ANUL IX, No.

2684
mrsm,*erzgxr.,: liSSISEONOSI=n-SOMICEU2=2E1MMMINM_
EDITIA 1.07;MONI,r3
A TREIA JOUI 14 NOEMBRE 1896
rIMVISIAMM7616W-7. ..,011411131)581115VVRIZIMVISIIIII
7
NUXERUL 10 16 A:NI - NUNEDIUL 10 114ANI
ABONAMENTELE ANUNCIUR ILE
ENCEP DE LA 1151 16 ALE IrIE-CAIID LUN BUCUREUI i JUDETE se primeso Knees
8e:plAteso tot-die-Tula inainto la ADAIINI8TRATIE
.=
Iii Etuegrein la Casa aductuistratiel
In ii'4e1' i Sfreinatate prIn te.andite pgtalc =
In STREINATATE, direct-71=mM la adratnis.
Un an ta Teri 30 Lel ; 8teinitate 60 Le tzatle 0 la toate "Ofietife de Publioitats
ease lunl 15 * 25 a Ennacinn ls peg. IV ; ; ; 0,30 b. Imis
Trel lunl 8 . 13 PS'
a- a . 2,- lel
aircEr la erk.,eiad4tr.te vsal i; 3,- .
te rereol Romine de cilia ftreln in caed! Irmo
elAetreceivTrEP1 'err SW rkTit,PnTA7X V., lattexamalPE isse*Ar esneqa
NUMNIIMMIMUMMEMV.WOMINISCRIVO

PASAQ.
AIDMIN
P.ANCIFII
IStRAT IA N.
NATIONALE CTIEVIILM/FrOTNI MIS) Director politic: iX. V. BELDIMANÙ RIUDACTIA
PAMIR: sikelenl NATIONALE Crkell.18:14413,41 Nb nig6;

1,

text cá doreste sä se sfdtuiascä cu - &mate SerbleI a fest împrtáitä i de care D. Titu Malorescu a stdruit chiar pelinga
CATRE PRAPASTIE fruntasil partiduluT, a convocat la Grecia:
cu drept euvint, act' Rusia avind pri-
D. Carp ca sä inceapd tratdrile 'cit mal ne- RAPIREA UNEI PRINTESE
mnttrziat.
- Printesa pictorul. -
ministerul .Ae interne diferite adu- virea atintith spre Constantinopol, n'avea et se
junimioti RApirea.
Arltam erT
räri intime ; dar, In loc sä la avizul
cl D. Dimitrie Sturdza, presedintilor Corpurilor Legiuitoare
tngrijeasch de eft de Bulgaria care II sti In
cale, lar nu de Serbia, si de GreCia cart n'ar
putea tntru nimic ajuta planurilor rusestl.
Relatiunife dintre libcrali i

kelatiunile dintre liberalt fi junirnifii Sint

Gara de Est. - Romantiamul. i

de si päräsit de stima i increderea
liberililor, totus e sustinut pe scau-
mil märirel. Care sl fie cauza ?
Precum am mal spus-o, de si 4-
-
proape top liberalil Criticá pnrta-
rea _si cu ,:toate cá statul-major al
,
partidtilul ti Priveste ca pe un per-
kinagiti inediocru, totus, exceptie fa" -
end pe D. Fleva, nicT un alt liberal
riu indázneste spule Categoric
iceea ce fie-Care gindeste pentru el
si aid unul n'áre curagiul sä exprime
in intrunirile intime mäcar o parte
din cele ce se soptesc pe din dos.
Aceastä putere ocultä. D. Sturdza
o exeri tä. gratie inférioarel calitdp a
partidulta, i orlce ar zice liberaliT,
oameniT independenp, oamenil dintr'o
bucatá, oamenil cu caractere 'AAA-
test se intilnesc in nial mare canti-
tate printre conservatorT' de cit in
comitetuluT executiv al partiduluT, Sirbit i Grecit repudiati de Rue, aft fost foarte bune ; acestia n'al inarziat un singur Zilele trecute, o printesi spsnioli a fost rä-
moment ca salt rnanifesteze simpatia lor pen- pitä de .un pietor.
D..ia a convocat pe cine a voit decl caufe un alt sprijin, i 1-aft Primtesa este pona Elvha, fiiea Jut Don
a luat avizl cia I-a convenit. gäsit In Austro-Ungaria. tru liberalr. Carlos, pretendental ,tronulal Spaniel i al
Allan's grecomslrboromin Asa, ce ocazia prinzului dat de D. Sturdza Frantel. Cavalerul räpitor este pictorul obscur,
Cu chiPul acesta, seful partiduluT in onoarea contelut Golucowski, *prfnz
Anstro-Ungaria, nefiind Twit liberh dar bilat frumos, Folchi.
a voit sä probeze cá e stäpinul care fusere invitatt toti fogit miniitriT, .ju- Romantica rapire s'a Intimplat in Italia sub
nile ei, din cauza tripleT-aliante, a inspirat po-
absofut al soartel tuturora ; dac5. liticianilor oriental! ids.% de a forma o alianth nimistiI art acceptat invitatiunea si ail luat cerul albastrn al patriet lei Romeo s't Juliettet,
partidul doreste sä aTbI Un sef, a- a statelor balcanice In contra influentei ruso- parte la pr!nz, pe chid conrervatorit nici n'art undo asti-al Inch micul atenor4 este a-tot-
volt sd pimeascd invitatiile. puternit.
cela nu poate fi de cit Dumitru bulgare, si sub pro*ia Austro-Ungariel. Italia a foot în tot-d'a-una tare iiipirilor a-
Statele cart ar trelng sel intre aceastd aliantd Junimigii cari qí luat pirte la prinz art
Sturdza ; dacl partidul voTete sä Ant: Rominict, Grecia Serbia. fort D-nir Theodor Rosetti, Titu Maiorescu moros se, dar dintre acelena earl' stIrsese. eu
MEd fruntasl, acel frUntasT nu pot fi Plannl austro-ungar pare eh a foSt tu Prin- tragedie. In aceasth din urmä categorie, pare
3fi Ghermani ; D. Carp, care nu ç in butte
trebuie sh punem i ultima rApire de care
de cit cel desemnap de eätre Du- cipiti eteceptat de cltell trele statele, ii chläte- relatiunt de famine cu cumnatul seta D. ne ocuphre. Ineeputul dramet ne indich un
mitru Sturdza. riile fegiler Greciel `si Serbiet la Bucerestf, Sturdza, n'a fast la prinz. sfirsit foarte trist.
Viena i Rome, ail de seop Intelegerea defiui- Partieipar e z lunirnzjtilor la acest prinz a
De alt-fel, purtarea primuluT mi- tivii a aeestor state eu nrivire la conclitiunile In orl-ce caz, aceastii rhpire ease un eveni
fort virt comentatd in lumea mont senzatioaal pentrn tnalte societate euro-
nistru n'a fost lipsitä i de oare-care In earl s'ar forma aceasti nouh triplä-aliantä. peat* del nu se Intimplii :la de dese-orl ra
dibAcie. Pentru a produce in public Tratirile cu D. VasHe Lasc5r o zelti si so scsboare din Olimpul el, pentru
impresia cá are deplina aprobare In urma stdruinter Titu Marorescu, ca sit fugh cu uù simplu aleätuitor de enlori.
a fruhtasilor partiduluI, D-sa nu a con- NAzdrAvaniiie zilei tratdrile dintre ¡animist' si tineril liberali Dar nu senzationalul din aceasti dramh a-
morotsi ne atrage atentiunea, ci. simplicitatea
vocat pe adeväratir frunta§Y, printre ai inceplt. foarte repecli. D. MaYorescit sfirsit de veac" cu care s'a frittimplet aeeasti
Bendele !Xi C. F. . avut mat' multe cOnsfdtuirt cu .D. rhpire, care In comparatio CU romantizmul din
cari s'ar fi ivit oare-cari note discor- Lascar ; una- din aceste conferinte a avut loc
dante, cj a convocat numatpe frun- chtar la D. Lascar si a durat'trei ore. In-
tfecut ne dä ô ideie de. secolul In care
traim.
tasil carT l-ätt convenit, si numal pe (elegerea e aproape definitiv stabilia
f's

tOrurile liberalilor. .
Cind aú venit conServatorh la pu-
tere hi 1888, de si in fruntea lor
se afla un sef autorizat i respectat,
cu marl state de servicil i cu multá
autoritate in targ, am azistat totusi
la atitea crize serioase si la atitea
cäderl ministeriale. Conservatoril aü
avut in tot-d'a-una atita respect de
sine, in cit sá nu se lase a fi domi-
nap nicl de cätre D. Lascar Catar-
gitit, al cärula piestigit intrece pe al
D-lul Sturdza, hid de cItre D. Carp,
°
ale cäruTa .capacitäti sint mal apre-
date d cit cipacitätile sefuluT libe-
râl ; §i ast-fel, in timp de 7 anT, am
avut cincl cabinete conservatoare.
Liberalil sint incapabih de aseme-
nea acte de indepéndenti. Amenin-
D -lul .Sturdza h petrified. Chid
D. Sturdza le strigl : cal eú orT Las-
car datargiu fie-care simte cä -T trec
fiorii Mortel prin vine si nu e libe-
rai care sä nu gindeascA cu grbaza"
lá perspectiva unel nouT pirioade
opozitioniste.
aeela arora le-a fjoduit tot feL
lul de onorurl i de avantagil. Nea-
pärat cà totI ace;itia erail pltiT ca
sá sustin 5. guvernul, neapärat cl D.
Giani, cäruTa i s'a Oferit presedintia
CarnereT, si D. Giuvara, cdruTa i s'a
oferit portofoliul domeniilor, si D.
Ferikidi, cäruTa i s'o fi oferit alte fo
loase, si alp domnT din aceea ca:
tegorie, cu toth trebuTan sá ridict
in slavd politica i actele D-luT Sturdza.
Cu chipul acesta farsa a fost ju-
catä, Tar D. Sturdza se prezintä fal-
nic si bogat de aprobärile fárd re-
zervá ale D-lor Giani, Ferikidi, Dju-
vara, Valerian Urilanu, pe cari
proclamd telita partiduluT liberal».
Iar D-nil Dimitrie Ghica si P. Au-
relian, preSedinth Camerelor, Yar D-niI a fost' de geaba primar a Capitalel. Zilele aces-
Nacu, Costinescu, Lascär si atipa al- -stradd i Capitalei a fost bdezatct C. F. Robeson", si condifiunile tratrilor junimisto-liberale
th an rämas pe planul al doilea, a- al cloailea, kefereul a inceput or§aniiarea bandetor
tit din vointa D-luT Sturdza, eit si
din propria lor vointd.
Dacl D. Sturdza nu stie gu-
verneze, cel putin stie sä porun-
ceased.
Junimistil art cerutrna mntPi sd Ku. se a-
rm* oficial aceastä fnieleiere, de cit dupd Priniesä i pictor Aceste kola' euvinte stall
ce ch?stiunea mitropolitului Ghenadie va fi ca dusmanil anal In fate altula. Intro ele se
definitiv rezolvatii, de oare-ce e't nu vor sd ridich un zid puternic, zidul prejudecatilor RO
ciale. Der la picioarele zidu1ll crese .diferite
intervina 2) sd se sustind candidatura mai
multor junirnisti la cole,Iiile vacante ; 3) fleet, bosehete mart aecund nature care pin-
la o eventuald formatiune ministeriald por- deste momenta pentru a Te§i la ivealh, i Frio-
to(olille sd fie impdrtite de o.potrivel intre teo singurä vorba soptith la ureche, sh prefaeä
In praf arAt aid al prejndecatjio, ?(
junimisti si tineril liberal!. sh amines pe printesä In bratele pictornla
-
D. Laurian,directorul Coustitutionalulut,
inaruc-
Cu sprinceana incruntatä, cu ochil fulgerge
v; Ji numit ministru al cultelor tort, privese atuncl betrinii gentilomY ;I
tiunet publice. matroane catre acestl liner! ear?, ne mat
D. Onciu, profesor universitar, va fi na- vroind se 0nä seami de fantazrnugoriile teedu-
turalizat chiar in sesiunea aceasta i ales sfärlmä el zidul prejudealitilor so-
deputat, rar D. Mt-orescu va candida pen- ciale, unind ast-fel singele albasern al nobili-
tru un scaun de deputat. mei en col rosi i sänitos al popornlul.
Bazele acesteY intfl ger7 art fort admise de
tinerii liberali. JunimistiY, in schimb, promit
tot concursul lor parlarnentar i extra plr- ARA-delft, pe timpul tut Romeo, rapirest.u-
lamentar. nee'printese s'ar 11 lettmplat In stilul roman-
tic al acelor vremuri. Cavalerul ar li cIntat
Cel putin n'o ea poatei opine boned ed C. F. R. Trat5rile cu D. Eau. Parumbaru romante sub ferestrele iubitel, ea ei-ar fi im-
D. Vasile Lascar a comunicat amicilor pletit o searii din mtitasa broderiilor. Intel)
finut de capul scld:
tea, sUccesele o noapte Intanecoash, s'ar fi scobortt din fe-
ele aü fost primite ftirtl rezervd. Liberalii reastra, el ay fi asteptat- e chlare pe un cal de
foe ei araIndout ar fi zburat ast-fel peste elm-
de batatifi. delegat pe D. Ent Porumbaru rd con- pil i peste muntT, pini Intr'un eastel îucun-
AParitia cetatenilor indignati s'a pout la in- tinue mat departe tratdrite si, dupd eft afldm, jurat de ziduri inulto, unde s'ar fi aseuns pen-
trunirea tinutd la Dacia, Damineca trecutd. A- intelegerea aceasta e deplind.
tru a putea sh se lubeasch nesuphrati de nia
comunali in cap cu baronul sirbese Zaha- ment.
ria, fi in coadd cu fel de fel de eantaniari gi czll Atitudinen tinerilor libsraU Dar asth-e, asta-zi Don. a EMra, deseen-
cloldnari ai partidul4 s'ad dedat la tot soiul Ceel-ce dovedeste si maT malt cd tineril denta regilor Fran al Span'iel, a asteptat
de distractii liberal-nationale.
titel

