ANUL IV No 1048 MARTI 16 (28) MAW 1889

amminminagammr A DOUA E JJITYUNE

,.- sr.....wrwr.:;:.ir-1a.cs.4.s:20lä;....::.421.

NUMERUL 1 5 BANI NUMERUL NUMERUL 15 BANI NUMERUL

ABONAMENTELF. ANUNCIUBiLE
NCEP LA I SI IBA FIE-CAREI LUNI SI SEPLATESC
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT NUMAI LA AO.
TOT -D'A -UNA INAINTE MINISTRATIA ZIARULUI
In Unenresei: La casa Administratiunel. La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, d
In Tara: Prin mandate postale. Anunciuri pe pag. iV, llnia 30 bani; anunciurl
Pentru t an 40 lei, 6 luna 20 leI, 3 lunI 10 lei. si reclame pe pag. iii, 2 ler linia.
In Streinetate : La toato officiele postale din LA PARIS : se gäseste jurnalul cu 46 cent.
Uniune, prin mandate postale. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-
Pontru t an 50 lei, 6 lunl 25 lei. main, No. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACTI UNEA
No. 3,--1Piatza Episeopiel,No. :3 APARE IN TOATE MULE DE LUCRU ADMINISTRA TI UNEA
No. 3.Placza Episeopiet.--No. 3.

