MERCUEI SEPTEMBER 11326

ANUL IX N 2632 11
1111__=iintwomps-

BANI NU/BERM. 10 BANI

NITMER171. 10
ABONAMENTELE ANITSCI URILE
MTN
15 ALE FIE-CAREI In BUCUltErl i II7DETE se primese multi
INCEP DE LA 1 I
0 se plitese tot-d'a-una Inainte ' la ADMINISTRATLE
admmistratiel In STREITATATE, direct numat la actmints:
In Bucturefei la Casa
Streinatate prin mandate po§tale tratie i la toate Of&ciile de Publicitate
In Judep i Atate 50 Le
Un an in Tali, 30 Lei ; i Stein 25 Annneiuri la pag. IV . . 0,30 b. hula
Oase lunt 15
13 , Itt s . 2,- lel ,
Trel lunt 8 tt, Jr

20 bail
, U . .
Is Welsh:ate
uuntgr Sd te rerefte Romlne de car, strein In cased
INAPOIjak V. Alexandri Lin nautili, Ireohi* 20 Beni
MANUSCRIPTELE NU SE

Mow-

ADMINISTRATIA Director politic: LEX. V. BELDINIANO REDACTIA No. MO

crEcitinFrcom Na. 2t,s4
TADAO. BANCErNATIONALE
NUSIIIIMINSIONOINICS
Infamiile
se tin lant
Nu e zi in care presa opozitio-
nistä sA nu aibA de inregistrat o
infamie comisä de unul din con-
alesi pe sprInceanä de cAtre
suveran.
N. Albu, pe care 11 cuhoastem
un modest liberal ihregimentat, a
devenit un colectivist sélbatic a ci-
rut purtare ca prefect este scanda-
loasä.- A.cest selbatic hotärtse sA-sI
rezbune contra luI Const. IsAcescu,
si a tripotat in modul cel mal mur-
dar pánA a obtinut un mandat de
depunere contra lui, numal pentru
ca a fost ajutor de primar sub gu-
vernul conservator.
luat apArarea
Nu am de
WIllgratsecaftin-toaamoy,
lineu, ministru pleMpotentiar romän
la Constantinopol, §i, dupä tra luni;
pe Radu Sturdza, consul general ro-
Män in capitala Turciel..
Ministrul i consulul at fost revo-
cap, fiind-cd nic unl nicT altal nu
a consimtit a avea vre-o relatiune
cu escrocul Apostol Märgärit prote-
jat i amic intim al lul DiM. A.
Sturdza i al iu P. Pon1.--Cred cA am
satisfacut curiozitatea confratilor me!
de la organul conservator.
Voin(a Nationald G-aeta Nra-
tionalul sat vor tdcea ea pestif asu-
pra acestor douä infame revocArT, saü .
vor arunca ashpra acestor doi func-
tionad veninoasele lor calomniT.
* *
tint surprinzätoare. Nemultdmiti cu venalita-
tea
Francezul Hallier a luat in antre- sd meargd i mai departe.
prizA o mare parte din luerdrile por-
privintel, e prefectut de Neamlu, D. Nicu Albu.
fos- tulut Constanta, pentru care lucrairl 1 dnuit de ccitre ocultisti cei ar fi intretinind
preste expediarea de mitrfurl din statiunt,
pe unde niel nu va trece trenu1mpä-
rätesc?
SI fie oare pentru cá organizatiunea
edilor noastre ferate este atit de- defec-
tuoasd, in eft cea mat micá aglomeratiune
de vagoane ar putea produce ciocnirl
nenorociri ?
Dacd aceasta e cauza; atund chestiu-
nea devine foarte gravd, aci care ar mal
fi siguranta armatelor noastre inteun caz
de rIzboid?
Chestiunea:fiind de o importantd capi-
tald, vom reveni.
Diplom.
1-21EFIE eU IZI
Infamie colectivistfi
Progresele sufletesti realizate de colectimsti,
lor caracteristicei, ei .;e fac infami si promit
Cel care a debutat cu Mult succes- tin :aceastel
Actualul sultan al Turciei s' a ndscut la 1842. tinnea creste. In acest 801 de imprumnt, po-
PASAG. BANCEI NATIONALE CTE01.13FrIDIV
I
mul va fi inlocuit prin glasutile cetdrenilor,
cart vor cere gratiarea Jut Tdranu.
libertatea nenorocitulut rqervist std
CamAta i cámátarii
in minile noastre. Sd incercdm a l-o da.
COS Justitia urmäretite descoperirea faptelor sit-
virsitet de cAmktari ; Tn interesul descoperirei
'I' U adeviiruluir instruotianea a dispus depunerea
preventivä unora din ei. Arestarea aceasta
pare a- fi ridicat o furtuná tu potriva magis-
Abd..ul-Hamid II-lea tratilor carr ail ordonat-o ; ba, unele ziare aft
luat pe fats: apärarea eämätarilor, zicind eh,
camäta snth la entit nu se pedepseste ; c, cä-
mätarii stilt jertri unor magistrati
de experien0 si de cunostinte, ea si chid nu
s'ar sti de toti eä, camita este caracterizati,
-dupá cum zice un economist politic, prin -
Intrebuintarea de &audit', presiune sat violentä,
asupra ignorantei sa pasiunilor acelora cad
se imprumutä:
Cine aminteste cum Caton aseamäna pe
cämätaid, cu furii i asasinif ? (1)
Imprumuturile pe procente se Tmpart in
mat multe categoril : imprumutul de un capi-
tal' cut ajutorul cart& se fac intreprinderi din
care se scoate un folos si din care produe-
,

