rrrmrs7 A, 4. 7R.r.

dr" DUNIMCA 5 MAT 1896

ANTTL TX No 2528

NUMELUL w BANi lo BAN1 Nrilk:Entri.

11'

NCEP DE LA 1 I 15 ALE FIE-CIEEI

LUN1
ANUN =RILE
pliiteee tot d'auna Mainto
;
sfiEse
In BUCURESTI at JUDETE se printese .121:n2st
ADMINISTRATIE
ABONAMENTELE D STREINATATE, direct awns, l& adtninistratle st Ls
adininistratici TOATE OFICIELE DE PUBLIOITATE;
n BUCURESTI la Casa prin mandate postal*
In JUDEV si STREINATATE
tn StreinNtate 30 Lei f

-
U n an tn ar5'30 Lei; 25
Antinciurí pag. 17,
s5 n
Saxe Misr:
Trel tuns , 8 s P PP

INSERTIELE ShRECLANtELB t 3 LEI,IRINDUL

1:Tia nunaör str.rnuato solbste
MLNUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZX Sd te rerefti Romdne strem
de cuff; um& Lin numr vechin 80 Rani
El. ABeitandri
z,FNE24710 ';,,,,..tEarglia-Z,:a14,:.27.iiiiinnYmnr7WW.--'--.4e1 - AR2S10222MLWLZ
sonsoollEamismagnuRriWtemmilesw...izms-_---
REDACA
. "

A'DMINISTRAT1A Director politic: ALEX. V. BELDIMANO .1.1TI`1-.rni3N. TVo. 2.5)

gPASAG.mBANCEI NATIONALEFINI 25) PASAG. BANCEI NATIONALE

POW^ dart ,. .rFPLLIF h .0 Nnt"DrIll'IresS2'1,12;5_

F, p
,tr"SP

sPLio,:
e,

näzuinti sä fie ingropate in sectkinilc Guvernul austro-ungar sustine dar

treaga lor .gIndire n Iblosul disci- bile
SenatuluI si In neagra noapte a dosarclor asta-# cä aceastä noutl numire este Sistenlill liberal-protectionist-
Ilotd- arhiveT.
MEDIUL !ABER plinei de partid. Acei Au
earl se
räsc sá intre in acest partid, pot
C. M.
o avansare iar nu o degradare a vi- Liberalism !si protectionism. Pt-et- -
tectinnizmul Na noi.-Pesibilitatea
protectionissnelni. - Cine.
'

Partidul liberal se prezintä încon- pási pragid Lasciate ogni speranv.
diiuni esceptionale de incapacitate, Cáci oda tá intratT, lumea e inchisd
toate actele conducdtorilor poartal pentru eT, libertatea cugetärel le este
stampila celei mat autentice neroziT
si cu toate acestea, ar fi nedrept
sá sustinem Cä toti 1ibera1i i toti
fruntasil partidului sint niste nuli-
tdti.
In partidul liberal sInt destul oa-
meni de valoare, unii destul de
culti, a1ii destul de
cu toate acestea nu se simt, opera
lor nu se vede, in capul activitätei
grupdrei nu-T gäsim, i pretutindeni
intilnim expresia nulitätel si a ne-
priceperei.
Cauza este cä in partidul liberal
oamenii eel cu maT multal inteli-
gentd mal multd valoare se
plerd si se asimileazà. mediului.
Regina Elisabeta a scris printre
cugetdrile sale : eDacd, tralesti cu ra-
tele trebue sä, mdcdiesti». «Eü a-
daog : «Dacd trdesti cu liberalii tre-
bue sd te prostesti». Mediul liberal
nu este favorabil dezvoltdrei came-
nilor de pret puneti oamenif de
merit tn gruparea D-lui Sturdza
peste putin vor deveni fiinte de
rind. Acest fenomen se explicä prin
alte cloud cauze earl' urmeazal.
Liberalul romin are un
care se inchind si n afaral de care
nu mal existal pentru el lume.
astäzi, ca i erT, liberalul nu cugetd si
nu traleste de clt prin mijlocirea
lui Ion Brätianu. Chid trdia Ion
Brdtianu nimio si nimenl nu se rnis-
ca faral vola dinsuluy. Brdtainu po-
runcea i turma intreagd spunea
arnin !
A gindi în afard de gindirea luT
Ipn Braltiann era una din crimele
cele mai mari dacal nu cea mai mare
crimd, a cerceta poruncile acestuia
yina nu erea mai micä. Acuma lucru-
rile nu se petrec mal bine, cdci, nu
rna departe de cit zilele trecute, am
auzit pe un ministru spunind u Ca-
merá ca suprem argument : «NoY ur-
mdm politica economicd a lni Ion
Brdtianup.
In asemenea conditiunl era fatal
ca intelectul partiduluf liberal sd de-
piaral zilnic. Liberalil renuntind a maT
gindi i incredintind cu totif sarci-
na aceasta sefului suprem, creerul
lor s'a discalificat phial In halul pe
care 'I vedern.
Astal-zi liberalil trdesc exclusiv nu-
mal din traditie si din suvenirurile
eamenilor marY pe earl T-ati pTerdut,
dniT sint incapabill de initiativä cáci
grit incapabili de aisi Inchipui cá
poate exista ceva mai superior si
ma desalvirsit ca Ion Brátianu si o-
pera lui. Prin urmare, era firesc ea
un partid hotdrit sal trdiascd numaT
scrie pe fruntea lor inainte de a-1 novatnlvi
nistrul sirb, Novacovia;
/ean :
%folders de Ungaria cind a declarat crl va
satisfactiune prin destituirea hit Stefa- D-voasträ, Tubiti cititori, vá yeti Intreba ne-
interzisd, initiativa proprie nu le este
toleratá Tar deviza liberalilor este :
/7 Cine nu crede ca mine in toate
imprejurärile, este dumanul metí !»
Iatá pentru ce viata inteiectuald
nu poate exista in cazarma liberald.
LuatT vinul cel mai bun si-1 ase-
dar zatT inteo pivnità: proastä peste
cît-va timp vinul se va strica. Luatf,
din potrivd vin prost si-1 depuneti
inteo pivnitd excelental, i peste pu-
rn vinul va deveni minunat.
Partidul liberal este ca pivnita cea
pdcatoasd care stricd inteligentele cele Intenteietorul particlului socialist belgian, efedlh
mai frumoase. Omul din afar-A, de- nebuni,Volders, nu mai este. A murit intr'un azil
la virstct de 41 ani, dupd ce timp de
prins cu libertatea .mi§carilor, cu zece ani tte zile
dependenta gindireT, cu acea necur- ale inteligenjei sale, Pentru a alcatui un partid
matd gimnasticd a creerului care for- puternic, aga de puternic
impuna guvernulai clerical o reforma electorala,
tified' i malreste inteligenta, se po- foarte apropiatd cu sufragiul untversal.
meneste de odata in celula discipli- Inainte de _1884, in Belgia, socializmul era
nel si, din cm liber, devehit sclavul intr'un fel de stare latenta : nu se manifesta cu
nimica gi era lipsit de cea mai simpld organiza-
mediocritäte.
AceT earl destulä energie ca
sd párdseascd cu mare grabal inte-
riorul cazarmel, rdmin pentru tot-
d'a-una si degenereazd treptat.
Iatd cauzele actualei mediocritalti
a partidului liberal.
la
Const. C. Pacall-sa
Nompasemaseneramppol Ipmzemeteaw..prveonar.....easppapLurp.vaempates
FDA F.()E,r-r IC zy.
o nnaii unaeinii
Aü rilmas pe jos eleetricitatea, aburul i toate
cele-l'alte metaluri ale secolului AA rimas pe jos
toate inventdle cele mad, a vämas po jos Fleva eu
alegerile libere, Nädejde cu halbeie fárt guler, E-
dison cu telefoanele, nirnic nu. mat rezistä, fatä, eu
cea mat recentii niscoeire a zild.
Aeeasta nu este alta de eit misina de vet care
a fost experimentatä in ukima eclintä; a Senatulut.
In loe ca un protect, pentru a ire.ce prin sectiuni,
pentru a fi diseutat F,d votat si maniacs eel putin
vre-o clouä. zit; gratie acestet masini extra-ordinaye,
cede douä zile sint recluse la 16 minute.
In adevir, in ultima prdintä a maturului corp
discutat, votat, treeut prin seeii i cele-l'alte,
22 proIecte de lee i numai In 4 ceasuril
Onoare inventatorulul care va: faee ca reghnul
parlamentar se rrabiliteze harte mult.
Mai este de notat c Intrebointarea acestol ma-
sine este foarte lesuicioag. Cu aeeastä masinä
poste luera omul eel mai noviee, cel mat prost sail
cel mat ramolit, spra pita chiar Mititä Sturdza oil
Bgzadea MFcL i Iatd cum: Pat ma0na pe biu-
bagI prin ctreepta prostiile lui Palladi, sail pros-
title lui Badi0oanu, invirtestI odatd, 0 hop !prin
stinga l'ese protectul de lege gata. -
Netel Edison e.ti pe dricometru!
0 REFORM DE YOORA.TICk
D. Grädisteanu a propus in Senat re-
formarea codu1u i procedurel penale.
Aceastä reformá este absolut necesarti.
Nol am copiat codul i precedura pe-
nalá dupä legislatia francezä si am avut
nesocotinta de-a nu ne tine la curent cu
modificerile pe cart acest cod le suferd
zilnic In Franta. Codul nostru a ramas i-
dentic vechiuluf cod francez, asa cä astäzi
este o mare deosebire lntre ambele legis-
latiuni, din care cea francezti cautä sä se
tind In curent cu progresui
prefect, §i prin urmare, mi-
biitut joc teste gloalze?
da Sistem liberal-proctionist ! Multi dintre
dat toate forjele tinerelei
cd a fost in stare sa
Iiune. Tocmai 'in acest an infra Volders in
lupta 7i dinsul a desfagurat attta energie, ca to
Loaf pujin de zece ant, socializmul a devenit aga
de puternic ta Belgia, ed la intiile" alegeri, bur-
ghezia belgiand se tent= ca deputalit socialigit
ad mc faca imposibile tucrarile Canterei, luind
cele 21, de glasuri absolut szecesarii to uncle int-
prejtkrari.
ILS ajunul triumfului, clad reforma electorald
a fost ciestigata, cind Volders ar intrat trium-
Idtor ca an. rege victorios in parlament, creerif
tvorrL. parcappeop
tui; obosiji de o munca excesivd, ad uat diva' gi
iLS celula spitcdului de stebusa, el a putut set'
aucki, dacel ar soak fi putut pricepe, cintecele de
ilzeztrie ale izbindeï proletariene.
Cu moartea lui Volders, social-democralia bel-
giand pierde un luptator de snare merit, o ever-
gie nestrarnutata gi pc geful ei recunoscut, nediscg-
tat tubi t de toata lumect.
Volders era fid de oasneni setraci, a txdit
*
row gi mare in saracie.
Cos.
>444411i<
0 saKticie .cart,;ortil
Ni se comunich o Itire gravil anume MI la inchl-
1
soarea nillitarii pe iâugí reglementara Vitale s'a in-
trodus i tortara in toatd regnla. Aceastö, tortura
muí ralluatit de cftt acca pe care o cnuoaltem diu
istorfa, evelai de mijloc, constit in a anti pe none-
rocipI de%innif,frin foame. Portia de Vane pentra
ne-oare detinnt este reeinst la 200 de gramo pentru
zi intreagd
Ca mdneare de doult ori pe at se dit nu boil pe
care lush' nitueni nn 'I poate manca, de eare-ce este
ala de ardeiat pesto patintö a-1 lea, in gnrd.
Nefericitif care s'aii incercat, biclui0 de foame, si
de mta tari ca ardeint, ati fost adusii in a:Ist stare ca
toatiä glum ti s'a isfiamat. Cantitatea de ardeiii tre-
bue sii, fie ma, de considorabillí, lt
soldatii ostinditi,
Vax. Romani, cdrora le plac incrurile ardeiate, stint in
neputin0 de-a o suporta. Care sit tie canza acestei a-
limentaVuni ciudate ? Ori atimentele, carnea este
de op, proastd, ealitate, cit admiuistraliia penitencia-
rani orede tae gnstu.I ori mirosul tarnand ar-
ori s face econamie pe seama nenorocitilor
detinuti, cari ne putilud lama asemenea otn;,v6,,
nu esto 'wrote a prepara cantitatea reglementarrt ?
O It an motiv, 0 SI altal, lucrurite ast-fel skiit si o
anchetä, fauna pe nemteptate, ar putea perfect'do-
vedi exactitatea atirmlrilor noastre.
Sfinx.
>HOOK
Conflict!! siCao-maghiar
-
Sisai l Linguviti. Cases riculnii
conflict. - Frees strIbo-rns-
glfier"bi-rsesti.
SrT si
novici. dumeriti: Cam ce di fie aia sistem liberal-pro-
tectionist; cad tii, probabil, cd aceste cloud on-
Presa sirbo.gnagitiara.rus5 vinte asa Intelese cum le Intelege fie-care mu-
Interesant e 'MA rOlul preset rusesti ritor, se bat cap In cap adichtelea Inseam-a
nun]. contrarul
in acest conflict, si de remarcat e un In Intot-d'auna tärile europene, de o pild, uncle cultura
articol al oficiosului rus, Novoe Vre- n'a ajuns tna, la acel grad de dezvoltare ea
rnea care, cu muilt fineld, atitet pc la noi, precum ar fi Anglia, Francia, Germa-
sirbi contra maghiarilor promilindu-le juns nia etc , unde marii bärbati de stat n'ad
Inch la revolutionarea chiar si a senzulni
concursul termenilor aproape teenier, adereutil unui si-
Dar si acest conflict se va sfirfi ca stem liberal se tin de cap cu aderentii siste-
toale cele-l'alle de p1m a.T, cu sczqe mulul protectionist. Cei dinfil strigä cum cb
industriele precam i toate cele-l'alte ramuri
dintr'o parte si alta si en o urtt mai ale activitatei omenesti se dezvoltd, atunci mai
accentuatii intre Serbia si Ungaria spren bine, dud le 14 absoluta libertate, cfnd sta-
sti le ajute, dupd cum laid
marea multumire a intrigantilor din tul nici nu säcautä le inapiedece atuncl clad i s'ar
.nu cauth
Petersburg. V al. phrea rele ; i tomal fiind di el înt pentru
o asemenea absoluth libertate îT zic liberali.
.,,,,....mppapPns-aappneevaPtemonesrarsram
atentinnea eitito rilor a- Protectionistii cred cum d", duph Imprejudri,
supra j,bleresantei oorespondehte pe o industrie nu se poate dezvolta de eft atunci
care 0, ribLieetun astä-z1 pe pagina a cInd statul se ocup'á phrinteste de alma, and
dona relatÍ'I la Aevointia din Ma- el- cautd s'o ajute direct acordindu-i oaresl-
earl subventii, sag indirect punInd diferite
cedonia. taxe asupra produselor industriale similare,
epecopmaysemuxnamPia..`Pwerra.
importate din alto tdrf.
BUCURES't NE _
--1,
Vedeti dar ci un sistem liberal-prot.8ctionist
ar fi un fel de mixturi lis anume cazuri al fi
liberal, In altele ai fi protectionist, du$ cum
die Etale'ila te larth Tmprejurärile. Ori aceasta n'o poti fi
Bucaresteantd treinte sci facd pe ziniALP de de eh arätIndu-te pentru o ramurd a activitä-
Maid ori nu se tine om. sei nationale ea mumg, i pentru alta ca clung
Odinioard era Cisme,aiul la modd dis-de-du: si cam asa grit liberalii nostri earl, la adick
mineatd 'mica publicul in gradinsa, se plimba -orbind, nu slut niel macar liberall-protectio-
de colo pind colo pe aleia principald, asculta
zica ori lautarii si dapci aeeea unii se duceaig nsiv:Z ci pur i simplu protectionist '. cari î11 zic
iar
acasd si spunead ed ad petreceut atiT por_
nead pe la gradinile de afard si incepectig un
pui de chief. :
srt ne arun.21m putin privirile asupra schim-
bului ce facem C oi cu strdindtatea. Nol expor-
Acurna Cismegiul a cizut mai de tot si a fost trim In sträindtate, ,-zarfuri In valoare de 370
intocuit prin soseaucc Kiselef.
La sosea intilnim aceest ce isetilneam
milioane lei, din earl .1139 milioane, adicii 91
apartin fiuinoaselo Vedem deci cd ra-
poporui inalla nobilime, mat ales 210- lii sua, cart: are col mai mare
blefa mahalalelor care vrea arate luxul cu mura noastrb, industrial:apieteIe strgine Inteun
ocazut lai zintiid" de Maid. interes de a ajunge pe
mod ea se poate de' usor o nu tit se poate
Ca incepere de le o;'..at11 chiefarile incep sd se mai putine cheltuieli, este, agricuItutZL,
tintinza la Herdstrtial vechid, la Meant la Ldp- dedr, chiar numai dupa, cifra öe mal ,St1S,
se
Inseramat al
tdrie, la Vila Regald, la Floreasca, la Ene, la poate constata cä izvorul eel mal
Bordeiii si la Beineasa. boghtiei noastre nationale, este i riimIne ag2i-
Psporal o tdvdleste pe iarbd verde, inalta no- cultura. Dar noi importäm din sträingtate pew-
bilime stti cocolatci pe scaune, clar toata lumea tru aproape suma de mai sus diferite märfuri,
minined si bea pinci ta indigestie sub pretext earl' introdase In tara" fac coneurentd produse-
cá facem inaugurarect primciverei.
Citcoanele de la mahala ii pun rochiae cele lor din industriile noastre simiiare. Protectio- d produ-
ma:, si mai pestrite, bdrbatii inaugureailt Instil zic aci, cit peutru a face
noastre poati concura pe
vesta albci tipâlâria de paie, Tar confratele nos- sei6 industriei sii.
tril, M. Minovici, e nelipsit din Cismegiii unde chiar p!sta romIneascd cu produsele stdine,
:;:h pal asupra acestora o taxi
apare eu tradi(ionttlut sad tranclafir labutonierci. n'al de care
* sii ridice preii ping, la eel convenabil
si in-
papa Ce toatd lumea e pilitci, incep reintoar- dustriasului romln, sari dach esti consequent
cerile in Capitald. chiar i mai malt de cif atît, pentra a Impre-
Get mai pirlifi via pe jos fi pe trei poteci
eel mai chiaburi intrei in Capitald cu treisara dica cu
totul concurenta sr, a goni mitrfurile
de pe piata romIneaseä.
eu verdealei de jur imprej str si cu chiote pe de provenienti strding,"
de-asupra.
* Acest rationament al protectionistilor se pare
Nota-bine.-La de Maid este de rigoare la intäla vedere foarte plauzibil : de ce adicii-
ea sd bei un pclistas.
hárbat vivant vorba neguttítorilor nostri-n'ar dminea parale-
le'n Ord ? De ce n'am incuraja industria nons-
trd nationald, Impiedecind concurenta mhrfu-
DIN CARNET rilor earl' inundu plata noastru comerciali ?
Dar existä un ruspuns la aceste Intrebdri care
Sernn va dovedi imediat celor nedumeriti cä siste-
nu numai cu n'ar -fi de folos,
Pentru guvern si pentru partid s'a ard- mul protectionist ar (lama interesele
tat un semn räil orl douti semne rele dar chiar
s'ati supärat. Intr'adeviir sä vedem : streinutatea, cdreia prin-
D-nil Mirzescu si Grádisteanu tr'un sistem vamal protectionist, 1-ar1 inchide
Citä vreme Camerile ati fost deschise, pietele noastre, "sta-va ea oare eu mIlnile 'n
stful cabinetului 1-a purtat cu minclunile, gin? Nu va-rdspunde si ea ()are en musuri
le-a dat asigurtiri formale, le-a fácut tot corespundtoare celor luate de um pentru a
solul de fägtiduell si clad co.o... s'a inchis lovi si In produsele noastre ? Neapärat da. a
sesiun ea. lath' ce va face streindsatea : va pune pursi
Cazul e grozav, cdc'T chid niste
plini de experientä ca D-nii Mirzescu
bdrbatl simplu taxe vamale i asupra grinelor noastre
asa in ctt singurul nostril izvor de bogutie na-
:1 va fi astupat. Vedeti deci c sistemul
Grädisteanu se supdrá pe un guvern, a- tiona1
protectionist
ceasta insemneaz1 cä acel guvern este pe mind in tara i aceasta pentru cii niel n'ar a-
vamal nu va face ca banii si rd-

