v~~~ lo/- .

~ ~I l/l . sp,y . .
.. ' :;~~-;;r~~~~~~~t/.l~'j/~~~~~~~~~~~
,.. .

~ - I
ANUAR PENTRU ISRAEIJITI
P.E ANUL 5 6 3 8 (1877-78)
f
~
~
A 'NU A R
. '
I~
~
~ ~
. ANUL L
, , 11 , O ilrte ealrn1lnr1Ht1ea· · ~
(",XXXVIII 11a••) s i P a,· t e PENTRU
l l
.
te r
C111)~i
11 r 1.
(\oo1,!.,.)
•
lMitot· ,\. L. J,ohr.1 111,. ;1uui11rn11,U1iclh1 1878,
"· . • ', . u ·t i l Ir. u o O lt.
o• '• t1
.
.
Preţ.ul 1 1 111
,ttl 's• l Î ·a· ,;, ii•t,.

IISRAELITII
" llalortz"
1111111 ex1im1, . lulhrn1trl"~t.1.
'·
A.se ntlresa la ll ·ul'lu H·lnl ", . oe u1e1„ s1
Idem pPutrn ,\NUL IT.

Cliestia 8Coalelor israelitt\ t',

~
~ .
~
~ I

~
V •

,,i 11 ;1rO.lJ!'f'.:;U/ui is1·a,P.t-iti-11Uornwn .a

<ln E. S. . . I
~
CU UNSUPLEMENT ISTIC
CALENDAR
~
~ ~
I 'O ·I •11t'' Hl78. - l•'onu. {I., gan11011d făr~ lin 111.
. 1 .·' rl'1
p 1·11ţnl nmn11I 1 fon noit,-
.
llucun~'!tl l111t11·l11 ctl( , A ~~,,. ~ • · la lihrilt·io 1.. ~toiulwrg,
~t num im
lhtcnroşt.,.
~ PE ANUL ~
de (~RAMA'fICA
EI.1J1Jl\'IEN'l,Jj] ~ ~ ~
a li1nLei ebraice :iţ ţ
,to ,1. N. :8itznl escu . 1\,•.·
.. -. , I ui, 111n11br1tal soridâlri
. . fllttlc.'~g,:1111,ant
ori; <J prtJJt,Wf'
Dr . i11jil11sopr1, hcmţwtt111 .;·u__",>,
;tt
' 1' s ,,11i>1~riutcotlr~I din Buc11N,1't1:.
w cursu sur ''' ,u, " . '· · llAJOEŢ" 1877
. Pl'eţul
111111
Un volnm 18-~ r,ng·, l.!11 • ~~i
mml cxcmpl.11· (, lei .11~1.- ' I, n. 1 'ftt:
~, vr11'1r.,u·e,111n11;, 111.(·~1·.i 1n a11lo1

~i la llhrlh'iilr• SoePk ci ('•lllllJ , ~1 lrnţlt Ionlţtu,

~
ANUL AL III-lea..
ŞI AKIJJA
JC61::$A
11c (1, A., J,OBl~J, · J
. 111~.- A R.i tulre ijrt lat librhin
•11 Hnr.llu, .Hl 7,,~.-. ·l!t·t\ţnl u11ni ext-mJ1l1u·
U . fO!t1ui de ~O <:«title-'l'if,, ,Jn 11i1111
r„ 1'11
,elnlH'rg· Unc 111·1·~t,1.
--------
!~breilor din ron1ania
· '.'! le

'
!
~
I
~
& l'lt" OO RAF'H IA
STR..
OFF L NBl s RCi
SMĂRDAN NO.
WUNDERMANN
+().
,1tl l
t I 1 8 7 9.

I i .-••;;,;;;,- ,
Prelul unui exemplar: I. 50 b. Libr~riaL. Steinbe~g

'/
:~~~~~J
 ~---
··- / ' -~ .A-,

\ • I '~~-~:_~.\,., ·,\\,\\ ,~

.-\ . \ \

PENTRU

TI
ISRAEI-'I
NT
CU UNSUPLEMECALENDA RISTIC
..... ..
.. •.
~
PE ANUL
. '
• ,,
.
..
,'
. ,·...

BUC UREŞTI

TIP O R AFH IA OFF EN B ER G ~ WUND E R A\ A NN

\ ST R . S/vL~R.D AN NO. 4<J,

-- · ---· . -- - - -·- - -- --- -~--- ·-·-·- ---

Pret ul unui exemplar : I. 50 b. Libraria L. Steinberg Bucuresti.
--- --·-- - ---- ----
 ~.,. .,,.~-~,':\",.

-~
\ ....._.,-.-._~-

Septembrie , i ~' n tlre 30 zile liOctombrie

TISR:
î, ~ ii are 31 zile
in nte a. nr.
,'\far(i (28 S1Sx) 6 oare 6 1 ;1s i'.11 Ce ESVON
1
. tYp : •, .1 : i ?l Oii i\1er cur i (p e Joi) 6 oare 50 l j!l Minnt e ;1. m. 1
-- "-- ..,.....,_c.or., ..:l'pr,,-,- ii i',H'~M
~~-
A n nl nou l z! Sept. 1879 . ,J· 1·NI
6118 (j 1 St:1;,),m:,n t:' Ni1 ' N -,-i.--c;
·~
=;,--;--1
--- --~ ;;;;;;- 1,-:-
-;·1- -,·-,-n-:i:i ,m
l-xTl-~--n
,, ::? ZI tV 7 19 !. :l t i1'"1i ' :l
S;ib:it Şuva i~ -~ 20 ;-..:'..1 n:i1t:' n::t:· .D' 1NM D 7 19 :i I
1
n 1 S,.1 0 11 L ' 8 20 .1
P ostul Gcdalja . ID 9 21 1, I (;;;,,;)
IL -. 10 22 n ,\I !) 21 1
~le 10 :!2 ii
lll'r" 11 \!:li l I.)' 11 23 ;
124
13 25 n
I.JMe 12 y 121 24 ;
iv 1-1 26 1 t.i 1 i~.:J OP :l1}: :i•n:: p.:i, :i~) 1'i'
Serbii toarra expia(iu nei. 15 · 27 / , (1):Sx:i .,m~
'.-; 11:lJ 0 1' S-ta . Cuv. Paraechiva , I n I 141 26/ t.i
Iis-~ --~-~JI
-- 1-- . L j 15
D 16 1 28 N' I I 27, ,
I 17 29 .:i• f
1\Jl I 8 30 ;, '
!. i
Octomb. st. n. i\I e Ul / I ,, (;':"t!' .:ih :;;; ~·) m:io ::; :; I
/for.cot. Nas. M. Domnului. lJ 20
l 2 1t.i
I
I t11::o, 'N . l, V
;i.li/rn,;:I
19 31 ,,
Novembrie st. n. i, ,; ____ , 20 ! 1 1t.i1 .1i1Jf., ::, -~ P~"'l:!O ,N-i,,
jv 21J 3 rt.ii m::o, ' :: J
1 ::,~~~
s 22/ 411 ;, I (nS;,p) 1;111:n ,1, ,,:i:i· 1 I I) ~ 1I 2 1~ I
l-- 'L 122 , 3 r, I
-D 2., , ~,,in, ':i lI
.,,_
-- 0.1-, , f,
!1r 23 4 n,l
/L :!41 6 t.)\ " 'J I

!ar 25 7/ :i ! . (n,11pn) ,, 1 nre 2,11 5 t.l' I

Ho?n; _1 rabb,1. ln . S Cruci· ji\Te 26 s 1:-1.:i(pS•t:i:in :mi ·) n:i; mvwm ,·
I .I 1 2~ 6 .:,
Şemin1 AzPrct f.J 27 1 9 ::i.:, 1 ,,;:: ~· ,,,~w . St Martir Dimitru. j ~- I
I i; ~1 I ~~ .
Sim cha t 'l'ornh. jv 2s j 10 .1.::, ;;.:,;::r, ,i Nn ,;rn n nnt.it:i/,
I :i,w rh,ii
SRbbHth Bereşith. ,S 291 11 ,.:i l {;,; li ON) ,fl ' t:'N i:: n:it11I :~- :,2s ; ;i
gl I
;- - 30 - 1 1:--! ,~ n~ ,~,: ,c,, u,;, p~i :o ,
2 29 10 ,:i
( I) I ,,.:,I
Octomb . st. v.jL 11 l3 j 1.:ij j I I
I
I,J~ie
i]H 2 , ]4 1.:l!
Noemb. st v.
. :; :;I~~ .
J 1 13 ;.:, j
rlll e 3, J ii/n.:i i
ÎJ
I 41 16/t.i.:i
IV
IS
2
3
14 ,; :i
Iii 1t.i:ij
l
~,nn ;,.:i,:i::,,,r,, Sm
/ 1 lun a Iv 5, 17 nonă. ' N 011 'Î ,.,.,, ii j I I
In 11 Sept. înc eputul t onmnei i ziua ~i noap tea sun t d eopotrivă
 --------- - - --- -- -
-----·--·- ------ -
<l) i: ' ,- ,, tot
......
.:~~
)> !J

o
-..
:,
.....
"'
....
"' "'
o
....
?""
::
"' z
o::.,
..,
N

Co
(N
..F ,-
,-
:•
f, r: X
o
r:;
r
~•
,:,..
f ~
,-,
r
CD
c:,
C'I)
"'
C,
:::r
~- o
CD "'
w ..,
'1.)

r:I
C
3 :, 3 3
c:r .... se C.
c:r
.... ~
c:r
.... "' :1•
.J '
"'
r
r:
CD C') CD r:

- ;=
CD
"°
CD a,
"'
c:r
..... ~
l i)
:1.
_.
f ..,, I "'"-"""
,.,,_ / - x;;; "re e/ =- c~ "~ţ1!~
C",l
?' :" ~ :" ~ -
;;- 2
P2 !'.}!}f~
~;- <: <-. ;: ~ t' t:1 l (f. <! ,.: ~ ~ t' C I:n <! <-. ;: ~ t' ~ / r:n <: ~- ~- - " ()
:!':
~
X E
s:i,· ----
~ ~ :!'·J '° t!>
_:1_:_:_:_~
r- oo m o ~ ~'°cor-
<N CQ
_:_c:
oo -:;: - ~ CN~-:;;.- :c- ~
~
t..:··w·-O"J
o -:::--<N·
.-. - -
I,....- - - - - - 1- CN C\l C'-1r
c,: C'l N

c.,., t..:'l

-- 1--- -
I -

I
c.c ~
o ~
c,.:,
oo t~ ,...:; t-:)
-.1 m c:.,,
I r.o t....:>
iP-- C);)
~
~ -
t..:. ......
t ,!) -
o c.o oo -.1

w lN.l
m c,,

~t-:)h:Jt..:)t
~ c.,., t..:>-

l-.::,..ar-:>---
-.::it...:>i
o c;.eoo -:1 ~ c,, ~

-
a "'r
"'
< a r
r
o
o
< 2::,
<::
~ ~ ~

...,ţ;,. u;
= ~~m ~ oom c - ~ =~~m

~~
~--;--
-------
-ci~~~ .... ~-~~-~-/=
>w =-::;-;-
l~~mo - ~=T
- - - ~~~~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
~ m~oo m

'-'.;:i,-., >-
o , .p... c.,.:it.:.i-0~ 00 -.1 ~CJ•*"'"CJ;.l ~ -o ~oo-1m o~1P-c.,., r-..:J- oc.::ioo -..:i~
u ;.s
--n ..... . • - __...,.:a...........-....
-:::_8i:!u~..at:::::~ IG
1
=• ~ ~:~ ~ ~ _ c , z
1- - :,_.,._
LI u :i L,
"'- >
....
... =
_
::J ::J :, ~
_;
-'
j
u
g
:-g
q C:
cu :i
·~
cd
C
E
I)>
i ::J -.r
G
J
::J >-;
:::, C>
::J ~c
~ ~!
:i
,.,
:, J

u-' iJ;:;.- ~
CD

w ~= '-
.:i
::J
::.t ::, o
~

-'
q
~:
. ~
:i-' . ,.,~:i
>c!
:J -J' ::J
-.r
..,
-.r ~.
cd
C:

q 5::J
~
--;:, ::, ::J
.:; :j iJ ,: 1.i i u iJ CD
·-----··--
t:, d

--
c r ăc i u n
"o
2.
C
,;
..,
(1>

"
c:,
CD
c:,
::
:,
::,
;;·
'-'
Ct:
o .,
..,
CD
C,
(O

s
u"'
~-
CD
-
Q?

<l)
;..,
!"'
~
r:
F
&

"'
3 ~ !!
~ c:r "' z
.....
z ;;;· 00
te
"' "'
o ~ 00

~- < g:;
::,
I
::, I
co"-I :::J "j)
',=l < "' u I /'
3 "'
-I I 11
~ §. ~~~ Oc.ocr., -., m ~ """" .c.
~~-- ~_ o=-'--
wc;.:ir-:> r~
=..__-_,c..m
·_oo
l\J~<'-' l~N:.lt...,tv
6 g
c:,----
(.IJ~<G:1-
,,....
O' l.ll.l l.l
, _. :., _,,._,uz
lJl.llJ IJ
CJ•

Ll lJll I~ :J -.:(ii3-_!1..: :!
~~ o,
~ ..
1
1
~ c.,., t..:>-

G:J- , _. I "' C

~ .e as
2
... ..,
q
_,
5
:t
ti
....
:i
·-:, .....
o
.a ...
(lj

::J q ie>
>-; - cd ....
Q.)
o
.!:'
CD .a N
...
..
C: Q.)
,:; ::J li
tl:I
::,
~o
-'
u
g
u
G
"::J
u ::J
o ..i
::J
-·,
::J ..
,i C>J
..... ·-..,
<l)

c:l
cm
-
""
C
·;;;
-·
-
::J cd
xJ CJ ::J
5
J q ~
-.r N ~
,:::
:,
NO >
~
a,-
--5 q 5
:i g
~ \
>;
~ ::J <:I "! ::J CD ce 0..;
CD00
----·-·-

.,
---- ----- -- ------
-------- - ----- ---

o'- ;-1 -----------···

V
......
r:
o
,,
X
' !>
--
~ ~ b
,,~ !"

~1
CXI !I r n„ n
~ ..F
,- C
,::
o C
r
i:
r
r ,:
--:;_ Q
::,
I" C: o ,-
!)
C
:.--
2r,
o::, :•
00 <
(I)

;.
.,
'"'
C\)
,
<'.'!l
I
CQ

Q.)
::... C
,... ~
n
C
..
~
r
r
(I)
3:
c,,
o
_, ce !)
9
g "
::1
o,:: -o
)>
.,
I" ~ .,
,- C
.
:::! 00
3
;;;·
=-
(I)
C
r. F
;.
I -:~ ~ ~--:--:~~~~';c"~"';"":""":'"":e'"~~-
.., 1 r r: r •-,:9
------ ~~
, -,- ::.n n n nn / 11 nnnn
.J" ~n ... ,
- ..- -... _.,.__. z n ,,.r,:
ir.. , :-~rnn ,,....·-r:~ ,
I C:
I
I ~
"'
=>
:I!
<(
I-
E
ci.
2;:J
O"J

~~
I
1N~
-~-------•
o ,.~ a,.l

g~
~N~~~
O)~::~~ H
er., -14 lO ~..o t-

~ I CQ - ~
JJ . cn

1(') :C, 1:-0 (YJ

o - C'il CQ ~ •O 'co'I ,- (l'j C'1 o ·._ (.'1 Cr:. :;;;-it:l
N~~m
- ~ ·;;:oo-

~ - -~~ ~ ~ ~ ~ ;; I :~ ~~ ~

I ,----

--
::,

~ r>;r; ::c...:i;;.
;, ....,
1__ _______ __~..,,P.-w/
..., ~~ ~ ---..-.....""Q,>-1
p,-w---
o ..>-1;:;;~>-:,
= ..._
c....;,;a.,,; _,,__._-uu;~-..- · ,:;,;·:..:i;:;,~
~ -~ ...,P.-wlo ,r m ·
">
r~ T

"'
,Q > t::
,,.
....
,.;
"'
..,
·-::,
::, , ..
..
....;
-21.
::,
o
-i
,t
J o "'
....
"'
o
.=
C
::, .. P..
!:
~
::,
i :,
;;; :r'
""'- :;.:,
>-: C-1 E --=
"'
"'
:,
o
o
"' .;;
.,;
ri
CD -<
,~
o
Q s
~J ,J'
.... «s '"'
....
, I'
q
q
:,:i
.... "1
-·
:i
_,r-,
°" ..Q.)
..... "'
"'
"' •... ""
Q

q
rJ
ij
X
J

g
.,
:,
q
....
:i
q
X
J
5:r ~
CD
-:=
i--i
>=l
:::;
>-1
- ---=-··
·a
;:J

---=--
C
°"
:;:;
-; -"C "
\'.),<

.... ·- --· · ~'::.-- - <l) ,: r

·.;.:.·::.-_
:5 D> !".! z 11
""
::, "O ·;: ..F !) r:
3. ,- --~ ~
"O
~-=
(D
.
..... ....
O? ?"
C
;.:
!ii
i:;
r- r:
(l>

U)
f<
:,
<l)
.....
~ C
-
O" C
~ ~
;,
"""

-
"' o
:,,
~
>I'-
J n s
"'::"":~"""."'"":~""'::~:,"".:,:"'~~ -~~~~,-,::,-.:-~---------------.~
% n ·• r- 1: /.- · - r: 9 ... ~ --

-~O?·~
..- - .. ~ .-
u";)
...,.
lu, oo
-
t-
-
O)
- · -
.-_ ~, / n
. -:1 :1,_ ::. 1
~
- n
1- -,-
•"'
i~ ~
o - c,., jt\":I .o-©- t7 CC
r. 1 7 1 ~ C'\)
--.,4
~ C'\I
I (N
- -

C".i C\i C\l CI') ,:\")

'l n n n n n
z. ,, "" ,- ,: .- / :- r:
~ c-1
I
ri

m··~ -;-C'JI:.o t - oo
n n
9

-=
-,;,..
"' ..,.
<O :X,
,,.. z< "'
>
~ o -
C'l CQ
G'l c::>1....:1
~o ~ · 1- ,jj ~ 0·1....----rl-
c~ ~.6 -:.o t- lco
...... ....
Cil
'l""'(
~ o
.....
- c,.t Ct')
G",! G-l C,.la-l G\I
~1,0 G'-l~
t0 ,._
C'..I
.- ..; ~
a(
::,
,:::
~
;::)