Mama de a nu pierde puterea,
P'è de "tt párte, Credinta oarba. c5. D.
Sturdza e agreatul regeluT, pe de
alta, impitig pe liberal% la tot soiul
de platitudinT, la renuntarea corn-
pleetä a demnitäteT, si-I tin pros-
ternap la picloarele piticulta
Sturdza.
Pentru un partid care a fOst con-
dus la toate 4ictoriile de atitTa u-
riasT, p'entiu partidnl politk din si-
pul clrula an fäcut parte teT maT
ilutri bärbip al Panteonulth nos-
tru national, pentru armata care at;
comandat-o Cimpinenil, BrAtienh,
Cons*. C. Badalbaisa
,SA.MI)RA p(otallTiCatta
inghite, SiIvestré I
Abl'a s'a sflròit çiuilul dintre Gliénadie si Si-
nod, 0. Tata cl sintem antenintati de un dulel
Pa rtenie-Sil v estr u.
Prea Sfintia Sa Silvestru al Husilor, care a
pus umárul la rästurnarea Jui Ghenadie,10 luase
nasul la *bare 0 se luage In serios.
Gálugárul credea cá de-acum soseaua cátre
scaunul rnitropolitan IT este deschisä, de aceea se
afla In ajunul de a-s1 cwnamla si el o careta cu
matast albasträ.
S'a intimplat 1nsá, aPartenie t comandase ca-
refa maY din vreme, itsa ci guvernul, carufa i s'a
adreiat Silvestru, I-a trimis la plimbare, strigln-
Hu§/ Hug I §i a§a bletul Writ* va rämlne
episcop de Husi.
Adid, nu zld, creded serios ipocrttul Silve-
liberali aleargd dupd o combinitiune in a- pina la vIrsta de 25 ant sopirei unitl birbat
keo intti gi-ad vdpáU nîsurik cu sprit de-al refutul /or de de rangul el% i cum el n'a venit, tar ea a fost
lui Bragadiru, duvet aceea ear tntarit mdselele du fard de liberali? cet-raltY, e
a pirticipl la conslatuirile intime ale parti- loviti de don't lul, s'a amorezat de pictoal
esentd de Drelgelgani gi in urrnd, pentru ea set Folchi, 1-a primit In salonul strimosilor, au
treaca vremea, ail inceput
tele cetdtenilor Capital&
s
faed masagid pe spe- zanilor D-lut Sturdza. consultat itinerarul chilor ferate, i gäsind eh
lauptura dintre con.servatori tntr'un cupét de clasa declaratiunile 4e a-
Ca i un eavaler din evul medid, C F. R. a mor se fee eu eisai multä comoditate de cit
pornit la luptd dupd ce gi-a imbrdcat armura, sub privirile reel isle tablourilor strämosestl,
adicet dupe ee fl-a inve/it ketereul in cataramd. Conservatoril, earl cunosc demersurile ai plecat ne Impledee4 de niment, farä a se
Vardalabum D-lui Matorescu ;i stadiul tratdrilor, a,s- ascunde si nu s'aii oprit un eistel Indepär-
- teaptd momentul oportun al unei rupturi zgo- tat, ci la primul otel de Raga gare de Est din
motease care sd depIrteze pentru tot-d'a-una Paris.
/Manta junimisto-liberala pi junimifil de grosul partidului.
21ceastd rupturd se valace cit de curind.
Soopul junimistilor. -
RclatisiIe
'Metre libel-all ql juninsisti. Tri
H. Dar si aceasti alike aftrsit de veae
are partea el romantica ; dar romantich con-
tarile cu D. Vaolle Laocar.- form secolului in care triim. Cie romantizm
Tratarile au D. Ein. Porum. este total ce lese din calea obielnuitä, pare
.

bars'. -Atitudinea tine-

Rosetti, Cogältiicenil, Ion
Ghica, etc. -nu poate fi decä.dere
mal mare de eft prostitutia oreT ac-
tuale. Partidul liberal, micsorat, de-
generat, lipsit de ideal t;i. luptind es-
clusiv numaT pentru posesiunea unel
vremelnice sfave ministeriale, uTtä,
dar tá cu desävirsire cä e dator
acestel ;Ad cu exemple de inaltä
moralitate politicl.
D. Sturdza sT-a cintdrit amicil
%-a judecat._ tiind bine cä in fin-
durile partiduluT liberal nu mal e
un sitigur oni Capabil clé acte de
independentä si de atitudine bärb5.-
teasel, II sfideazá pe top, h ame-
nintä, ti sileste sä joaee dui:A curn
le cintd. Acesta e misterul supre-
=tie D-sale. Dacl seful nu e un
Arulttir, in schitnb soldatil sint cu to-
til niste pigmeI ; dacä seful nu e
näscut ca sä comande, in schimb
partizanh eint näscup ca sä fie co-
rnandap.
Vedep atitudinea D-lui Sturdza
din aceste din urail zile. Sub pre-
rHor liberali. -Rup.
ERA. TERÒARI se ridieä de-asupra multimeT, care lupti con-
tra obicigului devenit loge, care spiral indivi-
tru cä o sa treaca lnaintea bonvivantului Par- tui.a dintre con. Liberalii nu pot guverna fara bate. Regele, im- dualizmul în contra lanturilor sociale. Ro-
tenie ? servatori potrivindu-se oa z dea autorlza%lune a se zoos- manticti este vointa care sfirimil prejudech-
ex. junimisti. te armata ye strade, guvernul a faent apel la de- tile Inveehite, romantich este in fine indivi-
votamentul a 6 lei pe zi al cetertendor oari la 1888
Atitudinei mai mult de eft rezervatit a dusaitatea In lupti cu generalitatea. i cum
erati indignag i oari azi pot fi pur l simplu afu-
ast-fel de lupte vor exista In tot-d'a-una, de
Noua triold alianta junimistilor in campania de intruniri publice
intreprinsd de conservatori in chestiunea mi-
tag. Pe zina do 16 Noembrie, vom avea prilejul
sa vedem onm opereaza aoelora cari aoum aceea i romantizmul va tad veeinic, eri ea
male greco..alrboromtnie.
-
CAlaterii regale.-flepudlarea. Ali- tropolitttlta Ghenadie, a pus in eirculatie di-
ferite svonurr.
nona ant de zile ei-an faout un nume celebrn prin
operapunile lor de la Orfe#, de la Bowel si de la
ziarele E,¢oca, Rominia i L'IndOendance Roumaine.
astitazt, asthea ca mtlne. Ceea-ce noi con-
siderhm ca banal, de multe ori este un ce
carat romantic, care, ea si aurora, cade din
Calatorli regale S'a afirmat cd D. Carp, seful junimip sa ne gatim dar spetele, sa ne intarim mueohli, vIrful muntilor pink adine In pämtnt, trecInd
tilor, nu gilseste oportun a se manifesta in sa ne armam eu revolvere el puet1 el a ne asi- prin toate straturile sociale, de la cele mat
Ciatoriile regilor Greciel i Serbiet, jede- guram geamurile in potriva entuziasmnlui oivio.
cate duph toate aparentele, aft un scop politic intrunirT publice in aceastä chestiune ; ali Daoa in Capitalli operatinnile nu ail inoepnt in- belie Ora la cele mai profunde.
bine determinat. Mat ales cilitoria regelni A- aü suslinut cd junimiti Î5 rezervd dreptul ca pe o soar6 mat intiusa, daoit de abia pe lol pe Romantizmul Il Intflnim tu toate piirtile : pe
lexandru la Bucuresti, Viena si Roma, indicts de a interveni cu mat mult succes in Par- oolea sant lupte de avant-garda, in judote teroa- stradi, In palate, In oeläita lucratoarei, In sa-
scopul politic al acestet deplasirl regale, din lanunt, pe cale de interpeldri. rea a inoeput 66 fie dezliirrtnqii. lon ea si in mansardii. Romantizmul ti gäsestl
S'a oetit err povestirea D-lui Dumitresou din peste tot. Fie-ce lucru hi are romantismutsite
care va reznita de sigur o noui combinatiune Toite acestea nu V'trit de tit pretexte. Dragalani pe oare vestibilul Simuleson a pus sa-1 frumosul ea si mitt], luxal ca i murdäria,
politich a statelor din peninsula balcanich. Abtinerea jurimistilor de a participa la noida. Grape tined intampliri, nenorooltul a putut
Serbia a oscilat pine astitazt prea malt In po- intrunirile publice ale conservatorilor are, virtutea ea si desfritil, bine-faeerea ca
soapa ou v1e41 el veni la Buoureeti. A se intoar-
litico el externi, pentru ca oamenit de stet ce am putut dobindi, o sin- ce inapoi al este frici el are de oe. Daoli Shan-
crima.
sîrbi Eiä, nu se fi endit ch r fi timpul ca sh se dupd informatiile lesou a reinoeput operatinnile, probabil oá ace-
hothrisch Intr'un fel salt Intealtul. ¡tad si foarte plauzibild explicatiepentru et: laz Worn al vor faee stalpi ai gayer-
Regele Alexandra a tnceput amen dout ant Junimistil vor sd se alieze cu tinerit libe- oa Taohe A.nastasin, gentllul Kiritopol räpirea printeset Elvira de eatre pies
politich curet ruso-file, sperind cä va etstiga rah in Parlament. alpI earl at catm un judeq in intreprindere. torul Folchi, un ore Insurat care et-a läsat
grape Rasiei en ajutorul chreTa va putea
märi teritoriul Serbia cif o parte din Bosnia si
Scopul junimiatiler
Aoeasta ultima fazi, a domniei liberale dove-
defte cl guvernnl este pe drojdie si o na are nevasta en don! copil pentru ca sä fugä eu ti-
eära printesh, In anatema pe care o arunch
Acuin cä situatiunea politicd a liberalilor
ilt mijloo de stapanire de oat terearea.
Macedonia. Calea apuoata ins& nu duce departe. Experien- mIhnitul tath asupra fleet sale, este o parte
Repudiarea e bine definig si cd tinerii liberali ma- la ar fi trebuit ea invete pe liberali, oa dada' gu- romantich, liar nu asa cum se practice pe tim-
nifestat ostilitatea Mr fag cu guvernul D-lui Vernal WI loan Bratiann, a eazut, aceasta a fost pul WI Shakespeare, ei asa cum se obielnu-
Dar s'a Inselat ; chat Rnsia a apreciat situ- Dim. Sturdy, D. Carp vrea sd pescutascd mai on seama gratiebagibuzuellIor pe earl le co- eete In timpurile lul Edison, cind vaporul
atiunea geografich a Serbiel si a inteles peri- mites in Capital6 Noruzzi si Radii 7ilihai, ihr in electricitatea ail inlocuit Barite de mittasä
colul unlit ast-fel de joe. Strbii ail fost dar re- in apd turbure; D-sa
s'a gindit la o com- provision Simuleetli, setritopolia Dimanoii si alt1
binatie junimisto-liberald pentru eventuala. cail -zburktori.
pudiatt de eitre Rusia Balgaria a captitat Anestasii. IVI G. V.
alitud de Muntenegru, 'locul de onoare in po- Ibrmare a until' cabinet ,ft. cazul retragerei Sfinx. ):-'4 F.-
litico muecitleascii. D-lia Dim. StuAa.
www.dacoromanica.ro