din traditie, trebula sä ajungd in ha- pc cind codul nostru a rárnas acela si. ca Atit sirba cit si unguriaí s'aft hold- sfirsite, adica un guvern de la care nimenea vea ce sä dmind, produsele agricole neputindu-
acurn cinei-zed de ani. rit a-si face reciproc o lupta de moarte. 'en mai poate astepta nimic. se liber vinde pe pietele stäine.
lul Chinezilor earl de 24 de veacurT Tot D. Gradisteanu, acum çîtI-va ani, a D. Gradisteanu s a pronuntat in termeni Dar char dad presupunern ca adevurat- ceia
Dintr'o parte maglriaril persecuta
nu pot face un pas maT departe de propus modificarea articolelor din proce- cumplit, pe calea econon2icii, pe sirbi, foarte cruzi pentru D. ministru al justi- ce objectead multi, anume ch. rationamentul
ideile luT Confucius. dura penalä relative la detentiunea pre- tiel cu ocazia procesului Brenina care a nostril de mai sus, teoriciteste foarte logicrea-si
ventivä i instructiunea afacerilor penale, intericind toate märfurile ce exportä venit alaltä-eri le Casatie, Tar D. bMirzescu, exact, tradus In practicd nu corespunde
Aceastä. cristalizare late() doctrinal de la bed, mai avem un motiv destul de im-
In sensul garantärel libertätel celui tradus in Ungaria i täindu-le ast-fel bottle supg-at foc pe guvern, a demisionat
respiuge sistemul
aceastal adoratie fetisistd pentru un presedintia Clubului liberal din Iasi si a protectionist. portant care sti ne facb. a
inaintea justitiel. resursele, ar elm altä parte srbi fu-
orn a produs un alt viiü : spirital Az1 lumea juridicá discutä chestiunea declarat ca voieste sä dmile simplu sol-
de disciplind fära control: In a devdr riosi contra vecinilor lor de la Un- .

reabilitdrei, a condarnnarer i libercirei con- dat.

