Mtn 2635
9411419`25-
NU &EMIL 10 11-ÂNI
ABON k, NTELE
ALE FIE-CAREI LUN
INCEP DE LA 1 V 15
si se plattese tot-da-nria inainte
In Bucurqn la Casa
admmistratid
Judoke si Strelndude ptin mandate postalc
30 'Le ; ZnfitTeinittato 50 Le
Un an in Tara
16 26 ,
Oase Innl
13,
Trel Inni 8
IN aunt? streingtate 20 ball
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZX
ADMIN1STRATI,A
PASAG. BANCE! NATIONALECrUZLeZereOrea
4cá.
LunT, in sunetul muzicilor militare,
In strigatile de ura, esite din seapte-
zed de mil de plepturl soldätestI,
prii stradele CapitaleOmpodobite cu
gust prost dar luxos, va sosi îrnpä-
ratul Frantz-Iosef. El ne va inspecta
armata nOasirá pe caré o va Comanda'
la vreme de rázboih, va vizita 'ford-
ficatiunile Capitalei i apol, tot cu
pompä, âlaiü i Itámbáláti, va 'pleca'
spre Sinaia si de acolo in statele
sale:
La aceastá serbare monarhicá, po-
porul rominese nu are ce chuta. Vor
veni de sigur functiciftaril Staiulul,
s
vor'Sosi toti acetá pe Ca`ri comisáril
h vor aduce, isT vor da intilnire la
paradie toate lalele' de mahalá. Se
poate ca aceastä aglomeratiune de
lume pe la ferestre, prin tribune si
pe la rdspintil, e poatè ea strigd-
tele de ura"' ale Soldatilor, strdlucirea
uniformelor, bubuitul tunurilor, luxul
si cukorile bdiátoare la. öchil ale de-
coratiunilor, intreg acest deCor o-
caziunal de oamenl si de steagurl
se poate sä dea iluziune Monarhulul
vecin, cá Ora pHm'ete,cäpoporul
descnide bratele, cä aicT, ca si In
11
Viena, el, bättinül 'monarh; inspira
respect, dragoite' devotament.
***
Poporul romin nu are ce cauta la
aceastá sarbatoare de regT
Ce voitI sä c'aute el, rät.1 im-
bräcat, flamInd, nedreptatit de toata
lumea, el cafe in tam 1111 a ajuns cum
zice Eminescu:
Sdrac in lard sdracd ?
Ce voitT el se vadd si de ce sä se
bucure ? De cinstea ce se face tare
vizitind-o un craih bátrin si puternic ?
Dar din aceastä cinste ce va rämine
pentru dinsul ?, Craul bdtrin i pu-
ternic va pleca, i imediat percepto-
rul va sosi ceard plata arcuriFor
de pe stradele Capitalel, -
de triumf si a intregulul lux orbitor
nota sl-
ratá a acestel primirl de impärat.
Tdranul romln, illtat in cä'tunele
indepärtate, lásat in ghlarele saracieT
si ale administratiel hotestf de la noT,
táranul romin poate nieT nu va §-ti
de aeeastä sosire, de acest impdrat
nemtesc, Care a vizitat pe'regelé 'nos-
tru si a cdruia primire va fi plätita
tot de el.
***
1-apol,' de ce s 'ar bucura poporul
romin ? Dacá vizita aceasta ar insem-
na libertatea celor trel milioane de
Romini din ltnPärktia: auStro-ungard,
de sigur ea" impdratul Frantz-Iosef ar
fi vrednic de prhnit cu florl si cu
phne §i sare, dupá vechiul obiceith
Imparatul Franti-Iosef este insa
regele Ungurilor si'el nu a iäcut hi-
mica pentru indulcirea stare de plins
a fratilor de peste fruntarie. Rominil
de peste munT, dacá azI sint in ra-
bic, asta o datoresc tot impäratulul
austriac. La 1848, el se revoltaserä
in potriva Ungurilor, luasera partea
imparatiel austriace amenintata de
MaghlarI si cind armatele rusestI pe
de o parte, Tar pe de altd- parte re-
volutiunea romina, aU stins focul
din imparatie, pacea cu Unguril s'a
facut in dauna Rombailor ; aliath
de
erl aü fost abandonatl, si,' de atuncl,
de aproape o jumdtate de veac, cele
treI milioane de RominT zac' in ro-
bia politick se luptá zadarnic
tot zaciarnic ridic glasul lor atre
impäratul Frantz-Iosef, zadarnic merg
la Viena sä-r petitioneze, de ()are-
ce aceasta o plätesc
scump, cu anl
de zile de puscarie, cu prigoniri
si
noul.
_azT acest imparat,
care
i,
"f9
Direetor politic: ALEX.
vrut sati putut face nimic pentru mult pe grecl, dindu-le ast-tel b impor-
&nth nostri, acela care la IsChl a tanta cu totul contrara. intèreselor RoMi-
pus, la cale rezolvireá .cestiunii na- rne'.
lionale, d'impreunä cu regele Carol,-
dar care rezolvire insernneázd in-
mol.mhitarea ceSiiun et TransilvarieT i NaldrävAniile zilei
vinzarea cauzeT el de cdtre cel, mái
Conform Gegulamentului,,
ignobil dintre politiciani, D. Dim. A.
adest impárat, vine SA
ne viziteze.
Primeascl regele Carol, cu
suita a de linghsitorT 'si de linge-
talere, sá-1 primeascd armata de sub
oidinele Sale, PrirfieaSca lünfeá
ofiCialä, care tr'ebuTi"
ordinele de sus, Sä-1 Primeascd ig -
nobilul trdator national, Dimitrie
Sturdia, si ititregul Minister. Po-
pórul insä ya sta acask v veni
poate ca la comedic, dar gura'il va
rdMine inchisd, mútä in'fatá' ácestuT
tamballú regal, in fata acestel mas-
D. Poni, barbat plin de seriozitate i doritor
caradé ridicole i i-óclioase pentrh ca dascalii sa-si faca dcctoria, .a elaborat an re-
Const. Mine.
F4.ArrlIE-zto_ POL. IrrICA
'
Reteta Iuî Poni
Poni care din profesor universitar a ajuns,
numai fn nouä fun! de minister, belfer curet
vorba vine-a reusit in acelas timp a deveni ex-
presiunea curatä -
vorbä el fie -
a intregel
colectivitall ; asa eä ordonantele spiteruluT sint
cuvint de evanglielie pentru onesta partidä".
In data ce spiterul a dat la iveala reteta, prin
care profesorii grit datorT a face stint ministru-
in!, cU douci-zeei fi patru de ore inainte, cä vor
avea diaree, s'a si dat ordin de zi pe partid pen-
tru aplicarea ei.
Mititd Sturdza s'a obligat a se sterge pe obraz
cu douWeel i patru de ore Inainte de a fi soul--
pat de vr'un eetatean, pentru a se socoti expec-
torarea ea null i neaveniti, De semenT, a rit-
mas ea sl vesteasel numal cu dout-zeel i patru
de ore inainte,tarel intrecri, singur D-sa va ea-
Mori en trenul imperialbin cupeul In care se va
afla calul imparatulul Frantz-Iosef, adus inadins
pentru a-I ealari Inapiratul la- paradà.
Dupa aceste exemple, natia intreagli din Dear
lul-Spirei se va indigna eu doua-zeel i patru de
ore inainte de sosirea imparatuluT. Aceasta mad
ales in vederea ea e nevole a se sprijlni bine
gardurile noi de pe bulevard, in ziva paritwei.
Atragem atenVunea cititorilor
asupra. programulul ofiCial pen-
tra primtiea
Josef, pe 'care 11 publicäm In
pagina a treia en toate schim-
bärile ulterioare ce s'an adus in
amänuntele sale.
Prostii colectiviste
Itnpäcarea Ronainiei cu Grecia a fost
vestitä acutn doua luni, cu mare lzgomot,
de care gazetele coleetiviste.
Unele reptile vorbiat chiar de o ali-
ante, greco rominä, alianta menitä a ne da
toate ferlcirile posibile, si se ingimfaii
deja de marele succes diplomatic obtinut,
gratie inteligentcf tactului D-lui Sturdza.
Bucuria lor a foSt insä de scurtä du-
rata, cad' impacarea atit-de trimbi-
un interval de doul
tatl, s'a inchelat
luiT numaI, printeun non conflict intre
Grecia si Rominia.
Acest lucru ne dovedeste relatiunile
Rominiel cu cele-l'alte state, slat atit de
prost conduse de catre colectivistl, in cit
cel mat mic evenimeht e de ajuns pentru
ca sä ne instreindra simpatille respectul
tuturora.
Zgomotul pe care colectivistii doritori
de reclamä, facut Imprejurul impd-
cdrel cu Gresia, plecdclunile pe earl D.
Sturdza a inceput O. le faca numal de
cit fatä de ministrul grecesc, si apol graba
cu care unele gazete colectiviste an ce-
dat grecilor drepturile Rominiel in Mace-
donia, an fátut pe grecl creadd ca ea
n'an de cit ceara, pentru ca
le dea 'Ana ultimul lot' ban.
Porniti pe aceasta cale din cauza pros-
tiilor colectiviste, grech cerut lucruri
romin- sá
imposibile, silind pe guvernul
un non con-
refuze provoace ast-fel
flict greco-romin.
Greeil fita4 insä nicIna vinä, ea an au-
tat sail apere interesele lor. Vinovat e
numal. D. Sturdza care, dorind sd-si facá
n'a l'éclatna din orl-ce lucru, a läudat prea
Et 173 TrIrt A A 'I SAMBATA 14 SEPTEMBRE 18,6
4 4P-4 PqPN.40,WM
NITMERUL 10 BANI
ANUNCIURILE
BIICURE.5TI si JUDETE se primeae numa
la ADMINISTRATIE
In STREINATATE, direct nnmaI la semina-
tratle i la toate Oficiik de Iiiblieitate
knuncinel la pag. IV , 0,30 b. lada
- 1
HI . 2,- lel ,
31-
Sri te rerefti Romine cui stretn in cast!!
Un numiir veohiú 20 Rani
v. Alexandra
V. BELINMANTY REDACTIA
NATIONALE MEC1.131"701 Nee. AlS4
PASA- iikNCEI
IL_
Aced limbagid al senti-oficiosutui german, tote
foarte semnificativ, cad face pe Englezi set inte- Perticu1 3ritati bucurestene
.
leaga ca Europa e decisa a nu tJlera nici o
Inter. Trotuarul
schimbare a Statalui-quo, si ea ori-ce incercare a
Anglia 'de a provova un rdsboig european, e Ca reline trotuarul", aceasta particularitate
inutita. bucuresteanä, îi va schimba, pentru o zi salí
Austria si Germania caracterul" sub influenta invaziuneI pro-
vinciale care ue ameninta.
Dar ort cit de categoric ar fi limbagiul presei
germane, nu tot ast-fel este insa acel al presei
Dili colt de la otèlul Continental, In fata
Teatrului National, de-alungul vitrinelor in
, ,
austro-ungare, care, cu toate ca. dezaproba atitudi- call se etaleaza zina, la lumina soareluI, ni-
nea Anglia in chddiunea orientala, nu admite insa
posibilitatea uneL antorizirl. a Engel: din par-
IflIdllrIlO luxoase i ginvaerurile scumpe, lar
tite triplef aliktte spre 'a apitra pe Tura, cad
noaptea stralucesc de lumina electrica sail de
flacara gazului, pe toati partea stingi a ca-
Austro-Ungaria; scire are interese cat de bitale in lei VictorieI, pina In coltul BulevarduluI, in
peninsula balcanica; ar lue'ra in contra intereselor fati Sarindarulul de alti-dati-e trotuarul".
ei daca ar da Rusiei o parte alit de importanta
In' afacerile orientale.
Din aceste polemia rezulta dar, ca concertul E dudat trotnarul" din Bucure§ti.
O intilnire" curioasi de lucruri eteroclite,
european nu mai existd, cad fie-care stat ur-'
un bbservator pentru ad evaratul bueurestean,
meaza calea dictata de interesele lui.
de unde, Infiintindu-se la anumite 070 §.1 In
Anglia.va profita
punete determinate, el priveste saft se exibeazi,
Inainte exista' e'el o ilelegere in sinul se ROMA, ride, critica i
celor cloud marl tabere nuMite dubla i tripla a- adevirati pasiune.
îisatiface ast-fel o
acum insa vedem ca nioi aceasta inplegere Elementul dominant insa pe acest domeniii
nic' mai exista,' pe cind Germania spune una, Alt Snfletele maiehi."
Austro-Ungaria susline alta, Tar Irranta se pete0e
a se aqaja pe caka apucata de' Ruda.
Intre orele un-spre-zece i doui-spre-zece
Aceste neinfelegeri sunt foarte placide Angliel
zina, pasionatif îniiati, prima-vara, vara
care ar clori set oackt Europa dezbincita, eind ar
toamna de-alungul peretilor cofetarief Capsa,
gulament care a reinprospatat memories celebrului putea cu multa usuriqa executa amenintarile, in- saii miseindu-se a lene pe caldartmul albastru,
Spancschidi. 'Thcpa acest regularnent, ikft director' trind cu forla in Dardanele.
orI rezematI lîngit vitrinele ha Becker, la a-
care se respecta, ylevine aimplu spion poie dapostul storurilor de pima .groadt, alteaptä
....111111111MINNEI nesc care trebuie sa se ocupe de tot ce face' ele- exibitiunea elementnlul."
vul` afara din roctla, ad inspecteze gradinile, Ca-
fes-adds; santanwrile si alte locuri de perditiume ale DIN CARNET regnlat, la acea o bruna
tinerimei studioase de ambele sexe.
bine trace chochetä plimbindunif cel
dourt-zecrli chid-ping, laltrei-zed §i cinel de
Desemnatorul nostru a fixat pe Mrtie mai multe anf al sM. Bruna, care a debutat inteun a-
din peripsiiile unui biet director care vole& ad se Pima' gust
telier de croitorie, s'a colat mai pe urma cu
- conformeze regalamentului ministerial.
De la orele opt el 'ill la bastonul i palaria
Lucrdrile de decoratiune ale Capitalei sint des- un attar care dup6, doul ani de dragoste, I-a
tul de inaintate pentru a ne da seamci de efectul lisat numal numele....
o pleaca prirs' 'gradini, intovardsit de doui gar-
Elevul gasit la Purcel,,de.padit, este inha-
ce vor produce. Nota dominantd este o compleetd
Upset de gust artistic. Totul este banal. greoid
S'a fnrolat apöl în artilerie §i. ficind tier-
lat de guler, luat in pumni ca un simplu mem- feirci artd. e cunoaste cd nici o mind artisliai vieful cu viata
de poinpieri, s'a deprins asa de mult
militark In ell nu pare de loc dis-
bru al opozipei i das la seclia respectiva uncle i n'a intervenit in planul general.
In lac sci se facci apel la artist); pictori si puce a o Oreg.
se 7 edacteaza cuvenitul proces-verbal, far tot ce sculptori, s'a adresat la architecti, earl; Ar fi a 'lei a nu mal face servieful, desi
are prin buzunare, de drept, se inventariaze de aspectul acesta monaton, aceste infrumuseteiri in
tralul bun si multamirea i-ati mirit volumnl-
dub-comisari,- seereii i lIl stigleti de said linie dreafitd, simetricd si plihticoadi i in cutori
acesta. prea mitoccinesti.
§7.4upa aceea, uncle pleaca P Avett pulintica La Paris se pregeiteste primirea larului. Ei Dimineata, pentru tinerii de earl e amatoare
rabdare vedea miine ce mai are de facut: bine, acolo s'a fdcut apel la artisti si s'a pus in-" pentru betrinif pe a drora simpatie
tregul ensemblu al decoratiunitor sub ingrijirea conservat-o, îi plimba strungäreata pe tro-
PeriplIzon. pictorului,decarator Jambon si ziarele ne dad tuar" o voluptoasit vioaie care porne§te din
seamei pe larg de planul general al profectului
-01-440011+9er- decorativ. strada Sfintilor, vecinic Incotitä de o priete-
Nu avem pretentiunea de a faee la Bucurestl, na pentru a-$ da mai multi seriozitate.
Gwverntil, umilintet ceea ce se face la Paris. Totag, tot cu atita chiel- ' i voluptoasa, desf a fmplinit anil de servi-
tuealci, ea nsai putinei chiar, s'ar putut face cia chiar cfrbesc, nu pare dispusä de loc a
, ,
ceva ulor, artistic, adaptat construc(iunilor noas- sta rezervit,
Ii4e1egem perfeot oä on ocazinnea Venire lul tre bucurestene, alit d é variate ca stil architec-
Frantz-lose!: Oapitala'sg, fle deoorati nn "nnmal ton¡p,
La not insd, gustul artistic este in fasei si de- Cu o leganare de rate, la diferite cea-
ou atoarirkroznanentr, da 0, on steaguri austria
co ot nagareatí. B o oestinne de, ourtnoazie /*are sigur vor fi oameni cari vor geisi estetice aceste suri din zi, populara" care a debutat la repo-
orT oat arnovi la7,sentimentele noastre naponale, arcuri de triumf meschine, sub care de-abia pot site mntru fericire Leanca, mäcoarà tro-
Salon. trebnle de treoutl'ou vederea7e1 de inohis, oohil intra irdsurile -I care totusi barearel bald stra- tuarul" eu aceea§ regularitate cu care plea-
asupra lor. De indatg oe nimeul nu se gaedeete da, fiird a mat läsa nimic pe margine. d, de acase,"milcurath inginere§te In lung §i
aid eg.`fluereniol fig primeason ou mere murate
fieprimit on etioheta i obloeiurile oonseorate ar fl potrivite
pentre asemenee "solerane ooaziuni, Nu aye* dar
la
Arcurile de triumf, pe strade strimte, e
pe g untu't-JMr etftreso lnorn oa aoest rege sä riclicol si totusi s'ad facut, iar pe bulevard unde
arcuri de
nu s'ati pus de loc.
triumf eu ghiotora. In excesul
ce in lat.
tor
pa
observatorii", la ore anumite, se opresc
lingh vitrinele on etalejuri de parfumeril,
Trebuea insd arcuri de triumf i s'a semeinat pare ch inadins spre a-i aminti ci era o
Franti- nimioa de Ma, cum poets. of$41-va desoreierall ar
gandi si;siniti In aoeasta oestiune. de zel, cizmarii cdrora le este incredintatei de- vreme eInd populara" plittea in natura, sti-
Deal inag din partea noastra luorul este atilt corarea ,Capitalei, se apueaserd de trintit cloud clele de parfum ce i se ofereal
,
clifarli la pcnqile palatutui. Noroc od regele s'a Azi insi are bani la dobindä.
de simplu, el se, cm/al:died grin faptul og tumeal
reoiprooltate de ourtuoazie nu se faoe Romaniel. milostm it sei dia ordin sci le cleirirne. Ddrimate
Regele nostru va merge-Al inangureze PorOle .de insd de acolo ele aii fost transportate unul la
Pasagid asi-fel de in- Mai rar, dar totu§i trotuarul" e &Meat de
Fier,iimprenng on impgratul Anstriei regele Episcopie altul o naturá alt ä. detà foarte demoeraticä i pe
Serbiel. Aoeastg inaugurare se va faoe pe te- teligent pase cá vor da loc la cele mai grave ac-
ritorinl ungureso. tinguril taeL, in sovinizmul lor cidente. care conu FinicA Bellu, care i-a dat §i numele,
mo,poeso, ag negligent sft. faogeoelas luoru oe Zi-i gus$ aficicd pace a recrutat-o In aristocratie.
tacit inhomânia. Niormis 'steam aid o emblemg Cos. Ca figura el comuni dar plicute, umblind
românsi s grbg nn's e de a dinoolo de Thole-
rove de,s1 tingaria primeste vizita a doul 'regl
greoaie de§i e n§uratice, hi face pe trotuar"
exibitiunea pentru multumirea eelor ce pi"izese
streini.
-La aoeastil obramsiole de prost gust, sad am
][2]HU1E trotuaral" nici o data, singura, tot-d'a-una
insotitä de sorii-sa.
POtoll, Moe Mal blUe degust ungureso, guvernul Iar dace a fost irumoasä odate, acmes cauti
imundulnl ignobilului Dim. Sturdza, taoe, pg- N OTA se profite de reelama de odinioari.
streazá o rzeinoasa titoere ei raspunde aoelora Dupa ce se isprävesc ziafeturile,
oarl U iptreabh ;
- Do oe a limTnepolitioosT, daoli unguril alte Marafeturf cari tin parale,, eel Chid nu e dizgratioack pe bicicletä, po-
taut 1 Aoest raspuns nu ne pónie satisfnoe. Deed inareinati cu pimp; &at obligai si pre- zeeze pe trotuar" greoaie paste misura, on
faptal estniadeviirat,,_atunok;se impune guvernti- zinte ncita chfeltbefilor. eel patru-zeci i cinei de ani trecuti ai el, mo-
lni roman oa z interving la Pasta, oat est& timp
Péiitrd guvernul Mitita Sturdza, si zaica orizoitaltt de altit datà, care acuma in-
lea, yearn oa aoeastajinteoiionati ontiginne_an toamna '
care soseste í terininarea cere4 chlrfazfi' camére 'cu t,ot confortul, la tinéri.
se repare, eel ce e privese purtindu-iff volumul, veci-
Oand Wei oapul gavernnlulisti/ nn'Sturdza, monialuhii primirei imparatolui austriac, nic singure, tiü c n'are niel o prietenä de
e aproape sigur cvomsuferiinsulta boatel, insemneazá ep6ea accea cind' trebufe sä
vom fl expneT sgavedem soene oari. nu vor fi de
oare-ce le la servitoarele.
intareasoi leggturile dintre Romania It prezinte nota. Iar sextil fnge de mozaica menajere ea dra-
naturg sit nu numai despre chieltuelile fäcute mil de taimile.
4custro-vagaraa,
aoest eels; risptinderea nu panto ()Idea de prin intermëcliúl lui Melissian, va avea
oat pe anent gnvern de imbeoUl nemernio7 dea seatna guvernul national-liberal. ea mIlne Suftetele maiehi" vor fi silite
slugernica. Dé alt-fel, socotelile acestea trebule sit fi si evaeueze trotuarul", far provincia f§1 va
4fing., fost potrivite,-conform sistenaulut adoptat plimba gäteala-i fistichie, ca la ea natal, va
->terren-d--- de D. PODi,--incä cu cdouk-Zed i patrti desalura umbrelele ea se nu poti eircula §i
de ore' inainte de a .fi fost ordoantate vorbind fu gura mare, extaziindu se, aseind
guraroprindu-se In loc, exoticil vor comp, ea
forlarea Dardanelelor sumele necesare.
De partea asta, $ guvernul si priuiäria puterea celni mai mare... la numär trotuarul"
bucure§teanulul.
D. Melissianu, mail ales, se gasesc in
Amenintiirile AnglieL-Austria si Ger- regull. Bucure§teana, cu pachetelul ei Inteo mîná
. Anglia va Profits. D. Mititä Sturdza va avea sa (lea seatnä pe clad en cea-l'alti mine" ridice gratios
de activitatea gatientuluf ce'prezicteaza de caleulat poalele rochiei clopot", ca sit traver-
Ameninfarilo Angliei noul luni de zile i In acest interval, gu- seze piata Teatrulul, sub privirile ce pornesc
vernul natiunef asumat raspunderea tinti de pe trotnar" §i a eitror arsure o skate
Ameninlarile Ángliei, ca flotele engleze vor fi
eilitesc,1 ir4re cu foria in Dardanele, ail dat loc
seuzelor fäcute streinilor, a trädärei in ches- prin ciorapul el negru, se va pierde
O. la o vie disculie in presa austro-ungara: tiunea nationall, a umilintelor indurate in In multimea rochillor de mitase
Germanii, iritali de aceste ameninfari, raspund cheitiunea rnacedoneanä, a panamalelor in culorl extravagante i pe pieforn§ii eu pan-
Englezilor ca atit Austria eft si Germania nu din cele patru ,unghluff ale Wei $ a unuf toful fin se va aleza talpa lea a mizileannita,
vor permite nici um singur moment ca flotele An- aribenit de paradä in
inSemnat numar de ignominh pe carl a
gliei set intre in Bosfor, cäci la intrevederile ce- trebuit aa l incoroneze procedarea bar-
lor trei monarchi la Viena si Bresladls'a Ifotarit bara a guvernului ta privinta art:14010r precum se vor zKdärnici ceasnrile tro-
tocmcci a ie opune ort-caruf atac din partea An- tuarulnI", de asemenI tipurile" se ver pierde
refurrgie:tlinuin itlaortla, lao. I,
doui-trei zile, Safletele maIchi vor umplea
In cazul unel eventnale fortral a Dardane- turdza plimbarea va fi anevoIoasa Jai in loe
leler de catre Engleif, size Zeitung", Burghi0. sat te impediel numal pe dhiaintea luI Capp,
Germania si Austria vor antoriza pe Rusia ea In coltul ClnbuluI Tinerimei, la vitrinele gaze-
intervina i sit apere pe Turel, tei cu elopotele, la Moceanu tit si stai pe loe
www.dacoromanica.ro

