TH

REVrsrA or
$R
cLrLTLrnA sl sptRtrLtALITATs nonrArurnscA

!<:i+in:.:.:
,..iiisJs:;ir$

r- J.;r.'..r' ..
i*'
,W...
fi,,
,
Tradilie qi Actualitate in Biserica Ortodox[ RomAn[

Auut-XIII, NR.5
Mru 2Ol9
 Revisti lunarl de culturi si spiritualirate romAneasci

ediati de Mitropolia Clujului' Maramure;ului ;i Sllajului

COLEGIUL DIRICTOR:
Florea; fvasile somesanul' f Tintotei sirn'tdteanul
f Andrei Andreicug; tlustin Hodea; fPetroniu

Fondator: t BARTO LOMEUANANIA

Direcror: Pr. C,4TALDI PALIMARU

Redactor-;ef: Pr. FIORIN- CATALIN G HIT

Consultant: Pr. $TEFAN ILOAIE

COLEGIULDEREDACTIE(alfabetic):sinionAgtilean;TitusBeu;
Vasi]e Cristea;
Paul Brusanowski; Pr loan Chiri]i; Dan Ciachir;
Pette Guran; Pr' loan l' Icd sr; Arhid' Ioan
l' Icd jr;
Doina Curticipeanu;
AdrianLerneni;AndreiMarga;MitceaMurhu;BasarabI'Jicolescu;
Paleologu; Pr. loan Pintea; Mircea Plarcn;
Liviu Pop; It[ircea Popa;
Ieront. Rafael-fJojca; Toader
rban Tanasoca; B o gdan T iraru- Cazab an ;

Episcop lgnatie Tri{; Pr Patticiu Vlaicu

COLEGIUL$TIINTIFIC:IoanaBoth;$erbanTurcu;;GrigoreDinuMo;;AdrianPodaru;
Mcolae Tutcan

REDACTIA$IADMINISTRAfIA:PiagaAvramlancunr'18'400117Cluj-Napoca
com;adresa site: http: //www' tabor-reuista'
ro/
Tel/fax: 0264'599649; E-mail: nbor-revista@yahoo'
TEHNO REDACTO R : Pr' Euge n Mer a ;
GRAFICIAN : M arius Ghen escu ;

TRADUCEzu REZUMATE " Mo nica F elecan

DIFUZARE: Pr, Nicolae Kerekes

ISSN 1843 -0287

Preq: l0 lei

Abonament anuai: 120 lei

Cod IBAN: RO84 BTRL 0130 1205 Pl29

1800
 rd
.9
o)
o
o
(u
e
F
SritnrNeRur MoNeger SupERroR
DE tA MANASTIREA NEAI/tr
('1949-79s2),

Iourry-Cor,rsten'rnr PBrcu

Qeminarul Monahal Superior de la Mlnistirea Neam! a reprezentat un proiect pe termen

t)lung al patriarhului Justinian Marina. in acest proiect patriarhul a sintetizat toate direc-
triile de dezvoltare qi reformare a monahismului necesare la mijlocul secolului trecut. Crearea
acestei institulii a reprezentat un proiect pilot, care printr-o eventuall perenizare ar fi stimu-
lat aparitia unor alte institulii similare, ce ar fi permis inserarea monahismului ca o compo-
nent[ normal[ a societfl1ii. Aceast[ institulie de inv[1[mAnt, atAt cAt a funclionat (februarie
r949-septembrie'r952), a fost mediul propice pentru afirmarea unor oameni capabili si dea
la momentul oportun un suflu nou Bisericii. Studiul de fa![ prezint[, pe baza documentelor
de arhiv[, organizarea qi funclionarea acestei qcoli monahale, intr-un cadrul legislativ al re-
gimului comunist nefavorabil invd[dmAntului teologic.

C ON S ID ,, I
ERAII P RryIN D i NVXTATT,TANTUL TE OtO G TC ORTODOX,DUPA
AUGUST L948

Anul 1948 a fost unul de rflscruce in viata romAnilor qi a Bisericii Ortodoxe Romdne
dupfl sAngerosul rlzboi mondial terminat prin schimbarea fundamental[ a he4ii geopolitice
a lumii qi cdderea estului Europei sub stlpAnirea regimului comunist ateu. in acest context
interna[ional, s-a institulionalizat noua formi de stat qi noul regim politic prin proclamarea
Republicii Populare RomAne la 3o decembierg4T.ln pastorala publicati cu acest prilej Ia B
O)
ianuarie 1948, in numele Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Romffne, se afirma:
a
c\
,,Biserica, nefiind fdcutl s[ porunceascd Statului ce formi sd-gi dea, ci fiind trimis[ intre popoare (!
gi inlluntrul statelor si propoviduiascl Evanghelia mAntuirii sufletelor, igi va continua luoarea ei E
rci
in aceastl noui formd pe care qi-a dat-o Statul nostru, socotind, dup[ cuvAntul SfAntului Apostol {c
\'o
'Studiul de fatl reprezintd traducerea studiului ,,Le s6minaire du Monastdre de Neam!" publicat in revista Ishhc, a
annl IXIII (zor8), nr. t, jan.-mars,pp.47-7o,la care au fost adlugate qase anexe inedite. e

37
 IoNUT-CON STANTTN PETCU

rd Pavel, cI orice formi de stdpAnire e llsat5 de Dumnezeu drept cadru in care s[-qi desfiqoare misi-
unea ei. [...] Fiecare credincios al Bisericii va privi in acest inleles noua noastrl formd de Stat, se va
.9 supune autoritllilor care o reprezinti, dAndu-Ie toatl ascultarea qi cinstea, ca unora ce sunt lSsate
(r)
o de Dumnezeu, implinindu-qi datoriile ce le are fa[5 de ele, dar, in acelaqi timp, urmdrindu-qi cu
rAvni sfAnt5, sub obl[duirea ce ne-o arat5, mAntuirea sufleteasc["=.
o
(u La mai pulin de trei sdptlmAni dup[ aceast[ pastoral[, patriarhul Nicodim Munteanu
se muta la cele veqnice, fiind inmormintat in Catedrala Patriarhal[ din Bucureqti, l[sAnd
F Biserica Ortodox[ RomAn[ intr-o situalie extrem de frlmAntatd.
Noul patriarh a fost ales la z4 mai 1948 prin votul Marelui Colegiu Electoral, care a
decis ca mitropolitul Moldovei, Justinian Marina, s[-qi asume aceast[ responsabilitates. Cu
experienla Bisericii Ruse in fa![, noul patriarh s-a pronunlat pentru o adaptare a Bisericii
Ortodoxe Romine la lumea nottda, prin gdsirea unui modu s uiuendi, a unui echilibru intre
compromisul de suprafall qi asigurarea continuit[1ii vietii bisericeqti. Pentru crearea qi
consolidarea acestui echilibru, Biserica Ortodox[ RomAni avea nevoie, pe de o parte, de
ierarhi abili qi diploma[i in relalia cu regimul comunist ateu, iar pe de alt[ parte, de propriile
instrumente de supravie[uires. ln aproape treizeci de ani de arhiplstorire, patriarhu] Justinian
Marina a reuqit sX menlin[ echilibrul propus, insfl s-a confruntat cu un mare numdr de
probleme in relalia real[ Biseric[-Stat, in cadrul c[reia adev[rata simfonie bbantind na a
funclionat. Cavalcada evenimentelor a fost, cel pulin in primul deceniu de arhip[storire, de-a
dreptul nlucitoare, amestecul politicului in viala Bisericii fiind de multe ori fh1iqd, direct[ qi
brutalX.
Acapararea totald a puterii politice de cltre minoritatea comunist[ s-a institulionalizat
prin adoptarea Constituliei Republicii Populare Romine cu unanimitatea celor 4or voturi
ale Marii Adun[ri Nalionale. Evenimentul s-a consumat la r3 aprilie r94B prin legiferarea
a ro5 articole, grupate in ro titluri. Articolul z7 prevedea ,,libertatea conqtiin{ei qi libertatea
religioas[", libera organizare qi func]ionare a cultelor, dacl ,,ritualul qi practica lor nu sunt
contrarii Constituliei, securit[1ii publice sau bunelor moral,uri". in acelaqi articol, la alineatul
3 se interzicea ca weo confesiune, congregalie sau comunitate religioas[ s[ deschid[ sau
s[ intrelin[ institulii de inv[1[mint general, ci ,,numai qcoli speciale pentru preg[tirea
personalului cultului sub controlul Statului". De asemenea, se prevedea ca modul de
organizare qi func{ionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege6. Aceste reglement[ri
constitulionale se vor concretiza prin cele trei decrete succesive din august 1948, publicate
in Monitorul Oficial: Decretul r75 (Legea inv[[[mAntului), Decretul 176 (na[ionalizarea
bunurilor inv[1[mintului) qi Decretul t77 (Legea cultelor).
DecretulrT5privindreformainv[[ImAntuluiavealatemeliecinciprincipii:,invdf[mintul
public romAnesc este aqezat pe baze democratice qi populare, este un inv5ldmAnt realist qi
qtiinlific, este un invIl[mint laic, este un invltlmAnt de stat qi este unitar". Scopul noii
organizlri a invd![mAntului era ,,educarea tineretului in spiritul democraliei populare qi
pregdtirea cadrelor medii qi superioare de specialitate pe baze qtiinlifice, care s[ corespundfl

"BOR, anul LXVI (1948), nr. 1-2, ian.-febr., pp.97-98.

O) e Privitor la ascensiunea preotului Ioan Marina a se vedea: AonraN Gason, Aonrex Nrcoten Porcu, ,,Biserica Ortodox[
a RominI qi puterea comunist[ in timpul Patriarhu]ui Justinian", in, nuarulFscultdsii deTeologie Ortodoxd Jus-
N
tinian Patriarhul, Editura Universit[1ii din Bucureqti, 2oo2, pp. 98-97; AonraN Ntcoua Pnrcu, ,,Episcopul Emilian
$
E Antal in documentele SecuritX{ii", ir.Sangidaua, vol. 1, an 2oo7, pp. 305-321.
Lci c GuoncB ENecuo, Ortodoie
Ei putere politicd in Romflnia contemporand, Bucureqti, Editura Nemira, 2oo5, p.
,.)
sReou Prnoa, B iseica in Stat - o inuitasie la dezbatere , Bucureqti, Editura Scripta, lggg , pp . 21-22.
ao 6IoeN Muxenu, MoNa-Lrse Pucurallu, Guroncne leucu, Com-relru-Lrwu Porrscu, CottstituSiile Romdne, Bucureqti,
s Regia Autonoml,,Monitoru] Ofi cial", 1993, p. 1 25.

38
 SEMTNARUT MONAITAL SUPERIOR DE LA MANASTTREA NEAMT 0949-19s2)

nevoilor consolid[rii democraliei populare qi constituirii societ5lii socialiste"z. Pentru Biserica rd

Ortodox[ RomAni prima consecin{l a aplicdrii acestui decret a fost incetarea educa[iei .9
religioase in noul an qcolar tg49-tg4g qi scoaterea oriclrui obiect religios din fiecare qcoal58.
O)
Biserica a rlspuns la aceste misuri ale regimului ateu prin organizarea orelor de religie
in fiecare parohie din [ar[, fapt ce era atent monitorizat de cltre organele de Securitate la
o
ordinul Partiduluis. o
(u
Completarea legii pentru reforma inv5![mAntului s-a frcut prin Decretul 176 pentru (-
trecerea in proprietatea Statului a bunurilor bisericilor, congregatiilor, comunit5lilor sau
particularilor ce au servit pentru funclionarea qi intrelinerea institu{iilor de inv[[5mint F
general. Pe aceastd baz[ juridicd au fost desfiin[ate un numflr de 15Bz institulii particulare de
inv[[[mint, dintre care 52o intre[inute de Biserica reformat5, rzo ale comunit5lilor evreieqti,
4o ale asocialiilor ortodoxe qi 3o ale Bisericii greco-catolice'o.
A urmat adoptarea Decretului r77 pentru regimul general al cultelor religioase, act
normativ prin care se renun{a de la inceput la expresia juridici fundamentald a legii cultelor
din r9z8, anume c5 ,,intrucAt exerciliul lor nu atinge ordinea publicd, bunele morar.'uri" (art.
r). Prin articolul 6, noul legiuitor pleca de la prezum[ia de vinov[lie a tuturor cultelor de pe
teritoriul Republicii Populare RomAne, fiind libere doar ,,daci practicele qi ritualul lor nu
sunt contrare Constituliei, securitilii sau ordinei publice qi bunelor moravuri"".
Prin articolul 53 din capitolul ,,Dispoziliuni finale qi transitorii" a1e legii se desfiinlau
toate seminariile teologice care func{ionau, iar corpul didactic de specialitdli laice urma sh fie
incadrat, dupi posibilit5ti, la catedre de aceeagi specialitate sau specialit[li inrudite in cadrul
inv[[[mAntului de stat".
Vechiul sistem de invdllmAnt seminarial nu fusese desfiinlat prin legea invS![mAntului,
ci prin Legea cultelor din 4 august 1948. Acest inv[!5mAnt func[iona din perioada ulterioar[
unirii din 1859, cAnd s-au fEcut demersurile necesare pentru unificarea gi reorganizarea
inv5{dmAntului teologic din cele dou[ Principate RomAneqti. La 5 decembrie 1864 era
promulgatl ,,Legea asupra Instruc{iunii", care prin articol ele zzg-247, prevedea organizarea,
administrarea qi intre[inerea, disciplina qi examinarea in seminariile teologice. Astfel,
seminariile urmau s[ fie ,,fondate qi intre[inute cu che]tuiala Statului", sub controlul
Ministerului Cultelor qi Instrucliunii Publice, chiriarhii putAnd exercita un control doar prin
,,inspecliuni speciale sub autoritatea Ministerului". in 1945, seminariile teologice, au fost
trecute din administrarea Ministerului Instruc[iunilor Publice in cea a Ministerului Cultelor,
ulterior Departamentul Cultelor, care va coordona func{ionarea acestora'3.