Aul lut Abd-ul-Medjid ei al und solace cir- sesorul capitalulur este in drept s cearli
tula ajutor de primar Const. trebue multd peaträ. Koicu, prirnarul relatiuni cu membri de ai partidului conserva-
tor din Piatra-Neanqu, printre oari numcirei caziene. eapete' un cîtig, did firä el iinprumuth-
cescu. El poate f. vinovat, fireste. acestuI oras, a sclzut, cu invoirea rude de aproape i flind ast-fel amenintat de hied din copildrie, deveni favoritul soliei tatd- torul or Lit de mester, de activ si economist
Depunerea luI InsA s?a fAcut in ur- ministrulul interimar de la interne sit nimic '
pierde postal de prefect, D. Alba nu a gei- lut sd i fu crescut la palatul din Constantino- a fi, nn ar putea sh 11 dobindeased. lath, un
mai bun de Meat, de cit set bage la fmprumut pe procente care este si legitim
mAtoarele odioase imprejurld care, pe jumdtate taxa .comunalá asupra inchisoare, cu ajutorul unuf magistrat serVil, pole. moartea venind la Iron un- folositor.
Dupd tateaui seta,
?nil del dovadA cA la mijloc este pietrel. ehiar pe unchitd ad, D. Manoldc'he Alba, eare perse- A dona categorie este eind imprumutul he
rzbunare, de cât funetiona ca prima?, dnpreund cu Constantin chiul seta, Abd-ul-Azis, acesta incepu sd-1
mal mult setea de Mi sé afirmd el numal C. Nacu, Iseicescu, sub regimul conservator. Dacd acesta cute, silindu-1 cider a:el intrerupe studiile. face cu procente ridicate, ast-fel fn eft covir-
ar banii ocupatiunea lui Abd-ul-Hamid seste foloasele ce se scot din fntrebuintarea
interesul justitiet fost ministru in 1888, a putut Obtine presupus
Piatra-Neamtu,
cd fi
celdlalt
tripotat cu comunei De aci inainte,
insei e in general recu- fu numai exercitiile corporale. lui in o Intreprindere, unitä ea munca In-
JudecAtorul de instructie Cos- de la, Gogu Cantacuzino confirmarea noscut cot om integru. In favoarea acestel repu- Abd-ul-Azis fiind nevoit sd abdice, fdcu loc fiu- treprinzAtoeului imprumutat. Procentele ce le-a
tinescu, cercetând dosarele si ne votuluT consiliuluT comunal de Con- tatiunt a lui M. Alba, e situatiunea lui mae ltd sdi Murad al V-lea, care, inebunind din camel luat capitalistul nu Ant legitime, act' TM-
teriald cu deseivirsire zdruncinatd. prumutatul n'a scos un foles proportional eu
Depunerea lui Iseicescu, n'ar /1 fost fireste tin exceselor, fu detronat .de cdtre
Abd-ul-Hamid,
gásind caz de urmArire a refuzat stanta.-Avocatul Nacu va fi., nu inè tualul sultan. procentele ce le-a dat ; nu e niel folositor,
sä-1 aresteze, cAci denuntArile con- indoese, gras plAtit din suma pe testimoniii destut de valabilpartid despre devotamentul
Abd-ul-Hamid veni la tronul Turciei in momente did a zdrobit munca until orn, sleindu-i in
prefectului Alba fatei de i un mijloc
tra lul Isäcescu, erat ridicule si mi- care o castigA Hallier, dar' pe care pentru mentinerea lui in slujbci. De aceea pre- foarte critice pentru imperia, i anume pe la 1876, zadar puterile, I-a amárft sufletul si a adus
a rzbunare Costi- nu a a sacrifica pe pen- end avind ca urmare pe fritprurnutat la desnadAjduire, elnd procen-
roseat politicA. o pierde comuna. fectul ezitat
tr u a-si peistra slujba, si a izbutit.
M. Albu, incepuse rdzboiul turco-sirb,
tele aft fiadoit capitalul, far mai la urmh
pe eel ruso-romino-turc.
nescu a fost imediat inlocuit cu AceastA scAdere va aduce luT Hal- Cind e la adied, colectivistul nu are scrupule, .
In tot timpul rdzboiului, sultanul ardtd multd I-a trintit fa mizerie, ei i s'a vfndut
Adam ; acest not judecAtor de in- lier un benefical de la 300 pand la e numai infam. vitejie fi capacitate. cenusa din vaträ.
structie a fAcut o anchetd, care a 400 mii de lei. -Mul0 colectivisd
durat maI multe sAptämânI, si el ca vor infrupta din aceastä colosald
s Burghiii. De la, incheierea tratatului de Berlin, Abd-ul-
Hamid incepa sd piardet din importanja sa.
A treia categorie de imprumuturi pe pro-
cente este rteeea care se face unor oameni, nn
Continuele intrtgi turceeti i streine, tI puse In vederea unei Intreprinderi, dar spre satis-
predecesorul st
a vzut cA-I la sumä. Vecinie aceia§i tronul in primejdie. Speriat de o ast-fel de even- facerea unor patiml, ea volupfatile, chefu-
tualitate, Abd-ul-Hamid intrebuinleazd toate mij- ;rile, vanitatea, luxul ; in scurt, imprumuturile
mijloc o murdard rzbunare, si nu
* * ColeetiVistir stint vecinic aeelaql : odiosT loacele pentru a-gi asigura tronul. ce se fac unor oameni lipsitl de experientä,
s'a supus pretentiunel prefectulult ne Tara Intreagfi azistä de zone luni de rusine. 0 noall dovada ne-o d. congreaul din Ast-fel palatul sail e vecinic inconjurat, de t slabi de minte, risipitorilor, vanitosilor i tu-
voind a iscAli mandatul de ares- Incoace la un Intreg lant de infamii Fillticenl. Acolo s,a4 facia toate presiunile,
ani, de soldati bine hrdniti ei din fundul aparta- tnror pátimasilor. Posesorul unui capital nu
tare. colectiviste. Intrebentat toate mijioacele, ea sg na se abordeze mentelor sale, sultanul ordond metcelurile creetini- mai are In fati un om zdravän la minte, mun-
Alex. V. Beldimand. discutiunea chestiunel nationale. Mal malt lima citor i econom, ci uu degenerat, un trindav,
RutAcIosul N. Albu a facut apel s'a pas in miseare tot aparatul administrativ s'a lor din imperiul sda. in Eu- un risipitor. Este or nu de datoria unel socie-
lutrebaintat toate mijloaeele mid l Injositoare ea Ultimul mdcel al armenilor a provocat
la seful saí Gogu Cantacuiino, ca in contra sultanulut titi de a apkra pe acesti oameni In potriva
qi cum judecAtorif de instructie ar de-
AMY IZA. LATICA studentil post& m'erge la Baia,
de se ridicá ruinele cetatel, llnga care Stefan eel
localitate un- ropa cea mai mare iritatiune
existenta tronului seta este astd-zi pusd in dis- oltibiciund lor ? Da. Legea penalä, pedepseste
Mare a bltut pe Ungarl. MicuI om care are prezi- ctlie. Macedo. cu inchisoare pe toti acela card speedeazi
pinde de ministrul de interne. Do- Severitatea oolectivistilor dentia consillulal, se tames ea gavernul ungurese --114400-+ asupra slibiciunei, pasiunel unui minor ; legea
sarul a fost trimis in Bucurestl, unde Chid ad colectivistii dreptate, apoi iad cum se sg nu-1 tint de zäh cá a permis nnor studentl pune sub interdictiune pe eel slabi la
prote- ea tid. reaminteasea gloria militart a Ronuluilor- i pe risipitori, cad' a crezut cg, e de in-
s'a plimbat mal multe zile Intre stra- jeazá cade. Dumnealor ad fost
partizaniI el aruncá musamaua, cá favori- Acestul om 1i e frict sal nu1-e numal de mizerabilul Alegerile în Bulgaria minte
teres general sii se apere asemenea fiinte ne-
da Academiei i piata Episcopiel, zeazá rubeclendle i alte asemenea metaluri. Ca- tart treent politic, dar Mar rallue, nenorocital,
norocite. Chid dar un banchier imprumuta en
idem. Nicu A.Ibu, prefectul de Neamt, de -treentul eroie al Viral rominestl. Peutru Reusita guvernuluf
a fost inapoiat k unna luI farA nicI lomniI i nu fi nid bánuit macar cä ar fi avind piteen Ungurilor, el bucuros ar sterge din istoria camittii el §tie eit face un Imprumutatilor,
pentru a Mircea eel BatrIn, Alegerile comunale in Bulgaria s' aa ifireit in ruinInclu nu numai in avere, dar i In sand-
un rezultat. leggurI cu conservatorul de unchiti-saii, Manola- tarel, eapitolele care vorbese de -i
prefectura de Stefan eel glare si de Bihar Viteazul ! favoarea actualului guvern bulgar. tate. El stie apol, cit Intreaga societate II o-
Vendicativhl N. Albu nu s'a lAsat checare Mbu, fapt ce 1-ar face sA plardä
tine mai ca si la ghiordum, a pus pe Cer- Cu toatt interventia autorititei qi ea tot numtrul Sistemul intrebuintat de guvernul Stoi- croteste, i numai el Inpins de läcomie eati
.la
invins ; el a obtinut un congediu nat sä bage pe A.lbu la inchisoare. mare al studentilor functional% chestitanea naitio- loff, spre a re4i gi aceste alegeri, este acelae ea, pe ruina i nenorocirea altora, sft se bubo-
D. Dianu, care-I cel maT pr...ima director al nalt a fost discutatt s,i congresal stadentese a pri- pe. care il intrebui4eazet de ani, fie-care guvern ' gateaseit.
pentru Adam, si l'a inlocuit cu Se- 1nchisorilor de clad se tine minte, pentru a pe- mit o motiune larg, ovt vederl Inaintats, care este bita 0 la nevoie chiar cutitul
maca, judecAtor sindic la acel tribu- depsi pe fostul locotenent ,5erblinescu care a gre- pglmuirea politicel mizerabile a D-10.1 Dim. A. bulgar saa sirb
Sturdza, dar in acelas timp s,t arttarea une1 nouf holdrdsc acolo rezultatul alegerilor.
nal. Acest provizorit jude instructor Insemneazá sit contra onoarel ca militar si ea orn, ceea ce
cl pe earelrebule st o apace studentil Yu gayer- ches- Guvernul care intrebuinteazd bita gi cutituacu Apärätoril camAtarilor aú zis legea nu pe-
:
ca una-i militar i alta e orn, 1-a ba- vecinic, pind depse0e imprumutul pe proeente or eit de nr-
a refuzat si el sA se facá instrumen- gat la Pingárati... director de penitenciar. tiunea nationalt. Aoeasta nu putea convent mult mai multd tteurintel reurgte
nulaI. El a dat ordin ca sá se Uchida imediat" end printul ,sait regele se milostivesc de biata mite ar fl eum se pedepseste In mat Frusta, and
tul urelor politice. De asemeni kefereu de la prirnäria Capitaleí, procent mare de
pentru a da uu exemplu. sever, a bagat la graj- congresul, fara mfioar a se vota local viitoralul opozipe §i o chiamd la putere. se imprumutä pe un
In sfirsit ministrul interimar la jus- durile prirnäriei pe fostul sub-locotent , Ionescu, congres. Studentil ministerial:4 in disperare de Reueita D-lui Stoiloff in ultimele alegeri, nu 6 la sutá.
(mash, a i plerrat spre Bacuresti. Cougrestil lust a schimbet dar intru nimic sitialia in Bulgaria, La acest argument se poate lesne riispunde
mars luainte ultima sa sedinti - singura serboa-
titie a Incredintat aceastä instructie care a atentat la apopisul ordonanter sale.
Indrázneala kefereului e 1nsä explicabilä prin nu politica. ruso-fild a lui Stoiloff o !fit vic- c. urnairirea in potriva eämitarilor s'a ficut
lu Cernat, supleant la ace! tribunal. faptul poartl. catararna. ia - a fost osindirea political gtivernulul fu ches- cdci
ale- nu tocmai din pricinä eä, eel ce a cerut im-
Balon. thinea naionsl i o afirmare contra militarizmulul torioasd, ci vednicul obiceia ca la' fie--care arbi- prumut a oferit in tclepling, libertate 100 fr. la
Acesta, fdrä cea mal mica cerce- salbatic, grail() 0.mia laeob Taranu a fost osindit. gere sd retioascd guvernul, fie el cel mai
Coleetivistii nit pateail las a his& si treact aeeasta trar. 100, dar cá amatariT, prin deosebite unelthi
tare, a iscalit mandatul de arest are speculind eventualitatea unor moste-
ocaziune, pentru a se arata inizerabili Conseointele alegerilor viclene,
contra lu Const. Isäcescu. Aceastá FRANTZ-IOSEF i C. F. R. la Flilticeni ail maI Mint lust oitiatg aceasta dovadt Caracteristic inset pentru situatiunea in Bul- »hi, luau bilete la
ordine in alb, ark datia
slugA plecatä, la ordinele prefecto- ca prisos. partidele po- Intrebarea este : incercarea de inseläciune si.
garia, sint diferitele intre
Venirea impdratufut Franti-Iosef n Ro- Sfinx. de eacrocherie, se, pedepseste de legea noes-
riale nu a voit sä stie cA treT jude- litice d'acolo, in lupta contra regimului lut Stoiloff.
minia, a zdpd.cit strasnic pe colectivistl. -9449.8.s.0
alegeri ,partidele politice bulgareies tri. ? Räspunsul gitsim afirmativ in art. 332
cAtod onestI i constiinciosl at re- Din aceste
cod. p. Ce end a avut eilmätarul and
si 334
fuzat
bunare.
s Mdsurile pe cari le lag toate institutiu-
comitá aceastä infamä rAz- nile dependinte de stat, stilt atît de arbi- Graiarea_lai
impartite in trei marl tabere
Taranu mentalä Cu un colorit semi-rusofil,
koff, extrem ruso-fili i aceea
: tabira
anti-rusk
guverna-
tabara
In
Zan-
frunte
a
rnt
cerut
a
a i se da o poliá semnatä, i n'a ce-
fixa suma si a se pune data ? Negre0t
trare ddundtoare ärei, ea' in roc de en- nu pentru placerea de a poseda autograful per-
Sub colectivistI, acest necunoscut tuziasm, colectivistil provoacd dezgust ReKervistul Iacob Tdranu vckut re- en Radoslavoff.
din urnul mai ales, s' a consolidat în soanelor ce aft semnat, ci pentra a le umplea.
pAnä. ed supleant de tribunal, este chiar furie In contra aceluia i acelora carT ctirsul respins. 0 singurd voce s'a ridicat in aceste alegeri 0 a dovedit cd politica inauguratd Faptul de, a umplea o hirtie pe care se MIA
Aceasta

chemat a ocupa postud inalte in ma- incurcd lumea de-geaba. favoarea sa, vocea generalulul Candiano- cu atita succes de cettre Stambuloff, n'a dispdrut subscrierea anei persoane i a o intrebuinta
Printre aceste mdsurf arbitrare, menite Popescu; dar un singur vot in potriva a pa- cts moartea lui, ei trcieete 0 se manifesteazet la ca un Otis, se nume0e plázmuire de InserisurT,
gistraturd. a produde nu entuziasm, ci dezordirfe tru a trebuit sci fie invins. pedepsitá cu doui ani inchisoare, de art. 128
fie-ce ocaziwne.
Prefectul N. Albu a aruncat mu- pen. Adáogati catre toate acestea cá fi-
ostilitate, este i aceea Wan' de diree- A#, singura speratud este la rege. El Partidul anti-rus, din Bulgaria, pus sub con- cod. ce slut exploatate, sînt, in deobste, in-
,

samaua colectivistä asupra unor hotil tiunea cdilor ferate, prin care se opreste poate numdi repara crima ficutd de injus- ducerea enegiculai le.ptettor Badoslavoff, gcest intele
vrednic succesor al lati Stambuloff, face pc fie-ce
toviirásite de un Cicerone, care are rolul BA
comise la primäria ora4ului Neamtu, ori-ce IncArcare sail expediare de mdrfuri, tifia militard. Curagiul cu care la prezin- dea limuriri de averea lui, de aceea a rudelor
Lumea dyad trebue sd pund toatd ener- enorme progrese.
obtinlnd de la ministrul interimar la de la fo pind la 18e Septembrie.
zi
lupta dezesperatcl pe care a ciror moqtenire poate sä ti eadá.
Aceastá mdsurá mat mult de cit ar- gia ca aceastd gratiare sd fie ccipdtatd. De tat la ultimele alegeri,contra bitei 0 a iataganelor Pe aeeste läinurifi se fac toate artificiile In-
justitie un ordin cAträ procuror ca a dus-o Radoslavoff,
bitrard, ea este infamd chiar, clef va pro- vote sail de nevole, regele Carol trebule sei stoiloviste, ne dovedegte vitalitatea partidului anti- tru a determina pe nenorociti sa primeaseä
sá inchizA dosarul acestor potlogärit duce eek mai marl pagube comet-01M si priceapd cd nu-i prudent de intins coardele toate conditiile, impuse, fi poartä eu vorba
TU8
In intreaga tarA, de zece lun in- Orel intregi. prea mult, cd ar fi periculos ca sd se meargd .
Partidul antirus siptämini intregi, îi enerveazA pinh intru a-
mace hotiile colectiviste stilt la toatd lumea se plinge de prea departe cu aceastd sdlbdtdcie, cu aceastd simpatii in Bul- Vita, in eft la urmá se multumesc eu ori-ce,
adA-
Inteadevdr, Acest partid are atit de multe (find tot ce li se cere, in tocmai cum eine-va
postul orl-cdrel pedepse, pe lipsa de vagoane. Märfurile $i in special peilmuire a celusi mal elementar simf de garia, el se compune din elemente atit de culte ar intinde carne unui cline, l'ar amági clt-
pretinsd hotie conservatoare,
and o
grinele stad pe rampele gdrilor, negutd- dreptate, cu violarea celor mal sfinte liber- pline de viola, cd în seartd vreme, el va deveni
timp cu ea, Tar la urnfa, aruna un os us .
pe care torif sit agricultorii nu pot expedia mar- tdfl constitutionale. cel mcd puternic i mat cura t partid bulgdresc.
cat, pe care cIinele en nesat T1 la, i fuge.
numal un Cernat a putut-o Presa i Iarct ag fdcut acum gi kind acum in
constata, furile si se expun sälT vadd averea rui- cifi-va any, De la cetderea lui Stambuloff Dacil asemenea fapte slut curate, neprihinite,
se pedepseste cu toatA natd de ploile toamnei, iar directiunea ca rigele sd reducd pedeapsa soldatu- urmd, partidul anti-rus era divizat in cloud frac- morale, märturisesc eä, trebuie sil avem prea
asprimea. sd se ma-
cällor ferate, in loc de a inlezni scurge lur Cojocaru. Tot presa si opiniuned pu- liuni din care camel nici nu indirdznea
- jos scoborit, nivelul moralitätei noastre.
** a aglonieratiund blicd trebue sd facd a acelas lucru. Oca- nifesteze la alegeri. In tot cazul, tentativa de Inseliciune, deose-
Ziarul Epoca a*teapta rea, incetul cu incetul, Acton We; unit ei pus sub conducerea inte-
cu neräb- celei mari de märfuri, dispune, pentru gu- Kiunea se prqintei cigar acum, de oare-ce leapt4 a D-lui Badoslavoff, partidul anti-rus, bitele uneltiri Intrebuintate Tntru a amági, con-
dare sä vazai cum organele
viite vor explica douä colecti- stul lui Frantz-Iosei, ca opt zile O. nu se regele are tot interesul ca vkita impdrdteascd
viitoare,
stituiesc cestiuni Ae fapte, läsate la suverana
toate ed n' a reueit la ultimele alegeri, s'a ma- apreciere a judecitorilor, Tar nu a jurnalktilor
mai incarce nid un soiti de marfd ce-o va primi sliptdmina sd fie fd- prifestat cu mult curaj ca atare ei ne-a do-
infamiT
mise nu de mult de veninosul eo- Dar aceastd másurd, pe lingd eá e ar- cutd in liniste si in entu#asmul popular. vedit cd &zed printul Ferdinand ar vroi sd schimbe
earl T-afi atacat.
D. Chebapci.
la externe. de bitrard si pdgubitoare, mai are darul de a, Et kine, trebue sd stie regele cd pe cit politica sa de astel-zi, va gdsi in Bulgaria vs par-
inexplicabill. timp Tdranu va fi in inchisoarea tid foarte puternic, gata a lupta cu ener-
(1) Michel Lacombe, articol in ,,Dictionarul de Economic
Dim. A. Sturdza a revocat linistea va fi greü de pdstrat ji entu#ds- gie contra intrigilor ruseeti. Val. Politica", litera 1,, pagina 96.
pe Miti- Ifeadevär, care sä. fie Cauia de- se o-