.s
;:,,
~~~ P.-w /o >-1;:ri ~,., ;:,--cr. 0··~;;-~~ > ~~ ~ ....,ţ...~lc >-1~ ~
·1
>
~

""
g
"'
00
, C)
-..
.tU
s::
.....Cc;:
"'
'i: ui
Q)

...
::,
lE ::,
oj ~ ao"' - ·;;; .E

-
«I
:,
~ -a::,
rJ
q
"!
J
:r
i-::
CD
-- -°",:

C
N
Q)

o
:I
:I
:i
, J "'
f., =!
..,
J
l'!
-·
__; w
o '5 E-00
Q) al

-~ ·;;;·a
-.:;
l!I
"'
a,
J
J
5X
:,
::,
.J ,:; 5 _. ...o
·-Q)

I-O
C

~
C
«I
.J ::,
,c 5 <l
-J ' ~.
~
a,
J
~,
lJ
CJ CJ

- ------
CJ ~
---··---
X
J
5
:r
- -
cc ~ ~ ..;
fî)f,I)
...: ,.;
(.I)
-·-·--- - - ···-- -- - -- - -----··----- ·-··--· ----·--
..
,, '::;)
!!; (

-
o
si<
ol' 3
r;
"'
::;
..
~
'
;:,

~
" ,::

-
3
::: "' .....
(A
~
:::
:<
·- <. <., e::i:::t"'
ct
oI ~ t"' c·1w --1
i:r. ~"":::: l v, <. '-:::: ~ t"' Iw <. ~c> u
'-<:::·:::t"' o
. Q ·- - "' --
t;I
-:- -
I
I
MISilTNEA JUDAISMUL-UI
('tl .
"" ,,. I
1'.:i to:)
c,~~ l ,:l w ~ It000-1mo
l-o -o t-.:) - - I- ---
- - - - -'*'""'-' I ~ I"""" ~ ~ l\:> -OcrJ00 .....:1c::. 01~0.,1\!.l-ocD t,:)
OO-.J w

- --
CJ' ~ c,., Nl -
I~
I - o c.o·oo
I,..,
,.:1~
,;, p,l)
c.. I- __.
t,.:) t..:)
o co oo
t.::> f.:l
o,.._ w
1c-
- - ~ - ....... ~ o., t-:J -
1.-.:>l\!) - - Studiu de d. Dr. C. L 'ippe.
m cn 0 1
I
e.:i

-=-
-i -. 1 CI t~ -

u -•
u13 -:i ,~ u :J , . uu ,:c
u u_, Il 'J u u u_ :,- -•_ Ia-·o_ -c" _ ,
- u___
,. ,:c . Ic - . - J -, - J J ~
I, u •~ .
Istoria omenirei ne probează că in viaţa naţiunilor
~ ~--...---
-- ...:.~r:1~,., ,.-----~·--.,.
... ..·--- ·--- ...---- ,...·i
I nimic nu se face accidenta l, fărri a fi efectul unei cause
i;
'c.: antecedente şi fără a pregăti tăremu l evenimentelor ur-
~
:i':, mătoare. Toate intimplările, toate mişcările interne ale
:,
~
:;
:, .s o.J ~
CD I
naţiunilor se nasc dintr'o necesitate absolută in contra
IJ C>,:) I
3 u ...i ......i
:, 1:I
z
IJ
J
I
căreia naţiunea însuşi este cu totul impotentăi. Toate
..J u ei
manifestările intimplate in sinul ci suut reznltatele unei
J
I
,,
_,
, J
:
>c f; ~
:,
ff
V-
5:, ~ i
': ei a :, :i
·- ._--~-·-
Ct> leg i et ern-invariabile. - 11 ot pe aceste legi se basează
~. ţi.. toate fenomenile naturei. Nici cea mai mieri e~rbă nu
)I,
o.
o
...
"'
<>
:r C
aq creşte în zadar, nici cel mai neînsemnat animal nu s e
3 3' ""
co
C
.., r:r
.., 5 UJ naşte de căt cu un scop oare-care ce-l are a împlini
"' '"' :::,
-+
in timpul exist e nţei sa le. Ast-fel nici un individ uman,
"'
lil!
"'
"' ~-
!:!. ;;;- 1•:J nici o 11aţi une n' a existat şi nu există fără a avea oare-
(")

_care misiun e de împlinit, fără a avea de realizat o idee

(f)
~ o
"'
....
"C o :=. ;"
o
3 "' inaltă in omenire .
"'
:+ ::,
C:
o Toate aceste legi prescriu spiritnlni progresiv a ge-
.22.
:" nului uman, căile ce trebue să urmeze spre a se desvolta
C:
c,, \.I'
..~;~~·r=.ep;~
--oj~-.:;::: I(()< ._~ ~ t"' o/w in viaţ3, indi vizilor şi a popoare lor .
In privinţa rnisiun ei ce fie-oare naţiune are a im-
iP-

I_>ll·
~ 1-0
t\!)I~t.:.: w 1,:- - ~ ~ \ -
...-owoo -:i ~
-
o,~;o,-.:;i
..... - - -
~
..... ,
woo,1et1011J:..,:.i., l~ --ocooo-1
-I- - - - o- co ooI
I C,.:, CJ., t..:) t-:1 h.'llt<>
m
plini pe părnent, filosoful polon, Oaro], Libelt, se esprimă I
··-·.'.:!.:.. ~ t:i
·:.i..:. c.o ' t..::i l..:> I\) I'-:> r.:, l-.0 r.:/l-..::>
_. oo -1 O""Jo, """"o,,~
(,:) - ot...:i_~- oo -1 o, p. ~ , .;; - în modul următor : ,,Oamenii sunt , ca să zic aşa, corpul
1--1, - -
o 1t.O cn, -..1

I \_
i-,. 1-1

lJ I:, - - :, _, ,. uu I"__u ...u..-_._....:_

:,- -- - ll
-G , ~ 1 •
..! l-;! ~ - G :::t _~• _,. :J ..J ~. u 'X ...r- spiritului nedefinit, popoai:ele sunt fii I ui cu diferitei e lor
LI . U U lJ l.J li U
- ·.--. ......,.- a_..__ .,.U .... ~ __ 1_.,.____
forme, a feţei, a talentelor şi aplicărilor, cari cu capaci-
:,
_, IJ
~
tatea lor mută a realifla ideil e cele inalte a părintelni
"
:,
~ ei "'
,J ~
(t> lor comun. De acea fie-care naţie are o misiune specia lă
:,
CI
:,
_; q
:,
c,:, şi o chicmare deosebită şi a căreia indeplinire formează
•'i a
z_, 6 J -'
:i
I-'
scopu l exi s tenţei sale, in cea mai maro · parte chiar fără
,j
~
""' "'
q •-' (i
J
, r- N
ca poporul însuş i să'şi p'oată da s eamă de aceasta.
u_, .,., ~ _,
:;( i5
' "! ,.; ei :, (t>
 -2-
1n istoria fie-,crtrui popor, mai zu.:e acest filosof,
se poate descoperi o idee 0ap it ală,, deo sebită, un scop
gen eral, impregiuru l căruia intre n.ga vi a ţă a naţirinei se
împleteşte in diferite direcţiuni. Dar după ce o naţiun e
şi-a implinit misiunea sa, vitalrt, fie in art rt sau in şti­
inţă, odată ajunsă la culme, incepe a se cobori şi a
· inbetrăni, pănă ce in fine pere cu totul. In locul ei o
altă natiun e se ridică, din oceanul istoriei, avend o a ltă,
idert m;re de realisat, ~ipncă luntrea istorică şi p luteşt e
pc suprafaţa apei navigabil e a desvo lt ărei şi a perfec-
ţionrirei omenirei, şi odată ce au ajuns la scopul seu, cade şi
ea jertfă. neînduplecatei soarte, spre a face loc unei alte
naţiuni, m e nită şi ea a rcalisa o ideă ma,rc.
· Dintre natiunile antice, .trei mai cu seamă s' an dis-
tin, prin influ~nţa lor asupra progresu lui omenirei.
Grecii au inY eţa.t pe omul a găndi, au tr ezit in-
trensu l simţirnentul pentru frumosul şi sub'limul, şi l'au
ridicat la in ă.Iţirn e a ce-i se cuvine in a ceas t ă lume.
Romimii l' au in vetat a reforma statele şi sccietatea.
dănclu-le o basrt l egală , ş i an desvoltat in el simţ.irn entul
Drq,tului.
l:;raelitii au făcut cunoseut omenirei idea divină unidt
şi singura 'adeverat~.• şi au făcut'o atent ă asupra rapor-
tului intim ce există intre om şi Dumnezeu. Păgănismu l
a înjosit pe zoii :;ei puindn-i deopotrivă cu oamenii, in-
zestrăndu-i cu ca lităţi omeneşti, ba chiar cu aplicări
animale, prin urmar e au pus pc omul intr 'o treaptă mai
inferioară de căt ori-ce ani.mal. ,J udaismul an personificat
in Dumneziml seu, cca mai înal tă ide ă creato ară, inrnor-
tală, imperceptibil ă , a 0ăruia in:; u ş ir e niei nu o cunoaşte
măc ar, de care nici nn poate, nici nu-i este ertat a' ş i
forma vre-o idee, sau vro un chip. L:1 această inl'tlţim e
neaccesibilă a divinităţei sale, cautri Judai smul a ridica
pe omul. In loc de a atribni lui Dumnezeu c alitrtţi ummrn
el a. căutat mai bine :::i a ş i găsit Ia omul calit ăţi divine.
Aşa zice să nta seri ptură : 01~i1 n~ ~n'.J D'i1s~ oSîJ
,,Du11ftimaginea sa sp iritual ă a creat pe omul." Şi con-
form cu aceste teorii de raport intre om şi D-ze11, e!'sk
organiz::i.t cultul mosaic orig inar. El aduce pe Jidovnl
iu contact in;iediat Cll D-zeu fără nici un princip intermediar.
- 3-
Oierul mos,tÎl; nu e alt-eeva. decrit uu corp de slujitori ar
templului; Rabinul nu este de căt un judecător şi un
instrn ctor al legei. .Fie c:i.re Israe lit ar c dreptul a se spo-
vedui singur înaintea D-zeului seu, a se ru ga d'a drep-
tul la el în s uşi ; mai mult incă, fie-care Isr aelit fără ex-
<:epţiune poate să se puie inaintea sacrului altar ş i a se
ruga în capul cuv ioşil or .
111:isiuneasacrâ a Juclaismului este dar a propagl't
ideâ unui D-zeit unic, ş i a invetit despre asemanarea 01nu-
l-tti cit D-zeit. '
Cu toate ace::;tea cuitu I mosaic nu tinde a fi pro-
prietatea comună a tutulor naţiunilo r . Din contra, talmu-
dul ~ere dela cele Jalto naţinni numai observarea legi-
lor noachide; pc de altă parte cultul rnosaic poartă in
genere un caracter naţional isr a.elit, scrbătoare le sale şi
cerem,rniilo sale originare se basează pe evenimente curat
n aţional e . Spre esemplu: serb ătoarc a de paşte are un sem:
numai pentru Isra el, pentru că numai stră mo ş ii acestui
lleam au eş it clin sc l ăvia Egipetului, ş i minunile intem-
plate la marea roş i e , s'a u făcut nnma i in folosul lui, tot
a:;t-fci putem iice de Purim de Ohanuca etc.
In căt timp idea mosaică n'a devenit incri proprit :-
tatea intregei omeniri, Judeii nu şi-au împlinit incă mi-
siunea l0r, şi nu-şi an perdut dreptu l lor de existentă.
lnsă numai acel Judai.sm are dreptul şi puterea de a 'c-
si,·ta, care a înscris pe steagul seu idea divină in puru l
seu adever. Dar in deqursul secolilor de neauzite s uferinţe,
J11dciiau desfigurat Judaisrnul tradiţ i ona l cu idei nejudaice,
in căt e ne cesară, o reform ă fnndam c11tală, spre a se re-
întoarce hi puntu l de veder e biblieo-talrnudic. Dar o ast..,
foJ de reformă intimpină doue pedici mari, încreder ea
ab ti olută in autorităţi, crtrc a devenit o putere dogmatică, ,
şi stima cea prea mi.I.repentru sentint ele celor decedaţi.
S'a, stabilit ca o sent inţ ă nevariabi l ă, că „deacă cei vechi
erau ca îngeri noi suntem c,t oameni ; dacă. cei vechi
era u ca oameni, noi suntem ca măg arii " u'JitV~ii1 ClN
1Jn.J~01~ ,JJ:J t:il.mVNii1 0~1 01N 'J:J:i 1JnJN w':i~Sr-~
o a lt ă sent inţ ă ad mi să
ca nevariabilrt, zice : .0,1,rJn:i
1J~rJ S,1., Nii1 uN i1SN, 1iJM j'i ·n~ s~JS S,:i, j'1 n':l tN
„ Nici un tribunal 1111 poate ridica sentinţa .rJr.)J1 ;,~:in::i
 -4-
celui !alt decăt numai c.:rrndel întrece şi cu ştiinţa
şi cu numerul." O reformă a unei religiuni positive este
mai aceiaşi cu o întoarcere la simplicitatea ei ori-
crin~.ră,, cu depărtarea a tot ce-i s' a adaos in decursul
timpului, o ast-fel de reformă în judai sm este posibilă nu-
mai prin inlMnrarea sus-numitelor sentinţe. Căci . odatl:i,
superioritatea ştiinţifică a stremoşilor noştrii tib bilită <.:a
principiu irevocabil, ori ce concil israelit modern în-
trunit spre a introduce o reformă in religiune, este
a priori lipsit de una din condiţiunile cerute, după
sentinţa a doua, spre a putea desfiinţa definitiv cele
stabilite de către stremoşii rioştrii.
Prin urmare nn putem tre ce cu vederea greutăţile
gigant ice, cu care ar avea să se lupte o reformă fundamen-
tală. spre a putea birui, căc i cele doue sentinţe au înlesnit Ra-
binilor domolirea spiritelor. J udaismul originar tot de-a-una
liber de orice dogmă, accesibil pentru reformă, acomodabil
oricărei direcţiuni progresive a timpului, a devenit in-
flesibil şi osificat, prin formele fix-invariabile a Rabi-
nilor, care in decursu l secolilor de isolare s'au ,admis ca
dogme şi au devenit o stavilă intru desvoltarca liberă a
adsveratei idei j udaire. Pe de altă, parte a mai contribuit
Ia degenerarea Judaismului defectuoasele născociri a unei
doctrine eronate, a unui misticism reu inţe ies, numit c.:ha-
sidism. In loc de adeverata rc ligiositate judaică au pu8
ceremonialul ; in loc de rabinul teolog, adorează pe un
ignorant făcetor de minuni ; in loc de D-zeul judaic ideal,
au pus un idol, de care ştiu a descrie chiar ş i mărimea
corpu lui, lungimea membrilor, a barb ei şi modul vieţnirei
sale etc.
Nu trebue nici de cum confundat Rabinismul cu Ha-
sidismul , de vreme că cel dintăi prip nenumerntelc forme,
ce a introdus in religiunea mosaică, au intunecat ast-fel
idea originară a Mosaismului in căt a devenit accesibil numai
ochiului scrutător, care se afundă şi o cerc etează fără preju-
d e ţ, pe cănd observatorului superficial se presentă degradat
la un cult ceremonial fără sens ra\ ional. Hasidismnl prin
ideile sale exaltate şi caba,listice, a fi\cut din ea o ca-
ricatură. Dar expunend chiar tendinţele rabinice ca vă­
tămătoare Jud nism ui, totuşi nu putem condamnâ cu
-- 5 -
totul pe R~tbinii,şi nu p11to111 ncg:1 rnel'itoie ee şi Je-·au
0ăşt i g,1,t pentru Jnd aism. Ei au 0ontri!Juit in eea mai
mare parte la 0onserva rca propr ietMilor rniţiona l c, ei au
luptat cu cea rnai mare abnegare pentru re lig iune a,
limba: şi literatura jud aică in contra tutur or elementelor
infernale, care s'au .conjurat in timp rle secole pentru ni-
micirea Judaismului. Şi sub denumirea de Rabini înţelegem
nu numai clerul isra elit, dar şi toate autor itrtţile rnhinico -
ta lrnudice. Posiţinn e a cc ocupă clerul israe lit in sina-
goga şi influenţa sa in Israel, diferă foarte mult de acea
a clerului unei alte confesinni. Păston1 l israe lit n'ar e
niti îndatoriri, nici porogativc deosebite. 1't toate sino-
dcle israe lite au luat part e mai mult .invoţ a ţi lai<.:ide că t
Rabinii titulari, luă,nd ca ş i ei parte la vot. Misiunea lui
c numai inv eţMura · şi in s tru c ţiune a,
Idea e se nţialrL a Judaismului fiind din natnra sa in-
ţ e le ar:;ă numai de către î nţelepţi , avea ncvor, de o aserni-
ne So<.:ieta.te,capabili:'t a o conserva şi .desvolttt De acea
chiar <le la orig.inca J udaismului esistau ast-fol ele socie-
tăţi a căror misiune era fi, conserva idcn. sa reli gioasă,
şi tradiţiunile lui, in mijlocul tutur or perieulilor şi a de ş­
volta idea sa cea irrnlrn pr.tn:1in momentu l cflnd va de-
veni proprietatea ]urnei intr egi.
Acea s tă nobilă misiune a tre cut în Egipet ·de l:i. ul-
timul patriarch Iacov, Ja trib ,ul lui Levi , cnre a păstrat-o
ş i după eşirea I sraeliţilor clin Egipt p[tnă, in timpul lui
Elli. In zadar Moise a cercat a pun~ cei i ntăi născuţ i. in
loc.:ul L e viţilor cu scopul de a fac e idea mo s ai că propri-
etatea poporulu i i.11tr0g.Dar accidentul Yiţc lului de aur
ci dovedi că un popor abia eş it din rob ie unde a, invc-
tat ele Ia stăpănii s•ei cultului Apis, nu poate li indl. ca-
pabil a concepe iclr.aunei fiinţ e divine im.itfl ri a l ă. - La
chemarea: ,,Cine e a !ni Iehova să vie la rnine "s'a pre-
sentat tot tributnl lui Levi, 1 ,S~JtV ~:i ,sN,noNN ,s~1nS ,p
ad i că numai acei inteli genţi.
Corupţ iunea mora![t a ]ev.iţi/or în timpul lui Elli, 11.
îndemnat pc Samu el a funda şcoli de vrofcti O,N\'.jJ np:iS
a căror activit ate a susţinut Judaismul p::'t11u. în a:.;ilul Ba-
bilonic în timpul lui 1'.eheschielşi Baruh. In urma pro-
feţilor, a înfiinţat Esra in timpul templului al doilea
 - (j -
institutul de instruito ri publici, n11mitSofrimi; de la Sofrimi
a primit misiunea Judaismului primii hasidimi Cl'J1Wr.Y1il
Cl'i'Dn şi urmaşii lui Esaii sau hasidimii posteriori O'J1in~
t:l'i't:,n (modelul franc-masonilor moderni) .
După desfiinţarea st.1tu1uijudaie, academiile din bbne
in Palestina şi Lri.ra Pumpcdita şi Nehard ea in Babilonia
s'au ocupat cu desvoltarea ştiinţelor judai ee. In urma lor
veneau şcoalele private, fundat e de R,tbini cu denumirea
de „Ieşibot," care s' au conservat pă:oă in secolul actual,
favorisate fiind mai ales prin toleranţa religioasă a nobi-
lei natii polone.
Ab ernţiunile Rabinismului au vătămat interesele in-
terne şi extern o a J udaismului degra~ăndu'l prin nume-
roasele lui ceremonii, şi prin multele observanţe ce prescriu a
se esecutâ c11pietat e. Această inveluire a ideii religioase
era nece s ară pentru conservarea ei in timpurile trecute ·
de întuneric. - Fa.tă însă cu civilizati:t timpului modern
ele ~u devenit nu nun~ai neoportnne ba 'chiar şi periculoa se
pentru religie , şi o reformă radicală, nu a id ei i re I i-
g i o ,t se însăşi, dar a ceremoniilor şi prescripţiilor, este
de o noaperată trebuinţă. Ca să fim bine inţeleşi trebue l>ă
aclăogim că, postulatul reformei nu este desfiinţarea t11-
turor ceremoniilor din teremul unei religii positive.
Partea pTagrnatică a fie cărei religiuni arc trebuinţă, mai
ales pentru poporul incult, de o sumă oare-care de ee-
remonii spre a putea ave influenţa ceruUL asupra spi-
ritului uman.
Omul in toate afacerile sa le s'a deprins la ceremonie
şi la observante convenţional e . De la simpla salutare
. amieală, de la buna dimineaţă, pănă la ingh enuncbiarea
inaintea Regentului se observă nenumerate feluri de
<.:eremonie; de la cădu la lacheului, pănă la coroana im-
pcratului, căte feluri de uniform e, ce nu sunt alt-cev.t de
eă.t diferite observanţe sociale? Toate monumentele po-
litiee ~au onorifice, toate medaliile, ce sunt mai mult de
că t incorporarea unor idei?!
:Mintea omului este ast-fol constituită că poat e con-
cepe numai idei ce se introduc pe calea sensuri lor corpului .
Nihil este intellectu g uoid non fneri t in sensu. Aşa dar
intuiţiunea ideilor abstracte nu poate remenea in mc-
•
- 7-
morte de c ăt prin repres entaţillnea materială simbolic ă,,
Şi deci spere a ţine deştept idea religioas ă la popor, fie
care cult a introdu s nişte procedări şi obsenante ce-
remoniale. '
Idea cea mai inaltă a di vinităţei însă, id ea a b so 1u tă, ,
Israelitul nu-şi o poate reprezenta intr'nn (;hip oare-care ma-
terial: (.i1J'rJn C;,:i Son l? ili!fl)n NS) ,,Să nu 'ti faci i-
coane sub nici o formă" (Ecsodus 20--4). Mosai~mul n'a
vrut aşi representa pe D-zen sub o formă materială capo-
porul să nu ajungă prin ignoranţa sa, a adora forma
cea materială, ideal ni in loc de adeveratul D-zeu. 'l'ot in
aceS!t scop face Mofoe mormentul sen necunoscut, ca po-
porul prost să nu 'l ido liseze. Ast-fel ziee lsafa: ,,Ou cine
voiţi a compara pe D-zeu, ce imagine ci veţi potrivi?"
,:i,vn r11Di i1Di SN 11\~in 1TJ -;,~ ( 40-18) "Cu cine 'fOjţi
a me compară pe mine, cu care eu m'aş as emăna, zice
~făntul," tt?11p irJN' i11WNi 'J,~in 'rJ ?Ni (40-25).
S'a făcut deja objecţiune Mosaismului că înfăţiş ează
pe D-zeu in chip de om, dedncend aceasta din versul
26, Cap. I din Genesa, unde se zice: ,,D-zeu a zis, vom
face oameni după rno·delul şi asemănarea roastră," irJN,1
,m,rJi:l rnJS':i.:i OiN i1flil,'J o ~;is~
Această objec\fone este bazată pe falşa traducţie a cu-
v~ntului „ ţelem" din sus numitul vers. ,,Ţelern" este derivat
dm cuventul „ tel" umbră şi îns e mnează fantomă, simbol sa u
şi c~imeră," precum ~icePsalmi stul w,~1S;in oS-:i:i .,ca o fan-
toma umbla omul," rn alt Ioc: i1t:Jn orJS':i i'V:l „ trezind ui-
mi~e~ti imaginea lor." 'l'almuclnl numeşte ţelern idole
rehg10ase ale păgănelor. Din toate aceste se vede că cu-
vintele divine în susnumitul vers n 'au nici un raport cu
forma corpului omenesc, ci au un sens curat spiri-
tual, avend un raport cu sufletul inspirat de D-zeu în
c_orp_ulmuritor, Hpre a introduce intren snl cugetare şi
sHnţ1re . 'l'raducţiune-a versului este dară următoarea: ,,Să
facem oameni ca simbol şi după modelul nostru (spritual). "
Aşa dară mosaismul recunoaşte pe omul ca cea
r~rni nobilă :fiinţă, ca simbolul divinităţei pe păment.
hste dar o greşală cănd omul se coboară din acest i-
na lt piedestal înlocuindu- se printr'un lemn colorat san o
;piatră cioplită.
 -S-
'l'ot aşa este falşă obj ecţiun.ea cum că mosaisrnul
n'ar rec uno aşte că sufletu l omului e nemuritcr.
La facerea omului se zice: ,,D-zeu a făc ut pe 0rnnl
din colbul pămentului, şi- a, insyirat in __ na~nl _lui.un !u:.
flet de viaţă, <;; i omul s a facut o fiinţa vieţmtoara..
(Gcnesa 2-7) liE:l,,nD1~i1 lD1:,~ C1~i1 nN o,;,~~ i ,~,,,
0 ,,n notth ,,!)~:l. L:1se ntinţn, Jm ele moarte se zice: ,,ci!
sudoarea fruntei tale H(L rnfLnfLn;r;i păne,_ pănă ce t~ v~ 1
întoarce la ptunentul din care a1 provenit. pentru ca. din
colb eş ti la colb ai să te reintoci," (Genesa, 3-1 9), nvi:1
'J ;mnp~ i1.ir~r_j,:i i1DiNi1 ~~ _1:,ie i p cinS~:i~_n T~~
.J1t!fniBV ~~, nn~ 1Bl). De :ucea se vede că ~uma1 co1pul
material este supus morţei, adică discompunerei, '.:I.arsuflctttl
care nu provine din colb, nu.se intoar:e lva_colb,. adică nr~m~a-
rc, ci urmează a trăi după moartea rnv~l1şul_u: seu. cOt_P?l al,
si farft de densul. :Existenţa su:fl.etu lm adwa a firnţe1 n_ua-
1'.eriale -independentă ele corpul rnateri~l, odat~ adm~ să,
este implicit ă ş i admiterea existenţei fi.mţel or JI~at~riale
in genere, şi a cărora destin aţ iu ne nu este a . amma '.1n
corp , pe cari ştiinţa le m1meşt~ facult ăţi deosebite
Cl,i1E:lJt:l,,;J td ear religiunea ingen. . nu poate să fie infi ucnţat de a ltă causă (vezi Spino7.a).
Fiinta divină ş i fiinţa s ufletească fi.lnd irnateri~l~
şi nepute~d fi observate pr~n se~s~uile, nu po_tfi 1~1n
objectul percepţiun ei omulm. Rellgrn:iea mo sa1 că_ fiind
destinată pentru oameni a căror percepţiune se m ăr~mcştie
numai Ia idea provenită din impresiun ea cc pnmeşt:
sensurile lor din corpul material, de acea nu ~e ocupa,
mai de aproape nici de D-zeu, nici de suflet, ci comita-
tă numai exi stenţa lor. . . V D-zeu.
Marele inveţat Rabi Mose ben Ma1mon preţ.mele '?· V
omul printr'un eserciţiu sirgu itor poate s~ .aJung a. m
l 'd d. ŞI. ~a
o·ăndirea sa de matena,htatea.
"'t "I'e de a abstrao·e
,--, u, b b
pricepe şi idei curat spiriţuale . D~r ajuns a _1.cao- 1v11~ ~t,_
mărturiseşte că la, perceptrnnea e1 nu putem ~.1un 0 e dec~~
prin modul negativ ;,S,~it.,·n lii.:l, adie~ noi putem„ştu
numai : ,,ce D-zeu nu este," dar percepţiunea ornulm nu
poate ajt1nge la fiin ţa lui propr ie, ca ideă _abs~ltfUi.,sau
1m prototip de idei. După_ natura percopţ1~ n e1 n~~!t.r~
ajungem la cunoaşter~a ?bJectel?r, recunoscend ?aht~ţ1l ;
lor inher entc. Dar ca li tăţil e unui lucru nu consht ne mea
- 9 --
fiinţa adeverntă. a lucrului. Prin ur mare idea fie cărui
lucru se compune din fiinţa sa ş i ele calităţi l e sa le.-
Aşa c_u no ,iştcm ometul prin calit ăţi l e sa le de alb e aţă ş i
de fng , amcndone pricepute prin sensurile noastre.
r nici coloaroa, a l bă, nici frigul nu este fiinţa adcve-
D,.1.
ratrL a omotullli. ·
, Noi ne putem imagirn\ ometul şi fără coJoarea a l bă, şi
coloare ,1a. lbă frLră ometul. Res uit ă de aci Grbfi i nţa ometu lui,
coloarcrL albrt. ş i frigul sunt tre i diferite combinatiuni in
nnul ş i ltce laş I ucru. De ace.t zice .Maimon ides : ,:Di ,1ioi-
tn.tea trebue si1 fie concep ută, ca idea cea mai simplrt,
idea absolnttL" (j1U?N1~JVVJ). D ,tcă ne vom închipui pe
D-zeu cu ca li tăţ i, rttuncoa idea lui nu m,ti este sirnplrb,
ci compusă din :fi inţa Jui 1~ i de calitMile ce-i se atribn c.
Noi nu putem atribul lui D-zeu nici bunătate, nici mă­
rime , nici · resbunarc etc. Aceste clin nnn ă sunt cmotiun i
[ L sistemului nervos ş i a inimei, pc c,tre D-zeu nu le' po~
scdc; pe de alt~Lparte aceste emoţiuni sunt provoc·,tte
prin imflnenţa unei cause străine de noi. Dar D-zeu fiind
causa cea clintăia , câusa caitsaritm !ii.::l~c:m ?J il:i,c,
Cuvintele măniă, iubire, ce biblia atribueste lui D-zeu tre-
bn? s_ă fi.econcepute numa.iea mebfo r e (i:l,'?Nitf,rJrntJtv), atri-
bmnd unel.c manife stări in v iaţa social(L, sau in natura
m ăn iei lui D-7.cn ok pcntrn că eh.că aceste manife stări
ar fi provenite de la un om, s' ar fi atribnit cn drept cu-
vent mănie i lui etc. - Tot acest înţe les trobuc presupus
cuvintelor de mănă, de ochi, de urechi, cc se refer la
Rabinu l Joel a demonstrat intr ' nn ;,Anuar Isr aelit" a
lui Wcrtheirncr, că această argumcntatic neo·ativă des-
. b
I
fi
pre unţa lui D-7.en este o invenţiune propr ie a lui Mai.-
rnonides.
Oousin face Ia raţionamentul lui JWairnon ides o ob-
sr.rvaţiune foarto stranie : ,,Filosofii ji dovi, 7,icc elin Ist . filos.
sect. 5, pag . 235 ş i in fruntea lor Maimonides au r edus pe
O-zeu Ia im nimic ncgăndn-i "toate calit ăţile." Nu inţ:eleg cum
a ::ijuns a~cst marc filosof, la aceasti:t inte1pctaţi c a ra-
ţ i onamentul ni maimoniclic. Se vede că Cousin nu prea a
in ţo l cs cuvintele l11i.Maimonides, ş i poate nu le a citit
 - 10-
in orio'inal, pentru că dintr cnsele nu r es u i tă, ca fi i nţa
!ni D-~cu n'are raţ iune de esistenţă fără anume cal ib:1,ţi .
Se pare c ă duprt Oou ·in fie care fii nţă constft ii: ca li-
tMile sale. Mairhoniclcs clin contta, confirmă sns ş1 tare,
c:f~· flinta div i nă 1111 poate fi objcctu l p e rcep ţ i unei umane
pentrn' crt nu cade în clomenul sensuri lor n?astre, cea
cc nn esclucle ipotesa că dacă omu l ar posediLun numer
mai maro de sens11ri, poate unul dintren rnle ar fi de na-
tură ai proeura o percepţiune mai es aetă de fiinţa
div ină, , ş i atun ci ar pt1tc_,_cftp3ita._o " icleft positivă de densa.
L,t început se r,ărea di, Cr c~tinisurnl oş i t di_n
sinul j udaismu lui ar li prim it de la_ acc~1tL saer,~ sa m t-
si11ne, facencl de pri sos c-;isten\:tt luJ. Oluar evcn trnoutelc
istorice de atuuc ea a tt dat !oe pre supunerc i, că j uchis-
mul e aproape cMrc peirna sa , ltt~cnd. Creştinis !nu J ~hept.
rnoşt e uitor a mi:-: iu11ci s:tic. Uar rn timp ce Jt1cla1 smu l
din evul mezin a ile~fignr .1t idea i; :.L tn·i1nitivi1 prin ::t<Ltu-
0o·iri nepotdv ite, creşt i uism1tl a f:iJ ş i fica t'o c11 totul.
In loc.;de itlca divini\. ce,t mai si,npli'I,, s' :.L pus o fa-
milie intl'CJ,gf1,: tr inilntea. l<lea mai 0ci domnultti pro-
~np11ne, dl, D-ze11 1111 e~IE1 c:1,11?1, intr1.ia, l:aw;a _cr wsanirn,
ci el î n s uş i c:s1e 11r11u1, 111t~1 c.;ausc. I11Gan 1at 111 nea, sa u
11iru111 ificarea lui D-zo11 e~tc nu n!lmrti D scns un,lisare a
!ni ant i-juda icft, ei ~;i 11mn .llisare n, ideei ~li vin?, de vrern
ce j udaismul timie ,t i:i.zel pc om. _D_1 .1·elLiar 1$ 1 pc D-z~u
::i.
st-fo! 11rn anisat (D:;,·•tL-Oll t ) cnşt1rn ::; 11 1 ul 1111-I pune m
1:ont.1.d imedi,1.t c11Jiinţ a cc,1, 11 H1.inobil(1,a e reaţ iun e i sale,
c.:11omul, d interpun e un pr iuc.; ip in ten nccli~1,r pe D-zcn fi11l,
intre omul ş i Dze•r -tatn.l. Acla11gend inert 1111tlţ i mea ne;1u-
merată de ~finţi, ln, ear c se incl.tinft cre~:ti nul, i11vocfut< l Ac:eastă bi bliă, ace astă carte rnemorabilrt cu vecinice le
mij locirea lor la Dwu, vom ~ţ'. oa cuno~1_t(1:itr1. _de zi~lnl
d espr1.rţito r ne::;
si D-zcu.
,tu1, cc creş 1. w1 s rn1 1l a nclwat rntre ::;wc
t:rfdJiî
· Se vede de aici că c.;rcşt.i n i s nrn l nu poatti fi cousidcl'at
ca adcvcrntu l J11dai:m 1 original', ş i d, intren sul nmna i
aflil,111i ntm1ţ i unea rc li g i rrn ::; ă sim plfL,j udaid ,, căci in trensn l
omenir ea c:;tc dcsbrftc,ttrLde ca, l i tă.ţi l e sale divin r\ ş i mn.te-
ria l i sată i111pr c11Mt cu divinitatea sa, pe c;\nd Jucla-
ismul spir itua,li sea7,i,t pc 11na 5i pe altul.
fo eonforn 1itate cu aceste intuiţiuni r eligioase, t:re~-
- - 11 -
l ~i-a .-1.a1Jilil cull,11
t.ini ::;rn11 i seu. Jn 1i 111pcc c11lt1il111osai G
s'a ::;d 1i1nhat inlr'uri 01ilt cci·ernonial, t:111 1.iil t:rc ş Un a dL'-
g cncr at; i11tr'11n c11lt de icoane. J idovul t C aclrci:iează cu
ru g rtciunca Sa, S!lb Ol'Î-C::tl'C forrML ar fi, de [1, dr ept ul
d ,tr c D-zuul 8CU, car crn~;tinu l ~c i n eltină i11 prim a in-
s l'. ,wţft la v1·c un sfant, pri11 mijloc.;ire11. c ărui a rn găciunca
aJ1111g,.) la 1)-zcu 1fol, la ma ica Domnului ş i i u Jinc h
im, u ş i ]J-zh 1, ca ultim a im,tn.n1fi..JJ,u· cLirir si la sfă,ntu!
stu mai de mL1lt c ori acce ·ul 1~n csto posibil. creşti nul u i,
ele cM prin mijlocirea unei caste prif ilig iat c uumilo
Cler, lo,;('iitoru l lui D-zcu pe pitmcnt. · Cleru l UC$Lin ş i- a
f:î.uul. o . perogat i vă (]in titL1cli: tl r eligio::;, ncccren<l de l~:i.
c 1·Nli ncio ş i i creştin i nici de cum cufund area, i11 rn::licr ia
l'elig iunei, b 1 eh Ltr era nn timp in c:u.·o cleru l cato lie ,l
c?nsicl(;;J;"Hi.i:iindi1rl bibliei ca o oresie ~i sacra ing t1is i-
ţn1_n e , 1_a clecJ:i.rat rn 1111simptom suspect de crim a ju-
d :11 s ăr e 1.
Judaismul din confra impune fie căru i a individ ca da-
torii\. a studia legea in toatr1. întinderea sa şi fic-c,tl'e
Isr aelit ar e dreptul şi indator irea a lLu\ parte la ser-
viciul si1Jagogal. Fie care isra elit care: şţie a coti -- şi
carc nu şti e ? - , poate să se pue inainte~t ladei sacr e
făeend rugăciunea in cr1.p nl c uvioş il or.
Şi in sinul creş tini s mu l ui o reformă fund amenta liL
este pes i bil ă n nmai prin l epădarea cr edin(<:i neclintit e
in autori tă("i, ş i înlocuirea ci pr in cercotrtri liber e. Aceasta
in s ădâ aci de mai mar i greutăJi, fiind ci:i,autorib1t ile lJitiericci
wnt canonisate, şi sentinţele' lor au devenit d~gmc inva-
riabi le. Şi aci o rcfor:nrt, esto p osibilă numai prin i11-
toarc erea la sorgintea re ligioas ă orjgi nară, la bi b l iă.
sa le adever uri, nu numa i că este prodnsu l J uchismul ui,
dar tot el a conservat-o în cursu l rniilol' de ani cu ab-
11:-~ a re şi jertfe neani ite. Această impr cj tll'ar e, acest scr-
v1mu făcut omenirei pr in conservarea biblici ajunge sin-
g nr a j ustiflct\ dreptul de existentă lt i s torică a Juch -
ismu lui. N e:nnul Îlira eJit cu in s1itut iunel c :mie antice oste
o remăşiţă mo m1 n1en1'ală a n ţrni timp de mult trocul; şi
împrăştierea lui intre toate naţiunile civilisate este un Yiu
indemn la o abso l ută intoarcere către ycchitt ~i nemuri p
 - 12 -
toara lege j udaică.. Ş i i11 aclevur aceasta, n'a remas făr fL
efect. Fie care r cforn1i't cc a av11t Jo~ in sinul crcştin i :s­
mului s'a basat pc o iutoarcore la biblifL, prccu.m reforma
Albag incsilor şi a lui Luth er, ş i cu dLt dcsbinări l e in sinu l
Lute~·anismului, devin mai mari, cu atăt mai rnt1lt sectele
nou :1ăscbtc prin tren sele se apropie ele Jud aism. 1n A-
rncri<.;a sunt secto ereşti no care serb eazrt, zioa do Sărn­
bătă in Joe de Duminicrt, altele cn,ri nu sufor icoanele i11
biscricc lc lor. Rabinul reformat D-'r. Lilien1hal in Oincinat
găs i nimerit a inlocui pe preotul clin bisoric:1,Unitar ilor,
pred icând intrcn sa inaintea unui public creştin .
In 1Lrni1lui Matrtie 1879, Rabinu l D-r Gottlieil din
· New-York a tinut in biserica lJnitarfL o conforinţfL des-
pre J udaismui contimpl!I'an şi a fost apoi invit:1.t a vorbi
tot asupra acetui obiect şi in biserica universalist;, de
acolo ş i in biserica unitartL clin Manchester. O altă scc1JL
aeştină, a găsit de cuvi inţlt a ţine oficiul seu divin in-
tr'o sinao·ogă în li psă de biserică.
Pănă cănd această stare a lucru rilor :n'a devenit u-
niversală , esi stenţa Judaisrnu lui va fi incă o necesita.ic
etn o l ogică. Dar d acă Jndai smul in starea sa act u al ă, va
pute1 csista i ncă mult timp, este o chestiune care a priori
nu poate fi des!u şitrL. După Nachrnan Orahmal naţiunea
israe litr1 in ovo l uţîn n ea sa istorică , a ajuns deja de trei
ori si tot atătea ori s'a coborit din culrnoa sa natio-
n~l ă'. spre a cerd indL o datr.La se sul la inr:dţime1 ~ni-
·siunei sale. Intoia, oară în timpul lui Solomon -;;trncl]JO-
p_oru l israe lit nu era indL in si,arc a rernăne la i nJLl ţi mcn,
,1j un s ă . A doua oartL in timpul Hasmonoilor şi culme.a a
treia, culmea spiri tual ă, , a ajuns în Ispania sub dornmrea
Jn mi n aţ:i l or Mohametani pc timpn l lui ·JYl:a,imonidos. Dar
· abia fur:L Musulmanii re s p i nşi pri n crof:,tinii diil penin-
sula pirinctL, că se şi cobori repcdo J udaisnrnl in urma
color mai neauzite pcr secuţiun i , ce a.uindurat din par-
tea unei biserico duşman e , (\şite din sinu l seu, şi care pre-
tinde a avea rnisiun.ca de a propag[\ iubir ( a in omenime
prin creştini s m .
· In secolul present s'au ivit iară.şi o activitafo in viaţ,t
J udaismlui european, ceare n'o găsi m poate · in nici o e-
pocă. In toate state le cu o o rganisaţie liberal ă păşesc
- - 18 -
Jucleii c11pas repede t>e că il e progresu lui Nu nuniai pe
domeuul j udnismului s'a 11 produs im cc abia ele crcz11t,
in btoria şi litcrai ura sa, ci pe toate torernurilo de s vo l tăr c·i
spiriLulni uman, s'au distin s Jud cii. Abia Ji s' a deschii:; o
uar.ier:'t oare-<.;areinchis[L pentru d enşi i do un ş i r ele se-
t;Ole, eă Jud eii pr in s i rguinţa, ta.lentul, şi emul aţi unea
lor au ş i ajn ns a luci in rcndnri lc cele dintă i . Judc ii au
demonstrat prin aceasta cil opresi nnea şi persecutit11t ca
i.n şir ul veac:ur ilor au putut abia umili spirit ul j\ ,cliac,
dar nici de cum al nimid.
Suferi nţe l e <.;elemai grozn.ve indurat e do denşi i , n'at 1
putut face stt le pear[L cnergfa. m au aretat, c[Lo Jla.-
ţiu n e care are de r ealisa t o iddL irnorta ltt, romăn e noin-
vinsi'i, p;:\, nă ce şi - a împlinit sacr a sa misiune, chiar dn,di
clementele infcma le s'ar fi conjnrat in contra oi.
Dar acea stă, suire a Judai sm'.ului pc toate trepte le
::.odaie este in cca mai marc part e nu de un cara cter
juda ic specific, ba chiar in oare care pri v inţă vtLtămă­
toa r ă causei judaice .
Tr ei c1rnse. puternice au contribuit mai cu ti earnă la
consorvarcaJudai smului ii:imij locul tt1turor pmfoulilor <.;aun
ce infreg , neclispărţi bi l. Religiunea comună tuturor j u<lc-
ilor , limba ş i literat ura comună Ri suferintcle comune.
Relig iunea işi perele din zi in zi' din pute~·ea sa de u-
nire . De o parte scepticismul modern, pe de alta ca-
balismul, sunt douc vacc rozf1.toaro rneduvei rcligiunc i.
Cea ce putem prntinclc a pr iori ca sigur este, că re li-
giunea j udaid, in fonna presc n tă n u poate esista faţ.ft
w progresu l modcri1. O roform tt fondam01 1 tal ă, cu 111
::;c introduce acum in ma.i ton,te ţeri l e civilisate a deve-
nit o nceosiate n eapărată, o adovcrattL chestiune vitali:\.
pentru rnosaisrnul.
Al doilea punt do 11n ire, limba h e b r a i că şi litera-
tura ei, au slftbit şi dens ele pentr u c[t. studiul acestor
douc ramuri a judaismu lui, i nc(\tează din zi in i i mai.mult.
Mater iile ele studiu a şti i nţ:o l or profa ne s'a i nrnu l ţit a:J-
fel şi necesitatea de a so ocup:\ cu densele au devellit
atăt de neaperntc, in căt numai r c m. ăno timp j unelui
Israe lit pentru studi ul lirnboi strernoş il or soi.
Progresu l J udeilor in Jupt[t portru emţl,nicipare ri ~
., ...
.
 -· 14 --

di ct1 din ec in ee 1rn1,iurnit opr csiune11,ş i posi(iu11ca lor

,~ s c;lu s ivă in mijlut;ul naţiuuelor. S ilinţ a J ucleilor a :,;
e na -
tionalis~1 ş i a se leg i\ 1:u 1JC:1,tiuncarcs p e divă, csl<i un
puternit: element clescompun etor car e per iclitcai:1, unita-
ltrn şi solidarit fl,tca ,. Dar J11Cl cnl, earc ca ut ă a se iden-
iificâ t;U naţiunea in sinul <.;ăr c i a tr itcş tc, n'arc nevoc a
se dcfit.:ice cn tot nI de }lOSi ţi unea sn jud ai că . in teresele
!llleveratului .Judcti.s m n'au fost nici o dafo in conlrnzicere
r;u interesele ori car·ui stat. Jn deul e 'ic cl1ia r dat or :t con-
tl'ib1d la pro sperare a statu lui in car e şade, pree11111 .t-
du,:c :1minte profotul Ierem ia i.:;raelitil or ci.ptivi <.:ese d11c
in .!Exilul babilonic . Cap. 2U, vcr.:;. 5. 1!)tm 1JU.h t:l1ii:::J u :i
1~N 11l)i1 o,~tţf ni{ 1tt.i1,, ; 20. ~), j'i !) n~ ,~:;~, nîJJ
DESPRE LIMB A ŞI L.I11 ER.A'l10RAEBRAICA
"i1 SNi11VJ ,~'?Bnm i1r.)\VtJ:)nNn?.:i;;1

,,Zidi(i 0ase, ·;wdet.iintron ::;

elc, pla111.a, ţi g6~dini f:,i mă11- de d. N. Fra enlce
l.
cati fru ctele lor !:il aduc e\i binele o raş ului in ca.re v'aru
adus şi rugaţi-vo pentru densul la Ieh ova.'·
Am aj uns rn arti!.:olnl precedent=!') la o epo că impor-
tantfi, în t:a.r e v i aţ a spirituală şi nrnteri :1li:i,a sute 1lc mi-
lioan e de oamen i a luat in Orient pentrn tot d'a una o
direc;ţ i e uoă. ş i h o t.ori.tă. Ne referim h1, a.cea c po<.:il, ill
care api1,r11 profetul arab l\folrnmed. Am vozut mai ina.-
int e, c;1.disputel1~ r elig ioase intre Evrei, Creştini şi Arabi,
in 111·111a ci"irorn s'au desfiinţat cele cloue state jud aicc, ce
inflori .tu .in Ar,1biit, au dat primul impu!:s la ivirea pro-
fcttdui, Căc i printr 'iusele se simţi mai int rti necesitatea
:1. r eda vechei , religii decăzute a Ara bilor, o viaţă no~
prin legi noue ş i do<.:trineconform eu timpul, carad ernl
şi k tiul poporului. Mohamed luâ dela Judai srn si Creş­
tinism aceste noue legi şi doctrine, ba în că el iş i baiâ
a utor itatet1, sa do profet · pe autor itatea profeţilor 1\foisi
ş i Isus. Vorbind a0i de doctrin ele J udaisrnului şi a CrHş­
tinismului, comitem un pleonasm, pentrudi, ambele re-
ligii er,LU pe atunt:c, niai' cu sc am ă în Orient, puţin di-
ferite în fcmrni lor exterioară , ia r in căt priveşte doc-
tr inele lor fundament ale, ele şi astăz i coindcl. Putem dar
dednce 0u drept c.: uvent, eă Moha.mecla luat dela Judaism
tlodr inelc nou ei sa le religii, eari 00rei>pt1ndiau mai mult
vech ei credi11 ţ e arabe. Vet:h ea r eligie a Arabilor a, fost
la ineepnt pnr·ul deism al lui Abraham, car e insă. a de-
~') Vezi „Auuarnl pentru l srael it,i" anul II, pag. 43 - 50 .
 - 16-
generat pirn cultul stelelor - Sabeismul , introdus la.
mai multe tr eburi. Arabii, m şi :b}vreii ~ n,umoşteau pc
Abraham ca patriarclrnl Jor şi ca int emoetorul monote-
ismului, dar consider"ctU pe Isrnael ca pe urmaşul seu
legitim, nerecunoscend ca atare pe Isac. Legenda bib li că
despre isgonirea Agarii ş i · apă s area euvintelor, ce îng e-
ru l aclresâ lui Abraharn : ,,că munai duprL ls:1<. : se va
socoti sem inţia ta" el.M. C. 21, v. 12), ne arată, că
această ceartă pentru succesiune a fost prima cn,usr t a
clcsbinMei intr e Arabi şi · Evrei. Traiul becluinic al lui
Jsmacl in opo siţie cn tra iul agricol şi p~i. storcsc; al lni
Isrtc, hotă.d definitiva separare a acestor douc popoare,
cari a.u moşt e ni t ocupaţi ,t părinţilor lor. Amăncloue însă
işi aminteau de sfatul'ile patriarohnlui lor eomun Abra-
ham: ,, A tll'm[\ calea Domnului şi a practica virtutea
şi dr eptatea '· (l. 1\11. C. 18. v. 19 ). Pc d i.nclîn s ă deis-
mul lui Abrahttm işi conservfL la Evrei prin imprejurăr·i
ulterioare şi cu deosebir e prin ivire~LJui Moi1: ;i puritate a
sa, el degenrLrft la Arabi intr 'o adevcrată idolatrie. --
J?rccum am arcbt iu art icoIul precedout s' an înt emeiat
in Arabia din timpuri strcvcche done sLtte in direcţia
l oc;a li tăţ il or Meclirittşi Heclj Lt, et1re erau in floar e in se-
colul al VI-lea clupă .Chr. Cam la 300 ani după Chr. un
stăpănitor clin Imcn imbrăţL,:â Creş tinismu l. Urmaşii sei
netoleranţi deteră naşter e ac;clor disput e religioase intre
Evrei, Creştini ş.i Arnbi - dc.·pre c,tri am vorbit mai nainte,
şi iu care Ohosroes P,tr llitz, regele Pers iei, clăcltt ca arbitrn
hoterirea s:1. Aceste dispute religioase se terminară, ce
o clrcpt, cu totala. ele.·fiinţare a celor doue state inflo-
rinde din Arabi a, dar germene le religios s ădit prin acele
d.ispnte prinse1; ă răd ăc ini tari şi dete naştere mrLI· e ţu lui
arbore -- lVfohameclani rntil. Acelaş fenomen avem a,ice
!:i
de observat ca la imperiul Roman. Arnăndoue popoarele,
Romanii şi Arabii, nimicind state j udaicc, făcure prin a-
cpasta un drum liber .fodaismului, spre a se introclnce
ş i petruncle in mijlocu1 lor. S pi 1· i tu a l i s m u 1 Juclais-
m niui, liberat ele legMurile sale crLtrc Sta.t, s trăbăttt ne-
contenit prin ]JOpoarelc păgă ne, se amestecD,c11da.linele
~i obiceiurile lnr, ş i tlcscornpu!:ic scnsuaHsmul păgă ui s­
mulni printr' 1.111nou proces cl1irnico-rcligios. Ad-fel se
- 17-
năs.cu Creştinismu l prin combinatia chimică (contopirea)
a_J uclaismului cu Elenismul, car' Islamismul prin a Ara-
bilor cu Juda ismul, afinul seu ele<;itiv.
Această mişcare re l igioasă, ce precedase ivirea lui·
~foha_me_cl,o ~·ăsim. l ămuri_t expusă int~·o ep~sto l ă a in-
' eţ~tulm contimporan Rab1 Isac Chasda1. Epistola servă
de rnt~oducer.e la opul teologo-filosofic „Oosri" a ilustrului
poe! ş1 fil?sof evreu J eliuda Ralevi, in care găsim expus
, mtr un. chip . filos?.lk argumentele aduse de cei trei dis-
p~taton - ·Evrei, Creştini şi Mohamedani - înaint ea
Im Crosroe~ pe~tru adoptarea re ligiei ce profesau. Pe a-
tun~e se 1v1 _n:1tre Arabi o sectă religioasă, poreclită
0,anif~ ~au ~retic1, care tălcuiau doctrine le Jud aisrnului
c~ t~işţi raţionalf. Această sectă a fost adeverata interrn c-
cl~a_rarntre Iudaismul şi vechii Arabi, precum secta Ebio-
niţ_il~r a fost odinioar<L intermediară intre J'udaismul şi
~li_ms!n_~J-ro11:1an, d~şi 1:esp~nsă de unul căt şi altul.
~...,b10n~ţn adrm_te~utraiul ş1 chipul de a vedea, şi jude ca al
Eseenilor: can interpretau Biblia intr'un mod liber şi il-
l~sofic, ŞI duceau o vieaţă strict ascetică. Prin aceasta
ei ~~ efectuat. p~ ele o p~rte o .apropiere intre N eopla-
to~Ismul at~nc1 mfloare ş1 J udaismul spiritua list ; in căt
pnveşte ch1~ul d~ a, cugeta, ear pe de altă parte ei
mocl~rară ~nn traiul lor ascetic corup(:ia extremă a Ro-
mam lor. J?rn contra Canifii arabi admiteau traiul şi chi-
p~l de a Jn_d~caal Zadu_cheilor,sau a nonei secte j uda-
w_e . ce . ~e IVI ~c att~nc1, a Oaraiţilor , care concepeau
~1bl:a simplu ŞI ad_htt(i)_ram, -. erau insă dedaţi plăce­
~1101 sensuaie. Ast-fel ~1 apropiară ]Je de o parte Juda-
ISmul de traI_ul sensuallst al Arabilor, ear pe ele alta ei
moderară prm_ concepţia liber religioasă a Zaducheilor,
volnptoasele ş1 exaltate le idei orienta le ale păo·ănismului
arab. Ambele secte intermediare - Ebionitii şt011ani:fii _
au fost salutar~, fiind ]a locul şi timpul lor.
. M~h.amed msu_şi in călătoriele intreprinse ca agent
m ~erv1?rnl bogatei vecluve Cadidşa, ce mai . tărziu de-
ven: _soţ_ia sa, făcu cunoştinţă cu comercianţi evrei şi se
fam1Iia~Izâ. cu ideile lor religioase. Unul clin acesti
comercianţ1, de la care işi au însuşit multe in r clio·ia sa fu
vi;rnl soţiei sale-Varaca,-care clin antipatiă cătr~\dolatriă
2
 --18 -
treGtLla J udaism şi mai tărziu la Creştinism, citise ve-
chiu l şi noul testament şi tradus e ceva din Biblia. Acesta
introduse pe Mohamed Ia Jeru::;alim in societatea rabi-
nilor şi inveţaţilor evrei, unde asistâ la dispataţiile lor
şi aflâ pentru inteiaşi datft de speranţele şi aştep­
tarea unui Mesias, ::;auPara~let (~,Spi~). Aceasta ci in-
tărl credinţa, că el ar fi aşteptatul Mesias, menit a ri-
dica religia degenerată a poporului seu la primitiva,
simpla şi patriarchala credinţă a lui Abraham. Din a-
ceastă intemplare şi din ideile religioase, dobăndite cn
acea ocazie, işi. trage originea sfăuta legendă despre cft-
lătoria lui Mohamed intreprinsă pe un cal inaripa,t spre
templul Ierusalimului, şi de acolo in cer, unde ei se des-
chiseră cele şepte porţi ale inţelepciunei.
Influenţa, ce a eserc itat ;Judaismul asupra originii
Islamului, a contribuit intr'un chip favorabi l la desvol-
tarea Judaismului însuşi, precum şi la propăşirea lite-
raturei ebraice. Importanţa i torică a Islamului se ma-
nifestă aici in chipu l cel mai strălu cit. Avem aci un fe-
nomen remarcttbil de observat': că pre cănd creştinişrnul
omogen Judaismului avt1. o infiuenţăi cu totulfatal ă asupra
celui din urmăi, şi abia in timpurile mai noue eise aretâ
favorabil; Mohamedanisrnul eterngen dinpotrivft, esercitâ
de-a dreptul o influenţă pentrn totd a una bine-făcetoare a-
supra lui . .Motivele a,Gestuicurios fenomen trebuc c ătate
in diferitele relaţii, in Gari au stat Islamul şi Creştini smul
faţă cu Judaismul. Căci pe crrnd Creştinismul , la început
identic Judaismului, apucâ un ~tlt drum şi se instrăinâ
din ce in ce mai mult de densul prin adoptarea unor
noue ·forme, raportul intre J udaismul şi Islamul re-
mase in aclaş stadiu. Chipul de a vedea şi jud ecâ
a popoarelor indo-germane, cari au adoptat Creştinismul,
a fost motivul pentru care acesta s' a abătut dela purul
spiritualism al Judaismului şi a adoptat forme şi sim-
boale plastice din ce in ce mai sensuale, luate din vechile
religii păgăne. Destul că Islamul se aret'â in curend
foarte salutar pentru cultura Evreilor.
Căci după ce triburile arabe au perdut din s ălb ă-·
tăcia. lor beduină in urma lungelor şi Gruntelor rcsboaie
religioase, ei întemeiară imperiul mauro-arab, in car n
afarfi, de comerţul şi imlustria, mai infloriau sub scutul
- 19 -
_Isl_arnulni, art~le şi ştiinţel e . Ambii incep n, cultiv:{ po-
es1a, maternat1cele şi :filosofia cu tot zelul şi aventul unui
pQpor june. Tot odată işi deteră toate silinţele pentrn
a cultiv~\ şi perfecţiona bogata şi · sonora lor Jimbă.
Geniul clasic al antichit[tţii părtL a reînvia in mijlocul
aclăncului intuneric al evului mediu. Evreii spanio li de
snb stăpănirea Maurilor, atraşi de aceastf:'tprivelişte mă­
reaţă şi desg_Ll staţi de singeroasele indelefr1iciri alr. po-
poarelor creştme , se aruncară <.:U ardoa,re in braţele
Arabi lor, şi rivalizară cu denş ii in toate ramurile cul-
turii omeneşti; pe toate ieremurile au stat cel puţin cleo-
_ potrivă cu ei. Orice op arab de o inaJtă valoare
işi găşeşte ceva analog hi, Evrei, nu numai de o samă
cu densul, ba de multe ori intrecendu l. Ast-fel pe teremu ·1
1ilosofiei Gabiro l intrec11. pe ilustrnl arab Averroes, cu
0:1re din eroare a fost mult timp iclcntitlcat. Afară de
a,cea::;ta cnltura lirnbei arabe a contribuit la reinvi-
er ea _limbei _ebraice. Vom privi îndată nrni de aproape
opuriJe J~vreilor apă.rute in această limbă in restimpul
ace··tei perioade c.lasice. Mai înainte însă vom face că-
teva observaţii importante. '
Adesea criticii părtinitori, cari ar dori sr~ micş11-
re:te tot ce priveşte Judaisrnul, au imputat productelor
spirituale ale Evr eilor din perioada de c1,1ltură maură. ,
Gă ele poartă caracterul imitaţiei şi că au luat totul
de ln, Arabi. Să observărn însă, că Arabii au fost ei in-
s uşi discipu lii Grecilor, şi că denşii n'au produs nimic ori-
ginal de căt numai in poesie, căci in filosofia ci se măr­
giniră numai la interpretarea lui Aristotele.
Meritu l ilustrului :filosof arab Averroes or Ebn-Roşd ,
ean\ dup/:'~unele cercetări recente e identificat cu poetul
şi tiiosoful evren ben Gabirol, constft numai in comentarea ,
şi traclncerea lui Aristotele in limba arabă . Invetaţii
Evr ei clin Spania se puteau dar servi cleadreptiilcu ace-
l e aşi isvoare ca şi Arab ii .. Or cum insă,. Arabii an meritul
iniţiativei şi imboldirii, deoar ece ei deteră mai intăi
aventn l acestei mişcttri intelectuale, iar Evreilor le re-
vine ca tot d(~auna meritu l de a fi generalisat aceastri
mişcare şi a fi transmis resultatel e ei celor laltc popoare
şi posterităţii. Opuri le Arabilor remaseră totd' anna ne-
 - · 20 --

accesibile celor.lalte popoare , ş i astăzi chiar ele p11tre-

z:esc in bibliot eci, unde satisfac numai curiositatea archeo -
logilor şi er udiţilor, pe cănd opurilc J~vreilor s'au tra -
dus ţn latineşte şi in principalele Jimbi moderne. Mişcarea
inte_lec_tuală a Arabilor a rema s staţionară cu perderea
stăpăni.rei lor, ear la Evrei ea s' a transplăntat pănă · in
timpul modern, produ cend prin Spinoza o revoluţie in
lumea id eală.
Mişcarea int e lectual ă a Evr eilor n'a fost nici o dată
infreruptă chiar şi înaintea Arabilor, dar au fost în-
dreptată de d e nşii pe căi noue şi diferite. Ou puţin mai
înainte se redactâ Talmudul, un op colosal, ce poate servi
ca, o vie dovadă, de o activitatf\ int electuală a, mai multor
secol0. Deşi acest op a fost calomniat adeseori din neştiinţ~, şi
r ea credinţă, considerendul ca isvorul or cărei superstiţie
B-ASME ŞI ISl"'ORII TALMUDICE
~i intoleranţe,, totuşi in timpul mai nou, in urma unei critice Studiu ele el. Dr. JJ1oses Gaster.
sincere, el işi recăpătâ locul de onoare. Aceasta s' a intern plat
intr'un timp, cănd lumina se imp răş tiâ pretutindenea pin re-
formaţia lui Luther. Pentru ştiinţe şi arte incepu atunci pe- Basmele şi istoriile talmudice au fost iu genere mai mult
rioada Renaştere'i, că ndlume a se întoarse la vechiul clasicism, atacate de către toţi acei care priviau talmudul şi lite-
imiUmd toate după modelele vecinic frumoas e ale Elenilor. ratura meclio-evală israelită cu ochi du şmani. Când se sus-