in colt la Continental,
provincia la tot pasul.
veI opri de zidul
Niel olteanul cu trufandale din fata blien
uc lui Moceanu, nu va mai constitui atuneea
trotuarul".
IWPRESNUNI
PALAVRE mäsuff :
meta Evrica I fi consemnat n casä pe tot timpul ser-
Cine -a spas, necunoscuta mea amid, se in- bärilor, avind vole numai sd serie articole
tri In verb* en mine ? Ulte a inceput lumee la Vointa Nationald.
si se lege de tine,-probabil Etna ck te a 'Vann
in o tovrie atit de compromitktoare ea a de sArbgtoare i cu bâtele respective, yea'
subscrisulul. fi incartirati la politie j tee, la sectie unde
Un ziar s'a apucat ehiar sk-tI benulascit li se va procure blutura necesarl, furni-
virsta i mi-a ficut injuria sk ereadg ea-
pabil se, ofer bratul unel babei. Evrica babe ! zitächipul acesta se invoieete.
Oh! nici odate, ! Am en destul flair ca s'A re- in
eunoso tineretea fruniusetea sub slovele ne-
gre sail violete ale scrisorel tale. Totuel la- sub paza agentilor pontiei secrete nem-
teete In gura lumel, pe de- asupra In pole- teett i ruseetl.
mice' cu altit necunosentk amick a subscrisului.
&Ida Itt raspunde i Chipbul azi devine o un senin
simple cutie poetalg, un simplu tereu neutru blicul, care 'V
pe care las sk se räzbdiasek doug gentile co- e dator sd se pgzeasea singur.
respondente.
WI mistier:ea, Alutel--46 eare o traduc dhin riveni
limba franceze, de oati ce Áluta nu vrea
ruptul capulut sk meneie efatul reposatului
poet Gh. Sion.
Ah I vorbiti, scritt rornineete
Pentru Durenezee !
, INFORMATI N
E§ti naiva, plinet de orgolii, draga Evrica,,ei
prea susceptibila. Tu fad ca oare-cari barbaji cari
se amesteca in politica i cari ar ,voi sa nu fie
atin§i de stropiturile noroiUlni. ,datet,,ce,ai
luat n mina condeluk tu, singura arunccit
in gramada, a tontan i eamabilUl (hitibie nu
a pout de cit un mic inyentaria al amicelor scae,
nostime saa mite. i ;wen draga mz,çti 0 re;
manlioaset. Inalairea aceasta eu CAibu§, orl cit
ar fi de inocenta,pare-ca ar dovedi mareali do-
rinla sa fit descoperita.
Ramil insa riecu'noscuta daca vrei ea. in4iri
oare-care curiadtate. Cu susceptiMiiatea §i,naivi,-
tatea ta romariesca, riti ;Palle mult, mal. ales
daca Chitibu§ inspira alt ceva de cit nevoict
und dragule placeri literare...."
acum euvintul este dat Evricel.
Chitibus.
Evenimentele in Orient
CONSTANT1NOPOL,12 Sept.-
pozitiá, bOmbelor irMene§ti la itrse!.
nal itragé iX de spectator' i exidtt"
indignarea makometanilor.
iEntigrAra
tiná. Din mot =trite. ornse din
AnatoCia sosesc nelaiti-
fcae in, purivinta arinnilor.
Meat númeroase irestariprin-
tre ofiterH sapedori turd.
VIEN1, 12 Septembrie.- CoresPondenja .foL
Utica aft dintr'o sorginte autorizatit din Pe-
tersburg, ce, &Ahem publicatk in zilefe din urine,
de Times ei dupá care flota ruseascit a .inirel
Negre, eu trupe de debarcare, ar fi gata sá
intro in RoRtfor, eite o nisodeire eurat.A. Ace-
lee ziar asigure, ek In zilele din urmA, admi-
nistratia marinet ruseeti n'a luet niel o dispo-
zitinne îü Privinta &ter mitre Nekre.
LIVERPOL, 12 Septembrie. Meetingul
couvocat eu aprobarea D-lui Gladstone, protes-
teaze in contra meneluluI armenilor.
D-nul Gladstone program o rezolutinne, ex-
primind increderea cg guvernul va face tot ce
va putea, pentru protegearea creetinilor In Tar-
cia. Declare ce, dace e cu neputintä e a ob-
tine consimtimintul prealabil al puterilor, En -
glitera are dreptul sá ameninte pe sultan .eu
mesuri coercitive ; eceasta nu inseamne deja
rezbolul. D-nul Gladstone spell eä Englitera
nu va fi sane, se, luereze in mod izolat, dar
nu va consimti nici o-date. ea Englitera se, re-
nunte la dreptul sett de a lucre singure.
Prima miisurit de ioiat, at' trenui sl
fie rechemarea anitmsadoralui engtez
la Coatantinopo i rentiterea pa-
poai'telor lunbasadorulai turcesc la
Londra. Atunci se va avea ¡Iberia-
tea de a negocia.
Oratorul crede vä nki o putere un
va Incepe rfizbotai.
Rezolatitmea propuii s'a,adoptat
In unanithitate i ll-nui Gladstone a
fost vi
aclamat.
-->eaere-itoe
STIRI TELEGRAFICE
TOULON, 12 Septembrii.-Douù oui-
rasate gas doubt Inorucisitoare scA
prima ordinal de a merge sA itntfi-
reascA escadra Levantului.
ATOM, 12 Septernbrie.-_Un Con
flint singeros s'a produs litre tur.
eV si orestinii la filalevici In distriit-
tul Heraclion.
Bence Nationkle. din Greeia a primit se
formeze un grup de capitalietT greet, pentin a
furniza imprumutul de 100.000 lire, votat de
eurind de adunarea cretaná.
CATEARO, 12 Septembrie.
mortuare ale principesel Olga, aft sosit aci
- Si-n.u-cidir-ea de la daisVa
ail fost Insotite pink la ranita muntenegrea-
na en onorurile militare.
Cortegiul sosit la granite, D. Matanovitdi
a multumit multilnei in numele Mantenegrillun
_
*044-
Tirgul eercea1e1or
Frailty Septembrie-189e
12
°rift cant 75350 gr. 55-593/4 pr. 7.90 -10
Orz 1300 47z/4
Orzoalet 1080 5084(4
Se3arg. 1120 64
Porumb 3420 58
Cerente soikite
Pe apl: GriA 2.600; orz,2850.
Pe useat: Grill 9100; porumb 18500; seezil
1900.
Marmoeoseh Manic
CRONICA
BlAsuri de ordine
B. Prefeetul Capitalei, pentru a a-
sigura ordinea serbärilor ce vor avea bc
tu onoarea impAratultn Frantz-Iosef, pre-
cum ei viata punga cetätenilor protein-
elan i bucureetenT, a luat urmAtoarele
t) Zaharia, eeful poiiei comunale,- va
_
Toti cetätenit lul Nit1 Sterie, in haine
de la DOIn Nita, Care -a cleilarat
á fie vizibil anuntat in toate odAile.
3) Fie-care agent politienesc, ve. fi pus
4) Coleetivietil vor purta cite
- diatinct1;:, pentru a-I Cuiroaete Ten-
inetiintat pein efipte cA
Pina la ttrine îns, Poate Ct ne va Mal
in aceistd pivinte.
Ban.
INTERTOARE
AtrRageni aientia cititorilor. as-nano
articolulid STEACURILE U GURE$T1
STUDENTII_Oe earn ll oublicAM
pagiuS J111-a (suplInieintul) analháriA
lui de astit-atl.
In urma numeroaselor plingerradresatede
grWil etevilor carr aü fost respihil "cu. ne-
iiiituita 'dit -sioalele secunddre, míistü
Poni, recunoscind tib'a acum 'monstru6kitatia
mdsureY luate, .14 revocát OMinul de a me
supine pe elevY la eXavliten.
'sosit In CapitnIA, corespeindetil
dniritéleir Clare Streine, cert Vor fi 1-ePre-
zIntite lá feStivitati care Se Va. face in
Capitála i lâ Sinaii, ondarea iniperá-
tulut austro -ungar. . Bucureeti, Bence Nationale, Casa de Depu-
Tot ern s'an i prezintat primarulul
Ex- CapitaleI, cerindu-I concursul pentru a fi
puo in cunoetintä de modul cum s'a a--
cut decoraree Capitalei.
Judecdtorul de instructie, D. Ddrescu, a
primit o adresd din partea consiliiaulut.sa-
nitar superior, prin care i se aratd cd acest
consilirt nu se poate Pronunta definitiv asu-
pra expertkei medicale hi afacerea Steiner,
de dupd ce- se vor face cercetiri:p ini-
croscbpice asuprkpartilbr din cop pdstate.
Iatd dar, cd aceastil 1.1eiwròc. itd afacere
este menitd sä mal dureze hied.
guverrdul, Väzind reana
Ni oc afieniä
iteipriune prodnad de hotArirea ce se
lnage de a nu Se admite pr'esa, lá serhd-
rile date in onoarea impärafului Frantz-
Iosef, a revenit asupra hotAilrel sale ei á
disptis cá la, geira de nord, in Salo* dé
receptluile, se, Se rezerveze e)ehtiti presä
un loc petru trel-zecT de persoane.
Acelae lucru s'a fAcut la Cotroceni,
uncle s'a rezervat un chioec Pentru 'pre'Sa.
Lu Galatï far nu miroase bine. Primul-
.
prácttior a descins din net la pritndrie
sigilat mai matte dosare.
Ce o ntaï fi p asta ?
Eri a Venit inaintea trilednaluldf de, 11fov
Beetle de notariat, un proces care prezintit
ottre- care importante. acest proces era vor-
ba de a se eti dace pertereff aunt sail nu kite-
tionarl publiel, în urma until proces intentat
de 'cittre o doamnä unul portkrel, pentru o da-
torie oare-eare.
Procesul In chestiune maI fuséoee judecat
odati, dar fiind divergintä de *Muni intre
d. Paraschiveseu, preeedinte, i d. Alexan-
drescu, membru, procesul s'a judecat eri din
non.
D. avocet Dumba, din partea portärelulul
aetionat, a eitutet sit arate In pletioaria sa eit
un portgrel este functiener public, pe citá
vreme este numit prin dead regal, depune
juremint la intrarea in functie i poate fi re-
vocat ori rand de cAtre, ministrul de justitie.
D-nil avocant Telemaque i Stroescu din
partea reclamanta ati centat se dovedeasee
contrarul, ce, un porterel nu este funetionar
public, pe cite, vreme nu este pletit din tezau-
rul public conchizind cA functia de portarel
este asimnate, cu aceen a magistratilor.
Tribunalul a rämas ilk' se pronunte asteezi
in privinta acestel chestiuni.
Procesul MBA, probabil, va ajunge in dezba-
terile Inaltel Curti de Casette, care va stabil
o jurisprudente important-a in aceastA chestiune
Eli (bpi _amiazi, publicul de .la eofeteria
eafeneaue, Qepea, a fast alCreqat de o .detu-
'Warn puiernice, de emit, care pornise din
etagiul al &Ale?...
Lumea a alergat imediat parteilffide s'it
auzit detunatura, binuindu-se imnittl de eit el
s'a Intimplat vr'o nenorocire:
Chid aú intrat in dormitorul destinat pir-
sonalulul otelului, gäsirá resturnat pe un.pet
'eadaveul plin de etnge al unui: finer heater
din cofetArie, ánteme kihalache Simolleseu.
5.20 Neferienul wind, se vede, SA se impuete In
5.80 temple, glontul a. des,* i s'a loVit in urechie,
5.90 dar tottuti rana I-a fost mortáli.
5 Trenul regal soseete la slatina la 11 ore
Simoilescu, originar din e tu veistk
de vr'o 22 anl, 0 se aft in servichil el -lut
Capa de patru ant, ca Neater la cofeterie.
Din scrisorile gäie asupra lui i earl an
ce Comp.
feet Mate de enembril. parcbetulun reeulte ca
nefeeicital s'a sinucis din cauza und dragoste
nenorocite.
Qiti-va inel din personalue hoteluldi afirmad
SAMBATA 14 SEPTEMBRE 1896-
ca Mihalache era amorezat de o frumoasit
fate de la nil atelier de eroitorie din apro-
piere.
D. procurer Ionescu, a dispus transportarea
cadavrulnI la merge', dupe ce a Mat In Os-
trare scrisorile gesite asnpra nenorocitulut.
In vederea sosird impiratului, D. co-
lonel Vartiadi, cornandantul pieta dimpre-
und cu prefectut politlei, ati luat ultimele
dispozniuni.
Ca, sä fie sigur de personalul sal, D.
Stdtescu a cerut ministruluI de interne ea
politia comunale, sä nu se amestece de loc.
Tôt pree'ctul dd perqte, Peritrt Ca ho-
telieril sd nu exploateze publicul, a dis-
pus ca tarifele sd fie verific-ate de poli-
tic ei in acelae timp pretul carnereT sä
Mihail Geogeseu a fäcut 'keel in contra ho-
Whet tribunaluluI prin care i s'a respins eli-
berarea pe cautinne.
Eri, prevenitul a adresat o scrisoare reco-
mandate D-lui avecat Dumba, prin care se
l-a denavil at la judeearea
sail la tribunal.
Din .redentiunea , aceetet serf sori rezniti leese
In rand evideil, '61 triogiseu 5u e In tor&
MAN.
Accident la trenul regal
Alaltd-eri dupe' amiazi, pc ecind trenul
regal venea din Sinai& spre 3icoretl, s'a
intimplat un accident pe drum, care se
tine in secret la direetia caitor ferate. In-
tre statide tineplia it laicoiu, 'Pe cind
trenul venea cu ineeala obicinuitd, in
mijlocul citnpului de odatä s'a oprit in
mod brusc.
Regele, care se afle. in tren numal cu
adjutantul paint-WM, 13. *general., Viädes-
nu, an fast cuprir* de o adevärata pa-
nick., end ati eazut cá trenul s'a oprit in
mod eta de surprintAtor.
Accidentul a pire:Tenit din Cauza pkesi-
unef aburuftd Care a provocat spargerea
unei teve..._
-
Trenul i'a ,Vds in mietare ablä dupe.
-
cinci-spre-zece Adriate.
D. SalignY Mad ¡Dili ineediat in cunoe-
tinte, despre acest fapt, se zice cl a ei des-
tituit pe mecanic, de ei nu era el respun-
zAtor de defectuozitatea maelnet.
Condtetnl Pensierailor a inienut luerfirile
sale. El .se alektuleete din , prbmil-preeedinte
al tribunalu`lui d Ilfev, D. Stedueseu, din D.
Tictortan de le,' minieterul d fiaante, D., Al.
Rioeeenu aveck al Statulul 0, Delia C. BM-
pescu 0 A. Luca, doul din eel Mal vechi pen-
sionart.
Luergrile comiietulul se vor isprevi la 1 Oc-
tombiie,
PROGRAMUL
prunirel finipierafului frantz.
losef.
Zuni, 16 Septembrie. Virciormict-irticsárestl
Impgratul intre gara Virciorova la ore 6
0 an minute dimineata,
Oprire : 7 Minnie.
Pe peronul, Orel Oa o cpmpanie din reni-
mentul Gorj No. 18, eu steag i muzieá. La
,
intrarea trenuld se intoneazit imnul impit-
retest".
La fiancul drept al gardei de onoare se a-
ft generalul Anton Berendein, comandantul
corpului I de, armate, care preeintii imparatului
regeliti ruportul corpulut sift, cemänd. diviz.
I, comandantul regimentulun comandantul bu-
Se prezintg ofiteril serviciului de onoare-
generalul -de divizie, Barozzi, eeful marelul
Stat-major, eolonetul Lamkrino, de la cava- -
lerie, i ataeätal minter la Vier* Inaiorul
mitrescu.
Preeedintele,coneiliuluT d& minietel i mi-
nistrul de ritzbohl salutk po inaPftratal in nu-
mele
Pa peronul &el' se al
directorul general
'cu impiegatii superiori ai eitilor ferate, pre-
fectul judetului Mehedinti i auteriatile lo-
cale.
Impäratul, regele si regina
Trenul impärätesc soseete la Turnu-Severin
la 6 ore 42 minute.
Oprire : 3 minute.