IMPRESIUNI
oPALAVRE
(Din corespondenta iu C7litibus
Braga Ca Mau*,
cti cetitoarele sale)
Copilal tail?... Beeid de seven, ce maT treabk
Te lauzi en bncoavnele. M tneeput i tu se
Cinti toamna ca Peunul. (Pienune, imagine si
comparatiune. Sihastrul).
1.1a miram sk fi feet voila se fad vr'un
belat care si-t1 semene tie, orI micar i lui
.Dinu
en pktura
cel care se apucase de comedil
encoand. Intreabe micar i pe iubita,
dece n'ai incredere 'n mine, ei vezi ce ei ea-I
tot de pererea mea. Nu etie ce-T fi spits tu in :
Scrisorile cdtre iubita. Dupii titlu poate se fie ceva
abitir, ceel te cam ved slobod la ininale mol-
dovean, dulce la vorbk dar cite odate viclean
neplisetor (judectud dupe ceea ce serif scum
femeilor : Aluta, Niniche, Eorica, etc. Cum serial
etste-vari nu OM, prea citit Adevera",
nandurindu-me a strica In toate zilele golo-
ganul pentru : Olga Letesen, Maria Steiner,
mitropolitta Ghenadie et Sturdza. D'ar fi fost
cronici d'ale lui Chitibu1, mai du-te--vino; dar...
Apol am mai i nmblat p'atenci cranga, prin
lumen large, n'aveam vreme de eitanie ne cum
Cie scris scrisori i thee de dragoste, precum
al feed tu, and del ce erai prin trb pegIne
ei uncle, la drept vorbind, puteai face alte
eele de cit a scrie lubitei care, Doamne Tar- el Melissiano, ajutorul Kefereului Capitalel,
te-me, cine etie unde-1 Aurae gindurile ei ta a trecut dincolo de granite noastre, pine
cum fti petreceal vremea p'acolo, lar in sari-
sorT numai visare amintiri, Inchipuiri, crim-
pele dintr'alte scene ale tineretel tale (sea se
cam intimple, i nob i vol treim en trecutul). gul mat marelul lui Melisiano, din capi-
Merturisese, aetept ou nerebdare se-mi ca- tale bulgereascd, uttniti de succesele a-
de In mulni cartea ta ; lase eft mat d'inainte cestor marl berbati de. stet i reformatorl
mi-o fnchipui pline de deceptiuni, de fanta- celebri, aú intreprins celetoria de la Sofia
zil amare, dace se poate zice ast-fel.
Nu este ea oare un preludiii al unel vieti lor
treite in acest velmeitag de ebuclumeri, za-
vistil, prefeclitorii, mincluni, ei care se nume§te
omenire ? Nu este un geamet, orT un sarcazm ei ministrul instructiunel din Bulgaria, lu-
aruneat asupra unel bubite fictive ? Nu este crurile s'ae petrecut simplu de tot : Poni,
dense halm, de don a until suflet care a pier- neetand bulgereete, far oaspele neetiind
dut tot, tot... Ah ! M. tem ce aceaste lubite de cft bulgareete, amindoul s'ail ultat unul
a ta, este numal un vie neînfripat,i ca atare la altul, ceea ce dovedeete ce Poni, de ei
e singurul care pe tine te-a mat -putut face cunoaete alte limbe dar din ursuzlic nu
se-i scril. Greeese ?...
Frusinica
-404011**
Criza in Belgia
tilor. -
BRUXELLFS, 12 Noembrie. Camera deputa- oraeultd, a aretat cel patru stilpi din col-
Riispnnzmnd la o interpelare In pri- tul otelului Bulevard, regretind amar eä
vinta demisiunel ministrulul de rezboiti, minis- nu poate areta i fenomenala f;ntine de
trut-preeedinte declare ck este vorbe de opor- la &Tinder,
tunitate, Tar nu de principiu, care separk gu-
vernal de generalul Brassine.
Guvernul nu area nici desfiintarea armatei
permanente, del poporul armat, dar vrea se explicat Melissiano cd
fatbunetetlasee armata.
--seoesse4-
1C-)11NT 1-11rUI
(Corespondente particulare a Adeveralutil
pi
Goana persecuiliilor
D. prefect Calligari, secondat de pneceria-
see politaiii Reducenesen, a Intreprins o
dos/area goalie In contra liberalilor cart aft
ve lista Cieman-Ralle.
Niel-o-date, absolut nici-o-date nu s'a vezut
sate metelie i cutezante din partea unui pre-
Met Ced trebula ca acest prefect se fie D.
C, ari !
*
Lst-fel, D. Ghite Popeseu a fost de einel
rb aat judecetel pentru... contravenVe ; D. P.
A. Chiracov de patru orl ; D. Ivanciu Sirbu
de patru orl ; D. G. Hadarag de trei ori
V. N. Sevin de feel ore pentru ce eel patru
d'Intil, earl se numere printre fruntaeiT comer-
cidul ei sent alegetori in colegiul I, WI figurot
pe lista D-lor C4man-Ralle ; far pe D. Sevin
1-a dat judecetei pentru ca n'a oprit pe D. I.
Sevin, fiul see, de la cot.
Teroare
Dar sbirul Rieductineseu nu s'a multumit cu
at% Wend se bage groaze In ceteted, seal
tremure toti de frice ei sä face din el ee-o
vrea, a dat porunek subalternilor ca se
recurge Ili la inijloace mai... solide. i ast-fel,
unul din subalternil lta Xeduceneseu, cornisa-
ral Fecliern, a pendit In noaptea de 5-6 a. 0.
pe D. Ion Botez, un tinkr, cult ei alegetor la
colegial I, dar care a feed, pecatal de a vote
contra administratiel, i 1-aidat pe mina ser-
gentulul Gheorghe GhIrdeae se-1 duce la po-
litie, asa din senin.
Pe drum, tinerul Botez intrinae ecefeneaua
D-luf Malada i ast-fel scaled, pentra un minut
de nrmarire, ba chiar Feclieru se preface
mustre pe sergent, ce de cè aemareete oamenii.
Eeind de aci, aneenl Boteieste Inefecat, pe
o ulicioare., de patru sergentl iiebetut itea de
ci:itnAt dace nu Yeeseelaii -eftleva ceteteni
Cart di interve,uit, prolpehil,inurea
-Salaelevituti.
Intro aceetl eargentreiieaerail deghizetle
Botez a recunoseuepe donee §tefan Bordeattu
Irimia Diaconu.
Sit vedem ce va facela.eStolojan
dintele tribiinabelea, cer0a a reclamat D.
Botez.
Se zice ce alte Witi . slatepuse la cale.
latá dar nn regim de care Irebule se" te
aperl cu revolverul.
Ghenadie la Hula
De aft-fele&esca D-lui Calligari Incepe se
wide, ekei ,fapféleslel dati de gel. Aea, pe dad
se laude* liberabee,Lp-saas, un agent con-
servator pattoitai"-;41e administrane, umbld strin-
gind -441adecata'*itropotitului GM-
nacre a fost rda fde'utd...
em ziec ,Gazeta" i despre a-
ceaste bo - a Illred efalligari, care, orl-ce
s'ar zice, nu ni.î .oettemie ca si nu In-
datoreze pe D. scman, penftie ce etie bine
ca acesta peresind et nu mal inseamne
nimic.
Tuastul Iligari
De alt-fel, D. Calligari s'a promantat. Oca-
zia a fost la nanta D-Iui profesor G. Sitveseu.
La sveaste nunte D. Calligari tubed cel
-
euvental, a tuestat pent= D. Teleman zielnd :
Bead in sandtatea D-lui Teleman, pe care
vrea set am putere de a-1 continua".
§i se nu se spune, ob. aceaata s'a feed in
vederea smiiiet, ori ed Intro clamed bine
crescutI ; ebd fie-care stie cd tocmai D. Calligari
a fold ace deputed care a interpelat guvernul a-
supra mdcelului de la Ttfu, cerind ca culpabilii
-Intre sari D. Teleman, fle pedepsin.
Lumen ar putea ab. trage de aci multe in-
vetitura..
JOUI 14 NOEMBRIE 189-6
Mere exemple Peste o lane veni i urcarea preturilor; gehil mitetuld cetre D-nil Vasile Bzloteseu, Dr. N.
Un exempla bun s'ar putes. trage et din do-
daluri, se zice ce. D. Stolojan va dizolva
censiliul, ceea ce ar fi l pe placul pre- ajnnse la 85-90 let ; Baican, Ion Georgesen, Panait Pervinesen,
Gratini, Gh. Tudor, Bosero Raimondo ei Ma-
rhea enverennate a D-lul Triandafil de a fi
primer ou ori-ce pret. De ce numal de eft ?
fectului Ghelmegeanu. - ligricultorii erail furioel :
Am plerdut din prieina guvernulta 100,000 ximilian Tends, earl venit In ajator cu
Este el, D. Triandafil, un om nevoile orl eine
etie ce zoll bine-fecitor al Hneulta ? Niel una
Comisiunea fnetreinate de ministerul de en-
terne pentrn fntocmirea nnel nonT farmacopee
se compune din D-nii Transch, Alan ei Dr.
-
lei ! strigi
Pe mine mat fecut se pegubese 200.000
strige altul.
1
ban! ei material ea se ispreveasee luererile de
tencuire a localalui soeietetef de pe Bnlevar-
dul oMai i
niel alta.
ei totue da, este ceva la mijloc. Este eo- Politzer. Aug, guvern neprevezetor ? se nu etie el ce 1 ne mai roage a a/mite O. de la
!
Aceaste comisiune a fost numite In nrma SG vor urea preturile ! de ce avem consuli In 15 Noembrie se deachid cursurile ?kale a-
seaua Meld, Witte sub conservator! de D-sa, toate Pentru ce se nu OA prevederT gri-
care eosea confine pemInt In loc de nisip, ei care aviz al consiliulta sanitar superior. cestei societete en care se va preda arhitec-
urmeazi a fi data pe Searak to tuna aceasta. Figaro de la 21. Noembrie s. n., are un arti-
vernul ? A pegubit tara peste 20.000.000 leT. tur_s,pract ice
El bine, mal nimic... D. Triandafil tine ca ast-fel guvernul D-lui Sturdza n'a avut 'Dr. Sava Simionescn, a fost nn-
col intitulat : Cheatia mitropolitului in Rominia, In parte se profite Did meter de bine-facerile pe
tot D-sa s'o bit pe seame ! mit medic veterinar al oraeulai Slenic.
Void reveni cu amenunte interesante.
Corespondent.
politics la nol -
care-frecem peste inexactitetile tu ce privelte
dupe ce :irate la ce agitatil
de naetere chestia Ghenadie, sustine ce im-
car! nature s'a milostivit se le azvIrle asupra
Wei In timpul guvernulta D-sale. In urma examenulni depus In allele
de 7 §i 9 Noembrie, a fost proclamati licen-
puterile aduse lui Ghenadie sint fundate §i cä Negustoril tiati al facultetei de drept din Bacureea nr-
-
conservatoril nu eer alt-ceva regeld de eft se Ca negustorii lucrul e i mat serios. metoril candidati annme :
1NLOCUITI-VA FLANELELE
care nu las A.
puma! unieile
sà. se evaporeze Eudoarea. Purtatl
igienice de vale& de turbe,
infirme un act juridic regulat i se se contra-
ski el Insuel, ceel, zice:Figaro, regele Carol,
fnainte de a aproba sentinta Sinoduld, a fee
-Ori in ce prevelie intri, negastorul Iti spnne :
El, D-le, cu mitocanil aetia nu merge de-
veru. A etia string banii In lade ; bri cit late de
D nil Paul Dregeneseu, C. Papadopol-Cali-
mach, H. Z. Antonescn, Victor Mavrodin,
Const. Poenaru ei Alexandru Iacovachi.
ale D-ruld Rasurel. cut ei o anchete personale. la tare, tot nu cheltnesc ea se Wane mat D. O. Cacaletesnu, ajutor de jude-
Peroase, Elastics, Nemicloeabile Ziarul parizian vede fn agitatiile asepra bine. Cu boerii, D-le, era alt-fel. El and les cetor de ocol la Baleiti, judetul Dolj, a foot
Singurul deposit in Bucurestl eheatid Ghenadie lupta dintre influents austro- In lume nu mai stall din cheltait Boerul cInd transferat In aceeae calitate la ocolal I Cra-
Au Petit Parisien germane ei influents, ruseasce. se arati, se arate cu lux, D-nule, ce nice nn-I
554-24 vis-ia-vis de Palat love, in locul D-lal Redulescu, trecut la Se-
CRONICA
Simpatiile personate ale regelue adaoge Fi-
garo, Incline, nimenT nu se poste Indoi ,-ei vi-
zits acute de curInd de cetre Imperatul Ans-
trid e o dove& despre aceasta-In partea tri-
iarte ighemonicontt sit face alt-fel ; gi clod ent
la putere boerii steel In tare ei cheltuese nu
glume.
Acum, ce aft ajuns mitocanib, parvenitil betel,
--
verin.
O crime -oribile s'a seseireit septä-
mina trecute, In comuna Cornu din jadetul
plel-aliante. Dar trebule se se tie seama ei de boerie parte slot in tin straine, parte nu se
Tinkrul Nicolae Buleandre, fn etate de 23
Celebritäile noastre sentimentele, de interesele ei de pasiunite po- prea arati pentra cii nu att nevoie se tot IasA de ani, se gasea In relate amoroase eu fate
porulai romin. De aceea, cea mai mare preo- In lume, ei nu nu se de eit veniturile lor
Marglaoala Pavel Stenolu tot din aces codu-
FaIma D-lor Poni, ministrul instructiunei, cupare a regelai este sit geseasce. solatiuni de, cum vor ei ab. treiasee-cfnd se area In ne, i fiind surerins eu fate de cetre tatel a-
conciliante, ari din nenorocire nu sint tot d'a- lutne,-nu le ajupg aceste venituri.
cestela, Pavel Stenoiu, In case sa, a fost betut
una posibile. ai ast-fee nimeni nu e multumit de regimul intrain mod eat do crunt de StAnoin i alte
liberalilor.
la Sofia. rude ale acestuia, In ell dive o jametate de
Colegul D-lui Poni, de la Sofia, ei cole- Guvernul liberal si presa R. ore el-a dat sfireitul.
sträiná iiMer.-7"*S1
Pe dad victima se Oa in agonie,. ucigasul a
Oficiosul german Kölnische Zeitung pu- apárut : gasit de cuviinta ad-1 impuste in inimd pentru a
blice o corespondente din Bucureete in- SCRISORI cátre IUI3ITA muri mai fri graldt.
spirate de D. Sturdza, prin care se afir- de CHITMU$ Adorn' i complicii lui a
fost imediat de-
la Bucureeti ca se caete gura la- duinnea- me cii guvernul romin se aft intrae si- Peeful 2 ter. Depozit 7n SALA NOASTRA VE DEPEfl pue1.
se Ia de la dineil pilde folositoare. tuatiune foarte bune, din cauza succesu- D-niT membri at societitel studentilor
CZWAI=MMib._,PNIMMINZEILMMEOSIESM
Intre celebrul nostru spiter de la cu'te lull obtinut in politica sa externe ei a re- nniversitari eTJNIREA", sent rugatl a laa part.
Consiliile comunelor rurale Voiteeti din ju- la eedinta ordinare de la 15 _Noembrie 1896,
coltei cold bune, care a ameliorat starea detul Gorj i Pleineeti din judetul R.- Serat
-
ora 8 seam, filed la ordinea zilel : 1) InscrierI
financiare a Roma-ilea Singurd chestia at fost dizolvate. voteri de membri. 2) Conferinta D-lul Papa :
mitropolitulul Ghenadie ingrije,ste pe D. Vreemmul din 'neuntru e penicolul din Rare."
