BI331_,IOT:E=CA_ DE DEGISTATITTIT

APPENDICE LA COLLECTIUNEA
DE

LEGIUIRILE ROUNITI
VECHI I NUOI
CATE S'At PROMULGATe DE LI 1 IAPJARIE ANULt 1871
DANA LA 1 IANUARIE 1875 SI IN CONTINUATIIINE

LEW, PROCEDURE, REGULAMENTE,

TRACTATE, DECRETE, INSTRUCTIUNI, FORMULARII, CONVENTIUNI, CONCES-
SIUNI, STATUTE, CIRCUrARE INSTR-ITCTIVE, TABLOURI, ETC. ETC.
.

IN ACESTU APPENDICE ESTE MECUM!. SI

PRAVILNICESCA CONDICA A LUI IPSILANT V. V.

DE

11-0 A N iLIBUJOREANti-

voLumax II ALO COLLECTIUNEL

BUCURESCI
NOUA TYPOGRAPHIA A LABORATORILORU ROMANI
19. STRAT'A ACADEMIEI, 19. -

1875
www.dacoromanica.ro
 G.
LEGIUJR1 TELEGRAFO-POSTALE

www.dacoromanica.ro
 LEGIMEI TELEGEAFO-POSTALE 8

LUTA TELEGRAFO-POSTALE
(Deeretfi No. 1446, din 21 inlie 1871)

PARTEA I Art. O. De la ue localitate la alta, intre earl

existe servicid regulate de poste, orl-cine pete
Drepturi reservate Statului corespnnde prin exprest si tremite objecte ale
Bele propril la IA alte persOne; dere nu va pu-
Art. 1. Statuhl i reserve dreptnlii sell mo- tea trAmite objecte de la diferite persene en
-nopolultil telegrafo-postale; acestii monopole' prelevare de taxe sub penalitatea prev'quta,
conste In transmitere de corespondente prin de acest& lege.
telegrafil si transportule scrisorilore. diarelore Art. 7. Guvernuhl póte opri transmiterea orI
imprimateloril de tote felu1i, probeloril de efirel depese prin telegraftl sell corespondent&
mfirfuri, banilore, valorilore, objectelore de deschise prin post& care aril pArea primejdiese
greutate, celetorilore i aid bagagiuldi Iori pentru siguranta Statului see care aril fi con-
prin schimbarea midlOcelore de transportil, a- traril legiloril Orel, ordinel publice setl bune-
dice releurl de cal cu statiuni fixe see prin un lord moravurl.
servicie regulate de diligente. Pe depeselt refusate se vont, insemna moti-
Art. 2. Administratiunea postelord 'Ate re- vele refuseril si se vor restitui presintatorelul.
fuse de a transporta prin midlecele de cari dis-
rune :
a. Objectele prea fragill; PARTEA II
b. Objectele acelea a cerord proportiuni ard
educe dificultetl la inchrcarea i transportuld Serviciati telegrafieti
lord, see acelea pentru cari s'ara cere ui ingri-
Pre deosebite; TITLULt I
c. Objectde de a& greutate set delta' dimen-
siune care nu s'aril putea transporta cu mip- Despre refioa telegrafied, corespondenta,
cele de earl dispune administratiunea. orchisa
Art. 3. Este oprite a se servi de poste pen-
tru transportarea objectelore call arO fi expuse Art. S. Biurourile telegrafice se invade ip
la fermentatiune (forbore) sea putrediciune, a trel categoril :
se inflama sell a face exolosiune, precume de a. Binronr1 en servicie permanentii;
exemplu prafule de pure, fulminante, chibri- b. Biurouri en serviciil complectd, adice cari
turl etc. suntil deschise publiculul de la 7 ore dimineta
Ori-cine va ixpedia prin poste unll asemenea si pene la 9 ore sera, de la 1 Apritie One la
objectd fdr5. a'l fi declarate continutulii osebit 30 Septembrie. si de la 8 orit dimineta pene Ia.
de penalitetile prevedute de lege va 6 respun- 9 ore sera, de la 1 Octombre pea la 3l Martie;
ptore si de stricticinnile ce are resulta. c. Biurourl cu servichl limitate, adice cari
Art. 4. Ori-cine are acelasi drepte a se servi suntil deschise publiculuI de la ora 8 dimineta
de telegrafil si poste, se aeorde fuse preferinte "Ade la améde, si de la 2 ore dupe amide pea
in ordinea efectueril servieinlui, celord earl la 6 ore sera.
privescil und servicie publice si pentru aface- Art. 9. Depesele voril fi redactate in orl-ce
rilq Statulul. limbd; ele voril fi s3rise fuse neaperatil cu li-
Art. 5. In coprinsuill unnl orase see comu- tere latine.
ne , orl eine 'Ate distribui objecte bee cores- Art. 10. Numal pentru corespondenta de
porde* sa prin exp..ell, dere nu va putea State se admitd telegrame compuse in eifre set:
stabli nue servicid pentru distribuirea de di- litere secrete, fie in totale, fie in parte.
ferite corespondente si a preleva taxe fare au- Art. 11. Telegramele earl remend in depo-
situ, originalele depeselor i bandele de semne
torisarea guvernului.
www.dacoromanica.ro
4 LEGIVIRT
se conserva in timpti de unit and de la data I sen la biurotati postalti a loculd de Aestinatia'.
lorn, cu tote precautiumle necesarii din punc- se face gratmtti.
turd de vrdere aid secretule; dup d. acestil ter- Plata si tett ceea ce privescii expedierea te-
menu se vord arde, prin incheeare de procesn- legramelorti pentru localitAti uncle nu exist&
verbalti. biurouri telegrafice, fie prin poste, fie prin ex-
Telegramele earl remand in depositti se vor presil, se va determina prin unit regulamentil
afila i prin liste la binrourile telegrafice. de, administratie.
Art. 12. Originalele depeeeloril nu potti fi Art. 19. Expeditorulii and telegrame are
comunicate de Can expeditorelul sett destina- dreptulti de a o recomanda; candil u depesit
torelui, dupd constatarea identitatil eke. este recomandata, biuroulii de destinatiune
Expeditoreele i destinatorele aui dreptul de transmite prin telegrafd expeditorului repro-
a cere s li se libereze copil adeverite ()MLA de- ductinnea integrale a copiel, tramisa destina-
pesa ce a transmisti Bed priimitti. torulul si totn ug. data 'I face cunoscutil atitti
Art. 13. Directiunea generald, a telegrafe- persona care a priimitii telegrama, &Atli i ora
loril ei postelorii este détOre a pnne, la prima cardn '1 s'a inmanatti.
cerere, la dispesitiuuea Tribunalelorn judeca- Déca predarea nu s'a pututil efectua, acestil
toned, judeciitorilord de instructiuni ei pro- dubln avisti este inlocuit prin aretarea circum-
curorilortl, depeeele private ce Warn socoti ne- stantelord earl s'ati opusil la remitere si prin
cesaril la descoperirea crimelorti sett delictelor deslusirile necesaril pentrn ca expeditornlii sit
pOtd, fi pusti in positiune a face a '1 se inainta
TITLULt II depesa adresantulul.
Taxe tel egrafice Art. 20. Taxa unei de peee recomandata este
induoitd, de cea preveOt e. la art. 15.
Art. 14. Francarea telegramelorii ei taxe- Art. 21. Depesa adresata in aceeael locali-
lord accesorii este obligatorie la presintare. tate la mal multl destinatori sett la man desti-
Art. 15. Taxa mid telegrame simple, soco- natorn, la mai multe domiciliuri, nu e supusa,
tia de la 1-20 cuvinte in interiorulil terei, afarit de taxa prevNuta la art. 15, de catil la
de la mid binroti la oil-care altuill, este de nod dreptil de copie de 50 bull de fie-care e-
1 len. xempl
Pentru fie-care eerie de 10 cuvinte mai mult Expeditorulii nu pOte trti mite copil ei la alte
taxa suplimentara va fi de 50 bani. persOne de pe telegramele adresate Domnitoru-
Art. 16. Data, ora de depositil, i indicatiu- laY. ministrilord i autoritatiloril constituite.
nea locului de presintare se transmitil gratis, Art. 22. Oa telegrama care va trebui sà ur-
afara de aceste indicatiuni bite cuvintele scrise maresed pe adresantil prin statiuni in interio-
de presintatoril pe originalulil depesel suntii ruld terei, va fi supusa de atatea oil letaxa
numerate ei taxate. prevNutd, la art. 15, la Cate biurouri va fi a-
Art. 17. La taxare se va observa presccrip- dresata.
tiunile urmatOoe : Art. 23. Presintatoral va trebui a seri in
a. Ori-ce cuveatil trece peste septe silabe depesa sa tOte indicarile eventuall relative la
prisosnlii se considera dreptii null alt envOntii; remitere, la domieiliti, respunsti platitti, la de-
b. Cuvintele compuse,despartite prin trasuri pesele recomandate seii a se urmari.
de unire, se socotesen ca atatea cuvinte cate Art. 24. Taxa respunsurilorii platite se per-
s'ad intrebuintatil spre a se exprima; cepe :
c. Orl-ce Merit alfabetica, sell cifr'a isolata, Dupe numnrulil cuvintelorti designate de u-
sed urmata de und apostrof, se va socoti drept peditorti i confornati art.15. minimumn unn
nun euventil; respnnsil pigtail se fixed la 20 envinte.
d. Lite semnele (se aparatulti trebue sit le Déca respunsnl se infaeiseaza de destinatorti
exprime, se socotescil ca atatea cnvinte elite se cu mai multe cuvinte de add acele platite,
intrebuinteza spre a le reproduce; pentru prisost se pereepe de la cell care pre-
e. Nnmele propril compose de orase, de per- sinta respunsulti taxa suplimentara pentru fie-
mine, de piete, strade ei cal; se socotescii drept care aerie de 10 cuvinte.
min cuvOntil; Thica respunsuld nu s'a presintatti In optil
f. Cinci eifre se socotescti dreptil unit cuvent; liIe dupd data depesel primitive, biuroulfi de-
fie-care virgule., ség alte semne de despartire stinatord informézd presintatorulnl printr2ne.
intre cifre, se socotescil dreptii u care; depeea, care tine locti de rgspunsd, ei taxa lu-
g. Semnele do punctuatie : punctii, punetti casata pentru respunsul plAtitn remane casti-
gl virgnla, apostrofulii, sernnuld de eselamatie, gata fiscului.
semnuld aduceril , semnuld intreberei, done Art. 25. Presintatorulti unei telegrame are
puncte, u'a' bini, trasurd de nnire, sublinia e dreptuln de a opri transmiterea fie la punctulil
parantesuld suntil exclnse din numeratia. de pornire, fie la acelii de destinatie; taxa in-
Art. 18. Predarea depeeelorit www.dacoromanica.ro
la domicili5 casatit remane fine in profitulii fisculnI.
 TELEGRAFO-POSTALE 5
Art. 26. Pentru depeeele internationall se nendn-se find compt de valorea timbrelord po-
Aa percepe taxele in conformitate en conven- stale lipite pe ele.
liunile incheeate. Afara de acesta pentru aducerea objectelora
Art. 27. Francarea taxel principale a dope- sosite cu posta de scriaorl la locninta adresan-
eeloril atteth interne chtil i internationali se tulul, esceptandu-se imprimatele de ori-ce na-
va efectua prin timbre telegrafice earl se vord tura. se va plati 2 bani de fie-care objecth in
lipi pe originaluld depeeel de chtre chiaril ex- profituld factorulni.
peditoril ea de chtre amploiatuM telegraficd. Art. 32. Taxa postal d. a scrisorilord desti-
Asemenea se va putea achita in timbre te!e- nate a se distribui In interioruld comunel undo
grafice tote cele-alte cheltnelf accesoril earl aü fostli demise se Bahl la :
pad fi fixate imediatil; depositele 0 taxa de a. Cinci haul penfru fie-care 15 grame sed
copie se voril efectua in numerard. Timbre le fractinne de 15 grame, in caed de francare;
telegrafice, lipite pe depeeh, se vorti deprecia b. Voce bani pentru fie-care 15 gram sell
prin stampila de 4i de ul data cu inregistra- fractiune do 15 grame, in casd de nefrancare.
rea depeeei. Art. 33. E3te opritii a se adresa veri-unul
Art. 28. Cana timbrulil aplicatil de chtre biuroh postald, sub rind converth, mal multe
expeditord pe n &peed, glisith in cutia do seri- scrisori cu adrese diferite; in asemenea cash fie-
soil, sdü tehmish unul biurcei telegraficii spre care din aceste scrisorl se vataxa ca nefrancatii.
expediare nu achith pe deplind taxa. destina- Art. 34. Scrisorile sOd plicurile recomandate
tornld acelei depeee este obligatil a complecta se taxéza dupd, tarifa slrisorilord francate or-
taxa ei a plati ma supra-taxh fixa de 50 bani. dinare cu adhogire de 30 banl, dreptii fixd de
In cash de refuel din parte'l, depeea se pane inregistrare l cu conditiune expresh de a fi
la rebnth. francath décä se va core ei nd retour-recepish,
Art. 29. Se antorish guvernuld a fabrica se va preleve in plusi nà taxa de 10 bani.
timbre telegrafice de 25 ei 50 bani, 1 leil, 2161 Art. 35. Taxa pentru ma feie de reclamatiu-
ei 5 lei. ne despre unii objectil recomandatii sOil cu va-
Aceste timbre so voril vinde particularilord lere va fi de 10 bani; acestd feie de reclamatie
numal de chtre biurourile telegrafo-postali si póte fi scutith de tax d. numal atuncl cand pre-
numal pe valórea lord nominalh. sintatoruld, plaindd ei ud, retour-recepis5, nu
va obtine de la pasta inapoiarea la timpt a a-
costal retonr-recepise.
PARTEA III Art. 36. Este en desivercire opritil de a se
introduce bani stiü valori In scrisori, fie sim-
ServiciulA postal:6 plh. fie recomandata.
In cash de biinuelh, efu1d oficiuldi de desti-
natie este in dreptil a cere destinatorulni des-
TITLIILII I ehiderea plicului in presenta sa; in cast de re-
fueti, gefult oficiului este antorisatii a procede
Serviciulit corespondentelori taxele postale la deschiderea plicului in faca autoriatil jude-
catorescl competinte, care este primaruld ; a-
Art. 30. Serviciuld corespondentelord con- colo undo nu exista procurore i Tribunald, se
-tine : va dresa und procesii-verbalil despre cele ce se
a. Serisorile ordinare francate i nefrancate; va constata, i dund constatare se va percepe
b. Scrisorile recomandate francate; taxa indaoith, era delicuentuld, se va urmhri
c. Scrisorile ordinare i recomand ate oficiale, conformii codalni penaiti, ca culpabile de thee-
d piarele i imprimatele de totii feluld; liiciune.
e Probele de mirfari. Art. 37. Imprimatele, litografiele , gravn-
Art. 31. Taxa postal& a scrisoriloril in in- rale, fotografile, antografile. probele de mar-
teriorulil Roman:el. orl-care aril fi distanta si furl, neconstituindd prin ele 'angel nicl ua va-
cu esceptiunea prevNuth la articoluld 32, se lore venalh, francate ei pnse sub band& ast-fel
fixezii, la : in 6,0 sa se póta verifiea cu inlesnire conti-
a. pace haul peutru uh scrisere francath pe- nutult lord, sunth supuse dispositiunilord ur-
nh la 15 gram. mdtOre :
b. Duoa-pc1 bara pentrn u scrisere nefran- a. Taxa de francare in interioruld RomitnieI
cata in greutate vend la 15 grame. orl-care anti fi distanta, se fixéza la 3 bail pen-
Pentru fie-care 15 grame set fractiune de tru 40 grama. sOil fractiune de 40 grame, afar/
15 gratne mal multh, pentru nd. scriqlre fran- de esceptiunile prevOute la aliniatul 6 urma-
oath, se va addoga 10 bani, ei, pentru ud. sari- tord , in favoruld publicatiunilord perio lice;
sore nefrancath, 20 bani. b. Pentru publicatiunile periodice , taxa de
Objectele postal de scrisorl nesuficientil frau- francare se fixezh la 1 1/s band pentru fie-care
www.dacoromanica.ro
cate suntil taxate ca scrisori nefrancate, ti- numerd simpin tied insogitd de und suplimenth
a LEGI VIE'
ce nu va trece in totald peste n greutate de TITLIILt II
40 grame;
c, Lnprimatele , etc., nu trebne s conting Mandatele postale
alto serisorl de ming de end nunial acelea Art. 42. §efii biurourilord postale snntd in-
earl nicl inteunti modd nu potil da objectului sgreinatI a emite mandate plititfire la easie-
expediatt earacteruld unel corespondinte; rifle jialetulul de ug valóre egalg en sumele ce
d. Probele de mgrfurl se vor pune sub band/ li se word vdrsa de cgtre expeditori.
ast-feld in catil sg nu se lase nici n banuelit Art. 43. Aceste mandate, pdnd la ng valóre
asnpra naturei lord, i nu vorti contine niel ug maximum de 300 lel, vorti fi plitite la casieria
alta scriere en mina de cad adresa destina- orl-cgrui judetd; mandatele de ug valóre mal
torulul, nnmerile, pretnld i ug mama de fa- mare de 300 lei nu suntd plgtibile de eatd la
brieg th comerciantd; casieria judetnlui anume indicate de expedi-
e. Greutatea maximurati a unui imprimatd, tord, atunel eindii a &cad vgrsarea la biuronl
probit de mgrfurl, etc., se fixdZa. la 250 grame; de presentare.
f. Imprimatele, etc., nefrancate ség nesufi- Art. 44. Mandatele postale suntfi personale
cieutd francate se vorti taxa dupg tarifa seri- 0 nu se potti transmite sub nieI unii modd a-
sorilord. supra altel persOne.
Art.38. Franearea tutnloriltaxelor coprinse Art. 45. Pentru achitarea mandatelord ia
in serviciuld corespondentelord se va face prin valóre mal mare de 300 lel, se acordd un ter-
timbre postall, earl se vord lipi pe partea care mend de 8 dile.
contine adresa; aceste timbre nu se vord putea Art. 46. Mandatele postale nu suntd
vimie particularilord, de cad numal de cgtre bile de Mg in cured de na, lung de la data lor,
biurourils telegrafo-postale, i numal dreptil
valórea lord nominalg. peste acestil termed(' ele trebuesed a fi pre-
La taxare, pe lIng greutatea objectelord, sehimbate.
Art. 47. Administratiunea postelord va pre-
se va adaogi i greutatea timbrelorii postale. leva ug, taxa, de 'is 0/0 pentru sumele vdrsate,
Objectelo reexpediate, din cansa schimbgril contra egrora se va elibera mandate postale ;
de locuintg a destinatorilord, nn suntd pasi- pentru 50 banl va preleva ug taxg. de 1 band.
bile de niel na, taxi nOug, afara, numal (idea Art. 48. Nn se va putea emite unit man-
franearca este valabilg pentra interiorulii unel datil postalii pentru ug Emma mai mica; de
commie.
Art. 89. Administratiunea postelorii priime- 50 haul.
see plin oficinrile see abonamente la jurnale, TITLITLU III
pentrn care posedd plata abonamentelord ei a
transportului banilird abonamentelord la de- Serviciulii mesageriiloril
stinatiune '§1 reservg, und dreptil Exii de 30 b., Taxele m esageriilord
pentue jurnale din Ora; in ceea ce privesce
jurnalele strgine se va urma in conformitate Art. 49. Servicinlii mesa geriilord contine ;
en conventiunile ineheeate en Statele strgine. bani, valori objeete de greutate.
Art. 40. In biurourile postale principale se Art. 50. Basele pentru taxarea objectelorit
va pup la dispositinnea persOnelord earl vorti de mesageril in interioruld Rominiel suntii :
face cerere cgsute speciale in care se voril de- a. Distanta;
pune eorespondentele adresate. b. Greutatea add valOrea;
Taxa ce trebue sg, se plgtdseg, pentrn ul eg- c. Dreptuld de inregistrare.
autg se fixézi la 2 lel pe luna. Distanta este calculate', in linie drapta, farg,
Dreptuld de a avea ng egsutg nu scutesce a tine tieing de calea ce se par curd; ea se fixézg
po nimenl de la plata imediatil a taxelord cu pe zone :
earl snutd inegreate corespondentele; scutesce Cea d'intaiii zong se intinde pang la 60 kilom.
Iliad de dreptuld cuvenitd factorilorii. A doua P * 7> * 120 a
Art. 41. Corespondentele interne cad pen- A treia P P P 3- 180 *
tru diferite motive n'ad pututil fi remise desti- A patra $ a a . 240 *
nator lord, sell a fostii refusate de cgtre ace- A cincea a $ $ * 300
stia, suntd declarate (*lute in rebutd §i se in- A gesea * . D 360
naiateza la finele fie-carol luni directiunil ge- A itieptea . 420 :
nerale. A opta D 0 * 480 *
Suola taxeloril acestor scrisori va fi segflutit A /lona Pr D * 540 *
prin fatal din totaluld venitului din scrisori A deeea * a dela 540 inainte.
pe acea lung. Art. 51. Taxa ce urmdzit a se percepe pen-
Scrisorile egdute in rebutd se pgstrag in tru objeetele de mesageril se calculazg :
timph de unn and, dupg care se ardii prin in- a. Pentru objeetele de grentate cite 10 bani.
chew de procese-verbale. www.dacoromanica.rode fie-care kilogramti pe fie-care zong; '
 TELEGRAFO-POSTALE
b. Pentru bani i valor./ cate 10 bani pentru a. Corespondenta Domnitorulul 0 a cance-
fie-care 500 lel po fie-care zond lariel séle cu ori-cari autoritiiti see parti-
Afard de acésta se va percepe unii drepte culari ;
BA de inregistrare de 30 bani pentru fie-care b. Corespondenta ministrilor en od-care an-
objectd de mesagerii. toritate i cu ori-care particularii, in intone-
Art. 52. Objectele de valOre in generale se suit Statului;
voril taxa dupd valOrea deelaratd, expeditoruld c. Corespondenta oficialii a tntulore antori-
unui objectil, avendii faeultatea de a declara tetilore intre densele;
valórea dupe, vole; deed insetaxa pentru gren- d. Corespondents, senatorilord i depntati-
tate are fi mai mare, se va aplica taxa dupe. lord en binrourile acestore adundri i antorite-
grentate. tile in afacerI privitere la mandatele cii cari
Cdnde mai multe objecte de mesagerii aunt Bunn investiti;
expediate sub aceeali adrese, taxa pentrn fie- e. Corespondenta de servicid a agentilord
care objectil este calculatiseparate dupd greu- administratiunii telegrafo-postale.
tate ski valóre, dere, nu se percepe de edte nu- Art. 58. Snntd scutite de plata taxelore
mai nil, singurd tail de inregistrare. postale:
Este interdise a se aIesla intennii pachetii a. Corespondenta oficiald a agentilore pi
mai mune objecte inchise cu diferite adrese. consulatiloril aereditati pe lingd gnvernule
Art. 53. Objectele de mesagerii servesed -Orel en autoritdtile i intro den01;
dreptil despegubire pentrntaxele en earl sunte b. Corespondenta oficiald a Primexiilore qi
incercate, deed destinatorule are refnsa priimi- Consilielord judetiane en Ministerulii, Prefec-
rea i dem expeditoruld este neennosente see turele i Subprefeeturele, precum 0 tote stabi-
nesolvabild, in asemenea case dupe mal multe limentele de bine-facere dependinte de Ministe-
publicatinni in Monitorulia oficiabl, dem nu rnlii de interne pentru afaceri de serviciii.
se va presinta nimeni in termenii de nnil and Art. 59. tine regulamente speciald va de-
de la data expedierii objectulul , administra- termina dreptuld fie-cdreea autorititi in parte
tinnea postelord este autorisatd a se despdgubi pi va regnla module en care are a se efectua
de taxele remase in sareina sea prin vinderea corespondentile de asemenea nature, reser-
objectulul. vAnclii dreptuld de a corespnnde prin telegrafii
Déca destinatornlii i expeditorule ninth ne- numal in casuri absolute necesaril, inteunii
cnnoseuti de administratiunea postelorii, suma mode ate se va putea mai abreviate.
ce va mai prisosi peste taxa acelui objectii se
va versa la casa postale. TITLULt II
TITLULt IV Despre manipulatia banilorii de cdtre
Serviciulit transportului caktorilora §efii statiei
prin diligente
Art. 60. Veniturile telegrafo-postale se vor
Taxele cglelorilorti §i a bagagiului lor. versa regulate din 10 in 10 4ile la casieria
Art. 54. Serviciule transportulni cdletori- judetulni.
lord en diligente contine transportule chleto- Art. 61. §efii de oficiT, in nici line case, nu
riloril 0 a bagagiulni lord. yore putea efectna plT din veniturile tele-
Art. 55. Pentru transportnlii persenelord grafo-p ostale.
prin diligente in interioruld Romania taxa pen- Pentrn canal absolute urgente, i earl nu
tru fie-care chilometru parcurate se fixeze, du- aseepte, emiterea unul mandate, gefil oficiilord
pe cumil urméze. : yore priimi de la directia generale, mandate de
20 bani pentrn nue locil elasa I; deposite pe sum ce direetinnea va socoti snfi-
15 banl pentrn und loch clasa 11, ciente. pentru intempinarea acestore chethiell.
Art. 56. Fie-care chletore are dreptuld a i Aceste mandate se yore emite din line fonde
se transporta gratis 20 chilograme de bagagiii. anume prevefttii in budgetii i easieril jndete-
Prisosule se va taxa dupd tarifa objecte- lord le veal achita pe simple semniiturd a 03-
loril de mesageril. fulni de oficie.
§efil de oficiii vord inainta imediate direc-
PARTEA IV iunii actele justificative pentra ori-ce chel-
Dispoitiuni relative la ambele servicil tnialA platitd din deposite spre a se emite
mandate speciale in reguld, dupe, care, prii-
TITLULt I minde banil de la easieria locale, 'I va pnne
in loculd celord cheltuiti din deposith, spre a
Corespondenfele scutite de taxe remanea acesta complectil.
Art. 67. auntil scntite de plata taxelord te- Art. 62. Unti regulamenta speciald va de-
legrafice 0 postale. www.dacoromanica.ro
termina annme casurile in cari @efiI vor5 putea
8 LEGIIIIR/
efectua asemenea cheltueli, aminendil in sar- TITLULt IV
cina lord acelea earl nu vor fi aprobate de admi-
nistratiunea centrald. Pentru despdgubirea in easuri de perderi,
spoliatiuni i striceiciuni
TITLULt III Art. 71. Statuld este responsabild pentra
.Pentru asigurarea serviciutul telegrafo- objectele incredintate serviciulut telegrafo-pos-
postald tali" in casuri de perderi, spoliatinni ski stricd-
ciuni provenite din servicid.
Art. 63. Nici und secuestru nu se pOte pune Reclamatiunile trebnescd Mute in termenii
fpe objectele i accesoriile serviciulul telegrafo- de doug luni de la data preddrii objectelord la
postale, precum: cai, trdsuri, hamurl,furagiii, binrould telegrafo-postalk Ord dupd expirarea
materiald pentru uniT, venitil etc., objectele acestui termen, reclamantuld nu mai are drop-
incredintate postel, §i objectele orl-cfirni impie- tulii la nici u despitgubire.
gatii telegrafo-postald ce este obligati sl alba' Art. 72. Despiigubirile cuvenite se vord rat-
prin regulamentele de servicid. punde in termend de doug luni celd multii de
Art. 61. Curierii, qtafetele, trgsarile de la data reclamatinnel din casa postald, pre-
posts §i calf in mergere §i interceré §i totil sentindil adeverinta doveditere de predarea
personalulii serviciului telegrafo-postalii vord objectelord.
fi scutiti de tote taxele pentru treceri pe §o- Art. 73. Despfigabirile la earl se supune
sole §i poduri. Statulii prin administratinnea telegrafelori §i
Art. 65. Arestarea personalului telegrafo- postelord suntil :
postald in exercitiuldfunctii séle este intertlisd a. Pentru n telegrami care se va fi per-
fr incunosciintarea lefalui respectivil pentru dutii, séti décd se va constata c s'a gre§itil in
a lua mgsuri de inlocuire. transmitere in mod de a nu pntea indeplini sco-
In casurl ce aril necesita arestarea unui im- puld sii, sal deed se va preda la adresil, mai
piegatd telegrafo-postald , care insocesce 01 tenj.iii de clad aril fi pututd merge prin postk
expeditiune, Be pOte aplica numai mésura de se va restitui taxa telegramel ;
excortare a postei pen6 la cea d'Anteid sta- b. Peutru nu scrisOre recomandatd, sOd nit
tinne, nude , dupd, insciintarea lefulul localii stafetd predatk pe Rugii taxa pldtitk §i cinci
pent'," a lua dispositiuni de inlocuire, se va tleci let nuoi;
llsa celd urmdritii la dispositia autoritdtiloni c. Pentru und gropil i pachetd in valóre
competinte. declaratd , pe ling taxa plátitit §i valórea
Art. 66. Ori-ce arestare a vre-nnui impie- declaratd, cu tote acestea indemnitatea Fite
gatti telegrafo-postalii, cindil nu este in servi- fi mai mid dOcd s'ard constata cd valórea a
cni, trebue comunicati §efului ski admisistra- fostii mai mica de cittil cea declaratd;
tinnil centrale in termenu de 24 ore. d. Pentrn bagage §i pachete fru valórea
Art. 67. In afaceri de servicid numal auto- declaratd, 2 lei nuoi de fie-care chilogramii;
ritatea telegrafo-postalit este in drept a cerceta e. Pentrn objecte ce s'ard strica prin trans-
contraventiuni le personalulul, afard num al cand pear", administratia postall pOte despugnbi
Ministeruld de care depinde autoritatea tele- dupd estimatia striciiciunii, liberitudd objectnl
grafo-postal séd directia generale', va cere in priimirea adresantulul ski expeditorului,
inter venitea agentiloril justitiei séd altel an- ski pOte considera objectuld ea perdntii qi a
torititi. despigubi pe eel in dreptil dupg cum se speci-
Art. 68. Liniile telegrafice vord fi prive- fied mai suer".
ghiate gratisil de toti agentil de poduri i le- Art. 74. Objectele pentru earl Statuld va fi
sole, de toti agentil càilori ferate, de agentii plititil despdgubiri §i cart se voni gdsi in
puteril piiblioe pe cari privesce politia drumu- nrmi, precum §i despiigubirile la cari voni fi
hien:" §i politia comunalk fiindu détori in n- supu§i impiegatii responsabili séii deturniitoril
and de intreruperi seu stricacinni a insciinta acestord objecte, vord rememea In profituld ea-
biurould telegraficii celd mai apropiati i, in sel postale.
casuri de delicte a urmfiri cu activitate pe cul- Art. 75. Statuld este scutitd de despdgn-
pahIt pentru a'l da pe mana autoritAtilord birile de mai snail in casurile urmittOre:
competinte. a. Cana intinperea sed nepredarea la a-
Art. 69. TOte autoritAtile civile §i militare dresi a telegramelori va proveni din lipsg de
aunt*" clOtOre a da tot.'" concursuld impiegati- adresd precisd ;
lord telegrafo-postall, on candil '111 vord cere b. Deta perderea séd stricriciunea objecte-
pentru executarea serviciulul. lord va proveni din neimplinirea reglemeute -
Art. 70. Comunele suntil responsabile pen- lord postale de care presentatori.
tru ori-ce furtnri Bed stricticiuni aduse liniiloril Art. 76. Ori-ce objectii va avea greutatea
telegrafice in coprinsuld lord. constatatd la priimire i nu se va vedea vitgmat
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POBTALE 9