Pe' tcremul teologiei chiar vedem nişt e bărbaţi ca Melan - ţ inea că ar fi nă sc ocirile rabin ilor antici, cănd că ar avea
chton, Beuchlin şi în s uşi Lidher, că nu se injosiră a se introduce ·o importanţă _cap~tală in religia israelită, făcend part e de
h t ghetta evreesc, spre a putea studia acolo isvoarele esenţialul credmţe1. Insă dacă toţi acei cari s' au ocupat cu
religiei primitive. Acolo ci inveţ ară mai intăi Biblia, in această literatură h' ar .fi fost cu prejt~dete şi ar ii introdu s
textul original, pe care o cuno şteau numai din mult fal- in cercul cercetă:r·ii lor , literaturelc pop~arelor circumv c-
ş ificata Sept11aginta or Vulgata, şi se iniţiară in cbmen- cine şi clacă in ac e l aş timp ar :fi căutat a petrunde cu
tar ele limbisti ce şi filosoficc ale marilor filologi Saadia, im~arţial!tate in s~i~itul _şi cugetrtrile, cari agitau popoar ele
E bn-E srct şi Kimcki. R eitchlin st udiâ chiar şi Talmudul antJee, sa ne mai mdo1m oar e ctLajungeau cu totul Ia alt
la Elias B achur. El găsi intr'in sul, spre marea lui mirare, rezu ltat?
afarrt de unele extravaganţe neevitabil e la o lucrar e se- Ortci este invederat · cfL Isr~eliţii antici n'au stat de-
t:nl ară lipsită, de critică, un tesaur de antichităţi, exe- părtaţi de .literaturi le străine şi nu r esping ea u ideile noue
gesă, limbi stică, critică ' şi j nrisprud e nţă. Scoala roman- venite ~le la nei srae liţi, ci din contra prim eau tot ce era
tica germană îşi însuşi legendele talrnudice-pănă atunci bun on de unde venea. Şi aceste zise nu se refer numai
, privite de s uperstiţii - şi îşi îmbogăţi ca Herder, po- h~pe!'i?ada aceea ca~acte~izată prin Ta!Jnudul, enciclopedia
vieţe1 rntelectuale ş1 sociale 1 al poporului nostru in curs de
esia sa liric ă.
(Un al treilea articol va urma in an. a.I IV-lea).
o mie de ani, ci şi de tot timpul diasporei. Tot dcauna si
i1! ori ce lo~ at't ad?ptat Isra eliţii unele de la alte popoa1:e
NOTA. 1n an. ·1n p,1g . 4:J. linia a 3 a aceFt.11
i ;1rtieul, , ~ ~c 111nnr1'l' :V:vrei ş1 le trans~1teau dm ale lor. Spaţiul nostru aci :fiind
in Joc de Grec ii I a popoarele rnmit.ice. ·
foarie restrrns ne vom ocupa numai cu acea parte poetieă

- 22 ---
care j oacă, im rol atăt <le eminent in viaţ~ ţ 11 t11r.~r pOJ/?a-
relor; ne vom ocupa cu cătcva basm e ~1 1storn. ale Ial -
mudului ~i ale literatnrei israelite din ev.ni med'.1t. . . .
Nu vom căuta o bază. etică acolo ;mde nu există, 1de1
car i nu sunt cuprinse intr'in seJe, ci urmănd metoda mo-
dernă de comparaţiune, vom incerca a compar::\ un ele po-
veste talmudi ce cu poveş tile litcra tur clor celor alte popoare
si von1 dcmonstn\ astfel păni1 la evidenţrt, că au fost luate
de la altii sau că au stat 1n conex intim cu lit eratura an-
terioarfL· şi po sterioară ne-israelitft ; _cu un cuvent că o
influenţă rnutualrt nu poate :fi tăg ădmtă. . . treabă : ,,a lă sat tată l vostr u moşii? " ,,da" ,,a l ăsat vite ?"
O epizod~ in „Negnţătoru l din Veneţia_" ele Shake speare
fo; 0rte bine cunos cutft, este proba cu cutielc, umplut e cu
diferite substantc si acela ce nimereşte nu e,·te cond11s de
formn, esteri oară ~ cutiei, ci refiectănd asu pra cu pri nsu-
lui ci. - Oumare saO'acitate au demonstra t atăt Simrock căt .
şi Benfoy origine a indîcă a a0estei istorii a,c1:1t iei cn diforil;r.~c
s ub stanţ e cuprin se · in oa, care are o esphca,r e profu!1da,.
Nesigur în să !e remase mo~ul cu:n s'au ~ropa g aJ, <.:'. n1!
put ea. ănse s ă, ne aretc verigele rnterm edrnre a.le l n,1:ţ. 11lu1
de transmi sinne din estremu l orient pă11ă la Ot;cldcnt.
Si eati1 d'L dăm de aceeaşi is toriă in Talmud, car e se po-
triveşte înto cmai cn istori a indică din Vikr ama O::i, ~·itrn t;:1JC
urmeaz;ă aci tradu s ă după testul comunicat do Benfcy (Pant-
schatantra lntroducen.:. pag. 407). . . . . . buri cuno sc ută grec ilor antid ( vezi istori a de Glaucus
Un ne o· utător boo·at avea patrn fh . .Murrnd le 7.1. sc :
;u
,, b-,iţi "nniţi, ' ve despirţiţi unt1· 1 e
el . altul. Dac~ in~rL ~n~
puteţi t răi impr cuna in pace, căufaţt su?t pa t ş1 _ veti g ast
patru ct{tii sttrnclpe fie care numele ac?lma'. că~·u1a, Ia! . o pe cel alt puind o earbă oare care pc trupu l · mort, in-
DuprL cc muris e, începu r ă :fii a c ăutf\ ş1 găsiră rn1r aclever
pafru cutii precum le ~isese tatăl 1.?r. Dar C~,t ele_rnul~
V . V
se mirară, căind deschn end, cel el rntam ve_zu cutia . Im
plinfL de pămcnt, al doilea p lină de . cărbum, ·. al tr~1lea
plină de oase şi infine al p~trule a phnă ~c pa ie. ~ 1 nu
intelescrft însemnarea acestm testftrnent, lasat de taht! lor;
fl!Î · pc cănd st'au pe 0o·rrnduri, neştiind cc· srL facă. , vine un
'< S • 1· •l
ş i ci s'făt neş te s ă m 0 arg ă la i:li 1va rnn a m
. I)ra-
prieten
tisl'lthâna, care le şi esplid , chestia ii cencl : 'l1oate moşiile
Ic moşteneşte acela cu cutia _plinrt de păment; toate. me-
talele ca aur, argint etc. le c ap etă acela cu dtrhuni; toat e
- 23 -
vitele ca boi, cai etc. acela cu oasele şi infinc semănă­
turil e ca grău etc. ş i fru ctele Ie capctt\ acela cu paiele. "
'l1us patru fra\ :i sunt sati sfăc uţi de osplicarca.
Aşa este istori a indi că . In Talmud (Tra ctat Baba
bathra fol. 85 a). se povesteşte istoria următoară, a, <.:fLI·ei
as emănare cn această, precedentă este perfectă.
,,Un tată murind imp ărţi toatfL avuţia sa la trei fii,
t.lănd ·fie căruia căte o cutiă cu cuprins diferit. In cca
<,l'ăn,tcia so aJta păment , intr' acloua oase, într' atreia cărpe.
Fii neştiind cc ins arnnă asta, vin de se rog de R. Banna ah
să le esplice curio sul testament al tată l ni lor. ID! ei în-
,,da ·' Ei bine! acel cu cutia cu păment capetrt rnoşiele,
acela cu oasele capotă vitele, ş i acela cu cfLrpele capetrL
hainel e cele scumpe". .
Acest R. Bannaah ? de care se vo 1:beşte in istoria tal-
mudică, trăi:1 deja pe la A. 170 d. 0hr. Şi deja pe timpul
acela petrunsoră istorii indice in ~alc stina şi Babiloni,1,.
C unoaştem asemenea pe un R. Jehuda din India ('Ir . Baba
Bathra foi. 74-b.), care pove steşte o i ·toriă, in care ni se
vorbcştc de o p c, d;ră preţioasă care in vi'ă mo1';ii. Nu voim să
ne întinde m aci a, demonstra crtt de res păncliţă intre toate
popoare le orienta le era credinţa acestei pietre 1iloso:fice,
care jo aci'Lun rol aşa de însemnat în Alchimia evului
mediu; asemenea asupra patere i vivificătoare a unor er-
~i Polyiclus: Apolloclor. Bibliotheea mythologică III i.;
Iiahn. Alban csische ciharchen No. 9. Vari anta 2; Grimm,:
Haus uncl Kinder mărchen No. 16) unde nu şarpe invi eză
tocmai cum ni se 'povesteşte in Midras h r abboth Levi-
ticus cap. 22; as, emenea şi in Alfabetul lui Beni Sir a
ed. Veneclig 1544 fol 7-a, urm. unde un corb intrebuin-
tează o earbă cu ace l aş r ezultat, vilzend'o un om, o luâ
şi se găndia .a învia pe toţi morţii. Dar umbl ănd dete
de trupul unui leu mor t pe car e el înviaz ă şi care o dată
vin se apucă de'l măncă." ,Am adus aceste panlele nu-
mai pentru a demonstd că această credinţă nu e de lot;
specific r abini ·ă , ci in s emn e a7,ă, pretudindenea n.cel aş grad
de conex intim.
 - 24 -
O altă istorie destinată a areta sagac itat ea Ierusale-
,mitanilor se află in admirabilul Midrash 1a_Echa c, 1, v. i.
pe care o traducem după originalul, lăs end apoi să ur-
meze paralele dln cele alte literature.
Un neguţător din Ierusalim aj unse la Atena. Inbol-
năvindu-se chemâ pe stăpănul casei, şi ei dete tot ce avi:1
cu rugămintea ca după moartea I ui să dea toţi banii
:fi.ului seu, insă nu inainte de a vedea de la densul trei
lu cruri inţelepte. Cănd fiul seu sflâ că tatăl seu ar fi mu-
rit la Atena se apucâ şi plecâ acolo. Stăpănul insă se
vorbbe cu toti cetătenii că dacă ar intreba cineva unde
şade, să nu-i zică' nimenea. Cum ajunse teneru l in oraş
unde şade acela unde a murit tatăl seu, toţi
ş i întrebi
tăgădu iră ş i ziceau că illl ştiu unde şade. De odată vede
trecend pe unul incărca t cu o sarcină de lemne, el le
al.
cumpărâ şi spuse omului să'i ducă lemne le la acela
şade. rrt'ineru l se lutt
cărui nume ştia, fără a fi ştiut unde
dar după de,nsul şi ajunse astfel in casa stăpănului, care
nu avu puţină mirare de a vedea aducăndu'i lemne, ce
el nu ,;rnrnpărase. Cum vezt'i. pe tenerul înţelese că este
fiul celui mort , şi că asta este intăia faptă înţeleaptă
din cele trei . ce avea de aretat. Il primi dar bine, şi ' l
pofti la masă, unde şed'ea cu nevasta sa şi cu cei doi
fii şi :fiicele sale. Voind ca să' l cerce, il rugâ să irnpăr­
· re-
ţească cei cinci pui ce · s' au pus pe masă. Tenerul
ce ei
fuzâi.mai intăiu, apoi_mulţumindui pentru o
. noarea
pui
face, . dete un pui bărbatului şi nevestei, al doilea
1a amendoi fii, a l trei lea pui la ambele fete şi cei l alţi
doi pui ce mai remaseră le luâ pentru sine. Stăpănul
casei se mirâ, dar nu zise nimică. De seară se puse un
cocoş pe masă şi iar rugâ pe tenerul să imparţă. El a-
tunci dete bărbatului capul, măruntaele femeei, cele doue ari pe
la cele doue fete şi din cei doi artani căte unul :fiecărui
fecior, pe cănd pentru sine luâ tot trupul ce mai re-
mase. Stăpănul numai putea acum şi 'l intrebâ : ,,Dar
aşa se im parte pe la voi ? ." Ten.erul insă ei respnnse:
„La prănz mi s'au adus cinci pui , am dat ţie şi
am dat unu
nevestei tale unu, face , impreună trei,
fac e iari trei, tot atăta. a fost şi I a
la cei doi fecior i, 7
împreu nă cu
fete le, · in fine mi-am luat mie doi, cari
-25 - .
m'ine face asemen ea trei. Ceea ce priveşte cina ţi-am dat
capul, căc i tu eşti capnl famili ei, am dat mănunta e l e ne-
vestei tale, căci din tre:1sa vin copiii tei, am ,dat fetelor
aripile căci îndată ce devin mature se mărită ş i sbor de
la tine, feciorilor am dat artanii, căc i ei sunt r eazemul
casei, ca a!'tanii cocoşu lui, infine mi-am luat mie trupul
care seamănă a o scafă, căci cn o corabiă am venit ş i
cu o corabiă voiu pleca" .
Această istorio ară naivă şi gingaşă tot-de-o clatrt a fost
r e spăndită in orient ca ş i occident, se află atrtt la Arabi,
noi
căt şi la cea mai mare parte a popoarelor europene;
a areta influenţ a. cc
ie vom espune aci pe rend pentru
au av ·ut cum şi s chimbările ce a suferit pretutin den ea.
Incepend dar cu vecinii asiatici, gă s im in „Alaiman- ,
nas" o istoriă a Barmecizilor şi Ahb asizilor in Persia, o
poveste cu numele lui Hamad. Povestitorul care dede din
int emp lare de un beduin şi '1 invitâ la masrt, unde dăn­
du-i o potrtrniche să o imparţă lui, nevestei sale, ambe-
lor fice • şi la arnăndoi fii, el o împărţi in acelaşi chip ca
in Atena. Tot aşa împarte cinci găini,
Jerusalemitanul
sale un a, la cei doi fii una, la
adică dă. lui şi nevestei
cele doue fete una şi-şi păstr e ază sie-şi doue. Stăpănul
insă mai voind să-l cGrceteze ii roagă să nu împartă
cu
:fii ai
soţ, ci fără soţ, atunci beduinul dă lui şi la cei doi
cele
sei, adică la toţi trei o găină, la nev as ta impreun a cu
doue fi.ce, a semenea trei, iarăşi una; şi sie-şi păstrează
trei găini.
In Scala celi (U lm 1480 foi. 37-a) imparte un cleric
o găscă tot aşa cum am vezut, dar reţinănclu-şi trupul.
intreg zice: mie 'mi iau trupul :fiind că seamănă prin
forma lungitrL unei biserice de stilul gotic din evul-mediu.
Puţin cam · altfel im parte un st udent o găină la masa mu-
mei sale vitrige in: Sachetti libro di novelle No. 123 şi
bt asemenea face un ţtJran cu o găscă ce o aduce bo-
ierului in basmele ru seşti de Afanasjew VI pag. 7. In fine
.
şi intr'un basm sicjlian No . 1 clin co lec ţiunea Ganzenbach
t o găină la masa ţi:\ra­
Aci împarte un fecior de irnptJra
nul ui dănd I ui cap ul, ţt5rancei pieptul, fetei aripile, sie-şi
artanul şi curierului seu picioar ele. Fata apoi esplică zi-
ct\nd, că a dat capul ţeranulni, fiind capu l familiei, ţeran-
2*
 -26-
cei a dat pieptul fiind o babă bt\trănă , fetei aripile, fiind
că va sbura odată din cas~ părin tească; sie-şi a luat ar -
tani i fiind că este călăr eţ , şi cur ier ului a dat pidoarelc
fiind că el umblă mereu". Influenţa i staelit ă ·este încă
î nvederată, da că nu putem da de o altrL sorg int l1iori e ntală
mai vech i ă de căt Miclrasch Echa, care dupr.t Zunz (Got-
tesdi enstliche vortrage pag. 179-180) . e compu · cel mult
pe la 650 el. Chr . Cată însă să mai avem in vedere cil.
cupr in sul ei este mu lt mai vechiu de Mit timpul redacţ iu­
nei ulterioare a lui lvlidrasch Eclrn . Incă o a l tă i sto riă tot la
locul citat ce se mai află ş i în 'l'alrnud ('1r . Synh edr in
1
fol. 104) ne est e foarte cunoscută din Voltaire, Zadig cap .
3 : ·,,le chien et le, cheval ". Ce distanţă însă, atăt de timp
căt şi ele spaţi u, ele la malnl Eufratu lui, pănă Ia malul
Sen ei ! Această, i storiă a trebuit să migrez e printre toate
popoare le. comunicănd'o unul altu i a in curs de cinc i-spre-
zece secole, cu atM ma i int eresan t este dar a o urmări
to cmai pc această citle lungă, ceea ce vom face, tradu-
cend însă dinainte or igina lul, urmănd acum formei tal-
mudice.
Doi locuito r i de pe muntele Karmei for ă duşi in
sclti.viă. Pe drum spuse un ul dintr'enş ii celui alt: ,,că­
mila ca.re merge înaint ea noastră e oarbă pe un ochiu ,
poartă doi burclufi, unul cu vin ş i altnl c11uleiu, are doi
condu ctor i, din cari unu l e isr aelit car cel alt păgăn."
Păzitoru l care mergea după dt\nşii, şi nu vedea nimica
din toate astea ei intrebâ: ,,o voi fii a poporului cu cer bi cea
tare, doară de unde o ştiţ;i voi?" Atunci ei ei rospunseră:
. ,,Cămila treb ue să fie oarbă pe un ochiu, căci ear ba pe
tot drumul nu e măncată di) căt num ai pe o singură
parte, pe cănd cea ] altă e ne atinsă, se vede dar că nu
vede de căt cu un ochiu. Din urmele putem conch ide a-
semenea că poartă doi burdufi, ad i că unul cu vin şi al-
tul cu uleiu, căci p i că turile de o parte sun t sup te de pă­
ment, pe cănd cele din partea cea ! alt ă plute sc de asupra .
Tot aşa inţe l egem că unul din conductor ii este israelit ,
cel alt păgăn, clin modu l cum împ lin esc necesitatea na-
tura l ă, căci israe litul evită drumu l mare, pe cănd I apă­
gănu l ni căi re irn' i e ruş i ne . " Grăb in du - se, ei mai aj nn s eră
cămila unde pă,zitorii rcumoscencl vorbe le lor ca adeve -
-27 -
r ate ei liberară ducănclu-i la sine şi o spetăndu-i frumos,
zicend: ,,binec~ventat fie Domnu l, care a ales se1:1inţi~
lui Abra ha rn şi i-a împărtăşit in ţe lepciunea sa." E1 apoi
se intoar serri ş i ajun s eră acasă .
In 1001 de nopţi după rec e;nsiun ea tunisică publicată
de Habicht vol. XI noaptea 458 sunt tr ei feciori de im-
perat cari se ceartă pentru , clom ni ă, şi cari in loc de_ a
face re sboiu civil se in voesc a p leca la un sultan vecm,
foarte vestit pentru inţelepciunea sa, ca după cum acesta
va·. găsi cu calc, aşa să urmeze . Odihnin du-se o~at~ pe
drum se uită unul clin cei trei fraţi pe earbă ş1 zise :
nu de mult a trecut aci o cămil ă în cărcată cu zahari-
~itle şi cu o-rău. " Al doilea adaugâ : ,.,ş i a fost oarbă pe
un ochiu," b pe cănd al treilea ma i zise: ,,şi .m~i era fără
coadă." Abia rostiră aceste vorbe că eată ş1 vme stăpă­
n ul cămilei de la care au dispărut ş i care ei auzise vor-
bind, şi-i apuc:î. ca ·sri'i întoarcă d tmila , _că ei au fur~t'o.
'l'oată. tăgădnir ea lor era fără folos, căci stăpănul zi.se:
,,aţ.i dei:cr is'o înto cmai, n n se poate altfe l _de căt că aţi o~
. prit'o voi" ş i oi cl11seînaintea 8L1Hanulm. S ultanu ! auz~
mai inti1iin prm1, omului apoi se înt oarse cătrn cei tr01
fr aţi ş i ei intr cbâ d acă e adevorat? Ei atunc i r es punse r ă :
„Odihnindu-ne pe drum am vezut din int ernplarc că ear.ba
era păşunată numa i intr'o singur~ parte, _de unele am m-
ţel es cri cămi l a e oarbă pe un ochrn ; apoi am v6zut toate
escremente le pe un loc, ele unde am c?nc his c_ă nu. poate
să aibă o coadă, cil.ci at unci ar fi fost 1m prăştiate , m fine
am vezut acolo unele se culcase cămil a, o grămadă de
muşte, clar adunate numai int r'o par te, şi am înţeles că
ducea intr 'o parte zaharicale ş i intr' alt a gr~u„ care 1:u. a-
trage muştile." Vedem că aceasta se, potnveşte mai m-
tocmai cu istoria noastră talmudică , şi fără îndoi al ă a
fost de aici luată, precum a demon strat Pcr les (R abbini-
sche Agada's in 1001 Nacht) pănă la evidenţă, că agad~
talmudică a avut o influenţă mare asupra 1001 de nopţi.
De aci o I uâ Kazwin i in Nighiaristân, ş i aşa credem a
trer.ut prin intermediul genuezi lor şi a ven e ţi a1:i!or in I-
talia, căci ei av eau comerciu l întreg al Levantc1 rn măna
lor . Istoria persiană fu tradusă ele : Cristoforo armen? sub
titlul: Peregrinaggio di tre giovani fîglivoli clei re d1 Se-
 - 28 - - -29-

rc.~di~po, tip_ărit in Venezia 1584. Abia prin această „ Un v~nător găsi odată un stup cu miere şi vine
m1Jlocire fu _mtro~u~ă în F!·ancia, căci Gueulete prelucrase să'! venză in oraş la un băcan. Acolo ei pică niţel jo s,
acest peregrrnagg10 m „S01rees bretonucs" şi aşa ajunse şi îndată veniră albinele de s'au pus de asupra. Băcanul
pănă Ia Voltaire unde a primito cu totul altă formă. avea o nevăstuică şi ea alergâ după albinele, cum o veZl't
Nu mai este o cămilă care fuge ci un căţel şi un cal şi căinele v~nMorului o apucâ şi o omori ; ·băcanul sup~rat
pe amăndoi ei descrie dnpă urm\lle ce au lăsat şi pe cari dă. cu bastonul in' el, atunci şi venă.torul se pune cu el
le a observat cu sagacitate. · la bMaie ; se adunară prietinii lor şi asemenea s,o apu-
.Pănă aci am adus mai multe probe de influenţa tal- cară Ia bMaie şi aşa se născu o ceartă mare intre cele
rnu?1că. sau mai bi~o israelită asupra respăndirei şi lJ!ig- done sate ." De observat este. că in varianta spaniolă in
raţrnne1 basmelor ş1 a poveiltelor, terminănd vom da un libro de Jos enganas, nu este o n ev ăstuic~. ci o·pisica, caro
esemplu de influenţă reciprocă străină chiar asupra li- aleargă clupă albinele şi aşa se şi esplicll vorba sfriacă
tllrgiei noastre. ' in manuscriptul original printr'o vorbă arabă (sunnur
. Haga~ah. cu care celebrăm serbătoarea paştelor este întocmai ca chaldaic: şnnru) care ir1semnează pisică. A-
1~ partea mtCI~ de o antichitate foarte mare, in părţile cea versiune siriacă este desigur de pe la secolul al 11
c~m urmă rel.at1v foarte t~n~ră adaugăndu-se .rpereupăr­ d. 0hr. după care făl'ă indoială s'a lucrat traducţiunea
arabă de la 1253 originalul versiunei spaniole, şi acolo
ticele ; una dm aceste şi adică cea din urmă constâ intr'un
căntec, care arată o scară crescendă de Ia mai infe- -pe la sfirşitul secolului al XIII s'a introdus in Hagada
rior la superior. Nu ne oprim la comcntariele cari an cău­ de Pa.şti.
bt idei mctafisice şi mistice într' acest căntec, clar din Vedem dar cit tocmai aceste istorii, basme, poveste
co1:1tranoi voim a ar~ta aci toate paralele din literatura snnt monumentele int electuale ale omenirei care nu se
nmversală unde o ast-fol de scară crescendă se constru- ardiclt pe o treaptn. inaltlt ştiinţifică. Ei ne demonstră via
legătură intrA spiritul tltlmudic din anticitate, spiritul eb-
?şte, căci cele mai multe se potrivesc numai in această
1cleă fundam entală, dar se d ep ărtează foarte mult in ti- raic din evul mediu, cu cel al popoarelor in vecinătate
pnrile întrebuinţate , vom aduce numn.io singL1ră parnlelă şi in Joc de a le desprejui trebne sit le considerăm ca pie-
~n,re oareşi cum ni se paro originală, fil.cend ănse dina- tre nestimate din odorul literaturei universale.
rnte o prescurtare a cănticului.
. . ,,O pisică mănăncă un cd, vine un căine şi muşeă
prn1ca, n.n baston loveljlte căinele şi este ars de foc, pe
ca_re'l strnge apa, vine apoi un bou şi bea apa, dar este
tărn:t de un măcelar pe care'! omoar/1,moartea, care. in-
săş 1 este ucisă de D-zeu."
. . Istoria .celor şapte iriţel ept;i este una din cercurile
rnti~se ale hteraturei popoarelor din evul mediu şi nu
puţrn au. contribuit Isr~eliţii la respăndirea ei prin Fa-
bulele Im Sandabar (Mi&hle Senclaba.r). In una din aceste
rec~nsiuni şi. ::i.dică in cca mai vechiă siriacă publicată
mai de-unăz1 ele Baethgen (Sindban oder die sieben wei-
. ~eu ~foister Leipzig, 1878) se află pag. 20 următoarea
1stonă ;

TURNUL-STRATON
· Nuvelă isorică de d~r. D. !{olm ..
I
CĂ ETORUL
Este noapte. No uri negrii acoper firmamentul. Lu minele ce-
rului sunt s.tinse. Un intuneric grozav inveleştc pămentul. Furtuna
văjie şi umple aerul cu văjăitul ei; muslinul geme sub lovitura tu-
netului. _ Măndrul finic pleadt fruntea recunoscend pc atotp11ter-
nicul stăpăn. Fearele alerg trcmurăncl in visuiuca lor; pascrile ae-
rului inspăimăntate cnut cuiburile lor. Tunetul vueşte puternic ca
voacea lui D-zeu, făcend ca munţii să se cutremure. Flacărilc al-
bastre a fulgerului despart întunericul luminănd toate obiectele ca
fantome. O voace mai puternică ele căt acea a furtunei, mai spăi­
mAntătoară de căt aceia a trăsnetului, resună prin întunericul
nopţii.
"Adonai Zebaoth ! esclamâ voacea, D-zeule atotputernic ! De
multe ori m'a reclicat puternica ta suflare şi m'a dus pe ,i\rful
vreunui munte, s'au in adăncimea unei groate, departe ele oameni
unde am jelit reaua lor purtare in singurătate, nefiind impedecat de
nime; unde tu, o Atot~tiitor.ule ! ai desUtinuit viitorul lor înaintea
mea. Resuflarea ta puternică, care vueşte acum in depărtare peste
munţi şi văi, me duce cu o putere neinvins(t acolo, unde am glo-
rificat numele teu intr'un timp foarte antic."
I ochiul sea - tremura. Şi esclamâ cuprins de o durere s~fietească.
Aceste cuvinte le pronunţase un bărbat, care se urca pe un
munte inalt in timpul vicolului.
-3i-
Fulgerul lumina din ce in ce mai mult pe străniul căletor.
Mersul seu era sigur, privirea lui indrpptată spre cer; păşia peste
stănci şi văgi.'tune fără să se impedice. Perul seu lung, des şi alb
ca ometul, fălfă.ia in întunericul nopţei lăsănd in urma sa o zare lumi-
noasa. Barba lui de asemenea albă 'ei ajungea p(rnă la breu şi a-
coperea latul seu pept .. Din obraz se putea deosebi numai doi ochi
lucitori . ascunşi in fund, un nas frumos, o gură cu un zimbet dulce
şi o frunte reclicaUt; restul ern foarte urnit acopedt de perul bur-
bei. O manta albă: ele lănă groasă, încinsă printr'un breu lat de
pele, înveli pe căMtor. - "Fie-mi binec uventat o munte ! zise el
.
dupi:i o pauză lungă; au trecut de 11cum căteva veacuri de căncl
'
te-am vezut; urnite generaţii s'au stins, de cănd m'am urcat pen-
tru ultima oarft pe verful teu. Nu te am uitat pe tine iubite şi
prietene Carrnel! Ii1că mai meriţi acest nume - divin; poa1a ta se
odihneşte incă pe flori din culorile cele mai frumoase, respăndind
un miros elin cele mai plăcute ; încă mai eşti încins ele către ma-
slinii cei gustoşi, şi verful teu mai este încă încoronat ele brazii
cei verzi ! •
Ploaia se versa in şiroaie, puterea · furtunci se m1"treadin ce
in ce, un tr1"tsnet urmâ celuilalt. Fulgeri repezi străbătură masele
negre de nouri. Vicolul ajunse la culmea sa. Dar la căletorul nostn~
nu-i păsa de loc.. ele aceste revolte ale naturei, liniştit păşia îna-
inte pănă ce ajunse la verful muntelui Garmel.
Incăntat,· cu braţe întinse privi in giurul seu.
- "Pentru mine reîncepu el , nu există niciun întuneric,
ochiul meu ii străbate; înaintea mea zăresc pe măndrul Liba-
non cu chedrii sei majestoşi şi cu verfurile sale pline de omet,
care ajung pănă la nouri. In sUtnga-mi vM marea spumegăndă
sbiciulată de furtună, cum de face unde, ferbe şi-şi ridică vnlurile
sale pană la nouri. In dosul meu se întinde ca o grădină plăcuUi
a lui D-zeu, plăcuta vale Şaron şi şesul iucăntător Şafelot, cu
"toate florile şi i:rinii lui, cu copacii sei ele finic şi maslin, .cu toate
oraşele şi fluviile sele. In dreapta me salută betrănnl Tabor, 1esul
Israel, prietenescul Iordan şi Chermon cel plin cu omet. Frnmoastt
eşti, ţara splendoarei, tu ţară sfăntă !"
Căletorul nostru tăcu, işi plecâ capul, o lacrimă strk\.luci din
-" Vei cădea sănta Palestină, vei cădea din cauza pecatului
 -32 -
copiiior tei ; veî cădea prin poporul Tiberului, acăraia Vultur işî
intinde ghiarele sale peste tot p{imentul. J udaismul deacuma este
produ ctiv, dup{L un secol va naşte o fică, care va nimici p[\gănis­
mul, diir cure va pricinui durere şi necaz insăşi mumei. -- VM'
de pe acum pe betrăna mama fugind de dinaintea ficei sale tinere
de la o parte a pămentului la cealaltă , ved pe . fica cum plină de
bucurie pregt'Lteşte în gr{tmadă ruguri, pentru mama şi cum alungă
ş i pri goneşte pe acea biată mamă clin ţară in ţară cu sabia scoasă
~i srmgerăndă . Dar O-zeu nu este nici iu furtuna prigonirei, nici
in flacăra rugurilor arzende ! Abie elupă mii de ani In(!rna şi ticu
vor ajunge a trăi in bună inţelegere ; abie ntunce se va s[tVărşi acea,
pentrn care secolul prezent face mceputul ; abie atunci va deveni
această zidire, pentru care timpul ele faţt'i pune piatra fundamen-
tam, teniplul cel sacru al popoarelor; ntunce se va auzi peste tot
universul un resunet eşit clin gura tuturor oamenilor: Domnul e a-
deveratul D-zeu ! Atunce abie va uni ' iubirea p~ toţ,i oamenii, căci
Domnul este in şop1iirea cea încetă şi lin{L a iubirei, a tolernnţei
ş i a păcei, izvorul celei mai mari iubiri."
Astfel vorbi proorocul Ilie, eternul căletor, trimesul lui D-zeu,
ingernl cel bun al omenirei
F urtuna numai văjia, vicolul incetase, ploaia numai cădea·
Luna privi p ăndindă prin nouri , ici cole scânteiară luminele slabe
nle cernlui, un miros ele balsam u1hplu eterul. O tăcere profund/I
şi sacrfL domni pest e văi si munţi. "Aici e D-zeu, zise Ilie. Haide
acum la acela, care are trebuinţă de ajutorul meu."
II
GROATA
Muntele Carmel, sau dup{L cum se numeşte astăzi Dşebel­
Mucata, se ridică ca la 1500 de picioare peste nivelul mării . In
part ea despre apus are o mulţime de groitte, un1tdin trensele lun gă
de 20 paşi şi lată de 15 paşi, poartă încă şi asfazi numele de
Groata lui Ilie. O de schizetură acoperită cu diferite tufişuri duce in
interiorul ei.
In timpul furtunei de care am vorbit in capitolul 1necedent
se gLisi la intrarea acestei groate o grupă de oameni, care cautâ
aice adăpost, fiind apucată de vicolul fără veste. Cu toţii erau inăr­
maţi, ţiind in mijlocul lor o femee de o statură nobilă şi pri.Yire
-33-
majestoasă, acăreia faţă era acoperită cu un vei. Unul dintre a-
ce1ti in ănu nţ.i era un barbat sdravău de aproape 50 ani. Privirea
ochilor lui aşezaţi in fund a.retau viclenie; nasul seu gărbov, ca :;i,-
cel a unui vultur , acoperi, sau mai bine zis, l:\sâ in umbră buza-i
superioad ., subţire, strimtlL, trasii in sus; şi un rend de dinţi prin
care se a furiş a un zirnbet de hi e n ă eşi t din gura lui lată, care fiirii
voi[Lpricinuea fiori şi teamK L.
Ce il alţi tovarăşi păreau a-i fi s upu şi. In cea ce privea femea .
se putea conchide dop[L poziţia ei majestoasii că a p a.rţin ea unui rang
mare, ear suspinele scoase din peptul ei apiisat dădea u a înţelege
că nu e fericită .
' - · Ce dra cn ! nu mai înce tează od ~tă fultuna asta bl fis tămată,
zise barbatul care piirea a fi cornand,mtul gruv ei; elementel e au
sci\pat din l anţuril e lor şi se am en inţă unele pe alt ele ca ş i cum
ar voi sii se iughiUt. Ploaia, curge in şiroaie ca şi cănd s'ar reinoi
potopul din ti1upurile lui Noe. Daeii nu ne ar fi silit blis temata
asta de fortun ri de a re m ănea in această g roapă, de urnit puteam
ajunge la ţinta căH\tori e i noastr e.
- Ionata n ! zise fcmN, cu o voace sonoară şi bliinclă, Iona-
tan, furtuna e resuflarea de rn ă.o ie a D-zeirei ; revolta elementelor
semnul că se nimi ceşte voinţa omului; ploaia - lacrimi pe care
ei var stt cerni plăn ge nd pentrn fiul neomenos, care pune pe mama
in lant11ri pentru frat ele care inchide 11e fratele seu in te mnită,
' ' '
pentrn fiul care necinsteşte amintir ea renumitului seu tată., in fine
pentrn poporul care este lasat in voia reut[Lţii şi a resbunărei tale
crude şi singeroase.
- Nobilă regini't! respnnse Ionatan, admir arta ta elocuentă,
cinstesc dur erea ta ş i j ăl esc trist .a ta sourtă. Eu ascult pe Domnul ,
şi regele meu Aristobul, care este fiul teu şi care mi-a poruncit de
a te conduce acolo, unde iţi vn. fi cu putin ţ[L s{Lte odihneşti de os-
teneala şi necaz urile guvern ărci. Am , chez~şuit cu viaţa mea adu-
cerea lu implinire ,l aceste i poronce; căci, adaose el cu batjocudl,
1
regele fiul teu e un fiu bun ş i gingaş care crnţr1 viaţ,a şi s ă nrita,­
tea ta. E convins cfL m ăna ta g ingnş ă e prea sl abă d,e a purta sa-
bia şi sceptrul, că tronul pe care l'au întemeiat Hircan barbatul
teu e prea m ăreţ pentru tine. F:triseii sunt duşmanii diu ~ăuutru
şi Grecii inimicii din afară a acestui tron, şi numai miina puternică
3
 -34-
şi bărbătească a lui Aristobul ar fi in stare să-i ţie in freu şi să-i
domolească.
- O, insultă ! esclamâ Sriloine Alexandera nenorocita soţie
a marelui Iohan Ilircan, pentru că fiul meu voeşte sii fie sigur de
tronul răpit de la muma sa, me trimete in temniţă , pentru ca
muma să nu găseasdL resbunători, pune pe' fratele seu in lanţuri,
pentru că Fariseii menţinetorii credinţ.ei strămoşeşti vrăjmaşii Ele-
nelor pag[mi, să poată fi apăsaţi şi nimiciţi pleacă urechia sa şoap 7
telor tale reuti:icioase! Tu te pricepi să deslegi furtuna suferinţilor
in inimele regilor. O de ar vra D-7.eu ca să indrepte inima fiului
meu pentru m ă ntuirea poporului seu, ca să poarte coroana lui Iuda
cu cea mai mare glorie ! Eu năzuesc să capăt o coroană mai înaltă,
coroana odihnei, a păcei eterne şi a fericirei vecinice. Pe tine ănse
netrebnicule, nelegiuitul4l,srLte sdrobească D-zeu cu unul din trăs­
netele sale.-Şi ca şi cum cerul ar fi voit să o asculte, străbătu o
lumină alMstrie prin deschizetura grotei in formă <le zigzag, un
trăsnet bubuitor făcu bolta s/1 se ·cutremure; muntele ce se afla de-
asupra capului lor se sgudui puternic, şi o piatră risipită dintr'o
stăncă căzu la picioarele lui Ionatan.
I
- · Ha netrebnicule! D-zeu m'a ascultat, esclămâ regina in-
cruţişănd m[tnele.
Toţi eei-lalţi cari ernu de faţă cuprinşi de spaimă scoaseră
ţipete inspăimăntiHoare . .Numai Jonatan remase cu singe rece şi ne-
turburat.
- De loc nu, respunse el cu sănge rece, nu vorbi de cer -
intemplarea, şi lntemplarea nu te-a ascultat, sunt nevătămat. D-.zeu
nu . se amestecă in trebile oamenilor, el e domnul cerului, ei insă
domnii pămentului. Pentru a menţine pacea şi ordinea sunt oamenii
inzestraţi cu putere şi inţelepciune. Inţelepciunea face legi, puterea
procură respect şi sdrobeşte pe cei ce nu le ţin.
- Taci infame Zadacheu, esclămâ regina infu rietă, taci nu
insulta D-zeirea cu principiile tale păgăne. Nu profana acest loc
sfănt unde a fost odată sUtVitnumele lui D-zeu, şi unde au fost
daţi ele ruşine adoratorii lui Baal. Tremur[L inaintea acestui D-zeu,
te va găsi şi-ţi va sdrobi capul pentru faptele tale şi lucrfLri!etale
reutăcioase .
- Nu ne vom sfădi regină pioas{Lşi credincioasfL,zise Jonatan.
- 35- -
Acleverat eu sunt un Zaclucheu; dar de ce să fi m ttnietă din această
cauzii asupra mea? de ce să fie Salome mănietă asupra lui Jonatan,
<lupăce ins iiş i Hircan marele şi sublimul teu barbut a fost şi el Za-
ducheu? Da, el era mare şi puternic. Din inteipplare a reuşit secta
F'ariseă să căştige favoarea sa, voiau să-i păteze numele şi gloria;
deacea a ştiut să scuture de pe sine intr'un mod atăt de inţelept,
această lucire fermecă.toară de ţinţari ce 'l inconjnrau; deacea i-a
calcat cu putere in picioare.
- I-a că.leat, d1ci o viperă. reutăcioasă i-a insuflat veninul.
pentru că un calomniator zelos eleresbunare i-a insuflat ura contra
poporului seu credincios. Tu erai această viperă, tu erai acel ca-
lomniator, esclamâ regina cu dispreţ, tn erai demonal continuâ ea,
care ai făcut pc Hircan ca s[L-Şi păteze miinele sale curate cn sin-
gele poporului seu. Tu te-ai slujit de acuzarea ft:enetică a lui Eleazer,
care era condus de fanatismul cel orb contra regelui pentru a ni-
mici pe nevinovaţii Farisei. Pentru că ei s'au purtat cu indurare şi
uu cu cruzime contra freneticului Eleazer, i-ai părit Ia regele că
s'ar fi înţeles intre clen~ii. Pentru }nt ia oară au ars ouse de oameni
pe locurile ele judecată a Judeei, pentru inteia oară lăsâ un Ma-
caveu să se masacreze mii de oameni din poporul seu. Profesorii
cei mai inţelepţi căzur~ ca. victime, să11gerăncl sub săbiile şi lăncile
Znducheilor. Numai lui Josua fiul lui Perachies şi prietenului seu
Natan din Aribela li a succes să fugii in Egipet. Dar Hircan s'a.
căit foarte de această faptă singeroasă pe patul seu de moarte. Acuma
el se află înaintea lui D-zeu pentru a te acuza pe tine ca adeve-
ratul antor a acestor crime.
- Nu me tem de această acuzare, respunse Jonatan cu bat-
jowră.. Noi Zaducheii nu visăm de o altă. lume şi nici de un jude-
cător ce s'a.r afla acolo. Hircan e inmormentat in mormentul stremo-
moşilor sei, s'a întors la pitrnent şi nu duce in cer nici o acuzare
in ~ontra mea. Dilr eu trăesc nobilă regină, şi căt timp trăesc sunt
stiipăn peste lucrftrile mele, şi n'am alt judecător peste mine, de ciit
judecata mea. Dar unele oare ne vor duce toate aceste? Timpul
trece, vicolul a incetat, haide să ne pornim. Holla ! băeţi, înainte.
Făclia cea midL pe care o avură cu sine căletorii, lumină puţin
de tot încăperea clin l[rnntru a groatei, şi aceastrLlumina nestabilă
făcea cu neputinţă să se deosebească bine toate obiectele. Deacea.
 - 36 -
nici unul din grupă, nu z ări de mai inainte o figură in partea. din _
fund a groatri în dosul unui stălp untur a), pc care se rezema toate
bolta groatei, de d\t numai in momentul de a eşi de acolo cănd J e-
natan esclămâ cuvcntul de „Holla !" - Eşi u ~ se puse intr e regina
şi Zaducheul şi escliimâ cu o voace tremur itndă ele mft.nie : ,,Cinn
indrăsneşte să puc m ă na cn obr&znicic pe regin:i Jndeei? Care e
acel inclrăs n e ţ ca s(L du că lfl. închisoare pe soţia lui Hircan? lnupoi
voi servi c umpăraţi, re tra gc ţi-ve din,tintea unsei lui D-zeu !"
- Ha ! esclămâ reginit spihie tă Josua ! prietene credincios,
şopti Salome, nesocotitule, eşt.i pierdut.
- Suntem trădaţi esclămâ Zaducheul, încoace b iie ţi, apucaţi-l,
fere caţi-l, nu-l rnsaţi · să scape.
O bucurie satanicii se l ă. ţi peste triisrtturilc sale sehimonosite.
el scoase un strigăt diabolic, inciit pi'i reţii groatei · resunară:" Tu a.ice
in Pslestina? Tu profesorn renumit nu eş ti in Egipet? In fine te-am
prins pe tine profesorul cel mai laudat nl popornlui ! unde 'ţi
sunt prietenii ce i-ai ciipătat prin post ul teu de profesor? Haide,
cată să-ţ,i faci odată o idee şi ele partea mea cea bunii. Acuma eşti
in puterea mea şi eu te dau ele ru ş in e impreuniî. cu doct.ri11 ck tale.
- Jonatan respunse Josua lini ş tit şi cn b l ii nd eţ{L, iţi ert bat-
jocura ş i insulta ce-mi faci. Pas iuni selbatice te duc dintr 'o pră­
p:ls tie la cea-faltă; o ură neimpf1catri te orb e şte. la-me pe mine ca
jertfă spre satisfacerea măniei; dar l asă Jiben a ceastă femee nobilii
care este regina ta. Te rog in numele lui D-zeu, de a nu îndeplini
o faptă atăt de nelegi uită precum e acea pe care vrei sfto săvăr­
şeşti contra Salomei.
- Destul ai flecărit, respnuse Jonatan cu m{mie, Meţi puneţi .
măna. pe prostul ăsta.
Căt,i-va dintre armaţii se aruncară asupra lui Josua ca să'l­
apuce, dar se retrase ră ln moment plini de spaim{1şi groază cil gura
des chi să_ şi perul sbirlit.
- Cum? voi I nşilor! strigâ Jonntnll plin de rn ănie. Cum, ve
retra geţi fricoşilor? fu g iţi de un om de~armnt? Haide tic fdoşilor
voiu s'o încerc singur.
Plin de furie se 11. rnncâ asupra lui Josua, dar rernas:1cleodntfL
pe loc ca lovit de tr (1snet; brnţele ci re că zură fttrii, putere, capuJ
seu se plecâ spre piept, întregul seu corp tremura. Barbatul cu
- 37 -
mn.ntaua cea albă şi breul cel lat de pcle sta dinaintea , lui Josua
ca o statu ă cu braţel e intinse spre densul şi cu o privire amenin-
ţ[tto a ră.
- Ce cauţi aice? esclarnâ Zaduchenl cu o voace tre mură toară.
- De a scăp1.1, pe acesta respunse Ilie n ăduşit. Josua apar-
tine omenirei încă un secol. Cuvintele doctrinei sale pe care tn ,le
;i despreţuit cu atata obrăznicie, vor conduce odntr1 omenirea cătrii
perfecţiă şi fericire, ele cupi·ind iu strucţ,ia şi civ ili saţ i a, iubirea uni-
versal ă şi prietenie, dreptate şi indul genţă , blăndeţă şi tol eranţi i.
Aceast ă însă, adaugi el aretă nd că tră Salome, iţi aparţine ţi e, ea
merge acolo unde o chenm~.urzita. Ea-ţi -o şi pl eacă . - ·Me vei ve-
dea ind1 odatii, dar atuuci pentru ultima oară, ' strig& el Zaduche-
lui, care fugia tră g end dupft sine pe nenorocita regin ă .
Josua nu putu vedea nimic din toate aceste. El nu putu pri-
cepe care era cauza pentrn cnre Jonatan părăs i se groata cil aşa
.
~~lli.
In g ro a tă se fă cu tăc e re. Josiia căzu ameţ,it la p{1m ent şi adormi,
Barbat ul cu mant:;wa alM şi breul cel lat ei siirutâ ochii şi fruntea,
in timp ce zise : ,,Dormi liniş t it p ă n :\. cc prietenul va veni la tine
şi te va tr ezi ca s ă fie martor ocular unor evenimente singeroase.
Aurora timpului, lumina adeverului clonn in spiritnl teu. O! de ar
înţel ege-o oamenii I -- Astfel vorbind Ilie, se fflcu nevezut clin groatti·
III
RABI JOSUA
Inninte de a continua cu istorisir ea ele faţr1, tr cbue să deslu ş im
mai intei cetitorul nostru ,osuprn stărei de atonce a poporului Is-
raelit.
Cuceritorul Macedonian aduse cu siue in Asia n ă ravurile şi
' .
civilisatia Elenr1.Palosul seu birni popoarele; s, tiinţa ş i art ele in- '
'
vinserl1 întunericul care invelise pănă ntunce Asia, pc dmd vi eţuia
incă eroul care introduse ace astă mare schimbare ; cu atăta mai
mult dup ă moartea sa c[1nddiferitele popoare v eniră c1in ce in ce
in contact mai deapron.pe prin resboaiele ş i luptele u1:m aş'i lor sei·
Egipetul şi o parte elîn Asia deveniră reşedinţa luminei ş i a civili-
zaţiei de atunce. Aristotel, Plato, Socrat şi ceilalţi filosofi eleni in-

-38-
veţară pe popoarele să găndească şi tăcură in acest chip o revoltă
mare in spiritele umane.
Aristotel făcu pe omul mai cunoscut cu pămentul, de vreme
ce Sacrat aduse ,pe păment filosofia din cer, pentru a-i da lovitura
mortalft. Joie Olimpianul perdu mărirea sa şi zeii furit siliţi a renunţa
la însemnătatea lor. Pr1.gănismul nu mai era o religie, ci se prefăcu
in politică, in mijloace spre a subjuga popoarele şi a mări Elenis-
mul. Prin lumina ştiinţelor naturale se nimiciră întunecoasele fisio-
nomii a zeităţilor; principiele morale înlăturară ·serbătorile închi-
puite şi năravurile mistice. Păgănismul ce e drept mai exist11,înc ă ,
dar spiritul seu perise de mult. Mai vieţuia numai in politică, in
arta plastică civilizată şi in poesie.
In astfel de împrejurări era peRte putinţă ca şi Judaismul să.
fi remas neatins de această mişcare spirituală gen e rală, cu atăta mai
mult cu căt esenţa religiei şi maximele' sale mora.le se potriveau
foarte cu filosofia elenă. Intr'un chip amical timie Judaismul cătră
ştiinţa elenă şi adoptâ odată cu ştiinţa, limba şi obiceiurile elene.
Acr,astă înţelegere mutuală durâ 1ung timp, pănă politica asvirli de
pe densa masca şi întinse măna ei rece şi puternică cătră Judaismul,
spre a 'l contopi cu Elenismul, spre a inlătura pe Jehova din templu
şi a pune pe Jupiter in locul seu.
Antiocj:iEpifan voi să pue in aplicare ar.eet plan, prin can
provocâ resboi ul singeros a libertăţii sub Hasrnonei, in dauua Ele-
nilor şi favoarea Evreilor.
In timpul acestui resboiu sfirşit abie sub Johnn Hircan, nu re-
mase spiritul Judaisrnului in lăncezire. Imprejur[uile au făcut ne-
cesare mai multe reforme; multe lucruri la care nici că se gi\ndra
cineva mai inaintc, se prefecură cu totul.. Partide de cultură se for-
mare printre Evrei. Una recunoscend Mosaismul ca temeiul Juda-
. ismnlui, lepăda ori-ce explicare verbală a acestuia , susţinută prin
tradiţie; altă parte inaintată in sinul J udaismului găsi însă de cuviinţa
a întări Judaismul· in formele vechei sale tradiţii şi a'l apera astfel
in contra orc[trei ameninţări din pa rtea Elenismului Speranţa na-
ţională nu era indi adusă in 1mplinire, cu toate că Israeliţii au fost
t' libe1'aţi de dttră Hasmonei, şi cu o u erăbdare nespusă mai aşteptan
un descendent a regelui David, ati.it de mult lăudat de cătră prooroci.
O altă parte dintre Israeliţi susţinea din contra cu tărie Mo-
- ~g -
saismul verbal şi literal. Ei purtau o· ură contra orcărei explicări
şi tradiţie ~i opriră prin aceasta arce de&voltarefauntrică, nimiciră ,
orice scăntee de viaţă a unui progres spiritual, pe cănd formele
tradiţ,ionale fură inlaţurate şi schimbate după timp şi imprejurări.
Ei nu nădăjduiau in împ ărăţia unui Mesias, şi se sileau din toate
puterile ele a menţine acea ce au dobăndit şi de a o lăţi după
putinţă.
O a treia parte se folosi de ştiinţa elenă ca singurul mod de
a recunoaşte religia după principiile Mosaismului; ca făclie, spre
a lumina acleverata credinţă, spre a dr,osebi aceea ce tradiţia ne
a transmis ca acleverat şi curat, sau neadeverat şi necurat, spre
a aduce cunoştinţă in viaţa religioasă şi a depărta din ea ori ce
sfănţenie mecanică, fără sentime11t. Şi aceştia crezură in împărăţia
unui Mesia, dar care după denşii consta. in o imp{trăţie spirituală.
Ci·edeauin nemurirea şi măntuirea sufletului, şi in curăţirea peca-
telor printr'o hotărire generală a ~oinţei lui D-zeu.
Astfel se formase in Judaism trei secte principale : Farisei,
Zaditchei, şi Eseeni, cari cu timpul se separară din ce in ce mai
mult, dar fără a se impedica şi supera unii pe alţii. Dar această
stare nu putu ţine lung timp, căci fie-care din aceste secte căpătâ
cu timpul un cerc mai intins de acţiune. In contactul lor zilnic
o ciocnire era neaperată, şi de aci se iscâ un resboiu lung şi crăn­
cen foarte trist pentru Juclaism.
O astfel de ciocnire avu loc in timpul domniei lui Iohan
Hircan, care de şi Fariseu era totuşi un principe bun şi drept pen-
tru Zaduchei.
Ionatan_bogat, ambiţ.ios, pizmaş, viclean, şi intrigant, un fa-
vorit alui Hircan, el intărita mereu pe acesta contra Fariseilor făcen­
clu'i să creadă că Fariseii sunt nemulţumiţi cu guvernul seu, că in-
tărătă popornl contra lui şi că se găndesc la trădare. Din nefericire
dădu regele căteva porunci, care aduseră clasei muncitoare oare-
cai·i restricţiuni in exercitarea meseriei sale, ear altele causară
urcarea preţului nutrim1mtelor neaperate şi rezultatul lor firesc era
isbucnirea unei revolte in popor contra regelui.
Ionatan se sili atuncea să facă pe regele a crede că revolta se
<latoreşte Fariseilor. Pentru ai dovedi aceasta el hoteri să dea un
prănz la care să invite pe cei mai de căpitenie Farisei. Intre acestia se
I
 -40-
gfisia unnl numit şi Eleazer, uu om reutăcios, iubitor de ceartă şi
totodatii un mare fanatic, bazat pe aceasta urr.i Ionatan un plan
satanic. După ce iritase p ă n ă la extrem fanatismul acestui om,
indup:,'.câ apoi pe Hircan, ca sri provoace pe cei de faţă sfi declare
L'iră sfial[i, liber şi deschis, cauza pentru care şi-a at ras nemul-
tumirca poporului.
' Toţi invitaţii ziseră atunci intr'un glas : "D-zeu sr.i ţie viaţa
Domnului ş i regelui nostru ! Poporul teu trăeş te fericit sub domnia
t,, înţeleaptă. şi părintească. Pacea, prosperitatea, ntate rnarea , gloria
r;;i mărirea sa o dntoreşte spadei ş i inţelepciunei tale. De la Libanon
pă nii la Beer -· SMba, ele la Iordan păn[i la Marea Int emr,., nu e
nici unul din poporul teu, care n'ar fi gata ca să s~uifice totul cu
bucurie pentru marele seu rege !"
Atunci se ridicâ fanaticul Eleazer, se puse cu indrăs nială îna-
intea regelui, r;;i-i zise : ,,Dacă tu vo eşti să fi un rege just şi pios,
atunci te mulţ. um eşte numai cu coroana regeasci, care împodo-
beşte capul t eu; dar depune fruntarul de aur ş i mitra preoţească.
Capul teu nu e demn să le poarte. Mama ta a fost prizioneră îna-
intea na.şterei tale, tu eşti un chcilal, prin tuma.re nedemn de pre-
o ţi e după. lege."
Spaima şi frica cuprinse pe cei de faţă cănd Eleazer pronunţâ a-
ceste cuvinte, numai Ionatan se bucurâ. Cu toţi îşi aţintirit pri-
virile di nd spre vorbitorul îndră zn e ţ, dmd spre rege. Căte-va minute
domni o ti:icere mortală; chiar regina Salome care era faţă se in-
fiorâ şi deveni palidă.
In acest moment era Hircan demn de 1rnmele"de mare." Fără
mănie, m ăreţ, cu o demnitate majestoasă se puse el inaintea lp:i
Iosua fiul lui Peracheis ş i a lui Nata.n: ,,Voi prezid enţ.i ai Sanhe-
drinului aţi auzit acuzarea care mi s'a făcut. Sanhedrinul mi-a
dat de bun(L·voie coroana Judeei in numele poporului meu. Mitra
preoţiasdi mi-a pus-o singur D-zeu in cap, 'ea este o mo ş tenire
p rimită de la p{trinţii rneL Poruncesc dar ca această sală să se
transforme intr'o sală de jnd ecată, aice unde cupa circulă cu atăta
veselie să-ş i ia loc ju stiţia. Chemaţi incohce pe toţi membrii -San-
hedrin ului pentru a judeca pe regele vostru care se pune de bun ă
voie la dispoziţia justiţ ie i."
Iosua şi Natan se supuseră. Acuzările lui Eleazer fură dec-
-41 -··
}arate ca fără. valoare ; el fu condamnat la biciuire şi închisoare.
Acest vet1lict induriitor superâ pe regele. Ionatan acuzâ acum pe
Farisei pe faţ ă c[i ar fi înţel eş i in ascuns cu ind1;lizneţul Eleazer.
-- Ha trMătorilor, esclamâ el, astfel stimaţi voi demnitatea
n'.gelui voslrn? De zece ori a meritat mizerabilul cela moartea,
111oart ea amară prin torture. Nerncrnicnl s'a. revoltat contra re-
gd ui ş i a p(\1:rituit greu contra demnităţii sale sfinte.
Atunci :,e rididt Iosua ş i replicfi cu blrtnd eţă , dar cu ferrni-
ti,te : ,,Dreptat ea e afacerea D-zeirei , , el a pronun'ţat dreptatea in
h•gi ; chiar 11ronunţe nd dreptatea el este blăiui şi bun. El pedep-
sc:}te o fa!>lă. rea, care i svoreşte dintr'o inim ă re utăcioas[i. Eleazer
a g reşit, dar 11'a avut inte nţii rele..Pedeapsa c potrivitf:tcu greş1tl a sa."
Regele m ăniat, esclarnâ cu o voace puternică: ,,Da·netrebnicule
de Iosua, tu ~i cu Fariseii tei sunteţi trădritori. Periţi-mi <linfaţă c11
nelegiuitul acuzator, la rug ! jos cu toţi l<'ariseii !" In zadai' se rugfi
regina pent111 uşurarea pedepsei,' porunca regelui se indeplini în-
tocmai. Elazer fu ars de viu, ear l<'ariseii masacraţi.
Regina in s păi n1 enta tă, fugi cu moartea in inimă dinaintea
• acelui masacru înfiorător, trăgend după sine pe Iosua : ,,Urmeazil-
rne şo pti ea, te scap." Regina se ţinu de cuvent. Iosua şi Natan scăparft
