No. 61 Un num6r 25 b. Joy, 17 (29) Martie 1877.

MONITORUL OFICIAL
AL ROINANIEI
ABONAMENTUL : ANUNCIURILE :
44t, TRIII-IMOI et 08E; 0811 LUNT, 20 LIU LIVIA DR Trutr-pucr LITERE TREI-pECI BANI
(int6i6 lanuarie I intM6 Tulle) ( inserarea II-a si ma! departe, 20 b.)

A
Pretui tine publicatiI judiciare, DICRECTIVNEA: InserliT §1 reclame , 6o b. Hula,
etrada GermanA, cuitea .erban-VodI inserarea II-a si niai departe, 30 bug linia
pOlnli la einel-deet unii, einei lei: érit ma
mare de eineTAe0 lirdl, dece lei Scrisorile nefraneate se refirel Ananciurile se primese i au anul

SUMAR Lei B. tului i publieatX prin Monitorul ofi

PARTEA OFICIALA.Ministered de interne: 10,600, D-lor Nicolae Iónid (cesiona- cial.
Deerete. rul creantelor fostel IibrriÏ DatA, in Bueuresci, la 15 Martie
Ministerul de justifie Deeret. George Iónid-Spirescu) çi 1877. CAROL.
Ministerul cultelor e, al instruefiunel publice Socek et comp., Indreptiti (L. S. St.)
a primi de la Stat in basa
Deeisie. Ministru seeretar de Stat
decisiund enrteï de apel din Ministru seeretar
PARTEA NEOFICIAL A. Depel telegrafi- Craiova sub No.45,din 1874, de Stat la departa- la departamental de interne
ce. Buletin esterior.Sumarul sedinet Senatu- r6masâ definitivk si a hottt, mentul justitiet
MI de la 14 Martie. Sumarul sedinteI AdunA- rhrel inaltei curtl de casa- I. Ciimpin(Inu. I. C. BrXtiane,
rel deputatilor de la 15 Martie. Continuarea tiune sub No. 34, din 1876, No. 593.
sedintei Adungrel deputatilor de la 7 Martie si
date in procesul intentat de
directia imprimeriei Statu-
sedinta de la 8 Martie. lui pentru furnitura chârtiei CAROL I,
Anunciurl ministeriale. din anul 1871. Prin gratia lui Dumnedet qi vointa na-
742 47, fabricei de &Artie Neusie- tionalä, Domn al Rominilor,
dler din Viena pentra 17 to-
La tott de faci i viitor, sátjtate;
P ARTEA OFICIATA. pull de chârtie No. 12, a1b6
gmasa neplAtitA din Asupra raportuluT ministruluT Nos-
anul 1873 din causa epui- tru secretar de Stat la departamentul
Bucuresei, 16 Martie 1877. särei fonduld budgetar al de interne, sub No. 4,687;
imprimeriel Statului pe a-
cel an, 0 : Avênd in vedere domnésca NóstrA
MINISTERUL DE INTERNE.
156 80, directiunei cäei ferate Bu- ordonan0 cu No. 194 , de la 1 Fe-
curesci-Giurgiu, rest pentru bruarie 1877 ;
CAROL L
transportul pe linie a unor In virtutea art. 9 si 10 din legea
Prin gracia lui Dumnecjci i votnta na- cArbuni de pétrA pentru im-
ponallt, Domn a Romanilor, primeria Statului in anul consiliurilor judqene,
La toff de faei i viitort , eánètate ; 1872. Am decretat i decream :
Asupra raportului ministrulul Nos- 11,499 27, total. Art. I. Colegiul I electoral palm
tril secretar de Stat la departamentul Art. II. Acést6 suna se va trece consilierii generalIde la judqul Gorjiti
de interne, sub No. 496 ; prin compturi 0 se va acoperi din e- este convocat din noil in qioa de 14
re'clênd votul Adungrei deputOlor conomiile realisate prin legile de la Aprilie viitor, a se intruni, la orele 10
din sedinla de la 8 Martie, anul curent; 10, 12, 23 Julie 0 6 August 1876. dimin4a , in localul comund de re§e-
In virtutea art. 93 din Constitu- dinO, , spre a implini, prin nouè ale-
Acéstg lege s'a votat de Adunarea gere, vacanO, ce esista t consiliii.
tiune , edii4a din 8 Martie
Am Sanepnat i sancOongm ce ur- deput41or, ll Art. II. Ministru Nostru secretar de
lasA : 1877, si s'a adoptat cu majoritate de Stat la departamentul de interne este
62 voturi, contra a 3. insgrcinat cu esecutarea acestui decret,
LEGE.
Preqedinte , C. A. Rosetti. Dat in Bucurescl, la 12 Martie 1877,
Art. I. Se deschide pe séma minis- (L. S. A. D.) Secretar, 1. B. L'ateecu. CAROL.
terului de interne un credit estra-ordi- Ministru seeretar de Stet
nar in sunlit totahl de lei 11,499 , b. Promulgitrn acéstA lege 0 ordonNin la departamentul de interne,
27, cu care sA, se plgtésc: ca ea sl fie investita cu sigiliul Sta- I. C. Brittiann. No. 556.
 1932 MONITORRUL OFICIAL AL ROMANIEI 17 (29) Martie 1877

CAROL I; M INISTERUL DE JUSTITIE. PARTEA NEOFICIALA

Pdn gratis luT Dumnecleti i vointa na-
tionala, Domn al Romanilor, , CAROL I, Bucuresei, 16 Martie 1877.
La toti de faci Prin gratia luT Dumnedeti qi vointa na-
i viitort, sánètate ;
Asupra raportuld ministruluï Nos- tionala, Domn al Românilor,.." DEPESI TELEGRAFICF.,
tru secretar de Stat la departamentul La tott de faciá i viitori, shOlate ; (Servielul privet al Monitorulei)
de interne, cu No. 4,691 ; Vï,+nd raportul ministruluT Nostru Constantinopoli, 27 Martie. Nego-
Avênd in vedere domnésca Nóstr`a, seeretar de Stat la (lapartamentul jus- ciarile intro Pórta qi Muntenegru se con-
sider da rupte. Se crede ca delegatiT mun-
ordonantA ou No. 195 , de la 1 Fe- titieT, No. 2,983 ,
bruarie trecut ; Am decretat si decretlin ce urmésrt: tenegrenT vor ideca Sambata.
Camera continue a'qT discuta reglemen-
In virtutea art. 9 si 10 din legea Art. I. D. Georgie E. Schina, doc- tul. Un tramis al KhanuluT de Xachagar a
consiliurilor judetene, tor in drept de la facultatea din Pa- sosit aicT.
Am decretat i decret6m: ris, membra la curtea de apel din Bu- Paris, 27 Martie. Negociarile cu
MuntenegreniT sunt considerate ea rupte,
Art. I. Colegiul III electoral pentru curesci, dupa a sa cerere, se desAr- Pórta refusând de a primi minumul cere-
consilieril generall de la judetul Ismail cinési de functiunea de director ge- rilor bor.
este convocat din nott, in çlioa de 14 neral al ministerului justitiei ce ocupI Delegatil ascéptit ordinul de a pârasi
Aprilie 'viitor, a se intruni, la orele 10 prOvisori Constantinopoli. Plecarer lor va avea loc
de diminéta, in localul comuneT de re- D. Ión Dendrino, licentiat .in. drept de sigur Sambitta.
sedintä , pentru a alege un membra , de la facultatea din Paris, actual pro- LunT, la bursa din Constantinopoli, con-
solidatele turcescI all scadut la 13. 20.
spre Implinirea vacanteT ce esista in curor pe.hIngh curtea de apel din Bu- Petersburg, 27 Martie. In urma sci-
consiliii. cUrescl, se delegg, a indeplini provi rilor primite din Londra, consiliul impe-
Art. II. Ministru Nostru secretar soriii functiunea de .director general riuluT a fost convocat pentru mâne in scop
de Stat la departamentul de interne al ministerului jUstitieï. de a lua nit decisiuue definitiva asupra
Art.: II. Ministru Nostra secretar de cestiunilor pendinte earl' aunt privitóre la
este InsArcinat cu esecutarea acestuï protocol.
decret. Stat la departamentul justitieT este in-
Viena, 27 Martie.Generalul Ignatieff
Dat in BucureSeT, la 12 Martie 1877. sArcinat cu esecutarea acestul deeret. pranclit la curte. Séra a plecat la Berlin.
CAROL. Dat lAtI Bucurescï, la 15 Martie Londra, 27 Martie, séra. Camera co-
Ministru seeretar de Stat 1877. CAROL. munelor. Domnul Northoote, ministru de
la departamentul de interne, Ministru seeretar de Stat finance, slice ea negociatiunile continua, cit
I. C. Bratianu. No. 557. la departainentul de justitie, termeniT protocoluld nu aunt Mel boa-
I. Cimpineann. No. 590. i el rèmâne maT cu séml a se esa-
ritT,
CAROL I, mina in ce conditiunT va fi semnat.
Prin gratia luT Dumnedeti qi vointa na- Oratorul guvernului spell ca va putea
tionala Domn al Românilor, face Camera dupa vacantele PasceluT ua
La tott de fLci i viitort sänNate; MINISTERUL CULTELOR ql AL IN- comunicatiuna mai satisfacZitdre.
Asupra raportulul ministrultiï Nos- STRUCTIUNEL PUBLICE. Loudra, 27 Martie. Camera coma-
nelor (urmare). D-niT Forster i Gladstone
tru secretar de .Stat a departamentul ait atacat pe sir Henry Elliot, ambasado-
de interne, sUb No. 4,689; Decisiune. rul EnglitereT n Tureia, qi ail protestat
In virtutea art. 9 §i 10 din legea In urma cJncursuluT tinut pentru ocu- contra reintórcerel sale eventuale la Con-
consiliurilor judetene , parea a trel posturT de maestri prevédute stantinopoli.
prin noul budget la.qcóla profesionala de D-nil Cochrane i Burke ail réspuns a-
Am decretat i decream :
fete din BucurescY; mini stern], avénd in ve- cestor atacurT.
Art. I. Colegiul III electoral pentru dere resultatul concursuluT qi recomanda- D. Northeote core CamereT Eta, tie soco-
consilieril generáll de la judetul Bol- tea juriuld qi audind pe consiliul perma- Obi de vicisitudinile qi de greutatile cu
grad este convocat in :(lioa de 14 A- nent al instructiuneT, prin decisiunea mi- care 'Lucia se lupta actualmente. Dice ea
prilie viitor, a se intruni, la orele 10 nisteriall din . . . curent, a numit: in momentul de facil trebue a esercita a.
1). Ca maestra pentru croitoria de dame supraveghere maT activä, a reorganisa ser-
diminéta , in localul comunel de rase- viciul consular. Turcia tntelege necesita-
pe D-Ora Janetta Jean, care a lucrat maT
dint6 , spre a implini, prin noué ale- multT anT gi in atelierul M. S DómneT. tea de a ameliora administratia sa interi-
gere , ,vacanta declaratA, in ,
2). Ca maestra pentru rufarie pe D.Ora &A. Ul politica de constrângere ar neu- -$11
lii urma,numirel D-lui Teodor .Boldur Elena Otelénu, absolventa a 'atelieruluT de tralisa silintele sale.
Utescu in functiunea de prefect. lucru de la Asilul Elena Dómna, In urma acesteT declaratiuni, Camera co-
-Art. ILMinistit Nostru secretar de 3). Ca mae Ara modista, florisl4, pe D-na munelor s'a amânat pentru 5 Aprilie.
Ana Kade, care a condus maT mult timp u. Roma, 27 Martie. Camera deputaii,-
Stat la departamentul de interne este bor. D. Depretis, preledintele consilinluT
fabrica de flog artificiale.
insgrcinat cu esècutarea acestuT decret. Tóte aceste maestre ail obtinut la concurs ci ministru de finance, face espunerea si-
Pat in Rucuresd, la I 2 Martie 1877. notele cele maT superióre. tuatiuneT financiare qi dice ea budgetul
CAROL. No. 2,470. 1877, isfiartie 12. presintii un eseedent de verl IA 12 miii-
Ministru seeretar de Stat (me.
la departamentul de intPrne, Ministerul depone in urma maT multe
L C. &Miami, Nu. 558. proecte financiare qi administrative.
 17 (29) Martie 1877 fiON1rolit11, OPICIAL AL SWUM 1933

Constantinopoli, 28 Martie, amédT. intrevederT cu D-niï Tiers si Decazes. ceea ce Rusia voesce, eu orl-ce pret,
DelegtiT muntenegrenT n'ati primit mncIntre dênsil , continua f6ia belgiang , sg, o facg cunoscutg, lumd intregl si
ordinul de a pleca; dérá nu stint autorisatT
s a vorbit de causele cad ad impedi- maï in particular imperiuluI Otoman.
a reduce cererile lor.
Ki§Inthi , 28 Martie. Se semnalkl, cat pe Anglia de a semna protocolul Déca póte reusi sà represinte P6rta
uä noul, activitate in preparativele armateT si de midlócele de a ggsi ug solutiune sub ug gi de inferioritate politicg si de
ruseseT a card stare este excelinte. chestiund desarmard, singura i ade- dependentg, amorul proprid si orgoliul
Tuleea, 28 Martie. Trupele turcesei vèrata dificultate a momentuluï. Aceste moscovit nu s'ar simti isbite, chiar
de la Dobrogea earl coprindea 4,000 6- cause sunt : dorinta Anglid de a nu prin renunciarea la mêsurile resbel-
menT la finele luT Februarie, se urea ac-
tualmente la 6,000 ómenT. mal face un pas in chestiunea Orien- nice. RusiT sunt naturalmente doritorï
Rnscinc, 28 Martie. Armata turcésel tulul alit a avea siguranta ca servg de a vedea chestiunea dernobilisard
din Bulgaria este de 140,000 OrnenT en uà interesele pacel, obligind pe amên- pusa in cel din urma plan, numaï a-
artilerie de 170 tunurT. Cea maT mare con- doul antagonisti, Rusia i Turcia, sg, céstg, demobilisare sg nu aibg aerul
eentratiune a trupelor este la Widin, in demobiliseze fortele lor. Din nenoro- de a fi nà afacere convenita intre Ru-
fata Calafatuluï, unde se num6r1 75,000
ómenT ai 100 tunurT.
cire, pe acest teren, ne invêrtim in- sia si Turcia, tratand egal cu egal.
Viena, 28 Martie. Un redactor al gli- tiun cerc viios. Rusia nu voesce a Aci este, dice le Globe, explicatiunea
aruluT Pressa raportéz astfel uI intreve- desarma fad% garantie, Turcia nu p6te acestei sicane asupra termenilor pro-
dere ce a avut en generalul Ignatieff. desarma pênè ce pacea nu se va in- tocolului de care guvernul din Saint-
Generalul a declarat el n'a gasit la cheia cu Muntenegru. Dupa Times Petersburg ne da spectacolul, si care,
Londra nisee dispositiunT sinceramente sc; convenise la Londra cg, Rusia va in unele locurl, caus6z1 marl temeri.
favorabile mentinereT paceT. El a Os: Nu
se face acum la Londra politica poporuluT declara prin depesg, el este gata a Déca Rusia este in adevér sincerg
engles; décl resbelul isbucnesce, Engli- desarma indatg dupg semnarea proto- dorinta sa de a nu rupe pacea, acest
tera va avea cea maT mare responsabili- coluluï. Un curier ar fi venit la Lon- incident nu ar fi de cat uà dificultate
tate. Rusia nu urmAresee nA politicit de dra cu ug, depesg din St. Petersburg, timporala. Orï-ce ar fi, Anglia nu va
concistl, dérl insistä pentru a obtine ga- dérg, coprinsul n'ar fi fost cum se as- pune semngtura sa la un document
rantiele pe carT le crede ea indispensabile."
Generalul a is asemenea el era insär- cepta. destinat a face inocenta pe Rusia si a
cinat de a precisa situatiunea RusieT tu cere desarmarea Turciet, afarg numai:
Dupa ug depese din Berlin catre déca Rusia; in acest document sad in
ceea ce privesce alianta celor treT imp/- Standard, se crede in acest oras el oil-care altul, se angagésg, a desarma
ratT. A adlogat el Rusia nu putea suporta
mult timp sareinile cad result/ din de- cele din urnia scirT din Londra si Pe- si ea. Ar fi stupid de a face ceva in
mobilisarea armateT sale si el eele din ur- tersburg arkg, ca cglêtoria generalu- acest sens, fat% acéstg din urma con-
mä evenimente earl s'at petrecut In Tur- luï Ignatieff a fost infructuós i ca
cia o imping a grlbi decisiunea sa. Gte- resbelul ruso-turc va incepe in curênd. ditiune, i diplomatiï rusi att trebuit sg,
neralul erode pe de altà parte c i inte- pric6pg din cea dântâití qi, modul de
resele AustrieT cer u/ grabnicI solutiune. Diarul le Globe constatg ca in tim- a vedea al guvernuluT nostru in acs-
(HaivaR)
pil din urmg lumea se ilusionase pu- tà Ad dreptate fàrà indoialg
cin cam mult de inlesnirea cu care se de a pune bete in róte, in fasa actua-
vor inlatura ultimele obstacole. Astgdï, lg a negociatiund si pentru a insgrci-
BULETIN ESTERIOR. dice el, opiniunea s'a modificat in a- na diplomatia ca sg, le inlgture. Cu
Corespondeqa politicei din Viena , céstg privinta, dérg ar trebni sa se fe- tóte acestea, nu este nimic in atitudi-
dupa informatiunile primite din St. Pe- résca de a cgdea in escesul contrarid nea Rusid care sa faeg a desespera cu
tersburg, aréta situat'iunea din nod ea si de a credo ca s'a ivit uà dificultate totul de pace. Total depinde, :ca
ingrijit6re, dichd cg .Englitera a ce- seriósg in negocierile dintre Englitera inceput, de sinceritatea profesiund de
rut inserarea, in protocolul relativ la si Rusia. De la inceput, adaogg fóia credintg a Rusiel.
reformele Tumid, a und stipulatiunT ministeriala, era evident ca Rusia se
privitóre la desarmarea Rusieb. Fóea va incerca a obtine cat se póte de mult,
vienesa anuncia asemenea ca alianta and cat se póte maÏ pucin in schimb,
SENATUL
celor treT impèratl ar putea sa se sub- nodul chestiund residg tocmaï in
stitue din nod concertuluI european demobilisare. AbiliT diplomatI al impe- SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA
pentru a termina afacerea orientalg. riulul Norduluï se silesc sg, obting spri-
Déra, dice Indepenclenta Belgicei , déca jinul Europel pentru a apèsa asupra Sumarul .?edintet de la 14 Martie, 1877.
acéstg, aliantg a fost neputinci6sg, ca Turcieï, i cu cat maT pucin 'T va cos-
sl dea un resultat, in prima fasg ta pentru a dòbêndi acest resultat, cu hailPrAsedentia D-lut vice-presedinte Mi-
Coqdlnicélat, asistat de D-nib secre-
afacerel, va fi cu atitt mal mult in pe- atât va fi mal mare prestigiul si me-
trebuinta tart Ne'gruti Alesandru i Rgscan Deme-
rióda actuala. Nu putem déra de cat ritul succesului lor. Nu este tri a.
menfiona pentru memorie informatiu- de a citi printre liniT pentru a se con- Sedinta se deschide la orele 2 V, dupa
nile §i predicfmnile fod vienese. vinge cine-va cg, necesitatea de a se amédT.
Generalul Ignatieff la Paris a avut esercita ug tutelg, asupra Turciel este Presentl 36 D-nt senatori.
 1934 MONITORUL OPICIAL AL ROMANIEI 17 (29) Martie 1877

Nu r6spund la apelul nominal 33 D-0 ISe procede la votarea amendamentuluT rendeiu Grigoriu, Pruncu Gheorghe, Cam-
senatori, si anume : I prin bile, si votul nefiind valabil se anu- piniu Radu i DonicT Dimitrie.
lésk si se va prenoi la sedinta viitóre. Se trAmite la comisiunea de petitind
Bolnavt : D. CAmArlsescu dà citire raportuld re- petitinnea maT multor locuitorT insuritteT,
Prea S. Sea Mitropolitul primat, D-niT lativ la petitiunea D-lor fratT Konya din din munti Babesul i nit telegrama a loon-
Batcovénu N., Catargi Lascar, M6tasaru T., lad, carï reclamg contra taxeT ce li s'a im- itorilor din BotosanT.
Paclénu N., Plesoianu St., Roseti Tetcanu. pus de egtre primgrie asupra produsuld Se trämite la comisiunea de indigenat
apeT gaz6se fabricata de D-lor. petitiunea D-luT Ghilom Kratofil.
in congedili: Conclusiunile raportuld carT suat pen- Se trämite la comisiunea comunalá pe-
D-niT Dimitriu G., Goleseu Al., Grecenu tau a se recomanda petitiunea la guvern, titiunea locuitorilor din comuna Topo-
Al., (Dr.), Negrea S. se votésa fara discutiune si se adopta. rästiT, judetul VasluT.
D. Camgrasescu citesce raportul relativ Se inserie lq ordinea dileT doug rapor-
Nernotivatt:
la petitiunea locuitorilor din comunele Sur- turT ale comisiuneT de indigenat, privit6re
Prea S. S. episcopal de Ramnic, Prea S. patele, ManastireniT. si Francescil din dis- la itnpamantenirea D-lor doetorT Emil
S. episcopal dn Roman, Prea S. S. episco- trictul Valcea, prin carT cer a fi seutitT de Max si Ion Valliano.
pal de Buz6u , Prea S. S. episcopal de contributiune pa trimestrele lnuarie i S-3 tramite la e omisiunea budgetara,
HusT, Prea S. S. episcopal Dullard de jos, Aprilie anul coroot, din causa greld lipse projectul de lege pentra stabiltrea taxe-
D-niT Apostoleanu G., Boboiceanu I., Bo- in care so afia. lor de trecere peste podul de fer de la
sianu C., Brgtianu I., Cobalcescu Gr , Le- Conclusiunile raportuld call aunt pen- Goran.
ca G., Luposcu G., Orlanu G., Paladi I., tru a se recomanda petitiunea la guvern, Se tramite la comisiunea financiarg pro-
Racota Hariton Roseti N. Balänescu, Sei- se adopta fgra discutiune. jectul de lege prin care se cere ea sums
earn V., Mien N., Ghica I., Bela Stefan, D. Cgmgrgsescu citesce asemenea ra- ce se va constata de plaqa, pentru soco-
Manolescu N. portal, relativ la petitiunea D-luT Dr. A- telele telegrafo postale internationale de
Sumarul procesuluï-verbal al sedinteT nino, prin care cere a se face cele de ea- pe anu11876, sa se platéseg, din cap. Vil,
precedente se adopta. viintä pentru recunóscerea D-séle de ce- art. 1, de lei 350,000, al budgetuluT anu-
Se supune la cunoseinta Senatuld ur- tatén roman. lit! 1877.
matórele comunicgrl : Conclusiunile raportuld sunt pentra a Dupa desvoltarea interpelareT D-luT
Telegrama D-lul senator Nicolae Vlai- se recomanda guvernuld acéstg petitiune. Constantin Gradisteanu, privit6re la aplio
cu, prin care cere un congediti pn la fi- Sustine conclusiunile D. senator Oritiscu. catinnea legel de prestatiune, dupa, res-
nele sesiund penlru neapgrate interese. Se pane la vot acésta conclusiune si se punsul D-luT presealinte al consiliuluT de
Senatul nu acorda congediul. adoptk ministri si discutitmea urmatk Adunarea
Petitinnea D-luT profesor Z. Columb, D. senator Casimir da citire raportuld trece la ordinea dileT.
prin care areta c cu ocasiunea votarel asupra alegerd colegiuld II de Bolgraci Se citesce raportul comisiunel financi-
budgetelor anuld curent i s'a redus retri- facutg in persóna D-lut Pera Opranu. are asupra projectulul de lege pentru des-
butiunea ce primea, si se raga in virtu- Conclusinnile raportuld sunt : doni D-nT chiderea pe séma ministeruld agricultu-
tea legd si a dreptuld castigat sa i se mombri propun validarea alegerd , douT reT, comerciduT si lucrArilor publiee a u-
faca dreptate. sont pentru invalidare, si a treia opiniune nuT credit estraordinar de leT 150,000,
Petitiunea ma multor locuitor din ca- este pentru amanare. pentru plata lucattorilor intrebuintatT de
tunul DiteeiÏ, plasa Filipesci, prin care D-nu Or6scu combate opiniunea de in- compania Crawley la constructiunea cad
se plang ca dilele de prestatiune si jade- validare, si sustine a se valida alegerea. ferate Ploesci-Predeal.
One la facerea de sosele intrebuintat D. Lungenu se declara pentru invalPare Dupà discutiunea urmatit, se pune la vot
pe aiurea de cat acolo unde cerea legea, precum si D. Desliu. hares in consideratiune:
pentru care se rógà a fi despitgubitT de Dupl inchiderea discutiund, so pune la
munca lor. vot opiniunea de validare a alegereT cole- Votant1 66
So trämite ambele petitiunT la comisiu- giuld II in persóna D-10 Pera Opranu, Majoritate reglem . . 39
nea competinte. neintrunind majoritatea ni i pro nicT con- Bile albe pentru . . 63
La ordinea dileT find continuarea des- tra se declara votul nul, r6mankd a se vota negre contra . . 3
baterilor asupra petitiunet istraelitilor de la sedinta viit6re.
la VasluT, D. raportator al comisiund, CA- Dupa, care D. vice-presedinte radica se- D. presedinte proclama cIt Adunarea
mgrAsescu, da, din nog citireraportuld ale dinta si anunta pe cea viit6re pentra a luat in consideratiune.
aria conclusiunT sunt trecerea la ordinea doua di 15 corent. Dupg votarea fie caruT articol in parte,
dild, erg petitionariT sa re ;lame la tribu- se pane la vot projectul in total.
nal pentru pagubele co (lie ca ati suferit.
Combat conclusiunile raportuld, D-niT VotantT 65.
senatorT Casimir , Desliu i Lungeanu, si Abtinutl 1
le sustin D-niT senatorT Orgscu, Iorgu Ra- ADUNAREA DEPUTATILOR Majoritate reglementara. . 39.
du si Camaritsescu. Bile albe pentru . . . 63.
D. Casimir propune urmatorul amenda- SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA .
Bile negre contra. . . . 2.
ment la conclusiunile raportuld:
Senatul v6dend din dosarul ministeru.- Surnarul fedintd de la 15 Margie 1877. D. presedinte proclama cà Adunarea a
10 de interne ca, a urmat ancheta si ca adoptat.
culpabiliT s'ati descoperit, cere ca gayer- Presedentia D-le presedinte C.A.Roseti. Se citesce raportul comisiund financi-
nul sit cheme la respundere pe cdpabill Sedinta sà deschide la orele 1 V, dupit are asupra projectuluT de lege pentru re-
qi trece la ordinea Old." amédT. gularea prin compturile esercifuluT 1876,
Amendamentul fiind sustinut se tramite PresentT 84 D-nT deputatT. a sumeT plktite concesionaruluT ctteT ferate
ia comisiune, care deliberand.declara prin Sumarul sedinteT precedente se aprobk Ploesel-Predeal si Adjud-Ocna, dupg cer-
D. raportator cà '1 respinge. Se acorda concediu D-lor deputatT Be- tificatele la purtAtor No. 1, 3 si 5, preen M
 17 (29) Martie 1877 MONITOML OFIOI4LAL ii.OMAeliFa 1935

mandatele liberate de minister. Dupa in intentiunea autoruluT legeT electorale Cu totul alt-fel, WA, se presinta lucru-
discutiunea urmata se pune la vot luarea de a'ql inchipui ca primarul, la fie-care di rile and este un not Inscris. In privinta
in consideratiune : antAia de Ianuarit, sa se apuce sa confee- uneT adAogirl facute in anul 1877, care nu
tionese din un cap6t la altul listele elec- are posesiunea de stet de alegator, inteleg
Votantl 60 torale. ca sentinta tribunaluld comunal sa e
AlatinutY. 5 D-lor, la noT, din nenorocire, de 12 anT suspensiva, p6na se va hotari cestiunea
Majoritate reglementara . 39 luat asupra-le D-niT primarl drep- de tribunalul de a doua instanta, pêna ce
Bile albe pentru . . . . 57 tul de a confectiona pe tot anul listele acesta va pronunta send.* sa.
negre contra. . . . 3 electorale. Intelegem cand s'a pus pentru In cea ce privesee pe eel cad at pose-
prima óra, in luerare legea electorall, ca siunea de alegatorT, el' nu pot fi depose-
D. preqedinte proclama ea Adunarea a atund a trebuit al adune sciinte prima- datT de cat dad este vorba de IA, sentinta
luat in consideratiune. Hole locale, administratiunea locall de la definitiva.
Dupa votarea fie card articol in parte casierT, ca sa se limpedésea reclamatiu- D-lor, dOca nu yeti' urma acest rationa-
sL }awe la vot projectul in total : nile, contestatiunile. Insa, dupI confecti- ment care, chip' mine, este ei drept, qi
onarea listelor primitive, a trebuit sä ra- singurul natural, nicT u4 data nu vetT avea
VotantT 58 mana un corp de alegatorT fix, stabil, asu- sinceritate in formarea listelor, cad, cum
AbtinutT 6 pra caror nu maT pot primariT al revina a 4is fórte bine D. Gradiateanu si D. Ver-
Majoritate reglem. . . 39 de cat mime in conformitate cu art. 42 nescu, acp, la 5 Ianuarit, et ma duc §i
Bile albe 57 din lege. contestes 20 alegatorT din adversariT ;
Bile negre 1 Ce drept da legea electorall primari nasce intrebarea acum: dud se va face
lor ? Primarul are dreptul s stérgl ale- operatiunea alegerel, aceT 20 alegatorT earl
D. preqedinte proclanal ca Adunarea a gltoriT din listele eleetorale ? Da Caul ati figurat treI, patru sat chid anT in lit-
adoptat. MA.? Cand uniT at murit, sail clad va tole eleetorale, nu ail sA ia parte la ale-
Se procede apoT la votarea in total a primi ua, comunicatiune de la autoritatea gerT, numal pentru ea sunt contestati de
projectuld de lege relativ la atributiunile judecatorésel, ea cutare a perdut moqia, mine ? Eti die ca u asemenea escludere
ministeruluT public de pe lênga instantele sat, in fine, pe aceT cari vor fi perdut vre- ar fi nedrépta si ilegala.
judecAtoreseT. una din calitatile cerute pentru a fi ale- Prin urmare, déra, alegerea aceea care
gatori. s'a flcut prin modificarea listelor din tre-
VotantI 64. Prin urmare, D-lor, in principiti, lista cut in un mod abusiv din partea D-luT
AbtinerT 5 electorala este bunk si este un abus din piimar, care alegere nu 'Ate sit fie buna,
Majoritate reglementara . 39. partea tutulor primer ilor earl ail cutesat pentru ett nu se póte deposeda un alegator
Bile alb() . 59. de la sine sa stérga vre-un alegator care de dreptul pe care 1 esercita din trecut,
Bile negre 5 nu intra In categoria art. 42. Nu are drep- de cat numaT in virtutea und sentinte ja-
tul primarul sa confectionese lista electo- decatoresd.
I). preqedinte proclama ca Adunarea a rala dupl impulsiunea prefectuluT; nu are Nett nu s'ar admite east/ bariera, a-
adoptat. dreptul acesta; el trebue s mantilla lista césta limita la arbitrariul primarilor, a-
Se citesce rapurtul comitetuluT delega- esistenta. tund numal este in realitate colegit elec-
tilor de-sectiunT asupra projectuld de loge SA nu ne spuna D. Dimancea ca listele toral, nu me esista alegarT chiar, ei ale-
pentru fixarea patente de 5 la suta asupra din anul trecut ail fost falsificate; pentru gerile le fac primariT dupa placul lor ; fa-
retributiunilor tutulor functionarilor. cà atuneT i noT suntem un product al fal- brica in ajunul alegerilor listele dupa ca-
Dupa adoptarea luareT in considerati- sificatiuneT; cu aceste liste ne-am ales noT priciul lor qi dupa fluctuatiunile politice.
une se procede la discutiunea pe articole. in Camera; prin urmate, nu trebue sa viná Prin urmare, et aqT ruga pe onor. Ca-
Discutiunea asupra art. 1, prelungindu- sl lovésca in acele liste, pentru ca, lovesce mera sA stabilésca un principiti legal qi
se 'Ana la orele 5 dupa amédf, gedinta se In insäsT muma care ne-a dat nascere in echitabil invalidand acésta, alegere, pen-
ridic anunciandu-se cea viitóre pe Mer- acésta Camera.
curT, 16 Martie, anul 1877. De aeeea dic c, orT-unde primarul a tru cl nu se póte nimenT deposeda de
cutesat, cu de la sine autoritate, a esersa drepturile earl le esercita de cat
un drept maT mare de cat 'I da art. 42, un tea mid sentinte judecatoresd, i pentru
Sedinta de la 7 Martie 1877. guvern sincer trebue imediat sal dea in aceste motive lista nu se póte considera
judecata qi afara din functiune. Eta ce tre- ca definitiva.
Voci. Inchiderea discutiuneT.
Pregedentia D-luT prepdinto C. A. Ro- bue sa faca.
seta, asistat de D-niT secretarT I. Latescu Cestiunea, déra, pentru mine se pre- D. A. Holban. D-lor, s'a vorbit atata
sinta ast-fel . cand s a contestat un num6r de mult asupra legeT electorale, qi eu tote
ei M. Burileanu.
de aleg/torT, atunci trebue sa ne intreba.n acestea nu s'a catit legea In tóte partile
(Urmare) d6ca aceT alegatori afl figurat in lista din el. V rog sa Wag discutiunea deschisa
D. M. Costachi. Cestiunea de facia are anul trecut, sat sunt din noii inser4T in a- ca sa citim tOte articolele din lege care
importanta sa, fi ind ca vì voitidemonstra, nul acesta? Negresit ea, décit ail figurat in se refera la acésta materie, la competinta
in mod fórte elar ea, &en nu vom intra in lista anuld trecut, alegatoriT nu pot sa fie care apartine primarilor in confectionarea
spiritul legel, déca autoritatea care este deposedatT de acest drept, de cat in urma listelor electorale; cad s'at aruncat cu-
insareinata ca formarea listelor va lucre und sentinte definitive, dupa un princi- vinte grave, qi nu e bine sa se inchida
alAturT cu legea, atund alegerile pururea pit natural de drept, fericit este ccl care discutiunea sub impresiunea acelor ca-
ati di fie la discretiunea fiuctuatiunilor po- poseda, beatus est vui possidet. Prin ur- vinte, De aceea, va rog sa nu inchidetT
litice. mare, precum nu pot fi deposedat de pro- discutiunea, qi fiind ca este rêndul met
Precum ministrul de finance are role- prietatea mea fr judecata, tot ast-fel nu a vorbi, sa'mT permitetY $h vorbese.
rile sale de impositnl fonciar, de patente, pot fi deposedat de dreptul de alegator D. P. Gradi§teauu. Etí cred ca impu-
etc.. unde se tree sumele ce trebue s. pia- dupa u simpla contestatiune ce mi s'ar tarea care se face de Ware onor. D. Hol-
Ova fie-eare, tot asemenea n'a putut intra arunca de catre un adversar. ban Adunarel
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI:El 17 (29) Martie 1877
1936