see falsificatil pe din afard, see adresantule spre carl a acute cunoseintd prin functiunile
priimindU objectulil fgrg nicl u observatiune, sele gi ale egrui secrete '1 este prescrise ;
nu mal dg loce la nici ug despigubire. c. Decit va lua pe fagg see in secretfi parte
In case de bgnuell de falsificare, constatarea in afacerl de dreptd see de interesü a there
gi deschiderea objectelore nu se va putea face negogiare, conclusiune see priveghere privesce
de (Ate in prose* gefaluT binroulni. serviciulfl, singure eed in unire on altT functio-
Art. 77. Marl de despegubirile prevedute Bari;
mai Buse, Statult nnia nicl ug alti respundere d. Nc g. va viola cu intentiune detoriile puse
pentru pagubele ce are proveni din erorl, per- in sarcina sea ;
del see II:taller!' in ducerea gi predarea co- e. Orl-ce intardiere nejustificatg, orT-ce re-
respondente telegrafo-postale. fuse arbitrant a espedieril unel depege, seri-
Art. 78. Termenele, conditinnile gi monde Borl see imprimatii, dd, dreptule pgrtii lesate
, do despegnbirl ce se yore prevedea prin con- la IA actinne civilg, en daune i interese contra
ventiunl speciale cu administratiile strgine, fanctionarulni In contraventiune.
rote fi diferite de cele insemnate in acestd lege,
gi vont fi asemenea obligatoril, ins6 numal pen- TITLIILt VI
tru corespondenta international&
Art. 79. In casurl de resbele see pericole in Penalitdtile aplicabili particuktrilorg pentru
genera, Statule rote suspenda orl-ce respnn- contraveniri la acéstd lege
dere in privinta servicinlul, fecende publica-
thin! prin Monitoruld oficiald i afigande a- Art. 83. OrY-eine va sustrage taxele postal!
cesta in fie-care binroil telegrafo-postale. in totale see in parte, fig prin declaratie false
asnpra continerii objecteloril predate postei Cu
TITLITIt V intentiune de a se sustrage taxelort, se va on-
pane la plata taxelord cuvenite i amend& de
Pentru garantarea secretului corespondentei la une lee la 50 lei, de fie-care bucati.
fi penalitkile aplicabile functionarilora tele- Nu se numesce franda aceea cande expedi-
grafb-postali de abater! s contr avenirila lege. torule nu voesce a declara valorea continutuluI
objectuluT ce presintd see declare; ng valfire
Art. SO. Parsonalule telegrafo-postale. de ma! mice.
ori-ce gradd, este Mord a pdstra secretulu Dere este fraudg cande se profitg de faverea
telegramelorii i corespondenteI postale Bub acordatg iare1ori, tipgriturilore probeloril,
penalitatea prescrisd de lege. pachetelore etc., prin reducerea taxel, pentru
Art. 81. Ori-ce functionare see amploiate a ascunde Benisonl i alte corespondente cu in-
telegrafo-postale va fi destitnite gi, in easurI tentinne de a se sustrage taxelord.
grave, va fi condamnate la amentlg gi inchi- Art. 84. Celii ce vaintreprinde a transports
Berea prev64uth la art. 156 din codule penale : persOne prin schimbarea cailore fgrg midloci-
a. Deed printennii midlocil Ore-care ia cu- rea pastel, re nude suntil releuri de poste. se
noseinta despre continutule unei scrisori set va amenda cu pretuld induoite ale progonulul
onul pachetd de chartil sigilate ; ce arC fi plgtitil poste! pentru tote cursele ee
b. Deed Va inlesni orl-cui de a sustrage unti va fi efectuate in contraventie.
asemenea objectil incredintate poste see de a Psntru a doua Ord, amenda va fi impittrite,
Ina cunoseinid, despre continerea sea; erd pentrn a treia Ord, i se va confisca caii,
c. Decg va sustrage nd, scrisere see tine pa- trgsurile gi tete objectele eu earl va face ase-
theta de chartii ; menea transporte.
d. Deed va spume la nd, a treia penning cg Art. 85. Cele ce va tine servicie regulate
duo6 persOne corespunde intro ele prin postg ; de diligente find autorisarea guvernuluI se va
e. Deed va comunica continntule unel tele- amenda en 50 lei nuoi de fie-care cured ce va fi
grame la ori-care perseng strging, cgtre care efectuatii
nu este adresatd. Art. 86. Cele ce se va dovedi el tine line
Art. 82. Sunte supuela penalitgtile preve- servicie clandestine de postg, se va pedepsi cu
onto in goduli penale (cap. II, art. 140 gi ur- amenda pea la 1,500 lei see inchisOre rend
mgtorn), functionaril i amploiatii telegrafo- la 2 Inn!.
postal!, carI vont; cgdea in unule din Casurile Art. 87. Dnpg cererea administratiuniT te-
urmitere: legrafo-postale, agentil administratiel, ai poli-
a. Deed pentru implinirea detoriilore sele tie!. Beil aI financelord stinte detorl a coopera
va priimi bani see alte folese ce nu'I sunte de- la ferirea i descoperirea prevaricatinnilorii
torite, Bee deed, va percepe taxe, emolumente postale. implinirea taxelort gi amendeloril pre-
gi all bani peste tarifa legalg; scrise de lege.
b Deed va destginui la ori-eine comunica- Art. 88. Constatarea contraventionarilor se
tiuni verbal! see continutnle unore luergrl de- va face In tote-de-una prin incheere de pro-.
www.dacoromanica.ro
10 LEGIUIRI
cese-verbale, adeverite de autoritAtile locale I care publick conformii dispositiuniloril codului*
competinte. penalti.
Art. 89. Acei ce se vorii servi spre francare
de timbre postale séti telegrafice, cart ad fostti DispositinnI generale
deja intrebuintate, sdd cari volt contra-face
timbre postale, timbre telegrafice seri3mandate Art. 90. Oei-ce dispositiuni contraril a cestei
postale, vorti fi pedepsitl ca autori de falsifi- legi suntii si remand abrogate.

REGITLAMENTIT
PENTREI FIXAREA IttiTRIBUTIUNILORU AMPLOIATILORII TELEGRAFO-POSTALI
(Deereta No. 1048, din 21 lulie, 1871)
Art. 1. Directornlii generalil depinde direct" Art. 8. Inspectornlii de circumscriptiune
deministrui contrasemnézA tote chertiile sele ; este gefulti serviciului telegrafo-postalti in eir-
elii deschide corespondenta, reguléze serviciult, cumscriptiunea sea ; eld corespunde In margi-
corespunde cu diferite autoritetl gi ia tote me- nele atributiunilorti Bele en diferitele antoritetl
smile cari intereseze serviciulk din circumscriptiunea spa.
Art. 2. Elii presidk in lipsa ministrulul, I Art. 9. Elii dirige lucrerile relative la in-
licitatinnile relative la serviciuld BM; decide fiintarea i intretinerea do linil telegrafice gi
definitivU in privinta celorti de ne valOre pene de binrouri; elf] controlezl transmisinnea de-
la 1000 lei, gi presinte cele de ue.' valere su- pegelorti i efeetuarea curselord postali, pence-
periOrA, la aprobatiunea perea taxelorti i manipnlarea corespondinte-
Art. 3. EIU emrtemandatele de lefi;eltipOte lord gi objecteloril de mesagerii; elti se asigurA
asemenea emite mandate gi de materialk Mad de starea easel, archivel, condiceloril, localn-
nnmal in base unel aproblri sed delegatiuni lui, magaziel, In unti cuventti de totti ce este
speciale din partea ministrulut relativii la serviciulfi uneT statiunl.
Art. 4. Inspectorn1U generalti inlocuesce de Art. 10. In casti de intreruperl, eld ia tete
dreptil pe directoril in atributiunile sdle, Cana mesurile necesaril pentru restabilirea comuni-
acesta lipsesce de la postil. catiunil ; antorise d'a dreptulti cheltuelile ne-
Art. 5. Inspectoruhl generalti este specialt cesaril la restabilirea comunicatinnilort gi re-
insiircinatU cu supravegherea cancelariel admi- fere casulti in 'and raportU detaliatii directo-
stratiunel centrale, en execntarea reglemen- rului generalti , notificendul totu de ne-datA
teloril i instructinnilork cu supravegherea gi modulii en care diferitii amploiatl V-ati in-
transmisiunii depegeloril gi a stern liniilort deplinitU détoriile lord
en controlarea efectuAril regulate a curseloril Art. 11. ElU visitéze ccii puçinti tie-deg pe
postale, cu controlarea raporturilorti inspecto- lune biurourile de regedintit din circumscriptin-
film" de cireumscriptinnegi a biurenrilorti lord. nea sea gi de done ori pe trimestrn cele-alte
cu distribuirea materialului necesarii pe la in- binrond.
spectoratele de eircnmscriptiune gi en inspecta- La fie-care statia, inspectatA dresezil, pe looit
rea magazdlorti. nal prone-II-verbal" in indtioitfi exemplar", din,
Elii este asemenea insircinatii cu suprave- care unulti 111 tramite imediatu inspectorului
gherea cursulni de telegrafie din Bucuresci. generalU, Ore celt-altii 'ld pAstreze in archive
Art. G. Eld cercetezA cestiunile ce suntii circumscriptinnii.
incredintate de dare directoruld generalti gi '1 Art. 12. Eld visitezit cold puçinhi ukdatit
snpune resultatull lncrdrilord sele; elti cores- pe trimestrn starea liniiloril din eircumscrip-
punde directil cninspectoril de eircumeriptinni tiunea sea, gi trAmite mid raportil detaliatti
gi cu dirigentil de oficiuri, in ceea ce privesee inspectornlui generald despre starea lord.
atributiunile Bele. Art. 13. Ell formeze mud dosarti specialU
Art. 7. §efil de sectiunT contrasemnezA tete pentrn fie-care amploiatil telegrafo-postald, In
chdrtiile directorulul generalii i inspectornlui care adunl tote notele relative la serviciuld
generalk gi Banta responsabili pentrn orl-ce ea, aptitudinea, instructiunea, moralitatea gi
chertie care intrA gi ese din cancelariile lord. purtarea Bea.
Directorulii generalt va determine, prin unit CendU und amploiatil telegrafo-postald treee
regnlamentil ihe servicitiinteriork atributinnile in ne, altAcircnmscriptinne, inspectorult trans-
fie-cerui gefU de sectiune in parte gi tutulorU mite dosarulti respectivti colegulni
celoril-alti amploiatT din administratiunea cen- Art. 14. La fie-care gése lnni, inspectoruld
tralk www.dacoromanica.ro
forméze mid tabled generalii, basatA pe notele
 TELEGRAPO-POSTALE 11

din acele dosare, pentrn totd personaluld din de atm dirigentd, conformil instructiunilord
circumscriptiunea sea, ei '111 tramite directo- directiunii.
ruhal generall Dirigentuld este in dreptil a chiama amploia-
Art. 15. Inspectoruhl transmite directorului til in servichl afar& de randuld lord, déca tre-
generalii, cu avisuld sad motivatil, ori-ce ce- buinta o va cere.
rere Bed propunere de thaintare, de transferare, Art. 24. Dirigentil de oficiuri cu serviciuld
de snspendare, de destituire, de demisinne set complectti séti limitatd suntil autorisati ei de-
retragere la pensiune. torl a prelnngi inchidereabiurourilorti ipeste
Art. 16. Eld transmite directorulul gene- orele reglementare, candil trebuinta o va cere;
relit cererile de concedid, dupii ce se asigura asemenea ei smith détori a priimi spre expe-
mai antein de veracitatea casurilord invocate, there afara de orele reglementare depeeele nr-
si 'el dà totd de n-dat i avisulti sad. gente oficiale i chiard private, in casurl grave.
Art. 17. El controleza. i certified tote chel- Art. 25. Dirigentuld adresezd cererile de
tnelile extraordinare efectuate in circnmscrip-materialti inspectorului ei le trece in inventard,
tinnea Bea ei le transmite directiel. conformd instructiunilord.
Art. 18. Tote oficiurile telegrafo-postale 11 Eld este responsabild de conservarea mate-
postale din téril se impartil in patrn circum- rialulni ci de intrebnintarea lui de catre agentil
scriptiunT : pusi sub ordinele see.
Circumscriptinnea I cuprinde tote oflciurile Cererile de mobilierd i earl dad Med la lieu&
din judetele Vlalca, lalomita, Braila, Buzeti, cheltuiala, dirigentil le adreséza mai anteid
Rôninicu-Sarat, Prahova, Dambovita, Muscel, ins pectorulul ei acesta, directiunii, déca le a-
Argeel, Valcea i Ilfovii. probéza.
Circumscriptiunea II cnprinde tote oficiurile Art. 26. Dirigentuld oficiulul nu pOte intro-
din judetele Teleormand, Roman*, Oltd, Me- duce nici u persOnd straina serviciulul in Bala
hedintl, Gorjid ei aparatelord fara permisiunea directiunil.
Circumscriptiunea III cuprinde tote oficiurile Art. 27. Suntil insdrcinati en priimirea si
din judetulti Putna, Covurluid, Ismailul, Bol- transmisiunea corespondintelorii, oficiantfl on-
gradt, Cahuld, Tutova, Baca' i Tecuci. periori, perceptoril postali, oficiantil i ekvil
Circumseriptiunea IV cuprindo tOte oflciu- de ori-ce gradd.
rile din judetuld Botolani, Doroboiti, Suceva, Manipularea objectel orti de mesa genii, de va-
Nemtn, Remand, Iai, Vaslui si Fate.. ion i incasarea veniturilord nu se like lucre-
Art. 19. lieledinta circumscriptiuniT I-id se dinta de catil perceptorilorti postall oficianti-
fixéza In Bucuresci ; cea de a 1I-a in Craiova ; lord superiorl.
cea de a 1II-a in TecucI cea de a IV-a in Iasi. Manipulantil de ori-ce grad sunt direct ei mai
Art. 20. La fie -carereledinta de cirumscrip- antOid responsabill catre dirigentii respectivi.
tinne se institue u magazie de depositil, de Art. 28. Conductoril suntil responsabill de
materiald telegrafo-postald; acésta magazie se tOta expeditinnea ce ii se incredintéza indath
va incredinta unui oficiantd superiord, care va ce ad iscalitd de priimire, ei suntil sub ordinele
fi directil responsabild, i va tine inventarele, imediate ale dirigentilorti de oflciuri.
conformd prescriptiunilorti directiunil. Art. 29. Factorii suntd insarcinati en dis-
Art. 21. Dirigentil de oficinfl se numescil tributiunea corespondintelord la domiciliii It
de catre directoruld generalii dintre oficiantiI cn serviciulii interiord ahilaiurourilord ; el Bunt
superiorl i perceptoril postall. sub ordinele imediate ale dirigentilor de oficiuri.
Ei suntil insarcinatl cu execntarea ordine- El suntii responsabill de corespondinta ce li
lord directorulul generalii, inspectorulni gene- se incredintéza.
ralti ei inspectorilord respectivi, ei suntd direct Art. 30. §efli de cantonieri i cantonieril
responsabili de intréga manipulatiune, de ar- snntil insarcinati cuprivegherea, reparatiunea
chiva, de materialil ei starea liniilorS. depen- ei, la trebuintd, cu constructinnea liniilord te-
dinte de aceld ofichl, avandd sub ordinile lord legrafice.
imediatd pe toti cel-alti amploiatl. El suntd directil responsabill de materia-
El suntti detori sa ia parte la manipulare, lnlii aflatii pe linil ei de materialuld care ii se
ori-candd va fi trebuinta. incredintezd pentru reparatinnea séd constru-
Art. 22. El corespundil d'a dreptuld en in- ctiunea lord, precum ei de uneltele cu carl se
spectoruld generald ei en inspectoruld de air- servescil.
cumscriptiune in casurile anume determinate El suntii sub ordinele imediate ale dirigen-
in articolele precedente ; in cele-alte casuri tilord de oficiuri.
ei se adresdza la directiune. Art. 31. Directoruld generald va regula prin
Art. 23. Orele de lucrn l indOtoririle de instructiuni speciale intreguld serviciti tele-
servicid ale fie-caruia amploiatil suntti reguatle grafo-postald.

www.dacoromanica.ro
12 LEGIVIRI

LEGE
PENTRU ORGANISAREA CORPULUI TELEGRAFO-POSTALIf

(Decretii No. 1248, din 26 Iunie, 1871)