de masacru ~i fug iră împreună la Egipet.
Hircan insă deveni din · acel timp Zaducheu, p_rigonipe Fa-
risei, aprins fiind mai cu samă contra profesorilor lor, şi opri sub osinda
m o rţii !{iţirea doctrinelor Fari:;ee.
IV
SIMON FIUL f__,UIŞET ACH
Iosua do1111iastfel am eţit o oarrt şi mai bine, in urma sceue1
povestitri iu capitolul al doilea, cănd intrâ la el in groată un
bftrbat ţiind o. lampft aprinsii in m[mii şi umblftncl.cu mare pre-
vedere.
Bărbatul ecesta era de o statură inaWi şi sdravănă. Pe pep-
tul seu lat şi umerii lui spetoşi se od"ihnicu mă ndrie un cap im-
podobit cu bucle negre, ce treceau peste grumaz- şi cari ar fi făcut
onoate unui Sirnson sau Absalon. Fruntea sa era mare şi libcr[t,
· ochii lui triidau un spirit viu şi o hotărire fermfi, sprincenele
sale dese şi negre aretau asprime, deşi gura sit zimbitoară do-
3*
 - 42 -
vedi mai mult blăndeţă. Numera abie tr eizeci de ani pe atunce.
Acest Mrbat era Simon fiul lui Şetach, discipolul lui Iosua,
care veni acolo sil caute ş i să salute pe profesorul seu întors din
Egipet.-- Iosua reveni in patria sa in secret, fiind provocat de Simon,
care spera că Fariseii s'e vor bucura d e o soartă mai bună. după
moart ea lui Hircan.
Sin1on găsi pe profesorul seu incft dormh1d ş i vis{tnd grea.
EI ii sărutu cu blrtnd eţă pe frunte ş i observfi. cu pliicere tr iistltu-
rile sale pioase şi iubite.
- Fie-mi binevoit zise el mi şca t, fie- mi uinevcnit o tu b ă r­
bat pios. Binecuventat fie Domnul, care îmi permite să-ti ved
'
faţa ta.
'
Iosua se deş teptâ.
Simon ei întinse mfma ziccnd : ,,];>a ce ţi e domnul şi profesorul
meu, binecuventa fa fie sosirea ta."
- D-zeu să te bincclivinteze Jiul meu, r epunse Iosua. Pacea '
nu domne ş te in aceastft ţ;ară , bl ăs tc mul mi.\ urmeazt't ş i aice.
. ...- Ai fi visat greu scumpul meu profesor, intrcbft Simor1
rngrl)It. j - · Pentru că ar caş ul care a slobozit sf,geata, nu mai poate face
Iosua dă du din cap in timp ce zise cu tri steUt: Nu fiu]
' . ' " '
meu, n'am visat. Realitatea infiorătoară s'a pus inaintea sufietului
rneu şi in somn. O fiul meu, in a.c eas tă ţarii s'au d esfăcut toat e
lanţurile natur ei, poruncile divine sunt călca t e in picioare. Copii
sci sunt mai depravaţi ele căt animalele din pMure.
- Ce ţi s'a intemplat iubite maest re·? intreb(t Simon. - Iosua
ei povesti tot acea ce am relat at la locul seu.
-- Cam? esclamft discipolul plin ele spaimt't, cum? tu te ai in-
telnit cu Ionatan?
Da fiul meu, respunse Iosua.
Atunce nu mai eşti sigur in aceast(t g roată, tată, zise
Simon.
- Cred cft nici aiure in as tă ţară , respunse Iosua cu tris-
teţ{t . Fiul meu ada use el, ele nude vine că eu giisesc toate cu totul
altfel cle cum mi-ai raportat ? Credeam că voiu saluta pe Salome
ca reg ină ş i o găses c incateuatrt, · credeam c ă reutatea s'ar fi stir-
pit lleacum din Palestina, ş i o ved {w d t mai puternică dedit or d md ?
- 43 -
- Pentru crt orice ren dii n aş te re unui alt reu, respun::;e
Simon. Accasttl faptă rea trage dupii, sine urm ă ri rele. Vina aduce
cu si11eblestemul, pecatnl cfa naş tere unui alt pcca't. Din singele
ce a curs la acel prănz fatal .se nilscu blestemul, care căz u şi
asupra lui Hircan i.\.n s u ş i. Acest singe a imp ărţ.it poporul in doue
pi'trţi, pe care nu le mai poate uni nici o putere umanii. O priipiis-
tie adăn cft desparte acum aceste clone tabere , aceasta o simţi in-
' el ată şi bctri'.t nul Hircan. El era mai inainte regele unui singur
popor mare, de vreme CCmai ti:'t rziu deveni căpitan ul unei singure
partide. Din resbunare a trecut el la Zaducheism, dar in inimil
şi' din convigere rernasc el tot Fariseu. El impiirţi a porunci de prigonire
contra partidei noastre, dar inima lui ei sîngera, . co n ş tiinţa sa ei
se revolta cu trtric ş i striga resbitn(l,re. Viitorul el infiora, el vezu
ferb6nd luptele civile , acftror flacăre au atins ăn su şi casa lui şi
el singur a dat impulzul la toate aceste.
- De ce clar nu s'a reintors Hircan clin drumul seu reu-
tăcios ? intr ebâ Iosua.
::;ă. se reîn to a rcă indilrct, respunse Sirnon. ·Nu mai ern in puterea
lui I-Iircan ele a reuni aceeace des piî rţisc prin versare de singc.
Regele nu mai avea nici o odihnii ; posomorit şi tri st îşi petrecu
el 'r estul vie ţii sale, grijd c apăsa u spiritul seu m ă reţ, vermelc
con ş tiinţei ei rodea să n{tta tea ; el vezu apropiindu-se sfirşitul vic-
ţe i sale.
- Biete prinţ vrednic de plins , esclamâ Iosua cu triste ţ~t ·
Acolo a ajuns in fine ş i Hircan, acela care u. sfirşit . Hrpta pe11tru
libertate, fundatorul unui regat, -invingetorul Samarita.uilor şi Cou-
vertitornl Edomiţilor?
- Da iubite profesore, 'zise Simon, acolo ajunge omul prin
propria sa vin ă , cu toate dt e rege. Ajunse zioa erti\.rei pecatelor,
dar Hircan nu se mai înveseli. In ză dar il primi poporul cu chiote de
bucurie la intr area sa în templu, in zădar se rugft el pentru viaţa şi
binecuventarea regelui ; el rcmase tr ist ş i a m ă rit . Trist intr â el in sfin-
tul lo r.aş, palid ş i posomorit eş i el cleacolo. O vedenie i-a prorocit
ca urm a ş pe fiul seu fanai, cel mai puţin iubit dintre toţi
fii lui. Accasttl intcmplare il hotiiri de a numi ca urmaş al
seu pe soţia sa, printr 'un decret anume întărit de Sauhedrin. In za-
 --44 -
efor îşi puse Ionatan în joc tot m eş teş ug ul intrigci sale, f:pţ·e a in-
dupleca pe regele sii.-şi schimbe hoWrirea, ci rcmase neinduplecat.
Ianai de care se. t1m1ea:işa de mult, el escomunicâ la Galilea. Hir-
can recomandâ femeei sale mod e rnţie ş i l!l trnde ţă ,' şi muri. Salornc
urmâ barbatului seu pe tronul fiul ci cel mai mare, Aristobul ca
mare preot. Salomc făcu să înceteze orce ·p erse cuţii, deacea scumpe
profesor t~-am p1:ovocat să te reintorci.
- - O! esclamâ Iosua cu durere, cum s'uu 11imil:itfrumoasele
noastre speran_ţe .
. - S e mănţa, sr1ngeroastta lni Hircan, continuâ Simon, iDcolţi
repede ş i nelegiuirea culese cu in1b el ş u ga re. Aristobul detronâ. pc
muma sa cu ajutorul lui Ionatan ~i a .Zaclucheilor lui. Pe dl)nsa ş i
pe fratele seu fanai i-a trimis la închisoare, dupike pe al doilea frate
al seu Ai1tigonl'a p~s în capul unei oaste din Iturea,c ar in contra
Fa1;iseilor a. poroncit persec uţii none. Dar totul nu e :mcă pierdut
aclausc Simon spre m ftng ăere. Aristobul şi-a ales pe AOra mea de
soţie, el o iubeşte şi o adoreazit. De Ia inima ei, de la spiritul ci
n ădft.jduesc totul. Ce e adeverat, Aristobul e ambiţios, pornit spre
mfoie şi resbună tor, dar de foarte multe ori nobil, rnihinimo s, vi-
teaz şi posede ă ncdi alte multe caliti\ ţi bune. Imprejuri\rilc şi mai
cu samft influenţa lui Ionatan l'au condus la atitfel de fapte nco-
me11oa~ .e; dar acensU\,influenţă a lui Ionatan va fi bi111it i.l de d itril
sora mea. Iub irea, a"ca fidt cercascii, va cscomunica 1lcmon11ldin
inima lui Aristobul, invingetorul lui Antioch Ciciceu se va rcin~
to:irce prin sora mea la elreptatc şi blitnckţtl.
Iosua dădu din cap cu întristare şi respunse : ,,Arii;tobula. ptt-
şit deja prea departe pc drnmul reului. Pintr c el şi binele s'a i1f11-
rişat fantoama numiUt politica. Accast,t a nimicit in sntktul seu iu-
birea filială şi i111 va putea fi inl ătu rată prin iubirea surorei tale.
1-\,mprea. puţ.in ă speranţ.rt şi de acc,t me reintorc in Egipct, unde
ce-i drept, deasemenea a p~t.runs desbinarea religioasii, dar nu pc
atăta in dit să cauzeze prigoniri singeroase şi mfteeln1i bestiale.
- Scum.pe profesor zis!:)Simon, nenorocirea te- a. făcut ca să
nu te mai încrezi iinsuşi convingerei tale; tu .m'ai invetat a.desa.ca
srl judec pe fiecare om dio partea sa cea bunft; de cc sit nu sperăm
că ş i Aristobul se va îndrepta, dmd ::;tim cft I)Osede si c:iliti\ti bu-
' foarte intMiti't Baris, z;iditft de Ilircau cel Marc, locul de rcz;i1h- 11 ţii
• ~
ne? Să pr~supunem că speranţa ne inşant, iu itccst caz trebuie s(t
- 45 - .
~
r·i in ('011 Hid c r;1ţ.i c stnrN1.boln(tvicio:rni.\ a regelui, care ne prezice o
domnie sc1i:fa. Antigon şi I::mai ne a.par atuncc ca preLcnd1·nţi.
ne la nobilul Antigon putem spern totul, din partea spulbcr,tt ului
L.tna.i din contra avem totlll de temut: Popor11lil iub eşte pc Ant i-
gon, car ci ln. reHdnl seu te adoad pe tine. Prez;enţa ta este mij-
locul, este treaptn, prin care Antigon se u,rcft pe tronul pă. ri n tesc
::;pre a procura patri ei pace}1. atrtt de necesarii. Da, adausc el, :ifa.rft
1le aceste m:1.ireclami't şi evenimentele de faţ(t prezenţa ta . Regina
Salomc liincczefite in închisoare, primejdii nrnri o ameninţă, ea a.re
uevoie de prieteni ca.ri se lucreze cu energie pentru eliberarea ei.
l'oporul e n c mulţnmit, rnurmnri:'tin tftcere, un rcsboiu c:ivil fii situ-
geros e in ajun sii. isbucncascft. Nnrnai tu favoritul seu eşti instare
sil--1 ţii in freu prin puterea elocvenţe i tnle convingetonr[t. F. mai
l.Jine să s uportă m apesarc,t unui rege de citt d t1 sfrăn arc,t unui 110-
por. Rcrnă i, o rcmil.i nobile profesor. Scapr1-ţi prietcu:t şi mutii.
a împiedica ca p ă rn e ntul sfi nţit al J ucleei s[t nu fie pittat de sin-
gele co11iilor sci.
Iosua se aruncâ in braţele discipolului seu csclllmti.ml: ,,Ai drep-
tate fiul meu, rcm/\11!"
- D-z;cu sii fie binccuventat ! zise Simon i ncrucişiind m(tnile,
dar ca sri te arcţi in puLlic ar inscrnna sii te arunci singur in pri-
mejdie. Nici aice nu mai poţ.i remi.inea lung timp. Ionatan s'nr pu-
tea întoarce foart e lesne ş i minuni nu se intcrnplii in fiecare dafa
Cunoşti , vila tatălui meu in apropiere de Doar in spre Nord tlc Tur-
nul-Straton unde a fost de sigur dusrt Solome ; te voiu conduce pe
' I
o cale cunoscută. nur~ai mie, unde vei fi ap{1rnt d eocamdată de ori
cc primejdie, şi unde voiu aduce clcascmenea pe tencr ul, nobilul şi
in driizn cţ ul Ant1puter şi al ţ i prieteni de a reginei, pentru a ne sfo-
t.ui imprcunii asupra mijloacelor de scUpare.
- Te urmez; fiul meu, z;ise Iosua, numrtide ar fi Domnul cu noi.
Profesorul ~i discipolul p ărăs irii groata rnergend rn ă n ti in m{1n[
1.
V
ARISTOBUL
La unghiul nord-ostic a. muutd11i tel)Jp]ului, se ridid. cct:i.tc,t
~i de in!irmarc a regilor din casa llas rnoncilor. Sub Hcrodcs fu ca

- 46 -
mt'tritiişi infrumo scţaUi., fiind cunoscută sub numele de Antonia,ca unul
din cele mai frumoase palaturi din acele vremi.
Poz iţia itcestei cetLi. ţi era aşafel, ctt 1tu nunwi s~ putea privi
de la densa cca mai mare parte a Ierusali1uului şi in curţile tem-
plului, ba ii ncă. se pute,i ajunge pc acolo in templu printr'o alee a-
co p e rită.
Cfiteva zile in urma evenimentelor povestite, păşeşte gilnditor
un barbat de vr'o 25 pănit b 26 de ani inbracat intr'uu halat de
materia cen mai finii, iu uw 1 din od:'îilc p:11:ttuluiiinpodobitt't cu 1111
lux ce putea exista ' numai in acele timpuri, ieşit din rnăna macs-
trilor rleni. AccastLiodaie era cea mai frumoasii din cet:itea Baris,
de unde se putea vede ornşul ş i templul p{mă in curt,ile acestui
din onnă.
Barbatul care păş ia gănditor in acea odaie era nalt şl svelt·
Faţa sa nobilă şi expresivă era palidă şi slaM; o slabă ro şaţă a-
coperea subit clin cănd in cănd obrajii lui palizi, cca ce vMeştc in
general existenţa unei boule. Fruntea sa era mare, ne,teclă, şi ex-
prima nobleţ.e şi demnitate; perul seu ci cădea in buci~ negre de-
asupra umeriler ş i-,ji mtingăea din că nd in căncl o barbft dea-
semene neagr{t, rotunzitft clupii moda elenii asemene acelora, care
V<'clcmpfmLi . ast.:izi pe statue. Ochii lui nrg rii, de şi pu,ţin aşezaţi
in fund, aruncau scăntei şi' vedeau spirit, curaj şi stii.ptinirc; gura
cea mică bine Wiatii şi iu ch i să peste care trecu .o zirnbirc de bat-
jocurii, părea c[t vo eşte a se rlcschicle nurnai pentru poroncii.. Acest
barbat era. I itcla Aristobul, fiul lui Iolian Hircan, regele Juclcilor.
Era dimin eaţiî., soarele resărin ş i revă.rsa lu111i11
n sa i11apar-
tamentul regelui, care fu mi eş urafa prin penlelclc din cel mai fiu
.bisus, interpletit cu I potrcte majcstoa se clin fire de aur şi argint.
Dupft puţin timp regele se opri şi zise: ,,Acrul c aice pre i-
[t şi scnin(l,
n ă duşit, imi ingrcuiaz~trespirarea, dimineaţa c fru1J10.1s
voesc să respir aer curnt, medicul meu luda mi-a recoma.nclat-o
foarte mult.-El dăd u la o parte perdeua cea grea şi respirâ cu plrt-
cere aerul parfumat al dimin eţei.
Se cufundft din hou pe g{rnduri. Trăsftturile sale palide reinvi-
arLi.din ce in cc mai mult. O roşaFt scâ 11 ti'w toară ci acoperi obrajii
ochii lui se măriră şi aruncau sc[tntei. Pulsul templelor tialc se umflâ,
- 47 -
figura-i deveni expres ivă . Toată înfăţiş area lui avea o expresi ă de
m,lrire şi maiestate, care insufla fară voie admirare şi temere.
- Ila! .esclamii el, cetatea mea sit întreacă acea .a lui David·
Baris sii. se ridice deasuprn Zionului. Aristobul tr ebuie sii devie
mai puternic de dit David· Ba.ris, monumentul ele amintire a putr-
rei şi miirir ci tafalui· meu, să devie pavăza popornlui meu şi spai-
ma duşmanului seu. O splendirle şi miîndrc fornsalim ! Tu eşti la
picioarele mele, cu toate palaturile şi rniiret,ia tn, voesc sii te in-
conj ur cu o str{ducire, care sft se vestească clepnrte, în univers.
Berbecele stt nu te mai rrtniascr1cu coarnele sa.le puternice, luilu-
bul a devenit un vultur, care rnpe cu ghiarele sale coarnele ber--
becului de pe capul seu putemic. Ha! el se va ridica, işi va întinde
aripele sale de le Marea Roşie pii.nă la Eufrat şi de la pustiul a-
rabic piin ă la Marea lntern ft. In numer mal'C peregrineaz ă poporu~
in porticele templului spre cuvioşie. Un popor puternic, mare şi
bc,ga.t. Puternic prin unitatea sa, bogat prin templul seu. - U-
nitatea ei voiu da eu. - O voiuţKL putern i că sri devie sufletul
acestei uni trtţi. Această voinţft, este nemesurnta mea voinţi't re~
geasdt. Inlrttur toţi Fariseii cari SC vor opune, soarta lor in acest
caz sft fie acea a Samaritanilor. - Din toate părţil e globului vin
mulţim e ele tesaure la acest, templu, chiar rivalul seu clin Egipet
ei trernete dări de bunrt voe. O parte clin ele pot să se prefaci't pe
altn.r in fum fi'.t ră niciun scop; cea mai marc pa.rt e {mse să fie de-
pus pe altarul cel sfănt al patriei pentru întemeiarea libertl1ţii, mii-
rirei şi splendoarei sale.
Atras de grmdirile şi planurile sale, tenerul rege nu lua in
seamă durerea arzenclft ele pept pe care şi-o atrase prin marea sa
iritare. Dacă cineva pftndind ar fi auzit aceste planuri uriaşe a u-
nui atare om slab şi bolnăvicins, ar fi crezut de sigur că sunt pro-
duse sau de delirul frigurilor sau de prea mare frenezie. Şi in rea-
litate a fost regele auzit ele cineva.
Regina Alexandra, intrăncl in apartamentul lui de un timp
cam îndelungat, auzi cea mai marc parte a monologului, f,\ră a fi
observată ele regele. Un zimbet curios şi tainic se aretâ pe fru-
moasele ei buze, privirea ei era ameniţ(ttoar[t, se putea zice plinii
de mtinie contra regelui; părea chiar că ori decfttcori se arătau ur-
 - 48 -
me de suferinţă pe obrazul lui, se z(1ri un zimbet de bucurie pe
frumoasa ci faţă .
,Noi H\.sfLmla o part e clcscrierea frumus eţei acestei femei.
Nu sulltem instar e ş i nici nu suntem dnnernaţi pentru aceas ta.
AtMa numa.i putcrn afirma cft Alexandra fica lui Şctach era o
frnrnos e ţă extraordin adL in acele timpuri, l)!'etutinuene laudatrt.
Cel diuteiu irnpuls de culturii ii rrimi in casa pi\.rinteascti. o-
dată cu fratele ei Simon: Iosua fiul lui Perachies era cleasem ,ene
ş i profesorul ei. Ki fu prin urmare cducatrt in principiile Fari:,e-
ismului. Ceva mai tărzin venise la curtea reginei Salome, unde
gii.si ocazie a se iniţ.i a in ştiinţa el en ă„ Vioaie, plemt :L syre pHt-
cere şi foarte ambiţioasti. , dtpă.ti din convingere aplicare dttre
Zaducheism, pe ciiml in faţa lamei tr ecea cu liaris eii.
Ea avu cca mai mare influ enţii asupra evcuimentelor neno-
rocite ale Israeliţ.ilor ; gr.rnclirea ei faţa rnic:1 , intrigik ei, au gr(L-
bit căderea poporului seu
In decursul povestîrei de faţii vom avea ocaziit a vetka, ciit
ele puţin· a cunocut Simon pe sora sa, Ios11:1 . pe eleva lui şi Aris-
tobul s oţi a sa.
Pentru a marca regelui prczenţil. ·ci, focu regina o mişc~re.
Aristobul se intoarse.
- Ah! esclamâ. el, abie acum am visat de fericire ; dar
1iindd, nu exis tă pentrn Aristobµl nici o fericire fără tine, de
acea ai venit scumpa mea Alexauclra.. Fie-mi binecuvcntatrL,adause
el în timp ce (1i mergea intru întimpinare şi-i sărutâ obrajii şi
fruntea. ,
-- Iartă-me stăp ăne şi regele meu respnnse regina zimbind
cu dulceatr1
, , dar cu oarescare
! i:iiciaHi.,dacii iuddLznesc a te intre-
rupe in găndi re a ta.
- De loc nu scump ă , o întrerupse regele, nmneşte-me ami-
•·nl Aristobul al teu. Sotul uu e stăr)ti.nul · sotiei sale, lasă StLne
\.J ' ' '
drăgostim prieten eşte şi s ă uiUi.m di. suntem rege şi regin[L.
- O ! reluâ regina, evenimentele ce se desfă şurfl acuma de
un timp inc~ace dinaintea ochilor p1ei ·srrnt astfel, in dit imi aduc
aminte cu spaimfLdL sunt soţi a unui rege. Am petr ecut ast a toatr.L
noapte in insomnii! ; sufletul meu e intri:,tat, spriritul meu e in neli-
nişte, inima mea e irit atii. şi de acea regele meu te- am deranjat
-49 -
aUtt de diminiaţă spre aţi cere lă,riurire asupra acestor evenimente.
On nor posomorit se respftndi cu iuţeală peste fruntea regelui,
care respnnse descurajat : ,,lasă ca evenimentele s ă se desfrlşure
clupă legile necesităţii, nu te · snpera pentru aceasta, fiinţă scumpă
şi iubită. Ele nu trebuie să te nelinişteasdL, ele nu trebuie s(L
facă ca · obrajii rumeni să devie palizi, lasii-mi mie sarcina ele a
veghea asupra poporului meu, tu r.mse iubeşte-me precum te iu-
besc eu şi atunce vei fi ca şi mine fericită peste mesm'ă.
- O regele meu, esclamft frumoasa şi tenera regină, eu nu
pot să devin veselă intru d tt timp Salome lăncezeşte in închisoare;
nu pot deveni veselă intru ciit fratele meu e escomunicat din a-
propierea mea şi profesorul meu din patrie:; nu pot fi liniştită in-
trucăt timp poruncile tale prigonesc o mare parte a poporului teu :
nu pot fi fericită intru ciU timp te n e cinsteşte supranumele de
,,tiran," intru căt timp te p iitează numele de „fiu nenatural !"
- Necesitatea tuturor necesităţilor, zise regele iritat şi aclause
apoi cu blăndeţ{L : Femea blăndă si slabă, plină de iubire şi bună­
tate, nu pricepe put erea acestei D-zeiri supreme, ele acea nu c
bine, dad1 voeşte sf.Lopria.'c ă roata soartei. ·
- Necesitate! esclarn:1 regina cn o voace tremuriito a ră, decănd
a devenit o necesitate ca să sverlirn in închisoare pe acea care
ne a dat viaţa, care ne-a năi.cut in durere, care nr.-a nutrit cu
singele inimei sale? De dmcl a devenit o necesitate ca un rege
să puie pe poporul seu intr'o stare mizerabilă, de vreme ce posede
puterea şi mijloacele de a-l face fericit ? Decănd a devenit o ne-
cesifate ca un frat e pe altul. ..
- Ascultă-m e o întrerupse regele, voiu să-ţi descoper un
ceva ce n'aşi descoperi niciunui muritor, aceasta să-ţi slujească
drept dovadă căt ele mult te iubesc. Sunt calificat de „fiu nenatural"
de „tiran ticălos," o ştiu şi nu me crede atrtt de neghiob ca să nu
pricep toate aceste, clar· ·ce-mi pasă de judecata mulţimei celei
mari şi oarbe? Va veni o vr~me în care numele meu va fl cele-
brat în Juclen, respectat şi temut de toate celelalte naţii.
- Nu te înţeleg, nu te pricep, respunse regina clătinănd
capul ei fermecător.
- Me. vei înţel ege indat1i respunse . rege.Je. Cunoşti istoria
poporului nostru. Dela exilul babilonic incoace era o minjă in m{ma
4
 - - ?>() -
apăs.irc
cuceritorilor sd b,1t ici, o grea il dobori, orice niîzuire su- \
pr, rio a ră. , orice mi~car<· mai liberi\ fu ele indatrt, apfisaW de din
afarft. O turbare o a rbă . n cdcslip i tă. de via,tn l ui ,;i ca.re tr ecu rk
, , I
la. o ge n e raţi e la alta., miiri incil mult ap ăsarea din rtfari'l, paralizâ
orit e activitate s piritu a lă ?i opri on.:e 1lr.svoltare. Vorbesc clfl cre-
din ţa. intr'un mi\ntuitor , de s p e nm ţa venirei nnui uns clin casa
lui David: Prin aceasW turb are oarbii se paralizft poporul, suporfa11d
orice ru ş in e , sufc, Îll(] orcc oprimare ~i ti'1rilndu-se sub jugul cel greu al
domniei n.p :'istttoare a str i't.inilor, u ăclăjduin d mereu în rn ă n tuitornl seu.
D , 1 că se ar etn clin timp in t imp un barbat plin (le sentiment pen-
tru libertate cnre voin să.-i aline s u ferinţn şi nen9rocirea sa, care
voia sr1 sdrobinsdt cu o m f.tn ă pu te rni că. jugul seu apr,sator, ern
totdeauna declara t ca un in şeliitor, ca un rnllntuitor fa l ş, b:itjoco-
rit ş i luat in ris. Atunci veni Antio('h Epifan. Crnzimea sa insufiâ
spaim{1 poporului. Un s trigăt spă irn iinti'ttor se auzi de le un munte
la. altul, de la o vale la cealaltă , de la un loc la. altul ş i de la o
c olib ă la cealnWi. Acest strig[tt w ovocf1 resboiul pentru liberta te.
Cine l'a condus, cine · l'a sfiirsit ; .
? nu cumva urmnsii llin casa
lui David'? De loc nu! Ac eştia tr ec urii la du ş manii ca ş i mulţi ' al-
ţii, sau fugirfi ca i1 i ştc l aş i, se refngiar{t, prin groat c l ăsăncl ca să-i
omoare f(tr{t a se opune ma.car. Fmniliei rncle ei ern rezervat/\ soart a
ele a deveni mrlfltuitorul. Bunicul meu Iuda ll!acnve11liucepu res-
boiul.. tatăl meu l'a sfirşit Noi am ciiş ti gat Jiberta t<m prin mare
versare ele singe, cei mai mulţ i Hasrnonei au d i,rnt pc cilmpul de
resboiu; din singele lor resă ri libertatea mult clo ri tă a Jud eci. A-
ceace predecesorii mei au cii ş ti gat prin singe, · voiu eu s.ă s u sţ, in cu
o măn ft puterni că. Elenii Sirieni mai sunt ăncii du ş manii noştrii de
moart e, ei n'au uitat ă n cft numeroasele inhi ngeri ce au piit.it. Ră­
nile ce li-a cauzat ferul tat{dui meu, n'au fost vindecate prin aurul
ce l'au prildat din groata lui Dnvicl. Ei mai pă nde sc trndt ocazia
'ilpre a ne smulge fru ctele resboaiclor nonstre singcroase. O voinţă
nemftrginiUt ş i pute rni că tr ebuie <la r să un ească poporul ş i toate
puterile sale şi să domn ea scă peste luclea, din aceastft.cauzrt a con-
simţit tafal meu a fi proclamat regele ludeei. Dar ţi nu era din
<!a sa lui David, el nu era unsul cel mult aş te pta t, nu era urma ş u1
act•lei CilSC domnitoare mol eş i tă ş i d r :,;frănatrL . Poporol il privi cu
neincn~dere, el fu impe<lncat in maren sa n~zuint,fi printr'o r~vo l tă
--· 5 1 ·--
si. un Eleuzcr ind ri.lzn e ţ a cutl'zHt s ă-l batjocoreusd foră gii 11d ln
~icdcupsii şi farit a fi pedepsit. Fariseii tei au fo:ot şi sunt încă a- ,
cei cari <.:autil a inliitur:.1domnia noas t ră., cari conduc pc poporul
pc un pov c rni ş L1e lenevim ş i neactivitat e. Ei sunt aclev c r,t ţi i no~-
trii vrăj m aşi t.:nri stri cft poporul, o es t: re~ce nţii a nobilei s e min ţie ,
care t rebuie fainttl cu un topor pntrrn ie, cladi nu voim cn trunchiul
singur si.i ::;e surpo ş i sit p1):1riL
-- Dar tialome, mutritt ta iutrebit regiu:i.
- Salome siug11rri e Farisei\, inl ii u ţ uit~l in doctriud e s tric ă-
cioase a ,tceston:, nu e demnii de ,t ~ecle pc tronul ludeei. Ea a ni-
mentul propriei sale t:a.se ~i a poporulni ci, ca
rni~it ::;ingurii ·fun<,la
n'a voit si't se scoboar e de bunii voc lle pe tronul care ~oviiia snb pi-
cioarele ei, atn trebnit dar ' si'\.o scobor de pe el cu putere. Ea• n'a
vrut sii- ş i st rice visul do11111 iei, · ei bine, sii se odihuiascii in Tur-
nul-Straton. I:tegele tr ebuie sii uite cii e liu, patria ci cere accasti\
jt:rtfii. Am poroncit f,11 si::ica s:i Jit• t ratati\ in exilul ei cu respect:
couform d e mni tiiţ ii s:de.
- Ce poate nfi.cli'\jd1ti frntek 1.neu, ce s p e r, 1nţiî. po.1te avea
proks ornl 1;1ell ? iut rebft Alex,tnurn.
- Sirno11 , respun:oe regele, estt: un Fariseu pacinic, u11spirit
rar, de o activit ,te energicii, tu eş ti sora lui, el te poate vizita ori
deciiteori voe~te ; pe cilnd [.ll'O fcsorul teu falo8, care visazii d1iar un
llliintuit or spiritual poate ~i deam înainte sii aş te p te in Egipet mii11 -
tuirua spiritului seu mojicesc.
--· Ş i <.:arevn fi soart a, frat elui ten Ianai cn.rc liincczq te in
illd tisoare? intrebft regi1w cu stiali'\..
L :t aceas tă intrclJare regele L lcve11i palid. U rnzil de urii se
rd lectâ •din ochii lui, 1.:tt o vo,1ce iniidu~iUi ~i intinsii rcspunsc el :
,,Acest Linni sburdati c va mmi in inchiso11re '' .
--- Muri ? csclamit regina inspii,irni\ntafa 1i dt•vc11indpalidrt.
Iu acest moment ::;cvesti regelui sosirea unui trimcs din par-
tea lui Antigon, fratele rc> gelui, c11 rclatilri importante de pc dt tn-
pul ele rcsboiu. Accastii întrer upere n c a ţ; t\·' pta ti.i nu permise rl'gc-
lui sit observt5 pali1litate,L ?i in s p iiimăn tar ea reginei. El o cougccliii
ziccml: ,,ti lini~tiLi, vesehi 1i fcriciti.i fcrnee scumpii ~i'iu!Jitii. O co-
roanii impoclobc~te nobilul teu cap,. un rege iubi11du-tc stii inge-
 ·- 52 -
nunchiat fa picioarele tale, trecutul iţi era spre favoare ş i viitorul
te va incunjurn cu glorie ş i m ărire. "
Hegina se întoarse giinditoa.r{t., visăndă şi plină de o neliniş te
n{wntrică in odaia ei: ,,Viitorul? da viitorul ! î şi giindi ea. Tremură
tiran e înaintea a.cestui viitor! "
VI
TUR NU L -ST RAT ON
Turnul- Straton unde Ionatan conduse pe soţia marelui Ioan
Hircan se afla acolo, unde mai tărze u se ridicA renumita cetate
Cesar ea-Palestina, a doua capitală a Palestinei, fundată dl}Herodus
cel mare. Acest turn era o :1.idire sin gurati că compusii, din mai
~ult ~ apartam ente şi în conjurată de ziduri mari, groase nalte şi
mtrmt e. In JUrul acestei cHidiri stfLpilnea o tri s teţr.t si 1rnstietat e
f ără seamăn; oamenii fugeau din apropierea ei. Oarecari ' ' legende
singeroase se l ăţiră despre densa in popor.
Temelia Turnului-Straton era lovită de valurile m ă rci Medi-
teran e, şi ciintecclc <le jnle, cari resunau ciiteod ată din interiorul
lui, se amestecau foart e des cu sgomotul produs de talazurile mării.
Intr'o bolt{t s ubpi'unentean ă in care străbătea foarte puţinft lu-
mină prin o clest:hiietu ră, făcu ULin uştt, pe11tru care producea O im-
Jlresie ş i mai groa znică cu pfLreţii sei goi şi neacoperiţi, se athi deja
de că teva luni nefericita regin ă Salomc, fării a putea vede sau vor-
bi cu vre o fiint,ii um an ă.
_La început ei se aducea de o m ănă nev6zut{t măncare ş i beu-
turi\ m mare t:antitat e, a110imai puţin , pe urmii numai pline u:,;-
cată şi apă., pă nă cănd in fine in xiiele din urmii nu mai obtinuse nirnic-
In zadar se vaeta ş i se jelea nenorocita regin ă, ~irnene 11u 0
asculta, nimene nu-i da vr'un respuns; numai echoul boltei r epeta
vaet1irile ei şi mllri mai mt1lt desnildfLjduirea ei. Căteodată inge-
nunchia pe umedul pă. m ent şi s e rnga dedtlndn- se soart ei' sale.
deseori ă n se işi Mingea mănf'lc in desperare infuriă ndu-s e in con~
tra D-z eirei şi a provid ~nţ.ei sale esclam ăncl : ,,Vai ! o asemene soartă
a pregătit fiul mumei sale ! 0-z eirea o ingiidue, cerul nu are nicio
compătimire ! Lumina s'a prefăc ut in întun eric, iubirea in ur{t, oa-
menii au devenit nişte tigrii. Bestiile cele tinere nn sfăşi e pe mu-
mele lor1 nu vers singele pe care l'au supt. Fiul meu ă n se e mai
ingrozitor de că t besticle piidurei, ci me lasă s[t rnor de moar te de
foame, o moart e ingrozitoarii- me uc.:i cle de o mii de ori."
Dupii astfel de atRcnri slftbca clin puteri ş i căd ea ele obiceiu
frtră sirnţire pe c ulcrn ş ul ci umed şi mizerabil. '
Intr'un rend se tr ei i din a m c ţcaHi prin un sgomot Un întu-
neric nespus o incunjura ; era miezul nopţei in zioa a treisprei et:ea
a Junci lui Ti ş re anul 104 înainte de Chri st .
Eit auzi sgomotul unei cheie cc se invertea in b roa st:ă. Z ă­
voarele de fer po c niră , u şa se rni ş c â, inchiso!trca se deschise pen-
tru inteia oadt. Solome tre1nurn. Un Ktrbat învelit intr'o _manta
mare n ea g r ă intr â cu preveder e.
- ·Cine se scoboarii in goapii la mine ? murmurâ prizionera,
capă t cu oare un tovari'tş in ace a s tă groapă ?
- 'IY.cerc, regin ă in 1'trea ţ,{t ş i nobilii, zise noul venit sco ţe n cl
o lamp ă declesuptul 1111.t11t alei, pe ca re o aprinse pri11tr'o m aş inii, in--
tot:ma i egală maşin clor noastr e electri ce şi punend'o la p ă m c11t.
Fisionomia p alid ă şi s lttbănoa gtt a prizionerci se ridicâ ş i -ş i
'ţinti privirea asupra acestui om tocmai t:a o fantomă. Sdrobit de a-
t:cas tă privire hidoas~i d izu acest barbat ca nimicit la picioarrl c·reginci_
- Vai! vai! Cine a t:omis o ascrnenc crimrt contra ta, o sfrtu-
tă? esclamti ci s mulgc ndu -ş i purul capului.
Mantaua dtzu la pilmcnt. Lampa ,1rn1H:â lumina ci carii in-
tun ecoasfL pc faţa unui tent>r intre do11 czet:i pii11,\ la douczeci ş i
doue de ani.
I•rnmo se ţă , curaj, ind dtsneală , inţele pciune, se putea chiar
spune vid enic, erau expresiile cc se pu,.cau observa pc acea tisio-
no111icc urio asă , cu toate că un nor de durere o at:operi şi o mi.i-
nie nespusii se :u cta . Un moment i!nse toate se nimicidt ş i un ~i-
roiu d,e lacrimi de compfLtimirc se rcversa din ochii lui.
-- Cine a comis amastii crim ă contrn tu, o sfilntii, esclallla
tenerui din nou cu o voace inădn ş i tti.
Salome scoase un ţipe t de bucurie.
-- Tu ait:e ? tu Antipater al meu? tu bftetul meu? esclarna
intr'irna regina, uită nd mizeria din cauza uucuriei t:c-i aduse a cea s tă
revedere.
Antipater ' nu era Evreu de 11 n~tcre, el. era un Eclornit con.-·
vert ii dintr'o casă n obilă, iuuit de llin :an peutru t:urajul seu.

Ci\nd· Hircan se purui:-:; c i11luptii <.:ontrn !.!;d oini ţil o r pt\nLrn a'i
sili 8!t se cin;umcicHi~i sil primcn:-:;d t Juclai:,;mul, intrarft diţiv a :-:; ol-
eiaţi moji c oşi intr 'o cnsiL unde gi\ siră pc un bctriln bol11 ftvicios pil-
zit de că tr[t un biiict : ,,Circumcizia sau moartea !" răc nirii ac eş tia
dHrft betră n.
- Eu sunt prea betri\n pentru circumcii ie, gnta pent ru moar-
te, respunse betri\nul cu sihgc re.ce.
Luptătorii moj ic o ş i săl brttăci ţi de furia resboiului se în g ră­
mădiră l ă n gft betrrw ; bă i e tul se arund atimcc' înaintea lor cu co-
raj ş i indrii.zuealrt, a piire11du-şi pe tatul seu, gata fiirnl ,L muri pentru rl.
Sîngera 1leja clin mai multe riini, ·di nd provid enţa facu pc Hircnn
srt tr cad't pe acolo; acesta observâ. lnpta n eega l ă ş i poronci incc-
t'.lrca ci. Bun ii ti\ ţii reg12
lui ei re u ş i a isbuti aceace sila mojic ea scă
n'ar fi putut face uiciol1at1i. Biitrănul fu circumcis ~i pus de I-lir can
ca guvernator peste ţara Edomiţil o r pc care o cucerise ; bitctul
fmse urmft pc regele de bunflvoe. Acesta ii prcclnse rC'ginei spre nl
educ[\,care prinse dragoste pcnt rn el ca c~trii un copil adevernt.
Acrst băet era Antipat er, car e se tă ri a acuma la picioarele
rcginr:i escl[,mftml cu durere: ,,Cine a co111 i ::: :1ce,1stii. crimi\ contra
ta , o sfănt1i?
Acest bt'tet era teuernl ciH,rft care regiu:1surprinsii zise cubu -
curie: ,,Tu aicr, tu A11tip ater al men, tu bt\etul meu in groapa ce-
lor vii ?
- Da rn ă r caţ~t mea bindi.'tcctoarfL, respu11sc teucrnl. Eu sunt
aice pentru a' ţi aduce miingi\.en·, niiclejde, milnt uirc gra bni că ş i
s că pa re . O! esclamâ e) din nou, cine a pe căt ui t aşa greu \:Ontra ta ?
-- Ioirntan, dup ă porn11 ca primogenitului meu. respuuse re-
gina. Tu numai ai mamil continui ea ca in delir, di t de fericitt't
este ea, fiul ei nn o va tortura, un o va da mo rţii prin foame!
Foamea, hui! ctit c de spaimenUHoarLi. lll s p /li m ţn Uito :trii pent ru o
reg ină care nici nu c unoa ş te ex i s te nţ, , acestei fontoamc îngrozi-
toare. Tu imi aduci rniingiicrc, niick jclc, tu fiul meu <.:a rc te am
edu<.:a t? Voiu să te cred. HH,, ha, ha, incepu să rizi'L cu hohot,
rni-e foame , dft-mi piine. Eu regin::i. ta, bincfi'icetonra ta., ce rşe­
toresc aceasta ele la tine. Tu fi mc maugiii ? Tu sft- mi aduci spe-
ra 11 ţi1? csclamâ ca iii t.u.rba-re . Priv eşte , singor fiul meu rne llfl
in prad,l morţii , ş i tu ? tu v oeş ti sl~ mi:\ miingi1i? tu vo eşt i srt- mi
- 55 ..
aduci s p e ra n ţ[t? Du-te tinere, lile i11
?eli ! Tu eş ti trimis 1le Aris-
tobul ! E,1U\. peptnl rne11, viriţî spada in inima mea ş i du-,o
a.poi cu singd e fumegii11dal mumei, la :,cela .ce tea trimes, te va
rr.s pl ă ti crăeş te !
Turbat se se1tlf1 tenerul cu iuţea l ă, de vreme ce esclamît:
,,Vai, de tr ei ori vai r,supra acelui care a sem{rnat o a ş a nenoro-
cire ! Blestemul lni D- zcu ş i rC'sbunarea um an ă il vor s<lrobi!
Pă n c ? pi:inc ! r:·scln.rn:'tci in desperare. Eu n'am adus păne ! la ati\ta
reutate <.linpartea inimicilor nu s'au gftndit , a,micii tei" Ş i zicend
ace:ste i ş i acoperi frnmoasa sa faţă cu m ănile lui şi pli1rneco
amilr ft<.:
iune.
Cuvintele pe care le rosti tenerul readuse ră pe -regina in firea
ei, ş i rcspunse dupft nn scurt interval : ,,Nu blr,stema pe fiul meu,
nu-i jura resbunare." Apoi acla use : ,, s ă 11n ne mai gi\ndim la Pl,
să nu ne mai giirnlim nici la cuvintele :-i mare pe car e le-am pro-
nuntat din pricina durerei. Srt vorbim despre tine. Cum ai V<:nit
' I
in :i.cest turn ? Ce c:i. uţi tu aice ?
- Am corupt str(tjel'ii, istorisi Ant ipater, mi-a succes să in°
(luplec pe temnicerul prin aur ca să-mi <lcc cheia la acen s tă tem-
11iţlt infe rn al ă. D-zcu a lovit pe dnş m n nii noştri cu orbire, iţ. i
;tcluc spe riln ţ,ii . '1.'irnpul tr ece, Ionatan e un piizitor iscusit, trebue
si't rne g ră b esc cu insi'L r ciirnrea cerni s'a dat c,Udt tine.
- Sermaue terier, r'epunse Salorne cu tris teţt't, spernnţa mea
e rnormentul, mi"tngfLerea mea e D- zeu.
1
- De loc nu, nobila mea bin efflcetoară, speri:'t , sp eră <.:ă vei
trăi, s p eră că vei fi sci'.i pn.Ut, zise Antipater. Simon ~i Iosua în-
ştiin ţaţi despre nenorocirea ta, au vest.it'o fiului teu Antigon cu
porunca ele a se gr;tbi pentru a te sdl pa. Din fericire .a sfil'ş it. el
resboiul cu succes ş i glorie in momentul că ncl ei a sosit accast.ft
~tire trist ă . Itureii sunt hiruiţ.i şi el aleargr1 acum la Ierns alim cu
iuţeală. pentrn a reclama pe muma de la fiul seu.
- Vai mie, esclainft Salome cu desperare, el va obţinea nu-
mai cadavrul mumei sale ; mor de moartea de foame. De căteva
zile nu mi se mai dâ nici mrtncare, nici be utură„ Vai mie, ved cum
fii mei se ucid deasupra cada.vrului meu, veci cum singele fratern
curge in ş iro ai e . Hircan, Hircan ! st rigâ ea. Preve<lerea ta a it<lus
aia;
uprn capului nostru hl:'\s temul lui D-zeu !
-- Inspftirnent.i\.tor ! îngrijit.or ! esclarni\ biet.ul Ant.ipater ş i
 -- SB -
lacrimi de mănie ci inMuşi au cuvi,ntele. Moarte prin foame ? Tu
prin mortea ele foame ş i Antigon e [1ndt depart e, e încă dincolo
dr. Iordan, el va sosi prea terzeu ! Pea tcrzeu, gfrnclire in g rozitoară
i::1re me face srt turb, care me t ace s/i desnMejduesc de D-zei re.
Deo~atrt esclamft el cu veselie: ,,Mic mi-a dat D-zeu i11minte
un chip de, scripare. Schimbăm hainele, tu fugi eu remăn.
- Tinere bun, zise regina mi şcată, t n începi deabie cariera ·
vieţei, ş i eu am tdlit , deja destul. Pentru tine este viat,a in că
miere, pentru mine otravti ş i amărăciune, schimbul nu se potrive şte,
du- te cu D-zeu, eu voi muri aice.
In zadar se anrncâ tenerul la picioarele ei, în zadar se rnga
el, in zadar curgca.u lacrimele sale, in zadar o am eninţa, el că va
rJmanea, Salome nu era de înduplecat.
- Du-te de aci' ei poronci ea cu o mărinimie rece, du-te
la fiul meu Antigon şi-i spune d t Salome ei porunceşte să nu o
resbune, sii ·nu verse singele fratţrn, sii llll atragă asupra lui bles-
temul lui Caii~. Atotputemicul m'a ales pe mine; mama, ca jertfă
pentru pecatul tatului. Cu bucurie pun capul meu ostenit, pe al-
ta rul pe care fiul l'a zidit in urmarea poruncei lui D-zeu:
- Fie ! me duc: zise Antipater arunciindu-se plin de ad-
mirare ş i respect la picioare!~ ei, me duc pentru a me reîntoarce
mănc cu oaspeţi, car_ i vor sparge aceastr1inchisoare şi te vor scăpa.
El siirutâ m[mile şi picioa~·dc prizionerei, apoi se ridic,\ cu
iuţeală, alerg,\ ş i deschise uş a temniţei.-Ionatan cu d1ţiva ina rmaţi
s tăteau înaint ea lui intr 'un chip ameninţetor.
Cu o batjocură fără seamăn zise Zaclucheul: ~In numele re-
gelui puneţi- m ăna pe acest trădător !
Antipater fu biruit şi condus intr'o temniţă.
Ionatan singur închise temnit,a, luft cheia la sine, isbucni apoi
intr'un ris diabolic incăt zidurile resunară in tăcerea nopţei. Din
închisoare se auzi un ~ strigăt de durere, apoi urmâ o tăcere
mortalil..
Ionatan fu înştiinţat de cătră străjei·ii şi temnicerii turnului
de sosirea tui Antipater. Aceştia se lftsarii a fi corupţi numai in a-
parenţi't; in realitate ilnse urmară după poronca lui Ionatan. Con-
vorbirea l11 i Antiputer cu regina Salome o p{tndi el prin cieschize-
tura pentru !uminr1 „ El nu perclu niciun <:uvent, deschizetura ei sluji
ca urechia lui Dionis.
Ionatan p rişi apoi pe 1tişte sdtri ş i intr â intr 'o odaie spaţio asii
~i foarte l um i n:ttă , nude ii aş teptau Zaclucheii cei mai inse111-
nati, sil influcnti,
, l)e cari ei invitase acoh Am vezut cum ele Iona-
ta n nu numai di a tratat ren pe 1:egina Salome contra poroncei re-
gelui, ci hHcii. o preda:e morţii prin foame. El observ& foarte bine,
dt intreprinse un joc hazardat şi indoelnic, da6t nn'şi va funda un
rn,zem putern ic in i ns u ~şi partida sa.
Intrănd dar in oclai{t,salutfl pe toţi cei ce erau acolo şi se a-
dresâ apoi cătdi a(lunarea cu urmfitoarele cuvinte : ,, Amicii mei !
Zaducheismnl a i eşit pă.n i', acuma victorios clin toat e lupt ele sale.
Aristobul e~te part izanul i1ostrn cel mai zl'los, Snlome este intem-
niţată. Fariseii sunt pri go 11iţi, noi inr.lln j urăm tronul ş i suntem rn-
zemul seu. Ş i totu ş p ăşi1n peste o prăpă.stie. La picioarele noastre
casdt crater ul unui vulcan, care amenin ţ{L sr1ne î nghit ă la fiecare
moment. O boal/i rnort,tHisc1ntenzr, viaţa regelni, domnia sa numai
poate dura ruult. Autigon discipol1il Ini Iosua, un tener viteaz, cu-
rajos, favorit11lpopornl11ise va urca pa tron . El trebuie să - şi res-
bune pentru mama sa şi Fariseii lui, ce putem noi oare aştepta ?
Ce putem noi oare spera de la el?
- Pr igoniri, st rigâ unul intrerumpăndu -1.
.--- Sau s:l ne deszicern de toat e pl.lcerile vieţe i deacumn, pen-
Lru una viitoar{t, să ne' spovăd ui ru pentrn fericirea unei fantoarne
pe care denşii o nu mese snflet, intre rupse un al doilea.
- De a fi incatenaţi in la nţuri l e obiceiurilor învechite, in for"'."
mele fădi scn7. a tracliţini lor, esclamâ un al treilea.
,,Da ! arrncii mei, continuâ Ionatan aceasta va fi soarta noas-
tr ii. Antigon ne va sdrobi in rn~mia sa, vom fi persec utaţi de dttr :1
fanaticul popor. Legea un i că şi ad~verati\, legea cea scrisă va fi fal-
şificatt't şi i nlă turati.'L prin legea oral ă; noi singur vom fi uriţi ş i
despretuit i ca ar)ost::iti. Să astept/im noi oare p1'111{L
~ , ' ţ
dind nefericirea
va isbucni deasupra capetelor noastr e ? Sit a~teptrnn noi oare păn [,
ciind toată, mizeria ne va ::iptisa, acea mizerie pe care Far iseii o
im pio ră de la D-zeu in fiecare zi in ru găciunil e lor?
- Nu! nu! esclamare cu toţii , vroim trebue sri. lucrrtm pentru
4*
 -·· 58 ---
a-i incle pă rta . Noi s u sţ in etor.ii şi parti1.anii legei scr ise suntem sin-
gurii purtători şi propagator i a Mosaisrnului n efalşifi cat Cerem un
stat lVlosaic cu legea şi cu formele votr\vite ti1upolui, nnmai un a-
~emene stllt poate avea o durat r.i.in nceast i'.t ţ,'.arlt. Acest stat ii
vom su sţine cn averea noastr {t, cu singek nostru. Drp :irte deci
cu toate pedicele care se opun n iizuinţei noastre, nimiciţi s{t fie tot,i
<l n şm,:n ii no ştrii. Asprime şi sevcrit:1te ne s usţin , bnnhtnte şi slil-
băciune ne duc spre peire signrh. Un clru111mijlociu am căuta i11
zlidar, nu r.xisti\. niciunul şi nu am pute niciunul găs i , ndaus e Ionatan.,
Toţi cei prezenţi con simţ irii la vorbele oratorn lui, numni unul
Utcn cufuodat fiind in g/tnd iri snrbed e.
"Pat ria şi susţin e rea noastdt redam trei jrrtfe, nceste trebuie
s{t sînger eze pe altar ul patriei , arlauş r Ionntan . S1dome sit moari't
jnaint e rl<ice poporul revoltat va lua acest turn cu asalt. Antigon
să. moară. înainte ăndt de a se urca pe tron. Aristobul si\ moară,
pentru ca fanai si\. devie rege prin noi. şi sit put em apoi conduce
roata guvern ului cu o mănă pot e rnic ă .
Astfel vorbi acest om fftrădelc ge. O pauză lung,i. se făcu in
11rma acestora; in fine esr larnrtrft cu toţii : ,,Jertfe le pot singera. d opri.
legile necesităţii !"
......Ş i eu zic, esc:larnâ acum acela care tr.Lcusn p{u1il atu nce,
că acest triplu omor, conse cvenţa unei lrtcomie de singe, e uricios
r;,ifi'trd elegc. Ea tremn~· ina.intoa unor asemene mijloncr\ la acest e
nu voia con s imţi 11'iciodaUl.
·-- Se aude dt Gabriel ele ruult n'ar mai :fi unul dintre ai noş­
trii, zise unul din mu lţ. i1ne.
- Ai dre pt ate Salomon zise Ionat:rn cn batjo cnrii, bietul tener
se te me de o osind{;_.et ernii dincolo de !tune, e [Ln c ă ingl'ijit prn-
tru bietul seu suflet . Noi itnse nn ne ingrijim pentru mtu1tuirea sufle-
tului nostru ş i prcferim bunul traiu pe aceast ti lume.
Gabriel {uise zise: ,,Nu pot inclepr.trt a reul, dar nu voiu srt eon-
trilrnesc pentrn implinire a. lui.
- Exectltarea planului nostru il ieu eu asupr a me~i, acla use Io-
nat an. fanai e inţeles cu noi, chiar ş i regina Alexandra. va contr i-
bui pentrn binele noştrn. · ca la o a doua E ster, sorn ruea , cu singur ca un al doilea Morde-
Adunarea se desfăcn. Gn,briel em tl'.ist ,,1;i-ş' i 1.is e: ,,Sennan a
patri e, n e noro ciţilor HaBn1onei !"-- Ionatan iinse rise cum ride sata-
nul şi pii.ră.si salon ui.
VII
FRATE ŞI SORĂ
Hegi11a Alexanclrn ~eLlea tristii şi gi:l nditoară rn odaia ei. O
m ă.hnire adimcti. o cuprin se li1seml mme pe obrazu l ei, in mii.na e 1
drea.pti.\. ţin Pa un inel la care privi cu durere.
„Suvenir e sf!:intii, amintir e dulce a timpuri lor fericite, zise e11
in t.imp ce i~i st1ingeii pepul umflat cu frumoa sele ei mtini. Ah! un-
de sunt zilele in car e aveam ·tcele visuri dulci şi fer icite? Unde
srmt cec1 s m·ik le fericire a celui intei a rnor din tin e reţa mea ? O
scumpe şi iubite lan ai tn l ~l n c eze şt i in te mniţă ~i eu sunt soţia u-
JJui alt lJarL:1t, a uuui bar b,tt pe car e ii d e sp reţ u e s e şi' ! uresc. II
uresc ~i'l de s p r 1 ·ţu esc pc el, ciU te iub<:'scpc tine, şi cu te iubesc
farii de rn1ll'g iui. II des pr e ţu es c ve el pentruc{t ei s unt soţi a, pe11-
trucii legi1turilr: acest ei <.:C 1si1torie imi sunt nesuferit e, mai nesufe-
ritr' d(·6 1L c·111 iţi sunt ţ i e lit nţuril e cu car e te-a incaten:1t in ternniţ,,1.
Astfel vorbind se ridic:l ca fitcend vunrnul, ochii ei scănteiau ,
peptul ei ~e ulllflft: ,,Voiu s11, inli.Hurt z n.ceste leg:'i.t.urice- mi snnl
urite, esclitniu ea, voiu si't deschicl cu putere temniţa I ni Ian ai, pe d t
o de aclcvi~r;1t c:'i sunt ficit lui Şet,tch ! Stint numai o femee slalJă,
dar vai (;ie J\ristobul, aceasUt Jemcc ~e preface in ~erpe care ij.i
' răneşte tulpa, in tigru care te ;1,u grum[1!
Sftrntnml inelul continufi, ea: ,:tu ca re irni aduci irniinte de iu-
birea mea, sit fi rn:1rtol'!II r es b11u ă ri i mele ...
Ea fu i11trcrupt ii in acest monolog ::ii ei, priu anu11 ţare1.t fra.-
t r~lui ei Simon, care cerea 11uinn.i cleciit o ,:udienţ;[1..
- Sft int re ! 1.ise regina S IIJH'Îllltlndu-ş i iritarea ş i ascm1z~n<l
iuelu1 in sin.
Simon intrfL; el c rn trist ţ; i posomorit , Pa.liLlitatea acoperi faţa
sa bărb il. te u sciL; cln[Jiice i şi salutfi sora in ct>pu fă rh vreo alt a intro-
ducere: ,,Timvnl i1rniuteazii,, priu,cjdia .-e mare, vin acuma. la. tine
chai , ventru ca sii,scaJJi pe J.>Op on1l ten din mi.i .nik unui ,îl doilea Ha man.
- Nu te i11 t eleg frate, zise Alex.anclrn, ex.plicii-t e mai bine.
' '
 -- fi() -
- Aceasta o voin face in puţi ne envinte , rr ·punse Simon. ln-
temnitarea Salomci iti este de sigur cunoscnt{1 n11 ăn se si primej-
dia ce,am eninţă capul,ci regesc. Ionntan pJzitorul ci, este ş i c[tlăul ei'.
Antipater care au striibiitut iu temlliţn ei pentru o misie oare~i-
ca1'e, nu s'a mai intors, ci a fost de sigur prins şi dcasemene re-
ţinut in 'l'urnul -Strat on. Nu avem nicio veste despre Salome; se
vorbeşte chiar pe ici pc colo despre o moarte prin foame. Măndr i ,t
Zaduch eilor se rnă.reştc pc fiece zi, bietul popor este apiisat, pri-
gonit şi împins spre J.espcra re. O sora mea ! scapă pe priete11amu-
m{t, scapti pe nenorocitul popor!
- Ce pot eu fclllec slabi"L siL intrnwinrl contr:t tuturor nces-
tor lucruri, intr ebtt regina.
- - Nu tr ebuie s/i, rn cc nn oşt i puterea lliviuiî pe care D-zeu a
pHintat-o in inima nobilei femei, rr.sp1111 e Simon. Accastr1 putere e
nemiirginitf1, ea a schirnbat dencum ele ne1rnmera.te ori cruzimea in
blrmdeţ 1i. Regele te i ubrştc, continu:1 l'I, , runci:',-tc la pk ioarcle lui,
deschide- i ochii. El est.11un IIasrnoneu ş i te v;t asculta prin urmare.
Regi na r isc ş i respu nsc : ,,Frate, tu nu c uno şt i pc Aristob ul.
El e crud, resbuniitor ş i inchh'ctnic. Nici iubirea peutrn minP, uici
la.crimele pe 'carn le voiu vers,, la picioarele lui nu vor fi instnre
sft mi şte inimr, s1, ,tspri'Lpli11r, de uri.\, el Vil. bi'.Lnniacest plnn nl
nostru şi vai de acela care ei d~ loc la b/\nniali\. Dar, de ce să ne
rugă m ~i sii versii.m lacrimi, sr1 ne JJ!ângem ş i vactr111 1? Tu eşti
foarte stimat de popor, Iosua ]JUtr.rnicul sti\.pii11itor al spir itelor s'a
întors in secret . Fi"i.tn 11;r,de aceast~ st irnă a ta şi Iosua să intr e-
bninţeze puterea cnvcntulni seu. P 1rn eţi-vc in capul popor ului, luaţi
cetatea Daris cn asalt , p.rind <' ţ i pe t irn1111I
, ferecnţ i tigrul, srnulge-
ţ.i-i tronul uzurpat cfo el. al egoţi-v e nn rege mai bun, e liu o rnţi pe
Salome ş i pop.oro! va fi sd\p n.t .
'I'enera fernee luase o poz i ţ i e amcninţ.~to n rit in ti nip ce prouunţ.a
aceste cuv,inte in şi r neintrornp t ş i semiinft. unui înger re. bunător.
ln spăim ă n ta t
cl,1duSirnon ciiţiv,1. p::iş i in,l:'tr l.\t, 111timp ce esclii-
rnâ cu d ispreţ : ,.Eşt i
tn fic:i. lui Şetach? ('Şti tn sora lui Simon?
eş ti tu soţia lui Aristobul? Cc giinrl crimina l te a ţiţii. ? Cnm ! noi
să revolt ă m ;:iopornl contra regd11i seu? Nenorocito ! s1\ . zid\..oară
fl,cej ce vor veni d11pi't noi: ,,7,imri a ncis pc domnul seu? "
6 1 --
-·- De ce nu? rcspuuse regi na, dacă acest dow n ve ure şt1'