D. A. linlban. N'am fitcut nieT u im- Acum la ordinea avem sA dAm r6spunde la un proces de tendinte ce mi
un vot ce a reams de alaltit-ierT, asupra se face ; cAcT, a mg pane pe acest Mint,
putare. este a legitima un drept de inquisitiune,
D. P. Gr6dkteanu. Cel pucin dike nu pensiund D-luT C. Bolliac.
era u6 imputare contra CamereT, era NBA Adunarea procede la vot, gi 5resultatul care nu póte esiste intr'un regim de hber-
contra ace! or carY ati vorbit, cA ati discu- scrutinuluT este eel uringtor tate ca eel de asthd.T.
tat uA cestiune aaa d grava fàr sit'd fi In cestiuni de asemenT nature, adiea
dat ostenéla a 6 citit articolele din lege VotantT 62 un proeuror a riimas si altul s'a seos , sit
relative la materie, i et cred cA nu me- AbtinutT 2 bine-vo6seit a credo D. Mania, cA, precum
rìtP avestl imputare. In adevgr, s'at cetit Majoritate reglementarA 38 puterea esecutiva nn trebue s impieteze
artidolele relative la materie de onor. D. Bile albe pentru . . . 57 asupra drepturilor CamereT, asemenea aid
Epureanu, ai s'atssi comentat. Asemenea Bile negre contra . . . 5 Camera nu trebue s micaoreze drepturile
a cetit D. Dimancea artieolele cu un co- puteriT esecutive. Guvernul 'aT-a luat sar-
mentariA care este propriti al D-sale. Era D. preledinte. Adunarea a Ineuviintat eina a propane lee de economie, le-a EMS-
vorba de a se sci décit cuvêntul: definitive projectul de lege. #nut si. Camera le-a votat, lAsAnd gayer-
care esista in art. 37 din legea electoralh, D. B. Mania. Am edge a adresa D-lui nulul sarcina de a le aplica. AcéstA sar-
Insemnézh sl fie definitive pentru ministru al justitieT urnagtórea interpelare : einA pentru noT devine mai grea, mal u-
sett da un caracter definitiv listelor Prin legea de suprimare tu personalul rAtit, dad in aplicarea uneT lee de eco-
erga omnes si D. Vernescu a c,lis cl ele parchetulut de pe MngA inalta cute de nomie, suntem silitT, cu inima sangerândl,
sunt definitive pentru primArie, dupa cam casatiune , Adunarea Legiuit6re având In al InlAtarAm din functiunele StatuluT 6-
nit sentinth a tribunaluluT este definitiva vedere c postal de general procuror a rg- meal% care In cursul serviciuluT , at dat
pentru judeciitoriT tribunaluluT, fArit al fie mas vgcluv prin retragerea onor. D. Vio- dovedT de cea mal mare probitate , ¿tiled
definitivA pentru pArtile interesate. r6nu, a credut in spiritul de economie el de care Ora se mandresce când 'T are In
Se pane la vot inchiderea discutiu- face bine sA legifere snprimarea ce i s'a servicial sgti. SA nu vial mum D. Mania
neT, i sejprimesce. propus prin projectul de lege votat , maT ne mal amitrascA ai D-sa sufietul ; sit
D. G. Vernesen. Cer cuvéntul asupra ales cunoscând cum cA prin acea supre- cr6d6 D-sa cA stand cand a trebuit sit mb
punereT votulat siune nu se educe nicT al scAdere In mar- separ de D. Pizu, am suferit póte maT
D. prowdinte. Bine-voi0 a astepta sA aul regulat al justitiel. N'a intmles InsA, mult de cat D-se. Sit'mY permitA D. Mania
vedetT mal antelii cum se pane votal, dupl cum 'mT place sit cred, c. ul aseme- a'T dice sA nu se feel maT simtibil de cat
pe urmA, (Ike vetT credo cit nu aunt In re- nea lege va da loc la inlAturarea unuia din mine , ai s. crédit cá atund am fost sub
galement, v voiti acorda cavântul. eel donT domni procurori pe cart onor. Ca- imperial unor circumstante imperi6se, si
D. G. Vernescu. Este uA eestiune de mer 'T avea tu vedere la confectionarea a- de aceea rog pe onor. CamerA, sA bine-vo-
prineipiA. celeT legY de supresiune. iascA a trece la ordinea ile1 asupra inter-
D. prwdinte. Nu vg aeord euvântul in disponibilitate a domnuluT pelAril D-lui Mania.
pAng când nu voill pane votul. Pizu, vechiti magistrat, prob, integru, la- D. B. Maniu. Departe de mine ideea de
EtA propunerea: borios, bartin roman, cu grad academic, a ',Ali Adunar ea sA impieteze asupra
Fiind c la colezial I de Bolgrad ale- miihnind ori-ce sinat românese , mg face drepturilor puteril esecutive; buna armo-
gerea D-luT Parulieff s'a bent dupA listele sA presupun cA rgti se va fi pgtruns onor. nie nu se va putea tine, de cat mantink
cele nouT cari nu erati inch in lucrare, con- D. ministru de justitie de spiritul acestd du-se acele legi sfinta care fac equilibrul
form lege, alegerea sus numituld este Adunitri, care, cerând economie, n'a cage- tare aceste doug puteri; si dc ar fi fost
nulA." tat a se da loc la inlAturArT regretabile. vorba de al destituire simplA, nu ad fi
Pantazi Ghica, P. Grad4teanu, G. Pornind din aeest punct, mg intreb : nu venit eü, and mal ales portofoliul ljusti-
Vernescu, G. Cantili, 1. Poenaru-Bordea. cum-va vre-un motiv de al ordine supe- tieT este In mânele demnului SA al marelul
riórA va fi impedicat pe onor. D. ministru Campinénu , nu eti alT fi venit sit fee un
EtA ce dice ai art. 7 din regalement : eh concilie cerintele economice cu manti- proces de tendinte. D6r nu este vorba de
Wee In sectiune alegerea s'a contes- nerea stAriT de literati din acel moment, uà destituire , ei de nementinarea und
tat cel pucin de uA treime din membriT mantinere care nu putea sit prováce nid stArT pe care acéstA onor. Camera, pornith
presentT la verificare, saii ace cind de- un fel de resentiment in contra acestel din spiritul OA de economie, o avea In
putatT o contestA in Adunare, se pane In- AdunArT, invidiatit pentru puritatea sor- vedere. Ni s'a cerut prin projectul de lege
(lath, in discutiune luarea tu considerati- gintel din care a esit, ca si pentru spiri- ce am votat suprimarea unuia din trel po-
une aceld contestatiunl." tul ei economic ? sturi de proeurorT, credându-se cA cu doug
Discutiunea s'a Mat. Prin urmare, tre- In orT-ce cas, punând ca principiA al posturi rgmase, nu se va educe aid tiA,
bue sit o punem la vot, i &ice Adunarea vieteT n6stre politice si parlamentare, dog- piedicA justitieT. Va sit c,liel Camera even
o ia tu consideratiune, se institue un co- ma nationalA, 'mi permit a intreba d6ca deja un loc trecut la economie. Ast-fel, vg-
mitet... etc. clupl vederile onor. D. ministru este bine dênd vMus postal de prim-procuror, onor.
D. G. Vernescu. Den punetT votul age, si românese a se face partea dréptA ai e- Camera s'a multumit cu acetstA economie
n'am nimic de dis. quitabilä cultulut nostru national la tóte si este de lAudat D. ministru cà s'a mul-
Se pane la vot motiunea de contes- ocasiu nele ? tumit cu acéstA economie. Cand Ur nu
tare, si resultatul scrutinuluT este eel ur- Regretând eh o asemenea urmare s'a in- este vorba de nit simplA destituire, ci de
mAtor : Mturat si in privinta D-lui Pin., Wept nA inlAturare, de uä gonire, Intreb : nu era
VotantT. 67
rgspunsul onor. D. ministru. bine sit se piltrundit onor. D. ministru de
Majoritate reglementarit . 37 D. ministru dejustitie D-lor, nu voiù. intentiunea ai vederile onor. Omen dad
Bile albe pentru . . . . 27 rgspunde D-luT Mania in privinta tendin- a Mist postal D-lui Pizu ? Nee a fost WS.
Bile negre contra . . . . 40 teT ce 'mY presupune a fi avut, dad am a- necesitate a se InlAtura unul din eel clod
plicat aeea lege. &OBI permita, atat D-sa, procurorT, nu trebuia 6re onor. D. mini-
D. Fundesen. EA m'am abtinut. cat si D. Pizu , care asemenea este ami- stru sit fie gelos de positiunea acesteT Ca-
D. prek;edinte. Proclam de deputat al cul mei, sit nu rgspund asupra uneT ase- mere, pentru ca sit nu atragl asupra el re-
e-ilegiuld I de Bolgrad, pe D. Parusef. menT cestiani , fiind-cA nu nit de ce asT simtimintele din afarit ? E, D-lor , ca
 MONITORUL OFICIAL ALROMANIEI 193,7
17 (29) Martie 1877

mandatar al natiuniT, dorese si pretind el Missail Gheorghe V. AtAt fixarea veniturilor, cat si a chiel-
rominismul pur sA fie tot-d'a-una preferat. Eraclide Leon » VI. tuelilor, precum si stabilirea uneT repar-
Ed sunt prea mic lii fata uriaseT talie a Hasnas George VII titiunT, déca este loe de a sl face, cade
D-10 CAmpinénu in ceea ce privasce sen- intrunindu-se astAdr, a luat in
n cercetare esclusi vamente in indatoririle comitetuluT
tiffientele romAnescT ; cu tóte acestea nobila propunere a D-luT Eugenio Sate- easel pensiunilor si ale D-luT ministru de
permit BA intreb pe D. ministry. : drept sett de a se acorda uA pensiune de trel finance. Art. 5 al legiT de la 4 Aprile 1872
era, cAnd e vorba de destituirea, séd In- ante leT nouT pe lunä domnuluT P. Ilariaa da D-lut ministru de finance dreptui de a
lAturarea unul procuror, drept era sA sa- en incepere de la I-iti Ianuarie 1877 pad face reparti tinne chiar Bird, concursul co-
crifice pe un bArbat ca D. Pizu ? Acésta i se va regula pensiunea la care are drept mitetuluT, déca acésta nu 'si-a equilibrat
111 nu o pot admite, si dupa acestit bancA dupit serviciul fAcut StatuluT Roman. budgetul pénO la 15 Ianuarie.
sunt in drept sl D-luT ministru cA in Majoritatea delegatilor a admis acéstA Comisiunea financiarA, fiird a intra dér
asemenea casurT trebue ea sentimentele ro- propunere, iarA minoritatea compusA de in desbaterile cifrelor inscrise atAt la ve-
mAnesd sA. fie puse maT presus de alto D-nu Ltitescu, Eraclide, si Hasna sa fost niturile, cât i la chieltuelile caseT pen-
prejudeclf. Acosta e scopul si intaresul de opiniune a sit acorda D-10 Papiu 400 siunilor, de 6re-ce ac6sta este numaT de a-
ce am avut formulAnd acéstA interpelare. lel pe lung. tributiunea D-lul ministru de finance, vé
SA nu se mire D. CAmpinenu pentru cA et Raportor a fost insArcinat sub-semnatul propune, D-lor deputatT, a vota intercala-
ea duhul blAndetel 'n1T-am permis aoésta (male, al/6nd In vedero eminentele sorvi- rea de ordine a budgetuluT caseT pensiu-
interpelare. Ed, and am védtit eá un ro- cil D-nu Papiu Ilarian atAt ca literat si nelor in budgetul general al Statulul, con-
rub, dupa 18 anT de servicid, si and me- profesor, cat si ca jurisconsult si funetio- form art. 25 din legea de la 7 Februarie
ritele séle sunt e totT recunoscute si a- nar, a fAcut StatuluT Roman, vé r6g6 D- 1868.
pretiate, cAnd am védut cA este dat afarA, lor deputatï ea sA bine-voitT a vota pro- Raportator,,E. Costinescu.
eti ea romAn m'am ingrijit de stirta hoe- jectul de lege, cAruia voT avea onOre a
tionarilor integri si numaT ast-fel 'ffiT-am da citire, cu atat maI mult cA, grte in cu- Ne ;And nimenT euvéntul sA pine la
permis a face acestA interpelare. rénd D-nu Harlan implinesce vérsta de 50 vot conclusiunile comisiunii, i resultatul
D. I. Cimpinku, ministrn de justi- anT, si de drept incepe a'sT priimi pensiu- scrutinuluT este eel urmAtor :
tie. Rgul uneT asemenea interpelArT este nea sa ; si prin urmare, Statul va rémAnea VotantT . . . 65
din maT multe punete dc vedere. Den n'ar desArcinat de acéstA cheltuialA pe care n'o AbtinerT. . . . 4
fi de cat ckse aduce inaintea AdunAreT u. putem numi de at timporarie, si recla- VoturT exprimate . 61
discutiune de persOne, totusT inc6nvenien- mata de slam de strimtorare in care sa a- Majoritate reglem. 38
tul ar fi din cele maT neplacute, cAcï ar fiA acest eminent bArbat. Bile albe . . . 55
trebui sA ne pronuntAm asupra faptuluT Raportor, G. Missail. Bile negre. . . 6.
déca D. FiIitis este séìt nu este maT bun PROJECT DE LEGE
de cAt D. Pizu. Eil cred cA nu e de dem- D. preWinte. Adunarea a adoptat.
nitatea acesteT onorabile AdunArT sA dis- Art. unic. SA acordl D-luT Papiu Ila-
cute meritele 6menilor, si acésta este cu rian uA pensiune de treT sute leT e luna D. E. Costinenu, raportatorul comi-
atAt maT adevdrat cu cAt in tot-d'a-una vo- rend la regularé pensiuniT la care are drept siuniT financiare, dA citire urmAtoruluT ra-
Wale care privesc la cestiunT de pers6ne dupA serviciele sele. port :
se fac prin scrutin secret. NeluAnd niminea cuvêntul, sA pune la
Domnilor,
Guvernul, D-lor, pentru un motiv séú vot luarea in consideratiune a projectuld
altul, a ered.ut cA se pike deslipi astAdT de lege si ss adoptA. Serviciul postelor i telegrafelor a im-
de D. Pizu. Bine-voéscA D. Mania , a'm Art. unic sA priimesce fArA modificare. prumutat in anul 1875 de la ministerul
ardta unde am cAlcat legea. Pénd atuncea SA pune la vot in total projectul de lege de resbel 2150 metri de cablu pentru tre-
rog pe CamerA sA nu mg insiste asupra si scrutinul neintrunind numérul cerut de buintele séle. Dupd óre-care timp, voind
unel discutiunT de felul acesta. Rog pe D. regulament, sA declarA nul, rémAind a sit sA restitue cablul, ministrul de resbel a
Maniu, déca in adevér are vre-ul conside- face un al duoilea. refusat de a'l priimi, declarAnd cA e uzat,
retinue pentru mine, sA'ml comunice altA si cerénd ski s5 i se restitue in starea in
datA asemenT desteptitrI in mod confiden- D. E. Costineseu, raportorul comisiu- care a fost dat, céd sA i se plAtésel In bant.
tial si sA nu maT ia timpul AdunAril cu a- neT financiare, dà citire urmAtoruluT ra- Pentru a satisface acéstA cerere a minis-
semenT cestiuni; astAdl maT cu sémA and port : teruluT de resbel, D-nu ministru de interne
timpul este pentru noT f6rte pretios. cere deschiderea unuT credit extraordinar
D-lor deputa0, de 1021. leT, care sa se acopere, 4ice pro-
Inchiderea discutiuneT.
Se pune la vot, inchiderea discutiu- D-nul ministru de finance pa lAngit jectul de lege, din economiele ce a lAsat
neT, si se priimesce. mesagiul No. 371 de la 1 Marta curent, budgetul anuluT 1876.
Se pune la vot treeerea la ordinea inaintézA onor. Camere budgetul comitetu- Comisiunea financiarA avénd In vedere
si se priimesce. luT easel pensiunelor pe anul eurent. cA budgetul pe 1876 este departe de a fi
Comisiunea financiarA, in deliberarea lAsat ver ul iconomie reald, si conside-
D. G. Misail, raportorul comitetulul de cAreia acest budget a fost trAmis, cerce- rênd cA cablul in cestiune, chiar usat de
delegatT aT sectiunelor, dA citire urméto- tAnd Mat in legea pentru pensiunT de la ar fi, ineit tot póte ar maT putea servi, si
ruluT raport si project de lege : 1868, cAt si in legea relativA la ease pen- in tot casul, chiar de ar trebui reinoit,
siunelor din Aprile 1872, care sunt atri- insà este bine a sA astepta pentru acésta
Domnilor deputatt butiunile onor. Camere in ceia ce privesce uA situatiune finauciarA mal favorabilA,
Comitetul delegatilor compus din D-niT fixarea budgetuluT anual al 4iseT case, a respinge creditul de 1021 leT, r.mAind ca
deputatT : constatat cA conform art. 25 al legiT de la cablul sA fie inapoiat In starea care sA a-
LAteseu loan pentru sectiunea I. 1868 si art. 5 al legiT de la 1872, Camera flA ministerulul de resbel.
Maniu V. II. nu are de cAt a vota intercalarea de ordine Am onóre, D-lor deputatT, a supune de-
Locustenu N. , III. a acestuT budget in budgetul general al liberAriT D-vóstrA aeastA conclusiune.
Poen. Bordea n , IV. statuluT. Ne luAnd nimenT cuvintul sii pune la vot
 1938 MONITORUL onotAL AL ROktA141111 17 (29) Martie 1877

conclusiunile comisiund, i scrutinul ne- munitiuni a cArora lips s'a constatat cit proces de contraventiune la tribunalul
Intrunind numtrul cerut de regulament, nu i se putea imputa. neavénd aid un aptrAtor, a vorbit sin-
rtmâne a sit face un al duoilea. Se comuniet Aduntrii projectul de lege gur si a (As : SeiÏ, 0-lor, care este pro-
edinta sit ridicit la 4 si julittate ore relativ la atributiunile ministerului public cesul met ? Procesul meu este politic : A
&gait amiazqi i cea viitóre s. anuntit pa de pe lângt instantele judeettoresci. venit sub-prefectul la mine si 'mi-a cerut
adoua-sli 8 Marte. D. ministru de justitie. D-lor depu- 25 de galbeni; 'i-am dat, si politiea mer-
v'asi ruga st bine-voiti a cereeta de gea bine. Alit datit 'mi-a cerut 15 galbeni;
urgenä acest project pentru euv6ntul cà 'I-am dat, si politica mergea bine . . .
§edinta de la 8 Martle, 1877. este relativ la aplicarea reducerilor ce le D. pretiedinte. Din ce an ?
aÏ votat cu oeasiunea budgetelor. D. C. Bobelca. Din anul curent.
Presedentia D-lui presedinte C. A. Ro- D-Ior, cu numtrul procurorilor care at A venit altit datt sit 'mi mal 611, si nu
setti, asistat de D-nii secretail I. LAtescu 'limas nu se p6te administra in bune con- 'i-am dat. Atunci politica a mers
si M. Burileanu. ditiunt jus iia criminalt, si am dori sA Tot aa ni s'a intêmplat si in casul nos-
edinta se deschide la amia41f. facem ca conclusiunile ministerului pu- tru. Cât am fost alAturi cu guvernul, poli-
Presenti 80 D-ni deputati. blic in afacerile civil@ st fie facultative, tica a mers bine, cu t6te et si acum pot
Nu respund la apelul nominal 69, si a- ast-fel in cat st p6tit remânea procurori- (lice cA suntem alitturi, fist ne-am des-
nume : kr maT mult timp pentru a se ocupa de pArOt intru ett-va pentru óre-cart impre-
justitia criminall. 136n6 ce nu yeti vota a- juritri; dar in tot-d'auna am fost de aceea-si
Bolnavl : céstit lege, guvernul nu póte sil sanctio- credintit si de acelealT principii, si fac
D-nii C. T. Grigorescu, Gr. Hasnae, R neze legea prin care AT fleut reductiuni apel la D. Junel LAtescu, la D. Hasnasi
PittArlitgeanu, Gr. Serurie. in parchet. De aceea v rog st, tratati de si la D. colonel Gherghely st, spunit (WA
urgentit acest project de lege, atitt pentru atunci cand se fAceaii alegerile, ell unul
In congediii : el el este relativ la at cestiune budgetart nu eram un soldat fidel, si nu dam con-
D-nit D. Anghel, T. Boiu, A. Gr. Bona- cat si pentru el este drept a impucina si cursul met. i noi am fost aceia earl am
chi, N. I. Bujorénu, G. Dimitrescu, D. atributiunile procurorilor de óre-ce s'a im- dat (le dementi), desmintirea cA colegiul
Castroian, C. Catargi, A. Cilibidache, N. pucinat i num6rul kr. al 4-lea este at minciunt.
Oilman, P. Constantin, D. Cozadini, Gr. Se pune la vot urgenta si se adopt/. Când s'a infiintat comitetul electoral,
Cozadini , D. CrAcinneseu , C. Fleva, I. D. P. Ghica. D-lor, am avut on6re st am umblat stpt6mâni iatregi ea st putem
Marza, F. Millen'', G. Mortun, N. Nico- anunt D-lut ministru de interne at inter- injgheba un comitet. Atunci, n'am v64ut
rem, G. Pruncu, Sc. Roseti, I. Sturdza, pelare si D-lut ministru de culte alit, in- de at pe D. MArzeseu care a venit ta mai
H. Zugritvezeu, C. Climescu, M. Ghelme- terpelare. In notita scrisA ce am dat la muLe rânduri in Botosani, si, dupit multe
gianu, A. Vizanti, D. Lena, I. Iuranu. biurot am pus si cererea de a mi se co- osteneli, eu concursul onor. D. Buzdugan,
Faret aretare de motive:
munica tóte dosarele relative, inn pént s'a putut fujgheba acest comitet, si le fit-
acum nu mi s'at comunicat. Asa dar as gAduia liniste, pace, si fericire, care din
D-nii P. Arbore, N. Athanasiu, Gr. Be- ruga pe D-nu ministru cultelor sil bine- nenorocire astl-qt nu sunt de cat decep-
rendeiu, Se. Ciihneseu, R. Campiniu. AL voéscA a lua dispositiuni ca s6 mi se co- tiuni pentru acete vorbe frum6se. Et am
Candiano-Popeseu, L. Costin, D. Doniet. malice acele dosare. Cat despre ministru fost secretarul acelui comitet, si dud s'a
M. Ferichide, Sc. Ferichide, N. Fleva, G, de interne, grog st splint când voesce facut alegerile n'am inchis ochii uit sep-
Gamulea, D. Genesen, A. Gheorghiu, D. st 'mi desvolt interpelarea ? tamânt, purtand corespadenta D-lui Co-
Giani, G. Maori, G. Magheru, G. Micless:at, D. ministru cultelor. Ul datt pentru gtIniceanu, ca sit facem pe patriarchul
I. Nicolau, C. Pesiacov, G. Radovici, G. tot-d'auna respund si D-lui Ghica si la Armean da Roman st dea bine-cuvéntare
Rosnovanu, M. Schina, D. Sofronie, A. toti D-ni deputati care att trebu- Armenilor din Botosani st voteile alittuJ
Stirbey, E. Vergatti, Gr. Vulturescu, Se. intA de dosare de la minister st bine-vo- cu noi.
Pastia, F. Aluneanu, I. Carabatescu, G. &et, a le cere prin biurot. Ua voce. botezat Armenil ? (ila-
Tacu, A. Stolojan, E. Protopopescu-Pake, D. pre§edinte. S'ati carat dar nu all ritate).
St. Parusef, E. Stittescu. venit And,. D. C. Bobeica. S'ati botezat sat nu,
Sumarul sedintel,precedente se aprobt D. ministru cultelor. Vor veni. seit cA at lucrat impreunit ea noi. ET bine,
Sit acordit congedit D-lui deputat G. D. prqedinte. Acum D. Bobeiea are 'ffii-a intrat si mie &Otte in cap ea sit
Micleseu. cuvéntul pentru a desvolta interpelarea m6 aleg deputat.
Demisiunea D-lut Dimitrie 16n Ghica D-sale. S'at infiintat comitete eleetorale si in
din membru al comisiunii de petitiunt se D. C. Bobeica. D-lor deputati, pentru acel judet. Nu vat vorbi asupra legitimi-
primesce. prima 6rit lati euvéntul in acéstA Adunare tAtei tor, destul respins lortre-
Se mnscde la ordinea c,lillei but rapor- si p6te et Diet acg nu as fi ridicat slaba tul. Am luptat, am biruit, sortii ail fost
turi ale comitetului de delegati aï sectiu- mea voce, déct nu as fi fost impins de du- pentru mine. Alegêndu-m6 deputat si ve-
nilor, asupra projeetelor de lege pentru rerile si suferintele judetului Botosani, pe nind in Camert, am fost alAturi eu Dv. la
modificarea leg I timbrului si inregistrtril care voese st le aduc la cunoscinta D-lui 'bite fatale cele marl% precum la darea la
si pentru contingental armatet pe 1877. ministru, si 'my place a credo cA auind judecatA a fostului guvern si altele, si
Se trAmite la sectiuni projectul de lege adevtrurile ce am a rosti ca acéstt, ocasi- chiar la alte acte miei particulare.
din initiativa Camerei, prin care se su- une, va pune un cap6t prigonirilor si per- D. V. Maniu. T6te alt fost marl.
pune la plata timbrului biletele de loteril secutiunilor politice din acel jadet. D-lor, D. preledinte. D-le Maniu,
strAine ee intrA In térit. inainte do a intra in fondul interpeltrii a nu intrerupe pe orator, fiind-cit niel et
Se trAmite la comisiunea financiarit pro- mele, am sit v6 spun al istorit analogt cu nu '1 intrerap, ca tóte cil spune istorit
jectul de lege relati r la deschiderea unlit starea in care ne allAm noi . care nu sunt relative la interpelare.
credit estraordinar de lei 2,437, bile 80, voce. Cari D-v63trit ? D. C. Bobeica. Toemai acésta este in
asupra esercitiului 1877, pentru a se res- D. C. Bobeica. Noi eel din Moldova, si cestiune; sil cunóseeti Vote, cum s'ati p
titui clpitanului Bordeanu ce i s'a fost in special cei din judetul Botosani. trecut lucrurile.
retinut in anii 1874 gi 1875 pentru nesce Uit datt, un neferieit negutittor avea un Pat aci a mers politiea bine ; dar s4
 17 (29) Martie 1877 MONITOitUL OFICIAL AL iiiiMANAI 1939

