AN-1:M IX, No.
271Q
.nalp earae-a.asaa
ABONAMENTE
I Ts ALE IFEE-VIREI
INCEP LA T.
vst 21.2krEsc INAMITZ
iUn Sn ta Asti 30 'lei; In strelniente so lei
A;11.13t %lilt 13 . WI MARE SISMAR
'Trei
IsTIMIARUL 10 BANI
Li StreinAtate 15 BANI
ADINIINISTRATIA
Teo- lag
Imam. sallow auvrioNALE
Seim de progres
Dupg atttia ani de viatg parlamen-
targ si de practicare a regimulul re-
prezintativ, tara a ajuns acolo cg are
maT putinä incredere in fortele ei
proprif de cit 'avea acurn trel-zed de
ant.
Atunci, cel putin, era entuziasmul,
era Speranta intr'o soartá maT bung,
cad incalzeat pe cel pal multi, a-
tunci luptätorii deznteresat nu eraù
lipsitf de ideal si toate sfortarile lor
erati'sustinnte de o caldd conVingere.
Astä-zr, aproape toatg lumea, cel pu-
tin lutnea dirigentä, ,riu Mal crede
de et in rege. Regcle este pentru
apfdape totf singurul factór
intr'un 'cuvint il sing-ur re-
puterea constientä `Si domi-
nanta.
Lätirea acesto credinte este o a-
devarata nen6rocire, .fiind-ca parali-
zeaza o niultithe de initiative si fiind-
ca sileste pe sefil de particle O. Oar-
da, din vedere toate datoriile ce ati
cgtre targ, cgtre idel si cgtre insgs1
demnitatea lor, pentru a complace
tronului si a se apropia de guvern.
In toate tärile, seful de partid cel
mai intelept i cel mal dibaciü este
acela care stie sd-si conducg armata
tnal repede la victorie, adicd acela
Care -o .apropie mal curind de, ptite-
re 1 ei bine, aceea ce se intimplá
pretutindenf, intImplg, si la noi.
sati in Franta
ca si a noasträ
--
De cit, de unde in Anglia, In Belgia
täri «de opininneb,
sefil de partide
nu se pot apropia de drmä dacá pe
linga increderea Coroanel nu dobin-
desc i inorederea prealabila a con
pulul electoral, la noi acesti seff ne-
glije cu totul factortil al douilea, pen-
tru a Mt 'se predcupa de dt' de cel
mal important, adicg de suveran.
Ceva mo mult, in Romtnia, un sef
de partid, care ar tine fruntea prea
sus fatá de 'rege si care prin faptul
aCesta ar deveui maT cu gre minis-
poate fi sigur de dizgratia
partizanilor SäL Iatä pentru ce se91;
de partide, supunindu-se curentuluT,i
Ora nevoitf sä cerseasca pe la por-1
tile palatulul aceéa ce ar trebni
revendice in adunärile oamenilor
J3eri.
Dar, in cluda acestor detestabilei ca o ctlegare este neregulata, o votrt
moravurT, unii predind cl tot sintem
in progres. i atä cum.
Ca toate societätile inapolate din Vasile Lascar itia nu ne-a spus ceva tuvelkatort earl arum zece a,, a nceput- eel se
pullet de privire cultural, societatea nor!, nia nu va proceda intr:vn mod cultivese
roinîneascd a cautat sg explice cele surprinator aceasta e procedaria cla- cialimn, Moiseeou, ca eli muli din' generafia
inaf multe' fenomene politice, daca sica, istorica a partidelor el:aske
nu prin -*motive supra-natirrale, _dar, istorzce.
cel puin, rin motivë extraordinire.
Omul incult, care hu:s1 ¡So-ate deihisi .citibri la o alegore triumfd
existenta träznetuluT, a fulgerulul
a furtunelor de cit prin recunoaste- de cite Oa triumfa kuvirnariiintalii, a-
rea brief puterl supranaturale, tot a- legerea sd fie confirmati. Tot' -aieme-
semenea nu poate admite el rniseg- nea procedead i .D. Lasear : La co-
rile Politice, schimbarile de guverne legiul I cömunal din R.-Sarat a triton-
altele se pot petrece in mod asa fat. opoVOat ,lar7guvernamentalii art discuta in serlos. Zeilemea fuel, nu face,
de simplu si fard motive assunse si proLesÍaalegera,i atege),-rear a fost del de ce sa-ti bati joc de nn om batrIn
surprinzatoare.
Asa; pina acuma tref-zecY orT douä, jat guvernamtntalit, iar op )ziita a pro- chestiunea pe care a adus-o in dezbate-
zecT de are, opinia publica nu putea testat alegerea, fnsa aeeasta alegere rea Camerel, meit5, a fi cercetata, nu
pricepe naturala alternare a particle- va fi confirmata.
bor la guvern, färä o interventie din
afara. Neapärat cä aceastä credinta _opozifia din R.-Sdrca telegrafiaKd D-lui
era justificata. prin indelungata Stare ministru de interne i i se plinge
de vasalitate a tare, cit j prin a-tot- contra administratiuna, Care a comis d cereeteze politica ruseasd de la Petrii-
puternicia regimulul consular, insg presiuni si vioiene, 1i ce face D. oekre iacoace, pentrn a se convinge
opinia publica facea abuz. Opiniunea ministru ?... D-sa trimite in anebeta pe cum imperial moscovit nu poste sä ne lu-
generala Vedea mina streinuluf pre- inspectorul acleninistrativ Paul Statescu, beasei
tutindenT; sträinul, adica francezul, ru- adica pe acel Doinn etre,
sul off neamtul, schimba ministe- tämîn in urmd, fusese sili sä piece . de sute de ant M fost timpuri cand chlar
rele, rästurna partidele fäcea in de la prefectura Capitalet, fiind cd am depus jurämânt de eredintl impàdtesei
tará si ploge i vreme frumoasä
Cea-ce a fost pind Teri streinul,
EDITIA A TREtA
.t...-
14,0*%7L7'
1.3
_m_. 91.-^
Director politic : ALEX. V.
cAaR
astà-zf este regele. iaci observäm
progre!iul.
De cIti-va vreme, par'cg opiniunea
nuhlicä n
rnal atribuTe puterilor
stgine i numai lor crizele ministe-
riale, cici de ctd;va vreme regele
a devenit in ochil Orel o fortä care
e oare-cum de sine statatoare. Nu e
vorbg, eresul n'a dispärut cu desä-
virsire-dovad g. cg cel mai multi atri-
bute venirea liberalilor la putere, in7
trevederl de ,la Ichl---insä ori
sintem in progrés.
Astäzi, prestigiul lull Carol I a
IntUnecat prestigiul consUlilor si al
puterilor celor mar', Tar Ora a ajuns
la'acea convingere Cg nnmal lucri-
rile pe car! 'le vrea regele, numal a-
celea 'se 'pot intimpla, i cá numaY
fapfele' 136 Cari le petiride regelè nu-
rnal acelea trebule sá se realizeze.
Oil cite sfortári am face si oil cite
critici drepte am formula, nu vad
putinta ca regimul constitutional am-
e 'ddm principzlele cererl ale petitionarilor,
tentic sa se stabileascl in Rominia;
aceastg potintä nu existä, India
pentru cg pliterea regéluY este prea
mare si al douilea pentru á presti-
giul partidelor este prea mic.
Un asemenea farmec nu poate
Wed la sunetul puternic al vorb lor,
si el nu se va sfirli de cit o data cu
Carol I.
Coast. C.
A 1,17' 0 IA rir I CA.
Discursul beizadelei
Printul yitel,"acela careapanincit málamult de dt
mbaca imphratul Vitelius si care :acuma e mai
tare in mild de cit era la 25 de ani, a devenit
apostolul Rusiel hi Rorninia.
Discursul:p<care 1-a rostiMeTzadeaua in Ca-
merle fata de piste band tot -atit de goale cit
caPetele deputatilorIguvernamentall, a avut darul
scoatit din serite pe MArgariteseu de la Foc-
sanl oi pe pdca Dina, Skileru, cel cus24 de ma-
sele puse de- Kibrik.
Dar ,belzadeaua, fárl sa se sinchiseasca de a-
postrofele ueierilor., a sustinutl'a, dach a ocupat
fanctia de pail turcesc, aceasta se datoree,te nu-
mai virsteT. fragede pe. care o avea atund.
In Jata unul asemenea argument retroaetiv, Ca-
mera era ea p'aci s declarenedintii secrete,
daca nu de alta," dar cel putin pentru
minori pria tribune.
Vex.,
Sintem
I1 traditie
D. Lascar, ministrul de interne, a
facut
o importanta declaratiune in Ca-
mera. D-sa a spu's : «In ntaterie de
alegeri, ett voirt proceda ca i cu ale-
terea coleglului I comunal de la Rim-
nicu-Sarat ; cre cite ori wig c wslata
rid de pran, deputatu/ colegiulul al Ill-lest
de Misecel-a foot pina fn momentul alegsret sale
invertor n comuna muntoaset Domnefti," de 're
In adevar, sintem n tradiiie si D. riul Doamnea; A"/ face- párte din acea pietas/trek
j -augajet teat capitalnl In Turcia, sile§te pe liata
insilt it- set ambifioneze a aloft-
-
.o partida faretneascd.. Petra a ojonge la so -
plutefte intr'un umanitarizm cage _unit cu multe
iune
tr intetijiuiti et 'eta un'complete 'de 'refosame pirao-
tice pentru "seltenl.'.Ce aial- principald este aceea
Obicolul pamintuh4i este ca, ori del a Votulut Universal tindrul deputat a afirmat
aceasta erediala a sa,
siunta retepuninelul la igesakiii,
acea alegere sa fie casatá, far
-0406.4Ke-
11.
Cu principle Or, Sturdza nu se poste
craut in copi14rie ?
casata .,: la colegiul I judekan 41'4 trium-. Dad tug nu putem discuta cu D-sa,
pentru persoana oratorulul, ci pentra altii
ere4 Rusia poate sä ne fie prie-
pentru culmea riqicolul, cind earl* teng,
Acestort n'avem d cit se le ara'am is-
toria t6rel §ímn acelasi timp sit-T rugain
de, cat In sense lupului care iu-
beste o cafe pentra ca are s o manance.
(loud säp- Incercarile Rusiei de a ne cotropi dateazi
1 Iii Archiva istoricel vedeni ou
se fdcuse vinovat de violente, batat si OUterina,
boeroalcele
intrecea cu shigarnicia fat& de Tarina.
SA te iereon Romine de ouia strein
BEARDISTA110
stalaFkalie aeraseseatiareesaFkaa
Siltem in traditie, D-le Lamar, si. Norocul mufti
nu D-ta esti omul
róslul _flirt.
cipbi.i srhimba
D rageo-:,
Robii Ciilor rerate
De nenumdrate oi anz atras atentiunea
guvernelor asupra stdre nefericite a func-
tionzrilor Cdilor Ferate Romine. Statul, care
ar trebui, conform ziadtoarer, sd fie eel mar
bun_ patron, a ajuns, din potriVd, explotato-
rul cel mat' avar al mulled ornenegl. $i, pe
iîn exploatare, nenorocizir shit tinuti sub
un regim de teroare. El nu pot ridica gla-
sul, //14 pot protesta, nu pot mdcar petiliona,
nu se pot asocia pentru a-sr Vedea de ne:
voile lor si" de mijloacele de culturd. Or7-ce
veleitate de asemenea naturd eSte pedepsitel
cu detitkirea, care are ca urmare i prer-
'derea etreptulta de pensiune.
iscdlitel de peste
end mir.Ae functionarrl s'a adresat minis-
trulul lucrdrilor publice. In pagina a trela,
precum ',ri tdate. perip#îile prin tee-
cut 'acera cart' art .orgznizat subscrierea
Dupe ce dev-obit' tiganit;, dupe ce a
trecut aproape'o sutd de anY de la .declara-
firznea drepturi/or omulur, ni-se pare. a
este
timptd sd se la mime pentru robir Cdi-
lor Ferate, a,ra ca v'ata /Or. 31 fie asiguratd
Ii sd li sd facd un traiz mar Untan, Az!,
personalul inferior; mar ales, este fntr'o stare
de n^descris : sint acarj at tnecanicl- earl
muncesc 48 de ore in sir fi cari, pe lingd
cd se omer lucrfnd, pun in primejdie ()lap
a mil de czIldtorr.
. E de sperat- cd in Conerd se vor gelsi
deputatt. car Sri ridice glasul in favoarea a-
cestor nefericifl fi este lardg de tris nddejde
cd D. Porumbaru, orn drept st plin de e:,t
menie, fsr va ciftiga dreptul lz re:itno,rtinta
zo,000 de oamenr, fcicindu-le dreptate.
Sd asteptdm dar.
INONIMINSINOMMINIO
C. M.
ACTUALITATI
Maisie Itlaisemca
Trilkitd energie, e oca- CIA
? tale Turciel.
Inaltul eclirfr» se
www.dacoromanica.ro
SAMBATI 14 DECEMBRIE 14396
As=
ANUNCIURI
SE piantsc DIRECT LA 11113MINISTR.ATIA ZIARIILDI
LiAis _pig. IV . . . . 1..1 0.30 'nazi'
111 fl -
' 3...
E LINII SE FACE REM/MI
TARIF
NUMARUL 10 BANI
1n oas. I Un niunôr vechit 20 RANI
V. Alexandiet
Paean-, aaneau'l C
RNAETtoNDALEAt LT I frtiv
2''g)
aarest assaasmaa....,. ...512F7:_eyet-
sdpat de aceasta pa-
coste i numal lul datorim existenta noas-
tr ca stat de sine satitor. Ceea ee insä
Wiesagiul la Senat
s'a intAmplat atunci, s'a repetat sub Na-
poleon-cel-Mare, care ne cedase Ru4er
Eri 13'1JbaceputTlar-Senat diseutia generelit
asupra ritspunsului la Mesagiii.
asa wit Incolo, pn A. in ziva de azI, dad
Niel o mi§care. In sala pa§ilor plerduti se
Rusia a creiat o Balgarie ruseasci langl
noi, pentru ca eh se intinda mai usor spre
visArit.
spunea c. se va mina discutia ¡tsi kind s'a
deschis §edinta, D. Polizu-Micsunesti a i ce-
rut amtnarea, dar Seuatul a respins-o.
A eldea sub Rusia, ar fi peirea noastr1 Nn e nimeni laurie s. verbeasei. Cusintul
de ordine este sh se freesia, aspansul a Me-
n
nationall. si, ca stat, ar fi s ajungem mal
ca Polonia. ,Contra acesteI perspec-
tive, o politic anti-ruseasd se impune
sagiti trä nici o vorbti, §i D. Dim. Stuldzat
ashlar, a renuntat ea pronunte ,un .disaurs ime
portant, cum era hotaitit.
tuttiror acelora .carl 1 ubesc Ora si in-
dePeridenta ei.
Opozitia, de §i are aci dolly corifel
Dmil G. Gr. Cantacuzino, fost pre§ediute at
pe -
A lticra ii potriva Rusisi, 'caste a faces Senatulul, `§i pe D. T. L. Maiorescu, foist mi-
ca-tara noaStrl- froififtize i, vai l tie- nistru §i actual rector §i 1112 soldat pe D.
Bialbeteann--::totuel stralude§te Prin absenta ei.
-
bule el recunoastem marl prie- Siegler D. 'Birabeteanu e fatá, dar, lezift in
teni 'ai imperinlni moscovit, ce mal pri-
Politich, nu are 'euraglul Ineeaph. foeul.
mejdiosi duslanr at- Romaniei sznt politi- Toata lumea se a§topta s yea. .vorbiaal pe
(quiff conservatort si liberal; earl ati ruinat D. N. Ionescu; dar D-sa, intocmal ca lent care
tara i fi fgaut posibil ca srse aloltufa, in) hill cu aviditate la bneata de came,
so. in glndul tärannint idola ca cu Rnsii ghTCrauit in fandul coliviel avegund sound
,stä
ar Il pate maT binea. doruptorulul, tae`e, nu senate o vorbA si se
Despre aceista mni, alt dati. aupune ea un partizan devotat tozified dati.
Sfinx.
>asaKExw _>asnaaarisree In stirsit, D. Polizu-kliesunesti vorlyste. D-Alt
face elogiul partidhlul liberal, care In tot-d'a-
Sufragiul Universal min a executat figaduelile date prin Mesagil.
Apd, presedintele comisiei de raspuns la Me-
Pe chid Epaca constata cä. nu este o mis- sagiii se ocupa de prolectul de lege relativ
care pentru Votul Universal, la Catnerá Ipflintarea easel rurale, Ise care il fagaduie§te
la
nu se vorbe$,te cié ch de aceastä refortnä M sagiul de anal ace Aa.
democratica. Deputatul täránesc M. Moi-
D. Polizu, se tntelege, mare proprietar,
reprezintant al marel nroprietati In Senat,
sescti, numele sal personal $i a trebufe ash' combata legile earl afirmit existenta
dour colegi, D'nh Schileru $i Cornacio, s'a und cestiunl sgrare In Rominia §i canti
declarat in mod categoric pentru Votul
rezolve acest conflict, din dreptate muncito-
Universal. rilor ett bratele, cari eer *tint. Oa toí re-
Erl, D-nil Dobrescu-Arges, raul Gorgos prezintintil capitalulth din cele-l'alte tari, D.
V. KcigAleeanti
$11. pronuntat in ace- Pollen vole/1W ca sttatui, chiar duel face o lege
la$ sens,. facind prodesul legei aetuak elec- In favoarea clasei Van §ti, sit o prezinte sub
forma und pomeni, lar nici de cum ca o ce-
torate a claselor stápinitoare, cart al
ultat ä fac6. 1211nA. aCumot Cevi sì pentru
cele patru milioane $1 jurnUate de Oran!
dare in flta und protentiuni drepte i legitime.
La discursul Dint Polizu, ears trebuie s'o
spun In treacht era foarte apreciat de majo-
rnancitorl de orase. ritatea Senatulai, a retspluts, mai WU D.
Az! sail miine, energicul deputat al Ro- Gradi§teanu. D-sa a zvirlit putina White po P
manuliti V. G. Mortun, îi va ridica auto-
rizatul sAa glas tot in favoarea acestel
reform&'$i apol vör vent D-all Scoleseu
marMintn1 revolutionasului Incoronat, care,
mInd sfatul regretatulul mare barbat de ur-
Mihail Kogalniceann, a faeut pe 2 Mai. stat
$1. democratl, cari vor vorbi tot
in acela$' sens.
Dar D. P. Gradieteanu §1-a Inceput
eursul ridicfnd o chestiutne politich foarte dis-
de-
Heath, pontru partidul liberal,
and nota dominant a discutiunilor D-sa a lutrebat de oc, 'rispunsul la Mesagill
parlamentaie este atnpa acestel r4 forme,
spune nimio .sppe soneambarea
end top deputatil cart aù vorbit iu ail guwarnailui rez irea chestiei Ghe-
fäcut de cit sä fie ccour cerintelor nadie, algid ami au& ionste fapte
ni stiae tema'rar a s afirma cä nu existä
o miscare In tail in acest sen- .
s'ati petrecut dun& citirea irdleaagiu .
kill regal.
Aceste Intrebitri ale IDIuT Gadi§teanu ai
Zadarnic se incearea reactiunea inviorat putin ,Senatul. Toti saint atentt, ptni
mina la ochl ca sA nu vadl cum multi- D-nit Mieesm, &anon Rechiann i Ap. Má-
mea s'a -desteptat i fi cere -Irepturile
nescu, earl erail In intinaa convorbire cu Mor-
ph* sint eu palmele la ureche.
sale, zadarnic se var uhi conservatorif cu
liberallt pentru a infringe acest e trent, D. Dim. Sturdza, tutorele guvernulnI Actual,
zadarnic fi-vor toat, de oare-ce ceea ce
trebuYa sel fie; se' Zia intlmpla.
este cel d'Intll care la euvintul. b-sa explica
de ce nu e novel() sh se pile h ritspuns mid
un euv/nt despre cele donk chestiuni. Guyer-
Agita4lunea petatru Votul Uni:yersd nul -actual este e§it din dual partidulai libe-
inceput; campania eSte désehisA. ral §i licreaza in Intelegere cu fostul guvern.
-4-40.40
El este e§it dih Purlament §i toccata fap-
Rusia qi- rranta tul seeata de a se fi schimbat un guvern
ea si rezulte vre-o neIntelegere dovede§to tä-
fr
"
ria partidulul liberal. La couservatori, eind se
Ruda a legit din pasivitatea In care se
retasese de vre-o 'citi-va ani i a relnif ro-
sehimbail guvernele, heeah inmormintari
di clasa I ifi. La nisi, daaA me
îi
tut de a forta pe turd si se eivili- schintba o detail eivaeresault esi va ma roof
teie. Rutia intr iú eeasta noui fazi a poli- sa revIa fogitironlal4tri, aceasta se k co
tical orientate, nu pentru e tl ordona in- face tot-In ces mai perfect&
telegere. D-au"spume
teresele eI, ci pentru Franta; caie I§1 are
de la putere ca ad se a& retrae
tattle care era fa tarn: termine agi .
"el de a Mal preltingi vIata muribundulul
cere interval rrancezii at- putea "cal
Ineetu.1 retraga capitaluriIe plasate ta
A
I Da, de et diseursul D-Inl Sturdza site&
Mt-title tftreety, pe D. M. Skina s it vorbeascii§, i D. M.
Ramie 44 Frpntá na este D. Engels Stateseu, i D. Engen ski-
La tneeput,Ausia s'fit opus propunerilor Fran- tea m este un factor important In partidulSia-
h l Ii-
tel -de a referma fluent* turcegtl, act tmhu-
OtAtir4a-soartel Tureiel este contrail intere- pronunti um dieeurs interesant §i
selor ruseltl din Orient gi spoT sr fi servit e eft se poate 'de blindii li de
micala, D-sa spune adevirurI crilde, dit a-
Angliel, care do asemeuea se AO, angijati cu
multe sutinal de Milióane d' e frand In finan- We dureroase, sfi§ie' fia milk perdeatut lovi-
care
Dar diplomaiia franeezi a inzistat pe lingi
acoperea netntrecuta duplicitate a conducato-
riI opt.- pa i ntitrdeualbual :1 ibpearcaal .
tarul Nieohe expintndu-i sitnatiunea na-
dart a Frantel, din cafe i'elese ci aceas"ta se
fin politica fostukul govern, pentru cc /a
angajati cu cloud miUc'rd çi jumcItate de la putere a facet o declarafie in 1;cre yenirea ea
spune ed
francl in Turcia §i cn alte opt miliarde in Bu- recut guvern a -Centit ea 84 resolve
In mod pact-
nic aradtoarea chestie a rnitropolitulul
gle; ceea-sela %tee, eventtiala eriza ar putea ? Ápol in
provoca un dezastru in fiaantele Frantel, a declarafiile !acute" in Oamerel Id in Senat
"convinti pe tar a
Rusia nu poate sta nepasa- e importanyl d osAitcl rezo/virel eheetiel s'a dat
politutul. S'a spus eel s'a potolit mitro-
toare la rrgimintele Frant4 i c1 o politicä
AiMad, care va set zieet, fostul guvern a
agitafia.
activa a- Rusiel In Orient se imp ne In into- ldeat fara
resnl vital al Frantel, 4o care Rusis este attt agitata ? 0
de ce era fara agitatet ? Pentru
cd
de strins legath, foetul guvern a spats cd se peate alege
un nod
kezultstul mitropelit, cad cel de la Calddrufani nu
este. qi ce a jacut noul guvern ? A reetabilit
maf
ast-fel Rusia, eontrar planulul croit Inca mitropolitul de la Caldttrugani fi n'a ales
pet
de citre Lobanuff gi a hotartrel luata de a altul
nu grabi introdu3ereg de reforme In Tarcia,
de cit dupe/ ce aceskt a demieionat.
este asthaii dal a incepe politicfi activa in v8t;::.bliudliejloe, r :Ileac 1.) iSnit
'ipn et
Orient si. a ameliora, chiar cu forte, Etarea im-
ad:-
periulul musulman.
Reznhatul und ast-fel de politico active awl° Senatul trebule ed
;en;ai "c4
eiDgirmreenu,oruapeniullaittaCnrterleett t
este greü de prevlzur. Eseeul soferit de di- daca urmeasa politica noulul guuern, saii emcee
plomatia engleza chid acuan doul anl a vroit rami-
ne erestinaios politiee" foWastat
guvern? Bei cred
cn ori-ce chip si reformeze Turcia, ne poate ca da, ri de aceea va
toga servi 1e pild4, indielnd Intru eit-va §i graf relativ la modal
, un ad punetT
an pare-
are s'a rezolvit chestia:
greatittile eu earl va avea de luptat Rttsia in mitropolituita, cum §i relatitt la schimbarea;
nouta et politicA orientalä.
de guvern,