TITLIIL I ii earl s depun'a' cautiunea

preveclut6 la art. 22.
Administratia centra1i i servidulil Perceptorii admisi lns afard din corp aunt
aetivii détori, in termend de §ése Inni, sd depund mid
examend constatdtord c ad dobênditil cuno-
Art. 1. Administratinnea telegrafelord scintele do telegrafie cerute prin programa
postelord este dependinte de Ministerulil de in- scOlel.
terne. Art. 4. Postul pfului de sectiune se asimi-
Art. 2. Personahil telegrafopostalti se corn- lézd cu postuld de oficiant superior clasa I;
pune in moduld urradtorii Aceld de controlord clasa I, cu aceld de o-
Administratiunea centrald ficiantil superioril clasa III t2i perceptord po-
1 Directord generalii; stald clasa III.
1 Inspectord generalt ; Aceld de controlord clasa II, on aceld de o-
2 .efi de sectinne; ficiantil clasa I;
4 iffl de biurourl. Aceld de sefd de biuroil cu acelii de oficiant
2 AjutOre ; clasa I;
8 Copisti ; Acel de sjutor cu acel de oficiant Male, III;
4 Controlorl clasa I ; Aceld de verificatord cn aceld de oficiantd
4 Controlori clasa II; clasa III;
2 Verificatori ; Aceld de registratoril eu aceld de oficiantil
1 Registratorti ; clasa I;
1 Ajutoril ; Acel de archivar cu acel de ofieiantd clasa I;
1 Archivarii ; Aceld de ajutord cu acelti de elev Masa I ;
1 Magazinard. Acehl de ajutord de registratord cu acelil de
elevd clasa I.
Serviciulii staiuniorii Art. 5. Directoruld generald, depinde direct
4 Inspectori ; de Ministerd; elti deschide cores pondenta, re-
6 Oficianti superiorl clasa I; guldzd serviciuld, corespunde cu diferite auto-
4 Perceptorl postall clasa I; radii i iq tote rndsurile earl interesezd, servi-
10 Oficiantl superiori clasaIl ; Muld. Ministeruld '1 'Ate delega parte din a-
10 Perceptorl postali clasa II; tributiunile séle.
40 Oficiarrtl superiori clasa III; Unil regulamentil administrativii va deter-
20 Perceptori postall clasa II; mina atributinnile speciale ale inspectorulni
20 Oficiantl de clasa I; generalii, precurnd gi acelea earl '1 potil fi de-
30 OficiantI de clasa II; legate de cdtre directoruld generali; totil prin
100 Oficiantl de clasa III ; aceld regularnentii se vord determina atribu-
75 Elevi clasa I ; tiunile i indétoririle colord-alt1 impiegati te-
75 Devi clasa II. legrafo-postali.
Nuni6ruld acestord amploiati se voril putea Art. 6. Directorulii generalii qi top cel-alt1
adáuga prin budgetuld anuald dupd cerintele irapiegatl cart priiraescd ud léfd celd puoind de
serviciului. 130 lel, suntii nurniti de Domnii, dupd pre-
Nuraruhl conductorilorii, sefilord de canto- sentarea ministrului de interne; toti cel-alti
nieri, cantonierilorii si curieriloril, precincti §i impiegati suntd numiti de ministru, dupd re-
nri-ce altd personald se va determina pe fie-care cornandatiunea directoruluT generalii.
and In budgetuld generald ald Statului. Art. 7. Inaintgrile se vorii face dupg, ierar-
Art. 3. Exceptandu-se directoruld generalt chiA, dup5, merite i dupt vechirne, din gradd
In tote cele-alte posturi din administratia cen- in gradii gi din clash* in clasA, avendii in ve-
tra1d, nu vord putea fi numiti amploia ti de dere data ultimeT inaintAri, gi in casii de ega-
catil din acei earl filed parte din corpuld tele- litate, data intrAril in servicid.
grafo-postald, observandu-se ierarchia. Astd-feliiinspectorulii generalA va 6 numitil
Perceptoril postall vorti putea fi nnraitl qi dintre inspectorl; inspectoril dintre oficianti
afard din corpd, déca nu se vord www.dacoromanica.ro
gsi Impiega- superiori clasa I, ség perceptor1 postall ela-
 TELEGBAFO-POSTALB is
ea I, gi age ma Ia vale en exceptiunca prey& da, en u remunerare suplimentarh determi-
cluth la articoluld 3 in privinta perceptorilort nat i trecuth in budgetd.
postall.
Art. S. Impiegatuld demisionatd nu pôte fi
repriimitti in corpti de eat en nh, clash mai TITLIIL II
j esti de ceea ce a ocupatt, unde trece celd din
urine', la rilndti pentru inainthri. o uorarlile Implegati1or5 telegrafo
Art. 9. Serviciuld telegrafo-postald se im-
parte in 4 circumscriptiunI; fie-care circum- stall, diurne I drept la pen slnne
scriptiune se imparte in statinni set biurourl
telegrafice i postall, gi biuronrl de expedi- Art. 14. Onorariile impiegatilord telegrafo-
tinni rurale, tote dependinti de directiunea postall se fixézh precumd urmez/ :
central/.
In caeulti fie-chrei eircumscriptiuni se va Adainistratiunea centrald
nnmi unti inspectord. In capuld fil-ehruI bin-
roü telegraficii sed postald se va mimi ca gefd Pe lunh, onorarid. diurna.
de chtre directoruld generald unuld din ofician- Directorult generalii, lel 750 250
tii superiori sed perceptoril postall , earl va Inspectoruld general. 550 150
respunde de exactitatea serviciulnI i va avea §efuld de sectinne . . 450
sub ordinele séle pe top cel-altl impiegatl din Controlord clasa I . . 300
bittrod. Controlord clasa II. . 250 7_
Und oficiantil superiort nu póte fi atagat ca §efa de biuroti 250
manipulantil de eatd pe ling/ nnti biuroil di- Ajutoru 200
rigiatil de null oficiantil superiore, de nil clash Verificatord 200
celti pucind egale cu a ea. Registratord 250 -^
Art. 10. Oficiantil superiod seri perceptoril Archivarti . . . , . . . 250
postali insarcinati cn dirigerea oficiurilor aunt Ajutorti 100
directil responsabill de intrega manipulare a Copistd . . . , . . . . loa
biurourilorii, precumti si de sumele incasate.
Art. 11. Manipularea mesagerillord gi ince- Serviciulii actin%
sarea veniturilord nu se pOte incredinta de
chtil oficiantiloril superiorl i perceptorilord \ Pe lung, onorariri din rnh
postall.
Art. 12. Se institue pe lingh directoruld ge- Inspector ulii . . . lel 500 150
neralil uà comisiune consultativh, compush din Oficiantil superior cl. I . 450
inspectoruld generalil, inspectorulil cu regedin- Perceptord postal cl. I . 450
ta in Bucurescl i gefil de sectinnI. Oficiantil superior II 375
Acesth comisiune va fi presidath de chtre Perceptord postal II 375
directorult generalii, gi in lip* de chtre in- Oficiantil superior III 300
spectoruld generald; acest/ comisiune igi (Id, a- Perceptord postal -- III. 300
visnld asupra : ficiantil I. 250
1, FormAril budgetulul; Oficiantil . . 250
2, Reparatiunil creditului alocat pentrn ma- Oficiantu . . IIL 200
terialt ; Elevd de clasa I 100
3, Licitatiuniloril i contractelord; Elevil de clasa II . . . 75
4, Suspensiunil pi destituiril impiegatilort ; Art. 15. Dirigentil de oficiurl vorti avea lo-
5, §i in generald asupra tutulord afacerilord cuinta generald gratisii in localele oficinrilord.
ce 'i se deferli de chtre Ministerd sell directo- Acolo unde nu va fi celti pueinti uh, camera die-
ruld generalii. ponibild pentru locuinta dirigentilord, li se a-
Art. 13. So va infiinta in Bucurescl, sub pri- corda tid indemnisare de lel 1 pe cli.
vegherea inspectorulul generald , mid cured Inspectoril de circumscriptiuni vord avea a-
practicti pentru aspirantil la functiunile tele- semenea locuinta gratisti in localele oficiiloril,
grafo-postalt uncle le este fixatti regedinta ; acolo uncle nu va
Asemenea se vord infiinta, dupd trebuinth. fi celti puçinll uli earner& disponibild pentru
cursuri practice i pe lingh cele-alte circum- locuinta inspectoruluI, 'I se va acorda nli in-
scriptiunl inspectoriall, sub privegherea ins- demnisare de lei 2 pe 4
pectorilord respectivi. Art. 16. Impiegatult transferatti in intere-
Una regulamentd speciald de admInistra- suld serviciului se va da null locii gratisti pe
tinne publica va fixa conditiunile de admisibi- chile ferate, sell pe drumurile undo circul d. de-
litate a elevilord telegrafigti precumd si pro- ligente, érd acolo unde nu exist /. nici drumuri
gramuld ennoseintelord ce urméz h. www.dacoromanica.ro
a li se pre- de feril, nicl serviciii de deligente, va priimi
14 LEG1111111

ng despAgubire , caleulatA dui:A urmAtorulti TITLULt V

tabled :
Cautiuni
COSTULII
transportuld pe mi- Art. 22. Oficiantil superiori vorii depnne u.
GRADELE riametru see cautitme egall en salariuld lordi pe mid. anti,
nit fraeVune de mi-
riametru prevdiptil in budgetit
Perceptoril postall de elasa I vor depune nA,
Inspectorulii . . . . 4 lel noui eautinne in valóre de 60,000 lel; eel de cla-
Oficiantull superiorU. . 3 a a sa II in valóre de 30,000 lei ei eel de clasa III
Perceptorn1U postalü . 3 a a in valóre de 10,000 let Conductoril postall
Oficiantulti . . 2 ) a vorti depune uS cantinue egald. eu salariulti lor
Elevula . . . . 2 a a pe unti anti, prevSclutt in budgetti.
Art.17. Inspectoril in revisiunile loril nu ail TITL1JLt VI
dreptuill de chtil la pretulU transportulul pre-
vdclutil la art. 16.
Transferarea nu dA dreptulti prevOutti mai
Jur Ameutulil
susii c.ad va ii provocatA din abateri de ser- Art. 23. La intrarea in functiane, impiega-
yield soil in urma unel cererL til telegrafo-postall vorii depune urmittoruld
Art. 18. Directorulii generalii soil inspecto- j nal:neat :
rulii generalit cdndS merg in inspectiune sOti
pentru afacea de servicid. priiinescil fie-care JurdmOnt A
ate 6 lei pe miriametrn sOd. fractiune de mi- eJuril in uumele prea Banta Treimi eft voiti,
riametru, acolo unde nu existl ed.1 ferate sOrt servi in functinnea ce mi s'a ineredintatil en
serviciii de diligcnte. revnA, cu credintS i eu dreptate, ca. nu m'd
El n'aii dreptil la altil diurnA, de catU cea voill abate din dkoriile prescrise, §i Cit voia
pre34ut1 la art. 14. respecta cu santenia legile gi Constitutiunea
Art. 19. Pentru regularea drepturilorii la patriel mele.
pensiune, impiegatil telegrafo-postall voril fi ejurti cd, nu von. inapArtAgi nimenui eoprin-
asemhati cu militaril in privinta termenulni derea corespondiutel.
de serviciii precumil gi alu vdrstel. ejurii credintA Domnitorului Carol I gi di-
nastiel Séle.
TITLUL III eA§a sl'ml ajute Dumnecleti )
Congedinri 1 e
Art. 20. Congedinrile impiegatilorU tele- TITLULt VII
grafo-postali se acordli, de ciitre directorulti ge-
nerttlii; nu se póte acorda congedid mai mare Disposif Nal traasitoril
de 15 Ole de ehtii pe basa unul certificatti me-
dicaln. Art. 24. Numal en ocasiunea puneril in a-
In ori-ce casti, und congediti mai mare de plicare a acestel legi, inspectoruld g neralU si
15 Tile nu se pke acorda do eatil peryndu-se inspectorii voru putel fi numiti din gefil de
salariula. sectinue ei gefii de statiuni clasa I, II, gi
TITLULt IV chiarii III.
Titularil posturiloril actuall din serviciulU
Pedep se activii obtina do dreptit din 4ina promnIgAril
Art. 21. Pedepsele di ciplinare ce se petit acestel legl, gradulii gi clasa corespunythre,
aplica impiegatiloru teleg .afo- ostali, i cart precumil urmdza" :
se voril iegula prin uti decisinne ministeriala §efil de statiune clasa I §i II obtinti gradulii
suntil urmAtórele : de oficiantu superioiA de claa I sell perceptor
J. Avertismentulti. postalii elasa I; eefil de static+ el. III pe ace1U
II. Amenda care nu va pntea covergi jume- de ( ficiantil sueeriorti ci. II sal percept ird po-
tatea salariului pe ul lung. stain el II; gefil de static clasa IV §i 431:lentil
III. Permanenta in serviciii pe und. nume'ril de clasa I, pe mail de oficiantii superior el. III
de Tle determinatii. sea pereeptorU postale el. III; oficiantil de cla-
IV. Transferaiea pe comptulti impiegatulut sa II, pa acelti de ofi iantd. cl.I; oficiantil do
V. 8uspenclarea din finutiune pentru i Rini cl. III pe ace1U do oficiantii el. II; oficiantil
celti multu, peryndu-se dreptulii de salariii. et IV §i V pe acelil de oficiantii cl III.
VI. Destituirea firii a mai putea S reprii- Art. 25. Ori-ce dispositiuni anteriOre, con-
reitil in corpS. j. traril legil de façA suntil gi aminti abrogate.
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALE 15

REGULAMENTV
TENTRU DAREA IN ANTREPRISA A TR ANSPORTULUI VOIAGIORILCR, CORESPON-
DINTIELORU SI OBJECTELORU DE MESAGERII
(1871).

CAPITOLULt I nerall de corespondinIci atatil in Romania cat

Eli in strainetate;
Dispositinni generale b. In tott co este coprinst sub denumirea ge-
Art. 1. Serviciult transportulni voiagiori- neralE objecte de mesagerii, set posta grea, a-
.1oro, corespondinteloril i objectelort d.e mesa- died : bath, valori, marfuri impachetate inchise
gerii se cld, in antreprisA; eta nu póte fi adjude- set sigilate, pent' la greutatsa maximum mini
catil de catii &TA: ua, licitatiune oralä, facuta pachett set coletii de 50 kilograme.
in conditinnile statornicite de lege. AcestA marginire de greutate nu se aplica
Art. 2. Nimeni nu va pntea fi admist la li- si Ia gentele, valisele set sacil postalT.
citatiune pend ce mai anteit nu va depune ua Art. 7. Afara de casnrile de fortl majora,
eautinne provisorid, calculata pe 200 lei pen- legalmcnte constatata, antreprenoruld va ii de-
trn 10 kilornetri set fractiune de 10 kilometri. tort a transporta la destinatiune. In timpuld
Art. 3, Caetult de insareinari va ti la dis- preserisil, tad ce '1 se va fi predatt de oficiele
positiunea publicului, la resedinta judetulul postale de orase set gare. In cast de abatere
uncle nrméza a se da in intreprisd, serviciult, de la acestA dispositiune, va fi responsabilii
precumt si la tote oficiurile telegrafo-postale pentru reclamatiunile earl s'ar ivi pentiu pre-
din tera'. jud4i015 amendelord prOvelute la art. 20.
Art. 4. Intreprenorult asnpra carnia se va Art. S. In cast camel totalitatea objecte-
fi adjudecat 'and servicit nu pete trece contrac- lord de transportil nu aril incApea in trasura
tult sü unel alte persOne férd consimimdfl- principala (thligenta set malle-poste) objectele
tulil directiunil generale a telegrafelort i po- remase von-1 Ii transportate prin uE alta, trfi-
steloril. surd suplimentaria, (cariola) care urméza, a se
CAPITOLULt II da imediatt de antreprenord en cheltudla sa
si care va nmbla necurmatil inaintea trasuriT
Drepturile acordate antreprenorilorit principale; se va da preferieta objectelort po-
Art. 5. Guvernult concede antreprenorului stale asnpra tutulort celoi-alte, pentru a 11 in-
pentru drurnuld care 'hi va lua in antreprisd : carcate pe trasura prinmpala. Maximum gren-
a. Dreptuld d'a infiinta releurl de posta, fi tEti1 cc ll. antreprenore este indetorat a trans-
de a elibera cal de post& pe drumulu ce va fi porta in Mt cursa pentru comptult directin-
luatt in antreprisd, conformandu-se intru tete nil generale a telegrafelord i postelort se fi-
preseriptiunilord cuprinse in caetuld do insar- xezi la 500 kilograme.
cin ;
b. Dreptuld de a intretine trasuri pentru CAPITOLULt IV
usuld voiagioriloril en plata de taxa prevq.uta
la art. .. .; Despagnbirea cuvenitri antreprenorulni
c. Dreptuld de a transpoita voiagioril si ba-
gaje ; Art. 9. Antreprenorult va piimi de la Statil
d. Dreptulti de a incredinta personalult po- dreptil despagmbire pentru servidult ce va e-
stalt al Statulni, ingrijirea inregistr.ril voia- fectua :
giorilort i bagagelord precurnd si pereeperea a. Sub ventiunea ce va resulta la licitatiune;
taxelort respective , acesta fard, prejuditmlii b. Pretuld locurilor pasagerilorti i ba gage-
dispositiunilord prevepte la art. 11. lord peste cifra de 20 kilograme, conformi
art. 19, aeordata gratist pentrn fie-care pa-
CAPITOLULt III sagert ;
Natura §i importanta expeditinniloril c. Progonu cailor relenrilort ce va infiinta.
postali
Art. 6. Transporturile ce urnaezd a se efee- CAPITOLULt V
tua de dare antreprenori pentru comptult di- llIodulii expedititinil
rectiunil generale a telegrafelorii i postelort
consistl, Art.10. Expeditiunea Statulni va fi pururea
www.dacoromanica.ro
a. In tad ce este coprins sub denumirea ge- insocita de und conductord ald Statului si de
 16 LEGIIIIRI
nud dorobant1 set soldatii ; locurile pentru se efectim este fixatil prin caetuld de insdrci-
conducted. i pentrn soldata se wird da de narI; acestii numdrd pete fi Imnititll dupit tint
cdtre antreprenort fitrit platd. avertismentii prealabilii de 4 sépteindni.
Art. 11. Antreprenoruld are dreptult de a In acestii case se va spori subventiunea pre-
avea in oficiurile postale unt amploiatt alit set vNuti in contractd in proportiune en num6-
pentru inregistrarea voiagiorilort i bagage- multi curselort addogite.
lord, set de a rasa acesta sarcind amploiatilor Art. 14. Orariuld este regulatt de direc-
Statulul. In ambele casurl, eliberarea bilete- tiunea generalh a telegrafelord si postelort,
lord. pentru pacageri si bagage se va face din care 'Id pots modifica dupd trebuintele servi-
nit undid., a souche, snuruita ci sigilatd de di- ciulul; acestei modificare va fi anunciath antre-
rectinne si antreprenori, érd, chndil inregi- prenorului cu 15 pe inaintea puneril in a-
strarea voiagiorilord ci bagageloril se va face plicatie.
de cdtre amploiatuld Statulni, versarea bani- Art. 15. Timpuld pentru efectuarea unel
lord cdtre antreprenort se va efectua pe fie- curse se filch& prin caetuld de insircinirl.
care septernand sub Ware de claitantd. Art. 16. Cursa urmezd, a se efectua in tim-
Conductoril Statului vord fi détorl a face §1 puld prescrist; pentrn fie-care jumdtate do ord
serviciuld antreprenorului in ceea ce privesce de intarepere se va aplica antreprenorului ud
voiagiorii si bagagele lor, dem antreprenorult amend& de 5 lei.
nu va voi s incredinteze acestil servicit unlit Acesa.. amendd va putea fi Impitniti, candil
amploiatt specialt alt sal; antreprenerult este inte4erea v h avutd de consecintd lipsa de
in dreptt a cere si a dobendi de la directiunea coincidinth cu unit servicit corespondentii.
generald a telegrafelort si postelorii revoca- Art. 17. Chnclui plecarea este push' in coinci-
rea conductorulni ce art dovedi ch. nu '§i in- dint/ cu sosirea unel diligerrte, unul trent set
deplinesce détoria ci aduce pedici serviciului. a unul vapord, pornirea va putea fi andanath
on 4 ore maximum de cattre sifuld oficiului te-
CAPITOLUIt VI legrafo-postalt, déca art mntdria serviciul co-
respondintet Pentru ud intirsliere mai mare nu
TrAsnrile se va putea amhna de catil prin buna intelc-
Art. 11 Diligentele sét male-postele §i gore cu antreprenorulii.
trdsurile suplimentare conformil modelului set Casurile de fort& major* legalmente consta-
planulni anexatil "caetului de insarcinitri, se tatd, ap6rat en tete acestea pe antreprenort de
procurd de antreprenort, care are détoria de a plata acestel amentll.
le intretine in cea mai bung stare; ele vord fi Art. 18. Este cu totuld intertl:st antrepre-
pa arcuri si dispuse in modt. norulul de a esi din drumuld postalii, set de a
a. Ca corespondintele, sacil de mesageril sell se opri in alto pdrtl de catil la oficiele telegra-
valisele, precumt §i gropnrile de bent si objec- fo-postale seil statiuni postale. Timpult repau-
tele de valóre ad pertd fi inchise intend MA, de sulni este determinatil prin edict.
feril, alipitd de trisurd si avendt nit incuetóre
drip& sistemult prevqutil in caetult de insdr- CAPITULULt VIII
cindri;
b. Ca objectele aid cdrord vohinad set gren- Aplicarea taxeloril
tate n'at pututd fi introduse in sad set valise,
sit 06: fi aqqate convenabilt ci bine acope- Art. 19. Taxele ce are a se preleva de an-
rite prin unt burdufti de pele gresd; treprenord nu vor trece in maximum urmitor :
c. Ca unt numert de locuri acoperite si co- a. Voiagiorii 20 banT de kilometru pentra
mode, determinatii prin caetuld de insdrcinde, nut locil clasa I, i 15 buil de kilometru pen-
id fie puce la dispositia voiagiorilort. Direc- tru un load clasa II, cu 20 kilograme bagagiti
tiunea generald are dreptult de a se opune la gratist.
intrebuintarea trisuriloril cart D'art fi confor- b. Bagagiii dupd tarifa postale, a postel gre-
me cu modeluld sell planulil anexatt caetului le set de niesageril ;
de insfircinitri si drip& trei bunt de la data avi- c. 10 bath' de fie-care 500 lei pe nit distan-
sulul ce va da antreprenorului de a le inlocui pe td de 100 kilornetri add fractiune de 100 kilo-
comptuld lul prin altele conformd modelulut metri, dreptil asigurare pentrn bagagele cu
preve'clutil i prescriptiunilort celord cuprinse valóre declaratd;
in articoluld precedentil. d. Cai de postd (fhre', subventiune), 20 bant
de kilometru pentru unt calii.
CAPITOLULt VII
CAPITOLULt Ix
Carsele, orariului §i timpulli acordatil Penalitilil §i despAgubiri
www.dacoromanica.ro
Art. 13. Nume'ruld cursolord cart urmezd a Art. 20. Directiunea va putea supune la a-
 TELEGRAFO-POSTALE 17

men4i pe antreprenore, pentru prejuditiile can- tuld antreprenorulul, proceddndil imediatil la

sate fiscului prin sustragerea taxelor de trans- nd, nond licitatiune in termenul cent mai scud,
portii la cari are dreptil Statuld, dérh, aceste prevq.ut prin legea comptabilitAtii Statnlui.
amen41 nu voril putea trece peste suma indi- Art. 24. In cash ca guvernulil si and tre-
catd a pagubel la care aril da loch achstd in- buinth a desfiinta, in totalii shit in parte, ser-
fractiune. Dispositiunea de fagit se va aplica viciul concedatd, directiunea generald a poste-
fdrà prejnditiuld pedepselor prescrise de lege; lord gi telegrafeloril va avea dreptul de a resilia
amendele ce se aplica antreprenorului se vord contractul fdeut, prevenind pe antreprenore en
retine din sumele co ard avea sii priimésca, de 4 shptdmini inainte, insh, ea va ayes a'i pldti
la directiune. dreptd despdgubire n1 sumd egad en jumhta-
Art. 21. Pentrn bagagele neasigurate, in- tea subventiel care aril fi avutti sA priimésed
eredintate antreprenornlui gi perdute, antre- din momentuld caudd contractuld ar inceta de
prenoruld va plati proprietarulni u desphgn- a mai avea efectd din causa resilieril antici-
bire calmlatit a 2 lei pentru fie-care kilogram, pate. Acéstd despdgnbire nu va pntea, en tate
§i pretulfi valarel intregi pentru bagaginlii en acestea, fi superiard subventiunii preveclutd
valare declarat . prin contractd pentru rind and.
Proprietaruld nu pate reclama aceste des-
plgubiri ilo cath in temeinld recepisel de inre- CAPITOLULt. XI
gistrare.
Cautinnea
CAPITOLULt X Art. 25. Pentrn asigurarea gnvernului eg
Termenulil §1. resiliarea coutractulta serviciuld concedatd antreprenorului va fi in-
deplinitd, conformd conditiunilord regulamen-
Art 22. Contractele pentrn darea in antre- tului de fagd i caetului de insArcindri, antre-
pried a acestorii servicil se vorfi incheia pen- prenorulil va avea a depune uh, cantiune in nu-
-trn unfi termand de 5 ani, sail mai pugin, duph, meraril sell in efecte de ale Statului, earl se fi-
.cumil se va prevedea in caettil de insdrcindri. xezd la 1,000 lei pentrn fie-care 10 kilometre
Art. 23. Directiunea generalh a telegrafe- gi pe lingd, acésta va veni ea garantie gi toth
lord gi postelord, &add va constata in rnodd materialuld antreprenorului.
autenticti, prin urt comisiune complied de do- Art. 26. Antreprenoruld va putea beneficia
legatulü directiunii, de prefectuld gi primarul totti-de-una de interesele séiI dobAnclile nume-
comunel uncle a avuth locu licitatinnea gi ad- rariului séd efectelord Statului depuse ca can-
judecatiunea, ea antreprenoruld nu a respee- tiune gi care, prin ingrijirea directiunil gene-
tan conditiile gi ed, duph trei avertismente, rale a telegrafelorti gi postelord, se va depune
din 15 in 15 chle co i s'a fitcutil prin inseriad, la casa de depnneri gi consemnatiunl.
ele ad rhmash fh,rd efectil, are dreptuld de a Directord generald ald telegrafeloril gi po-
pine in vanlare acéstfi intreprindere pe comp- stelord, A. T. Zisu.