vedem de cand a inceput sit mergh req. A D. C. Bobeica. Comitetul central al par- respund duph ce va vorbi si D. Miclescu
inceput din acea nefericith set% de la IIer- titulul national pentru alegerT. lu acestä interpelare.
dan, chid s'a descompus partitul national- EI bine, D-lor, in facia uneT asemenea D. D. Miclescu. D-lor, nu me. void ri-
liberal de la Mazar-Pava. NoT, D-lor, am scrisori s'aii gäsit ómeni carI sa 'mt a- din tip de sus ea D. Bobeica, nu voiti
avut un angajament moral ca sit sustinem tribue oh ett am infiuentat alegerile Sena- intra in cercetarea color petrecute la Ma-
guvernul combinat la Mazar-Pasa : A ve- toriale eh am falsificat chiar acestä zar-Pasa sati la Herdan, si érhs1 nu voesc
nit insä sera de la Herdan, si din acea scrisóre. Ómenil acestia m'att tras inain- sh ia4 de chicA pe intréga justitie din Bo-
serif nu sci4 ce a intrat intro nol, chel de tea justitiel. Vedeti prin armare pane un- tosanl. Nu void face dic ca acel advocat
atunel a ineeput unii dintre noT, earl lua- de ati mers cu cutesanta. Sciï, D-lor, oh frances care vorbea despre Nerone, Cali-
sem angajamentul de a sustine acel gu- viile nestre aunt asth-dI bêntuite de uh gula, si despre multe altele si nu spunea
vern, sh fim taxatT de CogitInicenisti bell care se numesce tiloxera. El bine, se nimic pentru cele done eapre ale clientu-
EpurenistT, ch voim sä facem opositiune, vede eh si shnetatea nóstra sufere astA-di luI si pentru a chrora revindicare era
si a ineeput sh ne eombatit, si sh vedell de acésth bóla. OmeniT aceea cail m'all inshrcinat: Dites un mot pour mes deaux
eu ce mod ne-a combiltut. tras inaintea justitieT, at facut acesta din- chevres" (comedia NI, Racine).
In sera aceaa, cu vocea mea slabh, m'am teen sintiment de gelosie, vildênd eh par- Eh nu voi4 ocupa timpul onorabilel A-
rhdicat si am pretins sh nu se sfitrarne a- titul national liberal s'a adresat la mine dunari eu persóna lut Dimitrie Miclescu;
cel guvern, pentru eh ast-fel cum era coin- inteuh cestiune de incredere. Acestia nid miS pun sub scutul Camerei s'att a
pus, era nit gatantie pentru cel bunT si mers si mal departe, it4 ghsit de cuviinta vre mid autorithp pentru apArarea onóreT
pentru eel reT. Un partit de la noT, pe care sit me conteste. Primarul m'a sters din mele; cad Dimitrie Miclescu eu tóte eh e
nu sciti cum sit'l numese, s'a acaparat de liste. EA am apelat la tribunaL Aci avem mosnég dérh se simte destul in putere si
ustitia orasuluT BotosanT, care ne-a fheut de aphrätor pe D. Dimitrie Scarlat Mi- e mandru in cât nu permite altuia sh '1
lucrurT insphimantAtóre, ingrozitóre. ET elem. Partea adversh, in focul improvi- spele ofensa. Aceste dise, iathmh eh intru
bine, eh am avut nenorocirea sit combat satiunel sale, a dis aeeste cuvinte: Falsi- in eestiune, si nu voih fi lung.
pe D. Hasnas in alegere, dar nu punendul ficarea vechilor liste a fAcut ea Botosene- D-lor, cestiunea acesta este seriósA din
un adversar care sit difere de ideile, de nil nu stint representati asth-d1 in Aduna- done puncte de vedere. Voiti vorbi WW1
principiele sale politiee. D-sa . . . re si Camera actualh. D. D. Miclescu a despre partea cea oribilh. La noT specula-
D. pre§edinte. Rog pe D. orator sh re- respuns: protestez, D-le prcsedinte, fiind tiunile cele politice ali ajuns ea si tóte
cun(scit ch nu e in cestiune. ca vM cà se insulta Adunarea. Atunel pre- cele-lalte speculatiuni negustoresci, si re-
D. Bobeica. nu'mT dati voe al a- sedintele a tras clopotelul si a dis D-lui gimul trecut s'a servit, cum scim, de tete
rèt imprejurArile cestiunel, me opresc... Miclescu sh iash afarh; D-sa a esit; in- strunele organuld ea sl póth veni la
D. prepdinte. Voiti numai sit constat sit am remits. Atunci la rendul men am a- scop si la reusita acea nenorocith l'a care
ch atY esit din cestiune. Dt-a lush esci li- tras luarea aminte a D-lui presedinte si 'I l'am vedut eh ajunsese, adich pe pine
ber sh fad ceea ce voesci. am rugat sit chieme la ordine pe oratore. de un le comanda Ord. Permitetim
D. Bobeica. Nu voih s fac alt, de cat Presedintele 'ml a dis: D-le Bobeica, aret eh in judetele Dorohoiti si BotosanT
sh spun, ch destrea guvernaatentalit, care afarh; Aproc,lidatil afarl. EA n'am esit era uit shalt de ómenT, earl avurit curagitt
a fost ca tot d'auna in afacerile Orel, care nici aprodul n'a venit la mine; a venit ea- de la inceput sh se lupta peptis, eeei ce
att compromitat tóte regimurile, existA si pul porthreilor si m'a rugat sh parasesc face onóre D-lor Latescu, Hasnas, Docan
si de acolo vin tete relele. sala; dér duph dud minute m'am tutors si Cortati (intreruperi). Inghduiti cA voitt
ET bine, acel ómenT a4 inceput sh ne si am Os presedinte: M'atl dat afa- veni tocmai la principalul punct al ces-
combs* D. Roseti, care s'a tnaintat pane rh pe mine si advocatul mett; prin urmare tiuneT; (WA nu voesa sit deviez, si titi. ea
la prefect, a venit cu 50 de emenT si a me desist de a me putea judeca. El bine, D. ministru al justitiel, impreuna cu Ca-
shrit sh me bath, dicand; uoideti acest cm, tribunalul seiti ce a fitcut? A dat hothrare mera sit vadh si sh se convingh eh avem re-
chel acesta a vandut ¡era .. in lipsh, a dis: Avand in vedere ca D. son sit reelam satisfacerea mea, a deputa-
D. I. Latescu. V'atl insultat reciproc Bobeica a declarat cit se desisIA de la a- told, din 'naintea autoritittilor legiuit con-
v'ati bAtut in duel. pel, ete, m'a ras, adieit a respins apelul stituite.
D. C. Bobeica. ET bine, D-lor, ve in- faeut ea nesustinut (ilaritate). Acest domn Guilav, un june abia venit
treb: ce garantie mal pets fi pentru noT E4 am apelat contra unuT asemenea a- din strilinetate, care nu era de cat fiul u-
clack cand se afia ta viata privath, ea sim- bus do putere; dérh pane atuncl m'am ore- nuT strain, fhrit sh aibh chscigat vre un
plu cetAten, a avut curagiul sh fach ase- dut dator sh pun cestiunea i in Adunare, drept de Roman, conformaudu-se mal an-
menea fapte, &VA mum pus in capul mid ca sh cunóscit Ora ce este tribunalul de teiti articolelor 8 si 9 din Cons titutiunea
administratiunT putevom not lupta cu ase- Botosani. Intre judecatorl este unul care in- Orel, ce sunt in raport cu art. 8 din codul
menea midlóce? tru atat a gonit pe un domn Hantescu, in civil, fhrä sh aibh, die, niel unul din a-
Vin acum la a doua eestiune, pe urmit eat l'a fiteut a 's1 phrhsi Ora. D. ministru ceste drepturi de at inaphmentenire le-
voie vorbi de ultima cestiune degradanth a inshrcinat pe procurorul general sh con- giuit d'obêndith, vine in Dorohoill si cum
pentru orasul Botosani: Cand a fost sit se state faptul. Pane atunel noT cerem in- vine? Sub auspiciile faimosului major Te-
fach alegerea partiala pentru Senat, comi- dreptare. Nu maT putem suferi uh stare de leman, prefectul de Dorohoitt, unul diutre
tetul electoral din Bueurescl, seiind ctt am Inc .uri ca cos actualh. Justitia la tribuna- eel 10 prefect.1 randuiti inadins in Doro-
fost tot-d'auna cu acel emenT earl ail lup- lul de Botosani este aa in cat nu se mai hoiti spre a ne sparcui. Aeel vestit Tele-
tat pentru libertate si legalitate, 'DA a ee- póte suferi. man mai 'nainte de a procede la falsifica-
rut concursul In acea alegere. Nu am fost, Rog pe Camerh sh ea aet de declaratiu- rea listelor se presinth in Bacuresci, fa
D-lor, tritdittor; am respeetat acel eomitet, nea mea. Cer sh se constate cele ce am Meca, unde era stApanirea cea mare, si
ai ca sh v probez acesta, datiml voie sh spas, si priimesc a fi taxat de calomniator vine impreunh en D. presedinte al tribu-
citesc done pasage din uit scriaóre a déch 4isele mele nu vor fi adeverate. nalulul de atunel, D. Gh. Rusu pentru ca
comitetuld electoral. NoT cunóseem sim- D. D. Hielescu. Rog pe D. ministru sh sh capete citirea cea mare, la care D. La-
timintele ce avetl pentru binele comun, 'ml permith sh vorbese ea sit daft óre-care hovari de uit parte, care conducea barca
ne am decis a ne adresa la D-vóstrit..." litmurirT in cestiunea de faciA. justitieT, si de alta parte D. ministru pre-
Tod. Cine aunt ? D. ministru de justitte. Primesc sh sedinte al consiliulul, care dispunea de
 1940 MONITORIUL OFICIAL AL ROMANIEI 17 (29) Martie 1877

tot, am6ndo1 acestt mat mart at dileT pri- cc albit, faptul petrecut la 19 Februarie acest domn Costachi Canano este un fost
met aid la pici6rele lor jurtmêntul de fi- este acesta presentându-me tri acea di la deputat al Camerit compuae de D. Lascar
delitate si de ul órbI ascultare a prefecti- tribunal ca se aper procesul Nut Bobei- Catargiu, i astldt i D-lut eu t6t1 elica
lor de judete, cum si presedintilor de tri- ca, care pe nedrept a fost respins din co- reactionarilor din judetul Botosanit, ma-
bunale pentru falsificarea tutulor listelor. login! electoral; die pe nedrept clet D-sa gulesc si desmérda pe tott 6menit din a-
La acést a. ocasiune s'a dat latitudine atat avea censul legal si tóte actele probatorie eel judet, Iii perspectiva uneT desolväri a
prefectuluï, cat si sedinteluï ca ort ce tu caus/, si asa de cum m'am presintat, Senatulut, si atunel se'sY atragl fav6rea
contestatiunt s'ar ivi la consiliul comunal indatà a si inceput D. Goilav, care preside, D-ler armeni, proprietarT, pentru al face
si la tribunal sl fie respinse dacl ar veni se me infrunte, nici 'ml-a permis se cer la se votese in sprijinul candidaturilor pi/-
din partea opositiunet, din partea acelora grefier ca s6 se eithel suplica introduc- cute i dorite de 6menit regimulut trecut.
care p6rtl cleiula !Agra pa cap; éra con- tivt, apolululul facut de clientele met D. WA OM enigma acestor marturil depkr-
testatiunile cart ar veni din partea male- Bobeica ; si et cum l'arn vedut gate pe tate de adever !
ra cart pórtl, pa cap ckciulit alb., sI fie perdaf i pe ul tral boccie (ilaritate), D. I. Câmpia6nu, ministra justitieT.
bine priimite. Asa a trecut, prin acest indatà am llsat pe un tovaras al met, avo- D-lor deputati cu ocasiunea interpel/rit
purgatorit pregAtit pentru a Intuneca a- catul NAstase Botez ca se continue pledó- ce a fleat ieri D. Mania, am 4is cA ort ce
deverul si a titgAdui voea Ore despre ca- ria, ai eti me mlrginém numat a da nomi- deputat care vine a face urt interpelare
re D-v6strit toff avett cunoseintl. Hut meti confrate piesele justificative in pentru fapte imputabile guvernuld are un
La Dorohoid s'a distins presedintele sustinerea causet. In tótti durata procesu- camp destul de larg spre a'st des volta ar-
Rusu, un venetic, av(ind allturt pe D. I. lut am obsarvat cl pArtit adverse i se gumentele sale in privinta acelor fa pte ;
Guil lay, armeanul. Acosta era un pit de permitea se intrerupl pe advocatul Botez inst., de cate-ori se aduc insinuatiunt care
arvunl dat de procurorul general de la ai din al, atare ineuragiare, D. advocat E- nu att un corp, el consider acesta ca un
last, eu promisiune ca tott 6menit cart vor nacovict a venit la cutesarea se dicl in cistern numat pentru a se putea face IA
avea séì chiar si n'or avea dreptul sA vo- gura mare: ia vedett ce miserie, el jade- discutiune care se aduel öre-care denigra-
teze, st fie cu totit devotatele slugl supu- uI Botosanit la colegiul al 3-le e lipSit de re guvernulut.
se la ordinul D-lui prefect Teleman. deputatt, i cA mat tOtl Adunarea Legisla- D-lor, s'a dis adese-orl ca calomnia es-
D. pre5edinte. D-le Miclescu v'asi ru- tivA este uà falà representatiune nationa- te un elrbune stins, care de si nu arde,
ga ca to privinta espresiunelor de slugt, 16 ! Atunct oil care eram deputat dar si an- manjesce ce a atins ; si de multe ort, când
arment, etc. sl avett in vedere el ace D-nt gagiat in pled6ria Cause, n'am dis alta aud flandu-se insinuatiunt, care scit de
nu sunt aci ea sk, se pótl apitra. nimica, deck m'am mlrginit ia aceste eu- de mat nainte ace! cart le fac cà ele nu pot
D. D. Miclesce. Mid 'not çlice cine-va vinte : D-le presedinte! protestez cl Dv. se rasfrangl, niet cea mat mick, respundere
cit sunt roman et nu me super de ce s'ar iuglduiti a sa bänui legitimitatea depute- in contra guvernulut, insl insinuatiunea
atinge D-nit arment? tilor alest in Botosant, si acaror validitate tot se face, si atunci 'mt adue aminte de
D. prelsedinte. Asa este; de cat espre- numat Camera a putut se o validese sail acel proverb pe care am avut on6rea a vi'l
siunile de slue._ s'o invalidese. Iar D. Goilav, ea presedin-
D. D. Midescu. Acestï 6ment precum te, fàrà nict un motiv legal, ordont eu un Nu pentra intAia órà se aduc asemisea
li s'a poruncit at venit si at format liste- glas sonor aprod 016'1 afarl ! vorbe in contra guvernulut. Adese ori s'a
le electorale; in cat not cart sustiném a- D-lor deputatt, ea advocat de mat mult dis el se falsifiel listele eleetorale, ai cu
pliearea sincerl a Constitutiunet, precum timp cunosc One unde póte merge drep- ocasiunea aeelor discutinni tot-d'auna ,
fac apel la D-nit Hasnas si lAteseu ca s/ tul presedintelut in privinta mentineret cand s'a vorbit de partitul liberal natio-
spunk ce am flcut, am supArat po acestï disc:phut ; eAct dupl art. 87 si 90 din nal, s'a vorbit de Mazar-Pava, ea cum ar
D-nt protestand prin publicitate contra procedura civill, se póte face IA observe- voi se dea sorgintea acelut partit de acolo.
ilegalittilor ce se comitea si blnuiam de tiune advocatulat el nu este in eestiune ; D-lor, pentru acela care are consciintl, de
catt strlint se introduc in listele eleetora- la ne supunere urmand advocatul tot pe demnitatea parlamentarl, demnitate de ca-
le. Età aci ve producem lista acelor per- acel ton i se ia cnOntut ; si toemat la al re sunt de al potrivA solidarT tot! mem-
s6ne ilegal inscrise in listele electorate. treilea i se aplica rig6rea loge!, dar niet brit parlamentari, fie cot din partitul care
(citesce Curierul de Dorohoit). ul-datA n'am vedut at se dea afara ea a- sustine guvernul, fie cet din opositiune,
Apot fáchtd ul asemenea critic., si pu- produl pe vre un advocat ! este un ce invederat el nisee aseminea e-
blicând nelegiuirile magistratilor de a- ET bine, D-lor, tri fata acestet insulte ce lemente nu trebuesc introduse in discu-
tuna, a intrat un ghimpe in sufietul aces- am suferit, ved mat inteit uà resbunare tiune.
tut june deprins de cand a venit in térl de contra lut Dumitru Miclescu, pentru In ceea ce privesce insinuarea ce s'a adus
a face nu ceea ce 'T dictózl eugetul, dérk, el a protestat si s'a luptat contra color ce de D. Bobeica, ea ard un earacter de al.
a fi omul pArtinirel si al resbuntrit. fAcea posne si abusurt sub regimul trecut, gravitate ai mat mare; D-sa a dis : not ne
din nenorocire vedem asta-dt el acest bel- dându'l in critica lame!, si apot mat ved gAsém dreptatea pe cand eram amid at
ciug din regimul trecut, s'a aninat si de in cutesarea D-lui jade Goilav si n. pro- guvernulut, dar de aid am incetat de a
lantul partitulut liberal, in cat étAl ea fesiune de credintà repetatl catrà partitul fi amid ai guvernulut, sat de cand am In-
venit la Botoaant udecAtor de credintl, reactiunet, care astl-di nu d6rine, ci me- ceput a fi mal mult sail mat putin in opo-
post ce adesea 'T dà dreptul ea sl presi- reu lueréal in taint, cu fostii agent! at re- sitiune, de atunct dreptate na mat avem.
deze in lipsa preaedinteluï, i atund pro- gimulut Catargiu. Expresiunile sunt categorice. $i a qis cà
fità de a 'at värsa veninul. Tree la a doua $i dacl s'a i fleut uk, anchetl rândui este analogie intro positinnea domniet lor
parte. de D. ministru justitiet, el care n'ani ce- si positiunea a3eluia care, nurnal a yea se
Acest june magistrat nu putea privi tit raportul rânduitulut &man procurer in dea ban!, clpeta justitia, jar când n'a mat
cu ochit bunt pe until ca mine, csre acéstl afacere, dar seiti pentru cl mi s'a avut bent, n'a mai avut niet justitie, a fost
am criticat purtarea sa prin publicitate. spus, cà sunt marturit ai pentru ai contra prigonit, cu alte cavinte guvernul ne mat
si am fost inamicul set de sub regimul mea i tocmat in privirea mArturiet D-lut avênd favórea D-lut Bobeiea nu mai are
guvernulut eldut; si negresi spre sa- Costachi Canano, care me apash spre a niel D-sa justitia. Et bine, D-lor, n'am ce-
tisface ura, me brusca pe mine si cocheta protegui pe judeeltorul Goilav, ve voiti rut not ea guvern fav6rea nimenut, si da-
eu totl ace cart adt aunt eu resit, si mâne aintì atentiunea; diet trebue BA seitt cl c . a credut un singur minut D. Bobeica
 17 (29) Martie 1877 MON1TORTIL OPICIAL AL ROMANII1 1941

cl fav6rea D-sale clta guvern, trebue a nA. ET bine, vdd a presedintele n'a fAcut aci presedintele tribunalulul, de n'a che-
fi resplAtitA cu favorile justitiet Writ acésta, i nu a fAcut bine ; i void face ob- mat la ordine pe D. Jenacovict, advoca-
D-sa, s'a tucelat fórte mult (aplause) fiind servatiune pentru aeösta. tul ',Arta adverse. Acésta o recunosc; dar
CA nol nu voim se ph:Lim aid un fel de DacA, 0 void citi t6te depositiunile aci cred cA, trebue al se mArgin4scA pre-
favöre sprijinul ce ni se dA, i cu atAt mat marturilor, vett vedea cA D. Bobeica a fost tentiunile D-lut Bobeica. Acum n cAt
putin prin tnjosirea justitier, care noi vo- de la violentA extraordinaa privesce pe D. Bobeica, daca ne vom In-
im se fie In adevAr al a treia putere tu D. D. Midescu. Dar et ? temeia pe dispositiunile cele mat impar-
Stet, iar nu al machina In numele gayer- D. ministru justitiel. D-vósta mat tiale fAcate in acéstA cestiune, resultA cA
nuluï. putin. D. Bobeica Ind a fost de ail, vio- D. Bobeica a avut nA conduia fOrte vio-
CAnd un deputat vine si pune in lucra- lentA förte mare. Eram interesat se spun lentA In acéstA afacere, ai nu putem not
re dreptul sen de a face uA, interpelare, ac6sta Cameral, cA, precum et voiti fi eel Win prestigiul justitier i dreptul ce
negrefdt el nu face deck a beneficia de uA IntAin care void mustra, pe eat legea 'rat are presedintele de a chema la ordine, si
prerogativa pe care 'I o acord. Constitu- va permite, pe un functionar abAtut, tot chiar de a ac6te din salA afarA pe cine-va
.tiunea; dar se vedem daca exereitarea a- de ul-datit vbin core de la onor. Camea dad se Ora violent , fie acel cineva,
cestut drept, se póte face in conditiunile se nu se tngAduie, prin votal ee va da, ca chiar un deputat.
in care voiesce a o face D. Bobeica. ET fie-care deputat dintre not se fie prea malt VocI. Inehiderea diseutiunet.
bine, D. Bobeica vine ai aduce la cunos- irascibil cAta autoritAtile cu care ar avea D. pretledinte al consiliale. D-lor,
cinta AdunriÏ un fapt öre-care, si pe ur- a face, se nu puie prea malt in evidentA eu totit scitt cA budgetul este in deficit,
mA dice: ce satisfaetiune are sA' dea calitatea sa de deputat sad de legiuitor ; cu tóte acestea D-vóstrA v perdeti tim-
D. ministru In privinta adsta ? Dar daca fiind el, D-lor, nu vin se ap6r inaintea Dv. pul cu interpelart asupra cArora tin pu-
intreba ai en la rêndul men ce satisfae- pe judecAtorit Ord, aplir fiind cà teil da nict al solutiune. Cu drept cuvênt
thine 'mi-ar da Camera, cAnd D. Bobeica nu ered el magistratil nostri ail trebuiun- dar adversarir acestet Camere o vor acusa
n'ar fi avut uA conduia tocmaï corect6 tu tit de un ap6rAtor inaintea acestet AdunArt; el dap ce a votat un budget cn deficit,
tribunal ? CAnd admitett cl tribunalul are Thal cred el vetl conveni cu mine cA nu l'a lAsat neechilibrat, perdêndu-'st timpul
drepu1 de censua, nu admitett cl p6te este bine se exageam acéstA ideA a man- eu interpelArt In care Camera nu p6te face
sd'at exereitese acest drept si in privinta datulut nostru de represeatantt at natiunit, alt de cat sA daa ministerul jos...
provocarilor mad deputat ? u vedett nu este bine ca deputatul, in fata justitiel, Yoct SA ferascA Dumneden.
positiunea Camera' este mat delicata and se puie personalitatea sa mat pre sus de D.prepdinte al corisil lulnT Apot dacl
nett pretinsA insültit sa adus untia din ort-ce considerati D. Bobeiea a pronunciat aci In CamerA
membrit set ? ET bine, D-lor, raportul ce D-lor, am fog eu atAt mat scrupulos fa cuvinte violente, precum: infamt,
am primit in acéstA cestinne, pe lAngA e- acestA afacere, ea cAt cu ocasiunea tfiti- Bobeica. Nu am is aye, mn ertatt,
lementele ce'mt dA, pe löngh relativaile met alegerl senatoriale ce s'a flied In ja- cer envêntul.
ce 'ml dA, este intemeiat uA serie de detul Botoaanit, a ant loc al denuntare D. pret;edinte al eonsilluld. Vn In-
depositiant asupra elror nu póte se fie nicT din partea and domn Arabu contra D-lut chipuitt ce a trebuit sA diel tnai ntea tri-
cea mat mica indoiall, ai v voin aata Bobeica, prin care denuntare se cita ca bunalulut ? Cuvintele D-tale violente sunt
pentru ce. ResultA din acel raport cA, da- marturl uà suing de pers6ne eonsiderabile trecute in notele stenografilor...
cA pönn la öre-care punct s'ar putea im- din Botosanl, care tóte afirman eit ar fi D. Bobelea. Sunt eonforme cu durerile
puta ceva preaedintelut acelul tribunal, dut pe D. Bobeica, arAtAnd al scris6re de nóstre.
InsA se pöte imputa si mat mult D-lut la D. prim ministru, prin care 'I da 6re- D. predinte al eonsilluld. Dacit
beica. In raport, dupa depositiunele tu- care putere in alegerea ce era sA se facA D-v6strA, D-lor deputatt, credett el este
turor marturilor, se constata an lueru, cA in Senat. Ca tóte acestea campania acelet din partea guvernulut Inriurire ai protee-
D. advocat Ienacovict, ar fi dis cA cu lis- alegerl s'a fAcut aaa in cAt candidatul, care tiune pantru relele ce s'an fAcut D-lut Bo-
tele electorale cum ad fost fAcute acuma era al radii a D-lut Bobeiea, si care ea beica, atunct negreait nu 0 perdetl tim-
un an, colegial al treilea de Botosant nu pers6n1 privatl ar fi avnt sanse in alege- pul discutind, eAct veg emite un vot de
este bine representat in Adunare. Red a re, a cAdut toemat din causa inriurirel In blam contra guvernulut...
fAcut preaedintele de n'a relevat aceste eu- alegert a D-lut Bobeica D. Bobeica voia VocI. Nict uA datA!
vinte, de nu a mustrat pe advocatul Iena- prin acesta se arAte ch are mare influent1 D. pre§edinte al consiliuld. DacA
covict Aid a pronuntat aceste cuvinte, ca- in judet, i prin urmare se facA pe Tribu- insA nu credett acesta, atunct v perdett
re eran utt ofensA pentru representantit nal se tremure Inaintea sa; mat cu sémA timpul de Om, si acéstii, perdere de timp
Botoaanilor. el procesul D-sale era sA, se judece chiar este In detrimental Orel. DleA D. Bobeica
UA TOGO. Pentru Camerg. in acele dile Inaintea acelul tribunal. Aci eredea cA nu e destul numat sA denunte
D. I. CAmpinku ministru justitiel trebue se 0 spuin, D-lor, el D. presedin- faptele D-lut ministru, ci cA trebuia sA le
Pentru Camera alusiunea era mat indirec- te al consiliulut, indatit ce a audit de seri- dea un caracter oficial %chid al interpe-
; dar pentru representantil colegiulul sörea pe care o aata D. Bobeica, 'I a dat lare, n'avea de cAt sA le enunce aci in Ca-
al treilea era ad ofensA, directl, CUT de a- desmintirea cea mat formall. mel* iar nu sA provóce nA discutiune care
ceatt representantl era vorba, si spot Dv. Dap ce v'am spas t6te aceste Impre- nu póte sA aibA niet uA solutinne practicA.
seitt cá tonal face musica. juart, 60, cA, cestiunea D-lut Bobeiea se Ce insemnédA aceste atacurt contra fune-
Depositiunea ce face D. advocat Botez reduce la cea mat simplA espresiune. Am tionarilor ale cAror fapte ministru l nu le
ste cA s'an dis aceste euvinte despre co- citat tóte faptele, am spas ce trebuea sA cun6see, i prin urmare nu póte In acest
legiul al treilea, cum e acel colegin a fost spun, am inlAturat ce nu trebuia al spun, moment niet sustinl, "lid at eon-
falsificat, alusiune pe care D-sa o gAsesee si am ajuns sl pun in evidentA faptele ina- damne ? Ce insemnedà acésta alt de cfit de
inofensivA, i scitt pentru ee ? I'entru cA intea D -vósta. a abusa de positiunea ce D-sa are in a-
de multe ort naintea tribunalelor se ration6- Acum ce resuItà din acéstA interpelare? cOstA CamerA? Avem, D-Ior, numat 5 dile
sA in mod ipotetic ai remAne in adeOr la Resula cA ia sedinta tribunalulut ar fi lis 13.nd la finele sesiunet, si 10 dile pea la
discernemAntul presedintelut se vada dacit unul din apnrAtarit pArtit adverse a co - septAmAna mare, et bine, 0 Intreb dacA
acele euvinte all un caracter insulator, si legiul al 3-lea de Botoaant nu este repro- fAcênd la interpelArt 4adarnice vest avea
atuncl se chieme la ordine pe acea pers6- sintat cum ar trebui sit fie. RAii a %cut timpul sA votatt legile financiare ea sA
 1942 MONITORUL OFICIAL AL ROMANEI 17 (29) Martie 1877

puteti duce inaintea aleggtorilor eu frun- representatiund nationale; nu trebue s vg vorbi ia tot-d'auna de Masar-Paqa, si c.
tea sus, ct ati eehilibrat budgetul, i prin uitatT dact apartin majoritAtii sat minori- putem s. aducem aminte tot-d'a-una aces-
urmare ct aI actpat téra din ineurettura tAtil; eta nu dupe opiniunile si credin- tor D-nii ministri sorgintea de unde ati e-
in care este ? tele politico aveti at dati satisfactiune eit D-lor, si et trebue at aibt eel putin
vg rog dar, D-lor, at inehideti acéstt aeelor cad o reclamt de Ia justitia ei su- acea condeseendeatt care aunt datori s'o
discutiune, at amAnati tOte interpeltrile veranitatea D-v6strt. aibt cltre acele functiuni ale partitulul li-
care vg perd timpul in dadar, ei at trecem D-lor, s'a dis et onor. D. Bobeica ar fi beret .
la discutiunea legilor financiare, fArt de fost violent; dar pe ce se fondédt afirma- D-lor, s'a mai 4is de cttre D. ministru
care de géba ati votat budgetul. tiunea D-lui ministru ? Se fondédt pe at de interne cit budgetul s'a votat cu defici-
VocT. Cer euvéntul. anchett uncle niece marturi depun contra ci dace D-yóstrt nu yeti vote legile finan-
VocT. Inehiderea discutlunef. D-lui Bobeica. Ce sunt acei marturi ? Ei ciare pentru ca at se acopere defieitul
D. D. Se. Miclescu. D-lor, sunt contra D-lor, un grefier, un aprod si name sell sA Ott a se pane in aplicare, atunci D-v.
inchiderei discutiunei, pentru et e curios cine, cAti-va justitiablli care ad necesitate la datoria ce aveti ettre WA. ET bine,
st vgd et in acéstt interpelare, in care la tribunal. D-yóstrt seiti ce stint in ju- D-lor, s'a amânat bite interpeltrile Ong se
aÏ dat dreptul oi D-v. oi D. ministru de jus- dete asemenea marturi si cum se pot face; va vota bugetul. Acesta a fost calul de Mae
titie de a lua parte ca intervenient, nu s'a D-vóstrA cunóseeti prea bine et ace func- al guvernului, si D. ministru de eulte dicea
4is nic un cuvênt despre mine, nu s'a a- tioned care aunt in stare at insulte pe un cA D-lor nu voese a se sustragede la inter-
rgtat cause pentru care et am fost dat a- representant al natiunei, aunt in s tare st peltri, ct nici un singur minut nu ail avut
farg; din contra D. ministru a spus ct, din faca si asemenea dovedl, ori când vor voi idea de a contesta acest drept al depute-
depositiuni, se vede et et am fost mal pu- at nu villa D. ministru al justitiei a ne tilor. El bine tocmai acésta facem noi a-
tin violent, cu tóte et et vg afirm, et nu vorbi de dovedile ce yin in contra D-lui cum ; eta noi scim et avem dreptul de a
am fost nici de cum violent. Eit, D-lor, nu Bobeica, fiind et noi scim cum se fabriet controla actele guvernuld; i mai avem ai
mg plâng contra presedinteld titular, ci asemenea dovec,11, si cu ocasiunea mid in- un alt drept, acela de a protesta când ni
contra locotenentuld sgt, D. Goilav, care terpelOri ce voit avea onOre st adresed. se face vre tit nedreptate unuia dintre noi
presida in locul presedinteld; acesta a e- D-lui ministru de interne, void argta mo- când se duce in vre un district.
sit din buna cuviintA, si a ordonat at mg dal cum se fac asemenea luerurt. Et nu cre,1 et este vre unul dintre noi
dea afar& Numai in privinta D-lni Bo- Acestea s'at fAcut sub regimul Catargi, asa de aü crescut, in cAt, and merge in-
beica s'a discutat cestiunea, iar in privinta ar fi regretabil st se repete gi sub gu- tr'un district, at dea aeral de suveran
mea nu a'a dis nici o vorbt. Apoi, D-lor, vernul actual. S'a vorbit, D-lor, despre o- al natiunei, at caute a profita de calitatea
and am fost dat afart fart at fac nimic, positiune, despre minoritate, si s'a dis ct sa de deputat ca st impue diferitelor au-
când m plâng inaintea D-vóstrt de a- nu trebue al amintim pe fie-care moment toritAti din district ; ci din contra, se duce
césta, si când D. ministru respunde fart despre Masar-pasa, dar and dati voe at eu Ott modestia ei cu tótt bunt euviinta,
at diet nimic de clênshl, nu sunt in drept vg spun un lucru. qi and vine un tribunal si insultt pe un
et mg intreb : sunt et Micleseu deputat, D. B. Manin. Acésta e desvoltarea mo- representant al natiunei, mi se pare et
sunt at nulitate, pentru ca sit nu merit tiunei? este de datoria Representatiund nationale
nici un euvant in privinta dArei mele a- D. P. aka. D-le Mania, nu Emma Dv. at nu tréct la ordinea dilei cu atâta usurintt,
fart? Si chiar dact a§i fi nulitate, totu0 aveti dreptul a vorbi in acéatt Camert; a- si at nu lase at se calce deninitatea Repre-
Camera nu lake permite acésta, pentru ct césta s o seiti bine, si st mai seiti ct pe sentatiunei nationale prin insulta adust
aunt deputat aci, i s'ar educe tit insultt mine nu mg intimidklA strigAtele i vio- unuia membru din gull agt, fie acela din
chiar Camera. lenta D-vóstrt. majoritate fie din minoritate; cAci astt-di s'a
ITO rog dar, D-lor, at Itsati discutiunea S'a vorbit, D-lor, despre Masar-Pasa ai insultat un membru al minoritttiÏ (Mil mine
libert ca sA vg argt dreptul met., nevino- de coalitiune oi s'a cjis et nu trebue at se se va insulta nn membru din majoritate, ai
yttia mea, si pentru ea D. ministru de repetede Pe tot momentul acest euvênt de când acel membru al majoritttei va veni at
justitie at ia u resolutiune de naturt a Masar-Pava. Apol, dati voe, en tot reclame, uoi din minoritate vom fi in drept
satisface demnitatea mea, qi a Camerei in- respectul ce vg aunt dator, at vé spun un a rAdica vocea in contra ea i vom dice
tree. adevgr, j adevgrul este acesta: et dact nu nu aveti dreptul st reclamati pentru et
D. prerdinte. Arg fac cunoscut inst ar fi fost coneursul tutulor fractiunilor, tu- v'a die ministerul at renuntati la demni-
tocmal când s'a cerut inchiderea discutiu- tulor nuantelor partituld liberal, in local tatea D-vóstrt i D-vóstrit ati renuntat.
neT, un deputat a venit cu ut motiune. acestor ministri ce avem pe acéatt ban* D-lor, et nu propun un vot de blam, si
Wet D-vbstrt inehideti discutiunea, nu am avea tot pe D. Lasear Catargiu sat pe mg ales acésta nu o pot face contra
pot st primeac motiunea. urmaaii D-séle din acea partitA a reactiu-
Adunarea consultatt, nu admite inchi- nei, si in loeul D-vóstrA ca deputati, ar fi D-lui CAmpineanu, egg D-sa acie simti-
der )a discutiunei. fost deputatil care ad fost maï inainte a- mintele
de
mele personale pentru D-sa. Nu
astt-dï cunose pe D. CAmpineanu,
D. P. Ohica. Eta, D-lor, motiunea ce lei in conditiunile in care seitl et ail fost nu de astt-di am relatiug de amicitie eu
am ondre a depune. alesT; prin urmare a/ nu venim s arun- D-sa. AÏ Odd cât de moderatt este mo-
Camera, rugAnd pe D. ministru at dea etm un vl de uitare asupra comitetuld tiunea mea ; vg rog Rift at o votati, cci
representantilor napunei, tit legitimt ea- de la Masar-Pasa, eta téra nu 'Ate uita prin ea se rMict qi se sustine demnitatea
tisfactiune pentru ofensa ce li s'at adus, serviciele ce s'ati adus de cttre membril
treee la ordinea Old." tutulor fractiunilor din partitul liberal, oi representa.itilor natiang.
D. ministru de justitie. D-lor dept.-
dace D-nii ministrii vor st'l uite, datoria tati,
D-lor, este at cestiune asupra caria nu st 'mi permitetT a restabili...
putetT et treceti la ordinea i1eÏ pur si D-vóstrt este st nu'l uitati, si mai cu sémt
simplu prin inchiderea discutiunei ; este st nu uitati ce eate minoritatea acésta D. prqedinte. D le ministru, vg rug
cestiunea de dEmnitatea a doi mandated care a remas acutn singurt ea st apere a- st nu uitati et avem ut motiune, ei D-v.
aï natiunei, i D-vóstrt in impartialitatea cele fractiunT care astAdi se vM eliminate yeti decide déca o primiÏ sét nu, p entru
si justitia D-vóstrA, nu trebue at vg uitatT de ettre D-Ostrit de la conducerea afaee- et déct nu o primil, atunci trebue s o
din ce parte a Camera aunt ace repre- rilor tgrei. trimetem la seetiui.
sentantl, and e yorba de oilier demnitatea Ett de ce aunt de opiniune et se póte D. winistra de justitle. D-lor res-
 17 (29) Martie 1877 MONITORM OFICIAL AL ROMANIEI 1943