Manoperile divi G. Yernescu

PENTRITE ATACAIi PE VERNESCU Incercare de tragere pe sfoa- el telegrafi& la Galati leaderului par- decatit a guvernului: Ion Br&tianu. D. D. Vernescu negocia atunci pentru
ra a conservatorilor tidului liberal - conservator care ghi- Vernescu date cu a.ceasta ocazie probe a deveni seful partidulzli liberal.
cind despre ce e vorba, rèspunse In de cea mai: rafrnatw. duplicitate. In- Pentru a aj unge acolo, d. Vernescu
Câti-va confrati mirându-se có a- In timpul veriisial sesonului-mort aeeiasi sear& telegrafie : «Ne stint cidentul acesta e destul de interesant îsi zieea cá mainte de tote trebue sa
tácàm eu atta asprirne pe d. G. Ver- nu este de semnalat nici o incorec- candid it la colegiul I de senatori din ca sé '1 povestim iri toate amanun- seape de competitiunile calor ce corn-
nescu, ne facem o plaeuté datorie titudine din partea grupului ver- Braila si nu permit nimenui sè'mi tele sale. pun s,tatt;l-major colectivist. D'aceia
de a satisface curiositatea lor. nescist, afar& de o tentativa de nte- pue candidatura farà voia mea. Se In ziva când propunerea de dare d. Vernescu stàruia atât de mutt pen-
Pentru aceasta vom Incepe prin a legere din partea unor vernescisti cu se aleaga d -lor la Senat daca pof- In j udecatá veni In diseutiunea Ca- tru darea in judecató a ministrilor
recapitula activitatea politieé a d-lui guvernul d-luì Th. Rosetti si cu ex- tesc.» merii, d. Maioresceu luit cuvêntul si eolectivisti. Cat pentru d. Dim. Brá-
Gunk Vernescu, de un an incoace. el uderea elementul ui conservator,din D. Vernescu face a doua zi dupé zise eä darea in judecatá a domnului tianu, d sa î$i zieea e&'í va putea les-
partidul liberal-conservator. alegeri, amari reprover' unei per - Lascar Catargiu a fost o infamie. ne trece inainte si cá va fi primit eu
Vernescu si opositia-unita S'aü heat, in a.an:stit privtr.tá, o- soane din Braila. fiind -cá d. Catar- D. Vernescu in plia& aLdintá, a- bucurie de liberalii disidenta când
ferte formale, care insé aü fost res- giu fusese vestit cá era vorba sé 1 postrofá pe colegul sèü de la culte, le va oferi o scisiune In sinul parti-
pinse. aleagá senator. «Ati fi trebuit, zise zicând cä cuvêntul de infamie e in- dului conservator.
A doua zi dupé citderea d-lui Ion d. Vernescu, sé -1 alegeri fard sè -1 ma.i dreptat In contra d-sale. D. Vernescu fäcu propuneri for-
Bratianu de la putere, se aduse In Tragerea pe sfoara In alegeri întrebati.» In urma acestui incident sedinta mate, in sensul acesta d-lui N. Fleva,
discutiunea comitetului opozitiunei- se ridicá si toatit lumea se astepta lucre pe care ni l'a afirmat unul din
unite atitudinea ce trebuia pastratá Alegerile generals i:nsê sé apro- Vernescu omul situatiei la o criza ministerialá.
fata cu guvernul d-lui Th. Rosetti. piad $i vernescistii incepur& sé se a- arnica eel mai intimi ai d lui Fleva.
Dupé alegeri si Inalate de desehi- Minigtrii se adunará imediat In Si de oare ce sé zicea cá d. Fleva
Unii inelinaü spre o atitudine bine- gite. In comitetul electoral liberal- derea Camerilor, d. Vernescu porvi sala consiliului de ministri. D. Ver- nu se aratase tocmai ostil acestui
voitoare, altií spre o atitudine ostilá. conservator, dd. Vernescu si Pacha la Sinaia, unde certi o audientá Re- nescu nici nu pomeni o vorba despre plan, d. M. Kogâlniceanu sé ciuse
D. Lesear Catargiu era rentru men- care craft mai botosi, propusera de gelui si attinti el zise M. Sale, eá incidentul cu d. Maiorescu, ci puse chaar intr'o zi la Senat si f&cu amari:
tinerea oposititanei-unite; iar d. Ver- candidati (mai ales pentru Bucu- ex'iminand lista nouaor alesi, d -sa in discutiunea consiliului de ministri, reprosuri d-lui Flava c& încurajeaza
nescu se arata in comitet partisan al rest}) pe toti clientií lor, pe card dd. este onzul situaliunei si cd Regelui ce este de facet, fatá cu propunerea veleitatile d-lui Vernescu de a deve-
mentinerii coalitiunei, iar pe sub general Menu, Al. Ltthovari, si Gr. nu -i mai remane de cat se congedieze d-lui N. Blaramberg. ni seful partidulul liberal. «Cine te
mâna, stäruia ca d. Pache Protopo- Triandafil care faceaü parte din co- pe d. Th. Rosetti, ,si se -1 cheme pe Dupa o lung& discutiune, d. Ver- autorizk, d-le Fleva, zise d. Kogâlni-
pesca sè fie numit presedinte al co- mitetul de apte nu cutezaü sé pro- d -sa la putere. nescu sustinu ca In locel propunerii ceanu, sè tratezi In numele partidu-
misiunei interimare al comunei Bu- pule candidaturele altor persoane Dupa aceasta ap &ru in Romania d-lui Blaramberg d'a se da In jade- lui cum te poti gândi un
curesti. mult mai eu vaza de cât d'al de o notitii care a facet pe cata. guvernul Brátianu pentru de- moment mácar, ca sê adueï In ca-
0 data ajuns In capul comisiunei Tache Economu si Ionitä Stánescu. Liberty,
atunci mult sgomot si care avea de liete politice si de drept comun, sa pul partidului pe d. Vernescu, care
interimare d. Piche Protopopescu Ast-fel d. Vernescu isbuti á furisa se sustie o alta propunere de ancheta, este omul eel mai reactionar si eel
care pe aturici trimetea manifestatii pe liste un numér oare-care de oa- scop de a tempera putin ambitiunea
cam pripitá a d -lui Vernescu. Acea care ar avea drept misiune de a mai intrigant din tara ?»
cu d. Bráteseu In cap, la domnul Th. meni de caste ai sei. cerceta acuzatiunile numai de drept Ori-cine 'si aduce aminte ca In
Rosetti, deveni atît de slugarnic fat& Dar d sa nu se multumi cu atria : notita area mndreptatk ì n contra d -lui comun, continute In propunerea Bla- acel timp, interveni in diseutiunea
eu junimistii, in cat, pretextând ca in momentul alegerilo el ca utá a Vernescu. remberg, rêmânênd ca apoi sé se ce sé ivi eu ocazia dérii in judecatá
este ageratul guvernului de oare-ce trage pe sfoark pe cei-l'lalti candi- Intrigele lui Vernescu pen- vaz& daca ministrii regimului trecut a ministerului Brátianu, d. Enaco-
era numit de ministrul de interne, el dati care nu apartineaü grupului tru presedentia Camerii si trebuesc ori nu dati In judecata. D. viei, unul dincei: mai curate' Vernes-
refuzá de a lua parte farai autorizatia séü. Vernescu dicta chiar o propunere In csisti (I) care In aceasta Imprejurare
d-lui Th. Rosetti la intrunirile co- Ast-fel sé pusesera pe lista Capi- Senatului. sensul acesta. jucând rolul de cumátrual d-lui Ver-
mitetelor noastre, zicând c& unele talei de catre comitetul liberal-con- Ne reusind a pune mina pe gu A doua zi, seara, la o Intrunire ti- nescu, spuse : «D-le Vernescu, d. Ca-
hotórâri ale comitetuluï ar putea sé servator, in întelegere cu junimistü, vera, d. Vernescu cauta a pune mana nuta la Hotel de France, d Vernescu targiu, seful conservatorilor, s'a re-
displacá guvernului. dd. Const. Arion si Th. Nice. pe pre$ederrtia SenRtului si pe pre- Milk a lua cuvêntul, sustinu In con-
D. Pache Protopopescu, care lease tras eu demnitate în opositie,ce cauti
In realitate iatá ce era : d. Th. Ro- sedentia Camerii. La Senat d. Ver- versatiuni particulare eu deputatii, d-ta, seful liberalilor, pe banca mi-
setti vedea in opositiunea-unità o sarcina de a trimite tutulor alegáto- nescu nu voia sé fie ales presedinte
rilor buletinele candidatilor IA plie, eá propunerea (care fusese dictata de nisterial&? Retrage-te din minister
grupare ostili guvernului séü si nu d. general Florescu, ei sustinea can- d-sa) trebue modifacatá, In sensul a- si vino de te puns In capul partida-
voia sé aibá niel o intelegere eu coa- trimise niste plicuri care purteü in- didatura. d-lui Gherassi, pe care a
seriptia: Candidatii partidului liberal- cesta ca sé conchizá nu la numirea lei liberal.»
litia. propus'o si in comitet si domnului unei comisiuni de anehet&, ci la nu
conservator In care buletinele d-lor Th. Rosseti.
D. Pache Protopopescu lud atunci Coast. Arion si Th. Nica eraü i:nlo- La Camerá d-sa nu voia eu niel un
nzirea unei comisiuni de in formatiuni, Rolul lui Guna in ultima criza
angajamentul de a rupe opositia-u- cuite eu buletinele altor doué per- pe baza legiï responsabilitatii minis-
nita si de a face o lista curet liberal- prat sé cedeze presedentia d-lui Las- teriale. Era lesse de prevézut cá In aseme-
conservatoare pentru alegerile co- soane D.
devotate d-lui Vernescu.
Const. Arion dovedind aceasta
car Catargiu. D sa se pusese In cam- De si aceasta propunere era eu to- nea conditiuni, menajul dintre d.
munale. panie spre a recolta voter' si se a- te' in contradictie cu propunerea Vernescu si colegii sèi nu mai putea
frauda, d. Peelle primi o strasnic& dresa pentru aceasta chiar la unii dictatá, In ajan de d. Vernescu, co- fi de lung& durata.
sópuneala fata eu d. C. Arion si %n membri din opozitie, precum la d. legii d sale din minister sé unira cu
Tragerea pe sfoara a d-lui tirnpul noptii fu silit së trimeatá alti Scandaloasele nominatiuni acute
Kogalniceanu, care 'i. refuza votul aceasta motiune, pentru a nu da loe l a Casatie aü fost cum a zis d. Carp
Dim. Bratianu agenti pe la toti alegatorii spre a le sèü. Ne aducem chiar aminte ca d. la desbinári, in sinul cabinetului. «picatura de apä care a facet sé de-
cere buletiriele false %napoi si a le da Vernescu se formalizó si se plânse
buletinele d-lor Th. Nice si C. Arion. noué fat& eu un membru din cabi- A doua zi, discutiunea public& in- bordeze vasul.»
Intâmpinând însê din toate partile Cititoria nostri îsi aduc aminte, cis. cepu In Camera, si In mijlocul dis- Criza ministerialà s'a declarat, si
obstacole pentru ruperea coalitiunei, atunci am si publicat urmatorul netul actual, find-ca In Epoca am cutiunii, d. Vernescu Incepusé spue atunci am vëzut pe d. Vernescu si
d. Pache Protopopescu hotari Im- protest: spus ca d. Lascar Catargiu, are mai cá propunerea guvernului, adica a pe toti vernescistií, batând la toate
preunà eu d. Vernescu de a face a- multi sorti de a fi ales presedinte al doua motiune propusá de d-sa, ar tre- usile gi tocmindu -se eu toate gru-
Desaprobäm din toate puterile nostre, Cameril si va fi de sigur ales.
legerile comunale In unire eu gru asemenea bui modificati, caci ea ar trebui sé penile, pentru a nu rémânea pe din
pul d -lui Dim. Brátianu, însê de a calduros pemanopere nedemne, si rugam
amicii nostril a da tot spriji- Vernescu ministru oposant conchizá nu la numirea unei comi- ultra.
trage pe acest din urma pe sfoará, nul lor pentru reu$ita candidatures! d-lui siuni de informatiuni, ci la darea In D -nu Vernescu avu nerusinarea
In cât el sé fie In minoritate In con Arion, a c0.rui alegere este pentru noi o Cât-va timp In urina, d. Vernescu j udecatá. de a cere domnului Lascar Catar-
siliul comunal, cestie de onoare, o data. ce a fost proclamat inträ în minister gratie staruintelor Aceastá obiecti u ne a d-lui Vernescu giu ca d -sa personal se taco parte
In acest scop dd. Pache Protopo- candidat de comitetul partidului liberal- d-lor general Manu si AI. Lehovari.
conservator. era stupida si sa vedea cat de colo cá din minister, pretextând cat aceasta
pescu si Verneseu fácur& urmatoa- in adevêr, d. Carp din prima zi o- era o simpla sicana. ln adevér, a cere este dorinta grupului sae! Aceasta a
rea propunere pentru intocmirea Tragerea pe sfoara a d -lui biecta cá d. Vernescu va fi In cabinet, darea In j udecatá a untxï minister, fe.cut chiar ca eriza s'a prelungit 5
unei liste de candidavi la consiliul un element disolvant. Ins& dd. La- care nu poate sé nu fie preeedata de tile, dd. Manu si laahovari refuzand
comunal pe baza unei perfeete ega- Lascar Catargiu hoeari si Manu, prin un exces de numirea uneì: comisiuni de informa- a face parte din acelaai minister eu
litáti eu d. Dim. Brátianu. Sé pre- Dar ce e mai nostim e ca d. Ver- corectitudine, refuzará d'a intra In tiuni, or a cere numirea unei co- d. Vernescu. Pe de alt& parte putern
sinte fie -care grup o lista. de 20 can- nescu a cautat in aceste alegeri gè minister fára d. Vernescu. misiuni de informatiuni, pe baza le- asigura ca multi vernescisti oferisora
didati, ceia ce f &cea un total de 40 tragà pe sfoarä si po d. Lascar Ca- Este cunoseutá atitudinea scar_da- eat responsabilitatii ministeriale, cea concursul for combinatiunei Flo -
candidati, pe caed numérul consi- targiu. loasà a d-lui Vernescu in ministerul ce te duce la darea in judecatá, este rescu si eraü gata sè o sprijine In a-
lierllor comunali nu e de cât 31. Sè Dupé ce sé sfirsiserá alegerile co- d-lui Th. Rosetti. Vernescistii care absolut acelasi lucre. logori, daca ministerul Florescu îm-
sa elimineze dar la votul secret 9 legiului al III lea de Camera, d. Ver- azi se prefac ca invinovatesc atitu- Cu toate acestea, cei-l'alti ministri preuná eu Junimistii si eu exclude -
candidati si votul sé se farà ast -fel: nescu fácu de se telegrafia line' per - dinea junimistilor fata cu d. Lascar sé unirá si cu aceasta a treia propu- rea d -lui Vernescu ar fi disolvat Ca-
sé la parte la vot eel 15 membri din soane la Braila,. rugand ca sè se a- Catargiu, eraü eel care cu mai mult nere,si d. Vernescu dicta in sala con- marile.
comitetul executiv liberal- conserva- leaga, dart& se poate, d. Lascar Ca- foc, injuraü pe d. Catargiu pe toate siliului de ministri, la Camera, o pro- Am putea pentru a sprijini aceasta
tor si eel* 15 membri din comitetul targiu la colegiul I de Senatori din tonurile. punere in sensul acesta. afirmatiune sé citám nume gi sé
executiv liberal - disident. Braila. Când disidenta d-lui Lascar Ca- Abia esit din sala consiliului de dam dovezi. Ne multumim a aminti
In aparenta era o egalitate perfect& D. Catargiu era deja ales deputat targiu fu desá.vîrsita, d. Vernescu ministri, d. Vernesru începu se faca, un mie incident, de altminteri far&
In toate privintele. Dd. Vernescu si la colegiul I de Covurlui, si d. Ver- socoti cá concursul grupului sail de- pe sub mana, propaganda in con- Insemnatate , cunoscut de mult&
Pache Protopopescu câstigaserá Insê nescu, care numai: la ultimul mo- venise precios gi ca 'I putea pune la tra propenerii primita de guvern lume.
pe sub mania doni din membri' co- ment a consimtit ea d. Catargiu sé mezat. si dictata de d sa. In prezioa form &rii ministerului
mitetului d -lui Dim. Brátianu, care fie ales presedinte al Cameral, vroia Atunci vézurám pe d. Vernescu D. Vernescu fu chiar prias de co- actual, partizanii guvernului d -lui
vroia ü sé faca parte din consiliul co- sé fie& aceasta propunere d -lui Ca- toemindu-se gi eu junimistii gi eu d. legil sei, facênd aceasta propaganda, Th. Rosetti sé adunaserá la Hotel
munal si pe care d. Dim. Bratianu targiu Baca d -sa ar fi fost ales si se- Lascar Catargiu. Dimineata cerea si nu era nimio mai curios de cat Ilroft. In aces. seara, formarea unui
nu'i sustinea pe lista sa. Verneseistii nator : ministerul de interne junimigtilor de a vedea pe cei-l'alti mieistri ï:n- minister Florescu, eu junimistii, pá-
fágáduiró acestora ea li vor pune el «Daca ital. fi senator mi -agi pune pentru a 'i slrstine, seara cerea mai s>3rcinându sé pe IAA, cu suprave- rea sigura.
pe lista, insé In schimb sè 'i ajute candidatura la presedintia Senatului multe portofolii d-lui Catargia, pr<n- gherea d-lui Vernescu, si prinzênd, Mai multi vernescisti aü luat parte
cu votul lor. si ti agi lésa preaedintia Camerii, tru a trade pe junimisti. In Camera In mai multe rânduri, pa ministrul la atea Intrunire. Intro altii era ai
Ast -fel la votul secret, votând 17 Inné neflind Senator, si d -ta find el intriga In contra colegilor sat si justitiei,fâcând aceascandaloasápro- d. Al. lonescu, deputat si arnie in-
contra 13,si propriele trupe ale d lui ales si senator si deputat este natu- sapa In ascuns guvernul din care paganda. tim al d -lui Piche, care find Intre-
Dim. Brátianu trágând asupra par - ral sé împartim ast -fel : ea' sé ma facea parte. 0 persoaná de spirit In acel timp d. Vernescu find mi- bat asupra intentiunelor sale, ile oa-
tidului lor, d. Dim. Bratianu rémase aleg pregedinte al Camerai si d -ta sé descrise aceastasituatiune, zicând ca nistru pronunta acel faimos cuvint re-ce venise la Intrunire, rèspunse:
in infima minoritate In consiliul co- optezi pentru Senat si sé te alegi ministerul d-lui Th. Rosetti ese gu- la adresa d-lui Pacha, cuvint care va «Nu numai eu sent eu d voastrá,dar
munal. lar dupe ce obtinuse cele presedinte al Senatului.» vernul cal mai constitutional, de ramane
mâne istorie : «Cu cine esti d-le vé pot declara cá si d. Pache Proto -
dovè voturi pentru a elimina pe di- >,eest plan nu reugi, Insé, pentru oare-ce chiar tninoritatea e repre- Pacha, cu guvernul or cu mine ?» popescu e In aceleaai idei, si regret&
sidenti de pe lista, d. Pache, eu cata motivai urmrttor: D. Al. Nicolescu sentaté In cabinet. malt ea n'a putut veni asta seara.»
va ai sal eliminà pe acest doul c;u senator era desemnat ca candidat al Marea tragere pe sfoara a lui Vernescu sef al partidului Aceasta dovede te In deajuns eft
concursul Dim. Br&tienistilor care colegiului 1 de senatori din Braila. Guna Vernescu. liberal atunci cänd un guvern ar isgoni-
de mai nainte eraü hotarâ',i a nu 'i Cânrl d sa anzi ck e v,)rb.t s'+ î sé Ce seo,t urm++rea d. Verueseu in pe downu Verneseu si l'rr asvirli In
pune pe listó. substitue candidatura d -lui Catargiu, Veni, In line, cestiunea dkrai In ju- acel moment ? opozitie, nu ar rémâne fideli d -lui