Indatk ce tre'nul e in vedere, e biterie a
regimentulat 1 de Artileriee tetezata pe ineltimi,
salute, du 21 lovituri de tun.
Toate vaSele din poet se impodobese eu po-
doabe marl.
In gare, stk., o gardä de onoare e din regi-
mentul 1, Mehedintl, No. 17, eu steag 0 mu-
zieft. La intrarea In gark a trenulni, mazica in-
toneeze, imnul impärätese.
AMoritetile chile ale judetultd Mehédinti 'se
gig pe Peronul Oren
Teeffuletraperktes soidete hi Oraiova lä
ore, 25 _minute-
Oprire : 20 minuiè.
La _vederea trenulul, o. baterie a regim6n-
tulul IX de artilerie, mezate inainte - de in-
trareä in gark, Bahia' eu 21 lovituif de tun.
Regale. intinniind Pe tal:41d AuStrien
Pe peronul gärei stil o companib din yogi"
Mentul MU NO. 1, Ca 'stag 0 ¡nuke, 'el dA
orierinife
.
.
La fiancul drept al gardel de onoare se allá
top ofiterii earl' nu slat in front 0 ofiteril de
P rvh.
rezee p eron stati, spre intImpinare, autoritKile
civile î militare.
, Imperitul se suie eu regele le trenul regal.
In afere, de garit e ineiratk intee singure
linie, divizinnea IL-infanterie in, coloane de
binalion-artiferia i caValeria desfeeurate. Tre-
ul regal trice Meet e dinaintea frentuldf
trapelor, carI dall onorurile militare, tu sune-
netul imnuluI impArgtete.
10 minute. . imbracemintea va fi de mere gale, cu decora-
Oprire : 6 minute.
In garit stA o garde de moire a regitnen
tulni- Olt Ns.8, eu stet* ei InizicA i -dk o-
ltirraeu,to-riiwe
" Srueripleremzini
judettilui Olt.
-0 militare
www.dacoromanica.ro
.1110111100111111111,
Intre Slatina i Pitesti s Tea dejunul, la 11
ore, in vagonul de prinz.
Trenul regal soseete la Pitegti la 1 ora
9 minute.
Oprire : 10 minute.
Pe peronul Orel stA o gardk de onoare din
regimentul Argee No. 4, cu steag i muzicA.
Se intoneazg imnul imparetese.
La liancid drept al gardel de onoare se e-
ke generalul Eraciie Arlon, comandantal cor-
pulnI II de armati, care prezinta impäratulni
raportul corpulni skin comandantal diviziel III
ofiteril earl ail ramas in garnizong.
Autoritätile &vile start pe peron spre Intim-
pinare. _ Un escaoron de geandarmi, eu piefectul de
Generalii de corp de armatä Insotesc pe
suverani în eircumscriptinnea comandamentuluI
lor, Prefeetil pe teritoriul judetului lor.
Li fate iIiúii d l. Virelerna
flinä la
Bucureeti stall la OH primaril i coalele ru-
rate, cu drapel.
Inclata trenul regn1 in védere, fOrtul Chi-
-63
tact ineqe a
salute, eu törtte tunurile. Forturile
vecine_ei bateriile intermediare ile frontului
de la Nord a eenitel Bucureetilor salute
ele cu tunurile lor.
La .3 ore 30 . minutè trenul regal intre, in
gara Bueueeeti, in .sunetul imnulul mpgretese.
in dark de garit, o biterie a regimentalul
VI de artilerie dä Silutul, la care ratipunde
baterie. din Dealul-Spirei, spre a veki sosirea
In Capitalä a impäratului.
Trenul regal intrA In ¡are In sunetillul im-
nulul imparktest 0 se opreete la flancul drept
al gardei de onoare ain regimentul-Vletece No.
6, care de onorurile militare.
Itniraegid este intimpiriat aco1 de reg i na,
de principele i principeliä Romîniél, Precum
" front, ataeatit niilitarb,
0 de ducele de Saxe Coburg ei Gotha, ea su-
itele lor. Insotit de regele regina trene
pe dinaintea frontalnl karclet de onoare spre
silonul de primire.
La flancul. sting al gardei de minaret ste
primarul CapitaleI i consiliern municipall.
Primarul firezintg IMpAratului dupe yeebiul
obicein al Orel, jiinea i Berea 0 salute_ pe
suveraff.de bunk venirel iar dneeinele vor
préCita fled.
In ailaral de itit-eptare, se afla
pieltedintri i vice-pre¡eainth Sen.tulu i A-
dunerel deputatilor, inaltul cler, inalti Curie
de jnstitie :de casatie, lnalta Carte de
domptnri, Acadeffiii reining, Queen de Apel
trilinnidele, functinearil superinri CI minis-
terelor, rectorul i decanul Universitätel din
neri, Cainera de Comert, prefectul pelitiel
Capitalei, prefectul judetulut Ilfov.
Dupe, prezintarea autoritktilor, suveranil se
sule In träsurife de gale, ale Curtel, lar prin-
cipele moetenitor iä clemanda reginient0ii säll
de roeiorn
Imperitul e in träsure, .eu regele, regina eu
prineipesa Maria 0 ducele de Saxa-Coburg
GoTthe.
ele divizinnet III. aunt aeezate de-a-
Inngul stradelor ,pe ambele pirCi de la, gara
de Nord la palat daft .onorurile militare, In
stinetill imnului impAratese.
Cortegiul se pane ire miecare nrdinea ur-
matoire :
Prefectul politiel Capitalen
Un escadron de jandarini,
TresurIle inverihnor.
Träsurile regile sant ineonjurete .de .0-
mandantal corpuhit de armatu, de .adju-
general al regehn 0 de adjutantit re-
tantul
Dpe, träsurile suvéraniler. urmeazg
geluld
Escelentá Sa domitele Goluehowski de Go-
hichewo, ministril al afacerilor streMe prep-
dintele de ininietri ministru ál
afacerilor streine, Dimitrie Sturdza.
Excelenta Se Feldzeugmatestru baronul de
Beck, tidal statuluI major general imperial 0
regal, eu generalul de divizie Barozzi Win
niarelut stat-major al armata
Doinina Olga Manrejeny, marea &area,
de onoare a reginel, eu Exeelenta Sa gene-
ralul de cavalerie, comitole Paar, adjutant
general al imperatului i regelui, i eu adju-
tantul impárktese ei regal locetenent colonel
Soraogyi de Gyöngös,
Doamna Zoe Bengesmi, doaranä de opoare
a reginel, eu Excelenta Sa Feldmareealul lo-
cotenent Bolfres de Ahnenbure, adjutantul-
general ei eeful cancelariei militare a impel-
ratului i reguld, ei CU adj utantul imp,erial
regel knotenent-colonel eavaler Polak de
Klumberge
Doamna Maria Greceanu, deamne de o-
noare a principesel Maria, eu generalul Ale-
xandru Robescu, mäestru al cute-I
principeeei Romlnien primal lo:otenent
de Wangenheim, adjutantul ducelift de Sara-
Coburg 0 Gotha, 0 gefferalul I. Borgneseu,
ataeat In serviciul de onoare pe tinge ducele
de Saxa-Coburg i Gotha.
eseadron de jandarml.
Urnniazg träsurile euitelor imperiale 0 re-
La sosirea la palat, eseadrosnéle de jan-
dirml se opresc pe ealea Victoria
In curtea palatului staff totl oflterii cari nu
BIM in front ei toll ofiteril de rezervA.
O companie din regimeutul MiJiäi Viteazul
No. 6, eu stbag i muzice, de onorurile min-
ts.) e, in eunetul imnului ImniirkteSe.
La ifitrarea in pidat a imperatulul, se arbe-
reazi 'stindirdul imperatese pe aripa pa! Auld'',
undo loculAte el, ---
Inainte de prInz, tmpAratul primeete In pa-
latal legatiunei imperiale ei regale perseanéle
ce va bine-voi a indica,
.
La 7 ore seem, ,va Il i pelatut. regal nu
prInz de gale, fa care vor fi invitati, afarg de
saitele suverapiler, de iieinbrii legatiunel
austro-ungäre 0 de rniifistrul pléniPetentiar al
Germeniel, D-nil nilnitri, preeedintil i vice-
preeedintii. Senittultif i Adunärel deputatilor,
foetil minietri
rititilor.
generali 0. cepeteniilor auto-
in
-
Regele ve un pahar
Pettit skin
sfinAtatea oas-
La 9 ore, mazipefe cOrpulul II de arinati
Vor suna retragerea,
In timpul eäläterieI, la soaire Ia
tiunile austro-ungare i alte decoratiuni in naä-
rime regulamentark
Mali, 17 (29) S:Pe,mbrie. Bucuristi-Sinaia
La 9 ore dimindati vá reVieta corpului II
de armati pe cimpul Cotrocenilor.
ImbrAckminte de gale cu decoratiile austre-
ungare i alte decoratil in mArime regale-
mentare.
Imperatal, reg-e i regina pornese la 8 rel
un sfert din palatil regal pentru a merge la
ConmeenI, trecind prin calea Victorie i bu-
trAsure ia loe imperatul
regale;
katila
m
Inar
levden
dona tresurg, regina en doamnele de o-
noare ; in á treia trAsurit, comitele Gohichowki
en D. Sturdza ; In a patra trkeurg, Feldzeug-
maestro]. de Beck cu generalul Barozzi ; In a
eincea träsurit, generalnl comae Pear, genera-
lul Bolfras, locotenentul-colonel PollaCk ei co-
lancIai Lambrino.
UrmeazA träsurile ca resful silken
politic, deschide cortegiul i it inchide, mer-
gind luting pink la poarta parcului de la Co-
troceni, de uncle se fudrepteazä spre eimpul
revile
bsteIn.
levarde sint Ineirate diferite corpora-
tiunl i sociefeti, delegatiunile, foetil sub-ofiteri
din armate i pnblicul.
In curtea palatului de la Cotroceni se dad
onorurile militare de cktre o companie din re-
gimental Ilfov No. 21.
Principele i principesa Rominici primese
pc inaperet i pe regale i regina.
Principele Romanic) merge la chapel re vis-
ta 0 la comanda regimentului rein.
Regele, Incalecit i Incunjurat de adjutantul
general ei de (foul adjutaliti mérge ti elm-
pal revisteI pentru ,a lua comanda trupelor. La
sosilea regelut la ari,pa dreaptä a tfup:Clor, a-
ceSte den tinorprile mihtire i miiimele Into-
neazá imnul romfneic.
La ilaneul drept al revistet stun alert totl
generalin i ofiteriT superiorn caft-nu gag, yt
ceetia ,vor trma pe severanl.
t Ofiterii sinte-
r-MA de rezervä. La trecerea frontului; totl a-
4,9. 9 ore Are 10 minuté, Impnratul Mare,
Ineotit de. Fincipeie Marie 0 ele dueele de
Saka-Coburg ei Gotha, urmat de regipa, in
trAsurk, se indrepteazit din palatal de la Co-
troceni spre cimpul revisten
Dour' adjeatante regal.'" neerg mnainte, _Tar In
min- A suite împârätultil i ofitern ain servicial
de ODOM% al regelute
Indeefe ce TmpAratul se aprepie de cloapal
reiti,reebe ofdraii trpeler. a Se ono- It
!ruffle Militare. Mazicile intoneazk ininal tinPA-
rätese regole inainteazi sPre tmpärat pen-
tra a'l tnmine raportul trupelor in front. e ,
Trupele snit eeezi.te lu doui fittiI de bitI4Te
-in 'ratite infanteina in eaten:de de ebatalion-
In a doua ärtileria desfeeurate, i cavaleria in
cologne de .doue, eleadroane. .
Inclatit dupk teicerei fientului anal briga le,
aceasta se formeaze, "pentu defilare.
Dupá treeerea fronnhrt IMieT aedoua, impit-
ratul la loeul drept îU fate, mijloculul tribune-
lor. Tritaura re-0nel se purie in dreeptit tiiipä
ratulul, care primeitte defifirei comandatit de
regele.
Dupit terminarea revistel, Impgratul, impied-
ng cu prinoipelei principela
0 &mete de' Saia-Cebing 0 Gotha, Merl, ei
regink in trAsurá, se. intorc Inapol le. palatul
de la Cotroceni. La treeerea suverimilort tru-
pine den onortirile militaie, in Simetal
impärätese.
La ora 11 ei 3 sferturi va fi un dejun la
principele i principesa Rominiel.
La ora 1, impAratul, regele, ,.regina prieti`i
vor porni la' Sinaia de la statranea Còtroeini.
In trentd regal, lad toe comitele.Golechow-
sky -0 suitele Irnpäratulut ei a regelui ,preee-
dintele dé raluistre ministra de fez-
bean mraistrul plenipotentiar al Affstro-Ungi
rieT, ministrul pleinpotentiae, al Rominief, la
Viena, generalul comandant al corpulul II de
armate, secretarul general ál rainisterulin 'de
rezboiti comisiunea fortificattilor.
tti
Trenul regal soseete la fortul Chitita la ora
1 ei juin.
Imperatul i regele merg cu principele Ro-
mtniel i ducele de Saxe Cuburg Gotha ta for-
tul Chitila, unde o companie a regimentulai
de cetate ate garde de onoare.
La aripa dreantit stan inspeetorn geilursilil
ai artileriel i ai geeiulei i comandantul ar-
tileriei cot-ACT B ueureetilor.
Dupg vizita fortulai, se face o trap:5're de
manevre, la care vor lua parte forturile 't1
rine Invecinate.
Dupe ce generalul Piát, comandantul cor-
pului III de armatit, tirezintft Impkratului
rtigelul raportul corpului sMi, trenul regal por-
mete spre Sinatia la 2 jum. ore.
Dincolo, de Plole¡ti e ineiratk, inteo singura
linie, diviziunea V,- infanterla in coMane de
batalion, artileria i cavaleria desfieurate.
Trupele priniese trenal regal, care.,
incet, cu onorurile militare 0 in sunetul im-
natal impel-Atom
Trenul regal soseete la Simaia la 5 juni. ore.
La gad, o garde, de onoare din abatalionul
2 vinetorl eu muzica, dA onorurile militare, in
sunetul imnului impäräteet.
Autoritätile locale stati pe peron.
Trisnrile regale due pe suveranl eu suifeie
lor la Castelul Pelee, unde stä, o eompanie, eu
steag i muzieä.
In sunetul imnulul impgrätese, se a' rboreaze
pe Castel stindardu! ImperAteee.
La 7 jum. ore va ii prinz la Ckstel.
Miercuri In 18/20
Imperatul viziteaze, Sineia i imPrejuritine.
Dejunul va k in Were.
La 6 juin. ore seam va fi prinC la Caitel,-
la 8 jum. ere o mice' aerate.
Iinpitratul AuStrieI pórueete la 10 eie sear's,.
_
De douk zile circulA prin ors§ o versiune de
ofe-care graVitate, 'pe care ô edndem la eu-
noetinta celor în drept, *ilk
a e eontrola
a lua miteuriM,cuvenite In cazul chid s'ar con-
state cA e fundate.
Zilele trecute, un tinge -Student, Constantin
Georgescu, fratele maiorului cu itcelgel nurae,
cere e adjntent la paint, sufdrind de un ganglien
k 'a due la spitalul Colt** spre a operat.
A doua zi chiar, de la intrarea in spital, ti-
närul Suferind a ei fast operat de dare D.
Dr.D....
Nnaptea lase, se, ak mä, ca pacientul a fost
cuprins de emoregie, din eäuil, ei i ear fi te-
Iat, i o meet* iar pansämentul a dzilt.
De, ei in douk rinduri D-eul a foot che-
mat spre a de ajutorul necesar suferindulul,
atuel se afirme cä D-Sä a refuzat sA Vie, ne-
voind 'a sie deranj a in timpul noptel.
A doua-zi, lase nefericitul finer, a incetat
din vIate,
Vezi nrmurei in p aplimint)
_ , _