tabilim faptele cum s'aii petrecut. Eh am credere in cabinetul actual, de citt limba- trecerea faptuluT, ca s judecatY eit de es-
luat de constant@ faptele cum s'aii arätat giul acesta al D-sale, inè face sit cer ca citat a putut se fie atunel, si de at calm
in proeesul verbal, si nu putém se, nu fac onor. Camel, se, nu primacl acea moti- s'a condus preseclintele acelur tribunal in
ast-fel, pe eel timp vine ins* D. Bobeica une ; eitel:D-sa voesee printeasa se ia ga- momentele aeelea.
si pune credinte si temeití pe acele arg- rantie in contra maurilor ee as vrea e6 De aceea 0 rog ince ue date se respin-
WT. Inge, fiind-ce este ue, nedomirire in se getl motiunea D-luT Pantazi Ghica.
spiritul CamerT, trebue se o pun in coren- D-sa a c,lis cu ocasiunea acestel motiunT Tod. Inchiderea discuOuneÏ.
tul acestel afacerl. D. Bobeica era inscris ce noT am inlitturat din partitul national D. N. Furculeseu. Sunt contra inchi-
in listele electorale ea birjar, si and a unele fractiunT ale acestul partit. derel diseutiuneT, fiind-ce voesc se qic
venit formarea listelor electorale din noil Eh maT ftritäiu nu inteleg cum D-se cate-va cuvinte la adresa D-luT ministru
s'a cAs de cetre D. Ienacoviel: Nu este de clice ce nol am inleturat din partitul natio- al justitieT; cad aei este in joe demnita-
adjus sit pleteseT patente spre a fi alegkor nal pe cutare sari cutare persOne, pe cit tea Cameret; si D. ministru and a rés-
inteun colegiii, trebue se esercitecll si pro- timp noT credem ce inleturarea, precum puns. s'a fent, ca se die ale, de a rapunde
fesiunea pentru care pletesel patenta. Ast- adjungerea la putere, se face prin Represen- la adevärata cestiune. Dour deputatT ati
fel objectul procesuld era p'roba ce tre- tatiunea nationale. Si dud noT avem téra le- fost iusultatl; insusT D-sa merturisesee
buia se se face, inaintea tribunalulul décä gala inaintea natrit, care este majoritatea unul conclus fórte bine si acel magi s-
D. Bobeica era sa nu birjtz ; ced D. Iena- CamereT, si dad crem ce avem s'tmajorita- trat care a ordonat sl '1 dea afare a facut
covicT feeea se depinde, de acéste impre- tea täreT, pe care nu o desfide majorita tea räil; clel, de si se (Ace ce justitia este
jurare ealitatea de aleg6tor sae nealege- Camerel, nu primese diseutiunea pe acest Were separate, in Stat...
tor al D-lui Bobeica. D-vóstre seitl ce in täräm, cum ce noT am fi inlitturat pe ca- D. pre§edinte. Acésta nu este inchi-
justitie lucrul eel mal insultetor care póte tare sae cutare pers6ne de la putere, eecT derea discutiun
sä fie, trebue probat. ET bine, D. Ienaco- seitl care ar fi resultatal ? Sae ce el' sin- D. Fnrculesen. Asa este obieeiul a-
vicT, cu ocasiunea acestuT proces, avea gurT s'ae inleturat, sail cà majoritatea Ca- cesteT Camera, si voese se '1 iae si eil; am
dreptul se probese nest lucru, precum morel a inletarat, pentru cuvatul pike fecut mare esperiente in mate Camere
tribuualul are dreptul sit trage, consecin- el nu avea simpatiile Camerel. Si, in ceea invetând acata de la onor. majoritate.
eIe din aehtl probatiune. Cu ce ne privesce pe nor, declargan ce vom OrT eät s'ar 4ice D-lor, cìt justitia es te ue
ocasiunea acesteT probatiuni, D. Ienaco- sta la guvern, pe eke vreme Camera si Ora putere in Stat, vedetT mesa cit puterea ju-
vicT a venit si a 4is c cu un asemenea ne va tine. si sit credetl, D-vatre, ce din decetorésce nu este compleet separate de
sistem colegiul al treilea nu este repre- momental ce am vedea ce, nu avem simpa- Stat, si depinde mult de puterea eseeutive,
sentat. ET bine atuncl jic si eu ce prose- tia majoriteteT Cameral, am sei ce trebue eeea ce a fecut pe multi filosofT se se in-
dintele, reil a flcut, dupe pererea mea, se facem. Ere, in ceea ce privesce ameain- cele si se OA ce tame doue puterl sunt
nu a ehemat la ordine pe D. IenacovicT ; tarea el inleturând pe unul sail pe altul in Stat; cad in puterea eseeutive intre si
dére tot-cl'odatl nu este mal puciu adevè- partida nationalit, atuncT ne vom alie- puterea judecetorésce...
rat ce D. Bobeica, cum resultl din depo- na sprijinul unora din membriT acestel A- Vocl. Nu este in contra iachideriT dis-
sitiunile marturilor si din declaratiunea dunerT, declarem cit in asemenea ocasiunT cutiunel.
chiar a D.luT Bobeica, nu e maT pucin a liber va fi orT-cine se ne sustinit sari se D. prqedinte Da asta date vedetT ce
devärat ce D-sa avea aer insultetor si un ne combate, déra nol nu vom cere spriji- cli am tileut; dére Adunarea 'ml dice se
ton violent. nul nimènuT, fiind-cá nu avem nevoe de un chem la cestiune, si reti facetT de 0
ET, ce face presedintele in asemenea o- sprijin care se intemeiase pe eonsidera- abatetT ast-fel.
casiune? El are politia sedintelor, si dupe tiunT personale, ére nu pe legalitatea fap- D. N. Farculescn. Off-at de ea ase
di spositiunile articolelor din procedure telor nóstre ea ministri. face (ail, mi se pare ce majoritatea m'a in-
civile, presedintele cbiame la ordine pe De aceea, eer de la onor. Camera se la- trecut, si fiind-ée scie ce m'aseépte, og-
Reel cad turbure ordinea, ameninte ce 'T Ware motiunea D-luT Ghica, tiind-ce ase- ee as (Ace et In acéste privinte, void se
de dare, si décit persiste in a face tulbu- menea motiunT ruclica actiune a gu- spun ceea ce mä face se vorbesc in sen-
rare, 'T d afere. vernuluT, precum si ratiunea nostre de a fi sul acesta. Cer ea demnitatea acesteT Ca-
voce. Dére D. Mielescu s'a purtat pe acéste bancit; cad atunel tóttiaciunea mere se, fie respectate, si ce acel magis-
fOrte bine. ar apartine eselusiv numal deputatilor, de trat care a flout un esees de putere se fie
D. ministra justitiel. Ed nu am vor- 6re ce D. Pantazi Ghica, prin motinnea dat *lee itei; si fiind-ce scie ce discu-
bit de cat de D. Bobeica. In eät privesce sa, voesee se acorde totul Camerel si ni- tianea se va inchide quand maze, de acea
pe D. Miclescu, D-sa a fost mult mal mo- mica guvernulul. am pus'o pe tgrâmul acesta, luând lecti-
derat de cilt D. Bobeica. Acum D. B )beica ApoT, in ceea ce privesee justitia Orel, une de la majoritate.
4ice : VedetT hoterarea monstru6se ce a trebue se avet1 in vedere ce, si ea este ue D. prqedinte. D. Al. Costaehe are cu-
dat tribunalul, cacT 'ml respinge apelul, putere in Stat, si (Ike voiti u inetil cum- vatul pentru iachiderea discutiuneT.
când pe mine m'a dat fare si m'a pus in 'Ana in mfine, se o tinetl drept pentra D. 11. Costaciii. Voiii cere inchi-
positiune de nu me putea apèra. Dére in totl, si se bine voiti a nu trece acea Amite derea discutiunel, pentru cìt mie mi se
hotentre se vede declaratiunea D-luT Bo- care formal lini a de demareatiune a drep- pare ce, de si cestiunea ce am discutat
beica, efind l'a dat afara, c D-sa renunta turilor fie-cereT puterI; dupe cum One acum este fórte importante, Iasi ,
la apel, se desiste de la orT ce apelatiune. D-v6stre v consideratT cit suntetl tie pu- D. interpelator a redicat'o numal iateue
Apol d6ce, lucrurile sunt petrecute in ase- tore tu Stat, asemenea si justitia este nä parte a el, si in modul cum a presin-
menea conditiunT, nu vedetT eit nu putea putere tot ale, de mare ea D-vóstre, si nu tat'o, mi se pare ce a fost inoportuna-
tribunalul se mal dea curs procesulul, de trebue ca teibunalele din tére se fie tero- mente redicate. Nu póte fi aid cestiune
vreme ce partea apelantä ehiar vine si de- risate de activaea D-vatre. Wee credetT a cuteruï, deputat ce s'ar Latent la cute-
clare ce nu mat esiste ea parte in proces. si acum, dupe declaratiunea D-lut Bobeica, re tribunal, cáci deputatul care a fost acolo
in ceea ee privesce cele clise de tribunalul de BotosenT nu 'sT a indepli- nu a fost de cat in positiunea sa modeste
D. Pantazi Ghica, décit nu ar fi de c'et eu- nit datoria sa, nu avetT de cat se vedetT de cetetén, si nu t -Jape dare ea el se vie
vintele cu care a intovèresit motiunea sa, eseitatiunea in care se Al D. Bobeica inaintea Camerel ea la ue instaute supe-
de si (Ace ce D-sa are eea maT perfecta in- chiar astit-cy, dupg atâtea dile de la pe- aióre a cerà satisfactiune pentru atacul
 1944 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIRI 17 (29) Martie 1877

ce pretinde cà ar fi suferit. Dará ceea-ce tru uit esplicare, cu acésta va probes eit datoria de a vt, preveni ea acest mod de
este maT important este, ea sit die aqa, ineuviintez chemarea la eestiune ce 'mT acoperire nu este de cat ua curata forma-
partea philosophica a interpelareT, i a- facetT. Aqa dard tot ce am dis probes cit litate, de óre-ce seitT cä budgetul general
césta parte a cestiuneT a pus'o fórte bine propunerea nu este la loeul el, gi prin ur- pe 1876, de qi lasa economiT la óre-care
D. Furculescu, eel pucin asta data stint mare continuarea discupunel nu va atin- capitole, se soldhl insa in total cu un
dator s fac uà amendit onorabilä catre ge de loc scopul autorilor propunereT. De mare deficit.
D-sa. D. Furculescu a atins cestiunea a- aceea sunt pentru inchiderea diseutiuneT. In urma deschiderei acestuT credit, mat
cold a tot puternicil guvernamentale de Se pune la vot inchiderea discutiu- remân disponibilT, dupa scripte, din eco-
care el vorbém eu uä alta ocasiune. (Sgo- net, gi se primesce. nomiile realisate prin legile citate ma'
mot). Se pune la vot urmatórea propunere sus, suma de 299,478 leT 55 banT.
D. D. Cariagdi. Cer euvêntul pentru de ordinea e,lileT, qi se primesce. Comisiunea financiara vt rógà, D-lor
nit cestiune prealabill. . . "Camera, audind esplicatiunele D-luT deputatT, sit vt rostitY qi D-vóstra asupra
D. prepdinte. We/ e sa cautatT ministru de justitie, trece la ordinea c,lileT. acestul credit.
D-vóstrl un pretext de a vorbi afara din Liveçleanu, E. Predeseu, D. Frunza. Rapor,tor, E.Costineseu.
cestiune, ceretT cuvêntul asupra punerel
votfiluT. (Ilaritate). D. pre§edinte. Acum avem a pune din PROJECT DE LEGE
D. Nanolache Costachi. D-lor, ceea- not la vot in total projectul de lege privi- Art. 1. Se desehide pe séma ministeru-
ce trebue sa cerem de la D. ministru de tor la pensiunea D-luT Papiu Ilarian. lui de interne un credit estraordinar in
justitie, ceea-ce trebue sa ni se acorde Adunarea procede la vot i resultatul suma totala de leT 11,499 banT 27, eu care
este acésta : ca in contra presiuneT morale scrutinuluT este cel urmator : sa se platéseit :
ce exersa un partit care e la putere, sit se LeT 10,600 D-lor Nieolae Iónid (cesi-
dea garantil acelora care nu sunt din par- VotantT 65 onarul creantelor fostel li-
titul guvernamental, trebue sa dobêndim Majorit. reglern 39 brariT G. Iónid, Spirescu)
ca functionariT administrativI sat judeca- Bile albe pentru . 58 qi Socek roi comp. indrep-
toresel sit nu se crédit functionariT cutaruT AbtinerT 7 tatiti a primi de la Stat in
sati cutitruT partit la care e la putere. Din basa decisiuneT curteT de
nenorocire insa rttil,dupit parerea mea, nu D. pre&mdinte. Adunarea a primit in apel din Craiova sub No.
este in persdne, ei in institutiunT. . . unanimitate projectul de lege. 45, din 1874, remasa defi-
D. I. Littescu. Cer cuv6ntul in cestiune Se pune din not la vot conclusiuni- nitivit qi a hotarire inalteT
de instituljunT. le raportuluT comisiunel financiare, care curtT ile casatiune sub No.
D. Nanolache Costaehi. Nu respund sunt pentru respingerea ereditulul de leT 34, din 1876, date in pro-
la acésta intreruptiune. Déra die el de orT 1,021 cerut de D. ministru de interne pen- cesul intentat de directiu-
unde ar proveni greqéla, un fapt pe care tru plata a 2,150 metriT coblu, foi se pri- nea Imprimeriel StatuluT
'1 putem eonstata eu istoria in mina, este rnesee cu majoritate de 52 voturl. pentru furnitura hartiel din
el de la proclamarea CoistitutinneT i pé'nè 1871.
asti-dT, noT am avut saii justitie rqie sat D. E. Costineseu, raportorul comisiunel 722-47 FabriceT de hârtie Neusied-
justitie alba, sail prefectI albT sa'i prefectI financiare, (la eitire urmatoruluT raport qi ler din Viena, pentru 17
roOT, dar n'am avut prefeetT aT èreT. Iatit project de lege : topurT de hârtie, No. 12,
de unde nase luptele pasionate intre noT... alba liniata, remase nepla-
Domnilor,,
D. pre§edinte. D-le Manolache Costa- tite din anul 1873, din ca-
chi, fietT mill de mine, eti nu pot sa te in- Ministerul de interne, perde'nd un pro- usa epuisitreT fondulul bud-
trerup pe D-ta, nu pot sa lupt ea un om ces intentat inea din 1871 furnisorilor de getar al ImprimerieT Statu-
de talia D-tale, prefer a mt inlocui cu u- hârtie aT ImprimerieT Statuld, se gasesce luT pe acel an ,
nul din D-niT vice-preqedintl de cat sl fiti indatorat prin sentinta definitivit la plata 156-80 DirectiuneT cAeT ferate Bu-
positiune de a dice unlit deputat ea a 10,600 leT. curescl-Giurgit, rest pen-
D-ta ca nu se tine in cestiune. Cred ca Tot pentru trebuintele Imprimeriet Sta- tru transportul pe linie a
D-ta vedT maT bine de cât mine ca ceea-ce tuluT, ministerul de interne a remas dator unor cArbunT de piatrl pen-
vorbeseT numaT pentru inchiderea discu- Inca din anul 1873 cu suma de 742 leT tru Imprimeria StatuluT in
iuneT nu este. De aceea rog pe un D. vice- 47 bani, fabricel de hârtie Neusiedler din anul 1872.
preqedinte sà 'mT ia locul, cacT eti nu maT Viena. Asemenea a remas dator toemaT din LeT 11,499-27 Total.
pot presida. . . 1872 directiuneT cael ferate Bucuresct- Art. 2. Acésta sums se va trece prin
D. N. Costachi. Cer cuantul pentru Giurgiti pentru transport de carbuni la i se va acoperi din economiele
compturT
tiA esplicare. Imprimeria StatuluT. realisate prin legile de la 10, 21, 23 Wit
D. pretsedinte. CeretT cuvêntul ea sa Pentru aeoperirea aeestor diferite sume, qi 6 August 1876.
prelungiti discutiunea in fond, sit ne vor- remase de atat timp neregulate, D. minis- Neluând nimenT euvêntul, se pune la
biST de institutiunT qi de Ira multime de tru de interne pe 16nga mesagiul No. 18, eot luarea in consideratiune a projectuluT
alte luerurT, când nu avetT cuvhtul de cat din lanuarie anul curent, core deschiderea de lege ql se adopt*
pentru inchiderea discutiuneT. Eu constat until credit estraordinar in suma totalit de Art. 1 qi 2 se primesc intocmaT.
cit D-vóstra voitT ca Adunarea sa nu lu- 11,499 leT 27 banT. Se pune la vot in total projectul de
crede. Comisiunea financial* recunosaud tre- lege, i resultatul scrutinuluT este eel ur -
D. N. Costa ht. Sunt in drept sit cer buintit de a se aquita aceste datoriT, nu vit mator :
cuvelitul pentru esplicatiune. póte 1nsit propune sit le aeoperitY, pentru
D. pre§edinte. NumaT sa nu fie in acea indestularea preserierilor legel eomptabi- VotantT 65
esplicare uh none discutiune asupra in- litateT, de clt din economiile reali sate prin
stitutinnilor ttreT. legile de la 10, 21, 23 Wit qi 6 August Majoritate reglementarA 39
D. M. Costachi. M ertail, eti and vt 1876. Bile albe pentru 69
cer respectuos sà 'ml datT euvéntul pen- Tot de ul-data insit comisiunea '0 face negre contra . . . 3
 17 (29) Martie1877 MONITORULF,OFICIAL ALINMANIE1 1945

D. predinic. Adunarea a incuviintat afiate in diferite corpurl si cii prin an- comerciantulul, ca si fiul plugarului; toti
projectul de lege. ticipare D-vóstri votAnd budgetul pe 1877, sunt datori sA mergA in serviciul Ord,
D. E. Costinescu, raportorul comisiund inteun mod implicit 41 recunoscut nece- uncle trebue sii stea 3 ant, cu nobila hotA-
financiare, dA citire urmAtorulul raport : sitatea complcctariT acestor golurt in ca- tire de a da viata pent! u Ora lui, er nu
drele armatel. Singurl D-ni delegap at sec- de a slugAri pe la casele sefilor lor. Scifi
Domnilor, tiunilor 1 si 4 ail opinat cà cifra de cl este neapAratä trebuint6 a se inlesni
Onorabila CamerA in sedinta de la 14 14,000 sit se redua la 10,000 ',inert, din serviciul oficierilor, maI ales and lefile
Februare a decis a se acorda suma de care numaï 3,000 pentru armata perma- lor sunt destul de mid. Sciu cii si in alte
2,000 let pentru cheltuelile de inunormen- nentA. in Francia, in Germania ail drept ofi-
tare ale repausatulut artist C. Caragiali. Cu aceste observatiuni, sub-scrisul in cerii la un servitor si sciti cum se numes-
In cursul discutiunet s'a lamurit cA acésta, calitate do raportor are onóre a supine des- ce in Francia acel servitor ? Se numesce
surna urméz A a se acoperi de ministerul baterilor D-v. projectul de lege adoptat de brosseur, adicA acela care este dator a cu-
de interne din fondul de 30,000 let de la majoritatea comitetuld delegatilor, ast-fel räta cu peria hainele oficierulul, hainele
cap. . . . art, . . al budgetului sti pe a- dupl cum s'a presentat de guvern. de uniformA, tot asa cum sunt datori sA
nul curent. ilaportor, Colonel V. Ghergheli. curete i casarmele bor.
D. ministru de interne pe léngA mesa- In practicA insA, la noi nu este tocmai
giul No. 404, care insA deschiderea until PROJECT DE LEGE
asa; mat Anteiti cA'oficieril, departe de a se
credit estraordinar pentru acoperirea disei Art. I. Din clasa anulut 1877 se va che- conforma regulamentulul care le dA un nu-
sume. Comisiunea financial* amintind 1A- ma un contigent de 14,000 tineri din cart: mer óre care de servitori, dupA gradul lor,
muririle date in sedintà publia, la vota- 5,000 pentru armata permanentà. et eat atA,ti câÏ vor, si al doilea, cA in a-
rea slime in cestiune, nu vede necesitatea 2,000 pentru calArasta si cel regulament se dice a oficierit ati drop-
de a se deschicle acest credit estraordinar, 7,000 pentru dorobanti. tul sA ea din companie ca servitor pe acel
cu atAt mat mult a D. ministrn nict nu Art. IL Recrutarea se va face si conti- om care voesce sa servésa, pe and lu-
aratA resursa din care sl se acopere gentul se va chiAma, conform legil asupra crurile se petrec cc totul alt-fel, ciicï ofi-
Comisiunea financiarA v6 rógA, D-lor recrutArii, si conform cu cele prevedute de cerii eati in serviciu pe aceea care voesc
deputati, sA v6 rostitt si D-vóstrA asupra legea organisArt puteril armate. el, ast-fel cA de multe ori luat óment
cereret acestut credit. D. prwdiete. Discutiunea generalA care prin positiunea lor social* prin edn-
Raportor, E. Costinescu. este deschisä. catiunea lor, se vedeati umiliÏ prin aseme-
D. G. Exarchn. D-lor, cred a in fate nea servicie. amuse casuri in care soldati
NeluAnd nimeni cuvéntul, se pune la greutAtilon financiare si economice in care ati fost intrebuintati la nisce servicie pe
vot conclusiunile comisiunel, i resultatul ne gAsim, nu este un ce de prisos ea sA care nu trebue sA le arAt in acéstA Aduna-
scrutinulul este cel urmator : discutAm cifra contigentuld ce ni se core; re. Am v6dut soldap conduand bivolite pe
act', precum a observat fórte Mae D. Fur- strade; altit transportAnd la spinare baga-
Votanp 60 culescu, acésta este ul adeveratA dare in ge care na avég asemAnare cu bagajole mi-
Majorit. reglem 39 inaturA, mat grea de at tOte cele alte, si do litaresel; am v6dut chiar soldatl care O-
Bile albe pentru. . . . . 59 laceea as fi de opiniunea minoritatii cord- da' la usile stabilimentelor publice nisce
negre contra . . . 1 ' siunit, ca, de óre ce se aude a pace are haine care nu purtaA num6rul niel unuire-
A, tineri 5 sa fie, sA micsoram acest contigent ; act giment. Nu voesc sA m esplic mai depar-
in discuttunea generale a budgetelor, vo- to. El bine, daca asemenea lucruni se pe-
D. prepdinte. Adunarea a incuviintat cile cele mat autorisate din acésta, Add- tree in capitali, sub ochil autoritAti mili-
conclusiunile raportulut. nare all dis eh iudatA ce situatiunea este- tare, uncle este central de administratiune,
Acum, avem la ordinea dad projectul riórA se va limpedi, vom face economil in uncle este un comandant de piatA, v las pe
de lege pentru contingentul de 14,000 ti- I privinta armatet, si prin urmare vom cere D-v. sA, v inchipuip ce se petreee pun
nert de clasa anulut 1877. mai putini bent si ma pupil sange de la provice. acest abus merge pen6 acolo,
D. B. Ghergheli, raportorul comitetu- érà. Insà, D-lor, and am cerut cuventul in at chiar soldatit trAmisi de ordonantA
lut de delegati aï sectiunelor, dà citire nu a fost in intentiunea mea de a atrage pe la sub prefecture si alte autoritAtl ad-
I

urmAtorulul raport si project de lege : discutiunea asupra acestul terAm, fiind cii ministrative sunt intrebuintati a plivi grA-
colegi, pe cât v63, aunt hotAriti a lua dinile acelor functionarl.
Domnilor deputati, cuvéntul in privinta acésta. Eti am voit nu- &du bine cii cu tóte ordinile ce ar da
Projectul de lege pentru chemarea unni mat sA atreg ateutiunea D-lui ministro de D. ministru de resbel, nu are sA se facii,
contingent de 14,000 tineri din clasa a- resbel asupra and iregularitati grave care nimic, End a real este iurAdAcinat, dar
nulul 1877, trecénd prin discupunea di- se face in armatA, si aci fac apel la top cred cA este bine sA atrag atenpunea D-lui
feritelor sectiunt ale AdunAtei, unanimita-1D-ni ministri, fiind.-cA me ternh a cuiétA, ministru de resbel spre a se vedea daca nu
tea lor '1-a admis, si ca delegati s'aii nu- buna vointa. a D-lui minietru de resbel sA so póte suprima cu totul acest serviciu si
mit : nu pOtA pune capAt la un WI ca-e se in- in local lui ett cred cA, cu tóte greutAtile
La sectiunea I D. L. Sterea ; tinde mat' tare din di in Oi. linanciare in care ne gäsim, s'ar putea da un
)7 17Il A. C. BorAnescu ; D-lor, en, care trAesc la ter* am avut a accesor de soldA, pentru a numat fi nimeni
.,7 e III Subscrisul ; face de multe ori cu soldati cart s'ail intors silit sA, fad, serviciti fAri voia sa. EA am
e IV , I. Diamandescu ; acasA din serviciu si care, precum, dices vorbit cu multI oficiert, amici at met, in
n a V , D. MArgAritescu ; eri amicul meil D. Ioneacu,fiind intreb41 acéstA, privintà si 'mi ail dis cA cu acésta
77 .77VI G. Exarhu ; despre cum ail tnAit si ati petrecut in ar- are sA fie mal ruí find cA are sA, se ea si
e VII M. Vladimiresou. matA, rëspundeati despre tóte, insA se o- solda si servitoril. Et bine, la uà asemenea
Comitetul delegatilor ast-fel compus, préa la una din plAngerile cele mat marl. o biectiune intelegep fórte bine cA n'as mat
intrunindu-se in diva de 8 Martie 1877, Este vorba, D-lor, despre servitorii cari sil avea nimica de ,:respuns, insl totusi cred
si constituindu-se sub presidentia D-lui dati. oficierilor. Scip a dulai legea actua- de cuviintl a ruga pe D. ministru de res-
Vladimirescu Mihail a observat cA cifra lA de recrutatiune, toll suntem supusi la bel sA ne spunA care stint opiniunile sale
de 14,000 nu e de at resultanta golurilor servicial armatei, fiul boeruluï, ca si fiul in acéstA privintA. si ce maurA crede ca
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 17 (28) Martie 1877
1946