www.dacoromanica.ro
 MERCURI li SEPTEMBRE 1896

-
.11111mmo,

CRONICA JUDICIARA taunt cuartierul armenesc. aeaaai pe marginea traseulail de la VirCio- Aceasta hotarlre a ministrului de in- UR/SA DIN Buerrn
Duph stirife primite la Poarth, rova pina dincolo de Cralova. terne, Va da loc negreeit la un conflicedes- enroll As la 7 (19) Septernbrie
lairjari bioicliati
numärul armenilor omoriti se WI de serlos intre mhitrii Cantacuzino
1.3116

urch la 600. Primaria Capitalel a dat antorizatie mal

multor proprietari de bond virane, pentra a
ei Stolojan, 504 Rasta
504 Roe.%
10204
100V4
AJer b. agneviv
Dacia-Lemaliala ,
In strMnAtate e o duaminie de moarte in- r (91-.-98) 9914 Nattenet
construi tribune, pe carl BA le poata kehiria en I504
tre birjari i bideliati. Cea mal mare glorie
a until birjar e s rdstoarne pe un ciclist.
La nol cavaleril haturilor, sint mult mal pn-
tin vrajmital a bicichetilor de 0 sub-scrisnl
CRONICA cicada venire! imparatalui Frantz-Iosef hi Ca-
pitall.
In seara sosirei Imparatulni Austro-Unga-
riei, la orele 8, va fi o retragere en torte.
hi aalatal regal se va da un mare prim
îI onoarea tnapiratului. Apoi familia regala
504 am. - . 990/í
eh MI, eta. - 10204
Peminni . .
PA Obi. (5, Bat'a 9594
292
Petrie
Doeuvevraitracti
Lhadta .
26.21.900y
de dour] orI era eit freacafarn
' domnul, gra- Exeroitil praotice Artistul Millo, decarml tuturor arstistilor impreunii en oaspele lor va face o plimbare, 504 t 1,1890) 9604 Paris . # 100.15,1(1
te and taitsuri care vela si-I tread/ peste romfra, a Millo era din generatiunea in trasura, prin 50 Fcve. rat. . 9214 Ineha .
Oamenl practici, colectivietil proced in oamenilor inurit. âJucrat Se crede cil In aceeg searA va fi la D. Berle e
t11.10%
corp.
Cam tot ga s'a tntimplat ei la Paris aye-
toate ocazianile cU multä tacticd. Pentru di
a nu se face de ris cu ocaziunea prirnirei regenerarea noastrd nationald.
la r848,earr pentru
Dinpreund cu Dim. Sturdza, preeedintele Consiliulul de` mi-
50/e
50k
tirb,
P
880/8
-
Fielgtr, -
123.65.55
9.25
catubri Laya care Intovatriet de alti dorri con-
frati, venea de la Maison-Laalitte In spre Pa- impäratului Frantz-Iozef, cei mai cu vazá Alexandri, Millo de boer,
crefarea unta teatru rommn, unu/ compuind
a intreprins
chowski.
o receptie In onoarea conteld Golu- VA
50/,, Obi. Imet
auto%
9 WO 8214
-
boost B. a:
,
o V
dap,
ris, pe dud o doamna care nu era bicklistit colectivieti, s'att apucat sä taca nitka probá piese de teatru, jucindu-le. Aü rdmas
ca sa, se el exerciteze putin. cel-l'alt Ni se comunicd cum ca instructia pe care tra Turciei, ci in alianfh nu aceasta
ti acompania In trisuri. O cearta s'a iscat hi- rolurile lui Millo din acel timp,
tre birjar i bicieliati i doamna s'a scobortt Slptamina trecutä, Tache Potropopescu, memorabile Baba Hirca, Herecu Bocceagiu, Para- parchetul din Piatra o face in privinta ho- In contra Engliterei.
din trasuri, Tar birjarului i sa dat drumul. directorul general al monopolurilor "statu- ca cliserul, Cbcoana Kirita la -Paris, yarapo- %Mot. de la prirnarie, ar mai fi descoperit -in acest caz,--Turcia iteputindu.se
Despartirea ins& dintre ciclíti i birjarl nu lui, insotit de Poenaru-Bordea, Frunza alte furturi sävireite cu ocazia singurá opune Iote. engleze, ar ceps,
s'a ficut in pace. Injurituri s'ail schimbat nisitul ai altele multe. ajutorsil celet rusestii care ajutor
Delavrancea, poreclit i Barbu Pina la cele mal adina bdtrinete, Millo
oraeului cu electricitate i canalizarea ¡areal i 1.2 promis suitanuled. Rusin
dintr'o parte ai din alta i &Tar amenintäsi ail luat-o razna pe la Sulina cu vaporul ar intrveniatunci nu numal pe'aph,
din partea omulal cit tritsura. a incetat a jam Scena aträgea si piriului Cuejdiu.
Lasi c väregulez eft, ameninta acesta, Petru Rare i ail descälicat ziva'n ameazd nu dar pe uscat, trimetind pain Bal.
pe chid bicicliti î cantati de drum.
chic& astä-vard s'a
mare la Galati, unile un sub-alteen al D-lui lui. Era de mult pensionar al statulu'i si prqentat publicu- latA notri amanunte din programul primirel garia, armatele ei In ajutoruI Con.
Taehe Protopopespu, avea ordin si facá lunga lui carierel este un nesfirsit lui Frantz-Iosef : stantinopolului.
Erati pe podul de la Neuilly, cand de o
dati vizuri pet' birjai venind In goanä mare, La 'apropierea
paspetilor o priraire numaru aint ! La. so- lupte cu scirdcia si de peripetit ale vietel ar, tila, baterfile No. 1 ai 2 0 o baterie de cline trenuldi imperial, foetal Chi- Rusii In Conitantinopol
zbierind i genind calul pe care al batea cu sirea vaporulai cu Îna1ii -oaspeti-la de- tistice. Cite-va din aceste anecdote ne-all fost la eimitirul Sf. Vinerl, vor trage salve ; lar AA-fel de eventualitAtt ar fi foarte
coada bielului. bareaderul local, pontonul foarte entuziaz- date de Carageali, hi Convorbiri literare. bateride de la Pirotechnie i -arsenal vor con: favorabih polttieet setilare mewl",
DouI bciclit, ati puttat sA, se dea la p mat, i-a ornat cu drapele tricolore, plante cáci Busia, odath intrath cu ar-
parte. Avocatul Laya bask n'a avut tirnp s Millo moare in virstd de peste 80 de any. tinua trágind 101 tnauri.
se fereascii, ast-fel el a fost dat jos i trisura flori streine cad aa &cut mare impre- Divizionul de jandarmi, gent hi curtea matele ei in Constanopote,
laa trectit peste piciorul drept, ranindu-1 gray. sie oaspetilor. Chad a voit sa strige ura, E vorba ca in. zilele de Aftz!.rti i7 i Mer- Orel, va exeorta cortegiul imperial ai va fi chiar ca amicA 4--Turcieis nu
Birjarul a fost dat hi judecat i tribune- pontonul adus aminte ea are altä me- curl IS Septembrie to'rite' autoritatile' urmat de suite i persoanele talarl earl fuse- va mai eui d'acolo, ci va ran*,
lul de Sena i-a tatiat gnstul de rizbunare pe nire pe acest paint:tit i mai ales de-asu- tare ei civile, dinpreuna cu tribunalele, sa tese toategiul. ne in Constantinopol in ton-
In lungul stradei Grivita i cilei Victoriel, mai ca Englezii in Egipt;*
esindindu-1 la clout ant de inchieoare, pra apa Imediat apoi D. Protopopescu ia vacantä.
lar pe stipInul trAsurel, civilmente responsabil, a inspectat vaporul pe carp venise impre- de la gar i piná la Teatru, trotuarele vor fi v.
de- infanterie cart vor in-
la doda mil de lei daune interest], una eu oaspetk incepind de la Domnr, lo- Autoritatile administrative din Craiova, aft Peupate de trupe ' de ori In-
amidl mel, aplandati pe judeci- calul debareaderrilui, sáloanele agentei descoperit zilele aeeste o Tampa Winn de chide stradele lateral& cu un sfort 'Waal vor avea
ECOITRI
toril din Paris. de' ate nainte de ora sosirei. Trupele
pe tot functioaärii, de cari a rdmis foarte faleifieátori de 'mönede '5 lei. Stagiunea 7'eatral0 National se va des-
Falaificatorri cum/Malta en datiat) bani vite capul coloanel la riscrucile de stiade
i pe
Chitibun. satisfacut de tactica, ctirätertia chide in "iva Simbeitd 25 Septembrie cu
ele- bileitirt, ineelind ast-fel pe bIetil Want. piete.