ve prigou eş te şi vrn să v6 ni111icea scit?
- Israelitul aclevernt care r especteazti. pe D- zeu sufrrit, sin-
gereazii., se scapii, nu ă n se printr'o crimt1! respunse Simon cu bli:\u-
rl eţr1. David . nu s'a revolta t contra lni Saul, cn'pul unsului ei cr,1
sfă nt. Cerem drept ate, clar de loc nu pr in forţii. Daci'.t nn obţin e u1
clrept..t.toa atun ce murim pentrH ea înaint e de ce ne- am in iHţa printr\)
nedre ptate.
- Timpuri extrao rdiuar0 reclamil mijloace extra ordin are, res-
punse Alexandra. Para lizatul Ehocl virfL scurta sa sabie iu p ă.11t c ­
ccle cel gras a lui Eglon. Mult fandata Ja el bfttu cuiul, cortului iu
templ ele donninclnlni Sisrn. Devine tu un Ehod, eu voiu imita p1 \
be l şi v~i vedea cum ele poporul ne va UwLlaş i ne va d rnta.Hosiana.
-· NiciodaUt pentru o moarte fcrncc i11 g rozitoari.\,csclamft Simon.
O n10arte prin p{1ncfa 11t1' v,t P:'tta m[wil e niele, uciderea unui rPge
să nu defai111 ezc 11umelc meu sau acela al neamului meu. D,tr pen-
tru ca cri nia clcfaim ă to arii. sit nu fie executa tă nici prin tine, voiu
să alerg l:t regele c:1 sf1-l p ovăţ u esc s ă se păzi asdi. înaintea ta, ina-
int ea sot iei sale, inai11 tra ta r.nre te num eşti sora mea.
_ ' Turbat 11l c ! esclnmtt n'gina. 'I'urbatulc ! de ce lncrn vrei
sit te apuci ? vrei tu sit mc predai morţ, ii ş i in voia rn ş in ei ? Re111 1me
ş i me asculti" 1. Ju1lc[, 111 ;1i bine pe fernen, tu mar c cunoscetor al
oan1enilor; tu ta re te lanzi d 1 poţi re c uno ~ş te giinduril fl fi ecă rui
om, nu eş ti tu instnrc sl\.petrunzi in sufictul ullei frmei? Eu nu sunt
aşa put ernicii ca tine ş i nici nşcL de bl ţ, n(l ă ca Iosu a. Crnzimele
lui Ari touolu\ Jlli-au insufi,:t di s preţ , 111 iinia mea reţinutil ele atritn
vreme se do 'ti'Linu eşte innintea tn, in pr l'zc nţa frate lui meu, fa ţit
cu care 1111o-i.' 1sesc 1uotivul pentru care nş tlicea. Dar tn mare cu-
nos<:etor al legilor do li, cuv1\nt pilnft la fapt este iincii un man'.
zid caro se num eş t e cltibz u inţii şi con şt iinp . Linişte şte-te, cilwl
ficn. lui Ş etac li vorbeşte despre reu, ea nn l'a împlinit ăncă. Şi acuma
tln-te ş i tr ti(lcnzii-ţi sora ta .
-- O vreme dcmonliz, tttt zise Si111oncu tlurcrc , vreme car<·
d!t n .tşte re b as mcne iuei in c,1pul unei fcmoe, acftrora gitndir e numai
c crimi't. Voiu sr1 dau creznrc rnvi'lltclor tale ş i rni:1. voiu ruga la
D-z eu ca si't te priziasci't in viitor dcasernenea id1'.i.
Dnpr, o pauzit continuâ : ,,Ascultii. ai,;11rnnpovaţa men, aleargi"•

62 -
la regele intocirwi aşa c11rna fiu;ut-o Ester alergând la regile Per ...
ş ilo r şi seiq.J~i pe Salome ş i pe poporul te u prin .irruele cele sfinLr·
pe care D-z eu le-a dat femeei. Eu trebui e srt mai vizitez pc arnicuJ
1ueu Iuda fiul lui Tabai. D-zen si1-ţi trima.tii in cale pc ingern l
seu şi fac[t sii reuşiasdt afacerea ta.
Simon piirtisi !)e sorn sa care en1 fohrte 11 elini ştit}L Abi,1
ieşi el de la regina, di nd ei se şi , vesti Ionatan. Zaducheul intr i1-
-- Ce aduce oare pe piizitorul Turnului -Strato u l:-i frru snli111
, rnnri prin cii inţi.i.. sa u de va fi necesar prin aceas tă za.mă. , adause
in trebii. regina.
·--· Miireaţ.~i r egiuii i o insii.rcinare <.;atm ti rw, respuns1-: Ionata n
in ti111pce snlutft w smer enie. .Ac1·st .inel e:;te i11artorul crl'din(;ioi
ş 1 supuncrei mele faţă cu t in~, :;;ifaţit cu acela care m'a t rirnel:\.
·- Ha.! escla.ma regina s urp rinsă, inelul pe carn eu...
-- Pe care tu l'ai dat lui Inna· in vila <.; are se află in via
ta tălui teu ca un semn ,il iubir ei tnk , complect;l Za.clucheul.
--- Omule ! cscbm â. regina dcvcn !ncl .1rnl iclii şi tremurăm!,
trăeş te fan ai.?
-- Tri:ieşte ~i te iubeşte ii nd~ ca mai ina.inte respnnse Iona-
tan, aceasta iţi vn dovedi accC:l cc i ţi spun. Şi vorbind as r.- fel ei
druln o bu ca tă. de pergam ent.
Regiua. ,1pud cu iuţ:cală perg,L111 entui prn~ellta t, il desfaş u1-;l
si ceti co11tinutul cu o mare nerăbdare: "tlib i incn :dere in Ionatan
:el 1:iai bu~ amic al nostri1,. Spera dar l'ltcreaza.- -iana-i. "
,,Este scrisoar ea lui lanai zise regina glj.1.1il.it
o:11ii,apoi adause:
Am încredere in tine dar i n vap .- me <.;e tr eb11 c su sper ~i ce arn
a lucra ?.
- S p e ră cil vei chwe11iso ţi a lui b 11
a i, l11
c r1~:,zii. pent ru ca
să devii soţ i a-regină a lui, respunse Zn.ducbenl in timp ce pr elungi
ficrn re cuvent pronunţat.
Regir11.tttk u şi rerna.se pc g~i.ncluri, zicend ia tiue : ,,Iii ţeJ pg !
calea c lungii şi primej di o asă„ Inţe l e p c iun ea ~i hotC1.r
lrea. c:ondusii
de iubire o pot sc'urt::t şi face de a inl'runta orice peri col ; să vedem ce
pedeci ue stan iu cale ? Ina inte dr, tOilte n:gele !
- El e bolnav, poate muri ziRe Io11a tnn cu ră cea lă .
Antigon ? adause regina.
li inli\.tur:"trn, era re::;punsul.
Salc1me? i11trcbâ regina.
·- - (i::l -
Ace;,,st t't v1;1in cetu. din vi a ţă peste căteva zile, zise pe-
cFttosul.
Ce trebu e eu să fac la totate a.ceste ? intrebâ soţia lui
Aristobnl.
-- Trebuie sii insnfli regelui o astfe l de neincrerlere incontm
invingetorului Antigon, cn.re se reîntoarce t1cuma, in că t regele siL
elevie Mn uitor. Fiî.-1 să cr e11dă că frat ele seu vrn. să-l ucidă şi s:1-i r{t-
piasdt tronul. Autigon va muri atunce. prin Arîstobul şi Aristob ul va
lonat;,n. .
- De minune escla1nfi. temea ziî. p ăcittt de iubir e, spune lui
fanai că Alexandrn. sperii ~i denceea va lucrn, ne aflltm la ţinta do-
rint elor noastr e.
' Că nd reginH rernase singurri. îşi zise: ,,Tigrul treb uie să sfrtşie
pe leul, luptă. in care sţt pen rfi ş i el ~insuşi , pentn, c::1 vulpea sii
aibfL toatti prada.. Iauai ! ne resbun{un. Amorul ne înveseleşte ini-
rnelP, o <.;oro an~i împodobeşte capetele noastre ! Dulceaţa amo-
rului ne face slt uităm nmărăciunel e mijloacelor şi st rftlucirea co-
roan ei inHi.turenz1l pet<'le conştiinţe i . Nere11şirea este o c rimţt, ea
ne d1.1ce spre ru ş in e. Reu ş i ta este o virtut e stdtlucitoadi care in-
U o glorie ete rnă. Alexandra va fi liiudatii
roroneaz [J. fapta noat rki <.;
ca Ioel şi Iudit a, haide, rne apuc ele lucru.
Simon reveni lil reginii ş i ea ei spuse :
„Am vorbit' regelui cnre' mi-a promis cii. Salorne va fi căt
mai cnrenrl el ibe rată. Intr eprind erea indriizne aţFL a lui Antipater
o priv eş te ca o revolta. Da.că Antigoa nu va inplom libertatea
mumei cu smerenie lti tr eptele tronulu i meu, a zis reg·ele, , dacii
î ş i va permit e num ni un singur pas a m e ninţător contra mea, a-
tunce va rHuri de rnoartea tritd ă. torilor, ea.r Salome îşi va petrece
restul vi eţe i s:iJe iu interiorul Turnului-Straton. Deacea iubit e
frate ia bine samă Lt ncence t e poveţuese, tu 'ş i cu Iosua. alergaţi
intru înti mpinar ea vietoriosulni Antigon care a trecut deacuma Ior-
dauul şi pleacă cu ameni nţa re in spre Ierusalim pent ru a-l în ştiinţa
despre gănduril e r egelui, ş i-l povăţuiţi să nu fie incHi .retn ic şi a.-
rnenintă. tor, şi să aparii iuaintea regelui cu o s uită micii. Antigon
te re~pecteaz/.l. şi~ ! cinsteşte pe Iosu:t, el ve va asculta şi voi
v eţi sciipa pe Salome, f:Jrh. ea sti se verse singe de frnţi ş i cetăţeni
 - 64 --
-- Remăi să n ă to asft respuns e Simon cu veselie, Iost:Ja m'a
intovărăşit pănrt aice, alerg[un fi\.rii intă 1·7,iere intru intimpinarea
1r1i Antigon, fiecare moment este p r eţio s . Viaţa ~i moart ea depind de
h aceasta.
,O o ară mai apoi alergft Iosua ş i Simon înspre Iordan cu o
' nespus[t iţ1ţa l ă.
Regina ăme zise in sine: ,,aceşti doi lup tători curagioşi sunt
înd epărtaţi de pe citmpul ele resboiu, acuma să me d11cla regele.
Atunce intrft Ionatan.
-- Eu am remac; aice nobil ă reginii , zise el. Prezenţ.a mea
poate folosi foarte mult intreprinderei noast re. Porunca ta cătr{1.
fanai o înd ep lin eşte un amic credincios.
- - Bine, res punse regina.
Convorbirea lor m:1i durâ ă u că cAtva timp , Ţlănft cănd in fine
regina zise lui Ionatan: ,,U rrn ează-m e la regele."
VIII
COMPLOTUL
lu seara din 15 lişre domni o t{tcere aMm că în cetatea re-
gea scă Baris, fiecare clormia ş i se odihnea. Numai Lloue odăi mai
erau luminate, acea a reginei care se sfă tui a cu Ionatan pentru
perzarea regelui, şi acea a regelui eare veghea impreună cn me-
d icul seu.
Acest medic era luda Eseeanul.
Boala de pept a lui Aristobul deveni primejdioasă in timpul
zilei, tusa se meu violent!t ş i dureroasă., peptul seu' era cuprins
<le o durere spasn1odidi şi frigurile numai incetare. Rege! se vezu
silit st\ trimatft dupii medicul seu. Aceasta era un b ă rbat de 50 de
itni , purt a un şorţ pc imbrttdtmintea lui albă ca ometul; pe piep-
t ul seu a terna un mic toporaş simbolul profesiei sale. Cu toate dt
era inaintat in versti:'terau obrajii lui rumeni, trrtsurile feţei sale
curate, blănde ş i nevi1:iovate.De. pe fruntea sa cea mare strlducea
mulţumirea: internă ş i o liH işte perpet u ă . In privirea cea dnioasţt
a ochilor lui veseli se putea ceti : speran ţ{t credinţtt ş i încredere.
Acest bărb itt contr asta mult cu regele, care fiind palid, sliibrtnog,
n elini ştit şi sfiicios, i ş i arunca privirile sale in toaţe pftrţilc ş i
ochii lui aşezaţi iu fund se mişcau necontenit în orbitele lor. .
-65 --
Medieni apucft m(um regelui, numerft bătăile pulsului şi-i
zise apoi : ,,frigurile devin din ce in ce mai violente, dar sper eh
această beutură recoritoa rrt ce am pregătit te va uşura.
- luda ! zise regele, vi aţa regelui teu e in m ă na ta, me în-
cr e dinţez es pe ri enţei si şti inţei tale.
-- Viaţa regilor căt şi a cerşeto rilor se află in 1n ăna lui D-zeu,
respunse medicul cu solemnitate, eu sunt numai trimesul seu ne-
demn, D-zeu trimete slăbici uni pe care le vindecă mai tă.rziu, el
te va vindeca ş i pe tine clacă înţeleptul creator o va găsi de cu-
viinţă . Pl11nteledin care am pregătit aceas tă Mutură le-a creat
atotbunătatea sa , spiritul lui mi-a destăinuit puterea ei v·indecă­
to ară , dar şi tu regele meu, continutt medicul cu seriositate, trebue
să te îngrijeşti pentru m enţiner ea săniHăţii tale, iţi recomand mai
cu samă od ihn ă sufleteasci:,, ,; orice iritare te aruncă in primejdie
şi-ţi am en in ţ[L scumpa ta vi aţă.
Bolnavul rege deveni nedbdător şi respunse: ,,nu'mi vorbi
despre o provid e nţă, amice, care nu e decM un ceva fictiv, năs­
cocirett unor .titve nebune. Voinţa um an ă este . providenţa omului
în s u ş i , aceea ce nu se afl.{L in voinţă e numa.i o intl:\mplare. Intl:\m-
plare e boala mea, inWmplare va fi dacă voia muri, intl:\mpfare va
fi_deasemene dacă această Mutur{t a ta ml:\ va insănătoşi. Eu nu
visez de o p rovid enţ,ă , in mine vieţu eşte o voinţtt puternică; o do-
rinţă n espusă ml:\ aţiţă necontenit, nennml:\rn te pasiuni iriUt spi-
ritul şi irteriorul meu. Cum să ml:\ p ăzesc eu de neiritare spiri-
tuală. Cum o pot eu face? Eseanului iîi vine a.ceasta foarte u,;or
' I \ '
el i ş i inădnşă voinţa sa printr 'o rugficiune la răsăritul soarelui, işi
cufundă apoi dorinţele intr'un isvor cu apă limpede, şi-şi toceşte
simţirele şi pasiunele sale cu o lucrare grea. Grijile de nutriment
ş i de familie nu-i sunt de loc cunoscute, nu-i place căsrttoria, şi-şi
risipeşte averea pe care ş i-.,a agonisit--o in sudoarea frunţ,ei sale~
prin ncea că o imparte deopotrivă cu toţi fraţii şi cunoscuţii sei.
Lumea din afară nu'l interesează de loc, privirea lui se indreaptă
uumai spre viaţ,a l ău ntric ă . Viaţa de pe părnent cum o numeşte
este pentru el o lupti de trud ă, de tristeţii şi căinţă, care ne duce
spre palatul vieţei · vecinice de apoi. Eu fosl:\ ml me rog, nu'mi
cufund trupul în fiecâre dimineaţă în apă rece, sunt părintel e unui
popor mare, imi iubesc patrin. cca mai mare proprietate a mea
5
 - 67 ....
pe11triIacăreia fericre îmi jertfesc viaţa. Eu nu sunt Bseean, daci
ca să elibereze pe Salome ş i sri nimic ească ' pc Zaduchei.
spiritul nu e in agitare, regele e mort odată cu el.
- Cine sunt capii acestei conjuriiri, şi cum au fost ei des-
- Imi pare reu, regele meu, respunse medicul Iuda. Eseanul
coperiţi? intrebâ regele.
este odată aşa şi dacă este bine aşa să fie, nu voiu s[i decid acum.
- Victoria pe care a raportat-o A;1tigou dincolo de Iordan
Sfanta scriptură ne slujeşte drept călăuză pentru găndirea noastră,
ei dă prilej lui, nerecunoscetorulni de a se visa ca regele Iudeei.
ea este făclia, ce ne luminează şi ne convinge că o'menirea este
Antipater care a străbătut in temniţa mumei tale pentru a o în-
familia noastră; orice Cl'eat,ie a omenirei, semenul nostru, nă.sc1.1t
ştiinţa despre aceste evenimente, a fost prins prin paza cea fidelii
in aceea_ş patrie. Şi noi ne jertfim viaţa pentru familia şi patria
a lui Ionat im şi silit a mărturisi toate aceste. Antigon nu voeşte
noastră. , regele meu. Pcutruca frigurile sii dispară din corpul teu,
să dee loc la niciun prepus şi ele acea va sosi aice numn.i cu o
trebuie să le şi dep ărtezi din spiritul şi sufletul teu. Intrebuin-
mică suit~, el va apărea înaintea ta cu o smerenie falşii pentru n
ţeazri voinţa ta puternicii. să învingi dorinţele şi pasiunele tale,
te ucide cu sabia pe care a primit-o din mi.\.Pa ta . O ! ncrecunos-
aceasta e singurul mijloc spre aţi sCl'1paviaţa.
cetorul, preot falş, e:ilclamâregina prefăcendu-se dt ar simţi dispreţ.
- Pentru ca să me scobor la creatura cea mai nesimţ,itoari'i.,
Aristobul era pornit spre mănie, şi in mrtnia sa crud şi
respunse Aristobul, să devin mai nesimţitor dec/H culbecul care se
inspăim en tă tor. In acest moment nu'şi simţi el de loc boala sa :
mişdi cu lenevire in balta mea?
„Cum, işi permit e oare tl'\nl'\rul aşa îndrăzneală? esclamâ el, nu-i
- Cu atăta mai bine zise Eseeanul; 111aibine decăt leul care
ajuuge mitra preoţeasd? Voeşte el st,-şi întindă mr1 .na sa spre
muge in pustiul arzl'\tor şi-şi schrtea~ă viaţa prin acea că nu cu-
regat? M'am înşelat deci, dind am găndit că vipera n'are venin
noaşte intru nimic ml'\sura. '
şi am iubit-o! O voiu nimici împreună cu puii sei. Voiu să vor-
-- Mie iini place uri asemene leu zise regele şi ochii l'\istră-
besc cu Ionata.n.
1aceau. El e rege, mugetul seu ne incă1{U'1. urethia, inspăim/'.mta
Ionatan care aştepta in anticarnertt intrâ, in timp cc zise:
animalele făcenctu-lo să tremure şi 8ă fugă. Din contra ce dispreţ
na'ţi }lroducc culbecul care deabie se mişcă in tăcere ~i fiind prea
„ servitorul credincios este întotdeauna iri apropierea domnului seu
ciind îl arneninţ[i vreo primejdie.
leneş ca să-şi cureţe casa de glodul şi m.nrd/1.ria ce o înconjuri\..
- Iţi mulţnmesc Ionatan, zise A ristobul. Turnul este in
lud a tăcu şi prezent â r,·geluY beutura, care după cătva timp
stare ele a se apera ?.
8e simţi mai uşurat. Medicul se retrase in odaia de alăture, regele
- - Da regele meu, afmnâ cel int1ebat.
adormit fu pe dată deşteptat prin intrarea cea repede a reginei.
- Cine il păz eşte ln absenţ,a ta? intrebâ regele .
. - fartă-me stimabile soţ, zise ea preiăcendu-se inspăiml'\ntată
. . - - Salomon, unul dintre servitorii tei cei mai credincioşi şi
şi plină de grijă, eurtă-me dacă te deranjez in aşa vreme. Ionatan
vrteJI, respunse Zaduchenl.
a sosit abie acuma cu veşti de la Turnul-Straton, cari me umplu
- Bine, zise regele şi dup!Lcătevtt momente de g{mdire adau-
cu griji şi temeri. Trrularea işi ridică capul seu îndrăzneţ şi ame-
se: Să se puie o strnjă puternidL de oameni credincioşi in calea
ninţtt scumpa ta persoan1L
acoperită care uneşte Bari sul ca templnl şi ...
- Dtlcii trădarea işi rididt · capul respunse regele, atunce o
Regele numai putea sfirşi, se simţi deodaUt rea şi clizu in-
va sfărăma puternicul meu picior. Tu eşti palidă şi turburată
t r'un leşin.
scumpă femee, vino-ţi in fire şi explică-mi acea ce s'a internplat.
Regina strigâ clupă ajutor ele şi se bucur& in interiorul ei de
Regina povesti : ,,Farisei; au complotat pentru a se revolta in
reuşita, intreprinderei.
tontra ta in ir\teia zi a serl>ătorii de Succot spre a te detrona, şi
Ionrrtan se incleplirtâ, dupăc.e surise mai iutei reginei.
ucide şi a proclama de rege pe Antigon, care se intoarce victorios
Medicul Iuda intrâ şi ol>servâ o s'pumă ro~ietidi pe buzele
 - G8 -
regelui, - ern singe ! Eseean ul cliHinâ diu cap cu tristeţii şi zise :
,,NobiHtregini\ I viaţa rrgeloi e in primejdie, i:\i trebuie odihnă.
- O D-zeule, conservă viaţa regelui ş i soţului meu! esclamâ
fcmea cea falşă părăsind odaia.
Iuda rerrrnse singur cu bolnavul rege.
IX
O PREVESTIRE SINISTRĂ
Inteia zi ele Succot a rw. 104 u. eh. era una din cele mai me-
morabile în Istoria Hasmoneilor, şi prin urmare ~i a poporului
Judeu. Stradele Ierusalimului erau im podobite cu corturi clin ramuri
de fruuze verzi, in care lociiiau cucern,icii in timpul serbătoarei.
Poporul peregrina au veselie şi bucurie îmbrăcat in haine fes-
tive, de la o uliţu lu cealalUI, uitrmcl a.pi'.,sareaşi persecuţia dom-
niei despotico a lui Aristobul. Poporul blă. nd din fire celebra 13e r-
biltourea sa cea moi veseHt din tot an nl ~i era voios ~i feridt, con-
tra tuturor s uferinţe lor.
Antigon era obiectul genernl de convorbire, numele lui se ros-
tea cu trnfie şi respect. Pretutindene se Htcuri\ arcuri de triumf pen-
tru biruitorul ltureilor, care trebuia si.'tintre azi jn Ierusa lim pen-
tru a serbători în templu, in unire cn poporul, victoriile lui, şi a
mulţumi D-zeului leghioanelor pentru aj utornl ce i-a dat.
Mii de mii de 'oameni veniau din tontă ţll rll spre a petrece
serb.ătoarca de Succot iu interiorul zidurilor sfantului oraş, ş i a a-
duce Domnului o jertfă Iiirotinitr1.. Cu toţii rn~rgenu intr'o proce-
siune splendidă spre porticele templului, căntănd imnuri sfinte şi
religioase pe locul unele sU1tea altarul sfănt al jertfelor, încunjurat
de o mnlţime de preoţi îmbrăcaţi cu festivitate. Cu o udeverată cuvioşie
mulţumi popornl Atotmilostivului, care le-a dat in acest au o recoltii
imbelşugată a. pomilor şi productelor. Cei de faţă înconjurau alta-
rul că,ntănd. intr'una Hosiana, ţinencl in dreapta o l egătură compusii
llin o ramur~ de finic, trei mirte şi doue răchite, ea.r în cea s tăngă
una clin cele nrn.i frumoase chitre . .
Pintre acei cari îşi împlineau cucernica lor datorie se afla ş i
Iuda Eseeanul medicul regelui. lnge nunchiat, cu mlinile încrucişate
cu ochii îndreptaţi spre cer ~~ ruga el ferbinte in tăcere, RŞteptănd
sit salute ca Ull pr1rinte pe biruitorul ce se întor cea.
- 6!)
,,Trăiască Antigon !" stngâ deodată mulţimea eutusiasmatli,
D-zeu să binecuvinteze ş i st1.dee viaţit U\n~rului viteaz! esclamarft
mii ele voci in exfaz. Trăiasdt Antigon ! ram ura nobilă şi teneră a
trun chiului put ernic al Hasmoneilor ! resuna continuu din toate păr­
ţile, şi se părea că aceste strigări nu ar mai lua sfi rşit . Nu era o
veselie poporană , ,era un entusiasm in toatil puterea cuventului; o
dovndii de o iubire nefăţamiclt a poporului faţ,ă cu tenlh'ul viteaz,
mlhdiţa casei domnitoare . Aceilstă veselie resuna pfrnă în odăile re-
gelui, care păşia drept, cu ochi plini de rnănie, dzlimat pe sabia
lui de resboinic eu cnre se încinse in acea zi, împodobit cu coroana
regală ş i porfira regeasl:ă spre acea parte a odă.iei, de unde se pu-
tea privi spre portic @ le templului, cu toate d\. era ăncă foarte palid
~i slăbit de accidentul nocturn.
Regina şi Ionatan se aflau l[1.ngr1.el. Alexandra întinse regelui
braţul ei spre a se sprijini. Aristobul i:inse declinâ aceastii oferire
cu blăncl eţ,ă, în vreme ce ~dause iirnbi11d, dar serios: ,,Bună te-·
rnee, brnţul teu e pentru Aristobul un
spriji!l prea slab. Priveşte, şi
el aretft spre sabia lui, priveşte groaza duşmanilor mei, ea este
singurul sprijin al reg ilor, Iuclcci ! - A ! continuâ el cu o mr\hnire
vMitri, popornl in prostia lui ' se indeasii in jurnl băietu lui rn odi-
neoare st rămoşii noştrii în jurul viţ elului de aur. Intr'o veselie ; măn­
dră scoate chiote pentru el, cum oclinioare femeele entuziasma te
strigar:1 la vederea lui David : ,,Saul dobori o mie, David linse zece
mii•!" Poporul voeşte sll facă un D1wid din atest tener cu obrajii
i'mci\.rumeni, clar eu voiu deveni pentru el un Sau! !
- Priveşte scumpul meu rege, cum de salută cu prietenie po-
porul, umblănd cu trufie in armura lui ca şi cum ar merge contra
Sirien ilor, i ise regina Alexandrn.
- Cum de vorbeşte cu unul smerit de tot, stdinge alt uia udma
~j ascu ltă pe Ull al treilea cu răbdare, aclause Ionatan.
- Ingenunchiaz{t chiar, esclamâ i·egele în m ănie, incrucişeuzft
ml\nile, se roagă, o ! faţarnicu l ! Poporn l îl momiţereşte, căntu l le-
viţi lo r resună, ascultaţi ! ascultaţi ! Ei ei d\ntă Hosiana ! Căntaţi
pe cîtt vi e placul, voi tonţilor , căntaţ i 11umai, bucuria vonstră se
vn schimba în jale, vesel ia in tristeţii !
Tăcu, capul seo se plecâ, era momentul unei lupt e interne,
lupt it iubirei, a binelui ş i a conştiinţ,ei contra :pismei, resbun/lrei
 - 70 - ·
şi a pasiunei oarbe. lu fine murmurâ el pintrc dinţi: ,,o Antigon !
te-am iubit , o băiete !,irni erai scump! Nici tu nu me pricepi, nici
tu nu meînţelegi? Foarte bine, atunci să mori! Mori, dacă pH!.smu-
eşti trădare contra fratelui teu! Haidl~ Ionatan, porunceşte străje­
rilor, cari se află puşi in gangul acoperit care leagă aceastil cita-
rlelă cu templul şi care stâ in Tornul-Straton, de a omori pe fie-
care, care va voi s1i tr eacii înarmat prin acest turn şi chi~r d1Jar
îndrăzni-o ilnsu-şi Antigon să nu fie cruţat. Lui ă n se :!!ă-i spui că 'I
aştept nearmat; pricepi, nearmat
Regele tăcu din nou cufundat in găncluri.
Ionatan părăs i odaia,. Cănd iu trecere p iiş i pe l ă ngli regina,
ea ei şopti ast-fel că numai urechia ascuţit1i a lui Ionatan pu-
tea nuzi: ,,spune iniirmat." Ionatan zimbi şi respunse tot aşa de în-
cet : ,,pricep."
Regele se simţi reu, regina ii intovlirttşi lilng1i patul seu cu o
privire strilJucitoar1!.,bolnn.vui, rege d!.zu pe pat a proape leşinat..
Ionatan alergâ in gang. Cilnd ajunse la Turnul-Straton, care forma
un colţ al acestui gang şi I care slujia pentrn închiderea lui dădu
el std!.jerilor poronca regelui şi ajunse apoi in porticele templului
la An.tigon. El il salutâ cu smerenie şi-i zise: "'Print,ul meu ! regele
fratele teu doreşte a vedea pe viteazul şi tenerul birnitor victorios
in toată armura sa, şi toată splendoarea lui.
Antigon frtrll. a bi'.mui ceva se pregăti se urmeze pe Ionatan.
Deodată se aruncâ Iuda Eseeanul, la picioarele prinţului in
timp ce esclamA plin de turbare: " Nobile prinţ nu urma pe acest
barbat, viaţa ta e in primejdir..
Iuda se afla in mare favoare la popor; lH'etutiuclenetrecea el
de prooroc.
-- Ce vorb eş ti de primejdie ? bune barbat, zise prinţul zim-
bind, visezi prietene.
- Ascultă-m e prinţul meu, ascultă-me, esclamâ Eseeanul. O !
te implor, nu te duce, te ameninţă o primejdiâ En nu visez, nn, nu,
nu visez. Nu te duce cu acest barbat, o voace interioară imi spune
că înainte de apusul soarelui vei fi un cadavru. Lăngă.' Turnul-Stra-
ton, acolo vei muri.
Pe cil.ud Eseeanul pronunţa aceste cuvinte il apucâ un că.reci
inspăimentător, care se lăţi prin top.te membrele sale ş i-l făcu să
-- 7i ---
!le invertiasd\. intr 'un cerc ca un nebun, pănli dlnd căzu in tine le-
şinat la păm ent.
Poporul I uâ acest leşin ca o urmare n spirituh1i profetic şi
esclamâ"dar," Nobile Antigon, nu te duce, acest 0111 nu minte.
Simon şi Iosua cari sosiri'.\.cu Antigon esclamarii deodată : ,,A-
cest om minte ele sigur sau e un inşt · lător netrebnic! Turnul-Stra-
ton se află departe de aice l ăngii undele rn1trii, departe, cale de o
zi. Soarele e deja pe a~finţite şi Antigon se află ănc:\ bine aice in
templul de la Ierusalim.
Poporal nu luâ in sa m ă aceste cuvinte şi ţipa şi urla neconte-
nit: ,,Nu te duce, luda de D-zeu inspirat a zis-ol Priveşte cum spi-
ritul sfă nt se destăinueşte in el.
Ionatan scrăşni clin dinţi pliu ele rnănie , vezend cum de planul
seu se surpă Tremur(mcl de rn ă.ni<' zise el încet lui Antigon : ,,Reg~le
te aşteaptă prinţul meu, g{mdeşte-te la muma ta!
Aceste cuvinte făcură efect. Antigon ridicâ voacea sa puter-
nică şi esclarnâ,: ,,Regelo meu a poruncit, ascult, haide Ionatan, te
urmez!"
'.fipetul poporului deveni infricoşut, se aseinăna cu huruitul
tunetului, talazurilor mărci intărîtate, vuetului furtunei. Antigon se
vezu deodată încunjurat jur împrejur:,, Nu te duce nobile Hasmoneu
strigarit zeci de mii de voci., In mijlocul nostru eşti sigur, te apă­
răm ca singele nostru.
- Inapoi ! esclamâ Autigon cu m ănie . Cine indrăsneşte sil mi\
silească de a deveni neasc ultător faţă cu regele meu? Inapoi voi
oamenilor, ve zic.
Atunci ieşi un Mtrlin înaintea lui Antigon, desveli peptul seu
acoperit dr. ră ni şi-i zise : ,,Prinţul meu ! rana aceasta a scăpat
viaţa bunicului teu Simon, prin această. rană ele aice a scăpat tatăl
t 1u Hircan de tobie; celelalte leam primit in resboaele contra vrăj­
maşilor ţerei şi a casei tale. Cei cinci fii ai mei au căzut pe căm­
pul de resboiu, cei doi mai tineri l{mgă tine in Samaria. Preot
al marelui D-zeu, te conjur a nu urma acestui Mrbat.
-- Me duc la fratele meu zise tenerul silnicit şi aclănc miş­
cat de cuvintele moşneagului, in ce primejdie oare m'aş pute afla?
Te găndeşte la mama ta ei şopti Ionatan incet.
- Pe D-zeul p ăr inţilor mei ! esclarnâ infuriatul Antigou, mi\
 - 72 -
voiu duce şi chiar ele ar fi să-mi fac drum. cu această sabie.
· Sabia fulgera din teacă, braţul seu vănj o s o imverti in jurul
cnpului ia cercuri depărtate.
Moşneagul ei se aruncâ in cale : ,,Numai peste cadavrul meu
vei trece, esclamâ acesta, lov eşte,:! nu voesc să s uprnv e ţuesc moar~
tea ultimului Hasmoneu nobil.
- Reţin eţi-l ! sbierft poporul.
Antigon era iu desnădejduire, lacrimi de furie se lunecau peste
rumenii lui obraji: "Cine oare me poate apera de iubirea ins păi­
mentătoară a poporului? esclamâ el cu inimă sfăşietă„
In zădar se incercâ Simon să li niştească sµiritele, poporul re-
mase la hotărirea lui.
Deodată se aretâ figura cea nobilă şi bl ăndlt a lui Iosua pe
o in ttlţirne nu departe de altar cu braţele întinse spre popor. O tă­
cere năprasnică se făc u, ochii tuturora se indrepta ră spre el. Fie-
care voia ' să audă pe Iosua pe care'! credea in Egipet.
- Ascultă tu popor al Iudeei l începu, el cu solemnitate, as-
c ultă-m e pe mine, pe amicul teu! ce voeşti tu sft întreprinzi in no-
bila ta răvn[L? O nesupunere contra regelui teu? O astfel de ne-
supunere se numeşte revoltă , aceasta e o crimă, un pecat încărcat
de blăstem ! Popor a lui D-zeu ! esclamâ el cu o voace tunătoară
unde voe9ti tu sll exocuţi o asemene , crimă? Aice in sfintele por-
tice ale templului, aice in faţa lui D-zeu? Aice unde trebue să te
arunci cu smerenie înaintea lui ? unele trebuie srt te rogi la el ca
srt-te i ngăd u e iu voinţa lui nernesurată , aice voeşti tu să aţ iţi pa-
siunele c'.t; flamele lor necurate şi să calci supunerea în picio11re?
Supunerea, l,are este mai bun{t decrtt orce j ertfă ?
"Ce voeşti ta popor a lui Israel? sft-1 sil eşti pe nobilul An~
t igon ca să nu dea ascultare regelui seu şi s[Laţiţ i spre :flam{L tă­
ciunele nbie aprins, care cuprinde casa lui Iacob şi surpă temelia
lui Israel? Te gănd eşte popor pios, ce vo eşt i să într eprinzi? Plea-
cltte in pul.bere, popor ele D-zeu te111etor , ridică miinele-ti cura.te
spre cer, te roagă la el şi-l l a udă !
El singur căz u in genunchi, el singur ridicâ m ăn il e spre cer ·
~i cu o voace clară, cu o cu vioş i e sffotă începu :
„Mulţumiţ.i Domnului căci bun ă tatea lui e n esţirşită in vecii
vecilor !."-Corul Leviţilor resunâ atunce cu solemnitate : 11Domnului
- 73 -
mulţumiţi!" Şi poporul' atras de aceştia căntâ: "Domnului mo,lţu­
miţi !" şi
un imn de veselie se riclicâ spre cer: ,,Domnului mulţu­
miţi! " indtt se cutrernurar{t ăn s u ş i porticele templului.
Căud poporul se riclicâ din c uvioşia sa, dispftruse de demtilt
Antigon şi Ionatan. O t ăcere adăncă şi groznică domni. Nu se auzi
nici o şoaptă. Numai paşii îndepă rtaţi al acelora cari plecaser{t,
resuna înăduşit, din gangul care ducea înspre Baris.
O cumplită p ăre re de reu cuprinse toate spiritele, care din ce
in ce se prefăcea fără voie in spaim ă . Poporul presimţ.i că un e-
veniment se va desfăşurn înaintea ochilor lui.
Iuda se deşteptâ in fine şi se uiti't cu turbare imprejurul seu.
- S'a pornit ! sbierâ el. Pornit ! Haideţi iute cu mine la Tur-
nul-Straton unde-l ou1oară.
Ca un nebun alergâ el la gangul acoperit, urmat de popor
care fă cea sgomot ş i sbiera.
Ajunseră la gang. Intrar ea era închisă pe din lăuntru. Zăn­
gfmitul armelor resuna deacolo.
- Vai ! esclamâ Iuda, il omor. Stricaţi porţile acestei vizu-
nie de h oţi, poate că mai e vreme de scă.pare.
Poporul scoase un sbie răt ingrozitor de durere. Porţile furii.
sparte. Iuda alergâ cel clintei, poporul ii urmâ cu fuga arz~ncl de
resbunare.
Se auzia ăncă zingănitul armelor şi se putu deosebi clar stri-
gă.tul de ajutor a lui Antigon.
- Măntuitorii tei se atJropie, strigâ Iuda ; alergaţi fraţilor, vai
ii omor!
Ajunseră ia turnul care se numia deasemene Turnul-Straton,
in motnentul că.nd lupta se sfirşise. Se mai auzi ănc ă voacea lui Io-
natan care esclama : ,,Apernţi Turnul păn ft la cel de pe urmă om ! "
Turnul fu închis, poporul nu mai putu ina.inta. Locul de luptă
infăţoşa o priv eli ş te ing rozito ară. Mai multe cadavre se aflau la in-
trarea turnului, părnentul era lunecos din cauza singelui. Nu de-
0parte de aceste cadavre se tăvălea Antigon in singele seu, care ei curse
din mai multe răni. El mai trftia ănd!, gemea şi se mişca : - "Prea
tărzeu ! esclam ară Simon şi Iosua in desperare. Vai l'au ucis. Iuda!
Iuda ! Tu nu ai minţit. Lăngă Turnul-Straton au omorit ei pe vi-
teazul, pe marele preot!
5*
 - 74 -
. Medicul se aruncft asupra murindului şi ei cercetâ ranele, po-
porul stătea mut şi înlemnit, cu teamă şi spera nţă , aşteptănd dacrt
Iada va vesti ' viaţă sau moarte .
- "~lortalrt ! esclarnft Eseeanul cu o voace înă duşită, rana din
dos este mortală. Anc:i .cinci minute ş i va fi un cadavru! "
M11rinclulAntigon zise, întrerupt fiind de durerile mortii: A-
ceastă - rană - mprtală - 111i- a - - facut - Ionatan -' nu -
resb'unaţi - moart ea -- mea, - scă.paţi - Salome - ea - este
in - pri - mejdie - D-zeu e milostiv !
U11şiroiu de Ringe se reversâ diu gura şi nasul lui: FărtL via-
ţă căzu el in braţele lui luda. Un Jac de singe se făcu in jurul lui.
Moşneagul cu rZwi inaintft prin mulţim e , apucâ m~na cea rece a lui
Antigod pe care o sărutâ ş i esclamâ apoi cu durere: ,,Hircan, Hir-
can I acesta este fructul singeros a semănăturei tale singeroase."
X trecu prin tot coqrnl in căt dinţii ei se cH\tinau şi ochiul seu infuriet
MOARTE PRIN FOAME
Pe căud Ionatan plecft cu misia lui Ianai la Ierusalim la re -
gina Alexandra, dupftce întemn iţa.se mai infai pe Anti pater, dădu el
Zaclucheului Solomon, un barbat tot asa de crud si plin ele ură
l '
contra Fariseilor ca şi al ă n s uşi , paza Turnului-Str ::iton şi a prizio-
nerilor, poruncindu-i b ăgare de samă. şi veghiare straşn i cil .
Gabriel, acel ar.-,esui·at Zacluchcu care protestnse contra omo-
rului incloit plăs muit contra familiei regalu, acitreia hotărire se luâ
io ttclunarea capilor Zaduchei, se afla deaselllcne pintre străje rii
...turnuloi, care se compuneau in totul ele la optzeci plrnti Ia o sută
de barbaţi, Zaclucheî incarn aţi. Gabriel era palid, trist, plin ele măh­
nire. O povarit grea apăsa amar sufletul seu. In închipuirea sa au-
zia vaetele nefericitei Salome, gemetele ei. O auzea cum se ruga,
pentru o picăt ură de ap~, vedea cum turburată cţe foame i ş i rodea
carnea ciolanelor ei. Spiritul seu. se umplu atunce de spaimă, pe-
rul i:!ise sburli şi sudoarea morţii ei curgea peste obraz ş i temple
şi el blăs tema neinclurarea şi cruzimea Z,iclucheilor setoşi de singe.
Adesea se găndea el la mijloacele cum se scape pe n daricita Sa-
lome, clar in dam, nu găsea nici unul şi plăt1gea in nE!putinţa sa
ca un copil.
- - 75 -
Oeodat/i ci veni inte,nplarea in ajutor. Ti:!nfrul in insomnia
sa fi\cea deobicein plimbl ări nocturne şi trecea toată. ograda tur-
nului ca un lunatic. In noaptea ele 14 Tişre părăsi el deasemene
culcu ş ul seu. O nelinişte grozavii ii fttcu să intre în curte şi diu
curte il isgoniri\. duhurile închipuirii sale, ca pe un nebun, in gan-
gurile posomorit_c ş i intunecoase ale turnului, care conducea la di-
ferite închisori. Ciin<l tr ecn pe lrtng:i una din aceste, care avea o
u şti tare în c uiată , auzi el din interior un zingfoit de lanţuri şi
gemete de de s n~id ăjduire. Se opri ş i ascultâ., voacea nu-i păru străinn,
o recunos1.:u.Era voacea prietenului ş i tov a i"eş ului seu de ar me, era
strigăto l de despernrc a mult iubitului se11 Antipat ei'.
- Ce? ş i el aice? Antipat er in vizunia tigrilor ? esclamâ el
duceml miina la frun te spr a se convinge că. nu visează.-- Aceast:l
descoperire · ingrozitoarrt ii tr ezi clintr'u11vis, un fior de friguri ei
lun1ina in int11necimea nopţii.
Gabriel ern un[l din acele nntnri puternice cari nu'şi perd
s imţirea ~i mintea in nicio imprejurarc. Cu toath surprinderea şi
ernoţ i unca sa, se grindi ş i se resgă u cli cum sft-ş i sc:1pe priete-
nul: ,,Trebuie sii-1 scap zise el, s~i ne înc e rc ă m mai intei de este po-
sibil prin vicleş u g; da.di aceast[l dii greş , ei lJiue ! atunce s(t de-
cid ă put erea. Trebuie să scape chiar de aş i trebui să dau ănsu~i
toc. cu mănil e mele acrst ei vizunie ele hoţ. i ş i uci gaş i!
Gabriel se apropiâ de borta cheiei, se fl\cu cunoscut prinsului,
ei promise c[t-i va da libe1ta .t ea cel mult p[ină intr'un ceas ş1-l sfătlli
sti rcrnăic in lini ş te ş i să aibrt r ă bd a re pănil atunce. Gabriel se
ţinu de cuvent. Ei r e u ş i să capete cheile de la închisoarea lui
Antipater din mrmile lui Solomon, care era un adorato r a lui
Bachus, şi care tocmai atuncc luase o doză mai mare din beutura
spirit uo asă; ş i fiind că ei era c uno sc ută ş i parola, făcencl parte
din str[tjerii turnului , spera dL turnul se v.L deschide nease-
mene ş i înaintea lui Antipater.
Cu acest tesaur pc care nu l'ar fi dat penrtu to ată lumea,
alerg& el sii deschidă inchisoarea prietenului seu. Tinerii amici se
irnbriiţişară ş i mult timp remaseri\, in astfel de stare. ,,Porneşte
ele aice, zise in fine Gabriel. Nu uita „Stra ton ş i Baris I" este
p:uola, D-zeu să fie c11tine prietene.
 - 76
- Fi bincuventat Gabriel ,ul meu, esclamâ Antipater. Mă n e
me vei revedea amice ! Ş i învelit in mantaua lui Gabriel alergâ el
afar{i din închisoare in intunericul nopţe i.
Spre nord de la Turnul-Straton se afla iu timpul evenimen-
telor de care povestim, cetatea vestitii Doar, cu un port la ţe r­
mul măre i. In că pă nă azi este acolo un sat, cu urmele unei în-
tăriri trecute. Că tră a c ea stă cetate, acăreia garniz oa nă era compns:1
mai cu samft din Edomiţi abie converti\.i şi prieteni ai lui Antipater,
alergâ cu iuţaht fulgerului tenernl slobozit. Descrierea lui Antipat er,
despre mizeria reginei întemniţa.te şi cruzimele Zaducheilor, precum
ş i puterea cuventului seu, ei căşti gâ a de p ţi, că se vezu in fruntea
a unei numer ales de resboinci, cari erau g1tta de al urma chiar
la o moart e ~igură. El conduse pe aceş ti resboinici contra Turnulai-
Straton. O mulţim e de popor ei intovărftsi! cu curni·' c[tci vestea
.
despre primejdia in care se află regina Salome se l ăţise repede.
Fie care sosi spre a scăpa pe nefericita şi iubita Salome.
Către apus de soare la începerea serMtoarei de Succot st~te:t
Antipater cu vitejii sei resboinici înaintea Turnulni-Stratou. Indatii
dădu el pornncă pentru asalt , el singur in fruntea resboinicilor
alerga strigănd: "Pentru · D-zeu şi Salome ! ·" - El d ădu ftnse de
un protivnic nespus, căci Ş! Solomon era viteaz ş i curngios a veuLl
sub comanda sa niş te soldaţi viteji si curng-ioşi. Dar la ceie din
urmă victoria se decise in partea m u l ţi mei şi a zelului. . Poarta
fn spartă. Antipater era cel dintei care intrâ in curte, unele se
vezu fa ţă in faţă cu Solomon.
Gabriel sttltea m ăhnit Irtnglt Solomon. Păn ă acum r1uluase t'l
de loc parte la luptă. - Sraclă toral e , sbierâ Solomon, că tră te-
nerul, tu mi-ai furat cheilr, ai trăd at cauza noas tră, tu ai trimes peste
capul nostru acest oaspe nepoftit. Netr ebnicule I ia ţi resplata.
O lovitură puternidt trănti pe Gabriel jos la pă m ent. Căzend
esclamâ : " Blăs tem asuprn lui Ionatan ş i tovarilşilor lui de singe !"
In acela ş moment fu Zaducheul lov'it de sabia lui Antipater. So-
lomon căzu cu un sbieret sdt puns la pămen t. Lupta nu mai durâ
mult. Antipater se frtcu s tăpftn peste Turnul. Repede alergâ el p:'\ n ă
la inchisoarea reginei · şi spflr se u şa . - Antipater intr i in interio-
rul bolţe i mai mulţi oameni el u1'.mau cu facle.
-77-
- Eşti sci'i. p ată ! esclamâ U\nl:\rul cu bucurie, eş ti scă patrt
n obi l ă Salome, m ă r eaţ[t reg in ă !
Lumina făcli elor căz u asupra unui chip sarbecl întins pe un
a ş t e rnut putr ed. Acest chip era regina Salome, s oţi a lui Ioan
Hircan cel mare, moarUt <le foame cu căteva oare înainte.
La acest aspect îngrozitor scoase Antipater un ţi pe t tNibil,
de durere: ,, Prelt tă rze u ! csclamâ el, dtzeud fă ră s imţire pe ca-
da vru] reginei Salome.
Groaza ş i spaima cuprinse pe cei de faţă. Un moment domni
o ULC ere groaz ni că ş i mortal ă. Apoi scoase ră cu to ţi vaete teribile,
care il deştep ta ră pe Antipater ş i-l r ead u seră la s imţir e .
Se sculfî.; ţinu ta s,, era puterni că , trrtsurile lui reci, ochii fării.
lacrimi. Cu o riîcealrt s trii. pun ge toară , cu o voace abie a uzită ase-
menea unei voci din rnorment, zise d : "Frnţii mei, a t recut! Va-
etele ş i ţipete l e noastre nu. o vor mai t rezi pe dens1i! P riviţi, ea
ănsu şi ş i-a m ăn cat carnea ei, ş i-a beut propriul ei singe : buzele
ei sunt vă p s i te eu el. Cu acest singe a nutrit ea od a tă pe fiul u-
r:igaş ului ei deacnm, care troneazii in Baris ca regele vostru . Haide
lu aţi acest cada.vrn, sft-l ducem la Iernsi\lim, peutrn a.-1 prezenta
ca clar regelui, fi11l11 i ei.
- L,t Ierusalim ! la Ierusnlim ! 5hierâ mul ţ im ea. Popornl sil
vad ă pe moart a in drumul nostru, poporul să judece pe uci gaşul
nenatnral.- In pripii gă.ti ră o racfa c~in crăn gi, pe care fu pus ca--
davrul, procesia se pase pe drum în dire cţi a spre Ierusalim. -·
Turnul luminat de luna se î n ă lţa spre cer ea o sta.fie g igantică şi groaz-
nidt. O Uicerem o rtal ă domni in int eriorul lui, cadavre acoperiau curtea„
Luminat de Iunn. plinii p ă~ ia 1m ti:\ner peste cadavre, cu pri-
virea indrepta.t.rt spre cer ş i mormur{u1d in sine : "E groaznic aceact~
s'a internplat aice , dar rne conduce Ia tron ş l la Alexandra !
Acest tener al treilea fin al nefericitei Salome; era Alexan-
dru Iana.i fiul ceJ urit de tafal seu ş i excomunicat de dt\nsul.
XI
RES P L ATA DIVINĂ
Pe clinci viteiizul Antigon iş i sfirş i via ţ a ş i cariet"t sa splen-
d i dă ş i glorioasii in gangul Turnului- Straton intr'un mod aşa de
 - 78 -
trist, şi poporul se inclesa cn furie din porticele templului in spre
gang ; ş e de a regele in pa tul seu de odihnii. in odaia lni, palid ca
un mort, cu ochii a funda ţi in orbite, n~spiri.ind ş i gl\fuincl greu,
întrerupt din căn d in că ncl de o tusti. viol e ntă. J3uzele lui palide ei
se v ă p sea u din ciind in că nd de o pich tură el".singe care venea din
pl ă m ănii lui. Regina Alexandra observa acrst s imp ţom cu o privire
e l ă untric ă. Tipetele, vne-
ingrijitoar~ şi cu inima plinit de bnc11ri
tar ea norodului, zii n gănitul armelor şi_ sgomotul celor ce se luptau
petrun se piiuă la regele.
Ionatan veni cu fuga in apartamentul regesc cu hainele şfă-
9iete, fiind plin de singe ~i sudoare, ele vreme ce abic gă fuind es-
clamâ : "Regele mea, fugi, te scap,\ ! revolta a început, poporul va
veni p ă n {t aice !
Bolnavul Aristobul se ridici in timp ce respunse cu lini ş te
şi maiestat e: ,,Un hasmoneu nu fuge, n •gele Iudeei e sigur in mij-
locul poporului seu! D acă revolta a început o, voiu domoli ş i spul-
bera. Mai am ind d es tul ă putere de a m ănui p;:i l oş ul meu deprins
la vitejie.
- O, esclami Zaclueheul, poporul e furios pentru moartea
lu~ Antigon.
Un fior ii cuprinse pe regele la , această veste : ,, Mort! es-
clamâ el mişcat de tot, mort! Antigon mort! N'a vroit aşa dar s(L
vie nearmat ? O! nefe1icitul ! L'am iubit cu că l durfi, l'am iubit
din acl ă n c ul inimei. El ar fi i 1J 1p[ntfiş i t gloria şi llliî!'irea mea, o,
ză pftcitul 1" - Doue 111 ari lacrimi a l,rn eca ră de pe faţ a cea p a lid ă ş i
slăb t\ no agă a regelui.
- Regele meu, zise Alexandra, nu ji'.'t li pe td tdi:itorul.
- Da, Antigon era un trii d ă tor, zise Ionata n. Nu voia s1i
vie nearmat, te numi „al mumei u ci gaş , " iş i permise a m enin ţi\ ri
contra ta, inUtrittL poporul la revolt[t ., i ajunse astfel piînii la Tur-
nul-Strato11, nnde l'au ucis s tră j e rii , dnp[t cum tu ă n ş u şi ai po-
runcit-o, regele meu.
-- Imi pare reu dupii tenernl, rcspunse regele cu m ăhnire ,
a ş i fi voit, adause el cJţttin ii ncl capul seu CPI palid, ca să nu se
ăn s u sJ i si
fi indepli11i t clenstă datrt poruncn mea cn atăta asprime. Dar aceace -
i ura ş i nasul seu
s'a intemplat oclattt nu se mai poate schimb.1,ş i-a săpat ăns uşi groapa.
Sgornotul s,, tt.propie, aicle credincioasa mea Alexandra' încinge-mi
- 79 -
spada ! Acnma pot veni re voltanţii, ci voiu dobori la JJă.me nt.
1n acest mornent intrar ft Iosua şi Simon cu mai mulţi oameni
cu smerenie in apartamentul regelui. Numai cei dinteiu se apro-
pi ară de regele, cei l a.Iţi rema.serft inclăret cu capetele plecate.
Iosua începu _cn o voace iu ăcl n ş itii : ,,Domnul ş i regele meu!
Antigon, fratele teu, fiul nobil a. lui Hircan, preot mare în D-zeu,
:l fost ucis intr'un mod netrebnic prin trărlare, in faţa poporului
teu a fost el ucis ! Noi s m e riţii ş i c redin c ioşii tei servitori venim
sCt p ă ră rn pe netrebnicul u cigaş ş i la picioarele lun1inilrii t ale implo-
răm dreptate.
- Singele k1te lui te u versat, o regele men, adaose Simon
CLÎasprime, stri gă dupft dreptate, ucigaşul stfL Uwgă tine, predă-]
ju s tiţi ei , înainte ele ce popornl setos de resbunare să -şi procure
singur dreptate.
- TrMi:'Lto r e excomunicatul care apare cu înclrăznială îna-
intea domnului seu, respuuse regele infuriat, trMător e deasemene
acela, care am enin ţă pe regele seu cu resbunarea poporului! Tră­
d{tt ori santep voi, cari am eţi ţ i poporul cu doctrinele voastre fal şe
duccnclu-l pc că i gre~ite l Ilar in acest momen.t voiu sfL fiu bl ăncl
~i milostiv faţă cu voi. D aecţi-v ş i vestiţi poporului că · Antigon
a fost judecat. ele regele seu, clar că n'a fost omorit de el ş i aceasta
p entru că a supt veninul doctrinelor voastr e. Moartea sa este fruc-
tul se m in ţ,ei s tri că cio ase pe care aţi săd it-o . Antigon a murit
pent rn dt a intins ca un netrebnic mrurn sa ' după coroana şi
viaţa mea. O regele meul la o asemene crim~ 11us'a g(mdit nici-
odată nobilul teu frnte respunse Iosua ; te-a iubit cum ii iubia pe
tatăl seu, te-a adorat cum adoră pe Hircan.
- De cc n'a voit Jeci să vie nearmat la mine cum i-am pqron-
cit-o prin Ionatan ? intrebâ regele mai domol.
- Pcntruc(i acest uctrcbnic, escl ă rn â Simon, a -schimbat po-
ronca ta şi zise tenorului ca s{t vie înarmat. Acest netrebnic te-a
făc ut in acest chip un fratucicl.
Ionatan ş i regina deveniră palizi.
Regele ăn se sco;1seun ţipet i11 grozitor, se inverti in jurul seu
căz u lesinat la pă m ent. Un siroiu ele singe se reversâ din
i , '
ş i d u ş1 m ea u a văp sea purpurie.
i
viips cu o
Ilegiua p[irftsi odaia, for,\ a fi băgată in samă.
 - 80 - - - 81 -

- Ha ! regele moare ! es clam ară cu toţii , medicul ! medicul ! - Da netrebnicule, ei respunse o voace d@spectru , opera t a
Să se chieme pe Iuda Eseea nul, esclamarii mai multe voci. e sfirşitrt.
- - El se afUt la cadavrul lui Antigon, zise unul din grupa Ionatan că z u la pfime11 t fă ră v i a ţi\ .
care venise cu Iosua şi Simon. - Barbat ul cu rnnntn11a alb ă. <J e l ăn ii, cu breul cel lat de
Un al doilea ş iro iu de singe se~ re v ărsâ din gura regelui. Un tru
pele, aj:i{ Zaducheului pentru a doua ş i i11 ac el aş t imp pentru

servitor care ei alergâ in ajutor, avea din internplare in m ă.n ă o c u pă
de ar gint, care se umplu cu singele regelui. C.:ind ajunse la locul
unde p[tmentul era lunecos din cauza singelui celor c[tz uţi in m ă cel ,
el lun ecâ şi căz a . Singele din cupr,, a lui Aristobul, se amestecâ cu
singele ucisului Antigon : "D-zeu a judecat, stri gâ poporul. Singe,
re cl a m ă singe ! Haide să ducem r.a davrul la u ci gaş ul lui.
Straja care aprtrase int rarea turnului, fuse de mult birnită ,
porţil e turnului fură spart e ş i astfel putu poporul int ra in Bari s.
Cadavrul plin de singe a lui Antigon se aduse cu mare sgo-
111otin odaia regelui ş i pus l ăn gă frate le l eş in a t. In acest moment
veni şi Antipat er cu oamenii lui cu cadavrul r eginei din ce al altă
part e, care dea.semene se aşe zâ lăn g(t regele; aşa că l eş inatu l rege.
se aflâ intre ambele cadavre. Sgomotul d eşteptâ pe regele, el r ecă. pătâ
conştiinţa spre spaima şi groaza lui; dt ci in dre1Jpta /:\1aţinti faţa
cea paliMt şi singero a s ă a freteiui seu ucis, in sting a il a m e ninţa
fata sarb e dă a mumei moa rtă ele foame.
' Antipat er se apropiâ de r egele in timp ce lli aretâ măn a cea
rece a Salomei, zicend cu m ă hnire : ,,Aristobul, pri v eşte ! carnea
ulti ma o a r {t.
Aceace vedenia vestise odaUt lui Ioa n Hircan in l ocaş ul sfinţit,
se implini. fa nai ur mâ fratelui seu Ar istob ul in domnie şi ucisului
Ant igon in fun cţ,ia de mare preot. Ca rege ş i mare preot se căsători
el contra legei cu veduva frate lui seu, Alexandra cea pătată de singe.
P iHat 1lc si11ge se urdt la ua.i pe tron ~i pătat de singe re mase el
in tot timpul domniei sale. Fa ri seii fu ră pr i goni ţi foar te ş i ele el,
aş a c ă mai lll ul ţ i emi g ra ră de bunfwoe ş i singur se escomunicarii,
Prin tre cei din ur ,rnii, se afla şi Iosua fiul lui Perac hies. E l plecâ de
a. dona oadt spre capit ala Eg ipetului Alexandria, unele ii urmâ peste
puţin timp ş i Simon fiul fo i Şctac h, fratele Heginei.
t rad. E lias Schwar4e ld.
- - 0- 0-0 -0 :'.' C, · () 0 -0 G • --

acest ei mă ni a m ă. 1·1 ca t muma ta înaint e de a muri de foair~e in