Vernescu, trai oameni din faimosul
grup Vernescist.
Concluziune
Aeum sé tragem un iuvét&mâer-
din toate celo ce preved si sé ne In-
trebim ce folos poate aduce partit
dului conservator d. Vernescu si cu
grupul sëü.
D. Vernescu aduce guvernului 18
pin& la 20 de voturi. D. Vernescu
mai aduce talentul séu real de orator,
talent pe care multi imbecili nu '1
pot despárti de o capacitate fie chiar
de tot mediocrà.
Pe de alta parte Ins &, aceste 18-
20 voturl, de care pretinde d. Ver-
nescu ca dispuna momentan, ori -ce al doilea titlu in capul brosurei sale ; $i
guvern le -ar putea cap &ta. precum scrisese c8 discursul mea era tn-
D. Vernescu introduce in minis- dreptat in contra aparare[ tëret, asa a si
ter spiritul de intrig& si de desbi vrut sé adaoge ea vechiul articol din Con -
stitutionalut era tndreptat In contra ar-
nare eel mai rafinat, si silente or -ce
minister sé tie seam& de niste pre
tentiuni exorbitante, de ambitiunea
sa f &r& margini si de apetiturile
«bandii sale de famelici» cum nu-
mssc unii Catargi,ti grupul d -lui
Gun& Vernescu.
Momentan ce -! drept, d nu Ver-
nescu simtindu -se slab, este la dis-
cretia d -lui Catargiu si sé aratà slu-
garnic fat& cu seful cabinetului.
Insë chnd se va Inchide sesiunea
Camerilor, când el va socoti c& ií
merge mai bine, d. Vernescu va re-
deveni pretentios, obraznic si intri-
gant. Când cum -va s'ar disolva Ca-
merile, d. Vernescu, In mijlocul fier-
berii elettorale, va pune conditiuni
exorbitante guvernului, amenintân-
du-1 tot odata de a trece in opozitie,
daca nu vor fi pubi pe lista candida -
tilor toti al sêi, plus Inc& vre -o 10,
15 candidati noui. *i din doué lucruri
una: or d. Catargiu va satisface toate
capritiurile d -lui Vernescu, or d- nu
Vernescu il va trade., când va socoti
c& poate sé i frângit gâtul.
D. Vernescu a facut parte din mi-
nisterul Ion Bràtianu la 1876, si d.
Ion Bràtianu, càruia nu ii se ponte
tagàdui nisi dibacia, niel cunostinta
oamenilor, l'a isgonit din minister
dupë 6 luni de colaboratie.
Alianta junimiatilor eu d. Gunk
Vernescu s'a sfârsit eu bocluc. Juni-
mistii Insé find mai leali, in toe d'al
da afará de Indat& ce ad vëzut pe d.
Gun& Vernescu fácându'si mendrele,
aú fost tr &dati de dênsul.
Intru cat priveste ministerul ac-
tual, dac& cum -va (lucru despre care
ne Indoim) d. Catargiu sa increde In
mod sinter In d. Vernescu, el este dimpotriva, piesele d lui Caragiale an o va-
de mai nainte condamnat. Conclu- loare si o Insemnatate destul de pronuntate,
siune : D. Catargiu va manca pe d. ca se n'aiba nevoie, and e vorba, nick de
Verneseu,or va fl mâncat de dinsul.
Vorba lui Victor Hugo : Ceci tuera
cela.
UN RESPUNS
AL D-LUI N. BIBESCU
Am reprodus Intr'unul din nume
rile ziarului nostru o scrisoare a d -lui
N libescu ce a apàrut la 1861 in
ziarul francez Constitulionalul, a-
ceast& scrisoare facênd parte din
brosura apàrut& ea réspuns la dis-
cursul rostit In Camera de d. N. Bi-
bescu In privinta fortificatiilor.
lath. acum In ce mod justific& d.
N. Bibescu publicarea acelei scri-
sori din 1861 :
«Am nevose acuma, sA me ocup de o
scrisoare ce a tiperit'o jurnalul frantu-
zesc Constitutionaluldin 11 Decembre 1861,
ei pe care unul din onorabili[ met protiv- mat ales ca zugravire de ciractere,
nicl 9. citato tntreags conferindu'nil pa- and nu e rar se citim, ori se vedem alte nistru de justifie, amiciï acestuia
ternitatea el. 0 pritnesc. Eram atunct la piese, de obiceiu comedia, otrora nu se poa-
Paris, sifter de ordonanta al maresalulul
Randon, ministru de reshel. Nu prea eu-
noeteam politica interioar& a tre care
purta nume, nu tuc& de Rom9nie, dar de
Principato-unite ; cat despre chestia mi-
litarti, me tinea in corent un b&rbat in a tiune de tipuri, si totust se le lipseasca cal
carul competent& puteam sé me tncrez.
Am reciti[ cu bagare de seam& aceasts
scrisoare din 1861 si msrturisesc c &, dupe
atatea evenimente, o socotesc to mal multe d lui Caragiale n'ar avea mare drept de ce- së 'l mai blameze ,si Camera?
puncte ca destul de tnteleapt &. Ce ? Se tate in literaturA; nict una din ele nu poate
publica pe atunci ca existente niste crea-
Omit to folosul armate[, care nu eraü do
cat proectate ; n'aveam drept së fig sur-
prins ? Se aflaù, niste eefl de biuroü tot
de odat& furnisorl si comptabill ; n'aveam
drept se me mir? 0 tabsr& de manevre,
anuntat& de mal nainte,'se aceza tmpreju-
rul Capitalel, si soldatil nu gaseaü unde
se se vulve, cum sé m&nsnce, cum se'el
hreneasca tail ; n'avem drept se me tn-
tristez ?
«Fiind -c& ceream se se dea unut casier
de regiment, care fu-ase, o pedeaps& In
lot de un congediü, ei, In interesul unel
Inaintarl bine ordonate, se nu se mal nu-
measca vre -un other la un grad fara ser-
vicie cores;'unzetor me armam ocre
yr &ems al nrocresulul ei al perfectiona-
re1 armatel ? Fiiud ca desaprobam o dis-
posiOe periculoasa sure cresterea pesle
mesur& a efectivulul trupel regulate, feria
ca se se gaseasca, sere a o tnv&ta $i a o
conduce, destai ofltert formati $t destule
cadre deprinse, si f&rs ca bugetul se post&
tace fate la aceast& sarcin &; fiend -ca
cruttnd o cheltuitoare marire a E fectivu-
lui, socoteam c& un core armata bine
organisat, bine echipat, foarte mobil,
demn de a servi de model, ar ti pe atunel
suficient penta, tar& pe al caret sold. +t tl
calificam dP1a de «destoinic, ascultator,
sobru, supus la datoria lul », eu inegream
oare ostirea `l Fiend -ca, pe c ared eram tt-
nLar, ca $i acum earl(' nu met cunt, më a-
rstam adversarul prafulul aruncat to oche,
al cheltuelelor nepotrivite cu mi,jloacele,
a tendintei noastre nenorocite spre a i-
mita, pe rand, cutare saü cutare putere
strsina, (Ara a lua to bagare de seam& ne-
voile ei traditiile noastre propril, a-
eeesta vs s0 sic& cä nu'gi iubeate cine -va
tara ? Et bine, voiü tmprumuta din arti-
colul Constitutionalului urm &toarea Iraz&
final&:
ese devenim tntr'o zi independent[. pre -
«cum o seer, gi independenta noastra. se
«fie amenintat&, corpul nostru de armat&
«ar servi ca simbure militar la poporul
«intreg care va sti pentru apàrarea tërel,
«se se face soldat».
Si daca, considerand desvoltarea si pres-
tigiul ce timpul, silintele el victoriile
noastre aü dat armatet, ea declar c& aprob
si asta -zi, to spiritul el, sus zisa frass
scrisa de 27 ant, sloboz1 sunteti de a
me trata de rea patriot ; constiinta mea
tml zice ca to tot -d'a -una am avut o res -
pectoas& grije de demnitatea Orel, o grije
respectoas& de cinstea oetirel.
«Ce are a face tnsä, to adevér, articolul
Constitutio ,alului din Decembre 1861 cu
fortiticatiile de asta-zi ? Ahliat& ce: ono -
rabilul autor al brosuret dorea se pun& un
matet romane. Cititorul nepartinitor va fi
putut judeca daca una din imput&ri e mal
exacta de cat cea- l'alts. In or -ce caz, au-
torul brosurel m1 -ar fi crutat o acusatie
nemeritata, daca n'ar it uitat saù ignorat
ce. mie 1mi placea se me folosesc de posi-
tia mea pe tanga ministerul de resbel al
Franciel spre a deschide br ».tele tutulor
ofiterilor romana care veneaii sé tnvete in
scoalele frantuzesti, si a'i ajuta la is-
bands mai putin in interesul carierel tor,
de cat to interesul armatel noastre. Ogre
aceast& purtare a mea era o dovad& de
neiubire catre ostile si tar& ?»
DIN BUCURESTI
Comediile d -lui Caragiale
Libraria Socec a editat un volum : Tea -
lru, in care d. Caragiale 'si -a strins cele pa-
tru piese, cunoscute tuturor, de pe urma ca-
rora't s'a format la noi reputatiunea de au-
tor dramatic.
Noaplea furtunoasa, Conu Leonida fata
cu reacliunea, O scrisoare pierdutd si D'ale
Carnavalulul, cu o frumoasa aparare a d -lue
Maiorescu, lata materia ce compune vo-
lumul de curând esit de sub tipar.
Cu un nume de autor simpatie, cu o in-
troducere esita din condeiul d -lui Maicrescu,
tiparita de mutt In Convorbirl lilerare dar
totust reeditata azt ca prefata, si mat ales
aparut intr'un timp and nimic literar nu se
mai tip &reste, volumul d -lui Caragiale ar a-
vea, nume' asa fara multa tntarziere, destule
clemente de succes, destule Inlesniri ca se
patrund& In publicul nostru.
Dar, e drept se recunoastem, nu acestea
sunt meritele principale ale volumulut Teatru;
simpatia ce inspira persoana autorulut, nidi
de recomandatiunt sub - scrise de literati emi-
nenti, nicí de saracie de opere literare ti-
pe rite.
Fart Indoiala ca piesele d -lue Caragiale,
ca si multele altele, chiar vestite, din reper-
toriile streine, ac part( slabe, In care pot fl
atacate cu drept cuvînt ; asa, bunioare,
cine s'ar încumeta se sustina, fie macar si au-
torul volumului : Teatru, ca una, sae alta din
aceste patru comedia sunt excelente din
punct de vedere dramatic si literar ? Pro -
ductiunile dramatice constituesc un gen lite -
rar deosebit, in care nu e asa usor, pe cat
s'ar parea, se se distinga in adever un scrii-
tor. Conditiunea de a fi literara si de a in-
Iatä ce spune ziarul Natiunea
truni, In acelast timp, toate insusirile unei
organul
productiuni dramatice, iatt ceva grec
vinta la
de realizat lntr'una si aceiasl piena. De aceia
da d-lui Vernescu.
vedem adesea piese eminente, ca literature,
Pentru a rupe din sustiitorii
adeverate poeme, dar slabe ca scenarist si
pe motiunei
in limbagiul acesta : ce mai in-
te imputa nic; o cipsa ca productiune drama -
tica, adeverate modele de inientuire de sce-
momentul ce d. Vernescu nu mai
ne, de incordare a interesului, de observa - e la justifie, iar d. Antonescu n'a
mau mic merit literar.
ajuns la Casatie 2 in alte cuvinte,
Din aceste puncte de privire, comediile
singur d. Vernescu s'a blamat, ce
La acest rationantent, sustinä-
resista unes cercetar, amanuntite a scenariu-
lut si, fari indoiala, ca tonte la un loc n'au
niel macar meritul a zece pagini de proza bine
scrist. Cacl, pe de o parte Inlesnirea, In-
dresneaia, s'ar putea zice, cu care se Insira
si se motiveazt scenele, coboara piesele
d -lue Caragiale la treapta de farse, ori cata
gradatie magalita am observa Intre dansele,
lar, pe de alta parte, daca vom cerceta de
aproape, pagina cu pagina, tot volumul, nu
ne -am putea pronunta in favoarea nic uneia
ca ar fi bucata literara. Ceva mai curios,
nu se Nate dovedi, in atâtea pagini, care e
stilul autorulut, cum serie d. Caragiale...
Care sunt dar valoarea si Insemnatatea
comedielor d -lui Caragiale, in stare dale
sustinea §i apara de loviturile nemiloase ale
t.mpulua Y
D. Caragiale e un observator si un obser-
vator a carne prisina e ast fel construita, in
cot 't arata, Intr'un mod minunat, partea ri-
dicule a lucrurilor, 'I -o mareste, 'i o exage-
reazt si '1 impresioneaza asa de puternic ca
d -sa remane mal tot -d'a -una In nota ve-
sela, adesea falsificata de mutt ce e vesela,
and e vorba d'a s: aceza pe hartie impresiu-
nile, d'a 'st prinde, In couture pripit creio-
ionate, lucrurile, Intamplarile, figurile, tipu
rile ce '1 trec pe d'inaintea ochilor.
EPOCA 15 MAID
D. Caragiale este apoi un neinduplecat Jos scrisoarea care pune capét Italia
culegetor de vorbe, de locutiunt, de fraze Roma, 25 Maid. « Popolu romance)
ulisiuneï ce indeplinea pe lângä zice ca renta italian& Si cea franceza aù
intreg; ce sunt monete curentA Intr'un anu- Augustul nostru Suveran in ca-
me strat social, decurend si nepregatit arun- suferit aal la Bursa din Paris o scadere
