneţi că sunt bine făcute.
In contra acestui proiect de lege, în con
tra acestor d-nii iniţiatori, cari bine înţeles
trebue să aibă un interes în causă, în contra
acestui proiect de lege, am onóre să mă
opun, şi propun următorul amendament:
- Cer suprimarea art. 2 din proiectul de
legea.
D. M. Micescu : D-lor senatori, o datorie
de recunoscinţă, o datorie care pentru mine
este sacră, mă face să iată cuvîntul pentru
Prahova.
18 Februarie 1899
In trei rênduri, în timpuri grele şi de opo
siţiune,"mi-a dat mandatul prahovenii, ca
să "i represint în parlament.Şi tocmai îm
prejurările acestea, m'aú făcut să 'mi aduc
aminte de o lege identică. Pe când d. Ca
targi era la guvern,am presentat o lege iden
tică cu efect retroactiv, pentru comuna ur
bană Câmpina, tot din nordul Prahovei, In
adevër, 6meni de legi, – decanul facultăței
de drept, d. Danieleanu, a doua şi dupe ce
am propus acest proiect de lege 'mi-aú trimis
cartela de felicitare- Ömeni de legi, cunos
cători de organisaţiunea rurală din 1864 ai
venit să 'mi mulţuméscă. De ce? Când Câm
pina a început să iasă din cercul îngust al
unui orăşel şi să devie o staţiune visitată,
cumpărători din Bucuresci ca d. dr. Istrati,
d. Hăsdeu, feciorul d-lui Ghiţă Cantacuzino
şi alţii, cari avea deja vile în construcţiune,
s'aú găsit unii faţă de o dificultate şi anume
că, Câmpina fiind aşeată parte pe pământ
proprietăricesc şi parte pe pământ de deli
mitare, parte din ecaretele lor cădea pe un
pămént şi parte pe altul. Ast-fel cumpără
torii cari, atraşi de posiţiunea poetică de la
Câmpina şi Văleni, ar fi voit să ”şi formeze
un cuib de retragere în timpul verilor căl
duróse, când Bucurescii, cu tóte îngrijirile, nu
pot presinta aceleaşi condiţii de higienă, s'aú
întrebat: ce valóre va avea construcţiunea
lor, fiind pusă parte pe pământ proprietă
resc, parte pe pămént rural. Pöte creditul
urban să afecteze aceste imobile ?
Fac apel la memoria bună a d-lui Lascar
Catargi, că am venit cu un proiect de lege
prin care se dedea drept să vîndă nu numai
locuitorilor din raza oraşului Câmpina dar
chiar şi celor ce cădeau pe pământ rural,
călăudindu-mă de proiectul de lege care deja
fusese propus pentru Drăgăşani. Am luat şi
eă disposiţiunea ca acestă vînare să aibă
putere retroactivă, căci şi acolo se născuseră
dificultăţi. Dacă legea, prin îngustimea dis
posiţiunilor ei, opresce adesea un lucru, 6
meni înţelepţi sunt aceia cari o aplică cum
trebue să o aplice. Ast-fel, dacă cine-va a
vîndut un pămént rural şi cumpărătorul a
făcut un ecaret de valóre, e bine să fie ferit
ca nu cum-va mâine, poimâne să ică vîn
dětorul că n'a fost în întregimea minţei şi
să strice actul de vînare şi, pentru că se
iviseră contestațiuni, legiuitorul a venit şi a
sancţionat că tóte acele vîndări făcute să
rămână bune, şi anume vîndări asupra că
rora se făcuseră contestaţiuni şi tribunalele
se pronunţaseră.
De 6re-ce cunosc şi Câmpina şi Vălenii
de-Munte, pentru că sciü dorinţa ce animă
pe prahoveni, de şi a representanţi de multă
valóre, cari au vorbit cu mult talent, îmi
fac o datorie, – repet, – să vă rog să daţi
votul d-vstre, pentru că nici o dată în Vă
leni nu se vor strecura de cât români, acel
pul de români cari ai ridicat de acolo piatra
monumentului ridicat în Ploesc, primul
monument de gratitudine pentru acei ce
şi-au dat viaţa pentru România.
D. raportor, Gr. Cereşeanu: D-lor, cu
ocasiunea discuțiunei generale, care a avut
loc ieri, în privinţa acestui proiect de lege,
DESBATERIILE SENATULUI
am avut ocasiunea ca săvă arăt importanţa
acestei legi.
Pentru d-v6stre, d-lor, asemenea legi nu
sunt unice în felul lor. D-vóstre, cari sunteţi
animaţi de dorinţa şi de sentimentul datoriei
şi cari neapărat sunteţi în drept a da curs
lucrurilor bune cari vin în folosul orăşenilor
târgului Văleni spre a'l face să prospere,
cred că aţi înţeles cât este de importantă
acéstă lege.
V'am spus, d-lor, că în acestă comună a
fost împroprietăriţi mai mulţi locuitori pe
când era comună rurală pe moşia Statului
Vălenii care există şi astăi. Ei bine, d-lor,
dacă d-vóstre aţi admite ca acele locuri să
fie declarate alienabile, trebue să admiteţi şi
cestiunea acesta că acei cari ai cumpărat
de la locuitori ai cumpărat cu bună credinţă
şi în intențiunea de a face ca să prospere
acest oraş. De altmintrelea, d-lor, dacă aţi
înlătura art. 2, s'ar ivi nisce împrejurări
cari ar aduce nisce perturbaţiuni din cele
mai mari într'un orăşel mic ca Vălenii-de
Munte, cu atât mai mult că am avut oca
siune să vă pun în vedere că toţi acei cari
aú cumpărat locuri de ale ţăranilor sunt tot
din categoria ţăranilor, unii trecuţi în tabela
litera A şi alţii cari nu avea pământ şi nu
mai prea puţini locuitori din urbe.
Ore numai pentru comuna Văleni daţi
d-vóstre concursul şi protecțiunea d-vöstre
ca să faceţi să prospere? Eü cred că Vălenii
vin în al 7-lea sali al 8-lea rând; nu mai
departe, chiar anul trecut locurile din comuna
urbană Slănicul aú fost declarate alienabile
şi cu efect retroactiv. Am aci, d-lor, la înde
mână chiar acea lege :
Locurile dobândite de locuitorii comunei
urbane Slănic, din judeţul Prahova, în
raza acelei comune, în virtutea legei de
împroprietărire din 1864, se declară alie
nabile.
0 voce: Aliniatul al doilea n'a fost votat.
D. raportor, Gr. Cereşeanu: S'a votat
cu acel aliniat.(Intreruperi).
Eü v'am dat citire legii care s'a votat
anul trecut prin care aţi declarat alienabi
litatea acelor locuri şi le-aţi dat efect re
troactiv şi să credeţi, d lor, că n'aş îndrăsni
în viaţa mea să vă spun un lucru neesact.
Vă repet, dar, şi vă rog să controlaţi, că
acum un an s'a votat tot o asemenea lege
pentru comuna urbană Slănicu din Prahova.
D. Micescu va spus adineaori că sub mi
nisterul conservator, de sub preşidenţia d-lui
L. Catargi, s'aú declarat alienabile cu efect
retroactiv locurile din comuna urbană Câm
puna.
Tot asemenea la Drăgăşani şi Curtea-de
Argeş, şi sunt în tot dreptul meu să mă ba
sez pe aceste precedente parlamentare, fiind
că tot d-vöstre le-aţi votat, ca să faceţi şi
pentru comuna urbană Vălenii-de-Munte,
ceea-ce s'a făcut pentru töte aceste comune,
fiind-că este drept şi echitabil, şi când oca
siunea s'a presintat, d-vóstre nu v'ațiopus să
daţi consfinţirea d-vöstre unor asemenea
proiecte de legi cari ală contribuit la pros
perarea diferitelor localităţi, cărora d-vöstre
le-aţi dat sprijinul d-vóstre.
29
– D. vice-preşedinte, N. Crătunescu,
ocupă fotoliul preşidenţial.
D. Al. Viişoreanu: D-lor, nici acéstă Ca
meră, nici acest Senat, nu s'a pronunţat în
felul cum a susţinut d. raportor; dar chiar
dacă ar fi aşa, nu este un cuvînt ca şi ces
tiunea de faţă să se resolve în acelaşi fel
cum a fost resolvate altă dată pentru alte
COnUlme,
Ce ni se spune : că sunt capitaluri anga
jate, că s'ar face o perturbaţiune socială,
etc., ect.
D-lor, cine a cumpărat a sciut ce cum
pără; cu alte cuvinte, speculantul din loca
litate a sciut că nu avea dreptul să cumpere
aceste terenuri şi acela care a vîndut, nu a
vîndut de bună voie, prin urmare, n'a fost
consimţimênt între părţi. Acela care a cum
părat a sciut ce riscă, şi şi-a is lucrul ur
mător : dacă s'o întêmpla să rămân pro
prietar asupra locului cumpărat, bine; dacă
nu s'o întêmpla, nu pierd nimic, căci "I-am
cumpărat pe nimic și "m-am întors banii cu
dobêndă.
lată cum sta lucrurile.
Sunt speculanţi de meserie cari caută
mijlocul de a se îmbogăţi în paguba celor
alţi.
D. raportor, Gr. Cereşeanu : O fi în alte
părţi, la Văleni nu sunt asemenea specu
lanţi.
D. Al. Viişoreanu: Credeţi d-vóstre că
Senatul României este ţinut să dea o fiinţă
legală acestei specule ? Din două lucruri
unul : ori vîndarea e făcută în conformitate
cu legea de la 1864, şi atunci nu este de
făcut nimic; ori nu este, şi atunci voiți să
'i dăm noi un caracter legal, votând acest
proiect de lege.
Eú nu cred că Senatul trebue să cons
finţéscă călcări de legi.
N'am nimic în contra d-lui Cereşeanu,
dar mă ridic în contra acestui proiect de le
ge, căci nu vreau să se facă speculă din par
tea nimănui.
D. G. Radovici: D. Viişoreanu nu cuns
ce starea de lucruri din têrgul Văleni, căci
alt-fel nu ar afirma asemenea lucruri.
D. raportor, Gr. Cereşeanu: D-lor se
natori,v'am amintit mai multe proiecte de
legi propuse şi votate de d-vóstre în acelaş
sens ca cel de astăi, şi v'am rugat să vă
basaţi pe precedentele parlamentare.
Pentru ca să vă arăt aceste precedente
am rugat pe d. director al Senatului să "mi
aducă proiectul de lege ce "l-aţi votat pen
tru urbea Slănic acum un an. Iată ce dice
acéstă lege:
Tóte înstrăinările făcute de la legea de
împroprietărire din 1864 şi până astădi
în comuna urbană Slănic, sunt şi rămăn
valabile, respectându-se drepturile dobén
dite prin sentinţe judecătoresci definitive.
D. Gr. Ştefănescu: Dacă s'a făcut o gre
şélă atunci, trebue s'o repetăm ?
D. Al. Viişoreanu: Dice prin acte de vîn
dare ?
D. raportor, Gr.Cereşeanu: Da, dice.
D. Al. Viişoreanu: Nu dice, citiţi bine.
250 DESBATERILE SENATULUI 18 Februarie 1899

D. raportor, Gr. Cereşeanu: Eă nu
vreaú ca, avênd aerul că cer ceva echitabil
de la d-vóstre, să vă impun cererea ce v'am
făcut, vă respect forte mult şi 'mi cunosc
datoriile mele care le am, de stimă şi de con
sideraţie către d-vóstre, pentru ca să "mi
permit să cer lucruri exagerate cari nu se
pot acorda.
Vă repet, d-lor senatori, că cererea ce v'am
făcut este forte întemeiată şi din punct de
vedere constituţional şi din punct de vedere
legal şi vă rog ca, basaţi pe considerentele
cari am avut onére să vi le împrospătez, să
votaţi acest proiect de lege, care e analog
cu legile pe cari le-aţi votat pentru Câm
pina, Vaslui, Corabia, Curtea-de-Argeş,
Slănic etc., şi pentru cari n'aţi avut să re
gretaţi ci din contră ele au venit pentru pros
perarea diferitelor localităţi pe cari am avut
onóre să le menţionez.
Aceste împrejurări, de fapt şi de drept,
mă fac ca să cer cu tot respectul de la
d-vóstre a vota o lege care nu este nici con
tra principiilor constituţionale, nici contra
dreptului şi a echităţii, şi este basată pe
precedentele create de d-vöstre.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-nii
membri ai comitetului sunt rugaţi a se pro
nunţa asupra amendamentului.
– Se consultă comitetul delegaţilor.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Co
mitetul delegaţilor, în majoritate, a respins
amendamentul. Amendamentul propune su
primarea art. 2.
Pun la vot amendamentul.
Voci : Cu bile.
– Se consultă Senatul dacă sunt 10 d-ni
senatori cari cer votul cu bile şi se constată
că sunt.
– Se pune la vot cu bile amendamentul.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, resultatul votului este următorul:
Votanţi. . . . . . . . . . 52
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 20
Bile negre . . . . . . . .. 32
Prin urmare, Senatul a respins amenda
mentul.
– Se pune la vot art. 2 şi se primesce.
– Se procede la votarea cu bile a pro
iectului de lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi. . . . . . . . . . 48
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 37
Bile negre . . . . . . . . 11
Senatul a adoptat.
Acum, d-lor, mai avem la ordinea dilei
proiectul de lege relativ la modificarea alin.
V, de sub art. 12 din legea pentru facerea
clădirilor scolareprimare şi înfiinţarea Casei
şcólelor. D. Gr. Ştefănescu, raportor, are
cuvîntul.
– D. raportor, Gr. Ştefănescu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege :

Domnilor senatori,
Proiectul de lege relativ la modificarea alin. V de sub art. 12 din legea pentru facerea clădiri
lor şcolare primare şi înfiinţarea Casei şcélelor,în sensul ca numai judeţele Ilfov şi Romanaţi să se
bucure de măsura de fav6re prevădută prin aliniatul mai sus menţionat, adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 696 de la 24 Februarie 1898, secţiunile d-vöstre luându'l în cercetare,
tóte "l-au admis, numind delegaţi :
Secţiunea I pe d. Theodor Athanasiu ;
9) II » » dr. Manolescu;
» III » » dr. Michăilescu;
» IV », n C. Poroineanu, şi
» V » subsemnatul, cari, întrunindu-se în diua de 19 Ianuarie 1899,
s'aú constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa subsemnatului, şi, luând din noi în cercetare
sus arătatul proiect de lege, "l-aú admis pe următórele considerante:
Art. 12 din legea pentru facerea clădirilor şcolare primare şi înfiinţarea Casei şcélelor, prevede
că, în casul când veniturile unei comune rurale sau ale unei comune urbane nereşedinţă de judeţ,
nu ar fi suficiente pentru plata regulată a anuităţei împrumutului ce va fi contractat la Casa şcóle
lor, în scopul executărei construcţiunilor sale şcolare, atunci una din decimele adiţionale, percepute
de comună, va fi exclusiv afectată pentru plata acelei anuităţi; iar dacă nici acea decime nu va fi
suficientă pentru plata integrală a anuităţei, diferinţa să se acopere, până la stingerea împrumutu
lui, prin o subvenţiune anuală, acordată pe jumătate de casa judeţului şi pe jumătate de Casa
Şc ólelor.
Prin aliniatul ultim (al V-lea) de sub art. 12 din legea Casei şclelor, judeţele Iaşi, Ilfov şi Ro

manaţi sunt scutite a subvenţiona comunele sărace din coprinsul lor, rémânénd ca întréga diferinţă
dintre anuitate şi o decime în comunele sărace să fie plătită de Casa şcólelor din veniturile ei proprii.
Motivele pe cari le-a avut în vedere legea Casei şcélelor, prevădénd acéstă măsură de fav6re în
privinţa judeţului Iaşi, a fost următórele:
Judeţul Iaşi, pe lângă sacrificiile din trecut în materie de clădiri şcolare primare rurale, avea
să se împovăreze şi cu jumătate din anuitatea sumei de 403.000 lei, restul din împrumutul de 780.000
lei, ce a fost autorisat prin legea de la 19 Martie 1882 să contracteze de la casa de depuneri şi con
semnaţiuni pentru construirea a 72 localuri de şcole rurale, din cari 22 era deja, în véra anului
1895, parte construite şi parte puse în lucrare.
Era, dar, echitabil a scuti şi pe acest judeţ de sacrificiile ce se impunea celor-alte judeţe pen
tru clădirile şcolare ce avea să se facă din împrumuturi contractate la Casa şcólelor.
Insă consiliul județian al Iaşilor, în şedinţa din 15 Noembre a sesiunei ordinare din 1896, re
venind asupra votului din 12 Iunie 1895, dădu un vot prin care exprima dorinţa de a renunţa la
restul de 403.000 lei, ce mai avea de ridicat de la casa de depuneri din împrumutul de 780.000 lei
şi de a intra în previsiunile comune ale legei Casei şcolelor în materie de construcţiuni şcolare pri-
18 Februarie 1899 DESBATERILE SENATULUI 251

mare; cererea acésta fiind admisă şi de administraţiunea Casei şcélelor, se propune, prin proiectul
de lege de faţă, modificarea aliniatului V de sub art. 12 din legea pentru facerea clădirilor şcolare
şi înfiinţarea Casei şcólelor, în sensul ca numai judeţele Romanaţi şi Ilfov, cari a făcut deja împru
muturi pentru construire de locale şcolare rurale, şi cari a luat asupra lor plata integrală a anui
tăţilor, să fie dispensate de a contribui la subvenţiunea menţionată la alin. II al acestui articol.
Subsemnatul, raportor al comitetului d-v6stre de delegaţi, are onóre a vă ruga ca, pentru mo
tivele mai sus arătate, să încuviinţaţi următorul proiect de lege.
Raportor, GR. STEFĂNESCU.
PROIECT DE LECE
Art. unic. – Aliniatul V de sub art. 12 din legea pentru facerea clădirilor şcolare şi înfiinţarea
Casei şcélelor, promulgată la 9 Martie 1896 cu înaltul decret regal No. 1.377, se modifică precum
urméză:
»Judeţele Romanaţi şi Ilfov, cari a făcut deja împrumuturi pentru construire de locale şcolare
»rurale, luând asupra lor plata integrală a anuităţilor, vor fi dispensate de a contribui la subvenţiu
nnea menţionată la alin. II al acestui articol.
Ministrul cultelor şi instrucţiunei publice, SP. HARET.

D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis Votanţi . . . . . . . . . . . 42 D. St. Perietzeanu Buzău: Sunt mulţi se

cuţiunea generală e deschisă.
– Ne cerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
In 8S69,
– Fiind un singur articol, se pune la vot
cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunesou: Re
sultatul votului este următorul:
Majoritate regulamentară . . . . 32
Bile albe . . . . . . . . . . 41
Bile negre . . . . . . . . . . 1
Senatul a adoptat.
Acum ne mai fiind nimic la ordinea ilei,
socotesc că trebue să trecem în secţiuni.
natori carl aú plecat fără să scie nimic de
secţiuni; eü cred că pentru acésta nu putem
trece în secţiuni.
Voci : Aşa e.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
tunci ridic şedinţa; şedinţă publică mâine la
orele 2 p. m.
–Şedinţa se ridică la orele 4 p. m.

MPRUMIRIA STATULUI Dincron NRAL, CoNST. ILIESCU.

 33 S
-S 3ass-ga-S33-33-33-------------- g------------ --
----- sese-z-33 3***Szz”:
-

ELE PARLAMENTARE ALE ROMANIEI

Coprinând procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitére, cu începere de la anul 1881, precum şi diferite
docuinente istorice parlamentare, se află de vindare animal la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următórele preţuri:
Isă Lel I.

Tom l, partea I, apărut în 1890. . . . . . . . . . . . . , 6 40 Tema IV, partea II, apărut în 1894 . . . . . . . . . . 7 –
- II, 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 – I şi II, n 1895 , , , , , , , , , , 8 90
ll, • –, • • 1892. . . . . . . . . . . . . . 6 90 Vl, • I şi II, s 1896 . . . . . . . . . . 9 15
n Ill, a I, a n 1892. . . . . . . . . . . . . . 5 75 VII, a I şi II, s s 1896 . . . . . . . . . . 10 –
• lll, • ll, s . 1893. . . . . . . . . . . . . . 4, 20 • VIII, s 1 şi II, 1897 . . . . . . . . . . 7 20
a lV, s. I, s n 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 IX, II, s 1898 . . . . . . . . . . 8 90
Cei cari doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
s ln scopul de a se răspândi în public acéstă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

24 Februarie 1899
No. 29
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
------------------
ŞEDINŢA DE LA6 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biuroului
Bucşenescu C. dr., Filipescu I. Alex., Iovitz
Dim. dr. şi Viişoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 101 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 17 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: Cior
nei Vasile, Fulger G., Manoliu G. (căpitan).
In congedii :
I. PS.S.Mitropolitul Primat, d. Cassotti P.
Nemotivaţi :
D-nii: Brabeţeanu Ion, Cavalioti G., Ere
mia George, Ioaniu D. Ion, Moisescu Dim,
Mortzun V. Alex., Petrescu Antache, Po
rumbaru Radu, Răileanu Costache, Rosetti
Mathei, Climescu Constantin.
– D. secretar, Viişoreanu C. Alex., dă
citire sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se acordă o prelungire de 3 dile d-lui
senator Dim. Micescu, aflându-se tot bolnav.
– Se trimit la comisiunea de petiţiuni
următórele suplicl:
1) Suplica mai multor locuitori din comuna
Măceşiu de sus şi cea de jos, judeţul Dolj,
prin care se rógă a li se reduce preţul pă
mêntului cumpărat de dânşii din moşia Sta
tului Cârna,terenul fiind neproductiv;
2) Idem din partea obştei locuitorilor co
munei Boldesci, judeţul,Prahova, prin care se
rógă a nu se alipi acéstă comună la comuna
Scăeni.
– Se trimite la comisia de indigenat pe
tițiunea şi actele d-lui Dionisie Const Gher
mani, romând din Macedonia, prin care rögă
a i se recunsce dreptul de cetăţen român.
– Se trimite la raportorul legei minelor
suplica mai multor ingineri de mine, profe
sori şi funcţionari ai Statului, cari rógă Se
natul a avea în vedere reclamațiunile lor
când se va discuta proiectul de lege modifi
cător legei minelor.
D. G. Russu: D-le preşedinte, la 15 Ia
nuarie am avut onórea a cere nisce dosare
de la prefectura de Botoşani, la 28 Ia
nuarie am reînouit, acéstă cerere şi cu tóte a
cestea n'am primit nimic până acum; este
un dosar relativ la construcţiunea a duoë
poduri în comuna Todireni din judeţul Bo
toşani, şi altul relativ la pietrişul din plasa
Ştefănesci din judeţul Botoşani. S'a răspuns
de onor. minister al lucrărilor publice că i
s'ar fi comunicat de prefectură că acele do
sare se găsesc la parchet, la judecătorul de
instrucţiune, într'o afacere în care se înstru
esce un fapt relativ la inginerul judeţului.
Anexă la Monitorul Oficial No. 258.
UN EXEMPLAR : 10 BANIl
DKSBATERILE SENATULUI
Am cercetat la prefectură şi am văut că
dosarele nu sunt trimise la parchet, sunt la
prefectură. Dacă s'au cerut de ministerul
lucrărilor publice nu scii, sciü atât că până
acum nu mi s'aú trimis.
Cer, şi repet rugămintea, să bine-voiţii a
interveni să mi se comunice de urgenţă a
cele dosare, avénd necesitate de a le studia
în vederea unei interpelări.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Aţi fă
cut cererea înscris “?
D. G. Russu : Cererea este făcută la 15
Ianuarie, am repetat-o la 28 Ianuarie şi astăi
o repet pentru a treia 6ră.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Prea bine,
atunci biuroul va reînoi cererea. Acum in
trăm în ordinea ilei; la ordinea ilei avem
mai ântêiü, interpelarea d-lui senator Raco
viţă, relativă la causele pentru cari nu se dă
voe a se începe construirea spitalului de Te
cuciü; d. ministru de interne nu este pre
sinte, interpelarea se amână.
D. C. Racoviţă: D-le preşedinte, sunt
mai bine de două săptămâni de când am ce
rut dosarele relative la acéstă afacere. Şi a
bia dupe multe cereri 'mi aú venit aceste
dosare. Acum văd că se cer amânări peste
amânări. Primăvara sosesce, precum au so
sit, până acum patru primăveri, campania de
lucru va începe şi vom rămânea şi anul
acesta iarăşi fără spital. Eu am în pri
vinţa acesta o dublă însărcinare, pentru că
sunt în acelaşi timp executor testamentar,
lăsat de răposatul Cincu, care a făcut acéstă
bine-facere, şi mă mustră cugetul când văd
că din i în i se amână facerea spitalului.
Nu se încurajează astfel 6menil bine-fă
cători, când văd că testamentul lor nu se
aplică.
Rog să se hotărască o-dată o di când voi
desvolta interpelarea. Eu nu pot sta pe dru
muri necontenit şi să fiü amânat din o li în
alta. Să se hotărască dacă se pte pe Joi,
căci eü trebue să plec acasă, fiindu'mi ne
vasta bolnavă, şi vă rog să se fixeze odată o
i pentru acéstă nenorocită afacere. legislaţiunel nőstre se impune, şi de mult a
–Biuroulia act şi va comunica guvernului. ceste puncte au fost subliniate în progra
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Mai de mul partidului liberal. (D. Carp intrerupe).
parte, la ordinea ilei, avem rapórtele rela
tive la mai multe petiţiuni. D. general An
ghelescu are cuvintul :
–D. raportor, general Anghelescu, dă ci
tire următorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea de petiţiuni, întrunindu-se în
iua de 19 Ianuarie 1899, a luat în cerce
tare petiţiunea înregistrată la No. 1.077 din
4 Martie 1896, adresată Senatului, prin care
un însemnat număr de dómne cer:
1) Ca femeia măritată să fie scosă din
rêndul minorilor şi să i se recunoscă dreptul
de a-şi administra singură averea; şi
2) Ca legea să oblige pe bărbat să'şi re
cunóscă copilul său natural.
Comisiunea a decis a trece la ordinea i
lei şi, prin subsemnatul ales raportor, vă rogă
să votaţi acéstă conclusiune.
Raportor, general G. Anghelescu,
258
D-lor senatori, este o petiţiune a mai mul
tor dómne, cari cer să li se acorde drepturi
ca în America şi noi am fost de părere să
se pună petiţiunea la dosar.
D. Valerian-Urseanu: D-le preşedinte, ni
se spune că ar fi o petiţiune din partea mai
multor dómne, cari cer să se modifice codul
civil in ceea-ce privesce drepturile femeiei.
Eă cred, d-le preşedinte, că trebue să fim
tot aşa de geloşi pentru ori-ce petiţiune ce
lui se presintă, fie din partea femeilor, fie din
partea bărbaţilor, sa "ităm citire şi să fa
cem ce trebuie făcut; prin urmare, rog pe d.
raportor s'o citescă până la sfîrşit şi să ne
citéscă şi conclusiunile raportului.
D. raportor, general G. Anghelescu :
Iată, d-lor, ce cer în substanţa: să aibă drep
tul să-şi administreze singure averea când
sunt măritate, să li se dea dreptul să-şi ptă
recunsce copiii naturali. Acestea sunt duoë
puncte însemnate; rămâne ca d-v6stre să
luaţi decisiunea cum veţi voi.
D. P. Grădişteanu : D-lor, cestiunea fe
minismului este astăl la ordinea ilei;în
mai téte ţările civilisate revendicările femei
lor sunt mari, unele fundate, altele exage
rate, sunt însă unele cari nu preget a lice
că sunt cu desăvîrşire întemeiate. Aşa, de
exemplu: în legislaţiunea nőstră actuală,
care datéză încă de la începutul acestui se
col, sunt idei cari astăi nu mai sunt ad
mise nicăeri. Fără să mergem de-odată până
unde au mers alte ţări civilisate şi lumea mo
dernă, mi se pare că şi în ţara nőstră se im
pune o modificare a legislaţiunel în privinţa
drepturilor civile ale femeei. De sigur că
cerinţa, aşa cum este formulată, a unei libere
administrațiuni absolute a averei femeilor
fără nici un control din partea bărbatului
este o cerinţă exagerată şi neadmisibilă; dar
dreptul de tutelă, de exemplu, pe care îl
exercită femeia, ar fi bine să nu fie supus la
óre-cari piedecl şi să nu fie înlăturată mai
mult de la exercitarea de putere aşa cum se
află în legislaţiunea nőstră. Sunt şi alte părţi
ale codicelui civil în care o remaniere a
Sciü că programele sunt făcute pentru
naivi, 6menii practicile violéză, dar eümëcon
solez că printre naivi pot să prenumăr şi pe
onor. senator care mă întrerupe şi care a
venit d'inaintea țărei cu un program din cele
mai înaintate, şi mă bucur că naivii de astăi
sunt 6menii practici de mâine.
Cât pentru cestiunea cea-altă, a recuns
cerei paternităței copiilor naturali, cestiunea
este de cea mai mare importanţă şi de cea
mai mare delicateţă.
D. G. Mârzescu : Mai ales pentru Senat.
(Ilaritate).
D. P. Grădişteanu : Pentru Senat o fi fost
când o fi fost, dar acum cred că suntem la
adăpost. (Ilaritate).
D. colonel V. 0bedeanu : Numai naivii
cred alt-fel. (Ilaritate). -
D. P. Grădişteanu: Societatea ar trebui
să se îngrijéscă de srta femeilor seduse, şi
în codul civil este o disposiţiune care pre
 254
vede că atunci când este rapt se pte căuta
paternitatea; şi legea ar putea să găséscă şi
alte modalităţi în cari să se pună la adăpost
inocenţa şi înexperienţa femeilor în contra a
busurilor cari se fac de 6menii fără consciinţă.
Cred dar, că nu e bine să se pună petiţia
la dosar, ci să se recomande dlui minis
tru al justiţiei, ca să vină cu un proiect de
lege care să satisfacă cerinţele drepte ale
femeilor. (Aprobări).
D. Gr. Vulturescu: D-le preşedinte, în
urma propunerei dlui Grădişteanu, nu e ni
mic alt de făcut de cât să bine-voiţi a pune
la vot dacă admite Senatul ca acestă peti
ţiune să se recomande d-lui ministru al jus
tiţiei, pentru ca d-sa să facă un proiect de
lege sau să o recomande unei comisiuni le
gislative.
D. raportor, general G. Anghelescu :
Din partea comisiunei pot declara că nu se
împotrivesce de a se modifica conclusiunile
raportului.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor,
s'a depus la biuroi propunerea d-lui Gră
dişteanu, a cărei coprindere eată-o: n Propun
ca conclusiunile raportului să se modifice
în sensul ca petiţia să fie trimisă d-lui mi
nistru de justiţie.
Pun la vot acéstă propunere.
– S'a primit.
– D. raportor,general (r. Anghelescu,
dă citire următorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea de petiţiuni, întrunindu-se în
iua de 19 Ianuarie 1899, a luat în cerce
cetare petiţiunea înregistrată la No. 1.846
din 24 Aprilie 1896, adresată Senatului, prin
care mai mulţi locuitori din Goicea-Mare,
judeţul Dolj, se plâng că parte din locurile
de pământ pe cari le-ai cumpărat din mo
șia Statului cu acelaşi nume, sunt inundate
în tot timpul anului.
Comisiunea a decis a se rscomanda acéstă
petiţiune d-lui ministru al domeniilor spre a
face să se constate dacă reclamaţiunea aces
tor locuitori este întemeiată şi a aviza la sa
tisfacerea cererei lor, şi vé rógă să votaţi şi
d-vóstre acéstă conclusiune.
Raportor, general G. Anghelescu.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Discu
iunea generală este deschisă.
D. G.Șefendache: D-lor, cred că e bine
ca, cu ocasiunea acestei petiţiuni, să se a
tragă atenţiunea d-lui ministru al dome
niilor, ca vîndêndu-se loturi la ţărani,
Statul să nu se prte ca ori-ce negus
tor ordinar; căci s'a întâmplat, de cele
mai multe ori, să se vîndă la ţărani locuri
cari sunt netrebnice, precum nisipuri, ape,
ripe, etc. Ţăranii, credénd că vor putea plăti
preţul ce li sa cerut pentru aceste locuri,
s'ată angajat; însă, dupe ce le-ati lucrat, ai
văjut că nu pot plăti acest preţ, din causă
că păméntul ce li sa dat este neproductiv,
In casul acesta, bieţii meni, de unde voiți
ca să potă plăti? Atunci ei vin şi spun: nu
putem plăti fiind-că ceea ce ne-aţi dat este
în imposibilitate de a se putea cultiva.
De aceia, este bine să atragem atenţiunea
DESBATERILE SENATULUI
d-lui ministru al domeniilor, ca pământurile
ce se da ţăranilor să fie cultivabile sau,
dacă sunt rele,să le dea cu un preţ mai mic,
Ar fi,prin urmare, bine, ca în conclusiu
nile raportului să nu diceţi: să facă cele de
cuviinţă, căci este fârte elastic, ci să se jică:
d. ministru va face o anchetă şi va face
justiţie acestor dmeni.
Continuând a se face asemenea vîndări la
ţărani nu se îmbogăţesce Statul, ci se sără
CBSCG,
D. raportor,general G. Anghelescu: Con
clusiunile raportului sunt de a se recomanda
petiţiunea d-lui ministru al domeniulor spre
a cerceta dacă reclamaţiunea este înteme
iată şi, în cas când se constată că locurile
sunt necultivabile, să facă dreptate.
D. Valerian Urseanu: D-lor, onor. nos
tru coleg, d. Sefendache, atribue 6re-care ma
noperă ministerului domeniilor, că ar căuta
să se desfacă de locurile cele rele şi să le a
runce în spinarea ţăranilor.
Eü cred că nu este demn pentru o insti
tuţiune a Statului să profite din miseriile 6
menilor.
Nu sciü dacă este vorba de loturi mici
Saü mari.
D. raportor, general G. Anghelescu:
Sunt loturi mici.
D. Valerian Urseanu: Dacă sunt loturi
mici, se póte să fie din aceia cari nu şi-a
dat séma de fertilitatea lor şi este destul să
se facă o anchetă ca să se vadă cum stă ca
sul ; dar nu trebue să atribuim, în nici un
cas, ministerului domeniilor, intențiunea că
vrea să vină în greutatea ţăranilor; din con
tra, tot-d'a-una, atât parlamentele cât şi au
torităţile néstre, când este vorba a ajuta pe
ţërani, nici o dată nu s'a dat înlături.
Mě unesc cu conclusiunile raportului, ca
să se facă o cercetare, pentru a se vedea cât
sunt de adevărate reclamațiunile acelora
cari aú cumpărat acele loturi.
D. G. Sefendache: D-lor, eü am véjut
apărarea pe care a făcut'o d. V. Urseanu
ministerului, însă nu era trebuinţă să o facă,
căci eü nu am dis tocmai ceea ce a arătat
d-lui. S'ală întêmplat însă unele casuri, chiar
ai atrăsei atenţiunea asupra a vr'o duoë
petiţiuni cari veniră ai înaintea onor. Se
nat, în cari petiţiuni locuitorii se plâng că
li s'ai vîndut locuri pe cari nu le pot cul
tiva şi rögă să se facă cele de cuviinţă spre
îndreptare. Vede dar d. Urseanu că eü eram
în dreptul meu să presupun că se cam
fac lucruri de acestea, de 6re-ce vin înaintea
Senatului în sensul acesta.
Nu cred, prin urmare, că am dis ceva în
contra ministerului de domenii; dar am a
tras atenţiunea funcţionarilor şi autorităţi
lor publice, ca să fie cu mai multă atenţiune
când se face evaluarea locurilor cari se vînd.
De alt-fel, şi ei sunt de părere ca să se facă
anchetă şi în urmă să se facă dreptate.
Nu mai propun dar acel amendament.
– Se pun la vot conclusiunile raportului
şi se primesc.
– D. secretar, C. Poroineanu, pentru d.
raportor, C. Climescu, dă citire următoru
lui raport:
24 Februarie 1899
Domnilor senatori,
Mai mulţi locuitori din comuna Coteana,
judeţul Olt, şi obştea locuitorilor din co
muna Flămândesci, judeţul Argeş, prin pe
tițiuni presintate onor. Senat, respectiv în
ilele de 11 şi 15 Aprilie 1896, arată că
duc lipsă de pământuri de hrană, din care
causă traiul le este grei, şi cer să li se
vîndă lor moşiile Statului Puturósa din ju
deţul Olt şi Vatra Episcopiei din judeţul
Argeş.
Comisiunea d-vöstre de petiţiuni, luând
în cercetare aceste petiţiuni, în jiua de 19
Ianuarie 1899, a decis ca ele să se reco
mande d-lui ministru al domeniilor, spre a
regula cele de cuviinţă, conform legei.
Subsemnatul, însărcinat de onorata comi
siune să aducă acésta la cunoscinţa d-vós
tre, vă rog să aprobaţi şi d-vóstre decisiu
nea comisiune.
Raportor, C. Climescu.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot conclusiunile raportului şi se primesc.
– D. secretar, C. Poroineanu, în locul
locul d-lui raportor C. Climescu, dă citire
următorului raport :
Domnilor senatori,
Mai mulţi locuitori din comuna Pănceşti,
cătuna Secăleni, judeţul Roman, prin peti
țiunea presintată onor. Senat în iua de 12
Ianuarie 1899, se plâng că preţul cu care
li s'a vîndut moşia Secăleni este enorm,
faţă cu calitatea păméntului, care este in
ferióră,şi terenul este format numai de dea
luri şi ponore şi se rôgă să se reguleze o an
chetă locală, să se constate plângerea lor.
Comisiunea d-vöstre de petiţiuni, în şe
dinţa din 19 Ianuarie 1899, a luat în cer
cetare acéstă petiţiune şi a găsit că nu este
motiv a se numi din partea Senatului o an
chetă locală; tot o dată a decis ca petiţiunea
să se recomande d-lui ministru de domenii,
pentru ca să se încredinţeze de cele relatate
de petiţionari şi în urmă să reguleze cele de
cuviinţă.
Subsemnatul, însărcinat de onorata comi
siune să aducă acésta la cunoscinţa d-vóstre,
vă rog să aprobaţi şi d vóstre decisiunea co
IllSlUIll,
Raportor, C. Climescu.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pun la
vot conclusiunile raportului şi se primesc.
– D. secretar, C. Poroineanu, pentru d.
raportor C. Climescu, dă citire următorului
raport:
Domnilor senatori,
D. G. A. Donici, prin petiţiunea sa pre
sintată în iua de 9 Aprilie 1896, arată că,
în urma, recomandărei onor. Senat din 1891,
ministerul de culte "i-a acordat un ajutor
mensual de 30 lei, acésta timp de trei ani;
în urmă acest ajutor i s'a scădut treptat,
aşa că la data petiţiune, nu mai primea de
cât 10 lei mensual.
Petiţionarul mai arată că este fiul cele
brului fabulist Al. Donici; că a fost în ser
 24 Februarie 1899
viciul Statului mai mulţi ani; că fiind înaintat
în vârstă, are 52 ani, nu mai pte munci,
şi se rögă a i se fixa un ajutor convenabil,
care să nu mai fie scăut.
Comisiunea d-vöstre de petiţiuni, în şedinţa
din 19 Ianuarie 1899, luând în cercetare
petiţiunea d-lui G. A. Donici, a decis ca
acéstă petiţiune să se recomande d-lui mi
nistru de culte şi instrucţiune publică, ca,
dupe ce se va încredinţa de veracitatea celor
arătate în ea, să aibă o deosebită atenţiune
pentru fiul fabulistului Donici.
Subsemnatul, raortor al comisiune, vă
rog, d-lor senatori, să aprobaţi şi d-vóstre
decisiunea comisiunei.
Raportor, C. Climescu.
D. P. Grădişteanu: Eă aşi fi rugat pe
comisiune să bine-voiască nu numai să ci
téscă petiţiunea, ci să ia dénsa informațiuni,
ca să vadă dacă este exact faptul care se
pune înainte, căci are tóte mijlócele ca să
pótă controla, adresându-se la guvern spre a
cere desluşiri, căci altmintrelea ce mai în
semnéză dreptul de petiţiune la Senat, dacă
nu facem alt-ceva de cât să recomandăm
pur şi simplu guvernului, fără să ne dăm
séma de dreptatea plângerii, şi ar fi inutil să
mai créă lumea că pote să se adreseze la
noi; n'ar avea de cât să se adreseze la gu
vern direct. Acest drept este ca Corpurile
legiuitóre să cerceteze şi să se asigure dacă
este dréptă plângerea, pentru a lua disposi
țiunile necesare.
In casul de faţă aşi ruga pe onor. comi
siune ca să bine-voiască a se încredinţa, şi
lucrul nu este greă, dacă în adevăr s'a dat
un ajutor de 30 lei pe lună,şi din ce împre
jurări acest minim ajutor s'a redus la 10 lei,
căci, în definitiv, d-lor, într'o ţéră ca a nős
tră, unde recompensele naţionale s’ai dat
pentru servicii mai mult sală mai puţin du
bióse, când este vorba de fiul unuia din cei
mai buni poeţi fabulişti ai noştri de la înce
putul acestui veac, mi se pare că nu ar fi
art de dreptate şi de deferenţă din partea
nőstră, ca să spunem să facă ministrul ce
Va VO1,
D. raportor, general Anghelescu: D-lor,
repet încă o-dată, comisiunea "şi-a făcut da
toria, căci nu ea trebuia să facă cercetări,
a luat act de acéstă plângere, a constatat'o
ca o plângere întemeiată, cu atât mai mult
că este vorba de fiul marelui fabulist al nos
tru şi am dis: ministrul să constate dacă
faptul este aşa şi să"i dea satisfacţia ce me
rită. Dar ca noi să mergem să căutăm do
sarele, cred că ar fi numai o perdere de
timp; până acum cel puţin, aşa sa procedat
cum am făcut şi în acest cas.
D. Valerian-Urseanu : D-le preşedinte şi
d-lor senatori, mă unesc şi ei cu cele ob
servate de d. Grădişteanu în acéstă ces
tiune.
Acest filă al renumitului fabulist Donici
a cerut şi i sa dat un ajutor de 30 lei pe
lună. Vă puteţi închipui ce ajutor este a
cesta, dar în sfîrşit era un ajutor. Cum s'a
făcut ca să se reducă acest mic ajutor de 30
lei la ridicula sumă de 10 lei“? Probabil că
DESBATERILE SENATULUI
acest mic ajutor ’i s'a dat din fondul mile
lor, care sciţi că se distribue dupe cum vrea
şi cum pte d. ministru şi atunci nu avem
de făcut nici-o imputare d-lui ministru.
Apoi omul acesta ne reclamă noă şi noi fa
cem un cerc viţios trimiţéndu'i cererea la
ministru. Ce pote face ministrul ? Ministrul
a făcut ce a putut, l'a ajutat din fondul mi
lelor. Cred însă că noi ar trebui să trimitem
din noi petiţia în studiul comisiune, ca să
ia informațiuni de la ministerul cultelor,şi
dacă ministrul nu va putea să facă nimic, să
facem noi din iniţiativa parlamentară ce
trebue să facem.
D. P. Grădişteanu: Desluşirile pe cari
nu le am putut avea de la comisiune, le am
cules de la onor. mei colegi cari sunt cunos
cători în ale administraţiune, am numit pe
d. L. Catargi.
Lucrul pare se că s'a petrecut ast-fel.
S'a dat fiului marelui fabulist al Moldovei,
Donici din Ş milelor, 30 lei pe lună, ceea
ce mi se pare că este o injuriă care a fă
cut-o ministrul memoriel areluia care a lă
sat fabule de aşa frumuseţe în cât și astădi
sunt în mâna copiilor ca model de stil ro
mânesc.
Acest ajutor însă s'a scăut de la 30 lei
la 10 lei şi ai mi se pare că nu mai are
InlIllC.
Aşa fiind, trebue să invităm pe ministru
să vină cu un proiect de lege ca să se dea
fiului lui Donici o recompensă naţională a
căreia cifră să o fixeze ministrul.
I)ic să vină ministrul şi să nu luăm noi
iniţiativa parlamentară, fiind-că eü cred că,
dupe principiile parlamentare bine aplicate,
chiar când prohibiţiumea formală nu ar
exista, dic că nu este bine să procedăm aşa,
fiind-că nu mai pote să existe regulă în fi
nance. Trebue să lăsăm puterei executive
şi iniţiativa şi respunderea propunerilor fi
nanciare, şi noi să ne asociăm la ele saă să
le reducem, daca ni s-ar părea exagerate a
cele propuneri.
De aceea, ei nu'mi permit nici a veni cu
un proiect de lege din iniţiativă parlamen
tară ca să se dea o recompensă naţională,
nici nu voiü să pun quantumul acestei re
compense, lăsând la buna judecată a d-lui
ministru. Iată propunerea ce facem: Con
„clusiunile raportului se modifică astfel:
n Ministerul cste invitat să vină cu un
proiect de lege, prin care să se acorde pe
tiţionarului o recompensă naţională, a căreia
sumă se va fixa de ministruu.
P. Grădişteanu, dr. Bucşenescu, gene
ral G. Anghelescu.
– Se pune la vot propunerea d-lui Gră
dişteanu şi se primesce.
– Se pune la vot conclusiunile raportu
lui cum s'ală modificat şi se primesc.
– D. secretar al biuroului, C. Poroi
neanu, pentru d. raportor Al. Constanti
nescu, dă citire următorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea de petiţiuni, întrunindu-se în
iua de 19 Ianuarie 1899, a luat în cerce
tare petiţiunea înregistrată la No. 1.851 din
255
29 Aprilie 1896, adresată Senatului, prin
care Maria Voiculescu, cu 400 locuitori din
comuna Leu,judeţul Romanaţi, se rôgă ca
deţinutul Panait Voiculescu să fie graciat
de restul osândei până la 15 ani, la care a
fost condamnat.
Comisiunea propune a se recomanda a
céstă cerere d-lui ministru de justiţie şi,
prin subscrisul raportor,vă rogă, d-lor se
natori, să bine-voiţi a vota şi d-vóstre acéstă
conclusiune.
Raportor, Al. Constantinescu.
D. Gr. Vulturescu: Acéstă petiţiune tre
buia pusă la dosar, fiind că nu intră în atri
buţiunile néstre.
D. P. Grădişteanu : Graţierile ca şi re
ducerile de pedepse sunt prerogative ale Co
rónei, nu putem să ne amestecăm noi.
– Se pune la vot conclusiunile raportu
lui şi se primesc.
– D. secretar al biuroului, C. Poroi
neanu, pentru d. raportor Al. Constan
tinescu, dă citire următorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea de petiţiuni, întrunindu-se în
iua de 19 Ianuarie 1899, a luat în cerce
tare petiţiunea înregistrată la No. 1.918,
27 Aprilie 1896, adresată Senatului, prin
care mai mulţi locuitori din comuna Cocoşu,
judeţul Dâmboviţa, régă a li se construi din
noú localul de șclă, donat de marele vornic
Dumitru Ralet.
Comisiunea este de opiniune a se reco
manda d-lui ministru de interne acéstă ce
rere, ca, cercetând casul, să ia măsurile ne
C2S88,
Subsemnatul raportor,vă rôgă, d-lor se
natori, să bine-voiţi a votaşi d-vóstre acéstă
conclusiune.
Raportor, Al. Constantinescu.
D, G. Sefendache: Fiind-că Senatul are
să dea votul său asupra unor conclusiuni
luate asupra unor acte pe cari numai comi
siunea le-a avut în vedere, iar noi nu scim
ce se coprinde în ele, aşi ruga pe onor. d.
raportor să bine-voiască a citi acea petiţiune
ca să putem judeca în cunoscinţă de causă.
In conclusiuni se dice, că se recomandă
d-lui ministru de interne, şi noi scim că şc
lele aparţin ministerului de instrucţiune; de
ce acésta?
Ași ruga pe d. raportor să priméscă bu
curos a citi petiţiunea, căci eü sunt vesel
când văd că Senatul ia în serios dreptul de
petiţiune şi se ocupă de aceste petiţiuni, dar
ca să ne îndeplinim datoria trebue să scim
ce coprinde acea petiţiune.
D. secretar, C. Poroineanu: Dacă voiți
să citesc petiţiunea o voiü citi,dar usul este
că actele şi petiţiunile se citesc şi se cerce
téză de comisiunea de petiţiuni care vine cu
conclusiunile sale, căci ar fi grei ca să se
citéscă în Senat töte petiţiunile.
D. dr. Dim. Iovitz: Ca unul ce fac parte
din comisiunea de petiţiuni, să 'mi daţi voie,
d-lor senatori, să vă dai 6re-cari explica
țiuni.
236
Averea răposatului Ralet este lăsată Efo
riei spitalelor civile, care este datóre să în
treţină şi şcola şi spitalul.
Locuitorii se plâng că şcóla cea veche s'a
ruinat şi cer să se repare.
Motivul care a făcut pe comisiune să o
recomande d-lui ministru de interne, iar nu
ministrului de instrucţiune publică, este că
Eforia spitalelor este sub autoritatea şi con
trolul ministerului de interne. El este dar
în drept să facă cercetare locală, spre a ve
dea dacă şcola este ruinată, şi tot el este în
drept să impună Eforiei ca să repare şcola,
conform testamentului.
D. G. Sefendache: Vedeţi că am făcut
bine când am cerut explicaţiuni, fiind-că a
venit un representant din localitate şi ne-a
dat explicaţiunile necesare.
Sunt contra modului de a procede al d-lui
raportor, care dice că petiţiunile se citesc şi
cercetéză numai de comisiunea de petiţiuni.
Acésta nu însemnéză nimic; trebuie să le cu
nóscem cu toţii, dacă suntem chemaţi să
votăm.
In urma însă a explicaţiunilor date de
colegul nostru, d. dr. Iovitz, sunt şi ei pen
tru conclusiunile raportului acestei petiţiun".
– Se pun la vot conclusiunile raportului
şi se primesc.
– D. secretar, C. Poroineanu, pentru
d. raportor Al. Constantinescu, dă citire ur
mătorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea de petiţiuni, întrunindu-se în
iua de 19 Ianuarie 1899, a luat în cerce
tare petiţiunea înregistrată la No. 1.302 din
21 Aprilie 1898, adresată Senatului, prin
care mai mulţi locuitori din comuna Râm
nicu-Vâlcea, cer să facă o lege pentru vîn
darea locurilor rurale din raza oraşului.
Comisiunea a respins acéstă cerere ca ne
întemeiată, de 6re-ce locurile rurale, dupe
lege, sunt inalienabile şi, prin subsemnatul
raportor ales, vă rógă să bine-voiţi a vota
acéstă conclusiune.
Raportor, Al. Constantinescu.
D. G. Sefendache: Rog pe onor. Senat să
bine-voiască a nu împărtăşi conclusiunile co
misiune de petiţiuni, pentru că atunci s'ar
contradice pe sine însuşi, căci noi am votat
vre-o trei, patru legi în sensul petiţiunei ce
s'a citit. Pentru ce am votat pentru Câmpi
na şi Vălenii-de-Munte şi n'am vota pentru
R.-Vâlcea? Dacă dar d-vóstre aţi încuviinţa
conclusiunile, aţi fi taxaţi de parțialitate.
De aceea, elă rog să bine-voiască Senatul
să admită să se recomande guvernului spre
a veni cu un proiect de lege ca şi pentru
cele-alte comune, pentru că e bine ca ora
şele să intre în posesiunea acelor locuri,
căci numai aşa pot prospera şi deveni oraşe
mari.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Faceţi
propunerea în scris.
D. G. Sefendache: Am formulat propu
nerea ast-fel:
nCerem să se trimită guvernulul acéstă
DSBATERILE SENATULUI
petiţiune spre a veni cu un proiect de lege
pentru a satisface cererea petiţionarilor.
G. Sefendache, D. G. Simulescu.
– Se constată că sunt cinci d-nl senatori
cari susţin propunerea.
– Se consultă comisiunea de petiţiuni
asupra acestui amendament şi 'l admite.
– Se pune la vot acest amendament şi
se admite.
– Se pune la vot conclusiunile raportu
lui ast-fel modificat şi se primesc.
– D. secretar, C. Poroineanu, pentru
d. raportor Al. Constantinescu, dă citire ur
mătorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea de petiţiuni, întrunindu se în
iua de 19 Ianuarie 1899, a luat în cerce
tare petiţiunea înregistrată la No. 1.625 din
5 Aprilie 1896, adresată Senatului, prin care
d. Gh. D. Dochiadi, fost cântăreţ al mona
stirei Coşula,judeţul Botoşani, cere ca :
1) Cântăreţii de pe la fostele biserici ale
Statului să fie mai bine plătiţi, recunoscân
du-li-se şi dreptul de pensiune şi
2) Ca venitul de la altar şi alte venituri
bisericesc, să se împartă dupe regulamentul
pentru întreţinerea clerului din 1874.
Comisiunea a decis a recomanda d-lui
ministru de culte acéstă petiţiune şi, prin
subscrisul raportor, vă rögă să bine-voiţi a
vota şi d-vóstre acéstă conclusiune.
Raportor, Al. Constantinescu.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pun la
vot conclusiunile raportului şi se primesc.
– D. secretar, C. Poroineanu, pentru d.
raportor general Anghelescu, dă citire ur
mătorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea de petiţiuni, întrunindu-se în
diua de 19 Ianuarie 1899, a luat în cerce
tare petiţiunea înregistrată la No. 1.611 din
4 Aprilie 1896, adresată Senatului, prin care
locuitorii din comuna Golicinica, judeţul Dolj,
rógă ca moşiaStatului Butiana-Golicinica să
nu fie dată în loturi şi la alţi locuitori din
comune străine, dupe cum s'a dispus, nefiind
suficientă nici locuitorilor locali.
Comisiunea a decis să recomande acéstă
petiţiune'd-lui ministru al domeniilor şi, prin
sub semnatul raportor, vă rógă să binevoiţi
a vota acestă conclusiune.
Raportor, general G. Anghelescu.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pun la
vot conclusiunile raportului şi se primesc.
– D. secretar, C. Poroineanu, pentru
d. raportor general Anghelescu, dă cetire
următorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea de petiţiuni, întrunindu-se în
diua 19 Ianuarie 1899, a luat în cercetare
petiţiunea înregistrată la No. 1.206 din 13
Martie 1896, adresată Senatului, prin cari
locuitorii comunei Mârghia, judeţul Argeş,
24 Februarie 1899
cer a fi împroprietăriţi pe moşia Eforiei
spitalelor civile, unde locuesc.
Comisiunea a decis a trece la ordinea i
lei,şi, prin sub-semnatul ales raportor, vă
rógă să votaţi acéstă conclusie.
Raportor, B. St. Christopolu.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pun la
vot conclusiunile raportului şi se primesc.
D. colonel A. Budişteanu: D-lor sena
tori, adevărul este că acest mare drept al
Senatului în privinţa petiţiunilor – cred că
nimeni nu se va supăra dacă voi spune-a
fost cam neglijat, şi văd cu bucurie că înce
pem să intrăm în regulament şi cred căvoii
vedea în tóte séptămânile puse la ordinea
dilei şi petiţiuni. Acest drept de a petiţiona
Senatului este forte însemnat, căci la art.
102, alin. II din regulament, se jice:
Miniştrii vor face cunoscut Senatului,
cel mai târdiü la sesiunea ce urméză, ce ur
mare ai dat acelor petiţiuni, cari li s'a re
comandat în urma unui vot al Senatului.
Dar vă întreb: aţi pomenit d-vóstre vre o
dată ca miniştrii să vină să spună Senatului
ce aú făcut cu petiţiunile néstre ! Dar de ce
n'aú venit miniştrii să dea sémă despre mă
surile luate asupra acelor petiţiuni ?
Răspunsul este lesne de dat : fiind-că nu
s'a pretins acésta nici o-dată de noi.
In sesiunea acésta n'are să fie timp, dar
la sesiunea viitóre rog să ni se dea sémă ce
s'a făcut cu petiţiile recomandate de Senat,
căci aşa e scris în regulamentul nostru.
Am dis.
D. N. I. Micescu : D lor, védéad dificul
tăţile ce întâmpină Oltenia în a trimite
peste fruntarii porcii din têrgul bine orga
nisat de la Severin, şi fiind-că ţéra asta, pe
lângă grâü şi porumb, a început să devie şi
industrială, am onére a anunţa următórea
interpelare:
Interpelare
Rog pe d. ministru de externe şi în ace
laş timp ad-interim ministru al domeniilor,
agriculturei şi comerciului, să bine-voiască
a ne spune: dacă d-sa nu crede că este, în
fine, timpul a căuta să afle cari să fie cau
sele cari fac pe vecinii noştri din Imperiul
vecin austro-ungar să întrebuinţeze tite
dificultăţile spre a opri exportul de porci,
chiar din têrgul şi oboarele néstre, bune şi
igienic întreţinute, din Severin.
Nu crede d-sa că Statul şi producătorii
noştri, suferind din causa unor asemenea
măsuri obstrucţioniste, ai să ne decidă pe
noi – corpuri legiuitóre – a lua la rîndul
nostru tot asemenea măsuri vexatorii, pen
tru multele şi variatele produse ale monar
chiei vecine austro-ungare ?
N. I. Micescu.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Se va
comunica guvernului.
D. ministru de răsboii, general A. Be
rendei: D-lor senatori, am să lichidez o
datorie de consciinţă, şi o datorie obligatorie
faţă cu d. senator Niculae Ionescu.
D-sa, într-una din jile, acum două sau

24 Februarie 1899
trei săptămâni, a anunţat o interpelare în
privinţa unui soldat, care se jicea că ar
fi murit din causa bătăilor primite la regi
ment.
D-lor, pentru condescendenţa ce trebue
să am faţă de d. N. Ionescu, nu am cerut
termenul regulamentar, nici n'am cerut să
se formuleze interpelarea în scris, dar am
promis că voiü cerceta, făcând dreptate şi
pedepsind pe cei cari s'ar fi făcut vinovaţi
de un asemenea fapt.
Mai întâiü, m'am adresat către şeful regi
mentului, colonelul Averescu, un oficer dis
tins, care a fost fórte surprins la ordinul
ce a primit pentru a se justifica de faptele
semnalate.
Intre altele, el spune :
Afirmaţiunea că numitul soldat ar fi
murit în urma bătăilor este absolut nea
devărată.
Vedeţi cu câtă convingere vorbeşte ; nu
vă citesc tot raportul, căci ar fi obositor
pentru d-véstre, vă citesc numai câte-va
frase; mai departe dice : şi după afirma
ţiunile medicilor, mórtea a fost normală,
ea nu a fost de cât desnodămîntul nelipsit
al bólei de care suferea soldatul, şi a cărei
evoluţiune a durat un an şi jumătatea.
D-lor, comandantul regimentului ne tri
mite chiar fóia de mutaţie a soldatului, din
care se constată că acest soldat are 55 dile
de spital, unde a intrat în diferite rênduri,
o dată pentru 12 dile, altă dată pentru
15,8 etc. Deosibit, a ședut la infirmerie 10
dile, şi în spaţiul de timp de un an şi jumă
tate a fost în congediü 47 dile, şi a mai fost
lipsă la apel 13 dile.
Nu m'am mulţumit, d-lor, numai pe
raportul comandantului de regiment și am
mai cerut să mi se trimită şi fóia de deces
a spitalului, fiind-că a murit în spitalul civil
de la Bérlad. Din observaţiunea făcută de
medici, la autopsie, se vede că el a murit de
uremie și oedem cerebral. Aci, în Senat, sunt
mai mulţi d-ni medici cari nu ai de cât
să citéscă acéstă fóie şi, judecând, cred că se
vor convinge că acest soldat nu a murit
câtuşi de puţin din bătaie.
Acum, d-lor, singurele reflexiuni ce "mi
permit a face, e că d. Ionescu să nu se refere
numai la gazete, căci de multe ori informa
țiunile date degazete sunt greşite. In gazete
se găsesc şi bune şi rele, iar în cazul de faţă
informaţiunea era ne exactă.
D. Nicolae Ionescu: D-lor senatori, per
miteţi-mi să exprim d-lui ministru de răs
boiü mulţumirea mea recunoscătóre pentru
ostenéla ce şi-a dat de a descoperi adevărul.
D-sa se înşală însă, când dice că m'am
luat numai dupe gazete. Mai întâi, d-sa
scie cât de multă încredere am eu în ar
mata nőstră şi în administraţia ei.
Permiteţi'mi să spun un cuvînt, mai în
tâiü.
Noi ne vom ajunge ţinta şi vom avea un
loc în rândul popérelor regenerate din o
rient, dacă vom avea o armata. Prin armată
am ajuns aci, aduşi de Traian, prin armată
am câştigat dreptul de a fi independenţi şi a
conta între naţiunile libere ale orientului;
DESBATERIILE SENATULUI
prin urmare, ori-ce bun patriot trebue să
aibă un cult pentru armată.
Cred că atâta este destul ca să se înţe
légă pentru ce m'am grăbit ca să atrag a
tenţiunea d-lui ministru asupra torturilor
din armată,în general, şi, în particular, asu
pra soldatului Adolf Weiser.
D-lor senatori, de acum înainte mă voiü
adresa către d-vóstre, căci d. ministru a ră
mas convins că nu eü am stârnit cestiunea.
Vă mulţumesc că m'aţi ascultat în tăcere
și cu atenţiune la cele ce am spus.
D-lor, eü n'am interpelat pentru că am
citit în gazete ; adevărul este că din gazete
am luat primele informațiuni și cultul ce "l
am pentru armată m'a făcut să citesc ceea
ce se întâmplă în armată. D. ministru a avut
extrema bună-voinţă ca să 'mi dea dosarul
şi din dosar mă văd nevoit să iubesc mai
mult armata, căci n'am vëdut dosar mai
abil redactat. In dosar am vădut o scrisére
a tatălui acestui Weiser Adolf, prin care se
plânge că copilul său a murit din bătae, a
dresată autorităţei militare. Aşa este, d-le
ministru, că aveţi în raportul dosarului o
scrisóre a părintelui soldatului care dice că
a murit din bătaie “?
D. ministru de răsboiü, general A. Be
rendei: Nu e nici o scrisére.
D. Nicolae Ionescu: Un raport al ofice
rului în care se vorbea că scrisérea s'a pri
mit cu 10 dile înainte.
Eü nu am luat îndemnul de a scrie din
gazete pentru a face interpelarea, dar din
cultul ce în consciinţa mea de cetăţén sunt
dator să "l daú armatei, să spun că un pă
rinte ar fi cutezat să aducă o plângere şi
o denunţare aşa de gravă.
N'am căutat eü cu lumînarea ca să gă
sesc incidentul acesta. Am spus prin vii
graiü d-lui ministru, că ei am sciinţă că ti
nerii, fii de 6meni de trébă, recrutaţi abia
de o lună, a fost maltrataţi în mod barbar.
Am întrebat pentru ce ai fost bătuţi, şi
"I-am întrebat nu pe ei ci pe părinţii lor :
ce fac băeţii cei mari în armată? Ii bate ?
"Mi-aú răspuns că acesta nu se mai întrébă.
De ce ''i bate? n Pentru teorieu, –mi-aúrěs
puns.
N'am nevoie să spun d-lui ministru că,
pentru teorie, a maltrata nisce fii de familie,
ori cât de slabă ar fi educaţiunea lor, e o
barbarie neexplicabilă.
D vóstre siți ce însemnéză teoria : Să
spună tinerii recruţi pe de rost cine e mi
nistru de răsboiü, cine e general de divisie,
etc., şi dacă nu scie, sunt bătuţi. Va să dică,
eü n'am inventat nimic;'mi a spus părintele
unui tînăr, recrutat astă tómnă, că a fost
bătut pentru teorie. Părintele se plângea că
nu i se dă nici un răspuns plângerei ce
făcuse.
Vin acum la părintele lui Adolf Weiser,
care s'a plâns că fiul său a murit din bătae,
şi văd că nu i s'a dat nici un răspuns.
Se dreséză actele, şi ei am citit cu mare
atenţiune actele d-lui lt.-colonel Averescu
şi scrisérea sa, care este fórte măestrită şi
în care spune că töte sunt invenţiuni.
Pentru că era scrisérea părintelui în dosar,
5.
nu putea să răspundă că nu este nimic. "Mi
a răspuns d. ministru că va face ce va fi de
cuviinţă, ca să pună "administraţiunea arma
tei pe calea pe care merită, dupe cultul pe
care i'l dăm noi.
Sunt frte interesante dosarele ministe
rului; faptul e complicat. Până şi d. gene
ral Beller, mi se pare, şi un doctor, dar acela
subscrie dr. în reservă. N'am vëdut în do
sar certificatul medical de ce a murit tînărul;
atât am aflat din dosar, că s'aú păstrat ceva
din măruntaiele lui chiar acolo în spital.
D. general dr. A. Fotino: Cer cuvîntul,
d-le preşedinte.
D. N. Ionescu: Cred că d. dr. Fotino, pe
care 'l iubesc şi'l stimez, mă va lumina prin
cuvîntul săi, dar pote că eü n'am nevoie
să mai fi luminat, sunt aprope de cea din
urmă răsuflare, dar sunt decis de aci înainte
să ia cuvîntul pentru cele ce nu trebue să
móră şi armata este imortală.
Am citit cu atenţiune singura piesă, care
era a medicului de reservă Cristofor, care
face teorii, dar care, pentru mine, nu a răs
puns la plângerea tatălui că a murit fiul
săă din bătae, ci a dis, cum dictoţi doctorii,
că a murit din bólă. Mai este ceva : din
lista mutaţiilor se vede că a stat mai mult
timp în spital, peste o sută de dile şi în rapor
tul unui tînăr oficer, urcat la cele mai înalte
trepte ale biurocraţiei militare, se spune că
totul era gata pentru ca să se pună în re
formă. Dar atunci mi-am pus întrebarea:
cine a recrutat pe acest tînăr cu câte-va
luni înainte şi "l-a găsit vrednic de soldat şi
acum el s'a găsit aşa de slăbănog în cât din
acésta a şi murit? Va să dică, sa recrutat un
om fórte bolnav, a stat mult timp în spitalul
militar şi pe urmă s'a dus ca să méră în
spitalul civil.
Să 'mi daţi voie, d-le ministru, este în
sufletul mei o înduoială, care a fost şi în su
fletul părintelui aceluia căruia nu i sa dat
nici un răspuns la scrisére şi atunci pentru
ce nisce gazetari naivi n'ar fi credut şi ei
pe acel părinte?! Eü n'am prea mare stimă
pentru modul cum se pórtă unele gazete,
dar prin gazete am ajuns aci, prin gazete
ne-am înălţat şi prin gazete vom sta,
dar presa, când a pus temeiü pe scrisérea
tatălui, d-vóstre, pentru respectul care îl
datoraţi denunţărilor tatălui, trebuia să fa
ceţi o cercetare, căci dacă ar fi fost bolnav
de la început, nu înţeleg cum a putut să fie
recrutat în călăraşi !
Acésta nu o puteţi scote din sufletul meu,
d-le ministru.
Eü sciü că soldaţii trebue să fie discipli
naţi, dar nu înţeleg că ei trebue să scie nu
mai de frică, nu trebue ca soldaţii de frică
să fie duşi la bătălie, şi d-vóstre sciţi cum
s'a purtat armata nőstră în faţa duşmanului.
Eü rămân convins că i s'a făcut ceva a
celui soldat, de vreme ce mai tötă vremea
a stat în spital, şi că ceea ce i sa făcut a
fost aşa de grav în cât i s'a tras mértea din
acésta.
D. general dr. A. Fotino: D-le preşedinte
d-lor senatori, îmi dai séma cât e de temerar
să iaú cuvîntulîn urma d-lui Ionescu,maestru
258
al cuvîntului, şi mai ales ca să 'l contradic
în unele puncte. Imi e lesne însă să fac a
cest lucru şi din punctul de vedere că nu
mai fac parte din armata activă. Am fost
aprópe 40 de ani în armata activă, percur
gênd tóte gradele ierarchice; şi trebue să
vă mărturisesc că prea se exageréză că în
armata nőstră se face maltratări ; se face o
mare nedreptate corpului nostru oficeresc.
Am avut ocasiunea să "i cunosc de aprópe
mai pe toţi, şi am vădut că în mare parte
sunt tineri distinşi, 6meni de inimă, cari pot
ţine loc de onére alături cu oficerii din cele
mai bune armate din Europa, şi ca instruc
ţiune, şi ca educaţiune, şi ca purtare. Acum,
că între dénşii se pot găsi şi naturi per
verse, acésta se pte ; dar e forte rar. Nu
pot să contestez că maltratări se petrec; nu
însă din partea corpului oficeresc, ci mai
mult de către gradele inferióre.
D. St. Perietzeanu-Buzăü : Tot oficerii
sunt vinovaţi.
D. general dr. A. Fotino: Invinovăţiţi ofi
cerii când nu trebue să'i învinovăţiţi; căci el
nu sta încontinuă la casarmă cu soldaţii, ci
sub-oficerii sunt aceia cari sunt în tot tim
pul în contact cu soldaţii ; oficerul care stă
e numai oficerul de servicii, şi ori de câte
ori s'a adus la cunoscinţa unui şef abusuri
de felul acesta, am vădut cu ochii că ele ai
fost reprimate cu asprime.
Viü acum la casul care ne intereséză.
Dupe cum am înţeles pe d. Ionescu, douë aú
fost punctele pe cari le-a atins d-sa. Ân
têilă, că soldatul, răi a fost recrutat, fiind-că
era bolnav, şi al douilea, că a murit din bă
tae. D-lor, e constatat de către 6menii de
sciinţă, că acest soldat a murit de uremie şi
oedem cerebral. Ori, acestă bólă–şi în pri
vinţa acésta fac apel şi la colegii mei medici
din Senat-nu e obólă diatesică sală ereditară,
care se pte constata sau chiar presupune
la examenul ce 'l face medicul recrutor,
şi care s'ar putea desvolta în mod latent de
la recrutarea omului în cursul serviciului
lui; din contra, uremia este o bólă acciden
tală cu caracter grav.
D. Nicolae Ionescu: Móre din acéstă
bólă ?
D. general dr. A. Fotino: Móre, desigur.
Iar oedemul cerebraleste consecinţa uremiei.
Aci o să 'mi dea voie d. Ionescu să "i viü în
ajutor.
D. Nicolae Ionescu: Pe urmă s'a consta
tat că a murit aşa.
D. general dr. A. Fotino: Este adevărat.
Aci rogpe d. ministru de răsboiü să'mi dea
atenţiune.
Este adevărat că la recrutare se forţeză
nota tinerilor de către oficerii recrutori, cari
câte odată, contra avisului medicului, recru
téză pe răspunderea lor tineri asupra cărora
se găsesc indicii de afecţiuni diatesice.
D. colonel Al. Budişteanu: Îl ială pe răs
punderea mea.
D. general dr. A. Fotino: Aşa este. Sunt
oficeri recrutori cari se opun cu persistenţă
avisului medicului recrutor, care constată
chiar o disposiție tuberculsă, care, desvol
tându-se în timpul serviciului, este mult mai
DESBATERILE SENATULUI
gravă şi mult mai de îngrijat ca conjuctivita
granulósă, fiind-că tuberculosa seceră fără
milă şi se răspândesce cu repediciune spăi
mântătóre între 6menii din casarmă.
La acest om însă nu este casul ; căci el,
în 1897, când s'a primit, a presentat un va
ricocel de sigur neînsemnat. Mai în urmă
s'a observat că presintă fenomenele unui
diabet; diabetul trebue să sciţi că este o
bólă fórte gravă până la vîrsta de 55–60
de ani, de la 60 de ani încolo este mai u
şóră.
Acest tînăr a trecut din spital în spital,
din concedii în concedii; în ultima fază a
bóle lui a fost în Bucuresci, unde a fost
tratat în spitalul nostru cel mare ; de aci a
eşit ameliorat şi s'a trimis la corpul lui. A
jungênd la corp, atât medicul cât şi coman
dantul lui a constatat că nu mai este bun
pentru armată şi trebuia să ”l reformeze.
S'a presentat la 2 Ianuarie şi la 3 Ianuarie
s'a hotărât reforma lui şi se fac formalită
ţile pentru reformă.
Când a audit soldatul că e reformat a și
plecat din infirmerie,– probabil că avea cu
noscinţe în Bârlad, şi a doua di chiar a fost
găsit de poliţie pe drum şi dus la spitalul
civil.
Eü am cerut cuvîntul, d-lor senatori, ca
să dai 6re-cari informaţii în ce privesce pe
medici; trebue să spun că "i cunosc pe a
mândoi, cunos pe doctorul Cristofor, e un
tînăr din cei mai buni, om de caracter, de
consciinţă şi incapabil de a spune un lucru
pentru altul, mai ales când ar fi în contra
adevărului sală în contra consciinţei sale.
El şi-a făcut stagiul în armată şi comptéză
în reservă, cum comptez şi ei şi d. Budiş-
teanu şi alţii. Ast-fel fiind, nici nu se pote
presupune că acest medic a lucrat sub apă
sarea disciplinei sali sub puterea presiunei
a comandantului. El se duce de bună voie să
facă servicii; mâine, când nu va mai voi,
nu 'l póte sili nimeni a se duce, căci nu e
câtuşi de puţin supus disciplinei militare.
Ași fi vorbit pte cu 6re-care sfială dacă me
dicul acesta ar fi fost medic militar, s'ar fi
putut presupune că nu a spus de cât ceea-ce
"i-ar fi cerut comandantul.
D. Nicolae Ionescu : N'am dis'o.
D. general dr. A. Fotino: N'aţi dis'o. El
e civil; n'are nimic a se teme de comandant.
Ast-fel dar, vă citesc o parte din scrisérea
sa, care tratéză despre starea sănătăței aces
tui soldat, pe cât timp a fost în regimentul
4 de roşiori şi până când a fost propus de el
la reformă.
Bolnavul găsit pe drum, căut, a fost dus
în spitalul din Bârlad. Trebue să sciţi că
spitalul din Bârlad are fericirea să aibă un
medic distins, d-rul Cerchez, un tênër care s'a
distins la töte concursurile pe cari le-a tre
cut şi pe care eü îl cunosc personal şi vă pot
asigura că este un om de sciinţă mai presus
de ori-ce bănuială.
D. N. Ionescu: Nici n'am făcut alusiune
la medic.
D. general dr. A. Fotino: De multe ori
în medicină n'avem nevoe să vedem pe omul
în viéţă ca să "i cunóscem bóla; mai sigur ne
24 Februarie 1899
pronunţăm când deschidem cavităţile cardi
nale ale corpului. Doctorul Cerchez se pro
nunţăcategoric în actul de autopsie, că omul a
avut nefrită,uremie, oedem cerebral; iar con
statarea anatomo-patologică arată: nefrită
cronică, sclerosă renală, oedem cerebro
spinal. -
D. N. Ionescu: Va să dică, nu sunt im
provisate.
D. general dr. A. Fotino: Este cert că
trebue timp ca să se producă atâtea altera
ţiuni patologice; prin urmare, vedeţi că acest
om presinta o patologie întrégă, care nu pte
proveni dintr'o bătae. De alt-fel, nicăeri nu
se văd semne de bătae. Bătaia pte ocasiona
frîntură de 6se, răniri, echimose, dar este
imposibil ca în urma unei bătăi să se ptă
produce o asemenea stare patologică.
Eú exclud bătaia şi din alt punct de ve
dere, căci nu cred să se găséscă în acéstă
ţéră un om atât de lipsit de sentimentul de
omenie în cât să bată pe un bolnav. Nu dic,
se póte ca un caporal sa sergent să facă
un act de brutalitate ; dar de 40 de ani,
cât am servit în armată, am făcut şi cam
pania, când am vădut mii de bolnavi şi ră
niţi, să se bată însă un bolnav saă rănit
n'am vëut.
Acum că părintele lui a credut sală a bă
nuit acésta, se pte; dar eü aşi cere permi
siunea numai câte-va vorbe să mai adaog ca
să termin. Acum 4 sau 5 dile am avut o
denunţare că la spitalul de copii s'ar fi fă
cut 6re-cari brutalităţi în privinţa execută
rii prescripțiunilor medicale. Trebue să sciţi
că la copiii cari sufer de angină trebue să le
pensuleze gâtul cu substanţe medicamentóse.
Părintele copilului, un israelit.
D. N. Ionescu: Nu 'mi vorbiţi că a fost
israelit, israeliţii sunt şi ei tot 6meni.
D. general dr. A. Fotino: Nu numai că
sunt 6meni, dar sunt şi 6meni deştepţi.
Acest părinte nu numai că s'a plâns, dar
a insultat şi pe medicul curant, şi ei, în ca
litatea mea de efor al spitalelor civile, m'am
dus şi am cercetat.
Nu era nimic adevărat din cele ce se spu
sese. Copilul nu vrea să deschidă gura şi a
trebuit să se forţeze deschiderea gurei în
trebuinţându-se o canulă, şi ast-fel s'a pro
dus puţin sînge.
D. St. Perietzeanu-Buzău: I-o fi dat şi o
palmă, duoë, ca la un copil. (Ilaritate).
D. general dr. A. Fotino: Nu glumiţi,
d-lor. Este tot aşa de mare crimă când se
dă o palmă la un copil ca şi cum s'ar bate
Ull OII la T2,
D-lor, më resum şi dic: în armata nőstră
prea se exageréză casurile de maltratări.
Că se pot găsi naturi perverse în atâtea de
cimi de mii de 6meni, este afară din ori-ce
îndoială; dar, în general, nu avem de cât să ne
fălim de corpul nostru oficeresc. (Aplause).
D. ministru de resboiü, general A. Be
rendei : D-lor, numai duoë, trei cuvinte să
'mi daţi voie să răspund d-lui Nicolae Io
In 28CU,
D. Ionescu a spus că avem o scrisére la
dosar, a părintelui soldatului. Dar, acea scri
sóre nu era adresată autorităţilor militare,
24 Februarie 1899
este o colónă dintr'o gazetă tăiată cu forfe
cele şi lipită la ordinul şefului de regi
ment.
D. Ionescu a mai spus că d-sa nu despre
țuesce presa, dar noi am dis veri-un cuvînt
în contra presei?
Am is că presa publicăşi bune şi rele şi
de multe ori publică scrisori cum era acésta,
care nu arată fapte adevărate.
In privinţa bănuelei ce are d. Ionescu că
şefi militari acoperabusurile, rog pe d.N. Io
nescu să crédă că nu se găsesc asemea şefi.
Şefii militari, şi mai ales cei mari, sunt
demni şi 'şi îndeplinesc datoria cu cea mai
mare consciinţă.
IMPRIMERLA TATULUI
DESBATERILE SENATULUI
Voci : Inchiderea discuțiunei.
Alte voci: Nu mai suntem în număr.
D. N. Ionescu : D-lor, sciam de când am
luat cuvîntul că nu suntem în număr ; dar
cred că pot să vorbesc, fiind-că nu am să
fac nici o propunere care se cere a fi votată.
In tot casul,vorbesc pentru d. ministru şi
pentru părinţii patriei cari s'au interesat
de o cestiune ca acesta şi a rămas aci.
Nu e nevoie să 'mi luaţi cuvîntul cu un vot
netemelnic.
Dacă d-vóstre nu voiți să continue discu
ţiunea, şi dacă chiar nu se pte continua
pentru motivul că Senatul nu mai e în nu
mër, cu atât mai mult nu puteţi să votaţi
259
închiderea discuțiunei. Prin urmare, puteţi,
d-le preşedinte, să ridicaţi şedinţe, iar ei
voiü continua în şedinţa viitóre.
D. colonel Dem. Negel: D-le preşedinte,
Senatul nu mai e în număr.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D. ches
tor declară că Senatul nu mai e în nu
mër; discuțiunea va continua în şedin
ța viitóre ; ridic dar şedinţa, şi anunţ
şedinţă publică pe Luni 8 Februarie, orele
2 p. m., când vom mai avea la ordinea dilei
şi proiectul de lege pentru modificarea unor
articole din legea minelor.
– Şedinţa se ridică la orele 5 p. m.
DnacroR GENERAL CONST. [LIESCU.
 3.35,3%

ANALEI | P AMENTA

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vindare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următorele preţuri:

Tom I, partea I, apărut în 1890.. Tema PV, partea H, apărut în 1894 ..........
• I, a II, a 1893
n II, a –, si a 1892. . .
a III, a I, si a 1899. . .
1893. . . •- - - - - - - ţa
a IV, a I, si a 1893. . 1898 . . . . . . . . . .

Cei carii doresc să-şi procure acéstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la imprimeria
K Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
} s» In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

952.353

25 Februarie 1899
N0, 30
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
--------------
ŞEDINŢA DE LA8 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, N. Cră
tunescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui: Bucşenescu C. dr., Viişoreanu C. Al.,
Constantinescu C. Alex. şi Filipescu I. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 90 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 28
d-ni senator, şi anume:
Bolnavi:
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: An
ghelescu George (general), Antonescu Anton,
Dornescu Theodor, Fulger G., Leonescu
Em., Micescu Dim, Racoviţă C. şi Vergati
I. Eliodor.
In congedită:
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, d. Cas
soti P.
Nemotivaţi:
D-nii: Cavalioti G., Chircu Thoma, Ere
mia G., Ioaniu D. Ioan, lonescu Dim., Isvo
ranu R. Ilariü, Lupescu G., Mortzun V.
Alex, Petrescu Antache, Poni Petru, Po
rumbaru Radu, Răileanu Costache, Rosseti
Matheiü, Săndulescu Nenoveanu I., Tele
man C., Gane Nicolae şi Climescu C.
– D. secretar, Viişoreanu C. Alex., dă
citire sumarului şedinţei precedente, care
se aprobă.
– Se ia act de cererile d-lor senatori
Anton Antonescu şi general G. Anghelescu,
prin care régă a li se scuza absenţele de la
şedinţa de astădi, fiind bolnavi.
– Se acordă succesiv următórele conge
dii pentru cas de bólă:
D-lui senator Dornescu 4 dile.
• Fulger, 3 n.
n Vergatti, 3 »
» Leonescu, 6 n
n C. Racoviţă, 4 »
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D le preşedinte, d-lor senatori, la ordinea
ilei astă, pentru desbaterile d-vöstre, este
pusă legea minelor. La discuţiunea acestei
legi, d. preşedinte al consiliului, care are
interimul ministerului agriculturel şi dome
niilor Satului, are dorinţa să ia d-sa parte
şi să răspundă deosebitelor observaţiuni cari
se vor face asupra acestui proiect de lege;
neputênd însă veni astădi la Senat, fiind
reţinut la Cameră pentru discuţiunea gene
rală a budgetului, rog ca proiectul de lege
asupra minelor să fie pusă la ordinea dilei
pe Mercur sai Joi.
Tot-d'o dată, profit cu acéstă ocasiune ca,
În cas când d-vóstre veţi conveni la acesta,
să bine-voiţi a trece în secţiuni pentru ca
să vă ocupaţi cu proiectul de lege pentru
Anexă la Monitorul Oficial No. 259.
UN EXEMPLAR : 410 BANII
DESBATERILE SENATULUI
care d-vóstre aţi admis deja urgenţa, cu
acela pentru modificarea cărţei a III-a a co
dului de comercii, asupra falimentelor.
– Se pune la vot propunerea d-lui mi
nistru de justiţie şi se admite.
D. I. Brabețianu : D-le preşedinte, vă
rog să bine-voiţi să puneţi din nou la ordi
nea dilei interpelarea ce am avut onóre să
adresez d-lui ministru de interne, relativ
la abusurile primarului de la Corabia.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Se
va pune din noi la ordinea ilei.
D. Nicolae Ionescu: D-lor, la interpela
rea ce am avut onóre a adresa d-lui minis
tru de răsboiü, d-sa a răspuns; mai mult de
cât atâta, a bine-voit a ne aduce dosarul ca
să probeze nu numai buna sa credinţă, dar
şi corectitudinea procedărei sale. Prin ur
mare, ei cu d. ministru nu am nici un fel
de dispută, dar a intervenit un om compe
tinte, d. dr. Fotino, şi d-sa, ca om de sciinţă,
s'a întins în ipotese din care a scos cum că
eü aşi fi făcut o interpelare fără nici un te
meiü.
Voiü să răspund d-lui dr. Fotino, că eü
am fost de cea mai perfectă bună credinţă
şi până acum, cu tóte cele spuse de d-sa şi
cu tóte actele pe cari le-am văut, nu sunt
convins că n'am avut temeii de a face in
terpelarea mea.
D-lor, între altele, s'a dis că eü am scor
nit acéstă interpelare; d. ministru "mi-a
dat dreptate, fiind-că a pus în dosarul sălă
o corespondenţă publicată în Adevărul. Ei
m'am întemeiat pe acea corespondenţă în
care un părinte dicea că fiul săă a fost omo
rît în bătae.
Acum, d. dr. Fotino nu s'a mărginit
numai a se înarma cu töte armele sciinţei,
dar a dis: nu pot admite interpretarea dată
de părintele mortului, care persistă şi acum,
şi a adăugat d. doctor, că nu s'a sciut de
acésta până nu s'aú ocupat gazetele.
Acum să 'mi daţi voe să vă citesc din o
corespondenţă 6re cum confidenţială. Aci
este corespondenţa din Adevărul, aci este
hotărîrea d-lui ministru de a se cerceta, aşa
în cât nu se pte pune nimic la înduoială.
Răspund d-lui dr. Fotino, care dice că
nimeni nu s'a îngrijit de acesta, nimeni n'a
sciut de acesta, că în actul de care vă vor
beam, d. lt.-colonel Averescu, ice următó
rele :
La ordinul d-vóstre de faţă, cu onére vă
aduc la cunoscinţă că, din cele coprinse în
articolul anexat pe lângă ordinul ministeru
lui No. 2.869, nu este exact de cât faptul
că soldatul Weiser Adolf a încetat din viaţă
în spitalul civil din Bérlad.
» Afirmaţiunea – adaogă d. Averescu –
că numitul soldat ar fi murit în urma bă
tăilor este absolut neadevărată.
nFiind, din convingere adversar sistemu
lui maltratărei soldaţilor, de îndată ce am
luat comanda regimentului, am interis, dupe
cum sciţi şi d-vóstră, pedepsele neregula
mentare, şi orice abatere ce a putut ajunge
până la mine a fost numai de cât pedepsită.
Soldatul Weiser a murit de uremie şi e
dem cerebral, după cum se pte constata
261
din registru de autopsii al spitalului Bârlad,
în musănl căruia se găsesc conservate orga
nele bolnave, cari ai produs mértea.
n Dupe afirmaţiunile medicilor, moartea a
fost normală, ea nu a fost de cât desnodă
mêntul nelipsit al bólei de care suferea sol
datul, şi a cărei evoluţiune a durat un an şi
jumătatea.
Şi mai departe d. lt.-colonel zice :
Soldatul era chiar destinat, acum în urmă,
a fi reformat, fiind absolut improprii ser
viciului, din causa bólei sale ce se agrava
din ce în ce.
nDin anexatul tabloi, se pote deduce
constituţia sa cu totul şubredă.
Este drept că în Septembre a avut o
permisie pentru a merge la Iaşi, peste care
a întâriat, însă, nu o ji, ci 11. Pentru a
céstă lipsă nelegală a fost pedepsit cu car
ceră de subsemnatul.
nDupe manevre, s'a îmbolnăvit, a intrat
În spital, a fost în congediü, iar în spital,
fiind în congediü chiar, apoi şi-a urmat con
gediul şi în fine s'a întors la corp.
nCu 4 dile înainte de a muri, 6menii tre
buiaú să mérgă la baie, el a cerut voie să
mérgă singur, ceea ce i s'a încuviinţata.
Iată ce spune acum şi d. general Beller,
comandantul brigadei a doua de roşiori :
La ordinul d-vóstre de faţă, am onére a
raporta că cunosc cestiunea soldatului dece
dat, Adolf Weiser, din regimentul 4, pentru
că acum vre-o 10 dile am primit o scrisére
de la părintele săă, în care se plânge că fiul
sëú a fost omorît în bătăi de către sergen
tul-major Nae Dumitru din escadronul 4 a
celaşi regimentu.
Daţi-mi voe să insist asupra lucrului a
cesta. Nu ei am inventat acusarea sergen
tului Nae Dumitru ; nu eü am însciin
ţat pe d. ministru cu interpelarea, ci tatăl
fiului omorît, dupe ce a fost încunosciinţat
că fiul său a murit. In adevăr, nu am nevoe
să vă mai citesc aceste acte, pentru că ei
nu afirm nimic aci.
Dacă presa nőstră s'ar fi interesat, cum
trebuia să se intereseze, de acest fapt tre
buia ea să lămuréscă acest lucru.
Eü iaú act din scrisérea acésta, care este,
dupe cum vedeţi, scrisă de la comandament
şi subscrisă Beller.
Vedeţi că nu am nici o răspundere că am
adus acéstă cestiune în Senat, şi d. dr. Fo
tino nu pte ice că nu a sciut nimeni de a
césta, pentru că se spune, că cu 10 jile
înainte de a se aduce de la ministerul de
răsboiü somaţiunea ca să facă cercetare,
primise scrisórea bătrânului. Acum, s'a citat
iarăşi relaţiunea d-lui lt.-colonel Averescu,
ca să se arate cum că nu sunt adevărate tte
cele ce s'ai scris şi tot ce ice tatăl în scri
Sóre.
Nu mă privesce acésta, nu am discutat
cu d. Averescu, nu "l-am acusat pe d. lt.
colonel Averescu, nici aci nu discut cu d-sa.
Dic, de ce nu s'a făcut cercetare înainte
de ce ministru să trimită somaţiune la corp,
când s'a plâns tatăl cum că a murit băiatu,
de cine şi din ce împrejurare ?
Acum, nu am nevoe să citesc mult din
 262
ale d-lui Averescu. D sa nu se ocupă de a
césta, şi încheie cum că nimic nu este ade
vérat. _ _ __ __ _ Şi trebue să mă descurc.
Iată ce dice d-sa: •după ce lui Weiseri
s'a dat voie să mérgă singur la baie, profi
tând de acéstă libertate, a dispărut, şi peste
2 zile "l-ai adus la cazarmă doui ovrei. Ofi
cerul de di, vădéndu'l grav bolnav, l'a tri
mes pe dată la spital, unde a şi murit.
Va să dică, d. lt.-colonel dice că tînărul
ostaş, fiind grav bolnav, l'a trimes la spita
1ul civil.
Acum, d-lor, să vedem al duoilea punct.
Acesta este primul.
Al duoilea punct este, ce fel de om era
acest soldat când sa recrutat în roșiori, să
nătos era, bolnav era ?
Ei nu pot dice nimic. Am aci o fiă
care se află în dosar, şi în care se spune,
sub cuvînt de mutaţiile soldatului Adolf
Weiser, și spune că sunt 55 de zile de spital
si 49 de dile de concediu cu permisiune,
să ică mai bine de o sută de dile a stat
absent din casarmă.
Acum vine al duoilea punct, pe care rog
Pd, Fotino să mi-l explice. Acest om a fost
recrutat în armată la Octombrie 1897, în
9ctombre a fost în spital, fiind că se dice
că a eșit din spital, şi la Ianuarie 1898 el
re. Va să dică ceva mai mult: o sută de
are concedii şi permisiune, apoi e bol
97 în spitalul civil, etc. Dacă acest om a
sănătos când a intrat în armată, cum
o dată se bolnăvesce şi are nevoie de o
sută de dile permisiune şi concedii în
\a să ică, când a fost recrutat era slab
e sănătate, ei bine, eu am pus întrebarea:
se vede nici un act medical care să arate că
a fost bolnav. Trebue să "I presupunem că
a fost sănătos.
In tînăr care intră sănătos în armată şi
apoi în curând e bolnav şi e bolnav de mai
multe ori şi îndelungat timp în spitalul mi
litar. Acum pote să vie cine-va să dică că
sa bolnăvit de o bólă aşa de gravă în cât
trebue să raţionăm, ca să constatăm împre
jurările particulare, căci d. Fotino nu a fă
cut de cât să ne dică că o asemenea bólă
duce la mórte. Dar cum s'a făcut că s'a bol.
năvit aşa de ră? Dacă era bolnav când a
intrat în armată, de ce nu a spus'o medicul
când a fost recrutat ?
Dacă era sănătos, medicii trebuiau să
caute şi să arate cum s'a bolnăvit aşa de
grav.
Ast-fel, eü am pus cestiunea cum trebuia
să fie pusă, a pus'o deja tatăl soldatului la
regiment şi n'a avut nici un răspuns şi mul
țumesc d-lui ministru că a făcut ca regi
mentul să dea un răspuns, pentru ca corpul
matur să se pronunţe asupra procedării a
cesteia de a fi cine-va maltratat în armată.
D. General dr. A. Fotino: D-le preşe
dinte şi d-lor senatori, acum văd câtă drep
tate am avut alaltă-eri de a face töte reser
vele, când am luat cuvântul în contradicți
une cu d, N. Ionescu, marele maestru al cu
vântului, căci văd că, de şi medic şi medic
DESBATERILE SENATULUI
bătrîn, totuşi astădi era aprope să mă în
curce în partea medicală. (Ilaritate),
Eú n'am susţinut de cât duoë puncte din
cele puse de d-sa în discuțiune: întâi că
acest soldat a putut fi recrutat sănătos, şi
al douilea că soldatul a murit de mórte na
turală şi că dupe recrutare a contractat
bóla.
0 voce: Pneumonia.
D. General dr. A. Fotino : Mai rea de
cât pneumonia, glycosuria sală diabet, care
la un om tînăr are urmări fatale ; la vérste
mai înaintate este mai puţin gravă. Prin
urmare, vedeţi că n'am greşit de loc, căci
sunt încredinţat că omul acela a putut fi
recrutat bine, de 6rece, dupe examenul me
dicului recrutor, a trecut prin visita unei co
misiuni compusă din medicul şef al corpului
de armată, medicul de divisiune şi medicul
corpului său, ast-fel că dénsul a trecut prin
tr'un canal legal destul de serios.
Dar că omul acesta a contractat bóla în
urmă reese şi din faptul că el a intrat in
spital în mai multe rînduri şi că s'a făcut
şi cu el ceea ce se face cu toţi 6menii cari
ai nenorocirea să se îmbolnăvéscă greii în
armată, sa propus la reformă, când a sur
venit şi mârtea lui.
D-le Nicolae Ionescu, nici o dată nu mi
am permis să susţin că aţi inventat d-vóstră
că acest om a murit din bătaie, dar că v'aţi
basat pe jurnale. Ei bine, s’ai făcut cerce
tări şi sa constatat că omul venind dintr-un
concedii din Bârlad la corpul să de trupă,
într'o stare de mare slăbiciune şi fiind pro
pus să fie reformat, a dispărut din infirme
rie şi peste câte-va dile a fost găsit muri
bund pe drum. Ce a făcut, cum a dispărut ?
nimeni nu scie, faptul este că acest om, când
a fost adus la spital, a murit dupe 12 ore, i
sa făcut autopsie şi s'a constatat că mărtea
a fost naturală,
Dar când este vorba de violenţe externe,
ele sunt cele mai uş6re de constatat, chiar
şi justiţia se închină în faţa opiniunei 6me
nilor de sciinţă, a medicilor, când este vorba
de mörte violentă. Dar aci nu era casul,
căci nimeni n'a contestat că acest om a mu
rit de mórte naturală.
D. Nicolae Ionescu: Tatăl să.
D. General dr. A. Fotino: Sa plâns la
jurnale tatăl său, dar nu procurorului, și
numai procurorul este acela care seziséză
justiţia pentru a se face autopsie medico
legală.
S'a făcut autopsia patologică şi sa găsit
o uremiă şi enfisem cerebral cu tâte conse
cinţele ei şi nu era nici umbră de bătae.
Prin urmare, cum puteam eu ca medic mi
litar vechi, ca om de sciinţă care am stat
40 ani în armată, vădénd o asemenea ces
tiune venind în Senat şi pe d. Ionescu lan
sându-se cu tită puterea cuvântului să în
aprecieri speciale ştiinţifice, să nu ială cu
vîntul ca să aduc puţină lumină în chestiune,
şi 'mi pare ră că venerabilul d. Nicolae
Ionescu nu este medic, căci ar fi fost de a
cord cu mine.
"Mi am permis dar, d-lor senatori, să iată
25 Februarie 1899
cuvântul ca să luminez chestiunea dinaintea
d-vóstre.
Rog însă pe d. N. Ionescu să crédă că
n'am pus la îndoială un singur moment buna
d-sale credinţă, în tot ce a vorbit.
Tóte ce am spus însă şi ei, ca om de
sciinţă eri se pare că ai fost la locul lor,
căci între atâţi colegi medici ce avem în Se
nat s'ar fi găsit unul să mă controleze dacă
aş fi dis ceva care să nu fie conform cu
sciinţa. (Aplause).
Voci : Inchiderea incidentului.
–Se pune la vot Închiderea incidentului
şi se primesce.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
Conform cererei d-lui ministru al justiţiei,
vom trece în secţiuni, însă mai înainte a
nunţ ordinea dilei pentru mâine. Avem in
terpelări: ale d-lui Viişoreanu şi interpelarea
d-lui Maiorescu.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D. Maiorescu a convenit ca să nu se pună la
ordinea dilei interpelarea d-sale până ce d.
prim-ministru nu va conveni cu d-sa asupra
lei.
" ------------------
sunt dator, contorm regulamentului, să opun
la ordinea dilei.
Acum ridic ședința și vă rog să trecem în
secţiuni.
–Şedinţa se ridică la orele 3*/ p. m.
-~~~----------------------------------
SENATUL
SESIUNEA ORDINARĂ 188–99
----------------------
ŞEDINŢA DE LA9 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, N. Cră
tunescu, asistat de d-nii secretari ai biu
roului: Bucşenescu C. dr., Viişoreanu C.
Alex.. Poroineanu C., Filipescu I. Alex şi
Iovitz Dim. dr. _ _
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 92 d-nii senatori.
Nu răspund la apelul nominal 26 d-nii se
natori, şi anume :
Bolnavii :
P. S.S. Episcopul de Buzăi; d-nii: Dor
nescu Theodor, Fulger G., Leonescu mi
Micescu Dim., Racoviţă C.,Vergati I. Eliodor
In congedită:
I. P.S. S. Mitropolitul Primat, d. Ca
soti P.
Nemotivaţi :
D-nii Brabețianu I, Cavalioti G, Chir
Thoma, Eremia G., Ioaniu D. Ioan, Iones
Dim, Isvoranu R. Ilari, Langa Ion Coney
Lupescu G., Moisescu Dim, Mortun *
Alex, Petrescu Antache, Poni Petru, P”
rumbaru Radu, Răileanu Costache, Telem
C, Gane Nicolae.
25 Februarie 1899
– D. secretar, Viişoreanu C. Alex, dă
citire sumarului şedinţei precedente care se
aprobă.
D. general C. Budişteanu : D-lor, vë
aduceţi aminte că,înainte chiar de vacanţa
Crăciunului, sa prezentat, din iniţiativă par
lamentară, un proiect de lege modificător al
unui articol din legea posiţiunei oficerilor.
Vedeţi cât timpeste de atunci. Inainte de va
canţă tóte secţiunile au primit acel proiect şi
aü numit delegaţi. Delegaţii în mai multe
rânduri ai rugat pe d. ministru de răsboiü,
care manifestase dorinţa să ia parte la discu
ţiune, să vină să ia parte; n'a venit însă nici
o-dată; eü l'am rugat verbal să poftéscă şi
d-sa, 'mi a dis că d. prim-ministru a expri
mat dorinţa să ia şi d-sa parte. Inţeleg că d.
prim-ministru este ocupat şi nu pote să vină,
dar pte să comunice ideile d-sale d-lui mi
nistru de răsboiu, care este mai liber de pre
ocupările politice şi este competinte.
Prin urmare, am cerut cuvîntul să rog
pe d. ministru de răsboi să bine-voiască a
veni mâine când comitetul delegaţilor este
convocat din nou, căci almintrelea vom fi ne
voiţi a lucra fără d-sa, rămâind, când va
veni proiectul în discuţia Senatului, să "şi
arate părerile d sale.
Acest proiect trebue adus în discuțiune,
din condescendenţă către Senat, care "l-a cer
cetat şi admis în secţiuni, şi pentru respectul
dreptului de iniţiativă parlamentară. Dacă
acel proiect este să fie înlăturat, cel puţin să
se înlăture prin o discuțiune.
D. ministru de răsboiu, general Be
rendei: D-lor, eram gata să iaú parte la
discuţiunea acestui proiect, când d. Sturdza,
preşedintele consiliului, m'a rugat să comu
nic că ar dori să ia parte şi d-sa.
Dacă voiți să se discute numai în pre
senţa mea, ei sunt gata a veni, dar sunt da
tor a ruga comisiunea să ţină sémă de dorinţa
d-lui prim-ministru.
D. Lascar Catargi: D. ministru a primit
proiectul.
0 voce: Nu s'a discutat încă.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Iată
ce póte să facă biuroul...
D. general C. Budişteanu : Biuroul n'are
să se amestece.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Biuroul are să róge comitetul delegaţilor să
refere pentru ce nu vine cu raportul.
Incidentul este închis.
D. Viişoreanu are cuvîntul.
D. Al. C. Viişoreanu: D-lor, Sâmbătă
Corpurile legiuitóre îndeplinesc mandatul
lor legal. Eă împărtăşesc vederea că Corpu
rile legiuitóre sunt alese pe 4 legislaturi,
iar nu 4 ani, şi ultima di este Luni. Rog
biuroul să binevoiască ca, în conformitate
cu Constituţiunea, să facă ca Senatul să fie
tras la sorţi înainte de Luni, să se scie care
dintre nuoi rămâne senator şi care trebue
să mérgă înaintea alegătorilor.
Se póte întîmpla să mergem cu toţii, dar
trebue să îndeplinim prescripțiunile consti
tuţionale. De aceea, rog biurol să pună la
ordinea ilei de mâine tragerea la sorţi.
DESBATERILE SENATULUI
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Rog pe Senat să bine-voiască a ţine sémă,
că asupra unei cestiuni de felul acesta este
necesar ca şi guvernul să "şi spuie cuvîntul
ce are de spus.
A se pune mâine la ordinea dilei, înainte
ca guvernul să se fi rostit, cred că este a
nu se ţine sémă de dreptul lui. Voi avea
onóre a comunica d-lui preşedinte al consi
liului cererea d-lui Viişoreanu.
Rog însăpână atunci, până a nu se fi ro
stit guvernul, să nu luaţi nici o decisiune.
– D. ministru de justiţie,C. I.Stoicescu,
dă citire următórelor Mesagii regale în ală
turare cu proiectele de lege :
I. Relativ la împăméntenirea cu dispensă
de stagii a d-lui Angelo Adriany;
II. Idem a d-lui Ottavio Martinotte ;
III. Idem a d-lui Mihael Ch. Missir ;
IV. Idem a d-lui G. A. Apostolopol;
V. Idem relativ la recunoscerea calităței
de cetăţén român d-lui Dimitrie I. Proca;
VI. Idem a d-lui Constantin Nicolaidis, şi
VII. Idem a d-lui Dimitrie Panayotopolu.
– Se trimit în cercetarea comisiunei de
indigenat.
D. Titu Maiorescu: D-le preşedinte, o
interpelare ce am avut onóre a anunţa d-lui
ministru preşedinte, dupe regulament, ar fi
venit astăi la ordinea dilei, şi văd că este
şi înscrisă la ordinea ulei. Insă d-nii mi
niştrii de interne şi lucrări publice îmi co
munică că d. ministru preşedinte nu pte
veni astădi la Senat, fiind reţinut la Cameră
cu discuţiunea generală asupra budgetelor.
Rog pe unul din representanţii guvernului,
să bine-voiască a fixa, împreună cu mine, o
altă ji, cu speranţă că până atunci va putea
veni d... ministru preşedinte la Senat.
Mě pun cu totul la disposiţiunea d-vöstre
ca să fixaţi diua.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Nu e cu putinţă a se prevedea dupe acum
când va fi terminată discuţiunea generală
asupra budgetelor,în Cameră, discuţiune la
care d. preşedinte al consiliului este obligat
a asista.
Este posibil ca până Vineri acéstă cesti
une să fie înţelésă, să se ptă cunósce când
va fi disponibil d. preşedinte al consiliului.
Dacă bine-voesce d. Maiorescu a se face
amânarea până Vineri, ca în diua de Vineri,
dacă nu va fi desvoltată interpelarea, cel
puţin în acea di să se fixeze jiua pentru
desvoltare, în care va fi şi d. preşedinte al
consiliului.
derea lor, represintă a decea parte din ţéra
D. Titu Maiorescu: Consimt să se amâne
românéscă. Doljul are o suprafaţă de 6.565
desvoltarea interpelărei pe Vineri, şi rămâne,
bine înţeles, că dacă nici Vineri nu va kilom. p. 50; Mehedinţii ai o suprafaţă de
putea veni d. ministru preşedinte, atunci
cel puţin se va fixa definitiv diua când vom
avea fericirea să ”l avem în mijlocul nostru,
gata a asculta desvoltarea unei interpelări.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
tunci biuroul va pune interpelarea d-v6stre
pe Vineri la ordinea ilei.
Acum intrăm în ordinea ilei.
Avem duoë interpelări, ale d-lui senator
Viişoreanu, adresate d-lui ministru al lucră
rilor publice,
263
Cea d’ântêiü e relativă la studierea liniei
Craiova-Gruia. D. Viişoreanu are cuvîntul.
D. Al. Viişoreanu: D-le preşedinte, d-lor
senatori,fac parte din majoritate............
D. colonel Al. Budişteanu: Scim acésta.
D. Al. Viişoreanu: Obiectul interpelărei
mele este următorul:
Să hotărăsc pe d. ministru al lucrărilor
publice, cât mai curând, să presinte înaintea
Corpurilor legiuitóre un proiect de lege prin
care să acorde creditul necesar pentru con
stuirea liniei ferate Craiova-Gruia.
Ca să dovedesc mobilul acestei interpe
lări, îmi veţi permite, d-lor senatori, să vă
expun următórele:
Sunt câte-va plăşi din judeţul Dolj şi Me
hedinţi cari se găsesc ai într-o grea situa
ţiune, pentru că proprietarii şi arendaşii duc
cu totul lipsă de căi de comunicaţiune între
Craiova şi Gruia.Singura localitate mai în
apropriere unde pot duce grânele este por
tul Cetatea, şi pentru a le transporta acolo
plătesc dece lei la chula de grâu şi acésta
numai pe vreme bună. Dvóstre, cari sunteţi
toţi proprietari, sciţi că transporturile de ce
reale nu se fac de cât tâmna şi primăvara,
anume tómna pentru grâu, primăvara pen
tru porumb. Când se întâmplă să fie tâmna
ori primăvara ploiósă, se găsesc aceşti d-nii
proprietari în imposibilitate de a-şi trans
porta mărfurile, aşa că sunt proprietari şi
arendaşi cari sunt obligaţi, din causa intem
periilor timpului, ca să "şi păstreze recolte
lele lor doi şi trei ani.
Mai mult de cât atât: preţurile cerealelor
variază. Se pote întêmpla ca în câte-va ile
saú chiar în 24 de ore, grâul, care e o marfă,
să trécă de la un preţ de... la un preţ de...
Prin urmare, proprietarii şi arendaşii nu pot
să contracteze, să véndă, pentru că se gă
sesc în imposibilitate de a face faţă obliga
țiunei de a transporta la o di fixă marfa pe
care o ai în magazie.
Am justificat, până la 6re care punct, ne
voia de care sufer aceste duoë judeţe."Mi
permit să arăt înaintea d-vöstre şi a d-lui
ministru că guvernul liberal ar trebui să ţie
socotélă de ele, pentru că până la 6re care
punct aceste duoă judeţe ar avea drepturi ca
dorinţele lor să fie îndeplinite. Ca să vă do
vedesc acest lucru, voiü cita din conferinţa
ţinută la societatea geografică română, la 25
Februarie 1895, de şeful partidului liberal,
de d. prim-ministru Dim. A Sturdza, si
tuaţiunea acestor judeţe. Aceste duoëjudeţe,
întru cât se atinge de populaţiunea şi întin
4.949 kilom. p. 40. Amânduoă adunate ai o
suprafaţă de 11.514 kilom. p. 90, și supra
faţa Munteniei şi Moldovei e 115.000 kilom.
p. Prin urmare, Mehedinţi şi Doljul ai a
decea parte ca suprafaţă.
Ca populaţiune, Doljul are 391.157 lo
cuitori; Mehedinţii ală.302.331; amênduoă
împreună ai 693.488 locuitori.
Dupe anexa a şésea a acestei conferinţe,
populaţiunea României întregi este de 64/,
milióne, prin urmare, aceste duoă judeţe nu
 264
mai, aú a decea parte a populaţiunei ţărelro
mânesc.
Ca contribuabili, căci numărul contribua
bilor importă mai mult ca numărul popula
țiunii, Doljul are 56.138,Mehedinţii 42.358,
În total 98.496 din 856.690 contribuabili
din întréga ţéră; prin urmare, iarăşi aprópe
a decea parte din contribuabilii ţării sunt
numai în aceste duoëjudeţe.
D. colonel Al. Budişteanu: Incontestabil
că Doljul este decanul judeţelor.
D. Al.Viişoreanu: Mai mult de cât atât, ju
deţul Dolj, dupe ce plătesce toţi funcţinarii de
tóte categoriile acestui judeţ, vine în ajuto
rul Statului cu 25 milióne pe fie-care an şi,
din acéstă sumă, mai mult plătesce judeţul
Dolj.
D. colonel V. 0bedeanu: Intórceţi fóia şi
la judeţul Romanaţi şi veţi vedea că plă
tesce singur 15 milićne.
D. Al. Viişoreanu : S'o întorci d-ta.
Aşa dar, judeţele Dolj şi Mehedinţi repre
sintă cel puţin a 10-a parte ca întindere,
a 10-a parte ca populaţiune şi a 10-a parte
ca contribuabili, plus că singur judeţul Dolj,
dupe ce "şi plătesce funcţionarii săi, mai
trimite şi Statului 25 milićne pe an. Ei
cred–şi cred şi alegătorii judeţului Dolj–că
avem dreptul a cere guvernului să ia în so
cotélă plângerea nőstră şi să facă cât mai
repede să se execute acéstă linie Craiova
Gruia.
D. general G. Catargi : Tóte judeţele ai
asemenea nevoi.
D. Al. Viişoreanu : D-lor, tóte judeţele
pot avea nevoi, dar înainte de a cere drepturi
trebue să aibă datorii, cu alte cuvinte ce
rerea d-tale să corespundă obligaţiunei că
tre Stat. Or, din momentul ce noi îndepli
nim acéstă obligaţiune faţă de Stat, credem
că este bine ca guvernul, şi mai ales guver
nul liberal, să ţină socotélă şi de noi, şi pe
lângă acestea mă servesc de un raport pre
sentat d-lui ministru al lucrărilor publice,
cu care d-sa s'a presentat Corpurilor legiui
tóre şi în care se vorbesce de influenţa pe
care péte s'o aibă crearea unei linii ferate
într'o localitate 6re-care din ori-ce judeţ,
fără ca să existe raportul pe care d. gene
ral Catargi mi'l relevă.
D. general G. Catargi : Cer cuvîntul în
cestiune personală.
D. Al. Viişoreanu : Merci.
Iată ce spune eminentul inginer, d. di
rector al căilor ferate, în proiectul de budget
pentru veniturile şi cheltuelile căilor ferate
române.
Iată ce spune la pag. 47 :
n Influenţa deschiderei de linii noui.–
Din tablourile ce însoţesc expunerile de
motive ale budgetului C. F. R., se péte cons
tata că veniturile generale, raportate la un
chilometru, sufere scăderi mari ori de câte
ori se pun în exploatare linii nuoi, de 6re-ce
multe din ele, pentru o periódă de timp re
lativ însemnată, nu produc atât cât se chel
tuesce pentru exploatarea lor, şi ast-fel re
sultatul total de exploatare se găsesce in
fluenţat în mod defavorabil.
Dar acéstă consideraţiune nu trebue să
DESBATERILE SENATULUI
preocupe o administraţie de cale ferată a
unui Statu.
Dacă ar fi o administraţiune a unei socie
tăţi, da.
Şi d. director general se ocupă de acéstă
cestiune şi din desvoltările pe care le veţi
asculta,veţi vedea că e alt-ceva săfie în ex
ploatarea unei societăţi şi alt-ceva în ex
ploatarea Statului.
Mai departe :
nIn adevăr, între o exploatare particulară
şi o expoaltare de Stat, există o deosebire
esenţială. Pe când în cea din urmă se ur
măresce numai realisarea beneficiilor di
recte pentru a putea deservi dividente ac
ţionarilor săi, într'o exploatare de Stat prin
cipiul de economie generală trebue să pre
domineze.Statului îi e permis să reducă tari
fele liniilor sale,să greveze exploatarea lor
cu diferite sarcini, în scop de a descărca de
cheltueli unele ramuri de administraţie pu
blică ce nu pot suporta unele cheltueli, de
a încuragia desvoltarea industriei, de a în
lesni exportaţiunea, de a contribui la îmul
ţirea călătorilor prin înlesnirile de tarife şi
înmulţiri de trenuri puse la disposiția publi
cului, de a susţine navigaţiunea naţională
pe Dunăre şi Mare, întru cât perderile su
ferite din aceste cause, din explótarea di
rectă a căilor ferate, sunt cu prisos acoperite
din veniturile indirect produse, fără alt in
convenient, bine înţeles, de cât acela de a
nu se putea urmări cu exactitate resultatele
de exploatare a fie-cărei ramuri de adminis
traţie în parte.
Sunt pe reţéua nőstră linii cari n'ar fi
fost nici o-dată construite de către o socie
tate particulară, pentru a fi exploatate în
condiţiunile grele pe cari le suportă admi
nistraţia, fără ca Statul să fi garantat un
procent remuneratorii pentru capitalul a
fectat construcţiunei lor. Totuşi, dacă bud
getul căilor ferate e influenţat în mod de
savantagios de exploatarea acestor linii,şi în
special a acelor ce se pun din noi în exploa
tare, cum s'ar întâmpla şi cu o societate
particulară, Statul e recompensat însă în
mod indirect.
In adevăr, o reţea de cale ferată, într'o
regiune 6re-care lipsită de căi lesnicióse de
comunicaţie, ajută la eftinirea transportului,
la schimbul relaţiunilor comerciale, la pune
rea în valóre a bogăţiilor neexploatate, şi con
tribuind ast-fel direct la îmbogăţirea acelei
regiuni, ajută indirect la crescerea venitu
rilor Statului.
nAst-fel, de exemplu, pe când exploatarea
liniilor Bucuresci-Fetesci şi Făurei-Fetesc,
până la deschiderea podului peste Dunăre,
se făcea în condiţiuni desavantagiose, căci
din explótarea lor nu se realisa nici un
excedent, Statul a beneficiat însă frte mult
în mod indirect. •
Cu alte cuvinte, acéstă linie Bucuresci-Fe
tesci şi Făurei-Fetesci era făcută în vede
rea portului Constanţa.
Ei, înainte ca portul Constanţa să func
ționeze.
0 voce: A funcţionat tot-d'a-una.
25 Februarie 1899
D. Al. Viişoreanu: Iată resultatul practic
pentru Stat pe care l'a produs aceste linii,
dupe cum ni-l arată d. director general al
căilor ferate :
nIn adevăr, s'a cheltuit pentru liniile Bu
curesci-Fetesci şi Făurei-Fetesci 23.000.000
şi se pte dovedi uşor că, graţie acestei chel
tueli, s'a sporit venitul direct al Statului
cu 2.500.000 lei pe an şi avuţia generală
a ţărei cu un capital de 250 milićne.
nPentru a demonstra acésta, n'avem de
cât să considerăm crescerea arenilor dome
niilor Statului situate în judeţele străbătute
de liniile în cestiune, urcarea impositului
funciar şi crescerea venitului fonciar parti
culara,
Nu vă citesc aceste duoă tablouri pentru
că d. director al căilor ferate le resumă în
expunerea sa ast-fel :
nIn tablourile A şi B am reprodus o se
rie tipică a moşiilor Statului din judeţele Ia
lomiţa şi Brăila, moşii cari n'aú suferit o
schimbare în substanţa lor, şi am indicat a
renile acestor moşii în periódele 1875–
1888, 1886–1893 şi 1893–1900.
n Din aceste tablouri resultă că, de la
prima la a treia periódă, arendile pe hectar
s'aú urcat în modul următor:
nJudeţul Ialomiţa de la 4,1 lei la 15,7 lei
saú 280.5%.
nJudeţul Brăila de la 6,6 lei la 16,8 lei
saú 154,5%, pe când pentru judeţele Vlaşca,
Buzëü, Râmnicu-Sărat, Covurlui, Tecuci,
Fălciü şi Botoşani, unde în perióda indicată
nu s'ai deschis noui linii de drum de fer,
sporul arendilor moşiilor Statului este nu
mai de 63%.
nAst-fel, pentru judeţul Ialomiţa avem un
spor de 217,5% şi pentru judeţul Brăila un
spor de 91,5%, datorit exclusiv liniilor fe
rate Bucuresci-Fetesci şi Făurei-Fetesci.
nȚinénd sémă de suprafaţa moşiilor Sta
tului, cari prin situaţia lor au putut fi influ
enţate prin crearea liniilor în cestiune, ob
ţinem pentru judeţul Ialomiţa un spor al
arendelor de . . . . 2.080.000 lei, iar
pentru judeţul Brăila un
spor de . . . . . . 170.000 m sau
un spor total de .. , 2.250.000 m . n
Prin urmare, în perióda acésta, de la
1895–1900, Statul a câştigat în fiecare
an câte 2 milióne ca imposit direct şi a câ
ştigat avuţia generală a ţărei 250 milićne.
Moşiile Statului nu s'a schimbat de loc,
şi numai din faptul creărei acestor linii a
ceste moşii ai câştigat o plus-valută şi ve
niturile lor s'aú ridicat, dupe cum arată în
expunerea sa, d. director al căilor ferate:
In definitiv, venitul direct al Statului sa
sporit prin faptul creărei liniilor Bucuresci
Fetesci şi Făurei-Fetesc cu vre-o 2,500.000
lei pe anu.
Cu alte cuvinte, vedeţi d-vóstre, că acolo
unde se deschide o linie ferată veniturile
moşiilor, fie ale Statului, fie ale particulari
lor, sporesc astfel dupe cum arată d. direc
tor al căilor ferate:
nIn ceea-ce privesce venitul funciar par
ticular, se obţine, prin calcule similare, ur”
mătórele sporuri :
 25 Februarie 1899
Pentru judeţul Ialomiţa . 6.500.000 lei
n Brăila, , 3.500.000 -
Saú, în total . . 10.000.000 m
Statul având un spor total de 2.250.000.
Dupe ce Statul perdea asupra moşiilor, cari
nu le putea arenda de cât cu un anume preţ,
adi, graţie acestor linii nou, câştigă o plus-va
lută de 280%,
Pe lângă acest venit direct, care 'l obţine
de la arendaşi, obţine Statul indirect şi alte
venituri, şi ascultaţi cari sunt aceste veni
turI :
In ceea-ce privesce impositul funciar,
în judeţele considerate, el a crescut cu 87%
în Ialomiţa şi cu 60% în Brăila, pe când în
aceeaşi periódă se ridică în restul ţărei nu
mai cu 38%, ast-fel că şi prin crescerea ex
traordinară a impositului funciar, Statul a
avut un nou venit de 140.000 lei.
Ast-fel, d-lor senatori,vedeţi d-vóstre im
portanţa creerei unei linii noui în judeţul
Ialomiţa care dă 87%, plus din impositul judeţele Ialomiţa şi Brăila, cari pot să aibă
fonciar şi 60%, în judeţul Brăila; în jude întindere, dar cari nu ai populaţie, a pro
ţele cele-alte ale ţărei, în aceleaşi condiţiuni, dus aceste rôde, vă rog să mă credeţi că în
impositul fonciar nu sa putut ridica de cât judeţul Dolj, care are şi întindere şi popu
cu 38%.
Vedeţi fórte bine că din creearea unei li
nii ferate, pe de o parte, domeniile Statului românească, vă rog să credeţi că odată a
câştigă o plus-valută de 280, pe de altă
parte, pe cale indirectă, 60% şi 87%,
D. G. Esarcu : 8 şi 70, este eróre.
D. Al. Viişoreanu: In raport este 87%,
dacă este eróre nu sunt ei de vină; n'aveţi
de cât să întrebaţi pe d. ministru respectiv
care a presentat acest raport Camerei şi nu
cred să fie eróre, căci un raport făcut către
d. ministru nu ar fi îndrăsnit să 'l presinte
cu erori.
0 voce: Evident că este eróre, dacă ar fi
87% am avea un venit de un miliard.
D. Al. Viişoreanu: Dacă ar fi în tötă ţéra,
dacă guvernul şi noi am face linii de interes
local în töte părţile, am avea aceleaşi avantaje.
0 voce: Nu este exact.
D. Al. Viişoreanu: Eă citesc raportul.
0 voce: Este încurcat.
D. Al. Viişoreanu: Nu este încurcat. Să
nu vă încurcaţi d vóstre:
In definitiv, venitul direct al Statului s'a
sporit prin faptul creărei liniilor Bucuresci
Fetesci şi Făurei-Fetesc cu vre-o 2.500.000
lei pe an.
In ceea ce privesce venitul funciar par
ticular, se obţine prin calcule similare, urmă
tórele sporuri :
Pentru judeţul Ialomiţa . 6.500.000 lei
Brăila . . 3.500.000
Saú, în total . . 10.000.000 m
Capitalisându-se cu 5% creşterea veni
tului Statului şi venitul particularilor, obţi
nem un capital de 250 milićne datorit chel
tuelei de 23 milićne făcute pentru construc
ția liniilor în cestiunea.
Cu alte cuvinte, Statul a sacrificat 23
de milićne şi s'a sporit avuţia publică cu250
milióne.
D. St. Perietzeanu-Buzăă: Conclusia.
D. Al. Viişoreanu; Aveţi răbdare. Veţi
vedea şi conclusia:
DESBATERIILE SENATULUI
Se înţelege de la sine, că influenţa aces
tor linii nu se limitéză numai la sporirea ve
niturilor ce am considerat exclusiv în cele
expuse.
nCeea ce este adevărat pentru judeţele
Ialomiţa şi Brăila, într'o măsură şi mai în
semnată a fost adevărat la început pentru
tótă ţéra, distanţele de străbătut atunci cu
căruţele fiind mult mai mari. Putem dar a
firma că dacă procentele capitalurilor puse
în construcţiunea căilor ferate nu sunt nici
pe deplin acoperite din exploatarea lor, ele
sunt de sigur cu mult întrecute prin veni
turile direct dobânditeu.
Mulţumesc d-lui ministru al lucrărilor
publice, şi în special d-lui director al căilor
ferate, care a făcut acest raport d-lui mi
nistru, pentru că ne-a pus pe noi în posi
ţiune să ne dăm sema despre influenţa creă
rei unei linii noui ferate într'un judeţ, ori
care ar fi el. Apoi, d-lor senatori, dacă în
lație, dupe cum v'am spus că sunt cotate a
ceste 2 judeţe ca cele mai populate din ţéra
céstă linie pusă în mişcare va produce rôde
cu mult mai superióre, mai avantagićse şi
pentru ţéră şi pentru localitate, de cât a
ceste judeţe cari îşi ai întinderea dar nu ai
populaţiunea.
In urma acestora, d-lor senatori, am cre
dut de cuviinţă să ridic acest incident, să
fac acéstă interpelare, mulţumindu-mă nu
mai să atrag atenţiunea d-lui ministru al lu
crărilor publice, să presinte cât mai repede
un proiect prin care să se încuviinţeze de
Corpurile legiuitóre creearea acestei linii,
pentru că acestă linie împarte judeţul Dolj
şi Mehedinţi şi deservesce aprópe aceste 2
judeţe.
Dar, în acelaşi timp, aş ruga pe d. mi
nistru ca, cu ocasiunea construcţiei acestei
linii, să nu se mai facă greşelile ce s'a fă
cut cu linia Craiova-Calafat, să nu se risi
péscă avuţia publică.
Noë ne trebue căi de comunicaţie solide
şi bune, nu ne trebue lux. Linia Craiova
Calafat e lux. Nu ne trebue să facem gări
cari nu sunt pentru localitate. Nu ne tre
bue să facem gări frumése şi împrejur 50–
60 pogóne, cari nu servă la nimic.
Mai mult de cât atât, lucrările de artă
s'ar putea face solide şi simple fără incrus
taţiuni, dar să răspundă destinaţiunei lor.
In urma acestora, îmi place să cred că d.
ministru al lucrărilor publice îşi va face o
datorie faţă de ţéra românéscă şi în special
faţă de Oltenia, presentând un proiect de
lege, prin care să céră creditele necesare
pentru construcţiunea acestor linii.
D. G. Esarcu : Cer cuvîntul.
D. colonel Al. Budişteanu: Cer cuvîntul.
D. C. Costescu-Comăneanu: Cer cu
vîntul.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Con
form regulamentului trebue să dai cuvîn
tul d-lui ministru.
265
D. ministru al lucrărilor publice, In
I. C. Brătianu: D-le preşedinte, elă n'am
nici o obiecţiune de a răspunde la toţi d-nil
senatori de o-dată; prin urmare, mă refer
cu totul la decisiunea biuroului şi Senatului.
D. G. Esarcu (în cestiune de regula
ment): D-lor, sciü prea bine că conform re
gulamentului Senatului, când e vorba de o
interpelare, are cuvîntul interpelatorul, apoi
ministrul, dupe care urméză replica. Insă
Senatul, dacă crede de cuviinţă, pte să per
mită şi alt-cuiva să vorbéscă; aşa s'a inter
pretat tot-d'a-una.
D. colonel Al. Budişteanu (în cestiune
de regulament): Am cerut cuvîntul în ces
tiune de regulament, fiind-că văd că regula
mentul este călcat în picióre. Regulamentul
este aşa: se dă cuvîntul interpelatorului,
răspunde d. ministru, apoi interpelatorul
are replica. Dupe acésta presidentul con
sultă Senatul, dacă voesce ca discuţiunea să
urmeze. Aţi vădut că ai mai cerut cuvîntul
şi alţii, să întrebaţi dar Senatul dacă mai
voesce să vorbéscă şi alţii. (Protestări, sgo
mot).
Rog Senatul să nu închidă discuţia, să ne
dea voie să vorbim, pentru că judeţele ne
aú trimis aici ca să le susţinem interesele
lor locale.
D. general G. Catargi: Cer cuvîntul în
cestiune de regulament.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: S'a
vorbit de doui domni în cestiune de regula
ment. Ei sunt chemat să aplic regulamentul.
Am dat cuvîntul d-lui ministru; d. ministru
dorind să audă şi pe cei-alţi d-ni oratori.
D. ministru al lucrărilor publice, I6n I.
C. Brătianu : Eă m'am referit la ce va de
cide biuroul și Senatul.
D-lor senatori, daţi-mi voie să nu urmez
pe d. interpelator în tóte considerantele,
fórte interesante de altmintrelea, pe cari le
a desvoltat înaintea d-v6stre, de şi le cred
fórte adevărate; nu vroiesc să mai insist a
supra marelui interes pe care'l presintă
pentru noi toţi desvoltarea economică a unui
judeţ atât de important ca judeţul Dolj. Mă
voiü mulţumi numai a vă spune cum stă
cestiunea construcţiuneiliniei ferate Craiova
Gruia, şi cu acésta ocasiune voi răspunde
tot de o-dată anticipat la ceea-ce cred că fă
cea obiectul preocupaţiunilor d-lor senatori
cari, rînd pe rînd, a cerut cuvîntul.
D-lor, şi în anul trecut s'a cerut în Se
nat construcţiunea unui număr de linii fe
rate aprope tot aşa de mare ca şi acum, şi
am avut onérea a răspunde că nu suntem
în posibilitate de a începe de o-dată tóte li
niile, pe cari însă le cunosc ca necesare,
căci începerealor este limitată, pe de o parte,
de creditul Statului, iar pe de altă parte, de
instrumentele de lucru de cari dispunem;
pentru ca să ne putem hotărî în cunoscinţă
de causă şi, înainte de a întreprinde lucrări
costisitóre, la ce angajăm Statul, am cerut
anul trecut onor. Corpuri legiuitóre şi am
dobêndit un credit de un milion pentru a în
treprinde studiile reţelei de căi ferate cari
eraú mai urgent reclamate. Aceste studii nu
sunt încă terminate şi, prin urmare, rog şi pe
266
a, nator de Dolj, ca şi pe ceilalţi din *
tari, să bine-voiască a avea niţică Pace,
5 ani aceste studii vor fi gata, voi 99
insumi. Înaintea d-v6stre pentru a va e
pune resultatele lor,
Iată ce aveam de spus. (Aplause, apro
bări). _ _ . ȘEDINȚA DE LA 10FEBRUARIE 1899
D. Al. C. Viişoreanu: Sunt mulţumit de
răspunsul d-lui ministru.
Mai multe voci: Inchiderea discuțiune,
– Se pune la vot închiderea incidentu
lui şi se primesce.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: A
cum este la ordinea dilei a duoa interpe
lare a d-lui Viişoreanu adresată d-lui prim
ministru, relativă la neaplicarea lege co
merciului ambulant. D. Viişoreanu însă con
simțind a amâna interpelarea până va veni
d. prim-ministru, se amână.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, proiectul de lege pentru or
ganisarea consilielor judeţene nu este încă
desbătut în tâte secţiunile; rog dar pe Se
nat să bine-voiască a trece în secţiuni pen
tru a termina cu studiarea acestui proiect
de lege şi a numi delegaţi, pentru ca în co
mitetul delegaţilor să putem da o formă a
cestui important proiect de lege.
D. general Catargi: Am cerut cuvîntul
În cestiune personală, d-le preşedinte.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
veţi cuvîntul.
D. general G. Catargi: D-lor senatori,
când am întrerupt pe omor. meü coleg şi
amic politic, d. Viişoreanu, cu cuvintele că:
tóte judeţele ai aceleaşi drepturi la bine
voitórea atenţiune a guvernului, d-sa a făcut
o alusiune la judeţul mei. Eü nu sunt în
potriva construirei liniei ferate reclamate
de d. Viişoreanu, dar cu acéstă ocasiune
voesc să aduc aminte d-lui ministru al lu
crărilor publice că anul trecut am cerut
pentru linia Huşi-Crasna să se facă din linie
strîmtă linie largă, căci acesta este singurul
judeţ care n'are nici un kilometru de linie
largă, şi ne-am rugat toţi conjudeţeni de
acolo să fim legaţi măcar într'o parte cu
restul României prin linie largă.
Prin urmare, n'am avut nici de cum in
tențiunea de a contesta d-lui Viişoreanu
dreptul de a reclama o linie ferată. Iată ce
aveam de spus şi, cu acéstă ocasiune, rogÎncă
o-dată pe d. ministru să binevoiască a avea
în vedere schimbarea acestei linii, din cale
strîmtă în cale largă.
D.vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, ne mai fiind nimic la ordinea dilel,
şi dupe cererea guvernului, socotesc că este
bine să trecem în secţiuni. (Aprobări). Tre
cem atunci în secţiuni. Şedinţa publică este
ridicată şi anunţ şedinţa publică viitóre pen
tru mâine 10 Februarie curent, la 2 ore
p. m.
– Şedinţa publică se ridică la orele 3*/.
DESBATERILE SENATULUI
SENATUL
--
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte N. Crătu
nescu, asistat de d-nii secretari ai biuroului
Bucşenescu C. dr., Constantinescu Alex, Fi
lipescu I. Alex. și Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 95 d-nii senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 23 d-ni
senatori, şi anume:
P. S.S. Episcopul de Roman, d-nii: Ful
ger G., Langa Ion Const, Leonescu Em.,
Micescu Dim. şi Racoviţă Const.
In congedilă:
I. P.S.S. Mitropolitul Primat,d. Cassotti P.
Nemotivaţi :
D-nii : Brabeţeanu I., Chircu Toma, Ere
mia G., Ioaniu D. Ioan, Ionescu Dumitru,
Isvoranu R. Ilarii, Lupescu George, Moi
sescu Dim, Mortzun V. Alex, Petrescu An
tache, Poni Petru, Porumbaru Radu, Răi
leanu Costache, Teleman C. şi Gane Nicolae.
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
— Se acordă un concedii de 4 dile d-lui
senator Langa.
– D. ministru de răsboiu, general Be
rendei, pentru d. ministru de domenii, de
pune Mesagiul regal în alăturare cu proiec
tul de lege prin care se acordă d-lui Ioan
N. G. Daniilescu dreptul exclusiv de a fa
brica, exporta şi vinde plugul-sapă, inven
țiunea sa.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Se
va tipări şi trimite la secţiuni.
D. Nicolae Ionescu: D-le preşedinte, am
luat cuvîntul ca să vă amintesc că aţi făgă
duit Senatului că veţi fixa diua când se va
procede la tragerea la sorţi a membrilor
Senatului cari vor trebui să se presinte îna
intea alegătorilor.
Cu tóte acestea văd că biuroul nu face
nici o lucrare.
Sunt dator să vă reamintesc acésta şi vă
aduc aminte, în acelaşi timp, că regulamen
tul nostru, în acéstă privinţă, se rézimă pe
art. 78 din Constituţiune, şi că, deci, acéstă
cestiune este o cestiune eminamente consti
tuţională.
D. colonel V. 0bedeanu: S'a ridicat ieri
cestiune, şi a rămas ca să se comsulte gu
vernul.
D. Nicolae Ionescu: Sciü că Corpurile
legiuitóre aú luat laudabilul obicei de a se
consulta cu guvernul, dar fiind-că în regu
lamentul nostru se dice positiv că se va tra
ge la sorţi chiar şi acei senatori cari repre
sintă universitatea, dupe ce vor eși la sorţi
se comunică acésta guvernului,
25 Februarie 1899
Nici Constituţiunea, nici regulamentul,
ne impune ca să luăm acéstă măsură în 5.
țelegere cu guvernul, căci regulamentul de
că se va comunica dupe ce vom face opera,
țiunea. Intreb biuroul: pentru ce trăgănesc
atâta acestă operă atât de simplă şi atât de
raţională care dă Senatului o autoritate
mai mare, care nu vrea să “l disolve
o dată cu Camera la patru ani, ci si
reînoesce. Acesta este un principii mare şi
ar trebui ca Senatul să dea exemplu tuturor
guvernelor de a'l respecta.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Este
o cestiune de regulament şi, fiind că biuroul
a fost interpelat, trebuie să răspund.
D-lor senatori, suntem forte geloşi pentru
respectarea disposiţiunilor constituționale și
ale regulamentului, însă, după regulamentul
Senatului, suntem încă în termen. Chiar ieri
s'a reînoit cestiunea, şi d. ministru ne-a ru
gat ca acéstă măsură să o luăm în înțele
gere cu guvernul. Miniştrii sunt ocupaţi la
Cameră, mâine avem la ordinea dilei legea
minelor şi cred că mâine vom fixa diua de
Sâmbătă, astfel că se va satisface cererea
d-lui Ionescu cât mai curând posibil.
D. colonel Al. Budişteanu: D-lor, sunt
douë regulamente, regulamentul cel mare:
Constituţiunea, şi regulamentul cel mic, care
este regulamentul Senatului, pe care'l pu
tem schimba, iar regulamentul cel mare nu
’l putem noi schimba, ci trebuie o Cameră
de revisuire.
Este adevărat, art. 78 din Constituţiune
dice: senatorii se aleg pe 8 ani şi la fie
care 4 ani se reînoesc pe jumătate, prin
tragere la sorţi.
Să vedem ce dice regulamentul Senatu
lui; el dice: - în basa art. 78 din Constitu
țiune se va reînoi Senatul în a 4 sesiune
ordinarău.
Astfel, regulamentul Senatului prevede
4 sesiuni şi Constituţiunea dice dupé 4 -
Acéstă cestiune a fost discutată şi s'a ho”
rât că trebuie 4 ani, nu 4 sesiuni; dacă *
fi 4 sesiuni, la 15 Februarie guvernul in
mai avea putere să mai prelungesc. *
fiind că este 4 ani, guvernul pte prel
sesiunea.
Ei bine, mă veţi întreba: ce susţine
Ei susţin că regulamentul Senatului. *
contra art. 78 din Constituțiune, pent: *
împlinirea de 4 ani, şi regulamentul ii”*
patra sesiune ordinară. _ _ _ . _,
Ei dic aşa: înainte de a împlini ce ***
cari s'ai discutat deja ce se înţeleg P*
4 ani de legislatură, atunci guvernul ***
bine să vină să ne convoce ca a 5:
raţiunea tragere la sorti, pe”,*:"
atunci expiră puterile nostre. A * "
inainte de împlinirea acelor 4 *
a călca Cons” „ „.. ș,
bire:*
este în discuţiune regulament
Iar ca să se tragă la sorţi înain”*
Februarie. _ _ _ _. „...
Dacă senatul va hotărî aces:""
mic de dis, dar ei dic că nu puteti ***
25 Feoruarie 1899 [DESBATERIILE SENATULUI 267

sorţi în timpul sesiunei ordinare, fiind-că
Constituţiunea cere 4 ani.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Am
explicat chipul de a vedea, conform vederi
lor Senatului. Acum trecem la ordinea
dilei.
D. Gr. Cereşeanu: Am onóre a depune
pe biuroul Senatului o petiţiune semnată
de un număr mare de locuitori din comuna
urbană Filipesc, judeţul Prahova, prin care
rógă Senatul să transforme în proiect de
lege dorinţa lor, de a se declara alienabile
locurile de casă cari cad în raionul oraşului
Filipesci. Şi acest oraş a avut aceeaşi sârtă
ca Vălenii-de-Munte, şi merită aceeaşi pro
tecțiune din partea onor. Senat.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Se
va trimite la comisiunea de petiţiuni.
Acum intrăm în ordinea dilei.
Avem interpelarea d-lui senator Nico
lae Micescu, adresată d-lui ministru al do
meniilor. D. ministru nefiind aci, consimţiţi
a se amâna ?
D. N. I. Micescu: Din moment ce d. mi
nistru al domeniilor nu este pe banca minis
terială, convin a se amâna.
Vă rog însă să fixaţi o di.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Ar
fi bine să vă înţelegeţi d-vöstre cu d. minis
tru asupra dilei.
Ne mai fiind nimic la ordinea ilei, trecem
la votarea de indigenate.
D. Gr. Ştefănescu: Am vădut o ordine de
ji în care era trecută o simplă interpelare,
care se scia că nu va avea loc,şi nu erai in
digenate puse la ordinea ilel.
Aduc aminte Senatului că sunt peste
3–4 sute de raprte pentru indigenate,
prin urmare trebuia să avem la ordinea di
lei indigenate.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Am
onóre a atrage atenţiunea d-lui Ştefănescu,
că indigenatele sunt tot-d'auna la ordinea
dilei, care este afişată în sala Senatului.
D-lor senatori, astădi s'a împărţit raportul
şi proiectul delege prin care ministerul dome
niilor cedéză un teren din moşia Statului Ho
tărani, ministerului de răsboiü. Art. 54 din
regulament dice că, în casuri urgente, dupe
cererea guvernului şi cu aprobarea Senatu
lui, se pote discuta şi fără trecerea de 3 dile.
Guvernul cerénd să se ia în desbatere acest
proiect de lege acum, consult Senatul dacă
încuviinţéză. (Aprobări).
– D. C. Poroineanu, raportor al comi
tetului delegaţilor de secţiuni, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,
Proiectul de lege prin care ministerul domeniilor este autorisat ca terenul, în întindere de 51
hectare şi 1.525 m. p., ce prin legea de la 29 Martie 1897 a fost autorisat să cedeze ministerului de
răsboiü din moşia Statului Hotărani, judeţul Romanaţi, să 'l cedeze din moşia Statului Comanca, tot
din judeţul Romanaţi, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 14 Ianuarie 1899
şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 386 de la 26 Ianuarie 1899, secţiunile
d-vóstre, luându'l în cercetare, tóte "l-aú admis, numind delegaţi:
Secţiunea I pe d. dr. Iovitz;
» II n n Colonel V. Obedeanu;
» III „ » Stroe Beloescu;
» IV subsemnatul, şi
„ V pe d. Valerian Urseanu, cari, întrunindu-se în diua de 9
Februarie 1899, saú constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui Stroe Beloescu, şi, luând
din nou în cercetare sus arătatul proiect de lege, "l-aú admis pe următórele considerante:

Domnilor senatori,

Prin legea decretată sub No. 1.331 de la 29 Martie 1897 sa cedat administraţiei résboiului o
întindere de 51 hectare, 1.525 m. p., din moşia Statului Hotărani, din judeţul Romanaţi, pentru a se
da comunei Caracal, în schimbul unei suprafeţe egale de teren ce comuna a fost autorisată prin ace
eaşi lege a ceda din proprietatea sa administraţiei răsboiului, spre a servi ca câmp de instrucţie
trupelor din garnisona Caracal.
In intervalul, însă, de la aranjamentul ce a avut loc între ministerul de răsboii şi comuna
Caracal pentru cedarea terenului în cestiune până la votarea de către Corpurile legiuitóre şi sanc
ționarea legei sus menţionată, ministerul domeniilor a împărţit la locuitorii rurali tot pământul bun
din moşia Hotărani, aşa că pe acéstă moşie nu a mai rămas de cât un teren de calitate inferióră,
compus din mai multe întinderi mici, isolate una de alta şi fórte departe de oraş. Primăria co
munei Caracal a cerut, dar, ca, în schimbul terenului ce cedéză din proprietatea sa administraţiei
răsboiului, să i se dea un altul,în mărime egală, din moşia Statului Comanca, judeţul Romanaţi.
Prin proiectul de lege ce sa adus în deliberarea Senatului se autorisă ministerul agriculturei,
industriei, comerciului şi domeniilor ca, în locul celor 51 hectare, 1.525 m. p. teren, ce, conform
legei decretată sub No. 1.331 din 29 Martie 1897, urma a da administraţiei răsboiului din moşia
Statului Hotărani, să se dea din moşia Statului Comanca, tot din judeţul Romanaţi ; iar ministe
rul de résboiü să cedeze acest teren comunei urbane Caracal, în schimbul altuia de mărime egală,
ce a fost autorisată a ceda din proprietatea sa.
Pe aceste considerante, comitetul delegaţilor a admis modificarea legei de la 29 Martie 1897,
şi, prin subscrisul raportor, vé rógă, d-lor senatori, să bine-voiţi a o încuviinţa şi d-vóstre, votând
proiectul de lege următor.

Raportor, C. PORROINEANU.
268 DSBATERILE SENATULUI 25 Februarie 1899

L. E (C. E

Art. 1. —Ministerul agriculture, industriei, comerciului şi domeniilor este autorisat ca terenul,

în mărime de 51 hectare, 1.525 m. p., ce, conform legei decretată sub No. 1.331 de la 29 Martie 1897,
urma să se dea din moşia Statului Hotărani, să 'l cedeze ministerului de răsboiü din moşia Statului
Comanca, din judeţul Romanaţi.
Art. 2—Ministerul de răsboiü este autorisat ca acest teren să 'l cedeze comunei urbane Caracal,
în schimbul unei întinderi egale de teren, ce numita comună este autorisată a ceda din proprietatea
sa ministerului de răsboiü, spre a servi ca câmp de instrucţie trupelor din garnisona Caracal.

Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 14 Ianuarie 1899, şi sa adoptat

cu unanimitate de şépte-deci şi duoë voturi.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A. D) Secretar, N. Enăşescu.

–Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Articolele 1 şi 2 se primesc succesiv,
fără discuțiune.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D, vice-preşedinte, N. Crătunescu: D lor,
resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 53
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . . . . . 52
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a adoptat.
– D. dr. Michălescu, raportor al co
misiunei de indigenate, dă citire următoru
lui raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea dv. de indigenat,întrunindu-se
în jiua de 26 Februarie 1897, sub preşe
dinţa d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii
St. Perietzeanu Buzăi, D. G. Simulescu şi
dr. Michălescu, a luat în cercetare proiectul
de lege, votat şi adoptat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 31 Ianuarie 1897 şi
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 417 din 8 Februarie 1897, prin
care, în virtutea art. 9 din Constituţiune,
se cere a se recunosce calitatea de cetăţen
român d lul I. Bediţeanu, român din Tran
silvania, de religiune greco-orientală, de pro
fesiune comerciant, domiciliat în comuna
Bucuresci,judeţul Ilvov.
Examinând actele aflate în dosarul acestel
cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Braşov, ţinutul
Transilvaniei, la 10 Februarie 1864, din
părinţii Nicolae D. Bediţeanu şi Paraschiva;
Că s'a lepădat de protecţia străină;
Că se bucură de bună conduită, exerci
tând profesiunea de comerciant;
Că este membru al ligel pentru unitatea
culturală, cum se probéză cu recepisa
No. 4.933 de la 22 Februarie 1897.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Ioan Bediţeanu, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi,prin subsemnatul raportor,
vă rógă să bine-voiţi a "i recunsce calitatea
de cetăţén român, votând proiectul de lege
următor.
Raportor, Dr. Michălescu.
L E G. E
Art unic. – In virtutea art. 0 din Cons
tituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui I. Bediţeanu, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci, judeţul
Ilfov.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 31 Ianuarie 1897, şi
s'a adoptat cu majoritate de şése-deci voturi,
contra a trei.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D)
Secretar, Em. G. Grădişteanu
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: dis
cuţiunea generală e deschisă.
– Ne cerènd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de lege
în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului:
Votanţi. . . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . - 37
Bile negre . . . . . . . . 6
Senatul a adoptat proiectul de lege.
D. G. Sefendache: D-lor senatori, sunt
mai multe săptămâni de când am primit
câte-va scrisori din partea unui june oficer
plutonier, Nicolae Tomescu, prin care 'mi
scrie următórele:
»Vă rog, vă rog, şi iar vă rog, d-le Se
fendache, sunteţi singurul căruia pot să mă
adresez: gândiţi-vă la starea mea nenoro
cită, la posiția criticăîn care m'aşi găsi daca
ași rămâne nevotat în sesiunea acésta, căci
voiü fi nevoit a mai sta încă un an.
Daca acest june a alergat la intervenţiu
nea mea, cred că el trebue să fi tras la
sorţi şi a eşit numele mei, fiind-că fie-care
din d-vóstre de sigur ar fi îndeplinit acestă
rugăciune.
De aceea, ei implor buna-voinţa d-vóstre
şi a d-lui ministru de răsboiu, spre a 'l sus
ţine, şi cu toţi să votăm de îndată acéstă re
cumóscere.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Nu
este trecut pe listă şi nu se scie daca a tre
cut prin comisiune.
D. G. Sefendache: A trecut prin comi
siune şi este raportul gata.
D. ministru de răsboii, general A. Be
rendei: Nu cer să se facă ceva în contra
regulamentului, dar aş dori mult ca şi a
cestui plutonier să i se recunoscă cetăţenia,
pentru a putea să "şi priméscă apuntamen
tele, căci acum nu primesce nimic.
–Se pune la vot propunerea d-lui se
nator Sefendache şi se admite.
– D. senator, C. Zăgănescu, în locul
d-lui raportor, Em. Leonescu, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea dv. de indigenat, întrunindu-se
în diua de 18 Ianuarie 1899, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d nii Borş Ioan,
Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în
cercetare proiectul de lege, votat şi adoptat
de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 30
Noembre 1898 şi adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 59 de la 5 Ia
nuarie 1899, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunsce
calitatea de cetăţén român d-lui Nicolae I.
Tomescu, român din Transilvania, de reli
giune greco-orientală, elev în șcla de ofi
ceri, domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul acestel
cereri, a constatat:
Că s'a născut în anul 1876, Noembre 2,
în comuna Săcel, protopopiatul Selişte, din
Transilvania, din părinţii români. Ión Toma
şi Ióna, şi la 7 ale aceleeaşi luni şi an s'a
botezat în religiunea greco-orientală ;
Că părintele petiţionarului, printr'un ates
tat oficios, arată că locuia în comuna Săcel,
cercul Seliştei, comitatul Sibiului, ţinutul
Transilvaniei, şi, ca cetăţén ungar, a avut
purtări bune; dar vîndéndu'şi întréga avere
mobilă şi imobilă ce a posedat în acea co
mună, nu mai are faţă de comună şi Stat
nici o obligaţiune ori sarcină publică, pre
cum nici militară;
25 Februarie 1899
Dintr'un certificat al primăriei urbei Turnu
Măgurele, No. 1.837 din 13 Iulie 1894, se
arată că petiţionarul a declarat că de a sa
bună-voinţă are intențiunea de a fi supus
român, fiind din mica sa copilărie adus în
România de către părinţii săi, români din
Transilvania ;
Dintr'un certificat al comandantului şc
lei de oficeri din Capitală, No. 2.589 din 12
Decembre 1896, se certifică că d. Nicolae
I. Tomescu a fost încorporat la 20 Septem
bre 1896 ca elev al acestei şcole.
Pe basa acestor consideraţiuni, comisiu
nea, în unanimitatea membrilor presenţi, a
admis cererea d-lui Nicolae I. Tomescu, ca
unul ce întrunesce condiţiunile art. 9 din
Constituţiune, de a i se recunsce calitatea
de cetăţen român, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a vota următo
rul proiect de lege.
Raportor, Em. Leonescu.
L, E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Nicolae I. Tomescu, român din
Transilvania, elev în şcóla de oficeri.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 30 Noembre 1898,
şi s'a adoptat cu unanimitate de şese-deci şi
unu voturi.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(L.S.A. D.)
Secretar, Gr. Em. Grădişteanu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se procede la vot cu bile.
D, vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . 43
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe. . - . 39
Bile negre . . . . . . . 4
Senatul a adoptat proiectul de lege.
D-lor senatori, avem o comunicare.
Legaţiunea Republicei Franceze, infor
méză pe d. prim-ministru, că mâine, la orele
10%/, se va oficia în cathedrala catolică Sf.
Iosef din Capitală, un servicii funebru pen
tru odihna sufletului d-lui Felix Faure, pre
şedintele Republicei Franceze.
D. prim-ministru ne comunică şi noë
acésta, cu rugăminte, că cine voiesce, atât
biuroul cât şi Senatul, să ia parte la acest
servicii.
– Se ia act.
– D. Al. Vizanti, în locul d-lui raportor
Stroe Beloescu, dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în iua de 7 Februarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitului Primat Iosif, fiind presenţi PS.
DESBATERIILE SENATULUI
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Belo
escu, Andrei Vizanti şi Christofor Tabaco
vici, a luat în cercetare petiţiunea, înregis
trată la No. 215 de la 17 Decembre 1897,
adresată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţân român d-lui Pan
dele G. Cunescu, român din Macedonia, de
religiune ortodoxă, de profesiune comerciant
şi proprietar, domiciliat in comuna Bucu
resc.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tel cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Bobosita, ţinu
tul Macedoniei, la 1857, Martie 20, din pă
rinţii români-macedoneni George Cunescu
şi Constantina, şi s'a botezat în religia or
todoxá ;
Că este membru al societăței de cultură
macedo-română;
Că se bucură de bună conduită;
Că este căsătorit şi are 3 copii născuţi
în Bucuresci şi botezaţi în religia ortodoxă,
şi anume : George, născut la 30 Decembre
1890, Sofia la 15 Februarie 1893 şi Petrina
la 4 Septembre 1894;
Că plătesce foncieră ca proprietar şi pa
tentă ca comerciant în Bucuresci.
In faţa acestor constatari, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Pandele G. Cunescu, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi,prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a "i recunsce
calitatea de cetăţén român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Pandele G. Cunescu, român din
Macedonia, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . 44
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe. . . . . . . . 37
Bile negre . . . . . . . 7
Prin urmare, Senatul a adoptat proiectul
de lege.
Acum avem naturalisarea cu dispensă de
stagiü a d-lui dr. Constantin Baer.
– D. A. Vizanti, pentru d. raportor
Stroe Beloescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 16 Martie 1898, în majoritate de
5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mitro
politul Primat, fiind presenţi P. S.S. Epis
989
copul de Roman, d-nii Chr. Tabacovici, An
dreiü Vizanti şi Stroe Beloescu, a luat în
cercetare proiectul de lege adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 862
de la 9 Martie 1898, prin care, în virtutea
art 7, Ş II, lit. b din Constituţiune, se cere
a se acorda împăméntenirea cu dispensă de
stagiü d-lui dr. Constantin Baer, de reli
giune ortodoxă, de profesiune medic de cir
cumscripţie, domiciliat în comuna Ciora
Doicesci,judeţul Brăila.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că e născut la anul 1867, August 23, în
oraşul Fălticeni, din părinţii Zalman Baer şi
legitima sa soţie Etla;
Că la anul 1896, Iulie 10, a fost botezat
în religiunea ortodoxă, primind numele de
Constantin, dupe cum se constată din actul
de botez cu No. 1.407 al Stei Mitropolii
din Iaşi;
Că la anul 1897 s'a căsătorit cu d-şóra
Elena Corodeanu, fiică a preotului Grigore
Corodeanu şi a legitimei sale soţii Sultana,
domiciliaţi în oraşul Tecucii;
Că a obţinut titlul de doctor în medicină
de la Universitatea din Iaşi, dupe cum Fe
constată din diploma No. 70 a facultăței res
pective;
Că e medic de circumscripţie în judeţul
Brăila ;
Că a satisfăcut legilor recrutărei ;
Că nu a fost nici o dată supus veri-unel
protecțiuni străine.
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţènd cererea d-lul Constantin Baer, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 7, Ş II, lit. b din Constituţiune, prin
subscrisul raportor, vă rögă să binevoiţi a'i
acorda împământenirea cu dispensă de sta
giü votând următorul proiect de lege.
Raportor, S. Beloescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui dr. Con
stantin Baer, din comuna Cira-Doicesci, ju
deţul Brăila, împământenirea cu dispensă
de stagii.
Ministru de justiţie, G. D. Pallade.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în considerare a proiectului de
lege şi se primesce.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 46
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 33
Bile negre . . . . . . . . 13
Senatul a adoptat.
–D. C. Zăgănescu, în lipsa d-lui raportor
Stroe Beloescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege:

270
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
În diua de 7 Februarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P.S. S. Mi
tropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Beloescu,
Andrei Wizanti şi Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare petiţiunea, înregistrată la
No. 310 de la 14 Ianuarie 1898, adresată
Senatului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a "se recunâsce cali
tatea de cetăţén român d lui Nerva Hen
tiescu, român din Transilvania, de religiune
creştină ortodoxă, de profesiune farmacist,
domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Risca, ţinutul
Transilvaniei, la 1876, din părinţii Azavie
Hentiescu şi Ana, şi la 25 Aprilie 1876 s'a
botezat în religiunea creştină ortodoxă;
Că s’a lepădat de protecţia austro-ungară;
Că se bucură de bună conduită;
Că a absolvit liceul Carol I din Craiova ;
Că este înscris ca student al facultățel,
secţia fisico-chimică a Universităţei din Bu
curesci;
Că este student la şcola superióră de far
macie a Universităţei din Bucuresci;
Că este chemat a face serviciul militar
activ în compania 2 sanitară.
In faţa acéstor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Nerva Hentiescu, ca unul ce
Înstrunesce condiţiunile cerute de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul raportor,
vă rógă să bine-voiţi a'i recunâsce calitatea
de cetăţén român, votând proiectul de lege
următor.
PROIECT DE LEGE
Art. unie. – In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunosce calitatea de cetățen
român d-lui Nerva Hentiescu, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
16.806,
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D.vice-preşedinte, N. Crătunescu : Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . . . . . 37
Bile negre . . . . . . . . 4 de direcţiunea liceului Codreanu din P”
Senatul a adoptat. - - - 2) Certificatul No. 447 din 1886, liber”
– D, secretar, C. Poroineanu, pentru d.
Stroe Beloescu, raportor, dă citire următo
rului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 7 Martie 1898, În majoritate
de 6 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
DESBATERILE SENATULUI
-tropolitul Primat, fiind presenţi P.SS. Epis
copul de Roman, d-nii Titu Maiorescu, C.
Răileanu, Ch. Tabacovici şi Stroe Beloescu,
a luat în cercetare petiţiunea, înregistrată
la No. 878 de la 22 Februarie 1897, adre
sată Senatului, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cerea se recunâsce ca
litatea de cetăţén român d-lui Costache Pe
fride, român din Macedonia, de religiune or
todoxă, de profesiune îngrijitor de moşie,
domiciliat în comuna Alimănesci, jude
ţul Olt.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cererii, a constatat:
Că este născut în comuna Coriţa, ţinutul
Macedoniei, la 26 Iulie 1846, din părinţii
Petride şi Constantina, şi la 30 aceeaşi lună
şi an s'a botezat în religia ortodoxă, în bise
rica Isvorul Tămăduirei din acea comună ;
Că se bucură de bună conduită ;
Că este stabilit în comuna Alimănesci încă
de 12 ani;
Că este membru al societăței de cultură
macedo-română.
La 20 Noembre 1897, d-nii I. Stănescu,
Costache Stan şi Dumitru P. Constantinescu,
aú adresat o petiţiune Senatului, pe lângă
care anexéză sentinţa No. 104 din 1895,
prin care, în absenţă, a fost condamnat pen
tru furt de cai, care sentinţă a fost refor
mată de Curtea de apel din Craiova, secţia II,
prin decisiunea No. 691 de la 8 Iunie 1895,
rămasă definitivă, şi a fost definitiv achitat
d. C. Petride de faptul ce i se imputa.
Comisiunea, în majoritate de 5 membri,
a fost pentru admiterea cererei d-lui C. Pe
tride, ca unul ce întrunesce condiţiunile
prescrise de art. 9 din Constituţiune, şi să
nu se facă menţiune în raport de hotărârile
judecătoresci; iar minoritatea, compusă din
d. T. Maiorescu, a fost de părere să se res
pingă cererea d-lui C. Petride şi, în ori-ce
cas, să se menţioneze decisiunea judecăto
réscă.
In faţă cu aceste constatări, comisiunea,
în majoritate de 5 membrii presenţi, a ad
mis cererea d-lui Costache Petride, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vé rógă să bine-voiţi a "i recunâsce
calitatea de cetăţén român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Costache Petride, român din
Macedonia, domiciliat în comuna Alimănesci,
judeţul Olt.
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerénd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune a proiectului
de lege şi se primesce.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Re
Sultatul votului este următorul :
25 Februarie 1899
- . .
Votanţi. . . . .- .- . . 37
Majoritatea regulamentară. . 32
Bile albe. . . . . . . . . 8
Bile negre . . - . . . . . 29
Votu", prin urmare, neîntrunind majorita
tea regulamentară nici pentru, nici contra,
este nul şi se va repeta în şedinţa viitóre.
– D. secretar, C. Poroineanu, pentru
d. raportor, Stroe Beloescu, dă citire urmă
torului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 17 Ianuarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nif Stroe Belo
escu, Titu Maiorescu şi Christofor Tabaco
vici, a luat în cercetare proiectul de lege,
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 842 de la 7 Martie 1897, prin
care, în virtutea art. 7, S II, lit. b din Cons
tituţiune, se cere a se acorda împământe
nirea cu dispensă de stagii d-lui dr. Grün
berg Dumitru, fost David, de religiune or
todoxă, de profesiune medic de plasă, domi
ciliat în comuna Drăgăşani, judeţul Vâlcea.
Examinând actele aflate în dosarul aces
ei cereri, a constatat:
Că este născut în Galaţi, la Mai 1867,
din părinţii Leibu Grünberg şi Hana;
Că la 1893 a tras la sorţi, dar a fost tre
cut în serviciul auxiliar, având miopie;
Că la 30 Decembre 1896 s'a botezat în
religia ortodoxă la biserica Isvorul din Ver
de, dându-i-se numele de Dumitru, în loc
de David, cum "I-a avut în religia mosaică;
Că la 8 Ianuarie 1897 s'a botezat la a
ceeaşi biserică, în religiunea ortodoxă, soţia
sa Rosa, cu numele de Maria ;
Că se bucură de bună conduită ;
Că este medic de plasă în Drăgăşani;
Că la 30 Aprilie 1894 a obţinut titlul de
doctor în medicină la Universitatea din Bu
curesci;
Comisiunea, din actele aflate la dosar, a
constatat că nu are titlu util spre a fi scu
tit de stagii şi de aceea a aprobat ca numi
tul dr. Grünberg Dumitru, fost David, să
fie supus a face stagii de 10 ani, de la 19
Februarie 1897, data când a făcut cererea,
conform art. 7, S II, lit b din Constituţiune
Comisiunea, în şedinţa de la 31 Ianuarie
1898, a revenit asupra lucrărei de la 19
Ianuarie 1898, în urma petiţiunei registrat
la No. 462 de la 28 Ianuarie 1898, adre
sată Senatului de suplicant, pe lângă c”
a depus mai multe acte originale, şi anume
1) Certificatul No. 151 din 1883, libera
Iad, constatator că a urmat 6 clase:
de liceul din Bârlad, că a urmat 7 clasei
3) Diploma No. 323 din 1895, de doi
în medicină de la Universitatea din f*
resci;
4) Certificatul No. 70 din 1888, de *
ternat, liberat de Eforia spitalelor civile *
Bucuresci;
25 Februarie 1899
5) Certificatul No. 209 din 1892, liberat
de aceeaşi autoritate pentru internat;
6) Certificatul de căsătorie No. 15 din
1896, liberat de primăria urbei Fălticeni;
7) Certificatul de botez No. 24 din 1897,
liberat de parochia bisericei ortodoxe Ador
mirea Maicei-Domnului din Drăgăşani;
8) Monitorul Oficial No. 216 de la 30
Decembre 1897, din care se vede, la pag.
No. 7.408, că onor. minister de justiţie a
publicat că, dupe cererea d-lui dr. David
Grünberg, acum prin botez Dumitru, a fă
cut cerere pentru schimbarea numelui să
patronimic de Grünberg în acela de Dumi
tru Galian.
Faţă cu aceste acte şi constatări, comi
siunea a admis cererea d-lui dr. Grünberg
Dumitru,fost David, ca unul ce întrunesce
condiţiunile prescrise de art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune,şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a'i acorda îm
pămêntenirea cu dispensă de stagii, votând
proiectul de lege următor.
Raportor, S. Beloescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. —In virtutea art.7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui dr. Dumi
tru Grünberg, din comuna Drăgăşani,jude
ţul Vâlcea, împăméntenirea cu dispensă de
stagiü
Ministrul justiţiei, Ştefan C. Șendrea.
D. C. Poroineanu : D-lor, mai este şi o
petiţiune a d-lui Grünberg, prin care arată că
prin îndeplinirea formelor legale şi-a schim
bat numele în Dumitru Galian, şi rógă a se
vota proiectul de lege cu acest nume.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
D. C. Poroineanu: Eă cred că acest pro
iect nu îl putem vota de cât aşa cum este
propus de comisiunea de indigenat.
D. dr. Manolescu: D-lor senatori, să"mi
daţi voie să fac un apel călduros către d-vós
tre,în favorea acestui dr. Dumitru Galian,
care solicită împăméntenirea.
Motivul pentru care fac apel călduros,
este următorul: pentru consideraţiuni de
seriositate, în ceea-ce îl privesce pe dânsul,
l-am botezat împreună cu tétă familia sa.
Ca să fii mai corect, trebue să spun, că pe
femeia sa a botezat-o d. dr. Leonte, iar
pe dênsul "l-am botezat ei,şi pentru bo
tezul copilului săă am fost în Drăgăşani.
Am făcut acésta pentru consideraţii, dupe
cum iseiü, cu totul personale.
Iacă pentru ce vă rog să bine-voiţi a 'l
Vota.
Apoi, ca să pérdă tot caracterul naţiunei
din care făcea parte, "şi-a lăsat şi numele,
adoptând numele de Galian şi pentru care
rog pe onor. biuroú să facă ca de aci îna
inte proiectul de lege să mérgă cu numele
de Dumitru Galian.
D. Gr. Ştefănescu: Faceţi amendament.
Voci: Nu se pote.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-le
doctor, este nevoe de un amendament pen
tru acésta,
DESBATERILE SENATULUI
D. dr. Manolescu: Voi face şi un amen
dament.
D. Stroe Beloescu: D-le preşedinte, nu
putem nici prin amendament, nici prin co
misiunea de indigenat, să schimbăm numele
acestui om, acésta este tréba ministerului şi
numai prin lege specială se pote schimba.
Noi nu putem vota de cât aşa cum este
venit proiectul de lege de la comisiunea de
indigenat.
D. Al. Constantinescu: D-lor senatori,
d. Stroe Beloescu spune că noi nu putem
să "i schimbăm numele. Adevărat este, dar
trebue să examinăm dacă şi-a schimbat nu
mele în condiţiile lege, căci este o lege spe
cială care arată cum să se schimbe numele,
şi noi nu scim dacă a îndeplinit töte forma
lităţile acestei legi, căci nu era
când sa făcut raportul, de 6re-ce nu şi-a
schimbat înainte numele, şi astădi ministe
rul a publicat în Monitorul Oficial că "şi-a
schimbat numele din David Grünberg în
Dumitru Galian, şi ca probă că este acelaşi
este că chiar comisiunea de indigenat, în
raportul săi,vorbesce că a alăturat Monito
rul Oficial şi cere schimbarea numelui.
D. colonel Al. Budişteanu: D-lor sena
tori, văd că onor. străini ne ia un timp
fórte precios, căci dupe ce ne cer împămén
tenirea, ne mai cer să le schimbăm şi nu
mele. N'am nimic de dis, pte să se nu
méscă d-lui şi Galian şi Galinescu sa cum
vrea, căci pentru mine tot David rămâne.
Dacă sunt din d-nii senatori cari susţin ca
d. Grünberg să trécă drept Galian în acest
proiect de lege, n'aú de cât să întórcă ra
portul înapoi la comisiune şi comisiunea să
vadă dacă în adevăr este loc să se schimbe
numele. Dar în momentul de faţă Senatul
nu póte vota alt nume de cât aşa cum este
tipărit în acest proiect de lege.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: S'a
propus, d-lor, acest amendament, a cărui re
dacţiune e următórea:
nNumele de Dumitru Grünberg din pro
iectul de lege, să se schimbe în acela de Du
mitru Galian.
Dr. Manolescu,Constantinescu, dr. Buc
şenescu, dr. Petrini Paul, A. Vizanti.
– Se pune la vot acest amendament şi
se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total d'impreună cu amendamentul
admis.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . .
Majoritate regulamentară . .
Bile albe . . .
Bile negre . . .
Senatul a adoptat.
Ne mai fiind nimic la ordinea dilei, ridic
şedinţa şi anunţ şedinţă publică mâine, 11
Februarie curent, la orele 2 p. m., când vom
avea la ordinea dilei raportul comitetului
delegaţilor de secţiuni asupra proiectului de
lege modificător legei minelor.
– Şedinţa se ridică la orele 4 /, d. a.
-------------------------------------
271
sENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
----------------
şDINŢADELA 1 FEBRUARIE 180
Preşedinţa d-lui N. Gane, preşedinte, a
sistat de d-nii secretari ai biuroului Bucşe
nescu C. dr., Constantinescu Al., Petrini
Paul dr. şi Filipescu I. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 94 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 24 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
complecte
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: Lan
ga Ion C., Leonescu Em., Petrescu Petrică,
Racoviţă C., Russu Gh., Cereşeanu Gr.
In congedită:
D. Cassotti P.
Nemotivaţi:
D-nii Brabeţeanu I, Celibidache N., Chir
cu Thoma, Eremia G., Ioaniu D. Ioan, Io
nescu Dim, Isvoranu R. Ilariü, Lupescu G.,
Micescu Dim., Moisescu Dirn., Mortzun V.
Al, Pascal Aristid, Petrescu Antache, Răi
leanu Costache, Teleman C., Trestian N.
(locot.-colonel).
– D. secretar, C. Poroineanu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Senatul acordă următórele congedii:
D-lui senator Gr. Cereşeanu, o ji, pentru
cas de bólă ;
D-lui senator Russu, 3 ile, pentru a
celeaşi motive.
– Se trimite comisiune de petiţiuni ce
rerea locuitorilor din comuna Rânzesci, ju
deţul Tutova, împroprietăriţi conform legel
de la 1864, prin care rôgă Senatul a lua
disposiţiuni să se trimită un inginer la faţa
locului pentru a face o nouă măsurătóre, de
óre-ce le lipsesce din pământul ce li se cu
venea dupe lege.
D. preşedinte, N. Gane: La ordinea dilei
avem, mai ântêiü, votarea din noi a indige
natului d-lui C. Petride, asupra căruia votul
s'a declarat nul în şedinţa trecută.
– Se procede la vot.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 55
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . . . . . 2
Bile negre . . . . . . 53
- -
Prin urmare Senatul a respins acest pro
iect de lege.
D. general Catargi: D-lor senatori, vă
rog să bine-voiţi a admite ca să luăm ime
diat în discuțiune proiectul de lege pentru
împăméntenirea d-lui Verona.
Tatăl d-lui Verona este împămêntenit de
mai mulţi ani, însă d-sa este născut înainte
de împământenirea tatălui său şi vine să
céră şi d-sa împământenirea; a fost votat de
Cameră,
 379
D. Verona este mare agricultor în jude
ţul Brăila şi este unul din cei mai mari fi
lantropi din ţară, tot d'auna punga lui este
deschisă pentru actele de bine-facere.
Cred că veţi lua în consideraţiune cele ce
am avut onóre a spune si veţi permite a se
da citire raportului.
— Se pune la vot propunerea d-lui gene
ral Catargi şi se primesce.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, la ordi
nea dilei avem interpelarea d-lui Racoviţă;
d-sa fiind absinte se scote de la ordinea
dilei.
Avem încă raportul comitetului delegaţi
lor de secţiuni relativ la proiectul de lege
modificător legel minelor. D. preşedinte al
consiliului fiind reţinut la Cameră, vă rógă
să amânaţi pe altă di discuțiunea acestui
proiect de lege.
Mai multe voci: Da, da.
– D. general Catargi, în locul d-lui ra
por Em. Leonescu, dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
În diua de 19 Decembre 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenți d-nii: Borş Ioan,
Chircu Thoma, Leonescu Emanoil şi Manu
George, general, a luat în cercetare proiec
tul de lege, votat şi adoptat de Adunarea
deputaţilor în şedinţa de la 24 Noembre
1898 şi adus în deliberarea Senatului cu
Mesagiul regal No.3541 de la 4 Decembre
1898, prin care, în virtutea art. 7, S II, lit.
b din Constituţiune, se cere a se acorda îm
pământenirea cu dispensă de stagii d-lui
Ioan St. Verona, de religiune ortodoxă, de
profesiune agricultor, domiciliat în comuna
Brăila.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat:
Că s'a născut la anul 1865 în oraşul
Craiova şi s'a botezat în religiunea creştină
ortodoxă;
Că talăl d-sale a obţinut deja împămân
tenirea Încă din anul 1891, dupe cum se
constată din decretul promulgat la 27 Mai
1891 şi publicat în Monitorul oficial No. 46
din 1891 ;
Că s’a căsătorit în anul 1896 cu o ro
mâncă, d-şóra Elena D. Constantinescu;
Că este proprietar şi agricultor în judeţul
Brăila;
Că nu s'a bucurat nici odată de veri o
protecțiune străină;
Că are o frumósă reputațiune în societate.
In basa acestor constatări, comisiunea,
admiţând cererea d lui Ioan St. Verona, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
sus-citatul articol din Constituţiune, vine,
prin subsemnatul ei, raportor, a vă ruga să
bine-voiţi a vota următorul proiect de lege.
Raportor, Em. Leonescu.
L E G. E
Art. unic. – In virtutea art. 7, S II, lit.
b din Constituţiune, se acordă d-lui Ioan St.
DESBATERILE SENATULUI
Verona, din comuna Brăila, judeţul Brăila,
împământenirea cu dispensă de stagii.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taților în şedinţa de la 24 Noembre 1898, şi
s'a adoptat cu majoritate de cinci deci şi
trei voturi, contra a nouë.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D.)
Secretar, Gr. Em. Grădişteanu,
D. preşedinte, N. Gane: Discuțiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvântul, se pune la
vot luarea în consideraţie a proiectului de
lege şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane : Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi. . . . . . . . . . 65
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 55
Bile negre . . . . . . . 10
Prin urmare Senatul a admis.
D. V. A. Urechiă: D-le preşedinte, Se
natul a arătat adineaori dorinţa de a inter
verti ordinea dilei pentru a împământeni un
mare bogătaş. Vin şi elă acum să rog pe d-nii
senatori să admită încă o intervertire, care
va da ţării românesci un cetățian bogat la
cap, şi cred că veţi aproba şi acéstă inter
vertire când vă voi spune că este vorba de
un tînăr profesor de la Iaşi, d. Murnu, ma
cedonean de origină, poet distins al neamu
lui românesc.
– Se pune la vot propunerea d-lui Ure
chiă şi se primesce.
D. P. Grădişteanu : Pentru aceleaşi mo
tive, invocate de tînărul profesor universitar,
rog pe onor. Senat să bine-voiască a inter
verti ordinea dilei în fav6rea tot a unui ti
něr literat, care aduce şi el bogăţia lui inte
lectuală, poetul Dauş. (Aprobări).
– Se pune la vot propunerea d-lui Gră
dişteanu şi se primesce.
–D.VA. Urechiă, în lipsa d-lui raportor,
St. Perietzeanu-Buzăü, dă citire următorului
raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
În diua de 8 Martie 1897, în majoritate de
4 membri, fiind presenţi d-nii G. Orleanu,
Ilariü Isvoranu, dr. Mihălescu şi St. Pe
rietzeanu-Buzăă, a luat în cercetare petiţi
unea, Înregistrată la No. 1.190 de la 22
Martie 1894, adresată Senatului, prin care,
În virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere
a se recunosce calitatea de cetăţean român
d-lui George I. Georgiade Murnu, român
din Macedonia, de religiune ortodoxă, de
profesiune licenţiat în litere, domiciliat în
Bucuresci.
Examinând actele aflat în dosarul acestei
cererii, a constatat:
Că este născut în comuna Verria, ţinutul
Macedonia, la 1 Ianuarie 1868, din părinţi
ortodox, de origină română, Ioan Georgiade
Murnu şi Ecaterina, şi s'a botezat în reli
giunea ortodoxă;
25 Febrnarie 1899
Că este român din Macedonia, dupe cum
atestă d. V. A. Urechiă, preşedintele socie.
tăței de cultură macedo-română, prin cer
tificatul cu No. 19 de la 13 Martie 1894 ;
Că este licenţiat în scrinţele istorico-filo
logice de la Universitatea din Bucuresci,
În faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui George I. Georgiade Murnu, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, şi, prin subsemna
tul raportor, vă rógă să bine-voiţi a'i recu
mósce calitatea de cetățen român, votând
proiectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetă
ţén român d-lui George l. GeorgiadeMurnu,
român din Macedonia, domiciliat în Bucu
resc.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
– Necerând nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului de
lege şi se primesce.
—Se pune la vot proiectul de lege în
totul cu bile.
D. preşedinte, N.Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 39
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . . 4.
Senatul a adoptat.
–D. P. Grădişteanu, în lipsa d-lui rapor
tor, Em Leonescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege :
Domnilor senatori.
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
În diua de 18 Ianuarie 1899, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenți d-nii: Borş Ioan,
Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în
cercetare proiectul de lege votat şi adoptat
de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la
24 Noembre 1898 şi adus în deliberarea
Senatului cu Mesagiul regal No. 3.702 de
la 15 Decembre 1898, prin care, în virtutea
art. 7, S II, lit. b din Constituţiune, se cere
a se acorda împământenirea cu dispensă de
stagii d-lui Ludovic Dauș, de religiune or”
todoxă, absolvent al faculăţei de drept
din Bucuresci, domiciliat în comuna Boto
şani.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cererii, a constatat:
Din extractul de nascere al primăriei co”
munei Botoşani, No. 695 din 1873, se con
stată că sa născut în acéstă comună în anul
1873, Septembre 19, şi s'a botezat în reli
giunea creştină-ortodoxă;
Că a obţinut diploma de bacalaureat, 9
litere şi sciinţe la Universitatea din Buc”
resci;
Prin certificatul primăriei comunei Bo"
şani, No. 2090 din 28 Martie 1896, sea"
veresce că domiciliază în acestă comun?
se bucură de o bună purtare ;
 25 Februarie 1899
Se constată, prin certificatul Universită
ţei din Bucuresci, facultatea de drept,
No.251 din 24 Noembre 1895, că urméză
la acéstă facultate, depunând examenul III
de licenţă în drept ;
Din certificatul directorului general al
teatrelor, No. 947 din 17 Decembre 1896,
se constată că mai multe piese teatrale ale
petiţionarului au fost admise pentru reper
toriul teatrului naţional ;
Că s'a supus obligaţiunilor militare ca
ori-ce cetăţean român, a fost înscris pe ta
belele de recensemênt, dar amânat pentru
contingentul anului 1896; iar în 25 Fe
bruarie 1897 a fost dispensat de orice ser
viciü militar ; dovadă de acésta este certifi
catul de scutire.
Prin Monitorul Oficial No. 24 din 1
Maiü 1886, pag. 401, se adeveresce că tatăl
d-sale, d. Alfred Dauş, a obţinut împămén
tenirea.
Minoritatea, compusă din d. Gr. Ştefă
nescu, preşedintele comisiune, a fost contra
admiterei acestei cereri, pentru că supli
cantul n'are act de renunţarea la protecţi
unea streină.
Iar majoritatea comisiune, compusă din
3 membri presenţi, a admis cererea d-lui
Ludovic Dauş, ca unul ce îndeplinesce con
diţiunile prescrise de art. 7, Ş II, lit. b din
Constituţiune, şi, prin sub-semnatul ei ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a vota urmă
torul proiect de lege.
Raportor, Em. Leonescu.
L E (G. E
Art. unic.–In virtutea art. 7, ŞII, lit.b
din Constituţiune, se acordă d-lui Ludovic
Dauş, din comuna Botoşani, judeţul Boto
şani, împăméntenirea cu dispensă de stagiu.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 24 Noembre 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de şése-deci şi
unu voturi, contra a unu.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D).
Secretar, Gr. Em Grădişteanu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: Rezultatul vo
tului :
Votanţi . . . . . . . . . 55
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . 52
Bile negre . . . . . . . . 3
Prin urmare, Senatul a adoptat.
– D. senator C. Zăgănescu, în locul d-lui
raportor, Stroe Beloescu, dă citire următo
rului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 21 Februarie 1898, în majori
DESBATERILE SENATULUI
tate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S.S.
Mitropolitul Primat, fiind presenţi P. S. S.
Episcopul de Roman, d-nii: Chr. Tabaco
vici, Andrei Vizanti şi Stroe Beloescu, a
luat în cercetare petiţia, înregistrată la No.
1.172 din 4 Martie 1895, înaintată Sena
tului, prin care, în virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se cere a se recunsce calitatea
de cetăţén român d-lui Gheorghe N. Dode,
român din Macedonia, de religiune ortodoxă,
de profesiune comerciant, domiciliat în co
muna Bălăşoeni, plasa Argeş, judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul acestel
cereri, a constatat :
Că este născut din părinţii români. Ni
colae V. Dode şi legitima sa soţie Via N.
Dode, la anul 1865, în comuna Nevesta,ju
deţul Bitolia, în Macedonia, şi s'a botezat în
religia ortodoxă ;
Că este stabilit de 9 ani în comuna Bălă
şoeni, din judeţul Ilfov;
Că se ocupă cu comerciul de băuturi spir
tuóse;
Că a satisfăcut legilor recrutărei;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
admiţând cererea d-lui Gheorghe N. Dode,
ca unul ce întrunesce condiţiunile prescrise
de art. 9 din Constituţiune, prin subsem
natul ei raportor, vă rógă să bine-voiţi a 'i
recunósce calitatea de cetăţén român, vo
tând proiectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Gheorghe N. Dode, român din
Macedonia, domiciliat în comuna Bălăşoeni,
plasa Argeş, judeţul Ilfov.
Raportor, St. Beloescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, sepune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cubile proiectul de lege
în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 39
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat recunoscerea d-lui
Dode.
–D. C. Zăgănescu, pentru d. raportor A.
Vizanti, dă citire următorului raport şi pro
iect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
în diua de 6 Maiă 1898, în majoritate de 6
membri, sub preşedenţa I. P. S. S. Mitropo
litul Primat, fiind presenţi P. S. S. Episcopul
de Roman, d-nii Chr. Tabacovici, Andrei
Vizanti, Stroe Beloescu şi Titu Maiorescu, a
luat în cercetare petiţiunea înregistrată la
No. 1.400 de la 4 ale lunei Maită 1898, a
973
adresată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetățen român d-lui Va
sile V. Şuţeiu, român din Transilvania, de
religiune greco-orientală, de profesiune li
cenţiat în filosofie, domiciliat în comuna Bu
curesc.
Examinând actele aflate în dosarul ace
stei cereri, a constatat:
Că este născut la anul 1876, Aprilie 15,
din părinţii Vasile P. Şuţeiu şi soţia sa Chris
tina,în comuna Năsăud din Transilvania ;
Că Universitatea din Bucuresci "i-a con
ferit titlul de licenţiat în litere şi filosofie;
Că actualmente este elev bursier al şco
lel normale superióre din Bucuresci;
Că e profesor la şcola de aplicaţie de pe
lângă școla normală superióră;
Că se lépădă de ori-ce protecțiune străină;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate. -
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Vasile V. Şuţeiu, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, prin subscrisul el
raportor, vă rögă să bine-voiţi a 'i recunsce
calitatea de cetăţân român, votând următo
rul proiect de lege:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Vasile V. Şuţeiu, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, A. Vizanti.
D. preşedinte. N. Gane : Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . . 44
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe . . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . „- 8
Prin urmare s'a adoptat.
– D. C. Zăgănescu, pentru d. raportor
P. Petrescu, dă citire următorului raport şi
proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
în diua de 29 Februarie 1896, în număr de
4 membri, sub preşedenţia d-lui G. Radovici
fiind preşenți d-nii dr. Sabin, dr. Mihălescu.
şi P. Petrescu, a luat în cercetare proiectul
de lege, votat şi adoptat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 26 Ianuarie 1891 şi
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 307 de la 6 Februarie 1891, prin
care, în virtutea art. 7, Ş I, lit. b din Con
stituţiune, se cere a se acorda împământe
nirea cu dispensă de stagii d-lui Iosif Frie
derich German /Teutsch), de religiune lu
terană, de profesiune farmacist, domiciliat
în Bucuresci.
274
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri a constatat :
Că este născut în comuna Braşov, la 30
Octombre 1844, din părinţii Paul Teutsch
şi Carolina, şi la 17 Noembre 1844 s'a bo
tezat în religia luterană ;
Că a emigrat de la protecţia austro-un
gară, dupe cum se constată din actul cu No.
31.277 de la 10 Iulie 1876, liberat de mi
nisterul de interne ungar ;
Că a urmat la şcla de farmacie din Bu
curesci, în 1869, unde a trecut examenele
pentru licenţă ;
Că la 5 Ianuarie 1869 s'a căsătorit în Bu
curesci, la biserica evangelică;
Că la 17 Ianuarie 1875 i s'a născut un
copil, de sex bărbătesc, în Găesci, judeţul
Dâmboviţa;
Că a predat lecţiuni de limba germană
funcţionărilor oficiului telegrafo-poştal Gă
esci, dupe cum se constată din adresa No.
267, din 1874, a oficiului telegrafo-poştal;
Că se bucură de bună conduită în socie
tate ;
Că a adresat cererea de împământenire la
9 Octombre 1875. -
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis ce
rerea d-lui Iosif Friederich German (Teutsch),
ca unul ce întrunesce condiţiunile prescrise
de Constituţiune şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a 'i acorda îm
pămêntenirea cu dispensă de stagii, votând
proiectul de lege următor.
Raportor, P. Petrescu.
L, E. G. E
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş I, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Iosif Frie
derich German (Teutsch), din Bucuresci, ju
deţul Ilfov, împământenirea cu dispensă de
stagiü.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 26 Ianuarie 1891, şi
s'a adoptat cu majoritate de patru-deci şi
nouă voturi, contra a patru-spre-dece.
Preşedinte, G. Gr. Cantacuzino.
(L. S.A. D) Secretar, Al. G. Hinna.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 45
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 33
Bile negre . . . . . . . . 12
Senatul a adoptat.
– D. secretar, C. Poroineanu, în lipsa
d-lui raportor I. Borş, dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 18 Ianuarie 1899, în majoritate
Î)ESBATERILE SENATULUI
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Borş Ioan,
Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în
cercetare petiţiunea, înregistrată la No. 102
de la 28 Noembre 1898, adresată Senatului,
prin care, în virtutea art. 9 din Constitu
ţiune, se cere a se recunsce calitatea de ce
tățén român d-lui Iuliu Spătan, român din
Arad, de religiune greco-orientală, de pro
fesiune farmacist, domiciliat în Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Bârzava, comi
tatul Aradului, la 17 Septembre 1872, din
părinţii Ivantie Spătan şi Ana, şi la 30 a
ceeaşi lună şi an s'a botezat în religia greco
orientală ;
Că sa lepădat de protecţia Statului aus
tro-ungar ;
Că este student al şcólei superióre de
farmacie din Bucuresci, unde urméză cursu
rile anului al II-lea ;
Că se bucură de bună conduită.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Iuliu Spătan, ca unul ce întrun
esce condiţiunile prescrise de art. 9 din Con
stituţiune, şi, prin subsemnatul raportor,
vë rógă să bine-voiţi a'i recunosce calitatea
de cetăţén român, votând proiectul de lege
următor :
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Iuliu Spătan, român din Arad,
domiciliat în Bucuresci.
Raportor, I. Borş.
– Necerând nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot proiectul de lege în to
tal cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi . . . . . . 47
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 41
Bile negre. . . . . 6
Senatul a adoptat.
– D. secretar, C. Poroineanu, în lipsa
d-lui raportor Em. Leonescu, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea dv. de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 18 Ianuarie 1899, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Borş Ioan,
Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în
cercetare proiectul de lege, votat şi adoptat
de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 8
Decembre 1898 şi adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No. 78 de la 5
Ianuarie 1899,prin care, in virtutea art. 7,
Ș lI, lit. b din Constituţiune, se cere a se a
corda împăméntenirea cu dispensă de stagii
d-lui Ioan Enişteanu, de religiune catolică,
de profesiune funcţionar la prima societate
de credit funciar român, domiciliat în co
muna Bucuresci,
25 Februarie 1899
Examinând actele aflate în dosarul aces
te cereri, a constatat:
Că s'a născut în anul 1867, Octombre
20, în comuna Craiova, şi la 21 Octombre
acelaşi an s'a botezat în religiunea creştină
catolică ;
Că s'a lepădat de protecțiunea austro
ungară, de care nu s'a bucurat nici o dată,
ca unul ce, fiind născut în ţéră, unde "şi-a
făcut studiile, şi, ca să învedereze şi mai
bine acésta, ataşéză la dosarul său paspor
tul român de care s'a servit spre a călă
tori în străinătate;
Că a îndeplinit obligaţiunile militare, tră
gând la sorţi şi făcénd serviciul militar în
regimentul Mihai-Viteazu No. 6 din Bu
curesci ;
Că părinţii săi au fost stabiliţi în ţéră de
mai bine de 32 ani ;
Că a făcut studiile șclei comerciale din
Craiova ;
Prin Monitorul Oficial, No. 239 din 2
Februarie 1890, pagina 5.504, se arată că
şi-a schimbat numele de mloan Ienişteau în
acela de Ioan C. Enişteanu;
Că are o frumésă purtare în societate;
Prin certificatul d-lui inginer C. F. Ro
bescu, din 15 Februarie 1896, se arată că
este un bun caligraf şi desemnator ;
Prin certificatul primei societăţi de credit
funciar român din Bucuresci, No. 1.379 din
11 Martie 1896, se arată că funcţionéză aci
ca caligraf şi desemnator, avénd o conduită
fórte bună şi arătând o aptitudine specială
pentru postul ce'l ocupă, aşa că direcţiunea
a fost forte mulţumită de serviciile sale.
In basa acestor consideraţiuni, comisiunea,
admiţând cererea d-lui lón Enişteanu, ca u
nul ce întrunesce condiţiunile sus citatului
articol din Constituţiune, vine, prin subscri
sul ei raportor, a vă ruga să bine-voiţi a
vota următorul proiect de lege.
Raportor, Em. Leonescu.
L E G. E
Art. unic. –In virtutea art. 7 Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Ión Eniş
teanu, din comuna Bucuresci, judeţul Ilfov,
împământenirea cu dispensă de stagii.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 8 Decembrie 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
opt voturi, contra a douë.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D).
Secretar, Ioan Stavri Brătianu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de lege
în total.
D. preşedinte, N. Gane: Rezultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 49
Majoritatate regulamentară . 32
Bile albe. . . . . . . . . 34
Bile negre . . , . . .. ... 15
Senatul a adoptat,

25 Februarie 1899
– D. secretar, Poroineanu,în locul d-lui
raportor Em. Leonescu, dă citire următoru
lui raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 18 Ianuarie 1899, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Borş Ión,
Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în
cercetare proiectul de lege, votat şi adoptat
de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 25
Noembrie 1898 şi adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 82 de la 5 Ia
nuarie 1899,prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunosce calita
tea de cetăţén român d-lui Ion I. Romoşian,
român din Transilvania, de religiune greco
orientală, de profesiune comerciant, domici
liat în comuna Turnu-Măgurele.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că sa născut în Braşov (Transilvania) din
părinţii români Ioanichie şi Maria Romoşian
la 26 Maiü 1856 şi la 29 ale aceleeaşi luni
şi an, s'a botezat în religiunea greco-orien
tală;
Că este venit în ţéră încă de la 1873, unde
sa stabilit definitiv, renunţând ast-fel la
protecțiunea austro-ungară, dupe cum se
póte constata din declaraţiunea sa autentifi
cată de judecătoria de pace din Turnu-Mă
gurele;
Că la 30 Iunie 1895 s'a căsătorit cu d-na
Dumitra Stancu Ivănuc, fiică de român pă
mêntean ; extractul de căsătoriţi al comunei
Turnu-Măgurele, No. 88 din 27 Februarie
1896;
Că se bucură de o bună conduită în socie
tate, ocupându-se cu comerciul, pe care "l
exercită într-un mod onest, dupe cum se cer
tifică de primăria comunei Turnu-Măgurele,
certificatul No. 427 din 27 Februarie 1796;
Că plătesce regulat töte dările cu cari
este impus, dupe cum certifică perceptorul
circumscripţiei I din Turnu-Măgurele; certi
ficatul No. 108 din 17 Februarie 1896.
Faţă de aceste constatări, comisiunea
d-vóstre de indigenat, admiţând cererea
d-lui Ión I. Romoşian, prin subscrisul ra
portor, vine a vă ruga să bine-voiţi a vota
următorul proiect de lege.
Raportor, Em. Leonescu.
L E G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Consti
tuţiune, se recunosce calitatea de cetăţean
român a d-lui Ion I. Romoșian, român din
Transilvania, domiciliat în comuna Turnu
Măgurele, judeţul Teleorman.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 25 Noembre, anul
1898, şi sa adoptat cu majoritate de şése
deci şi şése voturi, contra a unul.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(L.S. A. D).
Secretar, I. Procopiu.
D, preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă,
DESPATERILE SENATULUI
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de lege
în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul votu
lui este următorul :
Votanţi , . . . . . . . . 44
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 40
Bile negre . . . . . . . . 4
Senatul a adoptat.
– D. C. Zăgănescu, pentru d. raportor
dr. Mihălescu, dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 12 Martie 1897, sub preşedinţa
d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii Stefan
Perietzeanu-Buzăü, dr. Mihălescu şi D. G.
Simulescu, a luat în cercetare proiectul de
lege, votat şi adoptat de Adunarea deputa
ţilor în şedinţa de la 3 Februarie 1897 şi
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 540 de la 18 Februarie 1897,
prin care, în virtutea art. 9 din Constitu
ţiune, se cere a se recunósce calitatea de
cetăţén român d-lui Macedon Şiutu, de re
ligiune greco-orientală, de profesiune func
ţionar, domiciliat în comuna Iaşi, judeţul
Iaşi.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că s'a născut în anul 1851, August 27,
în comuna Borgo Dioseni, din părinţii Ion
Larion Şiutu şi soţia sa Ileana, şi la 30 ale
aceleeaşi luni şi an s'a botezat în religiunea
greco-orientală;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate;
Că se lépădă de ori-ce protecţie străină,
constatându se acésta prin declaraţiunea ce
o face la judecătoria ocolului Crasna, din ju
deţul Vaslui, No. 5 din 16 Ianuarie 1894;
Că a fost ca administrator de moşie în
timp de 2 ani şi 9 luni la d. Solomon N.,
unde şi-a îndeplinit cu onestitate şi consciin
cios tóte obligaţiunile sale;
Că se află în funcţiunea de şef de regie al
domeniului Dobrovăţ din judeţul Vaslui.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Macedon Şiutu, vine,
prin subscrisul ei raportor, a vă ruga să
bine-voiţi a vota următorul proiect de lege.
Raportor, Dr. Mihălescu.
L, E. G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Macedon Şiutu, român din Tran
silvania, domiciliat în comuna Iaşi, judeţul
Iaşi.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 3 Februarie anul
1897, şi s'a adoptat cu majoritate de cinci
deci şi patru voturi, contra a şése.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D) Secretar, G. G. Ghiţescu,
–
975
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
II.2SC2,
– Se pune la vot cu bile unicul articol.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 40
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . - . . . . . 38
Bile negre . . . . . . . 2
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. C. Zăgănescu, în locul d-lui Stroe
Beloescu, raportor, dă citire urmâtorului ra
port şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 7 Februarie 1898, în majoritate
de 6 membri, sub preşedinţa Inalt P. S. S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P.
S. S, Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu, Andrei Vizanti şi Christofor Tabaco
vici, a luat în cercetare proiectul de lege,
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 3.772 de la 18 Decembre 1897,
prin care, în virtutea art. 7,ŞII, lit. b din
Constituţiune, se cere a se acorda împămén
tenirea cu dispensă de stagii d-lui Grigore
Pfeiffer, de religiune catolică, de prefesiune
chimist, domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că e născut din părinţii Grigore Pfeiffer
şi Rosa Szeless, la anul 1860, Februarie 29,
în comuna Dragomiresci, din judeţul Dâm
boviţa;
Tatăl său, Gr. Pfeiffer a obţinut de la minis
terul de finance în anul 1862, Maiü 10, cer
tificatul de mică naturalisaţiune ;
Că posedă diploma șcólei de agricultură
de la Herăstră;
Că e profesor preparator de chimie la
şcóla de poduri şi şosele din Bucuresci;
Că în anul 1885 a satisfăcut legilor re
crutărei ;
Că la 27 Noembre 1886 s'a căsătorit cu
d-şóra Iosefina Gräfu, la primăria comunei
Bucuresci, cununându-se în religiunea orto
doxă şi că din acestă căsătorie ai resultat 4
copii, botezaţi în religiunea ortodoxă;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
admiţând cererea d-lui Grigore Pfeiffer, ca
unul ce întrunesce condiţiunile art. 7, Ş II,
lit. b din Constituţiune, prin subsemnatul
el raportor, vă régă să bine-voiţi a vota ur
mătorul proiect de lege.
Raportor, S. Beloescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. —In virtutea art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Grigore
Pfeiffer, din comuna Bucuresci, judeţul Il
fov, împăméntenirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, Alex. G. Djuvara,
276
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Ne cerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul :
Votanţi. . . . . . . . . . 46
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 38
Bile negre . . . . . . . . 8
Prin urmare, Senatul a adoptat.
– D. C. Zăgănescu, pentru d. raportor
Stroe Beloescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege: * lege în total.
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întruninduse
în diua de 2 Mai 1898, în majoritate de 4
membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mitropo
litul Primat, fiind presenţi d-nii Andrei
Vizanti, Stroe Beloescu şi Titu Maiorescu,
a luat în cercetare petiţiunea, înregistrată
la No. 1.300 de la 27 Aprilie 1898, adre
sată Senatului, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunâsce
calitatea de cetăţén român d-lui Panait
Triandafil Caracaş, român din Macedonia,
de religiune ortodoxă, de profesiune agri
cultor, domiciliat în comuna Lipia-Bojdani,
judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat:
Că este născut în comuna Huristea (Bi
tolia), din părinţi români macedoneni, şi s'a
botezat în religia ortodoxă;
Că este membru al societăței de cultură
macedo-română ;
Că se bucură de bună conduită;
Că exercită profesiunea de agricultor.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Panait Triandafil Caracaş, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune şi, prin subsemna
tul raportor, vă rógă să bine-voiţi a 'i recu
nósce calitatea de cetăţén român, votând
proiectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Panait Triandafil Caracaş, ro
mân din Macedonia, domiciliat în comuna
Lipia-Bojdani, judeţul Ilfov.
Raportor, S. Beloescu,
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consireraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este:
Votanţi . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . . 6
DESBATERILE SENATULUI
– Senatul a adoptat.
– D. A. Vizanti, în lipsa d-lui rapor
tor Stroe Beloescu, dă citire următorului
raport şi proiect de lege.
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 7 Februarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul primat Iosif, fiind presenţi P. S. S.
Episcopul de Roman, d-nii Stroe Beloescu,
Andreiü Vizanti şi Christofor Tabacovici, ai
luat în cercetare proiectul de lege, votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 17 Ianuarie 1898, şi adus în delibe
rarea Senatului cu Mesagiul regal No. 431,
de la 6 Februarie 1898, prin care, în virtu
tea art. 7, Ş II, lit. b din Constituţiune, se
cere a se acorda împământenirea cu dis
pensă de stagii d-lui Friedrich Neumann,
de religiune evangelică, de profesiune tele
grafist la direcţiunea generală a postelor şi
telegrafelor, domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate la dosarul aces
teI cereri, a constatat;
Că s'a născut la anul 1857, Noembre 31
În comuna Bucuresci, şi la 8 Decembre ace
lași an s'a botezat în religiunea evangelică;
Că a urmat clasele primare la şcola pri
vată nDomniţa Bălaşau din Bucuresci;
Că a urmat patru clase comerciale la
şcóla comercială din Bucuresci;
Că la anul 1877, Maiü 18, a fost primit
ca elev supra-numerar în direcţia postelor
şi telegratelor, de unde, trecând prin mai
multe grade, la anul 1889, August 1, a fost
înaintat la clasa de oficiant gradul II, con
statându-se acésta prin certificatul acestei
direcţiuni cu No. 14.720 din 20 Maiü 1892;
Că nu se găsesce înscris în registrul ma
triculaţilor consulatului austro ungar;
Că, trăgénd la sorţi în contingentul anu
lui 1880, a fost exclus pentru motivul de
diformaţie pectorală şi slab de constituţie;
Că sa căsătorit în Bucuresci cu d-şóra
Gisela Antonia Bidschowski, de religie ca
tolică, născută în Budapesta;
Că d. Neumann Friedrich, suplicantul, pe
lângă acest nume mai are şi pe acele de Mi
hail și Leopold, date din botez, dar de cari
nu s'a servit nici o dată. Se bucură de o
bună conduită; acésta se constată printr'un
certificat subsemnat de mai mulţi locuitori
şi proprietari din suburbia Armenéscă din
Bucuresci şi legalisat de primăria locală;
Că plătesce darile către Stat;
l. Că tatăl suplicantului a obţinut împămén
tenirea, constatându-se acésta prin Monito
rul Oficial No. 31 din 10 Mai 1886 (pag.
542).
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Friedrich Neumann,
vine, prin subscrisul ei raportor, a vă ruga
să bine-voiţi a vota următorul proiect de
lege.
Raportor, S. Beloescu.
L E G. E
Art. unic. —In virtutea art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Friedrich
25 Februarie 1899
Neumann, din comuna Bucuresci, judeţul
Ilfov, împăméntenirea cu dispensă de stagii
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 17 Ianuarie 1898, şi
s'a adoptat cu majoritate de patru-deci şi
opt voturi, contra a şépte spre dece.
Preşedinte, D. Gianni.
(L.S. A. D)
Secretar, C. G. Vernescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală e deschisă.
– Ne cerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului :
Votanţi . - - - - . 42
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . 37
Bile negre . . . . . . . 5
Senatul a adoptat.
– D. C. Zăgănescu, în locul d-lui rapor
tor Em. Leonescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
în jiua de 12 Decembre 1898, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d-nii Leonescu
Emanoil, Lupescu George şi Manu George
general, a luat în cercetare petiţiunea, în
registrată la No. 1.399 de la 4 Maiü 1898,
adresată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Vic
tor Roman, de religiune greco-orientală, de
profesiune profesor, domiciliat în comuna
Roman.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Sibiu, Transil
vania, la 30 Mai 1870, din părinţii Visa
rion Roman şi Maria, şi la 8 Iunie acelaşi
an s'a botezat în religia greco-orientală;
Că s'a lepădat de protecţia străină;
Că, la 7 Iulie 1892, a trecut examenul
la şcola de agricultură de la Herăstrăi şi a
obţinut diploma de capacitate în sciinţele
agricole;
Că se bucură de bună conduită ;
Că, prin decretul regal No. 1.212 din
1898, a fost numit director al şcolei prac
tice de agricultură din Roman.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Victor Roman ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul raportor,
vă rógă să bine-voiţi a'i recunsce calitatea
de cetăţen român, votând proiectul de lege
următor ;
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunosce calitatea de cetăţân
25 Februarie 1899
român d lui Victor Roman, român din Tran
silvania, domiciliat în comuna Roman.
Raportor, Em. Leonescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 40
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . 39
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a adoptat.
– D. raportor, A. Vizanti, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 31 Ianuarie 1898, în ma
joritate de 5 membri, sub preşedinţa Inalt P.
S. S. Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe
Beloescu, Andrei Vizanti şi Christofor Taba
covici, a luat în cercetare proiectul de lege,
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 3.790 de la 19 Decembre 1897,
prin care, în virtutea art. 7, Ş II, lit. b din
Constituţiune, se cere a se acorda împămén
tenirea cu dispensă de stagii d-lui Marcu
Colleano, de religiune ortodoxă, de profe
siune inginer, domiciliat în comuna Iaşi.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tel cereri, a constatat:
Că este născut în oraşul Galaţi la 10 Ia
nuarie 1870, din părinţii Samoil Caufman
şi Etla, de religie mosaică,şi la 22 Februa
rie 1897 s'a botezat în religiunea orientală
ortodoxă - sêrbă la biserica Sf. Sava din
Viena;
Că părinţii suplicantului şi suplicantul
n'aú fost înscrişi în matricolele oficiurilor
consulatelor austro-ungar, rus, german, o
toman, elin şi frances;
Că la Iunie 1889 a obţinut diploma de
bacalaureat de la Universitatea din Iaşi;
Că la 1892 s'a supus legei de recrutare
a armatei trăgénd sorţi în oraşul Iaşi, dar
a fost dispensat de serviciul militar ca in
firm ;
Că a urmat şcola superióră politechnică
din Viena ;
Că a absolvit şcola superióră de inginerie
technică din Viena;
Că membrii juriului, instituit conform
art. 7 din legea corpului technic, a decis că
suplicantul pote fi primit în corpul technic
al Statului cu gradul de inginer ordinar
clasa III de poduri şi şosele, dacă va justi
fica că este român sa naturalisat ;
Că se bucură de bună conduită;
Că la 9 Septembre 1893 s'a căsătorit, la
primăria comunei Iaşi, cu d-şóra Rigi Fani
Diamant;
Că în Monitorul Oficial No. 114 de la
24 August 1891, pagina 3039, a făcut o unanimitatea membrilor presenţi, a admis
DESBATERLILE SENATULUI
publicaţie prin care declară că, în loc de
Marcu Calmar Caufman, se va numi Marcu
Colleano.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Marcu Colleano, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, şi, prin sub
semnatul raportor, vă rógă să bine-voiţi a'i
acorda împăméntenirea cu dispensă de sta
giü, votând proiectul de lege următor.
Raportor, A. Vizanti.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II,
lit. b din Constituţiune, se acordă d-lui
Marcu Colleano, din comuna Iaşi, judeţul
Iaşi, împământenirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, Al. G. Djuvara.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
–Se pune la vot proiectul de lege în to
tal cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul :
Votanţi. . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . .. , , 37
Bile negre. . . . . . . . 4
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. C. Zăgănescu, în locul d-lui Em.
Leonescu, raportor, dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 19 Aprilie 1896, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G. Ra
dovici, fiind presenţi d-nii C.Zăgănescu, Em.
Leonescu şi dr. Mihălescu, a luat în cer
cetare petiţiunea, înregistrată la No. 429
de la 18 Ianuarie 1893, adresatăSenatului,
prin care, în virtutea art. 9 din Constitu
ţiune, se cere a se recunósce calitatea de
cetăţén român d-lui Eftimie Corianu, ro
mân din Transilvania, de religiune greco
orientală, de profesiune profesor, domiciliat
în Ploesci,
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Veseud, Tran
silvania, la 3 Septembre 1850, din părinţii
Iosif Corianu şi Ana, şi tot în aceeaşi di s'a
botezat în religia greco-orientală;
Că a renunţat la protectia străină;
Că se află profesor la şcola de arte şi me
serii din Ploesci, de la 1883, unde se bucu
ră de bună conduită;
Că este profesor de limba germană şi ma
gasiner la şcola de meserii din Ploesci, de la
1883, unde se află şi adi;
Că la 20 August 1889 s'a căsătorit, la
primăria urbei Ploesci, cu d-ra Irina An
ghelescu.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
277
cererea d-lui Eftimie Corianu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a 'i recunsce
calitatea de cetăţân român, votând proiectul
de lege următor.
Raportor, Em. Leonescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Eftimie Corianu, român din
Transilvania, domiciliat în Ploesci.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul:
Votanţi . - - - - - - 34
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . . 2
Senatul a adoptat proiectul de lege.
–D. C. Zăgănescu, pentru d. raportor
A. Vizanti, dă citire următorului raport şi
proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 31 Ianuarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat, fiind presenţi P. S. S. E
piscopul de Roman, d-nii S. Beloescu, Chr.
Tabacovici şi Andrei Vizanti, a luat în cer
cetare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 23
Ianuarie 1895 şi adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 512 de la 4
Februarie 1895, prin care în virtutea art.
9 din Constituţiune, se cere a se recunsce
calitatea de cetăţén român d-lui Ioan Paul,
român din Transilvania, de religiune greco
orientală, de profesiune profesor, domiciliat
în oraşul Slatina.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat că posedă:
1) Extras cu No. 34 din 1889 de pe ma
tricula botezaţilor a bisericei greco-orientale
din comuna Hidiş, din Transilvania, prin
care se constată că este născut în anul 1857
şi botezat în acelaşi an, Martie 24, în reli
gia greco-orientală, din păriţii români Vasile
Paul şi Ana;
2) Un act de emigrare sub No. 4.105, e
liberat de către ministerul de interne al
Ungariei, tradus şi legalisat de ministerul
de externe;
3) Un certificat din partea direcţiunei
gimnasiului real din Slatina sub No. 19,
prin care se constată că este profesor la acel
gimnasiu din anul 1886; -
4) Un certificat sub No. 394 din partea
primăriei oraşului Slatina şi o dovadă sub
scrisă de 24 cetăţeni, ambele aceste acte a
testând că petiţionarul, de când se afiă în
278 DESBATERILE SENATULUI . 25 Februarie 1899

acel oraş, s'a bucurat şi se bucură de bună român d-lui Ioan Paul, doctor în litere, ro – Se pune la vot cu bile proiectul de
conduită în societate. mân din Transilvania, domiciliat în oraşul lege în total.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în Slatina. D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
unanimitatea membrilor presenţi, a admis tul votului este următorul:
cererea d-lui Ioan Paul, ca unul ce întru Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
nesce condiţiunile prescrise de art. 9 din taţilor în şedinţa de la 23 Ianuarie 1895, Votanţi . . . . . . . . 34
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi Majoritate regulamentară . . 32
Constituţiune, şi, prin subsemnatul raportor, opt voturi, contra a duoă.
vă rógă să bine-voiţi a'i recunsce calitatea Bile albe . . 32
de cetăţen român, votând proiectul de lege Peşedinte, General G. Manu. Bile negre . . . . . . . 2
următor. (L. S. A. D) Secretar, C. C. Deşliu
Raportor, A. Vizanti. D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge Prin urmare, s'a admis.
nerală este deschisă. Acum ne mai fiind în număr, ridic şe
L, E (G. E
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune dinţa şi anunţ şedinţă publică mâne, 12 Fa
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con la vot luarea în consideraţiune şi se pri bruarie curent, la orele 2 p. m.
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén IIC, – Şedinţa se ridică la orele 5 p. m.

3. -

233333333333 ---------

A LELE PARL ENTARE A ROMANIEI,

Coprinènd procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitre, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vindare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următórele preţuri: -

Tom I, partea I, apărut în 1890.. ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● -

Tom IV, partea II, apărut în 1894 . . . . . . . . . .
• I, n. II n 1893, . - - - - - - - - - - - - V II. n 1895 . . . . . . . . . . 8 90
II, 1892. . 1896 . . . . . . . . . . 9 15
III, 1892. . . . . . . . . . . . . . 1896 .......... 10 –
III, 1893. . . . . . . . . . . . . . 1897 . . . . . . . . . . 7. 20
IV, n 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 1898 . . . . 8 90

Cei cari doresc să'şI procure acéstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
• In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

PRMERIA TATULUI Ducror oral cost. Fiscu.


27 Februarie 1899
N0. 31
SENATUL
--------------------------
SESIUNEA 0RDINARĂ 1898–99
---------------------
ŞEDINŢA DE LA 12 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte Al. Ni
colaidi, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui Bucşenescu C. dr., Climescu C., Fili
pescu I. Alex. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 98 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 20 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Lan
ga Ion Const., Leonescu Em., Pascal Aristid,
Petrescu Petrică, Russu Gh., Vericeanu
Alex.
In congediü:
D. Cassotti P.
Nemotivaţi:
D-nii Cantacuzino Gr. G., Celibidachi N.,
Chircu Thoma, Isvoranu R. Ilariü, Lupescu
G., Micescu Dim., Moisescu Dirn., Mortzun
V. Al, Perieţeanu St. Buzăü, Petrescu An
tache, Răileanu Costache, Trestian N. (lo
cot.-colonel).
– D.secretar,C. Poroineanu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se ia act de cererea d-lui Aristid Pas
cal de a i se scusa absenţa de adi.
– Se acordă un congediü de 3 jile d-lui
senator Vericeanu Alex.
D. Colonel Al. Budişteanu: D-le preşe
dinte, voi să adresez o rugăciune onor. biu
roú. Este o lege votată de Cameră încă de
la 15 Ianuarie, negreşit în acest an, este
dar o lună de atunci, prin care se acordă
d-lui Danielescu, agricultor român, un bre
vet de invenţiune pentruplugul săă nsapă.
Fiind-că am vădut că alte cestiuni mai
puţin importante, votate de Cameră dupe
15 Ianuarie, precum sunt indigenatele mai
multor nobili străini, ai venit deja la ordi
nea dilei, şi s'ai votat de Senat,ei aşi ruga
pe onor. biuroú să pună şi acest proiect de
lege la ordinea dilei, pentru ca cu o di mai
înainte d. Danielescu să se ptă bucura de
IullC S.,
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Acest
proiect de lege n'a trecut încă prin secţiuni;
îndată ce se va cerceta de secţiuni se va
pune la ordinea ilei.
D. Titu Maiorescu: D-le preşedinte, era
anunţată pentru astădi şi pusă la ordinea
ilei o interpelare a mea.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Este
la ordinea ilei de astăi.
D. Titu Maiorescu: După dorinţa însă
exprimată de d. ministru de interne, atunci
când s'a fixat jiua de astăi, ar fi rămas ca
astădi să se hotărască în mod definitiv dacă
Anexă la Monitorul Oficial No.261.
UN EXEMPLAR : 10 BANII
DESBATERILE SENATULUI
-
pot desvolta interpelarea mea, sau dacă se
va fixa o altă di care ar conveni mai bine
d-lui ministru-president.
D. ministru de interne să bine-voiască a
ne spune când trebue să desvolt interpela
T88, Ilea.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Sunt însărcinat de d. preşedinte al consiliu
lui a ruga pe d. Maiorescu să consimtă a
se pune interpelarea sa la ordinea dilei de
mâine, când va putea fi față și d-sa.
D. Titu Maiorescu : Consimt ca să se
pună mâine la ordinea dilei.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Acum
la ordinea dilei avem votarea budgetu
lui de cheltueli al Senatului pe exerciţiul
1899-1900.
D. secretar al biuroului, Al. Constan
tinescu, are cuvîntul.
D. Al. Constantinescu : D-lor senatori,
înainte de a vă supune budgetul Senatului
pe anul financiar viitor, sunt dator să vă
pun în vedere o propunere a biuroului, în
conexitate cu budgetul, şi pe care vă rogsă
bine-voiţi a o aproba.
Propunerea constă într'o modificare a re
gulamentului de gradaţiuni, cu privire la
postul secretarului comitetului de delegaţi.
Acest post este salariat cu 400 lei pe lună
şi biuroul propune să se ridice acéstă sumă
la 500 lei pe lună, adăogându-se titularu
lui şi titlul de sub director.
Iată propunerea:
Subsemnaţii, membri ai biuroului, avénd
în vedere propunerea ca să se sporéscă cu
lei 100 léfa tip a d-lui Alexandru Diman
cea, secretarul comitetului delegaţilor de
secţiuni şi al comisiune de indigenate, şi
pe lângă titlul ce portă astăi, să i se adaoge
şi acela de sub-directoru, propus de d.
general Budişteanu ;
Având în vedere că acest spor şi schim
bare de titlu nu se pot face de cât cu modi
ficarea regulamentului de gradaţiuni, şi
anume aliniatul II, unde se vede trecut
cu lei 400, léfa tip a acestui funcţionar ;
» Avênd în vedere că suntem cu toţii de
acord asupra acestui spor de lei 100 şi
adaus de titlu.
nPentru aceste motive, propunem:
n Aliniatul II de la capitolul intitulat ndi
recţiunea serviciului confecţionărel legilor
şi secretariatuluiu, se modifică precum ur
méză:
nSub-director şi secretar al comitetului
delegaţilor, lei 500.
nAcéstă modificare se va supune la votul
Senatului de o dată cu budgetul săă, pe
anul viitor 1899–1900. (Urméză semnă
turile membrilor biuroului).
Acésta este modificarea ce s'a făcut re
gulamentului de gradaţiuni, dacă o încuviin
ţaţi, voi da citire atunci budgetului.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot propunerea şi se primescel
D. secretar Al. Constantinescu : Bud
getul, afară de acéstă schimbare, nu se pre
sintă cu alte modificaţiuni de cât cele nece
sare prin sporirea retribuţiunilor funcţiona
rilor, cari au împlinit o gradaţiune, conform
279
regulamentului; suma totală a budgetului
pe anul curent este de lei. 138.212, iar pe
anul viitor financiar este de 140.277.
Acum, permiteţi-mi să vă da citire bud
getului, ast-fel cum s'a întocmit, însă:
435.000 lei, indemnisările d-lor senatori;
140.277 n retribuţiunile impiegaţilor
cancelariei şi diurnele 6menilor de servicii;
14.100 lei cheltueli de material cari se
compun din mai multe articole, şi anume :
Cheltueli de cancelarie : iluminat de lo
cal, lemne şi cărbuni, diare şi achisiţiune de
cărţi;
Reparaţiuni, cheltueli extraordinare şi
altele.
Suma totală din budgetul anului curgă
tor este de lei. 154.312, iar aceea ce se cere
prin budgetul anului viitor financiar este de
lei 154.377, saú cu un spor de 65 lei numai.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Acum,
d-lor, se pune la vot budgetul.
–Se pune la vot mai ântêiü suma de
435.000 lei, indemnisările d-lor senatori,
şi se primesce.
– Se pune la vot suma de lei. 154.377,
retribuţiuni şi material,şi se primesce ase
Il883,
– Se pune la vot budgetul în total, şi se
încuviinţéză.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Mai
departe, la ordinea ilei, este înscrisă inter
pelarea d-lui Viişoreanu.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D. ministru al resortului nu este aci, vă rog
să o amânaţi. „.
D. Al. C. Viişoreanu: Eă sunt gata să o
desvolt.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D. mi
nistru, nefiind faţă, vă rog să consimţiţi a se
amâna.
D. Al. C. Viişoreanu: Consimt.
– Se amână pe altă i interpelarea d-lui
Viişoreanu.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: La
ordinea ilei, după interpelarea d-lui Viişo
reanu, avem raportul comitetului delegaţi
lor de secţiuni, relativ la proiectul de lege
modificător legei minelor.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Vă rog să bine-voiţi să puneţi acest proiect
la ordinea dilei pe Luni.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Le
gea minelor va fi pusă Luni la ordinea
dilei.
Acum trecem la indigenate.
– D. C. Zăgănescu, în locul d-lui ra
portor al comisiune de indigenate, A. Vi
zanti, dă citire următorului raport şi pro
iect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
în diua de 31 Ianuarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa Inalt P. S. S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu, Andrei Vizanti și Christofor Taba
covici, a luat în cercetare petiţia, înregis
trată la No. 398 din 21 Decembre 1897,
înaintată Senatului, prin care, în virtutea
280
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Ema
nuel Papa Constantin, român din Macedo
nia, de religiune ortodoxă, de profesiune co
merciant de cereale, domiciliat în comuna
Turnu-Măgurele.
Examinând actele aflate în dosarul aces
ftei cereri, a constatat :
Că e născut din părinţi români, la anul
1860, în satul Turea din Epir;
Că e proprietar în Turnu-Măgurele, e că
sătorit şi are copii botezaţi în religia orto
doxă;
Că renunţă la orice protecțiune străină;
Că plătesce dări către Stat, judeţ şi co
mună;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Emanuel Papa Constan
tin, ca unul ce întrunesce condiţiunile pres
crise de art. 9 din Constituţiune, prin sub
scrisul ei raportor, vé rógă să bine-voiţi a
vota următorul proiect de lege.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Emanuel Papa Constantin, ro
mân din Macedonia, domiciliat în comuna
Turnu-Măgurele, judeţul Teleorman.
Raportor, A. Vizanti.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
II.8SC6,
– Se pune la vot cu bile proiectul de lege
În total.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Resul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . 44
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 39
Bile negre . . . . . . . . 5
Senatul a admis.
– D. C. Zăgănescu,în locul d-lui rapor
tor dr. Mihălescu, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege.
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenate,întru
nindu-se în diua de 12 Martie 1897, în ma
joritate de 4 membri, fiind presenţi d-nii G.
Orleanu, D. G. Simulescu, St. Perieţeanu
Buzëú şi dr. Mihălescu, a luat în cercetare
petiţiunea, înregistrată la No. 819, de la 7
ale lunei. Martie 1886, adresată Senatului,
prin care, în virtutea art. 9 din Constitu
ţiune, se cere a se recunsce calitatea de ce
tățén român d-lui Anton Anastasiu, ce 'i
dice şi Caragea, român din Macedonia, de
religiune ortodoxă, de profesiune agricultor,
domiciliat în comuna Ungheni, plasa Cot
meana-Gălăşesci, judeţul Argeş,
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut la 14 Aprilie 1836, din
DESBATERILE SENATULUI
părinţii Anastase Antoniu şi Maida, şi s'a
botezat în religia ortodoxă, de naţionalitate
română ;
Că este membru al societățel de cultură
macedo română, recepisa No. 321 de la 21
Februarie 1897 ;
Că se bucură de bună conduită ;
Că este agricultor şi proprietar.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Anton Anastasiu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a "I recunsce
calitatea de cetăţen român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Anton Anastasiu, român din
Macedonia, domiciliat în comuna Ungheni,
plasa Cotmeana Gălăşesci, judeţul Argeş.
Raportor, dr. Mihălescu.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvêntul,se pune la
vot luarea în considerare şi se primesce.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . 37
Bile negre . . . . . . . . 6
Prin urmare Senatul a admis,
D. I. Brabeţeanu: D-lor, asupra interpe
lărel ce am avut onére să adresez d-lui mi
nistru de interne, cu privire la neregulari
tățile primarului din Corabia, am amânat in
terpelarea, de conivenţă cu d. ministru, ca
să aibă timp să facă o cercetare; la jiua
fixată, eü, nesciind că s'a fixat acea di, am
lipsit şi interpelarea s'a scos de la ordinea
jilei. Profit de ocasiunea că d. ministru se
află aci astăi, şi aş vrea să sciü dacă d-sa
consimte să o desvolt chiar acum.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Dacă Senatul nu se opune, ei pot să răspund
chiar acum.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Con
sult Senatul dacă voesce ca d. Brabeţeanu
să'şi desvolte interpelarea ai.
Voci: Da, da.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : D.
Brabeţeanu are cuvîntul.
D. I. Brabeţeanu: D-lor senatori, formu
lând interpelarea, am avut grija să dai d lui
ministru posibilitatea să controleze afirma
ţiunile mele şi să fie în măsură a da un res
puns în cunoscinţă de causă.
Din o lungă serie de neregularităţi impu
tate acestui primar, am ales faptele concrete
şi mai uşor de controlat, lăsând de o parte
pe tóte acelea care cad în domenul apre
cierei şi ca atare ar putea fi puse la înduo
ială. Le voiü arăta în ordinea în care s'a
pus în consiliul comunal, chiar de către tova
27 Februarie 1899
răşii săi, şi care ast-fel aú putut, în cele din
urmă, să fie date pe faţă.
Ântéă, a plătit cu 280 lei 4 registre, fie
care de câte 26 cóle de hârtie albă ordinară
de scris, servind să se noteze în ele reţine
rile pentru pensiune a funcţionarilor comu
nali, registre furnisate de o legătorie din
cele mai ordinare, v"o închipuiţi din moment
ce are o legătorie din Corabia, valórea unor
asemenea registre nu pote fi de cât de un
leú unul.
In ancheta făcută de d. ministru i s'a
adus un registru de acelea şi ar putea să vi'l
arate.
Al duoilea, a găsit de cuviinţă ca suma
de 1.000 lei, prevăduţi în budgetul comunei
pentru cumpărare de mobilier, acest primar
a găsit de cuviinţâ s'o lntrebuinţeze totă în
cumpărarea unui stégpe care comuna să'l
arboreze în rare ocasiuni, la solemnităţi,
plătind acest stég cu suma de 940 lei.
Scü că sunt stéguri şi mai scumpe, de
pinde de cum e făcut; de cât, chiar dacă
stégul cumpărat ar face suma acésta, încă
rămâne întrégă întrebarea, dacă este un bun
act de administraţie să se plătéscă o sumă
aşa de colosală pentru un lucru care nu era
de absolută nevoe, saú, în tot casul, putea
fi mult mai eftin, epuisând ast-fel un fond
destinat pentru alte nevoi mai importante
comunale.
Afirm însă că, dupe încredinţarea ce mi
s'a dat de 6meni cunoscători în materie, acest
stég nu valoréză mai mult de 200 lei. Să pun
dublu, să jic că ar face 400, fie 500 lei, dar
restul a rămas în punga primarului şi ei
mă angajez a depune pentru săraci dublu
diferinţei afirmate de mine, dacă în urma
unei expertise se va dovedi alt-fel.
Alt fapt. A luat din fondul comunal, cu
autorisaţia consiliului, 2.000 lei ca să cum
pere caii necesari comunei; din acéstă sumă
a întrebuinţat numai 600 lei, iar restul de
1.400 'i-a ţinut în punga sa un an şi jumă
tate.
0 voce : Cum îl chiamă “?
D. I. Brabeţeanu: D. Buzdun îl chiamă,
dacă voiți să'i trécă numele la posteritate;
este un fost sergent în armată.
Dupe ce s'a făcut alegerile comunale, vé
ênd că 6 consilieri sunt contra sa, şi şciind
că unul din capetele de acusaţie ce i se aduce
este şi acéstă sumă, s'a grăbit a o vărsa în
casa comunei.
Rămâne însă întrebarea pentru ce a ţi
nut acéstă sumă în punga sa un an şi ju
mëtate ?
Ori erai reale nevoile comunei, şi atunci
trebuia să întrebuinţeze acéstă sumă în a
cel scop, ori nu era, şi atunci nu trebuia
să ţină la sine o sumă pentru care comuna
plătesce dobéni.
D. G. Esarcu: E de mult primar ?
D. I. Brabeţeanu : De patru ani, acesta
e al cincilea.
0 voce : A fost şi subt conservatori. (Ila
ritate).
D. I. Brabeţeanu : Nu mă opresc asupra
întreruperei, căci v'aşi dovedi cât timp şi ca
fel a fost. Continuă.
 27 Februarie 1899
Pentru orzul necesar cailor comunei s'a
făcut tte formele pentru licitaţie, dar lici
taţie nu s'a ţinut. Era în acea di o altă lici
taţie pentru imprimatele comunei.
Toţi consilierii pot, ori când,să afirme că
până la ora 7 cât ai ședut la acéstă licita
ţie, ai mai insistat de a decide pe acel care
licita să lase un preţ mai avantagios, şi cu toţii
ai plecat apoi la gară, fiind aprópe ora ple
cărei trenului, s'aú oprit la o berărie alături,
şi cu toţii ai fost la gară, şi apoi se pome
nesc cu formele de licitaţiune, iscălind prin
surprindere acei cari trebuia să subscrie
lista de licitaţie, iar casierul comunal a re
fusat de a semna, pentru că nu se ţinuse li
citaţie.
Apoi, ca să calce cine-va formele acestea
cari sunt o garanţie că se face o bună ad
ministraţie, apoi nu le calcă pentru plăce
rea de a le călca, ci trebue să aibă un interes,
şi,din cele spuse mai sus, vă închipuiţi natura
acelui interes.
Al cincilea. Comuna Corabia fiind com
pusă din 9 din 10 părţi de săteni cultivatori
de pământ, s'a cumpărat din o moşie a Sta
tului 1.400 hectare ca să se dea locuitori
lor pentru islaz. Acest teren era semănat şi
comuna era în drept să ia dijmă una şi una
din recolta aflată pe acest pământ. Vă pu
teţi închipui cât se pote lua dupe 1.400
hectare.
Acest grâü s'a luat dupe faţa ariei, şi
d-vóstre agricultori sciţi că de la maşină
măsura se face tot-d'a-una cu banița cam...
0 voce : Popéscă.
D. Brabețianu : Cam popéscă, – cum di
ceţi-și grâul s'a pus ast-fel în saci. Pentru
acest grâü s'a ţinut, e adevărat, licitațiune;
însă nu s'a putut adjudeca, dar s'a dat fără
licitațiune și fără să se consulte consiliul
comunal; s'a dat cu 30 bani la hectolitru
mai jos de cât preţul real şi s'a dat fără cea
mai mică măsurătóre; dacă era măsurat, nea
părat că eșia un spor însemnat pentru co
mună, şi s'a vîndut într-un timp când cu
puţină aşteptare s'ar fi obţinut un preţ mult
mai ridicat.
Al şéselea. Sa remarcat că personalul infe
rior al comunei ca: cantonieri, servitori pe la
grădina publică şi alţii sunt fraţi, veri prima
rului; acéstă nu însémnă că neamul lui tre
bue să móră de fome, dar vă închipuiţi că
dacă subalternii primarului 'i sunt rude, nu
póte să fie control serios şi ei pot să nu "şi
facă datoria. Acesta e un act de pură admi
nistraţie.
Dar este posibil ca serviciul comunal, or
ganisat cu ast-fel de 6meni, să ptă fi înde
plinit cum trebue ?
In privinţa gardiştilor s'aú încercat dintre
consilieri să verifice, dacă în realitate este
numărul care figuréză în budget, şi nu a fost
posibil.
Mai mult de cât atât: poliţaiul s'a plâns
că nu pote face o pază bună a oraşului, fiind
că nu are gardiştii cari'i trebuesc, adică cei
prevăjuţi în budget, şi resultatul acestui
sistem este că într'o singură nopte s'aú făcut
patru spargeri. Şi nota veselă este, că una
din aceste spargeri s'a făcut la şeful gardiş
DESBATERILE SENATULUI
tilor şi a duoa la un sub-comisar de poliţie,
ale căror procese se judecă înaintea tribuna
lului de Romanaţi.
D. colonel Al. Budişteanu: Va să jică
aú intrat în corabie cu toţii.
D. I. Brabeţianu: Da, ai intrat în cora
bie. Să nu mi se dică că, verificându-se sta
tele, s'a vëut atâtea locuri câte sunt pre
vëute în budget. Căci mulţi sunt cari figu
réză în stat numai cu numele, iar banii merg
în punga altora.
Mai este un fapt mal grav, fiind-că, în de
finitiv, se resfrânge asupra populaţiunei ru
rale, căreia îi purtăm cu toţii, pe aci, gro
zavă îngrijire.
Când s'a intrat în luptă la aceste alegeri,
s'a remarcat o particularitate, că aceia cari
contribuesc la cheltuelile alegerei, cu sumele
chiar cele mai importante, erai Grecii neîm
pămênteniţi şi cari sunt stabiliţi în Corabia
ca negustori de c reale. Dupe reuşită s'a fă
cut chiar şi un mare banchet.
De cât, dupe alegere, a început lupta pen
tru locul de primar, şi cum una din piedici
era şi lipsa celor 1.400 lei, cine credeţi că
a umplut acest gol ? Vre-unul din partisanii
săi din consiliă? Nu, ci se afirmă că aceiaşi
negustori greci a contribuit de ai pus la
loc acea sumă.
D. G. Esarcu: Numiţi".
D. I. Brabeţianu: Este unul Iane Sta
vrinide, Cristu Vundas, Gheorge Ţacona,
fraţii Bugas.S'a pus, d-lor, la contribuţie şi
un Stavri Szolomid, om de servicii la Scu
fakis, cu lei 60, în raport cu importanţa lui
faţă cu cel-alţi.
Acum, d-lor, se ridică o întrebare: 6me
nii aceştia voia să scotă pe primar din în
curcătură; de dragul ochilor lui ? Ei cari pri
cepeaú prea bine că dacă nu reuşa acest
primar, avea să aibă neplăceri, chiar sub
acest regim, alegéndu-se adversarul acestui
om. Prin urmare, aci nu era vorba de par
tid, ci de chivernisélă. Dacă d. ministru ar
avea curiositatea, să cheme pe omul acesta,
şi se va asigura dacă e posibil ca el să exer
cite veri-un ascendent asupra administraţi
lor lui, sau dacă are o înfăţişare care să ins
pire o simpatie aşa de puternică în cât să
decidă, pentru aceste cuvinte numai, să se
facă atâtea sacrificii în consideraţia sa per
sonală. Trebuesce dar căutat motivul acestor
cheltueli în alt interes: în mânuirea bani
ţel, care se face în oborul portului Corabia.
Eú nu am probe, evident, şi nu "mi veţi
cere mie să produc dovedi scrise, dar din
legătura faptelor puteţi judeca şi vă puteţi
convinge. Dupe ce s'a ales primar, omul a
cesta s'a dus să manifesteze cu muzică la do
miciliul acestor greci, cari îl ajutaseră cu
punga lor.
Este, d lor, un fapt constatat, şi care se
póte ori-când verifica, că, dacă s'ar duce ci
ne-va în tîrgul Corabia şi ar vrea să cum
pere câte-va vagóne de producte, lucru forte
curios, va găsi aceste producte cel puţin cu d. Brabețianu să lase afară din acestă in
un franc mai jos la detailiştii cari cumpără cintă acusaţiuni de acest fel şi dovedi de
în mic, de cât preţul curent în obor, şi cu acéstă natură cari nu sunt demne de
tóte acestea negustorul vîndător are chel Senat. (Aplause)
tuieli de transport, magazie, etc.; prin ur
28
mare, n'ar putea să "i dea mâna să vîndă
sub preţul curent al oborului. Pe urmă, este
faptul că nu se pote explica capitalul unor
ómeni cari a fost până eri în serviciul ne
gustorilor engrosişti, cu léfă, şi a căror léfă
adunată la un loc n'ar putea justifica acel
capital. Explicarea nu se găsesce de cât tot
în mânuirea baniţei. Când, vedeţi dar pe a
ceşti speculanţi interesându-se cu punga la
reuşita unui om, care e şeful administrațiu
nei comunale şi care e însărcinat să supra
vegheze ceea ce se petrece acolo, nu vedeţi
că se stabilesce o relațiune intimă între e
fect şi causă, şi nu e natural să presupuneţi
că omul acesta, dacă nu e complice, dar e
indiferent la ceea ce se petrece acolo, şi in
diferenţa e tot atât de vătămătóre ca şi com
plicitatea?
D. G. Esarcu : Remediul “?
D. I. Brabeţianu: Să cădeţi d-vóstre de
la putere.
D. colonel Al. Budişteanu: O să mai aș
teptaţi!
D. I. Brabeţianu: Să lăsăm gluma. Eă
sper, de şi e slabă ilusia ce'mi fac, dar sper
că,convingându-se d. ministru, că o parte mă
car din cele ce se spune contra acestui pri
mar ar fi adevărată, nu este posibil să 'l mai
ţină în capul comunei.
Aştept răspunsul d-lui ministru, care a
numitoanchetă în acéstă privinţă, dupe care,
în replică, voi face observaţiunile mele.
D. ministru de interne, M. Pherekide :
D-lor, senatori, aţi audit acum un ultim e
coú al certurilor locale din alegerile comu
nale, certuri locale fără importanţă, asupra
cărora însă urméză să dăm lămuririle ce ni
862 Cor.
Ascultând pe onor. d. Brabețianu, aţi
crede că primarul din Corabia este un om
care nu este în stare să administreze oraşul,
un om care nu merită nici încrederea admi
nistraţilor săi. Informațiunile ce am cules
în privinţa acestui om, a arătat că nici una
nici alta din aceste două afirmaţiuni, n'ar fi
întemeiate; primarul din Corabia a admi
nistrat timp de trei ani ca primar acest o
raş, în acest interval a mânuit o sumă de
400.000 lei,fără ca să se ridice contra lui
cea mai mică bănuială, nici chiar din partea
acelora cari astăi se arată acusatorii lui.
Dar, d lor, noi avem să examinăm dacă
este bun primar sau nu?
Onor. d. Brabețianu scie că nu noi avem
să ne dăm părerea asupra personei căreia se
încredinţéză misiunea de a fi primar, căci
misiunea acesta nu se dă de puterea execu
tivă, ci prin alegeri, de concetăţenii lui aleşi
în consiliul comunal.
Să fie 6re sguduită valórea votului cetă
ţenilor în persona primarului, prin arătarea
a cine scie ce fiţuică ce se presintă, că s'ar fi
făcut cheltueli în cursul alegerilor comunale
de către persone cari nu sunt alegători şi
cari ai interes în întrul oraşului? Rog pe
Sunt fapte asupra cărora s'a încriminat
289
administraţiunea. Asupra faptelor precisate,
am luat informațiuni și sunt în posiţiune să
răspund; nu m'am mulţumit pe ariitările
autorităței locale şi, presupunând că pâte im
presiunea locală să modifice aprecierea în
tr'un sens saă într'altul, am trimis la Cora
bia un inspector administrativ, străin de
localitate, care a chemat persénele cari se
făcuseră denunţători despre töte aceste fapte,
a făcut cercetările faţă de dénsele şi resul
tatul este că parte din denunţători chiar a
renunţat la plângerile lor.
Sunt alte fapte asupra cărora am dovei
de produs înaintea d-vöstre, ast-fel ca să fiţi
pe deplin luminaţi. Ordinea în care s'a pre
sentat desvoltarea interpelării d-lui Brabe
ţeanu diferă de aceea a rechisitoriului scris
ce mi s'a comunicat; le voi lua pe rênd.
Antêia încriminare este relativă la cum
përarea a 4 registre. Singurul acest fapt este
în adevăr o abatere, dar o abatere de aşa fel
că nu atinge întru nimic moralitatea prima
rului, şi dénsul este acoperit prin încheerea
de la 4 Ianuarie a consiliului comunal. In
tr'adevăr, d-lor, primarul, cu învoirea consi
liului comunal, a plătit 280 lei 4 registre,
cari, exagerându-se preţul, póte câte şi 4 să
aibă împreună valóre venală de 20 lei. Pri.
marul le-a plătit 280 lei. Din punerea cifrei
a doua alături cu cea d’ântêiü rămâne pre
sumţia că e un abus de 260 lei. Dar, nu e
abus; primarul a făcut pe faţă ce a făcut, şi
cu încuviinţarea consiliului comunal. Nu a
sciut în ce mod să vină în ajutorul unui om
pentru un servicii ce 'l făcuse primăriei.
In anul precedent, primăria a avut de pus
la licitaţie tipăriturile necesare comunei şi
a trebuit să le adjudece unui comerciant,
singurul care s'a presentat, fără concurenţă,
cu suma de 2.200 lei.
A venit în anul acesta necesitătea ca să
se facă iarăşi aceeaşi furnitură; primarul şi cu
consilierii au îndemnat pe comerciantul care
a primit acei 280 lei pentru 4 registre, ca
să facă el concurenţă, să siléscă pe comer
ciantul de an să dea mai eftin primăriei.
El, pentru a face servicii primăriei, a con
curat alături cu comerciantul din Craiova, ce
se presintase, şi primăria a dat furnitura cu
700 lei mai eftin de cât în anul trecut.
Preţul ce 'l dăduse era de aşa natură în
cât pentru dénsul a fost opagubă însemnată.
Când a venit şi a arătat primarului şi consi
liului comunal repercusiunea ce avea în afa
cerea lui, serviciul ce făcuse primăriei, pri
măria, recunoscând că în adevăr dupe îndem
nul ei făcuse acest demers, care în definitiv
profitase comunei, a căutat să "i dea o sumă
care să compenseze paguba ce suferise dén
sul. Modul pe care l'a ales primăria nu a fost
dibaciü, o recunosc şi ei; era un lucru gre
șit de a întrebuinţa acest mijloc; era mai
demn să "şi arate voinţa pe faţă şi să spue
în mod deschis, lămurit pentru care cuvént
primăria făcea acéstă cheltuială, care chiar
se făcea în vădul şi audul tutulor cetăţe
nilor. Ast-fel în cât, în împrejurarea de faţă,
găsesc că în adevăr e un ce încurcat în
formă; însă din constatarea făcută nu rémâ
DESBATERILE SENATULUI
ne îndoială, cu dovedile ce am avut în mână,
că aşa sta faptele.
Nu putem pentru acest cuvânt să punem
la îndoială cinstea şi onorabilitatea nici a
primarului nici a consiliului comunal, care a
încuviinţat acéstă operaţiune, consiliul co
munal care cuprinde şi pe aceşti 4 consilieri
cari, a doua ji, desbinaţi fiind de primar,
aú venit să 'i facă capete de acusaţiune pen
tru acte la care ei însuşi a colaborat, pre
cum sunt cele mai multe şi din punctele
cele-alte.
D. I. Brabeţianu: 'Imi permiteţi o între
bare: concurentul era legător de cărţi?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Era un legător de cărţi din Craiova.
Al duoilea punct este: că primarul a plă
tit un stég cu preţul exagerat de 940 lei.
Consiliul comunal a voit să aibă şi comu
na un stég pentru festivităţi şi a însărcinat
pe primar să 'l comande.
Pentru a se vedea dacă din partea pri
marului este un abus, trebue să se constate
dacă stégul a valorat suma ce s'a dat pe el.
Ei bine, s'a presentat factura casei din
Bucuresci, unde a fost comandat, din care
ori-cine péte vedea că un asemenea stég nu
numai că costă suma ce s'a dat pe el, dar
e plătit fórte eftin.
Iată acea factură:
Stég tricolor, în rips de mătase du
blă, lăţime 1 m. 75, pe înălţime 1 m. 80,
brodat de jur împrejur cu fir aurit, având
la mijloc marca judeţului, un snop de
grâu, lucrat tot în fir aurit, şi la vale un
vultur în bronz.
In adevăr, consiliul comunal ar fi putut
prefera să cumpere un stég mai puţin
luxos; dar dacă în marginile latitudinei
date de consiliul comunal, primarul a co
mandat stégul, dovedind preţul pe care "l
a plătit, cu factura casei care "l-a făcut, nu
putem găsi nimic abusiv.
Al treilea punct este: de ce primarul a
ţinut la el o sumă de bani? Pentru că i se
dăduse o însărcinare a cumpăra cai pentru
trebuinţele comunei, şi omul a cumpărat
caii aşa dupe cum'i-a găsit, şi anume: la 28
Maiü, un cal 230 lei; la 17 Octombre, unul
180 lei; la 23 Noembre, alt cal 195 lei,
peste tot 605 lei; iar suma care "i-a rămas
la dênsul, dupe cumpărarea acestui din ur
mă cal, cumpărare făcută la 20 Noembre,
suma, care se ridică la cifra de 1.200 lei, a
depus'o în casa comunei.
Unde găsiţi aci un abus“?
O altă acusaţie este că ar fi cumpărat orz
fără forme.
Inspectorul administrativ a constatat că
în jiua de 10 Septembre 1898, s'a ţinut li
citaţie pentru aprovisionarea comunei cu orz,
şi arată cari sunt numele personelor cari
s'aú presentat la licitaţiune, iar orzul s'a
adjudecat asupra aceluia care a oferit pre
ţul cel mai avantagios.
Este de observat că acest proces-verbal
este semnat de primar, secretarul consiliu
lui,de comisiunea constituită conform art. 59.
Conform art. 49 pentru oraşele nereşe
dinţe de judeţ, este un proces-verbal semnat
27 Februarie 1899
de consilierii comunali Mihail Albeanu şi D.
Vlădescu, cari au reclamat, căci interpela
rea d-lui Brabeţeanu este formată în urma
reclamațiunei a 4 consilieri, în cértă cu
primarul, şi procesul-verbal este subscris de
duoi din aceşti consilieri.
D. I. Brabeţianu: Sciü eú cum s'a a
plicat.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Şi eü sciü, în urma cercetărei făcută de un
om imparţial, inspectorul administrativ.
Se dice: grâul s'a vîndut eftin.
Grâul s'a vîndut căci era neapărat să se
vîndă, pentru a se plăti o datorie pentru
care comuna era urmărită. S'a făcut licita
ţiune, care n'a dat nici un resultat, şi găsin
du-se un preţ avantagios s'a vîndut; în ce
condiţiuni ? Cu 10 lei hectolitrul; sciţi cum
eraú preţurile, şi adaug că în jiua de 12 No
embre, când s'a vîndut, curtierul dă un cer
tificat prin care constată că grâul mediocru
se vinde cu 10 lei, şi grâul primăriei era
mediocru; sunt mercurialele, este curtierul
care stabilesce preţul şi constată că nu pu
tea scóte un preţ mai mare de cât s'a dat.
Ce a mai rămas?
Că un ajutor de primar şi un consilier nu
sciü carte.
Este adevărat, că n'aă învăţătură, însă d-nii
Gh. Pârvulescu şi Ilie Dumitrescu nu sunt
noui aleşi; cel d’ântêiü figuréză în consiliul
comunal de la 1893, cel-alt de la 1882 fi
guréză în consilii, şi a fost colegi cu mem
brii actuali şi tocmai acum aceştia formuléză
plângeri, când sunt în cértă.
Din cele ce am expus, puteţi aprecia şi
d-vóstre cât de puţin serióse sunt aceste
acusaţiuni şi cred că Senatul le-a judecat la
adevărata lor valóre.
D. I. Brabeţianu: D-lor, pe mine mă sur
prinde că d. ministru de interne se plătesce
aşa de uşor cu explicaţiunile care i sa dat
de la faţa locului.
Pot însă încredinţa pe d. ministru de un
lucru, că ancheta s'a făcut în conivenţă şi în
presenţa prefectului, interesat în causă. Când
a venit inspectorul, prefectul a fost chemat
telegrafic şi avenit imediat de la Izlas, unde
era în cercetarea rèsclelor ţărănesc, pre
ferind mai bine să lase tot şi să vină la Co
rabia, de cât să stea acolo unde era un ade
vărat pericol. Imediat dupe plecarea inspec
torului, s'a făcut chiar un banchet sgomo
tos de primar şi amicii săi, de sigur de bu
curie, dupe asigurările ce a trebuit să i se
dea, că primarul a scăpat cu faţa curată din
acest nămol de acusaţiuni.
Adevărul estescăpat,
că sa nupentru
făcut tot posibilul ca
acest om să fie o bună ad
ministraţie a comunei, ci pentru alt interes
peconsilieri,
6 care vii voiti
din spune imediat.
cei 9 aleşi, Apoi,maicand
şi cei de
sémă dintre dénşii, spun că nu se péte încr“
dinţa primăria
că nu oacestui
merită,om, şi dovedesc.
pe de Pe
fectului şi când altă
parte s'a
acéstă pus töteprin
majoritate silinţele ca să deplase
töte mijlócele, aşa de
exemplu, unuia din ei a trebuit să'i aducă
pe un cumnat ajutor de judecător, cond
țiune pentru care şi-a dat votul; altuia, ***
27 Feoruarie 1899
luia care nu scie carte, i s'a dat ajutoria de
primar, unui om care, abia pte sci să scrie
numele. Inchipuiţi-vă ce figură va face omul
acesta, când va fi nevoe să ţină locul prima
rului şi ar fi obligat să dreseze vre-un act
saú să controleze ceva ! Şi acésta se petrece
într'o comună urbană. Tóte acestea, d-lor,
s'aú făcut numai ca să menajeze pe un a
gent electoral.
D. El. Vergati : D-ta "l-ai utilisat.
D. I. Brabeţianu: Vă voi răspunde şi la
acésta. I)ic unui agent electoral, care se
crede că ar fi de un concurs apreciabil la co
legiul al duoilea. Se perde însă din vedere,
că puterea unor asemenea 6meni nu stă în
prestigiul lor personal, ci în funcţiunea care
o aú.
Al duoilea, nu găsiţi d-vóstre că, cu pre
ţul bunei administraţiuni a unui oraş în faşă,
se plătesc prea scump serviciile unui ase
menea agent?
D. M. Schina : Dacă ar fi exact.
D. I. Brabeţianu: Evident că da, căcic e
alta face să fie atât de susţinut ? Cine ad
mite explicaţiunea că acest primar a dat cei
280 lei ca subvenţie, –şi ar fi mai nemerit
să se ică recompensă, –unui om care a con
curat la licitaţie pentru folosul lui ? Era a
cela un om de paie, venit la licitaţie de com-
plesenţă, ca să cobóre preţul furniturei? Şi
se plătesce asemenea complesenţă cu 280
lei ? Deci, nu se pte crede o asemenea ex
plicaţie ; ea e ticluită ca să acopere pe pri
marul abusiv.
Cu preţul dat pentru stég, asemenea. Fa
ceţi o preţuire şi dacă nu se vor adeveri di
sel mele, ei menţin pariul de a plăti în
duoit diferinţa.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Se dovedesce cu factura.
D. I. Brabeţianu: Negustorul trece şi
10.000 de lei; ce pierde el ? Când i se dice:
am tocmit cu d-ta 200 de lei, poftim 40 de
lei în plus, şi pentru valórea acestui steag
treci 500, el va trece. . . . . .
D. Al. Radovici : Nu am văut acésta.
D. I. Brabeţianu: D-ta eşti mai cinstit
şi nu o faci, dar ei o fac.
Ei bine, cu ce s'a doborît acéslă afirma
țiune ? Cu nimic.
Acum, daţi'mi voie, d-lor, să vă spun că
precum ori-ce pădure are uscături, tot ast
fel şi partidele ai secăturile lor, şi dacă, ca
un nenorocit tribut de plătit nevoei com
binaţiunilor locale, trebue să se ţină compt
de ele, este însă o limită la întrebuinţarea
mijlócelor pentru reuşita în alegeri a unor
asemenea secături şi de cari mijlóce n'aú
nevoe 6menii de valóre ai partidului de la
putere. Se pare însă că conducătorii politici
din localitatea nostră ai în vedere candi
datura la colegiul al 2-lea a verii unei secă
turi; nu fac alusie la nimeni, dar găsesc că
reuşita unor asemenea candidaturi se plă
tesce prea scump cu sacrificarea intereselor
unui oraş.
–Se pune la vot închiderea incidentului
şi se primesce.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor
senatori, pentru că biuroul are să se ocupe
[DESBATERILE SENATULUI
de o cestiune care va fi la ordinea dilei
mâine, anume tragerea la sorţi, anunţ or
dinea diei pe mâine : tragerea la sorţi, in
terpelarea d-lui Maiorescu şi un proiect de
lege asupra reducerii preţului unor hectare.
De aceea, trecem în secţiuni.
– Şedinţa se ridică la orele 4 p. m.
--------------------------
SENATUL
SESIUNEA 0)IR 188 – 30
ŞEDINŢA DE LA 13 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui preşedinte N. Gane, asis
tat de d-nii secretari ai biuroului: Poroinea
nu C., Bucşenescu C. dr., Viişoreanu C.
Alex., Iovitz Dim. dr.şi Constantinescu Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 105 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 14 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavii :
P.S.S. Episcopul de Roman; d-nii: Langa
Ion Const.., Leonescu Emanoil, Russu Gh.
” In congedii :
D. Cassotti P.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Cantacuzino Gr.
G., Chircu Thoma, Isvoranu R. Ilariü,
Mortzun V. Alex., Petrescu Antache, Răi
leanu Costache, Stoicescu G. dr., Carp An
ton.
– D. secretar, Viişoreanu C. Alex., dă
citire sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se acordă congediü de 8 ile d-lui se
nator G. Văsescu.
– Se trimete la comisiunea de verificare
adresa d lui ministru de interne pe lângă
care înaintéză dosarul alegerei colegiului
I-iü de Buzăi, efectuată în perséna d-lui
Anton Carp.
– Se trimete la comitetul delegaţilor pe
tițiunea părinţilor elevilor din şcola de arte şi
meserii din Ploesci, prin care rôgă Senatul
ca, la votarea nouei legi de recrutare, să facă
să beneficieze şi acéstă şcólă de avantagiile
ce legea oferă absolvenților școlelor de me
serii.
– Se trimete la comisiunea de indigenat
petiţiunea d-lui V. Georgescu, din comuna
Perşinari, judeţul Dâmboviţa, prin care con
stată, cu acte, că tte denunţările contra sa
sunt nefundate.
– D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza, dă citire Mesagiului regal de pre
lungirea sesiunel Corpurilor legiuitóre până
la 15 Martie viitor.
– Senatul ia act.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-lor, să 'mi daţi voie să vă a
283
nunţ că în urma inţelegere ce am avut cu
d. Maiorescu, rămâne ca interpelarea d-sale
să se desvolte Luni, căci al sunt reţinut la
Cameră pentru budgete.
D. Titu Maiorescu: In urma dorinţei
exprimate de d. ministru-president, consimt
ca interpelarea mea să fie desvoltată Luni.
– Se ia act.
– D. C. Costescu-Comăneanu dă citire
următórei propuneri:
Domnilor senatori,
Cea mai mare parte din oficerii noştri, cari
aú luat parte la resboiul din 1877–78,
unii răniţi mai uşor, alţii cruţaţi de glónţele
vrăşmaşe, cu toţi ai putut urma cari ra lor
şi a vedea ast-fel bătrâneţele lor asigurate
prin dreptul lor la o pensiune mai remune
ratorie.
Un număr însă de 18 oficeri, veterani ai
acelei campanii, răniţi grav pe câmpul de
luptă, a rămas din acel moment improprii
serviciului militar şi trecuţi la pensie cu léfa
gradului ce 'l aveaú, fără măcar a li se da
mângâierea de a sevedea recompensaţi prin
o înaintare atât de meritată la un grad mai
"B,
Acéstă nedreptate venim astădi să o în
dreptăm, propunând în favírea acelor 18 ve
terani rămaşi în viéţă, un spor la pensiunea
lor de campanie egală cu gradul imediat su
perior celui ce 'l aveai când a rămas in
firmi.
PROIECT DE LEGE
Art. I. – Se ridică la pensiunea de cam
panie cuvenită gradului imediat superior,
pensiunea primită astăi de d-nii: maior
Handoca Grigore, Ploesci; căpitanii: Gh.
Albu, Ploesci; Codrescu Niculae, Roman ;
Botezu Ioan, Ploesci; Mihăescu Gh., Plo
esci; Calofetanu Ion, Bucuresci ; Morţun
Constantin, Brăila; Dumitrescu Mihai, Bu
curesci ; Leca Gh., Bucuresci ; Moroi Cons
tantin, Bucuresci; Vâlcescu Ion, Odobesci;
locotenenţii : Târșoreanu Ion, Ploesci;Şte
fănescu Vasile, Bucuresci; Paladi Ion, Râm
nicu-Vâlcea; sub-locotenenţif: Abaza Vasile,
Tecuciü ; Alexandrescu V., Bêrlad; Mihăi
lescu Marin, Bucuresci; Stroescu Pandele,
Ploesci.
C. Costescu-Comăneanu, P. Petrescu,
dr. Iovitz, G. Sefendache, V. A. Urechiă,
B. St. Christopolu, Radu Porumbaru.
D. colonel Al. Budişteanu: Cerem ur
gența.
D. preşedinte, N. Gane: Este semnat de
7 d-ni senatori ?
D. C. Costescu-Comăneanu: Este.
D. preşedinte, N. Gane: Conform art. 98
din regulamentul Senatului, se trimete în
cercetarea secţiunilor, fără discuțiune.
Voci: S'a cerut urgenţa.
– Se pune la vot urgenţa şi se primesce.
D. C. Zăgănescu: D-lor senatori, văd o
petiţiune care circulă în mâinile tutulor şi
care începe ast-fel :
»Nu cerem milă. (citesce). De altfel, ei
nu am avut cunoscinţă că d. Costescu-Co
măneanu a luat acestă iniţiativă.
 284
D. preşedinte, N. Gane: Nu facem discu
țiune; acum propunerea o trimetem la sec
ţiuni, fără a se discuta.
D. C. Zăgănescu: Este vorba să se scie
de întréga ţéră acest fapt. Dacă 6menii a
ceştia sunt sală nu nedreptăţiţi, dacă sacri
ficiile cari le-ai făcut ei, țera, la rândul său,
face sacrificii, asigurându-le existenţa. De
va fi aşa, atunci proiectul de lege al d-lui
Costescu-Comăneanu va trebui să nu cadă.
Voci: Nu se discută acum.
D. preşedinte, N. Gane: Se va trimite la
secţiuni.
Incidentul dar este închis.
Acum intrăm în ordinea dilei.
La ordinea ilei avem tragerea la sorţi a
jumătate din membrii Senatului, conform
art. 78 din Constituţiune.
D. general G. Manu: Cer cuvîntul, d-le
preşedinte.
D. preşedinte, N. Gane: Aveţi cuvîntul.
D.general G. Manu: D lor senatori, m'am
crelut obligat să ia cuvîntul în cestiunea
tragerii la sorţi, ca să vă expun vederile
mele şi ca să figureze în procesul-verbal n
terpretarea ce dai eü regulamentului nos
tru, interpretare care îmi pare justă; şi dacă
d-vóstre nu aţi ţine compt de ea, aţi face o
greşală.
Eü cred că tragerea la sorţi a 1/, Senatul,
a se face astăi este şi prematur, este şi
zadarnic, este şi atingător de prestigiul Cor
purilor legiuitóre.
Dic, d-lor, că este prematur. In adevăr,
dupe regulamentul Senatului, se spune că în
a patra sesiune se trage la sorţi /, din Se
nat. Acest regulament este conform cu Cons
tituţiunea, deşi în Constituţiune se vorbesce
că Adunarea deputaţilor este alésă pe 4 ani,
iar Senatul pe 8 ani, fiind-că la alegerile
Corpurilor legiutóre, făcute în timp normal,
adică imediat înainte de epoca de deschidere
a Corpurilor legiuitóre, la 15 Noembre, pa
tru ani de durată corespund cu patru se
siuni. Ast-fel regulamentul nostru trebuia
să fie elaborat în conformitate cu o stare
normală, unde patru ani coincid cu patru se
siuni. La aplicaţiunea lui însă, neapărat că
trebue să se ţină semă de situațiunile ex
cepţionale.
O asemenea situaţiune avem adi, când
Senatul are patru sesiuni, dar el nu se află
încă în ultima sesiune a lui, fiind că împli
nirea celul d'al 4 lea an calcă eventual asu
pra unei a 5-a sesiune (de nu ar interveni o
disolvare înainte) iar atunci este ultima sa
sesiune, şi când dar regulamentul nostru ne
vorbesce de a 4-a sesiuni, unde urméză a
se trage la sorţi jumătate din Senat, el a
înţeles că acéstă a patra sesiune să fie şi
ultima sesiune a legislaturei pentru care a
fost ales.
In adevăr, d-lor, Senatul actual împli
nesce patru ani de durată la 7 Decembrie
1899, când Corpurile legiuitóre de ai ală
fost deschise prin Mesagiü regal. Prin ur
mare, din acésta ar resulta că dacă nu va
interveni conflict între Corpurile legiuitóre
şi guvern, şi dacă guvernul nu ar avea mo
tivele sale politice de a creia acel conflict,
DESBATERILE SENATULUI
ca să disolve Corpurile legiuitóre înainte de
15 Noembre 1899, Corpurile legiuitére vor
fi redeschise la 15 Noembre 1899 şi atunci,
în adevăr, vom intra în ultima, de şi a cincea
sesiune, a acestor Corpuri legiuitóre.
Atunci numai, adică înainte de 7 Decem
brie 1899, este util şi legal de a se face tra
gerea la sorţi; iar de ar fi să se disolve de
către guvern numai Adunarea deputaţilor,
înainte de deschiderea Senatului la 15 No
embre viitor, atunci tragerea la sorţi, pentru
reînouirea lui pe jumătate, ar urma să se
facă numai cu puţin înainte de momentul
disolvării Camerei legiuitóre.
Iată, d-lor, pentru cari motive sunt au
torisat să vă declar că găsesc prematură tra
gerea la sorţi a Senatului astădi.
Am is că o găsesc şi zadarnică. In ade
văr, d-lor, credeţi 6re d-vóstre că dacă s'a
tras acum la sorţi jumătate din acest Senat,
acésta ar prejudeca cestiunea de a sci dacă
guvernul, ori-care ar fi el, are sau nu drep
tul să disolve acest Senat în întregimea lui,
de şi jumătate din el ar fi fost declarată, prin
tragere la sorţi, neeliminată? Evident că nu,
evident că guvernul, ori-care ar fi, are drep
tul să disolve şi un Senat din care jumătate
din senatori sunt eliminaţi prin tragere la
sorţi; căci, jumătatea Senatului neeliminată
nu'şi are de loc existenţa asigurată, nici nu
ar prejudeca acésta dreptul de disolvare al
putere executive, care este absolut.
Dar mai este tragerea la sorţi zadarnică
şi din alt punct de vedere. Nu s'ar putea,
sub nici un chip, conchide din ea că guver
nul actual este el îndrituit a procede la ale
gerile nouei legislaturi, şi că, prin tragere la
sorţi, s'ar fi prejudecat acest drept în folosul
actualului guvern, care ast-fel ar fi voit să
se evite o a cincea sesiune în aceeaşi legis
latură.
Dic, d-lor, că nu se pote conchide acésta,
pentru că ar fi prematur de a sci cine are
încrederea şi a ţărei şi a M. S. Regelui, pen
tru a face alegerile viitóre. (Ilaritate). Nu
sciü dacă guvernul actual va avea încrede
rea M. S. Regelui. Cât pentru încrederea
ţărei, sciă că nu o are guvernul actual. (Pro
testări). Și ori cât aţi protesta, numai gu
vernul care are acestă încredere, ar fi au
torisat să presideze la alegerile noui.
D-lor, am mai dis că tragerea la sorţi este
şi atingătóre de prestigiul Corpurilor legiui
tóre. Vă întreb, d-lor: ce însemnéză a de
semna de acum jumătatea din Senat care să
fie congediată şi care trebue să mai întrebe
pe alegători, dacă mai merită încrederea lor,
şi acéstă jumătate să mai funcţioneze în Se
nat şi să lucreze înainte? Şi dacă ar fi se
siunea numai până la 15 Martie, tot se mai
pricepe; dar cum să mai funcţioneze jumă
tatea din Senat, care este trasă la sorţi, dacă
eventual s'ar redeschide sesiunea de la 15
Noembrie 1899, cu aceleaşi. Corpuri legiui
tóre “?
Nu vedeţi că senatorii maziliţi ai autori
tatea lor slăbită ? Nu vedeţi că lesne s'ar
putea presupune că ei, avénd a fi aleşi din
noú, doresc să aibă bunele graţii ale guver
nului şi pentru acesta că ei nu pot fi destul
27 Februarie 1899
de independenţi? Din acésta va resulta o
scădere a prestigiului Senatului,
Iată cele trei argumente pentru cari ei
declar că tragerea la sorţi nu ar trebui să
se facă astă. Vorbesc în numele meu per
sonal şi vorbesc, cum am dis la început, ca
să nu se uite şi acest mod de a interpreta
regulamentul Senatului.
De altminteri sciü că predic în deşert, căci,
de vreme ce aţi hotărît tragerea la sorţi, ea
se va face.
D. Al. C. Viişoreanu: D-lor, dacă d. ge
neral Manu ar fi vorbit în numele să per
sonal.
0voce : Aşa a vorbit.
D. Al. C. Viişoreanu: Nu aş fi îndrăs
nit să ia cuvêntul; dar d. general Manu e
personalitate politică şi, deşi vorbesce în nu
mele săă personal, totuşi 'mi pare că as
cunde cu indiscreţiune partidul din care face
parte.
D. I. Brabeţianu: Cred că "i e ruşine să
vorbéscă în numele partidului?
D. Al. C. Viişoreanu: Nu 'i e ruşine, dar
nu "I vine la socotélă.
D. general Manu spunea că, dupe Constitu
ţiune şi regulamentul Senatului o legislatură
duréză 4 ani şi în a patra sesiune din a doua
legislatură, Senatul se trage la soţi.
Astăi însă lucrurile nu se presintă tot
aşa. Senatul s'a întrunit la 7 Decembre şi,
prin urmare, la 7 Decembre împlinindu-se
4 ani, până atunci putem forte bine func
ționa.
La acest argument întreb: sunt 4 sesiuni
ordinare cari le-a îndeplinit Senatul, şi la
Noembrie, când ne-am constitui, nu ar fi a
cincea sesiune ? Şi ast-fel fiind, am putea în
deplini prescripțiunea constituţională?
D-sa caută să ne inducă în eróre, şi a
căutat cu multă fineţă să ne spună: trage
rea la sorţi a d-vóstre are o înrâurire, și în
râurirea e următórea: cine presidéză alege
rile viitóre ? Şi a mai spus un lucru: ţéra
e cu mine. Ori cât de mare ai fi, d-le gene
ral, când vorbesc în numele d-tale perso
nal, nu "ţi e permis să spui că ţéra e cu d-ta.
O fi ţéra cu noi sală cu conservatorii, acésta
e alt-ceva; acésta se va vedea mai târdiü.
Prin urmare, a rămâne să tragem la sorţi
în a cincea sesiune, ar fi ca atunci să le dăm
cuvînt să ne dică: acum e prea târdiü.
Eă cred că, procedând acum la tragerea
la sorţi, facem un ce constituţional şi regu
lamentar.
Dacă avem sau nu încrederea țărei, acésta
o vom dovedi în alegeri libere ca în tot
d'auna; şi să nu mai crédă d. general Manu
că asupra d-sale să resfrânge ţéra româ
néscă, or cât de mare ar fi personalitatea
d-sale.
Eă vă rog dar, să procedaţi la tragere la
sorţi.
D. G. Esarcu : D lor, nu aveam intenţiu
nea să mai ia cuvântul, sperând că d. Vii
şoreanu va pune cestiunea pe adevăratul ei
teren, dar, să mă ierte d-sa să "i spun, că
n'am înţeles bine pentru ce acéstă violentă
diatribă în contra ilustrului general, onor.
representant al Iaşilor.
27 Februarie 1899
De aceea ei, cu bine-voitórea d-v6stre a
tenţiune, mă voi mărgini,în puţine cuvinte,
a discuta regulamentul Senatului, aşa cum
'l a discutat şi d.general Manu.
Eü cred, însă, că d. general Manu este
în eróre şi să mă ierte să 'i spun, cu tot
respectul ce datorez unui bărbat de va
lóre şi de vârsta d-sale, că sunt silit a
constata că, de şi a fost un timp atât de în
delungat preşedinte al Camerei, nu cunsce
în destul regulamentul Senatului.
Regulamentul Senatului spune, nu "mi
aduc aminte care articol....
D. preşedinte, N. Gane: Art. II şi V din
anexa la regulamentul Senatului.
D. G. Esarcu: Da, art. II din regulament
hotărăsce clar; n tragerea la sorţi pentru
desemnarea senatorilor cari vor avea să
fie eliminaţi se va face în cursul celei a
patra sesiuni ordinare din fie-care legis
latură de opt ani.
Prin urmare, fie réă, fie bine, nu putem
să facem noi altminterea şi pentru motive
pe cari nu le înţeleg bine, motive politice,
póte, dupe cum dicea d. Viişoreanu, nu pu
tem să eontravenim regulamentului Senatu
lui, care e o lege stântă pentru noi.
Dar n'am înţeles bine de ce d. general
Manu a mai adăogat şi 6re-car argumenta
țiuni cari, de sigur, nu tocmai era la lo
cul lor.
D-sa licea că "i este témă că senatorii
cari vor eşi la sorţi vor fi subt un soi de
spadă a lui Damoclis şi nu vor putea să "şi
facă în mod consciințios datoria lor.
Eü cred că d. general Manu se greşesce
aci ; póte că asemenea lucru să se fi întêim
plat în alte timpuri, subt alte guverne.
Eú sunt convins că senatorii liberali cari
vor trebui să mérgă înaintea comitenţilor
lor, n'aú de ce să nu "şi facă datoria, căci ei
nu se gândesc nici la prefecţi nici la poliţai,
nici la guvern. (Aplause).
D, I. Brabeţianu: Se gândesc prefecţii
la dénşii.
D. P. P. Carp: Nu vă înaintaţi prea tare,
d-le Esarcu ?
D. G. Esarcu: Eă nu mă înaintez prea
tare, căci noi în 6re-cari judeţe din Moldova
am dat dovedi. In timp de 8 ani în colegiul
al treilea ne-am ales în tot-d'auna în opo
siţiune.
Eü cred că acei cari vom eşi la sorţi ne
vom presenta înaintea alegătorilor noştri,
fără să facem apel la guvern.
Dacă onorabile, d-le Carp, o fi să mă îna
intez prea tare, voi fi pedepsit şi dacă voi
cădea, voiü dice şi ei ca d-v6stre odinióră în
Cameră: ruşine nu va fi pentru mine, ci
pentru acei cari nu vor vota pentru mine.
(Ilaritate).
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
D-lor în faţa unei disposiţiuni constituţio
nale, guvernul nu se pte da la o parte; el
s'a rostit deja prin organul preşedintelui
consiliului; nu fac deci, de cât a repeta de
claraţiunea deja făcută, licénd că este o o
bligaţiune strictă să respectăm litera regu
lamentului care, în art. 2, ice că tragerea
la sorţi urméză să se facă în cursul celei de
DESBATERILE SENATULUI
a patra sesiuni ordinare ; chiar dupe calcu
lele făcute de d.general Manu, adi ne aflăm
în cursul celei de a patra sesiuni ; prin ur
mare, tragerea la sorţi nu este de cât o strictă
aplicare a regulamentului.
Temerea însă este, care va fi situaţiunea
senatorilor cari vor fi desemnaţi de sorţi ?
D. general Manu se teme că ei nu se vor
mai bucura de deplina libertate a cugetărei
şi a consciinţei. Voiă răspunde d-lui general
Manu, că legiuitorul a avut mai dréptă ideie
despre înălţimea de cuget a mandatarilor ţă
rei, căci tot în situaţiunea acésta se găsesce
şi Camera deputaţilor, când este în ultima
sesiune, şi scie în mod cert, fără să intervie
tragere la sorţi, că,dupe un timpdeterminat,
mandatul ei espiră şi va fi supusă unei rea
legeri; şi cu tóte acestea, n'a crejut legiui
torul că trebue să trateze pe deputaţi cu
suspiciunea care s'a manifestat de d. gene
ral Manu şi să le ridice încrederea de repre
sentanţi ai ţărei. (Aplause).
D-lor, onor. d. general Manu, în faţa tex
tului atât de precis al regulamentului, d-sa
nu putea să aibă credinţa că va putea reuşi
să înlăture aplicarea lui, şi trebue să ne în
trebăm în ce scop a luat cuvéntul. Scopul îl
găsim în încercarea făcută, de a arunca o în
doială asupra stabilităței guvernului, dicând:
cine ştie ce guvern va presida alegerile vii
tóre. Ce autorisă pe d. general Manu a pro
nostica o schimbare în situaţiunea guvernu
lui, care se bucură şi de încrederea Corónei
şi de încrederea parlamentului şi a ţărel.
(Aplause).
Atrag atenţiunea d-vöstre asupra acestui
lucru, pentru că cuvintele d-lui general Manu
nu trebue să ajute propaganda care de mai
multe ori s'a încercat a se face, afirmându
se că situaţiunea guvernului ar fi sguduită
şi incertă. Este o afirmaţiune gratuită a
d-lui general Manu; este o dorinţă a d-sale;
da, însă o dorinţă în contradicțiune absolută
cu realitatea faptelor. (Aplause).
Voci : Inchiderea discuțiunei.
– Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se primesce.
D. preşedinte, N. Gane: Acum vom pro
cede la tragerea la sorţi.
Mai ântêiü,însă, dupe art.4, urméză să se
tragă la sorţi duoi scrutatori din senatorii
presenţi, cari să asiste la tragerea la sorţi.
– Se procede la tragerea la sorţi a duoi
scrutatori şi es d-nii Dim. Micescu şi I. Bra
beţeanu.
D. preşedinte, N. Gane: Daţi-mi voie.
d-lor, acum să vă citesc art. 78 din Consti
tuţiune.
Iată ce dice acest articol :
nMembrii Senatului se aleg pe opt ani şi
se reînouescpe jumătate la fie-care patru ani
prin tragere la sorţi.
n Regulamentul Senatului va regula tra
gerea la sorţi aşa în cât eliminarea să fie
repărţită pe tote judeţeleu.
Acum voi da citire articolelor din anexa
la regulamentul Senatului, privitóre la apli
carea art. 78 din Constituţie.
nArt. 1. Art. 78 din Constituţiune, dupe
care membrii Senatului se aleg pe opt ani
285
şi se reînouesc pe jumătate la fie-care patru
ani, prin tragere la sorţi, ast-fel ca elimi
narea să fie repărţită pe tote judeţele, se va
pune în aplicaţiune conform regulelor stipu
late în acéstă anexă.
nArt. 2. Tragerea la sorţi pentru desemna
rea senatorilor cari vor avea să fie eliminaţi
se va face în cursul celei a patra sesiuni
ordinare din fie-care legislatură de opt ani.
nArt. 3. Reînouirea a jumătate din mem
brii Senatului se va face, pentru judeţele
cari sunt represintate de câte patru sena
tori,prin eliminarea a câte un senator din
din fie-care colegii al fie-cărui judeţ.
nPentru judeţele represintate de câte
trei senatori, reînouirea se va face prin eli
minarea a câte trei senatori din câte duoë
judeţe, dupe rîndul înscrierei pe lista ală
turată la Constituţiune.
nPentru judeţele Ilfov care dă şépte şi Iaşii
care dă cinci senatori, reînouirea se va face
prin eliminarea a şése senatori de la ambele
judeţe.
nModalitatea eliminărei prin tragerea la
sorţi se determinăprecum urméză :
n Pentru judeţele: Bacău, Botoşani, Brăila,
Buzëü, Covurlui, Dâmboviţa, Dolj, Me
hedinţi, Neamţu, Prahova, Putna, Roma
naţi, Teleorman, Tutova, ce dai câte patru
senatori, se vor pune într'o urnă 56 bilete, pe
cari va fi scris numele judeţului, al colegiu
lui şi al senatorului; tóte aceste bilete se
vor trage din urnă pe rênd; cel ântêiü bilet
eşit pentru fie-care judeţ şi colegii va de
semna pe senatorul care se va elimina.
nPentru judeţele: Argeş, Dorohoi, Făl
ciü, Gorj, Ialomiţa, Muscel, Olt, Roman,
Râmnicu-Sărat, Suceava, Tecuci , Vas
luiü, Vâlcea şi Vlaşca, cari dai câte trei se
natori, se vor trage la sorţi mai ântêiü acele
judeţe, punéndu-se în urnă câte duoë bilete
cu numele judeţului, dupe rîndul cum sunt
înscrise pe lista alăturată la Constituţiune;
cel âatêiü bilet eşit, va arăta judeţul din
care se vor elimina câte duoi senatori, şi
cel al duoilea bilet, judeţul din care se
va elimina numai câte un senator. Dupe a
ceea, se vor pune în urnă, pentru fiecare
din cele duoă judeţe, dupe ordinea eşirei
lor la sorţi, câte trei bilete pe cari va fi
scris numele a câte unul din senatorii de la
acel judeţ şi colegiul ce represintă; cele
duoë d’ântêiü bilete eşite vor desemna nu
mele a duoi senatori de eliminat; apoi se
vor pune în urnă iarăşi trei bilete, asemenea
pentru senatorii din al duoilea judeţ, şi cel
ântêiü bilet eşit va desemna pe senatorul
de eliminat din acel judeţ, urmându-se tot
ast-fel în privirea tutulor judeţelor sus men
ționate, cari dau numai câte trei senatori.
n Pentru judeţul Ilfov şi Iaşi se vor trage
la sorţi iarăşi mai ântêiü judeţele, şi cel
ântêiú eşit, de va fi Ilfovul, se vor elimina
patru din senatorii lui, şi de la Iaşi duoi;
iar de va fi eşit ântêiü Iaşi, se vor elimina
din senatorii lui trei şi de la Ilfov trei. Apoi
se vor pune în urnă bilete cu numele fie
cărul senator şi al colegiului de care este
ales pentru fie-care din aceste judeţe, dupe
rîndul eşirii lor la sorţi, şi cele ântêiü bi
286 DESBATERILE SENATULUI 27 Februarie 1899

lete eşite în numărul specificat mai sus pen Colegiul I Colegiul I

tru fie-care din ambele judeţe, vor desemna
pe senatorii de eliminat.
nPentru colegiurile universitare se vor
pune în urnă duoă bilete: pe unul va fi
scris universitatea de Bucuresci, şi pe altul
universitatea de Iaşi; cel ântêiü bilet eşit
va desemna colegiul al cărui senator se eli
minéză.
»Art 4. Biletele se vor pune în urnă ru
late şi se vor trage din ea de către preşe
dintele Senatului, iar, în lipsa acestuia, de
vice-preşedintele ce 'l înlocuesce, asistat de
duoi scrutatori traşi la sorţi dintre senatorii
presenţi; duoi din secretarii biuroului vor
ţine listele scrutinului.
nBiuroul Senatului va comunica în urmă
guvernului listă de numele senatorilor eşiţi
la sorţi, şi colegiurile de cari a fost aleşi.
nArt. 5. Senatorii eşiţi la sorţi continuă
a funcţiona până la împlinirea de patru ani
de la alegerea lor.
» Art. 6. Senatorii aleşi din noi în locul
celor eşiţi la sorţi intră în funcţiune la cea
d’ântêiü sesiune ordinară sau extraordinară
a Senatului din al cincilea an al legislature.
nEi vor lua parte, conform regulamentu
lui Senatului, împreună cu senatorii vechi,
la verificarea acelor alegeri şi la judecarea
contestațiunilor ce ar fi asupra alegerilor.
Acum, d-lor, vom procede la tragerea la
sorţi mai ântêiü a judeţelor cari dau câte 4
senatori, eliminându-se câte un senator de
fie-care colegii.
– Se procede la tragerea la sorţi şi re
sultatul e următorul :
Colegiul I
Bacău
D. Esarcu George . . . eliminat.
» Negel Dimitrie (colonel) . rămas.
Colegiul II
D. Porumbru Radu . . . rémas.
n Răileanu Costache . . .. eliminat.
Colegiul I
Botoşani
. eliminat.
D. Dr. Bucşenescu C. . .
n Ciolac Elie . . . .. rămas.
Colegiul II
D. Leonescu Emanoil . .. eliminat.
n Russu George. .. rămas.
Colegiul I
Brăila
D. Moisescu Dimitrie . . . eliminat.
n Sturdza A. Dimitrie. . . rămas.
Colegiul II
D. Eremia George . . . eliminat.
» Ionescu Dimitrie . . rëmas.
Colegiul I
Buzău
D. Cassoti P. . . .. rămas.
Vacant (Anton Carp -
.. eliminat.
Colegiul II
D. St. Perietzeanu-Buzăi . . rëmas.
n Trestian N. (locot.-col.) , eliminat.
C o v u r lu i lă Teleorman
D. Cavallioti George . . . rémas. D. Pascal Aristid . . . eliminat.
n Panu George . . . . eliminat. n Petrini Paul (dr.) .. rămas.
Colegiul II Colegiul II
D. Fulger George . -
.. rémas. D. Petrescu Antache .. rămas.
n Urechiă Alex. Vasile . .. eliminat. n Săndulescu-Nenoveanu I. eliminat.
Colegiul I Colegiul I
Tutova
D â mb ov iţ a
D. Balli M. Costache .. rămas.
D. Budişteanu Const. (gen.). eliminat. .. eliminat.
» Iovitz Dim. Dr. . . . . rëmas. Vacant . . . . . . .
Colegiul II
Colegiul II
D. Beloescu Stroe . eliminat.
D. Costescu Comăneanu C. . rămas.
n Gâlcă C. Iorgu .. . rémas.
n Petrescu Petrică . . . eliminat.
Colegiul I D. preşedinte, N. Gane: Acum proce
dem la tragerea la sorţi a judeţelor cari dai
Dolj câte 3 senatori.
D. Crătunescu Nicolae . . eliminat. Operaţiunea acesta e ceva mai compli
Nicolaidi Alexandru. . . rămas. cată.
Conform regulamentului, trebue să pu
Colegiul II
nem în urnă câte duoë judeţe, şi apoi tra
D. Angelescu George (gen.). rămas. gem la sorţi, şi cel d’ântêiü judeţ care ese
» Viişoreanu C. Alexandru . eliminat. la sorţi eliminéză duoi senatori, iar cel de
Colegiul I al duoilea numai unul, aşa în cât se împli
nesce disposiția din regulament, ca să se eli
M e h e din ţi mineze pe jumătate din amânduoë judeţele,
D. Fotino Andrei (gen.) . . eliminat. adică ies trei şi rămân trei.
» Isvoranu R. Ilariü . . rémas.
Cele d’ântêiü duoë judeţe sunt Argeş şi
Dorohoi, cum sunt trecute în Constituţie.
Colegiul II
– Se trage la sorţi între cele duoë ju
D. Boboiceanu Dimitrie . . eliminat. deţe şi iese Dorohoiul, care eliminéză duoi
» Sefendache George . . IrèmaS.
senatori şi Argeşul numai unul.
– Se trage la sorţi între cei trei sena
Colegiul I
tori din Dorohoi şi ies:
Neamţu D. Manoliu George (căpitan), din cole
D. Dornescu Theodor . . . rămas. giul I şi d. Roseti Matheiu din colegiul I.
n Ioaniu D. Ioan . . . . . eliminat. – Se trage sorţi din cei trei senatori ai
Argeşului şi ese d. Vericeanu Alexandru,
Colegiul II
de la colegiul I, iar cei-alţi duoi senatori
D. Ciornei Vasile. . . . eliminat. rëmân.
» Şoarec Constantin . • . rămas. – D. preşedinte continuă operaţiunea
Colegiul I tragere la sorţi, urmând şi pentru cele-alte
Prahova judeţe cari dată câte trei senatori aceeaşi
D. Cantacuzino Gr. G. . eliminat.
procedare ca pentru cele duoë judeţe de mai
sus, şi resultatul este eşirea la sorţi şi eli
Cereşeanu Grigore . . . rëmas. minarea d-lor senatori mai jos arătaţi:
Colegiul II D-nii senatori : Stătescu Eugeniü, cole
D. Radovici Gheorghe . , rëmas. giul I de Gorj; Berendei A. (general), cole
giul II; Catargi C. George (general), cole
„ Şişman Ştefan (general) . eliminat. giul I de Fălciu ; Grădişteanu Petru, cole
Colegiul I giul I de Ialomiţa; Orbescu Petre, colegiul I
Putna de Ialomiţa; Nicolai Sake, colegiul I de
D. Meitani G. G. . . . . . eliminat. Muscel; Mortzun V. Alexandru, colegiul I
n Celibidachi Nicolae .. rémaS. de Roman; Borş Ion, colegiul II; Vulturescu
Grigore, colegiul I de Olt; Lupescu George,
Colegiul II colegiul I de R-Sărat; Antonescu Anton,
D. Constantinescu C. Alex. . eliminat. colegiul II; Văsescu George, colegiul II de
„.. n Langa Ion Constantin . . rămas. Suceava; Donici Dimitrie, colegiul I de Vas
luiü; Tiron Antohi, colegiul II; Ionescu Ni
Colegiul I colae, colegiul I de Tecuci; Christopolu St.
Romanaţi Vasile, colegiul I de Vlaşca; Ştefănescu Rose,
D. Brabeţeanu Ion . .. eliminat. colegiul ll; Sabin George dr., colegiul II de
Vâlcea.
n Poroineanu Constantin . rèmas.
D. preşedinte, N. Gane: Acum vine rîn
Colegiul II dul judeţelor Ilfov şi Iaşi, cari dai unul 7
D.Obedeanu Vasile (colonel). rèmas. senatori şi altul 5 senatori, cari uniţi la un
n Vergati I. Eliodor . . . eliminat. loc fac 12, din cari trebuesc traşi la sorţi 6.
27 Februarie 1899
Regulamentul lice:
nPentru judeţele Ilfov şi Iaşi se vor trage
la sorţi iarăşi mai ântêiü judeţele, şi cel
d’ântêiü eşit de va fi Ilfovul se vor elimina
patru din senatorii lui, şi de la Iaşi duoi ;
iar de va fi eşit ântêiü Iaşii, se vor elimina
din senatorii lui trei şi de la Ifov trei. Apoi
se vor pune în urnă bilete cu numele fie
cărui senator şi al colegiului de care este
ales pentru fie-care din aceste judeţe dupe
rîndul eșirei lor sorţi; şi cele d’ântêiü bi
lete eşite în numărul specificat mai sus, pen
tru fie-care din ambele judeţe, vor desemna
pe senatorii de eliminat.
– Se pune în urnă judeţele Ilfov şi Iaşi
şi ese la sorţi judeţul Iaşi, care eliminéză
trei senatori, iar Ilfovul trei.
– Se pune apoi în urnă numele celor 5
senatori ai Iaşului şi es la sorţi d-nii sena
tori: Climescu Constantin, colegiului II de
Iaşi; Mârzescu George, idem şi Manu George
(general), idem.
– Se trage apoi la sorţi 3 dintre cei 7
senatori ai Ilfovului şi es d-nii senatori :
Becheanu Stancu, pentru colegiul I; Polizu
IMPRIMERLA STATULUI
DESBATERIILE SENATULUI
Micşunescu D., pentru colegiul II şi Ştefă
nescu Grigore asemenea pentru colegiul lI.
D. preşedinte, N. Gane: Venim acum şi
la cele două universităţi din Bucuresci şi
Iaşi.
– Se pune în urnă numele celor două
universităţi şi ese la sorţi Universitatea din
Bucuresci.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, s'a depus
raportul comisiune de verificare relativ la
alegerea colegiului I de Buzău, efectuată în
persóna d-lui Anton Carp.
– D, secretar, C. Poroineanu, dă citire
următorului raport:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre pentru verificarea ti
tlurilor de senatori noul aleşi, întrunindu-se
în majoritate în jiua de 13 Februarie 1899,
sub preşedinţa d-lui Dim. Boboiceanu, a luat
în cercetare dosarul alegerei efectuată în
iua de 12 Februarie a. c. la Buzău, pen
tru un senator al colegiului I de Buzăă şi,
din cercetarea actelor la dînsul anexate, cons
tatând căîntréga operaţiune electorală s'a
287
petrecut în conformitate cu legea şi că din
216 voturi, anulîndu-se 3 (cari purtau semne
oprite de lege), d. Anton Carp, unul din
candidaţi, a întrunit majoritatea absolută de
161 voturi, cel-alt candidat, Const. N. Ji
tianu, întrunind numai 52 voturi, a validat
acéstă alegere în persona d-lui Anton Carp
şi, prin subscrisul raportor,vă régă, d-lor
senatori, să bine-voiţi a proclama de sena
tor al colegiului I de Buzăă pe d. Anton
Carp.
Raportor, A. Vizanti.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, nefiind
nici o contestaţie şi necerênd nimeni cuvén
tul asupra validităţei acestei alegeri, pro
clam de senator al colegiului I de Buzăi pe
d. Anton Carp.
Acum ne mai fiind nimic la ordinea dilei,
ridic şedinţa şi anunţ şedinţă publică pentru
Luni, 15 Februarie curent, la orele 2 p. m.,
când vom avea la ordinea dilei interpelarea
d-lui Titu Maiorescu, legea pentru reduce
rea preţului hectarelor şi legea minelor.
– Şedinţa se ridică la orele 4/, după a
miadi.
DIRECTOR GENERAL, CONST. ILIESCU.
 ANA RH
Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitére, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vîndare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următórele preţuri:
Tom I, partea I, apărut în 1890. . . . . . . . . . . . . . Tema IV, partea II, apărut în 1894 . . . . . . . . . .
I, I V, - n 1895 . . . . . . - - - -

II, - VI, 1896 . . . . . . . . . .