-
ganta... salelor de aeteptare a pasage- Totl ofiteril garnizoanei precum i eel de Ra 'tam& i Vidra, cunoscuta pleSd
rilor ! ! ! ! rezervi, cart nu fae -parte -din trepe, vor fi Haydert. "
Din Se zvoneete ci D. Poni ar fi dat ordin pro- gezati pe Peronul de 1a palatul regal.
Nu se poate ti in mod panitiv, fiind-ca, fesorilor Ca -sa recomande
Trasura imperialaa vai-fi insotita de -coman- Ultimul numir al interesantel publicatiunl
nici un reporter afirma lucául pe a lui ga- de armata ei'de lefut casei Revue des Revues, ' publica 0 dare de seamä

-
(Corespondeutd particulard a Adeveruluie) difi "elifelee dantul corpului II
ratite, ciaca imparatul va, cércetat curätenia ce se hemp prih' Eerie. simpatica romanulul -Dan, al - Al. Via-
D. senator Percales phimpit colectiviatilor, co ocazia vizitél sale 'in aarä Läsind 'la o part]) faptul ett numal putine militare regale.
La ora 9 seara va avea loc retragerea Cu
In urma and ecrisod puke de ipjuril ce D. la noi. dititaa "aeeste carte sînt tirit In saditirromie fade, cazarmele i stabilimentele militare vor
In cazul acesta, 1-ae sated 85:0 lase na- neSt1;' dar ediriul aCegta este''menit siaadfica fi iluminate: Ni se comunica din Biala ca, D. cApitan in
senator Gheorghiu Parpatea a publicat prin retragere Grädiateanu, a incetat subit din vista
Constitutionalul" la adresa B-nd Jle, se- sal acasa. Pataahe enorme librariaór Pad,- larnizat Regimentele 6 Mihal Viteazu, Vlaaca No. 5
tul acesteia, festal prefect D. R. Ralle, in- cleja editiele franceze, intrebuintatt- Piniatenm. 0 21 Efov, vor da de cite o companie, cu dra- la meek sa Scarlitteetia' din ace! Sudet.
tilnind Vined pp stead& pe D. senator Ghier-
sac. Dada D. Beni avea de end si dea un ast- pel, In karda de &elan' la gara de Nord, pa-
A apart Revue Socialiste pe luna Septembrie
ghiu Parpalea, I-a aplicat vr'o eite-ya pereehi fel' de ortlin, care- de alt-fe, foarte patriotic, latul din- ore§ 0 Palatal de- la Cotreeeni.
trebnia ii`a-1 des:a mai dinaintea cu urmitorul sumar
de prime foarte earavene. BULETIN .4.1111QIWEXIO -Le' probleme de' la population.
Vieth' Uainéni 10-afa depirs- capitald îi iducia-
Prin arme red ediaMor strenie. Ordinal general pentru revista i defilarea Une disenasion entre-Jourde et Melon.
laucuretati, 9 Sept., 12 ore Liu** ce Vor avea loe in ziva de 17 curent, cuprinde Le Grand Pan".-Le mouvement idealiste.
In urmi, D. Ralle tot a constituit martori din proPos du cOngrs de Londrefa
D-nit Eustrat Calognomu i Virgiliu N. Clot- bareMetrica la 0.148.7 Pentru seziunea de la 15 Septembrie urmittoarele de la prqsse étrangere. -
pind lä 15 Octombrie, ari foet delegat ea Trupele Intregului corp de armata pentru Revue
man 0 I-a rugat sa se Prezinte a P. Parpa- (P, 28.6
La question sociale devant les corps élus.
lea, pentru a-1 provoca. taloel- de la W. sdprezideZe carVle Cu jurät, untatorii cola- revista se va disoune pe 2 ling. De vinzare la Sala de Depeel a ziarului
D. Parpalea, care na ete ee mIneare e ala 8tari cerald: putin noros Linia I fermata de ttupele do infanterie, va
duelul, a convenit cu mare greutate Temperature maxima de erl . . 310
D. I. Tanoviceanu la Galati i Braila.; avea la flancul drept ofiterii de la diferitele » Adevrul"
mink,na tie a 130
. servicii i eolT ;` lax diviziile alituraté In li-
Din cauza abundanteI de ma-
.
constitue martori. Temperature, a varlet la tool .intre 33° ti D. Stoicescu la Tecuct-Birlad far D. Rim, nie de batalioane lu ealoana de atac.
Martorii D-lui Parpaka, emit D-nii. C. la-
mandi i Triandafil, cari convenise eu eel al Timp frumos i calduron continua in toata tara. niceanu la RaSarat i Fricearii. Linia II formate,' diia regimental 2 cetate In terie suspendAm pentru astA'-zI
D-lui Relic a se intruni la erelei 4 la otekl De dimineata ruua abondenta. La BacH i Foc8ie, acelaal formatiune ea infanteria, va ocupa flan- urmarea toiteI 'PRIM e JDIE DE
8'a observat neap. groakt. Barometrul de ;Ks: self- Un Domn Ion Gherman, ecf de culturd cul (kept, la stInga 2, 6' 0 tO
D-lui Ghiti Botez. zit in mijlocig cu aproape fi mm., Tar temperature la domeniul-Coroanef, din judetul Prahoaa; artilerie i eseadronulsa'regimentele 2 tren in Male; ar la MOA RTE.
'
Dar martorii D -lul Parpalea u4laret se vede, ca aproape 2 grade.'
de ora indicati, tu eft la patru nu se maI La Bucureotl cerul putin norom, 'Vint tricel, ba- bate in mod
' Pribir nenor6citi louI stinga acestora regimentele 1,, 3 0 4 roeteri ;
Inscrierile la Lieeul Sft. Gheorghe din Bu-
prezentarba rometrul scade incet. tar!. 8, 4 ai 10 ciltiratai i divizionul de geandarml eureetia.ail ineeput 'de la 20 ' August 0. tie
Se zice aD. Parpalea a dat dosul, din >4)301e-as- Rinä amnia s'ati fácut mai- multe recta- In link de divialoatie pe front-de eecadton in primese In toate zilele de la 8-12 dimineta.
caul ca nimeni n'a voit serveasca de mar, dar ninaeni n'a luat nid o trasura eoloana deasi. -

martor.
D-nil E. Calognom i Virgifiu N. Oilman all
redaetat in urmi un primes-verbal pe care
inmlnat p'-lul Italle, impreuna, cu o scri-
soare prin care i-se di compentinta de sip lua
satisfacjia pe calm ce o va crede de cuviinld.
Läudirosul senator
Senatorul pilmuit este acel §tefan Parpalea,
care and a venit D. Caltgari ea prefect, se
Wida prin toate cafenelele c va saki lumea.
Tot Parpalea a staruit ca Riducineseu eel
compromis, sfi fie numit poliattia.
Acum a crezut cft poate insuIt i o femele,
dar aci parpalea a dat pest) I*4 pardon,
peste D. Ralle, care 1-a pue la respect.
doua
De alt-fel aceasta este a doua Wale ce
INFORMATIUNI in' contra aceatuf batAu-a.
a-e-
--- In aceasti ordine trnpele vor ayes, fiancul
drept 1 fate la tribuni. A se citi iii pagina a patra
TMuta oficerilor i a trupel va fi cea de armoire& foitel de astii-zI, PRIN
INTERIOARE Un conflict destul de serios s'a produs ceremonie, cu pantalonii in eizrae.
zilele acestea intre primarul din Craiova La soSirea regelul, care va lua eomanda, CRIMA.
M4erabila conduitei a guvernului p. general' Berendey, cornandaritul cord muzicele vor mina imnal national.
in cestiunea Malaxitei giilettene is 44 pului I de armatd din -ace!" orak. La sosirea Impäratalui, regele va prezenta
roadele: Casa Georgi din Páris" a in: Cauza accstui conflict este el D. gene- raportul, muzicile vor einta imriul austriac.
Pentru defilare linia 1 se va strange pe re-
DOSARUL ZILEI
*=1,
ral Berendey, in mod arbitrar, a oprit fa-
tentat actiune in potriva comunei.
ce'rea canalului pentru disecarea bältilor giment], No. 22 Dimbovita, Iar linia 2-a pe Erl, a 'foat In Slebozia un ineendia care a
Gälati, care vá pläti gloaba, in locul din jurul oraeului, luerare incepritä clé cloud. divizionul de geandarmi. consumat doul -case, cauzind o pagubh de
statului. lunT.
Tot! ofiterii generali 0 de rezerva earl vor peste 6000 lei.
inset- pe 'rege atittgatii minted; Ii vor aetep-
Comandantul corpului de arinatá justi- ta in curtety palatului Cotrocerif.
Un fapt din cele mal sAlbatice, care dove- flea aceastá procedare, plan fap-tni çá Oa
deate pink la evident& pericokl ea care ne paturile tree pe ngä poligonul 4e fir.
ImpAratul va fi insotit de statul sail major
0 de persoanele 'ataeate. tul
Un accident s'a Intimplat aloha eri in por-
Galati. Din 'cauza manevrel greeite a pi-
comishmei Europene, vaporul Um-
-
ameninta militarizmul, s'a petrecut zilele a- Primarul Crafover a reclamat cazul mi- Pentru defilare, infanteria se va forma pe lotului
ceste m Capitali. front de companie, eavaleria -pe front de es- berto' s'a clocnit eu elepal Aghlos Gheor-
0 sorb, a nenorocituliff soldat -Aronovici, nistrului de interne. cadron i artileria pe, bated!. , ghios" .

primeete celebrul senator.
Cel (Until nets 1-a fost D. T. Tutor, fost
deputat i primar, care I-a aplicat may birie
de e dazing, de bete mina etteva
Concluzie
n Huel care de care, se intrece sa feliciteze
pe la. :lade, care a dovedit D-14 Parpalea
ca insultele trebuk si Mbit o inatine :
care a fost torturat in modul cel mal barber In eared trupelor suave 'afia regele i va fi Ajutoarele fiind date la timp, nu Wait bean-
de capitanul Cituneanu, a fost urinarita timp D. Stolojan gäsind cd e prea mare ne- ,
plat de eft niete simple strieiciuni la vase.
urmat- de coniandantul corputia 2 de armata. ;
de trei zile de catre o bandit de minted', cari norocita inasrirá luata de loctitorut sari, apol aror unnw muzicife
trupele dupi ordi-
vole] a o silt ca BA iscaleasci o declaratie in de a impiedica pe reporteri sa ineaigá nee prescrisa in ordinul general. Eri dupa ameazi s'aal aprins casele D-lul
detrimentul fratelui el. la minister,' s'a grabit deaaa o revoeä. N. Ioneseu din str. Labirint No. 75. '
La orele 2 p. m. tegele i impAratal vor
Musa, refuzind categorie a da asemenea de- porni de la Cotroceni -la Chitila. Un servitor anume -Petrea Costache, fiind
la
claratiTa mizerabilii s'aft inéerCat ore la cu Primim din partea unui vechia functionar Primirea in acest fortese va face de o com- cuprins de epilepsie, pe -dud &idea ajutor
forta pentru a o' duce la cazarmá, crezind cä al caller ferate,aurmatoarea serisoare ctatreid panie, de nneare eu drapel din regimentul de stingerea incendiului, era sä cadä în mijlocul
aeolo ver putea 'zmulge dealaratia. ne grAbim stai dim loc îd coloanele enoastre, cetate, de guvernatorul tetatei i inspected-1i Seidler daci nu itr:fl fost scapat de Mitre eel

familia ; de altil parte top.' fee haz de faga
ruainceasa (dar sinatoasi) a D-liff Parpalea.
Corespcnd.
-
Numat grate unor interventii, Maria femeie de oare-ce educe' In disentiune nott, -sta- generalf ateartiteriei 0, geniuluia de a comisia ce se afiati de fati.
a putut scipa din milnile acestor bandit]. rea de plins a personalulul de la druniul de de apirare i ofiterii superiori-al -regimental-
.
Sera lui Aroneviees'a dus, ee ziee, la co- fier : _
de cetate.
mandantul pietela ca sa denunte eazul. -

Dornimle Director, 'La sairea pe parapet a regelui i impAratu- EDITIA

hri, toate cupelele vor trage eartneeade ma -

Revolutia III Macedonia Mai mulli profesorl Cu tam definitiv, transfe-

In No. 2629, al stitnatului D-voastrá ziar, nevri.
rap'ilegal de catre D. Poni, « Venit éri in'ea-
ATEN/t, 9 Septembrie.
bandh puternich a snstinut o
- pillar; pentru a protesta in' corpore- In -contra` a-
ce8tel procedd4.
dat
o informatiune relativda-ld Uri` nierno-
rit, pe care - functionarii -callorc feratez vo-
iesc saal ministrua al' luced.-
Lsa, le 3 p . regele impáratul vor piece
.
Ultime'Informafigili 9

lupth cu turcii"lingh Grevenal D. prim procuror Hamangiu, väzind ca diem publice, deaf:lad 'cä trie-drePtatea EXTERNE INTERIOARE
turcii aü bätut in retrage'rej mäsura luatd in contra sairisarilor cad superiorilor II indeamna la aceasta. Planul viitiúluT räzboiti Congresul ittidentgor
läsind peteren Multiintiorti. mieriniti pritr palatul juatitief, nu' se apli- Ca semnatar al acelui memoria., Malt in
O bandh `rnrch -4-phtimat* ed., a intervenit pe linga baroul Presa gerinaná se ocuph de (De corespondentul ;zstru special)
curing lip tc4,11.tafil.'" " pozitiune a cunoaete ea nu aceasta este
cerlindu-i a elibera cart speCiale pentru motivul, care aa indemnat.pe -functionarl, lenul--viitoruluirázbolú intre Excursiunea
seci-etárii dé- adttôcati. -
ci faptul cá nu ekista o lege 'blue defi- sia, -Turcia-0i'Englitera in
." aliantá
Triplá Bainul s'a i 656ft:it-mat acestei cered, nita, care sá hotaräsca, intr'un mod echi- apele- Bosforului. - Pentru Simbiti dimineata, la orele vase, era
ast-fel 0. de vr'o Ova zile palátril jristf- tabil drepturde ld salarir el la ävaniärl --ACist fost inspirat organizati excursiunea studentilor -la Baia si
- -