STEAGUR1LE UNGUREV1
Agitatia dhi CapitaI.-LSIugAirniela
mi.
d-lui Sturdza.-Opunerea
primfi.
nitrilor.-Comandastuden.
riel.-Indignarea de area.
tilor.-Ordine
tare.- Nemultumi
rile comereian.
tiler.
Agitatia din Capitalá
0 mare agitatie i indignare dom-
nesc in Capitala in urma hotarireT
glivernulth de a arbora i steagurile
ungurestf cu o2aziunea viziteT lui
Frantz-Iosef.
°
La inceput aceastä ideie fusese
parasitä, de, oare-ce guvernul avea o
seuzi fiarte bunt', : serbeirile.de la Or-
ova.
Se stie eat la aceste serbäri Un-
guri nu vor permite arborarea nicT
until steag strein, cu toate cá aei
t§l dati intilnire trel monarchT : Im-
'paratul Austriel, regele Serbia si
regele RominieT.
Aceasta lipsà, de aten0e, pe care
Ungurh o a
fata de -noT, servla ad-
mirabil drept pretext guVernulul pen-
tru a,renunta la idea de a face sa
filthe in aler, aci în Capitalit, steagu-
rile bor.
Slugärnloia Sturdza
i
Dar d. Sturdza a chrui sIu.
gfirnicie atitudine umilitoa
re a fost pururea obiectul de
dispret al ori-chrui Booming a
convocat pe ministri in con-
silia, pentru a discuta i ho-
thrli neaphrata arborare a a-
eestor steaguri.
filotivul e eh Tmpfiratul Aus-
triei e si rege al Ungurilor
apoi el vine insotit si de pri-
mul ministru ungur, Banffy,ei
ca,atare e o necuwiinth pen-
tru noî sa nu arboram stea-
guri unguresti.
Opunerea minia.trilor
0 parte din miniftri s'a opus, aril-
tind primulul ministru acest lucru
sä nu serve opov",fiel ca mijioc de a-
gitafie i manifestafie ostild, lucru-
care ar insenina o loviturá de moarte
pentru guvernul liberal.
Dar d. SturAa n'a voit sci find
seamá de nimic i s'a märginit a face
ameninprile cele mal marl acelora earl
ar indrásni sä comitit un asemenea
hicru.
Comanda primariei
Primhrla'rezervaseo insem-
natá sum& de bani in vede-
rea unei asemenea hothritri.
D. Robescu astepta ultima deo
eiziune a ministrilor, pentru
ea sá stie &A execute coman-
dele.
Acum, hothrirea fiind luath,
sute de steaguri unguresti au
fast comandate pentru a 6
Insirate de alungul stradelor
pe unde va trece corqegiul
Imperial.
Indignarea studentilor
Studentii, eu deosebire,
fanaticii patrioti nu pot tolera
o asemenea rusine pentru ta-
re noastrh si hothrit sh
le ruph cu pietre.
Ast.fel, mai multi studenti
vor convoca intrunire
111111.11
eee.ESIAZIARULUI cADEVRIX,
135
PRIN CR1M
PARTEA A TREIA
FRATE 51,1son A
Secretul Salomeei
Feel sael las cine atie ce grozavenie,
ti vole läsa n de-ajuns.
Ceea-ce am, e cietigat in mod
onorabil...
-
Martin voi s'o intrerupä.
Na vreati explicatia zise
tati cä aceea pe -care
dinsul.
nul mee e o crelaturd a iubit-o stapt-
onestä i mal dreaptI mat de elitä, mat
-, ca oracarea.
Dar ea, zise tinara
femeie, eta vieaa
sail data aceste explicaaiunl;
cela care va deveni tatel voiesc ca a-
etie-tot -ce am pe suflet. facer mele. sá
Mihal ind &chase de
superbe, dupd cum §tii. logodna cadouri
and 1-am vazut in noaptea
am volt sa i le inapolez plecaref,
resurse he afacerea
ce va
pentru alt -crate
Nicl 0 inzistenal nu 1-a intreprinde.
le primeasca. putut face sä
SANRATA 14 SEPTEMBRE 1896 3
pe tofi colegii lor ei vor
cuta asupra atitudinei ce lidis- Idea doamnel Morgenstern a musk elder
noapte, lingl lampa,--o carte, pe care, inaleint de mare viteza in valoare de 150
' se o va teti Scoate faista, deicheie pe deplin, cad congresul care, dupa cum
impune- le urma aceiti iioui de milioane franca
ghetele, îI scoate eforapia ai 'in zgomo- se credea, era sä fie vizitat numai de vre-o aaaeina de saris devine din ae in ce mal
mizerii a D luii-Sturdza. tul de fru fru al ca. oalael, se via In pat, 5-600 de femei, numärä astiazI mar mult apreciata in continental vechiti. In eel note
Dupe cum .se sptine, mntruni- In patul rece, deaert, î, furioa-sä, intoarse de 1200' se tntrebuinaeiza actualmeate aproape 150
rea se va tine Simbhth seara de mat multe.orl perina. Dar de able se Toate statele lumet slat reprezintate. Dia mil de asemenea magini.
la Univeesitate..-7--Ei vor cere culcase ei se auzi sgoaaatui land chel in- Austria, Frantal Germania, Italia, Aneia, >eassae
guvernuIul,prointrjo délegatiu- torcindu-se in broasca, o use se desChise, America ei Australia ail venit femel hi
ne, sh dezérborei6 steagurile,
apol alta E dinsul ai Juliette, prefa- mare numar, pentru ca sä aziste la eedin-
chci alt-fel fac manifestath cindu-se ea' dOirme cu fate la perete, se tele congresalui. Majoritatea instal o for
ostile, cari vor eiiità mil mult glndia el cel mal bun mijloc, intradevIr
de eft indeplinirea acestei
meaza femeile din Rusia ei Armenia. Sinabatit 14 Septembrie;_ se' Vat desehide
de a face sä vie un oaspete intiaziat, e Velodromul Romin.0 se, yea de prima cur-
drepte cereri a icr. a se pune' singur la masa. * *
sit pe ,eare deja am anuntat-e in detail ci-
M.
Ordine de arestare
4-3:461aa+
Le Comitetul organizator trimisese
lima in toate lumea. Dar cum social-de-
titoritea =Ora e-
D. Sturdza, afirnd de agita- mocraail din Austria ei Germania eta re-
Asupra Velodromuluï romln sa spune
Inuit bine ea cieliedI skit datori recuno-
Vile carI aülnceput sh se fach Un manuscript al lul Bossuet fuzat de-a lua parte, printre femeile de la etintei acelora cail atl luat ini iativa in-
In CaPitalá firth de aetit lu- congresul din Berlin Odin patine soda- trecerd lui.
era el Anal cu tieamh Rijn' psis liste,-singurä doamna Kell. din Olanda,
In cumistinth de miecarea ne- e Biblioteca seminarulut din Saint-Sulpice
* *
grozav de bogatit in manuscripte d'ale luI face excepaie. Revista cielista, Bicicleta, este deja la al
eisteptatá a studentiMeT, a rá- Fenelon i Bossuet. Chestiunite pe earl tongresul feminist
mas foarte zäpAcit si a dat Zilele trecute, cu ocaziunea refacerei propus sä le trateze, stet foarte nu-
douilea numar. Ar fi de doHt ansä ca sä se
ordine politiet ca sh supra- unua lase de polemici personate care nu intere-
vegheze foarte de aproape pe niete catalog, bibliotecarul a pus mina, pe meroasel age a it va trebui multi munca seaza publicul.
caiete legate improunä i intitulate pentru a le discuta pe toate in geapte zile,
principalii agitatori 0 ski a* Etat d' Oraison. :
cît va dura congresul.
Literatura ciolista a dat naetere la poeti
ei la nuvelieti eel glorifica pe zeita nowt.
resteze numal de elt. Acest preps document, spune Simbätä seara a avut loc deschiderea Este o gingaga poiezioarä pe care o ex-
In acelas timp toll romInii congresulul.
transilváneni si mal cu deo- de trebue sat fi fost in bibltoteca. înc
anul 1837, dud Saint-Sulpice facu Sala era frumos ornatä, lar membrele
tragem dh Bieicletá :
sehire servitorli ardeleni vor achizitiunea mal mu'tor manuscrise de va- congresulua in mare- aerie femel tinere Li ipune vrei tu sd mai vii
a arestati imediat-la cea mai loam'. El a fost (slant de catre unul din frumoase, -erad foarte simplu imbracate, ur- Cu ?fling- hi tanclein prin eaduri
miCA rniscare agitativih precedentiT bibliotecari, fie dinaapricina caa mind cu aténtiune si sériozitate discursul ietr gindirea sa anti-o furl
,
C14 vraja ochilor täi
.
NemdItumirile eamerciantilor nu el-a dat seama de valoarea lui, fie cia de deschidere al Doamnel Morgenstern, pre-
-
Dar arborarea steagurik ungu-
imprejurara independente de voinaa sa 1-ati
impedicat publice.
siediuta congresului.
Restul gedintet intita a fost ocupat eu urma «niter pustii
Rämîn pe fatei 'ncr4ituri....
citirea nia multor pelezil coinpuae de mem-
i restl a nemultumit chiar pe o mul- brele cohersulua Ici sPune,' vrei tú s Mai vii
tittle de liberall frunta0 si, Mal ales Cu mine 'n tandem Pia'n' peidurti ?
i pe o sumedenie de negustori. Din Dorohol * *
Un pat de rarbil 9 II mai tii
Acestia refuza7de a face cea mal A doua zi a Alit loc de-abla prima Sub belta desei frunfzeituri
Midi decoratiune pe la prävnliile kr (Corespondenta partieularä a Adev&ului) eedinta oficiallt a congresulul. S diseitat ierti aele
in cazul and li se va impune sa
punti steagurl ungure§tl.
Un loaf de statie batilus despre riaalearea feaainista in geniral.
Doamna Maraie Stritt a vorbit despre
Rindurile de mar jos slat nevoit a le miaaarea feininista in Gerniania.
Mal multl liberali, eari ail cerut serie din cauzfa deselor scandale D-sa Tea incePu discursul prin a spine r,
la spune vrei tu sec mca, vii 9
La Paris s'a fácuaDuminica trecutia cur-
Nat.
D-lui Sturdza sl, lase la o parte a- ce un domn «Neculat Sobieski», aeful sta- caleredinta inteo egalitate a ambelor sexe : se deabieiblete' i tiacke auteMobili. .Cur-
ceastä hotärire, cad se vor inanipla iei Truseeti, de pe linia Iaet-Dorohoi, le a föst de mult imbratieiata de' ed maT ' si a ,tost de 110 4iloMeari, de la Paris,
N'aal fi spus nimica, data aceasta marl oaineal. la' Mantes, ei inapoi. Recordul stbilit pe
neorindueh, an primit rnspunsul ea omIte.
s'ar fi Intimplat odatl sea de rare oaf.- Epoca de aitlazaa a nieeiniloa, a silit pe un tinap ploicas' a fost- di' 28 .de ehilometri
e destula armata §i politie pentru a PO se crutl de multe orl o violentaacomisä femeie sa iatre În atelierele fabricelora Ea pe era.
le da bune lectiCacelor carT nu vor din cauza greutdael serviciulua dar dnd trebule' dar eduaita' In coined*.
voi va se astimpere.1 boala scanlaluriIor e continua., chid tern- * *
Scoalele protesionale, fondate de lika fe-
Dupa cum se vede, mimal D. peramentul de bätäua ai de injurator nu minista' din. Germania, nau", =al ajung, cael La Bruxelles, la Velodromul bruxellq,
Sturdza doreste scandaluri si el sin- poate fi domolit, functla d-sale poate fi numaral femelelor cart' niancese a de:tie-nit Duminica, trecutaa a evut loo curse foarte
cel mu't in politia Talienilor al Hintea- Mk de' idiare, In eV: acestor le tre- interesante. A luat parte la aeeste curse ei
gur le va face. tilor nid de cum ca eef de statle.- bule o organizaaiune ou tot al .1u:ilia;
Dud. Cáci acest individ cu numele de «So-
J alërgItoal vienez von ,Buchrier, care a a-
lergat anul trecat la Velodromul Kiselef
bieski», glstate de cuviinta de a maltrata * * eu care Mahlteseu a' refuzat sit se mitt:ware.
CATULLE MENDES Oil la rani pe un nénorocit de maceett Principial nestru
,
estel-urnieazil Doamna Publieul iel aduce aminte de scenele tu-
ds ciaarelee nu-I adaiiiia- laa indePlintie cu - multuoase care a evut loc eu aceasta oca-
rind ordinul.-Fatá de flume, 1-a batut Stritto titlark 0: frnino 'SA builieza;-ca name.
Julietta 1 feeastrit p/n5. 1-a läsat intins.-Bietul macagiti a re-
clamat, s'a anchetat, dar 'Ana azi nu se
bärbatul tsl feneeia ea fie amp pe piCier de
egalitate cu privire laadatorille ee le are laUchner` a fost inVing'gtor inpriacipalele
statul &tit de cetätenil cursé.
Pe o noapte frumonsä de priml-vara, atie rezultatul.
Bazat pe 0 protectie scandaloasä, d-hal Dtgia-nt, luag diseurs ukmai tot pe
1umuiioas i rlcorkä de dulcile adierl ale tema' egalitatel intre barba i fernele, D-
unlit %ant Apr,. Juliette, deja de mat bine et-a permis sl insulte in modul cel mal -4),44404-
na Stria sfireefite zicind eä dplaindirea
de' doul orei=cie cipulplecat; cu ochiul la
pindl, Weaptl printre &trite de: PC fe-
trivial pe magazionerul acelei staait ei a
mers cu injurille 'Ana la expresiunile dr`ipturiloi cetateneett pentru' femel trebute
sit fie in primal rind scoaul miecarel fe-
CtleSUI éi61efor
riastra; p bunul efprieten cele ma1 grosolane.-Din cauzä ci un pa-
sage a trecut nu toemai euviincios pe ministe.
Trecura !mike träsurY, cari, prIn sgo- EM. Buletin de prefurile á diferite cereale
lingä D-sa-nu cum o fi inteleeind
-
moful. roalloa 1o1a, faeéia sr-1- bätä camplit .-->af-ee )4e pe piefele streine, n2d1 jós' indicate, pen-
inime; nid una insä nu se opri laa pearta D-lut buna-cuviintla-il bate ei It opreate
Truaeati, facindu-lseeet piarde interesul. tru cursul timfiulur de la 30 August
ef. In sfireit uná in crucla: mlia a hittin-
plarei, se opri. «E &natal, de sigur» «Nu, 1,
Ackland acestea la cunoatinta directiu- Magina, de sonis st. n. pinä la' 8 Septembre 1896.
net C. F. R. ai inspectie de mia care, ce-
lciaatarula de- la etagiul-, al' treilea un
rem - ca sa se curme odata cu acest trist GrîúI
om gros al cart& nas e de- o- roseaal ad-
personagia mat curind, pentru ca nu tum-va
Dupti o comunicatiírne facutä de M. O.
mirabill ! Julietta, cu neraledare, asculta de Re ehefort-Lueay la' so'cietatea GERMANIA : `Lipsca, a000 kilo griul
indignarea pasagerilor sl nu se manifeste
zgornotul pail& ce rasunail pe bulevaid. lor ci1lI din Paris, pele mainni de indigen 190-195, idem strain 191-20,5 ;
De ciae-va ori i sé paru ea recunoscusea.. ast-fel 111 Cit add eSobieskul Trueeatulul" seds ar fi fast constraite in Anglia, prin Munich, 50 kilo gatul raiminesc ro 62-
dar Aa, ?zeta eare catiee in coital strazel, sä riu mat alba- neaoe de vr'o incheta. anul 1714, pentru orbit Primele brevete ,10.91, idem hicligen '9.38 pleia la 12, idem
Black.
era ua birjar, dart se- pliMba Pe jas, cu americane nu dateazá de eit de' -la 1829, strain 10.62--au.25,
biclul in mind, sae vre-un betiv. Ea nu abia in 1833 marsiliezul XaVier Progrin ITALIA : Venetia, Rio kilo griul indigen
mat poate ! turbeazl de minie ! bate din avu idera de a face din' niagina de' seris 19-20, idem strain 17-19 ; Milan, ioo
pidor, loveate geamul care räsuna sub Congreul feminist ce-va utilizabil. kilo geld reminesc ,Neapole, ioo
loviturile unghiaoarelo el furioase. Toc- Cu toate asteaa lucrul mergea attevoie, 'kilo riul romtnesc 12 -.12.50.
mal in acei seai, iniatia4 eaia plirat dé o eclintele oongresulta.-Azistentil.- manitmlatiunea find foarte stingice i gre- AUSTRO-UNGA4A : Viena roo kilo
dulce dragoste, i primaaeari, ce hune Disoursurille.-_-Çe urrnitreOe oale. ea.& indiaen. Ia.64-a16:28`; Cerndut1, too
statue dldea amoruluI el ! congresul ? In 1857 aparia maeinä cu' manipu- kiló grial prima alitatél3.86-14, ; Triest,
Puain numai, s'ar fi plins, päräiä, dar Alalta-eri, s'a deschis la - Berlin primul laaiune regaled i leinidoasa.' Dar, maeina , ioo kill griul reminesc idem
lacramile ce nu se vld, in zadar inroeesc emigres feneinist interaatiónal. de serii n'a iatrat in -de ajuni in' dome- Indigén 15.56-16.56, idéni strain 13.50 -15.
maaginile ochilor. Furioasd, inchide fe- Cunoseuta fondatoare e ospättiriitor po- niul practic, de eit eu maiia Shalea, in- FRANCIA : Paris, too kilo grlul indi-
zeastra ! Cu atit mat rda ! Poate saa vie pulare, deem= Moigenstern, este ei iniaia- ventata in 1868. gen 19-20, idem strain 19-20 ; Havre,
sad el nu mat vie, ea nu mat aa'-eaptl. tear& cangresulul feminist, pe care l'a, pus De 'la aceasta data, masinile de scris in- MO kilo gatul indigen 18.75-19, idem strain
Se plimba prin odaé, 4i desface parul, inteadins in, legaturA cu exaézitiaa indu- cepurit a fi din ce in ce ua catutäte, 20 -20.50.
corsetul, pune o carte pe mäsuta de stria)á din- Berlin. de la 1875 pina la 1898 ' coistruit RUSIA : Odessa, 161/2 kilo grlul sando-
.1111111111111t
Din potriva, el 111i-a cerut sl-I jur el zise Fontenay, cad ea, din contra n'am fost grozav de nenorocit... clar nu-1 vorn Ar fa' reuait saaal fated dreptate L.
void duce acele bijuteril la gIuvaergiul aproape nimie...
familid, care i le vinduse. cu toate cä ma jurasem sl nu las
Maa dat i o scrisoare de recomanda- pe Maurice sa se clsatoreasca cu o fe-
-
maI revedeal...
,,e0,2strigl Sabina, stralucind de
speranta el de entuziasm, ea zic el te
fa
Aa fi 'fast femea lui
purtat niunele' tata-sati
Dupl cite-va secunde, lairimile
Neretta ar
In-
tie catre acest ona prin.' care eram ?Ma- mete mat bogatl ea el, primesc in ge:
rk& cá poprietaa a- aCeda
nifice.
mag- nunahi pe Noretta D-tale.
"
Mindria i orgoliul mea amutesc la idea
?ma !ea
Se va intoarce!... Se va into arc- e L.
Sint ,sigura
- -
cetera.
D-ta nu vrei 81 se reintoarca-
pentra a imbraaiaa' pa aéeasta mania., mar,
Mihai vote ca suma considerabill ce cat Dumnezed imI trimite aceasta copila
trebula sl prinaesc n schimbul giuvaeru- permite ca in caminul meta umilit,
did acelea, s má pimä la adlpost de sä lomeasca fica faintel ce atit de mult
$tia a-1 volti revedea !...
Stiti ca. Iubirea lui ml va rasplati de
lunge mea singurätate, de disperarea mea,
tirl
zise ea.
'
sfinel, care it lubea atita !...
reiada Pé samani Zizetä,
.orace nevoi, pinla la hitoaacerea sa. amelubit I de chinurile mele nesfiraite la ideta cl el care II era - ava d
seuinpa. ?... i net,
M'am supus cu sfintenie. . Din tot -ceea-ce mi-ai spusk nu mi-a
Pe un con& de perle ei clout cerce de rämas de cit un singur lucru : acela ca.
poate sa fi murit i el flea mea sä n'atba. carnea lui, safietul lui, se Au-1 mat gasim
-nief'o. data ?
-Ah
.
diamant am primit dotal sake eaptézecI D-ta cal o sincera, o admirabild creta- ! daa urrná ea cu o ardo'are cies- Ah ! sint sigaira. ca... Sint opt-spre-zece
de mii de frand. turd ; cl at- luptat, a al muncit ei c al cinda, trebaile sa bine-cuvinteae i sa, a- ai de'dnd aatéptaeptspre-zece aid de
Main sfatuit cu mama ai am plasat a- 'lamas demna de aeela care avusese Malta dore pe aceasta copila tare' e dneata: chid pentrai orl-ce, personaj putin extra-or-
ceati bent in valori sigure. dreptate sa. te Iubeascl i sa te aleagä. frlauna. ca ' el, cu caracterul lui, cu insthic- dinar care se' aäta pe teritalul 'parizian,
ApoI am intrat láW1ak, marele croi- Ah ! dad. ar Mai tell; cit de intradra tul lui, cu sufletul tut,' i cu fizionómia. kid *earn aPoate ca II el L..»
tar, cad ma° simpain =teribil de inult a- ar fi de" D-ta!
trasl spre aceasad meserie i, pe Biqä - Aaa.' der, il crezi dart? Infieba Sa-
ochil Zizetet
Sarmana Zlieta, adlogl'Saloniel ce s'o
Eri seara, intorciadta-sea de la repre-
:zintaaia de gala,' Noaetta mlaa póvestit
asti, valain sa-nd
viata asteptind pe
ciettga
Mihal.
in mod cinstit
-
lome, devenind pe.datl
Oh ! dal aaa trebute sa. fiee.
fi facut
In ce munastire ei-o fi petrecand trista
un print 'Indian zapacisé 'toate capetele
'avUsese un sucaes mult 'mat mare de Ott
La Wlak aal reuait mai mutt de cit na-
dajdulam.
Alt-fe", cairn af pufea admite ca el sa.
nu -scrie nimlnui, -nid mie, i nici mlcar -
disPerata saa Waal ?...
Dar ea na-1 la mtnästire !... strigä
ofiterli mat.
O clipä -
Dumnezeti s mia lerte !...
and ful perfect sigura,
sabili pe seama meal ajutindu-ml
de mine, mä
-D-tale.
Mahal 'nu era ca -toatá lumea zise
ueor.
-
Martina Fontenay cu o eäldura extra-or-
Klinara.
D-aoara Genevieva e matualeaia ba-
am créalit -claarahala al nieti sae. tutors 1...
Nu t... o datl met muk speranta mea
a foSt taraeraa et le.
banii ce-nd raportasera bauteriile. .Salome,
mama fiica meal flea arcurnatantele cart au insalit paimek-I ronesa Berthier, i loctdesc amindoul la Dar curajul nuam'a parasite.
Acolo, ?rare ei
aka distractie saü bucurie, aateptbad in- sfOralia
tr'una pe acela care nu s'a tutors, sCrie;
.1-ad impleditata
.
poate, de a ne
-
Saintes.
Baronesa Berthier n'a mmit 1... ex-
-MihAalv
i-veAzeuetvepnei
pr-intail
l de Monté-Léone?
aan lucrat ziewe noaptea
Dar, ast-fel cuna e situatia mea asta.-za dacä n'aaVraa'sl ale"' pule' lä
due etie
incercare, mita; cu °chit deschiel pike masara, cu -
clama. Sabina, cazind intrani fotaliu, ul- ifitrebl Fontenay cu o oare-care neliniete.
Nu, raspanse Salome, nu les nid
n'arA nid un neajuns ; din contra, am in- - peritalu a
doit suMa ce am primit pentru bijuteria ' dart i infandi
daeala mijiocul atîtói tra-
cart 1-ail inconjurat, poate
prietenie i o tubire cape-
-
buzele tremurtnd de emofiune.
Nu, ma,a nu-I .:moarta. I
'data din casa dar Noretta ma-a:epos ca._
era -bred ca noaptea, cl avea mete, par-
RIspindirea acestui zg'omot e o nouä :foarte negru cá era iniotit de o. feraele,
ai, lurtiid zec ant d'ad inainte cu ex- gasi la nol o
sint sigurä bilá sa reziste le ()dace, cider in fate a- infamie a mizerabilului Louis' Beithiee -foarte trumoase, caie Ii .e
aierientä ce am actualmente, -Ah
el voie putea lasa facet méle intre
sprezece i -cincaspie-zece'-sute de mil de -
douä-,
-
parente mid magi ?...
Nu, nu, die Martin, nu mal
! Dumnezeur meta Dumhezeul
meta !... ideal Salome plingInd, daa Mi-
hai -n'ara fi crezut aceasta minclunaa n'ar
(Va arras.)
-
franca
SI nu mal vorbint d'asta, Doamna Sufar Inuit gindindu-ma la dinsuL. Am fi plecat, n'ar fasuferita...
--leeseet-a
www.dacoromanica.ro
 SAMBATA 14 SEPTEMBRE 1896