este de euviintit a se lua spre a se vindeca iservitorilor ei in Iprivinta abusuld ce se MA nu numaT in Francia, ci in bite
un rilti mare de care este bantuita, demui- face de oficierT, care eaA ate 5 ai 6 servi- rile oficeriT ati servitorT. La nol maT 'nainte
tatea militaruluT Roman prin servieie in- torT, precum ai in privinta tratamentuld se hail recrut1 si se dadéli ca servitorT
compatibile cu atributiunile sale. ce oficeril dati aeestor servitorT. Eta, D-lor, sése anT, adiel etit era timpul serviciuld
D. L. Stern. D-lor, ca membru al co- am v6dut un servitor care n'a fost niel ul obligatoriA.
mitetuluT delegatilor stint tinut sA v6 dat data, mustrat in casarma, de comandantul Asta-di InsA nu este age, astA-0 se iati nu-
óre care esplicatiunT. s6.6 pentru serviciul armateT sail pentru dis- maT aeeT carï consimt, si 0 rog sl credetT
Contigentul de 14,000 6menT m'aA in- ciplinA ai care eu t6te acestea a fost batut cA Met un On& de familie bung care a in-
spitimântat i acésta din dou6 punete de cumplit ai tritmis la spital. trat in armatA fie ca voluntar, fie prin recru-
vedere : I D. ministru ar fitrebuit maT bine Void avea euragiul a numT pe acel ofi- tare, un asemenea têngr nu se ia ea servi-
dea séma de positiunea financiara a cier care a fAcut acésta, el este locotenen- tor, si prin urmare 0 rog sl nu facetT a-
preT i sA nu fi venit toemaT acum sa, cérA tul Duca de la Cahul. D-sa a bltut pe un firmatiunT despre cart nu v'atT ineredintat
un contigent Rae de mare, pe care pentru soldat tistavoi ai s'a rugat de comandant cA sunt esacte, fiind-el ea nu am cunos-
ca sal haulm tinandul in casarma trebue de a nu '1 da judectatil. Asemenea fapte re- eintA el vre- tin cas de felul aeesta sA se fi
sa punem contributiunT ai apoT sit lipsim gretabile aa doll a fi observate de D. mi- intêmplat ; si &id D-véstrA dicetT el a-
ai munca campului de bratele lor, ai pen- nistru ai de aefil superiorT in drept. césta e regula generall, cred cl v asar-
tm ac6sta am propus ca sA se admitit nu- D. mintstrn de resbel. D-lor as fi in- datT prea mult ; eli protestes in contra a-
maT cifra de 10 000 ómenT ai 4,000 sA se teles acéstit discutiune asupra contigentu- cesteT alegatiunT : nu s'a hat 6111 nimenni
reduel din contigentul armateT permanen- luT pe anul curent dace el ar fi venit inainte pentru a se face servitorul cuT-va fArA sA
te. Cad in ceea ce privesce armata terito- de a se vote budgetul, dar ua data, ce bud- fi consimtit. EsistA servitorT in t6te arma-
rIalà n'avem nimic de dis, cad aceatT sol- getul a fost votat, numaT inteleg de loe a- tele strAine ea ai la noT, dérA atât acolo
datT costa fórte putin pe Stat. i In ade- césta, discutitine, de óre ce contigentul cat ai la noT nu se iaA farA consimtimân-
,A-, un soldat din armata permanen- este basat pe cifra pa care D-v. at1 aloca- tul lor.
ta costa 700 fraud pe an, daca vatT maT Vo In badget. D-nn D. I. Ohica. Nu m6 voiti pune pe
pune 700 frand munca lui, care se perde, Dar fiind-ca s'a vorbit despre cifra eon- t6ramul abusurilor ce s'ar putea nasee din
ajungem la suma de 1,400 frand. tigentuluT, apoT nu am de cat sA v6 aduc acest project de lege ; voiti trata cestiunea
apoT, D-lor, la ceea ce privesce ar- amiate cA, nu numaT la noT, dar in tóte Vi- numaT din punctul de vedere al oportuni-
meta fatA cu presupusele complicatiunT in rile care all IA lege militara, tineril ajunaT titteT uneT asetnenea m6surT in dioa de astA-
orient am credinta, cti éra romanéseA este la v6rsta cerutA de lege BA chiamA in ar- dT. D. ministru a dis cA intelegea acésta,
nt cetate apArata prin traiatul de Paris meta pentru ca sit fie instruitT. Dace eti cer diseutiune inainte de votarea budgetuluT.
de aépte puterT marT, prin urmare n'avem acéitA cifra v6 rog sA nu credetT ea am sit DérA D. ministru seie el s'ati schimbat
trebuinta de armata permanentA Mat de 'T nil indatti pe totT, cite eatit ce are sit se imprejuririle de cum eraA eand s'a votat
mare ca sa, fie aparatA téra nóstrA. intample: ed ehem sub drapel un num6r de budgetul ; pe atund tratatul de la 1856 se
Pe Mngit aceste trebue sa maT seit1 incA 6menT egal cu num6rul acelor instruitT pe aatepta In tot momentul a fi sfaaiat, si as-
un lucru, ea dace financele nOstre ati ajuns cart 'i tramit acasA treptat, ai dovada, eit tA-di nu maT avem acea frica....
la steam in care sunt asta-dI eel mal prin- asa se urméza, este eg aeum v'am cerut un D. ministru de resbel. AT D-ta garan-
cipal motiv care ail fAcut acest desastru, num6r mull maT mic de cat in anul treeut. tiT pentru acésta ?
a fost numaT armata permanentA. De la 1860 Aaa de esemplu, ehemind 5,000 ómenT sub D-nn D. I. Ghica. Nu am garantiT, dérit
am probalitAtT, care resultA din starea de
ai ptln6 astA-dI totT baniT efitT saA intrebu- drapel fiind-c a serviciul in armata este de 4
intat pentru armatit, nu s'ati intrebuintat an1 ehemând pe fie care an eke 5-miT &lieu( astit-g11 a lucrurilor, care nu maT este aceea
in t6te cele alte servicie publice, ai dacit am avea uA armata permanentA de 20,000 in care ne aflam pe (And avém in diseutin-
voim cu dinadinsul sa avem budgete echi- 6menT ; cu tóte acestea, fiini-ca, nu 'T ti- ne budgetul ministeruld de resbel.
librate ai sA facem economil trebue ca o- nem patru anT neintrerupt sub drapel, de D. ministru ne spune el nu va maT cere
nor. Oamer i guvernul sA tie compt de aceea nu am de eat- 12,000 ómenT, adicA altA cifra de cat eea din budget ; dérA oil
aceste observatiuni, ai cu acéstA ocasiune chem in loc de 5,000 numaT pe jum6tate, voi sA nu se cheltuéseit nieT aeeea. D.
sit nu dea acest mare contigent. sat numaT pe atat pe ca4T trAmit instruitT ministru dice cA este bine sit avem sol-
Uil voce. Comisiunea a dat numaT 8000. acasit, ai ast-fel avem ma)" matt OrnenT in- datT multi ai bine esereitatT. ApoT eti in-
D. L. Sterea. EA am dat 10,000 pentru stru0 in reservA, ai cad pot fi chematT la treb pe D. ministru décA e maT bine sit fie
ea sa impac pe D. ministru. ori-ce trebuintA. soldatT multT In casarme de cat la munca
D. ministrn de resbel. N'am nevoe sit Cred dérA, D-lor, ea, am r6spuns prin campuluT, singura nóstrit sorginte de a-
m6 impac cu D-ta. acéstA scurtit esplicatiune tutulor acelor vutie ?
D. L. Sterea. SA creada D. ministru eti domnT earl ail vorbit in contra cifreT. Uti voce. Merg la seólit.
nicT eti n'am neeesitate de a'l impaca. Acum voiti spune câte-va cuvinte ai in D-nn D. I. Ghica. SA mérgit la agricul-
EA admit numaT cifra de 10,000 pentru privinta servitorilor. turA, care trebue sA fie Ineurajatl, érit nu
contigent ai 4,000 sa, se seada, din armata Am onóre a r6spunde D-luT Exarohn cA la munca soldatuluT, care e neproductivit,
permanenti. Acum, D-lor, in ceea ce pri- like ai la noT s'aa putut observe acele a- maT eu sémit cA noT nu suntem uit érti mi-
vesce observarile D-luT Esarchu, relativ la busurf de carT a vorbit D-sa, apoT '1 rog tarit, pentru a face cucerirT In orient,
servitorT, sit 'naT permita a'l combate, cAcT sit crédA ca aceste abusurT stint ai in alto cand suntem garantatT de Puteri, care ne
nu p6te un ofieier sa nu aibA servitor, pen- armate. V6 aducetT aminte el in Francia a ap6rA. Eti ea fi fost de pArere sA Impuni-
tru cit trebue sA'aT inchipuéscA D-sa cA un ajuns proverbiale ca saporii regimentelor nAm armata permanentA, ai tu loe de 14
oficier nu aéde numaT in casarm ), nu téde de infanterie erati bonnele copiilor colone- sA avem 7 miT de ómenT, bunt maT bine in-
numal In u singurA garnisónA, el sit trit- luluT. tretinutT, ai de aceea mal bine aa primi sit
mite cu serviciul in diferite localitatT, ai D. G. Exarchu. Acesta nu e un esem- maT reducem numilrul i sA mal sporim
daea ar avea un servitor eu pIat, sa fitT plu de imitat la not ceva la Intretinerea soldatilor, ea sA fie
f6rte sigurT ea l'ar abandona. Dar cred ct D. ministrn de resbel. 176 rog sit ere- maT bine echipatT. Nu voill limit sA v6d
este momentul eu acéstA ocasiune sA fac detl cri nicT dupa nit suta de anT west abus atat de multe brat 3luate de la munca elm-
observatiune nu In privinta esistentiT nu se va inlltura din armata Francesl. puluT, undo ele ar fi mult maT folositöre
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE! 1947
17 (29) Martie 1877

mult mat necesare. De aeeea, D-kr, v rog 61e, sad matura curtea si cur4a grMina. Asa, dant, orY-ce discutiune find inu-
respectos sa bine-voitt a modifica eifra si Servitorit oficeriler nu primese instructiu- tint, va rog sa votatT contingentul.
In loc de 14 sit admitelt 8 miT. ne mi1itar, i pri'i 'perigee yeti face fórte Se pune la vot Inchiderea diseutiu-
D. P. Ghica. Fiind-ea D. ministru de bine de yeti desiiieta aceett servitorT. Ara neT ai so primesce.
resbel a invoeat ea argument principal ea rog dérA, D-lor, sa, respingeti luarea in Se pune la vot luarea In considera-
nu se mat p6te diseuta asupra cifreY find- consideratiune a acestut project de lege. thine a projectuluT de lege, si resultatul
el budgetul este votat, D-sa trehe sa VocY. Inchiderea disciltiunel. scrutinulut este cel urmator :
aduca aminte cl astl-dt nu mat este orien- D. N. Costachf. Cer, Dar, a nu se In-
tul In ferberea aceea când Europa Intréga chide discutiunea, fiind-cd, 0(1 el se pre- Votanti 62
se Ingrijase si nu scia care avea sit fie so- gatesce ul propunere a se seadea armata Majoritate reglementarl . 39
lutiunea conflictului ce se iscase. Nu void permanentl dupa unit la 8 mii, dupa MOT Bile albe pentru 52
(lice ea D. Dimitrie Mica, el not nu a- la 10 mil', si pana nu ne va da D. minis- Bile negre contra . . . . 10
vem trebuintit de armata, i el nu avem tru ul esplicare el reduand cifra iram
nict un rol in orient.... desorganisa armata, nu putem Inchide dis- D. presedinte. Adunarea a luat In con-
D-nu D. I. Ghica. Eti n'am dis acésta ; cutiunea. Eu va spun c tu principiu sunt si(ler atiune projectul de lege.
protes tes. pentru reducere, dérl Wept ur esplicare Se (IA eetire art. 1, si urmittórelor
D. P. Ohlea. Cred el ort-cum s'ar re- de la D. ministru, ca sa putem vedea in amendamente :
solve cestiunea orientului, not trebue ce mod s'ar putea face luerul acesta. 1). Propuuem ea contingentul al se com-
esercitem ua influenta 6re-care. Asta-dt Asemenea In privinta servitorilor aa voi puna de opt mit 6ment, din cart numat
Mal temerile cart se nascusera asta Omna sa produc nisee argumente cart nu s'ad pro- doua mit pentru armata permanenta.
ad dispärut; asta-di, chiar onor. D. mi- dus Oat acum. P. Ghica, D. Frunza, D. 1. Ghica, C.
nistru de esterne ne-a afirmat c tott sor- D. G. Slaniceanu, ministru de reshel. Colibaseanu, P. L Cernhtescu, Protopo-
tit sunt spre pace, si spun ac6sta far/ a D-lor, cifra de 5.000 este neaparat trebuin- pescu, Poenaru.
ma teme ea comit ua indiscretiune, fiind- ciósa pentru armata permanenta ; mat jos
el D. ministru nu 'mt-a spus numat mie de aeasta cifra nu ne putem scobon, pen- 2). Propunem ea contingentul anulut
acésta, ci la mat multi D-ni deputati. tru urmatórele cuvinte : Avem 8 regimen- careat sä fie de 10,000 In lee de 14,000,
Eit vad ca situatiunea este ameliorata, te de infanterie, 4 batalióne de vanatort, din cart :
ei nu Inteleg cum Intr'un asemenea mo- 4 regimente de artilerie, 2 regimente de 2,000 peutru armata permanenta;
ment and t6te Puterile se pun a face eco- eavalerie si 1 batalion de geniu. 1,000 pentra calarast;
nomil, D. ministru vine sa ne spunit el nu Pentru ea aceste corpurt sa aiba e- 7,000 pentru dorobanti.
p6te face economit. fectivul când va fi trebuinta complectan- D. I. Ghica, G. Esarchu, L. Sterea.
Din contra, not credem ca budgetul e da-se eu reserve, trebue sA fie 20,000 de
prea Incitrcat ei are nevoe de IA dimini- Omni, si in 4 ant ate 5,000 represinte D. D. Pruncu. D-lor deputati, eti cred
tiune In cheltnielt ei acasta tri interesul cifra dé 20,000. ea, primirea acestut amendament ar 6 nu
general al Ord. ApoT, chiar D-v6stra ne De yeti seadea din acésta cifra, se va ce fatal pentril organisatiunea oetiret nés-
spunett necontenit s facem economil. El Intempla acest lucre : Attalla caul vom a- tre. Va este cunoseut, ei cred ct na mat
bine, éta un midloc de a realise ua (mono- vea nevoe stit complectam efectivul acestor este nevoe sä mat fac teorit militare,
mie One Iesemnata : A reduce numaral ar- corpurT, pentru a ne servi ea déasele con- pentru ea sa póta avea uä oatire reserve
mate permanente la 7 mil 6meuï. In ade- form scopulut pentru care se creaza ul ar- bane, acele reserve trebue neaparat
adica prin armata per-
vr , D-lor , la ce ne 'Ate servi atlta mate, vom avea pa jumatate sad a treia tréca prin corpurt, faca acolo ua WM.. Dace not
armati ? Pentru ce atitta cheltuéla inutill parte ; ei acésta nu ne costa mat mult, ori manenta, sa
pentru Stat ? N'ar fi mat bine ca onor. D. ca tinem 5,000, sad mat mult. Ed 'T void am vein astadt si am lua de la eel maï pu-
ministru de resbel s 'et puna Ota silinta tine sub arme un an clout sad tree', &ilia ternie element militar al nostru, adica de
ca sl avem numat atAta armatit permanenta cum se vor instrui mat curénd, ai act:1sta la ostirea permanentl, ilia parte a contin-
bine formatit i bine instruita, ea sä avem pentru ca sl avem cdt mat multi 6ment in- gentulul anual, Iatelegett D-v6stra el re-
ea sit 4ie aaa, numat corpuri technice, érit strati pe la vetrele kr. servele nóstre ar fi en desav6reire slabite.
numarul eel mare al hratelor sa nu 1 che- De aceea m'am mirat clad s'a pus In Nett ar veni D. ministru de resbel sa ne
mIiu de elt atunci cand demnitatea, clad discutiune ac6 sta cifra. Cifra contingen- cant astadt, la positiunea grea financiant
spo-
interesele taret ar reclama ? Luând asta-di tulta nu se discutit, mat en séma ce send- In care ne allim, (16ca ne-ar eere u
sad la Omna 5,000 de brate de la munea ciul militar la not este obligatorid si per- rire de cheltuelT poste budget, atunet,
ampule, nu va gilditt la consequentele, sonal. Oita la 6re-eare punct, eat ti allturt eu
la perderile ce causati ? Prin urmare, ar- Déeá etí as putea sa ehem sub drapel D-v6strit; darit find ca vM el acéstil ce-
gumentele D-laT ministru nu sunt temeini- 50,000 émeni pe an, pe cart sa '1" tin un- rere se face In limitele budgetulut, ei find
ce, cad suntem in nisce momente met sage luni de 4ile, si dupa aceea sta ea acel budget 'I-am votat deja, nu tateleg
de pace, asa In cat 2,000 6menT ar fi de a- traratt la easele kr, ac6sta trebue s o a- ea asti sa eerem reductiunt toemat de
juns pentru armata permanenta. probati, act este la interesul nostril, de la armata permanenta, care este singura
In ceea ce privesee observitrile D-lut óre-ce ne-am dat organisarea militant pe WM, de instructinne pentru reserve, act
Exarchn despre usul ce se face cu soldatit care o avem astit-dt. reservale ail nevoe sa trécit prin armata
cart se dad pe la ofieert, D-sa are drepta- Voci. Inchiderea diseutinneL permanenta ca sl devina puternice.
te, ei dace In Francia saporii sunt bonne D. G. Cantili. Va rog, D-lor, sl Inchi- Ed v'aat ruga, dérit, ea, In unire eu D.
pentru copit coloaelilor, la not Ora nu dem discutiunea, find ca not am votat ministru de resbel, sä, nu primiti scat a-
voesce sa platéseit u. armata de servitori. budgetul de 13 mili6ne ei ceva, in limi- mendament, sit nu faceti acest rad junet
(Aplause.) Am vadut clad un colonel voia ele caret cifre D. ministru de resbel are nóstre oatirt, si vä rog sA votati aqa pre-
sit feel ult revistit cum se luad meati ser- it se marginaselt ; ei orT-cat ar chema cum este presentat projectul de lege, flint
vitort si se forma cu densit u armata. A- 12, 13 sail 14 mit de 6tnenT, D-sa un va a fi amendat.
ceatia nu se due Ins/ End ult-datit la eser- heltui un ban mat mult paste ceea ee Acésta o car Ia interesul oatirei nóstre.
citiu, sed la bucittitrie i iad spume de la am acordat not. D. P. Ghica. D-lor, se vorbesee de
 1948 1§16NITORUL OFICIAL ROMANIE1 17 (29) Martie1877

juna nóstrA ostire; dér et asi dice mai D. ministru de culte 14i instructiune un schimb fAcea ul sApOminit in ea-
bine laltrana nóstrA ostire, cici este des- publick Da, este ecUi brat. sarmA i trei acasA, apul venea alt schimb,
tul timp de eilnd avem nit ostire ca sä D. N. Dimancea. Atirm cl budgetul asa in cat celta d'ânt61 schimb ven ea érlst
seim cit este acurn destul de instruitit si este echilibrat, si contestatiunile D-vés- r6ndu1 de schimb la o lunl. Ac6sta era fórte
nu maT este junti; din contrA, ea are tóte trA nu sunt de cat un echon al celor din impovèrittor pentru Omeni si mat nici o datA
elementele necesare ca sl fie ul ostireb6- Senat. schimburile nu se Weaü punct la o sfipte-
trânit, si tocmaT pentru acestA considera- Asa, d6r1, cesa co ne spune D. Ghica mfing, din causA cA distantele IAA la ora-
tiune am cerut sl se scadl numërul arma- nu este fundat, pentru cl nu vine nici cu sole de resedintl stint prea marT , si tre-
tei permanente. S'a vorbit de reserve; (1611 un sistem financiar, nici ea un sistem de buia sA naérgit ate doug dile, si alte doul
nu cred cl, setidând contingentul armatei organisatiune miIitar, prin care sti iie stt se intórel, asa in cat 6meniT fleeati maT
permanente pe anul 1877, se va aduce ul dicA: étA modul curn propun cil s orga- mult de cat IA sgpte'mtlnA serviciul. Cifra
vAtlmare reservelor, del ele sunt, dupl nisAm armata, care organisatiune ne va din projectul de lege nn este utt inmultire
cum dicea adinéori D. ministru de resbel, da ul economie de 5, de 6 sal de 7 mili- a num6ru1ui, pentru el e tot cifra din anul
deja instruite si sunt gata la chemare sl óne ler; tot ce ne propune D-sa este : sti trecut, Ur am imputinat serviciele, si am
vie sub stéguri in ori-ce moment de ame- reducem cifra contingentului pentru ar- fAcut ea sh vie r6adul ómenilor la 6 si la
nintare. mata pernaanentl de la 5,000 la 2,000, 7 Optilmâni. Vedeti dér, cA este in avan-
UNe spune D. ministru de resbel el are ceea ce ne va da uA economie de abia 100 tagiul 6menilor, clei in loc sA fie chematT
un sistem fórte bun si el ne va aduce in mii hand pe de ul parte, Or/ pe de alta la ult lung, vor fi cheinati la douè
acéstit privintlun project de lege.ET bine, se va desorganisa armata. Dom asi fi avut mijlóce, asi fi cerut 20,000
sit vie D-sa eu acel project si sA punl a- Asa, dérl, acéstA discutinne ne av6a- 6menT ea sA le vie andul la patru inni o-
eel sistem in lucrare; dérl, p6n1 Muni, du'si locul, v6 rog sA o inchidetT, si datA eeea co ar fi fost un avantagiu maT
sA facem acést1 economie. trecem la vot. mare pentru 6meni. V rog dér, sil votall
D-lor, când a fost vorba de ap6rarea na- D. ministrn de resbel. D-lor, uu s'a acostA cifrA, deli este in avantagiul ar-
tionalA, ad am fast cel d'ântell care am dis, ca ocasiunea acestor amendamente, mateT.
votat D-luT ministru de resbel tot ce a ce- nimic alt de cât tot ceea ce s'a dis tri dis- Area Inehiderea discutiuneT.
rut ; dérA mum, pe Iâng/ acel interes de a cutiunea generall. Se pune la vot inchiderea discutiu-
avea ul armata permanentlnumerósl, ceea D. P. Ghica a vorbit éräsi de budget, neT, si se priimesce.
ce nu cred de trebuint/ in timp de pace, de deficit, de organisatiunea miIitar, ces- Se pune la vot amendamentul D-luT
voiti pune si el intrebarea D-lui ministru tiuni earl nu sunt acum in diseutiune; P. Ghica, si se respinge.
de resbel si onor. preopineut : dérl cu prin urmare, tot ee am a respunde si acum Se pune la vot art. I din project, si
punga ce fad ? este : cl, décl, yeti reduce coatingentul se priimesce.
pentru armata permanentl de la 5,000 la Art. 2 se priimesce flrA discutiune.
D. B. Ghergheli. Budgetul este vot-t. 2.000, vetT desorganisa armata, si ciind Se pune la vot projectul de lage in
D. P. Ghica. Budgetul este votat, o sciil yeti' ayes necesitate de dênsa, nu yeti avea si resultatul scrutinulut este cel ur-
ac6sta ; dér., D-lor, vl declar c, asa cum eft ce umplea golurile. Nefiind, derA, in m6tor :
ati eehilibrat D-v. budgetul, nu yeti rea- discutiune nid budgetul, nici sistemul de
lisa acele milióne care le-atT prevldut, si organisatiune militarl, eti vl rog sl tre- Votanti 63
déca nu. yeti face economii, si economil cell' la vot, si sA primiÏ eifra ce v cer. Majoritate reglementarA . 3S
reale, nu fictive, yeti fi siliÏ in urmA sl TocT. Inchiderea discutiunet. Bile albe pentru . . . . 47
alergati la imprumuturi, sal sit creati da- D. M. Costachi. D-lor. ye atrag atenti- Bile negre contra . . . . 14
toril flotante. Nu trebue ea in ori-ce mo- unea cl, intro amendamentul propus de Abtinuti 2
ment sit ne gandim numaT la vanitfiti, nu D. (Mica si projectul gavernulut, lake s1
trebue sA positna cu ori-ce ocasiune aplrti- fie posibill nit altA opiniune care sl, le D. prepdinte. Adunarea a adoptat pro-
torT ai cutArei sail cutArel institutiuni. In impace pe amhdou'6. D. rninistru ne-a jectul de lege.
armatl, am si eft si amici si rude, i prin spus cA in budget este cifra prevNutA Voci. Nd mai suntem in num6r.
urmare, am si ehiar motiN e personale de pentru armatl, el, pe de altl parte, 'T tre- D. vice-pretmdinte. Atunci, D-lor, ri-
a sus¡ine armata. Cu tóte aeestea, trebue bue 5,000 de órnenT pentra armata perma- dielm sedinta.
sA pun mat presus interesul general al nentA, el acest num6r 'T este indispensa- etlinta se ridiel la 5 ore, anuntân-
Ord, si sunt dator sA'ati plec capul ina- cl nu póte primi nici nA reducere, du- se cea urmAtóre pe a doua di, 9 Martie.
intea unel necesitAti absolute, aceea de a pentru cA s'ar distruge armata. DérA el
face economii. Nu votati d6r1, D-lor, uä vitt cu altA idel, cil c,lie cl,. Gel pentru
earl atilt de mare de órneni pe call nu armata permanentA este indispensabil ci- ANUNCIURI MINIS TERIALE
yeti avea eu eel tinea, si votati amenda- fra de 5,000 ómenT, de co pentru cele-alto
mentul nostru, care propunenumaT 10,000 corpuri trebue 10,000? Nu s'ar mal pa-
de 6meni in totul. tea reduce din acestia? EEl cred cA, in MINISTERUL DE INTEPNE.
D. N. Dimancea. Tot ce ne-a vorbit D. ceea ce privesce armata teritoriall, nu 'T
P. Ghica este aprópe nimiea. Vine D-sa s'ar aduce nici nA jignire décA s'ar lua un Directorul penitenciarului Bucov4, prin
acum eu un sistem financiar, cu un sistem num6r mai mic. Rog, (IL% sA sa lase dis- raport cu No. 193, comunicA incetarea din
pentru organisarea armatei ? Nu; vine nu- cutiunea liberA, ca sit esplic dorinta ce vétA a condamnatului Christea Calindaro-
ne nu votati 14,000 ómeni, am de a se reduce contingentul pentru ar- polo, de fel din Grecia, de la care r6m1-
cct n'avetT mijlóce cu ce Apoi mata teritoriall. Ond un capital de lei 30, bani 30, se pu-
D. P. Ghica scie cA budgetul este votat D. ministra de resbel. D-lor, seiti en blicA spre sciinta moscenitorilor ca, in
pe anul acesta, cA in el se prevede suma totti serviciile ce este chematl sA facit ar- termen de un an, prescris de art. 18 din
neeesarl, armateT, si budgetal este echi- mat t teritoriall; ea face serviciul gendar- regulamentol general al penitenciarelor,
librat.. . . merieT din districte, servicial de pazA a sA se presinte cu acte doveditóre de ade-
D. P. Ohica. Nu este eehilibrat. graniteT f,4 i altele. P6n6 acum armata teri- v6rati moscenitorT, spre a'sT primi mosce-
D. Dimancea. Este echilibrat. toriall era impArtitl in patru schimburT, a- nir ea ,
 17 (29) Mattie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1949

Direetia:generalii a telegrafelor ii incidenteT cu altecur;se anunciând si pe an- contraetese prin bung invoélg, era Ong
postelor. treprenor se va gag un asemenea amator se va usa
7). Maximum timpuluT peutru parcurs de dispositiunile prev6dute de art. 9 de
La 3/ Maiti a. c., se va tine licitatie a- intre punetele estreme se ficsésg la 6 mi- maT sus.
at la directiunea generalg a telegrafelor nute pe cale sioseluitä si 8 minute pe cea 11. Durata contractulul va ti de 5 anT
si postelor cât si la prefeetura districtuluT nesioseluita pentru fie-care chilometru a- ca incepere de la 15 (27) Iuniù 1877, a-
Tutova, Vas luig si IasT, pentru darea in fail de timpul ce se va ficsa de directi fara numaT déca se va infiinta uit cale fe-
antreprisit a transportuluT espeditiel si de une pentru predarea i primirea espeditieT rata inainte de acest termen in care cas
pasagerT de la IasT prin Vasluig la Bar lad pe la statiunele postale. contractul se va eonsidera resiliat de fapt
si vice-versa pe timp de cilia anT, ca in- 8). In cas de intârdierea curselor peste Ara ea antreprenorul sa pkg pretinde ver
cepere de la 15/21 Itmitt viitor. orele ficsate, antreprenorul va fi supus la ua despagubire.
Licitatiunea va fi eu oferte sigilate care ug amendit de 15 let pentru fie-care oil 12. Subventia ce va resulta la licitatie
se vor deschide la ora 4 precis p. m. satt fractiune de org pki6 la trei ore de se va plati D-luT antreprenor eu analogie
(onditiunele ea care se concede acesta intardiere, éra (Meg va fi maT mare, ameuda la finele fie-3grel luni prin mandat asupra
antreprisa aunt cele urnatitóre : va fi de 30 lei pentru fie-care ora sag frue- tesauraluT public.
1). Transportul va fi iluic socotindu-se tiune de ora inardiatg. Pentru asigurarea StatuluT el servi-
cage ug mina pe in fie-care directiune; Aceste amendl se vor retine din cea d'An- ciut concedat se va indeplini conform con-
el se va face ca ealT, trasnrile, hamurile tgid rata lunarg ce va avea sg primésea ditiunilor, antreprenorul va depune in ter-
si tóte accesoriile antreprenoruluT. din subventiune, ér in cas de neajungere men de 15 dile de la sub-semnarea con-
2). Curse le se vor face cu trasurT bra- din lunile urmatóre sag din garantie. tractuluT ug garantie in numerar sag efecte
soveneseT usóre inchise cu geamurT si pe Se apara de acéstg penalitate intgrdi- de ale StatuluT equivalent/ en subventia
arcurT, osebit de locul conductoruld si al erile provocate de forta majora adiel: de- pe 3 lunT, pe Maga acésta se va considera
calgrasuld al cgruia va fi pe cigar* vor bordarea apelor, ruperea podurilor si vi- ea garantie si cal, träsurile si accesoriile
avea eel pucin doue locurT pentru pasa- for si acésta name déeg vor fi legalmente de ort-ce natura pe care antreprenorul nu
gerT ; el vor avea loc suficient pentru ba- eonstatate prin procese-verbile dresate in le va putea intraina in timpul duratel con-
gajele voiajorilor neexpuse la stricaciunT, unire cu primaria sag politia locala si un traetului spre a putea directiunea usa si
si osebit in intru ua lada de fer cu time- amploiat al directieT postelor. de dênsele in casurile de abaterT prevè-
Ore solida in care sa se pung gropurile Constatarile inardierilor pentru care date la art 9 si 10 de mai sus.
si alte objeete de valOre, éra la spate IA urmésa, a se aplica amanda, asemenea se 14. Antreprenorul este dator a avea trel
ladit pentru cea-altä espeditie. vor face prin procese-verbale incheiate de trgsurl ea cele preserise la art. 2 pentru
Aeeste trasurT vor fi tot-d'a-una in bung catre dirigintele salt conductor in unire efeetuarea curselor.
stare maT cu séma interiorul, spre a nu se eu pasageru si cu un om al antreprenoru- 15. D. antreprenor este obligat a observa
aduce nemultumirf publiculuT. luT sat in lipsa acestuia en ori-ce autori- si a face sit se pad6seg de catre personalul
La cea d'ânt6i6 reclamatiune sag ins- tate locall. sgtt art. 150-169 inclusiv din regulamen-
pectiune ce se va notifica D-InT antrepre- 9). Când se va constata prin proees- tal postal, in eas de contravenire Sind pa-
nor, D-sa va fi dator a face imemediat verbal in regula, ca call sag träsurele an- sibil de penalitatile prev6d.ute acolo.
reparatiunele ce i se vor semnala si in ter- treprenoruld sunt in próstit stare in cat 16. OrT ce servitor al antreprisel se va
men eel malt de 15 dile, éra in cas con- n'ar putea face servicig in regula, diree- constata dominat de ver-un vitig si se va
trariii se vor efeetua de direetiune in comp- tima are facultatea sag s angajese caT semnala de direetiunea generala, acel ser-
tul garantiel D-luT antreprenor sail din orT si sit cumpere träsurT sag sä repare pe vitor sag visititi se va departa imedi at si
ce bani va avea s primésea. cele esistente in comptul garantieT a taxe- se aa refusa de conductor in servicig.
La inceputul contractuld aceste trasurT lor pasagerilor sag a subventiuneT antre- OrT-ce intârdiere ar resulta in efeetua-
vor fi nod de tot. prenoruluT, spre a se putea efectua cursele rea curseT prin refusal conductoruluT de a
3). Objectele de mesageriT ce vor trebui conform conclitiunilor farg judecata nicT accept a ver-un visitig a card depgrtare a
transportate ca ug. cursa nu vor putea trece somatiune sad punere in intardiere, saii a fost eeruta de direetiune , se va imputa
peste greutatea de 500 chilograme. usa de drepturile reservate la art. urmator. D-luT antreprenor , conform dispositiilor
4). Plata biletelor pasageriior si priso- IntAmplându-se ea prin ori-ce mijlóce art. 8 de maT sus.
sul taxeT bagajelor peste greutatea gratis intrebuintate, direetiunea sail oficiurile res- 17. Antreprenorul nu va putea transmite
acordatit de lege vor fi in profitul antre- pective sa nu OM gasi trasurT sag cal contractul alteT pershe fara consimtina6n-
prenoruluT. spre a efeetua cursa in comptal antrepre- tul directieT postelor.
5). Loeurile din trgsura inchise cu gia- noruluT, ast-fel ea cursa sä rgmâng neex- Spr3 a fi admisi la licitatiune , coneu-
mulT se vor considera de el. I; taxa until pediata, atunel antreprenorul va perde sub- rentii vor depune u. cautiuee provisorie
Inc de el. I este de 29 banT pentrn fie care ventiunea intreita a tine curse dupg con- in numerar sag efecte de a le Statului in
chilometru. No. chilometrilor acestei curse tract. valóre de lei 2400 socotit câte clod sate
este de 116 si jumgtate. 10). In cas când contravenirile de la leT pentru fie-care miriametru (deco chilo-
Fie-care pasager are dreptul la 20 chi- contract din partea antreprenoruld vor fi metre), sag fractiune de miriametru.
lograme de bagaj pentru care nu se pre- rep:gate si in urma m6surilor de maT sus, Acésta cautiune va remânea in profitul
tinde niel ua taxa, prisosul ce va trece directiunea 'T va da un singur avertisment, StatuluT, in eas mind antreprenorul nu se
poste 20 chilograme se va taxa conform invitândul a'sl pine antreprisa in regula va presenta spre a incheia contract in ter-
legal taxelor postale. si 'Reg pjaa in termen de 30 de dile de la men ale 24 ore de când 'I se va notifiea a-
6). Antreprenorul va fi dator a trAmite data avertismentuluT, antreprisa nu va fi probarea ; acésta Wit drept de judecatg sag
caul cu träsura la biuroul postal sag la satisfacgtóre, directiunea va putea resilia ver-ua pretentiune din partea antrepreno-
gara eel pucin ea ug orit inainte de ora contractul asemenea ftrà judecata si Wit ru
destinata pentru plecarea espeditieT, con- alta somntiune sag punere in intardiere Se pune tot de tra data in vederea D-lor
form orariuluT pus de directiunea postelor, publicând ua noug licitatie in termen de concurenti art. 40-57 din legea compta-
care va avea dreptul 4je schimba ori- 15 dile in comptul antreprenoruluT si in bilitatil generale a Statute si art. 32 din
egad va crede necesar pentru regularea co- cas de a nu se presenta concurenti sit se legea timbrulul dupe care taxele de tim.
 1950 MONITOKUL OFICIAL AL ROMANIEI 17 (29) Martie 1877
0*

bru i inregistrare cede in sarcina intre- CD

-.
de

prind6torilor. 0-1
rn

No. 3826. 1877, Martìe 26.