Discursnl Skina, plin de adevtruil, a
prodns o refinc*. irnpresie si de eigur nu pu-
tea ai-1 rispundi de sit D. Andrei Vizanti,
care, dun .ziee francezul, ne doute de rien.
D. Vizanti spune ci partidnI n'are fetisi
din moment di noul guvern exedra progra-
mul partidalni, 11 stimeazt tot atit ett a stimat
guvernnl D-lni Sturdza i cit ar stima ori-ce
alt guvern, ciel toate guvernele slat stima-
bile.
Senatul, intenn glas, if strigi un : Brava, sti-
mabile I"
D. colonel Obedeanu intril In rärunchil na-
tinnel si se ocupii de toate mtruntaiele vietel
ttranuluT i, ea unul ce posd i o diploma
de veterinar, di consirlf guvernulul cum ar
trebui sa timidnIasei diferite boale.
Apd, dud se vorbesite atita nn se poate at
nu vorbeasei 0 D. Nrcolae fonesen. Bttrînul
si strilucitul orator este i de eat dati cre-
dincios reguldor stabilite de parlamentul en-
glez. Partizan al idelei et rispnnsnl la Mesa-
gill trebuie at fie o simpla parafrazi a dis-
cursnlui tronulul, D-sa face en vocea-I argin-
tint ette-va racnlade, stacate i fiorituri earl
merg pint la re natural si Senatul, miscat de
accentele calde i One de tinerete ale bitd-
nuld orator, isbuenesse des tn salve de a-
plauze.
Tot ce s'a facut, e bine faeut. §i vizita im-
paratului a fost bine veuitti, pentru ei mo-
narhal tecin care s'a opus-dupe cum zice nn
istoric englez-la nnirea tarilor, si-a platit ast-
fel polita pe care ne-o datora. i rezolvirea
chestiei Ghenadie e bunt, pentru et tam a-
ceasta a dat Theft o data, (Iva ada et in ches-
tille marl partidele diaper si ca ele eu unani-
mitate se rezolvi.
Din clad in and D. N. Ioneseu wadi pri-
chit until's i altula ea si lungeasei vorba, dar
11 ennose top 0 se feresc; numai D. Obedeanu
cade In mat si D. N. Ionescu musci mani.
feitatille de strati* earl ajung pint la Senat.
In sfiriit, D. P. S. Aurelian se mirk a
Inca
este Intrebat cine e i ce vrea at fact. De 30
de ani e in pattid gi top colegil D-sale dirt
membril al partiduld. Luereazi i vor lucre
In perfact acord cu D. Sturdza.
Pe Mgt acieste banalitati pe earl le repeal
nu tstim pentru a ettea oarit, D. Aurelian face
o declaratie importantii.
Nu ;lantern, a opus D-sa, Watt ou
chirie ca sá. rezolvim ehestia Ghe-
nadie apol sá ne docent. Ni se
pare ;Ix noufi i partidului o insultá
eind se spune aaeasta. Am venit
cm s aplicam prograniul partidu-
lilt i vom sta pima (And partidul
tie va tine aci.
Diseutia va continua si aal, ea
D. -,Brabeteanu.
st vorbeaset
Jip.
IMPESIUNI
ifIPALAVRE
[Din corespondenta tut Chitibus cu cetitoarele sale)
Comnule
Se vede cA coloana-D-tale Impresii bi Pa-
lavre e phut!. de vri,
cad ulte asa ea din
Benin, am prins an drag de ea, cum niel nu
giadesti.
De-ai sti numal cum m'as bucura dad,
dragalasele-ti corespoadente m'ar ingadui si
stall cu ele de vorba, la o lalta
Dar, dupa cum vezl$ incercarea se face pe
lîzigä D-ta. i uite o sit ma dad pe fatit, i o
sail spun ca incercarea asta mi-o sprijiuesc
§i pe slabiciunea D-tale. O ! nu ma lua in
nume de rid : prin aceastt sliabiclune inteleg
felul vederilor ce D-ta ai asupra femeiel,
prin aceea ci recanosti dreptatea staruinte-
lor el, stirninte atit de naturale. i ineuviin-
ted, asa-I, et i femeile noastre simt i pri-
cep oare-enm puternic un mal plin Invites
de vista, na ?
Dar, bietele, cite piedici nu Intilnese in
drümul lor, 'cite stavile, peste cari adesea-
ori nu pa trece I Asa, cite nu se zie, cite
nu se cred pe socoteala
diutat st dea niel o
muitti vreme
dovadt- cum et luerurile stall alt-fel dupi
emir so binula. Malta vreme, resemnate, ad
lint ea pärerile gre0te at se reefringli chiar
dureros asnpra lor, si ad tacut. Aveat clout
In fait convingeréa ca slat neintelese.
AzI inst., vezi de sigur i D-ta, i poate
chiar te Miri de carentul stiruitor i pater-
nic ce atita vreme n'a feat bigat' seama.
E mienta coldana Impresi i pakzvre, e mi
enta ; cine stie Dist, &et trite() bunt zi
nu vom avea tritimful prin eâ, etci treptat
se va vedea elar ett ne e prins suflettil de
vista po care voini st-1 atingem. i elt e de
frumos visul, eit va fi de frumos in intrupa-
rea lul : aSuperioritatea intelectualt a fettled,
viditi l recnnoseuti".
Ce departe am ajans fruit, si &art-, chid am
Imi propusesem numai cite-
va rInduri. Ce vrei, atmosfera vrajitä a gri-
dinitel ce cultivl m'a prins in mrejele-I- fer-
mecitoare i mi-a fost drag si ma plerd prin-
Ire brazdele-I de &dud.
Rada.
- Am verilt acl ca s aplicAm progra-
Posta In! Chiibue Cereal invalizilor,
Loco.- Impartasesc i ed ptrerea voastra.
Opiniunile fiind libere i ed pentru libertatea
fiind, Aty.la sá ramint cu parerea el î noi eu
a noastra.
Ch.
-
Chestia mitropolitulut Antim
PERA, I2 Deeembrie.
telor a adresat o nout
-
Ministrul cul-
ultima soma-
tiune in seris patriarchatului ecumenic, ce-
rindu-I sä aranjeze in mod definitiv ees-
tiunea mitropolitulul rornin. Ministrul in-
zistä asupra uneI solutiuni imediate.
36 de preof, reprezintind 22 dt biserici
ad declarat supunerea lot mitropolituluI
Autim, care primeste in fie-care zi deped
de felicitäri $i de recunostintä din di-
write Iocalitäti locuite de romini. Aceste
deped adresate mif.ropolitului rorainilOr
fac reiaal cä nuatirea acestuia este un
semn evident de bunä-vbintä: din partea
sultanului fayi de =push sAi de nationa-
litate rominfi.
6,0 de romini din Bulgaria ad adresat
de asemenea mitropolitulul nimbi o de-
pesä de felicitäri.
CRONICA
Un hatar
D. M.... de loc din Capitall ne adre-
seazá urmätoarea scrisoare
Do mnule redactvr,
Indignat de obrizniciile jidanesti pe earl
le fac baetil din pravaliile jidanilor dupe
strada §elarl, va rog respeetos de a atraga
atenpunea politiel prin ziarul D-voaatra, de a
stipini pe aceste carnal, cad nu e chip at
tred pe acca stradi fart st nu pule mina pe
tine ete cind s'aii sease, sub envintul ea se
eoneureazi intre (limit Aat-fel, ai nevde sad
n'ai nevoie et eumpert, eI vor si te intro-
duck en sila
Ira rog dar Inds o dati de a bine-voi
faceti *west
Multamindu-vä cu auticipatie, vi salut eu
Cum sX nu fad hatirul mad om care a tat sultarsului un program de refer-
pätimit atita i e asa de politicos ?
Bac
000t 6104,47, Mid LICHTENDORF din
DE
IA, Paler*, :kmerican'a, Buie-
vardul ElisaUelo, Grand
Hotel dn Boulevard, BucureoL
Ci4 malinserenat magasin de
PIE9161.
urine tasä.'Arni.o. de visa- o groVitate
mare Enghze Belgiene si A- !impede intentiunille
meriezne. Carabine cu iepetipe 1,Nirschester,
Colt si Marlin 9 is %curl.
-
Sinearut ttepiiientint si Belk:ostler al Fabrileel R.
Pieper de arme pat,entate Diana Rationnel" neintreonte
in solíditate preoisie. arinid Prix 'Paris 1889, Hors Concurs
Chicago 1898, poste 50 51edalil ai Diploma de onoare. Artne
Pieper sunt garantate pentru inareare en pulbere
salt obiar en grame pnlberA neagrzfsril Wet
yinsare in rate lunare.
Tirgul Cerealelor
riiila,
Grid cant. 48,750; gr. 59-571/,pret11,1'216-10.50
Por.
Orz
2,900 ;
8,950 ;
591/4."'.'
44%-418/4 ,, 4,74- 4,471/¡
Gereale sosite:
Pe a$ Pe useat
GâTO Hectol. -- 7240 Grid
Orz 7000 Orz
' --leeetaes-ebe
INFORMATIUNI
Situatia guvenului
deem, cind am ascultat discatia ce La facet, in
.Senat asupra rdspunsulut la Mesagiul tronulut,
putem sd ne dam perfect de bine seama despre
situalia guvernului.
Un lucre este sigur : situ* nu Me lirapesitd.
ittitudinea Died- Stiitescu
Dlscursul rostit de D. M. Skina, amic
01 partizan al D-lul StMescu, ne-a arA-
tat care este pArerea fostului ministru
do, justitie.
CI-3a nu itimite solutia data in ches-
tia Ghenadie 01 crede nu e nicl o co- a le judetiene de la RaSarat, D. V. Las-
munitate dejdel intro. actualul 0i fostul
guvei.n.
Discuraul 0-lui Skina a feet foarte
via comentat in culoarele Senatului
tot; erag de acord SA van in el decla-
ratia categuricA a D-lui StAtescu 01 a a-
michor sal eat, nu vor da concurs actua-
fund guvern».
opozant
E
Unii dintre guveroamentall, printre earl
D. Grigóre tefanescu, strigat continu
vorbind despre D. Skina : A esit din par-
tid l Este opozant
lar chid D, P. Grädisteanu, la sfireitul
sedinte I, a eerut st nu se inehidd diseutia
generala, pentru ca sá vorbeascd si opo-
-Care va sa zica dacb
zitia, mai mulT'aü strigat :
Apoi ce, n'a vorbit D. Skina ?
Skina e Opozant gsi
cgs este tot arise.
Atund guvernul actual nu are increde-
rea intregulul partid.
Doted deolarafil
S'ail comentat de asemenea mutt gi deolat apile
coatradicori jeue de 'D-nit Sturdea gi Lure-
lia earl, ce toate manifestapile de dragoste
dovedese cd ewe dout priml-minigtri se ur-
rndresc rozav.
D. Dim. Sturdza a spus c guvernul actual e
tot guvernul trecut p cd e um merit al partidu-
tut cd e'a schimbat guvernul fcird desbindri
tot ega se va tame gi, dad va veni all guvern.
D. P. S. Aerelian, eu mutter finepl, a replicat
-Nol n'am fost inchirlati ca sA rezol-
vim chestia Gheffadie.
Mul partldului ivom sta ell timp par-
tidid ne va tine.
Aceasta dovedegte cd D. Aurelian nu e de loo
di-pus set cedeze D-lui Sturdza; de gi acesta a re-
cunosdut eJ retragerea sa de la putere s'a impus
din cause agitaliilor din lard. ' exploatare a C. F. Tti pint azt, d.e. 4i s'a im-
Toate aceste discupt sint ioarte via comintate
gi ait ca rezeltat inteMelerect din ce tu ce mai
melt a credinpi cd actualul gwvern se va duce,
frapreuud cu partidul, foarte curind.
filf<71.11SIO0
D. Caton Lecca, pref.( ctul politicl Ca-
pitalei, a fleut o insemnatd miacare in
personalul comisaribor i sub-comisarilor
de pe lîngä seetille politieneatf.
Vre-o tref-zed de funetionari de aces-
te eategoril ad fost permurati s.i
Erl dupa pe la orsle 2 i ju-
metate, Fenton, mlnlstrul Rusiel in ,Eu-
D.
cure0i, a ficut o "fungi víziti mitropo-
lituiw
D. Fenton s'a intratinut nitre altale ati
mitropolitul si in privinta propaljandel
SAMBATA 14 DECEDIBRIE 1896
catolice ce se face in Ora 0i mil ares
in privinta noului mitropollt catolic din
Bucure0ti,
Memorial s'a facat i s'a distribuit pentru
semnat Cam artinnea lor nu era laid no-
I. fi
nicl fiieutA en glnduri rele, functio-
naril ail trimis un Memoriii gi D-lni Cottescn,
U1-2,1:1011rIAL iii
Guvernu2 se sisnte foarte fncurcat fa tirma a- dedil servidului de iniscare.
t itudinsi agile a menbrilor Sinodulu ca privire Demisia minis terului sir b
la noel mitropolit catolie. Amenintairi
D. Cattesen last, a chiernat imediat pe top BELGRAD, 12 Decembrie.- Se asigurt
D. Mirsescu, care tredea cd prin inchiderea ei
-
funvtionarii superiori si I-a amenintat en des- ministerul Novakovicl a prezintat erI
Sinodului va putea opri aducerea cestiunei fn SI-
tituirea. Ail fost amenintati en mai multi vio- regeld
demisiunea, dar et dupi cererea aeestnia,
ncd, se vede acute nevoit a face din notl vicite
pe la prelap, rvgindu-1 a nu se speria de un lu-
lenta D. Zamfiresen, presedintele societitel, gira afacerile pint la votarea budgetnlul. va
inspector de miscare, 4i D. Papadopolul, geful
: cre de nimic.
girei PiteVY.
Dtm ad elte-va amtnnnte asnpra modulo'
cum s'a modificat legea patentelor de citre
D. Cotiescu a cerut, niel mai malt niel mal
pntin, de et desfiintlrea societatel functionari- Procesul Sta bulow .sa).
comisitmea Intoemita de ministerul de finance lor C. F. R. §i a Memo.inini, care este deja
pentru acest seep. semnat de poste 5000 funotienarl. SOFIA, 12 Decembrie.-Ascultarea martorilor
-
S'a revizuit vechiul tarlf intro ducindu-se noui Atitudinea D Oottescu cat?) condamna- continud. Printre martorit escallop se afiet
kanow, doctorul tut Stambulof, clout geandarml
Ha
eategoril de comerciantI, earl la 1864, and bili dio Oat, punctele de vedere, did D-sa
s'a faout Retrials lege, nu existid la noi In trebule 8t-0 dea seama cii fie-care om are &nit fogti geandarmi, Dimitrow, doul judecatort
tart. S'a scilzut din patenta acelor comer- dreptul st-si apere cererile sale juste, i Sta- de instructze.