mirca 2.19-2.31, idem ghirca 2,16-2.34, Oferte condiaionale nu se admit.

idem arnautul 2.25-2.43 ; Ismail061/2 kilo
griul strain L90-I.97.
BULGARIA : Rusciuk-Farna, hectolitrul
griul de "160 libre 7- 8.
Secara
GERMANIA : Lipsca, L000 kilo secare
indigene: 157-161.50 ; Hambnrg, L000 kilo
97.20-108 ; Munich, 50 kilo 8.12-8.75 ;
Berlin, L000 kilo 129.60 pina la 141.60.
ITALIA : Milan, roo kilo 16-17.
AUSTRO-UNGARIA Viena, roc) kilo
14.07 Ora la 14.28; CerndutY, roo, kilo se-
care.' prima calitate ro.70-10.90 ; Triest,
loo kilo 12-12.50.
FRANCIA : Paris, roo kilo 11-e1.59 ;
Havre, roo kilo II-11.50,
RUSIA : Odesa, 161/2 kilo 1.50-1.56 ;
Ismail, 161/2 kilo 1,30-1.35.
Art. 68-69 din legea de comptabilitate
Lei 25.
generala a statului sint aplicabile acestei
* *
l'eglise,
In ziust de 25 Septembrie 1896, la ora
10 din zi, se va tine licitatiune pub1ic in vol., Lei 10.50.
localul ospelului comunal, sala iicitaliilor,
pentru inchirierea Iocu1u liber din jurul
pavilionului rotondei de pe Cimpul Moei-
lat., de care se serva comuna in timpul
bilciulue, pentru vinzare in fin piesat, pe
timp de aprobare pina la 23 Aprilie
1897, eu obligatiune pentru chiriag de a a-
sigura intreaga lemnirie a pavilionului ou
suma de leI 4500 la una din soCietAtile
recunoscute de stet i a depune o garantie
de lei 250.
Supra-oferte se primesc numai in 3
zile, de la adjudecarea provizorie a a-
Sirey, Code de procédure civile 2 vol.,
Doctor VELESCU Liceul Modern pentru Dloare
Sinaler,Figures disparues 3 vol. lei 10.50 I EN'TIWT
3.50 Fast set de clinic-a la Facultatea Dentistica de sub directia
Education de la democrt.
n
E LEeivo31.u50tion politiqae et sociale de din Philadelphia (America)
S'A MUTAT
D-net ENIU BALTEANU
In str. Regalti. No. 10. din CALEA IVIOSILOR, 162
G. Dischamps, La vie et les livres 3 IBUCURE EtiTe
Etagisd riii. 74-30
Lavisse et Rambaud, Histoire générale,
i vol. aparute.
rFe1e este autorisat cu No. 6947 din ro Sep-
tembre 1896 s'ailea cursuri liceale, secun-
dare, primare si Grddind de copil, cur-
MOH uzatä de desficut surf de limbt strdine, picturd, musicd, etc.,
Ali sosit serierile autorilor : Cine doreete sa desfaci mobil& u-
zati se poate adresa direct sari prin co. cu urtnätorul carp didactic :
Balzac, Dumas Zola, Bourget, Marcel Pré- D. SperantIa Th. IL; doctor talitere (p :amine),
vost, Catule Afendés, etc. etc. respondenta la D. R. Davidsohn at% Si- 2 D. ConstantInesou D., licenai at in filosofie (p.
Pinert 25. Milpreturno cell) mat a-
Bibl. de Philosophie contemporaine ; Bibl.
vantagioase. 81-51 3 D. !rem N. 1,, liCentiat in fisico-ehimice (p.
latina).
Calmann Levy a i Lett volumal.
- Preturi de Pari's - Se inehiriazi i seaune de pae fisico-ehimice).
4 D. Col* N., lieentiat In litere (p. gresca),
Pentru provincie sa se adauge porto.

EIIE LiIC)
1.01000110111n
COGNAC tematiea).
5 D. Ridulesou-Motru, doct. in filosofie (p. filosofie).
6 D. Dobresos R., licentiat in

a D. Popesou D., licentiat In filologie (p.

BULGARIA : Rusciuk- Varna, hectolitrul cestela.
secara de 53/54 libre 5.25-5.30.
Porumbul
GERMANIA : Lipsca, L000 kilo porum-
bul american 118.58-115; Hamburg, L000 5% 11-111111-iitul vapid Eiticurgi
kilo 72-120 ; Munich, 50 kilo 6.56 pine la EMISIUNEA 1889
6.88 ; Berlin, 1.000 kilo 103.20 pine. la 115 20.
ITALIA : Venetia, roo kilo 13-14 ; Mi- Imprumatul de lei 16.000.000.
lan, roo kilo 13-4.
Lista numerelor elite la sorti la tragerea
AUSTRO-UNGARIA : Viena, roo kilo de la 1 (13) Septembrie 1896.
6.61 pine la 8.82 ; Cernduti, roo kilo po-
r6 Obligatiuni a 500
rumbul prima calitate 8.5o -8.6o ; Triest,
100 kilo ro-ii. 420 2347 6092 9268 11130 12713
FRANCIA : Paris, roc) kilo porumbul 587 2599 6350 9286 13829
din La-Plata 11-11.50 ; Havre, roo kilo 764 2904 6369 9323 11655 13895
12 pind la 12.50. 780 3240 6446 9331 11980 13989
RUSIA : Odesa, 161/2 kilo 1,20-1,29 ; 790 3809 6635 9393 12001 14036
9541 12229 14125
Ismail, I6V2 kilo 1.04-1.10. 911 3925 6875
926 4036 6989 9551 12394 14216
Orzul
GERMANIA : Lipsca, L000 kilo orzul
946 4360 7427
1047 4363 7545
9673 12428 14222
9709 12461 14223
14272
1170 4402 7618 9787 12521
indigen 137.50-206.50 ; Hamburg, 1.000 9847 12640 14501
kilo 105.60-222 ; Munich, so kilo 8.62 'Dina 1172 4765 7622
9914 13069 14702 boalelor
la 12. 82; Berlin, L000 kilo 128.40-153.60. 1182 4828 7634
1246 4847 7664 10022 13070 14931 rechi, a bodelor de fice rinicha Operatiuni.
ITALIA : Milan, roo kilo 15-16.
AUSTRO-UNGARIA Viena, roo kilo 1292 5090 7949 10450 13149 15104 Tratamentul boalelor gynecologice ; camere cu in-
12,60 pine la 12.80; Triest, I00 kilo 12 -14.
FRANCIA : Paris, roo kilo 14-15 ;
1388 5117 8132 10631 13414 15521 trare
1472 5206 8388 10665 13432 15539
Havre, roo kilo 13-13.25. 2026 5272 8582 10824 13503 15718
2029 5390 8744 10937 13554 15873 cialist.
RUSIA ; Odesa, 161/2 kilo 1.29-1.32 ;
Ismail, 161/2 kdo 1.10-1.15. 2265 5449 9002 11096 13693 15990 facPreturile
2316 5547 9265
BULGARIA : Rusciuk- Varna, hectolitrul
orzul de 43/44 libre 4-4 20. 24 Obligatiunl a 2500 la
16196 16593 16676 17334 18060 18616 prospect al Casel pe 1896.
Ovitzul 16214 16642 16733 17489 18476 19120
CERMANIA : Lipsca, L000 kilo ovazul 16395 16666 16826 17747 18511 19143
indigen 150-162.50 ; Hamburg, L000 kilo 16464 16669 16892 17936 18562 19178
115,20-124.80 Munich, loo kilo 9.50 pine
la 10.44 ; Berlin r000 kilo 144 OA la Plata acestor obligatiuM, precum si a
cuponului de 1 (13) Noembrie 1896, se va
177.60.
ITALIA : Milan, roo kilo 13-14, face cu incepere de la 1 (13) Noembrie
a. C.
AUSTRO-UNGARIA Viena, roo kilo
In Rorninia la case oraeului Bucureeti
13.02 pine la 13.44 ; CernautI, roo kilo 0-
vazul prima calitate 9.40-9.60 ; Triest, i Bence Nationala a Rominiei.
In Berlin, la casa Disoonto Gesellschaft
eoo kilo 12-14.
FRANCIA : Paris, roo kilo 14.50 -15 ; ei S. Bleichöder ei la Frankfort p. M. la
Havre, roo kilo 15.50 -16.
D-nit Rotschild et Fit.
Metal
GERMANIA : Breslag, roo kilo metul Litere-Stiinte Arte
A aparut No. 4 el 5 din Dochia, revistg
lunara sub directiunea D-eoarei Adele Xe-
nopol, eu urmatorul cuprins :
Apra femeia tara ? de Valerni Hula-
beit ; Tablet rustic de Maria Cuntanu ;
Femeia i patria de Sylvia Dragoescu ;
Am uitat, (poiezie) de Smara ; 0 cerere
dreapta de Adele Xenopol ; Femeia lui
Lot, poiezie de Stenca ; In lumea mare,
(drama) de G. A. ; Crimpee de Stance :
Doug portrete de Adele Xenopol ; *teas
vie pe cositura verde de D. Elgard ; Ori-
rigina Haremlui de Vuia ; Diverse.
Redactia : Str. FintineY, ro.
Casa de Sin&tate
Institat din not reoreanisat
51,
Dirigiati de
BUCURETI
STRADA
dr.
- TE1LOR
Saabner
51
Tuduri
Cautarea boalelor interne $i chirurgicate, precum
si a tutulor boalelor nervoase i chronice. Tratarea
de piele, a boalelor de ochi, git, na i u-
separat a. pentru faceia o moasa eu diploma lo-
cueste in mstitut. Discretiune. Tratament special
al syphilisulul ai a boaleler uretro-genitale.
Bolnavii se pot cauta cu ori-ce medic saa spe-
moderate, pentru angajamente Innare se
reduceff.
Consultatiuna In fie-care .zi, pentru boalele interne
syphilitice de la 10-12 dimineata.
Directiunea trimete de Indati dupa cerere naul
1388-72
.......=x1w
--aaataa
reore-acee./
N. VENT DANS TOUTE3
VECHIU PINE CHAMPAGNÉ
; franc. si rom.).
j Fratit Joseph & Ion Th. Oroveanu
Disti1eri1 Rhunicul-Sitrat-Timbcie$1
I
13spresenzant general pentra toad( Romania
A. G. CARISSY
Bucureeti, Str. Snardan No.2
1888-87
P.R. 'wow.
...Milias11111111611RMI
Fabrica de petroleü qi
IOAN GRIGORESCU Tirgovige
- Are onoare a aduce la cunoatinta publiculul,
dragueriilor, farmaciilor, curatitorilor de haine, pro-
prietarilor de motoare, spilatoriilor i fabricelor
ehimice, cg furniseaza :
Eter de petroleit Benzina, Gaz taina, Li-
groina ai Petrolina brut, sett rafinat i rectificat de
o densitate de la 0,650-0,710 pentru veri-ce seop,
precum pentru iluminat, curatitul petelor dapa
haine, extractiune, preparatiuni farmace-tice, pu-
nerea in miaeare a motoarelor de benzink, etc. etc.
- eu urmatoarele preturi
Pentru cantitati de la 40 -100 kg. lei 12.- pr.
0/, kgr, Pentru cantitatI de la 100-500 kg. lei
10.-pr. 0/0 kgr. Pentru eantitaa de la 500-1000
kg. lei 8.-pr. 04 kgr. iar de la 1000 kgr. in sus
moral un rabat convenabil.
Preturne se inteleg franco Ineareat pe vagon
in gara T8rgoviate, obligat find camparatorul
asi trimite vasele franeo aci, o data cu comanda.
iar pretul made va fi rambursat fara exceptiune'
Butoae de fer, solide i speciale pentru trans-
porturi de un asemenealiquid, se gasese de yin-
zare la fabrica Dalai E. Wolff In Buouzegti,
CU preturi foarte convaequile. 147 27
ATELIER MECANIC DE PREOISIUNE
BUCU4pri, strada Regal!
Autorizat de onar. primdrie a Capitalei pentru
instalaiiunl de apd, gee, canalizare instalari
complecte de bal, closete de toczte sidemele Tout
L'Egout, CIA prejuri moderate.
Alex. Ulubeanu
greack si romina).
8 D. Seth. N., lie. in drept (p. drcpt si econ. polidci).
9 D. Bulgitranu C., lic. in. teologie (p. religie).
Ito D. Bann C., lic. in litere (p. istoria univers).
11 D. Rouët de Ceresnes, lie. In Mere (p. francesa).
12 D. Sri:Waal M., doctor la sciinte (p. sciinte).
r3 D. Pandele A. lie. in sciinte (p. sciintea.
14 D. Ciupagea 'Er., lic. in liters (p. istorie).
15 D. Banulesou N., absolv. al conservatorulul (p.
musicii.
16 D. Eniii BItínu, lic. In litere i filosofie (p.
17 D. Vblnescu I. V., absolv. al seoale de bele-
arte din Bue. si Paris (p. pictura i desemn).
a D. Creli Gr., lic. In Iftere (p, latini si rornina).
19 D. Fischer Carol, lie. In litere (p. germania.
20 D. François J., absolv. al scoalei sup. de comert
din Lausaunue (p. conversctia gennana-francesa).
Z21 Babes Ar., doctorand in medic. (p.
22 D-na Berdesou E. absolv. conserv. (p. piano).
wasax.awleas. 23 D-na Toncovid , E., absolv. .Asilului Elena
Doamna (Institutoare).
derivate 4 D
Stroe Popescu E., fosta iuspectoare p.
luc2ru1m-annaual (p. learn de mina).
25 D-na Eno! Herm., absolv. scoalel engleze din
Viena (p. piano, engleza si germ.).
26 D-na Brun Marguerite, InstitutiOn Presentation
de Marie (p. conversatia franceza).
27 D-ra Vlangar M., absolv. facult. de sell* (p.
matematice).
28 D-ra S!,eresou M., studenta la facult. de litere
(Institutoare).
29t (Kgoeirmmaanlda, acoala secundara germ. din Kron-
30 si D-rele Ungar P., Kindergartnerin si OM-
31
berg M., maestra p. lucru manual.
32, 33 si 34 D-rele Protopopesou M. Costopol E.
Pituoescu N , bacalavuarselaitee(up. e)
35, 36 si 37 D-rele
(adjuncte).
38 D-ra Sund, din Karlsruhe (engleza, italiana si
BOALELE SIFILITWE
NEPUTINTA BARBATEASCA
Vindeca dupi cea, mal metode radicale farli
Impedicare, dupit o experienti. de 24 de
durere
ani ea specialist In bottle lumestl
IIMMI1401111..
Dr. THOR
Strada Emigrate No. 1, intrare tunnel prin Strada
MAR Voivozi
NIo. 9 Consultatiuni de la zo-i dint. ai de la 5-8 seam
Loc separat de_aateptare pentru fie-care. 7-0
arawasaawn
28
.1110...0
Nicolae Mariescu
Divrritsrr