BUDAPESTA, 9 Septembrie. - Camera de- aid este lipsit de samsarl.

putalitor. Rispunzind la o interpelare a D-lul '
ale futie.tionarilo, 0 aca- actualmenté a-- prin ; prezenta flatei, engleze
in Maritsa Egee Al inipectiei
Gaineeti.
- Dar fiind-ca la Baia trebula si se rosteasCA
ceste salarii afit derizorli faaa 'cu Muncä, eel putin ura discurs supArator pentru -E.
Ugron, in privinta eilittoriel tarului la Viena, Ministerul domenlilor a decis taintarea unei
D. Banffy a.constati cä tripla alianta c,ontinui pepeuiere de vite la Petreeti, tu apropiere de rdspundéred si cetintek, cb li Se
pe carer-o 4ace generahdr rus Sturdza i amieil sal, Unguril, autoritätile SU
- Ceea ce a mar cianclus Pe functonail Diceacef la-porturile din Dar. teas o pcIeal zdravini studentilor.
existe eu o feral nezdruneinatat, urmarind Foceani:
scopul s.
packie 0 de conserVare. sidera formára acelur memotiti, e danele. In toe ca studentil si plece acir totii ode*
' - Aceasti pepeniertt situati in apropiere de
Cu oeazia vizitei taralut 'la Viena, s'a afir- Odobeati, este menitit a educe faloase reale tul Ca in' 1892a--1893, fostul directbr ge- Duna ziarele germane, Con- plecarea a ineeput de la orele douti noaptea,
firmat din noil hitélegerea dintr' scopurile viticult_orilora i e indeplinirea unula dintre de- neral al C. F. R., D. Duca, laboiase un stantinopolul,c, este 'mutt ?mai ai a durat pki la 8 ore dimineata.

cu deosebire In ceea Cat priveate aeelar spirit

de pace care animeazi ambele puteri -§1 silin
tele kr pentru a mntine statu-quö In Orient
-

Ancheta
"
pacinice aleAustro-Ungariei 0 ale RusielainaI zideratele cungresului de la FocOanil
-

parehetulul mIlitar. in
-

afacerea
prelYect de lige, prin tedre regula intr'un
Mod 'Mar tab aaitar soata fanctionardor
se zice" ed. ace]. 'paoieCt n'd vázat lumina
bine aphrat din"partea esticä,
adich -din rfaceea unde .statio
neazá :flota-englezà, de -eft
diE,parteat-Rusleii-care air pu-
Toti agentil colectivietf aft plecat de ca
noapte, Iar clad sósea le. Baia cite o 06110
studentI, un ern pus anume acolo splines'
celor ce se opreafa. sti piece inainte, CC1 8'8
exploziei de la pirotechtile, e terminatd. din eau= opunerei DIU Olaheacu; fostul
O a faveriza dezvoltarea it'actnicit Iinititâ
a statelor balcanice. (Ap)anze vii la dreapta). Raportorul a - corichia Ca avanovatil aa fost ministrri "al Eicaaailor-publice. tea paraliza &cut acolo manifestatie sti, se grabeaseg
Munga pe cel plecatl ea s nu peardä, trenin
Camera la act in unanimitate de rispurisul ihsael Viainiele. De' alt-fei eidalesne: de Pentru 'a prentimpina, asemenea dificul- deharcindu.ui-arniata care, avea sa-I &Ica la funicularul din GaineatL
pemoasteler Mävei ilegrel. in
pevIztit'apest feiultat, , de oab-ce- malt tatia funcalianarli- hotarisera a se adréga de
sunt j6C: asta datit D-lui ministrua fiind cdiaVinel ed
eefil lor direct', cad le cunosc munca, le
Bulgaria,-
Interventiunea Rusiei
- -
Lucrul aeesta s'a spas tuturor studentiler Pe
rind, cum soseati, ast-fel aglomeratia trit-
surilor -in Baia, a feat- impiedicatit -0 manifee-
Now miceluri de armeni Rezervistul Iaccb Tdranu a facut recurs la I- vor da tot 'Concursul pentru realizarea Rusia -hind siitti Skintervini tatia e asemenl.
nalta Oarté de ,safie, pofr:i:vh hotartrel rf- carerilor br atit'de juste ; nit tiü insá ea fOrta 1n Constantin6Po1, io- . La Gdine*16
LONDRA, 9 Septembrie.-Se bunaleloi militaire.-Motive:4e de-Msaie e bazeaat sigurda.cate4stl-honrife se va then.
pe neconstitulionalitated: kid generalu lul principal I-ar avea coman- Drumul pina la Gainaatt a fost foarte obe-
anunth din Ciiestintinetiol ui inha'special Lavoyary'gi vekpa de un de-
tine. '
dantui- corpului de- armati din sitor.
.

Daily News "cis' légérgiSilea-ainek- Un functionar C. F. R. La Malin am vazut o superba monastire,

lict de preset ji ca ataie de'competinla juraplor,
canä a POinutt nit raport 0:211- lar nú a consiliului de rdzboid.
c
Odesa; "adia generate-, Cicea- S!atina; ziditi de Alex. Lapuaneann-Voda. A-
suIar, anuntind mficebir:i ¡nor; D. Stolojan intelegind d'abia acorn in- cef care inspecte azi acum--Dar- colo se aft mormktul acestui Domniter.
La Giineati am vizitat fabrica de eherestea
la Egia, in vilaietul Karput. Cu ocazia-venirei imPdratului Frantz-10- tentile cart le'armaleete. D. Cantaeu- dane 1 ele. despre care vol scrie un artieel special.
Duph Agentia Reuter, dezordinele- sef,"~nurildaful 'Saida-tine ail vo fi eheniati dno, s'a 'hotarit ca iniediat dapa pleca- Rusia aliata Turoiei De aci in vagonete, ne-am dus printre brazi
din Egia ail tinut in seiVieltiT, aia fi "de 70,000; dintre-eari rea impárattritil, sä faca remantere pre-
Rusia pare-Inah oh deed ar inter. Idoemaleurtricpink la -funicular, distanti de- 7. chi-
*i 16 Septernbrie.'Kerzii-afi-ii-- 35,660 pentru defilare;lar restul- vdr fia fectariall. veni chiar ou armata, nu va fi In con-

www.dacoromanica.ro
 MERCURI 11 .EE.TEMBRE 1896

4 7_, A. IL) ]B-P. lui de Covurlul-, sectia I-a, D. inginer Clo-

Dr. N. Sigler Expositie de broderie
- . _
ULTIMELE NOUTATI AFLATE SPRE VINZARE
ro Septembrie /896.
vis Arnould, in calitatea sa de procurator
al D tut Charles Georgi, inginer din Paris, Fost medic de ora; si medic de spital LIESN
in nnmele sOcietätel anonime generate s'a stabilit In Rummest! - Am enbare a educe la cunostinta bran p. t. pu-
Doeteur Laupts, PerieTS1011
sités Sexuelles
.61 Perver-

PerveTsiODS de
Lei 6.
rtr Ch. Malato, De la commune h l'Anarchie
plerre KropotIstne, L'Ana-ehm. Sa Phi-
losophie- Shn Idéal
Lel 3 5or
-
Internationale pentru ilumingtul cu gaz
electricitate, cu sediul in Paris, cerea chic-
No. 9 CALEA-- CALA9419ILOR No. 9
vinf0
Sliecialist in boale Interne si de few!'
- blic 9i In special Doamnelor amatoare da broder5
ca eu Incepere de la 14 cor. vof deschide O expo-,
sitie de brodea lucrate de minis In atelierul me6
Docteur A: Moil, Les ' s
l'instinct ehital
Le1 5. Th. Villard, Premiies notions d'Econo. ' marea in 4udecati a comunei Galati, prIn CouseltatinnI de I. 2-4 din str. Doamnel No.54. Expozitia va tine pta. la 54

sexuel et en particulier
de l'in-
Docteur Leerain, Des anomalies a:9 In-
mie Sociale
Henri Mazel, La Syeergie socia'e
- a o.6o
4. '
primarul sag D. C. P. Majaxa, slate a
auzi pronuntindu-se validitatea tranaferg-
1=1e.,iitz-ta
291-160
sarafaci gratis-
F. 132;
Oct. 1896.
M-me W. Pesky
stinct » 2. Lis'sagliray; Histoire de la commune Atelier de desen sr brodetie
versions du Sens genital du Pain » 3.5o ' de 1875 - rei contractulul, ai a se considera ea nulg
Pierre Kr000tklne, La Conqufte » 3.50 425-10 Sir. Doamnei No, 14
A. Mamba, Psychologie
de l'Anarchiste-
» 3.50
Paul de Lidenfeld, La Patholoabie Sociale% 8:
RinS Worms, Organisme et Société..: s.
neaveniti hotirirea ministrulul de in-
terne, care a infirmat delibergrile consi-
Mihail Th. Ghitescu
Socialiste 1' a
Ruin! cominial din Galati, de la 8 ai Ii Licentiat in drept Teatrul Grand Etiblissement Hugo"
Figaro Illustré, Septembre Lei S. - AVOCAT -
Les malt es de rAffich, Septembre Lei 2.75 Aprilie 1896, pentru cesiunea concesiunel- Str. fldcläan EALTICENI de tuchiriat de la 26 Octombre 1897. A se adresa
Revue Socialistei Revueet4des Revues, -Revue générale Internationale iluminatulul cu gaz i electricitate din Ga. 342-40 la D. avocet Coast. Mille, 4 str. Kaeageorge-
artistique.'
Soientifique latiraire provinCie vici, ta toate allele Intre örele 5-7 seam.
Pentru eit se adauge Porto. IV de cgtre soeietatea generajg interna- 426-35
--Ospittaren Restauratorul girei Pascant, D. Nitpaileon
tionajä de gaz electricitate din Paris.
Práf. Th. Avr. Agulletti
Aci ne aateptaii brie !le un stinjen, Po-paten,'
care la ura 'stUdeitilor- 'Ma frumblk déjún,
urmei s'a transformat Inteo cu-
Reclamantul pretinde condamnarea co- Licentiat in Litere Nctorul G. FISCHER
Cu fripturi putine cu 'cazane cu ing-
rati devastatiune cu voia 4E40 a antrep-ré- munef alti 500.006 de lei, daune, LECTIUNI PARTICULARE Fost azistent al D-rului Galezowski (Paris)
miligi damigené cu vin. noruhil. , - speafe dobinzr i ' cere asemenea -exe- I Str. Wing) Specialist in bottle de ochl
A fest o i`euratä Masi populari. Fie care 349 -10
la1
StudentiI l'ail pnatat pe sus ai i-ail flout o- cutarea provizorie. Consultativa de la 8--9 a. na. 2-5 p. m.
lua frifitura Inteo Mink plinea-intealta vatitini. In garä venise foarte multi lnme i o Proeegul e sprocit la 7 Noembrie a. c. 73.L7WlrizA,' Peri.tru sáraci grbitiss
eta Iftnatabtioari ai.--aPef Se' ducea intre
ai
brazi
brehestri e liutari a chitat Ping, a plecarea
trenulig." ' JUDICIARE Locurlfde case de râniare Str. Coltei'18 - 427 - 24
Trel transportarl de studenti flout, de Situate In ceamal positie din Ruoteni,
1;55m7a-áril
oare-ce maaina nu ,putea s duci mainault de De la Pavan-1 IAA la Bucureati, studentii Asta-z1 a venit inaintea tribunaluluX co -
rectienial s'ectfa IUa, preicesul
In apropriere de;gart, ltngä Valea,CerbuluI, la a-
dtpost de vinturf.
LICEK CIASIC ROMAN
eit o suti de student'. ail dus-o Intr'un somn, obositI-ffind de dtum
Ca al donitea- transport - a sosjt-',.primarul, de petreceri. Georgescu, autorul atentatuIdi cuyitriol Uit71.5C7de rpogonne-este reservat-pentru Ca-
Tar la 4 p. m., a sosit 'a't al treilea transport
cu prefeetul. i tin' tarsi de lintari.
de la vases,. -
Tót aiCtribunalul vajudeca i procesul
sino ;A pare.
A se adresn' la Societatea de Construetie, Strada Lîceul CLA4C FRANCE7
DosmaPT, 13ueuregg, sat la Bufteni, l R. Edeseti iipoultEm
Studetil sosit n urmg,' brig' pripiditl de !,*3Eri D. Stolojan a declarat in faça D-nei Faun, sotia profesorulul cu ace-laa ngrijitorul 1)14463a/et'.
foame. -
a e _
nunie, pentri ansenintare prin scrisdin la STRAWA
Chid aîí sosit, ai dat nlva1 ca 1upi pe mal multor persoane, priniarul.ga- -
COALA DE MUZIC/,1 Sub directmnea
adiesa D-nei Négoescu.
mineare i tinbucali ce puteain ' -"Th laxa a cica" demisici din tziecatd func7 AntorirAti de onor. Minist.' pnblios`
D-nei FILIONESOU
Intoarcerea D'ALE ARMATEI tr,-Sti;adikiciannii 8 - absolventd a geoalet superioare din Lausanne
aa (Elvetia), profesoard de filosofie ji pedagogie
,
Curs de PritteipII, ArmorderPia.nit, Canto, Vioari,
Petrecerea a tinut ping, seara tîrzi. ApoY Faptul fiind ast-fel, i ,
trehuie D-nii colonel Botez Diculescu i loeot. Bi- etc. dupit programul Conservatorule. Se plepárt geoala centrald
eglitorind toati noaptea pe o lung admira- sd fie, de oare-ce