z M.cRre SowgeN, Uniuersitate gi politicd. in deceniile 4-6 ale secolului XX. Episoade Si Docwnente, Bucureqti,
Editura Universit5lii din Bucureqti, p. 267.
sGnoncr Enecur, Ortodoxie..., p. ro7. La nivelul popula[iei scoaterea icoanelor din institutiile de inv5limAnt a
reprezentat o ac{iune greu de indeplinit de citre organele represive ale regimului comunist. Pentru detalii a se
vedea: Aonrerq Nrcor-tl Prrcu, ,*Anul 1948: catehizarea qi Biserica Ortodoxl RomAn[", in r,'ol. Omogiu istoricului
Constantin Buge, Focqani, Editura Pallas, zoo4, p. 7or.
o lbidetn, p.
7oz.
'oMeRh Soungerv, op. cit.,p.267.
" CrRr,rEN Cnnu-Dr,1A, Cultele din Romdnia intre prigonire Ei colaborare,Iaqi, Editura Polirom, 2oo7, p. 13.
'" Pentru deservirea Bisericii Ortodoxe RomAne, inainte de adoptarea legii nr. t77, existau urm[toarele unitl1i
de inv6l5mAnt: facult[ti de teologie Ia Bucureqti gi Suceava (fostl la Cern6uli); academii teologice la Sibiu, Arad, o
N
Caransebeq, Cluj-Napoca qi Oradea; seminarii teologice la Bucureqti, Galafi, Iaqi, Buzdu, RAmnicu VAlcea, Roman,
(B
Curtea de Argeq qi Nifon Mitropolitul in Bucuregti, intretinut de o eforie special[; scoli de cAntlre]i la Iaqi, Sibiu,
RAmnicu VAlcea, Cluj-Napoca, Timigoara, BuzXu, Roman, Cernavod[, Turnu Mdgurele qi minlstirea C6ld[ruqani Lcj
(Arhivele Nalionale Istorice Centrale (=ANIC), fond Ministerul Cultelor-Direclia Studii, dosar t5lt96z,f.7g). \
'aANIC, fond Ministerul Cultelor-Directia Studii, dosar nr.5ltg5o,f . r; IoeN Gu. SelrN, Brserico Romdnd gi noua ei
organizare, Bucureqti, Imprimeria Fundaliei Culturale ,,Principele Carol", r925, pp. 4o-6o; Pew BnusaNovsxr, Stof a
.(o
gi BisericdinVechea Romdnieintre tSzt-tg25, CIuj-Napoca, Presa universitarl clujeanl, zoro, pp. 84-85. F.-

39
 IONUT-CONSTANTIN PETCU

rd Reorganizarea inv5ldmAntului teologic ortodox romAnesc, in cadrul noului regim

.9 politic, a intrat sub incidenta Decretuht t7T, fapt reglementat prin articolele 44-Sz.Cultele
CI) erau libere a-qi organiza invfl1[mAntul pentru preg[tirea personalului sub controlul statu]ui.
o prin Ministerul Cultelor (art. 44), iar diplomele qi certificatele eliberate de c[tre qcolile de
inv[{lmAnt teologic aveau valabilitate numai in cuprinsul cultului respectiv (art. 46), tot:
o
(u absolvenlii fiind obliga{i s[ activeze in cadrul cultului in limita locurilor disponibile. Biserica
(- Ortodox[ Romdn[ putea reorganiza seminarii teologice pentru pregltirea clerului mirean qi
F monahal, avAnd labazd.gimnaziul unic sau qapte clase atrsolvite sub directa supraveghere a sa
(art. +B). De asemenea, cultul ortodox putea avea, pentru pregltirea clerului, dou[ institute
teologice de grad universitar (art. +g).
Ideea trecerii inv61[mAntului teologic in subordinea directl a Bisericii circula incl din
perioada interbelicd. in anul Lg27 s-aformat o comisie la nivelul SfAntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe RomAne, condus5 de mitropolitul Ardealului, Nicolae Bilan, care avea s[ propun[
un proiect de lege pentru trecerea tuturor institutiilor de inv6![mAnt teologic sub conducerea
Bisericii. Aprobarea a fost amdnat[ pAn[ la intoarcerea patriarhului Miron Cristea din Jara
SfAnt[, amAnare ce s-a perpetuat sine die'c.
Aceastd schimbare era cerutS de c[tre ierarhii Bisericii Ortodoxe Romine, deoarece se
obserwa cum inv[{dmAntul teologic inregistreaz5 o indep[rtare de la necesitatea pentru care
fusese organizat, anume: ,,crearea persoanelor juste pentru activitatea pastoral-misionar[ a
ortodoxiei romAneqti". ln acest sens, intr-o conferin[l din anul 1936, mitropolitul Visarion
Puiu al Bucovinei prezenta mai multe critici la adresa qcolilor teologice din acea perioad[,
prezentAndu-le ca ,,anchilozate, neputAnd produce elemente vii qi de ac[iune. Aceste qcoli,
spuneainaltul ierarh, in loc sll[rgeasc[viziunea absolventilor, ingustau orizonturile sufleteqti
qi ingr[deau in spaliu restrAns qi pdmAntesc orice acliune evanghelicl". Mitropolitul punea
,,starea neproductivi a qcolilor teologice in primul rAnd pe nedepiina credin{[ in Hristos a
profesorilor qi a nein{elegerii depline a misiunii creqtinismului"'s.
Un alt proiect de reformare a inv[limintului teologic a fost evidenliat in broqura unor
tineri teologici, cu studii in str[initate, anume Ioil Babaca, Nicodim Ionil[, Benedict Ghiug
qi Antim Nica. insd, pentru c[ proiectul lor fusese publicat in contextul prezenlei legionarilor
la putere, atunci a fost considerat de nuan[l legionar[ qi respins, apoi, in perioada comunistl
etichetat in mod abuziv'6.
Aceast[ dolean{5 a Bisericii avea s[ fie satisflcut[ de puterea politici in vremea regimului
comunist, in primii doi ani ai regimului de ,,democra[ie-popular[". Dar aceast[ satisfaclie,
dup[ cum vom vedea, a presupus un cost enorm pentru conducerea Bisericii, c[reia educalia
religioas[ ii fusese scoas[ din qcolile de stat qi chiar catehizarea in ldcagurile de cult interzis[
la cererea partidului unic. Iar compromisul impus de regim a mers mai departe atunci cAnd
s-a discutat redactarea statutului de organizare qi func[ionare sau alegerea unor eparhio[i in
scaunele episcopale vacante de la mijlocul anului 1949.
RegulamenteleqcolilordeinvX![mAntteologic,potrivitclrorasevaorganizainvfl1[mAntul
de specialitate dupd noile prevederi ale legilor intrate in vigoare in august 1948, trebuiau

'+Proiectul prevedea trei tipuri de qcoli: facultl1i de teologie (4 ani de studiu), academii teo]ogice sau de voca]ie (4
O) ani de studiu) qi seminarii de vocalie (6 ani de studiu). in cadrul qedinlei SfAntului Sinod din t4 mai tgzT au luat
o
N
cuvAntul patriarhul Miron Cristea, mitropolitul Nicolae Bilan, mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, episcopul Grigore
al Aradului qi arhiereul Tit Simedrea. Proiectul prezentat de comisie fiind prea mare s-a redus la 3o de articole,
$
E hotlrAndu-se ca fiecare episcop si aibl sub c6rmuirea sa gcolile teologice din eparhia respectivl qi renunlAndu-se
Lct la directoratul general al seminariilor aqa cum prevedea proiectul BOR, anul 45, nr. 7 (556), iulie, 1927, p. 425.)
i 'sVrsenroN Puru, Monahismul ortodox din Romdnia de astdzi, Chiqinlu, Tipografla Uniunii clericilor ortodocqi din
\'o Basarabia, 1936, p. 6.
-a '6A se vedea BrNnorm Gruuq, ANrru Nrce, Iorr, Baleca, Nrconnl"r Ioltle, itnoegfe-te noule lerusalime, Bucureqti, Ti-
s pografia Carpali, r94o.

40
 SEMTNARUL MONAHAL SupERroR DE LA MANASTIREA NEAMT ,1.949-t9sz)

elaborate in functie de un nou statut de organizare ce urma a fi depus la Ministerul Cultelor rd

in termen de trei luni de la publicarea legii cultelor religioase (art. S6). Astfel, noul an de .9
inv[1[mAnt tg49-rg4g, atAt pentru seminariile teologice, cit qi pentru institutele teologice, Ol
incepea cu intArziere de cAteva luni pAn[ la solulionarea problemei, de comun acord intre
Biserica Ortodoxd RomAn[ qi Ministerul Cultelor. Altfel spus, noul an qcolar/universitar avea
o
s[ inceap[ abia dupfl ce se ajunsese la un compromis intre Bisericl qi puterea politic[. o
(u
(-
imvAr-a,uANTUL TEoLoGrc iN Nour SrArur F
AL BTSEzuCII ORTODOXE ROTT^ANE

in dimineala zilei de rB octombrie r94B incepea sesiunea ordinard din anul r94B a
SfAntului Sinod al Bisericii Ortodoxe RomAne. Timp de trei zile membrii sinodali au trebuit
s[ rezolve problemele ap[rute prin adoptarea noii legi a cultelor. Principala problem[ era
reprezentat[ de alc[tuirea noului statut de organizare qi func[ionare al Bisericii Ortodoxe
RomAne ce trebuia depus in forml de proiect la Ministerul Cultelor pdnila data de 4 noiembrie
rg49'7. in cuvAntarea sa, la deschiderea qedin{ei, patriarhul Justinian, dup[ enumerarea
problemelor de pe ordinea de zi, afirma: ,,Iatd cum de data aceasta Sfintul Sinod are de
rezolvat atAtea probleme pentru Bisericd. De aceea, pe drept cuvAnt, putem s[ socotim aceste
qedinte ale noastre, qedinle istorice, fiind vorba de o noud aqezare, care se dd Bisericii noastre
prin noile legi, cdutAnd qi noi s[ punem de acord legile noastre bisericeqti cu Constitulia
Republicii Populare RomAne qi cu Legea Regimului general al Cultelor"'8.
Statutul pentru organizarea qi func{ionarea Bisericii Ortodoxe Romdne aprobat qi
votat in unanimitate de SfAntul Sinod, in qedintele din r9-zo octombrie t948, a fost depus
la Ministerul Cultelor in timp util: prima variantd la z7 octombrie 1948, apoi varianta
modificatl la 14 februarie rg4g. A fost aprobat de Prezidiu] Marii Adun[ri Nalionale al
Republicii Populare RomAne la z3 februarie t949, prin Decretul nr. 233'e. Noul statut preciza
cu privire la invd![mAntul teologic: ,,Pregdtirea clerului bisericesc se face in qcoli de cAntlreli,
seminarii monahale qi institute teologice de grad universitar" (art. rr5); ,,organizarea, modul
de func[ionare, recrutarea personalului didactic, condiliile de admitere qi programele de
invdtdmint se vor determina printr-un regulament special, intocmit de SfAntul Sinod" (art.
t16); ,,organizarea inv[1[mintului pentru pregitirea personalului bisericesc qi recrutarea
corpului didactic, se va face dup[ criterii asemfln[toare cu cele privitoare la inv[![mAntul
pubiic pentru qcolile de grad corespunz[tor" (art. rr7); ,jurisdictia canonic[ qi inv[ldtura
dogmatic5, precum qi indrumarea qi controlul inv[t[mAntului qi al gestiunii in qcoli aparfin
organelor Bisericii Ortodoxe RomAne qi sunt stabilite in Statut qi prin regulament" (art. rr8).
Pentru punerea in aplicare a articolului rr8, statutul prevedea: un consilier administrativ din
cadrul Consiliului National Bisericesc, care avea in sfera de activitate invl[lmAntul teologic
(art. 34, alin. z, lit. c), Serviciul inv[![mAntul pentru pregltirea personalului bisericesc din
cadrul Cancelariei patriarhale (art. 36, lit. c), in cadrul c[ruia, corpul de inspeclie qi control
(art. 36, lit. i) avea incadrat un inspector pentru qcolile de cAnt[reti qi seminariile monahale
(art.g7,lit. b)'o.
O)
Regulamentul de organizare qi functionare ainstituliilordeinv[t[mAntpentru preg[tirea o
c\
personalului bisericesc qi recrutarea corpului didactic din Patriarhia Rominl a fost adoptat
(E

'z BOR, anul LXVI (rg+8), nr. 11-12, nov.-dec., p. 638. t<)

'8lbidem. i
,s
Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romdne sub inalt Prea Sfinlitul Patriarh Justinian, tg48-t95g, Bucuregti, EIBM- \-
BOR, 1953, pp.S-5o. .a
,(E
"" Ibidem.

41
 IONUT-CON STANTIN P ETCU

(U de SfAntul Sinod abia in qedin[a din 14 iunie r95z qi aprobat de Ministerul Cultelor la 3o iulie
.9 r95z prin Decizia to.gZZ I rgSz"'. Pin5. la aceastl datl inv[![mAntul a fost organizat dup[ un
O) regulament cu caracter provizoriu, care urma s[ fie aprobat de c[tre autorit5lile statului. Tot
o in-epopeea disculiilor prr.tut" intr" conducerea Bisericii qi reprezentanlii autorit[lilor statului
se inscrie incercarea profesorilor de Ia Institutul teologic de grad universitar din Bucureqti
o
(u pentru statuarea inv[1[mantului teologic de toate gradele prin intervenliile inaintate in
sesiunea ordinar[ a Sfintului Sinod din februarie r95o".
.C
F
ORGAN IZAREA ; t FUNCTIONAREA
SEMINARULUI MONAHAL SUPEzuOR NEAMT

Chiar qi in stadiul de provizorat, demersul patriarhului Justinian Marina de a infiinta

Seminarul Monahal Superior in cadrul M[n[stirii Neami a primit aprobarea guvernului Petru
Groza,iar profesorii initituliei de inv[1flmAnt au fost inscriqi in bugetul Ministerului Cultelor
prin Decizia nr. 148 din 19 ianuarie 1949. Patriarhul a numit ca director al seminarului pe
iostul episcop aI Armatei RomAne, Partenie Ciopron, iar aprobarea ministrului de resort s-a
fhcut prin pecizia nr. Bo47 din 3 februa rie t949'3.Numirea a fost de scurti durat[, deoarece la
qi
r apriiie 1949 lui Ciopron i-a urmat arhiereul Emilian Antal, fost arhiereu-vicar la Bucureqti
loJotenent al Mitropoliei Bucovinei'a. Schimbarea era determinatd de chemarea lui Partenie
Ciopron la Bucureqti in postul de episcop vicar patriarhal'
Totodat[, noua inititulie de inv[!6mAnt a intrat in vizorul organelor de represiune
comuniste, dup[ cum afl[m dintr-o adres[ din ro ianuarie rg4g a Direc{iei Generale a
Securit6lii Poporului cfltre Direc{ia regionalfl a Securit[1ii Iaqi, prin care se cerea: ,,Binevoiti a
raporta detalii cu privire la Seminarul de c[lughri de la MAn[stirea Neam!, ar[tAnd felul cum
esie organirat in mod [i]erarhic, activitatea politici a personalului ce-l incadreazX, inaintAnd
fiqele personale ale conduc[torilor Seminarului qi ale celorlalli funclionari a c[ror activitate
intereseaz[ Securitatea Poporului"'s.
Organizarea unui seminar monahal in cadrul M[nlstirii Neam{ nu a fost o decizie
surprinzltoare a patriarhului Justinian Marina. Aceast[ mlndstire era una dintre cele mai
1[rii, cu posibilit[ti materiale considerabile qi cu o tradi[ie veche. Decizia se explica
-rii uI"jurisdic[ia
qi prin direct6 pe care o exercita asupra M[n[stirii Neam!, pe care o declarase
stavropighie pairiarhal[, tot aqa cum aveau s[ devin[ mdn[stirile Agapia qi Hurezi, unde vor
funcfiona seminarii pentru monahii.
Formarea primelor clase s-a frcut prin chemarea la seminar a fralilor qi monahilor care
viefuiau in mln[stirile din cuprinsul Patriarhiei RomAne, absolvenli de qapte clase primare