BlUROUL ADVOCATILOR!
1.4. P./.:AlSONS DE ORDRE t. A ROUMAN1E
..111
S'a mutat Str. Dionisie 47
AVOCAT -
Diplomat al ecoalei dentistice din Paris
6- STR. CAROL 6
247-10
-
dat la lopata 16.20 -23.20, idem ne dat la
lopata 15.50-16.60 ; Munich, roo kilo 32.50 La Sala de depe§1 a ziarulul gAde- CIHOSKI g' PANTAZI
Strada Olari, No ; 2
pine la 33.75. vèrul. a sosit intreaga colectiune
AUSTRO-UNGARIA Viena, 50 kilo Medicala Charcot-Debove
136.55 pine la 147.05 ; Triest, I00 kilo ro-ir. Volume apdrute in aceastd colectiune :
MARE STABILIMENT
RUSIA Odesa, 161/2 kilo 1.80-1,95.
V. Hanot, La cirrhose hypertrophique DE SACI '$1 MUSANIALE
i viinzara
B. D. ZISMAN
avec Ictére chronique.
pentru inchiriat
Acest mare stabiliment, en resedinta la B raila CAL. VICTORIEI 44, BUCURESOI
Rapita I. Seglas, Des troubles .du langage ohs z Portulai, având sueursale la gara Fame, Calarasii Doi Farmaola Bruns
GERMANIA Breslau, roo kilo 22.10 Mizil, Bucureati, Slatina i Ploesti, asortat cu or
les alinés. d'Intli l oat mal Insemnat magasin de AILDIE din tarit
:

pine la 25.20 ; Munich, 50 kilo 11.88-12.50.
AUSTRO-UNGARIA : Viena, roo kilo
22,26 0111 la 23.10 CerndttlY, IOC kilo 18
;
pine la 18.50.
FRANCIA : Havre, roo kilo 21-21.50.
STAREA CIVILA
Deolaratiuni de esleiitorie
D. Clemens A. Vinee cu D-ra Anica I.
Cristea ; D. Dionisie Mihail cu D-ra Mira
Moise ; D. Nae Nicolescu en D-ra Ecate-
rina M. Dumitrescu ; D. Isac Grosman cu
D-ra Sarlota Rozen ; D. Victor I. Boian
P. Sollier, Les troubles de la mémoire.
A. Matheiu, Neurasthénie.
N. Gamaleta, Les poisons bacteriens.
IL Bourges, La Diphtérie.
Labadie-Lagrave, Pathogénie et traitement
des Néphrites.
Pierre Janet, Etat mental des hystériques,
E. Lecorche, Traitement du diabete sucré.
P. de Molenes, Traitement des affections
de la peau, 2 vol.
Blache, Clinique et therapeutique infan-
tiles, 2 vol.
L. Galliard, Le choléra.
Legrain. Microscopie clinique.
A Reverdin, Antisepsie et Asepsie chi-
rurgicales.
ce cantitate de SEW el Muaamale de diferite d Col
mensiuni, se da en chine $i se vinde en pretur Bogat aaortiment de ARNE DE VÁNATOARE de tot halal de la 75 lei la 1000 lei buoata. ARNE
convenabile. Pe lfinga aceasta, la stabilimentul cen CU DOUA TEVI PENTRU ALICE, en eocoaae i fari ca.
tral din Brallaiasialaasneursale se gasese sae de wage ; puck oarablna, o lead( !lice, alta glont; mien
prima calitate pentrit cereale i flaw spre van- on trel evl Trio" dotta de alice, alta de glont; Expres-
zare, precum si cu preturT convenabile. Doritorii Rile fin literate; earabine de precisie Rublol" garantind
se pot adresa saa la stabilimentul central din Braila
sail la sucursale i vor gag exactitati
osebita' in nit vor fi pe deplin multumiti.
regula de- lava -
tintl exact pina la 1000 metri. Arme cu 2 perechd de
Carablne ou repetltle importate direct din Ame-
lia,' Winchester, Colt, Marlin etc. co 9 12 pi 15 focuri, re-
Succesorul din Bucureiti se afla in sfi Pi* coniandabU ea arme de aparare vinatoare la animale
eilteorghe Nod No. 7. marl. Pustl de salon de la 20 lei la 150 lei bncata, pls.
Director ai proprietar teals de' preolsle de duel etc. Mare &sediment de REVOL.
86-40
IIMINONIN,..amtesOIN/NINO
GEORGE ZANIMRIDES
la 200 lei bacata -
VERE de toate Darin/Age 0 de toate felarik. de la 8 lei
Bogati oolecainne de obiecte de vi-
nlifoare i aceesoril de arme.-se gasese tot
tuse englezeati Eleya frantazeati aastriace. Cartnae
prodaeind artifloll pentra pnsti cal. 12, 18
-
cal. 7, 9, 12.-Obleote de oorlati: sibii floretemipti etc.- repair:341i Atelier de
41S/se,i.,Ipil-.4 s'a
°"ctil--".-
s '
,"
1.7.1" Fi

cu D-ra Alexandrine I. Constantinescu ; E. Barie, Bruits de souffle et bruits de .'s

D. Marin R. Jon cu D-ra Maria G. Ma-
rin ; D. Garabet R. Ferhandran cu D-ra
Arusiag A. Caltain ; D. Tome Nitulescu
galop.
G. André, L'insuffisance mitrale, etc. etc.
Fie-care volum se vinde cu pretul de
110012r
, A
Cga
mil curati Apá minera
cu D-ra Elena C. Eftimie ; D. Ion I. let 3.50. naturalä
Alecu eu D-ra Calita C. Pescara ; D. Ere ALA ikAUMINI
mia Avedic cu D-ra Duduna I. Manole ;
D. Lixandru name ou D-ra Celina Cri- Ail mat sosit urmatoarele : Cea mai bung; din apele purgative
stea ; D. Nita Florea au D-ra Elena C. I.Comby,Formulaire Thérapeutique et Pro- RENUMITA FABRICA A se cere eticheta purtând numele Andreas Saxlehner"
Constantinescu ; D. Vasile Vestemianu cu phylaxie des malad. des enfants, 1896, lei 10 DE - Aaceasta 2.0 naturalit se vinde In toate drogueriile, farmaciele i magasinele de coloniale 1396-26
D-ra Ana P. Jon ; D. Vasile Grigorescu aaa - -
L Comby, Traité des maladies des en-
. .

cu D ra Fanica I. Dragomireecu ; D. Va-

sile G. Calteanu ea D-ra Ecaterina T. Vi-
fants, lei 12.
Dr. A. Fournier, Les Paffeetions parasy-
SPIRT RAFINAT IV1AINE AGRICOLE
tanu ; D. Anton J. Banghereanu cu re
Victoria Georgescu ; D. Dimitrie Nicole-
philitiques, lei 10.
Le Capitan, Les Maladies infectieuses. (ZAPPA)
OLYMPIA"
DIN BROTENII-NOUI (Jacl. Ialomita) 1-I. IMO
]B I IF
scu cu D-ra Maria Minculescu ; D. Ion I.
Puecoe1 cu D-ra Juliana T. Pintzi ; D.
Nicolae Apostoliu cu D-ra Smaranda Geor-
Causes et traitement, lei 4.
Dr. Vaucaire, Formulaire moderne, lei 4. PHOTINO & LOEBEL Bucurestl, Strada lipscanl, 94. - Casa Banca Rabic!, Sf. Gheorghe

gescu ; D. Petre Gheorghe cu D-ra Eca- Ail mai sosit urmatoaree neutitt :
BIUROUL.-STRADA SMARDAN, 7 NOUA MASINA DE SECERAT SI LEGAT
BUCURESCI
terina L Dinu. 4bb4 Antoine, Economie sociale, Lei 9. 'COLUMBIA)
Bogon, Crime et école, Lei 2.50 PLUS DE CHEVEUX GLANDS C-nic
DIN FABRICA D. M. OSBORNE &
ILA leit.a.titirii Lissagaray, H-re de la commune de PLUS DE GARSES GRISE8

--
8e educe la cunoetinta generala ca in
1871, Lei 3.50.
Molinari, Comment se resoadra la ques-
tion sociale, Lei 3.50.
E N IG E R 5f.so
donne instantenément Ms nuances
BLOND, CHATAIN, BRUN ou NOIR
Une application tons les 15.jours sufflt.
lle tache pas la peau et seche de suite.
AUBURN (NEW-YORK)

Cu ta4u1 la dreapta
zina de 25 Septembrie 96, ora 10 a. me Jusserand, Histo!re littéraire du peuple CHEZ LES COIFFEURS ET PARFUMEURS
se va tine la ospelul comunal licitatiune anglais, Lei 7.50. GROS et DÉTAII. pour la ROUMANIE :
CONSTRUITA TOATA IN GTEL, WARA, SIMPLA I TRAINICA
pule'ica prin oferte inchise pentru darea Gaston &champs, La
d'hui, Lei 3.50.
a éce d'aujour- C. BEER
Coiffeur-Part,
En demons des Magasins de Confections de Xt." l'Am.
70, Calea
BUCAREST,
Victoriei
ULYIMA PERFECTIUME
intreprindere a luerárilor de construe-
Oune a unul pavilion de hale, Amza, con- Roche, Impot sur le revenu, Lei 3.50. dela Si. Gheorghe 189
form proiectulue respectiv, intocmit de dire a- Ch. Gide, Eléments d'economie pceiti- D e arendat ;. woeiei Staniela- LOCOMOBILE i TREERATOARE din ATELIERELE de CONSTRUCTIUNE
que, Lei 6. veett distr. Olt, 2700 pogoane, la 30 mi Ale Mile Ferate Regale Ungare din Budaprsta
Ounea lucrarilor technice, care se poate ve- bTOTRI
.Baudry Lacantinerie; Droit civil, 3 vol. nute de gara Corbu si gara Potcoava. SINGURELE CONSTRUITE DUPA FYIGENTET.R AGRICULTORILOR
dea la biuroul licitatiilor in ori-ce ai i ora 'weter:marin e
La 37.50. A se adrese la D-nu IOAN CEZIANU Tin la digposilia d.lor agricultori numeroase atestate stabilind perfe4.7-,maa
de lucru.
Valoarea lucrarilor dupta deviz este de D'Espagnet, Droit intrernat. privé, Lei 10. Str. Polonsi, No. 63 Bucureeti. CATALOAGE SE TRIMIT DUPA CERERE GRATIS ;;.' FRANCO
lei circa 68800. public 10. 98 40 73-30

www.dacoromanica.ro
 SAMBATA 14 SEPTEMBRE IP

pravegheze de aproape pe rusii sos VELODROMUL ROMAN

ULTIMELE NOUTATI AFLATE SPRE VINZARE
to Septembrie 1896.
- pe cci cart vor
Bucureati.
maX sosi zilele acestea in CA1LE FERATE ROMANE Soseana aleelet, nondn1 al U-lea, Snenresti.

Doeteur Laupts, PerVelliOn

aPerver-
Lei 6.
ttt Ch. (violate, De la commune á l'Anarchie Lel 3.50
Pierre Kropotkine, L'Anarchie. Sa Phi-
Cnrtea de Apel din IRV' a eondamnat
pe Ghetu, festal administrator al ereditulni a-
Publicatiune
Se aduce la cunostinta generala ea en etcazia ve-
PROGRAMUL
InaugurArei rnarelui Velodrom remits
sites Sexuelles
Docteur A. Moil, Les Perversions de
Lei 5.
losophie-Son Ideal
Th. Villard, Premiéres notions d'Eco
I. gricol din FilticenT, la im an V cloud lnni In- !lira a Rt. S. IMpAratul Frantz-leief
I, Sambata 14 Saptembre 1896
chisoare, pentru faptul de fal§ in acte publice se vor elibera din torte orasele capitale de
rinstinct génital -
anomalies de l'in-
Docteur L0[161111, Dei particulier des In-
mie Soeiale a o.6o §i abuz de incredere. judet (T.-Severin, TaJiii, Craiova, Caracal, Alergärt Nationale 9
Henri Mazel, La Synergie sociale No. 1 : Curst Nationalk. de blciclete, 2000 metrl (6 tururi,
stinct sexuel e1 en 2. Usenet-ay, Histeire de la. cominune 1 4'
Slatina, Pitesti, C.- pe serif. Premitti 'lei 300; pram:al II, lei 100 ; prendul
versions du Sens genital
D

di Piii ; 3.56 de 1871 Dé doua sae stationeaza tu miilocul Dunarei Lung, Tirgovi§te, Giurgin, Chlärasi, Constanta, lei 50.-No i : Cursk Nationalk de tandem,10000 metrl (30
Mini ifroeirtaliii, La Conquête
de l'Anarchiste- Paul de Lillenfeld, La Pathologie Sociale" »2 38.0 in apropiere de portul Galafi, vaporul engle; Buzäii, RaShrat, Focsani, &ilia, Ga- turrare. Premiul I, lei 300; premiud ii. lei I00 Premiul
lei 50.-No. 3 : Cursk Nationall de bicicletk,' 15000 meta
A. Harnon, Psyehologie .5
Blaymoore, cruta autoritatile noastre nu-I per- lati, Tend, BtrladaIluV, Vaslui, Banat., Pia;
Secialiste
» mo Rene Wonns, Organisme et Société » 8. (45 turne). Premiul I, lei 300; premmi Il, lei 125; Preminl
i? mite sa acosteee, din caned ea are pe bord doul tra-N., Roman, Ias-iY, Fhltieeni, Derohol ,§i leT 75.