'
IM'em- zanti, cari ail delapidat suma de 18.000 lei pentru Conservator.
bili, itadegtil "sliintors' la Fittieen-fa------ hru al cabinetuluf, pentrit ce atuncea din casa regimentului din Birlad, ail fost dursurile' incéptia°T,1 Septembrie. Insetieintre
Duminich seara transportatI cu ifiScorti Iiiff,-iinde vor- fi orde 9-12 si 2 6. Inscrierile se fac in toate zilele la can-
nu se publied deniifiunea in' Mónito- judetati de citre 'cogs-tint de razifoin. Directoare Marla'PAicheru celaria institutulul.
Studentil spunindu-se de-a pleca eu trenuj rul Oficial? Proeesul va- avea -loc probabil pe -la face- 13§7:-.
de 5 ore, D. primar a fost nevoit 8 cedeze putul lunef Oetombrie.
. Profesorii rIceului Clasio
Institutul de educatiune pentra Doinciatite D-nele Dr. Crattonesou-Cutzarlda, hygiena.
si Lain dim Consiliul general -al judetulut
. . .

Din aeeasti CallZi aedinta congresulut fixati

intrunindu-se rt
In aedinti al- a constituit EXTERNE Despiuq D94mna" nattulrlialse-. Wirral," lie: 'in 3i1; -nat. din Paris, sc.

pentru Duminicg, %dais la orele '4; Taint- biu?iul ast-fel : Din Constantinopol se ve'stete cel Armenii ii-Sirada*Radu-Vodk19.- Docuresti
, .
- Alex. Plifonesen.
francez, Cl.' I, IV,
dint. sc. sup. din Lausanne,
nind a se tine pdintg. de noapte. D-nit C. Greceanu, preSediute, I. P. 0-
ltknescu, vice-presedinte, D. B. Turnescu
chigi in temniple tureega, stint suptil la cele meci
oribile torturi i apol
Inflintat 1887 Sturdza,-lie. ha lit. ,i fil, 1. franc. V, VII.
D. AI. A C.
In aeea aedinti era hotärit a se discuta
Mal multe mit de armeni ar fi fost extermi-
Ctt7Incepere de la i Sept`emarie redeschide cur- li Gr. M. istorie, I, VII.
Tausin, lic. In
In privinta-organizarei congresului ai a che- Filipescu, secretari. surile primare, secundareliceale i preparatiuni Reds Dobreseu, lic. In mat. Matem. I, IV.
stiet evreleati. Fir indoiali,* scone chestiuni nap ast-fel. pentru bacilaureat. Ion Stroesau abs. fac. de sc. matem. Matern, V, VII.
aveat si dea siaatere la discutinni furtunoase La alegerea partialä pentru judet, efectuati Inscrierile se fac In ancelariainstitutulni In toate Petru Milfilleann, lie. In filologie, I. lat. V, VII,
eri la Birlad, ail izbutit D-nil I. Popescu Mai multe ziare franceze, vorbind despre zilele de la orele 9 ---52 si 4-7. Prdspecte se tri limba greach.
earl- ar fi degenerat In scant:14nd mit du h cerere.
Angelachn -Cretua candidati colectiviati. cazul' Dreyfus, deg ca posiilä revizuirea pro- George I. Coroluy lie. tn M. si istorie, Geografia
Manoperä adminitirativ5 cesnlan acestuia. Direetoare
Preaedinte al Camere de comet din Ana' Bonnie abs. fac. d.t litere de la sc. nor-
Pentru a se evita ort-ce disbutiune a's scan-
1

ntat'A, i. latina, I, IV.

dal cart' numaI pe placid autoritätilor n'ar-fi Bucureati, a fost ales D. G. Assan. ECOURI ,

D. Moldoveadu, lic. to drept si abs. fac. de litere,

fost, D. prefect Softa primar Radu, ag D. DemetrestarMirea, a fost ales vice- Se stie'cä dintre pensionatele private in prima 868 -15 1. romini V, VII, $i drept administrattv.
pus si se spele sala pentru, a ase da In acea presedinte. linie acordat dreptul d'a' functiona, liceulut
seari o soma dansantä.
La orele 9 and studentil s'ail adunat fu Regele, regina, primjul Feranand i principesa
Maria soseso miine, Mereuri, in Capitala, pehtru
Ghoorghe din Bucuresti.
Anuntdrn ca s'ati deschis cursurile ace-
stet scoale. Printre.,prof,tsoriI intirVcinatI cu pre-
De ihi;ittt-
Vis-a-vis de Palatul Jusrieiel, calea Rahovei No.
Theodor lulian, lie. In fllos. si chimie, se. fisico-
chipmrice6..
Corson, dr. In litere si los. din Viena, I.
sali, yid cu mirare cä edinta nu se tine. darea cursurilar, nientionlm In. treaeät printre 3 si 5. prhvillii eu "confortul' modern, tot In aceste
romInh.
'Cum et votaserä ca în acea aeari !si VIA a vizita hicrdrile pregcititoare ce se fcco in vede- cas: sinV si prhvh1i1 dosniee, bune pentru ate'iere ion Popessu, abs. fac. de teológie, -

Inceput- sá ceara prezenta

alt-fel i se va da vot de blam
rea vizitei impetratului.
' seam regele i cu prinpul, insoni de suite,
altii, Iie D-nit PetHen, 'Dr. N. Leon, profesori
universitirl,"N. (lane,. fast inspector scolar, Io- si pentru deposite de nihrfurI ;
pentru vinu,. Preturi modera.t.
o piveit5. mafe i $erblneseu, abs. al se, de belle-site, desen.
Teodoresou, abs. conserv. Musiea
nescu Glow, V. Dal§, N. 'Colceag, etc. C'un ak- Illesou Marin, prof. la conservator, palls. '
tiii tel singurl aedinta, alegind %Tin nog pre- 'vor pleca la ,Orfova, pentru a lua parte la cere- tnenea corp profeSOral, rezaltatele nu pot fi de Adresa la admisistratie, chiar In aceste case.
LIGsitirbtuetao, rliec .inttnernfielblDoginee,let,
aedinte. monia inaugurcirei Porplor de Fier. eft strälucite i ttärintit carYYau copil, plasatt 3872- to. LloatichneIr. , Rochar, Troavi,
Dupi protestirl energice, preaedintele e ne-
voit e se aräte.
Chestia Táranu
Studentul Pella, lubid.' Ciffintul, spune ea'
De eite-va zile, epidemiile de varioli i de
scarlatini bintuYa printre copiii din minalalele
Capitalel.
' Servidiul sanitar a luat natisuri de izolare:ai
--
in acest institnt, se pbt buenta` de alegerea
facutUde directiunea'scoalet.

Societatea Presel va da 'flimbitä i Dumi-

lap Inchiriat
din strada
matiaa a,
Lipscia, No.;
se.adreArt la D-I
tdreu
Pentru
1
la89. !L. anti
58f.

infor-
Vasile Stfinescu
rii. Miss Tell, Miss Thakery, Flea Zannef . te.
Lieu prof. lieertluI real francez si vu ISUblica In
cu'ilnd.
' -
ultima speranti in privinta liberärei list TA- dezinfectare. - -
neck 14 i 15 Septembrie curent, marl serbiri Strada Zarafilor 12. '
populare, in gräditra Casino din strada Aca- Inainte de a cumpara orl-ce Magind .(gri-
ranu e pierduti, de onre-ee ziarele de-,azt-neaali 891 80
cold gi Industriald cereetoji marele
Din Oonstanta demie1, alituri de ministerul de interne.
adus trista 'afire cg. cea mat Malta -instanti j a-
deeitoreasca militari, consiliul de, revizie, a
respins toate motivele de casare a sentintei Vinerl
,
venit îr donstarita, oftterii re-
.
Aceste serbárl vor intrece cu mutt' pe toate
cele de ping, acum. Societatea a apt
mart
dtilator
desslatiunea, fabricationea mtnipulatianea ,cog-
ez;e cautinge
tfroatd,,e
dbiterra
de
rismfaqini
deposit de tot felul de
gi Unpile
consiliulul de räzboiii. gimentulul de geniu din Focsani, in cap sacrificii, pentru ea publicul vizitator si ris- na cunoscInd d tsemenea tot ce priveste cul-
TerminIndull cuvintarea sa caldi wrai des in- tu calcine' ut Onlcer. Scopul le-a fost sa inclintat. tut vit I incligenh aií ameriean51. ' ast-fel cum. "se
A GRICOLE
trerupti de aplauze, D. Pella propune expe- vadi podul peste Dunire i Juan-idle por- Scoput llantropic al acestor serbiirt ffind pn.ctich In Franta, doreste a ghsi o oeupatiune.
diarea unei telegrame eitre rege, cirula sá i fului. Sirtibátá, aü vizitat cariera de platra cunoscut, Indemnam pe publicel bucureatean, se adresa D-lul Couohot 4, Strada ,Italiani, Ru- ,
sag cerq Catalogul ilustrat al casd
se ceari gratiarea- lui prams. -1,-- de la Canara, precum i portul. Duminieg a nu fi indiferent. te stl
Propunerea e primita eu mare majoritate. s'ag plimbat pe mare, cu un vaporaa, tar
La timp, vom face cunoscut eititorilor pro-
grama acestor -serbiri.
395-5 EUGENTU
lati textul acestef telegrame :
Majestate,
In urma condamneirei definitive a colegului
nostru Iacob Tetranu de care ultim0 instanfet
judeccitoreased ni2iirä, consiliul de revizie, stu-
la 2 ore, aceiasi zi, aü pornit la Cern a-
Voda"ca sä vadg pods&
.