(4-4)
54 4.a
La licitatiunea tinutA la oficiul postal tu. cp
ej
central, pentru repararea a 51 sad piele, 41;)

15 sacT piele cu lant, 30 sacT pAndi seria CD W

I si 17 gémantane, a resultat: 4.2

, 724

4 LeT 50 banl pentru repararea until' sac O al

(I)
piele.
3 LeT peatru renararea until sac piele Inlaof eI 00 CO
cu lant. ivaa pus e
1 Lett 10 banT pentru repararea unul else OM sw
sac pAadA seria I si sivlsod ej
3 LeT 90 banT pentru repararee until ceS

gémantan cu lacMe. CO 0
Aceste preturT supra-ofertAudu-se cu C. /011

10 la sutA maT jos Sa publicA spre eu- .=

C0 Ct"

noscinta D-lor amatorT ca, in dioa de 26 .0

CX4
c= 1-. 7
..... a
L.-
I

::.,0
I I
La
I

00 CID

Martie, stil vechiii,orele 12-2 p. m., se

va tine altA licitatiune in pretoriul oficiu-
,ed
CI)
c-ci
4.
3.- 01 CA Cd

luT postal central pentru repararea acelor

tu.)
objeete.
Concureng spre a putea fi admisl la
vor depune u cautinue proviso- '17=1
c/2

iO4
rie de 50 leT, in numerar sa4 efecte de ale 0 ro-
C.)
StatuluT; acéstA cautiune va reinAttea deli- oa.
nitivA dup.): adjudecare.
Licitatia se va face prin oferte sigilate
in care connrentii vor arata pretul ce o-
fern, incepênd de la pretul supra-ofertat
in jos.
In urma inchideriT licitatieT, trA altit o- ;78

fertA sail supra-oferth na Va maT fi admisA.

Termenul de reparare se va fixa prin
coatract de D. diriginte al oficiuluT pes-
tal central. (3-3)
No. 3,708. 1877, Martie 10.
o
0.)
0
0
Direetiunea generalA a telegrafelor -.a v.
si postelor publicA spre cuuoseinta gene- .....1 0 sr)
0 CV
1.-.1
0.4 0
ralA c, obieetele de mesageriT, notate mai "0
... ...r4
,i) 3-4
C1:1

jos, mncredintate serviciuluT postal, spre

espediere, din diferite cause nu s'a putut P-P

preda ealor in drept, si prin urmare, con- es)

form art. 53 din legea telegrafo-postalA, ;.
.11S!s
sunt cAdute in rebut qi.se arlA Iii deposi- ittoolgo ;2.
tul easierieT biuroulul postal ceittud. cf.)
Persóriele ear) se simptli in drept de cq
a primi aceste obieete, aunt iuvitate ea, in c 17: co kO
CeJ
termen de 7 lunT de He de la data acesteT tamnasaid .0N 02

publicatiunT, s't se presinte la acéstA di- 5g

ce

rectiune eu eererT luscrise pe ItingA care cot

,..0 (IC
1: t'
QC (...0' ,..C.)

vor alAtura chitantA à souche de predarea

obiectuluT la oficiul postal sail alte acte
utuil luny
.voq, oo
t
CO
1.,
(../0
1-1
oo
00
r -4
CO
...4
10
r".
00
--, r
t".
CO
4.4
GO
0
tan -
4;
legalisate in regulk prin care sA se eon- %V
I_
--..... 0 r- 4
Ei
co
ev
state eu elaritate indentilatea persónel in
dint de a primi acel object, pentru care
a plAti taxa postalk cu care este iticAr- 0
cat obiectul. 0 .
..8.
0
.."
.
r--,
Obiectele carT in acest termen na se vor a.)
i
»4
0
reclama de cAtro eel in drept, ele se vor ..0
0 0 C 0
bf.) 0
vinde, conform art,. 53 din legea telegui- CO-
,0
fo-pAtala pria licitatie, in beneficial Le-
CO
H 0.4

saurulul public. 0.111 'oN

 17 (29) Martie 2877 MONITORUVOFICIAL AL ROMANIS1 1951

La 2 (14) Aprilie viitor, se va tine lici- pretoriul oficiuloh postal central pentru in diva si orele indicate, spre a concurs,
tatie de la orele 2-4 p. m., la prefecture repararea a 7 cu fore postale. ennosedad eh, conditiunile cu cart se dti
de Mehedintt, pentru concedarea la cona- Concurentit, spre a purea fi admist la Intreprinderea acestet aprovisionArt stint
ptul actualulut antreprenor a transportului licitatie, vor depune uà cautiune proviso- tot cele publicate prin Monitorul oficial
espeditiet de la oficiul postal Severin la rie de 60 let in numerar sari efecte de ale No. 21 din anul 1877,
gara si vice-versa, cu conditiunile unnit- Statulut; acésth cautiune va remillea de- Despre felul si numèrul obiectelor se
Ore : finitivA duph adjudecare. pot lua informatiuul In tóte dilele de lu-
1. Antreprenorul va face aeest transport Licitatia se va face priu oferte sigilate. cru de la orele 11 diminóta phè la 4 du-
cu ail, hamurile si accesoriile antrepre- Repararea se va face conform indichrilor pit améda.
norulut, ér tritsura se va da de directie. ce se vor da de D. diriginte al oficiuld No. 475. 5 1877, Martie 9.
2. TrAsura va fi mntretinuth de antrepre- postal central. (3-3)
nor eu cheltuéla sa in build stare pesnO la No. 3,712. 1877, Martie 10. QDirectia genralA a serviciuluT saui-
espirarea contractuld, and o va preda In tar.
starea In care a primit'o. Directinnea Monitornld oficial td im-
3. Transportul se va face de ate ort va p rimerie Statuld. Postal de veterinar al comunel Urbane
fi necesitate la orele ce se vor indica de BrAila, retribuit eu let . . pe lunh din
dirigintele respectiv, i antreprenorul va Din cause lipset de concurentt, nepu- fondul comunet BrAila, urniând a se ocupa
tânda-se tine licitatiune in diva de 3 definitiv prin concurs ;
fi obligat a trAinite la oticiti si garh cait
trAsura cat a jamiState orh eel pucin Martie anul curent, pentru darea In intre- Ministru publich eh aeest concurs se
inainte de pornirea espeditiei. prindere a aprovisonAret imprimeriet cat va tine la eaneelaria directiunet serviciul
In cas de a nu fi urmhtor, dirigintele va250 ehilograme limit de alamh tAiate sis- sanitar, in diva de 4 Mat, orele 1 duph
angaja cat si trAsurh In comptul antrepre- tematic, 92 perecht diferiterifelurt de"colturt amédT , conform regulamentulut pentru
norulut , care va 11 amendat si ea subven- si 4 garniturl matrite, s'a dispus a se tine coneursurt elaborat de consiliul comunal
tie pe uh di. uä alth lieitatiune, fa dims de 15 Aprilie publicat la Monitorul oficial, No. 183,
4. Tret abated de la conditiunile con- a. c., la orele 2 daph amódl-dt, in cance- din anul trecut 1876.
tractulut deg dreptul directiund la resili- laria acestel directiunt din hotelul kier- D. mediet veterinart cart vor dorT
area contractulut si publicarea unet alte ban-Vodh. concurese pentru acel post, vor adresa
licitatil in comptul garantiet antrepreno- Doritori dar, cart vor vol a lua in Intro- cererile D-lor directiunet serviciultit sa-
nlut, Wit ea acésta sit aibh vre un drept priudere acésth aprovisionare, sunt lavi- niter, cel malt pèali la adich
de pretentiune sah judecatk tap a vent In arAtata si orh spre a eon- cu 20 dile Inaintea coneursulut, inaintând
5. Durata contractulut va fi p6n6 la 1 cura, cunose6nd ch conditiunile en care sè si tóte actele ce ar proba dreptul de ad-
Februarie 1878, eu incepere de la inches- elh acésth aprovisionare, sunt tot cele pu- mitere la concurs, prev6dute la art. 5 din
rea contractuld. blicate prin Monitorul oficial, No. 21, regalamentul In cestiune.
din 1877. No. 451. 1877, Martie 4.
G. Subventia ce va resulta la licitatie , No. 467, 1877, Martie 8.
se va plAti antreprenorulut prin mandat 5-5
asupra thesaurulul public la finele fie ch-
MINISTERUL DE FINANCE.
ret luni. Pretul resultat la lieitatiunea tinutA In
7. Peutru asigurarea Statulut ca sere i- dioa de 24 Februarie 1877, pentra vdn-
ciul concedat se va lndeplinh, conform con- dérea a 3,000 ocale hârtie maculath si di, Casieria generall de Romanatt
ditiunilor. Antreprenorul va depune Wt ferite bro§urt legt vechi, nefiind avantagios In (jica de 1 Aprilie viitor , urmând a
cautiune in numerar sah efeete, ecualh cu Statulut, s'a decis a se tine uh alth licita- se tine licitatiune In biuroul acestel casi-
subventia pe tret lunt. tiune oralh, la 4ioa de 21 Martie 1877, erit , pentru vênclérea productelor arètate
Spre a fi admil la licitatie, coneuren- la orele 2 duph amédt, in cancelaria aces- mat jos, avere a arendasilor Statute secu-
tit vor depilate uh cautiune provisorie de tel directiuni din hotelul erbin-Vodh. estrath prin legea de urmArire pentru da-
let 100. Doritorit cart vor voi a concura, sent torie din arendt, adich :
Pe 16130 acésta concurentit vor avea in invitatt a veni in indicate di si ork spre 1000 chile mart porumb al D-lor D.
vedere art. 40-57 din legea comptabili- a lua parte la concurent,h, cunoschd ch, Bancu si St. P. Saita, arendasit mosiet Or-
tAtel generale a Statulut si art. 32 din le- eonditiunile eu earl se vinde ¡west mate- lea eu Balta i Vhdhstrita.
gea timbrulut, duph care taxele de timbru rial, sunt tot cele publicate In Monitorul 30 chile marl' porunib al D-lut I. Popes-
Inregistrare , cad in sarcina particola- oficial No. 26, din anul corent. cu, arendasul mosiet Studinita,
rilor. (3-3). 50 chile mart porumb al D-lut Prosper
No. 3,345. 1877, Martie 4. Durand, arendasal mosiet Criva.
Asupra pretelut resultat la licitatiunea 40 chile marl porumb al 1)-lat Anasta-
licitatiunea tinuth pentru vê,ndarea tinuth la dioa de 4 Martie, aeul curent, sie lón, arendasul mosiet RobAnasei.
sése scanne i tret sate de lemn vecht pentru darea In antreprindere a apro visi- 10 chile marl porumb al preolulut Di-
de la oficiul Vasluih nepresentandu-se onitret Impremeril Statulul cu mat multe mitrie Mostenescu, arendasul mosiel Chin-
concurentt , se publich spre cunoseinta si diferite obiecte de lemarie necesariti teach.
D-lor amatort c, lu dioa de 19 Martie atelierelor de cules litere, primindu-se uà 230 chile marl porumb al decedaulut
eurent, orele 12-2 p. ni., se va tine alth supra-oferth, s'a dispus a se tine uh alth I. Varvorénu, arendasul muiel Préjba.
licitatiune la preiorial prefecturet Vasl(iti, ricitatiune oralh in diva de 31 Martie cu- 800 chile mart porumb al decedatulut
pentru vêndérea acelor objecte. rent, la orele 2 duph amddh, In caneelaria Anton Puricescu, arendasul mosiet Potelu,
No. 3 433. 3 1877, Maartie 5. acestel directiunt, and concurenta se va eu tru pu rile.
incepe de la pretul de let 1,050 bite 30 4 chile marl' porumb al Diu T U. Anas-
Se publicA spre ounoscinta 1)-lor a- in jos. tasescu, arendasul mosiet lIoresu.
matort a, in qioa de 26 Martie st. v., o- Doritort &Sr, cart vor voi a coucura Casieria publich acésta spre cunoscinta
tele 2-4 p. m. se va tine licitatiune tu aunt invitall a veni la acéstit direeti une generalA a amatorilur qi tot de ta datA in-
 1952
vita pe numitil ll-nI debitorT, s asiste la
vênclare in (lioa arkatit d6ea, vor voi. geografia eT, dupg programul seMelor pu-
No. 2360. 1877, Martie 11. blice.
MINISTERUL DE RESBEL programul sc6lelor primare publice.
Instruct lunT pentru admiterea in seóla
Oiler militarT in annl 1877.
instituirea scóleL
Se 61a fiilor de militarl, stabilitg lu IasT,
sag seóla pregatitóre pentru scöla militara
de infanterie i eavalerie este infiintatä in
seopul de a da rat cresce si educatiune
eomplectit tiilor de militarl carT se destin
carierel militare. Acésta drept resplatg,
nul servieig indelungat si nepatat.
Se admite in scóla i copiT care nu aunt
tET de militarT.
Acestia ail acelésl drepturl qi indatorirT
ca i fiiT de militarT.
Sala este un colegig militar si elevil
dolAndesc tóte cunoscintele de bacalau-
reat in report ea cerintele instruetiunel
militare.
Cursurile seóleT aunt de 4 ant
Elevil cari vor termina cursurile ea sue-
ees vor fi trecuti in scóla militarä din Bu-
euresci.
Aceia earl nu ail satisfacut la esamenul
de esire vor fi trecua in armata
de sergent, uncle vor contracta obligatoriii
un angagément de 4 anT de servicih.
Sala este supusa regimulta militar.
Fia de militari vor fi intretinuti in sag
de Ste, pgrinta ne fiind indatorati la niel
ug plata.
Ug taxg de 480 leT pe an se va plan pe
semestru inainte pentru elevil ce nu sunt
fiii de militari.
In favórea acelora d'intre acesa elevl al
earor pgriutT nu sunt in stare a plan acesta
tug sunt instituite de 25 de burse si 30
semi-burse, care se vor dobdadi prin lade-
plinirea conditiunilor prescrise la titlul
concedarea burselor si semi-burselor" si
pe nagsura ce se vor ivi vaca*T.
Concurs:
Nimeni nu este admis in sal de cat
pun concurs.
NimenT nu !Ate fi admis la concurs de
nu este fig de roman sari naturalisat roman. vestit ca formalitatile prescrise de lege.
(Jandidatil se pot presenta pentru eke
4 chase ale se6lei.
Programul de cunoscintele cerute can-
didatilor este acela ce mal jos se arkg.
Pentru candidatiT :
(Mesa I, cunoseintele clasel I gimnasi-
ale din colegig.
Limba romang, gramatica dupe progra-
unii publice din cele 4 clase pri-
mare si una gimnasiala.
Limba frame* cetire qi scriere corectg.
Limba germang, idem.
MON1TORUL OFIOIAL AL ROMIEI 17 (29) Martie 1877
,.....n.,111,.
Istoria Romanilor pc1-16 la imperiti eu cunósca el este in stare de a plitti taxa
seólei.
5. Dees candidatul este fig de militar,
Geografia antieg si nografia Romaniel. un certificat copriuddnd serviciile facute
Aritmetica elemental% complecta dupit de tatM Ott in armata.
In antdia (li a epoceT mal sus fixatg can-
Religiunea, istoria sacra si testamentul didatiI se vor presenta la comandautul di-
vechig. visiel respective la ora 11 de diminéta; a-
Clasa II, cunoseintele clasel I din sc6la ceia pentru chase 3 si 4 la directia seMel
filler de militaa dupa programul de studig militare In Bueuresd, la ora 12, spre a ti
al acestel clue. esaminatl asupra constitutiund lor fisice
Clasa III, cunoscintele chisel II din seóla de Ware medical sef al serviciulul sanitar
fiilor de militari dupg prog:amul de sta- divisionar. Acesta hotarasee pe aceI can-
dia al acestti clase. didati care se pot presenta mnaintea comi-
Clasa IV , cunoscintele clasel III , din siunel de admitere.
sedla fiilor de militari dupit programul de In urma esamenulul top candidatil vor
stadia al acestel clase. fi clasatl dupe notele ce aft dobandit.
Epocele i orasele in care esamenele se Niel un candidat nu va fi admis Mev
vor face sunt eele uringt6re : daca media generalg a notelor obtinute tri
La Crajova de la 1 la 3 Iulig. tdte materiile din program nu insumésit
La Bucuresel de la 5 la 9 Iulig. minimum 10, 20 puneturl.
La Galati de la 11 la 14 hang. Candidatil se iai dap tabloul clasifi-
La Iasi de la 15 la 21 lung. catiel generale tu numgr egal ca vacantile
Candidata pentru clasele a III si a IV, seólel in modul uringtor :
se vor asamina numal in Bucuresci la seóla a). MaT antêiii fil de militari ce art ob-
militarg de infanterie si cavalerie la epoca tinut note medie 10,20.
maY sus fixatg. b). Daca golurile nu s'ag complectat cu
Conditiunile le vdrsta pentru aceste di- fiY de militarl, sg jag in ordinea clasifiert-
ferite clase sunt : tieT, candidatiT ce ag obtinut note de ad-
Pentru a fi admisT in class 1 candidatul misie.
trebue s. fi avut 13 ant eel putin si 15 Actele depuse de candidata care nu vor
anY eel Inuit la 1 Ianuarie al anulul cu- fi admisi in scélg, li se vor inapoia mai in
rent. catre comandantul divisiel unde
Pentru clasa II, 14 anT cel putin si 16 ati fost depuse sag de catre se61a militarg
auT cel mult. din Bucuresei eandidatilor chisel 3 si 4.
Pentru clasa III, 15 ad eel putin si 17 Coneedarea burselor oi serni-burselor.
anT eel malt.
Pentru clasa IV, 16 anY cel putin qi 18 Bursele si semi-bursele se deg de mi-
anY cel mult. nistrul de resbel pe mäsurg ee se ivescg
Candidata earl' indeplinese aceste con- vacantii.
ditiuni trebue sg se inscrie inainte de 1 Cererile stint adresate comandantulul
Janie viitor, adresand cererile 1) lor co- divisiel Ong la 1 August, si va trebui in-
mandantilor divisiilor militare teritoriale sotite de un certificat de paupertate (mo-
in orasele mal sus numite i undo candi- del No. 1) dat de consiliul comunal unde
datul voesce sl tréel esamenul. parinta 'si ati domiciliul si care va trebui
Pentru elasa a 3 si 4 cererile se vor a- sa coupe senate precise asupra midlóce-
dresa direetieT seMeT militare din Bucu- lor de esistentg, numgrul copiilor si cele-
re set'. alte sarcinl ale pgrintilor, precum si felul
Niel o inscriptiune nu va fi admisg du- contributiunilor.
pa 1 lunie. Certificatul de va fi dat de un consilig
Actele ce trebuese a se presenta comunal al uneT comune rurale, va trebui
eu cererea de inseriptiune sunt cele ur- aprobat si de consiliul permanent al judo-
mätdre : tuluT prin o incheere separatit.
1. Actul de nascere al candidatuluT in-
CondiOunile de ifnplinit pentru intrarea
in oeólei.
2. Un act al primariet prin care sii se
constate el tatgl candidatuluT este roman Ort ce candidat numit elev daca nu se
sag naturalisat roman. va presenta directoreluT sedlei la termenul
3. 0 declaratiune legalisatg a unia doc- fixat prin serisórea sa de numire, va fi con-
tor in medicirat constatand c candidatul siderat ca demisionat.
a avut variola sail a fost vaceinat, sag ina- Niel un ()ley nu peite fi primit dace in
culat. momentul intrarel sale in seóla nu va da
4. 0 declaratiune Inscris a tatalul, a directorelul o asigurare dupg formele pre-
mumel sail a tutoreluT prin care sä se re- vgdute de art. 1,180 din codul civil prin
t) In cereal se va in(lica esact. adresa candida- care tatal sga, muma sa, ski littoral sag
tultd, acéstA seiiiitt flind fiirte necesarli mi- se va angajia a depune la thesaur pe se-
nistitiral mestru si inainte taxa cuvenitg.
 17 (29) Martii 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMINE1 1953

Elevil al egror tatg, mumg, sag tutore lograme pae, care se vor incepe a se pre- tiel No. 11,657, i caietultil de insgrei-
nu locuese in Iaï, trebue s aibit un co- da &TA done sail trel dile de la data in- nge inserate in Monitorul Oficial" No.
respondent acreditat pe Iângl directorele cheerel contractulnT, si continugnd in fie- 283 din 1876 pentru aprovisionarea a :
seedel (aetele mAel No. 2 si 3). care i, a se preda minimum cuantiatile 70,922 nasturl galbenT mart rotundl
No. 12. 1877, Martie 12. de 10,000 chilograme fln si 6,000 chilo- pentru diferite arme.
grame pae, érg in 30 dile de la data.con- 3,040 nasturT albT marl rotundl,
Certificate de paupertate tractuluT, sg se termine predarea intregeT 2579 nasturl galbenT mid, rotundl, nu
Model No, 1.
naafi tätT contractatg. a resultat preturl satisfgatóre din cause
No. 1,881. 1877, Nlartie 7. lipsel indestui concurentI, ministerul pu-
blicl spre cunoseinta doritorilor ca In
Numele PosiOa aetu- Stare& ce are Fiind &t in diva de 16 Februarig cu- diva de 24 Martie viitor, ora 1 dupit a-
pronumele alit a farniliet sail contribu- rent 1877, fixat a se tine licitatie pentru miad, se va tine o din nog licitaie ta lo-
Nume'rul co- aprovisionarea a : calul ministeruluT de resbél pentru apro-
pl ri ntilor ia ce 13littesee
1,950 Metri postav ser pentru fondul visionarea sus disilor nasturl, care licita-
efeetelor ; tie se va efectua tot in conditiunile caie-
350 metri postav castanig, idem ;', tului de insgreingrI de la publicatia men-
250 metri postav garans idem, tionatg mai sus.
700 metri postav nip ecarlat pentru Garantia ceruth de leT 500 , doritoril o
paspóle, conform publicatieT No. 11,657 va depune la casa de depuneri si consem-
din 14 Decembre 1876 si caietul de in- natiunT precum se prevede prin caietul de
sgreingrT inserate in Monitorul Oficial" insarcinärl mentionat, presentand minis-
No. 283 din 1876,r nu s'a presentat niel teruld recepisg in regulg.
NB. Se va argta atat starea ce are in a- un doritor, ministetul publicg, spre cunos- No. 1,342. 1877, Februarig 19.
cest district cat si in altele. einta tutulor, c in c,liva de 23 Martie vii-
tor, ora 1 dupg amiadll, se va tine ug a La 25 Aprilie viitor 1877, la ora 1
Model No. 2. doua licitatie in locatul ministerulul de dupg amédg, se va tine licitatie in localul
resbel, pentru aprovisionarea sus disuluT ministerulul de resbel, calea Mogosóel,
ProcurX. material de postavurT: care lieitatie se va pentru aprovisionarea a 10,000 perechl
Sub-semnatul (pgrinte, rudg sag tutore) efeetua tot in conditille caetuluT de insär- cisme de infanterie en potave, necesaril
al elevuluT din sale fiilor eingrl de la publieatia No. 11,657, inse- la iaaltilmintea dorobantilor pe anul ou-
de militarT ce locuesce in eomuna . . . rat in Monitorul Oficial" mentionat maT rent 1877.
di strictul autorisez pe D . . sua. Acgstit Iicitatie se va efectua in confor-
. . . ce locuesce in a fi co- Garantia cerutit de lei patru mil, dori- mitatea legel de comptabilitate generalit a
respondentul elevuluT pentru orT ce aface- toril vor pune la case de depunerl si Statulul, art. 40-57 esclusiv si in con-
re va avea onobila directie a scóleT a'T re- consemnatiuni, precum se póte vedea prin ditinnile caetului de insgrciugrl, care se
comanda. caietul de insgrcingri mentionat, presen- póte vedea de doritorl in tóte dilate de lu-
(Urrnésä sub-scrierea si legalisarea). tgnd ministeruluT recepisa in regulä. au la directia II administrativii, de la ora
No. 1,340. 1877, Februariti 19. 11 de diminétä pgag la 4 dupg amédg,
Model No. ?. impreung cu modelele tipe.
Fiind cl in clitia de 16 Februarig DoritoriT spre a putea fi admisT la lici-
ovada coresp oudentau T. curent, hat a se tine lieitatie, conform tatie, sunt datori ea ug datg eu oferta
Sub-semnatul locuitor in publicatiel No. 11,657 din 14 Decembre presintese un certificat liberat de grefierul
suburbia strada.. . . . 1876 si cSietul de insgrcingrT inserat in tribunalulul de comercifi, argtand ett dori-
angajes a fi corespondentul elevuluT . . . Monitorul Oficial No. 283 din 1876, pen- tonil nu Late In stare de falit si In lipsg
. . din scóla fiilor de militarT pen-
. .
tra aprovisionarea a: asemenea certificat :01 presentese un act
tru orl ce va avea necesitate onorabila di- 16,500 metri 'Ana, cenusie pentru cgp- care sg contie acelésT declaratiuni, dresat
rectie a'mY comunica. tusélg, si prin autoritatea municipalg respectivii, du-
La cas de schimbarea domiciliulul aunt 7,600 metri pAnzg pentru bluse, nu s'a pg declaratiunea a 3 comercianti patentatt
dator a face eunoseut noua mea locuintg. presentat alci un doritor, ministerul pub- dupg tóte formele; asemenea sunt datorl sit
(Urmésit sub-serierea si legalisarea). lieg spre cunoscinta doritorilor eg, la presinte si recipisa easel de depuneri prin
diva de 24 Martie viitor , ora 1 dupg a- care sit asigure eit a depus eautiune mi-
--La licitatiunea tinutg in diva de 4 Mar- miad, se va tine ug, a doua licitatie in lo- nisterulul de resbel suma de lei 20,000.
to, anul curent, pentru aprovisionarea a calul ministerului de resbel, pentru apro- Nature acestel cautitml va putea fi nu-
630,000 chilograme fän si 380,000 chi- visionarea sus disei cartitätl de pgnzg, maT :
lograme pae, neces:.re in anul curent, tru- care licitatie se va efectua tot in conditi- In numerarig;
pelor cgliirl din Bucurescl. nepresentân- ile caietuluT de insgrcingri de la publica- In bonurl rurale;
du-se coneurentt pentru predarea acestor tig No. 11,657, inseratg in Monitorul 0- In bonuri domeniale;
furniturT, se publicg IA de isnávg licita- tieial" mentionat maT sus. In scrisuri fonciare rurale;
thine, care se va tine in diva de 22 Mar- Garantia cerutg de leT 3,800 doritoril o In scrisurl fonciare urbane, si
tie curent, in localul ministeruluT de res- vor clepune la case de depunerl si consem- In obligatiunT ale easel pensiunilor.
bel, casa Lens, la ora 1 dupg amédT, st in natiunT, precum se preve de, prin caietul ConeurentiT sunt obligatT a care de la
conditiunile caetuluT de insitreinärT, base- de insgreingrI mentionat presentând mi- direetia case de depunerl si (',onsemnati-
rate In Monitorul oficial, No. 38, din anul nisteruluT recepisa in regula. (3-3) uni sit trécg in recipisg, c. cautiunea ce
curent, pagina 1278, cu deosebire insä , No. 1,341. 1877, Februarit 19. depune este a sa proprie, grg niel de cum
cuantitiltile de predat vor fi cele ur- a se argta a doua persónl ct garan16:4
mAtóre : Fiind di la licitatia tinutg in diva pentru dânsul.
630,000 chilograme fn si 305,000 chi de 16 Februarig 1877, conform publica- Predares aeestor cisme se va efeetua In
 MONITORUL OFICIAL AL ROMINIEI 17 (29) Martie 1871'
1954

total de antreprenor la depositele centrale No. 1,942, Inserata ta Monitorul No. 56, conditiunele generale si speciale publi-
de imbrgelminte din Bucuresci, Craiova, din anul curent. (2-2 pe Opt.) cate In Monitorul oficial No. 222, de la 6
(ialatT si câte 2,500 In termen de 3 Octombre 1876.
lunt, socotit din dioa iicitaieT. Predarea La 21 Martie viitor, se va tine lici- Amatorit de a lua in antreprisit esploa-
partiall urmand a incepe dap dou6 lunÏ tatie la ministerul agriculturet, comerciu- tarea acestet 'Wart se vor presenta la li-
din dioa luï si lucritrilor publiee, pentru darea in citatie cu garantie provisorie In sumit de
Oalitatea, forma, confectia si dimensiile intreprindere a intgririt malurilor ride let 1,300.
precum si tóte cele alte conditiunt relati- Oiorogarla, in susul podulut construit din No. 7,060. 3 1877, Martie 11.
ve la aprovisionarea acestor cisme, sunt nog peste acel riì . la senturile Dâmbovittt.
eele coprinse in caetul de insitreinart men- Val6rea 7,314 let, bent 38, Fiind el cumplrgtorit benurilor notate
tionat si dupe modelele tipe. Detaliurl pentru acéstit luerare se 'Ate in tabloul publieat iu Monitorul No. 10 din
No. 1,354. 1877, Februarie 19. vedea in publieatia cu No. 1,465, inseratit 15 Ianuarie 1877, vândute In virtutea
(3 3 la 5 4.) In Monitorul No. 41. (21 Martie.) leget din 31 Martie 1868, n'a achitat plug
in present ratele de 1 Iulie 1876, (0 unit
Intendenta divIsiT a III teritorialit Se face cunoscut cg,, in dioa de 24 chiar mat multe rate), administratia in te-
militarit. Martie, se va tine Iieitatiune atât la acest meiul art. 21 din lege i 90 din regale-
minister cat si la prefecture judetulut last, ment luând i avisul eomitetulut, publiel
pentru darea prin intreprindere a aprovisi- revinderea aeestor bunurt pe comptul D-lor
Fiind el la licitatia tinuta in dioa de in dioa de 10 Aprile 1877, la 12 ore din
10 Martie curent, in conformitatea ordinu- onäret materialelor necesariT linit ferate
ministru de resbel cu No. 974 si Iast-Ungent, pa anal eurent. di, in localul prefecturet judetulut IasT,
JuÏ
inserata in Monitorul oficial No. 35, pen- Valórea totall este de let 36,792.00. invita pe D-nit amatort a se presents pre-
tru vAndérea 87 ranite de vitel afarg din Detaliurt pentru acéstl intreprindere se &if de garantit in regale. spre a putee
va vedea in publicatia eu No. 1,231, inse- concurs., cunosand el conditiunile en ears
servicil aflate in depositul divisionar Ga-
presentat nicï un concurent, ratit prin Monitorul No. 41 a. c. se vênd aceste bunurt sunt cele prevldute
latT
se publicit o a doua licitatie care se va (2-2 pe slpt.) de art. 49, lit. a, b, c, d si e din regula-
tine in dioa de 9 Aprilie viitor, la ora 12 mental leget de la 31 Martie 1868.
No. 34,751. 1876, Decembre 22.
din di, pentru inlesnirea amatorilor a-
céstit licitatie se va tine In pieta vbche. Administrafia generalli a domenielor
Se publicit spre generals cunoseinter
Doritorit pot vedea aceste ranite in t6te pAdurilor StatuluT. c. licitatiunea ce s'a anuntat prin Monito-
dilele de lucru, inainte de licitatie la de- La 18 ale curenteT hint Martie, ora 2 rul No. 43, de la 24 Februarie espirat, a
posit (casarma Bgdglan), de la ora 12 p6n6 din 4i, urmand a se tine licitatiune oralg se tine la 12 Marti() 1877, pentra v6ndérea
la 4 dupe amédt. localul administratiuner, casele Stefl- pgdurilor din ostr6vele din Dunitre, se a
No. 1,841. nescu, calea Mogos6eT, in Bucuresch, pea- meal pentru 4ioa de 22 Martie 1877, când
tra v6adérea de obligatiunt rurale eu cu- licitatiunea se va urma asupra pgdurilor
Divi4iono1 de pompierT cup6ne ne exigibile, in valOre nominall impitrtite pi) serit, precum se arata in ta-
total let nout 47,148 19 b., ce sunt depuse bloul publicat in Monitórele No. 53, 55
Soldatul mat jos notat desertând aunt de D. Theodor Peie, ea garantie, pentru si 57.
rugate t6te autoritittile administrative, ju- mosia v6tra monastiret Sadova, din Doljig, Licitatiunea se va tine in Bucuresci la
diciare si comunale a'l prinde i triimite pe periodul expirat 1871-1876, urin6nd administratiunea domenielor tu localul s6a
la corp. ea vallrea ee se va prinde pe ele, sit se in- de pe ealea mogos6i, case SteMnescu, dupa
casese In compta sumelor constatate el fi- regulamentul de licitatiune publicat in
Soldatul I6n Iaeov, din comuna Oilibia, gurédit detorie din arenda mosiet mat sus Monitorul oficial No. 252 din 14 Noem-
plasa Câmpulut, districtul Bus6u, ale ca- citats. bre 1872, si cu coaditianile generale pu-
rat semne aunt: talia de 1 metro, 720 mi- Administratia publica acésta, spre ea- blicate in Monitorul No. 6 din 11 lanes-
limetre, fats roscovena, fruntea potrivitl, noscinte pers6nelor ce ar dori a cumpitra nuarie 1877.
ochit crape, nasal, gura si barbia potri- citatelo obligatiunt, pentru a se presents Tot de al data se faze cunoscut, el tre-
vite, On 1 si spr6neenile castanit, imbrit- la concurentg, la dioa i ora defiptg, iaso- imea euvenita a se esploata anualmente, ce
eat ca o manta, o tunieit, o pereche pan- tit1 fiind de cuvenitele garantit provisorit, se i revede la art. 13 din conditiunt, va fi
talont, o cingittóre de incendit, i o ca- ta val6re let 4,800, care vor paten fi in nu- sal a treia parte din intinderea tutulor os-
pelg. merar sal efecte publice recunoscute de tr6velor, ce compun uit serie, sal a treia
No. 549. 1877, Martie 14. Stat. parte din fie-care ostrov, dupg cum antre-
Esplicânduse tot-d'ul-datg, c pers6na prenorul va declare acésta dupit adjude-
asupra cgreia se va adjudeca efectele in care, spre a se prevedea in contract.
MINISTERUL AGRIOULTUREI, COMER- cestiune, va fi dat6re In cas de aprobarea DoritoriT de a lua in intreprindere es-
CIULUI SE LUCRARILE PUBLICE. licitatiunet. sit verse la tesaur pretul ee ploatarea acelor Wart, se vor presenta
s'ar obtine pe ele, In termen de 24 ore de la licitatiune in (lioa mat sus fixatl ca
La 4 Aprilie 1877, se va tine licita- la data aprobaret medatulut garantiT provisorii de nature celor prove--
tie la mini sterul agriculturet, comerciuluy No. 6,972. 3 1,877, Martie 10. date prin regulawntul de licitatiuee
si luergrilor publice, pentru darea prin conditiunile generale si de val6rea eelor
mutreprindere a aprovisiongret a 500 in. c. Se publicit spre cunoscinta generalit arltate prin tablol.
pietris din prunduri' e Minaret din 'ramie, ,la 30 ale curentet lunT Martie, se va No. 6,226. 1877, Martie 3.
sag de orT unde se va gAsi necesar pe so- tine nit nouit licitatiune la prefecture ja-
selele din portal Oltenita. detulut last si BotosanT, pentru v646rea
Val6rea aprovisionaret dupe devis este spre esplótare a duet parchete din padu-
de 6,000,00 leT. Detaliurt pentru ac6stä rea Trusescit, judetal Botqant, pe perio-
licitatiune se pot vedea in publicatia cu. dul socotit de la 1 Septembre 1876, si cu
bin IMERIA STATULUI DIRECTOR: N. T. OR4ANU
 No. 61. Jot, 17 (29) Martie 1877