Sturc4a, dar aceastd chestiune va fi in Tabloul avanserilor ce se vor face in
3) Comuniced.
curind sfiriitd prin retragerea armate pe ziva de 28 Noembrie, e ter-
i
13n memoriu asupra mortei Domnulul
Poni, irtinistrul de ins- minat.
Decretele de numire vor fi semnate zi- teed romineeti, Constantin Brtincovean, a ..fost
tructiune publicá
,¡
greeete de loc. culte, Ca- lele acestea de cetre rege.
cetit de mind Intreina din eedintele Acade-
Melissiano trial, a fost foarte amabil. Mai re va lua asuprii-si responsa- mitT franceze. Autorul memoriului este princi-
heal a aretat primarului Sofiel Kefereul... bilitatea intregeI afaceri. In judetele Bade, Botopnl, Dorohoie, Me- pele George &beam, 'membru corespondent al
de la primexia Capitalee ca pe un lucru
tare rar, far In privinta infrumuseterilor
Ministerul Sturdza, adauge oficiosul
german, va sta la putere l aea cu ea se
hedintl, Neamtu, Gorj, Putna, Roman, Argee, aceste! Academia
Aseare s'a gesit lepedate In sale de
etc., a clizut zepade.
afl 5. aste zi, rinnánind a se gási
doui Durninece, 24 Noembrie, partidul con-
in locul D-lor servator
lieteptare Clasa III-a a garel de Nord o fe-
ate: In verste de vre-o opt luni.
Poni ii PaHadie E probabil oh Botopta.va tine o intrunire publice la ErT mare, nn bMat de la restauran-
fiind cä e imbricate n ,paie hi local acestora vor veni In ace,- a zi se va inaugura ei clubul
tul din- calea RahoveT No. 1, anume Zabaria
ca se nu degere. dossi finer liberali, email' in pri. conserVator N. Mirea, a fost Injunghiat en un cutit de
Aa retnas fuse epatati bulgaril and le-a ená-vara treentá voia á facä tori din Bucureett din acel orae, Mal multi ora-
vor lua cuvintul.
servitorul Tudor Tenesescu, tot de la acel
restaurant.
in privinta pate- dizidentá (?). Pacieatul s fost transportat entree stare
lor e o Waite chestie economice ei de La Calafat va D. general Argintoianu, inspectoral gene- grave, la apitalul Brincovenese.
bune gospodärie : materialul va fi consu- fi numit politaiii D. Caton
Te idorian. ral al geniuluT a inspeetat erl i aste-zi tru ErT, politia n arestat pe comersan-
mat de perinea oraeulue end nu va mai
servi la alt-ceva. Zilete trecute, vaporul englez Sportsmen",
pele de genie din -garnizoana
Eri a sosit in Capitale mitropolitul Mol-
tul de manufacture Emanoil Diamant, din
Obor, care- a fost declarat In stare de fall
Seara, la Cafeneaua Macedonia, cel doui s's Inemolit In gura canalului Sf. Gheorghe, ment.
dovel.
-
oaspetl spuneaa lul Cristea cafegiul :
Ama omint Ali dod, bre. Pecat:bre
el n'am vezutere ei pe Delivranciu.
la o depertare de trel mile de far.
Din cauza unei fartane puternice, care bin-
tuba pe mare, nu s'a putut veni Indate In a-
jutorul vasuld. flat.
Cu privire la impecarea regeld Milan ea
see Alexandru, ni se aerie din Belgrad el
TineriT, Gherman Ulise, PlegoTanu
Mihail, Gorjan laeob ei Branetu Dumitru,
fost numiti elevi al ecoalel de -ofieeri, 'pe zees
regele Milan a pus mari iuzistente pe tinge de 1 Noembrie.
Bac; Intreg echipaginl a seepat D, D. G. Antonesca a fost numit
Alexandru pentru ea se se intilneasee cu din-
PriuMETIOWARINIEMPRIENEMENNAginalgaifilialni
Nemultumirile In tar& sul la Viena, spre a se Impeca, dar regele A- medie-primar la spitalul din 'HMO, In locul
A gaprti t : lexandru a refuzat categoie, dedlarind D luf D Ita Dr. N. Stamstin, demisionat
Oamenii politici.
SCRISORI cátre IUBITA AgrieuitoriT.-Ne- Catargiu care intervenise din partea lui Milan, D. Nicu Pandele a fost nnmit poli-
de CH ITIBUS gustorii. pentru moment or-ee Intilnire la Viena este taiii la T.-Ocna.
In Octombrie and trecut, partidul liberal irnposibile ei cal 11 magi pe D sa ca se spune D-ni! Atanase Petroscu ei Constan-
Prefut 2 MY. Depozit 'in _SALA NOASTRA DE DEPEfl lui Milan se plece din Viena, de oare-ce alt-
perea ce are cu el entresga tare. tin Bruciu ad fost numitl : primal, comiaar
IMINEStillsiattSWESIERMISPIMOV. Vartgaingleglin De alt-fel, ca de obiceie, la sosirea la pu- minteri nu se va .putea duce aeolo ea se vizi- girel Ploie§ti, eel-Felt, al gird ReVileea.
tere a unul partid, toate lumen se gremede§te teze pe imperatul Frantz-Iosef. Aste-noepte, pe la orele 11 ei juin.,
Tirgul Cerealelor
Brdila, 10-12 Noernbrie, 1896
In jurul acelui partid, unit multumiti a
a eft-
zut guvernul In contra cerula luptasere, nai-
In urma acestui respuns, regele Milan a ple-
cat la Paris. s'a declarat un incendie la grajdurile D-lul
Gri.go5riu Gheorghe din eoseaua Colentina
Grid cant. 41,550 ; gr. 581/2-541/2 pret 43.25-9
-
- vil pentru-ck spore vednie fntr'o stare xnai
bune i friceeil pentra-cb. Mat siguri cii un
Ministrdede instractinne publice din Bal-
garia ei primarul din Sofia, cari ail stet cite- Ail are (Iota grajduri.
Por.
Orz
939,700 ;
6,000;
5914 58%
508/4-
7.30-7-
6,22 1/4 - guvern note ori-ce s'ar Inampla, trobuie se
stea eV-ye ani la putere.
va zile In Capitate, aii plecat eri la Viena.
Ministrul de instrnctiune a venit aci pentru
-
Cereale sosite: In alegeri liberalef.
avat unanimitetT. lua informatil in privinta organizatieT Inve-
Pe apa Pe uscat Dar nu a trecut un an, ei nnanimitatea a:
temintului secundar de la not', spre a-i servi
GrîS Hectol. 15700 Grin Hectol. 1500 ineninte se devie minoritate infime. In toate
Orz
Por.
9410 Orz 9)
1500
10000
Por. 7900
categoriile de ceteteni existe un curent puter-
la aleetuirea unei proTeet de lege :In acest
sens pentrn Bulgaria. 11>ink. ;it
nic de nemultumire contra guvernului. Caine-
-
79 )9
Primarul Sofiei de asemenea s'a interesat
-eetestaerie nil politici, agricultoril i neguatorii sled con- de modn1 de Infrumnsetare a Capitalei CONSTANTINOPOL, 12 Noembrie. De-
tra guvernulue de la care aeteptail, acum un an, alcituirea celor-l'alte servicil ale primeriei. legatif turd de pe tinge comisiunea -de reor-
INFORIVIATIUNI A
toate fericirile.
Oame flu politici In sfireit, D. procuror Nicolau e1-a dat
ganiz are a geandarmeriei cretane, ad protestat
fn contra augajeillor de elemente streine ce-
o: donanta in procesul de calomnie iaten- rute de atasistil militari. Intrunirea ambasa-
Alegerea mitropolitilor Oamenib politici-ei nu vorbim de adverse-
pierdut cu totul ilnzia des-
tat de Ghenadie ziarului Vointa Na(ionald. dorilor se va ocupa de aceaste afaeere mfine.
Dispel cuitarn spne,sguvernul a hatdrit sd a-
ril D. procuror conchide la caz de neur- Comisinnea ya plepa In Crete la 1 Decem-
leaga pe loBi, i Sucevd, pre D. Dim. Sturdza. Chipul In care a traneat merire, de oare-ce in articolele din Vointa brie.
mitropolit-primat. chestia Inationale, i atitudinea In afacerea lipseete intentiunea de a calomnia. PARIS, 12 Noembrie.-La consflid de mi-
Majoritatea ministrilor e lardsi de parere ca Ghenadie, aii convins pe tot! fruntseii libera-
D. procuror 41 bazeaze opiniunea pe nietri ce s'a tinut la Elisee, D. Hanotaux a
a in local losef Naniescu, se aleagd mitro- d lilor ck D. Dim. Sturdza nn e mud capabil
de a guverna tara. autorii de drept penal Faustin Rlie, Garro
Intretinut consiliul de situatiunea din Turi ia.
Reformele admipietrative continue a fi aplicate
polit Partenie, episcopal Dundrel-de- chiar pe textele Pandeaelor.
In saint partiduluT, aita de putin se apre- In provincii, ma! en deosebire aceea privitoare
jos.
Unii dintr4-iniefitr inatt, mkt in contra alege-
daze, calitetile de conducetor ale D-lui Sturdza,
in eit fie-care liberal cu o situatie mai ridi-
cate, fib permite sa-i dispute lefia partiduluT.
LI- -
la reconstituirea municipalitetilor mixte.
-404440-44
rei lui Parterae carCtropolit
D. Stolojan *pus cd alegerea 1a1 Partenie, Apd toti tinera earl a luptat contra con-
servatorilor pe tema ce In partidul conserva-
Coresp. telegrafice
Ministerul persian
care este foarte writ de clad cu chestia Ghenadie, 12 Noembrie, 6 ore secwa.
ar putea sd dea nagtere la nuoi scandalurl, cari tor inteligenta nu-ei poate face drum, dace
l.
nu poarte un nume boicrese, i earl se veld Consiliul comunnl a fost convocat in TEHERAN, 12 Noembrie.-§shul a primit
Ili prep- ad producd nemultumiri guvernului. De aceea
enliturati sistematic de dare conducitoril par- eedinte pentru aetd-searä. Le ordinea zilel demisiunea primulul ministra. Muschir ed da-
D-sa s'a declarat pe Met contra alegerei lai Par- valeh a fost numit ministru al afacerilor etrei-
tenie si in _Camerd va face ca ton amicil D-sale
tidului liberal, ad ridicat ei el steagal nemul- este cestiunea tramwayultil electric ei ilu-
tumireT, strigind : Jos domnia betrfnilor ! minatta oraeuld. ne ; Mukher ed davuleh, ministru de interne ;
set nu-1 4ezt-0..-episcopul Dandrei-de-jos. Muzzet ed davnleh, ministru de eezboiii ei Ab-
Agrioultorii Discueiunile asupra acestel cestiunl pro-
`.
bas Mirza Mnkara, ministru de justitie.
Este nsZ o :chestie r Pe'vite sd aleagd mitro- mit -set fie cit se poate de interesante.
Cu agricultoril lucrul e i mai nostim. Se ee-eNe
polit VolovéiJ etie ce toate nenorocirile ce se Inample in-
Gave4Okdupd cum am spus i altd data, se D. Consilier comunal Volamky va interpela tot
loveste de te 'le regelui, care nu se prea in-
teo Ora ta timpul unul guvern, se azviale In
spinarea guvernutul. E credinta vechbe de care Istsedinta de astd-searel pe administrona comu- Scandaluri antisernite
crede in episcop ilvestru al Hurilor-singurul salt pline toate legendele grecilor, Credinta nald asupra intirzierei ee se pane ca sa se des-
epi 'cop care ar pu fie ales mitropoldt -de rare a recut ea sa se gramadeased asupra lui cluck noul teatra national, cum si asupra mai VIENA, 12 Noembrie.- Impleatul Frantz-
oarebc acesta e cunoscu rusofil. Bibesen-Yode, toate cele 7 calamitetf car! di- multor neregule petreaute in timpul constrairel Iosef a' plecat la -Budapesta, spre a azista
De dtbez e probabil cd'11.,Sturdza va mentine zuseri pe tare In timpul domniet tut. I se a- teatrulul. la deschiderea Reichstagului. '
candidatur -Partenie pen0a,mitropolia Mel- tribuise : focal din Bacureetle duma, venirea aceastd cheatiune este interesantd. Prin ziare VIENA, 12 Noembrie.- La i!tima eedin-
dove, mai alei,d.sa are si angajamente lecustelor, etc. vorbtt deìa multe si de sigur discutia care te a consiliulub muna ipal, in timPal diem-
legdturi strinae cu caist episcop. Aea i acum don! anl: agricultoriT cari va urma in conerilid -va mai da i altele pe tiei Invoielei financiare, D. Brunner, liberal,
ferise mult din cauza secetei ei a lipsei de Iclea. a propas un trot de blam eever prieaaruld
Dar, in acelas amp, multi dintre liberali, in- preture credeatt cii indate ce se va schimba '44 04,414.- 1-1 invitat dea demisia.
treg grupul D-lui P. S. Aurelian vernescanit, guvernul, 'Asia va curge cu beleug i pre- produs scene foarte egomotoase Intro
conservatoril si arnica D-lui Stakjan vor vota tnrile se vor urcae7ca In zilele de aur ale pie-
ui-47-17- liberate ell antisemite Liberalii aii peresit
pentru episcopul Husilor. telor noastre agricole. sale.
Lupta va foarte serioasa si nu se peate sti A venit liberal, ploala a azut Inteade- Din tari
cu sigurantd cine va invinge. Este inad mat pro- ver in abondente, ei s'a &cut destul porumb
babil, oa episcopal Silvestru al Hafilor, care e ei mult Cetill Povestea Vorbei, reviste Buletin A txnp-sfere%
malt mai simpatic ri al Willi nume na a prea
foot amestecat in ultimele scandaluri calugaresti,
Agricultorif maT aeteptaii =area prettnilor...
Dar D. Gogn Cantacuzino nu le dete regaz.
literare septemInale.
Colaboratori : Al. Vlahula, GIL Co¡buo, D. 12 Hoembrie, 1896
sd lead biruitor. Perceptoril D-sale II silire se pleteasce Ste- Teleor, Artur Stavri, Ion Gorun, St. Basara- Tirnp ploios si frig ; umed pina sears.
Rep. henna, St. Tamp, St. losif, Vasile Pop, Steuer- ILIMoldova de sus a nil's molt Asernenea a
-
ttin! defile cuvenite, fire. intiaziere. Aii fost clzut zipada groasi si in unele localaiti,di&Ol-
'me pe foe mai ales arendaeff statulul. man. Murnu, Marion 1i attn.. 15 bad riureerul.
tenia. In toata Mollova, putin inghet. La $inaia
La TeSeverin s'ail ivit din nod neinte- Amenintati cu sechestru, torturati de gin- Abonamentul 8 lel pe an. si Cimpu-Luog, frig sinititor.
!
legeri intre primar i consilierii comunall. did ce so poate ea preturile cerealelor sk nu Apare In fie-care Joui. 600-24 C-ata groasa la Tireu-Nemtu.
S'ail format doue tabere carl caute a se ridice nici anul acesta, tot! s'aii gindit se-el D. Date Stoiceseu, preeedintele so- Vintul continua sufle cu putere de la N.E.
se mince una pe alta. "bide productele i le-afi ablaut cu 45-55 cietetel Unirea lucrdtorilor constructori romtnl, elleiteefeee-
Pentru a se pune capet acestor scan- lei kiln de grill ne magi se aducem in public multurairile co-
www.dacoromanica.ro