"'Ibidem,pp.97-174.
,"Acestea vizau, ,,r. u ,. ..pura Regulamentul Institutelor teologice de Regulamentul celorlalte gcoli de invX{XmAnt
bisericesc; ,. u ," -odlfica art. z at Regulamentului intocmit de Sf. Sinod, in ce priveqte disciplina
dogmatic[,
modifica art. 12 alin. e din vechiul
indrumarea gi controlul inv5{[mAntului etc., ca aparqinAnd Bisericii; 3. a se
o) Regulament,'care prevede obiigalia pentru profesori de a se hirotoni in termen de un an de la numire; 4. de a se
- didactic ajutltor, sau cu personalul admi-
a
C\
coipleta consiliul profesoral --in cai de nevoie cu membrii corpului
nistiativ" (BOR, an LX\,'III (195o), nr. 3-6, mart.-iun., p.294.).
(o
"s,,Monitorul Oficial", anul CXVII, nr. 33, din 9 februarie t949,p.
rt48.
Lc)
,+Arhiva Seminarului Teologic Neamf 1=agag), dosar nr. 3/1948, f. zrr. intr-o notl informativ[ din ro martie
\ 1949, sursa ,jxgus" menlion"a venirea'episcopului Emilian Antal ca viitor ,,director al seminarului
monahal de la
mAn[stirea N.u-f' (aNIc, fond Direc]ia General[ a Poliliei, dosar 771t946, f. 8a).
\'
ao "s consiliuiui Nalional pentru 3trdi.r.u Arhivelor Securit5lii (=ACNSAS), fond Informativ, dosar 2252,
Arhiva
s vol. r, f. 436.
 SEMINARUL MONAHAL SUPERIOR DE LA MANASTIREA NEAMT O949-1952)

trei clase secundare de orice fel (gcoal[ de cAntflre{i, gimnaziu unic, seminar). in acest sens,
qi (U
Administra[ia Patriarhall a trimis stare[ilor un apel al SfAntu]ui Sinod: .9
,,Cum la 3o ianuarie a.c. se deschid cursurile la Seminarul Monahal de la MAndstirea Neam!, vI in- Crl
vitlm ca de urgen{[ s[ trimiteti la direc{ia acelui Seminar monahal tabloul fralilor qi monahilor din o
mAn[stirea P[rea] C[uviogiilor] Voastre [...] pentru ca P[rea] Sfflnlitul] Partenie Ciopron, directorul o
(u
Seminarului monahal de la m[nlstirea Neam{, s[ le poati face chemarea la cursuri, inainte de 3o
ianuarie a.c., cAnd trebuie sh fie de fatS toti elevii, la deschiderea oficial5 a seminarului monahal. O -
copie de pe acest tablou ne-o veti inainta qi nou5, deodatl cu expedierea lui la mdnSstirea Neamlu.
Ca stare{ al m[ndstirii, vI facem direct r5spunzltor de executarea urgenti a acestui ordin"'6.
F
Aceast[ directivd a fost retrimis[ m[nlstirilor inainte de fiecare admitere care s-a
organizat in cadrul seminarului in anii urmltori'7, de fiecare dat[ fiind aplicat personal de
c[tre inspectorul de invltlmAnt din Administratia Patriarhal[. Exemplul cel mai cunoscut
este cel al arhidiaconului Bartolomeu Anania, care mergea din m[ndstire in mln[stire pentru
a recruta acei frali qi cllugiri, ca posibili candidali pentru qcolarizarea de la Neam{'8.
l,a acest apel al Administra{iei Patriarhale au r[spuns toate m[ndstirile din {ar[. Spre
exemplu, Mlnflstirea Frlsinei a rdspuns directorului seminarului la z februarie 1949: ,,in
conformitate cu ultimul ordin al SflAntuluil Sinod, cu adAnc[ smerenie aduc ]a cunoqtin![
Preasfinliei Voastre c5. mlnistirea noastr[ doreqte s[ trimit[ pentru studii la Seminarul monahal
din Sflintal M[[n[stire] Neamfu, pe fratele Iulian Panta. Susnumitul frate are vArsta de zo ani qi
a terminat la Seminarul din Curtea de Argeq 5 clase de seminar, fiind clasat primui pe qcoal["'s.
lntAia rlspundere a directorului Partenie Ciopron a fost selectarea candida{ilor pentru
seminarul abia infiinlat. Pentru noul an qcolar Lg4B-tg4g au fost inscriqi un numlr de 44 elevi,
cei mai mul[ivieluitori din obqtea Neamtului, zr la num[reo, restul provenind din mdnlstirile
Bistrila (Neamt), Bogdana, Buluc, Secu, Horaila, Cet[luia, Ciolanu, Ghighiu, Cozia, Govora,
Frisinei qi Tismana3'. Imediat dupl inceperea anului qcolar, aceqti elevi au fost examina[i qi
imp[(i!i in func[ie de nivelul lor in doufl clase.
Deschiderea oficiall a Seminaruiui Monahal Superior a ar.,ut loc duminic[, 6 februarie
rg4g, Si nu la 3o ianuarie aSa cum s-a dorit inilial. Dimineala, dupl ce s-a sivArqit stAnta
liturghie in biserica mare a mdnlstirii de cltre episcopul Partenie Ciopron, inconjurat de
un sobor de preoli qi diaconi, in trapeza mare a m[n[stirii a ayut loc deschiderea cursurilor
seminarului monahal. Au participat patriarhul Justinian Marina, episcopii Partenie Ciopron,
Athanasie Dinc[ qi Pavel $erpe, arhimandrilii Melchisedec Dimitriu (stare!) qi Teoctist
Ar[paqu (vicar administrativ al Mitropoliei Moldovei), preotul consilier Gheorghe Paqoi qi
profesorul Iustin Moisescu, precum qi obqtea m[n[stirii3'.
Cu acest prilej, directorul seminarului, Partenie Ciopron, a precizat printre altele:

,,FericitI inspiralie a alut stdpAnirea noastr[ bisericeascd, atunci cAnd a ales ca loc al acestei qcoli,
mdnXstirea Neam{, cea mai veche m[n5stire, cu rol aqa de mare in trecutul Bisericii noastre qi care

'6ASTN, dosar 3/1948, f. r8o.

"z in timpul surghiunului pe care l-a petrecut ca staret la mInlstirea ,,Sf. Ioan ce] Nou" din Suceava, episcopul
Partenie Ciopron, fostul director al seminarului nemfean, rispundea, la rAndul lui, la un astfel de apel prin adresa
nr. zz din zz februarie r95r: ,,Dintre cllugXrii qi fra{ii vietuitori la mXnlstirea <Sf. Ioan cel Nou> din Suceava, nu O)
intrunegte nici unul condifiunile de studii qi vArsti pentru a fi trimis la seminar in toamna anului r95r" (Arhiva
N
Mitropoliei Moldovei qi Bucovinei (=AMMB), dosar 4r/r95r, f. 4r). (U
'8Ver-rnru ANeNw, Memorii,Iaqi, Editura Polirom, zoo8, p. r94. tr
"eASTN, dosar 3/1948, f. 32. Lri
t" Ibidem,f.6t. i
3'Ibidem,f.
p
Sg. {
GuponcuB Morsnscu, ,,Deschiderea cursurilor la seminariile monahale", in BOR, an LX\rII (tg+g), nr. 3-4,
I. a
mart.-april., pp. 40-41. s

43
 IONUT-CON STANTIN PETCU

rd clrturari de seam[. Vedem cI i s-a dat acestei qcoli o atenlie cu totul de-
a dat {5rii atAlia ierarhi qi
fIrI precedent, orAnduindu-i-se un intreg sobor de arhierei ca profesori,
.9 osebit[. Am putea spune,
care sd-i dea o garanlie c[ va fi o gcoal5 temeinic[. Noi, care avem cinstea de a fi profesori la aceastl
O)
o gcoal[, aducem aici experien{a noastrd din lard qi str[in[tate, experienta din diferite dregltorii.
Aducem rAwa de a lucra, ca sI putem produce cAt mai multe roade. De aceea rughm sd ni se dea tot
o
(u sprijinul, ca munca noastr5 sd nu fie in zadar"33.

- Discursul directorului a fost urmat[ de un scurt cuvAnt al fratelui Nicolae Vornicescu,

F iar festivitatea a fost incheiat[ prin cuvintul de inv5!5turl al patriarhului Justinian, care la
final a adresat urmdtoarele cuvinte:
,,Doresc tot succesul Prea Sfin{itului episcop director Partenie, profesorilor gi elevilor acestui semi-
nar qi le flgdduesc c[ nu-i voi uita in ruglciunile mele, cAnd voi cere de la Dumnezeu sX le ddruiasc[
spor la lucru gi puteri de a lumina monahismul nostru romAnesc. Din partea mea vd asigur de tot
sprijinul, incredinlat deplin c[ prin ceea ce am tXcut noi ast[zi, am dat un str[lucit far de lumin[
pentru monahism. Rog pe Dumnezeu s[ apere aceast[ qcoal[ de riutatea vicleauului, care incearcd
mai ales pe cdlug5li"a+.

Luni, 7 februarie, in prezen[a patriarhului Justinian, directorul seminarului a linut

o leclie de limba francez[, iar episcopul Athanasie Dincfl o leclie de muzicd bisericeasc[.
Cursurile au continuat in mod regulat, in stare de provizorat, in arhondaricul m[nlstirii.
Condiliile nu erau normale pentru funclionarea unei qcoli. in cl[direa vechiului seminar erau
{inuli sub pazd armatd de c[tre autoritetile statului preolii greco-catolici care refuzaser[ s[
revinfi la Ortodoxie in toamna anului 1948. Iar evacuarea cl[dirii era amAnatd, situalie care
l-a determinat pe directorul seminarului si inainteze doul memorii patriarhului Justinian
pentru rezolvarea situaliei:s. in ultimul memoriu, din 19 februarie 1949, directorul ar[ta
greutd{ile pe care le intAmpin[, mai ales atunci cind elevii sunt nevoili s[ doarm[ cAte doi
intr-un pat. in aceastl situa{ie, Patriarhul Justinian a interwenit, incAt intre z6-27 februarie
r,949 cl5direa a fost ob{inut[ de la ,,autoriteUle militare". Imediat s-au luat m[suri de cur[[enie
qi reparaliile strict necesare, pentru ca incepAnd cu z martie 1949 elevii s[ se stabileasc[ in
localul propriu, unde au inceput s[ se !in5 cursurild6.

LOCALUL SEMINARULUI

Localul destinat seminarului a fost construit intre anii 1938-1940 de Mdndstirea Neam[,
prin grija viitorului patriarh Nicodim Munteanu, pe locul corpului de cl[diri al vechii qcoli
monahale a m[n[stirii ce arsese in noaptea de r4-r5 octombrie 1938: ,,Pe vechile temelii
s-a ridicat o mare cl[dire cu dou[ etaje, pe trei laturi mari, cu largi cerdace in jur, iar la
mijloc cu paraclisul tot al Sfintului Pantelimon"3T. Acest local se compunea din dou[ corpuri.
Corpul mare era format din 4l inclperi: opt sili de clas5, cinci spa[ii pentru birouri, gase
dormitoare, 10 camere pentru personal, dou[ camere pentru garderob[, doul paraclise, o
sal[ de festivitdli, o bibliotec[, o sal[ pentru infirmerie, dou[ sp[lltoare, doul closete qi qapte
o) magazii la subsol. Corpul mic era format din 19 inclperi: o sufragerie, dou[ camere pentru
a
N
buc[t[rie, 11 dormitoare, doul camere pentru spilStorie qi trei camere pentru baie. Ambele
(E
ss lbidem, pp. 41-42.
rct t+ Ibidem, p. 49.
35ASTN, dosar 3/1948, f.6,tr. g6*2.
\' s6lbidem,f.46.
a 87 CoNSramN N. Toltrscu, Scurtd pouestire istoricd despre Sfinta Mdndstire Neamfu, Editura gi tiparul Sfintei
s Mdndstiri Neamlu, t942, p. 67.

44
 SEMINARUT MONAHAL SUPERTOR DE LA MANASTTREA NEAMT O949-19s2)

cl5diri au fost prevlzute cu instalalii de luminl electric[, iar pentru incdlzire existau sobe de rd
clrlmidd cu lemne de fod8. .9
tnprimii doi ani de funclionare a seminaruluisub conducerea episcopului EmilianAntal ol
diferitele lipsuri qi stric[ciuni ale localului nu au putut fi suficient completate sau reparate.
Aceste neajunsuri s-au rezolvat abia incepind cu vara anului r95o, prin demersurile noului
o
director, episcopul Pavel $erpe, qi prin sprijinul patriarhului Justinian Marina. o
(u
intr-un proces verbal.al inspectorului patriarhal Bartolomeu Anania, din 3r octombrie .C
tg4g,refefitor la situatia localului se arita:
F
,,[,ocalul este curat qi ingrijit, cu exceptia incdperilor neocupate. Sdlile de curs sunt luminate qi bine
incdlzite. Mobilierul din sdlile de curs, deqi vechi, e bine intretinut. S5lile sunt decorate cu tablo-
uri intuitive qi portrete oficiale; [...] dormitoarele elevilor sunt spafioase, luminoase, curate qi bine
incllzite. Elevii cilugXri au fost repartizati intr-un dormitor separat, mai mic. Spdl5torul este, de
asemenea, curat gi ingrijit. Acelagi lucru s-a constatat la sufragerie, bucitdrie gi cdmar5"ss.