Turnul-St ra ton.
Atunci se riclicâ regele incii odată. Ochii lui se pr imbl ară cu
sălbă tăci e în orbit ele lor , gura ei era d eschi să tare, peptul ei clo-
cotea. Ridic ănd b raţel e in sus e,;cliimft cu o voace mereu intreru ptă :
»D-z enle, tu eşti jucledt tor ! exis tă o res pl ată ! D- zeu să rnil milos-
tiveasdt ! - "Un nou ş iroiu de singe se r evă rsâ din gura lui ş i căz u în
braţel e lui Simon. Ş i din nou se vezu el intr e mama ş i frat ele.
Moart ea impreunâ pe acei ce vi aţa ei. d espărţi s e .
1n frn pul inte mpl ă rilor clin ur mă Ionata n era foart e nelini ştit.
Ochiul seu su pironi cătrii un punt fix, ş i cănd regele i şi dăd u sufletul
perul seu se sburli, tot corpul l ui tremurâ şi el ăn s uş i era cuprins
de un fior groznic : ,,Ha ! t u aice? e s clă m ft eL
6

REPRESENTANŢII
Şcoai.ei Judaico-Alexandrine.
stucliu de el. La.iar Schein.
Jc n' en! eigne pas, jc rnconte.
111ontaigne.
Istoria desvo lt ării intel ectuale a unui popor nu poate
fl pe deplin c uno :::.c niă, decM num ai studitLnd diferite le fase
' prin carţi a trecut acea uaţi e şi cercetăncl influenţ e l e străine
la care ea a fost espusă. Poporu l lui Israel, menit de Pro-
videnţil. a civili sa omenire a, a fost împrăştiat in toate păr­
ţile lqmii şi a venit in atingere cn popoarele cele mai
diverse. In toate aceste colinduri de-a lnngu l viacuri lor
.Tuclaisrnnl însă, n'a put11t fi inr inri t aşafel, in căt să-şi
modifice radical ba sele existenţei sale spirituale. In să,şi
cultura greac~., ce a esercitat o influ enţtt atăt de puternică
asupra omenirii şi a modificat cu totu l viata internă a
popoar elor, a inriurit numai intr'nn chip trccetor şi par-
ţia l asnpr::t spiritului neclintit al naţiei judai ce In epoca
cănd Alexandria deveni f.îcal'IJI int electoa.[ al lnmii vec:hi
şi ci:1.ndEvreii ce loc:ii~rn in vechea capitală a .Egipetului
au început a se ocupa qu ştiinţa şi .filosofia greacă, se
ivirtt bărbaţi ce au n ăzăuit a contopi ideile orient ale eu
filosofia t:lenrt şi d ete ră astfel naştere ş coalei j udaico-A-
lexandri n e. A ca,racterisa pe cei mai ins e mnaţi din ::i, i sei
repr rsen tanţi şi n espune pe scurt esenţialul sist emelor lor
va forma subiectul acestui studiu.
-· 83 -
I
Oănd ~i d~ cătr~ ci,ne :;'a int emeiat şeoala judaico-
11,lexa n(lrină? Nu pntnrn r cspundc Gll sigura~ţă la .aL: e a,stă
intr ebare, deoar ece pnţine l e momente. ce s an con_se. rvat
dia ac(;n,; t~. e po că nu ne spun nimic rn această pnvrnţă.
Prob :tbil cEt Arist(Jbnl, cam e int eiril ei representa.nt ?11-
nost:ut e chiar fun(lat orul ei. Chiar şi cnnoştinţel c rela.h.ve
la viaţa lui Ai+,tobul snnt cu tot.ul 1windestulăt o are. Şţ1m
n1imai că el rt trăit s 11bdomoia !ni Ptolorne11 VI Ph1lo-:
mrto r (181-146 a . .c.) şi fu proba?il pr e~eptoru l ac~stm
prin cipe, despre ca,re se v o rbeşte rn cărţ il e_ l\il~c;abe1~or.
Afrt0b1il , era. nn arlăr, c cunoscetor al filosofiei anstotel 1ce,
da,r arnasta. nu-l opri a r c mănea un fidel observator al
c redinţelo r nati,)n~.li. Cel pntin fragme nt ele conservat e de
episco pul creştin Eusebiu ne prob c;:i,zrtM:eastn. d0stnl d~
v~dit: aceste fra gmente sunt de o rnar/3 1.mportanţ/:li, c~c1
intr~nsol . Yed,-im intăi a iricercare a acelei metoade de rn-
terpr etare filos o fică, despre car e Phi l~ n. .d aţ nişte exemple
atM de indrăsr1 cţe. Tradu c~ndu-se Biblia 1.~ grecf'şte _e.a
i pupoarelor pă,găne. Evre u @,
(l,weni c; 11n osc; 11 tă, l:> le:rnndrie1,
1~ari - ca ş i Aristobo l - incie pnri:i. ace astri_sch1mb~re .~
deilor intr e J11daism şi E lenism, spre a evita c~phc:Lţll
falşe şi idei greş i te , sirn(:iră necesit::i.te·1. de a exi::h?~ at;M
,ii e-şi c:M ş i ~trăinilor neprobahili!,ă.\~le şi n e pos1bi1Jt, ăţilo
~;(intri Scriptnri . .\ stfcl citim in B1blt!t, că pnte_read1v1.nn.
:ne mă, ini, braţe , o faţă, sr. mişcFt, luG~·0.azi1.:1 se od1~-
nesto. Trr.bnia l ă rnnrite aceste dific nltăţl. căci ::i .ltfol sp1-
rit;ialii Eleni, obişnu iţi cu filosofia idenlrt a lni Pl3:t?n, ar
(:j irnpn tiit Evrei lor un cnrat . antrop_omor~s.m. ~n~~tobi:'.J
co nforrnăndn-sc ct1tenrl e nţele t1m1nlm sacri6că li.tera ci:I.J-
ţi Ior s fintfl ; el vrea sri i n tt'rpr etri.rn or cc ex P:es1;: antro-
pomorfistă, - ca cele :ma.isus mentionat e. -:-:-rnt!· un .sens
figurat ş i să rn e nţine rn n o ţiunea D11mnoze1r11 la 1~ălţnn ~ a
(:l inţii supremo. - ,,Ima.p.inile, 7,icc el,1) r.e se _1vesc 1~
descr ierile şi povestir ile lt1i Moisi sunt acleRe(Wl numai
nişb fi,quri, dk i altfel, aclaogă el, a_rnavea (despre ?,;1m-
nczeire) o repr csontar e fabul oasă ş1 cu totul umann ·
,-- -···- ·-
1). Euweb. Pr;i cpu.r, evu ngcl. 1, VIII, c. 10.
 -- 84
Vom da cititor ului căteva exemple despre chipul cum
Aristobul interpretează antropomorfismele bibliei ')- Oănd
Moise vorb e şte de rncîna lui Dumnezeu, care a scos pe
poporul lui Israfl! din Egipt şi car e a lovjt µe Egipteni,
trebue să înţelegem simplu piderea lui Dumnezeu. Dease-
rnenea scoboriren. lui Jehova pe muntele Hor eb (Sinai) , nu
poate fi luată ad literam , căci Dumnezeu · e pretL1tindcni.
Această apariţie a Prea-lna ltu lui in mij locul trăsnete l or
şi fulgerilor nu în semnează alt-ceva de cM rev e l aţia Dum-
nezeirii prin toate pnterile sa le. Oănd Moise zice intr 'un
alt pasaj, crt Dumnezeu s'a odihnit iu a şas a zi, el nu
inţelege prin aceasta, c ă Dumnezeu n' a mai creat nimic,
căci aceasta ar contrazic e natura-i esenţial activă şi pro-
duct\toare; ci acest cuvent „odihnă,"--aplicat lui Dumnezeu
- în se mnează numai îndeplinir ea perfectă a creaţiunii.
,,Acolo, incheiă el, unde imag inaţia nn vede nimic mare,
inteli ge nţa descoperă adevtirul divin."
Aristobul nu s'a mulţumit numai de a conforma teo-
logia mosaici:i.cu r esultat ele filosofiei grece, ci cMa să
probeze, că principiel e cele clin urmă au re sultat invedc-
rat din studiu[ celei dintăi. Astfel, se zice, că el ar :fi
compus o . cdere apolog e tică, in care susţine, că it1tăii
poeţi şi filosofi greci cnnoş t eau cărţ ii e s:finte ale Evreilor
ş i . că s'a 11 folosit de densele. Şi spre a învedera aceasb
el ar fi citat o mnlţ:im c de pasaje, ce le pretindea estra e
din străvechile antoritMi mitice ale Greciei (Orpheus, Sy-
bilae). Aceasti:'i, opinie fu admis ă mai tăr7,iu de Pă rinţi i
Bisericii creştine şi de scriitori profani. - .Ace.1sta c pe
scurt iniţiativa luata, de Aristobul, spre a pregrtt i (;alea
unui sincretism gr eco-or.iental, care s'a clesvoltat apoi trepta,t
prin lucrările spiritu alului bărbat ş i ilustrn l11i:filoBof Philo,
de care ne vom ocupa imediat.'
II
Phi lo, pe care Ritt er in a sa lstoriă a U'ilosofiei ii
numeşte „educaţie greacă, geniu oriental," e acel mare
1
,i
1). Cel mai ilus t:l'll filo sof evreu "I ev ului mcz; u - iVl:iimonid e (ft:imb.irn)
;_1 ,lat in i11tlia par te :1 ' veH-
- 8 14 ocu11at de;ia,•meJ1i cu ac PaRt;j chestiun e,
titu lni 11111 op r el i g io~o-tilosofl c: .More N~ hocliim. " (C~ lii uza nrit iie i(il or) o int er-
prstaril: lo gicii mul to r rnetaforn biblice.
bărbat, care a făcnt inteia incercare serioasă şi sistema-
tic ă, spr e a efectua o contop_ire intre i~eil~ grece ~i c_e )e
orientali. Născut în Alexandria (40 d- c.J d111treo familie
sa(;erdotală, ol primi o ed u caţie di stin să i_n oraşnl ~cn na-
tal. Aprofundase toate sistemele filosofle1 grece ş1 profitâ
de intinsflle-i cuno ştinte spre a r e~lisa scopul, la carenă­
zuia toate <;trecluintele sn,le, adică de a presenta păgănilor
scri erile sfinte ale 'n aţinnii sale ca quintesenţa ori cărei
i,nţelepciuni . Dintre toate sis.t emele profa1~e niei-u~u[ nu
cores 1undea mat bine scopului la ~are ti!1dea Ph 1~0,. ea
filosofia platonică , care se apr opie m .np1 mu l ţe prrvrnte
de ideile relio·ioase ale Orientului. lnclrnat la viaţă con-
templativă, Ph 1!0 so nutrea mereu cu lectn~a scr!eril_orlui
P laton, a (;ărni tendenţă mistic[~ inflă(;ăra 1rnagrn aţ1a sa.
De oar ece sc:rierile lui P laton nu formează o sist em/\. filo-
sofică comp l etă, ideile Jui, luate isolat puţe a u_ ~ ~malga.-
mate cn doctr ina st. Scripturi . Opera unrn sp1nt nrnlt, a-
dăn c <;,i energi c, doctrina Jui Ph ilo servi ca punct de
pl-e-cn.re' şi ca exempln tutur or î ncercări l or anal oage ce _s~
fă c nră mai tărzi u . Ini\:iativa-i pregMi teremul teologiei
ereştin e şi Neoplatonismnl ui.
Cugetarea LuiPhi lo c impPtrţită intr e donc tendente de-
08ebite, cari ndeseori ănsc rm se co mbină, ba chin,r se
contrazic căteodată. Tr a diţia orienta l ă şi filosofia plato-
nică in scrierile sale sunt întocmai ca doă braţe para-
lele ale unui prtrin, ce se pot uşor recnnoaşte după di-
re <; ţia mişcării şi culoare~ t apelor lor. Vom face un scurt
r esumat al sistemului seu :filosofie, expunenc[ fiecare tcn-
d e 11ţă in pn.rte. . .
Să a s(; u!tă,m mai intăi pe înţeleptu l Orientului.!
Orce adcver şi orce cunoştinţă vine dela Dumnezeu:
mărturisirea ne ş tiinţii şi nebuniei noastre e scopul o r că,rii
~tiinţ:e omeneşti ş i în ceputul adeverate i inţel~pcirmi. ~ 11-
mai Dumnezei, e .in(:elept. Toate fa'cu ! Ui.ţ il e noctstre, s1m-
. \;urile, intele1;tul, rnţinn ea pot greş i: adever ul se P?at.e
<les·coperi num iti printr'o VTaţiă Jh rticulara a D11mne7,ern:11.
Spre a ne apr-opia de F i inţa snpremă trebue să m1 ne ?-
eu păm de noi in şi ne, căci cu (;ă,t omuI se n1fu11dă rn
propria sa natură, cn atăt el se depă~teaz~ de _Or~aţorul
seu; trecend insă cu veder e pe sine rnsuş1 ca md1v1do-
 ,_ 86 --
ruul va recunoaş te adeverata l!'iinţă: ,, Dacă cauţi pe D-
zeu, o spirihl, caută,-1 afară din tine 1··· - Ph ilo dep l ăn ~~
mereu neputînţ a orm1lui ele a cunoaşte pe Dumnezeu : p1cJ
chiar spiritul, zice el, nu e în stare - a-l cuno aşte , msa;
ş tie num ai că. existrt; el nu-l vede nici _mă~ ar de .departe,
dar poate să- l inţelea9â. ,,Să n_u spfm, ~1ce. Dumnez~u.
lui l\foisi, a vecla vre o dată. pe mrne rnsu-m1 on vreuna d1~~
puter1le mele, tn vei contemplâ numaJ. s~e?tacolul lu~u
ş i lucruri le ce coprinde, nu în să cu ochn fis1c1(a corp nl_u~):
ci cL1ochiul veghetor al int e li ginţ ii." - Ş i p~·eci:i,nd M.61s1
~ tărneş te s ă vazrt cel puţin · glori a şi pute~·e!t-1, D~mneze1~
ei respunde: puteril e ce tn c auţi s unt nevis1b_tl e, c1 n~ma1
inteligibil e ca şi mine. i_nsu-mJ." - . Omul ş t1e numai c~,
Dumnezeu e simplu ş 1 rnefab1l : ,,m adever ce nume ei
ar conveni neavend nici formă, nici calitate?" - 'J'ot ce
r;e num eşte Adeverul, Unitatea, etc. su_nt n11mai nişte i-
magin e ale lui Iehov a; de acea el se clefine-;te: ,,Eu ~UJ~t
rol ce sunt" ca cum ar .fi zis : 11c1turamea e a, exista,
iar nn a li numit. Philo ne mai spune, că Dumnezeu e
unic , infinit, ne schimb ător , in fine universal, _n•1 · fiindc ă e
conţ inut in tot, ci din contr a pentru c ă contrne totul.
Daeă Dnmnezeirea ar rernănc a pentru totdauna as-
c unsă în adăn cimil e natur ei sa le inefabili'l şi inacc esibile,
atunci orc e comnnicare intr e Creator şi cre atură, ar de-
veni imp os ibilă; Dumnezeu ţn s ă Jl.'n. voit s~ fie _as~fe_l:
nept 1rnnd ridica spiritul la,. ină l ţimen.. natmm_ s1de yrnflm 1e
el se m an ife stă celor demrn. St . Scnptură zice, ca D1Hn-
nezeu s' lt aretat in\:elerJtului, iar nu că înţel e ptul a ~ezu!
pe Dumnezeu. In aceas tă revelaţi~ ~J m: arată oc_hrnltu
()menesc faţa-i nevisibil ă, ci numai unagmra sa - Logos
- care ne apare ca un mediator inire nepetrunsul hhova
, i;;i lum ea materialrt. Doctrin a lui Ph ilo despr e ~iog?s e
foarte intunec ati'.i şi ameste c ată cu idei platoruce; drntr en-
sa r eiese , că L ogos e tipul cugetării ş! instrumentul
puterii Dumnezeulni creator: D.nmnezcu singur J u c r eaz ă .
ilar Logos co n c ură numai la creaţie . Totuş după, filosof~!
evre u Logos nu e înt ocmai ade:eratu l org11:n_ de comuo~-
care i1~tre lume şi Dum.nezeu, c1 ace as tă m1srnne o atn-
bue îngerilor „ curi erii cuvintelor d)vine" cum_le _n~meşte
.el. Afară de ingerii Phi lo mai admite un prrncip1u ne-
- 87 -
.cesar com unicării- spiritul. Păre r ~: a-i in acea stă privinţă
e co nform ă cu tra diţi a, rnosai c ă: el ne înfăţişează spir i-
tul - ca şi st. Scriptură - ca o suflare ce umpl.e şi petrund e
creat urele.- ,Dumn ezeu, zice el, in spi r ă '; Inţ e l epciunea(ver­
bnm, Logos) tnm srnite insµira ţia; Spiritul o p rimeşt e ş i
o re s păndeşte apoi asupra omului ş i natur ci sale."
Acea s tă doctriM.t t e o l o gică a filosofului evreu - pr e-
cum am expus-o pănă :1cum - e cu totul or ien fal ă; fie c~.
Philo s'a inspirat de doctrina cărţilor sfinte, fiind - că , cum
zice el în s uşi - ca provine din o mi st erioas ă tradiţi e
Orcum itr fi, intr'in sa nn zărim nici-o urmă a filosofiei
grec e ; cu toate acestea, Pliilo mai admite încă o altA,
doctrină cu totu l diferită ele cea e xp u să .
Arn vezllt mai sus, că înţ e l e ptul Orientului prescrie,
ca. spirit11lsrt ca,ute pe Dumn ezeu afară din sin e -însu ş i,
pe ele a lt ă parte el vra ca spiritul să înc eteze a con-
temp]a I ncrurile ce re şti, şi să se scoboare din cer pre pă­
rnent sprea se coneentra in sine în suş i adi că pro-
feseazr~ pe yvwB·,, aw11ov ca un discipu l al lui Socrat or
Platon! Dar 'filosoful evreu înţel ege acest nosce te ispum,
I in felul seu : astfel el vre a, ca spiritul să se <.:oncentre,
nu spre a se contemp la, ci spre a se dispreţni 5i a privi
intr'un alt cova d ec ăt in s ine-însu şi.
Doctrina sa c osmo l ogică e cu totul d(10s ebită de teo-
logia-i tradiţională. Astfel c ălcănd pe urme le ideilor pla-
toni ce su sţine etern itat ea lumii şi tinde a concorda Genesa
cu cosmogonia Jni P laton. Oănd Moise zice, că la ince-
pllt Dumnezeu făcu cerul şi pămentul , el nn atribue cu-
v/jntului ,,început " un inţel0s cro nologic, ci legi2latorul
evreu a voit să exprim e prin această intăitatea cer ului in
ordine a l ogică a cr e aţiunii. Oele 6' zile în semnează in
Genesa cele 6 trept e i!,le hier archi ei :fii.n\:elor create de
D-zen. Oa şi Platon, Phi lo admite teoria numerilor şi
· proporţiunilor geometri ce, pentrll a explica formel e ş i
propietăţi l e :fiinţe l or, prec um şi legile 11niversult1i. Astfel
pa trii e nurntJ.t'lll prin exce l e nţă şi exprimă p e rfecţia, decada
în se mnea ză universa litat ea creaţiilor divine etc. - Oa ş i
Ph1ton, Phi lo atr ibue puterilor inferioare - îngerilor -
forrriarea corp ului şi rezervă D-zeirii creaţia sufl.etnltti.
Totuşi el intemeează aceast ă doctrină pe textul Biblici :
 -· 88 -
„Să facem pe om după chipul no stru,"- care -va să
z i că - după P hilo - Mt D-zeu s'a servit de 'auxiliari
de un ordin inferior, spre a forma corpul omului, că c i
altfel , ada ogă el, D-zeu n'.ar fi zis „Să fa cem" ci „ Voi face."
Din cele expus e re s uită că do ctrin ele platonice şi
ce:u orientaii form e ază mai mult o ju sta.punere de căt o
combinare si s tem atică in sincreti smu l Jui P hilo. Totu ş
acest sincr etism are unitate din cau s ă c ă intr'in sul pr e-
domină doctrinele şi spiritu l Orientului. E l intreb11int eazrt
filos ofia greac ă spre a desvolta or a demonstra credin-
ţel e na ţiunii sale, şi deşi are o adăn c ă vener aţi e pentr11
Pln.tonisrn totu ş i el c ede a ză ad eseori · credinţ e l or naţion a. li.
Philo profită de filosofia greacă Cl i o petrnnd ere admi-
rabilă şi deşi toate idei le fundamental e alo dodrinei ma-
r elui :filosof evreu - ca noţiunea D-zeirei, c oncepţi a lui ,
Logos . şi a , Spiritului, doctrina înge rilor - aparţin ·tra-
diţiunii , totuşi el demon stră, desv o ltă şi limpezeşte cu
ajutorul filosofiei grece fiecar e din a ceste doctrine.
. lnainte de a termina vom da o ideă de met oada exe-
g e tică a filosofului evr eu. Phi lo cr ede profund in tradi-
ţii l e străbuni l or sei ; dar ace st adăn c-cr e din c ios nu se ţin e
de lit era cărţi lor sfint e, de ace a vedem la densu l o ne-
cont e nită stărduinţă d e int erpretare. Exe mp lele cele mai
j_n semnate Ie gtt sim in „Tratatul despre A legoriele L egii ."
J?J e c ănd de la priJJcipiul, c ă cuventul sacru nu poate con -
ţi:o. e a de căt •cel mai ina lt ş i mai ad ănc ad ever, Phi lo
consideră or ce fapt m a.terial c ii repr ese ntănd un ad ever
superior . 'E l ctede in re alitatea istorică a fapte lor rapor-
tate in Scriptura, da,r el într evede m ereu sub un sen s
mat erial altu l mai spiritua l·, mai înalt . . Ia.tă căt e va din
interpretăril e sa le. In cuvintele „Să nu ve faceţ:i zei
d' aur or d' argint" Phi lo d e sc o peră o teorie într e agă r e-
lativă !a natura inefabilă a lui D-zeu . .Aceasta va să zi că,
după den sul, că D-zeu e făr ă ca lit ate, fără e senţi1, , 11emi ş ­
c ător şi nec oru ptibi l. - In sim plele cuvint e al e t extului
,,Dumn ezeu s'a aretat inţe.leptului " Philo intreY ede în-
tr eaga do ctri nă des pr e Logo s . -·-- Pe pas ajul . bib lic mai
sus citat: ,,Să facem pe om du pă, chipu l nostru" el inte-
mei.ază cele doue rria.ri teori i :
a) deos ebirea intre D-zeu ş i Cuventul divin (Logo s) , ·
- 89 -
ş i b) creaţia lumii prin mij locirea puteri lor auxiliare . -
Prin altare şi tabernacole el. înţelege obiectele nevisibil e
şi neinteligibile ale contempl aţiunii. Edemul (raiul) in!ă­
ţişează inţelepcil1nea divină; cele patru riuri, ce isvoresc
dintr'insul sunt cele patru virtuţi ce emană dela această
Inţelepciune. Adam, care s'ascunde înaintea lui D-zeu,
exprimi:ii efectul viţiului, ce ne rrtpeşte vederea D-zeirii.
Aceste exemple sunt de ajuns spre a se putea a-
preţui exegesa philoniani:ii : ea ne probează, că marele
filosof a remas Evreu şi credincios tradiţiilor naţionali,
deşi inalta-i inteligenţă admitea ideile streine menite la
intărirea şi respăndirea credinţelor natiunii sa le.
Astfel împresurat din toate · părţ;i l e de ideile ş1 in-
::;tituţiilecelor mai mari popoare ale lumii, geniul neîn-
vins al naţiunii j udaice a plecat sub legi le şi iuv~ţătu­
rile naţionali, tot ce-i venia din afară. Chiar in momen-
tul cănd spiritul universal ii cucereşte şi îl subjugă, ge-
niul poporului evreu protesti:ii inci:ii şi proclamă printre
păgi:iini tradiţiil e sale ca isvorul or cărei inţelepciuni.
„Numai legea noastră-ne spune marele filosof Evreu
Philo in vita Mosis cap. II, in adănca lui credinţlli şi
mănd:rie naţionall1,- numai ea a r~mas totdauna aceaşi, fixlt,
neclintită şi ca însemnată cu semnu l naturii de cănd e
scrisi:ii; şi avem speranţă, că ea va remi:iinea tot aşa de
nemuritoară de-alungul viacurilor viitoare, cil.tă vreme vor
exista soare le, luna , cerul şi lumea întreagă! "
- -· -0-0-0-0-0 O.O ·~ --
6*

SĂ NU SE BLĂSTEME
istorioară de d. Mose s Schwarzf eld.
Blestemul de la părinţi
Nu cade peste zid.
Poesie pop. roiii.
Un profesor al meu, ce me iubea mult, şedea adesea cu mine
peste ceasul hoterit şi me improspeta cu fel de fel de istorii şi po-
veşti morale:
Intr'nn rend imi zise : poţi să rne asculţi, iţi voiu spune de
astă dată o istorie foarte interesantă, ceva adevernt iţi zic, din în-
suşi viaţa mea.
L'am asigurat de dorinţa şi pliicerea al auzi, căt de seriosi-
tatea mea şi respectarea vorbelor. sale, me cunoştea prea bine,.r,pre
a se putea îndoi de asta. El tuş i ; mai stătu apoi puţin şi iuce-
pu astfel :
"Copiii n'au minte şi nu ştiu să-şi preţuească îndeajuns pă­
rinţii lor cei buni. Ce nu att:rnă de la, părinţi? Tot viitorul, adică
fericirea sau nefericirea, traiul liniştit sau furtunos al copiilor. Pă­
rinţi buni ? .. ştii tu ce însemnează? Ferească-te Dumnezeu ca s{t
ştii cc insamnă părinţi rei, care te privesc cu dispreţ, nu le pasă
ele tine nici dtt de un străin şi-ţi aruncă şi ei o bucată de p ăine
cum se aruncă de mil ă la un căine. Me priveşti cu ochi mari? ..
dar cum am spus D-zeu să păzeasdt pe toţi fiii sei de o asemene
uefericire.
Eram copil de şese ani, totdeauna tăcut, bl ăncl şi supus. A-
veam un frate dimpotrivă reu, vioiu, certaş şi indăretnic şi cum de-i
·- 91 -
ziceai o vorb[i ce nu-i plăcea, de nu-i împlineai miile de capricii,
plingea şi ţ.ipa de nu ern chip să stai cu el intr 'o casă. Era a-
tlică pe cM se poate de superritor şi totuşi mama. mea, D-zeu s'o
ierte, că de mult numai e iintre cei vii; mama il iubea mai mult
de căt ochii din cap. Era ceartti, gttHigie? - Iosifil trebuea sit
fie pricina. - Mama cheltuea pent'ru el mai mult ca pentru toati'L
cn.sa, afară din ale mănclire i. Jucăriile cele mai curioase emu gri\- ·
mădite la densul; buzuniirile totdeauna pline de tot felul de aca-
dele, un dulap de haine sta la clisposiţia lui şi tot cerea să-i se facă
, seu n'avea margini şi nimenea nu se gănclea să-i
alte none. N·esatul
se opue. - De se intempla să cadă., sau se plingea de Geva, nu-
mai eu ernm devină, deşi se inU\mpla de multe ori, că deabie a-
tunci me întorceam de la un vecin sau eram la joc. Mănia mamei
i\nse se reversa ::isupra mea. Eu nu înţel egeam ... şi trebuea să în-
ghit toate i11tăcere) , căci nimene nu-mi da ascultare nfară de sluj--
nica cea betrenă a casei. Nu-i vorbă plingeam eu, şi plingeam cum
µoate plinge un copil de versta mea, ce nici nu ştie pentru ce a
fost bătut, dar lacrimele curgeau degeabă. Rrtcnetele şi vaetele mele
rne făceau numai st, r eg uş esc. Plingeam şi ţipam pănă adormeam
pe jos, de unde J1umai betre11a şi buna slujnică - O-zeu s'o ierte -
rne ridica, chiar cu riscul de a fi certo.tă şi ocărită, ca 1wntru cine
ştie ce crimr.i.
lu nevinovăţia. rnea întreb am pe buna betrllnă lente, de ce
me bate totdeauna mama şi pe Iosefil drăgosteşte atilta; el imbrnci1
pe el aşa frumos, căncl pe mine me las ă să. umblu mai gol şi des-
culţ. Bnua betrănă lente se uita la mine cu mil ă, ofta greu şi 11-
poi ml\ stringea la piept cu duioşie, şi dup1'L ce me liniştea şi imi
ştergea ochii ce mi se umplenu de lacrimi , me dismierda zicend:
,,De ce me mai întrebi dragă ! La.s'o in pace pe muma ta, numai i-
nimă de evreică u'are ea. Parcă-i o goie, o goie din cele mai rele,
nu alta. Unde s'a mai pomenit Ia noi aşa mame? .. Ştiu eu, puicii.
de ce ea-i aşa? o fi un blăstem de la D-zeu; ci că nu e~ti a~ 1.
ca Iosef ht faţă. Ca la crwi şi pisici, caută la chir,, nu la făpturi\.
Da prntru mine dragul mamei eşti frumos ca cerul şi luna; mie imi
eş ti scump puidi şi te iubesc ca sufletul meu şi ca ochii din cnp,
tot zicea ea acoperiadu-rue de sărutări. Peptul meu se umfla tot
mai mult şi plinge11m:plingearn amar. Era un simţiment nd ă nc care
 - 92 -
imi storcea acele lacrimi; era durerea mea toată; aretan adănc::
mea nefericire şi totodată bucuria ce simt că este o inimă ce com-
pătimeşte atăta c11mine, şi me iubeşte aşa duios. Ah ! ce e un co-
pil in lume fărt'L de iubire, fără o dulce dismerdare ?... Aceste nn
treceau atunce prin capul meu, dar desigur le simţeam prin instin<"t
şi-mi provocau plinsul. - Aşa crescusem in amar pănit' am ajuns
Ia versta de şese ani. Atunci începeam să pricep vorbele bunei be-
trilne, tot auzind ce spuneau şi vecinele, că fratele meu era. cauza
, nefericirei mele, că el era an „portret" şi eu, deşi nu tocmai nrit,
ei par ei ca ia.du!. Incepeam deabie s(t tlricep aceste, căci IR.vilrsta
acea, asemine vorbe deşi simple., nu par destul de desluşite pentru
mintea crudă ănc{t. Dar atăt ştiam bine că mama 1t1eureşte şi ci'l
nu sunt frumos. Un lucru numai rne mira. Ori pe unde veneam,
puteau pi\rinţii s{t aibe căt de mulţ.i copii, ei iubeau pe toţi deo-
potrivă şi numai căncl se aretau rei, obraznici, spuneau ci\. nu-i su-
fer ~i-i băteau ! ... ba ăncă atunce nu in totdeauna ei băteau !
Căci phmul lucru ce observam viind undeva, era, cum se trateaz ,\.
copiii de părinţii lor. Nicăire nu vedeam să se batjocrnrească sau
sll. se supere copilul, necum să se bată pentru că ar fi urit Ia faţa'­
Ba ăncă in chip de alintare auzeam zicendu-se şi la eei mai fru-
moşi şi drăguţi : ,,tu uritnle, tu !" - Atunci îmi ziceam : ,,psemne
toţi iubesc mai mult pe cei uriţi, de ce numai mama mea?" Şi plin-
geam şi me căinam. ·- Acum ştiu ce va să zice acel „uritule." E-
vreului nostru ei place a ţine mereu deştept şi atent pe omul, cărui.
ei vorbeşte, deacea , inlocueşte o vorbă sau idee prin alta şi face cele
mai mnlte figuri ritorice. Pe atunci ... pe atunci la şese ani, cc
să mai spun multe? eram mai piiţit şi priceput de căt alţ.i copii cu
o verstă mult mai naintat1't; spre a me necăji şi suferi mai urnit de
cele ce vedeam şi auzeam, cu toată înăsprirea mea ... Atunci avu
Joc pentru mine o zi, o zi, vezi ăncă şi acuma n'o pot uita ...
El tăcu şi-şi şterse doue lacrimi ce-i se alunecare ele pe ochi.
Apoi urmâ: ,,Eram supus şi blănd, am spus, me făcusem acum şi
fricos şi sfios peste mesură, şi nici nu îndrăzneam a deschide gur,1.
dl.nd vedeam pe mama, ci ascunzendu-me iutr'un colţ aşteptam păn:i
s'a duce, căci nu-mi era ertat a fi intr'.o odae cu densa. Şi fuise in o
zi nu ştiu ce me împinse să-mi fac şi en rostul. Mama mea se pre-
gătea se meargă la o nuntă din vecinătate; f~rtt 11 fi macar vorbn
---· 93 ·-
mi-l găti frumos pe Iosefil şi mănă 'n mi\.nă cu dilnsa avea să se
duci\. la nunta, unde era deja muzica şi ciinta. Tocmai atunci nu
ştiu ce me 'npinse să vin şi eu in casă şi vezendu-i gata m'am rngat de
mama să ml:\ ia şi pe mine cu densa, că voi sta acolo binişor in-
tr'o parte, in cuine, ori unde vra, numai s[t me iee, că tare vreu să
me duc. Drept orice respuns ml:\ împinse mama la o parte şi voi
să se dncit. Dar eu m'aro sculat repede şi am npucat'o de rochie
şi o rugam sii me ia ~i pe mine, că de ce să se ducă numai Iosefil,
ci\. şi pe mine meiubeac acolo. Fratele miresei Herşale, m·ama ei şi
mireasa i.tnsuşi m'au indemnat 11ă viu ; ein marna, nu mai aşteptft
să sfirşesc, ci-mi astupâ gura cu palme: ml:\ injurâ şi bătu, şi apoi
imi zise : "De indr~\zneşti cumva să vii, se ştii că acolo te las mort
de batae. Ai auzit I " - Aşa zise şi plecâ. Ear eu numai pull<~am
şi ţipam cu o. durere sfa~ietoare. - · Peste puţin veni tata„ N'~m
spus i.\.ndl un cuvent de tatăl men. El era om blajin, care deşi nu
iubea cearta, dar se certa de multe ori pt'ntru mine, nevenind toatiî
ziua acasii ciind ern in oraş, d\ci mai mult era pe drum. Tata 1111
ml:\ iubia, clici chiar fiind neasă numai rnr me vedea -- si\. zic ma.i
bine z{trea - dar era om cu inimă şi nu voia să sufere aşa nedrep-
tate faţă cu mine. Pe fratele meu nu-l iubia, pentru ci\. el fără de
voe era cauza urei mele. Şi indiferenţa ce a.reta c:ltre fini ei iubit,
rM\.ren ăncă mai mult ura. ei nesecafa dttre mine. Tata veui acasi\.,
megăsi in acea stare, ml'\ ridicâ - poate ănteJaşi dată - în braţe
ml:\ sărutâ şi me intrebâ cu multft duioşie de cea. ce s'a petrecut.
-··- Numai pling.e, rnerug& el, spală-te pe foţă şi spune la lente
să te îmbrace, ai să mergi cu mine la nu11tă , Trecu pănit mi-am
astl:\mpi1rat plinsul, apoi pftnf1 m'am învoit Stt merg intr'acolo, căci
strigam intr'una „mi-i teamă, mama m'a ucide." Dar tata a stăruit
şi eu r::.'a.rndus. 111casa 11nde era ea nici n'am visat să intru, ci
me primblam numai prin curte sau stam pe sub fereşti. Herşale
fratele miresei şi camaradul meu de joc, imi aducea turtă, a-
lune, stafide, şi eu uitănd de toate, eram cu inimii vesent. - Cănd
eitUL că iese mama - şi ea me zări cu toată biguirea mea şi
se repezi ca fulgerul asuprn urna. Me bă.tu a~a de tare, aşa de tare, cii.
indt acum me infior. Atăt ţin minte ci\. d<:abie reuşi la oameni si\.
me scape din mănile ci ~i ... apoi căzui intr'1111lung şi gre.n leşin.
Intru aceste veni tatul meu cu faţa aprinsă de mănie. El apucâ ~e
 - 95 -
- 94 -·
care că te ceva din se ră.c ia lui şi a strin ge atftta c1ittr ebuea ca s{t
mama de umere şi o întoarse cu faţa spre sine: "Tu femee, ta ce
me pornesc şi să me pot apuca de o intreprindere mică, sau să
ai făcut? -- Unde ţi-i ti că lo s ul de fiu? .. Ha, Iosefil, dragul ma-
rne întreţin păni\. voiti da de un om milos sau de un post cum se
mei . . . " Il apuca pe bietul copil şi i-1 trinti cu put ere la pii.-
se cade. Soarta iînse nn me favoriza intru nimic ; totdeauna am
ment; intrebâ de rr1ine şi zărindu-me leşinat începu să bHisteme cu
avut a me lupta cu nişte g r e utăţi uriaşe şi dacă n'aveam o inimii
un blăstem amar pe bietul frate-meu.
călită şi o dorinţă de fer, era azi s ă fiu cel din urm ă dintre fiinţel e
- Din pricina ţin căului ista ~ti făcut-o! BI iubeşti ; nu-i aşa?
uman(). Aşa ănse sunt ce-i drept un om cu carte, ce pot veni in-
Dea dar d-zeu sii. ţi-l răpiască să ţi-l omoare încetat cu încetul,
tre oameni - dar mereu in lipsă . . . şi în suferinţe ... Numai
septemiini de a mară suferinFL 8ă zacă in pat; s}i vezi cum se
unul D-z eu ştie toat e căte le trag şi cu ce amar irni hrănesc fa-
Iace urit ca iadul, cn ochii infundaţi in cap şi lipsiţi de vedere,
milia . . . Ah! nimene in liime nu me poate îndeajuns pricepe, nu
picioarele fftră mişcare, gura fă rii. gra iu, ear tu, tu sit te prăpM eşti
µoate ştii lupta cea amari\. ş i grea ce o susţin eu .. Fat alitatea me
de plins şi durere şi la cele din urmă să-i cei moartea de Ia cer
urmează întotdeauna. Ah! blăstemul marnei se inplineşte intocmai.
ca o graţie. Să. moară. , să moar1t, să pearii. odată cu tine, amin,
EI tăc u. Faţa ei era pal i dă şi sufletul emoţianat:" Şi mai sunt
amin să,t 1 dea D-zeu ! - Astfel zicea tatul meu cu minţ. i perclute, ai-
părinţi, adaose el cu o voace istinsă, ce le place a preferi pe un
tănd dt e vorba de carn e şi singele seu, că nici către duşmani nu
copil înaintea altuia ş i ai aret.a nrni multă dragoste ! şi mai sunt
trebue sri· fim aşa cruzi !
1name, părinţi ce bl ăste m ă ."
Ear mama nebuni\. ele furie şi durere ţip â odată : ,,Şi fi.ul te11
Cu o voa.ce ca de tun aş vra e11să se strige din toate păr­
si1.fie bl~stemat, nenorociri peste nenorociri, să cadă peste capul
ţi l e: "Nu blăstemaţi, nu blăste m aţi pentru D-zeu, căci blăstemul
seu ! . . Amin, amin.
vine inderet şi cade chiar pe capul vostru."
Oamenii de prin prejur se speriari.\. şi cu greu reuşire ai duce
Nu bl ăstemaţi, nu blttstemaţi !
acasă. Tata era nebun ş i ca nebun serrnanul a murit . Pe mint•
m'au dus la o v ecină, căci altmintrelea mama m'ar fi omorit; ş i POESII
acolo me ţin11r1L bine. Buna betr{mă venea ades să rne vadi.i şi LA UN BETIV
1 De te zăresc iubită, I

plingea cu amar soarta ce a lovit casa noa stră. Tata nebun ; frii.- Ş i 'n faţa ta privesc,
ţ ine-m e u zt\.ccnd bolnav, cte o boa.li\.aşa crudă. "intocruai, intocrnai Fiinţa mea-i uimită,
Şi 'n taine m'adănc esc !
clupă bl ăs tem ul tatei" cum zicea buna b e trăn {1 lente . care me căe n a
ş i se într eba: "ce a si'Lfie de mine, ce a st\. fir. din noi toţi?" Apoi Ochi-ţi vii, doue stele,
aflai că frat ele meu e mort , mama pe pragul m o rţei , sleitii de pu- De dulce mE\ privesc,
In chinurile mele
teri prin moartea încetin e l ă a copilului iubit şi 11 e put.ănd suport:, Ferice me simţesc !
durerea . - Şi simţindu-se aproape de moarte, mama se ingrije,1
s1t. llu-mi rernfte nimic. "O apuc{1 . n.şa risvă, aşa mare risipii., cm11 Te-am visat in astrt noapte,
Ci.î. 'n dulci versuri rn'ai dmtat,
nu s'a moi pomenit la o femee de nenmul nostru" cum asigurau veci- Şi cu armonioase şoapte
nele. Deabie remaser:'i atăţ.ia bani căt trebuia pentru inmormen-· Sufletul mi-ai imbătat . . .
tarea ei. . . Şi eu ? eu-am remas ca frunza pe apă. Ori şi ce ca visul trece
Eram încruntat in singe, nu-i vorbit, ştiam eu ce-i suferinţa Dar vrei totuşi a simţi,
şi puteam rftbda. Deabie inplinisem i\nse 11 ani; ş i vecinii cei lip- Ah! in loc de-ac est vis dulce,
siţi de mijloace, c11 toată bunătatea inimei lor şi dorinţa de
Dacii realitatea- ar fi ! ...
Vorbeşte tn cu Nae, că 'ndatiL
el iţi jură,
Că vin puţin ei place, deabie că
ia in gură !
Dar miros ce se simt, dar nasul
seu roşit
Temeinic ce ne spune .. la asta
n'a găn<lit !
O LOGODIRE
Ce-mi trebui mie laude, să vecl
al ei portret.
Ce! asa urită, nici găncl n'am
' ca să iau!
Căt? . . zece mii ele galbini ! .. ce
spui aşa incet?
Nici speram, zeu, ai drept .. e
şi pe placul meu!

a me ajuta şi am asigura viitorul, nu putură alta face dedi.t a da fie- M. Schwar~feld.

\

s·ruDIU ASUPRA SOOIE'I1A'rILORSIMBOLICE.
De căţiva ani in urmă se tot aude vorbind de soci.e-
tăţi simbolice şi secrete ; de aseminea societăţi ce se in-
fiinţează mereu . . şi publicul cel mare, oameni de toate
clasele societă.ţei, se intreabă mereu, ce ne folosesc, de ce
atMa perdere de timp, de ce atătea contribuţii date pen-
tru ceremonii? .. Oare nu e mai frumos, nu e mai just
a se lucră. la lumină, ca toată lumea să cunoască ten-
denţele, cu cari impăcăndu-se să se asocieze din convin-
gere, de piă.cere, ear nu intr'un chip orb? Apoi ce in-
semnează ceremoniile, Cl:l trebuinţă au de ele oamenii
maturi şi serioşi ? . . De ce fără o trebuinţă reală să se su-
pue pe oameni la jurăm~nt, cea ce place evreului ori eănd
a evită.? - Le vedem noi Iucr ănd şi producănd ceva?-
Şi in ori ce chip, nu ne ajunge oare o singură societate
de asemine natură ?
Aşa îşi vorbeşte lumea. Şi deacea credem de o im-
perioasă necesitate de a cerceta mai deaproape această
chestiune, a societăţi lor simbolice, şi a ne lămuri căt mai
bine asupra ei.
I carte de mai multe ori ? Nimene ! In societate ănsl\
E ăntei de toate necesar să ştim in ce constâ, ce in-
8emnează o societate simbolică? şi a vide intru ce diferă
de ori ce altă societate şi vom ave indirect respunsul Ia
toate intrebările înşirate inainte. , noui:\i cari nu te mai părăseşte lung timp.
Societatea simbolică este acea, care propnindu-şi şi
urmărind un scop oarecare, . l\l desvoltă şi-l lămureşte prin
- 97 -
anumite modele, puin '.1 in vedere prin cipiile c@lc~nobile şi
frumoa :e cc le µrofeimn sau eare se pot soc:oti ca con-
cluzii a purtărei şi vieţei lor, CLl cuvinte simp le, dar p~trun-
ztltoare şi pline do efect ; incorporă11d toate ideehi princi-
pa,e iu nişte sirnbole, astfel ca l,1 vederea lor să ne a-
mintim a.cea ce uc reprezinti:'L.
Oa să ne oprim aire, vedem deja un folo8 real, un
motiv de ~1prefera societatea simblilic[L înaintea celor o-
bicinuite Căci pe cănd o idee simplu expusă, fiind emis
numai principiu l de bază, ar pute romăne nebăgat in
su,mr\, sau neînţeles , sau 8ă de~tepte o explicare, ce n'o
admite societatea şi a da loc Ja dispute şi Ja critice pre-
mature in pub]jc; in cazul de faţă ănso fiecare remăne
1/lmurit şi înţelege îndată ce se cer e de la d~nsul, şi ve-
de dacă , se imJiacă cu eonvingere le sa le sau nu. J urăml\n­
tul obligăndul numai a nu distăinui din cea ce a auzit
sau vl\zut, chiar cănd s'ar retrage, la caz contrar, n'are
de căt a se- retrage ş i conştiinţa lui remăne împăcată şi
n 1J şi-au stricat n imid.L.
Mintea ornnlni e in genere s labă, cu cllt grijele şi
nevoile ce se g r ămădest: şi le i11tirnpini in calea '1ieţei
sunt mai aspre şi mai grele. Numai poţi pl1istră. in minte
de căt aceu, ce a făcut un efect asupra ta; acea ce te-a
mi'?cat odată adănc şi a produs o impresie oe nu se re-
petă, ades in .viaţa ta. Şi ritualele, prin care se desvoltă
principiile şi tendenţele societăţei sunt astfel intocmite cr~
11ă producă efect, sl1ila. să o impresie neştearsă ..
Apoi este ştiut , că cu căt un lucru e mai des au-
zit şi v~zut el inceteazl1, a impresiona, dar lasă o urma.
hoterită; pMrunde in minte şi inimă ~i se cufundă cu ăn­
suşi fiinţa noastră fără a o ştii şi simţi, astfel că pa.re o parte
integrantă, din noi. - Oine işi dă ost~neala, it ceti o
poţi auzi Ritualul şi de zeci de ori pe an, şi totodată ce-
tit astfel ca s ă producă efect şi dti multe ori de alte
persoane care au o intonare deosebită, iţi deşt~aptă me-
reu atenţia, te face mereu să observi o frnzl1iş1 o vorbtl.
Ou chipul acesta societatea simbolică es!le o ad~ve-
rata şwala, unde toţi viind să lucreze pentru acelaljlscop,
7
 - 98 - ·
sunt instruiţi in aceleaş principii şi primesc aceleaş idei
ca norrnă de urmat, astfel că devine posibil ca să Jaereze
împreună ; căci numai atunci se poate lu cr a cu obştea
in bună armonie, a se pone in aplicare oarecari princi-
pii cu aj utorol ei, cănd are idei şi videri comune; la cea ce
societatea simbolicrL tinde mai cu osebire şi este capabi lă
a le forma d e şi nu in acel grad ca şcoala viitoar elor ge-
neraţii. Dar oricum pre căt e neaperat necesar.
Eacă cuvint e dr,stul dr, puternice, pentru ' cari socie-
tăţile simbolice sunt important e şi cănd cum pare, nu
pun in viaţtL nici o in s tituţi e ; nu fac nici o lucrare , nici
o faptă mare şi frumo asă , totuşi prezintă deja destul in-
teres prin aceasta, ca să lu crăm şi !o ptăm pentru ele, spre
ale susţin ea ex i stenţa.
· Dar mai sunt multe cuvinte ca.ri arată preff~renţa
societăţil or simboli ce ii"1ainte ori şi cărei altfel de soci-
etate ; şi apoi a se vide că e imposibil că o asemine soci-e-
tate să nu facă fapte bune şi frumoase.
E necesar pentru aceasta să ştim org;;tnizarea lor. -
O societate simbo lică este re spăndită in intrr,aga ţară,
putend in fiecare oraş şi orăşe l să fie una sau mai
multe filiale, care toate tunt conduse sub au spiciul unor
leg i comune, de un e0rp suprem , un fel de Minister, că­
ruia toţi ei jură credin ţă şi sup un ere, şi care lucrează
liber, nefiind re sp unzetor şi neav end aşi da samă decăt
înaintea aşa numitei Adunare general ă, un fel de cameră,
care se compune din Del egaţii, trim eşi intr'un numer le-
giuit de toate filialele socieUt,tei.
Această „Adunare," vot.eazrt şi abrogă, l0gi, judecă
faptele corpului suprem; ii aleg e şi-l împuterni ceşte a
lucra in conformitate cu leg ile existente, a le pune in
e xerciţiu şi a exe cuta orice hotărire d e un int eres g eneral,
luată de ea. - F ili alele, un fel de comune, pot avea
Regulamente şi leg i interioare deosebite, cari ăme să nu
stee in contrazicere cu legile de baza şi cari intr ă in
vigoare num ai dup[L aprobarea corpului suprem ; au dem-
nitarii lor deos e biţi ; işi ţin ş edinţele regulate, in general
odată pe se ptemenă. -- Tnţi membrii societăţe i sunt ob-
ligaţi şi l egaţi prin jurăment a se conforma şi a dii. Sll -
pnnr,re tuturor legilor , cum a veni şi plăti regulat etc.
-·- 9H
Nu comitetu l lucrează, ba un Comitet nici nu există,
ci un Birou, avend ;fiecar e atribuţii l e sale in timpul şe­
dinţei spre a se urm}1 in bună regulă şi in paza legilor,
a pregăti lucrările ne<.;esare, a executa hoteririle luat e in
şedinţă .
Folo sul şi bine le cc rcese de aice este că pe cănd aşa
o g reu a intrnni mn,car 20-30 oameni pentru a desbat c
cu ei şi a face ceva pentru binel e comun, aici la fiecare
şedinţă tr ebue să găsim rrncă şi mai mulţi întruniţi.
O societat e ele orice n atură ar fi ea, care lu crează,
des chis, nu poate lu cra altfel de c ăt prin un Comitet*),
avend membi ·ii numai căteva întruniri pe an - Adunări
genera le. - Toţi ceilalţi nită . dar sau cel puţin nu se si~1t
că sunt membrii; şi aşa se desgustă ele la o vreme, clevm
indeferenţi şi încetează cu plăţile. Aici ănse ei se simt
meren ca asoei a. ţi, ieu parte cănd vor la desb ateri, fiecare
işi poate veni cu propuneri le sa le şi a le susţinea. Fi ecare
vede cu ochii sei ardoarea cu care lucrează unii şi e-
mulaţiunea se deşteaptă ş i cei ce simt puterea in sin e
o incoarclrL ş i cată a întrece sau cel putin a ajunge pe
cei lalţi . - Prin di sc uţiile· un ;nate după, o"'ordine bin e sta-
bilită şi cerute pc căt se poate mai par lamentar, oame-
nii cu facultăţi intel ectuale ele mijloc şi care n'au ocazie
a veni in socjetăţi mai alese, se deprind a judeca
lucrur ile mai scrupu los, a cumpăni vorbele altora şi a
g[Lndi la expresii le de care vor să se se rvească Cei cu
talent sau int e lig e nţă se desvoltă ma i mult, se lumin ează
mai. bine in chestii · socia le, sau d e cu ltur ă la cari n'a-
veau altfel aşa ocazie; se deprind cn toţii a deveni mai
serioşi, mai cum pet aţi şi mai puţin ambiţioşi chiar, căci
a lor ambiţie observată ei sufer lovituri peste lovituri ;
modeşti şi cumpeta.ţi, căci altfel r e măn fără simpatie _şi
neajutaţi, ba totdeanna părăsiţi in t endentele şi lncrănle
lor. - Apoi m ri.i vine un alt luc ru, ce in societăţii~ cel~-
lalte nici cum astfe l nu poat e avea loc, anume : discuţia
'') N i a'ar put ea ob iec ta la ~1ceas ta chi a r prin nn P.xemplu : Societatea di,
hinofac e re şi de ;1jntor rec ipro c: "Ezra-B,,zaroth" ca r!' i~i (in e ' ~Pdin( elle sale cn
to1i m embrii la fiec are douc s e pt e m ă ni. R,i~pnncl cm ănse că acmi~t~ numa! la
Evrei -8panioli e ]lOHibil. c:ui au un spirit dP di st· iplin ă , cllm rnr m:11 gă s c· ş• 1 la
c i i:cva ş i la care ma i contribu e mu lt, facul1;1(ile lor i11telec t11ale puţin d esvo ltat e
ş i molatic e . At ii.t ajunge.
 -- 100 --
:i,supra candidaţilor; citei societltţi l e simbolice sunt strict e in
,1,ceastă privinţă, legi le cer o mulţime de c ondiţii, ce nrni
nici unu l nu le împlineşte in totalitatea lor .
Cănd ai venit şi ai pl'opus pe cineva ce'J credeai buu
şi nimerit pentru societ:tte şi mn lte fapte a le lui ce le şti­
ai, dar nu-ţi păr11 au cond:imnabi le, vezi cum sunt expli-
cate şi ţi se l ltmureşte in ce constâ reul lor, unde-i pe-
catu l . . apoi cum fiecare fat)tă e ştiută, fapte ce. se cred
de mu lt nit ate şi cari D-zeu ştie unde s'an int emplat ;
cănd se ia în sam/:l nu numai caracterul ş i educatfa, pur-
tarea. lui faţă cu lumea, ci şi cu familia sa; că,nd dim-
potrivă fiecare faptă buni şi frumoasrt e re l ev ată cu lau-
de şi-l îna l ţă, şi p·rcponderează, faţă cu unele ca l ităţi rele
inş i rnte, cnm dovnda, de regret, de că,inţă. a trecutului u-
rit şi pătat şi apucarea pe crtle bună şi inima miloasi'I,
sunt aplaudate şi considara,te şi decid primir ea ; cănd
hogA.{ia nn e nici nn ti(;]1.1 şi im se consideră, ea merit ;
şi la cel invl')ţat se iartă mai multe, ce efect nu prodrn :
toate acest e nsupr n, unui om, cum n II eontribue la sch irnbar ea
!ni in senzu l cel mai hun ? . meni, sau in c,1z ,de' Iun.re in ri s s an nesupunere_ ln pe-
Şi căt ar aveâ unul o iuim/i, tare, cănd vede că tot i
dau şi ştie cili disprme de bani . cum poate să rcmăe nr.-
păsător şi să nu dee şi el ceva? Şi mu l ţi ce in v iaţa lor
n' au dat un ban pentru un scop san o faptil, fr u moasă. ,
:,e fac cMeodată ch iar darniei şi mrtrinimoş i ; şi din n e-
păsători pentru bine le comun devin cu ard oare şi activi .
A ajunge in o sodetate cteschi s ă Ja. aseminea r f:lzul-
tate este cu neputinţă, cllm şi a lucra cu toţi împreun ă
o nn ceva imposibil, chia .r prin faptul că membrii nu sunt
l egaţi a :se respecta astfel r eciproc , legi le nu pot fi aşa
as pre ca mesr.ll'i contra turburări l or etc. şi chiar nu pvatr;
fi aşa de lucru ; mai pr e su8 de toate g,nse, cănd cineva
a vorbit c.ontra unei chestiuni san a vorbit ridi cul, sa.11
chiar societatea a luat o decizie ridi c u l ă, lumea o afl~. i-
mediat şi sar casmul şi ba.ljocura deadrep t ul numai în-
cetează chiar di!l pa.rtea rnembri lo1, 1ts tfel că poate aduce
ăncă desgu st şi clescuraâare . La societăţ:i l c simbolice ănse
nnde se introd nc membr.ii intr'un chip solemn .~ise leag/1,
pr in un j ur~ment serios a se supnne la toate, a respecta,
·a iubi şi sări in ajutoru l fiecăru i membru deven it „fra te"
101 -
a. nu put e mmir_; rlisUi,inui din cele ce ,1, vezuL şi auzit la,
şcdinţ~, la. cei ce m 1, paÎ'ti ci păi di n so~ie_tatca, ii.COio a~eas.ta
rlevin e imposibil, acolo orice faptă ş 1 int emplare_ e rn fa-
milie şi observaţi i l e, ata curi le primi te in sinnl e1, f,1ră,_ a
le cunoaşte 1rn alt1il, blamul unui:1 faţă cn altul neştrnt
de nimene, nu poa.te ave 1111efect mai depă,rtat în r e11,
ci .rna,i mu lt in bine.
Apoi in societat et~ !:iimboli că, ?el _yntJn la şedin t._ă, , ~e!
mari ca şi eci mici în bogăti:-i. rnmţn ş1 n, pungc1, I5L
prives c drept in faţi:i,, se adr escnzi"tc.u ace laş lllllne d~ frate,
cn n.ce l aş r espect, avend valoare ş 1 prcponclera:iţ;.1i 11:~i -
ritul perso11al, activitat ea desvolta.trt. de :fi:c:ca~e _rn socie-
ta,te, penfru binele ş i pro sperarea ci. Apo , prrn Jnrăm e n­
tnl şi organizarea, ~:ociettiiţci, pe l rtngă. n~cnrm~t.ul ~iC1lî.~
tact, rnrc face cc.1. oam enii să-ş i fle rn a 1 stmi.,atic1, Ş I sa
d.evi c arnic i- ei sunt ţi n 1 1ţi ş i p r efe ră ş i ajnt ă rl!n.i dcgrabi't
pe un frat e, :::;eforesc cc:I puţin ai ·face rc 1t rn terner-ea:
de a nn fi dat in j 1 1 decată de acel fot te in (i linl a, că.ci
nimeruia nu- i pla0e de a fi. condamnat de o sa.mi'\.ele oa,-·
.ac-rn.psa clcci:/1, de C(lmisia. in sărc inată eu aceasta, ş1 :.tpro-
baUii de societatea. do ~t fi cxcl ns, Jic ma,ui.r 1,u spendat !
Intr ' adcver orice neînţ e l ege re , s1.1.u0earUL80 evite c11
chipu l acesta ş i dn.c~i, ar e loc, se poa,tc il.Jil_an ă. pe cal~·
pac:i11icr1iş i f::1,rft a se~r e:pă ndl mai departe m lllinc, ~ă,ra
a. necesita în rnare ,i nrnjoritate a cn.zrn·ilor de a ma1 .'l-
lnrga la tribuna le chi a,r in a.faceri cornerci~e .
I
- Binefctcerea., astfel precum o pot exercita socidăţi lr.
;.;in1h0li.ce, 111 1 o 1100il ii la, 8ocieti1,tile deschise. - Ar 1!
imposibil ca, di,t eva lJerso a.n e, lie ehia r cu g rcuta.U\ 0,'.l'l
în ge nera.I n.k i 1111 se pot ind111J.l eca să urnl?le pe1;trn s11 b-
scripţi i , • ş i cari jn societate pnn 1111 v it, li se, da sarcrn:1
şi ei tr ebuc să prirnoas cit, nn se pot debarasa cb dl'\r~t;n,
de căt. doa.r prin o ofrandă in senrnată ; pe_ci:tn_d a'..rn . c_h~ ;ir
inerg ~nd rlin propria lor initi a tivă, ca pnvaţ1 , _ei nrnw-
da t.i:in'ar p11 t.e stri11ge o a.!>tfel de s1 1m ă, c_a n,tu:1~1 că.ncl ar
merge 0a o comisir clin p:trtea s oeietăţe1 ! N1c1, nnn l 1111
Ic poat e at nnce rcfnz.a, ni ci nnul n11 le poate da o. smn~.
ridîculă , că nd ei ei cunosc star ca.-Apo 1 unde mai lcs1w
se pot lua init,i::i.ti vehi, unde rnai le~ne se poate c0nstitul
 - 102 ---
comisiuni, care să, se ocupe cu darea unui bal sau unei
representaţie teatrală 'in folosul u·n ei institutii sau nnor
n~norociţi - nnde s'ar pute mai lesne i~npărţi atăteti
bileto? Este un vot dat, · fiecare pe căt poate şi cum poate
trebue să contribuească.
Ins:fi.rşit vine pundul cel mai principal, cel rirni im-
portant a societăţilor simbolice prin organizaţia lor, a-
dică unirea tuturor li.lia.Ielor sub un corp suprem, care
le infiint:ează, le conduce şi supraveghează şi către care
fiecare indeoseb e legat prin jură1nent ai se supune in
toate şi a da o strictă urmare ordonantelor sale. Ast-
fel dar cănd ·e nevoe ele·o intreprindere generală, în in-