Ultime Informatiunl
Sitatia
Atitudinea dizidentilor.- Bandele.-
o manifestatie. Remaniarea.-
Stolojan.Aurelian. Retrage.
rea D.lui Stoioescu. Si.
- -
tuatia.
Cu cit se aproprie ziva deschiderel Cor-
purilor Legiuitoare, cu atit se incuaca mai
mult lucrurile.
In cercurile guvernamentale se asteaptä
cu spalma ziva de 15 Noembrie.
S'aa raspIndit atitea zgomote in public
asupra atitudinel dizidentilorain cit gayer-
nul nu stie ce masuri sä Ia.
In curtea Mitropoliel ingraeste D. C.
F. Robescu sa &cä liniste, clar in incinti ?
SI azvirli Tobocil din tribuna asupra de-
putatilor cari ar indraizni sä fach. gälägie ?
Nu se poate, de oare-ce va fi regele fata.
Atitudinea diedentilor
In privinta atitudinel grupulul flevist,
se susaine ca d va cauta sä provoace oa-
re-earl manifestatiuni chiar hi fata rege-
lul. Si ca la 16 NoeMbrie, n fruntea po-
porulta, deputatii flevistl vor incerca sä
faca presiune aiupra deputatilor.
Randele
Dupa, cum am spus, in contra agitatillor
din stradá, guvernul nu se va servi de
.
cit deabandeld pacInicilor cetriténY.
Aceste bande a a Inceput de pe acum
sä inspäilninte lunica prin mahalale, si co-
misaril de politie vor face o adevaratd
vieäteare de oamenI zilele acestea.
0 manifestatie
Politia comunalh organizea
zá o manifestatie monstrh
pentru D. Dign,; Sturdza. T
comereiantii vor fi siliti -sh
ia parterla aceastá manifes-
tatié¡npreCumsi functionarii.
Este vorba ca aceastd manifeatatte sä
se faca. D-lui Dim. Sturdza imediat dupa
deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
S'a propus chiar ca 'AA se erga .
nizeze i un banchet mons-
tru, pentru serbarea unui an
de putere.
Asupra acestel cestinni nu s'a luat nid
hotarire.
Remaniarea
In ceea-ce priveate reman!area, dupa
cum am mal spus, tot nu s'a decis nimic.
Nu name" ca sint prea multi luptätorl
pentru portofolia, dar i cele cloul nuante
di guvein lupta pentru a nu' al .:rde
terenul prin coMplectarea Ministerulut.
Mara de aceasta, 'este Al treilea ele-
ment cu care trebule sa se eonteze, ele-
mental tinerilor, in fruatea :ceruia s'aa
pus D-niT V. Lascar i Porumbaru. A-
cesti doaT simt ea acem este momenta]
eel maT bun ca sa lucreze.
Stolojan.Aurelian
De ette-va die D. Stolajaii si arnica sal
se apropie tot mal mult de D. P. S; Au-
relian.
Se spune ea s'ar fi stabilit chiar o in-
telegere Intre aceste doll* grupari in ae-
derea alegeref- preaedintelui Camerel.
Retragerea Stoloesou
*Urea data de noi eel d'intii ca. D.
Stoicescu, ministrul luerarilor publice, se
va retrage, o confirma.
D. Stoicescu- este foarte mult combltut
din cauza afacerilor ce a Permis sá 'nealizeze
unil inembri al Ocuitel cu pcntul Cón-
stanta.
!Muslin
Situatia prin urmare e cu totul incur-
catá rezolvirea el depinde nu' aumaa de
atitudidea paliticianilor, ci si de aceca a
strdeei.
Daca. Simla= al in zilele urrnatoare nu
vom avea manifestatii serioasc, se poate
ca in sinul partidului de la gu gern sd
se faca intelegere.
MEMITiikkia
savitrut :
SCRIS0RI chtre IUBITA
de CIIITI13U$
[Ireful 2 leT. Depozit In SALA' kOASTRA DE DEPOI
D. general Arlon, cotnandantul corpu-
lut II de armata, a inspectat erl pe totl
ofiteril in rezeeä- al acestuf corp.
Aceastä inspectie a fost ,facuta in ye-
der-ea mal rnultor ]nainteal ce se vor face
In corpul ofiterilor de aezerva, la 28 No-
embrie si I Taxi:trade:
Pentru diaeard, mini§t, i i fruntafil ileral
convocap lcz o consfatuire la D. Sturdza a-
cne!. Primul ministry le va /axe declaropuni im-
portante.
Aceste declaraliutl vor fi aduse apoi la cunog-
tirla tuturor ntembrilor nivjoritcYlei,
rea de Joui seara, de la. &nat.
D, Paul Stateseu, prefectul politiel Ca-
pitaleT, a fast invitat azi la II ore la n3i
nisterul de extarne de earre D. Sturdza,
pentru a se intefege ciraD sa in privinta
masurilor ce trebuiesc luate hi vederea
manifeatatiel de Slmbata si a intrunirei
publice de Dumineca.
Relativ la nelegluirile primarului din VA-
räeti- Òbedeni centre ciruia s'a resculat
Intreg
satul, aikmca acer fanctiimar
ea notar pe un individ annme Costacheadus
trini, tare a fugit din comuna,Mustacani, Pe-
detul Covurluia, fiind-ca era urmirit
acte infamante. pentru
Acest Petrini nu serveete Inca ca
ca Warted primaruhd din notar, ei
Väräeti-ObedenT
JOUI IA NOEMBRIE 1896
4118BellY
a
unde bate ca tu cadru pe toti ace& earl' nu 11MINIl =1116
asculta orbeete de oroinele primarulat
Mai multi locuitori din acea comma ni ES
piing contra acestui WA% din prieins ciru I Prein pentru cetitoare
renmnital viorist care a eintat la curtea Im-
periell din St P.tersburg ei a avnt moos-
taranii nu mai pot trif In satul lor.
Atragem atentitmea ministrulni de interne
asnpra acestni batane.
Administratia "Salei de De-
pesi" a Adevrului, dorind sh
PAP1J rea d a fi deeerat de Impiratal Rusiel,
va einta eu ineepere de la 7 Noembrie in
dea o deosebith atentie pre- Restaurantal ANDREI DOMITRESCU, str. Regalb colt au str. Academiel
Decretul pentru numirea D-lui Leonida
Panopolu ca prefect la Roman, a fost miilor pentru numeroasele ce-
titoare ale ziarului nostru, a
584-10
semnat astazi de rege. A se vedea tn pag. IV anun. Marele Maga-
El va apare mane in Monitor. cAutat ca, pe lingh cári inte- DOCTOR RADOVICI din da LAMM.
resante franceze çi romine, - De la Pacultatea de Nedicini. din Paris
halt programnl deschiderel Corpurilor Le- pe lingh obiecte utile si ele- di censultatil de medicini interni do la 3-5 D-rul D. bebel
gluitoare in ziva de Vineri, 15 Noembrie :
La orelele 11 de dimineata se va celebra
un Te-Deum la mitropolie, in prezenta D-lor
gante, eh ofere ca premii si
note de muzich. 682-20
trasmeemerrawlmws.
CALEA 171C7OR151,
-Calea
MALADII INTERNE
Moeller
- 91 DE COP11
No. 59. (Casa D-rnhfi
Capp)
! Amatoarele deci de muzich, CONSULTATIUNI DE LA 1-3 p.
senatori i depatati, D-lor minietra Inaltei
Curti de casatinne, Inaltel Curti de coMpturi, vor prim; odath cu o domnis)oarákewe te cultiicle1i an"caT-
menajerd, Pentru sbraoi gratis
m.
548-86-
curtilor, tribunalelor, corpulul profesoral, au- cunoscind mai rnulte Jima!, doreste a se c5s1tori
toritatilor administrative, militare, consiliului C.%tip cu un domn de bune coaditMni fie chiar oi gins,. A
se adresa sub initialele M. 5. Post restant No. 45. Doctorul Bastaki
comnnal i Cumerei de comercia. 608-5
- * de asth-zi, de la "Sala de de- fost profesor de obst'etice (faceri) de la Universi-
din lass) ei ef de servicig al spitalelor din
La orele 11 ei jumatate, Inaltele corpnri e Depeai" a Adevrului o Polch- tatea
Porta de mincare i aperitivtzrile. rizIndedse . Bummed, sectia boalelor de femet, actualmente me-
antorithal se vor hitruni In sala eedintelor A- Mazurch intitulath FLOARE DE caetitgoi enorme pi fabaloase de bautari care tie -die diriginte si bailor cLacul-SSeats 'plaa rehat clien;
dtuairei ei.vor veep& : Inaltele Curti de case- RAID, compush de 13 na Ma- consume sub titbit de aperttiv s'ar ereiee inteade- tell in orapul BrAila, Bulewardul Gaza
tiune ei de compturi tribune a doua, In dreapta thilda Mironeseu, cunoscutä ver a pone de mineare, dace nu foamea, a 169 unde s'a stabilit de nn an.
tribunei diplomatiee ; Curtile, tribunalele, cor- pense, putem credo eg omenirea merge spre:sfiroit
pul profesoral, autoritatile administrative, co-
ln-compozitii sde acest gen. dar vezindu-se rebate efeete ce produce bauturile 650 -15
mnnale i Camera de cornerciii, tribunä ofi-
Atragsm dar atentia ceti- zise aperitiv. e poste atirma eif adevlratele aperi-
tive igienice aunt orl pr.a rare, oil necnnoseute,
CEA MAI BUNA CALITATE EX1STENTA
toaralor asupra listei de pre
cialä.
D-nil senatori vor ocupa fintriale band ale
Admiral, dia dreapta tronului, Tenii depu-
tati, bancile din fsta tronulul.
i
mii din pag. IV, unde vor gási
pretug redus la jumätate al
compozitiunei muzicale ce ofe-
rim ea premies.
oit saerificate usnluf pi la mode nepesatoare, eate
ne face sa pr.ferem otrgvurile aseunse sib aceste
numiri. Tonicele emare cu baza de qning ar trebni DE UZINA DE GAZ
eingure tä serveasee ea aperitiv i entre ele Qui- vi se furnizeaza la domieilig, tu saci pe acma de
Mum Labeeaque care contine toate prineipiile im- 1,000 kgr. greutatea garantatii
preumte de quinquine, feral niel o amestecature de
Pornirea cortegiulul regal de la palat se va
anunta prin 101 tunuri
Fárá cuponul ziarului a-
ceastà compozitie nu se poate
g tn alcool de proasta ealitate,
12
te, LEI 45
daca ve adresati printro carte poptale eel per-
La male 12, Rerele este primit la neat de obtine de eft CE pretul..inte- sonal easel
gral de lei 1150.
citre minitri. Regele va intra In sala nedin-
telor AdunireT, precedat de case sa
miJitar, ei se va urea pe teen, inconjurat de ATTNI A.9, STRADA
GOLDSTEIN
D-nil minietri. Casa eivila i militare a rege-
lui se aeciaza dinspoia tronulut
LaaIntrunirea 'ape care coaseteatorii o
vor tine Dumin'eca, 17 Noenabrie, in Ca-
9
-
Buouresti. Telefon No. 66.
DECEBAL,
Tot acolo se Ai in depozit : Coes marunt pentru
Locul fiber se (mapä de ofiteril superior!. pitala, se ya hetaraa delegate! care- sa in- sobe Pasigine i Belgiane, Cocs de fonderie, Cocs
Regele, duph citirea mesagiului de deschi- mineze regelia petiNinea in chestia fostu- de ferarie, CerbunI din minele englezeeti de Kar
dere phrase§ e sala Adunerei i Corpurile le- ces Ind curd! diff, Aotracit englezesa prima cafitate, pentru sobe
luI mitropolit.
givaoare pro,..ed indata la inceperea lucririlor. ti (Helios" sobe americane «Sirius', Briquette etc.
senatori tree la localul Senatului. In Monitorul de Miercuri a apitrut regula- Expeditiuni en gros ei en detail din Bacure0I,
mentul legel asnpra alienatilor, semnat de rege '1"
Constants. pi Braila la &lace steeinne la cane ferate.
553-6o.
Biletele de intrare In sala Adunarei, pen- la Sinala a in zitia de 9 Noembrie.
tru lacerate zi, se vor da D-lor senatrai et de-
putatt prin biuiourile Corparikila Legliatoare. D. Sturdza s'a Intors de la Sinala. _ANTI MODE
Biletele pentru tribune diplomatical se vor
da de catre ministral afacerilor straine, care
Mesagiul regal, care trebuia sä fie sem-
nat Joui dupá amiazi de suveran ad in
De eit-va
Job" s'a intradu,
¡temp
care e faapificate
in tare o hirtie de
pe cere e vinde
CASA A. OUDRY
trectnd tn posesiunea
gISS oi
face ei invitatiuni reprezentantilor puterilor Capitall, a fost semnat erl, de oare-ce ca lob" veritabil ineeliud
pe keonsumetori. 0-nei EUFROSINA IONESCU
straine, sare a azista la aciasta sorethiatate. regele va sosi discará in Capitalä, cu tre- Avisem pris aceasta pe consumatorl pi-I preve- Mind eueoseuta de mai mult timp in aceastii easi
Biletele pentru cele-l'alte tribune se vor da nul de la 5 ore si jumatate. nim a lua bine séama pewee a nu fi tneelatf. ate onowee d'a informa Onor. sa clientela, ea. a pri-
prin preeedinta consiliului de minietri. Market sus ziseT hirte tigara field depusa vom mit un nog esortiment de Otani elegante si porta-
AstOzi duph, amiazi, toIT minietrii s'aa intru- unnari cu cea din unnl ricare onferm legel
intreilor de fabrice) pe vmaori i depoeitarii a-
five, cu prqurile cele ma! convenabile attt pentrn