REGULAMENTU
PEATRU FIXAREA ATRIBUTIUNILORU AMPLOIATILORU TELEGRAFO-POSTALI

(Decretii No. 1408, din 21 Iulie 1871)

Art. 1. Directorulil generalii depinde dlieeth Art. 4. Inspectoruld generalh inlecuesce de
de ministru gi contrasemnéz4 tate aliartfile dreptd pe directoril in atributinnile séle, candh
sale; eld deschide corespondinta, regulea. ser- acesta lipsesce de la postil.
viciuld, corespunde en diferite autorititti, §i ia Art. 5. Inspectoruld genera% este specialh
tote mhsurile cari interesezh, serviciuld. insircinath cu supravegherea eancelariel admi-
Art. 2. Elil presidd in lipsa ministrulul li- nistratiunel centrale, cm executarea reglemen-
eitatiunile relative la serviciuld se'd , decide teloril gi instructiunilorh , en supravegherea
definitivil in privinta celorh de nd valare Ong transmisiunii depegeloril gi a staril liniiloril,
la 1,000 lei gi prasintit cele de uh, valdre supe- eu controlarea efectudrii regnlath, a curseloril
riOrit la aprobatinnea ministrulai. postale, cu controlarea raporturilord intspecto-
Art. 3. Elf' emite mandate de lefi; eld pate rilor de cireumscriptiuni gi a biurourilor lord,
asemenea emite mandate gi de materiald, insh cm distribuirea materialulni necesarfi, pe la
numal in basa unel aprobAri seil delegatiuni inspectoratele de eircumscriptiuni gi cm inspec-
speciale din partea ministrului. www.dacoromanica.ro
tarea magaziilord.
2
18 LEGITTIRI

Eli] este asemenea insitrninatii cu suprave- Art. 14. La fie-care g05e lunT, inspectorulii
gherea cursulul de telegrafie din Bucurescl. formézh nal tablet generalti basatU pe notele
Art. 6. Elf] cercetezh, cestinuile co '1 suntii din acele dosare pentru totU personalulii din
incredintate de chtre directorult generali gi '1 circumscrii tiunea sea, gilt.] tritmite directoru-
supune resultatulii luerhrilort sele; eh) cores- lui generald.
punde direct eu inspectorit de circumscriptiunt Art. 15. Inspectorulii transmitedirectorului
gi cu dirigentii de oficiuri In ceea ce priv(sce generald, cu avisulii sid motivati, ori-ce ce-
atributiunile séle. . rerl sOd propunere de inaintare, do transferare,
Art. §-til do sectiunt contrasemnezh, de suspendare, de destituire, do demisiune sell
7.
tOte chartiile directorului generalii gi inspec- retragere la pensinne.
tornlul generalu gi suntil responsabili pentru Art. 16. Eli transmite directorulut gene-
ori-ce chârtie care 3ntr i ese din cancela- ralii, cererilo do concediii, dupd ce se asigurh.
riile dont]. mal Weill de veracitatea casurilorii ineocate,
Directorulii generalti va determina prin unU gi da totii de uh-dath gi avisuld
regulamenti de servicitl interioru, atributiu- Art. 17. Eldi controleza gi certifich tote chel-
nile fie-chruia gefit de sectinne in parte gi tu- tuelile extraordinare efectuate in circumscrip-
tuloril celoril-alti amploir.ti din administratiu- tiunea sea, gi le transmite directiunel.
11( a centralh. Art. 18. TOte oficiurile telegrafo-postale
Art. S. Inspectorul de eircums1 -iptinne este postale din toll se imparti in 4 circumscrip-
rfulti serviciulul telegrafo-po tali] in cir .urn- vini:
acriptiunca sca ; elU corespunde in mi ginele Circumscriptinnea 1, cuprinde tOte oficiurilo
atributhmilorii sele cu diferitele autoritaV din din judet-le Vlagca, hlomita, B lIla, Buhl),
cirenmscriptiunea sea ; R.-Siratd, Prahova, Dimbovita, Muscelti, Ar-
Art. 9. Edil dirige lueriirile relative la infiin- gegii), Vilcea qi
tarea i introtinerea de linil telegrafice gi do biu- Circumacri ptiunea 2-a, cnprindetO te oficiurile
rouri, el controlézit transmisiunea depegeloril si din judetele, Teleormanii, Romanati, OltU, Me-
efectuarea curseloril postale. perceperea taxelor hedinti, Gorjii gi Doljiii.
gi manipularea corespontlinteloril si objectelori Cinumscriptiunea 3-a, cnprindetk. oficirt-
de mesageril; ell) se asigurh do starea case. rile din judetele, Patna, Cuvurluiti,
archive, condiciloril, localului, magaziel inteun Bolgradd, Cahulii, Tutova, Bactiii gi ecuciii.
cuventil de ton ce este relativii la serviciule Circumscriptiunea 4-a, cuprinde tote oficiu-
unel statiuni. 613 din judetuld, Botogani, Dorohoiii, SucOva,
Art. 10. In casU de intreruperi, eli ia tote Némtu, Romani, Iagi, VUAuiti gi
nidsurile neeesaril pentiu restabilirea comuni- Art. 19. Regedinta circumscriptiunii 1, se
catiunet, autorish d'a di eptulti cheltuelile no- fixézil in Bocuresci, cea de a doua in Craiova,
cesaril la restabilirea comunicatiunilorU, gi re- cea de a treia in Teenciii, cea de a patra in
fah calla In unu raportU detaiiatU directa- Iagt.
rnlui generalii (notificandu'l totU-d'uh-dath si trt. 20. T a fie-care reiedinth do circumscrip-
mo lulu en care (lifer' til arnploiatt 'gl ait hide- tunic se institue uh magazie de depositU de
plinitu detoriile lort). mat.riald telegrafo-postalii ; acesth magazie
Art. 11. Eli visitOza, c31U unind uh-dath so va incredinta until oficiantil superiorii care
pe tuna' biurourile de reg dint& din circumscrip- va fi d'rectil responsabilu, gi va tine inventa-
tinnea sea gi de doui or] pe trirnestra cele-alte riele conform) prescriptinnilori, directiunel.
biurearl. Art. 21. Dirigentil d3 oficiuri se nnmeseli
La fie-ca,e statiune in peetaih. diesezi ; e de chtre dir3ctorulii gentrald, dintre oficianti
loci] um..-proc sh-vorb l iu IndoultU tx3mplar, supelioit gi pereeptord postall. El sunti in-
din care unulii fin thmite imed atU inseecto- Areinati cu ex cdtarea orciiniloni directorului
rulut generalti, éiit c flu pitstiezh, in generaiii, inspectorulth generalt i inspecton-
archiva eircumsciiptiunil. lord rea ectivi, gi suntudirectil responsabill de
Art. 12 ElU visitd.zit celii pr9inil uh-dath intrega manipnlatiune. de archivh, de mate-
pc trimestrustarea lhthlort. din ''reuniscriptiu- rial]) i atarea limiloru dependinte de acelu ofi-
nea sea, gi trAmite unit raporcu dntaliatu in- chi, avindit sub ordinilo lord imediate pe tett
spe ctorului g.,neralii deapre starea lord. cel-alt1 amploiati
Art. 13. Elu fo mézh und closarii sae dalii El suntil detoi i sit ia parte la manipularo
pentru fie-care amploiatti telegrafo-poslalU in ori-chn lit va fi trebuinth.
car, adunit tOte notnle relative la vrvichil se'd, Art. 22. Ei coiespuudii d'a dreptulii eu in-
aptitudinea, instructiunea, moralitatea gi pur- spoctoruld generalu, gi au ins, ectorulii de cir-
[

tarea sea. cumseriptiune in casurile anume determinate in

CandU um) amplJiatU telegrafo-postalii trece articolele precedente; in cele-alte easurI eI se
in uh alth cit en mac) iptiune, inspcctorulii trans- adresezh la directiune.
www.dacoromanica.ro
mite dosierulii respectivii colegolui Oa. Art. 23. Orelo de limn gi incletoririle de
 TELEGRAFO-POSTALE 19
serviciti ale fie-cdrul amploiatil suntil regn- instructiuni speciale intrepid servicid tele-
late de cdtre dirigentd, conformii instructin- grafopostald.
threctiunei.
Dirigentuld este In drept a chid'ma amploiatil
in servicid afard de rAnduld lord, (Idea trebu- DECISIIINE
inta o va cere.
Art. 24. Dirigentil de ofieinrI cu serviciuld Noi ministrn secretard de Statd la departa-
complectd sell limitat, suntii autorisati gi mcntuld de interne;
détorl a prelungi inchiderea binrouriloril §i Avdruld in vedere art. 21 din legea organi-
peste orele reglementare cândii trebuinta o va saril corpului telegrafo-postalk promulgatl
cere; asemenea el suntil Merl a priimi spre prin inaltuld decretd No. 1248, din 26 Iuniti
expediare afard de orele reglementare depesile curentil.
urgente oficiale, i chiard private in casurl DECIDE Mt :
grave.
Art. 25. Dirigentuld adreséz g. cererile de Art. 1. Pentru off-0e abater! de la disposi-
material:1 inspectoruluT qi le trece in inventard tinniie regulamentelord i instructiuniloril ,
conform:I instructiunilorti.' amploiatii culpabili se vorii pedepsi cu amendi
Eld este responsabild de conservarea mate- ecuald cu Ida sea de la nil 1i pond la 15 pa
rialulni de intrebuintarealul de cdtre agentii dupd gravitatea easului.
pu§l sub ordinile séle. In casuri eu totuld nOre se va da amploia-
Cererile de mobilierd i call dad loed la tului vinovatii unit avertismentit
vre-nd cheltujall, dirigentil le adreseza. mai Art. 2. In cast:: de recidivk amploiatulii
Ant Oit inspeetorului §1 acesta directiunei, décii culpabild se va pedepsi cu permanentil de la 1
le aprobezd. pind la 3 crle 1i totil utt-data en ud. amendi
Art. 26. Dirigentuld oficiului nu póte in- ecuald eu léfa do la 10 péné la 15 pe.
troduce nici u persónd strdind serviciului Art. 3. Deed qi dupd, acdsta amploiatulti se
in sala aparatelord frui permisiunea direc- abate de la détoriile séle va fi transferatd pe
-tin nel. compta sea.
Art. 27. Suntii insdreinatI cu priimirea Art. 4. 'Nee i dup aceste pedepse, se va
§i
transmisinnea corespondiotelord, oficiantiT su- abate din nuod de la dUtoriile séle, so va sus-
period, perceptoril postali, oficiantil gi elevil penda din funetiune pentru 3 Inn! celd multd.
de ori-ce gradd. perYndd qi dreptuld de salarid, i se va putea
Manipularea objecteloril de mesageril, de chiart dcstitni dnpd gravitatea abateril.
valori §i incasarea veniturilorii nu se póte in- Art. 5. In casnri cu totuld de natura a com-
credinta de cad perceptorilord postall §i ofi- promite prestigiula corpului, ampioiatulit cul-
ciantiloril superior!. pabilu ca fi dastitnitit, ar l. a mai avea dreptil
Manipulantil de orl-ce gradd suntd directu de repiiimire.
qi nial 'Outdid responsabili cdtre dirigentil res- Art. 6. Pe ltng pedepsele specificate mal
pectivi. sus!. amploiatuld va fi obligatit i la restitui-
Art. 28. Conductorii suntd responsab;11 de rea sum lord la a caiodll platil este supusd
t6a expeditiunea ce li se incredintezd indatd Statulii prin legea telegrafo-postald din causa
ce ad iscalitil de pr.:in-:ire, lisuntS sub ordinile negligentei séle skid abateriT de la prescriptiu-
imediate ale dirigentilord de oficiuri. nile legilord, regulamentelord i instructinni-
Art. 29. Factoril suntd insArcinati cu dis- loril telegrafo-postale.
tributiunea corespondintelord la domicaiii ei Art. 7. Dirigentil de oficiurl suntd autori-
Cu serviciulii inte: ins d aid biurourilork el sun til sati a aplica p.deese diseiphnare tutuloril am-
sub ordinhe imediatd ale dirigentilord de ofi- ploiatilera culpabill calT so afiffil sub ordi-
eiuri. nile lord.
ET suntii responsabili de corespondinta ce Ii AceAe pedepse vorti consta in amenp ecnale
se incredintézA. cu léfa de la 1 One' la 3 chile si In casii de re-
Art. 30. Sefil de cantonieri i cantonierii cidivd gi cu permanenti pOnè la 24 ore.
snutil insareinati cu privegbnea, reparatiu- In contra aeostoru pedepse, amploiatil nu
nea, qi is trebuintd cn constructiunea liniiloill vord ayes reeursd de catil Ia iuspectoriT de
telegrafice. circumscriptiune, i numal Cu ocasia visitdrel
El suntd directil responsabill de materialuld biurouriloru.
afiatil pe linii i de materialul care li se lucre- Art. S. Inspectorii de eircumscriptiune vora
d;ntezd pentru rd aratninea sed constructiunea apls .a ca pedepse disciplinare amenp de la 1
lord, precum qi de uneltele en care se servesc. pad' la 5 ciao si In casii de reeidivd, pea la 10
Es suntil sub ordinele imediate ale dirigen- chile si permanenta pdne la 48 ore.
tilorii de oficiuri. Amploiatu it pedepsitii va avea re-mrsii con-
www.dacoromanica.ro
Art. 31. Directorele generaliiva regula prin tra acestord pedepse la directiunea generald.
20 LEGIIIIRI
Art. 9. Se va 'Astra und registrn de aba- sgrcinatii en adncerea la indeplinire a decisin-
ting la directiunea generald, in care se va in- nel de façd.
eerie tote pedepsele aplicate , atâtil de direc- Flout in Bucuresci inIunie 26 (Iulie 8), 1871.
tinne cad gi de inspectolg i dirigenti. Ministru secretard de Statil la departamen-
Art. 10 gi celd din urnid. Directoruld ge- tuld de interne, L. Catargi.
neralii ald telegrafelord i postelord este in- No. 8318.

INSTRUCTIUNI SPECIALE
PEN TRU SERVICIULU TELEGRAFICU INTERIORU
(1871)

CAPITOLULt I
Constructittnea 1 intretinerea linillor5 telegrallee
/pill de eantonierI ti can- Art. 1. Luerilrile do constructinne, intretinere i reparatiune a li-
tonieriT. niilord telegrafice, suntd incredintate la agentY speciall numitl gefl de
cantonierl i cantonieri, a droll regedintd, se fixezd de cdtre directiunea
generalL
Acegti agentI suntd sub ordinile imediate ale diritentulul oficiulul
unde'ili ad regedinta, érd, eandd suntil dislocati de la regedintele lord,
pentru lucrdri de liniT, atunci el snntd sub ordinile agentilord insIrci-
nati de directinne cu dirigearea lucrgrilor5.
Oarnenii en plata. Art. 2. Selii de cantonieri i cantonieril in eeea ce privesce lucrarea
lord speciaia,, priimesce ordinele i instructinnile de la dirigentuld ofi-
ciului la care suntii atagati gi care dirigentd, le determind, lungimea Ii-
ce ad de inspectatil.
Iateria1 i nnelte pen- Art. 3. Fie-care gefti de cantonieri va priimi din deposituld oficiuIu
trn intretinerea IiBiJor. cuantitatea de materialil , objecte i uneltele necesaril pentru intreti-
Berea liniilord ce '1 suntil incredintate.
Dirigentuld ofkiulul inscrie in livretuld ce urmézd a poseda fie-care
gef'd de cantonierl, materialuld ce 'I predd, gi face decomptuld regnlatil
de &ate orl gefuld de cantonieri cere nuoii materiald in local celul
vechid, pe care 'hi depune la deposituld oficiului.
Intrebnintarea materia- Art. 4. Sefulii de cantonieri este responsabild de intrebnintarea ma-
IWO ei coneervarea objee- terialulul gi de buna conservare a objectelord ce '1 suntd incredintate ;
telorA.
eld este asemenea rdspuncldtord despre buna intretinere a segrilord
gi a stalpiloril de reservl ce cadd in cireumscriptiunea sa. Scdrile Ti
stElpil earl nu vorii putea fi pdstratl sub acoperigd voril fi age4t1 pe
cdpadie gi nicl cumil pe pdandntil.
Intretinorea liniilord. Art. 5. Sal de cantonierl i cantonieril snntd speciald insErcinatl
a. A desfiinta papule de pdiajini i orl-care altil objectd atdrnatii de
fire, a Vela crEcile copacilord cari ard atinge firele;
b. A se asigura cE firele ed, nicl und contactil intro ele, Bei cu atM-
piT gi zidurile; a lua imediatd tote mdsurile necesaril spre a isola fie-
care firii;
c. A exanida stElpil; a indrepta pe ceT plecati a propti proviborid pe
eel putrecl1 add ruptl , Mudd mdsurl de urgentd spre a se inlocui en
eel de reservd;
d. A preschimba isolatoril spartl sdii despringl gi a punepe acolo unde
lipsescii, Mudd insd de urgentil mdsurile cuvenite spre a pune provi-
sorid firuld in positiune de a functiona.
e. A curitti zäpada de pe partea superiOrd a stilpilorii, fad. mud a'l
scutura gi Mr& a atinge firele.
Acdstd operatinne trebue filcutd indatd, ce zdpada incepe a eddea.
f. A observa nodurile ddcii aunt conforme cn modeluld datit gi in cash
contrariilwww.dacoromanica.ro
a lei preface.
 TELEGRAFo-rosTALE 21

Art. 6. §efif de eantonieri suntd obligati a poseda cu a lord cheltn- Moline de transport pe
fall unit cgruciord cn mid cali pentru grabnica lord transportare pe ii- linie i objectole propril ale
itefilert de oantonieri.
nie gi a materialului necesarii pentrn reparatil ordinare i restabilirea
liniilorfi; ei suntil asemenea obligati a Vi aprovisiona din propriele lori
mipce scari de fringhie dup g. modelnlu datil.
Art. 7. La fie-care 10 pe, gefil de cantonieri vend raporta dirigen- Ilaporth de starea linli-
tulni oficinlni starea liniiloril de sub ingrijirea lord; erg eantonierii Bunt lort.
détori a revisni liniile din distanta lord, celd pneing de trei ori pe sgp-
tgnigng, supunendil gefului de cantonieri starea lorg.
Art. S. amid se rupe veril ung firS. cantonieril suntil Mori do lig Intrerupert i atingeri.
camil datg, a inoda vêrfurile intinrl.endu'15 astil f1SIn can sl nu atingg
pe cele-alte.
Cantonieril candii nu vorg putea efectua acgstg operatiune, vor aggta
-vgrfurile firului ruptil de stillpi Mr g. a atinge pe cele-alte fire.
Art. 9. efulii de cautonierl egg cantonierii, pritmindg incuno3ciin- Rap ortli do Intreruperea
tare de la oficiii, cg existg verY ug intrernpere ség atingere, pe verl uá sreesqtaatzreerea lmnlor, dupa
linie, vorii Ina imediatii,m6suri de indreptare, raportamdg In urmg ca-
snlii in detalig dirigentului oficinlui; servindu-se pentru acésta de for-
mularnIg No. 27.
Art. 10. §efi'l de cantonieri i cantonierH suntg Uteri a restabili co- TerminulA restabilird .
municatiunea maximum in gése ore, sub pedCpsi disciplinarg, afar& de
casnri extraordmare a cgrorti gravitate se va apreeia de inspectorele
respectivii.
Art. 11. Stglpil liniiloril vorg fi numerotati gi eantonierii voril fi di- Numerotarea stilpilorit
distribuirea cantonieri-
stribuip pa distante, avfindil fie-care sub ingrijire ung numgril deter- lort..
minatd de stglpi.
Ara. 12. Intrernperile ség ori-ce alte derangiamente pe linil, precnm Inscrierea intreruperilor
gi restabilirea, voril fi inserise in aceeagi Ii, din oficiulil in a cgrui cir- 1' restabilirea.
cumscriptiune s'ail vito, (in registrulii proceselorg-verbale, formula-
run' No. 54).