III, - - - - - - VII, 1896 . . . . . . . . . . 10 –
III, • 1893. . . . . . . . . . . . . . VIII, - 1897 - - - - - - - - - - 7 20
IV, 1893. . . . . . . . . . . - - - IX, II, 1898 ... ........ 8 90

Cei cari doresc să-şi procure acéstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
ca In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

28 Februarie 1899
N0, 32
SENATUL
EIUNEA0RDINARĂ 1898–99
--
ŞEDINŢA DELA 15 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, general
C. Budişteanu, asistat de d-nii secretari ai
biuroului: Bucşenescu C. dr., Filipescu 1.
Alex., Iovitz Dim. dr. şi Viişoreanu, C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 95 d-ni senatori.
Nu răspund la apelul nominal 24 d-ni se
natori, şi anume :
Bolnavi :
P. S.S. Episcopul de Roman, d-nii: An
ghelescu G. general, Dornescu Teodor, Ióniu
D. Ión, dr. Mihălescu V., Ştefănescu Roze,
Văsescu George.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Cavalioti G.,
Chircu Thoma, dr. Culcer, Eremia George,
Ionescu Dumitru, Isvoranu R. Ilarii, Lupescu
George, Leonescu Emanoil, Panu George,
Petrescu Antache, Poni Petru, Racoviţă C.,
Rosetti Matheiü,Teleman C., Tiron Antohi,
Gane Nicolae,
–D. secretar,C. Poroineanu,dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
–Se ia act de cererea d-lui general G.
Anghelescu prin care rôgă a i se scuza ab
senţa de la şedinţa de astăi, fiind bolnav.
– Se acordă succesiv următórele concedii
pentru cas de bólă:
D-lui senator Dornescu,6 ile;
D-lui senator dr., Mihălescu, 2 dile ; şi
D-lui senator Roze Ştefănescu,2 ile.
– D. preşedinte al consiliului, Uim. A.
Sturdza, dă citire Mesagiului regal prin care
se aduce la cunoscinţa Senatului că s'a a
cordat un concediu de 8 jile d-lui In I. C.
Brătianu, ministru al lucrărilor publice, cu
începere de la 15 Februarie curent, şi inte
rimatul acestui departament s'a încredinţat
d-lui prim-ministru Dim. A. Sturdza.
– Se ia act. -
D.vice-preşedinte, general Budişteanu:
D-lor senatori, la ordinea julei este interpe-
larea d-lui senator Titu Maiorescu, adresată
d-lui ministru-preşedinte, asupra lipsei de
direcţiune în politica guvernului.
D. Titu Maiorescu are cuvîntul.
D. Titu Maiorescu: D-lor senatori, în
deosebire de Camera deputaţilor care, dupe
chiar îndemnul Constituţiunii, are două a
nume ocasiuni de a se ocupa de politica ge
nerală a guvernului: răspunsul la Mesagiul
Tronului și discuțiuneagenerală asupra bud
getului, noi, senatorii, cari n'avem să ne ocu
păm de budget, dacă după desbaterile Adre
sei ne mai credem datori să vorbim de po
litica generală a guvernului, trebue să cău
tăm o altă cale regulamentară, calea inter
pelărei.
Anexă la Monitorul Oficial No. 262,
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
Sper că veţi găsi ast-fel justificat, dacă
un membru al oposiţiunei, exercitând dreptul
sëü de control, acum spre sfirşitul legisla
tureişi în perspectiva alegerilor generale din
acest an, a anunţat d-lui ministru-president
o interpelare, pentru ca împreună cu d-vös
tre să-şi dea séina de direcţiunea politică a
guvernului actual în decursul celor 4 se
siuni şi de resultatele acestei politici.
D-lor, sunt apröpe patru ani, de când
partidul naţional-liberal, sub conducerea
d-lui Dimitrie Alexandru Sturdza, a venit
la guvern.
... La căderea lui Ioan Brătianu, în Martie
1888, vă aduceţi aminte că era cea mai a
dâncă desbinare în partidul d-v6stre.
Bărbaţi liberali ca C. A. Rosetti, ca în
suşi fratele Dim. Brătianu, Kogălniceanu,
Fleva, Mârzescu,Ţoni şi alţii mai mici ca :
d. Pallade, Caton Lecca, etc., eraú în fla
grantă oposiţiune cu fracţiunea din partid,
care era la guvern sub Ioan Brătianu. In
Octombre 1895 însă, partidul liberal a re
venit la putere împăcat şi întrunit, iar ca
un semn al acestei reuuiri, în primul mi
nister format de d. Dim. A. Sturdza, figu
raú d-nii miniştrii Fleva şi Palade.
Sub d. Fleva, ca ministru de interne, s'a
făcut alegerile, din cari a eşit acest onor.
Senat. D-vóstre ieţi, aţi afirmat de atâtea
ori, că acele alegeri au fost din cele mai li
bere. Eü am 6re-care înduoială asupra dife
renţierei acestei libertăţi, cred că alegerile
aú fost cam tot aşa de libere sau nelibere
cum sunt tte alegerile la noi. Dar d-vóstre
diceţi că ai fost deosebit de libere, şi aşa
săfie! Dacă ai fost deosebit de libere, atunci
meritul este mai ales al ministrului de in
terne de atunci, al d-lui Fleva.
Şi de aceeaşi vedeţi, că în primul Mesagiü
pentrulucrările parlamentare, în cea dâmtêiü
sesiune a d-vöstră s'a pus accentul pe o
fórte însemnată cestiune,care era anunte de
resortul ministrului de interne şi caracterisa Unde? ln ce? Votul la alegeri este secret;
deosebita însemnătate a acestui ministru.
Se dicea în primul Mesagiü contrasemnat imparţiali şi fără partid; manifestațiuni po
de guvernul d-vóstre: n Descentralisarea ad litice nu pot să facă;în parlament nu pot fi
nministrativă fiind o cerinţă expresă a Cons
tituţiune, iar aşezarea administraţiune pe
no cale temeinică fiind o necesitate adânc
nsimţită de toţi, guvernul Mei va presinta
n deliberării d-vóstre reformarea legii comu
nnale. « etc. -
Mare cestiune! Fórteimportantă cestiune ! !
Guvernul precedent elaborase şi el un în tru de justiţie să afirme partisaneria politică
treg proiect de lege comunală ş'l publicase. a unui membru al Curței de casaţie !
Fórte natural era dar, că partidul liberal,
revenind laguvern, acolo să'şipună accentul, vorbelor actualului ministru al justiţiei.
și cele întâmplate în săptămânile din urmă
vă arată necesitatea ce ar fi fost ca să se în
fiinţeze o lege practică pentru o mai bună
administraţie, mai ales a comunei rurale.
După ce cu acéstă cestiune importaută se
presintă reîntăritul partid naţional-liberal
înaintea țărei, care nu a fost mirarea nőstră,
când tocmai ministrul de interne, sub a că
rui răspundere se pronunţase anume acestă
parte a Mesagiului, se găsesce de o dată a
tacat de organul principal al partidului şi
peste câteva ile, dupe o mică cértă între
289
d-sa şi d. ministru-preşedinte de pe chiar
banca ministerială,înaintea Camerei, pentru
lucruri de nimic, nisce visite de prefecţi, la
unul şi nu la altul, se vede eliminat.
Va să ică, cea mai importantă lucrare
anunţată în primul d-vóstre Mesagiü, era a
nunţată fără seriositate? Şi, în adevăr, nici
nu a mai atins-o vre-un ministru următor,
nici nu a mai avut parlamentul să se ocupe
de aşa ceva–rea prevestire pentru activita
tea legislativă sub noua conducere a d-lui
Dimitrie A. Sturdza ! !
In loc de acésta,Senatul şi Camera a fost
ocupate de o mică, frte mică reformă, care
atingea Curtea de casaţie şi Curţile de apel.
A fost vorba să se pună printre magis
traţii inamovibili câţi-va membril în locul
altor membrii, în special la Curtea de apel
din Galaţi un frate al d-lui ministru de jus
tiţie, fostul advocat de la Ploesci, d.Stă
teScu.
D-lor, acéstă atingere a inamovibilităței a
început să producă nelinisce în ţéră, dupe
impresiunea mea, căci s'a deşteptat téma
de introducerea în magistratura inamovibilă
a unor partisani politici. N'aş fi îndrăsnit să
întrebuinţez faţă cu magistratura, inamovi
bilă cuvîntul de partisan politic, dacă nu
"i-aş fi întâlnit în gura actualului ministru
de justiţie, cu ocasiunea înmorméntărei mult
regretatului membru de la Curtea de casa
ţie, Poenaru-Bordea.
D. ministru de justiţie, printr'un discurs,
căruia "i-a făcut nemerita onóre de a '1 pu
blica prin Monitorul Oficial, rostesce acum
câte-va (ile următórele cuvinte:
nDar Mihail Poenaru-Bordea n'a fost nu
mai un magistrat superior; n'a fost numai
un jurisconsult eminent; el a fost şi un pa
triot distins, un membru nestrămutat al
partidului liberala. - -
Cum acésta ? Un membru al Curței de
casație era membru al partidului liberal?
dacă la alegeri presidéză magistraţii, ei sunt
aleşi; ba încă, cei de la Casaţiesunt chemaţi
să judece pe miniştrii din ori-ce partid; prin
urmare, din momentul în care un juriscon
sult intră în magistratură, mai ales în cea
inamovibilă şi mai ales la Curtea de casaţie,
ori-ce deosebire de partid a încetat pentru
el. Este o erezie constituţională ca un minis
Dar, d-lor, să nu exagerăm importanţa
După istoria cu acea materie vulcanică,
care se întrebuinţéză în loc de ciment la
portul Constanţa şi care are un nume urît
pentru români, din vremea când d.Stoicescu
a trecut pe la lucrările publice,şi după ce
lebra exclamare nsătrăiască Sultanul, dupe
ce acelaşi d. ministru a trecut la ministerul
de externe, ca un om indispensabil pentru
actualul guvern, acum când d-sa a trecut la
ministerul de justiţie nu trebue să insistăm
prea mult asupra manifestărilor d-sale. Aud
că acest interesant personagii politic se o
 290
cupă şi de o mai departe atingere a Curței
de casaţie şi vrea să-şi concentreze concep
ţiunile d-sale într'un proiect de lege.
Dupe acele precedente vă puteţi închipui
marea încredere şi linişte cu care aştéptă
ţéra lucrările onor. d. ministru de justiţie
actual.
D-lor, în aceeaşi primă sesiune a parla
mentului de la 1895, la administraţia răs
boiului, ţéra a rămas încremenită de o vorbă
a fostului ministru de răsboiü, d. general
Budişteanu, sub a căruia presidență am o
nóre să vorbesc în acest moment. Tocmai pe
atunci era mare nelinişte în Orient, ne a
flam în ajunul isbucnirei răsboiului greco
turcesc, a cărui reper cutare asupra Macedo
niei şi Bulgariei era văiită, şi posibilitatea
unel repercutări până la noi nu era exclusă,
şi în acel moment vine ministrul de răsboii
al partidului liberal-naţional şi lice în Ca
meră: arma militarului român este numai
un ciomag.
D. C. Costescu-Comăneanu: Câte cartuşe
aveaţi în magasine ?
D. T. Maiorescu: Şi ca să nu se crédă
că era un lapsus linguae, repetă în Senat
că arma soldatului nostru este un baston
high-life.
Nu insist mai mult, fiind-că, din norocire,
a venit în curênd actualul ministru de rés
boiu şi a mai liniştit lumea, a rectificat ne
pilduita vorbă aruncată atunci în ţéră.
Cu acésta, d-lor, se sfârşesce prima se
siune parlamentară. In intervalul de timp
până la deschiderea sesiunei a doua se des
fășură acţiunea guvernamentală în contra
fostului Mitropolit Primat. Cu evlavia cu
noscută a ministrului-president, cu fineţea
juridică a ministrului de justiţie de atunci,
cu sciinţa canonică a profesorului de chimie
şi ministrului cultelor, d. Poni, cestia mitro
politană a fost adusă în situaţia pe care o
cunósceţi,
Atâta nelinisce s'a produs în ţéră, şi pote
era chiar temere de o complicaţiune străină,
in cât primul minister al d-lui Sturdza a
trebuit să se retragă.
Dar înainte de a se retrage, tot acel gu
vern, cu deosebire numai că în locul d-lui
Fleva trecuse d. Stolojan la ministerul de
interne, iar la domenii era ad-interim însuşi
actualul ministru-president, contrasemnéză
al duoilea Mesagiü pentru deschiderea se
siunei de la 15 Noembre 1896.
Sub răspunderea specială a onor. d. Stur
dza, ca ministru al domeniilor, găsim în acel
Mesagiü următórele cuvinte :
»Instituirea unei case rurale va înlesni
vînarea proprietăţilor mari în loturi mici,
venind ast-fel în ajutor atât proprietarilor
de moşii, cari nu găsesc cumpărători, cât şi
sătenilor cărora le lipsesce capitalulu.
Uşurinţa cu care la noi se stabilesc le
gende inexacte, este surprindătóre. Casa ru
rală trece astăi drept o idee distinctivă a
aurelianiştilor ; nu este exact.
Casa rurală este pusă drept obiect de
program legislativ de însuşi d. Sturdza, ca
ministru al domeniilor. Ce s'a întêmplat cu
DESBATERILE SENATULUI
acéstă parte a programului d-sale şi al
d-vóstre ?
Ce e,pentru d-véstre, un program legis
lativ ?
Ce este un Mesagiü, pentru d-v6stre ?
D-lor senatori, aduceţi-vă aminte, în ce
împrejurări căduse Brătianu la 1888. Intre
multele motive de nemulţumire, cari erau
rostite pe atunci de membrii disidenţi ai
partidului liberal, era şi lâncezirea activi
tății parlamentare.
Era critica, adesea formulată, că nu e nici
un program legislativ, că nu se mai fac
Mesagii serióse, ca să scie Camera şi Sena
tul de ce să se ocupe, că nu e nici o indica
țiune de idei, fie liberale, fie altcum, care
să alimenteze interesul public, şi astfel se
ataca lâncezirea din ultimii 4 ani a minis
terului Brătianu. A rămas un cuvînt admis
de toţi : mai bine era şi pentru memoria lui
Ión Brătianu şi pentru valórea partidului
liberal, dacă Brătianu se retrăgea cu câţi-va
ani înainte, ca să nu se întêmple acea epocă
de decadenţă a parlamentului liberal. In
contra d-vóstre rostise însuşi Costache Ro
setti, la 1884, vorba de ergofobie.
Prin urmare, când în nuoile Mesagii ale
partidului d-véstre, revenit la guvern cu
aparenţa de puteri lmprospătate, se menţio
néză la 1895 şi la 1896 câte-va proiecte le
gislative de mare însemnătate, acésta câş
tiga o îndoită importanţă prin cele petre
cute înainte de 1888. Căci nu era vorba să
revie partidul liberal la guvern pentru a
continua, ce ? ultimii 4 ani de slăbiciune de
sub ministerul Brătianu, să înădéscă încă 4
ani de la 1895 încóce cu acei 4 ani d'inainte
de 1888 şi să aveţi ast-fel de la început
acea faţă hipocratică şi senilă, parcă nu aţi
mai avea alte puteri de cât acele sleite deja
la 1888, când a cădut Brătianu. Tótă va
lórea lucrării pentru ţéră, ne cum pentru
d-vóstre ca partid, atârnă de la consciințio
sitatea programului legislativ din Mesagii şi
de la onestitatea îndeplinire celor promise
în Mesagii.
Şi sub aşa împrejurări, dupe ce a fost
înlăturată descentralisarea administrativă a
d-lui Fleva, se pune cestiunea casei rurale
de către însuşi şeful partidului naţional-li
beral.
Şi la 7 Martie al anului următor, vine
ministrul de interne, d. Lascar, şi cere să
se ocupe Senatul de acéstă cestiune. Cine
zădărniceşte acum lucrarea în secţie ? In
suşi şeful partidului naţional-liberal, ace
laşi d. Sturdza, care o propusese în Me
sagiü.
Casa rurală e o cestiune forte contro
versată.
Sunt mulţi dintre colegii noştrii – o scii
din conversaţiunile d-lor – precum e d.
Gâlcă, d. P. Grădişteanu, cari o cred de cel
mai mare folos.
Sunt alţii, între cari şi ei, cari o cred
fórte periculósă. Dar toţi suntem de acord
ca să licem: o asemenea cestiune, dacă o
pui, trebue să o şi resolvi într'un fel saă în
altul.
Intr-o ţară ca a nőstră, întrebările agrare
28 Februarie 1899
câştigă o gravitate excepţională. Nu poţi să
arunci casa rurală ca o bombă în parlament,
şi pe urmă să faci ca şi când nu ai fi jis ni
mic şi să rămâe sabia suspendată d'asupra
Senatului.
Ori scii ce faci, când o pui în Mesagiü,şi
atunci nu o zădărnici: ori nu scii ce faci, şi
atunci dovedesc lipsa de direcţiune în poli
tica ta.
Dar se scie acum, ce este acest sistem
saú mai exact acestă lipsă de sistem. Este
continuarea slăbiciunii din ultimii 4 ani al
ministerului Brătianu. Atunci, ca şi acum,
Mesagiul devenise un simplu exerciţii de
stil, nu mai conţinea intr'însul nimic serios
pentru legislaţia internă.
Cu un asemenea Mesagiü dar, se presintă
guvernul d-lui Sturdza la 15 Noembre 1896
pentru a doua 6ră, dar în faţa agitării pu
blice se retrage dupe câte-va dile şi vine,
tot din rărunchii partidului, ministerul Au
relian de la 21 Noembre 1896.
Më voiü opri mai mult asupra acestui mi
nister, fiind-că cele ce s'a petrecut în pri
vinţa lui, m'aú îndemnat mai ales să anunţ
acéstă interpelare. Dar mai înainte, vrea să
termin cu ultimele doué Mesagii ale acestei
legislaturi.
Când revine la guvern d. Sturdza, în Me
sagiul de la a treia sesiune, propune o altă
cestiune mare pentru lucrarea legislativă.
Descentralizarea era uitată, pare că n'ar fi
fost ; casa rurală era înmormântată în sec
țiuni, pare că nu ar fi avut nici odată on
rea de a fi propusă de guvern. Acum vine,
în al treilea rênd, inamovibilitatea magistra
turei, pe care guvernul precedent o introdu
dusese la Curţile de apel şi pe care guver
nul liberal promisese să o lăţéscă mai de
parte.
In partidul liberal, mai ales, era de mult
glasuri, cari liceau că, dacă este vorba de a
sustrage pe magistraţi de la influenţa guver
nelor de partide, apoi judecătorul de instruc
ţie trebue să fie în prima linie inamovibil.
Conform acestor gândirii liberale, vedem
în al treilea Mesagiu, tot sub presidenţia
d-lui Dimitrie Sturdza, intercalându-se ur
mătorul pasagiü:
» Asigurarea unei justiţii bine distribuite
ncere ca posiţiunea independentă a magis
ntraţilor să fie întărită. Se va ajunge la
nacest scop modificându-se articole din legea
organisării judecătoresciu.
-
Ministru de justiţie pe atunci era d. Alex.
Djuvara.
Dar şi acest Mesagiü, al treilea, era un
simplu exerciţii de stil. Guvernul d-lui
Sturdza nu se gândea serios să "şi ţie pro
misiunea făcută. Dupe câte-va săptămâni, d.
Djuvara e eliminat din minister; nimeni nu
scie, în mod parlamentar, pentru ce, şi ces
tiunea inamovibilităţii rămâne tot ca mai
înainte.
In al patrulea Mesagiü nu se mai promite
nimic nou. Guvernul se mulţumesce a ice:
nLucrările sesiunei actuale vor privi mai
ales resolvarea proiectelor de lege rămase
n din sesiunea trecutău.
Apoi, dacă se sustrage casa rurală şi ina
 28 Februarie 1899
movibilitatea, ce a rămas din trecut nu este
de mare importanţă.
Un lucru însă s'a făcut în aceşti 4 ani,şi
ar fi nedrept din partea oposiţiunii, dacă nu
ar recunsce-o pe faţă. Sa făcut reforma în
văţământului secundar şi superior.S'ar pu
tea dice multe în acestă privinţă. Făcuse şi
d.Take Ionescu, sub ministerul Catargiu, re
forma învăţământului primar ; e probabil,
că dacă mai sta la guvern, făcea în acele
împrejurări favorabile şi reforma învăţămén
tului secundar şi superior,căci proiectele de
legi asupra acestei reforme erai numeróse
şi de mult desbătute din anii anteriori.
Dar ori-cum ar fi, nu s'a făcut sub mi
nisterul Catargiu, s'a făcut sub ministerul
d-lui Dim. Sturdza, şi rămâne un indiscuta
bil merit al partidului liberal că a fost des
tul de disciplinat să îndeplinéscă acéstă
operă.
De şi nu este o operă politică de partid
este însă o lucrare organică importantă pe
care, dupe cum sciţi, şi oposiţiunea a pri
mit'o; luarea în consideraţie s'a votat în
unanimitate.
Ce e drept, unii şi alţii dintre noi, recto
rul universităţii de atunci, d."Ştefănescu, şi
ei, representantul universităţii în Senat, ce
ream ceva modificări; însă guvernul a insis
tat să nu se facă nici o modificare, să trécă
proiectul aşa cum a venit de la Cameră, şi
în pripă s'a şi trecut aşa numai ca să potăfi
aplicat cât mai curând, adică de la 1 Sep
tembre anul frecut. Cu atât mai mare este
interesul cu care privim la acestă singură
lucrare de valóre a legislaturii d-vöstre de
4 ani, şi veţi găsi pte natural, ca represen
tantul universităţii din Bucuresci să vă a
tragă atenţiunea asupra a duoă puncte, cari
ne dai un fel de presimţire asupra direcţiei
în care se arată grăbita aplicare concepută
a reformei învăţământului superior din par
tea guvernului actual.
Când s'a apropiat diua de 1 Septembre
1898, corpul profesoral universitar a fost
surprins printr-o adresă a d-lui ministru de
culte, care dicea: »rectorii aleşi trebue să
se supună la o nouă alegerea.
De ce ?
Articolul care prevede alegerea rectori
lor e neschimbat în legea cea nouă: corpul
profesoral alege 3 membri, şi de pe acéstă
listă de 3 membri ministrul supune confir
mări Regelui pe unul.
Aşa era în legea veche de la 1864, aşa a
rămas şi în legea nouă.
La Iaşi se făcuse, din întâmplare, cu câ
te-va luni înainte o nouă alegere de rector,
şi eşise cu mai multe voturi şi se confirmase
aceeaşi personă, care de 20 de ani era rec
tor, d. Nicolae Culianu.
La Bucuresci,în urma demisiunii mele,
se alesese cu cele mai multe voturi şi se
confirmase cu 8 luni înainte, d.Grigore Ste
fănescu, colegul nostru din Senat.
Şi unul şi altul puteai să funcţioneze mai
departe, şi conform nouei legi.
Nu, ministrul dice: alte alegeri!
Ce o fi fost asta ?
DESBATERILE SENATULUI
O fi fost, pote, o corectitudine prea ma
tematică în aplicarea legei ?
Lege nouă, alegeri noui, căci înainte rec
torii erai pe 4 ani, acum sunt pe 3 ani.
Fórte bine! Dar vă puteţi aştepta la resul
tatul firesc. La nouile alegeri, făcute dupe un
scurt interval, s’ai ales cu majoritatea vo
turilor acelaşi Culiano la Iaşi şi duoi alţii cu
mai puţine voturi, iar la Bucuresci, cu cea
mai mare majoritate de voturi, acelaşi d. Ste
fănescu şi duoi alţi pro forma, cu mult mai
puţine voturi.
Atât de pro-forma eraă aceşti duoi cu vo
turile cele puţine, în cât chiar ei, care "mi
dădisem demisiunea şi declarasem anume şi
prin gazete că nu sunt candidat şi nu voiü
primi să fii rector, chiar dacă aş fi ales şi
confirmat,prin urmare erams afară din causă,
chiar ei am avut tot atâtea voturi,vre-o 16,
ca şi d. C. Dimitrescu,pe când d.Ştefănescu
a avut vr'o 44 voturi din 58 votanţi. Vine
acéstă listă de trei şi chiar de 4 aleşi la d.
ministru de culte, şi d-sa numesce pe d. C.
Dimitrescu, cel care a avut cele mai puţine
voturi.
Dar bine, dacă sunt trei membri pe o
listă, n'are ministrul dreptul formal de a
alege din acei trei pe cine crede că este mai
nemerit“? Da, are acest drept formal.
Dar aci nu e cestia de drept formal, ci de
justa aplicare a acestui drept, mai ales în
momentul inaugurării practice a reformei
învăţământului superior, care să ne preves
téscă spiritul nouei legi.
De când există Universităţile néstre, de
când este vechia lege a instrucţiunii, de la
1864 şi până astădi, în 34 de ani nici o dată
nu s'a propus confirmării domnitorilor alt
rector de cât acela din cei trei profesori
care a avut cele mai multe voturi. Căci au
toritatea rectorului este mai alesîntemeiată
pe încrederea colegilor săi, şi la un corp înalt, Dar bine, până acum nu sa pomenit în
cum sunt profesorii universitari, inamovibili" corpul universitar disensiune de politică.
şi independenţi,favoritismul guvernului nu Când mi-a făcut mie omórea să mă alégă,
dă autoritate, ci mai curând, din contră, o slă
besce. Autoritatea adevărată o dă numai în
crederea majorităţii colegilor;şi de aceea, cu
justsimţimênt,toţi miniştrii câţi s'aú perindat
pe acele bănci de la 1864 încóce, aú con
firmat tot-d'a-una pe acela, care a avut cele
mai multe voturi.
Dar atunci, ce mai însemnéză acel articol
cu lista de trei candidaţi, care s'a păstrat şi
în legea cea nouă ? Este un articol de pru
denţă, de prevederepentru certe casuri.Un
corp inamovibil, cum sunt profesorii univer
sitari, cari la 1864 eraú, pe lângă Curtea de
casaţie, numai ei inamovibili în organismul
Statului nostru, trebuia să aibă în adminis
traţia universităței lor omăsură de garantare
pentru buna ordineîn faţa ori-cărui guvern,
ca să nu se întórcă o alegere de rector la o
manifestare de desordine politică, dacă ar fi
fost o singură persénă impusă ministrului
pentru numirea de rector. De pildă, sub mi
nisterul instrucţiunei d-lui Sturdza, sub gu
vernul lui Brătianu din ultimii4 ani, la 1887,
d-nu Sturdza dase în judecată pe doi profe
sori universitari de la Iaşi, pe onor. d. Mâr
zescu, şi pe răposatul Ţoni, și îi dase în ju
291
decată sub acusarea, că "şi-a compromis
posiţiunea de profesori prin călcarea jură
mîntului de credinţă către Domnitor. Îa în
chipuiţi-vă cum era lumea agitată pe atunci,
în vâlvörea oposiției, unite, să se fi întâm
plat o alegere de rector la universitatea
din Iaşi, şi legea să fi indicat numai o
singură persénă pentru alegerea şi confir
marea de rector. Se putea întâmpla atunci
fórte uşor, ca profesorii din Iaşi să alégă
rector în asemenea momente, pe d. Ţoni
saú pe d.Mârzescu, şiînţelegeţi situaţia unui
ministru de culte în ast-fel de stare a spiri
telor, dacă ar fi fost după lege un singur
nume pe listă.
Pentru asemenea casuri, pentru evitarea
unei aşa desordine în disciplina şcolară,forte
prudent prevede legea instrucţiei să fie 3
nume pe listă. Dar când nu e aşa ceva în
cestie, când sunt împrejurări normale, cum
aú fost la alegerile de rector de la 1864
până acum, şi de pe lista cu trei membrii
unul din ei are majoritatea la Bucuresci,
chiar imensa majoritate a colegilor săi, şi
când acest membru este – dar ce să vor
bim de politică la rectorat ? dar din întêm
plare este şi un membru al partidului libe
ral, ca d. Ştefănescu, ce e drept mai inde
pendent, să nu-l confirmi şi să confirmi pe
cel cu minoritatea, care, mai este şi membru
al partidului liberal, care drapelist câte-va
săptămâni, scriitor la Drapelula câte-va
săptămâni,îşi părăsesce drapelul şi trece la
fracţiunea de la guvern, după alte săptămâni,
şi ameninţă, pte, că va retreceiar la Dra
pelulu dacă nu va fi rector, să confirmi toc
mai pe acesta cu o infimă minoritate de vo
turi şi cu o astfel de atitudine politică?
Ce direcţiune este acesta, care se întro
duce odată cu nuoa lege a instrucţiunii, în
Universitatea nőstră?
colegii mei din Bucuresci, nu a fost vorba
de partid politic, şi sciă că şi unii membrii
devotaţi ai partidului liberal a votat pentru
mine, şi tocmai voturile lor, precum a fost
pentru mine o deosebită onóre, a şi fost
cele mai caracteristice pentru buna înţele
gere a unei alegeri de rector.
Aici nu este cestie de partid politic, ci de
administraţie, de autoritatea şi de disciplina
şcolară. Aşa a fost tradiţia nőstră cea bună
de când s'a făcut legea instrucţiei la 1864
până astăd, când a veninuoa lege a d-lui
Haret. Şi tocmai acéstă nuoă lege să strice
buna tradiţiune, să restórne majoritatea, să
provóce nelinisce şi turburări între profe
sori, să ticluiască rector cu favére guverna
mentală pe acela care nu are autoritatea
înaintea colegilor săi?
Acesta este un deplorabil început al nuoei.
legi a instrucţiunii publice, în privinţa ad
ministrării universităţii. Aţi şi audit ce s'a
întêmplat la Iaşi – la banchetul profeso
rilor pentru vechiul rector, care nu a fost
confirmat, de şi a avut majoritatea voturilor
şi fusese tot ales şi confirmat de vr'o 20 de
ani, dar, ce e drept, nu e membru al parti
292
dului liberal, şi votul de blam exprimat ast
fel. În contra noului rector, care a avut mai
puţine voturi, care e membru al partidului
liberal, dar care este acusat chiar de colegi
ai săi din partidul liberal, că a făcut intrigi
ca să obţină şi acel număr mai mic de vo
turi,fiind-că a spus colegilor că se pune nu
mai pro-forma, –și tocmai pe acesta îl con
firmă guvernul ! !
Dar în Bucuresc, pentru ce nu s'a confir
mat d. Ştefănescu şi s'a confirmat d. Dumi
trescu ?
Öre pentru că d. Ştefănescu şi-a permis,
la discuţiunea legei instrucţiei publice, în
mod convenabil, să exprime câte-va alte pă
reri, cum era, de altminteri, hotărîte în con
siliul facultăţii de sciinţe, din care d-sa face
parte ?
Nici măcar atâta independenţă de jude
cată nu mai este tolerată la un membru al
partidului liberal aci în Senat? Şi pentru
acésta trebue pedépsă? Căci, d-lor, este o
isbire a omului, când a fost ales cu atâta
majoritate şi mai înainte administrase 8
luni Universitatea în mod corect, să fie a
runcat de ministru şi înlocuit prin cel cu
minoritatea, fiind că acesta trebue răsplătit
pentru părăsirea grupărei politice a drape
liştilor, şi fiindcă adusese servicii guvernu
lui ca raportor al legei instrucţiei, în Cameră.
Raportor este un substantiv neologist, care
vine de la verbul a raporta, raportéză.
Este fórte penibil, d-lor, pentrn mine, ca
representant al Universităţei din Bucuresci,
în Senat, să vă vorbesc de acéstă cestiune,
care are aerul de cestiune personală.
Personal, sunt în cele mai bune relaţii ofi
ciale cu d. Dimitrescu ; d-sa este un om
fórte inteligent, este un om de bun sfat, este
un coleg fórte plăcut; nu vorbesc de acéstă
fiinţare a d-sale personală, vorbesc de figura
publică a d-sale, şi de figura publică am
dreptul să mă preocup, fie cu ori câtă pă
rere de răi, atunci când văd aici un deplo
rabil precedent pentru corpul universitar şi
pentru tită valórea universităţii nőstre.
Căci, d-lor, nu s'a mărginit lucrul în cele
arătate până acum, ci trebuie să vă atrag a
tenţia asupra unui al duoilea fapt, şi mai
grav, întâmplat la prima aplicare a nouei
legi.
Nu mi-aş fi permis să vorbesc de expli
cația cuvîntului raportor, raportézău, dacă
nu s'ar fi agravat situaţiunea acestui curios
rector printr'o cumulare de împrejurări,
cari constitue un scandal în administraţia
publică. -
Când a venit legea instrucţiune cea nouă
aşa pripită în Senat şi când diceam noi să
mai modificăm ceva ca să se alcătuiască mai
prudent, (căci o lege a instrucţiune este
un organism aşa de incisiv, în cât trebue
să fie oglindită în budgetul țăre, şi înainte
de a sci cum stai cu budgetul, în anul
acesta, nu poţi vorbi de buna aplicare a le
gei instrucţiune în acest an), d. ministru
al instrucţiunei publice, un il din cei mai
buni miniştri, frte activ şi înzestrat cu cele
mai bune intenţiuni, ne-a zorit să o votăm
DSBATERILE SENATULUI
fără schimbare ca să o ptă aplica îndată la
începutul acestui an scolar.
Să vedem acum, în ce fel si în ce direcţie
a aplicat-o cât pentru studiile universitare.
Pentru înfiinţarea de catedre, noua lege
înfrênéză arbitriul ministrului şi al comi
siei budgetare; ea cere prealabilul avis al
facultăței respective, cere apoi trecerea aces
tui avis prin aprobarea Senatului universi
tar şi apoi ministrul pte numai prin lege
să înfiinţeze o catedră nouă ast-fel cerută
de însăşi Universitatea.
Să 'mi daţi voe să vă vorbesc în deosebi
de facultatea, din care fac ei parte, de cea
de litere.
Pentru buna aplicare a nouei legi, d. mi
nistru a întrebat facultatea de litere : ce
are de propus ? Acésta din Octombre tre
cut, la începutul anului şcolar, înainte de a
fi alcătuit budgetul. Noi am răspuns la 11
Decembre, pentru ca să fie timp de a se pre
vedea în budget înfiinţarea câtorva agre
gaţii indispensabile pentru înălţarea studiu
lui universitar şi chiar numai pentru simpla
funcţionare a facultăței de litere în vederea
cerinţelor profesoratului de la licee.
D-lor senatori, la Sofia, în Bulgaria, s'aú
înfiinţat de curând 3 facultăţi. Bulgarii încă
începători, nici n'ai curagiul să numéscă
acele facultăţi universitate.
La facultatea lor de litere, 6menl prac
tici cum sunt, ai pus de la început o ca
tedră pentru studiile bizantine, pentru în
văţătura istoriei balcanice, precum şi pen
tru studiul dreptului consuetudinal, al da
tinilor bulgare ; asemenea o catedră pentru
geografie, ca să "şi cunóscă téra, o altă pen
tru folklor, o altă catedră de limba franceză
şi de limba germană.
Vă închipuiţi, d-lor senatori, că noi în Bu
curesci, unde până acum venea sèrbii şi
bulgarii ca să înveţe, nu avem la Universi
tate o catedră de limba franceză!
Nu avem nici catedră de geografie, ne
cum de studiile bizantine, ori de limba ger
mană.
”Mi veţi ice însă că prin reforma ce s'a
adus acum învăţământului secundar, este
tocmai vorba de a se da o direcţiune mai
practică.
Fórte bine. S'a şi făcut la facultatea nős
tră de litere o secţiune pentru limbile mo
derne; ea funcţionéză de 2 ani, dar n'are de
cât un singur profesor, de şi sunt înscrişi ca
la 200 de studenţi anume la acéstă secţiune.
Cum să ”şi trécă ei licenţa cu un singur
profesor ?
Ei bine, la 11 Decembre consiliul facul
tăței a cerut înfiinţarea acestor 4 catedre:
geografia, studii bizantine, limba franceză şi
limba germană, şi cu instituţiunea agrega
ţilor cari nu se plătesc de cât cu 500 lei pe
lună, ar fi fost o cheltuială în total de 2.000
lei pe lună.
Ce s'a făcut prin noul budget de la 1 A
prilie? Nimic. S'a admis, ce e drept, sporirea
lefei profesorilor vechi cu 50 lei pe lună, şi
comisia budgetară se aude că vrea să le spo
réscă léfa cu 100 lei, aşa cum stă în lege
ca disposiție transitorie. Dar daca este aşa
28 Februarie 1899
greutate budgetară, era preferabil să se în
fiinţeze îndată agregațiile cele noui pentru
complectarea indispensabilă a studiilor uni
versitare, de cât să se sporéscă lefurile cele
vechi, care mai puteai aştepta un an.
Dar nu e aici adevăratul punct în discu
ție. E în alte alocaţiuni budgetare notă în
troduse. Motivul de economie budgetară se
invócă în contra sporirei studiilor necesare,
dar el încetéză de a fi valabil pentru gu
vern, când e vorba de gratificarea favori
ţilor.
Celor duoi rectori noi confirmaţi li se
sporesce îndată diurna la 500 lei pe lună.
D. Culian a fost 20 de ani rectorul Uni
versitățel din Iaşi cu minimala alocaţiune
de 185 lei. A, dar când s'a pus 500, s'a
confirmat rector d. Xenopol ! !
D. Gr. Stefănescu a putut servi 8 luni cu
acea mică diurnă, dar când sunt 500 lei,
trebue să devie rector d. C. Dumitrescu din
minoritate.
Nu găsesce proiectul budgetului şclelor
cei 2.000 lei pe lună, fie şi numai 1.000,
pentru agregaţiile indispensabile la faculta
tea de litere, dar dupe ce a găsit sporul
diurnelor noilor rectori, mai găsesce de unde
să prevadă şi o superfetaţie, nepregătită,
care stă în vênt. Citesc în statul No. 98 al
noului budget: Seminarul pedagogica, ino
vațiune neregulamentată. »Un maestru de
n conferinţe însărcinat si cu direcţiunea se
nminarului, diurnă 800 lei. Şi cine func
ționéză deja în acest post? Totd. Dimitrescu,
noul rector al Universităţei !
D. C. Dimitrescu are sarcină mare ca
rector, de a forma şi reforma regulamentul
universitar. Mai e şi deputat cu diurnă, mai
e şi membru în consiliul permanent, cu je
tóne de presenţă, mai e si directorul biblio
tecei centrale, cu alţi 500 lei pe lună (când
o fi avênd vreme să se ducă şi pe acolo?), şi
acum i se mai daă şi alţi 800 lei pe lună,
plus locuinţă şi servicii, la faimosul institut
pedagogic.
Ce însemnéză acésta? Acésta însemnéză,
că o-dată cu aplicarea nouei legi a învăţă
mêntului superior, singurul d-v6stre titlu
de glorie, se înalţă pe palatul universită
ţei din Bucuresci stindardul cumulului!
Acésta e noua direcţiune a învăţământului
superior?
Este evident că noul rector al universită
ţei nu pote fi tot o-dată şi directorul institu
tului pedagogic şi maestru de conferinţe şi
profesorul cursului săi şi membru al consi
liului permanent şi directorul bibliotecei şi
deputatul aprig al majorităţei. Cel puţin
două din aceste funcţiuni budgetare sunt si
necure, şi figura, pe care o puneţi astădi în
capul Universităţei, e un celebru cumulard,
care a trecut de la drapelişti la fracţiunea
de la guvern!
Care vă este idealul, care 'l puneţi ast
fel în vederea tinerimei universitare ? Idea
lul este: de pulpana guvernului, şi la bud
get, copii! Acésta e degradarea Universită
ţei române!
Sper că tinerimea, care mă ascultă sau
mă va citi, are destulă generositate în con
28 Februarie 1899
sciinţă ca să nu se ia după asemenea exem-
ple; iar cei ce asistă aci, să vadă cel puţin
mirarea întregului Senat că aşa ceva se pte
întêmpla sub auspiciile nouei legi a învăţă
mêntului public !
Dar, d-lor, acésta e o cestiune, care neli
niştesce numai pe câţi-va. Pericolul unei a
semenea direcţiuni îl pricep puţini. Se vede
numai deosebirea între vorbele de la Ca
meră ale d-lui prim-ministru, care pare că
acum îşi ia rolul de a face jalea,pe când ro
lul d-sale e de a aduce îndreptarea, duićsele
vorbe, cu care spunea mai alaltă-eri în Ca
meră: ce răü merge ţéra acésta ! Hatârul
domnesce, interesele personale sunt puse
de-asupra interesului general, etc. etc.
Ba bine că nu, după exemplul citat cu d.
Dimitrescu! Dar acéstă critică e numai pen
tru câţi-va, cari văd mai departe; nmarile
cestiuni politice sunt cele-alte.
Şi, aşa dar, să venim la ministerul Au
relian.
D-lor, eü cred că ceea-ce s'a întâmplat
cu ministerul Aurelian, e una din causele
nelinişte şi neîncredere, de care e coprinsă
ţéra faţă cu conducerea politică din partea
actualului d. ministru preşedinte. De aceea
vă rog, să 'mi mai acordaţi atenţiunea d-vós
tre, ca să ne lămurim o-dată aci în Senat
nsupra cestiunei.
Se retrage la 25 Noembrie 1896 d. Dim.
Sturdza din causa agitărilor produse prin
nechibzuita procedare în contra fostului Mi
tropolit Primat.Se mai dă o faimósă ordo
nanţă de urmărire de către un judecător de
instrucţie, care e însă spulberată de autori
tatea superióră competentă; dar acel jude
cător de instrucţie este înaintat, pentru acest
servicii guvernamental, la rangul de presi
dent inamovibil (este pte singurul care s'a
ales cu ceva folos din încurcătura mitropo
Iitană). Vine ministerul Aurelian. Cum vine
ministerul Aurelian, d-lor senatori ? Noi
eram în Senat cu toţii, şi ne putem aduce
aminte de cele ce s'a petrecut. De alt-fel,
'mi-am permis să aduc aci volumul desba
terilor Senatului,în care găsim consemnate,
în mod autentic, explicările ce s'a dat în
acel moment.
D. Sturdza nu mai era acum ministru, dar
rămăsese şef al partidului naţional-liberal
şi leader al majorităței. Iată cum salută d.
Sturdza pe d. Aurelian ca prim-ministru:
nD-lor senatori, 'mi veţi permite ca în
n numele majorităței, ași putea dice aprópe
n unanimităţei Senatului, să salut cu iubire
n şi cu căldură pe primul-ministru Aurelian
nşi pe colegii săi.
Când omul politic, d. Dim. Sturdza, vor
besca de iubirea şi de ncăldurăa, eü unul
staú pe gânduri şi mă întreb, ce are să vie?
Şi d. Sturdza continuă:
» Eşit din sînul acestui parlament, ales
» printr-o exploziune a simţimintelor liber
exprimate a imensei majorităţi a poporu
nlui român, eşit din sînul acestui parla
»ment, care e expresiunea viuă şi energică
na partidului celui mai puternic din ţéră
(aplause), partidului celui mai devotat şi
ncredincios țărei (aplause), ministerul Aure
DESPATETILE SENATULUI
„lian nu pte fi salutat de noi de cât cu în
ncrederea cea mai deplină, cu iubirea cea
„mai sinceră u.
Insă d. ministru-president actual pte să
dică: apoi bine, iubire atunci ; dar e şi iu
bire şi ură în lume; nu sciam atunci ce o să
facă ministerul Aurelian cu cestiunea Mitro
politului. Nu e vorba, d. Aurelian anun
ţase aci în Senat că a venit să împăciu
iască.
i; Ceea-ce nu sciam însă, era modul cum
avea să facă acestă împăciuire.
Ar putea fi şi aşa; până aci s'ar putea în
chipui o asemenea scuză pentru d. Sturdza.
Dar d-sa a mai adăogat şi alte declarări
în Senat, cari nu admit nici o îndoială. Să
urmărim dar cestiunea mai departe.
Câte-va dile dupe venirea la guvern a
d-lui Aurelian şi dupe îmbrăţişarea cu iu
bire a d-lui Sturdza, s'a şi împăciuit con
flictul mitropolitan prin noul ministru de
culte, onor. d. Mârzescu, amicul de atunci
al d lui Aurelian, amicul de acum...
D, G. Mârzescu : Şi al d-lui Sturdza.
D. Titu Maiorescu : Apoi tocmai acésta
eram să dic şi ei. Voiam să constat că
inima d-vóstr. este aşa de largă în cât îm-
brăţişază, cu un egal devotament, şi ped. Au
relian când este la guvern, şi pe d. Sturdza,
când este la guvern. (Ilaritate).
Sf. Sinod, fórte creştinesce, a ţinut sémă
de neliniştea țărei, a îmblândit situaţiunea,
a desfiinţat prima sentinţă şi, spre norocirea
Bisericei şi a ţărei, a revenit în capul bise
ricei Inalt Prea Sfinţia Sa actualul Mitropo
litul primat, pentru care tâtă suflarea ro
mânéscă are venerațiune. (Aprobări).
S'a resolvat cestiunea aşa de bine, în cât
Majestatea Sa Regele, într'o solemnă oca
siune la palat, a mulţumit tutulor fruntaşi
lor ţărei pentru concursul ce l'aú dat la a
céstă împăcare, concurs care constitue un
deosebit merit al d-lui Lascar Catargi.
A! dar se pote ca d. Dimitrie Sturdza să
fi fost nemulţumit de modul cum s'a resol
vat conflictul. Şi eu, ca membru al oposiției,
v-am spus d-vóstre atunci în Senat, la discu
ția Adresei, că s'a ştirbit autoritatea parti
dului liberal, prin faptul că n'a putut să
drégă singur ceea-ce singur a stricat, ci s'a
adresat la concursul d-lui Lascar Catargi.
Aşa dar atunci m'aşi fi întâlnit în aceeaşi
părere cu d. Dimitrie Sturdza.
Dar nu este aşa; nu ne-am întâlnit în pă
reri nici atunci; căci tot aci în Senat, dupe
ce s'a resolvat conflictul mitropolitan şi dupe
ce s'a sciut cum a lucrat d. Aurelian, şi
dupe ce Regele a consfinţit acéstă lucrare,
dupe tăte acestea, declară d. Sturdza în Se
nat, asupra unor cuvinte ale d-lui Petre
Grădişteanu, în şedinţa de la 12 Decembre:
Ministerul pe care am avut onre a 'l
presida, sa retras pentru o causă fórte sim
plă: pentru că el dorea ca să se potoléscă o
agitaţiune care era în public... Cred şi ei,
ca d-vóstre, că acea cestiune a căpătat o so
luţiune bună î!... - -
Bună,—este clar româneşte? Bună, adică
şeful partidului aprobă soluţiunea dată de
d. Aurelian.
293
»Şi mai crede, continuă d, Sturdza, ncă
soluţiunea dată, a fost aclamată de tită
ţéra. Am avut onârea să o declar în numele
partidului, nu numai că nu este nici o deo
sebire de vederi între noi, precum se în
tâmplă în alte partide, în cari miniştrii cari
vin, fac miniştrilor cari se duc înmormân
tări de clasa I... u
O ! ! Dómne, d-lor, fie dis între noi: adică
ce ar fi fost dacă printre d-vöstre s'ar fi în
têmplat să i se facă în adevăr cui-va o în
mormêntare de clasa I-a? Ar fi scăpat par
tidul liberal ! (Ilaritate).
n...dar e vorba de o conlucrare frăţescă
între noi toţi. Cred, d-lor, că dupe aceste
puţine explicări, lucrul este lămurit. Des
binări nu există, există înţelegere sinceră la
Eă, când aud de la omul politic, onor. d.
Sturdza, vorba sincera, stai pe gânduri şi
mă întreb : ce are să vie ?
Ce are să vie ? Vedeţi îndată ce era să
vie. Dupe încetarea din viéţă a presedinte
lui Senatului, principele Dim. Ghica, Se
natul naţional-liberal, tot sub ministerul
Aurelian, alege la 20 Februarie 1897 pe
şeful partidului, pe d. Dim. Sturdza, de pre
şedinte al sălii, şi atunci noul preşedinte al
Senatului declară în aceeaşi şedinţă:
Sunt conscient de semnificarea politică
a acestei alegeri; căci ea dovedesce solidari
tatea şi unitatea partidului naţional-liberal,
căruia aparţine atât majoritatea Corpurilor
legiuitóre, cât şi guvernul. Solidari, dupe
soluţiunea cestiei mitropolitane, soluțiune
declarată de bună de d-sa, aşa am înţeles
toţi în cinstita limbă românéscă !
Dar atunci vine d. P. Grădişteanu, care
este un isteţ şi vechii parlamentar, si tră
gènd imediată consecinţă a alegere, dice în
plin Senat d-lui Aurelian: Ce cauti pe a
cele bănci? Retrage-te ca să vină d. Sturdza.
Atunci ia din noi cuvêntul d. Sturdza în
contra unor asemenea cestiuni indiscrete şi
declară din noi :
nAm dis şi eü că alegerea mea are o sem
nificare politică, dar n'am putut să gândesc
şi să cugeta (mă mir ce deosebire este între
a cugeta şi a gândi ?), nn'am putut să gân
desc şi să cuget măcar, că alegerea mea a
putut fi semnul unui răsboii în partid, ci
tocmai am credut că ea arată unitatea în
tregului partida.
Fórte clar! Iată un senator, care recon
firmă ceea-ce a dis: solidaritate, unitate cu
guvernul Aurelian. Acésta la 20 Februarie
1897. Nu trec opt dile, şi la 1 Martie – se
vede că nu pricepuse d. Aurelian invitarea
d-lui Grădişteanu, ci se încreduse pe vorba
românécă a d-lui Sturdza : iubire, solidari
tate, unitate. Ce naiv este d. Aurelian !....
La 1 Martie ne trezim în Senat cu următó
rea adresă a preşedintelui nostru :
nImplinind vârsta de 64 de ani, doresc
să 'mi petrec restul dilelor mele în pace şi
linişte sufletéscă, şi 'mi dai demisia şi din
preşedinţie şi din Senat.
Eü, când aud de la omul politic, Dim.
Sturdza, vorba de pace şi linişte sufletéscă,
staú pe gânduri şi mă întreb: ce are să vie?
S'a vădut îndată, ce era să vie. Fireşte,
 29
Senatul a respins demisiunea, şi la 13
Martie, vedem pe d. Sturdza presidând iarăşi
Senatul. Cred, că de la 1 Martie, când era
de 64 ani, şi din causa bătrîneţe voia să se
retragă din Senat, şi până la 13 Martie, când
a revenit în Senat, bătrîneţele nu i s'ală îm pentru trebuinţele private ale d-sale! Dar
puţinat.
De ce dar a demisionat d. Sturdza la 1
Martie şi de ce a revenit dune 13 dile ? S'a
văut de ce, dupe alte 13 dile: la 26 Mar
tie a răsturnat ministerul Aurelian, iar d.
Aurelian declară în Senat: » din împreju
»rări, cari vă sunt cunoscute, sunt nevoit
n să mă retraga,
Póte vă sunt cunoscute d-vóstre îndără
tul culiselor; însă parlamentului, ca parla
ment, nu i s'aú adus la cunoscinţă.
Ast-fel revine d. Sturdza la guvern în
diua de 31 Martie 1897.
Dacă cel puţin s'ar fi încheiat lucrul aici,
dar nu s'a încheiat cu atât.
De o-dată, d-lor, la ultimele alegeri co
munale de témna anului trecut, la Craiova,
când era înmormîntată de mult cérta pentru
vechiul Mitropolit Primat, de o-dată, din cer
senin, se rostesce din partea d-lui ministru
preşedinte, care merge în persénă la acele
alegeri comunale, şi din păcate se pune pe
discursuri, de o-dată rostesce d-sa – nu din
improvisaţie, ci dupe notiţe scrise şi medi
tate de mai 'nainte – următérea declarare,
pe care o reproduc din Voinţa Naţională
de la 17 Octombre 1898:
»Ghenadie represinta, în cel mai înalt
ngrad, tóte relele obiceiuri ale înaltului în
ntreg cler de la noi...
Disidenţii noştri, (adică Aurelianiştii) s'ală
»unit cu conservatorii, pentru ca să ridice
»pe Ghenadie în sus, să înfunde legile şi mo
nrala şi Biserica în jos, şi pe spatele călcărilor
nde legi, al călcărilor de canne, să se suie
mîn sus ca să ia guvernul ţărei. Disidenţii
noştris'aú impus, pentru un moment țărei,
prin Ghenadie şi prin aliaţii lor conserva
»tori; ei nu a ajuns la guvern prin ţéră şi
nprin partid. El a lucrat să se ridice, ridi
când tot o dată sus pe un om stricat. Ca
să ajungă la putere, a umilit şi parlamen
ntul,şi Sinodul, şi legile ţărei, şi a vițiat at
nmosfera morală a ţărei românescia.
D-lor senatori, când a vorbit adevărul
d. Dimitrie Alexandru Sturdza ? Atunci la
Senat sa acum la Craiova“? Căci în una din
aceste dăţi... cum să mă exprim parlamen
tar? să dic: a vorbit neadevărul? Este cam
grei să o dici, o poţi gândi, dar este grei
să o dici parlamentar. Şi fiind-că văd că d.
preşedinte nu mă întrerupe, să 'mi retrag
eü singur cuvîntul.
D. vice-preşedinte, general Budişteanu:
Nu l'aţi dis.
D. Titu Maiorescu: Firesce, aide, nu l'am
dis! şi, prin urmare, să 'l dic acum altfel:
A vorbit adevărul şi în Senat, a vorbit
adevărul şi la Craiova. Numai că aceste două
adevăruri se bat în cap.
Vedeţi, d-lor, cu adevăruri cari se bat în
cap, nu mai este nimeni sigur de direcţiunea
politică a guvernului actual. Şi nu ne pote
linişti în acestă confusiune fundamentală, în
DESBATERILE SENATULUI
acéstă lipsă de încredere în cuvîntul minis
trului-president, nu ne pte linisci faptul
ce ni l'a spus d-sa, că în tóte dimineţile şi
scrutéză consciinţa d-sale.
Delicată consciinţă! Fórte interesantă
pentru ţéră, pentru viaţa publică, când îşi
scrutéză un om public consciinţa sa înaintea
ţărei, şi găsesce în Senat, că bine a făcut
d. Aurelian, cum a împăcat conflictul mitro
politan; şi când îşi scrutéză tot a d-sale con
sciinţă prste câtă-va vreme la Craiova şi gă
sesce, că răă a făcut d. Aurelian, că n'a lu
crat ca un membru al partidului, ci cu in
trigă a conservatorilor, a vițiat atmosfera
morală a tărei, atunci se întrébă ţéra : ce
fel de consciinţă este acésta? Pöte numai o
consciinţă de pocăire? Pöte că de atunci, de
la Senat până la Craiova, s'a resgândit d.
Sturdza şi s'a pocăit ?
D-lor senatori, pocăinţa este o virtute
creştinéscă, numai să nu fie prea multă oca
sie de pocăinţă la un ministru-president,
fiind-că atunci virtutea creştinéscă rămâne
importantă numai pentru călugărie, dar
pentru ţéra politică produce cea mai adîncă
nelinişte.
Aşa dar când a început d. Sturdza acțiu
nea contra fostului mitropolit, a început-o
nechibzuit şi s'a pocăit. A venit d. Aurelian
şi-a îndreptat'o cu aprobarea d-sale. Dar la
Craiova d. Sturdza a revenit, şi a insultat
pe d. Aurelian şi pe fostul Mitropolit şi Si
nodul şi ast-fel s'a pocăit din noi pentru
pocăinţa cu aprobarea. Dar acum? Acum
'mi e témă că se pocăesce de pocăinţa po
căirei de la Craiova, fiind-că dacă este vorba
să reîncépă tratativele cu aurelianiştii, tre
bue să dispară vorbele de la Craiova.
D-lor, acésta a produs desăvîrşita neîn
credere a ţărei în direcţiunea politică de la
guvern.
Faţă cu o aşa situaţiune,tótă ţéra "şi dice:
"mi-e témă de ce are să mai fie. Ştiţi vorba
răutăciósă a d-lui Carp: nu atât meritele
nóstre, cât greşalele d-lui Sturdza o să ne
readucă la guvern.
Şi în adevăr, are tot dreptul ţéra să se
témă. Ce mai putea veni dupe greşala de la
Craiova ? Mai putea veni ceva din partea
d-lui Sturdza ?
A mai venit ceva : s'aú făcut alegerile
comunale de la 1 Noembre, cărora mai ân
têilă d. ministru-president, şi noi în urma
d-sale le-am dat significare politică. Şi nu
numai atât, dar prin discursurile de la Iaşi
şi prin depeșile administrative trimise d-sale
personal de la Iaşi, s'a dat alegerilor comu
nale, de la 1 Noembre 1898, significaţiunea
recunscerei personale a şefiei d-sale în par
tidul naţional-liberal.
Şi acum să ne întrebăm: cum a eşit ale
gerile de la 1 Noembrie?
La Cameră, d. ministru-preşedinte a dis
că alegerile au eşit neîndoios spre întărirea
şefiei d-sale şi a partidului.
Cred că nu este aşa. Cred că pe cât puteai
să iasă alegerile comunale la noi în ţéră, aú
eşit, în partea importantă şi significativă a
lor, în contra d-lui Sturdza.
28 Februarie 1899
0 voce: E cam greă de susţinut acésta.
D. T. Maiorescu: Firesce că d-vóstre veţi
fi de altă părere; însă permiteţi'mi să jus
tific pe a mea. La noi în ţéră, nimeni nu se
aştepta ca alegerile să fie o întrégă manifes
taţiune de independenţă a corpului electoral.
Alte ţări, mai învechite în cultură, cum este
Anglia, s'a luptat sute de ani până să
ajungă la independenţa corpului electoral.
Aşa ceva nu se putea aştepta de la noi. Ni
meni nu se aştepta ca să iasă în alegerile
comunale o majoritate pentru partidul opus.
Prin urmare, de ce putea fi vorba în aceste
alegeri? De un semn caracteristic, care să
arate, că partea inteligentă a ţărei nu este
în favörea d-lui prim-ministru şi a fracţiunei
din partid, care este la guvern. Şi unde se
putea vedea acesta în prima linie ? La Bu
curesci şi la Iaşi.
Ce s'a întâmplat la Bucuresci ? La Bu
curesci, colegiul electoral care în trecut era
unul din cele mai slabe ca putere politică,
s'a trezit de astă dată din amorţire şi pen
tru prima 6ră a dat dovadă de independenţă:
s'a pronunţat în favérea partidului conser
vator. La noi nu este ca în alte ţări, unde
capitalele,precum sunt cele mai inteligente
corpuri electorale, sunt şi cele mai indepen
dente de guvern. Capitala României a tost
tot-d'a-una, până la ultimele alegeri, cea mai
slabă din punctul de vedere electoral. La
Bucuresci s'a întâmplat în trecut acea scan
dalósă alegere, în care Ion Brătianu a cădut
faţă de d. Zerlenti sub un guvern conser
vator, şi tot la Bucuresi s'a întâmplat, sub
un guvern liberal, ca un ilustru om politic,
răposatul Bosianu,să cadă faţă de un d. doc
tor, din Constantinopol, Severin, şi de abea
să fie ales din graţia guvernului la col. IV
de Argeş.
Dar în ultimele alegeri comunale Capi
tala ţărei s'a trezit pentru prima oră, şi pot
afirma că dacă lucrurile se petrece în re
gulă până la sfîrşit, majoritatea la colegiul I
comunal din Bucuresci ar fi fost a partidu
lui conservator.
Insă alegerea nu s'a petrecut în regulă,
şi d. ministru de interne sciţi că s'a vëjut
silit să caseze alegerea făcută sub ochii
d-sale.
Nu am să vă vorbesc de bătăuşi şi de bă
tăi; më mărginesc a atinge cele două puncte,
care le-a relevat însuşi d. ministru de in
terne. D-sa a casat alegerea pentru violarea
secretului votului şi pentru violarea legei
cu orele 10.
E fórte curios că din acesta pare că "şi
face un merit partidul liberal; vedeţi ce sin
ceritate pentru respectul votului: Noi în
dată ce am védut o violare de lege, am şi
infirmat !
D-lor senatori, cred că dacă alegerile, cum
s'aú făcut în Capitală la 1 Noembrie 1898,
sunt o pată pentru partidul liberal, modul
cum guvernul a căutat să îndrepteze acéstă
greşală, nu a înlăturat pata, ci a înegrit'o şi
mai mult.
E clar, că într'o ţéră ca a nőstră, princi
piile nu au putere înaintea mulțimei. La noi
trebue să vedem ceva palpabil, fiinţa, per
=-=----------
28 Februarie 1899
sónele. Numai ceea-ce se vede, are putere;
principiul ca principiu, nu are efect. Nu e
vorbă de violare de lege şi de respect de
lege ca principii; e vorba de acela care vio
léză legea şi de acela care o respectă, ca per
sónă. La ori-ce violare de lege şi la ori-ce
falsificare de alegere trebue să fie un viola
tor de lege şi un falsificator de alegere.
Şi dacă s'a falsificat votul la alegerea de
la 1 Noembrie din Bucuresci, dacă s'a vio
lat legea în privinţa orelor 10, cine a fost
falsificatorul votului şi violatorul legei?
Cine a putut falsifica buletinul şi plicul
electoral, în cât să fie aşa subţiri şi străvei,
şi cine a ticluit urnele cu acea deschiétură
strîmtă, ca să se distingă îndată voturile
guvernamentale de acele ale oposiției, adică
săfie votul pe faţă, contra prescripțiunilor
legei? Cine? In scriptele comunei trebue să
fie mica cheltuială pentru urnele ad hoc, co
mandate de un ajutor comunal, şitipăritura
acelor buletine trebue să fie ticluită de pri
mar sau de un organ administrativ. Aceste
persóne sunt dar violatorii secretului votu
lui şi falsificatorii legel.
Şi fiind-că în ţéră la noi principiul nu se
simte, dar personele se văd, nu "mi importă
ce declamă în Monitor ca frumos principii
d. ministru de interne. Dacă violare de lege
a fost, ce faci violatorului?
Dacă falsificare a fost, ce faci falsifica
torului“?
lacătótăîntrebarea practică pentru onesta
aplicare a unui principiù.
Falsificatori ? Primarul e violatorul şi fal
sificatorul, ajutorul de primar e ticluitorul
acelei urne,pe care d ministru de interne
o declară o falsificare a votului; dar aceştia
continuă a fi în fruntea partidului naţional
liberal pe lista nouilor aleşi. Ei sunt şi as
tăi în fruntea Capitalei, şi acéstă fiinţare a
doul violatori de lege însemnéză, că vorba
cu respectul legilor este o ironie şi o ipocri
sie. Fiinţarea acelor douë figuri, care din
decisiunea de disolvare a d-lui ministru de
interne sunt stigmatisate caviolatori de lege,
este o sfidare dată întregului principii de
legalitate. Prin urmare, la Bucuresci, alege
rea colegiului I este o dovadă în contra gu
vernului de astăi.
Dar la Iaşi? La Iaşi,guvernul a făcut ce
a făcut, dar e mare discuţie asupra cuvin
telor: s'a aliat, ba nu s'a aliat; s'a contopit,
ba nu s'a contopit. Dar aici nu e vorba de
cuvinte. Faptul este, că a conlucrat cu so
cialiştii ca să obţină succesul la col. I.
Apoi, d-lor senatori, că un guvern, care
are stăpânirea de fapt, pâte să obţină suc
ces la alegeri, acésta o scim cu toţit.
Intrebarea este: cu ce preţ? Dacă este
cu dispreţul tuturor principiilor, dacă este
cu dispreţul ordinei de Stat, dacă este cu
ori-ce preţ,– firesce că are să aibă majo
ritate.
Dacă vine un guvern monarchic constitu
ţional şi face înţelegere pentru împreună
lucrare cu socialiştii, apoi firesce că o să
aibă majoritate. Dacă însă nu a avut tre
buinţă de acea conlucrare, la Iaşi, ce abera mai ales anti-militari, şi ei vor căuta tot
DESBATERILE SENATULUI
țiune este acesta, ca să se ralieze sau să con
lucreze cu socialiştii ?
D. G. Mârzescu: Cer cuvîntul.
D. Titu Maiorescu: Şi,dacă a avut tre
buinţă, atunci alegerea colegiului I de la
Iaşi este pătată, şi ce a eşit la Iaşi, este în
contra actualului guvern.
Dar, d-lor,pentru că cestiunea are înrîu
rire, în momentul de faţă, cu neliniştea care
este la sate, aşi voi să o clariticăm între noi.
Cum s'apetrecut împreună lucrarea gu
vernului cu socialiştii la Iaşi? Fusese d. mi
nistru-preşedinte în persénă acolo, primise
depeşi de adesiune din ţéră, ţinuse un dis
curs sub preşedinţa onor. d. Mârzescu, că
ruia i se uitase conlucrarea cu d. Aurelian la
cestiunea Mitropolitului? Acésta o presupun,
fiind că în acelaşi timp, în care d. Sturdza
licea la Craiova că aurelianiştii ai vi
ciat atmosfera morală a ţării, pentru d. Mâr
zescu făcea excepţiune; numai d sa nu era
cuprins între acei miniştri aurelianişti, cari
aü viciat atmosfera morală a ţărei. Aşa se
explică cum, sub preşedinţa ouor. d. Mâr
zescu, se ţin la Iaşi întrunirile politice, la
cari vorbesce d. ministru-preşedinte.
Onor. d. Mârzescu a înfiinţat o gazetă
pentru alegeri, Propaganda, fóia partidului
naţional-liberal din Iaşi. In acéstă Propa
gandă citesc de o dată, – şi eu am şi sem
nalat-o în foile oposiţiune,– următórele
rînduri înaintea ilei de alegeri:
nVoim însă să atingem mai de aprépe o
naltă cestiune şi anume: primirea de a fi
ngura pe lista naţional-liberală şi a duoi
„candidaţi socialişti. Acest lucru l'a admis,
fără nici o discuţiune, atât comitetul politic
ncât şi întréga adunare generală a partidu
n dutui naţional-liberala.
Felicitările mele întregei adunări a parti
dului liberal-naţional pentru uşurinţa cu
care a primit asemenea lucru.
D. G. Mârzescu:Sunteţi frte bine crescut.
D. Titu Maiorescu (continuă a citi): n In
nsemnătatea lui credem că nu pote scăpa
n din vederea nimănuia. Primirea a duoi so
ncialişti pe lista naţională-liberală s'a făcut
absolut fără nici o condiţiune şi fără
măcar ca acéstă conlucrare să porte nu
nmirea de alianţă. Socialiştii se vor bucura
nde cea mai deplină libertate de gândire şi
macţiune.
Apoi da, de aceea se miră 6menii acum
că nu le lăsaţi acţiunea.
nEi vor putea emite ori-ce părere, pro
npune ori-ce măsuri.
Bine, d-lor, în ce ţéră suntem!? Apoi so
cialiştii, într'o ţéră cu libertatea presei, ca
nóstră, şi a spus fórte clar, cari sunt ve
derile lor. -
Adevărul, de exemplu, o foie fórte con
secuentă şi forte răspândită, este în mod
deschis o foie anti-monarchică, anti-dinas
tică.
D. Radovici din Ploesci într'o vreme "şi-a
bătut joc în modul cel mai insolent de re
ligia ortodoxă, de Sf.Troiţă, la Pasci.
Socialiştii sunt din principii anti-monar
hici, sunt din principii anti-religioşi, dar
295
d'a-una să răsvrătéscă de soldaţii de jos în
contra oficerilor. Moş-Teacă şi alte foi de
acéstă natură sunt răspândite şi se răs
pândesc.
In limita libertăţilor publice, socialiştii
pot să lucreze, sunt liberi să "şi exprime
convingerile lor în presă şi în parlament,
cât nu vin în conflict cu legile ; iar dacă vin
in conflict cu legile, săfie trimişi în judecata
instanţelor competente.
Acésta e fórte clar.
Din partea socialiştilor nu mă miră; ei
sunt consecinţi cu convingerile lor. Dar care
guvern monarchic, faţă cu un partid care
este făţiş anti-monarchic, anti-religios, anti
militar, va primi pe aceşti 6meni ca aso
ciaţi în politică, în administraţiune, îi va
pune pe lista consiliilor comunale şi "i va
admite în aceste consilii“?
Care ?
Nici unul şi nicăieri, afară de guvernul
d-lui Sturdza în România.
Pentru prima 6ră s'a întêmplat la noi,
pentru prima oră s'a vëut un guvern con
stituit într-un Stat monarchic, să pună pe
socialişti ca socialişti, cu acestă declarare a
fóiei d-lui Mârzescu, pe lista guvernamen
tală, la alegerile comunale şi apoi ca ajutóre
în consiliile comunale.
D-lor senatori, se pte dice – s'a în
cercat să se ică, – că în oraşele mari,
la laşi, este numai luptă de idei, fără pe
ricol, 6menii fiind acolo mai inteligenţi.
D-nii Crupenski, Stere, Radovici sunt ti
neri generoşia, cum iicea d. Sturdza, nu
sciü cum îi numea d. Vizanti, băeţi buni
şi fii ai liberalilor, cum îi numea alt ora
tor guvernamental la Botoşani; 6meni de
viitor, cum îi numea un biet profesor la Bu
curesci. Dacă îi primesc pe câți-va din ei
in consiliile comunale, ce pericol este a
cesta ! A ! la sate ar fi alt-ceva. Dar în oraş
se póte admite.
Nu e vorbă, în Comuna de la Paris s'a
cam şters linia de demarcare între socialişti
şi anarhişti, cu incendiile de la 1871. Dar
cunosc o poesie a unui actual funcţionar
guvernamental, care îndémnă pe români să
celebreze iua înfiinţării Comunei de la Paris
în 1871.
Dar bine, d-lor, dacă pericolul propagan
dei acesteia este mai ales lasate, ca cestiune
agrară, nu uitaţi că fiul saténului este şi
militar, şi aici aveţi a doua adevărată pri
mejdie. In oraşe, la Iaşi şi în Galaţi, sunt
comandamentele militare, fiii de ţărani sunt
acolo concentraţi în casarme ; ei, dacă n'aú
sciut să citéscăşi săscrie, învaţăîn decursul
milităriei.
Când înaintea soldatului din Iaşi, pe ca
sarma de la Copou fâlfâe stindardul tricolor
al iérei şi al Regelui, jos pe ospelul comu
nal din oraş fâltâe stindardul d-lui Stere ca
ajutor de primar şi stindardul de jos dice
celui de sus: urméză-mă pe mine în idei şi
acţiuni l
Acésta este o perturbare a ordinei ele
mentare ; acésta nu pote să isbutéscă de cât
unde a isbutit : la răscla ţărănéscă pe care
o vedeţi.
296
Firesce, ce va face acum d. ministru de
interne ? Vine în Cameră şi trebue să se
pronunţe în contra acestor mişcări, trebue
să jica că n'a fost alianţă din partea sa ca
socialiştii, trebue să acopere nechibzuita
lucrare din alegeri.
Eü am relevat acéstă monstruositate, dar
la început mi s'a respuns din partea acelora
cari susţin guvernul : este bine să se facă
aşa, sunt tineri de progres. Ai, din contră,
vrea să se facă parcă n'a fost nici o înţele
gere cu guvernul. Dar înţelegere şi conlu
crare a fost, cel puţin cu o parte din socia
lişti, şi a lost o nouă greşală care s'a comis,
iar acum este o nouă pocăinţă.
Iată, d-lor, ce însemnéză neliniscea în
privinţa politice nechibzuite a guvernulul.
Sunt atâtea fapte, care sunt începute de gu
vern, şi care peste câte-va luni trebue să
îie rectilicate de acelaşi guvern, în cât tită
încrederea în guvern este dispărută diu a
céstă ţéră şi tótă activitatea d-vöstre este
zădărnlcită.
-
Dupe ce se facuse greşala cu mitropoli
tul, aţi avut multă vreme de întrebuinţat ca
să se rectifice.
Dupe ce s'a reînceput greşala la Craiova,
trebue să perdeţi atata timp cu tratativele,
prin care să împăcaţi pe aurelianişti şi să
se rectifice erórea de la Craiova.
Dupe ce guvernul a facut greşala cu în
curajarea socialiştilor in alegerile comunale,
trebue să-şi consume puterea cu repararea
acestei greşeli.
Cu asemenea rectificări de perpetue gre
şeli, ale unui ministru-president, e evident
că nu se pote deştepta nici o activitate se
riósă intr'un partid.
De aceea, m'am creut in drept a anunţa
interpelarea acesta, şi a me plânge de lipsa în acea ocupaţiune devine mai tare, pe care
o urmăresce ilnic, cu iubire şi cu 6re-care
de direcţie politică a actualului guvern.
Voci: Suspendaţi şedinţa.
D. vice-preşedinte, general Budişteanu:
D-le prim-ministru, sunt mai mull d-ni se
natori cari cer suspendarea şedinţei.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Nu am nimic de şis.
– Şedinţa se suspendă pentru 10 mi
nute.
– La redeschidere, d... vice-preşedinte
general C. Budişteanu, ocupă fotoliul presi
denţial.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-lor senatori, aţi auit cum onor.
d. Maiorescu a înălţat cuvintul de judecată
asupra mea şi asupra partidului naţional
liberal. Förte de sus a luat-o. In răspunsul
meü, nu voiü putea întrebuinţa acel meşte
şug oratoric, pe care cu toţii, mai mult sa
mai puţin, il admirăm, ind-că nu m'am e
xercitat nici o-dată intr'énsul şi fiind-că
meşteşugurile oratorice pot fi admirate, dar
ceea-ce este de admirat mai mult este expu
nerea adevărului, expunerea reală şi nu meş
teşugită a lucrurilor. Acéstă lămurire stă
deasupra individualităţilor nostre, căci ceea
ce importă este de a vedea clar şi lămurit
ce este în interesul ţărel.
Onorabilul d. Maiorescu a jis că, atunci
când Sturdza vorbesce de sinceritate, acésta
DESBATERILE SENATULUI
îl pune la gânduri; când Sturdza vorbesce
de pace şi de linisce sufletéscă, acésta iar îl
pune la gânduri. Acestă stare sufletéscă a
d-lui Maiorescu îl privesce. Dar şi pe mine
më pune la gânduri ori de câte ori d. Maio
rescu se suie la tribună, pentru că sciü că
are să facă un foc de artificii de cuvinte,
pentru a-şi ascunde din dosul lor planurile
sale. Ocupaţiunile întregel d-sale vieţi il
conduc la acésta, căci partea avocaturei
este cea mai tare în d. Maiorescu şi în acéstă
parte sofistica priméză.
D. Maiorescu e o persnă de cultură uni
versală, însă cu o direcţiune a vieței unili
teral desvoltată până la extrem.
D-sa sa ocupat mai ântêiü cu filosofia.
Ca atare e şi scriitor şi profesor. E chiar
caracteristic pentru modul seu de a fi filo
sot, căci activitatea sa filosofică a început'o
cu o scriere, pe care a intitulat'o » Ceva din
filosofieu,sau cum am traduce-o mai pe în
ţeles Bagatele filosofice, adică filosofie în
usul salónelor, un tel de filosofie uş6ră, care
nu cere să cugeţi mult, ci să te joci numai
cu cuvinte: foc de artificii filosofic pentru
acei cari nu au timpul să se ocupe serios cu
filosofia.
In cariera sa filosofică, era natural ca d.
Maiorescu să ajungă a deveni un adorator al
lui Schopenhauer, adică a propăvedui în Ro
mânia negapiunea religiunei creştineci şi a
lucra pentru a ilăbuşi şi a distruge în ge
nerațiunile ce se adapă în apele d-sale ori-ce
simţimînt religios. (Aplause).
Diterenţa dintre d. Maiorescu şi mine este
acésta: D-sa multe ocupaţiuni a luat asupra
sa, dintre cari cea mai principală este avo
catura, in care fără îndoială exceléză. Omul
entusiasm. Nu imput nimic d-lui Maiorescu
că a dat vieței sale acest rost : constat nu
mai un fapt.
De bine, de rău, eu cu numismatica m'am
ocupat numai în momente de recreaţiune şi
de repaus; ocupaţiunea principală însă în
viaţă "mi-au fost afacerile publice, afacerile
Statului, şi ori-cum s'ar critica acţiunea
mea în acéstă privinţă, singurul titlu ce mi
se va da este că am fost bărbat de Stat,
pentru că continuă şi neintrerupt şi exclu
siv numai de ale Statului şi cu ale Statului
m'am ocupat.
Ast-fel s'a făcut, şi acésta nu se pote ne
ga, căci e un fapt petrecut dinaintea nőstră,
câţi trăim astăi, că d. Maiorescu nici ca fi
losof, nici ca profesor de filosofie, ajuns a fi
membru al parlamentului şi ministru al in
strucţiunei publice, nu a ajuns nici să plă
nuiască măcar o reformă din cele mai prim
cipale şi din cele mai urgente ale Statului
român modern, reforma instrucţiunei pu
blice. Ba d-sa nu a fost în stare nici măcar
ceva ordine, ceva disciplină, ceva metodă di
dactică şi educativă, să introducă în șclele
nóstre. A trecut prin importantul minister
de instrucţiune publică ca no bagatelă pre
cum făcuse şi intrarea sa în filosofie cu no
bagatelă. Mai rău încă, că nici măcar nu
28 Februarie 1899
a arătat societăței românesc cum vrea să
organiseze instrucţiunea publică.
In acéstă privinţă, nu a făcut alt de cât
să rostogoléscă cuvinte, să facă efectul unui
bulgăre mie de omét, aruncat din dél, şi
care ajunge în vale cu vuet mare, însă fără
a produce veri-un resultat 6re-care.
Fără a fi filosof, fără a fi profesor de uni
versitate, dar pentru că "mi-am concentrat
munca vieței mele în ale Statului, "mi a
fost dat să iau o parte însemnată în re
forma învăţământului public; nu "mii a fost
stérpă munca viețel şi aş putea fi mulţumit
cu acéstă părticică, chiar de nu aş fi avut
o acţiune ln alte cestiuni de Stat.
Pentru mine interesele Statului şi tâtă
munca ce se ţine de aceste interese, trec
înainte. Partea personală, gusturile perso-,
nale, chiar nevoile personale stau îndărăt
şi cât se pte de îndărăt. Eü cred că în in
tensitatea munce într-o direcţiune se înde
cesc puterile. Bărbatul de Stat întreg tre
bue să aparţie Statului, chiar plăcerile cele
mai frumose, adese trebue să renunţe la
dènsele, când este să "şi indeplinéscă dato
ria sa cu consciinţă şi cu spor. Ast-fel nu
mai ajunge bărbatul de Stat să dea socotélă
despre faptele sale-nu d-lui Maiorescu, ci
alt cul-va, care stă mai sus, mult mai sus,
pentru că e de tot sus d’asupra fiinţei nos
tre trecătére.
Se înţelege, că ast-fel stând lucrurile din
aşeămêntul şi basa lor, d. Maiorescu de o
parte şi eu de alta, e cu neputinţă să ne înţe
legem; şi nu ne putem înţelege în nimic,
chiar în bagatele cu greu. D-sa are să mér
gă pe o cale şi ei pe alta. D-sa critică ceea
ce fac eu, şi ei voi critica ceea ce face
d-sa.
Dar pentru ţéră e vorba de alt-ceva, şi
anume unde a ajuns d-sa cu rostul vieței
sale şi unde am ajuns ei cu rostul vieței
mele ? D. Maiorescu şi a ales partea cea
mai uş6ră,—partea negativă; eü "ml am ales
partea positivă. Ei cred că la capătul vieței
d-sa s'a ales cu un minus, şi ei am rămas
cu un plus, ori cât de mic s'ar socoti acest
plus, de nu ar fi altul, de cât că am pus
mâna la tóte actele importante ale ţărei, in
terne şi externe, cu toţi bărbaţii cei mai
însemnaţi ai némului.
Dar d. Maiorescu aşa stă, că acele acte
însemnate nici astădi nu le pte pricepe, cu
tótă filosofia d-sale. Chiar astădi, d. Maio
rescu a tras ocasiunea de păr, pentru a ata
ca memoria acelui bărbat, care neasemănat
stă de asupra nőstră a tuturor şi mai ales
de asupra d-lui Maiorescu, şi în concep
țiunea lui politică, şi în viaţa lui privată, şi
în acţiunea politică.
D. Maiorescu împarte acţiunea lui Bră
tianu, jicénd că cei patru ani din urmă a
fost ani de lâncejire, de decadenţă, de ergo
fobie. Eü aşi vrea să văd care a fost acţiu
nea d-sale şi a prietenilor săi în timpul celor
opt ani, cari ai succes lui Ion Brătianu ?
Ce reformă mare ai făcut, fie în partea
financiară, fie administrativă, fie a instruc
țiunei ? Nici atât nu a putut face partidul
d-lui Maiorescu, ca reforma instrucţiunei
28 Februarie 1899
publice să fie făcută în favorea instrucțiu
nei publice, iar nu în favórea susținerei par
tidului căruia aparţin.
Acésta este deosebirea între conducerea
instrucţiunei publice din timpul d-lui Maio
rescu şi din timpul nostru. In timpul libera
rilor, instrucţiunea publică a fost conside
rată în sine însăşi; în timpul d-lui Maiore
scu şi al amicilor săi, reforma s'a făcut, ca
şi aceea a legilor clerului, nu din punctul de
privire al acestor instituţiuni, ci din acela
al manipulărilor de partid, ca corpul profe
soral şi clerul să fie prefăcut într-o gardă
solidă de partisant politici, cari să apese
asupra consciinţei publice.
Când lucrurile stai ast-fel, cum voiți
atunci ca noi să ne potrivim în mersul nos
tru ? Intre mine şi d. Maiorescu este o pră
pastie ; diferim în tóte punctele, de la A
până la Z, şi acéstă diferinţă a existat de la
începutul vieței nőstre politice şi va conti
nua a subsista şi de aci înainte.
Ori cu câtă măestrie ar întórce d. Maio
rescu frasele, pentru mine acéstă măestrie
este indeferentă. In privinţa măestriei 'i daú
prioritate şi recunosc deplin că d-sa întórce
cuvintele cum le întorcéă în antichitate So
fiştii. Dacă Demostene chiar se temea de
el, şi dacă Platon s'a răsboit cu dénşii, cum
voiţi să n'am şi ei respect de d. Maiorescu
în acéstă privinţă! ? (Ilaritate, aplause). Mai
mult : cum voiți să ajung ei ca prin întor
sături de cuvinte să 'l dobor pe d-sa ? Dar
faptele, ale partidului liberal, pe cari de alt
fel tótă lumea le cunsce, rămân în picióre
şi nu le va putea dărîma d. Maiorescu cu
dialectica sa.
D. Maiorescu a mers însă mai departe şi
a criticat aspru pe ministrul de justiţie, care
a dis despre un forte bun şi frte respecta
bil membru al Curței de Casaţie, că a fost
pe lângă un excelent judecător şi un mem
bru nestrămutat al partidului liberal.
Acel judecător era bun, onest şi consciin
țios, tótă lumea o scie şi nimeni nu ice alt
fel. Ca un judecător să fie bun şi consciin
țios trebue 6re neapărat să fie sală rău pa
triot sau nesimţitor pentru patrie ? Trebue
neapărat ca el să se desintereseze de inte
resele şi de prosperitatea ţărei ?
De când un judecător, pentru a merita
titlul de bun şi conştiincios, trebue să se
ocupe numai şi numai de procesele d-lui
Maiorescu ? (Aplause).
Din contră, posiția înaltă de magistrat
impune magistratului să se ocupe şi de mer
sul ţărei.
Când un magistrat se găsesce în partidul
d-lui Maiorescu, 6re greşesce el prin acesta?
Merită el 6re să fie înfruntat, cum a fost
infruntat şi dupe mórte, cum a fostînfrun
tat răposatul Poenaru-Bordea de d. Ma
l0rescu“?
E cunoscut de toţi că între magistraţi se
găsesc bărbaţi cari aparţin partidului con
servator; cu tóte acestea, ei nu sunt mai
puţin integri.
Un magistrat pâte să şi aibă opiniunile
lui politice. Cestiunea, însă, este ca şi pen
tru profesori, ca şi pentru clerici, ca şi pen
DESBATERILE SENATULUI
tru militari ; ca magistrat, având în socie
tate o posiţiune excepţională, nu trebue să
ia parte la manifestațiunile politice. Magis
tratul e liber să aibă opiniunea sa asupra
ori-cărei cestiuni care agită societatea în
care trăesce – afară numai dacă nu s'ar
introduce în lume regula, ca magistratul să
se învîrtéscă în România numai împrejurul
sofisticărilor d-lui Maiorescu. Din parte-ne,
eü cred că dacă creerul lui de cugetări ar
fi ast-fel restrîns, acel magistrat ar fi un
răü magistrat. (Aplause).
– Orele fiind 5, se consultă Senatul asu
pra prelungirei şedinţei, şi se încuviinţéză.
D. preşedinte al consiliului, Dimitrie A.
Sturdza. D. Maiorescu, pentru ca să do
vedéscă că partidul naţional-liberal merge
şovăind, a is că d. general Budişteanu, care
preşede astă-i şedinţa nőstră, a declarat,
în 1896, că puşca Manulicher, introdusă la
moi în 1895, era un ciomag sau baston.
Expresiunea nu a plăcut multora. Ea era
energică; dar să 'mi daţi voe a vă spune că,
un an ori duoi înainte de venirea liberalilor
la guvern, şi dupe aceea, se tot cerea la ar
senal pulberea potrivită pentru arma care
se şi dăduse armatei. Se tot cercai pulbe
rile şi nu se potrivea nici una. Când era
prea tare, când era prea slabă. Dar întreb:
ce este o puşcă care nu are pulbere, şi pe
care,prin urmare, nu o poţi întrebuinţa,
óre nu s'ar putea numi, cu o expresiune mai
energică – un ciomag de fer? Dupe nume
róse încercări s'a aflat pulberea şi ea s'a
aflat sub ministerul naţional-liberal. Până
ce acéstă pulbere nu s'a aflat, puscile se
puteaú numi ciomege. Expresiunea pâte să
fi fost energică, dar era adevărată.
Toţi militarii era îngrijaţi, toţi între
baú: ce să facem cu puşca acésta ?
Va să jică, în timpul în care s'a discu
vintele acestea, aşa era.
Vë place, nu vă place, dar acesta era pu
rul adevăr.
I)iceţi că noi am promis multe legi şi le
gile acelea nu s'a presentat încă Corpuri
lor Legiuitóre.
Soarta partidului naţional-liberal a fost
să îndrepteze greşelile financiare pe cari le
face partidul conservator şi să întrebuinţeze
mult timp şi multă muncă întru acésta.
Rostul partidului naţional-liberal a fost,
însă, ca legile cele mai grele de chibzuit el
să le facă. Una dupe alta, a dat Dumnedei
să le facem, şi să dăm prin acesta ţărei fun
damentul şi cursul progresului.
Ce-aú făcut junimiştii ? Nu v-aţi adunat
o vară întrégă la Sinaia ? Şi acolo la aer
tare curat, nu aţi pregătit 6re un şir de legi
pe care cu mult vuet le-aţi publicat în Mo
nitor ? Ce-aţi făcut de atunci cu acele legi
în timp de opt ani de dile ? N'aţi făcut a
celor proiecte de legi măcar onorul cuvenit
de a le presenta Parlamentului. (Aplause).
In urma junimiştilor a ajuns la putere
conservatorii de baştină. Generalul Manu a
fost mai norocos de cât junimiştii şi a pre
sentat un mănunchii de proiecte de legi,
care a fost supranumit decalog. Ce sértă a
avut decalogul o ştim cu toţii: proiectele
297
aú rămas proiecte. De ce n'a venit d. Ma
iorescu să apere decalogul cu tötă dialectica
sa, atunci când el a fost atacat“?
De ce d. Maiorescu nu a presentat măcar
proiectele junimiste ? De ce nu a apărat d.
Maiorescu proiectele presintate de generalul
Manu ? Dacă acuma eu aşi ice că acesta
dovedesce neputinţa legislativă a partidului
conservator, şi că acestă neputinţă a adus
pe conservatori în încurcătură, s'ar dice că
judecata ar fi prea aspră. Adevărul situațiu
nei este următorul : în necesitatea în care
societatea românéscă este, de a schimba le
gile vechi, cari nu se mai potrivesc cu pro
gresele desăvérşite, conservatorii se afiă
într-o mare dificultate, aceea de a ţine a
céstă societate pe loc, pe când liberalii îşi
daú ostenéla, a schimba legile dupe nuoile
nevoi, ce se impun şi nu pot fi înlăturate.
D. Maiorescu apasă mult asupra cuvinte
lor, pe cari le-am rostit la Craiova asupra
nouei disidenţe liberale. Dar 6re între con
servatori o complectă înţelegere a fost tot
d'a-una, 6re o complectă înţelegere există
azi ? Nu va susţine d. Maiorescu acésta.
Atunci, drept e să ne impute liberalilor de
ce nu suntem toţi la un loc ?
Aci este însă o cestiune politică impor
tantă; ar trebui să dic o bóla politică. Di
sidenţa este o bólă, care bântue pe conser
vatori. Bóla e molipsitóre şi ea a molipsit şi
pe liberali. (Aplause). Bóla este că nu vă
puteţi să vă uniţi la un loc, într'un singur
partid, şi ar fi bine să fie un singur partid
compact, şi să nu mai fie grupări cari să se
combată între dénsele, cari să "şi facă în
mormîntări de clasa I. Acum doresce d.
Maiorescu ca înmorméntarea să se facă şi
în socotéla mea. Când va veni timpul n'am
nimic de is; mă voi supune la ordinul de
sus pentru casul definitiv, la ordinul mai
de jos pentru casul politic; dar nici unul
din aceste ordine nu pte proveni de la d.
Maiorescu.
Dacă pentru moment "mi-a venit în
minte a mă retrage din viaţa politică,
lucru ce pte părea stranii d-lui Ma
iorescu, acésta a putut fi o greșelă
momentană, fiind o decisiune prematură.
Cari sunt causele cari m'aú fácut să pri
mesc sarcina de a presida Senatul, şi în
urmă, să mă supun unei datorii încă mai
mari, de a fi primul consilier al Majestăţei
Sale Regelui, acesta nu pote interesa pe d.
Maiorescu, ci numai pe partidul naţional-li
beral. (Aplause). Acestea le putem răfui, de
exemplu, cu d. Costescu-Comăneanu, dar nu
cu d-vóstră.
Un lucru însă este straniu, când vă încer
cați a susţine lucruri pe cari nu le puteţi
susţine. Dice d. Maiorescu, că la alegerile
comunale din Noembre trecut, eü, cu amicii
mei, am susţinut că acele alegeri sunt ale
geri politice. Acéstă aserţiune nu se potri
vesce nici de cum cu realitatea faptelor.
A spus cine-va acest lucru, dar nu e
ori cine-va din liberali, că alegerile comu
nale din Noembre sunt alegeri politice ; s'a
susţinut de manifestul conservator şi de
298
tóte discursurile conservatorilor dinaintea
acelor alegeri.
In privinţa alegerilor, d. Maiorescu a spus
că mult timp va trece până să ajungem ca
În România să domnéscă, în alegeri, legali a
tea care domnesce în Anglia.
Ni se vorbesce de viitor, şi s'ar părea că,
dicénd acele cuvinte, se fac reserve mentale
pentru acele alegeri, cari se vor face iarăşi
sub înrîuririle apăsătâre ale conservatorilor.
Ni se prevestesc astfel manipulările
viitóre în alegeri. Atunci când va sosi tim
pul, voi judeca, dacă iubirea de libere ale
geri pentru viitor este reală sau prefăcută,
căci multă prefăcătorie este în întréga ac
țiune ajunimiştilor, de care s’ai molipsit şi
conservatorii. E cert însă un lucru. Dacă
comparăm acţiunea conservatóre din alegeri,
cu acţiunea liberală din alegeri, în fav6rea
cui atârnă cumpăna libertăței? Acésta nu e
greü de judecat.
Şi aci, unde ai stat conservatorii? Nu a
ajuns d. Maiorescu nici măcar la acea deci
8iune, ca să stăruiască pe lângă amicii săi
să caseze alegeri viciate prin aceleaşi vicii
de obiceiuri rele, ca ultimele alegeri din Bu
cureSci.
Nu ai fost în timpul guvernărel din urmă
conservatóre reclamațiuni în contra alege
rei, în care s'ală întrebuinţat bilete de dife
rite mărimi,grosimi şi colóre? Le ai casat
conservatorii ? Petiţionat'aú atunci d. Maio
rescu şi amicii săi, ca acele alegeri să se ca
V0că: Bilete de carton.
D, preşedinte al consiliului, Dim, A.
Sturdza: De cartonşi de bârtie mai subţire.
Aú reclamat alegătorii şi v'aú spus: iată o
flagrantă nelegalitate, cerem casarea alege
rei. Ce a dis guvernul conservator“? Legea
aşa spune. Şi ce a făcut atunci d. Maio
rescu ?–A tăcut ca pescele.
Acele alegeri nu s'ată casat. Judece ori
cine, care purtare este mai corectă: a d-lui
Maiorescu, care a închis ochii, "şi-a astupat
urechile şi a pus încuietóre la drépta sa
judecată, pentru că era vorba de membrii
partidului conservator, ori purtarea nőstră,
a guvernului naţional-liberal, care, nu nu
mai a casat alegerea, dar a venit cu lege
specială, care să împedice în viitor asemenea
manopere.
Dar ce e mai extraordinar: am casat ul”
timele alegeri din Bucuresti dupe cererea
junimiştilor, şi tot d..junimist Maiorescu ne
impută acestă măsură dréptă şi leală.
Atunci nu am 6re dreptate când dic că
d. Maiorescu are cuvîntare meşteşugită, fă
ESP,ATERILE SENATULUI
a d-lui Maiorescu. Foc de artificii, cu efect
pentru tribune.
D. Maiorescu pretinde că partea inteli
gentă a ţărei nu este cu liberalii; scim cu
toţii acésta. Stim că junimiştii cred, cu tată
naivitatea celor tineri, că numai cei cari sunt
împrejurul d-lui Maiorescu sunt inteligenţi,
iar toţi cei-alţi 6meni sunt proşti. D. Maio
rescu nu admite că în partidul conservator
sunt 6meni deştepţi. Ei devin plini de deş
teptăciune numai când ai trecut la jumi
mişti. În ce consistă însă inteligenţa sectei
junimiştilor, nimeni nu a înţeles încă.
Pentru d. Maiorescu în special, nimeni
nu'i contestă inteligenţa sa, dar acésta nu e
îndestulător, şi omul inteligent, dacă nu se
observă bine, adesea, fârte adesea, pică în
diletantism.
Când am da d-lui Maiorescu un fluer şi
"I-am ruga să ne cânte din fluier! D. Maio
rescu este om inteligent, filosof, profesor,
senator, fost şi viitor ministru, dar din fluier
nu ar putea cânta. Chiar dacă ar putea
trage un ton ori duoă, tot nu ar putea să
ne lege tonurile unul de altul şi să ne cânte
o melodie, cu nisce variaţiuni, cari să ne
farmece urechile. De ce? Pentru că n'a în
văţat a cânta din fluier, sală de a învăţat, a
uitat. Aşa este şi în politică. Şi politica îşi
are melodia sa, fluerul său. Trebuie să le
cunosci pe tóte, ca să ştii viersul cântărei.
Nu este destul ca să ridice cine-va mâ
nile şi o hi în sus, şi în mod practic să facă
apel la studenţimea din tribune, căci şi stu
denţimea începe a avea ochi ca să vadă bine,
urechi ca să audă bine, şi judecată ca să
distingă şi să înţelégă.
Dumnedeü a dat mult talent de vorbă
d-lui Maiorescu, dar tot nu ne pte cânta
viers sunător din fluier şi sănătos, viers cu
întonare bună şi sănătósă, care cu gânduri
bune să ne însufleţéscă pe toţi.
A căutat d. Maiorescu să încurce iţele
dintre d. Aurelian şi mine ; dar în zadar.
Am putut crede că d. Aurelian, intrând în
minister, va putea să păşéscă înainte pen
tru mult timp şi ai venit în urmă împreju
rări, cari ai împedicat acésta. Aceste îm
prejurări aparţin istoriei, ne ating pe noi li
beralii Aurelian şi Sturdza, şi nu privesc pe
d. Maiorescu. Cel puţin pentru moment,
curiositatea sa nu pote fi satisfăcută.
Sunt două feluri de 6meni în lume :
Unii de multe se apucă şi ar vrea în töte
să fie mestecaţi, pentru că nu ai paciența
să "şi defigă un ţel şi spre acel tel numai să
se îndrumeze. Aceştia devinîn tote diletanţi,
pentru că tâte le ială ca •bagatelea. Baga
tele filosofice, bagatele politice, bagatele ar
28 Februarie 1899
aducă la diletantism, ca doară acesta să nu
iasă la ivélă. Atunci, de exemplu, se apucă
să cârtéscă de Ion Brătianu, pe care tâtă su
flarea românéscă trebue să ’l venereze, care
trebue să ne servéscă la toţi de model şi în
viaţă privată, şi în viaţă publică. Acei 6meni
năzuesc continuă să dărâme figura măréţă
şi simpatică a lui Ion Brătianu. Care este
scopul ? Ca figura lor să nu apară mică şi
sbîrcită cum este ea, în faţa figurei mare
lui cetăţén. (Aplause).
Brătianu este dintre bărbații aceia cari
aplică asupra lor devisa Principelui Bis
marck : patriae inserviendo consumor –
îmi consum tâtă viaţa şi activitatea mea în
serviciul patriei. Măva întreba d. Maiorescu:
Dar ei nu servesc patria“? Răspund că da,
însă adaog–nu’ţi consumi viaţa şi activita
tea în serviciul patriei, ca Ion Brătianu, şi
de aceea chiar n'ai dreptul să "i atingi me
moria. Când e d. Maiorescu atât de nedrept,
cu un bărbat ca Ion Brătianu, de mult "mi
am dis: – ce pot ei cu dreptul să mai cer
pentru mine ? Nu pot să cer de la d. Maio
rescu să fie drept cu mine şi cu munca mea
şi nici nu” cer acésta. Până la un punct
óre-care "mi este şi indiferent, căci ascep
tând dreptatea de la d. Maiorescu, m'aş in
curca în laţurile sofismelor ce le întinde la
toţi la fie-care pas. Indiferent îmi este şi
din punctul de vedere pe care l-a pus îna
inte Prinţul Bismarck bărbatului politic, şi
din punctul de vedere al scopului vieței pe
care un poet german îl caracteriséză dicând:
–•viaţa este un servicii publica. Eă m'am
considerat în serviciul public şi când am 0
cupat un post retribuit de Stat, şi când nu
ocupam nici un post. In patru-deci de ani
de servicii public – de la 1857 până la
1898- am numai doui spre dece ani ca im
piegat al Statului. Ascept în linisce sufle
téscă verdictul asupra activităței acestui
servicii – continuă, devotat şi neschimbat,
A vorbit d. Maiorescu despre alegerile
viitóre. Alegerile viitóre sunt însemnate, fi
ind-că vin dupe patru ani de guvernământ
al partidului naţional-liberal şi ţéra are să
se pronunţe asupra nőstră.
Conservatorii se pregătesc să intre în
luptă. Bine fac. N'am nimic de dis. Nici nu
’i-aşi putea împiedica de a lupta, chiar daca
lucrul 'mi-ar fi displăcut.
Liberalii se presintă dupe patru ani cu
trei schimbări ministeriale şi cu un parla
ment care "şi împlinesce cele două-spre-dece
luni de sesiune ordinară şi cei patru ani de
plini de legislatură. Conservatorii cu câte
schimbări ministeriale şi cu câte parlamente
se presintă ? In cei d’ântëii patru ani cu
---------------------------------------
28 Februarie 1899
sul constituţional al ţărei ? Oare acésta nu
este un progres în viaţa nőstră publică, o
basă aședată pentru viitor ? Oare aceasta
nu este o dovadă şi de încrederea cetăţeni
lor în mersul partidului naţional-liberal ?
Oare ţéra nu va pune la activul nostru a
cest progres, precum va pune la activul
nostru silinţele ce depunem pentru ca fi
nancele ţărei să rămână solid “?
Voiü dice, aci în Senat, câte-va cuvinte
şi despre budgetul nostru. Când se vorbesce
de economii budgetare, acésta nu vrea să
dică, că sporiri sunt absolut interdise. Sunt
sporiri necesarii, căci nu pote o ţéră să stea
locului,–şi serviciile trebue îmbunătăţite
dupe cerinţele ce se nasc. Chiar d. Maio
rescu cere să se înfiinţeze la Universitatea
din Bucuresci o catedră de limba francesă,
alta de limba germană, alta de geografie.
Sporirile normale nu sunt vătămătére, nu
mai cele nenormale sunt vătămătore. Ne
normale sunt acele sporiri cari nu ai basa
lor în organismul Statului, ci în cerinți de
un ordin personal. Nenormale sunt acele
sporiri, cari ar face să créscă budgetul Sta
tului într'o disproporţiune cu veniturile,
producénd atunci deficite.
Voiü da un exemplu. Când tragem mij
locia sporurilor anuale ale budgetului a ce
lor 20 din urmă ani, constatăm că acest
spor oscilézăîntre 6 şi 7 miliće. Cu cât
mai mult cheltuelile se depărtéză de acé
stă mijlocie, cu atât pericolul deficitu
lui e mai mare. Când budgetul partidului
d-lui Maiorescu sare la cheltueli de la 1784/,
milióne în 1892–1893, de odată la 1994/,
milióne în 1893–1894, adică cu 20%, mi
lióne,şi, nemulţumindu-se cu acest spor fă
cut într-un an, pe când el trebuia să umple
trei ani, se mai urcă în 1894–1895 la 210
milióne, adică cu 103/, milióne, ceea ce face,
în duoi ani,o sporire de 31%, milióne, judece
singur filosoful Maiorescu pe conservatorul
Maiorescu, cumstă cujudecata dréptă dintre
d-sa şi liberali. Aşa sa produs în duoi ani
deficitul de 27 milićne, pe care noi ne silim
acum să 'l regulăm, precum am mai regulat
la 1876 alt deficit însemnat. Astfel, este o
dicëtóre populară, care sa aşelat în ţéră :
liberalii vin să plătéscă datoriile conserva
torilor. Acesta este şi una din causele prin
cipale pentru carev-aţi retras în 1895. V'aţi
înfundat cu financele din causa sporului ne
cumpănit la cheltueli şi nu mai sciaţi încotro
să apucaţi. Acum noi vă îndreptăm greşelile
şi noi suntem vinovaţi. Acésta, în tot casul,
nu e judecata unui filosof, ci judecată fără
filosofie.
D. Maiorescu a spus că direcţiunea care
am dat-o ei partidului naţional-liberal e o
direcţiune greşită şi a produs mare nelinişte
în ţéră. D vóstre, fie partidul liberal în ma
rea lui majoritate, fie disidenţii, veţi avea
asupra acestui punct a dice cuvîntul d-vöstre
şi aci, in parlament, şi în tot casul, la alege
rile viitóre: atunci se va lămuri de către
d-vóstre, adică de către partidul căruia apar
ţin, acest lucru despre care vorbesce d. Mio
rescu. Dar eu, neliniştea acésta nu o văd în
DESBATERILE SENATULUI
altă parte de câtîn partea onor. d. Maiorescu
şi a amicilor săi.
Neliniştea la d. Maiorescu e firéscă : se
întrébă cum are să se presinte la alegerile
viitóre, cum are să facă ca din alegeri libere
să iasă victorios. Dinaintea unui grei hop
stă Maiorescu şi firesce că cugetă la dînsul
şi e neliniştit. Dar să admitem că d. Maio
rescu va eși cu isbândă în alegerile viitóre.
Atunci va sta încă dinaintea unei grele în
cercări, aceea de a dovedi că s'a lăsat de obi
ceiurile cele rele, cari a ilustrat în trecut
partidul conservator, şi că acceptă cu since
ritate şiînţelegere noua situaţiune,păşind pe
caleaprogresului fără nici o reservă mintală.
Intru cât privesce relaţiunile néstre cu
socialiştii, nici d. Maiorescu nu crede că noi
avem ceva de împărţit cu socialiştii. Dar să
fie drept. Când în tot timpul guvernului con
servator, d-sa a fost asociat cu toţi radicalii
din Iaşi, de ce noi să nu ne dăm ostenéla să
convertim, de nu pe toţi, măcar pe câţi-va
socialişti, convingându-i că mai mari servicii
fac chiar omenirei întregi, dacă se lasă de
utopii nerealisabile în alte ţări şi periculóse
pentru ţéra nőstră şi pun mână valorósă la
muncă înţeléptă şi cumpănită pentru întări
rea Statului şi poporului românesc.Acţiunea
nóstră are scop înalt; a d-lui Maiorescu este
acţiunea omului care trăesce de ai pe mâine.
Apostolul Pavel era păgân, s'a convertit
la creştinism şi a devenit unul din cei mai
mari apostoli ai lui Christos. De ce nu admi
teţi ca socialiştii de bună credinţă, să nu'şi
vie în fire, să nu abandona misce doctrine
eronate şi să nu "şi îndrepteze calea ? De ce
d. Maiorescu nu a căutat să convertéscă pe
radicali, ci s'a servit şi se servesce de dînşii
numai ca instrumente la alegeri, sau în par
lament? D. Maiorescu dice că liberalii a
admis un socialist la Iaşi, pe altul la Galaţi,
pe altul la Ploesc.
Ore uită d-sa că are un representant al
radicalilor,ca amicintim politic,aci,în Senat,
care priă cu vrednicie tóte epitetele cari ni
le aţi dat noi – de antireligios şi antidi
nastic, de antimilitar, eram să dic, din gre
şélă, de antisemit. (Ilaritate).
Rog să mi se explice de d. Maiorescu
acéstă enigmă.
E cert că radicalismul şi socialismul a o
singură obîrşie, şi că sorgintea comună su
fere numai o bifurcaţie: radicalismul spre
partea politică, şi socialismul spre partea
socială.
Cum pot conservatorii să dea mâna radi
calismului, acésta e grei de înţeles, şi totuşi
aú dat mâna şi s'a înţeles cu el. Noi cău
tăm, din contra, să rupem de la socialişti
elementele cele bune, leale, consciincióse,
oneste, pentru a'i îndrepta spre o muncă
spornică şi solidă în folosul patriei.
Dar mai stai, în altă privire, pe un funda
ment mai solid de cât d. Maiorescu. Am de
clarat'o şi declar şi astădi că aparţin religi
unei creştine, din töte punctele de vedere,
şi că mă silesc din tote puterile mele să fac
şi aci adepţi. Sunt creştin, din punctul de
vedere filosofic, pentru că sunt convins că
preceptele din Evangelie sunt mult superi
299
óre principiilor ori-cărui filosof, mai ales mai
superióre credinţelor filosofului decadenţei
filosofice –Shopenhauer. (Ilaritate).
Când mă ţin de Evangelie, mă ţin de o
doctrină mai înaltă, mai superióră, şi din
punctul de vedere moral şi din acel spiri
tual. Mai sunt însă creştin ortodox, pentru
că më ţin de Constituţiune, de Legea nőstră
fundamentală, care dice: religiunea orto
doxă a Răsăritului este religiunea domi
mantă a Statului român. Nu sunt din acei
cari Îai religiunea drept pretext şi se închină
fără să crédă. Mě închin, fiind că cred, cred
fiind-că mă închin. Nu am întrebuinţat nici
odată religiunea ca instrument politic. Ni
meni nu crede acésta în tită ţéra românéscă,
şi nu mă puneţi în contradicțiune nici cu
mine însumi, nici cu Constituţiunea, nici cu
Sfintul Sinod, când citaţi cuvintele pe cari
le-am is la Craiova.
Nu sunt dintre aceia cari se da drept re
ligioşi, iar când iei vin a explicaşi a aplica doc
trina creştinéscă, susţin că instituţiunea bi
sericei creştinesci este o insanitate de care
spiritele înalte nici nutrebue să se preocupe.
Eü staú, din contra, intregîn biserică, cu
tot sufletul şi din tótă inima.(Aplause).
Aşa fiind, pot dice celor necredincioşi,
precum adesea le-am dis şi precum o dic şi
astădi d-lui Maiorescu: Nu aveţi dreptul să
vorbiţi în partea religiei, căci o respingeţi;
eü Însă, am dreptul săvorbesc, căci nu m'am
despărţit de dânsa. Când îmi spune Sinodul
că trebue să lucrăm astfel, în cât să nu ne
depărtăm deperceptele evangelice, îmi spune
ceva de care un om cu mintea sănătsă nu
trebue să fugă. (Aplause).
Dar d-vöstră nu voiți acésta, căci scopul
principal al d-v6stră este, ca Biserica să
mérgăînapoi, ca Biserica să fie trântităjos
şi desfiinţată, căci numai ast-fel speraţi că
idealurile cele mai neidealiste ale d-vóstră
vor putea fi realisate.
Ţinţa mea,–şi eü am credinţa şi convin
gerea că este şi voinţa ţărei–este ca să întă
rim Biserica, nu menţinénd apucăturile cele
rele, cari tulburăşi Biserica, ca nămolul care
tulbură apele cele mai curate, ci limpedind
şi îndreptâni, ca lumina ce ne dă religiunea
să lumineze tot mai tare şi să pătrundă în
inimele celeîmpetrite. (Aplause).
Dar pentru mine, religiunea creştină şi în
deosebi acea a răsăritului, mai are încă o
altă atracţiune–o atracţiune politică. Rostul
meü este că sunt bărbat de Stat –nu sunt
nici fluerător, nici profesor, nici advocat,
sunt pur şi simplu om politic. Ca bărbat de
Stat, am convingerea că religiunea este spre
întărirea unui Stat şi unui neam. (Aplause).
Mare putere este pentru un Stat şi un
popor să aparţină aceleiaşi credinţe, ace
leiaşi biserici. Uitaţi-vă la Germania. Când
Germania întrégă ar fi sa protestantă sa
catolică, ea ar fi cu mult mai puternică de
cât este.
Intórceţi-vă atunci privirile la mica nőstră
léră, şi ori-ce om cuminte va trebui să dică
cu mine că este în folosul patriei nőstre să
aparţinem uneia şi aceleiaşi credinţă religise,
căci credinţele religiose sunt o legătură su
300
-
fletéscă, care unesce puternic şi nu desparte,
care înalţă pe toţi şi nu "i desbină. Reli
giunea unesce astădi pe Români într-un
singur mănunchii şi celor cinci milićne le
îndecesce puterile. (Aplause).
Iată de ce nu cred că în ţéră este neli
nisce; lumea în ţéră scie ce este partidul
naţional liberal, prin trecutul lui, cine sunt
eü, prin munca mea şi prin faptele mele.
Ţéra este forte liniscită, ţéra vrea să
mérgă înainte, iar nu inapoi. Acésta este un
ce cert. Ţéra voesce iarăşi ca tóte reformele
cari se vor face să fie făcute cu linisce, cu
judecată, cu înţelepciune, pentru ca ele să
nu pótă fi răsturnate a doua di.
Nu s'a putut face încă descentralisarea ;
nu s'a putut vota instituţiunea Casei rurale.
Nu aveţi grijă! Se vor face! Ora acestor re
forme a sunat, precum şi în trecut a sunat
ora când s'a deschis pârta marelor reforme,
cari au transformat ţéra.
S'aú atins şi alte puncte din programul
nostru de către d. Maiorescu–aședarea re
lațiunilor nőstre comerciale şi reformarea
legei învoelilor agricole. Se şi potrivea ca
d. Maiorescu să vorbească despre aceste două
mari cestiuni, ca cel puţin acum ţéra să afle
de la d-sa, dacă partidul din care face parte
'şi-a reformat ori nu ideile sale greşite în
aceste două direcţiuni. D-sa însă, când este
să dică, ca oposiţiune, cum stă în faţa cu
tărei ori cutărei cestiuni însemnate, ocolesce
şi tace.
In privirea aşeărei de relaţiuni comer
ciale, stabile şi directe cu alte ţări, acţiunea
guvernului actual e vădită,– mai ales că
aţi combătut-o cu vioiciune –în desvoltarea
seriósă şi temeinică dată navigaţiunei ma
ritime.
Vom vedea ce atitudine veţi lua în viitor,
căci trecutul este cunoscut. Liberalii de mult
staú pe tărêmul pe care stai tóte popérele
moderne. Noi am lucrat şi lucrăm în con
vicţiunea că, precum fie-care om trebue
să'şi caute singur de interesele sale, tot aşa
fie-care popor trebue să'şi caute singur de
interesele sale şi să nu le lase pe séma altora.
In cestiunea legei tocmelilor agricole, li
beralii vor aduce o reformă;însă, pentru ca
ea să fie temeinică, trebue să fie basată pe
o cercetare, pe o anchetă, care să coprindă
ţéra întrégă. Şi în acéstă privire s'a pus
basele încă din primul an când am venit la
guvern.
Ca să nu prelungesc discuţiunea în mod
inutil, voi dice, în scurt, că covincţiunea
mea este că partidul naţional liberal n'a de
meritat de încrederea țărei. De asemenea,
pot susţine că dacă sunt 6re-cari disenti
mente în partidul naţional-liberal, ele sunt
cu mult mai slabe de cum a fost şi sunt
între adversarii noştri.
Dovadă este că nu s'ală împedicat mersul
înainte şi progresul ţărei, precum frămân
tările cunoscute dintre conservatori a adus
piedeci, constatate în mod netăgăduit.
Dar ţéra mai scie astăji un lucru, necon
testat chiar de adversarii noştri.
Noi avem un program, care continuă ni
se pune în vedere de amici şi de adversari,
T) ESBATERILE SENATULUI
ca să nu 'l perdem din vedere şi să ne ţinem
de dênsul. Bun lucru este acest program
pentru controlul ţărei. Dar d. Maiorescu, cu
junimiştii săi şi cu conservatorii săi, unde "i
este programul ? Ţéra vë pâte dice: Inţeleg
critica ce faceţi liberalilor şi să 'i împingeţi
să "şi îndeplinească programul lor, căci ai
program, dar programul conservatorilor şi
junimiştilor în ce constă ?
Ţéra vă pote întreba : Tot adoratori ai
vechiului Regulament organic sunteţi,şi, de
nu, ce aveţi de gând în viitor ?
La aceste întrebări să răspundeţi ţérei.
Critica e uş6ră, a făptui e greu.
Am dis. (Aplause prelungite).
Voci : Prelungirea şedinţei.
Alte voci : Pe mâine replica.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-le preşedinte, onor. Senat
póte să facă ce va voi, ar fi bine însă să se
termine astăi cu acéstă interpelare, căci,
dupe cum ştiţi, avem mâine la ordinea ilei
cestiuni importante de discutat, cari ar fi
bine să nu se mai amâne.
Voci: Da, da.
D. vice-preşedinte, general Budişteanu
D. Maiorescu are cuvîntul în replică.
D. Titu Maiorescu: D-lor senatori, înţe
leg ca într'o discuțiune politică să se atingă
în tóte fasele ei perséna şi activitatea poli
tică a cui-va. Mărturisesc însă că nu'mi daú
bine sémă de folosul care ar resulta pentru
viaţa publică, dacă s'ar atinge viaţa privată
saú credinţele individuale ale cui-va, când
nu sunt manifestări politice.
D, ministru preşedinte, la o discuțiune po
litică, curat politică, îmi răspunde mai îna
inte de tóte personal şi personal privat, ce
credinţă am eü religićsă şi ce activitate am
eü ca advocat.
Ce are a face aci, în Senat, credinţa mea
personală? Eă nu mă sfiesc şi nu m'am sfiit
nici ca ministru să spun şi înaintea înalţilor
prelaţi şi înaintea unui Senat conservator,
necum înaintea unui Senat liberal, că eü
sunt liber cugetător, dar am, am avut şi am
profesat tot-d'a-una cel mai mare respect
pentru religiunea constituită a Statului, am
arătat, am dovedit şi am fost tot-d'a-una în
relaţiuni respectuse cu Sinodul.
Ce are a face scurtarea consciinţei mele
individuale ? Ce, credeţi că are să 'mi fle
témă de convingerea mea ? Credeţi că se
póte lua în nume de rău, în un Senat libe
ral, când ar afirma cine-va libera lui cuge
tare? Dar de când partidul liberal este e
clesiastic? Dar de când este un titlu pentru
d-vóstre, ca să scrutaţi credinţa religiosă?
Vedeţi şeful partidului liberal de ai!
Advocat ! Dómne, d-lor, de acésta mă
întrébă un şef liberal ?
Eă sunt fiul unui profesor de universitate,
tatăl mei nu "mi-a lăsat nici un ban moş
tenire, ei sunt fiul muncei mele personale.
Să fi fost născut din familia boeréscă Stur
dza, să fi avut moştenire de la tatăl mei
moşii, să fi avut timp să mă ocup esclusiv de
politică, póte o făceam şi ei pe lângă litera
tură,
28 Februarie 1899
Dacă am fost născut sărac, acésta 'mi-o
impută în Senat şeful partidului liberal?
Dacă am studiat aşa în cât să 'mi agoni
sesc mijlócele de existenţă cum pot, acésta
este un lucru care mi'l relevaţi ca un de
merit? Apoi acésta este de la Regulamentul
orgnic, acésta este de la 1838, acésta e
reacţionar.
Liberala mea profesiune ca advocat vă
intereséră într-o discuţie politică ?
Am venit cu licenţa în drept şiam ţinut-o
mult timp în sertar fără să usez de ea, am
profesat sciinţa cum am putut, am făcut li
teratură cum m'am priceput, fără a face po
litică, până când un ministru conservator,
răposatul Costaforu, m'a îndemnat să intru
şi în politică.
Se întâmplase scandalul din sala Slăti
neanu, eraţi pe atunci la minister cu Ion
Ghica. Atunci voia să abdice principele dom
nitor şi "l-a împedicat d. Lascar Catargi, şi
ast-fel a scăpat ţéra de primejdie. Atunci
s'a adresat Costaforu şi 'mi-a dis: Ce faceţi
cu literatura dacă ţéra e în pericol ? M'a
convins şi au intrat în politică. In urmă a
venit generalul Tell şi a dis că nu pot să fii
şi la laşi profesor şi deputat la Bucuresci, şi
am credut că nu este de demnitatea mea ca
pentru léfa de profesor să nu vii ca deputat
la Bucuresci, dupe ce am intrat o-dată în
politică.
Am venit la Cameră şigeneralul Tell m'a
considerat demisionat. Şi am stat 13 ani dat
afară din profesorat şi afară din ori-ce func
ţie budgetară, cu reserva a doi ani de mi
nister. Şi ce era să fac? Aveam şi ei fami
lie, să perim de fême ? Treaba mea. Am
preferit să nu perim de féme, şi m'am agă
ţat de acea meserie, şi m'am susţinut ca ad
vocat. Şi acésta îmi imputaţi mie că "mi-am
câştigat viaţa din ostenelile mele, din pro
fesiunea mea ?
Eă vă felicit pentru şeful ce'l aveţi şi
pentru părerea care transpiră din vorbele
sale.
D. general Catargi: Il respectăm şi'i ve
.. nerăm.
D. Titu Maiorescu: D-le general, recu
nosc că este fórte disciplinat partidul libe
ral în majoritatea sa din Senat, şi este o
justă expresiune a acestei discipline, dacă
acel care o păzesce în contra oposiţiunei este
un general ca d-v6stre. Ce e drept, din ar
mata sêrbéscă, dar general.
D. general Catargi: Nu are a face, sunt
cetăţén român şi am dreptul de a vorbi aci.
D. Titu Maiorescu: Nu e vorba aici de
disciplina militară, aici e vorba de libera pă
rere, şi a mea este democratică şi liberelă
părere, în contra reacţionarei păreri a ac
tualului şef al partidului liberal.
D. general Catargi: Majoritatea protes
téză.
D. Titu Maiorescu: Protestéză numai
conducătorul disciplinei majorităței. Dar
cestiunea nu ne era, d-lor,pentru neînsem
nata mea persénă privată, nici pentru ad
vocatura mea, nici pentru intima mea cre
dinţă religiosă.
Cestiunea era: Guvernul ce direcţiune dă
28 Februarie 1899
ţărei, ca să inspire încredere în momentele
grave de faţă?
Ce siguranţă ne dă pentru mersul lucru
rilor publice ?
Şi aci, din tétă prea lunga mea vorbire de
adineauri, o ideiă sper că a fost destul de
lămurit exprimată. Intre vorba unui şef de
guvern, care are să inspire increderea țărei
în conducerea partidului, şi între acţiunile
lui, trebue să fie conformitate. Şi când între
vorbă şi între fapte, sa chiar între vorbă
şi între vorbă, este o aşa contradicţie, în cât
se bat în cap, nu asupra unor cestini de a
doua mână, ci asupra unor cestiuni de im
portanţă capitală, atunci lipsesce încrederea
ţërei în acest cârmaci, şi ţéra merge şo
văind.
Şi m'am încercat să dovodesc că este deo
sebire între sensul şi sensul lui, necum îm
tre vorbele şi faptele lui, nu asupra unor
cestiuni indiferente, ci asupra unor cestiuni
capitale. Este lucru capital, când şeful unui
partid, în momentul când devine şef, afirmă
la Orfeü că trebuie să ne amestecăm în con
tra barbariilor unguresc, şi când vine la gu
vern, dice că nu trebue să ne amestecăm şi
face scuze. Este capitală cestiunea, când vine
un şef de partid şi ice: aşa trebue să se liniş
téscă Sinodul şi Biserica şi ţéra în conflictul
mitropolitan, şi după ce a afirmat aşa în Se
nat şi a lăudat pe d. Aurelian, vine şi spune,
tot înaintea țărei, că s'a înjosit Sinodul şi
Biserica şi d. Aurelian și s'a vițiat atmosfera
morală a ţărei. Când vine acelaș șef de gu
vern şi presintă aci legea Casei rurale şi tot
d-sa o zădărniceşte în secţiuni, şi aci este o
capitală contradicere.
Asemenea este o periculosă contradicere
când primesce în administraţiunea comunei
Iaşi pe socialişti şi acum vine şi ne vorbesce
că socialiştii ca socialişti nu sunt buni, ci
numai dacă sunt convertiţi, dacă trec în
partidul naţional-liberal.
Nici n'am înţeles comparaţia ce face d-sa
cu radicalii în partea conservatorilor. Ce
are a face ? D. Panu, până acum cât-va timp
radical în manifestările sale, recunsce că
convingerile acestea nu sunt astă oportune
pentru ţéra nőstră, le lasă la o parte şi in
tră în partidul conservator ca conservator.
Puteţi găsi că este din partea d-lui Panu o
prea mare sinceritate ori slăbiciune şi că
mai bine ar fi fost, dacă n'ar fi fost mai
înainte radical pentru ca pe urmă să devină
conservator; darpartidului conservator, care
primesce pe un om de talent când vine şi
dice: ei sunt conservator, nu 'i puteţi re
proşa nimic, absolut nimic, precum nu se
póte reproşa nimic dacă d. Macri, fost radi
cal, a părăsit radicalismul şi a intrat în par
tidul liberal. Acésta este fórte bine pentru
partidul liberal. -
Şi încă permiteţi-mi să fac o mică deose
bire : parc'că stă mai bine când un fost ra
dical ca d. Panu intră într'un partid din o
posiție, de cât când un fost radical, ca d. să "i dea acte şi să "i spue că este pentru a
Macri, intră într-un partid care este la gu se întări personal în contra adversarilor lui
vern; căci, de! la guvern ademenirile sunt politici?
mai mari,
Dar 6re socialiştii "şi-a părăsit ideile lor
DESBATERILE SENATULUI
socialiste luptând alături cu d-vöstre ? A
declarat d. Sterea : eü părăsesc pe sociasişti
pentru a mă face naţional-liberal ? Dacă ar
fi declarat aşa, n'aşi avea nimic de dis; dar
când luptă socialiştii ca socialişti, împreună
cu un guvarn monarchic, este o confusiune
care aduce rătăcire.
D. G. Mârzescu: Aci vă înşelaţi, vé voiü
dovedi mâne că aci vă înşelaţi.
D. Titu Maiorescu: Aştept dovada de la
d. Sterea şi de la cei-alţi, pe cari ''i aţi pri
mit pe lista d-vóstre, aştept dovada de la
capii partidului socialist ca să vină şi să jică
cum a dis-o d. Panu aci; şi când vor veni
socialiştii şi vor ice : am părăsit ideile nés
tre şi ne-am înrolat în partidul naţional li
beral, voi felicita partidul naţional-liberal.
Dar până nu va fi aşa, rămâne acesta ca o
procedare mai mult pentru a arunca nisip
In ochii 6menilor.
V'a strâns cu uşa situaţiunea, grealele
d-vóstre se răsbună acum prin mişcările
ţărănesc, şi acum nu mai aveţi ce face, tre
bue să fiţi până la 6re care punct în contra
lor; în contra şi nu prea. Pöte voiți să ré
mâe ceva sămînţă pentru viitórele alegeri.
Dacă le faceţi d-vóstre, aveţi să striviţi pe
socialişti; dacă cum-va le face d. L. Catargi,
atunci să mai puțeţi conlucra cu el.
D-lor senatori, mare cestie e cestia o
nestităţii politice ! Noi adese-ori ne uităm la
desvoltarea Statelor mai înaintate în cultu
ră şi ne uităm şi la desvoltarea altor State,
mai ales a celor vecine cu noi. Statul cel
mai vecin ne e Statul ungar cu ministerul
sëú, un minister amic al guvernului de as
tăi, în special al d-lui ministru-prezident
Sturdza. IQic în special, fiind-că s'a întêm
plat aci, în Senat, să ne citéscă d sa o adresă
trimisă de d-sa baronului Aerenthal pen
tru guvernul din Pesta. In acéstă adresă
spunea d. prim-ministru: d. Tache Ionescu,
deputat în Cameră, a citit 2 acte din Unga
ria, vă rog să 'mi daţi lămuriri asupra aces
tor 2 acte. Până aci fórte bine, d-sa avea
dreptul să céră aceste lămuriri, însă mai
departe adaugă: =aceste acte a servit de
nbază la un sistem de acusaţiuni, îndreptat
nîn contra persénei mele ca ministru-pre
nzident. Este dar util, în interesul bunelor
relațiuni dintre amêndouë guvernele, să
aflu ce este cu actele acestea.
Ministrul nostru de externe nu cere dar
numai lămuriri, dupe cum avea dreptul său,
dar spune, într-o adresă oficială: am să mă
folosesc de răspunsul d-vóstre, fiind că opo
siţiunea din lăuntrul ţărei mă atacă pe mine
personal şi fiind-că interesul bunelor rela
țiuni dintre d-vöstre şi mine atârnă de la
modul cum pot răspunde opoziţiei din ţéră
cu ajutorul lumuririlor d-vstră; de aceea,
să 'm spuneţi cum stă cu actele.
S'a mai pomenit una ca acésta, ca pentru
luptele nostre interne să vină ministrul de
externe şi să céră de la un ministru străin
Dar să trecem, d-lor, peste acésta. Acel
guvern străin şi amic al d-lui Sturdza era
301
prezidat pe atunci de baronul Banffy. In
acest moment însă sciţi că baronul Banffy
a căut. De ce a cădut? Urmărim şi noi des
voltarea parlamentară din alte părţi, şi ea
este forte interesantă în casul de faţă. Am
aflat din gazetele austro-ungare că baronu
lul Banffy îi imputa opoziţia că lipsise de
la cuvîntul său, că se arătase că una a
spus şi alta a lucrat; aşa pretindea oposiția;
şi de 7 săptămâni nu putea baronul Banffy
să intre măcar în parlament la o şedinţă re
gulată.
Cum intra, îi striga oposiția: afară min
cinosul !!!
Mare cuvînt, care ne a încremenit pe
toţi, şi cu afară mincinosul a stat 7 săptă
mâni parlamentul fără să potă măcar să "şi
constitue biuroul; tot prezidentul de vârstă
e ţinut până astăi. Şi numai atunci i s'a
ertat baronului Banffy să mai vorbéscă în
parlamentul ungar, acum o săptămână, când
a venit să anunţe : 'mi-am dat demisiunea.
Si a răsuflat opoziţia cât pentru încrederea
ce se cuvine cuvîntului primului ministru.
Ei, e violentă lupta politică dincolo. Noi
suntem mai moderaţi; noi îmbrăcăm o in
terpelare, eşită din tot simțimântul de in
dignare al unui oposant, în forma parla
mentară: am onórea a interpela pe d. prim
ministru asupra lipsei de ... direcţiune în po
litica d-sale.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Aş dori să dai o mică explica
ţiune.
D. Titu Maiorescu : Cer cuvîntul în
cestiune de regulament.
D. vice-preşedinte, general Budişteanu:
A cerut cuvîntul d. prim-ministru.
D. Titu Maiorescu: Cestiunea de regu
lament are prioritate.
D. vice-preşedinte, general Budişteanu:
Aveţi cuvîntul.
D. Titu Maiorescu: Când am avut onore,
la 15 Maiü anul trecut, să cer cuvîntul în
tr'o interpelare asupra şcolelor de la Braşov,
dupe ce a vorbit d. ministru şi a răspuns
interpelatorul d. Brabețianu, s'a sculat un
secretar al acestui onor. Senat şi a dis că la
interpelări nu se mai pote da cuvîntul de
cât dacă dupe replica interpelatorului a fost
consultat Senatul, dacă vrea să continue sau
nu discuțiunea.
Atunci a mai luat totuşi cuvîntul d. prim
ministru, fără ca acea consultaţie să fi fost
făcută, dar nimeni nu sa opus. Vă rog astăi
să bine-voiţi a observa regulamentul.
Firesce, ar fi forte folositor pentru noi să
mai vorbéscă d. preşedinte al consiliului,
dar atunci să se scie că s'a întins discuţiunea
şi vor fi şi alţi membri din oposiție cari vor
să vorbéscă.
D. vice-preşedinte, general Budişteanu:
Rog să spună d. Maiorescu, daca scia biu
roul în ce cestiune avea să vorbéscă d. prim
ministru.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Nu am nimic de dis când e
vorba de a se observa regulamentul, pen
tru că noi partidul liberal căutăm să stăm
în marginile lege.
 302 DESBATERILE SENATULUI 28 Februarie 1899

Voiam să iau cuvîntul în una din cestiu
mile de care a vorbit d. Titu Liviu Maio
rescu. Va admite d-sa ca să pronunţ între
gul sëă nume de botez, dupe ce d-sa a adă
0gat la numele melă proprii numele vene
rabilului mei părinte, procedei care "mi-e
de alt-fel fórte plăcut.
Voi răspunde când îmi va veni rîndul,
dupe regulament.
- D. vice-preşedinte, general Budişteanu:
După regulament miniştri ai dreptul să
vorbéscă ori-când şi ori de câte ori; regu
lamentul asupra discuțiunei interpelărilor
nu privesce pe miniştri.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Şi eu cred că aşa e regulamen
tul; miniştrii ai tot-d'a-una cuvîntul.
lată ce aveam de dis.
D. Maiorescu a atins iară discuţiunea care
a urmat în Senat în privinţa bisericei Sf.
Nicolae, şcólelor din Braşov, şi "mi-a impu
tat întrebarea ce am făcut ministrului aus
tro-ungar, – şi în modul d-sale de sofist
consumat, a bine-voit să sofisticéscă asupra
acestei note a mea.
Lucrurile staţă aşa: d. Tache Ionescu în
Cameră citise două acte oficiale, pe cari le
punea pe séma ministrului ungar. Unul
din acele acte ei îl declarasem că este fals,
pentru că era neexistent,
Acest act d. Tache Ionescu îl produsese
cu scop de a combate guvernul, pentru că
dacă nu ”l ar fi produs nu ar fi avut nimic
de dis în contra guvernului.
Era natural, ca atunci când ceream gu
vernului ungar să” mi dea lămuriri asupra
autenticităței acelor acte, eram dator, tot
odată, să-i spun de ce ''i cer aceste lămuriri.
Numai arătând causa cerere, puteam să cer
un răspuns, şi numai în aşa mod acel rès
puns trebuia să se producă.
Iată cum stau lucrurile, şi aţi putut cons
tata înşivă, cum d. Maiorescu le-a întors pe
dos. De alt-fel, nu i-am imputat nici odată
că e liber cugetător, nici am contestat că e
advocat, şi încă un bun advocat.
I-am spus numai că atunci când cine-va
e liber cugetător, e un om straniu, şi nu se
potrivesce, când se arată în faţa Senatului,
saú să 'mi impute mie religiositatea mea,
sată să se facă apărătorul Bisericei şi al Si
nodului.
Mai am spus un lucru: recunosc că
d-lui Maiorescu nimeni nu îi pote contesta
dreptul de a fi advocat, precum iarăşi am
dis că n'am nimic de observat asupra rostu
lui vieței d-sale.
D-sa póte dice, că prin sârta mea, am fost
pus într'o posiţiune mai bună decât a d-sale,
acesta o admit; Însă prin acésta, nu i-am
făcut nici o imputare. De asemenea, nu i-am
imputat că d-sa 'şi-a făcut avere prin po
siţiunea sa de advocat.
SENA
Am spus numai, că tocmai pentru a-şi
exercita acestă chemare de advocat, cu tită
consciinţa, d. Maiorescu îşi dă totă activitatea
acestei meserii, şi că de acésta se resimte
viaţa sa politică, în cât adese-ori îşi pune
cine-va întrebarea – de ce nu ai rămas în
situaţiunea de advocat? (Aplause).
Îşiţi d-lui vire
Voci : Inchiderea discuţiune.
a stat de d-nii se
–Se pune la vot închiderea discuțiunei
il gas: C. dr., V
şi se primesce.
—Se pune la vot închiderea incidentului al Alei. și lovi
-șinţa se deschi
şi se admite.
D. G. Mârzescu : Am cuvîntul mâine în
cestie personală cu d. Maiorescu.
D. general Catargi : Am şi elă cuvîntul
tot în cestie personală. Bolna
D. vice-preşedinte, general Budişteanu:
Acum, d-lor, ridic ședința, și anunț ședință
si fair, Mihilesc
publică pe mâine, la orele 2 p. m., când vom
avea la ordinea dilei:
1) Raportul comitetului delegaţilor de
secţiuni, relativ la proiectul de lege pentru
reducerea preţului resultat din vîndarea de
loturi mari de pe moşiile Statului, efectuate
în baza legei din 1889, – şi
2) Idem, idem, asupra proiectului de lege
pentru modificarea unor articole din legea
minelor.
— Şedinţa se ridică la orele 6 p... m.

553 55:53

ANALELE PARLAMENTARE LE ROMANIEI,

Coprindénd procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1834, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de Vîndare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următorele preţuri:

Tom IV, partea II,

- apărut în 1894 ...........
1 • 1895 . . . . . . . . . .
VI, a I - 1896 . . - - - - - - - -
VII, a I 1896 . . . . . . . . . .
a IL VIII, a I 1897 . . . . . . . . . .
19 IX, 1898 . . . . . . . . . .

Cei cari doresc să'şI procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pen Capitală costul în numerarilă, iar pentru provincie în mandate postale.
} - "În scopul de a se răspândi în public acest "operă"ie mare de stic: Ene”"aut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale,

bagro. "G"coNST. LIPSC9.


2 Martie 1899
N0. 33
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ PRELUNGITĂ) 1898–99
-------------------------
ŞEDINŢA DE LA 16 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui Bucşenescu C. dr., Viişoreanu C. Alex,
Filipescu I. Alex. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 97 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 22 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Dor
nescu Teodor, Mihălescu V. dr.
In congedilă:
D. Văsescu George.
Nemotivaţi:
D-nii: Balli M. Costache, Cavalioti G.,
Chircu Thoma, Culcer Dr., Eremia George,
Ioaniu D. Ioan, Ionescu Dumitru, Isvoranu
R. Ilariü, Lupescu G., Moisescu Dim., Pe
trescu Antache, Poni Petru, Racoviţă Const.,
Rosetti Matei, Teleman C., Tiron Antohi,
Gane Nicolae, Climescu Constantin.
– D. secretar, Viişoreanu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se trimet comisiune de indigenate:
a) Petiţiunea mai multor locuitori din
plăşile Cobia şi Dealul-Dâmboviţa, judeţul
Dâmboviţa, prin care rôgă Senatul a nu se
vota indigenatul d-lui V. Georgescu.
b) Cererile d-lui Dumitru Vasiliu, Samu
ilă Toma şi Gheorghe Vasiliu, prin cari rógă
a li se recunsce drepturile de cetăţeni ro
mâni.
D. vice-preşedinte, P.0rbescu: La ordi
nea ilei avem mai întâi mai multe ces
tiuni personale.
D. general Budişteanu are cuvéntul.
D. general C.Budiştéanu: D-le preşedinte,
sunt trei ani de când am eşit de la ministe
rul de resbel şi în acest timp de trei ani am
fost personal pus în cestiune, de trei ori cel
puţin, de d. Maiorescu, de duoë ori îmi pare
de d. Lascar Catargiu şi o-dată de d. gene
ral Manu, în privinţa armei. Am tăcut ne
contenit până adi.
D. G. Mârzescu: Am cerut şi ei cuvéntul
în cestiune personală.
D. general Catargi : Şi eü.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Sunteţi
înscrişi.
D. general Budişteanu: Când acum trei
ani, în Camera deputaţilor, d. ministru de
resbel actual, prin cuvêntarea care a ţinut'o
acolo, "mi-a făcut graţiositatea de bună ca
maraderie de a'mi da 6re-care blam, m'am
întors din congediul ce aveam şi am făcut
aci în Senat o interpelare, ca să pot să fac o
discuțiune publică asupra cuvintelor mele
Anexă la Monitorul Oficial No. 263.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
ise în privinţa armelor. D. ministru de res
bel, bine sau răi, "mi-a refusat şi acéstă
grațiositate, ceea ce face că o discuţiune în
fond a acestei cestiuni nu s'a putut face.
Neputênd face acéstă discuţiune, daţi'mi cută de mine la Iaşi cu socialiştii.
voie, d-lor senatori, să mă mir că se vor
besce asupra acestei cestiuni de trei persone
cu desăvîrşire – să 'mi fie scusat cuvântul –
ignorante.
D.St.Perietzeanu-Buzău: Şi d. general
Manu“?
D. general Budişteanu: Repet: câte trei
cu desăvîrşire ignoranţi în materie de arme.
D. colonel Budişteanu: Ce mai vrei ?
(Ilaritate).
D. general Budişteanu: Cum pot să stai
dar la vorbă despre arme cu un profesor de
logică, care numai logic nu este ; cum pot să
staú la vorbă cu d. L. Catargi, care nu scie
ce sunt armele; cum să stai la vorbă de arme
cu d. general Manu care numai de arme nu
s'a mai ocupat de atâta timp ?...
D. Lascar Catargi se pte ocupa de po
litica generală, d. general Manu de pivoţi
electorali, d. Maiorescu de cestiuni perso
nale cu rectorul Universitățel, dar de arme!
D-lor habar n'ai de ce este o armă în tech
nica ei şi vin să arunce un blam asupra unui
om care, în consciinţă şi cu sciinţă, a venit să
spună un adevăr; acésta însémnă că n'aţi
sciut ce spuneţi.
De şése ori, necontenit vin şi spun că ţéra
a fost surprinsă, că armata a fost înspăimén
tată de cuvintele aruncate de ministrul de
rësboiü. Dar datoria unui ministru de răs
boiü este să spună ceea ce este, ceea ce scie,
şi nu sunteţi în drept să aruncaţi blamul
asupra cuvintelor cari le-am dis în parla
ment, căci habar n'aveţi de ce este o armă.
Aşi ruga pe aceşti trei domni senatori, să
bine-voiască a renunţa la acest cal de bătae
în luptele politice, căci nici odată nu vor a
vea cuvênt asupra celor ce am dis.
Acésta ţineam să dic, ca protestare, în faţa
Senatului. (Aplause).
D. P. P. Carp: Arma este pröstă?
D. general Budişteanu: Nici d-ta nu
pricepi.
D. Lascar Catargi : Cred că să 'mi daţi
mie cuvîntul.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: La rân
dul d-vóstre.
D. G. Mârzescu : Am eü cuvêntul în ces
tiune personală.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D. Mâr
zescu are cuvântul.
D. G. Mârzescu : D-lor senatori, d. Maio
rescu a făcut, de la înălţimea acestei tri
bune, un adevărat rechizitoriu, un act de a
cusare în tótă forma, atât la adresa partidu
lui naţional-liberal, cât şi la adresa d-lui
prim-ministru, care este şi şeful acestui
partid.
In scopul ce'l urmărea, de a discredita par
tidul liberal în ţéră, de a discredita pe d.
Sturdza, a atins, între altele, două cestiuni,
despre cari mă voi ocupa, căci în amêndouă
aceste cestiuni am jucat un rol.
0 voce: Quorum pars.
303
D. G. Mârzescu: Da! Eă pot să jic: Quo
rum pars magna fui. A atins cestiunea ju
decăței mitropolitului Ghenadie Petrescu, şi
a atins apoi cestiunea alianţei electorale fă
D-lor, în tóte întrunirile publice, cari
le-aú ţinut conservatorii în Capitală şi prin
judeţe, continuă a declarat sus şi tare, că
fără concursul conservatorilor ministerul
Aurelian n'ar fi dat o soluţiune la cestiunea
judecăței mitropolitului Ghenadie.
Chiar d. Maiorescu, în şedinţa de ieri, de
la înălţimea acestei tribune, a afirmat că
ministerul Aurelian, prin d. ministru Mâr
zescu, cu ajutorul d-lui Lascar Catargiu, a
deslegat cestiunea judecăței mitropolitului
Ghenadie Petrescu. Să fie 6re adevărat ?
Pun acéstă întrebare pentru d. Maiorescu,
pentru că d. Maiorescu, în şedinţa de ieri,
ridicându-şi ochii la tribunele acestui Senat,
pline de tinerimea studenţéscă, care se uită
la noi bătrânii, la noi profesorii, ca să vadă
ce cult avem fie-care pentru adevăr, d. Ma
iorescu îşi dădea aere că are un mare cult
pentru adevărul adevărat.
Ei bine, d-lor,ceea ce am declarat într'o în
trunire electorală la Iaşi, unde am luat un
angajament formal, silit să ia acest angaja
ment de discursurile rostite într'o întrunire e
lectorală ţinută în Iaşi de conservatori, la care
aü participat d-nii Lascar Catargi, George
Gr. Cantacuzino, aci de faţă, generalul Manu,
Panu, Take Ionescu şi alţii.
În întrunirea aceea, unii oratori, şi în spe
cial d. Take Ionescu, a afirmat că nu s'ar
fi resolvat cestiunea Mitropolitului, fără con
cursul conservatorilor, şi dacă d-sa, Take Io
nescu, nu m'ar fi învăţat ceea-ce trebuia să
fac pentru ca să obţin de la Sf. Sinod revi
suirea judecățel.
Faţă cu acéstă falsificare a adevărului, iată
ce declarare şi ce angajament am luat în în
trunirea publică din sala teatrului. Pastia, în
séra de 30 Octombre 1898.
Citesc diarul Propaganda din 1 Octom
bre, No. 99.
n Declararea d-lui senator G. Mârzescu, fă
cută la întrunirea publică din sala teatrului
Pastia, în séra de 30 Octombre 1898:
nCredênd că vor discredita şi ruina cu de
săvêrşire în opiniunea publică pe partidul
naţional-liberal, şi în special pe şeful par
tidului d. Dimitrie A. Sturdza, conserva
ntorii au început din noi să exploateze aşa
nnumita cestiune mitropolitană a ex-mitro
politului-primat Ghenadie Petrescu.
nCând dic conservatorii, onórea mă obligă
nsă declar că d-nii Petre P. Carp şi Titu
n Maiorescu, precum la început când s'a ivit
nacéstă cestiune, aşa şi acuma în alegerile
mcomunale, nu urméză în acéstă privinţă ca
nlea pe care ai apucat'o şi o apucă din noi
nd-nii Lascar Catargi, Take Ionescu, Nicu
nFilipescu, etc., mână în mână şi spete la
n spete cu d-nii Neculae Fleva şi cei-alţi, în
ntitulaţi şi democraţi şi liberali ! ! ! ! ! !
Adevărul am spus, d-le Maiorescu, când
am dis că d-vóstră nu aţi fost amestecat în
cestiunea acésta“?
D. Titu Maiorescu : Da.
304
D. G. Mârzescu: Vedeţi că am cul
tul adevărului, măcar că "mi sunteţi adver
sar politic.
Urmez a citi mai departe:
Unii dintre conservatori, precum şi
câte-va diare conservatórecari se deosibesc
prin injurii, minciuni şi ealomnii, cum sunt
diarele Epoca din Bucuresci şi Opinia de
maicea, ambele sub conducerea şi inspirarea
d-lor Take Ionescu, Nicu Filipescu, Panu,
Bădără, se tot laudă şi se fălesc că cu a
ajutorul conservatorilor ministerul Aurelian,
din care am avut onâre să fac parte, a pu
tut numai isbuti să facă revisuirea sentin
nței de condamnare a mitropolitului Ghe
nadie.
• Pentru ca să se scie de ţéra întrégă şi
pentru ca declaraţiunea şi mărturisirea
mea să nu fie restălmăcită şi greşit publi
cată, declar în faţa vâstră, stimaţi alegă
ntori, că:
Conservatorii pe cari îi represintă d.
n Lascar Catargiu, nici ai putut şi nici erai
în stare să resolve cestiunea mitropolitană,
- căci nici îi ajungea capul de unde şi cum
să încépă. Că d. Take Ionescu, care şi-a
ndat aere prin diare şi prin cuvîntările ce
nle-a ţinut aici în Iaşi, în duoë întruniri
mconservatóre, că este mare cunoscător în
canóne şi în legile bisericesci, este de-abia
•la az, buche, vede, glagori, a canânelor şi
a legilor bisericesc. (Ilaritate şi aplause
prelungite).
D. Lascar Catargi: Şi aci spui ade
vărul“
D. G. Mârzescu: Da, d-le Lascar Ca
targi.
D. Lascar Catargi: Articolul de canâne
nu ţi l-a indicat d. Take Ionescu la mine a
casă“?
D. G. Mârzescu: D-le Lascar Catargi,
am să vin şi acolo; crede că nu omit nimic.
D. Lascar Catargi : Voi vedea până la
sfârşit; dar până acum ai omis.
D. G. Mârzescu: D-ta credi aşa, fiind-că
nu ai răbdare; eü nu voesc să mi se pună o
cunună pe cap nemeritată. Sciţi fórte bine
că vă respect fârte mult pentru ca să caut
să vă pun pe cap o cunună pe care n'o me
ritaţi.
D. Lascar Catargi: Lăsaţi-mă pe mine,
că vă voi răspunde numai de cât.
D. G. Mârzescu: Mě rog să 'mi răspun
deţi, căci de aceia am şi venit la acéstă tri
bună, nu ca să vă pun o cunună pe cap ci
pentru ca să restabilesc adevărul faptelor
petrecute.
Continuă de a citi :
Ne fiind locul şi timpul ca cu ocasiunea
alegerilor comunale să vorbesc despre ju
decata mitropolitului Ghenadie Petrescu,
mdeclar că în plin Senat şi în şedinţă pu
blică, de va fi trebuinţă, voi face istoricul
adevărat al acestei cestiuni, şi voi arăta
rolul ce l-a jucat atât d. Lascar Catargiu,
cât şi Nicolae Fleva, de la începutul cestiu
anei şi până la sfîrşitul ei.
Mai declar că voi spune țărei cele ce
s'aú petrecut în casă la d. Lascar Catargi
mîn diua când, ca ministru, l-am visitat,
DESBATERILE SENATULUI
dupe ce mai ântêiú a fost visitat de d. Au
»relian, vechiul meu amic şi şeful meu în
minister, şi dupe ce distinsul meu amic,
»cap al cabinetului din care făceam parte,
mi-a dis să visitez pe d. Lascar Catargi.
Voi face întreg şi pe larg istoricul aces
»tei afaceri din chiar diua când am primit
să fi apărătorul mitropolitului Ghenadie
Petrescu, sub formala şi categorica condi
rţiune că nu voi face din suspendarea şi
judecarea sa o cestiune politică, condiţiune
pe care mitropolitul a primit-o pe cuvîntul
nsăü de onóre.
nVoiü mai spune țărei cele petrecute a
duoa di în consultarea cu advocaţii invitaţi
de mitropolitul, anume: d-nii Petrache
- Grădişteanu, Const. Disescu, Costică C.
nArion, Mihail Cornea, N. Fleva şi încă vr'o
ndoi, al căror nume îmi scapă în acest mo
niment. Imi aduc aminte că în acéstă consul
ntare, d-nii Petrache Grădişteanu şi Costică
rC. Arion ai declarat în modul cel mai for
mmal că în momentul când se va face, din
causa mitropolitului Ghenadie, o cestiune
politică, ei se vor retrage.
» Afirm că d. Niculae Fleva luând cuvîn
ntul ca să combată acestă părere, d. Petru
Grădişteanu s'a şi repedit să "şi ia pălăria
şi să iasă din casă. Tot acésta a făcut-o şi
- d. Const. C. Arion.
Toţi advocaţii, dimpreună cu d-nii pro
mfesori de teologie ce erai şi ei de faţă, d-nii
»Niţulescu şi Cireşanu, ai primit modul meu
de vedere. Sub acéstă condiţiune primind
a fi apărătorul mitropolitului Ghenadie, am
• redactat protestul citit în sfîntul Sinod, şi
când a duoa di "i-am dat citire, toţi advo
scaţi, unii cu lacrămile în ochi, ai declarat
că nimeni dintre ei n'ar fi fost în stare să
facă o aşa de frumosă şi energică întâmpi
3D18.I'62,
Voiü mai spune cele petrecute în sînul
sfântului Sinod, în ședința secretă, ședință
mcelebră în care înalţii prelaţi, ca nisce ade
rvăraţi creştini şi diadohi ai sfinţilor Apostoli,
conduşi de sublima învăţătură a marelui
n Dascăl din Galileea, Mântuitorul Domnul
nostru Isus Christos, ai sciut ierta!
mIntr'un cuvînt, voi spune totul, dar to
atul, căci e timpul ca ţéra să nu mai fie in
adusă în eróre prin 6meni setoşi de putere
ca Fleva, Take Ionescu şi oglaşnicula,
vreaú să dic noul botezat conservator Guţă
mPanu! (Mare ilaritate, aplause).
Iată angajamentul care "I-am luat în faţa
alegătorilor din Iaşi. Şi deci, îmi îndeplinesc
adi acest angajament.
D-lor, elă am fost advocatul mitropolitului
Ghenadie Petrescu sub formala condiţiune
să nu facă din suspendarea şi judecarea sa
o cestiune politică, căci În diua când va face
o cestiune politică din judecata sa, elă atunci
nu voi mai fi apărătorul său.
Am avut cuvîntul de onórea al mitro
politului primat Ghenadie, şi cât timp a stat
şi a urmat sfaturile mele, am fost represin
tantul să; când însă am vădut că sunt alţii
cari "I sfătuesc să 'l ducă pe o altă cale, a
tunci "I-am dis: „Părinte mitropolit Ghena
die, nu mai pot fi omul care să te apăra.......
2 Martie 1899
i si pe *
Şi fiind-că aú fost gazete bârfitóre cari
mě descrială la lume că ei eram advo
catul lui Ghenadie Petrescu, şi în ace
laşi timp ’l trădam, veţi vedea la moment apelului pe
modul cum ’l apăram eü şi cum ”l apărată
alţii, şi dacă d. Lascar Catargi se găsea sală
nu se găsea în capul acestora.
şi a hieni
Eă, d-lor, în tot timpul – şi simţesc adi ranfst judecat"
o adevărată mulţumire sufletéscă că aci, în stiati ca lipsit
Senat, mă găsesc faţă în faţă cu S-tul Si ii ale mai elem
nod–în tot timpul cât am fost apărătorul
Șhaler, a te du
sěă, am sfătuit pe Mitropolitul Ghenadie, şi al Sintervenire p
'i am dis vorbele acestea :
ni, şi acelaşi ti
» Despote, să te pui în răsboi cu tită
si, ie şi te scii
mlumea, să ocărăsc pe totă lumea, nu se
sansilvirea şi de
póte. Ceri ca S-tu Sinod să revie asupra ju
Iliş, prin titini
ndecăței, eşti în dreptul I. P.S. Tale; dar,
limita stri
mcând ceri acésta, nu te poţi presinta la Si b: Cuviincios e
nod cu cuvinte injurise la adresa Prelați
Analize Regelui
lor. Când ceri intervențiunea M.S. Rege
ntui, clemenţa regală şi a S-tului Sinod, nu
litri de la mine, du
nu te poţi duce la Rege cu cuvinte inju
prióse la adresa Sa şi la adresa S-tului. Si
am bucuram înair
Iată sfatul pe care "l dedeam ei Mitropo
litului Ghenadie. intime, pri
Când am vădut o petiţiune adresată M. risloi de scaun
S. Regelui şi în care Regele nu e scutit de si, ar fi îndră
injurii, "mi am pus mânele în cap, şi, aler
gênd iute la mănăstire la Căldăruşani, "I am birii:Civil
dis vorbele următóre : Tótă lumea scie că ia regelui isi
eú sunt unul din apărătorii I. P.S. Tale, în petiţia
tótă lumea scie că mă pricep în cestiunile in nelegiuirea sa
bisericesci mai mult de cât cei-alţi apără si diampie,
tori; tótă lumea pote, deci, să dică că elă
sunt autorul acestei petiţiuni, de care "mi a Mitropolitul
spăl mânile ca Pilat din Ponțiü, şi o desa
prob din tótă puterea convingerei mele. Şi * plitate,
ast-fel m'am retras din consiliul de apărare * MSR,
a Mitropolitului, publicând retragerea mea. ":"
hit
Gazetele conservatóre, începând iarăşi să
mă atace, m'am credut dator să dai un răs
puns şi să mă apăr.
Iată ce am publicat prin diarul Voinţa *ăti preţ,
Naţională din 9 Octombre 1896, sub titlu:
» Un prim şi ultim răspuns: * Tintin:
Citesc : initi,
La tot soiul de atacuri şi de graţiose epi :*:
tete ce, cu o adevărată caritate creştină, mi :-a treia p,
le prodigă diarele din oposiţiune,o-dată pen
": "
tru tot-d'auna, răspund scurt şi coprinţător **e ani,
I
II
Cine ’l a sfătuit pe Mitropolitul-Primat
ca să se ducă la Majestatea Sa Regele cu
un memorii în care de la început să "idică itial ,
nCine a urmărit judecata mea, cine a ci”
tit hotărîrea, cine a védut modul executărei tat
acestei hotărîri, a înţeles că actul îndreptat
contra mea a fost un act revoluţionar, v
şi sprijinit de guvern, fără aprobarea fatis
a Majestăţei Sale Regeluia...
Cu alte cuvinte, că Regele a jucat un
odios, un rol pe ascuns în contra Mitro”
litului Ghenadie. Dar să citesc mai depar
Cine la sfătuit pe Mitropolitul Prima *
dică Regelui aceste ultime cuvinte, nu *
fost un bun şi înţelept sfătuitor. .
In tot dauna am protestat şi am sus"
că Regele n'a putut juca, şi nici nu a **
2 Martie 1899
trebuinţă să jóce, un asemenea rol, ca, pe
sub mână, pe ascuns şi pe tăcute, să aprobe
abaterile de la legi şi canne, comise de
Sinod,
Sciam pe Inaltul prelat că avea aceeaşi
convincţiune ca şi mine.
Cine acum l'a smintit din acéstă convinc
ţiune şi 'l a îndemnat să publice broşura
»Cum am fost judecata, aşa cum este re
dactată, cred c'a lipsit la regulile de bună
cuviinţă cele mai elementare.
Şi în adevăr, a te duce la Rege şi a cere
Inalta Sa intervenire pentru ca dreptatea să
triumfe, şi în acelaşi timp a 'i dice : nMa
jestate, de şi te sciü c'ai fost amestecat pe
ascuns în lovirea şi degradarea ce mi s'a
dat, totuşi,pun tótă nădejdea în D-deü şi în
Majestatea Vöstrău !
Intreb : Cuviincios este ?
A mai dice Regelui :
nDacă privirea Majestăţei Vóstre nu s'ar
fi întors de la mine, dupe cum duşmanii mei
aú răspândit svonul, vrăjmaşii mei n'ar fi
putut nimic, căci, sprijinit de dragostea de
care mă bucuram înaintea Majestăţei Vós
tre, duşmanii mei, aprinşi unii de răsbunare,
iar alţii setoşi de scaune de Mitropolie şi de
Episcopie, n'ar fi îndrăsnit să mă facă jertfă
patimilor lor... u -
Intreb iarăşi: Cuviincios şi înţelept este
de a dice Regelui nisce asemenea cuvinte,
tocmai în petiţiunea în care ''i ceri nca să
răstórne nelegiuirea săvêrşită asupra sa ?u
Intreb, căci am picat în mare nedumerire
prin lămurirea dată de diarul Epoca, că pe
tițiunea Mitropolitului nn'a fost publicată
de cât în urma unei indiscreţiuni, şi că, lip
sită de publicitate, cum se cădea să fie, şi
înmânată M. S. Regelui de o persénă străină
de politică, ea nu putea avea caracterul ce
i s'a dat.
Am picat în mare nedumerire, căci ami
cul meü, d. Nicolae Fleva, nu numai că des
minte acéstă pretinsă indiscreţiune, dar mai
adaogă un ce fórte grav, şi anume că Mitro
politul primat l'a autorisat să publice peti
ţinnea, îndată ce va fi remisă Majestăţei Sale
Regelui ?
Pe cine să cred ? Pe diarul Epoca sa pe
diarul Dreptatea,
Eü cred pe amicul mü,Nicolae Fleva.
II
Cine péte să revisuiască hotărîrea sino
dală“?
In starea actuală a legislaţiunei nőstre,
numai actualii membrii ai Sinodului pot fi
chemaţi a revisui hotărîrea sinodală.
Şi deci, 'mi am dis, şi o dic şi astăji, că
dacă în materie civilă cererea de revisuire
cată să fie făcută în termeni civili şi deli
cați, cu atâta mai vértos, în materie de ju
decată bisericéscă, cererea de revisuire nu
póte avea termeni injurioşi, la adresa jude
cătorilor bisericesc, cari sunt chemaţi să re
visuiască.
Cine a dat sfat Mitropolitului ca să tra
teze pe membrii Sinodului în modul cum îi
tratéză petiţiunea la Rege, nu ''i a dat un
bun sfat şi a servit răü causa sa.
DESBATERILE SENATULUI
A pune în textul petiţiune la Rege-,
destinată, după Epoca, a rămâne secretă
iar după Dreptatea, a fi publicată–a pune
în textul petiţiune la Rege că membrii
Sântului Sinod sunt scurţi la vedere, înguşti
la judecată, mici la suflet, înjosiţi cu inima,
iar sufletele lor pline de pismă şi de ură.
unii aprinşi de răsbunare, alţii setoşi de
Mitropolie şi de Episcopie... şi apoi, după
aceste elegante şi creştinesci epitete, a te
adresa tocmai la dénşii, cerêndu-le să revie
asupra erórei ce a comis, cred că este...
Ce? Las cuvîntul diarelor Constituționalul,
Timpul şi Adevărul ca să explice, după cum
dice Epoca, straniul acest fenomen al tim
pului c'aú putut produce atâta sgomot şi să
dea loc la comentarii atât de greşite nisce
cuvinte inocente, menite a nu fi măcar pu
blicate.
Laspe lume să judece aceste minocente
cuvinte. Eă unul voi dice:
Cine a sfătuit pe Mitropolitul primat să
facă un act, căruiai se pte aplica şi art.302
din codicele penal, şi nu "i-a atras atenţiu
nea asupra acestui punct, nu 'i-a fost un în
ţelept şi prevădător apărător.
Advocatul consciincios, care e preocupat
numai de interesele exclusive ale clientului
săü, când ”l vede pe acesta enervat, pornit,
pasionat, în plecare de a ice lucruri neplă
cute lumei întregi şi injurii judecătorilor
carI ai să ”l judece, e dator să ’i atragă a
tenţiunea şi să 'l împedice să facă acte în
detrimentul propriei sale cause şi să o com
promită.
Dacă aş fi fost consultat de înaltul pre
lat,"i-aşi fi făcut tóte aceste observaţiuni,
precum "I am făcut şi altele, pe cari le-a gă
sit fundate.
Aşa, în tot-d'a-una am susţinut că Mitro
politul nu se cuvine a se pune în posiţiunea
unui rebel... şi a iscăli şi astădi, tocmai în
petiţia la Rege, nMitropolit-Primatu. Iată
pentru ce, în memoriul meu, nu l'aş fi lăsat
să iscăléscă Mitropolit-Primatu, ci sim
plu numai „Ghenadie Petrescu.
A ne supune legilor şi hotărârilor judecă
toresci, ori-cât de monstruse ar fi ele, cât
timp stai ele în picióre, este o datorie cetă
ţenéscă, la care legile bisericesc îndatoresc
mai cu deosebire pe clerici şi pe feţele bis -
ricesc, ori-cât de înalt ar fi puse în ordinea
ierarchică.
Invăţaţilor redactori de la unele diare le
voiú aduce aminte judecata lui Socrat, care,
nedrept fiind condamnat la mérte, ucenicii
lui 'i-ai propus să nu se supue şi să fugă.
Ce-a răspuus acest mare înţelept al anti
cităței ?
Ascultaţi, căci cu acéstă citațiune voi
Încheia:
„Criton, credi că este cu putinţă ca un
Stat să subsiste şi să nu fie distrus, când
hotărârile date n'aú nici o putere şi sunt
călcate în picióre de particulari?u.
Iată ce specii de sfaturi dădeam fostului
Mitropolit-primat. (Aplause).
Cum vedeţi, d-lor, când am văjut pe Mi
tropolitul-primat, Ghenadie Petrescu, că a
305
apucat drumul acesta şi că nu mai ţine soco
lélă de sfaturile mele, ei m'am retras.
E de prisos să vă mai spun convorbirea
intimă care am avut'o în diua de 3Octom
bre, la Căldăruşani, cu Mitropolitul Ghena
die, căci şi acéstă convorbire intimă, o am re
produsă, pro memoria, într'un memorii pu
blicat la Paris; e de prisos să vă povestesc
acésta.
Acum, când aveţi cunoscinţă de modul
cum priveam eü cestiunea şi de sfaturile pe
cari le dădeam Mitropolitului Ghenadie, viü
la ministerul d-lui Aurelian.
Din acest minister am făcut parte, şi ca
ministru am fost la d. Lascar Catargiu.
Cred de a mea datorie să vă spun şi pen
tru ce am fost la d. Lascar Catargiu.
După ce am depus jurământul, Majesta
tea Sa Regele mi-a dis cuvintele acestea:
nSunt convins că veţi sci resolva acéstă
ncestiune, fiind om cu cunoscinți speciale, ne
npasionat, avénd relaţiuni cu fruntaşil con
»servatori. Doresc – a adaos Regele – ca
macéstă cestiune să fie resolvată cu concur
nsul tuturor, căci o consider ca o cestiune
nnaționalău.
Vedeţi cum spun tot adevărul şi cum am
notat încă de pe atunci tte faptele, ast-fel
cum ele s'a petrecut.
D. prim-ministru Aurelian s'a dus la d.
Lascar Catargiu, şi după ce 'I-a visitat, mi-a
is: Te rog să te duci să vedi pe d. Lascar
Catargiu, şi "i-am răspuns; Fără să 'mi fi
dis, m'aşi fi dus. Şi m'am dus la d. Lascar
Catargiu.
Am deprinderea, d-lor senatori, când stu
diez o cestiune, îmi pun pe hârtie cugetările
mele şi modul meu de exprimare. Sci, din
experienţă, că se pote întêmpla ca, în mo
mentul când eşti chemat să resolvi o ces
tiune 6re-care, sa n'ai timpul material,
saú n'ai destula independenţă de cugetare.
In cestiunea revisuirei judecăței Mitropoli
tului Ghenadie, "mi aveam pus pe hârtie
planul şi modul cum aveam eu, ca ministru
de culte, să mă presint înaintea Sfântului
Sinod.
D. Lascar Catargiu avea în busunarul să
o petiţiune iscălită de Ghenadie Petrescu,
prin care cerea Sinodului revisuirea.
D. Fleva avea şi el o petiţiune a Mitropo
litului Ghenadie Petrescu. (Ilaritate).
Două petiţiuni formulate în mod deosebit
pentru acelaşi scop şi în două mâini deose
bite!... Nu trebue să vă pară lucrul acesta
stranii, căci trebue să sciţi că era un fel de
duel între d. Fleva şi d. Lascar Catargiu,
care de care să ptă convinge pe Rege că
dênsul este acela care ţine în mână cestiu
nea Ghenadie!..
D. Lascar Catargi: In rivalitate nu mă
pun cu d. Fleva, este ideia d-sale.
D. G. Mârzescu: Nu vă fie cu supărare,
căci acesta este un chip al meü de a vorbi.
(Ilaritate).
D. Lascar Catargi: Ca advocat.
D. G. Mârzescu: Dar care chip de a vorbi
desemnéză fórte bine situaţiunea de atunci.
Eü, care sciam şi de petiţiunea din busu
narul d-lui Fleva și de aceea din busunarul
306
d-lui Lascar Catargiu şi aveam cunoscinţă
de redacţiunea lor; ajuns să fii ministru, mi
diceam: De mă voi duce înaintea Sino
dului, ori cu una ori cu alta, are să mă
la pe fugă Sinodul, căci când mă duc la Si
nod a cere revisuirea, nu mă pot duce cu
cuvinte injuriose, ci cu cuvinte blânde şi de
respect pentru acéstă cea mai înaltă auto
ritate eclesiastică.
Când m'am dus la d. Lascar Catargi, era
Într'o séră; am început a vorbi cu d-sa în
acéstă cestiune.
De o-dată d. Lascar Catargi îmi dice :
Mârzescule!
D-lor senatori, trebue să vă mărturisesc
că raporturile mele, de la om la om, nu
le-am perdut cu d. Lascar Catargi; o-dată
m'am găsit în intimitate politică cu d-sa; a
cum nu mai sunt, dar raporturile personale
nu le-am perdut.
Cum am dis, de 0-dată d. Lascar Catargi
îmi dise : elă în acestă cestiune nu mă pri
cep, să trimet dupe d. Take Ionescu că el
Ii răspund: nu fug de d. Take Ionescu,
primesc pe ori-cine vrei, să mă lumineze...
şi s'a dus chiar cupeul meü de a adus pe
d. Take Ionescu.
Dupe politeţele obicinuite, d. Take Io
nescu, prima întrebare ce mi-a făcut a fost
următórea: ca să te presinți în Sinod şi să
ceri revisuirea, îţi trebue o petiţiune din
partea mitropolitului Ghenadie.
La moment i-am şi răspuns că n'am ne
voe de petiţiune, căci, eü, ministru de culte,
în interesul ordinei publice şi a liniscel Bi
sericei ortodoxe, mă duc în sînul Sinodului,
şi póte să stea d. Fleva şi Lascar Catargi
cu petiţiunile în busunar, căci n'am nevoe
de ele.
D. Take Ionescu mă rógă atuncea să'i spun
pe scurt motivele ce am să invoc în favorea
revisuirei.
Nu m'am refusat să'i recitez câte-va frase,
nu eşite din creerii mei, sată inventate de
mine, ci găsite în psaltirea proorocului David:
Deschideţi-mi porţile dreptăței, căci
drépta Domnului a făcut puterea, drépta
Domnului m'a Înălţatu.
Prea bine, –mě întrerupe de o-dată d.
Take Ionescu – •dar este un canon din si
nodul de la Cartagena, care ar înlesni mult
Soluţiunea cestiunea.
La moment i-am răspuns:
Cunosc şi prea cunosc acel canon de la
Sinodul din Cartagena, dar acel canon n'am
să”l invoc eü, ci Sf. Sinod, dacă va admite
revisuirea. Ințelegeţi că nu puteam să iau
pe séma mea că Sf. Sinod va admite revi
suirea.
Iată convorbirea avută la d. Lascar Ca
targi.
Iată lecţiunea de drept canonic care mi-a
dat-o d. Take Ionescu în salonul d-lui Las
car Catargi.
M'am dus singur în sînul S-tului Sinod,
şi am fericirea, și rara fericire, o dic acésta
cu mândrie, ca să mă bucur de dragostea
prelaţilor noştri.
Am fost odinióră în mare luptă cu mem
ÎDESBATERILE SENATULUI
brii din Sf. Sinod, cum pote altul în ţéra a
césta n'a mai fost, şi cu tote acestea Sf. Si
nod a vădut că de la mine atacurile porneală
din inimă curată şi nu din răutate de inimă.
Imi aveam restabilite de mult relaţiunile
mele cu St. Sinod şi mai în special cu I. P.
S. Mitropolit al Moldovei şi Sucevei.
Şi să mă credeţi, ţiü mai ântêiú a declara
că episcopul Dunăre-de-Jos a fost bine-voi
tor pentru mine, precum şi mai toţi cei-alţi
prelaţi. Dar, acela care m'a turmentat, a fost
I. P. S. mitropolit al Möldovei, care mă iu
besce şi care ţine la mine.
Cânds'a deschis şedinţa S-tului Sinod, şi ei,
ca ministru de culte, am cerut cuvîntul, sciţi
ce întrebare mi-a pus preşedintele S-tului
Sinod, primichiriul-preşedinte, cum îi diceam
atuncea. Ascultaţi-o:
- Dar unde-i persona în cestiune, monahul
care cere revisuirea și ertarea de la Sf. Si
nod “u
Şi era în drept mitropolitul preşedinte al
S-tului Sinod ca să ’mi pună acéstă între
bare. Era în drept întreg Sf. Sinod să dică:
ce însémnă acest dispreţ, pentru autoritatea
bisericéscă, ca el nici să dea cerere de revi
suire, nici să vină aci în mijlocul nostru, ca
să se apere, şi apoi, noi, constituiţi în Sf.
Sinod, cu darul care ne este lăsat de la cel
de Sus, să ertăm ?
In faţa acestei întrebări, nevoit am fost
să explic S-tului Sinod pentru ce n'am pe
tiţie. Am povestit faptele cum s'a făcut din
acéstă cestiune o armă politică, şi cum pe
cestiunea Ghenadie se cere răsturnarea gu
vernului şi a partidului liberal de la putere.
Am arătat S-tului Sinod, cum d. Fleva are
o petiţiune în busunar şi d. Lascar Catargi
are altă petiţiune în busunar.
Şi atunci, Sf. Sinod, vădénd imposibilita
tea morală în care mă găsesc ei, guvern, ei
răspundétor de ordinea publică şi de pacea
Bisericei, mi-a dis: vorbiţi, d-le ministru,
întroduceţi d-vóstre cererea. Şi am ţinut
discursul acela în Sf. Sinod, prin care am
făcut propunerea de revisuire. S'a numit,
conform regulamentului S-tului Sinod, co
misiunea ad-hoc de trei arhierei, ca să exa
mineze propunerea şi să facă un raport asu
pra ei.
Comisiunea ad-hoc, prin raportorul ei,
teofilia Sa Episcopul Partenie al Dunăre
de-Jos, îşi însuşesce propunerea, făcută de
mine ministru, şi rógă pe Sf. Sinod ca s'o
priméscă şi să ridice de désupra mitropoli
tului Ungro-Vlahiei Ghenadie Petrescu ho
tărîrea de degradare şi de destituire din
scaunul de Mitropolit primat, de la 20 Maiü
41896,
Cine credeţi că s'a opus? Părintele arhie
reú Mironescu, aci presinte, episcopul Râm
nicului-Vâlcei.
A ! d-lor, am petrecut, credeţi-mă, trei
ore în acea memorabilă şedinţă, dar aveam
când fiori reci, când fiori caldi. Țineam la
onórea, şi doream ca să vadă ţéra, că întreg
Sf. Sinod a ridicat caterisirea de désupra mi
tropolitului, că s'a revisuit hotărîrea cu una
nimitatea glasurilor tuturor înalţilor pre
lați.
2 Martie 1899
Vě mărturisesc că ţineam la acéstă imensă
onóre, căci ai fost mulţi cari ai intrigat ca
să nu se facă acéstă revisuire.
Părintele episcop de Argeş iarăşi m'a tur
mentat, dar cu bunătate; însă acela care m'a
turmentat mai mult a fost I. P. S. S. Mitro
politul Moldovei şi Sucevei.
D-lor senatori, puteţi să vă daţi socotélă
de posiţiunea şi de răspunderea mea. Blând
ca un mieluşel, ca un supus fi sufletesc,
m'am dus la Mitropolitul Moldovei şi "i am
dis vorbele acestea–I. P. S. Sa este aci de
faţă şi pâte să "mi dea desminţire dacă de
naturez ceva:– Ai încredere în mine, eşti
creştin, eşti în capul Bisericei, sărută-mă
naci pe obrazul drept, sărută şi dincóce pe
nobrazul stâng şi iscălesce. Iar Mitropolitul
Moldovei sărutându-mă pe amânduoi obraji,
iscăleşte. (Aplause).
Conservatorii "mi-ai dat concursul? (A
plause prelungite).
I. P.S. S. Mitropolitul Moldovei şi Su
cevei: De ce nu ’l aţi ertat şi d-vóstră cum
"I-am ertat şi noi?
D. G. Mârzescu: Nu voesc să se acredi
teze o legendă în ţéră, că partidul conser
vator are la activul să liniştea Bisericei ro
mâne. (Aplause).
Am tăcut, d-lor, până astădi, căci Îmi di
ceam: are să vină o vreme când în plin Se
nat, în plină Cameră, înaintea representa
țiunei naționale, voi arăta cum s'ală petre
cut lucrurile în realitate. Sântul Sinod este
adi de faţă, şi pâte mărturisi. (Aplause).
Trec acum, d-lor, la a duoa cestiune, la
alianţa nőstră a naţional-liberalilor ieşeni cu
socialiştii.
D. I. Brabeţianu: Vă rog, dar dacă fos
tul Mitropolit nu primea soluţiunea?
D. G. Mârzescu: Rămânea înfundat în
tr'o mânăstire.
D. I. Brabeţianu: Şi aşa aţi fi resolvat
d-vóstră cestiunea?
D. G. Mârzescu: Aşi putea, d-lor, să vor
besc în acéstă cestiune a fostului Mitropolit
o di întrégă, dar voesc să spun acum numai
ceea-ce este de trebuinţă în acéstă şedinţă,
ca răspuns la aserţiunea d-lui Maiorescu că
ministerul Aurelian, prin ministrul Mârzes
cu, cu ajutorul d-lui Lascar Catargi, am
resolvat cestiunea lui Ghenadie.
Trec, d-lor, acum la cestiunea alianţei
nóstre pur electorală cu socialiştii, din care
s'a făcut iarăşi un cap de acusare în contra
d-lui Sturdza, capul cabinetului. Dar malân
têiù vă rog să vedeţi cu câtă fineţă este for
mulată interpelarea d-lui Maiorescu: Inter
apelez pe d. preşedinte al consiliului asupra
lipsei de direcţiune în politica generală a
D-lui Maiorescu îi place expresiunea acesta
indirecţiunea.
A dat o direcţiune în literatura română,
care "şi are meritul său, a scris în contra
şcólei naţionale a lui Bărnuţ o critică într
gă. Póte că şi propune şi acum la bătrânei
când, cum icea ieri, şi aşa este, prin mun”
sa a făcut și puțină avere, ca să dea o dir”
tine şi în politica generală a ţărei.
Dar pentru ca cine-va să pretindă a **
2 Martie 1899
direcţiune în politica generală a ţărei, se
cere multă muncă, multe sacrificii, multe
cunoscinţe şi mult credit politic în ţéră, şi
nu cred că d. Maiorescu să fie de talia acésta
fenomenală, cu tótă încrederea ce am eu în
vastele sale cunoscinţe literare şi filoso
fice.
Ia să spunem, d-lor, acum lucrurile pe
şleaul cel mare. (Ilaritate).
Cuvêntarea d-lui Maiorescu este o cu
vèntare făcută cu înadins scop, ca să o citéscă
Majestatea Sa Regele pentru ca să "şi for
meze convingerea că partidul liberal este
discreditat în ţéră, că d. Sturdza, primul
ministru, este de asemenea discreditat în
ţéră. Prin-urmare, ţéra neputênd rămânea
fără de guvern, aceia cari merită să "i aducă
Majestatea Sa în ajunul alegerilor sunt con
servatorii, şi nu toţi conservatorii, ci juni
miştii, cari ai în cap pe d. Carp, şi alături
de d. Carp pe d. Maiorescu; acest din urmă li
ber-cugetător, cel-alt creştin-ortodox de ré
sărit.(Ilaritate).
D. Maiorescu a luat gazeta Propaganda,
tocmai numărul acela în care ei am anun
ţat candidaturile. Nu trebue d. Maiorescu
să despreţuéscă acéstă organisare constitu
țională a liberalilor de la Iaşi, căci noi dis
cutăm candidaturile, şi dupe ce comitetul di
riginte la admite, mergem în adunarea ge
nerală a clubului liberal şi, dupe ce îi pri
mesce şi adunarea generală, atunci numai
cuteză, să ne înfăţişăm cu aceşti candidaţi
înaintea colegiilor electorale. D. Maiorescu,
când a citit ieri aceste formalităţi, a zîm
bit–şi fiind că am trăit odinióră în intimi
tate cu d-sa, îi cunosc sensul surîsurilor
sale chiar şi acum la bătrâneţe. (Ilaritate).
Iată cuvintele pe cari le-a citit ieri d. Ma
iorescu, cu surîsul pe buze:
»D. Mârzescu, în câte-va cuvinte des în
trerupte de aplause, spune că partidul libe
ral-naţional din localitate are un comitet di
riginte, care forméză lista candidaţilor şi o
supune apoi aprobărei adunărei generale,
dupe care se aduce la cunoscinţa cetăţe
nilor.
Explică pentru ce s'a primit tineril socia
lişti să figureze pe lista liberal-naţională.
D-sa arată că partidul socialist e născut din
sînul partidului liberal-naţional, că sunt o
grupare tînără cu idei înaintate, care vede
în bătrânul partid liberal-naţional calea că
tre care se pote îndrepta poporul român spre
progres.
nDupe aceste câte-va cuvinte rostite, d.
Mârzescu începe a da citire numelor candi
daţilor partidului liberal, cari sunt aclamate
de întréga sală.
Acestea sunt cuvintele mele, pe scurt, re
produse de diarul Propaganda.
Mě ridic şi eü acuma cu ochii sus la tri
bune, văd şi ei veri-o câţi-va studenţi cari
aú ascultat ieri pe profesorul de filosofie, pe
fostul rector al Universităţei din Bucuresci,
şi astădi mă ascultă pe mine, profesor de
drept civil la facultatea din Bucuresci.
Trebue, prin urmare, să ne gândim la ceea
ce spunem, căci nimeni nu judecă mai
DESBATERIILE SENATULUI
bine pe un profesor despre meritul sa
nemeritul lui ca junimea studićsă.
D. Maiorescu dicea eri: d. Sterea este
antimonarchist, adică este în contra Rege
lui. Le dicea acestea, ca să audă Regele că
partidul naţional-liberal din Iaşi, cu sciinţa
d-lui Sturdza, prim ministru şi şeful parti
dului, a dat mâna cu anarchiştii, cu adver
sarii şi duşmanii Majestăţei Sale.
Bine-voiesce, d-le Maiorescu, spre a res
tabili adevărul pentru care pretind că ai
un cult, bine-voiesce de citesce cuvîntul d-lui
Sterea, căci e reprodus tocmai în numărul
diarului Propaganda pe care ai avut-o ieri
în mână.
Iată ce a dis d. Sterea:
La noi în ţéră, faţă cu lipsa proletaria
tului industrial şi imposibilitatea desvoltării
lui chiar în viitor, prin politica nőstră in
ternă, nu putem urmări de cât reformele
practice pentru înălţarea nivelului econo
mic, cultural şi politic al ţărănimei, sin
gura clasă în adevăr muncitóre la noi. Ro
mânii nu pot lua asupra lor iniţiativa unor
noul forme sociale şi a le impune Europei;
fatalmente, noi ne supunem formelor sociale
la cari ajunge Occidentul civilisat.
nȘi noi Românii ne întâlnim aci cu un
factor puternic care represintă Occidentul
civilisat şi care tinde de a face din România
avangarda Europei apusene în Orient. Acest
factor este Regele. Prin urmare, tötă demo
craţia română nu pote refusa concursul ei
leal acestui monarch, ori-cari ar fi concep
ţiile nőstre abstracte şi vederile nőstre teo
retice. (Aplause), a
D-vóstre, d-le Maiorescu, care profesaţi
cultul adevărului, cum veniţi de spuneţi, de
la înălţimea acestei tribune, că noi ne-am
aliat cu nisce 6meni cari sunt adversarii
Tronului“?
D. Maiorescu e om cu sânge rece, nici o
dată nu l-am audit vorbind cu pasiune ca
ieri de la înălţimea tribunei.
Intrebaţi pe d. Maiorescu, e pasionat în
politică? Vé va răspunde: Nu. Observaţi a
poi rolul care 'l jócă aci în Senat. Ţine un
discurs când se discută răspunsul la Mesa
giul Tronului, şi se duce. Dacă vorbesce d.
Carp, d. Maiorescu stă de faţă la Senat; nu
vorbesce d. Carp, atunci plécă. 'MI face o
nórea să mă asculte astădi, căci încă de ieri
am cerut cuvîntul în cestiune personală, şi
are interes să scie ce am să "i răspund.
D. Maiorescu, care nu e pasionat în poli
tică, de astă-dată a fost fórte pasionat. D-sa
scie să "şi cumpănéscă fie-care cuvînt; de
astă-dată 'l-a luat pasiunea, sau mai bine aş
dice graba ce are de a ajunge la putere,
dacă nu d-sa, dar amicii d-sale. Fórte legi
tim, să lupte d. Catargi pentru care am
mare respect şi venerare, să lupte d. George
Gr. Cantacuzino, să lupte d. general Manu;
dar cum luptaţi d-vóstre ?
Sunteţi apendicele conservatorilor ! (Mare
ilaritate, aplause). D-vóstră nu sunteţi în
rîndurile conservatorilor, să mă iertaţi să
v'o spun acésta cu tétă francheţa.
D-vóstre nici până astăi nu puteţi ierta
pe conservatori, pentru că au primit pe d.
307
Panu, sau, mai exact vorbind, pentru că d.
Panu a fusionat în rîndurile conservatorilor.
Ei bine ! Rog să notaţi : Astăi este 16
Februarie 1899.
Iată proorocia mea:
Când vor veni conservatorii la putere,
veţi vedea ce spectacol ală să vă dea conser
vatorii cu junimiştii şi cu d. Panu, capul ra
dicalilor ! (Ilaritate).
Puteţi să daţi ai asigurări câte veţi voi,
pe mine unul nu mă veţi convinge de con
trariü, căci nu vă potriviţi în idei ! Unii v'aţi
pus pantaloni negri de struţ şi alţii coif mi
lităresc, cum dracul ai să se potrivéscă ide
ile d-tale, d-le Panu, cu ideile d-lui Lascar
Catargi ?! (Ilaritate). -
D. Maiorescu a dis că este liber-cugetă
tor; iar d. Panu, când a vădut o procesiune
–nu plouase de mult, s'aú scos icnele ca
să plouă–a exclamat, dicénd : Icónele sunt
lemne boite. (Ilaritate).
D. Lascar Catargi, din contră, are o cre
dinţă religićsă. Cum, Dumnedeule Inalte !
aveţi să vă înţelegeţi şi ce identitate de cu
getare puteţi avea ?
D. Maiorescu spunea că este liber-cuge
tător, şi ei respect credinţele d-sale, căci
pentru ideile acestea a suferit multe atacuri
în viaţa sa: d-sa, la 1862, când a sosit în
Iaşi–şi aci deschid o parantesă ca să vadă
d. Maiorescu că ceea-ce propune ca să facem
noi la adresa socialiştilor, o scie de mai
înainte că nu o putem face.
D. Maiorescu, om cult, om învăţat, în
tótă puterea cuvîntului, profesor eminent,
a început în Iaşi, în 1864, să facă nisce
conferinţe.
Prima conferinţă a făcut-o la Banca Mol
dovei, în salonul directorului Băncei, d. Hut
ter. Nu este aşa ? (Afirmări).
Am 64 de ani pe umerii mei.
0 voce : Şi cei mulţi înainte.
D. G. Mârzescu : Am, cum vedeţi, bună
memorie. D. Maiorescu a început, în acea
conferinţă, să vorbéscă despre creaţiunea
omului, despre originea sa.
Creştinii noştri din Iaşi, 6meni simpli,
sciaú din Sfânta Scriptură că omul se trage
din Adam şi Eva. (Ilaritate).
Ei bine, când d. Maiorescu a dis că omul
descinde din maimuţă (mare ilaritate), tótă
lumea s'a scandalisat, şi în téte salónele pe
unde te duceai, n'audeai la adresa d-lui
Maiorescu, de cât vorbele acestea: profesor
e acesta ?!... (Ilaritate). Dar el e în contra
religiunei ! Audi, să jică că omul a fost
maimuţă?! (Ilaritate).
In salónele bătrânei Maria Răsnovanu şi
a Didiţei Mavrocordat, unde mă duceam a
deseori, şi unde se ducea şi d. Maiorescu, i
se făcea critica acésta, că e învăţat, dar le
pădat de lege ! (Ilaritate).
D. P. P. Carp: Noi doi nu ne scoborîm
din aceeaşi maimuţă. (Ilaritate).
D. G. Mârzescu : Nu, nu.
D. P. Grădişteanu: Maimuţă şi Urangu
tam. (Ilaritate).
D. G. Mârzescu: D-lor, d. Maiorescu şi
cu mine, şi cu mai mulţi alţii pe atunci, ne
dădeam socotéla şi sciam că ideile noui în tot
308
d'auna întâmpina resistenţă şi trebue multă
lucrare omenéscă, multă muncă, pentru ca
ideile cele noui să prindă rădăcină în socie
tăţile omenesci. Chiar ideile cele mai subli
me, cele mai înalte şi mai salutare, întâm
pină la început mari greutăţi.
Nu avem să luăm ca exemplu de cât su
blima învăţătură a Domnului Nostru Isus
Hristos: cât a trecut pentru ca preceptele
lui să se înrădăcineze în societăţile omenesc.
Revenind la imputarea ce ni se face că
noi, liberalii din Iaşi, ne-am aliat în alegerile
comunale cu socialiştii, nu tăgăduesc că dén
șii aú idei mai înaintate, idei de progres. Nu
trebue însă să facem confusiune între socia
lişti şi între anarhişti. D. Sterea şi cu d.
Krupensky, copilul lui Sandu Krupensky,
prefectul judeţului Bacău, sub guvernul d-lui
Lascar Catargi, este mare proprietar; d.
Sterea are şi el avere de la părinţii săi.
Primarul de la Ploesci, d. Radovici, fiul
d-lui senator Radovici, aci de faţă, are şi el
Im2IG V28,
Credeți d-vóstre, că aceşti tineri, dacă
sunt progresişti, sunt anarhişti?
Iată ce dicea d. Sterea şi cu cât regret
vorbesce de dispariţiunea radicalilor d-lui
Panu.
D. G. Panu: Sterea să mă regrete pe
mine! Este cea mai mare injurie !
D. C. Mârzescu: Iată ce dicea d. Sterea,
în profesiunea sa de credinţă:
nSocialiştii nu pot forma un partid revo
luţionar, care "l-ar despărţi de cele-alte par
tide prin o prăpastie de netrecut. u
Urmez să citesc, spre a convinge şi pe d.
Maiorescu, care are şi profeséză cultul ade
vărului :
Socialiştii nu pot să fie de cât un partid
de reforme pacinice şi realisabile în folosul
muncitorimei române reale, a ţărănimei.
nDeci, socialiştii fatal trebue să colabo
reze cu cele-alte partide democratice şi pro
gresiste din România.
nDacă ar fi existat în momentul acesta
la noi un partid sincer şi francamente radi
cal, noi am fi obligaţi să mergem cu acest
partid. Desfiinţându-se însă partidul acesta,
a trebuit să ne adresăm aiurea.
nȘi avênd în faţa nőstră numai cele duoë
partide istorice, e clar încotro avem datoria
să ne îndreptăm. - acestui înalt corp, de şi a fost fórte agresif,
nNu trebue să cădem în greşala radica
lilor. Nu voi face personalităţi, nici nu voi
bănui sinceritatea şi intenţiunea acestora.
Dar trebue să spun că dispariţia partidului
radical a fost o mare nenorocire pentru de
mocraţia românăşiasupra fruntaşilor acestui
partid cade o grea răpundere morală şi is
torică. Căci în alianţele politice nu putem
să ne conducem de consideraţii, simpatii sai
legături personale. Când un partid progre
sist şi democrat, cum era gruparea radicală,
ori cum sunt acuma socialiştii, hotăresce a
supra alianţelor sale politice, el trebue să
cerceteze pe ce elemente sociale se reazimă
aceste partide şi care idee politică se află
la baza lor. u
D-lor, nu sciă exact ce sunt şi ce vor fi
socialiştii din alte ţări, nu sciü ce vor fi so
DESBATERILE SENATULUI
cialiştii din alte judeţe de la noi; eü vor
besc de socialiştii cu cari mă găsesc în con
tact. Ei bine, socialiştii aceştia sunt 6meni
de progres, dar nu sunt 6meni de desor
dine; respectă principiile formulate prin Cons
tituţiune, respectă proprietatea.
Prin urmare, ce crimă am făcut noi când
am dat mâna cu aceste elemente de pro
gres?
Cred, din contră, că am făcut fórte bine,
căci ei vor lupta în partidul naţional-liberal
pentru realisareaideilor lor,dupe cum șid-vós
tră, junimiştii, luptaţi în partidul conserva
tor pentru realisarea ideilor d-v6stre, şi de
cari bătrânul d. Lascar Catargi nu preavrea
să audă.(Ilaritate).
Am dis, d-lor, şi o repet încă o dată, că
alianţa pe care am făcut-o este pur electo
rală comunală.
N'am făcut, onorate d-le Maiorescu, o a
lianţă politică, căci dacă făceam o alianţă po
litică trebuia să scie şeful partidului, şi noi
am făcut acéstă alianţă pur electorală co
munală, fără ca măcar să întrebăm pe şeful
partidului.
Ce vom face în alegerile viitóre, aceea
este alt cântec.
Să fie bine încredinţat d. Maiorescu, că
în alegerile viitre politice ne vom asocia cu
tóte elementele de ordine şi de respect pen
tru Constituţiune şi pentru legile ţărei.
Cred că acéstă declaraţiune v'a liniştit că
suntem un partid de ordine. Aceste explica
ţiuni date, îmi place să cred c'am răspuns cum înţelege el. Cum îţi urmezi d-ta pe a
la ambele cestiuni din cuvîntarea d-lui Ma
iorescu,în care a pomenit numele meu.
Senatul va judeca acuma unde stă cultul
adevărului real. (Aplause prelungite).
D. Titu Maiorescu : Vă rog să 'mi daţi
cuvîntul pentru o explicare, la care am
dreptul, dupe cuviinţa parlamentară.
Dacă sunt alţii înscrişi înainte, să ur
meze în cestiune personală, dar să 'mi daţi
şi mie cuvîntul, ca să răspund la cele ce
a dis d. general Budişteanu şi d. Mârzescu.
D. general G. Manu: Cer cuvîntul în
cestiune personală.
D. general Catargi: D-lor senatori, ieri,
în tot cursul cuvîntărei onor. d-lui Maio
rescu, nu l-am întrerupt o singură dată, nici
eü, nici vre-un alt membru al majorităței
şi în contra şefului nostru, d. Dumitrie
Sturdza, şi în contra guvernului întreg, şi
în contra majorităței.
La replică însă, d. Maiorescu, abusând de
răbdarea Senatului, adresându-se către ma
joritate, şi arătând cu mâna spre banca
ministerială, unde era numai d. Sturdza,
ne-a spus: vă felicitez de un asemenea şef.
La aceste cuvinte provocătóre, am răs
puns, ca membrul al majorităței, din care
am onóre a face parte, şi în numele ei :
îl iubim şi îl respectăm. Vă întreb, d-lor,
daca prin aceste inofensive cuvinte, am făcut Şi d-lui în loc să o retragă, o menţine şi
ver-o personalitate la adresa d-lui Maiorescu? astă.
Eram sa nu, în drept, să ridic acéstă apos
trofă a d-lui Maiorescu“? Ei cred că da, căci
se adresa noă.
D. Maiorescu 'mi a replicat atunci, că
2 Martie 1899
constată că sunt forte disciplinat, şi că con
ducătorul acestui Senat este un genera
sêrb.
Dacă d. Maiorescu a crejut că prin a
céstă apostrofă vrea să dea a înţelege Se
natului că nu sunt român, îi voi răspunde
că, în adevăr, am servit în armata sêrbésă,
cu ocasiunea răsboiului din anul 1876, dar
cu autorisaţiunea guvernului meu, pentru a
nu 'mi perde calitatea de cetăţen român, şi,
întorcéndu-mă în patria mea, "mi-am luat
tóte drepturile mele civile şi politice, şi când
iaú cuvîntul în Senat, nu îl ia ca general
sêrb, ci ca senator român.
Afle d. Titu Maiorescu, că sunt român
din moşi strămoşi, şi toţi ştii că familia Ca
targi este românéscă, că ea este o familie
veche, din Moldova,şi că ea nu este o familie
de venetici naturalisaţi.
D-vóstră, d-le Maiorescu, aţi dis ieri că,
pentru a vă face cariera, aţi scos din ser
tarul d-v6stre titlurile d-v6stre de doctor
în filosofie, de licenţiat în drept; aşa şi ei,
cu ocasiunea răsboiului din 1876, am scos
sabia mea din técă, şi am combătut duş
manii țărei mele, în câmpiile Serbiei,şi mai
în urmă, cu armata română, în Bulgaria,
înaintea Plevnei; am camaradi aci, cari să
afirme acesta.
Prin urmare, pentru ce, d-le Maiorescu,
aceste insinuaţiuni, cari le credeţi numai
d-vóstră, spirituale ?
Fie-care din noi îşi urméză cariera aşa
d-tale, aşa am urmat şi ei pe a mea. Eă cu
sabia mea, d-vóstră cu condeiul, cu vasta
d-vóstră erudiţiune.
Lăsaţi majoritatea în pace, precum şi noi
vă lăsăm să continuaţi în linişte şi în plă
cere educaţiunea intelectuală şi morală a
şcólelor din Bucuresci şi din Iaşi, de ambele
862,
D. Lascar Catargi : D-lor senatori, cum
vedeţi, sunt silit să ia cuvîntul,pentru că
atât d. general Budişteanu, cât şi d. Mâr
zescu, m'aú amestecat în discuțiune. Şi, ca
unul ce am lucrat în aceste cestiuni, trebue
să vii să restabilesc adevărul şi să vă spun
cum a fost lucrurile.
Imi pare bine că şi d. ministru de răsboii
este aci, la care am să fac apel, ca să spună,
dacă actele despre care voi vorbi se găsesc
saú nu la ministerul de răsboi.
Dupe cuvintele d-lul general Budişteanu,
vëd că d-lui fuge de a se explica, şi se ra
portéză la ignoranţa mea, a generalului .
Manu, şi a d-lui Maiorescu, declarând că
noi nu scim ce va să dică arme.
Eú voiü spune lucrurile cum a fost. Veţi
vedea şi d-vóstre că, basaţi pe declarațiunile,
pe încheierile 6menilor competinţi în ale ar
mei, s'a cumpărat, de noi, puşca, şi sa re
gulat şi cestia prafului, aşa că vorba d-sale
că puşca este ciomag, a fost cu totul greşită,
D-lor, sub ministerul mei, s'a cumpărat
arma, însă nu s'a cumpărat de cât dupe ce
s'a ţinut un consilii sub preşedinţia M. s.
Regelui, la care ai luat parte generalii,
 2 Martie 1899
colonelii, 6menii competinţi în asemenea
cestiune; cred că d-vóstră sciţi, d-le ministru
de răsboiu, că aşa a fost, că aşa s'a hotărât
cumpărarea acestei pusci, că aşa s'a hotărât
şi praful care era să se întrebuinţeze.
Eri am audit pe d. preşedinte al consiliu
lui icénd că s'a cumpărat puşca fără praf.
D-le, eróre, inesactitate. Când puşca s'a cum
përat aveam praf, însă, mai târjiü, s'a găsit
cu cale să se mai cerceteze şi alte prafuri,
mai puţin tari. (Rîsete).
Nu rîdeţi, d-lor, căci s'a lucrat forte cu
minte. S'a numit o comisiune care să exa
mineze prafurile ce s'a adus din mai multe
părţi din străinătate, şi în acea comisiune,
pe cât 'mi aduc aminte, era d. general Arion
preşedinte. S'aú făcut încercări şi, în urmă,
s'a pronunţat comisiunea care praf trebuia
să se aducă, şi s'a adus praf de acela cu care
s'a şi slujit armata.
In aceste condiţiuni, şi ca urmare a aces
tora, s'a şi făcut fabrica de praf. Aşa este,
d-le general ? Actele sunt în minister şi tóte
acestea s'aú regulat în vremea când minis
terul conservator era la putere.
Dupe ce fóte s'aú regulat ast-fel, cum a
mai venit d. general Budişteanu să spună că
puşca este ciomag şi baston?! Mărturisesce'ți,
d-le general, greşala făcută şi ponosul ce ai
dat asupra armei nőstre şi nu mai umbla să
te scuzi cu asemenea lucruri.
D. general Budişteanu: Nu mă scuzez
câtuşi de puţin vis-à-vis de d-ta, care nu scii
cestiunea.
D. Lascar Catargi: Eünu sciü cestiunea?
Dar eü, ca preşedinte al consiliului, în
urma avisulul comisiune de generali în care
erai şi d-ta, sub preşedinţa Majestăţei Séle,
am aprobat cumpărarea acestei pusci. Prin
urmare mărturisesce”ţi, d-le general, gre
şala făcută şi lasă puşca în pace, căci tótă
Europa a adoptat calibrul puscei nóstre.
Iată, d-le general, adevărul, măcar că nu
sunt militar, dar nu sunt nici om care să is
călesc să se dea milićne pentru o puşcă care
n'ar fi aprobată de 6menii noştri cei mai com
petenţi. Iată ce aveam de dis asupra puscei
şi cred că am lucrat ca un bun român, apro
bând cumpărarea acestei pusci şi fabricarea
de praf.
Vin, d-lor, la cele spuse de d. Mârzescu.
D. Mârzescu a spus adevărul adevărat că
l-a sărutat mitropolitul Moldovei şi cele-alte.
A fost tare amusant discursul d-sale, însă
să mă ierte să "i spun că a cam lăsat la o
parte unele.
Voiü spune, d-lor, cum este şi cu acéstă
cestiune.
Mě găseam la Mitropolie când a fost exe
cutat mitropolitul Ghenadie cu procurorul,
cu jandarmi, cu sergenţi, când l-au pus în
trăsură, l-ai plimbat prin prejurul Bucures
cilor ca să’l ducă surghium la Căldăruşani,şi
să mă credeţi că, ca creştin, mi-a făcut un e
fect detestabil. Mi-am dis: Cum? Un Mitro
polit, ales de Corpurile legiuitóre, pus în
scaun cu decret regal, cu sentinţă bazată pe
actele unor ocnaşi, să fie dus cu d'asila, fără
să i se permită măcar să'şi schimbe cămaşa, să "ţi dai demisia, mă amestec, alt-fel nu pot;
ca un bandit? M'am indignat. Şi cel d’ântêiü căci eü nu vream schismă, nici luptă, vream
DESBATERILE SENATULUI
pas ce am făcut a fost ca să mă duc la Ma
jestatea Sa Regele şi am spus durerea ce o
aveam. Da, durerea, căci acesta este o afa
cere şi de religiune şi de dreptate; căci dacă
mitropolitul Ghenadie era vinovat cu actele
ocnaşilor, trebuia să 'l trămită guvernul la
Curtea de casaţie să 'l judece, iar nu să "l
închidă în silnicie.
In timpul acesta a cădut ministerul d-lui
Sturdza şi a venit d. Aurelian. D-sa a venit
la mine şi 'I-am spus: fii sigur că acésta nu
este o cestiune de partid, nu este o cestiune
de conservatori şi liberali, este o cestiune de
religiune: trebue să aducem pacea în Bise
rică, să nu se facă schismă, şi să luăm ga
ranţii să nu se mai trateze şefii Bisericei
cum s'a tratat. D. Aurelian mi-a spus
că va trămite pe ministrul cultelor să se în
ţelégă cu mine. A doua di a venit d. Mâr
zescu la mine, mi-a citit un proiect de a ho
tărî cestiunea, care nu mi-a plăcut, şi ''i am
spus d-lui Mârzescu : vrei d-ta cu adevărat
să faci pacea în Biserică ? Eü, programul
d-tale nu 'l primesc, să mă laşi să trimit să
vină aci şi d. Take Ionescu şi să punem îm
preună pe hârtie cum avem să resolvăm ces
tiunea. A venit d. Take Ionescu, sa apucat
să pună pe hârtie cum are să se resolve ces
tiunea, şi s'a împedicat în lucrare, căci le
trebuia un articol de lege, un canon pe care
să baseze decisiunea Sf. Sinod.
Eù, neavênd la mine acasă Pidalionul ori
alte cărţi bisericesc, s'a amânat cestiunea
pe a doua di, la 9 ore diminéţa.
A doua di la 9 césuri diminéţa a venit d.
Mârzescu.
D. G. Mârzescu: Vă înşelaţi.
D. Lascar Catargi: Nu mă înşel de loc.
A venit şi d. Take Ionescu, d-lui ne-a spus
că a găsit articolul acela pe care trebuia să
se baseze Sinodul ca să dea hotărîrea sa, şi
s'aú făcut tóte hârtiile în casă la mine. Ţi
le-a făcut d. Take Ionescu, d-le Mârzescu.
(Ilaritate).
D. G. Mârzescu: Cer cuvêntul.
D. A. Vizanti: D. Take Ionescu pte să
fie şcolarul d-lui Mârzescu. Se póte una ca
acésta ?
D. Lascar Catargi: Se pte. D. Mârzescu
le făcuse cum nu le putém primi, le sucise
alt-fel. A doua di, când a venit d. Mârzescu,
'i am dis: Vei, d-ta care esci dascăl, te-a
biruit d.Take Ionescu, căci a găsit artico
lele ce ne trebuia. Şi d-sa 'mi-a răspuns:
De unde a învăţat, tot de la mine? (Ila
ritate).
D. G. Mârzescu: Nu era vorba de artico
lul acela.
D. Lascar Catargi: Hârtia de care vor
bea d. Mârzescu că o aveam în busunar, eü
una şi alta d. Fleva, acea hârtie era chiar
demisiunea Mitropolitului Ghenadie, pe care
"mi-o încredinţase mie, pentru că Mitropoli
tului Ghenadie, când s'a adresat la mine, de
la început 'i am spus: nîţi daă concursul
meü, însă te rog un lucru: să "ţi dai demi
siunea, căci, în conflictul în care te afli cu
Sinodul, nu mai poţi sta. Dacă te hotărăsc
309
să fie pace în Bisericău.Şi atunci Mitropolitul
Ghenadie s'a hotărît şi şi-a făcut demisiu
nea, pe care "mi-a trămis'o mie. Noi, pentru
a întrebuinţa demisia, am pus în urmă con
diţiuni, dupe împlinirea cărora numai să"şi
dea demisiunea, şi nu m'am basat numai pe
cele ce 'mi aú spus d-nii miniştri; am dat
copia acestor condiţiuni, convenite cu miniş
trii, M. S. Regelui, şi "I-am dis: iată cu ce
condiţiuni dai Majestăţei Vóstre demisiunea
Mitropolitului.
Nu puteam să dăm demisiunea fără anga
jament; 'şi-aú luat angajamente miniştrii şi
nu s'aú ţinut de ele.
lată cum stă cestiunea. D. Mârzescu vrea
să confunde cu acţiunea d-lui Fleva; d.
Fleva avea sistemul săi, d-sa vroia să "l
aducă de la Căldurăşani pe Mitropolit şi să
'l instaleze cel puţin pentru o ji în Mitro
polie. Eü nu am primit acésta.
Prin urmare, iată adevărul; şi regret şi
acum că miniştrii nu şi-a ţinut cuvîntul.
Am spus şi Majestăţei Sale despre acésta.
O copie dupe acel angajament e în mâna
Majestăţei Sale, şi alta e la mine.
D. G. Mârzescu: Cer cuvêntul ca să sta
bilesc adevărul adevărat.
D. Lascar Catargi : Adevărul îl spui eü;
eú nu umblu cu chiţibuşuri.
D. G. Mârzescu: Nici ei nu umblu cu
chiţibuşuri.
D. Lascar Catargi: Acum să 'mi daţi
voie să răspund în privinţa socialiştilor. Nu
e vorba, d-lor, numai de socialişti ca Sterea,
Krupenski şi Diamandi, căci şi aceştia sunt
nisce tineri înşelaţi cum sunt şi locuitorii. E
mai ales vorba de pungaşii cari s'a dus
prin sate şi a cerut locuitorilor bani pen
tru cluburi socialiste, spunându-le că cine
vor da bani, li se vor libera chitanţe şi vor
lua moşia proprietarului. Şi cu aceştia v'aţi
asociat d-vóstre.
D. A. Vizanti: Noi nu ne-am asociat cu
pungaşii, şi nici nu am făcut ca d-v6stră
la 1888.
D. Lascar Catargi: De ce "I-aţi arestat
numai pe locuitori şi pe acei pungaşi îi lă
saţi liberi? Eü, d-lor, v'am spus încă de
astă vară că mergem cu paşi repei către
anarhie.
Am făcut atunci chiar un apel către d.
prim-ministru, rugându'l să ia măsuri ener
gice pentru a împedica de a se lăți réul.
Căci în adevăr, d-lor, nu este o adevărată a
narhie ceea ce se petrece astădi la sate ?
Primul lucru de care trebuia să vă preo
cupaţi d-vóstre, era să stabiliţi responsabi
tăţile, şi să arestaţi, nu pe acei nenorociţilo
cuitori cari a fost înşelati, ci pe instigatorii
revoltelor. N'aţi făcut-o.
Ei bine, d-lor, tóte le-aţi stricat. Religia
ne-aţi răpit-o, aţi compromis Biserica şi in
stituţiunile ei; în armată aţi conspirat, aţi
făcut pronunciamente, cestiunea naţională
aţi exploatat-o, v'aţi făcut unealtă în contra
românismului, şi acum, socotiţi că ne puteţi
speria pe noi proprietarii că ai să ni se ia
moşiile“? Dar socotiţi d-vóstre că România
este ast-fel situată în cât fără primejdie să
putem face aceste încercări ? Credeţi d-vós
310
tre că creditul nostru ar resista la ast-fel de
tendinţe de a se distruge basele societăței ?
Şi credeţi dar că Europa ne ar lăsa să de
venim focar de turburări?
D-lor, acei cari ai dreptul şi puterea de
a pune frîü unor asemenea tendinţe şi nu o
face, sunt în primul rênd responsabili.
D-vóstre cari puteţi împedica răul de a se
produce şi nu 'l împedicaţi, sunteţi răspun
jétori. Onor. majoritate ar trebui să nu
méscă o anchetă, care să cerceteze cu amé
nunţime faptele, să vadă cine este vinovat,
să pedepséscă, pentru a da un exemplu în
viitor.
Eü rog pe onor. Senat ca să gândéscă
bine, mai ales asupra cestiunei proprietăței.
Să nu credeţi că acéstă cestiune are să se
înmormânteze; din contră, are să se întindă
în tótă ţéra. -
Dumnedeú scie dacă la vara viitóre vom
mai secera noi, dacă nu se vor lua măsuri
pentru a deștepta pe locuitori că sunt înşe
lați.
Iată, d-lor, cestiunea care bate astăi la
uşă şi care trebue, cu toţii în unire, guvern,
partid conservator, partid liberal, să facem
tot posibilul spre a o înlătura.
Să nu credeţi, d-lor, că dictóte aceste lu
cruri pentru mine, fiind-că eü póte să mai
trăesc doui trei ani; dar gândiţi-vă la d-v6s
tre, la fiii, la nepoţii d-vóstre. Gândiţi-vă că nu
se póte lăsa nici o dată ca proprietatea să
fie lovită; căci pe proprietate, pe religie, şi
pe familie e bazată societatea. Am dis.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : D-le preşedinte, îmi pare réă că
trebue să iaú cuvîntul în mijlocul acestei
discuţiuni personale, provocate de discursul
d-lui Maiorescu.
N'aşi fi luat cuvântul nici pentru a răs
punde la împunsăturile ce mi se aduc ne
contenit, pentru că pe de o parte era afară
din discuţie, iar pe de alta îmi pare răi de
timpul ce perdem şi care mai bine l-am în
trebuinţa în alte ocupaţiuni.
Dar a atins d. Lascar Catargi, venerabi
lul şef al partidului conservator, o cestiune
asupra căreia trebue să spun câte-va cu
vinte.
D-sa bine-voesce a ne spune că ţéra e în
foc şi în flacări, şi în acelaşi timp ne ame
ninţă cu intervenirea Europei pentru a pune
rânduială în cestiunile néstre interne. A
cesta este pliscul Regulament organic. (A
plause).
Pe lângă acesta, dupe ce ne aduce cele
mai mari acusaţiuni de neîncredere, spune
că tóte partidele, şi liberali şi conservatori
şi altele chiar, sub care înţelege pe radicali,
fără înduoială,—trebue să lucreze casă în
drepteze acéstă stare de lucruri a ţărei, şi
tot d-lui, în acelaşi timp ne impută, că de ce
s'a arestat câţi-va ţărani nevinovaţi. Să exa
minăm. De către cine s'a arestat aceşti ţă
rani ? De justiţie. N'are 6re tot justiţia să
decidă asupra vinovăţiei sală nevinovăţiei lor“?
Nu avem nici noi, nici d. Lascar Catargi
dreptul de a da noi verdictul sa de a 'l im
pune noi justiţiei : justiţia are să vadă, dacă
ţăranii sunt sau nu vinovaţi.
DESBATERILIESENATULUI
Când însă d. Catargi vine şi spune că si
tuaţiunea ţărel e aşa de gravă, în cât nu se
scie dacă recolta viitóre o vom pune noi în
hambare, şi în acelaşi timp găsesce că ares
tarea câtor-va ţărani făcută de justiţie este
o faptă prea aspră, întreb pe d. Lascar Ca
targi, dacă d-sa nu mai face astădi o deo
sebire între aceste arestări, în contra cărora
protestéză, şi măsurile luate de conservatori
la 1888 şi la 1893, când s'a ucis o mulţime
de ţărani. Să nu uite d. Catargi că nici a
tunci, nici acum, partidul naţional liberal
nu avea nimic a face cu acele réscóle. (A
plause).
Atât am avut să dic, ca acéstă deosebire
să fie constatată înaintea onor. Senat, pre
cum iarăşi să fie relevată ameninţarea d-lui
Lascar Catargi cu intervenţia străină, ca
înainte de 50 de ani. (Aplause prelungite).
D. general G. Manu: Domnilor, dupe cum
sciţi fórte bine, Senatul este un corp poli
tic, nu este o comisiune technică, care să
judece cestiuni speciale technice şi cunos
cinţele, fie ale mele, fie ale d-lui general Bu
dişteanu. De aceea ei regret forte mult că
d. general Budişteanu 'şi a permis a comu
nica Senatului aprecierile sale personale a
supra cunoscinţelor mele, despre arma in
fanteriei nőstre. Ei pot să 'l asigur, că deşi
am eşit din oştire, continuă a mă ocupa cu
ale oştirei şi sunt în curent cu tóte cestiu
nile relative la armată.
Când declar, în contra d-lui general Bu
dişteanu, că arma cu care noi suntem înar
mați este arma cea mai bună, sunt în bună
companie, declar acésta în unire cu actua
lul d. ministru de răsboiü şi cu fostul mi
inistru de răsboiü, d. general Lahovari; ba
şi cu d.general Budişteanu d'înainte când era
membru în comisiunea cercetării armelor.
Prin urmare, îmi este perfect indiferent
ce opiniune are d. general Budişteanu de
cunoscinţele mele asupra puşcei Mannlicher.
Dacă am cerut cuvîntul este să ’i explic
din nou d-sale că eü, ca membru în acest
corp politic, sunt dator să judec părerile
politice şi administrative ale ministrului
de răsboiü, şi judecându-le, să le critic sa
să le aprob.
Ei bine, cu ocasiunea răspunsului la Me
sagiul de deschidere, am desaprobat pe d.
Budişteanu fiind-că, ca ministru de răsboiü,
a făcut nisce comunicări în Senat numai din
pricina nervosităţei d-sale, nisce comunicări,
cari, mai ântêiú nu erai exacte, şi în tot
casul nisce comunicări cari puteai descu
ragia armata nőstră şi cari puteai discre
dita România în Europa, lăsând să se crédă
că armamentul ţărei nőstre este ră.
Văd însă, că d. general Budişteanu nu
s'a pocăit, nu şi a recunoscut greşala, şi
desaprob şi adi că "şi menţine calificativele
asupra puscel nőstre, fără a putea să şi le
justifice, căci şi d-sa înţelege că nu într'un
corp politic, ca Senatul, ală a se face discu
țiuni technice.
D. Titu Maiorescu: D-le preşedinte, este
regulă de bună cuviinţă parlamentară că a
tunci când, în urma discursului unui mem
bru al parlamentului, colegi de ai săi se
2 Martie 1899
cred siliţi a face cestiuni personale, oratorul
d’ântêiú să se explice în privinţa lor.
Voiü fi fórte scurt în aceste explicări; nu
este în obiceiul meu a face cestiumf” perso
nale.
Incep cu d. general Catargi, în privinţa
căruia, dupe câte a is d-sa, discuţiunea
póte fi uşor terminată.
Un orator parlamentar, mai ales unul din
oposiţiune, este pus sub scutul preşedinte
lui. Câtă vreme preşedintele nu mă între
rupe, nu mă chiamă la ordine, sunt în drept
a mă crede în limitele parlamentarismului.
Când vine un alt senator, ca în casul de
faţă, şi anume un chestor, ca d. general
Catargi, şi mă întrerupe, trebue să "i ob
serv, dupe strictul regulament, că nu este
în dreptul săă. Să ia întru acésta un exem
plu de la primul-ministru, care, cum aţi
vëdut, nu admite nici o întrerupere şi este
regulamentar să nu fie întrerupere.
D. general Catargi : Aveţi dreptate.
D. Titu Maiorescu: Am dreptate. D-v.
sunteţi chestor, păzitorul ordinei, şi nu d-v.
trebuia să faceţi o desordine regulamen
tară.
Dacă totuşi o faceţi, eü personal nu mă
plâng; eú sunt încântat când mă întrerupe
cineva; şi dacă ei nu mă plângde întreruperea
d-v, nu trebue să vă plângeţi nici d-v. de
răspunsul meu.
Un orator ripostéză cum pte la o între
rupere făr” de veste : ori e mai vii, ori e
mai slab, ori e mai pipărat, după cum îi
vine la îndemână în acea clipită.
Cine este prea susceptibil la riposte, să
bine-voiască a nu întrerupe, căci alt-fel se
va expune tot-d'a-una la asemenea inci
dente.
Trec la d. general Budişteanu, care a pre
zidat ieri, când vorbeam, şi am să "I aduc
mai ântêiü omagiile mele pentru imparţiali
tatea cu care a prezidat. Ca membru al opo
siției m'am aflat în curând mai sigur în vor
birea mea, simţind o presidare sigură. Dar
d. general Budişteanu 'mi a făcut astădi o
cestiune personală, pentru cele dise în con
tra d-sale, ca fost ministru de răsboii, adică
în contra nepotrivitelor d-sale cuvinte de
atunci.
D-le general, aveţi mare dreptate în
ceea-ce aţi dis astădi despre ignoranţa mea
în materie de arme. O recunosc, sunt cu de
săvêrşire ignorant în ale armelor. Şi dacă,
dupe cum diceţi, vă vine grei d-vóstre să
vă pogorîţi până la mine, cât pentru technica
unei arme, mie îmi este o adevărată mulţu
mire să mă înalţ până la d-vóstră, şi să vă
rëspund politicesce. Căci numai politicesce
am relevat acele cuvinte ale d-vóstre, şi le
voiü mai releva, şi sunt în dreptul mei de
a le releva.
Eü nu pricep nimic în technica armei
dar cred că şi d-vóstră pricepeţi prea puţin
în politică. Insă, ministrul de răsboiünu este
aci în parlament pentru technica armelor,
ci pentru situaţia sa politică, şi mă mir cum
de nu aţi priceput d-vóstră acésta, odată ce
sunteţi în Senat. Ministrul de răsboi este
înaintea nőstră pentru răspunderea sa poli
2 Martie 1899
litică. Atât pricep eu, ca om politic, tocmai
eú, care nu mă pricep în ale armei. Eü, o
mul politic, ei, simplul cetăţen al ţărei, aş
tept de la ministrul de răsboiü al ţărei, ca
să îmi dea încredere în armata ţărei şi ori
ce cuvînt al ministrului, care slăbesce a
céstăîncredere în mine, cetăţén civil, este
un cuvînt greşit.
Este mai mult de cât atât.Ciomag sală bas
ton ?! Trebue să fie ţéra nőstră pentru ca
să trécă un așa cuvînt. Un așa cuvînt în
parlamentul frances, în parlamentul ger
man, dis de un ministru de răsboiü, l'ar fi
spulberat imediat de pe banca ministerială
ca pe un ministru nevrednic de a sta acolo.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Nu sunt cuvinte parlamentare a
cestea.
D. vice preşedinte, P. 0rbescu : D-vós
tră, d-le Maiorescu, cunsceţi cuvintele par
lamentare şi vorbiţi ast-fel ?!
D. Titu Maiorescu: D-le preşedinte, ei
sunt un parlamentar disciplinat, şi recunosc
tot-d'a-una dreptul preşedintelui de a mă
conduce în desbaterile, la cari iau parte şi,
dupe ce am adus preşedintelui omagiile mele
în privinţa desbaterilor de ieri, că ai fost
conduse cu imparţialitate, nu aş putea a
duce aceleaşi omagii astăi, dar mă supun.
Retrag ori ce cuvînt care, în înalta d-v6stre
experienţă parlamentară, vă pare că a tre
cut peste limitele cuviinţei.
D. P. P. Carp: Voim şi noi să scim care
cuvinte nu a fost parlamentare ?
D. St. Perietzeanu-Buzău: Cuvîntul ne
vrednic.
D.Titu Maiorescu: Retrag ori ce cu
vînt, pe care îl crede neparlamentar d. pre
şedinte.
D. P. P. Carp: Retrage nevrednicu şi
pune mnemernicu.
D. Titu Maiorescu: Cuvîntul nnemer
nicu l'a întrebuinţat d. Sturdza în contra
fostului guvern, în cestia transilvană,şi nu
l'a retras. Dacă l'ași găsi parlamentar, l'aşi
întrebuinţa. Dar nu îl găsesc parlamentar
şi nu vrea să mă ia dupe exemplul d-lui
Sturdza.
Cu onor. d. Mârzescu va fi şi mai uş6ră
explicaţiunea.
Cestiunea socialiştilor ?
Apoi, onor. d-le Mârzescu, am citit exact
din Propaganda d-vóstre, cum spuneaţi că
s'a făcut acéstă comlucrare electorală. Adică
socialiştii, spuneaţi d-vóstre, cu ale lor idei,
fără a se fi fusionat cu partidul naţional
liberal, a fost primiţi pe listă. De acésta
m'am plâns. Socialiştii, fără să fi arătat că
s'aú schimbat, a fost introduşi în consiliul
comunal din Iaşi.
De acésta mă plâng, ca de o nechibzuită
politică a partidului guvernamental. Ași fi
Domnilor senatori,
O ideiă constantă şi un scop nestrămutat al legiuitorului nostru modern, de aprópe o jumătate
de secol încôce, a fost de a crea, cu ajutorul Statului, mica proprietate rurală; nu însă gratuit, dar
facilitând cât mai mult posibil plata preţului pentru cumpărătorul român cultivator manual de
pămênt.
DESBATERII, SENATULUI
felicitat pe guvern, şi am spus-o acésta,
dacă socialiştii ar fi declarat că renunţă la
ideile lor resturnătóre pentru Statul de as
tăzi şi intră în partidul d-vóstre. Acesta ar
fi un progres de ordine.
Ce îmi răspundeţi d-vóstră la acesta, ca ces
tiune personală ? Când jic eü, că socialiştii
sunt în contra religiunii, în contra Dinastiei
şi în contra armatei, d-vóstră întâmpinaţi :
iată un discurs al d-lui Sterea, în care acesta
sa pronunţat pentru Rege. Apoi atunci d.
Stere nu mai este socialist ? Cu atât mai
bine! Numai că acesta nu e chestie perso
mală a d-vóstre, d-le Mârzescu, ci a d-lui
Stere şi declararea, că d. Stere a încetat să
fie socialist, ar trebui să fie dată de însuşi d.
Stere.
Căci numai cu explicarea d-tale, d-le
Mârzescu, lucrul tot rămâne încurcat. In
chiar foia d-tale, Propaganda, am citit ilele
acestea că d-lui Stere'i s'a cerut demisiunea
din consiliul comunal de Iaşi şi că "şi-a
trimis-o şi că n'a resolvit'o încă d. ministru
Pherekyde. Dar de ce 'şi dă demisiunea d.
Stere dacă acuma întrat în partidul naţional
liberal“?
Cum vedeţi, cu cestiunea personală a d-lui
Mârzescu nu sa lămurit lucrul şi rămâne
aceeaşi învălmăşală cu socialiștii ca şi mai
"nainte de alegeri.
A doua cestiune personală a d-lui Mâr
zescu e relativă la conflictul mitropolitan.
Să 'mi permită mai ântêiü onor. meü co
leg, pentru corectitudinea parlamentară, să
relevez câte-va din cuvintele jise de d-sa cu
acéstă ocasie. Găsesc că este un precedent,
care nu pote fi admis, ca un senator, fost
ministru, să vie şi să spue în parlament, fără
autorizare specială, ce a vorbit între patru
ochi cu Regele, atunci când a fost înminister.
Ce a vorbit un ministru cu Regele între
patru ochi, nu se cade să fie divulgat, şi
răü aţi făcut că aţi adus în parlament no
tițele d-v6stre personale despre ceea-ce v'a " Maiorescu, şi tot d-sa s'a înfocat când alţii,
dis Regele. nu eü, aú răspuns la atacuri. Dar cestiunea
D. G. Mârzescu: Cer cuvîntul în cestiune
personală.
D. Titu Maiorescu: Şi dacă acésta nu
vorbesce în favörea d-vöstre ca om politic,
vorbesce însă cu desăvîrşire în onórea Re
gelui, căci cuvintele pe cari vi le-a dis:
cestiunea Mitropolitului trebue împăcată cu
asentimentul tuturor partidelor, era fórte
înţelepte.
Dar, onor. d-le, Mârzescu, de ce faceţi
cestiune personală în contra cuvintelor
mele ? D-vóstră pretindeţi acum, că aţi re
solvat cestiunea fostului mitropolit fără aju
torul şi participarea partidului conservator.
Voiți adecă să rectificaţi o legendă, care
s'ar fi acreditat şi pe care aş fi întărit-o eü
prin vorbele mele.
311
Nu este exact, că am intărit o ei prin
vorbele mele; sensul discursului meu a fost
că, dacă aţi arangiat d-vóstre cum aţi putut
cestiunea mitropolitului, de ce d. ministru
preşedinte, care a dis aci în Senat că bine
s'a făcut, a dis mai pe urmă la Craiova că
răü s'a făcut, cu ajutorul conservatorilor,
şi că aţi vițiat atmosfera morală a ţărei ?
Acésta o dice d. ministru-preşedinte, ei
repet numai cuvintele d-sale, şi d-ta îmi
faci cestiune personală mie ? Apoi explică-te
cu amicul d tale d. Sturdza şi spune d-lui
Sturdza că nu este adevărat, că ai fi resolvit
conflictul cu ajutorul conservatorilor, ci "l-ai
resolvit prin d-ta singur.
Şi atunci miră-te, împreună cu mine,
cum de nu scie acésta onor. D. Sturdza ? şi
dacă o scie, cum de spune contrariul de
ceea-ce scie ? Acésta este cestiunea, şi ea
nu trebue îndreptată la adresa mea, ci la
adresa d-lui Sturdza.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : D-lor senatori, ieri a făcut onor.
d. Maiorescu o interpelare fórte lungă. I-am
răspuns mai scurt. Astădi a avut replica şi,
prin replica acésta, a reînoit discuţiunea în
chisă, şi acéstă reînoire ameninţă să devie
mai lungă de cât chiar interpelarea.
D, Maiorescu reproşéză d-lui Mârzescu că
a reprodus cuvintele Majestăţei Sale Re
gelui şi bine face; dar tot atât de bine ar fi
făcut d-sa să spună altora că n'aú făcut bine
să reproducă aci, diferitele opiniuni din con
siliul de ministri de sub preşedenţia Majes
tăței Sale Regelui.
Dintr'o cestiune personală neprovocată de
mine,s'a produs o iritabilitate forte mare şi
mă întreb de ce s'ar mai prelungi discuţi
unea şila ce resultat vom ajunge prelungin
du-se “?
D. Lascar Catargi : De ce ne provocaţi ?
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : Provocarea a fost din partea d-lui
a fost ieri destul discutată, în lung şi în larg,
cu tot felul de digresiuni. Vă rog să păşim
la lucrări mai serióse.
Voci: Inchiderea discuțiunei.
– Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se primesce.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Acum
mai departe, la ordinea ilei, avem raportul
comitetului delegaţilor de secţiuni, relativ
la proiectul de lege pentru reducerea pre
ţului resultat din vîndările de loturi mari
de pe moşiile Statului, efectuate în baza
legii de la 6 Aprilie 1889.
D. Crătunescu are cuvêntul.
– D. N. Crătunescu, raportor al comi
tetului delegaţilor de secţiuni dă citire
următorului proiect de lege:
319 DESBATERILE SENATULUI 2 Martie 1899

In acest scop s'aú format din moşiile Statului loturi mai mari, până la 25 hectare, şi loturi
mici, de 5 hectare, cari s'au vîndut ast-fel. Chiar legea din 1889 pentru vîndarea bunurilor Statu
lui prevedea loturi mai mari, şi numai cea din 1896 a mărginit vîndarea moşiilor Statului în lo
turi de 5 hectare.
Condiţiunea cumpărătorilor de loturi a 5 hectare este regulată prin legea din 1896.
Cu proiectul supus adi aprobărei Senatului avem a ne ocupa numai de cei ce ai cumpărat, dupe
legea din 1889, loturi de la 8 hectare în sus, de unde încep în fapt loturile numite mari, până la
25 hectare, şi mai ales de aceia cari nu pot plăti, din causa condiţiunilor extraordinar de grele în
cari ai cumpărat.
In adevăr, aceştia, 6meni fără cultură şi fără experienţă, în aprinderea licitațiunei ai depăşit în
ofertele lor ori-ce măsură, şi au făcut să se adjudece asupră-le hectarul cu preţuri cari, în raport cu
preţurile nostre cele mai ridicate, sunt exorbitante. Aşa, sunt unii cari au cumpărat cu peste 1.300,
cu peste 1.500, cu peste 1.800 lei hectarul; iar preţul sunt obligaţi a 'l plăti în 25 ani, cu dobânda şi
amortismentul de 7%/, Făcându-se calculul asupra unor certe date, sa găsit că cel ce a cumpărat
cu 1.300 lei hectarul, trebue să plătéscă, dupe legea din 1889, câte 82 lei, 53 bani, de hectar, sală 825
lei, 30 bani, pentru 10 hectare pe an; cei ce a cumpărat cu 1.535 lei hectarul, trebue să plătéscă câte
96 lei, 71 bani, de hectar, sală 967 lei, 06 bani, pentru 10 hectare pe an ; iar cel ce a cumpărat cu
1.815 lei hectarul, trebue să plătéscă, dupe aceeaşi lege, câte 114 lei, 35 bani, de hectar, sală 1.143
lei, 50 bani, pentru 10 hectare pe an. Dar nu e recoltă care se ptă produce celui mai bun munci
tor de pământ de la noi un asemenea venit net pe fie-care an. Apoi anii cei rei? De aceia, aceşti
ómeni, cu tită buna voinţă, cu tote silinţele ce “şi-au dat, nu numai că nu sunt în stare de a plăti
câştiurile ce datoresc Statului, dar încă arată că ai ajuns la o ruină aprópe complectă.
Ori care ar fi causa, şi ori cine ar fi de vină, nu e drept ca Statul să profite cu ruina acestor
ómeni, pte cei mai harnici printre consătenii lor.
Guvernul, dar, mişcat de aceste împrejurări şi de aceste consideraţiuni, cu decretul regal No. 284
din 30 Ianuarie 1897, a adus în Senat proiectul care tinde la îmbunătăţirea acestei stări de lucruri.
In sînul comitetului delegaţilor, – duoi, ai secţiunilor I şi II, d-nii Eliodor Vergatti şi colonel D.
Negel, conform decisiunei luate în acele secţiuni, "I-aú combătut şi "I-aú respins pe motiv că s-ar
desfiinţa, fără cuvânt şi numai ca fav6re, legea contractului;– trei, însă, ai secţiunilor III, IV şi V, d-nii
Dr. V. Michăilescu, Iorgu Gâlcă şi subscrisul, "I-aú admis, pentru cuvântul că, atunci când toţi fac
torii unei legi sunt de acord, nimic nu se opune la desfiinţarea sală la modificarea ei; şi pentru că,
departe de a vedea într’ânsul o disposiţiune de simplă fav6re, "Il considerăm ca pe o măsură de
dreptate şi de utilitate socială, căci nimeni nu e drept, în asemenea tocmeli, să dea mai mult de cât
primesce, şi pentru că e de un vădit interes economic de a susţine şi a nu lăsa să se ruineze şi să se
piardă elemente sănătóse de muncă ale ţărei. Ast-fel, dar, comitetul delegaţilor, în majoritate, dupe
ce a luat în consideraţiune proiectul, de acord cu d. prim-ministru şi ministru ad-interim la minis
terul agriculturei, industriei, comerciului şi domeniilor Statului, "i-a modificat şi "i-a complectat
ast-fel cum vi se supune astădi.
Comparând legea din 1889, pe basa căreea s'ai făcut vîndările în loturi mari, cu legea din 1896,
vedem că acéstă din urmă lege, în privinţa cultivatorilor cari au cumpărat sau cumpără loturi de
5 hectare, conform spiritului primitiv al legislaţiunei pentru vîndarea bunurilor Statului, a stabilit
şi principii cât sa putut mai echitabile, şi înlesniri mult mai mari pentru plata preţului. Am găsit
dar bine şi de folos a întinde şi a aplica aceleaşi principii şi înlesniri şi la aceşti cumpărători de lo -
turi mari, de la 8 până la 25 hectare, de cari ne ocupăm.
-
Am observat mai ântéiü că, chiar dupe evaluările tarifale ale ministerului domeniilor, nicăieri
în ţéră nu s'a evaluat hectarul de pământ cu mai mult de 1.000 lei. Am constatat apoi că, dupe
legea din 1896, cei ce ai cumpérat loturi de 5 hectare sunt obligaţi a plăti preţul lor, cu dobândă şi
amortisment de 4", într-un termen de 60 ani. Conform acestora, sa făcut socotéla şi sa găsit că -
cel ce ar fi cumpărat 10 hectare cu preţul de 1.000 lei hectarul, ar avea să plătéscă, pe timp de 60
ani, câte 442 lei şi 10 bani, adică câte 44 lei şi 21 bani pe hectar. Diferinţa de ceea ce se plătesce
adi, cum am arătat mai sus, este considerabilă.
De aceea, am admis, pentru cumpărătorii de loturi mari, cari vor fi cumpărat dupe legea din
1889 cu mai mult de 1.000 lei hectarul, scăderea propusă de guvern la suma de 1.000 lei.
Am întins apoi şi la cumpărătorii de loturi mari cuantumul procentelor şi modul de plată al
loturilor, prevădute în legea din 1896 pentru cumpărătorii de 5 hectare, şi acesta cu începere numai
de la 1 Aprilie 1899. Pentru timpul anterior acestei date sa stabilit ca plata sumelor datorite să se
calculeze şi să se răfuiască pe basa prețului de 1.000 lei hectarul, cu dobénda de 5%, şi amortis
ment de 2% pe an, precum prevede tot legea din 1896.
2 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 313

In fine, fiind-că prin legea din 1889 nu se ia nici o măsură faţă cu cei ce nu pot sau nu vor să
plătéscă, am găsit de folos a întinde şi la cei ce ai cumpărat loturi mari sancţiunea prevădută în
art. 43, alin. 5 şi următórele din legea din 1896. Ast-fel, vîndarea loturilor, pentru cari nu se vor fi
plătit 4 rate, se va putea resilia de Minister, fără somaţiune şi fără judecată; iar terenurile vîndute
vor reintra în posesiunea Statului şi se vor revinde la alţi locuitori.
Pentru cuvintele de mai sus, convinsă că proiectul răspunde nu numai adevăratelor principii
de umanitate şi de dreptate, dar încă şi trebuinţelor reale ale ţărei, majoritatea comitetului delega
ţilor, alegându-mé raportor, m'a însărcinat să vă rog să bine-voiţi a 'l aproba şi d-vóstre şi a 'l vota.
Raportor, N. CRĂTUNESCU.
PROIECT DE LECE
Cum sa presintat de guvern Cum sa modificat de comitetul delegaţilor Senatului
Art. I. - Guvernul este autorisat a scădea până Art. unic. –Aliniatul al 4-lea de la articolul 35
la lei 1.000 preţul de vîndare al hectarului pentru al articolului I din legea de la 4 Maiü 1896, mo
loturile mari vîndute în virtutea legei din 7 Apri dificătóre legei pentru înstrăinarea bunurilor Sta
lie 1889, tului şi rescumpărarea embaticurilor de la 7 Aprilie
Art. II. —Scădămêntul acesta se va socoti cu în 1889, se modifică în modul următor:
cepere de la data vîndèrei, iar sumele răspunse în Ş 1. —Cumpărătorii de loturi mari, având o în
plus se vor ţine în sémă pentru viitor. tindere de la 8 până la 25 hectare, vîndute de Stat
conform legei din 7 Aprilie 1889, vor achita ratele
Ministrul agriculturei, industriei, comerciului şi
ce mai datoresc de la data de 1 Aprilie 1899înainte
domeniilor, P. S. AURELIAN.
prin anuităţi, socotite pe basa de 4% dobândă şi
anuitatea socotită pe termen de 60 de ani.
Ş2–Preţul acestor loturi, care va trece peste
una mie lei hectarul, va fi scădut la una mie lei
hectarul, cu începere de la data vîndérei.
Ş3. —Sumele răspunse şi nerăspunse, datorate
ca preţ până la data de 1 Aprilie 1899, se vor cal
cula şi răfui pe basa prețului de 1.000 lei hecta
rul, dobândă 5% şi amortisare de 2% pe an. Su
mele răspunse în plus se vor ţine în sémă pentru
viitor.
Ş4–Disposiţiunile articolului 43, aliniatul 5 şi
următórele ale legei din 1896, se vor aplica şi la
cumpărătorii de loturi mari dupe legea din 1889,
în cas de neplată a patru rate.
Raportor, N. CRĂTUNESCU.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor, socotite pe basa de 4% dobêndă şi anuitatea disposiţiune generală care e strâns legată cu
discuţiunea generală este deschisă. socotită pe termen de 60 de ani. disposiţiunea din primul aliniat. Aşa fiind
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la Ş2–Preţul acestor loturi, care va trece s'a găsit de cuviință a se interverti ordinea
vot luarea în considerare a proiectului de peste una mie lei hectarul, va fi scădut la acestor aliniate, aşa ca aliniatul 3 să devină
lege şi se primesce. una mie lei hectarul, cu începere dela data aliniatul 2, iar aliniatul 2 să devină alinia
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Acum vîndărei. tul 3.
procedem la votarea pe articole. Ş3. —Sumele răspune şi nerăspunse, da D. St. Perietzeanu-Buzăü : Pentru ce ?
– D. raportor, N. Crătunescu, dă citire torate ca preţ până la data de 1 Aprilie D. raportor, N. Crătunescu: Am spus;
art. unic al proiectului de lege; redacţia co 1899, se vor calcula şi răfui pe basa prețu pentru că aliniatul 1 cuprinde o disposiţiune
mitetului delegaţilor: lui de 1.000 lei hectarul, dobéndă 5% şi generală; aliniatul 2 conţine o disposiţiune
Art. unic. – Aliniatul al 4-lea de la ar amortisare de 2% pe an. Sumele răspunse specială relativ la scăderea preţului, pe când
ticolul 35 al articolului I din legea de la 4 în plus se vor ţine în sémă pentru viitor. în aliniatul 3 se vorbesce despre chipul
Maiü 1896, modificătóre legei penru înstrăi Ş4. —Disposiţiunile articolului 43, ali plăţii, iarăşi o disposiţiune generală.
narea bunurilor Statului şi răscumpărarea niatul 5 şi următórele ale legei din 1896, De aceea s'a găsit de cuviinţă să se apro
embaticurilor de la 7 Aprilie 1889, se mo se vor aplica şi la cumpăratorii de loturi pie aliniatul 3 de aliniatul 1, devenind ali
difică în modul următor: mari dupe legea din 1889, în cas de ne niatul 2 şi să se aşele la urmă aliniatul 2 în
Ș 1. – Cumpărătorii de loturi mari, având plată a patru rate. locul aliniatului 3.
o întindere de la 8 până la 25 hectare, vîn D. raportor, N. Crătunescu : D-lor, în Din causa acestor modificări, trebuia o
dute de Stat conform legei din 7 Aprilie aliniatul 1, e vorba de o disposiţiune gene modificare şi în redacţiune.
J889, vor achita ratele ce mai datoresc, de rală; în aliniatul 2 este o disposiţiune spe Aşa la aliniatul 3 care devine aliniatul 2,
la data 1 Aprilie 1899 înainte prin anuităţi cială, pe când In aliniatul 3 este iarăşi o se propune modificarea acésta :
314 DESBATERILE SENATULUI 2 Martie 1899

» Preţul loturilor mari care va trece peste
1.000 lei hectarul va fi scădut la 1.000 lei
hectarul, cu începere de la data vîndărei şi
pe acéstă bază se va calcula şi plata.
Apoi la alin. 2 care devine al 3-lea se va
dice :
mSumele răspunse şi nerăspunse, datorite
ca preţ până la 1 Aprilie 1899 se vor cal
cula şi răfui pe baza dobândi de 5% şi a
mortisare pe an. Sumele răspunse în plus
se vor ţine în sémă pentru viitor.
Aşa dar, amendamentul este ast-fel con
ceput:
a) A se schimba ordinea aliniatelor 2 şi 3
între ele, devenind al 2-lea aliniat cel de al
3-lea, iar cel de al 3-lea al 2-lea.
b) Aliniatele 2 şi 3 se vor redacta ast-fel:
Ş 2. Sumele răspunse şi nerăspunse, dato
rite ca preţ până la 1 Aprilie 1899, se vor
calcula şi răfui pe baza dobândi de 5"/, şi
amortisare de 2%, pe an. Sumele rés
punse în plus se vor ţine în sémă pentru
viitor.
Ş3. Preţul loturilor mari, care va trece
peste 1000 lei hectarul, va fi scădut la 1000
lei hectarul, cu începere de la data vîndării
şi pe acéstă bază se va calcula şi platan.
Viişoreanu C. Alex., Crătunescu Nico
lae, Ciornei Vasile, Celibidache Nicolae,
general Anghelescu.
Acesta e amendamentul. Atât guvernul
cât şi majoritatea comitetului de delegaţi l'a
admis.
— Se pune la vot amendamentul şi se
primesce.
— Se procede la votarea cu bile a arti.
colului amendat.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Resul.
tatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 48
Bile albe . . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . 12
Prin urmare, Senatul a admis legea.
Sunt 5 ore, însă s'ar putea citi astădira
portul şi proiectul de lege al minelor.
Voci : da, da.
—Se pune la vot prelungirea şedinţei şi
se primesce.
– D. Gr. Ştefănescu, raportor al co
mitetului delegaţilor de secţiuni, dă citire
următorului raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,

Scim cu toţii că o lege nu ia nascere de cât atunci când necesităţi evidente o cer imperios, şi că,
în asemenea cas, ea trebue să ţie sémă de împrejurările locului, de interesul bine-înţeles al ţérei şi de
obiceiurile şi datinele vechi ale ei, căci altmintrelea ea devine o lege vătămătóre şi în fapt şi în drept.
Spiritul în care a fost făcută legea minelor de la 1895 nu ţinea sémă nici de interesul real al
ţèrei, nici de datinele şi obiceiurile ei, nici de dreptul său positiv relativ la proprietate.
Nu ţinea sémă de interesul ţărei, fiind-că, fără cea mai mică prevedere, dă minele, atât pe acelea pe
cari le cunoscem astădi, cât şi pe acelea cari se vor descoperi în viitor, în pradă lăcomiei exploata
torilor cari, în cea mai mare parte, vor fi străini.
Nu ţinea sémă nici de datinele şi obiceiurile pământului, –fiind-că basându-se pe o témă, cu
intenţiune exagerată, témă că proprietarii minelor nu vor voi să exploateze, sau să dea să se exploateze
de alţi bogăţiile închise în sînul pământului, şi ast-fel să vatăme starea economică a ţărei; Basân
du-se, dic, pe acéstă presupunere, fără înduoială eronată, calcă una din datinele cele mai învechite ale
ţèrei: că proprietarul suprafeţei este şi proprietarul subsolului; calcă prescripțiunile aşa de formale
ale Codicelui civil şi ale Constituţiunei, cari garantéză, în mod absolut, proprietatea şi liberul ei
exerciţii.
Din vechimea îndepărtată proprietarul suprafeţei a fost stăpân absolut pe subsolul sălii. Ore
proprietarul suprafeţei nu "şi-a săpat el, de timpii imemoriali, pimniţe, hrube şi puţuri pentru ali
mentarea cu apă ? Unde se opresce suprafaţa şi unde începe subsolul ? La 2 m, la 3 m, la 10 m, la
câţi metri?Ore, nu de timpi fârte îndepărtaţi, moşnenii noştri şi-au săpat puţuri pentru extracţiunea
păcurei, cari adesea mergeau până la 100, 200 şi 300 de metri? Cui şi când vre-o dată "i-a venit în
minte să opréscă aceste săpături? Saú cine vre-o dată a audit că Statul a silit pe un asemenea
proprietar de petrol să "şi exploateze mina, sub ameninţarea de a i se lua şi a o da altuia, sub pretext
că el este proprietar numai al suprafeţei? Nici o-dată.
Dacă, de la obiceiul tradiţional al ţărei, trecem la dreptul positiv sau legal, vedem asemenea că
legiuitorul de la 1895'l calcă cu cea mai mare linişte sufletéscă.
In adevăr :
Codicele nostru civil, la art. 480, dice :
» Proprietatea este dreptul ce are cine-va de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv
şi absoluta;–iar în art. 482, acelaşi codice determină cum este acéstă proprietate, –el dice : -Pro
prietatea unui lucru mobil sală imobil dă dreptul asupra tot ce produce lucrul, şi asupra tot ce se
„unesce ca accesorii cu lucrul într'un mod natural sală artificiala.
Apoi, d-lor senatori, ce unire mai naturală de cât aceea a suprafeţei cu subsolul? Unire aşa
de naturală că nu puteţi spune unde se sfârşesce una, suprafaţa sau solul, şi unde începe cel-alt,
subsolul?
Ca să facă lucrul şi mai explicit şi ca un care cum-va să se crédă că acest drept se referă nu
mai la lucrurile unite de la suprafaţă, codicele nostru, la art. 489, adaugă:
„Proprietatea păméntului coprinde în sine proprietatea suprafeţei şi a subsolului.
O singură excepţiune face codicele nostru civil la acest principii absolut de proprietate, aceea
de la art. 481, care, dupe ce consacră din noi acest principii, dice: nimeni nu pote fi silit a ced
2 Martie 1899 T)ESBATERILE SENATULUI 315

proprietatea sa, afară numai pentru causă de utilitate publică şi primind o dréptă şi prealabilă des
păgubirea.
Acesta era dreptul tradiţional şi legal al proprietarului pământului când, la 1866, Constituţiunea,
prin art. 19, consfinţesce starea de lucruri găsită în ţéră şi decretéză: » Proprietatea de ori-ce natură,
precum şi tâte creanţele Statului sunt sacre şi inviolabilea; şi apoi, pe lângă excepţiunea făcută acestui
principii de către Codicele nostru civil, mai adaugă alte duoë excepţiuni: igiena şi apărarea ţărei;
» nimenea, dice Constituţiunea în acelaşi art. 19, nu pte fi expropriat de cât pentru causă de uti
litate publică legalmente constatată şi dupe o dréptă şi prealabilă despăgubirea ; adică reproduce
textual codicele civil în vigóre. Dar, pentru ca nu cum-va acéstă utilitate publică să fie interpre-
tată, dupe interesele momentului, ea specifică că: „prin causă de utilitate publică urméză a se înţelege
numai comunicaţiunea şi salubritatea publică, precum şi lucrările de apărare a ţăreia.
Când datinele vechi ale ţărei, când codicele civil, când Constituţiunea însăşi ne face stăpâni
absoluţi pe pământul nostru, nu mă pot mira în destul cum se găsesc 6meni inteligenţi, bărbaţi de
Stat consumaţi, cari să susţină că, pentru ori-ce interes public, Statul este în drept să mă exproprieze.
Nu înţelegeţi d-vóstre, d-lor senatori, unde am ajunge atunci?
Astăi ni se dice: tu, proprietarule de mine, nu voesci să "ţi exploatezi mina, nici să o dai să ţi
se exploateze; atunci, pentru ca avuţia ţărei să nu sufere, pentru ca comori ascunse sub pământ să
nu rămână neutilisate, eü, Statul, în numele interesului public, îţi iau acest subsol, acéstă mină, şi
o daú unui exploatator ca să o exploateze.
Apoi atunci, d-lor senatori, să presupunem, căci legea de la 1895 s'a pus pe tărâmul presupu
nerilor, să presupunem că unul sau mai mulţi proprietari, din diferite împrejurări, nu voesc să "şi
cultive ţarinele, guvernul ar fi atunci în drept să le dică: nu voiți să vă araţi pământurile? Ei bine,
eú le iaú şi le dai altora să le exploateze, pentru ca avuţia ţărei, pentru ca binele public să nu su
fere. Tot aşa ne-ar putea dice şi pentru exploatarea pădurilor şi pentru alte isvóre de avuţie. Unde
am ajunge cu acest periculos principii ? Neapărat la desfiinţarea cu desăvîrşire a proprietăţei; o
voiţi d-vóstre acésta? De singur că nu.
Acest periculos principii, pus în legea minelor de la 1895, a înspăimantat pe partidul naţional
liberal şi pe întréga ţéră.
Cunósceţi luptele urmate în Corpurile legiuitóre de către representanţii partidului naţional-libe
ral; cunósceţi însemnata mişcare produsă în ţéră; petiţiile către Rege, şi cum, când töte aceste sfor
ţări făcute pentru apărarea Constituţiunei şi a proprietăţei nu a putut înfrînge resistenţa pe calea
greşită ce o apucase guvernul conservator, lupta sa terminat prin demisiunea în corpore a repre
sentanţilor liberali din Senat şi din Cameră. Legea sa votat, dar guvernul conservator a trebuit să
părăséscă puterea.
Partidul naţional-liberal, credincios fidel al conservărei principiilor din Constituţiune şi a pro
prietăței, venit la putere, nu a putut să aplice acestă lege şi a promis că o va modifica. El sa ţinut
de cuvânt, şi o lege modificătóre, în care principiul constituţional al proprietăței este respectat, a fost
presintată Camerei surori.
O singură substanţă minerală, sarea, a fost exceptată de la acest drept absolut de proprietate,
excepţiune care, de altmintrelea, era admisă şi de legea din 1895, ea fiind basată pe obiceiurile
ţërei, care duréză de mai multe secole. Sarea a fost tot-d'a-una proprietatea Statului.
In timpurile vechi, tóte veniturile ţărei era proprietatea Domnitorului ; Dimitrie Cantemir, în
descrierea Moldovei, ne spune că „dupe descălecarea lui Dragoş, tâtă Moldavia a rămas patrimoniul
unui şi singurului Domnului.
Când, cu timpul, trebuinţele ţărei s'aú înmulţit, Domnul şi-a reservat numai unele din ve
nituri pe séma Curței domnesci: -

» Pentru susţinerea Curței domnesci, dice Cantemir, ei ai reservat urbele tóte, d'impreună cu 12 sate
de prin prejur, apoi salinele, etc. a -

Când mai târdiü, însă, aceste diferite venituri sa luat de la Domnitori, ele s-au dat, împreună
cu sarea, Statului. Regulamentul organic, la secţia III, Ramuri de veniturile Statului, consacră, la
rêndul său, acest drept al Statului asupra sărei.
Legea, presintată ast-fel de către guvern, a fost discutată şi votată de Camera legiuitóre.
Ea a fost adusă la Senat prin Mesagiul regal No. 159 din 11 Ianuarie 1899, a fost cercetată
de către secţiunile Senatului, cari "şi-a numit delegaţii lor:
Secţia I pe d. Procopiu Dimitrescu;
» II » » Gr. Cereşeanu;
„ III n » Colonel Budişteanu;
» IV », subsemnatul, şi
» V » d. Polizu-Micşunescu.
3416 T)IESBATERILE SENATULUI 2 Martie 1899

Comitetul delegaţilor, întrunindu-se în mai multe şedinţe, a discutat, la rândul său, acéstă lege
şi, în unire cu guvernul, represintat prin d. Prim-ministru, a făcut câte-va modificări, credute ca ab
solut necesare, între cari şi amendamentele propuse de subsemnatul în secţiunea IV şi primite de
acésta.
Aceste modificări sunt:
I) Reservarea de către Stat a exploatărei combustibilelor solidi şi a petroleului cari se află sată se
vor afla pe proprietăţile sale. 1
Rolul cel mare ce jócă astădi combustibilul fosil şi, în special, petroleul, a făcut pe comitetu
delegaţilor ca, preocupându-se de interesul presinte şi mai cu sémă de cel viitor al ţărei, se sus
tragă aceste combustibile de pe proprietăţile Statului, de la acapararea companiilor şi societăţilor,
cari, o-dată stăpâne pe tot combustibilul nostru, să ne dicteze preţurile lor şi, ast-fel, drumurile de fer
şi vapórele nóstre să sufere.
II) Tot ca o prevedere, şi pentru a împedica ca minele ce eventual s'ar găsi pe proprietăţile
Statului să fie acaparate de asemenea companii, sa dat drept Statului ca, în vîndările ce va face de
acum înainte a moşiilor sale, să îşi reserve minele ce eventual s-ar găsi pe aceste moşii.
III) Pentru ca principiul de proprietate să fie respectat în tâte urmările lui, sa prevădut ca
exploatatorul, de o-dată cu consimţimêntul proprietarului, să presinte ministerului şi cuantumul ce
sa învoit să plătéscă proprietarului minei, atât pentru substanţele minerale extrase, cât şi despăgubi
rile pentru locurile ocupate la suprafaţă.
In casul, fórte rar de altmintrelea, în care proprietarul nu ar fi fixat mai dinainte redevenţa,
saú s'ar fi referit la Ministerul domeniilor ca s'o fixeze, în asemenea cas, dic, comitetul delegaţilor a
credut că este bine să se lase Ministerului latitudinea ca acéstă redevenţă să nu fie aceeaşi pentru
tóte minele, adică de 2%, cum prevede legea venită de la Cameră, ci ca ea să fie de 2–5%, din ve
nitul brut, avându-se în vedere, la fixarea ei, dificultăţile de exploatare şi rentabilitatea minei.
IV) Sa făcut o mai naturală enumerare a mineralielor ce constituesc o mină.
W) Sa adăugat numărul membrilor consiliului de mine, de la 5 la 7, băgând în acest consilii
un jurisconsult şi un representant al industriaşilor de mine.
Rolul important ce se dă prin acéstă lege consiliului de mine, care, între altele, se ocupă şi de
contestaţii şi de diferite cestiuni de drept, a făcut pe comitetul delegaţilor să pună în acest consilii
şi un jurisconsult.
Este de prisos, cred, să mai demonstrez locul ce se cuvine unui representant al industriei mi
niere într'o autoritate care se ocupă de variatele interese ale acestei industrii.
VI) A introdus unele schimbări de cuvinte şi de redacţie, imperios reclamate şi cari, de sigur, ai
scăpat din vederea diferiţilor colaboratori ai acestei legi.
Aşa, de exemplu, printre altele, sa înlocuit cuvintele de administraţia minieră prin Ministerul
domeniilor, căci proiectul de lege, venit de la Cameră, obliga ca tóte cererile de permise, tóte recla
mările şi ori-ce afaceri relative la mine, să fie adresate direct acestei administraţiuni miniere, care
nici nu este cel puţin recunoscută de veri-o lege şi din care se făcea o autoritate egală, dacă nu su
perióră, autorităţei Ministrului de domenii; în asemenea cas, comitetul delegaţilor a credut că este
mai natural şi mai conform cu ierarchia administrativă ca tóte aceste cereri să se adreseze Ministru
lui domeniilor, care le va trimite la serviciul respectiv, cum acésta se face şi cu cererile ce privesc
cele-alte servicii din acest minister.
Acestea sunt, d-lor senatori, modificările ce comitetul delegaţilor, în unanimitate şi în
unire cu guvernul, a găsit că trebuesc făcute legei minelor. Singur d. Gr. Cereşeanu a fost de părere
deosebită, în privinţa fixărei perimetrului de 40 de hectare pentru petroleü, prevădut la art. 14 şi 47,
d-sa fiind de părere că acest perimetru să fie tot de 1.000 de hectare, ca şi perimetrul fixat pentru
combustibilele solide.

Sunt convins că şi d-vóstre, ca şi noi, sunteţi pătrunşi de datoria ce avem să dăm ţerei o lege
a minelor care să garanteze proprietatea şi să facă, în acelaşi timp, posibilă şi lesniciósă exploatarea
avuţiilor miniere; sigur de acéstă convingere, nu mé înduoesc că şi d-v6stre veţi vota acest proiect
de lege, aşa cum a fost modificat de comitetul delegaţilor.

Raportor, GR. ŞTEFĂNESCU.

 2 Martie 1899 T)ESBATERILE SENATULUI 317

I , H. ( HC
PENTRU

MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA MITNELOR

Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum sa admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului in unire cu guvernul
--

TITLUL I TITLUL, I TITLUL, I

Clasificaţiunea legală a substanţelor Clasificaţiunea legală a substanţelor Clasificaţiunea legală a substanţelor

minerale minerale minerale

Art. 1. Depunerile naturale ale Nemodificat. Art. 1. Depunerile naturale ale

substanţelor minerale sa fosile sunt substanţelor minerale şi combusti
clasate, faţă cu regimul lor legal, în bile fosile sunt clasate, faţă cu re
mine şi cariere. gimul lor legal, în mine şi cariere.
Art. 2. Sunt considerate ca mine Art. 2. Se consideră ca mine: Art. 2. Se consideră ca mine:
acele depuneri cunoscute ca conţi
nênd în filóne straturi sau deposite
În mase :
1) Huila (cărbune de pământ), 1) Zăcămintele (gites) de grafit, 1) Zăcămintele (gites) de grafit,
lignitul, grafitul, antracitul; antracit, cărbunii de pământ, lignit, antracit, cărbunii de pământ, lignit,
petrol, ozocherită, bitumuri, asfalt petrol, ozocherită, bitumuri, asfalt
şi alţi hidrocarburi; şi alţi hidrocarburi;
2) Substanţe metalifere, precum 2) Minereurile de aur, argint, pla 2) Metalele native ca aurul, pla
minereurile de aur, argint, platină, tină, mercur, plumb, fer, aramă, co tina, argintul, cuprul, precum şi mi
mercur, plumb, fer, aramă, cositor, sitor, zinc, bismut, cobalt, nichel, neraliele de argint, mercur, plumb,
zinc, bismut, cobalt, nichel, man manganez, titan, antimonii, molib fer, cupru, cositor, zinc, bismut,
ganez, titan, antimoniu, molibden, den, tungsten, crom, selenii, telur, cobalt, nichel, manganez, titan, an
tungsten, crom, seleni, telur, bau precum şi bauxita, pietrele scumpe timoniü, molibden, tungsten, crom,
xita, precum şi pietrele scumpe; şi mineralele dise mobile, în stare na selenii, telur, precum şi bauxita şi
tivă; pietrele scumpe;
3) Sulful şi arsenicul, fie singure, 3) Sulful şi arsenicul, fie singure, 3) Sulful şi arsenicul, fie singure,
fie combinate cu metalele, alunul şi fie combinate cu metale şi meta fie combinate cu metale şi metaloidi,
sărurile solubile, cu basă de metale loidi, alunul, sărurile solubile cu base alumenul, sărurile solubile cu base
din cele indicate la art. 2; nitraţii; de metale şi nitraţii; de metale şi nitraţii;
4) Sarea gemă şi alte săruri aso 4) Alte deposite minerale ce s-ar 4) Alte deposite minerale ce s-ar
ciabile în acelaşi gisment, cari cad descoperi mai târdiü şi cari s'ar clasa descoperi mai târdiü şi caris'ar clasa
sub monopolul Statului, precum şi ca mine printr-un decret regal, dupe ca mine printr-un decret regal, dupe
sorgintele sărate. ce consiliul de mine şi va da avisul; ce consiliul de mine şi va da avisul;
318
Textul legei în vigóre
Art. 3. Autoritatea superióră de
care depind minele, carierele şi sta
bilimentele industriale dependinte
de aceste industrii este Ministerul
agriculturei, industriei, comerciului
şi domeniilor.
TITLUL II
Proprietatea minei şi caracterele ei
Art. 4. Facultatea de a face ex
cursiuni şi căutări la suprafaţă, cari
nu prov6că degradări, pe tot teri
toriul României, în scop de a desco
peri mine, o are ori-ce persónă, ro
mân sau străin, fără altă formalitate
de cât aceea de a obţine o încuviin
ţare de la Ministerul domeniilor.
Proprietarul suprafeţei este dispen
sat de a cere o asemenea încuviin
ţare.
Art. 5. De îndată ce sa constatat
saú presupus în mod oficial desco
perirea unei mine, Statul, din pro
pria lui iniţiativă sau sesizat de o a
treia persână, va întreba pe proprie
tarul suprafeţei dacă el e dispus şi
póte să procédă, în termenul fixat
prin art. 23 din acéstă lege, la ex
plorarea minei.
In casul când proprietarul supra
feţei ar refusa, Statul sau va pro
ceda el la explorarea minei, sau o
va conceda, conform disposiţiunilor
presentei legi, unei a treia persone,
lăsând proprietarului suprafeţei fo
Jósele specificate la art. 6 şi 27.
Art. 6. Dacă, în urma explorărei,
se dovedesce că gismentul comportă
exploatarea, Ministerul, din propria
DESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au adus de Adu
narea deputaților
5) Sarea gemă cu sărurile solu
bile, asociate cu stassfurtita, poliha
lita, etc., sorginţele şi lacurile să
rate, precum şi ocnele părăsite, cari
sunt proprietatea Statului, ori unde
s'ar afla ele şi cari sunt supuse mo
nopolului Statului.
Nemodificat.
TITLUI, II
Proprietatea minei şi caracterele ei
Art. 4. Minele aparţin proprie
tarului suprafeţei, cu restricţiunile
speciale de sub titlul X.
Art. 5. Minele de pe proprietăţile
Statului se pot exploata de Stat,
saú se pot da în exploatare unei
alte persone, însă numai prin con
cesiuni acordate conform legei de
faţă.
Minele de pe proprietăţile parti
culare se pot exploata:
a) de proprietarul suprafeţei sală
de ori-care altă personă căreea pro
prietarul "i-ar fi cedat prin bună în
ţelegere drepturile sale.
Minele, ast-fel exploatate, vor fi
supuse la anumite prescripțiuni din
acéstă lege ;
b) de Stat, sală prin concesiuni
date de Stat, cu consimţimântul pro
prietarului suprafeţei.
Art. 6. Concesiunea minei se dă
de către Stat conform legei minelor.
Ea este perpetuă (adică până la com
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului in unire cu guvernul
5) Sarea gemă cu sărurile solu
bile, asociate cu stassfurtita, poliha
lita, etc., sorginţele şi lacurile să
rate, precum şi Ocnele părăsite, cari
sunt proprietatea Statului, ori unde
s'ar afla ele şi cari sunt supuse mo
nopolului Statului.
Art. 3. Nemodificat.
TITLUL II
Proprietatea minei şi caracterele ei
Art. 4. Minele aparţin proprieta
rului suprafeţei, cu restricţiunile
speciale de sub titlul IX.
Art. 5. Minele de pe proprietăţile
Statului se pot exploata de Stat, sau
se pot da în exploatare unei alte
persóne, însă numai prin concesiuni
acordate conform legei de faţă.
Minele de combustibil solid şi pe
trolei de pe proprietăţile Statului
vor fi exploatate de Stat, fără a pu
tea face obiectul unei concesiuni.
La vîndările de proprietăţi ale
Statului, Statul îşi va reserva în
tot-da-una dreptul asupra minelor,
Minele de pe proprietăţile parti
culare se pot exploata:
a) de proprietarul suprafeţei sau
de ori-care altă persână căreea pro
prietarul "i-ar fi cedat prin bună
înţelegere drepturile sale.
Minele, ast-fel exploatate, vor fi
supuse la anumite prescripțiuni din
acéstă lege;
b) de Stat, sau prin concesiuni
date de Stat, cu consimţiment
proprietarului suprafeţei.
Art. 6. Concesiunea minei se *
lor. Ea este perpetuă (adică până *
2 Martie 1899
Textul legei in vigóre
lui iniţiativă sa sesizat de o terţă
persónă, va întreba pe proprietar mâni; iar pentru străini până la 95
dacă vrea sa nu să procedeze la
ani, dupe avisul consiliului de mine,
exploatarea minei, supunându-se care va ţine sémă de importanţa şi
disposiţiunilor de faţă. greutăţile exploatărei.
In cas de refus din partea pro
prietarului suprafeţei, Statul pte
conceda exploatarea unei terţe per
sóne, rămânând proprietarului fo
lósele specificate de art. 55.
In cas când proprietarul se de
clară gata a exploata mina, şi el nu
va fi fost tot-d'o-dată şi explorator,
terţa persénă care a explorat mina
va fi copărtaşă la concesiunea minei
cu proprietarul suprafeţei în condi
țiunile cari se stabilesc prin legea
de faţă.
Art. 7. Dreptul de exploatare ce
se obţine ast-fel se concede de Stat
pe un termen de 75 ani; el este imo
biliar, transmisibil ca ori-ce alt bun,
susceptibil de ipotecă şi privilegiuri
şi distinct de proprietatea suprafeţei.
Art. 8. Dreptul concesionarului,
cu tóte caracterele lui de la articolul
precedent, se întinde şi asupra clă
dirilor, maşinelor, puţurilor, gale
riilor şi altor lucrări făcénd parte
integrantă din mină; asemenea se
consideră tot ca imobile, conform
art. 468 din codul civil, caii, unel
tele şi ori-ce alte obiecte cari servă
exclusiv la exploatarea minei.
Art. 9. Sunt mobile materiile ex
trase, aprovisionările şi alte obiecte
mobiliare, precum asemenea acţiu
nile şi venitul unei societăţi sa an
treprise pentru exploatări de mine.
Art. 10. Ori-ce înstrăinare par
țială a concesiunei minei este inter
disă, fiind isbită de nulitate.
Ori-ce divisiune a minei prin ce
siune sa partagiü, ori-ce reuniune
prin asociaţiune sau achisiţiune de
mine de aceeaşi natură, nu pot fi
efectuate de cât în virtutea unui de
cret regal, basat pe o decisiune a
Ministerului de domenii, în urma
avisului administrațiunei miniere.
Cu tóte acestea, reuniunea mai
multor mine cari se ating şi sunt
de aceeaşi natură este permisă fără
autorisaţie specială dacă perimetrul
total nu trece peste suprafaţa fixată
DESBATERILE SENATULUI 319
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului in unire cu guvernul
plecta epuisare a minei) pentru Ro complecta epuisare a minei) pentru
Români; iar pentru străini până la
75 ani, dupe avisul consiliului de
mine, care va ţine sémă de impor
tanţa şi greutăţile exploatărei.
Art. 7. Mina constitue un bun Art. 7. Admis ast-fel cum sa vo
imobiliar transmisibil, susceptibil tat de Adunarea deputaţilor.
de ipotecă şi privilegiuri, şi distinct
de proprietatea suprafeţei.
Art. 8. Dreptul concesionarului Art. 8. Clădirile, maşinele, puţu
se întinde şi asupra clădirilor, maşi rile, galeriile şi alte lucrări făcénd
nelor, puţurilor, galeriilor şi altor parte integrantă din mină sunt
lucrări făcénd parte integrantă din considerate ca imobile. Asemenea se
mină; asemenea se consideră tot consideră tot ca imobile, conform
ca imobile, conform art. 468 din art. 468 din codul civil, caii, unel
codul civil, caii, uneltele şi ori-ce tele şi ori-ce alte obiecte cari servă
alte obiecte cari servă exclusiv la exclusiv la exploatarea minei.
exploatarea minei.
Nemodificat. Art. 9. Nemodificat.
Art. 10. Ori-ce înstrăinare par Art. 10. Ori-ce înstrăinare par
țială a concesiunei minei este inter țială a concesiunei minei este inter
disă şi isbită de nulitate. disă şi isbită de nulitate.
Ori-ce divisiune a concesiunei prin Ori-ce divisiune a concesiunei
cesiune sa partagiü nu póte fi efec prin cesiune sa partagiü nu póte
tuată de cât în virtutea unui decret fi efectuată de cât în virtutea unui
regal, basat pe o decisiune a Mini decret regal, basat pe o decisiune
sterului de domenii, în urma avi a Ministerului de domenii, în urma
sului administrațiunei miniere. avisului consiliului de mine.
In acelaşi mod se va face ori-ce In acelaşi mod se va face ori-ce
reuniune de concesiuni de aceeaşi reuniune de concesiuni de aceeaşi
natură sau alipirea unei exploatări natură sau alipirea unei exploatări
particulare, cu condiţie însă ca su particulare, cu condiţie însă ca su
prafaţa coprinsă în perimetrul total prafaţa coprinsă în perimetrul total
să nu întrécă înduoitul limitelor să nu întrécă înduoitul limitelor
fixate prin art. 14. fixate prin art, 14.
320
Textul legei în vigóre
prin art. 14 şi cu condiţiune ca lu
crările de exploatare să fie puse tot
d'a-una sub o direcţie unică.
Art. 11. In cas de cesiune, par
tagiü saú reuniune a uneea sau mai
multor mine, se va depune la in
stanţa minieră unde sa făcut cere
rea de instituire a concesiune, în
dată dupe aprobare, un act, în dublu
exemplar, spre cunoscinţa tutulor
interesaţilor.
Art. 12. Ori-ce concesionar pâte
să renunţe la concesiunea unei mine
dacă nu sunt creditori ipotecari sau
privilegiaţi, sau dacă toţi creditorii
consimt la renunţare; administra
țiunea minieră trebue însă prevestită
cu şése luni înainte de părăsirea lu
crărilor. In cas de forţă majoră,
prevestirea se va face imediat dupe
încetarea lucrărilor.
In cas de neînţelegere, renunţarea
póte avea loc printr'o vîndare cu li
citaţiune, din produsul căreea Statul
se va despăgubi cel d’ântéiü.
Mina la care concesionarul a re
TOESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de
Adunarea deputaţilor
Reuniunea mai multor concesiuni
cari se ating şi sunt de aceeaşi na
tură este permisă fără autorisaţie
specială dacă suprafaţa coprinsă în
perimetrul total nu trece peste li
mita fixată prin art. 14.
Proprietarii cari 'şi vor exploata
singuri minele pot să împreuneze
exploataţiunile lor în virtutea unei
permisiuni speciale dată de Ministe
rul domeniilor, în urma avisului ad
ministraţiunei miniere, chiar dacă
suprafaţa ar trece peste limitele
fixate prin art. 14. Lucrările de ex
ploatare vor trebui puse însă sub o
direcţiune unică.
Minele sau concesiunile, o-dată
întrunite, forméză o mină unică,
care nu se mai pâte divisa de cât
conform alin. II din articolul de
față. Acéstă mină va trebui să fie
pusă sub o direcţiune unică.
Alipirea sau reunirea din alin. III
şi IV se va face cunoscută Ministe
rului de domenii cel mai târdiü 15
dile dupe ce a fost îndeplinită şi se
va înainta tot de o-dată un plan al
nouei mine la scara de */, în
dublu exemplar, precum şi o copie
legalisată de pe actul făcut între
părţile interesate.
Art. 11. Instanţa minieră din lo
calitate va publica şi afişa actul de
concesiune, partagiü saü reuniune,
pentru a "I face cunoscut tutulor
interesaţilor. Cheltuelile acestor pu
blicaţiuni şi afişagiü sunt în sarcina
exploatatorului minei.
Art. 12. Ori-ce concesionar pâte
să renunţe la concesiunea unei mine
dacă nu sunt creditori ipotecari sai
privilegiaţi, sau dacă toţi creditorii
consimt la renunţare; administraţia
minieră trebue să fie însă prevestită
cu şése luni înainte de părăsirea lu
crărilor.
In cas de forţă majoră, prevesti
rea se va face imediat dupe înceta
rea lucrărilor; în cas de neînţelegeri,
renunţarea pâte avea loc printr'o
vîndare cu licitaţiune, din produsul
căreea Statul se va despăgubi cel
d’ântêiü.
Mina la care concesionarul a re
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului in unire cu guvernul
Reuniunea mai multor conce
siuni cari se ating şi sunt de aceeaşi
natură este permisă fără autorisa
ţie specială dacă suprafaţa coprinsă
în perimetrul total nu trece peste
limita fixată prin art. 14.
Proprietarii cari "şi vor exploata
singuri minele pot să împreuneze
exploataţiunile lor în virtutea unei
permisiuni speciale dată de Mini
sterul domeniilor, în urma avisului
consiliului de mine, chiar dacă su
prafaţa ar trece peste limitele fixate
prin art. 14. Lucrările de exploatare
vor trebui puse însă sub o direc
ţiune unică.
Minele sau concesiunile, o-dată
întrunite, forméză o mină unică,
care mu se mai pite divisa de cât :
conform alin. 2 din articolul de
faţă. Acéstă mină va trebui să fie
pusă sub o direcţiune unică.
Alipirea sau reunirea din alin. 3
şi 4 se va face cunoscută Ministe
rului de domenii cel mai târdiü 15
dile dupe ce a fost îndeplinită şi se
va înainta tot de o-dată un plan al
blu exemplar, precum şi o copie le
galisată de pe actul făcut între păr
ţile interesate.
Art. 11. Admis ast-fel cum sa
votat de Adunarea deputaţilor.
Art. 12. Ori-ce concesionar pote
să renunţe la concesiunea unei mine
dacă nu sunt creditori ipotecari sau
privilegiaţi, sau dacă toţi creditorii
consimt la renunţare; Ministerul
domeniilor trebue să fie însă pre
vestit cu şése luni înainte de pără
sirea lucrărilor.
In cas de forţă majoră, prevesti
rea se va face imediat dupeîncetarea
lucrărilor.
In cas de neînţelegeri, renunţat
rea póte avea loc printr'o vindare
cu licitaţiune, din produsul cărei
Statul se va despăgubi cel dântei
Mina la care concesionarul a 9”
2 Martie 1899
Textul legei în vigóre
nunţat conform cu legea va putea nunţat conform cu legea revine de
fi exploatată de Stat, sa concesio
nată de dénsul, până la expirarea
termenului de 75 ani şi în condi
țiunile legei de faţă.
Art. 13. Exploatarea minelor şi
explorările nu constituesc acte de
comercii şi nu sunt supuse paten
telor. Tóte contestațiunile ce s-ar
ivi în asemenea exploatări şi explo
rări se vor judeca de tribunalele ci
vile dupe regulele dreptului comun.
Art. 14. Mina sa concesiunea
minieră a unui perimetru se în
ţelege coprinsă în limitele deter
minate prin planurile verticale, cari,
coborîndu-se indefinit în adâncime,
trec prin laturile poligonului ce con
stitue perimetrul la suprafaţa solu
lui. Acésta însă numai pentru sub
stanţele asupra cărora sa instituit
mina.
Intinderea perimetrului ce se con
cede nu pte trece peste 1.000 hec
tare pentru minele de combustibil
şi 600 hectare pentru cele-alte mine,
cu restricţiunea ca duoë puncte ale cu restricţiune ca duoë puncte ale
aceluiaşi perimetru să nu fie mai
depărtate de 4 kilometri pentru mi
nele de cărbuni şi 2/, kilometri pen
tru cele-alte mine.
Art. 15. Fixarea semnelor pentru
delimitarea ori-cărui perimetru ce
rut, fie pentru explorare, fie pentru
exploatare, este obligatorie; ea se va
face în urma cererei părţilor sai din
ordinul administraţiunei, şi se va
executa, sub direcţiunea inginerului
Statului, cu cheltuelile concesiona
rului minei.
Proprietarul suprafeţei nu pte,
sub nici un pretext, să împedice pu
nerea hotarelor pe moşia sa. Cu tóte
acestea, consimţimêntul séü, fără de
care nu se pot pune semnele, este ri
guros necesar pentru hotarele cari
cad saú trec prin curţi, grădini,
parcuri şi ori-ce alte locuri împrej
muite cari fac parte din locuinţa lui.
T)ESBATERILE SENATULUI 824
- Modificările ast-fel cum sa admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea duputaţilor al Senatului in unire cu guvernul
nunţat conform cu legea revine de
drept proprietarului suprafeţei, pă drept proprietarului suprafeţei, pă
strându-se indivisibilitatea prevă strându-se indivisibilitatea prevă
dută la art. 10. dută la art. 10.
Nemodificat. Art. 13. Nemodificat.
Art. 14. Mina sau concesiunea Art. 14. Mina sa concesiunea
minieră a unui perimetru se înţe minieră a unui perimetru se înţe
lege coprinsă în limitele determi lege coprinsă în limitele determinate
nate prin planurile verticale, cari, prin planurile verticale, cari, cobo
coborîndu-se indefinit în adâncime, rîndu-se indefinit în adâncime, trec
trec prin laturile poligonului ce prin laturile poligonului ce consti
constitue perimetrul la suprafaţa tue perimetrul la suprafaţa solului.
solului. Acésta însă numai pentru Acésta însă numai pentru substan
substanţele asupra cărora sa insti ţele asupra cărora sa instituit mina.
tuit mina.
Intinderea perimetrului ce se con Intinderea perimetrului ce se con
cede nu póte trece peste 1.000 hec cede nu pte trece peste 1.000 hec
tare pentru minele de combustibil şi tare pentru minele de combustibil
600 hectare pentru cele-alte mine, solid şi 600 hectare pentru cele-alte
mine, cu restricţiune ca duoë puncte
aceluiaşi perimetru să nu fie mai de ale aceluiaşi perimetru să nu fie
părtate de 5/, kilometri pentru mi mai depărtate de 4 kilometri pentru
nele de cărbuni şi 3/ kilometri pen minele de cărbuni şi 2/ kilometri
tru cele-alte mine, în afară de casul pentru cele-alte mine, în afară de
în care proprietarul şi exploatéză casul în care proprietarul şi exploa
singur mina şi în care perimetrul téză singur mina şiin care perimetrul
exploatărei rămâne nedeterminat. exploatărei rămâne nedeterminat.
Pentru petrolei perimetrul va fi
de maximum 40 hectare.
Nemodificat. Art. 15. Fixarea semnelor pentru
delimitarea ori-cărui perimetru ce
rut, fie pentru explorare, fie pentru
exploatare, este obligatorie; ea se
va face în urma cererei părţilor sai
din ordinul Ministerului şi se va
executa, sub direcţiunea ingineru
lui Statului, cu cheltuelile concesio
narului minei.
Proprietarul suprafeţei nu pâte,
sub nici un pretext, să împedice
punerea hotarelor pe moşia sa. Cu
tóte acestea, consimţimêntul séü,
fără de care nu se pot pune semne,
este riguros necesar pentru hotarele
cari cad sa trec prin curţi, gră
dini, parcuri şi ori-ce alte locuri
împrejmuite cari fac parte din lo
cuinţa lui.
322
Textul legei în vigóre
TITLUL, III
Acte cari preced instituirea conce
siunilor de mine
Art. 16. Căutările prin săpături,
în scop de a-şi da séma de valórea
descoperirei unui gisment şi a se
asigura de posibilitatea exploatărei
lui, sunt considerate ca explorări şi
nu pot fi făcute de cât în virtutea
unui permis administrativ, liberat
de Ministerul domeniilor conform
cu legea de faţă.
Art. 17. Descoperitor sau prim
inventor este acela care, cel d’ântêiü,
fără a fi făcut săpături speciale de
explorare, a semnalat şi a făcut să
se constate oficial existenţa unui gis
ment până atunci necunoscut.
Descoperirea sa, despre care se va
face constatare, trebue să fie înregis
trată la administraţiunea minelor.
Art. 18. Acéstă descoperire, înre
gistrată şi publicată, "i asigură des
coperitorului, în timp de patru luni
de la data înregistrărei, dreptul de
preferinţă asupra altor petiţionari.
El va obţine un permis de explo
rare dacă va îndeplini disposiţiunile
din acéstă lege şi dacă proprietarul
suprafeţei, în timp de patru luni, a
refusat să se însărcineze cu explo
rările.
Art. 19. In casul când n'ar lua
descoperitorul concesiunea perime
trului indicat oficial de el, ci va ex
ploata mina proprietarul suprafeţei
saú altă personă, atunci el va avea
dreptul la o redevenţă proporţională
de 0,50%, din venitul net, dacă ex
DESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-țel cum s'au admis de
Adunarea deputatilor
TITLUL, III
Acte cari preced instituirea conce
siunilor de mine
Art. 16. Dreptul de a face excur
siuni şi căutări la suprafaţă, cari nu
provócă degradări, pe tot teritoriul
României, în scop de a descoperi
mine, îl are ori-ce persónă, român
saú străin, care va obţine o permi
siune de la Ministerul domeniilor şi
consimţimêntul proprietarului su
prafeţei de explorat.
Statul(prin serviciul minelor) este
dispensat de a avea consimţimêntul
proprietarilor particulari pentru stu
diile şi căutările ce ar avea de făcut.
Proprietarii suprafeţei, pentru
căutări şi studii pe moşiile lor, sunt
scutiţi de permisiunea Ministerului.
Art. 17. Descoperitor este acela
care, cel d’ântêiü, fără a fi făcut să
pături speciale de explorare, a sem
nalat, trămiţând eşantilióne şi o de
scriere amănunţită, existenţa unui
gisment până atunci necunoscut.
Dênsul va comunica descoperirea
sa administraţiunei miniere, care o
va înregistra într'un registru special,
o va publica în Buletinul Ministeru
lui, dându-i o recepisă de justificare
a titlului de descoperitor şi făcând'o
în acelaşi timp cunoscută proprie
tarului suprafeţei.
Art. 18. Pe proprietăţile Statului
acéstă înscriere va da descoperitoru
lui dreptul de a obţine permisul de
explorare.
Art. 19. In casul în care nu ar
lua concesiunea minei, fie pe pro
prietăţile Statului, fie pe cele parti
culare, descoperitorul va avea drep
tul la o redevenţă proporţională de
0,25% din produsul brut al minei.
Acéstă redevenţă i se va plăti pen
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului în unire cu guvernul
TITLUL III
Acte cari preced instituirea con
cesiunilor de mine
Art. 16. Dreptul de a face excur
siuni şi căutări la suprafaţă, cari
nu prov6că degradări, pe tot teri
toriul României, în scop de a desco
peri mine, îl are ori-ce persónă,
român sau străin, care va obţine o
permisiune de la Ministerul dome
niilor şi consimţimêntul proprieta
rului suprafeţei de explorat.
Statul (prin serviciul minelor)
este dispensat de a avea consimţi
mêntul proprietarilor particulari
pentru studiile şi căutările ce ar
avea de făcut la suprafaţă.
Proprietarii suprafeţei, pentru
căutări şi studii pe moşiile lor, sunt
scutiţi de permisiunea Ministerului.
Art. 17. Descoperitor este acela
care, cel d’ântêiü, fără a fi făcut
săpături speciale de explorare, a
semnalat, trămiţând eşantilióne şi o
descrire amănunţită, existenţa unui
zăcământ până atunci necunoscut.
Se exceptéză funcţionarii Statului
însărcinaţi cu aceste cercetări.
Descoperitorul va comunica des
coperirea sa Ministerului domeniilor,
care o va înregistra într'un registru
special, o va publica în Buletinul
Ministerului, dându-i o recepisă de
justificare a titlului de descoperitor
şi făcând’o în acelaşi timp cunoscută
proprietarului suprafeţei.
Art. 18. Suprimat.
Art. 19 devine art. 18. In casul
în care nu ar lua concesiunea III”
nei, fie pe proprietăţile Statului, fie
pe cele particulare, descoperitor
va avea dreptul la o redevenţă Pr”
porţională de 0,25%, din produs
brut al minei. Acéstă redevență 19
2 Martie 1899
Textul legei în vigóre
ploatarea se va începe până în 5
ani de la data înregistrărei desco
perirei şi dacă se exercită asupra
materiei ce a fost indicată de des
coperitor.
Art. 20. Explorator este acela
care, prin săpături şi perforări, ar
stabili materialmente existenţa şi
posibilitatea de exploatare a unor
substanţe minerale, în urma unui
permis acordat pe basa legei.
Art. 21. Ori-cine, individual sa
în societate, pte să adreseze repre
sentantului administrațiunei mini
ere din localitatea respectivă o pe
tițiune prin care să céră să i se
acorde dreptul de a face explorări
într-o anumită porţiune.
Cererea va fi înscrisă în registru
la No. de ordine, cu data şi ora de
punerei ei, registru special care va
fi ţinut la disposiţiunea publicului.
Petiţionarul este dator de a pre
sinta representantului administra
țiunei miniere, în dublu exemplar
şi în timp de 15 dile de la data pre
sintărei cererei:
1) Limitele precise între cari vo
esce a lua perimetrul de explorare,
indicând văile, colinele sau ori-ce
alte puncte cu un caracter deter
minat din localitate, şi suprafaţa a
proximativă a perimetrului;
DESBATERILE SENATULUI S93
Modificările ast-fel cum s'a admis de Modificările făcute de comitetul de delegaţi
Adunarea deputaţilor al Senatului în unire cu guvernul
tru substanţa minerală semnalată va plăti pentru substanţa minerală
de dénsul şi verificată de adminis semnalată de dênsul şi verificată de
traţia minierăşi numai dacă exploa Ministerul domeniilor şi numai dacă
tarea ei se va începe până la cinci exploatarea ei se va începe până la
ani de la data înregistrărei desco cinci ani de la data înregistrărei
perirei. descoperirei.
Nemodificat. Art. 20 nemodificat devine art. 19.
Art. 21 (noi). Căutările prin să Art. 21 devine art. 20. Căutările
pături, făcute cu scopul de a deter prin săpături, făcute cu scopul de a
mina întinderea şi rentabilitatea ex determina întinderea şi rentabilita
ploatărei unui zăcământ, se numesc tea exploatărei unui zăcământ, se
explorări şi nu pot fi făcute de cât cu numesc explorări şi nu pot fi făcute
consimţimêntul proprietarului su de cât cu consimţimêntul proprie
prafeţei şi în virtutea unui permis li tarului suprafeţei şi în virtutea unui
berat de Ministerul domeniilor con permis liberat de Ministerul dome
form cu legea de faţă. niilor conform cu legea de faţă.
Este scutit de acest permis pro Este scutit de acest permis pro
prietarul suprafeţei când face explo prietarul suprafeţei când face ex
rări pe proprietatea sa. plorări pe proprietatea sa.
El va trebui însă să aviseze ad El va trebui însă să aviseze Mi
ministraţia minieră cel puţin cu 15 nisterul domeniilor cel puţin cu 15
dile înainte de începerea lucrărilor. dile înainte de începerea lucrărilor.
Art. 21 devenit art. 22. Ori-ce Art. 22 devine art. 21. Ori-ce
cetăţén român sa străin, indivi cetăţén român sau străin, indivi
dual sau în societate constituită dual sau în societate constituită
conform legilor ţărei, pte să adre conform legilor ţărei, pâte să adre
seze administraţiei miniere o peti seze Ministerului domeniilor o peti
ţiune, prin care să céră să i se a ţiune, prin care să céră să i se
corde dreptul de a face explorări acorde dreptul de a face explorări
într-o anumită porţiune de teren, într-o anumită porţiune de teren.
Cererile vor fi înscrise în registru Cererile vor fi înscrise în regis
în ordinea presentărei lor, însem tru în ordinea presentărei lor, în
nându-se ora şi data depunerei şi semnându-se ora şi data depunerei
eliberându-se înfăţişătorului o re şi eliberându-se înfăţişătorului o re
cepisă de primire. Acest registru cepisă de primire. Acest registru va
va fi ţinut la disposiția publicului. fi ţinut la disposiția publicului. Pe
Petiţionarul va fi ţinut să presinte tiţionarul va fi ţinut să presinte
administraţiei miniere, în termenul Ministerului domeniilor în terme
de 15 dile de la data înaintărei ce nul de 15 dile de la data înaintărei
Ierei : Cererei :
1) Consimţimêntul proprietarului 1) Consimţimêntul proprietaru
suprafeţei pentru exploraţiune şi lui suprafeţei pentru exploraţiune
pentru darea concesiunei. şi pentru darea concesiunei.
Pe proprietăţile Statului nu va fi In acest act va arăta, pe lângă
nevoie de acest consimţimênt. indemnisarea ce sa învoit să dea
In acest act va arăta şi despăgu proprietarului pentru substanţele
birile ce sa învoit să plătéscă pro minerale extrase, şi despăgubirile
prietarului suprafeţei pentru degra ce concesionarul sa învoit să "i plă
dările solului şi arenda terenului téscă, dacă va obţine concesiunea,
ocupat; pentru degradările solului şi tere
nul ocupat :
394
Textul legei în vigóre
2)Justificarea că a făcut cunoscut
proprietarului suprafeţei, cum şi
concesionarilor de mine învecinaţi
imediat, cererea făcută pentru ex
plorare în perimetrul desemnat;
3) Alegerea domiciliului în jude
ţul unde a cerut explorarea.
DESBATERILE SENAȚITT
Modificările ast-fel cum s'ai admis de Adu
narea deputaților
2) Comunicarea ce va fi făcut
concesionarilor de mine îndată în
vecinaţi de cererea ce a făcut ad
ministraţiei miniere ;
3) Limitele în cari voesce să în
chidă perimetrul de explorare pe
care 'l cere şi suprafața aproxima
tivă din acest perimetru ;
4) Alegerea domiciliului în jude
ţul în care a cerut să facă explo
rarea ;
5) Un certificat prin care să do
vedéscă că nu a fost nici o-dată pus
în stare de faliment;
6) Un certificat cum că nu a fost
condamnat pentru escrocherie, furt
saú alt casinfamant;
7) Pentru cei cari nu sunt cetă
ţeni români, în afară de actele pre
cedente, se mai cere :
a) Pasportul vidat de consulul ro
mân din ţéra sa natală;
b) Un certificat de la consulul săü
din România, prin care să certifice
că dânsul se bucură în ţéra sa de
plenitudinea drepturilor sale poli
tice şi civile şi că nu a fost nici
o-dată în stare de faliment şi nici
condamnat pentru vre-un fapt infa
mant.
Aceste acte se vor publica în Mo
nitorul Oficial şi în duoë diare, din
cari unul din judeţul în care se vor
face lucrările, şi se vor afişa la pre
fectura judeţului şi la primăria co
munei în care se află mina.
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului in unire cu guvernul
a) In interiorul perimetrului pen
tru a deschide galerii sai puţuri şi
a face lucrări la suprafaţă sau sub
terane necesare recunoscereti zăcă
mântului şi exploatărei lui; pentru
a stabili, în vederea exploatărei, ex
tracţiunei, preparaţiunei mecanice
a substanţei, pentru aeragiü şi scö
terea apei, instalaţiunile, maşinele
şi atelierele necesare; pentru clă
dirile mecesare conservărei minei
și mașinelor, administraţiei şi lo
cuinţei lucrătorilor ;
b) In afară de perimetru : pentru
a face basine, diguri, zăgazuri şi
conducte de apă necesare punerei
în mişcare a atelierelor specificate
în aliniatul a, saú necesare exploa
tărei, pentru a face căi de comuni
caţiune, canaluri, poduri şi dru
muri de fer, conducte şi ori-ce alte
lucrări necesare circulațiunei 6me
nilor, animalelor şi maşinelor pen
tru transportul materialelor şi pro
ductelor, precum şi şopróne saú
magasii pentru depunerea substan
ţelor extrase.
Pentru töte lucrările de la alin. b,
pe lângă consimţimêntul proprie
tarului suprafeţei pe care se află
perimetrul concedat, se cere şi con
simţimêntul proprietarilor pe ale
căror terenuri se vor face; şi se va
fixa indemnisarea cuvenită;
2) Comunicarea ce va fi făcut con
cesionarilor de mine învecinate de
cererea ce a făcut administraţiei
miniere ;
3) Limitele în cari voesce să în
chidă perimetrul de explorare pe
care "I cere şi suprafața aproxima
tivă din acest perimetru;
4) Alegerea domiciliului în jude
ţul în care a cerut să facă explo
rarea ;
5) Un certificat prin care să do
vedéscă că nu a fost nicio-dată pus
în stare de faliment;
6) Un certificat cum că nu a fost
condamnat pentru escrocherie, furt
saú alt cas infamant;
7) Pentru cei cari nu sunt cetă
ţeni români, în afară de actele pre
cedente, se mai cere:
2 Martie 1899 DESBATERIILE SENATULUI
Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum s'au admis de
Adunarea deputaţilor
Art. 22. Formalităţile din arti Art. 22 devenit art. 23. Forma
colul precedent fiind îndeplinite, ac lităţile din art. 22 fiind îndeplinite,
tele vor fi înaintate administraţiunei Ministerul domeniilor, în urma avi
miniere, care, în timp de 5 luni de sului consiliului de mine,va da per
la data înscrierei cererei de explo misul de explorare cel mult în ter
rare, va libera permisul în condiţiu menul de duoë luni de la data în
nile prescrise de art. 5, 18, 23 şi scrierei petiţiunei pentru cererea
26, saú proprietarului, sau, în cas explorărei.
de refus din partea acestuia, unuia Descoperitorul are drept de pro
din petiţionari, dupe ordinea înscri prietate pentru obţinerea permisu
erei lor. lui.
In casul în care dénsul nu ar fi
făcut cerere de explorare pentru mi
na ce a descoperit în termenul de
duoë luni de la data înscrierei petiţi
unei celui d’ântêiü petiţionar, per petiţiunei celui d’ântêiü petiţionar,
misul de explorare se va acorda
unuia din petiţionari, dupe ordinea
înscrierei petiţiunilor lor.
Art. 23. Proprietarii suprafeţei Suprimat.
sunt şi ei obligaţi a se conforma
art. 16 şi 21, când ar lua ei iniţia
tiva explorărilor. Dacă alţii a luat
acéstă iniţiativă, proprietarii supra
feţei sunt obligaţi, în timp de patru
luni, să răspundă dacă vor să se în
sărcineze ei cu explorările.
Art. 24 (noù). Cel care a obţinut
permisul de explorare va trebui să
înainteze Ministerului, în termen de
o lună de la data liberărei acestui
permis, o recepisă prin care să dove
déscă că a depus la una din casele
Statului suma necesară pentru a
acoperi cheltuelile punerei sale în
posesiunea perimetrului cerut.
325
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului în unire cu guvernul
a) Pasportul vidat de consulul
român din ţéra sa natală;
b) Un certificat de la consulul
sëü din România, prin care să cer
tifice că dénsul se bucură în ţéra
sa de plenitudinea drepturilor sale
politice şi civile şi că nu a fost nici
o-dată în stare de faliment şi nici
condamnat pentru vre-un fapt in
famant.
Aceste acte trebue să prte dată
certă care să nu fie cu mai mult de
un an anterióră cererei de explo
rare şi se vor publica în Monitorul
Oficial şi în duoëdiare, din cari unul
din judeţul în care se vor face lu
crările, şi se vor afişa la prefectura
judeţului şi la primăria comunei în
care se află mina.
Art. 23 devine art. 22. Forma
lităţile din art. 21 fiind îndeplinite,
Ministerul domeniilor, în urma avi
sului consiliului de mine, va da
permisul de explorare cel mult în
termenul de duoë luni de la data
înscrierei petiţiunei pentru cererea
explorărei.
Descoperitorul are drept de prio
ritate pentru obţinerea permisului.
In casul în care dénsul nu ar fi
făcut cerere de explorare pentru
mina ce a descoperit în termenul
de duoë luni de la data înscrierei
permisul de explorare se va acorda
unuia din petiţionari, dupe ordinea
înscrierei petiţiunilor lor.
Suprimat.
Art. 24 (noú) devine art. 23 şi
s'a admis ast-fel cum sa votat de
Adunarea deputaţilor.
996
Textul legei in vigóre
Art. 24. Permisul, o-dată acor
dat, va fi inserat în Monitorul Ofi
cial.
El dă dreptul exclusiv numai pen
tru căutarea de mine în sală sub par
celele pentru cari a fost cerut şi nu
este valabil mai mult de 18 luni, pu
têndu-se prelungi de către adminis
traţiunea minieră încă pe un an,
dacă cererea de prelungire va fi fă
cută înainte de diua expirărei per
misului.
Permisul va fi de asemenea vala
bil numai pentru materialele mine
rale specificate în cerere sau găsite
în săpăturile executate de explo
ratOr.
Art. 25. In casul când permisul
unui explorator n'a fost prelungit,
atunci nu i se mai pâte acorda un
noú permis pe acelaşi teren de cât
dupe trei ani de la eşirea din acel
perimetru.
Dacă, în cursul unei explorări, ex
ploratorul dă de alte substanţe de
cât cele indicate în permisul de ex
plorare, el are dreptul la o prelun
gire a permisului încă pentru duoi
ani de la data semnalărei descoperi
rei gismentului, cu condiţiune ca
cererea de prelungire să fie făcută
Înainte de diua expirărei permi
sului.
Art. 26. Perimetrul de explorat
nu va putea să aibă o suprafaţă mai
mare de 50 hectare şi diagonala
cea mai mică nu va fi mai scurtă
de /, a diagonalei celei mai mari.
Autorisarea proprietarului supra
feţei sau a clădirei e necesară pen
tru a putea începe căutări:
a) Intr'o rază mai mică de 100
metri de la construcţiunile de locuit;
TFSPATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu
narea deputaților
Art. 25 (noi). Proprietarul su
prafeţei sau persona pe care "şi va
fi substituit pentru facerea lucrărilor
de explorare va trebui să previe
administraţia minieră cu 20 dile
înainte de începerea lucrărilor.
El va comunica administraţiei
miniere natura minei ce vrea să
exploreze, felul lucrărilor ce vrea să
execute şi localitatea unde este aşe
dată mina.
Nemodificat şi devenit art. 26.
Nemodificat şi devenit art. 27.
Nemodificat şi devenit art. 28.
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului in unire cu guvernul
Art. 25 (noi) devine art. 24. Pro
prietarul suprafeţei sau persona pe
care "şi va fi substituit pentru fa
cerea lucrărilor de explorare va
trebui să previe Ministerul domenii
lor cu 20 dile înainte de începerea
lucrărilor.
El va comunica Ministerului do
meniilor natura minei ce vrea să
exploreze, felul lucrărilor ce vrea să
execute şi localitatea unde este aşe
dată mina.
Art. 26 devine art. 25. Permisul,
o-dată acordat, va fi inserat în Mo
nitorul Oficial.
El dă dreptul exclusiv numai
pentru căutarea de mine în sală sub
parcelele pentru cari a fost cerut şi
nu este valabil mai mult de 18 luni,
putându-se prelungi de către Mi
nister încă pe un an, dacă cererea
de prelungire va fi făcută înainte
de diua expirărei permisului.
Permisul va fi de asemenea vala
bil numai pentru materialele mi
nerale specificate în cerere sau gă
site în săpăturile executate de ex
plorator.
Art. 27 devine art. 26. In casul
când permisul unui explorator na
fost prelungit, atunci nu i se mai
póte acorda un nou permis pe ace
laşi teren de cât dupe trei ani de la
eşirea din acel perimetru.
Dacă, în cursul unei explorări,
exploratorul dă de alte substanţe de
cât cele indicate în permisul de ex
plorare, el are dreptul la o prelun
gire a permisului încă pentru duoi
ani de la data semnalărei descope
rirei zăcământului, cu condiţiune ca
cererea de prelungire să fie făcută
înainte de diua expirărei permisului,
Art.28, nemodificat, devine arti
colul 27,
 -----------

9 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 327

Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului în unire cu guvernul

b) Sub curţile împrejmuite apar

ţinénd locuinţelor şi sub monumen
tele publice şi istorice.
Aceeaşi persénă póte ocupa de
o-dată mai multe perimetre cari ai
punctele lor cele mai apropiate la
o distanţă minimă de 2 kilometri
unele de altele.

Art. 27. Inainte de a începe ori-ce Suprimat. Suprimat.

lucrare de căutări, exploratorul pre
sintă proprietarului suprafeţei per
misul de explorare şi caută a se în
ţelege cu dénsul asupra indemnităței
pentru stricăciunile şi ocupaţiunile
de teren.
In cas de neînţelegere asupra in
demnităţei între explorator şi pro
prietarul suprafeţei, exploratorul re
curge la minister, care, ascultând
părţile, fixéză provisoriü acéstă in
demnitate dupe avisul administra
ţiei minelor, şi care, în duoë-deci de
ile de la data avisărei, va trebui să
autoriseze pe explorator să încépă
lucrările, dacă art. 26 nu se va
opune.
Proprietarul nemulţumit are re
curs în justiţie, însă fără ca efectul
decisiunei ministeriale să ptă fi sus
pendat până la hotărîrea justiţiei.
Dupe cererea proprietarului su
prafeţei, administraţiunea minieră
va obliga pe explorator de a depune
o cauţiune suficientă pentru pagu
bele ce i s-ar putea aduce prin lu
crările de explorare.
Art. 29 (noi). Pentru petrolei Art. 29 (nou) devine art. 28 şi sa
suprafaţa perimetrului de explorat admis ast-fel cum sa votat de Adu
nu va putea trece peste 25 de hec marea deputaţilor.
tare şi diagonala cea mai mică nu
va fi mai mică de o treime a dia
gonalei celei mai mari.
Art. 28. Exploratorul pte dis Nemodificat şi devenit art. 30. Art. 30, nemodificat, devine art.
pune de substanţele extrase într-atât 29.
întru cât ele intră în categoria mi
nelor şi nu întrec cantitatea ce ar
putea resulta dintr-o simplă explo
ITRIP.