TotinspectorulAnaniaarltacumacerutadministralieiseminaruluis[-qiimbun[tfl1easc[
func{ionarea prin urmdtoarele obiective:
,,r. curSlenia general[ a intregului local; z. tablele din sdlile de curs se cer revopsite, intrucAt creta
nu se mai imprim[ cu claritate; 3. sd se confectioneze cAte un coq pentru hArtii, in fiecare clasl; 4. in
misura posibilitltilor bineqti, e necesard procurarea de material didactic: hlrfi, tablouri, material
intuitiv; 5. in s6lile de curs sI fie agezate icoane de dimensiuni mai mari, aqa incAt sI domine intre-
gul aspect al clasei"ao.

La urmltoarea inspeclie, consemnati in procesul verbal din z9 martie r95o, acelaqi

inspector constata:
,,[...] situalia gospodlreasci este mult imbundtdlitd. CercetAnd internatul, Ei anume dormitoarele,
paraclisul, sufrageria, buc6t[ria, le-am glsit in stare perfectd, in ordine qi cur5]enie. Paturile au fost
revopsite qi imbrdcate cu lenjerie curat[. ln sufragerie, mesele au fost acoperite cu fele de pAnzd din
cea mai aleas[ calitate; au fost cumpdrate pahare gi clni pentru ap5; tacAmurile sunt linute in stare
de curllenie"+'.

incepAnd cu anul qcolar 1950-1951 seminarul a func[ionat cu toate cele patru clase,
adic[ rrr elevi, dupfl ce in anul precedent fuseseri inscriqi 47 elevi+', iar localul a trebuit s5. fie
pregltit la timp qi pus in stare de funcfiune in intregime, pentru ca intreaga viat[ qi activitate
a seminarului s[ se poatd desf;iqura in condilii optime. tn acest scop s-au executat repara[iile
qi completirile strict necesare la ziduri, tavane, uqi qi ferestre, s-au lucrat din nou 18 sobe
qi maqina de gltit cu plite speciale noi, s-au v[ruit toate interioarele utilizate, circa 5ooo
m.p. De asemenea, s-au ameiajat spaliile necesare celor gase ateliere pentru indeletniciri
practice, care odat[ cu anul qcolar 1950-1951 au inceput s[ funcfioneze chiar in cuprinsul
qcolii. in aceste spatii s-au construit cuptoarele pentru ceramicfl gi ollrie, s-au confeclionat
trei strunguri, dou[ prese qi dou[ rAqnitre pentru atelierul de ceramic[, precum qi cinci roli de
mAn[. in localul seminarului s-au amenajat magaziile pentru materiale gi alimente, precum
qi o usc[torie pentru fructe qi zarzavaturi. S-a instalat o uzin[ electric[ pentru asigurarea
curentului electric qi alimentarea motoarelor necesare la atelierele practice qi la instalatiile o)
sanitare+9.
a
c\
(E
38ASTN, dosar 3/1948, tr. r97-r98. s
se lbidem, dosar rr/t949, ff. gv-to. t{)'
t" Ibidem,f, to. {c
+'Ibidem,f, t6.
+" Ibidem,f. tov, ao
+s-fbrdem dosar 8/r95o, ff. r3o-r3r, 383-387. e

45
 I ON UT-CON STANTIN PETCU

(d Mobilierul a fost completat, iar cel vechi, uzat, reparat, completAndu-se

cu cele 4o de
.tJ paturi noi de lemn, roo saltele de paie qi
5o de blnci pentru claseo*. pentru a freintampina
O) tragedia (incendiul) din octombrie 1938, incepAnd cu februarie
9 1952, in corformitate cu
o instruc{iunile delegatului Secliei de pompieri din raionuira.g,
s-a format o echip[ dubl5 de ap[rare impotriva incendiilor cu."
Neamf, in cadrul seminarului
o
(u organele abilitate+s.
, pii-it instrucliuni de ]a
t.. in primul an cantina a func{ionat in cadrul mesei de obqte a Mdnistirii Neam!,
iar
F alimentele necesare erau predate mdn[stirii. Aprovizionarea
achizi{ionarea de pe pia!5 contracost qi prin alimente aduse de
s-a frcut pe doui c5i, prin
elevi, in conformitate cu adresa
nr' 447 din ro martie tg4g aAdministraliei Patriarhale+6. Pentru alimentele
cumplrate s-au
folosit cartelele de alimente, atet ale elevilor, cAt qi ale personalului
didactic, p.i-it" in urma
mai multor demersuri ale episcopului Partenie biopio, qi ale
arhimandritului Demostene
Tebeica la Serviciul Economic Judefean Neaml+2. in *
aoit"u an qcolar, cantina s_a mutat in
localul seminarului, iar in al treilea an, in scopui asigur[rii
alimentelor necesare s-a organizat
o gospodlrie agricol5 anexd, folosindu-se
38,5 hectare din terenul mln[stirii Neam!, din care
4,5 hateren arabil pentru zarzavaturi, iar restul de 34 ha fAnea[r qr pai""" p""i."
i"ire]inerea
animalelor (doi cai, doi boi, patru vaci etc.)+4. Muncile ,"."rur"
t, go.podxria agricoli s-au
frcut, in majoritate, cu elevii qcolii, care trebuiau forma[i qi in aceastl
direc{ie, ei urm6nd s[
fie viitorii indrum[tori qi conduc[tori ai m[n[stirilo r4s.

BUGETARIA $CotTT
seminarul Monahal Superior de la Neam! nu a alrrt un buget
alocat, de la inceput
,,neavAnd absolut nici un fond"so prin care sX preintAmpine cheltuie'iile zilnice.
i., u."rt."rrr,
la z4 februatie tg49, episcopul Partenie ciopron arita situalia seminarutrrip.rrtrr.ur"
,,manastirea Neam! a fhcut suficiente sacrificii parr[ u.r- pentru seminar qi
credem ci ne va
da tot concursul qi in viitor, dup[ cum se erp.i-u intr-o
ahres[ cAtre intAistdtitorul romAn.
Socotim insd c5, nu poate fi l5sat[ toati sarcina numai in seama
acestei mAnlstiri, clci ar fi
o greutate prea mare"s', cerdnd ca Administra[ia Patriarhald
s[ dea ordin ,,mandstirilor de
unde provin elevii qcolii noastre sd trimitr o .oi5 de alimente,
socotit[ pentru timpul de la r
februarie pan[ la r iulie 1949, precum qi o taxi (de inscriere qi
de internit), ce veii binevoi a o
fixa"s'' Astfel, Administra[ia Patriarhald a comunicat m[n[stirilor
vizate suma fixat[ pentru
intre{inerea elevilor seminarigti, pentru cele cinci luni de cursuri,
taxele de rooo lei pentru
inscriere qi 65.ooo lei pentru intrelineress.
on!!r!-r* dosar 5/1949, f. rzv; Ibid.em, dosar 8/r95o, f. rr.
+s lbident dosat 5f t94g,f'+s-+6. Echipa era formai5 din rr membri,
intr-o primr variantl alcrtuite din trei viitori
membrii ai SfAntului Sinod: Florea Lucian, Hrilcu Adrian Cr.;qi
a6 Pentru intre{inerea $i ah;;;irr.
in seminar, minrstirile tiebuiau * i.i-lta'f."t.;;;;r.. elev
al s[u cate cinci kg grisime
!yj::5 sau-ulei),
+z lbidem,
doul kg s6pun de rufe etc. (Ibidem,dosar 3/1948, f irr.
ff. r37-r38.
+8 lbidem,
dosar 5/t949, ff.4o-42.
o) aslncepand cu vara anului r95r,
la cererea Administrafiei Patriarhale, elevii.au trebuit sr plece
rota[ie, in tranqe de cate z5 de zile, urmand a ]ucra atat in atelierele in vacan{d prin
N fralti.", .at qi in gospodrria anex[. Toli elevii
au fost impi4ili in trei grupe, iar pe perioada vacanfei trebuiau
sd .i*a"e .at" doui grupe. s-a creat un program:
-CE
dimineafa intre ore]e 8-rz lucrrri in gospoddrie (pr6git, fa,
Jrpa.iiriaza int.e orele r5-r9 lucru in atelie-
rJ) re, de asemenea, se lucra in ateliere "t..ii". tircreritor usri"ob
9i diminealain zilele defavorabite (IbiiZri.ii".l.
\ s" Ibidem, dosar 3/1948, f. ro5.
\'o s'Ibidem,f. 4t.
s" Ibidem.
.co
ss lbidem,f. tzg.

46
 SEMTNARUL MoNAI{AL SupERroR DE LA MANAsrrruA NEAMT 0949-t9s2)

Datoriile pe care m[ndstirile le aveau fa{[ de seminar erau reiterate in comunic[riie rU

transmise de direcliunea qcolii nem{ene. O astfel de comunicare a fost frcut[ la z3 martie 1949 .LJ
stdre{iei M[ndstirii Neamt de citre directorul seminarului prin care il anunla de necesitatea Ol
achitirii sumei de zr.ooo lei, tax[ de inscriere pentru cei zr de elevi inmatriculalis+. Aceste taxe
au reprezentat primele sume intrate in bugetul qcolii. Bugetul a primit in perioada urm[toare
o
subventia Ministerului Cultelor pentru plata salariilor corpului didactic, administrativ qi de o
(u
serviciu, conform schemei de salarizare (Anexa nr. 1). De asemenea, Ministerul Cultelor va
-
subvenliona cheltuielile pentru asistenla medicald, iluminat, spilatul rufelor qi combustibilss.
O alte surs[ pentru sustinerea seminarului a fost ajutorul primit din partea mai multor eparhii,
F
in urma apelului {dcut de cltre Justinian Marina. RispunzAndla aceast[ solicitare, eparhiile au
trimis diferite sume: Arhiepiscopia Bucureqtilor zoo.ooo lei, MitropoliaArdealului ro.ooo 1ei,
Mitropolia Moldovei qi Sucevei 15.ooo lei qi Episcopia Buzdului ro.ooo leis6.
incepind cu anul qcolar r95o-r95r, fondurile pentruintrefinerea elevilor au fost asigurate
integral de c[tre eparhiile care trimiseser[ elevii pentru a studia la Seminarul de la Neam!.
Chiar dac[ inilial patriarhul Justinian a dorit ca elevii s[ fie intretinuti de c[tre m[nlstiri,
situalia grea prin care treceau acestea dup[ rlzboi a frcut ca sarcina achiterii taxelor si
revind centrelor eparhiale. Un exemplu clar in acest sens este cel al Mdn[stirii Cetdtuia, care
s-a vlzut in imposibilitatea de a intre[ine elevii s[i in cadrul seminarului in anul qcolar 7g4g-
r95o. lntr-o adres[ chtre direcliunea seminarului se menliona: ,,[...] MAn[stirea Cet[1uia va
trimite qi anul acesta la Seminarul Monahal din Minlstirea Neamlului pe acei doi elevi care
au urmat cursurile qi anul trecut, dar anul acesta mlndstirea nu mai are posibilit5li de a le
plXti taxele cuvenite, pe motir,ul c[ nu mai avem ce vinde"sz. in acelaqi timp, existau cazuri
de mdn[stiri care profitau de acest neajuns pentru a nu trimite elevi la seminar. in acest caz,
decizia de a cere direct eparhiilor taxele pentru elevii seminariqti a dat roade, inc6t numdrul
elevilor a crescut semnificativ. Trebuie menlionat qifaptul c[ in ultimii doi ani de existen[[ a
seminarului fondurile qcolii au mai fost alimentate qi din veniturile atelierelor qi gospod[riei
agricole din cadrul acestuiass.

ACT TVTTAT EA D E i NTVA,TA]\aAN1

in primul an qcolar, tg4}-tg4g,profesorii arhierei aufost ingreunali in predarea metodicl

a obiectelor de inv[]6mAnt din cauza lipsei programei analitice, cAt qi a manualelor, in afarl
de cele de Limba romAnX qi Limba rus[. Cu toate acestea, profesorii au depXqit greut[{ile
inceputului, qi-au fhcut datoria qi au arut bune rezultate in activitatea lor. Autoritatea chiriarhall
a contribuit cu siguranti la acest succes. Elevii au reugit s[ invete dupl notite sau dup[ cAte un
manual, iar profesorii au awt satisfaclia de a constata, in special la tezele scrise, faptul cX elevii
sunt ataqali monahismului pe care il inlelegeau s[-l trliasc[ in condiliile datese.
Continutul programei analitice pentru seminariile monahale s-a discutat in cadrul
Serviciului de studii qi inv5![mint al Patriarhiei inc[ din martie tg4g. Yicarul-patriarhal
Benedict Ghiug a rugat conducerea seminarului s[ fac[ propuneri pentru intocmirea
programei analitice6o. Profesorii au finalizat proiectul la z9 iulie tg4g, pe care l-au trimis
o)
o
N
s+ Ibidem,f. t4o. (E
ss lbidem dosar rr/r949, f. zo.

so lbidem, dosar 3/1948, ff. 383, 442,458,48r. Lc)

sTAMMB, dosar 3o/:.949, f. 3o. \
58ASTN, dosar 5/1949, f. 19.
ss lbidem, dosar
3/1948, ff. +28-+8o. ao
6"
Ibidem,f.. 448. e

47
 IONUT-CONSTANTIN PETCU

rd Administra{iei Patriarhale. Ei cereau ca fiecare materie sd fle incredinlat[ unui profesor

.9 universitar de teologie. Dorinla era ca materia sI fie aleas[ pentru a putea servi ca bazi la
O) eventuala continuare a studiilor in cadrul Institutul teologic de grad universitar6'.
o tn vederea alcdtuirii programei gcolare pentru seminariile monahale in data de 16
septembrie rg4g,in localul Casei Clerului s-a intrunit comisia sub preqedinlia episcopului
o Partenie Ciopron, in calitate de vicar-patriarhal6". in programa nou intocmit[ se reg[seau
d) toate propunerile profesorilor de la Neamt63, repartizarea orelor pe materii de inv[![mAnt
-
F fiind urmhtoarea:

Anul I II III IV lbtal ore

Limba RomAnS 2 1 5

Lirrrha RusS 2 2 1 6

Limba Francezd I 4
Studlul blbllc al Vechlulul $1 Noulul
2 2 4
Tao+o'roaf

Exegezd 2 2 4
Studrul comparat al rehgulor cu pnvlre
2 2 2 7
.",,-*. nrrlro
^-l^.l.lra
Tstoria Bisericii I I 4

Catehisrn 2 2

Dogmatici 2 l

Moral5 creqtind I 2 )

Dreptul bisericesc monahal qi practica

I 2 1
vietii monahale
Constitulia 9i legile R.P.R. 2 2 2 2 I
Noliuni de contabilitate I 2 J

Administra{ie mlnistireascd 2 2 4

NoJiuni de pedagogie modemd l 1 I 6

Catehetici I 1 ,

OmileticE 2 2 2 6

Muzicd bisericescd psalticd 2 1 I 5

MuzicE vocalI 2 1 I 5

Tipic qi c6ntare practicl biserrceascd 2 I 1 5

Sculpturd, picturS, tAmplSrie 1 I I 4

Tipografi e qi iconografi e 1 1 I 4

Practicd in ateliere 4 6 6 6 22
O)
a
(\ 6' Ibidem, ff. ++S-CSZ .
6'AMMB, dosar
$
3o/r949, f. nenum.
e 63ANIC, fond Ministerul Cultelor, dosar rolr94g,ff. z3-46.ln perioada interbelic5, prin Deoetul-regal nr. 1559
rci din z iulie 1936, s-a aprobat programa analiticl a seminariilor teologice. Programa prevedea 18 catedre qi anume:
\q Religie; Religie; RomAn[; RomAni; Latini; E]in[-LatinI, Francezd; German5-Francezd; Istorie; Geografie; Filoso-
fie, Drept, Educalie fizicX; Matematici; FizicI-Chimie, Matematic[, $tiinfele naturale, $tiintele agricole-practic5,
ao Desen-caligrafie, Muzici vocal[, Muzicd bisericeascl (Cf. ,,Monitorul oficial", rtr. tST,joi, 9 iulie 1936, pp. 5952-
s 5957.)