danti a etror negoturl pierdat din im-
portanta de odinioará i s'a adiogat la patenta
-
tul -ea exploatator trebnie st. dea dovadä
de umanitarizm, echitate si:einste.
Minnow depune ed Stambulag a pronunlat
din limp in timp cite-va nume i cite-va cuvinte ca:
sn'a omorlt... Tuffektschieff...
aeelora a arm. importanta a crescut. Revendiwbrile
In privinta articolelor fabricate in tart, s'aft Baltchew... PrinIul...
SA ne intelegem : Ce cer acegti fanctionarl ? Oip-va martort asS vazut pe Halin fugind I
aupas comerciantif call le find la o patella
mick-spre a se ineuraja industria nationalt. Iatii cererea !or : aruneind Un iatagan.
Oeganizarea corpurilor C. F. R. Dimitrow depune cts birjarul acuzat, Atzow, a
Oficiosul rus Novoe Vremea spune prin lege, determinfindu-se in special sis inchisoarea sa cd Hahn, Boni gi Glzeor-
M. ghieff ai navalit asupra Sul Starnbuloff tinge; ma-
ambasatisrui rus Relidoff a prezin- urmittoarele puncte :
a) Stabitirea unei clasificaliuni a salariilor vaginal Preslow.
me si dated-sultana!! r s'efuzi sis le holeirirea drepturilor si a datoriitor, dupci nor-
&splice, Ramia vaintrebuinta fortis ar-
mutt, unirreiu-ai tIatee ou Boyle ale legeaadoptalci
Europe; si forthsd Derdanelefe.
pentru corpulielegrafo-paetal prin
de la 1892. t a re a luI Gladstone
b) Determinarea drepturilor la pengie, modi-
Pentru acest soon, Rota e;iuseascie ficindu-se
intinzind a-se asupra tuturor furze- LON DR A , 12 Deeembrie.- Oontrar stirilor
Illilarea iteagril va pieca zilele 0- tionaritar siCaller
.-
vestaa spre Rosfor, pessiru a ocupa Ferate. defavorabile riispindite asupra stnatatel D-lui
c) Tallinfarea anal eonsiliii de discielinä.
nordanetela si a ramlnea nooks pinä Gladstone, se constatt et starea sinatateI a-
d) Infiintarea unei case de data lien».
ce sultanul vaapHea reformele pro- eestula este satieficatoare.
tease. Pe lingcl acestea, »aal cer ermeitoarele
1) Locuin'ili biurouri constraite in comlifiuni
Linibagiul ofiesiosulasi,rifs este de
exceptional:A si arata lliZDes inlarea gratificaftil or de anul nod.
eniee Buletin At mosferie
:
13 Dacembrie, iSSS.
Acmirea stiit cererile fundionarilor car;
Inaintärile ta gradul de mafor a eäpi- ati de egi muncesc pinfi la 38
Timp inbis i foarte urned toall ziva.
taniler cart ad ref4i-c la examen se vor
face 0.rte pé ziva de i Ianuatie si parte
-40 ere in giir, sant plätiti cu In Moldova a (bet inghet.
In _Muntenia n'a fost aka-Teri inghet. A plouat
fum la 15 Februarie. 35-150 leimaximum *i nu a" cite Putiu ia unèle localittl din t tra. Pe unele
perieol. de cfit ui Adieul de pensie ei locuri a nits putin.
Preeetui de lege pentru organiKarea ar- de ajutor in eat de fienorci-
mate a fost luat in certetare de D. gene- sire, de Si ssiiiitt zIIiic expuei
ral Berendeiti, ministru de rikboi17. la accidente primejdioaso.
Decembrie, 1896 Partea privitoare la reducerea termentauf
de servicii ,militar de -la 3 la 2 ara-e apt .9-
Acest drept la pensiune si ht ajtttor nu-I
fixat la baza unel legi, ci a udul regulament
arbitrar, 'care Iasi. pe fanctionar absolut la
Rime Informatiuni
bah!
de noul tninistru de rcikboiii.
D. Berendet va mal face ate-va ?Ida modifi-
descretia directivaei generate.
Si aperim et scum,- cind ehestia s'a ridicat
D. Fonttni la rege
car aduce dupd sarbeltori prolectul in In intresga presi, ea va avea un ecod In Dacd discursul printitlul Gr. M. Sturdv)
dekbaterile parlarnernuluf. parlament. ratit -in Camerd cu ocaKia desbaterilor a4
Heetol. IIIII=1.101110/
' supra taspunsului la Mesagifi, nu a avut e-
Plata salariilor meznbrilor corpului di D. Gigore Alexandrsci, tomercian, pu- fectele pe car: siniur öratorul poate cd le
dactic pe luna Decembrie se va face in- blica fu Romanul urrnatoarea acrisoare : ar fi putut dori, a avut totufi: rgultate
tre 15----29 ale lunel eurinte, la vederea
Bucuresti, 11 D'ecernlirie, 1891.S. destul de nepldcute pentru guvernul- D-lue
sarbatorilor
D. Mirzeseu a dat ordin serviduluf Cliestianea Mitrotpeolitutui, care m'a deterniiizet
Aurelian.
Intreruperile
comptabilitdtet, ca:cel mult pind la:16 4 md manifesta gi apreein valoarea acelora earl
Se atie ca. in lungul sad discurs, printut
ale lunei acestea, sd trimeatä statele la
dircepile tuturor seoalelor din Capitala
,luktat, peitre resolverea el, astet-si ,knd ter-
minate lz folosul gi lingeta /ere, declar cci 'nu Gr. 'Sturdza nu a vobit de cit despre Rua
sia bine-facerile ce ar decurge pentru
ptna la ii4arRee1e din tarA.
mat pot firma' pe nimeni tn alte cestiuni potitice,
cart nu intrd in competinta mea, tard din o aliantA a noastrd eu statul vecin.
M=11111111/GMINI
Congresel general al Liget calturale va ft con-
GrIgore Al ex andre s en.
comerci
De mat multe orl in timpul pe cind
vorbia oratorul, membrii majoritätei, prin-
vocat pentru sisal de -12 lanuarie,1897. tre earl to-nil Emil Costinescu, Nacu, Dined
Aceasta in vederea inlelegerilor diatre comite-
Skileru sl Márg.firiteico, aü intrerupt pc
tele centrale ale Ligel, earl ad- holdrit set se im-
pace gi »a aleagd un singer comitet; compas din Adevar'ul ilustrat" orator si I-ad d- zaprobat de repetite or?.
D. Costiaescu in deosebi a spus D-lui
membril ambelor ccmiteté.
Conförm statetelor, noul comitet va fi ales pe Nutnär exceptional -
Sturdza :
Camera e prea ingäcluitoare cu D-
tiny de dout ant.
M110.11141110.
Marea reforind democraticd a Votului voastrd. Cele Ci spuneti s'ar putea mgt.*.
In ataxia reuaitei guvernulul la alegeri- in Camera ruseascä, lar nu in Parlamen-
Universal, pusd in discutia Camera actuale
cu ocakiunea rdspunsulul la Mesagiii, numd- tul minim
ear nu va mat mniocui pe D. Tatdranu, D. Fenton
rul cdnsiderabil de deputag car; figurea0
prefectul acelul judet, asa dupa cum lu- ta sustindtor? al aceste; reforme in josul Cele petremite in Camera ag test raportate
erul era hotadt. fctrd intirsiere
motiunel ce o va prqinta energicul deputat Fonton.
Noua alNere a.- colegiului I comunal Atit itdreruperiie Costinescu eft gi ale
de Roman V. G. Mortun cu prileful a-
se va face dui:A sarbatori. testa discutiun7, constitue un eveniment de r
alor Sltileru Md. getriteseu, ail fort conside.
rate de D. Fonton ea ireverenkoase pentru Rusido
mare insemndtate In Viata politicd parla-
Reforma linvirtamintaduii mentard a aceste; tdri.
Ca touts ca majoritatea a tr'scut la ordinea zilei,
dupd terminarea discur sulfa D lvi Sturdea, acele
Acestul eveniment am crqut cä trebuTe
Proiectul de lege pentru reformarea in- intreraperi venite din partect majoritilei ail Jost
vatdmintului secundar 0, superior, pe care sd-I del»; importanta cuvenitd, inregi;trindu-1 socotite ea alwolut nepolitice.
pregettise D. Poni impreunä cu o comi- cu solemnitate intr'un numfir excep-
La Palat
siune de profesori pe care vola sä-I a-
duca in dezbaterile Corpurilor Legiuitoare
tional al opAdevrului". Itnediat D. Funton a cerut audientt rege.
lifi, eirula s'a. piing de atitu dinea membrilor
in primele zile ale deschider4 lor, a testAcièvérul ilustrat" de -Duminetä 15 majoritttei fata, cü statul pe care D-sa 11 re-
cu totul modificat de D. Mirzescu, noul DECEMBRIE va fi oonsacrat esclu- p r epzuhiptit .
rninistru al instructiunei publice. siv acestei chestiuni. El, sOre deo- terminarim sedintei la CarnerA, D,
srebire de cele-l'alte numere literare, Aurelian find prialit de rege, acesta i-a co-
Dun I
Intlatd ce D, Mirzesau va terminu wate nu va ooprinde de cát iluoeíiiiunl
larded, il ea aduce in dezbaterile tonne', -
modificárile ce are de introdus in acest si text relativ la - aceasti mare re-
lucrate cu. multi ingrijire.
inunicat plingetea reprezintantuluI Rusiel, ce-
rind primului ministru ca st potoleasca por-
niriie ostile ale Membrilor majoritatei, fati
lui permanent de instrucliane, pentra de statul vedn.
D. States- da 0, el avizul. Husitra,tiurili AmeninIaria
D. Aurciian a spas atunci regelul ea-i este cam
Sturdza, care are oBinsemnatet parle Fag. I-a va conline un portret al
.D. anevole set stopineased pornirile individuale ale
de colaboratie in fostul proiect al D-lui inult regretatului. democrat C. A. Ro- membriler Parlamentulut gi ea de-altmintert ma.
Poni, e foarte aupetrat pe D. Mirzescu setti, 1uirát tit multti .04Jestrie de ta- foritatea a trecut in ordinea silei asupra &scup.
pentru modifictiri1e5ce a facut proiectului. lentatul pictor D. Artakino, dupd o Jabal prinjulat Sturdza.
Begets, cdrata se vede nu i. a plelout coca rdspuns,
D. V-. Lasear, ministrel de interne, a cerut Jotografie din tinerefe. a zis D-bui Aurebicin :
D-lor Delavrancea gi Zenopole ca ed me mot a- P,,gina a IV-a i a V-a vor fcr - 'Sint Iasi, aiiii 6Ittri pot:-
tace in Vointa Naponalt pe D. Fleva, Ca alte cuvinte fea dot a infelcge e dard D-sa
oare-
ce smut speranie de o impaoare a asestuta ou gu- ma un singur tablott, repreint'ind por-
nu e in stare a conduce dupet plao pe deputali
vernal. tretele tuturor deputatilor partizani sts a-i stdpini, slat alte persoane' dart; venind la
.Di Deluvrancea insa, a trimis pe D. Lasser gevern, ar pidea face Ceeeadd.
la D. Cantacuzíno, care se gtie ca e inspiratorel al Votulul Universal.
Lasuror articolelor din Vointa Natioutilt. agina a VIII-a va confine 'o ale O aMenintare- foarte categoried.-
N.
gorie injäNind luOta &tee 'Votul b./a:mom...L-7a
A se vedea urmarea faits Universal i clasele stapinitoare. .Se teligrafiaza din Viene, cá
acolo
PRIN CRIMA la pag. 1V-4. Shiest conferinte
litere de marie importan mi-
FunctionariI C. F. R. Irratde:-tz
aumarul acestui nuintr excep-
earl eitia in legfiturk cu o e-
penal venitualk izbuénfre e turbilrfi
Ne-am ocupat In diferite rindurl de soarta
funetionarilor mid de la C. F. R. i am. ark-
:
rilor in Beleani. Consultárile
das0' I, de V. G. Mortun. aü decura sub pregsedintia
tat ei.de la'1883, de dud s'a ficut legea de C. . Roaetti, de Const. Mille. im.
-
paratului
Citatiuni in- fawoareiSVotului bOtis scare. tersnicsat
o
Sim-
buntatit prin diferite kgb situatia functions- Universal, de Ion Ionescu (de la Bract). f la ele, afarà de
rilor superiori, nn s'a schimbat absolut ca ni- Sufragiul universal de G. PqM1 gsefulparticipa statului
Reporter.
mie parta functionarilor mich
§i de alt-fel directia singuri, printr'un volu-
minos raport tntoemit Intl de- la .1893, rem-
Reproductiunea in fac, simile MOjer
a textului amendamentului, precum $i a sem- trul de riszboi-i's; multi comsat-
nAturilor celor 27 deputati earl figureazA in danti de carp, Skim e Wald-
noaste et trebuie ai se sehirnbe aesisti stare
de luernri. jOiul sat ea sustinatorl al Votului Universal. SL&eltei dbs Temieuara ii OWL
Se crede ea aim fast stabilite
littbdarea. functionariioir; 15 bag exemplarill In mud defirsiLiw dispozitiunila
Sint trel aril de chid bietif funetionari R§- militare5. cap's' iifor fi puse la
teaptä vadti- fagaiduiala directiel Tablou5 deputatilerg parti cela din pallets monarchiei
dar In fie-care an, sub pretextul deficitelor, Zani ai Votului Ob*tesc we fi vecine, in caz dacts stissatia
budgetare, chestiunea se amInt.
Pentru ea demeraurile lor sä ,alba mai fault
tras i deosebit in exemplere politiuà s'ar torbura de tot in
risttnet, el s'at constituit inteo socieuae cu pe hirtie fina. Doritorii de a
peiiieda tin asimenea exemplar sin*
'sediul la Pitegt.
In dezbaterile urinate- vre-o 6000 de tun '- rugati a inatiinta din vreme a fD.ist V(A:n;(2i Lasear, mibisteu de interne,
a. la paiat, un le a stat
tieing s'aii gribit sa se inscrie In societate- admiaistratia, inaintind í ces- aproupe o
s'a hotkrit fazerea until Memorit, care st se tul de 30 Mil. ora.
depule la minister, direetie i Corpurile Le- R:gele a c,rat ,xplicalii mbaistrului
gluitoare. in privinfa raspindite ca fosail
www.dacoromanica.ro
 SA,MBATA 111 1;)ECEIVERIIIE 1891