SUPLIMENT LA MONITO RUL OFICIAL

PUBLICATIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURTII DE APEL DIN BUCURESCI

ANUNCIURÌ JUDICIARE catA, No. 396, 1,624, din 1872 si 695 din popescu , de profesie liberA , domiciliat
1873 , ale judeld de pace al ocol. IV din strada Scaunele, No. 54.
Bucuresci, a cerut punerea in véndére en Aceste case sunt de zid, compuse din 3
LICITATIUNI lieitatie a imobilelor din comuna Bucu- prAvAlil ca pivnite, 4 eamere, 3 bucAtAriT,
reed , averea D-lor preotul Neagu, domi- uA maghernita de sanduri teneu itA, avénd
Tribunalnl Ilfoy, sectia ILL eiliat calea VAareseT, No. 206, NItA Pe- si g6mlic si uA magasie tot de sanduri ,
pesen de profesie liberA , domiciliat tot sus 4 camere, 2 bucAtAril cu saDe inveli-
Onor. bana a RomAnieT, din capitalA, ealea VAcArescT, No. 206 si care imobile te eu tinichea In carte alte case de zid
in base formulel esecutorie pusA pe actul nt urmAtórele : inpa6nte , invelite ca sindrilit , compuse
de ipotea legalisat de acest tribunal, la 1. UA vie luerAt6re pe mosia Radu-Vo- din 12 camere si magasie, vis-a-vis de a-
No. 500, din 1874, a cerut punerea tn vén- dA, care se Invecinesce cu proprietatea cestea, tot in carte, alte ease de zid lave-
d6re cu licitatie a loculuT numit kcal lui repausatuluT Dr. Gusi , cu proprietatea lite cu fer, eompuse din 7 camere cu pHs-
Roseti, din comuna Bucuresci, suburbea D-luT Costache Teodoreseu eu strada MAr- pA , 6 magasil de seAndurT, curtea maret
Sf. Vineri-Nouä, soska BelvedereT, ave- tisoru si in facil ea calea Piseu. si tmpxejmuita.
rea D-neT Sultana Cret6nu i Ulis Creténu, 2. Imobilul din suburbea CArAmidari , Se invecinesce cu D. cApitan G. Stoe-
rentierT, domiciliati in capitall suburbea strada VacAreseT, No. 206, compus din 2 neseu. ea hotelul Babie , eu strada Berzi,
Amza, strada Amza. camere vechi, tnpa6nte cu salA, invelite cu eu Alexie Vasile si in faciA ca strada men-
Pe acest loc se aft stabilitT cu locurT sitA , uA magasie de scandurT ; se inveci- tionatA.
de case o multime de embaticarT, din care nesce cu proprietatea D-lui Costache Ata- supra acestul imobil , nu se maT afil
unir cu embaticul rescumpArat, find tra- nasiu, en proprietatea preotuluT Neagu, cu altA imprejurare poprit6re.
versat din linia feratA a gArer Térgu-Ves- GArlitA si in faciA cu strada mentionatit. Se face derA eunoseut in general a a-
teT, precum si de maT multe strade despAr- 3. Imobilul din suburbea CArAmidarT , cestA licitatie se va urma in pretorial a-
titóre caselor stabilite pe acest loc thud strada VAaresel, se compune din 2 came- natal tribunal, in dioa de 16 Aprilie 1877,
numaT douit petiee virane din acest loc, si ra cu cuhnie de zid , invelite cu tabll de la 11 ore de diminétA, avénd in vedere cA
adia unul spre nord i altul spre sud des- tinichea, un grajd de gard; se invecinesce totT acel earl ar pretinde verT-un drept de
pre gropile lut Aresti. eu easele foste ale luT Costache Precupe- proprietate, usufruct , servitute , chirie,
Se invecinesce spre nord cu embaticari tu, cu via D-luT Constantin Anastasia si ipotecit saA veri ee alt drept
proprietari stabilig pe locul mosieT in faeiA eu strada VAareseT, grAdinA en asupra imobi1niT In eestiune sA se a-
GrozAvesei, pendinte de Sf. Ionia, spre ponal roditorT, Imprejmuita. rate la tribunal, inainte de 4iva fixatA
sud cu gropile luI Aresti, spre est eu so- 4. UA vie luerAt6re situath pe mosia pentru licitatiune, spre a 't# aráta preten-
ska Térgu-VesteI i spre vest cu soseua Vitaresel, se invecin sce cu D. O. Teodo- Çiunile ; eAcT, in cas contrar, veri-ee cereri
Belvederel, ce trece pe la casarma Mal- rescu, cu C. Greceanu , eu drumul Pisen- se vor ivi, nu se vor mal considera.
meson. luT si cu strada MArtisoru. No. 4,037. 1877, Martie 14.
Asupra aeestul imobil se aflA urmAtóre- Asupra acestuT imobil nu se aft altA
le imprejurArl D-na Sultana Creténu a imprejurare. D. presedinte al tribunaluluT Ilfov,
garantat eu acest imobil la primAria capi- Se face d6r1 cunoseut iu ge Aral cá a- sectia comercialA, cu adresele No. 6 022,
talel pAnA la concurenta sumeT de lei noul c6stA licitatie se va urma in pretorial a- din 1876 si 406. din 1877, in basa aetu-
10,000, idem cAtre Dumitru Staicovici, cestuT tribunal, In diva de 18 Lillie 1877, le de unire, incheiat de ereditoril falitu-
idem cAtre Maria Bertuel, idem cAtre D. la 11 ore de dimin6t1, avénd in vedere cá lui V. Chubler, a carat punerea in vénd6re
Pavel Leontie. totI aceia cari ar pretinde veri-un drept cu iicitaie voluntarA5 a imoeilelor din co-
Se face dérA cunoscut in general cA ace-- ae proprietate, usufruct, servitute, chide, muna Bucuresel, averea falitniul Vilhelm
stA licitatie se va urma tu pretoriul acestuT privilegiu, ipotee5 s6u verY.-ce alt drept Chubler, care sunt urmAtórele
tribunal, in dioa de 13 Aprilie 1877, la 10 asupra imobilelor in cestiune, sit se arata 1. GrAdina numitA Putu-eu-ApA-Rece,
ore de diminétA, avênd in vedere el totT a- la tribunal, inainte de diva fixatA pentru suburbea Isvoru, strada Putu-eu-Apa-Re-
ceia cari ar pretinde vre un drept de pro- spre a ar6ta pretentiunile; ce, No. 28, are un salon mare cu gémuri,
prietate , usufruct, servitute, ehirie, pri- aci, la cas contrar veri-ce cererT se vor cuhnie, 2 pivnite, una de ghiatA i alta
ipotea, sati verl-ee alt drept de ivi, nu se vor maT consi lore. de bere; se Invecinesce cu casarma Ouzo,
asupra imobiluluT in chestiane, sA se arke No. 4,048. 1877, Martie 14. cu proprietatea No. 24 , ca proprietatea
la tribunal, inainte de dioa tixatit pentru No. 30 si in faciA cu strada mentionatA ,
licitatiune, spre arAta pretentiunlle, D. Carol Caracioni, din capitalA, prin in ac6stA grAdinA se afLA si casele din a-
acT, in cas eontrariti, verI ce cererl se vor advocat Sc. Borosnal, din strada Carol I, cestA suburbs si stradA , No. 24, sunt de
ivi, nu se vor mal considera. in base aetulut de ipoteeA legalisat de a- zid inpaente, invelite eu sitA, eompuse din
No. 4,017. 1877, Martie 14. cest tribunal, la No. 58, din 1874, laves- trel camere ; se invecinesee eu proprieta-
tit eu formula esecutorie, a cerut punerea tea No. 22, eu proprietatea No. 28, cu ca-
D. Gheorghe Andreescu , advocat , in vênd6re cu licitatie a caselor cu loeul sarma Cuza si tu faciA cu strada mentio-
domiciliat in suburbea Slobosia , strada lor din comuna Bucuresci, suburbea Schi- natl.
FundAtura BAtrAnilor, No. 7, In basa for- tu-MAgureanu, strada Schita-MAgureanu , IL Local viran din mesa suburbe si
mulel esecutorie pusit pe cArtile de jade- No. 25 si 27, avere a D-laT Mihail Proto- stradA, f. n. si farà nieT uit elAdire pe dAn-
 1956 MON1TO1GL OFICIAL AL ROMANINI 17 (29) Martie 1877

sul, parte imprejmuit si parte nu; se in- asupra imobiluluT pus in vAndére ea, ilia- proeesulu i cele-alte cheltuell de proce-
vecinesce eu Costache Donescu , CU NitA intea adjudecatiunel, sA se arate acest tri- dura , conform sentinOt acestul tribunal
Oismaru si Anica SpAlatorésa, si in doue bunal, spre a's1 esprima pretentiunile No. 90, din 1868, investitA cu formula e-
päxÏ eu strada Putu-cu-Apa-Rece. cAcT contraria nu li se vor mat tine in secutorie , constatfindu-se din jurnalul in-
Asupra acestor imobile se AA urmAtó- sénaA. eheiat de tribunal No.1,723, din 20 Apri-
rele imprejurart tribunalul Ilfov , sectia No. 6,526. 1877, Martie 12. lie 1874, aflat in dosar, ca creditdrea epi-
comerciala a cerut a se trece la proprie tropie a primit suma de lei null 1,071 ,
aceste imobile , V. Chubler s'a Im- Onor. epitropie a bisericeT Sf. Spi- banT 12, rest din baniT vêndAreT cu licita-
pruatutat eu galbefil 800 de la D-nu losef ridon-Noù din Bucuresei , prin petitia ce tie a unuf loc din colórea Verde , avere a
Patele prin actul de ipoteea, No. 521, din a dat acestuT tribunal , registratl la No. decedatulul debitor.
1868. 1,784, din 1877, a cerut redesehiderea do- Aceste imobile, dupA cAutarea registre-
Se face dar cunoseut in general cä a- saruluT No. 617, din 1869 , peutru pune- kr de inseriptiunT, aunt supuse la impre-
césta licitatie se va urma in pretoriul a- rea in vêndére a avereT imobiliarà a de- jurArile urmAtóre :
cestuT tribunal, in dioa de 20 Aprilie 1877, functulul Polichronie Clearch, ce se mos- 1. In registrul No. 1 , la No. 50 , Poli-
la 11 ore de diminéta, avAnd in vedere cA tenesce de D-lor Elisabeta P. Clearch, D. chrome Clearch depune ipoted, ministe-
toi acel earl ar pretinde fre un drept de Temistoclie P. Clearch i Alexandru P. rulul cultelor locul ce are in acest oras ,
propietate, usufruct, servitute, chink, pri- Clearch, domiciliatT in Giurgiu , proprie- cokrea Verde , cu tóte ecaretele afiate pe
v ilegiü, hipoteca sau yea-0e alt drept a- tarT; tribunalul, prin diarul dresat sub No. dAnsul , drept asigurarea plap3i arendei
supra imobilulul in cestiune, sA se arate 654 , dispune recleschiderea dosaruluT moviei Covoveni vi Oncesca a monastirei
la tribunal, inainte de dioa fixata pentru decide ca, in dioa de 28 Maitl viitor, orele Panteleimon ;
licitatiane, spre a' sT arata pretentiunele, 10 diminéta, sa se vêndA un licitatiune in 2. In registrul No. 5, la No. 5, Decem-
cad in cas contrariti verï ce cereri se vor pretorml suí, averea imobiliarl a deceda- bre 8, anul 1871, Poliehronie Clearch este
ivi Illi se vor mal considera. tuluT Polichronie Cleareh , care este cea poprit a instrAina keul viran din Giurgiu,
No. 4,007. 1877, Martie 14. urmatóre: coldrea Verde, find pus in vénslére cu li-
1. Casele ca locul lor, din Giurgiu, co- eitatie dupit cererea epitropieT bisericeT
Tribunalul de Vlavea. lórea Verde , strada Polichronie , No. 1 , Sf. Spiridon-Noù din BucureseT ;
compusa din 4 eamere si grajd eu nA odas; 3. In registrul No. 4, la No. 11, lanna-
D-nil frati Capon, din Giurgiu, de pro- 2. §épte ochiurt magasie formate de de 29 , anul 1870 , Poliehronie Clearch
fesiune comerciantl, prin petitia ce a dat scAndurT , cu loeul lor , cu 2 case cu. Cate este seefestrat pe venitul ecaretelor , ma-
acescul tribunal , registrata la No. 673, a 2 odAT fie-care , un bordeiü i uA cuhnie , gasiT i propietatea din piatil, de cAtre D.
cerut punerea in vênskre eu licitatie a i- in fundul acestor 2 proprietatl ca uà grA- Aron Bohor peutru sum de 1. n. 10,008 ;
mobilulul urmArit care se compune din ua, dinA pe care se MIA un pavilion format de 4. In registrul No. 4 , la No. 13 , Iulie
pravalie cu dou6 eamere i sfilitA, en lo- scândurT. 25 , anul 1870 , Polichronie Clearch i se
cal kr, avénd pivai0 de desub, formata AmAnduo6 aceste proprietatt sunt eu vinde prin licitaie uti casa en duoA etaje,
de zid, si invelita cu olane , situate in facia in notata strada Polichronie , No. 1, cu tot loeul eT din Giurgiu , strada Uni-
Giurgiu, cokrea Négra, strada Bulevar- cokrea Verde si se invecinesee de ua par- reT , dupit cererea D-lui Aron Bohor , in
dul interior, No. 22, averea D-nel Dumi- te ca D. Ferdinand Babic si D. Alexandra basa actuld ipotecar No. 19, din 1868 ;
tra Gheorghe Mogos , soeia D-luT Gheor- Sion , de alta cu un loe viran al card po- 5. Idem la No. 14, asemenea i se vinde
ghe Mogos, domiciliata In Giurgiu, pen- sesor nu se cunósce , i in fund eu D-nit sépte ochiurT de magasie cu locul lor
tru despagubirea sumel de la nouT 1250, Chiriac Riga , Daniil Babie , Constandin cele-aIte imbunAtAtirT afiate pe dênaul, din
cu dobAnda de un lea, banT 50, la sum pe Popescu, Stefan Ageam i D-na Ana Clon- Giurgiu, colórea Verde, dupa cererea D-lui
funk eu incepere de la espirarea termenu- dirésca. Armi Bohor, in basa sentinteT No. 18, din
lui act, 20 Octombre 1876, si pAnA la 3. Casele cu loeul kr, din Giurgiu, co- 1868 ;
desfacere, L;plus cheltuell de urmArire si lórea AlbastrA , strada Sf. Nicolae, No. 2, 6. Idem la No. 15, asemenea i se vinde
timbru, conform actulul de ipoteca lega- care se compun din maT multe inelperT, a- prin licitatiune utt casä cu duo6 etaje cu
lisat de aeest tribunal la No. 89, din 1875, vénd 2 etaje , dedesub 4 prAvAlil cu facia locul ei, din Giurgiu, strada UnireT, dupA
investit cu formula esecutorie. in numita strada , invecinatA de IA parte cererea D-lui Chiriac Riga in basa actu-
Tribunalul, prin sliarul dresat, sub No. cu D. Frederic Glain, d'alta eu proprieta- id de ipotecA No. 22, din 1868 ;
564, av êad invedere cA de Mitre agintele tea decedatuld Garagea AnusT i tn fund 7. In registrul No. 3 , la No. 126 No-
judecAtoresc s'a indeplinit dispositiunele cu. a D-luT Dimitri6 BAdulescu si a dece- embre 9, anul 1867 , Polichronie Clearch
art. 497 si 505 din pr. cod. civil, dispu- datuluT Caragea AnusT. asigurésit pe eforia spit. Sf. Spiridon pen-
ne ca vêndérea imobiluluT notat maT sus, ''Acest din urml imobil se vinde in comp- tra arenda moviilor notate cu locul din
sa se facA inpretoriul sëu, in dioa de 27 tul adjudecatoruluT D-nu Sterie M. Galita, colórea Verde , de stânjini 1,000 , cu töte
August viitor, la orele 10 diminéta, cu a- din Giurgiu, de profesie arendas, cel care imbun6atirile;
dAogire cA D. suplininte asistat de nu a depus suma de lei nod 16,100, pre- 8. Idem la No. 127 , asigurA pe eforia
D-nu grefier a cAutat registrele de trans- tul cu care s'a ndjudecat asupra sa in ter- spitalelor civile pentru arenda de movie cu
criptiunT si inseriptiunT si s'a gäsit asu- menul prevAdut de art. 551 din procedura locul din colórea Verde, cu töte tmbuntä-
pra acestul imobil urmAtórea imprejurare: coduluT civil. irile dönsul;
In registru pe anul 1875 , la litera D, Tóte aceste proprietAtT se vênd pentru 9. Idem la No. 153 , Februarie 6, Poli-
cA Dumitra Gheorghe Mogos este popri- despagubirea sumeT de leT vechT 52,537 , chronie Clearch a ipotecat dare eforia
ta a instreina uA pravAlie cu local eT, fi- par. 20, suma totalA a tret astiurT din a- spitalelor civile urmAtórele imobile :
ind ipotecatit fratilor Capon, pentru suma renda moqiet BMAnóia , fie-care cAstig cu Zece ochiuri magasil formate de zid;
de leT nouT 1250. dobênda legalA de când era obligat a le Duo6 case date cu chirie;
Cu acéstA ()Cage se somésA totT aceia rAspunde si pén6 la desfacere , precum a- UA casA cu 5 inctiperi unde loeuesce ,
earl ar pretinde vre un drept de.proprieta- semenea i ate leT eind la suta la totala un grajd, vopron , grädintt i alte patru
te, usufruct, servitute chink, privilegiti , sunlit, conform conditiunilor de arendare, däl cu pivniO dedesub, pentru asigurarea
hipoteeA Bab, or ce alt drept de proprietate plAtind i galbeni 10 , in care intrit taxa sumel de lei 133,100 arenda moviilor
 17 (29) Martie 187'7 MONITOROLNFICIAL AL ROMANIEI 1957

Oncésea i Coeoveni pe period de 5 ant , spre a'§IT artta pretentinnile ; cad , con- Gheorghe Mateeseu din Pleureti ei la m6dA
acésta conform adreseT onor. eforiT ca No. trarit, nu li se vor ma! tine in skill. nópte tot cu D-sa.
577; No. 6,128. 1877, Martie 8. Descrisele imobile, dupit atestarea grefiT.
10. Idem la No. 134 , Martie 12 , anul nu s'a gasit afectata la nieT ii imprejurare.
1868 , Polichronie Clearch a ipoteeat ca- Tribunalul Prahova, sectia I. Se publicl de acésta ei se somósa totT
sele cu local lor din Giurgiu, colórea Al- aceia earl ar pretinde vre un drept de pro-
bastra , cumptrate de la D. F. Clain spi- La 11 Iunie viitor , orele 10 diminéta , prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-
teru pentru leT vechT 25,865, luatT cu im- s'a decis a se vinde err licitatiune la acest legit, ipoteca sat orT-ce alt drept asupra
prumutare de la D. Aron E. Bohar pentru tribunal averea imobill a D-luT Ión Proto- acestor bunue urmarite, ea, inaintea dileT
predarea a 200 chile grAti ; popeseu, de profesie comerciant, domici- de adjudecare, sa se presinte la acest tri-
11. Idem la No. 135, Polichronie Cleareh liat in eomuna Star Chiojdu, urmarita du- bunal, spre a'eT arata pretentinnile lor, con-
ipotecést asemenea imobilul de maT sus cererea StatuluT spre despagubirea fis- trar, sub pedeaps1 de a nu li se maT tine
de la 134, catre D. Chiriac Riga pentru culuT de suma banilor previlduta tn jurna- in séml, conform al.II1, de la art. 506 din
leT noul 15,600 , socotindu-se al duoilea lul onor. consiliti de ministri No. 11, din procedura civil A.
ipotecar D. Riga ; 1874, care avere se compune din : No. 10,272. 1877, Martie 7.
12. In registrul No. 4 , la No. 1 , case CineT-spre-dece stânjint moeie din ho-
repausatuluT P. Clearch este poprita a in- tarul Miercana cu Banieori din Munti-Si- La 18 Iunie viitor, ora 10 de diminéta,
straina locurile, casele , magasiile i orT- riuluT de moetenire in devMmleie cu moe- s'a decis a s. vinde su licitatie la most
ce alta avere fiind seefestrata de epitropia nerd GarbeseT , patru stânjinT moeie idem tribunal, averea imobila a D-InT Hagi 1ón
Sf. Spiridon-Not pentru datorie de banY, din hotarul Céta-Boerésca , unul idem in Dobrescu cojoear,P,din PloeseT. urmarita
dosarul No. 617, din 1869. Miercana de lângl gArlA , tot in devalmA- dupa cererea D-luT Gheorghe Visarion, co-
Ca acésta ocasiune se somésa totT aceia sie cu moeneni GArbesei , u mkt, si eu merciante din PloescT, spre a sa despa-
earl ar pretinde verT-un drept de proprie- casa construite de bArghil de lemn, inve- gubire de suma banilor prevadute in actul
tate, usufruc, servitute, chide, privilegiu, litit en eindrila i eu ua róta, vecingtatile de ipoteel legalisat de acest tribunal, la
ipotecA sati ori-ce alt drept asupra imo- cAria sunt intro D-lui Costache ei Stefan No. 16, din 1873, investit eu formula e-
bilelor puse in vând6re , ca , inaintea,ad- Macoveit, un las de On ei arAturit la oda- seeutorie care avere se compune din :
judecatiuneT sA se presinte la acest tribu- ia luT Scarlet Borcea , veein6tAtile eT sunt Douti perechT ease cu tot locul lor, din
nal, spre a arata pretentiunile lor, cad eu Iancu Borcea , George SArbu i Ghica Ploesci Sfinti ImparatT No. 214, elädite in
contrarit, nu li se vor mat tine in séml. Colténu, ca treT pogóno cumptratorT, idem deosebi, constructie de zid ei compuse urt
No. 6,112. 1876, Martie 8. ca dud pogóne ograda cu prunT in poiana pereche case din treT camerT, cu sala la
Maculuï, ca duot pogóne loe en prunT, ca mijloc ei pivnita de desubt , invelita cu
D. Nidelea Dimulescu , de profesie un pogon loe cu prunT ca duot pog6ne eindrila ei un cotlon de sandurT. éra cea
speculant , din Giurgiu , prin petitia co a loc de arAtura din sus de Ilie Ión Gorbea, altA pereche ease sunt compuse din 2 ca-
dat acestuT tribunal, registrata la No. 519, ea eóse pogóne un las de On la odae pe mere ei cuhnie, invelita cu tiraehea, pre-
a cerut punerea ta vândére cu licitatiune gArla ChiojduluT , ca eke pogóne ograda. cum ei ua magasie de bucate, tóte intr'ul
a uneT case ea local de 60 stânjinT , din cu prunT, cask porumbar, coear. duot ma- curte, imprejmuita ea ulucT, care case ei
Giurgiu, colórea Roie, strada SpitaluluT, zale, povarna , tóte construite de lemn ei loc se invecinesee pe de ua, parte nu Ni-
compusl din patru camere i uA cuhnie invelite cu indril , sopron pe eke furcT culae Radu i pe d'alta cu Alecu Constan-
cu dependintele eT, invelitA en olane ei for- cu lAturoT de brad , un eoear de lemn, in- tinescu i In facia eu strada Bogdan.
meta in paéntit cu pivnitti dedesub , avere velit eu lAturoT de brad , obor de On de Descrisul imobil, afara de casul pentru
a decedatuluT Stoian Sfeteu, ei care se in- corlAtT ei uA gradinA de legume , ca eke care urmiirecee, s'a gasit afectat la urma-
vecinesce de ill parte cu case decedatuluT prajinT loc vis-a-vis de casa , tóte in de- törele tmprejurarT :
ChiovicT , de alta ei in fund cu debitorul valmaeie eu moeneni GArbeseT , situate in Hagi Ión Dobrescu , G. Alexandreseu
ei la facia in mentionata strada , farl nu- comuna Star Chiojdu; al vie de cilia cios- urmarirea uneT perechT ease de zid eu 3
mtr , pentru despagubirea sumeT de leT vêrtT, lucrAtóre, cu local eT ohavnie, având odAT i sala, pivnita, ua alta pereche ca-
vechT cinci miT sat leT nod 1,851 , bani casa cu duot camera , constructie de se de zid eu 2 incaperT ei altele din Plo-
85, cu dobAnda de un let vechit ei parale gard, mnvelitä cu eindrila, de brad , un ce- esel, S-tiT ImparatT, msie, note porta-
20 la suta pe fie-care luna de la espirarea lar la spatele acesteT case ulucit cu tini- reilor 6428 din 11 August 1874.
termenuluT de trel anT , adica 22 lanuarie ehele ei invelite eu eindrila, de brad ei ua Dobrescu Ión Hagiu, Alexandreseu Ge-
1874 , conform actuluT de ipoteca legali- pivnita de dueumele de brad eu duoa ueT, orge, licitatie casele sóle , ea local lor,
sat de acest tribunal la No. 4 , din 1871 , avênd lêng A dânsa un eopron cu duot furcT PloeseT, S-tiT IrnptratT, dosar No. 749 din
investit cu formula esecutorie; tribunalul, podit eu scAndurT de brad ei tavern eu 1876.
prin diarul dresat sub No. 233 , dispune eindrill, éra vecinttAtile acesteT viT aunt : Se publiel de acAsta ei se sornésa tog
ea vêndérea imobiluluT de maT sus sat se la rtsarit cu Enaehe Feraru , la apus cu aceia carT ar pretinde verT-un drept de
faca in pretoriul sAti , in dioa de 18 lunie Costache Ciresku , la meNlit di cu drumul proprietate , usufruct . servitute , chirie ,
viitor, orele 10 diminéta , cu adaogire ca délulul ei la méda nópte éra ea Enache privilegit, ipoteca sat orT-ce alt drept a-
acest imobil nu este supus la alta impre- Feraru, situata in Mal Setieni, plasa Pod- supra aeestor bunurT urmarite, ea, inaintea
jurare popritóre de cat pantru acésta ipo- gorieT, acest judet; dileT de adjudecatiune, sa se presinte la tri-
teca, dupa cum s'a gAsit trecut in regis- UA vie lucratóre pe pamânt ohavnic, in bunal, spre a'eT arata pretentiunile co va fi
trul No. 4, la lit. S, sub No. 18, de catre marime de la treT Out la cind pogóne , având , contrar, sub ped6psa de a nu li se
D. suplininte loeal asistat si de D. grefier. situatA in Mal Nucetu , comuna Cuibu , maT tine in s6mA, conform alin. III de sub
Cu acésta ocasie se somés1 totT aceiacarï plasa PodgorieT, acest judet, având la &ea- art. 506, procedura civila.
ar pretinde vert-un drept de proprietate, se nit pivnitA de blAnT de stejar , incap6- No, 10,230. 1877, Martie 5.
usufruct, servitute, chirie, privilegitl, ipo- t6re de deco butY , invelita cu eindrila ,
teca sett verT-ce alt drept asupra imobilu- ale cariT veeinitAtT, sunt la r6sArit cn via La 30 Aprilie viitor, ora 10 de diminéta
luT xus in vândére, ea mal 'naintea adjude- luT Enache Bacanu, la apus cu. Nicolae s'a repus din not In lkitatie Ifl comptul
catiund , sa se presinte la acest tribunal, Carlanu din Star-chiejdu, la móda-di cu D-luT k>tefan lofeescu, cornerciant in Plo-
 1958 MOMTORUL OF1OAL AL ROMANIEI 17 (29) Martie 1877