4B
 SEMINARUL MONAHAL SUPERIOR DE LA MANASNNNI NEAMT 0949-1952\

Dac[ problema programei analitice s-a rezolvat qi a fost pusd in aplicare incepAnd cu anul rd
al doilea de funclionare a seminarului, problema manualelor a fost finalizatl la 6 septembrie .9
1950, in cadrul unei comisii intrunit[ la Mlnistirea V[ratec qi format[ din episcopul Pavel O)
$erpe, arhimandritul Benedict Ghiuq, protosinghelul Petroniu Tlnase qi maicile Serafima o
Popescu, Olimpiada Drflgan qi Patricia Codlu6a.
o
(u
CONPUT PROFESORAL
F
La infiin[area seminarului corpul profesoral a fost format din episcopii: Partenie
Ciopron la catedra Catehetic[, Omileticl, Noliuni de pedagogie modern[, ulterior preluatl
de Emilian Antal; Athanasie Dinc[ la catedra Muzic[ bisericeasc[ psaltic[ qi vocal[; Eugeniu
Laiu la catedra Tipic bisericesc gi cAntare practic[ bisericeascl qi Pavel $erpe ]a catedra Istoria
Bisericii, Dogmatic[, Catehism, Morala creqtin[, Dreptul bisericesc monahal qi Practica vielii
monahale6s.
tn anul qcolar tg4g-Lg1o, in cadrul seminarului au predat in continuare episcopii:
Athanasie Dincl, Muzic[ bisericeasc[ psaltic[, tipic qi cintare practic[ bisericeasch;.Eugeniu
Laiu, Studiul biblic al Vechiului gi Noului Testament, Exegez[ qi Studiul comparat al religiilor;
Pavel $erpe, Istoria bisericii, Catehism, Dogmatic[, Apologeticl, Dreptul bisericesc monahal
qi Practica vielii monahale, precum qi Constitutia qi legile R.P.R. Corpului profesoral li s-au
alflturat: protosinghelul Petru Pogonat, pentru predarea Limbii franceze; arhimandritul
Demostene Tebeica pentru predarea Muzicii vocale qi profesorul Alexandru Opatchi, Limba
rus[, Noliuni de contabilitate qi Administra]ie m[n[stireasc[66.
Prin HotlrArea Consiliului de Miniqtri nr. rB7 din 17 februarie r95o, incepAnd cu r
martie, erau pensionali episcopiiAthanasie Dincd qi Eugeniu Laiu. De asemenea, directorului
Emilian Antal i s-a pus in vedere c[ va fi pensionat odat[ cu terminarea anului qcolar tg49-
r95o, atribu[iile sale fiind preluate de episcopul Pavel $erpgoz. Astfel, incepAnd cu data de
r3 martie r95o seminarul a avut doi profesori noi: arhimandritul Benedict Ghiuq, la catedra
rflmas[ vacantl prin pensionarea episcopului Eugeniu Laiu, qi arhimandritul Victor Ojog, la
catedra r[masl vacant[ prin pensionarea episcopului Athanasie Dinc[.
Corpul profesoral a cunoscut noi modific5ri pentru anul qcolar 1950-1951. Episcopul
Emilian Antal a fost pensionat, iar la catedra de Cateheticfl, Omiletic[ qi Pedagogie creqtinl
ajungind protosinghelul Petroniu Tflnase, recunoscut de MinisteruI Cultelor cu incepere de
la r octombrie 195o68. Materiile Limba romAn[, Limba rus[ qi Limba francezd., care in anul
qcolar precedent fuseserl predate de protosinghelul Petru Pogonat qi profesorul Alexandru
Opalchi, in anul qcolar 1950-1951 au fost predate de arhimandritul Ghenadie Niloiuos.
Alexandru Opalchi a continuat s[ predea Contabilitate qi administratie mln[stireasc6,
respectiv Constitulia qi legile R.P.R7.. Pf;nI la 3r decembrie 1950, orele degrevate (orele peste

64ASTN, dosar 8/t95o, f. 8.

6s,,Monitorul oficial", anul CXVII, nr. zr, din z6 ianuarie 1949,p.838. ,,Corpul didactic de la Neamlu avea o com-
pozilie cu totul original[. Odat[ cu instaurarea regimului comunist, mai mulli arhierei ai Bisericii, oameni vechi qi
cu funcliuni aproximative, s-au pomenit deodatl suspendali in go1, {hrd salarii, fird pensii, frr[ nici un mijloc de o)
existen![. P6n[ ce va putea determina Guvernut s[ glseasc[ o solu{ie echitabilfl pentru ei (qi aceasta a durat, mi a
N
se pare, r,reo doi ani), patriarhul i-a numit profesori la Seminarul de la Neamlu qi i-a incadrat in salarii" (Ver.unru
ANawra, op.cit, p. r95).
66ASTN, dosar
3/1948, ff. +8S-+86. Lci
67
BoR,Ixu[ (rgso), nr. 3-6, mart.-iun., p. 29o. \c
68
ASTN, dosar 7 I tg5o, f.. 97.
ag
lbidem, dosar rr/r95o, f. 99. ao
7" Ibidem. N

49
 toNUT-cON STANTTN PETCU

(d norma intreag[ a anumitor profesori) au fost suplinite de protosinghelul Petru Pogonat,

.9 ins[ cu incepere de la r ianuarie 1951, aceste ore au fost predate de fratele Andrei Scrima,
O) inchinoviat in m[nflstirea Neam! qi repartizat cu ascultarea la seminarzl. Totodatd, patriarhul
o Justinian a aprobat ca in lipsa directorului Pavel $erpe, orele sale de curs s[ fie {inute de
acelaqi frate Andrei Scrimaz'.
o
(u ln ultimul an de funclionare a serninarului monahal, r95r-r952, din corpul d.idactic a
(- fost inlocuit arhimandritul Ghenadie Nitoiu cu arhimandritul Nicodim Sachelarie, care a
F preluat qi orele de Drept bisericesc monahal qi practica vielii monahale, Constitulia qi legile
R.P.R. qi Administra[ie m[n[stireasc5.za.

FonUente PRACTTCA

ln primui an qcolar din corpul didactic au lipsit profesorii pentru studiile practice qi
diverse meserii. Inilial, Administra[ia patriarhal[ a cerut episcopului Partenie Ciopron
recomandflri din rAndul monahilor cu pregltire spre a fi numili profesori suplinitori pentru
catedra de indeletniciri practice (sculpturl, picturS, tAmplsrie, ol[rie etc.) qi pentru catedra
de Tipografie qi iconografie in metalz+. Directorul a cerut aprobarea pentru numirea in postul
de profesor de Sculptur[ qi picturd pe protosinghelul Sofian Boghiu, de la M[n[stirea Antim,
licenliat in Teologie qi absolvent al Academiei de Belle-Arte din Bucureqtizs. ins5, din ca:uza
greutd{ilor de la inceput, orele au fost [inute de c[tre titularii ceiorlalte catedrez6.
in qedinia din 19 mairg4g a consiliului profesoral, s-a hotdrAt ca orarul pentru lucr[rile
practice s[ fie linut astfel: ,,PS Emilian va avea ore practice ]uni intre orele 3-5; PS Pavel va
avea ore practice marli intre orele 3-6; PS Etrgeniu va avea ore practice miercuri intre orele
3-5; PS Athanasie va avea ore practicejoi intre orele 3-5; PS Pavel va avea ore practice vineri
intre orele g-6; PS Pavel va avea ore practicejoi, intre orele 5-7"22.
Pentru al doilea an a fost infiintat[ catedra de Tipografie qi numit ca profesor suplinitor
arhimandritul Vladimir Musc578, reconfirmat qi in anul urm[tor7e, rlmAnAnd in funclie pAn[
la r iunie r95r, cAnd s-a transferat la Tipografia Institutului Biblic din Bucureqti.
Orele s-au linut la inceput in s5lile de clasfl, fiind predate doar teoretic, ins[ in cadrul
inspec{iei ierodiaconului Bartolomeu Anania, din octombrie tg4g, s-a recomandat ca
,,toate lec{iile s[ fie fhcute in ateliere, cu demonstra[ii qi aplicdri practice qi, in afara orelor
prevdzute de program[, elevii, impdrlili pe sec[ii, s[ lucreze in ateliere, cAte una sau dou[ ore
suplimentare, pentru a deprinde efectiv meqtequgul tipografic qi a putea primi o calificare, la
terminarea qcoalei"Bo. Recomandarea inspectorului Bartolomeu a fost completat[ de dispozilia
Administra[iei Patriarhale, conform clreia toli elevii seminarului trebuiau repartizali la
atelierele Mln[stirii Neam{, in functie de meseria pe care doreau s[ o inve!e8'.
in al treilea an de existenll a seminarului pentru activitatea practic[ au funclionat doufl
catedre: pe lAngd cea de tipografie, cu atelierele de zeldrie, maqini tipografice qi legXtorie,

7'Ibidem, dosar 5/r95o, f.5o.

7" Ibidem.

O) zs lbidem, dosar r/r95r, ff.t-44.

t+ Ibidem, dosar
o.l 3/1948, f. 53.
(o
ts lbidem,f . ro.
F z6 lbidem,f.54.
Lci '7 lbidem, dosar 5/1949, f. 4.
\ zs Ibidem, dosar rr/r949, f. rr.

\' Te lbidem, dosar

5/r95o, f. r.
a 8" Ibidem, dosar rr/r949, f.
5v.
s 8'Ibidem, dosar f.
5/1949, 7v.

50
 SEMINARUL MONAHAT SUPERIOR DE LA MANASTTruE NEEUI G949-I952)

infiin[Andu-se o a doua catedr[ cu ateliere de ceramic6, pictur[ qi sculptur[ bisericeasc[, rd

unde a fost numit profesor Aurel Medreas'. Aceste ateliere au inceput s[ functioneze in localul .9
seminarului abia din ianuarie 1951, amAnare caluzatil de mutarea qi montarea tipografiei; O)
dotarea atelierelor cu cele necesare, aprovizionarea cu materiale prime pentru ateliere etc. La
atelierele de pictur[ qi sculptur[ au fost numili de patriarhul Justinian pentru a fi indrumltori
o
arhimandritul Varahil Moraru qi protosinghelii Ghervasie Hulubaru qi Mina Rotarusa. Pentru o
(u
orarul atelierelor s-a decis ,,ca elevii s[ fie imp[rtili in doufl grupe egale, pentru fiecare catedr[
practic5, care vor lucra in patru zile pe slpt[mAn[, cAte patru ore"8+. Activitatea elevilor in
ateliere a inregistrat succese imbucur[toare, oblinflndu-se rezultate bune in acel an qcolar.
F
in ultimul an de func[ionare al seminarului, Lg1r-Tg1z,pentru atelierele tipografiei au fost
numili de patriarhul Justinian pentru a fi indrumltori arhimandritul Gherontie Brustureanu
qi protosinghelii Marchian Dr[gut qi Narcis Munteanu, iar in cadrul consiliului profesoral din
rz ianuarie 1952, s-a hotlrAt ca p[rintele profesor Sofian Bughiu ,,sI preia qi supravegherea
qi indrumarea activit[1ii de ceramicX, intrucAt P.C. Sa are cunoqtiinle consacrate in aceast[
directie, fiind secundat qi ajutat de elevii avansa[i ai sec{iei"8s.