teresul tutur ora ; o faptă mare de binefacere; un institut
central, unul pentru toată tara; e vorbă de admiter ea,
unui principiu general, - salutar pentru Evrei, care e ne-
ces~r a se pune in ;:i,plicare'in congregn,ţia, in şcolile, sau
alte institut e, cine 1r1ai mult ca asernia eft soc ietăţi res-
păndite in toate unghiurile terei, formrrnd in :fiecare loc
un corp compact, compus din oameni cu n.vere şi capa-
citate, cu zel şi activitate, rn devotament şi supunere -
cine mai mult poate reuşi, a se pnne toate aceste in lu-
crare şi a le executa in toate? *)
. Ordinul a venit eacă boldul, ea.că. impulzul necesar!
Şi cănd te apuci de lucru şi ştii că, ai să dai samă
de el, in un timp fixat, de sine e inţeles că strădăn uinţa
trebne să fie mai 111 ,1re, pentru a nu fi considerat ca in-
capabil ; teamfL de a nu vede Raportnri din alte locuri.
din care să r ezulte că all făcut pr ea puţin fată. cu cei-
lalţi şi că se vorbeşte pe cQntul lor - la oe nu con-
tribue toate aceste? -
E nevoe, in o chestie, ca cineva să. lucreze irtr'un
. •) ~ i s.'a r pnt ca ob(ecta aice de ;,11. isr . univ. care deşi luc, rea ză des -
chi s c_r~span1l1tă nu n~m:u in o (ară. , ca I<'rnn(a, ci în lo ată lumea şi fa ce nişt"
lncră r1 rns emnate , ce r11c1 o a ltă soc ietat.e 1111 e in stare - D11r ac c:t~la 1·cspm Hle111
nnmai mnlţnmit. 5 org11niz;iţ-iei sa le cele simpl e.
. . Comitetd e sa l'.\ nn sun t la nimi c' alta obligate de căt a st.ri111 _~~ ad i,rcn("i
şi a rnc,asa de la e, tacscle cuvenite - şi e i a le plăti. Astfel 1iind ei in ·
g~.duc chiar un .-omit,•t d e done per soane . .:... De lucrat ifose remăoe totul pe
HmWt Com ,tdnlui centra l. - Dar 1111,it:1.ta uc tr ,·bu e nou e acum; ş i o soc. cn asemine
organizar e pn~ă în 1-iinţ:1. in U.om:1.nia, n'ar pute:i de loc exiMa, si as i ajnnge vr'o -
rbt:1 scopn l. Find -eft vorbim d e Alianţa observiim e;i. ea are aic~ ce i'e mai pu(irw
Co mit• ·te ş i t~n n_ume r ridi c nl d e :ide r,·n(i, car, i şi e i un sunt regulaţi cu casa
·- la o contribuţie mrna) ,1 d e 6 fr s. ! - Cetitoml să jndice acum singu r.
- 103 -
oraş· anumit, o adresă poate ajunge ca lucrul să se exe-
cute ca şi cum a,r merge ănsuşi persoanele int~resate
la, acel loc.
Este nevoe pentru scoa,terea, şi propagarea unui op,
o adresă la toate fi.lialele şi fiecare contrubuind 111cer-
c11lşi după puterea ei, reuşita e sigură.
Prin această unire a filialelor intre densele : prin
contactul necurmat intre aceste, a semnelor şi convenien-
ţelor comune ; devine societat ea simbolică o adeverată
fericire şi binefacere pentru toţi-nunumai luaţi in general,
ci chiar şi pentru fiecare in particular. Antei prin fap-
tul că ori uude vii găseşti indată oameni, pe care ei
poţi recunoaşte şi afl:1 fără ai şlii şi cari indeobşte te
vor intimpina căt mai amical şi-ţi vor fi căt mai înda-
toritori şi proteguitori. Astfel, dacă ai venit să petreci,
petreci mai bine, ai venit in ·o afacere tristrL eşti mău­
găiat, ajutat şi înlesnit ; de ai nevoe găseşti pe cineva
să te povrtţuiasc::i,, să te conducă, să-ţi vorbească şi să
meargă pentru tine.
In al doilert rend sunt fondurile de înzestrarea ve-
duvelor sau a COJJii lor după moartea membrilor; de aju-
toare in cas cănd o ncvoc mare a, gă. sit pe un membru,
cu o sumă care după imprejurări pot fi de tot în-
semnată, ceace ănse o societate deschisă ca locală, nu-i
ni ci-odată ins tare a stringe şi preda
Acum, ne rezumăm.
Societăţile simbolice prin organiza:ţia lor, fiind ade-
verate şcoli, cari influ en ţează direct şi intr'un chip sim-
ţitoi· asupra caracteru lui şi apucăturilor membrilor sei, for-
mănd la toţi videri şi tendenţe comurre, pun~nd astfel
in stare a lu cra toţi impreunăuniţi şi in unire şi a re uşi
astfel mai lesne şi mai sig11r intru rezolvarea diferi-
telor chestii sociale, privitoare la starea lor morală şi
materială ;
Societăţile simbolice fiind singure instare a contri-
bui intr'un chip simţitor la aplanarea diferenţelor de clase
privilegiat ,e, adrn iţencl numai o singură diferenţă intre
oameni, a spiritului şi a cunoştinţelor, a virtuţii şi vred-
nici ei; deprinzend lumr.a a trăi in unire şi pace, a sări
in ajutorul celui ce-i zice frate in orice moment dat, a
 -- ·104 -
st/1,rni intru ex ercitarea dreptudlor lor, a urma şi ·a se
eonform~\ legi lor şi a re specta pe acei ce sunt roprezen -
J-anţii şi · in fruJJtca lor; a excrciti\ ?incfac~irea_ pe~ sca~ ·ă
mu lt ma i înt i nsă ::-i in toate ramur ile; societaţile simbolice
sunt aar o aâevarnta necesitate, avend fiecare ce se intere-
sează pent1·u obşte şi doreşte aşi vi_dea core ligion_ari ~
prosperă u d şi progTesănd, sacrn datone, de a contnbm
la înăl ţarea şi propagar ea lor, incordăndu-şi pentru a-
ceasta toate puterile , şi a fi in vc0i recunoscetori tutu -
ror ace lor bărbaţi animaţi pe11tru cauza. general ă, . care
au venit cei ănt(ji cit ideea peutru introduce r ea unei asţ­
minea societaţi intre israe l iţii deaic e şi lnpta ce au avut
a susţine pentru existenţa şi .organi7iara lor .
II
Un pun ct de o mare importanţă a remas cn totu l
neatins in cele desvolbte pănrt. acuma, anume: .,ce ne
tr ebue oare atătea societăţi simbolice ? "
E o chestie d e l i cată aceasta, şi spre a o lămuri
pe depliu, astfe l rn să putem trage o conclll7ii.etemein i că
şi raţională, e de neaperată nece sitat0 a ne explica cauza
pentrn care s'au născut_ şi se na~c atătea ~ocietăţ~. - As_t-
fe l vom putea scoate şi mu lte mveţătun folositoare rn
pI'ivinţ: f~ lor.
Iwreii spre a păşi la lucru inrt'o parte oarecare,
n.u nevo e de un impu lz puternic, de un exemp lu viu ...
Venit de undeva impulzu l, exemplu l odatil dat, ş i prinş~
căţ.i-va in joc:, ei merg mereu înainte şi j oc ul nu_ma~
incetează. - Aşa-i firea Evreulu i, adormit, greu adormit ş1
abie trezit şi pus la lucru, numa i încetează, numai obo-
seşte, pănă ei sacă puteri le san işi aju11ge scopu l.
Apoi nimene altu l in lume n' ,ne a tata plt,cere a se
afla in treabă ca Evreu l (a fi un l(\1lsrrrnnn) .
Aşa :fiind, era deaj t1ns ca o nouă idee să se puie
in ap licare, . eare ca ori ce lucru nou facu ua efect ma i
mai·e, produse o sgucluire mti puternică şi odaUL interesu l
deşteptat pretutindenea, ştinte că se i sbuteşte mai lesne cu
ori şi ce. Era de ajuns dar ca .prima societate simbo lic~ să
se înfiinţeze intr'o parte oarecare şi căţiva. . bărbaţi de
inimă şi grnutate in societate sa u cu is c usi nţa la ]Jropa-
- 105 -
gimdă, să :.e int0reseze a respăndi noua lor instituţie,
ca să găsească un numer insemnat de aderenţi, mai
cu. samă, acolo unde Evrei i pămenteni nu se află sub in-
fluenţa celor poloni, cari ca cei mai deştepţi, chiar fără
in strucţi e, şi in genera l fiind şi cei mai instruiţi, *) şi
cărora li place o lucrarB deschisă (ein ofinim 31); unde
fiecare să fie deopotrivă de mare şi tare, să nu urmeze
după o anume disciplină şi să aibe o supunere oarbă fie chiar
pentru moment, la cei ce stau in fruntea societMei, r.um
li-o impunejurăml:\ntu l. Acolo unde Evreii pămtinteni nu se
află sub influenţa acestor oameni şi unde sunt mai înapoiaţi
in cu l tură adevl:\rată, dar in genere mai bine spoiţi ;
a.colo s i mţind oamenii necesitatea de aşi manifesta şi ei
existenţa, de a lucra şi ei, a av ea o preocupare, un o-
biect de convorb ire. . . acolo odată cunoscută ideea ni-
merită unei aseminea societăţi, care poate a le indep lini
toate aceste şi mai ales arzenda dorinţă de a afla şi ei
secretu l cel groznic unei aseminea societăţi, dar nepu·
tl:\ndu-se introduce in · societăţile deja existente, atM in
l ipsă de capita l, căt şi n. locului ce-l ocupă in societate ,
sau a lipsei tota le de cultură, de o educaţi e convenabi l ă
sau de purtarea morală recla:mat/1.; ei s'au grupat în ju-
r ul a căţiva şi-o nouă societate şi-au luat naştere.
Fi reşte de cele mn.i mu lte ori era rezu ltatu l stl:i.rn-
inţ ei a că.tor-va persoane , cari doreau aşi da impor-
tanţă şi a se face mari şi tari - dar tot odată trebue
consta.t~t faptul bine cunoscut că au fost ( sau este) de
mu lte ori cazul, unde o grupă întreagă stăruea pe J a.ngă
doue.trei persoane ca să le pue in fiinţă o societate :
dar destu l faptul că toţi au reuşit, chiar de s' ar fi stins
îndată plăpănda instituţie ; tot remi:l.ne aceasta oa o
dovadă de spiritu l ce exista şi există ăncă pănă la un
grad oarecare, de necesitatea şi dorinţa simţită de fiecare
de a pute ştii un secret şi a se afla in . treabă . . şi aş i
da astfe l o m ai mare importanţă .
Acum e o intrebare dacă aceste societăţi astfe l
înfiinţate işi vor mai pute · urma traiul lor şi cMă
vreme ăncă? .. şi dacă sunt necesare sau nu ? -
~') lustruiţ i poate nu !n limba romănll. sau alte limbi eui·opene ; da1· ins-
firJit foştrnili am pute zioe chia r şi cu multA ~tilnţll.
7*
 - f06 -
Se ştie că orice lucru spre a :fi, trebue să-şi aibe
raţiunea lui la aceasta şi. ·puterea vitală necesarili.
Raţiunea de a :fi atător societMi a fost şi rnai e pre
cătă vreme s' ML nă8cut atătea şi se mai nasc ; pe cătă
vreme imprej url:i,rile care le-au favorizat naşterea vor
mai perzista.-Oăt despre puterea lor vitală stă ce-i drept.
in o intimă relaţie cu rnţiunea lor de a fi, dar mai re-
c lamă şi multe alte condiţii.
Oăteva reflexii ne vor HI.muri pe deplin asupra aces-
tui punct.
O societate simbolică spre a se pute organiza recla-
mă adev(}rateputeri intelcctnale şi morale; car spre a duce
o viaţă trainică şi spornici:\ reclamă ca: acele puteri in-
telectuale şi morale să stee necurmat in fruntea afaceri-
lor, animaţi împreună cu . o bună parte din membrii, de
o mare bună-voinţă, un zel neobosit, fiind cu convingere şi
încredere in opera lor şi in sine ănsu-şi. Entuziazmul
ce pune toate in mişcare. Numai şi numai fiind in ase-
minea condiţii poate ajunge la scopul propus ; un scop,
care in sine trebue sa fie raţional şi bine cumpanit, şi rea-
li,earea caruia o adeverata necesitatepentrucoreligionariinoştrii.
E ăns~ o întrebare căţ i aseminea oameni avem in
Roml:\.nia?.. De unde atătea puteri spornice, atăţia oa-
meni energici şi hoteriţi, cu entuziazmu şi convingere, cu
seriozitate şi abnegare , pe care ni le reclarnl:i.atătea so-
cietl:i.ti ce există la noi ? -
Şi oare căte scopuri diferite sll, fie, acl:\.rorarealizare
este o necesitate socialll, şi rnorall:i.astfel ca :fiecaredin ele
să nu fie lipsită de a doua condiţie, cea mai principală
a existenţei unei societăţi, de puterea ei vitală?
Respunsul e de prisos, :fiecareel cunoaşte deja singur.
Dacă dar pot exista azi atiliteasocietăţi, apoi aceasta
este mulţumită. publicului ignorant pe care mulţimea oa-
menilor ambiţioşi ştiu să-l esploateze in dorinţe1e şi simţ­
mentele sale, zăipăceala tuturora şi arzenda lor dorin ţ1 de a
se afla in treabă, în onoruri, la puteri, a ştii un secret . . . şi
aşi pute prin el da importanţ1 ; şi intru cM deosebire
sociala e azi prea simţită, face imposibil ca toţi care sunt
buni la ceva să stee impreunl:i. in doue sau trei grupe
numai, de una ori cum neputend :fi vorba.
- '107 -
Trebue dar ca spiritele sit se m::i.iliniş~e'ască, ·oam~:
nii :;ă se mai deştepte şi să-şi pqată ap~·eţm co~ductorn
ş i ins uşi puterii e lor ; s ă în ţeleag~ că simplul J ură~1i:\_nt
(la unii cu afurisenie) nu e un cnnent destul de .!ramie,
care sit-i ţie uniţi şi strinş i laolalt1, că ceremom~ go~le
şi fară. senz uu folosesc la nimica. - Ou alte cuvmt~ 1~-
datl:i.ee spiritele se vor mai linişti şi nu sirnp!a cuno~,i-,
tate şi smbiţia va hoteri participa _rea I~ asemme~ soc1e-
t1ţi, ci numai dorinţa. s in ceră ca rn unire. C?alţu să se
poată lumina şi face binele la locul seu ş1 rn modu] ne~
cesar ; atuncea societăţile simbolice vor .scăde de sine-ŞI
la numer e vor ,contopi cltte doue trei la un loc, sau
se vor de~fiinţa cu totul şi membrii _lorcei mai aleşi.se vor in-
troduce in societ1ţil e existente mai de valoare, cari au putut
perzista. Anse aceasta nu se poate inWmpla.aşa c-qrend,fără
o stăruinţă ş i lnaare serioasă - dup1 modul ce vom ar~t_a.
apoi-~i in o.ri ce c~ip a. efed1~â. im_ediatreduce_r~a la mi-
nimul posibil a soe1etăţtlor s1mbolice nu e posibil; da~ a
lucra cu prudenţă pentrn reuşită e de sacra noas~1:ă dator1ă.
Trebue ~ ă luăm lucrurile aşa cum sunt ş1 mţelegănd
odată cauza cc a pricinuit lucrul, ~ă ?e silim a _i n_lăturâ
sau modifica pe aceasta, fiind convrnş1 , că atunci ŞL efec-
tul va dispare. Noi nu plltem dar _li,ptade a dreptul pentr1:
desfiinţarea societăţilor,' chit1r on căt de d1unătoare. ar fi
intereselor comune, fiind că nici odată nu vom pute aJ~mge
Ia rezultatul dorit. Va fi o luptă zadarnică , ce ne-a_rră~1 n?-
mai o buni:i,parte din puterile noastre spormce ş1 dm
timpul cel preţios. Dar o poa!e inţ_elege .fiecare ca ~n
ceva natural, cil,so<.:ietll,ţile rna1 de importanţă stănd 1~
legături amicale, cele.lalte multe. şi ~l:\.runte, nu vor p~te
cauza nici un reu, ci vor trebm a-ş1 perde cur~nd exis-
tenta lor sau a se sbuciuma. mereu intre viaţă ş1 moarte.
III
Am cer(;etat cea ce este şi poate fi. E ăns~ intre~a-
rea, ce necesităm, la ce trcbue să tindem? căte soCie-
tll,ţi simbolice a,r trebui, ar fi bine ca să fie ?-La aceasta
respundem intr'un chip p~ecis: doue.
E ănse vorba a explica aceasta.
Din cele aretate înainte am vezut că cauza exh;ten-
 - 108 -
tei atător so cietăţi este un rezultat firesc a stărei de fer-
bere a spirite.lor şi a deosebirei sociale prea frapant!!. ;
făril. a mai pomeni de celelalte cauze datorite n11,turei
omului în genere sau particulare a Evreului.
Să presupunem acum că ferberea, spirite lor numai
este, că oamenii sunt in o stare norma li:i,cu judecată re0e,
şi deosebirea sociali:i,s'a aplanat intru atMa ci\ toţi sunt
instare a se întruni la un loc. R emăne llinsi:Jo întrebare
dacă chiar atunce toţi ar voi şi ar pute lucra impreuuă.
şi in aceaşi direcţie ?-La aceasta este destul a pune in
vedere legea gener::tl1:iia firei omeneşti ; neposibilitatea c,t
toţi să împărtăşească aceleaşi idei şi simţiri, ca toţi îm-
preună să apuce aceeaş i cale, chiar cănd tind la ace l aşi
lucru, căci :fiecare crede o altll, cale ca mai nim e rită, şi
care singură ar pute dnce la isbăudă; neposibilitatea ca
toţi oamenii :fie căt de tr e abă , căt de o samă in a le
culturei. educaţiei, ocupaţiei şi a familiei, ca să poată lu-
cra împre ună, chiar din cauze privat e, familiare, sau de
afaceri şi mai ales de ambiţie şi alte deş ertăciuni omineşti .
Put em dar deduce din aceste : prima cauza pentru
eare trebue sa fie cel puţin doue societaţi, este linşuşi in na-
tura oamenilor in ce priveşte asociabilitatea lor.
Apoi este bine ştint că cea ce face pe oamenii să
lucreze mult, să birueasc1:iiorice greutăţi, să treacă peste
ori ce opintire, este deşteptarea emn l aţit1nei. - Ear e-
mu l aţiunea, c:tre se poate defini tendenţa nobilă de a ir.-
trece pe un altul intr'un chip demn şi frumos, prin stă­
ruinţă şi mt1n c ă, nu · se poate naşte de eăt cănd doi st1nt
puşi fată in faţă, dintre cari fiecare se crede destoinic
al într ece*). - Atuncea se pot efectua mai multe
fapte bune şi frumoase ; şi in ori ce chip adormirea, ba
nepasarea unuia, nu e atunci posibi l ă, căci indatl\ se
găndeşte că celalt stâ gafa a se profita de aceasta căt mai
bine. O obosire a celui mai slab in puteri, ear nu poate
itve atunci loc, pentru că r1uvra să stee mai inderet de cum
stâ. - Ni s'ar pute ănse obiecta, că P.mulaţi 11 nea se poate
* ) b:mula( iunen fiind cum ved em o sirn ţ irc nobilil si reclamll.nd arm ele
e.e li: mai leal e şi frumo a se., nu se poat e de şte pta d e căt 'in i11im1J e:,r nobil e
~i cu tări e tte sufle t. ~i so ciet iilil e simbolico re clamă "Şa oam eni şi mai al, :,
capi i lor alt fie mod ele, ei să, inţe l en gil ac ea ce-i germine , ace ace stâ acoperit
in ainnl celorlalţi.
- 109 -
naşte în aceaşi societate prin diversele :filiale ce exist~.
cunosci:Jnd una fapte le celeilalte şi ni s'a.r pute tăgădui
valoarea concluziei ce am voi şi ne credem in drept a
deduce din cele ar~tate ; la aceasta respundem că emu-
I11ţi•rnea in cazul de faţă existâ, dar nu e posibill1.de căt
pănă la un grad oarecare, se inţel ege cu mult mai mic ;
pentru că :fiecare filial1:iiîşi găseşte indată cuv~ntul de
scuză prin acea, ci:i,acolo e alt loc, alţi oameni au ei, c<~
membrii unei alte societăţi n' o vor zice tocmai pentr11crt
se cred sau vor să fie cM ei şi au a face cu acel aş
loc; că se află in alte imprejurărit ce ear nu incape la o
societate străină, care trebue să - şi zică tocmai asta vrn
şi ea şi trebue să poată; timpul infiinţărei filialei, un
motiv mai mult societăţei celeila lte de a devedi ca p oate-
ceva. Apoi av~nd acelaş scop de urmări t şi contribu ind
în gener al la aceleaş instituţii şi la acel eaş lucrări nici
nu simt că fac mai puţin decM pot sau ar trebui să facă,
pe cănd la doue , dacă una face ceva tinde cealal tă
::;!\ facă ceva analog1 sau care să întreacă ăncă in im-
portanţă şi valoare lL1crarea sau intreprinderea celeilalte.
Şi insfirşit pentru că trebue ca oamenii sa vada, să-şi
vie aproape şi sa-şi vorbeasca, nu să afle lucruri le din
cetite. - Şi aici ni s'ar pute obiecta, că tocmai aceasta
e un ,cuvent mai mult pentrn o singură societate, căci ar
pute atunci să aibe in fiecare ora.ş căte doue trei filiale
şi numai acolo se poate asta int~mpla ; acolo respundem
noi, ititru ce priveşte disciplina interna, chipu ! de pro0edare
etc. dar nu cea ce priveşte faptele ser ioase şi de impor-
tanţă cari nu pot niciodată să remăie necunoscute in pu-
blic, singurile de care ne ocupăm aice; ear căt de con-
vorbirile intre membrii, nici n'au nevoe de cM a :fi su-
perficiale ; căci totul este ca să gădi l e măndria şi să facă
astfel a nu se s l ăbi zelul ; şi mai pre sus de aceste este
faptu l sigur, că pe cănd nu e posibil ca o societate sl:i.
a,ibe in toate oraşele cMe doue filiale intr'un loc, dim-
potrivă doue societăţi deosebite e foarte lesne, să fie ceace o
poate oricine înţe l ege fără o altă explicare.
· A doua cauza dar pentru care este necesara existenţ<i
a doue societaţi, consta in trebuinţa de a se produce o emula-
ţiitne vie, tiecurmata, care altfel nu e cu piitinţa.

- HO -
Mai ştim apoi că sunt mulţi oameni cari nu simt
necesitatea a'şi manifoBta viaţa, ca cei ignoranţi şi stSra ci
cu duhul, car i n' au nimic in capul şi in sufletul lor şi
au nevoe de svon, de o ocupaţie ori care ar fi, spre a
~irnţi şi ei că trăesc, ci cari simt necontenit neceBi-
tatea do a plănui şi lucrâ fără a li se indicâ lor ca-
lea, ci ei s/1 aibe sarcina şi onoarea de a .ficonductori.
ad ică spiritele active şi cari nepuşi in aseminea condiţii se
simt intr'o stare de jale, sau că 1i se deşte~ptă pasiu-
nile uritc, cum arnbiţ.ia etc. ; şi alţi oameni care din .fire
sunt plini de ambiţii şi tind a ajunge la postnri de o-
noare, a fi mari şi tari şi s/1,conducă pe alţii, la cari
.în acelaş timp sunt capabili (cilici oamenii .necapabili re-
măn pe jo s, cănd lumea e culi.ă şi ştie a aprecia lucru-
rile); aceste a lor ambiţii odată satisfăcute ei departe
do a aduce vr'un reu folosesc ăncă mult prin zelul şi ac-
tivitatea ce indeobiceiu li placo a desvolta , pe dlnd
la din contra ei fac turburări şi intrigi şi împiedică.
mersul firesc al lucrurilor. - Aceşti oameni vor fi tot-
deauna in numer mai mare de căt demnităţile disponi-
bile a se impltrţi, deşi societăţile simbolice au bunul de
a pute da lei mulţi onoruri şi de lucru şi la :fiecare ast-
fel după cum e competent şi o doreşte Bau după cum
cineva are putinţa de a lucra , aşa ci:t tot vor rernăne
mulţi din ei pe afară, mai ales că nu ori cine are aceaşi
favoare la ace aşi oamni; .şi cel care-i bun pentru o gru-
pă anumită, poate si:t nu fie de loc bun pentru o altă .
A trei a cauza dar pentru care existenţa a doue socic-
taţi simbolice se preiinta ca o necesitate, este spre a putea
satisface mai bine spiritele active şi ambiţiile oamenilor ca-
pabili, cea ce ne aduce in toate privinţele foloase.
Apoi este bine ştiut ci:t atăt mai mult şi mai bine
se va pute lucra, cu căt mai multe puteri vor contribui
la acea lucrare şi cu atăt mai mult ne vom ajunge şi in
~dte privinţe scopul, cănd mai mulţi .vor . lua parte la
s ocietăţile simbolice bine orga nizat e şi bine conduse.
Anse o filială ind ată ce au atins un numer mai mare.
primeşte mai cu greu membrii in sinul ei, şi deci face
fon.rte multora, cari s'ar pute face oameni mai buni, şi
deveni folositori societl:\, ţei, neacesibil aceasta. - Apoi
111 -
de la. o vreme se obosesc mulţi de a mn.i face propa-
gand/1, şi societatea perde mult prin asta. O a doua fi-
lială mai di:t impulz la cea l a ltă şi se· form e ază ea singură
cu elemente ce altfel remă.neau neprimite; dar tot nu poate
primi toate acele elemente alminterlea bune, cari nu se
.nse cu majoritatea şi pentru că nu se mai simte
potrivesc l:'i
acea necesitate. Ou totul alta ănse dacă mai e 11.ncă o
societate, ce se va strădui şi ea a ajunge pe cealaltă, cu
căit are nevoe şi de alte elemente.
Deci a patra r,aitzapentu care sunt necesare doue so-
âetaţi simbolice este spre a pute caştiga şi uni pe mai mulţi
ce sa lucreze pentrit binel obştesc
Ou aceste credem a fi în deajuns dovedit, a fi dat
un respuns convigetor Ia întrebare a ce ni am pus-o : ,,căte
societăţi nec esităm?"
Ni s 'ar pute ănse totuşi obiecta că un punct de că­
}Jitenie a remas nerezolvat de noi, da0ă tot nu e bine
a lupta pentru existenţa unei singure societăţi pe mo-
tivul, cn.re ar fi tot odată cel mai principal şi impor-
tant şi deci ho tărMor, a ·tfel că fiind mai multe, ele lucrează
fiecare in alt senz ş i facc1impo sibi lă existenţa mai multor
instituţii folositoare, cari reclamă venituri mai mari. Vom
respunde dar la aceasta prin cercetări şi reflexii noue,
şi vom ave astfel ocazia a artStâ cum au de urmat
principalele societăţi simbolice spre a se reduce căt mai
curend nurnerul lor la minimul posibil şi cum vor pute
realiza acea. ce este cu putinţă şi suntem în drept de a
ne aştepta de la ele.
IV
Din cele desvoltate in capitolul precedent, rezultă că
a interprindc o luptă incontra societăţi lor existente n' ar
pute aduce roadele dorite, ci dimpotrivă o înverşunare
a spiritelor şi o mai mare perzistenţă in ambiţia şi ne-
cazul deşteptat. l!,iind că tot ce ef3te are cauza lui de a
fi, trebue să ne înţelegem ăntei care e cauza şi dacă e
cu putinţă a o înlătura ; apoi cum in urma :firei şi carac-
terului neschimbător al oamenilor o singură societate n'ar
pute niciodată (doar in primul entuziasm) lucra aşa mult
 - i12
~i bine, ca. atunci cănd ar fi doue, şi mei n' ar put~ a ..
Junge la un nurner cu mult mai însemnat de membrii,
ba poate nici la atăţea căţi in acest caz ar fi şi a ave
vr' odată întrunite toate elementele cele mai sănătoase
şi <:::pornice,cari rernăind separaţi ar luptă. ăncă contra
lor , incat aceasta unire a forţelor va fi numai o unire inchi-
pui ta . şi datt:n~toaraintereselor comune in toate privinţele.
Imp_os1b.1le a lupta cu fiecare aparte spre a-l in-
(lupleca mtr un senz oarecare ; noi ştim ănstl cu cine şi
c:1 căţi avem a ,ne inţelege la o societate simbolică spre a ne
aJ unge scopul. E vorbă numai dacă in adever poate sau
trebue_să aibe loc înţel egerea şi dacă lupta cu fiecare aparte,
t?c~a1. pentru e_ă sunt. puteri risipite, nu este de prefe-
rit mamtea unei puten compacte, cu o influ enţă hotări­
toară ?-Oăteva reflexii asupra naturei şi caracterului Is-
raelit ne vor lămuri pe deplin asupra acestui punct.
Luat in general Evreii sunt oameni ca toată lumea,
cu defectele şi calităţile ei bune. Ei au şi aceleaş ambi-
ţii şi deşertăciuni ca ceilalţi oameni, numai cu aceste
arare ori ajung la extrem. E greu a se găs'i un Evreu
care să meargă aşa departe cu ambiţia lui, in căt pentru
d~nsa, să nimic ească o . instituţie folositoare, să strice in-
tereselor comune intr'un mod intenţionat. O fac aceasta mulţi
dar . numai în momentul iritaţiei extreme, cănd om1Jl îşi
perde toat e facultăţile şi el predomină partea pur anima-
lică; şi _apoi conştiinta . nu-l mai lasă in pace, el . mustră
neconţemt !-O a pentru deşertăiciuni să se fie intemplat lu-
cruri grozave, mai n'am auzit.
Evreii au suferit mult in lume, au suferit precum
nici un alt popor persecutat de ·soartlL, şi s' au convins că
numaf în lucru şi unire, stă isbăvirea lor. Nu se poate
oameni, cari in afacerile lor private ; de comerciu etc.
să uite mai mult de legăturile singelui şi deacea reu de
tot trll,esc Evreii intre denşii, mereu in ceartă şi neinţe,­
legere. Dar căt priveşte interesele generale, binele comun,
acolo in genere cearta încetează, ori ce ambiţie perso-
nal/l se uită şi lucrurile se duc spre bună ispravll,. Tre-
bue numai să fie omul care să priceap:'.ti ai lămuri asu-
pra lucrului, să le dovedească in ce constâ necesitatea lui
şi apoi sl1-i conducă cu prudenţă 1).
' -- H3 --
D11pă cum ştim, societăţile simbolice sta.u sub . con„
ducerea unui corp suprem, compus numai din cMeva per-
soane, şi la cari in general pe lăngă capacitate şi cu-
noştinţe se presupun cei mai nobili de caracter, cu zel
pentru coreligionarii lor. O înţelegere şi o unire intre a-
semin ea oarneni trebue să fie posibilă 1 - Şi dacă unirea
nu s'ar face, aceasta poate căde numai in vina rnăndriei
şi indă1jirei a vre una din părţile, care se crede mai
mare şi mai tare şi vra ca acea b sa o sirnţa cealaltă.
La Evrei ănse nu merge astfol. Proprietctrul unui bor-
deiu, e la ·el tot aş:.t de rnăndru ca proprietarul celui mai
măndru palat. Gabe de la U!l şil rnic se ţine deopotrivă
cu cela de la un ş'il mare şi dacă e vorbă de o înţele­
gere intre d~nşii nu poate ave loc de căt dacă se tra-
tează cu el pe un picior de egalitate. De e vorbă de con-
cesii tot mai rnnlte face cel care-i mai mic, nici nu pre-
tind e ,altfel. O umilir e personală ăns~ n'o ingădue nici-
odată'. Şi înţelegerea e deplină astfel ; numai cănd ar vra
.să-i ·Se scut'teze . din drepturi şi ai se cere poate închi-
derea, sau ar videa că se tinde acolo, ca şil să-i se in-
chidă - atunci ~·i rn ai ren se iudărj eşte.
Dacă privim acum la toate societăţile simbolice de
aice constatăm că ele vor in fond luat un lucru. A viei.ea
pe .toţi coreligionarii noştrii intr'o d ep lină moralitate, in:-
tr'o perfectă înţelegere. şi µnire şj ajunşi la cel mai nalt
· grad a cui turei. A-i yidea asimilaţi în toate cu Rornănii,
afară de ce priveşte r eligia lor , pe care s'o cultive in
purul seu adever ; să cunoască trecutul şi barbaţii lor
cei mari, urmănd căile frumoase indicate de dl:lnşii prin
pilde şi poveţe frumoase şi pline de inţelepciune. Aceasta
o vor toate ce vor numai ceva (adicli care au vr'un scop).
In cea ce diferă e modul cum trebne să ajungă la. aceasta,
sau prin o reformă radicală imediat aplicată ; sau apucat
lucrul cu tărie şi seriozitate, dar nu urmat cu zor. - In I
,-
1) Vorbim aici de Evreii ce sunt mai mult sau mai pu(in 1lisfăcu(i de
hasidism ; <le hasi<limi nu pnt em vorbi, ei ved. ~i cred toate altfel, şi au convin-
gere:i că numai ce ei fac e bun, după ei tr eb ue a se lua toţi, ~i ce vine de la
alţi e primejdiP. . .. De aceştia nu vorbim fiind că avem de ei azi puţini in Ro -
măni:1 ~i pe unde !'H avem in mai mare numer nu ne snpcră, căci deaco lo nu pot
cxercilf1 nici o influenţă asupra celorlalti, nici aduce vr'o încurcală. lu 12.şi Ji
Botoşani c iv i ! i . saţ i i n•au d e căt să fie prud enţi şi pe deplin uniţi intre ei,
ci\ toate lesne, ba ăncă cu ,concur sul hasidimilor, le vor împlini.
8
 - 114 -
acest caz una poate considera anumite instituţii ca mai
necesar e a fi puse de ca in fii.nţil intr 'un moment dat şi
va lucra pe11tru ele ; car cealalt ă alte, tot atăt de folosi-
toare şi prielni ce coreligionarilor noştrii ; dar niciod ată
nu pot aşi fi radical opuşi.
O unir e dar este posibilâ şi totdeauna va aveiî loc ccînd
se va lua_ in sama c~racterul Israeli t şi tractarea se va f ace
cu Demnitat e, (ara intenţii de nimiciri şi cu concesii reci-
proce nu mai ;'os de De,mnitatea fiecaruia .
Unirea această ălise nu trebue să constee in alt ceva
de căt i1: u~ legă~nent de amici ţie, ca să nu-şi meargă
contra, CI d1mpotr1vă să se ajute cel puţin mora lmente in
toate chestiile de un interes genera l intru realizarea ide-
.~lor c~lor mari, nece sare a se pune pretuti ndene şi de toţi
m aplicar e. ·)
Dar pentru aces t scop şi pentru sigura atin 0o·ere acestu i
scop,_se_J?ai ~ere c_ao condiţie neaperată, ca mem brii cei mai
~ct1v1ŞI mtc_hgent1_,?U talent oratoric să fie îndemnaţi a se
rntrodnce ş1 participa regulat fa. lu crările celeil alt e soci-
etăţi : atuncea pe l i:tngă cazul pozit iv , că ascminea bar-
b_aţi ar ~jun ge şi in sinul Corpu lui Suprem din acea so-
cietate ŞI pot atunci ave o influenţă si aură si hotăritoară
~ar chiar p~ filialele ar face să nu săvirşea~clli fapte ce a{
ti contrare mt erese lor ge nera le ; şi cond use fiind ambele
numai pe baza necesităţi.lor şi a binelui . obs:tosc n' ar
pute v( od_ată fi in contrazi cere, ci dinpotrivă \ in deplină
a!·mo_me ŞI adu ce astfel fo!oase reale; s'ar ~ljutâ atunce
ş1 filialele societăţilor intre ele, mult . - Căci in :fine
rnemb~ii ~unt chiar legaţi prin jur ăment a nu lua parte
la acţrnm vătămătoare societăţei şi in contra zicere cu
legile ei,_- ~unţ dar siliţi a lupt a sau a se retrage .
,. Apoi prm ~ntrod ucerea membrilor in alte sdcietăţi ,
e~ putend apre~1a, care e mai bună, pentru acea op tează
ş1 lucreaz~ mai . mult şi deci societatea căştigă foarte
mult, di.~tigă chiar atunci căncl perele, căci îndată ce va
observa aceasta va inţelege cauza şi se va sili a nu mai
perde conc~rsul. atător membrii, a repare greşal eJ e şi a
se pune la mălţ1m ea ce o reclamă demnitatea ei .
Dacă societăţile cele mai principale de . azi s'ar pe-
trunde de aceste adevernri şi ar ave barbaţi in adever
- H5 -
inspiraţi de focu l cel mai curat, de o dorinţă s inceră a
vide pe Evreii aco lo unde prin o unire armonică ar pute
ajunge, dacă an destu le elemente sănăto ase şi cu devo-
tament pentru societatea, in sinul lor; ar trebui să cate
di,t mai in grabă a păş i la lu cru in acest senz, făcend
pe aceştia s ă participe la soci etăţil e celelalt e, şi să aleagă
pc membri i <:ei mai buni din ele, să-i introducă in sinul
soci etăţil or lor şi attmd căt mai curend se va reduce de
sine-şi nri'merul acestora şi va spori nurn er ul membri-
lor a societăţil or din care participă, cu element e d e valoare
şi import an tă şi. se va pute astfel lu cra mai mult şi mai
bine pentn1 bine le obştesc .
Oa să 11e rezumăm de toate cele desvoltate şi cons-
tatate pănă ai.ce, rezu ltrt că soc i e tăţile simboli ce sunt im-
portante şi cele mai preferab il e, că necesităm numai doue
soc ietăţi de asemine natură, existenţa un ei singm:e nefi-
in d posi bilă ş i in toate privinţe l e in defavoa r ea intere se-
lor comune ; pentrn moment ănse nu e posibil să fie irn-
mai clo11 c ş i nu în contra 11irnicirei existenţei lor avem
să luptăm, c.i prin o propagandă bine inţel e aslli şi nim e-
rită, pr in lumi narea. mase lor şi educaţia tinerei generaţie,
o pntem gr ăbi, se va efectua de sine-ş i.
Dar ca societăţil e simbolice, care merită acest nume
să poati::t ajnnge la acea sta şi nu numai aşi asigura exis-
t enţa lor, care e ameninţată in caz de n'ar avea de pe
acuma o temc li.e tramică, dar ca ele sili poatlli in totul
. prospera şi aduce fr uctel e dorite, trebu e :
1) Să-şi pue toat e put erile in l ucrnre şi să meargă
numai in confor mitate cu ideele ce profeseazlli ; să stărue
numai la pun0rea in fiinţă a institutelor ce corespund
strict scopu lui lor; ear nici de cum a contribui şi la alte
lu cră,ri, :6.e căt de bune şi folosito are, de frumoase şi u-
manitare, dacă nu posed un prisos de puteri morale şi
ma,terial e, ce le c permis a l întrebuinţa.. Pentru miloste-
Hic nu trebu c s ă se ati ngă alt e fonduri a so cietăţei de
căt acele anume hoterite pent ru acest scop . Ori ce altă
binefacere să constee in ,a înt ări şi spo ri cum e mai ni-
merit instituţ:iile societăţei a contr ibui la lu crările şi intre-
 - 116 -
prinderile sale necesare şi - o acce11t 11 ăm de nou,- care & ă
fie cittotul conforn:ie -S(;Opul11i socieHtţei.
A urma altfel e a face pe membrii ::, ă se descura-
jeze şi să se de~gusto de la o vreme şi atnnci, c~nd noua
generaţie va devtini ma.tură, avi:lnd o e ducaţie bine for-
mată şi o sam~, de idei primite in şco li, societăţ.i l e sim-
bolice nefiind dinaint!J bine întărite, mai mult dacă nu
vor fi in ::,tare a insufla respect şi chiar admiraţi e prin
trecutul lor, ele nu-şi vor maţ pnto urma existenţa Ilfl
mai simţindu-s e acea necesitate de asemine şco li.*)
2) A urma strict clnpă legile ce şi-au întocmit; ori
căt de nedrept e, stridiicioase sa~1n eraţionale ar puteJpă­
re sau fi in unele locuri; c ăci prin jurăn1ent s'au kgat
toţi a se supune legilor in vigoare şi jurămeutul işi perde
greut.ttea şi tăria-i, şi multe esc<:se se intemplă apoi. Nici.
o interpretare sofotică nu poate fi îngăduită, ci numai
acea care a domnit în spir itul legis latoru lui şi pe (;are
o exprimă şi litera şi S(;)nz ul legci. - 0011formarea in-
t.ocmai, cum am zis, evită nrnlte escrrn şi ner egularităţi
chiar la cele mai re:e legi; face pe membrii să fie mai
serioşi şi apoi societatea trebue să, capete legi bune şi po-
trivite cu spiritu l rnembrilor sei. Dacă ănFie legile se o-
colesc, se trec pe delături şi se interpretează după bunul
plac a fi e căruia, o reformă serioas ă şi de va loare nu
poate ave nici . de cum loc, că1~i lip seşte uxperienţa s.igură,
întemeiată pe fapto şi mai mult ca tcate, nici nu se :simte
necesitate a se aplica vr'o reformă.
Membrii vor fi cu atiH mai dev·otaţi şi activi, cu a-
tăt mai s erioşi şi cap:1.bi li a lucra, cu căt vor fi deprin ~i
a merge întocmai (;Ollform cu lr-gile şi anurnr\ -in toate
Şi dacă' so c i.etriţile nu sunt n.zi de loc acea ce trebue să fie,cau-
*) P ent.rn acum nqiăz ir ca a cestei pr :me contl i(ii d e t.riiinici e sporn ică, ele către
~ocietă(ile cap ital e , cn o organizaţie bună ~i oame ni de gre utate, atăt prin in-
teligenţa, c un oştin( e l e , cllt ~i prin JJOzi(ia lo r m11teri11l ă, au avut d eja o cons ec-
ventă rea., căci :m făc 11t po s ibil ă ~i au favorizat exist enţa n111lt1
\IOr si mi\runtelor
aocietă(. i zise Mimboli ce ; p1mtrn cil nn se ved fapte pr ecum era ş'i este ele a~-
t,i ptat ele la e le, nu se vccl mer~ un(l J>C căile ce ~i-au propus, puin<l in viaţ ă in -
stltuţiilo nec esar e ~i :işn pr ec um trdme ~ă fie 1111~0 ; că. ci aceasta a incurajat P"
c:' ilalţi, i-a făcu t :1 crede, că ni ci clP. nu u,·m ii.r ts c un scop hotcri t ~i -~i ziceau ~'
7.I ~ : ,,oar e ce sun te m noi ma i pn(ini ca ei ·1 nu facem ~i 11oi binri, 1111 ajuti\ 111~i
noi pe eei ncvoia~i mai i:1ult iln~Ii. ca r.i, că.ci noi nu di spun em tle averea. mem -
brilor acelei soei e t.;1(i." -- Ş i azi, în aclevor, clacă He zice că cutare sociP.t.ite e
mare şi se preferă a fi iu ea mai mult ca in a lt a, e rmmai p entrn membrii co'i are.
1,
- 117' -
za e to(;mai nesocotirea cea prea mare rt kgilor lor.
3) A avea un Corp Suprem (;Ompus din elementele
cele m:ti săr. ătoase, mai active şi sp0rni<le, din oamenii
cei mai energi ci şj hoteri\;i, care să fie dator să e-
sercite controla ·cea. mai mare, r:eingăduind o căt de mid,
a.bn,tere. Să viziteze filialele din provincie prin membrii
· sei cei mai influenţ;i prin inteligenţa şi talentul lor, oei
mai ngcri la propagtmdă, şi astfel vor ajunge la spori-
rea membrilor şi la întărirea so c ietliţei. - Ear film.lele
obligate prin puterea legei a trirnete nn numer de Dele-
gaţi proporţional cn numerul lor la Adunarea genera.lă,
să o-sercite prin ea o coHtrolă tot aşa de serioasă asupra,
Corpului Suprem, neiertăndu-i la rendnl seu nimică . .
4) A căta s ă i:ie intemeeze o a doua şi a treia filia-
l ă in acelaş oraş deindată ce va :6. trecut numerul de
o s ut ă, tr ebnind ănse toat~ să-şi ţie şedinţe l e în acelaş
loc;d pentru a nu se ventura bani degeaba, acolo unde
::,e pot econon1isa şi nnde fiecare para, trebue strindt cu
grijă şi cheltu i tă numai peutru ce-i de . ne rq 1 erată necc-
:sitate, b:tnii p11blici trebuind in ori ce chip s ă fie totdea-
una coi mai s cumpi. - Fiinţa a doue trei filiale intr'm! loc
e8te nn adeverat bine in to.:te pr i v inţel e. Ele fac ca fie-
care sa.lncrcze m:d mnlt, de cnm luen\ eleera una i:iing 11ră;
de a rn urma lu (jrăr i[e mai in r,,gnl~. şi disciplină şi ,.t
ave Demnitari mai activi şi zeloşi spre a pute fi mai biue
co1,dusă, nevrend cel p11ţ,in intru aceasta să remăe inele~
ret. Apoi evită necesitatea existenţid mai mult de (;ăt a
a doua i:iOciotaţi, căci in fiecare fil'ială se pot-şi cum o
ştim azi din pradicri- se string mai alţi oameni, ce se po-
trivesc mai mult şi cu c:tri ceaialtă filială n'ar fi putut
lucra , fărlt a-şi prodnce d c sbjnări, aş cauza o desn1ra-
jare a membrilor şi deci a face să st:igneze (vezi cap. III).
5) A ţinc in sinul filialelor aşa zisele şedinţe de in-
ti trn<:ţii cM mai des, făcend disertaţii asnpra scopului so-
cietăţei şi a diferitelor idei ce ea profe s ează cum şi a da
exp li cări asupra iustituţiilor ce le-a pus sau este a [e pune in
tiinţă etc. Să comenteze Ritualele, căci aceste precum se
ştie cuprind indicate numai idei şi principii genera le, in-
tr'un chip scurt şi precis, intr'un mod ca să mişte şi H ă
aţiţe inima şi spiritu l şi deci comentarele asnpra. lor pot
 . -· 118 -

fi multe şi interesante. - Prin aceasta vin mai cu piă- )

cere la şedinţă şi se animează şi p~trund tot mai bine
de idea, preceptele şi inv~turile morale şi sociale ce le
profesează societatea; şi membrii devin in aclev~r mai lu-
minaţi. In societate ăns uşi vor pute lucra mai in conşti­
inţă şi inţeleg~nd odată acea ce-i mai bun şi nimerit priu
idei a pri0ri formate şi primite, masa singur va impiedeca
oric.:eabatere de h scopul societăţei, şi vor contribui nu-
mai la acea ce e in conformitate cu el *).
Şi insfirşit acea ce am îndemnat şi am explicat pe
I arg, ca soci e tăţile sti. fie in legiltură de amicie prin cor-
purile lor suprem e şi a indemna pc cei mai demni rtl.em-
bri ai lor a se introd 11ce în celcla.lte societăţi, la cari
ănse n,'ar fi mai pre jos de demnitatea lor, de a participa..
Dacă publicul va. intelege şi se va petnmd e deoparte
de necesitatea ce,t mare ce avem ele s o cietăti l e simbolice,
va înţeleg(;) adev~ratlll lor scop şi ele vor urma in chipul
co m am v/:lzut că e mai nimerit; df~ c ă fiecare va căuta.
s ă contribuias c.: ă cn put erile sale mari, mici, vie sau slabe ,
ori cum sunt, atunci se va pute efectua o lucrare serioa-
s ă. ; atnnei progre sul nostrţ1 repede şi serios e. sigur ;
vom ajunge, cum o doreşte venerabilul nostru coreligio-
nar Oremieux, tuturor Israel.i ţi lor din lume - ,,cetăţe­
nii cei ·mai buni, mai folositori şi mai a leşi a ţerci noas-
tre nata.le."
•) E de pri sos :i ,·orbi de omit erea golului ceremonial, că ci 01·i ce socie -
tate numai de e se l'ioas ă , <'Sl evită de sine -~i. Put em zice o so cietat e e cu atăt
mai înaintată c11 cilt ;ir c nrn i puţin aşa zisul ocus-pocus.
INTRUNIREA DELA PARIS DIN AUGUST 1878
Alianţa israelită universalr, care are nobilul scop de a lucra
pretutind enea pentru emanciparea şi progrcs i,l moral a Israeliţilor,
convoacA pentrn August 1878 o iutrnnire Ia Pa.ris, din reprezen-
tanţii tuturor societ(tpor israelite din lume.
Ordinea · zilei a „iutnmirei" a fixat'o astfel Comitetul centrul
a Alianţei : 1) A trata asupra resprrnclirei şi organiz{trei Ali i~nţei. - 2)
A examinn. crtre sunt mijloacele mai nimerite spre a mări concursul
Israeliţi l or in favoarea coreligionarilor lor. - 3) De a ho teri pentrn
inm u lţ.irea institutelor şeolare . 4) - A ameliora soarta Evreilor din
Orient şi in 'Africa dedăndu-i la munca cămpu l ui şi la profesiuni
diferite şi 5) A trata despre statistica Evreilor.
Aceste cinci puncte o,lată cu convocarea se făcure imediat cu-
noscute prin ziaristirn Evree şi diverse societăţi, cum şi persoane
private işi emiseră opiniile lor inscris către comiţetul centra l ; ear
la 8 Angust cănd avu loc prillla ş edinţă se prezentarii pe lăngă
întreg comitetul central al Alianţei şi cel de propagandă din
Paris ăncă 30 Delegaţ,i ; trei fiind din Rom1lnia d. I. B. Brociner
reprezentă ud. pe lăngă alte societăţi „Zionul," el. Moscu Ascher a-
seminea pe ,)Ariel," şi el. Dr. Moses Gaster societat ea „Sinai."
,,Intrunir eEi" avu patru şedinţe p1tl.1licein zilele de 12, 13,
14, şi 15 August st. 11. 1878;mai lncră ndimpărţitintrei sectiuni.
Secţia iinteia tratâ: ·I) Despre respăndirea Ali. cu osebi~e in
America. 2) Propunerea D-lor Dr Kristcller şi Ad. Weinberg tin-
zend a se introduce oarecari modificări în organizarea Ali. ~i
 - !20
o propunere a d-lui Dr. Barnberger de a se modifica modul de a-
legere urmat piină acum pentru renoirea comitetului central.- In
aceastrt comisie au luat parte toţi del egaţii Rornrmiei.
A doua secţie avu de obiect ii delibera asuprn diestir!i ş coa-
1,'.!or şi resptmdirea ştiiut,elor juclaiee, secţie ln care au ltrnt p,trte din
<i r" l egaţii noştrii, D-nii Brocinel' ş i Dr. Gaster; cum şi D-nu Peixott.o·
Insfirşit a tr eia secţie, la care 11u luîL parte nici unul din
~ ele~1,ţii noştri avu de obiect a examina situaţia Israeliţilor din
rntreg Orientul, şi indeoseb a acelora din Palestina ; şi mijloa-
cele de a le îmbună tăţi soarta.
Ear rezoluţiil e din raporturile acestora se accepta rit iutocmai. -
In şedinţele publice se tratar lt celelalte chestii mai neînsemnate r,use
Iii. ordinea zilei, sau propunerile diferitelor soc i eW ţi. Se hoteri o
medalie comemorativii. pentrn toţi membrii congresului de la Berlin
c..re llll decretat emancip,tn•a Israelitilor , din Orieut , Clllll
. \si pen-
trn toţi membrii activi ai Alianţei ce au lucrat pentru reuşită. -
Se votâ recunoş tinţa „intrun'irei" Baronului de Hirsch, care a oferit
Alianţei un milion de franci spre a cre,i din el un fond deosebit
şi au dat numeroase şi insemnate ofrande la diverse ocaziuui. --
Şedinţel e se inchiseră ,prin un · discurs bine simţit a venerabilului
nostru cornligionar Ad. Cremieux care prczidâ „ intruuir ea"; şi in
care găsim intre alte aceste frnmo;tse cuvinte, ce caracteriz{t în-
deajuns nobleţa sa de suflet şi adnvE\ratele tendenţe ale Alianţei.
EI zise:" Arnicii mei, egalitatea pentru Evrei am pledat 'o totdauna:
un Evreu cu nedrept atacat, totdauna m'a găsit spe a-l apera, spre
n sprij!ni dreptul seu şi nu m'am căit niciodată de devotamentul meu.
Şi acum, amici, asrnlat,i afectuasele cuvinte ale betrănului.
Iubirea de patrie ! Asta să fie pasiunea voastră cea mai vie,
cea mni neclintitrt; fiecare dintre noi sll sp consacre cu totul ţării
in C,lre a vezut lumina şi care il trat ea ză. de. aci · inaint e ca ~opil
iubit; d ittQriţi patriei tot ce e al vostrn, tot ce sunteţi voi.
Iubirea de famili e ! D 1t ţi . îngrijiril e voastre părinteşti copiilor,
.. exemplul şi afecţia voastră tenerului, aceia, cărora le aţi dat naş­
tere, şi acea soţie at/tt de d e mnă ,Şi iubitrt, căreia datoriţi stator-
nicul vostrn amor, sfi prim ească ' dela voi exemplul tuturor virtu-
ţilor casnice.
Editcaţia copii lor! Daţi educaţia co mună copiilor, cetăţenilor
- ·J2i -
ţ,erei voastre ingrijirea de a desvolta inteligenţa copiilor voştr'J, a
de!;chide inimile lor la dulcele simtirninte de fraternitate a-i in-
, '
veţa, că egali~atea e cel 1 _nai scump tesaur al omului trăind in so-
cietate, că toţ i sunt s upuşi la acel eaş datorii, a căro r îndepli-
nire o vor vedea la . 'voi. - Şi in momentul cănd fiecare dintr e voi
se va: simţi chemat de pe acest păment, va arunca o ochire
sat i sfăcetoare asu pra . trecut ului seu , fix{md o ultim ă privire
de iubire asupra familiei, ce trebue s'o pltrti.seascii. ş i in care el
a desvoltat simţi mentul religios, ce însoţeşte kttăt de bine dato-
riel:e omului şi ale cetăţeanu lui, va s im ţi că se stinge lin corpul
seu fragil ; atmJci pliu de nădejde , sufletu-i nemuritor se va sui
către loca~ul ceresc, binec uve ntăncl pe Domnul, al cărni scump şi
sfănt nume ii va invoca; at unci ingerul ce veghiază la intrar ea
. locaşului vecinic el va .primi cu aceste cuvinte, ca o plăcută res-
pbtire: Barnch.h.aba beşem adonai. ,,Binecuventat fie cel ce vine
in numele Domnului. "
Apoi căteva cuvinte bine simţite de baronul Henry de Wornis
cu care s'au inchis şedinţel e intrunirei şi din care cităm doue mici
pasaje caracteristice: ,,Nici" Anglo-Iev ish Association, nici All. isr.
univ. n'au în aceste ch~stii nici un interes personal; noi toţi nu
avem de căt un singur scop, comun şi clesinteresat, acela ca Evreii
ş i numele de Evreu să fie onorat şi respectat in lume. Această luc-
rare, ce o ţinem de datoria noastră, voim ş i trebue s'o inplinim
aşa, ca şi cum am avea toţi numai un gănd, o inim ă şi un glas.
- Ilustrul nostru prezident v'au spus, dL în brilanta sa carieră
uici odtitil. n'a încăp ut in inima sa vr' un sentiment de rivalitate'
sau ele gelozie. O midt minoritate cum noi for{năm şi care e ex-
pusă la tot felul de atacuri, nu se poate măntui de cM prin uni-
rea sti. E de datoria noastră ca Israeliţi, de a nu uita vr'odată
naţionalita tea noastră. Suntem eetaţeni a dif erite ţeri, supuşi la
legi diferite. Suntem l egaţ i de aceste ţeri prin acel eaş legi şi ace-
l eaşi datorii ce sunt impuse c ompatrioţilor no ş trii de · alt e relegii
Noi snntem jidovi pentru că ţin em la legea părinţilor ,noştri; dai:
credinţa căt r e ţara noastră şi patriotisrnol nostru -trebue să fie tot
atăt. de viu şi profund precum este credi nţa şi patrioti smul celor-
l a l ţi concetăţeni ai no ştri."
De tot pe scurt :un tratat lucri'trile mult importante a acestei
8*
 - 122 ~
" intrun iri, " ce merită a fi cunoscute de fie care Isrn elit, dar fiind
' că spaţiul ni-i foarte restrins, ne vom mărgini numai a vedea mai
deaproape tot ce priveşte pe noi, cei din Romănia.
Cunoaştem Delegaţii şi societăţile ce ne au reprezentat. O-
piniile ce fiecare a desvoltat, nu le cunoaştem, căci Raporturile
sunt de tot laconice - ne arată numai rezultatul discuţiilor, ce
in orc"echip nici lungi, nici animate n'au putut fi. - - In general