eseT, care nu s'a conformat art. 551 pr. ci- ciliat in capita% Bucuresci, de profesiune UA ma de gard invelitA cu 0.0, a luT
yil eu depunerea pre-010, averea imobill .advocat, de creanta coprinsA ta actu de i- Dumitru Guran, consilier;
a D-10 Vasile Deciu, la aceeasTprofesiu- potecit legalisat de acest tribunal, la No. U1 casa de gard veche, a lui Ilie Ion
ne, domiciliat in PloeseT, unnarita dupa 95, din 1875 si devenita esecutorie. Nica, idem;
cererea D-luT lofeescu, adjudecatorele de- Deslusinduse insa ct acest imobil, dupa UA casa cu 2 ocIAT, a luT Marin George,
finitiv, Marcus Haim si Samoil N. Ergasu esaminarea co s'ad facut opiselor respec- idem;
tot comerciant1 din PloescT, spre alor des- tive de proprirT s'ad gash afectatA la ur- Un ritsor vie In pambtul comunet, a
pagubire de sum banilor prevedath tn ac- matórele sarcinI: in anul 1870 cAtre D-nu luT Stan Vasile, idem.
tul de ipoteca legalisat de acest tribunal, G. Iconom si in anul 1872 catre D-nu D. TotT acestia din comuna Peretu, catunul
sectia II la No. 49, din 1875, investita, cu Cariagdi creditorele urmAtor. Albesci, pentru ramasita din eontributi-
formula esecutorie, care avere se compune Acesta vhdere find fost fixatA in dioa uni fiscale claca si 4ecimi, de lei 1,681,
din : de 29 Ianuarie 1876 s'ad adjurnat clap ce- banT 74, neachitate pe trimestru Oetombre
U1 ma constructie moderna de zid, in- rerea partilor, pentru c,lioa sus citata, con- 1874.
velite ca table metalie de fier vapsit, inn- form jurnaluluT No. 440, din 1877. 5 rasóre vie, un sopron si u casa de
partite in 7 camerT de diferite dimensiT Se publicA drl acesta vendére , spre gard fnvelit eu sita, na pivnitit cu bor-
si numia, pivnita dedesupt, scarl de pé- cunoscinta generall a D-lor amatori si a deT, un sopron i u casa de gard cu maT
trA la intrare in continuare, depenclinte a- celor ce ar pretinde vre un drept de pro- multe incaperT acoperite cu averea
ceeasT constructie, sufragerie, buoltarie, prietate, usufruet, servitute, chirie, pd- luT Iancu Predescu, fost perceptor In co-
odae de servitorY E.! i altele pentru un do- vilegid, ipoteca, sad oil-co alt drept asu- muna Meri, in anul 1875;
mestic ca tot local lor, imprejnauit si in- pra imobiluluT urmArit, s/ se presinte la Doe) rasóre vie pe mosia Dnlanca, a
vocinat en proprietatile D-lor Dimitrie tribunal eu asemenea cerere, mat nainte de luT Badea Nastasescu, perceptorul aceT co-
PAcurateanu, Dragomir Steriu, Ionita Fra- choa venderel, clot la din contra, nu h se mune pe anul 1876;
il% si T. Robe3eu ea fatada si intrarea in vor maT considera. Un rasor vie pe mosia Meri, ua casa de
strada Sticlara sad Sf.Inpa.ratT, aceeasT su- No. 4,438. 1877, Martie 8. gard invelitä cu sita si un hambar, a luT
burbie, aasta urbl. Ploese.T la No. 123. Stefan Ion, primar idem;
Descrisele imobile, dap/ atestarea grefil, Tribunalul de Teleorman Un patul de nuele pe opt furci, u. casa
nu s'a gasit afectat la alta imprejurare a- Pentru despagubirea StatuluT de suma de gard fnvelita cu sita, un ras or vie si
far1 de elm pentru care se unuaresce. banilor prevedutT in jurnalul dresat de o- un patulasT, a luT Andronache Petre, con-
Se publicA de acesta si se somes1 totT nor. consilid de ministri, in sail* de la silier, idem;
aceia carT ar pretinde veri-un drept de 21 Octombre 1876. Ua casa de gard acoperita cu treistie,
proprietate , usufruct , servitute , chide , Prin jurnalul dresat de complect, sub si un rasor vie pe mosia Dulcénca, averea
privilegid, ipotecA sad orT-ce alt drept a- No. 669, s'a adjurnat a se vinde cu mod luI Tudor Stan, consilier idem;
supra acestuT bun urmArit, ea, inaintea de licitatie, in sala sedintelor acestuT tri- IJA ma de gard invelitä cu un pa-
lei de ad;udecatiune, sa se presinte la tri- bunal, in dioa de 21 Aprile viitor, ora 10 tul si un sopron, a luiTudora Stoian; idem;
bunal, spre a's1 areta pretentiunile ce vor dimineta, urmatórele imobile ale contribu- UA cm/ de gard Invelitä cu pae, a luT
fi avend, contrar sub pedéps e. de a nu li abililor notatT mat jos, adicA : Constantin Netezoru, asemenea;
se maT tine in skid, conform alin. III de 5 stfinjenT mosie ta hotarul Ciurari-de- Ult casa de gard cu doue incaperl si
sub art. 506, procedura Jos, al casA de gard cu doue odat acope- pivnitä invelita cu sita, un patul, nit móra
No. 10,671. 1877, Martie 12. rita cu sita, un patul, un hambar de bArne cu na pereche pietre avere a lui Mitroi Du-
acoperit eu averea luT Dumitru Teo- mitru Croitoru, tóte aceste imobile stint
Tribunalnl de Dambovita dorescu, fost perceptor in 1875 al coma- urmarite pentru achitarea ramasitelor din
In (lioa de 30 Aprilie viitor, la ora 10 net Rutculesci; dart fiscale claca si decimT de leT 14,492,
de diminétl, este a se vinde si adjudeca in UA magasie de scAndurT tavelita cu si- bani 90, pe trimestral Octombre 1875
pretoriul acestuT tribunal. 0, a 10 Mitran Capand, fost primar idem; trimestrele Ianuarie, Aprile i Iulie 1876,
Mosia Fiina Veche, care se invecines- UA casa de barns, un hambar de bArne, a comuneT Meri.
ce pe de u. latura, in lung cu D-na Elena un petal de nuele, t6te invelite ea site, na UA es sA de zid si uà pravalie acoperitA
Diamandidi, pe cea-l-aha lature cu D. Cos- móra cu al pereche petre, a luT Voicu Chi- ea sita, uA pivnita cu doue magasii d'asu-
tache M. Greceanu, in cht1 la apa Ialomita, rea, perceptor in 1876 in aceiasT coma* pra invelite eu un patul si nà maga-
cu D. Chin. Iconomu col care prin acte UA casa de zid ea cloue odaT invelitA cu sie de tarad, averea luT Alexandra Bog-
definitive are una suta un pogon pAmant, la sitA, doue Vitale de gard, averea luT Ewa dan, primarul comuneT Plosca.
rasArit ca proprietstea StatutuT numita Fra- Zamfirescu, primar, idem; Un rasor vie in proprietatea Plosca, al
sinu, la apus cu capul mosiT Slobosia a UA casa, un patul pe 8 furet, ambele luT Preda Moraru, consilier idem;
D-lui Ión Rodescu, pe acest trap de movie, invelite cu site, si ua magasie de bArne Un bordeT cu doue ineaperi si un pAtul,
este situata ua pereche case construite de invelita eu cocenT, averea 10 Stan Ciob6- al luT Dragusin Gheorghe, consilier, pen-
gard si acoperite eu seindurt, cu treT incA- ta, consilier, ideal; tru leT 3,418, banT 14, rest din debitul a-
pert, avend'dependinte acuhnie tot de gard UA casa de gard cu doue odaT, a luT Di- nuluT 1874 al catunulul Plosca-de-Jos;
si un grajd idem acoperite cu fen, maT are na Stoian, consilier al comuneT Butculesci;Un patul pe patru fare, al lut Ion Hie
ari magasie de bucato construite de gard Ua cas1 si un petal, a lut Badea Ilie, Rusu, consilier;
si invelite cu indri1, pate cu 32 fare idem; Un rasor vie i un bordel, al luT (Moor-
si acoperit eu UA cas1 i un patul, a lut Dumitru lo- ghe Iova, idem;
Aceat imobil este situat in comuna Ghe- nescu, consilier al coniunet Butculesci. Un rasor vie, u1 ma nouä i un pAtul,
bóia, catunu Fiinta Veche, din plasa Ialo- Tóte acestea pentru achitarea debituluT al luT Ganes Nedelea, consilier, pentru ra-
mita, judetu Dfimbovita, averea proprie a comund Buteulesci pe trimestru Octom- mAsite din dAri fiscale cu decimT pe tri-
D-10 Ch. AlArzea, de profesie proprietar, bre 1875, Ianuarie si Aprilie 1876, de lei mestru Octombre 1874, al catunuluT Plos-
domiciliat in comuna Gheb6ia, plasa lalo- 13,671, banT 1, deli fiscale si decim. ea-de-Sus, comuna Plosea;
mita, judetul DAmbovita, ce se urmes/ in Un 'horde si un rasor de vie, a lul Ena- Un petal pe she furci i uil copra de
achitarea D-luT Dimitrie Cariagdi, domi- , che Rosa, perceptor; gard, al bit Ion Trupina, primar;
 I:7 (29) Martie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ItOMANI131 1959

Un patul de gard i un bordel, al la tute, chirie, privilegia, ipotecit sail ori-ce dönd coprinderea aci anexatel copil de pe-
Petre Ion Sérbu, consilier; alt drept asupra coprinselor imobile puse titie sunt citati prin acésta una i singu-
Un rasor vie pe mosia Bleotora si un in vandére ca, mal 'nainte de termenul in- ra eitatiune ca, in dioa de 3 Mal viitor,
patul, al Id Ca lu Marin, idem pentru al- dicat mai sus, sit se presinte la acest tri- la orele 10 si jumatate de diminéta, sit se
ma de lei 1,059, bani 30, rämäsite dari bunal, spre a face pretentinnile co vor presinte In pretoriul acestui tribunal, in
fiscale pe trimestru Octombre 1874, a ca- credo ea aa, cad tu urmit nu li se vor mal persóna sali prin procurator in regula,
tunulul Paru-Rotund, comuna Plosca; considera niel un fel de asemenea preten- cad, in cas contraria , se va resolva pro-
Uit casit de gard cu douè incaperl inve- tiuni. cesul in absentitle, conform art. 33 din
lita en OW a lui Petre Grigorescu, in co- No. 5,799. 1877, Martie 8. procedura codului comerciaI.
muna Plosca, pe 1876; Se publica dérit acésta spre a D-lor eu-
Un rasor vie pe mosia Plosca, un bor- Corpnl portiireilor tribunalnlul Ilfov. noseintä.
del si un OK al Id N. Burtea, primar; No. 2,640. 1877, Martie 12.
Un rasor vie, idem al lui Marin Stroe, Pentru dioa de 22 Martie 1877, s'a Sxat
consilier, idem din eomuna Plosca; de D. jude de pace al ocolulul III, a se in- Petitia D-lui Lull. de Mayo adreeati, D-lui
Uit casa de gard, un pittul, ul magasie chiria eu licitaie in pretoriul acel judo- pre§edinte al tribunalului Ilfov, sectia comer-
cialS.
invelita cu sitit si uit pivnitit, ale lui Ra- catorii, imobilul din suburbea Cuibu-eu-
du Nedelea, consilier; Barza, strada Bel-Vedere, No. 179, al D-lor Domnule prefedinte,
Ua mórit de vite cu u. pereehe petre Elisabeta Gheorghe si Gheorghe Iancu, Cu politit protestatit in regula, am a lua
un pittul, al lul Marin Pietroia, consilier, pentru despagubirea D-nei Ecaterina Do- suma de napoleoni 1,000 de la traentele
peotra suma de lei 17,674, bani 65, debit breseu ; se publica dörit spre cunoseinta D. I. P. Teodoru, domiciliat in orasul era-
din contributinni fiseale pe trimestrele A- amatorilor. iova, si find el aid in urma protestului
prilie si Octombre 1875, Ianuarie 1876, a No. 4,229. 1877, Martie 14. ce am fled nu ma vad achitat, va rog, cu
comund Plosea; on6re, D-le presedinte, a comunica, in mod
pereehe case de zid cu 4 camere oficial girantilor alaturatul protest cu No.
locul lor in orasul Zimnicea, averea lui CITATIUNI 595 din 1877, D-lor Statie P. Teodoru,
Dimitrie Costoviel, delegat perceptor, pen- domiciliat in Caiova, érit D-lor Caliopi
tru lei 13,667, bani 8, debitul orasului Curtea de apel din Bucuresci, seeps II. BrEloin ktl I. Brailoiu, li se vor comuni-
numit pe trimestrul Aprilie 1876, din daft prin Monitorul oficial, in basa certifi-
fi scale; D. Theodor Moldman, cu domicilul ne- ca catului poliiei capitalei cu No.5,598, din
Un loe cu bordel pe Maul, in colórea cunoseut, se vestesce prin acösta ca, la 16 28 Februarie 1877, ruganclu-va dérit a
Verde, orasul Alexandria, averea lui Stan- Aprilie viitor, ora 10 diminéta, sit vie a chema si in judecati atat pe traentele D.
ciu S. Bucit, pentru lei 105, bani 35, da- se infacisa in procesul ce are cu banca din I. P. Teodorn, cât si pe D. Statie P. Teo-
toril fiscale, pe mail 1874 1875, si cloud Barmen-Ktinsberg, pentru faliment prega- doru, Caliopi Britiloin si I. Britiloiu ca ga-
trimestre din 1876. tit cu töte actele necesaril; cunosand ca, condamna solidaricesce la pla-
Un loe cu bordel pe dansul 7 stânjeni la cas de nevenire, procesul se va resolva ranti, si
ta sumei de 1,000 napoleonl, cu dobanda
fata, si 35 lungul, al lui Tudor Bobarnea, in lipsä, conform art. 148 din procedura legala de la data protestului pew la achi-
din Alexandria, pentru lei 85, bani 52, codulul civil. tare, precum asemenea si la cheltuelT de
dari fiseale pe trimestrul Iulie 1874 pana No. 2,099. 1877, Martie 7.
judecatil.
la Iulie 1876; Primiti v rog, D-le presedinte, stima
Vote aceste imobile, averi ale debitori- D. Johan mit, masinist, cu domici-
mea.
lor notati mal sus si care, dupit incredinta- liul necunoseut, se vestesce prin acésta, Lazar de Mayo.
rea data de grefa, parte din qisele avert s'a una i singura citatie ca, la 13 Aprilie
gäsit supuse la sarcinile urmatóre: viitor, la ora 10 diminéta, sit vie a se in- Tribanalnl Prahova, sectia II.
In 1874 Eue Zamfireseu, ipotecit 16 stj. facisa in procesul ce are pentru lovire,
mosie din Ciarari, 45 din Gitrdesci, nit pregittit cu töte aetele necesare; cunoscénd D. Ión Cimpénu, actualmente eu domi-
casit de caritnaidit din Ciurari, u. magasie ca, la cas de nevenire, procesul se va re- eiliul necunosent, se citésit ca, tu dioa de
din Cinrari, un pittul pe 8 furci de nuele, solva in lipsit'T, conform art. 182 din pro- 18 Martie curent, sit se presinte la acest
nit mórit de vite, un grajd de cal, garantie cedura codului penal. tribunal, spre a se cerceta ea inculpat pen-
pentru curatela easel decedatulul I. Ca- No. 2,296.
tru fart de cal; cunoscand el, nefiind ur-
plescu; mator, se va judeca in lipsit.
In 1861 Tudor Stan, asigurit eu un loc Tribunal ul llfov, sectia I 1877, Martie 12.
No. 6,761.
pe casit si uit vie din Alexandria, secues- D-na Maria Coman Schitea Galesu, al
trul infiintat de Parasehiva Hagi Tone, eitruia domicilid este necunoseut, dupa Judele de pace al ocolnlni I din Ploesci.
pentru lei 4,085, par. 13;
In 1852 D. Costovici garantésit pentru cum atesta prefectura capitalel prin cer-
D. Grigore Ión, din Ploesci, si acum en
tificatul
epitropia repausatului Caxacecolu inert- eitata prin saa cu No. 6,592, din 1876, éste
dintatit D-lui Sfeteu Radislavu;
acésta ca, in dioa de 7 lunie necunoscut, se eitésit prin acésta a se pre-
vii tor, la ora 11 diminéta, sit se presinte senta la acésta judecittorie, in dioa de 19
In 1859 idem zalogesce eearetele sale la acest tribunal, spre infacisare in proce- Martie 1877, orele 10 de diminétit, spre a
din Alexandria pentru raspunderea unul un proces ; on-
castia al arendi mosisi Zimnieea, propri- sul ce i se aflit intentat de D. D-r. N. Ne- se cerceta ea inculpat
etatea D-luT Ipsilante, in suma de galbenT gurA, pentru pretentiT; eunoscénd cit, la noseAnd ca, nefiind urmator, procesul se
5,200, cu veniturile si t6te produetele di- cas contrar, se va resolva procesul in va judeca In lipsa, conform legel.
No. 3,065. 1877, Martie 14. No. 536. 1877, Martie 9.
sei mosii.
In consecinta citruia, tribunalul publica
prin acésta spre generala eunoseintit si Tribnnalul Ilfov, sectla comercialii.
somésit pe toti acei a earl ar pretinde ver- D-lor Caliopi Bra iloin si I. Britiloiu,
un drept de proprietate , usufruct, servi- al eitror domiiliurÏ aunt necunoscute, va-
 190 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIBI 17 (29) Martie 1871

A esit de sub pr tsä : Filosoila fag cu

CURSUL BUCURESCI COLUVNA LUI TRAJAN progresul sciintelor positive, discus
pronunciat eu ocasiunea solemnitAtei ani
PRIMA CASA DE SCHIMB revista mensudä pentru istoriä, linguisti- versalii universitittei de NO, de D-nu Con-
LA literatura poporanit (abonament anual stantin Leonardeseu, profesor de filosofie
BURSA 20 1. n., Bucureset strada Romana 17), la universitatea de last
No. 68. Strad& Lipseanl. No. 68.
coprinde in numärul säti pe Pebruarie ur- De vgndére tu Ia0 la librAria Livandos-
mätórele materiit chi i Daniel ; in Bucuresci la librAria
16i518 Martie 1877.
1. G. L. Frollo : Consicleratiunï gene- Soeek.
Cump. Vend. rale asupra literaturelor neo-latine;
Obligatiuni rurale . 87 88 2. G. D. Teodoresen: Câte-va proverbe
* domeniale 79 80 române in comparatiune cu cele greco-
funciare rur. 73 latine;
74
3. B. P. Hasdeti : Istoria archeologieT
ANUNCIURI PARTICULARE
urb. 62 63
3001. casa pens. 110 120 de A. I. Odobescu. CriticA.
Imprum. municipal . 73 74 4. D. A.. Sturdza : IJA ineercare de or-
cu prime BueurescT
(bilete de 20 leT) . 20 21
tografiä latino-rominä rationat4 de Dom-
nita Ilinea, nepóta mY Mihaiti-Vitézul. Co-
Publicatiune. Licitatiunea ce unna a
se facs in illua de 22 Februarie tre-
cut, pentru v6ncjérea voluntarie a imobi-
(500 L) Societat. Dacia 260 270 municatiune cu fac-simile. lelor defuneteT Elena Manolésea, väduva
(100 1.) Romania 55 65 5.B. P. Itasdell : Alexandri linguist. I. despre care s'a publicat prin Monitorul
lgac 31. Levy. Românul Vergura. Albanesul varezä. oficial cu No. 12, a. c., amin6ndu-se din
6. P. Georgescu : Cronica lut Cesariii causA de lipsä de coneurentT, subscrisul
Daponte, tradusä din grecesce. a fixat din not cliva de 7 Aprilie viitor,
7. Congresul Orientalistilor la Floret*. pentru tinerea acesteT licitatiunT, rugând
Notitä.
CURSUL TIENEI pe D-niT amatort care ar dori de a lua
_ vre unul din acele imobile, i anume : nit
priividie din strada Lipseant No. 49, si
Viena, 27 Martie (st. n.) 1877 REVISTA YEICALA RIBIAM casele, din strada Splaiului No. 8, subur-
arä-
Metalice 63 40 apare u data pe lung sub directiunea doe- bia Dobrotésa, sä se presinte in
Renta hârtie 67 60 toruld C. A. Polihronie, fost elev al se& tata mai sus, la ora 12 din i. in casele
Nationale . . . 77 30 leT practice de studiT inalte i laureat al D-10 Vasile Constantin, esecutorele tes-
Lose .... . . . 109 60 facultäteT de medictnä din Paris. tamentar, din strada GabrovenT, No. 25,
Actiunile 1/mcel . 814 Pretul abonamentuluT : pentru Bum- unde se va tinea clisa licitatiune.
CrediturT 150 40 reset un an 10 fr., sése lunT 6 fr.; pentru (140
London . . . . . . . 12 3 75 studentT, un an 7 fr., sése lunT 4 fr ; pen-
obligatiuni rurale ungare . 74 75 tru districts si streinêtate se adaogh portul. arendat, mosia Proca, numitä Váli-
* temesvar .
transilvane
.
.
72 75
71
D
2-'ittrea din dist. Râmnieu-Srtrat, comuna
* A eqit de sub presä a 5-a editiune : MärtinescT, 700 pogóne, (rämase pe s6ma
* croate . . . . fehet proprietittet) tóte lucrätóre, sat mare; a
Argint in märfurT . . . 110 25 CATECHISMUL se adresa la proprietar, D-nu Dim. V. Po-
Ducatul 5 82 DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMAN lisu Micsuneseu , strada Batistea, No.
Napoleonul . . . . 9 96
Marc 100 61 70
op autorisat, conform nouluT program, de 14 Bucuresd. 0)
onor. minister al instructiund publice.
Se aflä de vilmpre la tóte librärille i la
la tipografiia Curti, Pasagiul-Romän, No. due la cunoseinta publica el, am per-
BIBLIOGRAFIE 12, el preciul de 55 bant A dut pe calea Mogosód, un port-mo-
nedä in care se afla nä chitantit pentru
A esit de sub presa romanul VrAjitóren 16,000 leT vechT in bonurl male, primite
A eit de sub tipar : rosiA sail Mórt j vinA, de Xavier de de D-nu Alesandru Dimitrie Polisu, de la
lifontépin, traductiune de St. P. Bureghelea, casa Halfon, in anul 1869, rog pe eel care
PO NISH 3 volume marI in 8° de 54 ale. Pretul a le va gäsi st '1 aducä la subsemnata care
tustrele volumele 9 fraud. 'T va da "IA recoupensä, strada VämeT, No.
Se maT aflä devênclére putine esemplare 1. In lipsä se va putea adresa tot la acea
N. Scurtescu din romanul Misterele indieT, 3 volume loeuintä la D-nu Constandin Cornescu.
Un volum in 8°, coprindAnd maT multe marl' in 8°, de acelae autor, pretul 8 francT. Ecaterina A. Plorescu.
ode, balade, elegiT, fabnle etc. A se adresa in GalatT la administra- (1-3)
Se aflA de vAndére la librAriile D-lor tiunea (IiaruluT Vocea Covurluiultd; in
Socec & Comp., SzÖlösy si Graeve & Bueuresci, la librAria Socec & comp. fratT
Comp., cu pretul de douT leT nouT esem- Ioanitiu & Comp. si Graeve & Comp : in Mosia Contesci, din districtul Teleor-
plarul. IasT, la libraria Dim. Daniel ; in Craiova, man, plasa Marginea, este de arendat
la libräriele fr ti Samitea si Aron Zvie- de la 23 Aprilie 1878, pe termen de 5
Aesit de sub presA: Indice Bibliogra- bel ; tu PloeseT, la libräria G. Karjean ; in ant Amatoril se vor adresa la proprietari
lice, al citrtilor publicate rornOnesce, in BrAila, la libraria Unirea ; in Bärlad, la M. Pancu, strada Batistea, No. 12 si la
Romania sat de RomanT in anui; 1874, D. M. Barbu, comerciant; in Turnu-Milgu- tefan A. H. Pantelli, Hanu-eu-Tei, comp-
1875 si 1876. rele, la libräria Tomsa. tuarul No. 10. 0-30
 17 (29) Martie 1877 OMTORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1961

DE VENDERE sail DE INCHIRIAT

chiar de acum
Localul ce ocupd Societatea financiará a României"
cu sau fárá de instalatiunea interiérd.
A se adresa pentru 5informatiuni la localul societátei.

réndérea prin meclat public a Usinei Societittei de Stearinerie Sâpunâ rie

Românii din Gala' tz
Venderea prin medat public a acestet usint va avea loe prin mijlocirea Comitetulut subsemnat in acelas local a naiad din
Galatz, Martr, 19 Aprilie (1 Mat) 1877 viitor, la 11 ore de diminéth.
Usina va fi adjudecath celut mat mare oferitor.
Pentru a putea concura la acea vendere se va cere drept garantie in deposit de let nout 20,000 In numerar sag in bonurt de
a le Statulul calculate dupa cursul de di.
Acel deposit va fi dedus din pretul adjudecatiunet, sag inapoeat deposantulut duph cum va fi sag nu adjudecatorul.
Un termen de IA lunit de dile socotith din luna adjudecatiund va fi acordath pentru plata soldulut pretulut de cumperare. Ne
plgtindu-se in diva fixath acel sold, usina va fi push din nog la vendere prin medat public, pe comptul si risicul adjudecatorulut,
si ort ce diferenth in mar putin ar putea resulta la vendére, va reminea in sarcina sa, ì va fi dedush din suma de lei nout 20,000,
depush ea garantie in momentul adjudicatiunet.
Comitetul Liquidator a Aetionarilor Categoriei A
a Societäta de Stearinarie et. Sapunarie Romasna din Galatz.

Ventes aux enchères publiques de la societé de Stearinerie Savonnerie

Roumaine à Galatz
La vente aux enchéres publiques de cette usine aura li eu, par les soins du Comité soussigné dans le locaL,de l'usine, h Galata,
le Mardi, 19 Avril, (1 Mat) 1817, prochain h 11 heures du matin.
L'usine sera adjugée au plus offrant.
Pour pouvoir conco urire cette vente, il sera exigé, comme garantie. un depot de let not 20,000, en numeraire ou en titres
de l'Etat ealculés au cours du jours. Ce depot sera déduit du prix de l'adjudecation on rendu au déposant, selon qu'il sera ou non
dépositaire.
Un délai d'un mois A, dater du jour de l'adjudecation, sera accorde pour le payement du solde du prix de l'a chit. Au d6fant
de payement de ce solde au jour fixe, l'usine sera de nouveau mise en vente aux encheres publiques, pour compte et aux risques
de l'adjudicataire, et tcute difference en moins qui pourra résulter a'cette vente, restant a sa charge, sera deduite de la somme
ed let not 20,000 déposée comme garantie au moment de l'adjudecation.
Le Comite Liquidateur des Adionnaires de la Categorie A
de la Societe de Stearinerie et Savonnerie Roumaine Galatz.

DE INCHIRIAT, cu preciuri moderate, apartamente, prá-

válie si localul ce '1 ocupá Banca de Bucuresci" In pa-
latul Dacia", precum i un apartament In fosta casá Resch
din fata teatrului national,
Informatiuni la directiunea societáti Dacia"
 1962 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIA! 17 (29) Martie 1877

SERVICIUL DE IARNA

CALEA FERATA A STATITLITI

MERSUL TRENURILOR Pg LIMA BUCURESCI-GIURGIU (SMARDA)

VALABIL DE LA 1°/22 OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSMUNI
'IMO,

33T.TOT.7RMSCI-GI-IT_TIR,GIT7 GI-I-CTIZGITT-7231ICT.T1R,SCI
ARETAREA
tz
ARETAREA
co
ID
co
TRENUR1LOR 01 ,--4 TRENURILOR
,,..
TRENUEI TEEN
xal .-d _
FA ,Z..
TRENURI flout%
V; g STATIU NILE 34 I .x T E afeaannlitiuvrr 0 .:$ STATIUNILE MIXTE e 146 uvri

i c") Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 til

''
.-4 Nr. 2 Nr. 4 Nr. 103
tzi
Cb
al ORE Ml ORE YIN ORE YIN ORE YIN ORE YIN ORE YIN

Dimin. Sera Amédtt-di DiMin. D.-am

9 15 5 io 12 45
BUCURESCI restaurant Smarda . . . 4 37 12 lo
8.200 Jilava . . . . 9 35 5 30 1 08
5.000 GIURGIU{Bufet Sosire
4 47 12 20
12.600 Sintesci (halta) . . 9 4,5 5 38 Plecare 9 oo 4 57 12 30
17. 400 Vidra . . . . . 9 56 5 52 1 33 12.750 Freifrscä . . . . 9 14 5 11 12 50
24. 400 Gradisce (halta). . 10 OP 6 05 26.200 Bcingsa . . . g-4 48 5 45 1 42
&Mire 1 0 17 6 13 1 59 &Mire 1 0 16 6 13 2 17
28.770 COMANAIBufet ,,
riecare 10 27 6 23 2 19
43,500 COMANAIBufet
Pornire 1 0 26 6 23 2 37
45.800 Beinisa . . . . 11 of 7 03 3 14 I 47.600 Greidisce (balta) 10 35 6 32
5g 250 IWitesci . . . . 11 28 26 3 43 I 54.400 Viclra 10 51 6 48 3 06
&Sire i 1 40 7 38 4 oi 59,400 Sintesci (halta) . 11 02 6 59
67 000 GIURGIU{Bufet 63.800 Jilava . . . . 11 12 7 10 3 30
Plecare 11 5( S4ra 4 11
72.000 SincIrda . . . . 12 _ 4 21 72.000 BUCURESCI restaurant 11 27 7 26 3 48
Amildd, Dupt-am Dimim. Siva D. atratIN,

Trenurile Nr. 103 i 104 vor circula obligator in çlilele de Mercurea )1i Scimbeita luCind ceiritori de cl. ci .11
pêni la incetarea circutcOunei vapórelor accelerate.
LEGAT
A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul Nr. 3:
flu trenul Nr. 6, de alkorl care sosesee din Galati la Briiila la
Oursä directa Nre Viena-Cpnstantinopole vice-versa ora 4 si 30 minute, dupe amédi-di.
MERCUREA SI SAMBATA.
B. CU VAPOARE DANUBIENE LA (IlURGIU.
1. (Tana Viena-Constantinopole :
1. Cu vaptire accelerate.
&sire la gara Têrgoviste In ora 8-30 a. m. eu trenul accelerat Nr. 2.
Sos ire in « Filare i t 9 eu trenul local. 1). Sosind la Giurgiu din sus Mereurea i Simki.ta, la orele 12 a. m
Pleearea din gars Filaret la ora 9-15 ea trenul Nr. 1. trenul No. 104.
2). Plea nti de la Giurgiu In sus Mercurea i SAmblita, la orele 6
2. Cana Constantinopole-Ylena : sera, tienul Nr. 1 si 103.
Sosire tn Giurgiu (SmArda) la 4 ort n vapor local din Rum:sink. 2. en vapóre de posta la Giurgiu.
Sosire in BucureseT, gara Filaret, CU trb o i Nr. 4, la ora 7-25 m sera 1). Sosind la (Burgin din sus : a) Mercurl trenul Nr. 104. b) Sam-
Pleeare din gars Filaret la ora 7 si 30 m. CU trenul local. bata trenul No. 2. e) LunI si VinerT trenul No. 4.
Sosire in gara TArgovisee la ora 7 si 45 minute. 2. Plecind de la Giurgin in sus : a) Mail si Vinerl trenul Nr.
Precarea din i I 8 si 16 m. en trenul ae 1 lei t.

3. Trennl Nr. 2: C. CU CALEA FERATA OTOMANA.

Cu trenul inixt Nr. 17 spre Pitesel. MERCUREA SI SAMBATA.
4. Trennl Nr, 104 §i 4 : Trenul No. 1.
Ou trenul de posti eare pled, la ora 1 si 40 minute p. m. , din
Ou trenul accelerar Nr. 1, la ora 8 16 minute , la Braila-Galap Ruseiuk la Varna.
Roman, Iasi-Sueéva, Viena, Berlin, Paris Petersburg. Trenul Nr. 4.
5. Trennl Nr. 1 : On trenul de posta care sosesee In Ruseiuk din Varna la or le
3 p. m.
Cu trenul aocelerat Nr. 2, care sosesce din Viena, LeMberg. Su-
&diva, Roman, Galati, Bails, la orn 8 si 30 minute dimineta, DIREOTIA DR EXPLOATARE.