hberalii din Romlnia îT inchipuesc cá ditjonale (legea &ranger, In Franca), a in. wire si atitati de muscali, ard la
,Simplu soIdat» pentru Cuconul Ghitä De ce industria noastrii, pe piata noasträ,
fie-care occRiune drapelul maglYiar, nu poate coneura cu mgrfurile de provenientA
nu poate exista viatá politicd si viatal demniciresi celor detinug Ord cauz4, supri- insemneazd ccandidat la opozitiune si, streind ? Probabil eh' din doug motive : 1) sau
de partid färä o disciplind oarbal. Nt. - marea rezumatulur pre5edintelui la Curtea nu ar fi de mirare ca marele elector Te-
sparg cu pietre giamurile legatiunei marfa straind este mai bung de ell cea simi-
cu Jun $1. altele multe pe earl' ar fi greti scan sti schimbe cazaca ineä o datà.
austfiace si insultit prin presd guver- lad indigeni, pretul celei de MAI' însá egal
mai acest sacrificiù al dernnitátei lor sä le enumerärn Cabinetul are tot motivul ca sá fie in- sau mai mic de cit al ,celei de a doua, 2)
pers.)nale, nu-I fac in folosul vre-u- nul austro-ungar.
Toate aceste reforme sunt rezultate din grijat. Acuma la sfirsitul sesiunei numai sari marfa este exact aceiasi dar preturile
neT ideT, ci numaT in folosul propäsirea ce a fleut societatea si din pro:
Canza noshes' conflict dupá 6 luni de guvernare liberala, s'ati celei din struinätate grit mai mid' de at a
acelor gresul ce s'a fäcut in mintea oamenilor, Zilele trecute se credea deja apla- pronuntat hotdrIt pe fatä. in contra minis- celei indigene. Acum sd, ne intrebim mai de-
eite-va nulitätT earl ati izb-atit sd se parte : dad o marfu riming, en un pret mai
nat conflictul maghiaro-sirb, dar al
relativ la respectul libertcitei individuale st terului membril ai partidului de valoarea
ridice iAfl fruntea partidulut mare de clt am putea-o .avea din striiinitate,
a garantärel eT. cä a reinceput din noii din catqd D-lor Fleva, Pop, Grigorescu, Politimos, este protejatä punlndu-se asupra acestel din
Ce mai putem a5tepta, prin urmare, Incercarea D-lul P. Grädisteanu este fi - destituitul prefect de politie, Stefano- Ceaur Aslan, Em. Porumbaru etc. lar altt urind, ó tad, care sa,-I ridice pretul plia la
de la rnembrii acestel grupdri, cari, reste läudabilä. Intrebarea iniä care se pu- via, care a organ4at demonstratiunea membrii marcintl ca D-nii MIrzescu, Gd- cel cevenabil industriasului romln, cine pid-
pe de o parte traliesc exclusiv nu- ne, este dacä dernocraticele apucauff ale disteanu, Poenaru Bordea, sint adinc ne- tete gloaba ? Se Intelege c consumatorul
nesträmutatului liberal nu vor rämine zadar- contra Ungaria si arderea steagului muiturniti. l'atä de ce.
mal din suvenirea lui Ion Brdtianu
nice si dacá colectivitatea zoritä sá voteze nzaghiar, a fòst numit inspector la mi- D-le Sturdza, zilele 41 sint numärate. Industriasul strein care introduce la noI are
si carT, pe de aka: parte, abdicd Inteadevir o pierdere i anume aceia c poate
in- legl gheseftare, nu va face ca aceste no- nisterul de interne. Memphis.
www.dacoromanica.ro
 2 DUMINICA. 5 MAI 1896
NOMPMMINala. IMPROMPINIMIMMICM111111111111211111s.
introduce maI putine din produsele sale in tare
noastre. Dar le ceTa ce Tel introduce, nu plerde
absolut nimic, pretul pe care 'Hue inainte de portanta
a se Rune taxe vamale marl asupra merfurilor zolvarea ei depinde existenta imperiulni turcese.
sale, II a i dupa ce aeeste taxe aa fost puse. Cel ce
(Bine 'nteles cä vorbese aci de cazul normal cedonie, ea fi stApinul Coestaatine-
In care fabricantul nu scoboare preturile mer- pofell si a lIntregel pertirssule balca=
furilor sale, pentru a face totnea In dude, ta- race, cad o putere europeane deyenind sta-
xelor protectioniste, concurent e. industriel pro- pine asupra portuluI Salonic, va pntea din dime
tejatee Dace frabricantul decI nu pierde, eine pertie pe mare ei pe useat, sá atnee Cu u§u-
pTerde ? Acel care introduce made In tare, rint4 i sit zdrobeasee ,capitala imperiului tur-
comerciantul Romin ? Nid acesta, pentru cu- een.
vintul ea el va adeoga taxa vamali pe care a
pletit-o la pretut eu care a cumperat rnarfa
va socoti abiat aceastit same ca etala ce-1 cesta
pe el ; la aceastä sumat el va calcula detigul, cile state balcanice din eta parte, stall la pîn-
care poate va fi mal mic de cat Intrain stat dli
fare sistern vamal protectionist.
Se vede ded ca tot cumparetorul va pled ria, cautit a amine rezolvarea chestiunel ma-
taxele vamale adice bine-facerile sistemulni cedoniene, did Intimplindu-se o rezolvare pre-
protectionist. ai de aceste bine-faceri cine alta mature, Rusia, Austria ei Anglia lei vor face
se bugled, de ett un mic numär de capitalieti un rezbel de exterminatiune, apatrind fie-care
earl se tinbogateee de pe apinarea bietilor punetul do la eiste4 crna depinde taxies
tentribeelaila. Asepra acestora, precurn i asn- tenta Intregulua Orient.
pra legilor protectioniste votate de emend de li-
berall, vom reveni Intram articel.
Gal. tale, cater de la rezolvarea ei depinde, In
Prin:7:131rUNT ;...e
& PALAVRE
De la Discuresti la PIoesti
-ET, ei isprave grozave e s mergi de la
Bucureeff la Ploleeti ? ar putea gindi sutele de
mil de cetitori al AdeveruluI. Incontestabil ce
nuer un merit pentru eine face acest drum pe
drumul de fier. Chitibui lase a fecut catlitoria
peabicielete i late de ce th lipsa altora etire
laude, se laudi el singur. Da; da, Dumi-
nica trecutie, meld statuei, a avut cinstea se
gezdniasee ate - ya ciasuri pe bicielistul
ChiSibus. Recunose eit ala cum am ajune, nu
avea de ce sit fie raindru oraeul D-lui Grigo-
reseu. Chid caesura de drum, un noroiii de
pirea ce este parlamentul RomIniele toti ding
satelor Otopena Seftica, rincebeeti, Pueheni-
Mari i Bereäneetie o ploaie merunte dar care
te stribiltea pane la oase, vre-o cite-ea gela-
tin-I, In care am citutat cite ceva toate aceste
aft contribuit ea odatit ajuns la gara din
Pleeeta sit me, antreb Insu-mi, dace ant sail
nu sent Cheeibue P Vale ea cram, dar In ce
stare, sfintu Athanasie, patronul mea I
ai aid se poate aplica perfect aicatoarea :
unde dal i unde crapd. Trei amici i subscri-
sul, luaserem hoterirea s mergem la Tige-
neeti, ea s facem curte maicilor. Avind în
vedere ce. de multe ori o naîn astire care so
respecte, face coacurente Cocoanei 'Prose din
-
Strada Licurg cli unul, Mat levent i ci:
rnult foe de dragoste nu me, puteam de cle
bucura, de aceaste cadatorie.
Bueuria mi-a fost In ceas räii. Majoritatea
a hothrit ea in loc sä ne abatem pe la Tige--
neeti i s ne Intoarcem tot cu bicicleta, se
mergem plea la PlooetT-60 de kilometri,
rog-ai de acolo se, ne liatoarcem cu C. F. R.
Vox populi, vox dei ! A trebuit sat m su-
pun i late cum, prin ce Imprejureri. sub-
serisul a apárut inaintea, stated cu hainele
rupte i murdare, cu trupul zdrobit de obo-
seal i cu bicicleta sfärImati
Cum se vede, vina nu este a mea. Cu sad
feral vole, lucrul esential i principal eeme ea
fare, se me' gindeseZpe neaateptatee m'am tree
zit la PIoeista
Revolutiona in Macedonia
(evresponelenf, pa/eke/are a ziarubui,
2,1 4..arger,
Reveblutia In Maosclonia.-Ineportanta
-
Chestiunei. Lupta Intre state.-
instigatorul revolutiunei.-Tu.
felccief.
lievolutiunea hi Macedonia
0 rovolutaune, cum de secole nu s'a vent
In Europa, tie pregatteete in Macedonia. Intr.,-
gul imperia turcese din Europa este suleminat
o scantele va ajunge ca s pine In &earl'
antregul Orient.
De lunl de zile de eind mari cantit4 de
lainamitä, puetT Manlicher, revolvere etc., se
transprtia merea In Macedonia ae,a el Intreaga
populatiune cresting, de acolo este Inarmate
pine In dinti ei n'aeteapta de eft un semnal
pentru a se arunca aeupra armatelor i popu-
atiuneI musulmane.
FOITA ZIAR,IILUI ADEVERIIL"
PRIN C I A
PARTEA INTEIA
Intrig de rnoarte
Elena
XII
steelin
Genevieva nu respunse.
--Aea am ordin, zise.
De ia cine ?
-De la matna ei e la Mihai
Ah zise Sylvia, lungindu-ea gitul,
!
Mihal ? Cede ei el ca, inseinneaza ceva
acama ?
S'a crezut tot-d'a-una singurul moeteni-
-
tor, precum e azi singurul stepin aci.
Stapin?.. zise murerea ranjind. Cine
-
o seal ereáda ?
Top' cci ce-I cunosc, ratspunse Ge-
nevieve.
-
Apor intoreindu-se spr e :
Iarta-mat, inatueica ; sint ecupata, zise.
Si piece..
Dupä un clas aproape, Sylvia se plie-
tisise eezind in salon, unde o läsase Ge-
-
nevieve, ei zise :
Dar de ce n'ae elute, sa vdd pe
cumnatá'ainea ? Siam in drePt, mi se pare !
Ce sint eti, o straina ca sä nu fid impreund
- Asimmgepa,meernosesmomemellIMAIIIROWNIII.1110111.MNION
Importanta chestinnei
Chestiunea maeedoneana este c ea mai hn
chestiune cHn EuroPa. De re-
avea Salonicul, capitata Ma-
Lunta intre state
Rusia, Austria i Englitera deoparte, lar mi-
a putea Inghiti prada la un moment
dat. Fie-care din aceste state, afare de Bulga-