D.Sturdza a cerut autorith- nit in consiliii. cestei htnil contra fecute.
D-ne cit l pentru D-poare.
tiler comunale i Poritienesti D. Sturdza a comunicat colegilor rezul- Comereiantii debitintii de tueun care doresc
Pessoanele cari din ereare n'ag primit circulari
speciale, suut rugate a censidera present/1 avis ca
sh fach tot ce le va sta in pu- teaul Iptrevederel pe care a avut-o en regele ea-ele.proeura veritabila hertie de Sartre Job", tre- Aare bine-voTascl d'a o onora cu presénta tor.
tinth pentru a impiedeca ma- era la Sinaist, aarpra situatiel. bue sa e adreveze puma! la D-nh Russ & Attar Cu stime
nifestatia de Simi:LAW de Dare nommlssionari in Galatz strada smn Apestoli No.
Grail s'a vindut eri in porturile noastre en 3, care sent aiugurb agent/ ai enael J. Barthel- 576-6 Efrosina lonesou
ce n'er sh scoath.airmata pref de 11 lei ei 60 ban! hectolitrul. Porum- lac & J. Z. Paullhac, praises teata Romania.
Str. Mode! No. 18
*i sá intárite-hst-fel gar- mai bul se vinde cu 5.75 ei 7 lei hectalitrul. Cei ce vor cumeara pentru a reviode de la alte
Cu incepere ale la 1 N0EXBR1E 1896, In urma
dimIntiunei asecietiunel deem anon,
mult Vinzarea a fost In general distul de bunh. persetne, eft de la firma sus &se, ver eti ca Ae
sosesc reloic la iNe RELPECH,
fee coleplicii falpifieatoriior ei ver fi urmariti eu
complicele lui autu In hotiiie de Mai multiketitori-ne roage &t tntrebam pe pre- eati sigeerea. alis. Esoi, se transporta la
ST R IDII 3domicibe, t.
eedintele societeti Tinerimea Progresistd, ce s'a 30- 60 J. Bardou-lab & j .Z. Paullhac cu presul de loi 1.75 du-
la accize, a fost arestat eri de politie: si in:
.
1
tins d,Arcoachon i iar lada de loo bucat, lei 12.
ternat la Vicareeti, undo' Î va faee ostada. flout cu suma strinsa' pentru ridicarea until bust
regretatului Costache Berciineseu? Let 2 75 d.:zina de Ostende (marene marl' ver-
litilallereingaginallado"fiVOSOGDOitiall ei), iar un butoiaa de 6o buc. lei r4.
sepsee-ut
Dupä cum sintem informati, s'a strins un fond
suficient pentru ridicarea acestul bust. W. STÄÄDECKER Meldde Boaargognia prepares! gate lei
1.25 duzit a.
SCRISORI cétre IUBITA Cereal un raspuns din partea celor iusarcinatl
cu pestrarea acestel sumee -
Furnisorul IL S. REGELIII Baoala de Terre ncuwe, proaspete in to
de CallTI`BU$ al ferme/or mo- Fernisoru/ do- t tirapul pbstulaii 1,50 kilo.
,
Era Noud, zi2rul junimist de la he!, a rea- del ale Statulti meniului Coroa- t 576.45
Pretul 2 ler. Depozit In SALA NOInTRA DE DEPEO rig i cd agricul-
fi ale roalelor torilor. ; frun tae
ESEMAIWIEBEINIENSoviimeistAltilaitiairamousa
-M-ine CONSTANCE
Guafernul D-lui Sturdza a hotdrit ca de agriculturd din, lard,
Joui VinerT sa se aresteze mat multi
pärut Afacserea ciunia,tarilor
agentl flevisti ai al conservatorilor pen- Parchetul urmeaKcl cu activitate cercetit-
Plugurl Universale SACK" Strada Poloni 120 (fate en gradina IcoaneI)
de oael ulttin& eoustreetenue Da conseltatiuni in atiinta ocalte de eertomantie
tru a-I impiedeca de'a face propagandä in rile in noua afacere a amdtarilor. Plugurl Polibrazdare SACK" chiromeatie (prin eerti cautere in palme) de
favoarea manifestatid de la -Camera ni InstrUctia esle fintad in cel mal mare se- It 9 ore dim. pina-la 9 ore Beira.
de-oeel,,eoustratte dupe. 't sou lstein Consultatille ae,fac in limba franceza ei cot
cari ar 11 in stare sä pung pTept atacuri- cret de oare-ce parchetul se teme ca cet Im- foarte avast:tees
trermane. 442:--30
lor politienesti la momentul opurtan. plicafl in pungd,siile cdmeitarilor sd nu p indd
Agenfil connate fi. politienefiä cu-
de veste íj sd distrugd probele
Pind in mornentul de fald nu se cunoa:te
SEIIANATOARE
- de fer piu
t otel -
imprigiere
tiRIGViE DUCA
ADVOCAT
fraud mahalalele Capitalif; rápîndind incd rqultatul instruc;itl. SEMANATOARE In rand:ail elaa instalat biuroul In STRADA CAROL, 16, in
Stiekede eta qi americaue Havana
fata ecrolui Palat &l Poetelor ;
teroarea printre ceteilenl; spre a -I ilia- T.RIOARE IMAYER".
A ae citiln pa,g..IV7a urmarea
piedeea ast-fel de a Iva parte. la ma- de teateeingrimile
jar BARBU PALTINEANU
nitestatia populard de Simbiitä i la foitet PRIN Vanturátoare ORIGINALS OLAYTON
No. 5 va continua de a primi tu vechiul. biuroil din CALEA
intrunirea de Duminecii. eonstruite dia materlaltil eel mud ales V1CTOR1EI, 1.
Agenii amenintil pe cetelieni cd vor MIME TELEGRAM -
Grape flexibile si fixe
de otel -
595-6
fi impuKall de ostire.
MADRID, 12 Noembrie. -
Depeel oficiale
din Manilla zic cá insurgentii ad fest b6..tuti
PIETRE DE MOARA
ORIGINALS FRAN'TIIMTI
DOCTORUL GALIMIR
s'a in
mutat
- De la corespondentul nostru special - in rnai multe lupte. Trupele ail repurtat o vie-
tonie cu baloneta in oraeta Pasanjan, dupi o
dia Laterti a Joaarre
MORI DE FER «RUSTON»
str. DoANINEI No. 27
(aláturi ea vechia locuintd)
Mieoarea la 'Iasi rezistenta, vie.
PIVE DE -POSTAV
Duph o enervare dé eite-va zile, mult linie- PETERSBURG, 12 Noesabrie.- AzT a fost si dá consul/44mi intre ore/e 2-4 p. m.
titul hat a reintrat In mutizmul obicinuit. S'ail cicsahiderea expositiei franceze de arte, in pre- Ori-ce fel de unelte fi rnafini agricole
zenta tarului, a tarinel, a marilor duel ei a u- de a ayes eatraal, absolu
preparatiyele, s'ail terminat desele con-
ciliabule, terminat i ea Pleehile. ntil mare numir de demeitari. Majestatile kr Expositie permanenta : Fericirea PARA DITRERE printr'o metodi
Rep. Intranirile incepute la D. N. Volenti e sin- aú cumparat inal multe tablouri. Strada Smirdan, 12 I Bibesculfedd 6 nouli, vi o procure, DOCTOR!) L I. BRAUN-
gara miecare imbucuratoare. La aceste întru- VIENA, 12 Noembrie.-Printul Balgariel va 345-30 " STEIN, medic pi chirurg specialist In boale de
get, gureed
fin azista D-nif Filipide, Paul, Bujor, pleca la miezul-noptii la Sofia.
STR. COLTEL No. 14, DE LA 8-9 i Ad la 3 -5
etc. Se verbeete ei de o readucere a Conver-
bianor liierare" aci. Faptul merith, atentiune. E ¡err fc.- () I- ILL P. NOV K 537-30
-In ordinea politica, apatie complecti, afara TEATRUL ,NATIONAL. -
Mereura 13
PROPRIETARUL MAGASINULUI DE PIANURI
MANUSI
Are onoare de a aduce la cunostinta
0 arestarvi, Er! in momentul eind
ee
tren'ul era srt se pule
miecare in statia PlohetT, s'a arestA tin agent
de nnele mid cancanuri. Intru eft priveete insi Noembrie 1896, se va reprezinta pentru a
patra oari : Dragonii, opera comici In 3 acte clientilor "säl i oner. public, ca deja al soeietetei americane New-York", din aleceee
gazetiria, e luau mare la 141. Se vorbeete,
- ei vorbele se vor transforma bi faPte- de
aparitia unul, ziar liberal-guvernamental, pre-
de Lcakroy ei Common.
- mutat in calea Victoriel 72, In fata
pasagiuM Român, magasinul sal de
ruia seripte politia de acolo a constatat el 'a in-
ebelat in tirii asigurärl.pe comptul nurnitel So-
cum i de-o combinatiune a clubului conser- C IRCUL C. F. S1DOLL Mercuri, 13
Noembrie 1896, mare reprezintatie High- Pianuri i manusi care se afla in Calea
eietetl.
Este etiut ca art. 250 din Codul de Comerciii;
Lje, program cu totul schimbat. interzice ia mod formal acest NI de operaunT
vator ea iiarul Sara. Victoriel 59 (Hotel Imperial).
Diverse RAND 519 -10 clandestine 'pedepsite in model predzut de art.
ETABLISSEMENT 3'33 dill Colub Pow!.
Prin noel regulamcnt al abatorinlal a'a cre- G 14 Noembrie 1896, reprezintatie Higlz-Life
fat un post de medic veterinar ca ajutor al cu -debuturi non!, Mlle Naya, grand Etaild Cu jurnatate pret si garantat De un timp incoace, un numar de agenti se
deda acestul trafie interZis ei este nieritul tine!
D-rtaul Jocu .De i numirea nu se va G.ea de de Paris. Repertoriul schimbat. Priraul debut Se efectuiazil ei se repara dintfi artifician in aur inspector al societatei ,Patria"
, de a fi dat ps
eft pe zina de liii Apilie, Mare pink' azi sint M-Ile Nora Gillis, exeentrique fraigaise, M. cauciuc. Asemenea curititul, plumbatul pi scosul rnfltaile justitie pe unul dia acesti agent!, care
trei coneurentl cu patenice protectii '-earora et Maim Duffaut, daettistee de Paris tran- Alesandru lonescn, Dentist, Strada am- de sigur, ca nu va sc6.pa de o pedeapsti rigu-
pineanu No. 46, etagiel-ie, roasb.
D. Ganes, primarul, nu tie ce
spunk i cui a dea Intfletatea.
le mai sformations excentriques.
514-15
Chansons nouvelles : Le tambour-major,
consfdlui- Se etie ch in shaul consiliului comunal
Chevalier' Leaoldi-Box et Drolly, celebril ve-
lociptdieti umoristici exceetriai, clincle Box,
ROG MITI TOT CUPRINSUL :
Dr. N. Sigler
Depositul general al Fabri-eI de t;'.opni-GalNi
fost 'o puternid dim*, dui in spitelai de trucuri non!. RusescI, Russian-American, India Rubber & Co. Fost medic de orai fi medic de spital
izolare trebnie safi nu si fie -primit-i evreii. Vincri, 15 Noembrie 1896, mare reprezinta- diit St. Petersburg, a pees deja n vlozare mini, a- ' S'a etabilit in Bueurepti
In fiae a triumfat pirerea ca T evral si fie tie cu program schimbat. cesta, peon! el Galog. cu talpei dublá, cu unne- No. C PAILEA CALARA5ILOR tio. 9
Lacru 'curios ! spitalul s'a inaugurat 111.1.14.:. toartle preturi : .(cett cu streda Sf. Vinerl)
.....i1O
prin primirea uaui evrea i sal tot! boinavii
primal slut ewe!. 131i (IZALF`Ila §epere de Darnel trochee Lei 7.50
« « Birbati s z 8.5o
iar ga1oi seal (fen cu 20% de en ante emit.
Speciaiist in boale interne
Consuitasiuni de la
Fezitru
do
2-4 p.
fettle
s.álna.cil gratis
D. Filipescu a regretat foarte mult note an- In editura librariei Fratii strega-Iasea a ap5, Depositni general se efil de -daze'« pentru toata 291-160
tisemitica a diseursului slat, ei ca dovada este rut opid complect din Istoria Rominulor, de D. Rominia, Serbia si Bulgaria
faptul ch. 'n discursul sift tiparit nu se- vor Xenopol, compus din 12 volume tiparit.
cu mare iogrijire. Pretul nuniai 12 lei, 12 vo-
La Mamie Magasin LA BAUM" ta,randat
trece cuvintele relative la evrei. SUE DIWITELESOU Chiar do scum Moeia Tisaii- din plasa Saraff,
distrietul Buzaii, o Moard i un parchet se P5clure,
Se recomancla cu iezistenta aceastä opere cele- Proprietar, Furnisorul Curtei Regale
Una din cauzele pentru care nu se poate bri, de trebuinel fie-cereal rotnin. Sir. Carol 1, No. 72 parte cherestea i lemne de foo, In apropiere de
inaugura abatorinl, e c en s'a fricut eoseaua De vinzare la toate libreriile din tare. (Coltul Marekit Hotel Dacia).
3 ore, yosea plea In sat pi (19 gara Mi-
ra 2 ore. A se adma la D-na A. I. Oteelik, la
ju- ptui la abater, sea ca, de la' Zalhana OM la
abator, pe o distanti de 300 metri, e un no-
_Pentru Rucuregi, a se adresa la libreiria
raga, str. Fintinei, No. 21. Contra sumel de mai
NB. Pentru
v,nd
a
a Intepet pe piata noastra a se
i imitatiuni de alte fabric!, care, nu sint Ru-
roiii atta In cit trisura inträ ping, in butucul sus, volumele se trimit franc() la domicilia. 413-34
sesci, anui acesta qopniI nostri oarta pe fie-care, .411B
-easeepae-- ureche leant Marca fabrieei St. Petersburg. oust. ille & Filip Gesticone
Corespondent. PASTRATI ADRESSA Avociv-rx
Strada Ecarageorgeviet, 4
www.dacoromanica.ro
 JOUI 14 NOEMBRIE-1891