CAPITOLULt II
Intretinerea aparatelorii, a pilelorii gi a materialulnI
din oficinrile telegrafice
Art. 13. Intretinerea clilnieg a materialulni oficiurilorti telegrafice Intretinerea materiala
-este incredintatg dirigentilorg oficiurilorg, sell in lipsg, celorti care '1 luY.
Inlocuescii.
Diferiteleoperatinni se vor efectua de &Are agentil inferiori, insh, sub
responsabilitatea dirigentului ség a loco-tiitorului 555.
Art. 14. In fie-care diminetg, dirigentele oficiuluT este dgtorti a Ina Indaoriri pinice.
uringtórele dispositiuni :
a. A ingriji BS se stgrgg mesele, exteriornlii aparatelorfi i schim-
bgtorulti.
b. A se curgti plgoile de metalg spre a opri oxidatiunea;
c. A lua tote objectele Igsate din intImplare pe aparate gi pe fire;
d. A revisui in fie-care diminetg, leggturile aparatelorg pe tOtit intin-
derea lord, isolându-le de ori-ce contactil i strângdndil gurnpurile care
le fixézit;
e. A incerca aparatele gi soneriile in propriulii lord cirenitd, spre a
se asigura el totuli se afig in bung stare;
f. A revisui parafulgerult gi a se asigura décg, este in stare bung..
Pe timpil de haling parafulgerulg trebue visitatS in tete Iilele i
la trebuintg Wang de mai multe on pe i.
Ulna timpulg este linigtitd, i candg tote liniile finetionézg bine,
este destulii a se visita ug datg pe sgpt5mAng.
Art. 15. Este en totuld inte4eg oficiantiloril gi elevilord de a muta Mutarea seti desfacerea
din led, de a desface aparatele, soneriile séd accesoriile, fgrg antorisa- aparatelord.
-tinnea gefiloril. www.dacoromanica.ro
22 LEGIIIIII1
Intretinerea pilekrd. Art. 16. In fie-care ,p pilele vorA fi visitate si se va observa disposi-
tinnile nrmItóre :
a. Ca comunicatiunea elementelora si a polurilor sit fie bine stabilital
b. Cuantitatea licuidelor s'a fie normalii, delerandti disolutinnea cre-
scutit inted'a parte, spre a impedica stabilirea comunicatiuniT licnideloril
intro ddnsele;
c. A adAugi sulfatii de aramit set apO, acolo unde so vede consumatO;
d. A ramplasa borcOnelele distruse séti prea inarcate cu aramA ;
e. A curAti cristalisatiunile sulfatului do arm& si de zinc de pe bor-
canele si pahare, care, asemenea potii stabili comunicatinnea licuidelord,
tsi prin armare produce slAbirea curentului.
A§e4area pilelord. Art. 17. Pile le voril fi aseclate inteunti locil uscatti si la lumina.
Dietribuirea firelorA de Art. 18. Fire le de gutaperca ce conduct] de la pile la aparate, vorti
gutaperca ce conducd la a- fi distribuite astd-feld in catil saiinldture ofi-ce contactil intro ele, séti
parate. cu pAmOntulA pe la punctele despuiate de gutaperca.
Comunicarea derangia- Art. 19. DecA dupa ce s'ail executath intocmai prescriptiunile pre-
mentelorti. cedente, amploiatulA de serviciii constatA veriutt, iregularitate in marsa
aparatelorii sal a soneriiloril, comunica indata, impregiurarea dirigen-
tului sthi. care vestesce pe oficiurile vecine i pe aceli centralil, raper-
tAndii totil ud data si inspectorului cdtA se pole mid precis's] causa de-
rangiamentulut
Dirigentulii, este détorh' s fad, cunoseutA athtti oficiulul centrald
catt gi acelorii swine indatd ce derangiamentuld incetézd.
AceeasT procedare se va urma i in timpulii furtunelorii , cOndd va fi
nevoe a se da liniile afard din aparate.
Edsuri provieorii. Art. 20. Deed intreruptiunea este complectA si dde A. aparatun nu
mai pito servi, atunci dirigentuld oficiulul stabilesee comnnicatinnea di-
recta, ast-felA ca ed pita corespunde cele-alte oficiurT.
in metal de furtune. Art. 21. In casii de furtunit oficiurile principale i acele extreme (fi-
nale) pund liniile in pOmentO; oficiurile intermediare stabilcscil comn-
nicatiunea directd, retrOgdudti momentanA aparatele din circuitti.
Oficiurile corespuntldthre, suntii anuntate pe cAtA se [6te despre a-
data.' impregiurare.
La fie-care cuartii de erg, trebue profitatii de unil momentil de linisee
pentru a pune aparatulu in comunicatiune cu linia si a incerca di5ca nu
chiamO verl-unii altll oficill.
Manipularea aparatelord. Art. 22. Este cu totulii interpsil amploiatiloril :
a. De a manipula cu violontti sell in modil brunt; Candil amploiatnl
priimitorti pare a nu intelege, in asemenea cast, transmitere a se va face
mal incetA.
b. De a da linie deschisa afara din aparatA fdrd ordinti, add a impe-
dica corespondenta, intrerupendil eircuitulfi.
c. De a da unit curentti constantii pe linie, sét] de a face a functiona
pila gra' necesitate.
Reparatif pe comptnld Art. 23. Repalatiunile la aparate si accesoril stricate, se efeetnéza
amploiatilord. pe comptuld amploiatului sa a dirigentulul oficiuluT, de nu va fi con-
statata numele amploiatului; acdsta insA, afara de casurile de fetid ma-
jora constatata de dirigentii si pe care directiunea 'sT reservl dreptulii
de a le aprecia, precumii i (Med stricAciunea aparatelort sea accesorii-
loril provine din vechimea lord,
Scnze ne-admiee. Art. 24. Ent] derangiamentil la aparate séiI sonerie nu póte servi de
scusa in casil de intarpere sell intrerupere In coreepondenta, de an
ded, a fostil semnalatA conformO art. 19 indatO ce s'a constatatil casuld.

DirigentY, oficiant1 en-
periori, oficianV i elevil.
CAPITOLULt III
MidlGeele de corespondent5
I. Personalii
Art. 25. Suntil insilrcinatT en manipularea aparateloril oficiantii su--
periorl, oficiantil si eleviT sub supravegherea dirigentuluT respectivil.
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALE 23

El potd fi asemenea insarcinati cu perceperea taxelord, mime sub res-

ponsabilitatea dirigentului respectivii; este en desitvargire interltsil de
a incredinta aparatele sad telegramele neplicuite, altorti pers6ne afara
de acele mentionate mai susii.
Art. 26. In fie-care oficiii dirigentulti va afiga unU tabloti sub a ea is- Orele de serviciA §i chill-
caliturit, in care va insernna orele de serviciti. mgrile peste rândn.
Ore le de serviciti constitue minimuniti lucrulul q.ilnid la care este
supusti anti ampioiatd, dirigentuld oficiului avandil dreptuld de a chigma
amploiatil p ste rancid, in interesuld serviciului, fie pentru u1 aglome-
rare de depegi, fie pentru a inlocui an amploiat in congediU seu boluav.
Art. 27. Amploiatil until oficiti, se vor conforma intoemal ordinelord D dt or i ile arnploiatilord
si instructiunilorti ce vorti priimi de la dirigentulti respectivd. attbalternI cittre dirigenti.
Art. 28. Amploiatil Knott responsabili despre buna stare gi curate- Intretinerea aparatelord
nia aparatelorti cu care se servescd. Ei santil obligati in fie-care 1i canal de mitre amploiati.
intra in serviciU a visita i sterge tote contactele.
Art. 29. In oliciurile, unde serviciulti nu I ste permanentU, nu se va Inchiderea olleinrilor en
inchide ofichild de cat dupg ce se va fi data' gi se va fi priimitU trite de- servicialti compleetti i 11-
mitatn.
pegele priimite in acea li, la aceld oficid i pentru acclU oficid.
Art. 30. Und amploiatil nu se pOte inlocui cu altuld, de catti en an- Inlccuirea intre ample-
torisatiunea dirigentului sdfi. ia ti
Art. 31. Amploiatil suntd Uteri a raporta dirigentalni tOte iregu- Relatiunile amploiatilort
laritatile ce vord intampina in serviehl, spre a le inscrie in registrulti relativii la servicin.
proceselorii-verbale.
Art. 32. Este en desavargire inter.isii amploiatilorti de a introduce Permisiunea intriiriT in
persOne stiaine in sala aparetelord, intrarea in acca said nefiindil per- sala de aparate.
miss de catii amploiatilorti de randa, inspecterilord, delegatilord ace-
store gi ai directiunel.
Art. 33. Nici nnU amploiath nu pOte parasi servieduld fa'r'd a fi pre- Interdicerea de a plrilsi
schimbatii. serviciuln.
Amploiatulii care nu va veni la postuld sdil, la ora reglementarg, va
fi supusti pedepselord disciplinare aplicate in tati rigórea lord.
Art. 34. Amploiatulti manipulantil, este responsabild de transmi- Responsabilitatea pentrn
sinnea i reproductinnea depegeloril; i dirigentulti oficiuluieste respon- transmisinnea §i reprodne-
tiune a telegramelorii.
sabild de orl-ce iregularitate neconstatata gi neurnatrita. Elf respunde
asemenea , de buna stare gi conservarea tutulorti registrelord i docu-
mentelord care apartind oficiului sUti.
Art. 35. Dirigentuld oficiulul ingrijesce InsitrcintirT speciale ale
a. Ca incidentele ivite in cursuld transmisiunel depegelord sl fie in- dirigentilorn de oficina.
salsa en fidelitate in registrulti proceselord-verbale.
b. Ca localurile gi totti materialuld oficiului s'a fie tinute in cea mai
mare curatenie.
Art. 36. Dirigentulti oficiulul ingrijesce, de inca4itu1ii i luminatul
oficiulul, precumil gi de cele-alte cheltuell, in marginea gifrelorU fixate
de directiune.
Art. 37. Dirigentuld oficialni nu pOte introduce nicl al persOn5 strainti
in sala aparatelort; grit permisiunea directorului generald.
Art. 38. Dirigeatulii oficialui va tinea anU registru in care va nota
pe fie-care 1i, ora intrdrii i egiril din servicid, a fie-citrui amploiatt.

Transmiterea i priimirea depeglorli

Art. 39. Fie-care amplolatil este Mord a insemna in registruhl pro- Chiitmarea.
ceseloril-verbale, form. No. 54, !nee', sub controluld gefulal sdf, tote
obstacolele ce va intalni in transmiterea séd priimirea telegramelorti ,
la din contra orl-ce reclamatiune a oficiuriloril va privi d'a dreptulti,
Era' cuvantd de indreptare.
Chiamarea se va face din trap in timpd p6nd ce oficiuld corespundd-
toril va rdspunde, se va nota ora gi momentulii in care a inceputd chid-
marea i candil s'a pniimitd rdspunsulti, dem oth.dulti corespunytorti a
zabovitil mai multd de cincl minute pentra a rdspunde.
www.dacoromanica.ro
Dup5 clece minute de incercdsi infructuOse din partea oficiulul ce
24 LEGIUIRI
chiamg, se va face chihmarea po angling de va ff; in ease de insuccesti
pe acesti lithe, se incércg, erg pe linia d'inteiti, One se va dobandi
respnnsil.
ItbspunsA. Art. 40. Wein le corespungtore este détoril sg rspun1 Inda.t ce
ande chihmarea; Pea arnploiatnlii este ocupatii pe ug altg directiune
end pentru mal multi de trial minute, este dótoril sh intreruph indati
comunieatia Cana semnule cagtéptgi ( --) i sh respung oficia-
hi care 'Id chime. Acesta face cunoscute natura depegel i gradulii
urgentei.
Amploiatuld chignatil de. ascéptg, gi terming comunicatiunea ince-
putg, cu oficinlii cu care se aflg in lucru.
Este cu deshvdrgire oprite de a da pe aceeagi direetinne semnaluri
de aseéptg, care s'are prelungi mai mune de pee minute, cu esceptiune,
cande amploiatulil va fi ocupatil en transmisinnea telegramelord I. S.
Domnitorului, sée de State urgente.
Registru de abateri 0 Art. 41. Dirigentule oficiulni va tine mid registrn de tote abaterlle
&romp.
amemple aplicate personalulni cedirige, raportandii imediatd inspec-
torulul respective.
Prioritatea transmiteril Art. 42. Ordinea de prioritate in transmisiune se fixeze in module
telegramelord. nrmiltorti:
I. Telegramele I. S. Principelui Domnitoril; telegramele relative la
ordinea publieg ;
2. Telegramele de State;
3. Telegramele urgente de serviciii; telegramele internationale;
4. Telegramele private;
5. Telegramele ordinare de servicit ;
Telegramele de aceleagi range, se transmite dnph ordina in care se
primest.
Semnele prin care se pOte Art. 43. Candil mid amploiatil primesce semnulil - - - (forte
intrerupe o corespondintl. urgente), the este détoril de a inceta indatg ori-ce comunicatiune cu
ori-care oficiii, i fig respunp la chigmarea ce i se face; oficithe tisk
care a date mole sernne, este detoril s explice natnra nrgentei prin
unuli din semnnle nrmetOre, singurele casuri cândil se pOte intrerupe
und oficie in lucrarea sea.
C. D. S. (------- ---) Cabinetule Domnitornlui step 6nitoril.
0 P. ( --) Ordinea publieg.
C. M. (-- - ) Cabinetnle ministrulni.
M. L. A. (------) Ministrn la aparatil.
D. L. A. (--- - - ) Directorulii la aparate.
-- ) Inspectornle la aparate.
I. L. A. (---
Indate ce acing, care a chigmate cn semnulii f. u. a terminate
transmiteretealegramel, amploiatnlii intrernptil in comnnicatinnea sea,
continue indath lucrarea inceputg.
Ori-ce discutinne este en desevergire opritg, gi amploiatule chigmate
este détoril se se snpue dispesitiunilore de mal Rise, remanende ca ge-
. fthil she se protesteze In urmg oficiale inspectorului respective, de rem%
intrebuintare ce s'aril face a semnelorti de mai snail.
Priori tatea oficinrilorti Art. 44. In ordinea transmiterii telegramelord se va da preferinth
in transmiterea telegra- oficiurilore cu serviciuld limitatil, precum gi a celoril earl suntii mai
melora.
dephrtate.
intreruperea nneT tele- Art. 45. Transmiterea nun telegrame incepnte, nu se pOte intro-
grame. rape spre a ceda locule unel alte telegeame ; de cite in casule prove.
vepte la art. 43.
Preambulul telegramelor Art. 46. In transmitorea telegramelorg se va observa urnigtOrele
regul ;
Dupe priimirea rdspunsnlui la apele, oficiuld transmitetere de nrmg-
tórele indicatiunT cari constitue preambululil telegramei :
a. Ofici&il de destinatig ;
b. Oficinlil de origing, preeedate de particnla din (Iagi din Bu-
e. No.www.dacoromanica.ro
enresci );
telegramei;
 TELEGRABO-POSTALE 25

d. Clasa telogramei;
e. No. cuvintelorii, (la telegrarnele cifrate se va indica:
1. No. cuvintelorii ce serve de bash la taxare, pi
2. No. cuvinteloril scrise in limbagiuld ordinard);
f. Data presenthrii prin trel gifre: data, ora gi minntulti, desph'rtite
pin virgule cu indicatinnea : d. s. (dimineta séd sera);
g. Alte indicatiuni eventuale: precnmrhspunsii plétitü, recomandatd,
ad No. g. a.
Dap& acesta, urmézh transmiterea textulni (adresa continutului te-
legramei i ischlitura).
Amploiatulti priimitoril indath duph terminarea telegram:I este dé-
torti a da frasele earl consth in No. telegramel, No. cuvintelord, gifrele
din textü i orT-ce cuvinte neintelese.
Art. 47. Este cn deshvOrgire opritti de a da abreviatinni in transmi- Abreviatinni intenaise.
terea telegramelorii.
Textul trebue sit fie transmis intocmai, dup6,cum l' a scris presintatorul.
Art. 48. Cdnclui amploiatulh care transmite, vede ch a :lath gregitti RectificirT i colationare.
-and cuvêntil sóü uhgifrh, se intrernpe dAndii semnulti de corectie (
gi reincepe de la celd de pe urmh cuvêntil bine transmisd.
Chndil aceld ce priimesce, nu intelege, intrerupe, d celd din nrmh on-
/lath bine intelesil i agtépth rectificarea; Uca i rectificarea nu este
clarh, cere érhgl repetitie.
In casd de induoiala, asupra ver-unui cuvénth, se va sublinia i repeta
in colationare.
Art. 49. CAndil duph priimirea unei telegrame in urma unei intren-
peri sat' altd cast de forth majorii, nu e'a pututil priimi colationarea
séd rectificarea, se predh la destinatiune telegrama, fAcOndu-se men-
-thine cu adnotarea impregiurgrilord, gi rectificarea ce se va priimi in
urmh, se va trhmite pe data la destinatiune.
Art. 50. Dupg colationare séii rectificare, de va avea bce, 80 dh sem- Semnulli Rnalti
nuld finalii din amOndone phrtile, ceea ce indich ci transmiterea tele- _ -
gramei este en totulii in regule.
Art. 51. Ambii corespondinti inscrie indath po telegramh nnmhruld Note de serviciti.
firului pe care s'a transmisil, data ci ora cAndil a avutti loch insemna-
rea, gi sA subsemneze de antenticitate. Este cn totuli interlisil de a
preghti aceste insemnarT mai 'nainte de a se da semnulti finalt.
Fe telegramele priimite, la rubrica reservate pentru observatittni, se
va mentiona ori-ce operatiune accesoriA notati prin telegrama (rhs-
punsil phi:6th, recomandath cu expresh g. a.) precumh gi inclicatinnile
de servicid transmise in preambulult (réspunstr la No......, causa de in-
thNiere g. a).
Art. 52. Duph priimireaunel telegrame, oficiuld care priimesce, trans- SemntiM achiaret
mite la randulti lui, de are uh, telegramh, érh de nn are, cel-alt continuh. ordinea tranerniteril in cas
Caned dna' oficiuri aii de expediatil mai multe telegram, ele vonil de aglomerare.
transmite gi priimi ate pce pénh la terminare; oficiuld care a chid,-
math ântéii incepe expediarea.
Déca ambele prirti nu mai art nimich de transmisii, Il dail naulti al-
tuia (-
ILL Colayonarea obligatorie i erori
Art. 53. Mudd uit telegramh este recomandath, oficinli de destina- Recomandarea.
tie transmute prin telegraffi expeditornlui reproductiunea integrali a
copiei transmish destinatorulni gi totii de uhdath 'I face cunoscutd a-
tittil persona care a priimitti telegrama chtli gi ora chnd i s'att inmanat.
DOca predarea nu s'a pntntd efectua, acesth dublu avish este inlo-
cuith pnin aratarea circumstantelord cares'a opusii la remiterea i prin
deslugirile necesarii, pentru ca expeditorulti sit pith fi push in positiune
a face a se inainta telegrama adresantului.
Art. 51. La telegramele private gi de Statii, este obligator:1 a se Colationarea obligatorie.
colationa, gifrele, numele propril gi cuvintele induoióse, séti call con-
www.dacoromanica.ro
tint sensuld principali aid telegramel.
26
Responsabilitatea am-
ploiatuld transmit6tor6.
c. Pentru erorile care resultd din semuele reil date, putendt da locui
la echivocitatT, druid nu a cerutt repetirea.
Rasp onsabilitatea consin-Art. 57. Suntii de ui potriva responsabili, atêtui amploiatult trans-
nr amploiatulni transmit6- mitttoril Cat i acelt priimitort :
tor Ili priimitorti.
a. Pentru erorile constatate pe bande, (Audit nu a urmat t. repetire
Comunicatinnea iirect6.
Legarea sonerillorti.
Alegerea directinneI li-
aiilor6.
Priimirea obligatorie a
telegramelor incomplecte.
Priimirea obligatorie a
telegramelorb in mil de
intrerupere eel orl-ce alt
motivil.
Obligatinnea de a anun-
eia presentatorilord easn-
rile do intrernperi.
Reexpedierea telegrams-
lord in casuri do intro-
ruptie.
LEGIT:Intl
Art. 55. Amploiatult transmiteloril, este responsabilii:
a. Pentrn grerle ce se vort constata pe bande, pentru cnvintele a
citrort colationare nu este obligatorie.
b. Pentru cuvintele transmise intr'unt modt nediscifrabilii i care a,
refusatil a repeta.
c. Pentru erorile repetate qi nerectificate.
d. Pentru neexacta reproducere a punctuatiei de pe textt.
Art. 56. Amploiatult priimitort, este responsabilii :
a. Pentru erorile procluse la copiatti candil banda este corect'S. nte-
Induoit culpabilii, décà n'a cerutt colationarea intr'und cast obligator,
set déck dupt colationare, a mentinut ere rea cu tett' certifica rea priimitL
b. Pentru erorile care schimba num6ralti cuvintelork calla nu a re-
clamatti.
intl'und cast obligatort.
b. Pentru erorile la copiatii, banda fiindti cored& candt celt care a
priimitil, a repetat dupe' reproducerea sa, i cand cel-lalt n'a rectificat.
IV. 111esurile de observatal n timpuld suspensiunil serviciului
Art. 58. Oficiurile telegrafice intermediare cu servicinlii limitatt i
complectt, suntil déttre, Ia inchidere, a da liniile deschise oficiurilor cu
serviciuld permam ntil.
Cu cate-va minute inaintea órelort de desclaidere, fie-care eficiii se vs
asigura, dóca nu este vre-ut, corespondintd angajatt pe linie.
Art. 59. Nu se pots inchide und elicit, chiarii la ora reglementark
cfindt i se anuncirt vre-ud telegram&
Oficiurile telegrafice finale care n'at servicit permanentil, vort pune
in comunicatiune linia cu soneria in orele afara de serviciii, spre a pu-
tea respunde la apelmit ce i se va face.
V. Discuyuni, procese-verbale
Art. 60. Oficiurile de originit, avendii dreptult de a'ql alege directiu-
nea, nici unt oficit chid:matt nu este in drept de a'l refusa darea liniel.
Asemenea este cu desavNire opritil de a tramite pe corespondentuld
stil de la unt aparatti la altult'.
Art. 61. Unit oficit de destinatie sui intermediare, nu pOte refusa
Bei Mancha WI telegi ama sub pretextii crt imlicatiunile de serviciii nu
suntti regulate séti orl-ee altii pretext& Elt este detoril a o priimi, a'l
da cunt i la trebuintt, va aciresa uli telegranad de servicit oficiului de
origin& cerendt regularea el.
Art. 62. Orl-ce oficht este détort a priimi na, telegrama chiar dna',
fie din intreruperea Huff, fie din ori.ce motivii, n'aril fi in positiune de
a o transmite la destinatie prin telegraft.
Oficiult care va fi priimitil uS asemenea telegramt, anuncift printeut
telegrama de servicit, molulti cn care crede cS o va putea expedia.
Art. 63. arigentil de oficiuri, vont pune in vederea presentatorilork
casnrile de intreruperea liniilorui, carl aril putea impedica transmiterea
telegramel prin telegrafil in tett, intinderea.
Suntil obligati a priimi asemenea telegrame, candil presentatorii arii
pretinde priimirea boo ; lududt Met inscrisa declaratiune a presentato-
mini &loot pe originalult telegramel,
Art. 61. In casuri de intreruperi de HMI, oficiulii celti mai apropiatu
de intrerupere, va priimi i ext edia prin m*Ocele cele mai rapede po-
www.dacoromanica.ro
sibilt, tOta corespondinta pentrn oficiurile din directiunea biuiilorfi in-
trerupte.
 TELEGRAFO-POSTALE 27