pie, fusese achitat de cetre Harnagea. Sistemtd electoral de astä-zi este nenorocit
mitropolit Ghenadie ar fi sechestrat la La inceput, Cortez_ refuzti a da ori-ce infor- din toate Punetele d
vedere, cici nu nurnai 401113210...
Cdlddrusani si f-a ccrut sit facet asa, matinne. Lust din seurt i amenintet, el de lipseete pe patrn milioane jumetate de ro- e
pl cit sd nu se mai dea prilej de tiout
scandaluri.
toate lemuririle.
Chad D. Carus' 1-a -asignrat cá nn-1 va lua O
miti de la dreptul de vof, dar i invieremienza
la urá luptele politico Intrebartidele din
_

0 pungisie indrkneW
--
cei 4000 de lei, spnne imediat
Attmei, hai se vi-1 dat, D-le procurer.
Pe eine ? Intreabe D. Ceram!.
tare.
Introducerea sistemului de reprezintare a
B. D. DOAN
Se petrec de o bucate de vreme 'In Bucu- - Pe Harnagea !
minorittitilor este un mic leac la räul care
domneete actualmente ; dar nu poate avea
fra introducerea CAL, VICTORIE1 44, RUCIMESOf
reed luernri pe cart Vine scum le sflam nu- 'uSnufreafegcitstipuriaticrliiv%real. !Inge Fartnaela Bruns
mal printre faptele diverse" ale aie..ciee
streine.
La domicilinl acestula, strada
sesc pe Hsrnagea, care, trezit din somn
Can:dare', git-
Fie-care romIn avind dreptul ea sl-ei exer-
cite datoria sa de cetatean, de ce sá oprim o
Oel dnttf l cel
Bogat asortiment de ARNE
nta,1 Insemn'at magasin de MIME din tari
imediat interogat, mArturiseete faptnl. DE VÁRATOARE de tot fetal de la 75 lei la 1000 lei becata. ARNE
Pouf pungai, anume Ion Gunn ei G. Pe - A sosit dimineatä in Ise, din Bucureeti, elasI intreagä de oameni ea sä Is parte la OU BOUA TEVI PERTRU KLICE, ea cocoas, ai fifri ao-
1- °