EvATUAREA pRocESULUT DE irwAryertaANT (crFRE DE $corAzuzARE,

EXAMENUT DE ADMITERE, EXAMENUL DE PROMOVARE, EXAMENUL
DE DIPLOMA)

in cei patru ani de funclionare ai Seminarului Monahal Superior de la Neam{ au fost

inscriqi in anii qcolari astfel: t949-t949, 44 elei; 1g4g-195o,53 elevi; lg7o-1951, rrr elevi;
1g11-1g1z,74 elevi86. Elevii absolvenli au fost in total 36, in tiei promolii, astfel: lg7o-tg;l,
15 elevi, 1951-1952, rr elevi qi t95t-tg5z, 9 elevi in sesiunea extraordinar5sT (Anexa nr. z).
in primii doi ani, nu s-a organizat admitere, ci au fost inscriqi to[i cei trimiqi de c[tre
m[n[stirile din ]ar[: pentru anul qcolar t949-r949, 44 elevi, iar pentru clasa a VIII-a din
anul gcolar 7g4g-rg1o, zr elevi. Prima admitere organizat[ in conformitate cu prevederile
regulamentului provizoriu a avut loc intre z-4 octombrie r95o. S-au inscris 76 candidali,
dintre care s-au prezentat la examen 5o: rB monahi, z4 fra[i de m[ndstire qi trei fii de preo[i
qi c0nt[reti. Comisia de examinare aprobatfl de patriarh a fost formatX din arhimandrilii
Benedict Ghiuq, Ghenadie Nitoiu qi Victor Ojog, ajutali de protosinghelul Petroniu Tflnase,
sub preqedinlia episcopului Pavel $erpe. tn conformitate cu articolul rzz din regulament,
examenul a constat in: verificarea actelor candidatilor (fiecare dosar trebuia s[ conlin[
urm[toareleacte: extractuldenaqtere, certificatuldebotez, certificatuldestudii, recomandarea
special[ cu bursa de la chiriarhul locului); apelul candidatilor; vizita medical[; examinarea
aptitudinilor muzicale; lucrarea scris[ Ia limba romin5; examen oral la ]imba romin[ qi
religie. La sfArqitul examenului 48 de candidali au ob[inut media de admitere intre 6,35 $i
9,35, iar doi nu au obtinut media de admisibilitate, ci doar 5,35, fiind declara{i admiqi prin
rezolulia patriarhului Justinian din ro octombrie 19So88.
in cadrul concursului de admitere din 9-ro octombrie r95r, comisia aprobat[ prin
decizia patriarhal[ nr. 16156/195r a fost urmfltoarea: ,,Preqedinte: PS Arhiereu Pavel $erpe,
Oj
o
N
8" Ibidem, dosar rr/r95o, f. 99. (E
se
lbidem,f. s9. E
st lbidem, dosar 5/1949, f. 38. Lct
8s
lbidem,f.. 44v. {
86lbidem, ff. 5v-6v, 9v-1ov, 32v-34v, 54v-55v.
8z
lbidem, ff . g4- B4v, 54v, 56v. l ao
88Ibidem, dosar
4/r95o, ff. r-4. s

-.-5i
wmnllil

TONUT-CON STANTI N PETCU

rd directorul Seminarului; membrii: dr. Vfasile] Gorcea sau dr. M[ihai] Gheorghil[ pentru
.9 examinarea medicald; P.Cuv. Arhim. Benedict Ghiuq, pentru probele de limba romAn[ qi
CI) rus[; PS Arhiereu Pavel $erpe, pentru cunoqtin{ele generale de religie"so. Pentru examenul
o de admitere s-au inscris un numflr de zr candida[i, din care doi nu s-au prezentat, doi au fost
respinqi la examinarea medicald, iar cei 17 candida{i rimaqi (rz monahi, un rasofor qi patru
o
(u frafi) au fost admiqi, primind medii intre B qi t6eo.
Conform regulamentului, la finalul fiec[rui an qcolar elevii trebuiau s[ dea un examen
-
F de sfArqit de an la materiile hotdrAte de c[tre Consiliul profesoral, pentru a putea promova
in anul urmitor. De asemenea, clasificarea elevilor pe medii se fhcea in urma mediei
oblinute dintre mediilor celor doui semestre qi media de Ia examenul de sfArqit de an (art.
4Z din regulament). La sfArqitul anului qcolar tg49-1949, conform adresei Administra{iei
Patriarhale, Consiliul profesoral reunit in qedin{[ sub preqedin{ia delegatului Patriarhiei,
episcopul Partenie Ciopron, a hotlrAt obiectele la care s[ fie examina{i oral elevii: ,,clasa a
VIII-a: Introducere in Vechiul Testament; Catehismul ortodox; Muzic6 bisericeasc[; Tipic;
Constitulia R.P.R.; Limba romAnd; Limba rus[; Limbafrancezd,; clasa a IX-a: Introducere
in Vechiul Testament; Dogmatic5; Omiletic[; Muzic[ bisericeasc5; Tipic; Constitulia R.P.R.;
Limba romAnh; Limba rus[; Limba francezd"s'. Acelaqi lucru s-a intAmpiat la sfArqitul celui
de-al doilea an de funclionare, insl Ia sfArqitul celui de-al treilea an, 1950-1951, s-a hotlrAt
ca examenele de sfArqit de an pentru clasele VIII-X s5 se [in[ abia in zilele de 20-27 iunies'.
Clasa a XI-a a alrrt fixate examenele mai deweme, in perioada rr-r5 iunie r95r, ca de altfel qi
in urmdtorul an, pentru a se putea preg[ti de examenul de absolviree3.
in perioada func[ion[rii seminarului anumili elevi au dat examen de diferenld pentru a
urma cursurile intr-o clasl superioar[ celei pe care trebuiau s[ o urmeze. Astfel, dacl eler,u]
absolvise clasa a VIII-a in urma acestui examen era inscris in clasa a X-a. Acest examen de
diferen[[ se dddea Ia toate materiile predate in timpul clasei ce se dorea superat[. Pentru
a primi aviz favorabil, elevii care au dorit o astfel de examinare au trebuit si indeplineascl
condiliile urm[toare: ,,a) si aibi ca studii de bazi ciclul elementar complel de 7 clase qi cel
pu{in o clas[ secundar[; b) s[ aib[ media generali de promovare a c]asei de la B,5o in sus
gi la conduitl media 1o"e4. IJn astfel de examen particular pentru clasa a IX-a a fost aprobat
de Administra{ia Patriarhal[ pentru fratele Stelian Bucures, iar in urma promovlrii acestui
examen cu media B,B5 a fost inscris in clasa a X-as6.
Potrivit regulamentului, examenele de diplom[ s-au linut in fata unei comisii instituite
de Administratia Patriarhald, format6 din profesori titulari ai seminarului qi prezidat[ de
un profesor cleric, de la Institutul teologic de grad universitar. Examenele au fost impXrtite
in probe scrise qi orale. Astfel, cea scrisl consta in trei lucr[ri, una cu subiect din Studiu
biblic al Noului Testament sau Catehism, alta cu subiect din Limba romAn[ sau Istoria
Bisericii RomAne, iar alta cu subiect din Limba rusl sau francez5. La fiecare prob[ scrisl se
propuneau cite trei subiecte, dintre care candidatul iqi alegea unul. Examenele orale au fost
la urmitoarele materii: Muzic[ bisericeascl psalticd, Tipic, Istoria Bisericii RomAne, Exegez[,
Limba rus6 qi Limba francezi. De asemenea, pentru eliberarea diplomelor de absolvire, era
necesar absolvirea anului practicfl in ate]ierele Patriarhiei qi a examenului de calificare.
$e
Oj /

N "rfbr',lr., d"*.4r95r, f. rz. i

s" Ibidem, ff. r3-r5.
$ ,,
s'Ibidem, dosar 5ltg4g, f. 5.rt
Lc)
e'Ibidem,f.Srv.
{ st lbidem,ff. go-gov. /
.
s+ Ibidem,f.95. ,./
a(E gs
lbidem, dosar-dry5o,f. z.
t.- g6
[bidem, dosar 5/t949. f. t3v.

52

"qb
 S EMTNARUI MoNeHer Su p ERroR DE LA MANAsrr RrA NEAMT 19 49 - t9 s2)

Nota diplomei de absolvire a seminarului era reprezentatfl de media dintre nota examenului rd
de diplom[ qi cea a examenului de calificare (art.50, 1zB, r3z din regulament).
.9
Cr)
AcTvTTETEA DUHoVN IC EAS CA
o
o
(U
ln Seminarul Monahal Superior de la Neam! s-a dorit o funclionare asemln[toare cu l-
viata intr-un aqezlmint monahal, ce trebuia s[-qi desfiqoare intreaga sa activitate numai
in studiu qi ruglciune. Pentru indrumarea vietii duhor,miceqti a elevilor, primul director al F
seminarului a cerut patriarhului Justinian numirea protosinghelului Dionisie Cre{u in postul
de spiritual al seminarului, cerere care a fost aprobatlez.
Greut[tile intAmpinate la inceputul func]ion[rii seminarului au determinat ca viata
duhovniceasc[ a elevilor si fie legat[ de cea a Mlnlstirii Neam{, unde participau la slujbele
slvArqite de obqte. Aceast[ situalie a fost examinat[ qi consemnat[ astfel intr-un proces
verbal de inspectorul patriarhal BartolomeuAnania,la 3r octombrie 1949:
,,Elevii c5lugdri poart5 uniformd monahald, ceilalli sunt imbrdca[i in haine particulare, civile. Disci-
' plina elevilor este supravegheat[ de P.C. Protos. Dionisie Cretu, ajutat de elevul Ierom. Damaschin
Duru. [...] Pdrintele Dionisie Crelu, pe ldngd atribuliunile de intendent, indeplinegte gi oficiul de
spiritual al elevilor, asistAndu-i qi la mas[. Elevii frecventeazd biserica mdndstirii, in mod regulat in
Duminici gi Sdrbltori. ln biseric5, elevii participi activ la cAntlrile qi citirile de la stran5, suprave-
gheali qi indrumali de PS Profesor Athanasie Dincd. Sunt organizati qi in cor religios, sub conduce-
rea PC Arhim. Demostene Tebeica"es.

Pentru imbundt[[irea stdrii spirituale a elevilor, ierodiaconul Bartolomeu Anania cerea ca

,,in timp, sd se caute uniformizarea {inutei elevilor, in sensul ci frafii pot deveni rasofori. S5 fie
asiguratd o temeinici asisten!5 spirituali a elevilor, prin gdsirea unei modalit5li de utilizare a
unui duhormic imbundtdlit din mdndstire, care s[ vegheze neincetat asupra formirii lor duhov-
nicegti. Elevii ieromonahi qi ierodiaconi si fie rAnduili la sfintele slujbe, dAnduli-se putinla sI se
impbrtSgeasc5"ee.

Astfel, in cadrul consiliului profesoral din rB noiembrie rg4g,inurma acestor constat[ri,

s-a decis s[ se deaarhimandritului DemosteneTebeicains[rcinarea de spiritual, avAndobliga{ia
de a se muta in incinta seminaruIui, iar protosinghelului Petru Pogonat cea de duho'*rnic'oo.
Viata duhovniceascd a seminarului s-a putut organiza in mod corespunzltor abia la
inceputul anului qcolar 195o-19S1,Ia zz octombrie r95o, cind s-a sfinlit capela seminarului cu
hramul Nrcodim cel SfinSit de Ia Tismana, de cltre patriarhul Justinian Marina, mitropolitul
Sebastian Rusan al Moldovei qi Sucevei, episcopul Teofil Herineanu al Romanului gi Huqilor,
precum qi de arhimandritul Vasile Samaha din Siria'o'. Amenajarea capelei seminarului a
fost initiat[ de directorul Emilian Antal, inc[ din noiembrie 1949, cAnd a cerut mutarea
catapetesmei de la paraclisul de Ia parter, la cel de la etaj, unde exista montatd qi o sfAntl
mas[ qi nu avea igrasieprecum cea de la parter. De asemenea, tot el a cerut inzestrarea capelei
cu strlni qi sob[, precum qi procurarea de sfinte moagte, antimis, sfAntul mir, aromate gi
veqminte'o'. Acest paraclis la sfintire nu era pictatlo3, iar pentru completa inzestrare, potrivit O)
o
N
sz lbidem, dosar 3/1948, f. 9.
gB $
lbidem, dosar rr/r949, f. 9v.
eg lbidem,f. to. to'
'"" Ibidem, dosar 5/1949, f. 8. \
'"'Ibidem,f. tt. o
'""Ibidem, f.8. .(B
'"tlbidem, dosar 8/r95o, f. F-

53

I
 TONUT-CON STANT1N PETCU

rd aprobbrii patriarhului Justinian, seminarul a primit de la Mdnistirea Neamt: patru vegminte

.9 preoleqti, doui veqminte diaconeqti, un veqmAnt arhieresc, doud rAnduri complete de cdr[i
de cult cu litere chirilice, un rind de sfinte vase cu procove{e, dou6 c[delni1e qi dou[ c[!ui, un
O)
o policandru qi dou[ sfegnice imp[r[teqti1o4. Tot acum, s-a aprobat si se doneze seminarului
un rAnd complet din cd4ile de ritual necesare cultului divin, din cele provenite de la capelele
o
(u qi oficiile religioase ale armatei, preluate de Arhiepiscopia Bucureqtilor'os. in aceastd capel[
(- profesorii qi elevii qcolii qi-au frcut rAnduiala de ruglciune zilnic[, s-au oficiat slujbeie,
F cint[rile qi meditaliile. To{i eievii seminarului participau la rugflciunea de dimineall, dupl
care grupa de rAnd continua cu utrenia qi liturghie, iar dup[-amiaza grupa de rAnd oficia
vecernia, urmind ca dup[ masa de sear5 si participe toli elevii la ruglciunea de searS'o6.
La cererea directorului Pavel $erpe,la r9 octombrie 195o a fost numit ca preot deservent
al capelei ieromonahul Arsenie Papacioc. Ministerul nu a aprobat acest[ numire pe un post de
1a buget, astfel c[ direc[iunea seminarului a cerut patriarhului Justinian, la zr februarie r95r,
aprobarea ca spiritualul s[ fie plitit din fondurile proprii ale qcolii'oz. Ieromonahul Arsenie
Papacioc a implinit func{ia de spiritual pAn[ in februarie r952, cAnd a demisionat, direcliunea
qcolii fiind nevoit[ s[ atribuie implinirea sarcinilor de spiritual p[rinlilor Petroniu T5nase qi
Sofian Boghiu, precum qi fratelui Andrei Scrima'o8.
Munca p[rintelui Arsenie Papacioc pentru viala duhor,niceasc[ a elevilor a fost vast[ in
perioada cAt a stat la M[n[stirea Neam! qi a ar,ut o influenti covArqitoare asupra acestora. Spre
exemplu, Ia zz decembrie r95o, a primit aprobarea din parlea directorului $erpe pentru a merge
impreunl cu ierodiaconul MarinicX Antipa qi Norocel Gawiil, elevi la seminar, la M[n[stirea
Slatina pentru a cerceta viala monahal5.'os. in acea perioad[ Mlndstirea Slatina era condusl de
arhimandritul Ilie Cleopa, iar obqtea Sfdntul Teodor Sruditul reprezenta pentru monahismul
romi.nesc un focar de luminare, intAlnirile in cadrul acestei m[nistiri fiind pentru mul1i prilej
de formare spiritual[. Asemenea vizite benefice pentru formarea conduitei monahale fuseser[
organizate qi in anii anteriori in alte min[stiri. ln anul qcolar 7g4g-tg1o,to!i elevii seminarului
au mers in perioada 9-r4 mai la mlnistirile: RAqca, Secu, Sih[stria, V5.ratec, Agapia qi S1atina"o.
De asemenea, pentru a onora invitalia mitropolitului Sebastian Rusan de a participa tot corpul
profesoral, precum qi toli elevii, la hramul M5nlstirii SfAntul Ioan cel Nou de la Suceava, arhiereul
Emilian Antal a cerut qi a primit aprobarea Administraliei Patriarhale de a incheia anul qcolar nu
la z9 iunie cum prevedea regulamentul, ci la zz iunie. Cu acest prilej elevii au putut s[ cunoasc[ qi
via[a monahald din M[nistirea Dragomirna"'. in anii urmltori s-au organizat vizite la schiturile
Icoana, Pocrov, Sihla,la m[n[stirile Durdu, Horaila, Ahnaq, RAqca qi Bistri[a, precum qi o excursie
pe muntele Ceahllu. Despre folosul acestorvizite, arhiereul Gherasim Putneanul rememora:

,l,m ar.ut bucurii nemlsurate cu prilejul unor excursii fdcute in timpul Seminarului la m[nlstirile
Agapia, RAqca, Dur[u-Ceahl5u. Ultima, a fost cea mai interesant[, pe Ceahl5u, cu plrin{ii profesori
in frunte cu PS Episcop Pavel $erpe. imi amintesc c[ am plecat spre Ceahl5u seara; la r[s[ritul soa-
relui eram pe vArful muntelui, privind r[s5ritul, moment ce nu poate fi uitat niciodat[. imi amintesc
de asemeni de excursia fdcutd cu plrin{ii Petroniu T5nase qi Arsenie Papacioc pe muntele Sihla, la
rApa lui Coroi""1'-_
...-

o) ,"+ Ibidem, f . Sz. ,,.'

o
N
tos
lbidem,f. tS7. ,,/

(E '"6lbidem,tr, Zv-8i
,"7 lbidem,f.63.
E i
Lct '"8 lbidem, dosar 5 /1949, f . 46v.
i 'os lbidem, dosar 8/r95o, f. 16r.
(- "" Ibidem, dosar 5lr94g,f . g.
o
d
"'Ibidem,f,9v.
t-: "'GHERASIM PrmurNuL, CoNsrer.rrrl'r Hruuon, Tdrndie gi exil, Botoqani, Editura Geea, zoo3, p. 49.