El nu póte dispune, însă, de sub

stanţele aparţinând carierelor de cât
pentru a fi întrebuinţate în lucră
rile sale de explorare şi dupe ce va
plăti materialul proprietarului su
prafeţei, scădéndu-se, bine înţeles,
cheltuelile de extragere.
328 DESBATERILE SENATULUI 2 Martie 1899

Textul legei in vigore Modificările ast-fel cum s'a admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului în unire cu guvernul
-

Art. 29. Lucrările de căutare sunt Nemodificat şi devenit art. 31. Art. 31 devine art. 30. Lucrările
puse sub supraveghiarea adminis de căutare sunt puse sub suprave
trațiunei miniere. gherea serviciului minelor.
Constatările de înaintare,precum Constatările de înaintare, precum
şi resultatele lucrărilor efectuate, se şi resultatele lucrărilor efectuate, se
vor face de inginerul respectiv pe vor face de inginerul respectiv pe
cheltuiala exploratorului. Un regu cheltuiala exploratorului. Un regu
lament special va fixa modalităţile lament special va fixa modalităţile
acestei cheltueli. acestei cheltueli.
Imediat ce lucrările de explorare Imediat ce lucrările de explorare
vor ajunge la resultate suficiente vor ajunge la resultate suficiente
pentru a putea începe lucrări de ex pentru a putea începe lucrări de ex
ploatare, administraţia minieră va ploatare, serviciul minelor va opri
opri continuarea lor şi va lua mă continuarea lor şi va lua măsuri
suri pentru instituirea concesiunei pentru instituirea concesiunei de
de mine. mine.
Art. 30. Exploratorul va trebui Nemodificat şi devenit art. 32. Art. 32 devine art. 31. Explora
să ia tóte mësurile pentru a exe torul va trebui să ia tóte măsurile
cuta lucrările de explorare, ast-fel pentru a executa lucrările de explo
ca să evite ori-ce pericol şi să ga rare, ast-fel casă evite ori-ce pericol
ranteze siguranţa lucrătorilor şi a şi să garanteze siguranţa lucrători
suprafeţei. lor şi a suprafeţei.
El va ţine un registru constatând El va ţine un registru constatând
natura, starea şi înaintarea lucră natura, starea şi înaintarea lucrări
rilor executate, circumstanţele prin lor executate, circumstanţele prin
cipale în cari se presintă gismentul, cipale în cari se presintă zăcământul,
cantitatea substanţei extrase şi vîn cantitatea substanţei extrase şi vîn
dute sau utilisate în încercări, pre dute sa utilisate în încercări, preţul
ţul de vîndare şi numărul lucrăto de vîndare şi numărul lucrătorilor
rilor întrebuinţaţi; acest registru se întrebuinţaţi; acest registru se va
va presinta inginerului în timpul presinta inginerului în timpul visi
visitei lucrărilor. tei lucrărilor.
Art. 31. Dreptul resultând din Nemodificat şi devenit art. 33. Art. 33 devine art. 32. Dreptul
permisul de explorare este consi resultând din permisul de explorare
derat ca transmisibil; exploratorul este considerat ca transmisibil; ex
póte să 'l cedeze sau să renunţe la el. ploratorul pte să 'l cedeze sau să
Cedarea şi renunţarea sunt de renunţe la el.
clarate şi înscrise în registrul ad Cedarea şi renunţarea sunt de
ministrațiunei miniere, pentru ca clarate şi înscrise în registrul Mi
să pótă lua măsurile ce se vor crede nisterului domeniilor, pentru ca să
de cuviinţă. pótă lua măsurile ce se vor crede
de cuviinţă.
Art. 32. Dacă, în timp de şése Art. 32 devenit art. 34. Dacă, în Art. 34 devine art. 33. Dacă, în
luni de la data aprobărei cererei de timp de şése luni de la data apro timp de şése luni de la data apro
explorare, exploratorul nu a început bărei cererei de explorare, explora bărei cererei de explorare, explora
lucrările sale şi dacă, în cursul ex torul nu a început lucrările sale şi torul nu a început lucrările sale şi
plorărilor, ar neglija cu totul mersul dacă, în cursul explorărilor, ar ne dacă, în cursul explorărilor, ar
lucrărilor, administraţia minieră îi glija cu totul mersul lucrărilor, ad neglija cu totul mersul lucrărilor,
va anula permisul, publicând anu ministraţia minieră îi va anula per Ministerul domeniilor îi va anula
larea în Monitorul Oficial, şi va da misul, publicând anularea în Moni permisul, publicând anularea în
un noi permis, dupe ordinea îns torul Oficial, şi va da pe moşiile Sta Monitorul Oficial, şi va da pe mo
crierei în registrul de la art. 21, tului un nou permis, dupe ordinea şiile Statului un nou permis, dupe
saú va face lucrările în regie. înscrierei în registru de la art. 22, ordinea înscrierei în registru de la
saú va face lucrările în regie. art. 21, saú va face lucrările în
regie.
2 Martie 1899 T)ESBATERIILE SENATULUI 329

Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului in unire cu guvernul

Pe proprietaţile particulare se va Pe proprietăţile particulare se va

Art.33. Exploraţiunile nu se pot
autorisa pe un teren deja concedat
de cât în casul când ele se vor face
pentru o substanţă diferită de cea
coprinsă în concesiunea deja acor
dată.
procede, dupe retragerea permisului, procede, dupe retragerea permisu
ca la art. 22 pentru cele cari ar lui, ca la art. 21 pentru cele cari
face o nouă cerere de explorare. ar face o nouă cerere de explorare.
Art.33 devenit art. 35. Explora Art. 35 devine art. 34. Explora
țiunile nu se pot autorisa pe un teren țiunile nu se pot autorisa pe un
deja concedat de cât în casul când teren deja concedat de cât în casul
ele se vor face pentru o substanţă când ele se vor face pentru o sub
diferită de cea coprinsă în concesi stanţă diferită de cea coprinsă în
unea deja acordată, dându-se prefe concesiunea deja acordată, dându-se
rinţă concesionarului deja existent. preferinţă concesionarului deja exis
tent. -

In casul acesta, însă, concesio In casul acesta, însă, concesio In casul acesta, însă, concesiona
narul minei instituite pte cere de narul minei instituite pte cere de rul minei instituite pte cere de la
la explorator o cauţiune prealabilă la explorator o cauţiune prealabilă explorator o cauţiune prealabilă
pentru daunele ce i s-ar causa prin pentru daunele ce i s-ar causa prin pentru daunele ce i s-ar causa prin
explorări. explorări. explorări.
Cauţiunea, ca şi indemnitatea, în Cauţiunea, ca şi indemnitatea, în Cauţiunea, ca şi indemnitatea, în
cas de ocupaţiune, se fixéză de mi cas de ocupaţiune, se fixéză de mi cas de ocupaţiune, se fixéză de Mi
nister, ascultând părţile şi luând nister, ascultând părţile şi luând a nister, ascultând părţile şi luând
avisul administraţiei minelor, cu re visul administraţiei minelor, cu re avisul serviciului minelor, cu recurs
curs în justiţie în cas de nemulţu curs în justiţie în cas de nemulţu în justiţie în cas de nemulţumire,
mire, fără însă ca efectul decisiunei mire, fără însă ca efectul decisiunei fără însă ca efectul decisiunei mi
ministeriale să fie suspendat prin re ministeriale să fie suspendat prin re nisteriale săfie suspendat prin recurs
curs înainte de hotărîrea justiţiei. curs înainte de hotărîrea justiţiei. înainte de hotărîrea justiţiei.
Art. 34. Permisul de explorare, ce Art. 34 devenit art. 36. Permisul Art 36 devine art. 35 şi sa ad
se va acorda altuia de cât concesio de explorare, ce se va acorda altuia mis ast-fel cum sa votat de Adu
narului minei, va fixa condiţiunile de cât concesionarului minei, va narea deputaţilor.
în cari trebue să se facă lucrările de fixa condiţiunile în cari trebue să
căutare, pentru ca să nu se aducă se facă lucrările de căutare, pentru
prejudiţii lucrărilor de exploatare ale ca să nu se aducă prejudiţii lucră
minei. rilor de exploatare ale minei.
Drepturi de explorare suprapuse Drepturi de explorare suprapuse
nu se admit, chiar când s-ar cere se admit, cu consimţimêntul pro
pentru substanţe diferite. prietarului, numai când s-ar cere
pentru substanţe diferite, dupe ce
primul explorator va fi ascultat.
Art. 35. Dacă exploratorul, o-dată Suprimat. Suprimat.
explorările terminate, nu pte, din
cause independente de voinţa lui, să
beneficieze de avantagiile ce ar re
sulta din explorarea lui, ministerul
domeniilor, în urma avisului con
siliului de mine, va putea institui
asupra minei explorată de el o re
devenţă de 1 % din venitul net în
favorul exploratorului nenorocit sau
urmaşilor lui. Acésta însă numai
când instituirea concesiunei miniere
ar avea loc cel mai târdiü cinci ani
de la data explorărei.
 330
Textul legei în vigóre
TITLUL IV
Instituirea concesiunei minelor
Art. 36. Dreptul de a exploata se
dă exploratorului şi proprietarului
suprafeţei, conform disposiţiunilor
legei de faţă.
Art. 37. Exploratorul, dacă nu e
proprietarul suprafeţei, pentru a ob
ţine concesiunea minei, trebue ca,
înainte de expirarea permisului de
explorare, să trimită oficial proprie
tarului suprafeţei şi ministerului do
meniilor (autorităţei miniere respec
tive) câte o cerere în care să facă
CunOSCUit:
1) Natura gismentului, alăturând
şi probe de materialul ce voesce a
exploata ;
2) Intinderea şi limitele perime
trului ce cere spre exploatare ;
3) Localitatea alésă ca domicilii
în judeţul unde se află perimetrul;
şi pentru ministerul domeniilor (au
toritatea minieră respectivă) trebue
să mai alăture, împreună cu cele de
mai sus, cel mai târdiü dupe 15 dile:
a) Un plan al acelui perimetru,
făcut pe scara # şi reprodus în
cinci exemplare, din cari unul se va
depune la primăria locală;
b) O recepisă de consemnare a
sumei fixată, pentru a face faţă chel
tuelilor necesare la procedarea pu
nerei în stăpânire.
Art. 38. Dacă proprietarul supra
feţei devine copărtaş al concesiunei,
atunci exploratorul copărtaş nu va
mai vărsa arenda şi indemnităţile
de explorare prevădute la art. 27.
Art. 39. Proprietarul suprafeţei,
dacă nu e el exploratorul, este obligat
ca, în termen de duoë luni de la data
primirei notificărei exploratorului,
indicată la art. 37, să răspundă ad
ministraţiunei miniere dacă voesce
să intre ca copărtaş la exploatarea
minei, luând, se înţelege, şi partea
sa la cheltueli. Direcţiunea exploa
tărei însă va rămâne exploratorului
chiar în casul unui răspuns afir
mativ din partea proprietarului su
prafeţei.
DESPBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu
narea deputaţilor
TITLUL IV
Instituirea concesiunei minelor
Art. 36 devenit, nemodificat, art.
37.
Art. 37 devenit art. 38. Explora
torul, de o-dată cu cererea şi pentru
a obţine concesiunea minei, va face
cunoscut, înainte de expirarea per
misului de explorare, ministerului
domeniilor (autorităței miniere res
pective):
1) Natura zăcéméntului, alătu
rând şi probe de materialul ce vo
esce a exploata;
2) Intinderea şi limitele perime
trului ce cere spre exploatare;
3) Localitatea alésă ca domicilii
în judeţul unde se află perimetrul.
Trebue să se mai alăture, împreună
cu cele de mai sus, cel mai târglijă
dupe 15 dile de la cerere :
a) Un plan al acelui perimetru,
făcut pe scara „:„ şi reprodus în
cinci exemplare, din cari unul se
va depune la primăria locală, şi va
înainta o recepisă de consemnare a
sumei fixate pentru a face faţă chel
tuelilor necesare la procedarea pu
nerei în stăpânire.
Suprimat.
Art. 39, Personele cari vor între
prinde exploatări miniere particu
lare, fie ele chiar proprietari ai su
prafeţei, vor trebui să trimită mi
nisterului, cel mai târdilă cu o lună
înainte de începerea lucrărilor :
a) Un memoriă făcénd cunoscută
natura şi modul de a fi al zăcămén
tului, însoţindu-l şi de probele de
materiale ce voesce a exploata ;
b) Intinderea şi limitele perime
trului ce “şi-a delimitat, adăugând
un plan al acelui perimetru, executat
la scara de ... şi în dublu exem
plar ;
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului în unire cu guvernul
TITLUL, IV
Instituirea concesiunei minelor
Art. 37, nemodificat, devine art.
36.
Art. 38 devine art. 37. Explora
torul, de 0-dată cu cererea pentru
a obţine concesiunea minei, va face
cunoscut Ministerului domeniilor,
pe lângă consimţimêntul proprieta
rului sau proprietarilor suprafeţei,
conform art. 21, alin. 4, şi urmă
tórele:
1) Natura zăcământului, alătu
rând şi probe de materialul ce vo
esce a exploata;
2) Intinderea şi limitele perime
trului ce cere spre exploatare;
3) Localitatea alésă ca domicilii
în judeţul unde se află perimetrul,
4) Un plan al acelui perimetru,
făcut pe scara # şi reprodus în
cinci exemplare, din cari unul se itarea se va
va depune la primăria locală; şi în unul
-
il
5) O recepisă de consemnare a
sumei fixate pentru a face faţă chel
tuelilor necesare la procedarea pu
nerei în stăpânire.
Suprimat.
Suprimat.
2 Martie 1899 T)ESBATERILE SENATULUI 331

Textul legei in vigóre Modificările ast-fel cum sa admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului in unire cu guvernul

c) Localitatea alésă ca domiciliă

în judeţul unde se află perimetrul.
Art. 40. Când vor fi mai mulţi Suprimat. Suprimat. -
proprietari ai suprafeţei, ei, cu toţii
saú parţial, pot intra în exploatare
ca copărtaşi cu partea lor propor
țională de cheltueli, fără ca cei co
părtaşi să mai aibă dreptul la rede
venţa fixată de art. 55 din acéstă
lege. Partea proporţională se cal
culéză dupe raportul dintre supra
faţa fie-căruia şi jumătate din chel
tuelile totale ale concesiunei. Pro
prietarii cei-alţi nu vor beneficia de
redevenţă de cât pentru cantitatea
extrasă de sub porţiunea lor.
Art. 41. Ministerul domeniilor Art. 41 devine art. 40. Ministe Art. 40 devine art. 38 şi s'a ad
(autoritatea minieră respectivă), pri rul domeniilor (autoritatea minieră mis ast-fel cum sa votat de Adu
mind petiţiunea exploratorului, ori respectivă), primind petiţiunea ex narea deputaţilor.
cine ar fi el, o înscrie într-un regis ploratorului, o înscrie într-un regis
tru special, ţinut la disposiția publi tru special, ţinut la disposiția pu
cului, menţionând data şi ceasul blicului, menţionând data şi ceasul
depunerei ei; dă, în acelaşi timp, depunerei ei; dă recepisă de pri
recepisă de primirea ei şi dispune mire şi dispune de urgenţă publi
de urgenţă publicarea şi afişarea. carea şi afişarea ei.
Publicarea se va face în Monitorul Publicarea se va face în Monito
Oficial şi în unul din jurnalele ju rul Oficial şi în duoëjurnale, din
deţului. cari unul al judeţului în care se află
mina.
Afişarea se va face la prefectura Afişarea se va face la prefectura
judeţului, la sub-prefectura şi pri judeţului, la sub-prefectura şi pri
măria comunei la care aparţine pe măria comunei în care se află situat
rimetrul, precum şi la primăria co perimetrul.
munei unde domiciliază explora
torul.
Primăriile comunelor respective
trebue să certifice că aceste afişe şi
publicaţiuni a fost expuse cel pu
ţin 20 dile.
Petiţia trebue să fie inserată pe
scurt, cel puţin de duoë ori, în Mo
nitorul Oficial şi în jurnalul distric
tului, la interval fix de 10 dile.
Art. 42. Oposițiile făcute contra Art. 42 devine, nemodificat, art. Art. 41 devine art. 39. Oposițiile
acordărei concesiunei minei se pri 41. făcute contra acordărei concesiunei
mesc la biuroul inginerului respec minei se primesc la biuroul ingine
tiv în timp de duoë luni de la data rului respectiv în timp de duoë luni
publicărei în Monitorul Oficial a ce de la data publicărei în Monitorul
rerei şi afişărei. Oficial a cererei şi afişărei.
Oposantul trebue să justifice în Oposantul trebue să justifice în
aceeaşi periódă că oposiția sa a fost aceeaşi periódă că oposiția sa a fost
notificată exploratorului care a ce notificată exploratorului care a ce
rut mina şi trebue să "şi facă cu rut mina şi trebue să "şi facă cu
noscut domiciliul ales de el în ju noscut domiciliul ales de el în ju
deţul unde sa instituit mina. deţul unde sa instituit mina.
339
Textul legei în vigóre
Oposițiile sunt înscrise în registrul
special de la art. 41 şi cu formele a
rătate în el.
Ori-ce persónă, care revendică
dreptul de descoperitor ori explo
rator, sau face oposiţie acestor ti
tluri, are dreptul de a presinta ob
servaţiuni înscrise sau orale admi
nistraţiunei miniere, făcându-se cu
noscut timpul în care se vor face
desbaterile consiliului asupra insti
tuirei concesiunei de mine.
Art. 43. In cursul lunei a duoa
de la data presintărei cererei de
instituire a concesiunei minei, in
ginerul respectiv transmite dosarul
administraţiunei miniere cu avisul
sëú, basat pe raport detaliat.
In timp de o lună de la data avi
sului inginerului respectiv, printr'o
decisiune ministerială şi decret re
gal, basat pe avisul administraţiunei
miniere, se va decide asupra fie
cărui cas de cerere în parte, prin
formele prevădute la art. 6 şi 23 şi
dupe ordinea de prioritate din re
gistrul special menţionat la art. 41.
Art. 44. Decretul, care se va face
pentru instituirea concesiunei de
mine, va fi motivat şi va reproduce
disposiţiunile avisului administra
ţiunei miniere şi ministerului do
meniilor.
Acest decret va fi inserat în Mo
nitorul Oficial, afişat şi publicat în
comunele unde există perimetrul,
dacă sa acordat, şi în comunele
unde sunt stabiliţi oposanţii, dacă
sa respins.
Decretul se va înscrie în registrul
special de la art. 41 şi va fi comu
nicat atât exploratorului, cât şi opo
sanţilor.
O-dată decretul publicat, el nu
mai póte fi atacat de oposanţi şi ex
ploratorul pâte să încépă imediat lu
crările de exploatare, dupe ce se va
fi conformat art. 46.
Art. 45. Decretul de concesiune
a minei, o-dată promulgat, nu dă
concesionarului instituit alte drep
turi de ocupare a suprafeţei pe
timpul concesiunei de cât pentru a
face lucrările enumerate mai jos
DESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu
narea deputaților
Art. 43 devine, nemodificat, art.
42.
Art. 44 devine, nemodificat, art.
43.
Art. 45 devine art. 44. Decretul
de concesiune a minei, o-dată pro
mulgat, nu dă concesionarului in
stituit alte drepturi de ocupare a
suprafeţei pe timpul concesiunei de
cât pentru a face lucrările enume
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegat
al Senatului in unire cu guvernul ”
Oposițiile sunt înscrise în regis
trul special de la art. 38 şi cu for
mele arătate în el.
Ori-ce persónă, care revendică
dreptul de descoperitor ori explo
rator, sau face oposiţie acestor ti
tluri, are dreptul de a presenta
observaţiuni înscrise sau orale. Mi
nisterului domeniilor, făcându-se
cunoscut timpul în care se vor face
desbaterile consiliului asupra insti
tuirei concesiunei de mine.
Art. 42 devine art. 40. In cursul
lunei a duoa de la data presentărei
cererei de instituire a concesiune
minei, inginerul respectiv transmite
dosarul Ministerului domeniilor cu
avisul séü, basat pe raport detaliat,
In timp de o lună de la data avi
sului inginerului respectiv, printr'o
decisiune ministerială şi decret re
gal, basat pe avisul serviciului mi
nelor, se va decide asupra fie-cărui
cas de cerere în parte, prin formele
prevădute la art. 6 şi 22 şi dupe or
dinea de prioritate din registrul
special menţionat la art. 38.
Art. 43 devine art. 41. Decretul,
care se va face pentru instituirea
concesiune de mine va fi motivat şi
va reproduce disposiţiunile avisului
serviciului minelor din Ministerul
domeniilor.
Acest decret va fi inserat în Mi
nitorul Oficial, afişat şi publicat în
comunele unde există perimetrul
dacă sa acordat, şi în comunele
unde sunt stabiliţi oposanţi, da
s'a respins.
Decretul se va înscrie în registru
special de la art. 38 şi va fi com”
nicat atât exploratorului, cât şi 99"
sanţilor.
6-dată decretul publicat, el 9
mai pâte fi atacat de oposan '9
exploratorul pite să încépă ime”
lucrările de exploatare, dupe 9 *
va fi conformat art. 43.
Art. 44 devine art. 42. Dec”
de concesiune a minei, 0-dat. P*
mulgat, nu dă concesionarul. *
stituit alte drepturi de ocup”"
suprafeţei pe timpul conce"
decât pentru a face lucrările **
2 Martie 1899
Textul legei în vigóre
şi întru cât e vorba exclusiv de in
teresele exploatărei minei sale :
a). De a deschide în perimetrul
sëü galerii, puţuri, lucrări subte
rane sau la suprafaţă, pentru re
cunóscerea ulterióră a gismentului
şi exploatărei lui ;
b) De a stabili, pentru exploata
rea, extracţiunea, preparaţia meca
nică a substanţei, pentru aeragiul
şi scéterea apelor, instalaţiunile,
maşinele şi atelierele necesare;
c) De a face basine, diguri, ză
gazuri şi conducte de apă pentru
punerea în mişcare a atelierelor spe
cificate la aliniatul precedent;
d) De a face căi, canaluri, poduri
şi drumuri de fer, conducte şi ori-ce
alte lucrări pentru circulaţiunea
ómenilor şi a vitelor, pentru trans
portul materialelor şi productelor,
precum şi şopróne saú magasii pen
tru depunerea substanţelor extrase;
e) De a construi clădiri numai
pentru conservarea minei, maşi
nelor şi pentru administraţiunea
minei ;
f) De a executa în atelierele sale,
cu lucrători speciali, meseriile ne
cesitate de cerinţele exploataţiunei
sale;
g) De a dispune de substanţele
din mină.
Art. 46. Inainte de executarea Art. 46 devine, nemodificat, art.
acestor lucrări, exploatatorul este 45.
ţinut a încunosciinţa autorităţile
miniere şi pe proprietarii interesaţi
cu o lună înainte.
Art. 47. Un concesionar de mine
nu póte să se opună la executarea
lucrărilor de utilitate publică cari
ar trece pe concesiunea sa; el însă
va fi indemnisat conform diferi
telor disposiţiuni prevădute în legea
de faţă.
Când exproprierea aduce preju
dicii exploatărei de mine, despă
gubirea, întru cât privesce lucră
rile de ocupaţiune a suprafeţei de
1DESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu
narea deputaţilor
rate mai jos şi întru cât e vorba
exclusiv de interesele exploatărei
minei sale :
a). De a deschide în perimetrul
sëú galerii, puţuri, lucrări subte
rane sa la suprafaţă, pentru recu
nóscerea ulterióră a gismentului şi
exploatărei lui;
b) De a stabili, pentru exploata
rea, extracţiunea, preparaţia meca
nică a substanţei, pentru aeragiul
şi scóterea apelor, instalaţiunile,
maşinele şi atelierele necesare ;
c) De a face basine, diguri, zăga
zuri şi conducte de apă pentru pu
nerea în mişcare a atelierelor spe
cificate la aliniatul precedent;
d) De a face căi, canaluri, poduri
şi drumuri de fer, conducte şi ori-ce
alte lucrări pentru circulaţiunea 6
menilor şi a vitelor, pentru trans
portul materialelor şi productelor,
precum şi şopróne saú magasii pen
tru depunerea substanţelor extrase;
e) De a construi clădiri numai
pentru conservarea minei, maşi
nelor şi pentru administraţiunea
minei;
f) De a executa în atelierele sale,
cu lucrători speciali, meseriile nece
sitate de cerinţele exploataţiunei
sale;
g). De a dispune de substanţele
din mină.
Art. 47 devine, nemodificat, art.
46.
333
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului in unire cu guvernul
merate mai jos şi întru cât e vorba
exclusiv de interesele exploatărei
minei sale:
a) De a deschide în perimetrul
sëü galerii, puţuri, lucrări subte
rane sau la suprafaţă, pentru recu
nóscerea ulterióră a zăcământului
şi exploatărei lui;
b) De a stabili, pentru exploata
rea, extracţiunea, preparaţia meca
nică a substanţei, pentru aeragiul
şi scéterea apelor, instalaţiunile,
maşinele şi atelierele necesare;
c) De a face basine, diguri, zăga
zuri şi conducte de apă pentru pu
nerea în mişcare a atelierelor spe
cificate la aliniatul precedent;
d) De a face căi, canaluri, poduri
şi drumuri de fer, conducte şi ori
ce alte lucrări pentru circulaţiunea
ómenilor şi a vitelor, pentru trans
portul materialelor şi productelor,
precum şi şopróne saú magasii pen
tru depunerea substanţelor extrase;
e). De a construi clădiri numai
pentru conservarea minei, maşi
nelor şi pentru administraţiunea
minei ;
f) De a executa în atelierele sale,
cu lucrători speciali, meseriile ne
cesitate de cerinţele exploataţiunei
sale;
g). De a dispune de substanţele
din mină.
Tóte lucrările enumerate la alin.
a, b, c, d şi e nu se vor putea face
de cât cu consimţimêntul proprie
tarului sa proprietarilor suprafe
ţei, aşa cum sa prevădut la art. 21.
Art. 45 devine, nemodificat, art.
43.
Art. 46 devine art. 44. Un con
cesionar de mine nu pte să se o
pună la executarea lucrărilor de
utilitate publică cari ar trece pe
concesiunea sa; el însă va fi indem
nisat conform diferitelor disposi
ţiuni prevădute în legea de faţă.
Când exproprierea aduce preju
dicii exploatărei de mine, despăgu
birea, întru cât privesce lucrările
de ocupaţiune a suprafeţei de la
334
Textul lege in vigóre
la art. 45, va reveni concesionaru
lui minei; iar despăgubirile privi
tóre la suprafaţă aparţin proprieta
rului suprafeţei.
Art. 48. Va fi respinsă şi consi
derată ca nulă ori-ce cerere de a se
institui concesiunea minei, dacă a
fost făcută înainte ca existenţa gis
mentului să fie probată.
Art. 49. In casul când nici desco
peritorul, nici exploratorul, nici pro
prietarul suprafeţei nu îşi revendică
dreptul de instituire a concesiunei
asupra unei mine, ea va putea fi
dată, pe cale de concesiune, per
sónelor sau societăţilor cari vor pre
sinta garanţii pentru exploatare,
atât materiale, cât şi technice.
Un regulament de administraţi
une publică va determina formele
sub cari se vor da concesiunile mini
ere. Concesiunea va fi dată printr'un
decret, basat pe decisiunea ministe
rului domeniilor, publicat în Mo
mitor şi afişat.
Art. 50. Concesiunea minei co
prinde perimetrul fixat prin cerere,
dacă suprafaţa cerută e liberă şi nu
trece peste 1.000 hectare pentru mi
nele de combustibil şi 600 pentru
cele-alte mine, şi că duoë puncte ale
aceluiaşi perimetru nu sunt mai de
parte de 4 km. pentru minele de
combustibil şi 2 / km. pentru cele
alte mine.
Concedarea unui perimetru nu dă
concesionarului instituit alte drep
turi asupra suprafeţei de cât cele
prevëdute la art. 45.
Decretul de instituire a concesi
unei rectifică limitele fixate prin ce
rerea de instituirea concesiunei de
mine, fără ca suprafaţa să fie mic
şorată sau scădută de cât conform
art. 14 şi fără ca să fie schimbată
din localitatea unde sa cerut.
-
DESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu
narea deputaţilor
Art. 48 devine art. 47. Va fi
respinsă şi considerată ca nulă ori-ce
cerere de a se institui concesiunea
minei, dacă a fost făcută înainte
ca existenţa zăcământului să fie
probată.
Pentru cererile de concesiuni a
terenurilor petrolifere nu se cere a
céstă probă.
Art. 49 devine art. 48. In casul
când nici descoperitorul, nici ex
ploratorul, nici cei înscrişi în re
gistrul de la art. 40 nu îşi revendică
dreptul de instituire a concesiunei
asupra unei mine, ea va putea fi
dată, pe cale de concesiune, pers
nelor sau societăţilor cari vor pre
sinta garanţii pentru exploatare,
atât materiale, cât şi technice şi cari
vor îndeplini formalităţile de la art.
22.
Un regulament de administraţi
une publică va determina formele
sub cari se vor da concesiunile mi
miere.
Concesiunea va fi dată printr'un
decret, basat pe decisiunea ministe
rului domeniilor, în urma avisului
consiliului de mine, publicat în Mo
mitor şi afişat.
Art. 50 devine art. 49. Concesi
unea minei coprinde perimetrul fixat
prin cerere, dacă suprafaţa cerută e
liberă şi nu trece peste 1.000 hec
tare pentru minele de combustibil
şi 600 pentru cele-alte mine, şi că
duoë puncte ale aceluiaşi perimetru
nu sunt mai departe de 5*/, km.
pentru minele de combustibil şi 3*/,
km. pentru cele-alte mine, în afară
de restricţiunea prevădută la art.
14 pentru proprietarul suprafeţei.
Concedarea unui perimetru nu dă
concesionarului instituit alte drep
turi asupra suprafeţei de cât cele
prevëdute la art. 44.
Decretul de instituire a concesi
unei rectifică limitele fixate prin ce
rerea de instituirea concesiunei de
mine, fără ca suprafaţa să fie mic
şorată sau scădută de cât conform
2 Martie 1899
in 189
Modificările făcute de comitetul de deleg
al Senatului in unire cu guvernul " Textul lege
art. 42, va reveni concesionarului
minei; iar despăgubirile privitore
la suprafaţă aparţin proprietarului
suprafeţei.
Art. 47 devine art. 45 şi sa ad
mis ast-fel cum sa votat de Adu 5. Ori-ce
narea deputaţilor. să aibă jilnic
Un plan al lu
inaintările, a că
însă în fie-care
iar;
Un registru
Art. 48 devine art. 46. In casul INS: Vor înscrie
când nici descoperitorul, nici explo
ratorul, nici cei înscrişi în registrul
de la art. 38 nu cere concesiune asu
pra unei mine, ea va putea fi dată, pe
cale de concesiune, personelor sai
societăţilor cari vor presinta garan
ţii pentru exploatare, atât materiale
cât şi technice, şi cari vor îndeplini
formalităţile de la art. 21.
Un regulament de administra
țiune publică va determina formele
sub cari se vor da concesiunile mi
niere.
Concesiunea va fi dată printr-un
decret, basat pe decisiunea Ministe
rului domeniilor, în urma avisului
consiliului de mine, publicat în Mo
mitor şi afişat.
Art. 49 devine art.47. Concesiu
nea minei coprinde perimetrul fix
* prprieta
prin cerere, dacă suprafaţa cerută
liberă şi nu trece peste 1.000 hectare
pentru minele de combustibil solid,
40 hectare pentru petrolei şi 69
pentru cele-alte mine, şi că du"
puncte ale aceluiaşi perimetru 9
sunt mai departe de 4 kilometri 9:
tru minele de combustibil solid 9
în afară de restricțiunea prevei”
la art. 14 pentru proprietarul SP”
feţei.
Concedarea unui perimetru *
concesionarului instituit alte *
turi asupra suprafeţei de cat *
prevădute la art. 42. .
Decretul de instituire a con”*
nei rectifică limitele fixate P**"
rerea de instituirea concesi”*
2 Martie 1899
Textul legei in vigóre
Art. 51. Ori-ce exploatator tre
bue să aibă dilnic la punctul lucră
rilor:
1) Un plan al lucrărilor în curent
cu înaintările, a cărui copie trebue
trimisă în fie-care an administraţiei
minelor;
2) Un registru de înaintări, în
Care Se vor înscrie casurile mai im
portante ale exploatărei şi observa
ţiunile inginerilor;
3) Un registru de extracţie şi de
vîndare.
Planul şi registrele vor trebui să
fie tot-d'a-una presintate agenţilor
administrațiunei miniere, când le
VOI” CGIG,
Exploatatorul e ţinut să furniseze
administrațiunei miniere, de va avea
trebuinţă, proiectele de lucrări şi in
dicaţiunile statistice relative la ex
ploatarea lui.
Asemenea el trebue să aibă un
representant fixat în localitate, al
cărui nume şi calitate trebue să le
notifice administrațiunei miniere.
TITLUL, V
Raporturile între concesionarul mi
nei şi proprietarul suprafeţei
Art. 52. Consimţimêntul propri
etarului suprafeţei, fără de care nu
se pot începe lucrări, e trebuincios
pentru a face săpături sau puţuri la o
distanţă orizontală de mai puţin de
100 m. de la locuinţa sa, de lucră
rile de artă şi de monumentele pu
blice şi istorice.
In ori-ce alt punct al perimetru
lui exploatatorul pte începe lucră
rile sale de exploatare de la art. 45
imediat ce a obţinut decretul şi o
lună dupe ce a încunosciinţat ad
ministraţiunea minieră de lucrările
ce voesce să execute, şi fără ca
proprietarul suprafeţei să ptă face
să înceteze continuarea lucrărilor,
în cas de nemulţumiri, de cât prin
intermediul şi dupe avisul adminis
DESBATERILE SENATULUI 335
Modificările ast-fel cum sa admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului în unire cu guvernul
mine, fără ca suprafaţa să fie mic
şorată sau scădută de cât conform
art. 14 şi fără ca să fie schimbată art. 14 şi fără ca să fie schimbată
din localitatea unde sa cerut. din localitatea unde sa cerut.
Art. 51, nemodificat, devine art. Art. 50 devine art. 48. Ori-ce
50. exploatator trebue să aibă dilnic la
punctul lucrărilor :
1) Un plan al lucrărilor în curent
cu înaintările, a cărui copie trebue
trămisă în fie-care an Ministerului
domeniilor;
2) Un registru de înaintări, în
care se vor înscrie casurile mai im
portante ale exploatărei şi observa
ţiunile inginerilor;
3) Un registru de extracţie şi de
vîndare.
Planul şi registrele vor trebui să
fie tot-d'a-una presintate agenţilor
Ministerului domeniilor, când levor
CGI'2,
Exploatatorul este ţinut să furni
seze Ministerului, de va avea tre
buinţă, proiectele de lucrări şi indi
cațiunile statistice relative la exploa
tarea lui.
Asemenea el trebue să aibă un
representant fixat în localitate, al
cărui nume şi calitate trebue să le
notifice Ministerului domeniilor.
TITLUL, V TITLUL, V
Raporturile între concesionarul mi Raporturile între concesionarul mi
mei şi proprietarul suprafeţei nei şi proprietarul suprafeţei
Art. 52 devine art. 51. Consim Art. 51 devine art. 49. Consim
ţimêntul proprietarului suprafeţei, ţimêntul proprietarului suprafeţei,
fără de care nu se pot începe lucrări, fără de care nu se pot începe lucrări,
e trebuincios pentru a face săpă e trebuinciospentru a face săpături,
turi, puţuri sau galerii la o distanţă puţuri sau galerii la o distanţă ori
orizontală de mai puţin de 100 m. zontală de mai puţin de 100 m. de
de la locuinţa sa, de lucrările de la locuinţa sa, de lucrările de art. şi
artă şi de monumentele publice şi de monumentele publice şi istorice.
istorice. In ori-ce alt punct al perimetru
In ori-ce alt punct al perimetru lui exploatatorul pte începe lucră
lui exploatatorul pite începe lucră rile sale de exploatare de la art. 42
rile sale de exploatare de la art. 44 imediat ce a obţinut decretul şi o
imediat ce a obţinut decretul şi o lună dupe ce a încunosciinţat Mi
lună dupe ce a încunosciinţat ad nisterul domeniilor de lucrările ce
ministraţiunea minieră de lucrările voesce să execute, şi fără ca pr” -
ce voesce să execute, şi fără ca prietarul suprafeţei să ptă face să
proprietarul suprafeţei să ptă face înceteze continuarea lucrărilor, în
să înceteze continuarea lucrărilor, cas de nemulţumiri, de cât prin in
în cas de nemulţumiri, de cât prin termediul şi dupe avisul serviciului
3
336 T)ESBATERILE SENATULUI 2 Martie 1899

Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului in unire cu guvernul

intermediul şi dupe avisul adminis

trațiunei miniere, care trebue să
fie sesizată asupra casului.
Art. 53. Concesionarul minei şi
proprietarul suprafeţei ai dreptul
să facă să se constate starea peri
metrului, cu tot ce se află pe dénsul,
înainte de instalarea exploatărei.
Cheltuielile de constatare rămân
în sarcina celui care le-a provocat.
Art. 54. In cas de neînţelegere, o
decisiune a ministerului, luată în
urma avisului administrațiunei mi
niere, va autorisa, în termen cel
mult de 40 dile şi având în vedere
art. 52 şi art. 55, ocuparea tere
nului necesar :
1) In interiorul unui perimetru:
Pentru a putea executa töte lu
crările prevădute la art. 45 şi pen
tru a face drumuri, canale, linii
ferate sau căi de comunicaţiune,
exclusiv destinate să lege mina cu
dependinţele ei sau cu căile publice.
2) In afară de perimetrul minei :
Pentru sauvetage, puţuri şi gale
rii, desecarea, acces şi stabilirea
căilor de comunicaţie prevédute la
aliniatul precedent 1.
3) In perimetrul unei alte mine :
Numai pentru instalarea căilor
de comunicaţie prevădute la alinia
tele precedente 1 şi 2.
Art. 55. Exploratorul, dacă nu e
şi proprietar al suprafeţei, e dator
să plătéscă o arendă pentru parce
lele ocupate şi să repare (sau să des
păgubéscă) tóte daunele şi prejudi
ţiile ce ar resulta din lucrările sale.
Concesionarul minei e respon
sabil în timp de trei ani de aceste
daune, solidar cu exploatatorul pe
care şi "l-a substituit. Administraţia
minelor, ascultând părţile, fixéză
indemnitatea dupe regulile drep
tului comun, ţinénd sémă de păduri
şi plantaţiuni, precum şi de cir
cumstanţele în cari clădirile şi
ameliorațiunile au fost făcute de
proprietarul suprafeţei. In cas de
nemulţumire, se pte face recurs
în justiţie, care va judeca şi hotărî
trațiunei miniere, care trebue să fie
sesizată asupra casului.
Art. 53, nemodificat, devine
art. 52.
Art. 54 devine art. 53. In cas de
neînţelegere, o decisiune a ministe
rului, luată în urma avisului con
siliului de mine, va autorisa, în
termen cel mult de 40 dile şi având
în vedere art. 22, 50 şi art. 54,
ocuparea terenului necesar:
1) In interiorul unui perimetru:
Pentru a putea executa tóte lu
crările prevédute la art. 44 şi pen
tru a face drumuri, canale, linii
ferate sau căi de comunicaţiune,
exclusiv destinate să lege mina cu clusiv destinate să lege mina cu de
dependinţele ei sau cu căile publice. pendinţele ei sau cu căile publice.
2) In afară de perimetrul minei:
Pentru stabilirea căilor de comu
nicaţie prevădute la aliniatul pre
cedent, conform servitudinei de ac
ces din dreptul comun şi conform
legilor speciale cari privesc căile de
comunicaţie.
3) In perimetrul unei alte con
Cesiuni :
Numai pentru instalarea căilor
de comunicaţie prevădute la alinia
tele precedente 2 şi 3.
Art. 55 devine art. 54. Conce
sionarul e dator să plătéscă pro
prietarului suprafeţei, ori-cine ar
fi el, o arendă pentru parcelele ocu
pate şi să repare (sai să despăgu
béscă) tóte daunele şi prejudiţiile tóte daunele şi prejudiţiile ce ar re
ce ar resulta din lucrările sale.
Concesionarul minei e răspun
dětor în timp de trei ani de aceste
daune, solidar cu exploatatorul pe
care şi "I-a substituit. Administraţia care şi "I-a substituit. Ministerul
minelor, ascultând părţile (având în domeniilor, ascultând părţile (avend
vedere art. 22), fixéză indemnitatea,
ţinênd sémă de păduri şi planta
ţiuni, precum şi de circumstanţele
în cari clădirile şi ameliorațiunile
aü fost făcute de proprietarul su
prafeţei. In cas de nemulţumire, se
póte face recursîn justiţie, care va
minelor, care trebue să fie sesizat
asupra casului.
Art. 52 devine art. 50 şi sa ad
mis ast-fel cum sa votat de Adu
narea deputaţilor.
Art. 53 devine art. 51. In cas de
neînţelegere, o decisiune a Minis
terului, luată în urma avisului con
siliului de mine, va autorisa, în
termen cel mult de 40 dile şi având
în vedere art. 21, 48 şi art. 52,
ocuparea terenului necesar:
1) In interiorul unui perimetru:
Pentru a putea executa tóte lu
crările prevădute la art. 42 şi pen
tru a face drumuri, canale, linii fe
rate sau căi de comunicaţiune, ex
2) In afară de perimetrul minei:
Pentru stabilirea căilor de comu
nicaţie prevădute la aliniatul pre
cedent, conform legilor.
3) In perimetrul unei alte conce
siuni :
Numai pentru instalarea căilor
de comunicaţie prevădute la alinia
tele precedente 1 şi 2.
Art. 54 devine art. 52. Concesio
narul e dator să plătéscă proprie
tarului suprafeţei, ori-cine ar fi el,
o arendă pentru parcelele ocupate
şi să repare (sai să despăgubéscă)
sulta din lucrările sale.
Concesionarul minei e răspunde
tor în timp de trei ani de aceste
daune, solidar cu exploatatorul pe
în vedere art. 21), fixéză indemni
tatea , ţinând sémă de păduri şi
plantaţiuni, precum şi de circum
stanţele în cari clădirile şi amelio
raţiunile au fost făcute de proprie
tarul suprafeţei. In cas de nemul
ţumire, se pte face recurs în justi
2 Martie 1899 T)ESBATERILE SENATULUI 337

Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum s'a admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului în unire cu guvernul

de urgenţă, fără însă ca recursul judeca şi hotărî de urgenţă, fără ţie, care va judeca şi hotărî de ur
să suspende efectul decisiunei ad însă ca recursul să suspende efectul genţă, fără însă ca recursul să sus
ministraţiei minelor. decisiunei administraţiei minelor. pende efectul decisiunei Ministeru
Pentru fixarea arendei se va lua Concesionarul minei trebue să lui domeniilor.
de basă înduoita arendă a terenu dea proprietarului suprafeţei o re In casul când nu ar fi o conven
rilor învecinate de perimetrul con devenţă anuală de 2% din produsul ţiune prealabilă, concesionarul mi
cedat şi se va fixa din 10 în 10 ani. brut extras din subsolul sălii şi 5% nei trebue să dea proprietarului
Pentru partea suprafeţei care se pentru lignită. suprafeţei o redevenţă anuală de
va deteriora prin săpături, deposite Acéstă redevenţă se va incasa sub 2%–5% din produsul brut ex
saú alte cause de natură a împe controlul inginerului Statului. tras din subsolul sălii. Acéstă rede
dica productivitatea ei în viitor, Pentru petrolei redevenţa va fi venţă se va fixa de Ministerul do
concesionarul minei va plăti pro de 10% din produsul brut. meniilor o-dată cu darea concesiu
prietarului suprafeţei o despăgubire Redevenţa se va plăti, dupe ce nei, având în vedere dificultăţile de
egală cu înduoita valóre a pămén rerea proprietarului, sau în natură exploatare şi rentabilitatea minei,
tului din proprietăţile vecine. saú în bani, la sfârşitul fie-cărui în urma unui raport al serviciului
Pentru pământurile declarate ina an financiar. de mine, şi luând avisul consiliului
lienabile prin Constituţiune despă Dacă, în timp de duoë luni de la de mine.
gubirea suprafeţei ocupate va fi deexpirarea anului financiar al exploa Acéstă redevenţă se va incasa sub
trei ori arenda obicinuită în loca tărei, concesionarul nu a plătit re controlul inginerului Statului.
litate. Acestă arendă se fixeză din devenţa, proprietarul suprafeţei se Pentru petrolei redevenţa va fi
10 în 10 ani şi fără distincţiune dacă póte adresa administraţiei miniere, de 10% din produsul brut.
păméntul inalienabil a fost ocupat care soméză pe concesionar să plă Redevenţa se va plăti, dupe ce
în parte sau în total. téscă în termen de 30 dile de la rerea proprietarului, sau în natură
Concesionarul minei, în afară de data somaţiei. Dacă concesionarul saú în bani, la sfârşitul fie-cărui an
arendă şi repararea daunelor, trebue nu plătesce în termen, în urma ce financiar.
să mai dea proprietarului suprafeţei
rerei proprietarului suprafeţei, i se Dacă, în timp de duoë luni de la
o redevenţă anuală de 4% din ve va retrage concesia, procedându-se expirarea anului financiar al exploa
nitul net, dacă proprietarul supra ca la art. 61. tărei, concesionarul nu a plătit rede
feţei nu e copărtaş al minei. venţa, proprietarul suprafeţei se pte
Un regulament de administraţie adresa Ministerului domeniilor, care
publică va determina modul şi con soméză pe concesionar să plătéscă
diţiunile cum seva stabili şi percepe în termen de 30 dile de la data so
acéstă indemnitate. maţiei. Dacă concesionarul nu plă
tesce în termen, în urma cererei
proprietarului suprafeţei, i se va re
trage concesia, procedându-se ca la
art. 59.

TITLUL VI TITLUL VI TITLUL VI

Relaţiunile exploatatorilor între ei
Art. 56. Administraţiunea mi
nieră póte să oblige, dacă va găsi
cu cale, pe concesionarii de mine
alăturate să lase între ele un masiv
de protecțiune de 50 m. minimum,
luat pe cât se va putea egal şi dintr-o
parte şi dintr-alta.
In cas de suprapunere de mine,
administraţiunea minieră fixéză,
dacă concesionarii nu se înţeleg,
condiţiunile de exploatare reciprocă.
Relaţiunile exploatatorilor între ei Relaţiunile exploatatorilor între ei
Art. 56, nemodificat, devine art. Art. 55 devine art. 53. Ministe
55. rul domeniilor pte să oblige, dacă
va găsi cu cale, pe concesionarii de
mine alăturate să lase între ele un
masiv de protecțiune de 50 m.
minimum, luat pe cât se va putea
egal şi dintr-o parte şi dintr-alta.
In cas de suprapunere de mine,
Serviciul minelor fixéză, dacă con
cesionarii nu se înţeleg, condiţiuni)
de exploatare reciprocă. -",

Art. 57. Concesionarii de mine Art. 57, nemodificat, devine art. Art. 56 devine art. 54. Conce
învecinate au dreptul, cu autorisaţia 56. sionarii de mine învecinate ai drep
administrațiunei miniere, în urma tul, cu autorisaţia Ministerului do
338 DESBATERILE SENATULUI 2 Martie 1899

Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului in unire cu guvernul

raportului inginerului respectiv, să meniilor, în urma raportului ingi

formeze asociaţiuni în scopul de a nerului respectiv, să formeze asocia
executa şi întreţine cu cheltueli co țiuni în scopul de a executa şiîntre
mune: puţuri, galerii şi, în general, ţine cu cheltueli comune : puţuri,
tóte lucrările utile exploatărei lor. galerii şi, în general, téte lucrările
Un regulament de administra utile exploatărei lor.
țiune publică va stabili organisarea Un regulament de administra
şi modul de funcţionare a societă țiune publică va stabili organisarea
ţilor, asociaţiunilor şi sindicatelor şi modul de funcţionare a societăţi
de mine, lor, asociaţiunilor şi sindicatelor de
IIIG.

Art. 58. Când mai multe mine Art. 58, nemodificat, devine art. Art. 57 devine, nemodificat, art.
învecinate sunt ameninţate în sigu 57. 55.
ranţa şi existenţa lor printr-o causă
óre-care comună tutulor, o decisiune
ministerială, dată în urma unei cer
cetări oficiale, indică minele ai că
ror concesionari vor fi obligaţi să
constituiască un sindicat, care să e
xecute şi să întreţină lucrările recu
noscute trebuincióse pentru a evita
pericolul comun.
Adunarea generală, chemată ca
să alégă sindicatul, se va compune
din concesionarii minelor interesate.
Fie-care va dispune de un număr
de voturi proporţional cu produsul
brut al minei în timpul celor trei ani
de exploatare din urmă.
Art. 59. Taxele ce trebue să a Art. 59 devine art. 58. Taxele ce Art. 58 devine art. 56. Taxele
chite fie-care concesionar interesat, trebue să achite fie-care concesionar ce trebue să achite fie-care concesio
pentru execuţiunea şi întreţinerea interesat, pentru execuţiunea şi în nar interesat, pentru execuţiunea şi
lucrărilor, vor fi fixate, proporţional treţinerea lucrărilor, vor fi fixate, întreţinerea lucrărilor, vor fi fixate,
cu interesele în joc ale fie-cărei mine, proporţional cu interesele în joc ale proporţional cu interesele în joc ale
printr-un rol dresat de sindicat şi fie-cărei mine, printr-un rol dresat fie-cărei mine, printr-un rol dresat
aprobat de administraţia minieră; de sindicat şi aprobat de admi de sindicat şi aprobat de Ministerul
în cas de nemulţumire se va re nistraţia minieră; în cas de ne domeniilor ; în cas de nemulţumire
curge în justiţie, fără însă ca re mulţumire se va recurge în jus se va recurge în justiţie, fără însă
cursul să pótă suspenda lucrările. tiție, fără însă ca recursul să ptă ca recursul săptă suspenda lucră
Aceste taxe vor fi percepute şi suspenda lucrările. rile.
incasate ca în materii de contribuţii Pentru fixarea taxelor de achitat Pentru fixarea taxelor de achitat
directe. fie-care mină nu va avea dreptul fie-care mină nu va avea dreptul de
de cât la un vot. cât la un vot.
In cas de neplată a taxei, în timp
de trei luni de la data somaţiunei Aceste taxe vor fi percepute şi in Aceste taxe vor fi percepute şi
care i se va fi făcut, concesionarul casate ca în materii de contribuţii incasate ca în materii de contri
în întârdiere cu plăţile va putea fi directe. buţii directe.
considerat ca renunţând la conce In cas de neplată a taxei, în timp In cas de neplată a taxei, în timp
siunea instituită, şi dreptul de a de trei luni de la data somaţiunei de trei luni de la data somaţiunei
exploata mina trece asupra Statului care i se va fi făcut, concesionarul care i se va fi făcut, concesionarul
pentru restul timpului concesiune, in întârdiere cu plăţile va fi consi în întârdiere cu plăţile va fi consi
n cas când sindicatul nu ar voi derat ca renunţând la concesiunea derat ca renunţând la concesiunea
s'o ia. înstituită, şi dreptul de a exploata instituită, şi dreptul de a exploata
Ministerul va putea face avansul mina trece asupra Statului pentru mina trece asupra Statului pentru
cheltuelilor datorite de proprietarul restul timpului concesiune, în cas restul timpului concesiunei în cas
în întârjiere. când sindicatul nu ar voi, când sindicatul nu ar voi.
2 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI

Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum s'ati admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului in unire cu guvernul

Art. 60. Lucrările executate de
sindicatele instituite în virtutea art." 59.
58 vor forma o proprietate distinctă
de minele interesate; ea va fi supusă
presentei legi în ceea ce privesce
supraveghiarea de către adminis
traţiunea minelor, relaţiunile cu
proprietarii suprafeţei şi minele ve
cine sau suprapuse.
Un regulament de administraţie
publică va fixa condiţiunile de func
ționare ale sindicatelor prevădute
în art. 57.
Art. 61. Dacă adunareagenerală
a concesionarilor interesaţi de la art.
58 n'a constituit un sindicat, 2
luni dupe invitarea care "i-a fost
făcută de administraţia minelor,
saú dacă sindicatul nupresintă pro
iectul lucrărilor, sa nu le execută
şi nu le întreţine în termenele cari
'i vor fi fost fixate, sindicatul va pu
tea fi înlocuit printr-o comisiune
specială numită de minister, care
va fi învestită cu tită autoritatea
necesară şi care va lucra în soco
téla minelor ameninţate.
TITLUL VII
Art. 60, nemodificat, devine art. Art. 59 devine art. 57. Lucrările
executate din sindicatele instituite
în virtutea art. 55 vor forma o pro
prietate distinctă de minele inte
resate; ea va fi supusă presentei
legi în ceea ce privesce suprave
ghiarea de către serviciul minelor,
relaţiunile cu proprietarii suprafe
ţei şi minele vecine sa suprapuse.
Un regulament de administraţie
publică va fixa condiţiunile de func
ționare ale sindicatelor prevădute
în art. 54.
Art. 61, nemodificat, devine art. Art. 60 devine art. 58. Dacă
60. adunarea generală a concesionarilor
interesaţi de la art. 55 n'a constituit
un sindicat duoë luni dupe invita
rea care "i-a fost făcută de adminis
traţia minelor, sau dacă sindicatul
nu presintă proiectul lucrărilor, sa
nu le execută şi nu le întreţine în
termenele cari "i vor fi fost... fixate,
sindicatul va putea fi înlocuit
printr-o comisiune specială numită
de minister, care va fi învestită cu
tótă autoritatea necesară şi care va
lucra în socotéla minelor ame
ninţate.
TITLUL VII TITLUL VII

Părăsirea unei mine Părăsirea unei mine Părăsirea unei mine

Art. 62. Dacă o mină rămâne ne Art. 62 devine art. 61. Dacă o Art. 61 devine art. 59. Dacă ●
exploatată în timp de un an, admi mină rămâne neexploatată în timp mină rămâne neexploatată în timp
nistraţiunea minieră pte să oblige de un an, administraţia minieră de un an, Ministerul domeniilor póte
pe concesionar să reia exploatarea, póte să oblige pe concesionar să reia să oblige pe concesionar să reia ex
şi dacă, şése luni dupe ce i sa pus exploatarea, şi dacă, trei luni dupe ploatarea, şi dacă, trei luni dupe ce
în vedere obligaţiunea, el nu sa con ce i sa pus în vedere obligaţiunea, i sa pus în vedere obligaţiunea, el
format disposiţiunilor indicate, pte el nu sa conformat disposiţiunilor nu sa conformat disposiţiunilor in
fi adus înaintea justiţiei ca să se indicate, pte fi adus înaintea justi dicate, pâte fi adus înaintea justi
pronunţe asupra legitimităţei cau ţiei ca să se pronunţe asupra legiti ţiei ca să se pronunţe asupra legi
selor încetărei lucrului. mităţei causelor încetărei lucrului. timităţei causelor încetărei lucrului.
Când justiţia nu recunsce cau Când justiţia nu recunósce cau Când justiţia nu recunsce cau
sele ca legitime, ea ordonă scóte sele ca legitime, întrébă pe proprie sele ca legitime, întrébă pe proprie
rea în vîndare a concesiune, pu tarul solului dacă vrea să o ia pe tarul solului dacă vrea să o ia pe
nênd şi sechestru, dacă va fi tre séma lui, cu téte sarcinele ce le are; séma lui, cu töte sarcinele ce le are;
buinţă. în cas de refus al acestuia, ea or în cas de refus al acestuia, ea ordonă
Vîndarea se va face conform dis donă scöterea în vîndare a conce scóterea în vîndare a concesiune,
posiţiunilor (titlul IV, cartea V) din siunei, punând şi sechestru, de va punênd şi sechestru, de va fi tre
codul de procedură civilă; iar ad fi trebuinţă. buinţă.
ministraţia minieră, dacă va crede Vîndarea se va face conform dis Vîndarea se va face conform dis-
de cuviinţă, pâte să conducă lucră posiţiunilor titlului IV, cartea V, posiţiunilor titlului IV, cartea V,
rile în regie, pe socotéla exploatato din codul de procedură civilă; iar din codul de procedură civilă; iar
rului, până la regularea situaţiunei administraţia minieră, dacă va Ministerul domeniilor, dacă va crede
minei. crede de cuviinţă, pte să conducă de cuviinţă, pte să conducă lucră
340
Textul legei în vigóre
Concesionarul minei nu pâte să
se constituiască adjudecatar.
Preţul vîndărei i se cuvine dupe
ce drepturile Statului şi, în urmă,
ale creditorilor vor fi fost achitate.
In casul când, în urma scâterei
de duoë ori în vîndare, n'a avut
loc nici o adjudecare, titlul de con
cesiune a minei se consideră ca anu
lat şi Statul pâte s'o concédă unei
terţe persâne.
Art. 63. In cas de renunţare,
părăsire sau vîndare, nu se vor pu
tea ridica de cât maşinele, instru
mentele, vagónele, caii şi altele,
prin a căror înlăturare, dupe avisul
inginerului de mine, nu s'ar împe
dica accesibilitatea lucrărilor din in
terior şi de la suprafaţă, nici s'ar
periclita existenţa lor.
Tóte instalațiunile fixe, cu depen
dinţele lor, atât din interior cât şi
de la suprafaţă, sunt legate de mină
şi se transmit cu ea, dacă o trans
mitere va avea loc, sală rămân în
posesiunea Statului fără de nici o
indemnitate obligatorie către ex
ploatator.
DESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'ală admis de Adu
narea deputaţilor
lucrările în regie, pe socotéla ex
ploratorului, până la regularea si
tuaţiunei minei.
Concesionarul minei nu pâte să
se constituiască adjudecatar.
Preţul vindérei i se cuvine dupe
ce drepturile Statului, ale proprie
tarului suprafeţei şi, în urmă, ale
creditorilor vor fi fost achitate.
In casul când, în urma scâterei
de duoë ori în vîndare, n'a avut loc
nici o adjudecare, titlul de conce
siune a minei se consideră ca anu
lat şi dânsa revine proprietarului
solului.
" Art. 63, nemodificat, devine art.
62.
Art. 63 (noi). Minele date prin
concesiune până la 95 ani străinilor
revin de drept proprietarului supra
fetei la expirarea acestui termen,
dacă acesta nu ar fi dat consimți
mentul Séü ca Statul să dea o nouă
concesiune, tot până la 95 ani, ace
luiaşi exploatator, în condiţiunile
legei de faţă.
Trei ani înainte de expirarea ter
menului concesiune, proprietarul,
sesizat de Stat, va comunica admi
nistraţiei miniere dacă acordă un
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului în unire cu guvernul
rile în regie, pe socotéla exploata
torului, până la regularea situațiu
nei minei.
Concesionarul minei nu pote să
se constituiască adjudecatar.
Preţul vîndărei i se cuvine dupe
ce drepturile Statului, ale proprie
tarului suprafeţei şi, în urmă, ale
creditorilor vor fi fost achitate.
In casul când, in urma scoterei
de duoë ori în vindare, n'a avut loc
nici o adjudecare, titlul de conce
siune a minei se consideră ca anu
lat şi dânsa revine proprietarului
solului.
Art. 62 se înlocuesce cu art. 63
(noi) şi devine art. 60. Minele date
prin concesiune până la 75 ani
străinilor revin de drept proprieta
rului suprafeţei la expirarea acestui
termen, dacă acesta nu ar fi dat
consimţimêntul sèü ca Statul să
dea o nouă concesiune, tot până la
75 ani, aceluiaşi exploatator, în con
diţiunile legei de faţă.
Trei ani înainte de expirarea ter
menului concesiune, proprietarul,
sesizat de Stat, va comunica Minis
terului domeniilor dacă acordă un
noú consimţimênt exploatatorului,
saú doresce să "şi reia mina.
In casul în care concesionarul nu
ar continua exploatarea minei, in
ginerul de mine al circumscripţiei
va examina starea lucrărilor. El va
determina, cu aprobarea consiliului
superior de mine, lucrările şi repa
raţiile pe cari concesionarul trebuie
să le facă pentru ca exploatarea
minei să fie posibilă pentru exploa
tatorul cel ce va urma.
Art. 62 devine art. 61. In cas de
renunţare, părăsire, vîndare sală ex
pirare de concesiune, nu se vor pu
tea ridica de cât maşinele, instru
mentele, vagónele, caii şi altele, prin
a căror înlăturare, dupe avisul in
ginerului de mine, nu s-ar împe
dica accesibilitatea lucrărilor din
interior şi de la suprafaţă, nici s-ar
periclita existenţa lor.
Tóte instalațiunile fixe, cu de
pendinţele lor, atât din interior ca
şi de la suprafaţă, sunt legate *
 2 Martie 1899 DESBATERIILE SENATULUI 341

Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum s'a admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului în unire cu guvernul

noú consimţimênt exploatatorului, mină şi se transmit cu ea, dacă o

saú doresce să "şi reia mina. transmitere va avea loc, sa rămân
In casul în care concesionarul în posesiunea proprietarului, fără de
nu ar continua exploatarea minei, nici o indemnitate obligatorie către
inginerul de mine al circumscripţiei exploatator.
va examina starea lucrărilor. El va
determina, cu aprobarea consiliului
superior de mine, lucrările şi repa
raţiile pe cari concesionarul trebue
să le facă pentru ca exploatarea
minei să fie posibilă pentru exploa
tatorul cel ce va urma.
Art. 64. Dreptul de a exploata o Suprimat. Suprimat.
mină, adică concesiunea unei mine,
póte fi perdut în casul când, fără
cause recunoscute legitime de jus
tiţie, exploatarea unei mine e res
trînsă sa suspendată în cât să lo
véscă în trebuinţele consumatorilor
saú să creeze un pericol public, şi
dacă, în timp de 6 luni dupe ce ad
ministraţia minieră "i-a pus în ve
dere casul în care se găsesce, nu ia
măsurile cerute.
Art. 64 (noi). Instalaţiunile şi con Suprimat.
strucţiunile fac parte integrantă din
mină şi nu se pot ridica. Numai
maşinele, vitele şi lucrurile, cari nu
ai fost declarate imobile de cât prin
destinaţiune şi cari se pot suprima
fără ca accesibilitatea lucrărilor şi
siguranţa minei să sufere, rămân
proprietatea exploatatorului.
La mèsurile regulamentare, pen
tru siguranţa minei sală a lucrăto
rilor, sunt supuşi toţi exploatatorii,
fie ei proprietari ai suprafeţei saă nu.
TITLUL VIII

Exploatarea petroleului
Art. 65. Petroleul (ţiţeiü, păcura Suprimat. Suprimat.
grósă), ozocherita, asfaltul, precum
şi tóte bitumindsele, afară de hulie
şi lignitul bituminos, rémân, cu de
rogaţiune la presenta lege, la libera
disposiţiune a proprietăței suprafe
ţei, dacă exploatarea nu constitue
un pericol pentru siguranţa locui
torilor vecini. In acest cas, adminis
traţia minieră pte provoca o sen
tinţă judecătoréscă prin care se în
chide mina.
Art. 66. Dacă, în cursul lucră Suprimat. Suprimat.
rilor executate pentru exploatarea
342 DESBATERILE SENATULUI
9 Martie 1899

Textul lege în vigóre Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu

Modificările făcute de comitetul de delegaţi
-- narea deputaților al Senatului in unire cu guvernul " "

petroleului, se vor găsi substanţe

minerale din acele indicate la art. 2,
exploatatorul va avisa imediat ad
ministraţia minieră, având dreptul
de a le străbate numai, fără însă
a le putea întrebuinţa.
Acele substanţe, intrând în cate
goria minelor, vor fi puse sub regi
mul legei de faţă.
Art. 67. Folósele şi obligaţiunile Suprimat. Suprimat.
ce legea de faţă prescrie în scopul
exploatărei minelor, faţă cu propri
etarii vecini întru cât privesce su
prafața, vor fi identice, pentru pro
prietarii de mine de petrol.
Art. 68. Raporturile între pro Suprimat. Suprimat.
prietarii de mine de petrol şi lu
crători, cestiunile cari privesc sigu
ranţa lucrătorilor şi a suprafeţei,
cad sub disposiţiunile generale ale
legei de faţă.
Art. 69. Taxele prevădute la art. Suprimat. Suprimat.
93,94 şi 95 se aplică şi la minele
de petrolei.
Art. 70. Minele de petrolei ce cad Suprimat. Suprimat.
pe proprietăţile Statului sunt supuse
prescripțiunilor generale ale legei
minelor, cu singura excepţie că pe
rimetrul unei mine de petrolei se
reduce la 40 hectare. Diagonala cea
mai mică, însă, nu va fi inferióră
de 1/4 din diagonala cea mai mare.

TITLUL, IX TITLUL VIII TITLUL VIII

Cariere Cariere Cariere

Art. 71. Carierele sunt proprie
tatea stăpânului suprafeţei şi sunt
exploatate, în beneficiul lui, de el
saú cu consimţimêntul séü.
Art. 71 devine art. 65. Carierele
sunt proprietatea stăpânului supra
feţei şi sunt exploatate, în benefi
ciul lui, de el sau cu consimţimên
tul săü.
Statul, pe proprietăţile sale, va
putea concede carierele pe timp ma
ximum de 50 ani, conform dispo
siţiunilor ce se vor stipula într'un
regulament special, art. 44 şi 53
din lege aplicându-se şi pentru ca
pere.
Art. 65. Carierele sunt ale pr0
prietarului suprafeţei şi sunt ex
ploatate, în beneficiul lui, de el sau
cu consimţimêntul sëú.
Statul, pe proprietăţile sale, va
putea concede carierele pe timp
maximum de 50 ani, conform dis
posiţiunilor ce se vor stipula într-un
regulament special, art. 41 şi 50
din lege aplicându-se şi pentru ca
Intinderea perimetrului pentru
cariere nu va putea trece peste
50 hectare, şi nu se va putea
acorda aceluiaşi concesionar sau
exploatator duoă perimetre vecine
de cât dacă sunt departe cu cel p”
ţin un kilometru unul de altul,
2 Martie 1899
Textul legei în vigóre
Art. 72. Sunt considerate drept
cariere depunerile neenumerate şi
neclasificate la art. 2,precum: ar
desiile, gresiile, piatra de construc
ţie, marmora, granitul, serpentina,
piatra de var, gipsul, puzolanele,
basaltul, lava, marna, creta, nisipul,
silexul, argilul, caolinul, quarţul
pentru sticlărie, pământul pentru
cărămidă şi altele, substanţele pă
mêntóse şi pietrele de ori-ce natură,
pămênturile piritóse considerate ca
îngrăşăminte, acestea fiind exploa
tate sub cer deschis sai prin galerii
subterane.
Săpăturile întreprinse de proprie
tarul solului sau de representanţii
sëi, ca să extragă îngrăşăminte sa
materiale pentru usagiul exclusiv
al proprietăței lui, sunt încă consi
derate drept carieri.
Art. 73. Exploatarea carierelor
deschise se face fără nici o autori
sare, numai sub priveghiarea ad
ministraţiei miniere şi cu observa
ţiunea legilor şi regulamentelor de
poliţie şi siguranţă publică.
Exploatatorul este ţinut a încu
nosciinţa autoritatea minieră des
pre deschiderea carierei.
Ea este oprită la o distanţă mai
mică de 50 m. de drumuri, pieţe
publice, clădiri, lucrări de artă, etc.,
afară numai de o autorisaţiune
specială dată în forma prevădută
pentru permisele de exploataţiuni
de mine.
Art. 74. Ori-ce exploatare de ca
rieri subterane trebue precedată de
o declaraţiune făcută administraţiei
miniere şi exploatarea este supusă
la legea minelor, însă numai în
ceea ce privesce priveghiarea şi
controlul din partea agenţilor de
mine relativ la siguranţa lucrărilor
şi sórta lucrătorilor.
Administraţia minieră pâte să
suspende exploatarea unei cariere
care ar vătăma exploatarea unei
IIIG.
In acest cas, concesionarul minei
datoresce o indemnitate proprieta
rului carierei. Ea e determinată de
administraţiunea minelor şi, în cas
DESBATERILE SENATULUI 33
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului în unire cu guvernul
Art. 72, nemodificat, devine Art. 66, nemodificat, devine art.63.
art. 66.
Art. 73, nemodificat, devine Art. 67 devine art. 64. Exploa
art. 67. tarea carierelor deschise se face fără
nici o autorisare, numai sub pri
veghiarea serviciului minelor şi cu
observaţiunea legilor şi regulamen
telor de poliţie şi siguranţă publică.
Exploatatorul este ţinut a în
cunosciinţa Ministerul domeniilor
despre deschiderea carierei.
Ea este oprită la o distanţă mai
mică de 50 m. de drumuri, pieț.
publice, clădiri, lucrări de artă, etce,
afară numai de o autorisaţiune spe
cială dată în forma prevădută pen
tru permisele de exploataţiuni de
mine.
Art. 74, nemodificat, devine Art. 68 devine art. 65. Ori-ce
art. 68. exploatare de cariere subterane tre
bue precedată de o declaraţiune
făcută Ministerului domeniilor şi
exploatarea este supusă la legea mi
nelor, însă numai în ceea ce pri
vesce priveghiarea şi controlul din
partea agenţilor de mine relativ la
siguranţa lucrărilor şi srta lucră
torilor.
Ministerul domeniilor pte să sus
pende exploatarea unei cariere care
ar vătăma exploatarea unei mine.
In acest cas, concesionarul minei
datoresce o indemnitate proprieta
rului carierei. Ea e determinată de
Minister şi, în cas de nemulţumire,
344
Textul legei în vigóre
de nemulţumire, de justiție, care
trebue s'o facă de urgenţă.
Art. 75. Exploatatorul unei ca
riere situate în perimetrul unei
mine instituite trebue să pună la
disposiția exploatatorului minei, în
schimbul plăţei cheltuelilor de ex
tragere, materiile minerale extrase
de el (exploatatorul carierei), dacă
ele se găsesc indicate în actul de
cerere a instituirei concesiunei de
mine.
Art. 76. Exploatarea nisipurilor
metalifere d'a-lungul cursurilor a
pelor şi pe cóstele mărei este liberă,
sub reserva respectărei regulamen
telor generale cari se vor face în
scopul unei asemenea exploatări.
TITLUL, X
Disposiţiuni speciale asupra sărei
Art. 77. Dreptul de a exploata
gismentele de sare şi sorginţile să
rate, în scopul extragerei sărei,
aparţine numai Statului.
Art. 78. Tóte mineralele cari în
soțesc sarea, precum: carnalita, kis
serita, polyhalita ş. a., nu vor fi
date în exploatare sub regimul
acestei legi dacă, pentru extracţia
lor, va fi trebuinţă în prima linie
să se exploateze un masiv de sare
ordinară ce le conţine.
Statul singur este, în acest cas, în
drept a le exploata.
DESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu
narea deputaților
Art. 75, nemodificat, devine
art. 69.
Art. 76 devine art. 70. Exploa
tarea nisipurilor metalifere d'a-lun
gul cóstei mărei este liberă, sub
reserva respectărei regulamentelor
generale cari se vor face în scopul
unei asemenea exploatări.
TITLUL, IX
Disposiţiuni speciale asupra sărei
Art. 77 devine art. 71. Dreptul
de a extrage şi exploata sarea ori
unde s-ar afla, aparţine exclusiv
Statului.
In cas când Statul ar voi să ex
tragă şi să exploateze sarea care
s-ar afla în subsolul imobilului unui
proprietar particular, va trebui să
despăgubéscă pe acel proprietar nu
mai pentru terenul din suprafața
solului ce ar fi necesar pentru ex
ploatare.
Art. 78 devine art. 72. Dacă,
pentru a exploata céra minerală,
bitumuri, ori petrolei, exploratorul
saú proprietarul solului ar trebui
să străbată mai ântêiü un masiv
de sare, Statul va putea să supra
vegheze lucrările de explorare sală
de exploatare printr'un agent al
Séü, regia monopolurilor Statului
fiind prealabil avisată.
Plata acestui agent se va face
de explorator sau de exploatator.
Statul pite să exploateze aceste
minerale când ele ar fi asociate cu
sarea, fără a avea nevoiă de consim
ţiméntul proprietarului suprafeței,
în casul în care exploatarea princi
pală ar fi sarea. Dénsul va plăti însă
redevenţa de 2% din venitul brut
ce'i revine proprietarului suprafeţei
pentru substanţele concesibile.
2 Martie 1899
Trullegeti
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului in unire cu guvernul
de justiţie, care trebue s'o facă de
urgenţă.
Art. 69, nemodificat, devine art.66
risiprafeţei
asaţiuni bal
Nit liberi, de
tari de aextrag
I, afară daca
Isra) sar a
Isrginte, şi,
la intrebui
Ismaţiune.
Art. 70 devine art. 67 şi sa admis
ast-fel cum sa votat de Adunarea
deputaţilor.
TITLUL IX
Disposiţiuni speciale asupra sărei
Art. 71 devine art. 68. Dreptul de
a extrage şi exploata sarea, precum
şi sărurile solubile ce de ordinar 0
însoţesc, ori unde s-ar afla, aparține
exclusiv Statului.
In cas când Statul ar voi să ex
tragă şi să exploateze sarea care
s'ar afla în subsolul imobilului unui
proprietar particular, va trebui
să despăgubéscă pe acel proprietar
numai pentru terenul din supra
faţa solului ce ar fi necesar pentru
exploatare.
Art. 72 devine art. 69. Dacă,
pentru a exploata céra minerală,
bitumuri, ori petrolei, exploatato
rul sau proprietarul solului ar trebui
să străbată mai ântêiù un masiv
de sare, Statul va putea să supra
vegheze lucrările de explorare sau
de exploatare printr'un agent al
săü, regia monopolurilor Statului
fiind prealabil avisată.
Plata acestui agent se va face de
explorator sau de exploatator.
]
Alin. al 3-lea suprimat.
2 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 345

Textul legei în vigóre Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului in unire cu guvernul

Art. 79. Isvórele de apă sărată, Art. 79 devine art. 73. Lacurile Art. 73 devine art. 70 şi sa ad
precum şi tóte isvórele de apă mi sărate, isvórele de apă sărată, pre mis ast-fel cum sa votat de Adu
nerală, pot fi exploatate de pro cum şi tóte isvórele de apă minerală, narea deputaţilor.
prietarii suprafeţei în scopul de a pot fi exploatate de proprietarii so
înfiinţa staţiuni balneare. lului în scopul de a înfiinţa staţiuni
Sunt liberi, de asemenea, pro balneare sau pentru ori-ce alt scop,
prietarii de a extrage sărurile ce ele chiar acela de a extrage săruri,
conţin, afară dacă chlorura de so afară de acela de a extrage sau ex
dium (sarea) sar afla aprópe sin ploata sarea (chlorura de sodium),
gură în sorginte,şi, prin acest fapt, care s-ar putea întrebuinţa la con
s'ar putea întrebuinţa ca sare pen sumațiune.
tru consumațiune. In cas când Statul va voi să ex
ploateze sarea din lacurile sărate
saú din isvórele de apă sărată va tre
bui să despăgubéscă pe proprieta
rul solului atât pentru terenul din
suprafaţa solului ce ar fi necesar
pentru exploatare, cât şi pentru da
unele ce i-ar causa prin exploatare.
Art. 80. Dacă, pentru a exploata Art. 80 devine art. 74. Dacă, pen Art. 74 devine art. 71. Dacă, pen
o materie minerală, este necesitate tru a exploata o materie minerală, tru a exploata o materie minerală,
a se trece prin sare, pentru a pu este necesitate a se trece prin sare este necesitate a se trece prin sare
tea extrage mineralul dat în con pentru a putea extrage mineralul pentru a putea extrage mineralul
cesiune, exploatatorul va putea stră dat în concesiune, exploratorul va dat în concesiune, exploatatorul va
bate sarea sub controlul Statului şi putea străbate sarea sub controlul putea străbate sarea sub controlul
predându'i materialul salin ce va Statului şi predându'i materialul Statului şi preda materialul salin
resulta din lucrări. salin ce va resulta din lucrări. Ex ce va resulta din lucrări. Exploa
ploatatorul va suporta cheltuelile tatorul va suporta cheltuelile de
de distrugere în casul în care re distrugere în casul în care regia
gia monopolurilor nu va avea tre monopolurilor nu va avea trebuinţă
buinţă de aceste materiale. de aceste materiale.

TITLUL, XI TITLUL, X TITLUL, X

Supraveghiarea exploatărei
minelor şi carierelor de către ad
ministraţiune
Art. 81. Administraţiunea mine
lor exercită, sub autoritatea mi
nisterului domeniilor, o suprave
ghiare de poliţie: pentru conserva
rea, întreţinerea şi exploatarea mi
nelor, a petroleului, carierelor, a că
ilor de comunicaţiune sau depen
dinţelor lor, a apelor minerale, a
isvórelor cari alimentéză oraşe, sate,
cătune şi stabilimente publice, şi
pentru securitatea lucrătorilor mi
nieri şi a locuitorilor suprafeţei.
Un regulament de administraţie
publică, făcut asupra avisului con
siliului de mine, va determina mé
surile de poliţie destinate a asigura
executarea acestei supraveghiări.
Ministerul póte, conform acestui
Supraveghiarea exploatărei
minelor şi carierelor de către ad
ministraţiune
Art. 81, nemodificat, devine art.
75.
V
Supraveghiarea exploatăre
minelor şi carierelor de către ad
ministraţiune
Art. 75 devine art. 72. Ministe
rul domeniilor, prin serviciul mine
lor, exercită o supraveghiarea de po
liţie: pentru conservarea, întreţine
rea şi exploatarea minelor, a petro
leului, carierelor, a căilor de comu
nicaţiune necesare exploatărei mi
nelor sa dependinţelor lor, a apelor
minerale, a isvórelor cari alimen
téză oraşe, sate, cătune şi stabili
mente publice, şi pentru securitatea
lucrătorilor minieri şi a locuitorilor
suprafeţei.
Un regulament de administra
ţie publică, făcut asupra avisului
consiliului de mine, va determina
măsurile de poliţie destinate a asi
346
Textul lege in vigóre
regulament şi dupe avisul adminis
trațiunei miniere, să facă regula
mente generale sau locale.
Raporturile exploatatorilor şi ale
exploratorilor de mine cu lucrătorii
lor sunt supuse disposiţiunilor re
gulamentelor ce se vor stabili pe
basa legei de faţă.
Art. 82. Dacă lucrările de cău
tare sau exploatare încep a compro
mite interesele prevădute la articolul
precedent, exploratorul sau exploa
tatorul trebue să supună casul fără
întârdiare inginerului de mine sau
primarului comunei.
Administraţiunea minieră resolvă
casul, dupe ce va avea atât avisul
inginerului respectiv, cât şi al ex
ploratorului sau exploatatorului.
In cas de urgenţă, administra
ţiunea minieră pâte ordona execu
ţiunea provisorie a mijlócelor de a
părare.
Dacă exploratorul sau exploata
torul refusă de a executa măsurile
indicate de administraţiunea mi
nieră, acele măsuri se vor executa
din oficii, pe socotéla lui, prin in
ginerul respectiv.
Art. 83. In cas de pericol imi
nent, inginerul pâte lua, pe răspun
derea sa, măsurile ca să ’l înlăture.
El póte face rechisiţiunile nece
sare de 6meni şi materiale, împreună
cu poliţia, având grije să aviseze şi
ministerul.
Art. 84. Exploratorii şi exploata
torii sunt obligaţi să aviseze imediat
pe inginerul de mine şi pe primar
de accidentele cari s-ar ivi în lucrări,
mai cu sémă în casul când aceste ac
cidente ar pricinui mórte sau răniri
grave.
Inginerul sau, în lipsa lui, guar
dul de mine dreséză un proces-verbal
şi "l transmite primarului şi procu
rorului.
Lucrările de salvare pot să fie
executate din oficii.
Cheltuelile acestea, ca şi cele de la
articolul precedent, privesc pe ex
ploatator sai pe explorator.
DESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu
narea deputaţilor
Art. 82 devine art. 76. Dacă lu
crările de căutare sau exploatare
încep a compromite interesele pre
vědute la articolul precedent, ex
ploratorul sau exploatatorul trebue
să supună casul fără întârdiere in
ginerului de mine sau primarului
comunei.
Administraţiunea minieră resolvă
casul, dupe ce va avea atât avisul
inginerului respectiv, cât şi al ex
ploratorului sau exploatatorului.
In cas de urgenţă, administraţi
unea minieră pâte ordona execuţi
unea provisorie a mijlócelor de a
părare.
Dacă exploratorul sau exploata
torul refusă de a executa măsurile
indicate de administraţiunea mini
eră, acele măsuri se vor executa din
oficiü, pe socotéla lui, prin ingi
nerul respectiv.
Art. 83, nemodificat, devine art.
Art. 84, nemodificat, devine art.
78.
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului în unire cu guvernul
gura executarea acestei suprave
ghiări.
Ministerul pâte, conform acestui
regulament şi dupe avisul serviciu
lui minelor, să facă regulamente ge
nerale sau locale.
Raporturile exploatatorilor şi ale
exploratorilor de mine între dânşii
sunt supuse disposiţiunilor regula
mentelor ce se vor stabili pe basa
legei de faţă.
Art. 76 devine art. 73. Dacă lu
crările de căutare sau exploatare
încep a compromite interesele pre
vědute la articolul precedent, explo
ratorul sau exploatatorul trebue să
supună casul fără întârdiere ing
nerului de mine sau primarului co
munei.
Ministerul domeniilor resolvă ca
sul, dupe ce va avea atât avisulin
ginerului respectiv, cât şi al explo
ratorului sau exploatatorului.
In cas de urgenţă, Ministerul pâte
ordona execuţiunea provisorie a mij
lócelor de apărare.
Dacă exploratorul sau exploata
torul refusă de a executa măsurile
indicate de serviciul minelor, acele
měsuri se vor executa din oficiu, pe
socotéla lui, prin inginerul respectiv,
Art. 77, nemodificat, devine art.
74.
Art. 78, nemodificat, devine art.
75.
2 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 347

Textul legei in vigóre Modificările ast-fel cum s'a admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului in unire cu guvernul

TITLUL, XIII TITLUL, XI TITLUL, XI

P e n a li tăţi P e n a l i tă ţi P e n a l i t ă ţi
Art. 85. Abaterile de la prescrip Art. 85, nemodificat, devine art. Art. 79, nemodificat, devine art.
țiunile poliţienesci şi de ordine pu 79. 76
blică, conţinute în presenta lege, în
regulamentele şi decisiunile privi
tóre la mine, cariere subterane şi
cariere exploatate sub cer deschis,
vor fi constatate prin procese-ver
bale, dresate în comun acord de că
tre agenţii poliţiei judiciare şi ingi
nerii de mine; iar în lipsa acestora,
de guardii de mine sau ori-ce a
gent de supraveghiare însărcinat cu
administraţiunea minieră, având a
ceste procese-verbale înaintea ju
stiţiei aceeaşi putere ca şi proce
sele-verbale dresate de agenţii poli
ţiei judiciare.
Art. 86. Contravenţiunile la dis Art. 86 devine art. 80. Contra Art. 80 devine art. 77 şi sa admis
posiţiunile acestei legi şi a regula venţiunile la disposiţiunile acestei ast-fel cum sa votat de Adunarea
mentelor ce se vor elabora pentru legi şi a regulamentelor ce se vor deputaţilor.
aplicarea ei se vor pedepsi cu o a elabora pentru aplicarea ei se vor
mendă de 10–300 lei. pedepsi cu amendă de 10–300 lei.
In cas de recidivă, în cele d’ân Fraudele ce se vor constata la de
têiú 12 luni, amenda se va înduoi clararea ori justificarea produsului
şi se va putea aplica şi închisóre de minelor, săvîrşite în scop de a frustra
la 6 dile la 3 luni. pe cei interesaţi, se vor pedepsi cu
amendă de la 500 până la 2.000 lei.
In cas de recidivă, în cele d’ân
têiü 12 luni, amenda se va îndoui
şi se va putea aplica şi închisére de
la 6 dile la 8 luni.
Art. 87. Infracţiunile la prescrip Art. 87, nemodificat, devine art. Art. 81. nemodificat, devine art.
țiunile poliţienesci şi la cele de or 81. 78.
dine publică, conţinute în legile,
regulamentele şi decisiunile asupra
carierelor exploatate sub cer des
chis, neasimilate carierelor exploa
tate subteran, se vor pedepsi cu a
mendă de 1 lei la 20 lei.
In cas de recidivă, amenda se în
duoesce şi, dupe casuri, se pte
aplica şi închisére până la o lună.
Art. 88. Un regulament de ordine Art. 88, nemodificat, devine art. Art. 82, nemodificat, devine art.
publică va prevede disposiţiunile în 82. 79.
detalii privitóre la poliţia minelor.

TITLUL, XIII TITLUL, XII TITLUL, XII

Exp e r t i s a Exp e r t i s a Exp e r t i s a

Art. 89. In tóte casurile prevă Art. 89, nemodificat, devine art. Art. 83, nemodificat, devine art.
qute prin presenta lege, sau altele 83. 80.
348 DESBATERILE SENATULUI 2 Martie 1899

Textul legei in vigóre Modificările ast-fel cum s'a admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului în unire cu guvernul

ivite prin diferite circumstanţe re

lative la mine, cari vor da loc la ex
pertise, se vor aplica disposiţiunile
(secţia III, titlul X din cartea II)
codului de procedură civilă.
Experţii vor fi luaţi dintre ingi
neri şi dintre persóne experimentate
în afaceri de mine.
Art. 90. Nici un plan nu va fi Art. 90, nemodificat, devine art. Art. 84, nemodificat, devine art.
admis ca piesă de probă într'o con 84. 81.
statare dacă n'a fost ridicat de
către un inginer recunoscut de Stat.
Art. 91. Indemnităţile şi depla Art. 91, nemodificat, devine art. Art. 85, nemodificat, devine art.
sările cuvenite experţilor vor fi fi 85. 82.
xate şi regulate de tribunalele lo
cale. Tot ast-fel se vor fixa şi su
mele ce trebue a se plăti inginerilor
pentru ridicarea sa verificarea pla
nurilor.
Art. 92. Experţii sau inginerii Art. 92, memodificat, devine art. Art. 86, nemodificat, devine art.
cari fac planurile sunt obligaţi, 86. 83.
înainte de a proceda la lucrări, să
céră tribunalului fixarea sumei ce le
revine şi depunerea ei de către in
teresaţi.

TITLUL, XIV TITLUL, XIII TITLUL, XIII

Imposite speciale minelor Imposite speciale minelor Imposite speciale minelor

Art. 93. Concesionarii de mine
sunt ţinuţi să plătéscă anual Sta
tului o taxă fixă şi o taxă propor
țională cu venitul net al extrac
țiunei.
Art. 94. Taxa fixă e stabilită
dupe întinderea perimetrului. Ea
nu va trece peste 50 centime de
hectar.
Art. 95. Taxa proporţională va
de fi 2% din venitul net.
Un regulament de administraţie
publică va determina modul de eva
luare al venitului net.
Art. 96. Taxa fixă şi taxa propor
țională se percep ca şi contribuţiu
nile directe.
Art. 97. Exploatatorii de cariere
şi de isvóre minerale vor plăti Sta
tului o taxă de 1% asupra veni
tului net.
Art. 93 devine art. 87. Concesio Art. 87 devine art. 84 şi sa admis
narii de mine sunt ţinuţi să plă ast-fel cum sa votat de Adunarea
téscă anual Statului o taxă fixă şi o deputaţilor.
taxă proporţională cu venitul brut
al extracţiunei.
Art. 94, nemodificat, devine art. Art. 88, nemodificat, devine art.
88, 85.
Art. 95 devine art. 89. Taxa pro Art. 89 devine art. 86 şi sa admis
porţională va fi de 1/, la sută din ast-fel cum sa votat de Adunarea
produsul brut. deputaţilor.
Art. 96, nemodificat, devine art. Art. 90, nemodificat, devine art.
90. 87.
Art. 97 devine art. 91. Exploata Art. 91 devine art. 88 şi sa admis
torii de cariere şi de isvóre minerale „, ast-fel cum sa votat de Adunarea
vor plăti Statului o taxă de 0,50 la deputaţilor.
sută asupra produsului brut.
2 Martie 1899
Textul legei in vigóre
-
TITLUL, XV
Disposiţiuni privitóre la Dobrogea
Art. 98. Conform art. 16, alin. c,
din legea pentru regularea proprie
tăței imobiliare în Dobrogea din 3
Aprilie 1882, minele fiind proprie
tate absolută a Statului, proprietarii
suprafeţei nu vor beneficia de avan
tagiile acordate prin presenta lege
la art. 5, 6, 22 şi 36.
Art. 99. Proprietarul suprafeţei
nu are dreptul la redevenţa anuală
prevédută la art. 55; el va fi despă
gubit numai pentru ocupaţiunea te
renului şi degradarea suprafeţei,
conform disposiţiunilor art. 55 şi
altele, privitóre la daunele produse
prin exploatare; iar redevenţa de
4% din venitul net se va plăti Statu
lui de către exploatator, fără preju
diţiul de taxă de la art. 95.
Art. 100. Folósele şi obligaţiunile
ce legea de faţă prescrie pentru ex
ploatatorii de mine, faţă cu proprie
tarii vecini, întru cât privesce su
prafaţa sau subsolul, vor fi identice
pentru Stat, proprietarul minelor
din Dobrogea sau pentru exploata
torii săi.
[DESIRATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'a admis de Adu
narea deputaţilor
TITLUL, XIV
Disposiţiuni privitóre la Dobrogea
Art. 98 devine art. 92. Conform
art. 16, alin. c din legea pentru re
gularea proprietăţei imobiliare din
Dobrogea de la 3 Aprilie 1882, mi
nele fiind proprietate absolută a Sta
tului, proprietarii de acolo nu vor
beneficia de avantagiile acordate
prin presenta lege proprietarilor su
prafeţei şi nu va fi nevoiă de consim
ţimêntul lor şi concesiunile se vor
obţine ca pe moşiile Statului.
Art. 99 devine art. 93. Proprie
tarul suprafeţei nu are dreptul la
redevenţa anuală prevădută la art.
54; el va fi despăgubit numai pen
tru ocupaţiunea terenului şi degra
darea suprafeţei în modul următor:
a) Pentru fixarea arendei pămén
tului ocupat se va lua de basă de
duoë ori arenda terenurilor înveci
nate de aceeaşi calitate;
b) Pentru solul care ar fi degra
dat prin săpături sa umpluturi,
saú prin alte cause cari ar împedica
productivitatea sa pe viitor, se va
plăti o-dată pentru tot-d'a-una való
rea terenului stricat.
Acéstă valóre se va determina
dupe aceea a terenurilor vecine.
Pentru pământurile declarate ina
lienabile prin Constituţie se va lua
de 3 ori arenda şi de 3 ori valórea
terenului, în loc de îndouita arendă
şi îndouita valóre.
Administraţia minelor va fixa ace
ste cifre dupe ce va asculta părţile.
Contestaţiile se vor face înaintea ju
stiţiei, fără ca recursul să suspende
efectul decisiunei administraţiei mi
nelor.
Redevenţa de 2% din venitul
brut se va plăti Statului de către nitul brut se va plăti Statului de
exploatator, fără prejudiţiul taxei către exploatator, fără prejudiţiul
de 1/, % din art. 89.
Art. 100, nemodificat, devine
art. 94.
349
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului in unire cu guvernul
TITLUL, XIV
Disposiţiuni privitóre la Dobrogea
Art. 92 devine art. 89 şi sa
admis ast-fel cum sa votat de adu
narea deputaţilor.
Art. 93 devine art. 90. Proprieta
rul suprafeţei nu are dreptul la re
devenţa anuală prevédută la art. 52;
el va fi despăgubit numai pen
tru ocupaţiunea terenului şi degra
darea suprafeţei în modul următor:
a) Pentru fixarea arendei pămén
tului ocupat se va lua de basă de
duoë ori arenda terenurilor înveci
nate de aceeaşi calitate;
b) Pentru solul care ar fi degra
dat prin săpături sa umpluturi, sau
prin alte cause cari ar împedica
productivitatea sa pe viitor, se va
plăti o-dată pentru tot-d'a-una va
lórea terenului stricat.
Acéstă valóre se va determina
dupe aceea a terenurilor vecine.
Pentru pământurile declarate ina
lienabile prin Constituţie se va lua
de 3 ori arenda şi de 3 ori valórea
terenului, în loc de îndouita arendă
şi îndouita valóre.
Ministerul domeniilor va fixa a
ceste cifre dupe ce va asculta părţile.
Contestaţiile se vor face înaintea
justiţiei, fără ca recursul să sus
pende efectul decisiunei administra
ţiei minelor.
Redevenţa de 2%–5% din ve
taxei de 1/, % din art. 86.
Art. 94, nemodificat, devine art.
91,
350
Textul legei în vigóre
Art. 101. Afară de restricţiunile
prevédute la art. 98 şi 99, tóte dis
posiţiunile prevădute în presenta
lege vor fi aplicate şi în Dobrogea.
TITLUL, XVI
Despre usine şi stabilimente
industriale
Art. 102. Funcţionarea usinelor
pentru tratamentul substanţelor mi
nerale de ori-ce natură, ca, de ex.,
usine de fer, de aramă, de zinc, etc.,
destilării de petrolei, fabrici de ce
ramică, produse chimice, ţesături,
etc., precum şi, în general, a tutulor
stabilimentelor industriale cari în
trebuinţéză ca motor puterea va
porului sau alte maşini cu hidro
carburi, apă, etc., este supusă pri
veghiărei agenţilor de mine, în ceea
ce privesce mai cu sémă mësurile de
siguranţă, dupe un regulament ce
se va stabili ulterior în acéstă pri
vinţă.
Deschiderea sa încetarea unor
asemenea stabilimente va trebui să
fie comunicată Ministerului dome
niilor prin intermediul autorităței
locale.
DESBATERILE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu
narea deputaţilor
Art. 101 devine art. 95. Afară
de restricţiunile prevădute la art. 92
şi 93, tóte disposiţiunile prevéjute
în presenta lege vor fi aplicate şi în
Dobrogea.
TITLUL, XV
Despre usine şi stabilimente
industriale
Art. 102, nemodificat, devine
art. 96.
TITLUL, XVI
Corpul inginerilor de mine
Art. 97 (noú). Se înfiinţéză pe
lângă Ministerul domeniilor un corp
al inginerilor de mine.
Art. 98 (noü). Acest corp va fi
recrutat din inginerii de mine în
scrişi în corpul technic al Statului,
dupe recomandaţiunea consiliului
de mine. -
Art. 99 (noi). El este însărcinat
cu aducerea la îndeplinire a dispo
siţiunilor din legea minelor, cu su
praveghiarea tutulor minelor, carie
relor, atelierelor de preparaţie me
canică, a produselor extrase din
mine sa cariere, uzinelor metalur
gice, fabricelor şi staţiunilor bal
neare. Inginerii de mine din acest
2 Martie 1899
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului în unire cu guvernul
Art. 95 devine art. 92. Afară de
restricţiunile prevădute la art. 89
şi 90, tóte disposiţiunile prevădute
în presenta lege vor fi aplicate şi în
Dobrogea.
TITLUL, XV
Despre usine şi stabilimente
industriale
Art. 96, nemodificat, devine art.
93.
TITLUL, XVI
Corpul inginerilor de mine
Art. 97, nemodificat, devine
art. 94.
Art. 98, nemodificat, devine
art. 95.
Art. 99 devine art. 96. El este in
sărcinat cu aducerea la îndeplinire
a disposiţiunilor din legea minelor,
cu supraveghiarea tutulor minelor,
carierelor, atelierelor de preparaţie
mecanică, a produselor extrase din
mine sa cariere, usinelor meta
lurgice, fabricelor şi staţiunilor
balneare. Inginerii de mine din
2 Martie 1899
Textul legei in vigóre
DESBATERILK SENATULUI
Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu
narea deputaţilor
corp vor face studii geologice şi
explorări în tótă ţéra; vor dirige
exploatările minelor şi vor capta,
canalisa şi distribui apele dulci sau
minerale de pe proprietăţile Statului
saú de pe concesiunile luate de Stat;
vor face pe proprietăţile Statului
lucrările cu cari vor fi însărcinaţi
de Ministerul domeniilor. Ei vor
avea supraveghiarea şi controlul tu
tulor aparatelor cu abur sai aer sub
presiune, afară de acelea cari fac
parte din veri-un alt servicii al
Statului.
Art. 100 (noi). Corpul ingineri
lor de mine se compune din ingi
neri şi guardi de mine.
Art. 101 (noi). Inginerii se vor
recruta din absolvenţii diplomaţi ai
şcólelor speciale de mine recunos
Cute.
Vor fi consideraţi ca făcând parte
din cadrul ordinaringinerii de mine
aflaţi în serviciul minelor de pe
lângă Ministerul de domenii.
Vor fi consideraţi ca formând
cadrul inginerilor de mine detaşaţi
inginerii înscrişi în corp şi cari vor
face servicii de mine la veri-una
din cele-alte administrațiuni ale
Statului.
Vor fi consideraţi ca ingineri în
neactivitate cei cari nu vor face ser
viciul de ingineri de mine în nici
una din administrațiunile Statului.
Art. 102 (noú). Guardii de mine
se vor recruta din corpul conducto
rilor Statului şi din supraveghetorii
Statului în funcţiune, până la înfi
inţarea unei şcle speciale.
Art. 103 (noü). Se înfiinţéză pe
lângă ministerul de domenii un con
siliü de mine, compus din cinci
membri, numiţi de Ministerul do
meniilor.
Din aceşti cinci membri trei vor
fi numiţi din inginerii cei mai înalţi
în grad din corpul inginerilor de
mine în serviciul minelor din Mini
sterul domeniilor, iar cei-alţi duoi
vor fi numiţi în afară de inginerii
de mine în servicii.
Art. 104 (noü). Acest consilii de
mine va fi numit pe trei ani şi va
354
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului in unire cu guvernul
acest corp vor face studii şi ex
plorări mineralogice în tótă ţéra;
vor dirige exploatările minelor şi
vor capta, canalisa şi distribui apele
dulci sali minerale de pe proprietă
ţile Statului sai de pe concesiunile
luate de Stat; vor face pe proprie
tăţile Statului lucrările cu cari vor
fi însărcinaţi de Ministerul dome
niilor. Ei vor avea supraveghiarea
şi controlul tutulor aparatelor cu
abur sai aer sub presiune, afară de
acelea cari fac parte din veri-un alt
servicii al Statului.
Art. 100, nemodificat, devine
art. 97,
Art. 101, nemodificat, devine
art. 98.
Art. 102, nemodificat, devine
art. 99,
Art. 103 devine art. 100. Se în
fiinţéză pe lângă Ministerul de do
menii un Consilii de mine, compus
din şépte membri, numiţi de Minis
terul domeniilor.
Din aceşti şépte membri, trei vor
fi numiţi din inginerii cei mai înalţi
în grad din corpul inginerilor de
mine in Serviciul minelor din Mi
nisterul domeniilor; duoi vor fi nu
miţi în afară de inginerii de mine
în servicii, un jurisconsult şi un
industriaş de mine.
Art. 104, nemodificat, devine
art. 101. -
352 DESBATERILE SENATULUI 2 Martie 1899

Textul legei in vigóre Modificările ast-fel cum s'au admis de Adu Modificările făcute de comitetul de delegaţi
narea deputaţilor al Senatului în unire cu guvernul

avea atribuţiile din legea minelor.

El va avea un delegat pe lângă con
siliul superior al inspectorilor cor
pului technic pentru cestiunile spe
ciale minelor; va face lista ingineri
lor propuşi la înaintare şi va fi con
sultat pentru aplicarea pedepselor
disciplinare prevădute de legea cor
pului technic.
TITLUL, XVII TITLUL, XVII TITLUL, XVII

Disposiţiuni finale şi transitorii Disposiţiuni finale şi transitorii Disposiţiuni finale şi transitorii

Art. 103. La expirarea termenu Art. 103 devenit art. 105. Con Art. 105 devine art. 102 şi sa
lui concesiune, mina se concede de cesiunile acordate conform legei de admis ast-fel cum sa votat de Adu
drept proprietarului sau proprieta faţă, precum şi exploatările făcute narea deputaţilor.
rilor suprafeţei cu condiţiile urmă de proprietarul suprafeţei, vor fi
tóre : scutite în cei d’ântêiü duoi ani, de
Trei ani înainte de expirarea ter la data acordărei lor, de ori-ce im
menului concesiune, ministerul do posite şi redevenţe către Stat, afară
meniilor va însciinţa pe proprieta de concesiunile de petrolei.
rul saú pe proprietarii suprafeţei Ele vor putea beneficia de avan
dacă voesc saú nu a lua ei mina în tagiile legei pentru încurajarea in
exploatare. Aceştia vor avea duoi dustriei în condiţiunile fixate de a
ani ca să se pronunţe. cea lege.
In cas de răspuns afirmativ din
partea unuia sau mai multora, mina
se va concede în perpetui aceluia
saú acelor proprietari cari a decla
rat că sunt gata a o exploata prin
ei înşişi, sai prin alţii, la expirarea
termenului concesiunei.
Mina, ast-fel concedată, rămâne
supusă regimului stabilit prin a
céstă lege în tóte cele-alte privinţe.
Instalaţiunile şi construcţiunile
fac parte integrală din noua con
cesiune, afară de maşinile şi obiec
tele din natura lor mobile, precum
cai, etc., cari nu a fost declarate
imobile de cât prin destinaţiune, şi
se pot ridica fără a împedica accesi
bilitatea lucrărilor din interior şi
de la suprafaţă.
In cas când nici unul din propri
etarii suprafeţei n'ar declara că vrea
să ia mina în exploatare, sau, dupe
ce a declarat că vrea să o ia în ex
ploatare, nu o exploatéză de fapt
dênsul sau prin alţii, mina se va
concede, prin licitaţie publică, pe
75 ani, de către ministerul domeni
ilor, în profitul proprietarilor supra
feţei, pe basa celei mai mari rede
venţe ce se va oferi de către concu
renţi.
nr. 3, 9 Martie 1899
- Textul legei în vigóre
Art. 104. Maşinele, uneltele şi
ori-ce aparate şi materiale necesare
la exploatarea, deschiderea şi explo
rarea minelor, vor fi scutite de ori
ce drept de vamă, întru cât ele se
vor introduce de exploatator şi nu
mai pentru trebuinţele minei sale.
Art. 105. Minele sau usinele ce
se vor găsi în activitate, sau vor fi
concedate prin contracte cu dată
II
certă la promulgarea acestei legi, nu
traistri sunt datóre a se supune ei, întru cât
privesce instituirea lor. Ele însă sunt
obligate a "şi fixa perimetrul şi a se
votati!
supune, în termen de un an, la töte
cele-alte condiţiuni (de exploatare,
de poliţie, etc.) ce legea prevede.
In cas de neurmare se va aplica
art. 86.
Art. 106. Tóte legile şi regula
intele contrarii disposiţiunilor le
89 de faţă sunt şi rémân abrogate.
9 ce-președinte, P. Orbescu: Discuţiunea generală va avea loc mâine. Acum ridic ședința.
"Sedinta se ridică la orele 59/, p. m.
IMPamiralA STATULUI
DESBATEELLE SENATULUI
Modificările ast-fel cum s’ai admis de Adu
narea deputaţilor
Art. 104 devine nemodificat art.
Art. 105 devine art. 107. Mi
nele, concesiunile sau usinele ce se
vor găsi în activitate, sală vor fi con
cedate prin contracte cu dată certă
la promulgarea acestei legi, nu sunt
datóre a se supune ei, întru cât pri
vesce instituirea lor. Ele însă sunt
obligate a şi fixa perimetrul şi a se
supune, în termen de un an, la töte
cele-alte condiţiuni (de exploatare,
de poliţie, etc.) ce legea prevede.
In cas de neurmare se va aplica
art. 80.
In cas când minele, concesiunile
saú usinele mai sus menţionate în
deplinind condiţiunile presentei legi,
dacă tóte părţile contractante vor
presinta, în persână sau prin pro
curatori, la serviciul minelor, o de
claraţiune în scris că se supun re
gimului legei, se va aplica legea de
faţă.
Art. 108 (noi). Disposiţiunile
art. 51 nu sunt obligatorii la minele
cari vor fi în exploatare la promul
garea legei de faţă.
De asemenea prescripţiile art. 31
nu sunt obligatorii la lucrările de
explorare începute înainte de pro
mulgarea legei minelor.
Art. 106 devine art. 109 nemodi
ficat.
Art. 110(nou). Regulamente pen
tru punerea în aplicare a legei mi
nelor vor fixa detaliurile şi modul
de funcţionare al consiliului de mine.
Acéstă lege s'a votat de Aduna
rea deputaţilor în şedinţa de la 18
Decembre anul 1898, şi s'a adoptat
cu majoritate de şépte-deci şi nouă
voturi, contra a duoë-deci şi patru.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L.S.A. D)
Secretar, Ion Stavri Brătianu.
DIRECTOR GENERAL, CONST. ILIESCU.
353
Modificările făcute de comitetul de delegaţi
, a statului a venit
Art. 106, nemodificat, devine
art. 103.
Art. 107 devine art. 104. Minele,
concesiunile sa ii usinele ce se vor
găsi în activitate, sau vor fi conce
date prin contracte cu dată certă
la promulgarea acestei legi, nu sunt
datóre a se supune ei, întru cât pri
vesce instituirea lor. Ele însă sunt
obligate a'şi fixa perimetrul conce
dat şi a se supune, în termen de un
an, la töte cele-alte condiţiuni (de
exploatare, de poliţie, etc.) ce legea
prevede.
In cas de neurmare se va aplica
art. 77.
In cas când minele, concesiunile
saü usinele mai sus menţionate în
deplinind condiţiunile presentei legi,
dacă tóte părţile contractante vor
presinta, în persână sau prin pro
curatori, la serviciul minelor, o de
clarațiune în scris că se supun re
gimului legei, se va aplica legea de
faţă.
Art. 108 devine art. 105. Dispo
siţiunile art. 49 nu sunt obligatorii
la minele cari vor fi în exploatare
la promulgarea legei de faţă.
De asemenea prescripţiile art. 30
nu sunt obligatorii la lucrările de
explorare începute înainte de pro
mulgarea legei minelor.
Art. 109, nemodificat, devine
art. 4106.
Art. 110, nemodificat, devine
art. 4107.
Raportor, GR. STEFĂNESCU,
 - - - - - ---------------------------------------------------------

A. -

ANALELE PARLAMENTARE ALE ROMANIEI,

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitére, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vînare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următórele preţuri:
Tom I, partea I, apărut în 1890. . . . . . . . . . . . . - Tema IV, partea lă, apărut în 1894 7 ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

II, 1893. . . - - - - - - - - - - - V, 1895 .................... 8

1892. . . . . . . . . . . . . VI, 1896 . . . . . - . . . . .
• 1892. . . . . . . . . . . . . VII, 1896 . . . . . . . . . . 10
• 1893. . . . . . . . . . . . . . VIH, 1897 . . . . . . . . . . 7
I, s » 1893..................... 5 35 IX, 1898 . . . . . . . . . . 8

Cei cari doresc să'şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.
Nr. -------------- ------------------ -------------------- -------------- -------------- - -- --------------- - ------------------
S-
------------------------------------------------------
E----------- - - 3===s ---------------
şi -
--- ---
-- - --
-

----------- -
-

-------------
-----------
---------- -
-

-
***
- - -

--------------------------------------------------------------
****: ... ----- -------------
-

---
- --

-------------------------- e
-- ------------------------------------------------------------------------E - - - - --- - - - --------------------------------------------------------------

4 Martie 1899
N0. 34
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGITĂ) 1898–99
ŞEDINŢA DE LA 17 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui: Bucşenescu C. dr., Viişoreanu C. Alex,
Filipescu I. Alex. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 97 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 22 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
P. S, S. Episcopul de Roman; d-nii: Chris
topolu St. Vasile, Dornescu Teodor.
In concediu :
D. Văsescu George.
Nemotivaţi:
D-nii : Brabețianu Ioan, Cavalioti G.,
Chircu Thoma, Culcer dr., Eremia George,
Ioaniu D. Ioan, Ionescu Dumitru, Isvoranu
R. Ilariü, Lupescu George, Moisescu Dim.,
Petrescu. Antache, Racoviţă Const., Rosetti
Mateiü, Teleman C.,Tiron Antohi, Climescu
Constantin, Balli M. Costache.
– D. secretar, Viişoreanu C. Alex., dă
citire sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă. -
– Se acordă un concedii de 5 ile d-lui
senator B. S. Christopolu.
– Se procede la tragerea la sorţi a sec
țiunei din care va face parte d. senator An
ton Carp, noi ales, şi iese secţiunea III.
D. G. Panu: D-le preşedinte, vă rog, să
bine-voiţi a comunica d-lui ministru de in
terne următórea interpelare pe care am o
nóre a "i-o aduce :
Să spună d. ministru de interne cari
sunt causele cari fac să tărăgănească con
struirea spitalului n Anton Cincu din
Tecuci ?
D. vice-preşedinte, P. Orbescu : Se va
comunica guvernului.
Acum, d-lor senatori, intrăm în ordinea
dilei. La ordinea ilei avem discuţiunea ge
nerală asupra luărei în considerare a proiec
tului de lege modificător legei minelor. Cel
d”ântêiü orator înscris este d. senator Gr.
Vulturescu.
D. Vulturescu are cuvîntul.
D. Gr. Vulturescu (suindu-se la tri
bună): D-lor senatori, vă rog să 'mi acordaţi
bine-voitórea d-v. atenţiune ca să putem ur
mări împreună, în studiul comparativ ce
voiü face, deosebirile cari există între pro
iectul de lege asupra minelor, aşa cum a
fost presintat de d. P. Carp, legea minelor
adi în vigóre, şi proiectul de lege care este
supus desbaterilor d-v, ca ast-fel să ne pu
tem convinge de superioritatea acestui din
urmă asupra celor d’ântêiü.
Anexă la Monitorul Oficial No. 265.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
TDESBATERILE SENATULUI
Vë aduceţi aminte, d-lor senatori, ce a
gitaţiune a produs în ţéră presintarea de
către d. Petre Carp a proiectului si de lege
asupra minelor; cât sa mişcat partidul na
ţional-liberal şi cât a luptat atât prin orga
nele séle din Corpurile legiuitóre cât şi
prin presă şi prin întruniri publice pentru a
înlătura votarea acelui proiect de lege pe
care îl consideram cu toţii ca desastruos,
atât din punctul de vedere economic, cât şi
din punctul de vedere al existenţei néstre
naţionale.
Vă aduceţi aminte cu câtă energie a pro
testat întreaga ţéră în contra acestui pro
iect de lege.
Pentru ce acea luptă, pentru ce acea pro
testare ?
Să fie 6re pentru că partidul naţional-li
beral nu vroia să se înfiinţeze o lege asu
praminelor“? Să fie 6re că partidul naţional
liberal nu simţea trebuinţă de întocmirea
unei legi care să organiseze aceste avuţii as
cunse ale ţărei ?
Dar partidul liberal naţional, este sciut,
domnilor, că a lucrat tot-d'a-una pentru în
tocmirea instituţiunilor menite a asigura
prosperitatea şi mărirea ţărei.
Maftóte instituţiunile importante din ţéră,
fie pe tărâmul cultural, fie pe tărâmul eco
nomic şi naţional, lui se datoresc.
Prin măsurile luate de dénsul a început
să se desvolte industria nőstră naţională, şi
interesat ca acestă industrie să prospere,
partidul liberal nu putea să nu se gândéscă
la desgroparea avuţiilor minerale din sînul
păméntului românesc, fără de care indus
uriile naţionale nu pot merge înainte.
Prin urmare, partidul naţional-liberal
nu putea să fie în contra unei legi care ar
fi venit să întăréscă opera lui.
Să fie 6re fiind-că proiectul de lege nu
venise din iniţiativa lui ? Nu ! Pentru că știut
este asemenea că partidul naţional-liberal în
tóte actele mari ce a săvârşit a căutat să îşi
asocieze tóte elementele vitale ale ţărei.
Care atunci, să fi fost causa acelei lupte
întreprinse de partidul naţional-liberal con
tra proiectului de lege al d-lui Petre Carp?
Ce a provocat energica protestare a întregei
ţéri contra acelui proiect de lege ?
Partidul naţional-liberal şi ţéra întrégă
s'a mişcat, d-lor, pentru că prin acel proiect
de lege nu se organisa funcţionarea minelor
în ţéră, ci se desorganisa o stare de lucruri
socială consacrată şi de legile nostre şi de
Constituţiune.
Şi în adevăr, prin acel proiect de lege se
isbia în dreptul de proprietate, supuindu-se
proprietatea la discreţiunea guvernului, se
nesocotéă cele mai esenţiale disposiţiuni ale
Constituţiunei nőstre, deschidéndu-se străi
nilor porţile largi pentru dobândirea pro
prietăței rurale şi înlesnindu-se colonisarea
îërei cu populaţiuni de ginte străină.
Pentru ca să pun în evidenţă lovirile
ce se aducea de proiectul d-lui Petre Carp
atât legilor cari reguléză proprietatea la noi,
cât şi Constituţiune, este nevoie să fac forte
pe scurt istoricul legilor nostre asupra mi
nelor din timpii cei mai vechi şi până în
355
momentul presintărei de către d. Petre Carp
a proiectului său de lege asupra minelor.
Se scie, d-lor, că în materie de legisla
țiune minieră două sisteme dominéză:
Intâiü, sistemul accesiune, adică cine
este proprietar al suprafeţei este considerat
ca proprietar şi al sub-feţei. Acest sistem
este admis în Anglia, în Statele-Unite şi în
Rusia.
Al doilea, sistemul despărţirei minei de
suprafaţă, dupe care proprietarul suprafeţei
n'are nici un drept asupra minei, care, când
era considerată ca res nullius aparţinea re
gelui, când era considerată ca fiind a tutu
ror aparţinea domeniului Statului.
Pe acest din urmă sistem sunt basate le
giuirile asupra minelor din Franţa, Belgia şi
Germania.
La noi, găsim diferitele nőstre legiuiri a
supra minelor inspirate când de prima siste
mă, când de cea de a doua.
In timpii depărtaţi din trecutul nostru nu
se găsesc legi în adevăratul sens al cuvin
tului, cari să reglementeze funcţionarea mi
nelor.
In acei timpi, preocupaţi cum eram de
păstrarea păméntului românesc, peste care
năvăleală atât de des hordele barbare, abia
puteam să cultivăm suprafaţa pământului ;
nici prin gând nu ''i trecea cui-va să pătrun
jă şi în adéncimile păméntului ca să'i scor
monéscă avuţiile ascunse.
Cum era să se reglementeze prin legi
nevoi cari nu erau simţite ?
Nici chiar dreptul de proprietate asupra
suprafeţei nu era întemeiat pe temelii ne
clintite. Şi proprietatea boerului şi preprie
tatea moşneanului sau a rèzaşului era de
o potrivă nesigure; căci, tóte atârnată de la
bunul plac al Domnitorului, de a tot puter
nicia lui.
Nici lucrul judecat nu putea asigura
dreptul de proprietate ; de 6re-ce se scie
că de la un Domn se putea apela la alt
Domn. Ce se se câştiga sub o Domnie, se putea
perde sub altă Domnie.
In zadar,prin urmare, am căuta în legile
nóstre depărtate ceva care să reglementeze
proprietatea minelor.
Numai în ce privesce sarea găsim, din
timpii cel mai depărtaţi, înainte chiar de
secolul al XIV-lea, că ea a aparţinut, tot-d'a
una, când Domnului, când stăpânirei şi nici
odată ea n'a fost a proprietarului imobilu
lui pe care se afla, fie la suprafaţă, fie în
sub-faţă.
In codul lui Ipsilanti precum şi în acela
al lui Caragea nu găsim nimic relativ la
mine.
Dacă pe timpul acelor legiuiri ar fi fost să se
judece de instanţele judecătoresci vre-o afa
cere privitóre la mine, nu sciü care drept
s'ar fi aplicat: ori vechiul drept roman, după
care mina era considerată ca o dependinţă
a proprietăţii private, ori dreptul regalian
care născu la Romani mai târdiü, atunci când
conchistele le arătară ce isvor de avuţii
eraú minele pentru mai multe din naţiunile
supuse şi veni astfel idea d’a învesti Statul
cu drepturi asupra minei.
356
In codul lui Calimach există disposiţiuni
privitóre la mine.
In acel cod, după ce se recunosce proprie
tarului dreptul de a usa şi de a abusa de
lucrul să în marginile stabilite de lege, se
consideră minele ca o avere deosebită de su
prafaţa solului şi se dă proprietatea lor Sta
tului.
La paragraful 509 din acel cod se dis
pune ca: Nici o personă particulară nu are
voie a 'şi însuşi acele din sînul pământului
săpate şi scâse metaluri, precum: aur, ar
ginturi, şi cele adunate de pe malurile rîu
rilor şi a pâraielor : arâma, fierul, şi pe
lângă acestea piatra acră, vitriolul, salitra,
puciósa, sarea şi cele-l'a-alte, fiind-că acestea
se cuvin stăpânirei.
Codul Calimach, dar, a adoptat sistema
despărţirei minei de suprafaţă.
Suprafaţa era a proprietarului, liber să
facă cu ea ori-ce ar fi voit ; subfaţa, însă,
se da numai stăpânire.
Acéstă sistemă admisă de codul Calimach
a fost desfiinţată de Regulamentul organic
al Moldovei, care a adoptat principiul acce
siune, adică mina trebuie să fie a aceluia
care are suprafaţa. Proprietarul suprafeţei,
fiind proprietar şi al sub-feţei, liber era a
exploata el însuşi mina sală a o arenda, plă
tind Statului a decea parte din venitul net,
saú dând în natură a decea parte din pro
duse, dupe scóterea cheltuelilor. Se reserva
Statului dreptul d’a priveghia lucrarea mi
nelor.
Daca proprietarul nu începea el însuşi
exploatarea şi nici conceda mina altei per
sóne, dupe 5 ani de la descoperirea ei, Dom
nul cu Obştésca Adunare era în drept a în
cepe exploatarea Sală a o concede altuia. În
asemenea cas, proprietarul primea a decea
parte din beneficii, dupe deducerea cheltu
elilor, osebit de o despăgubire potrivită cu
stricăciunile făcute pe moşie prin lucrarea
minei.
Aceleaşi disposiţiuni existată şi în Regula
mentul organic al Munteniei, cu deosebire
numai că, de unde în Moldova se da pro
prietarului 5 ani ca să încépă exploatareu
minei, în Muntenia se da numai 18 luni.
In ce privesce sarea, în ambele Regula
mente organice se dispune că nimeni nu
póte să deschidă mine de sare, fiind că acest
drept este numai al stăpânire.
Pentru sare, mai găsim la 1864, decretul
Domnesc dat în puterea Statului şi care la
art. 1 prescrie că: Statul îşi reservă drep
tul şi privilegiul unui monopol absolut asu
pra exploatărei sărei din apele, isvörele şi
fântânele sărate, fie naturale, fie artificiale,
şi nimeni din locuitorii Principatelor-Unite
nu va putea exploata şi vinde aceste pro
ducte, chiar atunci când ele s-ar afla pe
Regulamentele organice, dar, din Moldo
va şi Muntenia şi decretul Domnesc din
1864, stabiliatü că:
Proprietrarul solului era şi proprietar al
minei cu dreptul d’a o exploata prin el însuşi
sai a o arenda, dând o dare Statului, fie în
natură, fie în numerar,
DESBATERILE SENATULUI
Daca proprietarul nu exploata mina sau
nu o arenda într'un termen dat, Statul a
vea dreptul: sală să o exploateze el, sală s'o
conceadă altuia, plătind însă proprietarului:
atât o dare fixă din venit, cât şi despăgu
biri pentru stricăciunile aduse suprafeţei cu
lucrarea minei.
In ce privesce sarea, ea a continuat a fi
cum a fost din timpurile cele mai depărtate,
numai a Statului, ori pe ce proprietate s'ar
fi găsit.
Acésta a fost starea legislaţiunei nostre
de la Regulamentele organice şi până la 1
Decembre 1865, când s'a pus în aplicare
codul civil actual.
Este de observat că din timpurile Regu
lamentelor organice, şi până la 1 Decembre
1865, stăpânirea n'a usat de dreptul ce a
vea de a conceda minele pe cari proprieta
rul nu le-ar fi exploatat. Un singur cas s'a
ivit la 1844 sub domnia lui George Bibescu
când s'a cerut de rusul Trandafirof conce
cesiunea minelor din ţéra românéscă, con
cesiune însă care nu s'a acordat din causa
protestărei energice a țărei întregi.
Până la 1 Decembre 1865, dar, proprie
tariul a continuat a fi absolut stăpân pe su
prafaţa şi subfaţa pământului său şi de a
se bucura de ele cum a crejut de cuviinţă,
şi Statul a continuat a stăpâni sarea şi a se
bucura de exploatarea ei atât pe proprieta
tea lui, cât şi pe acea a particularilor.
Daca sub Regulamentele organice se pre
vedea o sumă pe care Statul trebuia s'o dea
proprietarului pe a cărui proprietate se afla
sarea, acea sumă nu represinta o dare pen
tru sarea care aparţinea de drept Statului,
ci era ca un fel de despăgubire pentru su
prafaţa pământului proprietarului ocupat
de Stat, pentru aședarea materialului, peu
tru carele de transport, şi altele.
Să vedem acum, ce stare de lucruri s'a
creat de codul civil actual şi de Constituţiune,
în privinţa dreptului de proprietate şi a tu
tulor consecințelor decurgând dintr'însul.
Proprietatea pământului, precum şi în
tinderea folosinţei proprietarului, sunt regu
late de art. 489, 490 şi 491 ale codicelui
civil în vigóre.
Disposiţiunile acestor trei articole sunt
copiate dupe disposiţiunile articolului 552
din codul civil frances. Cu tote acestea, le
giuitorul nostru a adus 6re-cari modificări,
atât în divisarea materiei, cât şi în unii din
termenii întrebuinţaţi, cu diferinţă de cei din
textul frances.
Aşa mai ântéiù, legiuitorul nostru din sin
gurul articol 552 frances, compus din trei
aliniate, a făcut trei articole deosebite.
Pentru ce acesta?
De sigur că nu pentru plăcerea d’a mări
numërul articolelor din cod.
Noi credem că legiuitorul nostru a voit să
despartă cu totul cele trei idei coprinse în
art. 552 din codul frances şi să le dea fie
căreia un loc cu totul separat, pentru a nu
se confunda.
Astfel, a voit, înainte de tite, să stabi
léscă, printr'un articol separat, art. 489,
principiul immuabil că proprietatea pămén
4 Martie 1899
tului coprinde în sine proprietatea suprafe.
ței și a sub-feţei lui. Ca să facă să reiasă şi
mai mult ideia că proprietatea suprafeţei pă,
mèntului nu se pote concepe fără proprieta
tea şi a sub-feţei, întrebuinţéză cuvîntul
coprinde în locul cuvîntului frances en.
porte, care exprimă numai ideia de acce,
siune.
D. G. Panu : Cum era să se traducă cu.
vêntul emporte ?
D. Gr. Vulturescu: Dacă legiuitorul nos
tru ar fi voit să adopte sensul textului fran.
ces, traducea cuvîntul emporte prin cuvin
tele trage dupe sine. Dar, legiuitorul nostru
a ţinut să formuleze în mod mai energie vo.
ința sa de a da proprietarului suprafeței și
proprietatea sub-feţei.
Odată ce prin art. 489 legiuitoul a sta
bilit acest principii immuabil, prin duoë ar
ticole deosebite a căutat să arate care este
întinderea dreptului de folosinţă al proprie
tarului asupra suprafeţei şi până unde se in
tinde dreptul său de folosinţă asupra sub -
feţei.
Prin art. 490 arată că dreptul de folo
sinţă al proprietarului asupra suprafeţei
póte să fie mărginit de servituţile prevădute
în cod.
Iar prin articolul 491, recunoscând pro
prietarului dreptul de a face la subfaţa pă
mèntului ori-ce construcţiuni şi săpături ar
găsi de cuviinţă şi a trage din el tote folo
sele ce acestea ar produce, adaogă că: acest
drept de folosinţă pâte fi modificat de lege
şi regulamentele privitóre la mine şi de le
gile şi regulamentele poliţienesc.
Ambele articole 490 şi 491 din Codul ci
vil nu se referă de cât numai la întinderea
dreptului de folosinţă; şi dacă acest drept
se póte modifica şi restrânge, el nu se pote,
însă, modifica şi restrânge de cât numai până
acolo până unde nu se atinge însuşi dreptul
de proprietate în esenţa lui, astfel cum "la
stabilit art. 489.
Art. 491 prescrie că dreptul de folosinţă
asupra suprafeţei pote fi modificat de lege şi
regulamentele privitóre la mine şi de le
gile şi regulamentele poliţienesc. Şi aci o
deosebire de text între articolul român şi
aliniatul ultim al art. 552 codul frances.
In textul frances se dice: les modifica
tions résultant des loisa, pe când în textul
român găsim : modificaţiunile prescrise
de lege. -
Acéstă deosebire de texte îşi are raţiu
mea sa d’a fi. In Franța, în momentul pro
mulgării codului civil, esistată mai multe legi
asupra minelor, şi pe acelea legiuitorul fran”
ces le-a avut în vedere.
La noi, însă, nu se pote dice tot astfel,
óre-ce nu se pote spune ce lege asupra "
nelor a avut în vedere legiuitorul nostru,
ti
Şi în adevăr, nu s'a putut avea în vede”
disposiţiunile relative la mine din codul *
limach, căci acele disposiţiuni au fost al”
gate de Regulamentul organic al Moldovei,
Nu sa putut avea în vedere nici disp”
țiunile relative la mine, conţinute în 19"
lamentele organice din Moldova şi Munt:
Acele disposiţiuni, permiţând guvernul *
4 Martie 1899
lua minele din mâna proprietarului care nu
le exploatéză, era contrarii regulei stabilite
de codul civil, care prescrie prin art. 481
că nimeni nu pte fi silit a ceda proprieta
tea sa, afară numai pentru causă de utilitate
publică şi primind o dréptă şi prealabilă des
păgubirea.
Prin urmare, acele disposiţiuni regula
mentare se găseală abrogate în virtutea art.
1912 codul civil, care prescrie că tâte legile
anterióre codului civil sunt abrogate în tot
ce nu este conform regulelor stabilite în
tr'însul.
Afară de acésta, regulamentele organice
din Moldova şi Muntenia, a fost desfiinţate
prin legile organice ale Statului român, cari
le-aú succedat.
Ce lege, dar, şi ce regulamente privitóre
la mine, a voit să fizeze legiuitorul nostru
prin art. 491 din codul civil ?
De sigur că legiuitorul nostru nu s'a gîn
dit de cât la legea şi Regulamentele asupra
minelor, cari avéü să se facă în conformitate
cu litera şi spiritul codicelui civil.
Ast-fel fiind, dupe legea civilă actuală pe
care a găsit'o d. P. Carp, când a venit cu
proiectul d-sale asupra minelor, nu se pu
tea stabili că mina se pte despărţi de su
prafaţă, şi se pote lua de la proprietar
suprafaţa, pentru a se da altuia.
Codul civil actual dispune în mod cate
goric că: cine e proprietar al suprafeţei, e
şi al sub-feţei. Legea mai adaogă, apoi, că
nimeni nu pote fi silit a ceda proprietatea
sa, de cât după o justă şi prealabilă des
păgubire şi pentru causă de utilitate pu
blică.
Dacă acéstă disposiţiune ar fi esistat nu
mai în codul civil, s'ar fi putut deroga la
dinsa prin o lege specială; dar însăşi Cons
tituţia declarând proprietatea sacră şi in
violabilă, aşa cum a găsit'o organisată de
codul civil, prescrie că nimeni nu pote fi
expropriat de cât numai pentru causă de
utilitate publică. Cu deosebire atât de Con
stituţiunea Franciei, cât şi de aceea a Belgiei,
Constituţiunea nőstră enumeră şi fixéză
causele de utilitate publică.
In aliniatul3 al articolului său 19, ea ex
plică că prin causa de utilitate publică se
înţelege numai comunicaţiunea, salubritatea
publică şi lucrările de apărarea ţărei.
In redacțiunea art. 19, presintată în Con
stituantă de d. Aristid Pascal, raportorul
comitetului delegaţilor, se stabiliati numai
douë casuri de utilitate publică: comunica
ţiunea şi salubritatea publică.
D. Constantin Boerescu a cerut ca acel
aliniat să se înlocuiască prin disposiţiunea :
n legi speciale determină causele de utilitate
publică.
nNu este bine, dicea d-sa, să se deter
mine prin Constituţiune cari sunt causele
de utilitate publică, căci nu se pote prevedea
mai dinainte câte casuri de utilitate pot să
existeu.
D. Aristid Pascal, anunţând în Constitu
antă că s'a respins de comitetul delegaţilor
amendamentul propus de d. C. Boerescu,
a adăogat:
DESBATERILE SENATULUI
Comitetul, precum şi guvernul, a voit
să preciseze casurile de utilitate publică în
Constituţiune, iar autorii acestui amenda
ment propun ca aceste casuri să se preci
seze prin legi speciale.
n Prin urmare, vedeţi că prin legi speciale
s'ar putea declara de utilitate publică ori-ce
lucru, pe câtă vreme redacţiunea făcută de
comitet dă mai multă garanţie. Dar s'a fă
cut o altă obiecţiune, adică când se ivesce
casul de fortificaţiune. Statul pte să aibă
nevoie să fortifice cutare sau cutare punct,
şi proprietarul terenului să se opue a ceda
o parte din locul sălii, ca pentru un cas de
utilitate publică; de aceea s'a creut de ne
voie a se precisa casurile de utilitate pu
blică, şi pe lângă cele duoë casuri, adică
căile de comunicaţiune şi salubritate, să se
adaoge ca cas de utilitate publică şi fortifi
cațiunileu.
Constituţiunea, dar, a fixat numai trei
cause de utilitate publică, şi în afară de ele
nu se pot crea altele.
Aşa fiind, proprietarul nu pote fi expro
priat de proprietatea minei pentru neexploa
tarea ei, căci acésta, după Constituţiune,
nu constitue o causă de utilitate publică.
Când a presintat dar d. Petre Carp pro
iectul săli de lege asupra minelor a găsit că,
după legea nőstră civilă şi după Constituţi
une, proprietarul suprafeţei este proprietar
şi al sub-feţei, şi el nu pote fi expropriat
de mina lui pentru neexploatarea ei, căci
acéstă neexploatare nu constitue o causă de
utilitate publică; că proprietatea rurală la
noi nu se pte dobândi de străini prin nici
un mod de achisiţiune ; că ţara nu se pte
colonisa cu populaţiuni de ginte străină.
Acum, să vedem ce a făcut onor. d. P.
Carp cu aceste disposiţiuni categorice ale
Constituţiunei şi ale codului nostru civil,
să vedem dacă d-sa le-a respectat sau le-a
violat fără cel mai mic scrupul.
D-lor, vorbesc de proiectul de lege aşa
cum s'a presentat de d. Carp; căci din no
rocire am putut înlătura ceva din acel pro
iect în urma luptelor fără preget ale par
tidului liberal contra lui.
Ce a făcut d. Carp ?
Intâiü: a nesocotit dreptul sacru şi invio
labil al proprietăţei, aşa cum "l-a stabilit
Constituţiunea şi codul civil, prescriind că
atunci când proprietarul nu va voi să ex
ploateze mina,Statul pote să-l exproprieze
şi să dea mina cui îi va plăcea.
Al duoilea : da drept străinului să devie
proprietar de imobile rurale, căci minele în
general se găsesc în comunele rurale. Şi,
în adevăr, străinul concesionar, prin conce
siune perpetuă, devenia proprietar nu nu
mai pe mine, dar şi pe suprafaţa lor, pe o
întindere de 1000 hectare.
Al treilea : a căutat să înlăture, în mod
pieziş, disposiţiunea constituţională, care de
finde colonisarea ţărei cu populaţiuni de
ginte străină.
In acest scop, la finele proiectului să
de lege, a adăogat un întreg titlu pentru
ajutorul şi pensiunile lucrătorilor mineri,
care nu se găsesce în nici o lege a minelor,
357
şi pe care nu "l-a conceput de cât pentru a
atrage în ţéră acele populaţiuni obicinuite
a emigra la noi, pe Nemţi, Bulgari şi Unguri,
cărora le asigură şi biserici, şi grădini, şi
şcóle.
D. Petre Carp avea deplină cunoscinţă
că disposiţiunile din atrăgătorul d-sale titlu
nu putea privi de cât pe acei lucrători
străini, mai cu semă la începutul exploată
rei minelor néstre.
Şi în adevăr, d-lor, se scie că pentru ex
ploatarea suprafeţei păméntului nostru ne
lipsesc adesea lucrători români şi suntem
siliţi să aducem lucrători de prin Bulgaria,
Serbia şi Polonia.
Cum era să găsim, mai ales la început,
lucrători români cari să priméscă a lucra în
adâncimile păméntului, pentru un salarii
pe care ei pot să îl dobândéscă lucrând în
aer liber ?
Incontestabil dar, este, că lucrătorii mi
neri trebue aduşi din ţărî străine, şi nu din
aceia de aceiaşi gintă cu noi.
Pentru ce atâta solicitudine pentru lucră
torii străini din partea d-lui Petre Carp,
un conservator convins, când sciut este că
partidul conservator nu s'a gândit nici-odată
a organisa ajutóre şi pensiuni pentru mun
citorii români ?
Ceva mai mult, partidul conservator nici
n'a putut înţelege cum se pot organisa mij
lóce pentru a veni în ajutorul muncitorilor
români.
Când Majestatea Sa Regele a avut su
blima idee d'a fonda o instituţiune menită a
veni în ajutorul muncitorilor români, gu
vernul conservator, pentru a alimenta fon
durile acestei instituţiuni, la formarea că
reia Augustul nostru Suveran a contribuit
atât de puternic, n'a găsit ceva mai bun de
făcut de cât a lua din fondurile epizootiei şi
a lipsi ast-fel pe muncitor de asigurarea vi
telor sale, instrumentul său de muncă cel
mai principal.
Dacă însă partidul conservator nu a a
vut nici o grije pentru ajutorarea nevoilor
muncitorilor români, d. Carp, prin disposi
ţiunile atrăgătóre din titlul său de ajutóre
şi pensiuni pentru lucrătorii mineri, s'a în
grijit să asigure venirea în ţéră şi stabilirea,
în perpetuă, la noi, a unor populaţiuni
străine din cele mai primejdióse, cari să con
rupă şi populaţiunile nostre rurale cu ideile
lor subversive.
Am dovedit cred îndestul, d-lor, că pro
iectul de lege al d-lui Carp era neconstitu
țional din tóte punctele de vedere.
Neconstituţional, pentru că isbia în drep
tul de proprietate stabilit de lege şi Consti
tuţiune ; neconstituţional, pentru că călca
disposiţiunile din Constituţiune, ocrotitóre
existenţei nostre naţionale, dând dreptul
străinilor concesionari să se facă stăpâni pe
imobile rurale ; neconstituţional, pentru că
deschidea porţile largi şi atrăgea colonii cari
nu erai de gintă latină.
Este adevărat că, în urma luptei între
prinsă de partidul naţional-liberal contra
proiectului de lege al d-lui Carp, în urma
protestărei energice a ţărei întregi, s'a în
358
lăturat dintr'ênsul disposiţiunea privitóre la
dobèndirea proprietăței rurale de către
străinii concesionari, şi s'a înlocuit printr-un
fel de locaţiune, cu termen îndelungat. Dar,
cu tótă acéstă modificare adusă, legea a ră
mas pătată de acelaşi spiritviolator de Con
stituţiune, în cele-alte disposiţiuni ale sale.
Acum, dupe ce am arătat cât de defec
tuósă este legea actuală a d-lui Carp, nici
n'aşi avea nevoe să mai examinez cât de
superior îi este proiectul de lege care este
supus astăi desbaterilor néstre. Totuşi, în
trăsurigenerale, voi arăta cum,prin proiec
tul acesta de lege, se înlătură vițiile actua
lei legi.
Prin proiectul de lege actual, se stabi
lesce, în mod categoric, că mina aparţine
proprietarului suprafeţei; şi ast-fel se res
pectă disposiţiunile dreptului civil şi ale
Constituţiune. Se mai stabilesce principiul
că proprietarul minei nu pote fi expro
priat, şi nu se pote da concesiunea minei
lui altuia, de cât cu învoirea lui, şi dupe o
prealabilă înţelegere în ce privesce despă
gubirea şi beneficiile cuvenite lui. Am rein
trat ast-tel in lege şi în Constituţiune.
Pe de altă parte, d-lor, s'a alungat din
lege acel titlu relativ la pensiuni şi ajutóre
care era atât de nechibzuit, pe cât era de
primejdios în consecinţele lui.
Raporturile dintre exploatatorul şi lucră
torul minei sunt atât de complexe în cât
ele trebuesc bine studiate, bine cumpănite.
In studiul nostru asupra acestei importante
cestiuni, trebue să fim ajutaţi şi de expe
rienţa ce vom face cât-va timp.
Apoi, regulamentarea stărei lucrătorului
miner trebue s'o facem ast-fel în cât să fa
vorisăm, pe cât se va putea, formarea de lu
crători români, ca să nu fim expuşi a vedea
stabilindu-se în ţéra nőstră lucrători străini
şi de altă gintă de cât cea prevăută de
Constituţiune.
Incă o ultimă observatie :
Atât în Cameră cât şi în secţiunile Sena
tului, s'a criticat de unii dreptul acordat
Statului, nu numai asupra sărei din mină,
nu numai asupra gurilor de ocnă deschise,
dar şi asupra sărel găsită pe ori-ce proprie
tate particulară.
D-lor, în ceea-ce privesce sarea, este un
fel de drept câştigat pentru Stat, care nu
se mai pote pune în discuțiune. Acest drept
îşi are nascerea lui tocmai înainte de seco
lul al XIV-lea, şi până astăi a rămas ne
clintit.
Prin urmare, prin legea actuală nu se
face de cât să se recunoscă o stare de lu
cruri consfinţită de vécuri.
Prin urmare, aceia cari au criticat acéstă
disposiţiune din lege, nu au fost întemeiaţi
în criticele lor, cu atât mai mult că prin a
mendamentele aduse, s'a stabilit că atunci
când Statul, usând de dreptul săă, va lua
sarea dupe suprafaţa proprietăţilor private,
el va fi dator să despăgubéscă pe proprie
tar, atât pentru degradarea suprafeţei, cât
şi pentru daunele ce'i va aduce prin exploa
ţarea săre.
Pentru aceste consideraţiuni, eu cred,
DESBATERILE SENATULUI
d-lor senatori, că suntem datori cu toţii să
luăm în considerare proiectul de lege supus
desbaterilor néstre.
Acest proiect de lege este bine chibzuit
din tóte punctele de vedere,şi menit a con
tribui, în mod puternic, la desvoltarea avu
ţiei nóstre naţionale. (Aplause).
D. P. P. Carp: D-le preşedinte, este cu
noscut că sunt un om forte ambiţios, şi ca
atare îmi place să imitez exemplele 6meni
lor celor mari şi celor puternici. De aceea
urmăresc, cu o deosebită luare aminte, argu
mentele cari le pune înainte şeful partidu
lui naţional liberal, şi o fac astădi cu atât
mai mult, cu câtele îmi dai posibilitatea de a
nu răspunde d-lui Vulturescu.
D-lui Maiorescu 'i-a is d. preşedinte al
consiliului: d-ta eşti advocat şi câştigi viaţa
prin meseria d-tale, nu ”ți răspund.
D-le Vulturescu, d-ta eşti advocat, şi "ţi
câştigi viaţa prin meseria d-tale, nu "ţi răs
pund.
Trec acum la legea minelor.
D. Al. Constantinescu : Vrênd,nevrénd, o
să "i réspuni.
D. P. P. Carp: D-lor, în jurul acestei
legi s'a stîrnit o furtună, pe care, dupe na
tura el pur economică şi industrială, nu o
merita.
Pe atunci legea a fost atacată, cu o violenţă
neobicinuită, de duoi fruntaşi ai partidului
naţional-liberal: de d. Dimitrie Sturdza şi
Petre Aurelian,în vremele acelea tot atât
de uniţi prin ambiţiuni comune, precum sunt
adânc divisaţi astăi prin ambiţiuni adverse,
dar în loc să studieze matura şi necesitatea
acestei legi, d-lor s'aú pus pe tărîmul con
stituţional şi au căutat să respingă legea a
priori fără să ”şi dea ostenéla să intre în
amănuntele ei sciinţifice. Cu tótă acéstă opu
nere, legea s'a votat pe urmă, însă s'a dat
pentru prima dră, de către partidul naţional
liberal, un exemplu pe care ei îl cred peri
culos: s'a creeat un precedent vătămător
pentru desvelirea nőstră ulterióră, adică că
un partid are dreptul de a se pune mai pre
sus de ţéră, şi când un partid a combătut o
lege, de şi majoritatea ţărei a fost de o pă
rere contrară, de şi Regele a consacrat
acéstă părere, el se pune mai presus de cât
ţèră și de cât Rege, şi nu aplică legea. Nu
s'a aplicat legea trei ani de ile. Şi cari sunt
motivele acestei neaplicări ? Că trebuia să
studieze legea. Dar aci mè isbesc de o îm
prejurare cam stranie. Va să jică, d-vóstre,
când aţi combătut legea presentată de mine
nu studiaseră-ţi cestiunea, căci dacă aţi
fi studiat'o nu v'ar fi trebuit 34/, ani de
jile ca să veniţi cu modificarea ei. Va să
ică, nu o idee mai sănătésă, nu o cunos
cinţă mai perfectă a acestei cestiuni v'a fă
cut să o combateţi, ci pur şi simplu faptul
că eraţi în oposiţiune şi ca oposiţiune vă cre
déţi datori să întrebuinţaţi ori şi ce mijloc,
permis şi nepermis, ca să ajungeţi la putere.
Dar, în fine, aţi studiat 3/, ani. Să vedem
care este resultatul acestui studii, şi dacăcare se creea prin legile vechi sau noul, şi
în adevăr d-vóstre aţi îndreptat ceea-ce am nu voi lua de cât ceea ce sta în Regula
făcut eü, daca d-vöstre aţi revenit la prin mentul organic şi în codul civil, căci sunt
cipii mai sănătse întru cât privesce părţile
4 Martie 1899
cele periculose ale lege, sau dacă d-vóstre
aţi menţinut tale-quale tot ce aţi atacat ca
vicios şi dacă în afară de acésta, voind a
face ceva noi, nu aţi făcut numai o lege
care face imposibiăori-ce exploatare de mine.
Dar, d-lor, până a nu intra în fondul ces
tiunei însăşi, să 'mi fie permis să am o mică
explicaţiune cu d. raportor. Iată ce ne lice
d. Gr. Ştefănescu, profesor de geologie la
facultatea de sciinţe şi raportorul acestei
legi: Spiritul în care a fost făcută legea
minelor de la 1895 nu ţine séma nici de in
teresul real al ţérei, nici de obiceiurile şi dati
nele ei, nici de dreptul să positiv relativ la
proprietate. Nu ţine séma de interesul ţărei
fiind-că fără cea mai mică prevedere dă mi
nele în prada lăcomiei exploatatorilor, cari
în mare parte vor fi străini. Nu ţine séma
nici de datinele şi obiceiurile țărei, căci calcă
una din datinele cele mai învechite ale ţă
rei: că proprietarul suprafeţei este şi pro
prietarul subsolului şi calcă ast-fel prescrip
ţiunile Constituțiunei care garantéză pro
prietatea şi liberul ei exerciţii n.
D-lor, nu sciü ce să admir mai mult în
aceste cuvinte: lipsa de sciinţă, sau lipsa de
consciinţă? Şiîn nedomerirea mea sunt obli
gat să am o egală admiraţiune şi pentru lipsa
de sciinţă şi pentru lipsa de consciinţă. Dar
să nu ne mărginim numai în afirmări şi să
vedem, 6re în adevăr legiuitorul din 1895
dat-a el, precum îl acusaţi, ţéra în prada
străinilor, violat-a el tóte datinele anterióre,
jicnit-a el dreptul positiv trecut şi actual"
O mică cercetare va pune în evidenţă, dacă
tóte aceste acusări sunt întemeiate sa ne
întemeiate.
1) Datinele anterióre. Datinele anterióre,
în materie de exploatare de mine, era ur
mătórele: –şi are să vină grei d-lui pro
fesor de geologie să probeze contrariul–
era exploatare de mine: salinele. Acelea nu
aparţineau proprietarului. Era exploatarea
de pepite de aur de pe rîuri; acelea aparţi
neaú tuturor, ast-fel în cât ţiganii domnesc,
cel puţin în Moldova, avea dreptul de a
căuta pepitele de aur în Bistriţa şi alte riuri
şi nu avea de cât să dea un bir de un gal
ben pe an în Moldova, şi presupun tot atât
în Valachia, pentru acest drept.
Iată cari era în practică exploatările de
mine anterióre. O altă exploatare de mine
afară de exploatarea de sare şi afară de ex
ploatarea de pepite de aur în părîuri, ei unul
IlUl. CUlDl0SC,
D. V. A. Urechiă: Păcura.
D. P. P. Carp: Păcura era scosă de sub
imperiul legei de la 1895 şi prin urmare na
putut d. raportor să se raporte la păcură, şi
nici eü nu am nevoe s'o fac.
Va să jică, în datinele ţărei, nu se pro
béză prin nimic cum că exploatarea de mine
ar fi fost apanagiul exclusiv al proprieta
rului suprafeţei. Aşa era situaţiunea de fapt
Să vedem acum şi situaţiunea legală.
Situaţiunea legală nu era de cât aceea
acusat că n'am ţinut sémă de datele acestea
 4 Martie 1899
D. Gr. Vulturescu : N'al ţinut sémă de
codul civil.
D. P. P. Carp: Vulturescule, cu tine nu
discut,(ilaritate), discut cu raportorul.
Va să jică, datinele anterióre, era ântâiü
regulamentul organic. Nu vă voi obosi ce
tind articolul; vă dai numai esenţa lui.
Regulamentul organic dicea : proprie
tarul suprafeţei e şi proprietarul minei, a
fară, bine înţeles de sare, cu o condiţiune,
să o exploateze; dacă nu o exploatéză,
guvernul pte să o dea în exploatarea unei
alte perséne, dând proprietarului o despă
gubire 6re care şi în ori ce cas despăgu
bindu-’l de pagubele suprafeţei ocupate.
Ce face legea de la 1895? Codifică nu
mai principiul pus de regulamentul organic,
prin urmare, de legile néstre anterióre, şi
dice: proprietarul e proprietar, şi asupra
feţei şi asupra trefondului, cu o condiţiune
ca acest trefond să fie exploatat; în tocmai
principiului care e în regulamentul organic,
şi cel puţin în privinţa acésta pot acusa pe
raportor de lipsă de sciinţă, atunci când d-lui
mă acusă pe mine că nu am ţinut sémă de
datinele anterióre, pe când tocmai princi
piul pus în datinele anterióre se află şi în
legea din 1895.
Al doilea: Am violat codul civil.
Dacă codul civil nu ar fi găsit că dispo
siţiunea privitóre la exploatarea minelor ştir
besce întru cât-va principiul de conexitate
între suprafaţă şi trefond, întreb pe orice ju
rist: ce era nevoie de a face acéstă excepţiune
în articolul acela ? Bine, d-lor, proprietarul
suprafeţei e proprietarul şi al trefondului,
póte să useze şi să abuseze, cum dicea a
tunci d. Mârzescu aci, şi de una, şi de alta ;
atunci ca ce vine legiuitorul şi dice: afară
de legea privitóre la exploatarea minieră ?
Prin urmare, totul pot face, dar când vine
cestiunea de mine atunci legiuitorul a pre
vëut că acolo pte lua disposiţiuni de a
celea cari lovesc principiul stabilit de dén
sul. Şi, d-lor, veţi vedea mai departe pentru
ce a fost obligat legiuitorul să facă acéstă
excepţie, şi cum,dacă nu se făcea acestă ex
cepţie, ori ce exploatare de mine ar fi fost
imposibilă precum are să fie imposibil şi cu
legea care o votaţi d-vóstre, şi despre care
dic acei cari o laudă că va da un avênt
puternic înavuţirei naţionale.
Dar ne diceţi, d-lor: fórte bine, aşa e, co
dul civil a făcut acéstă excepţie, însă vă is
biţi de Constituţie, care dice că proprietatea
e sacră şi inviolabilă. Am dis atunci, care
proprietate sacră şi imviolabilă? O proprie
tate aşa ideală, o proprietate luată din aer?
Nu. Nu pote să fie sacră şi inviolabilă de cât
proprietatea aşa cum a fost stabilită prin
codul nostru, şi dacă proprietatea aceea e
sacră şi inviolabilă, tot aşa de sacre şi invio
labile sunt excepţiunile cari le aduce legea
dreptului de proprietate.
Din acéstă dilemă nu eşiţi. Dacă Consti
tuţiunea a declarat sacră şi inviolabilă pro
prietatea prevădută în art. 491 cod. civ.;
tot atât de sacră şi inviolabilă este prescrip
ţiunea finală a acestui articol, care dice că,
DESBATERILE SENATULUI
în materie de mine, ei n'am nevoie să ţin
sémă de raportul între suprafaţă şi trefond.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Violabilă,
În trei casuri numai.
D. P. P. Carp: Va săjică, nici în acest cas
nu se aplică.
Dar vine dreptul de ocupaţiune, unde nu
mai era cestiunea de raport între suprafaţă
şi trefond. Se pte întêmpla ca proprietarul
de mine să ocupe o parte din teren al unui
proprietar vecin care nu are nimic a-face cu
mina. In acest cas, ni se întémpină: dar
Constituţiunea nu prevede de cât trei soiuri
de exproprieri. Ei bine, când s'a studiat
legea existentă, a trebuit să se studieze şi
acéstă cestiune. Or, atunci, la cine eram
să mă adresez ei ca să sciü dacă ocupațiu
nea este o expropriere sau nu ? Să mă adre
sez numai la autorităţile néstre ? ”Mi a pă
rut mie insuficient. Ori cât de mare stimă
aşi avea pentru jurisconsulţii noştri; or cât
aşi fi de convins cum că ei sunt la înălţimea
sciinţei moderne; ce vroiţi... "mi-am dis să
nu’I ascult numai pe dénşii, ci să vedem so
mităţile juridice din alte ţări, unde există a
celaşi cod civil, ce dic ele ?
D. Gr. Vulturescu: Alt sistem este acolo.
D. P. P. Carp: Ei bine, ce dic ele ? )ic
ele că ocupaţia este o expropriere ? Ce dice
doctrina, ce dice jurisprudenţa? Doctrina
dice că nu este expropriere ; jurisprudenţa
asemenea dice că nu. Curtea de Casa
ţie francesă, prin trei memorabile sentinţe,
s'a pronunţat negativ; Curtea de casaţie din
Belgia, prin două sentinţe pe cari le-am ci
tat atunci, este de aceeaşi părere; şi voiți
d-v. ca să mă închin numai de cât la adver
sari şi să nu bag în sémă pe cei cari ai cel
puţin tot atâta autoritate în materie juridică
ca şi d-v. cari sunteţi contra părerei mele ?
D. Al. Constantinescu : Advocaţi erai
aceia ?
D. P. P. Carp: Advocaţi.
D. Al. Constantinescu: Va sădică, tot la
ei v'aţi adresat.
D. P. P. Carp: Da, de cât cine a avut
cuvîntul decisiv în materie? Mirabeau şi Gi
rardin, nu advocaţi; de aceia, chiar ai şi ne
merit soluţiunea cea mai bună, pentru că nu
eraú deprinşi prin meseria lor de a dice
într'o di alb şi în alta negru.
Va să ică, d-lor, dreptul de ocupaţiune,
dupe autorităţile pe cari vi le-am citat, nu
este o expropriere şi, prin urmare, nu se
ştirbesce Constituţiunea.
Acum, d-lor, când veniţi şi aruncaţi d-v.
acuzațiuni aşa de grave, ca cum cestiunea
n'ar fi controversată de fel, că legiuitorul
de la 1895 a violat proprietatea, a dat ţéra
pradă străinilor, a făcut o lege care este o
crimă de Stat, permiteţi'mi să 'mi menţin a
cusaţiunea că nu sunteţi tocmai consciincioşi
când faceţi asemenea acusări.
V"am arătat, în ceea-ce privesce legile
anterióre şi Constituţiunea, cari au fost mo
tivele, motive puternice, cari milita în fa
vórea modului nostru de a deslega cestiu
nea; vin acuma la străini.
M'aţi acusat că am dat exploatarea mi
nelor străinilor. Dar d-v. ce faceţi?
359
Eă, cel puţin, nu pronunţam cuvîntul de
străini, d-v. prin interpretaţiune aţi dedus,
şi cudrept cuvînt, nu mă dosesc, că şi stră
inul putea să exploateze minele ; d-vóstre
însă, o spuneţi pe faţă, că străinul pte să
exploateze minele din ţéră.
Când jic eü însă că străinii pot să exploa
teze mine, atunci sunt un trădător de ţéră,
iar când d-v. daţi concesiunea străinilor,
când dv. permiteţi străinilor să exploateze
mine, atunci d-v. sunteţi apărătorii intere
selor celor mai sacre ale ţărei! (Ilaritate).
Mărturisesc că nu înţeleg acéstă logică.
Or, d-lor, eram vinovat ei, şi atunci d-v.
trebuia să puneţi în lege că nici un străin
nu póte să exploateze mine ; or nu eram
vinovat, şi atunci de ce aruncaţi asupra mea,
fără nici un temeii, acusaţiuni aşa de grave
ca aceea de trădare naţională ?
Am terminat cu d. raportor.
Vin acum, d-lor, la lege.
Pentru ce trebue o lege de mine şi pen
tru ce în tóte ţările din lume, afară de
Anglia şi America.
D. Gr. Vulturescu: Şi de Rusia.
D. P. P. Carp: Nu de Rusia... s'a credut
cum că trebuie să intervie Statul şi să de
creteze câteva prescripţiuni în privinţa ex
ploatărei minelor ? Pentru ce, înainte de
tóte, codul civil a menţinut excepţiunea care
v'am citit'o de şi a tot puternicul Napoleon
era absolut de părere că trefondul este
strâns legat de suprafaţă şi aparţine pro
prietarului suprafeţei ?
D-lor, Statele cari poseda mine sa vro
iaú să le descopere, s’ai găsit faţă cu o sumă
de probleme a căror deslegare se impune şi
noi am trebuit să ne punem întrebarea cum
aú procedat alte ţări faţă cu acestă cestiune,
şi precum ne-am folosit de experienţa lor
în materie de drumuri de fier, în materie de
şcóle, în tóte ramurile activităței societăței
nóstre tot aşa, d-lor, am căutat să ne dăm
séma pentru ce străinul a procedat astfel
în materia ce ne ocupă.
De ântêiü, d-lor, cestiunea minelor este
ea un ce de un interes general sau nu? Are
Statul, el, un interes absolut de a vedea
cum şi în ce mod se exploatéză acéstă avu
ţie naţională, dacă se exploatéză ea punân
duse la disposiţiunea nevoilor întregi ale
societăței sali dacă se exploatéză ea în aşa
mod în cât societatea, în generalitatea ei,
nu trage nici un profit din acestă exploata
re, şi atunci el a cercetat experinţa trecu
tului şi, mai ales în Francia, şi de aceea, n'a
putut Napoleon, cu tötă puterea lui, să în
vingă pe Girardin şi să impue principiul
contrarii cu cel apărat de Mirabeau.
D. Gr. Stefănescu: Turgot cum spune ?
D. P. P. Carp: Nu cunosc dacă Turgot a
vorbit în legea minelor.
D. Gr. Stefănescu: A susţinut principiul
acesta.
D. P. P. Carp: Vă rog citiţi textul.
D. Gr. Ştefănescu: Il voiü citi.
D. P. P. Carp: S'a studiat starea anteri
óră şi s'a constatat un lucru, s'a constatat
că proprietarul suprafeţei nu dispune de
mijlóce suficiente pentru a exploata fundul,
360
s'a constatat că proprietarul, când vede că
are o materie minieră, cu mijlócele lui res
trânse, începe a sgîrîia pământul, face o ga
lerie duoë, şi de îndată ce dă de greutăţi
mai mari, de îndată ce trebuie să pună ca
pitaluri mai numeróse în exploatare, el se
retrage, păméntul şi ploaia umple hluba lui
şi rămâne o mină de care nu numai că nu
se póte folosi, dar a căreia reexploatare din
noú devine forte anevoićsă.
D. Gr. Ştefănescu: Poliţia minieră o pri
mim.
D. P. P. Carp: Şi de aceea, vedeţi că tot
legea minelor edictéză prescripțiuni forte
serióse în privinţa părăsirei unei mine; s'a
constatat deci, că trebue capitaluri enorme
de mari ca să se producă rentabilitatea u
nei mine. Să vă dau un exemplu: minele de
la Anzin sunt minele cele mai puternice şi
cele mai bogate din Francia, cari ai îmbo
găţit pe actualii proprietari ai acestor mine.
Ei, minele de la Anzin, 15 ani de a rândul
ai fost pasive. Saú vérît într'énsele 18 mi
lióne, şi numai dupe ce s'ai cheltuit aceste
18 miline, numai atunci ai început minele
de la Anzin să dea folóse şi să îmbogăţéscă
pe proprietarii lor.
Acum să luăm pe proprietarii de la noi.
Intreb pe cel mai bogat dintre noi, pe d.
Iorgu Cantacuzino, este în plecare să vîre
18 milione într'o mină ca să fie proprieta
rul de la Anzin“?
D. G. Gr. Cantacuzino: Daca aş fi sigur!
D. P. P. Carp: Acésta am vrut să scii.
Te-am întrebat ca să sciü acésta. Va să
dică, nu ar fi nimeni la noi care să risce nu 18
milióne dar nici măcar un milion, fără sigu
ranţa absolută, şi acea siguranţă nu pote ni
meni să o dea. Dar, fără a merge aşa de de
parte şi vorbind numai de explorări, iar nu
exploatări, mă întreb: explorările acelea sunt
uşóre, explorările sunt ele puţin costisitóre ?
Da, relativ uş6re, relativ puţin costisitore;
însă chiar pentru explorare tot are nevoe
proprietarul să verse între 100–150 mii
până la 200.000 lei, şi câţi proprietari dis
pun de așa capitaluri, în cât săvîre în ex
plorare o sumă de 150-200 de mii de
lei, ca să ajungă pe urmă la convicțiunea
că acea mină nu este rentabilă, şi că nu ai
fost aruncaţi în vînt 150–200 de mii de lei?
Va să dică, proprietarul singur nu o făcea, şi
atunci se pune întrebarea : vedeţi cum tâte
se ţin lanţ, şi cum vine legea ca o consecinţă
fatală a ceea-ce se produce în practică? Te
adresezi la un străin care vrea să rischeze
acest capital, dar acest străin are să dică:
pe ce bază? Eürischez 200–300 de mii de
lei, dar dupe ce găsesc ceva, mă laşi pe
mine la disposiţiunea proprietarului supra
feţei, ori'mi dai garanţia, înainte de a începe
explorarea, cum că capitalul care "l-am vîrît
în acéstă explorare nu are să fie absolut
pierdut pentru mine?
Vedeţi dar, d-lor, cum legiuitorul de a
tunci ajunge încetul cu încetul a pune 6re
care restricţiune la drepul de proprietate.
şi mai dicea legiuitorul: exploatarea de
mine, trage dupe sine accidente, exploatarea
de mine are nevee de un tărîm 6re-care pen
DESBATERILE SENATULUI
tru exploatarea ei. Să las eü pe cine-va care
a vîrît 20–30 milióne într-o mină la dis
crețiunea vecinului proprietarului de supra
față? Este absolut imposibil.
Admit că am o mină. Admit că de odată
mina mea este inundată. Trebue cu grele
cheltueli să scot apa de acolo, şi să-i dai
scursórea afară, şi repede, căci alt-fel se
inundă mina mea. Când dai scursârea afară,
dai de proprietatea vecină, care sală nu vrea
să trécă pe proprietatea lui, sală cere o sumă
absolut exorbitantă.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Aţi scăpat
din vedere art. 21.
D. P. P. Carp: Nu am scăpat nimic din
vedere, căcitâte le supui la încuviinţarea pro
prietarului vecin.
D. raportor, Gr. Ștefănescu: Prealabil.
D. P. P. Carp: Dar am vreme să mă în
țeleg prealabil, când vreau să scurg apa; sată
să fac proces, şi să las mina mea inundată“?
Nu. De aceea legiuitorul a dis: aci este un
cas de interes general. Eă nu pot să admit
să se distrugă capitaluri de 20–30 milióne
pentru capriciul proprietarului vecin.
Este drept că legea amintesce art. 616,
dar acel articol nu se pote aplica de cât în
urma unei hotărîri judecătoresci.
D. raportor, Gr.Ştefănescu: Nici nu este
citat acel articol în raport. (D. Carp caută
în raport). Vë asigur că acest articol nu este
citat de mine.
D. P. P. Carp : Voiü căuta şi vă voi a
răta. Este alineatul 2 de la art. 54 din le
gea guvernului.
Vedeţi dar, d-lor, că legiuitorul frances de
pe atunci s'a găsit în faţa acestor două difi
cultăţi. Ântéii, incapacitatea vădită a pro
prietarului de a exploata în mod folositor cu
fondul lui; al doilea, imposibilitatea de a ex
ploata o mină chiar când ai mijlóce, dacă nu
ai dreptul de ocupaţiune. Acestea sunt ade
věratele cause ale excepţiunei din art. 491.
Să vedem acum şi la noi. Aveţi d-vóstre
la noi exemple că proprietari ai virît capi
taluri mari în exploatări de mine ? Sunt
câte-va exemple; cunosc exemplul Băei
de-Aramă; scim cu toţii care a fost sârta
acestei exploatări miniere ; cu exploatarea
de lignită de la Mărgineanca toţi miniştrii
domeniilor cari s'ai succedat sciü dificultă
ţile ce are Statul pentru exploatarea acestei
mine ; s'aú făcut alte încercări de exploa
tări de lignită, cum este una în faţa Băicoilor
pe lângă Filipesci-de Pădure ; s'a făcut o
altă încercare la Schela, în Gorj, concesiunea
d-lui Sled şi Schileru, dar tâlte aceste încer
cări n'aú dat absolut nici un resultat, pen
tru că tote au fost întreprinse cu capitaluri
prea mici şi ai fost conduse astfel în cât în
loc să producă un spor al avuţiei naţionale,
n'aú făcut de cât să nască în noi neîncredere
în exploatări miniere, ast-fel că astă-di, dupe
experienţele făcute, mulţi îşi diceaú : ori le
gea lui Carp ori legea lui Sturdza, puţin îmi
pasă, mine tot nu o să avem în acéstă ţéră.
Vin acum, d-lor, la o contradicţiune fla
grantă a legei ce o discutăm adi. Proprie
tatea în Dobrogea, este ea aceeaşi ca la noi,
întru cât privesce suprafaţa ? Evident. Nu
4 Martie 1899
mai întru cât privesce trefondul, legea Do
brogei dice că subsolul aparţine Statului,
dar în ceea-ce privesce suprafaţa, ea apar
ţine proprietarului. D-vóstre, în Dobrogea,
daţi Statului dreptul de ocupaţiune, nu aţi
violat dreptul de proprietate ! Veţi dice, în
Dobrogea nu se aplică Constituţiunea. Vă
înşelaţi, fiind că legea proprietăței în Dobro
gea, în art. 3, dice, în mod expres, că pres
cripțiunile Constituţiune, întru cât privesce
proprietatea, se aplică şi în Dobrogea.
Prin urmare, d-vóstre, dând dreptul de
ocupaţiune în Dobrogea, ați violat ca și mine
Constituţiunea.
Dar, d-lor, să ne dăm sâma acum, cum se
oglindesce, În capul legiuitorului de astădi,
desvoltarea acestei avuţii miniere ? Şi este
un ce caracteristic, este corectarea textulul
proiectului guvernului de astăji, făcută cu
consimţimêntul guvernului de către comi
siunea Senatului.
Statul, dupe proiectul guvernului, avea
dreptul de concesiune pe moşiile lui. Vine
comisiunea Senatului şi dice : Statul nu pote
da concesiune pe moşiile lui pentru combus
tibilele fosile, pâte să dea însă pentru ceea
ce Germanii numesc edel metale, adică aur,
argint.
Vă mărturisesc, este cam stranii pentru
cine-va care s'a ocupat puţin cu cestiunile de
exploatări miniere, de a vedea că se permite
concesiuni acolo unde exploatarea este uşoră
şi se interdice concesiuni acolo unde exploa
tarea este grea. In materie minieră ce este
mai uşor: exploatarea de aur şi argint sau
exploatarea de combustibile fosile? Minele de
aur şi argint, în mare parte, sunt un soi de
cariere, nu ai nevoie nici de imensele chel
tueli, cari le au minele combustibile fosile,
nici nu sunt expuse la pericolele la cari
sunt expuse minele cu galerii adânci.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Dar sunt
mine subterane de aur şi argint.
D. P. P. Carp: Este elementar că exploa
tările miniere de aur şi argint sunt mai
uşóre de cât exploatările de huilie. Pentru
una permiteţi concesiunea, pentru cea altă
nu permiteţi.
D-vóstre obligaţi pe Stat a nu da conce”
siune şi a exploata el singur. Vă închipui
d-vóstre ce e o exploatare de mine, en grand,
de către Stat? Şi numai o exploatare en gram
ar putea aduce folóse industriei nostre. Dacă
ar fi să procedeze Statul la exploatările de
mine pe tote proprietăţile lui, trebue să îi
cepeţi să'i daţi cel puţin 10–15 milióne lei,
cu siguranţa aprópe să nu le mai revede
căci acelea ală să servéscă în töte părţile
muntóse numai la explorări. Apoi treb
să puneţi la disposiția lui un capital, 99%
cel puţin, trebue să varieze între 60-99
milióne lei, pentru a exploata diferitele mi
cari le avem. Şi de acolo trebue să mod"
cați și legea comptabilităței și să puneţi *
disposiția Statului nu numai un capital *
rulment dar şi un capital pentru greu"
întâmplătóre în exploatarea minei, Die
trebue să modificaţi legea comptabilitățe.
Vă închipuiţi că aveţi o exploatare *
mine a Statului, care aduce mari veni"
 4 Martie 1899
se ivesce o inundaţie, va trebui un capital
de 2–3 milióne pentru cheltuelile necesare
ca să se scape acea mină; ei bine, ai vreme,
când s'a întâmplat în timpul verei, să con
voci Camera să voteze cheltuelile ? Evi
dent că nu. Prin urmare, trebue să pui
la disposiţiunea Statului, în afară de ca
pitalul pentru explorare şi de exploa
tare, trebue un capital de rulment şi un ca
pital pentru pericolele întâmplătóre. Dar "mi
veţi ice : da, tóte acestea le fac pentru că
am convingerea cum că am să câştig. Ei,
sciinţa nu ar fi cu d-v6stre în asemnea cas;
sciinţa vă dice că nu puteţi de cât să perdeţi.
Sciinţa ne arată că sunt mine cari ai îm
bogăţit pe proprietar, dar sciinţa ne mai a
arată că exploatarea minieră, în tesă gene
rală, nu a îmbogăţit pe proprietarii minelor.
Am avut d'inaintea mea o listă de 400 ex
ploatări miniere; dintre cele 400,200 erai
pasive ; 120 avéü un venit care varia
între 2 şi 3%; veri o 40 treceai peste 6%,
şi numai veri o 7–8 treceai peste 84/, şi
una sa 2 ajung până la 160/.
Iată care e starea generală a exploatărei
miniere ; şi atunci mă întreb: cum se face
că, cu tte acestea, se găsesc capitaluri cari
se vîră în exploatări miniere? Se găsesc ca
pitaluri acolo unde capitalurile sunt nume
róse, acolo unde capitalistul pte risca, unde
el póte să "şi dică, de exemplu: »sciü că în
200 casuri am să perd, dar sciü că în 10
casuri din 200 eü pot să câştig mult, şi a
tunci, fiind-că el găsesce în jurul lui 100 şi
1.000 de 6meni dispuşi a risca un mic căpi
tălaş, "şi face calculul următor: să punem
fie-care câte 1.000 sau 2.000 lei, şi cum
suntem în număr de 1.000, până la 1.500,
ajungem a forma un capital de 2 saă 3 mi
lióne, necesar pentru a începe exploatarea
minei. Acum, dacă avem noroc să dăm peste
o mină ca la Anzin sală în Westfalia, avem
un capital bine plasat; în cas contrarilă, n'am
riscat de cât 2 sai 3.000 lei.
Ei, aşa se întâmplă la noi ? Evident că
nu. Crediți d-vóstre că aveţi să găsiţi, în ţéră
la noi, chiar dacă am recunsce că există spi
ritul de asociaţiune, capitaluri suficiente
pentru a exploata minele nostre ? Evident
că nu.
Prin urmare, d-lor, ideia de a obliga pe
Stat să exploateze el minele lui, este o ideie
care nu va intra nici o-dată în aplicaţiune, şi
ideia de a interdice Statului darea unei con
cesiuni la o societate 6re-care fie indigenă,
fie străină, este egală cu interdicerea abso
lută a industriei miniere pe proprietăţile
Statului.
D-lor, mai este încă o cestiune, unde iarăşi
aţi mecunoscut datinele şi tradiţiunile, și a
nume: în legea d-vóstre, cea nucă, pretutin
deni, unde este vorba de redevenţă către
Stat, către proprietar, puneţi atât la sută
din venitul brut, iar nu din venitul net.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Positiv.
D. P. P. Carp: Evident; pentru că stă
scris.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Şi avem
cuvînt.
D. P. P. Carp: Nu cred.
Ţ)RSBATERILE SENATULUI
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Vă voi
arăta că aşa este şi în alte ţări.
D. P. P. Carp: Ce icea, d-lor, legislaţi
unea anterióră ?
nScoţênd mai întâi la amênduoë întâm
plările töte cheltuelele lucrăreia. Va să dică,
legislaţiunea anterióră vorbea de venit net.
D-lor, abaterea acésta de la legislaţiunea
anterióră, este dupe mine, o nuoë piedică
adusă exploatărei minelor. Acésta reese din
statistica care v'am arătat-o. V'am arătat
câte mine din cifra de 400 exploatări mi
niere, nu dai de cât 2 sau 3 la sută.
Acum, dacă o mină care nu dă de cât 2
saú 3 la sută venit net, d-vóstre o impuneţi
cu o dare de încă 3, 4 sau 5 asupra veni
tului brut, de sigur distrugeţi venitul net. In
adevăr, dacă eü, dintr'o mină care 'mi aduce
3 la sută numai, sunt obligat să plătesc asu
pra venitului brut, în care intră cheltuelile
de exploatare şi interesele capitalului mei,
5 lă sută, ei trebue să plătesc, admiţând că
cheltuelile de exploatare sunt 50%, jumă
tate, ei trebue să plătesc 10% din veni
ful net.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Nu este aşa.
D. P. P. Carp: D-le Ştefănescu, când
mina nu aduce net de cât un venit de 30%,
şi când d-vóstre îi impuneţi să plătéscă din
venitul brut 4%, atunci întreprindătorul nu
mai câştigă nimic, ci mai trebue să mai
dea el 1 % ! !
Dar veţi lice: am făcut acestea, fiind-că
este fórte greü a evalua venitul net.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Firesce.
D. P. P. Carp: Şi cu tóte acestea, tâtă
lumea, când apus dări, a pus numai asupra
venitului net.
Care este legiuitorul acela care, din seni
nul cerului, vine şi dice unui om : eü sciü
că ţi-ai riscat capitalul d-tale, însă eü nu
vreaú să ai vre-un venit, şi "ţi mai impun
ca să 'mi mai dai şi mie din buzunar încă 10/?
Nicăeri nu veţi găsi vre-o dare pusă asu
pra venitului brut.
Vedeţi, d-lor, cu câte dificultăţi are a
lupta industria minieră şi de ce legea fran
ceză a căutat să le uşureze. Cu töte acestea,
toţi inginerii moderni recunosc că ea este
încă insuficientă şi, cu mult mai înainte de a
se face o încercare de reformă în Francia,
tóte cele alte ţări cari a legiferat asupra
minelor, ai căutat să dea cât de mare folos
acelora cari vor întreprinde exploatări mi
miere atât de periculóse şi aleatorii, şi ast-fel
vedeţi că ori unde s'a deosebit suprafaţa de
trefond, ori unde s'a dat folóse mari pen
tru descoperitorii şi exploatatorii de mine,
acolo s'a desvoltat industria minieră, şi ori
unde s'a făcut contrarii, ea a mers îndărăt;
stagnéză în Francia şi de aceea, în Francia,
tóte proiectele cari s'a presentat sunt con
forme sistemului modern, ast-fel sunt pro
iectele lui Baillon Pion şi a unui altuia al
cărui nume îmi scapă, tóte acestea separă su
prafeţe de trefond şi dai folóse capitaliştilor.
Pentru ce? Pentru că a vădut că, ur
mându-se sistemul acesta, ţările de alături
aú luat Franciei înainte.
Austria a dat libertate, şi nu cere de cât
361
o singură condiţiune, să se probeze rentabi
litatea minei; Germania, inteligentă ca în
tóte, a mers mai departe, a dis: nu mai e ne
voe să probeze rentabilitatea, cine riscă mi
lióne ca să deschidă o mină, pâte să'şi dea
séma de rentabilitatea ei. Pe calea acésta a
apucat Spania. Spania a luat legea germană şi
a dat libertatea absolută şi pentru explorator
şi pentru exploatator, fără să céră nici o ga
ranţie dacă are mijlóce suficiente. Legea
svițerană din cantonul Valais, asemenea a
dat libertatea absolută. Ei, unde se desvoltă
industria minieră? Acolo unde s'ală aplicat
resultatele sciinţei moderne miniere, ca în
Spania, Germania şi Svițera.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: In Engli
tera nu ?
D. P. P. Carp: Sistemul engles l'am avut
până acum; putea să exploateze fie-care mi
nele cum voia. Ai avut mine, d-le Ştefă
nescu ?
0 voce : Trebue desvoltată industria.
D. P. P. Carp: Vă întórceţi într'un cerc
vițios.
Ca să ai industrie trebue să ai mine şi nu
industria produce minele, ci minele produc
industria.
Unde a luat avânt industria minieră ? In
Germania, în Austria.
Duceţi-vă în Spania şi vedeţi cum legea
lor a transformat tótă provincia Bilbao în
tr'una din părţile cele mai bogate ale Ispa
niei moderne.
Şi d-vóstre, la töte aceste experienţe îmi
opuneţi America şi Anglia; dar Germania
nu scia că în Anglia proprietarul suprafeţei
este şi proprietar pe fond? Germania nu scia
că în America este asemenea ?
O scia ca şi d-ta. Când s'a discutat
acolo,nu era profesori de geologie? S'a gă
sit vre-unul dintr'ênşii să dică că în Anglia
este aşa, să facem şi la noi?
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Obiceiul
pământului.
D. P. P. Carp: Posibilitatea exploatărei
minei, nu obiceiul pământului; dacă ar fi a
se introduce la noi obiceiul păméntului, ar
fi să nu exploatăm mine, căci obiceiuri mi
niere nu avem.
Nu ne comparaţi cu Anglia, unde indus
tria minieră este intrată în năravurile popo
rului, deja dupe vremile Romanilor, când
depărtata Thule, îndestula lumea antică cu
minele de zinc. Alt-ceva, d-lor, este la noi,
unde sărăcia de experienţă şi sărăcia de ca
pitaluri este aşa de bătătóre la ochi, în cât
nimeni n'are cutezanţa să spună că în expe
rienţa mea, că în sărăcia mea am să fac ceea
ce face Englezul cu experienţa lui de mii de
ani şi cu avuţia lui. Nu noi, dar nici Germa
nia n'a îndrăsnit să facă,şi tare bine a făcut.
Şi dacă vedeţi că industria Germaniei as
tăi este aşa de înaintată, în cât a început a
bate industria engleză pe multe pieţe stră
ine, causa este că a avut înţelepciunea de
a "şi da séma de condiţiile reale în care o
exploatare minieră pote să fie folositóre pen
tru ţéră şi de condiţiile rele în cari s'ar
pune dacă nu s”: tine cómă de aceste con
diţiuni de pre - de catal. O repet, d-lor,
 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _"-----------------------------------------------------------------------
362
ceea ce am is în expunerea de motive a le
gei mele.
Exploatarea minieră produce abia renta
capitalurilor vîrîte în acestă industrie. Ade
văratul folos îl trage ţéra, care din produsul
industriei miniere pte a crea atâtea şi a
tâtea industrii, care compenséză cu prisos
pagubele care a suferit capitalurile perdute
în exploatarea de mine.
De aceea, d-lor, şi acesta ar fi fost, dacă
ași fi putut să mă iau dupe sciinţa modernă,
călăuza mea; progresul este, ca în Germania
în Spania, în Svițera, în libertatea absolută
ce lăsaţi capitalului de a se risca în exploa
tări.
Şi sunt convins, că o dată ce se vor ex
ploata minele în ţéră la noi, nu din ceea ce
ese din mină, dar din activitatea naţională,
care are să se desvëluiască, graţie produse
lor minelor, are să se înavuţéscă România,
şi are să întimpine mult mai bine nevoile ei
de cât le întimpină astăi.
Mě acuzaţi că nu am ţinut sémă de dati
nele ţărei. Dar tocmai ca s'o fac am fost în
contradicțiune cu convicţiunile mele şi pote
că ceea ce păţesc astăi, este o pedépsă a
inconsecinţei mele.
Mi-am dis: ia să ţin sémă şi de proprie
tar. Şi de aceea am introdus în legea mea,
acel sistem mixt, ibrid, dacă voiţi, între li
bertatea absolută a exploatărel de mine şi
dreptul absolut de proprietate a subsolului.
Ori cum ar fi însă, sistemul, deşi nu toc
mai conform cu sciinţa modernă, cu legea
germană, tot ar fi dat róde.
Cu sistemul d-vóstre nu aveţi să ajungeţi
la nimic. Statul nu are să aibă capitalurile
necesare pentru exploatarea minelor.
Proprietarului îi daţi dreptul atât de
exorbitant, în cât nu are să vie nici un capi
tal străin ca să se rischeze în mine.
Voiți d-vóstre să vină capitalişti străini,
cu un capital de 2 sau 3 milióne, şi să 'l su
pui să cumpere ori să despăgubéscă supra
faţa celui care are mina ? Il mai obligaţi cu
legea d-vóstre a trata cu toţi proprietarii
dupe un perimetru. Dacă sunt 10 proprietari
pe acel perimetru, şi numai 2 a mine în
subsolul lor, mă obligi să cumpăr şi încu
viinţarea acelora cari nu au mină sub pă
mênt, căci nu daţi perimetrul fără încuviin
ţarea proprietarilor.
Să licem că tot ar mai merge cu peri
metru. Dar în afară de perimetru, d-vóstre
nu daţi drept de ocupaţiune şi acolo, va să
dică, mă obligaţi să mă înţeleg cu o sumă
de proprietari,în afară de perimetrul care
face obiectul concesiune.
Dar cine are să vină să ia o concesiune de
mine în asemenea condiţiuni ? Nimeni.
D-lor, credeţi-mă, greutăţile unei exploa
tări de mine sunt atât de mari, risicul ca
pitalurilor cari se vîră în acestă industrie
sunt atât de numeróse, în cât, dacă voiți
d-vóstre să aveţi industrie minieră, trebue
să 'i daţi o compensaţiune pentru perderile
eventuale şi acea compensaţiune nu pte fi
de ' a 'l pune la discreţiunea absolută a
proprietarului suprafeţei. Acéstă ţintă a a
vat legea mea, ca proprietarul suprafeţei
DESBATERILE SENATULUI
să aibă drept asupra trefondului, dar exploa
tatorul să nu fie la absoluta discreţie a pro
prietarului suprafeţei.
D-lor, lucrurile fiind ast-fel, 'mi pun în
trebarea : ce aţi voit d-vóstre ? Constituţia
e positivă, vă impune o lege de mine; dar
este o lege de mine când dv6stre veniţi cu
o lege care împedică ori-ce exploatare de
mine? Este în tocmai ca libertăţile din Beau
marchais:
Ai libertate să scrii, dar n'ai să vorbesc
nici de preşedintele consiliului, nici de mi
nistrul de interne, nici de creditul funciar,
nici de banca naţională, nici de nimic, încolo
poţi vorbi ce vrei; aşa face şi legea minelor:
vrea industrie minieră, dar o face aşa, că
nici proprietarul să n'o pótă exploata şi nici
să nu o ptă da în mod satisfăcător în con
cesiune la un alt capitalist care ar putea o
exploata.
Acésta este ceea ce a "ţi făcut d-vóstre din
acéstă lege.
D-lor, dacă aţi fi aplicat legea ast-fel cum
o făcusem ei, póte că aţi fi avut posibilita
tea de a vă da séma că este combinată în
tr'un mod – să 'mi fie permis cuvèntul va
nitos-fericit în interesnl proprietarilor ca
şi în acela al capitaliştilor.
La ministerul domeniilor staă astăli,
dacă sunt bine informat, până la 150 de
cereri de concesiuni, cari tóte staú nedes
legate în cartónele ministerului domeniilor,
pentru cuvîntul că, de 6re-ce şeful partidu
lui naţional-liberal a atacat legea d-lui Carp
nu se pte aplica şi nu s'a dat absolut nici
o concesiune. Şi a doua di dupe promulga
rea acestei legi, veţi vedea câte din acele
150 cereri de concesiuni, cari stau astăli
la ministerul domeniilor vor fi retrase şi
câte nu. Convingerea mea este că cea mai
mare parte vor fi retrase.
D-lor, trebue să mai vorbesc de petrolei.
Dovada că restricţiunile aduse proprietăței
nu era de cât resultatul greutăţilor ce în
timpină industria minieră, şi că îndată ce a
cele greutăţi nu mai există, am lăsat pro
prietarului suprafeţei dreptul neştirbit asu
pra trefondului. De aceea, la minele de pe
trol, unde nu este nici cerinţa capitalurilor
mari, unde nu este nevoie nici de un peri
metru mare, căci exploatarea de petrol nu
este orisontală ci verticală, de aceea am dis
că acolo, fără a periclita industria minieră,
o pot lăsa la libera disposiţiune o proprie
tarului guprafeţei.
Am pus-o în legea minelor numai pentru
cestiunile desupraveghere poliţienéscă, pen
tru siguranţa lucrătorilor.
Cum vedeţi, d-lor, nici datinele anterióre,
nici legea nostră positivă, nici Constituţiunea
nu aú fost violate ; prescripțiunile ei sunt
resultatul experienţei altor popére, cari îna
intea nőstră aú avut desagreabilul rol de a
fi antemergătorii noştrii şi de a suferi
multe pagube ca să putem noi să ne folosim
de experienţa lor. D-vóstre aruncaţi la o
parte şi experienţa acestor 6meni şi dificul
tăţile în exploatări miniere, şi veniţi cu o
lege care face absolut imposibilă ori-ce ex
ploataţiune minieră. Pe urmă, puteţi să di
4 Martie 1899
ceţi că partidul naţional-liberal, cu inima lui
cea caldă, care a îmbrăţişat töte ramurile
activităței nóstre, precum a creat industria
ţărel, a mai făcut şi industria minieră, dar
acésta nu este resultatul bunei opiniuni ce
aveţi de d-v6stre, şi în acéstă privinţă–póte
în singură acéstă privinţă – în tot-d'a-una
am avut cea mai sinceră admiraţiune pentru
partidul naţional-liberal. Nu cunosc un par
tid care să aibă aşa bună opiniune de dânsul
ca partidul liberal. (Ilaritate).
Nu face un pas fără ca acel pas să aducă
folósele cele mai mari pentru ţéră, nu are
o cugetare, fără ca acea cugetare să fie o
trăsătură de genii.
Eü sunt convins că un naţional-liberal,
când respiră el aspiră ca noi oxigen, dar nu
emite ca noi, cei-alţi muritori, carbon,
ci tot oxigen (ilaritate), aşa că atmosfera în
care trăesce e tot-d'a-una pură. (Ilaritate),
D. colonel Al. Budişteanu : Vedi! Acum
ai spus adevărul. (Ilaritate).
D. P. P. Carp : Dar, d-lor, sunt şi 6meni
răutăcioşi şi alături cu atestatele de genia
litate, de bună purtare şi de patriotism şi
de nu sciü mai ce, vine un om răutăcios şi
vă arată unele greşeli ale partidului, cum
vi le-a aratat ieri d. Maiorescu; dar aveţi şi
la acésta leac. D. Maiorescu vorbesce dimi
néţa, şi séra Voinţa Naţională dice că este
ramolit.
Prin urmare, töte merg förte bine, dar
industria minieră nu aveţi să aveţi d-vós
tre, veţi rămânea cu geniul, şi noi fără mine.
Vin, d-lor, la ultima parte. Nici în ra
port, nici în expunerea de motive a guver
nului, nu văd pentru ce guvernul a supri
mat casa de ajutóre. Am întrebat pe unul
din fruntaşi, a căreea voce este hotărâtóre
în decisiunile d-v6stre, pentru ce s'a supri
mat? Pentru că calculul era réü făcut şi
pentru că era rèü combinată. Fórte bine.
Un calcul răi făcut se pâte în drépta, un
lucru rău combinat se pte combina mal
bine; de ce n'aţi făcut calculul mai bine, de
ce n'aţi făcut combinaţiuni mai serióse de
cât ale mele ? Acésta este grei, şi cere
vreme, mi s'a răspuns. Va să dică, iată mo
tivul adevărat. Este greu şi cere vreme? Dar
greú, pentru ce? Dacă d-vóstre aţi avut bună
tatea să mergeţi la drumul de fier, la mono
polul de tutunuri, la exploatarea salinelor,
la întreprinderile private, precum sunt: So
cec, fabrica de piele a d-lui Mandrea, veţi fi
vëut că tóte acestea s'aú pus pe cale de a
asigura lucrătorilor lor ajutórele necesare,
Să jicem că cestiunea pensiunei e unce pe
riculos, dar casa de ajutor pentru ce aţi su
primat'o ? Calculele mele eraă întemeiate
pe experienţă, nu luate din alte ţări, luate
din practica dilnică, cari sunt la aceste stabi
limente. Şi lucru era atât de uşor şi atât de
înţeles noë, cum că, am dis atunci, şi o re
pet şi astă di, ministerul lucrărilor publice
începuse în vremea d-lui Catargiu de a lu
cra o lege generală care să întindă bine-fa
cerile casei de ajutor asupra tutulor stabi
limentelor şi nu numai a stabilimentelor in
dustriale dar şi les chantiers, în cât s-ar fi
făcut o măsură generală care ar fi fost bună,
4 Martie 1899
Dar îndată ce dă róde la Socec, la Mandrea,
la tutunuri, de ce n'ar da röde la mine ?
De îndată ce basa aceeaşi e luată, pe ce te
meiü suprimaţi casa de ajutor ? Nu aveţi
de cât două temeiuri:întâi, că e făcută de
mine, şi al doilea că sunteţi partid liberal.
Şi atunci mă întreb: pentru ce vé diceţi la
fie-care moment naţional-liberali ? Ori-unde
s'a ivit o cestiune naţională,în ultimele tim
puri, d-vóstre aţi compromis'o; ori-unde a
fost cestiune de a vă manifesta ca gânditori
liberali, d-vóstre v'aţi manifestat ca gândi
tori reacţionari, şi atunci mă întreb : ca ce
liberal-naţionali ?
Göthe are un vers fórte frumos, şi cu a
cela voi termina; el dice : nimic nu e mai
uşor de cât de a înşela lumea, dar când prim
de de veste lumea că ai înşelat-o, eşti per
dut pentru etern ; sper – şi am încrederea
în inima şi inteligenţa românului – că ţéra
acésta are să înţelégă o-dată că aţi înşelat-o,
şi atunci deplâng srta ce vă aştéptă.
Dvice-preşedinte, P. 0rbescu : D. Vale
rian Urseanu are cuvîntul.
D. Valerian Urseanu : Eü am să vorbesc
tot în sensul d lui Carp.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Atunci
d. Micescu are cuvîntul.
D. N. I. Micescu: D-lor senatori, daţi-mi
voie ca în cuvîntarea mea asupra legei mi
nelor, să nu împărtăşesc, nici să urmăresc,
pas cu pas, temerile, nici digresiunile făcute
de d. Carp.
D-sa de la început pune ca tesă neîncre
derea în naţiune, în forţele şi spiritul de aso
ciaţiune al românului. D-sa nu se rézimă
pe spiritul de vitalitate care a dominat tot
d'a-una şi a însufleţit acéstă ţéră.
D-lor, fac parte din acea serie de depu
taţi care, identificându-se cu aspiraţiunile,
cu gândurile şi dorinţele ţărei întregi, ne-am
retras din parlament 1895, atunci, când am
vëut că un murmur general coprindea ţéra
de la un capăt până la cel-alt, atunci când
am védut că se încălca drepturile de pro
prietate, Constituţiunea, şi nu se ţine sémă
prin legea minelor nici de vechile moravuri,
nici de datinele cari ai călăuzit pe bătrânii
noştri în conservarea şi neînstreinarea drep
turilor sfinte ale acestei ţări.
Dacă noi ne am retras atunci din parla
ment şi ţéra întrégă d’impreună cu noi a pro
testat prin o petiţiune către M. Sa Regele,
de sigur că noi bine am făcut, de sigur că
noi nu am fost străini nici de aspiraţiunile
ei, nici de idealul ce a preocupat generațiu
nele vigurose din alte timpuri, cari ne-a
păstrat o până acum.
In adevăr, daţi-mi voie ca,înainte de a in
tra în fondul cestiune, să nu discut nici ei
cu d. Carp, dupe cum nici d-sa nu voia să
discute cu d. Vulturescu, fiind că, dice d-sa,
că este avocat. Daţi-mi dar voie, repet, şi mie,
ca, cu atât mai mult nici ei să nu discut cu
d sa, nici să 'l urmez, de 6re-ce d-sa nu
este nici om de legi, nici geolog, dar nici
profesor dotat de calmul şi seriositatea in
dispensabilă acestei carieri; daţi-mi voie, dic,
să iată o altă cale în modul de a discuta a
céstă lege,şi să 'mi permiteţi a arunca o
DESIRATERII, SENATULUI
iute şi seriósă privire asupra stărei econo
mice a României în intervalul de acum 25
saú 30 ani.
In adevăr, d-lor, pe când călătorul,în acele
timpuri, în valea de jos a Dunărei, putea
cu mari şi varii dificultăţi să răsbéscă din
creştetul trufaş al Carpaţilor, spre a saluta
undele line ale bătrânului Danubii în câte
va dile,—astăţi numai în două sau trei ore;
– pe când pe atunci plugul de lemn brăzda
cu greü mănősele nőstre câmpii, – astă
i plugul de fer, plugul de fer împins
de puterea uriaşa a aburilor, despicând cu
uşurinţă sînul avut al ţărei acesteia, astă-di,
repet, dupe 25 sau 30 de ani, cultura sis
tematisată şi întinsă a făcut din România
grânarul Europei, dupe cum odinićră Sicilia
era grânarul Romei. (Aplause)
Pe când, d-lor, acum 20 sau 30 de ani,
lumea oraşelor nőstre mari găsea numai
peste frontieră ape minerale, – astă-i, în
frumósele şi numerósele nóstre staţiuni bal
neare; –pe când pe atunci, totul era în
germene,în formaţiune, Stat şi instituţiuni,
un spirit însă de încredere în vitalitali
tatea şi forţele proprii ale acestei ţări, anima
cu drag pe marii şi harnicii noştri bărbaţi
de Stat.
Pe când în acele timpuri călătorul, în vă
ile nóstre frumése, ar fi observat armata
nóstră, mică pe atunci, dar vigurósă şi gata
a'şi face datoria, dar ar fi fost dominat de
temerile, neîncredarea şi pesimismul d-lui
Carp, de a o considera ca o armată numai
de paradă, gata a o retrage la munţi la cel
mai mic nor negru de vijelie şi nesiguranţă,
ce ar fi venit din afară, – ce s'ar fi întêm
plat cu acéstă ţéră ?
Din contra, s'a găsit o mână de 6meni,
cari a considerat armata cu încredere, ca
sufletul României, şi au avut dreptate, căci
acéstă armată "şi-a făcut datoria, că ne-a
dat independenţa şi a pus cununa de lauri
pe fruntea gloriosului nostru Rege, (aplause),
pe fruntea României independentă prin sa
crificiile ei. (Aplause).
Ce căutăm noi de astă-dată, când comp
tăm printre statele Europei, când contri
buim şi noi, prin activitatea şi producţiunea
nóstră, la progresul omenirei ?
Ce căutăm noi acum, când am pus în cir
culaţiune produsele suprafeţei solului, ne-am
putea întreba ? Oare acestă ţéră să fi fost
ea năpăstuită de natură şi să nu se găséscă
şi în sînul ei materii şi avuţii miniere ?
De sigur că da!
Căutăm noi însă aur în sub-solul Ro
mâniei ?
Aurul, d-nii mei, dupe cum 6menii de sci
inţă pot să afirme, l-a semënat natura pe
tótă suprafaţa pămêntului, l-a semănat
însă cu multă avariţie. Nici căutătorii de aur
din nisipurile albielor rîurilor de la noi, din
alte timpuri, nici cei din Mexic, unde se pre
supune că aurul ar fi semănat cu mai pu
ţină avariţie, nu a putut găsi o aşa canti
tate în cât să le răsplătéscă munca depusă.
Noi, sciind acésta, nu aur căutăm în sub
solul acestei ţări.
Nu căutăm, de asemenea, nici pietrele
389
scumpe, căci scim că ele se aduc de acolo,
mai cu semă din nisipurile aride şi sterpe,
unde ele sunt mai eftine de cât picăturile
de apă ce cad pe acolo.
Numai d. Carp a căutat puţuri artesiene
în câmpiile Bărăganului, din causă că nu a
sciut atâta geologie, căînclinările straturilor
de pământ din acéstă ţéră nu permit, şi apa
se filtréză aşa în cât nu țișnesce dupe do
rinţa d-lui. (Aplause).
Noi căutăm în sub-solul României mine
de cărbuni,şi când dic cărbuni, înţeleg su
fletul activităței industriale şi al desvoltărei
moderne a omenirei.
Un mare om, cugetătorul Humboldt, vo
ind să desemneze pe un popor în stare de
sëlbătecie, licea: nu cunősce să lucreze me
talele, nu cunsce întrebuinţarea focului.
Ei bine, ca să nu se jică şi de noi tot
ast-fel, căutăm cărbunele care pune în miş
care tóte industriile, căutăm cărbunele care
făcu pe minieri să aibă téte ilele lor
nopţi perpetue şi luminate numai de lumina
slabă a lămpilor de siguranţă.
Să nu ne spună mere d. Carp de gre
utăţile de exploatare, – să nu ne tot spe
rie de lipsa capitalurilor din ţéră, de incom
petinţa Românului în asemenea materie, –
să nu ne tot facă teoria proprietăței supra
feţei solului şi de Stat ca proprietar al sub
solului, liber a-l înstrăina cu sală fără voia
proprietarului român de la suprafaţă.
Nu, d-lor, – d-sa póte o fi cunoscător
de multe şi de tóte, – uită însă dese ori
unele din ele, sa nu vrea să-şi aducă a
minte de cât de teoria d-lui, a tutoratului
de Stat.
In geologie d sa nu a fost îndestul de fe
ricit, – probă dezastrul sutelor de mii as
vârlite, în puţurile din Bărăgan.
In gangurile subterane deschise de mi
neri pentru extragerea mai cu sémă a
cărbunilor sunt, d-lor, trei pericole emi
nente, cari ameninţă pe cei cari scormonă
interiorul pământului, ca să extragă de acolo
nu aur, diamant,pietre preţise, cari se ex
trag mal la suprafaţă, dar ca să extragă de
acolo viaţa industriei, cărbunele de pământ:
este scufundarea bolţilor, unde minierul
înaintând tot-d'a-una, ca soldatul, tot-d'a-una
prevëdëtor, îşi asigură în lucrarea sa şi lo
cul de retragere . El intrând în galeriile
minei, cu voia şi aranjamentul cinstit şi le
gal ce trebue să facă cu proprietarul avuţiei
de acolo, care pentru noi este în tot-d'a-una
proprietar de la suprafaţă, are să întâmpine
de multe ori emanaţiuni de gaze,cum estega
zul Grissou saú Brissau, dupe cum 'l numesc
minerii din Belgia, el are să întâmpine acolo
inundaţiuni subite, cum s'a întâmplat de
cele mai multe ori, unde ridicându-se apa
şi clocotind ai făcut adesea pe mineri a "şi
găsi refugiu în galeriile superióre, şi acolo
să aştepte câte 5 și 6 dile, mâncând cure
lele de la centuri, până să vină companiile
de sovetagiü, de scăpare, une-ori cu aer res
pirabil comprimat, şi să le dea ajutor, şi de
multe ori nu ai fost găsiţi de cât în agonie.
Dar dacă tóte aceste dificultăţi sunt de în
tâmpinat, 6re legiuitorul nu s'a gândit la
364
acela care vine să risce capitalul în ţéră la
noi? De sigur că da; "i-a acordat destul timp
ca să se foloséscă şi să 'i renteze capitalul,
munca şi pericolul, căci i s'a dat un termen
de 75 de aui.
In adevăr, d nii mei, în cei d’ântêiü 2–3
ani se pote întêmpla să nu renteze, se pte
ca în aceşti ani să întâmpine o mulţime de
dificultăţi necunoscute. Cu tóte acestea, de
ce tóte aceste temeri? Ore nu a mers omul
în faţa undelor Oceanului? şi nu a stat cu
braţele încrucişate aşteptând de la Dumnedeú
să 'l trécă dincolo. De ce aceste temeri pe
d. Carp? D-sa merge aşa de departe în cât
dice: acolo unde tu proprietar eşti novice,
te pun sub epitropia mea, căci, tu ignorant,
nu scii că acolo pe unde calci se ascunde
o mare avuţie, şi "ţi daú un concesionar
străin, care să cutreere proprietatea ta, să
o strice şi să o devasteze!
Ei bine, de aceea Românii, de la un colţ
la altul al ţării, senatori şi deputaţi, am ve
nit să protestăm, şi 'mi aduc aminte că la 2
Februarie 1895, pe un timp aspru de ger şi
zăpadă mare, în sala Dacia, nu era român
care să nu protesteze cu noi pentru încăl
carea unor asemenea drepturi ce le-a avut
tot-d'a-una românul în ţéră şi pe proprie
tatea lui, căci, d-lor, se încălca nu numai
dreptul de proprietate, dar chiar dreptul de
om, dreptul de a cugeta: îţi instituia o epi
tropie.
Iată, d-lor, prăpastia care face ca partidul
liberal să se deosibéscă de partidul conser
vator; noi întocmai ca muma prevădătóre
lăsăm să créscă copilul, să se desvolte în tötă
libertatea, nu încătuşat, căci nu pote să fie
şi să devină om de cât rezemându-se pe pi
ciórele lui, pe forţele proprii şi căpătând ex
perienţă în modul de a se conduce.
Dar cine 'mi spune că o epitropie, ca a
d-lui Carp, nu va da drum deslănţuirii străi
nilor cari cred că România este o Californie.
D. colonel A. Budişteanu: O Californie
de smuls.
D. N. I. Micescu: Dacă în interiorul ei
se ascund avuţii, apoi acele avuţii, dupe dis
posiţiunile legei de faţă, vor fi şi trebuesc
să fie numai ale Românilor. (Aplause).
– Orele fiind 5, se pune la vot prelun
girea şedinţei, şi se încuviinţéză.
D. N. Micescu: D-lor, nu voi fi lung,
pentru că dacă d. Carp nu voesce să discute
cu d. Vulturescu pe tărîmul constituţional,
de sigur că şi mie 'mi veţi da voie, să nu "l
urmăresc şi să cad în greşala în care a că
ut d. Carpdiscutând spiritul Constituţiune.
Pe mine mă predomină o singurăidee. Voesc
ca mina, care se ascunde în interiorul pă
mêntului, să producă folóse reale,însă pen
tru noi, Românii.
Daţi-mi voie să spun că vor fi mine de sulf,
nu de aur, de ozocherită, de combustibile.
Şi aci, când văd că guvernul liberal îl con
sideră pe acest combustibil ca punct de ré
zëm al ori-cărui progres, când văd că acest
partid liberal vine şi lice, că acolo unde se
dovedesce că sunt mine, avuţii de combus
tibil şi sunt pe proprietatea Statului, îl voi
face să fie exploatat de mine ca Stat, nu de
DESBATERIILE SENATULUI
concesionari, nu de 6menii din afară, dar de
inginerii minieri inteligenţi pe cari ţéra îi
are, ca astfel să ptă cât de curênd pros
pera în viitor şi acéstă industrie în ţéră. De
ce să lăsăm drum străinilor şi să ne pece
tluim noi înainte cu acéstă pecete de igno
ranţă “l
Fac apel la d-v6stre, cari sunteţi veniţi
aci din diferite părţi ale ţărei, ca să repre
sentaţi sentimentele şi trebuinţele acestei
ţéri, fac apel la memoria d-vóstre, a'mi spu
ne : nu este aşa că, când s'a început prima
dată telegraful, s'a adus în adevăr doi trei
instructori străini, dar imediat Românii ai
dat probe de inteligenţă superióră ?”Mi aduc
asemenea aminte, în timpul campaniei de la
1878, pe când armata ruséscă ocupase sta
țiunile nőstre, telegrafiştii ruşi era în ad
miraţiune pentru telegrafiştii noştri români,
cari primiaú corespondenţa dupe urechiă.
A venit un timp, şi fie-care vă aduceţi
aminte, când tot din sénul partidului con
servator pornise neîncrederea că nu vom a
vea financiari şi că ce vom face cu institu
ţiile nőstre de credit? Astădi aceste institu
ţiuni sunt în mâna financiarilor noştri. A
venit un timp, când se credea, şi acest cre
děmênt tot din acea parte era,în care se
dicea că nu pte să fie doctori, de cât cei
cu ochelari şi cu gulere lungi până la urechi,
şi cu téte acestea s’ai găsit 6meni cari au îm
brăţişat cariera de medici în ţéră şi a dat
dovadă că sunt inteligenţi, în cât să nu fie
întrecuţi de doctorii cari vin din străinătate.
Acum vine d. Carp să ne spună: nu ve
deţi că, căutând o mină aveţi să daţi de apă,
şi, ca să o scurgeţi, daţi de proprietatea ve
cinului de alături ?
Ei bine, măsurile acestea din urmă se pot
regulamenta. Dar în ceea ce privesce apa,
vă aduceţi aminte că s'a adus o lege pentru
regularea apelor, darea direcţiune şi scur
gerea isvórelor.
Ei bine, aceste temeri îmi par nefun
date, şi nu văd în teoria d-lui Carp, de cât
mania care "i-a predomnit de la început: este
un om de genii, Românii toţi nu sunt încă
formaţi ca să înţelégă şi să vadă aşa de de
parte în calea progresului cât vede d-sa şi,
fiind că este un genii, să ne dea o linie de
conduită, şi a venit cu acéstă lege care ne-a
făcut pe noi să protestăm şi să demisionăm
din Corpurile legiuitóre.
Sunt fórte vesel, d-lor, că partidul liberal
a fost forte consecinte cu angajamentele
luate, sunt fórte vesel că acéstă lege nu s'a
pus în aplicare şi s'a luat angajamentul ca
să fie modificată, căci vedem modificările
propuse destul de folositóre, nu calcă nici
dreptul de proprietate, nu lovesce nici în
moravuri, din contră, inspiră încredere în vi
talitatea acestei naţiuni, şi sperăm că, dacă
nu astăi, dar mâine, idealul nostru se va în
deplini: de a vedea pe ţărani, cari 6 luni de
jile stai în casă ne având pe ce pune mâna
pe timp de iarnă, căci pământul este înghe
ţat, lucrând în mine, cum se vede astădi în
Gorj, laSchela la d. Schileru, unde scormo
nesc în straturile pământului ca să scotă
combustibil şi să cruţe pădurile cari ai um
4 Martie 1899
brit altă-dată până la şesurile dunărene şi
cari astădi sunt transformate în surpături.
De aceea, felicit pe d. ministru care a ve
nit cu acestă lege, şi sunt fórte vesel că m'a
ajutat Dumnedeü să fiü şi eü printre acei
bărbaţi cari au protestat în mod energie
când d. Carp, cu legea d-lui, voia să ne aser
véscă şi să nesocotéscă Constituţiunea şi da
tinele acestei ţări. Declar că o voi vota cu
tótă inima. (Aplause).
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: V'aşi ruga, d-lor senatori, să mai
prelungiţi şedinţa. (Aprobări).
Voci : Să continuăm.
Alte voci: Nu mai suntem în numér.
– Se pune la vot prelungirea şedinţei şi
se admite.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D. Va
lerian Urseanu are cuvîntul.
D. Valerian Urseanu: In aceste condi
ţiuni renunţ de a vorbi.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Atunci
d. Panu are cuvîntul.
Voci: Este absent.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Atunci
este înscris d. Porumbaru.
Voci: Vorbesce pentru.
D. preşedinte al consiliului Dim. A.
Sturdza : Ei v'am rugat să prelungiţi şe
dinţa pentru ca să se vorbéscă, căci cred că
este în interesul nostru ca să nu perdem
prea mult timp. Şedinţa sa început d'abia
la orele 21/, şi acum sunt 5 ore şi d. Ur
seanu renunţă de a vorbi; de ce să renunţe?
Mai avem multe alte lucrări de înaintat şi
de vom avea numai şedinţe scurte, când se
vor termina ? Vé rog să faceţi cum vreţi
d-vóstre. Eü voiü vorbi la urmă.
D. general Catargi: Suntem peste 40
presenţi.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Atunci
d. prim-ministru are cuvîntul.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Eü am să vorbesc pentru a rès
punde d-lui Carp.
D. vicepreşedinte, P. 0rbescu : D. Al.
Constantinescu are cuvîntul.
D. Al. Constantinescu: D-lor senatori,
dacă am luat cuvîntul, nu este pentru a vă
repeta tot ce s'a spus în privinţa acestei
legi, căci acésta ar fi ca să vă ocup timpul
în zadar, ci numai ca să vă relevez, pe de o
parte, un punct de drept, pe care l-a ridicat
înaintea d-vöstre onor. d. Carp, când a dis
că noi, partidul liberal, călcăm, la rîndul
nostru, Constituţiunea, prin proiectul de as
tăi; iar pe de alta, pentru a protesta în
contra brevetului de înşelăciune pe care d sa
ni'l dă.
D-lor, nu voi însista asupra cestiunei
constituţionalităței legei presentate de con
servatori, căci dénsa a fost desbătută în de
taliü, când s'a adus legea minelor de către
d. Carp,şi sa arătat, până la evidenţă, că
ea călca principiile nőstre constituţionale,
căci, ori-care ar fi fost starea anterióră de
lucruri, orice ar dice codul civil, un lucru
este cert: că a venit în urma tutulor acestora
Constituţiunea din 1866, care declară pro
prietatea sacră şi inviolabilă, adăogând că
4 Martie 1899
nimeni nu pote fi expropriat decât în anume
trei casuri prevădute în Constituţiune. Prin
urmare, ori ce s'ar ice, nu pote fi de cât ar
guţii;principiul constituţional e sfânt şi pro
iectul de faţă 'l respectă.
D. Carp însă, a adus un argument noi în
discuțiune, cercând a dovedi că şi noi căl
căm Constituţiunea.
De acest punct mă voi ocupa.
D. Carp ne-a dis: Dar d-vóstre nu călcaţi
Constituţiunea cu cele ce se petrec cu mi
nele în Dobrogea? In Dobrogea, dice d-sa,
Statul este proprietarul minelor, calcă pe
proprietarul suprafeţei, şi cu ce drept face
acésta dacă nu în virtutea acelor principii
pe cari le preconisam eü, în legea mea, a
dică dreptul de ocupaţiune?
D-lor, nu trebue să se confunde starea
Dobrogei, din punctul de vedere al proprie
tăței, cu starea restului ţărei. In legea Do
brogei, prin art. 16, mina este proprietatea
exclusivă a Statului, cu alte cuvinte, sunt
doui proprietari distincţi în Dobrogea. Pro
prietarul suprafeţei este acela căruia Statul
i-a vêndut proprietatea, şi proprietarul sub
solului, care este exclusiv Statul, dupe le
gea de organisare a Dobrogei.
Cari sunt acum raporturile între Stat,
proprietar al subsolului, şi între proprieta
rul suprafeţei solului ? Sunt raporturile de
drept, create de lege între doui proprietari
vecini, şi când un proprietar vecin trebue
să'şi găséscă debuşei la proprietatea lui,
are, conform dreptului comun, dreptul de a
trece pe proprietatea vecinului lui, dându'i
despăgubiri conform cu codul civil. Prin ur
mare, de la o stare excepţională, unde, în
Dobrogea, sunt 2 proprietari cu totul distinşi
şi unde raporturile trebue să se reguleze
conform dreptului comun între aceşti 2 pro
prietari vecini, unul proprietar al subsolu
lui care e Statul şi altul al solului, voesce
d-lui să ne transporte în restul ţărei unde
proprietatea nu e destinată pentru cel ce
are suprafaţa, căci dénsul are şi subsolul.
Prin urmare dar, d-lor, cele ce se petrec
în Dobrogea, departe de a fi o călcare a
veri-unui principii constituţional, din con
tră e o aplicare a principiilor lui adevărate
de drept, care reguléză raporturile dintre
doui proprietari vecini.
Prin urmare, d. Carp relevând acest lu
cru nu a ajuns să ne pună de loc în contra
dicțiune, dupe cele ce am avut onérea să vă
arăt, şi să crédă d. Carp, că dacă d-sa
este astăi apărătorul Constituţiunei, pe
care a violat-o prin legea d-sale de ieri, noi
în tot-d'a-una am avut respect pentru pac
tul nostru fundamental, la a cărui călcare
am protestat atunci şi vom protesta în tóte
ocasiunile. (Aplause).
In urma acestora, lesne vă puteţi convinge,
d-nii mei, că noi, partidul naţional-liberal,
nu am încercat nici o-dată a merge alături
cu Constituţiunea, nici a înşela ţéra saú pe
ori-cine altul, că aceea ce am susţinut că
era neconstituţional, îndreptăm astăi, prin
urmare ne ţinem de cuvînt.
Dacă noi am înșelat ţéra în speranţele ei,
saú dacă partisanii d-lui Carp ai înşelat-o,
DESBATERIILE SENATULUI
ţéra o scie mai bine ca ori-cine, şi la mo
mentul cuvenit se va pronunţa. (Aplause).
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, el
am fórte puţine cuvinte de dis, căci am ară
tat în raportul mei tóte punctele pe cari
m'am basat, atât ei cât şi comitetul de de
legaţi, împreună cu guvernul, pentru ca să
se alcătuiască acest proiect de lege. D. Carp
însă – neapărat, şi de acésta nu mă mir, –
s'a sculat cu supărare în contra raportului
şi a proiectului de lege; nu mă mir de loc
de acésta, şi lucru este forte natural; legea
de la 1895 este fătul d-sale, şi ori-ce părinte
când aude pe alţii dicând că fiul lui este
rachitic, că este vițios, atunci neapărat că 'i
pare réă, şi alérgă la töte mijlócele să arate
că lucrul nu este aşa.
Ei bine, d. Carp nu are dreptate. Legea
d-sale, ori ce ar dice d-sa, era rea, cum am
spus şi în raport; era rea şi din punctul de
vedere al obiceiului pământului şi din punc
tul de vedere al legilor positive ale ţărei.
In zadar alérgă d-sa la jurisprudenţe
străine. Ori-ce ţéră, când îşi face o lege, are
mai ântêiü în vedere tradiţiunea şi obice
iul vechi al ţărei si pe acestea combinân
du-le cu progresul timpului alcătuesce le
gile noui. Așa e de adevărat că obiceiul ve
chiü al ţărilor se ia în considerare, în cât
în Englitera, dupe cum sciţi, o mulţime de
cestiuni nici nu sunt reglementate prin legi
positive şi se reguléză dupe obiceiul vechii
al pământului. Aşa dar, când noi avém să
facem o lege care nu exista mai înainte, ne
apărat că trebuia să ţinem sémă şi de obi
ceiurile țărei.
D. Carp spunea că în Francia proprieta
rul suprafeţei nu este stăpân pe subsol.
Ași întreba însă, la ce epocă era lucrul a
cesta ? De sigur, a fost timpuri când chiar
in Francia proprietarul solului era stăpân
pe subsol; şi aşa de adevărat este lucrul a
cesta, în cât chiar în Francia mulţi 6meni
iluştri ai susţinut din téte puterile, cum că
subsolul este al proprietarului suprafeţei.
D-lor, am cercetat şi eü cestiunea la di
ferite naţiuni şi am găsit că proprietatea
subsolului a variat dupe timp şi dupe na
ţiuni. Nu avem de cât să menţionăm un po
por de care noi suntem forte legaţi prin tra
diţiune, a poporul roman. Ei bine, citesc
în Enciclopedia universală francesă, unde
datele sunt fórte precise, că n pe când la A
ntena Statul era proprietar absolut al sub
solului, la Roma, din contra, minele erau
n considerate ca depindénd de suprafaţa
n solului. u
D-lor, cum multe lucruri am moştenit şi
conservat de la străbunii noştri romani, de
sigur că şi acest obicei, ca subsolul să fie
proprietatea suprafeţei, "l-am păstrat, şi aşa
de bine "l-am păstrat, că nu există, şi nu
cred să se găséscă un exemplu, ca un pro
prietar al suprafeţei să fi fost oprit să dispue
şi să exploateze subsolul.
Iată cât pentru tradiţiune.
D. Carp ne-a vorbit şi despre Regulamen
tul organic. Este adevărat, d-lor, că Regula
mentul organic în articolul 178, ne dice că:
proprietarul unei mine este absolut stăpân
365
pe dénsa și are drept să o exploateze, sală
să o concedeze, dând Statului a decea parte
din câştig, scoţénd cheltuelile; dar într-un
alt articol, 179, adaogă că dacăproprietarul
nu o exploatéză saú concedează, pte Statul
să o dea altuia, dând proprietarului o de
ciuială.
Uită însă d. Carp un lucru, că de la Re
gulamentul organic a venit şi alte legiuiri,
cari stabilesc contrarii. Aşa este convenţiu
nea de la Paris, care iarăşi pentru noi a fost
o lege, în care se spune că proprietarul are
absoluta stăpânire asupra proprietăței.
Iată, în adevăr, ce dice art. 46, Ş3, al con
vențiunei din Paris, din 19 August 1858:
nNimeni nu va putea fi expropriat direct,
nîn mod legal, pentru causă de interes pu
nblic şi prin despăgubireu.
Să nu uitaţi, d-lor senatori, că acestă con
venţiune a fost Constituţiunea nőstră până
la 1866,
Dar să vii la 1864, când s'a pus în apli
care codul civil; aţi vădut, în raportul meu,
că în 4–5 articole, codul civil arată, întêiü,
că proprietarul suprafeţei are drept să useze
şi să abuseze de tóte veniturile proprietăței
sale şi, al douilea, că prin acéstă suprafaţă
se înţelege şi subsolul.
Vine apoi Constituţiunea de la 1866 şi
confirmă, în acelaşi timp, şi obiceiurile vechi
şi legea positivă prevăută în codul civil, şi
dice că nimeni nu pte să fie expropriat de
cât în trei casuri: comunicaţiunea, salubri
tatea publică şi apărarea ţărei.
De geaba ni se spune că în art. 491 din
codul civil se vorbesce de o lege a minelor,
acolo nu este vorba de proprietate. Iacă ce
dice acel articol :
Proprietarul pote face sub fața pămén
»tului tóte construcţiunile şi săpăturile ce
mgăsesce de cuviinţă, şi trage din ele folósele
ce acestea ar produce, afară de modifica
»ţiunile prescrise de lege şi regulamentele
privitóre la mine, precum şi de legile şi re
ngulamentele poliţienescia. Dar aci se vor
besce de regulile de exploatare, de mèsurile
de poliţie ale minelor şi de raporturile din
tre exploatatori şi Stat, căci dacă ar fi fost
alt-fel,Constituţiunea ar fi prevăut şi o a
patra excepţiune de la dreptul absolut de
poprietate, pe lângă comunicaţiune, salu
britate şi apărarea ţărei; acésta însă, Consti
tuţiunea nu a voit s'o facă şi n'a făcut'o, şi
proprietarul,prin urmare, nu pte fi expro
piat de subsolul să când posedă o mină.
A doua acusaţiune a d-lui Carp, este frica
că nu se va exploata minele ; acéstă frică,
d-lor, este cu totul ilusorie. Cum pte exista
în mintea cui-va o asemenea ideie ? Este cu
putinţă ca un proprietar, care nu are nici un
venit de pe pământul său, dacă ar veni la el
un exploatator de mine şi "i-ar spune: aci
ai o coméră, lasă-mă pe mine s'o exploatez,
şi "ţi daú şi d-tale atâta la sută,– e cu pu
tinţă ca acest proprietar să refuse ?
Dar să presupunem chiar că s'ar găsi
2–3 de asemenea proprietari; ei bine, pen
tru aceştia ar pieri ţéra ? Nu.
Tot aceeaşi teamă era şi în Francia, şi a
colo se găseai 6meni bănuitori, că vor ră
366
mânea minele neexploatate prin îndărătni
cia proprietarilor, dar ilustrul Turgot răs
punde acestor temători că proprietarii nu
vor da minele ce se vor descoperi pe pro
prietăţile lor în exploatare. Iacă ce citesc în
enciclopedia minerală relativ la mine :
nIn Francia, încă de la 1765 ilustrul Tur
ngot scrise un memoriü din cele mai însem
nate în contra pretinsului drept al Statului
şi în favérea dreptului de proprietate, me
moriă în care el demonstréză, în mod pe
remtorii, că singurul interes al proprieta
nrului solului este mai mult de cât îndes
ntulător, ca să garanteze societatea că el nu
» va lăsa neproducător isvorul de bogăţie, co
prins în pământul sălii,
Vedeţi, d-lor, absolut acelaşi lucru ca şi
la noi; este absurd să pretindem că proprie
tarul "şi va lepăda de bună voie venitul care
póte să 'l aibă din minele sale.
Prin urmare, nici din punctul de vedere
legal, nici din punctul de vedere al temerei
care avea că proprietarii nu vor conceda
minele, nu îndreptăţea pe d. Carp să facă
legea din 1895 care despoae pe proprietar
de bunul săi.
D. Carp ne dice că a făcut apel la ve
chile obiceiuri ale ţărei, şi ne a citat că era
libertate absolută. Bine, şi noi tot libertate
cerem, dar libertate pentru proprietar ; ne
dai de exemplu pe ţiganii aurari, cari strân
geaú aurul care se afla în nisipul rîurilor;
dar rîurile nu sunt proprietate particulară
ci ţin de domenii public şi aurul ce se găsea
în Olt, Argeş, Ialomiţa,Buzău, era al Statu
lui, acesta însă nu micşoréză câtuşi de puţin
dreptul pe care 'l are proprietarul supra
feţei asupra subsolului său. Prin urmare, în
privinţa dreptului proprietarului suprafeţei
asupra subsolului nu încape îndoială, şi
dacă legea de faţă a redat dreptul acesta
proprietarului, forte bine a făcut, şi d. Carp
póte să se plângă că nu s'a menţinut legea
d-sale, dar acesta nu era nici în interesul
țărei, nici în interesul legalităței, nici în in
teresul partidului naţional-liberal, care tot
d'a-una a susţinut legalitatea şi Constitu
țiunea.
Mai sunt şi alte ţări, America şi Engli
tera, unde proprietarul suprafeţei este stă
pân pe subsol.
D. Carp ne mai jice: faceţi un lucru ne
practic sa imposibil, căci reservând Statu
lui exploatarea minelor, trebuie să daţi gu
vernului credite de milićne ca să exploateze
minele sale. D. Carp se înşală. Noi nu am
reservat tâte minele pentru Stat, am reser
vat numai cărbunele şi petroleul. Cărbunele
şi petroleul sunt căutaţi astădi, şi vor fi
şi mai căutaţi mâine, fiind-că în diferite
State unde ele se găsesc sunt spre scădere.
Dacă am fi lăsat cu totul libere aceste ex
ploatări, companiile străine ar fi acaparat
tóte depositele şi ne ar fi dictat preţul lor,
tocmai ai când drumurile de fer şi vapó
rele se servesc cu acest combustibil. Iată
pentru ce am reservat cărbunele şi petro
leul de pe proprietăţile Statului, ca să pu
tem alimenta drumurile de fer şi vapórele
nőstre.
DESBATERILE SENATULUI
Téma d-lui Carp, că Statul nu pte să
exploateze, nu este fondată; căci, încă o
dată, afară de cărbune şi petrolei, cele alte
mine Statul le pte da în concesiune, cum
le dă toţi proprietarii.
D. Carp dice: nu vedeţi că faceţi imposi
bilă exploatarea minei, că vin apele într'o
mină şi nu ai unde să se scurgă, căci pro
prietarul vecin nu dă locul? D-sa n'a citit
legea, căci în art. 21 am prevăut ca pro
prietarul minei trebue să se înţelégă prea
labil cu proprietarul pe care va fi perime
trul de exploatat şi cu proprietarii vecini,
pe unde crede el că "şi va face canalul de
scurgere şi tote cele alte instalaţiuni şi lu
crări pentru exploatare.
Ne avênd unde să şi scotă produsele din
mină, dinainte va ii în înţelegere cu pro
prietarul minei şi cu propritarii vecini, unde
are să ”şi facă mişcările sale.
Prin urmare, nici acéstă critică care se
face legei nu este la locul ei, căci d-sa nu
a obscrvat acel articol 21.
D-lor, d. Carp a mai vorbit de redevenţă,
că de ce să schimbăm venitul net prin ve
nitul brut.
Lucrul se înţelege de sine. Ca să consta
tați d-vóstre, proprietari sau Statul, care este
venitul net la o exploatare, trebue să aveţi
o sumă de amploiaţi, de inspectori, supra
inspectori, cari să controleze cheltuelile de
exploatare a unei mine.
Dar, cine opresce pe exploatator ca să dea
lefuri exorbitante amploiaţilor? şi când se va
tace bilanţul să se vadă că nu mai rămâne
nimic. Pe când prin venitul brut, când va
scóte mult, va da şi el mult; când va scéte
puţin, va da putin.
Sunt mine cari dată mai mult, şi altele
cari dai mai puţin, dupe cum mineralul este
de mai mare valóre, sală este de mai mică
valóre, şi dupe cum minele se explótéză mai
greü saú mai uşor.
D. Carp ne mai licea, relativ la darea a
cestor mine, iarăşi în confusiunea în care
era: daţi minele cele cari sunt mai lesne de
exploatat, cum sunt cele de aur sau argint,
şi opriţi pe cele mai grele.
Ceea ce voi să relevez aci este că nu e
exact că minele de argint şi aur se exploa
téză aşa uşor cum îsi închipuesce d-lui. Sunt
în adevăr minele din nisipuri care se exploa
téză lesne. Dar nu tot aşa este cu tóte mi
nele de aur şi de argint. Mai sunt mine
subterane, cari cer multe cheltueli şi ai
mari greutăţi la exploatare.
Eü am fost într'o mină în Siberia, unde
trebuia să te cobori la 70–80 de metri, şi
de unde se scotea aurul cu mare dificultate
din cuartzite fórte dure.
D-sa ne dice mai în urmă : d-vóstre
lăsaţi aceste mine, cari sunt lesne de ex
ploatat, şi vă reservaţi combustibilii fosili şi
petroleul cari sunt greu de exploatat şi cos
tisitóre, şi pe urmă tot d-sa dice: apoi noi
am scos din legea din 1895 petroleul din
causă că este lesne de exploatat. Acésta se
chiamă consecinţă! Apoi când este d. Carp
în adevărat, mai sus ori mai jos ?
Mie mi se pare că acesta este cea mai mare
4 Martie 1899
confusiune pe care o face d. Csrg în privinţa
exploatarii ale unora şi ale altor mine.
Nu mai am de adăogat de cât două cu
vinte relativ la imputarea d-lui Carp că de
ce am suprimat casa de ajutor şi de pen
siune a lucrătorilor şi de ce nu s'a dis nimic
despre acésta în raport.
Noi comitetul delegaţilor nici nu aveam
nimic de dis, căci nu ne-a venit nimic în a
céstă privinţă de la Cameră, Camera iarăşi
nu s'a ocupat, căci n'a venit de la guvern,
dar fiind-că d. Carp ne-a făcut şi din acésta
o vină, voiü răspunde în câte-va cuvinte.
Tot d-sa ne-a spus că lucra o lege generală
pentru o casă de ajutor pentru lucrătorii de
diferite specialităţi şi că acestă lege încă nu
era gata şi a vrut să profite de ocasiunea
legii minelor ca s'o pună aci. Tot d-sa însă
ne-a spus că sunt o sumă de industrii în
ţéră ai căror lucrători ai case de ajutor fă
cute din iniţiativa lor privată.
Apoi, d-lor, dacă lucrul este aşa, şi aşa
este, dacă societăţile şi fac case de ajutor
private, cred că este mai bine să lăsăm pe
fie-care societate de industriaşi să 'şi facă
asemenea casă de asigurare şi de ajutor şi
în definitiv sunt sigur că odată va veni
timpul când cestiunea va fi bine studiată
din tóte aceste puncte de vedere, căci nu
este aşa uşor cum i se pare d-lui Carp ca
dintr'o trăsură de condeii să poţi înjgheba
o asemenea legislatiune; dar să fie asigurat
d. Carp că nu guvernul liberal se va da în
lături de la o asemenea lege care ar asigura
buna stare şi bătrâneţele lucrătorilor cari
aduc utilitate ţării, dar nu numai pentru lu
crătorii de mine, ci pentru lucrătorii tuturor
industriilor, fie agricole, forestiere, etc. etc.
Faptul acesta că s'a cerut de partidul li
beral ca o asemenea lege să se facă nu în
mod special numai pentru o anume industrie
ci într'un mod general pentru lucrătorii tu
turor industriilor, s'a ridicat chiar de la
1895, când membrii din partidul liberal
cari combăteai acéstă lege şi între a
ceştia mai cu semă d. Aurelian a combătut
instituţiunea acestei case tocmai din punctul
de vedere că d. Carp dicea că trebue să in
stituiască o casă de ajutor numai pentru lu
crătorii minelor, lucrători cari în cea mai
mare parte, pentru mulţi ani,vor fi străini,
Ce atâta grije şi solicitudine pentru lucră
torii străini, dicea d. Aurelian, şi lăsarea la
o parte a tuturor lucrătorilor români!
Acéstă măsură mi se pare că este forte
rea, şi când facem lucrul să'l facem aşa cum
se cuvine, să avem în vedere pe toţi lucrăto
rii căci toţi ai trebuinţă de solicitudinea
nőstră, şi pentru ca să nu ni se dică de cel
alţi lucrători: vedeţi, pe streini'i protejezi şi
pe noi nu, pe aceia 'i favorisezi şi pe noi nu
Prin urmare, dacă sa lăsat la o parte a
ceste case de ajutor din legea minelor, fórte
bine sa făcut, fiind-că nu cu asemenea
crîmpeii de lege
şi dese introduce
aşa de mare grea ca aceaoainstituţiune
casei de a
jutor pentru lucrători. - -
Prin urmare, d-lor, vedeţi că obiecţiunile
ce se fac din tote aceste punctedevedere nu
sunt fundate şi sfîrşesc cum am sfîrşit şi în
4 Martie 1899
raport,rugându-vă ca d-vóstre, ca naţionali
liberali, să aprobaţi în totul acest proiect de
lege (aplause).
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-lor senatori, cu tóte că ora este
înaintată, să 'mi daţi voie să vorbesc în ces
tiunea care ne preocupă, fiind-că cred că
este bine să stabilim punctul de plecare al
legei actuale a minelor şi punctul de ple
care a propunerilor guvernului.
Onor. d. Carp a declarat că partidul na
ţional-liberal înşélă lumea, fiind-că nu se
ţine nici de partea naţională a programului
sëü, nici de partea liberală.
Răspunsul meu la acéstă aserţiune va fi
fórte scurt, fiind-că n'am de cât să reîmpros
pătez în aducerea aminte a tutulor fapte
cunoscute, pentru ca să se constate iucă o
dată mersul constant al partidului naţional
liberal.
In ceea-ce privesce titlul de liberal, să
mi dea voe d. Carp să ’i aduc aminte data
1848.
Sciü că acéstă dată îl supără, şi că adepţii
d-sale o batjoresc; dar în tot casul e un ce
cert, că nu conservatorii sunt autorii anului
1848, ci liberalii.
Voiü cita un alt fapt important din istoria
nőstră modernă : Constituţiunea din 1866.
Este iarăşi constant, că marea majoritate a
liberalilor, cari era în parlamentul de
atunci, a împins la aşedămîntul Constitu
țiunei şi că lupta a fost cu conservatorii,
cari se împotrivea desvoltării prea mari
a libertăţilor publice, garantate prin Consti
tuţiune.
De la 1866 încóci, fapte netăgăduite, cons
tată că aplicarea Constituţiunei s'a făcut cu
sinceritate numai de partidul liberal, pe
când conservatorii o tîlcuiaú în aşa mod,
că aprópe o desfiinţa.
In ceea-ce privesce titlul de naţional, voi
întreba: de ce răsboiul, proclamarea inde
pendenţei şi a Regatului, nu ai fost presi
date de venerabilul d. L. Catargi sai de d.
Carp, şi de ce aceste mari şi decisive acte
aú fost opera guvernului presidat de Ion
Brătianu? (Aplause).
In partea economică: cine s'a opus la res
cumpărarea drumurilor de fer de către Stat?
Recitiţi procesele-verbale ale Parlamentului
şi veţi constata, că numai conservatorii au
rădicat vocea lor în contra acestui act deci
siv pentru progresul nostru economic : d.
Maiorescu, unul din cei d’ântêi, şi d. T. Ro
setti, aci în Senat.
Iată faptele din trecut. Ele sunt o garan
ţie şi pentru viitor. A fost dar numai o flóre
oratorică întrebuinţată de d. Carp, când s'a
încercat cu o întorsătură forte bine meşte
şugită să nege realitatea.
Să intrăm acum în materie.
D. Carp ice: nu este adevărat, că în
România proprietarul solului a fost proprie
tar şi al subsolului, şi, ca să ne convingă, ne
dă de exemplu Germania, Anglia şi alte
ţări. Noi nu suntem aci deputaţi germani,
frances ori englezi.
Miniştrii sau membrii parlamentului, nu
sunt nici germani, nici francezi, nici englezi;
DESBATERILE SENATULUI 367
suntem aci în ţara românéscă şi pentru ţara Dar, a mai dis d-sa, că stă în Codul ci
românéscă lucrăm. vil şi în Regulamentul organic, că dacă pro
ln acéstă privinţă voiü aduce duoë fapte, prietarul nu îşi exploatéză mina, Statul e
iarăşi incontestabile, cari sunt clare ca lu în drept să o ia el în exploatare, ori să o dea
mina ilei. Proprietarul solului a fost consi unul concesionar.
derat că avénd şi proprietatea subsolului, Regulamentul organic şi Codul civil putea
cu escepţiunea minelor de sare. produce îndoieli în dreptul positiv al ţărei,
Acésta nu era numai aci în ţéră la noi, bazat pe obiceiul păméntului, şi chiar pen
ci a fost şi în alte ţări o practică veche şi tru acésta, ca să se ridice acéstă îndoială,
este şi astăi o practică nouă. s'a întrodus în Constituţiune acel articol
La noi a fost douë evenimente mari, în precis, care nu mai lasă umbră de îndoială,
care proprietatea subsolului a jucat un rol precisându-se casurile de utilitate publică, a
fórte însemnat, în timpul Regulamentului dăogîndu-se încă ca accent cuvîntul numai.
organic, citat d. Carp, şi în timpurile néstre, Când nu se pte expropria proprietarul
în anul 1894. suprafeţe, pentru a da unui al treilea pro
In timpul Regulamentului organic, afa prietatea minei de sub suprafaţă, e evident
cerea bine cunoscută Trandafiroff, a rădicat că acea mină aparţine proprietarului supra
pe toţi proprietarii în contra guvernului de feţei ca şi mina, care se află chiar pe supra
atunci, care voia şi el să despartă subsolul faţă.
de sol; acésta este primul act doveditor că D. Carp a mai dis, că ambiţiunea unora
subsolul era legat de sol în practica româ din membrii partidului liberal a mers aşa
néscă a proprietăței. de departe, în cât ai pus voinţa lor înaintea
Atunci, de pe la 1847, după cinci-deci de voinţei parlamentului, şi că ast-fel trei ani
ani, din noi s'a rădicat ţara întrégă în 1895, de jile a rămas legea minelor suspendată,
tot pe acéstă cestiune. neaplicată.
Ore daca n'ar fi fost legea țărei, că sub Neaplicată a rămas legea minelor, căci
solul aparţine solului, ar fi putut 6re, ca ea se bătea în cap cu legea asupra respon
aceeaşi cestiune să agiteze puternic simţi sabilităței ministeriale din 1879. Acéstă
mîntul general al ţărei ? lege hotăresce la articolul 2:– a se pedep
Nu s'ar fi mişcat un singur om. nseşte ministrul care va fi semnat sa con
Protestarea din 1895 e încă pröspătă în trasemnat decrete sau va fi luat disposiţi
memoria nőstră a tuturora. S'a rădicat la nuni – care violéză un text expres al
1895 ţara întrégă în contra legei minelor, Constituţiuneia. Ce text mai expres al
care nega proprietarului solului proprieta Constituţiunei pte fi, ca acel privitor la
tea şi a subsolului. Protestarea a fost cea respectul dreptului de proprietate. E ne
mai energică din câte s'aú făcut până acum drept d. Carp, să ne siléscă, numai de dra
pe cale de petiţionare, şi a avut un caracter gul d-sale, să violăm acel text, ca să fim
de o solemnitate imposantă. pedepsiţi.
Venim la Constituţiune. In Constituţie Noi n'am voit să ne facem vinovaţi de
s'a aședat principiul respectului proprietă călcarea aliniatului 3 din articolul 2 al le
ţei, cu o singură excepţiune, în fav6rea gel asupra responsabilităței ministeriale, şi
a trei cause de utilitate publică, anume de aceea n'am putut să aplicăm legea mine
înşirate, –salubritatea, căile de comunica lor din 1895. De aceea venim astădi cu o
ţie şi apărarea ţărei.–Scim cu toţii că lege modificătóre, şi de aceea modificările
aú fost încercări să se lărgéscă excepţiu ce propunem ală de basă respectul pro
nea, tocmai pentru ca minele să intre în prietăței suprafeţei.
tr'însa ; dar acele încercări n'aú isbutit. Intrébă oposiția : de ce guvernul n'a a
Excepţiunea a rămas restrînsă la trei ca plicat legea?
suri ; ceea ce dovedesce iar, că Constituţiu Răspunsul este forte simplu ; pentru că
nea înţelege că subsolul aparţine proprie era anti-constituţională.
tarului suprafeţei. Minele şi-au găsit locul D. Carp s'a încercat să ne dovedéscă con
cu pădurile în articolul special, care pre trariul, dar n'a reuşit.
vede, că se va face o lege pentru suprave Mai ântâiü,pentru că legea, aşa cum este
gherea exploatărei minelor şi pădurilor, făcută, e în contra sentimentului întregei
fiind că şi unele şi altele ai o legătură cu ţări şi al legilor ce au existat.
interesele generale ale ţărei. Legea păduri Al duoilea, pentru că s'a căutat a se in
lor ca şi legea minelor privesc poliţia ex troduce prin acéstă lege obiceiuri din alte
ploatăre, iar nu fixarea proprietăței. ţări, care nu se potrivesc cu ale néstre.
Constituţiunea enunţă principiul res Al treilea, pentru că noi astăi, la finele
pectului proprietăţei, cu o excepţie anume secolului al nouë-spre-ecelea, stăm în multe
circumscrisă; şi se scie, după un princip de priviri sub dominaţiunea altor idei econo
drept necontestat de secoli, că excepţiunile mice, de cât cele cari domneai sub regimul
se explică în sens restrictiv, iar nu în sens vechilor legi economice din alte ţări; trebue
larg. deci să ţinem de legile şi obiceiurile nőstre
Nu se pote susţine, cum a susţinut d. proprii şi să le punem în legătură nu cu le
Carp, că unde e dreptul de ocupaţiune, acolo gislaţiunile învechite ale altor ţări, ci cu ce
şi dreptul de proprietate pote să fie strîm rinţele economice moderne.
torat. Unde găsește d-sa acésta ? In Cons In acéstă privinţă d. Carp a jis un cuvânt
tituţie ? Dar Constituţia e netedă şi clară în fórte adevărat şi anume că : legea minelor
acéstă privinţă. este o lege economică.
368
Aşa este. Dar pentru că legea minelor e
o lege economică, nu suntem îndreptăţiţi să
violăm prin disposiţiunile ei Constituţiunea ;
şi dacă noi credem că e absolută trebuință
să facem o lege economică în contra disposi
țiunilor Constituţiunei, atunci trebuie mai
ântéiü să convingem ţéra despre necesitatea
de a schimba disposiţiunea constituţională,
care se opune legei ce dorim să propunem.
ln mod pieziş însă nu putem schimba o dis
posiţiune expresă a Constituțiunei.
Legea fundamentală a ţărei, Constituţiu
nea, trebue să ne deprindem a o respecta.
Noi, d-lor, credem că acéstă lege econo
mică nu necesită nici o modificare directă,
nici o călcare piezişă a Constituțiunei.
Atât de adevărat este că legea minelor
din 1895 necesita prealabil modificarea Cons
tituțiunei, în cât d. Carp nu pote nega, că
atunci, când proprietarul unei mine vrea să
facă, de exemplu, un canal pe o proprietate,
a căruia suprafaţă nu se află deasupra minei,
ci e depărtată de dânsa şi nu are nici un fel
de legatură cu dânsa, d-sa e silit să înlătu
re cu totul principiul respectului dreptului
de proprietate şi să aplice o expropriare pen
tru o causă de utilitate publică, nu nepre
vědută în Constituţiune, ci exclusă în mod
hotăritor. D. Carp numesce acésta o res
trângere a dreptului de proprietate, pe care
a fost nevoit să o facă. Dar acésta nu este
óre a înlătura Constituțiunea, a o înlocui
prin o voinţă personală?
D. Carp ne pune mereu înainte cele ce
se petrec în ţări străine; ei cred, că în a
céstă privinţă, noi nu trebue să ţinem soco
télă de ceea-ce s'a petrecut în alte ţări,
acum o sută sală două sute de ani, ci aceea
ce se petrece acum, căci lumea merge înainte
şi altele sunt nevoile de astăţi, de cât acele
din timpuri depărtate de noi.
In secolul în care aburul şi electricitatea
aú produs schimbări aşa de radicale în traiul
societăței omenesci şi în relațiunile popore
lor prin suprimarea, putem dice, a depărtă
rilor, cum vreţi ca ideile, pe cari le profesa
Mirabeau, la sfîrşitul vécului trecut, să mai
stea astădi în picióre la sfîrşitul vécului no
tru? Nu putem sta pe loc! Şi iarăşi nu
putem retrograda; şi retrogradăm, stând pe
joc. Trebue să privim astădi nevoile nostre
şi desvoltarea nőstră în faţa luminei marilor
schimbări economice ce s'ai produs în lume,
(Aplause),
Noi trebue să privim cestiunea minelor
din puncul de vedere al economiei nostre
naţionale actuale, adică legând interesele
proprietarilor de interesele generale ale so
cietăței nóstre şi, prin urmare, de desvoltarea
economică viitóre. (Aplause),
Trecutul şi-a încheiat calea. Noi am in
trat pe porta cea mare, care duce spre
viitor. Calea acésta trebuie urmată,
Noi trebue să examinăm, mai ântèiú, cari
sunt nevoile nostre şi, pe urmă, să ne dăm
sémă bine, ce spune sciinţa modernă pentru
a le îndeplini.
Nu trăim noi astă-di cu sciinţa de acum
o sută de ani, şi în cestiunile economice
acésta este un adevăr nediscutabil. Să ne
DESBATERILE SENATULUI
aședăm noi nevoile nostre cu metodele dina
inte de un secol şi abstracţiune făcând de
căile ferate şi de telegraf! Acésta n'ar fi o
absurdidate ? Ast-fel însă stă cu tote cestiu
nile economice, şi mai departe, când voim
să aplicăm la noi legi din alte ţări, să cer
cetăm dacă situaţiunea nőstră este identică
cu a acelor ţări, căci şi acestea pe nevoile
lor speciale au aședat legile. (Aplause).
Noi, în ceea ce privesce m nele, suntem
mult mai deslegaţi în acţiunea nőstră legiui
tóre de cât alte ţări. Până acum un singur
fel de mine am avut: sarea–căci nu se pot
numi mine aurul ce se găsesce în albia rîu
rilor. Minele de sare au fost declarate de
mult proprietatea Statului. Causele sunt e
vidente : pentru că sarea este un produs de
cea mai mare importanţă pentru viaţa şi
sănëtatea omului. Nu trebuia să se lase
viaţa şi sănătatea poporului la disposiția ex
ploatatorilor, cari ar putea scumpi sarea
dupe interesele lor. Statul, în acelaş timp, a
căutat să "şi facă un mic venit din acest 0
biect de consumațiune, fără a-l scumpi spre nele. Acéstă carte e scrisă de profesorul
dauna populaţiune.
Statul percepe cheltuelile de exploatare
şi adaogă ca imposit un câştig măsurat, care
póte chiar scădea, eftenindu-se cheltuelile
de exploatare prin o exploatare raţională.
Dar s'aú mai ivit şi alte mine. Să se regu
leze şi ele dupe indicațiunile timpului în
care trăim.
Hn acésta privire, pe mine puţin mă inte
reséză aurul şi argintul. Minele de aur şi
de argint nu represintă îmbogăţirea prin
muncă, ci îmbogăţirea prin speculațiunile
de bursă, cari, în ţările cele înaintate, repre
sintă o stare bolnăviciósă a acelei părţi a
societăței care, pe noroc, îşi sprijinesce ros
tul vieței.
In acéstă privire, pe noi toţi trebue să ne numai de cât exploatată – şi ca să benefi
intereseze minele de lignit şi de petrolei.
Acestea forméză bogăţia ţărei. Pe aceste mine
trebue să se razime desvoltarea economică
a ţărei.
De când aceste mine au început să ne in
tereseze pe noi? De când drumurile de fier
şi fabricele au luat un sbor însemnat, sun
tem siliţi a întrebuinţa cărbuni de pământ
ca combustibil, şi, prin urmare, a importa o
mare cantitate de cărbuni, din Englitera şi
din Germania. Scumpindu-se cărbuni, exa
minând şi noi daraverile nostre cu străină
tatea, mai de aprópe, studiând cestiunile
legate de întrebuinţarea combustibilelor, când va produce venit, pentru că nu vin *
strimtoraţi prin lipsa ce avem de cărbuni
de pământ superiori–am ajuns la resulta
tele dobândite, mai ântéiú, în Rusia, şi anume
că lignitul şi petroleul, la un loc, pot înlocui atât trebuie să fie mai mare.
pe deplin cel mai superior cărbune de pă
mént.
Dar cărbuni de pământ îi cumpărăm din
ţéri depărtate, plătim scumpetea producerei
a acelor ţări, câştigul proprietarilor de mine
străini şi transportul la noi – pe când lig
nitul şi petroleul se află chiar la noi şi le
putem căpăta cu preţuri fârte eftine, pro
fitând ţéra încă şi de exploatarea minelor.
De când acésta s'a constatat şi de când
minele de petroletă american a început a nu
4 Martie 1899
mai produce ca în trecut, de atunci ai luat
sbor minele de lignit şi de petroletă la noi,
Intréga nóstră atenţiune trebuie deci aţin.
tită asupra acestei exploatări, ca aceste mine
să servéscă țărei spre înavuţirea nőstră pro
prie, iar nu numai spre înavuţirea străinilor.
(Aplause).
Dacă d.Carp nu vrea să mă crédă pe mine,
Îi voi cita autorităţi din străinătate – din
Germania. E o mare lipsă între noi, că nu
acordăm destulă importanţă limbei germane,
fiind că sciinţele de Stat şi economice în
Germania ajă astădi cercetătorii şi scriitori
cei mai însemnaţi. Cei ce nu cunosc limba
germană, rămân în mare parte străini de
progresele sciinţei, de modul cum sciinţa
modernă s'a alipit de marile invenţiuni ale
secolului şi cum se caută să le exploateze
spre folosul desvoltărei economice a pop
relor. -
Institutul Humboldtian, din Berlin, publică
o enciclopedie a sciinţelor de Stat. Unul din
volumele acestei enciclopedii privesce mi
Arndt din Halle, membru în consiliul Supe
rior de mine al Prusiei. El arată că în Ger
mania situaţiunea minieră de astădi nu se
mai potrivesce cu cea anterióră, şi întrebă:
– Ce drept ai Belgienii, Englezii, Ame
ricanii pe bogăţiile pe cari binevoitórea na
Notaţi bine, nu ei vorbesc ast-fel, ci un ger
man, la înălţimea culturei şiscinței moderne, *
într'o carte destinată a lumina poporul ger
man şi alte popore. Ore ceea ce dice profe
sorul Arndt de la Halle pentru Germani, de a
ce să nu se potrivéscă şi pentru noi?
Aci este viciul principal al legei minelor
din 1895. Acestă lege prea mult se pre -
cupă de duoă împrejurări – ca o mină să fie de
cieze capitalurile străine. Ea uită însă că a avut
ceste preocupări nu trebue să fie unicele şi se
că tot atât de îndreptățită este preocupare a
ca beneficiile ce rămân ţérei să nu fie cat si
rămăturile asvîrlite săracilor şi ca mina si sa
fie exploatată pentru a produce benefi ,
Este cert, că dacă o mină nu produce ni s
ori fórte puţin, nimeni nu se va găsi ca * ,
exploateze numai de dorul mine, şi iar ,
că nu pote fi în folosul unei ţări să se * ,
ploateze o mină astfel, ca cea mai m*
parte a beneficiului să iasă afară din 19
O mină nu se pote exploata de cât at" :
cu busunarele gale, ci pentru ca să ai * :
câştig. Şi cu cât e câştigul mai aleatoriu.”
.. . . ..
Sa vorbit mult de mina din Schela a d- 3
Schileru, pe care o concesionase un *
s--- --. 3.
Slade. Nu este indiferent, cine are o *** :
siune. Sunt unii cari cumpără o mină "* :
să o exploateze, ci numai ca să o p*: :
mişcare din punctul de privire financi *
financiar personal, care să producă 5 :
tig momentan celui care a cumpărat. *
pe urmă o asvîrle fără să se mai pre”"
de paguba ce a făcut-o ieri în care ** :
10.118,
4 Martie 1899
Interesul general a fost una din causelenit şi de petrol aflătóre pe proprietatea Sta
care ne-a făcut ca Statul să devie proprietartului să fie reservate acestuia,
al căilor ferate.
Profesorul Arndt din Halle mai dice încă cărbuni din străinătate?
ceva pentru unele din minele germane, şi
anume pentru cele de Kainit, o subs
tanță minerală care este cel mai puternic
îngrăşămént şi care până acum se găsesce
numai în Germania în mari cantităţi. A
ceste mine se află în Hanovra şi sunt în
proprietate particulară. Îndată ce impor
tanţa lor a fost cunoscută, proprietarii
aú început a le vinde Belgienilor, Fran
cezilor, Englezilor, Americanilor. Toţi aceş
tia aú făcut din Kainit un obiect de export
şi ast-fel acest îngrăşemênt puternic, în loc
să servéscă a face mai roditóre ogórele Ger
manilor, înbunătăţea ogórele Belgienilor,
Americanilor, Englezilor, Francezilor. Atunci
toţi economiştii germani ai ridicat legitime
îngrijiri pentru viitor, şi anume pentru tim
pul în care minele nu vor mai produce nimic,
saú vor produce numai câştiguri cu totul ne
însemnate. Germanii s'a intrebat, dacă e
bine şi înţelept a lăsa să se exporteze Kai
nitul în afară în fie-care an, mai mult.
Atunci sa cugetat la monopolisarea Kaini
tului. Ideea este ca Statul să cumpere mi
nele de Kainit câte mai sunt de cumpărat,
şi să le exploateze în folosul numai al Ger
manilor, fără a avea dreptul de a exporta.
Despre acest monopol, ice profesorul Arndt:
Menţinându-se sistemul liberei exploa
•tărel a minelor, aceste se dau în mâinile
»bursei şi a străinătăţei,precum s'a făcut
n deja încercări cu minele de Kali din Ger
nmania de Belgieni, Englezi şi Americani.
Monopolul asupra Kaliului este o necesi
ntate economică şi naţionalău.
Când noi vedem stând astfel lucrurile,
óre nu trebue să ne gândim că şi noi trebue
să aşeăm trebile nóstre ast-fel, ca nu din
causa unor ilusiuni şi aplicațiuni greşite ale
unor instituţiuni din alte ţări, să venim şi să
ne stricăm rostul nostru economic ?
Combustibilul de cărbuni de pămént e
astăi de o necesitate absolută pentru in
dustrii şi căi ferate. Noi cumpărăm astăi
cărbunele nostru din Anglia şi din Germa
nia şi suntem expuşi ca la fie-care grevă de
acolo să avem cărbunii scumpi. Avem însă,
precum am dis, lignitul şi petrolul, cari pot
înlocui cu succes cărbunii pentru nevoile
móstre. Cum să ieftenim însă transporturile
pe căile ferate, dacă nu recurgem la mijló
cele indicate de însăşi natura prin zăcămin
tele de minerale ce păméntul nostru posedă?
Ce spun modificările propuse legei din
1895? Proprietarul solului este proprieta
rul sub-solului. Cine este la noi proprietar
al solului ? Proprietarii mici şi mari şi Sta
tul. Proprietarii mici şi mari pot face ce vor
cu minele : să le dea în concesiune, să le
vîndă. Iată dar îndeplinite principiile Cons
tituțiunei. Prin acésta n'am exclus pe capi
taliştii străini ca să ia mine în exploatare
de la particulari. N'am exclus nici pe Stat
de a da concesiuni de mine acolo unde are.
Ceea ce propunem este ca minele de lig
DESBATERILE SENATULUI
Pentru câte milićne de lei importăm noi
Se mai ice că legea ast-fel modificată nu
se va putea pune în aplicare.
Eă sunt convins că ea este aplicabilă. Sta întreprinderi. Colegul nostru, George Canta
tul numai să-şi dea osteneala necesară,
căci pentru acesta s'aú înjghebat 6menii
în Stat, ca el să ajute, să împingă, să în
curajéză. Şi când vorbesc de Stat, vorbesc
de toţi cetăţenii, căci aceştia forméză Sta
tul. Statul este un organism, în care ce
tăţenii se mişcă şi lucréză în diferite
direcţiuni, fără a uita veri o-dată că ei
aparţin unui sîmbure mai mare, care dă
ajutor tutulor cetăţenilor. Scie şi d. Maio
rescu acésta din Aristotel, care a is – că
omul este o fiinţă politică. Omul nu este ca
cele-alte fiinţe animale, cari nu sciü pentru
ce trăesc, ci omul are în sine consciinţa ros
tului vieţei şi dă acesteia direcţiunea, reîn
noindu-şi din generațiune în generațiune pu
terile şi înălţându-se cu vécurile tot mai sus.
(Aplause).
Vedeţi, d-lor, cum lucrurile se presintă
fórte simplu. Statul şi-a reservat pe séma
sa de mult sarea peste tot locul unde ea
se află.
Astăi, la sfîrşitul vécului al XIX-lea,
Statul pe moşiile sale proprii şi reservéză
minele de lignit şi de petrol ca să le ex
ploateze singur.
Să nu aibă grije d. Carp, vom exploata
aceste mine tot atât de bine cum exploatăm
şi căile ferate.
Nu era tot aşa plângerea Ierusalimului
când am luat de la Strussberg şi de la Of
fenheim căile ferate ? Pe atunci nu ne pro
ducéú nimic, şi astăi ne produc peste 2
procente venit sigur. Aşa va fi şi cu minele.
Mina de la Mărgineanca, care a produs anul
acesta 30–40.000 lei, este înscrisăîn bud
getul viitor să producă 450.000 de lei, şi
cred că inginerii noştri îşi vor pune téte si
linţele ca acéstă cifră să fie depăşită. Ei
promit 600.000 lei. Ast-fel minele şi carie
rele, înscrise în proiectul budgetului veni
turilor, au fost înscrise acum cu 1.230.000
de lei.
Dar mai este încă ceva, care nu trebue
scăpat din vedere. Dacă vom da töte minele
nóstre străinilor, ei vor veni la noi cu 6me
nii lor, cum a făcut cu căile ferate. Dar
scim cu toţii cu câtă greutate un inginer
român, chiar dintre cei mai capabili, putea
să pătrundă în acea administraţie. Tot felul
de scuze se punéú înainte. Numai de când
a luat Statul căile ferăte, aú intrat şi ingi
nerii români la némuri şi s-au arătat tot
atât de capabili ca şi cei mai capabili dintre
străini. Şi dacă nu lua Statul în mâinile
sale căile ferate, 6re mai clădém noi căile
ferate ce avem astădi? Iar tinerii noştri in
gineri ce era să facă? Să pribegéscă prin
Congo şi Egipt?
Suntem datori să deschidem inginerilor
noştri calea, pentru ca prin activitatea lor
să fie folositori țărei și némului românesc.
(Aplause).
369
Iată unde trebue noi să tindem.
S'a mai is că particularii la noi nu ai
bani ca să exploateze minele. Nu sunt capi
taluri îndestulătóre in mâinile multora, dar
s'aú format şi la noi capitaluri: cer numai
să fie conduse cu cunoscinţele necesare unei
cuzino, a cheltuit mai multe sute de mii de
lei în mine de petrol, fără resultat satistă
cător. Dimitrie Ştirbey, la Câmpina, a vîndut
din proprietatea sa veri-o sută de hectare,
din cari s'a îmbogăţit trei rânduri de ca
pitalişti din iéră, şi acum acolo îşi are prin
cipala instalațiune societatea străină a Ste
lei române. Producţiunea anuală a acestei
societăţi trece astăi peste 52 milione de
kilograme, din carijumètate provin din mina
de la Câmpina. Acest avént 'l-au luat minele
de petrol, cari stau în atară de legea din
1895. Ore chiar acésta nu e o dovadă în con
tra principiului acestei legi? Se forméză con
tunuü societăţi pentru exploatare de mine in
România, însă nu de mine de aur şi de ar
gint, ci de mine de petrol, care e tot aur.Şi
lignitul tot în aur se transformă, când ştii
să'l exploatezi bine.
S'a mai pus înainte că sunt mine a că
rora producţiune este forte minimă. Sunt,
dar acestea sunt minele cele vechi cari se
exploatéză cu cheltueli mari, fiind ajunse la
mari adâncimi, sală cari sunt ajunse a fi ex
ploatate aprope în întregimea lor.
Ele se menţin pentru că susţin o popula
ţiune întrégă, care din aceste mine trăesce.
Minele de argint din Harz, în Germania, nu
produc nici un câştig Statului, şi cu tte a
cestea se menţin din causa populaţiei din a
cele localităţi. Aceste casuri, la noi, nu se
pot întêmpla. Ne-a citat şi d. Carp alte
mine unde s'au băgat capitaluri mari, şi
unde numai dupe opt-spre-ece ani de muncă
continuă s'a isbutit a se avea resultate sa
tisfăcétóre. Ele sunt datorite capitalului u
nit cu perseverenţa şi cu cunoscinți speciale
solide. De ce să nu fie şi la noi ast-fel ?
Mai e şi o altă cestiune pe care nu trebue
să o pierdem din vedere.
Nu e de ajuns ca minele să fie date la
companii de capitalişti străini spre exploa
tare, ci ţelul final este ca să aibă ţéra, unde
se află mina, un câştig real dintr’ânsa. Nu
e suficient să trăiască numai populaţiunea,
care se grupéză împrejurul minei. Mina re
presintă un capital, de care nu trebue să pro
fite numai străinii, ci şi indigenii, căci odată
mina exploatată, acel capital nu mai există.
Chiar din acest punct de privire, încă prin
cipal, că proprietarul suprafeţei este şi pro
prietarul subsolului, este un principiu logic
şi economic. E vorba dar a se lua măsuri,
că dacă se dă de o substanţă minerală care e
de o necesitate absolută pentru viaţa şi pros
peritatea unui Stat, acea substanţă sa nu
intre ca minele de aur din Australia şi din
Africa în mâini de speculanţi, cari să se îm
bogăţéscă scumpind-o într-un mod artificial
saü exploatând-o numai pentru export. Am
spus cum stă în Germania cestiunea minelor
de Kainit. Dar închipuiţi-vă un moment, că
minele néstre de sare ar aparţine unei socie
370
tăți de capitalişti străini puternici: 6re a
ceştia nu ar avea în mâna lor de a câştiga
prin scumpetea sărei ? Ore cu petrolul nu
se póte întâmpla un cas analog? Ba aici pe
ricolul este chiar mai mare şi mai real. E
cunoscut că petroleul e una din substanţele
minerale cele mai căutate în momentul de
faţă, din causa diversităţei întrebuinţărei
sale în afară de luminat şi de încăldit. Din
petroleü se extrag o mulţime de derivate
fórte importante; ast-fel petroleul a deve
nit un obiect de mari speculaţiuni.
Cele mai însemnate mine de petrolei
sunt cele din America; după dénsele sunt
cele din Rusia. In America minele de petro
leú sunt monopolisate de o mare societate
financiară, care le speculéză în folosul să
şi care dominéză astădi comerciul de petro
leú atât de tare, în cât despre dénsa s'a dis
că "I-a împrejurat cu un cerc de fer. Ea urcă
şi scade preţurile; mai mult, ea dirige ex
porturile după al ei interes. Acésta merge
în America, un continent imens, situat în
condiţiunile cele mai favorabile pentru a
dicta altora legea. Americanii, vădénd mi
nele lor de petroletă scădând, pe de o parte
aú Întins cercul de fer şi pe minele rusesci
de petrolei, încheiând un cartel cu Casa
Rotschild, care cumpără o mare parte a mi
nelor de la Baku, iar pe de altă parte în
cércă acum să domineze comerciul de pe
trolei din Germania. Trebue să ne gândim
şi noi ce va resulta pentru mersul economic
al ţărei nőstre, când Americanii ar cumpăra
tóte minele de petroletă de la noi, ar mani
pula vîndarea petroleului nostru după a lor
convenienţă, exportând chiar atâtea canti
tăţi în cât să nu ne rămână îndestul în ţéră
pentru trebuinţele nostre neînlăturabile,
saú scumpindu'l prin export ast-fel, în cât
acele trebuinți să nu ptă fi satisfăcute de
cât cu preţuri exorbitante.
Ce am face noi atunci cu căile ferate şi
fabricele năstre“? Iată de ce Statul trebue
să "şi reserve sieşi minele de petrolei pe do
meniile Statului. Iată de ce trebue să "şi
reserve şi minele de lignit pe domeniile
Statului: ca să fie stăpân peste combusti
bilul de care ai nevoe căile nostre ferate şi
ca să potă avea o influenţă şi asupra prețu
lui petroleului, nelăsându-l în mâna a uneia
saú duoă societăţi străine puternice,
Iată în ce consistă modificarea legei din
1895. Este o schimbare economică absolut
necesară.
Voiü vorbi şi despre suprimarea titlului
al 8-lea din legea din 1895. Materia acestui
titlu nu era la locul ei, în legea minelor.
Acest titlu reguléză casa de ajutor şi de pen
siuni a lucrătorilor de mine. Acéstă casă,
însă, trebue să facă parte dintr'o altă lege,
care reguléză întréga situațiune a lucrăto
rilor minelor,
MPRIMERIA STATULUI
DESBATERILE SENATULUI
Inainte de a legifera asupra Casei de aju
tor şi de pensiuni să se legifereze asupra
tutulor relațiunilor lucrătorilor de mine
validi. Inaintea invalidilor trec cei valid.
Legea privitóre la lucrătorii de mine e forte
importantă şi trebuie tratată, nu în crâmpee,
ci în întregimea ei, ca să fie folositóre lu
crătorilor de mine. Materiile de regulat prin
acéstă lege sunt multiple: contractele de
muncă ale lucrătorilor mineri cu exploata
tori și regularea cestiunei salariilor, a lo
cuinţelor şi a nutrimentului, denunţarea
contractelor de muncă, ordinea şi durata
muncei în mine, munca femeiei şi a copiilor,
precum şi repausul Duminicei, supraveghia
rea minei în ce privesce siguranţa lucrători
lor, organisarea sindicatelor de lucrători
pentru a împuţina causa grevelor. Casa de
ajutor şi de pensiuni încheie acéstă legis
lație.
Nu rămâne îndoială că guvernul trebue
să se ocupe de acéstă lege, îndată dupe ce
se va regula legea minelor.
De alt-fel, la obiecţiunile ce am făcut
d-lui Carp în 1895, d-sa nu a negat atunci
dreptatea observațiunilor mele, ci a pledat
numai circumstanţe atenuante. Iată cum s'a
apărat atunci d. Carp. D-sa a dis: 1) - Ar fi
a fost forte anevoie de a pune întrégă acéstă
legislaţiune într'o lege specială a minelor;
-2) pretutindeni acestea ajă fost obiectul
unor legi cu totul separate şi cari nici nu
- au fost făcute de o dată; 3) m'am intere
sat personal de acéstă cestiune şi m'am
ocupat de dânsa, proiectul de lege însă a
- rămas numai în stare de proiect, dar sper
că va deveni într'o fi legea asupra mese
D. Maiorescu ne dicea eri: de ce nu aţi
presentat parlamentului cutare lege şi cu
tare altă lege, pe care le-aţi promis. Să vadă
astădi tocmai d-sa cum se potrivesc impu
tările sale cu cele dise în 1895 de şeful
d-sale: — Când va veni vremea, voi veni
şi cu acestă legea, —adăugând cuvintele
cumpănite : – •tóte lucrurile vor veni la
vremea lor.
In adevăr, —tóte lucrurile să vină la vre
mea lor: – şi, în casul de faţă, să vină
legea specială pentru lucrătorii de mine, iar
nu numai un crâmpei al legei, care să tre
buiască să fie modificat, când alte părţi se
vor propune spre legiferare.
D. Carp a lăudat pe d. Take Ionescu că
nu a presintat parlamentului de o-dată în
tréga lege a instrucţiunei publice, ci numai
legea învăţământului primar.
D. Carp a dis atunci: nu a venit d. Ta
ke Ionescu de 0-dată cu întréga reformă şi
nu a jignit de o-dată tóte interesele, şi nu a
provocat contra legei coalițiunea intereselor
lesate, a
- ---------------------------------------------------------------------------
4 Martie 1899
Legea specială pentru lucrătorii de mine
nu jigneşte însă pe nimeni, căci suntem la
începutul vieței nőstre miniere şi nu sunt
încă interese opuse aședate de mult timp,
ca să se creeze coalițiuni.
Ceea-ce e adevărat, este că o lege specială
pentru lucrătorii minieri cere un studii mai
îndelungat şi nu avem adunat nici materia
lul necesar relativ la acéstă materie.
Pentru acésta însă, nu trebue să punem
la dosar şi legea minelor; acéstă lege tre
bue regulată cât mai in grabă, mai ales pen
tru a menţine minele de lignit şi de petrol
ale Statului în mâinele Statului, și pentru a
regula cestiunea constituţională, legată de
legea minelor.
Noi nu am vrut, însă, să înlăturăm legea
din 1895, ci numai să îndreptăm ceea-ce e
vădit în contra Constituțiunei.
Am adăogat la sfârşit un capitol relativ la
organisarea serviciului minelor, ceea-ce lip.
sea în legea din 1895.
In privinţa acestui servicii al minelor,
am să fac o rugăminte, care va veni pe
cale de amendament, când vom intra în
discuţiunea pe articole.
Se va propune, şi acéstă propunere are
tot sprijinul guvernului, ca întreg acest ser
viciü al minelor să trécă la ministerul lu
crărilor publice, unde se află un servicii
technic al inginerilor bine organisat. (A
probări).
Alipirea acestui servicii la ministerul
domeniilor nu a putut fi de cât timporară,
făcută într'un timp în care el nu avea nici
o însemnătate. Acest servicii se cuvine să
fie transmis la acel departament care co
prinde serviciul technic al inginerilor sub
direcţiunea sa, acolo unde este corpul tech
nic întreg. (Aprobări).
Pentru aceste motive se va face un amen
dament în sensul acesta, chiar la art. 3 al
lege. Dacă amendamentul se va primi, a
tunci peste tot locul unde stă în lege Mi
nisterul domeniilor se va pune Ministerul
lucrărilor publice.
Voci : Prea bine.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A
Sturdza : Ast-fel, d-lor, fără a lungimul
vorba, cred că prin modificarea legei mine”
lor din 1895, ast-fel cum se propune de co
i
mitetul delegaţilor Senatului, noi, asta
facem o operă utilă şi necesară, aşa cu 9
cer trebuinţele nostre practice. (Aplau
–Se pune la vot închiderea incidentul -
şi se primesce.
– Se pune la vot luarea în consider”
a proiectului de lege şi se încuviințeză.
D. vice-președinte, P. Orbescu : Acu
d-lor, vom procede mâine la discuţiunea P”
articole. Ridic ședința.
– Şedinţa se ridică la orele 7p, m
„
Director SRI, CoNST. Lis. -