tresen, eeit. astä noapte In elute* D-lni Toms
Ionescu, tuvAtetor din comuna
jadetul BuzMí, pe clnd trecea.prin grade
Viitoralul, ei 1-ail luat la betide, voind a-1 prAda
de bani.
Orel ? Clad top cetatenil aceste/ wee; peace earabide, o teava Mice, alts glow: puatl
ayes intentiunea se plece chiar sears In stai- ea trel tevl Triee dosil de
&date. vor putea vota, atunci numal vom ayes princi-
piul proportionalitatel ;i vom putea cu succes
Me fua literate; carabiue deeke, &Its de glonj; Expres.
preeisie ,,Rublnl" garanand
tire
Intrebat ce a fAcut eu banii, Harnagea
dat respunsuri evazive. Parehetul tnse are introduce sistemul de reprezintare a minoritajel. terel. -
exact OA la 1000 metri. Arme ea 2 pereclif
Carablne nu repetItle importate crlrect din Ame-
r:has Winchester, Colt, Marlin etc- ea 0 12 fi
de r

Bletul om s'a luptat cum a putuCcu pun-
amenintat cu moartea dace nu
le de toti bath' ee pesede asupre.-1.
sperantä ce va putea deseoperi banil. comandabile ca anne de apärare pi vinatoare la animate
15 forum', re-
S'aii facut perchizitiuni la o amante a lni D. Gorgoa dovedeete en cifre lipsa com-
plecte de proportie Intre diferitele colegif e- mart Pest! de 881011 de la 20 lei la 160 lel beeata,
Harnagea. Atiafix de' nreolsie de duel etc. Mare asorfiment de
p/8-
lectotale. REVOL.

Pungaeil ati reueit sia-i a eeasul de la brilti.

InvAtetorul nu putea sA tipe, de oare ce vn
pungae ti astupase la gure, î pusese genun-
chil In piept i SI Wea pumni pate fele.
Din fericira kernel chid pungaeil roeeisere
se-I la portmoneul cu bani din pozunar, un
Se zice c s'ar fi descoperit scrisori foarte
compromitetoare pentru multe fnalte persona-
Adversaril Votulul Universal sustin ca masele
inculte vor fi ni§te inetrumente oarbe
. la 200 let bacata. -
VERE de teats mirimele si de taste felarilt. de
la 8 lot
Bogata colectiana de ebiecte de vt-
I uMoare ai accesoril de arrae.-Se
Otsego tot feint de Oar-
gri din Iali, ceea-ce va necesita perchizitiuni
senzationale.
guvernelor. Este o eroare, c5c1 co de
s'a dovedit oare independenta ac- artito11 pentru peel eal. 12, 16 ai revoivere
-
i ptarsoetixecningdlezeatf Elea." frantuzestl pi austriace. Carteae
....
tualelor oolegii electorale ? Cu nimic. i tad. 'I, 9,12.-Obleete de serial: selidi fkreteirthoti
R.
Din centre, aceste colegii ne-ati dovedit pfne
eta.- Ates11er de, repaa.ril
aste-zi cl. smnt cele mal servile instrumente ale
°

TEA TRALE
_

loeuitor din aces strade. se tntorcea spre case.
Pungaeli vilzhadu-1, at lint victims ei-ail fugit.
Dar kvAgAtorul saipat din rotlirele lor, a
tneeput se tipe i se fuge dupe el'.
Improune eu tovarAeul sit, frivetetorul a
reueit a ejunge pe pungae, i atunci s'a îflCiflS
o lupte straeniee îfltró dieeii.
Vecinlie alarmett, de strigitte, et serit
fe_ajutor Ili ail reueit a lega pe pung'ase'
tia pe mina politieifundelee af1-6. kuma ares-
tati.
El sintldonCveehINenti al¡pueceriilor.le'"
fie-clruT guvern. Calend arul Iiustrate" e un
RIM reprezintarea minoritatilor #i Sufragiel cut in privinta corrtinutulrY RIM interesant si frumos.
Universal nu vom putea imblinzi luptele politice Oiler acelora earl nu obieTnuese tntrebuintarea ca- Doctor RAPPAPORT
Azi se reprezinte pentru a doua oartt de ce- lendarelor, Inca le Pete folositer pontru bogatul
dintre partide/e din Ora, carl ait ajuns la o ex- $ afi cepins de anecdote, pentru partea
Special in boats de oopil
tre trupa brie:A opera Norma. Miereuri, la pri- treme/ violenta. nmoristioe Strada Pensionatullei No
ma reprezintatie, s'a eintat foarte slab ei nici precum i pentru povestirile i nuvolele Fettle. Pe
iu puteem sA ne aesteptern la ina1 bine, 00era Limbagiul violent al prase romine este con- Itnga aceasta' contine 121 de ilustrall care-i aka-
lui, Bellini este una dintre %de mai dificile secinta luptelor dintre pertidele de la guvern
cele iin opozitie. Apol aspeetul care ni-1
tusse o adevIrata poJeabä. intre altale RitQinl
milia rega151 ton ministrii, Fleva, Delavrancea Spe-
Or. STERIE . CIURCM
compolitinna-muzicale t nutra i. artist1 de pri- prezinte rant,/ aln 30 seriitorl, ale (*firer opere ocupa un
IV Pelikangass No. 10 Viena
mid rind o pet interpreta. luptele Intre diferitele partide, Consultatiuni cu celebritätile medicale
eSte din cele lee de frunte In litetatura reanteä.
Rohr! tenorutul este zdrobjtor i chiar te- Pfitul aceolui calondar cu specialiett de la facultatea de me-
numai 1 fr. Edi-
noel celebri elate se-1 ante. Tot eea este ' De un timp %come, vedem el. Reel earl eri
se Injurat, astAzi se Pupe pelitru apfi apAra
tie simp16.60 b. (In esfe provinetie cu 30 b. maY dicina. din Viena, 263-r4:34
rolul Norma Trebuie .o elniereata eu buni mutt). Se vinde en a celisl preq le toff librarif pre-

4 CONS
iiteresele lor noraonale In detrimentul mare cum si la ditiirta1 lg. Hertz, Buouresti.
D. G. Mirzeuu el-a insueit prolectul de
eeOal i eu voce mare.
Miercuri, putem sPiine c n'am atzit Norma. majoritAti a VITT.
655-3
LEI LL
Dace partidul liberal voiet al. mat existe,
lePge pealtru hirotobirea- preovtilor, a:probat
de fostul guvern si trecut deja prin toate
Tot ifiergai alandalke Mtestrul diriyo
moues conduceá prea fn galop. trebuie se se grebeasell
COnstituariag posítru a introduce In
s
convoace CASA FONDATA IN ANUL- 1853
DE US INA
sciútié Caniera Ar fi bind- 617 difeilia sia nu se apuce se dea
opere pentru cari nu are artieti.
sist6raul noetru eieotoralf Sufregial G. APOSTOLEANLI l000 Ifilograme I-a caFtate trznsportaf la &alai-
Proiectul care nu contine de CA clout Universal oi reprezintarea minori. cUiti In saci.
artieole e vorba ca st.', fie adus î, dezba- Ce folos ea D. Teodoreseu era bine ei co- CALEA VICTORItI, 36 - Briquette.
rurile satisfAcetoare, eInd cote trei roluri priri- (Aplauze prelungite). Anuntfim Onor. sa Clfentelä ca In voiagiul din CArbuni de piatra. din minele PetrarmI si