cat In virtejul unel vietr, ale caret forme ex- litate de ministru re;edinte al Te- de un punt, asupra atirii care s'a res -
terioare s'ac isbit, to chip foarte ciudat, de
lntelegerea necioplita a atator bieti oameni.
Toate piesele d lut Caragiale sunt o co-
rilor-de-Jos.
®
D. prefect al politiei Capitaleï
pandit ca regele Humbert ar visita for
tiftcatiunile Strasburgului cu Imp &ratul
Wilhelm.
Niet o stire de acest sot n'a Post pri-
lectiune de tipurl si o consemnare a vorbirit a putut prinde dol falsificatori mita la ministerul afacerilor streine;
niel o telegram& privat& venit& din Ber-
din acest anume strat social, cu o nota ca- de bilete ipotecare de 20 lei. lin nu vorbeste de aceast& visit& vom
racteristice, personate a autorulut. Prisma Aceti falsificatori sunt bulgari. adaoga ca nict o depesa a ziarelor ita-
aceia, prin care d. Caragiale vede lumea -um- lienestt n'a semnalat nicí o dat& c& re-
dimprejur, 11 face se van si tipurile mai gele ar face o calatorie cu Imp &ratul de
0 comisiune de 7 oficeri su- Strasburg.
schimonisite de cum sunt In realitate, si se perior' aü admis revolverul d-lui Tonte depesile ad anuntat tot d'auna
Inteleaga mat ciudat de cum este si vorbirea numal at regele se va opri la Francfort
acelor oamen!. Fars Indoiala ca cu asemenea
capitan Dimancea pe care l'aü pentru a trece In revista regimental
t;äsit ca eel mai perfect.
personage si cu un asemenea dialog, d. Ca- seü de husarl
ragiale a reusit se Inlantuiasca un numer de
- 1.- Franoia
scene care ria facut, un sir de ant, veselia D. G. Poltzer a fost numit ea-
publicului In sala teatrului national. sier general la Bäcäü in locul Paris~ Mai Ziarele publica articole forte
violen asupra atirii c& regele Umbert
d-lui Arhiri care trece la Roman artrece la Strasburg eu Imparatul Wil-
In aceste margini ac valoare, au tnsem
natate comediile d -lut Caragiale? Negresit, ìnloeuindped.Buieliu demisionat. helm si ar asista la revista garnisoanel.
- ss- Ele socotesc ca o asemenea demonstra-
da. Inainte de toate d sa are meritul d'a fi tie din partea Oulu! lui Victor Emanoil,
tncercat cu succes, se estraga piesele sale E foarte probabila numirea regele Italie! unificate si liberate de ca-
din viata noastra; exact, sau exagerat, sce- d-lui M. Desliu in postul vacant tre Francezil, ar fi o insult& la adresa
nele sale ;cunt oglindirea traiulut romenesc Franciel. Dar ultimele stiri din Stras-
de secretar general al ministe- burg desmint acest svon si asigurá c&
intr'un anume Limp. Si Inca, comediile sale, I'ului de interne. regele Umbert se Intoarce In Italia.
trecetoare nu 'i vorba, ca on -ce farm, fara
pretentiune, aú însusirea pretioasa d'a fi
- es- Belgia
Abundenta de materie ne si-
cristalizat, fie si cam alaturi cu edeverul ade- Bruxel, 25 Maid. «Nord» vorbind
verat, o epoca In a caret cercetare si preci- leste sé dam azi cititorilor no- de stirea relative la eventualitatea unel
stri numaï resultatele curselor ocupari a Sandjacatului Novibazar de
zare, istoriografii viitori se vor servi si de cetre Austria crede ca guvernul Austro -
unele observatiunt ale autorulut Noptif fur - de er": Ungar e prea Intelept si prea prudent,
tunoase. Premiul Mars: '1) Electra, 2) pentru a -t atribui velwitatea de a turbu-
Zoll. Sfärleaza. ra starea pacifica ce domneste actual -
--a>--- Premiul P4canT: 1) P. L. M. minte In Balcani.
Husia
2) Cid.
IRFORMATIII%Y Premiul Teilor: 1) Sa Grace, Petersburg,t25 Maid. «Novoie Vre-
mia» releveaza limbagiul ziarului &Pes-
D. general Florescu a mers azi 2) Calvalcadour. ter Lloyd» In privinta guvernului Serb
Premiul Tribunelor: 1) Da- si care consider& ca iric& rezerva ce o
si a vizitat pe d. Lascar Catargiu arata In cestiunile relative la reintegra -
cu care a stat de vorba vre o lipan, 2) Loteria. rea mitropolitulul Mihail pe scaunul
20 de minute. Premiul Regal: 1) Villeroy, sea episcopal si la tntoarcerea regine!
2) Didi. Natalia.
Obiectul conversaliuneï d-lui Ziarul rusesc semnaleaza si consiliile
general Florescu a fost complec- Premiul de Consolatie : 1)
ce presa austro- ungureasca le d& d -lor
tarea biroulul Senatului cäruia Maritana, 2) Cid. Carp si Bratianu de a lucratn contra
azi 'i lipsesc dol vice-pre;edin>rï. Pe mâine darea de scarna a- d -lui Catargi. El zice cä acest limbagiu
mänuni<itä. si aceste stature nu pot de cat se sle-
De comun acord aü hotärît cä iasca r &bdarea guvernelor sorb si ro-
fatä cu termenul scurt al sesi- man, si a iuti evenimentele pe care
uneï, nu ar fi bine ca. Senatul Austro Ungaria ar voi se le dep &rteze.
Petersburg, 25 Maiù. Reactia opi-
sä 'si piarzä timpul cu complec- INTEMPLARILE ZILEI niunii public& sl a ziarelor rusestI In
tarea biroului. favoarea Frencie! continua progresiv
-se- DIN JUDETE de când cu Intrevederea Imparatulul
Germaniel cu regele Italie!.
Se zice cä d. Victor Macri de- Accident. In ziva de 3 Maiù curent,
putat va fi numit prefect de Co- locuitorul Dinu G. Sasu, din comuna Ilo- Turcia
moriciu, jud. Prahova, neputând stapâni Constantinopol, 25 Maid. Regele Mi-
vurlui. 6 cal ce conducea si care eraü de aduna - lan e asteptat la 3 lunie la Constanti -
1110 tur& si tnhamati la o carut&, far& se aiba nopol unde va sta cat -va timp. S'a re-
Mitropotitul Serbiei, Mihail, a so- hamurl si h &turi bune, tail aü luat'o la tinut apartamente pentru dansul la ote-
sit azi dimineatä la orele 8 Si un fug& lovind in trecere pe cere &torul Stan lul Belle -vue- Buyukdere ,pe Bosfor.
sfert, in C,'apitala. Chicioraanu din cum. Maneciu- Ungureni Franoia
Mitropolitul MiJtail a fost primit pe care '1 -a omoral. Mal multi locuitorl
eeind tnaintea cailor abia an putut reusi Pnris, 26 Maiü. «La Justice» zice
la gara de secratari legatiunèï Ru- ca se 'I opreascs. cä regele Umbert, a renuntat la càlâto-
segi si de d. Liotici radical, ami- ria sa is Strasburg In urma une! tele -
DIN STREINATATE grame primite din Italia care '1 Instiinta
cul intim al d-lui Pasici, §e ful ca aceast& provocarea ar avea grave
partidului radical sërbesc. Nebunie incendiara. Sluga;d 1 u1 X. consecinte pentru regele si d. Crispi.
functionar superior al uneI mari admi- Paris, 26 Maid. Dupa o depes& pri-
-sus- nistratiunl a Statulul, cu locuinta in str. vati din Roma, regele Umbert va sosi
D. Tzoni ne a declarat cä isï Pompei la Passy, Intrând ecc iatucul stapt- la Milan Marti la 28 Maiù,
va da sprijinul sell d-lui Lascar nel el vêzu cA sifoniera ca rochil se aprin- Toate persoanele care pot lua parte
Catargiu, dar pentru a nu i se sese. la manifestatiuni ostile regelui all fost
bänui sinceritatea atitudineï sale, Ea nu'sl pierda mintea si isbuti se stin- arestate ere.
g& focul care tncepusè a cuprinde si mo- linParis, 26 Maid. Se anunta din Ber-
nu va primi sé intre in minister ca in timpul banchetului de la Kai
bileledin odaie. serhof, d. Crispi a zis until jurnalist c&
daca i s'ar oferi un portofoliu. Un teas dupë atea, sluga se duse de a- stirea c &l &toriel regelul Umbert la Stras-
-sg- ces& spre a cump&ra din targ, dar acelaal burg era o manoper& de Burs &.
iatac se aprinse din noü to lips& el. Spania
Yompierit venind in grab& devenir& sta
d-lui D. Brätianu cu pri- pini pe incendiü dupë jumétate de teas. Madrid, 26 Maid. Situatiunea poli-
votul de blam ce se va Ancheta facuta de comisarul de politie tic& nu s'a schimbat. Opositia va p &stra
da de presupus c& focul a fost pus to a- atitudinea sa intransigent &.
Dupe «Epoca» ministrul afacerilor
mandouë datile de socia d -lui X. Aceast& Str &ine ar demisiona In curênd.
doamne. da semne de nebunie, si de mal
de blam a fostului mi- de multe ori to accesele el a ar &tat inten- Englitera
tiunea de a pune foc apartamentulut sea, Londra, 26 Maid. Sir Drummond
Wolf a sosit. Ei va sta act pair& la ple-
semneaza o asemenea motiune, din carea Sahului Persiei. Dorinta sa ar fi
de a Innocui pe Sir White la Constanti -
STIRI MARUNTE nopol. Dar ocre cart cercar1 pretind c&
succesiunea lui Sir White e reservat&
Ilustrul naturalist german, Karl Vogt,
profesor la Uuiversitaté din Geneva acele-
lordulul Sackville.
brat a 5 -a aniversare a doctoratulul sea ivi Italia
medicina. Boma, 26 Maiù. Ziarele de dimi-
-- Premiul Jean ileynaud de 10,000 fr. pe neat& protesteaz& Intr'un mod violent
torii motiunei rëspund : Parla- care fie -care Academie '1 acord& pe rind In contra stiril a caret falsifitate reiesia
operei colei mal bune care s'a publicat tu din stirea Insani care vola ca regele
mentul vroie0e sii 'mpedice ultimi! 5 ani, a fose (tat dc Academia Fran - Umbert se Insotasc& pe Imparatul lier-
pe viitór tendintele anarhice ceze. d -luI Victor Duruy pentru «Istoria maniel la Strasburg.
ale -tutor ministri si decl nlo- Greeilor». Presa e unanima a nu vedea sci de
cat o manoper& de burs &.
tiunea trebue votútit. «Popolo romano» zice ca, de oare -ce
0B
DEPESI
nu s'a gandit niel o data a se face aces. -
M. S. Regele a primit din par- ta c &littorie este ciar ca stirea respan-
dita eri la Paris n'a fost de cat o vul-
tea M. S. Regelui Würtember-
gar& si josnica manoper& de Bursa.
guluï o scrisoare de felicitare «Capitan Fracassa zice din partea sa
drept respuns la notificarea ce 'I Germania c& aceast& stire nu e de cat o minciun&
si o actiune prost& comiso Intr'un scop
s'a fäcut de catre Augustul no- Berlin, 25 Maiü. Dupe «Strasbur- de spfculatiune.
stru Suveran cä Principele Fer- ger Post» Imparatul era se tnsoteascä «Don Quichotte» adaoga cä e vorb& act
dinand, nepot al M. S. Regeluï, pe regele Humbert pan& la Strasburg - de o manopera de ty rsâ avand de scop
gStirea este inexact &. s, Inlesneasc& emisi inea imprumutu-
a fost desemuat, conform art. 83 Alte ziare spun cf regele ltalici se va lut rusesc silind pe posesorii de renta
al Constitutüinei, ca Mostenitor opri la Straiiburg unde va sosi probsbil italian& a se desface de titlurile tor.
presumptiv al Coroaneï, ;i a pri- Duminica, totuai plecarea se de la Ber- In Italia stirea n'a fost cunoscut& de
lin pare amanat& pe mâine. Ele adaug& cat prin ziarele de la Paris; caci Agen-
rnit tabu] de Altet+ä Regala, Prin- c& la gara din Strasburg se va organisa tia Stefani si toate zarele anuntaser&
cipe al Ronlânieï. o repceptiune solemn &, si ca dup& ora de tre[ tile, si repetaser& eri, ca regele
sale regele Umbert va lua pro - Umbert se va Intoarce p1 in acelaal
U asemenea scrisoare a primit sosiril
babil mass acolo to sfarsit ch. garni - drum care 'I luase la ducere.
M. S. si din partea Consiliulul soana din Strasburg va fi randuit& pe
Roma, 26 Maid. Ziarele de sear&
Federal al Elveiiei. pieta g &rib si c& far& Indoial &, va deflla sunt ca si contratti for de azi dimineat&
- sEs- In f,ts regelui. unanime a declara c& stirea care atri -
Am vezut pe d. Crispi. El ne autori- buta regelul Umbert intentiunea de a
Vineri, 42 Maiü, M. S. Regele seaz& se desmintim toste aceste stirI se Intoarce prin Strasburg nu era de
a priniit in audieni.ä de conge- care nu sunt de cat o manopera de Burs& cat o manopera de bursa.
diü pe d. 1. A. l.ieun, care a a- Adeverul e cá regele se Intoarce In Ita- «Opinione» nice c& acest incedent con-
lia pria S -t Gothard. firm& c& ura Franciel In contra Germa-
vut onoarea de a 'I remite din Banchetul dat la Kaiserhof a fost ab- nie! e nelmblânzita, ca la Francezi ideia
partea M. S. Regelui Terilor-de- solutaminte pacific. revansel e o ideie ficca, si c& aste evi-