La 18 curent, e vorba si vie la Cons-

liunfärul-viitor al ADEVÉRU
LUI ILUTRAT, va fi consácrat
excIntiv eveninientiduiJa 4
Gheorghe Itoue
CARIPUL.UNIR
:putoae de stseja:r 'péntru Vin i spirt de
BEHLES
Representant general ol depositar al
den¡timea universitarei, intrunitei in al 17-lea con- tanta, -depntatii italienf, de la Pesta. Pri- la is decal: ping la 160 de-c'al. Liéru büh renumitei fabrici TH FLÖTHER
mirea se, va face din partea oraaului. tarantat predare gara Cganpulung din Germania
gres la Fcilticeni, .roagei.respécluos, pe M. V. care
ctctreitat tat-d'a-una dragoste pentru tineriMea a
Vizita--inipäratuluf Frantz- preturile cele mai modirate. BUCUT9,9. Str. 131bescu-Vad4, 10. 1, 2 si4
stuclioasci, sci gratieze pe colegullor
' *
lo"ef. - 400-10
Jacob Teiranu Pe diferitele vapoare sosesc zilnic Ar- I AceSt numb' exceptional, va cuprinde ur- Pentru sezonul de Toininti se rsoomaii
Staruinfele primarului mni refuiati diii -Constantinnoól, dar sis- malloarele ilustratil de actualitate : PENTRU.DOMINE 9I D4OARE
,

D. primar kaki e studenti ea- lase la o tematic stilt imjiedecati debarca. Foantwlozef, portr et.
parte ori ce discutiii'asti-seara, de care co mai -
InfrOtirea monaOhilor ei vraj- ATELIER ROMAN DE tRODERII
mite Doarnne din Tilticeni -dorese si aibi
astil-searg o seratil dansantä.
Consiliul comunal din pay a ajuns în
halul etuir din'
popOarelor. hledalie de aur si argint
In fata acestor stärninte, studentil nu mal
Poporad, despre parade Ink'
-Neîntelegerile dintrd ;naembrii consiliu- Franta-losef. Primeste trutour!, lucri artistiee i lucritri Inee-
atit ce face, mal ales ei, studentiia tolectiviati pute;-se-spalli minus! cu -pretal moderate.
strigaii elt îi Oneag gura inckiderea congresui
`prihiar, zadärnicesc intrunirea con- Prezintarea minitrilor, schile
lui ! Mhulaft. Piná acum s'ag ficut doug con -
vocari &Ira un r--zultat.
umoristie.
Aceste ilustratil lucrate cu mult talent, sint
Eufe a Illarinescu, Str. S64 55
Pluguri Universale
Viitorul congres datorite cunoscutilor pictorX Merle i 'N. de otel pirfectionate: rhiguri c, 2, 3
De &mg zile, pidures statulul numitä Balta STELIAN DUMITRESC 0. 4 brà"zdare; tót-d'a-Una 400- 500
Porculut, sittuiti ln apropiere de Tg.-Oena, se Petrescu.
Congresul se inehide, alegindu-se oraant
T.-Jie, pentru viitorul 'emigres. Atragem deal atentia A-110CAT pfuguri in deposit
Dupi aceea se %ape dantul, care a tinnt afli in fliegri.
pink' la mete 2 din noapte. In vecintatea acestel pgdurl se aft pildu- asupra
ADEVERULUI ILUS- 76, STRADA FANTANEI, 76
. . _ VI:UGURI NORMALE
De remarcat o ci in Bali studentii ail dan- rea seculari a Slinicului. TRAT de Duminica viitoare.
sat intre ei,de 'oare-Ce Downside ale eirl D. multe mute- ale hentare ail fost nimicite Cu jupg4ut6 prc î garantát. eele mat practice ai &Aide
primar a &cut atita caz, Inn :=s'afi .artitat ni- ru totul. Tneul abia s'a: putut localiza astä La Sala de Depe11 a Adevtirnlui" ail sosit Se efecti,azh a'A'ficiall li aur Semanatoare de tnt
eilerT. Cele eite-va Doamne, roa'pte ' gr /tie inlet plot torentiale. S'a desehis -nrmátoarele n outgti : c.raciuc. Asemenea -carititut, plumbatnl i seosul nuale, in lat al in rinduri.
aflate l(jtotit
refuzat hi chip fearte putin migulitor pentru o- anchetä pentru -a se constata maple in-
cen diu lui.
Docteur Gabria' tifaurange: Formulaire pra-
ti tut 4.
Alexandru loneson, Derffist Strada Cîn-
p&eanU' Nb: 46,4 'e
Vinturatoare. Triori Held mori-
f3tudenti, ca s la pa,rte la dams. -
ginale in toate
aocteur -E. Pédera Des sta.tiens médieales 416-15
La oarele 2, o parte din
primarulni o manifestatie eustudenti aii fficut
Grape flexibile i diagOnale, cu 2 0
muzici. Seziunea Curtei cu juratl din Ilfov, rare dea' enfants', lei 6 3 eimpuri, cu dinti de otel.
A..4sTite.s
Plecarea
Luni, la mete 5 dimineata,
tr, hufa sä inceapa la 15 Septenabrie, nn se
va deschide de eit la 18 Septet-Marie, 'din
Emile Zeta: Madame Neigeon, lei 1.
'30-(10441,4.-- Un damn, care are
-
tijlispouiil ar clod sii tainment
mare deposit de Mori
de lemn ai de fier
pe pos-
toate mg-
studentiI ail ple- eauza-sosiret- imparatulut Reantz-Iosef. ocupe o f nctie particularh, putIod a depune chiar1
eat din Filticeny.
La garä se afia de ets vreme Curtea va fi prezidati de D. consilier ULTIML TFILEGRAMi4; tl o garance sigurä, dads i se va care. Adresa C.
I. 13..post rehtantc Loot). Pietre de mourd, francqe, cea mat bung
läutari, cart ag chitat ping la un taraf de Dâmboviceanu, azistat de` D-Ail Mavius
plecarea trenu- C8AKATURNE (Ungaria), 8 Septembrie.- 416-10 cantata-, din Laferté sous Jouarre.
lui. Obedenaru. -Ciarele de transmisiune, Mujamale. Tot felul
Imparatul insotit de. arehiducele Otton a sosit
,

Prefectul, printarul, politatul

ros public ail insotit pe studenti i un nume-
la garg.
dupi ainiazí i' a fost primit ca entuziazin.
S'a vorbit despre procesul pe care Casa Rilspunzind la disciarsul de buni-venire a ae-
Géorgr l'a- intentar co-mtmer Galati` si-prin fulfil cornitatidui, Impäratul a exprimat toati
Institutul de Fete de Plirti de rezervei, etc.
Instalatiuni de Mori perfect automatioe cu
tt
La Basarabi
Aci un sat tntreg, eompus care ea d'intil cere dispagubiri 'de un- nzi: bilcuria sa- ci viziteazg co initatul Zala, bums- CH. BORCK" urraLtitie absolati pentru soliditatea mate-
rialulut ai buns functionare a orl-eirel mastni. _

ba j copii, sin 'aateptairla din femel, bär- lion de la comung. care va (waste Indt dad, trupele con- FOZDAT IN ANUL tipso
nul a intrat In garäun....eor garg. Chad -tre-
compus 'din vr'o
"Iatg motivele pe cart Casa Georgi 41 centrate' gäsesc, lucru de care iu se indoleate, No. 158; GALEA MOILOR, No. 158 Noul Inttitut de Domnisoare'2
o primire eerliali a populatiuneL Impäratul
sä einte Degteap(d-te Intemetazá pretentiunile sae,. n' ceea ce s'a dus la castelul Pribiolaviez tn mijlocul u'
30 de aeolart, a Inceput -

romine. Curs primer, secundar, liceal cu programa Statu- Cuza-Vodi -14

priveste concesiunea tramwahdui din Ga- la! i Mils Cis program propriii. Directiunea adiae la cutostinta Onor. pirintlIet :
Studentg aü saltitat - - nef multimi enorme ai a unor ovatiuni entuzi- Perronalul didactic i upraveghetor ales, conforna De 'a I -Sep. viitor ac-st -inst:tat va 'functions, con-
de ura". pe tirani cu strigite lath ' - -
aste.'Impiratul era sateptat la castel de ar- form nordni regulament peutru -9coli1e private (Mo-
i). Concesionarul cere de a se declara regulamentula'scolar in vigoare.
Invätitorul comunei chidueele Ioseph, ataat1T mffitari i generali. Cursr_rle In,:ep la 5 Set tcmbre, tar tasCrierile it nitorul Ofieial No. 74 rain 4 Iulie a. e.) Pe lingh
tescu, inteci curintare Basarabi, Teodor Li- de validg i definitivg cesionarea contrae- Manevrele cart' vor fncepe white, se vor face fae In töate zilele de la 9-12 a. ni. si de ia 3-6 peursulaga
primiar,tsecundar, si liceal eomplect, elevele
drum tinerimea substantialä, urat bun tului -de tramviaiuri.- fare corpul al 3-lea din G-raz i corpul al p. m. diul facultativ al limbelor moderne.
I-a räspuns un student. 2). Spre a le declara validi i defini- 13-lea din Agram. Mari de archiducil deja Prospectele se trimit franco la cerere. Pentru predarea eursurilor secundare 9i liceale Di-
citati, mai azisti Ina cea mal mare parte a rectinnea asigurat eoncursal -Domnilos: profesorl
Apol -studentil ail Incins tivi aprobarea de citre cortinia-a Directoare : JULIE V. SAULESCU ai lichulul local ; 5.semenha si cursul primar are per-
ranit j fetele,:ai timp o mare hori cu ti-
tipurilen'' de aine i aseiarea' lor. titaaatilor militarl 'acreditati laaViena, printre E89-15 -
sonal complect atit peutru limbele tomInh, francezi,
jucat pe peron. de ojumitate de cari cipitanul romtn, Demetrescu.
org ail 3). A se condamna cómuna Galati (in -gernatra care sunt cit si pentia 'lama
de'500,0oo fr., COPENHAGA, 8 Septembrie.-Tarul i a- GIURLANDE NATURALE DE' BRAD de mine. I,a care se .:deosebitic atuttinne. Lirba
La Pascani ori-ce Cav) la plata sumél
rinalariptd-cit in Englitera pe bordul lui Stan-
qt.

in daune suferite de' onctsionar, -ca do- Ori-ce diCoreltiunf la fatada magasinelor pietura; music'a instrumentala 9i daniul aunt
Aci studentil leaenl dard ce Insoteate Steaua Polard. si ale ciselor. lEteductia de 50% la n6ile facultative. InformatiunI pentru admiterea eleve,or-
s'aft dat jos din
pentru a pleca la
Iaal. trén, binzi i spese. PETERSBURG, 8 Septembrie.-Marale duce modele pularit de dame. - interne, semt-interne si externe se pot lua In can-
Cea mal mare parte 4). Cere executarea provizorie a co- Vladimir a plecat tu sträinitate. Floreria Dulcamara celaria insitutuluf," sat se,trimit prospecte dapil
din -
tent, plecat la Iaai, undes'audentil bucurea- munel. VIENA, 8 Septemlofea-Reichsratul este eon- C. Victoriei45.2 vis-a-vis de palatul
eererreeca
r -
Maria si Eeaterina Constantiassou
eraii a te ta In a doua petitiane adresati tribunalu- vocat -pentru 422-8 Printului tirbei 37o-6

www.dacoromanica.ro
 MERCURI 1.1 SEPTEMBRE i 89$

- Nu te turbura de loc, copila mea ; este buna, daca aprobi aceasta ale- sesc hi tine caracteruf fitelbr tärei mele, inconjnruf galeriilor ; i dupa o jumatate
de oil, ea reVeni, crezind ca tInArul a
FOITA ZIARULUI

-
ADEVÉRUL
132
daca ceea ce asteptam noi se va produce,
tu vel 11 hiformata cea d'inttig.
Nu cum.va al vrea sa te casatoresti Salomé.
-
gere...
Despre asta sint sigura, raspunse
si slat foarte fericita el pot face o ast-fel

-
de constatare.
Ce tara ? intreba numat de cit .No-
eosit
Se insela.-
din nog ?... striga Noretta, in ochii area Chid ti-am dat o ast-fel de libertate, retta. 0 aka jumatate de ora' se scurse mn
Eg nu stig nimic asupra trecutului si Noretta, care incepuse sa-si piarda
- nascura data marl flacari.
Oh ! nu! peri fl linistita.
tiam cd sa abuzezi...
Ne-a placut, atit mie cit mamel, SI D-voastra, cum nu stiti alci numele meg rabdarea, li vazu aparind, foarte rosu a-
-
PRIN CRIMA Cuhul si Tubirea ce am avut pentru fa-
tal tag, nid o data nu vor pleri din ini-
te ridicam la libertatea fetei americane,
n'am dat gre. - nid numele vostru !...
Stii care este pticina acestel ne:
bättit, dar cu o flacara de fericire in ochi,
ET bine, zise ea cam supdrata, de
asta-data, nu sint eti cea care am n.
- ma-mi, nici o datá nu vor fi profanate.
Foarte bine I L.. Asa te vreag
In prima zi cind al intilnit pe Maurice,
ne-al spus.
--
terina.
scumpa mea ? zise Doamna Cha-
tirziat...
PARTEA A TREIA Tu stii cä ador pe acest tata, pe care
nu I-am cunoscut ; et bine, vread ca el,
Ne-ai spus de asemenea impresia ce
tr-a facut acest Maurice.
Care
-
Pentru ea intreg trecutul nostru, - Sint doul oré de chid am venit...
Maurice Fontenay chiema pe tinära

FRATE SIÁSORA
in viata ta, ca si intia mea, sa raininá
unicul idol, vednic adorat, vecinic ado-
-
aduci aminte - ce ti-am raspuns, nu-i
asa, scurapa mea?
relud Doamna Chaterina,
reros.
e foarte du-
-
fata la o parte si if sopti:
Nu te supara, cad nu-s eti de

1
rat
- I...
Dar tu, zise D-na Chatarina, tu vet
Da, zise Noretta cu o mica nuanta
rosie pe obrajii ei vecinic delicari albi ;
N'am voit sä-ri vorbim nimic in aceasta
privinta, caci era nefolositor sa intristam
vina...
De-altmintrelea grit asa de fericit L.. asa
cred cä i D-ta esti vesela

Secretul Salomeei
!