54
 SEMTNARUL MONAHAL SUPERIOR DE tA MANASrtrce NEAI T G949-r9s2)

Patriarhul Justinian Marina a remarcat parcursul duhormicesc

al elevilor qi a dorit ca fd
aceqtia s[ utilizeze, q.;ufa de aplicalie, Schiiul Vovidenia. La acest indemn al patriarhului' .9
Ctrrrifirrf profesoral
"u in urmu hot[ririi luate la 15 decembrie r95r' potrivit c[reia Ol
".erprrrr,
,,singurul moain ca.e pout".a iotot"asc[
schitulvovidenia ca qcoal[ de aplicalie e s[participe o
posibilitfl1ilor, pentru ca elevii sd
la slujbele bisericeqti^din duminici qi s[rbltori, in m5'sura
slujbele din fiecare zi, la
o
(u
poat[ face practica necesar[ seminarului, ins5, nu poate sd asigure
acest Schit,,ru. De asemenea, a fost menlionat fapiul
c[ ,,rlmine ca ips Patriarh s[ decid[ .C
;i;;ili o, ut S.fritotui in aceast[ privin![""*. Elevii seminarului nu au
primit obligatia
speciale
F
de a s[virqi ,ifri. ,frjb" i, cad.ut Schitului iovidenia,
ci doar la anumite momente
reprezentat prima slptlmAn[
indicate de cfltre d#;i""";seminarului. un astfel de cazl-a
slujba Canonului SfdntuluiAndrei Criteqnul s-a oficiat de
din Postul mare in urrrri ,gSr, cind
elevi in biserica Schitului Vovidenia"s'

TUNDEzu is tvtONRruSM $I DISCIPLINA DUHSVNICEASCA

cu anul
ca efect infloririi vielii spirituale in cadrul seminarului, mai evident[ incepind
aI
fost tunqi in monahism' alli elevi
qcolar 195o-19b1, un ,rume, insemnat de frali qi rasofori au
sd intre in cinul monahal se
au fost hirotoni[i diaconi, precum qi preoli. Eievii care doreau
cerea aprobarea atat men5stirii de
adresau conducerii semina'rului. l,arindui ei, conducerea
a fi tunqi in monahism in cadrul seminarului, cAt qi patriarhului
care apa4in"ur,
"t"rriif"ntru aprobare pentru
p.i, ea*irristralia patriarhal[ (Anexele nt. 3, 4 $i il.Astfel, au primit
2 elevi 1a tz ianuarie r95z qi
ielugarie 13 elevi la 3o noiembrie r95o, 5 elwila 18 aprilie LgsL,
z elevi la r martie tg5z (Anexanr' 6)'
fost recomandali de c[tre
Elevii monahi a""aro. purcurs duho-rnicesc a fost remarcabil, au
parte pentru a fi hirotonili diaconi sau
conducerea seminarului mlnlstirilor din care frceau
au fost hirotonifi diaconi 13 elwi qi preoli B elevi
(Anexanr' 6)'
;;Atj";aJ se-irrarutuipatriarhul Justinian dldea aprob[rile dup[ o examinare atent[ a
Trebuie menlionat c[
a unor frali din
fieclrui candidat. Oee*e*ptu, cu privire la cererile de tundere in monahism
M[n[stirea Neam!, prin adresa nr. t67tltg5r patriarhul Justinian ar[ta:
pentru elevii Roqca loan, cl. a vIII-a, qi Roqu Alexandru'
,,[...] se d5 aviz favorabil, ffir5 nici o rezerva,
cl. a XI-a. pentru eleurl Sandu vasile, cl. a Xr-a se dE aviz
favorabil pentru o aprobare de principiu,
seminarului in timpul scolar!
urmAnd ca tunderea in monahism sI se facd atunci cAnd conducerea
pas' Se ia act qi
ti[ii sau m6n6stirea, ulterior, va aprecia c6 este pregdtit duhouriceqte pentru acest
a IX-a, se amAnd tunderea in monahism' intrucAt e
se aprob[ cererea eler,ului Movileanu Luca, cl'
incl prea tAn[r (r8 ani) 9i nici nu are o suficient[ experien!5 de via![
m[n5stireasc5""6'
nu neaplrat
intre elevii seminarului de la Neam! tunqi in monahism sau hirotonili, 9i
mai apoi au devenit repere ale vielii bisericeqti
in cadrul acestei q.oli, uo f,gurat elevi care
nume]e e]evului stelian
.o-Ar"qti qi aleteoffi"i. irji.t"t" g[sitein arhiva seminarului apare
din
de ]Vluzic[
Barbu Bucur, viitor[rofero, ,rnirr-"r.itar in cadrul Universit[1ii
Nalionale-
(numele
Bucureqti, ast[zi t."dih veqnice. intr-o disculie avutr cu profesorul sebastian o)
"Je cllug[rit la M[n[stirea Cheia,
de catuiar) Barbu Bucur, acesta ne-a relatat faptul c[ a fost a
N
Altfel spus nu s-a respectat
cfriar aica primise aprobarea ca slujba s[ fie slv1rqitl la seminar. (E
intervenit ceva' Cite cazuri
intru totul a"-".rriufrobat de patriarh sau poate, intre timp, a Lci

,,sASTN, dosar 5/1949, f.4zv.

\*
'ulbidem. o
.a
,,s lbidem,f.
47v. N
ia [fiifl.sm,f. 4$'

55
 IONUT.CONSTANTIN PETCU

rd de acest fel au fost, nu putem arlta. Cert este faptul c[ patriarhul Justinian a incercat qi
.9 par[ial a reuqit s[ faci din seminarul nemtean o pepinierl de viitori teologi care s5. vie{uiasc[
O) in m[nlstiri importante din cuprinsui Patriarhiei RomAne.
o Un alt aspect este legat de uniforrna seminariqtilor de la Neam!. Uniformizarea
vestimentaliei elevilor s-a hotlrdt de cltre Consiliul profesoral in qedin{a din rB octombrie
o
(u r95r: ,,[...] toti elevii, s[ fie obligali conform regulamentului s[ imbrace costumul cilug[resc
pAn[ la r XII r95r'rrz. D€ asen]enea, Regulamentul qcolii prevedea ca elevii s[ nu se
.C b[rbiereasc[. in cadrul Consiliului profesoral din z6 martie r95r, spiritualul seminarului,
F p[rintele Arsenie Papacioc, a prezentat un referat cu ]ista a opt elevi care
,,nu aulinut cont de rAnduielile gi dispoziliile date qi au continuat sI se bdrbiereascS. Aceqti elevi
sunt urmltorii: r. arhidiacon Chebac Varahil - clasa a IX-a; z. ierodiacon Panta Justinian - clasa a
XI-a; 3. fratele C5prarin Ioan - clasa aIX-a;4. fratele Bidileanu Gheorghe - clasa aVIII-a; 5. fratele
Apostol Gheorghe - clasa a XI-a; 6. fratele Barna Gheorghe - clasa a VIII-a; 7. fratele Acatrinei
Petru - clasa a XI-a; B. fratele Sandu Vasile"'8

pentru aceast[ neascultare Consiliul profesoral hotdrAnd:

,,r. Chebac Varahil din clasa XI, ca unul ce intArzie deseori qi de Ia biseric5, nota 8.oo (opt) pe semes-
trul I la purtare. z. Panta Justinian din clasa XI, nota 9.oo (noud) pe semestrul I Ia purtare. 3. Fralilor:
Cdprarin Ioan din clasa IX qi Bidileanu Gheorghe din clasa VIII qi fialilor Apostol Gheorghe cla.sa XJ,
Barna Constantin clasa XI, Acatrinei Petre clasa X qi Sandu Vasile clasa X li se va da un avertisment,
iar dacl qi pe semestrul II continul a se b[rbieri, vor avea rricqoratd nota ]a purtare cu 2 puncte"11e.

Totinprivinfadisciplineidinqcoal[,intr-unprocesverbaldin B aprilie r95r, arhimandritul

Benedict Ghiuq men[iona: ,,in internat, viafa elevi]or se desfrqoard dupd un regulament intirit
de ipS Patriarh. O menfiune specialS: PIr. Ierom. Arsenie Papacioc, duhovnicul seminarului,
este o pildd frumoas[ pentru felul excep]ional pe care-l depune pentru intemeierea unei vie[i
duhovniceqti solide qi a unei serioase discipline in viata de internat a Seminarului""o. Pflrintele
Arsenie Papacioc avea s[ mai rimAnl spiritual a] seminarului pAn[ in februarie 1952. Nu
dupd mult timp, in septembrie 1952, Seminarul Monahal Superior de la M[n[stirea Neam! a
fost desfiinlat, fiind infiin{at[ $coala de Cintdreti bisericeqti de la M[n[stirea Neam!. Noua
qcoala teologic[ a fost organizat[ sub jurisdiclia Mitropo]iei Moldovei qi Sucevei, deoarece
mdn[stirea Neamt nu mai era stavropighie patriarhalS.
Aceast[ desfiin[are/schimbare poate fi considerat[ o infrAngere determinat[ de autoritdlile
statului care monitorizau permanent incerclrile patriarhului Justinian de a construi o
intelectualitate monahali capabilX s[ 1in[ piept provoc[rilor ideologice ale partidului.

CONCLUZII

Dup[ preluarea puterii totale in statul romAn, prin decretele t7g, 176 qi t77 din august
1948 regimul comunist a restrAns semnificativ spatiul de manifestare a Bisericii Ortodoxe
RomAne in societatea romAneascl postbelic[. Organizarea inv5{[mAntului teologic ortodox
O)
urma s[ fie infhptuit[ de cltre Biseric[ cu sprijinul financiar destul de limitat al statului prin
o
N Ministerul Cultelor. Chiar dac[ Biserica putea s[-qi organizeze, aga cum qi-a dorit, propriul
(tr
E
invd[lmint teologic, trebuie awt in vedere c[ aceasta trebuia s[ se manifeste intr-o societate
Lci
i "t lbidem,f.38,
"8lbidem,ff. r5-r5v.
o
-o
(U "s lbidem,f. t6.
t-- '"" Ibidem, dosar u/r949, f. 33v.

56
 SEMTNARUL MONAHAT SUPERTOR DE r."A. MANASrrnre NEAMT 0949-1,952)

ghidatd de un regim totalitar ateu. Acest regim a intervenit deseori intr-un mod brutal in rd
proiectele deinv[tlmdnt ale Bisericii, aqa cumafostin cazul desfiin[[rii SeminaruluiMonahal
Superior de la Mlnlstirea Neam{.
.9
CIl
Patriarhul Justinian Marina a organizat cu foarte multe sacrificii invltlmAnt teologic
pentru tinerii monahi din mdnlstirile tlrii, chiar de la inceputul patriarhatului slu, pentru
o
a putea inilia procesul de reorganizare a monahismului romAnesc. Trebuie menlionat c[, o
patriarhul nu dorea o reorganizare a monahismuluipe noua direcliedorit[ de regimulpolitic de
u
la Bucureqti, ci una bazatd pe tradilia ortodox[. Oamenii din jurul patriarhului, care au activat -
permanent in primul deceniu, sunt aceiaqi oameni care doreau reorganizarea monahismului
F
romAnesc inainte de cel de-Al Doilea Rizboi Mondial. In aceeagi direclie de gAndire a fost
organizat Seminarul Monahal Superior de la Mlnflstirea Neam] incepdnd cu ianuarie 1949.
in organizarea qi funclionarea Seminarului Monahal Superior de la Mfln[stirea Neam!,
patriarhul Justinian a g[sit un sprijin prin episcopii r[maqi fHr[ atribu[ii in cadrul Sinodului
Bisericii Ortodoxe RomAne, aceqtia fiind primii profesori ai qcolii. La rflndul lor, aceqti
episcopi, Partenie Ciopron, Athanasie Dincd, Pavel $erpe, Emilian Antal qi Eugeniu Laiu
au oferit sprijinul lor la acest demers al patriarhului. De asemenea, pentru a ridica nivelul
cursurilor in cadrul seminarului, Administralia Patriarhal[ a incadrat gi alte personalit[1i
marcante ale Biserici, teologi qi duhovnici, precum Benedict Ghiuq, Arsenie Papacioc, Victor
Ojog, Nicodim Sachelarie sau Andrei Scrima, to[i cu dorinta de a pune pe drumul cel bun
aceastd important[ component[ a Bisericii, monahismul.
in cadrul acestei institulii de inv[lAmAnt au fost chemali sd studieze vieluitori din
toate m[n[stirile ![rii. Ca proiect pilot pentru intreg monahismul rom6.nesc, aici trebuiau sd
studieze elevi din toate m6nlstirile pentru ca apoi, la rindul lor, aceqtia s[ duc[ in mdnlstire
ceea ce le era predat de profesorii qcolii. Seminarul Monahal Superior Neam[ a fost proiectat
ca un centru de difuzare a unor idei de renaqtere pentru monahismul romAnesc. Idee care se
reg[sea simbolizat[prin adoptarea cahram alparaclisuluiseminarului nemtean al Cuviosului
Nicodim cel Sfinfit de la Tismana.
Chiar dac[ regimul nu a acceptat continuarea activitfltii de la Seminarul Monahal
Superior Neam[, in perioada de func[ionare a seminarului, aici au absolvit 36 de elevi. Mul1i
dintre acegtia au lucrat in cadrul Bisericii qi au demonstrat c[ pot da un suflu nou acesteia.