FOITA ZIARULTY: ADEVÉRUL De alt-fel, asta o sA amine scena pe care -

Poate altA dat5.,. AstgazT e alt ceva.
-
La ce sA-1 mai deplingA.
Trebuie sA chemAm pe Francisca,
- Halde, zise, nu vA pTerdet1 vrerne-
i unul i altul, cu prostil earl
o sa no faca vitrega. Vorbele astea impresionarl pe Sylvia.
tn
nu insernneazA. nimic.
186
D. Graves se supuse i trecurä vr'o
cite-va zile. De ce? -
Ozhif ei albAstril stralucird, si zise: zise Sylvia.
Vreati sA-1 vorbesti prezcnta mea. Se pare cl mAtusa ta tl-a därult o parte
Inteo zi Louis primi comunicarea prin
portird.
Louis se temu ca spusese prea mult, si
?

fiind-cä recriminArile femeld lui il exas-

Tu estl prea slab fati de dinsa, i elacA
atl rämlnea singuri, 'te-ar trage pe sfoart.
Baroneasa &du ordine in consecintA, si
--
din averea el personalA.
Foarte adevArat, zise D-ra Berthier.
Dar averea asta e de mai multä
Lovitura a fost teribilA pentru dinsul 1.. peraa mai mult de cit ori-ce pe lume, as-
PRIN CRIMA Fata luT sA-1 faca asemenea lucru !...
ZIpAcit, nestilnd cuT spunl necazul,
punse :
-
De Graves o sä zldärniceaseä toate
curind sosi D-ra Berthier.
Francisca era singurá, fed. de Graves,
vreme in milnile tatAlui tA0, seful easel,
si gut foarte sigurA cá o sA T-o lasT.
alergä la Sylvia si fArit inconjur povesti ' relapunile mele, pentru e ma! puternic a care nu sosise poate, sat pe care nu voise FLA s5 se aprindl, cu vocea el gutu

PARTEA A PATRA tot ce se intimplase.

Normanda nu prea intelese de o datä
de cit mine de end are ziar.
-
Nu spul adevärul. TrebuTe O. fie
s5.-1 instifnteze.
Se ulta foarte urit.
Se wed jos fAr5 sä spunA nicl o vorbl,
-
rall, Francisca rAspunse
Te íneli dacä itT inchipul asa ceva;

JUSTITIE SUPREMA
ce-I spusese bArbatul s5.a.
Totus se dumeri pe urmä i trase niste
tipete de parcä eraü urkte.
aka pricinä.
Vrel s'o $tiT ? --
Da. Ca BA te povätulesc blue, nu
admirabil sA tacA i sA vadl venind
la dinsa pe ceT ce voTaa sA se lupte tut- -
cred cá tu spul prostil acuma.
Explicl-te, zise Louis.
Mi-aI declarat cä aT primit o soma-
JefuitI ! Era(' jefuitI de o ast-fd de trebule sä-mi ascunzi nimica. Cu toatA potrivA-T. tiune.
Ar fi stat fára sá vorbeascä o zi In- CreaT tu cl am facut un act in vint
sum11... Dar era curnplit, neinteles, mur- nerozia el, Sylvia, in adevär, era tare orl
In de cite ori if eraa interesele in joc. treagá, dacá tat5.1 sla saa Sylvia nu T-ar cl nu-i cunosc importano ?
-
dar !...
Trebuie sä o impledeam cu ori-ce Louis stia lucrul a cesta.
- adresat Cuvintul. Actul acesta e destinat sA mA punA in
-
posesiunea avutuluT mea legitim. IatA tot.
Donatitmea
Se intoarse la otelul din parcul Monceau,
--
pret, zise.
Nu e nicI un mijloc, rosti Louis.
i femeTa ala avea ea dreptul sl ne
Si dacA tl-oT incredinta oare-carl da-

-
raver!, n'o sä räcnesti ? o intrebl.
Imprejurarea e prea serioasA. Ne
-
Louis se hotäri sä vorbeasc5.
Nu de intrebl de de te-am chemat ?
intrebl.
In posesiune ?... Cind ?...
NurnaT de cit. AdicA (Tut:4 cAsAtoria
iecomandînd luT Eugene ad nu spunä nici
p vorbA despre ceea ce R se intimplase
fure douA-spre-zece milioane i jumAtate ? trebuie sfortAff marl ca sl inläturArn gra-
- Da, toate drepturile. Erail ale el, vitatea.
-
Rece ca de ghTatA, rAspunse ;
-
Iml incbipuTesc cl o sA-mI spuI tu.
Am prirnit un 'act oribil etnanind de
--
mea la bisericl.
Vorbesti serios ? intreb5. Sylvia.
Mi sc pare el n'am aerul sl glu-
- ordinele pe carT le dAduse notaruluT.
Cu toate astea, at II mal !Dine si pre-
vestim pe tat5.1 Wt.
-
aceste milioane.
Dar tu n'o sä le dal, cred?...
Trebuk.
Aceste dota-spre-zece milioane si
jumAtate ale Edithel, earl de alt-fel va- '
Ioreaz5. $i mai mult astä-zI, reprezintä toatä
la o fan care tan]. s5a. Ar fi tost mal bi-
VorbestI direct despre aceastA a- -
mesc i nid n'am poftä de alt-fel.
Dar stil tu cA donatiunea mAtuseT
-A primit si el o scrisoare de la D.
rierret am vlzut-o anuntatä impreunä -
-- Nu vreaa.
Vorbele astea Alt de prisos. Fran-
averea noasträ.
Cu toatA fAgAduinta el cl o sä fie linis-
facere, cu increderea ce meritA profunda
mea afectiune pentru tine.
"tale reprezintA azi toati averea noasträ ?...
zise Louis... Afará de aka, nu maT avem
cu a mea, n scrisoarea ce era pe biuroul
D-lul Thibaud. Am citit vorbele acestc :
t.Scria prin acelas curler D ref Berthier sl
cisca, indemnatá de care de
-
Graves,
sä se adreseze tribunalelor, nu te terne.
i tribunaleie o sá ne condamne ca
o titä, Sylvia ski in sus.
Ce spuT ? zise... -
II repetA vorbele si i le explicA...
-
Vorbele astea nu atinserA pe Francista.
Primisesl i tu o scrisoare de la D.
Pierret, zise.
nimic, absolut nimie... Si chiar dacA nu
reusesc sá fac un imprurnut pe care 11 tra-
tez asupra case din Cimpurile Elizee, o-