dent cä primejdia pentru pace e din
aceasta parte.
aRiforma» adaoga: «Cuvintele de pace
eeiaü din gura d -lui Crispi intr'un me-
dia care insutiaü valoarea sor, pe c&nd,
printr'o tale& aire respandita cu dina
dinsul, se lncercaa se comite o actiune
rea, fecêndu -se In acelaeitimp o afacere
bun &, spre a turbura frumoasa Beni-
n &tate a serbarilor berlineze.»
D. Crispi a expediat azï din Berlin,
prin telegraf, representantilor Italie!
In strainatate o circulara in care des -
mints categoric c& ar ti fost un proect
de calatorie a regelul Italiei la Stras-
burg.
Italia
Roma, 26 Maiü. Aproape 800 de
vizitii, conductora de onenibusuri el
de tramvaiurï s'aü pus azI In grevá.
Tr&surile care continue a functiona
suet protegiate de forra public&.
Vr'o 15 grevieti, din care tres finer!
socialiett, aü fost arestati pentru ce. aü
distribuit loviturl camarazilor for care
voiaü së lucreze.
O comisiune aleas& de grevietl a
lost primita azí de prefect el de comi-
sarul central si va fi primita el maine.
Germania
Berlin, 26 Maiü. Regele Humbert
a asistat azt de dimineata la liturgia ce
s'a zis In biserica S -tea Hedwiga.
Regele a dat 20,000 fr. saracilor din
Berlin. El a adresat o scrisoare de mut-
tumire municipalitatel oraeului, el a
numit pe primul burgmaistru, d. de
Forckenbeck, mare ofiter al ordinului
Sf. Mauriciü el Lazar el pe d. Duncker,
ajutor de primar, comandoral aceluiae!
ordin.
D. G. Paladi,zicec& tnlasemene,a chestii
Regele, principele de Neapole el d. nu trebue sé se consulte Camera, ci se se
Crispi, vor piece aste sear& la 9 el 30, pule raportul numal deceit la ordinea zilel. un sdravän perdaf d -lui Pache vîr,lte de catre d-nul loan Plev-
Intorcêndu -se In Italia prin Francfort, D. N. lonescu, vorbeste In acelasl sens.
Bale el Sf. Gothard. Impêratui nu In- Raportul auchetet alegerei col. lI, se pu- Protopopescu, vice presedintele
soteete pe regere. ne la ordinea zilel.
Falsa etire relative la cal &noria la D. Caracostea da citire raportulul care
Strasburg a persistat toata ziva aci el
la Paris.
Berlin, 26 Maiü. Afacerea Indrep-
tata la contradirectorului Voikszeitung
acusat de les majestate, s'a sfareit prin
achitarea prevenituluf.
Bochum, 26 Maiü. Preeedintele co-
m'tetului grevel, Vtbery,a fost arestat.
El e acusat de les majestate el de ate-
tare la ura cetetenilor entre dêneii. In
Cursul Intrunirei care vota continuarea
grevef, el ar fi stiigat : «Résboiü capi-
talulu ! Sa luptam pana la moarte sad
pana la victorie» .
Ungaria
Budapesta, 26 Maiü. Guvernul are
de gaud sê ia mêsuri de precautiune
cu ocasia serbärilor de la Kossovo la
Ravanicza. Spre acest scop, procurorul
din Mitrovita a fost chemat la Buda -
pesta pentru a primi instructiuni.
Regulamentul asupra paeaportulul
va fi executat cu asprime la Semlin el
Mitrovita.
TEATRE- CONCERTE
Gradina Collaro. Restaurant admi-
rabil. Serviciul prompt si mincer] alese.
Seara muzica sub conducerea brilianta a
d -lui Kneisel.
Gradina Collaro e foarte must frequ-
entata.
Restaurantul Frascati. Muzica sub
conducerea excelentulul violonist Rubins-
tein. Multa si foarte bun& lume alearga la
terasa Frascati ca sé asculte ariile fru -
moase care se cant& aci. Restaurant destul
de cunoscut.
Casino austro-un gar. In fie -care seara
gradina gerne de lume. Muzica e perfecta.
A 2" EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENAT UL
.SediuEa de la 15 Maiü 1889
Sedinta se redeschide laorele 2 si jume-
tale, sub preeedinna d-lut generalFloreacu.
A. S. R. Principele Ferdinand asista la
aedint&.
Réspund la apelul nominal 63 domni
senatori.
D. M1l(ìrzescu cere sé i se amane inter-
pelarea privitoare la tutela minorilor de-
functulul I. Strat, de oare-ce ministrul
respectiv nu e prezent.
D. P. Gradisfeanu roag& pe biuroú sé
tí comunice ziva tn care d. ministru de
interne voeete se réspunzA la interpelarea
d-sale privitoare la administrania din Me-
hedinnl.
La ordinea zilei continuarea discutiel pe
articole a legei pensiunilor militare.
D. C. Boerescu depune doué proiecte
de leg! : primul pentru mutarea ecoatel
normale Carol I la C&muu-lung ei a orfeli-
natulut de la Tel la Foceanl ; secundul
pentru recunoaeterea liceu lui St'. Gheorghe
din Capital& ei a «Institutelor-Unite» din
Iaet de licie ale Statulul.
D. Gradisteanu roag& sé se ia in dis-
cutie de urgenn& proiectul din urm& si se
se pule tn aceiasi condiniune si seminarul special al d-sale si cu un buget propriü si í\ämoloaseï.
Nilbn. ei irr t.imp de o luna s: jum&tate n'a putut
D. ministru de culte se asociaza la schimba sistemul care s'a urmat In timp
aceasta. de mat bine de 20 de ant.
La ordinea zilel continuarea discutiel pe
articole a loges pensiunilor militare.
D. col. Logadi citeete art. 6, care se
voteaza Wit dicunie.
La art 8, d. Al. Florescu propune un
amendament In sensul ca urmaeii ofl nerilor,
dace stint fete, sé beneticieze p&n& la m&-
rltis de pensiune.
D. general Manu combate acest amen-
dement pe motivul c& s'ar tncuraja imo-
ralitatea.
Amendamentul se respinge.
Art. 8 se adoptA nemodificat.
Art. 9, 10, 11, 12 se adopt& nemodificate
dupe mict discuniuni.
D. AI. Florescu propune un amenda-
meut la art. 13.
y5edinta se suspenda.
EPOCA 16 MAIU
La redeschidere, d. raportor declara ca d-nil Apostoleanu si Take Ionescu discu- E RATA
comitetul delegani'or, in majoritate do 3, niunea se include si comisiunea bugetara tentatiune asertia colegulul séü ¡
a resuins amendameutul. trece in comisiune ca sé delibereze asu- de la est erne. In ediniunea noastra de S &mbel& la ar
D. Flondor 11 susine et de:.lara ca va pra amendamentului d-lui C. C. Dobrescu ticolul d -lut Dumitru N. Cornea s'aü sire_
bota contra leget. pentru reducerea lefel secretarului con-
D. lauov combat's amendamentul d-lui
Florescu pe molivul ca nu trebue se se
de ministri si reintegraraa lefilor e'- D. ministru al instrucliuneï pu- ; curai mai :multe erort. La pag. 2 colonna I -a
suspecteze angajamentul d-lui Manu c& va
fulul de biurotY si arhivarulul.
D. G. Em. Lahovari anunta ca con:i- blice a orânduit o comisiune care rindul 43 dupe ce se zice «starea econo-
mic& si cultural& a lor» trebuia se se mat
plati datoria catre casa pensiunilor civile. siunea a respins aceste amendamente. e lnenitä a studia si a propune
D. P. Gradisteanu arata ca tncrederea Puse'la vot se resping acest.e amen:a- zita «tnsé n'am putea face acestea far&
d-lui lanov In d. Manu nu e o garantie mente sr se voteaza cifra din buget. un proiect pentru reforma legeï geografia fisica.»
pentru asigurarea soartei funcnionarilor Proectul in total se pune la vot si se pri- asupra teatrelor. La rindul 88 dupe ce se zice «nu pome-
civili. meste cu 79 bile albe, contra 40 bile negre, neete nimic» trebue;se se zita «De aseme-
D-sa propune un subamendament. din 119 votanti.
Sedinna urmeaza la ora 5. D. ALL ahovari, ministru ad- nee nu spune ça padurea Neagra e munte
etc.
Plalvaz. interim la lucrärile publico a de-
CAMERA clarat azi cä in curând se vor
.,S'edinta de la 15 Matti 1889 incepe lucrärile pentru construc- DE INCHIRIAT
Sedinta se deschide la orele 2 sub pre- LITRE INFORMATION! liunea und unii de fer intre 01- de la 23 Aprilie 1 889
eedinna d-lui Pake Protopopescu, vice-pre- tenila si Bucurestï. Casa din Str. Umbrei 4, (Calea
sedinte.
Réspund la apelul nominal 135 d-ni de-
Iatä motiunea iscälitä de un it Victoriei 82), doue - spre -zece o-
putant. mare nurnér de deputati pe care Liberaliï disidenlï n'aü linut dHi, gaz, parquet, sobe de por -
Se tiideplinesc formalitaj,ile obicinuite.a presintat'o azï Cameril d. N. intrunire eri seara precum era celan, apa.
A se adresa Str. Pitar -11osu 5.
D. P. Ceruatescu, desvolta o interpe- Ionescu ca un blam pentru d. vorba.
lare pentru departarea until sub-prefect Aceasta casa e si de vènzare.
din Romanani, numit lonescu. Vernescu, care de si somat sê D. Dimitrie Brätianu a con- Venit anual 8000 lei.
D. Lascar Catargiu, réspunde ca v'a
ruga pe d. ministru de ,lustitie sé delege vorbeascä, a refuzat se expue vocat pentru asta-searä pe mem- Atragem atentiunea lectorilor
procuror pentrucercetarea faptelor de- situatia financiara, inainte d'a bri grupuluï seü. nostri asupra anunciului stabilí-
nunnate tn contra lut lonescu.
D. Gril;. Crissenghi interpeleazA pe se incepe discutiunea bugetelor. Asta searä prin urmare se va lu>tentului
V
Jokey.
Adunarea înainte de a procede llotärî atitudinea grupuluï.
d. ministrualjustitiel asupra numirel unui
presedinte la tribunalul de D&mbovina.
D. Nicolae Flilipescu,cere a se pune la maï departe cu discutiunea buge- La aceastä întrunire sunt pof- DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN
ordinea zilei raportul comisiunet de anche- till si membriï grupuluï liberal- DE
ta asupra alegerei coiegiu ui II de Roman. telor pe anul viitor cere ca d. mi-
D. C. C. Dobrescu, zice ea aceast& dis- nistru de finance se faca espunerea disident pe care Lupta si Natiu- COLONIALE SI DELiCATESE
cutie sé se puie Viner! la ordinea zilel.
D. Take lonescu,interpeleaza din noú situatiuneï financiare cu privirea
nea i calificä de desertori. VInd mull si stî.etig putin, avantagiü
t consumatorrlor
pe guvern asupra numirilor !acute la Ca- la proiectul proiectatde comisiunea
satie de d. Guna Vernescu.
bugetarä. Ni se. afirmä ca la mosiile Sta- T. C. CHRISTOFOR
D. Vice-presedinte, consult& Camera
asupra propuneret d-lui N. Filipescu. tuluï Galu si Pipirigu s'ar fi des- La Marinar"
Natiunea de azï dupé 'ce trage coperit niste holiï insemnate sä-
Colnul Episcopiet si Calea Victoriel,
vis -a -vis de hotel Orient
neliu, delegatul ministeruluï Do- Zah &r frannuzesc kilo i -10
Zahâr cubic 1 -20
Camerel*, conchide ast -fel: meniilor pentru cäutarea acestor Cafea martinica cal. I'
»
» 4
Ort -cum ar fi, cu Pache trebue s6 se
proprietälï in regie. Cafea Rio » I3 -60 »
conchide la vaiidare. Lumin &rl Apollo verit. 560 gr. i -65
Ne luänd niment cuvêntul, se valideaza sfareeaeca : e de urgente a se et dace. Inculpatul find dat judecäleï, » de lux cal I kilo i -40
alegerea col. Il de Roman si de d. G. D. moravurile noastre politice sunt atat a si dosit. Unt -de -lemn francez Nisa » 3
Brailisteanu e proclarnat deputat. de atrofiate In cat sa Indure mai mult& » grecesc » 2
D. P. P. Carp asupra ordinei zilel care vreme la preeedintii aAdunari1 pelcalca. Orez turces » 50
prevede discunia general& asupra bugete- torn! Constitutiunei (cestiunea coipor- Mitropolitul Mihail a descins la Fain& de Pesta cal. I 60