9 Martie 1899
N0, 35
SENATUL,
SIUMEA 0RDINARĂ (PRELUNGIT) 1898–9%
ŞEDINŢA DE LA18 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biurou
lui : Bucşenescu C. dr., Filipescu I. Alex, Io
vitz Dim. dr. şi Viişoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 98 d-nl senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 21 d-ni
senatori, şi anume:
Bolnavi :
P. S.S. Episcopul de Roman; d-nii: Celi
bidachi Nicolae, Churcu Toma, Christopolu
St. Vasile, colonel Obedeanu Vasile.
In congedită:
D. Văsescu George.
Nemotivaţi:
D-nii : Balli M. Costache, Brabeţianu
Ioan, Cassotti P., Cavalioti G., Culcer D. dr.,
Ioaniu D. Ioan, Ionescu Dumitru, Isvoranu
R. Ilariü, Lupescu George, Moisescu Dim.,
Petrescu Antache,Racoviţă Const., Răileanu
Costache,Tiron Antohi, Climescu C.
– D. secretar, Viişoreanu C.Alex., dă
citire sumarului şedinţei precedente, carese
aprobă.
– Se acordă succesiv următórele con
gedii pentru cas de blă:
D-lui senator Celibidache Nicolae, duoă
dile;
D-lui senator Toma Chircu, opt ile;
D-lui senator colonel Obedeanu, trei dile.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D-lor
senatori, la ordinea ilei avem discuţiunea
pe articole a proiectului de lege modificător
legei minelor.
D. raportor, Gr. Ştefănescu, are cuvîntul.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor se
matori, înainte de a da citire articolelor le
gei, declar că 'mi reserv dreptul de a vorbi,
după votarea lege, în cestiune personală cu
d. Carp, căci aséră era prea târjiü şi nici
d. Carp nu era aici.
– D. raportor dă citire articolelor 1 şi2,
ast-fel cum s'au modificat de comitetul de
legaţilor, şi, punendu-se succesiv la vot, se
primesc fără discuțiune.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor se
natori, la articolul ce urméză, d. prim-mi
nistru, a exprimat dorinţa a se trece servi
ciul minelor la ministerul lucrărilor publice.
– Se dă citire art. 3 nemodificat :
n Autoritatea superióră de care depind mi
nele, carierele şi stabilimentele industriale
dependinte de aceste industrii, este ministe
rul agriculturei, industriei, comerciului şi
domeniilor. u
D. Radu Porumbaru: Am onore a pro
Anexă la Monitorul Oficial No. 269,
UN KEMPLAR 10 BANII
DESBATERILE SENATULUI
pune onor. Senat, să bine-voiască a con
simţi ca acest articol să fie ast-fel modificat:
Autoritatea de care depind minele, ca
rierele şi stabilimentele industriale depen
dinte de aceste industrii, este ministerul lu
crărilor publice.
Ministerul domeniilor va ceda şi va re
serva tóte terenurile de pe proprietăţile
Statului de cari ministerul lucrărilor pu
blice va avea nevoie pentru exploatări de
mine, cariere şi téte cele-alte lucrări şi in
stalaţiuni ce se prevăd în legea minelor. •
R. C. Porumbaru, colonel D. Negel, A.
C. Viişoreanu, C. Răileanu, C. I. Langa.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Amen
damentul fiind susţinut de 5 d-ni senatori,
comitetul delegaţilor este rugat a se con
sulta.
– Se consultă comitetul delegaţilor.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, co
mitetul delegaţilor primesce acest amenda
ment.
D. P. P. Carp: D-lor, eü cred că se face
o confusiune de atribuţiuni prin acest articol,
care nu pote fi de cât dăunător pentru ad
ministraţia minelor. Să rămână domeniile
Statului în administraţia domeniilor, însă
administraţia minelor, serviciul minier, să
fie la ministerul lucrărilor publice, este un
un ce care mie mi se pare absolut imposibil.
D-lor, să admitem cum că ministrul lu
crărilor publice găsesce cum că sunt mine
pe o moşie 6re-care, are să hotărască el ex
plorările şi exploatările pe socotéla Statului?
Evident că nu pte el, ci trebue să se adre
seze la ministerul domeniilor, căci ministrul
domeniilor dispune de o mulţime de mate
rialuri, cari sunt absolut necesare adminis
traţiei minelor. De exemplu: nu pote să vie
cu exploatare de mine, fără ca alături săfie
exploatare de pădure.
D-vóstre aveţi nevoe de lemne bune pen
tru galerii, şi lucrul este aşa de adevărat,
în cât, în străinătate, când este o mină ală
turi de o pădure, dacă proprietarul pădurii
nu vrea să exploateze pădurea, el este obli
gat a începe exploatarea pădurii lui, se în
ţelege, în condiţiunile legei silvice.
Vedeţi dar, d-lor, că o mulţime de motive
sunt, care ar milita în contra acestui articol
care introduce, o repet, o confusiune în di
feritele atribuţiuni.
De acolo, afară de acesta, aţi védut d-vós
tre, că pe moşiile Statului, Statul avénd ex
ploatarea de mine, are să ptă dispune de
suprafaţă, pentru că acolo proprietarul su
prafeţei este Statul cel care exploatéză mina.
Dacă ministrul domeniilor dice: nu, eü cu
suprafaţa mea am luat altă disposiţiune, su
prafaţa mea este angajată cu contract, sau
vreaú să fac cutare sau cutare fabrică, nu
admit ca ministrul lucrărilor publice să vie
să deschidă o mină la cutare moşie; dacă
vrea să facă acésta, să se ducă aiurea. Cine
hotărasce? Conflict între ministru şi mi
nistru.
0 voce: Consiliul de miniştri.
D. P. P. Carp: Va să ică, nu mai admi
nistréză ministru.
374
D. C. Costescu-Comăneanu: Pentru fie
care concesiune o lege în parte.
D. P. P. Carp: Admiteţi d-vóstră acésta?
D. C. Costescu-Comăneanu: Eü nu admit.
D. P. P.Carp: Ministerul domeniilor, d-lor,
are o nenorocire. Nu găsesce titular compe
tinte. Nu e mai bine să'l tăem bucăţele, bu
căţele, tot, şi să'l distribuim la cele-alte mi
nistere, şi să suprimăm ministerul dome
niilor ? Astăi ridicaţi minele, mâine are să
vie ministrul instrucţiunei publice, –şi vom
discuta acolo, –şi are să ridice şcolele profe
sionale, moşiile Statului încetul cu încetul se
vor vinde ;vă întreb ce va mai rămâne mi
nisterului de domenii ?
0 voce: Comerţul, industria, pescăriile.
D. P. P. Carp: Dar ministerul domeniilor
are să facă comerţul, industria ? Frumósă
teorie ! -
0 voce: Dar pescăriile ?
D. P. P. Carp: Cred că nu aveţi nevoie de
un minister numai pentru administraţia pes
căriilor.
De aceea, d-lor, eü am o altă propunere ;
v'aşi ruga să veniţi cu un amendament ca
să suprimaţi pur şi simplu ministerul dome
miilor.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: D-lor, când se va presinta o lege care
va organisa ministerul domeniilor, se va lua
negreşit în consideraţiune propunerea d-lui
Carp privitóre la suprimarea acestui minister.
De alt-fel lucrurile stau fórte simple: cine a
trecut puţin timp, numai puţin, prin minis
terul domeniilor, a trebuit să "şi facă con
vingerea că e un minister prea încărcat, şi
că omul cel mai harnic nu e în stare de a'l
domina în multiplele şi diferitele lui atribu
țiuni. Nu este vorba de a'l suprima, ci este
vorba a'l reduce, pentru ca serviciul săptă
funcţiona regulat, fără greutate, şi să fie
controlat cu eficacitate şi la timp. De aceea
e necesar ca o parte din atribuţiunile sale
să trécă la acele ministere unde mai natu
ral şi bine pot funcţiona. Când se va dis
cuta cestiunea şcolelor protesionale, vom
discuta trecerea lor la ministerul instruc
țiunei publice: astădi e vorba numai de tre
cerea serviciului minelor la lucrările publice.
Amîndouë aceste servicii au însă un punct
comun: ele trebue să trécă la ministerele un
de se află întrunite autoritaţile lor technice.
Minele s'au dat la crearea ministerului
domeniilor acestui minister, pe când mine
nu existată în atară de cele de sare, cari in
traú ca şi astăi în serviciul monopolurilor
Statului.
Cu importanţa crescândă de astăi a mi
nelor, este neapăratá nevoie ca minele să
trécă la ministerul lor competent, sub auto
ritatea şi conducerea corpului technic de in
gineri.
Micile inconveniente pe cari le arată d.
Carp nu vor exista, cu puţină bună-voinţă
pusă în conducerea acestui servicii. Mai ân
têiü nu póte fi vorba de acel răsboiü de cance
larie între ministere despre care se vorbea,
pentru că acele résbóie sunt tot-d'a-una ab
surde şi provin de la împiegaţii cari, sau nu
cunosc serviciul lor, sau îl îndeplinesc de-a
372
lenea. Acele răsbóie vor înceta cu îmbună
tăţirea serviciilor. Când se află o mină pe o
moşie a Statului, ministerul domeniilor va da
acea mină serviciului minelor şi prin urmare
ministerului lucrărilor publice, –şi dacă s'ar
nasce în actă privinţă între améndouă mi
nisterele o diverginţă, e cert că consiliul de
miniştri va hotărî definitiv. Iar daca mi
nisterul domeniilor nu vrea să se supue, şi
va fi atât de puternic, ca să formeze Stat în
Stat, vom avea recurs la un arbitrajiü naţio
nal ori internaţional.
Dar la asemenea absurdităţi nu putem a
junge, şi metoda va fi mai simplă. Ministrul
de domenii se va retrage.
Nu este dar vorba de a desfiinţa ministe
rul domeniilor, căci are ce să rămână acestui
minister, destule servicii: al pădurilor Statu
lui, al îmbunătăţire agriculturei, al indus
triei şi al comerciului. Aceste duoă servicii
din urmă sunt astădi, putem lice, în faşe,
şi sunt reduse la simple scripte de cance
larie. Servicii comercial nici nu există încă
la noi, cu tóte că el ar trebui să fie unul din
cele mai importante; căci tractatele nostre
de comercilă nu se mai pot lăsa a fi studiate
numai din punctul de vedere financiar, de
administraţiunea vămilor în ministeriul de
finance, ci trebue să fie preparate şi studiate
de ministerul care, de alt-fel, se numesce şi
ministerul comerciului, dar care se numesce
ast-fel numai de nume.
Trecénd şcolile profesionale şi minele la
alte ministere, ministrul domeniilor va fi
descărcat de servicii, cari vor fi conduse mai
cu succes de alte ministere, iar el se va
ocupa de duoă servicii însemnate, cari astăl numai din ingineri cari să facă măsurători
nu există în realitate, şi cărora nu li se dă topografice; avem astăi, slavă Domnului,
nici atenţiunea, nici timpul necesar, pentru un corp technic care ne a dat dovedi că pote
a exista. sta alături, prin lucrările sale, cu ori-cari alţi
Vă rog, dar, să primiţi amendamentul ingineri din lume.
propus de comitetul delegaţilor.
dacă'i laşi la discreţiunea şi sub dependinţa
(Aci urméză discursul d-lui G.
Panu, care nu sa trimes). gea constitutivă a corpului technic sală nu
D. P. Grădişteanu: D-lor, între cuvîn
tarea d-lui Carp şi cuvântarea d-lui Panu
e o deosebire, dar o deosebire fundamentală.
Onor. d. Carp se fundéză pe o idee a d-sale
proprie, idee care a dominat în tot discursul
d-sale, ideea că proprietatea, ca aparţinând
d menilor Statului, şi ori-care ar fi ea,
lunar privată, trebuie să cedeze dinaintea in
tes 1 r generale, şi legea să ptă dispune
şi de pr pietatea ;i vata, atunci când un
înt r s ploli : e la mitoc.
Argumenul d sa ie contra amendamentu
lu” era . Ce tocm cu pădurile,dacă ele sunt
nec sa e la expoatarea minelor ? Şi fiind-că
a lu ile, he private, fie ale Statului, sunt
sub administraţia ministerului domeniilor,
de „i legea minelor să fie sub administra
ia domeniilor.
Vedeţi înfrăţirea acestor idei.
Vedeţi din ce punct de vedere înalt, dar
falş dupe mine, se pune onor. d. Carp.
Cestiunea acesta a principiilor proprie
tăței, a bazelor fundamentale ale ei, a con
stituţionalităţei şi a respectului legilor exis
DESBATERILE SENATULUI
tente, îmi rezerv să o discut cu ocaziunea
articolelor următóre.
Cât pentru argumentarea d-lui Panu, de
ce la ministerul domeniilor, şi nu la minis
terul lucrărilor publice, ori de ce nu la
ministerul justiţiei. O ! Dómne, d-lor ! ni
mic mai lesne de cât zeflemelele ! Şi când
omul are spirit, cum are onor. d. Panu, de
sigur că îl pte mânui cu înlesnire. Dar,
iată un motiv decisiv, cred ei : In adminis
traţia acesta a minelor, este absolută ne
voie de ingineri minieri, şi atât de mare
este nevoia în cât, în lege, avem un titlu în
treg în privinţa acesta.
Este adevărat, că titlul acesta nu există
în legea propusă de d. Carp şi votată de
Camera conservatóre ; dar nu e mai puţin
adevărat, că necesar era să se întroducă în
lege. De tóte s'a ocupat d. Carp în legea
propusă de d-sa, numai de un lucru nu s'a
ocupat: de necesitatea unui corp de ingi
neri minieri, cari să supraveghieze şi să
conducă aceste lucrări miniere, aşa în cât
pericole mari omenesci să nu fie, şi vieţi de
ómeni să nu se sacrifice.
D. P. P. Carp: Acesta era organizat la
ministerul domeniilor.
D. P. Grădişteanu: Mie mi se pare că nu.
Ei bine, d-lor,dacă după lege este nevoie
de un corp de ingineri minieri, unde avem
să găsim acest corp ? La ministerul do
meniilor ? Dar d-v6stre nu sciţi că e
xistă o lege de organisarea corpului tech
nic de ingineri la noi ? Nu e vorba de in
ginerii cari să măsére suprafaţa, căci,
dór corpul nostru technic nu se compune
Ei, cum ai să clasifici pe aceşti ingineri,
ministerului domeniilor ? Vor intra ei în le
vor intra ? Cestiunea nu este aşa de uş6ră.
Ei, dacă vreţi să aveţi ingineri cari să nu
aibă altă diplomă şi alte cunoscinţe de cât
bine-cuvêntarea ministrului de domenii şi
presupunând că ministru al domeniilor este
chiar un om de o capacitate extraordinară
ca d. Carp, francamente o spun, 6re numai
prin punerea mânilor d-sale va putea creea
un inginer minier, şi bine ar fi ca dupe cum
va voi d-sa să 'l claseze în inginer de clasa
I saú a III-a?
De sigur că nu.
Inginerii, aceşti 6meni competinţi, există
la noi organisaţi într-un corp technic, şi a
cest corp depinde de ministerul lucrărilor
publice. E natural deci ca şi serviciul mine
lor să fie ataşat la acel minister la care in
ginerii de mine aparţin ca corp technic, şi
pentru acésta më asociez şi ei cu propună
torii acestui amendament şi vă rog să bine
voiţi a ”l admite.
D. Radu Porumbaru: D-lor, e natural
ca d-lui Panu să i se pară intempestiv amen
damentul pe care "I-am propus ei. D-sa a
părăsit şedinţa aséră înainte de a fi termi
9 Martie 1899
nată, şi ast-fel nu a putut urmări discuţiu
nea generală şi lua cunoscinţă de declara
ţiunile făcute de d. prim-ministru. Alipirea
serviciului minelor- astă dependinte de
ministerul domeniilor –la ministerul lucră
rilor publice, este o dorinţă care a fost ex
primată de toţi inginerii de mine, şi acesta
pentru consideraţiunile următóre: legea de
organisaţiune a corpului technic din 1895
pune sub autoritatea ministerului de lucrări
publice pe toţi inginerii Statului şi, prin ur
mare, şi pe inginerii de mine. Serviciul mi
nelor, avénd de resolvit cestiuni eminamente
technice, e mai natural ca el să fie alipit de
ministerul unde se resolvă aprópe totalita
tea cestiunilor technice cari intereséză Sta
tul.
Pentru resolvarea cestiunilor importante
cerute de exploatarea minieră, trebue ca in
ginerii să aibă liniscea necesară, linisce pe
care o vor găsi mai curénd la ministerul lu
crărilor publice, unde atmosfera generală, în
care se mişcă, este o atmosferă technică, de
cât la ministerul domeniilor, unde mediul
ambiant este mai mult politic.
Ceea ce mă miră este că d. Carp, parti
zan al legislaţiunei miniere francese, com
bate acest amendament.
D-sa trebue să "şi aducă aminte că ser
viciul minelor, în Francia, aparţine ministe
rului de lucrări publice, cu töte că şi Fran
cia are, ca şi noi,un minister al comerciului
şi industriei.
De ce dar şi la noi nu s'ar admite acelaşi
sistem, pe care "l-a admis Francia, dupe
mature gândiri şi multă experienţă? Eă nu
vëd nici o greutate în acéstă strămutare a
serviciului minelor de la ministerul domeni
ilor la ministerul lucrărilor publice, de 6rece,
serviciul de exploataţiune proprii dis nu are
nimic a face cu cestiunea de proprietate.
Inginerii de mine vor putea mai uşor da
concursul lor la exploataţiunile Statului şi
la acelea ale stabilimentelor publice depen
dinte de Stat, dacă vor fi sub autoritatea
ministerului lucrărilor publice, de care de
pinde corpul technic al inginerilor, şi care
póte să "i detaşeze acolo unde trebuinţa va
C22,
D. Panu dicea că argumentul pe care l'aşi
fi dat ei pentru a motiva amendamentul
propus, este că drumurile de fer, consumând
cărbuni şi petrol, ar fi mai bine ca serviciul
minelor, care este însărcinat cu extracţiu
nea acestor substanţe, să depindă de acelaşi
minister de care depind şi ele. D. Panu a
ascultat o parte din conversaţia ce am avut
cu unul din colegii mei, şi neînţelegând sen
sul vorbelor mele, n'are dreptul să 'mi atri
bue ceea-ce nu am spus, şi nu trebue să
aducă inaintea Senatului fragmente din
ceea-ce aude în conversaţiunile particulare.
D. G. Panu: Aşa mi sa părut.
D. Radu Porumbaru ; Atunci e inutil să
mai insist asupra acestei cestiuni.
Iată, d-lor, de ce am propus acest amen
dament, şi cred că d-vóstre toţi 'l veţi
aproba.
Voci: Inchiderea discuțiunel,
0 Martie 1899
–Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se primesce.
– Se pune la vot amendamentul şi se
primesce.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: In urma
primirei acestui amendament, cred că mă au
torisaţi ca, în art. următóre,unde va fi vorba
de ministerul domeniilor,să înlocuesc aceste
cuvinte cu acelea de ministerul lucrărilor
publice.
Voci: Da, da.
– Se citesce art. 4, redacţia comitetului
delegaţilor, şi, punându-se la vot, se primesce.
– Se citesce art. 5.
n Art 5. —Minele de pe proprietăţile Sta
tului se pot exploata de Stat, sa se pot da
în exploatare unei alte perséne,însă numai
prin concesiuni acordate conform legei de
faţă.
»Minele de combustibil solid şi petrolei de
pe proprietăţile Statului vor fi exploatate de
Stat, fără a putea face obiectul unei conce
siuni.
nLa vîndările de proprietăţi ale Statului,
Statul şi va reserva în tot-d'a-una dreptul
asupra minelor.
nMinele de pe proprietăţile particulare se
pot exploata:
na) de proprietarul suprafeţei sală de ori
care altă persénă căreia proprietarul 'i-ar fi
cedat, prin bună înţelegere, drepturile sale.
nMinele, astfel exploatate, vor fi supuse
la anumite prescripţiuni din acéstă lege;
b) de Stat, sau prin concesiuni date de
Stat, cu consimţimêntul proprietarului su
prafeţel. u
D. colonel Al. Budişteanu, (suindu-se la
tribună): D-lor senatori, dacă mă vedeţi că
vorbesc de la tribună, să nu credeţi că este
vre-o pretenţiune din partea mea şi n'am de
gând să fac un discurs mare, nici nu cred să
fie frumos. Am venit la tribună fiind-că este
mai comod de stat de cât în acele bănci
strimte, unde este imposibil să pui un caiet
saú o broşură, şi aş dori ca administraţia
Senatului, la viitórea sesiune, săfacă aceste
bănci mai comode.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Cere multe parale; putem trăi şi
cu bănci mai strimte.
D. colonel Al. Budişteanu: Am exprimat
o dorinţă, nu v-am pus la cheltuială; dacă
este posibil, dacă nu, voi vorbi de la tri
bună.
D-lor, mai este un punct principal,
pentru mine în special, de a vorbi de
la tribună. Este acela din punctul de ve
dere militar, din punctul de vedere stra
tegic. Am spatele rezemat pe regulament.
Am în faţă pe amicii mei colegi, pe
d-nii senatori. Am în stânga, în par
tea inimei, banca ministerială, care "mi este
fórte dragă. Şi la drépta mea Inalţii prelaţi,
representanţii bisericei creştine-ortodoxe,
cari mă vor ajuta la ori-ce nevoe.
Iată, d-lor, de ce vorbesc de la tribună, şi
cred că d-vóstre 'mi daţi reson.
Vă rog să aveţi puţină răbdare, că voi
fi fórte scurt, cum v'am făgăduit. Şi daca
aţi avut răbdare să ascultaţi pe d. Maiorescu
DESBATERILE SENATULUI
în oposiţiune, care ne-a ocărît pe toţi, şi ni
meni nu a ridicat cuvéntul, să "mi acordaţi
și mie un cuart de oră.
Aţi vădut că d. Maiorescu a făcut o revis
tă teatrală, a făcut acuzaţia acestui partid
liberal. A spus de tâte, dar nu a spus nimic.
Ba a spus ceva.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Veniţi
la cestiune.
D. colonel Al. Budişteanu: Aveţi puţină
răbdare. Nu mă veţi învăţa d-vóstră pe mine
cum să vorbesc.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Con
form cu regulamentul.
D. colonel Al. Budişteanu: Eă cunosc
regulamentul.
D. Maiorescu a spus ceva. Că este liber
cugetător, şi m'am mirat că un liber cuge
tător a fost ministru al cultelor.
D. P. Grădişteanu: Ce are a face cu legea
minelor ?
D. colonel Al. Budişteanu: Veţi vedea.
M'am mirat jic, că un liber cugetător a
fost ministru al cultelor, al bisericei nőstre
ortodoxe, un necredincios. -
Imi pare bine că d. senator Porumbaru
ne a adus aminte, că în Francia, când un
ministru al cultelor a fost protestant, a tre
cut la alt minister.
Când d. Maiorescu va veni în guvernul
presidat de d. Catargi, va avea grijă d. Ca
targi să 'l trécă la alt minister.
Acum vin la cestiune.
D. P. Grădişteanu: Să vină cât mai de
parte.
D. colonel Al. Budişteanu: Iubite vere,
te rog, lasă-mă în pace, căci atunci am să
spun, că 4 luni de dile, de la Noembre, nu
ai vorbit de loc, şi acum îţi voi spune pen
tru ce vorbesci.
D. P. Grădişteanu: Iţi răspund.
D. colonel Al. Budişteauu: Mě veţi în
treba, pte, de ce ai luat cuvêntul, d-le co
lonel, la art. 5.
Ei bine, unul din articolele importante
din acéstă lege, este în adevăr art. 5.
Art. 5 este, care face o mare deosebire
între legea d-lui Carp şi legea actuală.
Vă aduceţi aminte d-vstre, că legea
acésta diferă în duoë puncte principale de
legea d-lui Carp, şi mare noroc a fost pe
ţéra acésta, că a căut d. Carp de la putere
la vreme, nu voi să întrebuinţez cuvéntul
care s'a dis că guvernul conservator s'a pră
buşit atunci în jiua de 4 Octombre 1895, dar
dacă s'a prăbuşit, a fost la timp; căci dacă d.
Carp mai sta la ministerul domeniilor, se
ducéú tóte minele din ţéra românéscă cu cea
mai mare iuţélă şi tot ceea-ce străbunii noş
tri aú păstrat pentru generațiunile viitóre,
nu jic că cu voinţa d-sale, dar din greşală,
ar fi cădut tóte în mâini străine.
Vă aduceţi aminte, d-vóstre cari sunteţi
mai în vêrstă de cât mine şi pote aţi lucrat
cu Regulamentul organic, că în Regulamen
tul organic se prevedea două disposiţiuni
în privinţa legei minelor. Sciţi d-vóstre, că
acei cari nu mai sunt astăi între noi avéü
o deosebită îngrijire, ca nu cum-va minele
373
să cadă în mâini străine şi eraă ordine straş
nice date la prefecţi, sub-prefecţi şi primari,
ca ori-cine va găsi o mină să nu spună de
cât primarului sa sub-prefectului, ca să nu
se afle, căci se scia că sunt străini hrăpitori
cari căuta să le ia, pentru că românii nu
aveaú mijlóce să le exploateze.
D-lor, unul din argumentele pe care s'a
întemeiat d. Carp ca să susţină, că proprie
tarul suprafeţei nu este şi proprietar al sub
solului, se basa pe art. 178 şi 179 din Regu
lamentul organic, secţiunea lV, şi am văut
că unii din oratorii cari le-a citat nu le ai
citat exact şi ţin mult să se îndrepteze a
céstă greşală, căci drept este, ca să se spună
aşa cum era în Regulamentul organic,
Este fórte adevărat, d-lor, că în Regula
mentul organic la art. 179 se prevedea o
disposiție pentru proprietarul minei care nu
voia să o exploateze, nu putea sa nu voia
să o dea altora.
D. Carp a pus în legea d-sale că dacă,
dupe două luni, proprietarul minei nu voesce
să exploateze mina sa, să i se dea o rede
venţă de doui la sută şi să i se ia mina de
către stăpânire.
Să vedem acum, aşa dicea Regulamentul
organic? Nu, era fórte inţelept şi este bine
ca să nu schimbăm nici o vorbă dintr'ênsul.
In broşura mea asupra legei minelor,
scrisă când d. Carp a publicat legea mine
lor, prin care combătém acea lege, sunt tre
cute textual art. 178 şi 179 din Regulamen
tul organic.
Art. 178 dice : n Când se va descoperi
niscai-va mine în păméntul vre-unui parti
cular, acesta slobod va fi să le lucreze sin
gur ori să le închirieze altuia dupe voinţa
lui, dând stăpânirei a decea parte din câş
tig, scoţénd mai ântêiü la amêndouă întém
plările tóte cheltuelile lucrăreia.
Iar art. 179 dicea : nIar de se va dovedi
că stăpânul moşiei unde s'a găsit aceste
mine, dupe sorocul de opt-spre-de luni ce "i
va da Domnul, nu va avea mijloc de a le
lucra singur, nici nu va voi a le închiria al
tuia, atunci Domnul, d'impreună cu obic
nuita Adunare,vor chibzui, de vor găsi cu
cale, mijlócele spre a lucra acele mine, dând
stăpânului moşiei a decea parte câştig, dupe
ce vor scte cheltuelile lucrărei şi pe lângă
acésta despăgubindu-l dupe cuviinţă pentru
stricăciunea ce vor fi pricinuit moşiei sale,
săpatul şi lucrarea minelor... a
Vedeţi dar, d-lor senatori, ce mare dife
renţă este între legea d-lui Carp, şi dispo
sițiile ce se coprindea în Regulamentul or
ganic.
In adevăr, după Regulamentul organic, se
cerea o chibzuinţă a Domnului cu obicinuita
Adunare, adică o lege specială, pentru pro
prietarul minei care nu putea sa nu voia
a'şi exploata mina sa, pe când, dupe legea
d-lui Carp, acel proprietar era expropriat
dupe două luni de către cei de la ministerul
domeniilor.
Acum trec la art. 5, care prevede că mi
nele de combustibil solid şi petrol de pe pro
prietăţile Statului vor fi exploatate de Stat,
fără a putea face obiectul unei concesiuni.
374
Tot la acest articol 5, se mai prevede că:
la vêndările de proprietăţi ale Statului, Sta
tul 'şi va reserva în tot-d'auna dreptul asu
pra minelor.
Tóte aceste măsuri bine-făcătóre le dato
rim d lui prim-ministru, care, prin vederile
sale economice la interesele ţărei, a stăruit
mult ca acest articol să fie pus şi este bine
pus şi nu mă îndouiesc că 'l veţi vota cu plă
cere, căci este în folosul adevărat al ţărei.
D-lor senatori, mult timp în ţéra nóstră,
afară de câţi-va cari se ocupa special cu
petrolul, şi-a putut da sema bine de zăcă
mintele nostre petrolifere şi întêmplarea a
voit ca să fiu şi eu unul din cel d’ântêiü, care,
de la 1890, să mă ocup cu cestiunea petro
liferă şi să 'mi dai bine séma despre ceea
ce conţine solul nostru.
In privinţa acésta, d-lor, am scris şi o carte
asupra petrolului, care a rămas cam necu
noscută, căci aşa este obiceiul ţărei, nu prea
se citesc cărţile românesc, se citesc mai mult
cele franţuzesc. Cred că se va schimba cu
timpul şi acest obiceiu, şi am deplina credinţă
că sunt cărţi românesc, cari ai valórea lor,
şi nu va trece mult şi meritul acestor cărţi
se va dovedi.
Avem bogăţii mari în acéstă ţéră, şi nu
trebue să cadă în mâna străinilor, căci vom
cumpăra petrolul mai scump chiar în ţéră la
noi, şi unul dintre aceia cari a dat alarma
am fost şi ei.
Să 'mi daţi voie, d-lor, să vă citesc câte
va rânduri, ca să vedeţi ce diceam eu la 1894,
în cartea mea asupra petrolului.
nMai toţi geologii străini şi români, cari
aú visitat şi studiat regiunea petroliferă din
ţéra nóstră, s'aú învoit a spune, dimpreună
cu mult regretatul şi învăţatul nostru geolog
Gr. Cobâlcescu, că România, dupe Caucaz,
este ţéra cea mai bogată în petrol şi, dacă
s'ar exploata acest preţios mineral în mod
sistematic şi pe zăcămintele cele mai produc
tive, ar fi în stare să îndestuleze Europa în
treagă cu petrolul său.
D-lor, un mare învăţat geolog, d. Foucault,
venind în ţéră şi studiând regiunea nőstră
petroliferă, se exprimă, într'o publicaţiune
a sa din anul 1880, cu următórele cuvinte :
nzăcămintele cu petrol din România sunt
fórte numeróse şi aşa de bogate, în cât ar
putea să suficieze la aprovisionarea întregei
Europlu.
Dar,veţi dice péte, că d. Foucault fiind
frances, e partisan al nostru ; de asemenea
d. Cobâlcescu, care era un bun român, pote
că vedea lucrurile în mare. P6te și pe mine
să mă bănuiţi că pun puţin amor proprii
în acéstă cestiune; dar vă voi cita un geolog
german, pe d. dr. fon Emil Tietze, care nu
póte fi bănuit de parțialitate. D-sa a fost
la noi, a studiat regiunea petroliferă, şi
trage conclusiunea că,în adevăr, minele pe
trolifere din Galiţia sunt fórte abundente, dar,
dice el, nici nu le putem compara cu mi
nele petrolifere din România.
Aceste zăcăminte mai au un avantagii în
România, că ele se întind forte departe de
la munte spre Dunăre, pe când terenurile
din Galiţia sunt forte scurte şi din acéstă
DESBATERILE SENATULUI
causă, e probabil, că petroleul, în România,
nu există numai în regiunea muntósă, dar
va fi găsit în curênd şi la câmp.
Parcă văd nisce zîmbete. Dacă aceste cu
vinte le-aşi fi dis numai ei, aţi fi avut drep
tul să zîmbiţi, dar când le dice un membru
al institutului geologic din Viena, ca d.
Tietze, nu aveţi de ce zîmbi; aceşti savanţi,
controléză de dece ori un lucru înainte de
a 'l publica.
Incă puţine cuvinte şi am terminat. Véd
că sunteţi obosiţi, de şi oboséla nu e de as
tăi, ci provine din discuţiunile de dilele
trecute.
S'a crejut multă vreme că petroleul există
numai la munte; şi acésta, negreşit, din
cauză că exploatările de astă1 se vëd a fi
numai prin regiunea muntósă sau delurósă.
Imi pare bine că a venit ocasiunea să o
spun în public,pentru a nu se mai crede
că petroleul se găsesce numai la Câmpina,
la Băicoiü, la Moinesci, ori în cele-alte loca
lităţi unde se exploatéză astăi; cu drept
cuvênt s'a putut ca publicul să 'şi facă acéstă
idee,pentru că, în adevăr, numai în acele lo
calităţi petroleul sa arătat singur la supra
faţă.
D-lor, când în America, la 1859, s'a în
ceput industria petroliferă, a urmat, natural,
ca la noi exploatarea petroleului, adică pri
mele lucrări,să fie făcute pe acolo unde pe
troleul eșise singur la suprafaţă. Dar acesta
însă, nu este un motiv de a crede că petro
leul nu se găsesce şi la câmp, adică în loca
lităţile unde el nu s'a arătat singur la su
prafaţă.
Dacă petroleul sa arătat la suprafaţă în
părţile muntóse, este că acolo sa petrecut
mai multe mişcări de pământ, din care causă
s'aú făcut crăpături, pe unde a eşit petro
leul; pe când în părţile de la câmp aceste
mişcări ale păméntului, fiind mai puţin în
semnate, petroleul a rămas ascuns în stra
turile interne ale solului. Dar, încă o-dată“
acésta nu însemnéză că părţile de la câmp
sunt lipsite de petrolei.
Eü, d-lor, dacă mijlócele "mi-ar permite,
nu m'aşi opri un singur moment să fac cer
cetări, pentru a dovedi că în ţéra românéscă,
petroleul se găsesce, nu numai acolo unde el
singur a eșit la suprafaţă, ci şi în alte locali
tăți. O exploatare a unei mine de petroleu, la
câmp, ar avea, d-lor, o importanţă mult mai
mare, căci, fiind mai aprópe de Dunăre,
transportul ar fi şi mai practic şi mai puţin
costisitor.
D-lor, petroleul, astăi, se exploatează,
dupe cum sciţi, numai în câte-va judeţe:
Bacăü, Buzău, Prahova, Dâmboviţa şi Râm
nicu-Sărat, şi încă în acéstă din urmă loca
litate, forte puţin.
Ei bine, credeţi d-vóstre că petroleul
există numai în aceste judeţe ?
Eü, d-lor, cunosc multe localităţi unde
petroleul există în abondenţă, şi cu tóte
acestea proprietarii nu vor să pună credinţă
pentru a face cercetări; aşa este în judeţul
Muscel, în vecinătate de comunele Glîmbo
celu, Budişteni şi partea numită Glodu.
In Argeş, petroleul existăîn Valea-Vălsa
9 Martie 1899
nului-de-sus, în vecinătate cu comuna Bră
teni şi Galeş.
In Gorj, există câte-va mici exploatări,
există chiar în cantităţi mari în basinul Gi
lotrului-de-jos, lângă comunele Turburea şi
valea lui Câine. Asemenea în Valea Jiului
de-jos,în apropiere de comuna Bălteni.
In Dolj, asemenea există petrol, şi cu
tóte că lucrul e public de mai mulţi ani, un
singur proprietar nu "şi a dat ostenéla, n'a
avut curiositatea măcar să vadă, dacă în
adevăr există sau nu. Pentru ce însă n'a
avut acéstă curiositate? Pentru că s'a obi
cinuit lumea să vadă petrol numai acolo unde
este eşit la suprafaţă.
In judeţul Dolj, d-lor, cu tite acestea,
există petrol. D. Saba Ştefănescu a con
statat de mult,în malul Jiului,între monas
tirea Creţesci şi satul Podari, strate cu pa
ludine în partea inferióră a malului şi strate
cuaternare în partea superióră.
In Mehedinţi, o regiune petroliferă este,
fără înduoială, în valea Motrului-de-sus.
In judeţul Prahova, se exploatéză petrol
la Câmpina, la Băicoiu, la Buştenari, la
Ţinta, la Poiana. Ei, gândiţi că numai acolo
este petrol?
Dar vă pot asigura, că mai sunt şi alte
multe localităţi petrolifere, în judeţul Pra
hova şi prin alte judeţe, despre care timpul
nu 'mi permite să vorbesc.
Va să jică, d-lor, cred că astăi este de
monstrată abundenţa petroleului, şi când
vorbesc de petrol înţeleg combustibilul li
chid şi când vorbesc de cărbuni înţeleg
petrolul solid.
Se póte să fie în ţéra nóstră şi aur, ar
gint, aramă, fer, însă eü nu cred să fie în
cantitate aşa, în cât să fie exploatabile.
Dacă însă ţéra nóstră este plină de ceva
minerale, este de sigur petrol şi cărbuni,
adică lignita, şi bine jicea d. prim-ministru,
că străinii au gândul să pună mâna pe a
ceste bogăţii ale ţărei.
D-lor senatori, una din aplicațiunile cele
mai importante ale petroleului, şi mai cu
sémă în ţéra nóstră, este, fără înduoială,
aceea la încălditul locomotivelor. Am spus
acésta acum 5 ani în cartea mea asupra
petrolului, şi mă miram, că direcţiunea căi
lor nóstre ferate, în loc să întrebuinţeze pe
trolul nostru la încălitul mașinelor, aduce
cărbuni din alte ţări, cu mari cheltueli.
Dar n'am avut parte de cuvânt, căci şi
acele veri o patru locomotive, încăldite cu
petrol, cari s'au plimbat cât-va timp prin
valea Prahovei, au fost în urmă suprimate.
Pentru ce? Pentru că trebuia să consu
măm cărbunele din străinătate. Astăi lu
crurile s’ai schimbat şi avem motive să
credem că pe viitor mașinele nőstre vor fi în
călite cu petrol şi cele 4–5 milióne cari
le numărăm astădi în străinătate pentru
cărbuni, le vom număra în pungile proprie
tarilor noştri de petrol.
Dar, d-lor, petroleul are un viitor imens.
Vom putea în curênd să încăljim şi came
rile nőstre cu petrol. Deja în străinătate
sunt sobe cari încălesc camerele cu petrol.
In afară de acésta, derivatele petroleului sunt
9 Martie 1899
multiple, ei nu pot să vă întreţin mult cu
aceste cestiuni technice, deşi sunt fórte fru
móse pentru acei cărora le plac asemenea lu
cruri, sunt forte anoste pentru acei cari nu
vor să îşi dea séma de importanţa lor.
De aceea eü, ca să scurtez pe cât este cu
putinţă, între derivatele cele mai impor
tante, voită menţiona unsórea cu care se ung
maşinele, şi vaselina.
In sfîrşit, petrolul are o mulţime de apli
caţiuni şi între aceste numeróse aplicațiuni
ale petroleului îmi permit şi ei să vă dai una.
O să vă pară fórte curios, dar şi mie îmi pare
curios, că nu aţi citit până acum nimic des
pre acéstă aplicaţiune, căci în adevăr, d-lor,
ea merită atenţiunea unor specialişti şi mai
cu sémă a ministerului de răsboii, căci pri
vesce apărarea ţărei.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: V'aţi
depărtat de cestiune.
D. colonel Al. Budişteanu: D-lor, se pare
că ei n'aşi fi în cestiune.
Se pare la unii, când se introduce în lege
o măsură ca acesta, că Statul n'are voie pe
moşiile lui, de cât el să exploateze petroleul
şi cărbunele, şi când ei dai explicaţiuni de
acéstă trebuinţă, cred că sunt forte în re
gulă.
D-lor, diceam că între numerósele aplica
țiuni ale petroleului, am găsit şi eü una,
relativă la apărarea ţărei.
Nici vorbă, d-lor, că, dupe cum diceam
adineaori, are să vă pară frte curios; lu
crul însă este aşa.
Căci, d-lor, în ţările cele mici, cum e şi
ţéra nóstră, putem face ca ea să aibă o ar
mată bine disciplinată, bine instruită, bine
armată cu tot materialul trebuincios; însă,
d-lor, un lucru nu stă în măsura nőstră, nu
putem noi să-i dăm un număr mai mare de
ómeni de cât acel pe care 'l permite popula
țiunea.
Fiind astfel, "mi-am pus întrebarea ;
Ce pot face ţările cele mici ca să nu mai fie
la disposiţiunea ţărilor celor mari ? Iată o
întrebare, "d-lor, care merită o deosebită" a
tențiune.
Cum să facem noi ca să punem în nepu
tinţăpe Statele cele mari, cu tóte miliónele
lor de 6meni, să nu intre în ţările cele mici?
Şi răspunsul e lesne, d lor, dacă substi
tuim acéstă lipsă prin forţele mecanice şi
chimice.
Şi să nu-mi cereţi, d-lor, să vă spun mo
dul de aplicaţiune şi detalii asupra acestei
cestiuni, căci n'am să vă spun ; n'am spus'o
acésta nici în cartea mea, şi nu voi spune'o
nici astădi în public, pentru că, dupe mine,
acésta este o cestiune forte seriósă, şi este
bine să fie ţinută secretă.
Onor. d. Petre Grădişteanu n'are răb
dare.
D. P. Grădişteanu: Ei ? Ce ai cu mine ?
D. colonel Al. Budişteanu: Ceea-ce pot
să vă spun însă, este că, prin focul petro
leului, putem apăra cu succes defileurile
nóstre,cari sunt locurile de trecere ale mun
ţilor. Indată ce focul de petrol este deschis
în regiunea acestor defileuri, armata cea
mai mare, cea mai vitéză, este oprită în
DESBATERILE SENATULUI
mersul ei, şi intrarea în ţéră devine impo
sibilă.
Iată, d-lor, că conservaţiunea petroleului
şi a cărbunilor este necesară acestei ţări, din
tóte punctele de vedere, şi de aceea, cu drept
cuvînt, guvernul liberal a pus acesta în
textul acestei legi. In adevăr, este faptul
cel mai patriotic, şi 'mi pare bine că ne-a
fost dat nouë, liberalilor, să conservămacéstă
bogăţie a ţărei, care, fără noi, vă rog să nu vă
supăraţi, trecea cu iuţélă mare în mâinile
străinilor.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : D. Panu
are cuvîntul.
D. G. Panu : Cedez d-lui Sefendache.
D. G. Sefendache: D-lor, fiind-că onor.
d. Panu 'mi cedéză locul înscrierei, să ”mi
permiteţi a dice câte-va cuvinte asupra a
cestui articol.
De sigur, că onor. Senat ar fi voit mai
bine să asculte, pe d. Panu dar fiiind-că
d-sa voesce să vorbéscă la art. 6, profit de
amabilitatea d-sale. Rog pe d. ministru ad
interim la domenii, să ne dea 6re-cari ex
plicaţiuni asupra sensului art. care este în
discuțiune, explicaţiuni pe cari le cred ne
cesare, fiind-că eú cred că disposiţiunile a
cestui articol sunt cu totul contrarii spiri
tului principiilor economice cari dominéză
adi. In adevăr, acest articol nu face alt-ceva
de cât să sustragă de la concurenţă şi de la
mijlócele cari singure sunt în stare să pună
în mişcare resursele ţărei. Evident, este cu
noscut că numal asociaţiunea ptă să facă,
ca o întreprindere mare să ptă să prospere.
Ei bine, d-vóstre sustrageţi din comercii,
de la asociaţiuni şi de la dreptul de conce
siune, o mulţime de ramuri de bogăţie ale
solului nostru.
Petroleul este forte mult în ţéră la noi.
In ceea ce privesce lignita, nu aş putea fi
aşa de afirmativ. Pöte că din acest punct de
vedere, adică în ceea ce se atinge de lignită,
în adevăr, temeri mari se manifestă fiind-că
nu se scie ce are să se întâmple din causa
imensei consumaţiuni de cărbuni ce se
face pentru vapóre, pentru drumuri de fer
şi pentru diferitele fabrici.
De aceea, s'ar putea susţine că Statul pte
să aibă cuvînt ca să reserve pe séma sa un
articol care este forte indispensabil.
Dar bine, d-lor, petroleul care nu cred că
face parte tocmai din mine, şi care este atât
de abundent, cu tóte acestea să nu permi
teţi să se dea în concesiune nici la străini,
nici la indigeni, acésta mi se pare greii de
înţeles.
Nu cred că s'ar putea bănui că prin a
céstă restricţiune s'ar putea crea un privi
legiü pentru proprietarii de petrolei spre a
nu fi concuraţi de concesiunile domeniilor,
fiind-că Statul va lăsa în amorţire acéstă
bogată resursă.
Dar prin acéstă poprire faceţi să scadă
enorm valórea proprietăţilor Statului.
In adevăr, iată ce diceţi în acest paragraf
al art.: nMinele de combustibil solid şi pe
troleü de pe proprietăţile Statului vor fi ex
ploatate de Stat fără a putea face obiectul
unei concesiuni. La vîndările de proprietăţi
375
ale Statului, Statul îşi va reserva în tot
d'a-una dreptul asupra minelor. u
Credeți d-vóstre că veţi găsi concurenţi ca
să ia proprietăţi de la Stat, când vor sci că
ceea-ce este mai principal în proprietate,
minele, vor fi reservate Statului ? D-vóstre
singuri liceţi că proprietarul suprafeţei se
bucură şi de dreptul subfeţei; ei bine, de ce
atunci îmi opriţi dreptul de a mă bucura de
subfaţă, eü care am cumpărat moşia de la
Stat ? |
Sciü că sunteţi hotărîţi, nimic nu vă va
face să renunţaţi la aceste disposiţiuni, dar
spre a nu fi îndoială, eü mai insist spre a
vă da ocasiunea să vă explicaţi, că adică
Statul îşi reservă dreptul asupra minei nu
numai atunci când se vinde proprietatea şi
mina funcţionéză, dar și atunci când nici nu
se bănuia că pe o proprietate vîndută s'ar
întâmpla să se găséscă o mină.
Mie mi se pare exorbitantă acéstă dispo
siţiune şi de aceea cred că nu am făcut toc
mai răü, că am oferit ocasiunea unei explica
țiuni.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Voiü răspunde la întrebările onor.
d. Sefendache. D-sa face mai multe confu
siuni.
D-sa dice că nu se scie dacă în ţéra nós
tră este multă lignită, pe când este bine cu
noscut şi se scie că lignita se găsesce în a
bundenţă.
D-sa iarăşi nu pricepe relaţiunea dintre
petrolei şi lignită. Este un fapt cunoscut de
toţi, că lignitul numai cu petroleul se pote
întrebuinţa ca combustil, care egaléză în a
céstă unire cei mai buni cărbuni şi că ast
fel lignitul şi petroleul din ţéră sunt menite
să înlocuiască la noi cărbunii de pământ im
portaţi din străinătate.
Este de asemenea în eróre d. Sefendache,
când crede că noi am împiedeca prin lege
ori-ce fel de asociaţiune privitóre la exploa
tarea lignitului sau a petroleului. Dar nu
împedicăm absolut nici o asociaţiune, pen
tru că legea face o deosebire între proprie
tăţile Statului şi proprietăţile particulare.
Particularii cari ai lignit şi petrol pot să
facă ori-ce asociaţiuni vor voi, să exploa
teze singuri, sai prin mandatari, sală prin
concesiuni, căci ei sunt stăpânii subsolului,
cum sunt stăpânii suprafeții. Acolo unde
legea nu admite pentru lignit şi petrol aso
ciaţiuni, este pe moşiile Statului, pe cari le
posedă astădi Statul în deplină proprietate.
Pe aceste moşii Statul îşi reservă lignitul
şi petrolul pe séma sa, şi acésta când pro
prietatea rămâne a sa ori când o vinde. De
vreme ce el este proprietar, el pte să facă
ce vrea, şi legea lice, că el, Stat, trebue
să "şi reserve aceste mine.
Noi am protestat în contra legei celei
vechi tocmai că s'a nesocotit dreptul pro
prietarului suprafeţei. Cum am putea veni
astădi să "l nesocotim pentru Stat?
Acéstă disposiţiune este necesară şi din
punctul de vedere economic, căci noi trebue
să garantăm țărei combustibilul, de care are
absolută nevoe pentru viaţa ei economică,
pentru exploatarea căilor ferate şi a fabri
375
cilor, cari se înmulţesc. Acésta am spus'o
deja, şi mi se pare atât de clar şi de evident,
că toti ai înţeles'o, şi sper că şi d. Sefen
dache nu va refusa să înţelégă şi d-sa acéstă
necesitate.
Este bine înţeles, că proprietăţile deja
vîndute în basa legei, s’ai vîndut sub alt
regim, şi aceia cari ai devenit proprietari
înaintea legei acesteia rămân deplin stăpâni
pe sol şi pe sub-sol. Numai de aci înainte
Statul va vinde cu condiţiune expresă de
reservă a minelor de lignit şi petrol.
D. Radu Porumbaru: D-lor senatori,
am onóre a propune următorul amendament
la acest articol:
La art. 5. dupe alin. b, să se adaoge: nEx
plorarea şi exploatarea minelor de pe pro
prietăţile foştilor clăcaşi, ale însurăţeilor
împroprietăriţi şi ale cumpărătorilor de lo
turi mici se va face numai prin concesiuni
date de Stat cu consimţimântul proprieta
rilor.
R. C. Porumbaru, colonel D. Negel, C.
Răileanu, A. C. Viişoreanu, P. Poni, Co
stescu-Comăneanu.
Scopul acestui amendament este de a nu
lăsa populaţiunea rurală la discrețiunea şar
latanilor, cari, prin ademeniri de tot felul,
i-ar induce în eróre şi i-ar pune în posiţiune
de a face contracte oneróse prin cari le-ar
răpi sub-solul în schimbul unor avantagii
förte mici, dacă nu cu totul fictive. Fapte
de asemenea natură se petrec chiar astădi
în districtele petrolifere din Moldova, unde
evreii deţin, fără drept, prin simulacre de
contracte, terenuri importante de petrol,
Acéstă obligaţiune ce s'ar impune săteni
lor nu atinge câtuşi de puţin dreptul de
proprietate; ea este numai un control din
partea Statului pentru a "i împedica să "şi
alieneze bunurile lor din surfaţă, precum
Constituţia şi Codul civil îi împedică de a
aliena suprafaţa.
- Se dă citire art. 10:
D. preşedinte al consiliului, Dim, A.
Sturdza : Rog Senatul să respingă a
cest amendament, fiind-că ţăranii au deve
nit şi ei proprietari şi nu mai sunt clăcaşi,
Noi nu putem dispune de proprietatea lor
alt-fel de cât am dispune de proprietatea
celor alţii. Cu acest amendament s'ar restur
- Comitetul de delegaţi trece a Se con
sulta asupra amendamentului,
D. raportor, Gr. Ștefănescu: D-lor, mi
sa arătat acest amendament înainte de a
se propune şi am fost contra lui, pentru mo
tivul că se atacă tocmai principiul pus în
lege, că proprietarul e stăpân absolut pe pă
mentul său. Pentru acest motiv, comitetul
de delegaţi a respins amendamentul,
– Se pune la vot amendamentul şi se
respinge.
–Se pune la vot art. 5 și se primesce.
– Se dă citire art. 6:
„Concesiunea minei se dă de către Stat
conform legei minelor. Ea este perpetuă
(adică până la complecta epuizare a minei)
pentru Români, iar pentru străini până la
DESBATERILE SENATULUI
75 ani, dupe avisul consiliului de mine, care
va ţine sémă de importanţa şi greutăţile ex
ploatărei.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: D. Panu
are cuvîntul.
0 voce: Nu pote să vorbéscă căci d. prim
ministru e ocupat, vorbesce cu d. general
Manu.
(Aci urméză discursul d-lui G.
Panu, care nu s'a trimis).
D. P. Grădişteanu: D-le preşedinte şi
d-lor senatori, mai ântêiú de tóte să dai o
mică explicațiune onoratului şi fericitului
representant de Argeş care nu a cădut la
sorţi, de ce am tăcut şi de ce vorbesc.
D. colonel Al. Budişteanu: Ai luat'o la
serios, am glumit.
D. P. Grădişteanu; Eă nu glumesc. Am
tăcut pentru că am credut bine să dai loc
tinerilor senatori cari nu ai avut ocasiunea
să strălucéscă la tribună ca să dovedéscă
până unde merg cunoscințele și talentul lor;
am tăcut pentru că în fața unei majorităţi atât
de compacte ca aceea care există, atunci
când cestiuni nu de un ordin superior se
discută, când critice se aduc guvernului şi
guvernul era în stare singur să se apere, nu
aveam de ce să intervin; am cerut însă cu
vîntul eri, fiind soldat fidel în partidul na
țional-liberal, atunci când am védut că se
face, cu ocasiunea discuțiunei legei minelor,
un rechisitor complect în contra întregului
partid naţional-liberal; "mi-am dis: este de
datoria mea să vii să spun şi ei cuvintul
meú şi să 'mi apăr stindardul sub încreţi
turile căruia înţeleg a rămânea până la
mormînt. (Aplause).
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : We
miţi, vă rog, la cestiune.
D. P. Grădişteanu: Fiind-că d. preşedinte
mě întrerupe, mai am un cuvînt, este acela
că eü am cădut la sorţi împreună cu onor.
d. preşedinte, şi cel puţin să am şi ei ce să
spun alegătorilor când mă voi presinta
înaintea lor.
D-lor, art. 6, care este în discuțiune, con
ţine un principii de drept diametralmente
opus principiului de drept care exista în
art. 6 din legea actuală votată sub ministe
rul d-lui L. Catargi.
Care este diferenţa fundamentală între
aceste două redacţiuni“?
Art. 6 dicea: "Dacă în urma explorărei se
mdovedesce că gismentul... Ertaţi mă, d-lor,
cuvîntul gisment este un cuvînt francez şi
eü înţelegförte bine ca în timpul d-lui L. Ca
targi limba românéscă să nu fi fost tocmai
bine îngrijită şi să se servéscă cu acest ter
men, şi prin urmare putea să întrebuinţeze şi
franţuzisme de felul acesta...
Citesc mai departe (citesce art. 6).
Fiind-că aci n'am profesiunea de a fi om
de Stat, fiind-că nu m'am ocupat necontenit
numai şi numai cu afaserile Statului, dar
m'am ocupat de trei-deci şi câţi-va ani
încóce de cestiunile de drept, "mi-am făcut
din acésta o profesiune, am căutat să intru şi
eú în fundul acestei cestiuni şi să văd pe ce
9 Martie 1899
se întemeiază acéstă discuțiune? Statul, în
casul în care proprietarul suprafeţei nu ar
voi el într'un timp determinat să îşi exploa
teze mina care s'a descoperit, – saú inven
tat, mai dicea în alt articol legea actuală–
póte Statul să se substitue proprietarului
şi să dea el concesiunea unei terţi persâne?
Iată principiul pus în acéstă lege. Pe ce se
fundéză el? Şi ce însemnéză acest principii
introdus în legislaţiune ?
D-lor, eü nu mă voi duce la vechile tra
diţii ale țărei acestia în materie legislativă;
póte că onor. raportor care s'a ocupat mai
mult de partea sciinţifică, dic sciinţifică prin
oposiție cu juridică, să fi înaintat în acéstă
privinţă o neexactitate, dar nici oratorii cari
aúsusţinut legea cea veche, întemeindu-se pe
obiceiul ţiganilor aurari, nu erai mai noro
ciţi. Nu e nevoie, d-lor, să ne urcăm în ne
gura trecutului când e vorba să interpretăm
o lege, şi nu e nevoie nici să fim doctorii sai
licenţiaţi în drept. Bunul simţ e suficient,
şi d-vóstre ca şi mine puteţi da interpretarea
exactă a textului de lege, destul numai să“
citim în mod cinstit. Când Constituţia în
art. 19 a consfinţit dreptul de proprietate,
la ce drept de proprietate s'a putut gândi
atunci Constituanta de la 1866“? La drep
tul de proprietate cum era el organisat acum
un veac? nu, ci la dreptul de proprietate
aşa cum era organisat în momentul când
Constituţiunea s'a făcut. Aci, d-lor, se vede
dibăcia 6menilor politici cari tótă viaţa lor
s'aú ocupat de politică şi cari ne dă 95%
înainte nouă, advocaţilor, cum ni s'a disîn
tr'un mod nu prea glumeţ, în zeflemea. Ei
m'am mirat când am audit interpretarea
dată de d. Carp, cu tótă măestria–nu vor
besc de d. Panu, căci suntem tot de aceeaşi
meserie améndoi. – Ce face? In legea nostră
civilă există principiul acesta pus, că subsolul
rămâne reservat pentru anume lege ?
O! dacă acesta ar fi în codul nostru civil,
aveţi dreptate, dar dacă, din potrivă, legiui
torul în codul civil s'a rostit în mod catego
ric în privinţa subsolului şi l'a ataşat legat
stâns de proprietatea suprafeţei, ce a înţeles
Constituţiunea atunci: să consacre dreptul de
proprietate numai asupra feţei sală drept
de proprietate aşa cum ’-a definit codul
civil“
D-lor, de unde scoteți d-vostre că sa re
servat subsolul pentru o nouă legislaţiune”
D-vóstre vă întemeiaţi pe combinaţiune
art. 480, 482 şi 489.
Aşa e. Ia să “l citim cinstit şi cu luarea
minte art. 480. (Citesce).
Proprietatea este dreptul ce are ci”
va a se bucura şi a dispune de un lu*
în mod esclusiv şi absolut, însă în limi”
determinate de legea.
De unde acestă definițiune în codul *
tru“?
Este definițiunea dreptului roman. *
proprietatea este jus utendi, frue *
abtendi, definițiune dată în şcoli, în *
I-iü de drept. .
Ce însemnéză abutendi? Jus abute”
dice marele jurisconsult Ulpian, Însem*
şi dreptul de a consuma.
Iniţial 9 Martie 1890
e! Si Este adevărat că în Institute, alte texte
prijinul ne spun că acest jus abutendi, nu însem
tigari, nză numai dreptul de a se bucura de lucru
și de a fi conserva, dar şi de dreptul de a
31 iul abuza, de a dispune de lucru.
proprii Va să dică, până aci, avem dreptul acesta
tip consacrat de legiuitorul nostru, în art. 480:
proprietarul este în drept de a se folosi de
ar lucrul lui, de proprietatea lui şi de a dis
pune de dânsa. –Dar articolul mai adaugă:
la mîn limitele legeia. – Care să fie acéstă li
mită? Care să fie întinderea ei? Imediat
omor. d. Carp şi d. Panu ne spun: limita
sirian legei însemnéză că s'a reservat subsolul.
Inlat la Ei aşi! Acésta nu se pote, pentru că dacă
este vorba de excepţie a dreptului acesta
temeinic mare consacrat în principii, nu puteţi să o
eraimln interpretaţi în aşa mod în cât să absârbă
regula, să o desfiinţeze. Ori, dacă d-vóstre
să intri reservaţi prin acéstă excepţie dreptul asu
fim toti pra subsolului, ce mai însemnéză articolul
imţe suf: 489 următor: proprietatea pământului cu
la interprin prinde în sine proprietatea suprafeţei şi a
stul numai subsolului.
l Constituţii Dacă nu aş avea un articol aşa de catego
de proprii ric, aşi înţelege discuţiunea cu d-vöstre;
dar când legiuitorul îmi spune că proprie
866. Lui tatea de care ei pot usa şi abusa, conţine
Iasi: şi suprafaţa şi subsolul, să vii d ta să "mi
spui că din momentul în care s'a dis la fi
momentului nele articolului 480: •în limitele legeiu s'a
reservat minele ; vă întreb: dar ce mai e
subsol de cât minele?
ai mei" Aş vrea să sciă şi ei, de ce subsolu am
mist: drept a dispune dacă "mi dicii că prin acest
articol minele au fost înlăturate ?
in luna
D. G. Mârzescu: Iadul. Aşa diceaú ro
mani, că mina merge până în Iad.
5 ţaţiei D. P. Grădişteanu: Eă nu cred acésta.
Sciţi, d-lor, care este limita ? Sciţi pentru
ce a dis codul civil. În limitele legei?a.
găsit
Nu sa referit nici de cum la mină şi la sub
mele"
sol, sa reterit cu totul la alte disposiţiuni,
cari sunt înscrise în cod.
ti
in multi D. G. Panu: Dar nimeni nu pretinde a
atat! cesta, d-le Grădişteanu.
D. P. Grădişteanu: Acésta aţi pretins
totă vremea; acum pote nu mai pretindeţi.
sirii"
D. G. Panu: Citiţi art. 490 și 491; acolo
este principiul.
lei!”
D. P. Grădişteanu: Iată ce dice art.490:
Proprietarul pote face asupra pământu
stră"
* tote plantațiunile şi clădirile ce găsesce
lgii.”
de cuviinţă, afară de excepţiunile stator
„plin”
”cite la capul care tratéză despre servitu
adiniu,
iul" Ce dice art. 491%
"Proprietarul pote face sub fața pămén
”lul tote construcţiunile şi săpăturile ce
"Băsesce de cuviință, șitrage din ele tte fo
*ele ce acestea ar produce, afară de modi
*țiunile prescrise de lege şi regulamentele
"Pitore la mine precum şi de legile şi re
"Blamentele poliţienesc.
*mentul acela, onorate domn, pentru
* se legifera şi am să dovedesc că la
*:te mine nu se referă art. acesta.
”prietarul pote să facă în subsolul său,
DESBATERILE SENATULUI
pune de sub-sol, acesta e principiul, şi dacă
d-vóstre înţelegeţi art. 491 în aşa mod că
rezerva făcută înglobéză tóte minele, atunci
ce însemnéză art. 489%
Să pună ântêiú principiul că proprietarul
este în drept să dispună şi de sub-sol şi pe
urmă să vină să ia acest drept, ce însemnéză
acésta ?
Când găsesci în lege două texte cari ai
aerul a se contradice, d-ta, interpret de bună
credinţă, trebue să "ţi pui în vedere că nu se
póte ca legiuitorul să fi fost absurd.
Cum? Art. 489 îmi spune că am drept
să dispun în mod absolut de sub-sol şi d-ta
vrei să interpreţi art. 491, că minele nu
sunt ale mele“?
Atunci pe ce sub-sol sunt ei proprietar?
Art. 491 a modificat pe art. 489!?
Wë fórte mulțumesc de aşa interpretare!
Sciţi pentru ce s'a făcut reforma acésta
În privinţa minelor ?
Nimeni nu contestă că asupra suprafeţei
dreptul de proprietate este absolut, cu töte
acestea, acest drept este el întreg şi necun
tit prin legi? Nu, feréscă D-zeü!
Poți d-ta, să "ţi dăruesci peticul d-tale de
pământ cu condiţiuni cari să fie ilicite şi con
trarii bunelor moravuri? Nu.
Poți d-ta, Înainte de a închide ochii, să
laş, prin testament, averea d-tale, aşa cum
vei voi“? Nu.
A venit legiuitorul cu idei cam socialiste,
trebue să recunâscem, şi a limitat dreptul
acesta de proprietate absolut şi a dis: omule,
ai să dispui, dar în cutare limite, în limitele
Acelaşi lucru l'a dis legiutorul şi când
vorbesce de sub-sol, de mine.
Acum, de care mine se ocupă el? Natu
ral, de minele acelea cari existată şi erai pro
prietatea Statului, de minele de sare ; dar
minele, în general, dómne feresce, n'aú fost
excluse de legiuitorul nostru şi nu le ai lă
sat el la voia nőstră.
D. G. Panu : Este art. 131 din Consti
tuţiune.
D. P. Grădişteanu: Nu 'ţi spune nimic
art. 131; el enumeră o mulţime delegi, este
un articol de deziderate; nuva să dică că
legea care vei face-o d-ta, în virtutea art.131,
are să violeze principiul fundamental şi art.
19 din Constituţiune, care garantéză proprie
tatea.
–Orele fiind 5, se pune la vot prelungirea
şedinţei şi se încuviinţéză.
D. P. Grădişteanu: Sciţi pentru ce?
Sciţi ce a avut în vedere legiutorul nostru?
Departe de a rezerva minele unei legi prin
care să dispună absolut Statul de proprie
tatea particulară, a avut în vedere, ca Stan
păţitul, ceea ce se întâmplă în ţara acesta.
D-vóstre sciţi bine că pe la 1847, o con
cesiune de mină se dedese unui străin.
Suntem aici adăpostiţi în palatul Univer
sitățel, în faţa căruia stă statua lui Heliade
Rădulescu; pâte veţi fi uitat fabula lui: Mă
ceașul şi Florile.
Măceașul şi florile, a făcut tocmai să fie
deştept legiuitorul nostru de la 1864 și să
377
pună capăt unor asemenea încercări neno
rocite: (citesce).
Şi s'ală strâns la sfat florile şi ai rugat pe
grădinar şi grădinarul n'a ascultat. Grădina
rul era Vodă Bibescu. Dar vântul de la Occi
dent a suflat peste graniţă pe măcéşu cu ofÎn
códă. Şi 6menii de Stat de la 1864, când ai
pus principiul acésta, departe de a rezerva le
gislaţiunilor viitóre dreptul de a dispune de
proprietatea sub solului, ai căutat să "l în
lăture.
De altmintrelea, omor. d-ni, ia să punem
cestiunea şi mai departe:
In societatea nőstră, bine este să adoptăm
sistemul pe care 'l preconizăm noi, respectul
dreptului de proprietate al sub-solului, sală
mai bine este să acordăm Statului de a dis
pune de acest fragment al proprietăței ?
D-lor, nu de astădi, nu de ieri, de secole
se discută cestiunea proprietăţi: şi Platon şi
Aristot şi dupe el Sf. Ioan Gură de Aur,
S-ţi părinţii ai Bisericii, pe urmă Rous
seau, Mirabeau, de care vorbea d. Chrp,
cam toţi la o laltă consideră proprietatea,
aprópe cum o consideră Pr din ... a un furt.
Aa! ei înţeleg pe d. Pan radical, 0-1 cât
s’ar îmbrăca în haina conservative, că nu
póte să abjure de la principii e d-ale forte
înaintate ; dar înţeleg mai puţin pe enor d.
Carp, şi "I prind în flagrant delict de so
cialism.
Două sunt basele socialiştilor: proprieta
tea care trebue să fie sub mâna Statului, şi
de care Statul să ptă dispune el, şi să o îm
partă el, şi al doilea, cosmopolitismul. Dar
cosmopolitismul îl cunoscem.
Când am vădut că şi pe povîrnişul acesta
alunecă d. Carp, am dis : iată un socialist
perfect.
D-lor, ei nu fug de socialişti. Şi ei am
multe punte de contact cu ei.
Cosmopolit însă, nu pot să fii cât voi trăi.
Eă mi-aduc aminte de principiul acesta:
DTTUS 6888 . . . . . . . . . . . . .
Intêiü să fi român şi apoi să văd dacă
sunt liberal sală conservator. (Aplause).
Român m'am născut şi român vreală să
mor. Şi cât voi putea să trag şi ei o
brasdă cât de mică pentru conservarea a
cestui patrimoniu naţional, fiţi siguri că nu
am să preget. Tocmai de aceea am venit aci.
Să dăm Statului dreptul de a dispune de
proprietate ! Ce eresie, d-lor !
Călugării, în virtutea unui înalt princi
più creştinesc, caritatea, desbrăcarea de bu
nurile pământului, şi ei au ajuns la acest co
munism.
Dar acesta fi-va idealul socialiştilor mo
derni, chinovia, chinovie pe tótă faţa pă
mèntului, şi toţi neavând credinţă, ce chiar
pe ei fi scuză, să nu mai avem nimic, şi să nu
mai credem, de cât în bine-facerile D-deesci?
Dacă acest lucru s'ar putea, nu ar fi pote
ră. Dar, cu societatea laică, acéstă împărţire
a bunurilor de către Stat sciţi ce însemnéză?
Insemnéză că societăței moderne să "i răpim
basa fundamentală. Insemnéză că nimeni să
nu mai aibă dor de muncă, (pentru că aşa e
omul făcut) să "şi pérdă individualitatea în
Stat, pe când din contra, interesul vital al
378
progresului şi al desvoltării societăţii cere ca
să ridicăm pe individ şi să nu'l facem să fie
absorbit în Stat,
Acestea sunt principiile cele adevărat mo
derne înaintate. Şi când vom veni la vorbă
cu socialiştii în privinţa altor ale lor cerinţe,
fundate acelea, da, voi dice şi ei de exem
plu: voiți în realitate ca ţéra întrégă să se
rostéscă, puterea să emane de la ţéră ?
Voiți votul universal ? Şi eü îl doresc, dar
mai încet. Când e vorba să cresci un copil,
îl pregătesc ca să ajungă să ptă digera
biftec,"nu 'i dai biftec de la 6 luni, că mére.
Dar am admirat pe d. Panu acum, cum
am admirat eri şi pe d. Carp, şi mai puţin
în acéstăprivinţă literară pe d. Carp de cât
pe d. Panu. D. Carp caută să ne pună în
contradicere dicând : apoi dacă vorbiţi de
respectul Constituţiunei şi dacă d-vóstre în
ţelegeţi că Constituţiunea a consacrat prin
cipiile aşa cum d-vóstre le spuneţi în Codul
civil, ce faceţi cu Dobrogea ? Fórte simplu.
Ce are a face ? Apoi în Dobrogea, în virtu
tea legei s'a reservat Statului dreptul sub
solului şi prin urmare Statul nu jignesce
dreptul nimănui, când prin lege dispune aşa
cum crede el. D. Panu dicea : apoi n'aţi vio
lat şi dvöstre Constituţiunea cum am vio
lat-o şi noi ? Să vă prind şi eü acum la
strîmtul d-vóstre şi la largul meu.
D. G. Panu: N'am dis violat.
D. P. Grădişteanu : Tot aşa precum noi
dicem că aţi violat Constituţia, d-vóstre i
ceţi că noi o violăm.
Dar diceaţi, că cel puţin d-vóstre eraţi
consecuenţi. Uite, d. Carp a fost mai franc,
şi a mărturisit că nu era consecuent, pentru
că d-sa ar fi trebuit să recunscă dreptul
absolut, dar nu sciü ce 'i-a venit mai târ
diü şi a făcut dintr-o lege, ale cărui prin
cipii trebue să se ţină unul de altul, o lege
hibridă. De ce nu vă puneţi de acord când
veniţi aci să vorbiţi aménduoi, pentru ca să
nu ne oferiţi acest spectacol puţin încura
jator, şi să nu avem de vorbit cu unul în
tr'un sens şi cu cel-alt în alt sens?
Dar în sfîrşit, admit că d. Panu este mai
dibaciü în presentarea cestiunilor juridice
de cât d. Carp, care n'a avut de cât princi
piile omului de Stat; puţin "i pasă d-sale;
dacă ar fi fost să croiască d-sa ţéra româ
néscă, ar fi croit-o cum vrea; din fericire
însă, pentru ţéra românéscă, ea nu există
numai de la d. Carp, ci mai dinainte, cu in
stituţiunile ei de cari şi d-sa trebue să ţină
séma. Dar cel puţin cérta acésta migălósă ce
ne caută d. Panu, este ea fondată ? Nu este
de fel. Apoi alt-ceva este să dic eü: Statul
se substitue proprietarului particular, Sta
tul fără să mai întrebe pe particular, dă con
cesiunea, şi alt-ceva este să dic: se péte da
o concesiune pe timp limitat–ori cum veţi
vrea să caracterisaţi în drept natura acestei
concesiuni–unui străin. Dar mai diceţi apoi:
nu este acesta un imobil rural ? Şi prin ur
mare dacă înstrăinarea imobilului rural este
oprită prin Constituţiune, nu este şi acésta
o violaţiune mititică, nu ca cea-altă, dar tot
este o violaţiune ? Adică paiul din ochiul
d-tale, uite cum îl văd ei; dar uită-ţi bîrna!
DESBATERILE SENATULUI
Nu este paii, şi să vă spun de ce. Art. 7 din
Constituţiune a dat loc la controverse din
cele mai aprige.
In jurnalul Dreptul, care se ocupă de a
céstă materie, în mod special de cât-va timp,
puteţi să vedeţi opiniunea a 3 jurisconsulţi.
Una nu se potrivesce cu cea-l'altă, şi fie
care înţelege într'alt-fel hotărârea dată de
Inalta Curte de casaţiune.
Cestiunea s'a pus ast-fel : străinul care
moştenesce, ce drept are ? Este el proprie
tar? Constituţiunea dice că străinul nu pte
să dobândéscă imobile rurale în ţéra româ
néscă, şi cu tóte acesteafără înduoială că moş
tenirea este unul din mijlócele de a dobândi
proprietatea. Atunci conclusiunea ar fi, dacă
am aplica ad-litteram acea disposiţiune din
Constituţiune, că străinii nu pot moşteni
imobile rurale. Curtea de casaţiune însă, în
secţiuni-unite, a decis alt-fel: Îi recunsce
strâinului un drept, şi el pte să ipoteceze
acel drept, aşa în cât, d-lor senatori, drep
tul de proprietate nu este aşa lesne de do
vedit şi de înţeles, are şi el nuanţele lui.
Concesiunea ce este ? Este un drept de pro
prietate care se dă de către particulari străi
nilor ? saú este un drept sui generis, pe
care nu îl vedem înscris în legea actuală“?
Şi de ce nu este înscris ? Fiind-că legea
nóstră, de şi făcută la 1864, este o copie fi
delă a legei francesă de la începutul seco
lului, şi pe atunci şi Francia nu era forte
înaintată în industrie, şi legiuitorul nu s'a
gândit la regularea acestei cestiuni.
Tot asemenea vedeţi d-vóstre şi cu drep
tul pe care "I are străinul de moştenire în
ţéra românéscă.
Ce este? Este un drept de proprietate? Este
un drept de usufruct? Până acum lucrul nu
este încă elucidat. Se violéză Constituţiunea
prin interpretarea dată de Inalta Curte de
casaţiune? A d-vóstră părere pte să fie, a
mea nu este. Pöte că d-vóstră veţi fi susți
nut tesa acésta înaintea Curței de casaţiune!...
Eü nu; şi dacă aţi susţinut tesa cea-l'altă
înaintea Curței de casaţiune, de ce veniţi aci
să susţineţi altă tesă? Dacă schimbând locul
schimbaţi şi haina şi vorba ? (Ilaritate). Aşa
dar nu puteţi dice d-vóstră că disposiţiunea
din acéstă lege care dă proprietarului drep
tul de a conceda unui străin exploatarea
unei mine pe un timp determinat, conţine
în dênsa cea mai mică violaţiune a disposi
ţiunilor constituţionale.
D-lor, dar v-aţi mai servit şi de întrebarea
representantului colegiului II de Mehedinţi.
Ce este întrebarea acesta? Şi ce să facem cu
ea ! Mie îmi pare rău că răspunsul dat de
d. prim-ministru era categoric şi nu încape
nici o umbră de îndoială în acéstă privinţă.
Proprietarul particular are proprietatea
suprafeţei şi proprietatea subsolului.
Pot eü, proprietar particular, să vînd lui
A subsolul ? Da, reservând suprafaţa. Cine
më póte împiedica ? Ii daú pe 50, pe 80 ani,
cât convin cu dénsul, acéstă concesiune. Mâine
sunt silit să vînd şi suprafaţa. Ce am vîndut?
Neapărat că am vîndut suprafaţa, cu respec
tul drepturilor deja vîndute altuia.
Vînd unul particular suprafaţa, dar am
9 Martie 1899
credinţa că se află mine, şi "i spun: să scii
că'ţi vînd suprafaţa, dar îmi reserv subsolul.
Va vrea să cumpere sală nu,îl privesce. Dar
dacă contractul se face în aceşti termeni, e
perfect.
Dacă Statul crede, –bine face să crédă că
nu e bine să vîndă de aci înainte minele de
petrolii şi cărbuni de pe proprietatea Sta
tului–"l-aconvins d. colonel Budişteanu, că
e de interesul Statului să nu se vîndă aceste
mine fórte preţise pentru viitorul nostru
economic şi industrial. Pot să dic: D-le, vrei
să cumperi moşia mea cutare? Da. Să scii
că subsolul e reservat. Ce vedeţi aci anor
mal ?
A ! înţeleg. Nu o să mai găsesc muşterii.
Lăsaţi acésta la o parte. Tot aşa şi d. Carp
ne dicea ieri, că legea acésta nu va produce
nici un efect, pentru că nu se vor găsi capi
taluri străine care să vină în ţéră în condi
țiunile legei de faţă şi trebue neapărat să
ne adresăm la capitalurile străine şi trebue
să le înlesnim venirea,pentru ca aceste mine
să fie exploatate, pentru ca acéstă bogăţie a
țărei să fie pusă în relief. Eă nu mă mir de
d. Carp; dar aducându'mi aminte de vechiul
mei amic d. Panu, mă mir de d-sa să sus
ţină asemenea doctrină. Nu de astădi, nu de
ieri temerile acestea a fost în partidul con
servator. Când a fost vorba de înfiinţarea
creditului rural, ce luptă cu conservatorii
cari striga din răsputeri că cu asemenea
legi nu veţi găsi bani în străinătate, şi fără
bani din străinătate nu veţi face absolut ni
mic, şi creditul e mort-născut!
Şi când a fost vorba de creditul urban şi
de Bancă, aceleaşi strigăte.
şi s'a înfiinţat Banca naţională şi cre
ditele în contra părerei conservatorilor, cari
luptaú pentru capitalurile străine.
D. general G. Manu : Noi suntem fun
datori ai creditului rural.
Am protestat însă în contra precedentu
lui de la Mazar-Paşa.
D. P. Grădişteanu: Eă nu triunchezis
toria.
Aţi venit pe urmă dupe ce ideia a trium
fat, dar în teorie aţi combătut instituţiunea.
Am asistat la discuţii şi 'mi aduc bine a
minte, că temerea acésta a d-vóstre consti
tuia câmpul desbaterilor. Neuitatul Ioan
Brătianu se forţa din töte puterile să vă
convingă. Pe urmă v'aţi convins. Nu mă mir
de acésta.
D. Lascar Catargiu: Legea e iscălită de
mine.
-
D. P. Grădişteanu: Când d-vóstră aţi
bine-voit, când aţi vădut progresele cari
se fac de micile capitaluri şi asociaţiunile de
mici capitalişti, pentru ce să puneţi între
barea d-lui Iorgu Cantacuzino dacă e dispus
să sacrifice 13–15 milióne în mine?
Voci: 18 milićne.
D. P. Grădişteanu: Evident, forte frumos
va răspuns d. Cantacuzino: dacă aş fi
sigura. Dar cestiunea aşa se pune?
Trebue 6re 15 milione, pentru ca să fii
sigur de existenţa unei mine?
Nu. De unde se alimentéză capitalul care
9 Martie 1899
se forméză pentru începerea construirei şi
exploatărei?
Se forméză din micele capitaluri. Vedeţi
Banca poporului, vedeţi societăţile coope
rative: tóte aú început în acest mod.
Nu vă fie témă, d-lor, ţéra e pusă pe aşa
cale de progres şi desvoltare materială şi
financiară, în cât or mai sta străinii şi la o
parte. Nu avem absolută trebuinţă de dénșii
şi de capitalurile lor.
Am jis.
– Se pune la vot închiderea discuțiunei
şi se primesce.
– Se pune la vot art. 6 şi se primesce.
– Se dă citire articolelor 7, 8 şi 9, cari
punêndu-se succesiv la vot, se primesc fără
discuțiune.
– Se dă citire art. 10:
Art. 10. Ori-ce înstrăinare parţială a con
cesiunei minei este interdisă şi isbită de nu
litate.
„Ori-ce divisiune a concesiune prin cesiune
saú partagiü nu pófe fi efectuată de cât în
virtutea unui decret regal, basat pe o deci
siune a Ministerului de lucrări publice, în
urma avisului consiliului de mine.
nIn acelaşi mod se va face ori-ce reuniune
de concesiuni de aceeaşi natură sai alipirea
unei exploatări particulare, cu condiţie însă
ca suprafaţa coprinsă în perimetrul total să
nu întrécă îndouitul limitelor fixate prin
art. 14.
nReuniunea mai multor concesiuni cari se
ating şi sunt de aceeaşi natură este permisă
fără autorisaţie specială, dacă suprafaţa co
prinsă în perimetrul total nu trece peste
limita fixată prin art. 14.
Proprietarii cari 'şi vor exploata singuri
minele pot să împreuneze exploataţiunile lor
în virtutea unei permisiuni speciale dată de
Ministerul lucrărilor publice, în urma avi
sului consiliului de mine, chiar dacă su
prafaţa ar trece peste limitele fixate prin
art. 14. Lucrările de exploatare vor trebui
puse însă sub o direcţiune unică.
nMinele sau concesiunile, o-dată întrunite,
forméză o mină unică, care nu se mai pote
divisa de cât conform alin. 2 din articolul " ministerul domeniilor să se pună ministerul
de faţă. Acéstă mină va trebui să fie pusă
sub o direcţiune unică.
» Alipirea sa reunirea din alin. 3 şi 4 se
va face cunoscută Ministerului de lucrări
publice cel mai târdiü 15 dile dupe ce a fost
îndeplinită şi se va înainta tot de o dată un
plan al nouei mine pe scara de */, în du
blu exemplar, precum şi o copie legalisată
de pe actul făcut între părţile interesate. «
D. Radu Porumbaru: D-lor senatori,
dacă veţi observa cele scrise în alin. 5 şi
cele scrise în alineatul 6, veţi vedea că se
repetă de două ori acelaşi lucru.
Propun deci, a se redacta în modul ur
mător aceste aliniate:
Alin. 5 de sub art. 10 se va redacta
ast-fel:
Proprietarii cari "şi vor exploata singuri
minele, pot să împreuneze exploataţiunile
lor, în virtutea unei permisiuni speciale dată
de Ministerul lucrărilor publice în urma avi- .
DESBATRII SENATULUI
sului consiliului de mine, chiar dacă supra
faţa ar trece peste limitele fixate prin art. 14.
R. C. Porumbaru, Costescu-Comăneanu,
Colonel Negel, C. Răileanu, A. C. Viişo
‘90%,
– Se consultă comitetul delegaţilor.
D. raportor, Gr. Stefănescu: Comitetul
delegaţilor primesce amendamentul d-lui Po
rumbaru. D. prim-ministru 'l primesce ?
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : Da.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
Porumbaru şi se primesce.
– Se pune la vot art. 10 astfel modifi
cat şi se primesce.
– Se dă citire art. 11 ast-fel cum s'a
votat de Adunarea deputaţilor:
» Instanţa minieră din localitate va publica
şi afişa actul de concesiune, partagiü saú
reuniune, pentru a 'l face cunoscut tutulor
interesaţilor. Cheltuelile acestor publicaţiuni
şi afişagiü sunt în sarcina exploatatorului
minei. u
D. Radu Porumbaru : La acest articol
propun următorul amendament:
nInstanţa minieră din localitate va pu
blica şi afişa actul de concesiune, partagiü
saú reuniune pentru a 'l face cunoscut tu
turor interesaţilor. De asemenea se vor pu
blica şi afişa şi contractele de exploatare în
cheiate de particulariu.
» Cheltuelile de afişare şi publicaţiune
sunt în sarcina exploatatorului minelu.
R. C. Porumbaru, Costescu-Comăneanu,
Colonel D. Negel, C. Răileanu, A. C. Vii
şoreanu.
– Se consultă comitetul delegaţilor.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Până se va pronunţa comitetul
delegaţilor, să'mi daţi voie să fac o observa
ţiune. - lege. Şi dic, are cea mai mare importanţă
Cred că articolele legei actuale, cari nu
sunt modificate nici de Cameră, nici de co
mitetul delegaţilor Senatului, de sine se în
ţelege că sunt şi rămân acceptate de Senat,
cu o singură schimbare, că în loc de
lucrărilor publice.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, co
mitetul delegaţilor, în urma discuțiunei ce a
avut, a primit acest amendament aşa cum
este redactat.
– Se pune la vot amendamentul şi se
primesce.
– Se pune la vot art. 11, astfel modifi
cat, şi se primesce.
– Se dă citire art. 12, care, punându-se
la vot, se primesce fără discuțiune.
– Se dă citire art. 13 nemodificat şi pu
nêndu-se la vot, se primesce fără discuţie.
–Se dă citire art. 14.
nArt. 14. Mina sa concesiunea minieră a
unui perimetru se înţelege coprinsă în li
mitele determinate prin planurile verticale,
cari coborîndu-se indefinit în adâncime, trec
prin laturile poligonului ce constitue peri
metrul la suprafaţa solului. Acésta însă nu
mai pentru substanţele asupra cărora s'a
instituit mina.
379
„Intinderea perimetrului ce se concede nu
póte trece peste 1.000 hectare pentru mi
nele de combustibil solid şi 600 hectare
pentru cele-alte mine, cu restricţiune ca
două puncte ale aceluiaşi perimetru să nu
fie mai depărtate de 4 kilometri pentru mi
nele de cărbuni şi 2jum. kilometri pentru
cele-alte mine, în afară de casul în care pro
prietarul îşi exploatéză singur mina şi în
care perimetrul exploatărei rămâne nede
terminat. •
» Pentru petrolei perimetrul va fi de ma
ximum 40 hectare. u
D. Gr. Cereşeanu : D-lor, sunt fórte fe
ricit, că în studiul acestei legi, care a avut
loc în comitetul delegaţilor, am fost asistaţi
de d. prim-ministru, de ale cărui lecţiuni şi
vederi frumése ne-am profitat, ca să facem
o lege cât se pte mai apropiată de perfec
ţiune, să fasem să reiasă principiul care vi
dează acestă materie dupe dreptul de pro
prietate şi dupe Constituţie, care era cu
totul diferit în legea vechiă care a fost vo
tată de legislaţia trecută de sub conser
vatori.
Cu atât mai mult ei exprim mulţumirile
mele, stima şi respectul către d. prim-mi
nistru, cu cât d-sa, prin aprecierile sale, ne
a făcut să revenim asupra multora din ar
ticolele presentei legi.
D-lor, acéstă mulţumire care o exprim
d-lui prim-ministru, şi acéstă gratitudine a
mea, mă face să revin asupra acestui articol
din lege.
Aci nu am avut înţelegerea care mă aş
teptam să am cu d-sa. S'a discutat, d-lor,
mult asupra obiectivului acestei legi. Cine
dice lege de mine în ţéra românéscă, are în
vedere direct şi imediat lignita combustibilă
şi petroleul. Acésta este de cea mai mare
importanţă. Lucrul acesta este prevădut de
şi un viitor strălucit. Tocmai importanţa a
cestor combustibile mă face pe mine să di
fer de opiniunea majorităţei comitetului de
delegaţi şi a d-lui prim-ministru, căci, când
a fost vorba de perimetrul petroleului, lu
crul s'a mărinit la un perimetru de 40
hectare, pe câtă vreme la combustibilul so
lid s'a prevădut perimetrul a fi de 1.000
hectare.
D-lor senatori, să vedeţi dacă în expune
rea mea am dreptate sa nu asupra acestei
dorinţe care o expun, ca şi perimetrul pe
troleului să fie mai mare de 40 de hectare.
D-lor, ştim cu toţii modul cum se exploa
téză petroleul în ţéra românéscă. Eri, cu
ocasiunea discuțiunei generale asupra legei
minelor, s'aú făcut o mulţime de digresiuni
relative la persénele cari exploatéză petro
leul în ţéra românéscă şi s'a convenit şi de
către banca ministerială şi de către oratorii
cari a luat cuvîntul, că dacă este o împre
jurare care face ca proprietarii să nu ptă
intra în inima unei exploatări de petrolei,
causa este că exploatarea petroleului este
fórte costisitóre şi fórte dificilă în ţéra ro
mânéscă, şi prin urmare, d-lor, în asemenea
împrejurări nu putem avea recurs la o ex
ploatare sistematică care să ne dea echiva
380
lentul sumei de bani puşi în exploatare, de
cât dacă am avea tóte înlesnirile.
D-lor senatori, d-vóstre ştiţi forte bine
că, de când s'a început în ţéră exploatarea
petroleului, nu unul, nu duoi, sunt pte mai
mult de 20 societăţi cari a făcut jertfe, şi
totuşi, din diferite împrejură, precum lipsa
de căi de comunicaţiune, lipsa de încredere
şi póte şi necunóscerea localităţilor, a fost
siliţi să plece din ţéra românéscă. Dar acum
când lucrurile s'aú schimbat, dupe atâta
aşteptare, n'a sosit timpul ca proprietarii
să se ocupe ei singuri de exploatarea petro
leului în locul acelor societăţi ? La acéstă
întrebare voiü răspunde următórele: era, de
câtva timp, o mină fórte importantă de pe
troleü la Buştenari în Prahova, care făcuse pe
mulţi proprietari să se asocieze între ei, cu
capitaluri mai mult sau mai puţin mari, ca
să exploateze petroleul din acéstă localitate.
Ei bine, singura localitate care a dat veni
turi mai mari, în ţéra românéscă, a fost Buş
tenari. Cu tóte acestea, acei proprietari cari
se credeai scăpaţi de pagubă, a cedat cu
toţii drepturile lor unei companii străine.
Este cestiunea acum, dacă bine a făcut sală
nu de 'şi-a vîndut drepturile lor. Dupe pă
rerea mea acei 6meni ai fost siliţi să facă
lucrul acesta, căci, cum am avut onérea să
vă spun de la început, exploatarea de pe
troleü cere sacrificii mari, capitalurile sunt
fórte mici în ţéra móstră şi, deosebit de acé
sta, nu se găsesc nici exploatatori ca să fie
siguri că vor avea avantagii pentru exploa
tare. Ast-fel, mai ântêiü, lipsesc vagónele
cazane cari sunt fórte puţine, şi se póte în
têmpla ca o mină de petrolei să dea o canti
tate mare, dar exploatatorul să nu aibă unde
să'l pună. Afară de acesta, transportul pe
troleului de la mină până la frontieră este
fórte costisitor şi absérbe péte mai mult de
jumătate din valórea petroleului. Iată dar
dificultăţi cari de cari mai mari, pentru ex
ploatarea petroleului, pentru cari cred că
ar fi mai bine să se pună în lege că proprie
tarii să'şi pótă ceda drepturile lor asupra
terenurilor petrolifere şi să nu li se aducă
cea mai mică stînjenélă în concesiunile ce
vor voi să dea.
Am fost silit să fac acestă digresiune pen
tru ca săvă arăt cât de dificilă este exploa
tarea petroleului în ţéra nőstră.
Ce mai rămâne de făcut?
Asemenea exploatări sunt mai căutate
de către concesionarii străini şi pot să con
vină cu proprietarii să le concedeze dreptul
de exploatare pentru un timp mai mult sa
mai puţin lung, căci alt-fel va trece mult
timp până ce proprietarii noştri să fie în
stare să facă singuri aceste exploatări, ne
avênd mijlócele necesare pentru moment.
Aşa fiind lucrurile, când un concesionar
străin se va adresa la un proprietar să'i
concedeze exploatarea unei mine de petrol
pe tótă întinderea moşie, îi va respunde că
legea îl opresce a'i conceda un perimetru
mai mare de 40 hectare.
Lucru dar lasă de gândit, căci concesio
narul nu va admite să mai dai o altă con
cesiune la un altul, căci se feresce de con
DESBATERILE SENATULUI
curență și va pune tot-d'a-una proprietaru
lui acéstă condiţiune, pe care va fi silit să o
priméscă proprietarul. Lucrul fiind astfel,
vă întreb: nu este acesta o piedică la exer
ciţiul dreptului de proprietate ? căci pe de
o parte cu o mâna îi dai dreptul proprieta
rului să facă ce va voi şi ce i-ai dat cu o
mână îi iei cu alta, Căci nu pte să dea o
concesiune mai mare de 40 hectare.
Cred că acéstă disposiţiune este în con
tradicțiune cu exerciţiul dreptului de pro
prietate.
Pentru aceste motive am fost silit să fac
acéstă digresiune şi să mă refer la stimatul
şi respectatul d.preşedinte al consiliului să
bine-voiască a vedea lucrurile aşa cum se
vor petrece în practică şi să priméscă un
amendament, pe care voi avea onérea a'l
propune, care are coprinderea următóre:
Propunem ca cel de al duoilea aliniat al
art. 14 să fie modificat ast-fel :
nPentru petrolei perimetrul va fi de
maximum 500 hectareu.
Gr. Cereşeanu, general Catargi, Th.
Athanasiu, dr. Sabin, A. Antonesca.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Imi pare rău că nu pot să mă a
sociez cu amendamentul onor. d. Cireşeanu;
iată motivele:
In art. 14 se fixéză perimetrul minei, şi e
o anumită causă pentru care se fixéză peri
metrul unei mine şi pentru care nu se ad
mite o întindere prea mare a minei. Acéstă
causă e de ordine publică.
In acest punct, reiese iarăşi diferinţa din
tre noi şi onor. d. Carp, în privinţa concep
țiunei legel. Noi recunscem şi trebue să re
cunóscem, conform Constituţiune, dreptul
de proprietate al subsolului, aceluia care are
proprietatea suprafeţei. Insă exerciţiul a
cestui drept are o margine, în interesul ge
neral. Acésta e fixat în art. 133, care hotă
rasce să se facă o lege pentru exploatarea
minelor şi a pădurilor.
Dacă ar fi fost ca exerciţiul dreptului de
proprietate să fie ilimitat, nu ar fi fost ne
voie de o lege specială, nici pentru păduri,
nici pentru mine. Dacă Constituţiunea pre
scrie să se facă o lege a pădurilor, ea a în
ţeles să supună pădurile unei exploatări re
gulate, ca ele să rămână ţărei şi să nu fie
distruse, pentru ca munţii şi dealurile go
lite să se reverse asupra câmpiilor.
Tot asemenea şi cu minele. Interesul ge
neral e ca minele să fie exploatate în folo
sul ţărei, iar nu să intre în mâna acapara
torilor şi speculanţilor de tot felul o bogă
ţie naţională.
Astădi s'a fixat un perimetru al minelor.
Când vor lua câte-va societăţi tóte minele
de lignit şi de petrol, ele vor fixa singure
preţul şi pot uşor să'şi constitue un mono
pol. Nu este 6re o necesitate să luăm mă
suri, ca minele nostre să nu se monopo
liseze şi mai ales să nu se monopoliseze
în favórea unor capitalişti speculanţi şi pen
tru nisce folóse momentane şi cari nici nu
provin din mine, ci din manipulaţiuni de
bursă?...
9 Martie 1899
S'a fixat la noi perimetrul minei la 600
metri. Pentru lignită perimetrul s'a fixat
mai mare, pentru că lignita este un mineral
care nu este aşa de compact aședat în pă
mênt, ci în straturi adesea întrerupte de
pămént saú alte substanţe. O mină de lig
nită pe un perimetru de 1.000 metri re
presintă aprópe cât ar represinta o mină
de fer pe un perimetru de 600 hectare.
Tot din acestă causă inversă, se cere ca
minele de petrolei să fie restrînse pe un
perimetru mai mic, pentru că nu perimetrul
cel mare este care produce, ci localitatea
anume unde mina se află,şi care este bogăţia
ei. S'ar putea întâmpla forte des, ca, dându-se
unei mine un perimetru prea mare, de
exemplu de 500 hectare, să se monopoli
seze o parte însemnată a minelor de petro
leú de către o singură societate, care ar fixa
preţurile dupe al ei interes, mai ales când
o asemenea societate va dobândi mine în
semnate prin mărimea lor în diferite loca
lităţi.
S'a reservat pentru Stat ca minele de
pe moşiile Statului să nu fie exploatate de
cât de către Stat, mai ales că Statul are
mare trebuinţă de combustibil pentru căile
ferate şi vaporele, usinele ministerului de
răsboiü şi alte usini din ţéră. Trebue să vă
gândiţi, că ţéra merge înainte şi vor fi şi
alte nevoi de combustibil. E dar un interes
al ţărei, ca combustibilul de care avem ne
voe să nu fie scumpit artificial.
Acésta nu este o fantasmagorie, pentru
că ast-fel s'aú format acele cercuri mari in
ternaţionale de petrolei, cari s'aú acaparat
de mai tte isvórele de petrolei din Ame
rica şi Rusia, şi încep a apăsa acum şi asu
pra întregei Europe.
Lumea întrégă, chiar ţările ce nu ai mine
de petrolei, a început să se resimtă de in
fluenţa fórte dăunătóre exercitată prin mo
nopolisarea petroleului prin aceste cercuri
Öre noi să închidem ochii d'inaintea aces
tui pericol ?
Vedeţi dar, că temerile d-lui Cereşeanu
nu sunt întemeiate, chiar din punctul cel
mai strict al principiului proprietăței.
Câmpina este proprietatea principelui Di
mitrie Ştirbeii, şi d-sa, acolo, a vîndut unor
particulari o câtime fórte neînsemnată de
hectare.
Voci : O sută de hectare.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Acolo zona petroleului este de 40
hectare. Pe aceste puţine hectare s'ală Îm
bogăţit trei rânduri de exploatatori, şi as
tădi se îmbogăţesce societatea nSteaua Ro
mâniei, pe lângă care mai lucréză încă
câți-va particulari, cari şi ei se bucură de
câştigurile usinei.
La Poiana, care este alături cu Câmpina,
mai sunt alţi expoatatori; la Băicoii de ase
menea sunt alţi exploatatori. Puteai cum
përa aceste societăţi, aceşti exploatatori,
perimetre mai mari, şi nu ai năzuit a lua
mii de hectare. Să profităm de acéstă îm
prejurare, ca să nu intre şi la noi în ţéră
cercurile monopolisatóre americane.
Proprietarul este astă stăpânpe mina lui,
9 Martie 1899
el însă nu trebue să lucreze aşa în cât să
compromită interesele generale ale ţărei.
Priviţi ce se petrece în Germania cu mi
nele de caimit, cel mai important îngrăşe
mînt. Aceste mine fiind cumpărate de la pro
prietari de societăţi străine, s'a emis ideea
că ele să fie cumpărate de Stat, pentru ca
nu Germania să "şi vîndă îngrăşemintele sale
străinătățe, cumpărându-le pentru sine de
la străini, cari se îmbogăţesc tocmai pe a
céstă substanţă indispensabilă agriculturei
germane.
Tóte aceste consideraţiuni mă fac să vă
rog să nu măriţi perimetrul fixat prin lege.
Eü aşi mai fi adăogat alt ceva: să nu fie
ertat unei companii ca să cumpere mai mult
de 4–5 concesiuni, pentru că atunci când
vom avea noul nevoi, să nu fim siliţi a deveni
tributarii acestor companii,
Iată de ce aş ruga eü pe d. Cereşeanu să
renunţe la amendamentul său.
Eú cred că proprietarii îşi vor găsi în cu
rînd beneficiile pe cari nu le-ai avut până
80Ull.
Până acum petroleul nu era aşa de cău
tat, din causă că America şi Rusia producea
fórte mari cantităţi.
De când însă puţurile americane a în
ceput să scadă, de atunci a început străinii
să vină la noi să caute aci petrol.
Aţi vrea ca Americanii să monopoliseze
şi puţurile nóstre ?
Eü cred că acésta nu ar fi bine să se în
tâmple.
D. Gr. Cereşeanu : Ascultând argumen
tele date de d. prim-ministru, totuşi mă
simţ dator de a arăta cât este de necom
plectă acéstă lege.
In princip s'ar părea că eü proprietar nu
pot acorda o concesiune cu un perimetru
mai mare de 40 hectare, dar nu mi se ia
dreptul de a da alte concesiuni tot de a
ceeaşi întindere de 40 hectare.
Este sau nu adevărat, că prin lege pro
prietarul are dreptul, pe aceeaşi proprietate,
a da mai multe concesiuni lui x, y şi z, al
cărui perimetru pentru fiecare nu pote fi
mai mare de 40 hectare ?
Acest lucru este dar adevărat, atunci de
ce 'mi restrângeţi dreptul mei ? Atunci de
ce nu 'mi daţi dreptul să dai o concesiune
mai mare de 40 hectare ? Dacă 'mi ridicaţi
acest drept, atunci inconvenientul ar fi că
primul concesionar, care ar lua un teren de
40 hectare, "mi-ar pune obligaţiunea că în
tot timpul duratei contractului nu pot să
daú alte concesiuni altor perséne, pentru a
nu'i face concurenţă.
Vedeţi ce contradicțiume există în dispo motiv care ne a făcut ca să dăm Statului
siţiunile acestei legi,—pe de oparte 'mi dai dreptul ca petroleul să nu 'l dea în conce
dreptul să dai concesiune la mai mulţi con siune, ci să 'l păstreze pentru sine, ca nu
cesionari, şi pe de alta faceţi ca împrejură companiile străine să acapareze tóte aceste
rile să fie ast-fel ca să nu pot da. produse.
Ast-fel fiind lucrurile, aş dori să fii lă
murit asupra acestui lucru : ce însemnéză
acéstă contradicțiune în lege, or am dreptul,
or n'am dreptul? Dacă am dreptul să dai
la mai mulţi concesionari, de ce să nu am
dreptul să dai primului concesionar un te
ren mai mare de 40 hectare ?
DESBATERILE SENATULUI
In privinţa argumentului invocat de d.
prim-ministru, că s'ar face monopol de so
cietăţi, când n'ar fi înfrénaţi de a avea con
cesiuni mai întinse, răspund că noi suntem
la începutul exploatărilor şi trebue să lă
sați mai mare latitudine, şi când veţi vedea
că pe proprietar nu'l dóre inima de intere
sele lui, atunci este de datoria guvernului
ca să înfrîneze acéstă prodigalitate, iar până
atunci bine ar fi să lăsaţi tötă libertatea
proprietarului să lucreze în conformitate cu
interesele sale.
D. prim ministru a arătat că un proprie
tar este oprit prin legea silvică a tăia pă
durea cum vrea, şi aşa ar fi şi cu legea mi
nelor. ln privinţa acésta invoc tot argu
mentul de adinea-ori :
Dacă 'mi daţi dreptul să dai mai multe
concesiuni, una dupe alta, la diferiţi conce
sionari, de ce să nu 'mi recunosceți dreptul
să dai la cel care se presintă ântêiü drept
mai mare de cât cel prevăut în lege ? Incă
o dată dic, este o contradicțiune între spiri
tul şi disposiţiunea lege.
D-lor, s'a dis că perimetrul este anume
chibzuit în téte ţările.
Eă nu sciü în Europa dacă este o ţéră
saú două, la care perimetrul să fie limitat.
Pot să vă spun că în Rusia, în America şi
în multe părţi ale Europei, nu este vorba de
perimetru. Şi aceia sunt 6meni practici. Care
este ţéra care a produs mai mult petrolei
de cât America şi Rusia ? Ele a mers mai
înainte progresând,fără ca să fie absolut nici
o însemnare de perimetru, cum este în legea
de faţă.
Susţin dar ca disposiţiunile legei să fie în
conformitate unele cu altele, dar nu să se
contraică cum se contradic.
Acestea sunt argumentele cari le invoc
încă o dată, şi vă rog a crede că ceea ce am
avut onóre a expune onor. Senat este toc
mai ceea ce este în lege. Nu o fi perimetru
de 500 de hectare, dar să nu fie numai de
40 hectare căci este o anomalie.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor se
natori, în comitetul de delegaţi, este adevă
rat, că d. Cereşeanu s'a opus la limitarea
acestui perimetru la 40 hectare. Insă moti
vele cari au făcut pe comitet să nu priméscă
propunerea d-lui Cereşeanu sunt două. Intâiü,
pentru că pe când combustibilii solii sunt
în general în strate subţiri şi în general ori
zontale sa prea puţin înclinate, prin urmare
aú trebuinţă de o mare suprafaţă de explo
rare şi de exploatare, existenţa petroleului în
cója pământului este în suprafaţă relativ
puţin întinsă. A douilea, este tocmai acel
Ei bine, acelaşi lucru este şi pentru pro
prietari. Nu ic că,pe proprietatea sa, să nu
pótă da 2,3, 4 sau 5 concesiuni, dar acestea
să nu fie mai mari de 40 de hectare ca să se
favoriseze concurenţa,
D. Gr. Cereşeanu: Se péte da sală nu ?
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Se pte da,
381
şi iață pentru ce. Acum doui ani, am fost la
Baku şi la Balakhany unde, sunt cele mai
mari exploatări şi unde, pe o suprafaţă re
lativ restrânsă, sunt mii de puţuri, şi aceste
puţuri aparţin la mai mult de cinci companii.
Cum aceste concesii s'a luat? Ce, ele nu "şi
înţeleg interesul ? Și ale d-vóstre să nu ptă
fi luate ? Voiţi să creaţi monopoluri cari să
scumpéscă preţul şi noi, cu combustibilul
nostru, să nu putem profita de el.
Acestea sunt motivele pentru cari am fixat
perimetrul pentru petrol la 40 de hectare şi
pentru cari comitetul delegaţilor a respins
acest amendament.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
Cereşeanu şi se respinge.
D. Radu Porumbaru: D-lor, art. 14 fi
xéză limitele perimetrelor de exploatare a
diferitelor substanţe minerale.
In legislaţiunile miniere sunt două sis
teme: sa se fixéză perimetrul, şi atunci tre
bue să se determine limitele suprafeţelor
lor,cum e de exemplu în Germania, Statele
Unite şi alte părţi, sală nu se admite de loc
perimetrul, cum este legislaţiunea francesă
din 1810. Dar o dată ce o legislaţiune ad
mite perimetru pentru o substanţă, ea este
ţinută să impună limite de perimetru pentru
exploatarea tuturor substanţelor miniere.
In calcularea limitelor ce trebue să aibă
suprafeţele perimetrelor de exploatat, şi cari
limite se fixéză prin lege, se ţine socotélă de
cheltuelele ce trebue să facă exploatatorul
în vederea extracţiunei cutărei sa cutărei
substanţe, şi perimetrul se determină ast-fel
în cât exploatarea să fie rentabilă. Aceste
perimetre sunt cu atât mai întinse, cu
cât cheltuelile de primă instalaţiune şi ex
tracţiune sunt mai mari şi cu cât substanţa
de extras este în mai mică cantitate şi are
mai puţină valóre.
Ţinênd compt de tóte circumstanţele lo
cale, se pte dovedi că la noi exploatarea
unui perimetru de 40 hectare de petroletă
este, în termen mediu, mai rentabil de cât
exploatarea a 1.000 hectare de lignit. Dacă
dar este vorba a se fixa un perimetru de
petrolei, pentru acei proprietari cari vor
consimţi a da exploatarea minelor lor, prin
concesiuni date de Stat, ei cred că este mai
bine ca el să fie fixat la 40 hectare, de cât
la 500 hectare, cum propune amendamentul
d-lul Cereşianu.
Tot asemenea cred cum că e mai bine a
se menţine, pentru limitele extreme ale pe
rimetrelor de combustibil solid, distanţa de
5/, kilometri în loc de 4/, şi de 3/, ki
lometri în loc de 24/, pentru cele-alte mine.
Afară de acésta,găsesc că art. 14, ast-fel
cum e redactat în proiectul comitetului de
legaţilor,pte da loc la interpretări cari ar
aduce un resultat opus intenţiunilor d-v6s
tre, şi iată cum :
Dupe ce alin. II fixéză limitele suprafeţei
perimetrilor pentru combustibil solid şi cele
alte mine, se dice :
mln afară de casul când proprietarul îşi
exploatéză singur mina şi în care perime
trul exploatărei rămâne nedeterminata,
Alin. III este ast-fel redactat :
389
nPentru petrolei perimetrul va fi de ma
ximum 40 hectarea.
Nu credeţi d vóstre 6re că acestă frasă,
ast-fel isolată, care urméză imediat dupe
disposiţiunea precisă a aliniatului precedent,
ar putea să facă pe acei ce sunt chemaţi a
aplica legea să crédă că noi am voit să su
punem combustibilul lichid la o restricţiune
mai mare de cât combustibilul solid şi cele
alte mine ?
Ei cred că da, şi de aceea, fiind-că amen
damentul d-lui Cereşianu a fost respins,
propun următorul amendament :
n Alin. II, de sub art. 14, se va redacta
ast-fel :
nIntinderea perimetrului ce se concede va
fi, pentru petrolei, de maximum 40hectare;
ea nu va putea trece peste 1.000 hectare,
pentru minele de combustibil şi 600 hectare
pentru cele-alte mine, cu restricţiune ca
duoă puncte ale aceluiaşi perimetru să nu
fie mai depărtate de 5/, kilometri pentru
minele de cărbuni şi 34/, kilometri pentru
cele-alte mine, în afară de casul în care pro
prietarul "şi explotéză singur mina şi în
care perimetrul exploatărei rămâne nede
terminata.
R. C. Porumbaru, A. C. Viişoreanu, C.
I. Langa, colonel D. Negel, C. Răileanu.
In ceea ce privesce temerile d-lui Cere
şianu, eü nu le împărtăşesc, căci nimica în a
céstă lege nu împedică pe proprietarul „care
nu voesce să recurgă la intermediul Statu
lui, de a ceda unei alte perséne tóte dreptu
rile ce are asupra minelor de pe moşia sa,
mine asupra cărora art. 4 din presenta lege
'l recunsce deplin proprietar.
– Se consultă comitetul delegaţilor a
supra amendamentului d-lui Porumbaru.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor se
natori, comitetul delegaţilor a respins acest
amendament, fiind-că téma propuitorului
este că s'ar înţelege că, când proprietarul
singur îşi exploatéză petroleul, n'ar putea
să 'l exploateze pe întindere mai mare. A
céstă temere nu există, căci diferite articole
spun că proprietarul, când îşi exploatéză sin
gur mina, n'are trebuinţă nici de perimetru
nici de nimic.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Las la aprecierea onor. Senat a
cest amendament. Ei nu sunt contra.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
Porumbaru şi se primesce.
– Se pune la vot art. 14 cu amenda
mentul d-lui Porumbaru şi se primesce.
– Se dă citire art. 15 şi se primesce fără
discuțiune.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : D-lor, mâine sunt obligat la Ca
meră să răspund la o interpelare a d-lui De
lavrancea;vë rog dar să bine-voiţi a mă
scusa dacă nu voi fi presinte la Senat.
D. general G. Catargi : Atunci fac pro
punerea următóre: să luăm continuarea le
gei minelor poimâne.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Póte că şi poimâne voiü avea in
terpelări la Cameră. Luni pte se va lua în
DESBATERILE SENATULUI
discuțiune budgetul ministerului domeniilor,
la care iarăşi trebue să fii faţă.
Voci : Atunci reluăm legea minelor Marţi.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Legea
minelor o vom pune la ordinea ilei în töte
dilele şi când d. prim-ministru va fi presinte
la Senat vom continua discuţiunea pe arti
cole asupra legei minelor. (Aprobări). Acum
ridic şedinţa.
– Şedinţa se ridică la orele 6*/ p. m.
---------------------
SENATUL
SESIUNEA0RDINARĂ (PRELUNGITĂ) 1898–99
--------------
ŞEDINŢA DELA 19 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui Alex. D. Nicolaidi, vice
preşedinte, asistat de d-nii secretari ai biu
roului:Constantinescu Alex, Poroineanu C.,
Filipescu I. Alex, Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 100 d-ni senatori."
Nu răspund la apelul nominal 19 d-ni se
natori, şi anume :
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: Ce
lebidachi Nicolae, Chircu Thoma, Christo.
polu St. Vasile, Colonel Obedeauu Vasile,
Nemotivaţi :
D-nii : Balli M. Costache, Brabeţeanu I6n,
Cavalioti G., Culcer D. dr., Fulger G., Isvo
ranu R. Ilariü, Lupescu George, Moisescu Du
mitru, Petrescu Antache, Racoviţă Const..,
Radovici Gheorghe, RăileanuCostache,Tiron
Antohi, Climescu Constantin.
– D. secretar, dr. Iovitz, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
–Se trimite la comitetul delegaţilor peti
țiunea d lui Ionescu Nicolae, unul din oficerii
veterani rănit în campania din 1877–78,
prin care se rögă a fi trecut printre oficerii
a căror soldă s'a propus a se spori prin pro
iectul de lege din iniţiativă parlamentară.
– Se trimite la comisiunea de indigenat
petiţiunea d-lui Marin N. Petrovici, care
rógă a i se vota indigenatul cerut în a
nul 1896.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: In
trăm în ordinea dilei. La ordinea dilei avem
continuarea discuțiune pe articole a proiec
tului de lege modificator legei minelor. Ne
am oprit la art. 16; d. raportor e rugat să
dea citire articolelor următóre.
– D. Gr. Ştefănescu, raportor, dă ci
tire art. 16 de sub titlul III;
n Acte cari preced instituirea conce
siunilor de mine. •
n Dreptul de a face escursiuni şi căutări la
suprafaţă, cari nu provécă degradări, pe tot
teritoriul României, în scop de a descoperi
mine, îl are ori-ce persénă, român sau străin,
care va obţine o permisiune de la ministerul
lucrărilor publice şi consimţimîntul proprie
tarului suprafeţei de explorat.
9 Martie 1899
Statul(prin serviciul minelor) este dispen
sat de a avea consimţimîntul proprietarilor
particulari pentru studiile şi căutările ce ar
avea de făcut la suprafaţă.
nProprietarii suprafeţei, pentru căutări şi
studii pe moşiile lor, sunt scutiţi de permi
siunea ministerului. -
D. Radu C. Porumbaru : D-lor, dupe
art. 16 dreptul de a face escursiuni nu "l
póte avea cine-va de cât numai atunci când
ar obţine consimţimîntul proprietarului şi
al ministerului.
Acéstă restricţiune este prea mare,vexa
torie, şi nu este nici liberală. Noi trebue să
căutăm să înlesnim escursiunile, mai cu
sémă ale diferiţilor profesori, cari se duc
cu şcolarii să visiteze o localitate din punc
tul de vedere sciinţific şi pote chiar şi din
punctul de vedere industrial.
Necesitatea de a cere permisiune de la
ministerul lucrărilor publice pentru facerea
unor asemenea escursiuni–permisiune, care
nu se obţine de cât târdiü de la data cere
rei – va fi causa care va face pe mulţi să
renunţe la ele. Intr-o ţéră atât de liberală
ca a nőstră, cred că niminea nu pte să fie
împedicat de a face escursiuni atuncea când
nu aduce nici o degradare suprafeţei. Inţe
leg ca acel care se duce cu intențiunea de a
face o descoperire, ca acela care începe să
caute mine, să fie obligat a avea autorisa
ţiunea ministerului de lucrări publice, dar
găsesc că este prea mult a impune es
cursionistului aceeaşi obligaţiune.
Propun dar următorul amendament:
»Dreptul de a face căutări la suprafaţă,
care provécă degradări pe tot teritoriul Ro
mâniei, în scop de a descoperi mine, îl are
ori-ce persénă, român sau străin, care va
obţine permisiunea de la ministerul lucră
rilor publice şi consimţimîntul proprietaru
lui suprafeţei de exploatat.
R. Porumbaru, Costescu-Comăneanu,
Colonel D. Negel, C. Răileanu, A. C. Vii
şoreanu.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Va să
dică sunteţi în contra cuvîntului escursiune.
D. Radu Porumbaru : Da.
– Se consultă comitetul delegaţilor asu
pra amendamentului d-lui Porumbaru.
D. raportor Gr. Ştefănescu: D-lor se
natori, comitetul delegaţilor, în majoritate,
nu primesce acéstă suprimare a cuvîntului
»escursiunea şi găsesce că nu e mare dificul
tate. Pentru mine "I-aşi primi, dar majoritar
tea nu vrea să suprime, ci să se lase artico
lul ast-fel cum este redactat.
– Se pune la vot amendamentul şi se
respinge.
– Se pune la vot art. 16, ast-fel cum
s'a modificat de comitetul delegaţilor, şi se
primesce. ”-
– Se dă citire art. 17, redacţia comite
tului delegaţilor, şi punându-se la vot. *
primesce fără discuțiune,
– se pune la vot suprimarea art. 1
din legea în vigóre, şi se aprobă. -
– Art. 19 devenit 18, 20 nemodificat
devenit 19, 21 devenit 20, 22 devenit ?
 Martie 1899
şi 23 devenit 22, se votéză succesiv, fără
discuțiune.
–Se admite suprimarea art.23.
– Art. 24 devenit 23 se primesce ast
fel cum s'a votat de Adunarea deputaţilor.
– Art. 25, 26, 27, 28 nemodificate, de
venite 24, 25, 26 şi 27, se primesc succe
siv şi fără discuțiune.
– Suprimarea art. 27 se admite.
– Art. 29 (noi) devenit 28, se pune la
vot şi se primesce fără discuțiune.
– Art. 30 nemodificat, devenit art. 29,
se pune la vot şi se primesce fără discuțiune.
– Se dă citire art. 31 devenit 30:
Lucrările de căutare sunt puse sub su
praveghiarea serviciului minelor.
n Constatările de înaintare, precum şi re
sultatele lucrărilor efectuate, se vor face de
inginerul respectiv pe cheltuiala explorato
rului. Un regulament special va fixa moda
lităţile acestei cheltuell.
»Imediat ce lucrările de explorare vor a
junge la resultate suficiente pentru a putea
începe lucrări de exploatare, serviciul mi
nelor va opri continuarea lor şi va lua mă
suri pentru instituirea concesiune de mine.
D. Radu Porumbaru : D-lor, articolul
acesta este luat dupe legea din 1895. Le
gea din 1895 nu prevede nimic despre pro
prietar, atunci când singur "şi-ar exploata
mina, căci, dupe legea din 1895, exploata
torul de mine era tot-d'a-una un conce
sionar al Statului.
In legislaţiunea actuală avem pe pro
prietarul exploatator, care este supus drep
tului comun şi pe exploatatorul concesionar
căruia Statul îi conferă dreptul de a ex
ploata minele în condiţiunile legei de faţă;
sunt însă în actuala lege disposiţiuni de or
dine publică, cari trebue să privéscă atât
pe exploratorul proprietar, cât şi pe ex
ploratorul concesionar al Statulul.
De aceea credea să se lămuréscă lucrurile,
să spunem:
nLucrările de căutare, fie ele făcute de
proprietari în minele lor, fie ele făcute de
exploratori, sunt puse sub supraveghiarea
serviciului minelor. a
Pentru ca ast-fel să nu ptă un proprie
tar să spună inginerului venit pentru a "şi
da socotélă de condiţiunile în care se fac lu
crările de înaintare:
Domnule, aici este proprietatea mea, ea
este inviolabilă; prin urmare, ieşi de aiciu,
şi în timpul până ce procurorul ar sosi la
faţa locului, nenorociri să se întêmple şi pa
gube ireparabile să aibă loc.
– Se consultă comitetul delegaţilor.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor se
natori, comitetul de delegaţi, în majoritate,
găsesce că acest articol nefiind special nu
mai pentru concesionari, ci pentru toţi aceia
cari fac exploatare, nu e nevoie a face o dis
tincţiune, fiind-că termenul este general.
Prin urmare, toţi cari fac exploatare sunt
supuşi observaţiunei serviciului de mine.
Pentru aceste motive, majoritatea 'I-a res
pins.
– Se pune la vot amendamentul, şi se
respinge.
1DESBATERILE SENATULUI
– Se pune la vot art. 31 devenit 30, ast
fel cum a fost redactat de comitetul dele
gaţilor, şi se primesce.
–Se dă citire art. 32 devenit 31, art. 33
devenit 32 şi art. 34 devenit 33, cari, pu
nêndu-se la vot, se primesc succesiv fără
discuțiune.
– Se primesce succesiv fără discuțiune
art. 35 devenit 34 şi 36 devenit 35.
– Se pune la vot suprimarea art. 35 din
legea în vigóre, suprimat şi de Cameră, şi
se primesce.
–Se dă citire art. 37 nemodificat, deve
nit 36 :
Dreptul de a exploata se dă explorato
rului şi proprietarului suprafeţei, conform
disposiţiunilor legei de faţă. a
D. Radu Porumbaru : D-lor senatori,
să nu vi se pară curios faptul că am propus
şi voiü mai propune încă multe amenda
mente la acéstă lege.
Consideraţiunea principală care m'a că
lăuzit în redactarea acestor amendamente,
este de a da articolelor acestei legi, maxi
mum de claritate posibilă.
Acéstă claritate este absolut indispensa
bilă pentru a evita pe viitor ca jurisprudenţa
să dea o interpretare opusă spiritului care
a condus pe legiuitor în redactarea acestui
proiect de lege. Căci, sciut este, d-lor, că
acest sistem al interpretării de către juris
prudenţă, aduce pe lângă uzurpare, varia
ţiuni şi confusiuni din cele mai mari în apli
carea legilor.
Vë este cunoscut, d-lor senatori, că există
o diferenţă totală între principiul legei ac
tuale şi între acela pe care voim să 'l in
troducem în legea pe care o discutăm. Legea
din 1895 despărţea proprietatea suprafeţei
de proprietatea subfeţei.
Proprietarul suprafeţei nu este recunos
cut de acéstă lege ca proprietar al subso
lului.
nStatul este dispunător general al între
gului subsol pe care,–dupe împrejurări, –
îl póte da în exploatare proprietarului su
prafeţei exploratorului, unei asociaţiuni a
exploratorului cu proprietarul suprafeţei sali
în cas când nici unii din aceştia nu voesc a
se însărcina cu exploatarea, ori-cărei alte
persóne saú societăţi străine. u
Pentru a exploata o mină este indispen
sabil, dupe legea în vigóre, a se obţine de
la Stat dreptul de exploatare.
Obţinerea acestui drept ia numele de
concesiune şi ori-ce exploatator trebue să
fie concesionar.
Principiul legii, ai în discuțiune, este :
mina aparţine proprietarului suprafeţei,
cu două singure excepţiuni: acea privitóre
la Dobrogea şi acea privitóre la minele de
S0/8,
Proprietarul suprafeţei pte exploata sin
gur, sai ceda exploatarea ori-cărei alte per
sóne, prin bună înţelegere, conform dreptu
lui comun.
Statul, care este proprietarul cel mai mare
în ţara acesta, este atât proprietar al su
prafeţei cât şi al subfeţei de pe proprietă
tățile sale. Pentru exploatarea avuţiilor sub
383
terane şi pentru cedarea drepturilor Statu
lui se stabilesc 6re-cari condiţiuni, de cari să
se scie legat atât Statul cât şi exploatatorul.
Aceste condiţiuni, cu caracter general, fac o
biectul majorităței articolelor din acéstă lege
Cu noul principii, introdus în legislaţiu
nea nőstră minieră, ar fi trebuit să modifi
căm cu totul titlurile acestei legi, ar fi tre
buit să facem, ca să jic aşa, patru mari di
visiuni :
I. nMinele de pe proprietăţile particulare,
supuse dreptului comuna;
lI. »Disposiţiuni pentru darea în explo
rare şi exploatare a minelor de pe proprie
tăţile Statului u;
III. n Caracterele juridice ale unei mine; şi
IV. n Měsuri comune tuturor exploatato
rilor.
Guvernul naţional-liberal însă, respec
tuos către instituţiunile ţărei, a menţinut în
modificarea legei minelor cadrul general al
legei din 1895 şi cu acésta o mulţime de ar
ticole cari, nemai concordând cu principiile,
actualmente adoptate, trebuesc lămurite şi
modifiicate. Aşa spre exemplu : Art. 36 din
legea în vigóre a rămas nemodificat.
El sună ast-fel :
»Dreptul de a exploata se dă explorato
rului şi proprietarului suprafeţei, conform
disposiţiunilor legei de faţă.
Vedeţi, d-lor senatori, că acéstă redac
țiune e în contradicțiune cu principiul fun
damental al legei ce discutăm, căci din mo
ment ce mina aparţine proprietarului su
prafeţei (art. 4), acesta nu mai are trebuinţă
de a obţine de la nimeni dreptul de a o ex
ploata.
Propun dar, ca concluzie a celor dise mai
sus, următorul amendament:
»Dreptul de a exploatamina, aparţine pro
prietarului suprafeţei.
» Acest drept se cedéză de Stat exploata
torului, conform disposiţiunilor legei de
faţău.
R. C. Porumbaru,colonel Negel, C. Răi
leanu, A. C. Viişoreanu, C. I. Langa.
– Se consultă comitetul delegaţilor.
D. raportor, Gr. Ştefănescu : D-lor se
natori, comitetul delegaţilor, ca să nu mai
fie nici o îndoială, a admis ca să se redac
teze acest articol în termeni mai generali,
dupe cum susţine d. Porumbaru, redactân
du-se ast-fel :
nExploatarea minelor se face conform
disposiţiunilor legei de faţă u.
– Se pune la vot amendamentul şi se
respinge.
– Se pune la vot art. 37, devenit 36,
ast-fel modificat de comitet, şi se primesce.
– Art. 38 devenit 37 se primesce fără
discuțiune.
– Se admite suprimarea art. 38 din le
gea în vigóre.
D. Radu Porumbaru : D-le preşedinte,
cer cuvintul asupra supresiunei art. 39.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Aveţi
cuvîntul.
D. Radu Porumbaru : D-lor senatori,
comitetul delegaţilor a suprimat cu totul
88
art. 39, ast-fel cum a fost modificat de A
dunarea deputaţilor. Eă găsesc că acest
articol este indispensabil să se păstreze.
ln întrégă acéstă lege, numai el conţine
disposiţiuni cari obligă pe proprietarul ex
ploatator de a face cunoscut Statului mi
nele ce voesce a exploata şi perimetrele ce
şi-a determinat.
Aceste date sunt indispensabile Statului,
atât din punctul de vedere general, cât şi
din punctul de vedere particular:
Din punctul de vedere general, ele per
mit de a cunsce progresele exploatărei mi
niere şi de a aduna datele statistice anuale,
relative la acéstă ramură a activităței na
ționale; din punctul de vedere particular,
Statul, fiind unul din cei mai mari proprie
tari, are trebuinţă, pentru a putea să-şi fi
xeze perimetrele minelor ce el voesce să
concedeze, să cunscă ce anume suprafeţe
sunt exploatate de către vecinii săi.
Vă rog dar să menţineţi acest articol, cu
atât mai mult cu cât el nu aduce nici ojig
nire dreptului de proprietate.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Mě asociez şi ei la propunerea
d-lui Porumbaru.
Voci: Ce dice articolul ?
D. Radu Porumbaru: Iată ce dice acest
articol:
Persónele cari vor întreprinde exploatări
miniere particulare, fie ele chiar proprietari
ai suprafeţei, vor trebui să trimită ministe
rului, cel mai târiü cu o lună înainte de
începerea lucrărilor:
a) Un memorii făcând cunoscut natura
şi modul de a fi al zăcămîntului, însoţindu-l
şi de probele de materiale ce voesce a ex
ploata ;
b) Intinderea şi limitele perimetrului ce
'şi-a delimitat, adăugând un plan al acelui
perimetru, executat la scara de */0.000 şi în
dublu exemplar;
c) Localitatea alésă ca domiciliă în jude
ţul unde se află perimetrul.
Depun dar amendamentul :
n Art. 39 să se păstrezeu.
R. Porumbaru, colonel Negel, C. Ră
ileanu, A. C. Viişoreanu, C. I. Langa.
– Se trimite la comitetul delegaţilor.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor se
natori, comitetul delegaţilor primesce amen
damentul propus de d. Porumbaru.
–Se pune la vot amendamentul d-lui
Porumbaru şi se primesce.
– Se pune la vot menţinerea art. 39
care devine 38 şi se primesce.
– Se pune la vot suprimarea art. 40 din
legea în vigóre şi se primesce.
– Se citesce art. 40 devenit 39, 41 de
venit 40, art. 42 devenit 41, art. 43 deve
nit 42 şi, punându-se succesiv la vot, se pri
mesc fără discuţie.
–Se citesce art. 44 devenit 43, şi nece
rênd nimeni cuvîntul se pune la vot şi se
primesce.
–Se pune la vot art. 45 nemodificat, de
venit 44, şi se primesce.
–Se pune la vot şi se primesc succesiv
T)ESBATERILE SENATULUI
şi fără discuțiune art. 46 devenit 45 şi 47
ast-fel cum a fost votat de Adurarea depu
taţilor devenit 46, şi 48 devenit 47.
–Se dă citire art. 49 devenit 48 :
Concesiunea minei coprinde perimetrul
fixat prin cerere, dacă suprataţa cerută e li
beră şi nu trece peste 1.000 hectare pentru
minele de combustibil solid, 40 hectare pen
tru petrolei şi 600 pentru cele-alte mine,
şi că două puncte ale aceluiaşi perimetru nu
sunt mai departe de 4 kilometri pentru mi
nele de combustibil solid şi 2 /, kilometri
pentru cele-alte mine, în afară de restric
ţiunea prevădută la art. 14 pentru proprie
tarul suprafeţei.
Concedarea unui perimetru nu dă conce
sionarului instituit alte drepturi asupra su
prafeţei de cât cele prevăute la art. 43.
Decretul de instituire a concesiunei recti
fică limitele fixate prin cererea de instituirea
concesiune de mine, fără ca suprafaţa să
fie micşorată sa scădută de cât conform
art. 14 şi fără ca să fie schimbată din loca
litatea unde s'a cerut.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, s'a
primit un amendament la alt articol, admi
ţându-se în loc de 4 /, kilometri şi 24/, ki
lometri, 5 /, kilometri şi 34/, kilometri;
trebue modificate aceste cifre şi în acest ar
ticol. (Aprobări).
–Se pune la vot art. 49 devenit 48 cu
aceste modificări şi se primesce.
–Art. 50,51 şi 52 redacţia comitetului
devenite art. 49, 50 şi 51, se primesc suc
cesiv şi fără discuțiune.
–Se dă citire art. 53 devenit 52; se pri
mesce fără discuțiune.
– Se dă citire art. 54 devenit 53:
Concesionarul e dator să plătéscă proprie
tarului suprafeţei, ori-cine ar fi el, o aren
dă pentru parcelele ocupate şi să repare
(saú să despăgubéscă) tóte daunele şi pre
judiţiile ce ar resulta din lucrările sale.
Concesionarul minei e răspundător, în
timp de trei ani, de aceste daune, solidar cu
exploatatorul pe care şi "I-a substituit. Mi
nisterul lucrărilor publice, ascultând părţile,
(avènd în vedere art. 21), fixéză indemnita
tea, ţinénd sémă de păduri şi plantațiuni,
precum şi de circumstanţele în cari clădirile
şi ameliorațiunile au fost făcute de proprie
tarul suprafeţei. In cas de nemulţumire, se
póte face recurs în justiţie, care va judeca
şi hotărî de urgenţă, fără însă ca recursul
să suspende efectul decisiunei ministerului
lucrărilor publice.
In casul când nu ar fi o convenţiune prea
labilă, concesionarul minei trebue să dea
proprietarului suprafeţei o redevenţă anuală
de 2%–5% din produsul brut extras din
subsolul său. Acéstă redevenţă se va fixa
de ministerul lucrărilor publice o-dată cu
darea concesiune, având în vedere dificul
tăţile de exploatare şi rentabilitatea minei,
în urma unui raport al serviciului de mine,
şi luând avisul consiliului de mine.
Acéstă redevenţă se va incasa sub contro
lul inginerului Statului.
Pentru petrolei redevenţa va fi de 10%,
din produsul brut,
9 Martie 1899
Redevenţa se va plăti, dupe cererea pro
prietarului, sală în natură sau în bani, la
sfârşitul fie-cărui an financiar.
Daca, în timpul de duoă luni de la expi
rarea anului financiar al exploatărei, con
cesionarul nu a plătit redevenţa, proprieta
rul suprafeţei se pte adresa ministerului
lucrărilor publice care soméză pe concesio
nar să plătéscă în termen de 30 dile de la
data somaţiei. Dacă concesionarul nu plă
tesce în termen, în urma cerere proprieta
rului suprafeţel, i se va retrage concesia,
procedându-se ca la art. 59.
D. Radu Porumbaru : D-lor, cred că
ar fi bine ca alin. 5 de sub acest articol să
fie ast-fel redactat :
Dupe cuvintele :
Pentru petrolei redevenţa va fi de 107
din produsul brut să se adaoge cuvintele :
în casul lipsei de convenţiune prealabilă.
Raţionamentul este că şi pentru acest
produs trebue să se ia în consideraţie con
venţiunea părţilor, ca şi pentru cele alte
substanţe miniere.
Pe lângă acésta, la alin. 3 vă rog să ad
miteţi ca la fixarea redevenţei, pe lângă di
ficultăţile de exploatare şi de rentabilitate,
să se ţină compt şi de natura minei, acésta
cu atât mai mult cu cât la Camera suroră
s'a ridicat discuţiunea şi sa fixat pentru lig
nită ca produsul brut să fie de 5%.
Ei bine, dacă nu punem în lege cuvîntul
natura minei, ar părea că nu luăm în con
sideraţie amendamentul Camerei.
Iată pentru ce am propus acest amenda
ment.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Iată, d-lor,
amendamentul propus de d. Porumbaru:
nIn casul când nu va fi o convenţiune
prealabilă, concesionarul minei va trebui să
dea proprietarului suprafeţei o redevenţă
anuală de 2–5% din produsul brut extras
din subsolul sălii. Acéstă redevenţă se va
fixa de ministerul lucrărilor publice o
dată cu darea concesiune, avându-se în ve
dere natura minei, dificultăţile de exploa
tare şi rentabilitatea ei, în urma unui ra
port al serviciului de mine şi luând avisul
consiliului de mine.
Acéstă redevenţă se va incasa sub con
trolul inginerilor Statului. Pentru petrolei
redevenţa va fi de 10% din produsul brut
în casul lipsei de convenţiune prealabilă,
C. I. Langa, R. Porumbaru, colonel
Negel, C. Răileanu, A. C. Viişoreanu.
Comitetul delegaţilor primesce acest a
mendament.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor,
d. raportor admite amendamentul, comitetul
delegaţilor ’l primesce de asemenea, prin ur
mare, îl pun la vot. -
– Se pune la vot amendamentul şi se pri
II.62SC2,
– Se pune la vot art. 54 devenit 53, cu
modificarea propusă, şi se primesce. -
– Se daă citire art. 55 şi 56 devenit
art. 54 şi 55, şi se primesc fără discuțiune
– Se dă citire art. 57 nemodificat, deve”
nit 56 :
9 Martie 1899
Când mai multe mine învecinate sunt a
meninţate în siguranţa şi existenţa lor prin
tr'o causă 6re-care comună tutulor, o deci
siune ministerială, dată în urma unei cerce
tări oficiale, indică minele ai căror concesio
mari vor fi obligaţi să constituiască un sindi
cat, care să execute şi să întreţină lucrările
recunoscute trebuincióse pentru a evita pe
ricolul comun.
Adunarea generală, chemată ca să alégă
sindicatul, se va compune din concesionarii
minelor interesate.
Fie-care va dispune de un număr de vo
turi proporţional cu produsul brut al minei
în timpul celor trei ani de exploatare din
urmă.
D. Radu Porumbaru : D-lor, ast-fel cum
este redactat acest articol se exclude po
posibilitatea pentru minister ca să indice şi
pe proprietar să intre şi el în sindicat.
Vă rog, să redactaţi articolul ast-fel: Mi
nisterul lucrărilor publice pte să indice pe
toţi concesionarii şi proprietarii, cari trebuie
să intre în sindicat; adică să se intercaleze
în text cuvîntul de proprietaria.
Iată cum propun să se redacteze acest ar
ticol :
Art. 56. Când mai multe mine învecinate
sunt ameninţate în siguranţa şi existenţa lor
printr'o causă 6re-care comună tutulor, o de
cisiune ministerială, dată în urma unei cer
cetări oficiale, indică minele ai căror conce
sionari sală proprietari vor fi obligaţi să con
stituiască un sindicat, care să execute şi să
întreţină lucrările recunoscute trebuincióse
pentru a evita pericolul comun.
Adunarea generală, chemată ca să alégă
sindicatul, se va compune din concesionarii
şi proprietarii minelor interesate.
Fie-care va dispune de un număr de vo
turi, proporţional cu produsul brut al minei
în timpul celor trei ani de exploatari din
urmă.
R. Porumbaru, colonel Negel, C. Răi
leanu, C. I. Langa, A. C. Viişoreanu.
– Se consultă comitetul delegaţilor.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, co
mitetul delegaţilor primesce articolul ast-fel
cum s'a redactat de d. Porumbaru.
–Se pune la vot amendamentul d-lui
Porumbaru şi se primesce.
– Se pune la vot art. 57 devenit 56, cu
modificările propuse, şi se primesce.
– Se dă citire art. 58, devenit art. 57:
Taxele ce trebue să achite fiecare con
cesionar interesat, pentru execuţiunea şi în
treţinerea lucrărilor,vor fi fixate, propor
țional cu interesele în joc ale fie cărei mine,
printr-un rol dresat de sindicat şi aprobat
de ministerul lucrărilor publice; în cas de
nemulţumire, se va recurge în justiţie, fără
însă ca recursul săptă suspenda lucrările.
nPentru fixarea taxelor de achitat, fie-care
mină nu va avea dreptul de cât la un vot.
Aceste taxe vor fi percepute şi incasate
ca în materii de contribuţii directe.
» In cas de neplată a taxei, în timp de trei
luni de la data somațiunei cai e i se va fi
făcut, concesionarul în întâriere cu plăţile
DESBATERIILE SENATULUI
va fi considerat ca renunţând la concesiunea
instituită, şi dreptul de a exploata mina
trece asupra Statului pentru restul timpu
lui concesiune, în cas când sindicatul nu
ar voiu.
D. Radu Porumbaru: D-lor senatori,
mai ântêiü, vë rog ca şi aici să se interca
leze cuvîntul de mproprietara pe lângă acela
de mconcesionaru. Apoi am să vă propun o
modificare la ultimul aliniat, care lice:
nIn cas de neplată a taxei, în timp de trei
luni de la data somațiunei care i se va fi
făcut, concesionarul în întârdiere cu plăţile
va fi considerat ca renunţând la concesiunea
instituită, şi dreptul de a exploata mina
trece asupra Statului pentru restul timpu
lui concesiune, în cas când sindicatul nu
ar voiu.
Găsesc că trei luni este un timp fórte
scurt, trebue să se dea un termen mai lung,
cred că 6 luni ar fi suficient.
Afară de acésta, dupe cum vedeţi, arti
colul dispune ca dreptul de a exploata mina
să trécă asupra Statului pentru restul tim
pului concesiunii, în cas când sindicatul nu
ar voi.
Dacă s'ar menţine acéstă disposiţiune, se
îngreunéză zadarnic. Statul cu o exploatare
pe care nu ar voi–póte-să o ia asupra sa.
Eü cred că e mai bine, ca mina să trécă ia
răşi la proprietar în cas de neplata taxei.
Propun dar ca acéstă disposiţiune să se
ştérgă şi articolul să se complecteze prin
următorul amendament:
Taxele ce trebue să achite fie-care con
cesionar sai p oprietar interesat etc.
Alin.4. In cas de neplată a taxei în timp de
şése luni de la data somațiunei ce i se va fi
făcut, concesionarul în întârjiere cu plăţile
va fi considerat ca renunţând la concesiunea
instituită şi dreptul de a exploata mina re
vine proprietarului.
R. C. Porumbaru, colonel Negel, C. Răi
leanu, A. C. Viişoreanu, C. I. Langa.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-v.
cereţi ca dreptul de a exploata mina să re
vină proprietarului. Acésta să se adaoge.
D. Radu Porumbaru : Da. Să se a
daoge ast-tel: şi dreptul de a exploata re
vine proprietarului.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor,
la acest articol termenul în care trebue să
plătéscă, se schimbă de la 3 luni la 6 luni,
şi pe urmă dreptul de exploatare revine pro
prietarului minei, ori care ar fi acela.
In privinţa acesta, deja ne am înţeles cu
d. prim-ministru, şi primesce aceste modifi
cări, cum şi comitetul de delegaţi
– Se pune la vot amendamentul şi se
primesce.
– Se pune la vot art. 58, devenit 57,
cu modificările propuse, şi se primesce.
– Se dă citire art. 59, devenit 58, și
punêndu-se la vot, se primesce fără discuţie.
– Se dă citire art. 60, devenit 59:
nDacă adunarea generală a concesionarilor
interesaţi de la art. 55, n'a constituit un sin
dicat duoă luni dupe invitarea care "i a fost
făcută de administraţia minelor, sau dacă
385
sindicatul nu presintă proiectul lucrărilor,
saú nu le execută şi nu le întreţine în ter
menele cari 'i vor fi fost fixate, sindicatul
va putea fi înlocuit printr'o comisiune spe
cială numită de minister, care va fi învestită
cu tótă autoritatea necesară şi care va lucra
în socotéla minelor ameninţate. u
D. Radu Porumbaru : Rog să se modi
fice şi aci. Să se pună a concesionarilor
nşi proprietarilor cum s'a modificat mai
SUS,
– Se pune la vot art. 60, devenit 59, cu
adăogirea nşi proprietarilor, şi se pri
62SC62,
– Se primesce succesiv şi fără discu
țiune art. 61 devenit 60, art. 62 devenit
61 şi art. 63 devenit 62.
– Se admite suprimarea art. 64 din
legea în vigóre.
D. Radu Porumbaru: Cer cuvîntul,
d-le preşedinte.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Aveţi
cuvîntul.
D. Radu Porumbaru: D-le preşedinte,
d-lor senatori, în actuala lege, ast-fel cum
ne-a fost trimisă de la Camera suroră, se
afla un articol purtând numărul 64 (noi).
Iată cum era redactat acest articol :
nArt. 64 (noi). Instalațiunile și"construc
ţiunile fac parte integrantă din mină şi nu
se pot ridica. Numal maşinele, vitele şi lu
crurile cari nu a fost declarate imobile de
cât prin destinaţiune şi cari se pot suprima
fără ca accesibilitatea lucrărilor şi siguranţa
minei să sufere, rămân proprietatea exploa
tatorului.
nLa măsurile regulamentare,pentru sigu
ranţa minei sau a lucrătorilor, sunt supuşi
toţi exploatatorii, fie ei proprietari ai supra
feţel sau nu. u
D-lor, acest articol a fost suprimat de co
mitetul delegaţilor d-v6stre.
Inţeleg suprimarea părţii I a art. care a
intrat cu totul în art. 62, ast-fel cum a fost
redactat de comitet şi cum l'aţi votat, dar
nu înţeleg să se suprime alin. 2 care impune
pe toţi exploatatorii, fie proprietari sau nu,
la măsurile regulamentare pentru siguranţa
minei şi a lucrătorilor.
Acésta cu atât mai mult cu cât disposi
țiuni de asemenea natură nu mai revin ni
căeri în presenta lege.
Propun dar următorul amendament :
nLa măsurile regulamentare pentru sigu
ranţa minei şi a lucrătorilor sunt supuşi
toţi exploatatorii, fie ei proprietari ai supra
feţei sau nu. u
R. C. Porumbaru,Colonel Negel, C. Răi
leanu, A. C. Viişoreanu, C. I. Langa.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, art.
64 al Camerei s'a suprimat, fiind-că era o
repeţire a articolului precedent; aliniatul
din urmă însă, este adevărat că conţine mă
suri de poliţie. Camera însă, răi le-a pus
aci, fiind-că aci e vorba de părăsirea unei
mine şi la disposiţiunile pentru părăsirea
unei mine nu are loc un articol de poliţie,
aşa că acest amendament se pte pune frte
bine la art. 75 devenit 73 de sub titlul X.

386
Supraveghiarea exploatărei minelor, carie
relor, de către administraţiunea.
D. Radu Porumbaru : Consimt a se
intercala amendamentul la art. respectiv.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Prin
urmare amendamentul se reservă pentru a
se intercala la art. respectiv.
–Se pune la vot suprimarea art. 64
(noi) şi se primesce.
– Art. 65, 66, 67, 68, 69 şi 70 de sub
titlul VIII al legei în vigóre se suprimă.
– Art. 65 devenit 62 de sub titlul VIII
Carierea se primesce.
Art. 66 nemodificat, devenit 64, se pri
mesce fără discuţie.
– Se dă citire art. 67 devenit 65. n Ex
ploatarea carierelor deschise se face fără
nici o autorisare, numai sub privegherea
serviciului minelor şi cu observaţiunea le
gilor şi regulamentelor de poliţie şi sigu
ranţă publică.
nExploatatorul este ţinut a încunosciinţa
ministerul lucrărilor publice despre deschi
derea carierei.
Ea este oprită la o distanţă mai mică de
50 m. de drumuri, pieţe publice, clădiri,
lucrări de artă, etc., afară numai de o au
torisaţiune specială dată în forma prevădută
pentru permisele de exploataţiuni de mine.
D. N. Crătunescu: Ași dori o explica
țiune din partea d-lui raportor. Nu se dă
óre o prea mare putere serviciului de mine
prin partea finală a acestui articol?
Spaţiul de 50 de metri prevădut de acest
articol este necesar; prin urmare, mi se
pare că e prea mare puterea dată serviciu
lui de mine ca să potă restrînge acest
spaţiă.
Se póte, d-lor, ca aceşti 50 de metri să fie
prea mult sală prea puţin, dupe natura ca
rierei, şi atunci din două una: ori nu fixăm
nici un spaţii, ori dacă un spaţii se fixeză,
ridicăm puterea dată sărviciului minelor,
mai ales dacă fixăm numai cât e strict ne
cesariü.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Legea fixéză
pentru stabilirea carierei un spaţii de 50 de
metri de la drumuri sau alte locuri. In ace
lași timp însă, din diferite împrejurări, se
permite serviciului minelor a micşora acest
spaţii. Natura minei este ast-fel câte 0-dată,
că exige acéstă micşorare; aşa de exemplu, d.
Nicolaă vă póte spune, şi ori-cine a făcut
drumul de la Câmpu-Lung la Rucăr, că ca
rierile sunt aprópe în drum. De ce dar să
nu se dea voie serviciului minelor, când ar
vedea că nu se împedică drumul, să permită
deschiderea carierei pe o distanţă mai mică
de 50 metri “?
D. Nicolae Crătunescu: Atunci nu mai
e trebuinţă de fixarea unui spaţii.
D. raportor, Gr. Ştefănescu : Acésta
este o normă: cariera nu pote să fie mai
aprópe de 50 de metri; la acéstă normă se
póte face excepţiune.
D. Nicolae Crătunescu: Nu ar fi mal
bine, dacă am lăsa-o pur şi simplu la apre
cierea administraţiei"
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Nu, pen
tru că atunci am da loc la arbitrar.
-
DESBATERILE SENATULUI
– Ne mai cerênd nimeni cuvîntul se
pune la vot art 67 devenit 65, şi se pri
— Art. 68, 69 nemodificate, 70 ast-fel
cum sa votat de Adunarea deputaţilor, 71,
72, 73 și 74 devenite 66, 67, 68, 69, 70,
71 şi 72, se pun la vot şi se primesc suc
cesiv şi fără discuțiune.
– Se dă citire art. 75 devenit 73:
Ministerul lucrărilor publice, prin servi
ciul minelor, exercită o supraveghere de po
liţie: pentru conservarea, întreţinerea şi ex
ploatarea minelor, a petroleului, carierelor,
a căilor de comunicaţiune necesare exploa
tărei minelor sau dependinţelor lor, a ape
lor minerale, a isvórelor cari alimentéză o
raşe, sate, cătune şi stabilimente publice,
şi pentru securitatea lucrătorilor minieri şi
a locuitorilor suprafeţei.
Un regulament de administraţie publică,
făcut asupra avisului consiliului de mine,
va determina măsurile de poliţie destinate a
asigura executarea acestei supraveghiări.
Ministerul pâte, conform acestui regula
ment şi dupe avisul serviciului minelor, să
facă regulamente generale sau locale.
Raporturile exploatatorilor şi ale explo
ratorilor de mine între dénşii sunt supuse
disposiţiunilor regulamentelor ce se vor sta
bili pe basa legei de faţă. -
D. Radu Porumbaru: Rog pe d. ra
portor să nu uite amendamentul ce am
propus.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Ca ultim
aliniat la acest articol se adaogă amenda
mentul propus de d. Porumbaru la art. 64
(noi) adăogat de Adunare, şi care a rămas
a se intercala la acest articol.
Iată cuprinsul acelui amendament:
- La mësurile reglementare pentru sigu
ranţa minei și a lucrătorilor sunt supuşi
toţi exploatatorii, fie ei proprietari ai su
prafeţei sau nu.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
Porumbaru şi se primesce.
–Se pune la vot art.75 devenit 73, ast
fel modificat, şi se primesce.
– Art. 76 devenit 74, 77 nemodificat,
devenit 75, 78 nemolificat, devenit 76, 79
nemodificat, devenit 77,80 ast-fel cum s'a
votat de Adunarea deputaţilor, devenit 78,
81 nemodificat, devenit 79, 82 nemodificat,
devenit 80, 83 nemodificat, devenit 81 ne
modificat, 84 devenit 82, 85 nemodificat,
devenit 83 şi 86 nemodificat, devenit 84, se
primesc succesiv şi fără discuțiune.
– Se dă citire art. 87 ast-fel cum a fost
votat de Adunarea deputaţilor, devenit 85,
de sub titlul XIII: -Imposite speciale mi
nelora :
nConcesionarii de mine sunt ţinuţi să plă
téscă anual Statului o taxă fixă şi o taxă
proporţională cu venitul brutal extracţiuneia.
D. Radu Porumbaru: D-lor senatori,
acest articol reproduce redacţiunea art. 93
al legel din 1895, cu modificarea adusă de
Cameră, ca taxa proporţională, în loc de a
se percepe asupra venitului net, să se per
cépă asupra venitului brut al exploatărei.
Dacă s'ar păstra acest articol ast-fel cum
9 Martie 1899
15ie sub
este redactat, proprietarii cari"şi exploatéză
1,18 și
singuri minele au dreptul să refuze ori-ce
impositasupra minelor lor. Cred că acésta nu
este în intențiunea dv6stre: aţi creat din mi
nă o proprietate nouă, toţi acei cari posedă
o asemenea proprietate sunt datori să plă
téscă impositele către Stat, fie el exploata
tor proprietar, fie concesionar. Vă rog dar,
pentru ca ori-ce echivoc să fie înlăturat, să
admiteţi următorul amendament:
licitul
Toţi exploatatorii de mine sunt ţinuţi Jiu C. P0
msă plătéscă anual Statului o taxă fixă şi o atitul asupra
taxă proporţională cu venitul brut al ex iate:
tracţiune. - Prin modifica
R. C. Porumbaru, colonel Negel, C. mie la art. 3
Răileanu, A. C. Viişoreanu, C. 1. Langa.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Prin urmare,
prin acest amendament se schimbă cuvîntul
de niconcesionarii de mine în acela de toţi
exploatatorii de mine.
D. Nicolae Crătunescu : In acest art. se
dice: se plătesce fiscului o taxă fixă şi una
proporţională; taxa acésta revine şi la arti turta titlul: C.
colele de mai jos.
Ași dori să scită dacă acéstă taxă se plă
tesce pe lângă şi peste impostul funciar,
Aş dori să am explicaţiunea d-lui rap0r
tor, ca să figureze cel puţin în desbaterile
parlamentului acest lucru.
D. Radu Porumbaru: Prin amenda
mentul propus de mine la acest articol, toţi
exploatatorii de mine ai să plătéscă o taxă
fixă şi una proporţională, căci înţeleg un
lucru: că taxa acésta proporțională nu este
de cât un imposit funciar care se crează
prin legea acésta.
Prin urmare, pentru cariere şi pentru
cele-alte mine nu se mai plătesce impositul
funciar cerut aj, ci aceste taxe de "I",
din venitul brut. Acésta va fi singura impus
D1EI'63,
D. raportor, Gr. Ștefănescu: S'a cont
venit că toţi exploatatorii de mine sunt ţi
nuți a plăti Statului o taxă proporţională
cu venitul brut.
–Se pune la vot art. 87 devenit 85,9
modificările propuse, şi se primesce.
– Se dă cetire art. 88 nemodificat de
venit 86:
Taxa fixă e stabilită dupe întinderea pe
rimetrului. Ea nu va trece peste 50 centime
de hectaru.
time.
D. raportor, Gr. Ștefănescu: Deși art.9
devenit art. 88 şi acum 86 este nemodi
însă aci este pus cuvîntul de centime *
tate de monetă străină, şi cred că tr“
înlocuită cu bani, moneta ţării, adică *
loc de 50 centime să se dică 50 bani,
– Se pune la vot art. 88 devenit 9”
acéstă modificare, şi se primesce,
– se citesc. art. 89 devenit 87, as”
cum sa votat de Adunarea deputat. "
punându-se la vot se primesce. „ .
– Art. 90, nemodificat, devenit * :
91 devenit 89, se primesce succes."
discuţie. __ __„
– se dă citire art. 92, 93, 94 *
9 Martie 1899
ficat,95 de sub titlul XIV devenit art. 90,
91, 92 şi 93 şi punându-se la vot se pri
mesc succesiv şi fără discuţie.
– Art.96 nemodificat de sub titlul XV,
devenit art 94, se primesce fără discuțiune.
– Se dă citire titlului XVI: Corpul In
ginerilor de mine.
D. Radu C. Porumbaru: Cer cuvîntul
asupra acestui titlu.
D. vice-preşedinte, Al. D. Nicolaidi :
Aveţi cuvîntul.
D. Radu C. Porumbaru : D-lor, am cerut
cuvîntul asupra titlului proprii is şi iată
de ce :
Prin modificarea ce aţi bine-voit a ad
mite la art. 3 acéstă lege, împreună cu
toţi inginerii din serviciul minelor trec la
ministerul lucrărilor publice unde există o
legislaţiune specială pentru constituirea cor
pului technic, care privesce pe toţi inginerii
din ţéra românéscă.
Prin urmare inginerii de mine, fâcénd deja
parte din corpul technic al inginerilor, nu
mai pot constitui un alt corp aparte. Propun
dar ca titlul : Corpul inginerilor de mine
să fie schimbat în acela de : Serviciul mi
nelor şi consiliul de mine, de 6re-ce se
vorbesce mai departe despre acest consilii.
Tot de odată mai propun ca art. 97 de sub
acest titlu, devenit 95, să fie ast-fel re
dactat :
TITLUL, XVI
Serviciul minelor şi cosiliul de mine
Art. 95.Serviciul minelor, carierelor şi
apelor minerale, actualmente la ministerul
domeniilor, trece la ministerul lucrărilor
publice, cu téte sumele alocate prin budget
şi creditele ce 'i sunt destinate prin legi
pentru studii, explorări şi diferite exploa
tări
R. C. Porumbaru, Colonel D. Negel, A.
C. Viişoreanu, C. Răileanu, I. Borş.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Comitetul
delegaţilor a admis acest amendament ca
o consecinţă a pricipiului de trecerea aces
tui servicii la ministerul lucrărilor publice,
care a fost admis.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
Porumbaru şi se primesce.
– Se pune la vot art. 97 devenit 95
cu modificările admise şi se primesce.
– Se dă citire art. 98 nemodificat.
Art. 98. Acest corp va fi recrutat din in
ginerii de mine înscrişi în corpul technic
al Statului, după recomandaţiunea consiliu
lui de mine.
D. Radu C. Porumbaru: D-lor senatori,
în urma modificărilor admise la articolele 3
şi 95, acest articol nu mai are raţiune de
a fi, căci deja inginerii de mine sunt în cor
pul technic al Statului.
Prin urmare propun următorul amenda
ment.
» Art. 98 se suprimău,
D, raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, co
mitetul delegaţilor primesce amendamentul
d-lui Porumbaru, care propune suprimarea
acestui articol.
DESBATERILE SENATULUI
– Se pune la vot suprimarea art. 98 şi
se primesce.
– Se dă cetire art. 99 devenit 96:
Art. 99 devine art. 96. El este însărcinat
cu aducerea la îndeplintre a disposiţiunilor
din legea minelor, cu supraveghiarea tutu
lor minelor, carierelor, atelierelor de prepa
raţie mecanică, a produselor extrase din
mine sa cariere, usinelor metalurgice, fa
bricelor şi staţiunilor balneare. Inginerii de
mine din acest corp vor face studii şi explo
rări mineralogice în tótă ţéra; vor dirige
exploatările minelor şi vor capta, canalisa şi
distribui apele dulci sa minerale de pe pro
prietăţile Statului sau de pe concesiunile
luate de Stat; vor face pe proprietăţile Sta
tului lucrările cu cari vor fi însărcinaţi de
ministerul domeniilor. Ei vor avea suprave
gherea şi controlul tutulor aparatelor cu a
buri sau aer sub presiune, afară de acelea
cari fac parte din veri-un alt servicii al Sta
tului.
– Se dă citire art. 99 devenit 96.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, la
acest articol în loc de cuvêntul el trebue is
serviciul minelor.
– Se pune la vot art. 99 devenit 96 cu
modificarea propusă ded. raportor şi se pri
IGSC6,
– Se dă citire art. 100 nemodificat:
Corpul inginerilor de mine se compune
din ingineri şi guardi de mine.
D. Radu Porumbaru : Rog pe onor. Se
nat să priméscă următórea redacţiune pen
tru acest articol :
Serviciul minelor, carierelor şi apelor mi
nerale se compune din ingineri şi guari de
mine.
Se pune la vot art. 100 devenit 97 cu
modificarea propusă de d. Porumbarul şi se
primesce.
– Se dă cetire art. 101 nemodificat, de
venit 98 :
Unginerii se vor recruta din absolvenţii di
plomaţi ai şcolelor speciale de mine recu
noscute.
Vor fi consideraţi, ca făcând parte din ca
drul ordinar, inginerii de mine aflaţi în ser
viciul minelor de pe lângă ministerul de do
menil.
Vor fi consideraţi ca formând cadrul in
ginerilor de mine detaşaţi, inginerii înscrişi
în corp şi cari vor face servicii de mine la
veri-una din cele-alte administrațiuni ale
Statului.
Vor fi consideraţi ca ingineri în neactivi
tate cei cari nu vor face serviciul de ingi
neri de mine în nici una din administrațiu
nile Statului.
D. G. Sefendache: Mi se pare că este o
contradicere şi o injustiţie în acest articol.
In adevăr, într-unul din articolele precedente,
şi anume art. 98, se dice :
Acest corp va fi recrutat din inginerii de
mine înscrişi în corpul technic al Statului
după recomandaţiunea consiliului de mineu.
Va să ică, prin acest articol, d-vóstre, ce
reaţi ca şi aceşti ingineri să fie recomandaţi
către consiliul de mine, pe când în articolul
care ni s'a citit de către d. raportor, diceţi
387
să fie diplomaţi, adică să aibă diploma. Sunt
convins că d-vóstre, d-lor senatori, nu veţi
lăsa să se comită o nedreptate. De altmintre
lea să 'mi daţi voie să vă aduc aminte că în
acéstă privinţă s'a trimis tutulor d-nilor se
matori un memorii,din partea mai multor
d-ni ingineri de mine, cari arată nedreptatea
ce se comite.
In adevăr, în acest articol, d-vóstre cereţi
ca inginerul să aibă diploma, şi atunci se
nasce întrebarea: în ce situaţiune lăsaţi in
ginerii cari n'aú un act în cari să fie expri
mat cuvîntul diploma, dar care posedă un
act, un titlu constatator de a fi urmat cur
surile de ingineri. Pe aceştia veţi pretinde,
óre, să ’i respingeţi ? Este sciut, d-lor, că cei
mai mulţi dintre inginerii noştri şi-au făcut
studiile în Francia, într'o epocă când nu se
liberaú diplome străinilor, ci numai simple
certificate de absolvirea cursurilor.
Studenţii de atunci, inginerii actuali de
mine cari a obţinut certificate, nu pot ei
astădi să se prevaleze d'aceste acte ? Din ter
menul diplomaţii întrebuinţat de acest art.
şi din discuţiunile de la Cameră reese că di
ploma este un termen sacramental şi numai
aceia pot beneficia de disposiţiunile legei
cari au în actul lor cuvîntul de diplomă.
Acéstă nu este just, acesta este asupritor
şi d-vöstre nu trebue să îngăduiţi acesta.
D'aceea, mi-am permis să propunun amen
dament prin care se dispune că vor fi admişi
şi inginerii cari posedă certificate,titluri de
studiile urmate la școlele, facultăţile, recu
noscute ; căci, alt-fel, închipuiţi-vă că noi,
cari am urmat facultatea de drept din
Paris, nu am poseda diploma, nu fiind-că
nu am urmat şi terminat cursurile, dar
fiind-că străinilor nu li s'ar fi liberat diplome
ci numai certificate. Ei bine, care ar fi si
tuaţiunea nőstră, când va veni cu un proiect
de lege în care să se ică că numai aceia
cari posedă diplomă ai dreptul de a fi nu
miţi judecători ?
Aceia cari ai certificate numai, trebuesc
înlăturaţi; dar ce sunt vinovaţi cei cari ai
terminat cursurile dacă nu li s'a dat diplo
mă? Trebuia 6re să întrebuinţeze forţa pen
tru a obţine diploma atunci când nu se o
bicinuia a se da ?
Cred că veţi bine-voi să îndreptaţi acéstă
eróre care s'a strecurat la Cameră,şi să re
cunósceţi ca bun ori-ce titlu prin care se
constată că s'aú absolvit cursuri speciale.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Va să
dică: propuneţi un amendament prin care să
se céră diplome sau certificate constatatóre
de absolvirea cursurilor.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza : D-lor, dreptate mai ântêiü trebue
să fie pentru servicii, celor cari au dreptul
să intre în acest servicii, nu trebue să li se
închidă uşa.
Este prin urmare bine ca inginerilor să
nu li se pună restricţiuni de diplomă, pen
tru că nu tóte şólele dai diplome. Menţi
nênd cuvîntul de diplomă, am esclude pe
de-oparte pe inginerii cari şi-au făcut stu
diile lor la şcoli unde diplome nu se libe
réză; iar pe de alta am crea un privelegilă
388
în fav6rea şcólelor cari liberéză diplome,
cu tóte că şi într'o şcólă ca şi în alta stu
diile sunt aceleaşi.
In Cameră s'a discutat fórte mult acéstă
cestiune. Cred că n'o să voiţi, în viitor, ca
prin ingineri titraţi să înţelegeţi numai pe
acei cari posedă o diplomă, ci şi pe acei cari
"şi-aú făcut studiile lor în alte şcoli, precum
cele din America sală din Anglia, de unde
elevul nu ese de cât cu un certificat de alb
solvirea studiilor.
Acum chiar avem un tînăr inginer, pe d.
Guţu,trimis de Academie să facă studiile
asupra petroleului în America şi în Rusia,
în şcoli, în mine şi în usine, şi care nu are
diplomă, căci acolo nu se dau diplome.
Bine ar fi dacă 'l excludem pe d. Guţu de
la serviciile Statului, cerêndu-i neapărat o
diplomă ? I-am face lui o nedreptate şi am
lipsi şi pe Stat de un bun şi excelent inginer
de mine.
Aşa dar trebue prevëjut, că acei cari fac
parte din corpul technic să fie admişi. Dar
acei ingineri cari au părăsit de mult studiul
minelor, pentru a lua alte ocupaţiuni şi
cari, prin urmare, nu mai sunt în curent cu
sciinţa, aceştia nu pot fi admişi în serviciul
minelor.
De aceea, ei cred că articolul ar trebui să
fie redactat în acest mod:
» Inginerii serviciului minelor şi carierelor
vor fi recrutaţi, după recomandaţiunea con
siliului de mine, dintre inginerii de mine
înscrişi în corpul technic, cari vor fi titraţi
ai unei şcole superióre de mine recunoscute.
Inginerii de mine, însă, înscrişi în corpul
technic până la promulgarea acestei legi,vor
putea face parte din serviciul minelor, ca
rierelor şi apelor minerale chiar dacă nu
sunt titraţi, numai să fi făcut sau să facă
serviciul de mine în veri-o administraţiune
a Statului.
Redactat în acest mod, se satisfac tte
exigenţele.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Amen
damentul propus de d. prim-ministru co
prinde şi pe al d-lui Sefendache ; prin ur
mare, cred că amendamentul d-sale e inutil.
D. Nicolae Ionescu: D-nii mei, cred că
un singur cuvînt va resolvi acestă cestiune.
Onor. meü coleg de la Severin s'a întins
prea mult în explicări şi n'a ajuns la scopul
ce 'şi-a propus.
Cred că lăsând consiliului de servicii al
minelor facultatea de a numi ingineri neti
traţi, căci acest cuvînt nu are o aplicare
mare ci ingineri speciali, s'ar înţelege prin
acésta atât cei cari au urmat într'o şcólă
specială, cât şi cei cari au fost într-un ser
viciü special.
Noi am avut 6meni cari au făcut șcla de
mine : aşa a fost neuitatul Ioan Ghica, care,
când sa întors în ţéră ne găsind aci un ser
viciü de mine el a îndreptat activitatea şi
cunoscinţele séle într-o altă direcţiune, căci
era un distins economist şi un mare diplo
mat, etc.
Ei bine, un om ca Ioan Ghica, care făcuse
o şcólă specială de mine, dacă ar eşi din
mormînt astădi, 6re el nu ar fi capabil să
DESBATERILE SENATULUI
dirigă un servicii de mine şi nu ar aduce
mari avantage şi mari servicii în acest ram?
Socotesc dar că cine vine dintr'o şcólă
specială, cu certificat că a urmat şcola de
mine, este la locul sălii în acest servicii.
Insist asupra acestor cuvinte ; este destul
să dicem: serviciul inginerilor pâte să re
comande, şi recomandând el pe un om spe
cial, acel om pte să fie din o şcolă specială
saú din un servicii în care s'a specialisat.
Cred că cuvintul special va mulţumi şi pe
d. Porumbaru, când vom jice că consiliul
n'are de ales de cât dintre inginerii spe
ciali de mine, înţelegându-se prin acesta că
are titlul de inginer de mine, saú că s'a
specializat în acéstă ramură.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, iată
amandamentul d-lui Sefendache, la art. 101
(noü).
n Inginerii se vor recruta dintre absolvenţii
şcólelor speciale de mine cari posedă diplo
me saú certificate constătătóre de absolvi
rea cursurilor. -
–Se consultă Senatul dacă sunt 5 sena
tori cari susţin amendamentul şi constatân
du-se că nu sunt, se înlătură.
D. raportor Gr. Ştefănescu: lată şi cel
alt amendament:
” »lnginerii serviciului minelor şi carierelor
vor fi recrutaţi, dupe recomandaţiunea con
siliului de mine, dintre inginerii de mine în
scrişi în corpul technic, cari vor fi titraţi ai
unel şcóle superióre de mine recunoscute.
Inginerii de mine, însă, înscrişi în corpul
technic, până la promulgarea acestei legi, vor
putea face parte din serviciul minelor, ca
rierelor şi apelor minerale chiar dacă nu
sunt titraţi, numai să fi făcut sală să facă
serviciul de mine în vre-o administraţiune a
Statului. -
Acésta prevede şi interesul Statului şi
dreptatea inginerilor cari nu ai certificate.
Comitetul delegaţilor primesce acest din
urmă amendament.
D. Radu C. Porumbaru : Aliniatele 2, 3
şi 4, se suprimă şi se înlocuesc cu acest a
mendament.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Nu numai aliniatele, ci întreg ar
ticolul se înlocuesce.
– Se pune la vot art. 101 devenit 98,
ast-fel modificat, cu amendamentul d-lui
prim-ministru, şi se primesce.
– Se dă citire art. 102 devenit 99 şi 103
devenit 100 şi, punându-se succesiv la vot,
se primesc fără discuțiune.
– Se dă citire art. 104 devenit 101 :
nAcest consilii de mine va fi numit pe
trei ani şi va avea atribuţiile din legea mi
nelor. El va avea un delegat pe lângă con
siliul superior al inspectorilor corpului tech
nic pentru cestiunile speciale minelor, va
face lista inginerilor propuşi la înaintare şi
va fi consultat pentru aplicarea pedepselor
disciplinare prevădute de legea corpului
technic. u
D. Radu C. Porumbaru: D-le preşedinte,
d-lor senatori, am onóre a propune urmă
torul amendament la acest articol:
n Consiliul de mine va fi numit pe trei ani
9 Martie 1899
şi va avea atribuţiunile prevădute în legea
minelor. El va avea un delegat pe lângă
consiliul superior al inspectorilor corpului
technic. -
R. C. Porumbaru, Costescu-Comăneanu,
colonel Negel, C. Răileanu, A. C. Viişo
"2010,
Acest amendament se impune în urma
modificărilor ce aţi adus acestui titlu, de 6re
ce cestiunile de înaintare şi de pedepse sunt
deja prevăjute în legea corpului technic.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, co
mitetul delegaţilor primesce acest amen
dament.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
Porumbaru şi se primesce.
– Se pune la vot articolul ast-fel modi
ficat şi se primesce.
– Se dă citire art. 105 devenit 102 aşa
cum s'a votat de Adunarea deputaţilor.
– Necerênd nimeni cuvéntul, se pune la
vot şi se primesce.
– Se dă citire art. 106 nemodificat, de
venit 103 :
Art. 103. Mașinele, uneltele şi ori, ce a
parate şi materiale necesare la exploatarea,
deschiderea şi explorarea minelor, vor fi
scutite de ori-ce drept de vamă, întru cât
ele se vor introduce de exploatator şi nu
mai pentru trebuinţele minei sale.
D. Radu C. Porumbaru: D-lor, sunt cel
mai mare partizan al încuragiărei industrii
lor naţionale şi cred că adevărata încura
giare a industriei constă în a face ast-fel în
cât producătorii noştri din ţéră să ptă şi
ei, la rîndul lor, să producă tot ceea ce se
póte fabrica în ţéră.
Sunt, d-lor, o mulţime de aparate de son
daj cari nu sunt complicate și cari se pot
face în ţéră.
A permite scutirea de vamă a tutulor a
cestor aparate, ar fi a nu protege nici ex
ploatarea minelor, nici industria nőstră.
De aceea cred că trebue să punem 6re
cari restricţiuni la scutirea aparatelor intro
duse şi aceste restricţiuni, după mine, ar
consta în a cere avisul serviciului minelor
asupra faptului dacă cutare sau cutare apa
rat se pote saă nu fabrica în ţéră şi numai
în urma acestui avis să se acorde scutirea
de vamă.
Propun dar următorul amendament:
n Art. 103. Mașinele, uneltele şi ori-ce apa
rate şi materiale necesare la exploatarea,
deschiderea şi explorarea minelor, vor fi scu
tite de ori-ce drept de vamă în urma avi
sului serviciului de mine.
R. C. Porumbaru, col. Negel, I. Borş,
Ioaniu D. Ioanu.
D. colonel Al. Budişteanu: Mă unesc şi
eü cu d. Porumbaru în ceea ce privesce in
strumentele de sondaj, căci se aduc sonde
din străinătate şi dacă aţi vedea pe ce am
dat eü 600 lei o să vă miraţi: sunt nisce ve
rigi, chei, pârghii cari se pot face în ţéră la
cel mai mic atelier de ferărie cu 150, cel
mult 200 lei.
Prin urmare sunt de părerea d-lui Po
 9 Martie 1899
rumbaru ca să se încurajeze şi aceste in
dustrii.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: Nu vor
besc în numele comitetului delegaţilor, căci
nu '1 am consultat, dar cred că ar putea
lipsi acest articol, căci în aliniatul din urmă
de la articolul precedent se coprinde şi a
céstă idee.
D. Radu C. Porumbaru: D-lor, nu sunt
de loc de opinia d-lui Ştefănescu.
Legea pentru încuragiarea industriei cere
25 lucrători şi un capital de 50.000 lei pen
tru ca cine-va să se bucure de avantagiele
legei industriale şi să obţină prin urmare
scutirea de vamă pentru mașinele de care
are necesitate. Afară de acésta, trebue un
„jurnal al consiliului de miniştrii, dat în urma
unui raport al ministrului domeniilor şi atâ
tea alte formalităţi, cari întâriéză cu anii.
Nu toţi exploatatorii de mine pot, dar, re
curge la alineatele de cari vorbesce d. ra
portor, şi cu tote acestea, este indispensabil
PRIMERA STATULUI
DESBATERILE SENATULUI
ca să se facă cele mai mari înlesniri tutulor
exploatatorilor de mine.
De aceea, măsura pe care o propun la scu
tirile acordate de art. 104 şi de care pâte
profita atât exploatatorul cel mare cât şi
exploatatorul cel mic, o cred indispensabilă,
dacă consimţiţi a aduce o restricţiune.
D. raportor, Gr. Ştefănescu: D-lor, co
mitetul delegaţilor a respins amendamentul,
fiind-că la articolul existent din lege, cu con
simţimêntul d-lui prim-ministru, s'a adăogat
cuvintele: ncu aprobarea ministrului lu
crărilor publice, care negreşit că va con
sulta serviciul minelor.
– Se pune la vot amendamentul d-lui
Porumbaru şi se respinge.
– Se pune la vot art. 106, devenit art.
103, d'impreună cu modificarea introdusă
de comitetul delegaţilor, şi se primesce.
–Se dă citire art. 107, 108, 109 nemo
dificate şi 110 final, devenite 104, 105, 106
389
şi 107, cari, punându-se succesiv la vot, se
primesc fără discuțiune.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Guver
nul primesce modificările aduse proiectului
de lege ?
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza: Da, le primesce.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Atunci
procedem la votarea proiectului de lege în
totul cu bile.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor,
resultatul votului este cel următor:
Votanţi . . . . . . . . 56
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 56
Prin urmare,Senatul a adoptat cu unani
mitate acest proiect de lege (Aplause pre
lungite).
Acum, d-lor, ridic şedinţa şi anunţ şadinţă
publică mâine, 20 Februarie, la orele 2 p. m.
–Şedinţa se ridică la orele 5 şi jumătate.
Duscron GENERAL, CONST. ILIESCU.
 --32 32-32-22-3 22--------------------------S2 2-3-2------S-----------S- -

3-33-33---->5 3------33-33---><-><<>

NAIHILE PARLAMENTAR R()MANIEI

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuit(re, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vînare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următrele preţuri:
Lel B. Le B.

Tom I, partea I, apărut în 1890. . . . . . . . . . . . . . 6 40 Tom V, partea I şi II, apărut în 1895 .......... 8 90
• I, n II, n n 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 – n VI, » I şi II, n. n 1896 .......... 9 15
! ! ! ! ! ::::::::::::::::::::: » VII, » I şi II, n. n 1896 .......... 10 –
- iii, „ II, „ , is. ............................ 20 » VIII, n I şi II, n. » 1897 .......... 7 20
» IV, n. I, » » 1893............................ 5 35 n IX, n I, „ n 1898 . . . . . . . . . . 14, 70
» IV, n ll, n n 1894.. . . . . . . . . . . . . 7 – n IX, a II, n. n 1898 .......... 8 90
Cei cari doresc să-şi procure acéstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
... In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scăut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

11 Martie 1899
N0. 36
SENATUL
EIUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGIT) 1898–99
-------
ŞEDINŢADELA20 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui N. Gane, preşedinte, asis
tat de d-nii secretari ai biuroului : Filipescu
I. Alex., Iovitz Dim. dr., Poroineanu C. şi
Viişoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 104 d-ni senatori.
Nu răspund la apelul nominal 15 d-ni se
natori, şi anume :
Bolnavii :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Be
loescu Stroe, Chircu Thoma, Christopolu
St. Vasile, colonel Obedeanu Vasile.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Brabeţeanu Ion,
Culcer D. dr., Fulger G., Isvoranu R. Ilariü,
Lupescu George, Racoviţă Const., Răileanu
Costache, Tiron Antohi, Climescu Con
stantin.
– D. secretar, Al. C. Viişoreanu, dă ci
tire sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se ia act de cererea d-lui senator
Stroe Beloescu de a i se scusa absenţa de
la şedinţa de astă, fiind bolnav.
– Se trimete în cercetarea comisiunei
de petiţiuni suplica locuitorilor din comuna
Valea-Rea, judeţul Bacău, prin care rógă
Senatul a li se arenda lor moşia Poiana-Bi
sericanii, fiind lipsiţi cu desăvârşire de pă
mênt.
– D. ministru de justiţie, C. I. Stoi
cescu, comunică duoă Mesagii regale în ală
turare cu proiectele de legi relative la na
turalisarea cu dispensă de stagii pentru
d-nii Frantz I. Vadişca şi Eduard Baeram,
avênd stagiul împlinit.
– D. vice-preşedinte, N. Crătunescu ,
ocupă fotoliul presidenţial.
D. colonel Al. Budişteanu : Rog pe d.
preşedinte să bine-voiască a comunica d-lui
ministru de culte următórea interpelare, ce
am onóre a 'i adresa:
Interpelare
nEă, colonel Alexandru Budişteanu, se
mator de Argeş, fii smerit al Sfintei néstre
biserici creştine-ortodoxe, interpelez pe d.
ministru al cultelor şi instrucţiunei publice,
şi 'l rog să bine-voiască a ne spune cari
sunt causele de se întârdiéză, de mai mulţi
ani, zidirea catedralei Bucuresci şi restaura
rea bisericei Domnesci din Curtea-de-Argeşu.
– Se va comunica guvernului.
D. V. A. Urechiă : Am înţeles pentru ce
onor. d. colonel Budişteanu de la Argeş
voesce să avem o catedrală şi nu mă opun
nici o-dată s'o avem, dar nu ne-ar trebui şi
Anexă la Monitorul Oficial No. 271.
tJN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERIILE SENATULUI
noă, senatorilor, mai cu semă celor ce n'aú
căut la sorţi, un templu al Senatului ?
Sunt mai mulţi ani de când biuroul Se
natului a fost sezisat în privinţa acésta, de
către guvern s'aú numit comisiuni, am a
vut onóre să fii şi eü numit în acéstă co
misiune, s'aú făcut schiţe de planuri, s'ală
publicat concursuri, s'a premiat chiar un
plan, și până astădi Senatul, parlamentul
voiü dice, nu are localul său. Se zidesc pe
tótă diua cazarme, şcoli, şi sper că voi ve
dea zidită şi catedrala românéscă.
Stabilitatea însă a instituţiunei parlamen
tare, cere să avem un domiciliu al nostru,
să nu mai fim în gazdă alături cu pietrele
şi obiectele din antichitate.
Este, în adevăr, un scandal la intrarea
principală a Senatului. Dar este scandal şi
mai mare că ne-am impus într-o șclă care
astădi nu are cum să se desvolte dupe legea
nouă, cu töte că nici dupe legea veche nu în
căpea.
Astădi ne găsim câte trei-patru consilii
într'o cameră, şi nu putem lucra. Acésta
este un scandal.
Cestiunea este în mâna biuroului de mai
mulţi ani. Să vedeţi ce este de făcut pen
tru cei cari vor avea onére a fi în parla
ment; eü am eşit la sorţi, dar pledez causa
construirei palatului Senatului.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Biu
roul ia act de dorinţa d-lui Urechiă.
D. C. Zăgănescu: D-lor senatori, sunt
duoi ani de jile de când am avut onóre a
adresa o interpelare d-lui ministru al lucră
rilor publice, care era d. Stoicescu, privitóre
la luarea din sarcina judeţelor a facerei şo
selelor judeţene.
Inainte de a face biserici şi palatul Sena
tului, căci se pote vota legi şi în orice
căsuţă, şi omul pote să se închine la D-deü
în ori-ce biserică.
D. colonel Al. Budişteanu: Vă vom rès
punde şi la acésta.
D. C.Zăgănescu: Ceea-ce cer ei, este
ca Statul să îngrijéscă întru cât-va de ţéră,
de ţărani şi de căile de comunicaţie. Cu sis
temul nostru de a lăsa şoselele judeţene în
sarcina judeţelor, este a face.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
D-vóstră desvoltaţi interpelarea.
D. C. Zăgănescu: Am creut că e bine
să fac acest adaos, pentru ca majoritatea
Senatului să dea o impulsiune actualului d.
ministru al lucrărilor publice, ca să vină cu
un atare proiect de lege,făgăduit de d. mi
nistru Stoicescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: De
puneţi interpelarea în scris.
D. Gr. Ştefănescu are cuvîntul.
D. Gr. Ştefănescu: D-lor senatori, cu
ocasiunea discuțiunei generale a legei mine
lor, d. P. Carp, cu ambiţiunea sa de om
mare, cum d-lui singur a declarat-o în şe
dința de Joi, şi mi se pare chiar că d sa se
şi crede ast-fel, de vreme ce nu pte admite,
că d-sa, marele Carp, pte să facă o lege
rea; în adevăr, vrênd să obiecteze la argu
mentele ce eü am adus în raportul meu
contra legei minelor din 1895, a găsit că
391
numai d-lui scie tot şi că cele spuse de mine
sunt dise şi fără sciinţă şi fără consciinţă;
din nenorocire însă pentru d-sa, când a vrut
să şi probeze acéstă afirmare, "i-a venit cam
peste mână ; este lesne să arunci vorbe, dar
este greu să le susţii cu argumente, şi re
sultatul a fost că cei cari "l-ai ascultat în
argumentarea d-sale, nu a fost de loc con
vinşi de sciinţa şi de consciinţa d-sale.
Din cele ce voi avea onére să vă spui,
veţi vedea care din noi duoi are sciinţă şi
consciinţă despre cele ce face; şi mai ântêiü,
să'mi permiteţi să repet şi ei din noi cele
ce d. Carp a citat din raportul mei. Ei i
ceam: nSpiritul în care a fost făcută legea
minelor de la 1895, nu ținea sémă nici de
ninteresul real al ţărei, nici de datinele şi
obiceiurile ei, nici de dreptul săă positiv
relativ la proprietate,
nNu ţinea sémă de interesul ţării,fiind-că,
nfără cea mai mică prevedere, dă minele,
natât pe acelea pe cari le cunscem astădi,
ncât şi pe acelea cari se vor descoperi în
» viitor, în prada lăcomiei exploatatorilor
ncari, în cea mai mare parte, vor fi străini.
Nu ţine sémă nici de datinele şi obiceiu
nrile pămîntului, fiind-că basându se pe o
ntémă, cu intenţiune exagerată, témă că
„proprietarii minelor nu vor voi să exploa
nteze sau să dea să se exploateze de alţii
nbogăţiile închise în sînul pământului, şi
nast-fel să vatăme starea economică a ţării,
basându se, dic, pe acéstă presupunere, făra
nîndoială eronată, calcă una din datinele
ncele mai învechite ale ţărei: că proprieta
srul suprafeţei este şi proprietarul subso
„lului; calcăprescripțiunile aşa de formale
nale codului civil şi ale Constituţiunei cari
mgarantéză,în mod absolut, proprietatea şi
n liberul ei exerciţii.
D. Carp se bpresce la acéstă simplă cita
ție și nu vrea să citéscă mai jos şi cele-alte
pasage, în cari eü tocmai explicam şi argu
mentam pentru ce am dis că legea din 1895
nu avea aceste prevederi, basându-mă toc
mai pe fapte, pe drept şi pe legile nóstre în
privinţa proprietăței. D. Carp lasă aceste
argumente ale mele la o parte, pentru ca a
firmaţiunea d sale să pară justificată, dar
totuşi d-sa simţind slăbiciunea acestei afir
maţiuni, a vrut s'o justifice 6re cum. Dar
cum a justificat'o? A dis: proprietarul su
prafeţei în vechime n'a fost și proprietar al
subsolului. Pe ce însă se baséză d-sa în a
céstă afirmare? Ne citéză pe ţiganii aurari
care acum 50–60 de ani se duceau pe al
biile rîurilor Olt şi Argeş şi spălaú nisipul
din care adunaú pepitele sau fluturaşii de
aur ce găsea în nisipurile acestor rîuri, dar
d. Carp a uitat, sa pte n'a sciut, că rîurile
Argeş şi Olt nu sunt proprietăţi private,
sunt de domeniul public şi că ţiganii aceştia
aurari strîngénd aurul din ele, nu scormo
neaú minele particulare şi chiar aşa, pe acest
domenii public, aceşti aurari strîngeau aur
cu care plăteai dăjdiile lor către Domnitor,
iar restul aurului 'l dedeaú Domnitorului şi
mai cu sémă Dómnei, care 'l transforma pe
urmă în giuvaericale.
Acesta este istoria aurarilor, d-le Carp !
392
Cu acésta voesci d-ta să probezi că pro
prietarul suprafeţei nu era stăpân şi pe sub
sol? Apoi sciinţă şi consciinţă este acésta?
Cu sciinţă şi cu consciinţă aţi făcut, d-le
Carp, când eraţi ministru al domeniilor, sa
tele model şi fasaneriile? S'a védut ce re
sultate ai dat.
Dar un lucru şi mai grav. Cu sciinţă şi cu
consciinţă aţi întreprins puţul artesian în
Bărăgan, d-le Carp?
Mě mir ca d. Carp să nu fi ştiut un lucru
aşa de elementar pe care 'l sciü şi şcolarii
din licee, căci cele mai elementare tratate
de geologie spun în ce condiţiuni se pot în
treprinde cu succes puţurile artesiane.
D. Al. C. Viişoreanu: N'avem hartă geo
grafică a ţării.
D. Gr. Ştefănescu: Sunt 48 foi ale hăr
ţei geologice.
D. Al. C. Viişoreanu: O fi foi, dar nu este
hartă.
D. Gr. Ştefănescu: In loc să consulte a
ceste foi ale hărţi geologice, ca să vadă dacă
posibilitate este de a avea apă ţîşnitóre, d.
Carp a credut că este destul ca să se sape ori
unde, ca să şi ai apă ţîşnitóre şi "şi-a şi în
chipuit chiar că va inunda Bărăganul cu apă;
póte chiar şi o fi închipuit că se va putea
plimba şi cu barca pe vâlcelele Bărăganului.
(Ilaritate).
Totuşi, cu tétă omnisciinţa sa, d. Carp s'a
adresat în străinătate ca să i se spună dacă
se pot face puţuri artesiane în câmpia Bă
răganului. Şi s'a adresat la ministru nostru
la Paris. Dar cum s'a adresat?Vă veţi mira
când vé voiü spune, că s'a adresat pur şi
simplu, fără să dea nici o informațiune geo
logică,fără să trimită hărţile geologice deja
existente la acea epocă în ţară, şi din care
se vedea natura şi disposiţiunea tărîmurilor,
D. Filaliti , care era atunci prim secre
tar la legaţiunea nőstră din Paris, s'a
adresat la d. P. Arrault, care nu era om de
sciinţă, nu era geolog, dar era un fórte bun
executor de puţuri artesiane, om cu mare
practică şi prin urmare cu cunoscinţe gene
rale pentru puţurile artesiane.
D. Filaliti face un raport ministrului de
domenii, în care aveţi să vedeţi uşurinţa cu
care s'a făcut acestă cerere de către d. Carp
și lecțiunea meritată pe care a primit'o de
la d. Arrault. Iată în adevăr ce dice d. Fi
laliti, citez acestea din dosarele ministeru
lui, căci am avut răbdare să citesc 5–6 do
sare relative la acest puţ artesian: nVoiü ex
pune pe scurt, ice d. Filaliti, întréga con
nversaţie, căci mi-a părut tare interesantă
npentru execuţiunea ce mă preocupa: Prima
cestiune care 'mi fu pusă de d. Arrault a
»fost aceea de a sci dacă studiul geologic al
ntărîmurilor este deja făcut şi dacă se scie
n cu siguranţă că excustă posibilitatea de a
»găsi apă artesiană şi apoi cam la ce adân
ncime se crede a fi vinele artesianea.
Iată, d-lor, ce trebuia să facă d. Carp, şi
ceea-ce n'a sciut să facă.
Mai în curent cu aceste lucruri pare a fi
fost d. Filaliti, de cât ministrul domeniilor;
căci iacă ce citesc în acelaşi raport : cată să
nmărturisesc că m'am găsit cam încurcat
T)ESBATERILE SENATULUI
în presenţa acestor întrebări, la cari de
naltmintrelea mă aşteptam, şi acésta din
ncausă că n'am avut în acestă privinţă
ninformațiuni precise. Am răspuns în mod
n cam vag, insistând asupra chestiune de a
sci dacă s-ar însărcina cu asemenea lucrări
nîntr'o ţară străinău.
Vedeţi în ce umilinţă a pus pe bietul d.
Filaliti.
Iată care e răspunsul d-lui Filaliti de
la d. Arrault. Ce credeţi că se face? Se dai
acum d-lui Arrault mai multe desluşiri ?
Nici de cum; ba este întrebat dacă se însăr
cinéză cu săparea puţului.Căci iacă găsesc
în dosar un raport al inginerului-şef de mine
de la ministerul domeniilor, din care resultă
că s'a adresat şi d-sa din noi, dupe răspun
sul aşa de categoric al d-lui Arrault,între
bându'l dacă se însărcinéză cu săparea aces
tui puţ.
Iată ce citesc în acest al duoilea răspuns
al d-lui Arrault:
„Dupe cum am explicat d-lui Filaliti, când
n m'a visitat, nu 'mi este posibil să vă arăt
preţul nà forfait sală cu metru curent, pen
ntru lucrările sondagiului; prea multe ele
mente 'mi sunt necunoscute.
Iată, d-lor, cum sa procedat, la începu
tul acestei lucrări, de şi de multe ori minis
trul a fost prevenit, prin publicaţiuni în jur
nale, să deschidă ochii, că nu o să ajungă la
nimic bun când nu se va basa pe cercetările
geologice.
Cu tóte acestea, "şi-a dis d. Carp, trebue
să inundăm Bărăganul, să mergem înainte.
Ei, dar daca nu a avut luminele 6menilor
de sciinţă,dacă nu a sciut să consulte lucră
rile geologie făcute în ţéră, şi a alergat la
puţarii din Bărăgan şi dupe indicaţiunile
acestor puţari s'aú început lucrările puţu
rilor artesiane, să nu credeţi că acesta este
o glumă. -
Iată ce citesc în raportul d-lui inginer
şef: ncăci dupe desluşirile ce le am avut mai
n de pretutindeni şi în special de la duoi
puţari din subatul Dâlga, cari ai apröpe
nmonopolul puţurilor pe Bărăganu.
Iată sciinţa şi consciinţa d-lui ministru al
domeniilor de atunci, d. P. Carp, cu care
d-sa a întreprins diferitele lucrări la minis
terul săă. Săracăsciinţă, săracă consciinţă!...
Cu tóte acestea, lucrările au mers înainte
de aú durat veri-o 3–4 ani. Ce s'a făcut?
La ce s'a ajuns? Absolut la nimic, s'a chel
tuit peste 400.000 lei şi resultatul a fost
absolut nul.
Daca nu s'a obţinut apa, nu ne-am putut
folosi cel puţin cu câte-va date sciinţifice,
pentru ca noi cari ne ocupăm de geologie,
mai cu semă la părţile de munte, să scim
daca stratele acelea cari merg spre Dunăre,
se mai subţiéză saú se mai îngróşe la vale.
Ei bine, nici acest profit nu 'l putem tra
ge din aceste lucrări, fiind-că nu pte re
sulta nimic cert din acele peticele de hârtie
pe cari s'a trecut datele cu plumb şi s'ai
prins cu ace.
Să mai arătăm însă şi alte sciinţe şi con
sciinţe de ale d-lui Carp.
11 Martie 1899
D. C. Costescu-Comăneanu: Sava Ştefă
nescu a vorbit în teza lui despre fosilele gă
site.
D. Gr. Ştefănescu: Nu este vorba aici de
fosile.
D-lor, în expunerea de motive la legea
minelor a d-lui Carp citesc următórele, ci
tesc acestea într-o broşură pe care am pu
blicat-o cel d’ântêiü asupra legei minelor
d-lui Carp; acésta este singura mea lu
crare anonimă, lucrare publicată în 1894
şi intitulată: Consideraţiuni asupra legei
minelor, de un naţional-liberal.
De aci, din acestă expunere de motive, se
vede sciinţa şi consciinţa d-lui Carp. Iată ce
dice d sa în acea expunere de motive:
»Daca este clar că nu pote fi industrie
„naţională câtă vreme se aduce materiile
prime din alte ţări şi întroduce combusti
nbilul de aiurea şi prin urmare nu se pote
nforma de cât cu anevoie lucrători pămén
n tenla.
»Inainte de téte trebue, deci, să ne gân
n dimi la materia primă şi la combustibil,
nşi fără aceşti duoi factori nu ne este per
mis să sperăm că s'ar putea avea ceva se
nrios şi trainic. «
D-lor, am răspuns de atunci la aceste a
firmări cari nu probéză întinsele sale cunos
cinţe. Iacă în adevăr ce diceam în broşura
mea despre care am vorbit:
nApoi aceste argumente, d-le ministru,
nu sunt tocmai adevărate. Vre-un biuro
crat de prin ministerul d-tale "ţi-a jucat
farsa, te-a pus să subscrii asemenea afir
nmări riscate, în expunerea de motive. Pen
•tru consideraţiunea ce am de inteligenţa
nd-tale, 'mi place să cred că biurocratul
este de vină, căci daca ai fi scris d-ta ex
npunerea de motive, te ai fi uitat mai îna
ninte puţin prin Europa, şi ai fi vădut că
n Elveţia şi Olanda nu ai nici combustibil
nnu aú nici fer, şi cu töte acestea a indus
ntrii însemnate în producţiuni de fer. Elve
»ţia are, pe lângă alte industrii, renumita
nindustrie naţională a orlogeriei, de şi nu
are o bucăţică de fer ca materiă primă
nlocală, şi tot oţelul în care îşi fabrică de
nlicatele maşinării ale orologiilor sale îl a
duce din afară; ai fi sciut că Anglia, Alsa
ncia şi Rusia au cele mai însemnate indus
ntrii de ţesături de bumbac, fără să aibă ma
nteria primă, bumbacul, şi mai cu semă can
ntonul Zurich are asemenea însemnate şi
»fórte reputate industrii de mătăsării, deşi
n nu are materialul brut sa în forte mică
n cantitate. Am putea să enumerăm ast-fel
n un mare număr de însemnate industrii
n în ţări cari nu posed materia primă cari le
n alimentéză.u
Iată, d-lor, sciinţa şi consciinţa pe cari se
baséză d. Carp ca să "şi facă expunerea sa
de motive; dar mai este încă un lucru în
care iar arată că nu are prea întinse cunos
cinţe, cu töie că se crede a tot sciutor.
Tot în expunerea acésta de motive se jice,
la un loc, cam aşa:
» Nu se pte industrie de fer, dacă nu ai
cărbune de pământa; nici acéstă afirmare
a d-lui Carp, d-lor, nu este exactă şi, prin
11 Martie 1899
urmare, nu probéză nici sciinţa nici consci
inţa d-lui Carp.
In adevăr, acum duoi ani am fost în Urali,
unde sunt cele mai însemnate uzine de fer,
şi în tóte aceste uzine, dar în tóte fără ex
cepţiune, se prepară ferul cu cărbuni de
lemn, nu cu cărbunii de pământ, de care ne
vorbesce d. Carp, spunând că fără dânşii nu
póte fi industrie de fer.
Toţi inginerii dirigenţi ai acestor mine,
m'aú încredinţat că cu aceşti cărbuni de
lemn se face cel mai bun fer, şi "mi-aú afir
mat că nu numai în Urali, dar şi în Stiria, şi
în Suedia şi Norvegia, ferul se prepară tot
cu cărbuni de lemn.
D. Alex. C. Viişoreanu : Ai caloric des
tul ?
D. Gr. Ştefănescu: D-le, d-ta nu te a
mesteca... (ilaritate), eram să jic unde nu
”ți fierbe 6la. (Ilaritate).
Cel mai bun cărbune de pământ coprinde
într'ênsul pirite, şi în timpul operaţiunei ar
derei sulful din pirite se evaporéză şi se in
filtréză printre moleculele ferului, din care
causă ferul ese mai răi, mai fragil de cât
când se prepară cu cărbunii de lemn.
Cred că, din tóte acestea, v'aţi convins de
sciinţa d-lui Carp în actele şi scrisele sale
cele mai importante.
D. Carp a făcut asemenea o gravă invi
nuire guvernului, comitetului de delegaţi şi
mie ca raportor,fiind-că am oprit exploata
rea cărbunilor solii şi petroleului pe séma
Statului, şi am pus 6re-cari restricţiuni pro
prietarilor.
Dar n'a trecut 24 ore şi vine Epoca, jur
nal oposiţionist, şi ne dă dreptate pe tâtă li
nia, dicênd că fórte prevădători de intere
sele ţărei am fost, fârte bine am făcut că
am pus aceste mici restricţiuni.
Articolul din Epoca este întitulat n Góna
dupe bogăţiile României şi să 'mi daţi
voie să vă citesc o parte d'intr'ênsul:
n Piaţa din Bucuresci este coprinsă de sen
nzaţie de veri-o duoă săptămâni: deci şi sute
de mii de lei asvêrl aceşti străini pentru
n terenuri petrolifere, revoluţionând töte spi
nritele comerciale prin galantomia lor.
» Ast-fel pentru un mic teren petrolifer
n din Buştenari, judeţul Prahova, teren care
mabia produce 10, maximum 12 vagóne de
petrol pe lună, o companie americană a
- dat 500.000 de lei, de şi, în casul cel mai
n bun, nu valoréză mal mult de cât 80–
n 100.000 de lei. .
nFiresce că toţi financiarii, tóte spiritele
n comerciale din Capitală, se întrébă şi se a
ngită despre causele şi scopul acestei góne a
străinilor.
»Se bănuesce că în dosul acestei campa
»nii febrile, ce se face în numele a deci de
» societăţi anonime de către deci de străini
nbogaţi, stă marea companie pentru exploata
nrea minelor de petrol din America (Pen
»silvania) anume Standard Oil Company,
» care dispune de un capital de veri o 500
de milićne. . . . .
nAm întrebat pe unul din cei mai mari
proprietari de puţuri de petrol din Câm
DESBATERILE SENATULUI
npina despre importanţa acestei góne a ca
npitaliştilor străini şi "mi-a răspuns:
»Causa pentru care se grăbesc a cumpăra
până la primăvéră tóte terenurile petroli , D. P. P. Carp: D-lor senatori, d. Ştefă
nfere, e că se înfiinţéză la Suez un depositnescu 'mi amintesce apostrofa lui Shakes
ncolosal de petrol, necesar pentru basti
mente. Cărbunii în curênd vor fi înlocuiţi,
de 6re-ce s'a descoperit o nouă maşină
ncare dă puterea motrice, necesară vaselor,
n prin petrol. u
Am avut ocasiune să văd deci şi sute de
vapóre pe Volga şi afluenţii săi Cama şi Oca
cari tóte se încăldesc cu petrol ; sunt in
stalate reservorii de petrol nu numai pe
ţărmurile Volgei, dar chiar s'aú înfiinţat
anume vapóre-reservorii de petrol în mij
locul fluviului, la cari se opresc vapórele, se
aprovisionéză cu petrol şi plécă înainte; a
césta pentru a se câştiga timpul acostării
la mal.
Va să dică, d-lor, când acest combustibil
este de o aşa importanţă, d. Carp ne învi
novăţesce că noi am oprit, pe séma Statului,
exploatarea petrolului de pe proprietăţile
sale, pentru ca să nu ne ia străinii combus
tibilul, să "i urce preţul şi noi să nu avem cu
ce ne încăldi maşinele drumurilor de fer şi
ale vapórelor.
Ce am spus ei, în raport ? n
nRolul ce jócă astădi combustibilul fosil
şi în special petrolul, a făcut pe comitetul
ndelegaţilor ca, preocupându-se de intere
nsul presinte şi mai cu sémă de cel viitor al
nțărei, să sustragă aceste combustibile de
pe proprietăţile Statului de la acapararea
ncompaniilor şi societăţilor cari, o-dată stă
• pâne pe tot combustibilul nostru, să ne
dicteze preţurile lor, şi astfel drumurile
de fer şi vapórele nóstre să sufereu.
Iată, d-lor, în adevăr, prevederea şi îngri
jirea ce noi am avut pentru interesele ţărei
și pentru acéstă prevedere şi îngrijire noi
chiar pâte am mers şi ceva mai departe, căci
am restrâns 6re cum şi pe proprietarii par
ticulari. D. Carp ne acusă.
Aţi ascultat alaltăeri cum d. Cereşeanu
se plângea când noi liceam ca să nu se dea
unui singur concesionar de petrol mai
mult de 40 hectare. Pentru ce acésta? Pen
tru ca să se favorisese concurenţa, şi
pentru ca nu cum-va Statul să fie o-dată
pus în neputinţă şi în lipsă de a "şi putea
procura cu înlesnire acest petrol.
Şi pentru acésta, d. Carp ne dice că nu
am avut nici sciinţă, nici consciinţă.
Noi am avut şi sciinţă şi consciinţă, şi
tocmai pentru aceea am voit să reservăm
Statului acest combustibil, ca interesul Sta
tului să nu sufere.
Era dar o cestiune de interes naţional
în joc şi mi se pare că prin acesta noi răs
pundem tocmai titlului de naţionali-liberali
ce purtăm; noi, îngrijind de interesele na
ționale, am probat că suntem în adevăr na
ţionalişti, iar nu suntem cosmopoliţi ca alţii.
D. C. Zăgănescu: Vă rog să bine-voiţi a
'mi da voie să fac o rectificare asupra unui
fapt.
De sigur că d. Ştefănescu va reveni asu
393
pra celor dise, în urma celor ce voi avea
onóre a spune.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : D.
Carp are cuvîntul.
peare către femee:
V"atinge cineva, ca dracul vă infocaţi.
nIar când atingeţi voi, vă credeţi nisce sfinte.
Aşa şi d-lui, în loc să ne expună în raportul
d-sale cari sunt temeiurile sciinţifice ale nouei
reforme, d-lui se apucă şi acusă pe legiui
torul din 1895 că a atacat Constituţiunea,
tradiţiunile ţărei şi naţionalitatea nőstră.
Eram eü în drept,faţă cu un asemenea
atac, să mă întreb : bine, dar care este au
toritatea acelui care nu numai acusă, dar
care dă chiar sentinţe în contra mea ?
Ia să vedem, era tocmai d-lui competinte
ca să dea o asemenea osândă? Şi am con
statat, cu displăcerea mea, şi cu displăcerea
d-lui Ştefănescu, cum că nu este tocmai o
mul care era în drept să ia asupră-şi ro
lul de judecător.
Am arătat că legile anterióre dic, cuvînt
cu cuvînt: proprietarul are proprietatea sub
fondului, cu o condiţiune: să exploateze el
mina, dacă nu o exploatéză, 'I o iaú şi o dată
unui al treilea. Iată textul din Regulamen
tul organic.
Legea mea dicea : fondul aparţine pro
prietarului suprafeţei, cu o condiţiune, să "l
exploateze; nu o exploatéză, eü o daú altuia.
Va să dică, eram conform cu legile ante
rióre ale nőstre.
Am avut dar dreptate când am dis că co
dul civil nu face o excepţiune anume pen
tru mine, căci Constituţiunea cere o lege a
minelor, şi când Constituţiunea vorbesce de
proprietate, ea nu pote vorbi de cât de pro
prietatea determinată în codul civil care
excepta anume minele.
Am mai dis că vrea să vină străinii să
exploateze minele, căci sper ca ei să aducă
capitalurile de cari avem nevoie. Dar d-vós
tre ce aţi făcut? Aţi exclus pe străini? Nu.
Apoi dacă nu "i-aţi exclus, or nu aveţi
dreptate să mă acusaţi pe mine, or dacă
nu, sunteţi complici cu mine.
Prin urmare, eram în drept să dic că a
cusaţiunile rostite de d. Ştefănescu eraú fă
cute fără sciinţă, şi puţin consciincióse, căci a
tunci când cade în aceeaşi vină, dacă vină
este, în care a cădut adversarul, nu cred că
este creştinesce de a'l osândi.
D. Gr. Ştefănescu: Am lăsat subsolul
proprietarului.
D. P. P. Carp: Da, dar nu este conform
cu legile anterióre.
Cea-altă parte din cestiunea personală,
care este o cestiune personală a d-lui Şte
fănescu, nu mă privesce pe mine. D. Ştefă
nescu o fi om de sciinţă în geologie,îi dai
acest atestat din partea mea, dar cred că d.
Ştefănescu are în geologie colegi şi este tréba
lor să spună d-lui Ştefăneseu dacă are drep
tate sa nu; şi în privinţa puţului artesian 'l
ași ruga să se adreseze la colegul d sale de
la Universitate, d. Mrazec, ca să "i spună ce
folóse s'aú tras în privinţa stratigrafiei teri
394
torului României, din lucrările puţului arte
sian de la Mărculesci.
D. Gr. Ştefănescu: Dar pentru acest scop
s'aú făcut acele lucrări ?
D. P. P. Carp: Ei bine, d-le Ştefănescu,
când d. Mrazec ice una şi d-ta alta, în ce
stiuni de stratigrafie, cred mai competinte
pe d. Mrazec; prin urmare, trimit pe d.
Ştefănescu la învăţaţii cei-alţi.
Intru cât privesce tóte cele-alte cestiuni,
nu mai am nimic de adăogat. Eram în drept
de legitimă apărare, faţă cu raportul d-vöstre
şi apărarea acésta am făcut'o.
In cât privesce partea ultimă a intêmpi
nărei d-sale,privitóre la petrol şi combusti
bilele fosile, eü cred că acésta este o adevă
rată nenorocire, care nu are să aducă nici
o dată exploatarea minieră în ţéră, şi exem
plul care 'l aţi citat d-vóstră de Olanda şi
Svitzera, exemplul acela 'l a citat şi d. Au
relian când a fost discuţiunea generală asu
pra legei minelor, şi vă rog să citiţi întém
pinarea ce am făcut, ca să mă scutiţi de a
vorbi de duoë ori în acelaşi lucru.
D. C. Zăgănescu : Vream să rectific o a
serţiune a d lui Ştefănescu asupra lucrări
lor din Bărăgan.
Lucrările efectuate la Bărăgan se găsesc
în buletinul naturaliştilor din Viena din
1894; în buletinul societăţei politechnice din
1895, unde d. Alimănişteanu a ţinut o con
ferinţă; în buletinul societăței geografice
din 1897, şi în teza d-lui Sava Ştefănescu
din 1898.
Am făcut acestă verificare ca să ajut pe
d. Ştefănescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Acum că am ascultat ultimele ecouri ale
luptei pentru legea minelor, să trecem la or
dinea ilei.
– D. raportor, Const. Poroineanu, dă
citire următorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Proiectul de lege prin care epitropia bi
sericei Albă (Popa-Dârvaş)din Capitală este
autorisată a contracta, de la creditul funciar
urban, un supliment de împrumut de20.000
lei, votat şi adoptat de Adunarea deputați
lor în şedinţa de la 15 Ianuarie 1899, şi
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 358 de la 22 Ianuarie 1899, sec
țiunile dv6stre, luându'l în cercetare, töte
'I-aú admis, numind delegaţi:
Secţiunea I, pe d. doctor Iovitz;
y II, n n G. G. Meitani;
III, n n Al. Constantinescu ;
IV, n subsemnatul şi
V, » d. general An. Fotino,
cari, întrunindu-se în iua de 10 Februa
rie 1899, s'aú constituit în comitet al dele
gaţilor, sub preşedinţa d-lui general A.
Fotino, şi luând din nou în cercetare sus
arătatul proiect de lege, "I-aú admis pe urmă
tórele considerante :
Epitropia bisericei Albă (Popa-Dârvaş)
din Capitală a fost autorisată prin decretul
cu No. 4.024 din 5 Decembre 1894, a
primi casele din strada Modei No. 11, în va
lóre de 32.969 lei, pe cari decedatul Iane
DESBATERILE SENATULUI
Eustaţiu Ţelepis i le-a legat prin testamen
tul săü, cu condiţiune de a plăti 15.000 lei
d-rei Anica Georgescu şi 800 lei d-lui Ni
colae Mihăileanu, executorul testamentar.
Din resursele ordinare de cari dispune
biserica neputêndu-se însă achita aceste le
gate, epitropia a cerut autorisarea pentru a
putea contracte, de la creditul funciar urban,
un supliment de împrumut în sumă de
20.000 lei, peste împrumutul de 70.000
lei ce dânsa are deja contractat la acea so
cietate, în basa decretului cu No. 2042 din
8 August 1889.
Acéstă cerere a epitropiei a fost încuviin
ţată de consiliul comunal al Capitalei, în
şedinţa de la 14 Ianuarie 1897, şi a primit
şi aprobarea ministerului cultelor şi ins
trucţiunei publice prin adresa cu No. 753
din anul 1897. Mai rămâne numai, pentru
că suma ce urméză a plăti epitropia pentru
stingerea împrumutului trece de a 10-a
parte din veniturile anuale ale bisericei, iar
termenul contractărei este mai mare de 20
ani, să daţi şi d-vóstre, d-lor senatori, în
alta d-vóstre aprobare proiectului de lege
următor, prin care se autorisă epitropia bi
sericei Albă (Popa-Dârvaş) din Capitală să
contracteze împrumutul menţionat mai sus.
Raportor, Constantin Poroineanu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic.– Epitropia bisericei Albă
(Popa-Dârvaş) din Capitală este autorisată
de a contracta, de la creditul funciar urban,
un supliment de împrumut în sumă de
20.000 lei, asupra imobilelor ce posedă, pe
termen de 30 ani, spre a servi la plata le
gatelor anume prevéute în testamentul
decedatului Iane Eustaţiu Ţelepis.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 15 Ianuarie 1899,
şi s'a adoptat cu unanimitate de şese-deci şi
cinci voturi.
Preşedinte D. Gianni.
(L.S. A. D) Secretar, N. Enăşescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţia generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului
de lege, şi se admite. -
– Se procede apoi la votarea cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : Re
sultatul votului, d-lor, este cel următor.
Votanţi . . . . . . . . 44
Majoritatea reglementară . 32
Bile albe pentru . . 44
Prin urmare, Senatul a votat acest pro
iect de lege cu unanimitate.
Acum, d-lor, la ordinea ilei avem pe
tițiuni, conform disposiţiunei luate de d-vös
tre ca iua de Sâmbătă să fie destinată
pentru cercetarea petiţiunilor.
D. raportor, general Anghelescu, are cu
vîntul.
– D. general Catargi, în lipsa d-lui ra
portor, general Anghelescu, dă citire urmă
torului raport:
11 Martie 1899
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de petiţiuni, întru
nindu-se în iua de 9 Februarie 1898, în
majoritate, sub preşedinţa subsemnatului,
a luat în cercetare următórele petiţiuni a
dresate Senatului, însă:
a) Petiţiunea unui însemnat număr de lo
cuitori din comunal Ibăneşti, judeţul Olt, cari
cer a fi împroprietăriţi pe moşia Statului
Brâncoveanca jisă şi Urşii sau Poiana Lungă;
b) Petiţiunea mai multor locuitori din co
muna Goicea-Mare, jud. Dolj, cari cer a se
face o cercetare locală, în ceea ce privesce
nedrépta parcelare făcută la moşia Goicea
Mare, scâsă în vêndare în loturi; şi
c) Idem, a mai multor locuitori din co
muna Braniştea, jud. Mehedinţi, cari fac tot
o asemenea plîngere, pentru nedrépta par
celare a moşiei Punghina.
Comisiunea, avénd în vedere, d-lor sena
tori, că tote aceste cereri urméză a se a
dresa d-lui ministru de domenii, a decis a
se recomanda d-sale aceste trei petiţiuni, şi,
prin sub-semnatul raportor, vă rógă a a
proba şi d-vóstre acéstă decisiune.
Raportor, general Gh. Anghelescu,
D. G. Sefendache : D-lor, văd că în a
cest raport sunt trei petiţiuni cari ai obiect
diferit. Comisiunea d-vöstre, pentru facili
tate–se vede–ca să nu'şi dea multă oste
neală, a adunat tote aceste petiţiuni la un
loc şi de aci o singură conclusiune pentru
tóte. Eü cred că,pentru respectul ce trebue
să dăm prescripţiilor constituţionale, trebue
să se facă un raport pentru fie-care peti
țiune.
Fie-care petiţiune văd că are un obiect
deosebit; aşa, între altele, vedem că nisce
ţărani se plâng că loturile ce ei au cumpă
rat de la Stat, nu corespund preţului cu cari
aú cumpărat acele loturi.
In şedinţa precedentă chiar, când s'aú dis
cutat asemenea rapórte, am atras atenţiu
nea guvernului şi mai ales a d-lui ministru al
domeniilor, ca să aibă mai multă solicitudine
pentru ţăranii cari au cumpărat asemenea
loturi, pentru că, după cum am spus şi a
tunci, Statul nu e un simplu particular, care
să vroiască să tragă numai profit din vén
jarea acestor loturi.
Ar fi de dorit dar ca inginerii Statului,
cari sunt însărcinaţi cu estimaţiile şi exper
tizele acestor loturi, să nu mai inducă în e
róre pe acei cari le cumpără, pentru că-încă
odată repet – Statul nu e un simplu parti
cular care vrea să se îmbogăţéscă din nece
sităţile de existenţă ale ţăranilor.
lată motivele pentru cari cred ei că e
bine să dăm o satisfacţie 6re-care acestor pe
tiționari.
De altmintrelea, pentru că acest raport
s'a redactat în aşa fel, ca aceste cereri să
se recomande ministerului de domenii spre
a cerceta casul, sunt şi ei pentru conclusiu
nile acestui raport, de sigur cu observa
ţiunile ce am avut onére a face.
D. Nicolae Ionescu: N'am nimic de dis
în privinţa ideilor celor din urmă, pe cari
le-a emis onor, nostru coleg de la Turnu
--
 11 Martie 1899 r DESBATERILE SENATULUI
Severin. Dar mult afecţionatul nostru coleg D. Nicolae Ionescu: Eă dic că daţi rea
pentru independenţa sa, a spus şi alte lu interpretare Regulamentului.
cruri, a spus că să dicem noi, că inginerii
trebue să facă cutare sală cutare lucru. Dacă
am admite acéstă idee, ar trebui să facem
noi un proiect de regulament despre modul
cum inginerii trebue să "şi îndeplinéscă da
toria. -
D-le preşedinte, noi trebue să arătăm ţă
rel, mai ales acum, când sunt agitaţiuni fn
tre ţărani, cum că avem solicitudine pentru
sórta lor şi să recomandăm guvernului plân
gerea lor; dar în acelaşi timp trebue să adu
cem aminte biuroului că regulamentul îi im
pune obligaţiunea strictă ca să întrebe pe
ministrul respectiv, la timpul cuvenit, ce a
făcut cu petiţiunea pe care Senatul i'a reco
mandat'o.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Regulamentul prevede că la o asemenea în
trebare guvernul nu pte răspunde până în
sesiunea viitóre.
D. Niculae Ionescu: Eă nu întreb pe d.
preşedinte să ne spună ce gândesce d-sa, ci
îi cer ca să spună ministrului că e dator să
ne răspundă ce a făcut cu petiţiunile pe cari
noi i le trimitem. Căci dacă acésta este nu
mai o simplă formalitate, atunci de ce să
ne perdem timpul degeaba cu aceste pe
tițiuni.
Eă vă rog, însă, să vă aduceţi aminte că
este un articol în Regulament în care se
pune obligaţiunea biuroului de a însciinţa pe
ministru că trebue să ne spună ce sârtă aú
avut petiţiunile ce i-am recomandat.
Trebue să se dea o soluţiune acestor pe
tițiuni, nu în sesiunea viitóre, ci Sâmbăta
viitóre; cel puţin, pentru Sâmbăta viitóre d.
ministru trebue să răspundă ce a făcut cu
aceste petiţiuni.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Art. 102 din Regulament dice :
n Petiţiunile, după ce se vor comunica în
extract Senatului,în şedinţă publică, dupe
rândul intrărei lor, se vor trimite fără
nici o discuţiune la comisiunea de peti
ţiuni, care, o-dată pe săptămână, va pre
senta raportul săă, arătându'şi părerea
şi propunând conclusiunile sale. –Senatul
se pronunţă, prin vot, asupra tuturor pe
tițiunilor menţionate în raport.
Ministrii vor face cunoscut Senatului,
cel mai târdită la sesiunea ce urméză, ce
urmare a dat acelor petiţiuni cari li s'ai
recomandat în urma unui vot al Sena
tului a
D. C. Zăgănescu: E greşală în Regula
ment, acésta însemnéză calendele grecesc.
D. Nicolae Ionescu: Ai uitat autorii Re
gulamentului să vorbéscă de cestiunile cari
sunt urgente.
Cine ştie, pe de altă parte, dacă cuvintele
de sesiune viitóre nu însemnéză şedinţă
vitóre ?
Cum ? Dacă vin nisce ţărani de se plâng
că aú fost nedreptăţiţi, să'i trimitem la se
siunea viitóre ? Ar fi ridicol !
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Nu
putem să discutăm Regulamentul,
895
taţi indiferenţi la ceea ce a putut face nisce
escroci. Nu vă arătaţi indiferenţi la plânge
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: V'am rile ţăranului, căci rar ţăranul se plânge; el
citit ce dice Regulamentul. Acum luăm act nu se plânge de cât atunci când este ne
de dorinţa d-vóstre; dar de sigur că părerea dreptăţit. -
acelora cari ai făcut Regulamentul, a fost Mai repet, că comisiunea trebue să for
că nu se pte pune cuţitul la gât guvernu muleze o propunere care să o trimitem d-lui
lui, ci că se cade să i se dea timp ca să vină ministru. I)ic mai mult, că vădénd împreju
cu un răspuns sigur. rările cari se produc tocmai peste Olt, şi
D. general Catargi : D-lor senatori, de vădêndinterpretarea care se dă de un repre
şi nu sunt eü raportor, însă am consimţit a sentant de la Turnu-Severin, socotesc că
înlocui pe d. general Anghelescu, şi, din stu suntem în dreptul nostru, nu de a soma pe
diarea dosarului, constat că sunt aci trei pe d. ministru, dar a 'i pune în vedere că este
tițiuni adresate de către un număr de locui urgent, urgentisim, ca acest lucru să se
tori din judeţul Mehedinţi şi din judeţul Dolj. facă până Sâmbăta viitóre. Acum, fiindcă
Răspund d-lui Sefendache, colegul nostru, combat propunerea comisiunii, nu fac altă
că tóte aceste petiţiuni ai acelaşi scop: îm propunere de cât să mă unesc la cele dise
părţirea de pămént pe loturile moşiilor Sta de onor. representant de Turnu-Severin, căci
tului. sunt convins şi de sentimentele lui şi de pri
D. G. Sefendache: Şi să le dea altele, că ceperea lui şi de bună-voinţa lui, şi prin ur
acelea nu a fost bune. mare mă asociez şi la cererea lui, şi dic încă
D. general Catargi : Nu putem face alt o dată, că nu putem trimite pur şi simplu,
fel, de cât să recomandăm d-lui ministru al aşa ca o manieră de biuroi, la minister spre
domeniilor de a vedea dacă aceşti 6meni a face cercetări.
sunt nedreptăţiţi, sală dacă ai dat o peti D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-le
țiune la care nu se pote da curs, fiind că ai Ionescu, nu putem pune la vot de cât o pro
căpătat loturile prevădute de lege. punere concretă; prin urmare, că să se ptă
Răspund şi onor. d. Ionescu, cum că nu supune votului Senatului propunerea d-vös
putem soma pe d. ministru al domeniilor tre, vă rog să bine-voiţi a o formula într'un
ca în termen de atâtea dile să vină în Se amendament.
nat cu răspuns hotărîtor, ce vrea să facă în D. Al. C. Viişoreanu: D-le preşedinte şi
acéstă cestiune. D. ministru al domeniilor este d-lor senatori, este un lucru netăgăduit, mai
animat de aceleaşi sentimente ca şi noi,pen ales peste Olt, că ţăranii au nevoe de pă
tru ca ţăranii să nu fie nedreptăţiţi. Trebue mênt.
să "i dăm însă timp ca să cerceteze lucrurile, 0 voce : Ţăranil din tótă ţéra aú nevoe
trebue ca un inspector domenial, pte, să de pămént.
mérgă la faţa locului să constate dacă aceste D. Al. C. Viişoreanu: Este asemenea lu
locuri s’ai dat acestor ţărani, sală nu a pri cru netăgăduit că sunt multe domenii ale
mit ceea ce li se cuvenea.Suntem Corp le Statului cari s'ar putea împărţi la ţărani,
giuitor şi nu putere executivă. N'avem drep dar asemenea este netăgăduit şi lucrul ur
tul de a dice ministrului : d-le ministru, mător: se pune prea multă întârjiere la
naşa am hotărît noi, aşa vei face. u N'avem ministerul domeniilor cu executarea acestei
dreptul de a ne amesteca în atribuţiunile dorinţe a sătenilor; ast-fel este moşia Ciu
cari îl privesc. Părerea mea este că nu avem percenii, pentru care eü personal am fost de
alt drept de cât a recomanda cu stăruinţă, 50 de ori la ministerul domeniilor ca să stă
dacă voiți, aceste petiţiuni d-lui ministru al ruesc să fie împărţită la ţărani, pentru că
domeniilor,pentru a le examina, a le studia moşia Ciupercenii este aședată într'un cen
şi a vedea în adevăr dacă aceşti 6meni aú tru aşa de populat în cât pământul se mă
suferit o nedreptate, sală se plâng fără drept. sóră cu palma, şi cu tóte acestea moşia Ciu
Iată ce aveam de dis. percenii nu este împărţită la ţărani.
D vice-preşedinte, N. Crătunescu: Ceea Asemenea şi cu moşia Podari; lucrările
ce putem face, este a atrage atenţiunea gu sunt făcute de trei ani de dile şi nu se îm
vernului asupra acestei dorinţe, exprimată parte la ţărani, din causă că arendaşul care
aci, de a se da o soluţiune mai repede. are acéstă moşie luată în arendă influen
D. Niculae Ionescu: Ce propune comi ţéză ca să nu se împarţă la ţărani.
siunea “? D. Nicolae Ionescu : Acésta trebue con
D. general Catargi: Eă am arătat vede siderat ca afirmarea unui om.
rile mele. D. C. Zăgănescu: Atunci este lucru fórte
D. Nicolae Ionescu : Eü nu voesc a face grav; să se facă anchetă parlamentară.
dialoguri,voesc numai a vă arăta, că am în D. Al. C. Viişoreanu: Pentru aceste cu
ţeles ce voiți d-vóstre. vinte, d-lor senatori, cer de la d-vöstre să
Eü nu aveam nimic de dis asupra cestiu rugăm pe d. ministru al domeniilor să ac
nel că nu putem soma pe ministru, dar iar tiveze cât se pte împărţirea acestor moşii
nu putem lăsa la buna-voinţa ministrului, la ţărani, căci 6menii au dreptate şi nu o
dacă aceşti 6meni ai fost nedreptăţiţi. Să dobêndesc.
'mi daţi voe să vă spun: regulamentul vă Pentru aceste motive, sunt contra conclu
impune datoria, ca comisiune, să veniţi cu o siunilor luate de comisiunea de petiţiuni.
propunere, cu o soluţiune, şi când veniţi cu . D. C. Zăgănescu : Rog pe d. Viişoreanu
o propunere de anchetă trebue să spuneţi să "şiretragă cuvintele acelea că s'ainfluen
ministrului că lucrul este urgent. Nu vă ară ţat de arendaşi la minister. Dacă este aşa
396
să cerem o anchetă parlamentară ca să mer
gem la minister şi să se dovedéscă cine sunt
culpabili, căci nu se pote face acest trafic
ruşinos în ţéra românéscă, şi când vine un
membru de ântêietate, ca d. Viişoreanu, să
spună în Senatul țărei că nisce arendaşi ai
prioritate la minister ca să ptă ţine d-lor
în arendă moşiile Statului, în contra intere
selor ţăranilor, ori cât de resvrătite vi s'ar
părea cuvintele mele de adineaori, – sunt cel
d’ântêiú a protesta contra unor asemenea
neregularităţi şi să mă unesc la propunerea
numirei unei anchete parlamentare, pentru
a dovedi pe culpabili spre a 'i pedepsi.
Cum, d-lor, când în Senatul țerei se spu
ne că cel d’ântêiü venit, care plătesce 20
saú 25 de mii lei arendă, póte întuneca, prin
mijlóce meschine, drepturile acestor 6meni,
acésta nu ar revolta inima tutulor ?
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
veţi veri-un amendament ?
D. Nicolae Ionescu : Nu avem amenda
ment. Să se întórcă lucrarea la comisiune.
Nu puneţi pe Senat în posiţiune să dea o
palmă comisiune, respingénd propunerile
comisiunei.
D. general G. Anghelescu: Propunerea
d-vóstră nu se péte admite astăi, în nici un
cas, fiind-că am onóre a vă declara, nu ca
raportor, dar ca cestor al Senatului, că nu
mai suntem în număr.
D. Nicolae Ionescu: Nu puteţi d-vóstră
declara că numai suntem în număr. Nu
usurpaţi drepturile preşedintelui Senatului.
Nu vă jucaţi cu prestigiul Senatului.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-le
Ionescu, nimeni nu se jócă cu prestigiul Se
natului, de care cu toţii suntem geloşi.
D. cestor Negel, "mi-a comunicat că nu
mai suntem în număr, şi de aceea ridic şe
dinţa.
– Şedinţa se ridică la orele 4 */ p. m.,
anunţându-se cea viitóre pentru Luni, 22
Februarie.
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGITĂ) 1808–99
---------
ŞEDINŢA DE LA 22 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui preşedinte N. Gane, asis
tat de d-nii secretari ai biuroului: Filipescu
I. Alex, Iovitz Dim. dr., Viişoreanu C.Alex.
şi Petrini Paul dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 82 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 37 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavii :
P.S. S. Episcopul de Roman ; d-nii: An
ghelescu George (general), Boboiceanu Dimi
trie, Ciornei Vasile, Chircu Thoma, Micescu
Dimitrie, Micescu Nicolae, Parpale Gheor
DESBATERILE SENATULUI
ghiu Ştefan, Pascal Aristid, Vergati I. Elio
dor, Poroineanu Constantin.
Nemotivaţi :
P. S. S. Episcopul de Huşi; d-nii: Anas
tasiu Take, Balli M. Costache, Brabeţeanu
Ioan, Cassotti P., Cavalioti G., Celebidache
Nicolae, Christopolu St. Vasile, Culcer D.
(dr.), Eremia George, Fulger G., Ioaniu D.
Ion, Ionescu Dumitru, Isvoranu R. Ilariü,
Langa Ion Const., Leonescu Emanoil, Moi
sescu Dim., Mortzun V. Alex., Poni Petru,
Porumbaru Radu, Racoviţă Const., Răileanu
Costache, Rosetti Matei, Teleman C., Ti
ron Antohi, Climescu Constantin.
– D. secretar, Alex. C. Viişoreanu,
dă citire sumarului şedinţei precedente, care
se aprobă.
– Se acordă următórele congedii pen
tru cas de bólă :
D-lui V. Ciornei, de 3 jile ;
Boboiceanu, n 4 n funcţionare a institutului ;
n Aristid Pascal, n 2 m
n general Anghelescu, n. 3 »
n Dim. Micescu, n 2 m
n Parpale Gh. Ştefan, n 2 m
n Eliodor Vergati, 4 Sta Ecaterina nu e nevoe de cât de un
» Niculae Micescu, n 4 n hectar şi jumătate, a cărui cedare nu ar
» Poroineanu C. n 3 n aduce nici o jignire şcólei de agricultură,
– Se trimit în cercetarea comişiunei de
indigenat :
1) Suplica mai multor cetăţeni din
Panciu,judeţul Putna, cari rógă a nu se
vota naturalisarea d-lui Mihail Missir ;
2) Idem, a mai multor cetăţeni din
Panciu, judeţul Putna, cari rógă a nu se
vota împământenirea d-lui Niculae Missir ; resci, pentru clădirea localului acestui ins
3) Idem, a mai multor cetăţeni din Pan titut filantropic, un hectar şi jumătate te
ciu, judeţul Putna, cari înaintéză un pro
test prin cari rógă a nu se vota naturalisa
rea d-lui Mardiros Alaci.
– Acest proiect de lege aflându-se la
ordinea dilei, se va avea în vedere acéstă
protestare când se va citi raportul în şe
dinţăpublică.
– Se trimite în cercetarea comisiunei
de petiţiuni suplica d-lui Stasek, fabricant
de instrumente musicale în Bucuresci, care
arată Senatului, că este ameninţat a "şi în
chide fabrica, dupe o existenţă de 33 ani,
din causă că actualul inspector al musice
lor militare, furniséză instrumente din stră
inětate cu mult mai scumpe şi de calitate
mult mai inferióră.
– Se trimite la comisiunea de petiţiuni.
D. P. Grădişteanu : D-lor senatori, un
proiect de lege din iniţiativă parlamen
tară, conform articolului din regulament,
are nevoie de expunere de motive. Şi o-dată
proiectul citit, se trimite la secţiuni.
Daţi-mi voie să vă citesc expunerea de
motive şi proiectul de lege, iscălit conform
regulamentului de 7 d-ni senatori : d. ge
neral Catargi, d. Gr. Cereşeanu, d. G. Se
"fendache, d. Al. I. Filipescu, d. G. G. Mei
tani, d. dr. Mihălescu, şi eü.
D. colonel Al. Budişteanu: Vă rog să mă
înscrieţi şi pe mine.
D. P. Grădişteanu: Sunt deja 7 d-ni se
natori iscăliţi.
11 Martie 1899
Iată expunerea de motive şi proiectul de
lege :
EXPUNERE DE MOTIVE
Avênd în vedere că societatea Leagănul
Sta Ecaterina a fost declarată persénă
morală prin legea din 16 Decembre 1898;
Că acéstă societate urmăresce scopul e
minamente filantropic de a cresce copii să
raci de la nascere şi până la vârsta de 2
anI ;
Că, pentru buna funcţionare a unui ase
menea institut de bine-facere, este indis
pensahil un local cât mai bine aerat, spre a
asigura acelor nefericite fiinţe, cari vin pe
lume în aşa triste condiţiuni, posibilitatea
de a le da sănătatea fisică;
Că acel local nu pote fi depărtat de Ca
pitală, spre a avea la îndemână ajutorul sci
inţei şi putinţa din partea dómnelor, cari
constituesc comitetul, de a supraveghiabuna
Că Statul a destinat șclei de agricultură
şi silvicultură la marginea Bucurescilor un
teren de 228 hectare ;
Că pentru clădirea localului. Leagănul
propunem următorul proiect de lege:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – Ministerul domeniilor este
autorisat a ceda gratuit, din moşia afectată
şcólei de agricultură şi silvicultură, institu
tului Leagănul S-ta Ecaterina din Bucu
ren la colţul moşiei coprins între plantațiu
nile şoselei Bucuresci-Ploesci şi drumul ce
duce de la acele plantațiuni la bariera Fi
lantropiei.
Faţada locului la acest drum va fi de
100 metri, avênd forma unui paralelo
gram.
General Catargi, Gr. Cereşeanu, G.
Sefendache, P. Grădişteanu, Al. I. Fili
pescu, G. G. Meitani, dr. Mihălescu.
D. general G. Catargi : D-lor senatori,
fiind-că societatea S-ta Ecaterina are fon
durile necesare pentru construcţia edificiu
lui, şi fiind-că doresce ca acéstă construcţie
să încépă la primăvéră, şi pentru ca să ptă
trece acest proiect şi prin Cameră şi prin
Senat, vă rog să bine-voiţi a admite urgenţa,
– Se pune la vot urgenţa cerută şi se
admite.
– Se va tipări şi înainta de urgenţă în
desbaterea secţiunilor.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
intrăm în ordinea dilei.
Avem, mai ântêiü, recunsceread-lui Van
ghelie Ion.
– D. raportor, general Manu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 6 Februarie 1899, în majori
 11 Martie 1899
tate de 5 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Borş Ioan,
Gâlcă Iorgu, Leonescu Emanoil şi Manu
George, general, a luat în cercetare proiectul
de lege votat şi adoptat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 24 Noembre 1898
şi adus în deliberarea Senatului cu Mesa
giul regal No. 3.712 de la 15 Decembre
1898, prin care, în virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se cere a se recunosce calitatea
de cetăţén român d-lui Vanghelie Ion, de re
ligiune ortodoxă, de profesiune comerciant,
domiciliat în gara Balaci, judeţul Teleor
IIl&Il.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că s'a născut în oraşul Clisura, din Ma
cedonia, în anul 1844, din părinţi români
macedoneni, şis'a botezat în religiunea creş
tină-ortodoxă ;
Că n'a fost supus nici o dată veri-unei
protecțiuni străine;
Că plătesce regulat tte dările către Stat,
judeţ şi comună;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
Faţă cu aceste cercetări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Vanghelie Ion, de a i se recu
nósce calitatea de cetăţen român, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vine a vă ruga să bine-voiţi a vota
următorul proiect de lege.
Raportor, General G. Manu.
L E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţân
român d-lui Vanghelie Ion, român din Ma
cedonia, domiciliat în comuna Balaciu, jude
ţul Teleorman.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor, în şedinţa de la 24 Noembre 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
opt voturi, contra a cinci.
Preşedinte, D. Gianni.
(L.S. A. D)
Secretar, Gr. Em. Grădişteanu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în considerare, şi se primesce.
– Se procede la votarea legei în total
cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . 49
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . , 35
Bile negre . .. 14
Prin urmare, Senatul a adoptat acest
proiect de lege.
– D. secretar, Al. I. Filipescu, pentru
d. raportor, Stroe Beloescu, dă citire urmă
torului raport şi proiect de lege:
DESBATERILE SENATULUI
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 31 Ianuarie 1898, în
majoritate de 4 membri, sub preşedinţa I.
P. S. S. Mitropolitul Primat Iosif, fiind pre
senţi P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii
Stroe Beloescu şi Christofor Tabacovici, a
luat în cercetare petiţiunea, înregistrată la
No. 23 de la 20 Noembre 1897, adresată
Senatului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunsce cali
tatea de cetăţean român d-lui Nicolae George
Puţu, român din Macedonia, de religiune
ortodoxă, de profesiune comerciant, domi
ciliat în comuna Bucuresc.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Metova, la 23
Decembre 1857, din părinţii George Dumi
tru Puţu şi Guţa G. Puţu, de religiune or
todoxă, de naţionalitate română, şi s'a bote
zat în religia ortodoxă;
Că se bucură de bună conduită;
Că este venit în ţéră de 20 ani ;
Că exercită profesiunea de comerciant;
Că este membru al societăței de cultură
macedo-română.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Nicolae George Puţu, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art.
9 din Constituţiune, şi, prin sub-semnatul
raportor, vă rögă să bine-voiţi a 'I recunosce
calitatea de cetăţén român, votând proiec
tul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetă
ţean român d-lui Nicolae George Puțu, ro
mân din Macedonia, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, S. Beloescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Ne cerând nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . 44
Majoritate regulamentară 33
Bile albe . . . . . 34
Bile negre . 10
– D. general Catargi, în lipsa d-lui ra
portor Stroe Beloescu, dă citire următorului
raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 14 Februarie 1898, în
majoritate de 5membri, sub preşedinţa I. P.
S. S. Mitropolitul Primat, fiind presenţi P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Chr. Taba
covici, Andrei Vizanti şi Stroie Beloescu,
a luat în cercetare proiectul de lege, votat
şi adoptat de Adunarea deputaţilor, în şe
dinţa de la 19 Aprilie 1965 şi a adus în
397
deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No.
2,103 de la 26 Aprilie 1895, prin care, în
virtutea art. 7, Ş II, lit. a din Constitu
ţiune, se cere a se acorda înpămêntenirea
cu dispensă de stagii d-lui Vilhelm Bieder
man, de religiune evangelică, de profesiune
picher la C. F. R., domiciliat în comuna
Roman.
Examinând actele aflate în dosarul a
cestei cereri, a constatat:
Că s'a născut în oraşul Lomnitz (Silesia),
la 21 Octombre 1842, şi la 7 Noembre s'a
botezat in religiunea evangelică;
Că a intrat în serviciul de picheri al căilor
ferate române în anul 1870 şiîşi împlinesce
datoriile cu exactitate, dupe cum se constată
printr'un certificat al căilor ferate române,
serviciul întreținerei No. 760 din 6 Iulie
1882, şi printr'un alt certificat subscris de
mai mulţi proprietari şi locuitori ai urbei
Roman şi legalisat la primăria acestei urbe
la No. 2.956 din 24 Iunie 1882;
Că s'a lepădat de protecțiunea prusiană
şi că plătesce regulat dările către Stat;
Că a obţinut medalia Serviciul credin
ciosu clasa I.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Wilhelm Biederman,
vine,prin subscrisul ei raportor, a vă ruga
să bine-voiţi a vota următorul proiect de
lege.
Raportor, S. Beloescu.
LEGE
Art. unic. —In virtutea art. 7, ŞII, lit. a
din Constituţiune, se acordă d-lui Vilhelm
Biederman din comuna Roman, judeţul Ro
man, împăméntenirea cudispensă de stagii.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 19 Aprilie 1895, şi
s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
patru voturi, contra şése.
Preşedinte, General G. Mânu.
(L.S. A, D.)
Secretar, A. Simu.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
–Se pune la vot proiectul de lege în
total cu bile.
D. preşedinte, N. Gane : Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi . . . . . 42
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. „ . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . 6
Senatul a admis.
– D. secretar, Al. Filipescu, în lipsa
d-lui raportor, Dim. Micescu, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege : -
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 18 Decembrie 1896, în
majoritate de6 membri, sub preşedinţa d-lui
G. Orleanu, fiind presenţi d-nii D. Micescu,
St. Perietzeanu-Buzăü, dr. Mihălescu, Ilarii
Isvoranu și I. Brabeţeanu, a luat în cercetare
398
petiţiunea, înregistrată la No. 1.187 de la
12 Martie 1896, adresată Senatului, prin
care,în virtutea art.9 din Constituţiune, se
cere a se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Moise Făgărăşianu, român din
Transilvania, de religiune greco-orientală,
de profesiune comerciant, domiciliat în co
muna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Caţia, ţinutul
Transilvaniei, la 1 Iunie 1862, din părinţii
Moise şi Maria Făgărăşianu, şi la 3 aceeaşi
lună şi an s'a botezat în religiunea greco
orientală;
Că la 5 Februarie 1889 s'a căsătorit, în
comuna Caţia, cu d-şóra Anghelina Cobasiu,
din care căsătorie are duoi copii, Constantin
şi Iulia, născuţi în Bucuresci şi botezaţi în
religiunea ortodoxă la biserica Sții Apostoli;
Că a emigrat de la protecţia austro-un
gară ;
Că exercitéză profesiunea de comerciant,
fiind şi proprietar în strada Isvoru;
Că se bucură de bună conduită.
In faţa acestora constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lul Moise Făgărăşianu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ales
raportor, vă rógă să bine-voiţi a "1 recu
nósce calitatea de cetăţân român, votând
proiectul de lege următor :
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Moise Făgărăşianu, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, D. Micescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerând nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane : D-lor senatori,
resultatul votului este următorul :
Votanţi. . . . . . . . . 45
Majoritate regulamentară. . 32
Bile albe . . . . . . 43
Bile negre . . 2 tóte condiţiunile pentru a i se acorda acestă
Senatul a încuviinţat proiectul de lege.
D. Al. Constantinescu : D-lor senatori,
subscrisul, împreună cu alţi 7 colegi.
D. colonel Budişteanu : Şi cu mine.
D. Al. Constantinescu: Şi cu d-vóstră,
am luat iniţiativa următorului proiect de
lege, pe care îl depunem Senatului.
El este însoţit de următórea expunere de
motive :
EXPUNERE DE MOTIVE
Avênd în vedere că societatea n Materna a
a fost declarată persénă morală, prin legea
din 16 Maiü 1898;
Că acéstăsocietate urmăresce scopul emi
namente filantropic de a cresce copii săraci
de la nascere şi până la vérsta de duoi ani;
DESBATERILE SENATULUI
Că, pentru buna funcţionare a unui ase
menea institut de bine-facere, este indispen
sabil un local cât mai bine aerat, spre a a
sigura acelor nefericite fiinţe, cari vin pe
lume în aşa triste condiţiuni, posibilitatea
de a le da sănătate fisică;
Că acel local nu pote fi depărtat de Ca
pitală, spre a avea la îndemână ajutorul
sciinţei şi putinţa din partea dómnelor cari
constituesc comitetul de a supraveghia buna
funcţionare a institutului ;
Că Statul a destinat şcolei de agricultură
şi silvicultură la marginea Bucurescilor un
teren de 228 hectar e ;
Că pentru clădirea localului Materna a
nu e nevoe de cât de un hectar şi jumătate,
a cărui cedare nu ar aduce nici o jignire
şcólei de agricultură, propunem următorul
proiect de lege :
PROlECT DE LEGE
Art. unic. – Ministerul domeniilor este
autorisat a ceda, gratuit, din moşia afectată
şcólei de agricultură şi silvicultură, institu
tului n Maternau din Bucuresci,pentru clă
direa localului acestui institut filantropic,
un hectar şi jumătate teren la colţul moşiei
coprins între plantațiunile şoselei Bucuresci
Ploesci şi drumul ce duce de la acele plan
taţiuni la bariera Filantropiei.
Faţada loculul la acest drum va fi de 100
metri, avénd forma unui paralelogram.
Al. Constantinescu, M. E. Schina, ge
neral Catargi, Al. I. Filipescu, Săndulescu
Nenoveanu, Stancu Becheanu, Rose Şte
fănescu.
D. Al. Constantinescu: Vă rog să admi
teţi urgenţa şi pentru acest proiect de lege.
–Se pune la vot urgenţa şi se admite.
–Se va tipări şi înainta de urgenţă la
secţiuni.
D general An. Fotino: D-le preşedinte,
Imi permit să rog Senatul să priméscă a lua
în cercetare recunoscerea de cetăţen român
a tînărului Teodosiu Papazoglu, care a venit
de duoi ani din străinătate şi nu pote să fie
înscris în baroi din causă că nu i s'a recu
noscut calitatea de cetăţen român. Este năs
cut în ţară, părinţii lui sunt deja recunos
cuţi, fratele său este asemenea recunoscut,
este oficer în reservă; aşa dar îndeplinesce
calitate.
D. preşedinte, N. Gane: Fiind-că nu a
vem dosarul la îndemână, cu consimţimêntul
d-vóstre, îl vom presenta la ordinea dilei
cel d’ântêiú.
Voci: Astădi.
D. preşedinte, N. Gane: Atunci îl vom
lua astăl.
– D. secretar, Al. Filipescu, în lipsa
d-lui raportor, Em. Leonescu, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 18 Ianuarie 1899, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Gr. Şte
fănescu, fiind presenţi d-nii Borş Ión, Gâlcă
11 Martie 1899
Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în cerce
tare proiectul de lege, votat şi adoptat de
Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 26
Noembre 1898 şi a adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No. 84, de la 5
Ianuarie 1899, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunsce ca
litatea de cetăţén român d-lui Nicolae G.
Furca, român din Macedonia, de religiune
ortodoxă, de profesiune comerciant, domici
liat în comuna Voivoda, judeţul Teleorman.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Furca, din
plasa Conita, județul Ianina, imperiul oto
man, în anul 1856, Martie 15, din părinţi
români şi s'a botezat în religiunea creştină
ortodoxă;
Prin declarațiunna sa, legalisată de jude
cătoria ocolului Zimnicea, judeţul Teleor
man, No. 318 din 24 Noembre 1897, arată
că se lépădă de ori-ce protecțiune străină;
Că plătesce regulat dările către Stat, ju
deţ şi comună ;
Prin duoë certificate, unul al primăriel
comunei Voivoda, judeţul Teleorman, No.
827 din 8 Noembre 1897, şi altul subsem
nat de un mare număr de locuitori şi pro
prietari din aceeaşi comună, legalisat de pri
măria respectivă la No. 833 din Noembre
1897, se arată că d. N. Furca este stabilit
în acéstă comună încă din anul 1886, ocu
pându-se cu comerciul, având o bună con
duită în societate, n'a fost nici odată dat ju
decăței, a venit în ajutorul sătenilor săraci
din localitate, a ajutat cu cărţi la distribui
rea premiilor la elevii distinşi şi a contri
buit cu bani la construirea din noi a bise
ricei comunei.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Nicolae G. Furca, de a i se re
cunósce calitatea de ce cetăţén român, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, şi, prin subsemnatul
raportor, vine a vă ruga să bine-voiţi a vota
următorul proiect de lege.
Raportor, Em. Leonescu.
L, E. G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
român d-lui Nicolae G. Furca, român din
Macedonia, domiciliat în comuna Voivoda,
plasa Călmăţuiu-Marginea, judeţul Teleor
Ill,
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 26 Noembre 1898,
şi adoptat cu majoritate de şése-deci şi duo
voturi, contra a unu.
Vice-președinte, B. Iepurescu. -
(L. S. A. D) Secretar, I. Procopiu
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală e deschisă.
– Necerénd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
II.88C2,
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
 11 Martie 1899
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resultatul
votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe . . . . . . . . 39
Bile negre . . . . . . . 4 Că tatăl său a emigrat de la protecţia
Senatul a adoptat.
D. general G. Catargi: D-lor senatori,
tot-d'auna Senatul a luat disposiţiunea ca
să dea preferinţă tinerilor acelora cari se
află în armată. În asemenea cas se află d.
Beloiu, care a intrat ca soldat bacalaureat
şi nu pote fi înaintat ca sub-locotenent.
Rog pe d. ministru de resboiü să admită
intervertirea ordinei dilei pentru acest tînăr.
D. ministru de răsboiu, general Beren
deiü: D. Beloiu este licenţiat în sciinţele
comerciale, părintele d-sale este deja natu
ralisat şi nu se pote face oficer dacă nu se
naturaliséză. Vă rog a admite acéstă inter
vertire.
– Se pune la vot intervertirea ordinel
dilei şi se primesce.
– D. general dr. Fotino, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 29 Ianuarie 1899,în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Borş Ión,
Leonescu Emanoil, Lupescu George, Manu
George, general, a luat în cercetare proiec
tul de lege, votat şi adoptat de Adunarea
deputaţilor în şedinţa de la 28 Noembre
1898 şi adus în deliberarea Senatului cu
Mesagiul regal No. 3.723, de la 15 Decem
bre 1898, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunsce cali
tatea de cetăţân român d-lui Theodose A.
Pappazoglu, de religiune ortodoxă, licenţiat
în drept, domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că s'a născut în anul 1868, Februarie 9,
în comuna Bucuresci, din părinţii Arghir
Pappazoglu şi d-na Ecaterina Pappazoglu, şi
s'a botezat în religiunea creştină-ortodoxă.
Acésta se constată printr'un extract al ofi
ciului stărei civile al primăriei comunei Bu
curesci No- 883 din 18 Ianuarie 1896;
Prin brevetul ministerului de răsboiü
No. 3.851 din 29 Aprilie 1895, se constată
că s'a înaintat la gradul de sub-locotenent
în reservă ;
Prin Monitorul Oficial No. 42 din 20
Decembre 1882, pag. 3907, se constată că
tatăl d-sale, d. Arghir Pappazoglu, a obţinut
recunscerea calitățel de cetăţân român.
In basa acestor consideraţiuni, comisiu
nea, în unanimitatea membrilor presenţi, a
admis cererea d-lui Theodose A. Pappazoglu,
de a i se recunsce calitatea de cetăţén ro
mân, ca unul ce îndeplinesce condiţiunile
prescrise de art. 9 din Constituţiune, şi,
prin subsemnatul ei raportor, vă rógă să
bine-voiţi a vota următorul proiect de lege.
Raportor, Em. Leonescu.
DESBATERILE SENATULUI
L, E. G. E
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Theodose A. Pappazoglu, do
miciliat în comuna Bucuresci, judeţul Ilfov.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 28 Noembre anul
1898, şi s'a adoptat cu majoritatate de şese
deci şi trei voturi, contra a duoă.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(LS.A.D.) Secretar, I. Procopiu.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
In638C2,
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . 44
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . - 43
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a a adoptat proiectul de lege.
Acum d. Esarcu are cuvîntul.
D. G. Esarcu : D-lor, v'aşi ruga să admi
teţi punerea la ordinea dilei a recunscerei
d-lui Konya. Acest tînăr este feciorul unui
ilustru savant din ţéră, doctor în chimie.
Născut şi crescut în ţéră, bacalaureat de
la Iaşi, astădi tînărul acesta urméză cursu
rile universitare de filosofie din Viena. D.
Konya, tatăl, este cunoscut de d-v6stre, îmi
pare chiar că este membru al Academiei.
In vederea tutulor acestor consideraţiuni,
vă rog să bine-voiţi a pune recunscerea sa
la ordinea dilei.
D. P. Grădişteanu: Pöte să fi fost savant
tatăl său numai.
D. preşedinte, N. Gane: Consult Senatul
dacăprimesce intervertirea ordinei ilei, pu
nênd la ordinea dilei împăméntenirea d-lui
Konya, dupe recunoscerea d-lui Beloiu.
– Senatul admite.
– D. general Catargi, pentru d. ra
portor Em. Leonescu, dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 29 Ianuarie 1899, în majoritate
de şése membri, sub preşedinţa d-lui Gri
gore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Borş
Ioan, Gâlcă Iorgu, Leonescu Emanoil, Lu
pescu George, Manu George, general, a luat
în cercetare petiţiunea, înregistrată la No.
698 de la 28 Ianuarie 1899, adresată Se
natului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunsce cali
tatea de cetăţen român d-lui Arghir Beloiu,
român din Transilvania, de religiune greco
orientală, licenţiat în sciinţele comerciale,
domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Cernatu Săce
lelor, ţinutul Transilvaniei, la 19 Iulie 1877,
din părinţii Ioan Str. Beloiu şi Paraschiva,
399
şi la 25 aceeaşi lună şi am s'a botezat în re
ligiunea greco-orientală;
Că la 1 Ianuarie 1899 s'a înrolat în ar
mata română, reg. 4 Ilfov No. 21, ca soldat
bacalaureat;
austro-ungară în anul 1885, Aprilie 13,
actul cu No. 19.460, în care act este pre
vëut şi suplicantele Arghir Beloiu, care
atunci era minor;
Că tatăl suplicantelui a fost recunoscut
ca cetăţén român, conform art. 9 din Con
stituţiune, de Corpurile legiuitóre, prin le
gea promulgată cu Decretul regal No. 999
de la 17 Martie 1893, publicată în Monito
rul Oficial No.282 de la 21 Martie 1893,
pag. 8173;
Că se bucură de bună conduită.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Arghir Beloiu, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rögă să bine-voiţi a "I recunsce
calitatea de cetăţân român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetățen
român d-lui Arghir Beloiu, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, Em. Leonescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului
de lege şi se primesce.
–Se pune la vot legea în total cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 37
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a admis.
– D. G. Esarcu, în lipsa d-lui raportor,
Em. Leonescu, dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 18 Ianuarie 1899, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Borş Ioan,
Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în
cercetare proiectul de lege, votat şi adoptat
de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 28
Noembre 1898 şi adusîn deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 79 de la 5 Ia
nuarie 1899, prin care, în virtutea art. 7,
Ș II, lit, b din Constituţiune, se cere a se
acorda împământenirea cu dispensă de sta
giü d-lui Carol Konya, de religiune protes
tantă, student la facultatea de filosofie, do
miciliat în comuna Iaşi.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
400
Că este născut în comuna Iaşi, la 19 la
nuarie 1875, din părinţii Samoil Konya şi
Clementina ;
Că se bucură de bună conduită;
Că la 13 Martie 1896 s'a presintat îna
intea consiliului de revisie al recrutărei din
Iaşi şi a fost amânat, fiind beteag de ochiul
stâng;
Că a obţinut diploma de bacalaureat la
Universitatea din Iaşi;
Că urméză la Universitatea din Viena, fa
cultatea de filosofie.
In fața acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Carol Konya, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7, Ș
II, lit. b din Constituţiune, şi, prin subsem
natul raportor, vă rógă să bine-voiţi a "i a
corda împământenirea cu dispensă de stagii,
votând proiectul de lege următor.
Raportor, Em. Leonescu.
L E G. E
Art. unic. – In virtutea art. 7, S II, lit.
b din Constituţiune, se acordă d-lui Carol
Konya, din comuna Iaşi, judeţul Iaşi, împă
mêntenirea cu dispensă de stagii.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 28 Noembre 1898,
şi sa adoptat cu majoritate de şése-deci şi
nouă voturi, contra a şépte.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(L.S.A.D.) Secretar, I. Procopiu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuțiunea ge
nerală este deschisă,
– Necerénd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
— Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 35
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 21
Bile negre . . . . . . . . 14
Votul este nul şi se va repeta în şedinţ
viitóre. - Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
–D. dr. Iovitz, în locul d-lui raportor, dr.
Mihălescu, dă citire următorului raport şi
proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 1 Martie 1897, sub preşedinţa
d-lui G. Orleanu, fiind presenți d-nii: St.
Perietzeanu-Buză, D. G. Simulescu şi dr.
Mihăilescu a luat în cercetare petiţiunea,
înregistrată la No. 566 de la 1 Februarie
1897, adresată Senatului, prin care, în vir
tutea art. 9 din Constituţiune, se cere re
cunóscerea de cetăţean român d-lui George
Petrovici, român din Macedonia, de religiune
ortodoxă, de profesiune comerciant, domici
liat în comuna Greaca, judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
ceri, a constatat
DESBATERILE SENATULUI
Că este născut în comuna Bitolia, din Ma
cedonia, la 1872, din părinţi români, Petre
Petrovici şi Zaharia, de religiune ortodoxă;
Că este membru al societăţei de cultură
macedo-română;
Că se bucură de bună conduită;
Că, la 6 Noembrie 1893, s'a înrolat în
armata română ca ori-ce cetăţean român şi
la 12 Octombrie 1896 a fost congediat.
Că a făcut armata în regimentul 1 genită,
serviciul telegrafiei militare, de unde s'a li
berat cu gradul de sergent.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui George Petrovici, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin sub-semnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiți a'i recunosce
calitatea de cetăţean român, votând urmă
torul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Cons
tituțiune, se recunâsce calitatea de cetăţén
român d-lui George Petrovici, român din
Macedonia, domiciliat în comuna Greaca, ju
deţul Ilfov.
Raportor, dr. Mihălescu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuțiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de lege
în total.
D. președinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 35
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 33
Bile negre . . . . . . . . 2 Comisiunea de indigenat, întruni“*
Senatul a adoptat proiectul de lege.
–D. dr. Iovitz, în lipsa d-lui raportor Wi
zanti, dă citire următorului raport şi proiect
de lege : " cercetare proiectul de lege, votat și 9:
Domnilor senatori,
în diua de 16 Martie 1898, în majoritate de
6 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mitro
politul Primat, fiind presenţi P.S. S. Epis
copul de Roman, dnii Chr. Tabacovici, An
dreiü Vizanti, Stroe Beloescu şi Titu Maio
rescu, a luat în cercetare petiţiunea, înre
gistrată la No. 283 din 12 Ianuarie 1898,
înaintată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Cons
tantin P. Petrovici, român din Macedonia, de
religiune ortodoxă, de profesiune funcţionar,
domiciliat în comuna Pitesc, judeţul Argeş.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cererii, a constatat :
Că e născut la anul 1874, în oraşul Bito
lia, din Macedonia, din părinţii români. Petre
Petrovici şi ligitima sa soţie Zacharia;
Că a absolvit în gimnasiul din Alexandria
4 clase secundare;
11 Martie 1899
9% a satisfăcut legilor recrutare,
macedo-română;
Că se bucură de o bună conduită a „
cietate.
În faţa acestor constatări, comisiunea ...
miţend cererea d-lui Const. P. Petrovici,
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, prin sub-semnatul
el raportor, vă rógă să bine-voiţi a "1 recu.
nósce calitatea de cetăţén român, votând
următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. - In virtutea art. 9 din
Constituţiune, se recunosce calitatea de ce
tățén român d-lui Constantin P. Petrovici,
romând din Macedonia, domiciliat în comuna
Pitesc, jud. Argeş.
Raportor, A. Vizanti.
D. preşedinte, N. Gane: Discuțiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerénd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie a proiectului de
lege şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul 3
Votanţi . . . . . - - - - 9
Majoritate regulamentară - - 9
Bile albe . . . . . . - - - 9
Bile negre . . - - - - - - *
Senatul a adoptat proiectul de lege,
- D. general Catargi, pentru d. 19:
ar Leonescu, dă citire următorului P*
şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
în diua de 18 ianuarie 1899, în mai *
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui 99”
de Adunarea deputaţilor în şedinţa de *
Nmbre 1898, şi adus în deliberarea *
natului cu Mesagiul regal No. 36/1995"
11 Decembre 1898, prin care, în vir”
art. 7, ş II, lit. b din Constituţiune, se *
a se acorda împământenirea cu disper”*
stagii d-lui Iosif Krainic, de religiune *
saică, de profesiune dentist, domiciliat”
muna Bucuresc.
Examinând actele aflate în dosarul *
tei cereri, a constatat :
că este născut în Bucuresci, în 9
1873, August 18; ,
pus obligaţiunilor militare, făcând acest ***
viciile în compania gendarmilor din B9"
resci ;
Prin certificatul primăriei comunei Bu"
resc, din 30 Septembre 1897, se consta
că nu sa bucurat nici o-dată de protecţi”
străină şi, spre dovedirea acesteia, mai *
daugă şi nisce paspórte de cari s'a serii. *
călëtori în străinătate;
11 Martie 1899
Prin Monitorul Oficial No. 160 din 16
Octombre 1893, pagina 4432, se constată
că, avênd diploma de chirurg dentist de la
academia de chirurgie dentistică din Balti
more (America), şi depunénd cu succes e
xamenul de liberă practică a chirurgiei
dentare în ţéră, i s'a acordat acest drept ;
Că se bucură de o frumósă conduită în
societate;
Că plătesce către Stat dările cuvenite.
Minoritatea, compusă din d. Iorgu Gâlcă,
a fost pentru a se supune la stagii de 10
ani suplicantul, de la data cerere, 17 No
embre 1897, de 6re-ce titlul de dentist nu
póte fi o distincţiune spre a'i da dreptul la
dispensa de stagii, şi nici nu are act de e
migrare de la protecțiunea cărei a aparţinut.
Iar majoritatea comisiune, compusă din
trei membri, a fost pentru admiterea cere
rei d-lui losif Krainic, ca unul ce întrunesce
condiţiunile prescrise de art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, şi vă régă, prin subsem
natul raportor, să 'i acordaţi împăménte
nirea cu dispensă de stagii, votând proiec
tul de lege următor.
Raportor, Em. Leonescu.
L E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II, lit.
b din Constituţiune, se acordă d-lul dr. Io
sif Krainic, dentist, din comuna Bucuresci,
judeţul Ilfov, împământenirea, cu dispensă
de stagii.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor, în şedinţa de la 30 Noembre 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
patru voturi, contra a trei.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(L. S. A. D)
Secretar, Gr. Em. Grădişteanu.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului de
de lege, şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resultatul
votului este :
Votanţi . . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . 8
Senatul a adoptat.
– D. dr. Iovitz, în lipsa d-lui raportor
Leonescu, dă cetire următorului raport şi
proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 12 Decembre 1898, în majoritate
de patru membri, sub preşedinţa d-lui Gri
gore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii Leo
nescu Emanoil, Lupescu George şi Manu
George, general, a luat în cercetare petiţiu
nea, înregistrată la No. 1.299 de la 27 A
DESBATERILE SENATULUI
prilie 1898, adresată Senatului, prin care,
în virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere
a se recunsce calitatea de cetăţén român
d-lui Thoma Bica, fiü de român din Mace
donia, de religiune ortodoxă, de profesiune
arendaş de moşie, domiciliat în comuna Bu
cov, plasa Cricovu-Podgoria, judeţul Pra
hova.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Ploesci, subur
bia S-ta Vineri, în anul 1854, din părinţii
legitimi Panait Bica şi Stamata Panait Bica,
români-macedoneni, dupe cum se constată
din jurnalul tribunalului Prahova, secţia Il,
No. 1.308 din 1898;
Că, la 26 Mai 1883, sa căsătorit, la pri
măria Bucovu, cu d şóra Lina Mihai Stoltz;
Că se bucură de o bună conduită, fiind
stabilit în comuna Bucov de la 1876;
Că s'a lepădat de ori-ce protecţie străină.
ln faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Thoma Bica, ca unul ce întru
nesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul rapor-
tor, vă rögă să bine voiți a 'i recunsce ca
litatea de cetăţén român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
rămân d-lui Thoma Bica, fiü de român din
Macedonia, domiciliat în comuna Bucov,
plasa Cricovu-Podgoria, judeţul Prahova.
Raportor, Em. Leonescu. » D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
D. preşedinte, N. Gane : Discuţiunea ge
nerală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţie a proiectului
de lege şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane : Resultatul vo
tului :
Votanţi . . . . . . . . . 34
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 31
Bile negre . . . . . . . . 3
Votul, neîntrunind majoritatea regula
mentară nici pentru, nici contra, este nul
şi se va repeta în şedinţa viitóre.
– D. dr. Iovitz, în locul d-lui raportor
A. Vizanti, dă citire următorului raport şi
proiect de lege:
„.. - Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu se
în diua de 31 Ianuarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S.S. Mi
tropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu, Andreiü Vizanti şi Christofor Taba
covici, a luat în cercetare petiţiunea înre
gistrată la No. 452 din 27 Ianuarie 1898,
înaintatăSenatului, prin care, în virtutea
401
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Sotir
Bilbil, român din Macedonia, de religiune
ortodoxă, de profesiune medic, domiciliat în
comuna Bucuresc.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că e născut din părinţii Ion Petre Bilbil
şi soţia sa Anghelina, în diua de 11 Noem
bre 1866,în comuna Koritza din Macedonia;
Că are o bună conduită în societate;
Că a obţinut titlul de doctor în medicină
de la facultatea de mediină din Paris;
Că a obţinut autorisaţia de liberă prac
tică în ţéră;
Că e membru al societăţei macedo-ro
mână. -
In faţa acestor constatări, comisiunea a
admis cererea d-lui Sotir Bilbil, ca unul ce
întrunesce condiţiunile cerute de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul rapor
tor, vă régă să binevoiţi a ''i recunosce ca
litatea de cetăţén român , votând proiectul
de lege următor:
” PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetătén
român d-lui Sotir Bilbil, român din Mace
donia, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, A. Vizanti.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot cu bile proiectul de lege în total.
tului :
Votanţi . . . . . . . . . 24
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . .. 23
Bile negre . . . . . . . . 1
Şi acest vot fiind nul, se va repeta în şe
dinţa viitóre.
Senatul ne mai fiind în număr, ridic şe
dinţa şi anunţ şedinţăpublică mâine, 23 Fe
bruarie, la orele 2 p... m.
– Şedinţa se ridică la orele 4 */ p... m.
-----------------------------
SENATUL ----------------------------------
ȘESIUNEA 0RDINARĂ PRELUNGITĂ) 1898–99
----------
ŞEDINŢA DE LA 23 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui Nicolae Gane, preşedinte,
asistat de d-nii secretari ai biuroului : Fili
pescu I. Alex., Iovitz Dim. dr. şi Petrini
Paul dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 84 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 35 d-ni
senatori, şi anume:
*---------------------------------------------------------------------
402
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Bo
boiceanu Dim., Ciornei Vasile, Chircu Toma,
Micescu Dim, Micescu Nicolae, Parpale
Gheorghiu Ştefan, Pascal Aristid, Petrescu
Petrică, Vergati I. Eliodor, Poroineanu
Const.
Nemotivaţi
D-nii : Anastasiu Tache, Balli M. Co nuD. răspunde, fac interpelare.
ministrul de răsboii,general A. Be țiune,
stache, Brabețianu Ioan, Cassotti P., Cava rendei: Acésta este o cestiune forte com
lioti G., Celibidache Nic, Culcer D. dr.,
Eremia George, Fulger G., Ioaniu D. Ioan,
Ionescu Dumitru, Isvoranu R. Ilarii, Leo
nescu Emanoil, Manu George, general, Moi
sescu Dirn., Mortzun V. Alex., Porumbaru
Radu, Racoviţă Const., Răileanu Costache,
Rosetti Mathei, Russu Gheorghe, Teleman
C, Tiron Antohi, Climescu Constantin.
– D. secretar, Al. Filipescu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se acordă un congediü de duoă dile
d-lui Petrică Petrescu.
D. Al.C. Viişoreanu: D-le preşedinte, d-lor
senatori, partidul naţional-liberal a sciut să
conducă, pe câmpiile Bulgariei, tînéra ar
mată română. Ţéra românéscă a cules lau
rii adestei victorii, dobândind independenţa
şi regalitatea.
Partidul naţional-liberal, vecinic încredă
tor în vitalitatea némulul românesc, a câ
ştigat aceste victorii,
Datoria partidului naţional-liberal este ca
să recompenseze pe bravii oşteni, cari ai
sciut să-şi facă datoria faţă de ţără.
În acéstă ordine de idei, dacă, conform pre
scripțiunilor constituţionale, ne ar fi permis
nouă, Senatului, sală ar fi permis iniţiativei
guvernului, să vină cu o lege, care să compen
sete meritele bravilor oşteni cari şi ai făcut
datoria pe câmpiile Bulgariei, nu ar fi tre
buit să cer cuvîntul în acestă afacere, pen
tru că sată guvernul îşi făcea datoria, sală
noi, Senatul, trebuia să ne facem datoria.
Dar, pentru că Constituţiunea neîmpedică,
fiind-că, îndată ce este o lege care are pre
scripțiune fiscală trebue să trécă ântéilă prin
Camera deputaţilor, şi pe urmă să vină la
Senat, şi pentru că, în acestă ordine de idei,
se găsesce un proiect de lege din iniţiativă
parlamentară, care a avut şansa să numéscă
raportor pe d. C. I. Stoicescu, care adi stă
pe banca ministerială, am onóre a ruga gu
vernul, expresiunea partidului liberal, ca,
Înainte de sfârşitul acestei legislaturi, să
bine-voiască a accelera ca acest proiect de
legea depus în Adunarea deputaţilor şi care
deja îşi are raportorul săi, să fie votat de
Cameră şi astfel să ne facem datoria faţă
de ţéră.
Iată care e proiectul de lege; nu citesc
expunerea de motive nici raportul, ci numai
proiectul de lege, (citesce):
Rog dar guvernul să bine-voiască a acce
lera votarea acestui proiect de lege la Ca
meră, ca să avem şi noi norocirea de a ne
rosti asupra lui.
D. preşedinte, N. Gane: Se va comunica
guvernului. - -
DESBATERILE SENATULUI
D. Al. C. Viişoreanu: D-le preşedinte, o
luaţi ca interpelare sau ca o rugăciune pe
care o fac guvernului ?
D. preşedinte, N. Gane: Formulaţi pro
punarea în scris, dacă vreţi să faceţi inter
pelare,
Buzăü, dr. Mihălescu şi Ilariu Isvoranu, a
D. Al’C. Viişoreanu; Eă n'am formulat-o luat în cercetare proiectul de lege, adus în
ca interpelare ; e o propunere care o fac gu
vernului. Guvernul răspunde sau nu ? Dacă
gistrată la No. 410 de la 21 Ianuarie 1897,
prin care, în virtutea art. 9 din Constitu
se cere a se recunâsce calitatea de ce
plexă, mai cu sémă că guvernul trebue să
se angajeze la plata unor pensiuni a căror
sumă s'ar ridica la vre-o 28.000 lei; va tre
bui să referez guvernului, fiind nevoe de o
chibzuinţă comună.
D. C. Costescu-Comăneanu: D-le preşe
dinte, astădi se înmormântéză deputatul Dan
Brătianu, fiul marelui cetăţen Dimitrie Bră
tianu. Cred că e bine venit din partea ace
stui Senat liberal să însărcineze pe biuroul
nostru să exprime sentimentele de simpatie
şi de condoleanţă familiei (Aprobări).
D. preşedinte, N. Gané: Biuroul ia act
şi vom executa dorinţa Senatului. Intrăm
acum în ordinea dilei ; avem trei voturi ră
mase nule. Ântêii, este votul asupra d-lui
Carol Konya.
– Se procede la vot cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: Rezultatul vo
tului este cel următor :
Votanţi ● - - 52 - -
Majoritate regulamentară . - 32
Bile albe . . . . . . . . 44
e Bile negre . . . . . . . . 8
Senatul a admis naturalisarea
Konya.
– Se pune la vot din nou proiectul de
lege prin care se recunsce calitatea de ce
tăţén român d-lui Thoma Bica, asupra că
ruia votul s'a declarat nul în şedinţa tre
cută.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi. ● ● ● ● ● ●
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . .
Bile negre. . .
Prin urmare,Senatul a adoptat.
– Se pune la vot din noi proiectul de
lege prin care se recunsce calitatea de ce
tăţén român d-lui Sotir Bilbil, asupra căruia
votul s'a declarat nul în şedinţa trecută.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului :
Votanţi . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 39
Bile negre . . . . . . . . 4
Prin urmare, s'a admis. Acum intrăm în
ordinea dilei.
La ordinea dilei avem recunósceri şi indi
genate.
– D. raportor, St. Perietzeanu-Buzelă,
dă citire următorului raport şi proiect de
lege :
11 Martie 1899
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 12 Martie 1897, în majori
tate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G.0r
leanu, fiind presenţi d-nii: St. Perietzeanu
deliberarea Senatului prin petiţiunea înre
tățén român d-lui Erast Galin, de religiune
greco-orientală, de profesiune student al
şcólei superióre de farmacie, domiciliat în
comuna Bucuresci,judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat: --
Că este născut în comuna Suceava, jude
ţul Suceava (Bucovina), din părinţi ortodox
preotul Nicolae Galin şi Zenovia Galin;
Că s'abotezatîn religiunea greco-orientală;
Că s'a stabilit în ţéră de la 1890 şi a re
nunţat la protecțiunea austro-ungară, dune
cum probéză declaraţiunea sa legalisată de
judecătoria ocolului II Bucuresci cu No. 74
din 16 Ianuarie 1897 ;
Că se bucură de o bună conduită, dupe
cum probéză certificatul eliberat de primă
ria oraşului Bucuresci cu No. 1.381 din 17
Ianuarie 1897;
Că este asistent în farmacia d-lui D. C.
ÎBălăcescu, care certifică de asemenea că este
- •
cu multă pricepere şi de o corectitudine
exemplară;
Că este student în anul al II-lea la şcola
superióră de farmacie, dupe cum probéză
certificatul eliberat de facultatea de medi
d-lui
cină cu No. 73 din 15 Ianuarie 1897.
Că, basată pe aceste constatări, comisiu
nea, admiţând cererea d-lui Erast Galin,
vine,prin sub-semnatul raportor, a vă ruga
să bine-voiţi a vota următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con“
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
● . 41 român d-lui Erast Galin, elev al şcolel su
perióre de farmacie,domiciliat în Bucuresci,
. 37
judeţul Ilfov.
. 4 Raportor, St. Perietzeanu-Buzeă.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului de
lege şi se primesce.
–Se pune la vot cu bile proiectul de lege
în total
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resul
tatul votului este :
Votanţi . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 37
Bile negre . . . . . . . . 4
Senatul a adoptat.
– D. secretar, dr. Iovitz, în lipsa d-lui
raportor Em. Leonescu, dă citire următoru
-
lui raport şi proiect de lege:

11 Martie 1899
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de 18 Ianuarie 1899, în ma
joritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui
Grigore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Borş
Ioan,Gâlcă Iorguşi Leonescu Emanoil, a luat
în cercetare proiectul de lege,votat şi adoptat
de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 26
Noembre 1898 şi adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No. 3.546 de la
4 Decembre 1898, prin care, în virtutea
art. 9, din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţen român d-lui Ion
Morariu, de religiune greco-catolică, de pro
fesiune farmacist, domiciliat în comuna Bu
CureSci.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că sa născut în comuna Câmpeni din
Transilvania, din părinţii români George
Morariu şi Anica, la anul 1874, Iulie 16, şi
la 17 aceeaşi lună şi an s'a botezat în reli
giune greco-catolică,
Că, în urma examenului depus, a obţinut
titlul de asistent în farmacie de la şcola su
perióră de farmacie din Bucuresci (certifi
catul No. 566 din 5 Martie 1894) şi licenţa
în farmacie;
Ca se bucură de o frumésă reputațiune în
societate;
Prin declarațiunea sa, legalisată de jude
cătoria ocolului II Bucuresci la No. 133 din
29 Ianuarie 1867, se lepădă de protecțiunea
austro-ungară;
Având in vedere că comisiunea, în şedinţa
sa de la 16 Decembre 1898, a hotărît ca
suplicantele să producă act de emigrare, pe
care nu 'l posedă;
Avênd în vedere că, pentru satisfacerea
acestei cerinţe, a presintat un certificat cu
No. 644 de la 13 Ianuarie 1899, emanat de
la corpul de portărei pe lângă tribunalul
Ilfov, din care se constată că, prin interme
diul acelui corp, a adresat consulatului aus
tro-ungar din Capitală o notificare, în dublu
exemplar, relativ la renunţarea sa de sub
protecţia acelui consulat.
In basa acestor constatări, comisiunea,
admiţând cererea d-lui Ion Morariu, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, vine, prin subscrisul ra
portor, a vă ruga să bine-voiţi a vota urmă
torul proiect de lege.
Raportor, Em. Leonescu.
L. E G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Ion Morariu, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci, judeţul
Ilfov.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 26 Noembre 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi
şése voturi, contra a unul.
Vice-preşedinte, B. Iepurescu.
(L. S. A. D)
Secretar, I. Procopiu,
DESBATERILE SENATULUI
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului de
lege şi se primesce.
–Se procede la votarea cu bile a proiec
tului de lege în total.
D. preşedinte N. Gane : Resultatul vo
tului :
Votanţi . . . . . . . 42
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 39
Bile negre . . . . . . . . 3
Proiectul de lege s'a admis.
D. N. Mănescu-Călăraşi : Am luat cu
vîntul spre a ruga biuroul a ţine socotélă de
indigenatele mai vechi, dacă este posibil
dupe data intrărei lor.
Nu am fost contra recunscerei d-lui Mo
rariu, pe care şi eu l-am votat, dar observ, că
el fiind venit la Senat numai de la 18 la
nuarie anul curent, deja s'a votat astăi, pe
când alţii stau de deci de ani şi nu le mai
vine rêndul a fi votaţi din causă că în ta
bloul de ordine care se forméză nu se ţine
sémă nici de vechimea lor, nici de data in
trărei.
D. preşedinte, N. Gane: Eü am găsit lista
întocmită şi semnată de biuroul Intreg; am
mers dupe acéstă listă exact, fără să fac nici
o deviare; numai atunci când veri-un d. se
nator a cerut şi Senatul a încuviinţat, s'a
votat în afară de acéstă listă.
D. Morariu figura pe acestă listă şi la rên
dul său s'a votat.
Acum, de ceea ce vă plângeţi pte aveţi
dreptate, dar atunci ar trebui ca d-nii se
natori să nu mai intervie la întocmirea listei.
D. V. A. Urechiă : Observaţiunile cole
gului nostru pornesc din dorinţa de a nu se
face nedreptate nimănui, nu mai rămâne în
doială.
Dar s'a dat altă dată vot, dupe care gân
desc că biuroul a urmat întocmirea listelor.
S'a is că se pote întêmpla ca cine-va, a
cum 2, 10, 15 ani, să fi aruncat o hârtie
la Senat şi acel cine-va să nu mai existe as
tăi. Noi am votat şi morţi.
Acolo unde este stăruinţă, ori din partea
aceluia care vrea să fie împământenit sa
recunoscut de român, sai din a acelora cari îl
cunosc, evident că acela trebue să fie votat
cu precădere.
Nu mă împotrivesc a se face egalitate,
însă ca să venim să votăm dupe data când
s'a presentat petiţiunea în Senat, de multe
ori ne punem în posiţiune a vota un mort.
D. general C. Budişteanu: Când se va
sfârşi acéstă listă, vom sci noi cum va trebui
să întocmim alta. D. Mănescu are dreptate.
–D. ministru de justiţie, C. I. Stoice
scu, comunică duoë Mesagii regale în alătu
rare cu proiectele de legi, relative la recu
nóscerea drepturilor de cetăţen român pen
tru d. Ordeanu I. loan, român din Transil
vania şi pentru împământenirea cu dispensă
de stagii a d-lui Henry Laugier.
–Se trimit la comisiunea de indigenat.
–D, Sache Nicolau,pentru d. Stroie Be stituţiune, se recunsce calitatea de cetă
403
loescu, raportor, dă citire următorului ra
port şiproiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 31 Ianuarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa Inalt P. S. S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Belo
escu, Andrei Vizanti şi Cristofor Tabacovici,
a luat în cercetare proiectul de lege, votat
şi adoptat de Adunarea deputaţilor, în şe
dinţa de la 22 Martie 1895, şi adus în deli
berarea Senatului cu Mesagiulregal No.1.805
de la 12 Aprilie 1895, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén român d-lui Con
stantin l. Maroşeanu, român din Banat, de
religiune ortodoxă, de profesiune funcţionar
public, domiciliat în comuna Pitesc, judeţul
Argeş.
Examinând actele afiate în dosarul a
cestei cereri, a constatat :
Că s'a născut în comuna Uerşetz, voevo
datul sérbesc, la anul 1836, Septembre 21,
şi s'a botezat în religiunea creştină-ortodoxă,
constatându-se acésta prin extractele de
nascere traduse din limba sârbă şi legalisate
de ministerul afacerilor străine, cu No. 177
din 9 Februarie 1887 ;
Că la 1871 până la 1885 a fost în ser
viciul Statului ca şef-cantonier, picher şi se
cretar al circumscripţiei lI de poduri şi şo
sele, aflându-se chiar ai în serviciul Statu
lui în calitate de secretar al circumscrip
ţiei. Acésta se constată prin certificatul in
ginerului-şef al circumscripţiei III de poduri
şi şosele, cu No. 15 din 14 Ianuarie 1885,
în care se mai adaugă că a avut zel şi acti
vitate şi o conduită exemplară;
Că plătesce dările către Stat;
Căse află domiciliat în oraşul Pitesc încă
de la 1871, avênd o bună purtare în socie
tate, constatându-se printr-un certificat sub
semnat de mai mulţi cetăţeni din oraşul Pi
tesci , şi legalisat de primăria locală cu
No. 2.720 din 13 August 1884;
Că a obţinut medalia Apărătorilor inde
pendenţei în răsboiul 1877–1878, consta
tându se prin brevetul No. 4.366 din 1879;
Că a fost şters din contrólele gardei, fi
ind trecut de vérsta de a mai putea parti
cipa în gardă, constatându-se prin procesul
verbal No. 91 al consiliului de recensământ
al batalionului V din garda civică;
Că a perdut calitatea de cetăţân austro
ungar, în urma absenţei sale continue,
dupe cum se constată din certificatul din 3
Octombre 1893, liberat de ministerul de in
terne din Budapesta, tradus de ministerul
de externe la No. 857, din 1898.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Constantin I. Maroşea
nu, prin subscrisul ei raportor, vine a vă ru
ga să bine-voiţi a vota următórea lege.
Raportor, S. Beloescu.
L E G. E
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Con
404
ţén român d-lui Constantin I. Maroşeanu,
domiciliat în Pitesc, judeţul Argeş.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 22 Martie, anul
1895, şi s'a adoptat cu majoritate de cinci
deci şi şépte voturi, contra a trei.
Preşedinte, G. Manu.
(LS.A.D.
Secretar, G. Voinescu-Boldur.
D. preşedinte, N. Gane : Discuţiunea ge
nerală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie a proiectului de
lege şi se primesce.
–Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 40
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . 5
Senatul a admis proiectul de lege.
— D. A. Vizanti, în lipsa d-lui raportor,
Stroe Beloescu, dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 7 Februarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa Inalt P. S. S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P.
S.S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Be
loescu, Andrei Wizanti şi Christofor Taba
covici, a luat în cercetare proiectul de lege,
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No.3769 de la 18 Decembre 1897,
prin care, în virtutea art. 7, S II, lit. b din
Constituţiune, se cere a se acorda împămén
tenirea cu dispensă de stagii d-lui Iulius
Mewes, de religiune evangelică, de profe
siune funcţionar la căile ferate române, do
miciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut în comuna Fântânelele,
din județul Bacău, la anul 1866, din părin
ții Iohann Gottfried Mewes şi Karoline, năs
cută Kiche;
Că a safisfăcut legilor recrutărei;
Că se lépédă de ori-ce protecţie străină;
Că e funcţionar în serviciul căilor ferate
române ;
Că are o bună conduită în societate.
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Iulius Mewes, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de 7,
şII, lit. b din Constituţiune, prin subscri
sul raportor, vă rógă să votaţi următorul
proiect de lege. - Comisiunea a luat în cercetare petiţia,
Raportor, Stroe Beloescu,
pROIECT DE LEGE
Art. unic –In virtutea art. 7, 5,1 lit. -
din Constituţiune, se acordă d-lui Iilius Me
ves, din Bucuresci, judeţul Ilfov, împămen
tenirea cu dispensă de stagiu,
Ministrul justiţiei, Alex, G. Djuvara,
DESBATERILE SENATULȚI
D, preşedinte, N. Gane: Discuțiunea ge
nerală este deschisă.
— Necerènd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în considerare şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane : D-lor, resulta
tul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 33
Majoritate regulamentară . , 32
Bile albe . . . . . . . . 27
Bile negre . . . . . . . . 6
Prin urmare, votul este nul şi se va re
peta în şedinţa viitóre.
– D. G. Esarcu, în lipsa d-lui raportor,
Perietzeanu-Buzăi, dă citire următorului ra
port şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 12 Martie 1897, sub preşedinţa
d-lui G. Orleanu, fiind presenți d-nii Iariu
Isvoranu, Ştefan Perietzeanu-Buză şi, dr.
Mihălescu, a luat în cercetare proiectul de
lege, votat şi adoptat de Adunarea deputa
ţilor în ședința de la 2 Decembre 1896, şi
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 4.829 de la 20 Decembre 1896,
prin care, în virtutea art. 9 din Constitu
țiune, se cere a se recunosce calitatea de
cetăţén român d-lui Dumitru Jantea, de re
ligiune greco-orientală, de profesiune co
merciant, domiciliat în comuna Călimănesci,
judeţul Vâlcea.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că s’a născut la 26 Octombre 1853, în
comuna Boiţa, din Transilvania, din părinţii
români Ion şi Ana Jantea, şi la 1 Noembre
al aceluiaşi an s'a botezat în religiunea
greco-orientală; - Bile negre . . . - - - - - *
Că a urmat cursurile şcolei normale din
comuna Boiţa, de la 1860–1868, şi şcola de
repetiţiune, de la 1868–1870, având o pur
tare exemplară, dupe cum se certifică de 0
ficiul parohial din acea comună;
Că s'a bucurat de o bună conduită în so
cietate, dupe cum se certifică de primăria
comunei Boiţa, certificatul No. 316 din
1895;
Că a renunţat la protecțiunea austro
ungară, dupe cum se pote constata din de
claraţiunea făcută primăriei comunei Căli
mănesci, judeţul Vâlcea, certificatul acelei
comune No. 186 din 1896;
Că se află stabilit în comuna Călimănesci
de dece ani, bucurându-se de o bună-con
duită în societate, dupe cum se certifică de
primăria acelei comune, certificatul No. 115
din 19 Ianuarie 1896;
registrată la No. 568 de la 1 Februarie
1897, adresată Senatului de mai mulţi lo
cuitorii din comuna Călimănesci, judeţul
Vâlcea, prin care rógă a nu se vota recu
nóscerea d-lui Dumitru Jantea, pe motiv că
are rea conduită şi altele, alăturând 7 acte;
asemenea petiţia registrată la No. 1.003 de
la 4 Februarie 1897, prin care se cere a
11 Martie 1899
celaşi lucru fără acte, și, în a
» în ședința
în cercetare
" : mulţi cetăţeni
in Călimănesci şi legalisatade 3,3
din care resultă că are bună cand..."
Comisiunea a admis cererea d lui D„.
alea, ca unul ce întrunesce condiţii,
le prescrise de art. 9 din Constituţiune,
prin subsemnatul raportor, vă rögă să bine,
voiți a'i recunâsce şi d-vöstre calitatea de
român, votând următorul proiect de lege.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzău.
L. E G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Cons.
tituţiune, se recunosce calitatea de cetăţen
român d-lui Dumitru Jantea, român din
-
Transilvania, domiciliat în comuna Căli
mănesci, judeţul Vâlcea.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taților în şedinţa de la 2 Decembre 1896,
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
şépte voturi, contra a patru,
Preşedinte, D. Gianni. _ _
(LS. A. D.) Secretar, Dan Brătianu,
D. preşedinte, N. Gane: Discuțiunea”
nerală este deschisă.
– Necerend nimeni cuvintul, se pu*
vot luarea în consideraţiune a proiect"
lege şi se primesce. .
- se uite la vot cu bile proiectul *
lege în total. _ . . .„
i
D. președinte, N. Gane: Resulta.”
tului este următorul:
votanți. . . - - - - - - 5"
Majoritate regulamentară - - *
Bile albe. . . . . . - - - *
Senatul a adoptat. _ .
_D, raportor, A. Vizanti, dă citire”
mătorului raport şi proiect de lege
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întruni"*
în jiua de 21 februarie 1898, în ":
de 5 membri, sub preşedinţa 195
si Mitropolitului Primat, fiind prezent."
s. s. Episcopul de Roman, d-nii Chr. *
bacovici, Andrei Vizanti şi Stroe Bel”*
a luat în cercetare proiectul de lege. *
în deliberarea senatului cu Mesagiul 19
No. 696 de la 27 Februarie 1897, *
care, în virtutea art. 7, ŞII, lit. b din 9*
stituțiune, se cere a se acorda împr”*
nirea cu dispensă de stagii d-lui P**
Lustgart, de religiune catolică, de P*
siune funcţionar la C. F. R., domicili”
comuna Iaşi.
Examinând actele aflate în dosarul *
tei cereri, a constatat:
Că este născut în oraşul Iaşi, la 4 Noe"
bre 1860, din părinţii Heinerich List"
ten şi Maria, şi la 6 Decembre acelaşi an,
botezat în religia catolică;
Că la Iunie 1886 a fost trecut în resort,
11 Martie 1899
dupe ce a făcut serviciul militar în regimen
tul 7 de linie, având gradul de caporal;
Că se bucură de bună conduită;
Că este în serviciul C. F. R. de la 1 Fe
bruarie 1890, unde se află şi ai ca maga
siner, îndeplininpu-şi serviciul în mod sa
tisfăcător şi cu bună conduită;
Că a renunţat la protecţia străină;
Că tatăl săi nu s'a bucurat de nici o pro
tecţie străină ;
Că tatăl său a ocupat funcţiune la oficiul
postal din Roman, în anul 1862 până la
1869,
În faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Frantz Lustgart, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, şi, prin sub
semnatul raportor, vă rögă să bine-voiţi a'i
acorda împământenirea cu dispensă de sta
giü, votând proiectul de lege următor.
Raportor, A. Vizanti.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Frantz
Lustgart, din comuna Iaşi,judeţul Iaşi, îm
pămêntenirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, Ştefan C. Șendrea.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie a proiectului de
lege şi se primesce.
– Se pune la vot legea în total cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor, resulta
tul votului este următorul:
Votanţi. . . . . . . . . .
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . . . . 29
Bile negre . . . . . . . . 10
Votul prin urmare este nul şi se va repeta
în şedinţa viitóre.
– D. Sefendache, pentru d. raportor A.
Vizanti, dă citire următorului raport şi pro
iect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 29 Noembre 1897, în ma
joritate de 6 membri, sub preşedinţa I. P.S.S.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d nii Stroe Beloescu,
Andreiü Vizanti, Titu Maiorescu şi Christo
for Tabacovici, a luat în cercetare proiectul
de lege adus în deliberarea Senatului cu
Mesagiul regal No. 3.806 de la 1 Decembre
1892, prin care, în virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se cere a se recunosce calitatea
de cetăţén român d-lui Hristea Mihail, ro
mân din Macedonia, de religiune ortodoxă,
de profesiune comerciant de cereale, domi
ciliat în comuna Larga, judeţul Ialomiţa.
" Examinând actele afiate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că e născut în oraşul Bitolia, din Mace
donia, la anul 1850, de naţionalitate român;
Că plătesce dările fiscale încă din anul
1879;
DKSBATHRILE SENATULUI
Că se bucură de o bună conduită;
Că face servicii şi este miliţian încă din
1880;
Că este căsătorit cu fiica locuitorului Ion
Dache şi că din acéstă căsătorie ai resultat
3 copii.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Hristea Mihail, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul rapor
tor, vă rógă să bine-voiţi a'i recunsce cali
tatea de cetăţén român,votând proiectul de
lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunósce calitatea de cetăţén
român d-lui Hristea Mihail, român din Ma
cedonia, domiciliat în comuna Larga, jude
ţul Ialomiţa.
Raportor, A. Vizanti.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie a proiectului de
lege şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile legea în total.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . ,, , 37
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . .. . 5
Prin urmare, proiectul de lege este adoptat.
– D. G. Sefendache, în lipsa d lui Em.
Leonescu, raportor, dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 17 Februarie 1896, în majo
ritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui G.
Radovici, fiind presenţi d-nii dr. Michălescu,
C. Zăgănescu şi Em. Leonescu, a luat în
cercetare petiţiunea, înregistrată ia No. 747
de la 31 lanuarie 1895, adresată Senatului,
prin care, în virtutea art. 9 din Constituţi
une, se cere a se recunsce calitatea de ce
tățén român d-lui Petru Dimian, român din
Transilvania, de religiune greco-orientală,
de profesiune comerciant, domiciliat în co
muna Viziru, judeţul Brăila.
Examinând actele aflate în dosarul aces
te cereri a constatat :
Că este născut în comuna Breţcului, ţi
nutul Transilvaniei, la 18 August 1861,
din părinţii preotul Spiridon Dimian şi Ma
ria, şi la 2 Septembrie acelaşi an s'a bote
zat în religia greco-orientală;
Că a emigrat de la protecțiunea austro
ungară;
Că se bucură de bună conduită;
Că se ocupă cu comerciul.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Petru Dimian, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi,prin subsemnatul rapor
tor, vă rögă să bine-voiţi a 'i recunsce ca
405
litatea de cetăţen român, votând proiectul
de lege următor.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetă
ţén român d-lui Petru Dimian, român din
Transilvania, domiciliat în comuna Viziru,
judeţul Brăila.
Raportor, Em. Leonescu.
D. preşedinte, N. Gane: discuţiunea ge
nerală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţie a proiectului
de lege şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: resultatul votu
lui este :
Votanţi . . . . . . . . . 32
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . . 28
Bile negre . . . . . . . . 4
– Votul este nul şi se va repeta în şe
dinţa următóre.
Acum trecem în secţiuni; şedinţă publică
mâne la orele 2 p. m., când vom avea la
ordinea ilei interpelarea d-lui Panu și in
digenate.
– Şedinţa se ridică la orele 4 şi jumă
tate p. m.
-----------------
SENATUL
SESIUNEA0RDINARĂ (PRELUNGIT) 1898–99
-------
ŞEDINŢA DE LA 24 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte N. Crătu
nescu, asistat de d-nii secretari ai biuroului
Filipescu I. Alex., Iovitz Dim. dr., şi Viişo
reanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 90 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 29 d-n
senatori, şi anume:
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: "Bo
boiceanu Dimitrie, Celebidachi Nic., Cior
nei Vasile,Chircu Toma, Ioaniu D. Ion, Mi
cescu Nic, Petrescu Petrică, Vergati I. Eli
odor, Poroineanu Constantin.
Nemotivaţi :
D-nii: Anastasiu Take, Balli M. Costa
che, Brabeţeanu Ion, Cassotti P., Eremia
George, Fulger George, Ionescu Dumitru,
Isvoranu R. Ilariu, Leonescu Emanoil, Ma
nu George (general), Moisescu Dim., Mor
tzun V. Alex, Porumbaru Radu, Racoviţă
Const., Raileanu Costache, Rosetti Matheiü,
Russu Gheorghe, Tiron Antohi, Climescu
Constantin.
406
– D. secretar, Filipescu Alex., dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
– Se acordă următórele congedii pen
tru causă de bólă :
D-lui senator Ioan D. Ioaniu de 6 ile;
y
Nicolai Celebidachi de 5 ile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: d-lor
senatori, d.preşedinte al consiliului ne co
munică că mâne Joi, 25 Februarie, Alteţa
Sa Regală Principele Moştenitor se reîn
tórce în ţéră cu trenul expres prin gara de
Nord, la orele 11 şi 40 minute de diminéţă.
Socotesc de cuviinţă să vă aduc la cunos
cinţă şi d-vóstre.
Acum intrăm în ordinea ilei.
La ordinea dilei flind înscrise trei voturi
nule rămase din şedinţa precedentă, vom
procede la repetirea lor, conform regula -
mentului.
Vom procede mai ântêiü la votarea din
noú a împământenirei cu dispensă de stagii
pentru d. Iulius Mewes.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, resultatul votului este :
Votanţi . . . . 59
Majoritate de duoë treimi . . 38
Bile albe . . . . . , 32
Bile negre . . ... 27
– Ne întrunind majoritatea de 2 treimi,
Senatul respinge acéstă împământenire.
Acum avem votarea din noi a d-lui
Frantz Lustgart.
–Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi. . . . . . . . . . 56
Majoritatea de duoă treimi. . . 38
Bile albe . . . . 33
Bile negre . . . . ... 23
Senatul respinge şi acéstă împămén
tenire.
Procedăm acum la votarea din noi a re
cunóscerei d-lui Petre Damian, asupra că
ruiajvotul de asemenea a rămas nul.
– Se procede de la vot cu bile,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
D-lor, resultatul votului este :
Votanţi . . . . . . . . . 58
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . , 50
Bile aegre . . . . . . . . 8
Senatul a adoptat.
Acum, d-lor, la ordinea dilei avem inter
pelarea d-lui senator G. Panu, adresată d-lui
ministru de interne; d. ministru de interne
nu este presinte.
D. G. Panu: D-le preşedinte, m'am înţe
les cu d. ministru de interne că dacă nu va
veni astăi, mâine însă va fi de sigur la Se
nat; rămâne dar interpelarea pe mâine la
ordinea ilei.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Inter
pelarea d-lui Panu se va pune mâine la or
dinea dilei.
Dupe acésta avem interpelarea d-lui colo
DESBATERILE SENATULUI
nel Budişteanu, adresată d-lui ministru de
culte ; d. ministru de culte de asemenea nu
este presinte.
D. colonel Al. Budişteanu: D-le preşe
dinte, fiind-că este o cestiune religiósă şi
piósă, ţin ca d. ministru al cultelor sâ fie față.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
tunci o punem tot pentru mâine la ordinea
dilei.
D. G. Sefendache : Când o da Dumnedeü.
(Ilaritate).
D. Al. C. Viişoreanu: D-le preşedinte,
dacă nu mă înşel s'a adus în Senat proiec
tul de lege relativ la organisarea ministe
rului de justiţie.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: La
Senat nu s'a adus; ci numai la Cameră de o
cam-dată.
Acum trecem la indigenate.
– D. A. Vizanti în lipsa d-lui raportor
Stroe Belloescu, dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenate, întru
nindu-se în jiua de 21 Februarie 1898, în
majoritate de 5 membri, sub preşedinţa I. P.
S. S. Mitropolitul Primat, fiind presenţi P.S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Chr. Tabaco
vici, Andrei Vizanti şi Stroe Belloescu, a
luat în cercetare petiţiunea,înregistrată la
No. 781 din 20 Februarie 1898, înaintată
Senatului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunsce calita
tea de cetăţen român d-lui Ion Stoian, ro
mân din Transilvania, de religiune greco
orientală, student în litere, domiciliat în
comuna Bucurescl.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut la 1 Mai, anul 1875, în
comuna Bran, din Transilvania, din părinţii
români Ion Stoian şi soţia sa Elisabeta, şi la
15 aceeaşi lună și an s'a botezat în religia
greco-orientală;
Că este student al facultăței de litere din
Bucuresci ;
Că renunţă la ori-ce protecțiune străină;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate ;
Că a satisfăcut legilor de recrutare în
Austro-Ungaria, în cadrele cărei armate fi
guréză ca oficer în reservă.
In faţa acestor constatări, comisiunea,
admitênd cererea d-lui Ion Stoian, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune,prin subscrisul ei rapor
tor, vă rögă să bine-voiţi a "i recunsce ca
litatea de cetăţen român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Ion Stoian, român din Transil
vania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, Stroe Belloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă,
11 Martie 1899
– Ne cerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului de
lege şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . 50
Majoritate regulamentură . 32
Bile albe . . . . . . . . 45
Bile negre . . . . . . . 5
Senatul a adoptat.
– D. A. Vizanti, pentru d. raportor D.
Micescu, dă citire următorului raport şi
proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunead-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de 19 Decembre 1896, în
majoritate de 6 membri, sub preşedinţa
d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii D. Mi
cescu, Ştefan Perieţeanu-Buzăü, dr. Mihă
lescu, Ilariu Isvoranu și I. Brabețianu, a
luat în cercetare proiectul de lege, votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 18 Ianuarie 1894 şi adus în delibera
rea Senatului cu Mesagiul regal No. 272 de
la 26 Ianuarie 1894, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţean român d-lui Ata
nasie Davitari, român din Macedonia, de re
ligiune ortodoxă, de profesiune proprietar,
domiciliat în comuna Tecucii.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tel cereri a constatat :
Că este născut în Satiştea, din Macedonia,
la anul 1847, luna Septembre 17, dupe
cum se prevede în procesul-verbal dresat
de primarul urbei Tecuci la 7 Martie 1885;
Că din certificatul cu No. 24 de la 5 Fe
bruarie 1885, vice-consulul elin din Te
cuciü atestă că, dupe observaţia făcută re
gistrelor de supuşi străini, nu s'a găsit în
scris între supuşii elini din Tecucii.
Anexat la acestă cerere se găsesc mai
multe acte, între cari şi dosarul cu No. 20
din 1887 al curței cu juraţi din Tecuci,
din care se vede că în sarcina d-lui Ata
nasie Davitari ai fost bănueli grave că ar fi
participat cu alţii mai mulţi, în séra de 1
Septembre 1887, la asasinarea prin stran
gulare a lui C. Stamatopolu, şi, în susţinerea
acestei denunţări, se depune ordonanţa ju
decătorulul de instrucţie de Tecucii cu No.
2.414 din 26 Octombre 1887, precum şi de
cisiunea criminală cu No. 22 din 10 Decem
bre 1887 a curţii cu juraţi din Tecucii.
Comisiunea a constatat că judecătorul de
instrucţie, prin ordonanţa dată, găsesce cas
de urmărire contra lui Atanasie Davitari
pentru faptul de complicitate la omorul a
rătat mai sus; însă, prin decisiunea curţii
cu juraţi, de acest individ nu se mai vorbesce
nimic, şi acésta arată împregiurarea că ca
mera de punere sub acusaţie, unde de drept
urméză a se verifica ordonanţele judecăto
rilor de instrucţie în materii de crimă, în
urma cărora lasă şi exclude din acusaţie pe
acei contra cărora găsesc probe suficiente,
11 Martie 1899
se vede că pe acest Atanasie Davitari, îm
preună şi cu alţii, "I-aú scos de sub acusa
țiune, trimiţând înaintea curţii cu juraţi
numai pe câţiva implicaţi în acestă crimă,
şi cari au şi fost condamnaţi.
Din tóte acestea comisiunea crede că o
asemenea acusaţiune este destul de gravă,
mai ales când ea este ridicată în contra unei
p rsóne care dorese să intre în drepturile
cetăţeniei române, basată mai ales pe cali
tăţile sale morale.
Se cere de Atanasie Davitari recunscerea
cetăţeniei române, conform art. 9 din Cons
tituţiune, că român din Macedonia; şi aici
Atanasie Davitari a indus în eróre Adunarea
deputaţilor, cum voia să inducă în eróre şi
Senatul, căci din actele publice, dresate de
către judecătorul de instrucţie de pe lângă
tribunalul Tecucii, se constată, din însăşi
mărturisirea lui Atanasie Davitari, că este
albanez şi, ast-fel, în acéstă calitate, nu tre
buia să câră recunscerea prin petiţiune a
dresată Corpurilor legiuitóre, ci trebuia să
se adreseze ministerului de justiţie prin Me
sogiü regal, conform art. 7 din Constituţiune.
Pentru aceste motive, comisiunea,în una
nimitatea membrilor presenţi, a respins ce
rerea d-lui Atanasie Davitari, şi vă rögă să
bine-voiţi a respinge şi d-vóstre proiectul de
lege următor.
Raportor, D. Micescu.
L, E (G. E
Art. unic.–In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Atanasie Davitari, român din
Macedonia, domiciliat în comuna Tecuci,
judeţul Tecuci.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 18 Ianuarie 1894
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
şapte vopturi, contra a şése.
Preşedinte, General G. Manu.
(LS.A.D.) Secretar, A. Simu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, conclusiunile raportului sunt pen
tru respingerea acestui proiect de lege.
Pun dar la vot conclusiunile raportului;
cine e pentru respingere va pune alb la alb.
D. G. Cavaliotti: Inainte de a se pune la
vot legea,trebue să se pună la vot luarea
în consideraţie. Dacă Senatul va lua în con
sideraţie proiectul de lege, atunci se va pune
la vot.
Voci : Cu bile.
– Se consultă Senatul şi se constată că
sunt 10 d-ni senatori cari cer votul cu bile.
D. C. Costescu-Comăneanu: D-le preşe
dinte, să se pună legea la vot. Cine votéză
legea pune alb la alb; cine nu votéză, negru
la alb.
D. Alex. C. Viişoreanu: D. representant
de Galaţi a pus fórte bine cestiunea.
Inainte de a se pune legea la vot, trebue
să se pună la vot luarea în consideraţie, şi
numai dacă se va vota luarea în considera
ţie, se va pune proiectul de lege la vot.
D. G. Sefendache: Cred că se face o eróre;
nu este vorba aci de luarea în consideraţie.
DSBATRII SENATULUI
Regulamentul nostru este formal: când
avem un singur articol într'un proiect de
lege, luarea în consideraţie se face o dată
cu votarea articolului.
Insă să fie bine-înţeles, punem noi ai la
vot considerantele comisiunei sali punem la
vot proiectul de lege care a venit de la Ca
meră ? Eü cred că trebue să punem la vot
proiectul venit de la Cameră. Este necesar
să vă explicaţi votul, căci fără acésta nu se
póte face nimic, fiind un singur articol.
D. vice preşedinte, N. Crătunescu: Re
gulamentul nostru dice că luarea în consi
deraţiune se face prin sculare şi şedere; nu
mai când sunt 10 d-ni senatori cari cer cu
bile, atunci se procede la votarea cu bile.
0 voce : Nu sunt.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Am
făcut proba şi am constatat că sunt 10 se
natori.
D. C. Costescu-Comăneanu: Trebue să
puneţi la vot luarea în consideraţiune a
legel.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Pun
la vot luarea în consideraţiune a legei; cine
este pentru va bine-voi a pune bilă albă la
urnă albă.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 58
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 1
Bile negre . . . „, 57
Senatul a respins luarea în consideraţie
a proiectului de lege.
– D. raportor dr. Mihălescu dă citire
următorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 24 Martie 1897, în număr de 4
membri, sub preşedinţa d-lui G. Orleanu,
fiind presenţi d-nii Ilariu Isvoranu, dr. Mi
hălescu şi D. G. Simulescu, a luat în cer
cetare proiectul de lege, adus în delibera
rea Senatului, cu Mesagiul regal No. 840 de
la 7 Martie 1897, prin care, în virtutea
art. 7, Ş II, lit. b din Constituţiune, se cere
a se acorda împăméntenirea cu dispensă de
stagiü d-lui Constantin Eugeniu Buchner,
de religiune ortodoxă, de profesiune inginer,
domiciliat în comuna Bucuresci, judeţul
Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Bucuresci, cu
lórea de roşu, suburbiaSt. George, la 3 Fe
bruarie 1871, din părinţii Adolf Buchner şi
Iosefina, de religiune mosaică, şi la 29 Ia
nuarie 1897 s'a botezat în religia ortodoxă,
în biserica Isvorul, din Verde, dându-i-se
numele Constantin, avénd de naş pe d. dr.
Constantin Istrate, ortodox, dupe cum re
sultă din actul de botez legalisat de I. P.
S. S. Mitropolitul Primat al României, la No.
637 de la 6 Februarie 1897;
Că a terminat cursurile secţiunei ingi
nerilor, obţinând certificat de capacitate de
407
la şcéla naţională de poduri şi şosele din
Bucuresci ;
Că în timpul cât a fost în şcla de po
duri şi şosele, a urmat cursurile militare ce
se predată în acea șclă;
Că d. Adolf Buchner, la 4 Septembre
1863, prin adresa No. 30.486 a ministeru
lui de finance, a fost confirmat inspector fi
nanciar al Principatelor-Unite, de la 1 Sep
tembre 1863, în urma decretului domnesc
No. 849 din 1863, cu care a fost numit;
Că se bucură de bună conduită.
Că a urmat şcla primară în Bucuresci,
la şcóla de băeţi No. 3, pe care a terminat-o
la 10 August 1882;
Că la 28 Iunie 1887 a terminat cursu
rile gimnasiului nLazăru din Bucuresci, tre
cênd 4 clase.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Constantin Eugeniu Buchner,
ca unul ce întrunesce condiţiunile prescrise
de art. 7, Ş II, lit. b din Constituţiune, şi,
prin subsemnatul raportor, vă râgă să bine
voiţi a'i acorda împământenirea cu dispensă
de stagii, votând proiectul de lege următor.
Raportor, Dr. Mihăilescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. —In virtutea art. 7, Ş II, lit. b
din Constituţiune, se acordă d-lui Constan
tin Eugeniu Buchner, din Bucuresci, jude
ţul Ilfov, împământenirea cu dispensă de
stagiü.
Ministrul jusțiţiei, Ştefan C. Șendrea.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul se pune la
vot luarea în considerare şi se primesce.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votulul este următorul :
Votanţi . . . . 56
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 40
Bile negre . . . . . . . . 16
Prin urmare s'a adoptat.
–D. A. Vizanti, pentru d. raportor Stroe
Beloescu, dă citire următorului raport şi
proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se
în jiua de 24 Martie 1898, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat, fiind presenţi d-nii A. Vi
zanti, Stroe Belloescu şi Titu Maiorescu, a
luat în cercetare petiţiunea, înregistrată la
No. 597 din 3 Februarie 1898, înaintată
Senatului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunsce cali
tatea de cetăţen român d-lui Ión D. Poiană,
român din Transilvania, de religiune greco
ortodoxă, de profesiune comerciant, domici
liat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că e născut la anul 1864,în comuna Ga
408 DESBATERILE SENATULUI 11 Martie 1899

leş, comitatul Sibiu, din părinţii români Di
mitrie Poiană şi legitima lui soţie Ana;
Că se lépădă de ori-ce protecțiune străină;
Că e comerciant în Bucuresci şi se bu
cură de o bună conduită în societate.
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Ion D. Poiană, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art.
9 din Constituţiune, prin subsemnatul ei
raportor, vă rögă să bine-voiţi a 'i recunsce
calitatea de cetăţén român, votând următo
rul proiect de lege.
PROIECT DE LEGE
Art. unic.–In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţân
român d-lui Ión D. Poiană, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, Stroe Beloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Fiind un singur articol, se pune la vot
cu bile proiectul de lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor,
resultatul votului este :
. . . . . 39
Votanţi .
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat.
–D. V. A. Urechiă, în lipsa d-lui raportor
Stroe Belloescu, dă citire următorulul ra
port şi proiect de lege;
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în jiua de 17 Ianuarie 1898, în majori
tate de 5 membri, sub preşedenţia I. P. SS.
Mitropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Bello
escu, Titu Maiorescu şi Christofor Tabaco
vici, a luat în cercetare petiţiunea înregis
trată la No. 20 din 20 Nembre 1897, adre
sată Senatului, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunsce
calitatea de cetăţén român d-lui Septimiu
Sever Secula, român din Transilvania, de
religiune greco-orientală, de profesiune func
ţionar, domiciliat în comuna Bucuresc.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut în comuna Baia-de-Criş,
din Transilvania, la 20 Noembre 1869, din
părinţii George Secula şi Iudita Secula, şi la
26 aceeaşi lună şi an a fost botezat în reli
gia greco-orientală ;
Că a renunţat la protecțiunea austro-un
gară, cărei dupe nascere aparţine ;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate ;
Că este funcţionar la archivele Statului
de la 1 Noembre 1889;
Că este funcţionar în serviciul Academiei
române de la 1 Martie 1895;
Că la anul 1897 a editat o broşură inti
tulată nRomânii în revoluţiunea lui Gheor
ghe Dosau de la 1514, studii din Istoria Ro
mânilor de peste munţi.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Septimiu Sever Secula, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă régă să bine-voiţi a'l recunsc
calitatea de cetăţean român, votând proiec
tul de lege următor.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. —In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetă
ţean român d-lui Septimiu Sever Secula, ro.
mân din Transilvania, domiciliat în Bucu
resc.
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
D. V. A. Urechiă: D-lor senatori, d.Sep
timiu Sever Secula este unul din cei mai
distinşi tineri care a eşit din facultatea de
litere. Ocupă funcţiune la archiva Statului
pentru cestiunile istorice,şi la Academie de
mai mulţi ani. Este unul din aceia cari lu
créză, nu pentru léfă dar pentru a ilustra
neamul românesc în viitor.
–Ne mai cerênd nimeni cuvîntul se pune
la vot luarea în consideraţie, şi se primesce.
–Se procede la votarea cu bile a proiectu
lui de lege în tot „l.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi . - - . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 37
n negre . . . . . . . . 4
Senatul a adoptat.
Acum, d-lor, fiind mai multe proiecte de
lge cari nu a fost tranşate încă în sec
țiuni, vă rog să trecem în secţiuni.
Ridic şedinţa.
Şedinţă publică mâine la orele 2 p. m.
–Şedinţa se ridică la orele 4 p. m.

-------
------- 2-2, . . -

)
||| | |PA |
Coprinènd procesele-verbale ale vechilor Adunări leţiuitire, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
OMÂNIEI
documente istorice parlamentare, se află de vînare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Inmprimeriei Statului, cu următrele preţuri:
Lel B. Lei B.
Tom I, partea I, apărut în 1890. .. - - - - - - - - - - - (6 44) Tom V, partea I şi II, apărut în 1895 .......... 8 90
I, n II, n n 1893. . . „ 1896 .......... 9. 15
- - - - - - - - - - - 3 – » VI, „ I şi II, „
n II, n –, n n 1892. . . - - - (6 90
- - - - - - - -
n Vll, n I şi II, n.
-

n 1896 . . . . . . . . . . 10 –
--
n Ill, n I, n n 1892. . . . . . . . . . . . . . 5 75
lll, n II, n n 1893. . . - - .. 4 20 VIII, n. l şi II, n n 1897 ....... ,, , , 7 20
n lV, n I, n n 1893 . . . - - - 5 35
- - - - - - - - n IX, n I, n. n 1898 . . . . . . 14, 70
n IV, n II, n n 1894. . . . . . . . . . . . . . 7 – n lX, II, x . n 1898 . . . . . . . . . . 8 90
Cei cari doresc să-şi procure acstă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru 1 r vincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acstă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scăut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

IMPRIMERA STATULUI
DiruscroR GENERAL, CONST, ILIESCU.
 UN EXEMPLAR ; 10 BANI

12 Martie 1890 T)ESBATERILE SENATULUI 409

N0. 37 Nemotivaţi : Vă rog, d-lor senatori, să bine-voiţi a lua

SENATUL
SESIUNEA0RDINARĂ(PRELUNGIT) 1898–99
-----------
ŞEDINŢA DE LA 25 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui Nicolae Gane, preşedinte,
asistat de d-nii secretari ai biuroului : Poroi
neanu C., Filipescu Alex. şi Viişoreanu C.
Alex.
–Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 98 d-nii senatori.
–Nu răspund la apelul nominal 21 d-nii
senatori, şi anume :
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii : Bo
boiceanu D., Chircu Toma, Manoliu George
(căpitan), Micescu Nicolae, Russu George,
Iovitz Dim. (dr.).
D-nii: Anastasiu Tache, Balli M. Costa
che, Christopolu St. Vasile, Eremia G.,
Fulger G., Ionescu Dumitru, Isvoranu R.
Ilariü, Leonescu Emanoil, Moisescu Dim.,
Mortzun V. Alex., Porumbaru C. Radu,
Racoviţă Const., Rosetti Mathei, Tiron
Antohi.
– D. secretar, Alex. C. Viişoreanu, dă
citire sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se acordă succesiv următórele con
gedii pentru cas de bólă:
D-lui senator dr. Iovitz, 2 ile;
Russu, 3 n
n Gh. Manoliu, 3 n
–Se trimite în cercetarea comisiunei de
indigenat, petiţiunea obştei locuitorilor din
comuna Ogrezeni, judeţul Ilfov, prin care
rógă Senatul a nu vota indigenatul d-lui
George Ionescu Haţeganu.
D. preşedinte al consiliului, Dim. A.
Sturdza, depune Mesagiul regal, în alăturare
cu proiectul de lege, relativ la aprobarea
convenţiunei de căi ferate şi telegrafo-pos
tale încheiată între România şi Germania,
şi apoi adaugă:
de urgenţă acest proiect de lege în cerce
tarea d-v6stre.
–Se pune la vot urgenţa şi se admite.
D. preşedinte, N. Gane: Intrăm în ordi
nea dilei.
La ordinea ilei avem interpelarea d-lui
G. Panu, adresată d-lui ministru de interne;
fiind că d. ministru lipsesce, cred că d. Panu
consimte a se amâna pe mâine.
D. G. Panu : Consimt.
D. preşedinte, N. Gane: Atunci se va
pune mâine la ordinea dilei.
Mai avem o interpelare a d-lui colonel
Budişteanu, adresată d-lui ministru de ins
trucţiune, care asemenea nu este presinte.
L. colonel consimte să se amâne?
D. colonel Al. Budişteanu: Consimt.
D. preşedinte, N. Gane: Atunci se amână
pe mâine şi interpelarea d-lui colonel Bu
dişteanu.
Acum avem raportul comitetului delega
ţilor de secţiuni asupra proiectului de lege
pentru modificarea posiţiunei oficierilor,
modificat de Adunare.
–D. raportor, general G.Anghelescu, dă
citire următorului raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,
Proiectul de lege relativ la modificarea art. 5, 7, 27, 29, 31 şi 32 din legea asupra posiţiunei
oficerilor, votat de Senat şi amendat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 29 Ianuarie 1899 şi
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 448 de la 4 Februarie 1899, secţiunile d-v6stre
luându-l în cercetare, tóte "l-aú admis, numind delegaţi:
Secţiunea I pe d. General G. Catargi;
II
9) 9y
Colonel V. Obedeanu;
99

m III , Căpitan G. Manoliu;

IV 99 9 General G. Anghelescu, şi
99

y V n General A. Fotino, cari, întrunindu-se în diua de 23 Februarie 1899, s'aú

constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa subsemnatului, şi, luând din noi în cercetare sus
arătatul proiect de lege, "I-a admis pe următórele considerante :
Principalul considerant a fost faptul că dacă comitetul delegaţilor nu admitea în total amenda
mentele introduse de Adunarea deputaţilor, proiectul de lege se considera ca respins, nu mai putea
avea fiinţă; şi, în al duoilea rênd, pentru că modificările introduse nu erau de natură a modifica în
mod radical economia generală a legei posiției oficerilor.
In adevăr, Camera deputaţilor nu a modificat de cât aliniatele duoë, trei şi patru ale art. 27.
La aliniatul duoë a înlocuit cuvântul de intrarea prin acela de înrolarea;
La aliniatul trei sa modificat redacţiunea, mărginind până la gradul de colonel inclusiv posibi
litatea menținerei în serviciul activ al oficerilor ce ar fi atins limita de vârstă.
Nu pot trece cu vederea că acéstă modificare şi are însemnătatea ei;şi că a ridica ministrului
de resbel, sub anume condiţiuni bine înţeles, putinţa de a putea mai menţine în serviciul activ şi pe
acei din generalii ajunşi la limita de vérstă, cari prin serviciile aduse s'aú distins mai mult, a dobândit
încrederea armatei şi ai un capital de experienţă în comandament, este a nu ţine îndestul sémă
de interesul general al armatei.
Aliniatul patru a modificat redacţia votată de Senat, determinând modul cum să se aplice men
ţinerea în serviciul activ, determinând prin lege ceea ce se stabilise de Senat a se prescrie prin
regulament.
D-lor senatori, acestea fiind,în substanţă, amendamentele introduse de Adunarea deputaţilor,
subsemnatul, ca raportor, vă rógă a le vota şi domniile-v6stre.

Raportor, GENERAL G. ANGHELESCU.

Anexă la Monitorul Oficial No. 272.

410 TESBATERIIE SENATULUI
I , IC (G. IC
Cum s'a votat de Senat
Art. unic. –Articolele 5, 7, 27, 29, 31 şi 32 din
legea posiţiunei oficerilor se modifică precum ur
méză :
CAPITOLUL II
Posiţiunile oficerului
Art. 5. Reforma este posiţiunea oficerului scos
din cadrele constitutive ale armatei. Numai cei re
formaţi ca măsură de disciplină nu pot face parte
din nici un element al ei.
CAITOLUL III
Disponibilitate a
Art. 7. Oficerul din activitate nu pte fi pus în
disponibilitate de cât pentru una sau mai multe
din causele următóre :
a) Licenţiare de corp;
b) Suprimare de funcţiune;
c) Congediü de bólă ;
d) Congediü pentru interese personale.
CAPITOLUL V
Retragerea
Art. 27. Oficerii se pun în retragere din oficii
pentru limită de vérstă dupe cum urméză:
Căpitanii la 50 ani;
Maiorii la 54 ani;
Locot.-coloneli la 56 ani;
Colonelii la 58 ani;
Generalii de brigadă la 63 ani;
Generalii de divisie la 65 ani.
Vêrsta oficerului este aceea cu care a fost în
scris în contrôlele armatei la intrarea sa, fără a i se
mai putea aduce veri-o modificare.
Oficerii ajunşi la limita de vârstă, constataţi ca
destoinici a mai servi în activitate, se pot menţine
încă în serviciul activ pe timp de trei ani maxi
mum de la data împlinirei limitei de vérstă.
Constatarea aptitudinei acestor oficeri va fi de
terminată prin regulamentul acestei legi.
Art. 29. Oficerii trecuţi în retragere pentru li
mită de vârstă rămân la disposiția ministerului de
resbel încă pe timp de 5 ani de la punerea lor în
posiție de retragere, spre a fi chemaţi în cas de
mobilisare a armatei şi a incadra elementul mili
ţiilor şi al glótelor la concentrările mari anuale.
Aceste disposiţiuni se aplică la toţi oficerii tre
cuţi în retragere de la 1893.
12 Martie 489
Cum s'a amendat de Adunarea deputaţilor
Nemodificat.
Nemodificat.
Nemodificat.
CAPITOLUL V
Retragerea
Art. 27. Oficerii se pun în retragere din oficii
pentru limită de vârstă dupe cum urméză:
Căpitanii la 50 ani;
Maiorii la 54 ani;
Locot.-coloneli la 56 ani;
Colonelii la 58 ani;
Generalii de brigadă la 63 ani;
Generalii de divisie la 65 ani.
Vêrsta oficerului este aceea cu care a fost în
scris în contrôlele armatei la înrolarea sa, fără a i
se mai putea aduce veri-o modificare.
0ficerii, până la gradul de colonel inclusiv, ajunşi
la limita de vârstă, pot fi menţinuţi în serviciul
activ încă trei ani cel mult, dacă, cu ocasiunea in
specţiunilor şi a manevrelor de tâmnă, sunt cunos
cuţi destoinici.
Menţinerea în servicii se va hotărî prin decret
regal, în urma propunerilor făcute succesiv în fie
care an de către şefii ierarchici şi în basa avisului
consiliului inspectorilor generali întruniţi sub pre
şedinţa ministrului.
Art. 29. Oficerii trecuţi în retragere pentru li
mită de vérstă rămân la disposiția ministrului de
răsboiü încă pe timp de cinci ani de la punerea lor
în posiție de retragere, spre a fi chemaţi în cas
de mobilisare a armatei şi a incadra elementul mi
liţiilor şi al glótelor la concentrările mari anuale.
Aceste disposiţiuni se aplică la toţi oficerii tre
cuţi în retragere de la 1895.
 12 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 411

Cum s'a votat de Senat Cum s'a amendat de Adunarea deputaţilor

CAPITOLUL VI

Disposiţiuni generale şi transitorii

Art. 31. Drepturile la soldă şi pensiune ale ofi
cerilor în diferitele posiţiuni şi în diferitele elemente
ale armatei sunt cele prevădute prin legile respec
tive în vigóre.
Căpitanii şi maiorii în retragere şi acei în demi
siune pot fi întrebuinţaţi ca şefi ai depositelor de
recrutare cu gradul lor. In acest cas vor primi o
indemnitate lunară, care, împreună cu pensia ce Nemodificat.
li se cuvine, nu va trece peste maximum soldei lor
de activitate cu accesorii.
Art. 32. Disposiţiunile legei de faţă se aplică ofi
cerilor sanitari, de intendenţă, administraţie, con
trol şi, în general, tutulor asimilaţilor militari,
exceptându-se actualii medici militari cari sunt
profesori la facultăţile de medicină, precum şi me
dicii veterinari şi farmaciştii cu titluri academice,
profesori la şcla superióră de veterinărie şi farma
cie, cărora li se respectă drepturile dobândite la
catedrele ce ocupă.

Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 29 Ianuarie anul 1899 şi sa adop
tat cu majoritate de şese-deci şi şépte voturi, contra a duoë-spre-dece.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A. D) Secretar, I6n S. Brătianu.

D. general C. Budişteanu : D-lor sena
tori, daţi mi voe să jic câte va cuvinte asu
pra acestui proiect de lege, care se presintă
pentru a duoa 6ră în Senat. Istoricul acestui
proiect de lege este următorul: actualul
ministru de răsboiu a depus la Cameră un
proiect de lege modificător al legei posiţiu
nei oficierilor; modificările propuse de mi
nistru au fost adoptate de Cameră; a venit
apoi cu acest proiect şi la Senat. Senatul
a respins téte acele modificări primite de
Cameră. S'a introdus însă în lege acéstă
modificare, de a reţine în armată pe oficieri
peste limita de vérstă, prescrisă de lege, dând
facultate ministrului să mai ţină pe oficieri
încă trei ani de dile.
In urmă, d. ministru a presentat la Ca
merălegea modificată de Senat. Dupe regula
ment, Camera nu trebuia să ia alt-ceva în
discutare de cât modificările făcute de Se
nat şi discuţiunea nu se putea face de cât
asupra lor, sa primea acele modificări tale
quale, sală alt-fel legea, de fapt era respinsă.
Regulamentul este precis şi în aceste dis
posiţiuni el este identic cu regulamentul Se
natului; prin urmare, dupe mine unul, Ca
mera nu trebuia să facă alt-ceva de cât să
voteze sau să respingă acele modificări. Cu
tóte acestea, cum spusei, ea a introdus şi
alte modificări, şi d. ministru a venit astăi
din noi cu acestă lege la Senat. Modificarea
introdusă de Cameră s'ar părea că n'are
valóre.
Nu sciü dacă aţi ascultat cu atenţiu
ne citirea raportului, era aci puţin sgo
mot, însă chiar în raportul săă, d. rapor
tor vë atrage atenţiunea asupra acestui
lucru, care e partea cea mai principală. Le
gea, aşa cum îi acordase ministrului, aici în
Senat, prevedea facultatea pentru toţi oficerii,
deci şi pentru generali, să ptă beneficia
încă de trei ani, dupe împlinirea termenului
fatal, la Cameră s'a modificat şi s'a pus
numai până la colonel, inclusiv. Iată ce lice
d. raportor :
n Nu pot trece cu vederea, că acestă
modificare şi are însemnătatea ei, şi că
a ridica ministrului de resbel, sub anume
condiţiuni, bine înţeles, putinţa de a mai
putea menţine în serviciul activ şi pe
acei din generali, ajunşi la limita de vér
stă, cari prin serviciile aduse s'ati distins
mai mult, ată dobândit încrederea arma
tei şi ai un capital de experienţă în co
mandament, este a nu ţine îndestul sémă
de interesul general al armateiu.
Şi adevărul este, d-lor, acesta: cu cât te
cobori pe scara erarchiei militare, cu atât se
cere mai multă vigóre fisică oficierilor;
şi din contră, cu cât te urci cu atât se
cere ca aceste cadre să fie reînouite prin
faptul natural al vérstei.Trecând de gradul
de colonel, neapărat se pte tolera mai mult
o vêrstă mai înaintată de cât căpitanilor,
maiorilor, colonelilor, pentru că deosebirea
între serviciul ce face un căpitan, un maior
şi un colonel, este fórte mare de acela al
unui general ; unora li se cere o adevărată
putere fisică şi celui-alt nu,până la un punct
óre-care, totul este relativ; că a mări vârsta
pentru căpitani, maiori, locotenenţi-colo
neli şi coloneli şi a o micşora pentru gene
rali, este, în adevăr, a lua lucrurile cu desă
vîrşire dandósele. Căci, observaţi, d-lor: de
ună-i citeam într-un jurnal statistica gene
ralilor din Germania, unde din 27 şi atâţea
generali sunt veri-o 3, 4, cari ating vârsta
de 67–72 de ani şi încă şi aceştia sunt nişte
prinţi de sânge, dar toţi cei-alţi generali co
mandanţi de corp de armată nu ai de cât
56, cel mult 58 de ani,şi la noi, unde s'a
pus vêrsta de 63 de ani pentru generalii de
brigadă, 65 de ani pentru generalii de divi
sie, d. ministru de răsboii să vină să céră
încă 3 ani pentru generali, este enorm. Dar
ce să mai dic pentru maiori, pentru locote
nenţi-coloneli, pentru coloneli ?! La vêrsta
de 61 de ani nu este cu putinţă naturii fi
sice a omului, ca colonelii să facă avant
posturi, să stea în plóie, şi să mérgă călare
dile întregi, asemenea şi căpitanii la 53 de
ani, locotenenţii-colonel la aprópe 60 de
ani. Inchipuiţi-vă aceşti babalâcistând călare
înaintea trupelor lor, este în adevăr a 'i
compromite, ori-care ar fi capacitatea lor,
când mijlócele fisice nu ''i mai ajută.
Camera a făcut tocmai contrarii, a dat
de o parte pe generali şi a menţinut pe că
pitani, locotenenţi-colonel, colonel, cu câte
412
3 ani de dile mai mult. Scuza pe care am
audit că a dat'o şi pe care şi d. ministru în
comitetul delegaţilor, din care aveam onóre
a face parte şi ei, a amintit'o, este că se
măresce capitolul pensiunilor.
S'o fi mărind cu 50 sau 60 de mii de lei,
dar se micşoréză capitolul de capacitate al
oficerilor comandanţi şi acésta este greşéla
cea mare, d-le ministru. Pentru aceea, d-lor,
eü voiü vota contra acestei legi. Am dis.
D. general G. Manu : D-le preşedinte,
eü aveam de gând să votez în contra aces
tui proiect de lege, pentru că el aduce o
sdruncinare legei posiției oficierilor. In ur
ma celor spuse de d. general Budişteanu,
sunt dator să ia apărarea d lui ministru
de răsboiü şi să declar că voi vota proiec
tul de lege, fiind-că tot este o ameliorare
la ceea-ce se votase de Senat şi acéstă a
meliorare a fost adusă de Cameră.
Qiceam că eram dispus să votez contra
lege. In adevăr, nu pote fi nimic mai atin
gător de disciplină, de amor proprii, de zel,
pentru oficieri, de cât dacă "şi aú posiţiu
nea lor expusă la bunul plac al şefilor lor;
oficierul trebue să fie sigur că ceea-ce a do
bândit el prin capacitate şi prin servicii,
nu se lasă la discreţiunea ministrului de
răsboiü saú aşefilor săi cari, câte o dată, mi
nistrul, pentru motive politice, iar şefii,
pentru motive că nu le convine fisicul sată
individualitatea oficierilor, pot pe unul să "l
trécă la pensie, la împlinirea limitel vârstei,
şi pe altul să 'l mai ţină în servicii încă
trei ani peste acea limită. De aceea, d-lor,
când s'a făcut legea cea nouă, sub conser
vatori, şi suntem mulţi cari am lucrat la ea,
căci sub mine se concepuse şi, dacă nu mă
înşel, a fost adusă în desbaterea Corpurilor
legiuitére de succesorul meu, d. general Vlă
descu, şi s'a votat sub d. general Lahovari,
dar în acea lege noi am declarat că urmă
rim duoă scopuri: întêiü, a face o lege care
să asigure posiția oficierilor şi, al duoilea, a
căuta să împrospătăm corpul oficieresc in
mod natural, prescriind ca oficierii cari nu
mai sunt trebnici în armată să nu continue
a sta în ea şi să împiedice accesul la posi
țiuni mai înalte a oficierilor tineri instruiţi.
Pentru acesta am prevădut în legea pen
tru posiţiunea oficierilor duoă măsuri :
cea d’ântêiü măsură este: limita de vérstă.
Acésta este o disposiţiune pe care o avem
în tóte legile néstre civile; o avem pentru
corpul profesoral, pentru magistraţi şi era
natural să se introducă şi pentru armată.
De alt-mintrelea, însă, limita de vârstă
nu există de cât în acele State cari ai gu
vern constituţional, iar în guvernele monar
chice absolute, limite de vârstă nu există,
fiind-că acolo şeful ostirel, care este şeful
Statului, are dreptul absolut de apreciere
asupra capacităței și a constituțiunei fisice
a oficerilor.
In ţările monarchice absolute, acest drept
póte să fie la locul său, pentru că acolo şe
ful Statului fiind permanent, nu se dirige
de cât de interesul general al oştirei, iar
nici de cum de preferinţele pe cari le are
pentru cutare sală cutare oficer.
DESBATERILE SENATULUI
In Germania, spre pildă,nu există o lege
pentru limita vérstei.
In Francia, însă,unde stabilitatea şefului
Statului nu mai există, a fost nevoie să se
introducă o lege pentru limita de vârstă.
La noi, de asemenea, cu guvernul consti
tuţional pe care 'l avem, unde ministrul de
răsboiü este responsabil şi pte să nu urmeze
ordinele de înaintare sau de licenţiare ce ar
putea să le dea M.S. Regele, sală unde p
te că chiar M. S. Regele nu ar voi să dea
asemenea ordine categorice, şi unde, prin
urmare, ministrul de răsboiü dobândesce un
fel de absolutism în privinţa recompenselor
saú pedepselor oficerilor, pe care M.S. Re
gele nu ar putea tot-d'a-una să le împiedice,
de aceea la noi a fost nevoe să se introducă
o lege pentru limita de vérstă.
A doua disposiţiune pe care o luasem în
legea nőstră, pentru împrospătarea corpului
nostru oficieresc, era ca oficierii cari au a
juns la un număr 6re care de ani de servi
ciü, care le dă dreptul la pensiunea întrégă,
să se ptă pune la retragere din oficiu, chiar
de nu ai ajuns la limita de vârstă.
Acéstă punere la retragere din oficii era
lăsată la discreţiunea ministrului.Oficierul
care nu mai era bun, de şi nu era încă ajuns
la limita vârstei, se putea pune la retragere
fără a "i se face nici un răi material,fiind-că
el începea imediat să "şi priméscă pensia în
trégă, de vreme ce servise termenul prevă
dut pentru acésta de legea pensiunilor.
Iar oficierul, care putea da încă servicii
bune, fiind că nu ajunsese limita vârste, se
mai putea încă menţine în servicii, ceea ce
venea şi în favorul casei pensiunilor, fiind
că se economisea pensiunea lui. Măsura pre
vëută de lege în mod facultativ pentru mi
nistrul de răsboii nuputea deveni o măsură
de bun plac şi arbitrară, fiind-că se respecta
principiul ca toţi oficierii să se retragă, fără
deosebire, când a atins limita vârstei şi
fiind-că numai vacanţele produse prin retra
gerea la limită se pusese prin lege la disposi
țiunea oficierilor pentru înaintarea lor. A
ceste două disposiţiuni din legea conserva
tóre eraú generale şi nu puteai indispune
pe nici un oficier; iar când ele a fost puse
în lege, legiuitorul nu a avut în vedere veri
o persónă din oficierii în activitate ca să se
pótă acusa, cu vre un temei, că se face o
lege personală. D. ministru de răsboi, Bu
dişteanu, a venit la 1896 şi a schimbat legea
posiției oficierilor, abia promulgată, şi a
schimbat-o, după mine, în răă. Ăntêiü, a in
trodus în lege o altă limită de vêrstă, re
ducând o, şi a mai introdus în lege nisce
disposiţiuni cari părea a atinge perséne
anumite. Aşe, a introdus în lege poprirea
pentru un oficier în activitate de a fi în ace
laşi timp şi profesor la universitate ; şi se
sciade toţi că singurul oficier care era profe
sor la universitate era generalul Lahovari.
D. dr. P. Petrini: Era şi d. colonel De
mostene.
D. general G. Manu: Când s'a propus
acéstă modificare s'a avut în vedere pe ge
neralul Lahovari, fiind-că pentru medici s'a
făcut apoi excepţiune. Eă mărturisesc că nu
12 Martie 1899
văd care ar fi răul ca un oficier, care posedă
sciinţele matematice în mod deosebit, să nu
pótă fi profesor la universitate şi studenţii
să profite de sciinţa lui. Noi a trebuit să
credem că modificarea propusă de d. gene
ral Budişteanu viza o persénă anume, pe un
adversar politic, şi neapărat că s'a sdruncinat
prin acesta încrederea în legea posiției ofi
cierilor, căci toţi ai vădut că ea a devenit
o lege de răsbunare sau de pedepsire per
sonală. Când a venit acéstă lege în Se
nat, şi în Senat aflându-se mai mulţi co
legi, d.general Fotino, d. dr. Petrini, cari
scială că există la facultatea de medicină pro
fesori cari aparţin corpului medical din oş
tire, care e asimilat cu oficierii armatei şi,
prin urmare, dacă nu s'ar dice nimic ca ex
cepţiune pentru dénşii s'ar aplica acésta şi
lor, s'a introdus un aliniat prin care se ex
ceptaú oficierii asimilaţi cari putea conti
nua de a fi şi profesori. Vrea să dică, legea
devenea aşa, şi mai mult, o lege personală; se
viza anume un oficier şi numai lui s'a apli
cat. Prin modificarea de la 1896 s'a mai su
primat disposiţiunea de a se mai menţine un
oficier în servicii dacă a ajuns la limită.
D. preşedinte, N. Gane: D-le general,
daţi-mi voe să vă pun în vedere că acum nu
e în discuţiune de cât modificările lege.
D. general G. Manu: D-le preşedinte, el
sciü ce avem în discuţiune şi vă voi de
monstra imediat pentru ce am dreptul de a
vorbi asupra întregei legi, iar nu numai asu
pra amendamentelor introduse de Cameră la
legea Senatului.
Pentru mine legea ce discutăm este o lege
nouă şi, prin urmare, în discuţiunea gene
rală, am dreptul, conform regulamentului
nostru, să critic întréga lege şi să arăt pen
tru ce legea nu ar trebui primită şi cum
dânsa modifică în răă legea posiţiunei ofi
cierilor votată de conservatori.
Reviü dar, d-lor, la critica mea asupra
modificărilor făcute de d. general Budişteanu,
în 1896, şi asupra modificărilor ce se fac
acum de d. ministru de răsboiü la acele mo
dificări.
V'am spus că sa suprimat atunci şi se
menţine şi acum suprimarea disposiţiune
bune, ce era în legea nőstră, de a se men
ţine oficierul în activitate chiar dacă are
dreptul la pensiunea întrégă, dacă n'a îm
plinit limita vérstei.
S'a mai introdus în legea de la 1896 o
disposiţiune prin care se da drept oficierilor
demisionaţi să ia posiţiune în armată. Acésta,
după cum sciţi fórte bine, sa legat cu 6re
care mişcare militară, care s'a criticat fórte
mult şi sunt convins că chiar acei cari au
făcut acea mişcare ai regretat-o,şi s'a inter
pretat modificarea făcută de Cameră că ar
fi o pârtă ce se deschide oficierilor demisio
naţi.
D. general C. Budişteanu: Criticaţi ceva
care nici nu există în legea de la 1896.
D. general G. Manu: Cum nu există"
Art. 31 din legea actuală nu este un articol
care a fost introdus în legea de la 1896 şi
a fost amendat la Senat, unde s'a introdus
12 Martie 1899
dreptul pentru oficierii dimisionaţi de a fi
mumiţi la depozitul de recrutare ?
D. general C. Budişteanu: Nu există în
legea de la 1896.
D. general G. Manu : Nu eram în Senat
atunci, dar,în tóte casurile,văd că există în
legea ce discutăm, şi,prin urmare, sunt în
drept să critic măsura.
Ea a fost luată în Senat în contra voinţei
d-lui ministru de răsboiu, anul trecut, când
majoritatea Senatului ''i a impus modificări
pe cari d-sa le combătuse şi "I a respins pro
punerile ce făcuse prin proiectul si de lege.
Eü găsesc că d. ministru, dacă ar fi arătat
mai multă energie, ar fi înduplecat pe ma
joritate să "l urmeze pe d-sa, iar nu pe co
mitetul delegaţilor, care îi schimbase cu to
tul proiectul săi. Vin acum la legea în dis
cuţiune şi la amendamentele introduse în
Cameră.
Legea acésta modificătóre a legei d-lui
general Budişteanu a fost adusă la Cameră
la 2 Mai, 1897. S'a votat acolo cu 6re-cari
modificări şi s'a adus la Senat. Aci s'a mo
dificat din noi de sus şi până jos şi s'a în
tors la Cameră. Dupe regulamentele né
stre,Camera ar fi trebuit sa să priméscă
saú să respingă modificările aduse de Senat;
Camera însă a schimbat din noi modifică
rile introduse de Senat şi legea ni s'a adus
iarăşi aci, iar ai suntem chemaţi a o vota.
Iată situaţiunea.
Ar fi trebuit ca d. raportor să facă men
ţiune în raportul sălii de tóte aceste plim
bări ale lege.
Din raportul d-sale resultă pare că legea a
fost votată ântêiü de Senat şi că s'a modifi
cat de Cameră, iar că noi am fi să ne pro
nunţăm numai asupra amendamentelor Ca
merei.Acésta însă nu este exact, căci legea
a fost mai ântêiü adusă în Cameră şi apoi
amendată de noi.
Nu vreau să fac acum discuţiune consti
tuţională, dacă se pte ca o lege să se tri
mită de colo până colo, de la un Corp la al
tul şi să se modifice continuă; pentru mine,
acésta este o cestiune secundară, pentru că,
în definitiv, este o îmbunătăţire ceea ce s'a
făcut la Cameră şi ar fi făcut răi Camera
să voteze tale quale legea aşa cum a fost
modificată de Senat.
Procedura însă mi se pare că nu a fost
corectă.
Acéstă procedură, de aface din proiectul
de lege o adevărată suveică, de a bate apa
în piuă, cum s'ar dice, este o procedură
anti-constituţională, căci ea dovedesce că nu
se lucréză legile cu destulă seriositate şi de
aceea Constituţiunea a poprit asemenea
plimbări de proiecte de lege de la un Corp
la altul, până la infinit.
D. P. P. Carp: Conservatorii violéză Con
stituţiunea, liberalii nu o violéză!
D. general G. Manu : Acésta este opiniu
nea liberalilor asupra nőstră; noi însă nu
violăm Constituţiunea, şi când vedem că o
violéză liberalii, suntem încă blânji în critică
şi mai îngăduitori cu dénşii.
D lor, în modificările ce adusese d. gene
ral Berendei, în legea care s'a discutat în
DESBATERILE SENATULUI
têia Öre ln Senat, era o modificare bună.
D-sa jisese că limita vérstei e prea mică şi
nu ar fi rău să sporim limita vérste cu 2
până la 3 ani şi bine ar fi fost dacă d. mi
nistru ar fi menţinut acéstă disposiţiune în
Senat. Ildeea care a avut trecere în Senat a
fost ca să revină la vérsta primitivă, însă să
se permită sporirea vêrstei în mod neregu
lat, prin tolerarea încă a 3 ani peste limita
fixată, dacă ministrul de răsboiü binevoia a
menţine pe oficieri în servicii, aşa în cât
s'a introdus în Senat o disposiţiune arbitrară.
Oficierul care plăcea ministrului sa veri
unui comandant, de şi a atins limita de
vêrsă, putea să stea încă 3 ani. Câte incon
veniente se produceai din acéstă tolerare.
Se răsturna scopul pentru care este creată
limita de vârstă. Limita de vérstă este pre
vëdută ca să se dea o înaintare mai repede
oficierilor ; aşa, spre pildă, un colonel a
juns la 58 ani.
D. colonel Al. Budişteanu: Eă am 60 ani
şi sunt încă bun.
D. general G. Manu: Sunt şi alţii tot aşa
de buni ca d-ta şi trebue să le dăm acces la
înaintare. ln momentul când este în activi
tate nu este loc de general şi a împlinit
vêrsta, el trebue să se ducă ca să dea loc la
alţii.
Ce se face prin introducerea amendamen
tului la Senat? Se permite ca să stea încă
trei ani. In timpul acesta, ivindu-se o va
canţă de general, colonelul e tolerat peste
limită.
Ast-fel se anuléză folósele ce voiam a da
înaintărei oficierilor prin stabilirea unei li
mite de vérstă.
Ceea ce exemplifică cu colonelul se va în
tâmpla cu tóte gradele. Nu numai dăm pu
tinţa unul oficier trecut de vérstă să se
înainteze prin protecțiune, dar încă el e tre
cut într'un noi grad, beneficiază de o nouă
limită de vârstă, şi ocupă ast-fel un loc în
oştire, pentru care limita vârstei în gradul
inferior nu 'l mai găsea apt.
Dar apoi hatârul, protecţia politică, gă
sesc,în măsura votată de Senat, un câmp
deschis la abus şi la micşorarea caracteru
lui oficieresc, la descuragiarea și la rêvna lui.
Măsura, prin urmare, nu e bună,şi nu
trebua să o luaţi. D. ministru, vélènd că i
s'a răsturnat ameliorarea ce voia a aduce
legei prin sporirea limitei vérstei pentru
toţi, şi că s'a deschis porta la arbitrar, s'a
dus la Cameră şi a dis: îndreptaţi, cel puţin,
lucrul, nu ”l lăsaţi la arbitrariul ministru
lui şi stabiliţi în ce mod să se prelungéscă
vêrsta în armată, 1 an,2 sau 3. Şi s'a in
trodus un aliniat prin care prelungirea ser
viciului se face în basa avisului consiliului
inspectorilor general, întruniţi sub preşe
dinţa ministrului.
Este o ameliorare.
Sub acest punct de vedere, bine aţi face
să votaţi legea.
Dar eü mărturisesc că tte măsurile ex
cepţionale, chiar când se ia precauțiuni ca
ele să fie aplicate, în urma unui avis al con
siliului de inspectori, nu sunt bune.
Nu este nimic mai puţin sigur, mai puţin
413
de respectat, de cât avisul acesta anonim,
care se dă de inspectori. Să constate inspec
torii şi fără răspunderea nimănui să dea un
avis, că cutare oficier merită să fie menţinut
în armată, cutare altul nu, nu este lu
cru bun.
Astfel se învaţă oficierul să mérgă să
róge pe inspectori, sală să intervină prin in
fluenţe asupra lor.
Tóte aceste măsuri sunt dăunătre dem
nităţei oficierilor.
De aceea, nu e bine să se prelungéscă în
mod excepţional, chiar cu avisul acestor in
spectori, şederea în armată a oficierilor peste
limita stabilită pentru fie-ce grad.
Iată, d-lor, motivele pentru cari sunt în
contra legei excepţionale. Voi vota însă
pentru proiect, căci din duoă rele trebue să
aleg pe cel mai puţin ră.
Ceea-ce însă m'a prins mirarea, este să
vëd că d. general Budişteanu a criticat a
mendamentul introdus „de Cameră asupra
opiniunei primitive a Senatului, relativ la
menţinerea oficierilor ajunşi la limita de
vêrstă, numai până la gradul de colonel, a
dică exceptând pentru viitor oficierii gene
rali, de a putea şi ei beneficia de acéstă dis
posiție.
Eü cred că d. general Budişteanu trebuia,
din contră, să fie mulţumit că s'aú exceptat
generalii de la acest favor, căci d-sa este
autorul unei propuneri ce ne-a citit în Se
nat, prin care voia să pună la retragere din
oficiü pe generalii cari s'ar fi dovedit neapţi
pentru comandament.
Dacă împiedici ca generalii să rămână în
activitate peste limita de vârstă, d. general
Budi,teanu nu vede că astfel se înlătură
răul de a se menţine prin hatîr un general
neapt, în mod absolut, căci el, ajuns la li
mita vêrstei, trebue, fără doar şi pote, să se
retragă din oştire?
Aşa dar, în sensul cum a vorbit d. gene
ral Budişteanu.
D. general C. Budişteanu: Nu este în sen
sul meü de loc. Nu m'aţi înţeles. Sunt ne
norocit.
D. general G. Manu: De aceea ei, d-lor,
găsesc că este bine ca să admiteţi îndrepta
rea făcută la Cameră, prin care s'a luat din
mâna ministrului şi din mâna comitetului
de inspectori facultatea de a prelungi şede
rea în armată a generalilor peste limita văr
stei. Astfel cred că scăpăm şi de propune
rea, fórte jignitóre pentru armată, a d-lui
general Budişteanu şi a d-lui Stătescu, căci
cel puţin generalul n'are de ce să mai fie
ponegrit, de vreme ce, la limita vérstei, se
duce de fel, şi răul ce ar putea să facă nu
va fi fost de cât forte limitat,
Dar, fie dis în treacăt: nu văd pentru ce
propunerea Budişteanu nu a fost adusă în
discuţiune tot acum, căci noi modificăm le
gea posiţiunei oficierilor şi propunerea d-lor
Budişteanu şi Stătescu, fiind relativă tot la
legea posiţiunei oficierilor, ar fi fost firesc
ca tot astăi să se admită sală respingă, ne
putând a se modifica legea posiţiunei oficie
rilor peste puţine ile din noi.
414
D. G. Sefendache : Acésta o previne pe
C868,
D. general G. Manu: Conclusiunea a
césta, că propunerea Budişteanu este înlă
turată prin votul de aj, "mi-ar conveni, că
fiind contra propunerei.
D. general C. Budişteanu: Aceea este o
lege din iniţiativă parlamentară, care nu se
póte confunda cu acésta.
D. general G. Manu: De asemenea, d-lor,
găsesc că nu a făcut bine d. ministru de răs
boiü să introducă în legea sa facultatea de a
numi la depositele de recrutare oficierii de
misionaţi, cari nu mai ai nimic a face cu
oştirea, şi nu e bine să ne servim iar de
dênşii. Ceea-ce mă prinde mirarea este că
aşa înţelege şi d. ministru, precum resultă
din discuţiunea făcută în Cameră, unde a de
clarat că nu va recurge de cât la oficierii
retraşi pentru a fi numiţi. Ași ruga pe d.
ministru să mă asculte în punctul acesta,
căci aşi vrea să fiü luminat. D. ministru, în
Cameră, a răspuns că nu se va recurge la
oficierii demisionaţi, ci numai la cei retraşi.
Dar atunci de ce textul nu e conform cu de
claraţiunea sa?
D. raportor, general G. Anghelescu: A
césta e în privinţa şefilor depositelor de re
crutare, acésta privesce legea de recrutare.
D.general G. Manu: Când critic un lu
cru am obiceiul să citesc bine: art. 31 pre
vede depositele de recrutare.
D. preşedinte, N. Gane: Articolul 31
nu e în discuțiune.
D. general G. Manu: Dar e în legea a
césta. D-le preşedinte, v'am declarat de la
început, că sub punctul de vedere constitu
țional legea acésta nu s'ar putea discuta.
Dacă se ia în discuţie, avem dreptul să dis
cutăm tóte disposiţiunile ei, căci ea a deve
nit o lege nouă. Şi iată ce spune art. 31:
» Căpitanii şi maiorii în retragere, şi
s'a adăogat, şi acei în demisiune, pot fi
întrebuinţaţi ca şefi ai depositelor, etc.
D. ministru, la Cameră, a declarat că nu
va pune oficierii în demisiune; de ce i-a pus
aici“?
Mě resum: legea acésta, cât pentru o
lege greşită, aşa cum se presintă ai, e mai
bună de cât legea ce o votase Senatul şi vă
rog să o votaţi; însă, legea în sine este rea
şi nu face de cât să sdruncine disciplina în
armată, căci confirmă excepţiuni în tratarea
oficierilor, şi excepţiunile în armată demo
raliséză pe oficieri.
D. ministru de răsboiu, general A. Be
rendeui : D-lor senatori şi d-le preşedinte,
acéstă lege e chiar legea votată şi admisă
de d-vöstre anul trecut, cu o mică modificare
introdusă prin amendamentul Camerei, care
nu a făcut de cât să înlăture ceea ce se
introdusese de Senat, adică să se regulamen
teze modul cum să se lungéscă limita de
vêrstă a oficierilor.
In adevăr, d-lor, în legea votată de d-v6
stre se prevedea, că pentru a se mări limita
de vêrstă, un regulament să fie făcut de mi
nister, care să prevadă tótă procedura, tótă
modalitatea. Camera însă a credut că nu
este bine a se lăsa ca regulamentul să regu
DESBATERILE SENATULUI
leze acésta, şi a dis, şi cred că cu drept cu
vînt, dupe cum a recunoscut-oşi d. general
Manu : mai bine este să se prevadă în lege
acea modalitate; ast-fel oficierii cari trebue
să mai rămână în armată să fie propuşi pe
cale ierarchică, pe urmă inspectorii-generali
adunaţi în comisiune, se vor pronunţa şi a
poi să fie recunoscuţi prin decret regal. Cred
că nu se putea face mai bine şi dacă ar fi
fost să intervină un regulament, nu se pu
tea pune o disposiţiune mai nemerită.
D. general Manu a spus, şi ei mă raliez
la acésta, de cât n'am avut fericirea să am
succes la Senat şi să trec vederile mele, că
trebuia să prevăd limite de vérste fatale,
pentru ori-ce grad. In privinţa generalilor
este adevărat că amendamentul introdus de
Cameră, prevede că numai oficierii până la
gradul de colonel inclusiv, pot avea dreptul
de a li se mări limita de vérstă, şi bine este
că s'aú exclus generalii, căci vă închipuiţi
d-vóstre, dacă un general ar trebui să fie ju
decat de camaradii săi, ar trebui ca şi un
inspector-general să fie judecat de camaradii
sëi, dar atunci tótă lumea va dice: că s'a ju
decat părtinitor, şi de aceea am lăsat pentru
generali limita de vêrstă fatală de 65 ani,
care este aceea din legea franceză.
Dacă limitele de vérstă s'aú modificat la
noi, s'a făcut pentru cele-alte grade, căci
sunt colonel de 59 de ani, cari sunt încă în
stare a face servicii, asemenea şi maiori de
55 de ani, asemenea şi locotenenţi-colonel
de 57 de ani; pe când astăi maiorii trebue
să părăséscă armata la 54 de ani, locotenen
ţii-coloneli la 56 şi colonelii la 58, dacă nu
li se mai prelungesce limita de vârstă.
Prin urmare, cred că acestă disposiţiune
este forte raţionată şi fórte logică.
Acum mai am de vorbit, d-lor,în privinţa
oficierilor demisionaţi, la cari a făcut alu
siune d. general Manu și, în adevăr, capito
lul al duoilea dice : căpitanii în retragere şi
în demisiune pot fi întrebuinţaţi ca oficieri
recrutori. Aşa a fost trecut la Senat, şi ei
am declarat în Cameră că nu înţeleg prin o
ficieri demisionaţi, de cât pe acei cari ai
drept la pensiune.
D. general G. Manu: Aceia se chiamă ofi
cieri în retragere.
D. ministru de răsboiu, general A. Be
rendei: Sciţi fórte bine că un oficier care
are 30 de ani de servicii pâte trece la pen
siune, dându-şi demisiunea, fără a fi pus în
retragere.
D. colonel V. 0bedeanu: Dacă vor, nu o
bligator.
D. ministru de răsboiu, general A. Be
rendei: Nu este obligator câtuşi de puţin.
Afară de aceste obiecţiuni generale, d. ge
neral Budişteanu a mai ridicat o obiecţiune
în privinţa regulamentului Senatului. Regu
lamentul Senatului şi al Camerei sunt fórte
precise. Insă ce faci usulul ? El are putere
de lege. O lege se pte plimba ca o suveică,
de la Cameră la Senat şi de la Senat la Ca
meră, până se vor înţelege ambele Corpuri
legiuitóre asupra textului legel. Am aci în
semnate câte-va exemple ; ele însă sunt
mai multe.
12 Martie 1899
Ast-fel sunt: legea exploatărei căilor fer
rate, legea cumulului, legea electorală, cari
sunt în acest cas, şi acum în cele din urmă
aveţi legea minelor, care s'a întors la Ca
meră.
Vă rog, dar, să bine-voiţi a admite proiec
tul de lege aşa cum s'a votat de Cameră.
– Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se primesce.
–Se pune la vot luarea în consideraţiune
a proiectului de lege, ast-fel cum s'a amen
dat de Adunarea deputaţilor, şi se primesce.
– D. raportor, general G. Angelescu, dă
citire art. 27 amendat de Adunarea deputa
ţilor, şi se primesce de Senat.
– Se dă citire art. 29, asemenea amen
dat de Adunare, şi se primesce fără discu
ţiune.
–Se pune la vot cu bile proiectul de lege
În total.
D. preşedinte, N. Gane: Rezultatul vo
tulul este următorul :
VotanţI . . . . . . . . . . . 71
Majoritate regulamentară de */, . . 49
Bile albe . . . . . . . . . . 63
Bile negre . . . . . . . . . . 8
Senatul a adoptat, prin urmare, proiectul
de lege.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D-le preşedinte, vă rog fórte mult, dacă Se
natul încuviinţéză, să bine-voiţi a trece în
secţiuni, pentru a lua de urgenţă în deli
berare şi a numi delegaţii d-vóstre asupra
lege, care este fórte urgentă şi care a fost
adusă de d. ministru-preşedinte astădi, a
nume aceea relativă la convenţiunea de căl
ferate şi telegrafo-postală încheiată cu Ger
IIl&Ill,
Urgenţa a fost deja admisă de Senat, de
aceea vă rog acum să suspendaţi şedinţa şi
să treceţi în secţiuni.
– Se pune la vot trecerea în secţiuni şi
se admite.
D. preşedinte, N. Gane: Atunci, d-lor,
cu învoirea d-vóstre, ridic şedinţa publică,
spre a trece în secţiuni. Şedinţă publică
mâine, 26 Februarie curent, la orele 2 p. m.
–Şedinţa se ridică la orele 3 şi jumătate
p. m., iar d-nii senatori trec în secţiuni.
---------------------------------------------------
SENATUL, -----------------------------
SESIUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGIT) 1898–99
---------------
SEDINŢA DEIA 26 FEBRUARIE 1899
Preşedinţa d-lui Nicolae Gane, preşedinte,
asistat de d-nii secretari ai biuroului: Buc
șenescu C. dr., Filipescu I. Alex., Iovitz Dim.
dr. şi Viişoreanu C. Alex.
– Şedinţa se deschide la orele 2 p. m
fiind presenţi 105 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 14 d-ul
senatori, şi anume:
12 Martie 1899 Ţ)ESIRATERIE SENATULUI 45

Bolnavi: – D. dr. Bucşenescu C. dă citire suma D. preşedinte al consiliului, Dim. A.

P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: Ma
noliu George (căpitan) şi Russu Gheorghe.
Nemotivaţi :
D-nii: Balli M. Costache, Brabețianu Ión,
Christopolu St. Vasile, Eremia G., Ionescu
Dim., Isvoranu R. Ilariü, Leonescu Em.,
Moisescu Dim., Mortzun V. Alex, Porum
baru C. Radu şi Racoviţă C.
rului şedinţei precedente, care se aprobă.
D. preşedinte, N. Gane: La ordinea ilei
avem mai ântêiü interpelarea d-lui Panu.
In urma înţelegere ce a urmat între d. mi
nistru de interne şi d. Panu, se va pune pe
Luni la ordinea dilei.
Acum trecem la interpelarea d-lui colo
nel Budişteanu, adresată d-lui ministru de
culte.
Sturdza: Dacă Senatul încuviinţéză şi d.
Budişteanu consimte, aşi ruga să se ia mai
ântêiü în discuțiune proiectul de lege rela
tiv la aprobarea convenţiunei de căi ferate
şi telegrafo-postală dintre România şi Ger
mania, raportul fiind terminat.
D. colonel Al. Budişteanu: Consimt.
– D. P. Poni, raportor al comitetului
delegaţilor de secţiuni, dă citire următoru
lui raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,
Convenţiunea încheiată între România şi Germania, supusă aprobărei d-vóstre, coprinde trei
categorii deosebite de disposiţiuni, cari totuşi sunt în strînsă legătură între ele. Unele sunt privi
tóre la căile ferate şi la serviciul nostru maritim, altele la postă, şi, în sfîrşit, cele din urmă la te
legraf
In privinţa căilor ferate, convenţiunea hotărasce că un tren dilnic accelerat se va stabili între
Berlin şi Bucuresci, prin Galiţia şi Bucovina. Acest tren va circula de o cam-dată cel puţin de duoë
ori pe săptămână, între Buzău şi Constanţa, spre a fi în legătură cu vasele române cari fac drumul
între Constanţa şi Constantinopole.
Comunicaţiunea directă şi repede stabilită prin România,în virtutea acestor disposiţiuni, are
pentru noi o frte mare importanţă. Ea constituind drumul cel mai scurt între nordul Europei şi
ţările din Orient, este învederat că va atrage pe căile nőstre ferate şi pe vapórele nóstre o parte din
comerciul european.
Pentru a ne convinge despre acesta, nu avem de cât să aruncăm o privire asupra tabloului pu
blicat de d. preşedinte al consiliului în expunerea sa de motive. Dintrénsul resultă că:
Distanţa între Berlin şi Bucuresci va fi parcursă în 35 / ore, în loc de 41 oare;
Aceea de la Hamburg la Bucuresci în 42 de ore, în loc de 47;
Aceea de la Lipsca la Bucuresci în 35 de ore,în loc de 41 ;
Aceea de la Londra la Bucuresci în 54/ ore, în loc de 55.
Timpul necesar pentru a merge din marile centruri ale Europei nordice la Constantinopole,
Alexandria, şi, prin urmare, în extremul Orient, va fi de asemenea considerabil scurtat:
Din Berlin la Constantinopole vom avea 48 ore, în loc de 56
» Dresda )) » 49 99 » »n 51
» Lipsca 99 9 n 48 3 | 4. ” n , n. 56
n Hamburg » 9, 9 y 52 99 yy y) y, 62
n Anvers 95 » (68 99 şy 9) 9% 70
n Londra 9ş yy n (68 şy 99 9) )) 70
Tot asemenea va fi şi cu comunicaţiunile între Londra şi Alexandria, şi Berlin şi Alexandria.
Cea d’ântêiü se va face în 138 ore, iar cea de a duoa în 118 ore.
Disposiţiile relative la postă şi telegraf sunt o urmare naturală a înfiinţărei comunicațiunei di
recte între Berlin, Bucuresci, Constanţa şi Constantinopole.
Printr'ênsele se stipuleză că noua comunicaţiune va servi şi pentru transportul scrisorilor şi al
coletelor postale. Se scie rolul însemnat pe care 'l jócă astădi în comercii transportul prin colete
postale. Pentru a da o desvoltare şi mai mare acestui mijloc de schimb internaţional, Părţile con
tractante a convenit să micşoreze, cu începere de la 1 Aprilie 1899, cu 25 de bani taxa de transit
care le revine pentru fie-care colet. Acéstă măsură va avea de resultat, pe lângă uşurarea relaţiuni
lor nőstre comerciale cu cele-alte State, o crescere considerabilă a traficului şi, prin urmare, o sporire
a veniturilor postelor nstre.
Convenţiunea prevede, în sfîrşit, că o nouă linie telegrafică, cu sîrmă de bronz de trei mm., va
fi stabilită între Berlin şi Bucuresci şi între Bucuresci şi Constanţa.
Pentru a pune apoi în legătură portul nostru maritim cu cele-alte porturi din lume, un cablu
submarin va fi aşedat între Constanţa şi Constantinopole.
Nu am nevoiă să insist asupra importanţei acestei noue linii electrice; căci se scie că nu pte fi
comerci posibil fără a'i asigura comunicaţiuni telegrafice sigure şi directe.
Pentru aşedarea şi întreţinerea cablului, convenţiunea a adoptat sistemul întrebuinţat în mai
totalitatea celor-alte State, adică concesiunea la o societate privată.
In privirea condiţiunilor în cari acéstă societate va fi înfiinţată, sa luat de basă arangiamentul
416 DESBATHRILE SENATULUI 12 Martie 1809

pentru cablul dintre Odesa şi Constantinopole. Guvernul român va lua în mâinele sale exploatarea
cablului, acordând societăţei dreptul exclusiv al unui cablu submarin între România şi Turcia în
timp de 30 de ani.
Pentru construirea şi întreţinerea cablului, societatea va primi o subvenţiune anuală de 50.000
lei, din care se va scădea câte 5.000 lei de fie-care 10.000 lei trecând peste un venit brut de 50.000
lei. Guvernul german va avea sub autoritatea sa controlul administraţiunei societăţei.
Proiectul de lege, prin care sa adus în deliberarea Senatului acéstă convenţiune prin Mesagiul
regal No. 802 din 25 Februarie 1899, a fost luat în deliberare şi adoptat de către tâte secţiunile
Senatului.
Delegaţii numiţi de secţiuni, şi anume:
Pentru secţiunea I, d. General Catargi ;
9 ) II, » Emil Samson ;
III, p. G. Cavalioti ;
V, n. Valerian Urseanu, şi
IV, subsemnatul, întrunindu-se în comitet de delegaţi, s’ai constituit alegând
de preşedinte pe d. General Catargi, iar de raportor pe subsemnatul.
Luând în deliberare proiectul, şi
Având în vedere că, prin convenţiunea încheiată între România şi Germania, se creeză resurse
noue şi o alimentare puternică a căilor nostre ferate, a postei şi a telegrafului nostru ;
Că se înfiinţéză relaţiuni economice şi comerciale directe cu State bogate şi culte, şi
Că prin acésta România intră în marea mişcare a traficului internaţional;
Pe aceste motive, comitetul a adoptat în unanimitate proiectul şi m'a însărcinat, în calitate de
raportor, să vă rog şi pe d-v6stre, d-lor senatori, să-l aprobaţi.

Raportor, P. PONI.

L E (G. E

Guvernul este autorisat a ratifica şi, dacă va fi trebuinţă, a face să se execute convenţiunea de
căi ferate şi telegrafo-postală, încheiată între România şi Germania la 17 Februarie (1 Martie) 1899.

Acéstă lege, dimpreună cu convenţiunea la dénsa anexată, s'a votat de Adunarea deputaţilor în
şedinţa de la 24 Februarie 1899, şi s'a adoptat cu unanimitate de şépte-deci şi cinci voturi.

Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A. D) Secretar, G. Zarifopol.

D, preşedinte, N. Gane: Discuțiunea ge
nerală este deschisă.
–Ne cerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie a proiectului de
lege şi se primesce.
–Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 75
Majoritate regulamentară . . 51
Bile albe . . . . . . . . 74
Bile negre . . . . . . . . 1
Prin urmare, s'a adoptat. (Aplause).
Acum avem la ordinea dilei interpelarea
d-lui colonel Budişteanu; d-sa are cuvîntul.
D. colonel Al. Budişteanu: D-lor senatori,
puţine cuvinte am de dis, pentru desvolta
rea interpelărei ce am avut onórea a adresa
d-lui ministru al cultelor. Dorinţa mea a
fost şi este chiar astăd, să fac numai o
simplă întrebare, o simplă amintire despre
întârdierea ce se pune de a se zidi o cate
drală în capitala Regatului român, şi de a
se restaura biserica domnéscă din Curtea
de-Argeş, zidită de Întemeietorul statului
român Negru-Vodă, unde sunt şi 6sele lui.
Sciţi, d-lor senatori, că o interpelare este
tot-d'a-una, mai mult sau mai puţin, un act
de ostilitate contra guvernului, şi ei, care
em onóre a face parte din majoritate, sunt
dator să spun că interpelarea mea purcede
numai dintr'un simţimént cu totul religios,
dintr'un simţimént de bun creştin ortodox.
D-lor, nu mă îndouesc şi nimeni din
d-vóstre nu se îndouesce, că este o dorinţă
unanimă a țărei întregi, a tutulor creştini
lor, a tutulor creştinilor ortodox, să vadă
o dată Înălţându-se în capitala Regatului o
catedrală mare şi splendidă, drept semn de
mulţumire lui Dumnedeü, de töte faptele
petrecute sub ochii noştri.
D-lor, facem parte din acea generațiune,
cari am védut sub ochii noştri îndeplinin
du-se unirea, visul lui Mihai-Viteazul, care
şi el odată a unit ţările pentru câteva dile.
S'a făcut independenţa ţărei și proclamarea
Regatului. Ce act mai mare de mulţumire
şi pietate, din partea creştinilor ortodox,
póte fi altul, de cât Înălţarea unei catedrale
măreţe şi falnice, care să arate generațiuni
lor viitore recunoscinţa nőstră, pentru acele
mari şi glorise fapte, îndeplinite în aşa
scurt timp.
D-lor, nu voi să intru în multe detalii,
alţii mai competinţi de cât mine ar găsi
materie să vorbéscă césuri întregi, ei insă
n'am talentul de a vorbi în asemenea Îm
prejurări importante, mă mărginesc a spune
câteva fapte. Unde să mă adresez? Negre
șit trebue să mă adresez către stânga, la
banca ministerială, la guvern.
Pe înalţi prelaţi nu voesc să "i sugèr de
loc. Cu totă lumea mă voi certa, dar cu
sfinţii prelaţi nici odată, căci nu "mi este
frică de cât de Dumnedei, de alt nimeni,
(Ilaritate). -
Cum, d-lor, în capitala Regatului, 9
mică colonie străină, o mână de 6meni, cat
lici, să găséscă mijlócele să înalţe o cat”
drală mare, care se vede de la depărtare
mai multe kilometri de Bucuresci, şi sa
român să nu găséscă timp şi mijloce să *
cépă zidirea unei catedrale? Şi să nu P9
repara biserica domnéscă din Curtea de *
geş, unde sunt moştele, întemeietorului. *
tului român? Nu se pote acésta. Să"mi
voe să dic că s'a comis o mare uitare,
cred că este locul să spun că am ***
măreţul şi piosul odor, expus la Ath"
e evangelie, scrisă şi picturată cu mare *
de către prea graţia sa şi buna nostră * , se
412 Martie 1899
gină, care odor este destinat a fi păstrat
în biserica episcopală din Curtea-de-Argeş.
Evangelia se află închisă într'o cupolă aurită
şi luminată de patru candele. Acestă lucrare
a M. S. Reginei este un obiect de artă,care
dovedesce o înaltă cultură şi adevărate sen
timente creştine.
De la asemenea fapte, ne putem inspira
şi a ne aduce aminte că în trecutul nostru
găsim o mulţime de exemple.
D-lor, am spus de la început că voi fi
scurt, mai cu semă că acestă cestiune a mai
fost pusă în discuțiune acum 2 ani, în şe
dinţa Senatului de la 3 Aprilie anul 1897.
Vedeţi dar, d-lor, că a trecut de atunci 2
ani de jile şi tóte făgăduielile ce ni s'au dat
de atunci, şi dacă nu mă înşel, tot acelaşi
d. ministru de culte era pe banca ministe
rială, până acum, ei nu văd nici măcar cea
mai mică mişcare.
In acea şedinţă au luat cuvîntul mai mulţi
senatori, între cari şi d. P. Grădişteanu,
care a vorbit cu multă inimă, întrebând
pentru ce s'a deturnat fondul de la cate
drală, şi pentru ce nu a venit d. ministru
să céră un credit extraordinar şi să lase
fondul acela de 5 milićne destinat catedra
lei, ca cu dénsul să se construiască cate
drala. A mai luat cuvîntul d. Micescu dând
şi d-sa explicațiunile necesare în privinţa ca
tedralei cât şi a bisericei domnesci de la
Curtea-de-Argeş.
D-lor, d. ministru a dat atunci câte-va
motive între cari şi acelea, că direcţiunea
bulevardului nu e încă regulată, că expro
prierile nu sunt încă făcute, că sunt alte
nevoi urgente, că planurile nu sunt încă
gata, dar că are şi d-sa dorinţa ca să se con
struiască catedrala. Cu tote acestea au tre
cut apröpe 2 ani şi nimic nu s'a făcut.
D-lor, am trecut pe la biserica Stavropo
leos ca să văd ce a ajuns acea biserică; ei
bine, a îngrămădit-o cu totul palatul poş
telor.
Se dărîmă din ji în di acele frumse co
lonade, cari nu sunt de piatră, sunt de că
rămidă îmbrăcată în un ciment 6re-care.
Sunt două colonade cari au crăpat şi se vede
cărămida; de aci se vede negligenţa pentru
acest monument rar în ţéra nőstră, el stă
în părăsire, şi în acea lege de la 1897 este
prevădută pentru biserica Stavropoleos suma
de 50.000 lei.
Ei bine, nu s'a măturat de atunci până
acum nici curtea bisericei.
D-lor, situaţiunea este ast-fel cum o spun
eü, o uitare din cele mai mari din partea
tutulor, pentru cele sfinte, pentru cele re
ligióse.
Eă unul, care am mulţumirea sufletéscă
că cei din familia mea ai zidit mai multe
biserici: una la Budeasa, alta în PitesciS-ta
Vineri, în Muscel Schitu-Budişteni şi una în
judeţul Argeş la Berislăveşti, fiind ast-fel,
îmi veţi da dreptate că am luat cuvîntul.
Voiü încheia acéstă interpelare, cu o sin
gură rugăciune. Voi ruga pe I. P. S. S. Lor
Mitropoliţi şi episcopi să dică împreună cu
mine: -
DESBATERILE SENATULUI
Bine-cuvintéză Dómne pe cei ce iubesc
podóba Casei tale.
D. G. Esarcu: Cer cuvîntul.
D. preşedinte, M. Gane: Dupe regula
ment, d. ministru are cuvîntul.
D. G. Esarcu: Cer cuvîntul dupe d. mi
nistru ca să anunţ o interpelare.
D. ministru al cultelor şi instrucţiunei
publice, Sp. Haret : D-lor senatori, să
relevez mai întâi un cuvînt din vorbirea
d lui Budişteanu; d-sa de la început a ţinut
să accentueze că interpelarea sa este prie
tenéscă fără spirit de ostilitate, şi îmi place
a crede că aşa este, de şi am observat în
vorbirea d-sale cuvîntul de negligenţă,
care dacă s-ar justifica ar pune pe ministru
în grea răspundere în faţa d-vóstre. Eă însă
sper că nu merit invinovăţirea acésta. Mă
voiü mulţumi să vă expun faptele, cum este
obiceiul meu, şi veţi judeca :
La 3 Aprilie 1897 mi s'a făcut, tot aci
în Senat, o interpelare în privinţa clădirel
bisericel Cutrea-de-Argeş. Cu ocasiunea ar
césta s'a vorbit şi de Mitropolie. Eă atunci
eram pe aceste bănci numai de două dile;
dar v'am expus ceea ce sciam în privinţa
afacerei şi ce am făgăduit atunci am ţinut,
şi vă voi dovedi că aşa este.
Să le luăm pe rând. Să vorbim despre
Curtea de Argeş.
Biserica domnéscă din Curtea de Argeş,
este, necontestat, unul din monumentele
cele mai interesante ale néstre, monument
istoric şi religios, şi merită tötă solicitudinea
nóstră. Şi nu am fost ântêiul care să mă
gândesc la acésta. -
Se votase încă mai dinainte un credit
pentru restaurarea acestei biserici. Insă
douë sunt causele pentru cari lucrarea de
acolo încă nu s'a făcut : mai ântéiü, că cre
ditul nu a fost suficient, şi al doilea, pentru
că tot personalul nostru technic este aşa
de ocupat, chiar cu lucrări religiose, în cât
nu pote să se întindă şi la alte lucrări noui.
Vedeţi ce lucrări s'au făcut în ultimii doi
ani.
Este catedrala din Curtea de Argeş, mi
tropolia din Iași, biserica Trei Erarhi din
Iaşi, mitropolia din Târgovisce, S-tu Dumi
tru din Craiova şi altele. Şi aceste lucrări
nu se pot face repede, chiar dacă ai bani,
pentru că suut lucrări de artă, cari tre
buesc făcute cu băgare de sémă.
Acum, fără îndoială, cei cari vèd că pu
ţine pietre se pun una peste alta, că puţină
zugrăvélă se face, perd răbdarea şi li se pare
că nu se face nimic. Dar la sfârşit, când vede
cineva ce a eşit dupe atâta muncă, are
mulţumirea sufletéscă că s'a făcut bine şi
nu mai găsesce că s'a lucrat prea multă
Vreme,
Cine nu este mulţumit, din punctul de
vadere naţional, că asemenea lucrări s'ată
putut face?
Vă aduceţi aminte, că la început era vor
ba ca aceste lucrări să se facă în timp de
un an. Pe atunci se cerea să se facă o res
taurare, de a cărei importanţă nu ne dam
séma pe vremea aceea şi care se credea că
417
se va termina într'un an ; dar ea s'a făcut
în 14 ani.
Este cine-va care să'i pară ră că s'a fă
cut în acest îndelungat timp, când s'a făcut
aşa cum merită să se facă ?
Tot ast-fel s'a făcut şi cu cele-alte lu
crări, cari sunt în execuţiune şi cari merg
încet, mai întâi pentru că creditele s'ală a
cordat rând pe rând şi mai cu sémă că na
tura lucrărilor nu comportă a se face re
pede şi nu este bine să se facă repede.
Mă întorc la biserica Domnéscă din Cur
tea de Argeş,
Acea biserică nu a putut fi începută, pen
tru că personalul nostru technic este forte
restrâns şi, pe urmă, pentru că creditul care
era deschis, şi care era numai de 200.000 de
lei, era departe de a satisface nevoia. S'a aș
teptat terminarea altor lucrări ca să se în
cépă aceea.
Acum doui ani, când d. Micescu 'mi-a
spus că biserica este ruinată, crăpata, am
trimis imediat nisce ingineri eminenţi ca
să vadă în ce stare se află şi cari sunt mă
surile urgente cari trebuiesc luate, ca să se
asigure existenţa clădirei.
De o cam dată era o lucraree curat de
zidărie, pentru a consolida biserica aşa cum
este, până va veni vremea să o restaurăm
pe deplin.
Inginerii 'mi aú făcut raportul şi consul
tând pe d. Lecomte, d-lui s'a temut, că apli
carea lor aşa cum se propunea, să nu alterze
caracterul monumental al clădirel. Era vor
ba de a se face legături de fer, a se pune
întărituri cari ar fi schimbat aspectul clă
direl, şi asemenea lucrare ar fi fost o barba
rie în vremurile nostre, când se restauréză
monumentele cu atâta inteligenţă şi cu atât
de mare gust. Am însărcinat pe d. Lecomte
ca să ia măsurile ce se puteai lua pentru
a asigura esistenţă monumentului, aşteptând
momentul de a se începe lucrările de res
taurare efectivă a bisericei. In situațiunea
acésta se află lucrările acum.
Când vor începe lucrăile de restaurare
efectivă, lucrul acesta nu 'l pot precisa,
pentru că d. Lecomte are vre-o patru lu
crări în curs de execuţiune; chiar la biserica
catedrală de la Curtea de Argeş nu sunt
tóte lucrările terminate, şi în afară de acelea
mai sunt încă patru lucrări pe cari d-sa le
conduce. Trebue prin urmare să ţinem se
mă şi de puterea omului şi să asceptăm pâ
nă vom fi în măsură de a lucra în mod ra
ţional şi cu tóte mijlócele de a lucra bine. , ,
In ce privesce mitropolia din Bucuresci,
acum doui ani am avut ondre să expun Se
natului că n'ar fi cu putinţă să începem i
mediat clădirea ei, în prima linie pentru că
n'avem bani. Amintesc onor. Senat că pen
tru mitropolia din Bucuresci se votase în
1884 un credit de cinci milićne. Creditul
acesta însă în cursul timpului a fost distras
de la prima destinaţiune, parte pentru clădi
rea universităţei din Iaşi, parte pentru alte
lucrări, aşa în cât acum doui ani nu mai
rămâseseră de cât vre-o 600.000 lei. Când
s'a vorbit aici despre clădirea mitropoliei, eü
am spus că cei 600.000 lei sunt forte pre
418
țioşi, pentru că cu ei se pot începe lucrările
preparatóre şi îmi aduc aminte că unii d-ni
senatori ai suris la acéstă afirmaţiune a
mea. Dar neapărat, nu era în gândul mei
a face o mitropolie cu 600.000 lei, ci diceam
că ei vor fi de ajuns pentru a se face stu
diile preliminare, pote planurile definitive
şi ceva exproprieri, şi pe urmă să cerem
creditele necesare pentru clădirea mitro
poliei.
Dupe socoteli făcute grosso modo,separe că
mitropolia din Bucuresci nu se va putea face
cu mai puţin de 12–15.000.000. Vedeţi
dar că suntem departe de cei 600.000 lei,
dar aceia "mi-ar fi fost de ajuns pentru a
porni lucrările. M'am ţinut de vorbă, ono
rate d-le colonel Budişteanu, pentru că...
D. colonel Al. Budişteanu: Nu am dis,
d- e ministru, că nu v'aţi ţinut de vorbă.
D. ministru al cultelor şi instrucţiunei
publice, Sp. Haret: Atât mai bine; dar în
sfèrşit, eü afirm că m'am ţinut de vorbă,
pentru că nu ai trecut nici două luni de
jile dupe ce a fost vorba despre acéstă afa
cere în Senat, şi am şi căutat să urnesc lu
crurile din loc. Onoraţii prelaţi pot spune
dacă nu am adus afacerea în Sinod, dacă
nu am avut acolo întruniri ca să tra
gem lineamentele generale ale lucrărei. Nu
a făcut însă lucrarea mulţi paşi de atunci
încóce, pentru că ântêiul lucru ce aveam de
făcut era să fixăm locul unde va fi să se
clădéscă catedrala. Dupe multe discuţiuni
se păruse că locul cel mai favorabil ar fi pe
bulevardul Carol, la elipsă, la încrucişarea
cu strada Teilor, pentru multe motive.
Pot să fie argumente şi pentru şi con
tra, dar cele mai multe se pare că sunt
pentru locul acela. S'a încheiat în acest
sens şi un proces-verbal, care există în ar
chivele ministerului, iscălit de amêndoi mi
tropoliţii țărei, de primarul Capitalei şi de
mine, pare-mi-se şi de d. Sturdza, dacă nu
mă înşel, prin care se fixa locul acela. Insă,
dupe ce am ales locul, am făcut studiile ex
proprierilor necesare, atât pentru clădirea
însăşi a mitropoliei, cât şi pentru modifica
rea traseului bulevardului Colţea, care se
impunea în urma alegerei locului acela pen
tru mitropolie, căci era vorba să fie dega
jată mitropolia din patru părţi, în faţă, în
spate şi pe améndouë cóstele.
Ei bine, resultatul a fost că exproprierile
numai pentru locul mitropoliei ar fi costat
3 saú 3 şi jumătate milićne, dupe socotelile
cari mi s'aú dat de primărie, fără să vor
besc de suplimentul de cheltueli care ar fi
fost necesitat de schimbarea de trasei a bu
levardului. Acéstă consideraţie a atârnat
greü în cumpănă şi ne-a făcut să nu ne de
cidem atunci asupra alegerei acelui loc. In
urma acestora a venit peste mine alte lu
crări, precum legea instrucţiunei, care m'a
absorbit un an şi mai mult, şi de aceea nu
am mai putut da urmare acestei afaceri. In
acéstă privinţă, mă recunosc vinovat, dacă
vreţi, că de un an nu m'am mai ocupat de
acéstă afacere.
Aşa dar, pentru biserica domnéscă din
Curtea-de-Argeş, clădirea este consolidată,
DESBATERILE SENATULUI
nu mai estenici o temere pentru dénsa şi pu
tem aştepta în linisce momentul când sperăm
să ne apucăm într-un mod efectiv de lucrare;
şi când momentul acela va veni, fiţi siguri
că ministrul vă va cere creditul necesar.
Cât pentru mitropolia din Bucuresci voiü
relua cestiunea, şi voi căuta un alt loc, da
că acela de pe Bulevard nu convine, şi vom
vedea dacă vom putea face o asemenea lu
crare cu cheltuială mai puţină; căci, cum am
spus de la început, nu trebue să credem că
mitropolia din Bucuresci singură va costa
mai puţin de 12 milione, de vreme-ce sun
tem datori să facem o lucrare de asemenea
importanţă în aşa fel, în cât să corăspundă
pe deplin culturel nőstre și situațiunei nős
tre politice de astăi.
Mitropolia Bucurescilor trebue să repre
sinte pentru secolele viitóre starea nőstră
culturală de astădi şi puterea nőstră de pro
ducţiune. Nu este dar nevoe s'o facem în
tr'un an; trebue s'o facem încet şi cu tâte
puterile de cari dispunem. Şi să nu credeţi
d-vóstre că acesta ar fi un semn de nepă
sare, sală de lipsă de energie din partea nős
tră; căci töte monumentele mari cari ai fă
cut epocă în istoria artelor, s'aú făcut în
deci şi sute de ani; vă pot cita o sumă de
exemple, precum sunt catedralele din Paris,
Colonia, Milan, etc., cari dacă s'ar fi făcut
în 5 sai 10 ani, de sigur că n'ar mai fi eşit
ceea-ce Sunt.
D. colonel Budişteanu vorbea despre ca
tedrala Sfîntul Iosif din Bucuresci. Acésta
este, d-lor, o dovadă forte probantă de ce
póte iniţiativa privată, când se pune să facă
C8V8,
0 voce : Eraú cucónele nostre.
D. ministru al cultelor şi instrucţiu
nei publice, Spiru Haret: Fórte bine,
dacă cucínele nőstre să dat concursul lor
pentru catedrala catolică; dar vă închipuiţi
atunci ce ar fi când ar fi vorba de catedrala
nóstră ? Dar să "mi dea voe d. colonel să nu
iaú catedrala Sfintu Iosif ca termen de com
paraţie pentru catedrala nőstră,fiindcă ca
tedra nőstră nu pte să fie numai ce este
catedrala Sfîntul Iosif. Dacă ar fi să facem
catedrală ca Sfîntul Iosif, am putea şi noi să
o facem într-un an sau doui, dar nu ne pu
tem mulţumi cu aşa ceva.
In ceea-ce privesce biserica Stavropoleos,
pot să asigur pe d. colonel Budişteanu că
lucrul nu este dat uităre; se lucréză chiar
în momentul acesta la dénsa. Am rugat pe
d. architect Mincu să se însărcineze cu stu
diarea acestei restaurări, şi prima serie a
studiilor, adică studiarea bisericei în starea
ei de astădi, este făcută; rămâne să se facă
studiile de restaurare, şi pe urmă, să se în
treprindă restaurarea însăşi.
Pentru acéstă lucrare avem un credit de
110.000 lei şi la anul se vor putea începe
lucrările efective de restaurare a bisericei
Stavropoleos.
Incheiând, pot asigura pe d. colonel Budiş
teanu că afacerile Bisericei nu sunt uitate la
ministerul cultelor; ne ocupăm de ele cu
tótă tragerea de inimă, şi facem ce putem
să nu le lăsăm în părăsire. Pentru acésta,
12 Martie 1999,
mă refer chiar la prea sfinţii prelaţi cari
sunt prezenţi aici; eă nu, mai adaug nimic.
(Aplause), - -
D. colonel Al. Budişteanu; D-lor sena
tori, n'am nici o obiecţiune de făcut la cele
dise de d. ministru al cultelor; voiă însă să
stabilesc duoă puncte, căci pâte am fost răă
înţeles. - - - --
Mai ântêiü n'am voit să ia drept termen
de comparaţiune catedrala Sfintu Iosif, să
mă feréscă Dumnedeü, n'am gândit la una
ca acésta. (Ilaritate). ,
Am voit să arăt numai, că o mână de
ómeni ală voit să aibă o biserică mare în
Bucuresci şi a avut-o. Şi când va fi vorba
să facem catedrala nőstră ortodoxă, să fa
cem apel la ţéra întrégă, pentru ca fie-care
să aducem obolul nostru,
Dorinţa mea este ca, catedrala ce se va
zidi în capitala Regatului să rivaliseze cu
cele-alte mari biserici din Europa, şi să fie
trecută în cărţile de călători, între monu
mentele de véut. -
Iată ce am voit să dic eü, atât şi nimic
mai mult, şi aş dori ca bunii ortodoxi cari
vin din alte ţări, şi chiar aceia cari vin din
provincie în Bucuresc ca să se plimbe, să nu
vadă numai colloseul Opler, Sfintu Iosif şi
alte monumente publice; dar cel d’ântêii
pas al lor în capitala Regatului să fie pr n
tru a intra în catedrala ţărei şi acolo să la
ude pe Dumneeü.
Nu mă îndoesc, d-le ministru, că ai fost
diferite cause cari ai întâriat începerea
acestei zidiri. Imi dai sema fórte bine de a
césta, şi mi se pare că una din cele mai grele,
e alegerea locului. Unii dic pe bulevard,
alţii la Sărindar, şi alţii dic unde e piaţa
Bibescu. Iată causa. Dar, nu e mai pu
ţin adevărat că ai trecut 15 ani, de
când marele Brătianu a propus şi sus
ţinut votarea fondului de 5 milićne, şi
"I-a făgăduit ţărei acest monument măreţ.
Dacă Dumnedelă'l-ar fi ajutat să fie printre
noi şi adi, póte că acel monument ar fi fost
ridicat.
Se dice de unii din noi că mai e timp,
că se va construi;fórte bine, dar noi, sena
torii, trebue să ne cam grăbim; eú voiü să
mă închin în catedrala regatului.
Scopul interpelărei mele este dar să se
grăbéscă zidirea catedralei în Bucuresci şi
restaurarea bisericei domnesci din Curtea
de Argeş,
Voci : Inchiderea incidentului.
D. G. Esarcu : Am cerut cuvîntul.
I. P. S. S. Mitropoitul Moldovei şi Suce
vei: Am cerut cuvintul.
D. preşedinte, N. Gane: Conform art. 81
din regulament, consult Senatul dacă voesce
să închidă incidentul.
Voci : Nu, nu.
– Se pune la vot închiderea incidentului
şi se respinge.
D. preşedinte, N. Gane: Acum I. P. S.
S. mitropolitul Moldovei şi Sucevei are cu
vîntul.
I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Su
cevei: Am cerut cuvîntul să fac o explica
țiune asupra cuvîntului, adică a numirel de
 12 Martie 1899
mitropolie, care cuvînt îl văd răi întrebuin
ţat, dupe cum înţeleg ei. Mitropolia este a
ședată într-un loc sfînt, este acolo de unde
nu se cuvine să fie strămutată niciodată.
Al dar acolo, o să mi se răspundă, este
Camera deputaţilor. Daţt'mi voe să spun eu
ce cunoscinţe am despre existenţa Camerei
deputaţilor în Mitropolie. In trecutul nostru,
fruntaşii naţiunei, boerii de pe atunci, nu
voiaă să transporte pe Mitropolit de colo până
colo, ci la Mitropolie, acolo se adunată şi de
aceea, Adunarea deputaţilor a rămas la Mi
tropolie. Biserica însă este biserică şi Mitro
polia este Mitropolie. Mitropolia înţelegem
acolo unde are locuinţa Mitropolitul, cu tot
clerul care "1 înconjóră, biserica însă, sală să
întrebuinţez un termen mai noi, catedrala
nu ne îndestuléză, biserica care se află în
Mitropolie este miră, strimtă şi trebue să
facem o catedrală mare, care să facă cinste
ţërei şi religiunei nőstre ortodoxe ; este
vorba pentru loc, unde să se facă noua ca
tedrală; unii au dis pe bulevardul Carol,
care trece prin centrul capitalei. Să 'mi fie
permis să spun şi eu părerea mea; biserica
catedrală cea nouă să se fasă de vale la ca
pul délului Mitropoliei, despre răsărit, pe
locul unde a fost palatul Brâncovenesc; este
destul loc, nu trebue exproprieri.
Singurele nostre monumenteistorice sunt
bisericele şi monastirile; prin biserică ni s'ai
conservat şi limba şi istoria şi averea. Am
audit icêndu-se că nu se ajunge de cheltu
ială pentru un aşa mare edificii ca biserica
cetedrală; de... - eü ţin minte de demult
sunt... --
0 voce: bătrên.
I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Su
cevei : Fie şi bătrén, am îmbătrânit la uşa
bisericei şi sciü că biserica are destule ve
nituri, dar pâte că alte lucrări au împedicat;
noi, clerul, nu dicem nimic, bine-cuvêntăm
tot ce se face bun spre podóba capitalei şi
spre binele ţărei.
O catedrală însă trebue făcută aşa ca să
facă onóre capitalei regatului român şi să
facă onére şi bisericei nőstre ortodoxe.
Noi nu facem biserică dupe capricii,
avem plan pentru biserica ortodoxă, acela
trebue să 'l urmărim prin extensiuni cât de
largi. Vă recomand biserica Mitropoliei din
Iaşi, începută de marele Mitropolit Venia
min, la anul 1833, şi care în urmă a stat
40 de ani neisprăvită, şi D-jeú a vrut, prin
buna-voinţă şi buna credinţă a Majestăţei Sale
regelui nostruCarol cel înţelept şi bun, care
are şi maxima: nihil sine Deo, şi sa făcut şi
biserica şi şcola bisericei, seminarul, ală
turi cu biserica. Seminariştii vin la biserică
şi ascult cum se face serviciul în catedrala
ţărei.
Cât pentru cheltueli, să nu mai pomenim,
biserica are destule averi cari i s'aú luat de
Stat.
- D. C. Costescu-Comăneanu : Are, fiind
că are dorul şi credinţa fie-căruia.
I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Su
cevei : Fórte bine, numai să se întrebuin
eze spre bine, pentru că multe se fac cari
nu sunt tocmai cum ar trebui. „ ministerială, şi 'l rog, fiind-că pe lângă că e
DESBATERELE SENATULUI
- Să mă iertaţi că nu pot vorbi mai mult,
căci, de alt-fel, aş avea ce să vă spune până di
séră, deşi'mi aă disunii că sunt bătrân, dar
eü nu mă simt încă bătrân, dar nu am da
rul cuvintărei ca unii oratorir. "
. Atât dic numai, că singurele monumente
ale nőstre, istorice, sunt bisericile şi mo
nastirile. Acestea ne ai conservat noë și na
ționalitatea şi limba şi istoria şi averea şi
tóte. - ... -
Aci, în monastiri, sa adăpostit 6meni în
văţaţi, unde 'şi găseală liniscea şi existenţa.
Aşa dar, să nu luăm lucrurile aşa, ca în
mâna a doua, pentru biserică. Cel d’ântêiü
lucru să ne fie grija - bisericei, căci în prid
vorul bisericei învăţată dascălit pe fiii popo
rului român carte. Şi dacă s'as dis dascăl,
acéstă vorbă este grecéscă, Biboxalog, în
văţător. Am dis adineauri că hoerii țărei, că
peteniile, fruntaşii, veneaă la Mitropolie şi
vorbeai acolo cu Mitropolitul despre inte
resele ţărei şi ale bisericei. - amare actualului guvern, dar însuşi d. colo
Dar până atunci nu venise limba franţu
zéscă, era în us limba grecéscă. ” direct–că, în ceea-ce privesce punctul ma
Unul dintre boeri, care a voit să se arate
mai destept, dice Mitropolitului Dositei
Filitis în limba grécă: Despote, tora efotis
timen, adică: Prea sfinte, acum ne-am lu
minat. Mitropolitul "ia răspuns: ne, chirii
arhondes, efotistimeni dia naseotistomen,
adică: Da, d-lor boerilor, ne-am luminat ca
să ne întunecăm.
Biserica este adevărata lumină care a
format pe poporul românesc, şi "I-a format
ast-fel, ca să fie cu respect către autorităţi,
către legi şi către D deü, aşa în cât un bă
trân de 80 de ani, când vede un preot tînăr
de 25 de ani, îi ese înainte şi "idice: bine
ai venit, părinte sărut mâna, părinte. Bé
trîn de 80 de ani îi dice sărut mână preo
tului tînăr de 25 de ani, şi "i dice părinte.
Iată cum s'a format caracterul poporului
român cu sentimentele lui românesc, paci
mice, nu cu idei rătăcite.
Isprăvesc dar şi jic că vorba de Mitropo
lie nu e bine întrebuinţată, ci aceea de bise
rică catedrală; căci Mitropolia este la locul
ei şi nu trebue strămutată de acolo; bise
rica care e Mitropoliade ai este o lucrare
fórte solidă care nu trebue atinsă, ci dinpotri
vătrebuie respectată, fiind făcutăde un Domn
bătrîn, Constantin Cârnul. Termin licénd
că în loc de a dice Mitropolie să întrebuin
ţăm numirea de biserică catedrală, acolo
unde e vorba de catedrala ţărei, de cate
drala regatului român.(Aplause).
D.G. Esarcu: D lor,vă rog să mă scu
zaţi că abusez de buna d-vóstre ascultare,
intrând în acéstă discuțiune; o fac fiind-că
din întêmplare văd astădi un vênt bun care
a venit ca un har dumnezeesc asupra
acestui onorat Corp, și în acest punct
trebue să mulţumesc amicului meu, d. Bu
dişteanu, că a avut îndrăsnéla să ridice o ces
tiune despre care nu de multe ori se vor
besce. Vă cer scusele mele cu atât mai mult
că recunosc că e din partea mea o mare în
drăsnélă să vii astădi să vorbesc în faţa
ilustrului învăţat care se găsesce pe banca
419
ministru al sciinţelor publice e și ministru
de culte, să aibă pentru mine caritatea creş
tinéscă, şi dacă slabele mele aripe de céră
se vor topi pe lângă radele elocuenţei d-sale
în replică să nu mă trateze ca pe fiul lui
Phaeton, să mă arunce de o-dată în labirin
tul de întunecime şi de ignoranţă.
D-lor, eücred că intenţiunea amicului
meü d. Budişteanu nu a fost bine înţelésă
nici de omor. d. ministru şi nici din par
tea colegilor noştri, cari ati luat cuvîntul în
acéstă cestiune. -
D. Budişteanu cu multă dreptate –și aţi
vëdut că d-sa a fost întărit în afirmările
sale de venerabilul păstor şi archiereü de
la Iaşi, – a dovedit că de la un timp încóce
biserica nőstră - este obijdută. Vă rog să
credeţi, d le ministru, că sunt destul de cu
noscut în opiniunile mele politice, sunt libe
ral, vechilă şi convins; prin urmare, nu eă
sunt dintre aceia cari ar vrea să facă jile
nel Budişteanu a constatat, într'un mod in
terial, biserica bine credinciósă orientală în
acéstă ţéră sémănă să fie oropsită, nebăgată
în sémă. Este, destul ca o voce slabă ca a
mea să se ridice să-céră ceva în favérea
saú a intereselor ei generale, sau chiar a in
tereselor ei secundare cele mai mici, pre
cum am făcut pentru parohiile sătesc, pen
tru ca să vedeţi de o dată o mulţime de
spirite, de alt-mintrelea liniscite, şi nu vo
iesc să scrutez aci consciinţa intimă a ni
mănu–cari spirite însă, ridică îndată fur
tuni extraordinare şi nelegitimate, şi mărtu
risesc că pe mine asemenea incidente mă
aduc de multe ori în mare mâhnire.
Este positiv, că dacă vorbim de monu
mente unde se aduc rugi lui D-deü, nu
facem aluzie la monumentele istorice; acésta
este o cestiune secundară, care nu intră de
fel în vederile mele. Eă, vă declar, sunt un
ţăran agricultor, care nu sunt cunoscător în
materii artistice nici apreciator în aseme
nea chestiuni estetice. Pentru mine nu tem
plul acela zidit de piatră sală de marmoră
însemnéză ceva, fie el cât de frumos, cât de
artistic, cât de vechii, ei cred că rugăciu
nea mea se pote înainta ca tămâia înaintea
lui D-deü și într'un hordeiü, numai inima
şi cugetul să 'mi fie curate şi să fii vrednic
de a primi bine-cuvîntarea de sus; prin
urmare, las acéstă cestiune cu desăvîrşire la
o parte. Dar să mă erte onor. d. ministru
de culte când îi voi dice că mi se pare că
alegațiunile d-sale a fost, nu sciü cum să
mă exprim într'un mod parlamentar, nu pot
dice îndrăsneţe, dar cam ne bine chibzuite,
când vine d sa şi spune că n'are bani, că
n'are venituri ca să facă o catedrală în Bu
curesci. Cum, d-le ministru, d-vóstre care
representaţi aci societatea laică în faţa bise
ricei, care aţi venit şi aţi despoiat într'un
mod sfruntat, am curagiul să o dic, acéstă bi
serică care a fost de părinţii d-vóstre dotată
pentru scopuri anume şi am avut ocasiunea
să citesc multe din acele hrisóve prin cari
boerii ţării dăruiai cutare saă cutare moşie,
cutărui sa cutărui institut bisericesc....
 20
D. Al. C. Viişoreanu: Am făcut armată
cu banii aceia.
D. G. Esarcu:Să taci, d-ta nu scil nimic;
eşti în necunoscinţă de causă în asemenea
materie.
Şi sciţi ce scrie în acele hriséve ?
Nu vreau să citez nume, pentru a nu
ataca modestia unora din colegii mei. Vor
besc pentru Moldova, am văjut hrisóve
în care se dice: nEă, Marele vornic Catar
giu, am dăruit moşia Prăjesci Sfintului
Mormînt pentru ca să vie în ajutorul
şcólelor, în ajutorul bisericilor sărace, în
ajutorul spitalelor, sată să mărite câte
va fete săraceu. Nu scită dacă ministrul
actual a înzestratvre-o fată, dar ceea-ce este
positiv este că n'am audit vre o-dată că un
guvern din acestă ţéră, fie de ori-ce culóre
politică, de când s'ată secularisat fondurile
bisericilor, să fi venit în ajutorul vre-unei
biserici sărace de sate, nici chiar pe dome
niile Statului.
D. Al. C. Viişoreanu: S'a venit în ajuto
rul ţărei, fiind-că s'aă tăcut şcoli, drumuri
de fer şi altele.
D, G. Esarcu: S'ală făcut teatre şi cafele
concerte. (D. Viişoreanu întrerupe)
Rog să nu mă mai întrerupi, d-le Viișo
reanu ; mie nu mi-e frică de nimeni.
Eü pot striga şi mai tare de cât d-ta, d-le
Viişoreanu, aşa în cât să fiu audit până la
Craiova.(Ilaritate).
D. P. Grădişteanu: Vei, ţi-ai găsit Ba
căul ? (Ilaritate).
D. G. Esarcu : Alegaţiunea d-lui ministru,
că nu are fonduri, nu este fundată, căci, cum
a dis I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei, bi
serica, când cere o cheltuială, nu o cere de
la mila d-vóstre, ci este în dreptul ei, căci o
cere din banii ei şi d-vóstre,când aţi secula
risat averile mănăstiresci, v-aţi pus în tote
drepturile şi îndatoririle acelor pioşi fonda
datori şi,prin urmare, nu puteţi refusa ca
pitalei ţărei suma necesară ca să se ridice o
catedrală.
Neapărat, cum dicea d. ministru, acest
monument nu are să se facă într-un an, doi,
póte are să se facă, în 100 de ani; dar a
céstă cestiune este cu desăvêrşire secundară
pentru mine ; ceea-ce mă preocupă pe mine
este că Duminicile, când mă duc, la Bucure
resci, la biserică, nu prea văd bisericele pline
şi aşi voi să le văd pline de lume.
Onor. d. colonel Budişteanu n'a voit să a
tragă atenţiunea d-vöstre numai asupra lo
cului unde are să se zidéscă catedrala, a
voit să atragă atenţiunea d-vöstre şi a ţărei
asupra spiritului diavolicesc care, de la un
timp încôce, este încuibat în direcţiunea mi
nisterului de culte.
Am voit să anunţ o interpelare asupra
unei cestiuni mai ideale, asupra predicelor
ce trebuie să se facă în biserici.
In acéstă privinţă am audit-și am 6re-cari
resóne să cred că nu sunt indus în eróre, –
că la ministerul cultelor s'a înjghebat o co
misiune compusă din laici, presidată, în ade
vér, de unul din archierei, care comisiune are
de obiectiv să scrie o carte de învăţătură dog
DESBATRIILE SI NATULUI
matică care va fi impusă la actualele bise
rici din sate. (Intreruperi).
Biseriea e un ideal mai superior de cât o
construcţiune de piatră şi zid.
Ei nu înţeleg cum nisce miniştrii laici cari
potfi presupuşi că nu sunt drepţi-credincioşi,
să 'mi impuie mie doctrina care trebuie să
se citésoă în biserică.
Dar dacă veri-unul din prinţii bisericei,
în Episcopia lui, ar refusa să priméscă a
céstă învăţătură, ce s'ar putea întâmpla ?
Prin urmare, cred că e bine, cu acéstă o
casiune, să rugăm pe d. ministru să ia mă
surile cele mai înţelept chibzuite pentru a
face ca dorinţele I. P. S. S. de la Iaşi să fie
satisfăcute, aşa precum şi dorinţele d-lui Bu
dişteanu, dar,tot de o-dată, să bine-voiţi a fi
convinşi că noi, aceia cari suntem adevăraţi
creştini singuri-dupe mine – avem drep
tul să vorbim în asemenea materie. (Intre
ruperi).
Trebue ca d-vstre, cari mă întrerupeţi,
să dovediţi că sunteţi buni creştini şi apoi
să vă afirmaţi în acestă materie. Sinodul să
ne arate care e doctrina adevărat ortodoxă
care are să se predea în biserică, cu atât mai
mult că, în ceea ce privesce predicele, avem
o carte care conţine töte învăţăturile duhov
nicesc ale lui sf.Vasile cel Mare, sf. Ión Gură
de aur şi alţi mulţi sfinţi părinţi, învăţături
de sigur mult mai elocinte şi mai înălţă
tóre de cât töte acelea pe cari le-ar putea
compune comisiunea specială înjghebată de
d. ministru.
D. P. Grădişteanu: D-lor, suntem în săp
tămâna brânzei, dacă nu mă înşel, şi înţeleg
fórte bine cum simt mulţi din noi nevoia ca,
intrând în săptămâna mare, să "şi facă o mică
spovedanie şi să ia certificat, de la prea
sfinţii Prelați, de buni creştini.
De cât, dacă pretutindeni se pot face spo
vedaniişi pretutindeni se pot închina creştinii,
căci biserica pretutindeni se află, putea,
cred ei, într'un mod mai nemerit, să "şi
facă spovedania în sînul chiar al bisericei,
fără să vie aici în Senat, căci asemenea spo
vedanii în public, nu se fac, de ordinar,
afară numai când păcate mari sunt de măr
turisit, şi atunci înţeleg să fie nevoe de o
spovedanie publică.
D-lor, eü nu mă voi ocupa, căci nu este
de competinţa mea a vorbi de spiritul dia
volesc, după cum pretinde onor. representant
al nobilului colegii de Bacău, că ar domina
în societatea laică, hotărîtă să distrugă ba
sele Bisericei, şi nici nu voii împărţi lumea
creştinéscă din ţéra românéscă, în buni
creştini şi răi creştini. Cred că suntem toţi
buni creştini şi numai întru cât S-ţii Părinţi
nu ne o depărta din sînul Bisericei, căci a
tunci am purta pe fruntea nőstră stigmatul
de răi creştini.
Voiü lua numai partea care este obiectul
interpelărei onor. representant de Argeş.
Este vorba de clădirea Mitropoliei din Bucu
resci, şi cuvintele au şi ele sensul lor ; Mi
tropolie însemnéză palatul archiepiscopal,
dar, în limba românéscă, s'a înţeles tot-d'a
una prin Mitropolie şi biserica care era lângă
palatul archiepiscopal; când se dice: se face
12 Martie 1899
slujbă la Mitropolie, nu înţelege de cât în
biserica Mitropoliei. Acum, ne întrebăm:
unde să fie acstă nouă clădire“? Că este nevoie
de o catedr»lă, tótă lumea o simte, tótă lu
mea o cere, nu este nimeni de părere că n'ar
trebui ca ţăra acata, în starea de înflorire
în care a ajuns, să aibă monumente şi bise
ricesc şi laice, demne de Regatul înfloritor
al României, dar neapărat că o catedrală a
Regatului român, nu se pite împrovina şi
alegerea locului pentru o asemenea monu
mentală clădire este un ce de căpetenie.
Inalt P. S.S. Mitropolitul Moldovei indica
piaţa unde era palatul Brâncovenesc.
De ce se dăm catedrala de sus în vale şi
într'un loc care nu este la vederea tuturor?
O catedrală este un monument de admirat
şi care se trece în tote cărţile de călătorie,
cum iicea un d. senator; de sigur dar, că acei
cari s'ală gândit să alégă elipsa dupe bule
vard au fost mai bineinspiraţi; numai atunci
când s'a deschis bulevardul Carol s'a comis
greşéla de nu s'a făcut acestă elipsă mult
mai mare, făcându-se exproprieri suficiente.
Eă regret, că aceia cari ai avut cei d'întêilă
intențiunea de a clădi o catedrală, şi aú afec
tat suma de 5 milićne, nu ai pus imediat în
aplicare exproprierea terenurilor.
Ar fi bine, deci, să ne grăbim, căci aceea
ce astădi costă un milion, dacă vom lăsa
timp şi se vor clădi case pe acele terenuri,
mai târită vor costa 5 şi 6 milićne şi pote
şi mai mult...
Rugăciunea mea dar arfi, ca d. ministru să
bine-voiască, având în consideraţie sporirea
peste fire de mare ce ia valórea locurilor
din capitală, să se ptă face exproprierile
cât mai iute, căci vom plăti, peste 2,3 ani
de ile, de 10 ori mai mult. Şi acum plătim
de 30 de ori mai mult de cum am fi plătit
acum 5 ani.
Că un asemenea monument nu se pote
ridica într'un an, este evident.
Ce voiţi, d-lor"?
Intr'un timp 6re-care, în vechime, toţi ar
tiştii nu aveau alt obiectiv, nu se puteai dis
tinge de cât în monumente bisericesc.
A fost însă, după cum dicea Victor Hugo,
în romanul lui • Notre Dame de Paris, a
fost o deşteptare a spiritului, în care impri
meria s'a creat. Se pte dice : cartea a ucis
în mare parte architectura. Oamenii s'ată
gândit să "şi manifesteze expresiunile lor,
care le înălţa către Dumnejeă, prin monu
mente, alt-fel mai neperitóre de cât chiar
piatra din care se făcea.
Iată una din causele pentru care arhitec
tura nu este atât de înaintată cum era, cu
vînt pentru care astădi sunt forte puţini ar
hitecţii aceia cari ar fi în stare să facă, în
adevăr, un monument demn de admiraţiunea
secolelor viitére.
Cât pentru Curtea-de-Argeş, d. ministru
întrébă dacă este cine-va nemulţumit de
ceea ce s'a făcut. Am onore să'i declar că
eü sunt nemulţumit, şi iată pentru ce : nu
că s'aă cheltuit mulţi bani, nu mă pun pe
acest teren.
Eă regret un lucru : că,în locul monu
mentului care era, şi care era o dovadă de
12 Martie 1899
gradul în care se afla acum 300 de ani ţéra
acésta, un document omenesc, şi ca arhi
tectură şi ca pictură, –nu avem decât numai
o copie, care putea să se facă la Curtea-de
Argeş, cum putea să se facă oriunde alt.
Acum avem copia unui monument cum
era acum 300 de ani, dar nu mai avem un
document omenesc, ca să licem: iată cum era
pictura la noi acum 300 de ani. Acum avem
sfinţi cu bretonă.
Avem mâni mult mai curate, pictură mai
curată; nu avem pictura de acum 300 de
ani din ţéra acésta.
Avem multă poleială. Avem un monument
noú, admirabil de frumuseţe, nu avem pietre
învechite, şi asupra căreia timpul trecuse, şi
făcuse din pétră cu aur un fel de mosaic,
pare că era smaragduri; aşa am véjut-o
chiar a doua 6ră dupe ce arsese monumen
tul. Şi se putea conserva, repara şi restaura
în modul cum am văut că se restauréză
monumentele în Italia: ferèscă Dumnedeü
să se ridice o cărămidă care pote încă să
servéscă acolo. Se repară şi se restauréză,
dar nu se dărâmă spre a se reedifica; siste
mul acesta mie mi se pare cu desevêrşire
greşit din punctul de vedere al artei, al con
servării tradiţiunilor artistice în ţéra româ
néscă.
D-lor, de unde bani? Sunt bani, a is I.
P. S. S. Mitropolitul Moldovei, şi nobilul re
presentant al nobilului colegii de Bacău a
adăugat: sunt bani, pentru că în mod sfrun
tat s'aú despuiat mănăstirile de avutul lor !
Regret că în anul mântuirii 1899, în parla
mentul român, un senator întrebuinţeză a
semenea expresiuni şi violéză adevărul isto
ric în detrimentul ondrei néstre naţionale.
(Aplause).
Mie îmi vine la îndemână să vorbesc în
cestiune, pentru că dacă onor. d. colonel
Budişteanu a putut să afirme că părinţii
d-sale a clădit multe mănăstiri şi ei pot
să afirm,cu aceeaşi tărie şi cu acelaşi adevăr,
că strămoşii mei au dat sfintei Mitropolii din
Bucuresci atâtea moşii în cât ai ele aduc
Statului peste trei-patru milićne.
D. colonel Budişteanu: Suntem verii!
D. P. Grădişteanu: Suntem veri, dar
despre mamă, ei vorbesc despre strămoşii
mei din partea tatălui (ilaritate), şi cu tote
acestea, ei nu m'am plâns şi nu mă plâng
că s'a luat avutul bisericelor, chiar a celor
pămêntene. Onor. d. Esarcu vorbea de spo
liarea mănăstirilor închinate; dar ce era
călugării de la mănăstirile închinate de cât
numai depositari ai avutului acelor suflete
pióse ce lăsaseră averile lor în anume scop
pentru ţéra acésta (aplause), şi ei ală abusat;
deci a făcut bine ţéra să "i repudieze, căci a
vutul era al ţării şi ţéra trebuia să profite
de dênsul. Ne spune d. Esarcu că ţéra a
despuiat pe călugării greci; ţéra nu a făcut
de cât să "şi restitue patrimoniul ei, de care
a profitat pe urmă pe tte căile,în instruc
ţiune, în apărarea naţională şi în înălţarea
ei (Aplause)!
Bani are biserica; despre acesta nu e în
doélă şi nu se înduoesce d. ministru a spune
că trebuesc aceştia, cu aceeaşi încredere pe
DESBATERILE SENATULUI
care o avem şi noi, pentru că dacă o mână
de catolici ai putut în Bucuresci să facă pe
Sf. Iosif şi altă mână de catolici să facă bi
serica şi şcola catolică de la Pitesc, oraşul
de reşedinţă al onor. meü văr despre mamă
(ilaritate), fără îndoială că, atunci când stu
diile vor fi terminate, ministrul cultelor va
obţine de la parlament sumele ne esare
pentru executarea lucrărilor; căci ţéra va
lice: biserica are acest drept, de 6re-ce ţéra
este întemeiată pe biserică şi biserica pe na
țiune. (Aplause).
D. ministru al cultelor şi instrucţiunei
publice, Sp. Haret: Domnilor senatori,
m'aşi socoti dispensat de a lua cuvîntul a
doua 6ră în urma vorbirii elocuente a d-lui
P. Grădişteanu, pentru care 'i mulţumesc,
de vreme ce d-sa a spus de sigur mult mai
bine de cât voi putea ei spune despre u
mele lucruri.
Vëd, d-lor, că discuţiunea acésta,pornită
de la o cestiune forte simplă, a luat propor
ţiuni cu totul neaşteptate, în urma vorbirii
onor. d. Esarcu, care a is că i se pare că
Senatul nu a înţeles sensul interpelării d-lui
colonel Budişteanu.Să 'mi dea voe d. Exarcu
să "i spun că, pe cât mi se pare şi mie, d-lui
n'a înţeles în realitate ceea-ce a vorbit d.
colonel Budişteanu, şi mai cu sémă ceea-ce
am vorbit ei; sală că d-lui a vrut să profite
de acéstă interpelare, ca să aducă în discu
țiune cu totul alte lucruri de cât acelea de
care d. colonel Budişteanu a vrut să vor
béscă. D. colonel Budişteanu a fost destul
de clar : a vrut să vorbéscă de catedrala
din Bucuresci şi de biserica domnéscă din
Curtea-de-Argeş, şi n'a făcut nici o alusi
une, directă sau indirectă, la alt-ceva; iar
eü am răspuns la acéstă cestiune. Ce încă
pea aci vorba despre predicile de la biseri
cile rurale şi despre secularizarea averilor
monastiresci?! Este că a vrut d-sa să vor
béscă de ele, ca să mă atragă pe un teren,
pe care nu mi-e frică să mă aventurez, dar
pe care nu era vorba să mergem astăi,
căci socotesc că d. colonel Budişteanu nu a
avut de loc intenţiunea să vorbéscă despre
asemenea lucruri.
Onor. d. Esarcu afirmă că eă aşi fi dis
că nu sunt bani pentru a se face Mitropo
lia din Bucuresci și biserica din Curtea-de
Argeş. Să mă ierte să 'i spun că se înşală
grozav dacă a înţeles aşa, căci iată d. Gră
dişteanu a amintit forte exact cuvintele me
le, şi mă mir că d. Esarcu, care a vorbit
mai curînd dupe mine de cât d. Grădiştea
nu, le-a uitat. Daţi-mi voe să vă amintesc
că societatea laică, despre care aveţi aşa
próstă opiniune, a cheltuit decimi de mili
ne pentru biserici, în vre-o 20 ani, vorbind
numai de creditele extraordinare acordate;
şi cred că va mai cheltui sutimi de milione
cu mână largă şi cu inimă bună; iată ce am
spus. Am jis că numai pentru catedrala din
Bucuresci va fi trebuinţă de 12–15 milió
ne, dar am spus că acéstă sumă nu trebue
cheltuită tótă astăi, pentru că nici nu se
póte, ci se va cheltui cu rost şi cu socotélă.
Se vor face studiile cu băgare de sémă, şi
când studiile vor fi făcute, vom veni şi vom
421
cere bani, şi sunt convins că "i veţi da. Aşa
am jis" (Aprobări). Atunci, cum mi se atri
bue că am is că nu sunt bani pentru ase
menea lucru?
Să 'mi dea voie d. Esarcu să protestez
încă contra suposiţiunel d-sale, că în admi
nistraţiunea ministerului cultelor ar domina
spiritul diavolesc (ilaritate) îndreptat contra
Bisericel. D-lor, eü nu sciü ce înţelege d.
Esarcu prin creştin adevărat şi creştin ne
adevërat, şi socotesc că onor. Senat, ne fiind
nici Sinod, nici adunare bisericéscă, nu va
voi să resolve cestiunea acesta; ceea-ce sciü
însă, este că ei am primit de la încrederea
d-vóstre un post pe care 'l păzesc ca un câi
ne credincio, şi că ori-cari ar fi credinţele
mele, cari, de altmintrelea, nu sunt în joc, şi
cari nu sunt de loc vrăjmaşe credinţelor
d-lui Esarcu, eü 'mi fac datoria ca un om
cinstit, şi că dacă interesele Bisericei sunt
pentru cât-va timp puse în mâinele mele,
vor fi pădite de mine tot aşa de bine ca şi
când ar fi încredinţate în mâinele d-lui E
sarcu. (Aplause).
0 voce: Ba ceva mai bine.
D. ministru al cultelor şi instrucţiunei
publice, Sp. Haret: Este cestiune de
apreciere, fără îndoială; fie-care face ceea
ce póte. Pe mine atât mă taie capul, atâta
fac; dar ceea-ce sciü eü, este că Biserica
trebue să fie pe cât se pote ridicată în ochii
poporului nostru, şi pentru aceea caut pe
cât pot, şi cer concursul tutulor cari vor să
mă ajute, ca să ajung la acest scop. Şi co
misiunea de care d. Esarcu a jis atâta rèü,
tocmai ea ar fi trebuit să 'mi atragă bună
voinţa d-sale, iar nu fulgerile elocinţei d-sale.
Ce am voit să fac, d-lor ? "Mi-am jis: Bise
rica are trebuinţă să fie în contact intim cu
poporul, şi pentru ca poporul să beneficieze
de învăţăturile Bisericei, nu este destul nu
mai să asculte cântările bisericei, cari sunt
în tóte ilele aceleaşi, de şi, şi ele sunt forte
bune. Pentru acésta un mijloc de acţiune ar
fi o colecțiune de predici. Aşa au făcut şi
alte dăţi, şi astăi, prelaţii noştri, şi tot aşa
se face şi în bisericile străine. In acest scop
m'am adresat unui înalt prelat, şi "I-am ru
gat să bine-voiască a lua sarcina de a con
duce acéstă lucrare; şi înaltul prelat a fost
mai indulgent de cât d. Esarcu, fiind-că a
primit însărcinarea de a conduce lucrarea,
fără să o găséscă diavoléscă, şi dacă mai pe
urmă au venit împrejurări cu totul străine
de cestiunea canonică, care l-a făcut să re
nunţe la acestă însărcinare, acésta nu va să
dică că întreprinderea este în contra biseri
cei. Unde vedeţi d-vóstre răul?
Mi se pare că aţi is chiar că am inten
țiunea s'o impun bisericei. Vă înşelaţi.
D. P. Grădişteanu: Numiţi pe d. Exarcu
în acea comisiune (Ilaritate).
D. ministru al cultelor şi instrucţiunei
publice, Sp. Haret: Bucuros.
D. G. Esarcu: Nu sunt competinte, nu
mai Sinodul este competinte.
D. ministru al cultelor şi instrucţiunei
publice, Sp. Baret : Eü m'am adresat
la profesoril de seminarii, cari fac pe preoţi;
şi dacă găsiţi că putem pune pe preoţi în
 ÎDESBATERILE SENATULUI 12 Martie 1809
422

D. Nicolae Ionescu: Cer cuvîntul pentru D. Nicolae Ionescu: Veniţi cu o propu

comisiune, de ce n'am putea pune şi de a
ceia cari îi învaţă? Mi se pare că este nu
mai o cértă, care nu'şi are locul ei aici.Sa
pornit de la o interpelare asupra bisericei
Curţei-de-Argeş, şi se discută de două ore
cu totul alte chestiuni. Socotesc că nici pe
d-vóstre nu vă încântă, şi pe mine şi mai
puţin. Scită că aveţi lucrări forte însemnate,
de aceea nu voii abuza de răbdarea d-v6stre.
Mă asociez însă pe deplin la protestarea
fórte energică pe care d. Grădişteanu a fă
cut-o în contra cuvintelor d-lui Exarcu, care
a vorbit de secularisarea averilor monasti
resci, pe care a numit-o despuiare sfruntată
a averilor monastirilor.
D-lor, asupra acestui fapt, nu eu, cel mai
modest şi cel mai puţin cunoscător, sunt cel
mai bine pus să vorbesc; dar fiind-că mă
aflu pe acéstă bancă, ca representant al a
tâtor guverne cari s'ai succedat aci de 36
de ani, în care timp, nu sa găsit nimeni să
spună că răă s'a făcut ceea-ce s'a făcut, în
afacerea serularisărei, mă unesc cu cele
jise de d. Grădişteanu, şi jic şi ei că bine
s'a făcut ceea-ce s'a făcut. Şi declar că dacă
ar fi să o refacem de 10 ori, de 10 ori am
reface-o.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
D. C Costescu-Comăneanu: Cer cuvîn
tul contra închiderel.
închidere.
D. preşedinte, N. Gane: Aveţi cuvîntul.
D. Nicolae Ionescu : D-lor, să închidem
discuţiunea, că a durat prea mult. Insă, îna
inte de a se închide, Senatul este dator să
spună un cuvînt pentru ce nu voesce să
mai lungéscă acéstă discuțiune.
D-lor, nu a fost vorba nici de rolul bise
ricel în Stat, nici de dotaţiile eclesiastice.
A fost vorba numai pentru ce nu se gă
sesc mijlóce ca să se facă o catedrală în ca
pitala României moderne.
Apoi, d-lor, pentru acest lucru e un răs
puns de dat.
Până acum am avut a ne prepara pentru
a lupta cu armele pentru independenţa nős
tră.
Nu am sfârşit încă lupta pentru a ne asi
gura posiția nőstră în Orient, dar ceea-ce s'a
jis pentru secularisarea averilor e o dovadă
că România s'a insuflat de dorul patriei de
a face o catedrală. (Intreruperi).
Noi ţinem la prestigiul majoritățel şi la
actele cari le face guvernul. Dar aveţi bu
nătate şi mă lăsaţi să vorbesc pentru închi
derea discuţiei. Acest loc sacrosanct nu e
o scenă de scandal.
D. Costescu-Comăneanu: „Eă am cerut
cuvîntul să vă rog să nu închideţi discuţia,
pentru a se face deplină lumină.
nere să aibă efectele sale; nu ne daţi în
spectacol şi să vorbiţi de alte lucruri. Va
spus ministru că nu are parale.
D. C. Costescu-Comăneanu: Românii ai
parale pentru biserici.
D. Nicolae Ionescu: V'a răspuns I. P.
S. S. Mitropolitul Moldovei, că biserica are
parale; nu sunteţi mulţumiţi? Să facem ex
proprieri în Capitală, dupe discursurile cari
saü rostit aci, este a da loc la şantaj.
D-lor, România de ai trebue mai întéiü
să se ocupe ca să dea un loc Senatului, şi
d-vóstre, când aveţi atâtea biserici în repa
raţie,vă ocupaţi de o nouă catedrală, nu vă
ocupaţi de situaţiunea nőstră morală şi po
litică. Eă sciü bine că în Senatul României
când ministru spune de ce nu a putut face
cheltuieli, d-vóstre spuneţi de ce aţi secula
risat monăstirile.
Cred că este bine să închidem discuţiunea
şi să o reluăm când vom avea o propunere
precisă.
– Se pune la vot închiderea discuțiune
şi se primesce.
D. preşedinte, N. Gane: Acum, d-lor, cu
învoirea d-vöstre, ridic şedinţa şi anunţ şe
dinţă publică mâine 27 Februarie curent, la
orele 2 p. m.
– Şedinţa se ridicăila 4"/, ore.

-----------------------------------------

----------b-------
-----------------

Il M|||NTA || ALE ROMANIEI,

Coprinând procesele-verbale ale vechilor Adunări legiuitre, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vînare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următrele preţuri: I„e B, Lei B.

Tom I, partea I, apărut în 1890.............. 6 40 Tom V, partea I şi II, apărut în 1895................... 890
• I, n II, n n 1893.............. 3 – n VI, - I şi II, n. n 1896 .......... 9 15

»
. n.
III, II,
:::::::::::::::::::: | - VIII,
::::::....
. n.. n. 1893. - - - - - - - - - 4, 20
so .....
vil, rn 1I şişi II,1, -a -n 1897 ……….. 107 20
………………..... –
n IV, n I, n. n 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 n 1X, n . I, „ n 1898 ............. 14 70
n IV, n II, n n 1894. . . . . . . . . . . ... 7 – n IX, a II, n. n 1898 . . . . . . . . . . 8 90
Cei cari doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
StatuluI, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

JMPRIMERIA STATULUI
DunacroR GENERAL, CONST. ILIESCU.
 UN EXEMPLAR : 40 BANI

13 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 423

N9, 38 Bolnavii : D-lor senatori, vă rog să admiteţi urgenţa

I. P.S. S. Mitropolitul Primat, P. S. S.
Episcopul de Roman ; d. Manoliu G. (că
SENATUL pitan).
Nemotivaţi :
SESIUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGITĂ) 1898-99 D-nii Balli M. Costache, Brabeţeanu Ioan,
----------------------- Eremia George, Ionescu Dumitru, Isvoranu
R. Ilarii, Leonescu Emanoil, Moisescu Di
mitrie, Mortzun V. Alex, Porumbaru Radu,
Racoviţă Const., Rosetti Matei.
– D. secretar, Alex. C. Viişoreanu,
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, Al. Nico dă citire sumarului şedinţei precedente, care
laide, asistat de d-nii secretari ai biuroului: se aprobă.
Bucşenescu C. dr., Filipescu I. Alex, Iovitz D. ministru de finance, G. D. Pallade,
Dim. dr., şi Viişoreanu C. Alex. depune Mesagiul regal în alăturare cu pro
–Şedinţa se deschide la orele 2, fiind iectul de lege relativ la întrebuinţarea ex
presenţi 105 d-ni senatori. cedentului Casei de depuneri, consemnaţiuni
– Nu răspund la apelul nominal 14 d-ni şi economie, resultat la închiderea exerci
senatori, şi anume : - țiului 1897–98, şi apoi adaugă:
pentru acest proiect de lege, de 6re-ce este
în legătură cu budgetul; este vorba de ex
cedentul Casei de depuneri, care trece ca ve
nituri în budget.
–Se pune la vot urgenţa şi se admite
– Se va tipări şi înainta de urgenţă în
desbaterea secţiunilor.
D. vice-președinte, Al. Nicolaidi : In
trăm în ordinea dilei. La ordinea dile avem
raportul comitetului delegaţilor de secţiuni,
relativ la modificarea unor articole din pro
iectul de lege pentru recrutarea armatei.
D. general G. Anghelescu, raportor, are -
cuvântul.
– D. general G. Anghelescu, rapor
tor al comitetului delegaţilor de secţiuni,
dă citire următorului raport şi proiect de
lege: -

Domnilor senatori,

Proiectul de lege relativ la modificarea articolelor 18, 19, 21, 22 bis, 57, 58 şi 95, suprimarea
articolelor 24 şi 27 şi adăugirea articolului 58 bis al legei de recrutare, adus în deliberarea Senatului
cu Mesagiul regal No. 411 din 29 Ianuarie 1899, secţiunile d-vóstre, luându'l în cercetare,"I-aú admis,
numind delegaţi:
ii Secţiunea I pe d. General C. Budişteanu;
II - » Colonel V. Obedeanu;
III » » Stroe Beloescu;
» IV » subsemnatul, şi
» V - d. General A. Fotino, cari, întrunindu-se în dilele de 17 şi 23 Fe
bruarie, şi, luându'l din noi în cercetare, "I-aú admis cu modificările următóre şi pe motivele aci
jos expuse :
Art. 18 a fost amendat cum urméză:
Sunt trecuţi în trupa cu schimbul numai în timp de pace, şi chemaţi pentru instrucţie în
primul an, şi pentru tragerea în ţintă trei ani consecutivi de la data incorporărei, şi concentraţi
»la manevrele de tâmnă cel mult de duoë ori; iar în timp de răsboii chemaţi cu clasele lor,
Motivele ce ai călèuzit pe comitetul delegaţilor în modificarea acestui articol, cu adesiunea mi
nistrului de răsboi, ai avut un înduoit scop: a stabili, în timp de pace, o deosebire între obligaţiu
nile generale la cari sunt supuşi toţi tinerii ce se recrutez, de acelea ale tinerilor cărora, în interesul
familiei, trebue să li se acorde 6re-cari dispense, 6re-cari excepţiuni, şi a'i pune şi pe aceşti din
urmă în posiţiune de a putea aduce la nevoiă un servicii real.
Acest element, în timp de résboi, fiind obligat a veni sub arme cu clasa din care face parte, în
scopul de a da o sancţiune acestei obligaţiuni prevedută în legea actuală de recrutare ca şi în cele
anterióre, de a "l pune în posiţiune de a putea aduce un folos real apărărei naţionale, comitetul dele
gaţilor a admis ca să fie chemat în primul an pentru instrucţie, obligându'l pentru desăvîrşirea in
strucţiei sale a trage şi la ţintă în timp de trei ani, şi a veni şi la cel mult duoë manevre mari de
tómnă cu elementul cu schimbul.

Măsura propusă este absolut necesară; fără acéstă măsură acest element, în timp de răsboi, nu
va putea aduce nici un folos real intereselor majore ale apărărei naţionale; căci este netăgăduit că
un soldat, care în timp de pace nu va fi primit nici o noţiune de instrucţia militară şi nu va sci
mai ales a se servi de arma sa, va fi un element fără nici o valóre reală.
La art. 19, aliniatul al treilea, comitetul delegaţilor a adăugat, cu adesiunea ministrului de
răsboi, cuvintele: afară numai dacă nu va fi procurat dispense de servicii unui frate actualmente
»în viéţă, excepţiune conţinută în legea actuală în vigóre şi care trebuiă menţinută.
La art. 22 bis, Ș 1, Generalul Budişteanu, delegatul secţiunei ântéia, a supus comitetului dele
gaţilor opiniunea secţiunei sale, care respingea sporirea termenului de servicii la care sunt supuşi
tinerii din categoriile prevădute de acest articol prin proiectul de lege, adăugând că d-sa nu împărt
tăşesce vederile secţiunei sale asupra acestei disposiţiuni.
Comitetul delegaţilor a admis, dar, în unanimitate sporirea cu cinci luni a termenului de şe.
\icii a tinerilor ce au absolvit cursurile liceale a școlelor: centrală de agricultură, specială de si

Anexă la Monitorul Oficial No. 273.

424 DESBATERILE SENATULUI 13 Martie 1899

vicultură şi comercială de gradul al duoilea, al elevilor ce ai terminat cu succes cursurile semina

riilor şi nu se preoţesc şi al absolvenţilor şclei normale de institutori.
Dupe propunerea Generalului Fotino, delegatul secţiunei a cincea, comitetul delegaţilor a ad
mis, cu adesiunea ministrului de răsboii, şi adăugirea unui noi aliniat, sub litera g, relativ la ti
nerii ce ai obţinut titlul de doctor în medicină, medici veterinari şi licenţiaţi în farmacie.
Disposiţiunea prescrisă în acest proiect de lege, aceea ca tinerii din categoriile prevădute în
acest articol şi cari, chiar dupe un-spre-dece luni, nu ar fi putut satisface examenului de sub-loco
tenent, să mai fie menţinuţi încă patru luni sub drapel, comitetul delegaţilor a menţinut'o ca o mé
sură necesară, adăugându-le, cu consimţimêntul ministrului de răsboiu, şi îndatorirea ca, dupe tre
cerea a acestui termen, dénşii să fie trecuţi în congediü şi chemaţi la manevrele de tómnă cu cla
sele la cari aparţin.
D-lor senatori, mobilul ce a călăuzit pe comitetul delegaţilor în admiterea prelungirei terme
nului de servicii încă cu patru luni, cum era propus în proiectul de lege, şi în adăugirea şi a înda
torirei de a fi chemaţi şi la concentrările de tömnă cu elementul cu schimbul, din clasele lor, este
spre a stimula şi pe acestă categorie de tineri aşi da silinţa ca să ptă trece examenului gradului
de sub-locotenent, şi a pune capăt tendinţei de până acum a multora din ei de a nu trece examenul
de sub-locotenent şi obţine acest grad, în scopul de a rămâne în afară de ori-ce îndatorire dupe ter
minarea serviciului lor redus.
In adevăr, toţi tinerii din acéstă categorie, cari nu dobéndise gradul de sub-locotenent în re
servă, rămânea de fapt scutiţi de ori-ce obligaţiune ulterióră, nu mai era chemați sub drapel la
concentrările de témnă; pe când, din contră, cei ce dobândise acest grad erai concentraţi regulat la
tóte manevrele şi chemaţi la tóte inspecţiunile generale anuale şi chiar examinaţi asupra cunoscin
ţelor lor militare, pe cari era ast-fel obligaţi a nu le negligea, a se ţine în curent cu dénsele.
Modificarea propusă în acest proiect de lege, şi complectată de comitetul delegaţilor, este dar o
mésură necesară armatei şi intereselor apărărei naţionale; este, pot dice, şi o măsură echitabilă şi
prin care se pune capăt şi stărei anormale de până acum, ca aceşti tineri cari nu "şi luaú în serios
îndatorirea lor către ţéră să li se creeze un privilegii în raport cu cei-alţi, să fie scutiţi de ori şi ce
alte obligaţiuni dupe îndeplinirea termenului lor redus de servicii.
Ca consecinţă a introducerei aliniatului g la finele articolului, sa adăugit şi un ultim aliniat,
prin care se reguléză modul cum ai să facă servicii în acest timp şi acéstă categorie de tineri, spre
a putea fi înaintaţi la gradul de medic de batalion clasa II,farmacist de batalion şi veterinar de escadron.
Terminând cu expunerea vederilor comitetului delegaţilor în amendamentele introduse acestui
articol, sunt dator să notez, ca delegat al secţiunei a patra, că în acéstă secţiune sa propus, de înal
ţii Prelaţi ce fac parte din secţiune, ca seminariştii şi studenţii facultăței de teologie să fie amânaţi
succesiv, cu dispensă de taxă, până dupe un an de la terminarea cursului, rémânénd ca dupe trece
rea acestui termen cei aflaţi nehirotonisiţi să fie chemaţi în servicii şi obligaţi a plăti taxele pe
anii cât a fost amânaţi.
Comitetul delegaţilor, nici ministrul de résboiü, nu a admis acéstă propunere pe motivul de
a nu se crea o excepţiune.
La art.22, ŞII, comitetul delegaţilor, în acord cu ministrul de răsboiü, nu a introdus nici o mo
dificare. Notez însă că Colonelul Obedeanu, delegatul secţiunei a duoa, a propus a se modifica re
dacţia aliniatului b în sensul ca şi absolvenţii şclelor de meserie ale judeţelor, ale căror programe
sunt identice cu acelea ale şcólelor Statului, să beneficieze şi dénşii de reducerea termenului de ser
viciü activ prevădut în acest articol.
Comitetul delegaţilor, avénd în vedere că prin textul chiar al aliniatului b se prevede în mod
general şcolele de meserii, nu numai pe acelea ale Statului, nu a credut de cuviinţă a modifica acest
aliniat. In acord însă cu ministrul de résboiü, comitetul delegaţilor doresce ca acest aliniat să fie in
terpretat ast-fel ca să se ptă aplica şi absolvenţilor şclelor de meserii judeţene, cari ai programe
similare şcólelor Statului şi sunt recunoscute ca atare de ministrul respectiv.
Articolul 57 a fost admis. La acest articol notez însă că Generalul Budişteanu, delegatul sec
țiunei ântêia, a propus la aliniatul ântêiü suprimarea cuvintelor: saă retras din armată, pe motivul
că este mai avantagios ca şeful de deposit să fie un oficer în activitate, iar nu în retragere, prin acéstă
măsură putându-se lărgi şi cadrul de înaintare al oficerilor superiori.
La art. 58, delegatul secţiunei a treia, d. Stroe Beloescu, a propus ca taxa de 500 lei pentru
caii călăraşilor cu schimbul, prescrisă la aliniatul al patrulea, să fie redusă la suma de 350 lei.
Comitetul delegaţilor, in majoritate şi în acord cu ministrul de răsboiü, a suprimat cu totul acest
aliniat, care nu exista în legea de recrutare actual în vigóre, pe motivul că prin acéstă lege nu se
pot impune taxe de asemenea natură.
La art. 58 bis, adăugat în proiectul de lege, s'a adăugat, dupe cuvêntul reservă, la aliniatul sub
No. 1, şi acelea : armatei active.
13 Martie 1899 DESBATRIILE SENATULUI 425

Acéstă adăugire, la care a aderat şi ministrul de răsboiü, a fost introdusă în scopul de a se de

termina cu reservele cărui element al puterei armate trebue să fie chemaţi 6menii din reservă pre
vëduţi în acest articol.
Aliniatul al duoilea de sub No. 3 a fost suprimat tot cu consimţimêntul ministrului.
Ca consecinţă a introducere aliniatului g al art. 22 bis, Ș I, relativ la tinerii ce ai obţinut ti
tlul de doctor în medicină, de medic veterinar şi de licenţiat în farmacie, comitetul delegaţilor a fost
nevoit să modifice, cu adesiunea ministrului, şi art. 95, complectându'l prin adăugirea următorului
aliniat :
»Prescripţiunile de la aliniatul g al art. 22 bis, Ș I, se vor aplica pentru medici dupe duo ani,
iar pentru farmacişti şi veterinari dupe cinci ani de la promulgarea acestei legi.
Comitetul delegaţilor a ad is şi supresiunea articolelor 24 şi 27 din legea de recrutare actual
în vigóre.
D-lor senatori, acestea fiind, în trăsuri generale, modificările introduse acestui proiect de lege şi
motivele ce le-a sugerat, vă rog şi pe d-v6stre, în calitate de ra portor, să bine-voiţi a le vota şi
d-vóstre.
Raportor, GENERAL G. ANGHELESCU.

L FC (G+ HC PROIECT DE LEI

PENTRU notarea artei 18, 19, 21, 22 bis
57, 58 şi 95 din legea pentru
IeCI"Ultâl'ea aIImateI
RECRUTAREA ARMATEI precum

şi pentru suprimarea art. 24 şi 27 şi

-----------------------------------------

adăugirea unui art. 58 bis în acestă lege

------------------

(Titlul ast-fel cum sa presentat de guvern)

(Titlul modificat de comitetul de delegaţi
•------------------------------------ al Senatului in unire cu guvernul)

TITLUL I TITLUL I
D i s p o siți un i gen e r al e Disposiţiuni generale
CAPITOLUL II CAPITOLUL II
Legea actuală Modificările propuse de guvern Modificările făcute de comitetul de delegaţi
al Senatului in unire cu guvernul

Despre scutiri, dispense şi amânări Scutiri, trecere în trupa cu

schimbul, reduceri de servicii, amd Adinis.
nări, dispense condiţionale

Art. 18. – Sunt dispensaţi de Art. 18. – Sunt trecuţi în trupa Art. 18. – Sunt trecuţi în trupa
serviciul armatei active numai în cu schimbul şi chemaţi pentru in cu schimbul numai în timp de pace,
timp de pace, însă chemaţi în timp strucţie numai în primul an, dupe şi chemaţi pentru instrucţie în
de răsboiü cu clasele lor : care rămân la disposiţiunea mi primul an şi pentru tragerea în
nisterului şi urméză clasa din care ţintă în timp de trei ani consecu
fac parte cu téte îndatoririle ei : tivi de la data încorporărei, şi
concentraţi cel mult la două ma
nevre de tâmnă; iar în timp de res
bel chemați cu clasele lor:
a) Cel mai în vérstă dintre or
fanii de tată şi mamă;
b) Unicul fiu sau cel mai în vérstă
dintre fiii sai, în lipsă de fiii sai gi
nere, nepotul unic sau cel mai în
vérstă dintre nepoţi (în linie descen Se menţine. Se menţine.
dentă) al unei femei actualmente vé
duvă sali al unui tată orb, saú trecut
de 70 ani, cu veri-o infirmitate con
statată, din causa căruia nu s-ar
putea hrăni.
426 DESBATERILE SENATULUI 13 Martie 1899

Legea actuală Modificările propuse de guvern Modificările făcute de comitetul de delegaţi

al Senatului în unire cu guvernul

In casul prevădut la alin. a şi b,

dacă cel mai în vârstă dintre fraţi,
gineri sau nepoţi sunt orbi sai a
tinşi de veri-o infirmitate incura
bilă şi fără mijlóce necesare de
existenţă, fratele, ginerile sa nepo
tul care vine îndată dupe dênşii se
vor bucura de dispense.
Dispensele prevădute la alin. a şi b
de mai sus sunt acordate numai a
tunci când presenţa fiului, nepotu
lui sa ginerului este indispensabilă
pentru a asigura existenţa părinţi
lor săi sau a fraţilor mai mici, lip
siţi de mijlóce de vieţuire şi când
cei ce cer dispensă se achită în rea
litate de acéstă obligaţiune;
c) Cel mai în vérstă dintre duoi
fraţi chemaţi să tragă la sorţi, dacă
cel mai têněr, avênd cel puţin 18
Se menţine.
ani, este recunoscut bun pentru ser
viciü; acésta însă numai dacă cel
mai tênër se destină pentru servi
ciul permanent sau al călăraşilor
cu schimbul;
d) Acela al cărui frate se află în
serviciul permanent al armatei, sa
în călăraşi cu schimbul, present sub Se menţine.
drapel, fie ca angagiat voluntar pe
termen întreg, sa chemat prin
sorţi, sa reangagiat;
e) Acela al cărui frate a murit în
activitate de servicii, sau sa refor
mat, sau sa trecut în posiție de retra
gere, pentru rane primite cu oca
siunea serviciului sa infirmităţi
incurabile contractate în serviciul
armatei.
Dispensele acordate conform alin.
d şi e de mai sus se aplică numai la
fratele imediat următor în viéţă.
Art. 19. —Têněrul omis, care nu Art. 19. – Tênërul omis, care
s'a presentat în persénă la concen nu sa presentat în persénă la con
trarea consiliului de revisie, sa centrarea consiliului de revisie, sa
prin procurator, spre a concura la prin procurator, spre a concura la
tragerea sorțului cu clasa din care tragerea sorțului cu clasa din care
face parte, nu va putea să reclame face parte, nu va putea să reclame
dispensele arătate la literile a, b, c, d dispensele arătate la literile a, b, c,
şi e de sub art. 18, dacă causele d şi e de sub art. 18, dacă causele
acelor dispense sa întâmplat în acelor dispense sa întâmplat în
urma închiderei listei contingentu urma închiderei listei contingentu
lui clasei sale. lui clasei sale.
Casurile de scutire şi dispense, Casurile de scutire şi dispense,
pentru a produce efect, trebuesc să pentru a produce efect, trebuesc să
existe în diua când consiliul face existe în diua când consiliul face
revisuirea sa. revisuirea sa.
13 Martie 1899 DE8BATRII SENATULUI 27

Legea actuală Modificările propuse de guvern Modificările făcute de comitetul de delegaţi

al Senatului în unire cu guvernul
-

Cu tóte acestea, cel chemat a Tinerii recrutaţi prin sorţi sai Tinerii recrutaţi prin sorţi sai
trage sorțul, sa cel angagiat, care, angajaţi voluntari cari, dupe înce angagiaţi voluntari cari, dupe înce
în timpul serviciului, devine cel perea serviciului, ar cădea într-unul perea serviciului,ar cădea într-unul
mai în vârstă dintre orfanii de tată din casurile prevădute la art. 18, din casurile prevădute la art. 18,
şi mamă, unicul fii sai cel mai în vor putea, dupe cererea lor, să be vor putea, dupe cererea lor, să be
vêrstă dintre fii, sau, în lipsa fiului neficieze de prescripțiunile aces neficieze de prescripțiunile acestui
saü a ginerelui, nepotul unic sa tui articol. articol, afară numai dacă nu va fi
cel mai în vârstă dintre nepoţi (li procurat dispensa de servicii unui
nie descendentă) al unei femei vă frate actualmente în viéţă.
duve, al unei femei al cărui băr
bat este legalmente declarat absinte,
saú al unui tată orb sa infirm şi
lipsit de mijlóce de vieţuire, va pu
tea fi, dupe cererea sa, dispensat
de restul anilor de servicii activ,
afară numai dacă nu va fi procu
rat dispensa de servicii unui frate
actualmente în viéţă.
Aceeaşi dispensă se acordă şi mi
litarului devenit, prin mórtea fra
telui său, fiii sai nepotul cel mai
în vérstă al unui septuagenar in
firm şi fără mijlóce.
Art. 21. – Sunt consideraţi că
aú satisfăcut la revisuire înaintea
consiliului :
a)Aceia cari sunt în serviciul ar Se menţine.
matei active ca angajaţi de bună
voie pentru termenul legal de ser
viciü ;
b) Elevii şclelor speciale mili b) Elevii şclelor de oficeri şi ai
tare, cu condiţiunea ca, dupe eşi şcólei militare de medicină, cu con
rea saú depărtarea lor din şclă, diţiunea ca, în cas de depărtarea Admis.
să serve termenul impus de lege lor din şclă, să facă la trupă ter
pentru serviciul permanent al ar menul întreg de servicii perma
matei active. nent; iar dacă obţin gradul de sub
locotenent sau asimilat, să servéscă
în armată până la 35 ani.
Elevii şclelor militare de medi
cină cu condiţiune ca, dupe obţi
nerea doctoratului în medicină, să
servéscă în armată 10 ani.
Art. 22 bis, Ș I. – Sunt chemaţi Art. 22 bis, Ș I. – Sunt chemaţi Art. 22 bis, Ș I. – Sunt chemaţi
în serviciul armatei permanente, în armata permanentă pentru un în armata permanentă pentru un
însă numai pentru 6 luni, dupe care serviciu de 11 luni, începând cu servicii de 11 luni, începând cu
timp rémân trecuţi în reservă până luna Noembre : luna Noembre :
la etatea de 30 ani împliniţi:
a) Membrii învăţământului pu
blic primar cari ai contractat, mai
înainte de epoca tragere la sorţi,
cu ministerul instrucţiunei publice Se menţine.
Se menţine.
un angajament, acceptat de acesta
şi prin care se obligă de a servi
ca profesori în ramul învăţămân
tului public în timp de 10 ani şi
428 DESBATERILE SENATULUI 13 Martie 1899

Legea actuală Modificările propuse de guvern Modificările făcute de comitetul de delegaţi

al Senatului in unire cu guvernul

întru cât ei îndeplinesc acest an

Se menţine. Se menţine.
gajament într-o şcolă publică;
b) Tinerii ce a obţinut diploma b) Absolvenţii liceelor; b) Absolvenţii liceelor ;
de bacalaureat; acei cari frecuen c) Tinerii cari frecuentéză şcoli c) Tinerii cari frecuentéză şcoli
téză facultăţile sau şcoli speciale speciale superióre; speciale superióre ;
superióre, fie în ţéră, fie în străi d) Absolvenţii cu diplomă sa d) Absolvenţii cu diplomă sa
nëtate; acei din şcolele de poduri şi certificate ale şclelor: centrală de certificate ale şcolelor: centrală de
şosele şi mine, sub condiţiunea de a agricultură, specială de silvicultură agricultură, specială de silvicultură
presenta certificate de studii ema şi comercială de gradul al II-lea; şi comercială de gradul al II-lea;
nate de la autorităţile desemnate de e) Elevii cari ai terminat cu suc e) Elevii cari ai terminat cu suc
către miniştrii respectivi de instruc ces cursurile seminariilor şi cari nu ces cursurile seminariilor şi cari nu
ţiune şi lucrări publice. se preoţesc; se preoţesc;
f) Absolvenţii cu diplomă ai şcó f) Absolvenţii cu diplomă ai şc
lelor normale de institutori. lelor normale de institutori;
Tinerii de la lit. b sunt obligaţi Tinerii de la lit. a, b, c, d, e şi f g) Tinerii cari a obţinut titlul
a trece, dupe cele 6 luni de servicii, sunt obligaţi a depune, dupe şése de doctori în medicină, medici ve
examenul cerut pentru gradul de luni de servicii, examenul cerut terinari şi licenţiaţi în farmacie.
sub-locotenent în reservă. Dacă, la pentru gradul de sub-locotenent în Tinerii de la lit. a, b, c, d, e şi f
expirarea termenului de servicii re reservă şi a îndeplini apoi funcţiasunt obligaţi a depune, dupe şése
dus la 6 luni, ei nu vor fi în stare de plutonieri 5 luni, dupe care potluni de servicii, examenul cerut
a trece acel examen, vor fi reţinuţi fi înaintaţi sub-locotenenţi în re pentru gradul de sub-locotenent în
în servicii încă pe duoë perióde de Servă. reservă şi a îndeplini apoi funcţia
câte trei luni, supunându-se exame Cei cari nu satisfac la acest exa de plutonieri 5 luni, dupe care pot
nului dupe expirarea fie-cărei din men pot da un al duoilea dupe alte fi înaintaţi sub-locotenenţi în re
cele duoë perióde precitate. trei luni şi, dacă reuşesc, îndepli Servă.
nesc duoë luni funcţia de plutonieri, Cei cari nu satisfac la acest exa
dupe care apoi pot fi înaintaţi sub men pot da un al duoilea dupe alte
locotenenţi în reservă ca şi cei de trei luni şi, dacă reuşesc, îndepli
la aliniatul precedent. nesc duoë luni funcţia de pluto
Tinerii cari nu reuşesc nici la al nieri, dupe cari apoi pot fi înaintaţi
duoilea examen, dai un al treilea sub-locotenenţi în reservă ca şi cei
la finele lunei Septembre; dacă re de la aliniatul precedent.
uşesc, pot fi înaintaţi imediat sub Tinerii cari nu reuşesc nici la al
locotenenţi în reservă. duoilea examen, dai un al treilea
Dupe 11 luni de servicii, tinerii la finele lunei Septembre; dacă re
cari n'aú reuşit la examenul de sub uşesc, pot fi înaintaţi imediat sub
locotenent sunt menţinuţi în acti locotenenţi în reservă.
vitate încă patru luni. Dupe 11 luni de servicii, tinerii
ŞI bis. – Absolvenţii şclei naţi cari n'aú reuşit la examenul de sub
onale de poduri şi şosele (secţia in locotenent sunt menţinuţi în acti
ginerilor) vor servi, dupe termi vitate încă patru luni, dupe care
narea şcolei, patru luni ca plutonieri trec în congediü şi vor fi chemaţi
într-unul din regimentele de genii la tóte concentrările de tmnă cu
saú artilerie de cetate, dupe care clasele lor.
pot fi înaintaţi sub-locotenenţi în Tinerii de la lit. g vor primi, în
reservă. cele d’ântêiü 3 luni, instrucţia mi
litară; iar în cele-alte 3 luni vor
fi ataşaţi la infirmeriile corpurilor
de trupă sală la spitale. Dupe 6
luni vor trece examenul de medic
de batalion cl. II, farmacist de ba
talion şi veterinar de escadron, în
deplinind în urmă funcţia de aju
tóre pe lângă medici, farmacişti
saú veterinari, pe timp de cinci
13 Martie 1899
Legea actuală
Ș II. – Sunt chemaţi în serviciul
armatei permanente, însă numai
pentru un an, dupe care timp rămân
trecuţi în reservă până la etatea de luna Noembre:
30 ani împliniţi:
Tinerii elevi ai şcolelor nor
male inferióre, ai şcólelor de me
serii, de agricultură, silvicultură,
comercii şi bele-arte, sub condi
ţiunea presentărei actelor prevă şosele (secţia conductorilor);
ute la articolul precedent.
DESBATERILE SENATULUI 429
Modificările propuse de guvern Modificările făcute de comitetul de delegaţi
--
al Senatului in unire cu guvernul
luni. Dupe acest timp pot fi înain
taţi medici de batalion cl. I, farma
cişti de batalion şi veterinari de
escadron în reservă.
Ș I bis. – Absolvenţii şcólei na
ționale de poduri şi şosele (secţia
inginerilor) vor servi, dupe termi
narea şclei, patru luni ca pluto
nieri într-unul din regimentele de
geniü saú artilerie de cetate, dupe
care pot fi înaintaţi sub-locotenenţi
în reservă.
Ș II. – Sunt chemaţi în armata
permanentă pentru un servicii de
la unul la duoi ani, începând cu
a) Absolvenţii şcolelor practice
de agricultură;
b) Absolvenţii şclelor de meserii;
c) Absolvenţii şclei de poduri şi
d) Absolvenţii şcolelor de comer
ciü de gradul I;
e) Absolvenţii cu diplomă ai şcó
lelor de bele-arte;
f) Absolvenţii cu diplomă ai şc
lelor normale de învăţători, dacă nu
sunt în condiţiunile ȘI, alin. a.
Toţi tinerii de la acest paragraf
sunt obligaţi a obţine gradele de
caporal şi sub-oficer până la expi
rarea termenului de servicii de un
an; în cas contrarii, ei sunt reţi
nuţi la servicii încă pe duoë perióde
de câte trei luni, supunându-se exa
menului dupe expirarea fie-căreea
din cele duoë perióde precitate. Admise.
Când însă şi la aceste duoë exa
mene tot nu reuşesc să obţină gra
dul de sub-oficer, atunci vor fi reţi
nuţi a face duoi ani.
Dupe obţinerea gradului de sub
oficer sai dupe expirarea a duoi
ani de servicii, sunt liberaţi, ră
mânênd la disposiția ministerului
şi urmând clasa din care fac parte,
cu tóte îndatoririle ei.
Tinerii prevăduţi la acest articol
(ŞII) cari, dupe un an de servicii,
aú obţinut gradul de sub-oficer, se
pot presenta şi la examenul pentru
sub-locotenent de reservă.
Tinerii de la art. 22 bis, ŞŞ I şi II
se vor bucura de reducerile de ser
 !!!
430 13 Martie 1899
pSBATERILE SENATULUI

Legea actuală Modificările propuse de guvern Maicarile facute de comitetul de 3

al Senatului in unire cu guvern

vicii prescrise numai atunci când,

la recrutare, sală când se vor angaja
voluntari, vor presenta certificate de
studii sai diplomele emanate de la
autorităţile desemnate de către mi Art.

niştrii respectivi.
Ei vor avea şi dreptul la amânări Ili

pentru continuarea studiilor, dupe

cum se prevede la art. 25, plătind
taxele prevădute la art. 74.
S III. –Tinerii coprinşi în alinia Ş III–Tinerii de la Șş I şi II, Admise.
tele de mai sus pot exprima dorinţa cari ai satisfăcut la examenul de
de a beneficia de disposiţiunile lor sub-locotenent în reservă, precum
de la vârsta de 18 până la 21 ani şi cei de la Ş I bis, nu pot fi înain lire
împliniţi. taţi la acest grad de cât numai în
urma opiniunei favorabile a ofice şi
rilor şi şefului de corp că, pe lângă mai
instrucţiunea generală, însuşesc şi
calităţile de educaţiune şi caracter
pentru a putea figura în corpul ofi
('61'6SC.
Art. 24. —Sunt chemaţi aşi com
plecta numărul anilor de servicii:
La fi
a) Tinerii de la alin. a al art. 22
bis, cari încetéză de a servi ca pro aj
fesori înainte de expirarea angaja
mentului de 10 ani;
b) Tinerii de la alin. c al aceluiaşi
articol cari, la vârsta de 26 ani îm
pliniţi, n'ai obţinut la eşirea din
şcóle diplomele de finit de studii, si
hotărîte de ministerele de instruc
țiune şi lucrări publice.
Se exceptéză acei cari, dupe expi
rarea celor şése luni (lit. a) şi un an
(lit. b) de servicii redus, ai trecut Se suprimă. Se suprimă.
cu succes examenul pentru gradul
de sub-ocotenent în reservă şi ai
obţinut gradul.
Art. 27. –Când casurile de dis
pensă cu titlul condiţional, prevă
dute la art. 22 şi 22bis, au încetat,
tinerii vor fi supuşi la îndatoririle
clasei căror aparţin.
In cas de mobilisare a armatei,
toţi acei tineri, precum şi cei recru
taţi cu casuri de dispensă, în timp
de răsboii, sunt chemaţi la servicii
auxiliare până la demobilisarea ar
matei.
13 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 431

Legea actuală Modificările propuse de guvern Modificările făcute de comitetul de delegaţi

al Senatului in unire cu guvernul

CAPITOLUL IV CAPITOLUL IV

Despre depositele de recrutare Despre depositele de recrutare

Art. 57. – In fie-care district va Art. 57. — In fie-care zonă de re
fi un deposit de recrutare, sub co giment de infanterie va fi unul sau
manda unui căpitan, cu un perso duoë deposite de recrutare, sub di
nal proprii. recţiunea unui oficer superior sai
căpitan din activitate sa retras din
armată, ajutat de un locotenent din
activitate şi de un personal de grade
inferióre dupe trebuinţă.
Comandantul depositului de re Depositele de recrutare iau parte
crutare este însărcinat cu tóte deta la operaţiunile de recrutare, mobi
liurile relative la recrutare, mobili lisare şi rechisiţiuni, conform pres
sare şi rechisiţiuni, sub ordinele co cripțiunilor unui regulament de ad Admis.
mandantului regimentului de doro ministraţie publică, avénd un servi
banţi din regiune. ciú independent de regiment.
Şefii depositelor de recrutare sunt
sub ordinele şi direcţiunea coman
danţilor brigadelor pe teritoriul că
rora se găsesc.
La fie-care biuroú de recrutare La fie-care deposit de recrutare
se va ţine, în virtutea unui regula se va ţine un registru matricul, al
ment de administraţie publică, un cătuit dupe tabelele încheiate de
registru matricul, alcătuit dupe ta consiliul de revisie, şiîn care se vor
belele încheiate de consiliul de revi înscrie toţi tinerii cari concură la
sie, şi în care se vor înscri tinerii recrutare.
menţionaţi la alin. a, b, c, d şi e
de sub art. 44.
Regulamentul va detalia aseme
nea atribuţiunile depositului de re
crutare în ceea ce privesce aplicarea
legei rechisiţiunilor şi mobilisarea
armatei.
Acest registru menţionéză încor
poraţia fie-cărui om înscris sa po
siţiunea în care este lăsat, şi succe
siv tóte schimbările de posiţiune
prin care ar putea să trécă omul
până la trecerea lui în glóte.
Ori-ce om înscris pe registrul ma
tricul, la schimbarea de locuinţă Se menţine. Se menţine.
este ţinut să anunţe pe primarul
comunei ce părăsesce, precum şi pe
primarul comunei unde şi-a stabi
lit locuinţa.
Fie-care din aceşti primari, în
cele opt dile ale declarațiunei, tri
mite câte o copie depositului de re
crutare în al cărui district se gă
SGSCG,

Ori-ce om înscris pe matricul,

care va dori să se stabiléscă în străi
nëtate, este dator, prin declarațiu
 43 Martie 1899
li
439 pESBATERILE SENATULUI

„carile facute de comitetul de 99

Legea actuală Modificările propuse de guvern al Senatului in unire cu guvern

nea ce va lăsa primăriei, se arată

locul unde se va stabili, şi, pe dată
ce va ajunge acolo, să încunosciin
ţeze legaţiunea română sau pe a
genţii consulari. Se menţine.
Se menţine.
Atât primăria, cât şi legaţiunea,
Ori agenţii consulari, sunt datori a
anunţa depositele de recrutare în
cele 15 dile de la facerea declara
țiunei.

CAPITOLUL, V CAPITOLUL V

Serviciul militar Serviciul militar

Art. 58. — Termenul de servicii Art. 58. — Termenul de servicii Art. 58, – Termenul de servicii

în activitate pentru tâlte trupele de
uscat este de şépte ani, sub arme
saú în congediü şi în reservă, până
la vêrsta de 30 ani împliniţi.
In nici un cas serviciul efectiv
sub arme nu va întrece trei ani în
permanenţă, patru ani în călăraşii
cu schimbul şi cinci ani în doro
activ pentru tâte trupele va fi dupe
cum urméză :
Trei ani în trupele permanente,
patru în călăraşii cu schimbul şi
cinci ani în dorobanţi cu schimbul.
Călăraşi cu schimbul vor face
un an în permanenţă, iar restul de
trei ani în trupa cu schimbul. In
activ pentru tâlte trupele va fi dupe
cum urméză :
Trei ani în trupele permanente,
patru în călăraşi cu schimbul şi
cinci ani în dorobanţi cu schimbul.
Călăraşi cu schimbul vor face un
an în permanenţă, iar restul de trei
ani în trupa cu schimbul. In aceşti

banţi cu schimbul. aceşti din urmă trei ani vor fi obli din urmă trei ani vor fi obligaţi
gaţi numai la concentrările de in numai la concentrările de instrucţie
strucţie şi manevre cu clasele lor. şi manevre cu clasele lor. fii

Taxa pentru cumpărarea calului tip

iti
se va fixa în fie-care an de minister,
şi nu va fi mai mică de 500 lei.
Termenul de servicii în reservă Termenul de servicii în reservă s:

va fi până la 34 ani împliniţi. va fi până la 34 ani împliniţi.

Termenul de servicii în miliţie
este de la 30 până la 36 ani de
vârstă împliniţi.
In glóte până la vârsta de 46 ani
In miliţie de la 34 până la 42 ani In miliţie de la 34 până la 42
Îi
împliniţi ani împliniţi.
In reserva miliţiilor de la 42 până In reserva miliţiilor de la 42 până

împliniţi. la 47 ani împliniţi. la 47 ani împliniţi.

Termenul de servicii în marină Termenul de servicii în marină Hagi
Omenii recrutaţi pentru marină
vor sta cinci ani în activitate şi trei este de cinci ani în activitate şi trei este de cinci ani în activitate şi trei
ani în reservă. ani în reservă. ani în reservă.
Durata serviciului în fie-care din
aceste elemente se va socoti cu în
itate
cepere de la 1 Noembre.
Ast-fel, la 31 Octombre al fie-că
rui an aceia cari ai împlinit servi
ciul activ, dupe ce li se va certifica
acésta în livretele lor, ei vor fi tri
Se menţine. Se menţine.
mişi în congediü la vetrele lor; iar
dupe ce vor împlini în acéstă cate
gorie termenul lor de servicii activ,
ei vor fi trecuţi în reservă.
Dupe împlinirea termenului de
reservă, 6menii vor fi trecuţi în ele
mentul miliţiilor; iar dupe împlini
13 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 33

Legea actuală Modificările propuse de guvern Modificările făcute de comitetul de delegaţi

- , -- al Senatului în unire cu guvernul

rea şi a acestui termen de servicii,

ei vor fi trecuţi în glóte.
Aceia cari a împlinit şi terme
nul de servicii în glótă vor fi libe
raţi definitiv.
In timp de răsboi trecerile din
tr'un element în altul sunt suspen
date până la finele ostilităţilor.
Atât reservele armatei perma
nente, cât şi acelea ale armatei cu
schimbul, se pot concentra pentru
instrucţie, manevre sa mobilisări
prin decret regal.
Miliţiile vor forma 6 chemări, co
respundétóre celor 6 clase ce fac
parte din acest element, dupe vêrstă. -

Chemarea miliţiilor sub drapel

pentru instrucţie, manevre, mobili
sare şi răsboiü se face pe clase (con
tingente), începând cu contingentele
cele mai noui ; -

In cas de mobilisare şi răsboiü, -

miliţiile vor putea fi chemate în or

dinea claselor şi pentru umplerea
golurilor ivite în armata activă;
In asemenea casuri şi în aceleaşi
condiţiuni glótele vor putea fi che
mate pentru serviciul de garnisonă, - - -

serviciul de interióră, Se menţine. Se menţine.

pentru apărarea locurilor întărite, la
posturile de etape şi la apărarea
unor linii sa puncte strategice în
interiorul ţărei.
Unităţile tactice ale miliţiilor şi
glótelor vor fi organisate prin de
cret regal.
Chemarea sub drapel a miliţiilor
şi a glótelor se va face prin decret
regal, ca şi a reservelor.
Cadrele oficeresci ale miliţiilor
vor fi constituite:
a) Din oficerii superiori din acti
vitate sau de reservă, numiţi prin
decret ca comandanţi ai regimen
telor de miliţii;
b) Din locotenenţi sai sub-loco
tenenţi din activitate sau de reservă,
aceşti din urmă cu consimţimêntul
lor, numiţi prin decret ca compta
bili ai regimentelor de miliţii.
Aceşti oficeri, în timp de pace,
sunt însărcinaţi cu ţinerea tutulor
contrólelor armatei de miliţii;
c) Din oficerii de reservă de ori
ce provenienţă de la vérsta de 40
ani în sus;
434 DESBATERILE SENATULUI 13 Martie 1899

Legea actuală Modificările propuse de guvern Modificările făcute de comitetul de delegaţi

al Senatului în unire cu guvernul

d) Din sub-oficerii liberaţi dupe

îndeplinirea şi celei de a duoa re
angagiare, conform art. 13 din le
gea de reangagiare a sub-oficerilor
din 14 Martie 1880, care a obţinut
certificatul de aptitudine pentru
gradul de oficer de reservă, prevădut
la acel articol ;
e) Din oficerii de miliţii, recrutaţi
din sub-oficerii ce ai primit medalia
de argint pentru 12 ani de servicii
în acest grad;
f) Din oficerii recrutaţi prin îna
intarea sub-oficerilor miliţieni, po
sedând titluri academice sau de
şcoli speciale;
g) Din oficerii recrutaţi dintre
sub-oficerii de reservă în momentul
trecerei lor în miliţii ;
h) Din oficerii recrutaţi printre
vechii oficeri ai gardei orăşenesci.
Gradele de la aliniatele e, f,g şi h
nu vor putea fi numiţi sub-locote
nenţi de cât dacă întrunesc con
diţiunea unei bune moralităţi şi
satisfac tot d'o-dată examenul cu
noscinţelor militare determinate
printr-un anume program. Se menţine. Se menţine.
Un regulament special va deter
mina compunerea comisiunilor de
examinare şi programul materiilor
Cerute.
In elementul miliţiilor limita de
vêrstă se fixeză: pentru oficerii in
feriori la 50 ani, iar pentru oficerii
superiori la 60 ani.
Inaintarea oficerilor miliţieni se
va face conform art. 11 şi 12 din
legea oficerilor de reservă.
Articolele 10, 13 şi 14 din legea
oficerilor de reservă sunt aplicabile
întocmai şi pentru oficerii miliţieni.
Gradele de caporali şi de sub-ofi
ceri se vor forma :
a). Dintre caporalii şi de sub-ofi
cerii proveniţi din reserva armatei
active;
b) Dintre soldaţii şi caporalii cari
vor satisface cunoscinţelor militare
prevédute gradului şi dupe un stagii
de o treime din acela prevădut în
legea de înaintare, socotindu-se nu
mai timpul petrecut în concentrare;
Cadrele oficeresci ale glótelor vor
fi compuse din oficerii de reservă şi
 13 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 435

Legea actuală Modificările propuse de guvern Modificările făcute de comitetul de delegaţi

- al Senatului în unire cu guvernul

miliţii până la limita de vârstă de

55 ani pentru oficerii inferiori şi 65
pentru oficerii superiori.
Gradele inferióre ale glótelor vor Se menţine. Se menţine.
fi compuse cu sub-oficerii şi capo
ralii proveniţi din miliţi şi cari sunt
trecuţi în glóte.
Art. 58 bis. – Omenii din re
reservă, din miliţii şi reserva miliţii servă, din miliţi şi reserva miliţiilor
lor sunt datori a lua parte, pe timpul sunt datori a lua parte, pe timpul
aflărei lor în aceste elemente, la aflărei lor în aceste elemente, la di
diferite concentrări pentru instruc ferite concentrări pentru instrucţie
ţie şi manevre, dupe cum urméză: şi manevre, dupe cum urméză:
1) In reservă la cel mult patru 1) In reserva armatei active la
concentrări de câte 30 dile fie-care. cel mult patru concentrări de câte
30 dile fie-care.
* Pentru marină maximum la duoë Pentru marină maximum la duoă
concentrări; concentrări;
2) In miliţii la cel mult trei con 2) In miliţii la cel mult trei con
centrări de câte 15 dile fie-care ; centrări de câte 15 dile fie-care;
3) In reserva miliţilor la duoë re 3) In reserva miliţiilor la duoă re
viste de apel de câte una di fie-care. viste de apel de câte una difie-care.
Pot fi dispensaţi de aceste concen
trări numai impiegaţii direcţiunei
căilor ferate, telegrafelor şi postelor
cari ai un servicii permanent şi a
căror întrebuinţare în timp de răs
boiü ar fi indispensabilă la acele ser
vicii.
Reserviştii, miliţienii şi reserviştii
Reservişti, miliţienii şi reservişti
miliţieni sunt datori a se presenta în
miliţieni sunt datoria se presenta în
luna Februarie pentru vidarea li
luna Februarie pentru vidarea li
vretelor, în anii când nu sunt con Vretelor, în anii când nu sunt con
centraţi. Cei cari nu s'ar conforma Centraţi. Cei cari nu s'ar conforma
acestei prescripțiuni vor fi conside acestei prescripțiuni vor fi conside
raţi ca nesupuşi şi urmăriţi conform
raţi ca nesupuşi şi urmăriţi conform
codului de justiţie militară, art. 224.
codului de justiţie militară, art. 224.

Ministru de răsboi,
GENERAL DE DIVISIE A. BERINDE [..

Art. 95 –Toţi acei cari datoresc

Art. 95. —Toţi acei cari datoreste
serviciul militar, conform legei de
serviciul militar, conform lege de
ală, vor fi clasaţi în diferite ele
faţă, vor fi clasaţi în diferite ei,
nente, conform principiilor adop
mente, conform principiilor adop
ţate în acéstă lege, care se va aplica
tite în acestă lege, care se va aplica
ulor, fără a se putea invoca be
tutulor, fără a se putea invoca ,
eficiul legilor anterióre.
neficiul legilor anterióre. -
Prescripțiunile de la al..g, art. 22
bis, S1, se vor aplica pentru medici
pe 2 ani, iar pentru farmacişti şi
veterinari dupe 5 ani de la promi.
garea acestei legi.
Raportor, GENERAL G. ANGHELESCU,
436
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Dis
cuţiunea generală este deschisă.
D. general C. Budişteanu: D-lor sena
tori, acest proiect de lege nici n'ar fi com
portat o discuţiune generală şi m'aşi fi re
servat să vorbesc numai la articole, dar fiind
cam bolnav, nu voi putea asista la discu
ţiunea pe articole.
Legea care se presintă este o lege care
atinge interesele întregei societăţi şi ale ar
matei. D-lor, sunt în posiție de a vă arăta
că se găsesc în legea veche articole cari se
bat în cap cu articolele cele noui. Mai ân
têiü s’ai adus nisce modificări parţiale, şi
ar fi fost mai bine ca d. ministru de rés
boiă să ne presinte o lege de recrutare în
totalitatea ei. Altele sunt interesele arma
tei nóstre astădi şi altele era când aveam
legea veche. Dar, în sfîrşit, aşa cum e, bine
a făcut d. ministru de răsboiü că a venit şi
cu aceste modificări, e un pas înainte.
Eă, d-lor, nu voi atinge de cât veri-o trei
articole.Cel d’ântêiü e relativ la dispense.
Când d. ministru de răsboii îşi propune
de a desfiinţa aceste dispense, nu pricep de
ce nu are curagiü, în condiţiunile în cari le
pune în legea de faţă, ca să le desfiinţeze cu
desăvêrşire.
In felul organisărei armatei nostre, regu
larea dispenselor nu presintă dificultăţile
cari le presintă în cele-alte armate perma
nente, unde tinerii sunt chemaţi pe 3, 4 şi
5 ani.
La noi, cu instituţia trupei cu schimbul şi
cu chemarea acestei trupe numai în câte-va
dile de instrucţiune, dispensele nu mai pot
avea loc, ci numai scutirile pentru cause fi
sice. Ce însemnéză un nepot la o mătuşă
saú un ginere la o scră văduvă şi bătrână?
Pentru ce să fie dispensaţi aceşti tineri ?
D. ministru de răsboiü ne arată,în expu
nerea de motive, că toţi aceşti tineri se urcă
la 9.000 pe an; ei însă cred că e sub cifra
adevărată, că se urcă până la 11.000, şi încă,
dupe cum propune d... ministru de răsboiü,
ca reservele să mérgă până la vérsta de 33
ani, adică 12 contingente, vedeţi la ce cifră
colosală se urcă.
Sunt o sută până la o sută duoă-deci de
mii de tineri, cari nu au absolut nici un fel
de noţiune de instrucţiunea militară, de dis
ciplină, de tragere în ţintă, etc. Şi cu töte
acestea,în casul cel mai grav, în timp de rés
boiü, ministrul de răsboiü are dreptul de a
'i lua pe aceşti tineri.
Dar ce să facă cu ei ? Ordonanţe ofiţe
resci? Să 'i pue la cancelarie? E numai de
la chaire a canon, cum ice francesul.
Cu instituţia nőstră de trupă cu schim
bul e fórte uşor, salvegardând interesele a
cestor 6meni şi ale familiilor lor, putem în
acelaşi timp să le dăm tinerilor acelora in
strucţiunea superficială a soldatului.
Şi deci, fac complimentele mele d-lui mi
nistru de răsboi, că a venit în sfîrşit să
pună o barieră la acest abus al recrutărei
şi la nenorocirea care s'ar presenta în cas
de concentrare a armatei néstre.
Insă, iceam adineauri, că de ce nu a avut
DESBATERILE SENATULUI
curagiul să desfiinţeze, dacă nu tte, dar
cea mai mare parte din aceste dispense.
D. ministru scie, că tóte literile acele
a, b, c, d, e, f, sunt absurde, şi d-sa a
venit, chiar în comitetul de delegaţi, să
ne arate o copie dupe proiectul săă în
care ne spunea, şi ne a plăcut să vedem că
ideia d-sale ar fi fost în adevăr pentru des
fiinţarea cu desăvérşire a acestei dispense.
De ce nu a făcut'o, nu înţeleg; dar, cu tóte
acestea, bine a făcut ceea ce ne-a propus,şi
sunt convins că Senatul va vota acéstă dis
posiţiune.
Trec la o altă disposiţiune, în contra că
reia m'am ridicat, aceea din art. 22 bis, Ș1,
relativă la bacalaureaţi, adică la absolvenţii
de astădi.
Sunt pentru luarea acestor tineri în timp
de 11 luni, chiar în contra sentimentelor
secţiunei care m'a delegat în comitetul aces
tei legi; eú însă 'mi am luat precauţiunea
de a le spune,înainte de a mă alege, că sunt
pentru acéstă disposiţiune.
Este însă acolo o altă disposiţiune, şi anu
me că, dacă aceşti tineri, dupe o a treia în
cercare nu reuşesc să devină oficieri în re
servă, s'a sfîrşit cu dânşi. Eü nu înţeleg
acéstă disposiţiune. Interesul ministerului
de resbel este ca aceşti tineri să devină ofi
ceri de reservă, şi se constată de mult timp
o mare rea-voinţă din partea tinerilor cari
fac stagiul acesta de 6 luni ca să nu se facă
sub-locotenenţi, pentru că, ca sub-locote
nenţi, riscă a fi concentraţi, pe când dacă ré
mân grade inferióre nu mai sunt concen
traţi.
Eú jic că şi aceşti tineri cari şi dupe trei
examene nu reuşesc să devină ofi eri, să de
vină oficeri, însă ministerul să ''i ţină în ar
mată termenul legal, pentru ca să 'şi bage
la cap să muncéscă, ca să devină oficeri în
reservă.
Trec la art. 57.
Relativ la acest articol, în comitetul de
legaţilor am fost în contra redacţiune pro
puse de d. ministru de resbel.
Astăi depositele néstre de recrutare,
cari neapărat sunt o lucrare fórte impor
tantă, sunt comandate de căpitani. Pentru
prima 6ră d. ministru de resbel ice în acest
proiect de lege, ca să fie unul saă ducă de
posite de recrutare pe judeţ, ceea ce mi se
pare extraordinar de mult; unul este tot
ceea ce trebue, duoă ar fi de prisos. Regiu
nile nőstre de recrutare sunt aşa de mici în
cât un căpitan, ajutat de oficieri şi de grade
inferióre ca secretari, este tot ce trebue.
Dar d. ministru de resbel nu se mulţu
mesce căprevede câte duoë deposite, ci mai
cere ca aceste deposite să fie comandate de
căpitani saú oficeri superiori, ceea ce de ase
menea este cu desăvérşire de prisos. Dar d.
ministru de resbel mai dice : în activitate,
saú retraşi, sa în demisieu. Ei nu, în contra
acestei disposiţiuni fie-care din noi trebuie
să votăm, şi iată de ce:
Deja la noi înaintarea este forte anevo
iósă, concurenţa de la un grad la altul este
mai mică de cât în alte ţări, adică, dacă
sunt în alte ţări duoi sub-locotenenţi pen
13 Martie 1899
tru un grad de locotenent, la noi sunt 4
sub-locotenenţi pentru un locotenent; dacă
în alte ţări sunt 4 căpitani pentru gradul de
maior, la noi sunt 7–8 căpitani pentru un
grad de maior. A desfiinţa însă 33 căpitani
activi, este a împuţina şansa locotenenţilor
şi sub-locotenenţilor la înaintare, care s'ar
îngreuia cu deosobire mai mult de ceea ce
este ai, şi nu văd interesul ministrului de
a o face. Speră d-sa că un oficer la pensiune,
căruia "i-ar da 15, 20 lei mai mult, ar face
un servicii mai bun de cât căpitanii in acti
vitate ?
Maiü ântêiü, mărturisiţi că aţi încercat
să luaţi din oficerii superiori în retragere şi
n'aţi găsit pe nici unul; n'aţi găsit, pentru că
oficerul superior care are o posiţiune, nu se
póte supune la un servicii aşa de grei şi
delicat ca al depositului de recrutare, şi asu
pra căruia este o bănuială aşa de oribilă,
pentru că ministru de resbel "i-ar da 50 lei
pe lună. De ai urca acéstă soldă la 150 lei
pe lună, atunci îi dic: lasă pe căpitan cu
solda sa, căpitan pe care îl poţi întrebuinţa
ca şef al unei formaţiuni noui în timp de
nevoie. Ce să faci cu un căpitan sală maior
bătrân? Este peste putinţă să 'i dai un co
mandament ?
Dar d. ministru de resbel dicea în comi
tetul delegaţilor: n'am să o fac; apoi dacă
n'ai să o faci, de ce ai pus'o în lege ? Ai să
o faci, pentru ca să câştigi 50 lei economie,
îndată ce va fi o vacanţă la o companie, al
să puni pe căpitan de la recrutare la com
panie. Dacă nu vă convenea acéstă disposi
ţiune, de ce o puneţi în lege? Ei sunt cu de
săvêrşire contra ei.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Nu
credeţi că töte aceste observaţiuni sunt bune
la discuţiunea pe articole ?
D. general C. Budişteanu: Nu pot să stai.
D. vice-preşedinte Al. Nicolaidi : Care
este avantajul Senatului ?
D. general C. Budişteanu: Dacă d. pre
ședinte îmi face politeţa de a 'mi lua cu
vêntul, eü renunţ.
Voci: Urmaţi, urmaţi.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Nu
v'am luat cuvîntul, am făcut o simplă ob
servaţiune, că discuţiunea acésta s'ar putea
face pe articole.
D. general C. Budişteanu: In o discu
ţiune generală se ating tote articolele. Re
nunţ la cuvênt, ca să vă fac plăcere.
D. general G. Catargi : D-le general, vă
rugăm să continuaţi.
D. St. Perietzeanu-Buzăü : Nu are sens
să'l întrerupeţi.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Ba are
S62DS.
D. raportor, general G. Anghelescu :
D-lor senatori, după cuvéntarea d-lui gene
ral Budişteanu, am puţine de dis pentru sus
ţinerea acestei legi.
Principalele motive cari ai determinat pe
d. ministru, în prima linie, să modifice a
céstă lege, este ântêiü faptul că cu contin
gentul actual armata de prima linie, ar
mata activă, nu se pote mobilisa.
Dupe tablourile de la marele stat-major,
13 Martie 1899
lipsesc peste 41.000 tineri. Şi una din prin
cipalele disposiţiuni, una din bunele măsuri
cari s'ai luat, în de alt-fel cum s'a făcut şi
în alte ţări, este a se spori numărul contin
gentelor active din reservă, cari până aci
servea în activitate şi în reservă până la
etatea de 30 ani.
Acum d. ministru a propus mărirea aces
tui termen până la etatea de 34 ani. Cu alte
cuvinte, prin acestă măsură îi rămâne dis
ponibile încă 4 contingente.
D-lor senatori, dacă doriţi să vă încre
dinţaţi despre acésta, am statistica contin
gentelor anuale ale armatei active şi a lip
selor cari sunt pentru complectarea efecti
velor pe picior de răsboiü.
Iată, d-lor, câţi sunt înscrişi în media ge
nerală a 6 ani: 57.600 tineri; recrutaţi
35.000, nerecrutaţi 23.900, sub diferite
condiţiuni.
Ântêii, dispensaţi conform art. 18. Media
a 6 ani, a dispensaților, este de 8.600 din
contingentul anual, dispensați, condiţional,
cari până acum nu primeau nici o instrucţie,
cum va spus d. general Budişteanu. Ori,
prin modificarea care se introduce în
legea acesta,elementului care în timp de răs
boiü este chemat să vină fără nici o scutire
cu clasa lui, se dă mijlocul a i se da o ins
trucţie, care este necesară, ca să ptă fi uti
lisat în campanie.
Sunt 8.800 în acéstă categorie.
Dispensaţi ca învăţători şi preoţi sunt
veri-o 100 anual.
Amânaţi ca improprii la început, şi din
cari se ia în armată, anual 10.900.
Improprii cu totul serviciului 9.000.
Or, d-lor senatori, unul din principiile
modificărei, şi care vă rog ca cu toţii să o
aprobăm, este faptul acesta: sporirea elemen
telor active încă cu 4 ani. Cu aceste ele
mente se pot complecta golurile în cas de
mobilisare. -
Dupe tablourile de mobilisare, iată ce lip
sesce, d-lor:
In corpul I de armată 6.901; în corpul II
13.817; în corpul IIl 8.703; în corpul lV
11.234 meni, ceea-ce face în total 41.000
ómeni, cari lipsesc armatei active, în cas de
mobilisare.
Dupe cum am avut onére a vă expune în
raport, principala modificare este că şi con
tingentului care se dispenséză condiţional şi
care este destul de însemnat, i se dă ins
trucţiunea absolut necesară pentru a putea
fi utilisat în cas de răsboi.
In ce privesce obiecţiunea făcută de d.
general Budişteanu, asupra şefilor deposite
lor de recrutare, cred că este o părere pe
care o va împărtăşi şi d. ministru, care a
luat acea disposiţiune dintr'un punct de ve
dere de economie.Socotesc însă că şi d. mi
nistru se va ralia la propunerea, ca şefii de
positelor de recrutare să fie luaţi dintre ofi
cierii din activitate, cu atât mai mult cu cât
aceşti şefi de deposite pot fi şefii cari ră
mân la al patrulea batalion ce se forméză în
cas de răsboiü,şi de aceea eu cred că d. mi
nistru va aproba să se suprime cuvintele :
sai in retragere.
DESBATERIILE SENATULUI
Aşa dar, d-lor, acésta este o lege nece
sară armatei şi de aceea vă rog să o votăm
cu toţii. - importantă, care, dupe cum sciţi, astădi este
D. N. I. Micescu : D-lor, să nu vă
prindă mirarea că eü, fără să fi făcut parte
din armată, de 6rece împrejurările şi legea
care era în vigóre pe atunci m'a scutit, ia
parte la acestă discuțiune; d-lor, fac parte
din conferinţa interparlamentară pentru pa
ce, cred, ca şi toţi 6menii culţi, că s'ar putea
tranşa diferendele dintre popére pe calea
unui areopag. (Mişcare în Senat, sgomot).
Să nu se supere d. colonel Obedeanu că
nu am plecat la Stambul cu toţii ; eú vor
besc în numele tinerimei.
D. colonel V. 0bedeanu : Ce te agăţi de
mine ! Şi eü sunt pentru pace.
D-le preşedinte, cer cuvêntul la art. 18.
D. N. I. Micescu: Vorbesc în nu
mele tineretului inteligent, adi, şi, ca profe
sor odinióră,îmi dai socotélă bine de tim
pul ce întrebuinţeză tineretul în licee, prin
exerciţiile de gimnastică şi cele militare.
Mergem departe cu militarismul, cu téte că
din Nord de astă-dată ne vine o rază de spe
ranţă pentru pacificare; dar se vede că pe
când se vorbesce acolo de pace, noi ne preo
cupăm ai în ce mod să lungim termenile
de activitate în armată şi să punem pe ba
calaureaţi să servéscă 11 luni şi pe cei ce
odinióră era scutiţi de a face armată, pe
când altă-dată eraă apăraţi de servicii chiar
de 4 luni, precum se prevede în modifica
rea actuală a lege pentru absolvenţii şclei
de poduri şi şosele.
Să mă credeţi, d-lor, că acestă inarmare
më revoltă, cu tită protestarea d-lui colenel
Obedeanu, şi aşi ruga pe d. ministru de rès
boiü, care scie cât de multă stimăşi respect
am pentru d-sa, să aranjeze modificarea a
cestei legi împreună cu d. ministru al ins
trucţiunei publice, ca elevii de liceu să facă
exerciţii, fie cu arma, fie cu beţele de gim
rastică, şi să'i lase tot cu 6 luni de ile,
ceea-ce este suficient, mai cu semă că cunosc
sentimentele de datorie şi de dragoste ce are
tot tineretul pentru armată, astăi când ar
mata a dat, dupe duoësecole, probe de atâta
bărbăţie de a servi ţéra. Tineretul nu se dă,
d-lor, în lature, dar mi se pare că ne
depărtăm de popérele din Occident, de Elve
ția, unde se fac asemenea exerciţii cu ar
mele, fără nevoie de a 'i militariza 11 luni,
şi în acéstă privinţă aşi fi de părere să se
organiseze exerciţiile de gimnastică şi cu ar
mele în licee, ca absolvenţii liceelor să aibă
óre-cari cunoscinţe de mânuirea armei şi să
fie chemaţi sub drapel numai pentru 6 luni.
Vëd că s'a făcut şi modificarea, ca să nu fie
chemaţi în Ianuarie şi să pérdă duoi ani de
facultate, ci în Noembre, ceea ce este o
bună îndreptare.
D-lor, difer de mulţi cari cred că mântui
rea ţărilor şi a popérelor consistă numai în
a prepara multe pepturi contra glónţelor
inamicilor; din contra, ei sunt din acei cari
cred că: «mens agitat molema şi cred că este
bine să lăsăm drum liber activitățel intelec
tuale, care pte produce mai mult folos.
437
D. Valerian-Urseanu : D-lor senatori,
onor. coleg de Argeş a pus o cestiune forte
la ordinea ilei în tétă Europa.
D-sa exprimă dorinţa, pe care cu toţi o
împărtăşim, ca într'o di popérele să ptă re
solva conflictele dintre dénsele pe cale paci
nică. Cine dintre noi, d-lor senatori, n'ar
dori o asemenea perspectivă?!
Cine n'ar fi fericit ca braţele acestea, încă
tuşate pentru armată, să nu fie, din contră,
întrebuinţate pentru prosperitatea ţărei, pen
tru muncile agricole şi industriale?
Din nenorocire însă, acestă perspectivă, pe
care noi o privim, este prea depărtată, şi po
pórele vor aştepta încă mult până să ajungă
acolo şi încă nu scim dacă vor ajunge; şi pen
tru că nu este prudent ca cine-va să între
prindă o călătorie aşa de mare şi de pericu
lósă numai cu băţul în mână, cred că este
de datoria fie-cărei naţiuni a se înarma, pen
tru ca să se ptă apăra şi conserva. (A
plause). Si vis pacem, para bellum.
Acelaş lucru ne spun acele popére cari
vor să ne dea un exemplu.
Se dice că de la Nord ne-a venit o rază
de speranţă; am îmbrăţişat'o cu toţii,însă
vedem că de la Nord la Occident tte Sta
tele se înarméză şi nu suntem noi cei mici
cari să dăm tonul şi direcţiunea în politica
exterióră; când Statele cele mari ne ar da
exemplul de desarmare, noi n'am dori de
cât acésta; din nenorocire însă, toţi înar
méză pe capete şi nu este prudent ca noi să
negligem una din cestiunile acelea de cari
depinde existenţa nőstră. (Aplause).
Apoi când state ca Elveţia şi Belgia, a
căror neutralitate este garantată de marile
puteri, fortifică şi înarméză, noi Românii să
stăm cu mâinile în sîn “?
Chiar dacă n'am avea aplecări resboinice,
totuşi posiţiunea geografică şi politică a ţărei
nóstre ne impune în mod imperios de a în
narma, şi trebue să facem acesta cu ori-ce
sacrificii, pentru că naţiunile cari nu sciü
să facă sacrificii nu merită să trăiască.
Este adevărat că un mare istoric grec,
Tucydide, a dis că popérele cari se înarméză
în timp de pace sunt nisce popóre barbare;
póte să fie aşa, însă teoria strămoşilor noştri
a fost alta, şi până nu vom vedea pe cei
mari să ne dea exemplu, noi nu putem sta
cu mâinile în sîn şi eü cred că afară de copil
şi bătrâni, ar trebui ca toţi Românii să fie
militari. (Aplause).
D. colonel V. 0bedeanu: D-lor senatori.
N'aşi fi luat cuvéntul în discuţiune generală,
dar acum sunt silit să jic câte-va cuvinte.
Onor. d. Micescu s'a adresat la mine fără
să'l întrerup şi 'mi-a vorbit de Stambul; Ro
mânul ice: unde 'i dai şi unde crapă! (Ila
ritate).
Ce are a face Stambulul cu legea de re
crutare.
0voce: A fost profesor.
D. colonel V. 0bedeanu: Dacă a fost pro
fesor trebue să scie şi istoria, şi mă mir de
d-sa că pe noi militarii ne preșintă ca pe
nisce gealaţi. Fiind-că am fost militari, ce
suntem noi vină?
438
Ce, noi suntem, d-le Micescu, sugători de
sânge omenesc ? Nimeni nu compătimesce
mai mult de cât militarul când este silit să
şi facă datoria şi ca să îşi apere ţéra: omóră,
şi de multe ori nu scie pentru ce omóră.
Şi eü, d-lor, ca şi d. Micescu, sunt mem
bru interparlamentar pentru pace, şi mai
mult merit am eü ca militar să fii pentru
pace, de cât d-ta, d-le Micescu, ca civil; fiind
că pe câmpiile de luptă unde am fost încă
de tênăr, am fost îngrozit de scenele sfâşie
tóre ale unor 6meni nevinovaţi, străpunşi
de glónţe, scăldaţi în bălţi de sânge ! Com
pătimirea mea era mare în acele momente,
cu tóte că datoria ne impune de a omorî
ómeni nevinovaţi.
Pe de altă parte, d-ta, ca profesor, d-le Mi
cescu, trebue să scii că noi Românii suntem
cel d’ântêiü popor din lume care a avut o
armată permanentă regulată şi pentru a do
vedi acésta mă basez pe însăşi istoria nőstră,
şi cred că nimeni dintre d-nii senatori, ori
cât de cunoscători ar fi în istorie, nu mă va
contradice.
La noi, d-lor, armata permanentă exista
înainte de armatele permanante din tótă
Europa, înainte chiar de aceea ce se nu
mea, nLes compagnies d'ordonnance et les
tireurs archésu, alcătuite de Carol al VII-lea,
Regele Franciei, la 1448.
Organisaţia armatel nóstre am moştenit'o
de la strămoşii noştri.
La noi, tot Românul se născea cu datoria
de a fi soldat, şi când vrăjmaşul călca pă
mêntul românesc, tótă suflarea din ţéră tre
buia să ia armele.
Numai graţie unei asemenea organisări
militare datorim existenţa nőstră de astădi;
trebue dar să mergem progresând, însă basa
organisărei armatei nostre rămâne aceiaşi
ca şi sub Mihai Vitézul și Ștefan-cel-Mare,
aceşti duol principii mari cari ai luptat ca
nisce adevăraţi atleţi, de multe ori unul în
contra ece, în cât cu mândrie o putem
spune, că noi am fost un puternic bulevard
al Europei mult timp, în contra tutulor bar
barilor.
D-lor, în secolul al XIV-lea, al XV-lea
şi al XVI-lea şcóla resboiului era în ţările
Dunărei-de-Jos, în Ungaria, Transilvania,
Serbia, România şi Moldova. Providenţa
scosese 6meni mari şi de talent în aceste
locuri, ca să apere creştinătatea ameninţată.
Mircea-cel-Bătrân, Ioan Huniade, cavale
rul cel alb al României, Dan al III-lea, Şte
fan-cel-Mare al Moldovei, Vlad Ţepeş, Mi
haiü-Vitézul,tóte aceste geniuri înalte, care
luptaú tot-d'a-una, cum am dis, unul în
contra dece, trebuia să aibă multă pricepere
în arta militară, care nu este alta de cât a
învinge o putere mai mare cu alta mai mică.
Ast-fel s'a întâmplat, d-lor, cân i Ştefan
cel-Mare la 1475 repurtâ cea mai strălu
cită victorie la Racova, în judeţul Vaslui,
asupra numerósei armate otomane, în cât
trimise chiar la Vatican duoë drapele luate,
pe lângă altele multe, de la Turci, ceea ce
făcu pe însuşi Papa Sixtu al IV-lea să
scrie lui Ştefan-cel-Mare şi să 'i spue :
succesele tale înţelepte și viteze contra ne
DESBATERILE SENATULUI
credincioșilor Turci, inamicii comuni, ală
adus atâta glorie numelui tău, în cât tóte
gurile îl repetă şi tóte inimile te slăvescu.
Ast-fel vorbea, d-lor, Papa Sixtu al IV-lea
despre marele Domn al Moldovei.
Dlugos, istoric polon, contimporanul lui
Ştefan cel-Mare, descriind faptele strălucite
ale acestui mare Prinţ, în entusiasmul său
strigă: n O bărbat vrednic, cu nimic nu eşti
mai prejos de cât generalii eroici de cari noi
atâta ne mirăm.Tu eşti, dupe judecata mea,
cel mai vrednic, căruia se cuvine să i se dea
Domnia şi comanda a tötă lumea, şi mai ales
vrednicia de general împotriva Turcilor dupe
învoiala şi hotărîrea tutulor creştiniloru.
Când dar avem atâtea fapte istorice, d-lor,
înaintea nőstră, putem noi astăi să nu ne
ocupăm în mod serios de a da o soluţiune
favorabilă organisărei nóstre armate prin
noua lege de recrutare presentată Senatu
lui de d. ministru de resbel? Eü cred că da,
şi sunt convins că Europa n'are să se îngri
jéscă de acésta, noi nu ameninţăm pacea
lume, introducem simple modificări absolut
necesare în legea de recrutare, conform cu
progresele ce se fac şi în celealte armate;
nimic mai mult.
Acum daţi-mi voe, d-lor, să revin şi la
cele dise de către d. general Budişteanu, şi
găsesc că are dreptate.Tot românul e dator
să servéscă ţéra lui, căci numai ast-fel am
scăpat din tóte furtunile prin cari am trecut.
La o trebuinţă neapărată, sală când Patria
era în primejdie, se ridicau glótele; jupânii,
adică boerii, cum se chemată atunci, cu fe
ciorii lor, ca nisce domni feudali, pornea
cu banierele lor şi slujitorii, ca să apere mo
șa (patria) ameninţată; tot poporul era în
datorat ca să se ridice cu armele în mână,
sub comanda boerilor şi a căpitanilor miilor.
Iată dar, d-lor, care trebue să fie şi acum
preocuparea nőstră: apărarea ţărei la un
moment dat de către întréga suflare româ
néscă.
D-lor, s'a mai vorbit de dispense; s'a discă
8–9.000 meni în cutare loc, şi 6–7.000
ómeni în fiecare comandament sunt scutiţi,
şi deci aprópe un contingent. Adevărul aşa
e; dar noi am căutat să nu facem un salt
prea brusc de la o lege blândă la o lege
draconiană, şi am dis: e mai bine ca pe a
cești tineri să nu "i dispensăm cu totul, dar
să 'i trecem în trupa cu schimbul, şi ast-fel,
dupe legea de faţă, cum vedeţi,sunt chemaţi
la instrucţie în primul an, şi pentru tragere
în ţintă în timp de trei ani consecutivi.
Şi de ce să ţinem pe un tênăr în armata
permanentă, care are un tată infirm sa o
mamă văduvă? Căci eü, d-lor, ca fost pre
fect, am făcut multe recrutări şi am avut
ocasiunea să văd mulţi 6meni de aceştia
cari trebuiau ajutaţi; cu tóte acestea, pe
acei tineri nu ''i am dispensat. Le am pus
numoai îndatorirea să facă un an instrucţie
şi trei ani să tragă la ţintă.
Ca fost militar, cât mă pricep şi ei as
tăi, cu perfecţionarea armelor, obiectul
principal este să scii bine să tragi în ţintă,
mânuirile cele-alte cu arma, pentru care mai
înainte se perdea un timppreţios, astăi nu
13 Martie 1899
mai e nevoe. De aceea mă apropii şi elă de
ideea d-lui Micescu,ca să facem din soldaţii
noştri buni trăgători cum sunt Elveţienii,
adică să scie să tragă bine la ţintă; însă, din
nenorocire, noi nu ne găsim în condiţiile
Elveţiei, neutralitatea nőstră nu este garan
tată de Europa, ca a Elveţiei.
D. raportor, general G. Anghelescu :
Şi apoi situaţiunea lor geografică este mai
mai tare de cât tte.
D. colonel V.0bedeanu: Negreşit că situ
aţiunea Elveţiei este fârte fericită; cu tóte
acestea, ei tot n'aşi vrea să filă elveţian, tot
român vrea să rămân, să trag în grei încă
cât-va timp, până când Europa se va con
vinge că noi suntem adevăratul popor-rege
la gurile Dunărei. (Aplause).
Aşa sunt elă.
Aşa dar, de şi legea are aerul că am men
ţinut dispensele, în realitate nu mai sunt
mai de loc dispensați.
Trec acum la art. 22. Ce ne-a făcut pe
noi să mărim numărul lunelor de servicii
la bacalaureați ?
Toţi tinerii aceştia erai obligaţi, dupe
legea actuală, ca,dupe un servicii de 6 luni,
să depună un examen de oficier în reservă,
şi dacă nu reușia, li se mai acorda încă 3
luni, şi dacă nici dupe 9 luni nu reușiaú, li
se da drumul din armată ca caporali sa
Sergenţi.
Ce am dis noi ?
De 6re-ce oficierii în reservă sunt un ele
ment puternic, şi în timp de răsboii sunt
chemaţi chiar să umple golurile de oficieri,
ne-am dis: bine este ca ei să nu aibă in
strucţia necesară ? Nu, din contra,pe lângă
instrucţie trebue să fie obicinuiţi şi cu viéţa
de casarmă, și cu reglementels tactice, şi cu
oboselele, şi cu marşurile forţate pe timp de
plóie şi de iarnă, pentru ca nu în timp de
resbel să nu fie în stare să sufere téte ne
ajunsurile şi să nu sufere intemperiile, şi
soldaţii să aibă aceeaşi încredere, conduşi de
dênşii, ca în însuşi oficierii din armata per
manentă.
Pentru mine, oficierul de reservă, trebue
să fie ca şi oficierul de front. N'am făcut nici
o excepţiune. D. general Budişteanu dicea
să "i ţinem şi pe aceştia trei ani sub arme.
Nu sunt de acéstă idee, fiind-că un tînăr
care este la studii pâte să întrerupă învă
ţătura pentru 11 luni, dar nu este bine să "l
ţinem 3 ani, căci atunci care este tênărul
care dupe 3 ani să se mai întórcă la facul
tate, să înveţe medicina, filosofia, literatura,
matematicele, etc. ? Când s'ar libera dupe 3
ani, nici el numai scie ce este, rămâne un
fel de mixtum-compositum și fără nici o
carieră.
Am făcut fórte bine când am admis ter
menul de un an de jile şi credem că tinerii
îşi vor da tótă ostenéla să corespundă che
mării lor şi sacrificiului ce face ţéra.
Acum vin la cestiunea depositului de re
crutare. Ceea-ce este în lege, d-lor, nu este
obligatorii pentru d. ministru de răsboiü; dar
noi ne-am gândit: 6re nu este bine ca în
timp de răsboiü, saú în ajunul declaraţiunei
de răsboiü, de ce să lăsăm pe oficerii activi

13 Martie 1899
la un servicii de cancelarie şi să nu "i tri
metem mai bine la front unde pot aduce mai
mult servicii, şi de ce să nu "i punem la dis
posiția d-lui ministru de răsboi ca, în anu
mite împrejurări, să potă lua căpitani sau
maiori la pensiune, dându-le o mică subven
țiune şi să ’i pună la deposite. Cu acésta
cred că nu aducem nici o vătămare lege şi
nici o stavilă înaintărei, căci nu este obliga
toriü pentru d. ministru, ci numai facultativ,
când va găsi de cuviinţă, să pună un oficer
în retragere, să ’l pótă numi la veri un de
posit de recrutare, ca să îndeplinéssă acéstă
misiune.
Atât aveam de dis în discuțiunea generală
pentru susţinerea acestei legi şi vă rog să o
luăm cu toţii în considerare.
P. S.S. Episcopul de Huşi: D-le preşe
dinte, d-lor senatori, să nu vi se pară curios
că am cerut şi ei cuvîntul la o lege care
privesce armata. Cunosceţi, d-lor, că în prin
cipiù ţéra trebue să fie apărată de tötă su
flarea românéscă. Aci intrăm şi noi, clerul,
şi nu ne dăm la o parte de la o îndatorire
: ca acésta. Tot românul trebue să scie a mâ
nui o armă cu care să "şi apere ţéra în vre
me de nevoe; dar, d-lor, este armă şi armă.
Nu numai cel ce scie a mânui puşca pâte
şi apere ţéra. Mai sunt şi alt-fel de arme
j 3. cu cari pâte să o apere. O ţéră nu are de
luptat numai cu încălcătorii de teren brut,
ci şi cu încălcătorii de teren moral şi econo
mie, etc., etc. Şi mânuirea unor asemenea
arme trebue învăţată. Fie-care fel de armă
îşi are şcola sa specială. Aşa, de exemplu,
11 arma contra încălcătorilor de teren moral se
învață a se mânui în seminarii şi la facultă
in ţile de teologie. Aci se pregătesc viitorii preoţi,
viitorii apărători de ţéră pe calea morală.
Aceştia, în formarea şi crescerea lor, tre
bue feriţi de multe, trebue feriţi de con
tactul aşa des cu lumea cea mare şi liberă
În tóte privinţele. Pentru acéstă specie de
militari, noi, episcopii, ce facem parte din
secţiunea IV, am propus acolo un amenda
ment, ca seminariştii şi studenţii facultăţi
lor de teologie să fie scutiţi de plata taxei
de amânare până dupe un an de la termi
marea cursului ce s'ală hotărît a face; iar
când la expirarea acestui termen nu s'ar
găsi hirotoniţi, să fie înrolaţi şi să plătéscă
şi taxele din urmă. Acest amendament, pe
care noi eram datori să 'l propunem, văd că
sa respins de comitetul delegaţilor.
Să'mi daţi voe acum să vă expun motivul
acestei propuneri.
D-lor senatori, mai în fie-care sesiune a
S-tului Sinod se primesc plângeri de la se
minarişti şi de la studenţii facultăței de teo
logie, că el, de şi se pregătesc pentru preo
ţie, sunt supuşi la plata taxei de amânare,
pe care, fiind săraci, n'ai de unde o plăti,
şi că în toţi anii, de la prima tragere la sorţi,
sunt purtaţi pe drumuri pentru a se pre
senta din noi înaintea comisiunei respec
live de recrutare, perdéndu'şi timpul şi pu
end pe părinţi la atâtea cheltueli, bani de
care se împrumută pe munca anului viitor.
Fiind şi ei director de seminarii mai mulţi
cunosc forte bine că acestea sunt aşa.
DESBATERILE SENATULUI
Şi P. S. director al seminariului de Bucu
resci, din anul trecut a expus în S-tu Sinod,
într'o fórte lungă cuvîntare, töte aceste in
conveniente şi greutăţi. Faţă de tote acestea,
S-tu Sinod a îndatorit pe membrii săi cari
fac parte din Senat, adică pe toţi noi, ca să
stăruim pe lângă d-vóstre, ca seminariştii şi
studenţii de la teologie să fie scutiţi şi apă
raţi de töte aceste greutăţi prin lege. Acesta
este motivul intervenirei mele în discuţia
acestei legi.
D-lor, cunosceți că este lege generală
unde se prevede că toţi să se presinte la
tragerea sorților. Bine, se presintă şi aceşti
elevi şi studenţi. Dar unii din ei nu "şi ală
terminat încă cursul şi atunci prevede legea
că se pot amâna. Acéstă amânare însă se
face în schimbul unei taxe de 200 lei, care
trebue să o plătéscă. Dar de unde să o plă
téscă, când părinţii lor sunt 6meni săraci”?
Se va dice însă că se dă dispensă pentru cei
cari presintă certificat de paupertate. Aşa
este. Dar cu cine sunt populate seminariile?
Cu băeţi din popor, cu băeţi săraci; noi aşa
părinţii lor ai câte 5 hectare de pământ şi
2 boi, acesta nu vrea să dică a fi bogaţi, ci
aú numai mijlócele de existenţă; cu tóte
acestea, ei se consideră ca avuţi, şi când cer
să li se dea ver-un act de paupertate, li se
dice: legea mă opresce de a da acte de pau
pertate acelora cari ai pământ şi 2 boi, şi
aşa nu li se dă. El însă nu pote să plătéscă.
Iată o greutate care trebue înlăturată.
Noi, în amendamentul ce am propus, am
cerut ca să se scutéscă de taxă. Până când “?
Să nu credeţi că voim să scutim de puşca
care se pune la ochi pe seminarişti şi pe
teologii cari nu voesc a intra în cler; nu.
Daca, până după un an de la termina
rea cursului, nu vor intra în preoţie, am
cerut nu numai să fie luaţi în armată şi
să "şi facă datoria prescrisă de lege, dar să
şi plătéscă taxele cari au rămas neplătite.
Mi se pare că acéstă măsură ar fi cea mai
dréptă. Mai este încă şi alt-ceva care ar mi
lita în fav6rea seminariştilor şi a studenţi
lor din facultatea de teologie.
Am dis că nu vrem să se înlăture semi
nariştii şi teologii de a face serviciul arma
tei. Dar să facă stagiul lor în calitate de
preoţi. Armata nu are şi ea nevoe de preoţi?
Nu trebue preoţi în armată? Eă cred că
da. Ei, atunci de ce nu îi ia pe cei căduţi la
sorţi să servéscă în armată, în calitate de
preoţi, dacă numai de cât se cere ca toţi să
ia parte la apărarea ţărei, încorporaţi“? Ei
pot fi acolo ca Învăţători şi moralisatori; aşa
cred că trebue să îşi facă preoţii armata, dar
nu cu puşca la umăr ! Făcând trei ani de
servicii militar în casarmă, cu câte nu vin
ei în contact! Câte deprinderi rele nu pot
contracta ! Ia-’i apoi şi "i pune conducători
morali. Ei nu vréă să impietez 6re-cum asu
pra conduitei lor şi a celor-alţi în armată,
dar sunt băeţi tineri şi credéndu-se liberi
pot aluneca; de aceea e bine ca ei să fie
feriţi de ori-ce fel de ocasii ce ar putea face
să li se impute ceva în misiunea lor de preoţi.
Să mă ertaţi dacă vă spun mai multe lu
439
-
cruri asupra acestor disposiţiuni, dintre
stea unele pot să servéscă d-lui ministru de
resboii la facerea de regulamente speciale
Iată ce voesc a vă mai spune: un semi
narist care s'a presentat la ânteia chemare
de tragere la sorţi şi sa amânat, este el ore
scutit de a mai umbla pe drumuri în fie
care an câte o lună şi mai bine de dile când
se fac tragerile la sorți ? Nu este nici de
cum scutit; îşi perde timpul de învăţătură
și face o mulţime de cheltueli cu aceste dru
muri. Ei cred că tote acestea se pot înlă
tura şi fără să jignéscă întru ceva interesul
armatei. In loc ca seminaristul sală studen
tul de la facultatea de teologie să se pre
sinte în toţi anii de amânare înaintea comi
siunei de recrutare şi ast-fel să "şi pérdă
timpul şi banii, nu e mai bine, nu e mai
nemerit, ca depoul de recrutare al circum
scripțiunei (sciind de la prima tragere la
sorţi că seminaristul sală studentul teolog
cutare se află la cutare şcolă bisericéscă), să
corespundă singur cu direcţiunile seminarii
lor respective sau cu decanatul facultăței de
teologie, cerând informațiuni dacă tânărul
cutare se mai află în acea şcolă sală a pără
sit-o"? Şi primind răspunsul afirmativ, să ia
act de el şi cu chipul acesta să nu mai fie
nevoe ca să se presinte în toţi ani la comi
siunile de recrutare. Cu acesta s'ar înlătura
perderea de timp a şcolarilor şi cheltuelile
de transportare ale părinţilor. Ei cred că
acésta e uşor de făcut şi folosul este mare.
De aceea elă, din partea nőstră a tutulor,
susţin ideea că seminariştii şi studenţii de la
teologie să fie amânaţi fără plată de taxe
pentru timpul cât vor fi în școlă; dar pe
urmă, dupe un an de la terminarea cursului,
dacă nu se vor găsi hirotoniţi, depositul de
recrutare să "i ia în armată şi să "i pună
încă să plătéscă și taxele de cari au fost
scutiţi. Dic că dupe un an, căci atât semi
nariştii cât şi studenţii facultăței de teologie
aú trebuinţă de un an de dile pentru a "şi
regula posiția socială; căci nu pot să se că
sătoréscă imediat ce es din şcolă.
Eú cred că cererea nőstră nu e părtini
tóre de loc, chiar dacă nu ar fi nevoie ca
preotul să servéscă în armată în calitate de
preot, – lucru ce ar trebui să se facă. ”MI
aduc aminte că mai anii trecuţi erau preoţi
de regimente asimilaţi cu căpitanii; umblată
cu regimentele şi îngrijată pe toţi soldaţii de
cele religise şi morale, dându-le tot-d'a
una Învăţăturile cuvenite, cum să se pârte
În posiția lor de militari ca 6meni cu frica
lui Dumnedei. Militari ai nevoe și de în
vețături morale, iar nu numai de instrucție
cum să mânuiască arma. Acum ei nu scii
dacă mai este veri-un preot da armată. Si
atâta că dacă veri-un regiment se duce într-o
localitate, căpitanul sau maiorul plătesc
ceva unui preot de acolo pentru a face aias
şi a spovedi şi împărtăşi pe soldaţi de
Crăciun şi de Paşti, ca şi când alte învaţă
turi, nu le-ar mai trebui. Şi aici economie de
la preot.
Seminariştii şi studenţii facultăței de tea
logie ar putea să slujescă fórte bine pentru
440
apărarea ţărei în calitate de preoţi, învă
ţând şi încurajând pe soldaţi.
Iată pentru ce, noi de pe acéstă bancă,
susţinem, şi vom susţine încă şi la articolul
respectiv, amendamentul pe care "l-am pro
pus în secţiune.
–Ne mai cerênd nimeni cuvêntul în dis
cuţiunea generală, se pune la vot luarea în
consideraţiune a proiectului de lege şi se
primesce.
–Se dă citire titlului I, de sub capitolul
II, ast-fel cum s'a propus de d. ministru de
răsboiü şi necerênd nimeni cuvêntul se
pune la vot şi se primesce.
–Se dă citire art. 18, redacţia comitetu
lui delegaţilor:
nSunt trecuţi în trupa cu schimbul numai
în timp de pace, şi chemaţi pentru instruc
ție în primul an şi pentru tragerea în ţintă
în timp de trei ani consecutivi de la data
încorporărei, şi concentraţi cel mult la duoë
manevre de tómnă; iar în timp de răsboii
chemaţi cu clasele lor :
a) Cel mai în vârstă dintre orfanii de tată
şi mamă;
b) Unicul fii sai cel mai în vârstă dintre
fiii sai, în lipsă de fiii sai ginere, nepotul
unic sai cel mai în vârstă dintre nepoţi (în
linie descendentă) al unei femei actualmente
văduvă sală al unui tată orb, sa trecut de
70 ani, cu veri-o infirmitate constatată din
causa căreia nu s'ar putea hrăni.
In casul prevădut la alin. a şi b, dacă cel
mai în vêrstă dintre fraţi, gineri saă nepoţi
sunt orbi sai atinşi de veri-o infirmitate
incurabilă şi fără mijlócele necesare de exis
tenţă, fratele, ginerile sau nepotul care vine
îndată dupe dénşii se vor bucura de dispense.
Dispensele prevăjute la alin. a şi b de
mai sus sunt acordate numai atunci când
presenţa fiului, nepotului sa ginerelui este
indispensabilă pentru a asigura existenţa
părinţilor săi sală a fraţilor mai mici, lipsiţi
de mijlóce de veţuire şi când cei ce cer dis
pensă se achită în realitate de acéstă obli
gaţiune;
c) Cel mai în vérstă dintre doui fraţi
chemaţi să tragă la sorţi, dacă cel mai tê
nër, având cel puţin 18 ani, este recunoscut
bun pentru servicii; acésta însă numai dacă
cel mai têněr se destină pentru serviciul
permanent sa al călăraşilor cu schimbul ;
d) Acela al cărui frate se află în serviciul
permanent al armatei, sa în călăraşi cu
schimbul, present sub drapel, fie ca angajat
voluntar pe termen întreg, sa chemat prin
sorţi, sa reangajat;
e/ Acela al cărui frate a murit în activi
tate de servicii, sală sa reformat, sa s'a
trecut în posiție de retragere, pentru rane
primite cu ocasiunea serviciului sa infir
mităţi incurabile contractate în serviciul ar
matei.
Dispensele acordate conform alin. d şi e
de mai sus se aplică numai la fratele in e
diat următor în viéţă.
D. C. Zăgănescu : D-lor senatori, este
cât se pte de vitregă acéstă disposiţiune de
la art. 18.
In adevăr, dacă este vorba ca un părinte
DESEATERIILE SENATULUI
bătrân, în neputinţă cu desăvîrşire să'şi a
goniséscă hrana, dacă este vorba de o mamă
văduvă, bătrână şi fără nici un fel de sprijin,
nu înţeleg acéstăparodie, strecurată prin se
riositatea celor cari alcătuiesc Senatul, ca să
veniţi d-vóstre să spuneţi că copilul unei vă
duve, în anume timpuri îi va fi util ca să'i
aducă pâinea din tóte dilele ei şi copiilor ei.
Văduvele sa bătrânii neputincioşi iar, cu
sute de mii de lei venit, nu ai dreptul să
se bucure de privilegiile săracului neputin
cios sai al femeei văduve şi bătrâne ! !
D-lor, art. 18 din legea veche are serio
sitatea ce trebue să presinte o asemenea
lege.
Cum, d-lor ?Se însoră un nenorocit de
om la 40 ani şi face un copil la 42–45 ani
şi el ajunge la 60–65 ani gârbov şi în ne
putinţă să hrănéscă pe copil şi femeia lui, şi
daţi dreptul ca copilul lui să fie chemat sub
arme, ori-de câte-ori îi va plăcea superioru
lui lui să'l-cheme ?
Eú declar, de la înălţimea scaunului de
senator, că votez în contra acestei legi.
D. G. Fulger: D-lor, aş dori să se explice
mai bine alin. b de sub art. 18,fiind-că iată art. 18, vor putea, dupe cererea lor, să be
ce s'a întâmplat anul acesta la recrutare la
Galaţi.
Eü, d-lor, nu am copii, şi amluat să cresc
un fiü de ţăran al unei văduve. "L-am ţinut
în liceul din Galaţi, a terminat clasa VII, a
eşit cel d’ântêiü din licei şi acum este la
Universitate. Când a împlinit 21 de ani. "I-am
trimes la recrutare, ca să-şi facă datoria că
tre ţéra lui.
Ce s'a întâmplat ?
Băiatul acesta este unic fii, are însă duoă
surori mai mari. Comisiunea de recrutare
"I-a amânat, nu "l-a scutit, deşi a adus acte
că este unic fii la mumă vëduvă.
Prin urmare, aşi dori, nu pentru copilul
care 'l cresc, dar pentru toţi fii țărei, să se
explice în lege că fiii de parte bărbătéscă,
să se adaoge aceste cuvinte.
D. general G. Anghelescu : D-lor sena
tori, d. Fulger ne-a arătat, dupe d-sa, că ar
exista un inconvenient în modul cum este
redactat acest articol şi ne-a dat un exem
plu, că la depositul de recrutare din Covur
luiü s'a interpretat, căîntre unic fiii sai, cel
mai în vârstă dintre fii, s'ar fi considerat şi
fetele.
De când este legea de recrutare textul a
fost tot ast-fel redactat şi nimeni nu s'a
gândit să'i dea o altă interpretare, că trebue
să se ţie sémă şi de fete; s'a întâmplat, póte,
cum o afirmă d. Fulger, ca consiliul de re
crutare din Covurlui să dea legei acéstă
curiósă interpretare. Acest articol însă a
fost astfel interpretat: numai băieţi sunt o
bligaţi la tributul de sânge.
Acésta este bine sciut; de aceea ei cred
că numai este nevoe să se facă adăogirea
propusă de d. Fulger.
D. G. Fulger : Rog pe d. ministru să ia
act de declarațiunea d-lui raportor şi să dea
ordine în consecinţă.
D. ministru de răsboiu,general A. Be
rendei : D-lor senatori, în general dispen
sele acestea sunt făcute pentru motive de
13 Martie 1899
sărăcie. In ţéră la noi, unde sunt atâţia 6meni
săraci, trebue să se pună acest articol.
Póte că fiul acela de care vorbesce d. Ful.
ger este fiu de véduvă car are avere.
D. G. Fulger : Nu are nimic.
–Ne mai cerênd nimeni cuvèntul, se pune
la vot art. 18, astfel cum sa modificat, şi
se primesce.
–Se dă citire art. 19.
D. raportor, general G. Anghelescu :
D-lor senatori, am citit aşa :
»Tênărul omis, care nu s'a presentat în
persónă la consiliul de revisie, sau prin pro
curator, spre a concura la tragerea sorțului
cu clasa din care face parte, nu va putea să
reclame dispensele arătate la literile a, b, c,
d şi e de sub art. 18, dacă causele acelor
dispense s'au întêmplat în urma închiderei
listei contingentului clasei sale.
Casurile de scutire şi dispense, pentru a
produce efect, trebuesc să existe în jiua
când consiliul face revisuirea sa.
Tinerii recrutaţi prin sorţi sau angajaţi
voluntari cari, dupe începerea serviciului, ar
cădea într'unul din casurile prevădute la
neficieze de prescripțiunile acestui articol,
afară numai dacă nu va fi procurat dispensa
de servicii unui frate actualmenteîn viaţă.
D. colonel V.0bedeanu: La concentra
rea consiliului de revisie, ice art. 19.
D. raportor, general G. Anghelescu :
Am omis într'adins cuvèntul nconcentrarea
pentru că este o eróre de tipar. Nu pote fi :
m concentrarea consiliului de revisie.
–Necerènd nimeni cuvântul se pune la
vot şi se primesce.
– Art. 21 se primesce cu modificările
propuse de guvern la alin. b.
– Se dă citire art. 22 bis, Ş 1, redacția
comitetului delegaţilor de secţiuni şi a legei
în vigóre :
Sunt chemaţi în armata permanentă,pen
tru un servicii de 11 luni, începând cu luna
Noembre :
a) Membrii învăţământului public primar
cari au contractat, mai înainte de epoca tra
gere la sorţi, cu ministerul instrucţiune
publice un angajament, acceptat de acesta,
şi prin care se obligă de a servi ca profesori
în ramul învăţământului public în timp de
10 ani, şi întru cât ei îndeplinesc acest an
gajament într'o şcólă publică;
b) Absolvenţii liceelor;
c) Tinerii cari frecuentéză şcoli speciale
superióre;
d) Absolvenţii cu diplomă sau certifinate
ale şcolelor: centrală de agricultură,specială
de silvicultură şi comercială de gradul al
II-lea:
e) Elevii cari ai terminat cu succes cur
surile seminariilor şi cari nu se preoţesc;
f) Absolvenţii cu diplomă ai şcölelor nor
male de institutori;
g) Tinerii cari ală obţinut titlul de doctori
în medicină, medici veterinari şi licentiaţi în
farmacie.
Tinerii de la lit. a, b, c, d, e şi f sunt o
bligaţi a depune, dupe şése luni de servicii,
examenul cerut pentru gradul de sub-loco
13 Martie 1899
tenent în reservă şi a îndeplini apoi funcţia
de plutonieri 5 luni, dupe care pot fi înain
taţi sub-locotenenţi în reservă.
Cei cari nu satisfac la acest examen pot
da un al duoilea dupe alte trei luni şi, dacă
reuşesc, îndeplinesc duoë luni funcţia de
plutonieri, dupe care pot fi înaintaţi sub lo
cotenenţi în reservă ca şi cei de la aliniatul
precedent.
Tinerii cari nu reuşesc nici la al duoilea
examen, daă un al treilea la finele lunei
Septembre; dacă reuşesc, pot fi înaintaţi
imediat sub- locotenent în reservă.
Dupe 11 luni de servicii, tinerii cari n'aú
reuşit la examenul de locotenent sunt men
ţinuţi în activitate încă patru luni, dupe care
trec în congedii şi vor fi chemaţi la töte
concentrările de témnă cu clasele lor.
Tinerii de la lit. g vor primi, în cele d’ân
tèiú 3 luni, instrucţia militară ; iar în cele
alte 3 luni vor fi ataşaţi la infimeriile corpu
purilor de trupă sau la spitale. Dupe 6 luni
vor trece examenul de medic de batalion
cl. II, farmacist de batalion şi veterinar de
escadron, îndeplinind în urmă funcţia de aju
tóre pe lângă medici, farmacişti sa veteri
nari, pe timp de cinci luni. Dupe acest timp
pot fi înaintaţi medici de batalion cl. I, far
macişti de batalion şi veterinari de escadron
în reservă
D. general Manu : D-le preşedinte, acest
articol se compune din trei paragrafe; pen
tnu ca discuţiunea să fie mai fructusă, este
bine să împărţim discuţiunea pe paragrafe.
Am cerut cuvântul la Ş I şi mă voi măr
gini la acest paragraf şi vă rog să nu treceţi
la alţi oratori cari vorbesc la alte paragrafe
până nu se va resolva cele spuse de mine
la Ş l.
D-lor, sunt mândru că în România dispo
siţiunea de a fi militar a devenit generală.
Acest progres s'a introdus în armată de
atunci de când sa votat servicinl militar obli
gatoriü pentru tótă suflarea românéscă, a
césta s'a petrecut pe la 1864, şi s'a desvol
tat din ce în ce mai mult sentimentul mili
tăresc şi s'a confimat pe deplin cu ocasiunea
răsboiului din 1877–78. Adi nu mai întâm
pinăm dificultăţi pe la cetăţenii burghezi şi în
populaţiunea ţărei de a intra în armată.
Acest progres îl constat şi sunt dator să
mulţumesc d-lui Urseanu, profesor civil, care
a vorbit în acelaşi spirit şi a combătut mo
dul de a vedea al d-lui Micescu.
Noi, atunci când am lucrat pentru ântêia
óră legea recrutărei, am introdus, eram de
putat atunci, serviciul de un an, care pe
urmă s'a transformat în servicii de 6 luni,
pentru ca tinerii noştri cari se destină în
văţămêntului, cari voesc să ia altă carieră
de cât cea militară, să fie în putinţă de a-şi
face şi datoria de militar, şi a'şi cortinua şi
studiul.
Şi de aceea, când am făcut prima intro
ducţiune, ne-am mărginit a le cere un ser
viciü de 6 luni.
Experienţa făcută de atunci, cu acești ti
neri, ne-a dovedit că 6luni nu sunt suficiente,
ca tinerii să dobêndéscă un învăţămînt în
destulător militar şi să aducă servicii mili
DESBATERILE SENATULUI
tare şi omul cult, bacalaureatul, elementul cel
mai învăţat, têněr, al României.
Vine în urma acestei esperienţe d. mini
stru de resbel, şi ne cere astăi o îmbună
tăţire în privinţa instrucţiunei, sporind ser
viciul de fa 6 luni la 11 luni. Eă voiü fi ală
turi cu d-sa şi voi vota articolul aşa cum
îl propune.
Dacă am luat cuvântul, este a atrage
atenţiunea asupra redacţiunei acestui arti
col, care pte că ar fi bine să 'l modifice d-sa,
dacă se va uni cu reflecțiunile ce voi face.
Nu am să propun un amendament, atrag
numai atenţiunea d-lui ministru de resbel
şi a comitetului de delegaţi, dacă va crede
să transforme aceste reflecţiuni în redacțiu
nea chiar a proiectului.
D-lor, ântêiü în privinţa termenului de
când începe acest servicii de voluntari de
11 luni, se fixéză prin lege ca să se încépă
la 1 Noembre.
Mie îmi pare că reflecțiunea d-lui Mice
scu era fundată. Trebue să căutăm ca ter
menul acesta să nu slruncine învăţătura ce
trebuie să aibă acei tineri pe la universită
ţile din ţră saú străinătate. Cu alte cuvinte,
nu trebuie să încalce termenul de servicii
asupra a duoi ani de studii, ci trebue să fie
combinat aşa, ca să nu se întârdie învăţă
mêntul cel mult de cât cu un an. Termenul
de la 1 Noembre mi se pare că alteréză, nu
un an de învăţământ, ci duoi ani, pentru că
cu toţii scim că învăţământul în străinătate
începe la 1 Noembre stil noi. Vedeţi dar,
că el nu pte să se mai înscrie la facultăţile
din străinătate, în anul când îşi termină ar
mata.
D. raportor, general G. Anghelescu : El
termină în Septembre.
D. general G. Manu: Termină la 10ctombre
stil vechii sală la 13 Octombre stil noi.
Apoi el pte să mai fie întâriat cu exame
nul de sub-locotenent, pe care va trebui să "l
depună la eşirea din oştire, aşa că mai perde
şi din luna ce "i rămâne ca să se pregătéscă
pentru studiile sale.
Deci, nu ''i rămâne tînărului destul timp
ca să se presinte la învăţamént la 1 Noem
bre. Acésta se petrece, mai cu semă pentru
învăţământul de la noi, care începe de la 15
Septembre sa la 1 Octombre.
De aceea, reflecţiunea mea este de a ruga
pe d. ministru de resbel să facă mai timpu
rie intrarea acestor tineri, de exemplu la 1
Septembre sa cel mai târjiă la 1 Octom
bre, aşa ca să câştige o lună mai mult între
terminarea serviclului militar şi re'nceperea
studiilor.
Cred că ar trebui să se pună 1 Octombre,
pentru că acest termen corespunde şi cu
termina ea manevrelor de témnă, şi cu re
întórcerea din congediü a oficerilor, conge
diü ce trebue să li se acorde înainte de a
se reîncepe munca lor de instrucţie de
tómnă.
Obicinuit în lunele August şi Septembre
se face manevrele cari sunt învăţământul
desăvêrşit al armatelor permanente, şi între
August şi Septembre se termină acel învă
ţămênt, se dă un timp de odihnă şi oficieri
441
lor, aşa în cât dacă punem 1 Octombre, a
cesta e o epocă care corespunde cu reînce
perea serviciului de instrucţiune în armată;
acésta este prima mea reflecțiune.
A duoa este în privinţa unei redacţiuni
din proiect, care mi se pare că încuragéză
lenea tinerilor cari voesc să beneficieze de
disposiţiunile lege, pentru a deveni sub-lo
cotenenţi de reservă. Este is în lege, că ser
viciul acestor tineri începe prin instrucțiu
nea individuală care i se dă şse luni, dupe
care se dă examen; dacă têoërul isbutesce
şi devine sub-locotenent de reservă, cele-alte
cinci luni ce ''i rămân el servă ca plutonier.
Dacă el cade la primul examen, el continuă
serviciul săi elementar încă trei luni, şi
nu 'i rămân de cât duoë luni pentru servi
ciul de plutonier, şi cel ce nici atunci nu is
butesce şi care merge până la împlinirea ce
lor 11 luni de servicii, nu are nici un ter
men de plutonier. Imi pare că acésta e
o disposiţiune mai mult de regulament de
cât de lege; cred că ar fi bine să lăsăm îm
părţirea modului de servicii între serviciul
elementar şi cel de plutonier, ca d. ministru
de răsboiü să o decreteze prin ordonanţe mi
nisteriale.
Sim cu toţii că serviciul de plutonier e
nu numai serviciul cel mai trebuincios ofi
cerului de reservă, dar este şi un fel de răs
plată. Cu cât un tênăr e mai leneş şi cu cât
trece mai cu greu, cu atât el devine mai
târdiü plutonier, şi serviciul lui de învăţă
tură nu ”l face de loc, căci imediat se libe
réză, şi răsplata pentru cei ce sunt leneşi e
tocmai că nu se fac nici plutonieri, şi duc
învăţământul elementar 11 luni de-a-rândul.
Ași ruga pe d. ministru, ca corecţie, să su
prime din lege împărţéla acésta, cum să se
facă serviciul, şi să o reguleze prin disposi
ţiuni ministeriale.
In ce privesce reflecțiunea făcută de d.
general Budişteanu, că ar trebui ca tînărul
ce intră pentru a deveni oficier de reservă,
care ar fi leneş şi ar sta 11 luni fără să is
butéscă a deveni oficier, ne dice d. general
Budişteanu, că acel tînăr ar trebui să fie
obligat să servéscă 3 ani de ile, ca şi cei
cari trag la sorţi, şi ne da ca argument că
le place bacalaureaţilor să se libereze cu
gradul de sergent, pentru ca să fie scutiţi
de concentrări şi cele-alte. Acéstă obiecţiune
a d-lui general Budişteanu nu o cred fun
dată, căci nu pot presupune că tinerii noş
trii cari sunt bacalaureaţi să voiască dina
dins să cadă la examenul de oficier de re
servă, numai pentru a fi apăraţi de concen
trare ca sub-locotenenţi din reservă, căci ar
fi în adevăr a nesocoti sentimentul de amor
proprii şi de ambiţiune, pe care trebue să
"I presupun la oricare tînăr. Cu töte aces
tea, este bine să împedicăm pe tineri, dacă
sar fi de aceştia, ca să facă acésa, şi văd că
comitetul delegaţilor a găsit un mijloc, care
este cu totul suficient, căci a introdus în
lege o îmbunătăţire, care nu era în legea
d-lui ministru de răsboiü, ca ei, dupe ce ai
terminat serviciul militar, să fie datori să
mérgă la concentrări cu gradul cu care ai
eşit şi atunci cine nu scie că serviciul gra
442
delor de jos în oştire cste mult mai dur şi
mai greu de suportat de cât al oficierilor!
Ast-fel bacalaureatul va fi îmboldit să "şi
dea tóte silinţele ca să fie liberat cu gradul
de sub-locotenent, căci de concentrare în
viitor nu va mai fi apărat.
Asupra acestui articol mai am încă o în
trebare depus d-lui ministru de răsboi, care
este legată 6re-cum şi cu cheltuelile Sta
tului. Funcţiunea de plutonier nu este pre
vědută în cadrele nostre, şi prin urmare a
ceşti tineri plutonieri, cărora li se dă func
țiunea corespundătóre gradului de sub-lo
cotenent, nefiind prevădută în legea nőstră
de cadre şi de solde, întreb pe d. ministru
de răsboiü: aceşti plutonieri vor primi solda
de sub-locotenenţi sau nu?
Dacă ar fi vorba să li se plătéscă ceva, ei
aşi fi contra.
D. general C. Budişteanu : Neapărat că
trebue să li se plătéscă.
D. general G. Manu: Atunci este bine
să se dică în lege că să li se plătéscă şi cât
să li se plătéscă, căci acésta nu se spune ni
căieri. Ei sunt de părere că aceşti plutoni
eri să nu fie plătiţi; în tóte ţările unde
există acest servicii de voluntariat, unde se
face acéstă fav6re, nu se plătesce de Stat
nimic, din contră ei plătesc Statului despă
gubirea pentru îmbrăcămintea care li se dă,
şi n'ai dreptul nici la acea hrană dilnică în
bani, totul este pe socotéla lor, aşa că ar
trebui să se menţină şi datoria pentru dén
şi de a face serviciul de plutonieri fără să
fie plătiţi. Dar, dacă ar fi să se plătéscă, vom
împovăra budgetul peste măsură.
Scim că în fie-care an se fac oficieri de
reservă de la la 100–150 tineri bacalau
reaţi. Să punem că nu vor da examen dupe
6 luni toţi, că alţii vor da asemenea dupe 9
lui; să admitem dar termenul de mijloc de
servicii ca plutonieri între 5 şi 2 luni, adică
3 luni şi 4/. Plutonierii n'ar putea să fie
plătiţi mai puţin de 150 lei pe lună pe 3
luni şi jumătate face peste 70.000 lei cu
care s'ar împovăra budgetul ministerului de
răsboiü.
Eă mai sunt încă în contra remunerărei
bacalaureaților-plutonieri, căci serviciul de
11 luni este un servicii de favor, care nu
trebuesce să cadă în sarcina Statului, ci în
sarcina aceluia care profită de acest favor.
In alte State nu numai nu se plătesce de
Stat nimic voluntarilor de 11 luni, dar încă
ei plătesc Statului, iar ei sunt datori să se
echipeze şi să se îmbrace şi să se hrănéscă
cu din propriile lor mijlóce.
Dar, dacă d-vóstre credeţi că bacalaurea
ţi-voluntari trebuesc a primi un remunera
rii echivalent cu léfa de sub-locotenent,
când ei devin plutonieri, atunci trebue să o
spuneţi chiar în lege, căci din legea soldelor
acest drept nu resultă, şi în legea cadrelor
plutonierul nu este prevădut, fiind-că el în
suméză o funcţiune, iar nu un grad.
Iată reflecţiunile ce'mi-a sugeratarticolul
ce este în discuțiune. Eă le las la aprecie
rea d-lui ministru de răsboi şi a comitetu
lui de delegaţi, şi nu presint nici un amen
dament,
DESBATERILE SENATULUI
D. ministru de răsboiü, general A. Be
rendei : D-lor senatori, onor. d. general
Manu a făcut ântêiü o observaţiune asupra
Începerei serviciului pentru aceşti tineri.
Dupe textul lege, serviciul trebue să încépă
la 1 Noembre, pentru că trebue să ne gân
dim că aceşti tineri trebue să urmeze Îna
inte cursurile lor la facultăţi şi prin urmare
trebuesc liberaţi înainte de un an de servicii,
dupe cum se obicinuesce şi în alte armate;
d-vóstre cunâsceţi că în alte armate acest
servicii este de un an întreg, noi am pus
numai 11 luni.
D. general Manu a mai dis că puteam să
punem 1 Octombre sală 15 Septembre. Ne
am gândit la acésta, dar aceşti tineri nu
sunt desăvîrşiţi în instrucţiunea lor, dacă nu
li se dă ocasiunea de a urma manevrele, şi
ele nu se termină câte odată nici la 15 Sep
fembre; de aceea am pus termenul de înce
perea instrucţiei cu 1 Noembre.
D. general Manu a mai făcut o observaţie
asupra tinerilor leneşi cari nu sunt în stare
să satisfacă la examenul de sub-locotenent.
In lege se prevăd mai multe termene de
examene, cel d’ântêiú la 6 luni, pe urmă,
dacă nu reuşesce peste 3 luni, şi în cele din
urmă la sfîrşitul lui Septembre. Este forte
adevărat că este o mică încurajare pentru
cei leneşi, şi dacă onor. Senat Îmi permite, ei
ași propune ca acei cari nu reuşesc de cât
la cel din urmă termen de examen, la finele
lui Septembre, să se mai ţină ca penalitate
încă duoă luni ca plutonieri, mai ales că s'a
prevëdut pentru acei cari nu reuşesc de
loc să fie opriţi încă patru luni.
Al treilea punct e cu privire la solda a
cestor plutonieri. In general toţi aceşti ti
neri nu ai nici un grad ; el se presintă la
gradul de sub-locotenent cu gradul de sol
dat; ca soldaţi, tot-d'auna s'a plătit şi se vor
plăti. Dacă ar avea alt grad, neapărat că se
vor plăti conform gradului. Daca unul din
tr'ênşii ar fi în stare să dea examene de
grade, s'ar plăti conform gradului inferior
dobândit.
D. general C. Budişteanu: Elevii şcolei
militare, cari merg la manevre ca plutonieri,
nu "i plătiţi?
D. ministru de răsboiü, general A. Be
rendei: Li se dă o mică plată fiind-că
sunt fără mijlóce; dar acei tineri sunt sol
daţi, şi dupe cum spunea şi d. general Manu
aceşti sub oficieri nu trebuesc plătiţi.
P. S. S. Episcopul de Rîmnic : D-lor
senatori, am cerut cuvîntul asupra art. 22
bis, S I, şi anume la alin. e care sună ast-fel:
n. Elevii cari au terminat cu succes cursu
»rile seminariilor şi cari nu se preoţesc.
Acest aliniat, abstracţiune făcând de consi
derantele pe cari le a adus adinéori înain
tea d-vóstre P.S.S. Episcop al Huşilor, acest
aliniat, dic, este prea confus. El este confus
din două puncte de vedere. Mai ântâiü el
dice : melevii cari ai terminat cu succes. A
supra acestor din urmă cuvinte aşi voi să
atrag atenţia bine-voitóre a d-vóstre. D-lor,
din aceste cuvinte lesne s'ar putea deduce
că în categoria tinerilor prevăduţi la artico
lul În cestiune intră numai elevii cari ai
13 Martie 1899 |
terminat cursurile seminariilor cu succes, l
Însă nu toţi seminariştii termină cursurile
cu succes. Unii le termină cu o notă la li
mită, dar totuşi le termină. Care va fi deci anul
posiția acestor elevi faţă cu armata ? Ei n'ai ţine
terminat cursurile cu succes. Ar urma, deci, Irii
firesce, că ei nu intră în prevederile artico. li
lului de faţă. După cum glăsuesce aliniatul,
el rèmân, aşa dar, sub regimul legei ac insa
tuale. Dar acesta ar fi o mare nedreptate milii
pentru dinşii; căci şi ei dóră aú terminat ul f
cursurile seminariilor, însă numai atât că
nu le ai terminat cu succes. Şi atunci mă
întreb: are obiect acest aliniat ? E sciut că ult
rari sunt elevii cari termină cursurile unei
imp
şcoli 6re care cu succes. Iar a modifica o lege
pentru casuri aşa de rari, mi se pare că este film
de prisos. O lege trebue să răspundă la ne fanii
cesităţi cât mai generale, iar nu numai ne
cesităței a câtorva individ. De aceea am dis
că partea ce am citit din acest aliniat este
confusă, este vagă. Ceva mai mult încă, d-lor, lit
aliniatul acesta face o confusie şi din alt Unite,
punct de vedere. Prin acéstă confusie voi
arăta că el vine în contradicere cu economia
proiectului ce discutăm, şi chiar cu legea
de la
actuală. Şi aci am nădejde că critica ce fac
"I'll
aliniatului va fi mai bine apreciată de d. mi
nistru de răsboiü.
In acest aliniat e vorba, d-nii mei, despre
cursurile seminariilor. In tesă generală, Nr.
modificările ce se aduc prin proiectul de faţă lui,
la legea recrutărei sunt în fav6ree semina iarul
riştilor. In adevăr, după legea în vigóre se
minariştii fac trei ani de armată. Prin mo
dificările ce se propun acum, ei vor face nu timii
mai 11 luni. Posiţiunea seminariştilor, faţă linit
de legea recrutărei, s’a ameliorat deci, prin hi
proiectul de faţă. Şi semnalând acéstă mă
sură propusă în fav6rea seminariştilor, ei
mulţumesc d-lui ministru de răsboiü că a
ţinut sémă de mijlocirea ce sf. Sinod a făcut
va
în acéstă privinţă.
Vin acum, d-lor senatori, la a doua con
fusie ce văd în alin. e. Se scie că noi avem
l, mi
două feluri de seminarii şi anume: seminarii 11
de gradul I şi seminarii de gradul II. Se pote
fórte bine întâmpla ca unii seminarişti, după Inr.
terminarea cursului seminarului de gradul
ia
I, să nu mai trécă în seminarul de gradul II.
pţie
Care va fi deci posiția acestor elevi, faţă cu
armata ? Sunt ei sau nu elevi cari ai ter
minat cursurile seminariilor? De sigur că
brii
da. Ceva mai mult. Unii din ei vor fi termi
septe
nat acele cursuri chiar cu succes, aşa cum
prevede aliniatul în discuţie. Vor intra deci Ital
şi ei în categoriile prevădute la art. 22bis"
Eú, d-lor senatori, după cum e redactatalin tima
e, răspund afirmativ. Aliniatul acesta nu
la
preciséză, cari anume seminarişti vor face
un servicii de 11 luni? Cei cari ai termi
nat cursurile seminariilor de ori-ce grad,
saú numai ale seminariilor de gradul III"
Nefăcându-se deci acestă deosebire, elev
cari ai terminat cursurile seminariior de
gradul I vor căuta să beneficieze şi ei
disposițiile din acest articol. Şi cu tot drep”
tul, dupe maxima : unde legea nu face de
sebire, nici noi nu putem face. Dar atu
negreşit, ar fi o perdere pentru serviciul"
 13 Martie 1899
matei, căci s'ar sustrage de la el un timp
îndelungat atâţi tineri, cari după legea în
vigóre trebue să facă trei ani. Iată, d-lor
senatori, ce resultat ar avea aliniatul în ces
tiune, dacă 'l aţi admite cum este redactat.
In adevăr, el este confus şi dă nascere la
nulte inconveniente.
D-lor senatori, când sa discutat proiectul
în secţiuni, nu m'am oprit asupra redacţiu
mei acestui aliniat. Eă şi PP. SS. Episcopi,
cari facem parte din secţiunea IV, ne am
înţeles atunci săpresintăm un amendament,
care să substitue cu totul acest aliniat. Aţi
au it însă, d-lor, din raportul citit acum de
d. raportor, că comitetul delegaţilor şi d.
ministru de răsboii aú respins amendamen
tul nostru. Cel puţin atunci d-niele lor ar
trebui să preciseze mai bine menţionatul ali
iniat, spre a nu mai fi susceptibil de atâtea
interpretări şi nedumeriri, după cum am
arătat,
Iată consideraţiunile pentru care avem
onóre să propunem din noi, la acest articol,
următorul amendament:
e/ Seminariştii şi studenţii facultiței
de teologie, cari un an de la terminarea
cursurilor nu vor fi hirotonisiţi, se vor
scuti de taxa amânărei şi se vor înrola în
armată.
Stroe Beloescu, P. S. S. Episcopul de
Huşi, P. S. S. Episcopul de Râmnic, ge
neral C. Budişteanu şi dr. A.Fotino.
Şi încă o dată, d-lor senatori, fac apel la
simţimintele de echitate ale d-vóstre şi ale
comitetului delegaţilor, precum şi ale d-lui
ministru, ca să primiţi acest amendament.
Insă, d-lor senatori, vă rog să 'mi daţi
voe ca să insist încă şi să fac apel la sim
ţimintele de echitate ale d-vóstre, spre a lua
în consideraţie întîmpinarea mea şi să bine
voiţi a primi amendamentul pe care 'l pro
punem la acest aliniat.
Onor. comitet al alegaţilor, în unire cu
d. ministru, a respins amendamentul ce
noi am propus în secţiunea IV, sub cuvînt
că prin el s-ar crea o excepţiune pentru se
minariştii şi studenţii în teologie. Dar, d-lor,
excepţia există şi acum. Preoţii nu fac ex
cepţie de la serviciul militar ? Ei sunt sin
guna clasă de slujbaşi ai ţărei, scutită de
armată. Deci, dacă ei fac excepţie, de ce nu
s'ar întinde acestă excepţie şi la tinerii cari
se pregătesc a sluji ţărei ca preoţi?
Noi, d-lor, suntem de acord cu onor. co
mitet al delegaţilor şi cu d. ministru, ca se
minariştii şi studenţii în teologie să facă
armata. Dar numai cu o condiţie şi anume:
daca nu se fac preoţi într-un timp hotărit.
Ei, deci, trebue înlesniţi ca să potă împlini
acéstă condiţie. Dar în faptă ce se întâmplă?
La vîrsta de 21, ani dupe ce ei s'aú presen
tat înaintea consiliului de revisie, nu sunt
amânaţi, ca să îşi continue studiele, de cât
numai plătind o taxă. Dar, daca aceşti tine
rl aú să se facă preoţi, nu vi se pare, d-lor,
că e prea oneros pentru ei, fii de săteni,
fără cine scie ce avere, ca să plătéscă acea
taxă“?.De aceea cred, d-lor senatori, că este
drept a 'i scuti de taxă pe tot timpul în care
DESBATERILE SENATULUI
se pregătesc pentru preoţie. Daca însă până
într'un an de la terminarea cursurilor, ei
nu se preoţesc, atunci nu numal să fie în
rolaţi, ci chiar obligaţi să plătéscă şi taxele
pentru toţi anii câţi ai fost amânaţi.
Iată consideraţiunile de cari ar trebui
să se ţină semă, spre a înlesni ast
fel acestor tineri putinţa de a-şi urma cur
surile neîmpedicaţi şi a se pregăti mai lesne
pentru cariera preoţéscă.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D. Ful
ger are cuvêntul asupra paragrafului I.
D. G. Fulger: Cedez d-lui Beloescu.
D. N. I. Micescu: Am un amendament,
care are nevoe să fie susţinut.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi : Pen
tru o mai bună metodă,săvedem töte amen
damentele şi apoi să le punem la vot.
D. Beloescu are cuvéntul.
D. Beloescu Stroe: D-lor senatori, elă, ca
şi d. Micescu, sunt membru al congresului
interparlamentar şi, ca atare, lucrez pentru
ca conflictele între naţiuni să se deslege
printr'un tribunal de arbritri, cu alte cuvinte
să facem răsboi contra răsboiului. Răsboiul
distruge tită munca şi economia omului şi
aduce niseria în masa cea mare a poporu
lui, şi de aci urméză nesiguranţa în Stat.
Cred că ar fi mai bine ca în loc să ne pre
parăm de răsboii, spre a avea pacea, ar
trebui să luptăm în contra ignoranţei şi a
sărăciei care apasă greă asupra păturilor de
jos ale naţiune, şi atunci de sigur vom a
tinge cu înlesnire acel sublim ideal al păcei
între popóre.
Aci, în parlamentul ţărei, sunt silit-şi
cred că 'mi fac datoria de bun român,-vo
tând credite de milićne pentru înarmarea
ţărei şi întocmind legi prin care să se cheme
la mănuirea armei tot cetăţenul valid;
căci, pentru ruşinea secolului în care trăim,
a nu fi astădi soldat, este a nu fi om, iară
puterile cele mari, în combinaţiunile lor be
lice, spre a ţine compt de o naţiune, întrébă
câte baionete pote pune în luptă.
Numai naivii pot crede în realisarea ideei
de desarmare, când faptele recente sunt
contrarii acelei propuneri. Ar fi o glumă ca
noi, un stat mic, să începem desarmarea, –
noi cari datorim independenţa şi titlul de
regat sângelui celui mai generos şi mai
nobil pe care "l-a vărsat brava nőstră ar
mată.
D-lor senatori, acestea dise, în tesă gene
rală, am onóre a propune la art. 22, Ş I, ur
mătorul amendament: melevii şcolei superi
óre de sciinţe de Stat şi ai Conservatorului
să fie chemaţi în armata permanentă pen
tru un servicii de 11 luni. u
Stroe Beloescu, G. Radovici, G. Fulger,
Th. Athanasită, dr. Sabin.
D-lor senatori, contribuţia de sânge este
cea mai grea datorie pe care trebue să o în
deplinéscă veri-ce cetăţén către patria sa,
prin urmare ea ar trebui să fie de o potrivă
pentru toţi, fiind-că Constituţiunea dice că
toţi suntem de o potrivă înaintea legilor;
dar, din nenorocire, la noi acéstă contribu
țiune de sânge nu este de o potrivă pentru
-- 445
toţi şi sunt 6re-cari casuri de favoruri; apoi
printre acele casuri, ar fi drept ca şi tinerii
coprinşi în acest amendament să se bucure
de aceeaşi favóre pentru serviciul militar, ca
şi bacalaureaţii.
D. C. Climescu: D-le preşedinte, vrea să
atrag atenţiunea onor. comitet al delegaţi
lor, asupra aliniatului c, pentru ca să nu
dea loc la confusiune mai târdilă.
Aliniatul c jice :
Tinerii cari frecuentéză şcolile speciale
r superióre «.
Care sunt şcolele néstre superióre spe
ciale ? Nu cunosc de cât şcóla de poduri şi
şosele.
D. raportor, general G. Anghelescu: Fa
cultăţile.
D. C. Climescu : Acestea nu sunt șcle
speciale. Sunt şcle literare şi sciinţifice.
Ar fi fost şcolă specială, şcola normală, des
fiinţată.
De aceea, ca să nu fie confusiune când se
va pune în aplicaţie, cred ca să se dică: stu
denţii facultăţilor de medicină, de drept, de
sciinţe, de teologie, etc. Pentru aceia, aş
dori ca acest aliniat c, să fie redactat în a
cest SenS.
Şi cu acéstă ocasiune, să îmi daţi voie, d-le
ministru, să vă atrag atenţiunea asupra unui
punct, pentru când veţi face regulamentul.
Am avut ocasiune să constat, la facultatea
de sciinţe de la Iaşi, cum se justifică înain
tea comisiuneî de recrutare că este cine-va
student la facultate. Se cer fel de fel de cer
tificate.
Apoi, în legea actuală a instrucţiunei, se
prevede cartea de student anuală. V'aş ruga
dar, să puneţi în vederea comisiunilor că,
cartea acésta să fie suficientă,să nu mai um
ble dupe alte formalităţi.
In ceea ce privesce dar partea ântêii, să
se fixeze bine, să nu se mai jică şcöle supe
rióre speciale.
Cât pentru şcola de sciinţe de stat.
D. N. Crătunescu: Este o şcolă particu
lară aceea.
D. C. Climescu: Este în lege.
D. N. Crătunescu: Când se va pune le
gea în aplicaţie.
D. C. Climescu : Aci se dice de șcle su
perióre speciale. Dar nu aveţi asemenea
şcóle. Daţi explicaţiune, ca depositul de re
crutare să scie ce va face.
Dacă voiți, voi propune un amendament.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Vă rog
să faceţi un amendament.
D-vóstră, d-le Cireşeanu, la paragraful 2
aţi cerut cuvântul?
D. Gr. Cereșeanu: Da, la paragraful 2.
D, vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Pentru
mai bună metodă, voiü da citire tutulor a
mendamentelor şi le voi trimite la comite
tul de delegaţi. -
D, N. Micescu: Trebue să 'mi daţi mie
ânteiü cuvéntul, ca să 'mi susţin amenda
mentul, căci alt-fel "mi-l retrag.
Un amendament, ca să fie depus pe biu
roú, are trebuinţă de a fi susţinut.
D. vice-președinte, Al. Nicolaidi: 'L aţi
susţinut.
 442
"D. N. Micescu: Eă am vorbit în discuţia
generală.
D. vice-preşedinte, Al.Nicolaidi: D-vós
tră aţi avut cuvêntul, 'l aţi desvoltat şi apoi
aţi propus amendamentul.
D. N. Micescu: Fac apel la memoria tu
tulor. Eü am vorbit în discuţiune generală.
Sunt vechii parlamentar, d-le preşedinte,
şi sciü fórte bine regulamentele, atât al Se
natului cât şi al Camerei.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: Aveţi
cuvêntul, ca să susţineţi amendamentul.
D. N. Micescu : D-lor senatori, în amen
damentul pe care îl propune şi care diferă
óre cum de cele-alte amendamente, ei mă
preocup de tineretul cult şi inteliginte, acela
care a trecut dupe actuala lege a instruc
țiunei 8 ani şi ese cu titlu de bacalaureat,
şi căruia ei vréú să i se aducă 6re-care uşu
rare în serviciul militar.
Nu 'l voiü urma nici pe onor. d. colonel
Obedeanu, nici pe d. general Manu, căci
dacă e vorba dupe teoria d-lui Obedeanu că
toţi cei ce vorbesc aci, fiind unii din noi şi pro
fesori, sunt şi trebue să fie şi cunoscători în
istorie, geografie şi tóte cunoscinţele unui
enciclopedist, eü voiü intra chiar în istorie
cu d-lui, deşi nu a fost specialitatea mea, ca
să 'i spun d-lui Obedeanu că sunt 18 vea
curi de când sentinela Romei a fost fixată
aici. De atunci, d-le colonel, câte valuri de
invasiuni n'aú trecut peste Români,şi totuşi
ei aú păstrat pentru noi şi generațiunile vii
tóre, datinile, limba, moravuri şi deprinde
rile militare. Pe când deja Bizanţul ame
ninţa căderea, Baiazet pusese de gând, dupe
expresiunea poetică a lui Eminescu, ca din
pristolul de la Roma să dea calului ovăz,
şi s'a împedicat aici în valea Dunărei de un
moşneag, de Mircea, a cărui armată orga
nisată "i-a pus în respect. Prin urmare, spi
ritul militar ’l am moştenit de la strămoşii
noştri. (Aplause).
Intorcându-mă la d. general Manu,voiü
face apel la memoria d-sale aşa de bună.
In Parlament am fost o notă 6re-cum dis
cordantă pentru cei ce era alături cu mine
în oposiţiune. Eă am felicitat pe d. general
Manu, când a adus în discuţiune legea posi
UPRIMERIA STATULUI
Î)ESBATERILE SENATULUI
țiunei oficierilor reîntorşi din resbel, acope
riţi de răniunii, alţii suferinji în urma con
secinţelor şi suferinţelor din timpul acelei
campanii; între altele, liceam atunci d-lui
general, că ar fi bine ca şi cei-alţi d-ni mi
niştri de pe banca ministerială să se ocupe
tot atât de mult de srta impiegaţilor lor.
Să nu credeţi că eü voiü îndemna veri o
dată pe tineret să se dea într'o parte de la
datoria sângelui; din contră, atuncl când
ţéra ar fi în pericol, bătrânii, cred ei, sunt
datori a da exemplu decuragiü, de bărbăţie,
cei d’ântêiü, şi tinerii, speranţa şi viitorul a
cestei ţări, să nu se lase a fi întrecuţi. A
céstă teorie, d-nii mei, însă, se pote susţine
atunci când ţéra e în pericol, atunci când
ea ne cere sângele,viaţa, pentru a vieţui.
(Aplause).
Ce voiţi însă să faceţi 11 luni, d-le mini
stru, cu têněrul care a învăţat în cursul li
ceului cosmografie, algebră, geologie, fisică,
chimie, etc ? Ce să facă 11 luni, d-le mini
stru de răsboiü ?
Să înveţe mânuirea armei şi să se obici
nuiască cu mirosul din casarmă? Să se
acomodeze cu viaţa aceea în care se dau de
multe ori şi trăgători ? Nu e nevoe de 14
luni de servicii. Nu mă numesc nici cu teme
rea aceea că vor fi tineri cari, pentru a nu
fi chemaţi la manevre, nu vor da examen
de oficieri. Tineretul acela urméză liceele şi
facultăţile. Am vădut doctori fără clienţi,
advocaţi fără procese, profesori pe cari nu
îi ascultă elevi; dar eü vorbesc de omul in
teligent care a făcut şi face studii serióse
(aplause); acela nu, d-le ministru, acela nu
va voi să rămână soldat ordinar şi une-ori
vistavoi cu bagaju oficierilor.
Acésta nu se pote, d-le ministru, ca în
tr'un interval de 6 luni de dile să nu ptă
un tînăr eminent să nu dea examenul cu
succes, afară numai dacă nu veţi lua măsuri
excepţionale pentru ei, ceea-ce d-vóstre nu
vă pot atribui, cunoscèndu-vë fórte bine.
Mai este ceva ; tot la acest paragraf
1 bis, diceţi:
Ş 1 bis. Absolvenții școlei naţionale de
poduri şi şosele (secţia inginerilor) vor servi
dupe terminarea şcolei, patru luni ca pluto
------------------>0>-->>---------------
13 Martie 1899
nieri într-unul din regimentele de genii sai
artilerie de cetate, dupe care pot fi înain
taţi sub-locotenenţi în reservău.
Să ne coborîm, d-lor, în câmpul realită
ţei şi să ne uităm puţin şi la dificultăţile ce
întâmpină un tînăr ca să ptă intra în șcla
de poduri şi şosele. Dar absolvenţii şcolelor
analóge din străinătata, nu pot fi şi el ad
mişi a face numai 4 luni ca plutonieri? Iată
pentru-ce am făcut acéstă observaţie. Ca
membru al conferinţei interparlamentare, ei
unul, mă hrănesc de acéstă utopie că vom a
junge la pace fără să ne preparăm de răsboii
tot mereu, şi trebue să mărturisesc că, din
nenorocirea veacului în care trăim, am per
fecţionat tóte, dar n'am ajuns a calma dife
rendele dintre puteri, de cât prin puşcă şi
prin tun, şi dacă ne apucăm e dată să fa
cem un pas înainte, nu uităm în acelaşi timp
şi câte milićne de ruble se bagă în arma
ment şi scim şi alt popor civilisat, învechit
în constituţiune, de care adesea ori ne vor
besce respectabilul profesor şi vechii parla
mentar, d. N. Ionescu,care iarăşi votă, acum
de curênd, 25 milićne de lire sterline pen
tru marină şi armată. Dar dacă suntem aci
într-un colţ obscur, nu pte răsări 6re de
aci o rază de lumină care să spună Europei
culte că trebue să încetăm cu răsboiul şi
ruina economică a popérelor ?! (Aplause).
Până atunci însă, nici ei nu sunt contra
militarismului, căci, din nenorocire, el sin
gur ne mai apără în contra ameninţărilor şi
lăcomiei din afară; dar şi militarismul să
mérgă până unde se pote, şi să lăsăm ţéra a
merge înainte pe calea culturală şi cred că
nimeni nu se va da la o parte când va fi
vorba să apărăm fruntariile cu corpurile
nőstre.
D. vice-preşedinte, Al. Nicolaidi: D-lor
senatori, sunt 5 ore.
Voci: Se prelungim şedinţa.
Alte voci: Luni continuarea.
– Se pune la vot prelungirea şedinţei şi
nefiind două treimi cerute de regulament
pentru prelungire, se ridică şedinţa, anun
ţându-se cea viitóre pentru Luni, 1 Martie
curent.
– Şedinţa se ridică la orele 5 p. m.
DRcroR GENERAL, CONST. ILIESCU.

44 Martie 1899
N0, 39
SENATUL ------------- - - -
SESIUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGITĂ) 1898–99
ŞEDINŢA DE LA 1 MARTIE 1899
Preşedinţa d-lui preşedinte, N. Gane,
asistat de d-nii secretari ai biuroulul: Buc
șenescu C. dr., Filipescu I. Alex., Constan
tinescu Alex. şi Iovitz Dim. dr.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 91 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 28
d-ni senatori, şi anume:
Bolnavi :
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, P. S. S.
Episcopul de Roman ; d-nii: Cavalioti G.,
Dornescu Theodor, Manoliu G. (căpitan), Mi
cescu Dim., Mihălescu V. (dr.), Nicolai
Sake, Samson Emil, Viişoreanu C. Al.
Nemotivaţi:
D-nii: Anastasiu Take, Balli M. Costa
che, Ciolac Elie, Chircu Thoma, Culcer D.
(dr.), Eremia George, Fulger G., Ioaniu D.
Ioan, lonescu Dim., Leonescu Em., Lupescu
G., Mortzun V. Alex., Petrescu Antache,
Racoviţă Const., Răileanu Costache, Rosseti
Matheiü, Teleman C. şi Climescu Constantin.
– D. secretar, Bucşenescu C., dă ci
tire sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se acordă succesiv următorele congedii
pentru cas de bólă :
D-lui senator Samsc n 4 dile;
Manoliu 4 n
»
- Viişoreanu 3 -
- dr. Mihălescu 2 m
n - Dim. Micescu 3 n
y Dornescu 4 ,
» - Sache Nicolaă 2 »
» Cavalioti 3 D lor senatori, la art. 22 bis, Ș1, vă pro
– Se trimete la comisiunea de indige
nate cererea d-lui Ştefan V. Belu, român
din Transilvania, prin care rógă Senatul a
se înscrie la ordinea ilei şi a i se vota re
cunóscerea calităței sale de cetăţén român,
pe care a cerut'o încă din anul 1895.
Se va înscrie raportul la ordinea ilei.
– Se trimete în cercetarea comisiune de
indigenate suplica obştei locuitorilor din
comuna Bălăşoenii, plasa Sabaru,judeţul Il
fov, prin cari rógă Senatul a nu vota indi
genatul d-lui George Ionescu.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
intrăm în ordinea ilei.
La ordinea dilei avem continuarea discu
țiunei pe articole a proiectului de lege pen
tru recrutarea armatei.
D. raportor, general G. Anghelescu, e ru
gat să bine-voiască a veni la tribună.
D. I. Brabeţeanu: Profit de presenţa
d-lui ministru de interne, ca să 'l rog, dacă
va putea şi va bine-voi, să răspundă la ur
mătórea interpelare ce am onore a 'i face.
Anexă la Monitorul Oficial No. 274.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
D. colonel Al. Budişteanu : Cer şi eü cu
vîntul în cestiune de regulament, asupra în
trebărei d-lui Brabeţeanu.
D. I. Brabeţeanu: Nu crede d. ministru
de interne, că e mai mult de cât timpul d'a
resolva scandalósa situaţie de la primăria
din Caracal, deja de mult cunoscută d-sale,
şi unde de duoë luni consilierii refusă a lu
cra cu primarul ales dedênşii, şi de aceea ora
şul e lipsit de ori-ce administraţie comunală.
D. preşedinte, N. Gane: Se va comunica
guvernului.
D. raportor, general G. Anghelescu :
D-lor senatori, ei cred că mai înainte de a
urma cu desbaterile proiectului de lege
pentru recrutare, îmi veţi da voie să convoc
comitetul delegaţilor ca să se pronunţe a
supra deosebitelor amendamente cari s'ai
propus asupra art. 22 bis, paragraf I.
D. general dr. Fotino: Am luat cuvîntul
ca să cer o rectificare la litera g, care dice :
Dupe 6 luni vor trece examenul de medic
de batalion clasa II etc., aci este o greşélă;
trebue să se dică medic de batalion clasa I,
pentru ca să se puna în acord cu ultima
parte a acestui aliniat, unde se ice : Dupe
acest timp, pot fi înaintaţi medici de bata
lion clasa I, căci medic de batalion clasa II
este un grad ce se dă studenţilor doctorandi,
iar îndată ce ei obţin diploma de doctor în
medicină, atât în institutul medical militar
cât şi în reservă, doctorii în medicină ia
gradul de locotenent. Vă rog, dar, să rectifi
caţi, şi să se dică nmedic de batalion clasa I. a
D. raportor, general G. Anghelescu:
Acéstă propunere a d-lui dr. Fotino, ar tre
bui să fie tradusă în amendament şi se va
îndrepta.
– Se consultă comitetul delegaţilor.
D. raportor, general G. Anghelescu :
D-lor senatori, iată resultatul deliberărilor
comitetului de delegaţi asupra diferitelor
amendamente propuse la art. 22 bis,para
graf I.
In privinţa celui d’ântêiü amendament,
propus la alin. c, în coprinderea următóre :
»Studenţii facultăţilor şi al șclelor su
periore prevădute în legea instrucţiunei.
Fulger, Climescu, Petre Petrescu, Bel
loescu şi dr. Sabin.
Comitetul de delegaţi a admis acest amen
dament.
– Se pune la vot acest amendament, şi
se primesce.
D. raportor, general G. Anghelescu : Un
alt amendament, d-lor senatori, prevede ca
şi elevii şcolei de sciinţe de stat şi ai Con
servatorului să intre în categoria elevilor
prevăduţi sub litera C. lată şi acest amen
dament.
»Elevii şcolei superidre de sciinţe de
stat şi ai Conservatorului să fie chemaţi
în armata permanentă pentru un servi
ciu de 11 luniu.
Stroe Belloescu, Radovici, Fulger, Th.
Athanasiu, dr. Sabin.
Comitetul a respins acest amendament,
cu atât mai mult cu cât în aliniatul C se
445
prevëd tóte şcólele recunoscute de Stat. Ori,
dupe cât scim, şcóla de sciinţe de stat, nu
este recunoscută încă de Stat. Când ea va fi
recunoscută, negreşit că va intra în catego
ria generală.
– Se pune la vot amendamentul şi se
respinge.
D. raportor, general G. Anghelescu:Un
al treilea amendament este conceput în mo
dul următor:
La art. 22 bis, Ș I: sunt chemaţi în ar
mata permanentă pentru un serviciu de
6 luni, incepând cu luna Octombre.
N. I. Micescu, G. Radovici, I. Borş, Gh.
Parpale, C. Şoarec, Ioaniu.
Comitetul delegaţilor a respins şi acest
amendament, pentru că e nevoie ca şi aceş
tia să facă 11 luni de serviciu, pentru a fi
oficieri de reservă.
– Neluând nimeni cuvéntul se pune la
vot amendamentul şi se respinge.
D. raportor, general G. Anghelescu :
La aliniatul g, d-lor, d. general Fotino a ob
servat că s'a strecurat o eróre şi propune ca
aliniatul să fie redactat în modul următor :
n Dupe 6 luni vor trece examenul de
medic de batalion clasa I, etc.
Comitetul a admis amendamentul.
– Se pune la vot amendamentul şi se
primesce.
D. raportor, general G. Anghelescu :
Un ultim amendament este propus de înal
ţii prelaţi.
lată redacţiunea acestui amendament :
se) Seminariştii şi studenţii facultăţi
lor de teologie, cari dupe un an de la ter
minarea cursurilor nu vor fi hirotonisiţi,
se vor scuti de taxa amânărei şi se vor
înrola în armată u.
Comitetul delegaţilor primesce acest a
mendament.
– Se pune la vot amendamentul şi se
primesce.
D. raportor, general G. Anghelescu:
pun următórea modificare, nu în textul ar
ticolului, ci în ordinea în care trebuesc dis
puse unele aliniate, modificare care e abso
lut necesară, şi pe care am supus'o și comi
tetului delegaţilor.
Iată ce propun :
Aliniatul 2, care reguléză categoria me
dicilor, urméză să devină alin. 8, adică să fie
pus îndată dupe aliniatul care prevede pe
tinerii de la literile a, b, c.
Acéstă modificare, în ordinea dispunerei
aliniatelor acestui articol, trebuie introdusă
pentru motivul că Ș1, dispunând modul
cum aú să îndeplinéscă tinerii din töte cate
goriile serviciul redus, spre a deveni oficieri
de reservă, cele trei aliniate ce propun a se
dispune la urmă, prevăd condiţiunile exa
menului, şi când trebue supuşi, şi casul când
nu reuşesc la examen. Aceste aliniate pre
văd tóte categoriile, trebue să fie aplicabile
şi medicilor, veterinarilor şi farmaciştilor ca
şi celor-alţi studenţi, şi de aceea acestă în
tervertire a aliniatelor, vă rog să o aprobaţi.

4,46
p. Al. Constantinescu: Merge ca docto
5 t, medicină cari nu reuşesc la examen
facă servicii de plutoniei ? Trebuie
schimbată tată redacţiunea articolului,
D. ministru de răsboi, general A. Be
randei: Trebue să se prevadă că dacă nu
vor reuşi la examene, vor deveni medici aju
tóre.
D. raportor, general G. Anghelescu :
Da, aveţi dreptate, se va adăuga dupe cu
vintul plutoniera cuvintele de ajutóre de
medici, de farmacişti, veterinari.
D. dr. Bucşenescu: In acest articol se
spune că studenţii în medicină cari au împli
nit 21 ani vor fi luaţi ca şi cei de la cele
alte facultăţi, şi dacă nu vor putea, dupe 6
luni, să dea examen de medic de batalion, ce
vor rămânea?
D. ministru de răsboii, general A. Be
rendei: Medic-ajutor cu gradul de sub-lo
cotenent.
D. dr. Bucşenescu: Sub-locotenent, şi să
stea 3 ani şi nu intră în categoria bacalau
reaţilor; pentru dénşii trebue să se facă un
deosebit aliniat, căci nu intră în categoria
bacalaureaţilor, căci aceştia intră ca sol
daţi şi dupe acésta capătă gradul de ofi
cier în reservă. Medicii şi farmaciştii intră
sublocotenenţi şi capătă un grad mai mare.
De aceea propun un amendament.
D. general dr. A. Fotino : Omor. nostru
coleg dacă ar fi citit litera g) ar fi vădut că
dice : - Tinerii cari au obţinut titlul de doc
tori în medicină, medici veterinari şi licen
țiați în farmacie.
Vedeţi că este vorba de 6meni titraţi, nu
este vorba de studenţi în medicină; legea
actuală nu face deosebire de profesiuni, a
cesta este spiritul ei...
D. dr. Bucşenescu: Să ’l iei soldat.
D. general dr. A. Fotino : Il iei soldat
sanitar; aşa se face în töte ţările; am vădut
în Francia doctori în medicină în front cu
puşca.
Eú sunt care la 1881, în Senat, am pro
pus şi s'a introdus în legea posiției oficeri
lor în reservă disposiţiunea ca medicii, far
maciştii şi veterinarii să "şi facă stagiul în
armată cu gradul de oficer. Acésta a fost o
disposiţiune cu totul excepţională. Şi acéstă
disposiţiune s'a luat atunci în vedere că nu
erală destui medici, şi că trebuia să se în
curageze învăţămîntul medical în ţară.
De la 1881 până astăd, situaţiunea s'a
schimbat; prin urmare, astădi vine d.. mi
nistru şi ia acéstă disposiţiune în legea de
recrutare, şi unifică pe medici cu cei alți
profesionişti.
Cu tóte acestea, tot face o deosebire, tot
intră 6re-cum pe panta consesiunilor, căci,
pentru medici, admite gradul de locotenent,
iar cei alți ies în reservă cu gradul de sub
locotenenţi.
De aceia, cred că disposiţiunea este forte
bună. Iar în ceia ce privesce nedomirirea ce
avea onor. nostru coleg de la Dorohoi, des
pre ce devine aceşti medici când nu ar reuşi
la examen, este lesne de explicat, ei ré
mân ajutor. - cotenenţi, iar cei din școla de medicină
D. dr., Bucşenescu: Cu ce grad intră?
DESBATERILE SENATULUI
D. general dr. A. Fotino: Intră ca sol
dat, şi ese locotenent.
Gradul de sub-locotenent există în corpul
medical, dar în şcola militară de medicină,
unde sunt sub-locotenenţi, studenţii în me
dicină, cari ală absolvit cursurile, şi sunt în
esamenul de doctorat, îndată ce ai trecut
ultimul examen şi s'ală proclamat doctori
în medicină, ei devin locotenenţi, şi servesc
în armată ca doctor în medicină cu gradul
de locotenent.
D. ministru nu face de cât să asimileze
pe doctorii civili, cu aceia cari ies din școla
militară de medicină.
D. general G. Manu : Explicaţiunea dată
de d. general Fotino, este forte fundată, dacă
ne punem în punctul său de plecare.
Dar şi observațiunea d-lui dr. Bucşe
nescu, are şi dinsa 6re-care temei. Iacă de
unde provine nedormirirea între d-lor, şi în
adevăr este nevoe de o explicațiune.
In adevăr, d-lor, dupe legea nuoă, tinerii
cari intră în armată şi sunt medici, cum
spune al. g, care dice: tinerii cari au ob
ţinut titlul de doctori în medicină, me
dici veterinari şi licenţiaţi în farmacii,
aú dreptul de a servi 11 luni, dacă aceşti
tineri sunt în vârstă de 22 de ani, – legea
este forte perfectă pentru dénşi. Insă scim
că medicul nu devine doctor la 22 de ani,
pentru că îi trebue 6 ani de studii, cel pu
ţin. Prin urmare, dacă intră în facultate la
18 ani, abia la 24 de ani termină.
Dacă este aşa, se nasce întrebarea : ti
nerii de la 22 de ani, epoca tragerei la sorţi,
până la virsta aceea când obţin titlul de
doctor, ce se fac aceşti tineri ? Despre
dénşii cred că se preocupa d. dr. Bucşe
E bine să se prevadă în lege, la un articol
mai la vale, că aceşti tineri sunt amânaţi,
şi trebue să plătéscă o taxă de 200 de lei
anual, până când intră în condiţiunile a
liniatului g, adică până câni obţin titlul de
doctor în medicină.
Cred că d. doctor Bucşenescu va fi sa
tisfăcut cu explicaţiunea dată.
D. raportor, general Anghelescu : Ei
sunt amânaţi până la 26 de ani, până îşi
termină studiile ; este prevădut în lege, că
aú dreptul de a fi amânaţi, iar cei cari n'aú
mijlóce, sunt scutiţi şi de acéstă taxă.
D. dr. Bucşenescu:Tă să se explice bine
lucrul acesta. "Mi aduc aminte, că acum
vre-o trei ani, d. general Budişteanu, fiind
ministru de răsboi, a venit cu o lege pentru
organisarea şcâlei de medicină militară, în
care dispunea că studenţii până în anul III
vor fi simpli studenţi, iar de aci înainte, vor
căpăta dreptul de medici de batalion, şi vor
păstra acest grai până la eşirea din şcolă
ca doctori în medicină. Am făcut atunci ru
găminte d-lui ministru să trécă în lege ca
doctorii în medicină să se bucure de acelaşi
drept ca şi cei din școla de medicină mili
tară, căci ei nu înţeleg ca doctorit în me
dicină de la facultate să intre ca sub-lo
militară să intre ca locotenenţi, şi d. mi
14 Martie 1999
cu gradul de locotenent. "
lege, nefiind bine explicat lucru,
989, s-ar înţelege că un doctor în medie,
civil, să 'l ia ca bun soldat cu titul de :
tent. Ce grad e acesta? S'a obiectat ca,
rece pe doctor în drept, filosofie, ori
îl înroleză în armată ca simplu soldat, pe
ce cu derii în medicină s'ar face deosebit,
Răspund: deosebirea este forte mare într
meserie şi alta. Dintr'un doctor în drept, 5.
losofie sau sciinţe, armata pregătesc un
combatant, fie ca soldat, fie ca oficier, de a
ceea îl înroléză ca soldat ; pe când dintr-un
medic, atât la armată cât şi oriunde, nu se
póte face de cât ceea ce este, adică îngriji
torul bolnavilor de ori-ce natură, fie chirur
gicală, fie medicală; aşa dar, dacă îl înrolaţi
ca soldat, ce vroiți să'l Învăţaţi? Reglemen
tele militare “? Ei cred că medicul este fo
lositor armatei şi ori cui, acela ce scie me
dicina, iar nu acela ce cunosce reglementele
militare. Pentru acésta propun ca, întrucât
privesce medicii, legea recrutărei să rămână
ca în trecut.
D. general C. Budişteanu: D ta confundi
douë stări de lucruri: pe medicii civili şi pe
cei militari.
D. dr. Bucşenescu: Tótă lumea e datore
să servéscă în armată; nu confund nici de
cum, dic însă că ar fi bine să se explice că
doctorii în medicină cari intră pentru a'și face
stagiul, să intre cu gradul de locotenent,
D. preşedinte, N. Gane : Mi se pare că e
destul de explicat.
D. dr. Bucşenescu : Ași mai propune ca
pentru medicii farmacişti şi veterinari să se
facă un paragraf deosebit.
D. general dr. A. Fotino: Mi se pare că,
În puţine cuvinte, ne vom înţelege D. gene”
ral Manu a explicat forte bine, că amânările
se admit până când cineva îşi termină stu
diile, prin urmare nu încape îndoială asupra
amânărel. Acum vine cestiunea cealaltă,
despre care vorbesce d. dr. Bucşenescu, în
privinţa gradului. D-sa nu ’şi dă séma de un
lucru: că adi nu e vorba să transformăm
sală să creem instituţiunea medicilor s
giari; medicii stagiari sunt suprimaţi pr.
legea acesta, prin care medicii se asimi
cu toţi ceilalţi tineri titraţi, doctori în drept,
în filosofie, etc. Medicului tot i se face 9
avantaj asupra celor-l'alţi, prin sărirea
grad. Dacă intră ca soldat simplu ca tot:
mea, se înţelege că el n'o să fie întrebui
ca soldat simplu, o să fie pus, bine în *
la partea sanitară. Astădi, cu legea pe *
o avem, astagiarilor, care este prevăduţă”
legea posiției oficierilor în reservă, un ***
era la locul ei, sunt doctori în medicină
nu sunt cetăţeni români şi cari serves? *
soldaţi în companiile sanitare, şi nu e *
umilinţa de a-şi face cineva datoria in *
lui, supunându-se legilor ţărei lui. Cred *
d-lor senatori, că este fârte bine ceea **
propune în legea acésta. _ _ _ _ _
D. raportor, general G. Anghele"
D-lor senatori, d. dr., Bucşenescu a fă”
ceşti doctori în iarnă când îşi fac stat”
 1 4 Martie 1899
Serviciul lor este acela ca să fie pregătiţi
ca medici de reservă pentru a putea deveni
utili armatei în campanie. Ca soldaţi, neapă
rat vor învăţa disposiţiunile militare relative
la ambulanţe în campanie.
Voci: Inchiderea discuțiunei.
–Se pune la vot închiderea discuțiunei
şi se primesce.
– Se pune la vot art. 22, Ş 1, ast-fel
cum s'a amendat şi complectat de d. rapor
tor şi se primesce.
– Se dă citire Ș1 bis şi necerênd nimeni
cuvîntul, se pune la vot şi se primesce.
– Se dă citire Ș II, ast-fel cum s'a pro
pus de guvern şi admis de comitetul delega
ţilor :
Sunt chemaţi în armata permanentă pen
tru un servicii de la unul la doui ani, înce
pênd cu luna Noembre:
a). Absolvenţii şcolelor practice de agri
cultură :
b) Absolvenții șclelor de meserii;
c) Absolvenţii şcolelor de poduri şi şosele
(secţia conductorilor);
d) Absolvenții șclelor de comercitii de -
gradul I;
e). Absolvenţii cu diplomă ai şcolelor de
bele-arte ;
f/ Absolvenţii cu diplomă ai școlelor nor
male de învăţători, dacă nu sunt în condi
țiunile Ș I, alin. a.
Toţi tinerii de la acest paragraf sunt obli
gaţi a obţine gradele de caporal şi sub-ofi
cier până la expirarea termenului de servi
ciü de un an; în cas contrarii, ei sunt reţi
nuţi la servicii încă pe două perióde de câte
trei luni, supunându-se examenului după
expirarea fie-căreia din cele două perióde
precitate.
Când însă şi la aceste două examene tot
nu reuşesc să obţină gradul de sub-oficier,
atunci vor fi reţinuţi a face doui ani.
După obţinerea gradului de sub-oficer sai
după expirarea a doui ani de servicii, sunt
liberaţi, rămânând la disposiția ministerului
şi urmând clasa din care fac parte, cu töte
îndatoririle ei.
Tinerii prevăduţi la acest articol (Ş II)
cari, dupe un an de servicii a obţinut gra
dul de sub-oficier, se pot presenta şi la exa
menul pentru sub-locotenent de reservă.
Tinerii de la art. 22 bis, ŞŞ I şi II se vor
bucura de reducerile de servicii prescrise,
numai aturci când, la recrutare sală când
se vor angaja voluntari, vor presenta certi
ficate de studii sai diplomele emanate de la
autorităţile desemnate de către miniştrii res
pectivi.
Ei vor avea şi dreptul la amânări pentru
continuarea studiilor, după cum se prevede
la art. 25, plătind taxele prevăjute la art. 74.
D.Gr. Cereşeanu: D-lor senatori, pro
pun un amendament la Ş II, alin. 6, al aces
tui articol, privitor la absolvenţii şcolelor
de meserii. -
Ast-fel cum este redactat acest articol,
s-ar părea că prin șcle de meserii nu s'ar
avea în vedere de cât absolvenți șclelor de
meserii întreţinute de Stat şi cred că nu este
acésta intențiunea comitetului delegaţilor,
DESBATERILE SENATULUI
căci sunt multe şcole de meserii întreţinute
de judeţe, cari au un program identic cu
şcólele de meserii ale Statului, şi este echi
tabil să fie puse pe acelaşi picior. Iată amen
damentul ce am onóre a propune :
n b) Absolvenţii şcolelor de meserii ale
nStatului, precum şi ale judeţului, întru
ncât dénsele au programe identice cu ale
Statului şi vor fi recunoscute de Stat. u
Colonel Obedeanu, Stroe Beloescu, dr.
Fotino A. general, general Budişteanu,
Gr. Cereşeanu.
D. Gr. Ştefănescu: La amendamentul
d-lui Cereşeanu ași propune un sub-amen
dament.
Dacă se admite, ca principii, ca șclele de
meserii ale judeţelor cari au un program
identic cu şcólele de meserii ale Statului, să
beneficieze de acéstă lege, atunci trebue să
admitem şi pe absolvenţii şcolelor de mese
rii întreţinute de comune, cari ai aceleaşi
programe și sunt sub controlul Statului.
(Aprobări).
D. preşedinte, N. Gane: Rog pe comi
tetul delegaţilor să se consulte asupra a
mendamentulul.
D. raportor,general Anghelescu : D-lor
senatori, comitetul delegaţilor a admis în
unanimitate amendamentul propus de d.
Cereșeanu, însă a modificat redacţiunea în
modul următor :
• Absolvenţii şcolelor de meserii ale Sta
tului, precum şi ale judeţelor şi comune
lor, întru cât dénsele au programe iden
tice cu ale Statului şi vor fi recunoscute
de Stat. u
–Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot amendamentul şi se primesce.
–Se pune la vot Ș II ast-fel amendat, şi
se primesce.
–Ş III se primesce fără discuţiune, ast
fel cum s'a propus de guvern.
–Se pune la vot suprimarea articolelor
24 şi 27, şi se primesce succesiv şi fără dis
cuţiune.
–Se dă citire art. 57 de sub capitolul
IV : n Despre depositele de recrutare. «
» In fie-care zonă de regiment de infanterie
va fi unul sa duoë deposite de recrutare,
sub direcţiunea unul oficier superior sai că
pitan din activitate sa retras din armată,
ajutat de un locotenent din activitate şi de
un personal de grade inferióre dupe tre
buinţă.
Depositele de recrutare iau parte la ope
raţiunile de recrutare, mobilisare şi rechisi
ţiuni, conform prescripțiunilor unui regula
ment de administraţie publică, avénd un ser
viciü independent de regiment.
Şefii depositelor de recrutare sunt sub
ordinele şi direcţiunea comandanţilor briga
delor pe teritoriul cărora se găsesc.
La fie-care deposit de recrutare se va ţine
un registru matricul, alcătuit dupe tabelele
încheiate de consiliul de revisie, şi în care
se vor înscrie toţi tinerii cari concură la re
Crutare. - -
Regulamentul va detalia asemenea atri
buţiunile depositului de recrutare în ceea
447
ce privesce aplicarea legel rechisiţiunilor şi
mobilisarea armatei.
Acest registru menţionéză încorporaţia
fie-cărui om înscris sai posiţiunea în care
este lăsat, şi succesiv téte schimbările de po
siţiune prin care ar putea să trécă omul
până la trecerea lui în glóte.
Ori-ce om înscris pe registrul matricul,
la schimbarea de locuinţă, este ţinut să a
nunţe pe primarul comunei ce părăsesce,
precum şi pe primarul comunei unde şi-a
stabilit locuinţa.
Fie-care din aceşti primari, în cele 8 dile
ale declaraţiune, trimite câte o copie depo
sitului de recrutare în al cărui judeţ se gă
89SC2,
Ori-ce om înscris pe matricul, care va
dori să se stabiléscă în străinătate, este da
tor, prin declaraţiunea ce va lăsa primăriei,
să arate locul unde se va stabili, şi, pe dată
ce va ajunge acolo, să încunosciinţeze lega
ţiunea română sală pe agenţii consulari.
Atât primăria, cât şi legaţiunea, ori agen
ţii consulari, sunt datori a anunţa deposi
tele de recrutare în cele 15 dile de la face
rea declarațiunei. a
D. general G. Manu: D-lor senatori, mai
înainte de a veni să vă fac propunerea mea,
sunt dator să vă atrag atenţiunea, că acest
art. 57 este mai identic cu art. 31 din legea
posiţiunei oficierilor, dic mai identic, căci este
o mică deosebire între aceste articole, şi de
sigur redacţiunea ce vom da-o noi acestui
articol, va fi cea definitivă, căci este poste
rióră celei din legea posiţiune oficierilor.
Iată ce spune art. 31 din legea posiţiunei
oficierilor :
»Drepturile de soldă şi pensiune ale oficie
rilor în diferite posiţiuni şi în diferitele ele
mente ale armatei, sunt cele prevădute prin
legile respective in vigóre.
» Căpitanii şi maiorii în retragere şi acei în
demisiune pot fi întrebuinţaţi ca şefi ai de
positelor de recrutare cu gradul lor. ln a
cest cas, vor primi o indemnitate lunară, care,
împreună cu pensia ca li se cuvine, nu va
trece peste maximum soldei lor de activitate
cu accesorii. u
Iată şi ce dice art. 57 din acéstă lege:
nIn fie-care zonă de regiment de infanterie
va fi unul sa duoë deposite de recrutare,
sub direcţiunea unut oficier superior sai că
pitan din activitate sa retras din armată,
ajutat de un locotenent din activitate şi de
un personal de grade inferióre dupe tre
buinţă. • -
Diferinţa acestor duoă redacţiuni este că
în legea posiţiunei oficierilor s'ar admite ca
şefi ai depositelor de recrutare şi oficierii de
misionaţi, pe când sci se admite numai ofi
cierii retraşi.
Scim cu toţii că oficierii demisionaţi nu
sunt identici cu oficierii retraşi, şi în zadar
căuta d. ministru de răsboiü–în Cameră şi
aci în Senat–cu ocasiunea discutărei legei
posiţiunei oficierilor, să ne explice, că d-sa
înţelegea prin oficierii demisionaţi numai pe
acei cari sunt în acelaşi timp şi pensionari,
şi că numai pe aceia s'ar crede în drept să "I
numéscă. Întrucât redacţiunea, vorbesce şi
448
de unii şi de alţii, legea ar fi permis să se nu
méscă şi oficerii demisionaţi, adică chiar a
ceia cari nu ai nici un drept la pensiune, şi
cari nu se confundă cu oficierii retraşi.
Dupe lege acésta, ministrul nu ar mai avea
dreptul să numéscă oficieri demisionaţi la
depositele de recrutare, fiindcă nici nu se
mai citéză şi dénşii, şi ei prefer acéstă re
dacţiune. Dar eu aş dori să mergem mai de
parte;–şi în privinţa acesta mă unesc cu mi
noritatea comitetului dedelegaţi, care a cerut
suprimarea cuvintelor oficerii retraşi, pen
tru ca nici ei să nu fie numiţi şefii depo
sitelor de recrutare; opinia minorităței comi
tetului este indicată în raport, unde se dice
că d. general Budişteanu, a propus suprima
rea numire oficierilor retraşi.
Mě unesc şi ei cu propunerea d-lui ge
neral Budişteanu pentru ducă motive :
Astăi, dacă nu mă înşel, avem vre-o
30–35 de deposite de recrutare, cari sunt
ocupate cu căpitani în activitate. Indată ce
ministrul de resboiü va avea dreptul să nu
méscă şefi de deposite pe oficierii retraşi, a
tunci tóte posturile acestea vor fi închise
înaintărei locotenenţilor din activitate.Sciţi
însă cu toţii, cât de greu se fac înaintările,
şi nu e bine să ridicăm perspectiva oficierilor
de a fi înaintaţi la aceste deposite şi să le
luaţi de o dată 35 de vacanţe.
Iată ântêiul motiv pentru care aş dori să
nu se dea locurile celor retraşi. Aceştia au
pensiunea lor, ei să lase accesul la posiţiu
mea acésta oficierilor din activitate. Dar, afară
de acésta, este mai bine ca depositele de re
crutare să fie directate de oficieri în activi
tate, aceştia sunt mai în curent cu tóte dis
posiţiunile ostăşesci cari sunt în vigóre,
sunt mai tineri, mai apţi de a dirige aceste
deposite, ai autoritate faţă cu recruţii şi
faţă cu reservişti.
De aceea mă resum şi rog comitetul dele
gaţilor să adopte opiniunea minorităţii, şter
gênd cuvintele nsată retraşi din armată. u
D. raportor, G. general Anghelescu: D.
general Manu este rugat să facă un amen
dament.
D. general C. Budişteanu: D-lor, voii
repeta ceeea ce am dis în şedinţa trecută.
Sunt în contra acestei disposiţiuni din lege,
ca la depositele de recrutare să fie oficieri
retraşi sală demisionaţi. Prin suprimarea a
cestor 35 căpitani, neapărat înaintarea sub
locotenenţilor şi locotenenţilor va fi mai grea.
Mai este încă o parte, care nu văd pen
tru ce d. ministru a pus duoë deposite de
recrutare ; să se pună curat şi simplu un
singur deposit de recrutare sub direcţiunea
unui căpitan; circumscripțiunile sunt aşa de
mici, că este suficient un singur deposit, este
un fel de deposit al II lea în o circumscrip
ţiune prin faptul împărţire teritoriului în mai
multe regimente; un singur deposit este des
tul şi 'şi face tréba, aşa ar fi o colisiune de
atribuţiuni când s'ar împărţi la duoë; prin
urmare, să se renunţe şi la separaţiunea de
duoë deposite și să rămână un căpitan în ac
tivitate.
Mai este însă o parte care trebue schim
bată. D. ministru a spus, că depositele de re
DESBATERILE SENATULUI
crutare trec sub autoritatea comandanţilor
de brigadă. Gândul a fost acesta ca să ia de
pcsitele de recrutare de sub autoritatea di
rectă a comandanţilor de regiment. Iată pen
tru ce: elfiind oficier de infanterie, care este
sub direcţiunea imediată a colonelului său,
la recrutare, forte adesea, se întémplă că toţi
tinerii cei buni sunt daţi la regimentul de
infanterie şi cei-alţi se împart la cavalerie
și geniü. D. ministru a avut dreptate să
vrea să ridice acésta de sub influenţa colo
nelului şi să fie o autoritate imparţială,—îm
părţind pe tineri dupe aptitudinile fisice şi
dupe cerinţele cari le indică ministrul de răs
boiü, şi punându-le sub-comandanţi de bri
gadă, nu mi se pare suficient, căci coman
dantul de brigadă are duoë regimente de in
fanterie sub dénsul, şi este interesat, în mod
direct, ca tinerii cei buni să fie la regimen
tul lui, şi ce se va întémpla cu cele alte
trupe nu se gândesce.
Cer ca depositul de recrutare să fie sub
autoritatea directă a generalului comandant
de divisie, care are sub dénsul tóte trupele şi
este interesat ca repartiţiunea tinerilor din
tóte circumscripțiunile să fie făcută într'un
mod echitabil. De aceea dic, şi rogpe d. mi
nistru de răsboiu să priméscă acéstà dispo
siţiune, ca depositul de recrutare să fie sub
autoritatea comandantului de divisie. Şi
cei alţii au şi ei autoritatea lor, prin faptul
ierarhic, dar direcţiunea să fie dată de co
mandantul de divisie.
D. ministru de răsboiu, general A.
Berendei : D-le preşedinte, d-lor senatori,
sunt nevoit să răspund şi să combat atât pe
d. general Budişteanu, căt şi pe d. general
Manu. Mai ântêiü, în privinţa oficierilor în
retragere, care se propune în legea acésta,
nu este un lucru noi care îl inventez ei, se
găsesce şi în cele-alte ţări bine organisate
milităresce. Se pune dintre oficierii în retra
gere, cari să îndeplinéscă cu succes acea
tuncţiune la depositul de recrutare. Este aşa
de adevărat, că disposiţiunea acésta este
bună, şi este mai cu semă bună pentru noi.
D-lor, în tóte părţile este un al IV-lea
batalion într'un regiment de infanterie; aşa
este în Germania, în Rusia, în Austria, etc.
Astădi nu avem de cât 3 batalióne, mâine
poimâine se va înfiinţa al IV-lea batalion, şi
are să se găséscă întrebuinţarea oficierilor
activi, şi prin urmare, sunt la locul lor ofi
cierii în retragere.
Nu am dis obligatorii să se înlocuiască o
ficierii activi prin cei în retragere; am dis:
póte fi sai activi saă în retragere; cred că
nu e un rei. Punénd dintre cei în retragere,
este o mare economie pentru Stat, pentru
că se plătesce numai diferinţa până la solda
de activitate. Acésta pentru punctul ântêiü,
privitor la oficierii pentru depositele de re
crutare; punctul al doilea: dacă trebuie săfie
unul sau duoë deposite de recrutare. La noi,
în adevăr, avem un singur deposit de recru
tare pentru circumscripţia unui regiment.
Depositul de recrutare se găsesce fórte mult
încărcat de lucrări.
In alte părţi sunt două deposite: unul pentru
infanterie şi altul pentru trupele călări; la
14 Martie 1899
noi este unul. S'a pus în lege unul sată două:
ca prevedere, nu alt ceva.
Deosebit de acésta, am onére a aminti
onor. Senat, că în judeţul Dolj, de exemplu,
acolo sunt 2 regimente, ba încă 3, dacă
menţionăm şi regimentul 26, care se recru
téză pe 3 judeţe, şi care este silit să aibă
sucursale de deposite in fie-care judeţ.
In sfîrşit, obiecţiunea cea din urmă. Am
pus depositele de recrutare sub ordinele şe
filor de brigadă, căci ei vin imediat dupe şe
fii de regimente. Şefii de regimente sunt
astădi şefi ai circumscripțiunilor de recru
tare, şi cei ce urméză imediat sunt cei de
brigadă, cari ar avea circumscripțiunile a
duoë regimente. Acésta nu împedică ca dnii
comandanţi de divisie şi de corp de armată
să aibă şi dénşii acţiunea lor ierarhică în co
manda depositelor de recrutare.
Acestea sunt motivele pentru cari am in
trodus aceste disposiţiuni,şi eu cred că sunt
destul de bine întemeiate. Legea a fost stu
diată în destul, în tte amănuntele ei, şi cred
că nu merită să ne oprim la asemenea obiec
ţiuni. Deci, v'aşi ruga să o votaţi cum sa
presentat.
D. Ilariu Isvoranu : D-lor, sunt soldat
prin temperament ; am ştiut tot-d'auna să
fiü förte disciplinat, să consider disciplina,
şi am dorit din adâncul sufletului mei
prosperitatea armatei, al cărei suflet este
disciplina şi dreptatea. Dar nu e mai puţin
adevărat, că de multe ori am avut ocasiune
în viaţa mea să constat că dacă tot-d'auna
există disciplina în armată, nu tot-d'auna
există şi dreptatea.
Acesta e motivul care mă face să atrag
atenţiunea, într-un mod forte serios, şi nu
desinteresat, dar forte interesat, ca unul
care iubeşte forte mult armata şi instituţi
unile ţărei sale. Când sunt o mulţime de
generali, cari îşi emit opiniunile lor în a
céstă materie, fără să filă soldat şi general,
îmi permit şi ei să mi arăt părerea, şi cu
atât mai mult am trebuinţă de 6re-care cu
ragiü să fac acesta, cu cât d. ministru de
răsboiü este unul din miniştrii cei mai sim
patici tuturor şi mie în particular. Dar nici
acésta nu mă va împedica de a fi de opini
unea emisă de d. Manu şi de d. Budişteanu,
şi iată motivele:
Rog pe d. ministru de răsboiu ca unul
care ţine atât de mult la armată, ca unul
ce trece drept unul dintre cei mai drepţi
miniştri, îl rog, în interesul armatei, al
d-sale personal, şi al tuturor miniştrilor de
răsboiü ce vor veni, să bine-voiască să se a
socieze la acéstă opiniune, şi să lase a se
şterge acestă disposiţiune. Acesta este o în
grădire care pote să scutéscă de multe nea
junsuri, neajunsuri pentru armată, pentru
ministrul de răsboii, pentru senatori, pen
tru deputaţi, pentru tötă lumea. Iată pen
tru. Ce
Dacă ne cunoştem bine instituţiunile, şi
dacă ţinem sema, într-un mod franc, şi de
moravurile nostre politice, vedeţi că sunt în
realitate trei-deci şi trei de posturi mai
mult, cari se crează, şi asupra cărora vor da
năvală toţi oficerii de reservă.
 14 Martie 1899
D. raportor, general G. Anghelescu: E
xistă şi adi.
D. Ilariu Isvoranu : Cu atât mai răi
dacă există; noi am dori să stêrpim acest
răü, şi ne găsim în posiţiunea cea mai favo
rabilă de a vindeca acest réü. Cum a is
onor. d. general, este o nedreptate pentru
avansarea oficerilor noştri. Sciţi câte plân
geri, ca să nu jic câte nemulţumiri, există
în armată, în privinţa avansărilor, cari ai
dat ocaziune la acuzaţiuni, precum acea
dată de d. general Manu, că la ce să ocupăm
35 de locuri cu căpitani în retragere, când
pot fi mai buni căpitanii din activitate, –
căci, ori-ce aţi lice, oficerul în retragere ia
o parte din obiceiurile sedentare şi civile,
şi civilii sunt mai puţin disciplinaţi. Aşa dar,
pensionarii cari ai o léfă mai puţină, vor
solicita asemenea locuri, şi nu este bine să
fie numiţi, căci aceşti oficeri trebue să în
soţéscă pe doctor şi pe cei-l-alţi în operaţi
unea recrutărei, şi n'o să aibă nici temerea,
nici spiritul de disciplină necesar, pe când
un oficer care nu este în retragere, este
mai mult pus în posiţiune de a ţine disci
plina spre onórea oficerilor.
Pentru aceste motive, şi mai ales pentru
motivele pe cari le spuseiü de a nu mai
pune pe ministrul de răsboiü în posiţiune
de a fi atât de mult solicitat de aceşti ofi
ceri în retragere, cari e bine să rămână în
retragere, vă rog să fiţi de acord, să votăm
amendamentul propus de d. general Manu,
care nu vatămă întru nimic legea.
D. preşedinte, N. Gane : Rog pe d-nii
delegaţi să se consulte asupra celor 2 amem
damente propuse.
– Se consultă comitetul delegaţilor.
D. raportor, general G. Angheléscu :
D-lor, comitetul de delegaţi a respins a
mendamentul propus de d. general Budiş
teanu, relativ la suprimarea cuvintelor :
sau retras din armată.
D. general C. Budişteanu : Acest amen
dament nu era al meu, al meü l'am retras.
0 voce: E amendamentul d-lui general
G. Manu.
D. raportor, general G. Anghelescu: E
şi amendament al d-lui general Manu.
– Se pune la vot amendamentul şi se
respinge.
– Se pune la vot art. 57 ast-fel cum s'a
modificat de guvern şi se primesce.
– Se dă citire art. 58 de sub cap. V:
nServiciul militaru, redacţia comitetului
delegaţilor şi menţinerea legei în vigóre.
Termenul de servicii activ pentru tâte
trupele va fi dupe cum urméză:
Trei ani în trupele permanente, patru în
călăraşii cu schimbul şi cinci ani în doro
banţii cu schimbul.
Călăraşi cu schimbul vor face un an în
permanenţă, iar restul de trei ani în trupa
cu schimbul. In aceşti din urmă trei ani
vor fi obligaţi numai la concentrările de in
strucţie şi manevre cu clasele lor. d) Din sub-oficerii liberaţi dupe îndepli
Termenul de servicii în reservă va fi nirea şi celei de a duoa reangagiare, con
până la 34 ani împliniţi. form art. 13 din legea de reangagiare a sub
In miliţie de la 34 până la 42 ani împli oficerilor, din 14 Martie 1880, cari a obţi
niţi, nut certificatul de aptitudine pentru gradul
DESBATERILE SENATULUI
In reserva miliţiilor de la 42 până la 47
ani împliniţi.
Termenul de servicii în marină este de
cinci ani în activitate şi trei ani în reservă.
Durata serviciului în fie-care din aceste
elemente se va socoti cu începere de la 1
Noembre.
Ast-fel, la 31 Octombre al fie-cărui an,
aceia cari a împlinit serviciul activ, dupe
ce li se va certifica acésta în livretele lor,
ei vor fi trimişi în congediü la vetrele lor ;
iar dupe ce vor împlini în acéstă categorie
termenul lor de servicii activ, ei vor fi tre
cuţi în reservă.
Dupe împlinirea termenului de reservă,
ómenii vor fi trecuţi în elementul miliţiilor;
iar dupe împlinirea şi a acestui termen de
servicii, ei vor fi trecuţi în glóte.
Aceia cari au împlinit şi termenul de ser
viciü în glótă vor fi liberaţi definitiv.
In timp de răsboiü, trecerile dintr'un ele
ment în altul sunt suspendate până la fi
nele ostilităţilor.
Atât reservele armatei permanente, cât
şi acelea ale armatei cu schimbul, se pot
concentra pentru instrucţie, manevre sa
mobilisări, prin decret regal.
Miliţiile vor forma şése chemări, cores
punëtóre celor şése clase ce fac parte din
acest element, dupe vêrstă.
Chemarea miliţiilor sub drapel pentru
instrucţie, manevre, mobilisare şi răsboiü se
face pe clase (contingente), începând cu con
tingentele cele mai noui.
In cas de mobilisare şi răsboiü, miliţiile
vor putea fi chemate în ordinea claselor şi
pentru umplerea golurilor ivite în armata
activă.
In asemenea casuri şi în aceleaşi condi
țiuni glótele vor putea fi chemate pentru
serviciul de garnisonă, pentru serviciul de
ordine interióră, pentru apărarea locurilor
întărite, la posturile de etape şi la apărarea
unor linii sau puncte strategice în interiorul
ţërei.
Unităţile tactice ale miliţiilor şi glótelor
vor fi organisate prin decret regal.
Chemarea sub drapel a miliţiilor şi a
glótelor se va face prin decret regal, ca şi a
reservelor.
Cadrele oficeresci ale miliţiilor vor fi con
stituite :
a) Din oficerii superiori din activitate sa
de reservă, numiţi prin decret ca coman
danţi ai regimentelor de miliţii;
b) Din locotenenţi sau sub-locotenenţi
din activitate sau de reservă, aceşti din ur
mă cu consimţimêntul lor, numiţi prin de
cret ca comptabili ai regimentelor de miliţii.
Aceşti oficeri, în timp de pace, sunt în
sărcinaţi cu ţinerea tutulor contrôlelor ar
matei de miliţii;
c) Din oficerii de reservă de ori-ce pro
venienţă de la vârsta de 40 ani în sus;
449
de oficer de reservă, prevăut la acel ar
ticol ;
e) Din oficerii de miliţii, recrutaţi din
suboficerii ce ai primit medalia de argint
pentru 12 ani de servicii în acest grad ;
f) Din oficerii recrutaţi prin înaintarea
sub-oficerilor miliţieni, posedând titluri aca
demice sau de şcoli speciale;
g) Din oficerii recrutaţi dintre sub-ofi
cerii de reservă în momentul trecerei lor în
miliţii ;
h) Din oficerii recrutaţi printre vechii ofi
ceri ai gardei orăşenesci.
Gradele de la alin. e, f, g şi h nu vor
putea fi numiţi sub-locotenenţi de cât dacă
întrunesc condiţiunea unei bune moralităţi
şi satisfac tot-d'o-dată examenul cunoscin
ţelor militare determinate printr'un anume
program.
Un regulament special va determina com
punerea comisiunilor de examinare și progra
mul materiilor cerute.
In elementul miliţiilor limita de vârstă se
fixéză: pentru oficierii inferiori la 50 ani,
iar pentru oficierii superiori la 60 ani.
Inaintarea oficerilor miliţieni se va face
conform art. 11 şi 12 din legea oficerilor de
rezervă.
Art. 10, 13 şi 14 din legea oficerilor de
reservă sunt aplicabile întocmai şi pentru
oficerii miliţieni.
Gradele de caporali şi de sub-oficeri se
vor forma:
a). Dintre caporalii şi de sub-oficerii pro
veniţi din reserva armatei active;
b). Dintre soldaţii şi caporalii cari vor sa
tisface cunoscinţelor militare prevădute gra
dului şi dupe un stagii de o treime din
acela prevăut în legea de înaintare, soco
tindu-se numai timpul petrecut în concen
trare.
Cadrele oficeresci ale glótelor vor fi com
puse din oficerii de reservă şi miliţii până la
limita de vêrstă de 55 ani pentru oficerii
inferiori şi 65 pentru oficerii superiori.
Gradele inferióre ale glótelor vor fi com
puse cu sub-oficerii şi caporalii proveniţi din
miliţii şi cari sunt trecuţi în glóte.
Voci: Nu mai suntem în număr. Să se
facă apel nominal.
– Se procede la facerea apelului nomi
nal şi se constată că Senatul este în număr.
D. preşedinte, N. Gane: D. Vergati are
cuvîntul.
D. El. Vergati: D-le preşedinte, d-lor se
natori, nu trebueşte, cred ei, să tratăm lu
crurile tot-d'a-una ca de puţină însemnătate.
Legea legilor acésta este : legea armărei ţă
rei pentru paza patriei; şi dacă d-vóstre, cei
cari aţi fost delegaţi, sunteţi militari com
petinţi în ale milităriei, nu este mai puţin
adevărat că d-vóstre, generali şi coloneli, nu
prea sunteţi tocmai ortodoxi în ceea ce pri
vesce paza şi respectul datorit cetăţenilor
cari duc în spinare sarcinele publice. Tre
bue ca unul dintre noi, profanii, cari nu scie
să mănuiascăpuşca, dar scie ceva, scie ce
va să dică ţărani, burghezi, clasa înaltă di
riguitóre, să ia cuvântul,
450
D. dr. C. Bucşenescu : Inaintea legei toţi
suntem egali.
D. El. Vergati : O recunosc, d-le doctor,
dar tocmai d-vóstre aţi cerut să se creeze
un privilegii.
D. dr. C. Bucşenescu : Pentru sciinţă.
D. El. Vergati : D-lor, este ciudat lu
cru să fim mari, tari, puternici şi să fa
cem legi pentru cei mici, pentru cei ce su
portă greutăţi; a fi general, a fi căpitan, a fi
caporal, este un grad care nu are nevoie să
suporte greutatea serviciului. Pentru sciinţă
se susţine privilegii, dar pentru cel care
mereü aduce banii ca medii de trai, pen
tru economia nőstră naţională, să nu ne gân
dim măcar. Frum&să egalitate, d-le Bucșe
Acum, dupe acest preambul, să "mi daţi
voe să spun scopul pentru ce am luat cu
vîntul.
D-lor, văd că, în ce privesce termenul de
servicii în armată, nu s'a găsit cu cale să se
reducă măcar o di, pe când în alte părţi,
Germania de exemplu, 6meni speciali de
mult, de mult, de 23 de ani, ne spun că
s'ar putea reduce termenul de servicii, din
punctul de vedere economic al ţărei, spre a
nu se sustrage pentru al treilea an braţele
necesare agriculturei, şi acésta merită o a
tenţiune seriósă şi bine-voitóre, generală, şi
din partea miltarilor şi din partea celor ne
militari.
Am citit, domnii mei, că în timpul vechii
ca şi în timpul noi, învăţătura sală prepa
rarea unui soldat este terminată şi în şése
săptămâni, la rigóre, iar nu în 36 luni, mai
ales pentru infanterie, şi pe tema acésta se
dice că, fără pericol, pote să se reducă ter
meniul armatei la duoi ani.
Ei bine, ce rătă am face noi dacă am re
duce termenul la duoi ani!
D, ministru de răsboiü, general A. Be
rendei: Atunci desfiinţaţi armata.
D. Bl. Vergati : Eă vă cred că aveţi a
céstă convingere, dar credeţi-mă şi pe mine
că sunt convins de ceea ce dic 6menii spe
cialişti. Aşa, am citit că Napoleon pleca cu
recruţi la bătaie şi până ajugea la locul des
tinat se formală buni soldaţi.
Să lăsăm ca societatea să nu se compună
numai din soldaţi ci şi din industriaşi, agri
cultori, cari şi ei să contribue la mărirea şi
prosperarea țărei cum contribue şi soldaţii.
Altă observaţie, se vede aci în lege că:
un om născut în ţéra românéscă este dator
să slujéscă în armată de la etatea de 21 de
ani până la 34 ani, răstimp de 13 ani (o
parte din viaţa lui), numai soldat perma
nent, și reservist; iar de aci înainte până
la 47 ani–alţi 13 ani –În miliţii sată în
glóte; ceea ce vrea să dică, în resumat: de
LMPRIMERIA STATULUI
DESBATERILE SENATULUI
la 21–47 ani–răstimpul de 26 ani în şir,
numai soldat gata de răsboi.
Ei bine, ce dicem atunci de acea idee
măreaţă a Impăratului tutulor Ruşilor, care
a propus desarmarea, iar nu să întindem
serviciul militar.
Eúgăsesc că acest termen este prea mare;
prin urmare, trebue redus. Omul în ţéra
nóstră nu este născut numai pentru miliţie.
D. dr. C. Bucşenescu : Altmintrelea face
avere numai pentru Turci.
D. El Vergati: D-vóstre vă plângeţi pen
tru doctori, şi pentru fii lor, pentru popor
nu ; şi vă înţeleg förte bine.
Eú îmi permit a ruga onor. Senat şi pe
d. ministru de răsboi, ca, Înţelept cum îl
scim, să fie ante-mergător al Statelor celor
mari, cari ai de scop desarmarea.
Şi acésta este cu atât de adevărat cu cât
că oştirea nőstră pentru o ţéră mică şi să
racă este prea multă.
In sensul acesta, rugăm pe onor. Senat,
să priméscă un amendament, cu töte că, d-le
preşedinte, nu avem presenţi acum de cât
câţi-va d-nii senatori.
D. colonel 0bedeanu: Suntem 38 şi mai
bine.
D. preşedinte, N.Gane: Aveţi un amen
dament de propus?
D. El. Vergati : Da.
D. preşedinte, N. Gane: Vă rog a ’l de
pune în scris. D. general Catargi are cuvin
tul.
D. general Catargi : D-le preşedinte,
d-lor senatori, legea propusă de d. general
Berendei, ministru de răsboiü, este o lege
care este identică cu tâte legile de recrutare
din armatele străine bine organisate.
Regret că d. Vergati a luat cuvîntul pen
tru a cere reducerea anilor de servicii în
trupele permanente. D-sa care n'a fost mi
litar nu pâte sci cât timp trebue pentru for
marea şi instrucţiunea unui bun soldat.
Dupe o lungă experienţă, dupe un studii
neîntrerupt de 25 de ani încôce a ilustra
țiunilor militare din tote Statele cele
mari şi cele mici, s'a stabilit, de 6meni spe
ciali şi competenţi, că pentru complectarea
instrucţiunei unui soldat de infanterie, pen
tru a'l prepara a fi mai în urmă un bun re
servist şi a intra în cadrele armatei ca sub
oficer, este absolut necesar să servească trei
ani sub steag în armata permanentă. Pentru
formarea însă a soldaţilor din armele spe
ciale, cavalerie şi artilerie, termenul de trei
ani este absolut insuficient, şi la noi ca şi în
armatele stăine, acel termen s'a stabilit în
tre patru şi cinci ani.
Rog pe d. Vergati să renunţe la amenda
mentul său, căci nu pot admite ca Senatul
să”l priméscă. Primindu-l, ar strica tötă eco
---------------------------60-9---a
14 Martie 1899
nomia lege, şi în zadar Statul ar face sacri
ficiile enorme pe cari le face pentru armata
nóstră, podóba nóstră naţională, dacă n'am
isbuti ca soldaţii noştri să răspundă la aş
teptarea ţărei, prin o instrucţiune solidă şi
o educaţiune adevărat militară.
Vé rog dar, d-lor senatori, să menţineţi
art. 58 aşa precum este, fără nici o modifi
Care,
D. preşedinte, N. Gane: Nefiind cinci
d-nii senatori, cari să susţină amendamentul
d-lui Vergati, se înlătură.
– Se pune la vot art. 58, ast-fel cum
s'a propus de guvern şi se primesce.
– Fiind orele 5 p. m., şedinţa se prelun
gesce până la votarea proiectului de lege în
discuțiune.
– Se dă citire art. 58 bis, ast-fel cum
s'a modificat de comitetul delegaţilor, şi ne
cerênd nimeni cuvîntul, se pune la vot şi se
primesce.
– Se dă citire art. 95, redacţia comite
tului delegaţilor:
Toţi acei cari datoresc serviciul militar,
conform legei de faţă, vor fi clasaţi în dife
rite elemente, conform principiilor adoptate
în acéstă lege, care se va aplica tuturor, fără
a se putea invoca beneficiul legilor ante
rióre.
Ș 1, se vor aplica pentru medici dupe 2 ani,
iar pentru farmacişti şi veterinari dupe cinci
ani de la promulgarea acestei legiu.
D. general dr. A. Fotino: Am onóre a
propune la aliniatul 2 al acestui articol ur
mătorul amendament :
m Aliniatul 2-lea de sub art. 95 să se sui
primeu.
Dr. A. Fotino, Cereșeanu, dr. Iovitz,
Gr. Ştefănescu, P. Petrescu.
– Se trimite în cercetarea comitetului
delegaţilor.
D. raportor, general G. Anghelescu: D-lor
senatori, comitetul delegaţilor în unire cu
d. ministru de răsboiu a primitamendamentul
d-lui general Fotino, pentru suprimarea ce
lui de-al douilea aliniat prin care se fixă
când să se aplice legea.
– Necerénd nimeni cuvîntul, se pune in
vot aliniatul ântéiü şi se primesce.
– Se pune la vot amendamentul peni
suprimarea aliniatului al douilea şi se P*
T168C6. 3.SETI BIB3,
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senat, in
fiind-că s’ai votat mai multe amendament
ași propune ca votarea în total cu bile *
facă mâine. (Aprobări).
Atunci ridic ședința.
– Şedinţa se ridică la orele 5 / P. *
anunţându-se cea viitore pentru a doua -
2 Martie,
Dancror ceNERAL, CONST. ILIES9 -
 ----------------------------------

UN EXEMPLAR : 1) BANI

16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 451

N0, 40
SENATUL
ESIUMEA 0RDINARI (PRELUNGIT) 1898-9
ŞEDINŢA DE LA 2 MARTIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, P. Or
bescu, asistat de d-nii secretari ai biuroului:
Filipescu Al., dr. Bucşenescu C., Constan
tinescu Al. şi dr. Iovitz.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 91 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 28 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, P. S. S.
Episcopul de Roman; d-ni Cavalioti G., Dor
nescu Theodor, Langa I. Const., Manoliu
George (căpitan), Micescu Dimitrie. Mihă
lescu V. dr., Nicolau Sake, Petrescu Petrică,
Samson Emil.
Nemotivaţi :
D-nii Balli M. Costache, Ciolac Elie, Chircu
Thoma, Culcer D. dr., Eremia George, Ful
ger George, Ioaniu D. Ioan, Moisescu Dim.,
Mortzun V. Alex, Petrescu Antache, Raco
viţă Const., Răileanu Costache, Rosetti Ma
teiü, Sabin G. dr., Teleman C., Vulturescu
Grigore, Climescu Constantin.
– D. secretar, dr. Bucşenescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se a
probă.
– Se acordă succesiv următórele con
gedii :
D-lui Petrică Petrescu, 2 dile;
D-lui Langa, 2 dile.
– D. ministru de finance G. Pallade,
depune Mesagiul regal, în alăturare cu pro
iectul de iege, relativ la autorisarea judeţu
lui Dâmboviţa de a contracta un împrumut
de 200.000 lei, spre a servi la facerea de
diferite construcţii şi reconstrucţii.
– Se va tipări şi trimite în secţiuni.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu : D-lor
senatori, intrăm în ordinea ilei. La ordi
nea dilei avem mai ântêilă votarea în total
a proiectului de lege pentru modificarea
unor articole din legea recrutărei.
– Se procede la vot.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Resul
tatul votului :
Votanţi . . . . . . . . . 59
Majoritate regulamentară . . 46
Bile albe . . . . . . . . 50
Bile negre . . . . . . . . 9
Senatul a admis legea.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Acum
avem la ordinea dilei raportul comitetului
de delegaţi, relativ la proiectul de lege pen
tru întrebuinţarea excedentului Casei de de
puneri, consemnaţiuni şi economie, consta -
tat la închiderea operaţiunilor exerciţiului
1897–98.
– D. raportor, Gr. Ştefănescu, dă ci
tire următorului raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,
Proiectul de lege pentru întrebuinţarea excedentului casei de depuneri, consemnaţiuni şi economie, resul
tat la închiderea exerciţiului 1897–1898, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 20 Fe
bruarie 1899 şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 801 de la 25 Februarie 1899, secţiunile
d-vóstre luându-l în cercetare, töte "l-aú admis, numind delegaţi:
Secţiunea I pe d. General Catargi; II d. Procopie Casotti; III d. N. Crătunescu; IV subscrisul;V d. Locot
colonel Trestianu, cari, întrunindu-se în diua de 1 Martie 1899, s'aú constituit în comitet al delegaţilor, sub
preşedinţa subscrisului, şi, luând din noi în cercetare sus arătatul proiect de lege, "l-aú admis pe următórele
considerante :
La închiderea operaţiunilor casei de depuneri, consemnaţiuni şi economie pe exerciţiul 1897–1898 s'a
constatat un exceedent de lei 2.063.842, bani 16.
Consiliul de administraţiune al acestei case, chemat a se pronunţa, în conformitate cu art. 23 din legea
sa de organisare, asupra întrebuinţărei de dat a acestui fond, a propus, şi Majestatea Sa Regele a dat Inalta Sa
aprobare, ca 1.500.000 lei să se verse la tesaur între veniturile anului 1899–1900, 14.000 lei să se dea ca
ajutor societăţilor » Providenţa Leagănula, » Maternan şi »Societăței pentru îmbrăcămintea elevilor săraci»;
iar din rest lei 529.204, bani 16, să se reserve pentru acoperirea creditului de 2.500.000 lei, acordat prin
legile din 23 Martie 1895 şi 8 Maiü 1896 pentru construirea palatului acelei case, şi 20.633 să se preleve pen
tru a se forma un fond de 1.000.000 lei, destinat să servéscă la reparaţiunea palatului şi mobilierului în
urma stricăciunilor ce se pot ocasiona prin casuri fortuite şi forţă majoră.
Suma de lei 529.204, bani 16, va servi pentru acoperirea creditului de 2.500.000 lei acordat prin legile
din 23 Martie 1895 şi 8 Maiü 1896 pentru clădirea palatului casei de depuneri şi consemnaţiuni, şi, împreună
cu sumele prelevate în anii trecuţi, constitue unfond de lei 2.320.459, bani 24, rămânând a se reserva din
excedentele anilor viitori numai suma de lei 179.540, bani 76, pentru complectarea creditului acordat.
In ceea ce privesce suma de 20.638 lei, ce urméză a se preleva din beneficiile anului 1897–1898 pentru
formarea unui fond de asigurare, destinat să servéscă la reparaţiunea palatului şi mobilierului, în urma strică
ciunilor ce se pot ocasiona prin casuri fortuite şi de forţă majoră, întrebuinţarea dată este din cele mai utile;
căci, de şi palatul este construit, împreună cu acoperişul, numai din materiale incombustibile şi este isolat de
tóte părţile de veri-ce clădire vecină prin o distanţă de cel puţin 15 metri, însă, în vedere că mobilierulşi cea-altă
instalațiune interióră, precum : uşi, ferestre, pardosele, sunt de lemn, pericolul unui incendii sa deteriorări
printr-o causă de forţă majoră nu este cu totul înlăturat.
De aceea, sa admis propunerea consiliului de administraţiune, ca să se formeze un fond de 1.000.000
lei, prin prelevări succesive din excedentele anuale, şi a nu se mai recurge la asigurarea palatului la o socie
tate particulară, având încredere că pagubele ce s-ar constata vor fi, în ori-ce cas, inferióre sumelor ce ar tre
bui să se plătéscă drept prima de asigurare.
Pentru aceste considerante, comitetul delegaţilor a admis proiectul de lege ast-fel cum sa votat de Adu
narea deputaţilor, şi, prin subscrisul raportor, vă rógă, d-lor senatori, a da şi aprobarea d-v6stre următorului
proiect de lege. -

Raportor, GR. ŞTEFANESCU,

Anexă la Monitorul Oficial No. 275.
452 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

L, E. G. E
pentru întrebuinţarea excedentului casei de depuneri, consemnaţiuni şi economie, constatat la închiderea
operaţiunilor exerciţiului 1897–1898
Art. I. —Se deschide casei de depuneri, consemnaţiuni şi economie un credit extraordinar de lei 2.063.842,
bani 16, din care se va plăti:
Lei 1.500.000 – ministerului de finance ca venit al anului 1899–1900 din excedentul constatat la
închiderea operaţiunilor casei de depuneri şi consemnaţiuni la 31 Martie 1898.
9y 10.000 – societăței » Providenţa, ajutor pentru fondul de construire al asilului;
3) 3.000 – societăţilor »Leagănul şi »Maternaa, câte 1.500 lei ajutor;
59 1.000 – societăței » pentru îmbrăcămintea elevilor săraciu, ajutor;
» 529.204 16 se vor reserva pentru acoperirea creditului de 2.500.000 lei, acordat prin legile din 23
Martie 1895 şi 8 Maiü 1896 pentru plata cheltuielilor ce se vor face cu construirea din
noú a localului acelei case;
y
20.638 – se vor preleva pentru formarea unui fond de asigurare, destinat să servéscă la repara
ţiunea palatului şi mobilierului în urma stricăciunilor ce se pot ocasiona prin casuri
fortuite şi de forţă majoră.
Art. II şi cel din urmă. – Acest credit se va trece prin compturile acelei case pe exerciţiul 1899–1900 şi
se va acoperi din beneficiile resultate laînchiderea anului 1897–1898 în suma totală de lei 2.063.842, bani 16.

Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 20 Februarie anul 1899 şi sa adoptat
cu unanimitate de şese-deci şi nouă voturi.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A. D)
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul,se pune la
vot luarea în considerare, şi se admite.
– Art. 1 şi 2 se citesc şi se admit pe
rênd, fără discuțiune.
– Se procede la votarea legei în total
cu bile.
D. vice-preşedinte, P.0rbescu: Resul
tatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . 57
Majoritate regulamentară 32
Bile albe . . . . . . . 52
Bile negre . . . . . . . 5
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : La or
dinea ilei avem legea falimentelor. D. mi
nistru de justiţie doresce să se ia în discu
ţiune acum ?
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu :
Proiectul de lege este la ordinea dilei, ré
mâne ca onor. Senat să hotărască dacă
voesce să se citéscă raportul; eü sunt la dis
posiţiunea Senatului.
Voci: Ordinea dilei.
– Se pune la vot şi se primesce.
D. G. Sefendache: D-le preşedinte, rog pe
onor. Senat să bine-voiască a ne pune în
cunoscinţă de causă, ca să scim şi noi ce vo
tăm. Abia în acest moment ni s'a împărţit
acest proiect de lege, cu un raport care con
ţine 4 pagine ; dacă Senatul este în stare să
intre imediat în discuţiune, să o facă, dar
să nu vă plângeţi pe urmă, când se dice că
în Senat nu se discută legile.
D. Lascar Catargi : Noi protestăm con
tra unei asemenea procedări. Sunt mai
multe jile de când tot aşa se face. Acésta
este un sistem.
Cum puteţi d-vóstre să cereţi să se vo
teze ai acéstă lege importantă, cu un ră
-----
port de mai multe pagine, pe care nici nu
am avut timp a 'l citi.
Eú sunt representantul ţărei şi protestez
contra acestui sistem.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Nu
aveţi cuvîntul, d-le Catargi, trebue să ce
reţi cuvîntul, conform regulamentului.
D. Lascar Catargi : Acésta este o infa
mie. (Sgomot). Şi protestez. (Mare sgomot).
Voci : La ordine!
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Vă
chem la ordine, d-le Catargi.
D. Lascar Catargi : Ce ordine ?! Acésta
este o infamie şi protestez. (Sgomot). (D. Ca
targi părăsesce sala Senatului).
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D-lor senatori, am fost întrebat de d. pre
şedinte dacă trebue să procedăm astăi la
discuţiunea proiectului de lege asupra fali
mentelor. Răspunsul mei a fost că sunt
la disposiţiunea onor. Senat, şi dacă onor.
Senat va hotărî să ia în discuțiune as
tădi acest proiect de lege, ei sunt gata
a da lămuririle ce mi se vor cere. In
ţeleg observaţiunea calmă ce a făcut-o d.
Sefendache, cerênd ca acestă discuțiune
să se amâne, ca să aibă timpul nece
sar ca să studieze raportul; dar modul vio
lent cum a protestat d. Lascar Catargi nu
póte fi trecut cu vederea, mai cu sémă când
cuvintele d-sale nu sunt parlamentare.
Este 6re o surprindere –nu dic infamie
aducerea în discuţiune a acestui proiect de
lege ? El vi s'a distribuit deja de câte-va
va săptămâni. Acest proiect de lege a avut
multe şi lungi discuţiuni în secţiuni, în co
mitetul delegaţilor asemenea, şi d-nii sena
tori pot să ia parte la discuţiuni şi mulţi ai
şi venit să asiste; şi modificările cari s'ai in
trodus de delegaţi sunt fórte mici, iar rapor
Secretar, I. Procopiu.
tul nu este de cât o parafrasă a micilor mo
dificări aduse şi a expunere de motive fórte
detaliată de care am însoţit proiectul mei.
Dupe cât vedeţi, nu se pte cere un stu
diü special asupra raportului şi modificări
lor introduse de comitetul de delegaţi şi mai
cu sémă nu se pote susţine că nu se cun
sce proiectul de lege.
Când acest raport în ideile lui substan
ţiale nu diferă de expunerea de motive şi
modificările aduse nu sunt de cât douë, şi
acelea cu desăvîrşire neînsemnate, a dice că
póte fi surprindere, fiind-că se cere discu
ţiunea acestei legi astăi, e a exagera lu
crurile şi a căuta aceea ce francezii numesc
une querelle d'allemand.
De aceea repet : sunt la disposiţiunea
Senatului şi nu înţeleg protestarea violentă
venită de la un om în vérstă ca d. Catargi
şi care a ocupat o situaţiune atât de înaltă
în Stat.
Repet încă o dată, ei sunt la disposiţiu
nea d-vöstre de a începe discuţia, dacă veţi
crede acésta de cuviinţă.
Voci: Să se citéscă raportul.
D. vice-preşedinte : Cu învoirea d-vöstre”
se va începe citirea raportului.
Voci : Da, da.
D. N. Crătunescu: De 6re-ce sunt mai
mulţi d-ni senatori cari cer să lăsăm pe
mâine acest proiect, cred că ar fi mai bine
să lăsăm pe mâine.
0 voce : Nu cere nimeni.
D. vice-preşedinte, P.0rbescu: Conform
art. 54 din regulament, Senatul pte hotărî
discutarea imediată a unui raport.
Voci : Acum s'a hotărît să se citéscă ra
portul, care este tipărit şi distribuit.
– D. A. Constantinescu, raportor, dă
citire următorului raport şi proiect de lege
- 16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 453

Domnilor senatori,
Una din părţile cele mai importante ale legislaţiunei nőstre este aceea privitóre la comercii.
Vechea nőstră legiuire de comerci lăsa mult de dorit. Imperfecţiunile ei, resultând din faptul
că disposiţiunile ce coprindea nu mai corespundea trebuinţelor timpului, a necesitat în 1887
schimbarea întregului cod de comerciü.
Legiuitorul nostru avea la îndemână, în acel moment, un cod de comercii, acela al regatului
Italiei, cod care coprindea ultimul cuvânt al doctrinei şi jurisprudenţei în materie comercială. Adop
tându'l aprópe în tóte disposiţiunile lui, a legiferat în 1887 actualul nostru cod de comercii.
Acéstă legiuire, aplicată în decurs de apröpe 12 ani, a putut pune în evidenţă unele defectuosi
tăţi ce dénsa coprinde. Doctrina, jurisprudenţa, camerile de comercii, în fine întréga lume juridică
şi comercială sa pronunţat asupra imperfecţiunilor multor părţi din codul nostru de comercii.
Printre aceste imperfecţiuni, aceea semnalată în prima linie este partea privitóre la falimente.
Imbunătăţirea acestei părţi trebuia întreprinsă cât mai neîntâriat; căci neajunsurile semnalate
eraú prea însemnate pentru a nu încerca o repede îndreptare.
Creditul comerciului nostru, în ţéră şi mai ales în străinătate, este în intimă legătură cu modul
în care neguţătorii noştri fac faţă angagiamentelor lor.
Comercianţii străini, cari cu destulă bună-voinţă dai neguţătorilor noştri avutul lor pe credit,
sunt, în majoritatea casurilor, decepţionaţi prin numerósele falimente – adesea-ori scandalóse – în
cari cad un mare număr dintrénşii. Dacă pot fi comercianţi cari, din causa crisei prin care trece
une-ori comerciul, ajung în mod involuntar la încetarea plăţilor, sunt însă din contră alţii–şi din
nenorocire aceştia sunt destul de numeroşi – cari ajung la faliment; căci acesta le-a fost ţinta la
care tindea chiar din momentul când a început comerciul lor.
A'şi înscrie o firmă, a găsi marfă pe credit, cu scadenţe cât mai lungi posibile-acordate adesea
ori în vederea dificultăţilor unui comerci ce nasce, – iată preocuparea lor de căpetenie. Acest punct
atins, încep repede a lucra, însufleţiţi de ideia preconcepută de a se îmbogăţi repede şi fără multă
trudă în paguba nenorociţilor creditori, şi, prin combinaţiuni ilnice – unele mai meşteşugite şi mai
dibace de cât altele-ajung în scurt timp la realisarea scopului lor, care se traduce în îmbogăţirea
lor cu valórea mărfurilor luate pe credit şi în garnisirea portofoliurilor nenorociţilor creditori cu
cambiile a căror scadenţă o aştéptă.
Rëul incalculabil ce acéstă stare de lucruri atrage dupe sine este lesne de înţeles. Dacă acéstă
categorie de neguţători necorecţi şi pot lăuda dupe faliment iscusinţa lor, comerciantul cinstit şi
consciincios suferă, căci e atins nu numai în prestigiul numelui lui de neguţător, dar încă pâte fi
tîrît şi dénsul în starea nenorocită a încetărei plăţilor, prin micşorarea sau chiar prin suprimarea
creditului.
In timpii din urmă mai ales, casurile de asemenea natură a fost atât de numeróse în cât jus
tiția, camerile de comerciü, comercianţii cinstiţi, în fine toţi cei ce se interesati la mersul regulat al
comerciului nostru ai dat alarma, cerênd mijlóce de îndreptare.
Este adevărat că, dupe actualul cod, creditorii şi chiarjustiţia putea aduce pe acest soi de ne
guţători la stare de faliment.
Neavând însă alte mijlóce preventive la disposiţiune, declararea numai în faliment, pe lângă
că era de multe ori grea, devenea adesea-ori o măsură ilusorie pentru creditori.
Starea de faliment neputênd fi pronunţată de cât în cas de încetare de plăţi, proba acésta,
dacă nu era notorie sau nu resulta din proteste cambiale, falimentul nu se putea declara. Neguţă
torul necinstit şi lua măsuri la timp de aşi înstrăina avutul, aşa că la sosirea momentului de înce
tarea plăţilor totul era regulat şi starea de faliment "i era indiferentă. Creditorii se alegea
cu o sentinţă de faliment, dar cu cote ilusorii, provenite fie din acte de unire, fie din concordate.
Acéstă stare de lucruri a atras atenţiunea Ministrului nostru de justiţie. Voind să "i aducă o în
dreptare, a cercetat şi alte inconveniente ce materia falimentelor presintă, şi, întrunindu-le pe tóte,
le-a adus deliberărilor nőstre printr-un proiect de lege.
Secţiunile Senatului, cercetându-l, "şi-a numit delegaţi pe d-nii: I. Pr. Demetrescu, P. Or
bescu, Perietzeanu-Buzăü, Petrini-Paul şi pe subsemnatul, cari, întrunindu-né în comitet, în asistenţa
d-lui Ministru al justiţiei, am luat în examinare proiectul presintat, pe care, amendându-l în unele
părţi în unire cu d. Ministru, 'l supunem ast-fel amendat discuțiunei d-vóstre.
Principala îmbunătăţire adusă legei actuale este crearea unor măsuri preventive menite de a
garanta pe creditori contra debitorilor de rea credinţă, cari fac să dispară parte din avutul lor, avut
care constitue gagiul comun al creditorilor săi.
Měsura ce se propune constă, pe de o parte, în dreptul ce se acordă creditorilor de a denunţa
justiţiei faptele debitorelui abusiv; iar pe de alta, justiţia, apreciând seriositatea plângerei, să delege,
dupe importanţa comerciului, pe unul sau mai mulţi din creditori pentru a supraveghia modul
cum debitorele se conduce în gerarea comerciului săi.
s ÎbESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Acéstă disposiţiune nu ridică, bine înţeles, creditorilor dreptul de a cere falimentul, nici
pe al justiţiei de a 'l pronunţa din oficii ; dar până a se ajunge la acestă măsură severă, dupe cir
cumstanţe, se pte recurge la măsura preventivă propusă în proiect. Dénsa, în majoritatea casurilor,
va fi mai folositóre creditorilor, căci pâte să le asigure în mod eficace creanţele lor, prin posibilitatea
de a opri la timp operaţiuni necorecte din partea debitorilor lor.
Saú ridicat 6re-cari critici în contra acestui sistem prevădut în proiect, şi sa dis că pâte da
loc la abusuri; căci pot fi creditori unii de rea credinţă, alţii lucrând cu uşurinţă, cari să câră apli
carea acestei măsuri, când nu ar fi casul, şi acest fapt va avea de consecinţă discreditul unui comer
ciant care pte fi cinstit în daraverile lui.
Ori cât de importantă ar părea la prima vedere acéstă observaţiune, dénsa dispare cu totul
dacă examinăm lucrurile mai de apröpe.
Intr-adevăr, pot fi creditori răutăcioşi cari, fără motive plausibile, să recurgă la asemenea ce
reri vexatorii pentru neguţători. In tot casul, dénşii sunt rari în raport cu numărul debitorilor cari
nu execută obligaţiunile lor. Cu greü putem admite creditori cari să voiască cu ori-ce chip a des
fiinţa pe un comerciant, pe cât timp dilnic vedem debitori cari încércă să'şi frustreze creditorii.
Disposiţiunea introdusă în proiect, relativă la chemarea comerciantului, denunţat ca abusiv, prin
scrisóre secretă a preşedintelui tribunalului, precum şi seriositatea ce cu drept cuvént suntem con
vinşi că justiţia va pune în aprecierea unor asemenea cereri, sunt garanţii suficiente că măsura nu
se va aplica de cât în cas de nevoiă. \
In afară de acésta, prin acestă supraveghere debitorele nu va fi jicnit în mersul regulat al co
merciului său, dacă va proceda cu cinste, căci nu i se ridică administraţiunea. In fine, el pte ajunge
la ridicarea acestei stări de lucruri când justiţia sa majoritatea creditorilor se conving că situa
ţiunea afacerilor nu mai face necesară menţinerea unei atare măsuri,
Pentru a se evita, pe cât posibil, cererile nefondate, sa primit de comitetul d-vöstre de delegaţi
un amendament, propus în secţiunea . . . ., dupe care se pte considera ca calomniator cel ce face o
cerere găsită de justiţie ca neîntemeiată; şi se dă neguţătorului denunţat, de va crede de cu
viinţă, dreptul de a'l urmări înaintea instanţelor penale ca calomniator conform codului penal.
O altă disposiţiune esenţială în proiectul de faţă este acea privitóre la desfiinţarea judecăto
rilor-comisari. -

Sub imperiul vechiului cod de comercii operaţiunile falimentului era conduse de un sindic
numit de tribunal, şi care representa atât pe falit cât şi masa creditorilor şi care lucra sub supra
vegherea şi controlul unuia din judecătorii tribunalului numit judecător-comisar.
Multe şi variate a fost abusurile la cari a dat nascere funcţionarea acestor sindici. Sa simţit
necesitatea de a se schimba sistemul, şi sa reuşit pe deplin prin numirea ca sindici a unor jude
cători speciali, cari funcţionéză pe lângă tribunalele ţărei. Cu tot sistemul noi, nu a încetat însă
de a funcţiona şi judecătorii-comisari cu vechile lor atribuţiuni.
Dacă era imperios cerută presenţa judecătorilor-comisari atunci când sindicul era o persénă în
afară de magistratură, acum, când sistemul sindicatelor sa schimbat şi când sindicul însuşi este un
magistrat, este lesne de înţeles că supravegherea şi controlul acestui magistrat de către un alt
coleg, numit judecător-comisar, nu mai are nici o raţiune de a exista.
Continuarea sistemului actual are, pe lângă inconvenientul de a sustrage pe unul din judecă
torii tribunalului de la ocupaţiunile sale ca magistrat, şi pe acela de a crea adesea-ori atât judecă
torului-sindic, cât şi judelui-comisar însuşi, o posiţiune delicată, care atinge prestigiul magistratului.
Intr-adevăr, jude-comisar putênd fi numit şi supleantul tribunalului, vedem adesea-ori resultatul
straniü că judele-sindic, superior în grad ca magistrat, este supraveghiat şi controlat de inferiorul său.
Tóte aceste consideraţiuni a militat în favérea ideei de a se suprima judecătorii-comisari, pe
care proiectul de lege o prevede şi pe care am găsit'o nemerită din tóte punctele de vedere. -

Interesul comerciului cere ca operaţiunile falimentului să fie terminate cât mai repede posibil
Perióda falimentului este o periódă critică atât pentru falit, cât şi pentru creditorii lui.
Este nevoiă dar ca situaţiunea să fie limpedită cât mai repede posibil, şi de aceea găsindu-se că
termenele prevădute în actualul cod sunt prea lungi, sa scurtat pe cât a fost posibil, ţinând cu tóte
acestea compt şi de interesele creditorilor depărtaţi, pentru ca nu termenele prea scurte să aducă
veri-o jignire drepturilor lor. -

Incă un punct principal, în materie de faliment, este acela privitor la cota concordatară.
Legiuitorul, pentru a pune, pe cât posibil, un frêü declaraţiilor de stare de faliment, are impe
riósa datorie de a căuta să introducă ori cât de multe obstacole prin cari să inspire îngrijiri şi te
meri neguţătorului ce are să fie declarat în stare de faliment.
Sub vechiul nostru cod cota concordatară nu avea un minimum fixat de lege.
Tribunalele ţărei avea facultatea de a omologa concordatele ori cari ar fi fost cotele concor
datare, şi acestă stare de drept ne-a dat ocasiunea de a vedea concordate încheiate şi omologate
chiar cu 5%.
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 455

Nu este greu de înţeles că o asemenea cotă nu putea fi cota reală plătită de falit. Creditorii
cari votaseră un asemenea concordat, de sigur că aveai arangiamente ascunse cu falitul, prin cari li
se conceda cote mai mari. Cum concordatul votat şi omologat e obligatorii chiar pentru creditorii
ce nu ai participat la dênsul, – şi în asemenea cas erai mai în tot-d'a-una creditorii din străiné
tate, – falitul găsea un folos de a avantagia pe creditorii de cari avea nevoiă pentru votarea con
cordatului, frustrând pe cei-alţi cari trebuia fatalmente să se supună cotei concordatare votată şi
omologată.
Din acéstă stare de lucruri putem lesne vedea cum în lege însuşi faliţii necinstiţi şi creditorii
puţini scrupuloşi găseai ocrotirea actelor lor imorale.
Legea actuală a remediat în parte acéstă stare nenorocită, fixând ca minimum al cotei concor
datare 40%. Se spera cu acesta la o scădere a numărului falimentelor, căci se credea că temerea de
a nu putea încheia concordat, pentru a relua firul afacerilor, va opri pe unii din comercianţi, cari
fac din faliment o speculă şi o sursă de îmbogăţire, să mai alunece cu uşurinţă pe acéstă cale.
Din nenorocire, însă, falimentele a sporit în ultimii timpi. O statistică scrupulósă, făcută de
Ministrul de justiţie, ne arată un spor în töte părţile ţărei, şi în aşa proporţiuni că trebue să ne in
spire mare îngrijire.
Cotele concordatare a fost cu tóte acestea cele legale, şi în unele părţi chiar superióre, urcân
du-se până la 55%.
Camera de comercii din Bucuresci, consultată, "şi-a exprimat părerea ca minimul cotei con
cordatare să fie 60%, cifră pe care o prevede proiectul de faţă. Comitetul d-vöstre de delegaţi a în
cuviinţat acest minim al cotei concordatare.
S'ar putea obiecta că cu acéstă cotă concordatul devine mai grei, ceea ce pâte fi atât în pa
guba falitului, cât şi a creditorilor lui.
Tocmai în acestă greutate vedem posibilitatea împuţinărei falimentelor şi o piedică pentru co
mercianţii réi intenţionaţi, cari, sciind că fără acéstă cotă nu pot încheia concordatul şi relua firul
afacerilor, se vor gândi mai matur când vor voi să "şi pună în practică scopurile lor imorale.
Astăi, cu 40% supra-cotele sunt la ordinea dilei. Procese corecţionale sunt pendinte pentru
pedepsirea creditorilor ce ai luat supra-cote.
Prin ridicarea cotei concordatare sperăm la dispariţiunea supra-cotelor, căci peste 60%, cu
greü va mai consimţi falitul a avantagia într'ascuns pe unii creditori în paguba altora.
De altmintrelea, pentru ca falitul să nu ptă plăti 60%, acésta însemnéză că, pe lângă avutul
sëü personal pus în comercii, a perdut şi 40% din avutul încredinţat de creditorii lui. Ei bine!
să "şi înceteze comerciul la acel moment şi să nu şi-l mai continue fără nici un risic pentru el, ci
numai spre paguba creditorilor lui.
Când un neguţător ajunge în acestă situaţiune, este dovadă că dénsul a gerat comerciul să
ori cu rea credinţă, ori cu nepricepere, sau, în fine, că a făcut cheltueli nechibzuite. In ori-care din
aceste ipotese el nu merită să mai reîncépă un comercii care a dat asemenea nenorocite róde şi
pentru creditorii lui şi pentru dânsul.
Dar fixarea cotei concordatare, ori cât de însemnată ar fi dénsa, nu póte asigura drepturile
creditorilor, dacă nu li se dau şi 6re-cari mësuri de asigurare.
Sciut este de toţi că astădi giranţii, adică garanţii personali ai concordatelor, sunt o mare
povară pentru falit, de care se resimte şi creditorii lui.
Intr-adevăr, aceşti giranţi sai sunt nisce 6meni de paie, insolvabili, cum se vede une-ori, sa
sunt serioşi. In asemenea cas ei riscă, şi risicul lor costă adesea-ori scump pe debitor, care le dă
sume însemnate ca despăgubire, cu cari sume împuţinându-se avutul falitului, se reduce şi gagiul
creditorilor săi.
Prin proiectul de faţă nu se mai pâte face concordate garantate de asemenea giranţi.
Pentru ca concordatul judiciar să fie încuviinţat, trebue, în prima linie, ca cota concordatară să
fie asigurată fie prin numerarii sa efecte, fie prin ipotecă, –acestea tóte date înainte de omologa
rea lui. In cas când falitul nu pte da aceste asigurări, concordatul încă se va putea face, însă
dênsul nu va putea continua comerciul sèü de cât avénd alături pe un delegat al creditorilor, care
va lua sumele provenite din incasări şi vîndéri, din cari scădénd cheltuelile strict necesare, restul
'l va consemna la casa de depuneri, iar recepisa o va înainta tribunalului pentru a servi la plata co
telor concordatare.
In ceea ce privesce modul cum se va face actul de ipotecă, în cas când cotele concordatare vor
fi garantate prin ipotecă, precum şi de cine se vor suporta cheltuelile de timbru şi înregistrare
pentru asemenea ipoteci, comitetul d-vöstre de delegaţi, în unire cu d. Ministru al justiţiei, a lim
pedit tóte aceste puncte, complectând ast-fel proiectul de lege presentat. In fine, sa admis ca tóte
aceste formalităţi şi asigurări să fie îndeplinite înainte de omologarea concordatului.
In cas când, cu tóte aceste precauţiuni, nu s-ar putea plăti cotele concordatare, se dă ori-căruia
din creditori dreptul de a cere tribunalului repunerea în stare de faliment, iar ca ultimă sancţiune
456 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

se prevede că, prin faptul neplăţei cotei concordatare, falitul, repus iarăşi în stare de faliment, de
vine pasibil de pedépsa prevădută de lege pentru bancruta simplă.
O inovaţiune de o mare importanţă, pe care proiectul presentàt o coprinde, este aceea prin care
se declară nule de drepttóte înstrăinările, sub ori-ce titlu şi de ori-ce fel de bunuri, făcute de falit
către soţie sau soţ, către rudele sale în linie directă şi către rudele colaterale sa aliaţii până în
gradul al patrulea (art. 724 în fine).
In starea legislaţiunei actuale sunt nule de drept: a) Operaţiunile şi plăţile făcute de falit în
urma sentinţei declaratóre de faliment; b) Actele şi înstrăinările, cu titlu gratuit, făcute în urma datei
încetărei plăţilor, dată pe care justiţia, dupe circumstanţe, o fixéză la o epocă anterióră declarărei fa
limentului; c) Plata datoriilor neajunse la scadenţă, făcute în urma sus disei date, fie în bani, fie prin
cesiune, vînare, compensaţiune sau alt-fel.
Instrăinările cu titlu oneros nu sunt nule de drept. Dénsele sunt astădi sub regimul dreptului
comun, şi nu pot fi atacate de cât prin acţiunea pauliană şi conform regulilor dupe cari acéstă acţiune
se póte exercita.
Fiind-că în practică se véd asemenea înstrăinări, şi în vedere că exerciţiul acțiunei pauliane
este destul de greü, căci faliţii şi cei ce contractéză cu dénşii iaú tóte precauţiunile posibile pentru
a se face nu numai grea, dar de multe ori imposibilă dovada fraudei, proiectul propus de guvern a
sporit numărul casurilor în cari actele falitului sunt nule de drept, adăugând şi pe acela al înstrăi
nărilor, sub ori-ce titlu şi de ori-ce fel de bunuri, făcute de falit cu şése luni înainte de încetarea plăţi
lor către 6re-cari perséne, cari, strîns legate prin relaţiuni de familie cu falitul, pretéză mai adesea-ori
concursul lor la asemenea acte fraudulóse.
Majoritatea comitetului delegaţilor a admis acest punct din proiect. Subscrisul însă, în vederea
nesiguranţei care va resulta pentru cei ce vor cumpăra imobile rurale şi urbane, nesiguranţă care
se póte sui până la 3/, ani înaintea falimentului, ş*în consideraţiune că cu greu terţiile perséne cari
cumpără vor cunsce gradul de rudenie dintre diferiţii săi autori, suntem de părere să se reducă
aceste nulităţi numai la averea mişcătóre.
Proiectul propus mai prevede 6re-cari schimbări la starea actuală de lucruri în ceea ce pri
vesce verificarea creanţelor.
Astăi, verificarea creanţelor cari se presintă în termenele prevădute de lege se face de judecă
torul-comisar; iar dupe trecerea acestor termene, şi până nu sa sfârşit repartiţiunea întregului activ
al falimentului, verificarea creanţelor e admisibilă, însă dénsa nu se pte face de cât de tribunal.
Dupe proiectul de faţă, verificarea se va face de judele-sindic, căci prin proiect se suprimă ju
dele-comisar, şi cu drept pentru dênsul de a face – în limita competinţei sale – verificările chiar
dupe expirarea termenelor legale, până când sa sfârşit repartiţiunile întregului activ al falimentului.
Trecerea la sindic a acestui drept de verificare, care până adi se făcea de tribunal, este o în
lesnire pentru creditori, cari pot ajunge la verificarea creanţelor lor repede şi fără cheltueli. Verifi
carea la tribunal necesita diferite termene de înfăţişare, amânări, cheltueli de procedură şi altele,
tóte de natură a face mai dificilă şi mai costisitóre verificarea creanţelor. Sistemul propus, punènd
pe un picior de egalitate pe creditorii ce se presintă la verificare în termenele legale cu cei ce nu ai
putut să se presinte din diferite circumstanţe în acele termene, şi având şi unii ca şi cei-alţi dreptul
de a recurge la tribunal când verificarea le-ar fi fost refusată, sa găsit de comitetul d-v6stre de de
legaţi nemerit din tóte punctele de vedere, aşa că "l-a primit întocmai cum este prevădut în proiect.
Proiectul adus de D. Ministru al justiţiei, pe lângă modificările esenţiale specificate mai sus,
coprinde şi altele de o ordine secundară, pe cari nu le voi examina în detalii, ci mă voi mărgini
numai a le enunţa; căci prin simpla lor enunţare se pte lesne pricepe scopul lor.
Aşa, la tribunalele din provincie, unde numărul falimentelor nu este prea însemnat, se întâmplă
ca judele-sindic–asimilat în grad ierarchic judelui de şedinţă–să nu fie prea mult ocupat, iar judele
de şedinţă prea ocupat sa absent. Pentru a nu suferi mersul regulat al justiţiei, chiar astădi se
prevede posibilitatea delegărei sindicului pentru a lua parte la lucrările tribunalului, însă compe
tinţa lui nu nasce de cât dacă are autorisaţiunea Ministrului de justiţie, delegaţiune ce nu pte
trece peste 30 dile. In vedere că lipsa judecătorilor tribunalului are une-ori loc în mod neaşteptat,
se întâmplă amânări, întârdieri de lucrări, în fine obstacole în mersul regulat al justiţiei, de 6re-ce -
sindicul nu pte lua parte la lucrările tribunalului până nu se cere şi se obţine delegarea ministerială.
Pentru a se obvia la aceste inconveniente, se prevede în proiect dreptul pentru preşedintele tri
bunalului de a delega pe sindic ca să înlocuiască pe judele de şedinţă pentru un termen până la 10 dile.
De asemenea proiectul face să dispară o controversă care s'a ivit, şi care a dat nascere la conflicte
între tribunale şi judecătorii de instrucţiune în materii de arestarea sa punerea în libertatea faliţilor.
In fine, se ridică de la 3% brut la 4% brut dreptul de percepere al Statului din falimente,
menţinându-se însă maximum de percepere din legea actuală, adică 20.000 lei.
Iată, d-lor Senatori, în trăsuri generale, modificările ce se propun a se introduce în codul nostru
de comerci la materia falimentelor. Dupe cum vedeţi, lesne vă puteţi da sémă că tóte sunt por
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI

nite din dorinţa de a vedea micşorându-se numérul falimentelor şi, prin urmare, de a aşea comer
ciul nostru pe base mai solide, cari să inspire mai multă încredere celor din ţéră, sau din străină
tate, cari vor trata cu neguţătorii noştri.
Nu pretindem, domnilor Senatori, că chiar cu aceste schimbări tot réul de astădi e îndreptat.
Cu greii se pot prevede şi legifera tot ce este chemat a descoperi fraudele de tâtă natura; căci cei ce
vor a lucra cu fraudă nu ai spiritul lor dirigiat de cât în acéstă direcţiune şi nu cugetă de cât al mij
lóce, unele mai iscusite sa mai meşteşugite de cât altele,la cari consciinţele oneste nici măcargândesc.
In tot casul, proiectul de faţă fiind o ameliorare simţitóre la actuala stare de lucruri, comitetul
d-vóstre de delegaţi, primindu'l cu amendamentele introduse în textul lui, la cari a aderat şi d. Mi
nitru al justiţiei, 'l supune, prin organul subscrisului raportor, deliberărilor d-véstre.
Raportor, AL. CONSTANTINESCU.
PROIECT DE LECE
PENTRU

MODIFICAREA CĂRŢEI A III DIN CODUL DE COMERCIU

DESPRE FALIMENTE
- ŞI

UMII IN INCUINŢi 1 UNUI MIICUL DIN CMII II-a A (IIII (III)

CARTEA III
D e spr e f a l i m e n t
Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

TITLUL I
Despre declaraţiunea de faliment şi despre efectele sale
Art. 695. Comerciantul care a Neschimbat.
încetat plăţile pentru datoriile sale
comerciale este în stare de faliment.
Art. 696. Singurul refus al unor Neschimbat.
plăţi, pe temeii de excepţiuni pe
care în bună credinţă debitorul îl
socotesce întemeiat, nu constitue o
probă de încetarea plăţilor.
Art. 697. Tribunalul, şi la tribuna
lele cu o secţiune specială tribunalul
de comercii, încunosciinţat din par
tea unuia sau mai multor creditori
despre situaţiunea dificilă în care se
află un comerciant relativ la comer
ciul séü, va putea ordona presenta
rea acestuia în camera de consilii
şi depunerea tot o-dată a registre
lor, a bilanţului se comercial şi a
unei liste nominative de toţi credi
torii săi şi de sumele creanţelor cu
indicarea scadenţelor respective.
In cas când arătările creditorilor
se găsesc întemeiate, sau când co
merciantul, fără un just motiv, nu
se înfăţişéză, tribunalul va putea,
dacă crede de cuviinţă, mai înainte
de veri-cari disposiţiuni ar lua asu
pra punerei sale în stare de faliment,
să numéscă unul saă mai mulţi cus
todi, dupe importanţa comerciului,
şi să delege pe unul dintre credi
tori care, în continuarea ulterióră
a comerciului, să verifice registrele
şi să supravegheze regularitatea
operaţiunilor comerciantului.
Neschimbat.
Neschimbat.
Art. 697. Tribunalul, şi la tribuna
lele cu o secţiune specială tribunalul
de comercii, încunosciinţat din par
tea unuia sau mai multor creditori
despre situaţiunea dificilă în care se
află un comerciant relativ la comer
ciul séü, şi care înstrăinéză în con
diţiuni desavantagićse avutul săü,
va putea ordonapresentarea acestuia
în camera de consilii şi depunerea
tot o-dată a registrelor, a bilanţului
séü comercial şi a unei liste nomina
tive de toţi creditorii săi şi de sumele
creanţelor cu indicarea scadenţelor
respective.
In cas când arătările creditorilor
se găsesc întemeiate, sau când co
merciantul, fără un just motiv, nu
se înfăţişeză, tribunalul va putea,
dacă crede de cuviinţă, mai 'nainte
de veri-cari disposiţiuni ar lua asu
pra punerei sale în stare de faliment,
să numéscă, dupe importanţa co
merciului, pe unul sa mai mulţi
dintre creditori cari, în continuarea
ulterióră a comerciului, să verifice
registrele şi să supraveghezeregulari
tatea operaţiunilor comerciantului.
458 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

Chemarea se va face prin scrisre

închisă din partea preşedintelui tri
bunalului respectiv, şi cercetarea
va avea loc în camera de consilii.
Creditorul, care va fi făcut cu rea
credinţă o denunţare neîntemeiată,
va putea fi supus pedepselor prevă
dute de codul penal pentru ca
lomnie.
Art. 698. Refusul nejustificat din Admis.
partea creditorului de a primi de
legarea atrage condamnarea lui la
amendă de la 100 până la 500 lei.
Art. 699. Onorariul custodelui se Admis.
fixéză de tribunal şi se achită de
comerciant.
Art. 700. Aceste măsuri preven Art. 700. Aceste măsuri preven
tive încetéză : tive încetéză:
a) Prin arătarea majorităței cre a) Prin arătarea majorităței cre
ditorilor că situaţiunea afacerilor ditorilor că situaţiunea afacerilor
comerciantului nu le mai este tre comerciantului nu le mai inspiră
buincios; temere şi că măsura luată nu le mai
b) Prin justificarea plăţei în mod este trebuinciósă;
regulat a datoriilor ajunse la sca b) Prin justificarea plăţei în mod
denţă; regulat a datoriilor ajunse la sca
c) Prin declararea în stare de fa denţă;
liment. c) Prin declararea în stare de fali
ment.
Art. 697. Falimentul se declară Devine art. 701.
prin hotărîre judecătoréscă, pronun
ţată dupe declarațiunea falitului,
saú dupe cererea unui ori mai
multor creditori, sali din oficii.
Art. 698. Declarațiunea falimen Devine art. 702.
tului se pronunţă de tribunalul de
comercii în jurisdicţiunea căruia
debitorul îşi are principalul să sta
biliment comercial.
Tribunalul este învestit cu întréga
procedură a falimentului, şi va ju
deca acţiunile derivând dintr'ênsul,
dacă, prin natura lor, nu vor fi de
competinţa jurisdicțiunei civile.
Formele de procedură în acestă
materie se reguléză prin disposiţiu
nile speciale coprinse în cartea IV
şi prin acele ale codicelui de proce
dură civilă.
Art. 699. Falitul va fi dator ca, Devine art. 703.
în cele trei dile de la încetarea plă
ţilor,în cari se coprinde şi diua în
cetărei lor, să facă declaraţiunea la
tribunalul de comercii arătat în
articolul precedent.
Declaraţiunea trebue să fie înso
ţită de depunerea bilanţului, datat,
semnat şi certificat de falit că este
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 459

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

adevărat, şi de registrele sale de co

merciü în starea în care se află.
Bilanţul trebue să coprindă indi
caţiunea şi estimaţiunea aproxima
tivă a tutulor bunurilor mobile şi
imobile ale falitului, starea dato
riilor şi a creanţelor, cu numele,
pronumele şi domiciliul fie-cărui
creditor, şi, pe cât se va putea, causa
fie-cărei datorii, tabloul profitelor
şi perderilor, precum şi acel al chel
tuelilor personale ale falitului şi fa
miliei sale din tot timpul exerciţiu
lui comerciului său pe cât se va
putea.
Art. 700. Ori-ce creditor, a cărui Devine art. 704.
creanţă are o causă comercială,
póte să céră tribunalului compe
tinte declaraţiunea în faliment a de
bitorului să comerciant, probând
încetarea plăţilor.
Nu sunt admişi a cere declara
ţiunea în faliment descendenţii, as
cendenţii şi soţul debitorului.
Art. 701. Dacă încetarea plăţilor Devine art. 705.
unui comerciant este notoriă, saú
dacă ea resultă din alte fapte neîn
duoióse, tribunalul va declara fali
mentul din oficii ; însă va putea,
de va crede necesar, să asculte mai
ântêiü pe falit.
Art. 702. In cea d’ântêiü di a Devine art. 706.
fie-cărei săptămâni, portăreii şi ju
decătorii de pace vor transmite pre
şedintelui tribunalului de comerciü
în jurisdicţiunea căruia se află, saú
a tribunalului civil care ''i ţine lo
cul, un tablou de protestele făcute
în cursul săptămânei precedente.
Acest tabloi trebue să arate data
fie-cărui protest, numele şi domici
liul persénelor cărora sa făcut şi
care a cerut protestul, scadenţa
obligaţiunei protestate, suma dato
rită şi motivele refusului de plată -
saú de acceptare.
Un duplicat de pe acest tablou se
va trămite camerei de comercii
respective pentru publicare.
Aceste tablouri se vor face pe for
mulare tipărite, trimise de minister,
şi vor trebui să fie cusute în fasci
cule lunare şi păstrate la grefă, pen
460 IDESHATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

tru ca ori-cine să ptă lua cunos

cinţă de dénsele.
Portărelul sa judecătorul de pace,
care nu îndeplinesce acéstă înduoită
obligaţiune, va fi supus la o amendă
de la 5 până la 50 lei, pe care o va
pronunţa complectul tribunalului în
camera de consilii şi fără apel.
Art. 703. Comerciantul care s'a Devine art. 707.
retras din comercii va putea fi de
clarat în faliment, însă numai în
decursul a cinci ani de la acest eve
niment, şi numai când încetarea
plăţilor a avut loc în timpul exer
ciţiului comerciului, sau chiar în
anul următor, pentru datorii decur
gènd din acelaşi exerciţiu.
Se va putea încă declara fali
mentul dupe mórtea comerciantu
lui, însă numai în decursul anului
de la acest eveniment.
Art. 704. Prin sentinţa decla Art. 708. Prin sentinţa declara Admis.
rativă de faliment tribunalul tre tivă de faliment tribunalul trebue :
bue: 1) Să arate numele judecătorului
1) Să numéscă din sînul săü un sindic chemat a administra fali
judecător-comisar pentru procedura mentul ;
falimentului; 2) Să ordone punerea sigiliilor ;
2) Să ordone punerea sigiliilor; 3) Să stabiléscă un termen, nu
3) Să arate numele sindicului mai mare de 15 dile, în care credi
chemat a administra falimentul ; torii trebue să presinte la grefa
4) Să stabiléscă un termen, nu sindicatului declaraţiunea creanţe
mai mare de o lună, în care credi lor lor;
torii trebue să presinte la grefa tri 4) Să determine diua şi ora în
bunalului declaraţiunea creanţelor care se va procede, la reşedinţa tri
lor; bunalului, la verificarea creanţelor.
5) Să determine diua şi ora în Acest termen nu pote fi mai depăr
care se va procede, la reşedinţa tri tat de cât cel mult cu 10 dile de la
bunalului, la verificarea creanţelor. expirarea termenului prevădut în
Acest termen nu póte fi mai depăr aliniatul precedent.
tat de cât cel mult cu 20 dile de la Sentinţa trebue să coprindă încă
expirarea termenului prevădut în ordinul către falit de a înfăţişa,
aliniatul precedent. până în trei dile, bilanţul în forma
Sentinţa trebue să coprindă încă stabilită prin art. 699 şi registrele
ordinul către falit de a înfăţişa, până sale de comercii, dacă nu sunt deja
în trei dile, bilanţul în forma sta depuse.
bilită prin art. 699 şi registrele sale Acéstă sentinţă,supusă oposiţiu
de comercii, dacă nu sunt deja de nei şi apelului, este executorie pro
puse. visoriü.
Acéstă sentinţă, supusă oposiţiu
mei şi apelului, este executorie pro
visoriü.
Art. 705. Când averea unui co Devine art. 709.
merciant declarat în faliment se
află şi în alte localităţi, sindicul va
16 Martie 1899
Textul legei în vigóre
interveni, prin comisiune rogatorie,
către autoritatea judecătoréscă lo
cală pentru punerea sigiliilor şi în
cheiarea actelor constatătóre acestei
operaţiuni.
Art. 706. Un extract al sentinţei
declarative de faliment se afige, în
termen de 24 ore, la uşa tribuna
lului, independent de publicitatea
cerută de art. 943.
Art. 707. Falitul judecat în lipsă
şi cel care a fost declarat din oficii
fără să fi fost chemat, sai, de şi
chemat, dar judecat în lipsă, are
dreptul să facă oposiţiune în contra
sentinţei declarative de faliment,
până în termen de opt dile libere de
la afişarea extractului, prevéqută de
art. 706, saú d'a-dreptul apel până
în termen de 15 dile libere de la
aceeaşi dată.
Acelaşi drept 'l aú şi creditorii
cari ai cerut declararea în faliment.
Ori-ce altă persénă interesată are
dreptul să facă oposiţiune în contra
sentinţei declarative de faliment
până în 15 dile de la împlinirea ace
leeaşi formalităţi.
Sentinţa asupra oposiţiunei se dă
contradictorii cu sindicul şi este
supusă apelului.
Art. 708. Indată dupe pronunţa
rea sentinţei declarative de faliment,
procurorul tribunalului va trebui să
ia cunoscinţă în ori-ce cas de tóte
actele din dosar, spre a vedea dacă
este loc la o acţiune penală.
In acest cas, preşedintele tribu
nalului trebue, până în duoë-deci
şi patru ore, să comunice procuro
rului copie de pe sentinţa declara
tivă de faliment, cu tóte cele-alte acte
şi informaţiuni aflate în tribunal.
Art. 709. Tribunalul de comer
ciü va ordona, de o-dată cu pro
nunţarea sentinţei declarative de
faliment, arestarea falitului în con
tra căruia se ivesc indicii suficiente,
de fraudă, mai cu semă în casuri de mai cu semă în casuri de dispari mai cu semă în casuri de dispari
dispariţiunea sa lipsa nejustificată
a registrelor de comerciü şi nedepu
nerea bilanţului; va putea de ase
menea să ordone şi arestarea celor
alţi complici ai fraudei.
Tribunalul de comercii şi mai în
urmă, în ori-ce stare a procedurei
DESBATERILE SENATULUI 461
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
Devine art. 710,
Art. 711. Falitul judecat în lipsă Admis.
şi cel care a fost declarat din oficii
fără să fi fost chemat, sai, de şi
chemat, dar judecat în lipsă, are
dreptul să facă oposiţiune în contra
sentinţei declarative de faliment,
până în termen de cinci dile libere
de la afişarea extractului, prevedută
de art. 710, saú d'a-dreptul apel
până în termen de 10 dile libere de
la aceeaşi dată.
Acelaşi drept 'l aú şi creditorii
cari au cerut declararea în faliment.
Ori-ce altă persénă interesată are
dreptul să facă oposiţiune în contra
sentinţei declarative de faliment
până în 10 dile de la împlinirea
aceleeaşi formalităţi.
Sentinţa asupra oposiţiunei se dă
contradictorii cu judecătorul şi este
supusă apelului.
Devine art. 712.
Art. 713. Tribunalul de comerciü Art. 713. Tribunalul de comerciii
va ordona, de o-dată cu pronunţarea va ordona,de o-dată cu pronunţarea
sentinţei declarative de faliment, sentinţei declarative de faliment,
arestarea falitului în contra căruia arestarea falitului în contra căruia
se ivesc indicii suficiente de fraudă, se ivesc indicii suficiente de fraudă,
țiunea sa lipsa nejustificată a re țiunea sa lipsa nejustificată a re
gistrelor de comercili şi nedepune gistrelor de comercii şi nedepune
rea bilanţului; va putea de aseme rea bilanţului ; va putea de aseme
nea să ordone şi arestarea celor-alţi nea să ordone şi arestarea celor-alţi
complici ai fraudei. complici ai fraudei.
Tribunalul de comercii şi mai în Tribunalul de comercii şi mai în
urmă, în ori-ce stare a procedurei urmă, în ori-ce stare a procedurei
462 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

falimentului, va ordona arestarea falimentului, va ordona arestarea falimentului, va ordona arestarea

falitului în contra căruia se ivesc
indicii suficiente de fraudă.
Ordonanţa de arestare trebue să
fie comunicată imediat procurorului
pentru executare. In asemenea cas,
liberarea provisorie nu pte fi acor
dată de judecătorul de instrucţiune
însărcinat cu instruirea afacerei de
cât în urma avisului conform al
tribunalului care a ordonat aresta
Art. 740. Procedura falimentului
înaintea jurisdicţiunei comerciale şi
instrucţiunea sau procedura penală
se vor urma independent una de alta.
Judecătorul de instrucţiune pâte
culege de la tribunalul de comercii,
de la judecătorul-comisar şi de la
sindic ori-ce informaţiuni şi ori-ce
sciinţe de cari ar avea trebuinţă;
póte asemenea verifica sală cere copii
ori extracte de pe actele procedurei
falimentului, precum şi de pe regis
trele şi hârtiile falitului, dar nu pâte
să le ridice de la grefa tribunalului
comercial.
falitului în contra căruia se ivesc
indicii suficiente de fraudă.
Ordonanţa de arestare trebue să
fie comunicată imediat procuroru
lui pentru executare. In asemenea
cas, liberarea provisorie nu pâte fi
acordată de judecătorul de instruc
ţiune însărcinat cu instruirea afa
cerei de cât în urma avisului con
form al tribunalului care a ordonat
arestarea.
Judecătorul de instrucţiune va pu
tea însă procede la arestarea falitu
lui, când sunt grave indicii de fraudă,
chiar dacă tribunalul nu va fi ordo
mat. O asemenea măsură. " drept să decidă cum va crede de
Art. 714. Procedura falimentului
înaintea jurisdicțiunei comerciale şi
instrucţiunea sau procedura penală
se vor urma independent una de alta.
Judecătorul de instrucţiune pâte
culege de la tribunalul de comercii,
de la judecătorul-sindic, ori-ce in
formaţiuni şi ori-ce sciinţe de cari
ar avea trebuinţă; póte asemenea
verifica sau cere copii ori extracte
de pe actele procedurei falimentu
lui, precum şi de pe registrele şi
hârtiile falitului, dar nu pâte să le
ridice de la grefa tribunalului co
mercial.
falitului în contra căruia se ivesc
indicii suficiente de fraudă.
Ordonanţa de arestare trebue să
fie comunicată imediat procuroru
lui pentru executare; parchetul va
fi obligat a deschide imediat acţiune
publică. In asemenea cas, liberarea
provisorie, cu sau fără cauţiune, nu
póte fi acordată de judecătorul de
instrucţiune însărcinat cu instrui
rea afacerei de cât dupe ce va re
feri tribunalului care a ordonat a
restarea.
Ori-care ar fi avisul tribunalului,
judecătorul de instrucţiune este în
cuviinţă, rămânând ca ministerul pu
blic să execute dreptul să de opo
siţiune la camera de punere în acusa
ţiune, dacă va crede acésta necesar.
Judecătorul de instrucţiune va
putea însă procede la arestarea fali
tului, când sunt grave indicii de la
fraudă, chiar dacă tribunalul nu va ti
fi ordonat o asemenea măsură,
Admis. ti
I.

Complectându-se instrucţiunea, Complectându-se instrucţiunea,

i
judele-instructor trebue, în ori-ce judele-instructor trebue, în ori-ce
cas, să se pronunţe dacă este sau nu cas, să se pronunţe dacă este sau nu
cas de urmărire în contra inculpa cas de urmărire în contra incul

ţilor. paţilor.
Decisiunea definitivă a instanţe Decisiunea definitivă a instanţe

lor penale va trebui să fie notată pe lor penale va trebui să fie notată pe
marginea sentinţei declarative de marginea sentinţei declarative de
faliment şi se va publica ca şi acésta. faliment şi se va publica ca şi acesta,
Art. 711. Numele şi pronumele Devine art. 715.
falitului se va înscrie într'un tablou
afişat în sala tribunalului care a
declarat falimentul şi în sala bur
selor de comercii.
Acei al căror nume figuréză pe
acest tabloi nu pot intra în localu

16 Martie 1899
Textul legei in vigóre
rile burselor. Acéstă disposiţiune
trebue să fie înscrisă pe tabloi.
Art. 712. Până ce nu se termină
procedura falimentului, falitul nu
se póte depărta de la domiciliul său
fără o permisiune a judecătorului
comisar, şi este dator să se presinte
înaintea acelui judecător ori de câte
ori va fi chemat. Insă dacă judecă
torul se va convinge că falitul este
împedicat de a se înfăţişa în persână
din cause bine-cuvântate, pâte să "l
autoriseze a se înfăţişa prin man
datar.
Art. 713. Sentinţa declarativă de
faliment ridică de drept falitului,
din diua pronunţărei sale, admini
straţiunea bunurilor sale, chiar şi
a acelora pe cari le-a dobândit în
timpul falimentului.
Acţiunile cari aparţin falitului nu
vor putea fi exercitate de cât de că
tre sindic, afară de acele cari pri
vesc drepturile lui exclusiv perso
nale, sau cari sunt străine falimen
tului.
Din diua declaraţiunei falimen
tului, nici o acţiune în contra fali
tului, privitóre la bunurile sale mo
bile sau imobile, şi nici un act de
executare asupra aceloraşi bunuri
nu va putea fi intentat sau îndrep
tat de cât în contra sindicului.
Tribunalul, dacă găsesce cu cale,
póte permite sau ordona ca falitul
să fie citat în causă, mai cu sémă
atunci când ar avea interese opuse
cu sindicul.
Falitul are dreptul să intervină
în cestiunile din cari pot să decurgă
în sarcina sa o imputare de ban
CTută.
Art. 714. Sentinţa declarativă de
faliment suspendă, numai faţă de
masa creditorilor, curgerea dobân
ţilor a creanţelor negarantate prin
ipotecă, gagiü saú alt privilegii.
Dobèndile creanţelor garantate
nu pot fi cerute de cât asupra su
melor provenind din vîndarea bunu
rilor supuse privilegiului sau ipote
cei 3 când însă, din neajungerea
acestor garanţii, dreptul creditori
lor se exercită asupra masei hiro
463
DESBATERILE SENATULUI
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
Art. 716. Până ce nu se termină Admis.
procedura falimentului, falitul nu
se póte depărta de la domiciliul său
fără o permisiune a judecătorului
sindic, şi este dator să se presinte îna
intea acelui judecător ori de câte
ori va fi chemat. Insă dacă judecă
torul se va convinge că falitul este
împedicat de a se înfăţişa în per
sónă din cause bine-cuvéntate, pâte
să ’l autoriseze a se înfăţişa prin
mandatar.
Art. 717. Sentinţa declarativă de Admis.
faliment ridică de drept falitului,
din diua pronunţărei sale, admini
straţiunea bunurilor sale, chiar şi a
acelora pe cari le-a dobândit în tim
pul falimentului.
Acţiunile cari aparţin falitului
nu vor putea fi exercitate de cât de
către judecătorul-sindic, afară de
acele cari privesc drepturile lui ex
clusiv personale, sau cari sunt stră
ine falimentului.
Din diua declaraţiunei falimentu
lui, nici o acţiune în contra falitului,
privitóre la bunurile sale mobile
saú imobile, şi nici un act de exe
cutare asupra aceloraşi bunuri nu
va putea fi intentat sau îndreptat de
cât în contra judecătorului-sindic.
Tribunalul, dacă găsesce cu cale,
póte permite sau ordona ca falitul
să fie citat în causă, mai cu sémă
atunci când ar avea interese opuse
cu judecătorul-sindic.
Falitul are dreptul să intervină
în cestiunile din cari pot să decurgă
în sarcina sa o imputare de ban
Devine art. 718.
464 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

grafare, restul creanţei neacoperit

se determină, fără a se ţine în sémă
dobêndile posterióre datei sentinţei
declarative de faliment.
Art. 715. Datoriile cu scadenţă Devine art. 719.
obligatorie în sarcina falitului şi
acele a căror scadenţă este subor
donată voinţei sale sunt conside
rate ca ajunse la scadenţă prin efec
tul declarațiunei falimentului.
Din momentul declarărei în stare
de faliment, creanţele în contra fa
litului, în ceea ce privesce partici
parea lor la deliberările falimen
tului, vor rămâne fixate în mânile
ultimului purtător, anterior decla
rărei în stare de faliment; aseme
nea şi cele cari se vor fi aflând în
circulaţiune în străinătate vor ré
mâne fixate în mânile ultimului
purtător din ţéră, anterior decla
rărei în stare de faliment.
Art. 716. Pentru chiriile datorite Devine art. 720.
de falit, actele de executare asupra
bunurilor mobile cari servesc la co
merciul săü vor fi suspendate în
timp de trei-deci dile de la data sen
tinţei declarative de faliment, afară
de măsurile conservatóre şi de drep
tul pe care proprietarul 'l dobên
dise mai d'inainte pentru a reintra
în posesiunea bunurilor închiriate.
Când proprietarul a obţinut acest
drept, suspendarea actelor de execu
ţiune mai sus arătate încetéză de
drept.
Art. 717. Dacă falitul este loca Art. 721. Dacă falitul este loca Admis.

tar de imobile pentru trebuinţele tar de imobile pentru trebuinţele

comerciului său, şi dacă contractul
trebue să dureze mai mult de un
an de la data declarărei falimen
tului, sindicul, cu autorisaţiunea
majorităței în sume a creditorilor
a căror creanţe au fost verificate,
póte cere desfiinţarea acelui con
tract, dând proprietarului o dréptă
despăgubire.
Art. 718. Prin sentinţa declara
tivă de faliment, sau printr-o alta
posterióră, tribunalul, din oficii
saú dupe cererea ori-cărui interesat,
determină provisoriü diua încetărei
plăţilor.
In lipsă de o determinare specială,
comerciului său, şi dacă contractul
trebue să dureze mai mult de un
an de la data declarărei falimentu
lui, judecătorul-sindic, cu autorisa
ţiunea majorităței în sume a credi
torilor a căror creanţe a fost ve
rificate, pte cere desfiinţarea ace
lui contract, dând proprietarului o
dréptă despăgubire.
Devine art. 722.
16 Martie 1899
Textul legei în vigóre
încetarea plăţilor se socotesce că a
avut loc în diua pronunţărei sen
tinţei care a declarat falimentul,
saú în diua morţei falitului, sa în
aceea a retragerei sale din comer
ciú, dacă falimentul a fost decla
rat în urma acestor evenimente.
In nici un casîncetarea plăţilor
nu se va putea fixa la o epocă mai
depărtată de trei ani de la datele
sus menţionate.
Art. 719. In contra sentinţei care
determină provisoriü data încetărei
plăţilor se pte face contestațiune
înaintea tribunalului care a pro
nunţat'o, sub condiţiune numai ca
acéstă contestaţiune să fie notificată
cel mult până în opt dile de la veri
ficarea creanţelor.
Tóte contestațiunile în contra
acestei sentinţe se discută contra
dictorii cu sindicul şi se resolvă
prin una şi aceeaşi hotărîre.
Dupe expirarea acestui termen,
saü când sentinţa care sa pronun saú când sentinţa care sa pronun
ţat asupra contestațiunei nu mai
este supusă apelului, data încetărei
plăţilor rămâne irevocabil determi
nată în privinţa tutulor creditorilor.
Art. 720. Tóte actele şi operaţiu
nile falitului şi téte plăţile făcute
de dênsul în urma sentinţei decla
rative de faliment sunt nule de
drept.
Sunt asemenea nule, faţă cu masa
creditorilor:
1) Tóte actele şi înstrăinările cu
titlu gratuit făcute în urma datei
încetărei plăţilor;
2) Plata datoriilor neajunse la
scadenţă făcută în urma sus disei
date, fie în bani, fie prin cesiune,
vînare, compensaţiune sau alt-fel.
Art. 721. Tóte actele, plăţile şi
înstrăinările făcute în frauda credi
torilor, în ori-ce timp ar fi fost
DESBATERILE SENATULUI 465
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
Art. 723. In contra sentinţei care Admis.
determină provisoriü data încetărei
plăţilor se pte face contestațiune
înaintea tribunalului care a pro
nunţat'o, sub condiţiune numai ca
acéstă contestaţiune să fie notifi
cată cel mult până în opt dile de la
verificarea creanţelor.
Tóte contestațiunile în contra
acestei sentinţe se discută contra
dictoriü cu judecătorul-sindic şi se
resolvă prin una şi aceeaşi hotărîre.
Dupe expirarea acestui termen,
ţat asupra contestațiunei nu mai
este supusă apelului, data încetărei
plăţilor rămâne irevocabil determi
nată în privinţa tutulor creditorilor.
Art. 724. Tóte actele şi opera Admis.
ţiunile falitului şi tóte plăţile fă
cute de dénsul în urma sentinţei
declarative de faliment sunt nule
de drept.
Sunt asemenea nule, faţă cu masa
creditorilor:
1) Tóte actele şi înstrăinările cu
titlu gratuit făcute cu şese luni
înainte de data încetărei plăţilor;
2) Plata datoriilor neajunse la
scadenţă făcută în urma datei înce
tărei plăţilor, fie în bani, fie prin ce
siune, vîndare, compensaţiune sau
alt-fel ;
3) Tóte înstrăinările, cu ori-ce
titlu, însă numai de bunuri mişcă
tóre, făcute de falit în interval de şése
luni înainte de epoca încetărei plă
ţilor către soţul saă soţia falitului,
către rudele sale în linie directă şi
către rudele colaterale saă aliaţi până
în gradul al patrulea.
Devine art. 725.
466 ÎESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

făcute, trebuesc să fie anulate, con

form disposiţiunilor art. 975 din
codicele civil.
Art. 722. Se presum făcute în Devine art. 726.
frauda creditorilor şi, în lipsă de
probă contrarie, se anuleză, faţă
cu masa creditorilor, următórele
acte, dacă sunt survenite în urma
datei încetărei plăţilor:
1) Tóte actele, plăţile şi înstrăi
nările cu titlu oneros, când cel de
al treilea cunoscea starea de înce
tare a plăţilor în care se găsea co
merciantul, cu tte că încă nu era
declarat falit;
2) Actele şi contractele comuta
tive, în cari valorile date sa obli
gaţiunile luate de falit întrec cu
mult ceea ce i s'a fost dat sau pro
mis;
3) Plăţile datoriilor ajunse la sca
denţă şi exigibile cari nu a fost
efectuate în bani sau cu efecte de
comercii;
4) Gagiurile, anticresele şi ipote
cele constituite asupra bunurilor
debitorului.
Aceeaşi presumpţiune va avea
loc şi pentru actele, plăţile şi înstrăi
nările cu ori-ce titlu făcute în cele
dece dile anterióre declarațiunei în
faliment, chiar în lipsa punctelor
extreme sus enunţate.
Art. 723. Inscripţiunile ipotecare Devine art. 727.
luate în virtutea unui titlu recunos
cut valabil nu sunt coprinse în dis
posiţiunile articolelor precedente,
numai să fie anterióre sentinţei de
clarative în faliment.
Art. 724. Dacă, dupe încetarea Devine art. 728.
plăţilor şi înainte de pronunţarea
sentinţei declarative în faliment, co
merciantul a plătit cambiale, ac
ţiunea pentru restituirea banilor se
va putea îndrepta numai în contra
ultimului obligat pe cale de regres,
care ar fi avut cunoscinţă de înce
tarea plăţilor în momentul când
cambiala a fost trasă sa girată.
Art. 725. Dacă comerciantul a Devine art. 729.
fost declarat falit dupe mórtea sa,
saú dacă móre dupe declarațiu
nea în faliment, soţul, fiii şi moşte
nitorii săi pot să se presinte în per
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 467

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

sónă saú prin mandatar, ca în lo

cul defunctului, la formarea bilan
ţului, la cercetarea registrelor şi la
procedura falimentului.

TITLUL II

Despre administraţiunea falimentului

CAPITOLUL I

Despre persénele însărcinate cu administraţiunea

falimentului

Art. 726. Administraţia fali Art. 730. Administraţia falimen Admis.

mentelor se va exercita de un sin telor se va exercita de un judecă
dic aşedat pe lângă fie-care tribu tor-sindic aședat pe lângă fie-care
nal, sub priveghiarea tribunalului tribunal, sub priveghiarea tribuna
şi sub direcţiunea unui judecător lului.
comisar. Ea are de scop conservarea şi li
Ea are de scop conservarea şi li chidarea bunurilor falitului şi re
chidarea bunurilor falitului şi repar partiţiunea lor între creditori.
tițiunea lor între creditori.
SECŢIUNEA I
Despre judecătorii-sindici

Art. 727. Pe lângă fie-care tribu
nal de judeţ se înfiinţéză unul sa
mai mulţi sindici, însărcinaţi în spe
cial cu administraţia falimentelor.
Tribunalul Ilfov va avea trei sin
dici ; tribunalul Iaşi duoi.
Numărul sindicilor se va putea
spori, dupe necesităţile serviciului,
prin decret regal, în urma unei de
cisiuni a consiliului de miniştri.
Art. 728. Sindicii sunt numiţi
prin decret regal.
Ei fac parte din corpul judecă
tOreSC.
Ei sunt asimilaţi judecătorilor de
şedinţă; sunt supuşi la aceleaşi con
diţiuni de admisibilitate (art. 52 şi
59 din legea organisărei judecăto
resci) şi se bucură de acelaşi rang,
drepturi şi avantagii.
Art. 729. Sindicii tribunalelor,
cari nu ai secţiune specială comer
cială, pot fi delegaţi de tribunal cu
lucrări de ori-ce natură afară din
tribunal.
Art. 731. Pe lângă fie-care tribu Admis.
nal de judeţ se înfiinţéză unul sau
mai mulţi judecători-sindici,însăr
cinaţi în special cu administraţia
falimentelor.
Tribunalul Ilfov va avea trei ju
decători-sindici; tribunalul Iaşi duoi.
Numërul judecătorilor-sindici se
va putea spori, dupe necesităţile
serviciului, prin decret regal, în
urma unei decisiuni a consiliului
de miniştri.
Art. 732. Judecătorii-sindică sunt Admis.
numiţi prin decret regal.
Ei fac parte din corpul judecă
tOreSC.
Ei sunt asimilaţi judecătorilor de
şedinţă; sunt supuşi la aceleaşi con
diţiuni de admisibilitate (art. 52 şi
59 din legea organisărei judecăto
resci) şi se bucură de acelaşi rang,
drepturi şi avantagii.
Art. 733. Judecătorii-sindici ai Admis.
tribunalelor, cari nu ai secţiune
specială comercială, pot fi delegaţi
de tribunal cu lucrări de ori-ce na
tură afară din tribunal.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
468
Textul legei în vigóre
In cas de vacanţă sau de abso
lută necesitate, sindicii pot fi dele
gaţi de ministrul justiţiei pentru a
înlocui pe judecătorul tribunalului
saú pe judecătorul de instrucţie.
Art. 730. In cas de lipsă sau de
recusare a sindicului unui tribunal,
ori de insuficienţă de personal la un
tribunal, ministrul justiţiei pte de
lega pe sindicul unui tribunal din
resortul curței de apel respective,
spre a ţine locul, fie până la înceta
rea absenţei, fie până la terminarea
falimentului.
Art. 731. Tribunalul, acolo unde
sunt mai mulţi sindici, pte, în ori
ce stare a falimentului, să înlocu
iască pe un sindic prin altul, fără
arătare de motive.
Art. 732. Sindicul se póte recusa
pentru aceleaşi motive ca şi jude
cătorii.
Sindicul care cunsce că în per
sóna lui există motiv legal de recu
sare, trebue să ducă acésta la cu
noscinţa tribunalului în termen de
24 ore.
Recusarea se judecă în camera
de consiliü, ascultându-se partea
care propune recusarea şi sindicul.
Art. 733. In afacerile presintând
dificultăţi speciale, sindicul pte
cere tribunalului să se numéscă
advocaţi, experţi sau custodi, de ale
căror servicii s-ar simţi nevoiă.
Tribunalul, dacă încuviinţéză ce
rerea, va desemna pe advocaţii, ex
perții sai custodii ce va găsi cu cale
şi va fixa retribuţiunea lor.
Sindicul este dator ca, cel mai
târdiü în termen de trei dile de la
încheiarea tribunalului, să comu
nice celor interesaţi însărcinarea ce
li s'a dat.
Art. 734. Sindicul este dator, în
dată ce hotărîrea de omologare a
concordatului a rămas definitivă,
DSBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
In cas de vacanţă sau de abso Admis.
lută necesitate, judecătorii-sindici
pot fi delegaţi de ministrul justi
ţiei pentru a înlocui pe judecătorul
tribunalului sau pe judecătorul de
instrucţie. Asemenea delegaţiune
permanentă se pte da şi de preşe
dintele tribunalului, însă numai
pentru termenul de 10 dile.
Art. 734. In cas de lipsă sau de Admis.
recusare a judecătorului-sindic, la
tribunalele cu o singură secţiune,
preşedintele tribunalului delégă pe
un alt judecător spre a "i ţine locul,
fie până la încetarea absenţei, fie
până la terminarea falimentului.
Art. 735. Tribunalul, acolo unde Admis.
sunt mai mulţi judecători-sindic,
póte, în ori-ce stare a falimentului,
să înlocuiască pe un judecător-sin
dic prin altul, fără arătare de mo
tive.
Art. 736. Judecătorul-sindic se Admis.
póte recusa pentru aceleaşi motive
-
ca şi judecătorii.
Judecătorul-sindic care cunsce
că în perséna lui există motiv legal
de recusare, trebue să ducă acesta
la cunoscinţa tribunalului în ter
men de 24 ore. -
Recusarea se judecă în camera
de consilii, ascultându-se partea
care propune recusarea şi judecă
torul-sindic.
Art. 737. In afacerile presintând Admis.
dificultăţi speciale, judecătorul-sin
dic póte cere tribunalului să se nu
méscă advocaţi, experţi sau custodi,
de ale căror servicii s'ar simţi ne
voiă.
Tribunalul, dacă încuviinţéză ce
rerea, va desemna pe advocaţii, ex
perții sai custodii ce va găsi cu cale
şi va fixa retribuţiunea lor.
Judecătorul-sindic este dator ca,
cel mai târdiü în termen de trei dile
de la incheiarea tribunalului, să co
munice celor interesaţi însărcinarea
ce li sa dat.
Art. 738. Judecătorul-sindic este Admis.
dator, îndată ce hotărîrea de omo
logare a concordatului a rémas de
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 469

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

saú îndată ce este chemat să facă finitivă, sa îndată ce este chemat

veri-o distribuţiune între creditori, să facă veri-o distribuţiune între
să formeze statul cheltuelilor de jus creditori, să formeze statul cheltue
tiţie şi administraţiune al falimen lilor de justiţie şi administraţiune al
tului şi să céră tribunalului apro falimentului şi să céră tribunalului
barea lui. aprobarea lui.
Art. 735. Cheltuelile de justiţie şi Art. 739. Cheltuelile de justiţie şi Admis.
administraţiune prevedute în statul administraţiune prevedute în statul
sindicului, aprobat de tribunal, se judecătorului-sindic, aprobat de tri
vor plăti de falit, sa se vor reţine bunal, se vor plăti de falit, sa se
din patrimoniul falimentului, cu vor reţine din patrimoniul falimen
preferinţă înaintea ori-căror altor tului, cu preferinţă înaintea ori
datorii. căror altor datorii.
Art. 736. Sindicii tribunalelor Art. 740. Judecătorii-sindici ai Admis
Ilfov, Iaşi, Covurluiu, Dolj, Brăila a tribunalelor Ilfov, Iaşi, Covurlui,
unul sau mai mulţi secretari-archi Dolj, Brăila au unul sau mai mulţi
vari. Numărul lor se va fixa prin secretari-archivari. Numărul lor se
decisiune a consiliului de miniştri. va fixa prin decisiune a consiliului
Secretarii-archivari a gradul de de miniştri.
grefieri de tribunal, sunt supuşi a Secretarii-archivari a gradul de
celoraşi condiţiuni de admisibilitate grefieri de tribunal, sunt supuşi a
şi se bucură de aceleaşi avantage. celoraşi condiţiuni de admisibilitate
Ei se numesc prin decret regal. şi se bucură de aceleaşi avantage.
La cele-alte tribunale funcţiunile Ei se numesc prin decret regal.
secretarului-archivar se îndeplinesc La cele-alte tribunale funcţiunile
de grefierul tribunalului sau de un secretarului-archivar se îndeplinesc
ajutor de grefă, delegat de dénsul, de grefierul tribunalului sau de un
sub a lui răspundere şi control. ajutor de grefă, delegat de dénsul,
sub a lui réspundere şi control.
Art. 737. Secretarii-archivari sunt Devine art. 741.
ţinuţi, înainte de a intra în func
ţiune, să depună o cauţiune egală
cu aceea a grefierilor.
Ei sunt supuşi, în afară de obli
gaţiunile speciale ce se vor fixa prin
regulament, la tóte îndatoririle pre
vëdute de regulamentul interior al
grefelor.
Art. 738. Un regulament special Devine art. 742.
va determina modul de funcţionare
al serviciului comptabilităței fali
mentelor.

SECŢIUNEA II Secţiunea II se suprimă. Secţiunea II se suprimă,

Despre judecătorul-comisar

Art. 739. Judecătorul-comisar Suprimat. Suprimat.

este în special însărcinat a dirige
tóte operaţiunile falimentului.
Tribunalul pte ori când să înlo
cuiască judecătorul-comisar cu un
alt judecător.
Art. 740. Judecătorul - comisar Suprimat. Suprimat.
trebue să înainteze în 24 ore tribu
470
Textul legei în vigóre
nalului reclamaţiunile ce ar primi
în contra ori-cărei operaţiuni a sin
dicului.
Art. 741. Judecătorul-comisar
are dreptul să asculte pe falit, comişi
şi impiegaţii săi, cum şi ori-ce altă
persónă în privinţa formărei şi ve
rificărei bilanţului, în privinţa cau
selor şi împregiurărilor falimen
tului şi trebue să transmită procu
rorului tribunalului informațiunile
culese.
Art. 742. Dacă falitul se află a
restat, judecătorul-comisar îl pâte
asculta Ori de câte ori va avea tre
buinţă, sală a'l aduce înaintea sa
dupe propunerea sindicului, făcând
pentru acésta cerere judecătorului
de instrucţiune.
CAPITOLUL II
Despre punerea sigiliilor şi despre inventar
Art.743. Indată dupe declarațiu
nea falimentului, sau cel mult în 24
ore, sindicul şi, în lipsa sa, judecă
torul-comisar sai judecătorul de
ocol, dupe delegaţiune, va procede
la punerea sigiliilor. Chiar înainte
de declaraţiunea falimentului, tri
bunalul comercial pâte ordona pu
nerea sigiliilor din oficii, sală dupe
stăruinţa unuia sau mai multor cre
ditori, dacă debitorul a dosit sau
dacă este sustragere chiar parţială
de activ.
Art. 744. Sigiliile se vor pune pe
magasine, comptóre, biurouri, case
de bani, portofolii, registre, hârtii,
mobile şi pe ori-ce efecte ale fali
tului.
Când sigiliile s’ai aplicat prin
mijlocirea unui judecător de ocol,
el va înainta actele imediat tribuna
lului sau judecătorului-comisar care
"I-a delegat.
Art. 745. Westmintele, rufele şi
mobilele necesarii falitului şi fami
liei lui nu se vor pune sub sigilii, ci
se vor lăsa falitului cu o listă des
criptivă, reservându-se dreptul ju
decătorului-comisar de a statua asu
pra reclamaţiunilor ce s'ar ivi în
DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
Suprimat. Suprimat.
Suprimat. Suprimat.
Art. 743. Indată dupe declara Admis.
ţiunea falimentului, sau cel mult în
24 ore, judecătorul-sindic sai jude
cătorul de ocol, dupe delegaţiunea
judecătorului-sindic, va procede la
punerea sigiliilor. Chiar înainte de
declaraţiunea falimentului, tribuna
lul comercial pâte ordona punerea
sigiliilor din oficii, sau dupe stă
ruinţa unuia sau mai multor cre
ditori, dacă debitorul a dosit sau
dacă este sustragere chiar parţială
de activ.
Art. 744. Sigiliile se vor pune pe Admis.
magasine, comptóre, biurouri, case
de bani, portofolii, registre, hârtii,
mobile şi pe ori-ce efecte ale fali
tului.
Când sigiliile s'ai aplicat prin
mijlocirea unui judecător de ocol,
el va înainta actele imediat judecă
torului-sindic care "l-a delegat.
Art. 745. Vestmintele, rufele şi Admis.
mobilele necesarii falitului şi fami
liei lui nu se vor pune sub sigilii, ci
se vor lăsa falitului cu o listă des
criptivă, reservându-se dreptul tri
bunalului de a statua asupra recla
mațiunilor ce s-ar ivi în acéstă pri
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 71

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

acéstă privinţă din partea sindicului vinţă din partea judecătorului-sin

saú a creditorilor. dic sau a creditorilor.
Art. 746. Obiectele a căror vîn Art. 746. Obiectele a căror vîn Admis.
dare a fost autorisată nuvor fi puse dare a fost autorisată nu vor fi puse
sub sigilii dacă sindicul va cere, dar sub sigilii dacă judecătorul-sindic va
vor trebui să fie imediat inventa cere, dar vor trebui să fie imediat
riate şi preţuite. Procesul-verbal inventariate şi preţuite. Procesul
constatător se va înainta tribuna verbal constatător se va înainta tri
lului. bunalului.
Art. 747. Registrele de comercii Art. 747. Registrele de comerciü Admis.
ale falitului, dacă sindicul găsesce ale falitului, dacă judecătorul-sindic
de cuviinţă, nu se vor pune sub si găsesce de cuviinţă, nu se vor pune
gilii, dar vor trebui să fie parafate, sub sigilii, dar vor trebui să fie pa
încheiându-se proces-verbal cu o rafate, încheiându-se proces-verbal
descriere minuţiósă a stărei în care cu o descriere minuţićsă a stărei în
se găsesc. care se găsesc.
Acest proces-verbal se va ataşa Acest proces-verbal se va ataşa
la dosarul falimentului, iar regis la dosarul falimentului, iar regis
trele se vor ridica de sindic spre a trele se vor ridica de judecătorul
le depune imediat la grefa tribu sindic spre a le depune imediat la
nalului. grefa tribunalului.
In cas însă de acusaţiune de fals, In cas însă de acusaţiune de fals,
judecătorul penal va putea cere re judecătorul penal va putea cere re
miterea temporală a registrelor pen miterea temporală a registrelor pen
tru trebuinţele judecăței. tru trebuinţele judecăței.
Art. 748. Cambialele şi cele-alte Art. 748. Cambiele şi cele-alte Admis.
titluri de credit cu scadenţă scurtă, titluri de credit cu scadenţă scurtă,
saü cari ar fi de presintat la accep saú cari ar fi de presintat la accep
tare, sau acelea în privinţa cărora tare, sau acelea în privinţa cărora
ar fi necesar a se face acte conser ar fi necesar a se face acte conser
vatorii, pot fi ridicate de sindic, dupe vatorii, pot fi ridicate de judecăto
o prealabilă descrierea lor printr-un rul-sindic, dupe o prealabilă des
proces-verbal ce se va ataşa la do criere a lor printr-un proces-verbal
sarul falimentului, pentru ca sindi ce se va ataşa la dosarul falimen
cul să îngrijéscă a se face acele acte. tului, pentru ca judecătorul-sindic
să îngrijéscă a se face acele acte.
Art. 749. Atunci când sindicul Art. 749. Atunci când judecăto Admis.
găsesce că inventariul bunurilor fa rul-sindic găsesce că inventariul bu
litului se pote face într-o singură di, nurilor falitului se pte face într-o
el póte să procedă imediat la face singură di, el pte să procedă ime
rea inventariului, şi apoi să aplice diat la facerea inventariului, şi apoi
sigiliile. să aplice sigiliile.
Art. 750. In cele trei dile de la Art. 750. In cele trei dile de la Admis.
numirea sa, sindicul va procede la numirea sa, judecătorul-sindic va
inventariarea bunurilor falitului în procede la inventariarea bunurilor
presenţa acestuia, sa citându'l le falitului în presenţa acestuia, sa
galmente. citându'l legalmente.
Art. 751. Inventariul este scutit Art. 751. Inventariul este scutit Admis.
de formalităţile obicinuite de pro de formalităţile obicinuite de pro
cedură şi de taxele de timbru şi în cedură şi de taxele de timbru şi
registrare; el va trebui să fie făcut înregistrare; el va trebui să fie fă
în dublu original de către sindic, în cut în dublu original de către jude
presenţa unuia sau mai multor cre cătorul-sindic, în presenţa unuia
ditori designaţi de către tribunal,
*====____________________
472
Textul legei în vigóre
sală, în cas de urgenţă, de către ju
decătorul-comisar.
Inventariul trebue să coprindă
descrierea întregului activ al fali
tului şi să fie subscris de toţi aceia
cari au participat la facerea lui.
Unul din originalele inventariului
va trebui să fie depus, în 24 ore de
la terminarea lui, la grefa tribuna
lului.
Sindicul se pte ajuta, la facerea
inventariului şi la estimaţiunea bu
nurilor, cu o persénă expertă nu
mită de tribunal.
Cu tóte acestea, când împregiu
rările speciale ale falimentului o
cere, tribunalul pte prescrie regule
şi precauţiuni particulare pentru
facerea inventariului.
Art. 752. Inventariul o-dată ter
minat, sindicul se constituie deposi
tar judiciar al mărfurilor, banilor,
titlurilor de creanţe, registrelor, hâr
tiilor, mobilelor şi cele-alte obiecte
ale falitului.
Sindicul va putea lua, cu apro
barea tribunalului, ori-ce măsură
de asigurare pentru paza bunurilor
falimentului pentru care este con
stituit depositar judiciar.
Banii trebue să fie depuşi la casa
de depuneri şi recepisa la tribunal.
In ce se atinge de registrele şi de
hârtiile falitului, în cas de acţiune
penală pentru fals, se va urma con
form art. 454 şi 457 şi altor dispo
siţiuni relative din codicele de in
strucţiune criminală.
Art. 753. Dacă falimentul se de
clară în urma morţei falitului, mai
”nainte de a se fi făcut inventariul
moştenirei sale, sau dacă falitul
móre în urma declarărei falimentu
lui, dar "nainte de facerea inventa
riului, se procede îndată la forma
rea lui conform regulelor de mai
sus, în presenţa moştenitorilor, sau
ei legalmente citaţi.
DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
saú mai multor creditori designaţi
de către tribunal.
Inventariul trebuie să coprindă
descrierea întregului activ al fali
tului şi să fie subscris de toţi aceia
cari au participat la facerea lui.
Unul din originalele inventariului
va trebui să fie depus, în 24 ore de
la terminarea lui, la grefa tribuna
lului.
Judecătorul-sindic se pte ajuta,
la facerea inventariului şi la esti
maţiunea bunurilor, cu o persénă
expertă numită de tribunal.
Cu tóte acestea, când împregiu
rările speciale ale falimentului o
cere, tribunalul pte prescrie re
gule şi precauţiuni particulare pen
tru facerea inventariului.
Art. 752. Inventariul o-dată ter Admis.
minat, judecătorul-sindic se con
stitue depositar judiciar al mărfuri
lor, banilor, titlurilor de creanţe,
registrelor, hârtiilor, mobilelor şi
cele-alte obiecte ale falitului.
Judecătorul-sindic va putea lua,
cu aprobarea tribunalului, ori-ce
mèsură de asigurare pentru paza
bunurilor falimentului pentru care
ste constituit depositar judiciar.
Banii trebue să fie depuşi la casa
de depuneri şi recepisa la tribunal.
In ce se atinge de registrele şi de
hârtiile falitului, în cas de acţiune
penală pentru fals,se va urma con
form art. 454 şi 457 şi altor dispo
siţiuni relative din codicele de in
strucţiune criminală.
Neschimbat. Neschimbat.

16 Martie 1899
Textul lege în vigóre
CAPITOLUL III
Despre funcţiunile relative la administraţiunea falimentului
Art. 754. Sindicul, îndată dupe
aplicarea sigiliilor, trebue, dupe
indicațiunile bilanţului, registrelor
şi hârtiilor falitului, cum şi dupe
" ori-ce alte informațiuni ar mai pu
ţea culege, să întocméscă un ta
bloù despre creditorii falimentului
şi să adreseze fie-căruia din ei o în
sciinţare specială, cu arătarea dis
posiţiunilor din sentinţa declara
tivă de faliment, privitóre la pre
sintarea declaraţiunilor creanţelor
şi la verificare.
Tabloul creditorilor, cu arătarea
aproximativă a creanţelor respective,
trebue să fie depus la grefa tribuna
lului. El pote fi rectificat şi com
plectat de judecătorul-comisar îna
inte de verificarea creanţelor.
Art. 755. Când falitul nu a pre
sintat bilanţul, sindicul trebue să "l
întocméscă fără întârdiere cu ele
mentele ce a putut aduna.
Dacă bilanțul a fost presintat de
falit, sindicul trebue să ’l verifice şi
să "i facă rectificările şi adăugirile
Ce ar crede necesare.
Bilanţul, ast-fel făcut, verificat şi
rectificat, trebue depus la grefa tri
bunalului.
Art. 756. Dacă falitul justifică că
sa găsit în imposibilitate, fără culpă
din parte-i, de a presinta bilanţul
Saú registrele sale de comercilă în
termenul fixat de art. 699, tribu
nalul pte, dacă nu are nici o în
duoială că ar fi rea credinţă, să ’l
autoriseze, printr'o încheiare dată
în camera de consilii, de a presinta
bilanţul într'un termen ulterior
scurt; iar dupe expirarea şi acestui
termen, se vor aplica disposiţiunile
articolului precedent. In acest scop,
falitul pâte să examineze registrele
sale de comercii la sindic sau la
grefă.
Art. 757. Sindicul trebue să
cheme pe falit înaintea sa ca să exa
mineze registrele, să le recunoscă
conţinutul, să le certifice starea în
DESBATERILE SENATULUI 473
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
Art. 754. Judecătorul-sindic, în Admis.
dată dupe aplicarea sigiliilor, tre
bue, dupe indicaţiunile bilanţului,
registrelor şi hârtiilor falitului, cum
şi dupe ori-ce alte informaţiuni ar
mai putea culege, să întocméscă un
tabloi despre creditorii falimentu
lui şi să adreseze fie-căruia din ei
o însciinţare specială, cu arătarea
disposiţiunilor din sentinţa decla
rativă de faliment, privitóre la pre
sintarea declaraţiunilor creanţelor
şi la verificare.
Art. 755. Când falitul nu a pre Admis.
sintat bilanţul, judecătorul-sindic
trebue să 'l întocméscă fără întâr
diere cu elementele ce a putut a
duna.
Dacă bilanţul a fost presintat de
falit, judecătorul-sindic trebue să’l
verifice şi să-i facă rectificările şi
adăugirile ce ar crede necesare.
Bilanţul, ast-fel făcut, verificat
şi rectificat, trebue depus la grefa
tribunalului.
Art. 756. Dacă falitul justifică că Admis.
s'a găsit în imposibilitate, fără culpă
din parte-i, de a presinta bilanţul
saú registrele sale de comercii în
termenul fixat de art. 699, tribu
nalul pâte, dacă nu are nici o în
duoială că ar fi rea credinţă, să "l
autoriseze, printr'o încheiare dată
în camera de consilii, de a presinta
bilanţul într'un termen ulterior
scurt; iar dupe expirarea şi acestui
termen, se vor aplica disposiţiunile
articolului precedent. In acest scop,
falitul pote să examineze registrele
sale de comerci la judecătorul-sin
dic sau la grefă.
Art. 757. Judecătorul-sindic tre Admis.
bue să cheme pe falit înaintea sa ca
să examineze registrele, să le recu
nóscă conţinutul, să le certifice sta
474
Textul legei în vigóre
care se află, să le încheiă şi să lerea în care se află, să le încheiă şi
semneze în presenţa sa. să le semneze în presenţa sa.
Dacă falitul nu se presintă la in
vitarea făcută, va fi somat să com vitarea făcută, va fi somat să com
pară cel mult în 48 ore înaintea ju pară cel mult în 48 ore înaintea
decătorului-comisar.
Falitul care se află în stare de
arestare pte fi autorisat de judecă
torul-comisar să compară prin man
datar.
Art. 758. Sindicul trebue să in
caseze creanţele falitului, observând
mësurile de asigurare cari vor fi
fost prescrise de tribunal şi să dea
chitanţă.
El trebue să facă tte actele con
servatóre pentru drepturile falitului
în contra debitorilor săi şi să ia asu
pra bunurilor lor inscripțiunea pen
tru ipotecele cari nu ar fi fost în
scrise de falit.
Inscripţiunile se vor lua în nu
mele masei.
Art. 759. Scrisorile şi telegra
mele adresate falitului trebue să fie
remise sindicului, care este autori
sat a le deschide şi pe unele şi pe al
tele; falitul pte să asiste la deschi
derea lor, şi, dacă conţinutul scri
sorilor şi telegramelor nu privesce
la interesele sale patrimoniale, pte
să céră predarea lor. Sindicul este
dator să păstreze secretul.
Art. 760. Sindicul pte fi auto
risat de tribunal să vîndă lucrurile
supuse stricăciunei sali la micşorare
iminentă de valóre, cum şi acelea a
căror conservare ar fi costisitóre.
Vîndarea nu se va putea face de
cât prin licitaţie publică şi dupe o
prealabilă expertisă ordonată de tri
bunal.
Continuarea comerciului, în tot
saü în parte, nu se pte face de cât
cu încuviinţarea majorităței în nu
mër a creditorilor verificaţi.
Majoritatea creditorilor, încuviin
ţând continuarea comerciului, va
determina cu precisiune timpul, li
mitele şi condiţiunile sub cari se va
continua şi va desemna persona
care 'l va face sub răspunderea ei.
Tribunalul va putea aproba con
tinuarea comerciului în condiţiunile
pESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
Dacă falitul nu se presintă la in
tribunalului.
Falitul care se află în stare de
arestare pte fi autorisat de tribu
nal să compară prin mandatar.
Art. 758. Judecătorul-sindic tre Admis.
bue să incaseze creanţele falitului,
observând măsurile de asigurare
cari vor fi fost prescrise de tribu
nal şi să dea chitanţă.
El trebue să facă téte actele con
servatóre pentru drepturile falitului
în contra debitorilor săi şi să ia asu
pra bunurilor lor inscripțiunea pen
tru ipotecele cari nu ar fi fost în
scrise de falit.
Inscripţiunile se vor lua în nu
mele masei.
Art. 759. Scrisorile şi telegra Admis.
mele adresate falitului trebue să fie
remise judecătorului-sindic, care
este autorisat a le deschide şi pe
unele şi pe altele; falitul pte să
asiste la deschiderea lor, şi, dacă
conţinutul scrisorilor şi telegrame
lor nu privesce la interesele sale pa
trimoniale, pte să céră predarea
lor. Judecătorul-sindic este dator să
păstreze secretul.
Art. 760. Judecătorul-sindic pte Admis.
fi autorisat de tribunal să vîndă lu
crurile supuse stricăciunei sali la
micşorare iminentă de valóre, cum
şi acelea a căror conservare ar fi
costisitóre.
Vîndarea nu se va putea face de
cât prin licitaţie publică şi dupe o
prealabilă expertisă ordonată de
tribunal.
Continuarea comerciului, în tot
saü în parte, nu se pte face de cât
cu încuviinţarea majorităței în nu
mër a creditorilor verificaţi.
Majoritatea creditorilor, încuviin
ţând continuarea comerciului, va
determina cu precisiune timpul, li
mitele şi condiţiunile sub cari se va
continua şiva desemna perséna care
”l va face sub réspunderea ei.
Tribunalul va putea aproba con
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 75

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

arătate de majoritatea creditorilor, tinuarea comerciului în condiţiu

şi va prescrie mèsurile necesare pen
tru asigurarea mărfurilor şi consem
narea preţului.
Incheiarea tribunalului, atât pen
tru vîndare cât şi pentru continua
rea comerciului, se va publica prin
fóia anunciurilor judiciare sa prin
Monitorul Oficial.
Tribunalul va putea retracta în
ori-ce timp autorisarea continuărei
comerciului, atât dupe cererea sin
dicului, cât şi din oficii -
nile arătate de majoritatea credito
rilor, şi va prescrie măsurile nece
sare pentru asigurarea mărfurilor
şi consemnarea preţului.
Incheiarea tribunalului, atât pen
tru vîndare cât şi pentru continua
rea comerciului, se va publica prin
fóia anunciurilor judiciare sau prin
Monitorul Oficial.

Art. 761. Sindicul trebuie să lu Art. 761. Judecătorul-sindic tre Admis,

creze personal în tóte afacerile în bue să lucreze personal în tóte afa
sărcinărei sale, dacă nu a fost auto cerile însărcinărei sale, dacă nu a
risat de tribunal să se presinte prin fost autorisat de tribunal să se pre
alţii în unele operaţiuni determi sinte prin alţii în unele operaţiuni
nate. determinate, -

El mai pte fi autorisat de tribu El mai póte fi autorisat de tribu

nal, atunci când împregiurări par nal, atunci când împregiurări par
ticulare o reclamă, ca să fie ajutat ticulare o reclamă, ca să fie ajutat
în administraţiune de una sau mai în administraţiune de una salii mai
multe perséne retribuite. multe perséne retribuite.
El mai pte asemenea fi autorisat El mai pte asemenea fi autorisat
să întrebuinţeze pe falit pentru a'i să întrebuinţeze pe falit pentru a'i
înlesni administraţiunea şi, în acest înlesni administraţiunea şi, în acest
cas, condiţiunile concursului dat de cas, condiţiunile concursului dat de
falit sunt determinate de tribunal. falit sunt determinate de tribunal.
Art. 762. Tribunalul, luând avi Art. 762. Tribunalul, asupra pro Admis.
sul judecătorului-comisar, asupra punerei judecătorului-sindic, póte
propunerei sindicului, póte acorda acorda falitului, pentru el şi familia
falitului, pentru el şi familia sa, a sa, ajutórele necesare din activul
jutórele necesare din activul fali falimentului, fixând suma o-dată
mentului, fixând suma o-dată pen pentru tot-d'a-una.
tru tot-d'a-una. Dupe verificarea creanţelor, nici
Dupe verificarea creanţelor, nici un ajutor nu se mai póte da falitu
un ajutor nu se mai pte da falitului lui şi familiei sale fără încuviinţa
şi familiei sale fără încuviinţarea rea majorităței în numér a credito
majorităței în număr a creditorilor rilor verificaţi.
verificaţi.
Art. 763. Banii provenind din Neschimbat. Neschimbat
vîndéri şi din incasări vor trebui să
fie imediat depuşi la casa de depu
neri şi recepisa la tribunal.
Art. 764. Banii depuşi de sindic Art. 764. Banii depuşi de judecă Admis,
saú de alţii în comptul falimentului torul-sindic sau de alţii în comptul
nu pot fi retraşi de cât în virtutea falimentului nu pot fi retraşi de cât
unei încheiări a tribunalului. Dacă în virtutea unei încheiări a tribuna
sunt sechestraţi, sindicul trebue mai lului. Dacă sunt sechestraţi, jude
ântêiü să obţină ridicarea seches cătorul-sindic trebue mai ântêiü să
trului. obţină ridicarea sechestrului.
Art. 765. Sindicul trebue să pre Art. 765. Judecătorul-sindic tre Admis.
inte, la finitul fie-cărei luni, tri bue să presinte, la finitul fie-cărei
 76 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

bunalului un prospect sumariü des luni, tribunalului un prospect su

pre administraţiunea sa şi un ta mariü despre administraţiunea sa
bloú despre depositele efectuate cu
actele justificative. Dacă împregiu
rările falimentului o reclamă, tri
bunalul pte să prelungéscă acest
termen până la trei luni.
Art. 766. In ori-ce faliment sin
dicul trebue, în 15 dile de la primi
rea însărcinărei sale, să remită tri
bunalului o expunere succintă a
principalelor cause şi împregiurări
ale falimentului şi a caracterului ce
el presintă, cum şi un compt su
mariü a stărei aparente a masei.
Copie de pe acest raport se va îna
inta parchetului.
Art. 767. Când sindicul încetéză
din însărcinarea sa înainte de a se
fi terminat lichidaţiunea activului
dupe disposiţiunile titlului IV, el tre
bue să predea fără întârdiare suc
cesorului său patrimoniul şi actele
falimentului şi să "i remită comptul
administrațiunei sale.
Dacă facerea inventariului nu este
terminată, el trebue să intervină
pentru a face să se constate preda
rea a tot ce el primise.
Terminându-se lichidarea, sindi
cul va presinta tribunalului un ta
bloú general constatător de tóte o
peraţiunile făcute în cursul admi
nistraţiunei falimentului.
Creditorii şi falitul pot presinta
tribunalului observaţiunile lor,
TITLUL III
şi un tabloi despre depositele efec
tuate cu actele justificative. Dacă
împregiurările falimentului o re
clamă, tribunalul pte să prelun
géscă acest termen până la trei luni.
Art. 766. In ori-ce faliment ju Admis. •
decătorul-sindic trebue, în 15 dile
de la primirea însărcinărei sale, să
remită tribunalului o expunere suc
cintă a principalelor cause şi împre
giurări ale falimentului şi a carac
terului ce el presintă, cum şi un
compt sumariü a stărei aparente a
maSei.
Copie de pe acest raport se va
înainta parchetului.
Art. 767. Când judecătorul-sindic Admis.
încetéză din însărcinarea sa înainte
de a se fi terminat lichidaţiunea ac
tivului dupe disposiţiunile titlului
IV, el trebue să predea fără întâr
diare succesorului se patrimoniul
şi actele falimentului şi să "i remită
comptul administrațiunei sale.
Dacă facerea inventariului nu este
terminată, el trebue să intervină
pentru a face să se constate preda
rea a tot ce el primise.
Terminându-se lichidarea, jude
cătorul-sindic va presinta tribuna
lului un tabloii general constatător
de tóte operaţiunile făcute în cursul
administrațiunei falimentului.
Creditorii şi falitul pot presinta
tribunalului observaţiunile lor.

Despre lichidațiunea pasivului

CAPITOLUL I

Despre verificarea creanţelor

Art. 768. Creditorii falitului tre
bue să presinte declaraţiunea crean
ţelor lor şi titlurile din cari derivă,
la grefa tribunalului de comerciü,
în termenul fixat de sentinţa decla
rativă de faliment. Grefierul le dă
chitanţă şi forméză un tabloi (ştat).
Art. 768. Creditorii falitului tre Admis.
bue să presinte declaraţiunea crean
ţelor lor şi titlurile din cari derivă,
la grefa sindicatului tribunalului de
comerciă, în termenul fixat de sen
tinţa declarativă de faliment. Se
cretarul-archivar al sindicatului le
dă chitanţă şi forméză un tablou
(ştat).

–- ---------------
 DESBATERILE SENATULUI 77
6 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

Art. 769. Dacă sunt creditori cari Art. 769. Dacă sunt creditori cari Admis.
reşed în ţéră străină, judecătorul reşed în ţéră străină, tribunalul pte,
comisar pte, dupe împregiurări,în dupe împregiurări, în privinţa aces
privinţa acestora, să prelungéscă tora, să prelungéscă termenul pen
termenul pentru verificarea crean tru verificarea creanţelor lor. Des
ţelor lor. Despre acesta, însă, el tre pre acésta, însă, judecătorul-sindic
bue să dea o însciinţare specială tu trebuie să dea o însciinţare specială
tulor creditorilor. tutulor creditorilor.
Art. 770. Declarațiunea crean Neschimbat. Neschimbat,
ţelor trebue să arate numele şi pro
numele, sa firma şi domiciliul cre
ditorului, suma datorită, drepturile
de privilegii, de gagiü saú de ipo
tecă, şi titlul din care creanţa derivă.
Ea trebue să conţină afirmarea,
clară şi explicită, că creanţa este a
devărată şi reală, şi trebuie să fie
semnată de creditor sai de o per
sónă autorisată cu mandat special
să facă pentru el acestă afirmare,
trebuind şi în mandat să se exprime
suma creanţei. -

Dacă creditorul nu domiciliază

*******
în comuna în care reşede tribunalul,
declaraţiunea trebue să conţină şi
alegerea de domicilii în aceeaşi co
mună; alt-fel tóte notificaţiunile
posterióre se vor face creditorului la
grefa tribunalului, afişându-se şi la
uşa tribunalului.
Art. 771. Grefierul tribunalului Art. 771. Secretarul-archivar al Admis.
este dator ca, cu cinci dile înainte sindicatului tribunalului este dator
de diua fixată pentru verificarea ca, cu cinci dile înainte de diua
creanţelor, să comunice judecăto fixată pentru verificarea creanţelor,
rului-comisar tabloul (ştatul) for să comunice judecătorului-sindic ta
mat conform art. 768. Judecătorul bloul (ştatul) format conform art.
comisar, examinând acest tabloi, 768,
va putea din oficii, sa dupe cere Judecătorul, examinând acest ta
rea unuia sau mai multor creditori, bloú, va putea din oficii, sali dupe
să dispună ca, la diua fixată pentru cererea unuia sa mai multor cre
verificare, să fie de faţă sindicul şi ditori, să dispună ca, la diua fixată
falitul, sa numai unul dintr'ênşii, pentru verificare, să fie de faţă şi
spre a "i da cuvenitele explicaţiuni falitul, spre a'i da cuvenitele expli
asupra veracităței creanţelor; póte cațiuni asupra veracităței creanţelor;
încă să ordone compariţiunea per póte încă să ordone compariţiunea
sonală a creditorului sau să ”l auto personală a creditorului sau să ”l au
rise să compare prin mandatar, să torise să compare prin mandatar, să
prescrie înfăţişarea registrelor de prescrie înfăţişarea registrelor de co
comerciü ale creditorului sa a unui merciü ale creditorului sau a unui
extract dintrénsele; va putea încă extract dintr'ênsele; va putea încă
să ordone presintarea ori-cărei alte să ordone presintarea ori-cărei alte
persóne care ar putea să dea infor persóne care ar putea să dea in
mațiuni sa lămuriri, încheiând pro formaţiuni sa lămuriri, încheiând
478
Textul legei în vigóre
ces-verbal. Chemările, în acest cas,
se fac prin grefa tribunalului.
Art. 772. In diua fixată de sen
tinţa declarativă a falimentului pen
tru verificarea creanţelor, judecăto
rul-comisar, asistat de grefier, va
procede contradictorii cu cei inte
resaţi la verificarea creanţelor.
Creanţele se verifică în ordinea
înscrierei în tabloi, prin confrunta
rea titlurilor presintate cu registrele
şi hârtiile falitului.
Falitul şi ori-care din creditori se
póte opune la admiterea creanţelor.
Creanţele necontestate sau acelea
pe cari toţi interesaţi le recunosc
ca justificate sunt admise la masa
falimentului. - pe cari toţi interesaţi le recunosc
In cas de contestaţiuni, judecăto
rul-comisar printr'o singură sen
tinţă se pronunţă asupra tutulor
contestațiunilor cari privesc creanţe
a căror valóre nu trece peste com
petinţa judecătorului de ocol, cu re
serva apelului la tribunal, în termen
de 5 dile de la pronunţare; cât pen
tru cele-alte creanţe, el trimite con
testațiunile înaintea tribunalului,
care Ie va judeca în prima instanţă,
în termen cel mult de 20 dile de la
diua verificărei.
Procesul-verbal de verificarea
creanţelor trebue să arate cu de-a
mënuntul tote operaţiunile făcute,
numele creditorului, data, scadenţa
şi cuantumul creanţei; dacă suma
este datorită de falit ca emitent sai
ca girant şi numele girapților ante
riori, să arate numele personelor in
tervenite şi să relateze declarațiu
nile lor.
Judecătorul-comisar va vida cre
anţele admise, arătând şi suma pen
tru care s'a admis.
Art. 773. Creanţele datorite de
falit ca girant se vor admite la pa
sivul falimentului în mod condiţio
nal. Ele se vor şterge din tabloi
dacă emitentul la scadenţă a plătit
Judecătorul-comisar va menţiona
pe titlul şi în procesul-verbal că
DESBATERILE SENATULUI
16 Martie 189
Textul propus
ficările comitetului dele,
proces-verbal. Chemările, în acest
cas, se fac prin sindicatul tribuna
lului.
Art. 772. In diua fixată de sen Admis.
tinţa declarativă a falimentului pen
tru verificarea creanţelor, judecăto
rul-sindic, asistat de grefierul tribu
nalului sală de secretarul-archivar
al sindicatului tribunalului, va pro
cede contradictorii cu cei interesaţi
la verificarea creanţelor.
Creanţele se verifică în ordinea
înscrierei în tabloii, prin confrun
tarea titlurilor presintate cu regis
trele şi hârtiile falitului.
Falitul şi ori-care din creditori se
póte opune la admiterea creanţelor.
Creanţele necontestate sau acelea
ca justificate sunt admise la masa
falimentului.
In cas de contestaţiuni, judecă
torul-sindic printr'o singură sen
tinţă se pronunţă asupra tutulor
contestațiunilor cari privesc creanţe
a căror valóre nu trece peste com
petinţa judecătorului de ocol, cu re
serva apelului la tribunal, în ter
men de 5 dile de la pronunţare; cât
pentru cele-alte creanţe, el trimite
contestaţiunile înaintea tribunalu
lui, care le va judeca în prima in
stanţă, în termen cel mult de 10 dile
de la diua verificărei.
Procesul-verbal de verificarea
creanţelor trebue să arate cu de
amënuntul tote operaţiunile făcute,
numele creditorului, data, scadenţa
şi cuantumul creanţei; dacă suma
este datorită de falit ca remitent sau
ca girant şi numele giranţilor anteri
ori, să arate numele personelor
intervenite şi să relateze declarațiu
mile lor.
Judecătorul-sindic va vida crean
ţele admise, arătând şi suma pentru
care s'a admis.
Art. 773. Creanţele datorite de Admis.
falit ca girant se vor admite la pa
sivul falimentului în mod condiţio
nal. Ele se vor şterge din tabloi
dacă emitentul la scadenţă a plătit
SU1DI13,
Judecătorul-sindic va menţiona
pe titlul şi în procesul-verbal că ad
16 Martie 1899
Textul legei în vigore
admiterea nu este de cât în mod
condiţional.
Excluderea unor asemenea cre
anţe se va face de către tribunal,
dupe cererea celor interesaţi.
Sentinţa se dă contradictorii cu
sindicul şi este supusă oposiţiunei
şi apelului.
Art. 774. Dupe închiderea proce
sului-verbal de verificare, declara
ţiunile creanţelor şi oposiţiunile în
contra declarațiunilor sai a admi
terilor de creanţe deja făcute tre
buesc să fie notificate sindicului şi
creditorilor a căror creanţe se a
tacă, şi să fie depuse la grefa tribu
nalului cu documentele pe cari se
întemeiază, cel puţin cu duoë ile
mai 'nainte de audienţa fixată pen
tru resolvarea contestațiunilor.
In lipsă de asemenea contestațiuni,
audienţa trebue să fie fixată în un
termen nu mai mic de cinci şi nici
mai mare de cinci-spre-dece dile de
la închiderea sus-disului proces
verbal.
Art. 775.Tribunalul, examinând
tóte contestațiunile de o-dată şi îm
preună, contradictorii cu sindicul şi
persónele arătate în articolii prece
denţi, se pronunţă prin o singură
sentinţă, chiar dacă ar trebui să se
ordone veri-un act 6re-care de in
strucţiune în privinţa uneia sa a care de instrucţiune în privinţa
mai multor creanţe. uneea sa a mai multor creanţe.
Sentinţa tribunalului, în aseme
nea cas, nu este supusă apelului de nea cas, nu este supusă apelului de
cât dacă creanţa trece peste valórea cât dacă creanţa trece peste valórea
de 1.500 lei.
Art. 776. In tóte casurile în cari
nu se pte pronunţa sentinţa defi
nitivă, tribunalul comercial pte să
admită provisoriü, pentru o sumă
determinată, la pasivul falimentu
lui, creanţele contestate, pentru ca,
în virtutea lor, să se ptă exercita
drepturile creditorului în delibera
ţiunile falimentului, cu reserva însă
a decisiunei definitive din partea ju
decăței asupra validităţei contesta
țiunei.
Tribunalul de comerciü póte sus
penda decisiunea definitivă asupra
DESBATERILE SENATULUI 479
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
miterea nu este de cât în mod con
diţional.
Excluderea unor asemenea creanţe
se va face de către tribunal, dupe
cererea celor interesaţi.
Sentinţa se dă contradictorii cu
judecătorul-sindic şi este supusă
oposiţiunei şi apelului.
Art. 774. Dupe închiderea pro Admis,
cesului-verbal de verificare, decla
raţiunile creanţelor şi oposiţiunile în
contra declarațiunilor sai a admi
terilor de creanţe deja făcute trebu
esc să fie notificate judecătorului
sindicşi creditorilor ale căror creanţe
se atacă, şi să fie depuse la grefa
sindicatului tribunalului cu docu
mentele pe cari se întemeiază, cel
puţin cu două dile mai 'nainte de
audienţa fixată pentru resolvarea
contestațiunilor.
In lipsă de asemenea contesta
ţiuni, audienţa trebue să fie fixată
în un termen nu mai mic de cinci
şi nici mai mare de dece dile de la
închiderea sus-disului proces-verbal.
Art. 775. Tribunalul, examinând Admis.
tóte contestațiunile de o-dată şi îm
preună, contradictorii cu judecă
torul-sindic şi persénele arătate în
articolii precedenţi, se pronunţă prin
o singură sentinţă, chiar dacă ar
trebui să se ordone veri-un act 6re
Sentinţa tribunalului, în aseme
de 1.500 lei.
Art. 776. In tóte casurile în cari Admis.
nu se póte pronunţa sentinţa defi
nitivă, tribunalul comercial pte să
admită provisoriü, pentru o sumă
determinată, la pasivul falimentu
lui, creanţele contestate, pentru ca,
în virtutea lor, să se ptă exercita
drepturile creditorului în delibera
ţiunile falimentului, cu reserva însă
a decisiunei definitive din partea ju
decăței asupra validităței contesta
țiunei.
Tribunalul de comercii pte sus
penda decisiunea definitivă asupra
480 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

admiterei unei creanţe până la sfér admiterei unei creanţe până la sfér
şitul acțiunei penale privitóre la şitul acțiunei penale privitóre la
dênsa, sa al procedurei penale în dênsa, sau al procedurei penale în
cepută dupe disposiţiile art. 708, şi, cepută dupe disposiţiile art. 712 şi,
în acest cas, el determină asemenea în acest cas, el determină asemenea
dacăşi până la ce sumă acea creanţă dacă şi până la ce sumă acea cre
să fie admisă provisoriü la pasivul anţă să fie admisă provisoriü la pa
falimentului. sivul falimentului.
Art. 777. Creditorul, căruia nu i Neschimbat. Neschimbat.
se contestă de cât privilegiul sau
ipoteca, va fi admis provisoriü la
deliberările falimentului ca creditor
hirografar până ce acea contesta
ţiune va fi resolvată.
Art. 778. Creanţele neproducé Neschimbat. Neschimbat.
tóre de dobéndă şi neajunse la sca
denţă la data declarațiunei falimen
tului vor fi admise la pasiv pentru
suma lor întrégă, cu reserva expresă
însă ca plata ori-cărei repartiţiuni
parţiale să consiste într-o sumă la
care, dacă i s-ar adăuga interesele
socotite de 6% pe an, pentru tim
pul cât mai rămâne să curgă de la
data mandatului de plată până la
iua scadenţei creanţei, acéstă sumă
să echivaleze cu suma cotei de re- .
partiţiune.
Art. 779. Creanţele pentru decla Neschimbat. Neschimbat.
raţiunea cărora sa prelungit ter
menul, conform art. 769, vor fi ve
rificate în mod suplimentar la sosi
rea acelui termen, dupe disposițiile
acestui capitol.
Art. 780. Chiar dupe expirarea Art. 780. Chiar dupe expirarea Admis.
termenelor fixate prin articolii pre termenelor fixate prin articolii pre
cedenţi, creditorii cunoscuţi sau ne cedenţi, creditorii cunoscuţi sau ne
cunoscuţi, cari nu şi-au declarat cunoscuţi, cari nu şi-au declarat
încă creanţele, pot să facă acéstă de încă creanţele, pot să céră de la ju
claraţie contradictorii cu sindicul, decătorul-sindic să fie verificaţi la
până când nu s-au sfârşit repartiţiu masa falimentului până când nu
nile întregului activ al falimentului. s'aú sfèrşit repartiţiunile întregului
Tribunalul va putea chiar să "i activ al falimentului.
admită provisoriü la pasiv, conform Judecătorul-sindic va procede de
disposițiilor precedente. urgenţă la verificarea acestor cre
In cas de descoperire de fals, de anţe, ascultând şi pe falit.
dol, de erori esenţiale de fapt sali de In cas de contestațiune se va urma
descoperiri de titluri până aci necu conform art. 772.
noscute, se pte încă face oposi Judecătorul-sindic va putea chiar
ţiune contra admiterilor de creanţă să "i admită provisoriü la pasiv, con
deja efectuate. form disposiţiunilor precedente.
Cheltuielile derivând din declara In cas de descoperire de fals, de
ţiunile de creanţe şi oposiţiunile dol, de erori esenţiale de fapt sali de
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 481

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

tardive, sunt în tot-d'a-una în sar descoperiri de titluri până aci necu

cina acelora cari le fac. noscute, se pte încă face oposiţiune
Efectele declarațiunilor şi oposi contra admiterilor de creanţă deja
ţiunilor tardive sunt determinate în efectuate.
titlul V. Cheltuelile, derivând din declara
ţiunile de creanţe şi oposiţiunile tar
dive, sunt în tot-d'a-una în sarcina
acelora cari le fac.
Efectele declarațiunilor şi oposi
ţiunilor tardive sunt determinate în
titlul V.

CAPITOLUL II

Despre diferite specii de creditori

Neschimbat. Neschimbat.
Art. 781. Toţi creditorii falitului
aú dreptul să ia parte la deliberările
falimentului, cu reserva disposiţiu
nilor cari reguléză participarea cre
ditorilor având ipotecă, gagiü saü
alt privilegii în repartiţiunea acti
vului şi intervenirea lor la con
cordat.

SECŢIUNEA I
Despre creditorii avénd gagiu sau alt privilegiu asupra bunurilor mobile
Art. 782. Sindicul pâte ori-când, Art. 782. Judecătorul-sindic pte Admis.
cu autorisarea tribunalului, să re ori-când, cu autorisarea tribunalu
tragă în profitul falimentului lucrul lui, să retragă în profitul falimen
dat în gagiü, plătind pe creditor. tului lucrul dat în gagiü, plătind pe
Póte asemenea să facă să se or creditor.
done de tribunal vîndarea gagiului Póte asemenea să facă să se or
cu licitaţie publică, şi creditorul nu done de tribunal vîndarea gagiului
se va putea opune la acésta de cât cu licitaţie publică,şi creditorul nu
numai renunţând la dreptul de a-şi se va putea opune la acésta de cât
obţine plata creanţei sale asupra ce numai renunţând la dreptul de a "şi
lor-alte bunuri nesupuse gagiului. obţine plata creanţei sale asupra ce
Dacă gagiul sa vîndut pe un preţ lor-alte bunuri nesupuse gagiului.
mai mare de cât creanţa, prisosul Dacă gagiul s'a vîndut pe un preţ
aparţine masei falimentului. mai mare de cât creanţa, prisosul
aparţine masei falimentului.
Art. 783. Disposițiile codicelui ci Art. 783. Disposițiile codicelui ci Admis.
vil privitóre la privilegiile asupra vil privitóre la privilegiile asupra
mobilelor se aplică şi în materie de mobilelor se aplică şi în materie de
faliment, cu reserva disposiţiunilor faliment, cu reserva disposiţiunilor
speciale coprinse în acest codice şi speciale coprinse în acest codice şi
cu modificările următre : cu modificările următóre:
1) Salariul datorit lucrătorilor 1) Salariul datorit lucrătorilor
întrebuinţaţi d'a-dreptul de către întrebuinţaţi d'a-dreptul de către
falit, în timpul lunei care a prece falit,în timpul lunei care a prece
dat declaraţia falimentului, se va dat declaraţia falimentului, se va
admite între creanţele privilegiate, admite între creanţele privilegiate,
în acelaşi rang ca privilegiul stabi în acelaşi rang ca privilegiul stabi
lit în art. 1.729 din codicele civil lit în art. 1.729 din codicele civil
482 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

pentru salariile datorite 6menilor de pentru salariile datorite 6menilor de

servicii. Salariul datorit băeţilor din servicii. Salariul datorit băeţilor din
prăvălie şi comişilor pentru cele şése prăvălie şi comişilor pentru cele şése
luni cari a precedat declararea fa luni cari au precedat declararea fa
limentului se va admite cu acelaşi limentului se va admite cu acelaşi
Irang; rang;
2) Privilegiul locatorului, prevedut 2)Privilegiul locatorului, prevădut
la art. 1.730 codicele civil, nu se în la art. 1.730 codicele civil, nu se în
tinde asupra mărfurilor eşite din tinde asupra mărfurilor eşite din
magasine sau din locurile unde lo magasine sau din locurile unde lo
catarul "şi exercită comerciul sa catarul "şi exercită comerciul sa
industria sa, dacă cei de al treilea industria sa, dacă cei de al treilea
aú dobêndit drepturi asupra lor, aü dobêndit drepturi asupra lor,
afară de casul de sustracţiune frau afară de casul de sustracţiune frau
dulósă. Privilegiul are loc şi pentru dulósă. Privilegiul are loc şi pentru
despăgubirea datorită locatorului despăgubirea datorită locatorului
dupe disposiţiile art. 717; dupe disposiţiile art. 721 ;
3) Creanţa pentru preţul neplă 3) Creanţa pentru preţul neplătit
tit al maşinelor de importantă va al maşinelor de importantă valóre,
lóre, întrebuinţate într-o exploatare întrebuinţate într-o exploatare in
industrială, manufacturieră sa a dustrială, manufacturieră sau agri
gricolă, este privilegiată în rangul colă, este privilegiată în rangul in
indicat la numărul 5 de sub art.1.730 dicat la numărul 5 de sub art. 1.730
codicele civil, asupra maşinelor vîn codicele civil, asupra maşinelor vîn
dute şi predate falitului în cei trei dute şi predate falitului în cei trei
ani cari au precedat declaraţia fali ani cari au precedat declaraţia fali
mentului, cu tte că ar fi devenit mentului, cu töte că ar fi devenit
imobile prin destinaţiune. Acest pri imobile prin destinaţiune. Acest pri
vilegiü nu va avea nici un efect vilegiü nu va avea nici un efect
dacă vîndétorul, în cele trei luni de dacă vîndétorul, în cele trei luni de
la predarea maşinelor în primirea la predarea maşinelor în primirea
cumpărătorului în ţéră, nu va fi cumpărătorului în ţéră, nu va fi fă
făcut să se transcrie actul din care cut să se transcrie actul din care
resultă vîndarea şi creanţa sa în re resultă vîndarea şi creanţa sa în
gistrul de transcripţiune imobiliară registrul de transcripţiune imobi
a tribunalului în jurisdicţiunea că liară a tribunalului în jurisdicţiunea
ruia s'aú aşedat maşinele. căruia s'aú aședat maşinele.
Art. 784. Sindicul trebue să pre Art. 784. Judecătorul-sindic va Admis.
sinte judecătorului-comisar lista cre forma lista creditorilor cari pretind
ditorilor cari pretind a avea drep a avea dreptul de gagii sau alt pri
tul de gagii sau alt privilegii asu vilegiü asupra mobilelor. Contesta
pra mobilelor. Contestațiunile asu ţiunile asupra existenţei privilegiu
pra existenţei privilegiului vor fi re lui vor fi resolvate dupe disposițiile
solvate dupe disposiţiile art. 772 şi art. 772 şi următórele.
următórele.
Art. 785. Dacă preţul mobilelor Neschimbat.
supuse la un privilegii special nu Neschimbat.
ajunge pentru plata creditorilor pri
vilegiaţi, aceştia concură pentru
rest cu creditorii hirografari la dis
tribuirea celei-alte părţi de activ.
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 483

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

SECŢIUNEA II
Despre creditorii privilegiaţi sau ipotecari asupra imobilelor
Art. 786. Dacă una sau mai multe Neschimbat. Neschimbat.
repartiţiuni a preţului bunurilor
mobile se face înainte de distribui
rea preţului imobilelor, creditorii
privilegiaţi sau ipotecari, ale căror
creanţe sunt verificate, concură la
acele repartiţiuni cu întréga lor
creanţă, cu reserva deducerilor mai
jos arătate.
Art. 787. Creditorii privilegiaţi Neschimbat. Neschimbat.
saü ipotecari cari, dupe vînarea
imobilelor, sunt definitiv colocaţi a
supra imobilelor în rang util pentru
totalitatea creanţelor lor, nu vor
primi partea din preţul ce li se cu
vine de cât deducéndu-se dintr'ênsa
sumele ce ei au primit deja din re
partiţiile masei hirografare. Sumele,
ast-fel distrase, nu rămân pentru
cei-alţi creditori ipotecari, dar sunt
atribuite masei hirografare şi distri
buite numai ei.
Art. 788. Dacă creditorii privile Neschimbat. Neschimbat.
giaţi sau ipotecari nu au fost colo
cați de cât pentru o parte din crean
ţele lor asupra preţului imobilelor,
drepturile lor asupra masei hiro
grafare sunt definitiv regulate în
proporţie cu sumele pentru cari ei
aú mai rămas creditori în urma a
celei colocaţiuni, şi masa va fi su
brogată în locul lor pentru aceea
ce ei vor fi primit, dupe disposițiile
art. 786, peste proporţiunea părţei
creanţei necolocate.
Art. 789. In privinţa creditorilor Neschimbat. Neschimbat.
privilegiaţi sau ipotecari, cari nu ai
fost colocaţi în rangutil asupra pre
ţului, sa cari nu sunt plătiţi inte
gral cu preţul imobilelor, se va a
plica disposiţiile art. 785.

SECŢIUNEA IIi

Despre drepturile femeei falitului

Art. 790. In cas de faliment al Neschimbat. Neschimbat.

bărbatului, femeea reia imobilele
dotale cu dreptul de a percepe ve
niturile, precum şi imobilele para
fernale cari "i aparţineau în mo
mentul căsătoriei, şi pe acelea pe cari
484 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul leget in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

le-a dobândit în timpul căsătoriei,

provenind din cause juridice ante
rióre, saú prin efectul unei dona
ţiuni sau succesiunii testamentare
saú legitime.
Art. 791. Femeea va relua ase Neschimbat. Neschimbat.
menea imobilele dobândite de dénsa
şi în numele ei cu banii provenind
din înstrăinarea bunurilor cari "i
aparţineau în momentul căsătoriei,
saú cari "i-aú parvenit în urmă prin
unul din modurile arătate în arti
colul precedent, cu condiţiune însă
numai ca, în contractul de achisi
ţiune, să se declare expres acestă în
trebuinţare şi ca proveninţa banilor
să fie stabilită printr'un inventar
saü prin ori-ce alt act cu dată certă.
Art. 792. In töte cele-alte casuri, Neschimbat. Neschimbat.
şi ori-care ar fi regimul sub care
s'aú căsătorit soţii, presumpţia este
că bunurile dobêndite de femeea fa
litului aparţin bărbatului şi că ai
fost plătite cu banii lui, ast-fel în
cât acele bunuri trebuesc să fie în
trunite la masa falimentului; fe
meea însă este admisă să facă proba
contrarie.
Art. 793. Bunurile mobile, atât Neschimbat. Neschimbat.
dotale cât şi parafernale, coprinse
în contractul de căsătorie, sa par
venite femeei în veri-unul din mo
durile arătate în art. 790, se pot re
lua de femee în natură dacă iden
titatea lor este dovedită cu un in
ventariü saú prin ori-ce act cu dată
certă.
Dacă bunurile femeei aú fost în
străinate şi cu preţul lor s'aú do
bêndit alte bunuri mobile sau imo
bile, femeea pâte exercita asupra
acestora dreptul indicat în art. 791,
cu condiţiune ca proveninţa banilor
şi noua lor întrebuinţare să fie con
statată printr-un act avénd dată
Certă, -

Tóte cele-alte obiecte mobile aflate

în posesiunea fie a bărbatului, fie a
femeei, şi ori care ar fi regimul căsă
toriei, se presupun că aparţin băr
batului, afară numai dacă femeea
nu va proba contrariul. -

Art. 794. Data certă a unui act, Neschimbat, Neschimbat.

cerută de art. 791 şi 793, trebue să
16 Martie 1899 ÎESBATERILE SENATULUI 85

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

fie stabilită în modurile determinate

de codicele civil; dar proba achisi
țiunei, a posesiunei şi a înstrăinărei
titlurilor de credit şi a acţiunilor de
societăţi comerciale se va putea face
şi cu registrele stabilimentelor pu
blice sau ale societăţilor prin ac
țiuni.
Art. 795. Dreptul arătat în art. Neschimbat. Neschimbat.
790 şi 791 nu póte fi exercitat de
femee de cât cu sarcina datoriilor
şi ipotecelor de cari acele bunuri ai
fost legalmente grevate.
Art. 796. Dacă bărbatul era co Neschimbat. Neschimbat.
merciant la epoca celebrărei căsă
toriei, sau dacă, neavând atunci
veri-o profesiune determinată, a
devenit comerciant în anul urmă
tor, ipoteca legală pentru dota fe
meei nu se întinde în nici un cas
asupra bunurilor dobéndite de băr
bat în timpul căsătoriei prin ori-ce
alt titlu, afară de succesiune sau
donațiune.
In casurile sus dise femeea nu
póte exercita nici o acţiune asupra
masei falimentului pentru avanta
giile derivând din contractul de că
sătorie, şi creditorii nu vor putea
să se prevaleze de avantagiile deri
vând din acelaşi contract în fav6
rea bărbatului.
Art. 797. Dacă femeea are con Neschimbat. Neschimbat.
tra bărbatului veri-o creanţă deri
vând dintr-un contract cu titlu o
neros, sau dacă ea a plătit pentru
dênsul veri-o datorie, creanţa este
presumată a fi constituită şi datoria
a fi plătită cu banii bărbatului, şi
femeea nu va putea exercita nici o
acţiune asupra masei falimentului
de cât dacă va face proba contrarie,
conform disposiţiunilor art. 792.
Femeea falitului va fi admisă la
pasivul falimentului pentru preţul
bunurilor sale înstrăinate în timpul
căsătoriei de către bărbat, reservân
du-se însă acţiunea masei asupra
sumelor ce femeea ar putea scte,
conform disposiţiunilor art. 1.255
din codicele civil.
486 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

SECŢIUNEA IV

Despre coobligaţi şi despre fidejusori

Art. 798. Creditorul care posedă Neschimbat. Neschimbat.

obligaţiuni subscrise, girate sau ga
rantate solidar de către falit şi de
alţi coobligaţi cari au căqut în
stare de faliment, participă la re
partiţiuni în téte masele şi va fi
trecut cu valórea nominală a cre
anţei sale până la deplina achitare.
Art. 799. Nici un regres pentru Neschimbat. Neschimbat.
dividendele plătite nu se acordă fa
limentelor coobligaţilor, unora con
tra altora; însă dacă creanţa în
trégă, capital şi accesorii, a fost plă
tită de una sau de mai multe mase
coobligate, ast-fel că creditorul nu
mai are nici o acţiune contra celor
alte, cele d’ântêiü vor avea drept de
regres contra celor de al duoilea, în
proporţiune cu partea datoriei ce
aü plătit şi cu aceea ce cădea în
sarcina respectivă a fie-căreea.
Dacă tóte dividendele întrunite,
ce s'aú atribuit creditorului în téte
falimentele coobligaţilor, ar trece
peste suma lui datorită, restul va fi
inapoiat maselor falimentelor în
proporţiunea sus arătată. Dacă însă
unii din coobligaţi erau garanţii al
tora, prisosul aparţine dupe ordinea
obligaţiunilor maselor falimentelor
a acelor coobligaţi cari au dreptul
să fie garantaţi.
Art. 800. Dacă creditorul, pose Neschimbat. Neschimbat.
sor al unor obligaţiuni solidare în
tre falit şi alţi coobligaţi, a primit
înainte de faliment o parte din cre
anţa sa, el nu va putea fi trecut la
masa falimentului de cât scădéndu
se partea primită şi conservă pen
tru ceea ce ''i mai rămâne datorit
drepturile sale, contra coobligaţilor
saú fidejusorilor.
Coobligatul sau fidejusorul fali
tului care a plătit o parte din da
toria solidară va figura la masă
pentru tot ce va fi plătit în descăr
carea falitului; cu tóte acestea, cre
ditorul conservă dreptul de a pre
lua, până la plata sa integrală, di
videndul destinat coobligatului sau
fidejusorelui, restrîngenduşi, în a
 46 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI
I 487

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

cest cas, acţiunile sale contra ace

luiaşi coobligat sai fidejusore la
suma pentru care va mai fi rămas
încă creditor dupe primirea celor
duoë dividende.
Art. 801. Coobligatul sau fideju Neschimbat. Neschimbat.
sorul falitului care, pentru sigu
ranţa acţiunei sale de regres, are
asupra bunurilor acestuia un drept
condiţionat de ipotecă sau de gagii,
vafi coprins în masa falimentului cu
suma pentru care ipoteca sa ga
giul "i-aú fost constituite.
Dar acéstă sumă se va confunda
cu acea cerută de creditor în masa
falimentului, şi, prin urmare, va fi
computată o singură dată în calcu
lul majorităței cerute pentru validi
tatea deliberărilor creditorilor fali
mentului.
Preţul bunurilor ipotecate sa al
gagiului aparţine creditorului, de
ducêndu-se din suma ce "i este da
torită.
Art. 802. Creditorii conservă ac Neschimbat. Neschimbat.
țiunea lor pentru totalitatea crean
ţelor contra coobligaţilor sai fide
jusorilor falitului, chiar dacă acesta
ar fi obţinut un concordat la care
ar fi consimţit de bună-voiă înşişi
aceşti creditori.

TITLUL IV

De spre lichidare a activului

CAPITOLUL I

Mijlócele pentru a lichida activul

Art. 803. Sindicul trebue să pro Art. 803. Judecătorul-sindic tre Admis.
cédă, sub priveghiarea tribunalului bue să procedă, sub priveghiarea
şi sub direcţiunea judecătorului tribunalului, la lichidarea activului
comisar, la lichidarea activului fali falimentului, fie asigurând şi inca
mentului, fie asigurând şi incasând sând creanţele, fie procedând la vîn
creanţele, fie procedând la vîndarea darea averei mobile şi imobile, în
averei mobile şi imobile, îndată dupe dată dupe trecerea celor 10 dile de
trecerea celor 10 dile de la pronun la pronunţarea hotărîrei dată asu
ţarea hotărîrei dată asupra contes pra contestațiunilor la verificare.
taţiunilor la verificare. Dacă în acest interval a interve
Dacă în acest interval a interve nit o propunere de concordat, în
nit o propunere de concordat, în vederea căreea s'ar crede oportun
vederea căreea s'ar crede oportun să se amâne vîndarea, judecătorul
să se amâne vîndarea, sindicul va sindic va putea fi autorisat de tri
488 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

putea fi autorisat de tribunal să bunal să suspende acea vînare, fără

suspende acea vînare, fără preju prejudiţiul dreptului de urmărire al
diţiul dreptului de urmărire al cre creditorilor avénd amanet, privile
ditorilor avénd amanet, privilegii giü saú ipotecă.
saú ipotecă. Tribunalul va trebui ca, înainte
Tribunalul va trebui ca, înainte de a se efectua vînarea, să facă a
de a se efectua vîndarea, să facă a se estima lucrurile ce sunt de vîn
se estima lucrurile ce sunt de vîndut dut prin experţi numiţi de dénsul.
prin experţi numiţi de dénsul. Acéstă estimaţiune se va depune
Acéstă estimaţiune se va depune la grefa tribunalului.
la grefa tribunalului.
Art. 804. Vîndarea bunurilor este Neschimbat. Neschimbat.
asemenea suspendată dacă credi
torii vor decide a se continua ex
ploatarea în tot sau în parte a pa
trimoniului comercial al falitului,
pentru timpul, în limitele şi cu con
diţiunile ce ei vor trebui să deter
mine cu precisiune, desemnând per
sóna însărcinată cu conducerea ex
ploatărei comerciului.
Acéstă decisiune nu pte fi luată
de cât cu o majoritate de trei pă
trimi a creditorilor în număr şi în
sumă.
Creditorii disidenţi şi falitul pot
face oposiţiune la tribunal, dar a
césta nu va suspenda executarea de
cisiune luate de creditori.
Art. 805. Datoriile provenind din Art. 805. Datoriile provenind din Admis.
operaţiunile sindicului vor fi plătite operaţiunilejudecătorului-sindic vor
din activul falimentului, cu prefe- fi plătite din activul falimentu
rinţă asupra datoriilor anterióre; lui, cu preferinţă asupra datoriilor
iar dacă aceste operaţiuni trag dupe anterióre; iar dacă aceste operaţiuni
dênsele obligaţiuni cari ar trece peste trag dupe dénsele obligaţiuni cari
activul falimentului, numai credi ar trece peste activul falimentului,
torii cari le-ai autorisat sunt per numai creditorii cari le-ai autori
sonal ţinuţi peste partea lor din ac sat sunt personal ţinuţi peste partea
tiv, în limita însă a autorisaţiunei lor din activ, în limita însă a auto
date. Ei vor contribui în proporţiu risaţiunei date. Ei vor contribui în
nea creanţelor lor respective. proporţiunea creanţelor lor respec
tive.
Art. 806. In casul prevădut de Art. 806. In casul prevedut de Admis.
art. 804, creditorii trebue să fie con art.804, creditorii trebue să fie con
vocaţi de judecătorul-comisar cel vocaţi de judecătorul-sindic cel pu
puţin o-dată pe an. ţin o-dată pe an.
In aceste adunări sindicul va da In aceste adunări judecătorul
sémă de modul cum s'a continuat sindic va da sémă de modul cum
comerciul şi de resultatele obţinute. s'a continuat comerciul şi de resul
tatele obţinute.
Art. 807. Tribunalul va putea Art. 807. Tribunalul va putea au Admis,
autorisa pe sindic a transige asupra torisa pe judecătorul-sindic a tran
tutulor contestațiunilor cari intere sige asupra tutulor contestațiunilor
séză masa, chiar când ar fi privi cari intereséză masa, chiar când ar
tóre la drepturi imobiliare. fi privitóre la drepturi imobiliare.
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 189

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

Când obiectul transacțiunei are o Când obiectul transacțiunei are o

valóre nedeterminată sau mai mare
de 1.500 lei, transacţiunea va tre
bui să fie supusă la omologarea tri
bunalului comercial.
Omologarea nu va putea avea
loc de cât dupe ce falitul va fi fost
ascultat sa chemat în regulă.
valóre nedeterminată sau mai mare
de 1.500 lei, transacţiunea va tre
bui să fie supusă la omologarea tri
bunalului comercial.
Omologarea nu va putea avea loc
de cât dupe ce falitul va fi fost as
cultat sa chemat în regulă.

CAPITOLUL II
Despre vînarea mobilelor şi a imobilelor falitului
SECŢIUNEA I
Despre vîndarea mobilelor

Art. 808. Tribunalul pte auto Art. 808. Tribunalul pte auto Admis.
risa pe sindic să vîndă cu licitaţie risa pe judecătorul-sindic să vîndă
publică mărfurile şi cele-alte obiecte cu licitaţie publică mărfurile şi cele
ale falitului, dupe ce mai ântêiü le alte obiecte ale falitului, dupe ce
va fi estimat conform art. 803. mai ântêiü le va fi estimat conform
Autorisaţiunea trebue să deter art. 803.
mine termenul vîndărei, să prescrie Autorisaţiunea trebue să deter
agenţii prin mijlocul cărora are să mine termenul vîndărei, să prescrie
se facă vîndarea şi să fixeze preţul agenţii prin mijlocul cărora are să
de la care are să se încépă licita se facă vîndarea şi să fixeze preţul
ţiunea. Acéstă autorisaţiune pte de la care are să se încépă licita
fi acordată pentru causă bine-cu țiunea.
vîntată chiar înainte de a fi expirat Acéstă autorisaţiune pte fi acor
termenul indicat la art. 803, citân dată pentru causă bine-cuvîntată
du-se însă prealabil falitul. chiar înainte de a fi expirat terme
Incheiarea tribunalului se va pu nul indicat la art. 803, citându-se
blica prin Monitorul Oficial, şi ori însă prealabil falitul.
ce întêmpinări se pot adresa tribu Incheiarea tribunalului se va pu
nalului în termen de trei dile libere blica prin Monitorul Oficial, şi ori
de la publicare. ce întêmpinări se pot adresa tribu
Adjudecarea trebue să fie omo nalului în termen de trei dile libere
logată de tribunalul comercial cel de la publicare.
mai târdiü trei dile de la efectua Adjudecarea trebue să fie omolo
rea ei. gată de tribunalul comercial cel mai
târdiü trei dile de la efectuarea ei.
Art. 809. Tribunalul, dupe cere Art. 809. Tribunalul, dupe cere Admis.
rea sindicului şi citând pe falit, pâte rea judecătorului-sindic şi citând pe
autorisa vîndarea cu licitaţie pu falit, pte autorisa vîndarea cu li
blică în masă totală sau parţială a citaţie publică în masă totală sau
bunurilor mobile rémase nevîndute parţială a bunurilor mobile rămase
şi a creanţelor neincasate. nevîndute şi a creanţelor neincasate.
Actul de înstrăinare trebue să fie Actul de înstrăinare trebue să fie
omologat de tribunal. omologat de tribunal.
SECŢIUNEA II
Despre vîndarea imobilelor
Art. 810. De la data sentinţei de Art. 810. De la data sentinţei de Admis.
clarative de faliment, nici un cre clarative de faliment, nici un cre
490 DESBATERILE SENATULUI

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţia

ditor nu va putea proceda la expro ditor nu va putea proceda la expro

priarea silită a imobilelor; sindicul,
însă, este dator să prov6ce vîndarea
lor cu formele stabilite pentru vîn
darea bunurilor de minori.
Cererea de vîndare va fi făcută
către tribunalul civil competent în
dată dupe expirarea termenului in
dicat de art. 803.
Art. 811. Dacă urmărirea era în
cepută înainte de a se pronunţa
sentinţa declarativă de faliment, de
către un creditor având privilegii
saú ipotecă asupra imobilelor ur
mărite, sindicul trebue să intervină
pentru ca procedura să potă fi în
deplinită fără întârdiare.
Disposiţiile art. 513 şi 523 din
procedura civilă se aplică şi în ca
sul în care, afară de imobilele su
puse urmărirei, falitul mai are şi
alte imobile în coprinsul juridicțiu
nei aceluiaşi tribunal.
priarea silită a imobilelor; jude
cătorul-sindic, însă, este dator să
provóce vîndarea lor cu formele
stabilite pentru vîndarea bunurilor
de minori.
Cererea de vîndare va fi făcută
către tribunalul civil competent în
dată dupe expirarea termenului in
dicat de art. 803.
Art. 811. Dacă urmărirea era în Admis.
cepută înainte de a se pronunţa
sentinţa declarativă de faliment, de
către un creditor având privilegii
saú ipotecă asupra imobilelor ur
mărite, judecătorul-sindic trebue să
intervină pentru ca procedura să
pótă fi îndeplinită fără întârdiare.
Disposițiiie art. 513 şi 523 din
procedura civilă se aplică şi în ca
sul în care, afară de imobilele su
puse urmărirei, falitul mai are şi
alte imobile în coprinsul juridicțiu
nei aceluiaşi tribunal.

CAPITOLUL III

De spr e r ev e n di c a ţi un e

Art. 812. Pot fi revendicate ri Neschimbat. Neschimbat.

mesele în cambiale sau în alte ti

tluri de credit neplătite încă, şi pe

cari falitul le posedă în natură în
diua sentinţei declarative de fali
ment, dacă aceste rimese au fost
făcute de proprietarul lor cu sim
plul mandat de a face să se incaseze
valórea lor şi de ao păstra în comp
tul sëü, sau dacă ele au fost desti
nate de proprietarul lor pentru plăţi
anume determinate.
Art. 813. Pot asemenea să fie re Neschimbat. N: schimbat.
vendicate, dacă se posedă în natură,
în tot sau în parte, de către falit în
diua sentinţei declarative de fali
ment, mărfurile cari "i-au fost pre
date cu titlul de deposit spre a fi
vîndute în comptul proprietarului,
cu reserva însă a disposiţiilor din
acest codice relative la revendica
ţiunea titlurilor la purtător perdute
saú furate şi ale art. 1909 din co
dicele civil.
Póte asemenea să fie revendicat
preţul sai parte din preţ al acelo
16 Martie 1899 DESBATERIILE SENATULUI 491

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

-

raşi mărfuri care nu fusese plătit în

bani sau alt-fel, nici trecut în compt
curent între falit şi cumpărător.
Art. 814. Mărfurile expediate fa Neschimbat. Neschimbat.
litului, al căror preţ el nu "l-a plă
tit încă, pot fi revendicate dacă, în
diua declarărei falimentului, nu a
junseseră încă în magasinele sale
saú nu fuseseră primite la disposi
ţia lui în magasiile publice sa în
alt loc de deposit sau de pază, sa
chiar în magasiile sau locurile de
deposit ori de pază ale comisiona
rului însărcinat să le vîndă pentru
comptul lui.
Revendicaţiunea nu este admisă
dacă mărfurile înainte de sosirea
lor fuseseră vîndute fără fraudă
prin girarea facturei, a poliţei de
încărcare sau a scrisorei de cărat,
când acestea sunt la ordine, sa
prin remiterea acelor titluri când
sunt la purtător.
Acela care revendică trebue să
despăgubéscă masa de sumele plă
tite în comptul lui şi de tóte antici
paţiunile făcute pentru navlu saú
port, pentru comision, pentru asi
gurări sau alte spese şi să plătéscă
sumele ce ar fi datorite pentru ace
leaşi cause.
Art. 815. Vîndétorul pte să re Neschimbat. Neschimbat.
ţină mărfurile vîndute cari n'aú
fost predate falitului, sau cari nu
"i-aú fost expediate lui sau unei
alte perséne pentru comptul séü.
Art. 816. In casurile prevédute Art. 816. In casurile prevedute Admis.
de cele duoë articole precedente, de cele duoé articole precedente,
sindicul, cu autorisarea tribunalu judecătorul-sindic, cu autorisarea
lui, va putea cere predarea mărfu tribunalului, va putea cere predarea
rilor, plătind vîndétorului preţul mărfurilor, plătind vîndétorului pre
convenit. ţul convenit.
Art. 817. Cererile de revendicare Art. 817. Cererile de revendicare Admis.
trebue să fie propuse înaintea jude trebue să fie propuse înaintea jude
cătorului-comisar contradictorii cu cătorului-sindic.
sindicul. Judecătorul-sindic este dator ca,
Sindicul, primind citațiunea ju în 48 ore, să comunice falitului şi
decătorului-comisar, este dator ca, creditorilor copie de pe acţiune, ară
în 48 ore, să comunice falitului şi tându-le şi termenul de înfăţişare.
creditorilor copie de pe acţiune, ară Comunicarea se va face conform
tându-le şi termenul de înfăţişare. art. 937 c. com.
Comunicarea se va face conform Fie-care din creditori şi chiar fa
art. 937. litul sunt admişi să contesteze ce
Fie-care din creditori şi chiar fa rerile de revendicare.
499
Textul lege in vigóre
litul sunt admişi să contesteze ce
rerile de revendicare.
Dacă nu există contestaţiune sau
dacă contestaţiunea, dupe valórea
lucrului revendicat, este de compe
tinţa judecătorului de pace, reven
dicarea este admisă sau respinsă
printr'o ordonanţă a judecătorului
comisar, supusă apelului la tribu
nal în termen de trei dile libere de
la pronunţare. In cas contrarii,ju
decătorul-comisar trimite judecarea
afacerei înaintea tribunalului de co
merciü.
Art. 818. Cererile de revendi
caţiune în natură suspendă vînda
rea lucrurilor revendicate, dar nu
pot anula vîndările deja efectuate.
Cererile de revendicarea preţului
nu aú efect asupra sumelor deja
distribuite înaintea lor,
TITLUI. V
Despre repartiţiunea între creditori şi despre închiderea falimentului
Art. 819. Sumele de bani apar
ţinând falimentului, scădénd chel
tuelile de justiţie şi de administra
ţiune şi ajutórele acordate falitului
şi familiei sale, trebue, înainte de
tóte, să se întrebuinţeze, cu autori
sarea tribunalului, la plata credito
rilor cu gagii sau alt privilegii, şi
restul va fi distribuit între toţi cre
ditorii în proporţiune cu creanţele
lor verificate.
In acest scop, sindicul trebue să
presinte, în fie-care lună, tribuna
lului un stat de situaţiune al fali
mentului şi al banilor disponibili
pentru a fi repartisaţi. Tribunalul
va ordona, de va fi loc, o reparti
ţiune, fixând suma de distribuit şi
va îngriji ca toţi creditorii să fie
avisaţi despre acesta.
Art. 820. Statul de repartiţiune
va fi format de sindic şi va deveni
executorii prin ordonanţa tribuna
lului.
Pentru repartisarea banilor aflaţi
în deposit, sindicul va remite fie
căruia din creditorii mandatul de
plată dupe statul de repartiţiune.
DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
Dacă nu există contestaţiune sau
dacă contestaţiunea, dupe valórea
lucrului revendicat, este de compe
tinţa judecătorului de ocol, reven
dicarea este admisă sau respinsă
printr'o ordonanţă a judecătorului
sindic, supusă apelului la tribunal
în termen de trei dile libere de la
pronunţare. In cas contrarii, jude
cătorul trimite judecarea afacerei
înaintea tribunalului de comercii.
Art. 118. Neschimbat. Neschimbat.
Art. 819. Sumele de bani apar Admis.
ţinènd falimentului, scădénd chel
tuelile de justiţie şi de administra
ţiune şi ajutórele acordate falitului
şi familiei sale, trebue, înainte de
tóte, să se întrebuinţeze, cu autori
sarea tribunalului, la plata credito
rilor cu gagii sau alt privilegii, şi
restul va fi distribuit între toţi cre
ditorii în proporţiune cu creanţele
lor verificate.
In acest scop, judecătorul-sindic
trebue să presinte, în fie-care lună,
tribunalului un stat de situaţiune
al falimentului şi al banilor dispo
nibili, pentru a fi repartisaţi. Tri
bunalul va ordona, de va fi loc, o
repartiţiune, fixând suma de distri
buit şi va îngriji ca toţi creditorii
să fie avisaţi despre acésta.
Art. 820. Statul de repartiţiune Admis.
va fi format de judecătorul-sindic şi
va deveni executorii prin ordonanţa
tribunalului.
Pentru repartisarea banilor aflaţi
în deposit judecătorul-sindic va re
mite fie-căruia din creditori manda
tul de plată dupe statul de repar
tițiune.
16 Martie 1899
Textul legei în vigore
Plăţile se efectuéză d'a-dreptul de
către casă.
Art. 821. Nu se va procede la nici
o repartiţiune de cât reservându-se
porţiunea corespundétóre conform
bilanţului la creanţele pentru cari
termenul verificărei a fost proro
gat, dacă aceste creanţe n'aú fost dacă aceste creanţe n'au fost încă
încă admise la pasivul falimentului
în momentul repartiţiunei.
Dacă aceste creanţe n'aú fost
trecute în bilanţ pentru o sumă de
terminată, sau dacă creditorul pre
tinde o sumă mai mare de cât cea
trecută în bilanţ, judecătorul-comi
sar va determina suma de reservat,
cu apel la tribunal. Ordonanţa ju
decătorului-comisar este provisoriü
executorie.
Art. 822. Porţiunea reservată ré
mâne în deposit până la împlinirea
termenelor prorogate dupe dispo
siţiile art. 769. Dacă creditorii pen
tru cari termenele au fost prorogate
nu aú făcut să li se verifice crean
ţele conform disposiţiunilor prece
dente,porţiunea reservată se va îm
părţi între creditorii admişi la pasiv.
Aceeaşi reservă are loc şi pentru
creanţele în privinţa admiterei că
rora nu s'a fost statuat definitiv.
Dacă sumele reservate produc in
terese, acestea se cuvin creditorilor
pentru cari s'a reservat.
In tóte casurile, depositul este în
risicul şi pe cheltuiala lor.
Art. 823. Nici un mandat de plată
nu se va emite de sindic de cât nu
mai dupe presintarea titlului con
stitutiv al creanţei.
Sindicul va menţiona pe titlu
mamdatul de plată.
Dacă nu există titlu scris, sa
dacă nu este posibil a ”l presinta,
tribunalul va putea autorisa plata
asupra presintărei extractului dupe
procesul-verbal de verificarea crean
ţelor.
Creditorul va da chitanţă pe mar
ginea statului de repartiţiune.
Art. 824. Creditorii cari vor fi
declarat tardiv creanţele lor, con
form disposițiilor art. 780, nu vor
putea reclama în contra reparti
DESBATERILE SENATULUI 49
Textul propus Modificările cămitetului delegaţilor
Plăţile se efectuéză d'a-dreptul de
către casă.
Art. 821. Nu se va procede la nici Admis.
o repartiţiune de cât reservându-se
porţiunea corespundătóre conform
bilanţului la creanţele pentru cari
termenul verificărei a fost prorogat,
admise la pasivul falimentului în
momentul repartiţiunei.
Dacă aceste creanţe n'aú fost tre
cute în bilanţ pentru o sumă de
terminată, sau dacă creditorul pre
tinde o sumă mai mare de cât cea
trecută în bilanţ, judecătorul-sindic
va determina suma de reservat, cu
apel la tribunal. Ordonanţa judecă
torului-sindic este provisoriü exe
cutorie.
Neschimbat. Neschimbat.
Art.823. Nici un mandat de plată Admis.
nu se va emite de judecătorul-sindic
de cât numai dupe presintarea ti
tlului constitutiv al creanţei.
Judecătorul-sindic va menţiona
pe titlu mandatul de plată.
Dacă nu există titlu scris, sa
dacă nu este posibil a ”l presinta,
tribunalul va putea autorisa plata
asupra presintărei extractului dupe
procesul-verbal de verificarea cre
anţelor.
Creditorul va da chitanţă pe mar
ginea statului de repartiţiune.
Art. 824. Creditorii cari vor fi de Admis.
clarat tardiv creanţele lor, conform
disposiţiunilor art. 773, nu vor pu
tea reclama în contra repartiţiunilor
494
Textul legei în vigóre
țiunilor activului deja făcute, nici
să se opună la cele deja ordonate
de judecătorul-comisar; dar vor con
cura numai la repartiţiunile urmă
tóre în proporțiune cu creanţa lor,
şi când vor fi fost admişi proviso
riù la pasiv în proporţiune cu suma
determinată de tribunal. Dacă însă
ei justifică că ai fost în imposibili
tate de a face declarațiunea crean
ţei lor în termenele stabilite, ei vor
putea fi admişi a prelua asupra ac
tivului nedistribuit încă şi dividen
dele ce li s'ar fi cuvenit în distri
buţiunile anterióre.
In cas de oposiţiune tardivă în
contra admiterei unei creanţe, tri
bunalul pâte ordona ca sumele cu
venite pentru acéstă creanţă în re
partiţiunile următóre, sală pentru
partea contestată a acestei creanţe,
să fie ţinute în reservă; şi dacă, în
virtutea acelei oposiţiuni, creanţa
va fi în tot sau în parte declarată
neexistentă, chiar sumele pe ne
drept primite în repartițiunile pre
cedente vor trebui să fie restituite la
masă.
Art. 825. Dupe terminarea re
partițiunei sumelor provenite din
averea mobiliară şi imobiliară a fa
litului, procedura falimentului va fi
închisă; însă fie-care creditor îşi
păstréză dreptul la plata restului
creanţei sale.
Cu tóte acestea, procedura fali
mentului se va redeschide când de
bitorul va face o asemenea cerere,
oferind creditorilor săi de a le plăti
cel puţin încă o decime din crean
ţele lor şi dând cauţiune pentru
cheltueli. In acest cas, tribunalul
va rechema la însărcinarea lor pe
judecătorul-comisar și pe sindic, sală
'i va numi din noi, şi va lua töte
măsurile prevădute în disposiţiunile
precedente în privinţa conservațiu
nei şi a administrațiunei patrimo
niului existent, cum şi în privinţa
lichidațiunei lui şi în privinţa pa
sivului care ar fi survenit.
Nu se va procede la nici o repar
tiţiune de cât numai dupe expira
rea, în privinţa nouilor creditori, a
DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1893
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
activului deja făcute, nici să se o
pună la cele deja ordonate de jude
cătorul-sindic; dar vor concura nu
mai la repartițiunile următóre în
proporţiune cu creanţa lor, şi când
vor fi fost admişi provisoriü la pa
siv în proporţiune cu suma deter
minată de tribunal. Dacă însă ei
justifică că ai fost în imposibilitate
de a face declarațiunea creanţei lor
în termenele stabilite, ei vor putea
fi admişi a prelua asupra activului
nedistribuit încă şi dividendele ce
li s'ar fi cuvenit în distribuţiunile
anterióre.
In cas de oposiţiune tardivă în
contra admiterei unei creanţe, tri
bunalul pite ordona ca sumele cu
venite pentru acéstă creanţă în re
partiţiunile următóre, sală pentru
partea contestată a acestei creanţe,
să fie ţinute în reservă; şi dacă, în
virtutea acelei oposiţiuni, creanţa
va fi în tot sau în parte declarată
neexistentă, chiar sumele pe ne
drept primite în repartiţiunile pre
cedente vor trebui să fie restituite
la masă. _
Admis.
Art. 825. Dupe terminarea re
partiţiunei sumelor provenite din
averea mobiliară şi imobiliară a fa
litului, procedura falimentului va fi
închisă; însă fie-care creditor îşi
păstréză dreptul la plata restului
creanţei sale.
Cu tóte acestea, procedura fali
mentului se va redeschide când de
bitorul va face o asemenea cerere,
oferind creditorilor săi de a le plăti
cel puţin încă o decime din crean
ţele lor şi dând cauţiune pentru
cheltueli. In acest cas, tribunalul
va rechema la însărcinarea sa pe
judecătorul-sindic, sau îl va numi
din noi, şi va lua töte mësurile pre
vëdute în disposiţiunile precedente
în privinţa conservaţiunei şi a ad
ministrațiunei patrimoniului exis
tent, cum şi în privinţa lichidaţiu
nei lui, şi în privinţa pasivului care
ar fi survenit.
Nu se va procede la nici o repar
tițiune de cât numai dupe expira
rea, în privinţa nouilor creditori, a
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 495

Textul legei în vigóre Modificările propuse Modificările comitetului delegaţilor

termenelor stabilite conform dispo termenelor stabilite conform dispo

siţiunilor art. 704. siţiunilor art. 708.
Art. 826. Falitul, care va plăti Neschimbat. Neschimbat.
integral în capete, interese şi chel
tueli, tóte creanţele admise la masa
falimentului, va putea obţine rea
bilitarea sa.
Art. 827. Cererea de reabilitare Neschimbat. Neschimbat.
se va adresa către tribunalul care
a pronunţat sentinţa de declarare
a falimentului. Preşedintele tribu
nalului, primind acéstă cerere, va
ordona ca o copie identică să stea
afişată, în timp de duoë luni, pe uşa
tribunalului, la bursă şi la camera
de comercii, publicându-se de duoë
ori, la interval de câte o lună, şi în
Monitorul Oficial.
Art. 828. Creditorul care nu va Neschimbat. Neschimbat.
fi primit pe deplin plata capitalului
sëú cu procente şi cheltueli, cum şi
ori-ce parte interesată, va putea,
în curgerea timpului în care copia
va sta afişată, să se opună la reabi
litare printr-o petiţiune depusă la
grefa tribunalului, însoţită de actele
pe cari se întemeiază.
Oponentele nu pte figura ca
parte în proces.
Art. 829. Tribunalul, la diua fi Neschimbat. Neschimbat.
xată pentru cercetarea acestei ce
reri, va examina, în prima linie, dacă
formalităţile mai sus arătate a fost
îndeplinite; apoi, ascultând pe falit
şi examinând actele pe cari se în
temeiază cererea, întêmpinarea o
ponentului, dacă oposiție s'a făcut,
şi actele depuse, va putea încuviinţa
cererea. Sentinţa care a respins rea
bilitarea va putea fi atacată, pe ca
lea apelului, numai de către falit,
în termen de 15 dile de la pronun
ţare. Dacă cererea de reabilitare a
fost respinsă, falitul nu va putea
introduce din noi altă cerere de
cât dupe un an de la data sentinţei.
Art. 830. Falitul va putea fi rea Neschimbat. Neschimbat.
bilitat, dupe mórtea sa, dupe cere
rea moştenitorilor.
Art. 831. Bancrutarii frauduloşi Neschimbat. Neschimbat.
şi cei condamnaţi pentru fals, furt,
abus de încredere, escrocherieşi de
lapidare de bani publici, nu pot ob
ţine reabilitarea.
496 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei in vigore Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

Cererea de reabilitare este inad

misibilă până la închiderea acţiunei
penale.
Bancrutarii simpli nu pot fi rea
bilitaţi de cât dupe ce ai făcut pe
dépsa la care a fost condamnaţi.
TITLUL VI

Despre încetarea şi suspendarea falimentului

CAPITOLUL I

Despre neajungerea activului

Art. 832. Dacă operaţiunile fali Art. 832. Dacă operaţiunile fali Admis.
mentului nu vor putea continua în mentului nu vor putea continua în
mod util din causa insuficienţei ac mod util din causa insuficienţei ac
tivului, tribunalul, ascultând pe sin tivului, tribunalul, ascultând pe ju
dic şi pe falit, va putea declara, decătorul şi pe falit, va putea de
chiar din oficiu, încetarea acelor clara, chiar din oficiu, încetarea
operaţiuni. acelor operaţiuni.
Acéstă declaraţiune va reintegra Acéstă declaraţiune va reintegra
pe creditori în exerciţiul drepturilor pe creditori în exerciţiul drepturilor
lor asupra bunurilor falitului, men lor asupra bunurilor falitului,men
ţinêndu-se în privinţa acestuia efec ţinêndu-se în privinţa acestuia efec
tele declarațiunei de faliment. tele declarațiunei de faliment.
Art. 833. Falitul şi ori-ce inte Neschimbat. Neschimbat.
resat va putea ori-când cere tribu
nalului revocarea sentinţei prin care
s'a declarat încetarea operaţiunilor
falimentului, plătind cheltuelile ju
decăței arătate în articolul prece
dent şi dând cauţiune pentru chel
tuelile ulterióre.
Dacă revocaţiunea este admisă,
se va procede conform primului ali
niat al art. 825.

CAPITOLUL 11

D e s p r e un o r a t o r i ü

Art. 834. Dacă sentinţa declara Neschimbat. Neschimbat,

tivă de faliment a fost pronunţată
dupe cererea creditorilor sai din o
ficiü, falitul, justificând cu probeva
labile că încetarea plăţilor a fost
consecinţa unor evenimente extra
ordinare şi neprevădute, sau în alt
mod scusabile, şi stabilind cu do
cumente sau cu dare de garanţii în
destulătóre că activul patrimoniu
lui séú covêrşesce pasivul, va putea
să céră tribunalului, în cele trei dile
ce urméză dupe publicarea acelei
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 497

Textul legei în vigore Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

sentinţe, ca să se suspende execu

tarea ei.
Cererea nu va putea fi primită
dacă falitul nu a presintat sa nu
presintă împreună cu dénsa regis
trele sale de comercili regulat ţi
nute, bilanţul se comercial şi o
listă nominativă de toţi creditorii
sëi, cu arătarea domiciliului şi a
sumelor creanţelor lor.
Art. 835. Preşedintele, verificând Art. 835. Preşedintele, verificând Admis.
presintarea registrelor, a bilanţului presintarea registrelor, a bilanţului
şi a listei creditorilor, va ordona con şi a listei creditorilor, va ordona con
vocarea acestora înaintea judecăto vocarea acestora înaintea judecăto
rului-comisar pentru a discuta ce rului-sindic pentru a discuta ce
rerea de moratoriu şi va fixa, la tre rerea de moratorii şi va fixa, la tre
buinţă, o di, care să nu fie posterióră buinţă, o di, care să nu fie posterióră
dilei primei adunări ordonată prin dilei primei adunări ordonată prin
sentinţa declarativă de faliment. sentinţa declarativă de faliment.
Acéstă ordonanţă se va notifica Acéstă ordonanţă se va notifica
imediat sindicului şi tutulor credi imediat judecătorului-sindic şi tu
torilor prin îngrijirea falitului. tulor creditorilor prin îngrijirea fa
litului.
Acéstă ordonanţă nu va împedica Acéstă ordonanţă nu va împedica
îndeplinirea actelor decurgènd din îndeplinirea actelor decurgénd din
declaraţiunea de faliment în privinţa declaraţiunea de faliment în pri
persónei şi bunurilor falitului. vinţa persénei şi bunurilor falitului.
Art. 836. Procesul-verbal al adu Art. 836. Procesul-verbal al adu Admis.
nărei trebue să arate numele şi pro nărei trebue să arate numele şi pro
numele creditorilor cari ai com numele creditorilor cari ai compă
părut şi declaraţiunile fie-căruia rut şi declaraţiunile fie-căruia din
dintr'ênşii şi a sindicului, în pri tr'ênşii şi a judecătorului-sindic, în
vinţa veracităţei şi fiinţei fie-cărei privinţa veracităţei şi fiinţei fie-cărei
creanţe, a cererei de moratorii şi a creanţe, a cererei de moratorii şi a
duratei lui. duratei lui.
Va trebui asemenea să arate pro Va trebui asemenea să arate pro
punerile mèsurilor conservatorii ne punerile mèsurilor conservatorii ne
cesare, modurile de lichidațiune cesare, modurile de lichidaţiune prin
prin bună înţelegere, şi persénele bună înţelegere, şi persénele cărora
cărora se pte încredinţa adminis se póte încredinţa administraţiunea
traţiunea sa supraveghiarea patri saü supraveghiarea patrimoniului
moniului falitului în timpul mora falitului în timpul moratoriului.
toriului.
Art. 837. La cea d’ântêiü audi Art. 837. La cea d’ântêiü audi Admis.
enţă care va urma dupe diua adu enţă care va urma dupe diua adu
nărei sus dise, tribunalul va statua nărei sus dise, tribunalul va statua
contradictorii cu falitul, cu sindi contradictoriu cu falitul, cujudecă
cul şi cu creditorii intervenienţi a torul-sindic şi cu creditorii interve
supra cererei de suspensiune, ţinénd nienţi asupra cererei de suspensiune,
mai cu semă compt de dorinţa ex ţinènd mai cu semă compt de do
primată de majoritatea creditorilor. rinţa exprimată de majoritatea cre
Dacă tribunalul găsesce acéstă ditorilor.
cerere admisibilă, el ia următórele Dacă tribunalul găsesce acéstă
măsuri : cerere admisibilă, el ia următórele
Imăsuri :
498 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul în legei vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

1) Fixéză termenul moratoriului, 1) Fixéză termenul moratoriului,

fără ca acest termen să pótă trece fără ca acest termen să pótă trece
peste 6 luni; peste 6 luni;
2) Ordonă debitorelui ca, înăun 2) Ordonă debitorului ca, înăun
trul aceluiaşi termen, să producă trul aceluiaşi termen, să producă do
dovadă cum că a plătit tóte dato vadă cum că a plătit tóte datoriile
riile sale ajunse la scadenţă, sau că sale ajunse la scadenţă, sau că a
a obţinut de la creditori amânarea obţinut de la creditori amânarea
plăţei; plăţei;
3) Prescrie mèsurile conservatorii 3) Prescrie mesurile conservatorii
şi precauţiunile ce va crede necesarii şi precauţiunile ce va crede nece
pentru a asigura integritatea patri sarii pentru a asigura integritatea
moniului debitorelui; patrimoniului debitorelui;
4) Numesce o comisiune de cre 4) Numesce o comisiune de cre
ditori, însărcinată de a supraveghia ditori, însărcinată de a supraveghia
administraţiunea şi lichidarea pa administraţiunea şi lichidarea pa
trimoniului cădut în faliment. trimoniului cădut în faliment.
Suspendarea procedurei comer Suspendarea procedurei comer
ciale a falimentului nu împedică ciale a falimentului nu împedică
cursul urmărire penale. cursul urmărire penale.
Art. 838. Debitorul care a obți Art. 838. Debitorul care a obți Admis.
nut moratoriul are dreptul să pro nut moratoriul are dreptul să pro
cedeze la lichidaţiunea voluntară a cedeze la lichidaţiunea voluntară a
activului falimentului său şi la stin activului falimentului său şi la stin
gerea pasivului, cu concursul comi gerea pasivului, cu concursul comi
siunei creditorilor sus numită şi sub siunei creditorilor sus numită şi sub
direcţiunea judecătorului-comisar. direcţiunea judecătorului-sindic.
Regulile speciale ale lichidaţiunei Regulile speciale ale lichidaţiunei
şi autorisaţiunile de a vinde, de a şi autorisaţiunile de a vinde, de a
constitui ipoteci sa gagiuri, de a constitui ipoteci sa gagiuri, de a
lua bani împrumut, de a transige, lua bani împrumut, de a transige,
de a incasa banii sai a face plăţi, de a incasa bani sau a face plăţi,
saú de a face alte acte strict nece saü de a face alte acte strict nece
sarii în scopul lichidărei, trebue să sarii în scopul lichidărei, trebue să
fie prescrise de tribunal prin sen fie prescrise de tribunal prin sen
tinţa care acordă moratoriul sa tinţa care acordă moratoriul sau
prin alte sentinţe ulterióre, ascul prin alte sentinţe ulterióre, ascul
tându-se şi comisiunea lichidatóre. tându-se şi comisiunea lichidatóre.
Art. 839. In timpul moratoriului Neschimbat. Neschimbat.
nici un act de urmărire nu se va pu
tea întreprinde sau continua contra
debitorului şi nici o acţiune nu se va
putea intenta sa continua contra
lui dacă nu resultă din fapte pos
terióre acordărei moratoriului.
Moratoriul nu are efect în pri
vinţa creanţelor Statului provenind
din contribuţiuni, nici în privinţa
drepturilor creditorilor avénd ipo
tecă, gagiü saú alt privilegii.
Art. 840. Dacă în timpul mora Neschimbat. Neschimbat.
toriului intervine o înţelegere de
bună-voiă cu toţi creditorii, relaţiu
nile ulterióre între aceştia şi debi

––-
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 499

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

tor se reguléză conform acelei con

venţiuni.
Invoiala se pte de asemenea sti
pula în mod valabil numai cu ma
joritatea creditorilor cari ar repre
sinta cel puţin trei pătrimi din pa
siv, cu condiţiune numai ca credi
torii cari ai consimţit să ia asu
pră-le, împreună cu debitorul, con
secinţele ori-cărui litigii cu credi
torii disidenţi şi, la trebuinţă, obli
gaţiunea plăţei integrale a creanţe
lor lor.
In ambele aceste casuri,dacă de
claraţiunea de faliment intervenise
deja, învoiala trebue să fie omolo
gată de tribunal şi produce efectele
concordatului întru cât privesce în
chiderea falimentului.
Art. 841. Dacă cererea de mora Neschimbat. Neschimbat.
toriü nu este admisă, tribunalul,
dacă este necesar, fixéză, prin ace
eaşi sentinţă, noui termene pentru
verificarea creanţelor.
Dacă, dupe acordarea moratoriu
lui, se descoper, în timpul duratei
sale, datorii nedeclarate de falit, sa
neexistenţa unora din creanţele de
clarate, sa dacă acesta nu îndepli
nesce obligaţiunile cari "i-aú fost
impuse în privinţa administraţiunei
şi lichidărei patrimoniului său, sa
dacă s'a făcut culpabil de fapte de
dol ori rea credinţă, sa dacă acti
vul sëü nu mai oferă speranţa plă
ţei integrale a datoriilor sale,tribu
nalul va putea revoca chiar din
oficiü moratoriul şi prescrie măsurile
necesare pentru continuarea proce
durei falimentului.
Art. 842. Chiar înaintea decla Art. 842. Chiar înaintea decla Admis.
raţiunei de faliment, comerciantul raţiunei de faliment, comerciantul
va putea cere un moratorii, numai va putea cere un moratorii, numai
să fie în stare a justifica concursul să fie în stare a justifica concursul
condiţiunilor prescrise de art. 834, condiţiunilor prescrise de art. 834,
depunând la grefa tribunalului do depunènd la grefa tribunalului do
cumentele acolo arătate şi suma cumentele acolo arătate şi suma ne
necesară pentru cheltueli. cesară pentru cheltueli.
Dacă justificările presintate se Dacă justificările presintate se
găsesc suficiente, tribunalul, ascul găsesc suficiente, tribunalul, ascul
tând pe reclamant în camera de tânt pe reclamant în camera de
consiliü,va putea ordona convoca consilii, va putea ordona convoca
rea creditorilor în cel mai scurt rea creditorilor în cel mai scurt
termen posibil, fără a trece peste termen posibil, fără a trece peste 15
 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

15 dile, şi prescrie măsurile provi dile, şi prescrie măsurile provisorii

sorii ce le va crede necesare, însăr ce le va crede necesare, însărcinând
cinând pe un judecător cu direc pe un judecător cu direcţia execu
ţiunea executărei. tărei.
Sentinţa va fi notificată procuro Sentinţa va fi notificată procuro
rului tribunalului în scopul indicat rului tribunalului în scopul indicat
la art, 708. la art. 712.
Acest moratorii se reguléză prin Acest moratorii se reguléză prin
disposiţiunile acestui capitol cari disposiţiunile acestui capitol cari
nu ar fi incompatibile cu dénsul. nu ar fi incompatibile cu dânsul.
Dacă tribunalul găsesce că ce Dacă tribunalul găsesce că cere
rerea nu este justificată, sau dacă rea nu este justificată, sau dacă se
se ivesce unul din casurile prevă ivesce unul din casurile prevedute
dute în articolul precedent, se pă în articolul precedent, se păşesce
şesce fără întârdiere la declararea fără întârdiere la declararea de fa
de faliment. liment.
Art. 843. Ori de câte ori s’a a Neschimbat. Neschimbat.
cordat un moratorii, dacă în cur
sul duratei lui se dovedesce a se fi
plătit creditorilor anteriori o parte
considerabilă din creanţele lor, sau
dacă mijlocesc împrejurări spe
ciale, tribunalul va putea, interve
nind un vot favorabil al majorită
ţei creditorilor, care ar represinta
cel puţin jumătate din restul pasi
vului, să acorde un al duoilea mo
ratoriü pentru un termen, care ase
menea nu va trece peste şése uni.
Art. 844. Documentele şi "cele Neschimbat. Neschimbat.
alte mijlóce de probaţiune, având
de scop a lumina judecata tribuna,
lului asupra cererei de moratorii
pot să fie presintate fără a fi nece:
sar de a le investi cu formalităţil,
prescrise de legi pentru timbru ş

CAPITOLUL III

D e sp r e c o n c o r d a t

Art. 845. In ori-ce stare a pro Neschimbat, Neschimbat.

cedurei falimentului se pote încheia
concordat între falit şi creditorii
sëi, ori-care ar fi cota concordatară,
dacă toţi consimt la acésta.
În concordat se pâte conveni în
cetarea sau suspendarea procesului
comercial al falimentului, dar nu se
póte împedica continuarea instruc
țiunei penale.
Concordatul va fi supus omolo
gărei tribunalului.
Art. 846. Dacă nu sa obţinut un Art. 846. Dacă nu s'a obţinut Admis.
concordat prin consimţimentul tu un concordat prin consimţiméntul

46 Martie 1899
Textul legei în vigóre
tulor creditorilor, sindicul este da
tor ca, în termen de trei dile de la
verificarea creanţelor, să céră de la
judecătorul-comisar o convocare a
creditorilor pentru a fi consultaţi
asupra încheiărei unui concordat.
Falitul sau un număr de credi
tori, represintând cel puţin a patra
parte din pasivul falimentului, pot
cere, în acelaşi termen, o convocare
a creditorilor pentru a li se propune
un concordat.
Ordonanţa de convocare trebue
să fie notificată creditorilor, sindi
cului şi falitului.
Propunerea concordatului nu sus
pendă actele întreprinse pentru li
chidarea falimentului, cu reserva
disposiţiunilor primului aliniat din
art. 803.
Art. 847. In adunarea pentru
concordat falitul trebue să se pre
sinte în persână, dar pâte să fie au
torisat, pentru juste motive, de că
tre judecătorul-comisar să se repre
sinte printr'o altă persână.
Sindicul trebuie să presinte adu
nărei o relaţiune scrisa în privinţa
stărei falimentului, a îndeplinire
formalităţilor, a operaţiunilor
ai avut loc şi a mesurilor ce crede
necesare a înlesni acea încheiere.
Relaţiunea trebuie să fie subscrisă
de sindic şi presintată judecătorului
Procesul-verbal al adunărei va
menţiona tot ce s'a deliberat şi de
cis într'ènsa.
Art. 848. Concordatul nu se pote
face de cât cu primirea majori
tăței tutulor creditorilor ale căror
creanţe ai fost verificate sau admise
provisoriü, cu condiţiune ca cre
ditorii aderenţi să represinte cele
trei pătrimi din totalitatea acelor
Creanţe; alt-fel concordatul e nul.
Variaţiunile în numărul credito
rilor şi în suma creanţelor derivând
din sentinţa arătată în art. 775 nu
au influenţă asupra validităței con
cordatului încheiat cu majoritatea
SuS disă.
Art. 849. Soţia falitului nu pote
lua parte la votarea concordatului
cu creanţa sa dotală.
04
DESBATERILE SENATULUI
Modificările comitetului delegaţi
Textul propus
tutulor creditorilor, judecătorul-sin
dic este dator ca, în termen de trei
dile de la verificarea creanţelor, să
convóce pe creditori pentru a fi
consultaţi asupra încheiărei unui
concordat.
Falitul sau un numèr de credi
tori, represintând cel puţin a patra
parte din pasivul falimentului, pot
cere, în acelaşi termen, o convocare
a creditorilor pentru a li se propune
un concordat.
Ordonanţa de convocare trebue
să fie notificată creditorilor şi fali
tului.
Propunerea concordatului nu
suspendă actele întreprinse pentru
lichidarea falimentului, cu reserva
disposiţiunilor primului aliniat din
art. 803.
Art. 847. In adunarea pentru Admis.
concordat falitul trebue să se pre
simte în personă, dar pâte să fie au
torisat, pentru juste motive, de către
judecătorul-sindic să se represinte
printr'o altă persână.
Judecătorul-sindic trebue să pre
sinte adunărei o relaţiune scrisă în
privinţa stărei falimentului, a înde
ce plinirei formalităţilor, a operaţiuni
lor ce au avut loc şi a mèsurilor ce
crede necesare a inlesni acea în
cheiare. Relaţiunea trebuie să fie
subscrisă de judecătorul-sindic.
Procesul-verbal al adunărei va -
menţiona tot ce s'a deliberat şi decis
într'ênsa.
Neschimbat, Neschimbat.
Neschimbat. Neschimbat.
 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

Neschimbat. Neschimbat.
Art. 850. Pentru formarea majo
rităţei cerută pentru validitatea con
cordatului nu se ţine socotélă de
creanţele cu ipotecă, gagiü saú alt
privilegii, dacă creditorii nu re
nunţă la ipotecă sau privilegiul lor,
nici de creanţa dotală.
Renunţarea pâte asemenea să se
refere la o parte din creanţă şi la
accesorii numai ca suma, în capital
şi accesorii pentru care ea are loc,
să fie determinată, şi ca acéstă sumă
să nu fie inferióră la a treia parte
din creanţa întrégă.
Votul dat fără nici o declaraţiune
de renunţare limitată implică de
drept renunţarea la ipotecă sau la
privilegii pentru întréga creanţă.
Efectele renunţărei încetéză de
drept dacă concordatul nu are loc
saú se anuléză în urmă.
Decisiunile celor-alţi creditori nu
pot vătăma drepturile creditorilor
ipotecari sai privilegiaţi.
Art. 851. Concordatul trebue să Art. 851. Concordatul trebue să Admis.
fie subscris în aceeaşi adunare în fie subscris în aceeaşi adunare în
care a fost consimţit. care a fost consimţit.
Dacă concordatul s'a primit nu Dacă concordatul s'a primit nu
mai de majoritatea în număr a cre mai de majoritatea în numér a cre
ditorilor presenţi sai de majoritatea ditorilor presenţi sai de majoritatea
celor trei pătrimi a sumei totale a celor trei pătrimi a sumei totale a
creanţelor, judecătorul-comisar pte, creanţelor, judecătorul-sindic pâte,
dacă creditorii aderenţi nu îşi re dacă creditorii aderenţi nu îşi retrag
trag consimţimêntul, să amâne de consimţiméntul, să amâne delibera
liberaţiunea la altă adunare, sau să ţiunea la altă adunare, sau să fixeze
fixeze un termen pentru culegerea un termen pentru culegerea şi altor
şi altor adesiuni. adesiuni.
In cas de veri-o schimbare în In cas de veri-o schimbare în
condiţiunile concordatului, adesiu condiţiunile concordatului, adesiu
nile date în prima adunare rămân nile date în prima adunare rămân
fără efect. fără efect.
Creditori ai dreptul să ia notiţe Creditorii au dreptul să ia notiţe
în cancelarie de pe procesele-verbale în cancelarie de pe procesele-verbale
ale adunărei. ale adunărei.
Judecătorul-comisar nu pote a Judecătorul-sindic nu pote acorda
Corda de cât o singură convocare de cât o singură convocare pentru
pentru concordat, nici pâte acorda concordat, nici pâte acorda de cât
decât o singură amânare pentru o singură amânare pentru delibera
deliberaţiune de noui adesiuni. ţiune de noui adesiuni.
Art. 852. Concordatul va trebui Neschimbat. Neschimbat.
să fie supus omologărei tribunalului,
Tribunalul, examinând circum
stanţele falimentului, condiţiunile

16 Martie 1899
Textul legei in vigóre
concordatului şi dacă condiţiunile
cerute de lege au fost îndeplinite, va
putea încuviinţa omologarea.
Art. 853. Concordatul judiciar
este inadmisibil:
1) Când falitul este dosit;
2) Când falitul este inculpat pen
tru bancrută fraudulósă şi până ce
n'a fost definitiv achitat;
3) Când falitul a mai fost în stare
de faliment;
4) Când falitul nu se obligă a
plăti cel puţin 40"/, din capitalul
creanţelor;
5) Când termenul stipulat pentru
plata cotei trece de 18 luni.
Ivindu-se unul din casurile pre
védute la numerele 1 şi 2, încheia
rea concordatului se suspendă de
drept.
DESBATERILE SENATULUI
Textul propus
Art. 853. Concordatul judiciar
este inadmisibil :
1) Când falitul este dosit;
2) Când falitul este inculpat pen
tru bancrută fraudulósă şi până ce
n'a fost definitiv achitat;
3) Când falitul a mai fost în stare
de faliment;
4) Când falitul nu se obligă a
plăti cel puţin 60%/, din capitalul
creanţelor;
5) Când termenul stipulat pentru
plata cotei trece de 18 luni;
6) Când nu se garantéză plata
cotei concordatare fie printr'o ipo
tecă, fie printr'un deposit în bani
sai efecte, puténd a acoperi suma
represintată prin cota promisă.
In acest cas, falitul nu va fi pus
în posesiunea activului să de cât
dupe luarea inscripțiunei ipotecare
de către judecătorul-sindic în nu
mele masei credale, sală dupe con
semnarea banilor sai efectelor la
casa de depuneri şi înaintarea rece
pisei la tribunalul de comercită.
Aceste măsuri asigurătóre vor tre
bui să fie efectuate cel mult în ter
men de trei dile de la data omologă
rei definitivă a concordatului.
In lipsă de asemenea garanţii, fa
litul va putea încă să încheie con
cordat cu îndatorirea ca, dupe pu
nerea lui în posesiunea activului şi
până la plata cotelor concordatare,
el să gireze comerciul sub suprave
ghiarea unui delegat al creditorilor,
care va putea să dea falitului şi a
visul său asupra diferitelor opera
țiuni ale comerciului.
Dacă creditorii consimt, ei nu
mesc sub răspunderea lor pe delegat
prin actul de concordat, dintre per
sónele cunoscètóre în comerciul fali
tului, fixându-i în acelaşi timp şi
onorariul lunar.
Banii proveniţi din incasări şi vîn
dëri se vor remite delegatului, care
'i va consemna la casa de depuneri.
Indată ce plata cotelor va fi a
chitată, încetéză însărcinarea dele
gatului.
Prin neplata cotelor, falitul se face
pasibil de penalităţile edictate de co
503
Modificarile comitetului delegaţi
Art. 853. Concordatul judiciar
este inadmisibil :
1) Când falitul este dosit;
2) Când falitul este inculpat pen
tru bancrută fraudulósă şi până ce
n'a fost definitiv achitat;
3) Când falitul a mai fost în stare
de faliment;
4) Când falitul nu se obligă a
plăti cel puţin 60% din capitalul
creanţelor ;
5) Când termenul stipulat pentru
plata cotei trece de 18 luni;
6) Când nu se garantéză plata
cotei concordatare fie printr'o ipo
tecă, fie printr'un deposit în bani
sală efecte, puténd a acoperi suma
represintată prin cota promisă.
In acest cas, falitul nu va fi pus
în posesiunea activului să de cât
dupe formarea actului autentic de
judecătorul-sindic în numele masei
credale, sală dupe consemnarea bani
lor sai efectelor la casa de depuneri
şi înaintarea recepisei la tribunalul
Inscripţiunea ipotecară se va pu
tea cere numai de către judecăto
rul-sindic, în numele masei credale,
care va achita şi taxele de timbru
şi înregistrare şi ori-ce alte cheltuieli
Ocasionate cu facerea ipotecei,
Aceste măsuri asigurătóre vor tre
bui să fie efectuate înainte de omo
logarea concordatului,
In lipsă de asemenea garanţii, fa
litul va putea încă să încheie ca,
cordat cu îndatorirea ca, dupe pu
nerea lui în posesiunea activului şi
până la plata cotelor concordata,
garea unui delegat al creditori,
si asupra diferitelor op.
țiuni ale comerciului,
la creditorii consimt, ei ,
*- răspunderea lor pe data
Pretul de concordat, dintre ,
*e cunoscătre în comercia",
9, fiindu-i în același tim:
Onorariul lunar,
fi proveniţi din incasari ,
99+ se vor remite delegati,
504
Textul lege in vigöre
Art. 854. Creditorii cari n'aú
consimţit sai n'aú intervenit la con
cordat vor putea face oposiţiune la
omologare, în termen de opt dile
de la închiderea procesului-verbal
care constată operaţiunile votărei
concordatului, sală de la expirarea
termenului concedat de judecăto
rul-comisar.
Cererea de oposiţiune va fi moti
vată şi va trebui să fie notificată
sindicului şi falitului de o-dată cu
citațiunea pentru audienţă fixă
înaintea tribunalului.
Dacă termenul sus dis a trecut
fără să se fi făcut veri-o oposiţiune,
tribunalul statuéză, în camera de
consilii, asupra omologărei.
Art. 855. Dacă tribunalul încu
viinţéză omologarea, se pâte face
apel în contra acelei sentinţe atât
de creditorii cari au votat contra
concordatului, cât şi de către cei
cari n'aú intervenit la votare ; iar
dacă se respinge omologarea, septe
face apel de către falit şi de către
creditorii cari au votat concordatul.
Art. 856. Dacă oposiţiunea la
omologare a fost făcută, tribunalul
se va pronunţa asupra oposiţiunei şi
asupra omologărei prin una şi ace
eaşi sentinţă, numai cu apel pentru
cei interesaţi.
Dacă oposiţiunea este admisă, tri
bunalul anuléză concordatul faţă
cu toţi interesaţi.
Dacă oposiţiunea este respinsă,
tribunalul sau curtea va putea să
condamne pe oponent la o amendă
de 100 până la 5.000 lei, când opo
siţiunea va fi fost făcută cu rea cre
dinţă şi în scop învederat de a în
târdia executarea concordatului.
DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
dul de comerciă pentru bancruta care "i va consemna la casa de d
simplă. puneri, iar recepisele se vor depune
Ivindu-se unul din casurile pre la tribunal pentru a servi la achi
vèlute la numerile 1 şi 2, încheia tarea cotelor.
rea concordatului se suspendă de Îndată ce plata cotelor va fi achi
drept. tată, încetéză însărcinarea delega
tului.
Prin neplata cotelor, falitul se face
pasibil de penalităţile edictate de codul
de comercită pentru bancruta simplă,
Ivindu-se unul din casurile pre
vëdute la numerele 1 şi 2, încheia
rea concordatului se suspendă de
drept.
Art. 854. Creditorii cari n'aú Admis.
consimţit sau n'aúintervenit la con
cordat vor putea face oposiţiune la
omologare, în termen de opt dile
de la închiderea procesului-verbal
care constată operaţiunile votărei
concordatului, sau de la expirarea
termenului concedat de judecătorul
sindic.
Cererea de oposiţiune va fi mo
tivată şi va trebui să fie notificată
judecătorului sindic şi falitului de
o-dată cu citaţiunea pentru audienţa
fixă înaintea tribunalului.
Dacă termenul sus dis a trecut
fără să se fi făcut veri-o oposiţiune,
tribunalul statuéză în camera de
consilii asupra omologărei.
Neschimbat. Neschimbat.
Neschimbat, Neschimbat.
 505
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI

Modificările comitetului delegaţilor

Textul lege in vigóre Textul propus

Tribunalul, respingènd oposiţiu

nea, va putea acorda execuţia pro
visorie pentru sentinţa care omo
loga concordatul.
Nici decisiunea curței, care sta
tuéză asupra omologărei concorda
tului, nu este supusă oposiţiune.
Neschimbat. Neschimbat.
Art. 857. Dacă judecarea veri
unei oposiţiuni depinde de resolva
rea unor cestiuni cari, din causa
materiei, nu ar fi de competinţa tri
bunalului de comercii, acest tribu
nal nu se va putea pronunţa de cât
dupe resolvarea acestor cestiuni ;
însă va trebui să fixeze un termen
scurt, în lăuntrul căruia creditorul
oponent va fi obligat să pornéscă
judecata înaintea autorităței com
pentinte şi să justifice că a făcut
acésta cu deşteptare că, în cas con
trariü, se va urma judecata asupra
celor-alte oposiţiuni, fără a se mai
lua în consideraţiune pretenţiunile
sale.
Neschimbat. Neschimbat.
Art. 858. Dacă prin concordat
sa consimţit ipoteci pentru garan
tarea celor interesaţi, tribunalul,
pronunţând omologarea concorda
tului, va trebui să fixeze un termen
scurt pentru luarea inscripţiunilor
ipotecare.
Omologarea nu produce efect de
cât din diua luărei inscripţiunilor.
Neschimbat. Neschimbat.
Ar. 859. Omologarea face con
cordatul obligatorii pentru toţi cre
ditorii trecuţi sau netrecuţi în bi
lanţ, a căror creanţe sunt sau nu
verificate şi chiar pentru creditorii
cari au reşedinţa afară din ţéră, şi
pentru aceia cari ai fost admişi pro
visorii la pasiv, ori-care ar fi suma
definitiv lichidată în fav6rea lor.
Art. 860. Indată ce sentinţa de Admis.
Art. 860. Indată ce sentinţa de
omologarea concordatului a rémas omologarea concordatului a rămas
definitivă, încetéză starea de fali definitivă, încetéză starea de fali
ment şi tot-d'o-dată încetéză func ment şi tot-d'o-dată încetéză func
țiunile sindicului, cu reserva însă a ţiunile judecătorului-sindic, cu re
disposiţiunilor articolelor următóre. serva însă a disposiţiunilor artico
Sindicul va trebui să dea sémă lelor următóre.
Judecătorul-sindic va trebui să dea
tribunalului de administraţiunea sa
sémă tribunalului de administra
şi va remite falitului, în presenţa
Judecătorului-comisar, tóte bunu ţiunea sa şi va remite falitului tâte
rile sale, registrele, hârtiile şi ori-ce bunurile sale, registrele, hârtiile şi
alte efecte, luând descărcare, con ori-ce alte efecte, luând descărcare,
506
Textul legei în vigóre
formându-se condiţiunilor şi precau
ţiunilor stabilite prin concordat.
Judecătorul-comisar va încheia
despre tóte proces-verbal şi func
ţiunile sale încetéză.
Tribunalul va judeca contesta
ţiunile ivite.
Neachitarea cheltuelilor de jus
tiţie şi de administraţiune ale fali
mentului, precum şi neachitarea
celor-alte datorii privilegiate, în
termen de trei dile de la rămânerea
definitivă a hotărîrei de omologarea
concordatului, dă drept sindicului
a cere de la tribunal autorisarea
pentru a vinde, conform art. 804,
parte din patrimoniul falitului până
la concurenţa sumelor datorite.
Art. 861. Falitul concordatar,
mai înainte de îndeplinirea obliga
ţiunilor luate prin concordat, nu va
putea constitui fondul său de co
merciü în gagiü, nici înstrăina acest
fond în alt mod de cât acela cerut
de felul comerciului său. Ori-ce con
stituire de gagii sau înstrăinare,fă
cute în contra disposiţiunilor ace
stui articol, sunt nule de drept şi
creditorii interesaţi pot cere chiar
anularea concordatului şi restabili
rea stărei de faliment.
Art. 862. Concordatul, deşi omo
logat, va putea să fie anulat de tri
bunal dupe cererea sindicului sau
a ori-cărui creditor, dupe ce va as
culta contradictorii pe sindic şi pe
falit, dacă se descoperă, dupe omo
logare, că sa exagerat în mod frau
dulos pasivul sau că s'a disimulat
o parte importantă din activ. Acé
stă anulare liberéză de drept garan
ţiile date pentru concordat.
Art. 863. Dacă falitul nu înde
plinesce condiţiunile concordatului,
majoritatea creditorilor cari au luat
parte la deliberaţiuni, şi cari n'aú
fost îndestulaţi cu sumele cuvenite
prin concordat, va putea cere resi
liarea lui.
Majoritatea se va determina dupe
disposiţiile art. 848.
Cererea se va propune înaintea
DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
conformându-se condiţiunilor şi pre
cauţiunilor stabilite prin concordat.
Judecătorul-sindic va încheia des
pre tóte proces-verbal şi funcţiu
nile sale încetéză.
Tribunalul va judeca contesta
ţiunile ivite.
Neachitarea cheltuielilor de jus
tiţie şi de administraţiune ale fali
mentului, precum şi neachitarea ce
lor-alte datorii privilegiate, în ter
men de trei dile de la rémânerea
definitivă a hotărîrei de omologa
rea concordatului, dă drept judecă
torului-sindic a cere de la tribunal
autorisarea pentru a vinde, conform
art. 804, parte din patrimoniul fa
litului până la concurenţa sumelor
datorite.
Neschimbat. Neschimbat.
Art. 862. Concordatul, de şi omo Admis.
logat, va putea să fie anulat de tri
bunal dupe cererea judecătorului
sindic sau a ori-cărui creditor, dupe
ce va asculta contradictorii pe sin
dic şi pe falit, dacă se descoperă,
dupe omologare, că sa exagerat în
mod fraudulos pasivul sau că sa
disimulat o parte importantă din
activ. Acéstă anulare liberéză de
drept garanţiile date pentru con
cordat.
Art. 863. Dacă falitul nu înde Admis.
plinesce condiţiunile concordatului,
unul saă mai mulţi creditori, cari
aú luat parte la deliberaţiuni şi
cari nu a fost îndestulaţi cu su
mele cuvenite prin concordat, vor
putea cere resiliarea lui.
Prin faptul resiliărei concorda
tului se redeschid operaţiunile fali
mentului, şi creditorii neîndestulaţi
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI

Textul legei in vigóre Textul propus

tribunalului, în numele işilor cre reintră în întregimea drepturilor faţă

ditori, de către sindic sai de către cu falitul, ţinéndu-se însă în semă
creditori însăşi, citându-se sindicul partea proporţională din creanţa
contradictorii cu falitul şi cu fide stinsă prin plata cotelor deja efec
jusorii, dacă sunt. tuată. -

Resiliarea concordatului va putea Resiliarea concordatului nu libe

fi cerută în mod individual, dar nu réză pe fidejusori, nici face să înce
mai în propriul lor interes, de unul teze ipotecele saă cele-alte garanţii
sai mai mulţi creditori cari nu vor constituite printr'énsul.
fi fost îndestulaţi în tot saă în parte Repunerea în stare de faliment,
de sumele venite la scadenţă, ce li sepentru neplata cotelor stipulate prin
cuvenea în virtutea concordatului. concordat, va atrage pentru falit pe
In asemenea cas, aceşti creditori dépsa prevădută pentru bancruta
reintră în întregimea drepturilor lor simplă.
faţă cu falitul, dar nu vor putea
cere restul sumelor promise prin con
cordat de cât dupe expirarea terme
nelor fixate pentru plata ultimelor
rate. Resilierea concordatului nu li
beréză pe fidejusori, nici face să în
ceteze ipotecele şi cele-alte garanţii
constituite printrénsul.
Art. 864. Asupra presintărei sen Art. 864. Asupra presintărei sen Admis.
tinţei care anuléză saú resiliază tinţei care anuléză saú resiliază
concordatul, tribunalul va proceda concordatul, tribunalul va proceda
conform disposiţiunilor primului conform disposiţiunilor secundu
aliniat al art. 825. lui aliniat al art. 825.
Actele făcute de falit în urma Actele făcute de falit în urma
omologărei concordatului şi mai omologărei concordatului şi mai
înainte de anularea sa resiliarea înainte de anularea sa resiliarea
lui nu vor putea fi declarate nule lui nu vor putea fi declarate nule
de cât numai dacă vor fi fost făcute de cât numai dacă vor fi fost făcute
în frauda drepturilor creditorilor. în frauda drepturilor creditorilor.
Art. 865. Creditorii anteriori con Art. 865. Creditorii anteriori con Admis.
cordatului reintră în întregimea cordatului reintră în întregimea
drepturilor lor numai faţă cu fali drepturilor lor numai faţă cu fali
tul, dar nu vor putea participa la tul, dar nu vor putea participa la
masa falimentului de cât numai în masa falimentului de cât numai în
proporţiunile următóre : proporţiunile următóre:
Dacă nu ai primit nici o parte Dacă nu ai primit nici o parte
din dividend, participă pentru tota din dividend, participă pentru tota
litatea creanţelor lor; litatea creanţelor lor;
Dacă ai primit o parte, participă Dacă ai primit o parte, participă
numai pentru porţiunea creanţei numai pentru porţiunea creanţei
primitive corespundétóre cu porţiu primitive corespundătóre cu porţiu
nea de dividend promisă şi nepri nea de dividend promisă şi nepri
mită. mită.
Disposiţiunile acestui articol se Disposiţiunile acestui articol se
aplică şi în casul când un al duoi aplică şi în casul când un al duoi
lea faliment va fi fost declarat, fără lea faliment va fi fost declarat, fără
ca falimentul anterior să fi fost anu ca falimentul anterior să fi fost a
lat saú resiliat. nulat sa resiliat.
508
Textul legei în vigóre
TITLUL VII
Disposiţiuni privitre la falimentul societăţilor comerciale
Art. 866. Falimentul unei socie–
tăţi comerciale se declară de tribu
nalul comercial din jurisdicţiunea
cărui societatea "şi are sediul ei.
Art. 867. Falimentul unei socie
tăţi în nume colectiv sa în coman
dită produce şi falimentul soţilor
ilimitat responsabil.
Tribunalul va declara prin aceeaşi
sentinţă falimentul societăţei şi al
soţilor; va arăta numele, pronumele
şi domiciliul acestora şi va numi
un singur judecător-comisar şi un
singur sindic.
Cu tóte acestea, patrimoniul so
cietăţei va fi ţinut deosebit de acel
al fie-cărui soţ atât la formarea in
ventariului, cât şi în operaţiunile
administrațiunei şi ale lichidaţiunei
activului şi pasivului.
Numai creditorii societăței iaú
parte la deliberaţiunile cari intere
séză patrimoniul social, dar ei con
cură cu creditorii fie-cărui soţ la
deliberaţiunile cari intereséză patri
moniul individual al fie-cărui soţ
cădut în faliment.
Sentinţa declarativă de faliment
produce pentru toţi soţii faliţi efec
tele arătate în titlul I al acestei
cărţi.
Art. 868. Falimentul unui salii
mai multor soţi nu trage dupe sine
falimentul societăței.
Falimentul tutulor soţilor ilimitat
responsabili în societăţile în nume
colectiv sali în comandită nu trage
dupe sine falimentul societăţei dacă
acésta nu se află în stare de încetare
de plăţi.
Art. 869. In cas de faliment al
unei societăţi în comandită prin ac
țiuni sa anonimă, actele de proce
dură se fac contra administratorilor,
directorilor şi lichidatorilor. Ei sunt
ţinuţi să compare înaintea judecă
torului-comisar şi a sindicului ori de
câte ori ar fi chemaţi, şi în special
a procura informațiunile necesare
pentru formarea şi verificarea bi
DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
Neschimbat. Neschimbat
Art. 867. Falimentul unei socie Admis.
tăţi în nume colectiv sau în coman
dită produce şi falimentul soţilor
ilimitat responsabil.
Tribunalulva declara prin aceeaşi
sentinţă falimentul societăţei şi al
soţilor; va arăta numele, pronumele
şi domiciliul acestora şi va numi un
judecător-sindic.
Cu tóte acestea, patrimoniul so
cietăţei va fi ţinut deosebit de acel
al fie-cărui soţ atât la formarea in
ventariului, cât şi în operaţiunile
administrațiunei şi ale lichidaţiunei
activului şi pasivului.
Numai creditorii societăței iaú
parte la deliberaţiunile cari intere
séză patrimoniul social, dar ei con
cură cu creditorii fie-cărui soţ la
deliberaţiunile cari intereséză patri
moniul individual al fie-cărui soţ
cădut în faliment.
Sentinţa declarativă de faliment
produce pentru toţi soţii faliţi efec
tele arătate în titlul I al acestei
cărţi.
Neschimbat. Neschimbat.
Art. 869. In cas de faliment al Admis.
unei societăţi în comandită prin ac
ţiuni sau anonimă, actele de proce
dură se fac contra administratorilor,
directorilor şi lichidatorilor. Ei sunt
ţinuţi să compare înaintea judecă
torului-sindic ori de câte ori ar fi
chemaţi, şi în special a procura in
formaţiunile necesare pentru forma
rea şi verificarea bilanţului şi pen
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 509

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

lanţului şi pentru descoperirea cau tru descoperirea causelor şi împre

selor şi împregiurărilor falimentului. giurărilor falimentului. Ei vor tre
Ei vor trebui să fie ascultăţi ca re bui să fie ascultaţi ca representanţi
presentanţi legali ai societăței falite legali ai societăței falite în téte ca
în tóte casurile în cari legea pre surile în cari legea prescrie ca fali
scrie ca falitul să fie ascultat. tul să fie ascultat.
Art. 870. Creditorii particulari Neschimbat. Neschimbat.
ai unui soţ nu sunt admişi la pasi
vul falimentului societăței. Ei nu ai
drept de cât asupra aceea ce va mai
rëmânea soţului dupe îndestularea
creditorilor societăţei, exceptându
se drepturile derivând din privilegii
saú ipotecă.
Asociaţii în participaţiune ai co
merciantului falit nu sunt admişi
la pasivul falimentului de cât nu
mai pentru acea parte a capitalului
adus de dénşii pe care vor putea-o
proba că nu a fost absorbită de par
tea perderilor ce cad în sarcina lor.
Art. 871. Dacă societatea falită Neschimbat. Neschimbat.
a emis obligaţiuni la purtător, po
sesorii acestor obligaţiuni vor fi ad
mişi la pasivul falimentului în ra
port cu valórea de emisiune a obli
gaţiunilor, scădéndu-se aceea ce li
se va fi plătit cu titlu de amortis
ment sau de ramburs asupra capi
talului de fie-care obligaţiune.
Art. 872. Dacă soţii cu respon Art. 872. Dacă soţii cu responsa Admis.
sabilitate limitată în societăţile ano bilitate limitată în societăţile ano
nime sau în comandită nu efectuase nime sau în comandită nu efectuase
încă, în momentul declarațiunei fali încă, în momentul declarațiunei fali
mentului, vérsămintelepărţilor luate mentului,vărsămintele părţilor luate
asupră-le, sindicul pte fi autorisat asupră-le, judecătorul-sindic pte fi
să le céră vërsămintele ulterióre a autorisat să le céră vërsămintele ul
căror necesitate va fi recunoscută terióre a căror necesitate va fi recu
de tribunal. noscută de tribunal.
Art. 873. In falimentul unei so Neschimbat. Neschimbat.
cietăţi anonime, care nu se găsesce
în stare de lichidaţiune, concorda
tul póte avea de obiect continuarea
saü cedarea întreprinderei sociale,
şi, în asemenea cas, el trebue să de
termine condiţiunile exploatărei ul
terióre.
Art. 874. In societăţile în nume Art. 874. In societăţile în nume Admis.
colectiv şi în comandită creditorii colectiv şi în comandită creditorii
pot consimţi un concordat chiar în pot consimţi un concordat chiar în
favórea unuia sau mai multor din favórea unuia sa mai multor dintre
tre soţi, cu responsabilitate ilimitată. soţi, cu responsabilitate ilimitată.
In acest cas, tot activul social se In acest cas, tot activul social se
va supune administrațiunei şi ope va supune administrațiunei şi ope
510 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

raţiunilor sindicului. Numai bunu raţiunilor judecătorului-sindic. Nu

rile particulare ale soţului căruia sa mai bunurile particulare ale soţului
acordat concordatul sunt excluse,
şi nici o parte a activului social nu
va putea fi întrebuinţată pentru
plata obligaţiunilor derivând din
concordat.
Soţul care a obţinut un concordat
particular este liberat de obligaţiu
nea solidară către creditorii socie
tăței; dar, pentru ca să obţină sen
tinţa indicată în art. 826, el trebue
să probeze că tte datoriile societă
ţei falite a fost plătite: capete, in
terese şi cheltueli.
căruia sa acordat concordatul sunt
excluse, şi nici o parte a activului
social nu va putea fi întrebuinţată
pentru plata obligaţiunilor derivând
din concordat.
Soţul care a obţinut un concordat
particular este liberat de obligaţiu
nea solidară către creditorii socie
tăței; dar, pentru ca să obţină sen
tinţa indicată în art. 826, el trebue
să probeze că tite datoriile societă
ţei falite a fost plătite: capete, in
terese şi cheltueli.

TITLUL VIII

Despre infracţiuni penale în materie de faliment

Art. 875. Acţiunea penală pentru Neschimbat. Neschimbat.
infracţiunile coprinse în acest titlu
este de ordine publică.
Ea póte fi pusă în mişcare chiar
înainte de declaraţiunea de faliment,
când încetarea plăţilor este însoţită
de faptul de dosire, de ascundere, de
închiderea magasinelor, de darea la
o parte, sustragerea sau împuţina
rea fraudulósă a patrimoniului în
dauna creditorilor.
In aceste casuri, procurorul tri
bunalului trebue să comunice în
dată încetarea plăţilor preşedintelui
tribunalului comercial pentru înde
plinirea disposiţiunilor titlului I al
acestei cărţi.
(CAPITOLUL I

D e spr e b a n c rută

Art. 876. Este culpabil de ban Admis.

Art. 876. Este culpabil de ban
crută simplă comerciantul care a
încetat plăţile şi care se găsesce în
tr'unul din casurile următóre:
1) Dacă cheltuelile sale personale
saü acelea ale familiei sale a fost
prea mari în raport cu starea sa
condiţiunea sa economică;
2) Dacă a perdut o mare parte
din patrimoniul se în operaţiuni
curat de noroc, sa manifest im
prudente;
crută simplă comerciantul care a
încetat plăţile şi care se găsesce în
tr'unul din casurile următóre :
1) Dacă cheltuelile sale personale
saú acelea ale familiei sale a fost
prea mari în raport cu starea sau
condiţiunea sa economică;
2) Dacă a perdut o mare parte
din patrimoniul său în operaţiuni
curat de noroc, sa manifest im
prudente ;
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 11

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

3) Dacă, în scopul de a şi întâr 3) Dacă,în scopul de a "şi întâr

dia falimentul, a făcut cumpărări dia falimentul, a făcut cumpărări
cu intenţiunea urmată de fapt de a cu intenţiunea urmată de fapt de a
revinde lucrurile cumpărate cu pre revinde lucrurile cumpărate cu pre
ţuri sub valórea lor curentă, sa ţuri sub valórea lor curentă, sa
dacă a avut recurs la împrumuturi, dacă a avut recurs la împrumuturi,
girare de efecte sau alte mijlóce girare de efecte sau alte mijlóce
ruinătóre pentru a "şi procura fon ruinătóre pentru a "şi procura fon
duri; duri;
4) Dacă, în urma încetărei plăţi 4) Dacă, în urma încetărei plăţi
lor, a plătit pe veri-un creditor în lor, a plătit pe veri-un creditor în
detrimentul masei ; detrimentul masei;
5) Dacă nu a ţinut de loc regis 5) Dacă nu a ţinut de loc regis
trele prescrise de lege, ori dacă nu trele prescrise de lege, ori dacă nu
le-a ţinut în mod regulat, sau cel le-a ţinut în mod regulat, sau cel
puţin registrul jurnal încheiat şi vi puţin registrul jurnal încheiat şi
dat conform art. 27. vidat conform art. 27;
6) Dacă nu a plătit la epocele sti
pulate prin concordat partea promisă
creditorilor săi, precum sa dis la art.
863 ultim aliniat.
Admis.
Art. 877. Este asemenea culpabil Art. 877. Este asemenea culpa
de bancrută simplă comerciantul bil de bancrută simplă comercian
care a încetat plăţile şi care se gă tul care a încetat plăţile şi care se
sesce în veri-unul din casurile ur găsesce în veri-unul din casurile
mătóre : următóre :
1) Dacă nu a făcut în mod exact 1) Dacă nu a făcut în mod exact
inventariul anual sai dacă regis inventariul anual sau dacă regis
trele şi inventariile sale sunt in trele şi inventariile sale sunt incom
complecte sau neregulat ţinute, sa plecte sau neregulat ţinute, sa nu
nu da séma de adevărata stare a daú séma de adevărata stare a ac
activului şi pasivului său, chiar tivului şi pasivului săü, chiar când
când n'ar fi fraudă; n'ar fi fraudă;
2) Dacă, având contract de că 2) Dacă, având contract de căsă
sătorie, nu sa conformat disposi torie, nu s'a conformat disposiţiu
țiunilor art. 19 şi 20; nilor art. 19 şi 20;
3) Dacă, în cele trei dile de la 3) Dacă, în cele trei dile de la în
încetarea plăţilor, nu a făcut decla cetarea plăţilor, nu a făcut decla
raţiunea prescrisă de art. 699 saú raţiunea prescrisă de art. 703 saú
dacă, fiind vorba de falimentul unei dacă, fiind vorba de falimentul unei
societăţi, declaraţiunea făcută nu societăţi, declaraţiunea făcută nu
arată numele tutulor soţilor soli arată numele tutulor soţilor soli
dari; dari;
4) Dacă, fără împedicare legitimă, 4) Dacă, fără împedicare legi
nu sa presintat în persénă înaintea timă, nu sa presintat în persénă
judecătorului-comisar sau a sindi înaintea judecătorului-sindic în ca
cului în casurile şi în termenele surile şi în termenele prescrise şi
prescrise şi dacă, presintându-li-se, dacă, presintându-li-se, "i-a dat in
le-aú dat informațiuni false, sa formaţiuni false, sali dacă s'a de
dacă sa depărtat fără permisiune părtat fără permisiune de la domi
de la domiciliul său în timpul fali ciliul său în timpul falimentului;
mentului; 5) Dacă nu a îndeplinit obligaţiu
5) Dacă nu a îndeplinit obliga nile luate într-un concordat obţinut
într'un faliment anterior.
 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

țiunile luate într-un concordat ob

ţinut într-un faliment anterior.
Art. 878. Ori-cine, exercitând o Neschimbat. Neschimbat.
bicinuit profesiunea de mijlocitor,
va fi căut în faliment e culpabil
de bancrută simplă.
Art. 879. E culpabil de bancrută Neschimbat, Neschimbat.
simplă comerciantul care, chiar îna
inte de declaraţiunea de faliment
şi numai pentru a "şi facilita obţi
nerea unui moratoriu, şi-a atribuit
cu bună sciinţă şi în contra adeve
rului o parte din activ, sau a simu
lat datorii neexistente pentru a face
să intervie în adunări creditori în
tot sau în parte fictivi.
Art. 880. E culpabil de bancrută Neschimbat. Neschimbat.
fraudulósă comerciantul falit care
a sustras sau falsificat registrele
sale, distras, tăinuit sau disimulat o
parte din activul său, şi comercian
tul care, într-un alt scop de cât cel
indicat în articolul precedent, a în
făţişat datorii neexistente, sau care
in registre, în scripte sau în acte
autentice ori private, sau în bilanţ,
s'a dat în mod fraudulos dator de
sume ce nu datora.
Mai pot fi declaraţi bancrutari
frauduloşi comercianţii cari, înainte
de declararea în faliment, vor fi în
străinat o parte insemnată din măr
furi sau activ pe preţuri reduse şi
mai scădute de cât costul lor, in
scopul fraudulos de a frustra pe
creditori.
Art. 881. Delictele de bancrută Neschimbat. Neschimbat.
simplă se pedepsesc cu închisére de
la 15 dile până la duoi ani, fără a
se putea acorda circumstanţe ate
nuante pentru micşorarea pedepsei.
Cel ce se face culpabil de ban
crută simplă va putea fi, osebit de
acésta, declarat incapabil de a exer
cita profesiunea de comerciant şi a
i se interdice dreptul de intrare în
localurile de bursă.
Art. 882. Bancruta fraudulósă se Neschimbat. Neschimbat.
va pedepsi cu maximul închisorei
corecţionale şi cu interdicţiunea pe
timp mărginit.
Pedépsa închisorei, chiar când ju
decata găsesce circumstanţe uşură
16 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 513

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

tóre, nu pte fi redusă la mai puţin

de un an.
Cel ce este condamnat pentru fap
tul de bancrută fraudulósă va fi, o
sebit de acésta, declarat incapabil
de a mai exercita profesiunea de co
merciant şi i se va interdice drep
tul de intrare în localurile de bursă.
Contra acelora ce vor fi exercitat
obicinuit profesiunea de mijlocitori,
în cas de bancrută fraudulósă, se va
aplica maximum pedepsei.
-
CAPITOLUL II

Despre delictele altor persne de cât falitul, fără complicitate în bancrută

Art. 883. Prepusul sau represen Art. 883. Prepusul sa represen Admis.
tantul comerciantului falit care, în tantul comerciantului falit care, în
gestiunea lui încredinţată, s'a făcut gestiunea lui încredinţată, s'a făcut
culpabil de veri-una din faptele in culpabil de veri-una din faptele in
dicate la No. 2, 3, 4 şi 5 din art. dicate la No. 2, 3, 4 şi 5 din art.
876, şi la No. 1 din art. 877 saú la 876, şi la No. 1 din art. 877 sau la
art. 880, se va pedepsi conform dis art. 880, se va pedepsi conform dis
posiţiunilor acestui din urmă articol. posiţiunilor pentru bancrută frau
dulósă.
Art. 884. In cas de faliment a Neschimbat. Neschimbat.
unei societăţi în comandită, prin
acţiuni sa anonimă, administrato
rii şi directorii ei vor fi pedepsiţi
dupe disposiţiunile art. 881, dacă
falimentul a provenit din culpa lor,
saú dacă nu ai fost îndeplinite dis
posiţiunile art. 92, 93, 95, 96, 101,
104, 142, 146, 147, 148, 157, 168,
173, 174, 175, 178, 179, 182, 183
şi 184, saú dacă sunt culpabili de
veri-unul din faptele arătate la No.
2, 3, 4 şi 5 ale art. 876 şi la No. 1,
3 şi 4 ale art. 877.
Ei se vor pedepsi cu aceeaşi pe
dépsă dacă sunt culpabili de veri
unul din faptele indicate la art. 880.
Asemenea şi:
1) Dacă ai omis cu dol de a pu
blica contractul social şi schimbă
rile ulterióre în modurile prescrise
de lege;
2) Dacă ai arătat în mod falş ca
pitalul subscris sa vérsat;
3) Dacă ai distribuit societarilor
dividende evident fictive şi cu chi
pul acesta a micşorat capitalul so
cial;
4) Dacă cu dol aú făcut preluări
 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

mai mari de cât cele permise prin

actul social;
5) Dacă ai ocasionat cu dol, sală
prin mijlociri de operaţiuni dolóse,
falimentul societăţei.
Art. 885. Sindicul falimentului, Art. 885. Judecătorul-sindic al Admis.
care se va fi făcut culpabil de mal falimentului, care se va fi făcut cul
versaţiuni în administraţiunea sa, pabil de malversaţiuni în adminis
se va pedepsi cu maximul închiso traţiunea sa, se va pedepsi cu maxi
rei; iar dacă paguba causată este mul închisorei; iar dacă paguba
mică, închisârea se va putea reduce causată este mică, închisârea se va
până la trei luni. putea reduce până la trei luni.
Disposiţiunile acestui articol se Disposiţiunile acestui articol se
vor aplica asemenea auxiliarilor şi vor aplica asemenea auxiliarilor şi
celor însărcinaţi de către sindic cu celor însărcinaţi de către judecăto
executarea operaţiunilor falimen rul-sindic cu executarea operaţiu
tului. nilor falimentului.
Art. 886. Se vor pedepsi cu ma Neschimbat. Neschimbat.
ximul închisorei acei cari, deşi n'ar
fi complici în bancrută, se vor do
vedi culpabili:
1) Că într'un faliment, cu bună
sciinţă, ai distras, tăinuit sau disi
mulat, prin declaraţiuni publice sau
private, bunuri mobile sau imobile
de ale falitului;
2) Că, în mod fraudulos, ai pro
dus în faliment creanţe simulate, în
numele lor proprii sai prin per
sóne interpuse;
3) Că ai săvîrşit veri-unul din
faptele arătate în art. 880, exerci
tând comerciul sub numele altuia
saú sub nume simulat. Aceeaşi pe
dépsă se va aplica şi comerciantului
care "şi-a prestat numele.
Ascendenţii, descendenţii, afinii
şi soțul falitului, cari cu sciinţă vor
fi distras sai tăinuit valori sau alte
lucruri aparţinând falimentului, se
vor pedepsi cu închisâre corecţio
nală.
Art. 887. Creditorul care va fi Neschimbat. Neschimbat.
stipulat cu falitul, sau cu altă per
sónă, avantagii în folosul si pro
priü pentru votul seü în deliberările
falimentului, sală în cererea de mo
ratorii, sau acela care, prin alte
moduri de cât cele prevădute în
art. 880, şi va fi procurat avantagii
în sarcina activului falimentului, se
va pedepsi cu închisore până la un
an şi cu amendă până la 2.000 lei.
Art. 888. In casurile prevădute de
 515
46 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI

Textul lege in vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

cele duoë articole precedente, sen

tinţa penală de condamnare va tre
bui să ordone:
1) Reintegrarea, dacă este casul,
la masa creditorilor a bunurilor sai
valorilor sustrase şi restituirea celor
în drept a sumelor ce creditorele pri
mise fără să "i fi datorat;
2) Despăgubirea daunelor pentru
sumele câte s'aú constatat, cu re
serva despăgubirei şi a altor daune
mai mari dacă s-ar dovedi în urmă;
3) Anularea în privinţa tutulor şi
chiar a falitului a convenţiunilor
particulare ce vor fi fost încheiate
pentru a procura creditorilor avan
tagiile menţionate în articolul pre
cedent.
Dacă cererile pentru obiectele sus
indicate nu ai fost propuse în in
stanţa penală, sau dacă, fiind pro
puse, a intervenit o ordonanţă de
neurmărire sau o sentinţă absolu
torie, acele cereri vor putea fi în
urmă introduse şi judecate înaintea
tribunalului de comercii.
616
CARTEA IV
Despre exerciţiul acţiunilor comerciale şi despre
durata lor
Se modifică numai următórele articole din capitolele şi titlurile
respective:
Textul legei în vigóre
Art. 891. Acţiunile aparţinând
jurisdicțiunei comerciale se vor ju
deca de judecătoriile de pace în ul
tima instanţă până la valórea de
300 lei inclusiv, capital şi interese,
şi cu drept de apel la tribunalul co
mercial în coprinsul căruia se află
până la valórea de 1.500 lei inclu
siv, capital şi interese.
Art. 938. Intrunirile creditorilor
sunt presidate de judecătorul-co
misar.
Decisiunile se iau cu majoritatea
absolută a creditorilor presenţi, a
fară de casurile în cari legea nu
cere o anume majoritate,
Creditorii se pot presinta în per
sónă saú prin mandatari.
Art. 939. Procesul-verbal al în
trunirei creditorilor se subscrie de
judecătorul-comisar şi de grefier,
El coprinde în resumat desbate
rile urmate, decisiunile luate de cre
ditori şi ordinea în care ele au avut
loc şi indică numirile făcute dupe
ordinea numărului voturilor obţi
nute de fie-care, începând cu cel
mai mare numer,
DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1809
Textul propus Modificările comitetului delegaţilor
Art. 891. Acţiunile aparţinând Admis.
jurisdicțiunei comerciale se vor ju
deca de judecătoriile comunale în
ultimă instanţă până la valórea de
5 lei inclusiv şi cu drept de apel la
judecătoria de ocol respectivă până
la suma de 50 lei inclusiv, capete şi
dobêndi; iar de către judecătoriile
de ocóle în ultimă instanţă de la
50 de lei până la valórea de 200 de
lei inclusiv, capete şi dobândi, şi cu
drept de apel la tribunalul comer
cial în coprinsul căruia se află până
la valórea de 1.500 lei inclusiv, ca
pete şi dobândi.
Art. 938. Intrunirile creditorilor Admis.
sunt presidate de judecătorul-sindic.
Decisiunile se iau cu majoritatea
absolută a creditorilor presenţi, a
fară de casurile în cari legea nu cere
o anume majoritate.
Creditorii se pot presinta în per
sónă saú prin mandatari.
Art. 939. Procesul-verbal al în Admis.
trunirei creditorilor se subscrie de
judecătorul-sindic şi de grefier sai
de secretarul-archivar al sindicatu
lui tribunalului.
El coprinde în resumat desbate
rile urmate, decisiunile luate de cre
ditori şi ordinea în care ele au avut
loc şi indică numirile făcute dupe
ordinea numărului voturilor obți
nute de fie-care, începând cu cel
mai mare număr.
 16 Martie 1899 DESBATERILE sENATULUI 517

Textul legei în vigore Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

Procesul-verbal se înaintéză tri Procesul-verbal se înaintéză tri

bunalului în termen de cel mult trei bunalului în termen de cel mult trei
ile, spre a fi alăturat la cele-alte dile, spre a fi alăturat la cele-alte
acte ale falimentului. acte ale falimentului.
Art. 941. Ordonanţele judecăto Art. 941. Ordonanţele judecăto Admis.
rului-comisar nu sunt supuse ape rului-sindic nu sunt supuse apelu
lului de cât în casurile determinate lui de cât în casurile determinate
de lege. de lege.
Apelul se face către tribunalul Apelul se face către tribunalul
respectiv pentru audienţă fixă. respectiv pentru audienţă fixă.
Art. 942. Tóte deliberaţiunile tri Art. 942. Deliberaţiunile tribuna Admis.
bunalului în materie de faliment vor lului în materie de faliment vor pu
fi precedate de relaţiunea judecăto tea fi precedate de relaţiunea judecă
rului-comisar. torului-sindic.
Cu tóte acestea,sentinţa declara
tivă de faliment, în casurile prevă
dute de art. 699, 700 şi 701, şi în
cheiările tribunalului prevădute de
art. 709, 739 şi 756, pot fi pronun
ţate fără relaţiunea judecătorului
comisar.
Art. 943. Sentinţele şi încheiările Art. 943. Sentinţele şi încheiările Admis.
tribunalului, pronunţate conform tribunalului, pronunţate conform
art. 704, 718, 719, 734, 826, 835, art. 708, 722, 723, 735, 826, 835,
837, 841, 842, 843, 852 şi 864, şi 837, 841, 842, 843, 852, 864 şi
sentinţele de condamnare la una din sentinţele de condamnare la una din
pedepsele pentru unul din delictele pedepsele pentru unul din delictele
prevédute în titlul VIII al cărţei a prevédute în titlul VIII al cărţei a
III-a, se vor afige la uşa tribunalu III-a, se vor afige la uşa tribunalu
lui şi la alte locuri obicinuite, în lui şi la alte locuri obicinuite, în co
comuna unde reşéde tribunalul, în muna unde reşéde tribunalul, în co
comuna unde reşéde curtea de apel, muna unde reşéde curtea de apel,
în comuna de reşedinţă a falitului, în comuna de reşedinţă a falitului,
în tóte locurile unde el avea stabili în tóte locurile unde el avea stabi
mentele de comercii şi în salele limentele de comercii, şi în salele
burselor şi camerelor de comercii burselor şi camerelor de comercii
din acele localităţi. din acele localităţi.
Un extract de pe aceste sentinţe Un extract de pe aceste sentinţe
saú încheiări se va publica în fia saú încheiări se va publica în fóia
anunciurilor judiciare ale locurilor anunciurilor judiciare ale locurilor
sus arătate, cu dreptul pentru jude sus arătate, cu dreptul pentru ju
cătorul-comisar de a ordona publi decătorul-sindic de a ordona pu
caţiunea şi în alte diare, când împre blicaţiunea şi în alte diare, când îm
giurările falimentului ar cere o mai pregiurările falimentului ar cere o
întinsă publicitate. mai întinsă publicitate.
Afigerea şi publicaţiunile sus dise Afigerea şi publicaţiunile sus dise
vor fi făcute în cel mai scurt termen vor fi făcute în cel mai scurt ter
posibil, adică: dacă trebuesc făcute men posibil, adică: dacă trebuesc
în localitatea unde se află tribuna făcute în localitatea unde se află
lul, cel mai târdiü în trei dile de la tribunalul, cel mai târjiü în trei
data hotărîrei; dacă trebuesc făcute dile de la data hotărîrei; dacă tre
în altă parte, ele trebuesc să fie ex buesc făcute în altă parte, ele tre
pediate pentru execuţiunea imediată buesc să fie expediate pentru execu
în acelaşi termen. ţiunea imediată în acelaşi termen.
548 DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899

Textul legei în vigóre Textul propus Modificările comitetului delegaţilor

Judecătorul-comisar este dator a Judecătorul-sindic este dator a

observa exacta îndeplinire a dispo
siţiunilor coprinse în acest articol.
Art. 968. Sindicii tribunalelor
primesc retribuţiunea judecătorilor
de şedinţă. Pe lângă acest onorarii,
sindicii tribunalului de Ilfov mai
primesc o diurnă de 150 lei pe lună,
iar sindicii tribunalelor Iaşi, Dolj,
Covurlui şi Brăila o diurnă de
75 lei.
Secretarii-archivari ai sindicilor
primesc retribuţiunea grefierilor de
tribunal.
Art. 969. Pentru acoperirea re
tribuţiunei sindicilor şi secretarilor
archivari şi pentru cheltuelile de
cancelarie, Statul va percepe până
la 3", din activul brut al falimen
tului, fără ca suma percepută de la
un faliment să ptă întrece cifra de
20.000 lei.
Cota perceperei până la maxi
mum 3% se va fixa în fie-care an
prin legea budgetară.
Pentru anul budgetar curent cota
se fixéză la 2,75%; ea se va face
venit la tesaur, sub o rubrică spe
cială a veniturilor ministerului de
justiţie,
In raport cu incasările şi intră
rile, se va deschide, prin consiliul de
miniştri, ministerului de justiţie
creditele necesare pentru retribuţiu
nea personalului,
observa exacta îndeplinire a dispo
siţiunilor coprinse în acest articol.
Art. 968. Judecătorii-sindici ai Admis.
tribunalelor primesc retribuţiunea
judecătorilor de şedinţă. Pe lângă
acest onorarii, judecători-sindici ai
tribunalului de Ilfov mai primesc o
diurnă de 150 lei pe lună, iar jude
cătorii-sindici ai tribunalelor Iaşi,
Dolj, Covurlui şi Brăila o diurnă
de 75 lei.
Secretarii-archivari ai judecăto
rilor-sindici primesc retribuţiunea
grefierilor de tribunal.
Art. 969. Pentru acoperirea re Admis.
tribuţiunei judecătorilor-sindici şi
secretarilor-archivari şi pentru chel
tuelile de cancelarie, Statul va per
cepe până la maximul 4% din ac
tivul brut al falimentului, fără ca
suma percepută de la un faliment
să pótă întrece cifra de 20.000 lei.
Cota perceperei până la maximum
4% se va fixa în fie-care an prin
legea budgetară.
Pentru anul budgetar curent cota
se fixéză la 3%; ea se va face venit
la tesaur, sub o rubrică specială a
veniturilor ministerului de justiţie.
In raport cu incasările şi intră
rile se va deschide, prin consiliul
de miniştri, ministerului de justiţie
creditele necesare pentru retribuţiu
nea personalului.

Ministru de justiţie, C. I. STOICESCU. Raportor, N. CONSTANTINESCU,

D. G. Mârzescu : V’aş ruga, d-lor se
natori, să amânăm pe mâine discutarea
proiectului de lege. Cred că şi d, ministru va
adera la acéstă propunere
D, ministru de justiţie, C. I. Stoicescu,
D-lor senatori, sunt forte recunoscator. S
atului că a bine-voit să intre în cercetarea
proiectului de lege al cărui rap. ****
studii. Facut primul pas, nu vad nici :
manent pentru admiterea ProP99
r. d-lui Mârzescu de a se începe de
țiunea mâine,
_ se pune la vot propunerea d-lui Mar
gescu şi se primesce
_0, alinistru de justiţie, C, I. Stoica,
itire Mesagiilor regale prin care 9
„baterea Senatului. Proiectele 999
recunoscerea calitaţie de 99
a constantin și Eliad Ar”
D. vice preşedinte, P. Orbescu: Acum
ne mai fiind nimic la ordinea dilei, trecem
la votare de indigenate.
— D. Em. Leonescu, în lipsa d-lui ra
portor, dă citire următorului raport şi pro
iect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 18 lanuarie 1899, în majori
tate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenți d-nii Borş Ioan,
Gâlcă lorgu şi Em. Leonescu, a luat în cerce
tare proiectul de lege, adus în deliberarea
Senatului cu mesagiul regal No. 74 de la 5
Ianuarie 1899, prin eare, în virtutea art. 7,
S II, lit. b din Constituţiune, se cere a se
acorda împămèntenirea cu dispensă de sta
giü d-lui Sigmund Ipser, de religiune cato
lică, de profesiune grădinar, domiciliat în co
muna Botoşani,
Examinând actele aflate în dosarul acel
tel Cererii a constatat :
Că s'a născut la anul 1857, Maită 6,1
comuna Botoşani, şi la 19 Maiü acelaşi
s'a botezat în religiunea catolică;
Că nu s'a găsit înscris în registrul sup"
şilor străini, dupe cu se constată din cert:
catul No. 2974 din 1896, liberat de pre
fectura judeţului Botoşani;
Că se bucură de o bună conduită în 9
cietate;
Că a făcut serviciul militar în arma
română;
Că plătesce regulat dările către Stat. "
deţ şi comună.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea. *
miţând acest proiect de lege, vine, prins"
scrisul ei raportor, a vă ruga să bine"
Raportor, I. Borș.
 16 Martie 1899
L, E. G. E
Art. unic. –În virtutea art. 7, ŞII, lit, b
din Constituţiune, se acordă d-lui Sigmund
Ipser, din comuna Botoşani, judeţul Boto
şani, împământenirea cu dispensă de stagii.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor, în şedinţa de la 25 Noembre 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de şise-deci vo
turi, contra a şépte.
Vice-preşedinte, B. Iepuresou.
(L.S. S)
Secretar, I. Procopiu.
D. vice-preşedinte : Discuţiunea e des
chisă.
– Necerînd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
–Se pune la vot proiectul de lege în to
tal prin bile.
D. vis-preşedinte resultatul votului :
votanţi . . . . . . . . . 52
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 50
Bile negre . . . . . . . . 2
Senatul a admis indigenatul cu */ voturi.
– D. V. A. Urechiă, în lipsa d-lui ra
portor, dă citire următorului raport şi pro
iect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 21 Februarie 1898, în majori
tate de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S.
S. Mitropolitului Primat, fiind presenţi P.
S. S. Episcopul de Roman, d-nii Chr. Ta
bacovici, Andrei Vizanti şi Stroe Beloescu,
a luat în cercetare petiţiunea, înregistrată
la No. 770 din 19 Februarie 1898, înain
tată Senatului, prin care, în virtutea art. 9
din Constituţiune, se cere a se recunsce
calitatea de cetăţén român d-lui Pandele I.
Evanghelie, român din Macedonia, de reli
giune ortodoxă, de profesiune comerciant,
domiciliat în comuna Bucuresci, judeţul
Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut la anul 1859, din părinţii
români Ion Evanghelie şi legitima sa soţie
Sofia, în oraşul Coreea, județul Monastir, în
Macedonia ;
Că este stabilit în ţéră la anul 1877;
Că este de profesiune comerciant;
Că nu a fost nici o-dată supus veri-unei
protecțiuni străine;
Că este membru al societăţei macedo
română ;
Că plătesce dările către Stat, comună şi
judeţ;
Că se bucură în societate de o bună cen
duită;
In faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Pandele I. Evanghe
lie, ca unul ce întrunesce condiţiunile pre
scrise de art. 9 din Constituţiune, prin sub
semnatul "ei raportor, vă rögă să bine-voiţi
a "i recunosce calitatea de cetăţân român,
votând următorul
DESBATERII SENATULUI
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţân
român d-lui Pandele I. Evanghelie, român
din Macedonia, domiciliat în comuna Bucu
resci, judeţul Ilfov.
Raportor, A. Vizanti.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
–Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi . . . . . . . . . 40
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 33
Bile negre . . . . . . . . 7
Senatul a adoptat proiectul de lege.
–D. raportor, St. Perietzeanu-Buzăă, dă
citire următorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 21 Martie 1897, în număr de 4
membrii, sub preşedinţa d-lui G. Orleanu,
fiind presenţi d-nii St. Perietzeanu-Buzăü, dr.
Mihălescu şi D. G. Simulescu, a luat în
cercetare petiţiunea,înregistrată la No.996
de la 3 Martie 1897, adresată Senatului,
prin care, în virtutea art. 9 din Constitu
ţiune, se cerea a se recunsce calitatea de
cetăţén român d-lui Michail Străjănescu, ro
mân din Banat, de religiune greco-orientală,
de profesiune funcţionar, domiciliat în co
muna Bucuresci,judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul ace
stei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Boisia, ţinutul
Banatului, la 18 Septembre 1861, din pă
rinţii Nicolae Străjănescu şi Maria, şi s'a
botezat în religia greco-orientală;
Că s'a lepădat de protecţia austro-un
gară ;
Că se bucură de bună conduită;
Că la 5 Martie 1894 a fost numit copist
în ministerul de răsboii şi la 5 Aprilie 1896
copist clasa II, unde are bună conduită ;
Că este membru al Ligei pentru unitatea
culturală, recepisa No. 5.620 de la 25 Fe
bruarie 1897.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Michail Străjănescu, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a'i recunsce
calitatea de cetățen român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Michail Străjănescu, român din
Banat, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzăă.
519
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votuluil:
Votanţi . . . S7
Majoritate regulamentară , 32
Bile albe . . . . . . . 33
Bile negre . . . . . . . 4
Senatul a admis proiectul de lege.
–D. general Catargi (în locul d-lui S.
Beloescu, raportor) dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 31 Ianuarie 1898, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat Iosif, fiind presenţi P. S.
S. Episcopul de Roman, d-nii Stroe Belo
escu şi Chr. Tabacovici, a luat în cercetare
proiectul de lege, adus în deliberarea Se
natului cu Mesagiul regal No. 84/1 de la 7
Martie 1897, prin care, în virtutea art. 7,
Ș II, lit. a din Constituţiune, se cere a se
acorda împământenirea cu dispensă de sta
giü d-lui Otto Gagel, de religiune protes
tantă, de profesiune brutar, domiciliat în
comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în Făgăraş(Transilvania),
la 13 Martie 1854, din părinţi germani;
Că are în Bucuresci un stabiliment mare
de brutărie;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
Că plătesce dări către Stat şi comună;
Că se lépëdă de ori-ce protecţie străină;
Din actele presintate nu se constată că în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7, ŞII,
lit. a din Constituţiune. Comisiunea a decis
ca cererea numitului să fie supusă la stagiul
de 10 ani, cu începere de la 19 Februarie
1897, de când a făcut cererea, şi prin sub
semnatul raportor, vă rogă să bine-voiţi a
a vota şi d-vóstre acéstă conclusiune.
Raportor, S. Beloescu.
PROIECT DE LEGE
In virtutea art. 7, Ş II, lit. a din Consti
tuţiune, se acordă d-lui Otto Gagel, din co
muna Bucuresci, judetul Ilfov, împământe
nirea cu dispensă de stagii. -
Ministrul justiţiei, Ştefan C. Șendrea,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi . . . . . • . . . 44
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 40
Bile negre . . . . . . . .
520
Senatul a admis cu 2/3 proiectul de lege.
– D. secretar, C. Poroineanu, în locul
d-lui raportor, eitesce următorul raport şi
proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vótre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 15 Martie 1896, în majori
tate de ş4se membri, sub preşedinţa d-lui G.
Radovici, fiind presenţi d-nii: dr. Michălescu,
dr.Sabin, Em. Leonescu, P. Petrescu, C.
Z4gănescu, a luat în cercetare petiţiunea,
înregistrată la No. 563 de la 1 Februarie
1896, adresată Senatului, prin care, în
virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere a
se recunosce calitatea de cetăţén român
d-lui Apostol Costache Paichidy, fiü de ro
mân din Macedonia, de religiune ortodoxă,
de profesiune agricultor, domiciliat în co
muna Giurgiu.
Examinând actele aflate în dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Răsuceni, plasa
Câlniştea, judeţul Vlaşca, la 2 Maiü 1871,
din părinţii Costache Peichidy şi Ioana, şi
s'a botezat în religia ortodoxă;
Că la 14 Decembre 1892 s'a supus legel
de recrutare a armatei, dar a fost dispensat
avênd frate sub drapel;
Că se bucură de bună conduită;
Că se ocupă cu agricultura.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Apostol C. Paichidy, ca unul
ce intrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a 'I recunsce
calitatea de cetăţén român, votând proiectul
de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Apostol C. Paichidy, fiü de ro
mân din Macedonia, domiciliat în Giurgiu.
Raportor, P. Petrescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în considerare şi se admite.
–Se pune la vot legea în total cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Vo
tul este nul,prin urmare se va repeta în
şedinţa de mâine.
– D. raportor, St. Perieţeanu-Buzău,
dă citire următorului raport şi proiect de
lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat,întrunin
du-se în diua de 12 Martie 1897, sub preşe
dinţa d-lui G. Orleanu,fiind presonţi d-nii: Il.
Isvoranu, St. Perieţeanu-Buzăü şi dr. Michă
lescu, a luat în cercetare proiectul de lege,
votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în
şedinţa de la 8 Februarie 1897 şi a adus în
deliberarea . . Senatului cu Mesagiul regal
No. 604 de la 21 Februarie 1897, prin care,
în virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere
DESBATERILE SENATULUI
a se recunsce calitatea de cetăţén român
d-lui Emanoil A. Purcheria, de religiune
greco-orientală, de profesiune inginer-con
ductor, domiciliat în comuna Focşani, jude
ţul Putna.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că sa născut la anul 1849, Septembre
8, şi la 13 aceeaşi lună şi am s'a botezat în
religia greco-orientală la biserica românéscă
Sf. Nicolae din suburbiul Braşovului;
Spre a proba că nu s'a bucurat nici o
dată de veri-o protecțiune străină, alătură
la dosarul săă pasportul românesc cu care
s'a servit spre a călători în străinătate;
Printr'un certificat al serviciului technic
din judeţul Putna No. 266 din 29 Decembre
1880, se vede că a servit doi ani ca con
ductor în acest servicii, îndeplinindu'şi cu
activitate tóte însărcinările funcţiunei sale;
Din certificatul primăriei urbei Focşani
No. 482 din 19 Ianuarie 1895, se constată
că d-sa se află ca contribuabil în acest oraş
de la anul 1879, bucurându-se de o bună
conduită în societate.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Emanoil A. Purcheria,
vine, prin snbscrisul ei raportor, a vă ruga
să bine-voiţi a vota următorul proiect de
lege.
Raportor, St. Perieţeanu-Buzăă.
L, E (G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce d-lui Emanoil A.
Purcheria, român din Transilvania, calitatea
de cetăţen român.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 8 Februarie anul
1897, şi s'a adoptat cu unanimitate de şese
deci şi unu voturi.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D.)
Secretar, G. G. Ghiţescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
IT&SC62,
–Se pune la vot proiectul de lege în to
tal prin bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului:
Votanţi . . . . . . . . . 38
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . . 6
Senatul a admis legea de recunscere.
– D. St. Perieţeanu-Buzău (în lipsa
d-lui raportor) dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 6 Maiü1898, în majoritate de 6
membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mitropo
litul Primat, fiind presenţi P. S. S. Epis
16 Martie 1899
copul de Roman, d-nii: Chr. Tabacovici, An
dreiü Vizanti, Stoe Beloescu şi Titu Maio
rescu, a luat în cercetare proiectul de lege,
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 1.538, de la 30 Aprilie 1898, prin
care, în virtutea art. 7, Ş II, lit. b din Con
stituţiune, se cere a se acorda împăménte
nirea cu dispensă de stagită d-lui Carol Vit
ner, de religiune mosaică, de profesiune
doctorand în medicină, domiciliat în comuna
Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tel cereri, a constatat :
Că Haim Iţic este născut în oraşul Hâr
lăü, judeţul Botoşani, la 2 Iunie 1870, din
părinţii Zeilic Vitner şi Blima;
Că la 1894 a tras la sorţi înaintea con
siliului de revisie al judeţului Botoşani, dar
a fost scutit de serviciul armatei, având de
bilitate generală;
Că se bucură de o bună conduită;
Că n'a fost nici o-dată supus la veri-o
protecţie străină;
Că de la 1895 până la 1898 a fost intern
al spitalelor civile din Bucuresci, în care
timp "şi-a îndeplinit serviciul cu zel şi acti
vitate ;
Că a fost trimis de eforia spitalelor civile
din Bucuresci, cu prima serie de copii, în
cură, la Lacul-Sărat de lângă Brăila în luna
Iunie 1895;
Că la 12 Octombre 1891 a obţinut di
ploma No. 115 de bacalaureat de la Uni
versitatea din Bucuresci;
Că a trecut cu succes trei examene de
doctorat la facultatea de medicină din Bu
curesci ;
Că a fost admis extern al epitropiei spita
lului Brâncovenesc din Bucuresci:
Că la 27 Iunie 1897 a fost numit prepa
rator şi desemnator la laboratorul de cli
nică dermatologică şi sifiliopatică;
Că în Monitorul Oficial de la 26 Sep
tembre 1890 a publicat că "şi-a schimbat
numele de Haim Iţic Vitner în cel de Carol
Vitner.
În faţa acestor constatări, comitiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Carol Vitner, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, şi, prin sub
semnatul raportor,vă rogă să bine-voiţi a 'i
acorda împăméntenirea cu dispensă de sta
giü, votând proiectul de lege următor.
Raportor, A. Vizanti.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II,
lit. b din Constituţiune, se acordă d-lui Ca
rol Vitner, doctorand în medicină, din co
muna Bucuresci, judeţul Ilfov, împământe
nirea cu dispensă de stagii.
Ministrul justiţiei, G. D. Pallade.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în considerare şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
16 Martie 1899
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votulul este următorul :
Votanţi. . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe . . . . . . . . 9 Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
Bile negre . . . . . . . 34
Senatul a respins indigenatul.
– D. secretar, Al. Filipescu, în locul
d-lul raportor dr. Mihălescu, dă citire ur
mătorului raport şi poiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 8 Martie 1897, sub preşedinţa
d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii St.
Perietzeanu-Buzăü, D. G. Simulescu şi dr.
Mihălescu, a luat în cercetare petiţiunea,
înregistrată la No. 411 de la 21 Ianuarie
1897, adresată Senatului, prin care, în vir
tutea art. 9 din Constituţiune, se cere a se
recunósce calitatea de cetăţân român d-lui
Ión Olteanu, român din Transilvania, de re
ligiune greco-orientală, de profesiune func
ţionar la căile ferate române, domiciliat în
comuna Bucuresci, judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tel cerer, a constatat :
Că este născut în comuna Vadu, ţinutul
Transilvaniei, la 17 Iulie 1844, din părinţii
Iosif Olteanu şi Savina, şi la 22 aceeaşi lună
și an s'a botezat în religia greco-catolică;
Că s'a lepădat de protecțiunea austro
ungară;
Că este în serviciul căilor ferate române
de la 15 Iulie 1877, unde se află şi ai;
Că se bucură de o bună conduită;
Că, la 17 Ianuarie 1876, s'a căsătorit la
primăria comunei Bucuresci cu d şóra Elena
Dimitrie Aldea;
Că este proprietar în Bucuresci.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui I6n Olteanu, ca unul ce în
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul rapor
tor, vă rógă să bine-voiţi a 'i recunsce ca
litatea de cetăţân român, votând proiectul
de lege următor :
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Ion Olteanu, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, Dr. Mihălescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Discuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în considerare şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . . . , 36
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . • 33
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat proiectul de lege.
e
DESBATERILE SENATULUI
– D. colonel Negel (în locul d-lui ra
portor S. Beloescu), dă citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
în diua de 26 Martie 1898, în majoritate de
4 membrii, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat, fiind presenţi d-nii Chr.
Tabacovici, Stroe Beloescu şi Titu Maio
rescu, a luat în cercetare petiţiunea înregi
strată la No. 1 097 de la 18 Martie 1898,
adresată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţen român d-lui Bu
cur Bucur Bozdoghină, român dinTransilva
nia, de religiune greco-orientală, de profe
siune comerciant de coloniale, domiciliat în
comuna Curtea-de-Argeş, judeţul Argeş.
Examinând actele aflate în dosarul ace
stei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Resinariului,
ţinutul Transilvaniei, la 16 Noembre 1859,
din părinţii Bucur Bozdoghină şi Sora, şi la
24 aceeaşi lună şi an s'a botezat în religia
greco-orientală ;
Că la 1 Septembre 1885 s'a căsătorit cu
d-ra Mariuţa G. Galea, fiică de român din
Reşinari ;
Că a renunţat la protecţia străină austro
ungară ;
Că este stabilit în ţéră de la 1880;
Că se bucură de bună conduită ;
Că s'a supus obligaţiunei militare în Aus
tro-Ungaria.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Bucur Bucur Bozdoghină, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, şi, prin subsemna
tul raportor, vă rógă să binevoiţi a 'i recu
nósce calitatea de cetăţén român, votând
proiectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce "calitatea de cetă
ean român d-lui Bucur Bucur Bozloghină,
român din Transilvania, domiciliat în co
muna Curtea-de-Argeş, judeţul Argeş.
Raportor, S. Beloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, resultatul votului este :
Votanţi . . . . . . . . . 35
Majoritate regulamentară . . 32
Bite albe, . . . 33
Bile negre, . . . . . . . 2
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. secretar, dr. Iovitz (în locul d-lui
raportor) citesce următorul raport şi pro
iect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre deindigenat, întrunin
du-se în diua de 31 Ianuarie 1898, în număr
394
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S.S.Mi
tropolitului Primat, fiind presenţi P. S. S.
Episcopul de Roman, şi d-nii Chr. Tabaco
vici, Stroe Beloescu şi T. Maiorescu, a luat
în cercetare proiectul de lege, votat şi adop
tat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de
la 29 Noembre 1896, şi adus în deliberarea
Senatului cu Mesagiul regal No. 4.669 de la
10 Decembre 1896, prin care se cere, în
virtutea art. 7, ŞII, lit. a din Constituţiune,
a se acorda, cu dispensă de stagii, calitatea
de cetăţén român d-lui Toncea Stoianovici,
de profesiune comerciant, de religiune or
todoxă, domiciliat în comuna Hinova, jude
ţul Mehedinţi.
Examinând actele aflate în dosarul ace
stel, cereri a constatat :
Că s'a născut în anul 1845, Decembre 8,
în comuna Clisura, plasa Trânsca,eparchia
de Sofia din Bulgaria, şi s'a botezat în reli
gia creştină-ortodoxă;
Prin declaraţiunea sa, înregistrată la
No. 182 din 29 Ianuarie 1896, la tribuna
lul Mehedinţi, secţia I, arată că este domi
ciliat în comuna Hinova, plasa Ocolul-de
Sus, judeţul Mehedinţi, unde s'a căsătorit
de mai mulţi ani cu o româncă, fiică de
preot, şi că încă de la venirea sa în ţéră s'a
lepădat de protecțiunea bulgară;
Că este stabilit în ţéră de peste 25 ani,
exercitând profesiunea de comerciant de ce
reale, bucurându-se de o bună conduită în
societate, cum şi în comerciul săă pe care "l
exercită cu onorabilitate ;
Comisiunea, a luat în cercetare petițiu
nea registrată la No. 1.281 de la 19 Martie
1897, adresată de mai mulţi locuitori, pe
care a respins'o nefiind basată pe acte. l
Faţă cu aceste cercetări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Toncea Stoianovici,
vine, prin subscrisul ei raportor, a vă ruga
să bine-voiţi a vota următorul proiect de
lege.
Raportor, Stroe Beloescu.
L, E (G. E
Art. unic. In virtutea art. 7, Ş II, lit. a
din Constituţiune, se acordă d-lui Toncea
Stoianovici, din comuna Hinova, judeţul Me
hedinţi, împământenirea cu dispensă de
stagiü.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 29 Noembre anul
1896, şi s'a adoptat cu unanimitate de şése
deci şi trei voturi.
Preşedinte, D. Gianni.
(L.S. A, D.)
Secretar, Dan Brătianu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în considerare şi se admite.
–Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi . . … ... 37
Majoritatea regulamentară. . 32
Bile albe . . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . . 2
 ,
329
-
Senatul a adoptat legea.
– D. colonel D. Negel (în locul d-lui ra
portor) citesce următorului raport şi pro
iect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se "... jiua de 12 Decembre 1898, în majo
ritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Gri
gore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Leone
scu Emanoil, Lupescu George, Manu Geor
ge, general, a luat în cercetare petiţiunea,
înregistrată la No,441 din 26 Ianuarie
1898, adresată Senatului, prin care, în vir
tutea art. 9 din Constituţiune, se cere a se
recunosce calitatea de cetăţen român d-lui
Zaharia T. Şerban, de religiune greco-orien
tală, de profesiune funcţionar la căile ferate
române, domiciliat în comuna Bucurescl.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că este născut în comuna Crăciunelul-de
Sus, ţinutul Transilvaniei, la 16 Ianuarie
1865, din părinţii Theodor Şerban şi Ra
chila, şi la 20 aceeaşi lună şi an s'a botezat
în religia greco-orientală;
Că a renunţat la protecţia străină;
Că se bucură de bună conduită;
Că a făcut serviciul militar la honvedi,în
Ungaria, unde s'a înrolat la 1 Octombre
1887, unde a făcut şi concentrăile la Sibiu,
chiar la August 1896;
Că este în serviciul căilor ferate române
de la 1 Ianuarie 1895 şi actualmente ocupă
postul de impiegat provisoriü clasa II, la ser
viciul de secretariat şi personal.
In faţa acestor constatări, comisiunea,în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Zaharia T. Şerban, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 9
din Constituţiune, şi, prin subsemnatul ra
portor, vă rógă să bine-voiţi a ''i recunsce
calitatea de cetăţen român, votând urmă
torul -
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Zaharia T. Şerban, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, Em. Leonescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea este deschisă.
– Ne cerînd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor,
resultatul votului este :
Votanţi . . . . . . . . . . 34
Majoritate regulamentară . . . 32
Bile albe. . . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . . . 2
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. V. A. Urechiă (în locul d-lui ra
portor) dă citire următorului raport şi pro
iect de lege:
DSBATERIIL! SENATULUI
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat,întrunin
du-se în jiua de 20 Februarie 1899, în majo
ritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Gri
gore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii: Borş
Ioan,Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a
luat în cercetare proiectul de lege, votat şi
adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa
de la 24 Noembre 1898 şi adus în delibera
rea Senatului cu Mesagiul regal No.3.711
de la 15 Decembre 1898, prin care, în vir
tutea art. 9 din Constituţiune, se cere a se
recunósce calitatea de cetătean român d-lui
M. Economu, român din Macedonia, de re
ligiune ortodoxă, de profesiune comerciant,
domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tel cereri a constatat :
Că s'a născut la anul 1851, Martie 4, în
oraşul Veria, din Macedonia, și s'a botezat
în religiunca greco-orientală;
Că s'a stabilit în Bucuresci, la anul 1860,
şi că actualmente este proprietarul unui
mare stabiliment de coloniale; că nu a fost
supus nici unei protecțiuni străine. Acésta
se adeveresce printr'un certificat, subsem
nat de mai mulţi comercianţi şi proprietari
din Bucuresci;
Că părinţi suplicantului sunt români ma
cedoneni, şi şi că d-sa este membru în so
cietetea culturală macedonénă.
Faţă cu aceste cercetări, comisiunea, ad
miţénd cererea d-lui M. Economu, vine,
prin subscrisul ei raportor, a vă ruga să
bine-voiţi a vota următorul proiect de lege:
Raportor, I. Borş.
L, E G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui M. Economu, român din Mace
donia, domiciliat în Bucuresci.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 24 Noembre 1898
şi s'a adoptat cu majoritate de şese-deci şi din 23 Septembre 1895.
două vopturi, contra a trei-spre-dece.
Preşedinte, D. Gianni.
(LS.A.D.)
Secretar, Gr. Em. Grădişteanu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea este deschisă.
– Ne cerînd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţiune şi se pri
II.62SC63,
– Se pune la vot proiectul de lege în to
tal prin bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi . . . . . . . . . 33
Bile albe . . . . . . . . 32
Majoritate regulamentară . . 32
Bile negre . . . . . . . . 1
Senatul a admis legea.
– D. colonel Negel (în lipsa d-lul ra
portor) dă citire următorului raport şi pro
iect de lege :
16 Martie 1899
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 14 Februarie 1898, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa I. P. S. S. Mi
tropolitul Primat, fiind presenţi P. S. S.
Episcopul de Roman, d-nii Chr. Tabacovici,
Andreiü Vizanti şi Stroe Beloescu, a luat în
cercetare proiectul de lege, votat şi adoptat
de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 16
Ianuarie 1898, şi adus în deliberarea Sena
tului cu Mesagiul regal No. 433 de la 6 Fe
bruarie 1898, prin care, în virtutea art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, se cere a se
acorda împământenirea cu dispensă de sta
giü, d-lui Vilhelm Sabo, de religiune calvină,
de profesiune silvicultor, domiciliat în co
muna Găesci, judeţul Dâmboviţa.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Găesci, jude
ţul Dâmboviţa, la 11 August 1872, din pă
rinţii Iosef şi Katalina Sabo, şi s'a botezat
în religiunea calvină;
Că nu s'a bucurat de protecțiunea străină,
dupe cum se constată din declaraţiunea sa,
legalisată de primăria comunei Găesci;
Că s'a presintat înaintea consiliului de
revisie al recrutărei, dar a fost dispensat, ca
avênd frate sub drapel în armata perma
nentă;
Că ministerul de domenii "i-a încuviinţat
a face anul de practică la ocolul silvic Găesc,
dupe cum se constată din adresa acestui mi
nister No. 60.360 din 3 August 1895, şi
certificatul şefului acestui ocol silvic, No. 969
din 21 Noembre 1895;
Că părintele petiţionarulu”, Iosef Sabo, a
obţinut împământenirea, dupe cum se con
stată din Monitorul Oficial No. 182 din 17
Noembre 1892, în care s'a promulgat legea
votată de Corpurile legiuitére;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate, dupe cum se certifică de mai mulţi
locuitori ai comunei Găesci, certificat legali
sat şi de primăria acestei comune No. 1.666
In faţa acestor cercetări, comisiunea, ad
miţând cererea d-lui Vilhelm Sabo, de ai
acorda împământenirea, prin subscrisul ra
portor, vine a vă ruga să bine-voiţi a vota
următorul proiect de lege.
Raportor, S. Beloescu.
L, E (G. E
Art. unic.–In virtutea art. 7, ŞII, lit.b
din Constituţiune, se acordă d-lui Wilhelm
Sabo, din comuna Găesci, judeţul Dâmbo
vița, împământenirea cu dispensă de stagii.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 16 Ianuarie, anul 1898,
şi s'a adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
şépte voturi, contra a trei.
Preşedinte, D. Gianni.
(LS.AD). Secretar, I. Procopiu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţie, şi se primesc