1
creia un rival acestui tata, a cArula amin-
-
tire o iubesti atila ?...
Da, zise Salonié, cu- un suds, pe
da, mi se pare cä te aud Inca:
a.Am incredere in tine,
rat in ziva aceea,
mi-al decla-
tu esti o fatä buna
- tineretea ta atit de dulce i atit de ran-
fatatä, prin povestirea chinurilor i dure-
rilor ce am indurat impreuna cu ma-
de fericit 1...

-
de fericirea mea.
Ce vrei sá spui ?

Foarte grav i Impinsa de o forta ne-

I

-
buze, I-a si crelat... Maurice L..
Nu-I acelas lucru, zise Noretta su-
modesta ; acela catre care te impinge
inima, poseda, dupa cum mi s'a spus,
ma-ta.
Dar fiT sigura, vom spune totul; si
Printul de Monté-Léone a venit azI
dimineatä in atelierul meg impreuna cu
iora-sa, femeia aceea aril de frumoasa
-
cunoscuta, Salomé räspunse
Aceasta fericire nu e pkrdutä core-
plect pentru mine, mama...
I parata.
Maurice e un om al viitorulul... E fa-
milia continuata... E... e;.. tovarasul onest
toate virtutile datätoare. de fericire. Iu-
beste-1 Inainte, i, in ziva end vel fi si-
gura de Iubirea lui, prezinta-mi-l. Piná a-
vom spune mai ales aceluia care vrea
sa devina copilul nostru.
Noretta se arunca dupa- gitul mäsel-
care a facut o vizita D-nei de PrémeSnil,
eri seara, in loja.
Nici-odatä, ca asta-zi, n'arn avut o con-
vingere mal mare hi aceasta privint.a. 1
al uner calatorii pe care toata Iumea tre-
buTe s'o faca.
tund eg nu garantez de nimic, nid nu
voiü asculta nirnic din cele ce-ml vei vor- -
mare.
Nu e nimic- in lume mal bun, mai
Cind am vazut-o acasä, inteun usor cos-
tum matinal, rai-a parut de p mie de ori
mai frumoasa ca la Opera, unde avea a-
-D-na Chaterina tresari.
Te bazezi pe vre-un indicig ? ¡titre-
Cit despre acest tata, pe care m'al fa-
cut sa-I cunosc din spusele tale, il fubesc
bi despre dinsul...
ast-fel am lucrat, mama-.
onest mai. drept ca voi amindouä, zise
ea, 4 vä ador L.. suprä-I atItea diamante, cite nu cred sg

-
IDA dinsa.
Nu, dar o putere necunossuta
ca pe insult Dumnezeg, si nu vreag sa
fie trädat sag dat uitarei de nimeni... rnal
Iubesc pe Maurice, alit eft mä iubeste
si el.
Care orele douA, se imbraca inteo toa-
beta simpla dar elegantd, care, 'if placea -
aiba;,niclimparateasa.
Mai frumoasä ca la Opera ? Tam

-
zice sä sper, raspense Salomé.
Ce vreri sa spuneri ? striga co-
ales de tine I
Apol, schimbind repede subiectul con-
In zilele din urma, am observat ca lel
nu urmAreste de cit o tinta : sa (la fe-
foarte- mult Salemeei.
mica sa. toca' de- lutru pe ochi,
Noretta cu o subita ludre in autoritari,
- ei ochl.
pila...
Par'ca asteptari ceva gray, despre care
ett n'am nid o cunostinta.
-
versariunei, ea continua :
D-ta $til numai din auzite, cine e
Mauriciu, mama, dar- nu 1-ai. vazut d'ar
. meta ltd.
Ast-fel, inainte de a da, curs prolec-
telor noastre, vreati sa vorbesti D-ta cu
se indrepta, intovarasita. de Bostien, spre
sala Luvruluk.unde., spera. sä intilneascd;
pe Maurice.
Oh t te rog, sa nu *lei luc ruffle alt"
fel de cum le inteleg eg.
(Va urma)
Ce e la mijloc ? proape. el; i mi se pare cä- momentul- a. venit, Ramase ulmita, chid vazu cá el nu se
Salomé, cautind sa o linisteasca prin- Intentiunea mea e sa-1 aduc o data nu-I asa ? afia' la, locu-I obicinuit: -4.444404e-*-
tr'un gest afirmativ, II rdspunse numal
de et
aid ; vreag ca D-ta sa-I poti aprecia, O. I
vorbesti si sä-mi spui &el alegerea mea -
D-na Chaterina räspunse :
Tu esti sinceritatea intrupatä ; ga-
Simtind cá n'are dispozirie de lucru,
poate din, cauza acestel, absente, ea facu
.

CEA MAI RERUMITA

HAMPAGNE DOYEN & REFS Fabrici de Parchete Masive
ROMANIA. IN.
$i de lux
Representant pentru Ronfinia
)4,279-26
A. Feldmann Bucure0 Speeialitate Parehete ameritane
pentru uscat lemne artificial
Singurul' stabiliment cu instalatiune sistentatici

T ttraplári a mecanicti
...10,111
Pentru mobile si binale; edIficluri publice si autoritiff
CP.WSZ

Adresati-v6 CD toata increderea la GROITORIA MODERNA

;
Adevepata Vanzare de lemndrie
t 2,
("4, EAU ALLEMANDE Cel mai asortat deposit de lemnárie- uscatä
pentru- rochl depute, si oK-ce confectiunI de dame Comm DI Dusumele si Pervasuri
STRADA POPA-TATU No. 1 (ling% str. tirbey-Voda)
t
LESUEUR
Face sa dispar5 pistruete,
intpedeci sbarciturile,
Le mime de
Tdiate-ei despicate
ic).
In acest atelier se efectuiaza ori-ce ro- albesce inclukesce pelea.
GASTELLIER, Pa rfumeur Chimiste '
EXPLOATATIE DE PADURI.
chi de crap, de vizitn, de bal ; corsage, 7, Rue Saint-31am PARIS.'
jupe, pelerine, jachete, mantile,
rotonde, etc., asigurânei operate clien- *prntri
§3I LA TOTI PARFUMOSI
t se phi de
l COIFOR/
ori-ee eatrafeeere, I esip teem Fabrieei de leek
BUCHER DURRER
*.
tela de lucru, foarte, Ingrijit coehet dupa
cele mad noul jurnale parisiene i, cu preturl
Timbrul de Garautie de l'UNION des FADRICANTS.

CASA DE SCHIMB
'Zr.114
27. Soseaua Basaralic 29.
245-27
- BUCURE$T1'
(earte redusv; rivalisind in ceea ce prive-
"
site confectiunea ou cele mat mart atehere NACHMIAS &' FINKELS XXIXX40"',*llutir,000000CXXCX100:CCXX.
-47S-1 similare. So. s,' In noul Faust Dacia-Rosainia, str; Lipsoan
tu fata palatulul Since-MOO:sale
Speoialitate in roohi de mi.- OempArli i 'bide efecte publice si fue Du* o scurth Intrebulntarei devine indispensabIll oa-
X
reasa. orl-oe aohinib de morml. PASTA DE DINTI
Cereal pa silts de 6 Septembre. 1896
Frumusetea NOua CrOme-Clycerin americana ,pentru
Roohi _de dolly. in 12 ore. Dintilor J Dinri aprobatá de consiliul flanker
Cumpl Vân
CU distinsa stlmá
4
Rend Amortisabild
M-me VALENTINE
4%
6%
6%
Amertabila . . . . 100
.
101 51
Obligat. de Sts.t (Oev. R.); 101 26 102
- -
86 26 ;86 6
de. la Fabrica F. A. SARG'srSohn & C-nle O. Illena
Furniseri al Curtal I; R.
unieipale din 1888 9 60 95 50
- '--
--- -
50/0
Strada Popalatti No. 1 1890 96 96
6Vo
5o/0 Scrisurl Funciar Swale , . 92 2b .92 76 Se vinde in Rucurott la drogueria Ilie Zamfirescu, M. Economu Et Co.
(colt cn strada gtrbey-vod) 60/0 s , Urbane . 88 26 88 76 Mihail Stoenescu, Ion Tetzu la toate farmaciile principalc si la D-nil Gusl
tav Rietz, Strada Caro!, Iosef Schuckerle, frizer Strada Lipscani: n Roe"
e
.614
Tranrwaiul nod trece pe d'ina-
Pt
so/0 180 82 26 82 76
Act'ilani Banc*
91 Pr
Nationali- . 1620 164O
la formacille Carol Schuller $i A. Ziegler ; in Braila- la d-nii Anton Dru-
fates. atelierulul. Agricola . 215 226 - mer, farmacist D-nif Berman & Kaufman; in Galati la d-nil S. Hofmann ;
Florinl
" valeare
n Austriacg . 2 09 2 12 in Craiova la d-nil S. Lazar Benvenisti fratii Hip Lazar, fia; îii Pitestl
369-20 Mitml germane

in5771 3+7 7 " rATTFP;r.r4,1".*:.:,1,

Bancnote Franceze
Italiene
. . .
. . 100
. . . 90
1 23 1 25
101
96
-- - la D-nil Ernest Schit farmacist, in Caldrasi la. D-nii Fritz - 'Dirk farmacist.
Representant i Depositar pentru Re minia- la
rabic lartie - . 2 66 2 70 DI V1KTOR' KUBESCH, Buoureftl, strada Down& 16
(in curte)
Ceréti numal Kaledont lui Sarg, feriti-vi de contrafacerl
PRETUWFOARTE REDUSE 't7-NA
XXXXXXXXXXXXICXX 4,41111
246 -12 /4
smortawmemionweee.**olorowswenneamt.10

Limply Articole de
Menage, Portelanuri,
Cristaleril de Bacca-
rat Alpacca, etc.
MASINI DE ECUCATARIE
;
Va Hydraulic slitar Alb Gras de Prima calitate
Sistem American
Cele- mai practice la sonde
BAI de ZINC, DUSURI CLO-
;-; 911r DIN CELE MAI RENUMIVE FABRXCI 'eV
SETE, Taut la Gout etc.
EMIL COSTINESCV, Sinaia.
'W. SINGER
Renamitul magasin de; lmpT i articole de menagitt
ERNES7 MANOEL, Comarnic
BUCURESTI Se vinde direct de etitre aceste usine, sat. prin
Strada Boamnei, No. 8, vis-a-vis de POt
149-50
i Telegraf .ca
REPRESENTANTUL lor GENERAL
1JULES SCHNEIDER, Murat' Technic
Café Lyra BUCURESCI. 74, STRADA LIPSCANI, 74. BUCURESCI

intreprinderl de Instalatiuni de Incalzire, de lumina electrick conclude

I. kC-0111-Ill.ellt.ge INTr.
dé aparate sanitare (Water-Closete) de provenienVi englesi etc.
Ejgr- vis-a-vis Hotel Habsburg -He r

Una din franiusile Vienet, din nail desehis ti elegant aranjat

endez-vous pentru toti stfeinit
DESCHIS PANA DIMINEATA
AUGUST BMIIER, oafegid
Yinzare de MASINI AGRICOLE
423-1 Posesoru1 restaurantnIal ,,GrinZinger° Venetia în tiene -

4110..11.1111...
Pr'opristar, coNn, MILLE- Tipografsa ziarulul "Adevrulul" Pasagial No4ienal(

www.dacoromanica.ro