-
terea Camerel Lunt sal Marti. maul COT. a cumpirat i expis spre Cardif.
cipale erall foarte slab tinnte. cele
La alegeres In Clotilda, eonfidenta Normel, lea prezintat edinta se suspendil Pentre. 10 minute.
mai noel si frumoässi objecte pentru cadouri de CONS DE TOPIT.
judetian din sf. Särbäteri. COKS DE FERAME.
RaSerat a figurat numaielista gevernamentide, o Merit artiste' angaj ate anul recede de - di- D. V. CoglIniceanu are eirvIitul l redes- Ma.re depoti de Zdmpi ultimele neután, CODES MARUPIT arsume pentra sobe
eare i rausit. e rectie. Rolul e foarte netnsehinat i dad nit I chidere i spume c regretäciest eilit a parfumerie, patine taste sisfoniele, óbjeote de por- i belgiant. Lei 54. paragine
de asti-dati s'ar putea aprecia tiniest Dioire vorbi Inteo Camera. desoomplectati, dc oare,ce celan, cristal §i faiantl Albume, nesesere, ogann, ANTRACIT ENBLEZESC prima calitate
AstA-noapte, DeCezar Sidoli a sosit cu
trupa sa in Capifere.
Place& Ceea ce am putut constata e a
ere o
voee plectra, destul che puternice ei a fost stk.-
nu Whit de fatä §a'se-secT de deputati. diferife non'an si inventiuni. OFjecto de menaj,
Carl*
pentru sohe Helios.
Sint, D-lor, tin democrat constitutiottal, a- velocipede peutrn coiuiY, fltrtie i tuburl
$1
GREUTATE GARANTATA
Ductndu se la localul eirculuT, a fost pina pe ea in micul rol pis care l-a- avt. cesta este crezul met polîtio. Odell CA am pentra tigärl Job.
oprit ca sä intre de:cAtre ft atrle see George De ce a angsjat o tiirectia, di. nn sins aceasta, trebnie Sfi constat a
de geeba
Dia cauza marelsr cantitán, vInzatea S3 f-ce cii Expeditia en gros si en detail de la Bräila, Con-
star+. pi Bucuresti franco la orl-eit gara
sit pinit arum un rol de debut ? Situatia preturile fibricilor. a elfilor
Sidoli. Din aceastä eauza s'a iscat o bä- s'a tlicut legenda ce alegerile at feat' libeik 666 x0 ferate romine.
tale erincent intre eel dout fratl i damenll coasts e descurajatoare pehtru o tinädt artiste'. Alegerile n'ati fost niel odate libere in tae, DEPOSIT oGENERAL
T. din cauza viciosuluI nostril- sistem electopal. STRADA SFINTIl- VOIVOI71 No. 5
din trupa fie-carula.
Pentru ca George Sidoli et nu mat poatä Arate cum D-nii Biateu ei D. Breiranu at
fost aleei In judete mide ilia nu at eideat
PETRE STOENESCU TELEFON No. 274
da reprezintatiunee i &Striae-Mai/A-W.
Corpurile Legluitoare vre odate. HOTEL DE Hilo= CAROL LÖWENBACH
Vineri la 20 Vecénfbrie se va in. Majoritatea protesteaze.
Recomandi asortatul- maga-
trued marere colégiuf etévtarat pen-
tru a alege pe episcopal de Roman.
De In Cansern
D. prgedinte Giani intrerupe pe D. Cogalni- zin In delicatese
.
Doctor G. N. Miliaressi
Pentra aosst loc slut doui 'caratti.. Ur/llama qedintel' de la 12 Dec'embrie ceanu, care riposteaza spuatqd ca D. Giani CEL MAI IllIAREJ3EFO221-T OE C.pol 25.
anumet arereii Callistrat O. cel mai mare inimic al parlamenttarismulut.
este
teanadi Ej4i Floru Bacapanut. D. Dobreecu vorbeete apol desPre primirea
1
Vinurl de Champagne de.leurmä- Ore/e de consultajie 1-4 p. m.
Gverroll sustine-nondidatura 2r. Imperatulni Fraez-Iosef i des* ehestiernetio- D. CogAlnietanu continue voebind despre toarele case
hieroului Callistrat. loculctju str. Te7-77
Erl
pale, Intrebind de ce guvornul roihte nu in- administrathinea DobrOei i sfirite§te cerind
avtrt Ice la Willa alegerile cole- tervine la Viema #1 chlar /a Berlin in favoarea drepturi politico pentru aceasta provincie Heidsiedit
1113.0.EIVSK19
Ponamery, Roederer, Pe'rier jotiet, A

nionomsle, Aubertifet V-ae i

e vnzare No . 119.
giulul III judetean. Din 600 de alegetori, at rominil,or din Ungaria el intreducerea Sufragiului UnivertaI Glicont, Ernest Iroy, mont4udon, Meet
Chauden, ilumm, etc., etc.
A se adresa Atanasiu strada Väet-
lust parte h vot tumai 300. Trecind la chestia macedoneene; constate In sistemal nostru électoral. rescu Lit No. 35 bis.
Tisonne, Mouscateln
A retieit lista national-liberate, coMpusä din eA relatiunile Rominiel
D-nii T. Apostoleseu, Nedelea Rizescu, T. Va- ant din eele mat buue, etea
eu Serbia ei'Grecia nu
rail s'a spus
sikseu, Stencil. Oreeante Ion Oteleann ei N. Mosagin cit relatiunile Rominiel gut buns' tiu
a î
edinta se ridia la orele 5, Fdnd tn posedunea unél can-titan cairnie de
champagne slut ta mäsura a v,nde eu pretifil mai
cony( nabile ca cal uncle.
Dr. ZELIGHER
NAMOS
4111,

toate statele Europel. Matra pe ce ce aft qedinta de la 13 Dicembrie, 1896 Strada Carol No.1:15
C(nservatorii n'aretntrunit de eft vre-o 50 provocat le0rea D-lui Fleva din minister l se D. Politimos interpeleaze gnvernul asupra Consult. pentru bottle interne si sifilitice del/1'2-4
de _Venue'. pronunta pentru revizulrea legei sinodale.' Cde faptului dare arhiereul catolic din Bv-cursegti-a-
spune D. Debreseu, trebuiesc dati dark fost ridicat la rangul de Mitropolit fientru Ro-
Un armäsar de ras4 p

Conoittal cornund din la#1 alj's eri, ea 3 din Sinod, card afi dovedit c.§. nu meriti se minia i intarit ts aceaeta calitate i daca
Sé adriba la cunlistinta eneali e rn reatrul trGrand Etabligseinent Hugo"
natal contra 1, ojutor de primar in locul D lul in ghelia Valerian Czuntu, die comuna Hangu, tuchiriat de la 26 Octembre 1897. A se adresa
ocupe acest loc de onoare. .Craiova Gal4i s'a4 inflinlat episcopate catolice. jusi. Neatatu, se e.fie de vinzare un armäsar mueg la de
D. Aurelian zice ce In ciea ce prive#te pe pentru reproducVe; de loci cure arabi. D-rtfi ama- vid, In toate Coast.
Einard Ghica, demiionai, pe D. C. Lepadatu. D. avocet Mille, 4 str. Karageorge
toil zilelo titre brae 6-7 seara.
1

Mar000litul" catol, nu e niMic adevarat, lar in a se adresa D-luI procurator general Ernantiil
Budgetul 0, F. R., va fi luat in diseu- Vorbind de bA-teile tu armatA. geseete Botosah Hangu. 246-36
tie $1 votat de- CamerA, Lunt codul militar nu se mai poste eplica ast-fel privxnta episcopatelor va raspende in termen aliMIIIsanosm
629 -5
M joritatea .s'a inteles cu guvernul cA cum este aate zi ce. re forma legei militare
se imputte, fara de care Wide i arbitrariul
dael pied S'neb ate. ru vor vorbi top ora-
tort! inserlei pe:ntru etspunsul 1t Meeagin, nu vor dispare din armate. Se iiti in ordineá de zi ei de oare-ce D. Un domn
si
onest activ cu .-re
garanite mo-
$e Inchiriaa5 some nu! de pale
model, elegante, in diferite stUuri pentru balurT,ultimul
nunti,
(Jere aduderea: la ordiriea zilei a prolectului Al. Djuvara a renutitat á mai vorbi, se de ran.' materialli, care are !effuse cunoptinte per- soarele, adunarI, banchete, eta. Ott prefer'!"
sä se mart- Tnehiderea diseutiei. de lege pentru repaosul de Dun:tined i, tre- envintu D-lui Popescu-Bfrlad asupra respun- sonate In tva tira $itn streinätatz ; Cunoaste Ihn-
Tot de edat si fac cumpararI de mobile uzate, moderate.
Romtna, Francezä, Euglez i Ungara.
dud la sistdmul nostru electoral, critice actu- sului 1a Mesagiii, care eiteete un lung dis- bole
vaeasseer.

Furtfil de la Sf. Spiridon
La 14 Noembrie, 'eesiernl de la Sf. Spiri-
don din Iael, anume N. Harnagea, plecaa a In
eongediii pentru 10 aati. MtivuI invocat pen-
tru obtinerca .conrdiulni era inloenirea ce i
se notificase de epitropie.
In locul set a fost nutuit mal pe urine D.
Manolin, casieral Creditului Urban.
D. Harnagea se dues In Bucureeti, pentru
sterui s. i se acorde un alt post. Epitropii,
inaintea cerora fostul easier se bucnra de o
deosebite trecere, n'ati ficut nici-o dificultate
la cererea de eon edit, i ar fi fost'bucuroei
dach dtnsul ar fi obeinut o altia slvjbA.
Inainte de a pleca, a lesat Sub-casierulni,
D. Simionescu, 84,000 lei, fond de manipulat
garantiile provizorii.
Dozeste a ocupa un post la o societate particu; case de fier, pianine etc. oferind preturi avantagloase.
ala lege eleetorale, care face ca numal o mice OM. safi la comisionar.. Se poste adresa i tn seris la C. Davidsohn,
pArticice din cetetenii-terei BA Ta parte la In-
a mobifier str. Sf. Vineri No. 25.
crarile StatuluI. Discursul D sale, tn care e forba de o lun- Adrml CApitann! Gr. Cornea f/115-10
Nor, partizaniT Votulta obvtesc, tre- ge eilitorie ce a faeut asteavare fn Transil- 638-10 Str. Manuel 19, Bucure4l.
buie sil.protestbn Ifi contra actualet vania, impacienteaze Camera si deputatii In- Cu jurnatate pret el garantat D-rtil D. Lebel
1gi etectorale si sä Uerdm Introdu, tromp
cerea Sufragiulu Universal. Aplauze). dialog lintre tribune,
pe orator.
Acesta respunde ei se tucinge un adeverat ti Sé efettilazi pi se reparli Intii artlficiall ha din;
cauciuc. Asemenea curätitul, plumbatul pi scesul
diferitele bind ale ca- Alexandro lodes-on, Uantlut,
NIALADII INTERNE SI DE COPII
Calea Meadlor No. 59, (Casa D-ralui Capsa)
-
Cokgiile mid fi strimté se pot tot-a-una te- rnerei. Strada Chin- CONSULTATIUNI DE LA I-3 p. in.
roriza de catre' toate guvernele. Regimul electo-
D. Popescu nevoit se pireseasca tribune. pisteanu No. 46, etagiil Pentru saPraeli gratis 648-36
, ral de asta-zi va da vecfnic guverne cuceritoare 614-16
earl vor clISpune de avtrea ceiatenitor pea', earl
mid nu lag parte la /ucrarile guvernelor (Apt.). C1
D. Flays cedeaze euvintul D-lui Aslan, care
predecesorul set, se mergineete a face DOCTOUL HARALAMB
D ZIGUR A
Medic al epitalelor Eforlei
Ara% apoi cl. Corpurile Leginitorri', tie lItiE
de a da dreptul de vot tdranutui
dialoguri caraghioase en preeedintele.
De In Senat
-
MEDIC IL SPITALIILUI COLTEk
SCALE DE PIELE $1 SIFILITICE
- Bulevardut
BOALE INTERNE
Ellistabeta No. 54
romln, votenza fl fin:cifre zi o mean Consultatiuni la ora 6-7
time de indigenate ele bulgariiar, fedinta de la 13 Decembrie, 1896 BOALE DE FEMEI .01-10
strbilor oi gremilor bogOti-, forinind D. Micescu depune memoriul societatel Juno- iiiirtnit In strada Renastorei, iso, 3 cantallsNIMaaV