Chestiunea macedeneart'd e dar
perstrts ritustilstia una din cele
mare parte, ei viitorul nostru. Cel ce va po-
seda Macedonia, va fi stapinul Constantinopo-
lei ei printeacessta a-tot-puternie In peninsula
balcanice.
onatigatorul revolutiunei.
De doul era de &id rusofilizmul a enceput
sil domnea.sce aid ei chestiunea macedoneane
fecut aparitia zgomotoasa pe orizontul
politicei europene.
Chestiunea macedoneank In Bulgaria e dar
fructul rusofilizmului.
Dupe, tiriIe ce le am din sorgintea eea maT
autorizate, aflu eh eel ce conduce toate mieca-
rea este Tufelccief, asasinul lui Stambulof
eel msi Infocat panslavist din Bulgaria. Tu-
felecief nu so multumeete mimai cu o simplil
insurectiune, el pregiteete o revolutiune tu
toati regula. Dinamita i revolverele BIM fa-
bricato de Insuel Tufelecief, ajutat d un pro-
fesor de chimie d'aea Piled Manlicher ait fost
eomandate la fabricele din Austria, Tar gu-
vernul D-lui Stoilof aerveate, de intermediar
hitre comitetul revolutionar din Sofia ;,ei fur-
nizorii de plied din Austria, aett ce puetile
salt In secret, nu ajutorecl gavernalui
Imasigar expediate In Macedonia unde, emisari
secreti, le Imparte populatiund bulgare d'a-
colo.
Tufelccief.
Dar nu numai eat, chiar i modal ci.:,fftl
Tufelccief Isi procur5 bani neo,-sar4
snd prin ameninOri rno:..arte peEa
toti boOtasii bnsiglari a !v.:me la elite-
poza comiteteior mar.ienonene cri
sti
ce s'ar cere» devedeate cd Tufele-
cief compteazi pe aatatrerai unor
protectorI earl' cv::* interes a pane in
miscare revetuiunea macedonea.
),00.--
Cor.
Re.Mooterea printaltil Bulgariel
SOFIA, 3 Maid.- Printul Ferdinand a pri-
mit eel dupe amiazi pe reprezentantii diplo-
matici ai Austro-Ungariel, Rusid, Italiei, En-
gliterei, Germaniei, Greciei i Belgiel. Apoi
aü fost primiti de principesa. Mine se va da
un prinz de gall In onoarea diplornatilor.
Pentru a dovedi ca recunoaeterea printului
Chitibus
este Intr'adever efective, agentai diplomatici
earl ad prezentat scisorile lor de creante att
Inalltat drapelele lor.
Adevrula >00K-
CoRvniuBe postaN Romauo-Bulgara
SOFIA, a Apritie.-Azi delegatir romInI
a Ingitimea barometricg. la
bulgari semnat conventiunile poretale i te-
legrafiee ce mad deja aprobate In mod prea-
labil de cele douä' guverne respective.
>i*X4K-
(Corespondinte particulará a Adeverului)
tin vasne abuziv
Ni se aerie din Huai urmetoarele :
Girantele vämel de la Bumbata, comuna Ste-
jud. Fälcife treceape Prut o multime de
oameni In Rusia, haine
dindu-le In mine bilete de 24 ore per-
misiune. Cu mijlocul acesta oamenil aceetia
cu familia ? Edith e orgelioasee i dacä
ma volt' infetieon'o si zicd nimic din cau-
44 za servitorilor.
In adevar Sylvia se smile el piecä sprc
camera baroncsei.
Chid era aproape s. intre, o intilni Mi-
hale
Ce cauti aci ? U zise fára inconjur.
Cred ca rnä gasese la locul meti,
if raspunse foarte arogant.
Tonul acesta îl atinse pe Mihat.
tia toate calculelc obscure ale Sylviel
simaia o antipatie straenicä pentru
dime.
ei void raminea.
-
Ratspunse foarte latmurit :
Aci al fi la locul D-tale, dacä te tate fatal cu tote se ocupe imediat de toate
pritnim. Dar nu e aea ! Mama care e formalltatile ' inmorminteree deei tinärul
-
foarte boInava vs-ea se.' fie singurd. baron declarase in termeni preciel ca, pas- cut-o ed .
Cu toate acestea vreati s'o vad, zise tra pentru dlnsul grija, aceasta.
Sylvia cautind sa punä, mina pe uí, in
duda lui Mihal...
am saai spun cal hi turburarea mea inee-
-
Tindrul baron o impledicd.
Nu ma, sili sä spua unui servitor
lesesern ca, nu vo.a sat ae ocupe el insuel. cu mine nuser poate ridica glasul ; o sä
sa-ti arate uea, zise cu un ton el o pri- nay intrd la Mihi, cu o foarte mare pre o-
Louis.
vire care impusera demnef soaii a her cupare zugrävitä pe faea.
Cit era ele märginitä, intelese lase el
nu trebtea se, mar reziste i intoarse spa- mis un funcaionar de la pompele tunebre,
-
tele zicind : apartinind easel' Vanaler, ei cu care a a- insärcinase nimenT cu amanuntele aces-
Nu stiam ea' trebtfie sd spul atitea ranjat totul.
ca sä potl intra in acest sanctuar 1...
Rostind aces e vorbe facea seal auzil indusá in eroare case. Ne-am invoit cu o file ce se vor fi facut, dace.' s'aa fácut
Minna ei obicInuitä, stupiclä ei rautacIoase. altä casa, nu-I aea ?
Altul eif-ar fi eeit din räbdärie Mihai insa
se multurni se, respunda cu raceald :
Invata cine-va atitea lucrurT ! Cit
pentru viitor, o s'aal afli !
Din partea lui Lonis aceleael nepla-
ceel.
Cu toate ca-1 catidiage destul
tree fell niel o teame In Rusia, Tar girantele
Ineaseazi de la el same Insemnate de bana
tot
Pe de AU parte acest girant
timpul In Rusia, far eeletoriI earl'
petrece
sii ne-
vole de el sufer o multime de dezagramente
din c-auza lipseT lui.
Fatal au aceste fapte earl' aduc pagube ant
Statului eat ei eäletorilor, cerem D-lni Canta-
cuzino ea sa trimeate o anchetat pentru a
constata cele denuntate.
Pentru a putea cereeta eu deaminuntul toate
aeeste fapte, cerem ea se se consulte de cei
Insiircinati en ancheta i areneadul moeiei sa
Spiridon de la Bumbata, care e en pozitiune
a cunoaete ei de a da lemurirl foarte grave
In sarcina giranteltii vamel.
de Dante tigiineascil
Evenimentul important al septaminei
trecute-mal important de cit mesagiul
regal Si de eit inchiderea parlamentubal-
a fost, dupat zmerita opinie a subsemna-
tulur, cununia dupä pravila chdatianiceasee
a celor o suteesealazeci de aremir carl aq
contractat, la Dobrena prin taptul aceeta
dreptul de a veni, din chid in chid in a-
tingere spiritualä cu marele rianae, L
S. S. mitropolitul cristelnitd.
Pe o cimpie intinsä, intinsä cit o co-
liná jigäneascä, îi incalzeati la soare
acdtoarele plete opt-zed de Mavrachi, gi-
nerl i mirese, de o fapturat ei de o sea-
ma cu arendasul mosir-I. Pe de laud o
-
puzderie de dand i de lulele.
lad-te'n laud', fa, Marando cä vinc
naropolitul, striga buabaea--un fel de
mine ten preeedinte cind bidivii de la
butca Minaeului îi fac apariaia in beta.-
-
tura bisericel.
Hei, aeee / replica, tembel i cu dinta
incleetatI pe begaul lulelei, baragladina
care raspundea la numele de Maranda,
puzderia de cioroi descriad roate
-
vertiginoase in jurel nanaeului.
Astimplad te, me, präpäditule, Cä
eade rueine, se rasteete un balaur catre un
puia de eloard care juca leätuta in calciie
inaintea sub-prefectului, getit, de circum-
Stanaä, cu frac i cu gogemitea Si eaua
-
Rominia pe piept.
Sa-mi dea un cind i m'astimpas, re-
plica eiret gaeperui ridicind simulacrul de
cdniasá, din respect dare autoritate, cu
-
mult d'asupra genus hilor.
hte tetea! strigä nebun de bucurie
o ciochiad micä, slaba, cu inele in par
-
cu ochi de veverial.
Tad la dracu, peduchlosule, cä hala
nu e tat'tu ; e D. Mavrache, logotatul
moeid, desluseete Näciejde eel batrin scui-
pind necäjit printre doua radecini de
dinta
Si se Intinde, apol, un sIsaia dentu-
leete» cit vezt cu wire
De la nunta din Dobreni toatd lumea
s'a ales cu cite ce-va mitropolaul cu fine
:
iganii cu na i arendaeul cu porecla,..
de emancipat...
Bae.
a>4444reete
AThatibrEktIO
Ricca/re Ori 3 lilaht, titre zitea.
VA
Temperature aerulul . .
Vintul tgrieel de la SW. . .
Starea cerulul: Putin noros
.... . .
Tempetatura maximg de eri . . . 15
minima de' acY . . .
Temperatura a variat la nol intre 20 fi
.
Eli nor, puting ploaie cu intermiten. Vint
ilea de la Sud ping seara. Noaptea senin i Vint
rece de la N.E. Piegturi de pleaie ail cgtut In
multe localitriti. La TP4 (Dimbovits] .a plouatbini-
sor. Timpul a fost räcoros in tbatit tara. La Gura
TarcauluT a fost putin ¡WOW Tempeiatura s'a
mal ridicat putin de erI.
Barometrul este stationer in Moldova, l'ar in
Muntenia a erescut in mijlocal ca 1 milimetru
Astg al' rece, timp frames, vint tgricel pu-
tin nor.
nromoMMINimmleaNelmowaltasow.l...i
murit, Louis Berthier se intoarse dupd
cite-va erasure%
Cu o indrazneala extraordinarä, Louis
se instead char in biuroul fratelui sad,
zicindu-el :
-- Mihal e om fearä caracter, e un ar-
tist la care impresiunile nu dureazti.
Apoi are oroare de scene si scandalura
Dacá mä va gad aci, nu va indrezni sä
protesteze ei va accepta faptul hide-
Si pentru mine asta e esential.
Sä still sat mat era stäpin din prima zi
Si, in adever, ca sä faca act de autori-
Va fi considerate, ca nul a. ei neave-
. Dacat se minie Mihal, _eugetä Louis, nitä. Aea a hoterit D. baron.
Mihab e tare, pe din dos, dar faä
Pe la cloud ore dupe, amiazi, Fonte- vede tn.
Se indrepta spre cabinetui nepotu-
--
Ce este ? intreba t närul.
lui Wt.
Stir, U zise, car am reg ulat tot pen-
D. Louis, rampunse casierul,
a tri- tru ceremonia
Da, am auzit. Dar fiind ca nu te
tea, sa. retragi ordinele ce al dat case
Raspuede fu net e aral al cä a fost Vannier, i sa plateeti. din buzunar cheltue-