'tigaro Illustré, Septembre Lei 3. nenorocilt armeni refugiati din Constantinopole. Botc§an1),, la toate trenaurle bilete de toil- PRETURILE LOCURILOR e
Les Malt es de l'Affiche, Septembre Lei 2.75 .Aeedsta nidsura a 'lost motivata de un ordin te clasele cu redurhere ire 50 la stilt Ufa, 20W.-St.:a I, 3 lei.-Stal II, t Zet-In pkioare
Revue Secialiste, Revue des Revues, Revue générale Internationale al primulul-ministru. pentru RUCUREST). in interiona pied, I.-Gateria, 50 nat.
Scientifique litteraire et artistique. Aceste bilete se vor -elibera In zilele dô Biletele se -aft ipre vinzare cider de actun la administratia
Pentru provinbie sn se adaugi Piirtii.
Astä-z1, vo sbs'i î Simbätä_14 (26) Septembre V Dumineek.
"Cap-hall venind de (27) _Septembre a. ,e. i vör
la Simla, régina, plinCipesa Maria ai du- toaicere -Valabik la In-
ziarulul Universal% att. Brezoiantt No. 11 si In Calea Victo-
riel No. 102, vis-a-vis de Palatal Regal, tar 'in zina alergtri-
lor la case yeloilromillul.
Inceputul la orele p precis
EDITIA III Acest nuindr exceptional, va cuprinde ur-
mdtoarele ilustratit de actualitate :
cn toate trenfn-ile en inCepere de Luni
cele de Coburg", cari vor sta in Bucureati 16 (28) Septembre -pink Mercuri 18 (30) Sep-
ret.
Alergitoril se_ .pot Mscrie cider de am= la adminis-
trapa ziarului UNIVERSUL, strada Brezolatm No. 14-
Frantz lozef, portret. pind Martii end se vor reintoarce Impreund tembre inelusiv. baminIci 15 Septembre, Manie alergiri internationale.
Infrátirea monarhilor sivraj- cu impäratul la Sinaia. Cälätoril posedind bilete de tren acederat, 429-4

Ultime iformatiuni popoarelor.

Pogoorul, despre parada luí
se Oft intoaree dupd vointi si eu trenurile
Colonel:LAX-drama comandantul regimenta- ordinare ; iar cei sositi en trenurile de par-
lui 21 de infanterie, impreund cu toti ofitern soille, nu se pot folosi la intoarcere de tre- Tiib'une publicö
Frantz-lnsef. acestui reginien't,'01 felicitat '&1 telegrafic pen- nurile a&ceierate. Pe ludevardul Elisabeta, vis-h-vis de Casa Stei-
INTERIOARE Preneetareamintstkiiiii's'chi0 till Zink, sa örearimfick pe prihtul Leopold, pa- Biletele , tampArate vor fi flab& pentitt ner de Gismegift, eonstruite asa ca se poste
kivi peste Multimea de pe trotuare.
Odatit obildirtiä a tiedira a nu- umoristice. tronid reginientuliti si fratele regelui Carol. ducere i inteircere. hainie de sosire tri Bu- NumAral tribunelor find foarte restrins in pro.
mrulul e dintribuie datorite
Aceste itustratiY literate malt Went; stiit 2 cure§ti se v alita .de chtre personalul de tren portia Etiglomerittiunei, del-Ito-lit sit bine-voissel a se
cetiitaliMor, gratult, un SUPLI- cunoscutilor pictorï Never. fi
Petrenbu. Guvernul a batut niste medalii come- ojumitate din Met, iar a doua juinitate se
va pistra de anted, pentru a le servi la True-
gritlai de KIT rezerva de pe exam biletele de loji

RENT ae nub Pigml.
e ined definitiv riforasupph ADEVEÚLUULUS-
Afacerèa camdtarilor
transatd deja avem de inregistrat o noud TRAT de Duminica
,s-i
escrocherie srivirjittl Ze:Isanisar.u1 Michalo-
are
Un cThtnn Edir,
baron, domiciliat hi Bucuresri,voind sti facd
un imprumut insemnat de bani, s'a servit
de acest Michalovicï, cdruia i-a ineredintat
mar multe polite de valoare Çn ordinul sari.
Samsarul in loc. de a se _achita in mod
cinstit de sarcina ce s1-a luat, a asteptat
Kira de scadentd, protestlid potitele baronu:
pretinKhid cd_ra imprkmutat cu toatt
suthele mentionate îfl acele polife.
Baronul, pact:nit a facut aK1 o plingere
parchetulta, spunind faptul.
Afacerea de li Galati care pdrea a-
proape tranaatä, amenintä sá ia o. nousa
-
sat staluri. Stalut 4 si 5 fr. De vinzare la:
Atragiin .4661 htentin.cititU- morative,, reprezintind, _pe o parte ca- potere. Pentru militari si Copii nu se fie Slte Tütungeria, Báile Eforiei
pulainipäratului Fraiitz-Josef al al regelui redueeri. P. S. Tribunele find acoperite vor apara pe ondr.
noitru, tar pe cea-l'altd, parte cloud fe- Nota. Statiunile din ormele &Edina, Etestl, Public, de s tare:si d
mei:Si..-fin ifter scoborind cu o coroand Ploe¡tf, Ilkzeta; R.-SaAt i Foeinnl, vor puta
ploala eventual..
4 ,r '3 Aditimistratia
spre ale incununa. vinde asemenea bilete i in diraineata zilei de . .
S'ait luat masurl a nu,A MAI t;raikOe Lani 16 (28) Septembre la trenurile ce pot sosi
poart' i titluUde Predeal, in timpul venirei lui Pr-ante-beef, de cif Dedeauptul medaliei e scris :
persoanels bine -c_unoseute pentru a se isripedeear
venirea agitaterilor.
eIrdrätirea popoarelor, 16 Sebtembrie,
1896».
in Bueurestialnainte de ora 8 ante-merid,
13touregtl, in Septe4i5re.
iff.11"iffil LIE dB 5.0\INCMIE
Mal multi agenti al polliel secrete din Pesta Medaliele sint de aur, de argint Direbtiunea 'genera-IA DIN BRAILA
gi Viena vor skt la gard pentru a supraveghea bronz. amowsIM.
STR. PRUSIANA Ne.10
de aproape pe top cef earl vor treee fu /era. Cursitri pritr,farc i iteeate.
Astd-zi, la orele 3 dupd äzniazi, s'ad in-
ilk BRIO
nausicd, picturä, dans. Educhtiune joarte
tjn -fruntaa liberaldin Ploieati, spunea a-
ieiat Ni3á plecarea lui Frantz-
IoSef, copsilful cOnfual din acel oraa va
fi dizolvat.
truint din n(5d -la !prirtairria'a Capitalei toti
presedintil sckietdtilor in,Chpitalt, pen-
tru 'a lua hotarirl in pi'ivinta
participdrei lor la festivitatea care va a-
' 0 T-ee
decoratiuni la fattida magOsineler
ei Ida Casilor: Redudia de 50% la none
me:acts pfilärit de_114,42.
FlorAria Doleamara
C. Victoriei_ 152
_
vis-a-vis de palatul
ingrijild.
Se primesc eleve externe, semi-interne
si -interne.
Inscrlerile Incep la 20 Augnst.
Prienirul Stanian, a V fost invitat erI la Vég loc 13egte 422 Printului Stirbei Pentru inforrnatirmi a se adreaU_D-oarc
minister, pentau a i se comunica:Sa-ai
-
--
Din Braila, se telegrafiazi la
La gard,fri7fata palatului, la teatru
CotrodeWi vor fl e35i foto-e-afi
eri dimineatk, vor fotografra sosirea trenuluit primirea LIGEUL CLASIC ROMAN
Irina Roi--na-acan, directoarea Institutulin.
412-16

faz5. ingrijitoare atit pentru 'prhnarul Malik -a kftepul '11uriiio, '01AI:fa de remoreherul Mciren,
lovit de vapörül impäratulut, cortégifil Intiper'ial i de-filaTeg. INSTITUTUL FAMILI
cit i pentru protectorii Sala
D. Bastachl, procurorulgeneral, in urrna
mergincl tn josul Driárai
englez scufundindu-se &liar in
Verzga.Zi,
tul debareadeinliti. Deputatil si senatoril din tarä aft Inceput ad
Liceul CIA& FRANCEZ No. 5, STAIYA ÍTALIANA, -117o. 5
until ordin expres al Djui Eugen Stike-sc,n, Vasid era îucdrcat e`li 12.000 hectolitri grid soseasci in Cvitall pentru a fi prezentr BUCURESTI Se a Ivce la cuuostinta tuturoe onorabililor parini
aainceput din nod cercetárile in afacerea V ors, preclude care Wad bid( itsigurate. sosirea' Vanfz-Iosef. STRADA FiNTINEI, 8 tutorl c ac-st. Institut deschiendu-se la r Sep-
tembre P. 'c.; ya trieeoe cursurile
de la primAile, rflîrd âI Madre '&3-sare '
Echipagiul intreg a fost salvat. Azifain'observat De-st`rade fearte Sub directiunea urmatoril pro-
fesorY, In ce priVeste dtfe'ritele materil, ee se vor preda
citn &le mal compromitätoare pènfrn ¡Sri- pariamentului. D-hel FILIONESCP tit romtneste, alit din sectiunea primara cit 1 cea
d
mar:
du ôcaziunea venire iratuluf
Frantz-
Ietif; iregina a seris o peeing, alegorick Vel-
Un grup

-drel
hat-SA je
peste trel zed' de bicicli il
minne dimineatd, i-a' Cralova cu trenul säti
6, Iä Orsova, pentru a azista Duril-
our) intitulati Vulturul" (Adler) i hi dare neá la' iningura-rea Portilor de Fier.
glorified pe impirat.
Intr'o circiumit din strada Profetuhn, ins-
Ac'eastä poemi nit va fi cl Nerish tijrit, pect( rul Comuail Mihail Cantoniari, fdilea a-
de mina ,regiiiel, L iôredati trite& singur, segra chef iinpreund .6a niaT multi atôtfti co-
exemplar fmpiratund.
ypunali. La un moment dat, inspe torul a öhe-
Litcrdrile pentru cbJtiritirea clo-curilor-plu
mt pe gärdidul Genrgeacu ban al U-lea cu.
No. 506, care era postat in str-add, i Ta po-
iitoare de la Galari, cari costa: suma de rupeit saai_ aclush niste iemel.
600,o,do. ter, "-a4 fo'st-ditte 'Tn 'intreprinitile Gaastul refuzind postul, a fost
fdrd licitatie and case din Germania. luat la bitaie,de chtre zbirul politiei cowl-
Ceect-teje Mat gray hied_ ,si dovedeste pinä tnale.
la evidentd- c'd aci' eire Vorba _de 6. hote, ...
este Fapt a aceastd casd, peiftrit -1Prima difi'Focaani, s'a
Impáratullrrantz-Iosef ya'kveni pind la
imperial-unieul tren
luxos din lume care costa zeci de mili-
oane-
De la Cralova va veni in noul tren re-
gal, fäetit de -eurin-ci de direCtfa C. F. R.
care costá peste un milion.
In noaptea de Luni spre Marti, 10 a. e,, lo-
ireniterul Costache Maftei a Casandrel, diu
ducindu-se cu solia sa cu voloculasä
pescuTaseä In iazul §omuzului Mare hi mo-
ri§ca de lingh Fidtiecul, dupd ee a PAS eiva
ipe§te, a tnimes pe navadd aeasi, Tar el s'a
lapueat Bd flirt) pe§tele pins tu niste covirl
;PI" psQarT. Aci ainsit s'a tnecat
lasrain:urma sa femeia si patru copil. taintai primar dapae,ele mai noi eerinte pa-
absolventa a seoalei superioare din Lausanne
(Elvelia), profesoara de filosofie i pedagogie
la seoala een&ala
_
ttecur darl.
tam )11. Nicolesea,. aasela. eu diploma a scoalti
Centrale,, va precis cursurile In clasele primal e,
Phrintele G. Elora, titular la L. Lazar, va preda
Reautorizat No. 7189 12 Sep". 1896 religiunea, ficind i o predica in fie-ca.r.e saptambaa
D. Sitveanu, licentiat in litere si profesor de filo-
Inrcrierite se f--it tu toate zilele la can-
sofie la liceul Sf. Sava, va.preda roran5.,,
poie-sori, liceritiat In nM'tematicI, proferor
celaria institutuluT. :la timnasiul Cantemir, ye, preda mateMaticele.
D. A. Pendell, licen. in sc in. natur., profestar la
LICUL LUMINA" gim. Cantemir, va preda sciintele fisico-naturale.
D. N. Bireinesen, profesor la gimnaziul Cante-
tticurisci,-diitöja ROOM 40, 'Bucífelisà1 mir, vs preda geografia,
D. X. Stroeseu, l'contiat In litere, profesor la eat-
Autorirat dia nod Cu. ord. 6983 naziul Canteinir, va preda istorra.
cest rnaini-t se primrsC
L- bacalaureata va
semi juternt i eaternl pentru elasele preda limba Iatiní i elena elevelor carI vor dori sa.
t pri- treacit bacalaureatul
iniare i gimnasiale. Am reorganisht Invath- D-ra Alexandrine Cdpitan Morsesen, absolventl
i k

ma diploma a scoal-I profesionale i decorata

oard, exieutd asemenea lucrär pe cind al-
tele, cart at avut aseMeneaintreprinderi n'art
Jost nicï consultate
Aceastd rintreprindere acordatd hi condi-
tiunY atit de nelegale, a fost Ziprobard fi de
consiliul de 'ministri.
Milne se pune in, eirculcitie
batted, de 20 lei.
...
,_
Re sint 'pe é parte colorate roz-galbul gi serise
albastri4.
ah
$1nt faeute eija ca sa nu pot fi ugor fal-.
sificate. , -
S'a In-at ikitäriregaca primarualapitalei,
care conform obicanhil tiaidtIdnal,
pe linpdratul Frantz-Icaz)ef cu pline
0 cu sare, sä fie insotit, pe lîngá consi-
si de ui grup de cet5tern-clin ref mat
cu vazd ÇIiCapta1, reprezintind fie-care
site o suburble din Capitald.
Num5l'ul liceStor delegati va fi de
iyit eearta care_ arnaninta td. la proportii
serioase. Mal multt. libérali, scaudalizatT de
proccdenrife .$1 potlogdrille prittarultfi Sd-
veanu, aü decal-at -aiefatiiIiiii Mtinte-affn
_cad dacd nu VD. cere dizolvarea consiliului
comuna1, -ell -1-070 vor face o2ozitie vor
acoate chiar al un ziar ,prin care vor com
nouile biletele de
Bate itie-aga adminiStFati.
.
Pind, arum insä, prafeetl Munteanu n'a
lnat niel o hotdrice, aatptiiid %-a treged
festivitatea ce se face iflele aceite, 'V de
care -guveltaft alte_Latit de preocupat.
Ii seara cind imparatul Frantz-Ioiel so
äfâ
Va Cifraifa-1N, an-ité hiffilgteTé
autoritätile vor fi iluminate.
La ministerul de extarne s'ail instalat
becuri speciale pentru, iiuminat.
dimineath a'a gäsit pe cimpul Toi
lor, cifdavrul 61,-Zniandui Nitii Zagineocu, avind
25. in partea dreaptá h pieptului o intepiturii de
'
delta deargint la expositiunea cooperatorilar, va
nu me-
Prin oras circulä versiunea cd, pescarif, pro- d):gogice en un personal didactic ales. Ita: preda luctifi mieuale teoria, croitoria i fanteaia. Lit
prietaril cosurilor, gäsindu-1 noaptea furind, form 3i.uni sepot Lia del& eaneelaria liaealut acest curs se vor primi i eleve externe, care nu vor
l'afiruat la 'bittaie, si el neputind rezista s'a la ori-ce zi, iar prospecte trimitemla cerere. urine alt cues in iastitut. Lectiunea de 114 ora va
fneeat. Oadavrul a fost gisit sub Mate Conform regulament.ilui qe.oalelor priyate pat1 numal. lei 5.
o aneheti. publicat in Moitornl (Mond" No. 75 dizi D.Diunitru Ionesca. profeser la iceul Lazar si
4 Iu!igt 1896,, Cursarile mucep Joe 1 Sept, scoala normali de institutori, va preda gimnastica.
Politia a luat nid,Suelle ok mal enr, D. D. Teodorescu, absolvent al conservatoralul
Director : Mihail Virgiliu COrdesho nest u, artist lirtc si d rigiett at mould Domeita
glee pentru impledeCarea ori-cdret mani- 376-16
Baba.sa, ivnaporud,
e a musica : teoria
festatiuni ostile ce s'ar face in Capitald,
musida
jarofesor la conservatorul nostru, va
end va venl impáratul, preda viteara.
secreti vor avea anumite dis-
Inatitutiun'ea.Englezal D-ra Zoe Aggpiadi, absolventa cu diplOnaa a eon-
table, uncle vor ati sá supravegheze PENSIOAAT DE DONINIOARE servatotuhii nostru, va pri da pianu.
Bueurescl, Calea Raltovel 36, Bucwre§ti. D-na I, Klusacek Söllner, absolventa cu diploma
vor aresta imcdiat .pe ori-ce turburátor, Autorizat din mail eu ord. 6914
de la couservatorul din Viena, va preda pia :u.
D-ne Amalie Zawitska, absolv. cu diploma, (1,,
_
Se advice la cuneatinta pärintilor cä acest
ADEVERUL ILUSTRAT pe rIngA Huts.. la c onsiry. din Paris, eleva lui Marmontel, va pu da.
ArtstiuniIe sale de, actualittte, tva Ii iesfaut treeut de acum sal) directireea noas- pianul,
,c;a -tent -consacrat eta totul trä vs A. compleet reorganizat ai pe lingl D-na Ecaterina Delvintotti, artist's.' ccineertista,
Impáratuloi Frantz-tozef. materiele cerute de programal Statolut se va de la conserva orul din Paris, cleva Jul Hertz, va
Salta sumarul acestui nurturer excep-
-
Monet': .Decoratiunea Capitalei dare de re,(erva lic Insemnat loc pertru :
iheamn amAnuntital a tuturor déco. pictura si limbele francesa: germanri si en-
predaHpeiganu si canto.
profesor la s-oala de Arte si Meserif.,
etc., va preda desemnut dupa naturi. i caligrafia.
rationifor. Vizita lui FranttzTozef din pune- Se primes,3 ele?e interne, semi-interne D, Eugen Voinescu, profesor la smeala de Bete-