In casii data oficiulil chinnatii, nu respunde, ultimulil oficiit care a

respunst. va fi détorti a priimi corespondinta.
Art. 65. Este en totult opritil de a discuta sell de a aprecia in orl- Disentiun7 internee.
ee modii manipularea corespondentului, de a cere inlocuirea acestuia
prin mit altil amploiatit, de a face observatiunl inutile sell de a pirilsi
aparatult mal 'nainte de a fi terminatil corespondenta.
Nu se póte cere numele amploiatului de la aparatb, de eau din or-
dinulfi §efulul. Acesta' cerere va fi urmatb: in totii-dé-una do unii raport
care inspectoratit
Art. 66. Este cu deAvdrIire opritii de a conversa p3 linii §i de a'e Conversatii internee.
comunica unuld altuia sciri de oti-ce naturd.
Art. 67. Amploiatuli care va priimi u comunicatiune contrarie in- Ineerierile In registruld
structiunilorii, este Mort a o inscrie in registrulii proceselor-verbale proceselorq-verbale.
(form. No 54) sub pedépsii de a lua asuprd'i responsabilitatea i de a
indara tote consecuentele ce aril putea resulta, Nimenl nu se póte justi-
flea de imputkile ce'i se aduce atribuindil fapta unul altii oficiii, dOca
nu o va fi trecut in registru chiarii In momentuli audit s'aintemplatii.
Art. 68. Amploiatulfi manipulantfi va inscrie in registrul proceselorfi
verbale, ora la care s'a cerutil linia deschistt, ora la care s'a stabilit co-
respondinta i ora la care a incetatti.
VI. Tinerea inventarelorti
Responsabilitatea diri-
Art. 69. Fie-care oficifi va poseda unit depositil de materialii, apa- gentilorA , relativA la in-
rate, imprimate qi alto, objecte necesaril serviciului. v entare.
Dirigentii oficiurilord suntil justificabili inaintea Curtil de compturi,
pentru buna prtstrare qi drépta intrebuintare a materialului aflatii in
depositalii lord. El voril Ingriji ca deposituli s'd fl totii-dd-una aprovi-
sionatil in stare d'a oorespunde exigintelort servirialui.
Materialuld, mobilieruld, aparatele, ustensili'e séit orl-ce alte objecte
aflate intermit depositii, priimite seii Intrebuintate, voril fi inscrise In-
dath fn registruld respectivil (Mod. No. 15).
Art. 70. Dirigentil de oficiurl adresézit cererile de materialii, apa- Mad 0 la eine trebue
se adreeeze dirigentiT
rate, mobiliert, a. inspectorulul respectivii in timpulfi fixatii aci mal eti pentru cererY de materialti.
josh §i totii-dd-una prin post:à :
a. La finele fie-druI trimestru pentru materialuli necesariti la In-
tretinerea liniilori §i imprimateloril necesaro in trimestrulil urmittoril.
b. La finele fil-cdruT semestru pentru materialuli necesaril la intro-
tinerea pilelorhi pe intreguld semestru urnAtoril, §i
C. Pentru cele-lalto objecte, precumil : aparate, mobilieril g. a., dupg.
necesitate.
TOte cererile se vorii adresa inspectoratelorfi in cele d'fintdifi gcce
i1e -ale funei, exceptandu-se fug casurile extraordinare, candii se voril
putea adresa in totil timpulfi i chiarit prin telegrafit.
Irerl-ce cerere de materialti sOit objecte, formeza; objectuld unui ra-
portS specialii la care fn mail de aprobare priimesce respunsulfi pe for-
mularult (Mod. No. 18).
Cererile de materialfi sal objecte ce Bunn a se confectiona loco, vor
fi insocite de unit devish estimativii.
Xererile nevenite la timpit gi in modalii prescrisii, vort re'mânea nesa-
tisfb cute; consecuentele vont fi pe respunderea dirigentilorii respectivi.
Cându objectele cerute urrmiz'a a se tritmite de nail altil oficifi, ace-
sta se va scade diu inventaril pe basa ordinulnl pdstrOndil ca actit ju-
stificativil adeverinta ofieinhil priimiterfi.
Art. 71. Materialulii sOS objectele inscrise in inventarii, se considerb: Conetatarea i regula-
ca in flin, intrebuintarea se va constata prin procese-verbale subsem- rea intrebuintiiril mate-
rialului.
nate de dirigentuli oficinlul i agentil manipulantl.
§efil de cantonierl, vort raporta dirigentulul verl-ce intrebuintare de
materialii set objecte in serviciulii liniilori sOS. altele, cu aritarea can-
titatei, ocasiel i data intrebuintgril, produandfi probe subsemnate de
cantonierl ség Omen.' intrebuintatl in lucrare.
www.dacoromanica.ro
28 LEGIMBI
La finele fie-cdrui trimestru, dirigentu1i oficiului resumezd intro-
buintdrile provequte prin inventaruld de intrebuintare i rapertele sed
actele gefilord de cantonieri; face operatiunea cuvonitii, gi dresézd un
proPesil-verbald detailatii pentru tail trim estruld.
Usarea materialulul, mobilierulni, sell altoril objecte in serviciuld in-
teriord alii oficiului, se constaa asemenea prin osebitd procesil-verbalii
sub-scrisd de dirigentuld i amploiatil preseati.
Materialuld intrebuintatii in cuantitati marl pentrtt constructiuni
séd reparatiunT de lipii, se va inscrie imecliatd in inventaruld de intro-
buintare gi se va dresa und procesii-verbald sub-semuatd de dirigentulti
oficiului i agentiT ins'arcinati cu lucrarea.
Inapoerea materialuld Art. 72. Elemente séd altil materialil in stare de a nu se mai putea
watt. usa, inso9itil de und formularid modeld No. 44, se inainteza depositu-
lui circumscriptiunil la finale fie-cdrui trimestru gi se inscrie in inven-
taruld de intrebuintare, cm aretare de data gi nume'ruld referatului pe
line: care s'a tramisd.
Aparatele add altd materiald in stare de reparatiune gi care nu mai
pad functiona se inaintézd imediatd inspectorului respectivd Insoçitü
asemenea de und formulard No. 44 mentionatd maT sued, IDA nici ud,
data inteuna gi aceeagi adeverintd materialii Fji aparate.
Atari pentru materialuld i objectele prevNute aci mai susii chtii gi
pentru acele tramise de cdtre und oficid in deposituld aitnia, adeverin-
tele de priimire i predare (Model No. 18 a.) servd ca acte justificative,
prin urmare pentra asemenea intrebuintdri nu se mai inchee proceed-
verbalii.
Art. 73. La 31 Decembre aid fie-cdrui anti, dirigentil de oficiuri in-
cheid recapitulatia anuala la fie-care literd din inventard, trecendd ex-
cedentulii la trimestruld I ald anului viitord.
Inventaruld incheiatil se va inainta inspectoratului respectivd Im-
preun cu tote actele justificative, celii mai tarp pend la 10 Ianuarid
anuld viitoril.
Art. 74. La preschimbarea dirigentilord, predarea i priimirea objec-
telorti cuprinse in inventard se vord face prin sub-scriere chiaril in re-
gistruld originald.
Art. 75. Afara de inventarele anuale, dirigentii de oficiuri vord in-
nainta inspectoratului respectivii la finele fie-cdrui trimestru situatiu-
nea thtpd inventaruld originald, intrebnintandil pentru acdsta fol vo-
lante (Mod No. 15).
Art. 76. Tote objectele vorii fi trecute in inventarii in colenele la care
apartimi ; este cu totuld epritd a gtorge inscriptiunile din colóne gi a le
ramplasa prin altele. Objectele neprevq.ute in inventard se vor inscrie
la ordinea la care potil apartine i in co'Ona alba care se va complecta
cu inscriptiunea numiril ce se cut objectului.
OrT-ce objecte cumpdrate sell confectionate dup 'd. aprobarea directin-
nel se voril trece asemenea in inventaril la litera respectivd. Pentrn
objectele ce nu potii fi inserate in inventard, din causa manculni de co-
bine, se va forma ud listO osebitd ca ;mead la inventard. §tersdturile
riisdturile in inventard suntii cu totuld inte*so.
Inscrierea declaratinni- Art. 77. Declaratiunile (Mod. No. 44) se yard inregistra totii-dO-una
lora i proceselor-verbale. in registruld do egire, Ord procesele verbalT in registruld de intrarea
corespondintel.
Inaintarea inventarelorli Art. 78. Inventartil inchidiatil la finele anului, impround cu tad, co-
la flnele anulni. respondenta relativd, precum : cererile, priimirile sOil trdmiterile, adeve-
rintele de priimire gi predare, declaratiunile, procesele-verbali i verl-ce
acte justificative de priimirea Bed intrebuintarea materialulul, care von
forma unii dosaril dupd ordinea inregistraril, parafatd i sigilatd. se va
inainta inspectoratului la ep -;ca fixatd prin art. 75. Und asemenea do-
sarii va purta titlulii :
Oficiulii .
Dosaruld inventarulni pe anuld. .

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALE 29

VII. Inregistrarea i expedierea telegramelorit

Art. 79. Pe originaluld telegramei se va eerie numele oragulu1 de Preambnlnit telegramet
destinatiune i celul de origin& , numerulii de ordine aid registrului
(foim. No. 1), clasa telegramel, numhrtild cuvintelord, qiva, ora gi mi-
nutuldt in care a fostd presentat i alte indicatinni eventuale. Acesth
preambulti urnidzfi a fi sub-semnatd de amploiatuld priimitord pe catil
posibile mai lisibild. D. E.
Iassy din Bucuresci.
No . . . . . P. sdii S. 20 C. 5/1, 85 dimineta, taxa.
1. Ad No. . . . (Ddca telegrama va fi mad rdspunsti, la respunsh
pl&titil)
2. Due copiI.
3. Becomandath séti cu adeverire de priimire.
4. Cu expresil sdil cu estafeth la . . sed prin pogtit la . . g. c. a.
Art. 80. Indatd. duph expedierea telegramel, se va inregistra in re- Protocoluld generals.
gistru (form. No. 7) protocolulti generalit
Art. 81, Asemenea, telegramele dupd ce se vorii trece prin protoco- Itcgistruld telegramelorti
hid generalii se vorh reinscrie de indatd, pe curatil in registruld (form. preeentate.
No. 1), care serv d. de control:1 registrulul No. 1 de la cash. -- La finele
fie-ciireea lunl se va inainta directiunil n copie de pe acestd registru,
formatti in caetil, numerotatil, gnuruitti i sigilatd.
Art. 82. Tote telegramele sosite, se vorh trece in registrulti (form, Registrele telegramelerd
No. 140), tindndu-se hush cloud asemenea registre, unulti pentru telegra- sosite.
mele interne sosite, gi mud pentru acele internationale sosite.
Art. 83. Telegramele ce intrit sit treed peste frontierii, se vorti in- Registruld de controld.
registra de oficiurile anmne insdrcinate cm acestii controld, inregistruhl
(form. No. 9). Acesth registru servindti de bash la formarea compturi-
lord staine, urmdzh a fi tinutul cu cea mal mare exactitate.
Ori-ce telegramit trecutá peste frontierfi sdd sositfi de peste fron-
tierd i netrecutfi in acestil registru, se va pldti de amploiatulii care a
neglesd inscrierea ei.
Art. 84. Priimirea telegramelor la aparat se va face pe (form. No, 3). Blanchete pentrn tele-
Este cu totult opritti a se intrebuinta pentru alto comunicArI afard; gram ele sosite.
de catil la telegramele sosite in ()flea
Telegramele ce se priimesch la aparatii, urmizh a fi bine scrise, fdra'
gtershturi, rdshttiri, sOd addogiii afar& din ling; ori-ce contravenire va
denota pucina ingrijire din partea amploiatulul care va fi respunytord
pentru ori-ce cud de neregularitate.
Art. 85. Oficiulfi priimitoril este Mord a phstra copii de pe -bite te- Dosarele telegramelori
legramele sosite, stall interne cdta i internationale, fficdndil dosare sosite
in parte pentru ambele categorii.
Art. 86. Pentru ori-ce telegramd sosith, se va formfi ufi chitanth Chitantele de pred.area
(form. No. 6), care se va lipi in dosulii telegramei respective ca actil telegramelorS.
justifichivil de predare la destinatiune, dirigentii de oficiurI vord in-
griji a face sfi se inscrie pe chitantd, ora la care s'a predatil desti-
natorului
Art. 87. Persónele mei' and dori WO aerie telegrama Ia oficiii, li se Intrebnintarea forma.
va presinta (form. No. 39). No. 39, pentrn telegram.
presintate.
AtAtil dirigentil de oficiuri cdtil gi amploiati1 de servichi sunth détori
a observe ea tote telegramele ce se presinth sä fie scrise : iisibilii, fir&
gtersiituri, rdsdturT, addugifi afard. din linil, gi candil hOrtia este mai
mica' de cad mmd sferth de cólfi, ea si se lipesed, pe und. (form. No. 39).
Orl-ce cuvdntii gtersd din textil, urméefi a fi paraphatil de presenta-
torii; in cash' contrard, cuvintele gkerse gi neparaphate se vord taxa in
comptulti amploiatulul priimitort ; nefiindil toleratfi mid u scdpare
din vedere in asemenea cast.
Aceste imprimate nu vend putea fi intrebuintate de cdtii la oficiulii
telegraficii in presenta amploiatului de la casd, sub a cdruia ingrijire
gi respundere suntii Mate. Imprirnatele 3, 5 gi 39 voril fi pfistrate cu
cea mai mare ingrijire. www.dacoromanica.ro
30 LEGIIMEI
Impiegatulii care va deturna sett aid tolera deturnarea acelord im-
primate, va fi pasibild de penalitdtile prevdclute prin coduld penald, (a-
fard de motivele earl intericd orl-ce delapidare a objectelord care full
parte din materialuld directiunei, old chtd do neinsemndtóre arts fi va-
lOrea lorii, este forte necesarit a se preveni abusuld co s'aril putea face
cu imprimatele telegrafice de cdtre persOnele rdt1-intentionate, cari ar
fabrica depegi en Ore-cari aparinte do autenticitate).
Convertele telegramelor Art. 88. Telegramele priimite la aparatil se voril implicui in anume
!melte. (form. No. 5).
Adresa gi cele-alte indicatiuni relative se voril scrie lisibilil gi exactd.
La cele cu wrest' seU estafetd, locul de destinatie trelme sd fie seris
pe cdtd se pito mal exactd pentrn a se putea preda fIr d. dificultdti
la adresd.

CAPITOLULt nr
Dospre comptabilltatea olleiurllorg telegrafice
I. Inclétoririle perceptarului postalli eentratil relceive la timbrele
telegrafiee
Depoeitaruld timbrelort Art. 89. Perceptoruhl postalii centrald este insdrcinatd cu priimirea
telegratico. de la Ministeralii de finance a timbrelorti telegrafice, t.n pdstrarea gi
distribuirea lord Ia oficiurI.
Priimirea timbrelord. Art. 90. Perceptoruld postald, nu se pOte presinta la Ministeruld de
finance pentru priimirea timbrelord de chtt in urma mu ordind aid
directiunii generale (form. No. 146).
Cn i tante. Art. 91. Pentru timbrele priimite, conformd ordinulni directiunel,
perceptorulli postalil d Ministerulul de finance chitanta partea ântdia
a borderoului (form. No. 147), er g. partea a doua o inaintézd directin-
nel, pisti dna gi eld partea a treia pentru a o anexa la comptulil ge-
nerald ce presintézd la finale amului.
Inregistrarea timbrelor. Art. 92. Petoptorulii postalU inregistrezg indatii in jurnaluld gene-
rald ald timbrelorU (form. No. 148) cuantitatea timbreloril priimite.
Acestd jurnald parafatii gi sigilatd de Cartea de compturi este de-
stinatd la inregistrarea operatiunilord de intrare gi egire care se treed
pe rancid fdr.1 gterstituri, räseturi séd addogirl intro rEndurl.
Trdmiterea timbrelor la Art. 93. Tidmiterea timbrelor telegrafice nu se pOte efectua da cat
ofieturl. in virtutea ordineloril speciale (form. No. 149) date de directiunea ge-
nerali gi cu (form No. 150).
Regietruld de partilI. Art. 94. Trdmiterile 80 treed din jurnaluld generalS ald timbreloril
in registrulil do part* (Form. No. 151).
Cannel lunarit. Art. 95. La finele fie-edrel luni, perceptorulU postald va presinta
directiunil generale comptd de priimirea gi intrebuintarea timbrelord
in cursuld acelei luni. (form. No. 152). an.xandil gi actele justificative
numeretate, brogate i gnuruite in formd do dosarU. Acestd situatie se
va face pe form (No. 148)
Comptd anuald. Art. 96. La finele anului, perceptoruld postald inaintezd directinuil
generale comptd pentru gestiunea anulni expiratii, presentandd tota-
luld ope ntiuuiiord in cursulil anului, aretaudd i excedeutuld afiatil
la 1 Ianuarit.
Art. 97. Acestri comptil stabilitii in forma jurnalulni generalli ,
(form. No 148) va reproduce totalurile tutulorti compturilord dup l. re-
gistrulii de parti4t.
IL Aprovisionarea oft ciuritorii, scripte
Cererile oficiurilo Mt do Art. 98. Ap;ovisionarea (ficiurilor cu timbre telegiafice, se regulezd
timbre telegrafiee.
dupd im ,ortanta venitului. Fie-care dirigentd de oficiii va ingriji a se
aprovisiona cu cuantitatea necesard pe cloud luni, adresdndU cererea sa
directiunil generale pe (form. No. 154) 15 lible mal 'nainte de epuisa-
www.dacoromanica.ro
rea depos tuluI.
 TELEGRAFO-POSTALE 91

Art. 99. Directia generalg otgrasce num6rul4 definitivil ce urmézi Ordinele do expeduirea
a se expedia fie-cgrui ofi3iii prin ordine (Form. No 149), timbrelord.
Art, 10Q. Dirigentuld ofioiulni certifi A. i tramite perceptorulg po- Adeverintele do prii-
staid chiaril in cliva priimirel timbreloril adeverinte de priimire, (form. mire.
No. 109), care i se trgmite do lig data cu form. No. 150 §i dupg ce a-
pIic pe acea adeverinta i stampila de i.
Thri 4entulti againl trece indat g. timbrele priimite in (form No. 152).
Art. 101. Dirigentil do oficiuri, suntd pesonalü responsabill de tim- Rosponsabilitatea diri-
brele telegrafice cu cari s'ad incarcatd, chiaril In casurl candil vemp- gentilor9 de ofic
rea lord se efectuéza prin impiegati de sub ordinile lord.

III Comptabilitatea interiórd a oficiurilorii. Controlii i archiva

Art. 102. Francarea telegramelorii, atatii interne chtii i interna- Francarea obligatorie a
tionaie se va efectua obligatoriii prin timbre telegrafie cu exceptin- telegramelor prin timbre.
nile prevedute la aliniatul al 2-lea, art. 27, dm legea telegrafo-postale.
Art. 103. Sumeie incasate in numerard se vord inscrie intregistruhl Chitante pentru sumele
a soucha (form No. 2) d'n care se voril libera chitanta presentatorulni. incasato.
Art. 101. Ofieiurile suntil ddtere a libera chitante (form. No. 139) Liberarea chitantelor9
pentru telogramele pre-
pres,mtatorului dupg telegrama sa. de va cere. sentate.
Art. 105. Pentiu telegrarnele destinate in localitatl lipsite de ofi- Deposite pentru exprea
ciuri telegrafioe i nude urniezg a se trAmite cu expresii ad estafetg, sill estafete .

efleield va opri neil depositd liberdndii pentru acesta rid chitantg de

man& provisorig pe care va aplica §i stampila de 4i.
La priimirea respunsului oficiului undo a fostd adresatil, telegrama,
dirigentulil oficiului de presentare, va libera presentatorului chitanta a
souche pentru costuld transmiterii telegramei la destinatiune. Ina-
poincld iestuld depositului i priimindd inapol chitanta liberatg pro-
visoriii.
Art. 106. Venituld totalii ce se ineasezd, iinic4 se va inscrie in jur- Inscrieren venituluT in
nalul easel' (form. No..10), in care se va insemna i versgrile efectuate. jurnalul No. 10.
La fiaele fid-cgrel luni se va ivainta directiung generale ug copie fi-
delg sub-semnatg i sigilatg din prenná en actele relative la veniturile
extraordinare.
-Versa:rile venitalul urmezg a se face din pee in pee PO, orl-care
aril fi suma incasatl.
Ori-ce abateri se va pedepsi &Tl importanta casulul. Nu este per-
misii nici unui agentil aid telegrafulul a dispune de banil fiscului afarg
din prescriptiumle legil.
Dirigentli voru observa ca qi amploiatil caril manipulezl bani, sl
's1 dea Being de banii incasatl, netolei Audi"), sub nici und cuventii lipsa
de bag ori-eitu de mid. and fi suma; la casii de lipsil, snma va fi plg-
titg pentruanteia erg, dubln ; adorka, tripll, ;din fine se va aefera direc-
tdunei generale pcntru pedepsirea culpabiluluI. In orl-ce cud responsa-
bilitatea privesce directil pe dirigentil de oficiii.
Art. 107. Tote incasarile pnice, se vord treco deosebitii in jurna- inecrierea veniturilort
bdii easel de detalid (form. No. 155), §i situatia No. 30; totalurile dife- in
detaliA in jurnalulii do
partiqi No. 155 ti Lit.
riteloi ii venituri incasate in numeraril vord coincide cu acele ale jurna- No. 30.
lului de cad. (form. No. 10). Copil fidele suhsemnate i sigilate de diri-
gentuld oficiului se voill nainta directiunel generale la tinge fie-cdriI
lunl. dup l. tOto aceste note. alltniiindd i recepisele de versgrile ofee-
trate la casieril in cursuld lung.
Art. 10S. P ,ntru efeetuarea versariloril la casieriile generale sell la Wrstrile la casierie.
sucursalele vestora. se va intrebuinta (form. No. 29), in care la fie-
. cure versare, asierulii va insemna mama pniimitd. Acesta actil se va
'Astra la oficid pentru justificarea versgrilord efectuate.
Controlarea i clasarea
Art. 109. Dirigentuld oficuulul va lua tete tolegramole presintate telegrameloril presentate.
in cliva precedentg, le va confronta cu registruld (form. No. 1 i No. 7),
deosebindu-le in trei categoril, anume interne private, interne-de Statii,
internationale private 0 de Statti, cons tatândil :
a Deca nu lipsesce ver-una; www.dacoromanica.ro
82 LEGIIIIRI
b. Déca suntil priimite gi taxate conforral tarifel i prescriptiunilora
conventinuilor 5 gi regulamentului servicinlui telegraficd;
e. Déca suntii expediate pe via pe care s'a taxat5;
d. Déca suntil intârdiate gi in asemenea casil déca motivulil intitr--
dieril este notatfi i justificatil ;
e. Déca suntil subsemante lisibi1 de amploiatulti priimitord precum
gi do cgtre acelii care le a transmist ;
f. Deca s'a trecnt5 in rubrica sobservatiir din registruld (form. I) ,
insemnárile din preambululii telegramel;
g. Déca aceste insemnári in ceea ce concerne telegramele internatio-
nale suntil coprinse in textil gi reprodnse in limba frances1 in pre-
ambulti ;
h. Déca telegramele cu respuns5 plgtitii (ad. No. ....... ...) at fostil in
adever p15tite gi in cast afirmativil sl se noteze in rubrica cobservatii*
din registrulil (form. No. 140), No. sub care s'a respunsti.
Art. 110. Cuvintele seil 9ifrele eronate se voril anula prin u linie
en cernélg rogie, astd-feld ca sg se potg vedea ceea ce a fostik d'asupra
sell dedesubtA gi se va pune adeveratulti cuventil sell 9iffg.
§terseturile sell rgséturile suntii interdise.
Art. 111. Dirigentulii oficiulul va constata déca numerulii cuvintelor
precum gi insemnarea taxeloril din registrele (form. No. 1 i 140) suntil
exacte.
Conetatarea tinier din Art. 112. Dirigentulti va constata déca adunarea taxeloril din re-
form. No. 2. gistrulti (form. No. 2), este exactil i déca totalulA coincidg cu colóna
respectivit din (form. No. 155).
La cull de diferintg va rectifica ererea i suma totalg o va lua de la
amploiatulti de serviciil, o va trece in registrulil (form. No. 10), gi o va
depune in casg.
Orl-ce adeverintg neliberat5 gi care s'arti constata c lipsesce de la
matcA va face responsabil5 de lipsa ci pe dirigentuld sé. impiegatulii
de serviciil. Sub nici unil cuventii dirigentulil nu va tolera a se tgia chi-
tantele de la mated mal 'nainte de a nu avea asuprg-le inscriptiunile
ce se voril face pe matca registrultri.
Formarea actelorii tele- Art. 113. Telegramele despgrtite in modula aretatti la art. 109, gi
grainelorti. regulate dupg No. de ordine, déca voril fi in numeril mare, va forma
de fie-care categorie pe fie-care cli unt dosar5 deosebitii; fiindll in numérfi
mat mica va forma unulti seti duce dosare pe lung.
Dirigentulil /a ordona cu cea mai mare atentie a nu se amesteca
diferite categoR1 in acelagi dosaril.
Telegramele ul-dath controlate le va tine hchise.
Controlarea telegrame- Art. 114. Dirigentul5 va ma telegramele sosite gi le va confronta
/brit /mite. en registrulil (No. 140) deosebindil pe cek locale de aoele de transitA
gi va constata.
a. Déca suntit complecte ;
b. Déca s'a notatil in rubrka (observatlis insemnArile din pream-
bululli telegramet
e. Deca réspunsurile la rgspunsuri plgtite suntil in realitate plgtite,
in casulii afirmativ5 va insemna In registru (form. No. 1), No. sub care
s'a presentatil respunsul5, érit in casil negativil va comunica din oficiti
oficiului'expeditoril.
d. Déca telegramele de transitil ail fostil expediate ;
e. Déca suntil iscalite lisibilil de amploiatulil priimitord precum gi
de celii expeditoril ;
f. Va forma osebitti dosaril din aceste dna categoril de telegrame
sosite dupe: moduli"' aretatii la art. 109.
Inregietrarea telegrams- Art. 115. Dirigentulti va inregistra telegramele sosite din strhingtate
lord soeite statue. in registruhl (form. 140), observanda a inscrie in rubrica cobservatii,
insemngrile eventuale din preambul5.
Chitantele do predarea Art. 116. Dirigentulii va ma chitantele de predare (form. No. 6) gi
telegram elorA soeite. va constata:
c. Déca nu lipsesce ver-una;
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALE sr
l. Déca suntii sub-semnate de adevdiatil destinatorl Bed imputerni-
citl din partele ;
e. Dem nu este ver-ud insemnare din partea destinatorilorti relative
la intaqiere, in care casd se va constata m otivuld.
In urma acestora va lipi fie-care chitantA in dosuld depegei res-
pective.
Dirigentuld va nota pe adeverintii data gi numdruld avisului datti
pentru depegile neremise din diferite impregiurAri, drä telegramele im-
plicuite le va conserva In depositil cu insemnarea motivului nepreddrii.
Art. 117. Constatfindti lipsa ver-unei adeverinte va face und dupli- Lipsa chitantelorit de
catil de adeverintd, gi 'Id va trAmite adresantului cu invitatiune de a predare.
confirma priimirea telegramei. In mil negatil va transcrie telegrama
din nuod gi o va triimite adresantultil. Consecintele neregularitAtil de
asemenea naturd, Torii privi pe amploiatuld de serviciii.
Art. 118. Dirigentuld va confrunta telegramele sosite cu registruld Conservarea bandelord
(form. No. 140) observindii décA suntd tote, gi dee& ad insemnIrile re- morsee.
glementare.
Bandele se wird lega tete la unii bed pe fie-care Ii, formandu-se rind
pachetii pe fie-care lurid gi dupà trecerea de mid and, se vord arde prin
incheerea unnl procesti-verbahl, care se va inainta directiunii generale
spre observare.
Ori-ce bandA constatatAlipsd, amploiatuld culpabild, afard depedep-
sole disciplinare, este responsabilii de ori-ce consecinte.
Art. 119. Rispunsurilorti din oficiti, se vorti da No. de ordine din re- It.dspnnenrile din ofieid.
gistruld (form. No. 1).
Va rdspunde din afield :
a. La depegile interne cu respunsd' prAtitil aid ciirord destinatorl n'a
rdspunsfi in termenti de 8 Tile ;
b. La depegile cu exprest indatd dupd sosirea trAmisulni;
c. La depegile earl nu s'a pututii preda destinatorulul, ardtandii
causa;
d. La depegile recomandate gi cn adeverire de priimire, ardtAndil
timpuld preddril, Bed motivulfi nepreddril.
Art. 120. Dirigentuld oficiului de controlii va observa decaregistrulti Controlarea registrnlaT
(form. No. 9) s'a tinutil in reguld, notfindd numele i prenumele am- de controlit
plolatului de serviciii.
Art. 121. Dirigentuld va adresa directiunil generale cerere pentru Cererl de mandate pen-
ordonantarea sumeloril liberate din depositd in cliva precedentd pentru tru inadinsti soil estafate.
depegele en inadinsil i restabilirea intreruperilorti de linie.
Art. 122. Dirigentuld va gnurui, numerota i sigila telegramele pre- Parafarea telegramelorti
sentate, fie-care categorie in parte, conform art. 109. Biurourile care ad presentate.
mai multe dosare de aceeagi categorie Tor lega, cu sfOrd crucigi, impren-
nd, tote dosarele de aceeagi categorie.
Pe Ma din urml a fie-enrui dosard se va certifica numdruld telegra-
melord ce contine.
Art. 123. Dirigentulii va certifica suma total& cuvenitd administra- Certificarea sumelorti de
tunii romine de pe telegramele sosite internationale gi inregistrate in la telegramele internalio-
nale.
registru. (Form. 140).
Art. 124. Dirigentulii va gnurui, numerota i va sigila telegramele Parafarea telegramelord
sosite de fie-care categorie in parte. sosite.
Art. 125. Dirigentulii va certifica condica controlului (form. Certiflearea condied de
controld.
No. 9).
Art. 126. Dnpri trecerea de und and se vord arde atâtS recepisele Arderea actelord.
(form. No. 6) precum gi bandele telegramelord de ori-ce categorie, dre-
sAndu-se cuvenituld procesd-verbald. Este cu totuld interlisil a se in-
trebuinta cbArtia séd chfirtiile earl ad servitil la formarea registrelorti,
fie pentrn compturi, fie pentru impachetare g.c.l.
Art. 127. Dirigentil de oficid suntil detori la fie-care inceputii de Ineheerea compturilorti.,
lund sit procedd la incheerea compturilortitelegramelord, gi, din preund,
cu tote piesele de comptabilitate relative, sit le inainteze directinnel
www.dacoromanica.ro
generale celti mai tb4iii 10 clile de la Thiele lunel.
34 LEGIIIMI
tJ amendi de 10 lel se va aplica dirigentilorii pentru fie-care 4i de
Intriere peste acestd termend.
Oprirea de a ptistm haul Art. 128. Este cu totuld opritii a se confunda in aceeag case', banil
stabn l. in case Statuld. Statulul cu alte fonduri, orl-care ard fi origina sea destinatia lord.
Secluestrarea banilord Art. 129. Orl-ce bani strAinl in nnmeraril Bed gropuri s'ard gsi
straint in casa oficiului fr BA figureze prin conlicele respective, Be vord con-
fisca in folosulli fisculul.
Archiva. Art. 130. Registruld (form. No. 112 gi aceld form. No.113) eery&
pentra inregistrarea chârtiilorü intrate qi e0te earl snutil relative la
administratia b:uroului; dosarele urmezi a se forma dupi categoria
chirtillord pd:strandu-se in cea mal bung regard.
Statistics telegraficii. Art. 131. Imerimatuld (form. No. 25) Beryl la formarea statisticei
lunare, trimitendu-se directiunel regulatti la finele fie-cdria luni, ard
Ia finele anului se va forma und tabled generalt duph statistica lunara,
trimitendu-se asemenea directiunel impremii en cele-alte acte anuale.