ănse, ştim ce au putut susţine, mai ales că fiecare din aceste so-
cietăţi a trimes şi un memoriu, in care işi exprimă dorinţele şi
tendinţele ei intr'un chip concis, lăsend se înţelege, desvoltarea pe
sama Delegaţilor. - Propunerile şi memoriele venite de la privaţi,
cu regret, nu le-am vezut publicate, ci ni se spune numai : "că mai
mulţi Israeliţi-Romăni propun ca „lntrnnirea" să studieze chestia
organizărei comunităţilor israelite in Romănia. -- Guvernul romăn
va trebui de sigur să ia curend mesuri pentru organizarea cultului
lsraelit, a comunităţilor, acei care le vor administra şi conduce
a rabinatului etc. şi sfatul "intrunirei" ar putea fi folositor pentru
acest scop." -
Această idee fu susţinută şi de societăţile reprezentate ; de fiecare
ce că tuşi de puţin s'au . găndi t la chestia progresului israelit şi era
dar in adever de dorit a se lua vr'o hoterire, a se face cel puţin
oare cari propureri sau a se :neta discuţiile urmate în ast,1\ pri-
vinţ[1, cilci totul ne putu interesa - dar care pare a se fi trecut
cu totul uşor, căci rezoluţia luatr1sună : ,,că aceasta se poate trata
direct de Israeliţii romăni, de cele trei societăţi Reprezentate!" -
cănd laminele lor .erau necesare.
Mai ştim, după cum am aflat, cum că şi alte propuneri in
celelalte chestii tratate de ea s'au înaintat şi din care unele de tot
importante, pe care cercetăndu-le cu luare aminte, "întrunirea"
lua decizii, ce erau nimerite şi de dorit.
. In chestia şcoalelor, opinia Alianţei era, că în Romănia şi
Serbia trebue organizată instrucţia primară; că ea trebue să luc-
reze din toate puterile spre a respăndi instrucţia primară prin
fundarea de şcoli bune; a unei şcoli normale care să dee inveţă­
torii necesari şcoalelor şi a întrebuinţa toate mijloacele prin care
1ă se ajungă a se respăntli intre Israeliţii acestor ţeri limba na-
ţională fi cultura occidentală. Că aceste se voţ· putea ajunge nu-
- 123 -
mai dacă ămmşi Israeliţii din aceste ţeri vor da concmsul pe-
cuinar ce reclamă o operă aşa mare. - In urma acestei comuni-·
cări numi "Zionul" .o anchetă cum ne-o spune darea de samă a
"intrunirei " şi care pe lăngă i 2 raporturi trimese comitetului
central constatăud starea şcoalelot· israelite din Romănia (şi pe cart'
clin suflet regretăm a nu le vedea reproduse, ca fiind de o adeve-
rată importanţă a se cunoaşte de fiecare) ,,Zionul" işi mai aretâ
precis opinia şi dorinţele sale : "El crede că e necesar a se crea
curend o bu.nă şcoală normală de institutori , spre a se procura
directori pentru şcolile deja existente şi pentru acele ce desigur
se vor înfiinţa, îndată ce starea politică a Evreilor din Romănia se
va fi regulat şi comunităţile israelite vor fi recunoscute şi organi-
zate de către guvern. - Zionul care lucrează pentru cultivarea
intelectuală a Evreilor romăni, care in timpurile grele şi-au pus
toate silinţele pentru crearea şi întreţinerea şcoalelor, nu poate de
I
căt a mulţămi onor. Alianţe pentru această nobilă intreprindere
şi doreşte a se asocia la această operă umanitarii. in condiţiile ce
urmează: 1) să se creeze in Romănia o şcoală normală după o
programtt propusă de All. şi soc. "Zion." - 2) Soc. Zion va con-
tribui Ia această operă cn o subvenţ.ie anuală, versată pe fiecare
trimestru. - 3) Soc. se obligă la angajamentul acum luat pe timp
de cinci ani, socotiţi din momentul cre[Lreişcolei normale.- 4) Se v11
constitui un comitet ce va administra această şcoală, compus din
5 membrii locuind in Romănia; 3 numiţi de Ali. şi 2 de soc.
"Zion" şi 5) celelalte condiţii se vor stipula intre All. şi soc. "Zion."
Ear Raportul acestei secţiunei adoptat de „întrunirea" sună
astfel : "D. Singer propune a se trimite tinerii ce vor a deveni iu-
11titutori la univen1itatea din Cernăuţi. . - D. Peixotto exprimă o-
pinia că sunt mijloace îndestulătoare pentru aceasta ănsuşi in
Homănia. - D. Brociner face propunerea reprodusă mai sus. - ln
urma acestora secţiunea găseşte cu caier: "Ca intrunirea să dee
consimţimentul seu la fundarea unei şcoli normale de in~titutori
~i intru desvoltarea şcoalelor primare in Romănia şi promite pen-
tru aceste instituţii concursul seu moral cel mai activ." - In caz
dacă nn ajutor financiar va fi neaperat; diferitele Alianţe vor vota
sumele cc vor găsi necesare, in urma unei anchete prealabile."-
Eată dar cum s'au rezolvat chestia cea mai importantă, ce nu uu
 124 --
găsit de cuvilnţ{t a o Hisa pe soma celor trei socie t{tţi ! - Dele-
gaţii Rornlluiei şi inaint.e de toate ancheta Zionului au contribuit
astfel la un lucru, ce cerea a fi judecat mai cu petrundere ş i
cercetat mai de aproape. - Destul de bine că nu s'au putut ăncii
pune in aplicare, şi oamenii mai au vreme n se- gi.indi!
I t
, Ce. era bun s'au trecut cu veder~a; ce era important s'au
rezolvat prin reflexii abstracte, sau fară a atinge chesti a în fond.
- Propunerile ce au mai remas, sunt lucruri secundare. - Acele
a soc. "Sinai" pe Jăngă s usţinerea celor emise de Zion erau :
1) De a se funda o şco aW. industrială israelită şi ateliere
pentru acei ce vor eşi din acea şcoal{t israelită. - Asupra acestui
punct s'au adresat comitetul central la Societatea profes ioni ş tilor
Israeliţi din Viena, cerend opinia ei intru asta; şi ·a.căreia consi-
derante găsindu-le juste , secţia ,vezencl că: ,,Evreii din Romănia
se ocupa deja cu I ucrări corporale, şi tr ebue dar uumai a se p erfecţi­
ona in lucră rile industriale; rez oluţia sa este ca cele trei Alianţe şi
alte corpuri sft se înţeleagă asupra celui mai nimerit mijloc de a
trimite m eş teri ambulanţi, cari sr.t-i instrucasc ft in lucră ri indus-
0
triale." - Hoterire neaplicabilă şi care trebue direct, numai ele
EVireidin ţară pusft in aplicare, dirpă ce s'or mai fi chibzuit.
A 2) a propunere a soc. Sinai : ,,De a {unda o tipografie
unde sft se tipăreasc[t c(Lrţile de şcoală ş i o bibliotecă de lecturii"
aceasta a retra s'o ăns u şi ea-se vede prin Delegatnl seu - ş i
pe care ne mirăm cit a mai propus'o, dtci .dac[t ar fi bine un aşa
ceva, nu "întrunirea " a avat de a o discuta; sau ş i intru asta se
aş tepta de la ajutornl material a Alianţei . ? -
Societatea "Ariel" ave11Cl in vedere că sunt in Bomăni ::i. multe
s ocietăţi Israeiite, cari risipesc pu ţeril e judaismului rorn ă n şi se
ge nează adesea nna pe alta in acţiun ea lor ( sic!) prnpune ca A-
lianţa să-şi întrebuinţeze influenţa sa ca toat e s ocietăţile sft for-
meze o confideraţie generalii intre densele, ca să lucreze in armonie
pentru interesele comune; că ea promite concursul ei intrn acea.sta .
- Noi ne miriim şi de astă propunere, căci societatea „Ariei"
trebuea să inţeleag{t c[Lun aseniine lucru numai drnd se vede că e
posibil şi pe cale a se face se cere intervenirea celui ce poate exer-
' cita o influenţă hotărito are - · dar numai in acest caz. _,__ Ştim că
societatea „Sinai" veni cea ăn teiă cu această propunere, şi a convocat
- 125 -
pentru aceşt scop toate s o cietăţil e ş i după triai multe şedinţe şi
de liberatiupi -- au ajuns la un rezultat nul ! 1
-
Insfirşit ca să incheem darea noastră. de sam{t ; adaugftm că
se primi o propunei·e a soc. Anglo-Iewish Association de a se re-
dacta si a se publica că rti cu I o si s te m ă bine conceputtt pentru
'
trebuinţa ~coalelor primare israr.lite ; şi cari s{t se traducă in toate
limbele. O comisie permanentrt inte rn aţ ională s'a numit pentl'u a-
cest scop şi se alese pe Dr. Beck ş i Dr. Gaster pentrn Romănia.
Se tratâ chestia emigriirei Evreilor in America şi se reco-
mandâ: ,,ca numai cei mai să năto ş i 9i energici Ia lucru să migreze." -
Frumoas ă a fost aceas tă intrunir e şi nobilrt misiunea ei. Evreii
\ Ji1~Romftn_ia[tnse au f?st _s~ vede s'.1rprinşi şi ~epregătiţi ; par~ că
A li a nţa prin convocarea ei 1-au trei1t ab1e puţm, spre a se gand1
1a chestiile lor vitale.- La o nouă intrunire să speră m cilvom videa din
. parti-n e propuneri mai la locul lor ; necesare şi posibile a se realiza. -
RECE N SIUNI sr NOTITIE BIBLIOGRAFICE
Chestiascoalelorsi a p~ogresuluiisraellt. de E. S. (Buc.,1878
8° 64 pg. i fr. exp. - tipărit Cll spezile soc. Sinai). - Apariţiunea a-
cestei scrieri importante in ajunul icşi rei Anuarnlui an. II. am a-
nunţ a t'o imediat dup{t i eşirea sa, recomandănd'o clupă cum merihi
cu căld ură publicului cititor. Am promis ş i am dori s'o cercetă m
c 11 totul de aproa.pe, dar nici acum s paţiul nu ne-o permite pe
atiita. Revenim dar asuprn ei, pe căt ni e posibil. - Aceas tă scriere
a. fost provocaUl de intreMrile pase de Ali. isr. · univ. înainte
de a se face Intrunirea clin August; ~inse într e bările AU. cum ne o
spune el. Autor: "i-a u slujit numai ca punct de· razem, ca un mijloc
de a:'nu căcl c ca din senin cu o chestie in adever importantă, dar
la care fiecare ş i -ar :5 pus întrebarea de ce tocmai acum ş i nu altrt
l~'ttă ! " - Lucrarea e impiîrţită in X capitole.- Capitolul I trateaz{t
despre stare a noastră politică şi chestia co muni Wţilor israelite :
„ că.ci chestia şcoal elor (cea ce apoi o dovedeşte intr'un chip de tot
convingetor) este o chestie de comunitate; după cum aceastKtdin
urmii şi chestia progresului israelit nu-i de citt o chestie politicii.":-
De la 1866 lufmd avent ura contra Evreilor, guvernul işi retrage
 -- 126 -- - f27 -

protecJia sa, nemaidănd comunităţilor ajutorul seu execu a pizmei ş1 a ambiţiei celor bogaţi ; pentrn care şi prin
tiv, ce-i era ofrande vo-
necesar; comunităţile işi perd atunci valoarea şi autor luntare nu poate mult ţin e şcoala; şi in ori ce chip
itatea lor dina- numai bine nu,
căi1d fiecare se crede indrept a se amesteca şi
inte şi astfel s'au surpat odată cu ele şi şcoalele israel
ite, ce nu a- voeşte a se urma du~
veau de unde se întreţine. Acolounde erau doue-trei pă dorinţa şi opinia sa.
şcoă.le de bă­ ·
eţi şi una de fete, mai remase ca o carica Cap. V respunde la a doua intrebare: "Da.că nu sunt
tură una singură de bă­ copii is-
eţi, care şubredă şi lăncezindă era ameni raeliţi in şcoalele romă.ne să se arete cause
nţată cu peire in fiecare le".- Aceste ar fi, ăn­
1; om'ent,· cănd lupta şi discordia trebuea să înceapă. tei motivele pentru care se necesită şcoalele israel
ite şi apoi per-
1ncap II se opreşte mai mult asupra inriurirei direct secuţia ce are a indura copilul Evreu de la
e a politicei egalii şi superioru sei,
aimpra progresului israelit.-Art. 7 înscris in Const. răpi ce-l amăresc mult şi-l abat din mijlocul drumulu.i
Evreului ori- chiar. Face un
ce speranţă şi deci orce ,gust pentru carte, deşi ar tablou a acestor triste şi nedemne persecuţii, care
fi absurd a se e luat după
pretinde un moment numai că Evreul din Romănia laşul, se potriveşte mai mult cu întreaga
nu progresează, Moldovii şi puţin sau pu-
dar desigur , cănd ar ~ădea această barierft. politică, ţin de tot cu Muntenia, ce autorul a uitat
şi s'ar infiinţa s'o noteze şi la care ne
şcoli israelite pe o bază sigură, desvo incumbă datoria s'o facem noi. - Totuşi
ltarea Israelitului s'ar face in proporţie urmează un
cu o repejune mult mai mare ; căci acuma raţionamen numer foarte insemnat de Evrei, ce studiază cu mult
tul general succes.
este: "ce vom face cu copiii noştrii dacă ar urma in Cap. VI se ocupă cu a treia întrebare adică : "a areta
şcoli romăne? neajun-
Religia nu vor inveţa, nemţeşte nu vor ştii şi nici ebraic surile in inveţămentul şcoalei şi cari ar fi mijloacele
ă, ia acolo de a le um-
ceva romăneşte şi atăt, căci lrt adică, ce profit plea" - La aceasta arată că şcoalele nu sunt de căt
are bogatul sau o ediţie a şcoa­
invet,atul că-şi dă copilul la şcoală şi-l învaţă carte lelor private şi a chedcrului, atăt din cauza comitetelor
şi'i ţine pro- şcolare reu
fesori, tot acelaş lucru caci la urma .n'are ce face, compuse,_a autoritr1ţei şi importanţei ce aceştia vor
tot neguţator să-şi dea, a lip-
remane. Şi fiul meu de va fi neguţător cu mai puţin sei de forul ş i a traiului şov ititor a şcoalelor cari
ă romănă şi fă­ nu fac posibil
ră a ştii multe, numai noroc să aibă şi să venirea de profesori buni, schimbarea profesorilor după
fie bogat că tot acolo consideraţii
va ajunge ! " - personale. Programele reu alcătuite şi cărţile alese
pe hatir. Tre-
In capitolul al III-lea discut ă dacă suut sau nu neces bue dar o reformftserioasă in toate. Programa cea mai
are şco­ nimerită după d.
lile israe,lite şi conchide la imposibilitatea de a le pute Autor ar fi (cam după cum susţinem şi noi in Anuar. II
evita şi chiar pg. 72) I. ebrai-
la necesitatea lor (pe baza aceloraşi argumente că trebue predatii după o anume clasificaţie
ce am desvoltat şi gradare, traducerea
noi in Anuarul nostru pg. 72-73 an. II) spre a evita făcută in l. roml\nă (aici uită d. Autor a pome
chetlerul şi ni de necesitatea sim-
a forma, ce ea e instriireca o şcoală confesională, calea ţită a pregă ti ăntăiu .Pe copiii ce nu ştiu romăn
intermediară. eşte, cu ajutorul gra-
spre a duce pe cei stagnanţi în drumul progresulu iului lor- vezi Anuarul an. II pg. 75); l. germană
i. începută şi pre-
Cap. IV incepend cu prima întrebare a alianţei "Dacă dată numai in el. III şi a IV; 1. romănă după
sunt programa şcoalelor
copii ce nu vizitează şcoalele să se arete cauzele " romăne cu diferenţo. a se alcătui alte cărţi
o găseşte de cu- de lectură - ca in
rioasă şi pe Alianţa ca. indusă in eroar Austria-şi a introduce in ele bucăţi diu
e : căci gustul pentru invi'l- istoria evree. - A se pre-
ţătură e foarte desvoltat la Evreii noştri da. o prescurtare de istoria israeliţilor de la zidire
(o dovedeşte prin esem- a al II templu.
ple sigure din· trecut şi acum unde există şcoli israel . Cap. VII respunde la întrebarea "Dacă profesorii
ite), dar totul sunt capa-
e că nu sunt şcoli. Cauza pentru care nu sunt e bili, dacă sunt Romăni sau străini, dacă se pot găsi
neexistenţa co- cu înlesnire
munităţei datorite guvern ului. F'tiră spriji sau nu şi ce se crede despre formarea unei şcoli norm
nul acestuia nu-i posibifa ale de inve-
gabela, din cauza luptei acelor doue partide ce ori ţători şi cari ar fi mijloacele ele a o funda" -
unde se regă­ Sunt profesori capabili
şi necapabili, profesori sunt şi Israeliţi
sesc, a progresiştilor şi a stagnanţilor , a intrig -romăni şi străini şi se
ilor necontenite
 - 128 -··

pot găs i cu inlesnire' . da.1 . t . Or. M.Wertheimer (Buc. 87J, 6°, 58 pg. 1 fr. expl. ) - '.l'ituia
n'-tr fi' . ' ai pu ea h numai profesori capabili de
' . c~usele aret_ate. E cu totul contr a infiinţrtrei scoalei norma- ni spune deja cuprinsul aţeste1 pr e ţio ase scrieri. Ca uu Medic
betr~n ~i ca un filantrop adeverat cearci\. autorul a aduce tumi1tit'
~e :fiind m toate pnvinţele neposibilă si neoportu r , intr'o ehestie ce iut ereseazti nu numai pe speciali~ti, ci pe fiecare
anse · , , fi . 'l n,L. Mai nimerit
'· t ,r. ~ _ca e-c a~:e comunitate să-şi trimată un numer de tineri Îll a~>arte. D-sa dovedeşte acolo. ci:1.ex i s tenţa prepuţului este prima
:; tamat ate, ca sa Ul'meze în şcoal ele normale de acolo cnuză a boalelur veneriene; mai ales de 12 boli veneriene mai prin-
arul a: I s, · . . ' (vezi Anu- cipale ş i grave, clin care 6 se pot numi directe, este fer it tot acela,
~- · c. isr.- rom. ŞJ an. al II pg. 74). care exerseazi\. circumciziunea fie intr'un mod dogmatic sau acci-
·t .· Cai' VIII respunde la întrebare a „Dacă sunt dificultăţi de vc- dental. Circumcizia este o operaţie foarte lesne, care cauzează prun -
~1 un, c ieltu eli diferit e, a se areta cauzele si miJ·loacele de " cului numai puţin ă durere, ş i nu poate avea vr'un efect mai de-
rndrepta , c ' t " · . , ' · ,, se pi\rtat in rett; trtiere,L buricului ce se efectuazii. iuclati'L la pruncul
.· . ,l ca~ a s itu aţ i e grea mai ales prin' concursul admini stră-
110n nr,.scut, este neapernt 1t1aidur eroas[i şi p ericuloasă , fiindcă bu-
11!01
s t, . . şi a. părinţilor
locale .. .de famil'ie" - ca" ,.is
.· ·ta nu trebue
. s1. nu ricul e compus exclusiv din artere, vene şi nevre de un calibru
e poa e' numai 1emtcme1erea comnni tăţilor e sino-m·1 lI "I ' [o,ute 1nare; vaccina preserv,itivul contra variolei causeazl\. ş i ea
Contributii!e 11 . • . .· . o m1Joe. 111aimultă dur ere şi poate avea efectele cele mai triste mai ales
" , t naie a şco l aulo r e un reu, intru că t nu e tax " fi,
sata de o potrivă Ilent. t ţ· . ., a c- 1:itud vaccina nu provine de la copii viguro şi şi să n rito~i şi acăror
. . . tu o I, ca mmene sfi nu creadă că a.re drerlt pi rinţi tot astfel an fost, ci de la copii dec ripiţi, se rofuloşi şi si-
mai.
mare s1 scoala de ei sa" depm
. ' .'l" ·,
. d"
a.-Dar nici asta nu e bii 'ă · hlitici; apoi vaccina este un pre ser vativ numai contra unui singur
t1ebue mveţatură gratuită. . 1e, c c1 Hagel, pe ciind circumcizia fii nu o o pc rn ţie mult mai a.vautagioasii
Al IX cap. trat eaz(t de· importanţ·1 creărei a l l 11,·drrncl Ioc la vr'o trisUt consecvenţă.; existenţ,L prepuţiului nea-
cari t t tă d ' ' ' şcoa e ce fete 1.luc e nd <leciit reuşi impededtnd iincă reproducţia ; circumcizia dimpo-
,
b' d f e o . a t e mare ca acelor de ae,1, mc cu adeverat vor-,
b-' f fi' l t rivă contribuind la în ălţa rea mondi.i.şi fisicii a omului prin tot ala
111 emelle .fo rm ează nouele generaţie . • stărpire a boalelor veneriene, ce ar putea efectua, ctt ar tr ebui dar
Al X ş 1 ultimul capital ne arată prin ci taţ ii că T 1 d I introdusă pe cale legislativ ii. obligiHoare a se aplica peutrn fiecare
''icela· ce · fi ' ' .c a mu .u ei nou n ăsc ut , ca şi vaccina, avend la aceleaşi ocazii să se prezinte
ne . l a m , u enţ a.t . astfel asupra natur ei Ev1.euIu1, ca sa., trncU intru aceasta certificatul Medicului; operaţia o simplă mesur[i hi-
r ren a piogr es şi mstrucţie' pe care o sViveşte ,· I· , .
m:i: lt · . · ' · ŞI ,t ca.re tocmai
. gienică de cea mai mare importa.nţti. ăuse nu poate de loc pune pie-
' I mu
· ca once alUt carte in lume ţine . to t .
a e ac u ză nl e făc ute . didi. religiei ş i ceremonialul botezului etc. - ca tr ebue aplicată
ace 1e1 mareţe opere fiind din cele mai nedemne - Sfi. după mrnl ritului rnosaic la 8 zile dup{t u aştere ş i numai in cazuri
V ' • ,

, . ' ,
se · t' f · · 1şeşte prm o ob- extraordin are am{matii. cu 6-8 septe m ăni, adicli pănă di nd :!liste- '
1va,ie oarte JUStă: ,,c umcă Evreu l deaice poar·ta" ... . mul vegetativ mai predomin[i ii.ncă siste mul a.uima!, dind vege-
l · ă · ' ' ' 111 sme un suc
ce viaţ , care el înti nereşte şi-l face mai viu. _ " t nţia ş i r eproducerea cu niare uşurin ţii. se face ~i deci ori ce ră-
Preţ_iciasă este această scriere, plină ele observatii just · 1, 1 11ire se vindecă mai lesne, chiar in 3-4 zile complect. - Autornl
eul lor, impărtăşiri importante şi o raţionala~ a 10'1·expleş1 ,L o- iucheie sper{rnd ci't aceast[i nim erită rnesur[t propusă din partei
id · " .. . . · 1care · cu v 11 fi imbri.i.ţi~atli · cu aceaşi căldură ca şi propuner ea de vaccinaţi e
e1 sanatoase ş i brne cumpăni te; st ilul plin de tăi·1·e ş· . . .' de către nemuri torul lennern şi lurnen va scăp a astfel de cel
I · l .. . ' 1 v101crnne
meri~~ :~ en anse..5~J!ul duce o mare lipsă, găseşti şi expresie neni~ mai cumplit flagel - a boalelor sifilitice: ,,cca ce uu poate fi ne-
\. ep~trmt e; o prea deas ă repeţire de idei si de fraze . gat de ni meni, mtLi ales de bărb,Lţi de specialitate" --
Acea ce ne intereseaz[t pe noi aici mai · mult, e noua dovaclrt
c~'.11i~.a1 ales rn cap. III şi IX şi alte cwp. dar aceasfa se ex !ici: ce aduce prin aceasta bet re11u\şi inv eţatul Medic Dr. Werth eimer,
p11ng1,tb~ cea prea mare cu care a trebuit să· fie scrisă tărziu făce~du- dt mar i in adever au fost :;tdibunii no~tri, inţ.el e pte ş i aclănci pre-
se de Ahanta acele cinci intrPbări Ori c · " ceptele şi inveţiiturile lor . Cum bin e ne-o doved eşte r esp. d Autor
um anse , cartea e preţioasft
v ' '

si prima în felul . . R :. . bazat pe raţiunea ş i consideraţii de ştiinţe, circumcizi rt nu poate fi

S. . .. ei m om ăma. Onoare clar Autoru lui. onoare soc con s idera tă ca un a.ct de sf. alianţă intre Avram şi D-zeu, ci ca
mai . care. a editat-o.
. ' publicul să· ' cat e a se f olos1. de densa ' ' . un simplu preservativ contra bo:tlelor sifilitice. Patriarchul Avram
.· . ~ummas1adever_u r : .preservativuin cdntra maladieloi:vene- puiuclu-~i înaint e (levi:rn : scopul scuzeaiă mijloacele dind e bazat pe
11ene m paralelcu vaccmatiuneapreservativulcontra varioleide d. moralitate ş i binele comun, a. gttsit de c uviinţrt ca această m i:\s ură
9
 •

1:;u

--- U31 --
hig ienicii sit tic pns:l s 11b scutul r elig iei (vers. 8, !:I, '10). :1stfel clar
frica ş i re:-;pectnl popor11l11ipelltl'II D-z1~1, pe deoparte ş i de altH
n tăţi ~i ar fi ev;tat as tfel iatrod11t:ere a a. JIOUe c_uvinte nepotrivit e
JH~ n1trn :w1tntajele promise prin faptul alia.11ţ e i, ii.11iril('~nit' apli car e:l
•-·i ). -- In te rzicere,1. de d Lsf1.torie c11 alt e naţ.,i, s,· po:1te deaice
1mcle sunt c11vintP. vf·chi precise :3i frnn,o :,se '·') Dr. M. Gaster
bi1:e esplic:t. ca av."1.ncl de s<.: op de a vvit:Lintrod11te rcit altor boli ven,,.- Geografia câilor ferate rom._ Europa de _ a. L_. Calmar (1 vol.
riene (altfel imposibile) pri11femeele avarţin en<I altor n:,iii necirc11111tis e d e 20 8 pg. Editol': Grig. L11i s.)-- Dif:-ritl'i~ p e rqw ţ,11 prrn 1::1re_:1u tr e-:
1·1· pot fi deja atin se de uJJele boli - şi nu pentrn exd11sivisn1ul ce Sf' rnt i11 s ţitut,i111 1e n dilor fernti~ 1111101111ţar~\? l~lllJWl'Oit S.:le chest:UI~
:1Lrilrne isra elitului ; cu111<.:llo alt.\ ocnzie (in Pr ess:1ş i Uoll!. liberi\ din :ic: ord11w pu bl1r11.l:1. car e elu _a.11d11t 11:1 ş tu e, ,i.ufost trnt<1telll st u
!fli8) o dovccl c:ş te nceast:1. (tot indir ect) pentrn lri f ~i <.:uş,: r ş i 1110- ,1iH politi<.:1 1 111;11 n11tlt SH.ll 11 :wi puţin llC!llC'rit e.- Din puntul de vedere
tl1il ele :t tiiia a Evr eilor, c:;re sunt ni ş te 111e suri hig iPni<.:edin cele ,·inat ~c;int ilic, adi e.ii. d il' p1111tulde veckrn ;i] ş t1111ţ t 1 111ocl ern e
rn:t.inin1erite şi ,nai bune de imitat, dc,v1 ,:dind ace11sta i;;r njnt.ornl şti­ nu111i.t i:i,Stii,;ţa, CSp[o:1t{1riid iiJor fr.rall' , <.: l'Sti1111i]~ privit.oar e bLdr11-
i1 !ţ:e i 111 e, vi~care le-a ş i imbriiţişnt Consiliul co111u11al
ecli<.::d din Bu- 111lll'Île de fer n'au fost tr ata te la. 11oi de ci\t 111tr rndi t şi, <.:: ~ ~a
c, 1rcş ti , c11111 11e-o <.lovecle~tc Monit orul co11111na.l di: :i t.uuu. - zicen1 aiw, cn (tilcnta.tisnr. Cu o deoseliitii. 1Jliiccre vedem <lnr 11 ~tk ·,.1.a -
· Acenstii preţio ,1 s/i, scri,··re ,;ufo rit puţin prin li11i!"1,i,:i colr 1J11 p:'tr:1ud 'o (;/111:Cll, <1 - llli L. ( 'al:nar, supt titlul de Gcogrnfw cmlo1·
t.o,·.11micorect h ş i priu ciite-v :1 <.: uvint c pr en. str eine" \ e11111 ~i pri11 /eretic, t:,tl'C,in!\illte de toate, :;e J'eC?llllllld [t prm n.<.:l'?St'.~ Ca. autorul
111 ;1i m11lte rt>petiri de idei. :;;-11.al es r.t t>biect. de sudit! tOClllfll l'allîlll'IIC de ţ t1111ţ11. l'1.ll e ));de
. F elicit il111'pe d.. autor, şi re cor:1a11d i.i11 t1i"
t 11ror .\\<:easti\. scrien ' , t > p 11te ~u11L('ele 111 :1i 1H!c1rno3cut e, earn pc <.l e 1ilta cel<:m111_t1e,JU:-
:1rii.n•ia venit e pentru binefac ere . l)11incioasc cii!t p1111t11J t!c vedere 11!lrrpU•J 11CPg1iJe !'<' S t1 S ţ11H:111 pcn-
t.rn c111a11 cip:1rea. noastr i'i. econo111i c:'1. ş i pentrn naţ1 0 11all :;:1 r e a rnst1tn-
invetatura religiunei Mosaice, p cnt rit ·tt.:Iitl Junim ei israelite ele ţiun1lor dt'ilor ferat e clin ţe:1dt. . .
ii . Dr. M. Becka) Buc11re~ti. ·f l7H, 8° 88 pg. :! fr.) --- A11torul 111• Cine a :wzit despn · g r c ut.:iţile de tot felul pe cam le mtaw -
i1;, in pri1nilc 8 p,1g. i11tr'u11 drip con('is, o idee despre r,di gir , J>intl H.0111 ii11ii i11 se rvi1;iul cC1 .ilor Icrnt e, 1111tlclip sa dc. r(•gularnc·nte
biblie ş i T;1lmud . - In part ea I pg. !:I- 30 tr:1.teazi'.L autorul 1) , i i1,s tructi1111 i i11 ro1ui'111 (·~tc s11. opun e irn1'11t (1ri1, ra. sa . 1111 .z1tc 111
P uspre exi s tenţa D- zeirei, atributile sale ; 2) Nenm11irea suffrtnlui , ,;d111isi1:11ii' ltH, ~j r ine /lş i va. :1d.1.u:e . a111int e de des?;1terll_e pr?VO-
p,.,(leap sa ~i res plata Juprt 111oart e, fo.ccnd as upra ;1<.:es t•1i princip ,·at.e ÎII IIIIUlt'l() [ISC rl) lldlll'Î i11 rorf11inlc leg1u1to:'.re Uf: ·. caţ;-Vll:· (IHl- :
n religiei ebraic e raţ.ion a 111 e 11te l e salr , ce ern 1n:1i hinc de 11u ln i1at,i. d11rito ri ele ': ve_ d ea k g_e,t resp~ct_:'. til ~, ~l1~1pti1;llc __J··~"'.,·u1il.01
f:ice:1.. Sunt pre :1. profnnd e pentrn un C'Opil; pentrn 1111om matur :1:,ig111 ·;1lc·, V;i. ,1dm1t(• l!llJ>l' Cllll:L Cit llOI _cu. L c 11d111ţd. m,111 1fcstc1t„1 J)l !'li
prea puţin convi,ngetoare. Citatele biblice, de ca.re ta1tr 1l e cu drep- 1111.:rnn: :1 d- lni L . Caluwr r stc 111\;l. d111eclc rn~11 l:iuci.tbile. Ope1,1.
t rd hogatii., su11t :i.ice : Kohelet 12, 7. Prov erbe 23, 17, '18. Ps. 16 d- sn](, e di11 \'CIP 11111 i seri o,1:;c ş i prob<'nzii. 1111 st11d111cou~tu<·.10:-1
!I, 10; pe ti·ll1g:i :ista Aboth IV 16. Şi insfir~it :3) fo~ v ebţi1m e11 şi ;li 111:1t ,:ri ei t'SJ'IISe. I .i111bac corett l'.1, t.;111':ltro111i ,11c~te_fa rii fr:1n(,u!1s1111·
n !le '10 pornn ci. 1n pa.rt ea a Ha , pag. 31 ·- 88 ni se r\ pnnc datori r k ~i
, o. o-p r111ani
. ';=;
mt• ·
, stilnl clnr si
' si1111
llu. Ar Ji de ' l ta Ge-
clorit c:i . acen::;
omul ni, dup[t s istema veche. Acenst:1.pn.rte e fă. rti incloial:'i.cPn.mai ogrnfie a cailrr ferate. sh se introducft i11 ş coa l c l c co1i1e rcw t'.
i1unii. - Stirş itul e::;te in adever demn. Acolo se Crate<1 z:'1despre
(Bom . din 17 Aprili e 187 9)
ii:ltori ile noastr e c:'1.tre sta tul l:'isend a se vedea dod rin :t jndai cii.
ia to at:"i.fnrmu sda ei. Studiu asupra Integralelor abeliene de Ct t'.·eia. sp eţei !,d ii. d;
E. David. 7,inri il "l.:1. Franc e" dur luna tr ecuta, a111w_ţă (:·a 11\t ,ine! ,
~~r
.
Tn geueral iwtt li111b .t c frun10:1s,, si pot!·ivitii 1wntr11 o cart e
r!idactic{1. '.- Regret ftn1-numai cii la <.: it atel~ bibli<.:
e 1111 :ul° consultat r o n, ă n ci. -· D:Hitl Eni •.111nel , :l. susţinut (;l.l sucees stralu c1t h ;)
lul w
r ecbile tr ,tcluceri. Ar fi i11timpinat 11t,m,,i cu mult 1n:1i puţine gre- i11aint.rn fac11]\;',t,ii de stii11ţc ditr Pa ris tcsa SI~ d(' doctor III ş tim ţe .
1i:ate111 . i1:e, ş i ele liGcnp in ş tiin ţ e fisit:e. --- ~ub1ect1~l V1 se1 a fost 11n
:1L
~Ludi11a~upra intPgrole)or abelie11ede a treia sy r ţa. . . ..
l ) Ba,at: pe ac es te argnment .frri Cllm ~i alt e co11s i<l!lrn(ii , s1t~ii11c coutrn B.aportul comisiunr~i es:1111in ~\to11re ri.suprn ace stei tese, 1:onsta ta
tu turora , cff cx's ten ta boal e lor sifil itice e foarte vcc,he, cil. t.r..t,n e:111s:1 cxi ~t-,
•leja, p e timpul P a tri ar cltulni a cum 3000 :,ni ; c:1.ci orice mcmr!I proilh1 c tică , c,t teni:\ru l d r :1. realis,i.t un progres in iniport:inta . teori e ,;. fun c ţ111 -
:cred e scop a inb1111il .t ii fi un defec t o:.r e cilrn, trtd.111
c ilar ca ace sl a sii. existi · deja in- 11ilor ahr l in11c.
r1mlirat e. D . .J,;111. L( 1vid ~i- a facut ş tndid e lic:(1.tle _i1'.t ,1ri'r.ş i l('-il tr e-
l!) No tiilcnirr.a ex pres iilor ·~tiintiti cie Ic put·,-111~i 1111eo11ijidern ca o gr e- r11t tot-d'a11n:1 C(( Sll<.: Ces. Ne-a trillli~ t.ez:t SH. Ş I-I mulţm11im de rc-
~ală , căc i - -ar fi fo~t atn11ci vorb e' pre:', vttlga· rc. ' C11n o ş ti11t,l <.: e FO:ut ii. ved1ilor soi l,HO fesori. . . ..
li ) Ac ea stă re ce nsiun" e"tc o pr e.~curt.ar e ş i o r eprodu cer e in pă r(il e re ~i
Ace.t tcn(lr, tr1rii. nici UII sprij'in clin p::rte:: fa 111li !e! s:~lc :L '..!-
uo i le imp ri\tăş im , din , Idi se hcs Lilernturbl:ctt · ::.:o. :HJ, an \'l i r, Juli 1879. Vl[t s:f lnpt t i11 carirn 1 sa de stuclent, at ~t in ţ. ,1rft, c~t ~1 111str a-
-· - - ·)Al tfe l 111
ai )1ticii t11n.~tc c;ir tea chiar de g reşe li gram a tical e, si11t:i d iec.
 •
132 -
inătate. cu o sumă de dificultăţi; meritul dar ei e cu atăt mai mare.
1
E un om care datoreşte totnl numai sie'şi.
Uă nd e vorba de un fiu al ştiinţei noi el primim cu braţele
deschise, şi sperrun cii tenend dr. David va fa.ce. totul, spre a fi
folositor instnrcţiunci ş i ştiinţelor ce a îmbrăţişat. Ei ură. m dep!'in
succes. (Rom. Lib.) •
Fraternitatea-:- Acesta este nunH~le unui. nou ziar israelit , acii-
rui prim nurner n apă. rut in 29 fonie 187~. - Scopul ce şi l'a
propus ziaru l, nu in modul cum a expus-o in progra111i1 .,"') ci ceeace
intervedern di11ea, ne a adus o mare mulţnmirc; e tocmni 11cea ce
susţinem noi in :nticolul nostru publicat in 1111'. II: ,,Israeliţii di11
Romănir\ (stu~iu socinl)" pg. 68-?0; dovedind importnnt ,a unni a şa
Jurnal, 111 chipul cum e Allgemerne Ztg. des Judenthurns.
Jurnalul deocamdati\. nu se ţine de programa sit - ·· dar 1H1
imput{un aceastn, d1ci in asemene ,rnomente arzetoare, in ajun a se
rezolva (?) chestia isrncliti"t, nu e posibil a., evita lupta politică. De-
sigur c{i indath ce spiritele vor fi mai liniştite atunci ziarul nu se va mni
abate astfel de la calea propusă., cea mai n emerită de urmu t.- De dori t
huse ar fi, chiar de pe acum ziarul sit cate a tr ata toate intr'irn chip
mai obiectiv liisend i n pace pe rsonalităti le-altmintrel e1t obscure --·--
şi ziarele infiltrate de venin. - Doue 'frumoase articole ne-a dat
deja ca artico le de fond : ,,Chestia israelită din pu11ctul de veder~
naţional şi internaţion al" No 6) cu care iu totul ne asociiim cum
fiecare israelit şi. ,,Audiatur ct altera pars. " Jn partea lit erarii o' bunii.
trnduc ei:ea scriere i i_mportante a lui Schlc_iden: ,,J_udai~mulşi ~tiinţ:i
Juda1cii111evul medm" de d. Lazar Schem cum ş1 a.rt1c. ce noi 1'11111
predat re(:Lspre publicar e: ,,Spicuiri din ziaristica rom iină" de d. N.
Frănkel - Dorim succsal cel mui stdllu cit acestui ziar, primul in
felul seu in Ro111iiniaşi ne place a n ecle că nu va avea soarta. ce-
lor multe apărute phnă, azi in Romănia., reda ctate de Evrei pentrn
'.tceş_t_i,a. - E vreme să avem deacu un asemenea jurnal, bine şi cu
m gr)Jire redactat; cu căldurii primit şi s usţinut de public.
BIBLIOGRAFIA ISRAELITA-ROMAMA
compus1t de d. Moses Schwarzfeld.
No i.a. Ca unii ce n e-a m ocupat ~i intereaut a c nn oa~t.e mai de apronp e tot.
ce a'a se ru sa u tradu s tle Bvr c ii din (ar ii. ; ceac e .s' au scria asuprn Jor ia bine s'au in
r eu, privitor la li teratura s:Ln st n.rea lor politică; ~tiiud grentiiţilc p e&te cari am dat
*) Acea cc ne sp uu e pro gra ma, nici cănd \'a ti posil!il ca un zi ar s·~
re,1li sexe; ci 1rnm:ii nă contribue ce va la aceate, indicăutl ~i luptănd mereu pen -
t rn acc8te. - Ct1 programa aceasta a in su ltat tot-o-dată fflrii \'Oe ne in(.eleg p o E-
vreii . căn<l i~i pr o plllw, ,,$a .~tcwne a de~tepta ci cleabi e-a.~c nltaţi !) co nRtiiu(a 11:1.
,i
ţională, iubi rea tro nului ~i a c;1rninulni, r es pe ctul leg ilor autoriti'tţii" ca
a?eRte 1'.'a r ex ista deja la noi, chiar intl"nn grad destul d e dc3volh1 .t c um 11poi
~i cum
ziaru l srng-ur mereu ~i cu dr e pt o 8nsţine cum ~i cliten alte fras e tot :,ta ne -
demne. N'um li vro it s'o ijpnnern dar cou~t.iin (a uu ne p ermite a tilcea.
- 133 -
noi 1pre :i.l e litia, găn clind că aceste g re u tăţi pentrn viit.o.r vor tr~ lrni ~ă­
fie cu mu lt mai mari ~i col ca va voi ~:t S<;rill in co n~tiiu(l\ a auprn Evreilor d1°.
ţa ră, în orice priv inţă, v11 fi nev o it a 8e retinQ c u tot.ni ~i o lucrare bnn/:i. Jl
compl ectă nici oclatll. nu vom pute av e; totodatr1 mai gănd ind la folosu l •ce 111 -I
va aduce ca clovadă dt1spre m i~ca roa int e l ec tuală a Evreilo r cliu Rom /inia a se
vide clac ă. scriinrt s'au nzat cle limba romănil ~i de cam limb ă a nume nuu rnult ,
n e-am hot erit ăncă de mult a p1·eglit,i această lucrnn · nnevoioa 8il 1i a o pr ezenta
cititori lor .Anuarului p cntrn Jsrn e liţi." Bucuros suntem dar că oc a1.ia ~i s'a pr e1.e n -
ta.t; ! Comp letll. nu-i această lu cra re, c~c i rnni nim e ne cliu ac ei la ca n ne-a m adr e-
sat:, nu ne au înţeles. Multe broşur i ~i cii.r(i ce ,um_ c[t exi~t.il n'~1~1 putut a le
ar/Ha. nec nuo~cilndu -l e bine tit.lurile ~i u eaYilnd cii.r(ll ft la rndem:rnă; dar la cu -
nel e 'ie vom implini, cu o alt il ocaziu, ajutaţi fiiurl ln aceasta prin binevoitorul
coucu1·s a cititor ilor : "Anuarul ni.'' - O mică obttervati e nmuai : :ice a a tă e o com -
pilare ele t:i.tluri, fonrlul ~i valo n.r ea lu crăre i pu(in n e impoa.rtă a ici ; apreci ăril e
reruiln pe sama a lt ora s~u a no aMt/il p entru alt loc şi alte ocaz ii. - A.1'.1a~~us
composi.tii musicale , i credem II null gre ~it. cu a~t;i, de~i, " ,". toc~ai a1c1 e
locnl ' Jor; ne fiind aşa num eroase ~i Yl'e ncl a l e fHce cuu osc utc, f~ a,a )li genere
tlecar e să-~i p oati( face o id eti, ca m .a fost <lirec (ia mi~c !lrei 1;;vrc1lor ~1 la co lu -
c ră ri au luat purte.
l
S CR I E.R I DE OR I CE N A TURĂ OR I G fNALE S ATJ TRADU~E.
DE I SR AE:L)Ţl ROMĂN I
n) ln limba româna.
BaraschDr. Juliu: Minunile natiirei 3 voi. 1852 ed. I[ ; Mi-
neralogit după Beleze 1854 ,; Botanica dup /l Beleze 1856 ; H.igiBna
popi,lara 1857 · Zooloqia 1857 ; Debohra melodr. in 4 acte tr. din
Mose11thul (eu 'un ap~11dice a autoru lui) 1858, Ocwtfrica aUoiultti
1859; Mani.ul ele ,il vicitlturn '1861 (toate in 'Buc:ureşt 1. )
BaumannI. Dicfi01rnr 1·om.portativ, culegere de cele mai ue-
cesare cuvinte radicnl e. Cm iova 1874; Robinso}m in insula sa lr.
după Rencl11Ambr. LL 1875.
Beck Or. M. Invetat·ura r eligiw iei mosciice pentru usul juu. Is-
raelite roll!ăue Buc. 1879 .
Calmar L. : Geografici cailor ferate: I. Europa Bui:'. 1879.
Cohl Iosef: Contesa de Monte Cristo tL Focşa ni 187 6.
C,·,ucificat-ai, judeii pe Isiis? tr. din Philippsohn lluc . 1868
Jpkar Jg. : Banditiil si logocl.'1'101'fei,dram ii în 4 act e, Buc. 1869,
Gudufa nuvela tr. şi publ. de Ali. isr. din Iaş i din Louise
i\hihlbt1d1 - Iaşi 1864.
LtibelA. L. : Elisa şi A chiba. - Baciiu i 875.
RheinsteinH. lnc erccwi, versuri -B uc. '1879.
RomanRonetti: Radu, poe111- Buc. 1878. .
PopperN. C.: Sidur· ci, t'J'Cul . , ·01ti. Viena 1870 ; Ob~yrva ţii a-
suprn şc oa.leloi · pii blice 1,i conf'esio11alein Roi!l. Buc. 1874; Maslul
cu tr. rom. Buc. 1877.; Catechisrnitl Isnt elit id. 187H.
RosenthalDr. M. Tiiberculosa. Buc , 1872 .
Stern Dr. Ad. Clopotul di11 Schiller. Buc. 186H ; Harhl et tr.
din Shakspeare c11introd. de autor. Buc. 1877.
'Schwarz M. :· Cuvinte cuniti sau sentente di11 Biblie tr. din
ebrn ică . Ia.şi 1862, ; Elemente ele r: witmeticii Iaşi 1864; Id. o pt ·es-
 - 134 - PERSOANELE
r:e 11,1, binevoit a spr~jini ieşireri „ An1u1,rr4lui."
ciwtiu"e (Buc. 1872) ; Curs de sc1'iere,J1; cetfre l aş i 1864 ; btoria
bibUcă. id. id. BUCURESTI
SchwarzfeldE.: Un 110,·u· et poznaf , nnvelet ii Buc. 1876; Ches- Ltsta D-l'i,i .ilf Schwarzfeld: L. Calnrnr 2 ex., Louis Hirsch
h. t Jcoalelor israelite şi :1 progresiilui Ismclit in Rom. Buc. 1878 :l ex., Jii.cqws Odesea1111,.M. vVeint.rauh, .M.. Steinberg, Gabriel
VermontB. V : Le Prence tr. 4 voi. publ. in Pr1·ss:1. 1869 ; Cimfiuo. ~le1wchc111Alrnulr., S Hai1111ll ·itz, L. la11ovici,Elins Frn.nko,
M~.nrt ele mort (urnwre l:1 i\font.c• Cristo) Buc. irl.; Un criminal din L Albairn1J, l!:-r:iel rtqq,;iport, :Moise Dnno11, Le.011Akalu_r librar ,
c,iusa ono!lreiperdtite ele Schiller id. 1870. St{l,tJ/iniil faimei de Mii- ~loritz Hirsch, Arn11i\bn ;11 s , Rubin Lidw<111, Adolf Se.har, H. Gol-
t zdburg 4 vol mari publ. in Pressa 187- 71 ; Wilhelem ·Mcister, dmber•Y,Moritz Hr.i ndeis, R. Fe rşiug, S,i m11el Loebel, Adolf Gnster ,
Lehrjahre d1: Got he Pressa 1871-72- 73 ; Cetiiţ1Janul genenil, co- H. lVr~1denn11nn,S,1m11 e l Stei nhanl, M. Harten stcin, Iosef Gliicks-
111edie de Gothe Prnssa 1873; Misterele un1,1,iha.rem, ist. cr;111.tur. 11Jann,M:1x Wei:18blii-th,L. Edelscid, O. Si1!grlba.!rn1, A. l._Knufmnnn,
H11c. 1~73, Contesa falşi't, nuv. de Ed. Hah11 irl. id. ; Blondinul din !\I. Chai111suh11 (Foc~ani). Ad . .Net.zler (Foc~ani), Ad.Goldenberg ,
Nnmu,· de Zschocke. id. id. PlJŞa. ele la Buda. id. id, ici. ; . Pl!,ta.şul :,ol :M. Pimsler , fJ/;.1g* 1d &, Leinwand tipogrnfi (Liş1), Ad. Mahler,
,,araţie aI1Jeric11 11ă tk Fr. Gerstiieker irl. 1874; Patimele Jitnel·1,u Moritz Gl-iirk, Moritz Blu11. Jsidor .Jnn\·cn (Tilrgul-O e11a), L S. Obrn -
'liVeYtherde Gotlw id. 1875. ~-tein (Caiuţ), Is.. \11erbad1 , 1>11. vitl lt appaport, M. H1'rn st._ei11, ~~trL M.
WertheimerDr. M.: Descrier!!,t.r,pelo1·mimn,ledin Rom. Bac. :,,.iachmiaH,Anu. l>. Edelstt~in .. J:icques Wort.manu, Montz Ehrl1ch.
1847; Parabonologie ptr. formarea de gardc-ville id. 1856; M!lterie Heru1. Hoedcr, A. Schuliniovici, B. Aug-el, Hernr. Li>bel, Zalli Liu-
medicale ptt:. elevii şcoalei de 111edid. 1857; A.Ibum friternilţional denberg, Michel Fiukelsteiu, S. Ha.p1;iq,ort, 1\br. Mitraui, lsidor
dedic. ~I. S. D, itl. t871 (in rom. şi gen11.). Liimina ,Ji adeverul, , Fiscb111:111n, David Di:1m:1ntbergcr (B11z, ~11), Iosef lHrnpolis, HPrnh.
preservativul contra boalelor venerit'ne i11 co 111paraţi e cu v11ccina Bcrcovici, Eli:i.· Fisehler, Max Goldenberg , L. S. Ipkar , Ad. Bla11,
preservat.ivul contr11 variolei, id. 187!1. H. Mauriciu, lacol.J Atlani, Moritz Nc11111a11u, lg. Cohen, I. M. Hei1n1.uw,
, Nota . Bl·bliogr. pri, ·itoa r;i I~ ce le: b) în Ji111b: •· hr:iid 1. cc n oi de ocam d atii S. Fiuke1stei11,Io8d Schwarz, H. Scl1warz, B. Lei:,ter 2 ex.
c11noa~ tem c:,rn cllt t·.ele în lî111u a romi\u li c) ,, in graiul pOJJUlar C:,•r e u '' ~1 m a i
pu(lnP. ; d ) ,, în limbi streîn u' · ,·~m tot c a in :i) ; -I I kcl'io rî de H.omăni pril'îto11rn
Ustci D-lui I.. Steinbet·g librar: Iosef M,ncns, A. S. Gold, Ari,
la JudaiHrnul 111gener e ~id " sr-rilini prh •itoare 1111111:ii la ,•.f'I din Horn .' ' - I li ,;l.'~rn Guthmnun, Ig. Srhwn rz. H. A. Rercovi<:i, Ad. St.rinberg, Ad. Hecht ,
m r.clicn\e ;" a )· iu limb . romă.nil. ~î· b) in limbi. str.-1111'. - IV C omp os iţii musca le . Aron F11lkenflig, Haim Roseusteiu, S. H. Mizrachi, S. Kaufmanu, ~1.
'i "1>ublic:tti
~•.' risc,
p eriodico politic ~ ~i lit e rar,,, a) direct p e nt.ru Evr e ii
bl lit .e rare ~i ~tiiuţiflc1J i·rtla cf M c 1le Evn,ii, c) politice ean li terare ,,e
,1 de ci L. Brnu11sLein, Iosd Ifoifier, M. K11u11er,M. M. Al.Jro111ovit:i,Alt1-·r
(•11 1ko~b s'11 11 o eupar ,t e Evrei, auum c nnii. - I V Bro~ u r i in ch, .,51.ia le ,wlit /'i
Porn (Ti rgovişt e) , Nat.liau lu ~ter, Al.Jn1111 '. Lewy (Tllrn u-Severin ).
· , c rise in orice limb:i; a) dr, Jsr:i ,i li(i - ltom ă ni b) rle Bomăni ş i c) de streinl (dup ă Lista D-ltti .N. G. N.: Nn.dl:ir, facob Cornfdrl, M. Ferf:'ster,
,i1111l lor .) - Vll _Bro~ul'i de r.tivr,rse naturi;
i8raelltH, b ) U:\ri <1 ,i
a) Staf .nt e le. clivP-rselor ~ociel fi(i
11 Mmă ibill. şi c,) Discursuri d o or.;izii 11) F e lul'it o.
A<"e"t(' toa .le in lip~li rlc ~paţ Io am ii.nitm f>1J11t r11 a,1111 :il TV-leu.
liiac Hubin, Bernh. Sdnv11rz, Lus:u N. R.osenzweig, A. Wirsuer ,
Leon Wolff, M. R11binstt1i11
Frir.d111ann,I::; Sched1te resc11.
, Max Prngl'I", vVilh. Grii.11herg, Leo11.
.
Listei D -ltt.i Emanoil. Libros st11d. : M-lle .F,tnj .Rubin id. Re-
beca F. Libros, id. Caroline Cornfelcl , ici. Peppi Abri1movici.
TABLA DE Osia · A. 8pwcr-11hn11, lacol..l CornfelJ, Louis M. Cahane, Moritz Ru-
pa g. diuski, ls1.1k Wechsl-cr. '''M ,ţt'~ u s Bernstein, A. Gutt cs111an11 , hac Rubin.
t List(I D-ltti' Ma iwi&i,it J3chniiYer: Socict:ite:1„Cnltu rn" 2 ('l., i1.
Schnii.rer; ·lsidor .J~i11horn ,' li;. P,Tl. Leon Schild.
Listp , D-ltti . ]!{aJiriţf•.* I. lpca,· : M. l. lpcar, B. Bernstein, b.
JVechsler; Alianţa,. jnnirnei' Jsr.-Rom , Ludwig Kowler, Sum. Wi:mer.
Listei D-..lui:,-f,asar · Schein: L. Sd1cin, Rasdwl Bernstein (11l~1~
Sehonleld), Sa11,:··S1:h6nfel1l, A. l\fot.hia~. Louigi HelfanL
liisfo n-lui Osios A. Krawenna.mi: Simon Brawerma.1111 , .Mllt~
Sofie l-,:i;,;
ar, Aron Bcrcovici, Os. B Brawern1a.11n.
BOTOSIA~I
Lista D-l1ii Simon Labiu: l\<Liurit;i11 Abra111ovicz. Wilh. ·wech-
sler, Dr. Calischer, G. Gh inţer, J:\i:q,·s Sthlesiuger , S. Sirtu!\, ( ..
Scblesinger, N. FeuPrsteiu, Aroo et A. Abrn.movitr., D I. D,111 i<>I
,
Societatea monrei dl• vapor , B. l. F rPiff'ld, M-lle Bella Steig, id.
 Am»lia Abrnmovici,Gert a Abra111ovi
ci, Max Abrarnovici, D. Cuhanesctl,
I. Wittner, Aron LeiQovici, N. Lieberbusch, H . I. Speer, S[unuel A-
rak, M. Costiner (Burduj eni), D. I. Atanasi u, M. Dimitr ovici, L. Tur -
eeanu, M-me Racht·l Blumenfeld, id. Rrnestina Kindler, Bertha Lei-
-' \ .
bovici. M-lle Fauny Sircus. · l,'"E)Ni~,c~ "fQ
L 1:
sta D-l1,i Mor ite K o/flet· : Sol. ~teruberg, Dav. OlievenlJau1u,
Schne1er, Israel Mises, Is ac Miscs, S. H. Meltzer, Filip Zoldeşter, 1) N O -, 31i .7i K i i & J i li : ) p I~ ~K
I
T>av. l'Vechsle r, F. Schapira, P. Naclle r, M. Hoffmann, NLu1rici11Kof-
.4 9 jN,,,oo N,Nitoo to?V:t,iNpi:J49.
tier, D. ,Schlesinge r.
IASI
Li1tt a D-lu, M. Spet er : Solomon SchifTcr, C. Outer, Ad roi:,"E)l.'~o",N1"',toj'Y'E)îl,.,,1m too:l',l.'TN„
Wechsler, I. Meisels, He rş Goldeu, H. J\fo rcovici, Meyer Dn.niel, Louis
Blumenfeld, 1. Schwarz, Pin cas Croun, S·usse Kofrnann, M. Silber- .,,,N·Ool.',.,N-c"T"ii : f"N Jl,'~ji',',.tnotvl,'::lp',',N
rnann, Wilh . Gr-i.i nberg, Jos. Dulberger, Moritz Wacht el, L. M. Speier,
laliu s San1uely Leopol Frănk el, Benj. Iacovitz . ,.,,N +jl.'toil,'mj',1v,,toj'KE) ,jl.'to,Nj'O~:i,.,Nr,, ....N
L ista D-lui Iosef' D ulberg stud : Iosef Dulberg 2, ex. S. Stras s-
berg, L Silberberg, Leon I. RohopolskJ, J acques Brill, Sam. J. Sil- l''ft'"?Oi'K.,.,.,
,p.,tv"E)E)N ,jl.'~:iito"":it
toj'i,.,1'~ îV„ipii
berberg, Os. Herzenberg, I. Heilpern, Iosef Landes, E. I-1.Golrlsmann,
L Golrlenberg, I. Cal111 a11ovici,Aron Zussmann. -il1:l"k .,,,N '1'~"":it:iK-o~,,roroNtotzJl.'!l:il.'~"""
I
,,,~.,::l
BAOAU
L i$ta D-lwi I osef B ernst ein : Iosef Bernstein, Anselm Abbe- 1NE) l,'tt'"~N,~NE)"fO ON„ j"NoN,, oi.,',',N to!)",:,
soh11, M-ll e Luisa Biber, Hersolm Ja clJues , Da.niel Daniel, Alter
-V~ ON-, +j.PT"",E) fl7J"Ol,'QiMPT i:it ,to~J.'',tt::i""N
l ncob15ohn , Volf Clejau, Alter Bra unste in, Avram Griinberg, M. Brnuu,
]tifanase Ba.ller, S. Adelst ein, A . D. Birnberg, Nautn Silberste in. .
Li sta D-lu i Is ac B irn berg st udent : 1. 13irnberg, A. Balt er,
JN~l7":i1"T ro~,1,,
ii.,:,N., ., .,,, o,i'"',::21!):roi:,:
Herm. Griinberg, Mo:;r.s Lupescu, Meyer Griinberg, M. Ordnung, I. • ,~.,.,:ic,11::l"N
,:icîl.'~j,',',.i,rot::::2
fN~1'::lNJE)"1N ,,,.,
Itzi csohn, F. Klein, H. Iona Hosenberg, Iosef Herschcovici, Ia cob R.o-
senzveig, H. Z. Brucker,· Isac Goldstein, Isa c Cohen. toil,'~"Ti,PE)~,i:il,'".,l,':l
jl.'to!)~Ni~..,,.,PTil.')""N.,,,~
N"EAM:TI
Li$ta D-lu i F. Om·ţmcom: Dr. L. B. Stein, A. I<'ereBter, M. Rap- •i""T
"X
paport , Av. Crncoanu, D. Griinberg, Ig. Mossinn an11, faidor Feres-
ter, Dr. Marcovici, Is. EnBilberg, II . Bolocan, B. Gri.i- nwald, 1. An- -\ ·------ --- ·-- --------
ş l a g, Michel Iuster, Ş mil Iancu, Ş ul e m Schwu z, Iacob Gr«nberg ,
VoJ.f Leister, B. Bercovit.z, Carl lu ster, I. Sigler, :Meyer Scharff, M.
Sperling, I. Cohen farmacist. . .ro,',,aitiT'K iPto~PiK:,i:
PLOESTI .rotvviNpi: î"N roroaoc~:)
cvttfro,,.,-;tv,,"
ov:)'',toJV:)v,, tN
Li sta D-lor 1. Victor !i I. Ba rath : l. Barnth. A vra111H e rş ,
Haim Goldenberg, Sa,muel St.reit, Pascal Itzi c, Victor Diesrnann, R. ..v,.,~,,N
,, v.ivo,toT'Mto.i''Jv.:i.::iec ev, ,v, ,,v„v,
rec.i,NtrJr
G. Ve'iger, Avr. B. Emanu el (C{Lmpina), Sal. Selelev (id.), Victor
Reiner, Dav. Isac, Elias Israel , Ian cu Victo1'; Franţ Dorfrnann, Cu-
j"N =îV'Jvc,, ,,E> t''i!)·CtoVJCVJJN:lN.pr,'JJN:lN totoNS.::icvr
du Ficma·nn, Av. ln.cobsohn, Sig Kernbilch, Dl.LV . Fiam, Simi. fan cu, · tJM.1 :.,JN',o,,N;'!) .pJN1!) 4 J'iiiV'l~Nii ,pJM1!l 8 iiiK,
Nachman Rosenherg, A. Mena:.e, Gavriel Breuer, Av. I. Feirnini. ,1 too.i,',',vev.i ,,, .pJNi! 6 J'1iiV'.:l"Nii ,pJN1!) 12 J'iiiV'
FOOSAN'I
Lis.ta D-lui M. Goldenbcrg : D. Ariton, Bog. Ro111 aşca u. L. Stefan, :fM':tN1toC'J'O!M M'., fM fV,JVii
V. M. Grigoriu, Manug Gaena, H. S. Stefanovici, L Ovnneti, M. îM,, ,co M,Nitoo 'fJMOiV,.mm & .'11V.:lJV!)ElM V'!lM1JM&'to
G. LRiarovitz, O. S. Prnu cu, V. PrunC'11 , M-lle Surica Griu.
.to~Mpl~ f'M 49 ,icJ
, JY.1:0IN'ESTI
,r.
Li$ tu. D- lui lvleye,· Ja kerkani,er : Ja k erk an ne r 2 e.c., Ru-
bin 8d 1os, Sol. Sc.: ho . Elii1s Katlllt:'r .
 A.N""l:TN""Oitr:RI_
LI BRARIA L. STEINBERG
Strada Carol I. No. 40
Se retonnmdă cu taticolc de sp~icialitntea sa; cii.rţi fnrncese romfm(:>
şi germane; Diferite Mrtie şi requisite de scris.
Cărţi f.rnnccsc -"'Î gernrnuc w in1prun11
;tan'. (Leihhibliothcl ).
' Tipografiea la Minute.

.ANlTAR PENTRU ISRAELIŢI

an I 'V<' 5638 (1877-1 878); al II pe 563!:I (H,78-1879); al III pe
5640 ( t 879-1880) c11priuz~ull pe Ht11gi\o parte Calendaristicii şi o
bogatii materie litcrn.rit; st udii asup1:a istorici ~i litPmt.urri israclitP,
asuvra. stiirei şi <lirecţl('i pl'ogresctl11inostru, nuvele, poesii etc. cum
şi o parte Va.ria cupt·in7.e1Hl 11otiţ.e import,tnte; se g:isesc, la librăria
L. Stcinbcrg Bucure~i, ficcar<' aparte cn .1 :SOb. c:x :p.; a1111lI ~i al
II cu 2 50 b.; tnstrei ani in1preunit ~11 ;3 fr. 5!) h.

Lumin'Î şi adeverul
preservHt.ivul contra hoalclor veneriene in compnrntic cu vaccina pre-
servativul contra v.iriolei '
de d. ~- -VV-ERTJ:-3::EI~ER
Dr. in Mc(l. 1i ch irurgi e, fost pt·ot'oRor de materie me1lie:ili1 ş i J)ara!Jolonologie ;
(oRt vice-preş. 1n cons, de liig-ien!i. Autor a mai niultor scrieri ruedicale ~i a Al-
bumnlui internaţional. OUţcJ r al onliunlui Imperia l Otoman „Mr•c1jitlie."

'
I
I Preţ.ni 1 frc. -
Bururc~ti tipgr. Haeoctz.
Profitul J>('utru hinrfa ere.
~ -··- - ----- --- -~

I '
şcoaJef or israelite
Chestia şi a progresului
lsr.
de E_ S(chwar7.fcld)
(tipărit cu spe7.elc socictăţei Sina1,1
----- ~reţnl f I. n. - Depozitul la libriirfa L. St.einbel'f

LuptaEvreilor
pentruEma
·ncipare
de d. Dr. C_ t.....lIPPE
Preţul .50 b. ex:p. faşi tipogr. Wi.rgşal · & Leinwanu.

~FRA
-~fERNIT
iar. hebdo1~1ed_flr.Abooamentl~l pe un. :w in 6 lei, p~ 6 Juni) /,
AT -EA -
qapit.al_ă
1.

lei. In Districte un an 7 lei 50 bani, 6 l mu 4 Im. fu St r(t1niî.tate

u an 10 }P,i, 6 luni 5 lei. _
. , li
-··----==-.--.,....,.:;.._._::._..;;.
__ _:.;,,~·- .·--==-
--·-:.:;-:;..,.·.l:....:;.::=.-·
·-~·-::-.~ -.~.r.,.....~. • ~-=--~~~--~:.d