Ce a' fiicut în Bucureeti, pu se stk. Des- ast-fl o elaSA de ceteteni strAiM de- senti- tionarilor C. F. R. prin care cer ameliorctreci Cionsultatiuni de la 9 le 5 ere !WS leearffTWOEMillMaldlONINaRata-V.re
ciusese la otel Metropole, in fata palatului, la mente pentru tare. Inmultirea aceator cete starei lor.
camera eu No. 35 ei cra inseris cu Intreg nu-
mele.
Dupe expiyarea congediulul de 10 zile, Her-
p,agea a celUit prelungirea Ina peutru 3 zile,
teni strAini este un perreol pentru tare, ee.ai
el' at aceparat teak- begetia
E. Portimbeat promite ce va studia de
Peritr;ti a aproape eceaste cestiune i va face tot ce se
a Ste aptira de aceastaii invazianb; va putese fn calriate de mimistru al luererilor
singurul niijloö eater introducerea publiée.
DOOTORUI
Special
de la Facultatoa din Paris
pentru boalele de" stomac
27, Strada ijoarmnei, 27
GALIMIR
asa C kliSA
MARE COFETAR AL CURTEI REGALE
ceea ee i s'a acordat lareel de epitrepre, eu o Sufragiului Universal, ()Ind miliour. D. Schirla interpeleaze guvernul ba privinte Consultaliuni intre ()Pete 2:-4
twirl* de neexplicat. nee de tiarani romhti seer anihila.ca moetenrrei 605
total elemental striin oi perrórrios. 3
Bedmar. EXPOSIVIUNEA NOBTATILOR MORI
De la un capit la altul al Orel exiete- o Se adciaze D-nri GrAdietoanu si colonel ItNEREA IN VINZARE
Dupe 28 zile, In care nu s'a etint nimic &A-
fire festal easier, s'a primit o serisoare la di- nemultumire din ce In ce enesetnde, Obedeanu. Nainua Doctor TatuSesell nouilor creatitil ale sesenfilul
prin votarea de lega democratice in Puna' cu S24 - 86, Str'ocla RoatanCoolt ou coled DorObantilor
rattle ,epitropiel. fragiul Univrrsal, se v a putea Imbunetati- si- ; D. Gr. Gr. Cantaauzko, vorbind asupra La cofetarie se gisesce In fie-eare zi proms-
Serisoerea, datate 11 Deeembrie, purta stem- Consultatiuni pentru fern& el eopli )*
pila ofieinlui din Tirgul Frumos i era gem-- tnatiunea destul de preetarii- in care se afia ' punsului la Mesagit, zice cl. ar trebui se In- 2-3
ni eheeolatele : Franeois Ioseph. Le Sonya-
ceteze nrile se se irociiidi le fuereii rain.-l'ilexandre. -Le Boris, l'Edimbourg..--
pate N. Harnagea. Ea a cezut ea o loviture
de treznet In administratiunea 8 tului Spiridon.
asteezi Romînia (Apl.). i
rioese de care tara are neviiie, fart as. se mil
D. Gorges feeepe prin a spune ce va vorbi gIndi en tetii meret la chestia Ghenadie. Ea
se- 627740 Le Sarah.-Le Clara. -Le Coeuelin.
Mire des Damee.-ei Praline Royale, regele Le -
Scrisuarea anunta, In patru psgini, pe D. despre slatemnostru electoral si
despre restringerea puteribi enema,- nele terei.
a font rezolvate. de =belt partide pentru- bi- A. !fr. BARASTH Bonboam
Pogonet, c lipsindal 124.000 let din case, DE LA FACULTNTM de MEIrCIs7.'.. din paRIS
Hernagea e sil.t Is lumen In cap. Lipsa
lor este explicate In serisoare, printeun 'fart
a caruia vict ma a fost ex-casierul. Ea terming.
de
-
numai Una i anume seee executive,
Partidul national-liberel ar fate bine
In tarä nu exists de eft douii puteri ; Iar tinue opera de reforme necesare, incepute de
fapt partidul conservator.
Feat else al profesorulut Fournier

pi-Ve
ppntra boats interne,
ei alteltice tfi. p.
Beschiderea sesonalui de
ZILNIC SOSESC STRIDII
lot
- CALITATE
caci puterea judecetoreasee, pentru ea se fie I
recom apdtnd cAldnros umsnitetei directorulti independente, trelnue ä emane de la natiune.! D. Valerian-Urseanu sustine Messgiul CALE( YICTOMEI, 93 (colt en str. Fontinel) D E I-a
pe cplul lui Harnagea, care famine fare niel
un sprijin tn greaua lupt ä. pentru trait.
piin elegibilitate.
De asemenea, puterea legislativli, pentru a fi
6-18-80 ; MAREE. -
TRUFFES FRAICHES.
MEUR 1-P0111...ARDS DU MONS
PRIE

'
19BIGN=12ENNa.praglcr
Odateçu aiess1a D. Poppet mai primi CSCsOffECZNOEIlilealir(6.

o scrisoare eu fracht, tot din Tirgul-Frumos,

ear cheile de la lads en bent
adeverata expresiune a Wei. trebuie 65
fie aleateA liber si de toute tars, Ear I nALATIM ATENEULUI SitolAta 14 - li°
I Deeembrie, 1896. Concert dat de violo. sagialul romin (Teateu Natioe'al).
st1nan;sezrNliot IsntraddnaalSlfipnam.

Ja. vremea pe chid in biserice se oficia sluj-
ba pentru patronnl institutiunei, 8-tul- Spiri-
don, parchetul sesizat preceda la ancheti, pu-
Wind sii1iiIe pe, casele de bani i Incepind in-
terogatoriile.
Primul interogat a fost D. Cortez, funetio-
nay al caaieriel. Se avonise c. nnmitul, avInd
de hut o snide de 4000 de lei de la epitro-
14
COMUSTIBILE
C.A
nu de o infituti minoritate, Quill se
practie5 sub regimul electoral de. nistul D. Dinky, CU coneurstil D-ler Epsteiu, DA eonsultatiuni de la 5-6 p. m. RESTABRe NTUL E DESCHIS
renumitul pianiet dia Viena i D. Dimitriu. Cu aczastä o.azie se anunta ono?. public PAN,' DU:".1 ESIRE DIN T'ATRU
a
construit 0 easä de setnátate privath, LUNCI-11C FAI v.; FSIU1P11-7..U12/
D. Gorgos face istorieul diferitelor faze prin -
Inceputul la 8 ei jum, ore setae.
Luni; 18 Decembrie, 1896, se va fin'epaisrea- dupa
cari a trecut sistemul electoral ain Rominia zinta irevocabil frumoasa Wee ; Nnad
ualmele eerinte higienice, undo se pot prinri
bolnavl de orl-ee afectiunl, interne sari chiriiigieale 03,772sfr'90T117*--NW's,.,,m1v4JaMCICZr..017a8M'
Telefon No. 279. 666- 8
-------
In sodai uiuet
Ii arata cum ,ot-d'a-una:partidele de guver- nel. acavatil"dogrieoseses'a pot cauta Coast. Male at Fillip GOVitit.:61I10
nemint, fie Merele fie conservatoare, Biletek; se geseee de pe scam la casa A- alt orl-ce
I

ales nu fluent! majoriteti dar chiar unanimititl. teneultir. AVDCATI

Otrade Ware5eerreviei. 4

www.dacoromanica.ro
 4 SAMBATA 14 DECEMBRIE 1896

FOITA ZIARULUI eADEVEKUL. Pe miirdIe unula de acestaa cazuse bietul

Segrist !
Dar a eatra asta linT trebulasc bani i iar
bani 1...
--
El bine, fie !
Segrist, vazind el nu-i chip de in-
-
Ah! inteleg !... insinuarile ziarului
Phenix !... El a vindut inventia
Dinteo aruncatura de ocha fura jude- Deck pan mina pe ceva parale al face cercat nimica cu D. X... ai scos din 61)- Mizerabilul ! Un om cu aaa situatie ?,..
207 cati $i el 0 Mycelia lui.
La a doua vizita a lui Segrist, D. X...
experiente conchizatoare, aa. aszestra tara
mea cc deacoperid importante, bate ar is-
pravi opera inceputi, i ar pune patria in
did, se hotäri sa-si prezinte inventia aiu-
rea. -
Dar e sigur ?
Afacerea era terminatd... Am cumpa-
li zise :
-
Da, am O. fac un raport din cele rîridul celor tall din lume !...
Thii-aAmn
p
gsliau?s ca. era onest 0 mare
rat ea atuncl lucrul, de oare ce fusesem
-
Tnstiintat la timp 1...
mai favorabile, voia urnaIri afacerea, ml
voie ocupa de incercari, voila aplana toate
Si in loeul acestor visuri de marire
devotament, nimic, nimic... Vecinic nimic ! --A
patriot.
De ce n'a mal venit aci ?
Pe cine vrei sa-1 fad' sa creada ea
baronul Berthier a comis o asemenea ac-

PARTEA A
dificultätile, dar vread jurnätate din des-
coperire, atit ca nume &it i ca benefici...
PA RA
Nial un raspuns !...
Niel tin raspuns !
Mä insel
incercat de ncnumarate orl. Dar
6d-ce cerere de audienta, sedsori, rapoarte, -
tiune ?...
'Pe toti acela carora le val arata ac-

---
Segrist, dupa cum taarn spus; e naiv ; totul a lost in radar. Tacerea cea mal tele ce am capatat.
ce e mal muIt, e extrem de cinstit. S'a
revoltat in fata acestel propuneri, a tipat -
Vecinic acela$, din potriva...
Idtä, il sicea, actul de asociatie, is-
diseretuitoare a fost singurul räspuns ce
a obtinut, -fie de la ministru, fie de la
Prin cine le-ai capatat?...
Prin Louis Berthier...

JOSTITIE SUPREEN A
prea tare, s'a indignat... s'ae .7,indignat de
dinsul !
Atuncl D. X. .. furios, a facut un report
cáleste $i vel avea tot ce doresti cu atita
ardoare, Iar de nu, inventfile D-tale nu vor
vedea nicao-data lumina...
-
acel cad îl inconjuraa.
Ed n'am $tiut nitnic.
Christoval avu o miscare expresivä in
-In persoand ?
Nu. Dar le depusese la agentul
glez care servia de iutermediar intre gu-
en-
deplorabil. daca spul 'cui-va ceea ce ea petre- fizionemie care insemna : cul vrei s'o vernul saa baronul.
cut intre noi, de oarc-ce sint puternic pe spui ?
platit toate
Inventia lui-Segrist era, dupa dinsul, o astea foarte scump, de cit nu-nai lipseate
eind D-ta nu insemnezi ramie, fac sä te
VII

TrAdAterif
nebunie, i cel care o concepuse era un
nebun, cu atit mai primejdies á manipula
substante necunomute si teribile !...
inchiza ca pe un calomniator $i defaimator.
-At imaginatie, D-le, zise D. de Brais-
D. de Braismes nu gäsi priincilos sä se

--
angajeze pc calea asta $i zise
$1 ce-a fäcut Segrist cu inventiile lui ?
--
nimic.
Numele agentului?
Nu tal pot spune. Era un englez
Dar solutia aceasta, ori cit de supara-
Exp1ka-1 deseoperirea. O va studia, cad toare era pentru nenorocitul inventator,
ai el se ocupa cu ast-fel de lucruri 0 nu- n'a fost data totusl numal de cit.
mes, mal alb de cit ceara, si iritat pinta
la delir.
Monte-Leone raspunse dispretuitor
--
Le-a supus aitui om de afaced?
Care nu cerut comision?
Nu existä ast-fel de oaa. Dar comi-
care facea o meserie pentru care era pia-
tit si pe care nimeni nu-1 poate blame,
fiind-cä de-altminted era vorba de inte-
Poate si imaginatie, dar mai am
*ma dapä avizul saa se hotarlate clacä a- Din contra,- D. X... eacut pe bietul
facerea merita sit fie supusa uoci coma om ca s astepte ani de a rindul, inebu-
siunl speciale.
alt-ceva.
Cell-l'alt tresari.
sionul acesta era mai putin considerabil
de at al D-lui X i, mai mult încä, toatá
gloria descoperirei ranalnea pe seama in
-
resul tare sale.
Dar, clupd cum semi, sl-ar fi tradat
tara pentru D-ta...
diet la Domnul ou inteligenta vasta.
nindu-1 de nesigurantä ; in tot cazul pro-
Segrist, fará nido banniala, se duse irne- punindu-I merea tirgul odios, incercind
sá facd invoiala prin toate mijloacele pe-
- Ce? 2iee..
Dovezile celor ce inaintez, i niate
doved asa de compromitatoare, in cit te
ginerului al calla' nume,:aiimine singer in
joc.
- De sigur vrel 86. vorbesti de D.
Monté Leone nu räspunse direct la a-
ceasta insinuare.
Din nenorocire era una din acele per- sibile : promisiuni saa amenintari. intrebr cum un om cu inteligenta vaatä, facusem atitea servicil, in cit eagle-
sonatitäti cari tralesc n jurul ministerelor, Segrist era muritor de foame 0 era in
ca toil glaeseftarii rapitori i nemiloe, a- Prada chinurilor ce sfi0e pc omul de ge-
aaa cum 1-a definit ministrul pe atnicut
Sal, a patut sa le dea contra lui
-
Claine ?
Nu. Segiist s'a adresat unui francez
al eartil nume era o data sinonim eu lea-
zni acesta era cu totul puterea mea.
Eram sint hied stapinul S.M. Nu po ate
devarate pased de pradl cad se tin dupd nial care nu se gindeste de loc la boga-
(*idle in campanie, gata sa trafice cu tia ce are in perspectiva, dar care ist zice
-
0 contra altora...
-
litatea si onoarea. Din nenorocire acuma -
refuze nimic.
Atunci Louis Berthier e un trada-
ori-ce, de o nevole urgenta ca 0 de o
speraraal de avansare abra
Ain alte idei in cap, idel mai fru,-
tnease, cad vor complecta pe cele d'itattl... ttlez .
Altoraaa
Nu cluta sä-1 afli i lasa-ma al ur- --
nu mai e
i e ?...
Baronul Louis Berthier.
tor ?.,.
(Va Urine)

rumenfaieussia-Agoeisseastawnsszemez. In Inc tie LaIgaIlikvankcil In lot Re Lel l l ca keniiinu II loc le LI! Se II ca nrenuI an
milttalres 3.60 luiloc do 101 SI ca multi cc
0 80 enfants du roi
Jean Carol. &cur Jeanne 3.60 0.80
3.60 0.80 birului 2,- 0.65 Ghica 2.-
PremiileAdeverukii" Les Petits Cot& du divorce. Garfi rountneti John
dut
Paradisul pier- C. Datculescu. Tr.tat
C.