--
tatälul s .2
Poate cä n'a
Nu se poate, de vreme ce eti am
al firn jefuitl pentru mizerabila aceea ?
- Ne vor condamna.
Speculatiunl nenorocite... Afacerile atit
de dificile in vremurile din urml... Fali-
Dar cu influenta ta nu o sä poti forta mentele suferite... etc. etc.
De vreme ce nu Mi-al spus nimic, se
vede cA te-al gîndit cA e mat bine sd taci.
Am facut si et ca i tine.
-
noarea easel Bet thier e tn pericol.
Cine a primejduit-o s'o scape, zise
Francisca foarte categoric: Lucrurile astea
primit pe a mea.... Nu, nu ; vrea de sigur mina judecAtorilor? Iml spuneali vecinic De alt-fel, asa si era ; trebula se se facá Fat4 cu aceastä rAceall, aceste *Iona- nu mA privesl.
mente cari dovedeaa o vointA hotiritä, (V a urns)
sä ne tragä pe sfoari, cum stie el. Si as- cä ai relatiile tale in lumea guvernamen- fa tä prezentulul...
teptäm. tall, poti cistiga toate procesele ce al avea... Trect.P4 era ireparabil. Sylvia nu se maT putu retine.
IMISM
A apárut de sub tipar si se pune în vinzare astet-zi:

'

de CHIT1BUS. Un. -cream-xi in Side 110 pagini, editivme de ItlY.E.

P TIM 2 L
Toepositul in ALE311EVElFZU LiU 1
-- SALA DE DEPESI
411101111

comannesinhz.w.svinesenot,,,,,,_.. .pg REMIT A DEVERULUF n

Premlile Adevrillui" Lingueite pentru czfea
Fureolite pentru strida
,,
,,
21
23.40 13.20
11 90 Is lot de LeT

3.60
Se CO ca Drama'
0.90
CU In In de Lei Se al ca priiili cu
A. Vlahula : In vliteare,
II loc (le Lei Se dl ca ireini

ces, avec illustrations . . tion monarchique . . . 3.50 1.

ILJF (), rsT Furculite pentru meld
Culite de mask,
Cutite de desert
e
a
23.40 43.20
, 37.30 ,, 21.10
34.65 19.66
Charles Epheyre. Possession 3.50
Georges Duruy. Fin de téve 3.60
Le Comte d'ilerisson. Au-
0.86
o.90
Charles Epheyre. Soeur
Mantle . . . . e .
Jules Legoux. Hommes et
. 3.50 o.85
nuvele si impresil
Ponson du Terra& June-
.

tea regeluI Henrtc, roman

. . 1.25 0.65

9, N0E1101114 1896 Lingmite pentru mazgran P D 23 40 ,, 13.20

340 0.90 istoric, 4 volume . . . . 58.- 4.95
rour d'une révolution (1788- femmes
Lingurl marl pentru supit, becata a 14 a 7.95 Ion C. Bacalbowt: De focul
Amain gnome
depe
taiReas* gazetli trimis SZIe
AtlevXruluitlik drept 1ÖiaL din pre- Linguri marl pentre ragout 2 2 9.30 5.30 1799)
Joseph d'Arcay. Notcaine-
3.50 1. Felix Cohen. Le club avec
une lettre de Edmond Gen- biruld (Mort taxi lumlnare) 2.- 0.65
male din eta dt..*al Jos. es te valabil Cleste pentru zahir a a a 7 a 3.95 dites sur M. Thiers. L'hom- dinent . 3.0 0.8o George F. Born: Misterele
Servicid de Wet a » a 42 a 6 60 printului Carol sail crime
pink la 17 olimia luel me priv 6-L'homre e poli- Le Conte d'Hérisson. Le de la Grenelle, roman cri-
LingurT de masklitittale deilli eeflia Lei 45. Mail 23.16 tique . . . . ô 3.60 1. prince imperial (Napoleon
'
Furenlite de mak » e a 46 , 23.16 Paul Lenglé. Le neven de 3.s o 0.90 minal, 3 volume . . . . 3.75
e rnuzlon Lingurl de desert a a a 35 » 19.35 Emile Bergerat. Les dra- Nicolae M. Philinton:
No Bonaparte. Souvenirs de nos coil veal çi noT, roman
Farculite de desert a e a 36 D 19.36 campagnes politicpaes avec mes de l'onneur, Le obli-
Floare de Mai, Polka Mazurea de D-na Ma- Lingurite pentru cafea a a 23 » 14.40 'le Prince Napoleon Bo- que 3.50 1.
original 6 4.- 0.95
Thilda Mironescu, in loc de 1.60 se di ca premid Furculite pentru stridil * a. 26.60 D 15. Califul Osman: 0 mie pi
ma 0.70. napctrte 3.50 0.90 Jectnne Mairet. Némesis 3.50 1.
una de zee 2.- 6.65
Furculite pentru meld » 26.60 15. 0.90 Frédértic Febvre. Au bord
Servioli de masts Catite de mask * 2 40 ,, 21.90 Etincelle. L'archiduchesse 3.50
de la Scene, avec une pré- L. Adam: 0 noapte Inspli-
Lingurl de'inasi Fatal e lu 11rii1, Min Le116 Prone 9.05
11
Paul Gaulot.Rave d'Empire 3.30 o.90 mintktoare sail teribilul de-
Cutite de desert ,, 36.60 20.45 face de Jules Claretie . . 3,50 1.
Furculite (IQ .rnaok 16 9.05 Lingurite peutru mazagran ,, 26 14.60 Philippe Despkts. Dens la zastru o.8o 0.30
0.90 Jane de la Vaudere. Al. Dumas: Cel trel mug.
Lingurl sle desert 71 le 8.35 Lingurl marl de supi bucata ,, 16.76 a 8.96 tourmente 3.50 Mortelle étreinte . . . 3.50 0.90
Furcuteli 'le desert':
r 15 a 8.36 Lingurí marl Pentru ragout ,, a 10 a 6.65 Les conteurs russes me- Mario Uchard. L'Etoile de elected, 7 volume ilustrate 15.25
Lingurite pentru cafea 8.50 a 4.80 Cleete pentru zahar 7.50 4.40 dernes. Récueil des nou- Corabia blestemard, basm
Furculite pentru
Fureulite pentru meld -",;
12 a 6.86
12 > 6.85
Servicid de thiat
e »
T)
'
14.25 e
Cupe (Tintemle) arlittate 59. Banta Lei 8.50 Maui 4.76
8.10 velles, traduction de M-elle
Julie Zagulaieff 3.50 1.
Jean 3.5o
romtneoti
o.8s
popular
B. P. Hajdclu: La Valachie
2.- 0.50

Cutite de mask a a" 20 11.30 Cupe D 6q 10.50 » 6.26 Dr. E. Monin. Miséres ner- jusqu'en 1400, Extension
Cutite de desert 18 D 10.20 Cupe 7q 12. 6. veuses . . 3.50 0,90 I. Piun, (Pincio) Versurl territoriale a 3.-
mari de supk bucata 8.50 4.76 Jean Carol. Soeur Jeanne 3.50 o.8o si Prozl . . 2. 1.20 John Milton: Paradisul per-
7. a 3.95 Cupe (chope) bq
Lingurl marl pentru ragout
Cleete pentru zabar
a 2.90
3.50 2,00
Cupe
Cupe
s 6a1
7q
10.
12.
6.26
6.
Abel Hermant. Amour de
tke 3.50 1. -Duiliu
After StavrI. Polezil 1888
1894
Zantftrescu Lume
3. 1.60
dut, tradus de B. Lazureanu
Th. Sperantee Mama Seacrk
S.- 1.50
1.-
Serviciii de telat , 9.60 5.64 CArli franoeze Idem. Coeurs part . 3.50 1. Th. SperanIci: Popa cel de
Lingurite pentru mazagran iluzina 9.80 5.60 Le Comte d'Herisson. Les nouk si Lame veche . 3.- treaba 2.- 0.90
Lingua de mask Intel all armlet lean li lot it Ltl S 89 ca vrmi n Girouettes politiques-Un Dobrogeastu-Gherea: Lite- Dirnitrie Bolintineanu: E-
Furculite de mask
Lei 35Preadi19.89
35 19.80 Paul Antonini. Les Chinois sicrétaire de Napoléon I-er 3..so 0.95 raturk . . . 2.- lena, roman original . . 4.- 1.50
Lingurl de desert 33 , 18.76 peints par un fran çai . . 3.5 o 0.80 Albert Ver/y. Le Genital Gerhart Hauptman: Tea;
Furculite de desert 33 18.75 Felix Sangnier. En 'mean- Boulanger et la Conspire- toriI, drama sociali . . I.50 0.50 Pentru provinole Sótnoaróâ port°.

LINGERIE DE CORP
yam]
4 NI AL I I 1_4

NOUA TESATURA HYGIENICA FRANCEZA

a D-rulul RASUREL Dales Viotoriei
IN FOST
LANARIE de VATA de TURBA vis-a-vis de Capon BUCUREVI HOTEL BROFT

NENIC4ORABILik (Irretrecissables) Atrage atentiunea bogatel sale clientele, care n'at. primit Catalogul sag din acest seson, c ti
CONTRA ragiul de 10000 exemplare fiind deja epuisat, se pane la dispoiitia D-lor ler eu toate echantillienele
noutikOlor deja sositc pentru sesonul de Toamn í Iarnä, i gata a trirnite la orl ee eerere, fie ea
1JURER1LOR REUMATISMALE venitfi de la orT ce colt al Tdril.
Cu ocazia márirfi Magazinulul nostru s'aa infiintat mal multe rayoane, intre- care notäm azi de
Recunoscute de toil medicit ca numirea a dotal rayoane promitind a continua cu denumirea celor l'alte din 10 in 10 zile,
ItAYONUL DE MATASURI
Singurul untiseptic si Absorbant Pelerine de stofe si diverse qualitig haute Non-
ItAYONUL DE LINUEI
veantés. Stofe de Mobile de la 1. 75 metri in sus.
Pelerine de Velour de Nord. Portiere Nationale 6, 75 pereehe
C Am'AV, Flanéle, Pantalonl, Cio- Pelerine de Astrahan. Portiere de familie » 22 50 a / D

rapi, Plastroane, etc., pentru_Bärbati Pelerine de Catifea brodate si combinate.

Rotoude in diverse Modele now qi fu diferite
Panourl diferite mAriml i preturl.
Covoare de saloane marl qi
Dame, si Copii. Covoare on bordurl pentra soda
daequete namal dnprt-comande In diverse Idodele Cocos. diverse latime.
nonl ale tezonnlal actual.
SINGURTJL DEPOU IN BUCURESTI Asemenea faecal cunoseut ea: in toate rayoanle noastre, aunt puse in vinzare marfuri de oca-
ziune cu pretura recluse- actatta pentru a satisface o parte din elientela noastra, care &eft a chelttd
mult, bá se poatä tinbrAca frumos si bine.

AB ETIT P RISIE
BUCURESTI, CALE A. VICTORIEI, No. 92
,
;,171b'
tr9,-
deosebire atragem atentiunea ea' am pus in vinzare
Faille leger tout sole 1,50 metru:
Faille franeaise
Precum qi In toate
3,50 ,,
Diverse genrurl de matiisuri
pentru Blume oi Jupoane 2,80 ,,
numal pin& la ora 2 p. in. ke vinde
Cupoane ou un rabat de 50 0/0.
if

111CTO:R KRAUS, FURNISORUL CURTEÍ REGALE

Deposite in provinoie : Craiova, S. Lizar, Benevenisti ; Jassy : .Fratit Polinger ; Ga-
Melidon i Manole Luca ; Foos/rant : Lazarescu & Axente ; Ploefitt : Iacob Sabatai. Tipqgrafia ziarului Adevärul" efectuiazá
Reprezentant general pentru ItomAnia j Bulgaria a; M. Leoneanu, Bucureso. ori-ce luerare atingátoare de aceastit
Cataloagele ilustrate se trimit gratis i franco la cerere.
bran$.
Miff 7f.0,

Proprietar, CONST. MILLE Tipografia sistruluí AdevrniuT" P agul Bg.neal Nationale Tiprt eu eerneala, T. Gleitsmann Dresda
www.dacoromanica.ro