16 Martie 41899
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, votul este nul, se va repeta în şe
dinţa de mâine.
– Senatul, ne mai fiind în număr, şe
dinţa se ridică, anunţându-se cea viitóre
pentru a duoa ji, 3 Martie, la orele 2 p. m.
–●>---------------
SENATUL
ElUMEA 0RDINARĂ (PRELUNGIT) 1898-99
SEDINTA DE LA MARTIE 18
----------
Preşedinţa d-lui preşedinteN. Gane, asis
tat de d-nii secretari ai biuroului:”dr.Bucşe
nescu C., Constantinescu Al., Filipescu I.
Alex., şi dr. Iovitz Dim.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 94 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 25 d-n
senatori, şi anume:
Bolnavi:
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, P. S. S.
Episcopul de Roman ; d-nii: Cavalioti G.,
Langa Ion Const., Manoliu G. (căpitan), Pe
trescu Petrică, Samson Emil.
Nemotivaţi :
D-nii: Anastasiu Take, Balli M. Costa
che, Brabeţeanu Ion, Ciolac Elie, Chircu
Toma, Culcer D. dr., Eremia George, Ful
ger G., Ioaniu D. Ion, Lupescu George, Moi
sescu Dim., Mortzun V. Alex, Petrescu An
tache, Racoviţă Const., Raileanu Costache,
Rosetti Matheii, Sabin G. dr., Teleman C.
– D. secretar, Al. Constantinescu, dă
citire sumarului şedinţei precedente.
– Se trimite comisiune de indigenate
petiţiunea prin care 7 săteni din comuna
Ogrezeni, judeţul Ilfov, rógă Senatul a nu
vota d-lui Gheorghe Ionescu Haţeganu, re
cunóscerea calităței de cetăţean.
D. preşedinte, N. Gane: D. Lascăr Ca
targi are cuvîntul asupra sumarului.
D. Lascar Catargi: D-lor senatori, am
cerut cuvîntul asupra sumarului procesului
verbal al şedinţei de ieri, pentru că citindu'l
înainte de deschiderea şedinţei, am vădut
că nu s'a trecut în mod exact cele petrecute
ieri, relativ la punerea la ordinea dilei a
nlegei falimenteloru, şi pentru că mă văd
chemat la ordine pentru faptul că cerênd
cuvîntul şi nedându-mi-se, am protestat pen
tru punerea la ordinea dilei a acestei legi
al cărei raport de mai multe pagini abia în
acel moment ni se distribuise.
D-lor senatori, sa format un obicei aci,
în Senat că în momentul când raportorul
se suie la tribună să 'şi citéscă raportul,
atunci ni se distribue şi noë raportul şi pro
iectul de lege pe care suntem chemaţi a "l
vota, fără să fi avut timpul măcar a 'l citi.
Acum, de când d. preşedinte al consiliu
-
DESBATRII SENATULUI
lui a făcut apel la majorităţi ca, în aceste
duoë săptămâni, să se voteze tâte legile de
puse, de atunci, mai ales, mergem ca ful
gerul.
In adevăr, d-lor, iată ce se întâmplă de
3–4 dile:
Vine d. Poni şi începe să ne citéscă un
raport relativ la o convenţie cu Germania;
pe când d sa citea acest raport ni se distri
bue şi noë raportul împreună cu convenţia.
Şi până să termine cu citirea lege şi rapor
tului, Senatul votase convenţiunea.
In acéstă conventie găsesc că ţéra se an
gajéză faţă de o companie străină ca să "i
dea 50.000 lei pe fie-care an pentru un ca
blu sub-marin pe timp de 30 ani, şi guver
nul german va avea sub autoritatea sa con
trolul. Acésta m'a revoltat.
Ce suntem noi aicea, nisce simple mario
nete chemate numai să votăm, fără să avem
măcar dreptul să protestăm în contra legi
lor pe cari le credem dăunătóre țărei şi
atingătóre prestigiului şi demnităței sale ?
A duoa di, tot aceste procedări s’ai ur
mat; d. general Anghelescu se urcă la tri
bună şi citesce raportul asupra legei recru
tărei. Pe când d-sa citea, atunci ni se dis
tribuia şi noë raportul Faţă de acéstă stare
de lucruri, am dis unui coleg de alături :
etă nu pot face alt-fel de cât să părăsesc
şedinţa, şi am şi plecat.
Ieri se începe discuţiunea asupra proiec
tului de lege relativ la falimente, care for
méză un volum de peste 70 de pagini si care
d'abia ni se distribuise. Am dis d-lui Sefen
dache, care era alături de mine: d-ta eşti
din majoritate, cere să se amâne pe mâine
acéstă lege, ca să avem timp măcar d'a citi.
D. Sefendache a cerut amânarea, majori
tatea a început însă să strige: ordinea di
lei, la ordinea dilei!
Acésta m'a revoltat aşa de mult, în cât
am cerut cuvîntul şi d. Orbescu. care pre
sida, în loc să mi-l dea a sunat merei clo
poţelul ca să nu pot vorbi.
Atunci am spus: d-lor, mă iertaţi, dar
acésta este o infamie; ca ce ne trataţi pe
noi, cari suntem representanţii tărei, trimişi
aci ca să discutăm legile cu seriositate. Lă
sați-ne cel puţin să protestăm când se face
un lucru ilegal. În procesul-verbal se dice
că am fost chemat la ordine. Este o nedrep
tate care mi se face, ca să fii chemat la or
dine pentru că "mi-am făcut datoria de a
protesta. Gândiţi d vóstre că eă, care sunt
trimis aci ca representant al ţărei, nu aşi
face o infamie dacăîn faţa unui asemenea este vorba de acest proiect de lege, el a fost
procedări nu aşi protesta ? Inţeleg să tre
cem mai repede când e vorba de un proiect
mic, neînsemnat, dar când ne vin proiecte
de 70 de pagini tipărite, raprte de mai nat, a trecut prin secţiuni şi s'a discutat.
multe pagini şi când ni se aduc proiecte In secţiuni nu s'a făcut de cât veri-o duoă
cari supun controlului altor ţări ţéra nőstră,
cred că pe nedrept am fost chemat la ordine,
căci eram în dreptul mei de representant
al ţărei de a protesta.
D. P. Orbescu: De 6re-ce d. Catargi
m'a pus în cestiune că nu i-am dat cu
vîntul când presidam ieri, să mi daţi voie
să vă probez că nu este exact ceea-ce v'a
328
spus. D-vóstre sunteţi de faţă şi puteţi
afirma că ei, când presidez, am în vedere
paza regulamentului, şi că ieri 'mi-am făcut
datoria consciincios faţă cu d. Catargi. D.
Catargi, condus pte de ideea că "şi face mai
bine datoria, protestând cu aprindere, a ui
tat că nu pte vorbi fără să ceră mai ântêiü
cuvîntul. Vă aduceţi aminte că "l-am între
rupt fiind-că nu ceruse cuvîntul. D-sa atunci
s'a sculat dupe bancă şi a pronunţat un ter
men necuviincios şi ofensator pentru Senat.
Tot Senatul era revoltat de asemenea cu
vînt. Pöte că d-sa nu înţelege forţa unor
asemenea cuvinte, dar ei 'mi-am făcut da
toria chemându'l la ordine, pentru demni
tatea şi prestigiul Senatului ofensat.
D. Gr. Vulturescu : Onor. d-ni senatori,
onor. d. Lascar Catargi, şeful partidului
conservator, se plânge cum că oposiția ar fi
surprinsă tot-d'a-una de proiectele de legi
cari se presintă de guvern, pentru ce ? pen
tru că raportul acelor proiecte vine fără ca
membri oposiţiunei să fie pregătiţi a discuta.
Să vedem care este causa pentru care mem
brii oposiţiune nu sunt pregătiţi ?
Fac apel la d-vöstre, dacă în secţiuni aţi
vëdut un membru al oposiției care să dis
cute un proiect de lege. Cel ce nu asistă la
discuţiunea proiectului de lege în secţiuni
este natural să nu cunoscă economia lege
şi să o discute în şedinţă publică. Pentru ce
sunt întocmite secţiunile, dacă nu, pentru ca
fiecare membru să ia cunoscinţă de pro
iectele de lege, să le discute şi să "şi dea
părerea lui.
Se póte 6re ca cine-va, numai în şedinţă
publică să cunscă legea, fără un studii
prealabil, fără ca să "şi dea séma de ceea-ce
coprinde economia legel? Numai prin inspi
raţie nu pote cine-va vota o lege.
Dacă se găsesc nepregătiţi membrii opo
siției,vina nu este a nőstră, a guvernului, a
raportorului, vina este a acelora cari nu se
ocupă de studiul proiectului de lege.
Acum, să lăsăm la o parte convenţia cu
Germania, care s'a votat de d-vöstre în
unanimitate și fără ca opositia să protesteze.
Se susţine de onor. d. Catargi că numai
d-lui este inspirat de dorul intereselor ţărei,
numai d-sa face critică şi observaţiuni asu
pra proiectelor de legi, iar noi cești-alţi le
votăm orbesce. Asemenea alegațiuni, trebue
să mărturisesc că nu dovedesc din partea
venerabilului d. Lascar Catargi respect pen
tru colegii d-sale din Senat. Apoi aceste ale
gaţiuni n'aú nici un temeii. In adevăr, dacă
tipărit cu expunerea de motive a d-lui mi
nistru de justiţie şi depus în Senat încă de
la 28 Ianuarie, când s'a şi împărţit în Se
modificări. Dacă venerabilul d. Lascar Ca
targi nu 'l cunósce, vina nu pote fi de cât a
d-sale, care n'a bine-voit să "şi dea ostenéla
a ”l citi măcar.
De aceea, cred că criticele d-lui Lascar
Catargi nu sunt fondate, când se susţine că
tóte proiectele de lege se aduc în mod pri
pit şi le votăm fără discuțiune,
52
Vă rog dar să trecem la ordinea ilei şi
să votăm proiectul pe articole.
D. G. Sefendache: Să 'mi daţi voe să fac o
mică rectificare. D. Catargi, luând cuvêntul
asupra sumarului, a dis că d-sa s'a adresat
la mine, ca făcând parte din majoritate, şi
că m'a rugat să propun amânarea acestui
proiect de lege. In adevăr d. Catargi a dis
acésta, dar mi se pare în urmă când am ve
nit şi am propus ca să se amâne discuţiunea
pentru ca onor.Senat să fie pus în posiţiune
a discuta, am propus din propria mea iniţia
tivă şi de sigur dacă nu propunem ei amâ
narea, trebuia s'o propună d. Lascar Ca
tarpi ; dic acésta nu pentru a desaproba
cele spuse de d. L. Catargi, ci pentru a
pune mai bine în evidenţă inconvenientul d'a
se pune cu precipitare şi în contra regula
mentului proiectele de legi în discuțiune.
Al duoilea, când d. Catargi mă numesce
membru din majoritate, cred că este alături
cu adevărul. Nu sunt tocmai din majoritate
cum mă taxéză d-sa. Acésta se scie de mult
precum și causele cari ai forţat pe mulţi să
se arunce în oposiţiune.
Acum,în ceea ce se atinge despre criti
cele cari le-a făcut d. Vulturescu, fiind-că şi
eü am fost adus în acéstă discuţiune, de 6re
ce eü am propus acea amânare, d-sa vine şi
face critica acelora cari cer amânarea pro
iectelor de lege, pentru că nu vin în sec
ţiuni şi nu vor să studieze. Ei bine, d-lor,
când o asemenea critică s'ar fi făcut de un
alt d. senator, nu aş fi dis nimic. Dar d-vós
tre cari sciţi pâte, – nu sciü în ce secţiune
este d-sa–fórte rar cred că şi face apari
țiunea d-sale în acea secţiune.
D-sa însă este scusabil pte fiind-că afa
cerile, ocupaţiunile, nu "i lasă timp îndestul
şi pentru lucrările Sanatului.
Dar critica adevărată care se face este că nu
se discută în secţiuni, fiind-că de îndată vine
un senator impacient şi propune să se nu
méscă fără discuțiune un delegat, şi delega
ţii numesc un raportor, şi acesta într'un
raport de câte-va cóle, în care concentréză
proectul şi ideile sale, presintă acel volumi
nos raport şi de îndată se cere să fie pus în
desbaterile Senatului .
In casul de faţă,în intervalul de când s'a
distribuit raportul, cine a putut să 'l citéscă
şi să'şi dea séma de ceea-ce se conţineîntr'an
sul ? D-vóstre aţi vădut într'o di pe d. co
lonel Budişteanu făcând o interpelare pentru
ce Camera să aducă la bara sa Senatul, că nu
discută îndestul proiectele de lege ? Se di
sese în adevăr la Cameră că nu se cam dis
cută la Senat cu seriositate proiectele de
lege.
De aceea, d-lor, cred că ar fi bine să pu
nem un termen acestei procedări, şi să ne
conformăm regulamentului care dice că dis
cuţiunea trebue să se facă două trei dile saú
cel puţin puţin două-deci şi patru de ore
dupe distribuirea raportului. Acésta mai nici
o-dată nu se face, de aceea aşi ruga biuroul
să bine-voiască a menţine acest regulament.
Inainte de a termina, mai am ceva de dis
în ce privesce pe d. vice-preşedinte Orbescu.
nesBATERII senaTULUI
Adevărul este, că încurcătura a venit de la
d-sa, fiind-că se hotărîse ca acest proiect să
nu se mai ia în discuţiune, în acea di, şi a
şi propus să se se ia în discuțiune indigena
tele, însă se vede că a primit alte inspira
ţiuni şi s'a schimbat.
D. P. 0rbescu : Cer cuvîntul în cestiune
personală.
D. preşedinte, N. Gane : Cestiunile per
sonale le lăsăm la urmă.
D. ministru de justiţie are cuvîntul.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu :
Aş dori să vorbéscă şi cei-alţi d-ni senatori,
ca să pot răspunde o dată.
D. preşedinte: D. Lascar Catargi are
cuvîntul.
D. L. Catargi : Aş dori ca să vorbéscă
şi d. ministru ca să "i răspund şi d-sale.
D. Ilariu Isvoranu : Onorat Senat, în ce
privesce cuvintele d-lui Catargi, nu pot să
fie neaudite, neapreciate de acest Senat libe
ral, care a dat tot d'auna ascultare şi aten
țiune membrilor oposiţiune.
D. L. Catargi are aceste două avantage
pe cari mineni nu le nesocotesce: vêrsta, pe
care un om cu educațiune publică sau pri
vată nu o pote despreţui, şi posiţiunea socia
lă care tot-d'a-una a fost respectată în acest
Senat.
De când a intrat d-sa în Senat şi până
astă-i, dacă veri-o călcare a făcut Senatul,
a fost că la fie-care ocasiune tot-d'a-una "I-a
ascultat pe d-sa şi ori de câte ori a voit d-sa
să vorbéscă, Senatul cu o deosebită religio
sitate "l-a ascultat pe d-sa şi peîntréga opo
siţiune. Acésta nu a făcut'o Senatul într'un
mod excepţional: acésta este linia de con
duită a acestui Senat liberal; şi în ce pri
vesce acéstă parte, nu se inspiră de la nimeni;
aşa în cât răutăciósă a fost alusiunea d lui
Sefendache că s'ar inspira Senatul de un
membru 6re-care din Senat sală de preşedin
tele Senatului.
In cestiuni de parlamentarism, de patrio
tism, acest Senat nu se inspiră de cât de tra
diţiunile, de obiceiurile şi inima lui.
Aşa dar, la ce se reduce cestiunea? La
plângerea venerabilului d. Catargi că a fost
chemat la ordine.
Nu este o excepţiune care s'a făcut pen
tru d-sa, acest lucru se pote întêmpla ori
căruia dintre noi, fiind-că regulamentul nu
face nici o excepţiune pentru nimeni. De ce
a fost motivată acéstă chemare la ordine ?
Lucrul s'a părut surprindător Senatului ca
să audă pronunţându-se cuvintele pe cari imediat, ci în altă di. Ceea-ce s'a cerut însă
le a pronunţat d. Catargi, şi pe cari d-sa le
a repetat şi ai ; şi ori cât de mare va fi
fost indignaţiunea d-lui Catargi, dacă un mo
ment cine-va s'a uitat, nu s'a uitat Senatul,
chemându'l la ordine, ci d-sa care a pronun
ţat acele cuvinte. Mai cu sémă cuvintele
d-sale ală o greutate şi mai mare, căci vin
din partea unui om care a ocupat şi ocupă
o posiţiune aşa de însemnată în Stat. Dacă
nisce asemenea cuvinte s'ar fi dis de un no cundare, la 2 articole, de comitetul de de
vice, care intră pentru prima 6ră în parla
ment, pte că Senatul n'ar fi ţinut socotélă, crede că d. Catargiu, care are simţimêntul
dar ise de d. Catargi, ai mai mare semni datoriei şi simţimêntul răspunderei către a
ficaţiune, şi, prin urmare, preşedintele, apli legătorii d-sale, – căci spunea că "I-a trimis
16 Martie 1899
când regulamentul, n'a făcut de cât un act
de dreptate.
D. Catargi n'are astădi de cât să "şi re
tragă cuvintele de ieri, şi Senatul, sunt si
gur, va împărtăşi opiniunea mea, de a se
şterge chemarea la ordine din procesul-ver
bal al şedinţei de ieri. (Aplause).
Acum, în ceea ce privesce inspiraţiunea la
care făcea alusiune d. Sefendache, că s'a su
pus d. preşedinte, protestez şi in contra cu
vintelor d-sale şi în contra atitudine d sale,
că dacă se jenéză d-sa să spună curat că
este din majoritate, trebue să se fi jenat şi
mai mult când a venit înaintea alegătorilor
la Mehedinţi şi a spus că este din majoritate.
(Aplause).
Să nu crédá d-sa că ceea ce spune aci nu
are răsunet, şi ca să ’ arăt că este aşa, in
vit pe d. Sefendache să vină la Mehedinţi,
ca să "i daú proba acésta.
Pentru reînouirea Senatului pe jumătate,
sorţii ne-a favorisat pe noi, scoţând pe d-nii
Boboiceanu şi dr. Fotino; ei bine, să pof.
téscă d. Sefendache, să ne dăm demisiunea
şi să ne presentăm din noi d'inaintea alege
torilor. (Aplause).
Acestea fiind cuvintele ce aveam de s,
rogpe d. Catargiu de a retracta acele cu
vinte regretabile ce a rostit ieri, ca în ace
laşi timp şi unanimitatea Senatulul să vo
teze ştergerea chemărei la ordine din su
mar. (Aprobări).
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D lor, un incident regretabil sa produs ieri
în incinta acestui Senat. Cu ocasiunea pre
sentărei şi punerei la ordinea dilei a pro
iectului de lege pentru modificarea unei
părţi din codul comercial, relativ la fali
mente, s'a ridicat din partea a duoi d-ni se
natori, incidentul ca să se amâne,—deşi era
pusă la ordinea dilei discuţiunea acestei legi,
pe a duoa li saă pe mai departe, pre
textând că d-lor voesc să fie edificaţi a
supra acestui proiect de lege prin studia
rea lui.
Dacă lucrul s'ar fi mărginit aci, evidente,
d-lor, că d-vóstre, în suveranitatea d-v6stre
de senatori, şi cu declaraţiunea care am a
vut onóre să o fac, fiind întrebat de d. pre
ședinte, că nu insist asupra discuțiunei ime
diat a proiectului de lege, ci mă pun la dis
posiţiunea Senatului, ca să aduc luminele ce
mi se vor cere, dacă, dupe cum liceam, in
cidentul se mărginea aci, sentimentul d-v6
stre ar fi fost ca discuţiunea să nu se fi luat
de unii din d-vóstre, să se dea numai lec
tură raportului, să se încépă, cum am dice,
nu discuţiunea dar cercetarea acestui pro
iect de lege, rămânénd să vi se dea timpul
necesar pentru citirea raportului.
Nu se putea cere o amânare pentru stu
diarea proiectului de lege, căci proiectul de
lege depus la 28 Ianuarie şi nemodificat de
cât în prea puţine părţi cu desăvârşire se
legaţi, e de toţi cunoscut, şi 'mi place a
16 Martie 1899
alegătorii să discute proiectele de legi şi să
ne controleze, –de sigur că d. Catargiu ci
tise acest proiect de lege.
Dar incidentul regretabil s'a produs a
tunci când un om de însemnătatea d-sale,
om de Stat, fost preşedinte al consiliului,
pe care cu toţii ’l înconjurăm de respect şi
de o deosebită atenţiune, – om la o vérstă
fórte înaintată–ceea-ce ne dă dreptul la
toţi şi nouă mai tineri şi d-vóstre cei mai în
vêrstă, să ne aşteptăm de la d-sa ca cuvin
tele să'i fie resultatul reflecțiunei serióse,
dupe vêrsta şi situaţia d-sale, şi când de la
d. Catargiu se scapă cuvîntul de infamie,
se miră d-sa că Senatul a fost froasat şi a
protestat, şi bine a făcut că a protestat ?
Dacă Senatul nu ar fi protestat prin tăcerea
lui ar fi aprobat ceea-ce a dis d. Catargiu,
şi cred că cu toţii respingeţi cuvîntul de in
famie, adresat Senatului României.
Dacă altă dată, când d-vóstră eraţi pe a
céstă bancă, d le Catargiu, un asemenea cu
vînt ca acela adresat de d-vóstră s'ar fi ros
tit de altcine-va de acolo, d-vóstră aţi fi fost
mai autoritar şi aţi fi făcut, cum v'am vădut
adesea făcând rolul biuroului, chemând la
ordine pe oratorii oposiţiune. (Aplause).
D-lor, am fost în oposiţiunea liberală ani
întregi, discutând faţă cu d. Catargiu ca
preşedinte al consiliului, şi dacă d-sa o va
cere, 'Ivoiü face statistica legilor presentate
de guvernul d-sale şi va vedea cum abea ra
porturile legilor presentate astăi, legea se
discuta a duoa ji, ba chiar în diua presen
tărei raportului.
Imprejurările a făcut, d lor, că chiar
apropos de acestă lege, este cu putinţă să
pot să edific pe d. Catargiu pentru a vedea
cât de nedrept este cu noi şi cum d-sa, a
runcând acest cuvînt, uită cu desăvîrşire
trecutul d-sale.
Vă aduceţi aminte, d-lor, că în Camerile,
trecute, Camerele conservatóre, într'un mo
ment dat, când dupe discuţiunea legei mi
nelor s'a retras oposiţiunea liberală din par
lament, s'aú adus o serie de proiecte de
lege, cari ai trecut fără nici o discuţie.
Intre aceste proiecte de lege, parlamen
tul, fiind la sfârşitul lucrărilor, s'a votat în
luna Aprilie, tocmai proiectul de lege rela
tiv la modificarea cărţei a III a despre fali
mente din codul de comercii. Am aci Mo
nitorul Oficial, din care se vede, în mod in
dubitabil, cum acest proiect de lege a tre
cut în Senat aprépe fără discuțiune; a venit
apoi în secţiunile Camerei la 17 Aprilie. Şi
notaţi bine, parlamentul s'a închis la finele
lui Aprilie;–ei bine, când a trecut în desba
terile secţiunilor acest proiect de lege, care
aducea importante inovaţiuni în legislaţiu
nea comercială ? La 18 Aprilie ! Sa numit
raportor d. C. G. Ion, care depune raportul
în jiua de 25 Aprilie, se trimite la tipar în
diua de 26, se distribue la 27, şi de unde
regulamentul Camerei cerea trei dile libere
între distribuire şi deliberare, proiectul s'a
luat în discuţiune la 28 Aprilie; aú vorbit
numai d. Marghiloman şi alţii doul deputaţi
şi s'a votat acel proiect transformându-l în
lege.
DESBATRIILE SENATULUI
Ei bine, când ast-fel sunt precedentele,
precedente pe cari de alt-fel eü le desaprob,
ori-cine altul ar putea să ne învinuiască;
însă d. Catargiu, care patrona asemenea pre
cedente, nu este acela care ar avea dreptul
să protesteze şi mai cu sémă, nu pote fi
d-sa acela care ar avea dreptul să insulte
suveranitatea Senatului, aruncând aseme
mea cuvinte. (Aplause).
Eü înţeleg pe onor. d. Catargiu ca, mâh
nit în sufletul d-sale că în procesul-verbal
al Senatului s'a trecut o chemare la ordine,
să vie, şi cu un ton calm şi demn, să céră
ştergerea din procesul-verbal a chemărei
la ordine, dar nu "l-aşi înţelege să facă a
césta de cât cu o condiţie, când ar retracta
cuvîntul, care cred că regretă şi d-sa ai
că la avansat. (Aplause).
Deci, să rugăm pe d.Catargiu să retrac
teze cuvîntul ce l'a dis şi atunci să consim
ţiţi şi d-vóstre să se ştérgă din procesul
verbal, chemarea la ordine a d-sale. Alt-fel
d-lor, d. Catargiu va recunsce singur că
nu se péte, şi chiar d-sa 'şi-ar face o rea i
deie despre sentimentul de respect şi de
demnitate de care ori-cine trebuie să fie in
spirat faţă de acest Inalt şi matur Corp.
(Aplause).
D. Lascar Catargi: D-lor, în cât privesce
afirmarea d-lui preşedinte, n'am de cât să
mă refer la procesul-verbal unde se vede cum
a fost îndreptat astă-i.
Intr'un fl era trecut până adi, în alt fel
s'a trecut astă-di. Acésta se pote verifica
fórte uşor.
Póte că d. Orbescu nu a audit când am
cerut cuvîntul, pentru că de multe ori, nici
noi n'audim cele ce se spun la biuroi; dar am
cerut cuvîntul, şi d-lui, în loc să mi'l acorde,
a tras clopoţelul şi a consultat Senatul, iar
Senatul striga necontenit: mla ordinea dilei,
la ordinea dilei, adică să se ia imediat
proiectul în discuţie.
D. ministru de justiţie dicea că ar vrea să
facă o statistică relativ la rapiditatea cu care
se votaú legile sub conservatori.
Mă supun la acesta, doresc să se facă o
asemenea statistică, căci se va vedea că sub
partidul conservator, legi ca acestea, se dis
cutaú câte o lună de dile ; vorbea d-sa de
legea minelor, dar acéstă lege s'a discutat
luni întregi.
D. ministru de justiţie, C. Stoicescu:
Nu legea minelor, legea falimentelor.
D. Lascar Catargi: S'a discutat o lună
de dile.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
E Monitorul față.
D. Lascar Catargi: Nu putea trece le
gile aşa repede atunci; d. ministru de justiţie
actual nu era în oposiție aşa blând cum este
pe banca ministerială. (Ilaritate).
Venea cu depeşi de ale mele, pe cari le
tălmăcea cum vrea şi ne ţinea dile întregi
în loc.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Vă chemam la răspundere.
D. Lascar Catargi: Ai şters cuvinte din
depeşa mea şi citeai alt-fel, ca să induci lu
mea în eróre.
595
Eă am protestat eri în contra modului
cum aţi luat în discuţie legea falimentelor a
pentru că eram indignat deja de modul cum
aţi votat convenţia cu Germania, prin care
daţi supravegherea cablului unei puteri
străine, pe când noi plătim pentru acel ca
blu 50.000 lei anual pe timp de 30 ani.
Eă cred că mi-am îndeplinit datoria către
ţéră şi alegătorii mei.
D. preşedinte, N. Gane: D-le Catargi,
am câte-va cuvinte să vă spun,pentru lămu
rirea d-v6stră.
Inainte de a cere d-vóstre,înainte de a
cere d. Sefendache, amânarea discutărei
legei falimentelor, majoritatea, împreună cu
guvernul, se înţelesese deja ca să amâne
discuţiunea lege pentru astă-i şi se hotărîse
ca numai citirea raportului să se facă eri, iar
discuţiunea să rămână pentru a duoa di.
Fac apel la majoritate să spună dacă nu
este aşa.
Póte că d-vóstre aţi fost în necunoscinţă
de acéstă împrejurare şi aţi credut că se va
intra imediat în discuţiune, de aceea aţi fă
cut apostrofa aceea regretabilă, pe care şi ei
vă rog s'o retrageţi.
Lucrurile petrecându-se ast-fel, şi acusa
țiunead-vóstre nefiind întru nimic legitimată,
ei, cu regret, nu pot să modific procesul
verbal, întru cât d-vóstre aţi declarat aici
că menţineţi cuvintele ce aţi pronunţat eri.
Rămâne însă ca Senatul să hotărască, în
cele din urmă, ce va crede de cuvinţă.
D. G. Gr. Cantacuzino: D-lor sena
tori, am cerut cuvîntul fiind că am fost
provocat la acésta de ultimele afimări ale
ministrului de justiţie, d. Stoicescu.
D-sa a vorbit de ce se petrecea în timpul
fostului guvern conservator şi de modul cum
proceda biuroul pe acele timpuri.
Pe atunci eram preşedinte al acestui onor.
Senat şi se făceală interpelări din cele mai
vii. Oposiţiunea era agitată în gradul cel mai
înalt, şi nu tot-d'auna cuvintele întrebuin
ţate de dénsa erai cumpănite.
Intr'o di s'a făcut de onor. d. Sturdza, şe
ful partidului liberal, care se afla atunci în
oposiţiune, o interpelare din cele mai impor
tante, în cestiunea naţională. Acestă inter
pelare a ţinut două dile. Şi d. Sturdza a des
voltat o în pace şi nesupărat de nimeni.
Aveam obiceiul, pe cât timp am fost preşe
dinte, atât la Camera deputaţilor, cât şi la
Senat, să ocrotesc în tot-d'auna minoritatea
contra majorităței, de 6re-ce am constatat
că cel tare pte adese-ori aluneca pe panta
nedreptăţei. Acesta este adevăratul rol al
preşedintelui unui Corp legiuitor. Cât pentru
mine, l'am îndeplinit în tot-d'auna cu sfinţe
mie. Sunt aci mulţi senatori cari erai atunci
în oposiţiune şi ai fac parte din majoritate,
cari 'mi pot da acest testimoniü de impar
țialitate.
Ce s'a întâmplat atunci, cu ocasiunea ace
lei interpelări ? Onor. d. Sturdza, şef al opo
siţiunei şi al partidului liberal, precum este
astă-i d. Lascar Catargi, şeful oposiţiunei
şi al partidului conservator, d. Sturdza a
aruncat, în aprinderea discuțiunei, un cuvînt
din cele mai grele. Adresându-se băncel mi
 306
nisteriale, a spus, sunteţi nisce nemernicia.
Aceste cuvinte sunt scrise în Monitorul Ofi
cial. Majoritatea a cerut chemarea la or
dine. Ce am făcut ca preşedinte al Senatu
luI ? Nu puteam să las în nebăgare de sémă
asemenea cuvinte, cari atingeai prestigiul
parlamentului. Am făcut atunci o admones
tare severă d-lui Sturdza, dar n'am scris în
procesul-verbal chemarea la ordine. Tot aşa
trebuia să facă şi astă-i biuroul d-vóstre,
ţinând semă de trecut.
Căci, în adevăr, cari sunt causele inci
dentului de faţă? Graba cu care voiți a ne
sili să discutăm proiecte de legi nestudiate.
Nu este acesta primul proiect de lege care
s'a distribuit chiar în diua în care a trebuit
să se voteze. O asemenea procedură nu pte
fi primită de oposiţiune.
Onor. d. Vulturescu dice: de ce nu veniţi
în sînul secţiunilor ca să discutaţi proiectele
de legi ?
D-lor, am făcut o experienţă din cele mai
triste,în acéstă privinţă.
De geabă vine un membru al oposiţiune
în secţiuni şi se încércă să propună un a
mendament, ori-ce propunere a sa este tot
d'a-ună respinsă şi ori-ce încércare de îmbu
nătăţire a legal în discuţiune rămâne zadar
nică. Ce am hotărât atunci să facem ca opo
siune ? Să lăsăm să lucreze secţiunile, şi de
óre-ce oposiţiunea conservatóre este mică la
număr "şi infimă, să asteptăm lucrarea co
mitetului delegatilor. Căci în comitetul de
legatilor se plămădesce adevăratul şi dafini
tivul proiect de lege. Acolo se discută cu
deamănuntul întréga lui economie. Acolo
vine ministrul resortului să "şi dea părerea
asupra modificaţiunilor propuse, şi din comi
tetul delegaţilor ese ultima expresiune a
părerilor secţiunilor Senatului.
”Când dar se cere şi se admite discuţiunea
unei legi în momentul distribuirel raportu
lui comitetului delegaţlor, puneţi pe oposi
țiune în neputinţă de a lua parte la discuțiune.
Cum voiţi, în adevăr, ca oposiţiunea să aibă
timpul a citi raportul şi a discuta legea,
stante pede, la momentul distribuirei ei?
Pentru a se explica asupra acestei stări
de lucruri a cerut d. L. Catargi cuvîntul,
voind a obţine de la Senat o amânare de 24
ore pentru discutarea proiectului de lege
de faţă.
D. vice-preşedinte Orbescu, însă,în loc de
a "i da cuvîntul, a pus mâna pe clopoţel,
împedicându'l de a vorbi. Acéstă procedare,
unită cu precedentele de grăbnicie a discu
tărei legilor aduse în desbaterea Senatului,
a iritat cu drept cuvînt pe d. L. Catargi.
Trebue să ţineţi cont de posiţiunea unui
om ca d. L. Catargi, îmbătrânit în luptele
parlamentare, care de 50 ani se ocupă cu
desinteresare şi patriotism de binele acestei
ţări şi are drept la respectul şi stima tu
tulor.
Dacă a întrebuinţat un cuvînt aspru,
acésta a fost isbucnirea unei indignaţiuni le
gitime.
Rog dar Senatul să ţie cont de modul
cum am procedat într-un cas identic când
eram preşedinte al Senatului, şi să nu trécă
D88ATRILE SENATULUI
chemarea la ordine în procesul-verbal al şe
dinţei trecute.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
–Se pune la vot închiderea discuțiune,
şi se primesce.
–Se pune la vot sumarul şedinţei pre
cedente, şi se adoptă.
D. G. Sefendache : D-lor senatori, nu am
fost surprins de atacul care mi s'a făcut de
către onor. d. Isvoranu.
D. Il. Isvoranu : Cer cuvîntul.
D. G. Sefendache : Era dator să facă a
césta, fiind-că d-sa este acela care cel d’ân
têiü a cerut punerea sub acusare a lui Ion
Brătianu; acest act mult timp a fost o fală
pentru d-sa. Şi acum înţelegeţi d-vóstre, că
se teme să nu fie bănuit, şi trebuia prin ur
mare să dea probă că s'a căit de ceea-ce a
făcut, cât timp guvernul va sta la putere,
trebue să credem în mărturisirea d-sale; dacă
va mai fi acelaşi când guvernul va cădea, a
césta este altă cestiune.
Nu m'a mirat acéstă provocare,şi din alt
punct de vedere. Noi ne cunoscem de mult,
şi în tot-d'a-una d-sa "mi-a adus aminte pe
eroul, pe cavalerul lui Cervantes.
Şi, în adevăr, ce gândiţi d-vóstre despre
pretenţiunea d-lui Isvoranu, de a voi să con
centreze astădi tótă voinţa alegătorilor ? Nu
este aşa că este modestă ? Dar dacă n'ar fi
primar, şi n'ar dice că este guvernamental,
ar mai avea 6re aceste pretenţiuni dictato
riale ? Tóte acestea le las la aprecierea d-v6
stre.
D-sa "şi-a mai adus aminte de un mo
ment fericit al vieței sale, de momentul când
d-sa a fost ministru sub un guvern conser
vator.
Voci: Liberal conservator. "
D. G. Sefendache : Acuma să reflectăm,
d-lor. Când d. Isvoranu a luat poza acésta
mult trebuie să fi fost sugestionat, da! a fost
ministru ! Şi apoi cine cunosce tóte misterele
viitorului ? Róta timpului se învârtesce ne
contenit, 'şi-a dis d-sa!
Da ! constat, d. Isvoranu a fost ministru,
a ajuns la mari înălţimi; însă la înălţimi pe
vîrful munţilor se află nu numai falnici vul
turi, acolo se află tot felul de vieţuitóre.
Acum, în timpul ministerului d-lui Isvo
ranu, dacă pe acéstă înălţime d-sa a fost vul
tur, şoim saú alt ceva, opiniunea publică de
atunci, ajudecat, şi acum nu facde cât săprofit
de acéstă ocasiune spre a împrospăta În memo
ria d-vóstre acel curios timp. Cât pentru fap
tele"mele, mă voiü explica către alegători, şi
se va vedea dacă fostul'ministru a fost autori
sat să ameninţe şi să pretindă că toţi alegă
torii se supun voinţei şi arbitrariului săi.
D. P. 0rbescu : D-lor senatori, am fost
provocat, pe de o parte de d. Sefendache, pe
de alta, de d. Cantacuzino. D. Sefendache
v'a spus că eü am făcut încurcătura. Se vede
tréba că d-lui care stă mereu de vorbă, care
face tot-d'a-una gălăgie pe aci, când se ci
tesc la tribună actele ce vi se pun în cu
noscinţă, nu va fi băgat de sémă cum s'a
petrecut lucrurile.
D. G. Sefendache: Dar încurcătură se
face tot-d'a-una cam când presidați d-vóstră
16 Martie 1899
D. P. 0rbescu: Acésta e părerea d-vstră;
nu înţeleg acéstă răutate către mine din
partea d-vóstră.
Dar să spunem ce s'a petrecut eri, ca să
vadă şi d. Sefendache că se înşală şi că a
avansat lucruri fórte inesacte, ceea-ce cred
că nu e bine nici pentru d-sa, nici pentru
demnitatea Senatului.
Când a venit rêndul acestui proiect, care
era la ordinea dilei, se afla pe banca minis
terială d. ministru Palade. Am rugat pe un
d. secretar să întrebe pe d. Pallade dacă
d-lui voesce să intrăm în discuţiunea aces
tui proiect de lege; d-lui a răspuns că dacă
nu e ministrul respectiv, să nu se încépă
discuţiunea. Din acéstă causă am dis să tre
cem la ordinea dilei şi să luăm indigenatele.
Atunci a venit îndată şi d. ministru de jus
tiţie şi "l-am rugat să ne spună dacă voesce
să luăm în discuţiune legea relativă la fali
mente, care era la ordinea dilei. D-sa a rès
puns, că doresce ca cel puţin să se citéscă
raportul şi discuţiunea să se facă a duoa di.
S'a ridicat d. Sefendache şi sciţi cele ce
a spus. Am consultat încă o dată Senatul şi,
când eram să procedem la citirea raportului
a intervenit d. Lascar Catargiu, care aţi vă
dut în ce mod neregulat voia să se facă a
mânarea.
D. Catargiu nu a cerut cuvîntul ca să
discute cestiunea serios şi s'a servit de cu
vinte neparlamentare şi brusce. De aceea,
am sunat clopoţelul şi 'l-am oprit de a vor
bi. Vă aduceţi aminte cu ce mare violenţă
a pronunţat d-sa un cuvînt necuviincios,
pentru care Senatul întreg a protestat şi a
cerut să fie chemat la ordine.
Iată ceea-ce e adevărat;prin urmare, nu
am avut inspiraţiuni străine de acelea pe
cari le aveţi pâte d-vóstră, d-le Sefendache,
spunênd că nu sunteţi din majoritate, că
sunteţi aşa dar dintre alţii cari vă inspiră
şi vă fac să puneţi cu exces de zel pedici şi
greutăţi la discuţiunea legilor, ca să arătaţi
ce putere de imaginaţiune şi ce cunoscinţe
adânci aveţi în asemenea materii, d-vóstră
şi amicii d-vóstră.
In ce privesce pe d. Cantacuzino, către
care am o deosebită stimă, regret că şi d-lui
a fost înşelat asupra modului cum s'ai pe
trecut lucrurile. Nu m'am pripit de loc,
cum a dis d-sa, şi cred că din cele ce avut
onóre de a vă expune v'aţi putut convinge
că 'mi am îndeplinit datoria la timp şi aşa
cum este prescris în regulament. (Aprobări
generale).
D. preşedinte, N. Gane: D. Ilarii Isvor
ranu are cuvîntul.
D. Ilariü Isvoranu: Mă voii servi,pentru
a răspunde, de adagiul frances, care dice:
une sotte demande nulle réponse.
D. preşedinte, N.Gane: Inainte de a in
tra în discuţiunea generală a lege asupra
falimentelor, avem duoë voturi rămase nule
de eri.
– Se procede din noi la votarea cu bile
asupra recunoscerei d-lui Apostol Paichii,
român din Macedonia, al cărui vot a fost
nul în şedinţa precedentă.
16 Martie 1899
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului :
Votanţi . . . . . . . . . 51
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . 43
-
Bile negre . . . . . . . . 8
Senatul a încuviinţat legea.
– Se pune din noi la vot indigenatul
d-lui Wilhelm Sabo, al cărui vot a fost nul
în şedinţa precedentă.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului :
Votanţi . . . . . . . . . 38
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre. . . . . . . . 6
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. secretar, C. Poroineanu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 12 Maiü 1898,în majoritatede 4
membri, fiind presenţi P. S. S. Episcopul de
Roman, d mii Chr. Tabacovici, Stroe Beloe
scu şi Titu Maiorescu, a luat în cercetare
proiectul de lege, votat şi adoptat de Adu
marea deputaţilor, în şedinţa de la 27 Fe
bruarie 1898 şi adus în deliberarea Sena
tului, cu Mesagiul regal No. 959 de la 16
Martie 1898, prin care, în virtutea art. 7,
Ș II, lit. b, din Constituţiune, se cere a se
acorda împământenirea cu dispensă de stagii,
d-lui Oscar Kessler, de religiune evanghe
lică, de profesiune farmacist, domiciliat în
comuna Câmpina.
Examinând actele aflate la dosarul acestei
cereri, a constatat:
Că s'a născut la 1 Iulie 1860, în Bucu
resci, din părinţii Eduard Kessler şi Maria,
şi s'a botezat în religiunea creştină-evan
ghelică la 14 ale aceleași luni şi an;
Printr'un certificat al primăriei urbeiCâm
pina, judeţul Prahova, No. 1.546 din 13 Oc
tombre 1881, se arată că n'a fost nici-odată
supus la veri- o protecțiune străină;
Că s'a supus obligaţiunilor militare, an
gajându-se ca voluntar în armata română,
în compania 1 sanitară;
Că a adresat cererea de naturalisare la
11 Mai 1882.
In faţa acestora constatări, comisiunea,
admiţând cererea d-lui Oscar Kessler, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
sus citatul articol din Constituţiune, vine,
prin subscrisul raportor, a vă ruga să bine
voiţi a vota următorul proiectul de lege.
Raportor, S. Beloescu.
L, E G E
Art. unic. – In virtutea art. 7, ŞII, lit. b,
din Constituţiune, se acordă d-lui Oscar
Kessler, din comuna Câmpina, judeţul Pra
hova, împământenirea, avénd stagiul îm
plinit.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 27 Februarie 1898,
DESBATERILLE SENATULUI
şi s'a adoptat cu majoritatate de şése-deci şi
patru voturi, contra a unu.
Preşedinte, D. Gianni.
(LS.A.D.) Secretar, G. P. Zarifopol.
D. preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
neralà este deschisă.
– Necerând nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie a legei şi se pri
62SC8),
– Se pune la vot legea în total cu bile.
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo
tului :
Votanţi. . . . . . . .. . 51
Majoritate regulamentară. 32
Bile albe . . . . . . . 45
Bile negre . . . . . . . 6 să ne atragă atenţiunea şi să ne facă să le
Senatul a admis legea.
D. colonel Negel : D-lor senatori, pe ta
bloul de indigenate véd că figuréză în cap,
pentru naturalisare, un d. Leibovici.
N'am nimic de is în contra acestei per
sóne, dar véd că unul din motivele pe care
se baséză d. raportor, a'i cere votarea natu
ralisărei sale, este că are calitatea de oficier
În reservă.
Acest lucru m'a mirat forte mult, din pri
cină că legea de înaintare in armata, la
art. 5, spune că nimeni nu pote fi făcut sub
locotenent, dacă nu este român, sau natu
ralisat. Dovadă despre acésta, e faptul pe
care îl sciţi că o mulţime de elevi, eşiţi din
şcólele militare, cari nu aveai naturalusarea,
au stat câte un an apröpe, fără să fi fost
înaintaţi sub-locotenenţi, ca camarajii lor,
făcênd funcţia de plutonieri la regimente,
până când d. ministru de răsboiü, a putut
obţine recunscerea de cetăţeni români, sală
naturalisarea lor, pe care în mai multe rîn
duri ne-au cerut'o.
Cum se face însă, că d. Leibovici a fost
numit oficier, înainte de a fi naturalisat?
Pentru acesta,vă rog, d-le preşedinte, să
interveniţi pe lângă d. ministru de răsboiu,
ca să 'mi trimita actele pe cari s'a bazat,
când a făcut decretul pentru înaintare, căci
voesc să fac o interpelare.
D. ministru de răsboiu, general A. Be
rendei: Ne face o plăcere să trimitem ori
ce informaţie voiți.
D. G. Mârzescu : A intrat pe pârta cea dinţă o denunţare neintemeiată, va putea fi
In8,
supus pedepselor prevăute de codul penal,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu (o pentru calomnie.
cupâad fotoliul presidenţial); Cum vedeţi, d-lor senatori, prin acest ar
Discuțiunea generală este deschisă, asu
pra legei falimentelor; este înscris numai d.
ministru de justiţie.
D. Valerian Urseanu: Cer eü cuvîntul.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Aveţi
cuvîntul.
D. Valerian Urseanu: D-le preşedinte,
d-lor senatori,proiectul de lege modificator
al legel falimentelor, ce ni se presintă de
către actualul guvern, care ne-a dat şi ac
tualul cod de comerciu, este de o mare im
portanţă. El probéză solicitudine, atât din
partea guvernului Majestăţei Sale, cât şi din
partea d-lui ministru de justiţie, de a căuta tul în relaţiunile sale, să fie cât se pte mai
să păstreze buna reputaţie a comerciului mult în mod corect şi onest,
597
nostru şi acéstă reputațiune doresce, nu nu
mai să o păstreze, dar, dacă este posibil să o
dobêndéscă şi mai mult,pentru cuvintul că
o ţéră, nu este suficient să se siléscă de a
avea stima şi increderea celor-l'alte ţări, în
relaţiunile séle comerciale, nu este suficient
de a avea acésta încredere, din punctul de
vedere al personei Juridice, cum este Statul,
dar şi din punctul de vedere al persénei
morale, cum este naţiunea.
De aceea, se caută ca toţi locuitorii
unei ţări, fără excepţiune de naţionalitate,
să pótă inspira încredere în relaţiunile lor
comerciale celor-alte ţéri.
Prin proiectul ce nu se presintă, sunt pu
ţine lucruri cari, la prima vedere. ar putea
flectăm; printre aceste puţine articole, este
art. 697.
Ce iice acest articol?
Cred că este bine sa 'l citim, fiind-că, cu
învoirea d-vöstre, nu sa citit, iată ce ice :
Art. 697. Tribunalul, şi la tribunalele
cu o secţiune specială tribunalul de comer
ciü, încunosciinţat dun partea unuia sau mai
multor creditori despre situaţiunea duticulă
în care se află un comerciant relativ la co
merciul sèü, şi care instrăunéză în condiţi
uul desavantagiose avutul seu, va putea or
dona presentarea acestuia in camera de con
siliu şi depunerea tot-de-odată a registre
lor, a bilanţului său comercial şi a unei
liste nominative de toţi creditorii săi şi de
sumele creanţelor cu indicarea scadenţelor
respective.
in cas când arătările creditorilor se gă
Sesc întemeiate, sau când comerciantul, fără
un just motiv, nu se intâţişéză, tribunalul
va putea, dacă crede cuviinţă, mal 'nainte
de veri-cari disposiţiuni ar lua asupra pu
nerei sale în stare de faliment, să numéscă,
dupe importanţa comerciului, pe unul sau
mai mulţi dintre creditori cari, în continua
rea ulterióra a comerciului, să verifice re
gistrele şi să supravegheze regularitatea
operaţiunilor comerciantului.
Chemarea se va face prin scrisére închisă
din partea preşedintelul tribunalului res
pectiv, şi cercetarea va avea loc în camera
de consilii.
Creditorul, care va fi făcut cu rea cre
ticol,şi încă prin câte-va măsuri şi disposi
ţiuni, cari se găsesc în alte articole, legiui
torul a căutat, pe cât 'i-a fost posibil, ca să
concilieze pe de o parte libertatea comer
ciului, independenţa comerciantului, cu
drepturile creditorilor. Cu alte cuvinte, să ia
măsuri de acelea, ca creditorii să nu fie
frustraţi în interesul lor, căci d-vóstre sciţi:
finis mercatorum lucrum est.
Prin urmare, comerciantul nu are în ve
dere de cât câştigul. Este natural ca el să
fie aşa. Insă tot atât este de important că
acest lucru pe care "Il urmărăsce comercian
528
Acéstă modificare, d-lor senatori, am dis
că este de mare importanţă, şi din punctul
de vedere al dreptului internaţional.
Se scie de toţi d-vóstre, aceia cari sunteţi
în curent cu cele ce se petrec în legislaţiu
mile altor State, că mai tâte Statele "şi dai
ostenélă a introduce modificări de acelea
prin cari să pună la adăpost buna credinţă
a creditorului, şi reaua credinţă a unora
din comercianţi. S'aú încheiat tractate, s’ală
făcut convenţiuni, ca să se adopte o normă
care, din punct de vedere internaţional, să
admită unitatea şi ubicuitatea acestor fa
limente, cu alte cuvinte, o declarațiune de
faliment, care producându-se într'o ţéra, să
aibă efectul juridic şi în cele-alte ţări.
Cu tóte acestea, nu ai putut guvernele să
obţină acest resultat de cât numai prin
tractate şi în mod parţial sală bilateral, fără
să pótă ajunge până acum la scopul urmă
rit, de a se admite adică de töte ţările o
normă unică şi positivă, în ceea ce privesce
falimentele cari ating şi prejudecă interesul
creditorilor din deosebite ţări.
Se ridică cestiunea acum, să ştim, acéstă
restricțiune, acéstă modificare a art. 697, nu
este ea jignitóre libertăței comerciului?
Să convenim, pe de o parte, că, în adevăr,
acestă modificare ar putea, până la 6re-care
punct, să pună la adăpost pe creditori, mai
cu sémă pe cei depărtaţi, cu tote că nu cred
mult în eficacitatea acestei măsuri, dar o
iaú ca bună, şi ar putea să işi atingă scopul,
Ce se face atunci cu libertatea şi repu
taţia comerciantului? Fără îndoială, vedeţi
că aci se mai dice : - şi care înstrăinéză în
condiţiuni desavantagiose avutul sein.
Nu este greu a vedea că acesta isbesce şi
în libera concurenţă, căci atunci un creditor
bănuitor, credénd că comerciantul nu va fi
în stare să îşi plătéscă datoria la timp, ar
putea să intervină să jică: dar ei nu cred
că d-ta faci bine când vini marfa în atare
condiţiuni, pentru că dupe mine o vind
prea eftin.
Se scie de toţi, cum că mai toţi comer
cianţii noştri şi fac o aprovisionare de măr
furi în luna Septembre şi Octombre, ne
avênd însă mijlóce pecuniare ca să plătéscă
imediat mărfurile care le cumpără, şi de
multe ori, dând poliţe, şi admiţând termene
de 3, 4, 6 luni, se întâmplă că aceia dintre
comercianţi cari nu sunt tocmai corecţi şi de
bună credinţă–şi din nenorocire mi se pare
că sunt mulţi la număr, –Îndată ce ai luat
marfa în stăpânire caută în grabă a 0 în
străina, şi cei ce pregătesc un faliment încă
din primele dile ajung adese-ori ca până la
termenul când trebue să plătéscă, să înstrăi
neze în mod necorect marfa, şi creditorii nu
mai găsesc nimic, şi când e vorba a se face
un concordat, creditorii ajung să nu ia mai
nimica. Saú vědut casuri când în timpul
nopţii s'ală sustras mărfurile din magazine
şi prăvălii.
Dar, ca în ori-ce profesiune, fără îndoială,
d-lor senatori, că şi între comercianţii sunt
unii cari merită cea mai mare severitate a
legii; însă n'ar trebui ca pentru numărul
acesta de excepțiuni-căci am convicţiunea
DESBATERILE SENATULUI
că numărul cel mare 'l forméză comercianţii
cei oneşti, – n'ar trebui să recurgem la mă
suri aşa de severe în cât cu scopul şi buna
intenţiune de a ridica creditul comercianţilor
noştri buni în străinătate, să cădem în cea
l’altă extremitate. Vedeţi că aici e cestiunea
fórte delicată; e tocmai casul proverbului
care dice: mă tem de Scylla şi dată în Cha
rybda.
E adevărat că situaţiunea în care ne gă
sim adi nu e nici de cum îmbucurătóre pen
tru noi. Care e atunci mijlocul de a aduce
óre-care îmbunătăţire în acéstă bólă de care
sufere comerciul român. Este greu de găsit
o măsură care să concilieze pe deplin şi li
bertatea comerciului, să salvgardeze numele
comercianţilor şi să garanteze în mod eficace
drepturile creditorilor. Este greu pentru cu
vîntul că reaua credinţă găsesce alături mij
lóce la disposiţiunea sa, în cât legiuitorul
mai tot-d'a-una se găsesce în neputinţă de
a putea să paraliseze mijlócele la cari se re
curge.
In proiectul de lege ce se presintă, s'a
obiectat şi se obiectéză cu drept cuvînt că
disposiţiunea în care se prevede chemarea
unui comerciant la tribunal ar atinge întru
cât-va creditul şi reputațiunea lui.
Vedeţi că cu tote precauţiunile ce s'ai
luat, totuşi un mare şantaj s'ar face în
acéstă privinţă. Din momentul ce ori-care
creditor, şi chiar un simplu particular, pote
să devie creditor procurându-şi una din po
liţele acestui comerciant, ori-care pote să se
presinte la tribunal să facă o danunţare. Dar
se va dice că s'ai luat destule precauțiuni
pentru a se declara de calomniator, de a fi
supus la o taxă 6re-care acela care ar face
o denunţare neîntemeiată şi care ar compro
mite reputațiunea şi creditul acestui comer
ciant.
Este adevărat, şi în acéstă privinţă trebue ternaţionale, a luat un avânt puternic şi
să aducem omagiele nóstre acelora cari s'ată
ocupat cu acest proiect de lege.
Cestiunea însă nu pare destul de clară
asupra acestui punct, căci din momentul când
eú voi vedea că un comerciant, vecinul meu,
îmi face concurenţă şi mă jenéză concurența
acésta, îmi va fi lesne să 'mi procur o poliţă
a acestui comerciant şi să fac o denunţare
tribunalului comercial. Fără îndoială, tribu
malul nu este obligat numai de cât ca în
urma acelei denunţării să cheme pe comer
ciant, rămâne la facultatea lui să vadă dacă
aceste afirmaţiuni sunt fundate; Însă nu este
mai puţin adevărat că din momentul când
se permite tribunalului de a chema înaintea
sa pe comerciant cu registrele sale, ori câte
precauţiuni s-ar lua şi ori-câte discuţiuni
păstra, tot se va sci că cutare comerciant a
fost chemat la tribunal în camera de con
siliü, şi vă puteţi închipui cât de desastros
ar fi acest curent când s'ar introduce pe
piaţa unui oraş; căci, d-lor, n'aú să se
cheme din comercianţii aceia cu credit bine
stabilit, ci aceia începători, despre cari pu
blicul nu este destul de edificat şi puţin lu
cru trebuie unei pieţe ca să arate neîncre
dere unui asemenea comerciant.
Sa mai dis, d-lor-dar ei nu prea dată
16 Marti, 15
mare importanţă acestei obiecţiuni,-4,
putea exploata acestă lege şi din punctul de
vedere politic. Sa dis că în ajunul alegerilor
s'ar putea organisa lucrurile în aşa mod în
cât să se vadă mulţi dintre comercianţii ca
mai slabi, să se vadă denunţaţi înaintea tri.
bunalului. Nu cred că lucrurile ar lua o pro
porţiune aşa mare, însă şi acest mijloc star
putea pune în joc, cum se recurge din neno
rocire la noi în ţară când este vorba de afa.
ceri politice la fel de fel de mijlóce fie licite,
fie ilicite,
Mai este, d-lor, o disposiţiune în lege
unde se dice că dacă afacerile unui comer
ciant nu merg bine, se pot numi custodi.
Apoi în asemenea cas comerciantul nu mai
este capabil de a administra singur, este toc
mai ca un incapabil cum ar fi femeea care
are nevoe de autorisare, şi mai bine ar fi să
se declare în stare de faliment de cât să i se
numéscă un tutor ad-hoc care să admini
treze pentru dânsul. Acéstă parte mi sa pă
rut şi mai puţin raţională de cât cea l'altă.
Or, comerciantul e în stare să îşi ducă töte
afacerile cum trebue, şi atunci nu are ne
voe de un control, şi de supraveghere, or,
din contra, comerciantul, fie din causa pasiu
nilor lui, fie a luxului, fie din alte cause, nu
mai póte merge înainte, şi atunci să fie de
clarat în stare de faliment. In antichitate
comerciul, care atunci se făcea de o anumită
clasă, şi avea chiar zeul săă, avea multe pă
cate; departe de mine, de a arunca astăd,
când timpurile s'ală schimbat cu desăvârşire,
pată asupra unei clase, cea mai importantă
chiar, din ori-ce Stat, căci, cum dicea forte
bine Platon, voind să căutăm binele seme
milor noştrii întâlnim pe al nostru, dar
nu e mai puţin adevărat că şi astădi aú ré
mas multe păcate pe comerciul nostru, care
de altminteri, cu înmulţirea relațiunilor in
suntem fericiţi când vedem că se pite pune
la disposiția 6menilor tot ce se produce pe
suprafaţa globului. Dar, d-lor, nu există nici
o clasă unde să fie cine-va mai uşor expus
să comită greşeli, ca acestă clasă a comert
cianţilor.
Vedeţi, d-lor, te duci să cumperi lână
saú matase şi ţi se vinda bumbac, sală a
ceva, apoi, când e să măsâre mai rupe de
ici, mai rupe de dincolo, şi mai nici o dată
nu ţi se vinde în mod corect. De aceea să
tul Toma dicea: Negotiator avidus aca
irendi, pro damnoblasphemat, pro pret
rerum mentitur et perjurat; sedhaecti,
hominis, non sunt artis quae sine his 9
potest: ergo negotiari secundum se 9
est illicitum. E rar lucru să se găsescă 9'
mercianţi cari să nu fie supuşi la aseme* |
tentațiuni.
Pe lângă acestea, mai vine concurenţă”
leală, care sdruncină mersul regulat şi 9
mal al comerciului; sunt comercianţi. *
cumpără mărfuri de pe la falimente sau *
ocasiuni şi le revând cu preţuri scăzut
bine, acéstă concurenţă releală e ca . "
nin care se întroduce în relaţiunile 9
ciale şi omoră comerciul.
E adevărat că concurenţa e mii
16 Martie 1899
mai puternic de a face ca particularii să "şi
procure lucruri bune şi eftine; cu tóte aces
tea, vedeţi că, în ceea-ce privescefarmaciile,
nu s'a admis concurenţa. Pentru ce ? Pen
tru că acolo fiind cestiunea de sănătatea și
viéţa őmenilor, nu a voit să se lase la dis
creţia acestor particulari, dreptul de a se
concura între dânşii pe spinarea suferinilor.
Ei bine, în ceea-ce privesce cele-alte ele
mente, concurenţa, este admisibilă, însă a
céstă concurenţă, care contribue la perfec
ţiunea şi desvoltarea industriei şi a comer
ciului, are şi ea desavantagele sale, şi atunci
m'am întrebat: nu ar fi bine, ca în locul a
cestor drepturi, pe cari legea le dă credito
rilor, atunci când s'ar simţi fraudaţi în in
terele lor, prin un faliment premeditat
căci fără îndoială despre aceste falimente e
vorba, falimentele sincere fiind mal mult de
compătimit – nu ar fi bine, dic, ca, în vir
tutea art. 22 din codul comercial, şi a eco
nomiei întregi a codului în vigóre, să se dea
drept judecătorilor sindici de a visita ori
când magazinele comercianţilor, a cerceta
registrul jurnal şi a semna chiar, acel re
gistru ?
Căci, d lor, ceea ce face mai mult ca să
se pétă preordina aceste falimente fraudu
lóse, este tocmai că nu s'a observat pre
scripțiunele legei comerciale, în ceea-ce pri
vesce ţinerea registrului jurnal, fără a mai
vorbi despre cele-alte. Dacă în acest regis
tru se va trece di cu di tóte operaţiunele
cemerciale, fârte cu greii s'ar putea preor
dina lucrurile, căci s'ar vedea imediat pre
meditarea falimentului.
Ei bine, din diua când i se va d'a drep
tul judecătorului sindic, ba chiar să i se im
pue îndatorirea, ca ori când să ptă cerceta
şi subscrie acel registru, comercianţii sciind
că aú să fie controlaţi de către judecător, în
orice moment, fără îndoială că vor fi siliţi
să menţină în bună regulă aceste registre.
Acum, care să fie avantagiul sistemului
ce propun ei, asupra celui propus prin pro
iectul de lege? Prin proiectul de lege se
atinge, cum am dis, reputațiunea şi re
numele comerciantului, ori de câte ori
va fi chemat la tribunal, chiar de se
vor lua tóte precauțiunile posibile, pen
tru a nu se cunosce acéstă chemare ; pe
când, prin sistemul pe care 'l propun eu,
nimeni nu va bănui pentru ce anume jude
cătorul sindic a intrat în magazinul comer
ciantului; aşa în cât tóte inconvenientele,
despre cari s'aú vorbit, dispar.
Fără îndoială, d-lor, că sistemul mei are
un avantagii superior sistemului propus în
proiectul de lege. De un lucru vom fi siguri,
și anume că vom forţa pe comercianţi de a'şi
ţine în regulă registrele lor. Căci, încă o
dată, regularitatea registrelor va împedica
trecerea de cifre fictive şi, prin urmare, pre
pararea falimentelor.
Astăi, d-lor, cum se ţin registrele de
comercianţii noştri frauda este fórte uş6ră.
Şi să nu ne facem ilusiuni, forte puţini din
tre comercianţii noştri ţin registre în regulă,
chiar acei cari sunt forte oneşti şi despre a
căror situaţiune nu se pte jice nimic, chiar
Î)ESBATERILE SENATULUI
şi aceia nu ţin registrele dupe cum cere
legea.
Aşa că eü cred că, cu modul acesta, fără
să se pună un control prea server, după cum
'l pune legiuitorul prin acest proiect, con
strângându-se comercianţii să ţină registrele
în regulă, se vor face imposibile falimentele
fraudulóse.
In proiectul presentat de d. ministru de
justiţie era alăturată şi o statistică, pe care
acuma nu o mai văd, în care se arăta fali
mentele din diferitele judeţe ale ţărei. Ar fi
fost de dorit să ni se arate şi persénele cari
aú dat falimente, căci, dupe cum sciţi, în
ţéra nóstră nu cred ca jumètate din comer
cianţi să fie români; căci, dacă excludem pe
brutarii, băcanii şi cărciumarii români, forte
puţin comercianţi români rămân cari să aibă
relaţiuni cu străinătate, aşa că noi avem
nenorocirea să purtăm nu mai ponosul fap
telor comercianţilor străini pe cari îi avem
în ţéră.
Ori cum ar fi însă, eü cred, d-lor sena
tori, că dacă mijlocul pe care il propun ei
nu vi se va părea eficace, atunci n'aveţi de
ce refuza mèsurile propuse prin acest pro
iect. Departe de mine ideea că dacă nu se
admite modul meu de a vedea, apoi atunci
trebue să înlăturâm şi garanţiele ce se ia
prin acéstă lege. Acésta ar fi un mare rău,
căci nu numai creditul lërei ar putea să
scadă, dar am putea atinge întru cât-va
chiar şi interesele néstre naţionale. De a
ceea, eü cred că trebue să adoptăm acest
proiect, de şi măsurile ce ni se propun mi
se par de natură de a aduce o prea mare a
tingere libertăței comerciului şi o perturba
țiune în relaţiunile nostre comerciale, şi în
loc să căutăm de a garanta şi de a cruţa
pe creditori, fie din străinătate, fie din ţéră,
să nu aducem o prea mare pagubă, o prea
mare jicnire acelora cari, fără să merite as
primea lege, pot să fie expuşi la tóte ma
noperile 6menilor cari nu sunt de bună cre
dinţă în relaţiunile lor comerciale.
D. colonel Budişteanu. D-lor, pte să vi
se pară curios ca ei să ia cuvîntul în o
cestiune atât de specială, atât de negusto dreptul să vadă, ce se petrece în prăvălia
réscă. Dar cred că cine-va nu trebue să în
veţe dreptul ca să "şi dea părerea în aseme
nea cestiune; bunul simţ îţi arată drumul.
Să vedem, d-lor, de ce este vorba şi ce a
făcut pe guvern să pună acest art. 697, care
'mi place.
D. raportor, Constantinescu: Va să dică,
sunteţi pentru proiect.
D. colonel Budişteanu: Vorbesc pentru
proiect. (Intreruperi).
Dupe ce nu sunt destul de competinte, transformat în proiect de lege, aceia cari
dupe ce voi să dai exemplul şi altora să vor voi să ia marfă pe credit, vor sci mai
nu se jeneze, să spună ce cred, văd că sunt
întrerupt, să perd şirul ideilor.
Am dis, d-lor, că "mi place art. 697 pus
de guvern, şi guvernul l-a pus din o tristă
experienţă la care asistăm cu toţii.
Îi vine gust unui domn să se facă negus vinte de lămurire, în privinţa proiectului de
tor. El ia o prăvălie pe calea Victoriei, cu
geamuri mari, plătesce chiria pe */ an, şi
începe să "şi deschidă credit; ce voiți să facă deslănţuită înainte de a începe desbaterile,
comerciantul care are magaziile pline de avem fericirea ca aceste desbateri, într'o
529
marfă? Îşi ice:în Ioc să şéză marfa în ma
gazie, o dată şi pe credit acelui domn care îşi
propune să facă comercii. Acesta, care ia
prăvălie şi marfă pe datorie, şi care ia mai
mult de cât puterile sale, are falimentul în
vedere, chiar din diua când a deschis pră
vălia. -
D-lor, aceştia cari fac asemenea meserie
nu sunt nenorociţi, căci se pote întêmpla u
nui comerciant cinstit ca, din diferite îm
prejurări, să nu îi mérgă bine comerciul şi
să trécă în stare de faliment; dar sunt alţii
cari fac speculă din acesta, din iua când a
început comerciul, se hotărăsc să tragă fa
liment. Cine face acésta ? Sunt toţi străini,
şi cu nume ciudate pe cari nu le pot pro
nunţa.
Aceştia, dupe ce dai faliment în Bucu
resc, îşi schimbă numele şi se duc la Craiova
saú în alt oraş, deschid acolo altă prăvălie
şi dă şi acolo faliment, şi plécă apoi în Ga
liţia să facă acelaşi lucru. Fiind-că vorbesc
de schimbarea numelui, de când s'a votat
legea care garantéză proprietatea numelui,
de atunci proprietatea numelul nu mai
există. Fac 2, 3 declaraţiuni, le publică în
tr'un jurnal sau două, şi de o-dată ne po
menim că se numesce Ionescu, Georgescu,
saú Budişteanu, merge la tribunal şi decla
ră, și rămâne apoi cu acest nume. Ași ruga
pe d. ministru să vadă nu ar fi de făcut în
privinţa acésta un proiect de lege ?
Să mă întorc acum la proiectul de lege,
de care d. Valerian Urseanu se teme ca să
nu fie ceva care să atace puţin creditul co
mercianţilor.
D-lor, dacă în adevăr cei cari au dat pe
tițiune să informeze pe tribunal că comer
ciantului cutare îi merge rău treburile, şi
prevede că are să ajungă în stare de fali
ment, ar fi alţii afară de creditori, atunci
aşi avea şi ei acéstă îngrijire. Dar cine sunt
chemaţi să controleze pe aceşti negustori ?
Aceia cari îşi dai banii aceluia care cuajutorul
creditelor date de déoşii întreprinde co
merciul. Găsesc că d. Valerian Ursianu nu
are drept să fie îngrijat că creditorul are
comerciantului căruia "I-a înlesnit comerciul.
Eü ic că da. Dar d-vóstre când daţi cu
arendă o moşie nu aveţi dreptul să contro
laţi pe arendaş, şi să 'l iceţi: dar d-ta d-le
arendaş, îmi strici venitul moşiei, cum caupi
moşia. Să mergem la tribunal să spun că
d-ta nu esci arendaş bun. Prin urmare, ei
susţin şi ic, ca să lăsăm articolul aşa cum
este redactat de comitetul de delegaţi, pen
tru că prin acest articol, o dată votat şi
d'inainte că creditorii cari "şi-au dat marfa
aú dreptul să controleze şi să vadă ce se pe
trece în prăvălia lul.
D. ministru de justiţie,C. I.Stoicescu :
D-nii mei, sunt dator să dai câte-va cu
lege pe care am onóre a vi'1 presinta.
Aţi véut, d-lor senatori, că furtuna fiind
530 DESBATERILE SENATULUI
lege unde nu este nici un fel de caracter sémă în ce privesce procedura, cu câte-va
politic, să fie linisce, fiind-că sunt rari oca articole din regulamentul organic – haină
siunile cari se presintă, ca să discutăm o veche pentru noi, care, cu progresul şi cu
lege unde sciinţa işi are singura rolulşi avéntul ce luase ţéra şi comerciul nostru,
unde interesul cel mare, care ne călăuzesce care se desvoltase fórte mult, cu înmulţirea
este numai acela pe care trebue să'l dăm operaţiunilor comerciale, nu ne mai îmbrăca
propăşirii ţărei. bine în vremurile din urmă. Atunci, tot un
menii de sciinţă, de ori-ce nuanţă poli ministru liberal, în 1887, s'a gândit la re
tică, îşi pot da mâna pe acest teren, ca să forma codulul nostru de comercii, şi revine
îmbunătăţéscă acéstă lege, şi nu mă dau d-lui Stătescu, care făcea parte din minis
înapoi de la ori-ce îmbunătăţire ce va fi ra terul lui Ioan Brătianu, onórea aducerei
țională a se aduce proiectul pe care îl pre noului cod comercial în desbaterea corpu
sint. rilor legiuitóre – şi transformarea acestui
Voiü fi, din potrivă, fericit, ori de câte ori proiect de lege, este legea care ne domnesce
cine-va din d-vóstre va bine-voi să ia cuvîntul şi ai de la 1887. Legiuirea nőstră anterióră
ca să aducă şi mai multă lumină asupra de la 1840 se lăţise şi asupra Moldovei
cestiunei. N'am fost inspirat, în aducerea printr'un decret din 10 Decembre 1864 şi,
acestui proiect de lege, de cât numai de o prin urmare, am avut, de la acea epocă până
singură dorinţă, aceea de a ţărmuri, pe cât la 1887, vechia lege din 1840 peste tótă
e posibil, de a stăvili, ca să jic aşa, înmul ţéra.
ţirea falimentelor la noi, înmulţire care, din Noul cod de comercii, adus în 1887, este
nenorocire, ne discreditéză şi înăuntru şi traducerea aprépe textuală a codului co
mai cu deosebire dincolo de fruntaril. mercial italian, care a făcut cele mai mari
Dorim cu toţii ca să îngrădim, pe cât e progrese în acestă privinţă–cod italian pe
posibil, îndesirea falimentelor între negus care l'am adaptat la nevoile nőstre comer
tori. Să facem ca acel ce contracteză anga ciale.
jamente să le execute într-un mod cinstit Era o inovaţiune pe care trebuia şi noi să
şi, împuţinénd falimentele, să ridicăm cre o experimentăm în diferite materii ; eraú
ditul nostru, şi comerciul nostru va pros principii, cu desăvérşire noul, cari se adu
pera. ceau de legiuitorul din 1887; şi, 12 ani de
Nu dic că şi în legea acésta, inofensivă experienţă au adus la ivélă inconvenientele
din punctul de vedere politic, nu puteai să codului comercial din 1887.
se deslănţuiască şi pasiunile politice. Aţi vă Acest cod a primit o modificare în 1895,
dut aceste pasiuni dându-şi curs chiar în în privinţa falimentelor – modificare făcută
Senat; aţi văut, mai cu sémă, îndată ce pripit de un guvern care era în agonie şi
s'a anunţat proiectul de lege, pasiuni în care nu a pus cel puţin în armonie acéstă
presă deslănţuite cu cea mai mare furie, modificare cu restul articolelor codului
ajungând până la ameninţare şi în contra chiar asupra falimentului, şi vă voi da i
d-vóstre şi în contra mea; ameninţare, că au mediat dovada acestei afirmaţiuni.
să facă protestări, să vie negustorii din di S'aú semnalat multiple nevoi şi mai cu
feritele oraşe ale ţării, că ar fi prăpădiţi sémă de organele firesci ale comerciului
prin aceste disposiţiuni de reformă, cari a nostru, de către Camerele de comerciu, şi
runcă perturbaţiuni, etc. Dar v-aţi convins în prima linie de Camera de comerciu din
că tóte aeestea n'aú fost de cât aceea ce Bucuresci, care a numit o comisiune per
francezii numesc des canards, şi noi putem manentă ca să se ocupe de acéstă materie
veni cu tită seninătatea, şi d-v6stre cu şi care a publicat desbaterile şi lucrările
tótă liniscea, să discutăm acestă lege cu sale într'o broşură, care vă mărturisesc că
caracter pur juridic şi să vedem dacă ea este m'a călăuzit şi pe mine în reforma ce am
bună. (Aplause). adus codului de comerciü ; mi-a servit a
Eü, d-lor, am credut, aducând acéstă céstă lucrare,pe lângă cunoscinţele ce a
lege, că 'mi împlinesc o datorie: către mine veam din propria mea experienţă, ca mem
însumi, de 6re-ce, ca ministru al dreptăţei, bru al baroului şi care dese ori am pledat
trebue să am supraveghierea ca legile néstre înaintea tribunalului comercial, pe lângă
să fie îmbunătăţite, acolo unde presintă ne cunoscinţele culese şi din presa străină şi
neajunsurl; o datorie către d-vstre, căci noi din presa din ţéră – am aci chiar unul din
suntem obligaţi ca guvern să alimentăm cele mai bine inspirate articole, în iarul fran
discuţiunile d-v6stre cu legi bune; şi o datorie ces l'Indépendance Roumaine – şi m'am
către ţéră, căci şi noi şi d-vöstre, dacă vom gândit, încă de la venirea mea la departamen
vota o lege bună, vom aduce un bine ob tul justiţiei, dacă nu este momentul ca să
ştesc şi ne vom împlini o datorie sfântă către venim cu 6re-cari îmbunătăţiri asupra ma
ţéră. (Aplause). teriei comerciale a falimentelor. Am fost, pe
Care era situaţiunea nőstră legislativă, în de altă parte, sesizat de adrese formale şi
materie de falimente, şi care e astăi? Două de delegațiuni cari ai venit din partea Ca
cuvinte retrospective, ca parte istorică asu merei de comercii din Bucuresci, – a venit
pra legislaţiunei nőstre în materie comer însuşi preşedintele Camerei de comercitii cu
cială. Am avut, până la 1887, ca legiuire o delegaţiune de 7 membri – care a solici
comercială, condica nőstră veche de comer tat, la finele anului trecut, să aduc 6re-cari
ciü de la 1840, o traducere succintă a celor îmbunătăţirii codului de comerciü în mate
mai multe disposiţiuni din codul comercial rie de falimente, înspăimântaţi fiind cu toţii
frances, amestecate, pe ici pe colo, mai cu de înmulţirea falimentelor; prin urmare,
- 16 Martie 1899
trebuia să ne gândim la măsurile de a ţăr
muri lăţirea acestor dezastre comerciale.
Inainte de a începe lucrarea mea, am fa
cut o anchetă, să văd cum stai falimentele
dinaintea diferitelor tribunale din ţără, şi
mulţumesc onor d. Valerian Urseanu care
a atras, cu cuvinte măgulitóre pentru mine,
atenţiunea d-vöstre asupra tabloului ce am
pus în expunerea mea de motive; am voit
să văd care este numărul falimentelor în
fie-care judeţ, care este numărul concorda
telor, care este numărul actelor de unire,
care a fost cota concordatară, câte fali
mente cari s'au încheiat cu concordat s’ai
executat, câte falimente au fost inchise pen
tru neplata cotei concordatare şi câte fali
mente au fost închise pentru neajungere de
activ. V'am dat tabloul acesta, care este
fórte complect şi care vă pune în măsură să
vedeţi dacă massa falimentelor merge cres
cênd saú descrescénd în diferitele nostre
judeţe.
Din acest tabloi resultă un trist adevăr,
că lalimentele au mers crescénd in cele mai
multe judeţe; astfel, aş putea cita Brăila,
care, de la 12 falimente in anul 1895, a
ajuns la 32 in 1897, adică în anul al trei
lea; Buzéul, care de la 6 a ajuns la 21 fa
lumente ; Constanţa, care a ajuns de la 1
liment la 12; Ilfovul, de la 55 a ajuns la 119;
Neamţul, de la 41 falimente, a ajuns, în al
treilea an, la 68 falimente : judeţul Râm
nicul-Sărat, care în 1895, a avut un singur
faliment, în 1897 a avut 20 falimente ;
Vasluiü, de la 4 falimente a crescul la 10;
şi cam în acéstă progresiune crescândă în
numărul falimentelor au mers 21 de judeţe.
Fórte puţine judeţe sunt cari au mers
descrescénd în prima linie ; e judeţul Pra
hova, care în anul 1895 a avut deschise 29
falimente, iar în anul 1897 n'a avut de cât
9 falimente; apoi vin Gorjul, Fâlciul, Ro
manaţi şi Tutova, în cari observăm că nu
mërul falimentelor se împuţinéză. Eă cred
că la acésta a contribuit, nu atât legea, cât
buna aplicare din partea judecătorilor, şi ri
górea ce au pus faţă cu faliţii.
Cinci judeţe au fost staţionare.
Aşa fiind, eram datori să cugetăm că
îmulţirea falimentelor e crescerea discreditu
lui şi, căutând a împuţina falimentele, vom
face o bună operă, de a reda comerciului
nostru creditul de care are nevoe.
Mésurile la cari ne-am gândit sunt de
diferite ordine. Le voi atinge forte pe scurt,
fiind-că şi expunerea mea de motive şi ra
portul d-lui raportor sunt forte detaliate,
ast-fel în cât sunteţi în măsură de a le ju
deca. Voiü insista mai mult numai asupra
acelora cari au fost discutate şi amendate în
secţiuni, precum şi asupra punctului atins
aci înaintea d-v6stre acum, de către d. Va
lerian Urseanu. Iată cari sunt ideile princi
pale conţinute în proiect: – în primul rînd
e suprimarea judecătorilor comisari.
Vă spuneam că în 1895 s'a făcut o lege,
– legea la care făceam alusiune vorbind in
incidentul ivit la începutul şedinţei, şi care
fusese votată în Aprilie, adică în ajun de a
se închide Corpurile legiuitóre, – prin a
16 artie 1899
lege asupra falimentelor se suprimă sindicii
aleşi.
In materie de falimente sunt 2 sisteme
cu privire la sindici: sistemul sindicilor vo
luntari, cari se numesc de tribunal, dar pe
eari îl desemnéză voinţa creditorilor; şi sis
temul sindicilor oficiali, cum îi numesc, în
organisaţiunea acésta, Englezii, căci En
glezii au făcut şi el o reformă însemnată în
anul 1883,în materie de falimente.
Noi făcusem experienţa sindicilor aleşi,
adică a sindicilor voluntari, şi s'a constatat
că era o nenorocire, căci de multe ori sin
dicul lua partea cea mai bună din activul
falimentului, rămânénd câte o dată mai pu
ţin massei credale.
S'aú mai semnalat şi alte neorîndueli in
stanţelor nőstre comerciale şi în cele din
urmă s'a emis ideea de a se adopta sistemul
englez al sindicilor oficiali, sindicii-judecă
tori. S'a înlocuit sindicul ales prin sindicul
permanent cu caracter ofiical ; sindicul as
tăi e judecător asimilat cu cei-l'alţi jude
cători, puténd să judece chiar alături cu
dînşii şi putând să conducă ca un funcţionar
public operaţiunile falimentului până la
sfîrşit, adică până la concordat sau act de
unire.
Un lucru însă nu s'a băgat de sémă, a
cela că, introducând pe sindicul-judecător,
nu mai avea nici un rol judecătorul-comi
sar; căci, în legislaţiunea care avea sistema
eea-altă, când sindicul era un negustor
saú un advocat – şi de cele mai multe ori
era un advocat – el avea şi un control din
partea justiţiei, avea pe judecătorul-comi
sar, adică judecătorul delegat de tribunalul
comercial,însărcinat a observa operaţiunile
falimentului până la sfârşit, şi chemat să
dea autorisare sindicului advocat sa co
merciant, pentru anumite acte ce avea să
facă în cursul falimentului.
Ei bine, când sindicul nu mai era străin
de justiţie, când el face parte din însişi ju
decătorii tribunalului, ce rol mai pâte avea
judecătorul comisar? Menţinerea lui era şi
de prisos şi chiar, în unele casuri, vătămă
tóre pentru prestigiul judecătorului sindic,
mai ales când acest judecător, fiind asimilat
cu judecătorul de şedinţă, se întémpla de
multe ori ca judecător-comisar să fie dele
gat un supleant.
Suprimarea judecătorului-comisar, deci,
se impunea.
Iată prima reformă juridică ce am adus
legei existente.
In al douilea rînd, am mai făcut o refor
mă în privinţa termenelor.
D-lor, celeritatea operaţiunilor comerciale
impunea o celeritate mai mare şi în proce
dura falimentelor, şi de aceea am credut
că o reformă era necesară și în acéstă parte.
Starea de faliment, d-lor, este o stare
vëtămătóre şi masei credale şi falitului. Fa
limentele sunt şi de rea credinţă, chibzuite
mai de înainte ; dar sunt şi de bună cre
dinţă, adică o adevărată nenorocire şi sur
prindere.
Sunt de multe ori 6meni fórte oneşti,
cari, din diferite împrejurări, nu mai pot
DESBATERILE SENATULUI
face faţă plăţilor lor. Ei bine, pentru aceste
falimente mai cu sémă, totul trebue să con
cure spre a pune pe comerciantul falit în
posiţiune de a ajunge cât mai în grabă la
un concordat. Or, prelungirea termenelor
de procedură, pe lângă că ar fi vătăămtóre
comerciantului şi masei credale, din causa
stricăciunilor şi deteriorării în mare parte a
mărfurilor, sai din causa risipirei şi per
derei clientelei, mai împiedică şi ajungerea
repede la concordat.
Deja termenele se lungesc prin firea lu
crurilor din causa nulităţilor şi a discuţiu
nilor, o mulţime de chestiuni, la cari dai
nascere falimentele, înaintea instanţelor ju
decătoresci; dacă am mai menţine şi terme
nele de procedură lungi, cum există în lege,
este a voi să prelungim o stare rea şi pă
gubitóre a nenorocitului cădut în faliment.
Am căutat dar, d-lor, ca,întru cât nu se
jignesc drepturile creditorilor, să scurtez u
nele din termene, ca ast-fel să se ajungă mai
repede la concordat sau la act de unire.
In acéstă ordine de idei, la art. 708, de
unde până acum, prin niul articol 704
pentru presentarea creanţelor, se punea un îşi forma majorităţi fictive şi favorabile în
termen de o lună, am scurtat acest termen
la 15 dile; tot ast-fel, la art. 707, devenit
prin legea de faţă 711, relativ la oposiţiuni
contra punerei în stare de faliment, de la
10 dile am redus termenul la 5 ile.
Apelul l'am scurtat la 10 ile. Cât pen
tru contestarea creanţelor presintate, pre
vëdută la art. 772, am redus termenul de
la 20 dile la 10; şi la art. 774 relativ la
judecarea contestațiunilor înaintea tribuna
lului, am redus termenul de 15 dile la 10
ile, de la data închiderei procesului-ver
bal de verificare.
Aşa în cât, d-lor, am făcut în privinţa
acésta o reformă fórte folositóre cerinţelor
comerciului, punând în concordanţă celeri
tatea necesară operaţiunilor comerciale cu
interesele atât ale creditorilor, cât şi ale judecătorilor sindici, nu-i dă mâna să a
falitului. (Aplause).
O a treia reformă, care este de o mai
mare importanţă, este privitóre la fixarea
unui minimum de 60% a cotei concorda
tare. Multă vreme, d-lor, cota concordatară
nu a fost fixată la o cifră de . ...., nu era
minimum de cotă fixat în legislaţie, şi ca să
vë spun lucrul cum este în domeniul sciin
ţei şi în domeniul legislaţiei comparate, vă
mărturisesc că nuveţi găsi în cele mai multe
legislaţii fixată cota concordatară. De ce ?
Pentru că, dupe cum d-vóstre sciţi, în cele
mai multe ţări din străinătate buna credin
ţă în relaţiunile comerciale jócă un mare
rol.
Intr'o monografie publicată în Francia a
supra comercianţilor şi falimentelor, mono
grafie apărută în 1895 în Paris, intitulată
n Réforme du Régime des faillitesu datorită
lui Gustave Rousset, consilier onorar la
curtea de apel, găsesc că în Francia sunt
1.700.000 de comercianţi, şi falimentele, în
raport cu numărul acesta al comercianţilor,
sunt cu 50% mai puţine ca la noi; şi dacă
te uiţi la media cotei concordatare de acolo,
găsesc că mai tote falimentele, în generali
531
tatea lor, dată o cotă de 70%, deosebit de
alte mijlóce de asigurare la societăţi a dife
rinţei pe care creditorii sunt ameninţaţi să
o pérdă prin fixarea cotei concordatare.
Inţelegeţi dar de aci, de ce în asemenea
ţări nu se fixéză prin lege un minimum de
cotă concordatară. In ţări cari se apropie
de noi şi de firea negustoréscă a nőstră, cum
este în Portugalia, veţi găsi o disposiţiune
care fixéză la 50%, minimum de cotă con
cordatară, disposiţiune prevădută în art.730,
Ș lI al codului comercial al regatului Por
tugaliei.
In Ungaria, unde este aprópe o similitu
dine complectă cunoi, şi în firea comerciului,
şi némul comercianţilor, veţi găsi în Codul
lor de comercii, Ungarisches Concursgesetz
la Ş200 No. 5 fixată cota concordatară la
40%. Ghidaţi de acest exemplu s'a pus şi
la noi 40%. Ei am fixat-o însă la 60% pen
tru că statistica mi-a demonstrat că s'a plă
tit în fârte multe falimente acéstă cotă şi
pentru că causa multor falimente erafaptul
că falitului îi rămânea 60%, ceea-ce îl în
curagia; în fine, pentru că prin supracotă
detrimentul creditorilor din străinătate, cu
cari scia că n'are să se mai întâlnéscă. Prin
ridicarea cotei la 60%, ajungem la resultatul
următor : acela care nu pote să dea 60%
însemnéză că "şi-a mâncat capitalul lui în
treg şi aprópe jumătate din capitalul credi
torilor – ceea-ce dovedesce, dacă nu rea
credinţă, în tot casul, nedestoinicie şi in
capacitate ; ergo, se probéză că nu mai me
rita să fie pus în capul operaţiunilor sale
comerciale.
Să vă mai gândiţi, d-lor, încă la un lu
cru, că dând 60% creditorilor, ce îi ră
mâne lui"?
Ii rămâne 40%, dacă mai dă şi supra
cótă, dacă mai dă şi atâta la sută din acti
vul brut al falimentului pentru cheltuielile
lerge la supra-cote ; prin acésta va fi de
mai bună credinţă în încheierea concor
datului.
Iată de ce am creut că ridicarea mini
mului cotei este o disposiţiune bună şi care
'mi-a fost reclamată şi prin memoriul ca
merei de comercii din Bucuresci, în care
era acest desiderat de a ridica cota concor
datară la 60 /0.
A patra retormă ce am introdus, este
relativă la garantarea plăţei cotei con
cordatare. Acestă măsură lipsia în codul
nostru de comercii. Cine-va încheia un
concordat, promitea o cotă concordatară; îi
se cerea un garant; alerga la un girant;
girantul acesta garanta personal; de multe
ori era un speculator şi era un om care o
făcea de profesiune, mergénd să garantele
cote concordatare şi sub diferite pretexte
strângea pe negustor de gât, şi o bună
parte din activ se ducea în busunarul aces
tor garanţi. Prin proiectul de faţă am dis:
cine garantéă o cotă concordatară şi vrea
să nu intre în lichidațiune îşi ia un anga
jament serios şi trebue să îl ţie; de aceea,
am prevédut douë măsuri: una ca preca
352
uţiune, alta ca sancţiune, ca să se garan
tede cota concordatară. Ast-fel, în art. 853,
aliniatul 6, am prevădut că nu se va putea
să se omologe de tribunal actul de concor
dat, dacă în primul rând nu se presintă o
garanţie, fie în bani, fie în efecte; acésta ar
fi idealul de cea mai bună garanţie că cre
ditorii vor fi plătiţi. Dacă n'are nici bani,
nici efecte, îi dăm dreptul să garantele
prin o ipotecă, constituită sală de falit, sală
de un terţii; astfel s'a presentat prin
proiect modificarea şi a fost complectată în
mod fericit şi cu adesiunea mea de către
comitetul delegaţilor; căci s'a adăogat ca
acéstă ipotecă, ca să nu fie isbită de nuli
tate, să fie luată înainte de omologare şi să
se îndeplinéscă de falit formalităţile actului
de ipotecă, căci i se dă capacitate să ia ins
cripţiune dacă ipoteca se constitue de el. Tot
înainte de omologarea concordatului trebue
să se dea ipotecă şi de un al treilea, dacă se
garantéză de acesta cota concordatară.
Acestea sunt garanţiile ce luăm ca să
se ajungă la concordat–garanţii serióse, că
creditorii vor fi plătiţi.
Quid, când nu are nici bani sa efecte,
nici ipotecă? Un om nenorocit care n'are
imobile, sa n'are nici garant prin care se
garantédă bani, efecte, sa imobil, pe omul
acesta, când 'l vedem că este de bună cre
dinţă suntem datori să'l ajutăm, să-i des
chidem o portă; îi dicem : primesce acéstă
soluţiune, vei fi admis a face concordatul
şi să deschii magasinul comerciului d-tale,
dar primesce ca un delegat din partea cre
ditorilor să încaseze banii, să-i verse la
Casa de depuneri, ca să serve la plăţile sta
bilite prin concordat.
Am luat aceste garanţii, cari am avut
onóre să le expun, ca precauţiune.
Dar nu am luat numai precauțiuni, ca
să asigurăm seriositatea cotei promise prin
concordat; am pus şi o sancţiune.
Ca sancţiune, vă dicém că sunt două fe
luri de disposiţiuni în proiectul mei : Una,
că cel care ar înşela mai cu sémă pe credi
tori asupra avutului lui şi ar promite o cotă
concordatară fictivă, să scie că atunci se dă
drept creditorului, în cas de neplata cotei
concordatare, nu cum era până astă-i, de
a reînvia credinţa creditorului neachitat,
dar şi să ”l pună în stare de faliment, exer
citând acest drept individual, iar nu prin
majoritatea creditorilor.
Comerciantul trebue să aibă grija să plă
téscă cota promisă; dacă nu plătesce, a
tunci un creditor chiar singur are dreptul
să céră repunerea lui în stare de faliment. un efect veros de portofolii ca gagiü, unge
In privinţa desfiinţărei concordatului şi ochii creditorului, cum am dice, ca să mai
punerea comerciantului în stare de faliment, aştepte ; aşa amână töte scadenţele în luna
am făcut să reînvieze creanţa celui neplătit, Aprilie, când nu mai face nici o plată şi aş
afară de sumele corespundătóre cotelor cari téptă să fie chemat înaintea tribunalului,
s'aú plătit, însă cu dreptul de a resilia fie din oficiu, fie dupe cererea unui creditor.
concordatul şi de a'l repune în stare de fa
liment. lelor de comercită în cari, dupe ce s'a făcut
A doua sancţiune constă în aceea că re
punerea lui pentru a doua 6ră în stare de fa
liment atrage pentru falit pedépsa pentru
bancrută simplă.
Iată două sancţiuni, pe lângă cele două
DESBATERILE SENATULUI 16 Martie 1899
garanţii luate, ca să asigurăm seriositatea rile cu forte puţină marfă. Şi acest comer
cotelor. ciant dusese marfa în calea Griviţei la o
Aceste patru măsuri mi se pare că ai rudă a sa care înfiinţase o prăvălie de ace
primit asentimentul tutulor,întru cât nu le laşi gen şi cu aceleaşi mărfuri. Şi creditorul
am văut combătute, nici în secţiuni şi nici frustrat n'are nici un ajutor de la lege în
în comitetul de delegaţi. faţa acestui negustor; îl vede cum îşi mută
Trecând peste ele, ajung la două reforme marfa şi n'are de cât două căi la cari alérgă.
cari ai fost discutate şi de unii contestate : Se duce la parchet şi jice : d-le pro
Una dintr'însele este aceea de care a vorbit curor, se sustrage marfa care e gagiul co
d. Valerian Ursianu, scrisă la art. 697, şi mun al creditorilor. Procurorul ice: nu
propusă de mine, în expunerea de motive, sunt în faţa unui delict şi nu "ţi pot da
ca măsură preventivă, înainte de declarare mână de ajutor de cât când va fi declarat
în stare de faliment. în stare de faliment. Se duce la poliţie, po
Ce m'a făcut să recurg la acéstă măsură? liţia ii refusă ori-ce concurs. u Nu văd nici
Aci este o inovaţie. N'a existat o asemenea un fel de turburare publică,îi dice agentul
disposiţiune în legislaţiunea nőstră. Nici nu administrativ; cu atât mai rău, dacă d-ta
există în multe legislaţiuni. ai dat credit unui om de rea credinţă».
Care este situaţiunea de astădi?–Më în Ne fiind ajutat de nimeni, vede cum se
treb mai înainte. sustrage marfa şi nu'i rămâne de cât a su
Astădi, când un comerciant este bănuit praveghia prin 6meni plătiţi, ca să " ptă
că sa sdruncină, are drept tribunalul de co aduce ca martori la vreme de nevoe înain
merciü, cu sau fără denunţare, să 'l cheme tea tribunalului. Şi de multe ori nu resultă
înaintea sa, să "I cerceteze registrele comer pentru dénsul de cât că a făcut o demarşă
ciului, şi să 'i jică: Esci în regulă; saú dacă nefolositóre pentru el şi pentru masa cre
inspiră o temere, din oficiu să 'l pună în dală.
stare de faliment. D-lor, am mai avut în vedere că de multe
Se întâmplă, d-lor, ca de multe ori să ori la noi, chiar din momentul când se face
aveţi în falit un comerciant abil–şivi se spu cererea de declarare în faliment, sunt ne
nea de d. colonel Budişteanu, şi lucrul este îndepliniri de procedură, autorisări cari nu
exact – că sunt şi din acei negustori cari sunt date femeilor cari fac comercii, etc.,
calculéză, din momentul în care deschid pră aşa că trec ile şi săptămâni.
vălia, şi momentul când ai să dea faliment. Şi de multe-ori cu tötă buna-voinţa tri
Sunt unii cari, începând cu un capital mic bunalului şi a creditorilor nu se pot declara
de câte-va mii de lei, gândindu-se cum să de cât peste câte-va dile, săptămâni şi chiar
înşele buna-credinţă a creditorilor când a luni. In intervalul acesta, vă puteţi închipui
jung la un credit bună 6ră de 200.000 lei – ce póte face negustorul de rea credintă !
și să nu vă miraţi, căci ei am văut 6meni "Mi-am dis: il vaut mieux prévenir que
cari, având la început un capital de 10.000 punir şi să ia o măsură medie care pâte
le', a ajuns în scurt timp la un credit de să scape şi pe negustor de faliment. Astă-di
400.000 lei–atunci îşi dic: iată momentul sunt negustori de bună credinţă, cari se
când pot să dau faliment, şi cum are să plă vëd în greutate de a plăti ; ei convocă cre
téscă numai 40%, cotă, îi rêmâne din cei ditorii sai se duc înaintea lor şi arată re
400.000 lei, un sfert de milion din al cre gistrele, le arată situaţiunea.
ditorilor. Am văut casuri speciale; un mare ne
Comerciantul de rea credinţă îşi calculéză gustor, de pe piaţa Sf. Anton, a recurs la
şi epoca în care are să dea faliment. Şi ca să acest mijloc ; a spus creditorilor : Iată îm
nu se strângă protestele, cari ar putea alar prejurările în cari m'am aflat, iată situaţi
ma, fie pe creditori, fie pe tribunal–căci o unea. Dacă vreţi, declaraţi-mă în stare de
glinda dupe care se ia tribunalul de co faliment; dacă nu, delegaţi pe cine-va
merciü ca să declare, sau nu, pe un comer din sînul d-vóstră ca să supravegheze, să
ciant în stare de faliment este fia de pro pótă merge înainte comerciul şi să fiţi achi
teste care e înregistrată la portărei–atunci taţi cu toţii.
el, calculând cu abilitate, nu lasă să i se Şi mi-am dis, d-lor, în loc să ajungem la
facă nici proteste. Bună 6ră, are plată la măsuri extreme, ca un comerciant, din ofi
finele lui Ianuarie, finele lui Februarie, lui citu, să fie declarat în stare de faliment,
Martie şi Aprilie ; el se aragiadă, dă ceva mai bine să dăm tribunalului putinţa de a
aconturi, preschimbă poliţele, mai dă câte proteja masa creditorilor în contra debitorilor
de rea credinţă, supraveghind operaţiunile
comerciantului care se află într-o situaţiune
dificilă şi care cércă a înstrăina marfa ; nu
substituind un tutor ad-hoc în locul comer
ciantului, cum a dis onor. d. Valerian Ur
sianu, dar supraveghindu-l tribunalul, ca să
Am vëdut, d-lor, speţe înaintea tribuna nu pótă vinde marfa cu toptanul, în detri
mentul masei creditorilor.
cererea de declarare înaintea tribunalului, Acéstă disposiţiune, d-lor, este un corec
saú în ajun de a se face, când scia comer tiv, pe care l'am găsit într'o monografie din
ciantul că va începe seria protestelor, a în cele mai imortante, făcută de Brustlein şi
ceput evacuaţiunea prăvăliei din care a luat Rambert, asupra legislaţiunei elveţiane.
tótă marfa şi nu a mai lăsat de cât raftu Elveţia, d-lor, este o ţéră pe care o cităm
 16 Martie 1899
cu profusiune când este vorba de instituţiu
nile ei liberale, dar care une-ori trebue imi
tată şi când e vorba de progresele ce a fă
scut pe terenul economic.
In Elveţia este o asociaţiune de 6meni în
văţaţi: ml'association des juristes de la Su
isseu care, într-un congres ţinut de curând
la Zug, a pus în discuțiune acéstă impor
tantă cestiune, şi dupe propunerea lui O
berer a aprobat acéstă măsură preventivă.
Am îmbrăţişat şi eü acéstă idee, fiind-că
am vëut într'însa mijlocul de a palia la un
inconvenient care se presintă în practică.
Saú făcut însă în contra ei obiecţiuni cari
m'aú făcut să primesc amendarea în 6re
care măsură a disposiţiunei proiectulul ce
presintasem.
S'a is: să ingrădim cu 6re-cari formali
tăți acéstă măsură, ca nu cum-va un comer
ciant de rea credinţă să facă o denunţare
numai pentru a sdruncina creditul unui con
curent al său, să nu ptă cine-va, aruncând
o scrisére de denunţare înaintea tribunalu
lui, el să şi numéscă un custode şi atunci
acel comerciant să fie discredidat. Obiecți
unea era seriósă, şi atunci am adus 6re-cari
îngrădiri propuse chiar de mine, de acord
cu comitetul delegaţilor. Ast-fel, am decis
ca tótă procedura în acéstă materie să fie
secretă, să nu se facă, prin urmare, cita
țiuni.
In Francia acest sentiment de discreţiune
şi de a nu se divulga afacerile 6menilor s'a
Împins şi mai departe, şi print'o lege re
centă, din 1897, s'a hotărât ca portareii, les
huissiers, şi în materie civilă chiar, să dea
tóte citațiunile și actele de procedură, în
plic închis, aşa în cât le concierge, acel
cerber redutabil al caselor, să nu scie ce ală
adus portăreii.
Ca un corolarii necesar acestei discreţiuni,
am pus în lege ca comerciantul să fie che
mat în camera de consilită a tribunalului ca
să dea explicațiuni tribunalului asupra de
nunţárei; măsura preventivă să nu fie luată
numai pe basa denunţărei, ci să nu se or
done de cât dacă tribunalul o va găsi înte
meiată. Cu alte cuvinte, se lasă la faculta
tea tribunalului, la înţelepciunea sa, de a
lua sală nu o asemenea măsură.
IMPRELA TATULUI
DESBATERILE SENATULUI
De alt-fel, d-lor, vă este cunoscut că tri
bunalul are o putere şi mai mare: aceea de
a declara din oficiu în stare de faliment
şi, prin urmare, pte, în înţelepciunea sa, să
ia şi o măsură preventivă mai uş6ră: de a
delega pe un creditor să supravegheze ope
raţiunile cutărui comerciant, care se află
într'o situaţiune dificilă.
Acésta, d-lor, este prima măsură ce am
luat pe lângă cele prevădute prin proiectul
meü de lege, adus în desbaterile d-vöstre.
Al douilea, de unde în proiect se dicea
că tribunalul pâte să numéscă un custode,
am adăugat că acel custode nu pte fi de
cât dintre creditori.
Al treilea, să nu ptă fi numit acest su
praveghetor, de cât numai atunci când an
cheta ce face tribunalul va dovedi că în
adevăr acel comerciant se află într'o situa
țiune dificilă, şi să fie circumstanţe de ace
lea cari să presinte temerea vîndărilor de
savantagićse a mărfurilor, pe care vrea să
le facă repede, ca să frusteze pe creditori.
In fine,am mai luat o măsură de sancţiune.
Să nu vie ori cine, în mod nepedepsit, să
facă o denunţare neîntemeiată; să se scie
că cel ce a făcut o asemenea denunţare pte
fi tradus înaintea instanţelor penale ca ca
lumniator.
Iată tótă îngrădirea care face ca disposi
țiunile acestui articol să nu mai presinte
acel inconvenient de care se temea d. Ur
sianu.
Veţi găsi d-vóstre că mai sunt şi alte ga
ranţii, cari ar trebui luate ? Nu mă voi
da înapoi să le discut şi să le admit, de le
voiü crede utile.
Eă cred că cu acest temperament, Sena
tul e convins că măsura care am luat-o e
bună şi în folosul negustorilor şi a masei
credale. (Aprobări,prea bine).
Vilă la ultima măsură.
Instrăinările. – Mi s'a semnalat că de
multe ori, când un negustor simte că are să
fie declarat în stare de faliment, începe să
facă înstrăinări, înstrăinării cari sunt mai
în tot-d'a-una făcute inter proximos, de
exemplu între un şoț și soție, sală între un
ascendent, cu un descendent, sală chiar
apropiate rude în linie colaterală.
533
Nu am văut din partea nimănui ridicată
veri-o obiecţiune în ceea-ce privesce înstrăi
nările de bunuri mişcătóre inter proximos,
ca să fie considerate ca nule faţă cu masa
credală în timpul falimentului, pentru vîn
dërile de lucruri mişcătóre cari par a fi
admise de toţi. S'a ridicat obiecţiunea în
privinţa lucrurilor nemişcătóre ; la discu
țiunea pe articole ne vom lumina asupra
acestei cestiuni. Eă cred disposiţiunea acésta
utilă; căci vîndările acestea tot-d'a-una în
ajunul falimentului, sa aprope de înceta
rea plăţilor, sunt bănuite şi nu trebue ca
prin asemenea vîndéri să se frusteze masa
credală.
Le vom discuta, neapărat; dacă va fi ceva
de amendat, vom amenda. Vă rog însă să
luaţi în considerare că am fost condus de i
deea de a face să dispară o frică a negusto
rilor, de care sunt prevenit, şi de aceea am
introdus acéstă disposiţiune.
Mai sunt alte mici disposiţiuni pe cari nu
le mai menţionez acum în discuţia generală,
ci le vom examina şi discuta, de va fi ne
voie, la discuţiilnea pe articole.
Cred, d-lor, că acéstă reformă va fi salu
tată cu mulţumire de către comercianţii
noştrii; şi, în schimb, şi ca răspuns la critica
anticipată, care s'a făcut asupra acestei le
gi, mai cu deosebire prin presă, pot să opun
adresele de mulţumire venite din partea
camerelor de comerciü din Bucuresci, din
Iaşi şi alte oraşe.
Vă rog dar, d-lor, să votaţi acest proiect
de lege şi veţi fi colaboratorii mei, pentru a
dota ţéra şi legislaţiunea nőstră cu o legiuire
folositóre. (Aplause prelungite).
– Ne mai cerênd nimeni cuvîntul, se
pune la vot închiderea discuțiunei şi se pri
In62SC2,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Se
pune la vot luarea în consideraţiune a pro
iectului.
Senatul a luat în consideraţiune.
– Şedinţa se ridică la orele 5 /, anun
ţându-se cea viitóre pe a duoa di, 4 Martie,
la orele 2 dupe amiadi.
Duaron ENERAL, CONST. Lisscu.
 35.325.335.323E333333333333333333333333333333333
A.

3G" Lp",

Coprindènd procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitore, cu începere de la anul 1831, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vîndare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următorele preţuri: ":
Lei B. l Lei B.

„ IV, „ I, „ „ 1893.............. 5 35 | * IX, • I, • - 1898 . . . . . . . . . . 14, 70

Cei cari doresc să-şi procure acestă operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
„ In scopul de a se răspândi în public acestă operă de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţurile
cu 25%, reducându-le la cele actuale.
3,3335,425,5555555555555555555555555555555555555555555555.3333333333
E3:33

17 Martie 1899
N0. 41
SENATUL
IUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGIT) 1898–99
ŞEDINŢADELA 4 MARTIE 1899
Preşedinţa d-lui P. Orbescu, vice-preşe
dinte, asistat de d-nii secretari ai biuroului:
dr. Bucşenescu, Filipescu Al., dr. Iovitz şi
Poroineanu C.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 94 d-ni senatori.
Nu răspund la apelul nominal 26 d-ni se
natori, şi anume :
Bolnavi :
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, P. S. S.
Episcopul de Roman; d-nil: Fulger G., Ioa
niu D. Ioan, Langa Ion Const., Samson Emil.
Vergati I. Eliodor.
Nemotivaţi :
D-nii: Anastasiu Tache, Balli M. Cos
tache, Brabeţeanu I., Catargi Lascar, Cava
lioti G.,Ciolac Elie, Chircu Thoma, Eremia
G., Lupescu G., Moisescu Dim., Mortzun V.
Al., Panu G., Petrescu Antache, Racoviţă
C., Răileanu C., Rosetti Matheiü, Sabin G.
dr.,Toader V. Ioan, Climescu Const.
–D. secretar, Poroineanu, dă citire su
marului şedinţei precedente, care se aprobă.
– Se comunică adresa d-lui ministru de
interne prin care înaintéză Senatului dosa
rul cu lucrările relative la resultatul alege
- rei parţiale al colegiului I de Senat din jude
ţul Tutova, care a avut loc în jiua de 28
Februarie 1899.
–Se trimite la comisiunea de verificare.
–Se votéză succesiv următórele con
cedii :
D-lui senator Ioan D. Ioaniu, 3 dile ;
D-lui senator Vergati, 2 jile ;
Langa 3 n
Fulger 3 »
– Se trimit comisiunei de indigenat ce
rerile d-lor Constantin Petrescu şi Ioan Gu
guianu de a li se recunsce calitatea de ce
tăţeni români.
–D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu,
depune Mesagiul regal în alăturare cu pro
iectul de lege din iniţiativă parlamentară,
votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor,
prin care se înfiinţéză în judeţul Dâmboviţa,
plaiul Dâmboviţa, o judecătorie de pace cu
reşedinţa în comuna Voinesci.
–Se va tipări şi trimite la secţiuni.
D. A. Vizanti : D-le preşedinte, comi
siunea de verificare a depus raportul asupra
alegerei colegiului I de Tutova.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Da, s'a
depus şi vă rog să bine-voiţi a veni la tri
bună spre a'i da citire.
– D. raportor, A. Vizanti,dă citire ur
mătorului raport asupra validărei alegerei
colegiului I de Tutova:
Anexă la Monitorul Oficial No. 276.
_ _____––----------------------------------------------------------------------------
UN : EMIPLAR : 10 BANII
DESBATERILE SENATULUI
Domnilor senatori,
Comisiunea pentru verificarea titlurilor
senatorilor nou aleşi întrunindu-se în jiua
de 4 Martie 1899, în majoritate de 5 mem
bri, sub preşedinţa d-lui Dim. G. Boboi
ceanu, a luat în cercetare dosarul alegerei
efectuate în diua de 28 Februarie 1899, la
Bêrlad, pentru un senator al colegiului I de
Tutova, şi din examinarea actelor aflate la
dosar constatându-se că d. Ion V. Toader a
întrunit unanimitatea voturilor exprimate,
în număr de 83 voturi, şi că întréga opera
ţiune electorală s'a petrecut în conformitate
cu legea, a validat acéstă alegere în per
sóna d-lui Ion V. Toader şi, prin subsemna
tul, vă rogă să bine-voiţi a'l proclama sena
tor al colegiului I Tutova.
Raportor, A. Vizanti.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu : Discu
ţiunea generală este deschisă.
– Necerând nimeni cuvîntul şi nefiind
nici o contestare, se proclamă senator al co
legiului I de Tutova, d. Ioan V. Toader.
– De 6re-ce secţiunea II-a a Senatului
are cel mai mic număr de membri, se ho
tărăsce ca d. Ioan Toader să facăparte din
acéstă secţiune.
– Alteţa Sa Regală Principele Moşte
nitor al Cordinei intră în sala Senatului
şi este primit cu aplause de către d-nii
senatori.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Acum
intrăm în ordinea dilei. La ordinea ilei a
vem discuţiunea pe articole a lege.falimen
telor.
D. raportor,Al. Constantinescu, citesce
art. 697 din proiect cu modificarea comite
tului de delegaţi :
nArt. 697. Tribunalul, şi la tribunalele
cu o secţiune specială tribunalul de comer
ciü, încunosciinţat din partea unuia sau mai
multor creditori despre situaţiunea dificilă
în care se află un comerciant relativ la co
merciul său, şi care înstrăinéză în condiţiuni
desavantagićse avutul său, va putea ordona
presentarea acestuia în camera de consilii
şi depunerea tot-d'o-dată a registrelor, a
bilanţului să comercial şi a unei liste no
minative de toţi creditorii săi şi de sumele
creanţelor cu indicarea scadenţelor res
pective.
In cas când arătările creditorilor se gă
sesc întemeiate, sală când comerciantul, fără
un just motiv, nu se înfăţişază, tribunalul
va putea, dacă crede de cuviinţă, mai îna
inte de veri-cari disposiţiuni ar lua asupra
punerei sale în stare de faliment, să nu
méscă, dupe importanţa comerciului, pe
unul sau mai mulţi dintre creditori cari, în
continuarea ulterióră a comerciului să veri
fice registrele şi să supravegheze regulari
tatea operaţiunilor comerciantului.
Chemarea se va face prin scrisére închisă
din partea preşedintelui tribunalului res
pectiv, şi cercetarea va avea loc în camera
de consilii.
Creditorul, care va fi făcut cu rea cre
dinţă o denunţare neîntemeiată, va putea fi
------------------------------------------------------------
535
supus pedepselor prevădute de codul pena
pentru calomnie.
D. A.Carp: D-lor senatori, din expune
rea de motive care însoţesce proiectul de
lege, prin care s'a propus modificarea cărţei
a III din codul de comercitii privitóre la fali
mente, depus de d. ministru de justiţie, din
raportul făcut de d. raportor al comitetului
delegaţilor,precum şi din expunerea ver
bală, atât de clară şi elocuentă, făcută ieri de
d. ministru de justiţie, resultă că proiectul
de lege care s'a adus în desbaterea d-v6stre
are duoë scopuri principale.
Ântêiü, luarea unei serii de măsuri tin
dênd la împuţinarea, cât se pote mai mult,
a numărului falimentelor, care din ce în ce
ia proporţiunl îngrijitóre, şi al doilea, luarea
altor măsuri cari vor avea de resultat dis
pariţiunea fraudelor ce se comit astădi în
detrimentul creditorilor, fie anulâudu-se
óre-cari înstrăinări de bunuri făcute de falit
înainte de epoca încetărei plăţilor, fie luân
du-se 6re-cari măsuri preventive pentru ca
falitul să nu ptă înstăina în condiţiuni de
savantagićse avutul săü.
Art. 697, a cărui citire s'a dat de d. ra
portor, face parte din măsurile preventive
cari ai de scop să facă să dispară fraudele,
dându-se drept tribunalului a desemna pe
unul sau mai mulţi creditori ca să supra
vegheze regularitatea operaţiunilor comer
ciantului debitor, spre a-l împedica, cu chi
pul acesta, să "şi alieneze în mod fraudulos
avereă în paguba creditorilor săi.
Inainte însă de a intra în desbaterea
acestui articol, rogpe d. ministru de justi
ţie să bine-voiască să dea ascultare unor
consideraţiuni generale asupra comerciului
şi unor neajunsuri pe cari comercianţii
noştri adesea le întîmpină, şi a lua, dacă cre
de de cuviinţă, măsuri de îndreptare.
'Mi permit a atrage mai ântêiú atenţiu
mea d-lui ministru de justiţie asupra unui
fel de fraude, despre care chiar d sa ne-a
vorbit ieri, de fraudele cari se comit la în
chierea concordatelor de către creditorii in
digeni în detrimentul celor din străinătate.
Creditorii străini primesc tot-d'a-una cota
lor prevădută în concordat, pe când cei din
ţéră 'şi stipuléză adesea avantagii clandesti
ne şi ilicite în detrimentul celor din străi
nătate.
Aceste fraude, cari se cunosc în străină
tate, aruncă discreditul asupra comerciului
nostru şi, până la un 6re-care punct, chiar
asupra ţărei.
Pentru ca să se vadă, atât în ţéră cât şi
în străinătate, că voim ca aceste abusuri să
fie reprimate, aş dori ca d. ministru de ju
stiţie să atragă atenţiunea parchetelor de pe
lângă tribunale asupra fraudelor ce semna
lez, dându-le ordine de a lua în băgare de
sémă cele ce se petrec la închierea concor
datelor şi a stărui ca să se aplice cu rigóre
disposiţiunile legei comerciale prin cari cre
ditorul, care va fi stipulat pentru dénsul
avantagii în detrimentul celor-alţi creditori,
este pedepsit cu închisére până la 2 ani.
Numai aşa creditorii din ţéră se vor feri de
a mai comite asemenea fraude şi lumea co
536 T)ESBATERIILE SENATULUI 17 Martie 1899

mercială din străinătate şi va recăpăta în
crederea în noi şi în buna administrare a ju
stiţiei ţărei.
Trec la un alt punct.
Legea comercială prevede modul cum co
alături cu perséne din cari se recrutéză ex
perţii de unele tribunale.
De aceea, eü cred că d. ministru ar tre
bui să regulamenteze acéstă materie a ex
perţilor,înfiinţând, cum este în Francia şi
adevăr, că înstrăinările făcute de debitorul
meú aveaú de scop ca să mă frustreze, dar
m'am înşelat, şi,în tot casul, am fost de
bună credinţă când am făcut denunţarea
IIl 88,

merciantul trebue să'şi ţină registrele sale.
Cu tóte acestea, sunt o mulţime de comer
cianţi cari nu ţin asemenea registre şi din
acéstă causă mulţi din ei sunt victimele a
cestei neregule. Mai întâi, comercianţii cari
nu aú registre, de multe ori, ajung la fali
ment din necunoscinţa situaţiunei exacte în
care se găsesc şi atunci,fiind în contraven
țiune cu legea comercială, sunt condamnaţi
ca bancrutari simpli; apoi, comerciantul
care n'are registre în regulă se găsesce tot
d'a-una în neputinţă de a face dovada ope
raţiunilor sale înainteajustiţiei. Pentru a în
lătura aceste neajunsuri, 'mi permit a indica
d-lui ministru un mijloc prin care comer
cianţii ar putea fi în mod indirect constrînşi
de a "şi avea registrele prevădute de codul
de comercii.
Iată care este acest mijloc: legea pentru
înscrierea firmelor comerciale obligă pe toţi
comercianţii, sub pedépsă de a plătit o
amendă, de a "şi înscrie firmele lor comer
ciale şi modificările ce vor aduce acestor fir
me, în registrele tribunalului respectiv.
Ei bine, s'ar putea obliga, fie pe cale de
regulament de administraţiune publică, fie
prin circulare ministerială, fie prin ori-ce alt
mijloc ar crede d. ministru, ca nici o firmă
comercială să nu fie înscrisă în registrele
tribunalului până când comerciantul nu "şi
va fi presintat mai ântêiü registrele sigilate
şi parafate de tribunal.
Cu modul acesta s'ar aduce un mare ser
viciü comerciului şi mai ales comercianţilor
noştri cari nu sunt în cunoscinţă de disposi
țiunile legei comerciale privitóre la registre.
D-lor, să mă ertaţi că fac aceste digre
siuni. Ei cred însă că ele sunt folositóre,
mai ales că art. 697, care este în desbatere,
prevede că comerciantul este dator să aducă
la tribunal, după cererea creditorilor săi,
registrele şi bilanţul. Prin urmare, de aci
înainte, mai mult ca în tot-d'a-una, trebue
să ne preocupăm de modul cum un comer
ciant "şi va ţine registrele sale, căci de
aci va depinde de multe ori şi măsura ce se
va lua de tribunal.
Tot în acéstă ordine de idei voi vorbi
un moment şi despre experţii ce se numesc
astă de tribunale ca să examineze regi
strele.
Din moment ce în legea propusă de d.
ministru se prevede că tribunalul are drep
tul să examineze registrele unui comerciant,
după cererea creditorilor săi, trebue să ve
dem cari sunt persénele cari ar putea fi
chemate de tribunal să 'l ajute în examina
rea situaţiunei debitorului.
Astădi se numesc de tribunal experţi
cari, de multe ori, nu presintă nici o garan
ţie, nici din punctul de vedere al cunoscin
ţilor speciale, nici din acela al discrețiunei.
Profesorii de comptabilitate şi persónele cu
autoritate în asemenea materii nu primesc
să fie experţi, pentru că nu voiesc să fie
în alte ţări înaintate, experţi asermentaţi, Cum se va face atunci dovada relei cre
în număr limitat, cari s'ar putea numi dinţe ?
dintre 6meni noştri competenţi, cu greutate Să admitem însă că acesta dovadă nu va
şi cu cunoscinţe speciale de comptabilitate. fi aşa de greă de făcut.
Numai atunci vom putea avea experţi Creditorul dat în judecată pentru calom
cari să "şi îndeplinéscă misiunea lor întoc nie, va găsi cu înlesnire un ager apărător,
mai ca nisce magistraţi, ferind ast-fel pe co care, la judecarea procesului, să inv6ce di
mercianţii noştri de indiscreţiunile şi abu feritele mijlóce de apărare, prevădute de
surile ce se comit astădi. lege : examinarea registrelor, facerea de ex
Acum, d-lor, intru în discuţiunea art. 697. pertise, chemări de martori, etc., şi dacă
Articolul acesta are de scop să facă im mai ţinem compt că unele tribunale sunt
posibile înstrăinările de mărfuri, făcute de fórte încărcate, putem prevede aprépe cu
un comerciant în paguba creditorilor săi. siguranţă că comerciantul care a intentat
Creditorul sa creditorii lui au dreptul procesul în calomnie, nu va obţine satisfa
să denunţe tribunalului că debitorul lor îşi cere de cât dupe 3 sau 4 ani.
înstrăinéză averea în dauna lor, iar tribu O satisfacere aşa de tardivă şi care pote
nalul pte dispune chemarea debitorului să consiste de multe ori numai în condam
înaintea sa, a 'l obliga să "şi arate registrele narea creditorului denunţător la o simplă
şi să "şi depună bilanţul săă, şi în urmă să amendă, nu cred că este o satisfacere îndes
hotărască dacă este loc sa nu ca să "i nu tulătóre.
méscă un control, un supraveghetor al ope Dacă d-vóstre voiți să menţineţi princi
raţiunilor sale comerciale. piul stabilit în art. 697, trebue să complec
Cum vedeţi, d-lor senatori, măsura pro tăm ideia şi să mai luăm şi alte garanţii,
pusă tinde a face să dispară 6re-cari fraude pentru ca comerciantul debitor să fie garan
ce se comit astădi. tat contra unor denunţări nefundate.
In adevăr, este sciut că sunt unii comer De aceea, am onére să vè fac următrea
cianţi cari îşi încep comerciul lor cu gândul propunere: o-dată cu chemarea debitorului,
de a da mai târdiü faliment şi a se îmbogăţi tribunalul să fie dator să oblige pe creditor
în paguba creditorilor lor. Ca să ajungă la rul denunţător să depună o cauţiune din
acest resultat, ei îşi combină plăţile lor ast care debitorul să se ptă despăgubi în cas
fel că nimeni nu pte dice că ei sunt în în când se va dovedi că denunţarea a fost ne
cetare de plăţi, şi în răstimp îşi înstrăinéză întemeiată. Acéstă garanţie ar consta în
mărfurile, aşa că dupe declararea lor în fa bani saă efecte publice și ar sta depusă la
liment, creditorii nu mai găsesc absolut casa de depuneri şi consemnaţiuni, până la
nimic. resolvarea definitivă a procesului în ca
Fără nici o înduoială că disposiţiunea lomnie.
de la art. 697 asigură pe creditori că în Iată, d-lor, cum am formulat amenda
viitor debitorii lor nu vor mai comite ase mentul meu, care cred că va fi primit şi de
menea fraude în dauna lor, dar ea nu ga d. ministru de justiţie :
rantéză îndestul interesele masei celei mari
Subsemnaţii, propunem la art. 697,
a comercianţilor oneşti, cari pot fi loviţi în dupe aliniatul I, următorul amendament:
numele, în reputațiunea şi în creditul lor, nTribunalul va ordona în acelaşi timp ca
numai prin o simplă denunţare a unui cre creditorul sa creditorii, cari au făcut de
ditor; căci, să nu o ascundem, d-lor, numai nunţarea, să depună o cauţiune, în bani sai
prin faptul că un comerciant a fost chemat efecte publice, a cărei cifră se va fixa în ra
port cu situaţiunea comerciantului debitor
la tribunal, creditul lui a suferit o atingere
gravă, care de multe ori nici nu se mai poteşi cu pagubele la cari acesta ar putea fi ex
repara. pus din causa denunțărei neîntemeiate.
Este adevărat că d. ministru a primit un n Acéstă cauţiune va rămânea consemnată
amendament al comitetului delegaţilor, prin la casa de depuneri, consemnaţiuni şi eco
care se prevede că acela care cu rea cre nomie, până la resolvarea definitivă a pro
dinţă va fi făcut o denunţare neîntemeiată, cesului de calomnie intentat de comercian
va fi pasibil de pedépsa pentru calomnie. tul debitor.
Mă întreb însă, d-lor, dacă acesta este o n Cauţiunea se va restitui şi în cas când
măsură îndestulătóre ? comerciantul debitor nu va fi intentat ac
Eü cred că nu, şi iată pentru ce. ţiunea în calomnie, în termen de 30 ile de
Pentru ca creditorul denunţător să ptă la data încheierel tribunalului. u
fi pedepsit ca calomniator, se cere nu nu Anton Carp, G. G. Meitani, Gr. Cere
mai ca denunţarea să fie neîntemeiată, dar şeanu, G. Radovici, Al. Băicoianu, R. C.
ca ea să fie făcută şi cu rea credinţă. Porumbaru.
Primul element dar ce judecătorul va fi
chemat să judece în delictul de calomnie, Dupe cum vedeţi, d-lor senatori, credito
va fi negreşit réua credinţă. rul denunţător este dator să depună o cau
Creditorul denunţător va dice în tot-d'a ţiune a cărei cifră va fi în raport cu situa
una : am auit, am văut şi credeam, în ţiunea debitorului, adică, dacă acesta face

17 Martie 1899
afaceri neînsemnate, cauţiunea va fi şi ea
mai mică; dacă, din contră, debitorul face
afaceri de o mare importanţă şi are un co
merciü înfloritor, cauţiunea va fi şi ea mai
mare, pentru ca debitorul să se ptă aco
peri cu mijlocul acesta de tóte pagubele la
cari ar putea fi expus din causa unei de
nunţări neîntemeiate.
Mai am acum, d-lor, să propun un alt
amendament dupe aliniatul III al articolului
697, care, dacă se va primi primul mei a
mendament, compus din 3 aliniate, va de
veni aliniatul al VI.
În redacţiunea actuală nu se spune nici
dacă încheerile tribunalului, prin cari or
donă aducerea registrelor debitorului la tri
bunal, sunt definitive, nici dacă sunt exe
cutorii.
Eü propun ca să se lămuréscă lucrul şi
să se prevadă că încheerile tribunalului
sunt supuse apelului, în termen de 3 dile
de la pronunţarea lor, şi că tribunalul pote
ordona execuţiunea provisorie.
De asemenea propun ca decisiunile Cur
ţei să nu fie susceptibile nici de oposiţiune,
nici de recurs în casaţiune.
În acelaşi timp, pentru ca să nu las mult
timp cauţiunea la disposiţiunea debitorului,
am prevăut că debitorul trebue să 'şi in
tenteze acţiunea lui în calomnie în termen
de 30 de dile de la data încheierei tribuna
lului. Dacă, prin urmare, debitorul nu va fi
chemat în judecată pe denunţător înaintea
acestui termen, cauţiunea lui va putea fi li
berată.
Iată, d-lor, cel de al duoilea amendament
ce propun :
Dupe aliniatul VI, se va adăogaurmătórele:
n Incheerea tribunalului nu va fi supusă
oposiţiune. Ea este susceptibilă de apel în
termen de trei dile de la pronunţarea ei.
Tribunalul va putea însă acorda execuţiu
nea provisorie.
»Tótă procedura privitóre la modul che
mărei debitorului şi la al judecărei apelului găséscă nici poliţe protestate; şi faţă cu un
va fi aceeaşi ca la tribunal.
» Decisiunea Curței nu este supusă nici protestate ajunse la scadenţă, nu pote cons
oposiţiunei, nici recursului.
Anton Carp, G. G. Meitani, G. Rado
vici, R. C. Porumbaru, Al. Băicoianu.
Cu art. 697 ast-fel complectat, cred că
se vor fi luat îndestule garanţii, nu numai
contra fraudei debitorilor, dar şi contra re
lei credinţe a creditorilor.
Comerciantul onest şi de bună credinţă
este ast-fel 6re cum asigurat că creditorul
nu va usa cu uşurinţă de dreptul ce i'l a
cordă art. 697, de acéstă armă cu duoë tăi
şuri, şi că nu va fi expus, fără să i se dea o
satisfacere, la vexaţiuni şi la ruină.
Rog, dar,pe d. ministru să adere la am
bele mele amendamente, şi pe onorabilul
Senat să bine-voiască să le voteze.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Sunt
susţinute amendamentele d-vöstre de 5 d-ni
senatori ?
D. A. Carp: Sunt subscrise de 5 d ni se
natori.
D. A. C. Viişoreanu: Cer cuvîntul în con
tra articolului. Cred că ar fi bine să vorbesc
eú ântêilă şi pe urmă d. ministru.
DESBATERILE SENATULUI
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D. mi
nistru de justiţie are cuvîntul.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D-lor senatori, cu ocasiunea discuțiunei ge
nerale care a avut loc ieri, asupra legei mo
dificătóre a cărţei III din codul comercial,
privitóre la falimente,vă arătam cât trebue
să ne simţim de mulţumiţi că în acéstă lege,
de un caracter cu totul curat juridic, pu
tem să discutăm în tótă seninătatea, lăsând
la o parte tóte aprinderile şi tóte pasiuniie,
cari de obiceii ai loc în discuţiunea legilor
cu caracter politic. Vă pot adăoga, d-lor, că
ne simţim şi mai fericiţi astăi, când, la dis
cuţiunea pe articole a acestui proiect de
lege,Senatul este onorat cu Augusta pre
senţă a Alteţei Sale Regale Principelui Moş
tenitor, care dă prin acestă Augustă a Sa
presenţă, o mai mare solemnitate discuţiu
nilor nőstre. (Aplause).
De ieri, de la discuţiunea generală, pre
vedeam că între obiecţiunile cari se vor ri
dica asupra reformei aduse cărţei III din
codul de comercii, va fi şi aceea privitóre
la art. 697, modificat prin noul proiect.
Deja, în discuțiunea generală, printr-un
discurs din cele mai clare, din cele mai ju
ridice, onor. d. senator Valerian-Urseanu,
profesor la facultatea de drept, cu autorita
tea sa de jurisconsult, şi cu sciinţa care o
posedă, a ridicat câte-va obiecţiuni asupra
acestui articol.
In ce scop, d-lor, s'a pus disposiţiunea
din art. 697“?
V'am spus că între cele câte-va modifi
cări cari sunt conţinute în art. 697, şi pe
cari le-am numit măsuri preventive în ma
terie de faliment, acestea au fost luate ca
să nu se frustreze masa creditorilor, căci în
practică se întâmplă ca uneori un comer
ciant, care a ajuns să aibă o abilitate mai
mare, când vede că este în ajun de a fi de
clarat în stare de faliment, îşi reguléză chiar
poliţele pe cari să le plătéscă, ca să nu se
aşa abil calcul, tribunalul, negăsind poliţe
tata încetarea plăţilor spre a 'l declara în
stare de faliment. In intervalul acesta el
vinde o fórte mare parte din marfă.
Sa întâmplat în asemenea casuri să fie
parchetul sesizat, şi să refuze, cu drept cu
vênt, să pună acţiunea publică în mişcare,
nefiind nici o poliţă protestată şi negustorul
nefiind în stare de faliment.
Administraţiunea de asemenea nu pte să
facă nimic, fiind-că de şi vede că se ridică
marfa din prăvălie, nu pte însă ice că or
dinea publică este turburată, şi nu pte să
dea concursul creditorilor cari vin să i'l céră.
Atunci, d-lor, s'a întrebat: creditorii cari
se găsesc într-o asemenea situaţiune, de a
vedea dispărênd de sub ochii lor, gagiul co
mun al mesei, viitorului sau eventualului
faliment, nu trebue să găséscă nici un fel
de protecțiune ? Vă mărturisesc, – şi am
spus'o şi ieri, - că în puţine legislaţiuni se
găsesc măsuri preventive în materie de fa
liment; dar lucrul acesta are o explicaţiune
fórte naturală, căci în puţine ţări se întâl
nesce reaua credinţă, care, din nenorocire,
se constată ilnic în multele falimente cari
------------------------- -------------------------- -----------------------
537
se presintă la noi. Este, dar, necesar să
luăm măsuri de garanţie, ca să dăm sigu
ranţă creditorilor că lucrurile se petrec în
mod onest, şi că nu ai să fie frustraţi, mai
cu sémă acei creditori cari se găsesc dincolo
de frontieră.
Mai diceam iarăşi: vë aduceam aminte de
o întrunire a jurisconsulţilor elveţieni n-La
société de jurisconsultes suisses, în care
un însemnat jurisconsult, Oberer, punând
cestiunea tocmai cum o punem noi astădi,
arăta inconvenientele ce presintă falimen
tele, propunea măsuri preventive, măsuri
cari de alt-fel aú fost adoptate în cantonul
Zug şi în alte cantóne; căci mieux vaut
prevenir que punir, mai bine este să iei
măsuri de prevenţiune, de cât să fii silit a
ajunge la măsuri extreme.
Astăi, d-lor, dupe legiuirea care o avem,
care este dreptul tribunalului de comercilă?
Tribunalul are dreptul, fie că există o
denunţare, fie că nu există, să cheme înain
tea sa pe ori-ce comerciant, să "i céră regis
trele, să le cerceteze, şi să vadă de sunt sală
nu în regulă, mulţumindu-se a nu lua nici
o disposiție în primul cas, a ’l declara din
oficită în stare de faliment, în al duoilea cas.
Vedeţi, dar, cât e de întinsă, dupe legis
lațiunea actuală, puterea de apreciaţiune a
tribunalului de comercii.
Acum ce facem noi prin legea de faţă?
Luăm măsuri preventive, adică dăm drept
tribunalului ca după reclamaţiunea unui
creditor, care arată că un comerciant debi
tor se găsesce în dificultate, sau că "şi în
străineză averea în detrimentul credito
rilor, să cer eteze faptele denunţate, să
controleze registrele, şi, dacă crede de cu
vinţă, să aibă facultatea iar nu obligaţiu
nea, de a numi din sînul creditorilor un su
praveghetor, care să aibă însărcinarea de a
vedea cum merg operaţiunile comerciale,
şi să controleze iar nu să gereze, aceste
operaţiuni, până în momentul scadenţei po
liţelor.
In contra acestei măsuri preventive s'a
is că este un pericol pentru comerciant,
fiind-că un negustor care voesce să facă rău
altuia, de a cărui concurenţă şi presenţă se
teme, sală este invidios, pte să facă o de
nunţare nefundată, ceea-ce ar atrage un
discredit asupra comerciantului denunţat.
Atunci, d-lor, în comitetul delegaţilor,
unde s'a pus acéstă obiecţiune, ne-am gândit
cu toţii la măsurile de luat pentru a îngrădi
asemenea inconveniente, şi între alte multe
măsuri, am găsit ca mai bune pe acestea:
1) Acel care face denunţarea să nu ptă
fi de cât un creditor ; cu alte cuvinte, o per
sónă care să fie interesat mai mult ca co
merciantul să se menţină de cât să cadă în
faliment, să aibă, prin urmare, interes, un
interes direct şi imediat, acela care vine şi
face denunţ înaintea tribunalului.
2) Tribunalul nu are o obligaţiune ci ca
simplă facultate, el are să aprecieze de
nunţul, să examineze registrele, şi numai
atunci să ia o asemenea măsură, când vede
că e un adevărat pericol, adică constată că
falitul e în o situaţiune dificilă, în încurcă
tură în operaţiunile lui financiare; şi mai
mult de cât atât, s'aú adăogat aceste cu
538
vinte, în mod intenţionat, sub formă de
amendament: atunci când se dovedesce că
se înstrăinéză marfa acestui negustor în
frauda creditorilor.
Va să dică, duoë precauțiuni pentru a
înlătura inconvenientul.
In al treilea rênd e procedura secretă
cu desévêrşire, care se urméză înaintea tri
bunalulul; căci, a se da în svon public, cer
cetarea ce se face de tribunal în privinţa
registrelor şi afacerilor unui negustor, e a'l
expune în mod neînduoios la un neajuns,
care péte să "i fie vătămător.
Şi s'a mai adăogat: că nu numai proce
dura să nu se facă prin corpul de portărei,
ci prin scrisáre închisă, şi subscrisă de
preşedintele tribunalului, dar şi întréga
desbatere să se facă în camera de con
silită, şi tot în acelaşi mod să să se procedă
şi în apel.
Ca sancţiune s'a pus că acel care va fi
făcut o denunţare neîntemeiată să ptă fi
tradus ca calomniator înaintea tribunalului
corecţional. Şi în acéstă privinţă duoă idei
aü fost puse înainte. O idee absolut lipsită
de simţul juridic, care dice : îndată ce se
dovedesce că denunţul e neîntemeiat şi tri
bunalul nu încuviinţéză cererea care a fost
făcută, imediat denunţătorul să fie trimes
de către preşedinte înaintea parchetului şi
a tribunalului pentru ca să fie judecat ca
calomniator.
Dar, d-lor, sunt delicte cari ai cu totul
un caracter personal, precum e delictul de
ultragiu, delictul de adulterii, unde acela
care e direct interesat are dreptul să des
chidă dacă vrea acţiune publică: dacă el nu
se simte lesat, ministerul public nu are
dreptul să se amestece. Tot aşa e şiîn ma
terie de calomnie. Dacă s'ar fi admis prin
cipiul acesta propus ca să se trimită denun
ţătorul ministerului public fără veri-o altă
reclamaţiune şi de acolo la tribunalul corec
țional, nu înţelegeţi că mai mult răi i s'ar
fi făcut persénei jicnite ? Căci,prin desba
terile ce ar avea loc înaintea tribunalului
corecţional, ceea-ce până atunci fusese se
cret acum devine public ? De aceea am dis:
să fie denunţătorul tradus înaintea tribuna
lului corecţional dupe principiile cari regesc
materia calomniei, adică ale art. 294 şi 295
din codul penal.
Vedeţi dar că sunt tóte măsurile luate şi
în privinţa denunţului şi în privinţa pronun
ţărei tribunalului şi în privinţa discrețiunei
desbaterilor,precum şi a sancţiune în con
tra acelora cari ar face un denunţ calom
nios, ast-fel în cât ceea-ce se credea că pote
fi un pericol dispare cu desăvîrşire şi nu ră
mâne în articolul ce l'am adus de cât nu
mai avantagiul acele mare că prin acestă
măsură preventivă se apără masa credito
rilor în contra debitorilor de rea credinţă.
Adăogam în discuţiunea generală și repet
şi acum, dacă veri-o îngrădire mai mare se
póte aduce pentru salvgardarea situaţiunei
comerciantului în contra căruia se face de
nunţul, sunt gata a o primi.
S'ar putea lua şi alte garanţii, însă cu
multă precauţiune, căci dacă punem atâtea
T)ESBATERILE SENATULUI
obstacole acelora cari fac denunţul atunci
se paraliséză măsura cea bună, căci ea n'ar
mai putea avea o aplicațiune practică.
Prin însăşi răspunsul care l'am dat până
acum, vedeţi că admit şi apelul, admit şi
ideea discrețiunei desbaterilor şi în apel ca
şi la tribunal. Nu sunt însă de părere ca să
se mai pună în lege amendamentul prin care
se dă dreptul tribunalului de a acorda exe
cuţia provisorie, ca fiind de prisos, su
perfluü.
In adevăr, d-vóstre sciţi că în materie co
mercială ne călăuzim de aceleaşi principii
ca şi în civil, şi dupe cum în civil se ordonă,
ori de câte ori e pericol în întârdiere, exe
cuţia provisorie, tot aşa şi în comercial se or
donă execuţia provisorie ori de câte ori este
pericol în întârdiere.
Or, comerciantul care înstrăinéză marfa,
nu póte contesta că în asemenea cas este
pericol în întârdiere.
Prin urmare, de la sine, fără să se mai
pună un nou amendament,tribunalul are
dreptul şi în comercial de a acorda execuţia
provisorie.
D. A. Carp însă a credut de cuviinţă să
arate şi 6re-cari desiderate cari nu ai uici
o relaţiune cu articolul ce discutăm.
Ast-fel d-sa ne-a vorbit ântêiü despre
acei cari primesc cote concordatare superi
dre celor prevădute în concordat şi a cerut
să se ia măsuri în contra acelora cari pri
mesc supra-cote.
Dorinţa d-lui propunător este deja satis
făcută, căci o asemenea disposiţiune este
deja înscrisă în lege.
0 voce: Să se aplice.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu :
Legiuitorul nu pte să facă de cât un lucru,
acela de a edicta pedepse în contra acelora
cari primesc supra-cote, fie pentru a se
ajunge la concordate, fie pentru alte împre
jurări; în ceea-ce privesce aplicaţiunea ace
stor pedepse,acésta cade în sarcina tribuna
lelor şi fiţi siguri, d-lor, când există în lege
o disposiţiune cu caracter penal, ori de câte
ori tribunalele sunt sesizate, ele îşi fac da
toria şi pedepsesc cu asprime pe acei cari
cad în asemenea categorie. (Aplause).
Ne-a mai vorbit d. A. Carp de registrele
comercianţilor şi de parafarea lor.
D-vóstre sciţi că există în codul comer
cial un titlu întreg privitor la registrele co
mercianţilor, titlul acesta nu este pus astă
în discuţia nőstră, e neapărat nevoe de a fi
revëdute péte şi acele disposiţiuni din codul
comercial; va veni momentul când se va
face o revedere generală a legislaţiei co
merciale şi atunci vom discuta şi modifică
rile acestui titlu.
Astăi comercianţii sunt obligaţi să ţie trei
registre; iar sancţiunea o avem în art. 880
în care se dice :
nE culpabil de bancrută fraudulosă co
merciantul falit care a sustras sai falşificat
registrele sale,... . . . ; saú care în registre,
în scripte sată în acte autentice ori private,
saú în bilanţ, s'a dat în mod fraudulos da
tor de sume ce nu datora . . . . . . u
Prin urmare, când aveţi şi disposiţiunea
17 Martie 1899
şi sancţiunea în lege, dorinţa exprimată de
d-vóstră este deja satisfăcută.
Onor. d. A. Carp ne-a mai vorbit de ex
perţi; iarăşi un desiderat, căci n'a făcut
acésta ca o observaţie la art. 697.
Este cert că cestiunea experţilor este o
cestiune care trebue să ne preocupe.
Vă spuneam ieri că am fost călăuzit în
lucrarea ce v'am presentat şi de o lucrare
pregătitóre făcută cu multe detalii şi cu
multă atenţiune de Camera de comerciü din
Bucuresci. Mi s'a presentat de acéstă ca
meră de comercilă un memorii, prin luna
Decembre, când lucram la facerea acestui
proiect, şi între alte desiderate, cari sunt în
număr de 7, şi cari sunt coprinse în acel
memoriü, vedeţi la pagina 6, în litere mari,
scris experţii. Se plânge, cu drept cuvînt,
că de multe ori experţii nu sunt cu fericire
aleşi, că nu presintă tóte garanţiile serióse
în expertisele cari sunt ordonate de tribunal.
Dacă este un adevăr în lucrul acesta şi
dacă trebue să ne preocupăm cum ar tre
bui să se claseze pe categorii experţii, dacă
ar trebui să se facă experţi asermentaţi,
adică o serie de 6meni la care să ptă re
curge tribunalul, nu este momentul ca să
ne ocupăm acum ; căci materia de care ne
ocupăm este numai privitóre la falimente;
ceea-ce vă pot promite este că în privinţa
experţilor, sub formă de regulament, vom
arăta tribunalelor cum ai să se conducă în
acéstă privinţă şi vom căuta să despărţim
pe experţi în diverse categorii, dupe profe
siuni, cemerciü şi industrii, formând câte
un tablou, cum se găsesce în alte materii,
de exemplu pentru hotărnicil numele ingi
nerilor sunt coprinse într'un tabloi de unde
tribunalul nu ese. Astfel aveţi certitudine
că acest desiderat exprimat de d. A.Carp şi
mai înainte de d-sa de către Camera de co
merciü, va face obiectul unui regulament şi
veţi dobândi pe acéstă cale satisfacerea do
rinţelor d-vöstre.
Ceea-ce am voit să fac să reiasă, d-lor,
este utilitatea art. 697 şi în faţa garanţii
lor cari s'a luat, vă rog să 'l votaţi ast-fel
cum s'a amendat, şi declar că mă asociez la
amendamentul d-lui Carp, dacă va fi pri
mit de comitetul delegaţilor şi "i se va da
o alt-fel de redacţiune ca să nu devie iluso
rie disposiţiunea din acest articol. (Aplause).
D. A. C. Viişoreanu: D-le preşedinte,
d-lor senatori, pentru că cerusem cuvîntul,
ca să combat în întregimea lui disposiţiunea
articolului 697 din codul comercial care
sună ast-fel :
Art. 697. Tribunalul, şi la tribunalele cu
o secţiune specială, tribunalul de comercii,
încunosciinţat din partea unuia sau mai
multor creditori despre situaţiunea dificilă
în care se află un comerciant relativ la co
merciul său, va putea ordona presentarea
acestuia în camera de consilii şi depunerea
tot o-dată a registrelor, a bilanţului să co
mercial şi a unei liste nominative de toţi
creditorii săi şi de sumele creanţelor cu in
dicarea scadenţelor respective.
In cas când arătările creditorilor se gă
sesc întemeiate, sală când comerciantul,fără

17 Martie 1899
un just motiv, nu se înfăţişeză, tribunalul
va putea, dacă crede de cuviinţă, mai îna
inte de veri-cari disposiţiuni ar lua asupra
punerei sale în stare de faliment, să nu
méscă unul sa mai mulţi custodi dupe
importanţa comerciului, şi să delege pe unul
dintre creditori care, în continuarea ulte
rióră a comerciului, să verifice registrele şi
să supravegheze regularitatea operaţiunilor
comerciantului.
Credeam că d. ministru de justiţie, urma
să aştepte desvoltarea vederilor mele, mai
ales că eü sunt absolut contra modificărilor
întroduse de d-sa în acest proiect de lege,
şi pe urmă să 'mi dovedéscă că temerile
mele sunt nefondate.
Dar, fiind-că d. ministru de justiţie, s'a
mărginit să răspundă numai asupra unui
amendament, propus de d. senator Anton
Carp, sunt mulţumit d-le preşedinte, că "mi
aţi acordat cel puţin acum cuvîntul ca să
arăt onoratului Senat vederile mele.
D-lor senatori, în stadiul de desvoltare
în care se află astăi Statele, locul cel d’ân
têiü nu se datoresce nici întinderei lor, nici
populaţiunei lor. Starea economică sub tóte
formele ei de producţiune, de circulaţiune
şi de repartiţiune a producţiunilor, le dă
ființa, le asigură puterea, le stabilesce ie
rarhia.
In procesul evolutiv al Statelor, factorul
principal e desvoltarea economică a lor sub
tóte formele !!!
Astădi e în discuţiunea d-vöstre, d-lor
senatori, un articol din codicele de comer- ,
ciü, articol care jócă un rol important în
circulaţiunea producţiunilor.
Este vorba de fiinţa ori ne fiinţa negus
torului român.
Şi cum negustorul e factorul circula
țiunei producţiunilor străine şi indigene, în
ţelegeţi d-vóstre, d-lor senatori, că din mo
mentul ce factorul unei expresiuni încetéză,
când negustorul numai e, nici că mai pâte
fi vorba de circulaţiunea producţiunilor. Şi
când într'un Stat producţiunea încetéză, ori
când într-un Stat circulaţiunea producțiu
nilor încetéză, acel Stat e perdut ! !
Voiți 6re d-vóstre, d-lor senatori, urmând
povîrnişul în care ne aruncă vederile d-lui
ministru de justiţie, să omorâţi comerciul
român ?
Pentru că dacă omorâţi comerciul român,
circulaţiunea productelor, suntem morţi ca
Stat economic.
Acestea stabilite, să 'mi daţi voe, d-lor
senatori, să vă arăt cari sunt vederile d-lui
ministru de justiţie în acest proiect de lege,
şi më servesc înaintea d-vöstre ca să fac
acéstă dovadă, cu chiar expunerea de mo
tive a d-lui ministru de justiţie în proiectul
astădi în discuțiune.
Iată ce dise d-sa:
La 1 Septembre 1887, s'a pus în aplica
ţiune noul cod de comercii român, pentru
a înlocui vechiul nostru cod comercial, care
nu răspundea la trebuinţele comerciului şi
activităței societăței nóstre.
Erea un progres necontestat, realisat în
domeniul legislaţiunei nőstre, care făcea un
DESBATERILE SENATULUI
mai pas înainte, împrumutând unei din ţă
rile cele mai culte complexul legislaţiunei
comerciale. Asupra acestei frase : împru
mutând unei din ţările cele mai culte com
plexul legislaţiunei comerciale a, 'mi pare
că d. ministru de justiţie actual e în o com
plectă eróre, pentru că ministru de justiţie,
care a dotat ţéra ca actuală legiuire comer
cială, nu a împrumutat complexul legei co
merciale de la nici-o ţéră, ci a înlocuit ve
chia legiuire comercială, care numai cores
pundea gradului nostru de desvoltare eco
nomică, cu noua legiuire comercială dupe
disposițiile legiuirilor din alte ţări inaintate,
avênd grija să îmbrace aceste disposiţiuni
cu haină firéscă a neamului nostru.
Vë citesc motivele pe cari s'a întemeiat
d. ministru :
Falimentele cari . . . . .
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Sena
tul a audit deja expunerea de motive.
D. A. C. Viişoreanu: D-le preşedinte, am
cuvîntul, citesc din expunerea de motive a
d-lui ministru de justiţie, ceea-ce 'mi trebue
ca să convingSenatul, că articolul modificat
de d. ministru e dăunator țărei :
n Falimentele cari, din nenorocire, cu tóte
nstavilele ce s'a aduspână acum, a mers
crescând la noi în ţéră, aú sdruncinat în
mod simţitor creditul comercianţilor noştri
în străinătate. Nu trebue să ne ascundem
» că o mare parte din falimente sunt de mai
înainte cu meşteşugire pregătite de unii
comercianţi de rea credinţă, ajutaţi de
nmulte ori de povăţuitori abili, cari "şi fac
o specialitate din pregătirea falimentelor.
nTrebue să recunscem de asemenea că
mîn unele falimente, cu tote rigorile legisla
nțiunei nőstre, chiar concordatele se fac mai
ncu deosebire în detrimentul creditorilor din
n străinătate.
nDar şi creditorii din ţéră nu sunt în ma
joritatea casurilor, mai bine trataţi.
De aceea, pe de o parte, presa străină,
şi mai cu sémă cea germană, s'a ridicat în
ncontra unor asemenea neajunsuri aduse
n creditorilor din străinătate; iar aci în ţéră,
pe lângă presă, care sa ocupat de acéstă
cestiune, s'a dat alarma de către Camerele
nde comercilă, în special de cea din Bucu
»resci, care a semnalat răul, cerênd o grab
nică îndreptare.
nDorind a contribui, prin o mai bună le
giuire, la ridicarea creditului nostru comer
»cial şi în întru şi în afară, voi avea onore,
în proiectul de lege pe care vi-l propun, să
aduc câte-va modificări pe cari le cred sa
nlutare pentru a îndrepta inconvenientele
n ce vë voiü semnala mai la vale.
Şi termină d. ministru de justiţie ace
stă expunere de motive în modul următor:
„Simţimêntul care ma condus, în intro
»ducerea acestor câte-va modificări la ma
teria falimentelor, a fost pornit din dorinţa
nde a împuţina numărul falimentelor, a
«stânjini pe cât este cu putinţă frauda şi a
nreda încrederea în comerciul nostru, dis
n creditat, din nenorocire, prin multele fali
menteu.
-------------------------------------------
539
Prin urmare, din acéstă expunere de mo
tive a d-lui ministru de justiţie se vede că
ţelul la care voesce să ajungă este ca să
împiedice falimentele; în adevăr, stârpeşte
falimentele dar uită că oméră comerciul,
fără să se îngrijéscă că înainte de a pedepsi,
guvernul, şi în special guvernul naţional-li
beral, e dator să dea protecțiune, sprijin,
ajutor, să dea încurajare şi să caute chiar
ca neguţătorul să nu aibă posibilitatea de a
da faliment. Combat dar excesul de zel cu
care se presintă d. ministru de justiţie în a
cest proiect, voind cu ori-ce preţ ca tot ne
gustorul să cadă în faliment; şi dovedesc
excesul de zel chiar prin cuvintele d-lui mi
nistru de justiţie care vă spune că în nici o
ţéră nu există rigorile şi disposiţiunile pe
cari d-sa le cere să le votaţi d-vóstre.
Vă spuneam că guvernul liberal înainte de
a pedepsi, înainte de a pune mâna pe falit,
trebue să-l împedice de a cădea în faliment.
In adevăr, d. ministru de justiţie presintă, în
expunerea sa de motive, un tabloii îngrijitor,
pentru că în tóte părţile ţărei numărul fali
mentelor a crescut. Dar pentru ce ai cres
cut? D... ministru nu ne spune acest lucru.
Ei bine, să vă spun ei cum guvernul liberal
póte să împedice să aibă loc falimentele.
De ce a crescut numărul falimentelor ?
V'am spus că din tabloul pe care d. minis
tru de justiţie îl presintă, falimentele cresc.
Dar d. ministru de justiţie s'a mulţumit nu
mai să citéscă litera, dar nu şi a dat
socotélă de conţinut; în adevăr, falimentele
aú crescut, dar cine sunt faliţii ? De ce nu
ne spui, d-le ministru, în tabloul de expu
nerea de motive, cari falimente a crescut
în fie-care reşedinţă de judeţ? Cine sunt fa
liţii? Negustorii jidani ori negustorii ro
mâni? Şi trebue să se scie un lucru: ca să
ajungă cineva negustor român, trebue să
stea ântêiü 10–15 ani calfă, şi dupe ce în
vaţă comerciul şi dispune de un capital
deschide prăvălie pe când jidanii deschid pră
vălii în téte părţile cu nume şi firme fictive
şi dupe ce cad în faliment "şi iaú alt nume,
altă firmă.
Trebuia dar, d-le ministru, să ne spui
cine sunt faliţii, noi sa jidanii, şi care este
mijlocul ca să împiedicăm pe aceşti jidani
de a da falimentele de cari se plânge străi
nětatea şi mai ales Germania;şi vă voi
spune de ce dic în special Germania. Ar
trebui ca tribunalele de comercii să nu dea
voie negustorului să "şi înscrie firma ca să
deschidă prăvălie până ce nu va avea avisul
Camerei de comerciă, să se scie cine este,
de unde vine, cam ce capital are. Astădi,
d-lor, sciţi ce se întâmplă? Vine un jidan
falit de la Dorohoi şi deschide prăvălie la
Craiova; nimeni nu 'l cunósce şi merge îna
inte. La Ploesci–fac apel la d-nii cenatori
din Ploesci – sunt jidani comercianţi cari
sciü cum stă cutare sau cutare negustor, că
este în greutate de plată şi al cărui activ
întrece cu mult pasivul şi stă cu el la vorbă în
modul următor: vrei d-ta să 'mi vini marfa
cu 50 suta“? Poliţa d-tale este în mâna mea;
nu vrei, te declar în stare de faliment; şi o
mul se mulţumesce să ''i vîndă marfa în a
540 DESBATERIILE SENATULUI 17 Martie 1899

céstă condiţie, pentru ca să scape cu faţa nerea de motive a d-lui ministru de justiţie, spunea şi d. ministru, şi în alte ţări, pre
curată. lucru de care puteam fi dispensați, pentru cum e Olanda, Elveţia, şi altele.
Ast-fel jidanului ''i convine să facă con că or-care din noi, cred, că a citit expunerea Prin urmare, să nu vedem răul mai mare
curenţă vecinilor, crează o situaţiune rea de motive, şi în definitiv cu asemenea citanii de cât este. In starea de astăi, d-lor, nu
negustorului cinstit şi sdruncină din temelie mai curênd se susţine legea de cât se com mërul falimentelor ne-a îngrozit.
comerciul român. Tot aşa sa întâmplat şi la bate. D. A. C. Viişoreanu: Cine sunt faliţii ?
Craiova şi am stăruit la ministerul domenii Cestiunea pusă pe terenul pe care a ex Draportor, Al. Constantinescu: Statistica
lor să se închidă prăvălia unui asemenea ji pus'o onor. nostru coleg, 'mi a făcut mie se ocupă de cifre, nu de nume. Puţin importă
dan, căci asemenea comercii nu este în con unul impresiunea, că d-sa are un foc ascuns cine e falitul, căci comerciul e liber; ori-cine
formitate cu legea comercială. Acelaş lucru şi a profitat de acéstă ocasiune pentru a da póte să facă comercii, independent de naţiona
s'a întémplat şi în Bucuresci şi continuă de curs pasiunei sale. litate sa religie. Şi, prin urmare, discreditul
aprópe 9 ani, sub formă de lichidare, vîna D. A. C. Viişoreanu: Cer cuvîntul în ces cade nu numai asupta acelor faliţi de naţio
rea cu preţuri pe jumătate a mărfurilor tu tiune personală. nalitate stăină, el se reflectă asupra comer
tor faliţilor din Europa care găsesc o cale D. raportor, Al. Constantinescu: D-sa ciului întreg român. Prin urmare, dar,puţin
de desfacere pe piaţa Bucuresci. a ridicat o singură obiecţiune, care merită importă, atât cât există libertatea comerciu
Prin urmare, datoria guvernului liberal respuns şi pe care a ridicat'o eri şi d. Vale lui, cine e falitul; ci măsurile garantatóre ce
era mai ântêiü să vadă cine sunt aceşti fa rian Urseanu; acea obiecţiune ne-a preocu legiuitorul trebue să ia faţă, trebuesc luate
liţi, care este mijlocul de a împedica acest pat pe noi toţi, atât în secţiuni, cât şi în faţă cu toţii. Prin urmare, dar, nu din acest
răú şi dupe ce ai pus mâna pe buhă să ei special pe comitetul delegaţilor. punct de vedere puteţi să puneţi discuţiunea.
măsuri represive. Obiecţiunea că se pot face denunţări ne (D. A. Viişoreanu întrerupe).
Cari sunt consecinţele art. 697? Dacă temeiate, am văjut'o cu toţii, însă ne găseam D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Vă rog,
d-vóstre aţi vota acéstă disposiţiune,vă asigur în alternativa de a alege între duoë rele şi d-le Viişoreanu, să nu mai întrerupeţi.
–să de Dumnedeú să fiü eú în greşală –că în asemenea cas am ales pe cel mai mic. D. raportor, Al. Constantinescu: D. Vii
comercianţii români vor înceta comerciul, şi Chemarea nőstră erea de a alege între şoreanu şi răsbună pe mine acum, fiind-că
să vă spun motivele. discreditul ce s'ar putea aduce rare ori co 'l a întrerupt preşedintele adinéuri.
Este destul ca un Iţic 6re-care să se ducă merciantului cinstit prin denunţări nefondate Mě resum şi dic, proiectul încă de la în
înaintea tribunalului cu o poliţă a unui co şi între disposiţiunea pe care prevădut'o ceput, cum a fost presentat, avea 6re-care
merciant român, poliţa ce se găsesce pe art. 697. defectuosităţi şi am căutat în comitetul de ..
piaţă, să ia un advocat care să fie ascultat Am prevădut şi noi posibilitatea temerei delegaţi să ”l îmbunătăţim.
sub ori-ce regim, şi să céră numirea unui de care vorbesce d. Viişoreanu, însă ne-am In urmă, a mai venit unii din colegii noş
custode pe motiv că acel comerciant, fie el dis: vor fi fârte puţini creditori de aceia rău tri cari ne-a însufleţit idei noui, şi cu toţii,
şi milionar, stă răă, în acelaşi timp Iţicul tăcioşi cari să useze de asemenea mijlóce călăudiţi de ideia de a împuţina falimentele,
nostru dă stafeta în tótă străinătatea şi acel numai cu scopul ca să desfiinţeze,fărăcuvînt, nu am esitat să acceptăm tot ce s'a adus ca
comerciant este mort; creditul să încetéză, pe un comerciant cinstit, pe cât timp însă garanţie la art. 697.
pentru că comerciul fără credit nu pte trăi; vedem pe töte dilele debitori care "şi frus Şi ceva mai mult: chiar dupe ce d. minis
póte să "i dea d. ministru dreptul să cheme tréză creditorii lor. tru a primit amendamentele d-lui Carp, va
în judecată pe denunţător ca calomniator, Prin urmare, în acéstă alternativă eram declarat că ori- cari din d-vóstre va veni cu
dar ce să ei de la un Stan Păpuşă, dupe ce chemaţi să alegem şi am ales calea indicată o ideie bună şi folositóre, d-sa e gata să o
ca comerciant cinstit'mi am perdut creditul? de proiect, căutând să o înconjurăm cu töte priméscă, căci d. ministru nu face o cestiune
Dupe ce eü, negustor cinstit, am muncit o garanţiile posibile ca să facem cât de de amor proprii din o cestiune care intere
viaţă întrégă, se 'mi creez o situaţiune, o a rare denunţările calomnióse , denunţările séză creditul țărei.
vere, să fii lăsat la discreţiunea primului ve nedrepte. Prin urmare, cred că, cu explicaţiunile
nit, să fii lăsat la discrețiunea vecinului Cu precauţiunile prevăjute în proiect, cari s'a dat asupra art. 697 în discuţiunea
meú care 'mi face concurenţă, pentru ca denunţări de asemenea natură nu se mai generală de ieri, cu explicațiunile ca s'a
prin presentul proiect de lege să fii con pot aduce cu prea multă uşurinţă, De alt dat astădi de d. ministru de justiţie, şi cu
damnat la perderea creditului, la încetarea minteri, d-le Viişoreanu, e destul să se facă cele-ce am avut onore să expun, cestiunea
plăţilor, la faliment sigur, pe de o parte prin denunţare“? Dar acéstă denunţare nu e ju este luminată în de ajuns.
şantagiul posibil imaginat de acéstă legiuire, decată şi apreciată de justiţie? Nu dic, d-lor, că nu vor mai rămâne in
iar pe de alta, prin declarațiunea incapacită D. A. C. Viişoreanu: E advocatul. conveniente. Căci, d-lor, este greă ca legiui
ţei mele de a dispune de avutul meü ? D. raportor, Al.Constantinescu: Dar as torul să prevadă tot. Ca să prevedi tot, ca
Ce faci, d-le ministru cu cinstea mea de tăi advocatul acela influent de care vor să îngrădesci reaua credinţă a 6menilor cari
negustor ? Cu averea mea, cu familia mea ? besci, care ar putea însoţi pe creditori, nu necontenit nu se gândesc de cât la mijlóce,
Ce situaţiune creezi comerciulul român ? póte să creeze debitorului o stare mai gravă, unele mai meşteşugite şi mai dibace de cât
Vă rog, dar, d-lor senatori, vă conjur să mai nenorocită de cât acésta care o prevede altele, pentru a inventa frauda şi a eluda
respingeţi acest articol. proiectul ? legea, este aprópe imposibil. Cugetele oneste
D. raportor, Al. Constantinescu: D-lor Nu póte acel advocat să mérgă la tribu nu pândesc în acéstă direcţiune, ele fac tot
senatori, dacă omor. nostru coleg, d. Viişo mal şi, fără să "i mai trécă prin acest purga ce se pote face din punctul lor de vedere,
reanu, ar fi fost eri în mijlocul nostru, ar fi torii, să 'l declare de a dreptul în stare de aşa în cât, ceea-ce am făcut noi este tot ce
audit motivele temeinice pe cai d. ministru faliment ? o consciinţă cinstită şi francă pâte să pre
al justiţiei, în discuţiunea generală, le a ară Intr'o stare preventivă, într'o stare în care vadă.
tat pentru a susţine disposiţiunile art. 697, nu se ridică avutul şi administraţiunea co N'am putut prevedea, bineînţeles, aceea
criticate şi eri, dar însă cu mai multă serio merciantului, dar care prevede numai 6re ce prevăd cei cari li şi nőpte nu se gândesc
sitate şi cu mai mult calm de un alt coleg care măsuri ca creditorii să nu fie frustraţi de cât la fraudă, la uneltiri, la acte neco
al nostru, de onor. d. Valerian Urseanu. şi o stare care 'l suprimă, cum e starea de recte, pentru că,încă o-dată, ar fi fost peste
Nu voiü aluneca pe panta pe care a alu faliment, care din amênduoë e mai gra putinţele omului onest. Prin urmare, nu a
necat d. Viişoreanu, de a face critici ca ace vă ? Proiectul de lege, tocmai ca să obvieze vem pretenţiunea ca opera nőstră să fie o
lea pe cari le-a făcut d-sa de la început şi la inconvenientele legei de astădi, care nu dă operă perfectă.
până la sfârşit, cari sunt de ordine străină dreptul creditorilor de cât de a cere decla Dar, să o primim aşa cum este, căci ea e
cestiune ce ne preocupă. D. Viişoreanu apoi rarea în stare de faliment, a creat acestă resultatul unei mature chibzuinţe, ea este
ne-a citit şi rescitit pasage întregi din expu măsură preventivă care există, dupe cum vă tot ce în mod cinstit am putut să facem.
 y
17 Martie 1899
Faţă de explicaţiunile ce am avut onore
a da, cred,d-lor, că sunteţi convinşi cu toţii
cum că aceste reforme ne vor duce la un
bun resultat.
Acum, rog pe onor. d. Carp să bine-voia
scă a ne presenta amendamentele propuse
de d-sa, şi primite de d. ministru, pentru a
le supune deliberărei comitetului delega
ţilor.
D. G. Sefendache: D-lor, s'a discutat în
destul asupra motivelor cari ai determinat
aducerea acestui proiect de lege. El are în
vedere ca să consolideze creditul care este
sufletul comerciului.
In adevăr, multe abusuri s'a făcut, fali
mentele s'a dat dupe voinţă, şi se caută
acum a se obvia la aceste abuzuri. Dacă
remediul va fi salutar, se va vedea.
D-lor, o mare temere s'a răspândit, cum
că prin disposiţiunile acestui articol se atacă
posiţiunea comerciantului, creditului; critica,
între altele, se ridică asupra scrisorilor ano
nime.
Mie mi se pare, d-lor, că aceste temeri
nu sunt tocmai fondate.
In adevăr, noi avem art. 697, care dice,
(citesce).
Ei bine, ca tribunalul săptă declara din
oficiü în stare def aliment, pe un comerciant,
cum se convinge el pentru a ajunge la acest
resultat ?
Se convinge din registre, din denunţări,etc.
prin urmare, nu sciü în ce,dacă aplicăm dis
posiţiunile acestui articol, situaţiunea comer
ciantului s'ar înrăutăţi? Dacă prin scrisori
şi denunţuri se póte ajunge la declarațiunea
de faliment, întru ce ar vătăma aci unde nu
se fac declarațiuni de faliment?
Cu tóte acestea, aşi cere 6re-car explica
țiuni de la d. ministru de justiţie tocmai
asupra nouilor disposiţiuni ce se introduc
prin acest articol.
D-lor, sunt duoëfase ce se pot presenta
şi cari sunt prevădute în acest articol. Prima
fasă este următórea :
Art. 697. Tribunalul, şi la tribunalul cu
no secţiune specială tribunalul de comercii,
nîncunosciinţat din partea unuia sau mai
multor creditori, despre situaţiunea dificilă
n în care se află un comerciant relativ la co
mmerciul sëă, va putea ordona presentarea
acestuia în camera de consilii şi depunerea
ntot-o-dată a registrelor, a bilanţului săi
comercial şi a unei liste nominative de toţi
ncreditorii săi şi de sumele creanţelor cu
indicarea scadenţelor respectiveu.
Inaintea tribunalului,când se presintă tóte
aceste cestiuni, în acéstăfasă, tribunalul, pte
el, când se va convinge din registrele, din ac
tele ce i s'aú adus, că comerciantul este în
stare de încetare a plăţilor, şi atunci să’l de
clare în stare de faliment“?
D. raportor, Al. Constantinescu: De
sigur.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu :
Este bine că puneţi cestiunea; vë voiü rës
punde.
D. G. Sefendache: Va să dică, când în
ântêia fasă din actele cari s'a presentat
înaintea tribunalului, se va dovedi că este
DESBATERILE SENATULUI
motiv de a se pune în stare de faliment,
póte să fie pus.
D. A. Carp: Este în lege mai la vale.
D. G. Sefendache: In lege nu se dice ni
mic în acéstă privinţă.
D. raportor, Al. Constantinescu: Este
explicat în raport.
D. G. Sefendache: O altă întrebare, d-le
ministru. Un comerciant, care este în posi
ţiune dificilă, însă nu şi-a înstrăinat marfa,
póte să fie pus în stare de faliment? Saú
dacă se constată că a înstrăinat, fără să vie
însă în posiţiune dificilă, pte să fie pus în
stare de faliment ? Cu alte cuvinte, trebue
óre ca aceste duoë situațiuni, adică şi stare
dificilă şi înstrăinare,să fie concomitente sa
pot fi şi separate, pentru aplicarea disposi
ţiunilor din proiect.
Acum vii la fasa a duoa. Iată ce dice ar
ticolul din proiect:
In cas când arătările creditorilor se gă
msesc întemeiate, sau când comerciantul,
nfără un just motiv, nu se înfăţişeză, tribu
nnalul va putea, dacă crede de cuviinţă, mai
nînainte de veri-cari disposiţiuni ar lua asu
n pra punerei sale în stare de faliment, să
nnuméscă unul sau mai mulţi custodi,
dupe importanţa comerciului, şi să delege
n pe unul dintre creditori care, în continua
nrea ulterióră a comerciului, să verifice re
mgistrele şi să supraveghieze regularitatea
noperaţiunilor comerciantuluiu.
Aci, credeam eu, că ar fi fost bine ca ală
turi de creditori să fie, pentru câte-va dile,
adăogat un sindic şi dacă din cercetările cari
se vor face de către creditori şi de către sin
dic va resulta convingerea că comerciantul
este în situaţiune de a fi pus în stare de fa
liment, în urma raportului judecătorului
sindic al tribunalului în cunoscinţă de causă,
va lua măsurile indispensabile. Presenţaju
decătorului-sindic va fi o garanţie şi cu mo
dul acesta nu s'ar putea da loc la bănueli
că creditorii ar face şantagiü spre a sdrun
cina posiţiunea comerciantului sa a'l face
prin intimidare să le dea ceva.
Al duoilea; aceşti creditori numiţi să su
pravegheze operaţiunile comerciantului, ce
situaţiune juridică ai în faţa celor-alţi cre
ditori şi în faţa acelora care tratéză cu co
merciantul? Afacerile comerciantului sunt
dirigiate de aceşti creditori, represintă ei în
justiţie pe comerciant, ce putere, ce autori
tate mai are acest comerciant asupra aface
rilor sale, din moment ce este pus sub paza
acestori creditori“?
Tóte acestea sunt cestiuni cari se pot ri
dica cu ocasiunea acestui proiect.
De aceea, cred că am oferit ocasiunea de
a se face un articol, care să nu dea loc la
nici o controversă.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D-lor senatori, mi se cere o explicaţiune
de onor. senator de Severin şi profit de oca
siune ca să răspund în acelaşi timp şi d-lui
senator de Dolj.
Vă mărturisesc că eram în aşteptare, –
vëênd pe d. Viişoreanu luând cuvîntul în
acéstă cestiune,– nu numai ca să ne lumi
neze cu cunoscinţele d-sale juridice, dar şi
541
din împrejurarea că am fost vestit de la în
ceputul acestei sesiuni că d. Viişoreanu 'mi
va face un răsboită,– răsboilă de discuțiune
se înţelege, – că va căuta să combată töte
proiectele ce le voi aduce, fie ele ori cât de
bune, eram dar prevenit şi aşteptam ca d.
Viişoreanu, ca unul care este în cunoscinţă
de ale legilor, şi ca unul care "mi declarase
rësboiü, să vie să mă combată ; dar ceea-ce
am constatat este că sunt duoi Viişoreni :
un d. Viişoreanu de secţiune şi un d. Viişo
reanu de şedinţă publică. Căci d. Viişo
reanu, discutând în secţiunea a IV-a, acest
articol, a aplaudat la disposiţiunile lui, ne
cerênd de cât un singur lucru: ca să punem
ideea de a fi urmăriţi pentru calomnie,
aceia cari vor face o denunţare de rea
credinţă. Credeam dar că este şi d-sa pen
tru acest articol, nesciind că este în duoë
ipostasuri, şi speram să nu 'l combată
în şedinţă publică. Dar "mi-am dis, că pâte
de atunci şi până acum, va fi găsit şi are
ceva argumente temeinice nou, şi "mi-am
îndreptat tétă atenţiunea asupra cuvîntărei
d-sale, să vedem dacă aduce noui argumente.
D. A. C. Viişoreanu: Şi nu aţi găsit nimic?
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Am găsit un lucru, am găsit că aţi citit ex
punerea mea de motive, pentru care vă sunt
recunoscător, fiind-că aţi dat ocasiune a o
audi şi acei d-ni senatori, cari scăpase din
vedere a o citi ; dacă aşi fi citit'o eü, póte
aşi fi citit'o mai bine, dar şi cât aţi făcut
d-vóstră, încă este suficient.
Se vede că la d. Viişoreanu este un sistem;
'mi aduc aminte că la o lege a d-lui Bră
tianu, colegul meu de la lucrări publice, aţi
citit tot raportul d-sale, la mine aţi citit nu
mai o parte, lucru pentru care Senatul, îm
preună cu mine, vă suntem recunoscători.
Dar nu puteţi lua argumentele mele, ca fiind
contra lege; căci n'am fost atât de naiv, ca
să aduc argumente contra mea. (Ilaritate).
Atunci 'mi am dis, pte că susţine legea?
D-sa însă, a făcut duoă obiecţiuni.
Este imposibil ca cine-va să satisfacă töte
curiosităţile, tóte dorinţele. In expunerea de
motive cu care am presentat legea, v'am dat
un tabloi, pentru care un d. senator, tot aşa
de autorisat ca d. Viişoreanu, d. Valerian
Urseanu, "mi-a adus complimente; în acel
tabloi vă arătam care este numărul fali
mentelor; care este numărul concordatelor;
ce cote concordatóre s'aú plătit; câte acte
de unire s'ală făcut; câte falimente a fost
închise pentru insuficienţă de activ; în cât
credeam că va satisface şi pe d. Viişoreanu;
dar, cine pote satisfacetóte exigenţele d-sale?
D-sa vrea să 'I arăt numele fie-căruia din
aceia cari a fost declaraţi în stare de fali
ment, la fie-care din tribunale ; şi dupe ce
voiü satisface şi acéstă curiositate a d-sale,
va cere cum îl chiamă pe tatăl sau pe mo
şul falitului. (Aplause, ilaritate).
Prin urmare,în cestiunea tabloului, mul
ţumiţi-vă cu ce v'am adus. Şi dacă l'aţi fi
studiat tabloul acesta mai de apröpe, era să
vedeţi că va veni în ajutorul d-vöstre, ca să
dovedéscă că numărul falimentelor s'a în
549
mulţit, şi trebue să ne ocupăm cu toţii ca
să stânjinim lucrul acesta.
Al duoilea; în discursul d-lui Viişoreanu,
era o ameninţare şi mie şi Senatului, dicând:
dacă se va vota acest articol, se va întâmpla
o mare nenorocire; are să piară ţéra Ro
mânéscă! (Ilaritate).
0 voce: D-lui o dicea în glumă.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Nu înţeleg glumele în acest matur corp.
Dar, în totcasul dic, că proorocirea d-sale, –
mă inspir dicându-vă acestea, căci am în faţa
mea pe PreaS-ţi Prelaţi–este a unui prooroc
dupe Christos, – şi sciţi că acele proorocii
nu se realiséză. (Aplause).
Am terminat cu explicațiunile d-lui Vii
șoreanu. Wiü la explicațiunile cerute de d.
Sefendache.
D sa, a pus următórele cestiuni: Mai ân
têiü, d sa, dice: În articolul 697, se prevede
că acéstă măsură preventivă se va lua În
contra comercianţilor cari se găsesc în stare
dificilă, şi mă întrébă, dacă trebue să se
menţie ca disposiţiune concomitentă, a duoa
idee: şi cari vând marfă în condiţiuni desa
vantagióse.
Sunt particule conjunctive şi disjunc
tive. Şi când dic, şi, între duoă idei, le coprind
pe amênduoă. Ei bine, când se găsesce co
merciantul în ambele aceste împrejurări,
atunci înţelegeţi că am dreptul să vină, –fără
să fi bănuit că am să calomniez, – să do
vedesc înaintea tribunalului, afirmaţiunea
mea, ca să se ia acéstă măsură preventivă.
Sunt convins că şi d. Sefendache, găsesce
că este bună măsura acesta care împedică
pe un comerciant ca el să nu'şi înstrăineze
Ilucrul său.
Apoi, întreba d. Sefendache: nu ar fi bine
ca sindicul împreună cu un creditor să facă
dercetare şi să vadă cum merge lucrul ?
Trebue să deosebim situaţiunea comer
ciantului:
Este situaţie de falit şi de comerciant
nefalit ; dar pâte să fie unul ameninţat nu
mai de faliment.
Cine dice sindic, dice un faliment de
clarat.
Când e vorba de nefalit, nu trebue să fie
amestecat sindicul.
lată care este rolul tribunalului: ca el să
examineze şi registrele şi temeinicia argu
mentelor cari le aduce cel ce vine şi face de
claraţia, sală plângerea creditorilor şi numai
când ele se găsesc fundate, se ia de tribunal
măsura acésta preventivă.
A treia cestiune, şi am terminat,
D. Sefendache mă întreba : tribunalul,
prin faptul că "i daţi dreptul să ia acestă
măsură preventivă, prin articolul 697, a
perdut creditorul dreptul şi el să declare în
stare de faliment.
Nu răspund ei, din duoë puncte de ve
dere; şi acéstă explicațiune este bine că mi
se cere. De alt-fel, era pusă şi în raport,
Am introdus articolul 697, ca o disposi
ţiune nouă; dupe articolul 697, vine însă
articolul 701, care era vechiul articol 698,
e care nu l'am abrogat, şi unde am men
ţinut întrégă disposiţiunea din acest articol,
DESBATERILE SENATULUI
ca şi creditorii să potă veni înaintea tribu
nalului să céră falimentul, cu tită măsura
preventivă ce a fost luată; și, însuşi tribu
nalul conservă dreptul ca din oficiu, să facă
acéstă declarațiune. Iată termenii vechiului
articol 697 menţinut şi devenit articolul
701 noi:
Falimentul se declară prin hotărîrea ju
decătoréscă, pronunţată dupe declarațiunea
falitului, sală dupe cererea unui, ori a mai
multor creditori, sală din oficiu.
Şi mai la vale avem încă un articol, ve
chiul articol 701, care a fost menţinut, în
următórea coprindere :
nDacă încetarea plăţilor unui comerciant
este notorie, sală dacă ea resultă din alte
fapte neîndoiose, tribunalul va declara fa
limentul din oficiu.
Aşa în cât vedeţi că rămâne întrégă ve
chea disposiţiune care da tribunalului, a
tunci când el va crede că e pericol, ca nu
numai să ia măsuri preventive, dar să facă
şi declararea de faliment.
De ast-fel, în raportul presintat pe lângă
acéstă lege, Senatului, citiţi pasagiul urmă
tor la pagina 2:
Acéstă disposiţiune nu ridică, bine-înţe
les, creditorilor dreptul de a cere falimen
tul, nici pe al justiţiei de a'l pronunţa din
oficiü. Dar, până a se ajunge la acéstă mă
sură severă, dupe circumstanţe, se pâte re
curge la măsura preventivă, propusă în
proiect, a
Este, prin urmare, o explicațiune mai
mult, ca să clarificăm lucrurile, pe care m'am
credut dator să odată, dar care reeşia şi din
textul legei. Cred că în urma acestor expli
cațiuni va fi satisfăcut şi d. Sefendache.
D. G. Sefendache: Dar actele juridice
făcute de creditori“?
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Îmi daţi voe, aci e o inadvertenţă din partea
d-vóstră; prin măsura preventivă, ce se ia,
nu se substitue creditorul în gestiunea co
merciului. El nu face de cât să suprave
gheze pe comerciant, care rămâne în pleni
tudinea drepturilor sale; el nu face de cât
să ţină în curent pe tribunalul comercial de
gestiunea comerciului şi tribunalul are să ia
măsurile ulterióre ce va crede de cuviință.
Prin urmare, nu puneţi acéstă întrebare,
căci nu are locul de a fi; căci, creditorul nu
geréză ci numai asistă pe comerciant. Cred
că cu aceste explicațiuni, ce "mi-aţi cerut,
s'a clarificat îndestul sensul acestui articol.
Voci : Inchiderea discuţiunei.
D. raportor, Al. Constantinescu: Comi
tetul delegaţilor deliberând asupra celor
duoě amendamente, în ce privesce pe cel
d’ântéiù, "I-a admis în parte. El este urmă
torul :
Tribunalal va ordona în acelaş timp... -
(Citesce).
La acest aliniat comitetul delegaţilor a
suprimat partea finală, adică cuvintele : - în
raport cu situațiunea comerciantului debi
tor şi cu pagubele la cari acesta ar putea fi
expus din causa denunţărilor neîntemeiate. a
Şi a primit acest prim aliniat al amenda
mentului cu următórea redacţiune :
17 Martie 1899
» Tribunalul va ordona în acelaşi timp ca
creditorul sală creditorii cari ai făcut de
anunţarea să depună o sumă în bani si
efecte publice, al cărei cuantum se va fina
n de tribunal. u
Am suprimat partea finală care cerea ca
acéstă cauţiune să fie în raport cu situațiu
nea comerciantului şi cu pagubele la cari
ar fi expus, penfru cuvântul că acésta ar fi
fost a paralisa sistemul, a împedica pe acei
ce voesc să facă denunţări, de multe ori în
temeiate, a nu le mai face.
Am ţinut să dai aceste explicațiuni ca să
se scie că, motivat, comitetul delegaţilor a
suprimat acéstă parte a amendamentului,
Rămâne ca justiţia, însuverana ei apreciere,
punând în balanţă tâte interesele, să apre
cieze suma pe care denunţătorul trebue să
o depună drept cauţiune.
In ceea-ce privesce al duoilea şi al treilea
aliniat din acelaş amendament, comitetul de
legaţilor ’I-a primit cu singura restricţiune
că termenul în care comerciantul trebuie să
se pronunţe, dacă are de gând să facă săi
nu acţiune în calomnie, "I-am redus de la
30 dile la 5 dile şi, d-lor, acest termen nu
este prea scurt. Când un comerciant a fost
străgănit de un denunţător pe basa unui de
nunţ neîntemeiat şi dacă se crede calomniat
şi cu fruntea senină, el trebue să se ducă
repede să reclame. Nu putem ţine nici pe
creditor nici pe debitor într'o situaţiune in
certă, sub sabia lui Damocles, 30 de dile
să'i dăm dar dreptul ca în 5 dile, ori să se
plângă ori să renunţe.
Acesta este motivul pentru care comite
tul delegaţilor a primit reducţiunea terme
nului la 5 dile.
Vin acum la al duoilea amendament care
dice :
Incheerea tribunalului nu va fi supusă
noposiţiunei. Ea este susceptibilă de apel
termen de trei dile de la pronunţarea ei,
Tribunalul va putea însă acorda exec"
pţiunea provisorie.
•Tótă procedura privitóre la modul de
mărei debitorului şi la al judecărei apel"
lui va fi aceeaşi ca la tribunal.
»Decisiunea Curței nu este supusă în
•oposiţiunei nici recursului. -
Comitetul delegaţilor a primit acest *
mendament în întregimea lui, căci a fost 9
inadvertenţă la tipărirea lege, pentru că
comitetul delegaţilor ne-am gândit că ace"
măsuri trebuesc bine definite, într'un
sau într-altul, şi erau în notele nostre, *
s'a omis să se dea la cancelarie ca să se *
părească. Asupra acestui punct, d. min.9"
de justiţie făcuse o observaţiune, diceni. *
este de prisos de a se pune că tribu*
va putea acorda execuțiuneaprovisorie”
cheerei sale. Noi am menţinut, cu tot *
cestea, disposiția din amendament, P**
că am credut că pote, în practică, se *
dificultăţi, căci cum tribunalul deliber”
şedinţă secretă şi nu dă hotărîri, ci *"
simplă încheere s'ar fi putut dice că *
rea principiului general dupe care **
acorda execuţiunea provisorie pe h**
nu se aplică la asemenea încheeri,
17 Martie 1899
Vă mărturisesc că judecătorii ar fi esitat
póte, şi de aceea este mai bine a spune lu
crul lămurit în lege.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Se póte pune şi acesta: quod abundat, non
nocet.
D. raportor, Al. Constantinescu: Aces
tea sunt consideraţiunile pentru cari comi
tetul delegaţilor a primit aceste duoë amen
damente, cu modificările pe cari am avut
onórea să le arăt.
D. A. Carp: D-lor senatori, nu văd în
ce primul mei amendament făcea drep
tul creditorilor ilusoriü şi întru cât modifi
carea făcută de comitetul delegaţilor a trans
format acestă disposiţiune ilusorie într-un
drept real.
In amendamentul mei se dicea, că cau
țiunea va fi în raport cu situaţiunea debito
rului şi pagubele la cari el ar putea fi ex
pus. Cine ar fi apreciat aceste duoă elemente
şi cine ar fi fixat cifra cauţiunei ? Este evi.
dent că tribunalul. Prin urmare, comitetul
delegaţilor,lăsând la aprecierea tribunalului
fixarea garanţiei, n'a făcut în definitiv de cât
să prevadă cam acelaşi lucru pe care'l pre
vedea amendamentul meu. Deosebirea între
redacţiunea amendamentului mei şi aceea
a comitetului delegaţilor nefiind mare, mă
asociez şi ei la redacţiunea comitetului de
legaţilor.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Mă asociez şi ei la acéstă din urmă redac
ţiune.
D. A. Carp: In ceea ce privesce cea
de a duoa modificare, eü cred că comitetul
delegaţilor n'a făcut o modificare fericită.
In adevăr,în amendamentul mei se dicea
că termenul de intentarea acţiunei în ca
lomnie va fi de 30 dile de la data încheerei
tribunalului.
Modificându-se numai termenul de 30
dile în 5 ile, fără a se modifica şi redacţiu
nea amendamentului mei, se va întâmpla
mai tot-d'auna ca termenul de 5 dile să fie
expirat mai înainte ca să fi resolvat apelul
făcut înaintea Curței. De sigur că, când Cur
tea va fi nevoită să asculte martori, să exa
mineze registrele, etc., judecarea apelului
nu se va putea face de cât dupe 10 sală 15
dile de la data încheerei tribunalului, adică
dupe ce termenul de intentarea acțiunei în
calomnie va fi fost expirat. Fără nici o în
doială că acesta este o scăpare din vedere a
comitetului delegaţilor. Prin urmare, dacă
se menţine redacţiunea amendamentului mei
trebue să se menţină şi termenul de 30 dile.
Dar dacă însă se stărue ca termenul de in
tentarea acţiune în calomnie să fie scurtat
la 5 dile,atunci trebue să se modifice amen
damentul meu, înlocuindu-se cuvintele : n de
la data încheerei tribunalului prina de la
data când încheerea va fi rămas definitivă u.
Rog dar pe d. ministru de justiţie să
adere la ambele mele amendamente și pe
onorabilul Senat să bine-voiască să le vo
teze.
Cu articolul 697 ast-fel modificat, se va
da creditorilor mijlocul de a împedica pe
debitorii lor de a 'i frustra, iar comercian
DESBATERILE SENATULUI
ţilor oneşti o asigurare că nu vor putea fi
cu uşurinţă chemaţi înaintea tribunalului şi
expuşi la vexaţiuni şi la ruină din partea
unor creditori răi-voitori.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D-lor, më asociez la forma care a dat'o co
mitetul delegaţilor acestor amendamente, şi
găsesc că ai o redacţiune mai fericită de
cât ceea-ce a propus onor. d. Carp.Un singur
lucru însă mă preocupă; doresc ca în ase
menea împrejurări să se pună cea mai mare
celeritate ; căci nu trebue să ţinem pe un
comerciant mult timp în suspensiune până
să se ia o asemenea măsură; trebue dar să
punem un termen fatal pentru judecarea
apelului. Cred dar, că ar fi bine ca şi tribu
malul şi Curtea de apel, o dată sesizate, să fie
datóre să se pronunţe în termen de 3
saü 5 jile; căci trebue ca asemenea măsuri
să fie pronunţate într'un termen fatal fórte
Scurt.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Comi
tetul delegaţilor este rugat să se consulte.
D. raportor, Al. Constantinescu : D-lor
senatori, comitetul delegaţilor s'a pătruns
de observaţiunile juste ale d-lui ministru de
justiţie,şi a admis un termen în care justiţia
să fie datóre să se pronunţe asupra unei ase
menea denunţări şi a găsit că termenul care
se propune, de 3 dile, ar fi prea scurt şi a
fixat 5 dile libere de la data cererei.
Explic încă, că prin cuvintele din alin. II:
nmodul de procedură la Curtea de apel și
judecarea apeluluta, prin aceste cuvinte
comitetul delegaţilor a înţeles că şi Curtea
de apel, ca şi tribunalul, este datóre să se
pronunţe asupra apelului în termen de 5
jile libere de când sa făcut apelul; prin
urmare, acele cuvinte se aplică şi la terme
nul pentru judecarea apelului de către Curte.
Am dat aceste explicaţiuni pentru ca ele
să servéscă la aplicarea legei.
D. A. Carp: Dar intentarea acţiunei în
calomnie în ce termen trebue să se facă?
D. raportor, Al. Constantinescu: Tot în
termen de 5 jile de la data când încheerea
a rămas definitivă.
D. A. Carp: Dar dacă merge în apel? )i
ceţi atuncea : » de la data incheerei rămasă
definitivă.
D. raportor, Al. Constantinescu: Da, de la
încheerea rămasă definitivă, ast-fel am şi dis.
Putem dice mai clar: nain diua respin
gerei cererei în mod definitivu.
Voci : La vot.
D. A. C. Viişoreanu: Cer cuvêntul con
tra închiderei discuțiunei.
Voci : Discuţiunea s'a închis.
D. A. C. Viişoreanu: Cer cvêntul asu
pra amendamentului.
D. general G. Catargi : D-le preşe
dinte, aşi ruga, mai înainte de a se da cu
vêntul d-lui Viişoreanu, să bine-voiţi a sus
penda şedinţa pentru 5 minute. Sunt chiar
mai mulţi d-ni senatori cari cer suspenda
rea şedinţei.
Voci: Da, da, să se suspende şedinţa.
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: Cu învoi
rea d-v6stre, d-lor, suspend şedinţa pentru
5 minute.
–Şedinţa se suspendă.
– La deschiderea şedinţei,
D. vice-preşedinte, P. 0rbescu: D. Vii
șoreanu are cuvîntul.
D. A. C. Viişoreanu: D-le preşedinte,
d-lor senatori, firesc lucru era, din partea
mea care am combătut articolul,să combat şi
amendamentele propuse la acest articol,pri
mite de comitetul delegaţilor cu modificările
aduse de d. ministru.
De la început declar, d-lor, că acest arti
col, cu amendamentele propuse, este un ex
ces de zel, şi din partea d-lui ministru de
justiţie şi din partea propuitorului amen
damentelor. Pentru ce? Pentru că d. minis
tru, în special, propuind acéstă lege a avut
în vedere efectele legei asupra folimentelor,
fără să "şi dea socotélă care este causa ce
produce aceste efecte.
Ca dovadă despre acésta, d-lor, este că
chiar din expunerea de motive a d-lui mi
nistru se vede, că presa germană se revoltă
în contra falimentelor din ţara românéscă.
De cât, un lucru: pentru ce presa germană,
singură, se ridică în contra acestei stări de
lucruri, fără ca presa celor-alte ţări euro
pene, tot atât de industriale ca şi Germania,
să simţă aceeaşi nevoe de a critica ?
Să vă spun ei, pentru ce...
D. Mănescu-Călăraşi: Ne iubesce mai
mult.
D. A. C. Viişoreanu: Te-o iubi pe d-ta. Să
spun eü pentru ce: negustorii români nu
sunt de adi, de ieri; ei au relaţiuni cu casele
mari din Francia, din Anglia, din Belgia, etc.
Germania însă, care a luat o desvoltare in
dustrială de primul rang, caută cu ori-ce
preţ să creeze în România un debuşei al
produselor sale, înlocuind produsele celor
l'alte ţări.
Comercianţii români, sciind că marfa ger
mană nu se cere, continuă de a se aprovi
siona din cele l’alte ţări ale căror produse
sunt cerute de consumatorii români.
Faţă de acesta, Germania trimite comişi
voiagiori în ţara românéscă şi aceştia nepu
tênd face nimic cu comercianţii serioşi, gă
sesc 6meni de aceia cari deschid ai prăvă
lie, le face credit şi le dă marfă.
Cu sistemul acesta marfa se vinde, comi
şii-voiagiori îşi ia partea lor de beneficii.
Cine perde însă? Perde fabricantul care a
dat marfa fără să ia nici o informaţie des
pre acela căruia "i-a dat'o, şi acésta pentru
că voiesce să 'şi desfacă marfa cu orice preţ.
Iată causa falimentelor, iar nu articolele
pe cari le modificaţi d-vóstre astădi.
D. ministru de justiţie, ca să nimicéscă a
cest adevăr, pe care am avut onóre a "l
spune înaintea Senatului, în loc să vie cu
dovedi ca să dovedéscă că ceea-ce susţin ei
nu este întemeiat, a apucat calea insinuă
rilor.
D. ministru de justiţie, în slăbiciunea cau
sei pe care o apără, s'a coborât dupe înălţi
mea băncei ministeriale până la mica mea
personalitate.
A spus că ei sunt în contra d-sale, şi că
ori-ce proiect ar presenta, ei voi vota con
tra; nu sciü cine 'i-a spus acesta.

544
D, ministru de justiţie, C. I. Stoicescu,
D-ta "mi-ai spus că "mi-ai declarat răsboi.
D. A.C. Viişoreanu: D-le ministru, să sciți
că, ca orice om, am şi ei simpatiile şi anti
patiile mele, însă, când vin aci, tőte aceste
simpatii şi antipatiile las la scara Senatului.
D, ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Luăm act.
D. A. C. Viişoreanu : Fórte bine că luaţi
act, eü nu më schimb nici odată,
D. Mănescu-Călăraşi: Atunci de ce mai
vorbiţi?
D. A. C. Viişoreanu: Eă nu sunt de la Ia
lomița.
D. ministru de justiţie 'mi-a făcut o acu
Sațiune din faptul că în secţiuni am susţinut
proiectul iar acum combat disposiţiunile
acestui articol, în loc să fie mulţumit că
"I-am făcut onóre să’i discut proiectul d-sale.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
V'aţi făcut datoria.
D. A. C. Viişoreanu: Datoria faţă de mine,
şi faţă de proiectul d-v6stre onórea.
Ce răü este 6re dacă în secţiuni, când nu
studiaşem încă proiectul, am votat acest
proiect şi dacă astădi, dupe ce "I-am studiat,
susţin că acéstă lege este o primejdie a în
cetărei comerciului în ţara românéscă. In
cestiunea mare a comerciului român, în
loc să 'mi dovedéscă d. ministru de jus
ție că vederile mele sunt neîntemeiate, d-sa,
adresându-se Senatului, se mulţumesce a mă
boteza de profet şi face apel la banca prela
ţilor cerând bine-cuvântarea, că dupe Chris
tos nu mai sunt profeţi. Eă nu sunt profet,
eú am tras o consecinţă firéscă a stării lucru
rilor create comerciului român, de d-v6stră,
d-le ministru. In ordinea d-v6stre de vederi
pot să fii profet, căci depinde de noţiunea
ce are cine-va asupra dreptului; sunt 6meni
cari cred că noţiunea dreptului vine de sus.
D. ministru, de justiţie, C. I.Stoicescu:
Este dreptul divin şi dreptul positiv care
vine de jos.
D. A. C. Viişoreanu: In sferele eterate, din
punctul d-vstre de vedere, când mă taxaţi
de profet, nu puteţi avea altă moţiune a
dreptului de cât noţiunea dreptului divin.
Este şi o altă noţiune.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
O s'o învăţ şi pe asta.
D. A. C. Viişoreanu: Aveţi să învățați multe!
Sunt unii cari cred că noţiunea dreptului
este în natură. Nu împărtăşesc nici noţiunea
dreptului divin, nici noţiunea dreptului na
tural, ei consider noţiunea dreptului ca o
producţiune socială. Societatea, pe cale evo
lutivă în desvoltarea ei, întâlnesce în cale
nevoi noi, şi pentru ca ordinea, care ’i calea
progresului, să fie menţinută, ială nascare
legiuirile cari satisfac interesele generale,
Prin urmare, ei nu cred nici în noţiunea
dreptului divin, cum crede d. ministru, nici
în noţiunea dreptului natural, pentru că în
natură domnesce forța. Eă cred pur şi sim
plu în noţiunea dreptului, ca un productso
cial, dupe timp, dupe loc, dupe neam, dupe
climă, dupe cultură, şi în sfîrşit dupe tóte
mediile sociale.
Ne mai spunea d. ministru de justiţie că
DESBATERILE SENATULUI
ameninţam ţéra cu ruina. Eă nu am avut în
drăsneala să ameninţ pe nimeni; nu Sena
tul póte fi ameninţat de mine; am dedus nu
mai consecinţa firéscă a nouei stări comer
ciale a ţărei, create de d. ministru de justiţie,
prin proiectul de lege supus deliberaţiunilor
d-vóstre.
Imi permit numai să rog pe d. ministru
de justiţie să studieze causele, să nu vadă
numai efectele.
Din tóte aceste considerante, cred ei că
ar fi o nenorocire pentru comerciul român,
ca disposiţiunea acestui articol să fie lăsată
ast-fel. Declar că ei voi vota contra aces
tui articol, şi dacă nu se va şterge din lege
voi vota contra legei.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Sciam.
D. A. C. Viişoreanu: O să sciţi mai multe.
– Se pune la vot închiderea discuțiunei
şi se primesce.
–Se pune la vot ântâiul amendament al
d lui A. Carp, şi se primesce cu modificarea
comitetului.
–Se pune la vot al duoilea amendament
al d lui A. Carp şi se primesce.
–Se pune la vot art. 697, ast-fel amen
dat, şi se primesce.
– Orele fiind 5, se pune la vot prelun
girea şedinţei şi se primesce.
–Se citesce art. 698, 699 şi 700 din
proiectul guvernului şi puindu-se la vot suc
cesiv se primesc.
– Se pune la vot şi se primesce schim
barea de numerotaţie a art. 697,698, 699,
700, 701,702 și 703 care devin: art. 701,
702,703,704,705,706 şi 707.
–Se citesce şi se aprobă art.708, textul
guvernului iar art. 705 şi 706 din legea ac
tual devenite art. 709 și 710 se menţin cu
schimbarea de numerotaţie.
–Se citesce art. 711, propus de guvern
şi punându-se la vot se primesce fără dis
cuţie.
—Art. 712 din lege se menţine.
— Se citesce art. 713 din proiect modi
ficat de comitet, şi se admite de Senat.
—Art. 714, propus de guvern, art. 715
(711) din legea în vigóre şi 716, propus de
guvern, se primesc succesiv cu schimbarea
numerotaţiei.
— Se citesce art. 717 din proiectul gu
vernului.
– Art. 717. Sentinţa declarativă de fa
liment ridică de drept falitului, din diua
pronunţărei sale, administraţiunea bunuri
lor sale, chiar şi a acelora pe cari le-a do
bândit în timpul falimentului.
Acţiunile cari aparţin falitului nu vor
putea fi exercitate de cât de către judecă
torul-sindic, afară de acele cari privesc
drepturile lui exclusiv personale, sală cari
sunt străine falimentului.
Din diua declarațiunei falimentului, nici
o acţiune în contra falitului, privitóre la
bunurile sale mobile sau imobile, şi nici un
act de executare asupra aceloraşi bunuri nu
va putea fi intentat sală îndreptat de cât în
contra judecătorului-sindic.
a Tribunalul, dacă găsesce cu cale, pte
17 Martie 1899
permite sată ordona ca falitul să fie citat în
causă, mai cu sémă atunci când ar avea in
terese opuse cu judecătorul sindic.
nFalitul are dreptul să intervină în ces
tiunile din cari pot să decurgă în sarcina sa
o imputare de bancrută.
D. raportor, Al. Constantinescu: D-lor,
aci s'a adăogat, dupe al. 3, un ultim aliniat
în coprinderea următóre:
Acţiunile şi executările deja începute
în persona falitului etc.
–Se pune la vot acest art. 717 cu ali
miatul final şi se primesce.
–Art. 718 (714).719 (715) şi 720(716)
din legea în vigóre se menţin cu schimbare
de numerotaţie.
– Art. 721, propus de guvern, art.722
(718) din legea în vigóre şi 723, propus de
guvern, se primesc de Senat.
— Se citesce art. 724 din proiectul gu
vernului :
Art. 724. Tóte actele şi operaţiunile fali
tului şi töte plăţile făcute de dînsul în ur
ma sentinţei declarative de faliment sunt
nule de drept.
Sunt asemenea nule, faţă cu masa cre"
ditorilor :
1) Tóte actele şi înstrăinările cu titlu
gratuit făcute în urma datei încetărei plă
ţilor;
2) Plata datoriilor neajunse la scadenţă
făcută în urma sus disei date, fie în bani,
fie prin cesiune, vîndare, compensaţiune sau
alt-fel.
3) Töte înstrăinările, cu orice titlu, de
ori-ce fel de bunuri ale falitului, făcute
în interval de şase luni înainte de epoca
încetărei plăţilor către soţul sau soţia l
litului, către rudele sale în linie directă
şi către rudele colaterale sată aliaţi până
în gradul al patrulea.
D. raportor, Al. Constantinescu: D-lor
comitetul de delegaţi, în urma tipărire
Întrodus duoă schimbări la acest art. 794
Ântéiü în ceea-ce privesce înstrăinarea
cu titlu gratuit, s'ală pus cuvintele: cu 9
luni înainte de data încetărei plăţilor,
La aliniatul 3, în loc de orice fel de *
nuri, s'a înlocuit cu bunuri mişcător,
–Se pune la vot art.724 cu modi"
rile introduse de comitetul delegaţilor, şi *
admite.
— Se admit pe rând fără discuțiune
725, 726,727,728,729 noua numerotate
a art. 721–725 a legei în vigóre.
–Se votéză pe rând şi se admit :
lele din proiectul guvernului 79, 8:
73, 733/734,735: 736, 737,738,79
740 cari înlocuesc articolele din lege. *
tuală 726–736. .
– Se menţin art. 737 şi 738 din 1999
devin articolele 74 şi 749. „„
a duo cu articolele 739,740,74 si *
din legea actuală. _ __
– se: art. 743, 74, 75, 9:
cările introduse de guvern. „
– Art.753 din legea actuală se ***

- E
17 Martie 1899
– La art. 754 se admite suprimarea ul
timului aliniat.
– Se admit articolele 755, 756, 757,
758, 759, 760 cu aliniatul din urmă supri
mat, 761, 762, 763, 764, 765, 766,767
din proiectul guvernului.
D. raportor, Al. Constantinescu : La
titlul III, art. 768, s'a făcut o schimbare în
privinţa verificărei creanţelor, pe care o dăm
în competinţa judecătorului sindic, cu
drept de recurs la tribunal pentru cei ce
vin peste termenul fixat de lege.
D. R. Porumbaru : Dacă e o parte grea
pentru cel ce face credit în ţéra românéscă,
şi dacă e o parte care e deschisă larg în co
dul de comercii faliţilor, este aceea a veri
ficărei creanţelor. Dupe codul comercial fie
care care ar vrea să întreprindă un comer
ciü în ţéra românéscă, trebue să 'şi înscrie
firma la tribunal, arătând felul de comerciü
pe care vrea să 'l exercite. Ar fi dar natu
ral ca,în cas de o catastrofă, de un faliment,
aceia cari ar urma să fie admişi şi protegiaţi
mai mult, să fie aceia cari a făcut creditul
comerciantului pentru ca săptă merge îna
inte cu comerciul lui. Dar trebue să se ia
cele mai mari îngrădiri pentru ca creanţele
prezentate la verificare să nu fie fictive şi
să nu derive din împrumuturi imaginare
saú din operaţiuni cari nu sunt ale comer
ciului, pentru care s'a înscris, ci să fie cre
anţe derivând din acţiuni comerciale ale co
merciantului. Mi sa întâmplat d-lor să văd
faptul următor: un fabricant de ape gazóse,
declarat în faliment, avea 40 mii lei datorii
la diferiţi comercianţi cu cari ar fi având
diferite relaţiuni de comercii şi asemenea
comercianţi se cunosc, sunt fabricanţii de
maşini de sifone, negustorii de produse hi
mice, orzarii și póte şi vr'o duoi bancheri;
dar la verificarea creanţelor acel comerciant
a adus un stoc de titluri de 200 mii lei în
poliţe din Podul-Ilóei, Têrgu-Frumos, Iaşi,
de la perséne cari nu avea absolut nimic
cu comerciul ce 'l făcea falitul, aşa în cât
fabricanţii a fost majoraţi la facerea con
cordatului şi ai fost frustraţi prin faptul
majorărei sumei arătate ca datorate,şi mi-a
fost imposibil, d-lor, să găsesc un articolprin
care să se ptă arăta că aceste titluri nu a
veaú relaţiune cu comerciul pe care 'l exer
cita fabricantul.
Ceva mai mult, dacă cer unui comerciant
să 'mi arate registrele, ca să pot dovedi că
îmi datoresce o sumă, tribunalul, conform
legei de comercii, nu încuviinţéză ca să fac
eü probă contra lui cu registrele lui, ci nu
mai cu ale mele.
V'aş ruga dar, şi aşi ruga şi pe d. mi
nistru, să priméscă un amendament ca să
se spună la titlul unde se vorbesce de credi
tori, că atunci când aceste titluri sunt po
liţe, să se arate şi din ce causă provin aceste
poliţe.
D. N. Mănescu-Călăraşi : Dar dacă po
liţa este către particulari ?
D. R. Porumbaru : Acésta nu privesce.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D lor, este inadmisibilă ideea pe care o pune
Înainte onor. d. Porumbaru. Poliţa este un
--
DESBATERILE SENATULUI
efect comercial, care trebue să mérgă din
mânăîn mână prin andosament şi se consi
deră ca plătibilă în mâna aceluia la care se
găsesce.
Fie-care poliţă trebue, dupe lege, să con
ţină anumite menţiuni: ele sunt enumerate
în art. 270 din codul comercial, ca condi
țiuni esenţiale ale cambiei. Acolo unde se
arată valórea datorată se spune : în marfă
saú în numerarii; dar să ceri unei poliţe
mai mult, de exemplu, să se spună ce anume
marfă, nu mai este poliţă, este înscris.
A merge mai departe este a cere impo
sibilul; ba ceva mai mult: la finele art. 270
vedem următórea disposiţiune: n Nu se cere
să se arate în cambie valórea sală causa,
nici tragerea dintr-un loc într-altul.
A merge mai departe, dupe cum iceam,
este a cere imposibilul.
D. Porumbaru însă dice: dar dacă se pre
sintă poliţe fictive ?
Veţi vedea în art. 886 că sunt prevădute
pedepse grave pentru datoriile fictive, şi
prin urmare cel ce presintă poliţe fictive,se
expune la maximum închisorei şi se pedep
sesce ca bancrutar, căci iată ce dice acest
articol :
Se vor pedepsi cu maximul închisorei
acei cari, de si n'ar fi complici de bancrută,
se vor dovedi culpabili: .... 2) că în mod
fraudulos a produs în faliment creanţe si
mulate, în numele lor proprii, sau prin per
sóne interpuse.
Prin urmare, d-le Porumbaru, este impo
sibil ca într'o poliţă să se facă menţiunea
precum o cereţi, căci în poliţă chiar se vede
proveninţa creanţei arătând că poliţa este
dată sa în marfă, sa în comp“,saú în nu
2”(“,
Voci : Inchiderea discuțiunei.
– Se pune la vot închiderea discuțiunei
şi se primesce.
– Art. 768, punându-se la vot, se pri
IneSC2.
– Se admite art. 769 din proiectul gu
vernului.
–Art.770 din legea actuală rămâne ne
schimbat.
–Se aprobă succesiv de Senat art. 771
şi următórele până la art. 776 inclusiv cum
s'aú modificat în proiectul guvernului.
–Art. 777, 778 şi art. 779, rămâne ne
schimbate.
– Se pune la vot art. 780 şi se primesce
cum s'a modificat de guvern.
–Art. 781 din legea actuală rămâne ne
schimbat.
–Art. 782–784 inclusiv se admit cum
s'aú modificat în proiectul guvernului.
–Art.785 şi următórele până la art. 802
inclusiv din legea actuală rămân neschim
bate.
–Art. 803 din proiectul guvernului se
admite de Senat.
–Art. 804 din lege rămâne neschimbat.
–Art. 805–807 inclusiv din proiectul
guvernului se primesce fără discuțiune.
– Se citesce art. 808 din proiectul gu
vernului :
»Art. 808. Tribunalul pite autorisa pe ju
T----------------------------------------------------------- ----------------------------
545
decătorul-sindic să vîndă cu licitaţie pu
blică mărfurile şi cele-alte obiecte ale falitu
lui, dupe ce mai ântêiü le va fi estimat con
form art. 803.
Autorisaţiunea trebue să determine ter
menul vîndărei, să prescrie agenţii prin mij
locul cărora are să se facă vînarea şi să
fixeze preţul de la care are să se încépă li
citațiunea.
„Acéstă autorisaţiune pte fi acordată
pentru causă bine-cuvîntată chiar înainte de
a fi expirat termenul indicat la art. 803, ci
tându-se însă prealabil falitul.
Incheiarea tribunalului se va publica
prin Monitorul Oficial, şi ori-ce întêmpi
nări se pot adresa tribunalului în termen
de trei dile libere de la publicare.
n Adjudecarea trebue să fie omologată de
tribunalul comercial cel mai târdiü trei dile
de la efectuarea ei.
D. N. Mănescu-Călăraşi : D-lor, e în a
cest articol o disposiţiune, menţinută, în a
devăr, din legea veche, dar pe car ei o cred
inutilă, şi chiar vexatorie, anume disposiţiu
mea aceea că :
Adjudecarea trebue să fie omologată de
tribunal cel mai târdiü trei dile de la e
fectuarea ei.a
Dar, d-lor, aci e vorba de vînarea unor lu
cruri mobile şi, dupe codul nostru civil, ase
menea vîndări se fac pe bani gata ; merge
portărelul, dupe ce a îndeplinit formalităţile
la localitate şi pune în vîndare lucrul, cel
ce dă ultimul preţ se adjudecă asupra lui,
dă banii şi ia lucrul. Ei cred că în materie
comercială o asemenea disposiţiune e nu nu
mai inutilă, dar pâte fi chiar vexatorie, căci
descuragéză concurenţa.
Se face o vînare publică, unde se dă
banii, dar cumpărătorul nu primesce nimic,
căci trebue să aştepte trei dile să omológe
tribunalul, şi dacă tril»unalul nu omológă
atunci se pune din noi în vînare. Ei cred,
că aceste formalităţi aduc duoë rele : ântêiü,
nu se vinde cu preţul adevărat şi al duoilea
cumpărătorul nu e sigur de ceea ce a cum
përat. Ar fi mai bine dar, să se suprime a
céstă disposiţiune şi să se lase aşa cum e în
codul de procedură civilă.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu :
D-lor, vă rog să bine-voiţi a vedea că e o
diferenţă între vîndările forţate şi vîndă
rile prevăute în acest articol.
Sunt duoë feluri de vînări: aceea la care
a făcut menţiune d. Mănescu, adică vîna
rea făcută de portărei, dupe ordinul tribuna
lului, în basa unui titlu executorită. La ase
memea vîndări debitorul e pus perfect în
cunoscinţă mai ântêiü prin neplata datoriei,
apoi el a lăsat să fie judecat, condamnat, să
fie urmărit, i se face somaţiune sa coman
damente, şi scie că, dacă până în ultimul mo
ment nu a venit să numere banii, cel ce
cumpără primesce lucrul în schimbul ba
nilor.
Dar în art. 808 e vorba de alt-ceva. In
decursul falimentului judecătorul-sindic are
dreptul să ică tribunalului: e marfă care
se deterioréză şi se demodéză, şi am tre

546
buinţă să o vînd fără nici un fel de preala
bilă discuţiune, fără de altă formalitate.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Se face estima
țiune.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Estimaţiunea se face ca să servéscă de
normă a preţului.
Sindicului i se permite de tribunal să facă
vîndéri, și nici nu se face vîndarea în tot
d'a-una prin corpul de portărei, căci aveți
aliniatul II care spune : Autorisațiunea
trebue să determine termenul vîndărei, să
prescrie agenţii prin mijlocul cărora are
să se facă vîndarea, şi să fixeze preţul de
la care are să se încépă licitațiunea a.
Ei bine, asemenea vîndări, cari se fac
dupe o simplă afirmaţiune, că marfa se de
terioréză, dupe o estimaţiune care nu este
contradictorie, are nevoe de control, şi
acest control îl face tribunalul. De multe
ori tribunalul, d-lor, a refusat aprobarea
unor asemenea vîndări; pentru că sunt
mulţi negustori, cari în mod neleal caută
să excompteze şi nenorocirea falitului şi
masa credală. De aceea am menţinut acéstă
disposiţiune; Însă pentru ca să nu se stân
jinéscă lucrările punem un termen scurt de
3 dile, în care tribunalul să dea sală nu o
mologarea.
Iată pentru ce vă rog să bine-voiţi a
menţine articolul aşa cum este redactat.
–Se pune la vot art. 808 şi se pri
meSCO,
– Art. 809 din proiect se primesce fără
discuțiune.
–Se citesce art. 810.
D. raportor, Al. Constantinescu : La
acest articol, d-lor, comitetul delegaţilor a
introdus o modificare, impunând judecăto
rului-sindic termenul în care să fie dator să
provóce vîndarea cu formele stabilite pen
tru vîndarea bunurilor minorilor. Aşa în
cât art. 810 va fi ast-fel redactat:
Art. 810. De la data sentinţei declarati
ve de faliment, nici un creditor nu va pu
tea proceda la expropriarea silită a imobi
lelor ;judecătorul-sindic, însă, este dator să
provóce vîndarea lor cu formele stabilite
pentru vîndarea bunurilor de minori în ter
men de 30 dile de la cererea ce ’i va face
creditorul interesata.
Cererea de vindare va fi făcută către tri
bunalul civil competent îndată dupe expi
rarea termenului indicat de art. 803.
–Art. 810, cu adausul propus de comi
tetul delegaţilor, se primesce.
– Art. 811 din proiectul guvernului se
primesce fără discuțiune.
–Art. 812 până la 815 inclusiv din lege
se menţin neschimbate.
– Art. 816 şi 817 din proiectul guver
nului se primesc fără discuțiune.
– Art. 818 rămâne neschimbat.
– Art. 819–821 inclusiv din proiectul
guvernului se aprobă fără discuțiune.
– Art. 822 rămâne neschimbat.
–Art. 823 până la 825 inclusiv, propuse
de guvern, se aprobă de Senat fără discu
țiune,
TOESPATERILE SENATULUI
– Art. 826 până la 831 rămân ne
schimbate.
– Art. 832 din proiect se aprobă.
– Art. 833 şi 834 rămân neschimbate.
– Art. 835 până la 838 inclusiv, propu
se de guveru, se aprobă succesiv fără dis
cuţiune.
– Art.839 până la 841 inclusiv rămân
neschimbate.
– Art. 842 din proiect se aprobă.
– Art. 843,844 și 845 din lege rămân
neschimbate.
– Art. 846 şi 847 din proiectul guver
nului se aprobă.
– Art. 848, 849 şi 850 rămân nes
chimbate.
– Art. 851 din proiectul guvernului se
aprobă de Senat.
– Art. 852 rămâne neschimbat.
–D. raportor citesce art. 853 cum a fost
modificat de comitetul delegaţilor Senatului:
Art. 853. Concordatul judiciar este
inadmisibil :
1) Când falitul este dosit;
2) Când falitul este inculpat pentru ban
crută fraudulósă şi până ce n'a fost defini
tiv achitat;
3) Când falitul a mai fost în stare de fa
liment ;
4) Când falitul nu se obligă a plăti cel
puţin 60% din capitalul creanțelor;
5) Când termenul stipulat pentru plata
cotei trece de 18 luni;
6) Când nu se garantéză plata cotei con
acordatare fie printr'o ipotecă, fie printr'un
„deposit în bani sau efecte, putând a aco
mperi suma represintată prin cota promisă.
In acest cas, falitul nu va fi pus în po
nsesiunea activului să de cât dupe forma
nirea actului autentic de ipotecă de către
mfalit sată terţilă cu judecătorul-sindic în nu
mimele masei credale, sală dupe consemna
»rea banilor sală efectelor la Casa de depu
»neri şi înaintarea recepisei la tribunalul
Inscripțiunea ipotecară se va putea cere
numai de către judecătorul-sindic în numele
masei credale, care va achita şi taxele de
- timbru şi înregistrare şi ori-ce alte cheltueli
mocasionate cu facerea ipotecel.
Aceste măsuri asigurătore vor trebui să
fie efectuate înainte de omologarea con
ncordatului.
mIn lipsă de asemenea garanţii, falitul va
putea încă să încheie concordat cu îndato
»rirea ca, dupe punerea lui în posesiunea
activului şi până la plata cotelor concorda
ntare, el să gireze comerciul sub suprave
„ghiarea unui delegat al creditorilor, care
va putea să dea falitului și avisul său asupra
diferitelor operaţiuni ale comerciului.
- Dacă creditorii consimt, ei numes sub
nrăspunderea lor pe delegat prin actul de
n concordat, dintre personele cunoscătóre în
comerciul falitului, fixându-i în acelaşi
timp şi onorariul lunar.
»Banii proveniţi din incasări şi vîndări se
vor remite delegatului, care "iva consemna
mla Casa de depuneri, iar recepisele se vor
17 Martie 1899
mdepune la tribunal pentru a servi la achi.
starea cotelor.
mIndată ce plata cotelor va fi achitată,
•încetéză însărcinarea delegatului.
»Prin neplata cotelor, falitul se face pa
nsibil de penalităţile edictate de codul de
comerciţă pentru bancruta simplă.
»Ivindu-se unul din casurile prevăjute
la numerile 1 şi 2, încheiarea concordatu
»lui se suspendă de drept.
–Se pune la vot acest art. 853 şi se
aprobă de Senat.
– Art. 854 din proiectul guvernului se
aprobă.
– Art. 855 până la art. 859 inclusiv
din lege rămân neschimbate.
– Art. 860 din proiect se aprobă.
– Art. 861 rămâne neschimbat.
– Art. 862 până la 865, propuse de gu
vern, se aprobă.
– Art. 866 din lege rămâne neschimbat
– Art. 867 din proiect se aprobă.
– Art. 868 rămâne neschimbat.
– Art. 869 din proiect se aprobă,
– Art. 870 şi 871 rămân neschimbate,
– Art. 872 propus de guvern se aprobă
– Art. 873 rămâne neschimbat.
– Art. 874 din proiectul guvernului se
aprobă.
– Art. 875 rămâne neschimbat.
– Art. 876 şi 877 din proiect se aprobă,
Art. 878,879 şi 880 rămân neschimbate,
– Se citesce art. 881 din legea în vi
góre:
Art. 881. Delictele de bancrută simplă
se pedepsesc cu închisore de la 15 ile
la duoi ani, fără a se putea acorda circ"
stanţe atenuante pentru micşorarea P*
depsei.
Cel ce se face culpabil de bancrută s
plă va putea fi, osebit de acésta, deci
incapabil de a exercita profesiunea de 9
merciant şi a i se interdice dreptul de *
trare în localurile de bursă.
D. raportor, Al. Constantinescu: D”
nilor senatori, comitetul delegaţilor. *
ce s'a tipărit raportul şi proiectul de *
a găsit de cuviinţă să ştérgă din acesta.”
cuvintele: - fără a se putea acord. *
cumstanţe atenuante pentru mici”
pedepsei.
Motivele pentru cari am eliminat *
cuvinte sunt următórele:
Principiile generale ale dreptului P*
dă judecătorului puterea de a acor. *
cumstanţe atenuante; am credut ca PP"
tem deroga de la aceste principii in ***
de faliment atunci când ele se aplică *
terie de crime. Dacă judecătorul va **
este cas de a se acorda circumsta. *
nuante, să îi dăm dreptul de a le P*
acorda.
Nu trebuie ca noi să îi oprim de la ***
călcând nisce principii recunoscute *
rie penală.
D. Mănescu-Călăraşi: Aș dori ca l
licaţie în
nistru de justiţie să ne dea o eP
acéstă privinţă.
Până astădi judecătorii n u puteaua"
circumstanţe atenuante faliți lor. Agăsit
”
-

17 Martie 1899
comitetul delegaţilor că acéstă măsură a dat
rele resultate şi trebue a se îndulci pedep
sele ce până acum li se dedea?
Dar în acest cas acéstă mësură e cu de
săvîrşire contrară scopului ce d. ministru de
justiţie îl urmăresce prin acest proiect de
lege, de a face mai severe măsurile în con
tra faliţilor.
Nu ştii dacă modificarea introdusă de co
mitetul delegaţilor, are consimţimêntul d-lui
ministru de justiţie; în tot casul, îl rog să
explice acéstă modificare care e cu desăvîr
şire contrară scopului urmărit de d-sa.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Am aderat la acéstă modificare şi iată pen
tru ce :
D. Mănescu întreba: ce resultate a dat
până acum interdicerea de a se acorda fali
ţilor circumstanţe atenuante.
Ei bine, să vă spun cari a fost resul
tatele.
Când s'a pus acéstă disposiţiune în lege,
s'a is că prin acésta se vor sili negustorii
să "şi ţină registrele în regulă.
Sciţi care a fost resultatul?
Resultatul a fost că s'a considerat legea
acésta ca o casă de păianjen, prin care musca
cea mare trecea, iar cea mică rămânea
prinsă.
Din causa acestei disposiţiuni s'a ticluit
aşa de bine registrele de către comercianţii
de rea credinţă, în cât, sub punctul de ve
dere al formei, nimic nu li se putea re
proşa.
Ei eraú în regulă, în faţa acestei disposi
țiuni și chiar cu obligaţiune de a aduce spre
vidare la finele anului registrele lor; în
cât sindicul şi expertul care 'l numesce tri
bunalul nu face de cât, cum dice francesul:
il ne voit que du feu.
S'a întâmplat înaintea Curţilor şi tribu
nalelor că din statistica acelora cari au fost
daţi în judecată ca bancrutari, pentru că
nu şi-a ţinut registrele în regulă, sa că
n'aú venit la finele anului să încheie regis
trele, sa s'aú găsit ştersături şi răsături în
registre, etc. din statistica acesta reiese că
numărul cel mai mare a fost tocmai al
acelora de bună credinţă, cari ţinând o com
ptabilitate simplă nu avusese registre ti
cluite. Tribunalele,în asemenea casuri,văd
că este de bună credinţă; ori, dacă ne am
uita la registre şi la articolul din cod,"I-am
declara bancrutar şi "I am aplica o pedépsă
mare; pe când, cel cu registrele ticluite
scapă bine. Am văut un exemplu: un co
merciant, care a fost de bună credinţă şi
chiar creditorii lui a cerut să fie reabilitat,
şi, de se póte, să i se ştérgă numele dupe
lista faliţilor. Cu tóte acestea, Curtea 'i-a
dat 15 dile închisére, n'a putut face altmin
trelea. Atunci sa sugerat ideia că, precum
în materie de crime, escrocherii, abus de în
credere, i se dă dreptul judecătorului să a
precieze, dacă este vinovat să 'l pedepséscă,
dacă este de bună credinţă să "i fie permis
să'i uşureze pedepsa, fie că ar hotărî să "i
dea o amendă, sai o închisore mai mică;
astfel, şi în acestă materie, judecătorul să
aibă dreptul să aprecieze şi să ptă da cir
DESBATERILE SENATULUI
cumstanţe atenuante; nu cred că lucrul
este aşa de grav în cât să lipsim pe aceşti
ómeni de beneficiul circumstanţelor atenu
ante.
De aceea, comitetul delegaţilor a primit
ştergerea acestor cuvinte, la care aderez
şi eü.
D. raportor, Al. Constantinescu: Dupe ce
s'a imprimat legea, comitetul delegaţilor în
unire cu guvernul a introdus acéstă schim
bare, care consistăîn suprimarea cuvintelor
cari vi le am anunţat.
Noi nu avem nevoe să propunem amen
dament.
–Se pune la vot art. 881 ast-fel modi
ficat de comitet şi se primesce.
– Art. 882 rămâne neschimbat.
– Art. 883 din proiectul guvernului se
aprobă.
– Art. 884 rămâne neschimbat.
– Art. 885, propusde guvern, se aprobă.
– Art. 886, 887 şi 888, rămân nes
chimbate.
D. ministru de justiţie,C. I. Stoicescu :
D-lor, art. 889 şi 890 se păstréză aşa cum
sunt,însă nu s'ai tipărit. Să se scie că acele
articole se menţin ca neschimbate.
Vedeţi, d-lor, în cartea III, adică cartea
care aţi votat-o în privinţa falimentelor, s'a
trecut pentru o mai bună înţelegere tóte ar
ticolele cari nu ai fost modificate.
Vedeţi că aci este un 6re care număr de
articole cari lipsesc. La cartea IV, vedeţi
art. care lipsesc de la 891 până la 938;
vë explic că acelea cari nu sunt menţionate,
rămân cum sunt în legislaţia actuală. De
aceea, în acéstă carte, în loc să fac nume
rotaţia tutulor articolelor, am pus numai ar
ticolele cari se modifică.
– Se citesce art. 891.
D. ministru de justiţie, C. I.Stoicescu:
Aci s'a adăogat judecătoriile comunale.
Inainte de a se promulga codul la 1887,
existaújudecătoriile comunale; în urmă, când
s'a modificat legea judecătoriilor de pace, s'aú
suprimat judecătoriile comunale, de aceea
nu s'a mai vorbit despre aceste judecătorii
comunale în codul comercial. A venit în urmă
o lege a d-lui Stătescu, care a reîntrodus ju
decătoriile comunale, şi atunci am hotărît
ca acéstă lucrare de procedură să se facă
la diferitele judecătorii de ocol şi comunale,
aşa că s'a adăogat acest cuvînt pentru a pune
articolul în armonie cu actuala nőstră le
gislaţie.
– Se pune la vot art. 891 şi se primesce.
– Se citesce art. 938 şi se primesce.
– Se citesce art. 939.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Acéstă schimbare se explică aşa. Erai mai
înainte judecătorii-comisari cari s'a supri
mat, iar cei cari îi asista era grefierii. As
tăi este ceea-ce se numesc secretar-archi
var al sindicului.
Prin urmare, de aceea se dice de judecă
torul-sindic şi secretarul-archivar al sindi
catului,
– Se citesce art. 941 şi punându-se la
vot se primesce fără discuțiune.
– Se citesce art. 942.
-------------------------------------------------------------
547
D. Mănescu-Călăraşi: Inţeleg că întro
duceţi o inovaţiune ca tribunalele comer
ciale în materie de faliment să delibereze
tot-d'auna în urma unui raport al judecăto
rului-sindic.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Nu tot-d'auna; vor putea dupe casuri.
D. Mănescu-Călăraşi: Asupra cuvintelor
vor putea: de ce nu se dice în mod impe
perativ că sunt obligaţi să facă.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Pentru că mai înainte sindicul nu era un
magistrat, ci era un ales dupe voia credito
rilor.Sindicul trebue să aibă un control şi
acest control îl avea judecătorul-comisar,
care trebuia să arate tribunalului dacă ope
raţiunile făcute de sindic eraú bune sau nu.
De aceea se dicea că deliberările trebuia să
fie precedate de un raport.
Dacă ar fi rămas ast-fel art. 942, fiind-că
s'aú introdus sindicii-judecători, el n'ar mai
fi fost în armonie cu legislaţiunea actuală;
astădi sindicul e magistrat, prin urmare lu
crarea lui are încrederea tribunalului, şi prin
urmare n'are nevoe să aibă asupra lui con
trolul ca mai înainte. Tribunalul pte să 'i
céră raportul lui, dar nu tot-d'auna e ne
CESI",
– Se pune la vot art. 942, cu modifica
rea aliniatului prim şi se admite.
– Art. 943, 968 şi 969 final se admit
cu modificările introduse de guvern.
D. vice-preşedinte, P. Orbescu: Votarea
legei în total pe mâine; ridic şedinţa. Mâine
la ordinea ilei votarea acestei legi şi legea
consiliilor județiene.
– Şedinţa se ridică la orele 6 p. m.
--------------------------------------------
SENATUL
SESIUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGITĂ) 1898–99
------------
ŞEDINŢA DE LA 5 MARTIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, N. Cră
tunescu, asistat de d-nii secretari ai biuroului:
dr. Bucşenescu, Filipescu Al, dr. Iovitz, şi
dr. Petrini Paul.
– Şedinţa se deschide la orele 2 dupe
amiadi, fiind presenţi 91 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 29
d-ni senatori, şi anume:
Bolnavi:
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, P. S. S.
Episcopul de Roman ; d-nii: Anghelescu G.
(general), Beloescu Stroe, Borş Ioan, Fulger
G., Ioaniu D. Ioan, Langa Ion Const., Şórec
Const., Vergati E. Eliodor, Vericeanu Alex.
Nemotivaţi:
D-nii: Anastasiu Take, Balli M. Costa
che, Brabeţeanu I., Catargi Lascar, Ciolac
Elie, Chircu Thoma, Culcer D. dr., Lupe
scu George, Moisescu Dim., Mortzun V.
548
Alex., Panu G., Petrescu Antache, Poni Pe
tru, Racoviţă C., Răileanu Costache, Ros
seti Matheiü, Toader V. Ioan, şi Climescu
Const.
– D. secretar, Al. Viişoreanu, dă ci
tire sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă. - viţa, cari se plâng că de când Statul a vîn
– Se ia act de cererea d-lui general G.
Anghelescu de a i se scuza absenţa de la şe
dinţa de astădi.
–Se acordă succesiv următórele congedii:
D-lui senator C. Şoarec 3 dile;
r r
Al. Vericeanu 4 dile;
St. Beloescu 3 ile.
– Se trimit comisiunei de indigenate:
a) Cererile d-lor Aftanasie Moise Ursu şi
lon Neguţ, români din Transilvania, de a li
se recunsce calitatea de cetăţeni români;
b) Cererea unor locuitori din comuna So
cariciu, judeţul Ialomiţa, prin care rôgă Se
natul a respinge proiectul de lege relativ la
recunóscerea cetăţeniei române d-lui Ioan
I. Jiţianu.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu,
dă citire: 1) Mesagiilor regale prin cari se îna
intéză proiectele de legi relative la recun
scerea d-lor Nicolae Irescu,TeodorTemelcu,
Nicolae Munteanu, Eftimie Munteanu, Nico
lae Cornea, I. G. Perlea, dr. I. Buţu, I. V.
Cârnu, N. G. Găitan, N. S. Oldic, C. Vorob
chievici, Mandake Hipa, I. Dumitrescu, G.
Gheorghescu, Hr. Dumitrescu, N. Teodoru,
V. Iacovescu, E. Procopovici, V. Oprea Tu
dor, N. I. Eftimiu, Preotu Oprea Bucşe
nescu, C. Papazoglu, D. N. Moga și G. Io
Dl.GSCU1,
– Se trimit la comisiunea de indigenat.
2) Mesagiul regal prin care se înaintéză
proiectul de lege pentru recunoscerea socie
tăței „Regina Elisabeta din Bucuresci ca
persónă morală şi juridică.
– Se va tipări şi împărţi la secţiuni.
D. colonel Budişteanu: D-le preşedinte,
nu vëd trecut la ordinea ilei un proiect vo
tat aprópe de duoă luni de Camera deputa
ţilor, adus la Senat de mai mult timp, prin
care se acordă brevetul de invenţiune d-lui
I. Daniilescu pentru plugul-sapău; d. Da
niilescu este un agricultor român, elev al
şcólei de agricultură.
Pentru proiectul acesta venit de la Ca
meră nu se găsesce un ceas ca să 'l votăm
şi să încurajăm 6menii cari se dai la ase
menea lucrări de invenţiuni folositóre, când
se găsesce timp să votăm indigenate pentru
străini“?
Până acum înţeleg că nu am avut timp,
fiind-că am discutat legea minelor şi legea
falimentelor. Acum însă, când s'aú terminat
şi aceste legi importante, vă rog, d-le preşe
dinte, să convocaţi pe d-nii delegaţi ca săfacă
raportul asupra acelui proiect al invenţiu
nei nplugului-sapă.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Voi
să răspund d-lui colonel Budişteanu că pro
iectul acesta se găsesce la comitetul delega
ţilor şi dacă nu s'a presintat încă raportul,
ca usa este că a voit să aibă şi părerea d-lu
prim-ministru, care este adinterim la do
menii; d-sa a fost ocupat până acum şi n'a
DESBATERILE SENATULUI
putut să vină; ne însărcinăm să'i facem cu
noscut dorinţa d-lui Budişteanu.
D. dr. Iovitz: D-le preşedinte, d-lor se
natori, am onórea a depune înaintea onor.
Senat o petiţiune iscălită de peste 100 lo
cuitori din comuna Lucenii, judeţul Dâmbo
dut moşia a ajuns într-o sărăcie aşa, că nu
aú unde să "şi pască vitele, şi cer ca să li se
dea voe să păşuneze vitele în pădurea Sta
tului Cobia-Mislea,plătind ierbărit.
– Se trimite la comisiunea de petiţiuni.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
cum intrăm în ordinea ilei.
Avem votarea în total a legei modifica
tóre a unor articole din legea falimentelor.
– Se procedéză la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . , 61
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . 59
Bile negre . . . . . . . . 2
Senatul a adoptat proiectul de lege. (A
plause).
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D-lor senatori, daţi-mi voe să mulţumesc
cu recunoscinţă onor. Senat de buna-voinţă
ce a arătat să se ocupe şi să transforme în
lege proiectul ce am avut onóre să aduc în
deliberarea d-véstre. Credinţa mea este că
cu toţii ne-am dat mâna ca să dotăm ţéra şi
legislaţiunea nőstră cu o operă utilă, cu o
lege din cele mai bune. Vă mulţumesc. (A
plause).
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Răs
punsul Senatului este în votul de adi.
D-lor, la ordinea ilei este raportul comi
tetului de delegaţi asupra proiectului de
lege relativ la consiliele judeţene.
D. C. Costescu-Comăneanu : D. ministru
de interne e absent; până la venirea d-sale,
eú cred că ar fi bine să trecem în secţiuni
pentru a studia proiectele de legi pe cari le
3V60l,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D.
ministru de justiţie se opune ?
– D. ministru de justiţie declară că nu
se opune.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Con
sult Senatul asupra trecerii în secţiuni.
Voci: Indigenate !
D. N. Ionescu: Cer cuvîntul în cestiune
de regulament.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Sunt
dator să pun la vot propunerea d-lui Cos
tescu Comăneanu. S'a cerut suspendarea
pentru moment, d. ministru a consimţit.
D. N. Ionescu: Cer cuvîntul contra in
digenatelor; vreţi să lucrăm şi noi ca con
servatorii“?
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
veţi cuvîntul.
D. N. Ionescu: D-lor, daţi-mi voe să vă
spun că la ordinea ilei fiind proiectul de
lege pentru consiliile judeţene, şi d- ministru
de interne făgăduind că ai are să vie aici,
socotesc că nu putem să dăm precădere nici
unui alt proiect de lege şi mai puţin încă
17 Martie 1899
indigenatelor, pentru că acelea ne dai oca
siunea de a ne despărţi; sciţi că tot-d'a-una
nu mai rămânem în numér. Prin urmare vă
rog să suspendăm şedinţa până va veni d.
ministru, ca să ne ocupăm cu legea consi
liilor judeţene care este la ordinea ilei.
D. Gh. Mârzescu: D-lor, eü cred că nu
este bine ca să suspendăm şedinţa (aprobări)
şi iată de ce. Sunt 6meni cari au fost natu
ralisaţi sa recunoscuţi la Cameră şi aştéptă
să trécă şi în Senat. Ei bine, nu este mai
logic să întrebuinţăm in mod util timpul o
cupându-ne de aceste proiecte de legi ? (A
plause).
D. P. Grădişteanu: Vorbesc ca din Pi
dalion.
D. Gh. Mârzescu: Câte o-dată vorbesc
ca din Pidalion, altă dată ca din codul civil
şi altă dată ca din regulamentul Senatului.
Dacă amicul meu, d. P. Grădişteanu, voesce
să facă spirit la töte ocasiunile, scie fórte
bine proverbul franţuzesc: cine se silesce să
facă mult spirit. las pe amicul meu d. P.
Grădişteanu să supleeze reticenţa mea.
– Se pune la vot propunerea de suspen
dare şi se respinge.
Voci: Cu bile.
– Se pune la vot cu bile suspendarea
şedinţei.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor,
resultatul votului este:
Votanţi. . . . . 53
Majoritate regulamentară. .32
Bile albe . 9
Bile negre. . 44
Senatul a respins suspendarea şedinţei,
deci continuăm şedinţa. La ordinea ilei a
vem indigenate.
D. V. A. Urechiă: D-le preşedinte, am
cerut cuvîntul ca să vă rog să bine-voiţi a
pune în vederea onor. comisiuni de indige
nat că faţă cu scurtimea timpului ce mai
rëmâne Senatului.
0 voce: Să'i votăm în bloc.
D. V. A. Urechiă: Eü votez în bloc tot
némul românesc.
Sunt perséne, cum dicea förte bine d.
Mârzescu, cari a dobéndit deja împăménte
nirea la Cameră şi ar fi regretabil să rămână
nevotate la Senat până la anul viitor.
Sunt mai mulţi tineri cari ai terminat
şcóla militară şi cari ar trebui să fie votaţi
cu precădere, căci ai fost votaţi de Cameră
şi acolo cu precădere.
Dacă nu li se resunősce calitatea de ce
tățén român, ei nu pot să se facă oficeri
peste 3–4 luni; de aceea vă rog să le daţi
precădere.
Eü nu'i cunosc personal pe aceşti tineri,
dar unul din ei, d. N. Theodoru, iată ce
SCI'le !
(Citesce).
De aceea mă adresez d-vóstre ca să in
terveniţi prin votul d-v6stre pe lângă comi
siune să dea precădere acestor tineri.
Voci: Dupe ordine.
D. V. "A. Urechiă: Urmaţi acum dupe
lista care e deja alcătuită, dar fiind că acestă
listă e pe sfârşite, să li se dea precădere în
lista nouă ce se va forma.
 17 Martie 1899
Voci: Aşa da.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Biu
roul ia act de dorinţa exprimată de d. U
rechiă şi aprobată de d-v6stre, şi se va co
munica comisiune ca la formarea nouel
liste să dea precădere acelor d-ni de cari a
vorbit d. Urechiă.
D. Gr. Ştefănescu: Ca preşedinte al co
misiunei de indigenat voi să răspund câte
va cuvinte la cele disede d. Urechiă.
Comisiunea de indigenat votéză fórte
multe indigenate, cu tote acestea sunt încă
unii cari ascéptă de mai mulţi ani şi nu pu
tem trece peste ei.
Cuvîntul că cutare sau cutare e votat la
Cameră nu e tocmai valabil, căci sunt mulţi
cari de şi votaţi acolo, noi găsim că nu ai
acte în regulă şi ''i amânăm până vin cu ac
tele în regulă.
D. G. Mârzescu : D-lor, nu e regulă fără
excepţie; din contra, excepţia confirmă re
gula.
Acesta e un principii ce nu se pte con
testa.
Mai avem veri o 10 dile până la închi
derea Corpurilor legiuitóre, şi de aceea cred
că e bine să votăm cu precădere pe acei cari
aú venit de la Cameră.
Ei vă voi vorbi de casul unui domn a
cărui împamântenire ar trebui să se ia chiar
acum. E d. Gheorghiadi, care fiind votat
de Cameră a fost trecut pe listele electorale.
Acum însă e contestat, fiind-că nu e vo
tat şi la Senat; în situaţiunea acésta el nu
se póte bucura de dreptul electoral. De alt
minteri, mulţi din d-vóstre 'l cunosc şi sciü
că e un om care merită tótă stima.
D. General G. Catargiu : Aşa e,îl cu
nosc şi ei.
D. G. Mârzescu: Fac dar apel la senti
mentul d-vstre de echitate şi vă rog să vo
taţi pe d. Gheorghiadi; apoi să dăm precă
dere acelor cari sunt în armată şi cari aș
téptă să fie înaintaţi.
Voci: Inchiderea discuţiei.
D. A. Viişoreanu: Cer cuvîntul în con
tra închiderel.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Vă
atrag atenţia că în tot timpul cât sa discu
tat puteam vota 2–3 indigenate.
D. Viişoreanu are cuvîntul.
D. A. C. Viişoreanu: D-lor senatori, dacă
e vorba să apucăm pe panta pe care ne-o re
comandă d. Urechiă şi d. Mârzescu, atunci
să 'mi daţi voie să vă recomand şi elă pe
cine-va.
Voci : Toţi avem de recomandat.
D. A. C. Viişoreanu: Este un elev premiat
al şcólei militare, în ultima clasă, care se
numesce Henry Logier. Dacă d-vóstre, onor.
d-ni senatori, n'aţi da precădere acestui
elev, cel d’ântêiü în clasa sa, şi aţi lăsa să
se voteze 6meni ca d. Gheorghiade, etc.,
etc., etc.
D. colonel Budişteanu: Nu de trei ori,
ci de o mie de ori etc., etc., etc. (Ilaritate).
D. A. C. Viişoreanu: Aceştia pot fi 6meni de
t6tă consideraţia, dar ar fi o nedreptate pen
tru acest elev ca să rămână un an de ile
DESBATERILE SENATULUI
plutonier, pe când alţii, inferiori lui, să porte
epoletul de oficier.
–Se pune la vot închiderea discuţiei şi se
admite.
– D. raportor Em. Leonescu dă citire
următorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenate, întru
nindu-se în diua de 12 Decembre 1898, în
majoritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui
Grigore Ştefănescu, fiind presenți d-nii Leo
nescu Emanoil, Lupescu George şi Manu
George General, a luat în cercetare proiec
tul de lege, votat şi adoptat de Adunarea
deputaţilor, în şedinţa de la 2 Mai 1898,
şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 1.850 de la 12 Mai 1898, prin
care, în virtutea art. 9 din Constituţiune,
se cere a se recunsce calitatea de cetăţean
român d-lui Dimitrie C. Economu, de reli
giune ortodoxă, de profesiune comerciant,
domiciliat în comuna Bucuresci.
Examinându-se actele aflate în dosarul
acestei cereri a constatat :
Că s'a născut în anul 1864, Decembre
23, în comuna Caraferia, districtul Tesalo
nic, şi s'a botezat în religiunea crestină
ortodoxă;
Că părinţii săi sunt români din Macedo
nia. Acésta se dovedesce printr'un certificat
al societăței de cultură Macedono-Română;
Că trăgènd sorţi spre a face serviciul mi
litar, a fost dispensat ca unicul filă la vă
duvă;
Că plătesce tóte dările către Stat;
Că se bucură de o bună conduită de so
cietate.
Faţă cu aceste cercetări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Dimitrie C. Economu,
vine, prin subscrisul ei raportor, a vă ruga
să bine-voiţi a vota următórea lege :
Raportor. Em. Leonescu.
L E G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetă
ţean român d-lui Dimitrie C. Economu, ro
mân din Macedonia, domiciliat în comuna
Bucuresci, judeţul Ilfov.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor, în şedinţa de la 2 Mai 1898, şi sa
adoptat cu majoritate de şese-deci voturi,
contra a cinci.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D) Secretar, Dan Brătianu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţia generală este deschisă.
–Ne cerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se admite.
–Se pune la vot cu bile proiectul de lege
în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi . . . . . . . . . 43
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . . . . . 42
Bile negre . . . . . . . - - 1
549
Senatul a admis cererea de recunoscere.
D. colonel Negel (pentru d. raportor Dr.
Mihălescu) dă citire următorului raport şi
proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în jiua de... Martie 1897, sub pre
şedinţa d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii
Ilariu Isvoranu, Ştefan Perieţeanu-Buzëü, dr.
Mihălescu, I. Brabețianu şi D. G. Simulescu,
a luat în cercetare proiectul de lege,votat
şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şe
dinţa de la 3 Decembre 1896, şi adus în
deliberarea Senatului cu Mesagiul regal
No. 4.819 de la 20 Decembre 1896, prin
care,în virtutea art. 9 din Constituţiune, se
recumósce calitatea de cetățen român d-lui
Grigore Bărsan, de religiune greco-orientală,
student, domiciliat în comuna Iaşi, judeţul
Iaşi.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri a constatat :
Că s'a născut la anul 1863, Februarie
7, în comuna Ghimeşul şi s'a botezat la 11
aceeaşi lună şi an în religiunea greco-cato
Că s'a lepădat de protecțiunea austro
ungară;
Că este de naţionalitate română şi se
bucură de o bună conduită în societate.
Acésta se constată printr'un certiticat al
primăriei comunei Iaşi No. 18.192 din 15
Octombre 1894.
Faţă cu aceste constatări, comisiunea,
admiţând cererea d-lui Grigore Barsan, vine,
prin subscrisul ei raportor, a vé ruga să
bine-voiţi a vota următorul proiect de lege,
Raportor, Dr. Mihălescu.
L E G. E
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce d-lui Grigore Băr
san, român din Transilvania, calitatea de
cetăţén român.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 3 Decembre 1896 şi
s'a adoptat cu majoritate de şepte-deci şi
nouăvoturi, contra a trei.
Preşedinte, D. Gianni.
(L.S. A. D)
Secretar, C. G. Vernescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
–Ne cerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
–Se pune la vot cu bile unicul articol.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, resultatul votului este:
Votanţi . . . . . . . . . 38
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . .. , 32
Bile negre . . . . . . . . 6
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. colonel Negel, în locul d-lui ra
portor dr. Mihălescu, dă citire următorului
raport şi proiect de lege:

550
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 12 Martie 1897, în majoritate
de patru membri, sub preşedinţa d-lui
G. Orleanu, fiind presenţi d-nii : St. Pe
rietzeanu-Buzéă, D. G. Simulescu şi dr.
Mihăilescu, a luat în cercetare proiectul de
lege, adusîn deliberarea Senatului cu Me
sagiul regal No. 1.085 de la 8 Martie 1895,
prin care, în virtutea art.7 Ş II, lit. b din
Constituţiune, se cere a se acorda împămân
tenirea cu dispensă de stagii d-lui Mauriciu
Leibovitz, de religiune mosaică, licenţiat în
drept şi oficier în reservă, domiciliat în co
muna Focşani,judeţul Putna"
Examinând actele aflate în dosarul acestel
ceri, a constatat:
Că este născut în Botoşani la 18 Sep
tembre 1862, din părinţii Isac Leibovitz şi
Maria, de religiune mosaică;
Că la 13 Ianuarie 1886, a obţinut titlul
de licenţiat în drept de la Universitatea din
Paris, obţinând diploma No. 77 din 22 Mar
tie 1886;
Că, prin înaltul decret No. 2.787 de la cenţiat în drept; se bucură de o bună repu
28 Septembre 1888, a fost avansat la gra
dul de sublocotenent în reservă, pe diua de
1 Octombre 1888, la corpul IV de armată,
dupe ce a făcut serviciul militar ca sergent
în regimentul 4 artilerie;
Că se bucură de bună conduită;
Că tatăl suplicantului a fost naturalisat
de Corpurile legiuitóre prin legea promul
gată prin înaltul decret cu No. 1.218 de la
31 Maiü 1880;
Că suplicantele a fost înaintat ca locote
nent în regimentul 8 artilerie prin înaltul
decret regal No. 8.399 de la 31 Ianuarie
1897, publicat în Monitorul Oficial No.
245 de la 6 Februarie 1897.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Mauriciu Leibovitz, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 7,
Ș II, lit. b din Constituţiune, şi, prin sub
semnatul raportor, vă rógă să binevoiţi a "i
acorda împăméntenirea cu dispensă de sta
giă, votând proiectul de lege următor.
Raportor, dr. Mihălescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş II, lit.
b din Constituţiune, se acordă d-lui Mau
riciu Leibovitz, din comuna Focşani, judeţul
Putna, împământenirea cu dispensă de sta
giü.
Ministrul justiţiei, A. Marghiloman.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
D. A.C. Viişoreanu: D-le preşedinte, d-lor
senatori, sunt surprins că prin raportul citit
de d. raportor se acordă acestui domn Lei
bovitz dispensă de stagii, fără să se arate
consideraţiunile pentru cari se încuviinţéză,
de comisiunea de indigenat, acéstă dispensă.
Art. 7 din Constituţiune spune cari sunt
condiţiunile ca să se pótă admite dispensă
de stagiu.
DESBATERILE SENATULUI
Iată ce spune Cănstituţiunea la art 7, pa
ragraful II:
nPot fi scutiţi de stagii:
a) Acei cari vor fi adus în ţéră industrii,
invenţiuni utile sau talente distinse,sală cari
vor fi fondat aci stabilimente mari de co
merciü saú de industrie ;
b) Acei cari, fiind născuţi şi crescuţi în
România din părinţi stabiliţi în ţéră, nu s'au
bucurat nici unii nici alţii veri o dată de
veri-o protecțiune străină ;
c) Acei cari ai servit sub drapel în tim
pul resbelului pentru independenţă, etc. u
Prin urmare, în raportul ce de raportor a
citit nearătându-se nici una din aceste ca
tegorii prevăute de Constituţiune, cer de
la d-vóstre, d-lor senatori, să nu admiteţi
acéstă dispensă pe care nu sciü din ce punct
de vedere comisiunea "i-a acordat'o.
D. G. Mârzescu: D-lor senatori, d. Lei
bovici este născut în ţéră dintr-o familie
fórte veche, tatăl său născut în ţéră a fost
naturalisat, el este bancher la Focşani. Este
unul dintre elevii mei;s'a dus în străină
tate, la Paris, unde a dobéndit gradul de li
taţiune, a făcut armata, a căpătat gradul de
sub-locotenent. Guvernul actual "l-a înain
tat la gradul de locotenent în armată.
Voci: In contra legei.
D. G. Mârzescu: Regret că d. ministru de
resbel nu e aci: eri s'a cerut de către d. co
lonel Negel dosarele de la ministerul de res
bel. Prin urmare, ca Senatul să nu comită
un act de injustiţie, aşi ruga să se amâne a
céstă naturalisare până ce se vor aduce do
sarele de la ministerul de resbel,pentru ca
ast-fel în deplină cunoscinţă de causă să
se voteze. Nu 'mi e nici frate, nici văr,
nici amic, este unul din elevii mei dis
tinşi, a studiat în ţéră, "şi-a perfecţionat
studiile în străinătate, se bucură de o
bună reputațiune, are un grad în armată.
Pentru ce să se jică că Senatul are o por
nire duşmănéscă în contra celor ce sunt de
altă religiune“? (Protestări, sgomot).
Voci: Protestăm, nu puneţi cestiunea pe
religiune.
D. G. Mârzescu : Daţi-mi voe să mai re
levez ceva. Familia Leibovici e dintre acele
familii israelite cari în 1879 nu ai făcut
apel la Alianţa israelită. Când s'a revisuit
art. 7 din Constituţiune, sciţi d-vóstre fórte
bine, şi vă rog să vă aduceţi aminte, ce in
fluenţă exercita pe atunci Alianţa israelită,
cum mulţi evrei din ţéră aú făcut apel la
dênsa, şi cum Alianţa israelită exercita o
presiune asupra israeliţilor din ţéră, dicén
du-le: să nu faceţi cerere individuală, căci
ne paralisaţi pe noi, Alianţa, în stăruinţele
nóstre pe lângă Congresul de Berlin, ca să
fiţi împăménteniţi în bloc, sai pe categorii.
Regret că n'am aici cuvântările chiar ale
lui Ion Brătianu, când se luase un angaja
ment de onére că toţi acei israeliţi, cari n'aú
făcut apel la nÄlianţa israelită din Paris
vor fi împământeniţi cu precădere. Mulţi din
d-vóstre ală participat în Camera de revi
suire.
Cu ocasiunea proiectului de lege asupra
----------------------------------
––-------
17 Martie 1899
naturalisărei d-lui Mauriciü Leibovici m'am
creut dator să vă dai aceste desluşiri.
Senatul, în suveranitatea sa şi în iubirea
sa de dreptate, va aprecia şi va vota.
Cred, însă, d-le preşedinte, ca să puneţi
mai ântêiü la vot, conform regulamentului,
cestiunea prealabilă de amânare.
D. C. Costescu-Comăneanu: D-lor sena
tori, îmi pare fórte rău că sunt obligat să
combat pe amicul meu d. Mârzescu. D-sa
cere astă amânarea cercetărei acestui pro
iect de lege, sub cuvînt că trebue să ne vină
mai ântéiü dosarele de la ministerul de răs
boilă, cari au fost cerute de onor. d. colonel
Negel.
Să'mi dea voe d-sa să nu pricep care
póte fi corelaţiunea între votarea imediată a
acestui proiect de lege şi cercetarea dosaru
lui. Ce putem noi dovedi din acel dosar ?
Cel mult o călcare de lege făcută de un mi
nistru de răsboiü. Prin urmare, vă rog să
bine-voiţi a înlătura cestiunea de amânare
şi a proceda cu toţii la votarea acestui pro
iect de lege.
D. colonel, D. Negel : D-lor senatori, ceia
ce a spus d. Costescu-Comăneanu era să
spun şi ei, că scopul pentru care am cerut
dosarul de la ministerul de răsboii nu a fost
de loc ca să mă amestec la împăméntenirea
d-lui Leibovici, ci numai ca să întreb pe d.
ministru de răsboii cum s'a făcut de s'a
călcat legea şi de cine s'a călcat, când legea
spune că nimeni nu pote fi înaintat sub-lo
cotenent în armata română dacă nu este îm
pămêntenit.
Intru cât privesce naturalisarea acésta,
eü nu văd nici o piedică, căci în interpelarea
ce voiü face nu mă voi amesteca de loc în
cestiunea naturalisărei, ci numai în privinţa
înaintărei ilegale la gradul de oficier a unui
străin care n'a obţinut mai ântêiü calitatea
de cetăţean român.
D. G. Mârzescu : D-lor, în categoria
d-lui Mauriciü Leibovici se găsesc mai mulţi
cari au rang oficieresc în armata română,
şi cari nu sunt recunoscuţi sai naturali
sați.
Voci : Fórte răi.
D. G. Mârzescu: Şi dacă veţi respinge
cererea lui Mauricii Leibovici trebue să vă
respectaţi votul d-vöstre şi să respingeți și
pe cei-alţi, cari sunt în aceiaşi categorie.
0 voce : Vom vedea atunci; naturalisă
rile se fac individual.
D. G. Mârzescu: Nu mai departe, mâine,
poimâine, o să vă vină recunoscerea unui
distins oficier, a d-lui Hernici, locotenent în
armată, bine cunoscut de d. general Ca
targi.
D. general Catargi : Da, este unul din
tre cei mai distinşi oficieri. -
D. G. Mârzescu: D. Leibovici a fostîna
intat în armată pentru că tatăl său este ce
tăţean român; tatăl său este unul din acel
israeliţi care n'a făcut apel la Alianţa is
raelită. Cum am dis, datoria mea este să vi
le spun acestea, iar onor. Senatvavota cum
îl va lumina D-deü.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
 17 Martie 1899
–Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se primesce.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
D-lor, suntem în discuţiunea generală. A
venit propunerea de amânare care are pre
cădere.
– Se pune la vot propunerea de amâ
mare, cerută de d. Mârzescu, şi se respinge.
–Se pune la vot luarea în considera
ţiune a proiectului de lege şi se primesce.
– Se pune la vot proiectul de lege în to
tal prin bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi . . . . . . . . . 52
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . 25
Bile negre . ... 27
Votul e nul şi se va repeta în şedinţa vi
itóre.
D. general G. Catargi: D-lor senatori,
fac apel la sentimentele dv6stre de drep
tate şi vă rog să votaţi pe un tînăr din şcola
militară, care e presinte acum în tribuna
publică, anume Triandafil Mihuţ, care e ro
mân de mascere, dar nu pte căpăta gradul,
şi dacă nu va fi naturalisat în sesiunea a
césta perde până la anul viitor dreptul de a
fi gradat.
Eü cred că un român, care servă sub sté
gul nostru, merită să i se dea precădere, ca
să i se recunoscă calitatea de cetăţean Ro
mân; de aceea vă rog să 'l votaţi chiar
CUITIl.
Voci : Da, da.
D. G. Radovici : Dar nu se pote, d-lor;
nu mai departe de cât adinéor api votat o
ordine, şi dupe acéstă ordine trebue să se
pună la vot recunoscerea d-lui Const. Po
pescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Pun
la vot propunerea d-lui general Catargi, de
a se citi acum proiectul de lege pentru re
cunóscerea d-lui Mihuţ Triandafil.
S'a admis.
– D. general G. Catargi, dă citire ur
mătorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 27 Februarie 1899, în majoritate
de 5 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
ştefănescu, fiind presenți d-nii: Borş Ión,
Chircu Toma, Gâlcă Iorgu şi Lupescu Geor
ge, a luat în cercetare petiţiunea, înregis
trată la No. 111 de la 30 Noembre 1898,
adresată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
n6sce calitatea de cetăţân român d-lui Trian
dafil G. Mihuţu, român din Macedonia, de
religiune ortodoxă, de profesiune oficer, do
miciliat în comuna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
te cereri, a constatat :
Că este născut în oraşul Meţova (Mace
donia), la anul 1872, din părinţi creştini ;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate;
Că este absolvent al liceului român din
Monastir (Macedonia);
DESBATERILE SENATULUI
Că este oficer-elev al şcolei speciale de
artilerie şi genii şi că are o bună conduită;
Că este de naţionalitate român din Ma
cedonia.
lm faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Triandafil G. Mihuţu, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art.
9 din Constituţiune, şi, prin subsemnatul
raportor,vă régă să bine-voiţi a ''i recu
nósce calitatea de cetăţén român, votând
proiectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Triandafil G. Mihuţu, elev al
şcólei superióre de artilerie şi genii, român
din Macedonia, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, I. Borş.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală e deschisă.
– Ne cerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune a proiectului de
de lege, şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . 45
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 43
Bile negre . . . . . . . . 2
Senatul a adoptat recunoscerea.
– D. raportor, dr. Mihăescu, dă citire
următorului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în diua de 12 Martie 1897, sub preşedinţa
d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii Ilariu
Isvoranu, Ştefan Perieţeanu-Buzëü şi D. G.
Simulescu, a luat în cercetare proiectul de
lege, votat şi adoptat de Adunarea deputa
ţilor în şedinţa de la 18 Ianuarie 1895 şi
adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 383 de la 26 lanuarie 1895, prin
care,în virtutea art. 9 din Constituţiune,
se cere a se acorda împăméntenirea cu dis
pensă de stagii d-lui Constantin Popescu,
de religiune ortodoxă, domiciliat în comuna
Brosceni-Roşani, judeţul Argeş.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că s'a născut la 1858 în comuna Cruşo
viţa, din Macedonia, din părinţi români şi
s'a botezat în religia ortodoxă;
Că se află venit în ţéră de 25 ani, ocu
pându-se cu agricultura;
Că se bucură de o bună reputațiune în
societate, dupe cum se certifică de primăria
comunei Brosceni-Roşani, judeţul Argeş,
precum şi de mai mulţi locuitori ai acelei
comune;
Că fratelui petiţionarului i s'a recunos
cut deja calitatea cetăţeniei române, dupe
cum se pte vedea din legea promulgată la
5 Decembre 1892, Monitorul Oficial No.
197;
551
Că este membru al societăței culturale
macedo-română, recepisa No. 329 de la 7
Martie 1897.
Faţă de aceste constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Constantin Popescu,
prin subscrisul ei raportor vine a vă ruga
să bine-voiţi a vota următorul proiect de
lege.
Raportor, Dr. Mihălescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunósce calitatea de cetăţân
rămân d-lui Constantin Popescu, român din
Macedonia, domiciliat în comuna Brosceni
Roşani, plasa Teleorman, judeţul Argeş.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor, în şedinţa de la 18 Ianuarie 1895,
şi sa adoptat cu majoritate de cinci-deci şi
opt voturi, contra a duoă.
Preşedinte, General G. Manu.
(L. S. A. D)
Secretar, C. C. Deşliu.
D, vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Discuţiunea generală e deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot unicul art. cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 36
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre . . . . . . . 4
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. raportor, dr. Mihălescu, dă citire
următorului raport şiproiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în jiua de 29 Februarie 1896, sub
preşedinţa d-lui G. Radovici, fiind presenţi
d-nii: P. Petrescu, G. Zăgănescu, dr., Sabin
şi dr. Michălescu a luat în cercetare proiec
tul de lege, adus în deliberarea Senatului
cu Mesagiul regal No.3.398 din 19 Noembre
1888, prin care, în virtutea art. 7, ŞII, lit. a
din Constituţiune, se cere a se acorda îm
pămêntenirea cu dispensă de stagii d-lui
Emil Zuanelli, de religiune catolică, de pro
fesiune maşinist, domiciliat în oraşul Galaţi,
judeţul Covurlui.
Examinând actele aflate în dosarul aces
teI cereri a constatat : -
Că este născut în Veneţia, Italia, la 19
August 1855, şi la 28 ale aceleeaşi luni s'a
botezat în religia catolică, dupe cum se con
stată din actul original de nascere, liberat
de parochul bisericei din acea comună ;
Avènd în vedere certificatul cu No. 2 din
17 Noembre 1887, liberat de consulatul ge
neral italian din Galaţi, din care se constată
că d. Emil Zuanelli s'a lepădat de protecţia
italiană, emigrând în România;
Avènd în vedere extractul de căsătorie
No. 187 din 1897, liberat de primăria ur
bei Galaţi, din care se constată că d. Emil
559
Zuanelli, la 7 Decembre 1879, s'a căsătorit
cu d-ra Sofia G. Dimitriu;
Având în vedere copia de pe brevetul cu
No. 2.028 din 16 Septembre 1886, din care
se constată că d. Emil Zuanelli, mecanic în
corpul flotilei, i s'a acordat dreptul de a
purta medalia - Serviciul Credincios - clasa I;
Având în vedere că d. Zuanelli, are năs
cut în România un copil, dupe cum se con
stată din actul de nascere cu No. 177 din
1887, și s'a botezat în religia ortodoxă de
preotul Al. Tihan din Galaţi;
Având în vedere certificatul cu data de
30 Iulie 1875, liberat de Academia de co
mercită şi marină din Triest, din care se
constată că d. E. Zuanelli a obţinut titlul de
conductor de maşină de vapóre ;
Având în vedere certificatul subscris de
mai mulţi locuitori din Galaţi, din care se
constată că d. E. Zuanelli este venit în ser
viciul țărei de la 1877 ca maşinist în corpul
flotilei, având o bună conduită în societate;
Având în vedere certificatul cu No. 41
din 1884, liberat de comandantul corpului
flotilei, din care se constată că d. Zuanelli
se află în serviciul acelei fiotile, unde a do
vedit o deosebită aptitudine în exerciţiul în
sărcinărei sale.
In fața acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Emil Zuanelli, ca unul ce
întrunesce condiţiunile prescrise de art. 7
ŞII, lit. a din Constituţiune, şi vine, prin sub
semnatul raportor, a vă ruga să bine-voiţi
și d-vstre a vota proiectul de lege următor,
Raportor, Dr. Mihălescu.
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 7, S II lit. a
din Constituţiune, se acordă d-lui Emil Zua
nelli, din comuna Galaţi, judeţul Covurlui,
împământenirea cu dispensă de stagii.
Ministru justiției, G. Vernescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
D. Cavaliotti are cuvîntul.
D. Cavaliotti: Voesc să atrag atenţiunea
d-lui preşedinte, şi a d-lor senatori, că d.
Ziuanelli are şi stagiul, căci cererea este fă
IMPRALMERIA STATULUI
DKSBATERILE SENATULUI
cută de la 1888, aşa în cât dacă omor. Se
nat va bine-voi să ’l voteze, va avea dreptul
la majoritatea absolută a votului.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Fa
ceţi un amendament să se ştérgă dispensa
de stagii, căci are stagiul. Proiectul acesta
va merge la Cameră şi trebuie să se scie că
are stagiul împlinit. Faceţi dar un amenda
ment.
D. Cavaliotti propune amendamentul, ca
cuvintele din proiect: cu dispensă de sta
giüa să fie înlocuite cu cuvintele : având
stagiul împlinita.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Va
să dică se va dice în proiect: navând stagiul
împlinita.
–Se pune la vot amendamentul şi se
primesce.
D. vice-președinte, N. Crătunescu:
Acum, conform art. 110 din regulament,
acéstă votare se face cu majoritate absolută.
–Se pune la vot cu bile proiectul de
lege cu modificarea admisă.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: D-lor,
resultatul votului este :
Votanţi . . . . . . . . . 34
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 32
Bile negre. . . . . . . . 2
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. dr. Mihălescu (în lipsa d-lui ra
portor) dă citire următorului raport şi
proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 2 Mai 1898, în majoritate
4 membri, sub preşedinţa I. P.S.S. Mitropo
litul Primat, fiind presenți d-nii Andrei Wi
zanti, Stroe Belloescu, Titu Maiorescu și C.
Răileanu, a luat în cercetare petiţiunea în
registrată la No. 1.301 de la 27 ale lunei
Aprilie 1898, adresată Senatului, prin care,
în virtutea art. 9 din Constituțiune, se cere
a se recunosce calitatea de cetăţén român
d-lui George Constantinide, român din Ma
cedonia, de religiune ortodoxă, de profesiune
comerciant şi agricultor, domiciliat în comuna
Constanţa.
17 Martie 1899
Examinând actele aflate în dosarul,
Cereri a constatat:
Că este născut din părinţii români C,
stantin N. Glava şi Agni, la 22 Aprilie 1875
în satul Lucista, arondismentul castiga
guvernămîntul Bitolia, din Macedonia, şi a
botezat în religia ortodoxă;
Că este membru fondator al societăţi
stanţa;
Că este venit în ţéră de mic copil:
Că se bucură de bună conduită:
Că se ocupă cu comerciul şi agricultura,
Că este proprietar în Constanţa.
În faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui George Constantinide, ca unul
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art.
9 din Constituţiune, şi prin subsemnatul
raportor vë rógă să bine-voiţi a "i recunosc
calitatea de cetăţén român, votând urmi
torul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. -In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţii
român d-lui George Constantinide, român
din Macedonia, domiciliat în oraşul Con
stanţa. "
Raportor, S. Beloescu.
0. vice-președinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea este deschisă.
–Necerénd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primeste,
– Se pune la vot proiectul de lege în
total prin bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu Re
Sultatul votului este:
Votanţi . . . . . . . . . 31
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 27
negre . . . . . . . . 4
Votul e nul şi se va vota din noi înșe
dinţa viitóre.
Senatul ne mai fiind în număr ridica
dința.
Şedinţă publică mâine la orele 2 p, m
–Şedinţa se ridică la orele 4 */ p. -
anunţându-se cea următóre pentru a duc
di, 6 Martie.
__-_"
DIRECTOR GENERAL, CONST. ILIESC
 ———-------------------

UN MIPLAR : 10 RANII

18 Martie 1899 T)ESBATERILE SENATULUI 553

– Nu răspund la apelul nominal 23 d-ni – Se ia act de cererea d-lui senator ge

No. 42
SENATU
SIUMEl 0RDINARI (PRELUNGIT) 1898 –
--
ŞEDINŢA DE LA 6 MARTIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, N. Crătu
nescu, asistat de d-nii secretari ai biuroului:
dr. Bucşenescu, Al. Constantinescu, Al. Fi
senatori, şi anume :
Bolnavii :
D-nii: Anghelescu G. (general), Borş I.,
Fulger G., Langa Ion Const.., Şoarec Const..,
Vericeanu Alex.
Nemotivaţi :
P. S. S. Episcopul de Roman, P. S. S.
Episcopul de Buzăi; d-nii: Balli M. Costache,
Brabețianu I., Catargi Lascar, Ciolac Elie,
Chircu Thoma, Lupescu George, Moisescu
Dim., Mortzun V. Alex, Panu G., Petrescu
Antache, Poni Petru, Racoviţă C., Răileanu
Costache, Toader Ioan, Climescu C.
neral G. Anghelescu de a i se scusa absenţa
de la şedinţa de astădi.
– Se trimite comisiune de indigenat
cererea d-lui Hristea Vanda de ai se recu
nósce calitatea de cetăţean român.
– D. ministru de justiţie, C. I. Stoi
cescu, depune Mesagiile regale în alăturare
cu proiectele de legi pentru raturalisarea
d-lor: locotenent IosefIerinici, Francisc Roc
vitz, Gheorghe Pop, şi Christodol C. Pappa
soglu.
– Se vor tipări şi trimite comisiune de
indigenat. -

lipescu, şi dr. Iovitz. – D. secretar, A. C. Viişoreanu, dă citire – D. N. Mănescu-Călăraşi dă citire

– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind sumarului şedinţei precedente, care se a următórei expuneri de motive şi proiect de
presenţi 97 d-ni senatori. probă. lege, din iniţiativă parlamentară:
-

Domnilor senatori,
Credem că facem un servicii public aducénd acest proiect de lege, prin care se pune capăt unei
anomalii ce există astădi prin tóte instanţele judecătoresci şi instituţiunile de credit din causa unor
ómeni fără meserii, fără consciinţă şi cari, de diminéţă până sera, cutreeră autorităţile publice în pa
guba publicului credul ; în adevăr, cine nu vede ce se petrece la palatul de justiţie, unde un mare
stoc de 6meni suspecţi furnică acolo în tte părţile, la tribunale ca şi la curţi, prin sălile de şedinţe,
prin grefe, la parchet, la instrucţie, la judecătoriile de pace, la creditul funciar urban; în fine, în tóte
părţile este o aglomeraţie surprindétóre, aşa în cât ar crede cine-va că întréga Capitală ia parte la
lucrările dilnice ale acelor autorităţi, şi, cu tte acestea, cercetând, se convinge ori-cine că nu inte
rese procesuale atrage atâta lume, ci acelea de a şi face din samsarlâc o meserie : interesul de a in
duce în eróre publicul în nevoe. Aci tótă suflarea este competintă de ori-ce, toţi gură-cască sai toţi
Goldştaini şi Finkelştainii sunt advocaţi, ori secretari de advocaţi, şi cum starea de civilisaţie în care
ne găsim a egalat portul, toţi purtând pălărie, ba încă cilindru şi baltóne, este imposibil a mai dis
tinge pe samsarul din advocat, pe şarlatanul din secretar de advocat.
- La deschiderea palatului de justiţie se făcuse un regulament, mai târjiü se luase măsuri admi
nistrative de a împedica în cât-va intrarea în palat a 6menilor fără căpătâi. Acum însă sa dovedit
că tóte măsurile luate n'aú reuşit; samsarii, mijlocitorii, vénătorii de procese au rămas stăpâni pe
situaţie, în dispreţul tutulor legilor şi în paguba litiganţilor; tot aşa se observă prin cancelariile ju
decătoriilor de pace, ca şi instituţiunilor de credit, şi acolo, ca şi la palatul de justiţie,samsarii furnică
prin săli. Vorba ceea ngură de om, gură de câine, cere pâinea, lupta pentru existenţă. Dar ceea ce
este de regretat şi ceea ce nu mai pote dura, este că asemenea 6meni, neavénd nici un scrupul în pri
vinţa conduitei lor, măsuri urgente şi energice se impun. De aceea, spre a pune capăt acestui răi de
toţi simţit, am alcătuit anexatul proiect de lege, care, dacă nu are meritul de a stârpi cu desăvîrşire şi
imediat réul, să sperăm că, instituind corpul secretarilor de advocaţi, vom putea stabili 6re-cari re
guli şi vom încongiura în cât-va flagelul ce bântue societatea cu aceşti samsari de procese.
N. Mănescu-Călăraşi, I. P. Dumitrescu, Const. Zăgănescu, S. Gh. Parpale, E. I. Vergatti, Co
lonel A. Budişteanu, N. I. Micescu. -

PROIECT DE LEGE
- , PENTRU

INSTITUIREA SECRE TARILOR DE A DV 00 ATI

Art. 1. Spre a putea fi secretar de advocat ur
méză a îndeplini următórele condiţiuni :
A fi român sa naturalisat;
A fi absolvent de lice, cel puţin;
A fi ocupat timp de trei ani, cel puţin, funcţiu
Art. 2. Ori-ce secretar de advocat va avea o
carte, liberată de consiliul de disciplină în basa
cererei făcută de advocat şi de cel ce voesce a se
angaja ca secretar. Cartea va fi nominală pentru
ambii. -

nea, de grefier sau ajutor de grefă la curte sa Art. 3. Consiliul de disciplină se va pronunţa
tribunal, justificând o retragere onorabilă din în termen de opt ile; nepronunţându-se în acest
funcţiune. termen, sa respingénd cererea, cel în drept va face
Anexă la Monitorul Oficial No. 277.
554 DESBATERILE SENATULUI
apel la preşedintele tribunalului; tribunalul va cita,
prin grefă,în camera de consilii, în termen de opt
dile de la introducerea apelului, atât pe apelant, cât
şi pe decan; dupe ce îi vor asculta, sa dacă nu se
presintă, în lipsa lor, va statua, fără oposiție sa
apel. Sentinţa dată va ţine loc de carte de secretar.
Art. 4. Advocatul are dreptul la unul sa mai
mulţi secretari, dupe importanţa profesiunei sale;
însă, acela care va fi obţinut carte de secretar
pentru veri-o persénă fără ca să "i fie necesar,
ci numai ca să înlesnéscă acelei perséne in
trarea în cancelariile instanţelor judecătoresci
spre a-şi găsi ocupaţiuni, se va pedepsi cu luarea
dreptului de a pleda, pentru prima 6ră, pe timp
de o lună;pentru a duoa 6ră, pe timp de duoë luni
şi pentru a treia 6ră pe timp de trei luni; plus va
plăti o amendă de 1.000 lei în folosul corpului de
advocaţi (pentru cei lipsiţi de mijlóce).
Art. 5. Acela care va căuta a se folosi de o carte
de secretar, fără ca dénsul să fie angajat într-un
mod serios la un advocat, se va pedepsi cu o
amendă de la 100 la 300 lei, şi cu închisére corec
țională de la 2 până la 6 luni.
In cas de insolvabilitate amenda se va tran
sforma în închisére, conform disposiţiunilor din
codul penal.
Judecarea abaterilor de la finele art. 4, pedepse,
suspendări pe trei luni şi amenda de 1.000 lei şi
acea de la art. 5, este deferită tribunalului care
judecă cu oposiţie şi apel.
Despre intrarea în cancelariile publice
Art. 6. Este cu desăvîrşire interdis a se mai to
lera intrarea în archivele, grefele, cancelariile de
pendinte de ori-ce instanţă judecătoréscă, în ale
portăreilor şi instituţiunilor de credit de cât ad
vocaţilor, secretarilor şi părţilor pentru afacerile
lor personale.
Art. 7. Grefierul de curte sa tribunal şi ajutó
rele lui, capul de cancelarie de parchete şi ajutó
rele lui, grefierul şi archivarul judecătoriei de ocle,
secretarul instituţiilor de credite, cari vor permite
intrarea, în veri-una din cancelariile lor din cari
fac parte, veri-unei persóne care nu va avea aface
rea sa personală şi nu va fi advocat, sa secretar
de advocat recunoscut, sau dacă aceşti funcţionari
se vor ocupa cu lucrări judecătoresc pentru alţii,
saú vor face pe mijlocitorii între advocaţi şi împri
cinaţi, se vor pedepsi, pentru prima 6ră, cu oprirea
lefei pe jumătate lună, a duoa 6ră cu oprirea în
tregei lefi pe o lună şi a treia 6ră cu destituirea.
Acéstă pedépsă se pronunţă de instanţa judecă
toréscă din care face parte acel funcţionar, fără o
posiție şi apel.
Art. 8. Ori-ce portărel care va permite intrarea
în cancelaria sa veri-unei perséne care nu va avea
afacerea sa personală; care va tolera pe funcţio
18 Martie 1899
narii săi să facă acte judecătoresci ; care va opera
în afaceri, fie în cancelarie, fie afară, cu veri-o per
sónă străină de causă şi care nu va fi advocat sau
secretar de advocat, se va pedepsi pentru prima
óră cu oprirea a jumătate din partea sa cuvenită
ca léfă pe acea lună, pentru a duoa 6ră cu oprirea
întregei părţi şi a treia 6ră cu destituirea,
Acéstă pedépsă se pronunţă de tribunal fără o
posiție şi apel.
Art. 9. Aceia cari "şi vor da pe nedrept numi
rea de advocaţi, sa secretari de advocaţi, cari vor
lucra cu portăreii în afaceri străine de ei, cari vor
redacta acte de veri-ce natură, destinate a fi in
troduse în justiţie, se vor pedepsi conform dispo
siţiunilor de la art. 5 din acéstă lege.
Ori-cine se va dovedi că va face mijlocirea de
samsar între advocaţi şi împricinaţi, fie în interio
rul localurilor judecătoresci, fie în împrejurimile
lor, fie aiurea, se va pedepsi conform disposiţiu
nilor prevădute de art. 5 din acestă lege.
Nu este permis frecuentarea în timpul şedinţei
instanţelor judecătoresci de cât persénelor cu afa
ceri, singuri cari vor avea dreptul a ocupa locuri
în şedinţă; contravenienţii se pedepsesc cu 10 lei
amendă, pronunţată de judecător în instanţă, dupe
denunţarea ori-cui.
Art. 10. Portarul, uşierul, gardianul sa apro
dul care va lăsa în sălile localurilor judecătoresci
şi celor-alte autorităţi publice şi de credit pe sam
sari de afaceri, sau care va face el însuşi acéstă
meserie, care va redacta acte de ori-ce fel pentru
împricinaţi, se vor pedepsi pentru prima 6ră cu
oprirea lefei jumătate pe o lună, pentru a duoa
óră cu oprirea întregei lefi şi a treia 6ră cu desti
tuirea.
Pedépsa pronunţată de judecătorul respectiv sa
de tribunalul corecţional.
Atribuţiile secretarilor
Art. 11. Secretarii, fiind ajutori ai advocaţilor,
aú dreptul :
a) De a redacta acte de procedură graţiósă în
numele advocatului său şi a se presenta înaintea
justiţiei spre autentificare, servind în acest cas
chiar ca martor; -
b) De a presinta în numele advocatului să ori-ce
acte sa petiţiuni în justiţie, ca şi înaintea ori-cărei
alte autorităţi administrative financiare sa insti
tuţiuni de credit, semnate de advocat ;
c) De a cere şi obţine spre studiere ori-ce acte
saú dosare aflate în depositul justiţiei, sa autori
tăților publice, sub condiţiile stabilite de şefii de
cancelarii;
d) De a primi, în numele advocatului său, ori-ce
acte de procedură, citaţii şi copii de sentinţe simple
saü cu formula executorie;
e) In lipsa advocatului săli are dreptul de a con
duce pe client în instanţă, a "l presinta preşedinte
 43 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 555

lui de şedinţă sau judecătorului, şi a "i pune un sub
stituit la care va avea dreptul dupe mandatul ad
vocatului, fără însă a pleda.
Este obligat de a avea asupra sa tot-d'a-una carta
sa nominală din partea consiliului de disciplină
spre a o presinta la cerere.
Art. 12. Este cu totul interdis sercretarului de
advocat de a ocupa altă funcţiune, nici a servi la
duoi advocaţi, nici a face fapte de samsar, a trăda
interesele sai secretele advocatului la care s'a an
gajat, nici a abusa de încrederea sa sală a clienţilor
sëi; ori-ce abatere de la aceste interdicţiuni atrage
dupe sine, pentru prima 6ră, amendă de la 100
l la 500 lei; iar în cas de recidivă, pe lângă amenda
înduoită, destituirea, revocarea cărţei de secretar
şi pierderea acestui drept pentru tot-d'a-una.
Acest delict se va constata de advocatul man
I.
dante cu asistenţa a duoi martori şi se va judeca de
tribunalul de prima instanţă.
Art. 13. Secretarii de advocaţi nu pot fi custodi,
ajutorii sindicului în lucrări, experţi, preţuitori de
activ la falimente, etc.; asemenea delegațiuni se va
da acelor cari vor fi români sau naturalisaţi, ori
comercianţilor cari vor figura în lista ce se va for
ma de camera de comerci.
Asemenea şi la verificări de socoteli în afaceri
comerciale se vor numi aceia cari vor fi români
saú naturalisaţi dintre absolvenţii şcâlei de co
merciü, cari vor fi funcţionari la vre-o autoritate
saú casă publică financiară.
Despre constatări şi pedepse
Art. 14. Constatarea infracţiunilor la disposi
țiunile prevădute în acéstă lege se va face, afară de
agenţi auxiliari şi de ori-ce magistrat, de duoi
advocaţi şi chiar numai de unul singur cu duoi
martori
Art. 15. Procesele-verbale dresate vor face de
plină credinţă până la înscrierea în falş.
Cei în drept a face constatarea, până la dresa
rea procesului-verbal, vor trămite pe contravenien
tul, care nu va fi funcţionar judecătoresc, la comi
sariatul respectiv.
Procesul-verbal se va dresa chiar în acea di.
Art. 16. Procesele-verbale pentru constatarea
infracţiunilor comise de particulari se vor depune
la parchet, cel mult în termen de trei dile de la
constatare, spre a se da contravenienţii în judecata
tribunalului respectiv. Termenul de înfăţişare va fi
cel mai târdiü de una lună.
Art. 17. Procesele-verbale dresate contra func
ţionarilor judecătoresci, portarilor, uşierilor, gar
dienilor şi aprodilor se vor depune la instanţa de
care depinde spre a se judeca conform legei.

N. Mănescu-Călăraşi, E. I. Vergatti, I. P. Dumitrescu, S. Gh. Parpale, Colonel A. Budişteanu, Const.

Zăgănescu, N. I. Micescu.

D.vice-președinte, N. Crătunescu: D-lor
senatori, conform art. 98 din regulament,
acéstă propunere se va trimite direct la sec
ţiuni, comunicându-se și guvernului.
D. P. Grădişteanu : Şi cu o înmormîn
tare de clasa I.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: In
trăm acum în ordinea dilei.
Avem votarea din noi a indigenatului
d-lui Leibovitz Mauricii, al cărui vot a fost
nul în şedinţa precedentă.
–Se procede la vot cu bile.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Re
Sultatul votului este următorul :
votanţi . . . . . . . . 69
Majoritate regulamentară . 32
Bile albe . . . . . . . . 27
Bile negre. . . . . . . . 42
Prin urmare, sa respins indigenatul d-lui
Leibovitz,
– D. ministru de justiţie, C. I. Stoi
cescu, dă citire Mesagiului regal, prin care
se aduce în desbaterea Senatului proiectul
de lege pentru recunoscerea calităței de ce
ăţean român d-lui Ghermănescu, român
din Transilvania.
— Se trimite la comisiunea de indigenat.
D, vice-preşedinte, N. Crătunescu: Tre
em la votarea din noi a recunoscerei d-lui
Constantinidi, al cărui vot a fost nul în şe
dinţa de ieri.
– Se procede la vot cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
D-lor, resultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 39
Majoritatea regulamentară. . 32
Bile albe . . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat recunoscerea d-lui Con
stantinidi.
D-lor, la ordinea dilei avem raportul co
mitetului delegaţilor de secţiuni, relativ la
proiectul de lege pentru consiliile judeţene.
D. ministru de interne Însă nu e present.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
D-lor senatori, la ordinea dilei este proiec
tul de lege pentru modificarea legei jude
ţene, însă colegul meu de la interne, d. Phe
rekyde, este reţinut la Cameră în comitetul
delegaţilor, unde se discută legea electorală
comunală; rog dar pe onor. Senat să bine
voiască a amâna cercetarea legei judeţene
până Luni, când d. ministru de interne va
voni de sigur la Senat. (Aprobări).
Tot-d'o-dată, reamintesc onor. Senat, că
ieri am adus un proiect de lege, care de si
gur se va discuta şi va trece repede, –proiectul
de lege privitor la recunoscerea ca personă
juridică a societăței de bine-facere - Regina
Elisabeta a.
Rog pe onor. Senat, când va trece în sec
țiuni, să se ocupe de acest proiect de lege.
D. El. Vergati: Cerem urgenţa.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :Se
natul a încuviinţat urgenţa.
Cu Învoirea d-vöstre rămâne dar pe Luni
la ordinea dilei proiectul de lege privitor la
consiliile judeţene. (Aprobări).
La ordinea dilei acum avem petiţiuni.
— D. secretar, Al. Constantinescu (în
locul d-lui raportor) dă citire următorului
raport al comisiune de petiţiuni:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de petiţiuni, intru
nindu-se în diua de 9 Februarie 1898, în
majoritate, sub preşedinţa sub-semnatului,
a luat în cercetare următórele petiţiuni a
dresate Senatului, însă:
a) Petiţiunea unui însemnat număr de
locuitori din comuna Ibănesci, judeţul Olt,
cari cer a fi împroprietăriţi pe moşia Statu
lui Brâncoveanca, disă şi Urşii sală Poiana
Lungă;
b) Petiţiunea mai multor locuitori din co
muna Goicea-Mare, judeţul Dolj, cari cer a
se face o cercetare locală în ce privesce ne
drépta parcelare făcută la moşia Goicea
Mare, scosă în vîndare, în loturi, şi
c/ Idem, a mai multor locuitori din co
muna Braniscea, judeţul Mehedinţi, cari
fac tot o asemenea plângere pentru ne
drépta parcelare a moşiei Punghina.
Comisiunea, având în vedere, d-lor sena
556
tori, că tóte aceste cereri urméză a se adresa
d-lui ministru de domenii, a decis a se re
comanda d-sale aceste trei petiţiuni şi, prin
sub-semnatul, raportor, vă rôgă a aproba şi
d-vóstre acéstă decisiune.
Raportor, general Anghelescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pun la
vot conclusiunile raportului şi se primesc.
– D. secretar, Al. Constantinescu, (în
locul d-lui raportor) dă citire următorului
raport al comisiunei de petiţiuni:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de petiţiuni, întru
nindu-se în diua de 21 Februarie 1898, în,
majoritate, sub preşedinţa d-lui general An
ghelescu, a luat în cercetare petiţiunile,
însă :
a) Petiţiunea mai multor locuitori din
comuna Coşeşti, judeţul Vaslui, care se
rógă a nu se alipi acea comună la comuna
Ivănescii, dupe cum este proiectat a se
face, şi
b) Petiţiunea mai multor locuitori din
comuna Mosna, judeţul Dolj, cari asemenea
se plâng de disposiţiunea luată de consiliul
județian respectiv, prin care s'a hotărât ali
pirea sus disei comune la comuna Răchita,
ceea-ce e, dic petiţionarii, contrarii intere
selor lor.
Comisiunea d-vöstre, avênd în vedere că
numai d. ministru de interne este în mă
sură de a constata dacă plângerile sus ară
tate a veri-un temeii, a decis a se reco
manda d-sale aceste duoë petiţiuni, şi vă
rógă,prin sub-scrisul raportor, aîncuviinţa
și d-vóstre acéstă hotărîre.
Raportor, G. Esarcu-Bacău.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pun la
vot conclusiunile raportului şi se primesc.
– D. secretar, Al. Constantinescu, (în lo
cul d-lui raportor) dă citire următorului ra
port al comisiunei de petiţiuni:
Domnilor senatori,
Comisiunea de petiţiuni, întrunindu-se în
diua de 21 Ianuarie 1898, în majoritate, sub
preşedinţa d-lui general Anghelescu, a luat
în cercetare petiţiunea unui însemnat nu
mër de locuitori din comuna Podul-Turcului,
judeţul Tecuciü, cari rógă ca acéstă comună
să fie legată printr'o cale ferată cu gara
Berheci.
Comisiunea, având în vedere că petiţio
narii arată că comuna Podul-Turcului este
un centru, pe piaţa căruia se desface o în
semnată cantitate de cereale, produse ale
tuturor comunelor din trei plăşi limitrofe,
precum şi că în localitate se produce o mare
cantitate de vinuri din cele mai renumite,
atât pentru calitatea cât şi pentru abun
denţa lor, şi că acest comercii este decădut
tocmai din causa lipsei unei linii de cale fe
rată care să lege acest centru de produc
DESBATERILE SENATULUI
țiune cu una din liniile nőstre principale de
cale ferată, a decis a se recomanda d-lui
ministru de lucrări publice acéstă petiţiune.
Sub-semnatul raportor, vă rögă, d-lor se
natori, a aproba şi d vóstre acéstă conclu
siune.
Raportor, G. Esarcu-Bacăă.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pun la
vot conclusiunile raportulni şi se primesc,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu:
Acum, ne mai fiind nimic la ordinea dilei,
conform cererei d-lui ministru de justiţie,
consult Senatul dacă bine-voesce a trece în
secţiuni.
D. Al. Constantinescu: D-lor senatori,
fiind-că legea pentru care suntem convocaţi
în secţiuni, nu comportă discuțiune, eü pro
pun ca imediat să redeschidem şedinţa şi s'o
votăm chiar astădi, dacă se pte. (Aprobări).
D. G. Cavaliotti: D-le preşedinte, vă rog
să luaţi disposiţiuni să se pună în discuţiu
nea secţiunilor şi proiectul de lege relativ
la invenţiunea plugului-sapău.
D, vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
cest proiect de lege a trecut prin secţiuni,
este la comitetul delegaţilor.
D. C. Costescu-Comăneanu: D-le preşe
dinte, vă rog să bine-voiţi a pune la ordinea
ilei a secţiunilor şi proiectul de lege pri
vitor la înfiinţarea unei judecătorii de pace
în comuna Voinesci din judeţul Dâmboviţa.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : A
cest proiect de lege este deja la ordinea
dilei a secţiunilor.
Conform dorinţei d-vóstre, suspend şe
dinţa pentru o oră spre a trece în secţiuni.
– Şedinţa se suspendă.
– La redeschiderea şedinţei,
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
vem depus raportul privitor la proiectul de
lege pentru înfiinţarea unei judecătorii de
ocol în plaiul Dâmboviţa, judeţul Dâmboviţa.
D. raportor are cuvîntul.
– D. raportor, C. Costescu-Comăneanu,
dă citire următorului raport şi proiect de
lege :
Domnilor senatori,
Proiectulde lege, venit de la Cameră, pen
tru înfiinţarea unei judecătorii de pace la
comuna Voinesci din judeţul Dâmboviţa,
plaiul Dâmvoviţa, fiind luat în cercetare de
către secţiunile acestui onor. Senat, a fost
admis în unanimitate, numind delegaţi :
Secţiunea I pe d. dr. Iovitz; -
p II n - Gr. Cereşeanu;
n III » » Costescu - Comăneanu ;
n IV n n Petrescu Petrică ;
n V n n Valerian Urseanu.
Şi, luând în consideraţiune oportunitatea
înfiinţărei acestei judecătorii, m'a însărcinat
să vă rog să bine-voiţi şi d-vóstre a'l admite.
Raportor, C. Costescu-Comăneanu.
L, E (G. E
Art. unic. —ln judeţul Dâmboviţa, plaiul
Dâmboviţa, se înfiinţéză încă o judecătorie
18 Martie 1899
de pace, a cărei reşedinţă va fi în comuna
Voinesci.
Acéstă lege s'a votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 27 Februarie 1899
şi s'a adoptat cu majoritate de şése-deci şi
patru voturi, contra a cinci.
Preşedinte, D. Gianni.
(L. S. A. D)
Secretar, Ion Stavri Brătianu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
D. Valerian Urseanu : Profit de acéstă
ocasiune ca să rog pe d. ministru să bine
voiască, într'un timp când va crede de cu
viinţă şi va fi oportun, ca o asemenea mă
sură să ia şi pentru judeţul Vâlcea, pentru
că se găsesce în condiţiuni identice. Avem
judecătoria de ocol la Têrgul-Horezu şi sunt
comune aşa de depărtate, în cât, în timpul
iernei, femeile şi bătrânii mai cu semă, se
lipsesc de judecată de cât să mérgă la jude
cătorie, căci trebuie să peardă trei dile.
De aceea, rogpe d. ministru de justiţie,
când va crede de cuviinţă, şi sper că nu va
uita, ca acéstă măsură să o adopte şi pentru
judeţul Vâlcea.
D. ministru de justiţie, C. I. Stoicescu:
Cunósceţi că în 1895 s'a revisuit legea ju
decătoriilor de ocol ; cu acéstă ocasiune ju
mătate din judecătoriile de ocol s'a suprimat.
Cu ocasiunea acestei suprimării, care era
o necesitate simţită din punctul de vedere
budgetar, mai cu semă, nu dic că nu sa
făcut o re-care nedreptate unora din jude
ţele unde depărtările circumscripţiei noul
create era prea mari, spre a merge la re
şedinţa unde era judecătoria.
Din momentul când s'a făcut acésta, s'a
dis în lege, că se dă ministrului de justiţie
dreptul de a înfiinţa încă 10 judecătorii de
ocol, fără a mai cere votul parlamentului.
S'a epuisat numărul de 10judecătorii şi,
cu tóte acestea, din diferite părţi se fac ce
reri spre a se adăoga judecătorii.
Vă mărturisesc că le cunosc aceste tre
buinţe, şi dacă nu am venit cu un proiect
de lege din iniţiativa guvernului, este că nu
vream să fim nedrepţi aducând pentru unele
judeţe şi neaducând pentru altele.
M'am nedreptăţit chiar pe mine personal,
căci e de mare trebuinţă o judecătorie şi în
judeţul Prahova. Şi atunci trebuia să înfiin
ţez şi pentru judeţul Vaslui și pentru Dâm
boviţa şi pentru R.-Vâlcei şi altele.
Evident, când vom putea să fim într'o si
tuaţiune mai prosperă,vom veni cu un pro
iect de lege, ca să răspundem la aceste tre
buinţe, dând preferinţă judeţelor cari sunt
mai năpăstuite, adică acolo unde circum
scripţiile au o întindere mai mare şi mijló
cele de comunicaţie sunt mai grele.
De aceea,proiectul de lege de astădi este
venit din iniţiativă parlamentară.
Eú iaú act de cererea ce mi s'a făcut de
d. Valerian, şi, de sigur, dacă un proiect de
lege se va face pentru adăogire, voi căuta
să cercetez situaţiunea în care se găsesce
judecătoria de la Horez.
18 Martie 1899 - DESBATERILE SENATULUI 557

D.A, C. Viişoreanu: D-le preşedinte, d-lor înfiinţat în anul 1896 prin iniţiativa a câ 0 voce : Lasă'l la rînd.
senatori, profit de buna disposiţiune a între tor-va medici, în scop ca, pe lângă serviciile D. C. Zăgănescu: D. Perietzeanu-Buzëü
gului Senat, şi în acelaşi timp ia act de publice de asistenţă medicală gratuită, să n'are de cât să rămână la opiniune în con
declarațiunea d-lui ministru al justiţiei, care dea şi ea săracilor consultaţiuni medicale şi tra majoritățel, şi eü sunt mulţumit dacă
dice că acolo unde se simte nevoie de în să le distribue şi ea medicamente gratuite ; majoritatea 'mi va acorda acestă favöre.
fiinţarea de noul judecătorii de ocole, să ne că la 1 Ianuarie 1897 s'a pus basele socie D. Valerian Urseanu: Dupe d. Zăgă
realiseze dorinţa. tăței policlinicei, care societate, prin spri nescu, vă rog, d-le preşedinte, să 'mi daţi
Craiova are două judecătorii de pace, jinul ei moral şi material, va face să pros voe să citesc şi ei unul de la R-Vâlcei.
Craiova, care are o populaţiune întinsă ; pere şi să desăvîrşéscă opera întreprinsă Mai multe voci : Şi ei, şi ei.
aceste judecătorii nu servesc numai Craiovei, de policlinică; D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: A
ci şi plăşei Ocolu, aşa că astădi cele 2 ju Considerând că, mulţumită acestei socie céstă manifestațiune mé silesce să ţin ordi
decătorii de pace a peste 200 de procese tăți, pusă sub înaltul patronagiü al Majes nea stabilită. Cel d’ântêiü pe listă este d.
pe ji. Şi, închipuiţi-vă, un judecător, cât de tăței Sale Regina, policlinica se găsesce as Ioan Crăciun.
capabil ar fi, ce fel de hotărâri pote da când tăi bine instalată şi că numărul bolnavilor – D. C. Zăgănescu (în lipsa d-lul ra
este ast-fel împovărat. In asemenea îm ce o frecuentéză sporesce continuă; portor I. Borş), dă citire următorului ra
prejurare, socotim că d. ministru al jus Considerând că societatea are statutele port şi proiect de lege:
tiției, înainte de a epuisa numărul celor 10 ei, că 100 membril plătesc o cotisaţiune a
judecătorii, va avea în vedere primul judeţ nuală şi că este condusă de un comitet de Domnilor senatori,
al ţărei românesc, Doljul, şi va ţine soco direcţiune,pe lângă care există şi un comi
télă de nevoile lui, luând în considerare în tet de dómne care arangéză diferite ser
tinderea şi populaţiunea lui. bări menite a spori fondurile societăţei; Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
Rog din noi pe d. ministru să ţină soco Avênd în vedere scopul filantropic ur în jiua de 18 Ianuarie 1899, în majoritate
téla de Craiova, care suferă de nevoile pe mărit de societate; de 4 membrii, sub preşedinţa d-lui Grigore
care le-a arătat şi d-sa. Pentru tóte aceste motive, comitetul de Ştefănescu, fiind presenţi d-nii Borş Ioan,
Voci : Inchiderea discuțiunei. legaţilor a admis în unanimitate proiectul Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în
– Se pune la vot închiderea discuțiunei de lege, însă cu suprimarea cuvintelor şi ju cercetare proiectul de lege, votat şi adop
şi se primesce. -
ridică, cari sunt o superfetaţiune, căci cine tat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de
— Se pune la vot luarea în consideraţie dice persnă morală, dice persénă juridică. la 28 Noembre 1898, şi adus în delibera
a proiectului de lege şi se primesce. Sub-semnatul, raportor, vă rögă, d-lor se rea Senatului cu Mesagiul regal No. 95 de
– Se pune la vot cu bile proiectul de natori, a vota următorul proiect de lege. la 5 Ianuarie 1899, prin care, în virtutea
lege în total. art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
Raportor, Constantin Poroineanu. nósce calitatea de cetăţân român d-lui Ioan
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul : PROIECT DE LEGE Crăciun, de religiune greco-catolică, de pro
fesiune funcţionar la căile ferate române,
Votanţi. . . . . . . . 51 Cum s'a presentat de guvern
domiciliat în comuna Podoleni, judeţul
Majoritate regulamentară . . 32 Art. unic. – Se recunsce societăței po Neamţu.
Bile albe . . . 50
liclinice Regina Elisabeta, din Bucuresci, Examinând actele aflate în dosarul ace
Bile negre . . . . . .. 1 calitatea de personă morală şi juridică. stei cereri, a constatat :
Senatul a admis proiectul de lege. Ministru de interne, M. Pherekyde. Că d-sa este născut la anul 1852, în co
– D. C. Poroineanu, raportor al comite muna Câmpu-Lung, din Transilvania, din
Cum sa modificat de comitetul delegaţilor
tului delegaţilor de secţiuni, dă citire urmă părinţi români, şi botezat, la 7 Ianuarie a
torului raport şi proiect de lege : Art. unic. – Se recunsce societăței po celaşi an, în religia greco catolică, dupe cum
liclinice Regina Elisabeta, din Bucuresci, se constată din actul de botez ce 'l posedă;
Domnilor senatori, calitatea de persénă morală. Un act asemenea constătător, din partea
Proiectul de lege prin care se recunsce Raportor, Constantin Poroineanu. preotului catolic din comuna Câmpu-Lung,
societatea policlinică Regina Elisabeta, ţinutul Transilvaniei, prin care declară că
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : este român din Transilvania şi botezat în
din Bucuresci, ca persénă juridică, adus în Discuţiunea generală este deschisă.
deliberarea Senatului cu Mesagiul Regal, religia greco catolică;
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
No. 956 de la 5 Martie 1899, secţiunile vot luarea în considerare şi se primesce. Un act în original (şi tradus), eliberat
d-vóstre , luându-l în cercetare, ţ6te l'aú – Se pune la vot cu bile proiectul de
din partea ministerului austro-ungar din
admis numind delegaţi: Buda-Pesta, la 6Maiü 1886, sub No. 25.158
lege în total,
Secţiunea I pe d. dr. Jovitz; prin care declară că Ian Crăciun este şters
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor
II n n P. Cassotti; senatori, resultatul votului este :
din contrôlele supuşilor săi de mai mult,
n . III „ » colonel Budişteanu ; timp ;
n IV - sub-semnatul, şi Votanţi . . . . . . . . . 49 Că se află în serviciul căilor ferate ro
m V »n d. general Fotino, cari, în Majoritate regulamentară . . 32 mâne de la 7 Ianuarie 1879;
trunindu-se în iua de 6 Martie 1899, s'aú Bile albe. . . . . . . . . 48 Că este căsătorit în urbea Galaţi, de la
constituit în comitet al delegaţilor, sub pre Bile negre . . . . . . . . 1 1883, Septembre 22, cu d-ra Despinca C.
şedinţa d-lui general Fotino, şi luând din Senatul a adoptat proiectul de lege. Stefanide, româncă, de religiune ortodoxă;
noú în cercetare sus arătatul proiect de D. C. Zăgănescu: D-lor, v'am rugat pe Un certificat asemenea din partea comu
lege, l'a admis pe următórele considerante: fie care în parte şi îndrăsnesc să rog pe Se nel urbei Tecuci, prin care arată că se bu
Societatea policlinicei Regina Elisabeta a nat în general să 'mi permită să citesc un cură de o bună conduită în societate.
din Bucuresci, prin preşedintele ei, a făcut indigenat. In faţa acestor constatări, comisiunea, în
cerere să fie recunoscută ca persénă mo D. St. Perietzeanu-Buzéă: Vă rog, d-le unanimitatea membrilor presenţi, a admis
rală, pentru ca ast-fel acétă instituţiune preşedinte, să nu stricaţi ordinea listei, fi cererea de recunscere de cetăţén român,
filantropică, care are de scop asistenţa me ind-că atunci fie-care avem să trecem îna d-lui Ioan Crăciun, conform art. 9 din Cons
dicală a bolnavilor săraci, să ptă prospera inte câte unul şi dacă veţi da voe d-lui Ză tituţiune, şi a numit pe subsemnatul rapor
şi folosi la un număr cât mai mare de su gănescu să strice ordinea listei, atunci să tor, spre a vă depune la cunoscinţa d-vós
ferini. 'mi daţi şi mie voe să o stric. tre următorul proiect de lege,
Avênd în vedere că acéstă policlinică s'a D. C. Zăgănescu: Este al treilea pe listă. Raportor, I. Borş.
558
LEGE
Art. unic. —In virtutea art. 9 din Cons
tituţiune, se recunósce calitatea de cetăţân
român d-lui loan Crăciun, român din Tran
silvania.
Acéstă lege sa votat de Adunarea depu
taţilor în şedinţa de la 28 Noembre anul
1898, şi s'a adoptat cu majoritate de şăse
deci şi trei voturi, contra a duoë.
Preşedinte, B. Iepurescu.
(L. S. A, D.)
Secretar, I. Procopiu
D. vice-preşedinte, N. Crătuuescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D, vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului :
Votanţi . . . . . . . . . 42
Majoritate regulamentară . . . . 32
Bile albe . . . 37
Bile negre . . . . . . . . . . 5
Senatul a adoptat.
D. general G. Catargi: D-le preşedinte,
aprob hotărîrea Senatului să se menţină or
dinea stabilită; cu tóte acestea, fac o respec
tuósă întrebare colegilor mei. Dacă nu me
rită precădere un om care a dăruit şcolei
Elena Dómna a 52.000 lei, în scrisuri fun
ciare, 10.000 lei bisericei ortodoxe, căci şi
el e ortodox; 10.000 lei comunei în care
locuesce şi este proprietar; în fine un om
care a fost votat acum trei ani de jile de
Cameră? Cred că trebue să dăm precădere
acestui om filantrop.
Voci: Da, da.
D. general G. Catargi: Eă cred, d-lor,
că vom face un act de dreptate, dând pre
cădere acestui domn care de trei ani aş
téptă ca Senatul să "i recunoscă cetăţenia
română.
Voci: Cum îl chiamă?
D. general G. Catargi: Este vorba de
d. Cociu, român din Macedonia.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor,
d. Cociu, a cărei recunscere o cere s'o vo
tăm d. Catargi, este al 5 lea pe listă, a
decă, dacă nu vom ocupa timpul cu discu
ţiuni, se pote să 'i vie rîndul chiar astăi,
fără nici o intervertire a ordinei înscrierii.
Fiind mai mulţi d-ni senatori înscrişi,
voiü pune la vot propunerea d-lui general
Catargi, dupe ce d-lor vor vorbi. D. colo
nel Budişteanu are cuvîntul.
D. colonel A. Budişteanu: D-lor sena
tori, vă rog să primiţi propunerea d-lui ge
neral Catargi, din simţimînt de recunos
cinţă şi de laudă pentru d. Cociu. Deşi este
al 5-lea la rînd, totuşi să'l votăm înainte,
pentru a se vedea că Senatul apreciază ac
tele bine-făcătóre de natura acelora făcute
de d. Cociu.
Dacă nu'l vom vota acum imediat, se pte
să nu "i vie rîndul astă, şi Luni începând
discuţiunile legei consiliilor judeţene, cine
ştie când îi va veni rîndul.
DESBATERILE SENATULUI
D. A. C. Viişoreanu: D-lor senatori, nu
sunt de cât câte-va minute de când d-vóstre
v'aţi pronunţat într'un fel, adică a se respecta
ordinea înscriere pe listă; prin urmare, mai
ântâiü, ca o cestiune de consecinţă, n'ar
trebui să admiteţi propunerea d-lui general
Catargi ; în al doilea rînd, motivele pe
cari d-sa le invoca pentru a lua de prete
rinţă în discuţie recunoscerea d-lui Cociu,
dupe părerea mea nu sunt recomandabile
(protestăr) pentru că, admiţându-le, ar în
semna că numai bogătaşii, cari pot să "şi
permită asemenea liberalităţi, a precădere
înaintea Senatului.
Eü cer să respectaţi ordinea dilei stabi
lită de d-v6stre şi să respingeţi propunerea
d-lui general Catargi.
D. Valerian Urseanu: Dacă veţi admite
propunerea d-lui general Catargi, vă rog şi
eü, pentru aceleaşi motive, să daţi precădere
naturalizărei d-lui Vaserani, care a făcut
acte de danii ca şi d. Cociu, pentru care d.
general Catargi intervine.
– Se pune la vot propunerea d-lui ge
neral Catargi.
D. vice preşedinte, N. Crătunescu: Mi
noritate.
Voci : Majoritate.
– Se face contraprobă.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Ne
fiind majoritate, propunerea d-lui general
Catargiu s'a respins.
Vom procede dupe ordinea înscriere pe
listă.
– D. C. Zăgănescu (pentru d. raportor
dr. Mihălescu) dă citire următorului raport
şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 8 Martie 1897, sub preşedinţa
d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii: St.
Perietzeanu-Buzăă, D. G. Simulescu şi dr.
Mihălescu, a luat în cercetare petiţiunea,
înregistrată la No. 668 de la 7 Februarie
1897, adresată Senatului, prin care, în vir
tutea art. 9 din Constituţiune, se cere a se
recunásce calitatea de cetăţân român d-lui
Aurelian Vasile Glodariu, român din Tran
silvania, de religiune greco-orientală, de
profesiune comerciant, domiciliat în comuna
Bucuresci, judeţul Ilfov.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Braşov, ţinutul
Transilvaniei, la 11 Iulie 1865, din părinţii
Vasile Glcdariu şi Filotea, şi la 23 aceeaşi
lună şi an s'a botezat în religiunea greco
orientală;
Că s'a lepădat de protecțiunea austro-un
gară ;
Că se bucură de bună conduită ;
Că a terminat şcla comercială din Braşov.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Aurelian Vasile Glodariu, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, şi, prin subsemna
tul raportor, vă rógă să bine-veiţi a 'i recu
18 Martie 1899
nece calitatea de cetăţén român, votând
proiectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
tituțiune, se recunsce calitatea de cetă
ţean român d-lui Aurelian Vasile Glodariu,
român din Transilvania, domiciliat în co
muna Bucuresci.
Raportor, Dr. Mihălescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în considerare şi se admite.
– Se pune la vot unicul articol cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . , 38
Bile negre . . . . . . . 3
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. secretar, C. Poroineanu (pentru
d. raportor A. Vizanti) de citire următorului
raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vóstre de indigenat,întrunin
du-se în diua de 12 Mailă 1898, în majori
tate de 6 membri, sub preşedinţa I. P. S.
S. Mitropolitului Primat, fiind presenţi P.
S. S. Episcopul de Roman, şi d-nii Chr.
Tabacovici, Andrei Vizanti, Stroe Beloescu
şi T. Maiorescu, a luat în cercetare proiec
tul de lege, adus în deliberarea Senatului cu
Mesagiul regal No. 1.743 de la 4 Iunie 1884,
prin care, în virtutea art. 7, ŞI, lit. a din
Constituţiune, se cere a se acorda împă
mêntenirea, cu dispensă de stagii, d-lui Mo
ses Vasarhely, de religiune evanghelică, de
profesiune farmacist, domiciliat în comuna
T-Adjud, judeţul Putna.
Examinând actele aflate în dosarul ace
stei, cereri, a constatat :
Că la 5 Maiü 1884 a adresat onor. gu
vern cererea de naturalisare prin hârtia în
registrată la No. 8.844;
Că la 10 Octombre 1842 s'a născut în
comuna Doboli, ţinutul Transilvaniei, şi la
21 aceeaşi lună şi an a fost botezat în reli
gia evanghelică;
Că la 10 Martie 1884 a adresat consulu
lui austro-ungar din Bucuresi o petiţiune
pentru renunţarea la protecţia austro-un
gară, care s'a trimis autorităței competinte;
Că la Octombre 1870 a obţinut, de la
consiliul medical superior din România, drep
tul de a exercita arta farmaciei ca licenţiat
în farmacie, în urma examenului cu succes
ce a depus;
Că se bucură de bună conduită în socie
tate, având farmacie în Adjud;
Că în timpul răsboiului 1877–1878 a
contribuit cu bani pentru ajutorul răniţilor,
asemenea a oferit bandage şi a întreţinut
gratis cu medicamente 25 soldaţi răniţi timp
de duoă luni;
Că a servit în calitate de sub-chirurg la
 48 Martie 1899
spitalul din comuna Târgu-Adjud, plasa Ră
căciuni, județul Putna, în timp de şése luni,
şi iefa ce i se cuvenea de 300 lei a oferit o
pentru construcţiunea bisericei din acea co
mună, dăruind încă 100 lei tot pentru bise
rică;
l Că în luna Septembre 1883 a dat gratis,
diţii, la spitalul din Adjud, medicamentele nece
Că plătesce contribuţiuni de la 1866;
Senatul, în şedinţa de la 7 Decembre
1888, a decis ca cererea sus numitului să
fie supusă la stagii de 10 ani de la data ce
rerei adresată guvernului.
Suplicantul, prin petiţia adresată Senatu
lui, înregistrată la No. 1.066 de la 16 Mar
tie 1896, arată că a împlinit stagiul şi ală
tură actul de emigrare cu No. 19.237, din
care se constată că a emigrat de la pro
tecţia austro-ungară.
Pentru aceste motive, comisiunea, în una
nimitatea membrilor presenţi, a admis ce
rerea d-lui Moses Vasarhely, ca unul ce a
Întrunit stagiul de 10 ani, prescris de art.
7, S I, lit. a din Constituţiune, şi, prin sub
semnatul raportor, vă rógă să bine-voiţi a'i
acorda împământenirea, având stagiul Îm
plinit şi votând proiectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. –In virtutea art. 7, S I, lit. a
din Constituţiune, se acordă d-lui Moses
Vasarhely, din comuna T-Adjud, judeţul
Putna, împământenirea, având stagiul Îm
plinit.
Raportor, A. Vizanti.
D. vice-președinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se primesce.
—Se pune la vot unicul articol cu bile.
D, vice-președinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 42
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 37
Bile negre . de lege.
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. C. Zăgănescu (în locul d-lul ra
Portor) dă citire următorului raport şi pro
iect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 14 Februarie 1898, în
joritate de cinci membrii sub preşe
inţa I. P. S.S. Mitropolitul Primat, fiind
Presenţi P. S. S. Episcopul de Roman,
ni: Chr. Tabacovici, Andrei Vizanti şi
e Beloescu, a luat în cercetare petiţia
nregistrată la No. 428 din 23 ianuarie
98, înaintată Senatului, prin care, în vir
i Examinând actele aflate în dosarul aces
9-a art. 9 din Constituţiune, se cerea se
90sce calitatea de cetățen român dlui
#
9ăr Ştefănescu, român din Macedonia, de
*ane ortodoxă, de profesiune comer
**, domiciliat în comuna Slatina.
DESBATERILE SENATULUI
Examinând actele aflate în dosarul aces
tel cereri, a constatat :
Că este născut la anul 1851, în comuna
Ohrida din Macedonia, din părinţi români
creştin-ortodoxi Ştefan Hristea şi soţia sa
Pera Petrova;
Că este stabilit în ţéră din anul 1878;
Că în anul 1890 s’a căsătorit cu d-ra
Maria Rădulescu, fiică a soţilor preotul I6n
Rădulescu (decedat) şi Sultana Rădulescu,
domiciliaţi în Slatina,
Că din acéstă căsătorie ai resultat trei
copii, botezaţi în religiunea ortodoxă ;
Că nu e supus nici unei protecțiuni stră
Ine;
Că plătesce dările către Stat, comună şi
judeţ;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
În faţa acestor constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Zamfir Ştefănescu, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, prin subscrisul ei
raportor, vine a vă ruga să bine-voiţi a vota
următorul proiect de lege:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetăţén
român d-lui Zamfir Ştefănescu, român din
Macedonia, domiciliat în comuna Slatina, ju
deţul Olt.
Raportor, Stroe Belloescu.
D. vice-președinte, N. Crătunescu:
Discuţiunea generală e deschisă.
– Necerénd nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în considerare şi se admite.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
Sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 39
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat, prin urmare, proiectul
– D. C Zăgănescu (pentru d. raportor
Stroe Beloescu) dă citire următorului raport
şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-vöstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 14 Februarie 1898, în
majoritate de 5 membri, sub preşedinţa I.
P. S. S. Mitropolitul Primat, fiind presenţi
P.S.S. Episcopul de Roman, d-nii Chr.
Tabacovici, Andrei Vizanti şi Stroe Bello
escu, a luat în cercetare petiţiunea înre
gistrată la No. 429 din 23 ianuarie 1898,
înaintată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
nósce calitatea de cetăţén româm d-lui Pe
tre Ştefănescu, român din Macedonia, de
religiune ortodoxă, de profesiune comerciant,
domiciliat în comuna Slatina.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
550
Că e născut la anul 1863, în comuna
Ohrida din Macedonia, din părinţii Ştefan
Chrystov şi soţia sa Pera Petrova, de naţio
nalitate români, de religiune creştină-orto
doxă;
Că la anul 1895 s’a căsătorit cu d-ra
Zoe Rădulescu, fiică a d-lui Radu Rădulescu,
comerciant, domiciliat în Caracal, şi a soţiei
sale Ana Rădulescu, ambii de naţionalitate
română, de religiune creştină-ortodoxă;
Că din acéstă căsătorie a resultat un co
pil, botezat în religiunea ortodoxă;
Că e stabilit în țéră din anul 1878;
Că plătesce dările către Stat, comună şi
judeţ;
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
ln fața acestor constatări, comisiunea, ad
miţênd cererea d-lui Petre Ştefănescu, ca
unul ce întrunesce condiţiunile prescrise de
art. 9 din Constituţiune, prin subsemnatul
raportor, vă rógă să votaţi următorul pro
iect de lege :
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Consti
tuţiune, se recunâsce calitatea de cetăţén
român d-lui Petre Ştefănescu, român din
Macedonia, domiciliat în comuna Slatina,
judeţul Olt.
Raportor, Stroe Beloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală e deschisă.
— Necerênd nimeni cuvintul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
— Se pune la vot cu bile proiectul de
lege în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: D-lor,
resultatul votului este :
Votanţi . . . . . . . . . 39
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 36
Bile negre. . . . . . . . 3
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. Colonel Negel (în lipsa d-lui ra
portor Stroe Belloescu) dă citire următoru
lui raport şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea d-v6stre de indigenat, întrunin
du-se în diua de 14 Februarie 1898, în ma
joritate de 5 membri, sub preşedinţa I. P.S.
S. Mitropolitul Primat, fiind presenţi P.S.S.
Episcopul de Roman, d-nii A. Wizanti, Chr.
Tabacovici şi Stroe Belloescu, a luat în cer
cetare proiectul de lege, adus în delibera
rea Senatului cu Mesagiul regal No. 3.773
de la 18 Decembre 1897, prin care, în vir
tutea art. 7 S II, lit. a, din Constituțiune,
se cere a se acorda împămîntenirea cu dis
pensă de stagii d-lui Mardiros Allaci, de re
ligiune gregoriană, de profesiune comerciant,
domiciliat în comuna Panciu, județul Putna.
tei cereri a constatat :
Că s'a născut în anul 1847, lanuarie 31,
şi s'a botezat în 10 Februarie 1848, prin
parochul Margoş Popovici, în biserica Sfin
500
tei Cruci din parochia arménă orientală din
Suceava (Bucovina);
Că s'a lepădat de protecțiunea austro-un
gară ;
Că se bucură de o bună conduită in so
cietate, dupe cum se constată prin certifica
tul comunei urbane Panciu, din judeţul
Putna, cum şi printr'un alt certificat sub
scris de mai mulţi comercianţi din Focşani.
Senatul, în şedinţa de la 17 Februarie
1896, a mai respins legea prin care supli
cantele cerea naturalisarea dupe cum i s'a
votat de Adunarea deputaţilor şi adusă cu
Mesagiul regal No. 864 de la 23 Februarie
1895.
Suplicantele a adresat prima cerere d-lui
ministru de justiţie la 20 Decembre 1886,
care s'a înregistrat la No.22.637.
Comisiunea d-vóstre, având în vedere că
ai suplicantele a împlinit şi stagiul de 10
ani, prescris de art. 7, Ş I, lit. a din Consti
tuţiune, şi de aceea, în unanimitatea mem
brilor presenţi, a admis cererea d-lui Mar
diros Allaci, ca unul ce întrunesce condi
țiunile prescrise de art. 7, Ş I, lit. a din
Constituţiune, şi, prin sub-semnatul rapor
tor,vă rögă să bine-voiţi a "1 acorda împă
mêntenirea, avênd stagiul împlinit, votând
proiectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 7, Ş I lit. a
din Constituţiune, se acordă d-lui Mardiros
Allaci, din comuna Panciu, judeţul Putna,
împământenirea, avénd stagiul împlinit.
Raportor, Stroe Belloescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
D. Viişoreanu are cuvîntul.
D. Al. Viişoreanu : D-lor, în contra a
cestui indigenat este o întâmpinare ; vă rog
să trecem la alt indigenat până mi se va da
acea întâmpinare. .
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu :
Trecem la alt indigenat.
– D. Colonel Negel dă citire următo
rului raport şi proiect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 8 Martie 1897, sub preşedinţa
d-lui G. Orleanu, fiind presenţi d-nii: Ilariu
Isvoranu, St. Perietzeanu-Buzëü şi dr. Mi
hălescu, a luat în cercetare petiţiunea, în
registrată la No. 978 de la 1 Martie 1897,
adresată Senatului, prin care, în virtutea
art. 9 din Constituţiune, se cere a se recu
mósce calitatea de cetăţén român d-lui Ioan
Cutula Caracaş, român din Macedonia, de
religiune ortodoxă, de profesiune comerciant,
domiciliat în comuna Merenii-de-Sus,jude
ţul Vlaşca.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat :
Că este născut în comuna Bogatscko-Mo
nastir, ţinutul Macedoniei, la 1858, din pă
rinţii Cutula Caracaş şi Despina, şi botezat
în religia ortodoxă;
Că este membru al societăței de cultură
DESBATERILE SENATULUI
macedo-română, recepisa No. 323 de la 27
Februarie 1897 ;
Că este stabilit în comuna Mereni-de-Sus,
judeţul Vlaşca, de la 1883;
Că se bucură de o bună conduită;
Că la 1 Decembre 1894 s'a căsătorit în
comuna Mereni-de-Sus cu d-ra Varvara preo
tul George Ionescu, fiică de român pămén
tean, din care căsătorie are un copil cu nu
mele Vasile, născut la 16 Octombre 1895.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, şi prin
subsemnatul raportor, vă régă să bine-voiţi
a'i recunosce calitatea de cetăţen român,
votând proiectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic.–In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen
român d-lui Ioan Cutula Caracaş, român
din Macedonia, domiciliat în comuna Me
renii-de-Sus, judeţul Vlaşca.
Raportor, St. Perietzeanu-Buzăă.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţie şi se admite.
–Se pune la vot cu bile proiectul de lege
în total.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . 38
Majoritate regulamentară , . 32
Bile albe. . . . . . . . 35
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. colonel Negel, pentru d. raportor
I. Borş, dă citire următorului raport şi pro
iect de lege :
Domnilor senatori,
Comisiunea d-véstre de indigenat, întru
nindu-se în diua de 20 Februarie 1899, în
majoritate de 4 membri, sub preşedinţa d-lui
Grigore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii Borş
Ioan, Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a
luat în cercetare petiţiunea înregistrată la
No. 913 de la 18 Februarie 1899, adresată
Senatului, prin care, în virtutea art. 9 din
Constituţiune, se cere a se recunósce calita
tea de cetăţean român d-lui Aureliu Tipeiu,
român din Transilvania, de religiune orto
doxă, de profesiune farmacist, domiciliat
în comuna Bucuresci.
Examinându-se actele aflate în dosarul
acestei cereri a constatat :
Că sa născut în comuna Zernesc, ţi
nutul Transilvaniei, la 9 Iulie 1876, din
părinţii români anume Ioan şi soţia sa Iudita,
şi la 18 aceeaşi lună și an s'a botezat în
religiunea greco-orientală;
Că la 11 Februarie 1899 a depus la cor
pul portăreilor tribunalului Ilfov, o notifi
care, în dublu exemplar, spre a se înainta,
prin onor. minister de justiţie, consulatului
austro-ungar din Bucuresci, prin care cere
emiterea actului de emigrare ;
18 Martie 1899
Că se bucură de o bună conduită în so
cietate.
In faţa acestor constatări, comisiunea, în
unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Aureliu Tipeiu, ca unul ce
ce întrunesce condiţiunile prescrise de art.
9 din Constituţiune, şi, prin subsemnatul
raportor, vă rogă să bine-voiţi a 'i recunsce
calitatea de cetăţén român, votând pro
iectul de lege următor:
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunosce calitatea de cetă
ţean român d-lui Aureliu Tipeiu, român din
Transilvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor. I. Borş. »
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea este deschisă.
–Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce
– Se pune la vot unicul art. cu bile.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul :
Votanţi . . . . . . . . . 41
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe. . . . . . . . . . 36
Bile negre . . . . . . . . 5
Senatul a adoptat proiectul de lege.
– D. colonel Negel, în locul d-lui ra
portor I. Borş, dă citire următorului raport
şi proiect de lege:
Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenat, întrunindu-se
în jiua de 20 Februarie 1899, în majoritate
de 4 membri, sub preşedinţa d-lui Grigore
Ştefănescu, fiind presenţi d-nii; Borş Ioan,
Gâlcă Iorgu şi Leonescu Emanoil, a luat în
cercetare petiţiunea, înregistrată la No.290
de la 16 Decembre 1898, adresată Senatu
lui, prin care,în virtutea art.9 din Consti
tuţiune, se cere a se recunosce calitatea de
cetăţén român d-lui Ion I. Tipeiu, român
din Transilvania, de religiune greco-orientală,
de profesiune proprietar, domiciliat în co
muna Bucuresci.
Examinând actele aflate în dosarul aces
tei cereri, a constatat:
Că este născut în comuna Braşov, ţinutul
Transilvaniei, la 21 Martie 1851, din părin
ţii Ioan Tipeiu şi Ecaterina, şi la 29 aceeaşi
lună şi an, s'a botezat în religiunea greco
orientală ;
Că a emigrat" de la protecțiunea austro
ungară, actul de emigrare al ministerului
de interne ungar, No. 101.723 din 1 Oc
tombre 1898;
Că se bucură de o bună conduită.
În faţa acestor constatări, comisiunea,
în unanimitatea membrilor presenţi, a admis
cererea d-lui Ión I. Tipeiu, ca unul ce n
trunesce condiţiunile prescrise de art. 9 din
Constituţiune, şi, prin subsemnatul numit
raportor,vă rögă să bine-voiţi a 'i recunsce
calitatea de cetăţean român, votând proiec
tul de lege următor:
 18 Martie 1899 DESBATERIILE SENATULUI 561