CAPITOLULt V
Corespondinta oficial rt
I. Telegrame de Statii
Telegrame scutite de Art. 132. Nu suntil scutite de plata taxel de atil corespondinta
tam MAriel Séle Domnitorului i autorititiloril prWclute la art. 12 0 13
din regulamentulti pentrn transmiterea corespondintelord oli iale prin
telegrafil ei pc:1sta, decretatd la Decembre, 1870, §i promulgatd in .71Io-
nitorulk oficiala No. 275.
Art. 133. Dirigentuld oficiului este détord a observa cu totuld de
aprOpe prescriptiunile mentionatului regulamentil atrigOnd.il asuprA'§i
tótd, responsabilitatea pentiu off-ce telegraml s'ard expedia fArd, plata'
care nu aril Ansu0 conditiunile cerute ; totuul insd eld este détord a
cAuta a na usa de dreptuld ce'f di regulamentuld la art. 18, de a re-
fusa uà telegraml in comptuld Statului, de cAtil numal In casuri en to-
tuld sdecificate de reglementil marginindu-se, in casurl induoelnice, de
a atrage atentiunea directinneI spre a se urmAri ineasarea taxel de la
expeditoruld telegramel de va avea bed.
Manipnlarea. Art. 134. DepeOle oficiale se vorii trata intocmal ca qi depeOle
private. adied : se voril inregistra 0 taxa inteund registru separatil.,
(Mod. No. 1) etc.
Aplicaren sigiliulut Art. 135. Dirigentil oficiurilord santil détori a cere ca pe telegra-
mele oficiale BA, se aplice &giluuuii autorititil de la care emani, afarl
de acele telegrame care provind de la persOne delegate din partea ver-
maul ministru in afacerI ale Statului, sag acelea care Mfg, a avea drept,
a priimitd ordine de la vre unti ministra a respunde prin telegrafd.
Intempldndn-se ca acdstd formalitate sA nu fie indeplinitA, dirigen-
tuld oficiului pOte, cu tote acestea, expedia telegrama cAndu cunOsee
semnitura expeditorulul remAindil ea in urmi sd ia dispositiunile nece-
Bare pentrn regularea ei.
Telegramele Cu destine- Art. 136. Telegramele oficiale destivate pentru localitatI uncle nu
tiune pentru localitatt un- existd oficiurl telegrafi'e se voril expedia prin telegraffi la oficiuld cold
cle nu existl oficiurT tele-
grafice. mai apropiatil de loculd destinatiunei lord, care oficid o va da spre ex-
peliare la destinatie, autorititii administrative locale, sub luare de
chitanti, coprindandd data 0 ora la care a avutil locii predarea telegra-
mei acelel autoritati.
RefusnlA telegramelort Art, 137. Off-ce depeie, off-care 'I fi continutuld, trebnesce re-
on de Stat3. fusati de a fi priimitd ca depeqe de Statil :
1. Deed nu emani de la unu functionard anume designatd in regu-
lamentuld mentionatii mal susil, add de la delegatuld stid, Bed de la
lo tiitoruld sdd anurne autorisatil.
2. Deca aceld funetionaril, avendil und dreptil mArginitil de a cores-
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALE 15
punde gratisti prin telegrafti, nu este antorisatil a corespunde on per-
sóna la care se adreséza.
3. Déca dreptuld de a corespunde gratisti prin telegrafti a fostti mar-
ginitü pentru unti objectil spccialil, gi déc& continntuld depegei este on
totuld altuld.
4. Déc& eman& de la mad functionaril far& dreptil do a corespunde
gratisil prin telegrafil gi ddca depegea nu este re'spunsulti la ub,' depege
continendil ordinuld add invitatiunea &are acehl functionard de a rgs-
punde prin telegrafti.
Dirigentulii oficiulul care va expedia asemenea depegl gratisii, va fi
supusil la plata costulni acelord depegi.
Art. 138. Transmiterea unei depegi oficiale contine : Tranamiterea.
1. Preambululd.
2. Adresa.
3. T extuld.
4. Semn&tura vi
5. Nume'rulii oficialii.
Art. 139. Preambululti contine indicatiunile urmiltOre :
1. Mentiunea de urgeutil add forte urgentii;
2. Numele biuroului de destinatitme;
3. Numele biuroului de presentare precedatil de particula din;
4. Numernlii de ordine ald telegramel;
5. Timpuld prosent6A1 (prin trel numere : data, ora gi minntele en
indicatiunea d. (diminéta), s. (séra);
6. Numdrulti cuvintelorti, i arida se Intemplil, nume'ruld grupelord
de eifre sell de litere.
Exemplu : Bucuresci, din Ploesei, No. 872, s. 1 6, c. 10, gr. 17, 10
gi 20 d. (adresa gi testul0).
Art. 140. Cana depegea priimitl nu contine exactil numdruld on-
vintelorti anuntate in preambuld, seri culndti unele fra se Bunn fllrul in-
telesii, oficiuld priimitord cere de la aceld care transmite rectificatiu-
nile necesrn1; dem chiaril in urrna acestei mesurl telegrama nu este
corectk oficrulti priimitord cere indata rectifieare de la oficiulti de ori-
ging, érk telegrama o expediaz& la destinatiune cu adnotatiunea : s'a
cerutd rectificat:uneav, care s& tramite destinatorului Indat ce se
priimesce.
Art. 141. Amploiatil de servicid indatk ce audit chilmarea cu sem- Circulare.
nuld circulllril ( - - - ) suntii détori a fespunde ime-
diatii; ci o al eta la aparatti, vorii deschide linia 'nainte observandt
inlesninail tote chi&marile i itispuiisnrile celorii-alte oficiurl, astii-feld
ca la inceperea transmiteril circulkil, fie-care sg fie la aparatuld add.
Indata dup& terminarea oirculllrii far& null. momentil zlbavg ofi'iu-
rile vord da frasele oficiurilonl de origing, incepdndil de la cele mai de-
pktate.
Tote oficiurile south detOre a incunosciinta pe oflciulii. de origin& de
data gi ora prcdlliui circulgril la destine:tie prin n& telegram& de ser-
vicid in rnoclulu mm'atord :
Oficrulii . . . . la oficiuld circulara No. . .
. . . . . priimit
.
i predata la . . ..... ( data gi ora ).
Oficiuld d.e ongink nu pâte cOse la dosard circularea One ce nu va
fi priimitii avisele de priimirea ei, pe care le va pastra in dosare
speciale.
Art. 142. Ampiniatulii care nu va rdspunde la trel chialnkri succe- Aram* lapentra neris-
sive eu semnulu circularii, pe log& pedepsele disciplinare, va fi su usul punderea
cullrir.
seinnulS cir-
la plata avisului ce '1 se va da prin u& telegram& taxat& In comptuld
sal; taxa acestel tcl grame, se va opri din salariulii amploiatuluI de
o rrioid, trecéndu-se ca veniti extraordinard in rj.iarul easel, inaintandti
totil u& data directiunei ull list& spre control& gi a urmari incasarea
taxei.
Art. 143. Oficiurile inskcinate prin circularea No. 8626, din 1 1u-
rai 1871, cu priimirea i retrans niterea corespondintelord suntti obli-
www.dacoromanica.ro
as LEGITYIUI

gate a expedia, imediatti dupit priimire, eirculdrile la tote oficinrile la-

terale de sub jurisdictiunea sa.
Art. 141. Oficiurile cari nu vorii putea proba transmiterea circuld-
oiled, prin banda Morsee, in care BA fie reproduce colationarea pream-
, bulultit acel circulare i semnuld dove4ii de priimire, se vorZamenda on
40 let.
Taxa circuldril se va implini de la impiegatuld de servicid culpegi,
érd amenda de la dirigentuld oficiului care este inddtoratii a observa in
fie-care diminéta regulate transroitere a telegramelord.
Centro lin pentru ince- Art. 145. Fie-care dirigentd de oficiii este indétoratil a tdmite di-
Fuca taxeloril de avise rectiunel la finele fie-cdreia luni u list ti. exact& de taxele cuvenite a
amenit.
se incase la fie-care statinne pentru avisele i amen4i1e ce a anuntatit
Sectiunea comptabilitatel va recapitula intend osebid =died ace-
ste same dupd ce va verifica inregistrarea i incasarea lord de care o-
ficiurile respective.
Intreruperea Ruiner di- Art. 146. In casd de intreruperea liniilorii, companiile drnmurilord
lord ferate. de ferd, vord putea expedia depegile lord prin telegrafuld Statulut, ele
word fi supuse ind la plata taxel ca gi cele private, ddrd se vord bucura
de prioritate ca i depegile de Statii; cândd va fi ehestiunea de seen-
ritatea voiagiorilorii, depegele lord vord avea prioritatea chiard asu-
pra depegilord de Statd.
Colationarea ti subsem- Art. 147. Dirigentulii oficiulul este responsabild de expeditiunea de-
narea depe§ilord de cnre
dirigentulii oaciului., pecilord de Stall, cart privescd biurould add; pe cad se póte, eld este
détor5 a le colationa gi a le sub-semna pe tote. 1
Pecetluireatelegramelor. Art. 148. Depegile de Statil sosite fdr5, exceptinne vorti fi plicuite gi
pecetluitg en dd.
Pr edarea la destinatie. Art. 149. Depegne de Statd trebuescd predate destinatorulni indatd
dup d. sosirea lord, la ori-ce ord din Q.i sed nOpte.
Retragerea depegiler ne- Art. 150. Exp. ditoruld unel depege de Statil are dreptuld de a o
expodiate.
retrage pe catti timpd n'a fostd bad transmisd.
Candi ea a fostii deja transmisd, atunci trebue u altd depegii pen-
trn a anula pe cea d'ântdid.
IL DepeOle de servicia
tuirt. 151. Functionarii telegrafo-postall nu se potti servi gratid de
telegrafti de Mil pentru afacerile de servicid urgente, i numat in cast'
de necesitate absolutd.
Avisti de sorvicili. Art. 152. Depegile de servicid : amploiatuld care va suprima und a-
vid de servicid va fi fOrte asprn pedepsitd.
Plate. telegrameloriti de Art. 153. Dirigentii oficiurilorti vorti fi supuct la plata acelord tele-
servicid.
grame, pe care directiunea le-ard gdsi inoportune.
Art. 154. Depecile de servicid trebnesed redactate, cdtti se 'Jae de
scurtd, afarg, de casuri de absolna gi imperiOrd necesitate, ele nu vomit
contine in totd de 60 20, pOud la 30 cnvinte.
Dirigentuld cfichilnt rcdactéd i sub-semn625 singurd depegele.
Adress. Art. 155. Adresele ddpegilorti de servicid se formul&I in moduli'
urmitord :
Bucuresci de la Ploesct, serviciii. Dirigentulti oficiulut, directorulut
gene raid.
SOil in prescurtve :
Bucuresci de la Ploesci. serviciti, dirigentd directinnel generale.
Accidon tele cgiloril fe- Art. 156. Dirigentil oficiurileril vord comunica indatit administra-
rate.
tinnei accidentele ce se va intOmpla pe cOile ferate, afard numal dna.
accidentele de cart ad cunoseinto ad fostd deja comunicatd prin vert-nd
depegit cu destinatiune Bucuresci sOd trecOndii prin Bucnresci.

III. Depefile meteorologice

Art. 157. In fie-care i la amO0 dirigentii de oficid vord comunica
ofi ciul ui Bucuresei Shad schimbdrile atmosferice, temperature dap&
termo metrulil Rhéaumur i in genere ori-ce notite meteorologice.
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALE 78
Art. 158. Aceste depegi voril fi redigiate intennii magi cu totulh
abreviatii.
Ele se vorii trece in registrulii depegilorii de Statii gi se voril taxa
intoemal ca cele-alte depesT.
Afarg, de preambulii in care se va indica oficiulii de presentare si de-
stinatie, aceste depegi nu vorii purta nici u adresii, nici semn&turl.

CAPITOLULt vi
Dfspositinnl generale
Art. 159. T6te reglementele , instructinnile si circuIrile, precrimil
gi ori-ce dispositiuni contraril reglementului de fagi, smith gi rebilnh
desfiintate.
Art. 160. Acestii reglementii se va pune in aplicare en incepere de
la ihs Octombrie 1871.
Directorele generalii alii telegrafeloril si posteloril A. T. Zisso.

DECISIUNEA
XINISTERULUI DE INTERNE PENTRU REGULAREA SERVICIULUI TELEGRAFO-POSTALU
(1871)
Noi ministrn seeretarii de Stath la departa- 12 ore dimineta, si de la 2 peng la 6 ore sera
inentuld de interne; pentrn servicing: mebageriilorit De la 8 ore di-
Avendil in vedere legea pentrn organisarea minéta pen6 la 6 ore sera, pentru servicinl co-
corpului telegrafo-postalii promulgatg prinlu- respondentelorii.
naltulii decreth en No. 1248, din 26 huniii ex- Oltenita.
piratil ; Cu servicia limitatil.
Avendil in vedere inaltulii decreth en nume-
multi 1273, si deeisiunea nOsttl inregistrat5, Binrourile atAtil cola telegraficil cith si eel
la No. 11293, prin care se numesce i confir- postalii sunth deschise de la 8 pea la 12 ore
ni personelulti telegrafo-postalii , dimineta si de la 2 pend la 6 ore sera.
Deeidemil : Curtea-de-Argesii, Filipesci, GgeseT, Mgrgi-
Art. 1. Ca Incepere de la 1Vis Inliul, servi- neni, Mizilii, Predelh, Urziceni, Urlati gi VA-
cmli oficiilood telegrafo-postale se regulezh in lenl-de-Munte.
moduli-1 urmitoril : Numai Ca servicing' postale de schimbh,
1111-Nradolui
Circumscriptiunea I-a,
Circumscriptiunea II-a,
Cu servicia permanentei
Cu serviciii permanent-11
Biuronlii telegraficil deschish qiva i nOptea.
Biurould postalii : de la 8 pea' la 12 ore di- Biuroulii telegrafich deschisii (j.ina i nOptea.
mineta si de la 2 pea la 6 ore sera pentru ser- Biurould postalt deschish : de la 8 pend la
viciuld mesageriilorii. De la 8 ore dimineta 12 ore diminéta si de la 2 p6nd la 6 ore sera
IAA la 6 ore sera pentrn servicing' corespon- pentru serviciuld mesageriilorii. De la 8 ore
dentelorii. dimineta pad la 6 ore sera pentru servicing'
Bucuresci, BrAila. Dna, CAltragi, Cârapn- corespondentelorii.
lung, Ca.mpina, Giurgi5, Pitesel, Ploesci,R6m- Caracalii, Crajova, Slatina, Turnu-Mdgurele,
nien-Sgratii, 116ranicu-Vadmea i Tergu-Vestel. Tergn-Jin, Turnu-Severind.
Cu servicia complectii. Cu serviciii complectii.
Biuroulh telegrafich desehish de la 8 ore di- Biurouuil telegrafich deschisii de la 8 ore di-
mineta pea la 9 ore sera, era de la 1 Aprilid mineta pad la 9 ore sera, Orli de la 1 Aprilie
pea la 30 Septembre de la 7 ore diminéta pOnd la 30 Septerabrie, de la 7 ore dimineta
pen6 la 9 ore sera. pend la 9 ore sera.
Binrould postalh deschish : De la 8 ped la .Binroulh postalii deschisil : de la 8 pea la
www.dacoromanica.ro
38 LEGIUIR./
12 ore dimineta ci de la 2 like' la 6 ore sera Cu serviciiilimitata.
pentru servicinit mesageriilorii. De la 8 ore di-
minéta pent la 6 ore sera pentru serviciuld co- Binrourile atitt telegraficil ciitt gi postald
respondentelorti. suntti deschise de la 8 One la 12 oro dimineta.
BekettiCalafatit 0 de la 2 pea la 6 ore sera.
Kilia, Iddnesci, Reni gi Tergn-Ocna.
Cu servicia ZimitatA Numal cu serfiicuuuil postalt de schimbii.
Mdedgesci.
Birtrourile atttii telegraficti &LA i postalt
suntii deschise de la 8 pene la 12 ore dimineta
gi de la 2 One la 6 ore sera. Circumscriptianca IV-a,
Alexandria-ISlasti,
Numai cu servicing] postalit Cu serviciti permanentu.
Fi liagt ci Zimnicea.
Biuroulii telegrafict deschist pia i nOptea.
Biuroult postalt deschist : de la 8 pent la
Circumscriptiunea III-a 12 ore diminéta gi de la 2 One la 6 ore sera,
Cu serviciulii permanenta. pentrn serviciult mesageriilorti. De la 8 ore
dimineta pea la 6 ore sera, pentru servicing).
Biuroult telegraficil deschist pia gi nOptea. corespondentelorit
Buurou1 osta1 deschist : de la g pene la Botocani, Dorohoiti, FtIticeni, Hug, Iagi,
12 ore dimineta gi de la 2 One la 6, pentru MihdilenT, Petra, Romant, Vasluiii.
servicing' mesageriilort. De la 8 ore dimineta
gi pea la 6 ore sera, pentru serviciult cores- Cu servicili
pondentelorit
Baal, Berladt, Bolgradii, Cahnlii,Focgani, Biurourile atat telegrafice cat gi postale
Galati, Ismaili!, Tecnciti. suntii deschise de la 8 One la 12 ore dimineta
gi de la 2 One la 6 ore sera.
Cu servichi complectii. Vela, Leova, Tergu-Frumos, Tergu-Némtu
Biurould telegraficil duellist de la 8 ore di- Pdgcant
minéta One la 9 ore sera, de la 1 Aprilie pea Numai en serviciult postalti de schimbii
la 30 Septennbrie. Sullen! gi Itcani.
Biurould postalt deschis6 : de la la 8-12 Art. 2. Directorulti nostril general(' alii te-
ore diminéta gi de la 2 pend la 6 ore sera, pen- legrafelort gi postelorti este instircinatt cu a-
trn serviciulti mesageriilort. De la 8 ore dimi- ducerea la indeplinire a decisiunii de fink re-
pieta pea la 6 ore sera pentru serviciulii cores- gult,ndti personaluld &gig exigentele fie-cdrul
pondentelort. oficit.
Adjudil. Ministru de interne, L. Catargi.