lor, zice ca nu trebue azi sé se inceap& a- Fain& de Pesta cal. II 40
ceasta discunie generala, de oare-ce legile tagiuluf ziarelor) pe c&lcatorul de regu- legaliunea Serbieï. VINURI DE MASA !ALESE
trebuiricioase sr In str&ns& legatura cu lament, (cestiunea punerii la ordinea El a dejunat azi la legaliunea Conservate de mine in propriele me e
bugetele nu swat Inc& votate. zilei a bugetului) pe mistificatorul de
D. Lascar Catargiu ne pricep&nd cele voturi, (cestiunea daca a pus 2 bile In Ruseascä in urma uneï Invita- pivnite
Vin negru de Orevina vechi de 4 ant
zise de d. Carp, d-sa It repeta explicaniu- toe de una la vot). Ar trebui sa s e liunï ce i a fäcut d. Ritrovo. litru f fr.
nile si ziceca discunia general& trebue sé etie c& lateralif, cum i -a numit d. Nue -
aiba loc and se vor prezeuta Camerel ve- eoreanu,nu tai pot gasi locul for in Par - t Vin negru de Nicoresti vechi de
ant litru i fr.
niturile.
D. N. Ionescu nu se uneete cu ideia lamentul roman. Progresistiï din Serbia aü ti- Vin mischet de Drag &sani vechi de 4
nut eri o întrunire la Belgrad. ani litru 1 fr.
d-lui Carp de oare-ce, zice d-sa, nu e niel
constptunional& nid practica. Discunia ge- D. Dimitrie Bränisteanu a fost Populatia orasului aflând des-
Tuica veche de 10 ant a d -lui [sala
Lerescu, litru 1 Ir. ei 40
nerala nu poate avea loe pâné nu se va da
citire raportulul. D. N. Ionescu edoritor sé proclamat deputat al colegiuluï pre aceasta i-a atacat. 1249 Cu stima, C. T. Christofor.
asculte expunerea oral& a situaniunei fi- Progresistiï aü rëspuns cu fo-
nanciare facuta de chiar d. Vernescu, mi- al douilea de Roman.
nistru de frnanne. S'a observat cä de si nu era curl de revolver prin care ail
D. llariu Isvoranu vorbeste In numele
grupulut agricuttorilor sireproseaza d-lui nimic in contra alegerel d-lui fost omorâlï un student si un LA MAGASINUL
N. lonescu c&vrea sé mat intarzieze lucre- Bränisteanu si nimeni nu lua cu- jandarm. Di:
rile Camerel cerand sé puie pe d. Vernescu DROGUE, COLON. SI DELICATESE
la un examen.ID.Isvoranu dupé mal multe vêntul ca s'o combatä, d. Pache 9t
Procesul d-lui Y. Vine
tirade poetice inspirate de niste rondu-
neie ca rntrasera tu Camera, termina ru
gand pe deputavi sé ia iridata in discunie
bugetele.
intârzia sé '1 proclame deputat
in speranla Lä se va gäsi cine- Azi s'a term!nat definitiv la
va care sé atace aceastä alegere. Casatie procesul intentat d-lui V.
ION TETU > >
D. N. lonescu cere tmpreuna cu Ca- Succesorul lui
mera sé vorbeasca d. Vernescu. In urma Vines, lost prefect la lalomita, GERSABEK-OVESSA
d. N. lonescu cere ca toni deputanil sé Principele mostenitor a asis- de catre d. Gr. E. Päucéscu, a
treat& tn secnii $i propune un vot de cen- tat azi la sedinla Senatului. LA ,,CAINELE NEGRU" SIR. LIPSCANI
El era însollt de adjutantul cäruï originä, cum am arätat
sura contra ministrulut de finanne. Au sosit si sosesc din 15 in 15 zile
D. G. Em. Lahovari raportor da citire
proiectului de buget al Consiliulu: de mi- séü, maiorul Pertecari.
deja, n'a fost de cat o sicanä
nistri. pollticä. APE MINERALE NATO RALE
D. C. C. Dobrescu cere reducerea chel- din toate sursele indigene si streine
tuelelor de reprezentare a presedintelui
Consiliulut de la 20 mil la 10 mil de lei pe
an, egal cu a tuturor celor alti ministri.
Comisiunea x D. Päucescu a servit de ins-
anchetä cate a trument unor persoane din Ialo-
mers alaltä-eri la Vasluiil s'a re- mila care 'si inchipuiaü ca prin
Comandele efectuez In toata Ro-
mania.
Asemenea toata productiuuea un-
Apol d. Dobrescu se mira de leafa cea mare întors eri searä. tului proaspat din Peecani proprie-
de 700 de let a secretarului Consiliulul de acest proces vor compromite po- tatea d -lui Colonel Blaramberg se
de ministri, pe c&nd se reduce la un sef de Comisiunea n'a descoperit nid sitiunea de prefect a d-lui Vines. afta de vênzare raumal in sus -numi-
biuroü si la un arhivar cate 50 de lei din un fapt gray si serios care sé tul magasin.
lefurile loi. EI s'aü inselat însa. Curtea de
D. Lascar Catargiu arata ca atribu- poate impinge Camera sé anu- apel a recunoscut cä d. Vines
nüle secretarulul Consiliulul de ministri leze alegerea d-lui Rosetti So- este cetatean roman. lar Curtea
sunt foarte grele si multiple $i se cere ca- INCUNOSTIINTARE
pacitate pentru Indeplinirea tor, deci leafa lescu.
nu e niel de cum mare. Ceea ce si d-sa ga- de casatie, sectia I, a respins azï Prin hot&rarea tribunaluluf judetului
seste insé nedrept din partea Comisiunel
bugetare e ca a redus lefurite celor 2 futic-
ca neadmisibil, recursul ce M-
D. Gr. Cozadini a telegrafiat euse
Bacäü No. 2566 din 27 Aprilie ;anul cu-
nionari subalterni si cure ca Adunarea sé d. Päucescu in contra de- rent, sub - semnatul fiend numit cus-
tndrepteze aceasta gresala. d-lui Dimitri Brätianu ca cu toa- ciziuneï Curliï de apel. tode-gerant al hotelurilor din Sl&nie
D. G. Palwdi crede c& minietrii ar tre- te cele ce se zic pe socoteala lui Inchiniate de Epitopia generate, a easel
cum cä,l'a päräsit, el rémâne cre- fost ridicatä dedeinsusï
Exceptiunea incopetinlä a
bui sé dea exemple de reducen tn retri- sf. Spiridon d -tor Ivanciu Stef&nescu
buniile lor. d. pro- eiC. G. Sevastian, am onoare atnetiinta
D. G. Apostoleanu da mal multe expli- dincios grupului liberalilor disi- curor C. Economu. pe tonte persoanele inte,resate a Inchi-
catif tn privinna seeretarului Consiliulut $i denlï din care face parte. ria camere de locuit sad apartamente
asupra reduserit lefurilor ministri or si D. Vines era asistat de d-nil la Slavic, sê bine- voiasca a se adresa
conchide rug&nd pe d-nil Dobrescu si Pa.- t la sub - semnatul doniiciliat la S!anic In
ladi a nu mal amenda acest proect de
buget. D-nu Ventura, cumnatul d-lui calï.Kornea
M.
D.
si C. Disescu, advo-
Päucescu s'a vézut lip- Insaei localitatea bailor.
I ID. M. Cogalniceanu, susnine atilt chel- Lascar Catargiu, presidentul Con- sit de sprijinul d-lui Petre Grä- Plata camerifor sad apartamentelor
tuelele de reprezentare eat $i leafa secre- se va face anticipando pe tot timpul in-
tarulut consiliulul de ministri. Sé nu se siliulul de ministri, va fi numit disteanu care '1 ajutase când chirierei tor.
numeasca funcnionari eu proptele,ci sé se prefect la Boto sanï. procesul s'a infälisat înaintea
Tot odate am onoare a avisa pe tots:
tnainteze ace( ce ae o vechime si un stagiü d -nit care aü retinut camere seü apar-
D-nu I. Leca va fi ales rapor- Curliï de apel. D. Grädisteanu
de slujba constiincioasa si cinstitA. tamente In anul trecutcateiIn anul cu-
De asemenea nu trebue sé se reduc& ni- rent pentru sezonul anului curent 1889
mic din lefurile micilor funcnionari, caci a refuzat
tor al Comisiunel de anchetä atilt de convins d'a pleda in casatie de lafostul antreprenor Stefanesu, s8
aceasta ar fi a tncuragea si a Impinge la era de nedrep- bine- voiasca a'ei regula situatia for col
lacomii din partea acelor pentru care, su- pentru alegerea de la Vasluiu. Pe tatea causeï ce înlbrälise la in- mal têrziü pana la 25 Maiü curent, plat-
primarea a 50 de lei din 200, e stare de rut- cat stim nlajoritatea Comisiuneï ceput I
ne, de miserie. find intreg pretul camerilor oprite pe
D. Presedinte t!1 consiliului réspun- e favorahilä validäreï acestel a- seama d -lor prin arvune date d -lui
zênd la o imputare a d-lui N. lonescu zice legerï. Stefánescu ei primind chitante to re-
ca legea n'a fost calcai& nicaieri. gal& de la mine care sunt singur In
D. Gh. Vernescu, zice, réspunzênd drept a face Inchirierile pentru sezonul
d-lui N. Ionescu. ca d-sa nu s'a pus sr nu
se va pune la adapostul nim&ru1. D-sa Maine va veni in discutiunea ULTIMA ORA 1889, etiind c& la din contra arvunele
vor fi perdute ei camerile se vor Inchi-
generala a Senatului creditul de
réspinge aserniunea c& s'ar tï c&lcat legea
de catre comisia bugetara. D-sa a fost pen-
Englitera ria altor persoane.
15 milioane pentru continuarea
tru reducerea diurnelor cu 2000 let, si e Londra, 27 Maiü. «Standard» zice Custode gerani al Bailor de la Sl&nic.
lucrärilor de fortificatiune a Bu- ca data regole Humbert a avut de gaud
gata a priimi si reducerea diurnelor In in- GI><. Madarjan.
tregime. Apol d. Vernescu zice ca d-sa n'a
cure,tilor, Galatilor, Focsanilor sé viz,teze Strasburgul, el a comas o
vanit la ministerul ffnantelor cu un sistem imprudent& care totuel fu iute repa-
rata, cu tonte ca n'a fost In cugetul
Raportor general al acestuï sett de a blesa susceptibilitatile Franciet. BOALELE SIFILITICE
credit a fost ales d-nu Theodor deAcelaei ziar face sa se observe cat e
fragil& basa pe care se intemeiaza NEPUT1NTA BARBATEASCA
Discuniunea se Inchide. Rosetti.
Art. i se voteaza si se da citire art. 2. pacea Europei ei zice c& Germania ei Vindec& dupa cele mai not metode
In urma unel discutil futre d-nit C. C. D-sa a si depus asta-zï rapor- Italia ar face mai bine sa nu protes- radical far& durere si tmpedicare, dupé
I)obrescu, N. Ionescu si M. Cog&Iiticeanu tul care s'a inlpärlit imediat. teze de intentiile for pacinice. experienta de 18 ant. Specialist to boa
care nu admite cheltuelt de representare
de cat ministrilor de interne, externe si t Serbia lele lumesti.
resboiU, articolul 2 se voteaze si se prr-
meste un amendament al d-lut G. Dem.
Theodorescu rare acorde presedintelut
consiliulul 20,000 lei diurna. Amendamen-
Iatä cum se exprimä Natiunea
vorbind de d. C. Boerescu :
Alältä-eri pe cand d. Alexan-
Belgrad, 26 Maid. Progresietil ad
tinut ozi Intrunirea care a fost semna-
late prin turburtiri, manifestatiuni po-
pulere, bat &i, desordine, focuri de re-
D" THOR
tul d-lut C. C. Dobrescu cere a reduce la Strada Einigratu No. 3, intrarea
10,000 lei aceast& diurn&; se respinge. dru Lahovari declara cu emfasa. volver ei spargeri de ferestre. S'aü lust din calca Victuriel prin strada Sf. Voi
La cap. 2 d. C. C. Dobrescu pro,lune sé mêsuri de catre autoritari, pe la cease
in Camera ca nlinisterul actual ore seara. Se vorbeete de mal multe vozi. (Tramvay.)
se reduce. leafa secretarului consiliulut de Consullalii de la 8 dien. pána la 6
ministril de la 700 la 500 lei si sé se a- este eminamente conservator, cu- persoane ránite ei de o persoan& ucisá. seara.
daoge cel 50 de lei la cal dol functionari rat conservator, d. ministru at in- Loc separat d'asteptare pentru fie-
de la consiliul de minietrii. care.
In urma unel discutii la care jail parte structiunet publice confirma cu os- t 07
 4 EPOCA 16 MAW
limonnteli .