u rly t
Mon nom I come die en
trois Ades
It,buis Richard. Douce-Mar-
got, roman
3.50

3 60
0.80
0.80
Louis Kuhn. Nona atiing de
vindecare tntemeiatii pe
principiul Unitatei tuturor
boalelor i vindecarea lor
Th. D. Speranfd.
D D
Mama
soaCat
Pope
Sr-
3.-
5.50

r.-
de
horticulture: Florile
Carte piemiata la dif rite
exposiiiuni
D. Teleor. Durcre
In Ioc de
1.50
2.50
0.50
DECENIBRIE, 1896
14 Mary Brandis. Bébé Cor- cel de treabk 0.90 Corabia blestematd. Haan
.

fkrá doetoril fkrá ope- Dobrogeanu Gherea. Litera-

Aoest oupon, taw tin gazete ql trbuis ' don bleu. Petit Byre de popular 2.-
z-
seem ra-0, potrivit acestul prin ture i Stiinte. 2.- 0.66
le lei6efl A Ader4roolnr, itA kirept 1a nual din pi-er- cuisine pour les enfants 0.70 cipiti. 5.- 8, - 5.-
min din Asia de mid jos. El sate saishil Mattrise Bubard. Fleur VIruillu N. Chrome Din ana
Urechid D-r. Ghivecifi 2.50 1.-
ptok Is 18 Sreeembre brandy. d'Afrique roman 3.50 0.80,
D-r Mawr. (Englez) Cklku- 9123aigii4AITST74rEllEtittattA
Cue ri (poezil) 1890 -1894 i.50 0-95 ra pentru mamele tinere.
Wast-Ricouard. M-me La- B. Boeresou. Al treilea su.
0.50
'vernon Tolman Al. Vldhuld. UR an de-lupti 2.50
- 3.60 0.80 plement la Codicile romtne, 5.40
Note muzloale Lion Gandillot. Les fines Haidea Ion-Vodi cel 'cum-
cop-inatnd toate legile, de- plit.
It IN LeI U laxiiij. de Jean de Nivelle 3.60 0.80 cretele ai regulamentele Duiliu Zamfirescu. Lumea
3.- I 50
Catulle Menclée. Histoiras de la Ianuarie z882 plea Buletinul Sale! de DepesI
Matir. lifironeseu. Le beau% d'amour 1.- 0.66 la Decembre 188$, editiu-
;souk lumea veche
Arthur Steven% Poezii 1888-94
3.-
Yetis. Irals 2.- r La vie seriease r.- 0.65 ne complectatil de C. Boe- L Nun. (Pincio) verstri
i.50
Pe ziva del3 Decentbrie 1896
»vole Carini. Air de danse Alphonse Delaunay. Maman 1.- 0.65 resets fi C. Yldhu(1. 12.- 3.50 prozit
dams le style ancien 1.60 0.95 Le crime Lew Tolstoi. Tana' Ivan cel 5,20
.Rimy de Gourmont Le livre des
C. 6. Porumbescu. Ithap-
.
de la rue de Lilas 1.- G. Hauptmann. Tesktor
sodie romtnk 3.- 1.70 , L'homme
0.66 groasnic 2.- o.6o aramk socialfi .50 0.50
masques. Lei 3.6o
1. du Boys, Contesa de St. Georgescu. Memodi din Henri Bestuelair Tapia Vert a.so
Nano Bd/claeanu. Deuce la pipe 1.- 0.66 Monte-Christer 10.- 2.50 simpul razboiului 1877-78 4. Lion A. Daudet Suzaase 3.50
niverie vals 2.- 1.20 Georgesjieyarail. Monsieur Ni D. Popescu. Drama din T.15
6. G. Bianchi. Jour da bon-
heur - 2.- 1.20
le Docteur
La ruine
1.- 0.66 Strada Sevastopol 2 vol.
Alex. Dumas. Cei trel mus-
4. - 1.10
Tit. D. Speramd. Anecdote
popnlare, .vol I ediiiuue de
Eugene Pierre. Pelideine et Gou-
veraiaamt
Paulin Capmal Un noble coeur 8 5o
, 3.50
F. Bittner. Les noces d'O- du charlatan 1.- 0 65 chetaif; 7 vol. 15.26 4.-
Ins in lac de
Convorbiri literare. Anul
4.- 2.60 Pierre Louys Aphrodite;,Co-
livettes Quadrille 1.50 0.95 A. Sirven et A. D'Orsay. Nicolae. Philimon. Cioceril XX-lea ai l1actien ilustré a
St. Conrad. La messagere
Palea-Mazurea L50 0.95
Coeur de fer
Léopold Stapleaux. Le de-
1.- 0.66
Ion
vechi i noi roman original 4.
Y. Petrifor. Impositele
- 0.95
corn-
plecte din cite 52 numere Edm. Descizaumes La banquorot4e
3.60

1.- mi Grand monde 1.- fie-care in loc de 20.

3--
de l'amour , 3.50
L. de Santis. Maria Polka 0.70
0.70 Pierre Wolff. Celles qu'on
0.65 indireete la romani 2.50 V. G. Merfun. Zulnia Hin- Le beau pays de France
Ad. Hnbsch, Defile-Marshe Istoire critique de cu, piesd tn loc de Paris 9 fascieole apirute cu di
resin ete 1.50 0.75
G. Cavadia. Te iubesc re- 3,60 0.80 Rentmains La Vaktchie 3.- V. G. Ifartun. Stefan Hu- verse vederl 'ale Parisului. Fie-
manIlt 1.60 0.95 Marie Anne de Bovet. Ter- Ecat. Jora Canley, roman t.50 care Use. -
.G. Oeltialbi. Ce spul m41 re d'Ementude 8.60 0.80 Th. D. Speranicl. Omer
0.65 dicI, pies In loc de 1.- 43.55 o.7o
Sitakapeare Drame Regele
madadie nationalk 0.70 Mario Uchard. Joconde intinerit, ea ilustraiiuni Ion, Regele Richard III
Ciortpi freouoeze Berthier 3.60 0.80 de Jiquide 2 1.2o Negufdtorul din Veneikt
Wit*-fri Iais petits potins F. Marion Crawford. Lcs Ion C. Bacolhasa. De focu traduse de Scarlet lean
sal-Bata= MattaIlialadialaS Went
tcrsir-ini
MEE EMU
1%4 tz EL) iE 111

aar 42,41.1*.CM1414.WAEIGEW
Medallie de Aurg

e
6_;a '12ftiVa26,2MOVAR
IniaAgadArkaar&'
Imperth met ca ckrui atelier sit te
adresezi cu ball. Inert &tea ca el ai o roche
cu sdevkrat foarte elegant croità confec-
tionatii eftin.
Galles Victoriei FOST adresati-va dar cu toata încrederoa la ate-
Capela BUCURESTI HOTEL EIROFT lierul de rocht ai confeciiunl de dame..
str. BREZO1ANU, No. 19
Intro Universul i fostul Tribunal
Din causa sosirilor zilnice de mari transporturl de marfurt pentru sezonul de lama. 0 din cauza Oiriniat de
lipsei de spatit, cu toate c Magasinul n urma transformarel acute este cel mai vast din tard. Pen- VALENUNEi it4

try alosfaxerea aoestor marfuri la timp, ne-am halal-it a organiza incepind de,
JOI 21 NOEMBRIE LA x DECEMBRIE A. C.
In acest atelier se' efectuiaak. dupk o crolala
arantuzeasca I uo slew special ori-ce rechi
de oral, de vista, de bal; corsage, jupe, pe-
Siropul
k are ca basa
Codeina
tului
Zed
si Tolu; el inlocueste
!aloe, jachete, mantas, ets., asigurindatono-
rata clienteli de latent toarte tngrijit sicochet
Pasta Zed si poaie fi intrebuintat pentru
a indulci ceaiurile silaptele copiilor sett bol-
o MARE PUNERE IN VANZARE deist cele mal noul jurnale pa
fereetdi uune es
tenor!
otr

marl ateliere sintilare

,reuvalcieslteumdlal
neeissi-ece,
navilor. In contra irritatiunilor peptului
si ale pulmonilor, a tusselor invechite,
Speotalitate In roohi de mireasa bronchitelor, tusselor magaresci,
C111 PRETURI FOARTE REOUSE ROCHI DE DOLIU IN 12 ORE catarrhelor, insomnielor, etc.
Notati bine adresat Sir. BREZOIA-RU, No. 19. (intro
Universul yi footul Tribunal) Pruitt, 2.2i, DROUOT
tie LanajurT, anglals, fantasie uni cu preturl de 2.25, 3.75, 4.50, metrul i mai sus, 0 MIt-
nouveauté in teat(' genrurile,
csztt zt41572/11, o
- Zu eneediazi
Tramwaiul noC noise pe WI:sal:ate&
pentra provInole
ffnadanisyta
633

MARE ! ! !
1111M11111111111111S1
diskeeisiaa

ram
NMI

RI,
rayoanele de Covoars si Covorase, Portiere, Perdele, Stofe pentru Mobile, ./.*
- -
y-14
Plusuri de 0.11.0111r-,1
'Masi pi Plusarl vegetale.
Immomominum , - - ----- ---
- ---- -----. - Cumpár CumpAr Cumpär!!!
ic?
-

Telefon No. 18 LEIYINE DE

MARE EXPOSI.4'IUNE UkArLIC.:,
Fabrica CH. E. ROSEN Calea Rahovel, No. 244 Biciclete uzate
de cele mai noul naodele de PELERINE I ROTONDE uitima creapune din Paris si Berlin Se garanteazk. CER alevirat uscat precum CANTITATEA eia tk art-cine dorqte a se desface de Bicielete uzate
LEI 25 poate avea bail la moment adrestndu-se printr'o

BOGATA COLECTIUNE DE JUIJOANE

1000 Kgr. CAER
In Transportate la doiniciliti carte postalk la
Firi a fi eirate
D. Oumitrescu
sail magazie. Se poate comania prin carte postali 665-10 Str, Buzeati, No. 109.
fi la biurourile din CALEA Ria-lOYEI 244 STR. BIBESOU-VODA No. 8, pre-
Garniturl elegante pentru ro-elfi de bal gi de vizite seseso zilnie ; cum si prin Telefon. Comenzile se efeetueaak prompt.
6
62.2

'-'iromeeems
- ; alt88288828888518189a., ore_ ea a aa 911191111888119bi

MIM11111113! gre!S TEIRICII C-ie

Dipionil de onoare la Expositia Goo-
Adevérat 13 Adevorat .ifesfok, telva4 rit St areti;roativa. erngirril ea.* inn mad,
a BB odileco oau, scurgerile yacht sail not so an' de suceos. SO
vindo in princip. Farnaacii din Univers. -B.
I. fern Iar irt raB
. poratarilor din BucureW
-

BUCUREVTI, STRADA BERZEI, No.9 ,aPP

Ilickellca, Ns. 102 memo al BROIL

INSTALATIUN1 DE
11-441 (9'4
TELÈGRAF, APA, GAZ
AL 1NALT CONCRBSONATM SOCIETAT1 DE EXPORT DE CEA1 RUSESC
TELEFONE PARATONERE FILTRE
Chamberland-Pasteur
IN MAGASIN SI ATELIER DE
ATESISTEME
CONTE DDEETSOIir
BIJOUTERIE, HORLOGERIE, ARGINTARIE
MOSCO VA 28, Celina Victoria, 20
Casa Villacros, vis-i-vis de Mips, Capitalel Tuburi de plumb, ter, fonts si basalt ai
Face cunoscut cnor. sale clientele ck sosit noul mkrfnil de Bijouterie fink, to te erticolele atinggtoare.
De vinzare in toate magazinele de Coloniale din ceasonlice d prteisinne tu toate speciele, orfevrerie etc., pentru.sesenul de Salon de 'Expositinne
Capitalá §i din Provincie. I I logodne, nunii ati cadouri.
601-24 PRETURI tail(MERATE EXPORT
,i661,17 .3 WAN
-46 c 76112711,25171620.310.76.2.

Pr/awl-its-ay. WST WriaL,}1 a ail a Peeswir; I Ra...e et ea Thti.Enrp5,,le. Tip6xit earnealt T Givitnnwan- Drewda

www.dacoromanica.ro