-
Cu casa Desmares, din Saint-Ho-
curn-va.
Cum, cal Louis Berthier, sa primesc
noré, da.
Bine, tine ad ej congediazá pe toti
asemenea afront ?..,
Ai voit. Nu trebula sä te arnestecl
-
Dar daca Vannier insistd.
unde nu era treaba D-tale. Profit cigar
de ocazie ca sä te inetiintez ea se va in-
-Nu e de ciaa un stäpia ed, eü i n'am thupla tot asa ori de gate Ora ve-I face
dat dreptul de a ma' reprezenta de et ceva fa'rä autotizatia niea.
www.dacoromanica.ro
Din rAila BURSA DIN BMXTREK/
(Coresponcknld partieulard a Adevarultil") Cursul de 1.. 1 Mai.6 (13 Mai) 1896
Un rrimar abuziv
.50/0 Rents/ r. p.. 100% Aef. B. Agricole . --
aunt nenumerate denuntilrile ce s'aii fäcut
6°4 R'nt
ara s
t
s.m. .
(92-93) -- 987/8 Dacia-Borelnia .
Nationale . .
Patric
.
in contra primaruliff din comuna Tichilesci, ju- 5°4
eh Obi. rue.
.
- .1003/4 Ganatrttetil . .
dotal Braila, ei cu toate acestea autoritatile PeusiunV . . 290 SCHIMB
n'ad Mat nid o másure, pentru constatarea lor.
Locuitorib mete)" comune ail petitionat de
50/0 Obi. e.
(1890) -97'4 Londra
Per:r. 2 5: 21 033142
n
60/,, . 10.,235/14. 121;044
atitea ori In contra primarului i s'ad plans a- WY° Frne rer. 981/4 \liens . 2 0
tît autoritatilor din Braila eft i ministrului de 504 urb.
94 Berlin 123,379's/2i
interne, de abuzurile pe cari primarul le see 50/0 102
» . 'Wu .
vareeete, dar peate tot eI ail Intimpinat numaT Jae/ 90 Bever B. a. 8
5(k Obl. bazelt . Aism. D V 6
nepesare. Ihnes Nat, . . A C. dep,
AstrIzT hotiile primarului i destre'billarea ce 51/9
existe In comunä, ne maT putind fi ribdate,
locuitoril s'all plans din neat ministrultal cerind resat, Cornea o Gäneseu: Statul romin prin
trimeterea uneT anchete. D. Filitis etc., far moetenitorii prin D-nil ad-
Credem cä de aste-date pliingerea lor va fi vocati Disescu, Päucescu, Misir, Maioreseu,
luatä en seamä pentru respeetul legilor Lascär, Brateanu i Basilescu.
dreptatei, primarul' din Tichilesci va fi desti- @statical
tuit pentru faptele sale.
Defunctui Vanghelie Zappa instituise epi_
Gram,.
trop i legatar pe Comte Zappa, care In a-
ceaste ealitate s'a bucurat de uzufructul co-
INF RIVATIUNI losald moeteniri timp de 27 de ani.
Dupe, moartea lui Const. Zappa, Statul E-
len a reclamat moetenirea.
INTERIOARE Shablita trecute sustinuse apelul D. Bee-
D. judecetor de instructie, Al exandreseu,
a plecat la Vidra pentru a face primele
Acuma era Inacris sa vorbeasca, din partea
Mostenitorilor, D. Diseseu.
cercetari in priviqa int(eitului asasinat sa- Plecloaria Diceseu
vir*it zilele trecirte in acea localitate.
Pinä acum s'atí facut vr'o cite-va arcs- Cu o admirabile veryhaei eu pätrundera D.
teri. Disescu a edrobit toate afirmatiunile
Boerescu, prebend ce Statul Elen n'a avut
autorisatta oficiale de a moetenrei cä nu i
Masura arbritrard luatat de D. Poni, mi
nestrul inseamtiele prin care se suprime, s'a recunoscut dreptul acesta de catre Statut
roman niel chiar Intr'un mod tacit dupe, cum
concursul pentru cärtile diclactice, a ne
multumit pe cea maI mare parte de au-
torlai
se pretindea.
D. Disescu a ficut istoricul conflictului di-
plomatie ei al intreruperei relatiutelor dintre
Un memoriu se zice cá va fi adresat
Grecia ei Romania. arefind etl stated. Elen a
minietrului tn aceasta prieiutd; memorid yrut se lam de bratalitate, eind a vault cad
In
--
Care va fi dat i pubficitagei.
ursul acestel luni, D. Stolojan va
prin diplomatie nu poate reuei.
Citind niete interesante cotespondente di-
plomatice i pasagib de Martens ei Lone erne- ,
inspecta maa multe orase din tare, spre a nentul advocat, a probat pine la evidenta cd
se couvinge de modul cum se adminis- Statul Elen îi
arogase singur dreptul de a
treazd judctele. primi succesiunea, faträ autorizatiunea nici
La Sala de depefi a « Adezférului s' a ex-
pus un foarte frurnos tablet reprqintind o
neT jUridictianI Romane eä el reprezinte pe
nedrept Epitropiile olimpice earl dupe drept
nu pot fi trimise, in posesiunea und averi glee-
ceatd de tigani într' un car tras de dd cesorale i mai cu searnä un stat strain nu
Este o lucrare originald datoritd mult cu- poate moeteni imebile
In acest proces o chestie foarte delicatä
noseutului fotograf-pictor D. Spirescu.
trebue a se rezolvaa anume dace renunterile
se
In Sala 4e deprsi a
afí XpliSe Se
Adevrnlni"
pot vedea in
facute de autoriT Moetenitorilor de azT, sInt
valabile saa nu:
- Parerea
toate zilele:
f!.;i
r5spunsului
generalk
Portretul luí Jean Folders, intemeieto-
rut Socialismulni Belgian.
Moartea lust Mythridate, reprodactiune
In urina splendidei pledoarii a D-lui Di-
sescu, D. Boerescu ne-putInd respunde imediat
a cerut curter- o aminare de' 3 zile ea aft pre-
dnpa tabloul original din Satonni
din Parts si lucrat de D. Miele'. Si.-
moni4e.
pare o ripors'
SImbätä va räspnnde D, Boereseu chruIa
Ii va da replica D. Misir.
Patrerea generald e ea In tame magistrald
EXTERNE pledoaral a D-lui Diseseu Statul Elen va perde
Rectorul universiteael din Viena,, 'el-a apelul.
Dud"
exprimat parcrea sa dc reu feed de stu-
.
dentif cart at islit manifestul puba.c in D'ALE ARMATEI
contra maeniului ei provocat se fie li-
CoMisiunea ansäreinata pentru alcetuirea
nitiî Ced in caz contrar va lua mdsurile tabloulta de avansärile ce se voia face an ar-
cele mat severe.
mate pe zeta, de 10 Maul, a inceput de era a
se Intruni la ministerul de rezbeitip
In .contra conferintei convoeate de D.
Dr, Raaiu, D reptatea din Temaeoara pu- D. locotenent-colonel Meseta vechid dev al
blieä un articol iscaiit de deputatul Moe- ecoalel de pulbere ei salpetre alet Francia,
soni, articol care intre altele numeete con- care a lucrat mai multi anI tn ptelberäriele
armateI franceze, va fi numit commedant al,
vocarea conferined o' improvizare a dile- noueI pulberarii de la Oldie amil Maier' L.
eantizmulue politic, care stepjneete, de clad
Dragoeseu, cepitan Zarefirescuaei loeotenevt C.
cu Memorandul, pc conducatorila partidu- Costescu vor face asemenea parte din .persea
0° 715.4 lui .national-romin. nalul aceetui neat stabilirnent.
co 15°8
JUDICIARE
Pentru montareä aparatelor de fabrieativae
adus i ,eltlava maeetri. strainl.
rocesul Zappar laa. general Budieteanue ministru de rezbel,
1.
5
Apelui statalui Elen.
Pledoaria
- Istoricul, -
finlui Wisesca:- t4.
numit o comisiune conipusä din 'Delia ge-
neral Anion, coloneliI, Gramiticescu, locote-
O.- minarea ráspiinsului.- nentii-coloneli ,Dragomirescu, comandantul pi-
Pátrerea generalii. rotecniel arinatei i Iliescu, vechia eley al
ecoalei, de pulbere salpetrre din Francia,
Statului Efien pentru a, asista la reeeptiunea, tuturor mai-
Era a yenit Inaintea Cartel de Apel, sectia nebor earl sosesc septenaîna viitoare din sträf-
I, prezidata de D. Schina ap,elul facut de sta- nattate pentru noua pulberarie de la Cattelu
tul Elen contra hoteriaei tribunaluluI de Ialo- (Dudeetl).
mite prin care moistenitorii lui Zappa se tri-
metesii îri posesiunea ayerei remase. Septinina viitoare" vor incepe la Cote9c*34,
Statul Elen eye, reprezentat de D-nii Boe- experhmtele cu notate aparate ce ad sosit din
.11111,11111111.110111.11E0.01.
D -tale. Bazeazaete pe asta ei fä tot ce e Pentru viitor o sä tiü, .zise Loifis
de trebuinte. cu aerul sail de pisied ; de cit te rog see
Avind ordine atit de precise, Fonte-
nay facu tot ce trebufa.
Louis sosi hi prada unel furai feel
-
acceptl de astä data ceea-ce ain acute
Imi pare rare e prea tírzid. Aril data
ei ed ordine, i vreaü se, se a execute ale
marcria
-bMa dar, zise fostuluasatti protejat, D-ta Mihai nu parea de lot superat, dar vo-
porunceetl aci ?
-
-,- Nu, rilspunse Martin, porunceete D.
cea lul era limpede, ochii lui curael aveati
o expresie hotaritoare,' in privinta carera
--
baron.
Care baron ?
D. baron Mihaf Berthier, i vrea sá
nu trebua sä se aing.gfasc,1 cine-va.
Lo!lis trebui sä, piece capul. Neel cu
furia in inimä.
-
fie a scultat.
Ah Si de catre chic ad sä fie di-
In mijlocul vestibululni, de onoare hi-
tilni pe Sylvia, care era foarte ambara-,
rijate formaiitattile inmormintäreI ?
-De eätre casa Desmarres.
- Atuncia comanda pc care am a-
-
sata de imensa el persoanat
Ce cauti aci ? o intreba, furios hick'
de umilinta ce suferise.
-
Ea 11 repetd f aza c I, de oare-ce era
- cicstul de proasta ca sa potriveascat doua
pentru acelae subject :
?Locul D-nel Louis Berthier nu-e ad
Cel putin nu in chiaul acesta. Tre-
-
bula sä-mi spul mie ca sä tc insoeese. A-
tuncla ar fi fast obligati si te primeasca, le
-
de nfilne.
- Pe chid asa m'ati dat afare, sail a-
proape, zne cu ô exasperare ca ei a bare
'
batulul' sate
Acesta vázu cä nesocotitä cum era Sy I-
via, dacä ar fi continuat pc acelste ton,
-
putea sä cornite veo imprudenal, care ar
fi provocat scanclalul.
- (Va urma).