-
'tut de vedere al miscdrei nagonale i al politi- li externe atit pentru clasele Arte va preda picture. Distinsul no,tru pictor va
cutit.
Ica externe. Biograjla Jut FrEntx-Iozef,, a con- primare et face 'de trei ori pe siptamina un curs de pictura la
Nouire orillame cu marca fie-ccirui Este de Edgar o crimä i dupä constatdrile telui Goluehowski *i a primului-minIstru gimndsiale. Informatiuni se pot luaiin ori-ce care se vor admite si eleve externe, cari nu vor
tudg, fost inStalate de la iniiziste- fäcute crldiä I( fen Sivir§ith Parche- al Ongarlei r,Destider Bantry. .Rominia zi de la cancelaris institutiilut lar proopecte urma rat enr: In Isstitut.
rul `de 7iiianie kind la bulevard ttil fiind gesiiat, a Inbeput cereetärlle. dentfi i Vis paean de :Gheorghe din Mol- se, vor trinaite la cerere. Conform regala- D. Al. C: Stlirdza, licentiat fü 1 tern. VA Preda
dova% mentnluT pentru :accaleleprivate publicat tn limba francezi In cursul superior.
in liinkUl Cella Victoria. Polintine se va face pe platoul de la Maestrelor pentru-scoala froebeliani cit si profe-
Pe baston-ul de inc se aJl steagul Cotroeeni, o defilare generald la care vor Simbdtd, la orele 8 seara, studentli se Niouitorul Oficial" No. 75 din 4 Iulie 1896 soarelor de limbele francezi, germanit, eegleza si i-
iar la marcli de parte lua parte toate trupele destiaatç pentrn vor Intruni lâ Universitate pentru a ho- cursurile bleep la 1 Septembre. taliana, ne li se poate publica numele i tiUnrile, da
o
tári care trebuie sd fie gtitudinea lor fata bfrectoare Lucretia D. Stinesou ce le vo'h angaja In timpul vacant.I. din strai-
de alta;' tricolorul nalional, i steagul gceasta i 11 '5,,for efeCtIv este de 35000 earet-e.
de oatnenL de aaborarea in Capitald a steagurilcr un- D-ra Olga Spathi R.bsoIventi, caaped pr'ora: eoa
urguresc. Aceastä defilare se va face 'in prezenta gurestr. Amatorilot de muzica _taAantinopole,
lei Zappio din Con
greaci moderna, elevelor de aceasti natiune.
La 15 Septembrie se va tine concurs tn toCa- D-lui general Budisteanu, ministru de räz:. ECOURI Nu cumparati instrumente sail note mus eeee D. N. Gana, fost inspector scolar, fost director
lal societätel agricole din Bucuresti, pentru tali, [J.-reel:MI Si i attor geerli, cä ultin -

°elaborative nostril' Badu D. Rosetti; n'eo-f3

int (b.: a vizita magazinul A. L. Patin till,
Ca ea Victoriei No. 24 unieut speeled tu a-
la liceul Model din IasI. profesor la liceul Si. Sava,
obtinerea und buroe, Peal-a spócializarea In exercitltr pentru ,defilarea ce se va face va avea direetiunea studiilor eursulul sec ndar.
ceai bratqa cu mirfurI bune 1 efm e.
zootechnie. la §coala veterinara din Alfórt
(Franta).
Marti in piezenta impärattilui. -
do'sub Omsk In editura librgriei Carol Milner,
raitulea yolam $incere, poez.11' earl
mai mare 'park-A fost pUblicate In Adeverul
-eé-4 Pentru provincie cereti catalogul, care se ifimite
gratis si franco.
Dlui Doctor Rintzol, specialist pentru boat* de
copiie este Incredintati directiunea igitnich a Insti-
Bursa va fi aeordath pentru numArul de ani Poimline se va tine concurs la conservato tutului si sanatatea copifloa.
Ilustrat. 441-10
netesari spre compleetarea studider In -a--63-a-sti rill din Bueuresti, pentru oeupareatcatedrei de Inscrierile se fete in toate zilele de la 3
m. Sd trimet prospecte -dupci;cerere.
p. -6
§coalä. inn7te:4-de la conservatorul din Lucareit facediioUire- -seriitorulid si editorn -

lilt', earl si-a dat teath osteneala PENTRU DOAMNE I D4OARE 365-so Alexandriaa Pap-ondoff
Pink' -Seim s'a înscri atru conetrenti. bit-ea:mare i kokietara
Eri, D. Const. Bacallraa, primul n'ostru sh fie estetie V elegant. WOW. PRIMUL
redactor a sosit îd Capita l:X. venind de
la Astd-zi va tine l palat ultitnul con-
Constanta, uncle a petrecut a lund. D-Sa
cu inepere de ail' St:a feluit ocupatiunile
ailid de ministri sub preSIdentia regelui,
In vederea prcgdtfrilor ce se fac in onok2
Pin *pkuza--41;t4,pdantei:. de pa-
fehtiki
A:1E1;1ER ROMAN' DE' BRODERIF
fliedalie de aur i a'rgint Itit'Ltt1 de Fete
la ziar. ra imparatului Frantz-Ioscf. unliarea foitel PRIMEJDIE DE r.;4*to tat ourT., lucrad ar'itic i lt:crAC.
put.; spall. si vrelua Leo:Late.
in-
CH. I3OACK"
Maiortil Iva:tie-yid a cpti!,.en oeazia
veni-
rel imphratului Frantz -Iosef, un cliitec intitulat,
Milne dimineatd, la 9 V 45 de minutr-,
regele va pleca cu un tren special la Or- MOARTE. Èuffs ia Marinescu, Str. Sfinti 55 FONDAT iJ AUL 1830
Imnul ',keel" care va fi cintat in seara zilei soya, insotit numai de suita sa No. 158, CALEA 14.1001.0R," No. 158
Dintre institutele particulare ,de tialeti din ark, Reautorizat cu ord. No. 6945 die to Septemb.,1896
de 16 Septembrie, de toate rauzieile
.

cel maT mare conqngent, la exameacle de baca-

A4rle Minaret ail rincepnt sh vi marl de laureat din Itini,e,.17a;dat lice@ ihodern de ba- Curs prima; sicunda.r, licel cu progratin Statu-
Actualmente, in spitalul de la vre-e, &nth zile, Yeti din Capitaa, de sub directia-k D-lor Dr. M.
Ape minerale pentra oprirua eideritparalui te si curs eu -program Tropriii,
niaiidsti- Din aceasth cauzl luer4rile peatru construi- Ie
36 ore se opreste cade,ea fie cit de puternicit
rea Frumoasa din Jaai, se aild interati Brandza i G. C. Ifiagu, 'natant care a avut 26 'Racoon 2 lei; pomadi de crester'ea plrului in 19
Pervonalul didactic si stapraveghetor ales conform
peste 500 de soldati din diferite rea perönulni dbi pörtul efi trebuit de bacalaureati. 4utorizat conform noului regu- ztle s nunoaste cms-erea, pretut fflaconului mare 4
regulamentulaii scolar In vigoare.
zoane, bolnavi de conjuctivitä, garni- fie suspendate. lament No. 7063, ea, indeplinindu-se conditiile lef rnie 3 lei.
.Cursar le >neap la r Septembre, iar loscrierile se
granuloasd. din regulament, sá poath face la finele anului exa- fae In toate zilele de la 9-12 a. an. si de la 3-6
Aceastä teribilä hoald a hiat Ministerul de interne a fost instiintat eri mene in institut in prezenta. delegatiunei minis-
Filtru nervical contra dureril de dinfi fie p. re.
proportal eit de putereica, pretul fiaconului mare 4 la, mic
mari i dupd decIaratiile medicilor,
puin telegrafic, CA in Brkita ü sossit peste 250 teriale, i elibera certificate- acest insti- o,.eutie de prafurl de diefi gratis.
PrOspectele se trimiteiranco, la ecterc.
din aceati nenorociti vor de juganari rual cu paapoarte n reguld tut deschis cursurile la 9 Septetnbrie curent Fiitrul negativ eentra distrugerei negilor i ' Directoare : JULIE
scdpa cu vedere eu un foarte distins eorp didactie. Inscrierile
' V. 8AULEScU
al hataturiloi cu o magma' masoare d spare, flacenu Es,9-15
%marts@ cari vor sä vie in Bucureati. O parte din fac pin/ la 25 Septembrie la earreelaria institu-
viitor al ,ApEVCRU- el se crede chiar eä ad i plecat spre Ça- tului, calea VictorieT, 190.
3 lei. Tintura pentru vopsi,ea parului din alb sit fie
:4.11.11ILUSTRAT,
va fi counacrat
exclusiv evenimentului pitald. 438-2
uegru sail castaniil, pretul o cutie CU 7 obiecte ne-
cesare pentre vopsirea pareluT cesta 14 leI sal pc PE N SIONATUL
dinea zilei la or- D. Stolojan a telegrafiat prefectului din
eiti In
A 'se i trela jumatate 6 lei, orl,ce eornand 'h. tau se prillke3tP mat
mica de '6 lei. I
NI DC -IT HEY it
°
localitate ca sä observe dacä vor mat vern
losef. lutlifiratniut Frantz- in WA i aIí ru f, In acelaa timp a dat (Stipiimefitul) u'uaia foitel de If P. ior,liandresou,
Acadecniel, 16 Bucuresti
friser Grzz, Rechbauerstrasss 26 b.
Educatie
ordin politiei de sigurantä ca sä su- asti-z1,PRIN CR1MA, si-caseica.
398- S §i
cerere. 37 -10

www.dacoromanica.ro
 44440sati=maskasalmilE.211gli
SAMBATA 14 SEPTEMBRE 18911
1.

CASA DE SCHUR
K. IMPta ea mai bogatä ACHhlIAS & FikKELS
No. 2, In noul Pitied Dacia-Roreloia, itt, Lip3cen1

!MIMINER/MA APA Campit*

ennui
tn fats palandul BInce-Nationale

oti--4e
vinde efecte public.
*climb do monesi.
pe rina de 12 August 1896
fau

IN Acn) CAFzEgoNIC vaLit

çi cea mai curald
4% Routh Amortisabila . 86 26 87 _
604
Arok alcalin Acidi 5c/0
Amer:tab/II . .
Obligar. â W (Oev. R.)
tal--ssompale Ca 18
.
99 60 100 60

94 95-
100 50 101 50
_
18
Analisahl n anul 1887 'de Atre d-nul profesor univereitar 66/*
6% .Mrisuri risocastr raJe .
96 50 96 60
92 fi2 60
B, Lengye i dr. in stiintele chimice la Budapeta si din non. 6% Urbeas . 88 26 88 75
la 15 (27) Martie, 1896 la Laboratorul de Chimie al d-lui dr.
VI* Babei, (land resultate satisfAcAtoare, dovedindu-se eh
6%
St

Baw
2
p
. 1
82
625
-- - g3
1635
ISVORUL DE REPAT Plerird vales-re
Agriceli . 195 - - 205
. 2 10
DA 0 2 12

prea excelenti
Gorntano
rIt-eithaz 100
90
I
-- -
101
23

95 i
1 25

care prin compozitiunea et chiruica, formeazi o specialitate 518 b fable him* 2 65 2 70

APA MINERALA din cele mg; superioare, ca ape medicalá 140
de primul ring fiind in acelas timp i Cea 'mat plticuin Outurit ri-
-
_wigt.imw
ccriteampentru amestecat cuyin, dect meritti a fi de a-
proape apreciatti.
PIANINE
de la
rennmita fabric4 GUST. ADOLF
_At

Se gaseste de Ng:bazars la )to.:,.;rindpaiele magazine de eo- IIBACH, Barmen fonds% la anul 1794.
oniale, restaurante, droguerit farmacisti.,Precum:,si la : De vehqare cu prelurile fabricei la
NB. A se cere ca marca inregistrara Sfeintu Joan, Botazcitorul,, sä fie tipärjo DEPOSITUL 1PRINCIPAL
in mijlocyl «hdrtiei de inuscel,
:
Q. Calèa'1111301or, No. A. Feldmami
peste drum de HOTEL de LONDRA BUCURESTI
137-34 LA TRE.I..B.WA,Z,I 20, STRADA DECEBAL, 20
XXXXXXXXXXX».... <MO= X+A: X.141X10;XXXX° iltIVONNIMOMIWAIRK.F1111.
4 4,
192-26

JHAMPA NE DOYEN & C4t §

- CEA,
FabriCi de Parchete Masive
kivaritt-rt,u, T, A.

k7J,.
Representant
279-26
pentru_ Romirda Ai Ndmann Bucuresti )1?
)¡ Specialitate Parchete americane $i de lux
IN ROMANIA
OP' Singstrul stabiliment eu instalatdinie sisternatick
1J, pentru uscat lemne artificial

'
Alibiall
, Tfimpläria mec anted
Pedro mobile I binale, edificluri publice i auterhiti
Vánzare de lemndrie
Hydr
DIN CELE MAI-, RENUAILITE, ITABRICI
Var Alb Gras de Pr a di te
to
0 Cel mai asortat depozit_de lemnárie uscatà
DesumelO i Pervasuri
Iiiii:ie d fp
Tdiats sl despicate
EMIL COSTINESCU, EXPLOATATIE DE P. D URI. -1116

ERNES7 MANOEL, Comarnic u-tcHg,R DURRER

Se vinde direct de edtre aceste usine, sati prin 245-27'
271 Seseaua Basarab, 29. - BUCURESTI

REPRESENTANTUL lor GENERÁL

CH EIER, Biuroti Technie CEL MAI:MARE SI CEL MAI BOGAT
Deposit cu diferite LhimpI pentru Gaz Aerian, precurn7Policandre, Brate, Lyre,
etc. de crystal, bronz 91 metal in diferite märisaI pentru S'aloane, antreurl, biurouri,
.115011b1MMIIIMMIL

BUCURESCI. 74, STRADA LIPSCANI, 74. BUCURESCI sofrageriI, etc. din cele mai renurnitt fabricI din Franta, Germ onia i Englitera
elti oil preturi moderate.
Intreprinderi de Instaltqiuni de Incalzire, de lumina electricä, conducte
I-{.]HUbfl"ICIFI
e apá, bat, aparate sanitare (WaterriClosete) de provenien0 englesa etc - Colt on str. Lipscani, 2. Str. laelari 2, colt au stir. Lipsoani
Representant general al renumitei fabrici de luminä incandes-
cen* iyitern perfectionat care aduce econoinie de 6070 la con-
Vigzán de- MASINI AGRICOLE sumatiunea gazului.
rTgir çu PRET REDUS "ON

000000**vo!:44000000004000000000 100,4*. P*,..110:

IC2
+.
482-24

Of,

AXXXXXXXXXXXXXXXAXXX=XXX
DAC4
tt &ulnas, alb si delicat sphlati-vIi in fie-care zi ea X KOKS, DE =IAA DIEGAZ
Pentru hicallsit prima calitate
x
ill I 14
.:..
,
6,
41
'PC

hapull Lapte de rn X 48 LEI 48

TONA DE 1000,Kgr. Ifi Ricuilea, No. 102 ransom le BRO.
-
-

1Hlgleakii, Infsiblin el Preiervatia: Singurh carit vfácleci, Mr61

a se adhuga coon,' acurgerile venial sail not go anl de success. Se
vipde in princip. -Farrnacii din UnIvers. D. I. Ferri tam Paris, as
1
)1:t
g
X
o
(LIMENNILHSEIFE) franco ii ad la.
.11,. ):C'
al reaunsitilor parfumorl,BERGMANN & Co. care este eel
trial bun remedik contra tuturor,boalOoi-
ROES mirnnt pontru sobe parigine.
KOKS de fonderie.
A 0 '0' #
,..
in .1XXXCXXCXX00XXXXXXXX
KCBS de fernrie.
t6.4 (77: !Orr Ft Di
A. Eze ,fq ANA[ Barbital Cardif, Antraeit, Briquette, etc.
VInzare en gros si en detail A `. "
P' ° °
uU i franc 0.25 ban1 13ueata Expeditiune de Koks i d.rbmal in vagoane com-
Trx Iluctxreseotii pleme din portarile rornine la or-ce statiume de csití
ferate 'din taxi'.
la Mascotta, str. Lipscanl, 23 Magasin general de Paris eol- Dpoul pentru (104 In Bucare9ti, vis-á-vis de FOARTi''REbErgE1,31.,
Ghemul R'ifi, Lipscanl, 4 Val Bul. si calea Vietorial Gara de Nord.
Au Magazin doié., vie.k. 39 DrogueriA F. B.1110S_ 148, Callea. Grivitei, 148 Articole de -
61."Anostolenati. Victoriei, 36 Stoenesca
...'"''.. s
''.--...'.-
Telefon No. 5. Cu stimh, Menage,
VitliorttO Liu. A; M. Economa & Co. Póqelanuri,
880-80 N. COJESCU.
farm.11'netriagek iewrie Far. E. Z. Fabini, Via esti, 71 I ,k' ' ' Cristaterii de Bacca-
Farm. Rissdorfer, Carol f
IN OONSTANTA,
Drogueria Routing str. Dosinnei.8
Laecaritido I PFTI,
Mihail Lazar ioop0000000me rat AlpacCa, etc.
MA§INI DE HU C Al' A RIE
Cel elm bun, me eftin i mat, perfeol, Sistem Arnerinan '--
la Illescott; S. Lur8eu La Luria, B. &YURI:twig
desinfectant esteUl Cele mal practice o solide
*

Drogueria N. GeorgIuadi I "rvace:a., W. his.-reeff %V ..srsangl-

: . BAI de ZINC, DUSURI CLO-
lxi Geializati - SETE, Taut la Gout etc.
la Vtatiarui (ieAar, M. Friedman, La Global Verde, i. Wortmas
Jzi 10.triii la Louvre i
la S. Ka lAnes Nachfolger I I
31 eve2erelin
Papagal-0 Verde, Â. J AlAdgemi
Craiov.a.
w.
Rennmitul magasin de limp1
NGER
Drogueria I. Andreeseu, C. Rai-
Tou4a Dena,trescu
S. LazLr Benvenisti o BUCUREM
i articole de menagi

leanu, Ioan Gavrilescu frizer. Wean-lam Theodor 11 Tws Strada Doamnei, No. 8, vis-a-vis de
V Posti i Telegraf
Daposib1 gemr," I L PIRLflil"? & Str. Sittig 24 pentru desinfectarea loouintelor, privátilor, 49-50.
grajduriler, etc,
Ftla artt...1r-C.:;.'i.' 40;1 Se gäserote la toate droguer36iiLe 2d6in
tara.
0 000 -Ci a,

Proprik reiNSI: MÍLÍ.E Tipografie ziarulttl rAdevrul" Panatrixt1 BArtneoi Nationale Tiparit cu cerneala E. T Gleitsmann, Dresda
www.dacoromanica.ro