Arf..'9'7''' e.rr."6,..r.
r"^ .,@r
BAILE DE LA BADEN NOUILF. LOSURI
LANGA VIENA
DESCHISE FARÀ INTRERUPERE IN TIMPUL IERNEI

REDESCHIDERE SESONULUI DE VARA LA I MAI

CRUCEA ALBA HOLANDEZA
AU ANUAI, 3 THAGERI CASTIGATOARE
Baile acestea, faimoase din vechimea cea mai departata, si cunoscute chiar Houna-
nilor, saline - alcaline, isvoare de pucioasa (calcare sulfurnase), 13 isvoare de ape calda
de la £7 pana la 35 grade Celsius, Bunt minunate prin particularitatea ca pot, de pe BOGAT ASORTATE CU CASTIGURI PRINCIPALE
urma diteritelor for grade de temperatura, se tie Intrebuintate, in atarea for naturals,
fara a se incilzi niel reei artificial, In toate imprejurarile si pentru toate naturele de
bolnavl.
Uiutre care in numerar Aur
Së gàsesc la
Puterea for vindecatoare se exercita asupra Reumatismulul, Scroftllelor, Catarulul,
Nevralgiilor (durerl de nerve), Afectiunilor articulat;iilor si Contracturilor, Periostile-
lor si Osteitelor, Slabiciunel provenind din ranirI boale grave, Boalelor de pele si MA X FICHER FRANC' 400.000, 200,000, 100,0001
specifics Otravile metalice iii mai cu seams Mercuriale. GALATZI STRADA MARE, 29
. fiind asortat in tot -d'a -una eu 20 pa-
na la 30 Instrumente. Plata $i In cas -
Toate câstigurile se plates° fara nici un scazamint
AU FOST VIZITATE IN ANUL 1888 DE 15,123 PERSOANE tiurl.Inchiriere de Pianine In toatä
tara. Preturl curente ilustrate franco Cea mai apropiata Cea mai ëplata
S'AU DAT IN ANUL 1888 220,000 DE BAI dupé cerere. tragere 1 AUGUST 1889 ST. NOU ge
Stabilimentul organizat de pe toate cerintele moderne de curss pot da bal de putina cu
si bal separate (cu ora), bal termale, de aburl, cluse, de putina, cu fer, cu plaine, cu
ape minerale si ape rece; stabiliment de instalat, de inhalatiuni, de boat zer si curss de la Aprilie 1891 Câstigul principal de 400,000 franci
de strugurl.
Balle, la care podi ajunge in 40 minute eu ealea ferata de la Vicuasunt situate In posi - DE ARENDAT mogia Almajia din
tiunea cea mal lncantatoare, Inzestr ats cu padurl de pomi diferrt' si pädurl de brazi, Doljiü. A se adresa la Doamna Elena Con - Cel mal mie câstig urcêndu -se de la franci 28 la franci 50. Or -ce
plimbari si locur. de escursiuni cu trasurl si cale feratá pane In virful :nuntiltir, ofera .dorato 48 Strada Scaunele.
visitatorilor toate comoditatile si toate petrecerile; de tre' ori pe zi muzics orchestre' perdere este imposibilâ fata eu prelì,ul actual.
stabilimentuiul In maretul, embrumai Pare, in toate zilele asemenea representatiun1 De la Sf. Gheorghe
teatrale (vara In Arenà), Serbar', Concerte, Baluri, Curse. de cal, Mal ales se reco -
manda Noul si maretul Stabilìment de Bal. Streinil gaseec la Baden, Otele, case eu DE I N C H I R I AT a. c. etagiul de sus Aceste losuri originale fiind sigure si câstigatoare,
oda." mobilate, Cafenele si Restaurante, minunate si confortabile Vile si case mobilate, poarta No. 54 str. Scaune. (unde locueste suntrecomandabile sise pot gasi la toate casele de schimb
cea mal mare parte asezate In gradini. Comunicatiun1 prin posta, telegraf si cale ferata d. N. Filiclescu) contlnênd mai multe ca-
Cu lumea Intreaga. mere, pod (grenier) spatitis, api si gaz ae-
Comisiunea de administratiuno a bailor da la eerere, toate lemuririle trebuincioase. riform pretutindenl, grajd, Sopron etc. pe preciul de lei 29 lei, precum si prospecte gratis.
A se adresa la d. G. P. Ghica str. Dreapta 1260
,y: No. 9 a.
CASA DE SCHIMB 805 CASA DE SCHIMB 162
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Divas/rie Ghika
Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Nationale
(Dacia-Bománia)
Cumpéra si vinde efecte publice si face ori-ce
M. FERmo
Strada Lipscani, No. 23

%ÑOCÖLAT NIE.N IERI

schimb de monezi
Bits. °urest i 'umpera si vinde efecte publico si tace
Cursul pe ziva de 45 tllaiu 4888
<®>s or -ce schimb de monezi
4 96 Renta amortisabila
b
5
6
Renia amortisabila
romana per etna
Obltgatinni de stat [Conv.rnr.
Cump. Vinde
96 3/4
9' %
97 114
98
99 3/4 100 1/4
jy
PARIS Cursul Buouresti
13 Maiù 1889
A Gump.! Vend.
b Municipale 88 1/2 69
r. Casei pens. 1300 L.] i 010 Renta amortisabila 96 3/4i 963¡4
10
" 96 Scrisurifunciare rurale
5
448
!04
454
105U
b7 3/4 97y,
CEA MAI PARE FABRICA DI11 LUME 5 0/0 Renta perpetua
6 0/0 Oblig. de Stat
97 i/4 97
90 1/2 100
7 urbane 4_0443/4 105%
0/0 Oblig. de st. drum de fer
6 10 lO4yÇ