PROIECT DE LEGE
Art. unic. – In virtutea art. 9 din Con
stituţiune, se recunsce calitatea de cetăţén
român d-lui Ioan I. Tipeiu, român din Tran
silvania, domiciliat în Bucuresci.
Raportor, I. Borş.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală este deschisă.
– Necerênd nimeni cuvîntul, se pune la
vot luarea în consideraţiune şi se primesce.
– Se pune la vot cu bile proiectul de
lege.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Re
sultatul votului este următorul:
Votanţi . . . . . . . . . 40
Majoritate regulamentară . . 32
Bile albe . . . . . . . . 37
Bile negre . . . . . . . . 3
Senatul a adoptat.
Acum avem pe d. Alaci.
D. A. C. Viişoreanu: D-le preşedinte, am
vëut întâmpinarea făcută în contra cererei
de împământenire a acestui domn Alaci;
acéstă întâmpinare a dispărut. Se vede că e
rătăcită printre hârtiile cu cari a venit d.
director. Cer scâterea de la ordinea dilei
până se va găsi sată să se prevină întâmpi
nătorii să facă din noi întêmpinarea, căci
alt-mintrelea.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Nu
putem face de cât să amânăm pe Luni.
D. colonel A. Budişteanu: D-lor sena
tori, cestiunea este gravă, şi este de datoria
Senatului, şi în special a biuroului, ca să fie
elucidată. A fost o întémpinare în contra
împămêntenirei d-lui Alaci. Când a fost
vorba să fie pusă la ordinea ilei, şi să se
serve cu dénsa d. Viişoreanu, acestă întâm
pinare, prin ce împrejurări nu sciü, nu mai
există, s'a rătăcit.
Vă rog, d-le preşedinte, să nu intre în
obiceiurile nostre de a dispărea hârtiile, şi
nu cred că a dispărut; îmi place să cred că
e rătăcită, amestecată unde-va. Dar nu e
mai puţin adevărat că lucrurile trebuesc
limpedite, ca să nu rămână bănuială, că
atunci când e vorba de hârtii cu cari trebue
să ne servim noi, aci în Senat, în diua în
care trebue să ne servim ele nu mai există.
Cestiunea dar e gravă şi ne intereséză pe
toţi, pe biuroú şi pe Senat. D. director să
facă bine să aducă hârtiile şi dosarele, să
facă anchetă şi să vadă cine a putut lua
hârtia.
D. Al. Constantinescu : Regret că onor.
d. Budişteanu amestecă în cestiune biuroul.
D-sa trebue să facă o distincţiune între biu
roul Senatului, compus din colegii d-sale şi
între biurou, ca, cancelarie. Prin urmare, dăr,
protestez în contra ori-cărei insinuări, şi
mai ales în contra bănuielilor cari se adreséză
biuroului, pentru că în biuroă noi nu sun
tem păzitorii hârtiilor; suntem colegii d-v6s
tre cari stăm alături cu d-véstre, şi suntem
cel d’ântêiü indignaţi când hârtiile nu sunt
în regulă. Prin urmare, să ne explicăm. Nu
vë adresaţi biuroului Senatului, căci el nu
e conservatorul archivei Senatului. Hârtia
acésta, dupe cât spune d. Viişoreanu, cole
gul nostru, care şi dénsul face parte din
biurou, a véut-o d-sa în dosar câte-va mo
mente mai 'nainte, când 'i a pus directorul
cancelariei la disposiţiune dosarul afacerei.
Prin urmare, în mod natural s'a putut ca
hârtia, nefiind cusută, să se strecre în alt
dosar.
Nu e bine dar să punem bănuială pe ca
pul cancelariei, singurul care ar fi în discu
țiune ; şi tot ce se pote face în acestă afa
cere e ceea ce a spus d. preşedinte, să se
amâne discuţiunea pe Luni, până se va găsi
hârtia, care, de altmintreli, ne trebue şi noë,
spre a vedea dacă acea protestare are vre-o
temeinicie.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
D. colonel A. Budişteanu: Nu puteţi să
închideţi discuțiunea; mi s'aú pus în gură
cuvinte pe cari nu le-am dis.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: S'a
cerut închiderea discuțiunei,
D. colonel A. Budişteanu: Vă rog să mă
lăsaţi să vorbesc, căci este în interesul Se
natului să explicăm lucrurile. N'am pus ni
mic în sarcina biuroului. Să nu 'mi dea d.
Constantinescu, mie, lecţiuni ci la alţii. Ştii
şi eü că în biuroi sunt colegii mei pe cari
i-am votat cu plăcere şi pe cari, la o nouă
ocasie, îi voi vota din nou cu plăcere. Ces
tiunea este alta, –că lipsesce o hârtie ; dar
nu este mai puţin adevărat că biuroul are
poliția și privigherea cancelariei; noi nu
putem vorbi cu d. director al cancelariei
Senatului ci cu biuroul; prin urmare rog pe
d. preşedinte al Senatului să bine-voiască să
vadă ce s'a petrecut cu dispariţiunea acelei
hârtii.
D. vice preşedinte, N. Crătunescu: Dupe
cum am avut onére să vă spun, biuroul este
gelos să caute hârtia şi nu putem face alt
fel de cât să amânăm afacerea până Luni.
(Aprobări).
– Se pune la vot închiderea incidentu
lui şi se primesce.
– D. colonel D. Negel dă citire urmă
torului raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,
Comisiunea de indigenate, întrunindu-se în diua de 29 Ianuarie 1899, în majoritate de 5 mem
bri, sub preşedinţa d-lui Grigore Ştefănescu, fiind presenţi d-nii : Borş Ioan, Leonescu Emanoil, Lu
pescu George şi Manu George General, a luat în cercetare proiectul de lege, votat şi adoptat de Adu
narea deputaţilor în şedinţa de la 30 Noembre 1896 şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul
regal No. 4.757 de la 13 Decembre 1896, prin care, în virtutea art. 9 din Constituţiune, se cere a
se recunsce calitatea de cetăţen român d-lui Michail Cociu, român din Macedonia, de religiune or
todoxă, de profesiune proprietar, domiciliat în comuna Bucşani, plasa Neajlovu-de-Jos, judeţul Vlaşca.
Examinând actele aflate la dosarul acestei cereri a constatat :
Printr'un act omologat al tribunalului Ilfov, secţia III, No. 2.691 din Aprilie 11, anul 1896, se
adeveresce că este născut la anul 1842, în oraşul Labova, din Epir ;
Din certificatul, iscălit de mai mulţi locuitori din comuna Osebiţi-Bucşani, plasa Neajlovu-de-Jos,
judeţul Vlaşca, şi legalisat de primăria respectivă, se dovedesce că suplicantul încă de 20 ani este
proprietarul moşiei Bucşani, şi în tot timpul nu a făcut de cât să şi atragă stima şi recunoscinţa
tutulor locuitorilor, venind în ajutorul lor, al bisericei şi al şclei din acéstă comună, fie cu bani,fie
cu producte pentru locuitorii lipsiţi de hrană în timpuri de secetă ;
Prin certificatul casei de depuneri, consemnaţiuni şi economie No. 16.402 din 11 Aprilie 1896
se adeveresce că sa depus la acestă casă, de către d. Gr. G. Péucescu, ca procurator al fraţilor G. şi
M. Cociu, în iua de 15 Maiü 1895, sub recepisa No. 42.376, suma de lei 52.000 în scrisuri funciare
rurale pe comptul asilului » Elena-Dómna, şi sub recepisele No. 42.377 şi 42.378 lei 50 nume
rariü şi lei 10.300 în scrisuri funciare rurale pe comptul primăriei comunei Bucşani (Osebiţi), din
judeţul Vlaşca ;
Prin declaraţiunea ce o face înaintea judecătorului de pace din Obedeni, No. 9 din 1896, Mar
tie 20, arată că se lépădă de ori-ce protecțiune străină, de care nu s'a servit nici o-dată ;
Comisiunea Senatului de la 12 Martie 1897, luând în examinare : 1) Petiţiunea înregistrată la
No. 513 de la 27 Ianuarie 1897, adresată Senatului, prin care d. Radu Drăgan arată că suplican
tele este grec, iar nu macedonean ;
2) Petiţiunea, înregistrată la No. 551 de la 31 Ianuarie 1897, prin care afirmă acelaşi lucru
562 DESBATERILE SENATULUI 18 Martie 1899

d-nii Victor V. Romano şi Const. Romano, invocând pentru acéstă afirmaţiune dosarul procesului
V. Zappa, care este tipărit într-o broşură, şi în care, la pag. 27, 47 şi 48, se vorbesce de Cociu;
3) Petiţia, înregistrată la No. 567 de la 1 Februarie 1897, prin care afirmă numiţii acelaşi lucru;
4) Petiţia, înregistrată la No. 794 de la 13 Februarie 1897, a d-lui Michail Cociu, pe lângă care
depune certificatul No. 119 din 1897 al primăriei Bucşani, prin care atestă că în acea comună nu
există nici o persénă cu numele Radu Drăgan, şi o petiţiune legalisată de aceeaşi primărie la No. 120
de la 11 Februarie 1897, subscrisă de 44 locuitori, prin care rôgă Senatul a se vota recunscerea
d-lui Michail Cociu, de 6re-ce, pe lângă alte multe bine-faceri primite de la familia Cociu, apoi
budgetul se alimentéză cu procent de 500 lei anual de la venitul fondului depus la casa de depuneri
de familia Cociu, şi care este destinat să întreţină biserica şi şcola, şi că d-sa, în calitate de propri
etar, se pârtă bine cu dénşii, şi recepisa No. 310 de la 13 Decembre 1896 a societăței de cultură
Macedo-română;
5) Petiţia, înregistrată la No. 798 de la 14 Februarie 1897, prin care mai mulţi locuitori din
comuna Bucşani rógă a nu se lua în consideraţiune indigenatul d-lui Michail Cociu.
Comisiunea de atunci, în duoë şedinţe, de la 18 Ianuarie şi 7 Februarie 1897, a hotărît ca să
producă acte că este român din Macedonia, ceea ce suplicantele nu a produs; în unanimitatea mem
brilor presenţi a admis cererea d-lui Michail Cociu, conform art. 7, Ş II, lit. a, din Constituţiune, de
óre-ce din actele presintate nu resultă că este român din Macedonia.
Actuala comisiune, în majoritate de 4 membri, luând în cercetare petiţiunea d-lui M. A. Cociu,
înregistrată la No. 699 de la 28 Ianuarie 1899, înaintată de biuro, cu adresa No. 469 de la 29 Ia
nuarie 1899, pe lângă care depune certificatul cu No. 70 de la 25 Ianuarie 1899, liberat de primă
ria Bucşani, judeţul Vlaşca, care atestă că în acea comună nu există nici un locuitor cu numele
de Vasile Anghel, Radu Tudor, George Andrei, Ion Dumitru, Răducanu Popa, Al. Ion, Isac Vasile,
Coman Ştefănică, Andrei Lupu, Dumitru Ion, Florea Gheorghescu, Tănase Cojocaru, Anastase Bin
dirici, Marin Badea, Vasile Al., Tudor Ion, Voicilă Vénătorul, Tănase Popescu, Agapie Vasile şi Ioan
Dragnea, de unde urméză că numitele semnături sa nume sunt fictive, departe de adevăr, cari sunt
prevădute în petiţiunile de protestare contra indigenatului d-lui M. Cociu.
Comisiunea a luat în cercetare şi petiţiunea subscrisă de 97 locuitori, ale cărora semnături sunt
legalisate de primăria comunei Bucşani, judeţul Vlaşca, la No. 74 de la 26 Ianuarie 1899, prin
care afirmă că familia Cociu, compusă din trei fraţi: Luca, George şi Michail, a arătat şi dovedit
cele mai frumése şi generóse sentimente pentru binele comunei, înzestrând biserica şi şcla cu fon
duri pentru întreţinerea lor ; sunt în cea mai deplină armonie cu familia şi locuitorii, dându-le la
nevoiă ajutórele şi înlesnirile trebuincióse. Conchidénd, rógă a i se recunsce calitatea de român.
Luând asemenea în cercetare petiţiunea, înregistrată la No. 728 de la 3 Februarie 1899, adre
sată Senatului şi trămisă comisiunei, subscrisă de 8 perséne: Radu Tudor, Stan Biza, Dumitru Ma
rica, Stan, Neacşu Burcea, Nicolae Ioan, Radu Arambasa şi Nicolae Stan, nelegalisată de nici o au
toritate, prin care cere să nu se voteze recunscerea d-lui M. Cociu, căci cere prin căi piezişe, căci nu
este român din Macedonia, – probă este decisiunea Curței de apel în procesul de moştenire pentru
Zappa, şi că este nepotul lui Vanghele Zappa; asemenea şi o altă petiţie, subscrisă de Vasile Ioan, Tudor
Oprea, Ene Vasile, Constantin Dumitru, Radu George, Oprea Branză, Neacşu Trandafir, Nicolae
Poppa, Crăciun Dumitru, Năstase Anghel, Nae Băiatu, Coman Bulurugă, Vasile Iordache şi Marin
Ioan, toţi din comuna Bucşani, judeţul Vlaşca.
Minoritatea, compusă din d. General G. Manu, a fost de opinie că nu se unesce cu majoritatea
comisiune, neadmiţând dreptul comisiunei actuale de a modifica opinia fostei comisiuni, înainte de
a se fi luat o hotărîre de onor. Senat.
Comisiunea, în majoritate de 4 membri, a admis cererea d-lui Michail Cociu, aşa cum sa votat
de Adunarea deputaţilor, şi, prin subsemnatul raportor, vă rógă să bine-voiţi a "i recunce calitatea
de cetăţen român, conform art. 9 din Constituţiune, votând proiectul de lege următor.
Raportor, EM. LEONESCU.
L E CE
Art. unic. —In virtutea art. 9 din Constituţiune, se recunsce calitatea de cetăţen român d-lui Mi
chail Cociu, român din Macedonia, domiciliat în comuna Bucşani, plasa Neajlovu-de-Jos, judeţul Vlaşca.
Acéstă lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 30 Noembre 1896, şi sa adoptat
cu majoritate de şese-deci şi şése voturi, contra a unu.
Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A. D.) Secretar, C. Vasilescu.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu - Re- Bile albe . . . . . . . . 36 cea viitóre pentru Luni 8 Martie, la orele 2,
sultatul votului este: n Inegre . . . . . . . . 9 avênd la ordinea ilel legea consiliilor jude
Votanţi . . . . . . . . . 38 Senatul a adoptat legea de recunoscere. țene.
_ Majoritate regulamentară . . 32 D-lor, sunt 5 ore. Ridic şedinţa şi anunţ – şedinţa se ridică la 5 ore p. m.
IMPRIMERIA STATULUI DIRECToR GENERAL, CONST. ILIESCU.
 19 Martie 1899
N0, 43
SENATUL
--------------------------
SESIUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGITĂ)1898–99
---------------
ŞEDINŢADELA 8 MARTIE 1899
Preşedinţa d-lul N. Gane, asistat de d-nii
secretari ai biuroului Filipescu I. Al., dr.
Iovitz, Const. Poroineanu şi Alex. C. Viișo
23U,
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 93 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 27 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavii :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: An
tonescu Anton, Ciornei Vasile, Dornescu
Theodor, Ioaniu D. Ioan.
Nemotivaţi :
P. S. S. Episcopul de Buzăi; d-nii: Cas
sottiP., Catargi Lascar,Cavalioti G., Celibi
dachi N., Chircu Thoma, Eremia G., Ful
ger G., Ionescu Dim., Langa Ion Const, Leo
nescu Em., Moisescu Dim., Mortzun V. Al.,
Petrescu Antache, Poni Petru, Porumbaru
Radu, Răileanu C., Rosetti Matheiü,Tele
man C., Tiron Antohi,Toader V. Ioan,Cli
mescu Const.
– D. secretar, Al. Viişoreanu,dă citire
sumarului şedinţei precedente care se a
probă.
– Se acordă succesiv următórele con
gedii pentru caz de bólă :
D-lui senator I. Borş
„ ... A. Antonescu 2 m
n" Dornescu 4. n
n Ciornei 4 m
– Se trimit în cercetarea comisiune de
indigenat:
a) Suplica d-lui Mardiros Alaci prin care
Înaintéză duoă certificate : unul al came
rel de comercilă din Focşani şi al duoilea
al grefei tribunalului Putna, prin cari se
constată că nu a fost declarat în stare de
faliment;
b) Suplica mai multor cetăţeni din Pan
ciu, cari rógăSenatul a nu vota împămân
tenirea d-lui Mardiros Alaci;
c) Suplica d-lui Mardiros Alaci, prin care
înaintéză duoë documente legalisate ale mai
multor cetăţeni din Panciu, cari declară că
nu aú cunoscinţă să fi subscris vre-o hârtie
în contra d-lul Mardiros Alaci, care tot-d'a
una a avut o purtare onestă ca persénă pri
vată şi ca comerciant;
d) Suplica şi actele d-lui Simeon Musta,
prin care rôgă a i se recunsce calitatea de
cetăţén român.
– Senatul ia act de suplica d lui George
Al. Donici prin care mulţumesce Senatului
pentru soluţiunea ce a dat cererei sale de a
i se acorda o pensiune fixă, care să nu i se
mai reducă.
Anexă la Monitorul Oficial No. 278.
DESBATERILE SENATULUI
– Se trimite în cercetarea comisiune de
petiţiuni suplica mai multor locuitori din
comuna Căsciórele, judeţul Vlaşca, prin care
rógă a se da curs petiţiunei ce ai înaintat
deja Senatului, şi prin care rôgă să li se
vîndă în loturi moşia Statului Căsciórele.
– D. ministru de interne, M. Phere
kyde, depune cinci Mesagii regale în alătu
rare cu proiectele de legi relative la împă
mêntenirea cu dispensă de stagii pentru
d-nii: Gustav A. Berger, Carol Krauss,
Carol Leopold Krauss, Constantin Xeni şi
Emanoil Apendini.
– Se trimit la comisiunea de indigenate.
D. A. C. Viişoreanu: D-le președinte ,
d-lor senatori, în şedinţa trecută s'a întâm
plat ca, cu ocasiunea unei împământeniri,
să se rătăcâscă în mâinele d-lui director al
cancelariei Senatului, un protest venit din
localitate, şi pentru că ai acest protest se
găsesce, sunt dator să mulţumesc d-lui
director al cancelariei, căci protestul, din
învălmăşală, a putut să se strecre în altă
- parte. - dinte, d-lor senatori, cestiunea este fórte
D. C. Racoviţă : D-le preşedinte, am a
nunţat d-lui ministru de interne o inter
pelare asupra causelor pentru cari nu se
dă voie a se clădi spitalul Anton Cincu din
Tecuciü; d. ministru a fost împedicat a "mi
răspunde, fiind ţinut cu o altă intepelare la
Camera suroră. In urma înţelegerii ce am
avut cu d-sa, am convenit să o desvolt Sâm
băta trecută. In acea di am fost nevoit să
plec acasă, fiindu-mi soţia bolnavă.
Ai văd că s'a scos de la ordinea dilei.
Fiind-că d. ministru e presinte, v'aşi ruga
să 'mi daţi voe să o desvolt ai, dacă d. mi
-
nistru consimte la acesta.
D. ministru de interne, I. Pherekyde :
Consimt să se desvolte interpelarea ai.
2 dile; D. general C. Budişteanu : D-lor, sciţi
că ieri a fost o manifestaţie a studenţilor
universitari; cine a văjut-o a fost mirat de
faptul că, între studenţii manifestanţi, se gă
seaú şi studenţi militari.
0 voce : Grav !
D. general C. Budişteanu : Ceea ce este
mai grav încă, este că aflu ai că stu
denţii militari s'a dus la un oficer superior
sanitar şi l'aú întrebat ce să facă, şi acel ofi
cer superior le-a dis: faceţi-vă solidari cu
studenţii civili !...
Voci: Al a 1 (Mirări).
D. Gr. Ştefănescu: Este serios acésta ?
D. general C. Budişteanu: Faptul îl sciü
de la d. dr. Manolescu, aci presinte.
Faptul este aşa de grav, în cât cred că
guvernul nu va întâria nici un minut ca să
facă o anchetă şi să pedepséscă aspru pe
culpabili.
D. preşedinte, N. Gane: D. colonel Obe
deanu are cuvîntul.
D. colonel V. Obedeanu : Cedez d-lui dr.
Manolescu, avénd a vorbi în aceeaşi cestiune
cu d. general Budişteanu.
D. dr. Manolescu: Este adevărat că ali,
la ora 1, când trebuia să încep cursul la fa
cultatea de medicină, nu s'a presintat de
cât un elev de la institutul medico-militar,
și la acestă oră aflând de grevă, am între
563
bat: pentru ce, şi mi sa spus că legea recru
tărei agravéză posiția studenţilor în aşa mod,
în cât ei cred de cuviinţă să protesteze prin
grevă; și am întrebat: cum se face că stu
denţii din institutul medico-militar, cari sunt
sub disciplină, cel puţin nu aú venit aceştia?
Şi mi sa răspuns, nu însă în aşa mod ca
tegoric, cum resultă din comunicarea d-lui
general Budişteanu, cum că un oficier supe
rior, profesor al facultăței de medicină, a
trimis pe studenţii din institutul medico-mi
litar, ca să se ducă să se facă solidari cu
studenţii civili grevişti.
Eü am spus d-lui general Budişteanu că
am audit vorbindu-se, adică din svon, aceea
ce d-sa dice că a audit de la mine despre
acel oficier superior.
Dacă lucrul acesta este grav, d. ministru
de răsboiü să ancheteze. Nu am făcut afir
mațiune că am audit cu urechile mele.
Am creut să fac rectificarea acestei
nuanţe de înţeles.
D. colonel Al. Budişteanu : D-le preşe
importantă. Şi în momentul de faţă îmi
aduc aminte de cuvintele M. S. Regelui,
pronunţate acum câţi-va ani, în iua de 1
Ianuarie, cu ocasiunea unei recepţiuni la
Mitropolie. Aceste cuvinte sunt: pace, li
nişte şi concordie.
Bine ar fi, d-lor senatori, să profităm de
acele cuvinte în töte ocasiunile, când se în
tâmplă lucruri cari sunt nu tocmai regulate.
Sa cerut anchetă. Nu am nimic de dis.
Doresc numai ca acéstă anchetă să aibă în
vedere: pace, linişte şi concordie.
Eü, d-lor senatori, nu am luat parte la
discuţia legei de recrutare, căci aşi fi pro
pus a se face mici excepţiuni, pentru duoă
categorii de 6meni, pentru preoţi şi pentru
doctori.
D. general G. Anghelescu: Cer cuvîntul.
D. C. Costescu-Comăneanu: Cer cuvîntul.
D. Nicolae Ionescu: Cer cuvîntul.
D. colonel Al. Budişteanu : Cereţi toţi
cuvîntul, dacă voiți; eü voiü urma, însă, a
spune ce gândesc.
Ce voiți, d-lor senatori, trebue să ţinem
socotélă de preoţi şi de medici, pentru că
cu dénşii ne nascem, trăim, şi cu dânşii mu
rim. (Ilaritate).
Am obiceiul să spun ce am în inimă,şi
nu mă tem de cât de Dumnedelă.
Eü, mai am o deosebită consideraţie pen
tru doctori, şi acéstă consideraţie o am, pen
tru că medicii, prin sciinţa şi devotamentul
lor, au scăpat viaţa Moştenitorului Tronului,
fără care, în grea situaţie s'ar fi găsit ţéra
móstră.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, cuvintele ce s'aú pronun
ţat, aú deşteptat o emoțiune adâncă în Se
nat. Mulţi din d-nii senatori ai cerut cuvîn
tul, îi rog cu stăruinţă să renunţe de a dis
cuta astădi acéstă cestiune. Faptul care a
fost semnalat are o gravitate însemnată, şi
numai atunci va fi util ca d-vóstre să vă
rostiţi asupra faptului, când veţi fi în posi
ţiune, în urma cercetărilor ce se vor face,
să"lcunósceţi deplin. Voiü semnala colegului
564
meü faptele grave cari ai fost arătate, şi
tótă ostenéla se va da pentru ca adevărul
să fie cunoscut; să fiţi încredinţaţi, d-lor se
natori, că guvernul îşi va face datoria. (A
plause).
Voci: Inchiderea discuțiunei.
D, Nicolae Ionescu (în contra închiderel
discuțiune): D-lor senatori, cestiunea susci
tată de d. general Budişteanu,privesce pe
Senat şi numai pe Senat, căci studenţimea
a protestat în contra lege, aşa cum Senatul
a făcut'o. Prin urmare, rog pe d. ministru
de interne, ca d-sa să respecte Senatul, cum
el însuşi s'a respectat. Asemenea rog pe
senatorii din minoritate, cari ai o opiniune
deosebită de a majorităței, să aibă respect
pentru prestigiul acestui Corp matur.
Legea de recrutare, votată de Senat, s'a
dus la Cameră.
Saú făcut manifestaţiuni. După ce Ca
mera se va pronunţa, vom vedea şi noi ce
avem de făcut. Acum nu e vorba să facem
şi noi demonstrațiuni, trebue să respectăm
votul nostru de ieri, căci numai ast-fel pres
tigiul Senatului va rămâne întreg. (Aplause).
D. G. Esarcu (pentru închiderea discu
țiune): In urma celor dise de d. N. Ionescu,
nu mai am nimic de dis; cred că cestiunea
nu se péte întórce în discuțiunea Senatului,
astădi dupe ce legea s'a votat. Legea se află
înaintea Camerei; Camera pte să o modi
fice şi o va reîntârce înapoi. Dar, în tot ca
sul, cum a is venerabilul representant de
la Tecuci, nu e demn pentru noi să voim
să facem manifestațiuni saă popularitate şi
să revenim asupra unei cestiuni judecate,
avênd aerul că ne plecăm în faţa unor pro
testațiuni de stradă, pe cari le reprobăm cu
toţii şi în faţa cărora nu putem să depunem
armele. In adevăr, cele spuse de d. general Bu
dişteanu sunt lucruri importante, dacă sunt în
adevër oficierii sanitari superiori cari a în
curagiat mişcarea. Rămâne ca guvernul să
ia măsurile de cuviinţă. Rog dar Senatul să
închidă discuţiunea care este, în ori-ce cas,
neoportună.
– Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se primesce.
D. colonel V. 0bedeanu: D-lor senatori,
alaltă-ieri a fost la ordinea dilei împămén
tenirea d-lui Mardiros Alaci, care sa amânat
pe motivul că a venit o protestare. Am onó
rea a depune pe biuroù un contra-protest al
ómenilor celor mai oneşti din comuna Pan
ciu, ale căror semnături sunt legalisate de
autoritate, iar nu venite pe cale anonimă.
Parte chiar din 6menii cari ală iscălit pro
testarea se plâng că ai fost surprinşi şi că
cele ce ai iscălit nu sunt adevărate.
D. preşedinte, N. Gane: Se va avea în
vedere la discuțiunea indigenatului în ces
tiune. Acum intrăm în ordinea ilei. La or
dinea ilei sunt duoă interpelări: una a d-lui
Brabeţeanu şi alta a d-lui Racoviţă. Fiind
că d. ministru consimte, da cuvîntul d-lui
Racoviţă.
D. C. Racoviţă: D-lor senatori, înainte
de a intra în desvoltarea interpelărei mele,
vă rog să 'mi permiteţi să dic câte-va cu
vinte. Nu fac acéstă interpelare nici de ură,
- DESBATERILE SENATULUI
nici de interes; de cât, sunt representant al
Tecuciului şi am fost lăsat de răposatul An
ton Cincu ca executor testamentar pentru
înfiinţarea spitalului din Tecuci.
Intru acum în desvoltarea interpelărei
mele.
Sunt 5 ani de când Anton Cincu a făcut
un act de bine-facere, lăsând 200.000 franci
pentru înfiinţarea unui spital în Tecuciă.
Aceşti bani, înainte de a muri Anton Cincu,
"I-a depus la casa de depuneri, iar recepisa
a dat'o în mâna d-lui ministru de interne,
ca, ori când va voi, să încépă zidirea acestui
nenorocit spital.
Eü am fost numit executor testamentar
împreună cu alţi patru, şi am început a lu
cra cu tétă seriositatea, credénd că majori
tatea acelor domni voesc să se înfiinţeze spi
talul cât mai în grabă. Am mers cât-va timp
cu dénşii, până am văut că d-lor nu voesc
să facă spitalul, sub fel de fel de pretexte, şi
atunci d. ministru de interne'i-a silit să facă
planurile şi să publice licitaţiunea. El s'aú
supus şi a cerut 6.000 de franci din capi
talul depus,pentru facerea planurilor ; în
fine s'a scos în licitaţiune, dar nu ai voit să
facă licitațiunea la primărie, cum a ordonat
d. ministru, şi a ţinut licitaţia în casă par
ticulară; dar, în fine, acésta nu face nimic,
căci s'a lăsat 84/, % sub devis.
Când era să încépă lucrarea, a cerut lo
cul de la primărie, însă a is că nu este des
tul locul ce li sa dat.
Şi s'a dat atunci un alt loc şi locul spita
lului holeric, încât acest complex este a
própede şépte pogóne.
Apoi, pentru un spital de 30 bolnavi nu
ajung 7 pogóne ?
D, ministru a pus o condiţiune, de a se
cumpăra încă un loc, ca să fie în comunicaţie
cu şoséua naţională. Primăria s'a opus; cu
tóte acestea, a fost silită a cumpăra acest loc,
care nu făcea 5.000 lei, cu suma de 10.000
lei, şi numai cu condiţia acésta a încuviin
ţat d. ministru facerea spitalului pe acest
loc, numai ca să se isprăvéscă o-dată acestă
afacere.
In urmă, dupe ce s'a făcut licitaţia, ma
joritatea executorilor testamentari ai dis că
nu mai voesc locul, şi a propus să facă spi
talul pe malul Bérladului; a venit anchetă
sanitară, ingineri, și s'a is cătrebue să se
întăréscă malurile Bérladului.
Acest loc este în strada cea mai murdară,
neîndestulător pentru a se face plantaţiile
necesare, şi dacă s'ar fi zidit acolo, trebuia să
se facă un dig pe malul Bârladului, căci e
aşa de aprópe de apă în cât la un metru şi
jumătate adâncime dai de apă.
Cu tóte că s'a făcut licitaţie, care a fost
aprobată de d. ministru de interne, a ţinut
pe antreprenor mai multe luni fără a 'i da
în stăpânire locul; în urmă s'aú învoit cu
dênsul, dându'i înapoi garanţia şi o despăgu
bire. Ministrul, văênd că executorii nu vor
a începe zidirea, le-a cerut planul, chiar prin
portărei, însă ei s'aú împotrivit cu totul de
a da acel plan care era făcut, cum am spus,
cu suma aceea de 6.000 franci.
Têrgoveţii cerea, medicii cereai, fiind-că
19 Martie 1809
spitalul actual nu pote să mai existe, până |
şi pereţii şi tot e molipsit, în cât şi din in
specţiunile cari le-a făcut medicii inspec
tori s'a constatat că spitalul nu mai pite
aduce de cât răă bolnavilor.
In urmă, s'a mai trimes încă o anchetă;
cu totul, şepte anchete.
Ancheta din urmă a dis, că lecul acela de pe
malul Bârladului nu e bun, dar e un altul mai
bun. Şi a isd. ministru: ia să vedem, că eiosi
viü să plătesc locul şi să clădim acolo; când
a audit că acel loc ţine 40.000 lei, nu
dat nici un ban, şi d. ministru a is că nu e
nimic de făcut cu dânşii. Am să dai în an
treprisă, am bani la disposiţie, o să plătesc
să se facă un plan noi, şi o să fac spitalul
A trecut mult timp. Acum d. ministru
spune că are să le facă încă o somaţiune, în
cât... somațiuni peste somaţiuni, anchete peste
anchete, pare că cine scie ce mare cestiune
ar fi.
De atunci duoă răsbóie s'aú mântuit, răs
boiul Greciei şi răsboiul Americei,iar spi.
talul acela tot nu s'a mai construit.(Apla
use, ilaritate).
Dar, d-lor ne acusă în töte întrunirile ci
noi suntem contra spitalului. Dar ce interes
avem noi? Să credeţi că ei, care sunt far
macist, nu am nici un interes; eă nu dai
medicamente la spital; spitalul are tarmacii
lui de 12 ani. Ei nu am de cât un singur
interes, acela că sunt cetăţen, că un om de
bine, care nici nu era din partidul nostru,
m'a lăsat executor testamentar şi de 5 ani
nu se mai execută, în cât mă mustră cuge
tul că nu 'i pot împlini voinţa. - Apele la
d-vóstră, d-le ministru; arătaţi mai multă
energie, arătaţi, în sfîrşit, că mai e unguvern
care trebuie respectat; nu lăsaţi ca niste
copii, cari de abia a ieşit pe lume, să şi
bată joc de legi şi de voinţa din urmă a ur
nui bine-făcător.
Cum vor mai fi încuragiaţi alţi binefăcă.
tori, dacă o asemenea faptă bună nu se pune
în aplicare? Nu va mai da nimeni nici un ban,
Să nu credeţi, d-le ministru, că fac ces
tiune de oposiţiune, dar sunt dator să aduc
acésta la cunoscinţă, fiind-că sunt executor
testamentar.
Va trece şi anul acesta şi vom rămâne
tot ca mai înainte.
"Mi reserv dreptul de a răspunde dupei
ministru, dacă va bine-voi să răspundă.(
plause).
D. ministru de interne, M. Pherekyde
D-lor senatori, interpelarea d-lui Racoviţi
are o deosebită seriositate, nu numai pentru
că d. Racoviţă e representant al Tecuciului,
dar pentru că d-sa are şi o altă calitate
a fost judecat de un adversar politic a
demnul urmaş al d-sale în satisfacerea unui
act de binefacere.
Donatorul, care a destinat suma de la
200.000, pentru a se face acest spital
Tecuciü, era adversarul politic, în totă vie
lui, al d-lui senator Racoviţă; cu töte ace“
tea, când a destinat aceşti bani pentru fi
cerea unui spital, nu a credut că pâte găsi
persónă mai demnă, ca să o însărcinete
îndeplinirea acestei voinţe; de cât pe adver
19 Martie 1899
sarul sălii politic, pe d. senator Racoviţă.
Ast-fel în cât, vedeţi cu câtă atenţiune ur
méză să fie ascultat d. Racoviţă în reclama
țiunea sa.
D. P. Grădişteanu : Bine stai conserva
torii în Tecuciü !!!
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Faptul însă, d-lor, este, cum a spus în mod
glumeţ d. Racoviţă: s'aú mântuit duoë rës
bóie şi acest spital tot nu s'a făcut; căci,
precum spune onor. d. Grădişteanu : n bine
stă partidul conservator în Tecucis.
Din cestiuni, d-lor, de antagonism politic,
urmaşii donatorului a adus piedici la con
strucţiunea acestui spital. Urma ca locul,
pămèntul pe care să se construiască spita
lul, să fie dat de primărie.
Primăria a destinat locul unde fusese un
vechiü spital. Consiliul sanitar, avénd sar
cina, conform voinţei donatorului, de a su
praveghia planurile, a luat măsuri ca pla
nurile să fie făcute în vederea locului care
era destinat.
In primul moment, moştenitorii donato
rului recunosceaú că acest teren este bun,
când, de o-dată, vin cu reclamațiune la mi
nisterul de interne, dicénd: noi suntem cei
mai doritori ca donaţiunea autorului nostru
să fie spre binele oraşului Tecucii, deci a
veţi un cuvînt să ne credeţi când vé spu
nem că s'ar face o greșelă dacă spitalul s'ar
construi pe acest teren....
0 voce : Sub ce cuvînt ?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor făceau parte din comisiunea instituită
sub preşedinţa d-lui Racoviţă pentru supra
veghierea construcţiunei; şi arăta cusuru
rile ce ar avea acest teren, care, diceaú,
presinta 6re-cari inconveniente.
Aú oferit un alt teren, propunând ca din
avutul lor proprii să cumpere acest teren,
pe care 'l determina, pehtru facerea spita
lului.
Primăria, vădênd piedicele aduse, obiec
ţiunile făcute în contra primului teren, spre
a le înlătura, a mai cumpărat o limbă de
pămènt ce despărţea terenul de o şosea şi
spunea ministerului: fiind-că în contra locu
lui pe care noi l-am propus s'aú făcut obiec
ţiuni, că situaţiunea este 6re-cum defectuósă,
iată că am debursat o sumă de bani şi am
mai cumpărat o bucată de pământ, aşa în
cât, terenul pe care se pte construi spita
lul, se află acum pe trei faţade.
Representanţii familiei însă, spunea : nu
puteţi face spitalul pe acel teren, pentru că
este grei a se da o scurgere apelor. Trebue
să adaog, d-lor, că în donaţiune se coprin
dea clausa că dupe ce se va construi spita
lul, pentru numărul de paturi determinat,
să se facă şi un stabiliment de băi pentru
public, al cărui venit va fi întrebuinţat tot
în profitul spitalului. Prin urmare, trebuind
a fi aşeat în acest loc şi un spital şi un
stabiliment de băi, trebuia o băgare de sémă
de aprópe pentru a se asigura scurgerea
apelor, fără de care s'ar provoca infecțiune.
Stăruind în critica primului loc, vin eredii şi
presintă un alt loc, care 'l pretind mai bun,
pe marginea Bérladulul, jicénd că ei plă
DESBATERILE SENATULUI
tesc din banii lor acest loc, ca să nu se facă
spitalul unde cerea primăria.
Negreşit, a trebuit din noi să se facă cer
cetări, căci, în definitiv, nu ar fi fost o pa
gubă pentru comuna Tecuci, căci ar fi ră
mas proprietară pe primul loc, căruia "i ar
fi dat o altă destinaţie.
Faţă de acest al duoilea loc, oferit de erei,
s'aú ridicat alte obiecţiuni : că păméntul nu
ar fi sănătos, că spitalul va fi infectat de tă
băcării, cari sunt în vecinătate, că este si
tuat într'o parte a oraşului care nu e pro
pice pentru un spital, şi că n'are să fie spre
folosul bolnavilor.
Tóte aceste cestiuni a fost obiectul unor
studii speciale, din causă că moştenitorii se
împotriveală dorinţei d-lui Racoviţă şi a con
siliului comunal, ca spitalul să se facă pe lo
cul pe care primăria îl destinase.
Constatându-se că obiecţiunile sunt seri
óse, faţă de acest al duoilea loc, s'a propus
de un membru al consiliului de igienă un al
treilea loc, unde scurgerea apelor s'ar pu
tea stabili mai cu înlesnire.
D-lor, şi în privinţa acestui loc, al treilea,
cu învoirea tutulor, şi a consiliului comunal
şi a familiei, s'a făcut un alt rênd de cer
cetări.
De unde se credea că locul s'ar putea
cumpăra cu suma de bani destinată de fa
milie, pentru al duoilea loc, s'a vëut că tre
bue o sumă întreită, care, nefiind oferită de
familie, ar fi trebuit luată din banii destinaţi
pentru construirea spitalului, ceea ce ar fi
fost un act de rea administraţie, căci pri
măria avea deja un teren pentru cons
trucţie.
Acesta fiind cel din urmă stadiü al afa
cerei, dosarul s'a cerut la Senat pentru fa
cerea interpelărei.
In timpul acesta, n'am putut face alte lu
crări de cât, în prevederea construcţiunei
spitalului pe locul cel ântêiü al primăriei, să
examinez, prin cercetări technice, care ar fi
mijlocul de a asigura scurgerea apelor, atât
ale spitalului cât şi ale băilor.
Lucrarea s'a făcut. Acum, d-lor, rămâne
să executăm construcţiunea; suntem însă
împedicaţi materialicesce de a pune planu
rile în executare, pentru că ele a fost în
credinţate unui membru al familiei care re
fusă a le înapoia.
Fiind-că acest refus trebue să tragă con
secinţe judecătoresc, trebue să punem în
întârdiere pe acest membru al familiei de a
restitui planurile cari au fost făcute cu
banii din donațiune.
Dacă el refusă a restitui aceste planuri,
consecinţele îl vor privi; însă, pentru a nu
perde timp mai mult, vom face alte planuri
şi, chiar în campania anului acestuia, vom
începe lucrările.
D-lor, în tot cursul acestui timp am cre
ut, fiind-că mă găseam în faţa familiei do
natorului, care familie urma să împărtă
şéscă dorinţa acelui om generos, care a fă
cut actul de donaţiune, am creut că un
sentiment de pietate ii obligă a înlesni reali
sarea scopului urmărit de donator, am cre
ut că este de datoria mea să arăt cea mai
565
mare condescendenţă pentru d-lor; dacă
m'aşi fi găsit faţă de perséne străine de dona
tor, aşi fi fost mai riguros, aşi fi întrebuin
ţat în mod strict dreptul ce aparţine autori
tăței, faţă însă cu familia donatorului am
creut că este bine să mai las din rigórea
acestui drept, am mers până la extrema
condescendenţă. Cu téte acestea, nu am pu
tut dobêndi ca d-lor, în acord cu noi, să ne
ajute în construcţiunea spitalului.
Am terminat cu era condescendenţelor şi
sunt decis să ușez de tóte rigorile dreptului
ce 'mi dă legea, şi să fac ca spitalul să fie
cât mai curând terminat.
D. C. Racoviţă: D-lor, în parte sunt
mulţumit de explicaţiunile d-lui ministru.
Sunt însă dator să "i aduc aminte ceea ce
d-sa a putut uita, că a pus 6re-cari condi
țiuni; a dis: dacă veţi cumpăra locul, vă în
cuviinţez;în cât primăria a făcut virimente,
ca să ptă plăti locul, şi d. ministru a încu
viinţat.
Rëü însă şi fără cale a fost că a încredin
ţat planurile acelor d-ni, cari adi nu vor să
scie nici de autoritatea ministerială, nici de
nimic.
Sciü că d. ministru are bună-voinţă,
dar 'i-a lipsit energia, căci nu trebuia să
lase nisce copii să "şi bată joc de autoritate
şi să nu dea planurile făcute cu banii epi
tropiei, lăsaţi de părintele lor; va trece cam
pania anului acesta şi nu se va face spi
talul. -
Acei d-ni s’ai jurat că, cât vor fi liberalii
nu vor face spitalul; dar nenorociţii cari vin
la spital, nu întrébă cine l'aú făcut, liberalii
saü conservatorii, ci vor bine-cuvînta me
moria lui Anton Cincu. Oposiția acelor
d-ni este neseriósă.
Eü am fost adversar politic cu Cincu, însă
dénsul,înainte de a muri, m'a chemat şi'mi a
dis: sciü că esci om onorabil, activ şi ener
gic, te pun executor testamentar; şi am primit
acéstă însărcinare.
In acéstă calitate 'mi am făcut datoria;
dacă nici dupe acésta nu se va face nimic,
eü îmi declin ori ce responsabilitate, eü nu
voiü fi vinovat de neexecutarea testamentu
lui, vinovaţi vor fi aceia cari fac prea multe
concesiuni, dupe cum le-a făcut până acum.
(Aplause).
–Se pune la vot închiderea incidentului,
şi se primesce.
D. preşedinte, N. Gane : Acum, conti
nuăm cu ordinea dilei. Avem interpelarea
d-lui Brabețianu. D-sa are cuvîntul.
D. I. Brabeţianu: D-lor senatori, în in
tenţiunea mea n'a fost să adresez d-lui mi
nistru de interne o interpelare, ci mai mult
o simplă întrebare : dacă nu găsesce că e
timpul să pună capăt situaţiei, pe care ei
am calificat'o de scandalósă, de la primăria
din Caracăl, unde consilierii refusă de duoë
luni a se întruni şi lucra cu primarul. Am
fost silit să recurg la forma de interpelare
pentru, că dupe regulament, – şi se pare
că regulamentul e făcut numai pentru opo
siție,—nu putem adresa o simplă întrebare
d-lui ministru.
Acum însă, nu mai are nici un interes în
 566
trebarea mea, fiind-că răspunsul d-lui mi
nistru stă în revocarea primarului, publi
cată prin Monitorul Oficial, lucru de care,
de altfel, mă şi prevenise personal.
Nu tăgăduiesc că e dreptul, în principii, al
d-lui ministru, a revoca pe primar sau a di
solva consiliul comunal; dar tot aşa e de ne
tăgăduit dreptul meu a discuta motivele pe
cari s'a întemeiat decisiunea sa, şi pentru
acésta îl rog să bine-voiască a da ordin să
mi se pună la disposiție raportul prefectului,
care a cerut revocarea primarului, având
să "i adresez o interpelare în acestă pri
vinţă.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor, în adevăr, în diua când d. Brabețianu
"mi-a anunţat interpelarea, nu am putut să
îmi dată séma imediat de întrebarea ce d-sa
'mi punea. Cinci minute în urmă "ia-m spus,
că chiar în diua aceea erată a se face lucră
rile pentru revocarea primarului,
Care era situațiunea ? Primarul din Ca
racal era în luptă cu întreg consiliul comu
mal, şi unanimitatea consiliului declarându
se că refusă a mai lucra cu acest primar.
D. I. Brabeţianu: Minus veri-o 3, 4,
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Am aci procesul-verbal al şedinţei, în care
vëd că votul este dat în unanimitate.
În faţa acestei situaţiuni, era o alegere de
făcut: sată consiliul comunal, sală primarul.
Ei cred, d-lor, că este mai în spiritul admi
nistrațiunei elective, în spiritul chiar al con
stituirei autorităței primarului, ca să se ţie
sémă înainte de töte de părerea întregului
consilii`omunal. Care este, în instituţiunea
nóstră comunală, basa putere, a manda
tului primarului? Este votul consiliului co
munal; de aceea are primarul cădere ca să
administreze interesele oraşului, pentru că
primesce acest mandat de la consiliul co
munal, care el însuşi îl a primit de la ale
gători.
Cum ar fi în acord cu acestă idee, men
ţinerea autorităței unui primar în contra
voinţei consiliului comunal întreg ? Ore
acésta ar fi în acord cu ideia că primarul e
mandatarul ales al comunei ” Învederat că
nu, pentru că am fi în contradicțiune cu ex
presiunea voinţei comunei, care residă în
votul unanim al consiliului comunal. Afară
numai dacă onor. d. Brabețianu, punându-se
pe calea arătată de unul din ante-mergătorii
d-sale în direcţiunea conservatore, este aşa
de mândru de triumful dobândit în alegerile
comunale, în cât voesce să aibă ocasiune de
a dobândi un nou triumf, de aceeaşi natură,
în alegerile comunale. Ei cred că acestă în
DESBATERILE SENATULUI
părtat de concetăţenii lui, şi el, primind a fi
ales primar, se obligase să îşi dea demisiu
nea, pe care obligaţiune, în urmă, nu voia să
o execute, şi pentru acest cuvînt consiliul
comunal a dat votul de neîncredere ; mai
mult, consiliul luase cunoscinţă de situațiu
nea financiară, de administraţiunea trecută
a acestui fost primar, în urma căreia co
muna era în deficit ; În trecut fusese alcă
tuit budgetul cu venituri fictive, ast-fel în
cât cheltuielile se făceală, însă nu și 16te in
casările; trebuia ca noul consilită să ia dis
posiţiuni cu totul altele, pentru a remedia
unei administrațiuni greşite, şi nu credea că
se póte pune pe calea de îndreptare având
în cap pe fostul primar, pe care "Il făcea vi
novat de o greșită administrațiune.
Atunci am înţeles care e causa desbină
rei, și n'am mai stat la înduoială că singu
rul lucru ce era de făcut era de a ţine semă
de voinţa unanimă a consiliului comunal; și
de vreme ce primarul, în contra unui vot
unanim, nu voia să se retragă, a trebuit ca
să fie depărtat.
D. I. Brabeţianu: Rog pe d. ministru să
se explice dacă unanimitatea de care vor
bresce este a întregului consilii, ori numai
a membrilor presenţi la acea şedinţă
D, ministru de interne, M. Pherekyde.
Unanimitatea membrilor presenţi.
D. I. Brabeţianu: Nu e tot una; e mare
deosebire. D-lor senatori, regret că d. mi
nistru intră în amănunte şi explicării cari,
mi se pare, că nu şi-au acum locul. Fiindcă
ei mi-am reservat dreptul a face deosebită
interpelare, putea şi dsa să se reserve pen
tru acea ocasiune, dar pentru că mă provocă,
să îmi permită a fi răspunde prin următoarea
Întrebare: consilierii, alegând pe actualul
Primar, îndeplineau o făgăduială angajată la
formarea listei cu care au intrat în luptă,
sai l-ai ales ca cel mai capabil dintre den
şi? În prima ipotesă nu ai făcut de cat sa
se ţină de vorbă; în a doua, au votat
dupe consciinţa lor. Ce a motivat schimba
re. Părerei lor despre acest primar, pe cat
* - nu au lucrat de loc împreună şi
ca se gasesc motive, sa recurs la fapte din
administraţia trecută, a căror răspundere
voi dovedi că cade în sarcina altuia, care
nu e în consilită, a prefectului, şi tot de
rului!
Vede, prin urmare, că trebuie să fie ali,
* la mijloc, şi acesta e că se voiesc. „I
* In locu-i, a unui nepot al prefectului,
Vorbeste de ministru de consilii. Dar si
19 M.
Mie'mi e indiferent că va fi
bian sau altul. Nu ţin personal,
vrea consiliului, căci o-dată,
restul politic ce exista la alegeri
Pentru ce aş dori să se facă
parţială? Pe mine însă mă în
petrecute cu acestă ocasiune. La
pe a mi se pune la dispasi
Prefectului, pentru a face o in
acéstă privinţă.
D, preşedinte, N. Gane: D.
interne are cuvîntul.
- 9. Costescu-Comăneanu
incidentului.
- colonel Al. Budişteanu: I
trebue să vorbéscă.
D, ministru de interne, M.P
Voiam a răspunde d-lui Bran,
Voi face plăcerea d-lui Coman,
Îesc numai, cu surprindere,
nu pentru neînţelesul interes
Pentru un fost primar care sa al
mar liberal.
- Se pune la vot închiderea in
şi se primesce.
D. dr. Iovitz: Am cerut cuvint
dine ilei, ca să vă rog să nu
ainte de a începe discuţia lega
batere împrumutul judeţului
0 voce: La urmă,
D. dr. Iovitz: Sunt, d-lor, la
P* ar trebuesc continuate în
***, şi nu se pate până nu se
şi d-sa.
Voci: Da, da.
- Se pune la vot propunerea
lovitz şi se primesce.
9-9. Russu: Am onore a adres
*Pelări: una d-lui ministru de i
*: d-lui ministru de lucrări publ
9-a d’ântei, adresată d-lui mi
*ne, e redactată în termeni ,
Interpelare
- Pog respectuos pe d. ministr
*: dacă are cunoscință că consi
* al judeţului Botoşani, în ședit
9 Noembre 1898, a autorisat pe 3
al Județului de a intra în tratării
* În numele judeţului, pentru un
urbea Botoşani, pe care se gă
ale unui spital israelit, început o
9 ani în urmă şi lăsat tot de atun
*ire, şi că d. prefect, intrând înt
 19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 567

lui şi că, licitaţia din 5 Octombre 1898, s'a făcut o licitațiune a pietrişului în dispre
ţinută la prefectură, este păgubitóre pentru ţul şi a decisiunei ministerului lucrărilor
publice sub No. 11.418 din 16 Iulie 1898,
deţ, fiind făcută ofertă mai de înainte şi
ult mai avantagićsă pentru procurarea din care resultă pagube pentru judeţ.
celor stâlpi, ofertă însă, de care nu s'a ţi Ce măsuri a luat d. ministru pentru în
mutsémă? dreptarea acestor rele şi apărarea judeţului
Ce măsuri a luat d. ministru în acestă de pagubele ce "i-a causat acéstă procedare"?
cestiune? 2. Are cunoscință d. ministru despre darea
G. Russu. în antreprisă a duoë podeţe din comuna To
8 Martie 1899. dereni, judeţul Botoşani, date pentru con
strucţie în întreprindere lui Adolf Vitner, la
A doua interpelare, adresată d-lui minis
licitaţia ţinută în 8 Iunie 1898, – în urmă,
tru de lucrări publice, are următorul cu
: tot aceste podeţe s'aú dat de către prefec
prins: „
tură, prin un contract din 28 Noembre, unui
Interpelare
alt individ, într'un timp când podețele erai
1. Rog respectuos pe d. ministru al lucră aprópe terminate, întreg materialul procu
- rilor publice, să”mi dea lămuriri: dacă are cu rat de antreprenor şi situaţiunea făcută. In
noscință despre procedeul urmat de către acéstă afacere s'ală petrecut neregularităţi
prefectura judeţului Botoşani cu darea în an grave de către prefectură, în urma cărora
treprisă a pietrişului pentru şoséua Ştefă judeţul este ameninţat de un proces din
nesci din judeţul Botoşani, din anul espirat partea vechiului şi adevăratului antreprenor.
1898, în care sa comis de către prefectură Ce măsuri a luat sală are de gând a lua
abateri de la lege şi, pe lângă violarea lege, d. ministru pentru înlăturarea acestor aba
teri de la lege, cari ameninţă a se resfrânge
în daune pentru judeţ?
G. Russu.
1899, Martie 8.
D. preşedinte, N. Gane: Bine-voiţi a de
pune la biuroi interpelările în scris, spre a
se comunica guvernului.
– D. ministru de interne, M. Phere
kyde, pentru d. ministru de externe, Dim.
A. Sturdza, comunică Mesagiul Regal în
alăturare cu proiectul de lege relativ la
aprobarea convenţiunei comerciale, înche
iată la 9/, Martie 1899, între România şi
ţările de jos; apoi adaugă:
D-lor senatori, vă rog, să bine-voiţi a încu
viința urgenţa pentru studiarea acestei con
venţiuni.
–Se pune la vot urgenţa şi se primesce.
D. preşedinte, N.Gane:Se va trimite la
secţiuni de urgenţă.
– D. dr. Iovitz, raportor al comitetului
delegaţilor de secţiuni, dă citire următoru
lui raport şi proiect de lege:

Domnilor senatori,

: Proiectul de lege prin care judeţul Dâmboviţa este autorisat să contracteze de la casa de depu
;- neri, consemnaţiuni şi economie un împrumut de 200.000 lei, votat şi adoptat de Adunarea depu
1: taţilor în şedinţa de la 18 Februarie 1899 şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No.
851 de la 1 Martie 1899, secţiunile d-v6stre, luându'l în cercetare, tâte "I-aú admis numind delegaţi:
Secţiunea I pe subsemnatul;
: » II „ d. George Russu;
ti » III - a. C. Costescu-Comăneanu;
„ IV » , Petrică Petrescu, şi
» V » - Mihail Schina, cari, întrunindu-se în diua de 6 Martie 1899,
saú constituit în comitet al delegaţilor, sub preşedinţa d-lui C. Costescu-Comăneanu şi, luând din
1: - noù în cercetare sus arătatul proiect de lege, "I-aú admis pe următórele considerante:
Consiliul general al judeţului Dâmboviţa, având în vedere absoluta necesitate ce este de a se com
plecta suma necesară pentru reconstruirea podului Mihai-Bravul de peste rîul Ialomiţa, precum şi
de a se construi un spital de plasă la Găesci şi repara localul tribunalului din oraşul Târgovişte, prin
încheiarea luată în şedinţa de la 15 Octombre 1898 a sesiunei sale ordinare, a decis, în lipsă de alte
mijlóce, a se contracta de judeţ, în arătatul scop, de la casa de depuneri şi consemnaţiuni, sală de la
ori-care altă casă, un împrumut în sumă de 200.000 lei, plătibil în termen de 20 ani, prin anuităţi,
cari se vor înscrie în fie-care an în budgetul decimilor judeţului între cheltuelile obligatorii.
Acest împrumut se va repartisa ast-fel dupe cum urméză :
Lei 80.000 pentru construirea unei aripe la localul tribunalului şi restaurarea lui;
» 41.000 pentru complectarea sumei necesare la reconstruirea podului Mihai-Bravul de
peste rîul Ialomiţa; -
- 79.000 pentru construirea unui spital de plasă la Găesci şi înzestrarea lui cu mobilierul
-
Lei 200.000 total,
Comitetul delegaţilor, apreciind necesitatea ce are judeţul pentru întâmpinarea cheltuielilor în
cestiune şi considerând că, dupe cum afirmă d. ministru de interne prin expunerea de motive, veni
turile ordinare ale judeţului Dâmboviţa sunt suficiente pentru plata anuităţilor împrumutului ce
voesce a contracta, vé rógă, prin subscrisul, raportor, să bine-voiţi, d-lor senatori, a da şi aprobarea
d-vóstre, următorului proiect de lege.
Raportor, Dr. D. IOVITZ.

L E C. E

Art. I. –Județul Dâmboviţa este autorisat a contracta de la casa de depuneri şi consemnaţiuni,

sală de ori unde va găsi, un împrumut în sumă de 200.000 lei, plătibil în termen de 20 ani, prin
anuităţi, cari se vor înscrie în fie-care an în budgetul decimilor judeţului între cheltuelile obligatorii.
 |
_
|

„, DESBATERIILE SENATULUI 19 Martie

A II. Acest împrumut se va repartisa astfel dupe cum urmeaza:

La 50.000 pentru construirea unei aripela localul tribunalului şi restaurarea lui,
4.000 pentru complectarea sumei necesară la reconstruirea podului Mihai Bravul
de peste rîul Ialomiţa.
„ 79.000 pentru construirea unui spital de plasă la Găesci şi înzestrarea lui cu mobi
_lierul necesar,
Total n 200.000,

Asta lege sa votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 18 februarie anul 1899, şi sa

adoptat cu majoritate de şase-deci şi trei, contra a 3

Preşedinte, D. GIANNI.
(L. S. A. D) Secretar, I. Procopiu,

— Se pune la vot cu bile proiectul de Senatul a adoptat legea.

D, preşedinte, N. Gane: Discuţiunea ge
nerală este deschisă,
- Necerând nimeni cuvîntul, se pune
la vot luarea în consideraţie a proiectului
rea in care - "*
de lege şi se primeste.
5, a succesiv citire art. 1 și 2 şi pu-
„„„„ la vot se primesc fără discuțiune.
lege în total, Acum avem la ordinea dilei raportul
D. preşedinte, N. Gane: Resultatul vo mitetului delegaţilor de secţiuni, as
tului este următorul:
proiectului de lege pentru consiliile j
v... . . . . . . . . . .
Majoritate regulamentară . . 32 "
Bile albe . . . . . . . . 46 - - raport. Prim-Micşunescu
Bile negre - - - - - - - - itie următorului raport şi proiect de

Domnilor senatori,

organizaţia noastră administrativă şi are origina in instituţiile administrative din Francia, de

„: sa calauzit legiuitorul român – anume desfiintatul consilii de stat care a funcţionat
": imi principelui Cuza – când sa organizat instituţiile miste judeţene şi comunale,

sint insa atunci, drept model şi ia mai cum visaţi la inspirată şi acesta de aceleași
incipii cari dupe vremuri sau desvoltat, au prevalat şi carti, in fine, domină astăzi în organisaţia ad
#strativă a Republice francese.
Ceea ce face însă în special acum obiectul desbaterilor nostre nu este întréga organisaţie admi
istrativă a ţărei, ci numai o parte din acestă organisaţie, anume acea privitore la administraţia ju

3 putea înfiinţa pe viitor în vederea realiste idei unei descentralist mai comple:

importanţă; ea este chiar ramura esenţială a acestui organism, căci judeţul este principala divisiune
„trială care cu timpul sa desvoltat şi sa consolidat, formând ca o mare comună; el este legătura

ganisaţie administrativă a trei şi, prin urmare, să renueze şi să decreteze tote subdivisiunile judeţului

Unul din elementele descentralisărei administrative, prescrisă de actul nostru fundamental, şi

„................ ... si aspiraţiile titular, este de o parte, nu ca autoritatea sa fie cat mai

traţilor în consilii administrative elective - acesta este chiar principalul element care constitue des
centralisarea administrativă.
19 Martie 1899 - DESBATERILI SINATULUI 69

ţiunea liberă de care are trebuinţă, pentru a dispune cu folos de averea judeţului şi a comunei, şi a
conduce bine diferitele interese ale localităței.
Este adevărat că, pe agéstă cale, legiuitorul trebue să procedeze cu maturitate, cu paşi măsuraţi,
trecênd de la o experienţă parţială la o alta mai întinsă; căci fără o asemenea procedare experimen
tală, progresivă, reforma descentralisatópe ar putea dea róde contrarii celor aşteptate ; corpul social
s-ar vedea de o-dată şi fără transiție lipsit de o salutară direcţiune pornită de la centru, idei desor
donate, subversive şi anarchice, şi ar putea lua sborul pe alocurea ; pasiunile, interesele personale, spi
ritul de parţialitate ar avea un joc liber în diferite localităţi şi starea generală ar suferi ; căci ţéra
este una ! - -

Avem însă acum tötă convingerea că experienţa făcută la judeţ într-un timp de 30 ani, de la
anul 1864–1894, va linişti téte temerile. Avem convingerea că practica administrațiunei judeţene
prin consilii elective forméză o şcélă bună, şi că astădi o reformă mai complectă pâte fi realisată
fără pericol, fără inconveniente. Avem acéstă convingere mai cu sémă în faţa resultatelor ce urméză
a da acum la noi pe fie-care an învăţământul public reorganisat, în faţa avântului ce cată a lua aşe
dămintele néstre de cultură şi de muncă economică.

Urgenţa lucrărei de faţă nu 'mi permite a intra aci într-o cercetare amënunţită a diferitelor fase
prin cari a trecut organisaţia administrațiunei judeţene dupe vremuri şi regimuri politice. Cred însă
necesar, d-lor senatori, în faţa importanţei unei cestiuni care atinge interesele vitale ale Statului şi
ale particularilor,—unei cestiuni care are o decisivă influenţă asupra desvoltărei tutulor instituţiilor
politice şi economice ale unei ţări, a arunca o privire retrospectivă din timpuri trecute până astădi
asupra isvórelor acestei organisaţiuni, asupra mersului progresiv a instituţiunilor administrative cari
fac obiectul preocupărei nőstre: prin experienţa trecutului, prin autoritatea cuvéntului legiuitorilor
din diferite epoce, lumina se va face mai clară şi şe va putea vedea de sigur mai bine, de cât prin
discuţiuni abstracte, dacă într-adevăr călcăm pe tărîm solid, pe calea adevăratului progres în reforma
ce ni se propune astăi; căci legile cele bune se fac pe basa tradiţiunei şi pe experienţa trecutului,
care singur pte lumina presentul şi asigura viitorul.
-

Impărţirea Franciei în departamente a fost opera Adunărei constituante din timpul revoluţiu-
nei de la anul 1789, când administraţia departamentală fu încredinţată unor corpuri electiye deli
berante, anume unui consilii şi unui directorat emanat din sînul acelui consilii; acest directorat
era în permanentă activitate,
Sub Constituţia, din anul VIII (1880) se numiră comisari ai guvernului pe lângă acele admi
nistraţiuni elective; iar mai în urmă, sub consulatul lui Napoleon I, se suprimară de tot acele admi
nistraţiuni şi se institui în locul lor un prefect cu un consilii de prefectură şi cu un consilii general
de administraţie, ai căror membrii erau numiţi de guvern,
Importanţa acelor consilii generale a crescut din ce în ce, pe cât a crescut şi importanţa de
partamentului în organisaţiunea administrativă a Statului, până ce cu timpul departamentul fu re
cunoscut ca persénă civilă. Desvoltarea şi lărgirea atribuţiunilor lor a urmat mersul ascendinte al
libertăţilor publice, şi de aceea la anii 1835–1838 se stabili iarăşi în Francia electivitatea membri
lor consiliilor generale. -

Pe timpul imperiului al II-lea, printr-un decret din anul 1852, se dete prefecţilor, agenţi ai puterei
centrale, atribuţiuni cari mai înainte era reservate direct numai miniştrilor, şi, lucru de notat,
acest decret purta numele de Decret de descentralisarea!... parcă descentralisarea ar consta întru a
lua 6re-cari atribuţiuni de la unii funcţionari superiori spre a le da agenţilor lor subalterni !...
Sub acelaşi imperii însă veni mai în urmă legea din anul 1866, care, dând 6re-care satisfac
țiune opiniunei publice, întinse cercul acțiunei departamentale şi dete consiliilor generale dreptul
de a statua în mod definitiv, asupra unui însemnat număr de interese judeţene. Dar mai cu semă în
anul 1871, se manifestă în Francia cu mai mare energie ideia de descentralisare administrativă, şi
o lege din acel an nu se mulţumi numai a mai mări atribuţiunile consiliului general, ci ea dete
acelor consilii şi acţiunea administrativă prin mijlocirea unei comisiuni emanată din sinul său, cu
însărcinare de a executa decisiunile consiliului, de a lucra în permanenţă în intervalul sesiunilor
alături de prefect pentru a 'l lumina, a 'l seconda şi a 'l controla.
Acésta fu inovaţiunea capitală din acea epocă în acéstă materie.
Precum în Francia, asemenea şi în Belgia, deputațiunile permanente ale consiliilor provinciale
iaú parte, activă la administraţia provinciilor.
570 DESBATERILE SENATULUI 19 Martie 1899

La noi, dupe cum se scie, legea nőstră judeţénă, promulgată la 31 Martie 1864, a fost modifi
cată la diferite epoce, dupe principii mai mult sau mai puţin oposite, sub influenţa vederilor sai
oportunităței politice: aşa la 31 Martie 1872, la 28 Februarie 1883, la 9 Aprilie 1886 şi, în fine, la
11 Mai 1894.
Pentru prima dată la anul 1864 se recunoscu la noi judeţul cu o existenţă proprie, dându-i-se
caracterul de persénă civilă, cu o administraţiune care tindea spre descentralisare: i se dete atunci
un consiliü administrativ judeţen electiv şi o comisiune alésă din sînul acestui consilii, care comi
siune, sub denumirea de comitet permanent, dobéndi cu timpul atribuţiuni din ce în ce mai întinse,
fiind însărcinată cu executarea decisiunilor consiliului. Acel comitet represinta pe consiliul județen în
intervalul sesiunilor sale şi funcţiona în permanenţă alături de prefectul judeţului.
Este adevărat că aceste instituţiuni, importate la noi din Francia şi mai în special din Belgia,
n'aú fost de îndată localisate în mod cu totul satisfăcător, conform stărei sociale şi culturale de atunci;
ele răspundeai mai mult aspiraţiunilor unui legiuitor influenţat de ideile Occidentului înaintat în cul
tură de cât adevăratelor nevoi din acea epocă. De altă parte, atât consiliul judeţén, cât şi comitetul
permanent, delegaţiunea sa, nu a avut şi nu putea avea, în tot timpul, acţiunea şi adevărata inde
pendenţă ce trebuia să aibă dupe natura acelor instituţiuni: de aceea nu sa putut realisa tóte pro
gresele aşteptate, – şi acésta se înţelege prin aceea că pe acele timpuri ţéra nu avea încă un perso
nal preparat pentru asemenea misiune.
Dar dacă administraţia intereselor judeţene nu a corespuns de îndată aşteptărilor legiuitorului,
este însă incontestabil că aplicarea principiului representațiunei administraţilor în sînul consiliilor
administrative nu a întâriat a da resultate frumése întru cât privesce pregătirea poporului pentru
viéţa publică, desvoltând iniţiativa individuală, practica libertăţilor. Pe lângă acestea, nu se pte nega
că, în mare parte şi în multe localităţi, administrațiunile locale sa resimţit de avantagele ce oferă
acţiunea unor consilii elective, lucrând în permanenţă pe lângă representantul puterei centrale, pre
fectul. Nu trebue să uităm că, în genere, perióda de la 1864–1894 a produs resultate satisfăcătóre
în acéstă privinţă: cetăţenii sai védut pentru prima dată chemaţi a se întruni, a se consfătui şi a
colabora la mersul afacerilor judeţene, la desvoltarea instituţiunilor culturale locale, la propăşirea
economică a judeţului, precum şi a comunelor rurale. In special, comitetul permanent a avut mi
siunea de a conduce comunele rurale şi pe cele urbane nereşedinţe de judeţ în primele dile ale orga
nisărei lor pe calea ce li se deschidea spre o stare de lucruri care, cu timpul, urma să fie opera lor
proprie; comitetelor permanente se datoresce regularea budgetelor, atât a judeţelor cât şi a comu
nelor, cari cădea sub controlul lor. Lor se datoresce, în multe localităţi, propăşirea aşejămintelor lo
cale de cultură şi instrucţiune publică; buna întreţinere a căilor de comunicaţie judeţenă, în
limitele mijlócelor de cari dispunea; ridicarea de clădiri frumóse pentru autorităţile publice; în
fine, o mulţime de aşedăminte de bine-faceri şi alte instituţiuni folositóre judeţului relative la starea
sanitară, la siguranţa publică a satelor, la desvoltarea economică a comunelor rurale, etc.
Instituţiunea comitetului permanent o găsim mai în töte ţările înzestrate cu o bună legislaţiune,
aprópe cu aceleaşi atribuţiuni ce le avea şi la noi înainte de anul 1894; aşa în Prusia, Belgia, Italia,
Austria şi altele.
Legea de la anul 1864 a stat în vigóre nemodificată până la 1872, când se dete consiliului ju
deţén dreptul de a alege pe preşedintele sălii, mărindu-se şi numărul consilierilor. -
La anul 1883 legea fu iarăşi reformată pe base mai largi, luând prefectului dreptul de a exe
cuta decisiunile consiliului şi trecénd acéstă atribuţiune asupra delegaţiunei naturale a consiliului,
asupra comitetului permanent. Acéstă lege a mărit cercul de activitate şi de iniţiativă a consiliilor
judeţene şi, cu 6re-cari modificări introduse în anul 1886 în acelaşi sens extensiv, ea a durat până
la anul 1894, când sa introdus regimul centralisator astădi în vigóre, părăsindu-se acum calea mer
sului ascendent urmat de la anul 1864 spre o progresivă descentralisare administrativă.
Legea din 1894 a restrîns atribuţiunile consiliilor judeţene, a desfiinţat comitetele permanente,
dând cea mai mare parte a atribuţiunilor lor prefectului, şi instituind o delegaţiune judeţenă care
nu mai are aprópe alte atribuţiuni de cât de a aproba budgetul şi de a verifica alegerile comunale,
care nu lucréză în permanenţă, nu mai are însărcinarea de a executa decisiunile consiliului judeţen,
ci este mai mult o simplă comisiune de încheiere de conturi. Iar tóte cele-alte atribuţiuni ale desfiin
ţatului comitet permanent sa dat asupra prefectului, devenit, în acelaşi timp, pe lângă calitatea
sa de agent al puterei centrale, şi administrator al intereselor locale judeţene, investit şi cu dreptul
de a executa el singur decisiunile consiliului județian.
Cu modul acesta, consiliul judeţén, micşorat în atribuţiunile sale, rămase şi fără un mandatar
19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 571

permanent în intervalul sesiunilor sale şi fără un executor în realitate responsabil a decisiunilor ce

el mai rămânea încă competinte a da; căci prefectul, în omnipotenţa sa, nu pte fi considerat ca un
adevărat mandatar pentru aducererea la îndeplinire a acelor decisiuni! Apoi ce independenţă, ce ini
țiativă mai pâte avea un consilii, în asemenea împregiurări? De altă parte, şi posiția prefectului a
devenit 6re-cum falsă faţă de consiliul judeţén, de 6re-ce el, suveran al situaţiunei, se vede în acelaşi
timp executor a decisiunilor consiliului! – Situaţiune anormală din tâte punctele de vedere!
Sistemul inaugurat la anul 1894, pe lângă că este contrari desvoltărei autonomiei locale, nu
oferă, de altă parte, nici o garanţie de bună administraţiune practică în localitate; căci atribuţiunile
grămădite asupra prefectului sunt atât de multiple şi variate, în cât, cu tótă activitatea şi capacita
tea de muncă ce am putea presupune unni funcţionar model, totuşi, el se află în imposibilitate
de a face faţă atâtor însărcinări ce apasă asupra lui, atât ca representant şi agent al guvervnului
central, cât ca unic administrator al tutulor afacerilor şi intereselor materiale şi morale, aşa de varii
şi numeróse ale judeţului ! -

Să trecem acum la examinarea principalelor modificări ce se aduc prin presentul proiect de

lege organisaţiunei nőstre administrative actuale, întru cât privesce legea județenă.
Ideile şi preocupările, sub impresiunea cărora sa întreprins reforma de faţă, a fost cele ce am
avut onórea a expune mai sus, şi, în consecinţă, sa făcut modificări fundamentale, cari schimbă
aprópe cu desăvîrşire fisionomia situaţiunei judeţene; cele mai principale sunt cele următóre: , ,
I. Ideia dominantă a proiectului fiind de a înlătura disposiţiunile de centralisare ale legei din
1894, sa redat judeţului dreptul de a se administra prin delegaţii săi, luând acest drept din mâna
prefectului, agent direct al puterei centrale şi neresponsabil faţă de delegaţiunea judeţului; sa ţinut
însă sémă, de altă parte, şi de raporturile ce légă judeţul cu condiţiunile de existenţă ale Statului,
de respectul datorit legilor generale, de protecțiunea ce se datoresce intereselor colective. In conse
cinţă, de o parte, atribuţiunile consiliului judeţén aú fost considerabil augmentate: Se recunsce
acum acestui consilii, în regulă generală, dreptul de a se pronunţa asupra a tot ce se referă la inte
resele locale ale judeţului; de altă parte, pentru unele acte, enumerate în mod limitativ, se cere şi
aprobarea autorităței superióre spre a deveni executorii, însă numai pentru acte de acelea cari pun
în joc şi interese generale, sa cari angagiază viitorul judeţului pe un număr prea însemnat de ani,
Intru cât privesce budgetul judeţului, acesta a rămas sub controlul central, căci interesele generale
ale Statului sunt strîns legate cu cheltuelile obligatorii cari urméză să fie prevădute în budgetul ju
deţului; şi apoi creditul public este interesat ca să se menţină o justă proporţiune între veniturile
şi cheltuelile fie-cărui judeţ. —Pe lângă acestea, consiliul judeţén este chemat a se rosti şi asupra tu
ulor obiectelor ce i se deferă de către Corpurile legiuitóre saú de către guvern. El pte adresa, prin
preşedintele sălii, d'a-dreptul ministrului competinte reclamațiunile ce ar găsi de nevoiă a face în in
teresul judeţului şi pâte exprima guvernului dorinţe privitre la interesele generale ale judeţului.
II. Noul proiect de lege sporesce numărul consilierilor judeţeni, urcându'l la cifra de 30 pentru
fie-care judeţ, în loc de 18 la cât se redusese prin legea de la anul 1894; acéstă inovaţiune este jus
tificată prin faptul că, prin reînfiinţarea comitetului permanent, consiliul va fi chemat să delege din
sînul séü un număr de membri cari să compună acel comitet, şi consiliul fiind chemat să judece şi
să aprobe gestiunea administrativă a comitenţilor săi, este necesar ca să aibă un număr de consilieri
destul de însemnat în vedere de a presenta garanţie de un control scrupulos şi imparţial. Şi apoi este
bine, este chiar necesar ca şi elementul rural să pétă fi şi el representat prin fruntaşii săi în sînul ad-
ministrațiunei judeţene, cum deja este representat în Camera legiuitóre: efectul va fi salutar sub di- ,
ferite puncturi de vedere. Se pregătesce tărîmul pentru o mai întinsă descentralisare, o mai întinsă
autonomie comunală, căci în sînul unor asemenea adunări deliberante se face şclă bună.
III. Dar reforma cea mai importantă dintr-acest proiect constă în descărcarea prefectului de ca
litatea sa de administrator al intereselor locale şi de executor, al decisiunilor consiliului judeţen,
adică în reînfiinţarea comitetelor permanente, însărcinate cu administraţia judeţelor în intervalul se
siunilor consiliului şi cu executarea încheierilor acelui consiliü. ,

Pe lângă cele-alte atribuţiuni ce le are comitetul permanent, i se dă prin presentul proiect de

lege şi un drept de control în administraţia comunelor rurale şi a celor urbane nereşedinţe de judeţ,
în ceea ce privesce actele relative la interesele speciale ale comunei, prin inspecţiuni periodice pentru
a se încredinţa de modul cum primarii, notarii şi casierii comunali îşi îndeplinesc îndatoririle lor.
Pentru acésta se încheie proces-verbal de inspecţiune în presenţa primarului comunei şi să recomande
mësuri de îndreptare, consemnându-se acestea într-un registru de inspecţiuni şi aducându-se faptele
la cunoscinţa prefectului. Comitetul exercită un drept de supraveghere asupra modului de adminis
 -

572 DESBATERILE SENATULUI 19 Martie 1899 -

traţiune a avutului bisericilor, ospiciilor şi spitalelor, aşeămintelor de bine-faceri şi de instrucţiune, a

atât cele dependinte de judeţe cât şi acele ale comunelor rurale şi a celor urbane nereşedinţei de ju- i
deţ. Inspectéză căile judeţene şi comunale din judeţ spre a se încredinţa de starea lor, luând măsuri
a se activa lucrările pentru construirea şi întreţinerea drumurilor, podurilor, canalurilor şi altor lu
crări de asemenea natură, puse de lege în sarcina judeţului şi comunelor.
Pentru a înlesni lucrările, sa dat preşedintelui comitetului permanent dreptul de a expedia şi
a executa el singur încheierile acelui comitet, precum şi de a emite ordonanţele de plată pe temeiul
decisiunei comitetului.
In anumite casuri, membrii comitetului pot fi revocaţi de către consiliul judeţén, fie dupe ini
țiativa sa proprie, fie dupe propunerea prefectului; o asemenea măsură însă nu pte fi luată de cât
cu duoë treimi a membrilor presenţi.
Dupe cum vedem, rolul prefectului rămâne dar acela de representant al guvernului pe lângă
autoritatea judeţénă. El ia parte la lucrările acestei autorităţi de câte ori crede necesar, însă fără
vot deliberativ. De altă parte, ca organ al puterei centrale, el pte suspenda executarea încheierilor
consiliului şi ale comitetului când ele sunt eşite din atribuţiunile ce incumbă acestor adunări, sa
când sunt vătămătre intereselor judeţului, acésta însă numai făcénd recurs la guvern în termenul
prevédut de lege. - -

IV. Dreptul guvernului de a disolva consiliile judeţene, dând loc la arbitrarii, de 6re-ce pun aceste
consilii la discreţiunea puterei executive, acest drept excesiv este, în mare parte, suprimat prin legea
de faţă ca prejudiciabil intereselor locale, şi se asigură ast-fel acelor consilii o durată de patru ani,
în care timp să "şi ptă exercita tótă activitatea în cercul atribuţiunilor lor. Cu tóte acestea, dreptul
de disolvare a fost menţinut de comitetul delegaţilor, în înţelegere cu ministrul de interne, pentru
unicul cas când consiliul ar lua resoluţiuni eşite din căderile sale, prin cari s'ar încerca a se aduce
veri-o atingere ordinei legale, sa veri-o jignire intereselor generale. Pentru cele-alte casuri proiectul
a adoptat un alt sistem de garanţii serióse, în vedere de a nu permite consiliilor judeţene de a se
sustrage de la îndatoririle lor legale şi pentru a sili pe membrii acelor consilii a se menţine în lega
litate şi ordine. Acest sistem constă întru a se considera ca infracţiune gravă la lege acele fapte abă
tute de la datorie cari ar fi de natură a împiedica mersul lucrărilor consiliului, ori a atinge ordinea
legală stabilită, – şi, ca consecinţă, sa deferit justiţiei, şi anume curței de apel respective, judecarea
acelor fapte şi aplicarea pedepsei prescrise: justiţia pte, în asemenea casuri, să ridice consilierilor
abătuţi mandatele lor, declarându'i chiar neeligibili pe timp de patru ani, în care cas se procede la
împlinirea vacanţelor produse, printr-o nouă alegere. – In casul de disolvare mai sus arătat, adică
când sunt în joc ordinea publică şi interesul general, acésta se va face prin decret regal, în urma
unei încheieri motivate a consiliului de miniştri, şi fără prejudiciul altei urmăriri dacă faptul va fi de
natură să cadă sub prevederile legei penale. – De altă parte, în aceeaşi ordine de idei, pentru ca in-
teresele locale şi generale să nu pericliteze în mersul lor regulat, rămânând autoritatea superióră de
sarmată în acţiunea sa, sa dat prefectului judeţului dreptul de a pronunţa suspendarea unei sesiuni
ordinare a consiliului, precum şi inchiderea unei sesiuni extraordinare, înaintea săvîrşirei lucrărilor
pentru cari consiliul a fost convocat, cu singura condiţiune numai ca suspendarea să se refere prin
ministerul de interne la consiliul de miniştri care statuéză asupra hotărîrei prefectului. – Guvernul
póte asemenea amâna o sesiune începută a consiliului judeţân prin decret regal, în urma raportu-i
lui motivat al ministrului de interne, care se va publica prin Monitorul Oficial. -

V. Intrucât privesce sistemul electoral, pentru a se atenua inconvenientele ce presintă în ge-

nere votul pe scrutin de liste, care conduce la compunerea unor adunări prea uniforme în vederi
şi credinţi, cu excluderea tuturor candidaţilor dupe listele rămase în minoritate, sa introdus prin
presentul proiect de lege un sistem de representare a minorităţei, şi sa realisat ast-fel o reformă im
portantă care corespunde unei cerinţe generale. Cu acest paliativ, sistemul scutinului pe liste tipă
rite, practicat şi la alegerile comunale, este preferabil sistemului votului uninominal, de 6re-ce, pe
lângă avantagii de alta natură ce oferă, presintă şi acela de a da nascere unor consilii alcătuite ast
fel în cât ele să presinte un complex bine combinat de specialităţi şi capacităţi al căror concurs e ne
cesar pentru o bună şi complectă administraţie, îmbrăţişând diferitele ramuri ale activităței sociale.
Dar el are încă şi avantagiul înlesnirei ce oferă pentru exprimarea sufragiilor, când este vorba de a
se constitui adunări aşa de numeróse; căci mulţi din alegători fiind încă lipsiţi de cunoscinţă de
carte, este evident că un mare număr de buletine uninominale ar pune pe aceşti alegători în imposi-
bilitate de a vota, sciind bine pe cine votéză dintre candidaţi.
Pentru a pune în practică representarea minorităței, sa ales, din diferite metőde practicate
în alte ţări, cel mai simplu şi mai lesnicios în sistemul nostru electoral, adică acela de a se reserva
pentru minoritate un număr determinat de locuri, chiar de la începutul scrutinului, şi sa acordat
19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI ! 573

minorităţei a cincea parte din numărul total de 30 locuri, adică i sa asigurat în sînul consiliului
judeţén un numér de şése representanţi, câte duoi de fie-care colegii: aceşti duoi membri se vor lua
din lista rămasă în minoritate şi anume cei duoi d’ântêiü înscrişi în cea listă cari ai întrunit mai
multe voturi dupe prima listă care a avut majoritatea. Acésta însă cu condiţiune numai ca acea
listă rămasă în minoritate cu ocasiunea scrutinului să fi întrunit ce puţin o cincime din voturile
exprimate. –Asupra acestui din urmă punct comitetul delegaţilor a întrodus o modificare în sens că
dacă tóte listele rămase în minoritate, luate împreună, represintă o cincime din voturile exprimate,
să se proclame şi în casul acesta aleşi cei duoi primi candidaţi dupe lista din minoritate care a
întrunit mai multe voturi. - -

In fine, art. 39 al proiectului prevede ca consiliul județen să elaboreze un regulament interior

prin care să determine modul dupe care are să exerciteze atribuţiunile încredinţate lui, în confor
mitate cu legea de faţă. Acest regulament va fi supus aprobărei regale. Asemenea şi comitetul per
manent îşi întocmesce regulamentul privitor la modul exercitărei atribuţiunilor sale, care, dupe ce
se aprobă de consiliul judeţén, se supune aprobărei regale şi se publică în Monitorul Oficial.
• •

Comitetul delegaţilor, compus din d-nii: N. Crătunescu, P. Dumitrescu, G. Meitani, Viişoreanu

şi subsemnatul, luând în desbatere proiectul presentat de guvern, alcătuit pe basele şi dupe princi
piile arătate şi desvoltate mai sus, a introdus 6re-cari modificări în înţelegere cu ministrul de in
terne. Cele mai importante, –pe lângă cele ce am avut deja ocasiunea a menţiona mai sus în ana
lisa făcută proiectului, relativ la dreptul de disolvare şi la representarea minorităței, – sunt cele
următóre :
I. La art. 62 proiectul prevedea ca nici un împrumut să se ptă contracta de cât dacă va fi
fost votat de duoë treimi a tutulor membrilor consiliului: iar comitetul a admis ca să se ptă vota
cu duoë treimi din numărul membrilor presenţi, cari însă să constitue majoritatea absolută a tutulor
membrilor consiliului. -

II. La art. 97, relativ la numirea funcţionarilor dependinți de judeţ de către comitetul perma
nent, comitetul delegaţilor a adăugat condiţiunea ca aceste numiri să se facă în conformitate cu con- "
diţiunile generale de admisibilitate stabilite prin articolele 22, 23 din legea pentru administraţia
centrală a Statului, precum şi cerinţa ca revocarea şi suspendarea funcţionarilor de către comitetul
permanent să fie motivate. A mai adăugit şi obligaţiunea pentru aceşti funcţionari de a depune
legiuitul jurământ înainte de a intra în funcţiune. . . . .- - - …
lII. La art. 106, care prevede unele atribuţiuni administrative importante ce se da comitetului
permanent, sa adăugat de comitetul delegaţilor, ca sub-prefectul să ptă fi față ori când voesce la in- "
specţiunile făcute de membrii comitetului permanent. " -
IV. Iar art. 107 sa modificat în sens ca sub-prefecţii să nu fie descărcaţi de atribuţiunile ce li
se dă prin legea de la 4 Octombre 1892, ci să rămână şi dânşii investiţi cu acele din atribuţiunile lor -
de până acum, cari prin precedentul art. 106 s'a dat şi comitetului permanent. ,

In privinţa modului de procedare a consiliului judeţen şi a comitetului permanent, s'a ridicat

în sînul comitetului delegaţilor 6re-cari cestiuni, cum, de exemplu, comunicarea către prefect a or
dinei de di, etc.; aceste cestiuni însă urméză a face obiectul regulamentelor interióre prevédute la
art. 39 şi 96 a proiectului. -

Domnilor senatori, 1 1

Më refer la cele spuse în prima parte a acestei lucrări, şi în special la resumatul istoric a însti
tuţiunilor administrative judeţene, pentru a 'mi exprima aci credinţa că proiectul de faţă
este un proiect menit a inaugura un sistem de descentralisare administrativă întrucât privesce ad
ministraţia judeţenă.—Progresul ce aduce cu sine timpul şi sforţările comune pe calea culturală şi
economică va face ca acest sistem să fie complectat prin organisarea pe aceleaşi base a întregei ad- r
ministraţiuni, coprindênd comuna şi veri-ce altă divisiune administrativă ce un studii mai apro-,
fundat va indica legiuitorului de mâine pentru realisarea mai departe a ideei descentralisărei şi au- , ...
tonomiei locale. Reforma de faţă de şi nu e de cât parţială, dar constitue de sigur un pas însemnat
pe calea îndeplinirei cerinţelor constituţionale şi aspirațiunilor liberale ale poporului român,
Cu acéstă credinţă, am onórea a vă supune următorul proiect de lege. -

Raportor, D. V. POLIZU-MICŞUNESCU.
574 DESBATERILE SENATULUI 19 Martie 1899

– Orele fiind 5, Senatul încuviinţéză prelungirea şedinţei până la terminarea citirei proiectului de lege.
– D. vice-preşedinte, general C. Budişteanu, ocupă fotoliul preşedinţial.

*
PROIECT DE LEGE PENTRU

CONS I L I I LE JU D ET EN E

Cum s'a propus de guvern . Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

TITLUL I

Disposiţiuni generale
- Art. 1 -

Judeţul este persénă juridică.

Interesele judeţului se represintă şi se admi
nistréză de un consilii judeţean în modul arătat
prin presenta lege.
Art. 2

Pe lângă fiecare consilii judeţean, prefectul ju

deţului este representant al guvernului. -

Art. 3

Membrii consiliului judeţean se aleg pe timp de

patru ani.
Art. 4
Consiliul judeţean alege din sînul său un comi Admise.
tet permanent.
Art. 5

Pe lângă consiliul judeţean şi comitetul perma

nent, funcţionéză un secretar numit de consiliu.

TITLUL II

Formarea consiliului judeţean

Art. 6

Consiliul judeţean se compune din 30 membri.

Alegétorii pentru Cameră ai colegiilor I, II şi
alegătorii direcţi ai colegiului III, cu delegaţii ace
stui colegiu, se întrunesc separat şi aleg fie-care
câte 10 membri în consiliul judeţean.
Art. 7

Sunt alegători ai consiliului judeţean toţi acei

cari întrunesc condiţiunile prescrise de lege pentru
 19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 575

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

a lua parte la alegerile deputaţilor Adunărei le

giuitóre.
Listele electorale, formate dupe acea lege, vor
servi şi pentru alegerea consiliilor judeţene.

Convocarea colegiului electoral, pentru a pro

cede la alegerile de membrii ai consiliilor judeţene,
se face prin decret regal, cel puţin cu 21 dile libere
înaintea termenului fixat pentru alegeri şi cel mult Adisem.
în douë luni de la ivirea vacanţei, afară de casul
în care este convocat şi colegiul III, când termenul
va trebui fixat cu 31 dile libere, cel puţin, înain
tea alegerei.
Decretul regal de convocare se publică prin Mo
nitorul Oficial şi se afişeză, prin îngrijirea primarului
comunei de reşedinţă, în tóte comunele, arătându-se
iua, ora şi locul întrunirei colegiului, precum şi
numërul consilierilor ce au a se alege de fie-care
colegii.
Art. 9 - Art. 9

Adunarea ordinară a alegătorilor pentru consi- Convocarea ordinară a colegiilor electorale pentru
liile judeţene are loc din patru în patru ani, în cea consiliile județiene are loc din patru în patru ani,
d’ântêiü Duminică a lunei lui Mai. în cea d’ântêiü Duminică a lunei lui Maii.

Art. 10

Colegiile electorale se convécă şi extraordinar

pentru copmplectarea locurilor vacante ivite în
consiliu.
Un colegii electoral nu pote fi convocat extra
ordinar de cât când vacanţele ar fi de cel puţin
trei consilieri ai aceluiaşi colegii.
In tóte casurile, membrii din noii aleşi împli
nesc termenul mandatului celor pe cari'i înlocuesc. Admise.
Art. 11

Alegătorii membrilor consiliului se întrunesc la

comuna de reşedinţă a judeţului, iar votarea se
face în localurile indicate prin actul de publica
ţiune al convocărei.
Biuroul central va fi tot-d'a-una în localul pri
măriei. -

Art. 12 Art. 12

La alegerile de membrii în consiliul judeţean, La alegerile de membrii în consiliul judeţean,

ministrul justiţiei, primind încunosciinţarea mini- ministrul justiţiei, primind încunosciinţarea mini
strului de interne pentru convocarea colegiilor strului de interne pentru convocarea colegiilor
electorale, va invita la timp pe primul-preşedinte electorale, va lua măsurile necesare pentru desem
saú pe preşedintele tribunalului respectiv să pro- narea la timp a magistraţilor însărcinaţi, conform
cédă la desemnarea prin sorţi a magistratului care legei pentru procedura electorală, cu presida
va trebui să presideze biuroul electoral. rea biurourilor electorale.
576 DESBATERILE SENATULUI „19 Martie 1899

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

Art. 13

Alegerile consilierilor judeţeni se fac cu scrutin

de listă,

Art. 14
Admise.
La alegerile generale, sală când este de ales în
tregul număr de consilieri ai unui colegii, bule
tinul de vot va coprinde opt candidaţi de consilieri,
plus doi candidaţi suplimentari, cari vor fi che
maţia complecta numărul consilierilor unui colegii,
în casul prevédut de art. 15 de mai jos.

Art, 15 Art. 415

Biuroul proclamă aleşi pe acei 8 candidaţi dupe
lista care va fi obţinut majoritatea de jumătate
plus unul din numărul voturilor exprimate şi cel
puţin o pătrime din numărul alegătorilor înscrişi
pe listele electorale ale colegiului.
Pentru complectarea numărului de 10 consilieri,
ce colegiul trebue să alégă, biuroul proclamă aleşi
pe doi din candidaţii aflaţi în capul listei cădută
în minoritate, dacă acéstă listă întrunesce minimum
de o cincime din numărul voturilor exprimate.
In cas când sunt mai multe liste cari întrunesc
cincimea, se proclamă aleşi primii doi candidaţi
din lista care a întrunit mai multe voturi.
In cas de paritate sorțul decide. - din lista care a întrunit mai multe voturi.
Dacă nici una din listele minorităței n'aú întru
nit minimum electoral al voturilor exprimate, se
proclamă aleşi candidaţii suplimentari dupe lista
majorităţei.
Art. 416
Preşedintele biuroului proclamă aleşi pe acei 8
candidaţi dupe lista care va fi obţinut majoritatea
de jumétate plus unul din numărul voturilor ex
primate şi, cel puţin o pătrime din numărul alege
- - torilor înscrişi pe listele electorale ale colegiului.
Pentru complectarea numărului de 10 consilieri,
ce colegiul trebue să alégă, preşedintele biuroului
proclamă aleşi pe doi din candidaţii aflaţi în capul
listei cădută în minoritate, dacă acéstă listă întru
nesce minimum de o cincime din numérul votu
rilor exprimate.
In cas când sunt mai multe liste cari întrunesc
cincimea, se proclamă aleşi primii doi candidaţi
In cas de paritate sorțul decide.
Dacă nici una din listele minorităţei n'a întru
nit minimum electoral al voturilor exprimate, însă
dacă töte împreună represintă o cincime, se pr0
clamă aleşi cei doi primi candidaţi de pe lista care
a obţinut mai multe voturi. In cas de a nu fi posi
bilă representarea minorităţei dupe norma de mai
sus, atunci se proclamă aleşi candidaţii suplimen
tari dupe lista majorităţei. ”

La alegerile parţiale, când sunt de împlinit nu

mai vacanţe ivite între membrii aleşi pe lista ma
jorităţei, buletinul va cuprinde numărul de candi

se va face tot cu majoritate absolută a voturilor

exprimate. Admis.
Dacă sunt şi vacanţe ivite între consilierii aleşi
pe lista minorităţei, ele se vor împlini potrivit dis
posiţiunilor art. 14 şi 15 de mai sus,
Se va urma conform aceloraşi articole şi în casul
când, din causa neobținerei minimului electoral,
minoritatea n'a putut fi represintată la alegerile
generale.

- Art. 17 Art. 417

Tate dispoziţiunile de proceduri ale legi de Tóte disposiţiunile de procedură ale lege el"
torale, cari nu sunt contrarii legei de faţă, precum torale, cari nu sunt contrarii legei de faţă, pr”
 - 19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI „ţ: 577

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

şi cele ale legei modificătóre a unora din articolele
legei pentru alegerea consiliilor comunale din 12
Iunie 1886, întru cât privesce la data punerei în
lucrare a listelor electorale ; la compunerea şi con
stituirea biuroului electoral; la ora şi locul depu
nerei buletinelor şi plicurilor de vot; la atribuţiu
nile preşedintelui biuroului; la modalitatea bule
tinelor şi plicurilor; la nulităţi şi despuiarea scru
tinului, sunt aplicabile la alegerile de consilieri ju
deţeni, iarăşi întru cât nu sunt contrarii legei
de faţă. -
şi cele ale legei modificătóre a unora din articolele
legei pentru alegerea consiliilor comunale din 12
Iulie 1886, întru cât privesce la data punerei în
lucrare a listelor electorale; la compunerea şi con
stituirea biuroului electoral; la ora şi locul depu
nerei buletinelor de vot; la atribuţiunile preşedin
telui biuroului; la modalitatea buletinelor; la nu
lităţi şi despuiarea scrutinului, sunt aplicabile la
alegerile de consilieri judeţeni, iarăşi întru cât nu
sunt contrarii legei de faţă. -

Art. 18
--
Actele alegerei se trimit prefecturei spre a se de
- pune la consilii în diua deschiderei sale; copie
de pe procesul-verbal se lasă în cancelaria primă
riei unde s'a făcut alegerea.
-- - - -- -- - -

Art. 419

- - -
Mandatul de consilier se trimite alesului, de că
tre biuroul colegiului. -
- -- - - - - - " !

ar a
Admise.

!
Contestãţiunile se pot adresa atât preşedintelui
biuroului electoral, care va fi dator a le alătura la
dosarul alegere, cât şi comitetului permanent, până |
în diua întrunirei consiliului judeţean ; iar dupe
j: întrunire, însăşi preşedintelui consiliului, înainte de

a se începe verificarea. -

Art. 21

La ântêia întrunire a consiliului din noi ales,

cel mai în vârstă dintre membrii presidă, şi doi
dintre cei mai tineri îl asistă ca secretari. |

Art. 22 Art. 22

Adunarea verifică titlurile alegerei membrilor
sei şi hotărasce asupra contestațiunilor cari s'ar
ivi în privirea lor.
Ea nu pote delibera dacă nu sunt faţă cel pu
ţin jumătate plus unul din numărul membrilor
consiliului, anume fixat pentru fie-care judeţ.
Invalidarea nu se pote pronunţa de cât cu duoă
treimi din numărul membrilor presenţi.
Adunarea verifică titlurile alegerei membrilor
sëi şi hotărasce asupra contestaţiunilor cari s'ar
ivi în privirea lor. -
Ea nu pote delibera dacă nu sunt faţă cel pu
ţin jumătate plus unul din numărul membrilor
consiliului. -
Invalidarea nu se pote pronunţa de cât cu duoă
treimi din numărul membrilor presenţi.
9 DESBATERILE SENATULUI 19 Martie 1899

Cum s'a propus de guvern Cum sa modificat de comitetul delegaţilor

Art. 23

Dupe verificarea titlurilor, membrii consiliului

judeţean depun în şedinţă publică, în presenţa pre
fectului, următorul jurămént:
Jur credinţa regelui, supunere constituţiuni
şi legilor ţărei mele.
» Jur sprijin intereselor judeţului.
Nici un membru nu pote lua parte la delibera
țiune până nu depune acest jurămént.
Membrul care "l-ar refusa se consideră demi

Art. 24

Dupe verificarea titlurilor, consiliul procede la

alegerea unui preşedinte, doui vice-preşedinţi şi
doui secretari, formând ast-fel biuroul sèü defini
tiv pentru tâte sesiunile anului.
La deschiderea sesiunei ordinare din anul urmă
tor şi până la formarea noului biuroù definitiv
anual, consiliul este presidat de fostul preşedinte.
Membrii biuroului din anul expirat pot fi realeşi.

Art. 25

Consilierul ales în mai multe colegii vestesce op

ţiunea sa comitetului permanent, şi, neîngrijindu
se a o vesti acestuia, o declară consiliului judeţean
până în duoë dile dupe verificarea titlurilor; în Admise.
cas contrarii, consiliul decide prin sorţi pe care
colegiu represintă consilierul care n'ar fi declarat
Opţiunea sa.
Nimeni nu pote fi consilier în mai multe judeţe
de o-dată.
Consilierul ales în mai multe judeţe, sală acela
care este deja şi consilier comunal, este ţinut să
declare opţiunea sa preşedintelui acelui consiliu
judeţean unde voesce a funcţiona, sau primarului
unde este consilier, în termen de cel mult trei dile
dupe verificarea ultimei sale alegeri.
Dacă nu optéză, el este considerat ca membru
al acelui consilii judeţean sau comunal unde a fost
ales în urmă. .

Art. 26

In timpul întrunirei consiliului judeţean, acesta

singur are dreptul a primi demisiunea membrilor
săi; iar în intervalul sesiunilor, demisiunile se noti
fică comitetului permanent, care le supune deci
siunei consiliului judeţean la cea ântêiü întrunire.

Art, 27

Nimeni nu pote refusa mandatul de membrul

al consiliului judeţean la care s'ar alege, nici a se
demisiona înaintea termenului mandatului sei, de
cât pentru cuvintele următóre:
19 Martie 1899 DESBATERILE si NATULUI 579
Cum sa propus de guvern Cum s'a admis de comitetul delegaţilor
a) Vêrsta de 60 ani împliniţi;
b) Mandatul de deputat sau senator;
c) Indeplinirea anterióră a mandatului de con
silier în cursul unui termen de 4 ani;
d) Bóla sau ori-care altă împedicare din causă
de forţă majoră.
Consiliul judeţean hotărasce asupra admisibili
tăței motivelor refusului.
Consilierul care, fără legiuite cuvinte, admise de
consiliul judeţean, ar refusa disele funcţiuni, sau ar Admis.
demisiona înaintea termenului mandatului său, ori
nu va voi să presteze jurământul cerut de art.23,
va fi supus la o amendă de la 150–500 lei în folosul
casei judeţului.
Amenda se pronunţă de consiliul judeţean.
Hotărîrea consiliului este supusă apelului, la
Curtea de Apel, în termen de 10 dile de la comu
nicare şi fără recurs.
Hotărîrea definitivă se execută conform legei de
urmărire, de către comitetul permanent.
Art. 28 Art. 28

In cas de vacanţe produse în consilii prin anu În cas de vacanţe produse în consilii prin anu
larea alegerei, opţiune, demisiune, mórte, perderea larea alegere, opţiune, demisiune, mérte, perderea
uneia din condiţiile de eligibilitate sau perdere a uneia din condiţiile de eligibilitate sa perderea
mandatului, în casul prevădut la art. 83 de mai mandatului, în casul prevădut la art. 83 de mai
jos, guvernul convécă, conform legei, pe alegători, jos, guvernul conv6că, conform art. 10, pe alegă
spre a procede la noui alegeri pentru împlinirea tori, spre a procede la noui alegeri pentru împli
vacanţelor. nirea vacanţelor.
TITLUL III

Despre eligibili şi incompatibilităţi

Art. 29

Sunt eligibili la consiliile judeţene toţi românii

în vêrstă de 25 ani, cari se bucură de tóte drep
turile civile şi politice acordate de lege.
Spre a putea fi ales membru la consiliile jude
ţene, trebue ca candidatul sau să-şi aibă domici
liul real în judeţ, sau să fi declarat cu şése luni îna
inte că şi alege domiciliul politic în acestă privinţă
în acel judeţ. -

Nu pot alege domiciliul politic în veri-un judeţ, Admise.

în acéstă privinţă, de cât acei cari ai acolo veri-o
proprietate imobiliară, rurală sau urbană.
Art, 30

Nu pot fi consilieri judeţeni :

a) Militarii în activitate;
b) Funcţionarii administrativi, plătiţi de Stat,
judeţ şi comună, ori de veri-un stabiliment public
dependinte de dénsele;
c) Funcţionarii judecătoresci ;
d) Funcţionarii financiari şi fiscali;
e) Preoţii şi monachii;
580 DESBATERILE SENATULUI 19 Martie 1896

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

[/ Arendaşii şi personele cari au contracte de

ori-ce fel de întreprinderi şi furnituri ale judeţului,
direct sau prin persone interpuse;
g/ Inginerii, architecţi, advocaţi, medicii, vete
rinarii şi toţi agenţii sanitari ori technici în servi
ciul judeţului;
h) Membrii învăţământului primar şi secundar.
Mandatul de consilier judeţean este incompatibil
cu acela de consilier comunal.

Art. 31

Ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi aliaţii de

acelaşi grad, precum şi unchiul şi nepoţii, nu pot
fi simultaneu membrii aceluiaşi consiliu judeţean.
La asemenea alegeri este preferit acel care a do
bêndit voturi mai multe, şi, la cas de paritate, cel Admise.
mai în vârstă; iar la alegerile prin scrutin, succesiv
cel ântêi ales. .
Inrudirea ce s'ar întâmpla între doi consilieri
în urma alegerilor nu trage dupe sine revocarea
mandatului lor.
Inrudirea se socotesce desfiinţată prin desfacerea
căsătoriei, când nu rămân copii dintr'ênsa.

TITLUI, IV

Intrunirea consiliului şi modul deliberaţiunei sale

Art. 32

Consiliul judeţean se conv6că prin decret regal,

care se va publica prin Monitorul Oficial, cel puţin
cu opt dile înaintea dilei fixată pentru întrunire.
Prefectul notifică formal consilierilor actul con
vocărei.

Art. 33 Art. 33

Consiliul judeţean se întrunesce în sesiune ordi
nară la 15 Octombre a fie-cărui an, la reşedinţa
judeţului.
Afară de sesiunea ordinară, consiliul se pote con
voca şi în sesiune extraordinară.
Consiliul judeţean se întrunesce în sesiune ordi
nară la 15 Octombrie a fie-cărui an, la reşedinţa
judeţului.
Afară de sesiunea ordinară, consiliul pote fi
convocat şi în sesiune extraordinară.

Art. 34

T6te sesiunile sunt deschise în numele Regelui

de prefectul judeţului.
Lipsa prefectului la deschiderea sesiunilor nu
împedică pe consiliu de a se constitui şi a şi urma
lucrările.
Art. 35 Admise.

Durata sesiunei ordinare este de 20 dile; ea nu

se póte prescurta de cât prin împreună înţelegere
a consiliului cu prefectul.
Consiliul este dator a se ocupa înainte de tâte
de budgetul judeţului, afară numai dacă guvernul
ar reclama prioritatea pentru lucrări mai impor
tante,
10 Martie 1899 ÎESBATERILE SENATULUI

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

Sesiunea se pte prelungi cu 10 dile, în urma

unei decisiuni a consiliului;iar pentru o prelungire
peste acest termen se cere şi încuviinţarea minis
trului de interne.
In acest cas consiliul este dator a se ocupa ex
clusiv cu votarea budgetului judeţului, înainte de
ori-ce altă lucrare, dacă acest budget nu a fost
încă Votat.
Sub nici un cuvént sesiunea ordinară nu pte
dura mai mult de 40 dile.
Art. 36

Când consiliul judeţean este convocat în sesiune

extraordinară, actul convocărei menţionéză obiec
tele deliberaţiunilor, din cari consiliul nu pte eşi.
Art. 37

Suspendarea sesiunei ordinare şi închiderea se

siunei extraordinare, înaintea săvîrşirei lucrărilor
pentru cari a fost consiliul convocat, se pte tot
d'a-una pronunţa de prefect.
Suspendarea se referă prin ministrul de interne
la consiliul de miniştri, care statuéză asupra ho
tărîrci prefectului.
Art. 38

Guvernul pte amâna o sesiune începută a con

siliului judeţean.
Amânarea sesiunei se pronunţă prin decret re Admise.
gal, în urma raportului motivat al ministrului
de interne, care se va publica prin Monitorul
Oficial.
Art. 39

Consiliul determină,printr-un regulament al său,

modul dupe care exercită, conform legei de faţă,
atribuţiunile încredinţate lui.
Acest regulament va fi supus aprobărei regale.

Art. 40
Şedinţele consiliului judeţean sunt publice; cu
tóte acestea, dupe cererea preşedintelui sau a cinci
membri, ori a prefectului, el se constitue în şedinţă
secretă şi, dupe ce ia cunoscinţă de obiectul pen
tru care s'a cerut şedinţa secretă, decide cu ma
joritate de voturi, a membrilor presenţi, dacă dis
cuţiunea şi hotărîrea asupra acelei cestiuni urméză
sau nu a se continua şi pronunţa în public.
Deliberaţiunile cari au de obiect votarea budge
tului şi a impositelor ce urméză a se aşea asupra
judeţului, precum şi cercetarea socotelilor, nu pot
fi nici o-dată secrete.
Art. 41

Şedinţele se închid şi se deschid de preşedinte;

ele încep prin citirea procesului-verbal al şedin
ţei trecute, şi, dupe ce s'a aprobat de consiliu, se
 582 DESBATERILE SENATULUI 19 Martie 1899

Cum sa propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

subsemnéză de preşedinte, de secretari şi se contra

semnéză de secretarul consiliului.
Fie-care membru are dreptul a reclama în con
tra procesului-verbal. Majoritatea absolută hotă

De asemenea fie-care membru are dreptul a cere

menţionarea anume în procesul-verbal că a votat
pentru sau contra unei resoluţiuni adoptate.

Art. 42

Afară de casul de urgenţă recunoscută de duoë

treimi a membrilor de faţă, preşedintele hotărasce
ordinea dilei, cel mai târdiu cu o di înaintea şedin
ţei respective, dupe ce mai ântêiu a consultat adu
marea; ordinea dilei se afişéză în sală.

Art. 43

Ori-ce propunere, care nu e la ordinea dilei, pen

tru a putea fi primită în discuţiune, trebuie a fi fă
cută în scris şi sprijinită de trei membri.
Consiliul fixéză diua desbaterei.

Art. 44

Consiliul votéză cu glas tare prin apel nominal,

sau prin şedere şi sculare; iar asupra intregei pro
puneri sau încheieri el votéză numai prin apel no
minal.
Tóte cestiunile de persone, presentațiuni de can
didaţi, numiri, revocării sau destituiri, se resolvă Admise.
prin scrutin secret.

Art. 45

Tóte încheierile se fac cu majoritate absolută a

voturilor membrilor presenţi.
In cas de împărţirea voturilor, propunerea este
respinsă,

Art. 46

Consiliul are dreptul de a despărţi şi anenda

ori-ce propunere.

Art. 47

Preşedintele are singur poliţia adunărei. In şe

dinţele publice el pâte, dupe chemarea la ordine
adresată publicului, a ordona depărtarea turbură
torului şi chiar arestarea lui pe timp de 24 ore,
fără prejudiciul urmărirei înaintea instanţelor ju
decătoresc.
Poliţia este datóre a executa ordonanţa preşe
dintelui.

Art. 48

Membrii consiliului nu pot avea cuvéntul de cât

dupe ce li s'a dat de preşedinte.
Preşedintele chiamă la cestiune pe oratorul care
se depărtéză de ea.
Ori-ce personalitate, ori-ce injurie, ori-ce impu-J
19 Martie 1899 T)ESBATERILE SENATULUI 583

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

tare cu rea intenţiune, se socotesce violare a or

dinei.
In acest cas preşedintele rechiamă pe orator
anume la ordine, dupe ce mai înainte adunarea va
fi ascultat explicările sale.
Adunis.
Rechemarea la ordine însă nu se menţionéză în
procesul-verbal de cât numai dupe încuviinţarea
majorităței.
Art. 49 Art. 49

Funcţiunile de membru al consiliului judeţean Mandatul de membru al consiliului judeţean

nu sunt retribuite. - nu este retribuit.

Art. 50

Fie-care membru represintă în consiliu judeţul

întreg.
Art. 51

Nici un membru al consiliului nu pte lua parte

la o deliberaţiune in care el, rudele, sau aliaţii sei,
până la gradul al patrulea inclusiv, ar avea un
interes.

Art. 52
Ori-ce alegător din judeţ are dreptul a cere să "i
se libereze copie de pe decisiunile şi procesele-ver
bale ale consiliului judeţean, pronunţate în şedinţă
publică, relative la interesele generale ale judeţului.
TITLUL, V

Atribuţiunile consiliului judeţean

Art. 53
Consiliul judeţean se pronunţă asupra tutulor
intereselor exclusiv locale ale judeţului, sub reserva
aprobărei cerute pentru validitatea încheierilor Admise.
sale, în casurile şi modul prevedut în titlul următor.
El este chemat a se rosti şi asupra tutulor obiec
telor ce "i se deferă de către Corpurile legiuitóre
sau de către guvern.
Art. 54
In fie-care an consiliul votéză budgetul cheltue
lilor anului viitor şi mijlócele pentru a le acoperi;
asemenea cercetéză şi încheie compturile venitu
rilor şi cheltuelilor exerciţiului trecut.
Tóte veniturile şi cheltuelile judeţului trebue să
figureze în budget şiîn compturile judeţene.
Art. 55

Veniturile judeţului se compun din decimile adi

ționale, votate de consiliul judeţean în marginile
autorisărei Corpurilor legiuitóre, şi din ori-ce alte
venituri eventuale.
Art. 56

Cheltuelile judeţului sunt obligatorii şi faculta

tive. |
 584 DESBATERILE SENATULUI 19 Martie 1899

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

Obligatorii sunt tâte cheltuelile ce legea pune

în sarcina judeţului şi pe cari consiliul este dator
a le trece pe fie-care an în budgetul judeţului.
Ele sunt mai cu osebire următórele :
1) Procurarea de localuri pentru prefectură, sub
prefecturi, tribunal, casărmi pentru gendarmeria
judeţeană şi pentru cancelaria protoeriei; cum
perarea şi întreţinerea mobilierului necesar acestor
autorităţi.
2) Diurna preşedintelui şi a membrilor comite
tului permanent, retribuţiunile funcţionarilor ju
deţului, precum şi cheltuelile de cancelarie.
3) Procurarea de local pentru arestul judeţean,
plata personalului, mobilierul necesar şi întreţi
nerea preveniţilor.
Se exceptéză închisorile centrale dependinţi de
Stat.
4) Construcţia şi întreţinerea drumurilor, podu
rilor şi altor lucrări publice, ce legile pun în sar
cina judeţului.
5) Cheltuiala tipărirei listelor de juraţi.
6) Cheltuelile de transport pentru membrii con
siliului, delegaţi de acesta cu însărcinări în inte
resul judeţului.
7) Cheltuiala aședămintelor de instrucţiune pu
blică, pusă de legi în sarcina judeţului.
8) Subvenţiuni comunelor sărace pentru înveţă
mèntul primar şi profesional.
9) Intreținerea spitalelor serviciului sanitar ju Admise.
deţean şi aşedămintelor de bine-facere dependinți
de judeţ; cheltuiala întreținerei copiilor abandonaţi
şi a alienaţilor, întru cât aceştia nu ar găsi adă
posturi în aședămintele Statului, ale judeţelor sau
ale particularilor astădi în fiinţă şi întru cât s'ar
recunósce de consiliu sau de comitetul permanent
lipsa de mijlóce a comunelor respective de a aco
peri acea cheltuială.
10) Cheltuelile de organisare şi întreţinere a
serviciului de postă rurală, conform legei spe
ciale.
11) Plata datoriilor judeţului, lichide şi exigibile,
cum şi acele resultând din condemnaţiuni judecă
toreSCI.
12) Un fond pentru deschidere de credite supli
mentare şi extraordinare.
In afară de cheltuelile obligatorii impuse jude–
ţelor prin acest articol, sau prin legi speciale, nici
o altă cheltuială sau sporire de cheltuială nu se va
putea impune judeţelor, peste cifrele budgetului
votat de consiliul judeţean.
Cheltuielile facultative se votéză de consiliu în
marginile mijlócelor ce rémân judeţului, dupe aco
perirea cheltuelilor obligatorii,
Aceste cheltueli facultative vor trebui de regulă
să aibă de obiect servicii sai stabilimente de uti
litate publică înăuntrul circumscripțiunei jude
ţene.
19 Martie 1809 585
DESBATERILE SENATULUI
Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor
Art. 57
Compturile judeţului, dupe ce se cercetéză de con
siliu, se înaintéză Curței de Compturi prin Minis
terul de Interne.
Ele vor sta în cancelaria comitetului o lună de
dile, dupe încheiere şi cercetare, la disposiția veri
cui ar voi a le consulta.
Art. 58

Consiliul judeţean hotărasce retribuţiunile tutu

lor impiegaţilor plătiţi de judeţ, dacă aceste retri
buţiuni nu sunt fixate prin legi speciale.
In nici un cas retribuţiunile acestor funcţionari
nu vor fi mai mari de cât acelea ce Statul plă
tesce pentru funcţiunile similare ale prefecturei de
judeţ.
Admise.
Art. 59

Consiliul votéză în fie-care an budgetul de ve

nituri şi cheltuieli al casei pensiunilor funcţiona
rilor sei, cum şi mijlócele de a le acoperi, conform
legei speciale.
Art. 60

Consiliul decide despre înfiinţarea şi îmbunătă

ţirile stabilimentelor publice dependinte de judeţ.
Art. 61
Donaţiunile şi legatele consistând din averi mo-|
biliare şi imobiliare, făcute veri-unui stabiliment
public dependinte de judeţ, sau în scopul de a se
fonda asemenea stabilimente în judeţ, se consideră
ca făcutejudeţului, păstrându-şi destinaţia lor.
Art. 62 Art. 62

El autorisă împrumuturile ce ar fi de neapărată El autorisă împrumuturile ce ar fi de neapărată

nevoe a se contracta pe séma judeţului, înstrăină
rile şi schimburile averei ce ar poseda judeţul, pre
cum şi transacţiunile atingătóre de acéstă avere.
Nici un împrumut nu se va putea contracta
de cât:
1) Dacă va fi fost votat de duoë treimi a tuturor
membrilor consiliului.
2) Dacă este afectat la un servicii extraordinar,
anume specificat.
3) Dacă nu vor fi prevădute, o-dată cu votarea
lui, mijlócele pentru acoperirea intereselor şi a mijlócele pentru acoperirea intereselor şi amor
mortisărei.
Sunt supuse disposiţiunilor din acest articol
contractele de lucrări sau concesiunile a căror
plată se stipuléză în anuităţi, cu sau fără interes.
Art. 63
El autorisă intentarea şi susţinerea înaintea tri
bunalelor a proceselorprivitóre la averea judeţului,
nevoe a se contracta pe séma judeţului, înstrăină
rile şi schimburile averei ce ar poseda judeţul,pre
cum şi transacţiunile atingètóre de acestă avere.
Nici un împrumut nu se va putea contracta
de cât :
1) Dacă va fi fost votat de duoë treimi din mem
bri presenții cari, însă, să constitue majoritatea
absolută a consiliului.
2) Dacă este afectat la un serviciu extraordinar,
anume specificat.
3) Dacă nu vor fi prevedute, o-dată cu votarea lui,
tisărei.
Sunt supuse disposiţiunilor din acest articol
contractele de lucrări sau concesiunile a căror plată
se stipuléză în anuităţi, cu sau fără interes.
| Admis.
586 - DESBATERILE SENATULUI
Cum s'a propus de guvern
fie pentru a reclama, fie pentru a apăra, fără
prejudiciul celor prevădute la art. 95 al legei
de faţă.
Urmăririle proceselor se vor face potrivit arti
colului 108.
Art. 64
Consiliul statuéză asupra construcţiunei dru
murilor şi podurilor judeţene, canalelor şi a altor
lucrări publice ce ar fi a se face, în total sau în
parte, cu cheltuiala judeţului.
Urmând a se executa veri-o lucrare de înfiinţare,
de întreţinere sau de reparaţiune atingetóre de mai
multe judeţe, fie-care judeţ interesat este chemat
a se pronunţa asupra unor asemenea cestiuni; în
cas de neînţelegere, fie asupra propunere, fie asupra
sarcinilor ce sunt de purtat de fie-care judeţ, ces
tiunea se hotărasce de consiliul miniştrilor, dupe
ce s'a ascultat întâmpinările fie-cărui consiliu în
parte.
Hotărîrea consiliului de miniştri va fi aprobată
prin decret regal.
Art. 65
Consiliul adoptă proiectele, planurile, devisele
acelor lucrări a căror cheltuială se votéză de el,
afară dacă ar insărcina cu acesta pe comitetul
permanent.
Art. 66
Clasificarea drumurilor judeţene se face prin
lege, dupe ce se va supune Corpurilor legiuitóre so
cotinţa consiliilor judeţene respective.
Art. 67
Consiliul se pronunţă asupra executărei lucră
rilor ce intereséză tot-o-dată pe mai multe comune
ale judeţului, precum şi asupra părţei de cheltuială
ce se cuvine a se purta de fie-care comună, dupe
ce va fi cerut socotinţa consiliilor respective. Aces
tea însă ai dreptul de a apela consiliului miniş
trilor contra hotărîrei consiliului judeţean, până în
30 dile de la notificarea hotărîrei.
Art. 68
Consiliul se pronunţă asupra cererilor privitóre
la înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea dilelor
de térg în judeţ.
Art. 69
Consiliul 'şi dă avisul asupra modificărilor pro
puse la circumscripțiunea judeţului, plășilor și co
munelor, precum şi asupra desemnărei reşedinţelor
de sub-prefecturi.
19 Martie 1899
Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor
Admis.
Art. 64
Consiliul se pronunţă asupra construcţiunei dru
murilor şi podurilor judeţene, canalelor şi a altor
lucrări publice ce ar fi a se face, în total sau în
parte, cu cheltuiala judeţului, conform legilor spe
ciale.
Urmând a se executa veri-o lucrare de înfiinţare,
de întreţinere sală de reparaţiune atingètóre de mai
multe judeţe, fie-care judeţ interesat este chemat
a se pronunţa asupra unor asemenea cestiuni; în
cas de neînţelegere, fie asupra propunerei, fie asupra
sarcinilor ce sunt de purtat de fie-care judeţ, ces
tiunea se hotărasce de consiliul miniştrilor, dupe
ce s'a ascultat întâmpinările fie-cărui consiliu în
parte.
Hotărîrea consiliului de miniştri va fi aprobată
prin decret regal.
Art. 65
Consiliul aprobă proiectele, planurile, devisele
acelor lucrări a căror cheltuială se votéză de el,
afară dacă ar însărcina cu acésta pe comitetul
permanent.
Admis.
Art. 67
Consiliul se pronunţă asupra executărei lucră
rilor ce intereséză tot-o-dată pe mai multe comune
ale judeţului, precum şi asupra părței de cheltuială
ce va fi cerut avisul consiliului technic şi socotinta
consiliilor comunale respective. Acestea însă au
dreptul de a apela la consiliul de miniştri contra
hotărîrei consiliului judeţean, până în 30 dile de la
notificarea hotărîrei.
Admise.
|
19 Martie 1899 )ESBATERILE SENATULUI 587

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

Art. 70
Consiliul pte însărcina pe unul sau pe mai mulţi
din membrii săi a aduna, la faţa locului, sciinţele
de cari ar avea trebuinţă, în marginea atribuţiu
nilor sale.
El póte corespunde, prin preşedintele séü, cu
autorităţile constituite şi cu funcţionarii publici,
pentru a dobândi asemenea sciinţe.
Art. 71

Consiliul judeţean pte face regulamente pentru

administraţiunea intereselor speciale ale judeţului.
Ele nu pot fi contrarii legilor sai regulamente
lor de administraţiune publică.
Ori-ce infracţiune la aceste regulamente se va
considera ca contravenţiune şi se pedepsesce con
form art. 385 al. 9 din codul penal.
Prin îngrijirea prefectului, ele se publică în Mo
nitorul Oficial.
Art. 72

Consiliul judeţean pte adresa, prin preşedintele

seü, d'a-dreptul ministrului competent, reclamațiu
nile ce ar găsi de nevoe a face în interesul judeţului.
El póte exprima guvernului dorinţe privitóre la
interesele generale ale judeţului.
Art. 73 Admise.
In opt dile dupa închiderea fie-cărei sesiuni,
biuroul trămite ministrului de interne tte pro
cesele-verbale ale şedinţelor.
Ministrul de interne este dator,în termen de duoë
luni de la închiderea sesiunilor ordinare, a presinta
Regelui raportul se despre resultatele lucrărilor
acestor consilii, precum şi despre trebuinţele şi do
rinţele judeţelor exprimate de consiliu.
TITLUL VI

Actele consiliului judeţean supuse aprobărei

Regelui sa Puterei legiuitére
Art. 74

Se vor aproba prin decret regal, înainte de a se

pune în lucrare, încheierile consiliului asupra
obiectelor următére :
1) Budgetul cheltuelilor judeţului şi mijlócele
pentru a le acoperi.
2) Construcţiunea de drumuri, poduri, canale,
edificii şi alte lucrări publice, făcute în total sai
în parte cu cheltuiala judeţului, când valórea lor
ar covérşi creditele budgetare ale unui an pentru
acele lucrări, sa când anuităţile pentru plata
unor asemenea lucrări ar fi contractate peste un
termen de 5–10 ani.
3) Imprumuturile pe cari judeţul ar fi nevoit a le
588 DESBATERILE SENATULUI 19 Martie 1899

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

contracta, când stingerea lor ar reclama anuităţi

cari ar trece peste termenul de 5–10 ani.
4) Crearea de stabilimente de utilitate publica
pe cheltuiala judeţului.
5) Transacţiunile judeţului privitóre la averi
mobiliare a căror valóre ar trece peste o decime
până la cinci decimi a venitului anual al judeţului.
6) Cumpărările, schimburile, înstrăinările şi
transacţiunile relative la averi imobiliare, cari sunt
de o valóre mai mică de cinci decimi din venitul
anual al budgetului.
7) Primirea darurilor şi legatelor făcute jude
ţului şi, în genere, aședămintelor publice dependinte
de judeţ.
8) Regulamentele privitóre la interesele speciale
ale judeţului.
Incheierile consiliului asupra obiectelor pre
védute la paragrafele 2, 3, 5 şi 6 de mai sus, cari
ar trece peste termenele acolo arătate , sau
ar fi de o valóre mai mare, vor fi aprobate prin
lege.
Iar acele pe termene mai scurte de cât cele pre
védute în aceleaşi paragrafe, sa ar fi de o valóre
mai mică, se vor pune în lucrare de-a-dreptul,
dupe hotărîrea consiliului.
Art. 75

Dacă guvernul va judeca că veri-una din încheie Admise.

rile consiliului asupra obiectelor prevedute în ar
ticolul precedent se péte amenda, el o întórce cu
observaţiile sale şi amână aprobarea până dupe
altă deliberare.
Numai dupe ce consiliul judeţean sa pronunţat
asupra amendamentelor propuse de guvern, acesta
supune aprobărei Regelui încheierea consiliului în
total, sa o respinge.
In ceea ce privesce budgetul, dacă consiliul sa
despărţit fără a'l fi votat, sau dacă proiectul vo
tat n'a fost aprobat prin decret regal, conform dis
posiţiunilor din aliniatul precedent, se va aplica
budgetul anului trecut.
Art. 76

Incheierile consiliului asupra obiectelor arătate

la art. 7% se consideră de drept aprobate de
Rege dacă, în termen de 40 dile de la data comu
nicărei încheierei, n'a intervenit din partea guver
nului o decisiune contrarie, sau cel puţin o în
cheiere motivată prin care fixeză noul termen ce 'i
este trebuitor spre a se pronunţa.
Art. 77

In termenul fixat în articolul precedent, un de

cret regal pte anula actele consiliului cari ar fi
contrarii interesului general sau eşite din atribu
ţiunile sale,
19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 589

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

Dupc expirarea acestui termen, anularea actelor

prevédute la aliniatul precedent se pronunţă prin
lege, putêndu-se suspenda prin decret regal, fără
a fixa un termen.
Incheierile consiliului judeţean ce nu vor fi fost
anulate în modul şi în termenul arătat la aliniatul
ântêiü de mai sus, sa asupra cărora, dupe ce le-a
suspendat, guvernul n'ar fi presintat un proiect
de lege. Corpurilor legiuitóre în sesiunea cea mai
apropiată, devin lucrătóre şi nu se mai pot anula
de cât în puterea unei legi.
Decretele regale, coprindénd anularea sa sus
pendarea încheierilor consiliilor, sunt motivate şi
se publică în Monitorul Oficial; sub nici un cuvânt
consiliile judeţene nu pot refusa de a se conforma
acestor decrete.
Art. 78
Admise.
Nici un consiliu judeţean nu se pite pune în co
respondenţă cu consiliul unui alt judeţ asupra
unor obiecte eşite din atribuţiunile sale; asemenea
nici nu pote face proclamări sa adrese cu caracter
sedițios.
In aceste casuri, prefectul are dreptul de a sus
penda deliberările consiliului până la apariţiunea
decretului regal.
Art. 79

Ori-ce întrunire a consiliilor judeţene, care s'ar

constitui şi ar delibera afară de timpul şi contrarii
modului arătat la art. 22, 23, 33, 35, 36 şi 37,
este nelegală.
Actele sa încheierile ce s'ar face într'o asemenea
întrunire se consideră ca fără fiinţă şi nu pot avea
nici un efect.
Art. 80 Art. 80

Se socotesce infracţiune gravă la lege faptele: Se socotesce infracţiune gravă la lege faptele:
a) De a nu se întruni consiliul în sesiune ordi a) De a nu se întruni consiliul în sesiune ordi
nară sa extraordinară, nici în urma a trei con nară sa extraordinară, nici în urma a trei con
vocări, făcute de prefect din trei în trei dile şi afi vocări făcute de prefect din trei în trei dile şi afi
şate în sala şedinţelor consiliului; şate în sala şedinţelor consiliului; - -

b) De a fi refusat a se pronunţa asupra cestiuni b) De a fi refusat a se pronunţa asupra cestiuni

lor ce legea de faţă pune în atribuţiunile sale, sa lor ce legea de faţă pune în atribuţiunile sale, sau
cari "i sunt deferite prin legi speciale, nici în urma cari "i sunt deferite prin legi speciale, nici în urma
unei deşteptări formale a prefectului, făcută în şe unei deşteptări formale a prefectului, făcută în şc
dinţa consiliului; şi dinţa consiliului.
c) De alua resoluţiuni eşite din căderile sale, prin
cari s-ar încerca a se aduce veri-o atingere ordinei
legale, saă veri-o jicnire intereselor generale.
Art. 84
In tóte casurile prevădute de art. 78, 79 şi 80 de
mai sus, prefectul constată faptul prin proces-verbal,
pe care'l înaintéză de urgenţă ministrului de interne Admnise.
şi ia măsuri ca întrunirea nelegală să fie împrăştiată.
Art. 82
Ministrul de interne, prin procurorul general,
trămite judecarea casului Curței de Apel respective.
590 DESBATERILE SENATULUI
19 Martie 1899
Cum s'a propus de guvern
9m la modificat de comitetul delegaţi,

Art. 83
Art. 83

Curtea, constituită cu cinci membri, judecă fără

chemare şi în termen cel mult de 15 dile, şi prin 9, constituită cu cinci membri, judecat,
em şi în termen cel mult de 15 dile, ter
decisia ce pronunţă pâte, pe lângă perderea man
care va fi afişat în sala Curței cu 5 dilemă în
datului, să declare pe consilierul judeţean, ce s'ar fi
și prin decisiv ce pronunţă pote, pe lângă perdea,
făcut culpabil de veri-una din infracţiunile preve–
mandatului, să declare pe consilierul judeţean,
dute mai sus, nedemn de a mai fi ales consilier ju
s-ar fi făcut culpabil de veri-una din infracţiuni,
deţean sau comunal pe termen de patru ani de la
prevedute mai sus, nedemn de a mai fi ales ca,
pronunţarea sentinţei şi tot-d'o-dată să-l con
silier judeţean sau comunal pe termen de patru
damne şi la o amendă de la 200 la 1.000 lei.
ani de la pronunţarea sentinţei şi tot-d'o-dată să
Acésta fără prejudiciul altei urmăriri, dacă fap condamne şi la o amendă de la 200 la 1.000 lei,
tul ar fi de natură să cadă sub prevederile legei
Ministerul public va fi dator să susţie acţiunea,
penale.
Consilierii inculpaţi, cărora prefectul va fi dator
Ministerul public va fi dator să susţie acţiunea.
să comunice darea în judecată în termen de 3die,
Consilierii inculpaţi pot să ia conclusiuni in
pot să presinte un memorii de apărare.
apărare.
Decisia Curței de Apel este supusă recursului în
Decisia Curței de Apel este supusă recursului
termen de 10 dile de la pronunţare. -
în termen de 10 dile de la pronunţare.
Declaraţia de recurs se va face la grefa Curței
Declaraţia de recurs se va face la grefa Curței
de Apel. Recursul este suspensiv de executare.
de Apel. Recursul este suspensiv de executare.
Tóte actele de procedură în acestă materie sunt
gratuite.

Art. 84
Art. 84

Curtea de Casaţiune, secţia I, judecă în termen
cel mult de 15 dile fără chemare, ascultând con
clusiunile ministerului public şi ale consilierilor ce
s'ar presinta, şi, în cas de casare, trămite causa în
judecata altei Curţi de Apel.
Curtea de trămitere este obligată a se conforma
punctului de drept stabilit de Curtea de Casaţie.
Curtea de Casaţiune, secţia I, judecă în termen
cel mult de 15 dile fără chemare, ascultând con
clusiunile ministerului public şi având în vedere
memoriile ce s'ar presinta; şi, în cas de casare,
evócă fondul şi judecă definitiv.

Art. 85 Art. 85

Tóte actele de procedură în acestă materie sunt Ministrul de interne nu are dreptul de disolvarea
gratuite.
consiliului de cât numai când consiliul ar lua re”
luţiuni eșite din căderile sale, prin cari s-ar *
cerca a se aduce veri-o atingere ordine le
saú veri-o jignire intereselor generale.
In acest cas, disolvarea va fi motivată prin *
cret regal, în urma unei incheeri a consiliu"
miniştri; acésta fără prejudiciul altei tur"
dacă faptul ar fi de natură să cadă sub preve”*
legei penale.

Comitetul permanent şi atribuţiunile sale

Art. 86

Comitetul permanent se compune dintr'un pre

şedinte şi doi membri, aleşi de consiliul judeţean Admi.
îndată dupe constituirea sa.
Pe lângă membrii comitetului, consiliul alege şi
trei supleanţi, cari înlocuesc pe membrii absenţi.
saú cari ar perde acéstă calitate prin ver-unul din
casurile prevădute la art. 83.
19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 59

Cum s'a propus de guvern Cum sa modificat de comitetul delegaţilor

Supleanţii se chiamă în funcţiunea de membri

în ordinea voturilor dobândite la alegere. Când toţi
aú fost aleşi prin paritate, sorțul decide.
Supleantul, care înlocuesce pe un membru eşit,
funcţionéză până la expirarea mandatului predece
sorului sei.
In cas de absenţă a preşedintelui, el este înlocuit, Admise.
în plenitudinea atribuţiunilor sale, prin cel mai în
vêrstă dintre membrii.

Art. 87

Membrii comitetului şi supleanţii se aleg pe timp

de doi ani.
Ei pot fi realeşi.
Art. 88 Art. 88

Preşedintele comitetului primesce un onorarii de Preşedintele comitetului primesce o indemnitate

la 400 la 600 lei pe lună; iar membrii o diurnă de de la 400 la 600 lei pe lună; iar membrii o diurnă
10–15 lei pentru fie-care di de lucru. de 10–15 lei pentru fie-care di de lucru.
Art. 89 Art. 89

Funcţiunile de membrii şi supleanţi sunt incom
patibile cu mandatul de deputat sau senator, ose
bit de incompatibilităţile prevedute la art. 30 şi 31
de mai sus.
Art. 90
Sarcina de membrii şi supleanţi este incompa
tibilă cu mandatul de deputat sau senator, osebit
de incompatibilităţile prevădute la art. 30 şi 31
de mai sus.

Membrii comitetului şi supleanţii nu pot lua

parte, direct sau indirect, la veri-o întreprindere,
sub ori-ce titlu şi numire, dependinte de Stat, judeţ
şi comună.
Art. 91

Consiliul judeţean, din iniţiativa sa, sa dupe

propunerea prefectului, pte revoca, cu majoritate
de duoë treimi a membrilor presenţi, pe unul sau pe
toţi membrii comitetului permanent, când aceştia,
prin védită negligenţă, ar vătéma interesele jude
ţului, când nu "şi vor fi îndeplinit îndatoririle im
puse de legi, sau când se va constata că ai depăşit
atribuţiunile lor; acésta fără prejudiciul urmărire
Admise.
înaintea instanţelor indicate la art. 83 şi pentru
faptele prevădute la art. 80 de mai sus; iar pen
tru acele ce ar cădea sub prevederile codului penal,
înaintea instanţelor ordinare.
Art. 92

Veri-ce încheiere a comitetului se ia prin majo

ritate de voturi.
Comitetul nu pte delibera de cât fiind faţă cel
puţin doi membri.
Procesele-verbale ale şedinţelor sunt sumare şi
se trec, subsemnate de toţi membrii cari au fost
faţă, într-un registru parafat de preşedintele con
siliului judeţean.
Nu se pote intra în ordinea dilei până nu se
aprobă procesul-verbal al şedinţei din urmă.
502 DESBATERILE SENATULUI 19 Martie 1899

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

Art. 93

Comitetul permanent este representantul consi

liului judeţean şi execută hotărîrile sale.
El pregătesce lucrările şi culege lămuririle tre
buitóre pentru cestiunile ce urméză a se supune în
sesiunea următóre.

Se pronunţă şi îşi dă socotinţa asupra tutulor

obiectelor ce "i sunt supuse de legi sală "i se deferă
de guvern.

Art. 94

In timpul sesiune, membrii comitetului perma

nent iau parte la töte întrunirile consiliului, fără a
înceta să delibereze asupra a tot ce privesce admi
nistrarea dilnică a intereselor judeţului.

Art. 95
Admise.
Comitetul represintă judeţul în procesele pornite
în contră-i, fără a mai aştepta deliberarea consi
liului judeţean când acesta n'ar fi întrunit.
El póte porni procese în materie mobiliară, să
intente acţiuni posesorii şi să facă acte de con
SETVITG.
Interesele judeţului înaintea justiţiei, fie ca re
clamant, fie ca pârît, se apără şi se susţin de ad
vocatul Statului, putând să angajeze şi alţi advo
caţi dacă va crede nevoe.

Art. 96

Comitetul 'şi întocmesce regulamentul privitor

la modul exercitărei atribuţiunilor sale.
Acest regulament, dupe ce se aprobă de consiliul
judeţean, se supune aprobărei regale şi se publică
conform art. 71 de mai sus.

Art. 97 Art. 97

Comitetul permanent numesce, revócă şi sus
pendă pe funcţionarii dependinți de judeţ, afară de
aceia a căror numire, revocare şi suspendare este
reservată de legi altor autorităţi speciale.
Comitetul permanent numesce, rev6că şi sus
pendă pe funcţionarii dependinţi de judeţ, afară de
aceia a căror numire, revocare şi suspendare este
reservată de legi altor autorităţi speciale.
Numirile se vor face conform condiţiunilor 9
nerale de admisibilitate stabilite prin art. 22 şi 9
din legea de la 19 Aprilie 1892, pentru organis
rea serviciilor administrațiunei centrale a mini
terului de interne.

Revocarea şi suspendarea trebue să fie motiv

Aceşti funcţionari vor depune jurământul”
giuit, înainte de a intra în funcţiune.

Art. 98

Admis.
urgenţă absolută, comitetul permanent se pote pro
nunţa şi asupra cestiunilor special reservate con
19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 593

Cum s'a prop

propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

siliului, cu îndatorire de a le aduce la cunoscinţa

acestuia la cea ântêiü întrunire.
Acéstă facultate nu se întinde însă la întocmi
rea budgetului şi la aprobarea compturilor jude
ţului, nici la numirea şi revocarea secretarului
consiliului.
In casuri grave, însă, comitetul pte suspenda
pe secretar şi a'l înlocui provisoriü până la cea
mai apropiată întrunire a consiliului.
Consiliul pte revoca sau modifica decisiunile
luate de comitet în virtutea acestui articol, întru
cât aceste decisiuni n'ar fi fost încă puse în lucrare.
In intervalul sesiunilor şi pentru trebuinţe cari
nu s-ar putea amâna, creditele suplimentare şi
extraordinare se vor deschide în marginile fon
dului special prevedut în budget şi ordonanţa de Admise.
comitetul permanent.
Aceste credite se întrunesc tóte şi se supun consi
liului judeţean,spre legitimare, la cea d’ântêiü a sa
sesiune.

Art, 99

Comitetul pte însărcina pe membrii sai su

pleanţii séi cu misiuni atingetőre de interesele ju
deţului, de câte-ori va cere trebuinţa.
Art. 100,

Preşedintele comitetului verifică starea venitu

rilor şi a cheltuelilor judeţului, de câte ori va găsi
cu cale, şi cel puţin o-dată pe an.

Art. 101 Art. 101

Nu se pte dispune de banii judeţelor de cât Nu se pte dispune de banii judeţelor de cât nu
numai în urma unei decisiuni date de comitetul mai în urma unei decisiuni date de comitetul per
permanent. manent.

Pe temeiul acestei decisiuni, preşedintele comi Pe temeiul acestei decisiuni, preşedintele comite
tetului emite ordonanţele de plată, contrasemnate tului emite ordonanţele de plată, contrasemnate de
de comptabilul judeţului. comptabilul judeţului.
Casele judeţene nu pot fi urmărite, nici seches Fondurile judeţene nu pot fi urmărite, nici se
trate, de cât în limitele sumelor prevedute în bud chestrate, de cât în limitele sumelor prevădute în
getul anual, şi pe cari judeţul ar refusa pe nedrept budgetul anual, şi pe cari judeţul ar refusa pe ne
să le ordonanţeze în conformitate cu destinaţiunea drept să le ordonanţeze în conformitate cu desti
ce le este dată prin acel budget. naţiunea ce le este dată prin acel budget.
Statul şi chiar particularii pot însă aplica urmă Statul şi chiar particularii pot însă aplica ur
rirea şi sechestrul asupra sumelor consemnate la mărirea şi sechestrul asupra sumelor consemnate
casa de depuneri, consemnaţiuni şi economii, din la casa de depuneri, consemnaţiuni şi economii,
excedentul exerciţiilor închise, exceptându-se ca din excedentul exerciţiilor închise, exceptându-se
pitalurile depuse de judeţ cu destinaţiune spe capitalurile depuse de judeţ cu destinaţiune spe
cială. cială.
Legea asupra comptabilităței generale a Statu Legea asupra comptabilităței generale a Statu
lui, precum şi cea organică a Inaltei curţi de com lui, precum şi cea organică a Inaltei curţi de com
pturi, sunt aplicabile şi administrațiunei financiare pturi, sunt aplicabile şi administrațiunei financiare
a judeţelor, întru cât ele nu derógă la disposiţiu a judeţelor, întru cât ele nu derógă la disposiţiunile
nile presentei legi. presentei legi.
594 DESBATERILE SENATULUI
Cum s'a propus de guvern
Art. 102
Cel puţin cu trei dile înaintea deschiderei fie
cărei sesiuni a Consiliului judeţean, preşedintele co
mitetului permanent trămite tutulor membrilor
programa lucrărilor cu care urméză a se ocupa
consiliul.
Art. 103
In fie-care an, la deschiderea sesiunei ordinare,
comitetul expune consiliului situaţiunea judeţului
Sub tóte privirile ce intră în atribuţiunile
Acéstă expunere se publică în Monitorul Oficial.
Comitetul mai supune consiliului tâte comptu
rile veniturilor şi cheltuielilor exerciţiului precedent;
propune proiectul de budget al cheltuelilor anu
lui viitor şi mijlócele pentru a le acoperi, însoţite
şi compturile şi budgetul cu tote piesele justifi
cative.
Membrii comitetului permanent cari,
motive justificate, cel mult într'o lună
expirarea termenului prescris de lege, nu vor de
pune compturile despre administraţiunea lor, se
vor pedepsi cu o amendă de la 200–1.000 lei.
Amenda se va pronunţa de consiliul judeţean şi
se va incasa conform legei de urmărire.
Art. 104
Articolele 51 şi 74, în casurile prevădute la art.
77,78 şi 98 ale legei de faţă, se aplică şi comitetu
lui permanent.
Art. 4105
Disposiţiile art. 71 se aplică şi la regulamentele
comitetului permanent. .
Aceste regulamente devin obligatóre opt dile
dupe publicarea lor în Monitorul Oficial, afară de
casurile unde acest termen s'ar fi scurtat prin acele
regulamente.
Art. 106
Comitetul permanent supraveghiază administra
țiunea comunelor rurale şi a celor urbane nereşe
dinţe de judeţ, în ceea ce privesce actele relative la
interesele speciale ale comunei.
Se încredinţéză, prin inspecţiuni periodice, de
modul cum primarii, notarii şi casierii comunali
îşi îndeplinesc aceste atribuţiuni.
Verifică starea caselor comunale şi se încredin
ţéză despre regulata ţinere a scriptelor de compta
bilitate, existenţa fondurilor, dresând, în presenţa
primarului comunei, procesul-verbal de inspecţiune
şi recomandând măsurile de îndreptare.
Copie de pe procesul-verbal al inspecțiunei şi al
19 Martie 1899
Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor
Admis.
Art. 103
În fie-care an, la deschiderea sesiunei ordinare,
comitetul expune consiliului situaţiunea judeţului
sale. sub tóte privirile ce intră în atribuţiunile sale.
Acestă expunere se publică în Monitorul Oficial.
Comitetul mai supune consiliului tâte comptu
rile veniturilor şi cheltuelilor exerciţiului precedent;
propune proiectul de budget al cheltuelilor anu
lui viitor şi mijlócele pentru a le acoperi, însoţite
şi compturile şi budgetul cu tote piesele justifi
cative.
fără Membrii comitetului permanent cari, fără mo
de la tive justificate, cel mult în dece dile de la
expirarea termenului prescris de lege, nu vor de
pune compturile despre administraţiunea lor, se
vor pedepsi cu o amendă de la 200–1.000 lei.
Amenda se va pronunţa de consiliul judeţean şi
se va incasa conform legei de urmărire.
Admise.
Art. 4106
Comitetul permanent supraveghiază administra
țiunea comunelor rurale şi a celor urbane nereşe
dinţe de judeţ, în ceea ce privesce actele relative la
interesele speciale ale comunei.
Se încredinţéză prin inspecţiuni periodice, ce va
face, dând de scire prefectului, de modul cum pri
mari, notarii şi casierii comunali îşi îndeplines
aceste atribuţiuni.
Verifică starea caselor comunale şi se încredi”
ţéză despre regulata ţinere a scriptelor de comp”
bilitate, existenţa fondurilor, dresând, în presa
primarului comunei, procesul-verbal de inspir!”
şi recomandând măsurile de îndreptare,
19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUi 55

Cum s'a propus de guvern Cum sa modificat de comitetul delegaţilor

verificărei casei se va consemna în registrul de Copie de pe procesul-verbal al inspecțiunei şi al

inspecţiuni şi se va comunica prefectului, pentru a verificărei casei se va consemna în registrul de in
a lua mesurile de îndreptare pe cari le va crede specţiuni şi se va comunica prefectului, pentru a
de trebuinţă. lua mèsurile de îndreptare pe cari le va crede de
Exercită un drept de supraveghere asupra mo trebuinţă.
dului de administraţiune a avutului bisericilor, os Exercită un drept de supraveghere asupra mo
piciilor şi spitalelor, aşedămintelor de bine-facere dului de administraţiune a avutului bisericilor, os
şi de instrucţiune, atât cele dependinte de judeţe, piciilor şi spitalelor, aşedămintelor de bine-facere
cât şi acele ale comunelor rurale şi a celor urbane şi de instrucţiune, atât cele dependinte de judeţe,
nereşedinţe de judeţ. cât şi acele ale comunelor rurale şi a celor urbane
Inspectéză căile judeţene şi comunale din judeţ, nereşedinţe de judeţ.
spre a se încredinţa de starea lor, luând mesuri Inspectéză căile judeţene şi comunale din judeţ,
a se activa lucrările pentru construirea şi întreţi spre a se încredinţa de starea lor, luând măsuri a
nerea drumurilor, podurilor, canalelor şi altor lu se activa lucrările pentru construirea şi întreţi
crări de asemenea natură, puse de lege în sarcina nerea drumurilor, podurilor, canalelor şi altor lu
judeţului şi comunelor şi potrivit regulilor stabi crări de asemenea natură, puse de lege în sarcina
lite prin legea specială a drumurilor. judeţului şi comunelor şi potrivit regulilor stabi
lite prin legea specială a drumurilor.
Sub-prefectul pote fi față ori când voesce la in
specţiunile făcute de membrii comitetului perma
nent.

Art. 107 Art. 4107

Sub-prefecţii sunt desărcinaţi de acele atribu Sub-prefecţii rămân însărcinaţi cu atribuţiunile

ţiuni date lor prin legea de la 4 Octombre 1892, date lor prin legea de la 4 Octombre 1892, şi cari,
şi cari, prin art. 106 de mai sus, trec asupra comi prin art. 106 de mai sus, trec şi asupra comite
tetului permanent. tului permanent.

Art. 108

Preşedintele comitetului permanent expediază

şi execută tóte încheierile comitetului permanent,
şi cere concursul prefectului ori când îl crede ne-|
C9SRI”.

TITLUL VIII

Secretarul consiliului judeţean şi al comitetului

permanent

Art. 109

Secretarul asistă la tóte şedinţele consiliului ju Admise.

deţean şi ale comitetului permanent. El este special
însărcinat cu redacţiunea proceselor-verbale şi cu
transcrierea deliberărilor în registrele respective,
cari se vor ţine deosebite pentru consiliu şi comi
tet, şi parafate de preşedintele consiliului. Actele
aşa transcrise, precum şi originalele proceselor
verbale, se contrasemnéză ântêiü de secretar şi
apoi de preşedinte şi de toţi membrii cari a fost
faţă la deliberări.
El este dator să comunice prefectului, în termen
cel mult de trei dile, extracte de pe decisiunile co
mitetului permanent.
In cas de împedicare a secretarului, comitetul
rènduesce pe un membru al seü spre a'l înlocui.
 596
DESBATERILE SENATULUI
19 Martie 1899

Cum s'a propus de guvern

Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

Elîngrijesce de îndeplinirea disposiţiunilor art. 92

de mai sus.
Actele consiliului, originale şi copii, se subsem
néză de preşedinte, de consilieri, secretari şi de
secretarul consiliului; iar acelea ale comitetului,
de preşedinte şi de secretar. Sigiliul judeţului stă
în păstrarea secretarului şi se pune pe tâte expe
diţiunile.

El este dator a comunica membrilor consiliului

şi comitetului tâte hârtiile ce i s'ar cere.
El priveghiază cancelaria şi ţinerea în bună
stare şi conservare a archivei şi documentelor ju
deţului.
Retribuţiunea şi diurna secretarului vor fi ace
leaşi ca ale directorului prefecturei respective. El
este dator a resida în capitala judeţului.

Art. 414,41

Tóte incompatibilităţile stabilite prin legi, pen

tru funcţionarii administrativi ai Statului, se aplic Admise.
şi secretarului consiliului judeţean.
Candidaţii pentru funcţiunea de secretar al con
siliului judeţean trebuie să întrunéscă aceleaşi con
diţiuni de admisibilitate prevedute de lege pentru
directorii de prefecturi.

TITLUI, IX

Raportul prefectului cu consiliul judeţean şi cu

comitetul permanent

Art. 112

Prefectul are dreptul a asista la töte deliberă

rile consiliului judeţean şi comitetului permanent.
Consiliul şi comitetul permanent este dator a "l
asculta, ori când cere cuvéntul.
Prefectul pote face propunerile ce le-ar găsi cu
cale, fără ca consiliul sau comitetul permanent să
pótă refusa a le lua în deliberare.
Prefectul n'are vot deliberativ.
Consiliul sau comitetul permanent pâte cere
presenţa prefectului la veri-ce deliberare.
Art. 143
Art. 113

Prefectul este obligat a da tot-d'a-una concur Prefectul este obligat a da concursul cerut de
sul cerut de consiliu sau comitet. consiliu sau comitet pentru decisiunile executorii.

Art. 114 Art. 114 .

Dacă consiliul sau comitetul au făcut încheieri
eşite din atribuţiunile lor, sau cari ar vătema in
teresul judeţean, prefectul este dator a face recurs
la guvern până în 10 dile, şi a notifica consiliului
sai comitetului a duoa di dupe ce l-a făcut.
Dacă consiliul sau comitetul ai făcut încheierii
eşite din atribuţiunile lor, sau cari ar vătéma in
teresul judeţean, prefectul este dator a face recurs
la ministrul de interne până în 10 dile, şi a noti
fica consiliului sată comitetului a duoa di dupe de
"i-a făcut.
19 Martie 1899 DESBATERILE SENATULUI 597

Cum s'a propus de guvern Cum s'a modificat de comitetul delegaţilor

Recursul prefectului suspendă încheierea consi
liului sau a comitetului timp de 40 dile de la data
notificărei. Dacă în acest termen guvernul nu sa
pronunţat, încheierea devine lucrătóre, fără prejudi
ciul celor stabilite la art. 77 în privinţa încheierilor
făcute de consiliul judeţean care ar trece peste atri
buţiunile sale.
Art. 115
Recursul prefectului suspendă încheierea consi
lului sau a comitetului timp de 40 dile de la data
notificărei. Dacă în acest termen guvernul nu s'a
pronunţat, încheierea devine lucrătóre fără prejudi
ciul celor stabilite la art. 77 în privinţa încheierilor
făcute de consiliul judeţean care ar trece peste atri
buţiunile sale.

Când mandatul membrilor comitetului perma

nent şi supleanţilor ar înceta în casurile pre
vëdute prin presenta lege, prefectul singur ré Admis.
mâne însărcinat cu administrarea intereselor locale
ale judeţului până la instalarea noului comitet,
avênd a da sémă consiliului de administrarea inte
reselor locale ale judeţului în acest interval.

Ministru de interne, M. PHEREKYDE. Raportor, D. V. POLIZU-MICŞUNESCU.

D. vice-preşedinte, general C. Budiş când vom avea la ordinea dilei discuţiunea – şedinţa e ridicată la orele 6 p... m.
teanu: Acum, d-lor, ridic şedinţa şi anunţ generală a proiectului de lege pentru con anunţându-se cea următére pentru a duoa
şedinţă publică pe mâine, orele 2 p. m., siliile judeţene. di, 9 Martie.

------- »-abs-a-----------------

IMPRIMERIA STATULUI DIRECToR GENERAL, CONST. ILIESCU.

 53-5555555555555555555:53:

documente IstOrice parlamentare, se află de vinuare multial la direcţiunea generală a Monitorului Oficial și

Tom , partea I, apărut în 1890. . . . . . . . . . . . . . 6 40 | Tom V, partea I şi II, a, r.: in 1895 . . . . . . . . . . 8 90 -

» IV, a fi, n. r 1894. . . . . . . . . . . . . . 7 – 1 • IX, • II, 6 - 1895. . . . . . . . . . . 8 90 %

Cei cari doresc să-şi procure acestă Operă, fie in total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
In scopul de a se răspândi în biblic acestă operă de mare valoare istorică, direcţiunea a scădut preinri
cu 25%, reducându-le la cele actuale.
"S,-----------------------------------”s-'s,35-3-----------”sa?-----------------------------------------------------------

21 Martie 1899 --
N0. 44
SENATUL -------------------
ESIUNEA 0RDINARĂ (PRELUNGIT) 1898–99
ŞEDINŢA DELA 9 MARTIE 1899
Preşedinţa d-lui N. Gane; asistat de d-nii
secretari ai biuroului Climescu C., Filipescu
I. Al., dr. Iovitz, şi Poroineanu Const.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 96 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 24 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman; d-nii: An
tonescu Anton, Celibidache N., Ciornei Va
sile, Dornescu Theodor.
Nemotivaţi :
D-nii: Brabeţeanu I., Cantacuzino Gr. G.,
Cassotti P., Catargi Lascar, Cavalioti G.,
Chircu Thoma, Fulger G., Ioaniu D. Ioan,
Ionescu Dim, Leonescu Em., Micescu Dim.,
Petrescu Antache, Poni Petru, Porumbaru
Radu, Răileanu C.,Sabin G. dr., Teleman
C., Tiron Antohi, Toader V. Ioan.
– D. secretar, Poroineanu, dă citire su
marului şedinţei precedente care se aprobă.
– Se acordă următórele congedii:
D-lui senator D. Micescu, 2 dile; d-lui
senator N. Cilibidache 4 zile.
D. preşedinte, N. Gane: D-lor senatori,
intrăm în ordinea zilei. La ordinea zilei avem
discuţiunea generală asupra proiectului de
lege relativ la orgrnizarea consiliilor judeţene.
D. Nicolae Ionescu are cuvîntul.
D. Nicolae Ionescu (la tribună): Prea
stimabili d-ni senatori, am îndrăsnit a lua
cuvîntul cel d’ântâiü în discuţiunea generală
a proiectului de lege a organisării consiliilor
judeţene, pentru că cred că dacă ne vom în
ţelege asupra principiilor, pe cari trebue să
se întemeeze o lege de descentralizare, a
tunci vom nimeri mai uşor amendamentele
ce trebue de făcut, şi ei cred că sunt nea
părat de făcut la proiectul prezentat de d.
ministru de interne. Deja comitetul delega
ţilor a presintat oare-cari amendamente,
semn că de şi în principii se unesce cu d.
ministru de interne, cu toate acestea, a găsit
necesitate de a propune amendamente.
Eü m'am abţinut sistematic, atât în sec
ţiuni, cât şi ca simplu spectator în comite
tul delegaţilor, de a produce cea mai mică
observaţie, pentru că am fost fericit când d.
ministru de interne a recunoscut că acesta
este principala lege pe care guvernul Ma
jestăţei Sale, ce se numesce, după limbagiul
curent, liberal-naţional, trebuia să o pre
sinte de când a venit la putere, căci dacă
este veri-una din legi care să fie cerută de
Constituţiune mai direct, apoi este acestă
lege, care, sub guvernul conservator, a pus
în suspensiune principiul descentralisări.
Anexă la Monitorul Oficial No. 280,
UN ExEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
Cred că d-vóstre, cu toţii aveţi interes de
acéstă lege, căci este unica care de la noua
ordine de lucruri a rămas ne adusă la în
deplinire.
Sciţi că Constituţiunea prevede o serie de
legi, între care este şi aceea a descentra
lisărei administrative.
D-nii mei, în tesă generală, nuputem nici
unul dintre noi să nu luăm în considera
țiune acéstă lege. Raportorul nostru, pot
să dic simpaticul nostru raportor, a făcut
un istoric al tutulor legilor néstre de orga
nisare internă.
D-sa vorbesce de origina legilor néstre,
că le am împrumutat de la Francia şi că din
minutul ce Francia s'a pus să îmbunătăţéscă
legea, trebue să o îmbănătăţim şi noi. Eu nu
vrolă să "-l urmez pe acéstă cale, acésta este
o cale de disertaţiune sciinţifică; rolul mei
aci nu este de a discuta academic, de şi am
onóre a fi academician, aci 'mi împlinesc o
datorie de cetăţean, o datorie de recunoscin
ţă către alegătorii mei, cari nu 'mi aú făcut
dificultate de a mă alege şi cari 'mi aú is
că nu cer nimic de la mine, ceea-ce obici
nuit se cere de la representaţii naţiune, dar
cer să contribui la reforma legei judeţene.
Simpaticul nostru raportor a dis un cuvênt,
pentru care ei "i sunt recunoscător, căci a
pus cestiunea pe adevăratul tărâm, a jis:
poporul român, noi, nu mai suntem minori,
suntem majori. Este un mare cuvênt; până
acum am fost trataţi de leguitori ca minori şi
ni s'a dat legi ca la nisce minori.
Dar acum, sentimentul general –vedeţi că
nu jic opiniunea publică, sentimentul ge
neral al omenilor cari cugetă la desvoltarea
nóstră politică, este, cum că am ajuns la
majoritate, suntem vîrsnici. Dacă nici sub
situaţiunea acésta de la 1866, dupe atâţea
ani, nu ne vom însufleţi de acest sentiment,
că suntem majori, apoi atunci trebue să fim
modeşti, ori de câte ori ni se deneagă o
mulţime de calităţi care le avem şi le are
poporul nostru naturalmente.
Aşa dar, daţi-mi voe să nu mă ocup de
partea istorică a legei, aş ice nici chiar să
mă ocup de a critica legei care o reformăm,
căci nu vrêü să fac aci o cestiune de partid,
de şi partidul naţional-liberal are tot drep
tul să facă un răsboii decisiv partidului
conservator, pentru că a călcat Constituţia,
pentru că a făcut o lege județiană anti-con
stituţională în tötă puterea cuvêntului; cu
tóte acesta, permiteţi-mi să mă pun pe alt
teren, şi vă spun îndată pentru ce.
Nu mă preocup de partid, pentru că în
ideia mea este acest adevăr:
In organisaţia dinăuntru a Statului ro
mân, noi nu trebue să fim preocupaţi de
spiritul de partid. Nu spiritul de partid ne acest cuvént este obligatorii pentru noi.
dictéză astăi ca să răsturnăm legea con Când licem că să o facem mai completă, ad
servatorilor, ci respectul pentru Constitu
ţiune şi pentru principiile constituţionale,
care pune independenţa administrativă de
jos până sus; și nu putem să o avem sus,
până nu va fi ea şi jos, până nu vom avea
organisare județiană în care să coprindă şi
comunele rurale,
599
Până atunci, nici afacerile nostre de
sus nu vor merge bine.
Vedeţi că sunt cam pesimist; dar în ur
ma celor ce vă voi spune, sper să nu mă
trataţi prea mult de pesimist.
Daţi-mi voe dar, să vă spun mai ântêiü
punctul meu de plecare.
M'a încurajat raportorul, când a dis că sun
tem majori.
- Douë lucruri coprind aceste vorbe: am fost
minori, suntem minori, avem consciinţa că
suntem majori. Pentru acésta "i-am mulţu
mit.
Acum daţi'mi voie să vă spun un lucru,
că nu e ofrasă laudativă pentru adversarii
noştri conservatori, când am dis că voi să
judec ceea ce ai făcut ei, cu spirit democra
tic, ori liberal democratic, orl luberal naţio
nal, ci voi să judec din punctul de vedere
al datoriei ce avem ca patrioţi, ca să ară
tăm că Constituţia de la 1866, a fost o ra
țiune politică, care a umplut consciinţa pa
trioţilor noştri, când ai făcut ceea ce au
făcut, ca să avem Constituţiunea acésta.
Aşa dar d-lor, daţi'mi voie să vă dic nu
mai un cuvênt. Acum fac introducerea, pâ
nă acum v'am cerut atenţiunea d-vóstre.
Voci : Mai tare.
D. Nicolae Ionescu: Imi pare rău, dar
suntem bătrâni, şi trebue să aveţi conside
rare pentru un bătrân, care nu a îmbătrânit
cu inima, aşa cred ei, dar care nu pte să
vorbéscă aşa de tare ca să audiţi cu toţii.
De aceea trec mai departe, şi vă rog ca
să înţelegeţi un lucru: că dacă am ţinut să
iaú cuvêntul cel d’ântêiü, este că am voit să
mulţumesc guvernului Majestăţei Sale că
s'a gândit măcar, în al patrulea an de legis
latură să aducă reforma, pe care trebuia să o
aducă în jiua ântêia. Sper că d. ministru, cu
spiritul său ager, va înţelege că acestă lege
trebue ori făcută, ori părăsită cu totul.
D. A. C. Viişoreanu: Saú complectată.
D. Nicolae Ionescu: Ei dic făcută pen
tru că trebue să desfacem ceea ce ai făcut
conservatorii.
Conservatorii au lovit în fruntea Consti
tuţiei nostre în ce privesce educaţiunea nős
tră naţională. Constituţiunea a pus un prim
cipiü, că se va procede la revisuirea legilor
județiane şi comunale,pentru a da o des
voltare mai completă descentralisărei şi in
dependenţei comunelor. Am şi eu onórea
neînsemnată de a fi votat Constiţuţiunea cu
tot ce se coprinde în trênsa, cu Dinastie,
cu două Camere legiuitore. Noi n'am jurat
când am votat-o, dar ei ţin mai mult la ju
rămêntul consciinţei de cât jurăméntul de
formă, pe care 'l facem. (Aplause).
In Constituţiune se dicea exact, că avem
să facem o descentralisare mai completă;
mitem că era o descentralisare 6re-care.
Conservatorii, venind şi distrugènd ceea-ce
există, fac duoă lucruri: se declară în con
tra Constituțiunei şi o calcă, şi al douilea,
înlătură tocmai ceea ce doresce Constituţiu
nea nőstră.
Las cestiunea independenţei comunelor,
 600
pentru că fârte bine am făcut când am dis
că trebue să începem ca organisarea jude
ţiană. Acum, să-mi permită d. ministru să-i
fac și d-sale o critică, cum am făcut rapor
torului nostru. D. ministru de interne, de la
început până la titlul cel din urmă, ne a
propus disposiţiuni cari tind a da o fiinţă in
dependentă consiliului nostru județian, iar
în titlul cel din urmă pune disposiţiunea, că
daca prefectului i s'ar părea că consiliul ju
dețian va eşi din atribuţiunile sale, atunci
el să suspende acţiunea întrégă a consiliului
județian.
Obiecţiunea mea, la acéstă disposiţiune din
proiect, am spus'o şi în particular d-lui mi
nistru–fiind-că mă felicit de accesul ce am
avut tot-d'a-una când am voit să "i fac veri
o observaţiune în privinţa acésta;– nu "i-am
cerut nimic, nici pentru clientela politică,
nici pentru satisfacţiunile mele personale,
atât i-am cerut: legea județiană pe basa
descentralisării cerută de Constituţiune şi
de interesele ţărei, fiind-că consider că a
céstă lege este neapărat trebuinciósă în mo
mentul unde am ajuns să fim majori.
De ce,d-lor, trebue să ne ocupăm de legea
județiană înainte de tite? Fiind-că trebue
să îndeplinim prescripțiunile Constituțiune
din 1866, care dice că trebue făcută des
centralisarea mai complectă.
D-lor, ei nu cunosc istoria partidelor
nőstre, nu scită dacă putem dice că avem
partide istorice, sciü că de la 1831, de când
cu Regulamentele organice, istoria nőstrăn'a
fost a nőstră, ci a Puterei care pretindea să
ne protegeze şi sub autoritatea căreia sa for
mat simulacrul de Constituţiune, care sa nu
mitregulamentele organice, al Valachiei și al
Moldovei.
Prin urmare, nu sciü cari sunt ideile par
tidelor istorice, sciü numai, că a fost un mo
ment în istoria nőstră modernă unde un
vént favorabil ne a deşteptat pe toţi, şi pa
triotismul care era în germene s'a desvoltat,
și încetul cu incetul s'ai arătat câţiva băr
bați și ideia de libertate a început să încol
ţéscă în inimile nostre şi cel d’ântéii apos
toli ai acestor idei să le răspândéscă.
Nu scită istoria partidelor, dar atunci când
s'a făcut răsboiul Crimeei de Francia, unită
cu Englitera, ajutată de Italia, şi sa întru
nit Congresul din Paris, la 1856, pentru în
cheerea păcii, sa pus principiul organisării
nőstre interne, ca să se ţină sémă şi de do
rinţa populaţiunilor, nu numai dorinţa pa
trioţilor, şi acela care în congresul din Paris
a ridicat acéstă idee a fost representantul
Englitere, lordul Clarendon, care a dis: il
est toujours bon de tenir compte du voeu
des populations.
Iată de unde s'a născut suflarea aceea care
ne a însufleţit şi pe noi; de la lordul Cla
rendon care mi se pare că a fost şi ministru
de externe al Engliterei.
D-lor, nu mai vorbesc nimic de istoria
nőstră de 6re-ce nu sunt de opiniunea d-lui
raportor, care dice: istoria de mâine va face
mai mult pentru descentralisare,
Eă dic: astădi a sosit momentul, ori nici
o dată nu va mai fi momentul mai oportun
DESBATERILE SENATULUI
ca să ne dăm o lege de descentralisare în
Înţesul Constituţiunei aceleia care a ajuns
în principii respectul dorinţelor popula
D-lor, nu am nevoie să fac istoria contim
porană, la care a participat şi mai mulţi din
d-vóstre, dar voi spune numai atât, că ideile
nóstre liberale, tendinţele nstre patriotice,
îndrăsnéla nóstră de a spune că ceea ce
gândim şi ceea ce gândesce populaţiunea
nóstră nu ne a fost însuflat de afară, şi avân
tul acesta patriotic a adus tot ce s'a adus,
tot ce s'a dis dupe 1856 în ţéră, tot ce Di
vanul ad hoc la 1857 a rostit în mod so
lemn.
Acesta e începutul istoriei nostre mo
derne, acolo trebue să căutăm tot-d'a-una,
de câte ori vrem să creăm o legislaţiune
conform dorinţelor populaţiunei.
Nu am nevoie să vă vorbesc de cele 4
puncte îmbrăţişate cu căldură de întréga
naţiune şi votate solemn de Adunările ad
boc. Cele 4 puncte ai fost atât de populare,
încât generațiunea tînără, şi armată şi near
mată, a crescut cu acéstă idee, şi până nu
am avut un Domn constituţional hereditar
care să jure pe Constituţiunea liberală, până
afunci, cu tote certele intestine, am lucrat
necontenit, şi am ajuns la 1866 să realisăm
dorinţele Adunărilor ad-hoc şi ale poporului
Român.
Ei bine, trebue să ne închipuim, că ceea
ce s'a pus în Constituţie nu e o banalitate
şi ne conform cu dorinţele poporului, că nu
e lucru care să ne aparțină şi de care să nu
avem consciinţă.
Prin urmare, ei nu admit ca cineva să
mai temporiseze facerea legel de descentra
lisare, prevădută de Constituţie.
Tóte cele-alte legi sunt utile din punct
de vedere financiar, din punct de vedere mi
litar, eclesiastic, dar din punct de vedere al
administrațiunei de sine, care ar face ca
administraţiunea să însufleţéscă plebea, tot
ce tinde în acestă direcţiune trebue să aibă
preferinţă înainte ori-cărei legi.
Aşa dar, d lor, trebue să începem, nu de
la legile cari le-am avut şi le avem, nu de
la imitarea franceză sală belgiană, ci trebue
să începem în consciinţă, să scim ce facem,
şi că facem pentru ţéră şi pentru plebe.
Tot ce nu facem pentru plebe e superficial.
D. ministru a luat o lecţiune într'o lună
de dile, o deşteptare şi mare lecțiune, din
cele cari le dă plebea. Pe toţi ne-a surprins
că sunt rescâle ţărănesci. Eü unul credeam
că e o fantesie.
Cutez a dice, că dacă avea ţăranul, plebea,
aprópe de dénsa administratorul ei, nu se
introduceală la dénsa apostolii fantesiilor;
căci atunci fie-care ar fi dis: noi avem unde
să ne spunem dorinţele nostre; chiar dacă
am cere pămént de la proprietarii cei mari,
încă mai degrabă căpătăm prin represen
tanţii noştri, prin consiliile judeţene, de cât
prin formatorii de cluburi.
Acum, să nu dică cine-va că este o naivi
tate din partea mea, şi cu atât mai puţin
din partea plebei, când ei am încredere că
d. ministru de interne va primi amendamen
21 Martie 1899
tele cari ar sustrage de sub control pe
fectului administraţia locală şi descent.
lisătóre a judeţului. Trebue chiar să adăog,
că acesta este scopul meu principal, şi dacă
voiü isbuti, vă declar că voi fi cel mai fe,
ricit representant bătrân al poporului;
căci, încă o dată, acéstă reformă se im
pune a se face cât mai în grabă. Şi d.
ministru de interne, care stă pe acea
bancă, care este un gardian măreţ al nevoilor
plebei, trebue să vadă şi să simtă tot aşa ca
şi mine, cât de mult e nevoie ca acestă re
formă să se facă astădi pe basa unei adevă,
rate descentralisări,
D-lor, când te adresezi la un sătean şi "
intrebi ce vrea, el "ţi răspunde invariabil că
vrea pământ pe care să ’l muncéscă.
Dar, pământ fără lege nu se pote ; legea
fără principiile dominante în întréga socie
tate, iarăşi nu se pote. Ceea ce trebue dar,
în primul rând, este o lege care să organi
seze guvernământul de sine al poporulul; şi
numai când o asemenea lege s'ar face, nu
mai atunci putem dice : s'a făcut o lege
bună, salutară.
Am dis, d-lor, că nu iai sémă nici la Bel
gia, nici la Francia ; dar 'mi veţi da voie să
vă spun că de vre o lună de dile sunt sub
impresiunea acésta că în Anglia germinezi
ideile de libertate cele mai fecunde, pentru
că nu este o lună împlinită de când s'a pre
sintat o lege intitulată: guvernământul
Londreiu.
Ei bine, m'am întrebat: până acum Lon
dra n'a avut un guvernământ“? Acéstă ca
pitală mare, a marelui imperiu al Indiilor,
prima putere în lume, cutez a dice, putere
care are o figură impunătóre şi măréţă, să
nu fi avut până acum o lege, pentru Lor
dra? Aşa se scie că Londra a fost până
acum cetate, a fost împărţită în parohii
dar tóte acestea nu însemnéză nimic, nu
sunt în conformitate cu Constituţia. Acest
organisație nu mai pote conveni astădi ace”
tei aglomerări care se numesce Londra, care
are și populaţie cât România întrégă și *
nituri de o sută de ori mai mari ca Rom'
nia. Se propune parlamentului Angliei. *
voteze - London seif governement. Ac,
nu însemnéză că Anglia nu are destule !
bune, că nu are instituţiuni din cele 9
bine organisate, etc., ci însemnéză că *
s’a căpătat convingerea că dacă un popor
se va administra de sine, că dacă Londra"
se va administra de sine şi nu va da P.
acesta exemplu întregului imperii, ”
Statul englez nu va mai prospera,
Pentru acesta, ei am admirat ge"
englez, şi când am citit expunerea lui"
four în Camera englesă asupra guvern"
tului de sine, mi sa părut că un nou *
a venit să predice în lume practica *
ţilor constituţionale.
Când am vădut că Englitera, cu P”
gresul pe care ”I-a săvârşit, se gând”*
şi organiseze capitala, am rămas **:
m-am gandit ca noi nici la 1866, *:
atunci până acum nu am făcut nim: *
pentru organisarea administrativă"
Astăji, pentru prima oră am c**
 21 Martie 1899
portul d-lui Polizu-Micşunescu cuvîntul că
suntem majori şi că trebue să ne adminis
trăm de sine.
Eă îl felicit, şi cred că a sosit timpul ca
să învăţăm de la popérele mai vechi şi mai
culte de cât noi, cum se administréză o ţéră,
să părăsim sistemul de a pune pe prefect,
pe funcţionarul Statului mai pre sus de 30
cetăţeni aleşi şi responsabili, să aplicăm
prescripţiunile Constituţiunei nőstre, şi să
nu mai bâjbâim ca până acum.
Aşa dar, d-lor, eü acest singur lucru am
voit să ”l aduc d'inaintea d-vöstre, că legea
presentată de d. ministru ne arată de unde
să începem, dar fiind-că ea coprinde un anti
constituţionalism tot aşa de răi ca cel care
este coprins în legea conservatóre, eü am
dis: mă voi duce în sînul maturului Corp
să "i spun: desbrăcaţi-vă de spiritul de par
tid, nu vă uitaţi la partid, uitaţi-vă numai
la desvoltarea poporului, uitaţi-vă numai la
necesităţile lui.
D-lor, se vede că v'am obosit prea mult,
sunt mulţumit că am ajuns la punctul a
cesta ca să spun ceea ce trebue reformat
în legea reformatóre a d-lui ministru ; nu
voesc de cât să se reformeze titlul din urmă,
căci acesta este o antitesă;un lucru carejură
cu restul, voi să jic că aci avem un proiect
de lege descentralisator şi pe de altă parte
prefectul, agent al puterei centrale, pte,
după art. 114 final, să se amestese şi să sus
pende încheerile consiliului județian sa ale
comitetului permanent.
Fiind-că văd că n'am darul de a fermeca
bătrâneţea d-vóstre, fiind-că însu-mi nu mă
simt în stare, nu mă simt la înălţimea as
pirațiunilor d-v6stre, vă rog dar, să luaţi în
considerare acestă lege; numai despre ame
stecul prefectului în consiliul județian voiü
avea să spun că prefectul n'are dreptul
ce căuta acolo unde se sfătuesc aleşii jude
ţului pentru trebile lor locale, nu pentru
trebile generale.
Mărturisesc, dacă aş fi fost mai tînăr,
iritabil cum sunt, acésta m'ar fi făcut să dic:
legea acésta să o aruncăm. Chiar acum, dacă
ași vedea că putem face ceva mai bun în
trebuinţând 2, 3 dile, aşi dice d-lui minis
tru să ne lase să o modificăm undevom pu
tea, dar fiind-că este timpul scurt, fiind că
se agită cestiunea închiderei Camerelor, lu
cru extra-ordinar, numai la noi se lice, dis
cutaţi şi votaţi mai iute căci se închid Ca
merile. Acest lucru cred că d-vóstre, ca ma
turi membri ai acestui Corp nu ”l veţi ad
mite. Regina Engliterei s'a dus la aerul de
primăvéră şi parlamentul lucréză. Majestatea
Sa Regele se pte duce sănătos şi să ne lase
pe noi să lucrăm. Ridicacéstă cestiune, fiind
că ni se spune, Regele plécă, Duminică se
isprăvesce sesiunea, trebue să lucraţi.
D-lor, să ne adresăm d-lui ministru şi să
'i dicem: toţi suntem supuşi să dăm ascul
tare cuvintelor poporului.
Dacă noi nu vom avea acest sentiment şi
nu vom face să-l înţelégă toţi, şi să-l pri
cépă şi poporul, atunci legile néstre, d-lor,
nu vor fi salutare.
A is fórte bine panegristu lui Traian :
DESIRATERILE SENATULUI
nCeea-ce prin legi se face, prin legi se stricău.
Prin urmare, să nu socotim că dregem
prin legi, ori cari ar fi, ci prin legi de ace
lea care forméză caracterul, care forméză
bunul simţ al poporului.
De aceea, d lor, încheii dicênd : eü mă
aţin la cel din urmă titlu ca să-l combat cu
tóte armele, dupe ce voi vedea că d. mi
nistru îl susţine, căci d-sa va recunsce că
este incompatibil cu Constituţia, cu princi
piul de descentralisare, este incompatibil
articolul care dă prefectului un drept de
supraveghiere şi suspendare.
Apoi, d-lor, atunci nu mai este acesta o
lege de descentralisare. Cum ? Un simplu
funcţionar să vină acolo, şi dupe aprecierea
lui personală, să critice că 30 representanţi,
aleşi cu acelaşi mod cu care este alésă Ca
mera şi Senatul, ai greşit şi nu sunt capa
bili să se îndrepteze.
Dar, dă'i un timp să se gândéscă, prelun
gesce discuţiunea aceea, dar opune-te în
tr'un mod care să nu nege dreptul acelora
cari 'i-ai trimis acolo ca representanţi. A
césta s'ar mai înţelege. Dar,să dai ei drep
tul prefectului ca, dupe aprecierea sa per
sonală, să suspende lucrările consiliului ju
dețian, este a ne bate joc şi de descentrali
sare, şi de tóte legile nőstre.
Dar nu scie d. ministru acum cine sunt
prefecţii ?
Nu are a imputa unor prefecţi iritaţia po
pulaţiei, pe care o vedem de câtă-va vreme ?
Nu vrea să dic mai mult, mi s'a spus
mai multe, că prefecţii a fost causa, în lo
calităţile unde s'a ivit aceste răscole, că
s'aú iritat ţăranii. Ba încă, unii ai is că
învăţătorii, şi este un învăţător dat în jude
cată pentru acésta.
D-lor, eü am căpătat convingerea, că în
văţătorii sunt elementul cel mai conservator
în înţelesul cel bun al cuvîntului; că nu în
văţătorii ai iritat populaţia ; că nu învăţă
torii ai făcut aceea ce am vădut la Poiana.
Fiind-că acésta este o lege care direct are
să ocârmuiască poporul, comunele rurale,
representanţii lor la judeţ, de aceea vă rog
să îmbunătăţim ideia acésta, ca să votăm
fără multă discuțiune articolele tte care le
a dat d. ministru, dar titlul cel din urmă,
să-l înlăturăm şi să-l înlocuim mai bine.
Când la o disposiţiune a consiliului jude
ţean s'ar ivi,—şi d. ministru are o mulţime
de mijlóce la disposiţiune,—s'ar ivi tendinţa
să iasă din cercul atribuţiunilor sale, atunci
nu se lovesce în prestigiul consiliului jude
țian, dacă se întrebuinţéză mijlócele care le
întrebuinţăm noi în parlament, prin cari
ne chemăm la discuţiune, adică să fim par
lamentari, nu palavragii, în aplicarea legei
acesteia.
De aceea, d-lor, eü vă rog să luaţi în con
siderare acéstă lege aşa cum s'a presentat,
sub reservă că avem să modificăm titlul cel
din urmă şi articolele de sub cele-l'alte ti
tluri cari nu se vor potrivi cu descentrali
sarea administrațiunei locale prin represen
tanţii judeţelor liberi aleşi.
Iată care e opiniunea mea, şi vă rog să
601
mă iertaţi că v'am ţinut aşa de luni, pentru
a vă spune aşa de puţin.
D. El. Vergati : D-le preşedinte, d-lor
senatori, nu ca fantesie, nu ca orgolii, nici
pentru vr'un interes personal m'am sculat
să ia cuvîntul în acéstă materie importantă,
a organisărei camerei judeţene, de la acţiu
nile căreia depind interesele cele mai vi
tale ale judeţelor. Am luat cuvîntul mişcat,
vă spun sincer,– rog pe d. ministru să nu
ia acéstă mărturisire în rău, – de unele dis
posiţiuni din legea presentată. Ei nu înţe
leg că 6menii sus puşi, în administraţiunea
ţërei, să nu pricépă că legea acésta, aşa cum
este făcută, devine, de fapt, inaplicabilă.
A vorbit d. N. Ionescu filosoficesce, ce va
să dică autonomia fie a comunei, fie a jude
ţelor şi că în Englitera de câte-va dile se
ventiléză ideea că chiar capitala ţărei să-şi
aibă un guvernământ proprii. Noi aceştia
însă, cari suntem aci trimeşi tocmai de aceia
pe cari ''i credem în stare de copii şi vrem
să "i dirigem în mişcările lor ; noi cari sun
tem delegaţiunea judeţelor pe cari vrem să
le organisăm astăi, ca ele să scie cum să se
administreze ; noi, repet, ne găsim la tötă
înălţimea de civilisaţiune şi de moralitate, în
cât administrăm cu competinţă, veniturile
ţărei şi ţéra întrégă o legiuim; când este însă
vorba de autorii, de mandanţif noştri, ei de
vin incapabili de a ordona până şi sumele
de bani prevăduţi în budget; iar un alt art.
109 din aceeaşi lege, pune la disposiția prefec
tului pe secretarul consiliului şi-l obligă să
îl dea la fie-care trei dile copie dupe ori-ce
încheere a sa. Acésta este a organisa un spio
nagiü între prefect şi între consiliul jude
țian sai comitetul sălii.
D-lor, prefectul, ca comisar saú represen
tant al guvernului, fiind chemat să supra
vegheze dacă consiliul județian urméză saú
nu conform cu legea,şi dacă cumva nu vrea
ori se lenevesce saú n'are timp să se ducă
singur să facă acesta şi să vadă încheierile
consiliului ori comitetului, ca să le atace,
cine e de vină? Să-i punem la disposiție și
mijlocul de dispreţ, cum dicea d. Ionescu,
saú, dupe mine, un fel de neînţelésă umilia
ţiune şi nimic mai mult.
Dar este ceva şi mai caracteristic. Să di
cem că secretarul să fie pus la disposiția
prefectului, ca un fel de suveică, spre a'i
duce copiele de pe încheeri, dar în lege se
dice că în cas de împiedicare a secretarului,
atunci un membru din comitet va face a
ceste comunicări ; acésta este o insultă, este
o ruşine putem dire.
D. A.C.Viişoreanu. Este o sarcinăpublică.
D. El. Vergati : Nu este o sarcină pu
blică, ci este mania hegemoniei. Şi acésta
se înţelege până la un punct 6re-care, pen
tru că autorii proiectului de lege, cum sunt
informat fiind duol actuali prefecţi şi un al
tul fost prefect, n'aú lucrat de cât cu spiri
tul autoritar de şefi şi în interesul funcţiu
nei lor; dar comitetul delegaţilor Senatului
trebuia să vadă că acesta este, cum am dis,
o umiliațiune şi tot o dată, în practică, este
şi o imposibilitate anevoe de învins.
D-lor, a vorbit onor. d. Ionescu de des:
602
centralisarea cerută chiar de Constituţiune,
pe care o strigăm pe téte tonurile, la ori-ce
ocasiune şi mai ales când este vorba de a
legeri. Cred că este de demnitatea nőstră, a
partidului liberal, ca să ajungem odată să
facem acéstă descentralisare. O temere însă
s'a născut : va fi în stare un consilii jude
țian să conducă interesele judeţului, aşa în
cât să nu dea loc la un fel de căinţă“?
Pe tema acesta o să găsim"cu toţii, ca
unii ce am îmbătrînit în regimul represen
tativ de la 1859 şi constituţional de la 1866,
că mandanţii noştri nu sunt mai jos de cât
noi, producţiunea lor, şi pe cari astădi vrem
să ”i ridicăm la demnitatea de a putea ad
ministra interesele judeţene, cum facem noi
pe ale țăre.
Ei bine, d-lor, când vedem că legea a pre
vëdut, la art. 83, o somaţiune, cum nu o are
nici un corpdeliberant, ca în cas de abatere de
la atribuţiunile sale sală în contra intereselor
generale, ori dacă nu ar veni la consiliă dupe
trei convocări, să fie trimis înaintea Curței
de apel.
Aceste măsuri nu sunt destule ca să mai
puneţi art. 37, care face mai răi de cât a
fost până acum ?
Iată cum glăsuesce art. 37:
n Suspendarea sesiunei ordinare şi în
chiderea sesiunei extra-ordinare, înaintea
săvârşirei lucrărilor pentru cari a fost
consiliul convocat, se pote tot-d'auna pro
nunţa de prefect. Suspendarea se referă,
prin ministrul de interne, la consiliul de
miniştri, "care statuéză asupra hotărîrei
prefectuluiu.
Şi nu se spune pentru ce acéstă suspen
dare. Presupuneţi că s'a convocat consiliul
județian în tótă regula, se începe discuţiunea,
şi e un prefect violent, cum a fost unul 6re
când în Romanaţi, şi o-dată fiind supărat, se
duce à la Mencickof cu cravaşa în mână şi
dice : cer să suspendaţi şedinţa pentru că...
pune un motiv 6re-care. Consiliul nu se su
pune. Ii dă afară cu forţa publică. Şi motive?
Motive, pte găsi ori-câte un prefect, când
este dibacilă.
El póte să disolve consiliul şi pentru un
simplu motiv, că a eşit din atribuţiunile sale,
saú că a atacat interesele generale. Acest
cuvênt, d-lor, „interese generale, este forte
vag, pe care un prefect de rea credinţă sală
un prefect fără scrupule, îl pte aplica pen
tru ori-ce lucru de nimic, cum de exemplu:
că nu s'aú cumpărat lemne de încăldit de
bună calitate sa că nu s'a făcut cum tre
bue o garnitură la o feréstră, etc.
Eă, d-lor, când am audit despre descen
tralisare, credeam căo să păşim, de astă dată,
pe o cale mai largă, cu mai multă încredere
în noi. Când văd însă disposiţiuni ca acestea
coprinse în proiectul pe care 'l presentaţi,
îmi amintese timpul când s'a presentat
pentru prima 6ră Constituţia la noi în ţéră,
şi când se dicea : cum o să trăiască ţéra cu
o asemenea Constituţie? Şi cu tóte acestea,
am trăit sub acestă Constituţie şi ne-am des
voltat în aşa mod, că astădi împăraţii State
lor vecine şi chiar depărtate, fac convenţiuni
DESIRATERII, SENATULUI
economice cu noi, ba chiar şi împărătesele
saú reginele.
Pentru ce se fac aceste convenţii cu noi?
Pentru că 6re nu se găsesce în consiliele
nóstre judeţene şi comunale destulă vitali
tate ? De sigur că nu. Şi onor. d. ministru
trebue să scie, că ţéra nu se compune nu
mai din ceea-ce numim noi ţéra legală, adică
Senat, Cameră, Guvern, etc., ci şi din insti
tuţiunile ei organice, ca comune rurale, ju
deţe, etc. Cu alte vorbe, străinii cari vin să
facă cu noi convenţiuni comerciale, cercetéză
şi caută să vadă cum stai, şi ce organisaţiune
aú cele alte instituţiuni ale ţărel.
Ei proced tot aşa cum procede o casă de
comercii, se intereséză să vadă creditul ca
şi moralitatea individilor cu care ai afaceri.
Aşa fiind,vă întreb: cum ar mai putea
un străin să ne considere de un popor bine
organizat, în care să aibăîncredere, când noi
înşine dicem că poporul român n'a ajuns încă
la maturitatea aceea,în cât să se încredin
ţeze destinele şi administrarea intereselor
lui în mâinele lui însuşi ?
Vă temeţi 6re că aceste instituţiuni, a
ceste mici corpuri deliberante, ale căror a
tribuţiuni sunt bine determinate prin lege,
s'ar gândi, la un moment dat, să comită vre-o
desordine? Dar, d-lor, chiar dacă am admite
o asemenea ipotesă, prefectul pentru ce e
pus acolo? Va sta el cu mâinele încrucişate?
De sigur că nu. Şi apoi, avem în tte oraşele
garnisóne şi dacă se va găsi un asemenea
consilii –permiteţi-mi expresiunea–nebun,
i se va aplica ce i se cuvine.
Dar, pentru o asemenea temere care nu
e de cât o chimeră, să votăm noi, partid
liberal, o lege cu o disposiţiune ca aceea în
scrisă în art. 114 ? Să dăm noi drept pre
fectului ca pentru ori-ce încheiere a consi
liului să aibă dreptul a face recurs şi a sus
penda acea încheere ? Şi mâine, poimâine,
când se va constata că interesele vitale ale
judeţului se periclitéză, tocmai din causa a
cestei şicane a prefectului, să tîrîm consi
liul întreg sai pe membrii consiliului per
manent înaintea justiţiei“? Dar, nu vedeţi,
d-lor, ce nedreptate, ce enormitate s'ar
comite ?
D. raportor ice, în raportul său, în în
ţelépta şi cultivata sa gândire, că descentra
lisarea este sinonimă cu libertatea po
litică.
Ce cuvînt mare, şi care ţine în el un vo
lum întreg de cugetări înalte !
Apoi, aşa facem noi ? Ce descentralisare
e acésta, ce libertate politică e acésta, când
un parlament n'aşi avea drept să vorbesc ?
Când un consilierjudețian care e ameninţat
să fie condamnat prin amende de 200–1.000
–fără să 'i dai nici o indemnitate, –de şi în
sistemul democratic serviciile publice se
plătesc, căruia nu "i permiţi să demisioneze
din consiliul judeţean, dacă interesele nu 'i
permit să rămână, îi încătuşezi mâinile, îi
sufoci vocea, îi suprimi libertatea de acţiune
legale şi îi dai numai obligaţii,şi, ca pupăza
peste colac, cum se dice, îi pui bumbaşir pe
prefect, care să 'l spioneze, să 'l şicaneze,
21 Martie 1899
să'i facă tóte mizeriile posibile, –acésta nu
mai descentralisare nu va să dică.
Nu putem să numim, noi, partidul liberal,
o asemenea lege, lege descentralisătóre.
Dacă nu voiți descentralisarea, faceţi cel
puţin o lege practică, o lege care să învio
reze forţele consiliilor judeţene; dar, pentru
acésta, descindeţi în judeţe şi studiaţi rela
țiunile dintre aceste consilii şi prefecţi.
Făcând acesta, n'aţi mai pune atâta în
credere în prefecţi şi n'aţi considera ca sfinţi
pe aceşti funcţionari.
Veţi găsi, din contra, judeţe întregi sbu
ciumate,fără nici un interes, numai de pre
fecţi; veţi găsi prefecţi cari nu fac alt-ceva
de cât urzesc intrigi şi întreţin discordia din
tre cetăţeni.
Se póte găsi, în adevăr, şi consilii jude
ţene cari să lucreze în contra intereselor
generale ; în acest cas, n'aveţi nevoe de
legi draconiane, faceţi cu ele ceea ce faceţi
astădi cu primarii.
Primarul, d-le ministru, îl revoci, dupe
un őre-care raport, dacă apreciezi că faptele
înaintate sunt de natură atât de gravă în
cât pte să prov6ce una ca acesta. Tot aşa
se póte cere şi o disolvare a "unui consilii
judeţean, nu însă în töte condiţiunile aces
tei legi, căci în aceste condiţiuni este deja
condemnat, este despreţuit şi umilit ori ce
consilii judeţean.
Alt gen de observaţiuni.
Prefectul, care, de la modificarea lege în
1894, primesce un plus de salarii, fiind că i
s'a îngreuiat sarcina, prefectul, dic, dupe a
céstă lege, este descărcat de multe atribuţi
uni şi se da consiliului judeţean şi comite
tului permanent. Dacă însă dați sarcini con
siliului judeţean şi comitetului permanent,
trebue să prevedeţi şi mijlocul practic de a
le îndeplini; aşa este în ceea ce privesce
constatarea şi perceperea. Dupe legea d-lui
Gherman, nu veţi găsi un consilier să umble
din sat în sat, să plece omul de la casa lui
să facă o anchetă, dupe ce a stat” 20–40
ile în sesiunea ordinară a consiliului fără
altă indemnisare de cât de transport. Cum
credeţi d-vóstre că în punctul acesta se va
aplica legea? Curios lucru: consiliul sforţat
să ducă sarcina volens-nolens, şi gratuit,
are ca sancţiune: amenda, suspendarea şi
disolvarea.
Cu alte vorbe, dici că este electiv şi suve
ran, şi, în urmă, 'l dat pe mâna justiţiei şi
prefectului, pentru că nu face voia aces
tuia!...
D-lor, eü, faţă cu aceste repedi observa
ţiuni, cari mi s'aú părut mai vădite, aşi dori
ca onor. d. ministru, înţelept cum este, să
bine voiască să priméscă câte-va amenda
mente.
Aşa numai ei pot lua în considerare le
gea, căci doresc o îmbunătăţire, doresc să
schimbăm situaţiunea de ai de centralisare,
care a avut bunul ei altă-dată; adi însă, când
ţéra a făcut progrese, când lumea s'a deş
teptat, trebue să dăm autonomia cuvenită,
începând cu judeţul, sub sancţiunea care aţi
pus'o d-vóstre, ca, pentru ori-ce act care
compromite demnitatea sa, să mérgă la
21 Martie 1899
Curtea de apel. Insă să nu "i faceţi posiţiu
nea ciudată, să aibă cu prefectul dile de
scandal.
Aveam însă de observat şi alt-ceva, însă le
reserv la discuţiunea pe articole, şi închei
prin acésta, d-lor, să bine-voiţi şi d-vóstre a
vedea, că este momentul, este trebuinţa să
ne emancipăm, fără ca mâna militară să nu
fie exclusă de la executarea legilor pentru
instituţiunile ce le creăm.
D. N. Crătunescu: D-le preşedinte, d-lor
senatori, legea pe care o avem în faţa nős
tră, este o lege din cele mai importante.
Este o lege care atinge organisarea Statu
lui. Şi ast-fel fiind,trebue să atragă atenţi
unea nőstră cea mai vie.
La o lege aşa, se înţelege că o discuțiune
întinsă ar fi de dorit, dar înţelegeţi, d-lor, că
o asemenea discuţiune nu pte avea loc, de
cât numai când ar fi antagonişti.
Pentru noi, "pentru majoritatea mare a
acestui Senat, legea acésta este o lege ne
cesară; legea acésta este o lege de libertate
şi o lege de reparare.
Dic o lege de libertate, pentru că,
cum fórte bine jice d. raportor în rapor
tul sëú magistral, descentralisarea este
sinonim cu libertatea politică. Şi în legea
acésta este vorba de libertatea politică a
cetăţenilor, în micile părţi ale Statului, care
se numesc judeţe.
Cestiune, d-lor, importantă şi cestiune de
licată, într'o ţéră cum este ţéra nőstră. Nu
voiü dice că suntem încă minori, dar voi
dice, cum a dis d. raportor, cum a dis d.
ministru în expunerea de motive. Intr'o a
semenea lege trebue să procedă cine-va trep
tat şi conform experienţelor dobéndite.
In legea acésta de descentralisare, s'a a
vut în vedere, nu a se recunsce, ci a se
menţine libertăţile pe cari însăşi Constitu
ţia le-a consacrat cetăţenilor, libertăţi care
se găseai jignite prin legea din 1894. Le
gea acésta dă mai multă activitate jude
ţelor, activéză mai mult viaţa locală. Legea
acésta face, ca să dic aşa, o şcolă politică
în fie-care localitate, şcola cea mai bună,
căci este şcola practică.
Voiü arăta îndată, că guvernul nu s'a
mulţumit cu atât, ci a căutat să facă un pas
mai mult înainte.
Dar, ca să arăt mai bine care este való
rea şi importanţa acestei legi, voiü căuta să
fac un scurt paralel cu legea din 1894. In
1894, guvernul de atunci a găsit de cuvi
inţă să modifice legea organisărei consilii
lor judeţene. Este interesantă şi instruc
tivă lectura desbaterilor în corpurile legiui
tóre cu ocasiunea acestei legi. Dacă veţi că
uta însă să vedeţi cari sunt motivele cari
aú făcut pe guvern să modifice legea ante
rióră, veţi vedea că ele sunt nule.
D. ministru de interne şi preşedinte al
consiliului de atunci aduce în desbaterea
Senatului o lege pentru care, drept motive,
sunt resumate însăşi disposiţiunile introduse
în lege. "Mi-am dat tótă ostenéla să găsesc
în acea expunere veri-un motiv al disposiţi
ilor introduse, şi n'am găsit de cât unul, şi
acela neînsemnat. Incredinţez pe cei ce
DESBATERILE SENATULUI
n'aú citit acea expunere de motive că singu
rul motiv e relativ la compunerea consilii
lor judeţene, dicându-se că în proiect se re
duce numărul de 24 consilieri în scopul de
a face mai regulate şi mai putinciose în
trunirile consiliului !!!
Acésta 'mi aduce aminte motivul pe care
îl dă Justinian când explică de ce August a
luat puterea comiţiilor şi a dat'o Senatului,
dicênd că nu se pot aduna lesne comiţiile.
Un comentator însemnat al acestor cuvinte
dice însă că nu pote fi motiv mai obtus de
cât acesta u.
Ast-fel în expunerea de motive nu gă
sim motivele acestei legi. Le-am căutat în
desbateri în gura şi sub pana campionilor
acelei legi. Şi aci să mi se permită să spun,
că motivele reformărei ce se propunea sunt
motive cari se adreséză incapacitățel, aşi
putea dice inepţiei 6menilor, dar nu insti
tuțiunei. De hominibus, non de legibus,
cum ice Ciceron, se vorbesce în acea mo
tivare.
Se mai motivéză reforma prin o a aşa
disă experienţă. S'a dis, de exemplu, că
experienţa făcută în interval de 30 de ani,
de la 1864 la 1894, a dovedit inutilitatea
comitetelor permanente ! Prin ce se cons
tată aceste experienţe ? Am căutat să văd
şi eü acésta. Este în adevăr un consiliü ju
deţean care vorbesce chiar contra instituţiei
consilielor judeţene, chiar contra autonomiei,
aşa că cu acest motiv s'ar fi putut suprima
însăşi consiliile judeţene. Dar cine spune
asemenea lucruri? E aici und. senator, al că
rui nume îl voi pronunţa mai pe urmă.
Un domn senator, făcând critica acestei a
firmaţiuni: cum că ar exista o experienţă de
favorabilă, dicea, dar nu vedeţi că vă înte
meiaţi pe actele d-v6stre proprii ? Nu ve
deţi că faceţi o greşită afirmaţiune în pri
vinţa experienţei, pentru că de la 1864 şi
până la 1886, până când a venit o lege des
centralisatóre cumpătată, mai n'aú fost con
silii judeţene; că daca este vorba de inepţie,
dacă este vorba de incapacitate, o puteţi res
frânge nu asupra adunărilor deliberante, ci
asupra acelora cari au avut tot-d'a-una pu
terea asupra lor, asupra puterei centrale ?
Consiliile judeţene ale acelui guvern chiar,
dedeseră avisuri în acest sens, că comitetul
permanent este un ruagiü, un resort, sa
un rotagilă inutil, costisitor, netrebnic, iar
consiliul judeţean o instituţiune care n'are
nici un scop, o instituţiune chiar vătămă
tóre. Și asemeni avisuri constituială proba
experienţei defavorabile.
Vedeţi, d-lor, pe ce motive se înte
meiaú acei ce diceaú în 1894, că fac o
reformă folositóre, pe care pentru derisiune,
raportorul legei în Senat o numea o reformă
descentralisatóre. (Ilaritate).
Acum, la ce se reducea acea reformă ?
La ce tindea ea ? Sunt într’ânsa trei puncte
principale, trei modificări însemnate ale le
gei anterióre, afară de unele mici modificări
de detalii.
1) Inlocuirea comitetelor permanente prin
delegaţiunea județiană. Comitetele perma
nente sunt numite ruagiu inutil, nerespon
603
sabil; dar nu se invöcă nimic în contră-le, nu
se dedea fapte? Ba da. Se invoca, –ceea-ce
spuneam adinéori,—că sunt unii 6meni, cari
caută să se alégă în consiliul judeţén, ca să
pótă fi numiţi în comitetul permament spre
a lua léfă, şi dacă nu sunt numiţi, nu se mai
duc la consiliul judeţén. Atunci, d-lor, încă
o-dată dic: nu instituţiunea este de vină,
ci certe fiinţe mici, unii 6meni, cari sunt
capabili să speculeze totul, şi, dacă trebue,
să se ia 6re-care măsuri în contra 6menilor,
cari făcea sa fac asemenea lucruri. Ast-fel
legiuitorul actual, în proiectul, ce ne este
supus, a luat măsuri ca să 'i cheme la da
torie şi să "i cheme în mod sever şi eficace.
S'a mai dis: comitetele permanente au o
funcţiune deliberantă şi o funcţiune execu
tivă; sunt aci două lucruri, cari nu merg
împreună şi se adaogă: agir c'est le fait
d'un seul, délibérer c'est le fait des plu
sieurs. Prin urmare, dacă este aşa, să dăm
tótă acţiunea în mâna unuia.
Dar, d-lor, nu este aci vorba de o admi
nistraţiune de acelea,cari se fac cum se dice
în detalii, cum este administraţiunea unui
girant într'o societate civilă sau comercială,
ci de măsuri generale de administraţiune,
de administraţiunea generală a judeţului.
O asemenea administraţiune făcută de
către mai mulţi, e făcută cu mai multă ga
ranţie, de cât dacă ar fi fost făcută de unul
singur. Şi când acest unul singur e prefect,
e o persénă care întrunesce asupra capului
lui atribuţiuni incompatibile, adică când este
şi representant al intereselor locale, când,
dic, o asemenea persénă e şi executorul şi
controlatorul actelor sale, înţelegeţi d-vóstre
că sistemul acesta nu pote fi numit un sis
tem de descentralisare, ci din contră e tipul
centralisărei celei mai accentuate.
In tóte acestea comitetul permanent a
fost, cum s'a dis în termeni apocaliptici,
ţapul emisar, asupra căruia se arunca pă
catele fiilor lui Israil, ca apoi încărcat cu
ele, să mérgă în deșert, să 'l mănânce fia
rele săibatice.
A doua modificare era relativă la rapor
turile prefectului cu consiliul judeţén şi cu
delegaţiunea lui.
D lor, în locul comitetului permanent, –
căci e se vede, şi în tendinţele epocel nóstre
actuale, de a nu veni pe faţă, ci pieș, să
suprimăm instituţiunile cari nu ne plac, –
s'aú pus delegaţiunile. Sa temut guvernul
să înlăture cu totul şi făţiş comitetul perma
nent şi a voit să ”i lase numai umbra. Um
bra lui a lăsat'o în delegaţiunea judeţénă.
Căci, d-lor, cum dicea şi d. senator, de care
vorbeam adinéori, delegaţiunea acesta nu
are niscariva atribuţiuni administrative, nu
are alt de cât atribuţiunile unei comisiuni
financiare, care numai să ia socotelile, să
le verifice, şi să verifice alegerile comunale
rurale.
Ei, cari sunt dar, dupe legea din 1894,
raporturile prefectului cu aceste institu
ţiuni, cu consiliul judeţen, ale cărui atribu
ţiuni sunt reduse la cea mai simplă expre
siune, la mai nimic, şi cu delegaţiunea jude
ţénă, care e numai o umbră a fostului comi
604
tet permanent? Inţelegeţi că prefectul era
cheia de boltă a administrațiunei interese
lor locale, el era totul.
In fine a treia modificare era relativă la
compunerea acestei instituţiuni judeţene şi
la modul de alegere al consilierilor judeţeni.
Se găsea că sunt prea mulți 24 consilieri
judeţeni şi s'a redus numărul lor la 12;
faţă însă cu opunerea Corpurilor legiuitóre,
nu a putut să trécă în tot acestă modificare,
ci a trebuit să se admită câte 18 consilieri
judeţeni pentru 7 judeţe şi câte 15 pentru
cele alte. S'a împuţinat, vrea să jică, numă
rul acestor membri ai consiliilor judeţene.
Şi s'a mai făcut ceva. Sub pretextul de a
lăsa liberă consciinţa alegătorilor, s'a su
primat sistemul de alegere pe scrutin de
listă, sistem, care, dupe mine unul, este
menit, pe de o parte să formeze caracte
rele, iar pe de alta, să dea măsura voinţei
generale în politica ţărei, şi s'a înlocuit cu
scrutinul uninominal. -
Acestea sunt, d-lor, modificările princi
pale, introduse de legea din 1894. Sunt şi
alte modificări de detalii, asupra cărora însă
să 'mi permiteţi a trece.
D-lor, atunci când legea acésta s'a pro
pui în parlament, a fost o protestare gene
rală, nu numai din partea nőstră cari for
mam oposiţiunea, dar o protestare a între
gei ţări. Vă aduceţi apoi aminte, de sigur,
cum a fost primit la 1892 punctul din pro
gramul nostru de la Iaşi, în care noi promi
team țărei descentralisarea. Acésta era o
manifestare viue în sens contrarii disposiţiu
nilor legei care s'a propus în 1894.
Acéstă lege a fost combătută în mod e
nergic de către d. preşedinte actual al con
siliului de miniştri şi caracterisată cu drept
cuvînt de d-sa cu numele, nu de lege con
servatóre, ci de lege reacţionară.
Dar, nu numai d. Sturdza a caracterisat
acéstă lege ast-fel, ea a fost combătută şi
caracterisată, în acelaşi mod, de către unul
din representanţii actuali ai partidului con
servator, aş putea dice sprijinul adi al par
tidului conservator, de către onor. d. G.
Panu. Este vrednic de însemnat discursul
d-lui Panu, cu acea ocasiune ; d-sa a com
bătut legea într-un mod admirabil şi "i-a
pus şi d-sa stigmatul de lege reacţionară.
In faţa angajamentului pe care 'l luasem
către ţéră, guvernul liberal avea o datorie
imperiósă de a veni, şi a veni cât mai în
grabă, cu acestă lege de dreptate şi de re
paraţiune. – Şi să mă ierte respectabilul
nostru coleg, d. Niculae Ionescu, să "i spun
că nu mă asociez cu d-sa când dice că tre
buia din prima di să venim cu acestă lege;
căci, pe lângă lucrările urgente şi tot atât
de necesarii pe cari le-am avut, o lege ca
acésta reclama studii, reclama cumpănire.
Eă unul, mulţumesc d-lui ministru că şi-a
dat ostenéla să facă o asemenea lege, cu
care, sunt sigur, se vor mulţumi nu numai
acei cari, ca noi, ai idei mai înaintate, dar
ţéra întrégă. (Aplause).
D. colonel Budişteanu: Şi Argeşul mul
ţumesce.
DESBATERILE SENATULUI
D. N. Crătunescu: Dacă luaţi în cerce
tare legea ce vi se propune, d-lor, vă măr
turisesc că nu găsiţi expunere de motive
mai sciinţifică, mai bine lămurită şi mai ba
sată pe principiile dreptului şi pe experienţă,
ca aceea care însoţesce proiectul de lege şi
ca cea din raportul cu care se presintă de
liberărilor Senatului. Aşa fiind, nu voi a
vea de cât să rezum îndreptările cari se pro
pun legei din 1894, fără se mai întârdii,
fără să mă întind asupra motivelor, pe cari
le găsiţi expuse pe larg în cele duoë expu
neri a d-lui ministru şi a raportorului
nostru.
Dacă am fi avut aci antagonişti,pte m'aşi
fi întins mai mult asupra principiilor a
cestei legi, asupra motivelor se o impun.
Oposiţiunea însă, care tot-d'a-uma se
plânge că noi trecem repede peste legi im
portante, nu a găsit de cuviinţă, dupe cum
vedeţi, ca printr'unul măcar din membrii ei
să participe la discuţiunea acestei legi, care
este una din cele mai importante.
Mě mărginesc dar a vă arăta îmbunătăţi
rile, îndreptările ce se aduc prin acéstă lege.
Iată-le:
Mai ântêiü şi mai presus de tóte, acéstă
lege lărgesce atribuţiunile consiliilor gene
rale.
In adevăr, d-lor, pe când tutela admi
nistrativă, sub legea trecută, era slrobitóre,
sub legea actuală tutela administrativă nu
se menţine de cât asupra unor puncte cari
ating interesele generale ale Statului, fie
sub punctul de vedere al ordinei şi sigu
ranţei, fie sub cel economic.
Astfel de exemplu, vă aduceţi aminte,
acum un an, când töte judeţele venea să
céră împrumuturi, cum cu toţii ne între
bam unde o să ajungă judeţele cu atâtea
datorii ?
D. El. Vergati: Tréba lor.
D. N. Crătunescu : Nu tréba lor ; este
tréba tuturor românilor, este datoria Statu
lui, ca să se intereseze şi să intervie spre a
nu se ruina judeţele néstre.
E un interes general acesta, pe care Sta
tul e dator să 'l protégă.
Acum când nu avem o viaţă politică mai
mare de 50 de ani, şi o viaţă constituţională
mai mare de 33 ani, acum la început e bine
să fim niţel mai strânşi. Dacă m'aţi întreba
pe mine, sentimentele mele particulare, ei
sunt mult mai larg, dar ca 6meni de guvernă
mênt, când legiferăm, trebue să căutăm să
ne dăm séma bine de realitate.
In Statul federal, în Elveţia cea fericită,
şi acolo sunt interese generale pe care gu
vernul unui canton nu le pte atinge ; și a
colo, trebue ca acel tot, care se numesce
Statul Elveţian, să priveghieze ca cantónele
să nu mérgă în contra intereselor generale,
şi acolo, consiliulfederal intervine.
Ei bine, în acest sens, în asemenea mă
sură, s'a lărgit atribuţiunile consiliilor ge
nerale.
Apoi, d lor, li s'a redat organul lor vital,
comitetul permanent: acel organ, prin care
consiliile generale devin o instituţie perma
nentă. El studiéză, el deliberéză, el discută ;
21 Martie 1899
acesta este resortul cel mai important, re
sortul indispensabil.
Gândiţi-vă d vóstre la numărul acelora
cari trec prin consiliul judeţén, prin comi
tetul permanent, care se forméză la acéstă
şcólă de administraţie locală, mică la înce
put, şi cari pe urmă pot să devie adminis
trator. Umenii car es din aceste consilii ai
sâ ocupe locuri în capul districtelor, în Cor
purile legiuitóre şi să se ocupe cu interesele
generale ale ţărei.
Consiliile generale, comitetele perma
nente, organisate ast-fel, sunt destinate nu
numai a participa la o dosă de libertate po
litică mai mare, dar devin o şcolă de poli
tică practică. Tot în acéstă ordine de idei, s'a
sporit numărul membrilor consiliului jude
ţean, tot pentru acest motiv s'a chemat la
viaţa publică un număr mai mare de 6meni ;
şi un punct important este că se chiamă la
viaţa publică o parte din populaţiunea nős
tră care este, ca să dic aşa, speranţa ţărei,
se chémă populaţiunea rurală. In acéstă po
pulaţiune suntem învăţaţi să punem spe
ranţa nőstră, pentru înflorirea ţărei în viitor.
Acéstă populaţiune se chiamă acum la o viaţă
publică mai activă, colegiul llI are 10 re
presentanţi în consiliul judeţén.
Apoi sunt alte două fericite modificări.
Este mai ântêiü o conchistă asupra legei ac
tuale. Este alegerea prin scrutin de listă.
Am avut onére să spun că consider alegerea
prin scrutin de listă ca pe cea mai proprie
spre a forma caracterele, a face pe 6meni
să scie să lucreze conform ideie dominante
a majorităței, sa luptând să facă să triumfe
ideile lor; îl învaţă să scie că nu le pote face
să triumfe de cât când ele vor fi în acord
cu ideile lor şi interesele majorităței. Scru
tinul pe listă va da măsura voinţei majori
tățe și este, în acelaşi timp, o măsură pen
tru formarea caracterelor politice.
Este o a doua conchistă, pentru mine, a
ceea a representărei minorităței.
D-lor, este bine, ca majoritatea să aibă
lângă sine un control autorisat, controlul
acelora care, ca şi dânsa, se preocupă de in
teresele generale ale ţărei. Şi, d-lor, aşa
cum a adoptat guvernul sistemul de repre
sentare a minorităţei, este sistemul cel mai
simplu, sistemul care să ptă să ne deprindă
cu înlesnire, ca să putem pe viitor să intro
ducem represintarea minorităței și în cele
l'alte corpuri deliberante ale Statului.
Ajungem la punctul dupe urmă din acéstă
lege, la dreptul de disolvare restrâns, ce s'a
reservat guvernului. In contra acestui drept,
în contra acestui principii, s'a ridicat şi
onor. d. Ionescu şi d. Vergati.
D-lor, şi acéstă măsură se motivéză tot pe
aceeaşi ideiă, pe ideia unităţii Statului. Este
necesar, pentru interesul general al Statului,
ca în certe împrejurări,şi anume atunci când
s'ar lua o disposiţiune contra ordinei publice,
ori contra interesului general, fie un interes
general al siguranţei Statului,fie al economiei
Statului, este necesar ca guvernul să potă,
în asemenea împrejurări, dupe ce va fi usat
de cele alte măsuri ce lege "i pune la dis
posiţiune, să useze şi de acesta,
21 Martie 1899
In proiectul primitiv al d-lui ministru era
suprimată acéstă prerogativă pentru guvern.
Unul din colegii noştrii a fost adversarul cel
mai puternic al acestei supresiuni, şi co
mitetul de delegaţi şi d. ministru a admis, în
cele din urmă,un drept de disolvare în limi
tele cele mai restrînse.
D-lor, eü nu fac de cât să expun, ca mem
bru în comitetul de delegaţi, îndreptările
care s'a făcut, şi aşa cum s'a făcut.
Socotesc, d-lor, că din cele ce avusei onóre
a vë spune, am putut face să vadă omor. Se
nat, că legea care se propune, este o ade
vërată lege de descentralisare.
Se înţelege, cum am dis, nu descentra
lisare absolută, nici chiar aceea pe care pote,
în idealul nostru, am dori-o; dar este o ade
vărată descentralisare comparativ cu ceea
ce a fost, cu starea legală actuală.
Aşa a credut comitetul delegaţilor, şi de
aceea vă rógă și pe d-vöstre să o primiţi.
Este apoi, d-lor, o lege de progres.
In adevăr, înmulţirea numérului mem
brilor, scrutinul pe listă, representarea mi
norităţilor, téte acestea nu sunt, d-lor, un
pas înapoi, cum s'a putut dice despre un
alt guvern, ci sunt mai mulţi paşi înainte,
pentru care trebue să ne bucurăm cu toţii
că se fac.
Dar legea acésta nu este numai o lege de
progres, ci e şi o lege de reparare. Datorăm
ţării şi noë înşine să dăm acéstă repa
rare. Şi să nu se dică, încă o-dată, că este
târjiü, este tot-d'auna timp pentru cel ce
voesce să facă binele. In fine, d-lor, şi cu
acéstă din urmă considerare voi termina,
legea de faţă este o lege de demarcare, o
lege de deferenţiare, este o lege prin care
partidul liberal tinde să se deosibéscă de
partidul conservator, conform idealurilor o
puse, cari conduc pe cele două partide; legile
lor se resimt în disposiţiunile cari le în
trupéză, de ideile, de principiile cari conduc
aceste partide.
Partidul conservator a voit să facă o lege
de conservare, dar a făcut o lege, cum i s'a
is, de reacţiune. Şi a făcut o lege de reac
ţiune, cum iicea d. Panu, fără motive şi fun
dându-se numai pe o afirmare greşită, cum
că experienţa dovedesce necesitatea unei a
semenii legi.
Partidul liberal face o lege de descentra
lisare, o lege de adevărată libertate poli
tică şi de progres. Şi ţii să afirm acesta aci, lege ? Se lasă judeţelor absolută libertate
nu pentru noi, ci pentru cei ce vin dupe noi,
pentru tinerime, ca să înţelégă acéstă dife
rinţă,pe care unii se fac că nu o înţeleg.
D-lor, am auit de multe ori icéndu-se,
şi mi s'a dis chiar mie când eram mai tênër:
dar ce deosebire este între un liberal şi un
conservator ? Dar care este deosebirea de
principii între ei, dar practicele lor sunt i
dentice ?
Ei bine, d-lor, pe aceia cari se înşală sa
póte că voia să se înşele, pe aceia îi chem
ai la spectacolul acestei lucrări pe care
ne-o propune guvernul liberal şi pe care
cred că d-vóstre o veţi desăvârși-o. Să înţe
légă aceia cari vor să facă confusiune între
ideile liberale şi ideile conservatóre, între interesele generale sunt vătămate, şi intere
DESBATERILE SENATULUI
ideile de progres şi cele de reacţiune, că nu
umblând de colo colo, ca nu susţinénd ai
pe unii şi mâne pe alţii, lucréză pentru liber
tate şi pentru progres.
Am lis. (Aplause).
D. A. C. Viişoreanu: D le preşedinte, d-lor
senatori, o mâhnire sufletéscă më cuprinde
când văd că la o lege de o aşa importanţă
vrăjmaşii noştrii politici strălucesc prin ab
senţa lor ! La o lege care pentru noi şi pen
tru tóte partidele de guvernămént este o
prescripțiune constituţională, ar fi trebuit
ca vrăjmaşii noştri politici să fie de faţă,
să-şi spue cuvîntul lor.
Aceste jise, daţi-mi voe, d-lor senatori,
să fac o mică digresiune. Dacă e adevărat
că subiectul sciinţei politice este cunoscerea
intereselor vitale ale Statului, şi omul po
litic e acela care realiséză aceste interese
ale Statului, dacă e adevărat că obiectul
sciinţei politice e preocuparea intereselor
reale, concrete, bine definite şi scopul ei e
de a căuta mijlócele de a face mai tare Sta.
tul organisându-l mai bine, apoi, de sigur,
d-lor senatori, că presentul proiect de lege
care se înfăţişeză deliberaţiunilor d-v6stre,
îmbrăţişază tóte aceste caractere şi trebue
să ne preocupe în primul rînd. Sunt dator
dar să mulţumesc şi să aduc omagiile mele
d-lui ministru care propune un asemea pro
iect de lege !
In adevăr, în sciinţa politică astădi se cer
trei lucruri: descentralisarea politică, des
centralisarea administrativă şi descentrali
sarea intelectuală. Părinţii noştri cu luptă
mare a putut reuşi să îndeplinéscă descen
tralisarea politică şi acéstă descentralisare
este consfinţită în pactul nostru fundamen
tal, care prescrie guvernarea naţiunei prin
ea însăşi. Datoria nőstră de o cam dată e
să realisăm descentralisarea administrativă.
Proiectul acesta de lege se ocupă numai de
judeţe; îi mai rămâne d-lui ministru, şi-mi
place să cred că va presinta Corpurilor le
giuitóre o lege generală administrativă, cu
atribuţiuni bine definite şi cu o autonomie
caracterisată, o lege nu dic comunală, fiind-că
comuna ai are o fiinţă prea mică, e o fic de simţiminte patriotice şi sincer liberale, a
ţiune, aşi dori când se va presenta acest „venit cu bunăvoinţă şi ameninţate să facă
proiect de lege, ca celula administrativă
sub ori-ce denumire să aibă o întindere mai
mare, să aibă o fiinţă reală!
Ce se face, d-lor, print'acest proiect de
în administraţiunea lor şi obiecţiunile cari
s'aü făcut de către d. N. Ionescu asupra
art. 114 şi de d. Vergati asupra art. 38, ar
avea de resultat să facă un Stat în Stat.
Ţéra românéscă ca tóte Statele din lume
urméză să aibă un creer, urméză să aibă o
inimă; urméză să aibă o inimă fiind-că ţoţi
trebue să simță în acelaş sens, urméză să
aibă un creer fiind-că d-vóstre, expresinnea
naţiunei în întregimea ei, trebue să dirigeţi
acţiunea acestor mici localităţi, şi am admi
rat, din adîncul sufletului mei proiectul
presiatat de d. ministru fiind că lasă liber
tate absolută administrațiunei judeţene, cu
o singură condiţiune,până acolo până unde
605
sele generale pot să fie vătămate în 2 fe
luri : saú prin disposiţiuni cari vatămă or
dinea, respectul legilor şi siguranţa publică
şi atunci Statul este dator să intervină, şi, al
douilea, le-a lăsat absolută libertate până
la pungă, căci îndată ce se atinge de partea
financiară nu pote să facă nimic fără con
trolul Statului. In adevăr, d lor, starea ne
norocită în care se găsesce astă-di Italia,
cărei împrejurări,în primul rênd, se dato
réză“? Se datoréză autonomiei comunale
care a îngenuchiat pe cale financiară întré
ga Italie.
Dupe mine, d lor, proiectul de lege pre
sintat de d. ministru de interne, fiind-că
lasă absolută libertate în administraţiunea
locală, ei 'l găsesc perfect şi ca consecinţă
politică, pentru că noi suntem liberali şi
fiind-că este și în conformitate cu prescrip
ţiunile Constituțiunei.
Vë spuneam, d-lor senatori, că un al treilea
desiderat al sciinţei moderne e descentrali
sarea intelectuală. Cese înţelege prindescen
tralisare intelectuală“? Ea constă în următó
rele: ca copilul săptăgăsi apröpe de căminul
părintelui lui, în localitatea lui, milocul de
intrucţiune complectă, aşa ca să devie util
şi lui şi societăței și desvoltarea acestei in
stituţit de instrucţiune complectă să-şi aibă
autonomia ei pe calea corăspundătóre.
Acesta e un simplu desiderat pe care 'l
adresez d-vóstre.
Acésta fiind, d-lor senatori, în resumat
observaţiunile mele asupra presentului pro
iect de lege pentru că nu am avut fericirea
ca nici unul să vie să combată acest proiect
de lege, "mi permit să vă rog ca împreună
cu toţii, să votăm acest proiect de lege fiine
o operă rodnică în desvoltarea treptată şi
cumpănită a organisărei Statului român.
(Aplause).
D. raportor, Polizu-Micşunesci: D-lor,
voiü evita de a repeta cele ce s'ai spus, dar
sunt dator să dic câte-va cuvinte în mod
general asupra acestui proiect de lege, ca
să răspund venerabilului nostru coleg, d. N.
Ionescu, care în frumósa sa cuvîntare, plină
nu reproşuri, dar observaţiune că aşi fi alu
necat prea mult pe tărêmul istoriei şi pe
těrêmul sciinţific.
D-lor, dacă ei aşi fi avut a face lucrarea
mea numai în vederea onor. d-lui Ionescu,
saú numi chiar a onor. Senat, de sigur mă
ași fi mărginit în analisa proiectului de lege
pe scurt ; dar, când e vorba de o asemenea
materie importantă, de o cestiune capitală
care face parte din programul partidului
liberal, când e vorba de organisarea admi
nistrațiunei, de principiile constituţionale,
fundamentale, în asemenea materie, nu tre
bue să perdem din vedere că vorbim dinain
tea ţărei întregi, care are ochii asupra
nóstră.
Am creut dar necesar ca în acéstă materie
să arat,basându më pe istorie şi pe sciinţă, că
în elaborarea acestei legi, călcăm pe un teren
solid, că facem o reformă constituţională şi
de esenţă liberală. De aceea, m'am urcat la
 606 DESBATERILE SENATULUI 21 Martie 1899

origina instituţiunilor nostre administra
tive,
Noi la 1864 când s'a făcut legea jude
ţeană şi comunală, ne-am adresat la ţéra de
unde am luat mai tâte legiuirile nostre, la
Francia, şi în expunerea ce am făcut ne-am
urcat la origina acelor instituţiuni, la marea
revoluţiune de la anul 1789, când s'ală pro
clamat drepturile omului, şi s'a pus basa
instituţiunilor liberale.
Apoi, d-lor, astădi cuvîntul şi ideea de
descentralisare pare ca devenit în gura tu
tulor ca un fel de panacee universale... căci
fie-care o înţelege alt-fel, dupe cum se pri
cepe, sală dupe cum ’i convine. De multe
ori s'a făcut centralisare sub aparenţa, sub
masca de descentralisare, atât la noi, cât şi
în alte ţări.
Aşa împăratul Napoleon III, care în fond
avea idei liberale, dar le aplica dupe cum "i
convenea pentru politica dilei: nu era re
formă administrativă făcută de dénsul care
să nu o numéscă liberală. Decretul sălii din
anul 1852 pentru descentralisare, nu făcea
de cât tot centralisare, mărind atribuţiunile
prefecţilor şi subprefecţilor...
Asemenea lucru sa petrecut şi la noi,
când s'ală sporit atribuţiunile şi numărul sub
prefecţilor.
Ei bine, d-lor, când am vădut că aseme
nea confusiuni de idei se produc, m'am cre
dut dator a arăta, cu istoria şi cu sciinţa, ce
va să dică adevărata descentralisare şi a ex
pune principiile cari domină materia. Căci
instituţiunile politice, derivă din sciinţa po mari şi importante atributele ce noua le
litică şi nimeni nu va tăgădui că sciinţa care »ge vă conferă. În mâna d-vöstre stă, de
are o mai mare acţiune şi o mai mare influ acum înainte, în cea mai mare parte,
enţă asupra umanitățel, este tocmai sciinţa sórta administrațiunei intereselor județ,
politică, care s'a numit sciinţa sciinţelor. De nlui. Răspunderea, prin urmare, ce apasă
aceea mi-am permis a arăta cum ideea des nasupra d-vóstre, în virtutea nouei legi, este
centralisărei "şi-a urmat mersul ei ascendent neapărat şi ea mare. D-vóstră singur ră.
şi progresiv sub partidele liberale, şi cum a ramâneţi de aci înainte răspundător demer.
dat înapoi sub partidele autoritare, atât la insul regulat al serviciilor judeţene, precum
noi cât şi în alte ţări. şi de buna şi consciinciósa gestiune a a
La noi, descentralisarea a avut un mers mvutului şi afacerilor judeţului.
ascendent de la 1864 până la 1894, prin Acésta, d-lor, pentru a răspunde d-lui N.
diferite legi liberale. Ionescu, care a observat c'aşi fi făcut multă
La acéstă din urmă dată, tot sub cuvînt istorie şi sciinţă.
de pretinsă descentralisare, s'ală luat atri In cât privesce cele-alte observaţiuni,
buţiunile consiliului judeţean, s'a suprimat s'a rèspuns la töte, şi rămâne a se mai dis
comitetul permanent şi totul s'a dat în mâna cuta asupra fie-cărui articol în parte. Vă rog
prefectului, şi apoi s'a înmulţit numărul dar a vota luarea în consideraţie a proiec.
sub-prefecţilor, pentru a apropia autorita tului de lege ce vi se presintă.
tea de administraţi... dar, s'a suprimat re Voci : Inchiderea discuțiunei.
presentaţia electivă a administraţilor, a ce –Se pune la vot închiderea discuțiune
tățenilor, administraţia judeţului prin con şi se primesce.
silii elective locale, care acésta este adevă D. preşedinte, N. Gane: Se pune la
ratul caracter al descentralisărei adminis vot luarea în consideraţie a legei.
trative. S'a luat în considerare.
N'am nevoe să vă arăt tötă economia le Acum d-lor, orele fiind înaintate, ridic
gei de la 1894, destul este să aruncaţi o şedinţa. Mâine vom continua discuţiunea pe
privire asupra circulărei ce s'a dat atunci de articole.
către ministrul de interne către prefecţi, ca Tot mâine însă, ne vom întruni în secţii
să vedeţi şi economia acestei legi şi spiritul uni pentru a delibera asupra convenţiune
ce a domnit sub domnia acestei legi. comerciale cu Olanda.
-
Iată, în adevăr, pentru ca să mă resum, – Şedinţa se ridică la orele 5 şi jum
cum conchide în fine acéstă lungă circu tate p. m., anunţându-se cea următoreper
lare : Cum vedeţi dar, d-le prefect, sunt tru a doua di, 10 Martie, orele 2 p. m.

-------------------------------------------------------------------------

ANALELE PARLAMENTARE P()

Coprindând procesele-verbale ale vechilor Adunării legiuitóre, cu începere de la anul 4834, precum şi diferite
documente istorice parlamentare, se află de vindare numai la direcţiunea generală a Monitorului Oficial şi
Imprimeriei Statului, cu următorele preţuri:
Le B, -- ---

• I, a II, - a 1893. . . . . . . . . . . . . . 3 – | a V, a I
n II, si –, - a 1892. . . . . . . . . . . . . . 6 90 | - VI, a I
a III, a I, si a 1892. . . . . . . . . . . . . . 5 75 | - VII, a I și II, - - 1896 .......... 10 -
a III, a I, si a 1893. . . . . . . . . . . . . . Ă 20 | - VIII, a I
a IV, a I, a » 1893. . . . . . . . . . . . . . 5 35 l a IX, a

Cei cari doresc să-şi pr0cure acestă Operă, fie în total, fie în parte, se pot adresa d'a-dreptul la Imprimeria
Statului, vărsând pentru Capitală costul în numerarii, iar pentru provincie în mandate postale.
ce. In scopul de a se răspândi în public acestă 0peră de mare valóre istorică, direcţiunea a scădut preţuri
cu 25%, reducându-le la cele actuale.

ş333333333

p:35:"365: Ilis,

23 Martie 1899
N0, 45
SENATUL
SESIUNEA (HDINARĂ (PRELUNGITĂ) 1898–99
-------------------
ŞEDINŢA DE LA 10 MARTIE 1899
Preşedinţa d-lui vice-preşedinte, N. Crătu
mescu, asistat de d-nii secretari ai biuroului:
d. Al. Filipescu, dr. Iovitz, Al. Viişoreanu şi
dr. Petrini Paul.
– Şedinţa se deschide la orele 2, fiind
presenţi 100 d-ni senatori.
– Nu răspund la apelul nominal 20 d-ni
senatori, şi anume :
Bolnavi :
P. S. S. Episcopul de Roman, d-nii: Cior
nei Vasile, Dornescu Theodor.
Nemotivaţi :
Dnii: Brabețianu I., Cantacuzino Gr. G.,
Cassoti . P., Catargi Lascar, Cavalioti G.,
Chircu Thoma, Fulger G., Ioaniu D. Ion,
Ionescu Dim, Leonescu Em., Manolescu N.
dr., Moisescu Dim, Petrescu Antache, Po
rumbaru Radu, Răileanu Costache, Teleman
C.,Tiron Antohi.
– D. secretar, Al. I. Filipescu, dă citire
sumarului şedinţei precedente, care se
aprobă.
– Se comunică Senatului suplica mai
multor cetăţeni din comuna Panciu, judeţul
Putna, prin care rógă Senatul a respinge in
digenatul d-lui Mardiros Alaci.
– Se va avea în vedere când se va dis
cuta proiectul de lege în cestiune.
– Se trimite în cercetarea comisiune de
indigenate suplica d-lui Nicolae Badilu, prin
care cere a i se recunsce calitatea de cetăţén
român,
– D. ministru de finance, G, D. Pal
lade, depune Mesagiul regal în alăturare cu
proiectul de lege pentru interpretarea
art. 33 din legea timbrului.
– Se va tipări şi trimite la secţiuni.
– B. ministru de interne, M. Phere
kyde, depune Mesagiul regal în alăturare cu
proiectul de lege relativ la autorisarea co
munei urbane Galaţi de a contracta un îm
prumut de 5 milióne lei pentru a servi la
conversiunea împrumutului de 3.464.912 lei,
80 bani, efectuat în 1890, şi la plata defici
tului budgetar al anilor 1897–98, 1898–
99, iar restul la construire de pavagii şi la
facere de localuri de şcle.
D. V. A. Urechiă: D-le preşedinte, d-lor
senatori, vă rog să bine-voiţi a acorda ur
genţa pentru acest proiect de lege. Este
vorba a se regula financele aşa de încurcate
ale oraşului Galaţi şi m'aşi teme că, având
numai câte-va jile de existenţă a Corpurilor
legiuitóre, să nu ajungă la timp util.
Vă rog să acordaţi urgenţa.
–Se pune la vot urgenţa şi se primesce.
Anexă la Monitorul Oficial No. 281.
UN EXEMPLAR : 10 BANI
DESBATERILE SENATULUI
D. N. Mănescu-Călăraşi: Din iniţiativă
parlamentară, am onore a depune următo
rul proiect de lege:
EXPUNERE DE MOTIVE
Medicii din ţéră s'aú întrunit în Asocia
ţiune generală pentru un înduoit scop: acela
de a fi utili, în măsura cea mai mare posi
bilă,pe de o parte ţărei, iar, pe de alta, mem
brilor Asociaţiunei în nevoe de ajutor.
Ambele aceste scopuri le urmăresce Aso
ciaţiunea generală a medicilor din ţéră încă
de trei ani, conform statutelor şi regula
mentelor anexate acestui proiect de lege.
In esență, Asociaţiunea generală a medi
cilor din ţéră, care numără 648 membri,
urmăresce, în ceea ce privesce utilitatea re
ciprocă între membrii : cultivarea senti
mentelor de stimă, confraternitate, ajutor
colegial, reprimarea abusurilor, etc., în
corporaţiunea medicală ; iar în ceea ce
privesce direct interesul general al ţărei:
apărarea intereselor generale sanitare şi
discuţia în congres anual a diferitelor
cestiuni sciinţifice.
Asociaţiunea generală a medicilor din ţéră
a realisat până astădi :
1) Formarea unei biblioteci coprindênd
câte-va sute de volume ;
2) Intreţine o sală de lectură ;
3) A studiat până astădi duoë cestiuni de
interes general : intoxicaţiunea palustră şi
alcoolismul, şi a treia cestiune de interes ge
neral » pelagra va fi obiectul congresului
Asociaţiunei din anul acesta. Insă, fără cali
tatea juridică, Asociaţiunea generală a me
dicilor din ţéră, în tóte aceste mişcări, în
têmpină greutăţi cari se opun în definitiv
desvoltărei forţelor sale,fără cari urmărirea
înduoitului său scop devine ilusorie şi, în
acest cas, ori-ce anchetare a causelor gene
rale de maladii, al cărei resultat este de in
teres general, și ori-ce ajutor între membrii
Asociaţiune nu sunt nici nutrite de forţele
necesare şi nici sprijinite de autorităţile ju
diciare.
Pentru aceste motive, subsemnaţii propun
onor. Senat următorul
PROIECT DE LEGE
Art. unic. – Se recunősce Asociaţiunei
generale a medicilor din ţéră calitatea de
persónă juridică.
Dr. N. Manolescu, dr. D. Iovitz, N. Mă
nescu-Călăraşi, Gh. Manoliu, dr. V. Mi
hălescu, I. C. Ciolacu, dr. D. Culcer.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Fiind rugat de
colegii noştri medici din Senat,vă rog acor
daţi urgenţa.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Con
form art. 98 din regulament, asemenea pro
puneri se trimit de îndată în cercetarea
secţiunilor, comunicându-se și guvernului.
Prin urmare, se va trimite la secţiuni. Acum
avem la ordinea dilei discuţiunea pe articole
a proiectului de lege pentru consiliile jude
ţene.
D. G. Gâlcă: D-le preşedinte, dacă nu mă
înşel, discuţiunea acestui proiect s'a amânat
pentru ca astăi să continue,
607
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea generală asupra acestui proiect s'a
închis şi s'a votat luarea în considerare. A
cum procedăm la discuţiunea pe articole.
Dacă bine-voiţi să vă înscrii, să "mi spu
neţi la care articol să vă înscrii.
– D. raportor, Polizu-Micşunesci, dă ci
tire art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9, cari, pu
nêndu-se succesiv la vot, se primesc fără
discuțiune.
– Se dă citire art. 10 :
Colegiile electorale se convécă şi extra
ordinar pentru complectarea locurilor va
cante ivite în consilii.
nUn colegii electoral nu pote fi convocat
extra-ordinar de cât când vacanţele ar fi de
cel puţin patru consilieri ai aceluiaşi co
legiü.
nIn tóte casurile, membrii din noii aleşi
împlinesc termenul mandatului celor pe cari
'i înlocuescu
D. St. Perietzeanu-Buzău : D-le preşe
dinte, aşi vrea să sciü de la d. raportor, ce
l'a făcut să admită la acest articol disposiția
ca un colegii electoral să nu ptă fi convo
cat extraordinar, de cât când vacanţele ar
fi cel puţin de 4 consilieri în acelaşi colegii.
In legea veche era suficient ca să fie va
canţă numai de doui consilieri într'un colegii,
ca să fie convocat. In legea actuală, s'ar pu
tea dice că sa mărit numărul la patru, fi
ind-că s'a mărit şi numărul consilierilor.
Dar cu acest mijloc se îngreuiază legea,
căci, în practică, iată cum se petrec lucrurile:
Am fost şi ei câți-va ani într'un consilii
județian și 'mi aduc aminte că am ajuns în
tr'o bună diminéţă în imposibilitate de a
ţine şedinţă, din causă că nu ajunsesem ca
în fie-care colegii să se facă vacanţe la ma
ximum cerut de lege, şi cu tote acestea lip
seaú atâţia consilieri în cât nu se putea ţine
şedinţele.
Să luăm o specie. Presupuneţi că sunt trei
colegii, cum se va vota, și că în cole
giul întéiü o să lipséscă trei, în al doilea
doui, în al treilea alţi trei, – nu dic
patru, căci atunci se conv6că colegiul; –
vor lipsi dar opt consilieri. Conform le
gei, d-vóstre nu puteţi convoca colegiul e
lectoral, căci nu sunt vacanţe de patru con
silieri în fie care colegii, şi, prin urmare,
consiliul va fi în imposibilitate de a lucra,
mal cu deosebire când va fi vorba să ia so
cotéla comitetului permanent vor lipsi încă
trei membri ai comitetului permanent, şi di
ferite alte absenţe, precum maladii etc.;
consiliul va fi, dupe cum am dis, în imposi
bilitate de a ţine şedinţă.
N'ar fi mai bine ca să lăsăm disposiţiunea
din vechea lege, unde doui consilieri, dacă
lipseai în fie-care colegii, imediat se con
voca colegiul electoral ? Mai este şi alt-ceva:
mai e un articol mai înainte, unde se dice
că, în cas de vacanţă, din ori-ce împrejurări,
prin anularea alegerii, opţiune, demisi
une, etc., guvernul convâcă, conform art.
10, pe alegători spre a procede la noui a
legeri pentru împlinirea vacanţelor. Mi se
pare că acest articol e o umplutură a arti
colului ce votăm acum, căci, ori una ori alta
608
dacă d-ta dici în art. 10 că un colegii elec
toral nu pote fi convocat extraordinar de
cât când vacanţele ar fi de cel puţin patru
consilieri ai aceluiaşi colegii, atunci art.
28 e de prisos.
De aceea, aş ruga pe d. raportor să ne
dea raţiunea pentru care pune patru consi
lieri şi nu pune mai mulţi sau mai puţini ;
şi al doilea, ce utilitate mai are art. 28 din
lege ?
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu : A
cerut cuvîntul şi d. Vergati.
D. El. Vergati : Voiam să vorbesc în ace
laşi sens.
D. ministru de interne, M. Pherekyde :
Voiü da o explicaţiune pentru care cuvînt
s'a pus aici numărul de patru. D-lor, în sis
temul electoral al legei acesteia se represintă
minorităţile. Se reservă minorităţii un nu
mër de colegii. Dacă ar fi fost să se facă a
legeri parţiale pentru vacanţe numai de doui
consilieri dintr'un colegii, n'ar fi fost pu
tinţă să se menție în tot-d'a una proporţiu
nea representării minorităţii, stabilită prin
lege.
Preocuparea acésta a fost causa că s'a
pus numărul de patru.
Insă legea a luat alte disposiţiuni, pentru
casul când sunt alegeri parţiale.
Dacă d-vóstre credeţi că din acéstă causă
consiliul s'ar întruni cu greutate, din causa
şi a lipsirilor ce s'ar produce în consilii, aş
primi ca să punem cifra de 3 consilieri în
loc de 4 ; observaţi că acum numărul con
silierilor s'a ridicat de la 18 la 30, aşa în
cât téma de a se descomplecta consiliul,
când vor lipsi duoi dintr'un colegii, nu pte
fi aşa mare.
D. raportor, Polizu-Micşunesci : D-lor
senatori, 'mi rămâne să răspund la a doua
obiecţiune făcută de d. Perietzeanu-Buzău,
adică de corelaţiunea care există între art.
10 şi art. 28 din acéstă lege. Art. 10 arată
în ce număr să fie lipsa de consilieri, ca să
se procedeze la înlocuirea membrilor cari
lipsesc, şi s'a fixat acest număr la 4, în pro
porţiune cu numărul consilierilor, care s'a
ridicat da la 18 la 30, pe câtă vreme art.
28 are alt scop; art. 28, arată casurile când
se produc vacanţe în consilii, cari se pot
produce prin opţiune, prin m6rte, prin demi
siune. Aceste duoë articole sunt dar nece
sarii şi se combină fórte bine unul cu altul.
Cred că numărul 4 nu este prea mare, în
proporţiune cu numărul consilierilor care
s'a ridicat de la 18 la 30; afară de acesta,
lipsirile ală să fie mai rari de cât astădi,
fiind-că s'a prevăut amenda pentru cei cari
refusă de a se întruni. Dacă d. Perietzeanu
Buzăü doresce să propună un amendament,
să "i formuleze, şi comitetul delegaţilor se
va întruni ca să se pronunţe asupra acelui
amendament; dacă însă nu se propune nici
un amendament, părerea mea este că nu
mërul de 4 nu este prea mare.
D. St. Perietzeanu-Buzău: D-lor senatori,
acéstă lege a fost făcută de o comisiune,
compusă din secretarul general al ministe
rului de interne, din un prefect şi din un
primar. Incontestabil că aceşti 6meni, fórte
T)ESBATERILE SENATULUI
cunoscători, inteligenţi şi cu practică mare,
în cestiunea acésta, ai făcut o lege perfectă
fără înduoială; dar nu e mai puţin adevărat,
că, ca ori-ce lucru pe lume, acéstă lege o
să aibă şi ea lacunele ei. D. ministru va con
veni cu noi, să discutăm în aşa condiţiuni, ca
să priméscă obiecţiunile néstre şi să facem
o lege cât se pte mai bună.
Răspunsul ce mi-a dat d. ministru, ca
motiv pentru care a primit numai dupe pa
tru vacanţe convocarea colegiului, "mi sugeré
ză o cestiune cu totul nouă. Dacă admiteţi re
presentarea minorităţilor, şi dacă acesta va
făcut să admiteţi numărul de 4, atunci vè
întreb: în ce proporţiune aveţi să băgaţi mi
noritatea la alegerile parţiale ? Căci,în lege
nu se spune nimic clar. Ce faceţi când vine
alegerea a 4 consilieri la cutare colegii şi
când toţi din minoritate sunt încă în consilii?
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Citiţi şi art. 16.
D. St. Perietzeanu-Buzău: Iată ce dice
art. 16 :
nLa alegerile parţiale, când sunt de îm
plinit numai vacanţe ivite între membrii a
leşi pe lista majorităţei, buletinul va co
prinde numărul de candidaţi corespundător
cu aceste vacanţe şi alegerea se va face tot
cu majoritate absolută a voturilor expri
mate.
nDacă sunt şi vacanţe ivite între consilierii
aleşi pe lista minorităței, ele se vor împlini
potrivit disposiţiunilor art. 14 şi 15 de mai
SUIS.
Se va urma conform aceloraşi articole
şi în casul când, din causa neobținerei mi
nimului electoral, minoritatea n'a putut fi
represintată la alegerile generaleu.
Care vrea să jică, dupe art. 16, când vor
fi vacante 4 locuri de consilieri ai minori
tăței,veţi convoca colegiul şi veţi alege 4
consilieri ai minorităţei sa ai majorităței ?
Dacă minoritatea nu pune listă, ce faceţi
atunci ? Alegeţi numai majoritate, dar a
tunci minoritatea nu mai e representată în
consilii.
Nu trebue 6re să se spună acest lucru în
lege, ca să nu dea loc la controverse ?
0 voce: Nu e nevoie.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Eü primesc numai 3 în loc de 4.
D. St. Perietzeanu-Buzăă: Fórte bine,
să se ia act de acésta şi voi propune un
amendament; dar cu acéstă declaraţiune nu
s'aú lămurit cestiunile ce v'am pus.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dacă
propuneţi amendament, vă rog să 'l depu
neţi înscris ca să delibereze şi comitetul
delegaţilor asupra lui.
D. raportor, Polizu-Micşunesci: Amen
damentul propus de d. Peritzeanu-Buzéă la
art. 10, sună at-fel: Propunem a se pune
3 consilieri în loc de patru.
Acest amendament este subscris de d.
Perietzeanu-Buzăă, d. Al. V. Mortzun, Ver
gati, I. Borş şi Anastasiu.
Comitetul delegaţilor a primit amenda
mentul, aşa că alin. 2 de sub art. 10 va fi
ast-fel redactat :
n Un colegii electoral, nu pote fi convocat
23 Martie 1899
extraordinar de cât când vacanţele ar fi de
cel puţin trei consilieri ai aceluiaşi cole
giü*.
–Se pune la vot amendamentul şi se
primesce.
– Se pune la vot art. 10, ast-fel modificat,
şi se primesce.
– Se dă citire art. 11, 12 şi 13, re
dacţia comitetului delegaţilor şi, punându-se
succesiv la vot, se primesc fără discuțiune.
– Se dă citire art. 14: La alegerile
generale, sală când este de ales întregul nu
măr de consilieri ai unui colegii, buletinul
de vot va coprinde opt candidaţi de consi
lieri, plus doul candidaţi suplimentari, cari
vor fi chemaţi a complecta numărul consi
lierilor unui colegii, în casul prevădut de
art. 15 de mai jos.
D. El. Vergati : D-lor, 'mi pare că
acest articol nu e destul de clar, şi ar putea
da loc la neînţelegeri, în practică. Aşa, în
acest articol se jice: » La alegerile generale,
nsaú când este de ales întregul număr de
n consilieri ai unui colegii, buletinul de vot
„va coprinde opt candidaţi de consilieri, plus
doui candidaţi suplimentari etc a
Acum, întreb pe d. raportor şi 'l rog să
bine-voiască a ne explica, ca să nu se dea
loc mai târdiü la interpretări, să nu se dea
loc de joc, pentru ca nu în Mehedinţi să se
înţelégă într'un fel şi în Brăila în alt-fel,
ași ruga pe d. ministru şi pe d. raportor să
ne explice : pe buletinul de listă, dupe ce
s'a înscris 8 nume, cei doul suplimentari
se vor desemna cu numele de suplimentari,
saú se va urma numerotaţia, şi cei din urmă
vor fi desemnaţi ca suplimentari.
D. raportor, Polizu-Micşunesci: D-lor
senatori, redacţiunea art. este destul de
clară; se dice că buletinul de vot va co
prind 8 candidaţi, plus 2 candidaţi supli
mentari, prin urmare, buletinul, dupe cei
8 candidaţi, va face menţiune de supli
mentari şi sub acest titlu va urma numele
celor doi candidaţi, cari vor complecta nu
mărul de 10 aleşi, în casul când lista ră
masă în minoritate n'ar întruni numărul de
voturi cerut de art. 15, pentru a da şi dânsa
pe cei doui candidaţi înscrişi în capul acelei
liste.
– Se pune la vot art. 14, şi se primesce.
–Se dă citire art. 15, ast-fel cum s'a
modificat de comitetul delegaţilor:
» Preşedintele biuroului proclamă aleşi pe
acei 8 candidaţi dupe lista care va fi obţi
nut majoritatea de jumătate plus unul din
numărul voturilor exprimate şi cel puţin o
pătrime din numărul alegătorilor înscrişi pe
listele electorale ale colegiului.
nPentru complectarea numărului de 10
consilieri, ce colegiul trebue să alégă, pre
şedintele biuroului proclamă aleşi pe doul
din candidaţii aflaţi în capul listei căută în
minoritate, dacă acéstă listă întrunesce mi
nimum de o cincime din numărul voturilor
exprimate.
n În cas când sunt mai multe liste cari în
trunesc cincimea, se proclamă aleşi primii
doui candidaţi din lista care a întrunit mal
multe voturi.
 23 Martie 1899
nIn cas de paritate, sorțul decide.
nDacă nici una din listele minorităței n'a
întrunit minimum electoral al voturilor ex
primate,însă dacă tóte împreună represintă
o cincime, se proclamă aleşi cei doui primi
candidaţi de pe lista care a obţinut mai
multe voturi. In cas de a nu fi posibilă re
presentarea minorităței dupe norma de mai
sus, atunci se proclamă aleşi candidaţii su
plimentari dupe lista majorităței.
D. El. Vergati : D-lor senatori, iarăşi
pentru motive de explicaţie am luat cu
vêntul. Este o lege nouă şi o disposiție
nouă, representarea minorităţei, lucru
despre care sa vorbit mult şi s'a scris mult,
dar care până acum nu s'a pus în practică;
pentru prima 6ră o vedem introdusă, – spre
onórea partidului liberal şi a d-lui ministru
de interne – în acest proiect de lege al con
siliilor judeţene.
Ei bine, d-lor, aci mi se pare mie că este
ceva care ar putea da nascere la o confusiune,
şi n'aşi dori ca o asemenea disposiţiune să fie
interpretată în diferite moduri.
Se lice, în art. 15, că preşedintele biurou
lui proclamă aleşi pe acei 8 candidaţi de pe
lista care va fi obţinut majoritatea de jumă
tate plus unul din numărul voturilor expri
mate şi cel puţin o pătrime din numărul ale
gătorilor înscrişi pe listele electorale ale co
legiului.
Va să dică, dupe cum înţeleg ei redac
ţiunea acestui art., ducă condiţiuni cumu
lative trebuie să fie îndeplinite: să aibă
jumătate plus unul şi să aibă o pătrime
din totalitatea alegătorilor înscrişi ; dacă nu
este una din aceste condiţiuni.
Mai multe voci: Nu este alegere.
D. El. Vergati : Să se scie dar că, dacă
una din acele condiţiuni lipsesce, alegere nu
este. Dacă cu învoirea Senatului se admite
acésta, am dat o bună explicaţiune.
Mai am o observare la aliniatul al 3-lea,
care lice: In cas când sunt mai multe liste
cari întrunesc cincimea, se proclamă aleşi
primii duoi candidaţi din lista care a întrunit
mai multe voturiu.
Dacă din listele cari sunt mai multe sunt
duoë egale cu număr mai mare, cine decide?
sorțul “?
Dacă sorțul decide, lucrul este descurcat.
D. raportor, Polizu-Micşunesci : Art.
prevede că sunt mai multe liste, una a în
trunit majoritatea, cele alte sunt în minori
tate, şi se ia aceea care a întrunit mai
multe voturi; când sunt duoë liste care ai
aceleaşi voturi, are să se tragă la sorţ.
D. C. Zăgănescu : De unde să scie biu
roul “?
D. raportor, Polizu-Micşunesci: Alinia
tul al 2-lea jice:
nPentru complectarea numărului de 10
consilieri, ce colegiul trebue să alégă, preşe
dintele biuroului proclamă aleşi pe duoi din
candidaţii aflaţi în capul listei cădută în mi
noritate, dacă acéstă listă întrunesce mini
mum de o cincime din numărul voturilor
exprimate.
Dacă nu întrunesce mai multe voturi, ci
sunt cu paritate, se va trage la sorţ. Dacă
DESBATERILE SENATULUI
credeţi că articolul nu este clar, bine-voiţi
a propune amendament.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
– Se pune la vot închiderea discuțiunei
şi se primesce.
– Se pune la vot art. 15 şi se primesce.
– Se dă citire art. 16:
nLa alegerile parţiale, când sunt de îm
plinit numai vacanţe ivite între membrii
aleşi pe lista majorităţei, buletinul va cu
prinde numărul de candidaţi corespundător
cu aceste vacanţe şi alegerea se va face tot
cu majoritate absolută a voturilor exprimate.
nDacă sunt şi vacanţe ivite între consi
lierii aleşi pe lista minorităței, ele se vor
Împlini potrivit disposiţiunilor art. 14 şi 15
de mai sus.
nSe va urma conform aceloraşi articole
şi în casul când, din causa neobținerei mi
nimului electoral, minoritatea n'a putut fi
represintată la alegerile generale.
D. G. Esarcu : D-lor, în art. 16 găsesc
o măsură care nu sciü cum are să se ptă
bine aplica.
Aliniatul al 2-lea dice:
nDacă sunt şi vacanţe ivite între consilie
rii aleşi pe lista minoritățel, ele se vor îm
plini potrivit disposiţiunilor art. 14 şi 15
de mai susu.
D, ministru şi d. raportor ne-a explicat,
într'un mod forte inteligent, că voim, pe cât
se póte, ca şi opiniunile minorităţei să fie re
presentate în acest mic parlament provincial.
Insă, daţi-mi voe să vă dai un exemplu,
ce s'ar putea întîmpla, şi exemplu care are
precedent. Eă, o dată aveam onórea de a fi
prefect,şi, la alegerile judeţene, oposiţiunea
a învins şi lista guvernamentală a picat.
Dacă minoritatea va trece la guvern, a
tunci cum mai vine la alegerile parţiale, ca
minoritatea să-şi arate voinţa el ? Ași ruga
pe d. raportor să 'mi explice acésta. (Ila
ritate).
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Ne
mai cerênd nimeni cuvéntul, pun la vot art.
16 din proiect.
–Se pune la vot art. 16 şi se primesce.
– Se dă citire art. 17, redacţia comite
lui delegaţilor:
nTóte disposiţiunile de procedură ale le
gei electorale, cari nu sunt contrarii legei
de faţă, precum şi cele ale legei modificătóre
a unora din articolele legei pentru alegerea
consiliilor comunale din 12 Iulie 1886, întru
cât privesce la data punere în lucrare a lis
telor electorale, la compunerea şi constitui
rea biuroului electoral, la ora şi locul de
punerei buletinelor de vot, la atribuţiunile
preşedintelui biuroului, la modalitatea bu
letinelor, la nulităţi şi despoiarea scrutinu
lui, sunt aplicabile la alegerile de consilieri
judeţeni, iarăşi întru cât nu sunt contrarii
legei de faţă.
D. C. Zăgănescu: Sunt mirat de redac
ţiunea acestui articol şi de menţinerea lui,
într-o lege modernă, într'o lege în care, în
prefaţa ei, d. raportor face multă poesie şi
laudă pentru înaintarea timpului, cum tre
buia să fie conformă şi legea.
Ce raţiune vă pte conduce pe d-v6stră,
609
onor. d-le raportor, şi prin urmare şi pe Se
nat, ca să menţineţi acest articol, când, acum
câte-va ile, aţi votat legea electorală comu
nală şi aţi dat alte puteri preşedintelui biu
roului electoral, şi aci faceţi un regres ui
mitor, şi îi daţi preşedintelui puterea care o
avea înainte.
Cu alte cuvinte, poliţia, gendarmii şi tot
roiul administrativ, să nu asculte de ordinile
preşedintelui, de a putea să facă linisce şi
dreptate părţilor cari reclamă.
La legea electorală comunală ați dat atâta
putere preşedintelui biuroului electoral,încât
m'am înspăimântat, şi am discă D-deü să facă
ca din acestă parte principală a autorităței pu
blice, din justiţie, dată cu atâtea puteri, să
nu vie o vreme să se facă o castă în acéstă
ţéră. Şi ai, când votaţi o lege mai recentă,
tot atât de trebuinciósă, dacă nu mai tre
buinciósă de cât cea comunală, nu puneţi
într'însa aceleaşi disposiţiuni pe cari le-aţi
pus în legea comunală, ne întârceţi la tim
puri învechite şi netrebnice de a mai fi că
lëuza drepturilor cetăţenesci, ne întórceţi şi
ne spuneţi că ntóte disposiţiunile de pro
cedură ale legei electorale, cari nu sunt
contrarii legei de faţă, precum şi cele ale
legii modificătóre a unora din articolele
legei pentru alegerea consiliilor comunale
din 12 Iulie 1886, întru cât privesce la
data punerei în lucrare a listelor electo
torale, etcu.
Vedeţi ce regres imens faceţi? Nu mai lă
saţi pe preşedinte să decidă de fel, şi atunci
sunt cei ce vor fi traşi la sorţi cei ce vor
face parte din biuroi ca secretari şi scruta
tori. Vă întórceţi la nişte vechituri ale unor
legi cari nu mai sémănă cu progresul ce a
rătaţi în prefaţă şi liceţi: se va urma con
form.
D. raportor, D. Polizu-Micşunesci: Să
vă dai explicaţiuni.
D. C. Zăgănescu : Inainte de acesta, te
rog să fii bun să mă asculţi să "ţi daú eü ex
plicațiuni. Găsesc de cuviinţă să vă atrag
buna d-vóstră atenţiune cum îmi pare mie,
şi când jic mie, înţeleg partea cea mai mare
a țăre, că art. 17 întreg trebuia să 'l des
fiinţaţi şi trebuia să-l întocmiţi cu 25 de
cuvinte, adică art. 17 să-l luaţi din legea co
munală, pe care aţi votat-o, şi să daţi aceleaşi
puteri şi atribuţiuni preşedintelui de biu
roú electoral. Căci, vă mărturisesc, că nu
sciü cine va fi fericitul în acestă ţéră să vă
mai pótă sci legile d-vóstre, când este o di
ferinţă aşa de mare între o lege alcătuită
alaltăieri şi alta alcătuită ai.
D. G. Sefendache: Dar dacă Camera nu
va vota legea comunală?
D. C. Zăgănescu : Pentru mine va fi o
bucurie dacă nu se va vota legea comunală ;
atunci, d-le Sefendache, cuvîntarea mea va
fi bine-venită, pentru că Camera nu va mai
avea a atrage atenţiunea că Senatul a greşit
votând legi cari sunt în desacord.
D. raportor, Polizu-Micşuresci: Re
dacţiunea legei este tocmai dupe cum o do
resce d. Zăgănescu, şi ar fi fost bine dacă
citea articolul înainte de a face observaţiu
nea acésta cu totul zadarnică ! Tóte artico
810
lele din acestă lege, relative la partea elec
torală, sunt redactate tocmai în vederea le
gei de procedură electorală pe care am vo
tat-o aci mai de ună-i, dar, se înţelege, ast
fel cum se va vota şi la Cameră. Eă më mir
cum a putut d. Zăgănescu să crédă că, vo
tând noi,în dilele trecute, o lege nouă electo
rală, să venim sai să ne referim la o lege
anterióră– pe care am desfiinţat-o!!! Aseme
nea presupuneri mă miră din partea d-lui
Zăgănescu. Suntem în deplin acord cu d-lui:
în alegerile judeţene vrem aceleaşi modifi
cări ce am introdus la procedura electorală,
şi pe cari le-am generalisat chiar în acea
lege pentru tote alegerile, fie comunale, ju
deţene, fie pentru Cameră şi Senat.
Prin urmare, şi în casul de faţă, n'am să
vă dai altă explicaţiune de cât să vă rog să
votaţi articolul ast-fel cum e redactat.
D. C. Zăgănescu : Cer cuvîntul.
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Vă
daú cuvîntul, însă vă rog să observaţi că în
lege este tocmai ceea ce cereţi d-vóstră.
D. C. Zăgănescu: La vorbe suntem uniţi,
şi cu d. raportor şi cu d-vöstră, dar la scris
nu este aşa, căci iată ce dice art. 17:
»Tóte disposiţiunile de procedură ale le
»gei electorale, cari nu sunt contrarii legei
de faţă, precum şi cele ale legei modifică
tóre a unora din articolele legei pentru a
nlegerea consiliilor comunale, din 12 Iulie
n 1886, întru cât privesce la data punerei
nîn lucrare a listelor electorale; la compu
nnerea şi constituirea biuroului electoral; la
nora şi locul depunerei buletinelor de vot;
»la atribuţiunile preşedintelui biuroului; la
n modalitatea buletinelor; la nulitatea şi des
mpuierea scrutinului, sunt aplicabile la ale
ngerile de consilieri judeţeni, iarăşi întru
ncât nu sunt contrarii legei de faţă.
Care lege electorală? Trebue să se dică
legea electorală comunală, votată în şedinţa
cutare a Senatului, şi care, dacă nu se va
modifica de Cameră, are să ajungă cărţile
postale de 3 metri şi jumătate lungime. (Ila
ritate).
Mâine-poimâine, când voi face oposiţiune
în provincie, am să discut cu nisce 6meni cu
hotărîri luate înainte, şi ori-ce voiü cere
n'aú să'mi admită, n'aú să fie biurourile e
lectorale presidate de d-vóstre, şi de aceea
trebue să fie clar scris în lege, de care lege
este vorba.
D. St. Perietzeanu-Buzéü : Faceţi un a
mendament.
D. C. Zăgănescu: Nu fac amendament
nici odată, căci cel d’ântêiü la care am să
mă duc să'i cer ca să'l iscăléscă ai să fii d-ta,
d-le Perietzeanu, şi sunt hotărât să nu vă
fac acéstă rugăciune.(Ilaritate).
Mai la vale, în art. 17, se arată că vă re
feriţi la o lege din 12 Iunie 1886; de ce
n'aţi spus acelaşi lucru şi mai sus?
Eü më felicit numai întru atât că vé a
trag atenţiunea, şi că nu am să votez contra,
dar mă abţin de la dreptul sfînt şi obligato
riü de a vota, ca să nu am un păcat pe
cuget.
Fiind-că acéstă lege o votăm noi mai ân
têiü, şi când vedeţi că legile trimise pe fie
DESBATERILE SENATULUI
care di la Cameră vi se reîntorc amendate,cu
desăvîrşire croite pe un alt calapod, mă în
treb dacă nu am dreptul să vă atrag bine
voitórea d-v6stre atenţiune, cerându-vă să
daţi ascultare aceluia mai nesciutor dintre
d-vóstre, ca să vedeţi că are dreptate.
Nu faceţi acéstă lege numai pentru cât
veţi fi d-vóstre la putere, ci mâine se vor
servi adversarii d-vöstre de dénsa.
Unii dintre d-vöstre,—nu pot să nu deschid
parantesă pentru d. Vulturescu care 'mi ab
sórbe întréga mea cuvîntare (laritate, apla
use, nu se aude),—d-vóstră, d-le Vulturescu,
tot-d'auna străluciţi cu absenţa sală cu tă
cerea când e să se alcătuiască o asemenea
lege ; şi tot d-vóstră vă impacientaţi, pentru
că perd trei minute Senatului ca să 'I atrag
atenţiunea.
Votul meu, d-lor, nu pte să vă ţie nici
cald nici rece; dar declar că, deşi sunt mem
bru devotat al partidului naţional-liberal,
votez contra unui articol saă unei legi, când
constat că nu e prevedere.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
– Se pune la vot închiderea discuţiunei
şi se primesce.
–Se pune la vot art. 17 şi se primesce.
– Se dă citire art. 18, 19, 20, 21, 22,
23, 24, 25 şi 26, cari, punèndu-se succesiv
la vot, se primesce fără discuțiune.
– D. vice-preşedinte, A. Nicolaidi, o
cupă fotoliul presindenţial.
– Se dă citire art. 27:
„Nimeni nu pte refusa funcţiunile de
membru al consiliului județian la care s'ar
alege, nici a se demisiona înaintea terme
nului mandatului săă de cât pentru cuvin
tele următre :
a) Vîrsta de 60 ani împliniţi;
b) Mandatul de deputat sau senator;
c) Indeplinirea anterióră a funcțiunei de
consilier în cursul unui termen de 4 ani ;
d) Bóla sală ori-care altă împedicare din
causă de forţă majoră.
Consiliul județian hotărasce asupra ad
misibilităței motivelor refusului.
n Consilierul care, fără legiuite cuvinte,
admise de consiliul județian, ar refusa disele
funcţiuni, sa ar demisiona înaintea terme
nului mandatului săi, ori nu va voi să pre
steze jurământul cerut de art. 23, va fi su
pus la o amendă de la 150–500 lei în fo
losul casei judeţului.
nAmenda se pronunţă de consiliul ju
dețian.
Hotărîrea consiliului este supusă apelu
lui, la Curtea de apel, în termen de 10 dile
de la comunicare şi fără rescurs.
„Hotărîrea definitivă se execută conform
legei de urmărire, de către comitetul per
manentu.
D.St. Perietzeanu-Buzăü: D-lor, am con
stat cu satisfacţiune că d. raportor, ori de
câte-or a fost vorba de a se designa calita
tea consilierului, a înlocuit numirea de func
ţiune prin aceea de mandat.
In acest artiol, de sigur, din eróre, văd
că continuă a se dice, în mai multe locuri,
funcţiunea de consilier. Or, a fi consilier
este mai mult o însărcinare de cât o func
23 Martie 1899
țiune ; prin urmare, cuvéntul mandat, cred
că este mai potrivit şi mai just.
D. raportor, Polizu-Micşunesci: Aveţi
dreptate. Se vor face rectificările ce pro
puneţi.
– Se pune la vot art. 27 cu rectificările
propuse şi se primesce.
– Se dă citire art. 28, 29, 30, 31, 32
şi 33 şi, punându-se succesiv la vot, se pri
mesc fără discuțiune.
– Se dă citire art. 34:
»Tóte sesiunile sunt deschise în numele
Regelui de prefectul judeţuluiu.
nLipsa prefectului la deschiderea sesiu
nilor nu împedică pe consilii de a se consti
tui şi a 'şi urma lucrările u.
D. St. Perietzeanu-Buzéü: D-lor, acest
articol nu este destul de clar, pare că se bat
în capete disposiţiile aliniatului I, cu cele
din aliniatul II.
In aliniatul I, se dice că tóte sesiunile
sunt deschise de prefectul judeţului, iar în
aliniatul II, se dice că lipsa prefectului nu
va împedica pe consilii să se constitue.
Apoi, dacă tóte sesiunile se deschid de
prefect, cum atunci lipsa lui ne împedică
constituirea consiliului ?
Are aerul de o antinomie.
D. raportor, Polizu-Micşunesci : Sesi
unile consiliilor sunt deschise în numele
Regelui de prefect, lipsa prefectului însă, nu
póte împedica pe consilii de a se constitui.
Acéstă disposiţiune am pus'o ca o garan
ţie a independenţei acestor consilii. Nu este
nici o antinomie.
D. St. Perietzeanu-Buzăü : Sunt satis
făcut de răspuns. Am avut să provoc o ex
plicaţie.
– Se pune la vot art. 34 şi se pri
meSC2,
– Se dă citire art. 35:
»Durata sesiunei ordinare este de 20 dile;
ea nu se pte prescurta de cât prin împre
ună înţelegere a consiliului cu prefectul.
nConsiliul este dator a se ocupa înainte
de tóte de budgetul judeţului, afară numai
dacă guvernul ar reclama prioritatea pentru
lucrări mai importante a
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Dis
cuţiunea asupra art. 35 este deschisă.
D. El. Vergati : D-lor, disposiţiunea
primului aliniat al acestui articol 35 nu
presintă un înţeles clar, şi ar trebui să "l
clarificăm.
Iată ce dice acest aliniat:
n Durata sesiunei ordinare este de 20
de dile; ea nu se pote prescurta de cât
prin împreună înţelegere a consiliului
cu prefectul.
Dacă odată s'a discă consiliul se deschide
de prefect în numele Regelui, că presenţa
prefectului nu este necesară la constituirea
şi discuţiunile consiliului, ce înţeles are a
se dice că prescurtarea sesiunei ordinare
de 20 dile să se facă în înţegere cu pre
fectul ?
Consiliulpéte, vădénd ce lucrări are, să
dică, închidem sesiunea, sa mergem îna
inte; dacă prefectul nu vrea, înlănţuiţi con
siliul a sta 20 dile fără nici o necesitate.
23 Martie 1899
Pentru prelungirea sesiunei înţeleg, căci
prefectul pote să privegheze consiliul dacă
n'are consilieri pe placul săă, dar dacă n'are
de lucru, de ce sănu închidă consiliul sesiunea
şi fără învoirea expresă a prefectului ? Saú
numai aşa se înţelege descentralisarea? Şi
atunci este alt-ceva.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
Este un cuvînt pentru ca consiliul să nu în
ceteze sesiunea ordinară de 20 dile de cât
în înţelegere cu prefectul ; pentru că consi
liul judeţén are să se pronunţe asupra ces
tiunilor de cari este sezisat de guvern. Dacă
voesce să se despartă, trebuie să anunţe pe
prefect, pentru că prefectul, având cunos
cinţă că sunt cestiuni ce se vor pune de gu
vern, de şi momentan n'are consiliul de lu
cru, să 'l împedice de a se despărţi, pentru
ca să fie întrunit spre resolvarea acelor ces
tiuni.
–Se pune la vot art. 35 şi se primesce.
– Se dă citire art. 36 :
nCând consiliul judeţén este convocat
în sesiune extraordinară, actul convocă
rei menţionéză obiectele deliberaţiunilor,
din cari consiliul nu pote eşia.
D. C. Zăgănescu: La fie care cuvînt se
vede o inconsecinţă flagrantă a acestei legi.
In raport se dice :
nUnul din elementele descentralisărei ad
ministrative, prescrisă de pactul nostru fun
damental, etc. a.
Vorbe frumose.
Cine 'şi aruncă ochii pe raport (ice : iată
o lege care îndeplinesce cerinţele Constitu
țiunel dupe atâtea decenii, iar la art. 37 se
lice.
Voci: Suntem la art. 36!
– Se pune la vot art. 36 şi se primesce.
– Se dă cetire art. 37 ;
nSuspendarea sesiune ordinare şi închide
rea sesiune extraordinare, înaintea săvîr
şirei lucrărilor pentru cari a fost consiliul
convocat, se pite tot d'a-una pronunţa de
prefect.
nSuspendarea se referă, prin ministrul de
interne, la consiliul de miniştri, care statuéză
asupra hotărîrei prefectului.
D. C. Zăgănescu : D-lor, aţi audit ce dice
art. 37 din proiect.
Apoi descentralisare este acésta ? Autono
mie locală a consiliului judeţean este acésta ?
D-lor, e paradoxal de amăgitor, când ici îmi
spui, clar şi lămurit, că tutela administra
tivă trebue să înceteze cu desăvîrşire, căci
minorele nu numai că s'a emancipat, dar a
devenit deplin major, şi atunci îi trebue a
céstă instituţiune căreia îi daţi o reformă
cu desăvîrşire alta de cum o avea până acum,
îi daţi un drum larg, ca tot-d'a-una să fie
în limitele acestei legi de sine stătătóre a
céstă instituţiune, fără ca să fie trebuinţă de
voinţa ministrului sa a prefectului. In fine,
În raportul d-v6stre,cu o prodigalitate demnă
de maturitatea Senatului, acordaţi o deplină
descentralisare, iar în acest articol o luaţi
înapoi.
Art. 37 dice: (citesce).
Să'mi daţi voe, d-lor, mai cu semă d-vó
stră, d-le preşedinte, ca aci să unesc o parte
DESBATERILE SENATULUI
din art. 38 cu art. 37, ca să vedeţi că trebue
să atrag atenţiunea d-vöstre. Citind aceste
două articole, întreb: 6re acésta este des
centralisare, este o instituţiune de sine stă
tătóre, când prefectul şi guvernul vor voi,
când mă vor găsi pe mine lucrând în consi
liul judeţean, şi mă vor vedea că răfuesc pe
prefect, şi 'l trag la răspunderea unor fapte
corecţionale, atunci guvernul să vină să mă
suspende din lucrările mele, şi ei, consilier
ales de judeţ, să viü acasă și să dic: da, m'a
suspendat guvernul, dar sunt autonom! Dar
acésta este o descentralisare?! Dar cui spu
neți d-vóstre acésta ? D-vóstre o aprobaţi,
d-lor senatori, stăpâni sunteţi, dar ei văd
că, după acéstă lege, consiliul general jude
ţean póte să pârte titlul că este o descentra
lisare făcută după 34/, saú 4 decenii aprópe
de când a luat nascere Constituţia, dar la
art. 37 şi 38 nu mai merge cu Constituţia,
merge cu arbitrarul sai cu voinţa prefec
tului combinată cu a ministrului sa cu a
guvernului intreg, şi acel consilii, care urma
să fie de sine stătător, cu o autonomie lo
cală, se evaporéză înaintea ministrului de
interne şi a prefectului.
Şi eü, mandatar al unor 6meni, care am
suferit téte neajunsurile de la lacunele le
gilor electorale, să nu ridic glasul mei îna
intea Senatului ţărei Românesc?
Ei bine, d-lor, de 10 ori dacă aş cădea,
de 10 ori aş ridica vocea mea, şi rog pe Se
nat să vadă că nu numai nu e o lege de pro
gres, dar că aceste două articole nimicesc cu
desăvîrşire legiuirea şi afirmările din raport.
D. vice-preşedinte, A. Nicolaidi : D. ra
portor are cuvîntul.
D. G. Esarcu: Ar trebui ca d. raportor
să vorbéscă la urmă, ca să ne răspundă la
toţi.
D. raportor, Polizu-Micşunesci: D-lor
senatori, pentru că d. Zăgănescu sa referit
în mod special la mine şi la raportul meu,
daţi'mi voe să'i răspund forte scurt.
Imi pare rău că d. Zăgănescu, din lipsă
de timp se vede, nu a citit de cât câteva
frase, şi în partea tocmai unde ar fi fost
bine să fi continuat, s'a oprit, adică unde se
dice :
n Cu garanţia, se înţelege, a unei soli
darităţi mutuale care să menţină armonia
generală, unitatea de direcţiune în interesele
generale ale Statului. Ideea descentralisărei
administrative a devenit astădi sinonimă cu
libertatea politică. Dar îndată dupe acésta
am adăugat: n Pe acéstă cale legiuitorul tre
bue să procedeze cu maturitate, cu paşi
măsuraţi, trecând de la o experienţă par
ţială la o alta mai întinsă, căci fără aseme
nea procedare experimentală, reforma des
centralisătóre ar putea da róde contrarii
etc., etc... u
Aşa dar, descentralisarea trebue intro
dusă gradat, dupe progresele ce face ţéra.
Şi la observaţiunea d-lui Zăgănescu în pri
vinţa drepturilor prefectului, răspund, că în
fapt acéstă suspendare se face de ministrul
de interne şi de consiliul de miniştri; în a
semenea materie, nu se pte presupune că
un prefect ar îndrăsni să procedeze cu uşu
6414
rinţă, căci el are în faţa sa representațiunea
electivă a judeţului, învestită de lege cu
dreptul de a administra, pe când el nu este
de cât un funcţionar revocabil.
Acéstă măsură există nu numai în legis
lațiunea liberală de la 1864, pe care am
luat-o din Belgia şi Francia, ci ea a fost
menţinută şi în legea liberală de la 1886.
Ea există și în alte părţi şi tinde a garanta
interesele generale. Când, d-lor, s'ar întîm
pla ca un consiliijudeţean, în loc să se ocupe
de acte de administraţiune, în folosul jude
ţului, s'ar abate cu totul de la datoriile sale,
atunci, pentru a evita disolvarea, care e o
măsură extremă, în acéstă vedere se prescrie
acest termen de mijloc, adică ca prefectul
să pótă să suspende, referind la ministrul
de interne, şi consiliul de miniştri să hotă
rască.
Acéstă măsură, care e protectóre intere
selor generale, cari nu trebue să fie puse în
pericol, nu împedică de loc ca legea de faţă
să constitue un progres mare, însemnat în
ordinea administraţiune.
Aţi vădut că în legea actuală s'a supri
mat întregul capitol care era relativ la pre
fect şi s'a înscris numai câte-va articole re
lative la raporturile dintre prefect şi con
siliul judeţean. Căci nu puteţi presupune ca,
pe de o parte să menţineţi funcţiunea pre
fectului, iar pe de altă parte, el să nu aibă
nici o relaţiune cu consiliul judeţean!
Ideia descentralisărei nu este desfiinţată
prin aceea că se prescrii 6re-cari măsuri de
protecțiune tocmai în scop de a evita disol
varea, care este un mijloc excesiv; de aceea
s'a dat guvernului acest drept de suspen
dare provisorie a lucrărilor consiliului ju
deţean.
Rog dar pe d. Zăgănescu să'şi dea oste
neala să citéscă şi ceea-ce âncă n'a citit, dupe
cum se vede, din raportul meu, pe care "l-a
numit nale poesie, dar care nu este de cât
de nsciinţău,—să'şi dea osteneala, lic, să
citéscă întréga economie a acestei legi şi, pe
cât posibil, întrégă modesta mea lucrare, şi
apoi a critica! (Aplause).
D. El. Vergati : D-lor, din economia
întregei acestei legi, se vede că s'au luat
garanţii în contra tuturor exceselor ce s'ar
putea comite în consiliele judeţene; până
acolo merg, în cât îi trimite şi înaintea Cur
ţei de apel ca să fie condamnaţi aceia cari
comit asemenea excese. Peste aceste garanţii
cari s'a luat, nu înţeleg de ce s'a mai pus
şi art. 37 şi 38, cari, într-adevăr, legitiméză
temerile pe cari le a arătat d. Zăgănescu.
Ce este, d-lor, art. 37? Este o măsură
de temperament la deliberările excesive ale
consiliului judeţean. Dar să se suspende un
consilii fără nici un motiv, fără nici o con
diţiune ? Acésta este grav, grav de tot.
Pentru că, d-le ministru, şi prefectul este
om, şi el pte să greşescă; póte să fie cine
scie în ce momente de slăbiciune sa pre
siune morală, şi să pronunţe suspendarea
consiliului fără nici o causă şi păgubitor.
Ei bine, până să vi se raporteze d-vóstre,
care să îndreptaţi şi să aplanaţi răul, nu
este acésta însă o umilire a consiliului ju
612
deţean, şi în acelaşi timp şi o ireparabilă in
sultă, cu atât mai mult cu cât consiliile
judeţene se dice că forméză pepiniera din
care se recrutéză őmenii pe cari îi aduceţi
în parlament ? Şi cu modul acesta nu va
mai voi nimeni să mai mérgă în consiliile
judeţene, cu mulţumire şi voie bună.
Din contră, cel mai de sémă vor căuta
să se sustragă cu orice chip de la acest ser
viciü. Aceşti membrii să nu credeţi că ai să
fie sateliţii prefectului, şi că ai să se su
pună benevol la orice cravaşă arătată de
prefect.
Ar fi prea mult.
De altmitrel, d-lor, nu găsesc, în tótă a
céstă lege, nici un articol, nici o vorbă, prin
care să se impună şi prefectului o sarcină
de cuviinţă şi de respect, faţă cu consiliul,
cum se cuvine faţă de un corp deliberant.
Chiar d-vóstră, d-le ministru, şi toţi co
legii d-vóstră, 6meni culţi, aleşi dintre aleşi,
într'un cas dat, conform legei de responsa
bilitate ministerială, vă temeţi de uşa Casa
ţiei, şi un prefect să nu aibă nici o răspun
dere“?
Un prefect, ales de multe ori dupe 6re
cari aprecieri, cari pot să înşele, vine şi
face o suspendare, lovind direct în intere
sele judeţului şi în lege; ei bine, nu are nici
o răspundere.
0 voce : Îl dă ministru afară.
D. El. Vergatti : Îl dă afară, dar cine
plătesce pagubele aduse judeţului ?
Eü, consilier, 'mi las nevoile mele şi vin
la consiliă ca să 'mi îndeplinesc o sarcină
publică, iar dupe 10–15 dile mă pomenesc
cu prefectul care lice: vă suspend.
0 voce : Se péte ?
D. El. Vergati : Se péte, fiind-că s'a vă
ut. Adu-ţi aminte, d-le colonel Obedeanu,
că în judeţul d-tale am avut pe Gh. Proto
popescu, fost prefect 7 ani, pe Demetrian,
pe Guran, pe Bibianu, şi pe alţii, toţi 6meni
calmi, dar a fost un prefect, a cărui pome
nire nu ar trebui să o fac, care într'o di a
venit şi a dis consiliului: v'aţi introdus fără
voe aci, dar sunteţi revoluţionari, afară ! Ne
a dat afară!...
Se póte întêmpla, d-lor, să fie un prefect
violent ca acesta, şi fără nici un motiv să
suspende sesiunea consiliului.
Este destul,d-lor, ca un asemenea cas să
se fi întâmplat într'un singur judeţ, chiar
la 10 ani o dată, pentru ca să ne inspire
temeri pentru viitor, şi pentru a ne deter
mina să luăm măsuri de îngrădire a acestei
puteri exorbitante. Şi acésta, d-lor, cu atât
mai mult, cu cât este vorba de descentrali
sare, şi mai cu sémă că este partidul liberal
care înzestréză ţéra cu o asemenea lege, el
care s'a servit în tot-l'a-una de legi libe
rale şi descentralisatóre.
Diceam, d lor, că s'a luat töte măsurile
necesarii pentru a împiedica consiliul de a
se abate de la datoriile sale; la ce bun să se
mai dea şi acéstăputere enormă prefectului,
care, încă o dată, pte abusa, prin faptul că,
fără să motiveze hotărîrea sa, legea "i dă
dreptul a suspenda sesiunea consiliului.
Aş fi înţeles acestă măsură, cel puţin
IDF83 ATERILE SENATULUI
dacă s'ar arăta motivele pentru cari pre
fectul pte suspenda, cum ar fi, de exemplu,
un motiv de ordine publică; căci cuvintele
interese generale a sunt nisce cuvinte vagi
cari se pretéză la abusuri.
De aceea, d-lor, eüaşi crede mai bine, că
art. 37 ar trebui să fie suprimat. Tot ast-fel
şi art. 38 care dă ministrului dreptul de a
amâna sesiunea consiliului, un drept nu mai
puţin exorbitant. Dar pentru că acest articol
nu este în discuţie, îmi reserv dreptul a vorbi
asupra lui dupe discuţiunea art. 37. Dacă am
atins cestiunea, a fost că art. 38 este în
strînsă legătură cu art. 37.
Rog dar pe d. ministru, să bine-voiască
a primi suprimarea art. 37, sau cel puţin
amendarea lui, în aşa sens ca să se motiveze
în mod precis causele pentru cari prefectul
póte suspenda sesiunea consiliului.
D. G. Esarcu: D-lor, vă mărturisesc, că
în urma înţeleptelor cuvinte pronunţate de
d. raportor ca răspuns... nu voi dice nu
mai la energica, dar chiar la aspra critică,
adusă de onor. d.Z4gănescu, la art.37 şi
38, am socotit că cestiunea era clarificată
şi nu mai merită să răpim timpul atât de pre
țios al onor. Senat, cu discuțiuni zadarnice.
Onor. d. senator de Romanaţi, d. Ver
gati, într-un mod mai blând, ce e drept, nu
a făcut de cât a amplifica ideile d-lui Zăgă
628CU,
Apoi, d-nii mei, un fapt este positiv, că,
acéstă lege este măsura cea mai liberală
care sa luat veri-o dată, de un guvern, în
acéstă ţéră, pentru a se ajunge cât mai a
própe de mult dorita descentralisare admi
nistrativă. Un fapt numai am să vă spun:
dupe legea de faţă, consiliile judeţene de
vin adevărate parlamente provinciale, aşa
precum de multe ori a cerut onor. nostru
coleg d. N. Ionescu.
Cari sunt însă criticele ce se aduc dispo
siţiunei coprinse în art. 37? Se dice: pen
tru ce se dă prefectului dreptul de a sus
penda sesiunea consiliului ? Şi apoi la art.
38 se adaogă: pentru ce guvernul să ptă
amâna sesiunea consiliului județian ? Aces
tea, d-lor,sunt, mi se pare, acele critici cari
aú atras îngrijirea d-lui Zăgănescu.
Apoi, d-lor, când văd la art. 83, şi mai la
vale, că se prevede că guvernul nu pte di.
solva nici un consilii de cât cu formalităţi
fórte grele şi, având consiliul recurs la Cur
tea de Casaţie, eü cred că nu se pote lăsa
administraţia generală a ţărei cu desăvîrşi
re dezarmată.
Eú cred că d. Vergati este greşit când se
întreabă: ce mai pte să facă consiliul gene
ral ? Eă nu cred că se pte găsi veri-un mi
nistru care să aprobe o măsură nechibzuită
a veri-unei prefect; într-un asemenea cas,
ministrul pte să rev6ce pe prefect. Se pte
însă, onorat coleg, să se găséscă şi un con
siliü care să ia veri-o măsură revoluţionară,
care să prováce numai de cât o suspendare
a lucrărilor, care, de altfel,se supune apro
bărei ministrului de interne şi prin acesta
consiliului de miniştri.
Se péte őre admite ca un întreg consilii
de miniştri să fie compus din 6meni dese
23 Martie 1899
chilibraţi, cari, pentru plăcerea de a face
rëü, să aprobe o suspendare nemotivată fă
cută de prefect?
Dar o asemenea măsură se prevede în
tóte legile consiliilor generale din ţările cele
mai liberale. Astfel se prevede în legea
Franciei, unde prefecţi ai acest drept, în
legea Belgiei,unde prefecţii pot, în momente
grave, să suspende lucrările consiliilor, a
vênd însă, de sigur, datoria de a referi gu
vernului.
Pentru aceste motive, ei cred să lăsăm
articolul aşa cum este redactat, căci nu văd
în ce libertatea acestor mici parlamente
provinciale ar putea să fie ştirbită prin a
ceste măsuri, cari se execută astăi în ţări
mult mai înaintate de cât noi.
Eú aşi propune însă o măsură provisorie,
anume: să suspendăm discuţiunea acestor
art. 37 şi 38, şi să discutăm mai înainte
art. 39, pentru ca să vedem, dupe explica
ţiunile ce se vor da, atât de d. raportor cât
şi de d. ministru, ce se înţelege prin acest
regulament, până unde se pote întinde com
petinţa consiliului şi, din aceste explicațiuni,
vom vedea: este sau nu bine să schimbăm
o vorbă două din art. 37 şi 38, cum jicea d.
Vergati, sală să'i schimbăm cu totul, cum
dicea d. Zăgănescu.
Până la proba contrarie, să 'mi daţi voie
să cred că aceste articole sunt bine chibzuite,
răspund la o necesitate de Stat care nu se
póte tăgădui; ori cât am voi să fim de libe
rali şi de descentralisatori, nu putem admite
ca anarhia să existe în ţéră, ca guvernul
central să fie desarmat, fără să aibă nici o
putere în unele împrejurări.
D. ministru de interne, M. Pherekyde:
D-lor senatori, în dorinţa de a realisa sco
pul legei, descentralisarea, nu trebue să
procedăm prin salturi. Noi voim să dăm au
tonomia judeţelor, nu voim însă să modifi
căm fisionomia țărei şi în locul unei ţări să
facem o aglomeraţiune de 32 de federaţiuni,
fără legătură între dénsele.
In diferitele critice cari a fost supuse
observaţiunilor d-vöstre, am văut afirma
țiuni cari m'aú surprins.
Când este vorba de decisiuni de luat, fie
de către prefect, fie de către consiliul jude
ţén, se fac proposiţiuni cari, dupe mine,
sunt tocmai contrarii realitățeI.
S'a dis: prefectul care n'are nici o răs
pundere, consiliul judeţén care este răspundă
tor...Eü credeam că are răspundere reală un
funcţionar care este revocabil ad nutuma,
pe care guvernul îl pte inlătura dacă nu
şi îndeplinesce datoria ; pe cât timp o auto
ritate, compusă de un număr de persone,
cu atât mai mult cu cât numărul este mai
mare, are o răspundere nominală; răspunde
rea concretă este acea a prefectului.
D-nii Vergati şi Zăgănescu se miră de
dreptul acesta, dat prefectului. Cred că se
face o confusiune în aprecierea situațiunel
prefectului.
Prefectul nu este de capul lui, prefectul
este ministru de interne ; prefectul repre
sintă guvernul, căci nici ministrul de in
terne nu se desparte de colegii lui ; prin
 23 Martie 1899
urmare, guvernul este representat de pre
fect şi, prin urmare, cestiunea pusă este,
dacă nu trebue a se da decisiunea guver
nului, care are sarcina intereselor gene
rale, sarcina de a menţine ordinea publică,
şi a nu lăsa ca acéstă ordine săfie jignită.
Onor. d. Vergati dice: dacă o măsură de
felul acesta, suspendarea, este luată pentru
causă de ordine publică, atunci cel puţin să
se jică; s'a formulat un amendament în
care se motivéză suspendarea prin cuvintele
cari le vom vedea la art. 85, când estevorba
de dreptul de disolvare al guvernului: pen
tru acte eşite din competinţa consiliului, din
căderile consiliului, pentru atingerea ordi
nei legale, şi pe urmă cuvinte de linişte,
de ordinea publică.
Este exact, d-lor, că cuvîntul de a fi al
suspendărei este în legătură cu paza ordi
nei generale, care este incredinţată guver
nului, şi atunci când prefectul, sa mai bine
is representantul guvernului, căci nu pu
teţi crede că prefectul va face un act de aşa
gravitate, fără scirea şi încuviinţarea guver
nului,—când prefectul ia o aşa disposiţiune,
o face din causa unor motive cari intră în
acéstă ordine de idei.
Este însă bine ca să se motiveze, în mod
precis, disposiţiunea luată, să se arate că se
decide suspendarea pentru causă de ordine
publică?
Eă cred că nu. Vă voi spune îndată de
ce. Când ordinea publică este ameninţată,
prin apucăturile consiliului judeţean, este un
remediü : el se găsesce într'un articol mai
la vale, în dreptul de disolvare al guver
nului.
Ne aflăm acum în faţa unei altei măsuri,
care este 6re cum mai îndulcită. Dar sunt
şi grade în gravitatea abaterilor. Cuvîntul
pentru care cred că trebue să se lase latitu
dinea acésta guvernului, este, d-lor, că atunci
când guvernul a caracterisat faptul consiliu
lui judeţean, arătându-l ca exces de putere,
ca act care ameninţă liniştea şi ordinea pu
blică, nu mai este cu putinţă ca el să nu di
solve consiliul judeţean ; va fi dator atunci
să nu'l mai lase în funcţiune, pe cât timp
îi este posibil, prin menţinerea suspendărei,
fără caracterisarea actelor ; să ia măsuri de
îndreptare, fără a ajunge numai de cât la ex
trem; să se încerce a readuce la recipisență
pe membrii consiliului cari pot să fie greşiţi,
fără însă să "i arăte, faţă, de concetăţenii lor,
ca 6meni de desordine.
Se póte întâmpla ca, prin măsura acésta
mai îndulcită, să readucă liniscea în spiritele
membrilor consiliului judeţean, ast-fel în cât
să nu fie pus în necesitate de a recurge la
mësura extremă, aceea a disolvărei.
Tocmai necesitatea unei măsuri îndulcite,
a făcut că măsura suspendărei şi-a găsit un
loc în töte legislaţiunile ţărilor celor mai li
berale, şi de aceea este bine să o menţinem;
dacă nu o veţi menţine, veţi constrînge pe
guvern să disolve consiliul județian, şi chiar
T)ESBATERILE SENATULUI
vern pentru ca ei să reintre în ordinea de
idei folositóre intereselor generale.
Aşa fiind, cred că menţinerea acestei mă
suri, în loc să fie o asuprire, o agravare, o
împuţinare a situaţiei consiliului județian,
este, din contra, o ameliorare a situațiunei lui;
căci este a permite guvernului să facă aceea
ce crede necesar, fără a ajunge la măsura
extremă a disolvărel. -
Iată cuvintele pentru cari cred că e bine
să menţineţi acest articol.
Voci : Inchiderea discuțiunei.
D. N. Ionescu : Cer cuvîntul contra în
chiderei discuțiunei.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Ce facem cu a
mendamentul mei “?
Regulamentul ice că téte amendamentele
să se desvolte, şi apoi să se pună la vot.
D. vice preşedinte, N. Crătunescu : S'a
cerut închiderea discuţiei.
D. N. Mănescu Călăraşi : Sunt 10 d-ni
senatori cari cer închiderea discuţiei ?
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu Sint,
dar a cerut cuvintul contra închidere, d. N.
Ionesu.
Voci : Să se citéscă amendamentul d-lui
Mănescu-Călăraşi.
D. vice preşedinte, N. Crătunescu: D.
Mănescu are cuvîntul.
D. N. Mănescu-Călăraşi: Propunem ur
mătorul amendament :
La primul aliniat al art. 37 să se adaoge
următórele cuvinte : In cazul când consi
siul va lua resoluţiuni eşite din căderile
sale, prin cari s'ar aduce veri-o atingere a
ordinei legale sau veri-o jicnire insereselor
generale sau, în fine, când consiliul, con
vocat în extraordinar se va ocupa cu lu
crări neprevădute în programul pentru
care a fost convocat. u
N. Mănescu-Călăraşi, Vergati, Perie
tzeanu-Buzău, Gr. Cereşeanu, Al. V. Mor
tzun.
Iată cum credem noi că acest amenda
ment pte să fie admis, fără să atingem în
tru nimic părerile d-lui ministru de interne.
Noi socotim că tocmai măsura acésta e o
garanţie pentru demnitatea atât a repre
sentantului guvernului în localitate, cât şi
pentru a camerei judeţeane.
Am ascultat părerea d-lui ministru; are
fórte mare dreptate: trebue să fie o unitate
de vederi între acéstă cameră şi guvern. Dar nu
e őre bine ca prefectul, ori care ar fi el,să nu
aibă o mână atât de liberă în cât să potă
suspenda ? A suspenda este o măsură pen
tru ca consiliul județian să nu lucreze. D.
ministru dicea că dacă aplicaţi acestă mă
sură la art. 37 disolvarea vine de sine. Din
contră,dacă se suspendă pentru casul acesta,
aveţi motiv să 'l disolvaţi; acésta însemnéză
un avertisment pentru consiliul județian re
calcitrant.
Dacă cereți disolvarea numai dupe un ra
port al prefectului, nu e bine. Când se sus
613
vernului şi guvernul să judece dacă acest
motiv e valabil, şi, dacă consiliul nu revine
la un sentiment mai bun, să 'l disolvaţi.
Noi credem că acésta este tocmai o mé
sură preventivă în contra unui consilii ju
deţian recalcitrant. Acest amendament are
două disposiţiuni separate : e o disposiţiune
când consiliul lucréză în sesiune extraordi
nară; atunci se explică de sine ocuparea sa
cu lucrări afară din program. De aceea e şi
chemat în sesiune extra-ordinară. Ce motiv
mai puternic? De ce atunci, şi în sesiune ex
traordinară şi ordinară, să se suspende dupe
aprecierea prefectului fără să fie motivat ?
Aici suntem cu toţii liberali şi nu gândim
tot-d'a-una la ceea-ce se va întêmpla când
vom fi în oposiţiune. E uşor când suntem la
guvern să nu voim ca consiliul județian să
fie recalcitrant; dar când suntem în oposi
ţie, de ce să fim la disposiţiunea prefectului?
Dacă vrem să facem un pas înainte, dacă
vrem să facem o cameră județiană–şi pro
iectul d-lui ministru atinge acéstă cestiune
a descentralisării, ceea-ce e fórte lăudabil şi
pentru d-sa şi pentru partidul întreg, – eú
cred că e bine să luăm măsura acésta care e
bună, utilă, şi cred că înlătură de multe ori
acele animosităţi cari nasc în localitate, cu
tótă afirmarea d-lui ministru.
De aceea cred că nu este bine ca consiliul
județian să fie la disposiția prefectului şi să
nu 'l pótă suspenda de cât numai atunci
când nu "şi va face datoria.
Cred că acest amendament este förte bun
şi nu atinge întru nimic principiul pus de d.
ministru în acest articol.
D. C. Zăgănescu : D-lor senatori, cuvin
tele din urmă ale d-lui N. Mănescu-Călăraşi
vë dovedesc în deajuns că nici unul dintre
noi n'avem interes să fim frondeurs faţă cu
d. ministru şi să ne atragem epitete că sun
tem sa prea aspri, sa necuviincioşi; d-vós
tre însă nu legiferaţi numai pentru diua de
astăi ci legiferaţi şi pentru diua de mâine.
'Mi aduc aminte din Istoria Românilor că,
sub domnia lui Vlad Ţepeş, se construise in
tr'o biserică din Têrgovişte o piatră care, a
lunecând, să înghiţă pe acela care ar veni să
îngenuche înaintea el şi a îngenuchiat îna
intea ei grecul care executase acéstă infer
nalitate.
Cine va suferi de consecinţele rele ale "
acestei legi ? Când liberalii vor veni să lupte
în oposiţiune împreună cu d. Esarcu-Bacăü,
dacă va avea gust să facă oposiţiune. ..
D. vice-preşedinte, N. Crătunescu: Sunt
5 ore. Consult Senatul asupra prelungirei
şedinţei.
– Se pune la vot prelungirea şedinţei
până la 6 ore şi se primesce.
D. C. Zăgănescu: D-lor, daţi-mi voe să
vă spun un lucru. Am avut şi ei cinstea
–nu să fii prefect – fiindcă acéstă cinste
nu voiü avea-o nici odată, fiind-că nu vreau
să fii supus unor ordine autocratice, fiind-că
natura mea este cam rebelă şi nu po