menlamanalosommusto!!..91-...1.1P-..0.0.0mmemwmus
..4.mmommonsome°11.1.8.12.1°.°6-
IILTIMELE NOUTÁTI
Lei 3.50 A Yves GUyet. Les tribulations de Mr. Fan-
Emile Zola Rome
Paul Hervieu Le Petit Duc
G. Clem- neeau Le grand nuptial
'Gabriel Mourey L'Oeuvre
Pail
d'honnétes
» 3.5o
» '3,5o
» 3.5 o
femmes>»)
Claude Sérleehal Lettres
H. Grevilie Céphise ville
Albert Chu Joyeuse Barastol
» 3.5o
» 3.5o
» » Le célébre
Edouard de Perodil
A. havers les Cuctus
Dastoievsky. L'éternel rnar i » 3.5o
a dix centimes; 500 vol. paris Bibi. de Sonvenira et Réceits Militaires a 15 cen-
Sidi. Populaire
times le Vol,
Débats, hebdomadaire 50 ceu.Facimilés D'estampes origivalos en noir et 'en couleurs
Journal desGalant
Le Mnsée
du Dix-Duititme Siéele
4 albums parus. Larousse petite édition 1896, relié toile. Lei 4.50.
oictionaire Ducyclopedique
Toate comandele se executli in 9 zile, cu pretul de Paris".
------
strainatate peurtu telegrafia optic& D-nii ge-
neral Pastia, colonel Hirjea, Minculescu tsi
major Tanaseseu, compun comisiunea ce ur-
meaza, a se pronunta dacA aceste aparate, ce
aunt mal cu seama destinate a fi instalate In
forturi, Indeplinesc conditiunile necesare pen-
imensele serviciuri co sunt chemate a
Noua lege a pozitiei ofiterilor, veleta de
Corpurile Leginitoare, a produs o mare per-
turbatiune fn findurile armatel. Peste 40 de
capitani de toate armele, sunt decisi a se re-
trage pential a nu avea displacerea sä se
vadi pusl la retragere din emir', de cAtre au-
toritatile militare superioare.
Mai multi' ofiteri de rezerva din armele ca-
valerief i artileriei aú cerut, pe caka krar-
hied, D-lui rninistru de rezbel, autorizatia sa
ia parte la clasele de instructie a porioadei
de prima-vará a regimentelor de cavalerie tsi
artilerie din garnizoana Bucuresfi.
D. general Buditsteanu a i dat ordine In
sensul cererei acestor ofiteri, carora li se
pune si cal de sarja la dispozitiune.
ECOITRI
La Sala de depetlI a Adevruhl" a
sosit intreaga Collection Lemerre il-
continInd scrieri de cel mai
bunt autori ca : Paul Bourget, Andre
Thenriet, Marcel Prévost, Stendhal,
Alfred de 11Iusset, Francois Coppée,
etc, etc.
Fie-care volurn frumos ilustrat se-vinde
cu' 2 lei.
Bibliothèque des weilleurs romans
etrangers ; volumul I Leu.
Atragem atantia asuara Buletinulur de
a# al Seiler de Depeyr publicat Îl canal
paginal a treia, undo dam noutAtile lite-
rare si stiintifice aparute si sosite la 0-
ficiui de librario al acestei
DOSARUL ZILEI
Ontorft de teeen.-Miercuri dupä amiazi,
un tren al antreprizel Cantacuzino din Iasi,
ciocnindu-se cu un vagon Ineareat cu var care
se, afla pe Tinie, a sfärimat seapte vagoane
cauzat moartea unui *Mar.
Spiita,z an eat. -Eri dupa, amiazi s'a &It
spinzurat de un póm fin oare-care §tefan bu-
mitru, eintaret de biserica si care lecuia In
stradi justitiei No. 9.
.
Cadavrul a fost transportat la morga o-
rasulni. _
eerealelor
Grill
Poranb
Brdiki, 3 Maiú, 1896
cant. 29000 gr. V058-6014 pret 8.90---9 80
13460 0/0 k.-618/4 5.621/2-7.30
OtZ 1380 0/ k. 7.90-8.
Por. col. 1050 60i/4
Cinquan 5250 0/0 k.
6.
8.80-9.041/2
Ciin. deg. 500 k. 7.90
Cereolle sosite
Pe apä : grill '19900, porumb 9230, secara 10770.
Pe uscat: grill. 4980.
Marmorosch Blank & Comp.
EDITIA III
Elbe Infor atini
111.21151EM1660.
INTERIOARE
Guvernul a avut un moment intentiu-
nea sii inloculasca. pe D. Lecca prefectul
de Bacati, cu D. Leon S,p,chelasie, deputat
primar n Baca'', promitind in schimb
D-luT Leca mandatul de deputat in locul
D-lui Sachelarie."
D. Sachelarie Insa, care nu se indura
sä se desparta de budgetul comunei a re-
fuzat propunerea guvernulur.
La rampa de vinuri nu se gaseste nici un
agent politienesc pentru a pune capät atroci-
tatilor unor capitalisti cari, In virtutea banilor
kr, se simt indreptatiti a comite fel de fel de
abuzuri.
Ast-fel un anume Lazar Weisselberg grosist
de vinuri, din Caka VAcaresti, chiama mai a-
laltäeri pe samsarul Wolf Halpern de o parte,
incepe a-1 croi asa din senin
samsar.
Pentra ce ma bati ? îI Intreaba bietul
Pentru ea ai scos zvonul ca, am incetat
plätile croia mereii.
Despre moravurile Weisselberg, nu mai
trebne s discutim, dar politia am ruga-o ea
sa pima la respect, pe oameni de soiul aces-
tuia.
Trenurile de persoane pentru Predeal, ag
fost pure in coincidenta cu trenurile ungu-
-
reyti, ast-fel cd pasagerii nu vor mai avea
nevoe de etzi inainte ca sf a5tepte in Pre-
deal ore intregi sosirea tremtrilor ungureyti,
pentru a putea continua aldtoria.
D. Anton Sihny, sup-prefectul plasei Fun-
dul din judetul Roman, a fost destituit, iar
In locul sari a fost numit D. Kostachi, doctor
In drept.
DUMINIC A 5 MAI 1896
E r shnteascil durerile
-0111111MMINIMMININIMINNIN
i r I si a-I face sà,
mate 5
AFLATE SPRE VINZARE
bucuriile eroilor,' ea si dure- AINE AGRICOLE
rile si bucurille lor propel,
Indemnim pe &- I-1.
bert L'impot sur le revenu
Un Vela de Modes Fminliies 1794-1894
quatre cents toilettes reproduites en
couleurs
» 1,--
» 3.50
Incei o
Wort de a urmári romanni Prin
crimä pe care citindu-1 atit de
Ducarestl, Strada LipseanI, 94. - Casa Bann Roulade, Sf. Gheorghe
L'oeuvre d'art. Le Salon du Champs
de mars
mull te simtl identificat cu eroll NOUA MASINA DE SECERAT SI LEW
L'oeuvre d'art. Le Salon des Champs
3.50
eroinele romanului, in cit pare COLUMBIAD
3.50 Elisées triiesti o alt, viata In atarei DIN FABRICA D. M. OSBORNE & C-nie
de *cea de toate zilele sitimpul
AUBURN (NEW-YORK)
ti-1 tree! pe nesimtite ca i in
Cursul unut vis frumos. Cu taisul la dreapta
Cunoscutul violonist Huberman, care a uimit I TRAINICA
CONSTRUITA TOATA IN OTEL, USOARA, SIMPLA
capitala prin admirabilile concerto ce 1ea dat
UL z IMA PERFECTIUME
Atragem atenflunea cititorilor nogtri asupra in la Atelier', promisese ea ultimul concert al sal
teresantului articol ce vom publica in colona a va fi dat în scop de bine-facere.
cincea a numarutuI nostru de Luau gi care arti- Acuma, cu destal regret, afiAm ea Huberman LOCOMOBILE i TREERATOARE din ATEUERELE de CONSTRUCTIUNE
col va tratet despre expozipunea artigtilor inde- a renuntat la idea aceasta i cä calca an- îi Ale Mk Ferate Regale Ungare din Budaprsta
p endenf
-
gaj amentul luat. SINGURELE CONSTRUITE DUPA EXIGENTELE AGRICULTORILOR N08TRI
Socotim ea lucrul acesta nu-i .face de loc o- Thr di,posqia d-lor agrieultori numeroase atestate stabilind perfectiunea acestor swiss
D. Capeleanu, prefectul de Putna, noare i eä printr'o ast-fel de purtare raspla.-
dat demisia, lar in Iocul sáil va fi, pro- taste intr'un mod ingrat sprijinul i Ineuraja- CATALOAGE SE TRIMIT DUPA CERERE GRATIS SI FRANCO
babil, numit D. dr. Munteanu, actualul rea ee dat bucurestenii. 73-30
prefect de Vasluid.
Astei-ei, la orde 12 si 25, treiddtorul Apostol
mammon MatteasitellalMmustatirireauseisatZwassusw,
Pentru acest loc candideaza insa si D. Meirgeirit, prietenul craminalului Tufeecieff al citatulifnziar din 2 Mai :1896 :_subyubrica
NouI Trainway", articol semnat Neagu.
Er. Virnav, prefectul de Roman, care a protejatuli.D-lui Sturdza, a sosit tin Capitald ve-
sosit in Capitala in acest scop. Sofia. A descins la:otelui Regal, :ca-
mera- No.-22.
upa ce D. Nade¡de a declarat ca nu cu-
noaste pe autorul articolului i chiar curios-
cindu-1 n'ar voi sk-i dea numele,.'a promis sub
PISTYAN
Presedintele comisiel interimare din co- Eri, cuocaziunea sosirei copiilor'printulur amenintärile cliontuliii nostril cä-1 va face res-
muna Lupsan, judetul Jalomita, abuzind Ferdinand, cdpitanul de sergeng de ora,s. ponsabil, ea va avea o Intrevedere cu au- MARIA DE NORD. STATIUNE DE TREN ACCELERAT
de putereasa, a i'mpedicatpe alegatori de Brevianu-, se purta cu o molicie demnd de torul citatului artkol a doua zi la 3 Mai, 11 DEPARTARE DE ORE DE BUDILPESTA
31/2
a proeede la alegerea unui nod consilid, un coleetivist, PP de persoanele, ce aveag ore dimineata,4;In biurourile ziarului. visitate din mate partile
alegere, care era fixata pentru ziva Noi, sub-semnatil Victor Siraux i Henry BAI DE PlICIOASA lurnet Succese vindentre
nenorocirea de a se Oa atunc't in fata' gi-
-
de erl. Clochereux, acompanilndapelrFp. Rasquin, in contra Gate, Reumu-
rei de nord. malismelor affectiuniIor
Obstea locuirotilor din acea comunä, ne Tistul Brezoianu a insultat in modul cel am azistat la aceasta reuniune la care se cronice ale easeler, io-
roa,ga, ca sä atragem atentia D-lui ninis- afla de MA i asa zisul Neag0; cheieturilor mu oc u eilo r si
mar trivial pe un find), ce comisese peicatul Vazind ea in aceastä sedintä, D. Neagu"
tru de interne asupra acestui fapt. de a scoate pladia tnaintea irdsurei printi- plelel.
dupace a recunoscut cä este autorul artico-
DIN IA$,I lor i
ameninta chiar sd-1 sia la .bdtaie dacd
nu intervenea D. San Marin, care se vede
lului In chestiune, a refuzat o reparatiune prin
arme ;
BAI DE NAMOL
(Fractinni frinturi de pi-
cloar e, iritatiunile pielei),
toate felurile de nevralgit
D. Mirzescu, a crezut ca a venit momentul de
a pletti polija ce datoregte D-lu'i Sturdza pentru cd recunoscuse starea de ebrietate in.carese Väzind caPjeNeagu" a declarat ea n'a (in 'pedal (Ischas) Serefurf
avut Mel odata intentiunea de a insulta pe Syfilis. Tome aceste mala-
tragerea pe sfoara de asta toamna. gdsict cdpitanul-tist. dii se vindeca oi in cazurl
Aga, D-lui declara ca refuza a /ua preziden- Recomanam prefectului politici pe acest clientul nostru, pretextind cä buna sa credintä In cari nu ee gitseste,
ia clubulul din* localitate Lpe motivul ca nn poa- nog Stanciulescu. a fost surprinsa ; vindacarea nicaerY.
ViizIndZin fine:cap. Neagu" :declarC7citi curt6, lux Th.
te set-gi asume rds.punderea gregelilor guvernubg
vrolee,te sa retracteze cele inaintate prin Insera-
faja de iegeni. iretul conu Ghip ! voeye sct fie Pe lingá eAdevrul ilustrata de rea scrisoarei:rectifieative pe care i-o remisesein Instalattud nod Modereni T,h,".6jz
v lia azens.
rugat gi apoi ales gi deci prin ast fapt set se
dea o clezaprobare oficiala politkei
rnilne, cititori vor avea un Supli- spre a o publica in cel mal apropiat numär, Prospecte, dctalil gratis. Loeuinte sub fngrijirea
Sturdza.
In acest scop s' a aminat alegerea pentru Sim- ment gratuit, care va cuprindepe Declarim onoarealp-lul Rasquin satista- proprie a directiunet