Diplome de onòre la toste Exp ositiunile

I

5 94 3/4 95 1,4 7 0/0 Scris. func. rurale 104 i14 104 3/4
5 last 82 83 5 0/0 Scris. func. rurale 97 97 1/4
Act uni Banca Nationala'
Act 970 980 7 0/0 Serie. func. urbane 104 11043,4
3 % Losuri Serbesti Cu prime 84 87 6 /0 Scris func. urbane 102 103
Losnri cu prime Brais. 1888 13 50 15 5 010 Serla. fune. urbane 94 3/4 95
Losuri crocea rosie Italiana 33 38
5 0/0 Urbane lasi 82 1 2 82 314
crucea rosie Austriaca ce prime
crucea rosie Ungara cu prime
Losurl Basilica Domban
Otomane en rime
27
42
48
70
49
46
34
25
Venzarca 7,ilnicà întreee 40,000 Kilograme 5 0/0 Imprumutul comunal
Oblig. Casei pens. (lei 10 doti.)
Impprumutul cu premie
88 il 88 314
245
50
250
55
1m. Cu prime Bac. [20 lei] 19 75 :1,ctiuni bancei nation. 950 955
Aar contra argini san bilete 44 50 kctiuni «Dacia- Romania= 250 255
Florini Wal. Anstrinc 513 359 % Nationala
Marci germane
Banenote francese
italiane
143
100
99%
125
100%
100
L.Se gâssesce la principalele Magasine de Confiserie si bâcânie * Constructiuni
krgint contra sur
, 230

140
20
235
145
15
Ruble barde 468 370 Fiorini austriaci 214 215
Carsal este socotit in aar Tendinta ferma

easele din Calea Grivita No.

DE YiNZARE 70, compuse din saute ca-
mera, trel bucataril, mal multe magazii, grä
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
500,000 MARCI din& in fundul curti etc.
M. 500,000 Doritoril se vor adresa la d. avocat Athana
siad strada Manea Brutar No. 12.
INCALTAMINTE
--.
(1153
cel mat mare câS- La suma imenss de 500,000 Marc' se urca eventual castigulcel
tig In cazul cel ma' mare din 296 -lea Loterie de banc, Hind garan d.ta de Statut
llamburg. In total aceastRLoterie tontine 100,000 losuri si 5',200 ---.o4n1:9.:.ti'!..,z!, .. .. ..;,:.!....-...'rtq:.
mal norocos. castigurl si un remhl. Sansa de castig e dar foarte însemnata, DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGAOSCHEN
l;astiguri Maro' de oare -ce pe 2 losuri cade cate un castig. Organizarea esacta a 11.1UASli\UL PltlllUL FO\LA'l' 1N BUCURESTI
1 a 30 50,200 castiguil si premiu se prevede din lista de alaturea. Toate
castigurile se trag la sorti In 7 sectiuni sau clase. Castigul prin- CAFEA SUROGATA REGALA
1 a 200,000 cipal din clasa Intéia e de Marci 5 ,00i', In a doua 55,000, la a
1 a 100,000 tre a e 60,000, In a patra 65,000, In a cincea 70,000, in a seasa 75,000 pentru prepararea cafelel obicinuite
si in clasa a seapta eventual Marci500,000, respectiv 300,000 Marci, este eel mal perfect $i higienic ali- LA ADEYARATA STEA ALBASTRA
1 a 75,000 200,000 Marci 100,000 Marc' etc., etc. ment constatat de Laboratoriul chi - Strada Selari No. 9 Strada Selari No. 9
1 a 70,000 Rugám ca comenzele destinate a participa la tragerea clase'
I -a se ni se adreseze pans la
mie din Bucurestl.
1 a 65,000 JW ..__
2 a 60,000 13 IUNIE anul curent s. n. CAFEAUA REGALA
1 a 55,000 In care zi tragerea se va incepe negresit da cafelel obicinuite un gust delicios,
Pretul losurilor este oficialmente hotarat costaud pentru cla-
1 a 50,000 sa 1 -a : un miros placut $i aduce o economie
1 a 40,000 Losuri intregi originale M. 6 saú Lei 7.50 foarte Insemnata de cafea.
1 a 30,000 » jumetfll,i » M. 3 saú Lei 3.75
8 a 15,000 » sferturi » M. 1.50 saú Lei 1.90 FABRICA DE CAFEA REGALA Boeanci Euglezesti veri- Ghete Bezeturi de glace
26 a 10,000 Bine- voit,l a ne inainta suma cuvenita prin mandat postal in- labile pentru barbati lei Pantai de barbati de si Vacs forma chinezeas-
56 a 5,000 ternational, in moneda, hartie sau timbre postale. WEINREEB & FEHR 13, 12, 10.
Peutru baeiti 5, 6, 7, S. diferite fasoaue de lei ca de lei 10, 1 1, 12, 13.
106 a
Dupe electuarea tragerel, se espediaza fie -tarin participator
3.000 lista oficials de castigurl. Sumele castigate se platesc numal de --IASI-- 11, 12. Peutru baeli lei 6, 7, 8.
203 a 2,0000 cat. in urma cererel speciale, achitsm castigurl chiar in domici-
liul castigätorului. Depon In Bucurestl la d -nil Frid-
4a 1,500 Plata esacta a câstig urilor se garanteaza de man et Finkel, Hotel Transilvania, 4)
608 a 1,000 guvern. str. Gabroveni. De vênzare en detail mT« ROG A SE NOTA BINE
1018 a 500 Fie -care comandator primesto directamente losul original bind
la toate magazinele de coloniale. q::
30 a 300 insotit de planul oficial. ddQ Ghete de vacs dc Ver-
60 a ili cas rand cine -va, dupé primirea losurilor n'ar fi dispus a le
200 refine, TS STRADA SELARI N 9 matia,fasoane englezesti
suntem gata a le primi !napel mainte de a se incepe tra- Ghete Sateu, Gems, Be- si chinezesti de lei 10,
60 a 150 gerea si a restitui suma primita. Doritorilor li se espediaza gra- zetzuri de lei 11, 12, i 3 LA 11, 12.
47925 a 148, tuit planurile ofíciale de trageri
Rugam ca comenzile se se adreseze confidential si directaminte Casele din strada
127, 94, 67, 40, catre sub- semnatii banqueri, inssrcinatï Cu distribuirea losurilor. DE INCHIRIAT Scaunele No. 56, ADEVARAT STEAOA ALBASTRA
20 Marci. opt camere de stapani, camere de servitori,
ISENTHAL & COMP
CASA DE BANuA HAMB_ HG, (Uermania de Nord)
grajd, Sopron, bucatarie si doué pivnite
A se adresa strada Icoana No. 10 Inginer
1027 Cu stima, U. UESCHELSOHN
Cepescu.

StS514310tOlSIDISSIIESSNtE6í!l151i]D91410 0.1".ß1".""®m"*Be 11111111116111V

$ T. RADULESCU BALE
BAIA MITRASZEWSKY
Strada l'olitiei, 4 NATIONALA` 9 00 a H. HONICH
TAl)ITZER SI DECORATOR
o
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
BASIN DE VARA DIN BUCURESTI
CAPITAL DE ACTIUNI STR. BISERICA AMZEI, 4. MITRASEWSKY
Strada Politici, No. 4 -6 TAPETESI PERVAZURI
3 MILIOANE LEI AUR In acest magazin se gasesc: mo- a
Deschis lu toate zilele de la 6 ore bile de pér negi u, stejar, nue masiv Stabilimentul de bât este deschis in Coate 7 Bulevardul Elisabeta- Doamna
dimineaia pana la 8 ore seara. Intre DEPL1N VERSATE
sculptate, precum si or ce fel de mo-
zilele de la 0 dimineaia pana la 7 seara. (Baile Eforiel)
10 si 12 ore a. m. basinul va ß reser- 4l4 Pentru dame bäile de vapori sunt des
vat pentru dame. Aduce m la curo$ tinta publica, ca am bile de fantasie, dupa modelurile ghise in Coate Marble 8i Vinerile de la Recomanda Vergelele de sfama
In timpul rece basinul va fi In- transfers t biurourile noastre In palatul cele mal noul. Se efectuaza or ce PI dimineaia pana la pranz. pentru scarf si sticle pentru usi
calziL.
Societite i din Strada Doamnel No. 12. comanda, In timpul cel mal scurt Si Balle calde sunt In Coate zilele la dis- (plaques proprétO.
726 Directiunea generala. Cu preturile cele mal moderate. posilia onoratulul public. Directiunea.
Pretul unel bal 80 banl. Un abona- T. RADULESCU. 4 PRETURILE FOARTE MODERATE
ment de 10 bal tel 6.
011iStERßONCliiì114.6111F« 11211tIM1EFti0
^er i M73.°afE`,i:V^'.ï.11`Isic.iW'r rs' S ABILIMENTE BALNEARE
STABILIMENTUL ,JOCKEY"
T 11 I T Mt! IL BAILE ELSTER 66, STRADA CLOt'OTARU, 136
Sub-semnatul r eînoeste comunicarea.
,

FOST CARACAS IN SAXONIA

Sesonnl 15 Mai -130 Septembre ca, operatiele stabilirnentului seu pentru:
BUCURESTI -- N. 4, STRADA SELARI, N. 4 -- BUCURESTI Yrilllirï de caí sere întretiucre (2 lei pe
,, Isvoare de sare alcalina. Bai minerale, Desfllcerï vênzütï îli colnisloll, de caf trit-
Restaurat si mobilat eu elegante din noü, situat In centrul Capitalel $i al Comerciulul, 1 cu si t'ara aburl. A se adresa la directiune.
precum Camera si Senat, Banca Nationala, Creditul Fonciar, Rural si Urban, Posta cen-
trata etc. Compus din 32 camere, eu preturl foarte moderate spre concurenta tuturor ',
stu'1, hii,ni uri, etc. au dat cele mai satisfa-
catoare resultate celor ce s'au servit de
Hotelurilor.
in acest Hotel este si o splendida Cafenea si Restaurant comercial, aranjate din nue,
Consumatiunl fine, si preturl moderate, mal multe Jurnale streine si locale, Mutica na- ,i)
tiouala In toate serile, conclusa de simpaticul artist Roman Tache Tomescu.
;,i

.a
ISÇHL interventiunea stabilimentului seu.
In ori ce moment se gaseste de vênzare cu preturi mo-
Directiunea acestui I-lotel si Stahiliment s'a Inc edintat d ini Tasse Georgiade fost di- HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ
rector ei casier al principalelor Hoteluni din Capitala, si care !vaga pe Onorati sa clien- derate, cai, trasuri, hamuri, etc.
tela al reincuraja, asigurandu -le promtitudinua Servtctulul si curatenia Exemplars pe
care a dat In tot - d'auua probele cele mal frumoase.
Situat in centrul orasului si in fata cas-
telului regal. Privilistea cea mai frumoasa
In cazuri de convenienta, sub - semnatul face cumpa-
1105 Remaind cu tokai stima T. G.
1

pe munti Cabinete de fumat, de citit. Bi- rari definitive.

blioteca proprie. Sub personals directiune Bucuresli, Manie 4889.
a proprietarulul liana Sarsteiner. .:
LANGOSY
:3r.3;:23011Ma
Tipografia C. C. Savoiu Tlparit ou cerneslta Ch. Lorllleuz-Cle Parla (3f iraut responsabil V.P.Gheorj;hlc