ANEXE

Anexonr. T

Decizie ministeriali
privind numirea profesorilor la Seminarul Monahal Superior Neamt

Ministerul Cultelor

Prin decizia ministerial[ nr. t4B7 din 19 Ianuarie 1949, se recunosc, pe data de r ianuarie
1949, numirile urmdtorilor profesori la instituliile de inv[t5mAnt religios ar[tate mai jos:
O)
La Seminarul M onahal dela M dnd.stirea Neam{ a
C!
P.S. Arhiereu Atanasie Dincd BArl[deanu, profesor titular definitiv, coeficientul de funcliune
$
4.3o, clasa de salarizare z7,la catedra muzic[ bisericeasc[ psaltic[ qi vocali. E
P.S. Arhiereu Pavel $erpe Ploeqteanul, profesor titular definitiv, coeficientul de func{iune Lci

4.3o, clasa de salarizare 23, la catedra istoria bisericii, dogmaticS, catehism, morala creqtin[,
\
dreptul bisericesc monahal qi practica vietii monahale. ao
s

57
 IoNUT-CONSTANTTN PETCU

rd P.C. Arhimandrit Lauren[iu Busuioc, profesor titular definitiv, coeficientul de funcliune

.9 4.3o, clasa de salarizare zB,1a catedra lirnba romAn5, limba rus[ qi iimba francezi.
P.S. Arhiereu Eugeniu Laiu Suceveanu, profesor titular definitiv, coeficient de functiune
O)
o 4.3o, clasa de salarizare 27, la catedra tipic bisericesc Ai cAntare practici bisericeasci.
P.S. Episcop Partenie Ciopron, profesor titular definitiv, coeficient de func[iune 4.3o, clasa
o
(u
de salarizare 26, la catedra catehetic5, omiletic5, noliuni de pedagogie moderni.
r ,,Monitorul oficial", anul CXVII (t949), ianuarie, nr. 21, p' B3B.
-C
F Anexanr.2

Elevii absolven[i
ai Seminarului Monahal Superior Neam!
7949-7952

Promolia rg4g-Lg1r

Apostol I. Gheorghe Gherghel H. Alexandru

Apostu Gh. Lucian Ieremia Gh. Teodorit

Barna M. Constantin Li'zitricitN. Stelian

Berbec I. Tarasie Panta D. Justinian

Boghiu I. Luca Veliqcu T. Epifanie

Bostan I. Nectarie Vomicescu V. Nistor

Clrebac C. Varahil Zaitea M. Pimen
Duru Gh. Damaschin

Promo[ia ag4g-tg1z
Bogdan G. Vartolomei Paqcu L Filoftei

Bucur B. Sebastian Roqu V. Alexandru

Cucoqel C. Gherasim Sandu V. Vasile

Dabija St. Chiprian Solomon M. Gurie

Gavrilu![ M. Mihail $erpe Cherasim

Gionca T.Lazdr

Promo[ia ag4g-tg12
sesiunea extraordinar[

O) ndnim T. Sofronie Filip A. Gherman

N fr,mironesii V. Vasile Hrilcu Gh. Adrian
I
(o
\Andreescu P. Vasile Moroqanu C. Emilian
I

LC)
Ruta N. .Iustinian Ursu Nil
\' lChigcariu I. Efrem
a .
s [STN, dosar nr. s1r949,ff.94-s4v,54v, 56v.
 SEMTNARUL MoNAHAL SupERroR DE LA MANAsrrnre NEAMT 0949-t9s2)

(U
Anexanr.3
.9
Cererea de cilug[rire Cr)
a fratelui Stelian Bucur
o
Prea Sfintite StIpAne Director, o
(u
Subsemnatul frate Stelian Bucur din SfAnta MAn5stire Cheia, jud. Prahova, cu adAnci
smerenie v[ aduc la cunoqtin[[ urm[toarele:
Sunt de 4 (patru) ani in mAn[stire avAnd acelaqi gAnd neschimbat de a mi face monah ca sl
F
slujesc Domnului cu fricl qi cu cutremur.
Pentru aceasta Prea Sfintite StIpAne v[ rog si binevoili a-mi aproba tunderea in monahism
pentru care slujesc din copil[rie.
Cu smerit[ metanie, al Prea Sfinliei Voastre fiu duhormicesc,
Fr. Stelian Bucur

Prea Sfinlitului Director al Seminarului Monahal Superior Sf. MAn[stire Neam!

. ASTN, dosar nr. 3lr95o,f. z.

Anexanr.4
Adresh
cltre M[nXstirea Cheia-Prahova
privind cllug[rirea fratelui Stelian Bucur

Seminarul Monahal Superior

,,Nicodim Sfintitul"
SfAnta MAn[stire Neam[
Raionul TArgu Neam!
Regiunea Bacdu

Nr.4zz
B decembrie r95o

cltre
SFANTA MANASTIRE CHEIA-PRAHoVA

Cu cererea intregistratl lanr. 4zzlt95o, fratele Stelian Bucur, din acea SflAntl] MAnlstire,
qi elevin clasa X-a la acest seminar, a solicitat s[ fie tuns in monahism.
Potrivit ordinului Sf. Patriarhii Nt. 26g7tlLgSo, tunderea in monahism a elevilor seminariilor

interventia qcolii, pe bazl de personal5 cu consim![mAntul mAn[stirii de care depinde qi cu

binecuvAntarea Episcopului
Elevul Stelian Bucur ie in cererea sa, iar corpul didactic al qcolii noastre, aprecieazl cE
este bine qi suficient pregitit
c[ poate intra in monahism. Pentru a se putea insl cere aprobarea
OJ
Sflinteil Patriarhii v[ rug[m ne da qi avizul P[rea] Cluviogiei] Voastre.
a
N
Cu arhiereqti bi
(E

Director, Lci
ss./ + Pavel
o ASTN, dosar nr. 1950, f. 1.
ao
N

59
 IONUT-CONSTANTIN PETCU

(d
.9 Anexanr.5
o) Adresi
o c[tre Patriarhia RomAn[ privind cererile de cilug5rire
o ale mai multor frali
a) R[epublica] P[opularl] R[omAn5]
Seminarul Monahal Superior
F din
SfAnta MAn5stire Neam!
Nr.496
[...] noiembrie r95o

INE T PREA SFIMITE,

Un numir de 14 elevi ai Seminarului nostru, din toate clasele qi aparlinAnd la diferite

mAn5stiri ca fra[i, au solicitat in scris ca s[ fie tunqi in cinul monahal. Aceqtia sunt:
1. Apostu Emil, frate din MAndstirea Neamt, elev in clasa IX-a;
o Apostol Gheorghe, frate din MAnlstirea Neam!, elev in clasa IX-a;
Vornicescu Nicolae, frate din Mdnlstirea Neam[, elev in clasa IX-a;
4. Zainea Vasile, frate din MAn5stirea Neam!, elev in clasa IX-a;
5. Acatrinei Petru, frate din MAnlstirea Neamt, elev in clasa X-a;
6. Hri[cuAurel, frate din MAnlstireaAntim, elevin clasa IX-a;
7. Roqu Alexandru, frate din MAnistirea Neam!, eiev in clasa X-a;
B. Bidileanu Gheorghe, frate din Schitul Izbuc-Oradea, elev in clasa IX-a;
9. Buruianl Mihai, frate din Schitul Buluc-Virs5tura, elev in clasa VIII-a;
10. Bucur Stelian, frate din MAn[stirea Cheia, elev in clasa X-a;
rr. Stoica Ion, frate din MAnistirea Bucovdt-Craiova, elev in clasa VIII-a;
rz. Chindea Gheorghe, frate din Schitul Sihlstria, elev in clasa VIII-a;
13. Tatu Nicolae, frate din MAnistirea Bogdana-Baciu, elev in clasa VIII-a;
r4. Ursu Constantin, frate din Schitul Sih[stria, elev in clasa IX-a.
Consiliul profesoral a luat in cercetare cererile elevilor sus menlionali, in conferinla de Ia 13
noiembrie a.c., qi luAnd cunoqtinlI de la noi qi de dispoziliile verbale ale i[nalt] P[rea] S[fintiei]
Voastre relativ la cllugdrirea elevilor qcoalei noastre, a hot[rAt urmS.toarele:
Pentru cllug[rirea elevilor qcoalei noastre s[ se respecte intru totul qi in mod pilduitor, toate
rAnduielile canonice, toate rAnduielile canonice statutare gi reglementare azi in vigoare, in ceea ce
priveqte vArsta gi noviciatul etc.
Toli elevii noqtri care sunt numai frali sI fie fHcuti mai intAi qi de indatl rasofori de c[tre
qcoalS, f5ri deosebire apoi cei wednici, care fac cerere qi st[ruie in ea, indeplinind condiliunile
de vArsti, noviciat qi purtare, verificati, s[ fie flcufi monahi tot numai de qcoal[, pe timpul
qcolarit[1ii, insi numai dup[ ce s-a obtinut consiml5mAntul mdnlstirii de care depinde elevul qi
binecuvAntarea ierarhului eparhiot.
Cllugdririle si se facd in etape, la date potrivite de qcoal[, folosindu-se aceste momente
ca prilejuri de vocalie qi trdire a vietii monahale, intrelinAndu-se o continul atmosferd
o) corespunzltoare.
o Consiliul profesoral este de p[rere, ca dintre solicitantii mentionali mai sus, s5 se aprobe
(.!
cilugirirea a Sase frati qi anume:
r. Apostu Emil;
L.i z. ApostolGheorghe;
C 3. Vornicescu Nicolae;
o 4. ZaineaVasile;
-a
s 5. HrilcuAurel;

60
 SEMTNARUL MONAHAL SUPERIOR DE IA MAlASrtnrn NEAMT O949-19s2)

6. Bucur Stelian. rd
Primili, v[ ruglm, inalt Prea Sfinlite, ale noastre in Hristos salutiri, .9
O)
ss./+ Pavel o
o ASTN, dosar nr. gllrglo,ff. r9-r9v. o
(u
Anexanr.6
F
Elevii c5lugiri$ sau hirotonili
in cadrul Seminarului Monahal Superior Neamt

Cilugiri
Aproba{i la 30 noiembrie 1950
Apostul Emil (M-rea Neam!) Apostol Gheorghe (M-rea Neaml)
Vomicescu Nicolae (M-rea Neam!) Zatnea Y asile (M-rea Neam!)

Acatrinei Petru (M-rea Neam!) Ilrilcu Adrian (M-rea Antim)

Roqu Alexandru (M-rea Neam{) Bidileanu Gheorghe (Schitul Izbuc)
Bucur Stelian (M-rea Cheia) Stoica Ion (M-rea Bucov[!)

Chindea Gheorghe (Sih6stria) Tatu Nicolae (M-rea Bogdana)

Ursu Constantin (Schitul Sihdstria)

Aproba{i la 18 aprilie 195 1

Pagcu Filoftei (M-rea Neam!) S6rbu Teofll (Schitul Sihastru)

Chigcariu Efrem (Schitul Sihistria) Nanu Costache (Schitul Sihastru)

Cristea Nicostrat (M-rea Bogdana)

Aprobati la 12 ianuatie t952

Rogca Ioan (M-rea NeamJ) Roqu Alexandru (M-rea Neam!)

Aprobati la I martie 1952

Dabija Constantin (M-rea Bogdana) Blrariu Ignatie (Schitul Sihastru)

Diaconi
Vomicescu Nestor (M-rea Neam!)
Zainea Pimen (M-rea Neam!)
Panaite Serafim (M-rea Bogdana)
Tatu Simeon (M-rea Bogdana)
Chiqcariu Efrem (Schitul Sihnstria)
Ursu Nil (Schitul Sihastria)
Filip Gherman (M-rea Neamf)
Paqcu Filoftei (M-rea Neam{)
Buftea Mina (M-rea Bogdana)
Pamfil Visarion (Schitul Moginoaile)
o)
Dabija Chiprian (M-rea Bogdana) a
N
Bdrsan Benedict (M-rea Slatina)
(E

Cristea Nicostrat (M-rea Bogdana) E

Lct
\
ao
*

6l
 IONUT-CONSTANTIN PETCU

(d Ieromonahi
.9 Cucoqel Gherasim (M-rea Neam{) Popescu Cristofor (M-rea Amota)
Ol
o Buta Justinian (M-rea Predeal) Mihalcea Dosoftei (M-rea Neam{)
o
(u $tefan Neonil (M-rea Frdsinei) Chiqcariu Efrem (Schihrl Sihdstuia)
Gionea Lazdr QvI-rea Ghighiu) Chindea Serafim (Schitul Sihdstria)
.C
F . ASTN, dosar nr. gl7glo,f. rg; Ibidem, dosar nr. sllg4g,ff. t7,32,38v, 46-47,51v-52'

Ansrna.cr
IoNrrr-CoNsrArvm{ Pntcu, The Theological Seminary from Neamt Monasterg (t94g-tg5z)

After a new law on public schools hadbeen adopted in 1948, the communist state began to close the
theological schools, including the seminaries. The Theological Seminary from Neamt Monastery
was set up only after the adoption of new statutes for the organization and functioning of the Roma-
nian Orthodox Church (February tg49),as a result ofthe negotiations between Patriarch Iustinian
and the state officials. It was in fact a revival of an old theological seminary of the interwar years,
where Patriarch Iustinian tried to create a breeding ground for intellectual monks who were to be
appointed in leadership positions. However material and financial issues were overcome when Pa-
triarch Iustinian appealed to the factors involved, namely the monasteries that sent their students
to school and the dioceses they belonged to. The theological seminary evolved under the guidance
of prestigious professors, which drewthe communists'attention. Consequently, after three years of
existence, the monastic seminary in Neamt \ryas disbanded by the Ministry for Religious Affairs and
Patriarch Iustinian's project collapsed. The present analysis is the result of a research undertaken
in the archives of the Theological Seminary from Neamt Monastery.

Krvwonos: Communism, theological education, monachism, seminary, Neamf Monastery,

JustinianMarina

O)
o
N
$
E
Lci
rj

ao
e

62

O
 J
s .- i...

' i.$i:.j .
.s -.1. .

*:
I..
s.
€
N
S.

EvocXn