177 -10 D/RECTIUREA BAILOR
bata viitoare, iar Evenimentul nu inceteaza a-1 lingá importante articole de re- cuta i consideram misiunea noastrirsa ter-
tamtia pe Conu Ghip. minatä.
portaj politic i cele din urmá Spre Incredintare am dresat i semnat pre-
Printre alegritorii ieseni circulä o petitiune is- stirl atit din targl cit si din strái- zentul proceS-verbal si 1-am remis clientului VAGONETE SINE
calla de vr'o sun,' de cetiteni in majoritate li- nàtate. Va coninea i un Intrview. nostru,-pentru ca.Lskfacit en el ce va erode
de cuviintä. DE INCHIRIAT DE VIE171,RE la D.
berali, alegatori in colegiul al II-lea sad
Facut InIBucurestl:la 3/151Maiii 1696. Albes t Bercovici strada Stelea No.
prin care totI mandatarii Iatsului ant poftiti De la 1 Mal, studentil In drept, hota-
la deposit Calea Valcareeti 198.
sh Tie la intrunirea lita purta hi permanenta niste insigne spre .Clochereux
dea sea-
ma, de modul cum ail lucrat in Parlament tsi a se deosebi de eel-l'ati studen0. V. Sitaux. ConditiunT avantagiezse,
in special ce aii faCut pentru Aceste insigne se pot cApata de catre stu-
-
*
* *
Intrunirea pe care grupul fikvist o va tinea
denti de la societatea studentilor In drept.
!A_ e Nicolae Marks=
A aparut Lumea veche No. 8 cu un bogat 1_1>EINT'FIISM
in Iai, e fixatä pe zina de 19 Mai. Vor a-
sista D-nii. Fleva, Dobreseu-Prahova, N. Ceaur- sumar i numeroase ilustratiuni. Avind trebuintkde mai multa quarlgtate
de lemne fasonate delarad, Stejar, Tufatt Diplomat al scoalei dentisiice din Paris
Aslan, etc. Din partea Evenimentulul vor vorbi
D-nii Scortescu i Raki Vasiliu.
* *
Clubul social-democrat din localitate s'a In-
D. Bolintineann, sub-prefect In judetul Ba-
va fi numit direetorul prefecturel aceluT
judet In locul D-lui Kemingher, decedat.
Fag preCum; Ghizdurl de facut Puturt,
lemne de alte dimensittni diferite. t Doa-
ge de Stejar.
Rog pe exploatatori de Paduri. sä
- Consult.
6 Sit.
9-12 1- 6 p. rn..
oi
CAROL 6 - 171-15
chis din cauza lipsei de fonduri. bine-voiasct a-mi face oferldle D-Ior la a-
AD/07=MM ILUSTRAT de Du-
Se spera, hula Cä muncitorii constientl vor
reveni la sentimente mal bune i ast-fel clu-
bul se va redeschide.
minepa. Maid, are urtnatorul sumar
5
Cronica sa,ptindnalii, de Const. C.
dress de mai jos indicind diferitele dimen-
siuni si pret pe Metra Cub pre- OTEL DE PA TS
date la cea mai apropiata plea. FOST ninatTIRs
Th. O. Lecco
EXTERNE
Primivara,
Milre. a venit, (versuri) de O-
1.755 Eló Oltenita 1 Positiunea cea mai frunwasil :, 0 pita7
pined. lei )Ps-a-vis de 'Teatrel Nation& CaNere
Deputajii ungturegt1 Horanszki i Ugron cei in- ortil no*tri, de A. Steuerman. ussussoaressmadrestsmuormurolnaismilicasozoiK"surams.za brne mobilate ea ride de la 2 fr. irf sus,
terpdat, in gedinla de eri a Camerei pe guvern, Haine vechi, (sChio) de Gh. N. Cons- b-semnatii avem onoare de a educe 0' nu lana cu preturi foarte refi'sQ.
supra recentelor manifestaliunl anti-maghlare din
Serbia. tandachi. la cur:6010 generala eä am inventat' un 122-70
In rol, (versuri) de P. Vulcan. nou sistru de ser.,Tratoare de ratna far% le-
Studenjii romini, sirbi, slovad, celsi, croafi, ger-
mani, etc. din Viena, s'aft intrunit ieri contrar or-
Privelive,
qt?
de Gh. Silvan.
(versuri) de Virgiliu
gator ir,tittf:infro : Doctor scHrmara
Fost medic intern la clinica prof. Noth9W1 din
dinului polijiei i al rectorului, in aula universi- Ciyman. PRIMA SECERATOARE DE MANA Viena specialist pentru boslo iuterse
tlei de acold, gi in timp de un cias au demon- Costache Konachi, (biografie) de « ROMANIA»
strat prin strigate de : Jos mileniul ! Jos ungu- Emil. STRADA CARAGHEORGHEVIqf Nn 5.
ri't ! Pereat Badeni ! Pereat rectorul ! Din Heine, (versuri) de Adrian. Purtatä de un singur om, tae pe zi de la
Prin Crin2.5., (roman). 272 pinä la 3 pogoane sad 172 hectare, Consult, 2-4 pentra Oran': 2Tati$
cu. 6 ()amen' zi purtatA cu schimbu 172-25
Ministrul Germaniei din Peking a primit orclin Jocuri i Distre.011. etc. tae, leaga i face elM numarul pogoanelor
,
de la guvernul seta ca sa sustinct protestid minis- ILUSTRATIUNi indii ate.
trului englez contra ocupapunel teritoriului Tchi-
Fu de dare ruft. L ogobItul Costache Konachi. In loc de 9 si 10 lei pogonul de sece-
Biciolul triumfAtor, (gravura hazlie). rat i tAcut eläl cn hranä ct costa' acum, Mobilfi uzatá de 6.t.sfacat
Rusia a dat atund ordin jiotelor sale din A-
sia a se reuni in Marea Galbenet gi a se apro- U na visátoare. cu 'stemul. acestei seceratori va costa Cine doreste sA desfaca, u-
pia de Chefoa pentru afi gata la ori-ce eventua- Sturdza ti liberalii, (scend sfisie- maximum 5 lei de pogon sari 10 lei de
Zata. pate adresa direct sad Pr-i; cn-
litate sa ocupe Porte Arthur", cel mai insemnat
port chinez gi de unde port domina China.
JUDICIARE
toare).
SUPLIMENTUL gratuit al Ade-
hectar. respondenta la D. R. Davidsohn str.
Seeeratul se face la vremea ceruta care Vinew 25. ()fora preturne ce!e m4T a-
economisote s uttr.: tul bbabebr din spiel vantagiease.
Marp va veni inaintea Curyt de Casajie, re-
vörulul iluetrat de raiine va cu- calitatea i groutatea prodm:tiunei.
cursul Olgel Lalescu gi a lui §abechi. Condamna-
prinde un INTEAVIEW pe care .Priraita on later hurtle pentru brevetare
Iii vor fi aparali de D-nii Ceaur Asian, Dela- corespondentul nostru din Sofia de juriul competints din Berlin si se AI Doctoral George Claret!,
vrancea, Tache Giani avut zilele acestea eu unul din sub patentare pentru. Statele :
zniqoarei macedonene rela- GERMANIA, FRANTA BELGIA, RU- Asistent de Clinicel la Facult4te
Opozitiunea D-lui Robescu eare era sa tiv la revolutia din Macedonia. SIA, AUTRIA, U,NGARIA, ANGLIA si Constiltatii pentru boale de ')O] i ureohi
se judece erl de catre Curtea de Apel AMERICA. de la 12-1 i de la
din Galati, s'a aminat pentru ziva de 14 Pentru patenttre In Rommnia, de oare ce STRADA SCAUNE
Iulie, in urma unui incident ridicat de D.
Palm, aparatorul inculpatului.
ULTIME TELEGRAM proectul de loge general pentru brevetarea 164-30
iuveruivarlor este la examinarea unel co-
ROTTERDAM, 3 MaL-O Intrunire hama- misiu si pinä la votarea lega, am &pus
ECOURI
Epidemia. de anghini difterici, pare a se li
lilor grevisti a respins in unanimitate Propu-
nerik frieute de armartori. Giéva deci con-
cererea de patentan; insotitä
d-lui prqediete al onor.
un me- 7
Adunarei a
Liqueurs Exquises
incuibat In Iai, cu tot servicial sanita ce e- .
xista In acel oras.
-
Impiratul a sanctionat
denutatilor. E. CUSENIER Fils ÄÎé & C"
VIENA, 3 Mai. De modul constructiunei si avantagiile 40 WIEDAILLES d'OR, d'ARGERT, etc.
-
Alaltäeri constatat noni casuri de a-
ceasta epidemie.
alegerea D-lui Strobaeh, antisemit, ca primar ce va educe aceasta n ou seeeratoara gri- 6 GRANDS DIPLONIES D'HONNEUR
Societatea Junimea studioasä medicalä"
al orasului Viena.
MASSAUAH, 3 Mai. -
Actualmente nu se
negociaza nimic eu Menelik. Prin armare,
culturei in general voaa eta
obtinerea brevetelor de patentare, o dare
depä Gliareuton, Marseille,
COGNAC Chateau
Mulhouse, Bruxelles
de sot.dri,o w.
6--
ARTICLES SPCIALEMENT RECOMMADIDÉS :
constituit ast-fel nonl comitet pe anul 1896-97, de seama autnai4ta apro ocientarea ki 'tor
-
in sedinta de la 2 Mai : presedinte, M. BMus ; stirea dupi care Menelik ar cere sume marl
de bani pentru rescumpararea prisionerilor, nu agricultorl. CACAO A la Vanille M011A h la Vartille
vice-presedinte, C. Vitner ; bibliotecar, I. Gros- succes,
Intru eit priveqte adevaratal CURACAO Nee plus Ultra CURAE»069 üripie See
sman ; easier, I. Bömchis ; secretar stiintific,
M. Cohn ; administrator, B, Sperling.
se bazeazi" pe niei un temeiri.
COPENHAGA, 3 Mai. -
Oficialul public&
textul noului tratat de comert dintre Dane-
dupA tntoarcerea mod.,Iului din strtinatite,
vo:a cauta eonvinge pe d-nii agricultori
COGN'AC Gcle CHANIF;AGNE de la COURONNE.
In sedinta stiintifica de la 5 Maiii, D. I. On trouve les Produits CUSENIER dans tous /es bons
marca i Japonia. nuMai prin expenienta pe env. Magasins de Comestibles, Confiseries, Restaurants,
-
Grossman ya vorbi despre : Prognosticul iete- KY,* do 1" Ordro dp la Roumania.
---,mammas
rului in urma Cancerului capulul Pancreasul2a", ".1502.14.....40.1048.11.11MMIPIBMIR.W.M.1 Inventator Asociat
lar D. I. Solomon despre : Cancerul pulmo- ' M. ALEXANDRESCU G. GEORGESCU.
Cutia cir scrisort Peutru an,tiuni a se ad:esa
LiSo
mosia Ibriann iv -
vauare
GEORGESCU STRADA EPISCOPIEI,
De detul Diimbovita
Atragem atentinnea cititorilor Proces-verbal lei G.
7-9 ore seara 174-14 plasa lalomita, Intindere 850 --
No. 1, de la
asupra interesantuhil roman Prin sub-semnatil, Victor Siraux, easier, si
MORMIEVEMMAKTIMTIMANIIM 900 pogoane toate arabile. A se
crimä pe care'l 'publiceim in foita Henry Clochereux inspector la soeietatea ISHENM.,76",: .101127111-
zi anti ut nostra nomma a noului tramway dm Bucuresti, In Mosia PArän trupul e. Va- adresa la D. avocat RA,CANU,
calitate de martori ai D-lui Edmond Rasquin, De vanzare Raellor.
1Pa.- Gorj, 2 ore
Ploesti. 128-6
Actiunea atit de polemical si seful depozitului §erban-Vodä a sus zisei so- de T. Tio. Intinde7e, 2000 araturti, livezi oi
900 peg, padure de gorun, fagi ete, Apa Tismana
de miscatoare, care este' toeing cietati, declarAm cit ne-am transportat la 2
Mai 1896 la ora douä dupa amiazi la domi- strlibate Locuitor1 250 familil, acaT ete. moarli Dr. L KRAINFC
caracteristicei, acestni roman, In-
cepe attain a se desfiasnra Wen»
chip menit a tinea extrem de
cihil D-lui Nädejde, directorul ziarului Lumea
Noua i cli am asistat la Intretinerea care a
vut loc Intre acest Domn i clientul nostru,
intretinere privitoare la articolul difamator
Sosele tame. Iuvecittatit e,n comune de mooneld.
Trupul Valea Raellor 290 peg. so vinde oi se
para.! ; asemenea oi pgdurea. P:ntru conditiunI a
se adresa la D-nul A. Farra, Bucuresti', 8tr. Ber-
76 CALEA VICTORTEI 76
Consultatiuni da la 10-12 a. in. i de la 2-5 p.
-
ra
zti 14 oi la D.nu General O. Sakellarie, Craiova.
incordatá atentiunea cititorilor pentru aeesta din urmä, aparut In No, 5W 163-10. 167;L-20
www.dacoromanica.ro
 11111MIIINNI1111111111111111111111111111k
411111111111M1.1101111110211111AMPossINIKONSIOPWASsmetIfelO, DITAIINICA 5 MART 189G

CASA. DE SCHIMB mmocawarimoldl

(Murat en Iieda1i ct e .aur la Exposipa Roma 895 4`..):XXXXXXXXXXXX)0,C
MACHMIAS & riNKELS Medalia de poi:at 1839 dalia de Aim 1882
No, 2, In nerd Palat Dacia-Roinania,'str. Lipscan IT U. IZTiiii.NZU
tn fmst palatultfi
Oomptirii vinde efecte publice face
orl-ce gehimb de monezi, °

Curaal pe x:na de i Maiii 1896

;

Rena Amortisabila .
4°4
1,04
6%
Amortabilit . . . .
.
Obligq. de Stat (Cov, R.).
86
93
25 87
99 - ;

5V6 Municipale din 1883

100
97
1S90, 97
50 10 50

5
97 50
98
- obrazu'I, de altrninted drk- o barbg, minunot de fiu-
56/0 «
11
galas, este desfigUrat pria Mste ne- moas e capltîn modul ce
&Vs Sating Funciar Ruzale , 93 50 94 60 cufatenii ale pie1ive1, 5,4 silrmana n'a
SV
614 /I /I
Urbane . hS975 90 50 2 Lei 25 ,a,r,t naconal putut atla de cat abia acorn, cit de ma repede i mai,sigur prin
71
repede s'ar 6 putut debarasa de
6`70 Taal 82 50 83 50 Acest elixir compus din substanfe vegetate tonice, amare si purgative, este cel ma,I bun me-
Pomade., regenatoare
ActiuM Banco. Nationall
Agricola
Florinf varoare Austriacii
.
1540
'200
2 09
- 1550
210
2
dicament ce se poate intrebuinta atit contra tutror boalelor de stomac cît i contra uniAtoa-
relor afe(1iun c : amevaki, colici de stomach, duren de cap, greaffi, grilbinare, inclircAri de Pada
elenacu de obraz de Lugo§
Marcl germane 1 23 1 stoma* Lle2oft:), de rukcsire, trinv, rglY, vrirsaturT, venin, etc. a farmacistalui Vèrtes
Banenote Franceze . . AccastA poznAdit netntre-
Italiene . . .
100 101 laoudrou-China erberianu care pomad'a se bucurii de un re-
ctitri e cu dearivirsire nevA-
rable kti
90 95 2 le 23 bam flaconul name f i de o favoare universalK,
2 65 2 ca cel mai bun si ia1 sigur reme- titmiitc3re pentru piele i prin
Orl-ciue stie efectele bine-fgcAtoare ale GoudronuIu u afectinuile organelor respiratoriT, de
11011111111.10I
alt1 parte eficaditatea chinel in contra tuturor ma'addlor ce prodal slahirea diii pentru Inliturarea grabMcii f i intrebuintarea e chiar la ft--
organismulm fiind
Anunciii de mutt stabilitä, orl-cine intelege cä Goudronul-China Berberianu va fi nu munal" cel
trivit medicament contra tusel, catharelor bronchiole si da vesic6; dar Ind, va
ma' po-
fi cel ma) a
radicala a pistrueler, petelor, bore-
litor si eojdor i In genere a tu-
tutor impurigqitor de re pielea o-
tineri de tot,- caphtA o
barbg frumoas i elegant§,
N'am dat nicl nu vol d» consimtAmintul bun tonifiant ce s poate intrebuiqa in asemenoa cazurr. niste must-AV sdmirabile.
rneii fiicei mele Virginia Stefanovid pen-
tra mariagiii cu Domnul Ramiro Savinescu Tamar-Indian erb or! anu bra;"teka..i a 3 lei si C6 lei Dore= 3 0 lei.
Fruct. Iascativ rgeorii0r, se intrebuiateazA eu succes contra eonstipatiunel si
aoemenea declar calm cá ath Virginia cat insoteac ea: migrena, congettinne cerebraI6, hemoroidé (tens ) aIectiunilor ce o Depoil general Proguerl4 BRUS, Buçurqti Bulev, E143,beta
vi Napoleon Stefanovici sunt roinori" si nu etc. Tamaral Isdien-Berberianu
lasà" ca este foIrte eficace omenilor adulti contra tuturor boalelor
le-am &gads nicairf credit spre a in:1pm- ce provin dhî
conttipatiune, dar
Ina se recomanda deosebire n medicaliunea copiilor fiind eel mai
plAeut si lesne do 'Iuht me-
muta i ort-ce trata a lor purand
dicament.
data, antioipat6 va fi contestata si anulatd. Cutia en 12 bomboaue 2 10 si 50 ban'''.
Tot edatii fac cunoscat cá slnt inn ple- vindecabild prin Aptibetinul., int-ebuin tat ?..n re-
mre de a vinde moii1e mete RädenT-Bos- Depositul Central : Farmacia Berberiann, Calafat numtrate cazorl en moos strAlucit--NUMerOaSs
cotew, Buneni-Florea, Ipotesti-Mor4, pre- Ze gaseste de Vinzare în Bucurest la Drogueriile Fr. Bruss, M.. se,rlsorld.e will-mire ale celor vindecaV se
emu j casele mele din BotosanY. In Craiova la Farmacia Phol, precum i in toate farmachle principale. Ecouomu 0 V. Tiiringer triniet dapa cerere spre,a fi vkzute, Acest
Informafiunt mat detaliate aunt o"ze cere In 1oca1it5.1iie unde nu se gaseste acest preparat, cortri mandat se
irimite in erl-ce parte
moc,fiind f1 glut, se poate administra betivu-
de la proprietar. a ¡Are'. La comnade de col ptAin 6 flacoane, se trimite feaneo!ocnl
cerut. i fArn rirea lo_1.- 1 dozA trhnisit :francs, dupl.
tuT
Ion Rerbereanu
Dr. A. Stefamici 709-21 Farm. C, lutat primirea anmel, CO4tA 10 lei. ,A se adresa a P2-1-
din Botosani macla VnIturol Idigov, No. 18 CANAT
ti 0 certe poltali 10 [rani, o _scrisoare 25 b.

v.ttutmlititlentlunnIt XXX Vestita CArturáreasti,

D000000
41,7111.1171...,

IULIA POLONEZA 00000000occocC400OCCOO

=TR-17.62
L1PSCANI, 70 - HASAN
ItATI STRADA
LIPSCANI, 70
-
Bine cunoscutel de public
Locueste in str. MINOTARULUI No, 41
I
FABRICA DE FERESTRAE MECANICE ,

MARE MAGAS1N DE NUVOTEURI Îfl OW .1;1 VATASURI 127-10

MaOni de fasonat lemnul
Inform5.m pe onor. public si numeroasa noasträ c1iente16. c intordindu-ne
dintr'un mare voyagiti dig stráinatate, ana primit un mare asortiment de dife- 702Efirite,r7,';'2.2fiagigE
INSTALATIUNI DE FABRICI DE BUTOAE
rite articole pentra ÁuLEsi CXTULUI Aft
GARTERE CU ABUR, TAMPLARII etc.
0 ]Li d 0 I_ 1-141174 iii
vocal
,E 70V,

FLECK SOHNE
'

-
anume: lainagiurT fantaisie, alpacas, mohair, mätAsurf 17)entru
Muse, ptinzeturi piqueturt 'pentru roc111:, zephir,
rocht Oa
iti,ii4iANAek$&?
ogozlith

1.:,;;-42tolgt.
r
zufte. -L. P.
Ilecornandm.t.i cow., eziN,
linou, ja- Chaussiestrasse
vanais. Specialitate de covoare de salon i tru Cocos,
efunae tzlef,retiev,14 &ref., frOari malt 1-Ameate
eten, f.ctele porin.x. ,e 3 utramiriulu'i, 0 special.
31, BERLIN, Chausséstrasse 31
-
leum, stofe pentru mobile, Perdele, Stz,rml vitrage, G-obelenuryLino- bnte 1) lor MA(3,191.111.A.TI, PREL.Ic A.T0111,
etc, 1110FISORt, REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA SI BULGARIA
Mare asortiment n umbrekate negre, en tout cas, chine enxisitytea Imeit
DETHAU, imirffst, flab Oa:Ma, 23, PARTS "1
etti rya t1erte i -11
fi jn,'neincEda jarmaeir
ik no torn por
Pronlict fá FtrAiatetn.
4CM7E4,...14,Gt
PRET1' fr,....%)
D"F,T1.4..
MI 0 ,
tar .40 t 4 Rasusinx, Jr:74e. 1,01'6 'WA?:
M4INE AGRICOLE I INDITSTRIALE
BUCURESTI, STRADA SMARDAN, 35. BUCTIRESTI 67-50
1 ,N ' '
.L

fop._ COO
SL GARANTEAZA
=s,' ,f,;;;-'

, xl2M4S-12222E29;22M221222222t2MER

SIGUBA STÄRPIRE

" '11111
I '
APOR AN -No)
PERMIT
'77

ITEL D-nil FABRICANP de AN GAZOASii

(Páduchilor de lemn)
, E,*
igLDEV,ARATELE APARATE ENGLEZETTI per
FABR1CAREA do API 4AZOASA
11,1
jANDACXLOR 1

STICLE de SYPHON RIVAL

, , °
MOLIILOR
...
,

r,
STICLE DE LIMONADA MAGARAg
4?°,
Mate din renumita !binge&

MUSTELOR
"

BARNETT & FOSTER, LONDRA

FURNICELOR SE GASESC IN PERMANENTA
§i a rA
SINGUITI EEPOSITAM PENTRU ROMANIA
-

SECTELO DE L. EHR
4,1"
'

AN
t
SONS
10' 44VN
PLANTE
.
GALATZ í BUOURESTI
,
Str. Mare No. 17 Str. Academiel No. 4
itiAtr"--"° '
PRIN
CONDITIUNI AVANTAGIO SE
Egl).Cataioage Ilustrate si Devise se Ma franca Aft
I560,36

IN CUTH AJLEI 2.50, 1.60 SI I enzwagmaiminates2aNu=raMEGMEMIZEL'aP g&.85t, Ezrzulasasaisszawpm=

Mamma Tmi permit a atrage marea atentiune a oiler. public asupra specialitAtilor mete. adic4:
SPEECIALATATE praf wanted, stirpirea
feet imediat, aim in cit, un ceas dupe Intrebuin;area 10, se gindaci1or, fara verf-ce otrava, fn CURI lea 2.50 si 1.611 Acest praf are un e-
matura. gasesc locurile pe unde a font presarat, toate inbectele mixpite, cart 'in tuna se pot
;..;:r"..F',
MOLE, praf pentru stirpirea M acestora, numai n cutiY s. lei 2.50, L50 i I. Cunspgratorilor dit'greas se ordit un
,

rabat insemnat. Medal de is.ntrebuintare fericirea

este eerie pe fie-care cutie, in limba romina sí germana TUMNATORIA DE FER
- Iseg ffilr lF` A.13 uo)B F. re.0 ]c, cFnmIc
07.
V.
BERNHARD SAGHTER, Bueure$tT. Strada Lipseant 88
Eudapesta lk8nigvgase, 41
Represeutant pentru Ronlinia
Specialitate de stilpi (Candelabri) pentru gaz i electricitate.
,
e ,111_
n

La care se nor adresa teate cererile de comerszii Mare asortirnent de Fintini i Avuzuri, Diferite Pompe, Fontá
meconiog
Deposite i Bucureati la drogueriile D-lor fie Zamfireseu, str. Academiel 4, Mihail Stoenesbu, Mr. Academ'el 2, F. Batas, Bole-
L' pentru conatructiuni §i
vardul Etisabets, M. Economu & Co. str. elari 4, Gustav Rietz, str. Carol I, loan Tetu, etc. Lips.atni 1, E. L. Fabini, tarmacist drognist, ea-
lea Vacarestl 66.-La farmadile D-lor Victor Iaeobi, caJea Vaearestf 49, Stefan Pascal, calea Victoriei 73, Gustav A. Thois, ealea Victoriel 68, B.
Velles, calea VietarieI 95, Joan Mtinteanu, calea Victoriei 78, T. Witting, calea Rahovei 18, W. Greser,
CONDUCTE DE APA
Romana 119, klemandru Virlaneseu, bulevardul Elisabeta 43, loan calea MoMlor 107, dr. Mthail Bitz, trada Pompe §i Sacale pentru curtul latrinelor.
Se mni afil de vinzare la toate farmaciile, drogneiile Vespremeanu, str. Serban-Voda. Sacale peatru stropital stradelor.
naagazinole de coloniale din toatt Iara. Cereti nuenali fabricantui E.
=0 nu luati aItuI. ObservatI pe 6e-care eutie sa fie visibit anmele B. aeiss.-Cine eere dar praful B. Reiss i i se di un REISS
a
tr'o stdcluta sauí W vre-o; hirtie, este de sigur fneelat. praf in-
144-6 133-24 Buctirestr 38, str. ism 38 F. MEMMUER
);.k -4$1!::::. T14°. '."'k;
, , killec_TIL4-41.
IMI.1011.1MOSm,d11101IMImaMS

Proprietar, CONST MILLE

Tipografia ziarului AdevOrui" Pasagiul Bgncei Na0oria1e

www.dacoromanica.ro