REGULAMENTU POSTALt
(Decretii No. 2056 din Decembrie 1872)
CAPITOLIILD I micllocti care pentru a se putea scóte continu-
tult long, art cere ca impachetarea sd fie sfd-
Nonopolun postalii rimatd, sell rapt& or! sd se intrebuinteze chel.
set alte instrumente.
Art.1. Administratiunea postelorti are drop- Art. 2. Administratiunea postelort pOte re-
tult esclusivil de a transporta, prin micllócele fasa de a transporta prin milócele de cari
de carl dispune, tote objectele Inchise, impa- dispune
chetate gi sigilate pent' la greutatea de 5 chi- a. Objectele de ull greutate mal mare de 50
lograme. Cu tote acestea exploatarea si se In- chilograme.
tiny, gi la objoctele de nt, greutate mai mare, b. Objectele prea fragile set acelea a cd-
luilnda'gi sarcina de a le transporta in aceleagi rorii manipulare le art putea causa stricdciune
conditiuni ca gi pe acele de 5 chilograme pen- precum liquidele, sticldriile gi in general tOte
tru care are singurd monopolnlii de a le trans- objectele cari se potil lesnestrica add &seem-
porta. pune.
Se considerd ca inchise , impachetate add c. Objectele acelea a cam! proportiune add
sigilate tote objectele inchisewww.dacoromanica.ro
prin sigiliuri, volumt art educe dificultdti la incArcarea
cue, gomd, Wine, Incuetori, set orl-ce alta transportuld Iota, set acelea pentru car! s'ard
 TELEG-EAFo-PosTALE 99

cere u'A Ingrijire deosebite, precum: animalele I Art. 7. Afarl de ue, entiti de scrisori age-
vn, arborn, copacii, etc. 4tA, la intrarea fie-citrui oficiA, unde ea' petit
Administratinuea postelore nu garantez niel publiculd stegi arunce corespondintele in ori-ce
nu '11 ia respunderea de a despegubi pentru timpii, se vont fixa cutii de scrisori in piepele
objectele de aceste nature.. earl s'arti putea ai stradele principale cele mai frecuentate gi in
admite, in cast Cam% arli suferi in transportulA depArtare cAtil se pete de egalti una de alta.
lorii vre u stricAciune see perdereprin natura Cutiile se vore alqa soliddinlocurile cele mai
chiaril a continutului loi sell din cansa amba- expuse la vederea publicului, ingrijindu-se ea
lagiulnl. incuietOrele se fie in stare forte bunt'. Pe ma
Art. 3. Este cu totulil opritil de a se servi tie-carel cutii se yore indica orele cindu se re..-
de postii, pentru transportarea objecteloril cari dice. scrisorele dinteensele.
se pott lesw aprinde prin frecare, prin contactil Seeterea scrisorilorti din cutii se va face celA
en aerulti, prin presiune etc., precum: prafulii multA cu duet' ore inainte de plecarea fie-elrei
de pugcA, cartage, licnide corosive, fnlminante curse, combinAndu-se astil-felA ca distribui-
gi In generalii ori-ce objecte cari ar fi expuse la rea scrisoriloril loco a& se face. celii pueinti do
fermentatinne, a se inflame:At a face explosie. 3 ori pe .p in tragele principall id de done ori
Persenele earl vorti ascunde prin declareri in cele secundari.
false natnra unorii asemenra objecte, precum Art. 8. Ori-ce objectA se va preda postei
ni acelea earl nu le-arti declara continutult, spre expediare trebue se,' fie taxatA, conformA
suntil responsabili de tote striceciunile causate legil, afare de casurile de scutire determinate
gi pasibill de amei4ile i penalittitile prey& print, 'Onsa.
tpite de lege. Art. 9. Numaitaxele corespondintelorii mint
Aceste pedepse se yore aplica chiarll aria respresintate prin timbre postali Candii suntii
s'arti descoperi natnra objectulul mai 'nainte francate la presintare; in tote cele-alte casuri
de expediarea lui gi chiart deca n'ard fi causatil taxele se preleveze in nnmerariti.
nici na' striceeinne sell pagubd. Art. 10. Pentrn taxarea corespondintelorA.
ai objectelord de mesageril se va intrebuinta
CAPITOLITUT II cernela sell creionii rogn ori albastru.
Ori-ce tale. a se percepe de la publicii tre-
DispesitiunI generale bue sa fie cxprimatA intend singari surd, pe
adresa objectului care motiveze perceperea.
Art. 4. Oficiurile postali trebnescil ageq.ate Destinatoril vort refusa de a pliiti nfl sumA
pe.eitt posibilti in centruhl oragului i in eta- mai mare de call acea Inscristt pe objectulA
giniti de josil ale localulul. Ele trebue s aibe, ce le este predatii.
nii, tabell ageq.atli in partea cea mai expuse la Art. 11. Este en totulll intenpsti persona-
vedere cu inscriptinnea: oficiulii postalii. lului postalt de a libera recepise in ori-care altil
Art. 5. La oficinrile postale principale pe timpti de clad in momentulA chianti cindt ob-
undo serviciulti nu se pete tine de mill singurti jectulil este depusti la poste.
amploiatt, interioruld oficinlni trebne Impr- Art. 12. Pe recepisele liberate de poste.,
itll astil-felii in catii fie-care servicit manipu- suntil oprite ori-ce adausti, corecturi, reseturl
latil in parte trebue sà pOrte pe u'A Val* séul indrepteri de 9ifre in plust seA in minnsti;
inscriptinnea sea expnsA la vederea publi- 9ifrele voril fi bine pronnnciate i locurile gob
plat se Torii implini en indicatinnile necesaxil set. in
Guigetnrile i grilagiele earl despartii publi- Epee, prin treseturi grese de condeiii.
enld de amploiatulii manipulant trebnescil age- Pentru recepisele falsificate, deosebitii efi
4ate astii-felii in &AO publiculti se,' nu pete oh- nu se va tine comptil de densele in casuri de
serva ce se petrece in intrulii oficinlui sell se reclamatinni, dere, antoril lorti vorti fi urmA-
pet e. ajunge en mina pe mesa de raanipulare. riti in conformitate en art. 89 din lege.
Intrarea publicului in binronrile de manipu- Art. 13. Recepisele de priimirea objectelort
lare este en totult opritA. de la poste, se voril isceli de cetre destinatori
Amploiatulti postalii care va tolcra cui-va numal in presenta personalului postalt; a-
intrarea va fi aspru pedepsitii. ceqtia fiindt responsabili in cast de conte-
Art. 6. Pe la intrerile localelorA postall se stare ce, objectuhl nu s'a predatA adeveratului
wort afiga orele pentrn inchiderea gi deschide- destinatort.
rea biurourilort, pentra rAdicarea scrisorilorti Art. 14. Ori-cine 'el arti apropria vre-unA
de prin cutii, pentrn plecarea factorilorti cu objectil de corespondinte Betide mesagerii care
distribuirea In (nag', precnm i orele porniril nu 'I este adresatil, fie prin declaraVi fasle, fie
diferitelore curse gi One la ce ore trebuescA prin asimilare de nume set in ori-ce altul modA,
predate objectele la postA Inainte de pornirt a va fi pasibilii de penalitetile prevetlute la
fie-etirel curse, spre a putea fi expediate chiaril art. 156 din codult penalA.
en acea cured. www.dacoromanica.ro Art. 15. Ori-ce objecte set valori se vorA
4o LEGIuiar
ggsi puse din er6re prin cutiile de serisoil sell numesce aceea pe care se dig timbre:de ul va-
ultate pe gnigeturile oficiulni, dem dupg and lore mai midi de data' se envine pentra taxa
intervald de 5 clile nu s'arg descoperi proprie- de francare.
taruld lord, care urmézd st'ql probeze drop- Asemenea serisorl se taxda ea porto intoc-
tuld intend modil autenticd, pentru aseme- mai ca scrisorile nefraneate, segclendu-se lnsd
nea objecte se inchee procesii-verbahl in re- Talórea timbrelordaplicate pe densele; ele tre-
gale gi se inaintezt directiunel generale spre boo fig parte stampila cnestificientii fran-
a se trata ea objectele egilute in rebutil, con- catil.x.
formd art. 53 din lege. Art. 23. Scrisóre recomandatd se numesce
Art. 16. Conditiunile de transportarea co- acea care se priimesce i se libethe, numal sub
respondintelord i objecteloril de mesageril din luare de chitant& si pentrn care admiuistra-
si pentrti strginetate suntii determinate prin tiunea postelord '11* ia respunderea cgtre pre-
conventiunl speciale incheiate seü earl se vor sentatoruld el de a 'IA despegubi ea 50 lel in
incheia cu Statele stra'ine. easil de perdere (art. 73 din lege).
Tarifa intern& pentru corespondinte nu are Art. 24. Pulilicaiiunile periodice, imprima-
niel n& tnrinrire asupra taxelord de earl suntil tele de ton felulil gi probele de a/dr/Uri se mu-
posibile schimburile internationale a postel de mescil aeele objecte earl prin natura lord nu
scrisori. Deg pentru objectele de mesageril potd avea nicl ug val6re venale; ele nn petit
ce soseed din strginetate i seexpediazi pentru contine alt& seriere de mane, de catil adresa gi
strtinetate, deosebitd de taxele internationale indicatiunile neeesaril pentrn asigurarea remi-
cuvenite Statelord prin earl treed, trebune se teril la destinatiune.
se taxeze dupe, tarifa intern& de mesageril pe Art. 25. Recomandarea este facultative. pen-
distanta ce are de parcuratil In tell. trn ori-eine 0i pentrn orl-ce fail de objecte ale
postel de serisorl; adeugendu-se la taxa de
CAPITOLULt III francarea si taxa de inregistrare preveilutfi, la
art. 34 din lege.
ServIciuUi corespondintelori1 Pa recepisa ce se liberke, expeditorulni se va
insemna atatil taxa de francare gi de inregi-
Art. 17. Servicinla corespondintelord se NI- strare oath gi taxa pentrurecepisa de inapoia-
parte in 4 clase re in cash de a se cere.
1. Scrisorileordinare f rancate gi nefrancate, Art. 26. Ori-eare and fi distanta, taxa ce
adiel earl nu dad locil la nicl ad inregistrare urmezt a se aplica corespondintelord in inte-
si cari nrmézt a fi depose in cutiile de seri- rioruld Romania' este uniformg , tinendn-se
sort semg nnmal de grentate gi de elasa din care
2. Scrisorile recomandate supuse la hire- face parte objectuld.
gistrare gi earl urinézt a fi depose gi distribnite Se exeepteze, inse seriserile destinate a se
sub luarea de chitantg. distribui in interiorald comunel undo a fostfi
3. Publicatiunile periodice earl nrinezt a fi delouse.
depuse la poste francate gi sub bencll. Acestg taut, exceptionall se nnmesce ctaxa
4. Probele de nuirfuri, i intprimatele de totti locale.*
felulii. Art. 27. Fie-care objectil ald postel de sod.-
Art. 18. Francareascrisorilor ordinare prin sorl este taxatil dupe, greutatea sea, in care se
timbre este facultativg; ined taxa unel scrisorl cuprinde i greutatea timbreloril postale ce sex-
nefrancatil, este induoitit de chtil aceea a unel vescil pentru francarea lul
scrisorl francate, de aceeagi grentate. Art. 28. Inchiderea sell sigilarea scrisori-
Art. 19. Francarea scrisorilord recoman- lord atatil simple catd i recomandate apar-
date , a publicatiunilord periodice, a probeloril
tine trimitetoriloru si acesta dnpa cum vorn
de mgrfari gi a imprimatelord de totd feluld crede mal nemeritii. Administratiunea poste-
este obligatorie la presentare. lord le last tett libertatea in acestg privintg;
Art. 20. Scrisóre francaid se numesce aceea derg declinh orl-ce responsabilitate a consecin-
a cireia taxg, equivalentg en greutatea sa , telord ce ard putea resulta din causa unel in-
este representatt prin timbre suficiente, si care chideft sell signed neindestulithre.
se remite adresautului Erg a se mai preleva Art. 29. OrT-ce serisOre ggsit& nesigilatg
tut, afarg de dreptuld factorilord de 2 banT sell desigilate, Ea ale egrelsigile find strieate
preveclutd la art. 31 din lege. ard atrage 6re-care responsabilitate moralt
Art. 21. Scrisóre ci porto serf nefrancata, asnpra serviciulni postald, se va lega erneigl
se numesce aceea pentru care urmkg a se per- en dud ben0 de cahrtie sigilate en sigilialil
cape taxa de la destinatoruhl el, care tail nr- oficiulni pe partea opusg adresel intennii modil
mézt a fi scrieg pe (Masa on ereiond séii cer- astil-feld in Mil st se pfite, ved.ea partea eea
n61.1 coloratg. alterati a scrisOrel.
Art. 22. Scrisdre nesuficientil franc aid se Pe dosuld scrisorel se va eerie pe scurtA de
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-TOBTALE
&titre amploitaulti manipulantii cause care a plied numele oragulni de origind ei a taxa fie-
provocatil mate', bander& care Bedsore cn taxa scrisoriloril nefrancate
Art. 80. Adresele atatil ale scrisorilord re- depnse in cutia de scrisorl a oragulni de ori-
comandate câti i ale tutulord trAmiterilord ging,
trebue ed. fie serise lisibile en caractere latine Imprimatele sOd probele de marfnri expe-
gi sit porte tote indicatiunile necesarii, adica: diate in asemenea conditiuni nu se vord distri-
oraeuld, strada gi numeruld easel, pentru asi- bui adresantilord.
gurarea remiterii la destinatiune. Art. 36. Caudill trImitdtoruld unei scrisori
In cash '. contrariti, ori-ce consecinte privesed recomandate afla Bed presupnne c n'ard fi
pe tramitatoruld care le-a negligiatil. fostil priimita de destinatornld ei, este in drept
Numal pentrn scrisorile ordinare destinate a pretinde expediarea unel fob de reclamatie,
poste-rest ante, adresele potti fi inloeuite i nn- pentrn francarea careia va plati 10 bent
mai prin eifre sed initials. Acesti reclamatie dresata in regul i pe
Art. 31. Ofieiulü expeditorilsed celd de des- deplind frairata in presenta reelamantilui va
tinatiune vord eterge de pe scrisorile nefran- fi expediata la destinatie cucead'anteiii cured',
cate, astil-feld in cata ad nu se mai póta dis- inscriind'o in fatura ca nd. scrisere recoman-
cifra, ori-ce inscriptiuni 8eü notite earl n'aril datd.
face parte din adresa. Totd nd-datd se va insemna pe dosulii rece-
Art. 32. Trdmiterile gdsite prin cutil Era pisei de depunere data reclamatiunei prin stem-
adresit sed fad, erne= loctilui de destinatiu- pile de di, spre a so putee constata la timpd
ne, fie francate séü nefrancate, se trateza ca deed, reclamatinnea a fostd facuta in terme-
objectele cdclute in rebutd, inaintandu-se di- nuld prescrisd la art. 71 din lege.
rectiunel generale la finele lunei impreund cu Aceste foe de reclamatie urmezi a fi inapoia-
compturile. ta in aceleagi conditinni in celd mai scurtil
Art. 83. Impachetarea sub acelael plied a termend posibild de &etre oficinlil de destine-
maI multorii serisori en adrese diferite, consti- tie, care va inscrie respnnsuld cuvenitil deci
tnineld n contraventiune monopolnlui postald, remiterea dare celii in dreptil n'a pututii fi
In casii de banuiall, este de detoria fie-carui dna efectuati, ea la casd contrarid nrmeza
amploiatil postalh de a semnala objectele aid se fie investita cn declaratinnea destinatorulni
cAroril continutil arui parea ea este in opositiu. cd a priimit'o in buu regard,.
ne cu aceste dispositiune. In acestil din urma cash, precum ei deed: ne-
Decd blinnéla are locil la oficiulii de expediare remiterea a provenith din nit cause straina ser-
Bed la aceld de schimbil, dirigentuld oficiulni viciulul postald, reclamatiunea este remisit
Bed locotiitoruld sad va inscrie en creiond men presentatorului sub luare de chitanta. In ori-
pe adresa acelui objectil cuvintele everificarea ce altd cash, ea va fi inaintata direetinnii ge-
reservata.) nerale a postelord i francarea platita se va
Dirigentuld oficiulni de destinatinne va in- restitui reclamantulni din salariuld amploia-
vite pe destinatord a se presinta la oficid pen- tului culpabild.
tru a deschide in presenta se objectuld be- Art. 37. Nici ud Mkt de reclamatie nu pete
nuitii. circula gratisd prin posta.
Decit delictuld este constatatil, se va dresa Candd presentatornld unei scrisori recoman-
pe data nnil procesii-verbalii, care se va expe- date a platitii ei taxa nnei recepise deinapoiare,
dia d'impreuna cn piesele relative prin cea d'an- atunci taxa foiei de reclamatiune va fi in sar-
*Id curse directiunel generale a postelord pen- cina oficiulnl care a negligiatd a inapoia rece-
tru urmarirea fraudel, conformil art. 83 ei 86 pisa de inapoiare la timpil.
din lege. Art. 38. Reclamatiunile trebue sit fie inscri-
In casuld contrarid destinatorulil va Ina, se sub No. curentil, intr'und registru ad-hoc,
fag altA formalitate, posesinnea objectulni indatit ce ele ad fostd formulate, precum ei re-
tare'l a fostil destinatil. sultatuld lord indatg ce Be dobindesce.
Art. 34. Totii asemenea se va proceda ei Art. 39. Foile de reclamatil gi recepisele de
pentrn scrisorile earl aril de banniala ed. con- inapoiare se remith presentatorilord in schimb
tind valori, urmarindu-se culpabiluld in con- cu recepisa de depnnere, care se anuleza, ime-
formitate cu art. 86 din lege. distil.
Art. 35. Este en totuld opritii de a adresa Dug efectuarea acestui schimbil nu se mai
nnui oficid Bed amploiatil postald sub mid con- pete admite nici nit reclamatinne; ori-ce con-
vertil una sOd mai mnite scrisori cu adrese di- testare despre identitatea iscaliturel urmandd
ferite. a se face numai in momentuld candil se efec-
Cendil oficiuld postald va priinsi asemenea tax schimbuld.
tramiteri, francate sea nefrancate, este obli- Art. 40. Candi perderea unei scrisori reco-
gatil de a inscrie cu creiond rep seil albastrn mandate este constatatit, oficiuld de origin&
pe adresa fie-cArei scrisorT care s'a gasitti in raporteza imediat clirectinnei generale a poste-
www.dacoromanica.ro
42 LEGICTIRI
lord, inaintAndu'i fdia de reclamatie on con- Art. 4S. Imprimatele nu potd aee. a alte
statitrile acute. indicatiuni manuscrise de catil semnAtura tat,-
Presentatorulii se adresezg directiunii cu re- mitetornini localt, data expedierei i adresa
cepisa de depunere pentru a '0 cere despilgu- destinatorulni. Liniile vertieale pe margini, a-
birea acordatd de lege, care i se va plat in vendil de scopil a atrage atentinnea lectorulul
termeng do duog luni, socotitii din cliva cAndil asupra unui pasagid alil imprimatulul, suntd
a fricutd reclamatiunea. autorisate. Niel ad, corecturg sed adnotatinne,
Acéstd despIgubire se va face in sarcina am- care aril da caracteruhl unel corespondinte,
ploiatului care a perdut'o. nu este admisd In textulii imprimateloril.
Art. 41. Administratiunea posteloril nu ia Imprimatele earl aril purta alto scrieri. in-
nici u responsabilitate pentrn porderea cores- dicatiunT sal notite, afard de acele autorisate
pondintelord nerecomandate; dell ea pete, In mai sued, sed in generale*. acelea carl n'aril fa-
interesuld regularitAtil si pentru prestigiuld deplini conditinnile cernte, se voril trate intoc-
serviciului, ad ordone ug anchetA administra- mai ca si cele nefrancatesed nesuficientii fran-
tivg, candd i s'ard adresa reclamatiuni, basate cate, aclicA, se wird taxa dupg, tarifa scrisorilor
pe declaratia destinatorulni cdn'apriimitd ob- ordinare nefrancate.
jectuld expediatd. Art. 49. Probele de mgrfari, expediate in
Art. 42. Imprimatele de totil foluld si pro- conditiunileprescrise la art. 42 de mai sus, nu
bele de mirfari trebue sA fie expediate sub ban- pot contine nici ud valOre venald (de comercid):
dg, mobild, in sad se,ii cutii inchise, astd-felil Indicatiunile manuscrise, autorisate pentru
in cAtil verificarea continutului sg se pea: face probele de mg.rfuri suntil : unlade seri thnu-
en cea mai mare inlesnire. mirea expeditorulni, marca fabricel seil a co-
Cn tote acestea, avisele, imprimatele de co- merciantului, numerile si adresa destinatorulni.
mercia, insciintgrile de cgsgtorie Beide merte, Probele dt mdrfurl cari yard purta alte
precum si cartele de visitk, potil fi expediate scrieri, indicatiuni seil mArci afar& de cele an-
sub formrt de bilete nosigilate sed depuse in torisate, seil in generald acelea earl n'ard in-
plicnri desehise. deplini conditinnile prescrise prin acestd regle-
Art. 43. Este cu totuldopritti a se pune sub mentd, voril fi tratate ca cele nefrancate 41a
nit singurit bandit' mai multe objecte ca dife- nesuficientii francate, adici taxate intocrnal
rite adrese. ca i scrisorile nefrancate.
In asemenea casti se voril taxa fie-care in Art. 50. Imprimatele si probele de mirfuri
parte &led tarifa scrisorilord nefrancate sed nefrancate se voril trata in tote privintele ca
nesuficientd francate. si scrisorile nefrancate, adicA , atiltd pentru
Art. 4. Pnblicatiunile periodice ce Be vord taxil earl ei pentru greutate si Fogresiunea
adresa directd de cdtre editori Ia abonati si din 15 in 15 grame.
cari urmezit a se depune in reguld oficielort Imprimatele i probele de mgrfuri nesnfi-
postale, potil benefic'a numaielede taxa excep- ciontii francate vord fi considerate in acelasi
tionale de 1 'Ia band, prevNutg in favoruld chipd precum i in tote privintele intocmal ca
editorilor si aplicatg, in conditiunile stipulate scrisorile nefraneate, fiindil cg, indatA ce nal
la art. 45 si 46 urmiltOre: imprimatd seri probe de mgrfuri nu sunt fran-
Art. 45. Sub nd bandit nu se va putea cate dupd regulg , perde dreptulil la greuta-
pune de catd nd singned fede a jurnalului edi- tea de 40 grams pentru und portti simplu.
tatfi. Probele de mgrfuri si imprimatele de totil
TJnii suplimentd speciald aid publicatiunel feluld mai grole de 250 grams nu pote fi expe-
expediate va putea fi admied Lirit adiingire de diate de catd prin poste de mesageril.
taxg, ; dérig greutatea totald nu pete ad fie mai Asemenea este inter4isil a se expedia prin
mare de 40 grame. poste de scrisorl cgtre acelasi destinatord mai
Art. 46. Publicatiunile periodice, pine re- multe trAmiteri de nd datil en greutatea ma-j
gulatd sub ben0 si francate,nn potil ±1 depuse ximum de 200-250 grame.
in cutiile de scrisori, ele trebuescil remise di- Irt. 51. Cana s'ard gSsi scrisori scripte
rectii oficiurilord postale. Acele depuse in cu- sed ori-ce alte objecte ascunse cu intentiune
til, deca nu vord posed% timbre suficiento ca intro foils irnprimatelord sed probelor de mgr-
pentru imprimatele ordinare, se vord taxa dupd furl, nu numai cd acestea se taxezd cu porto
tarifa scrisorilord nesuficiente. dupd tarife de scrisori, dere: expeditoruld. lord
Art. 47. Denumirea de imprimate se intinde este pasibilii de penalitgtile prevq.ute la arti-
la tote reproductiunile obtinuteprin tipografie, coluld 83 din lege.
litografie, fotografie, metalografie §i alto pro- Constatarea se va face prin incheere do
ceddri mecanice. procesd-verbalii legalisatii de autoritate a com-
Scriptele autografiate prin miloculii ma- petintd.
chinelord de copiatil nu se cuprind in acesta, de- Art. 52. Presentatornld orl-citrul object de-
www.dacoromanica.ro
numire. Ele vor fi tratate ca scrisorile ordinare. pusil la postA, spre transportare are dreptuld a
 TELEGRAFO-POSTALE 43

dispune de ddiesuld Ong in momentuld remi- Ministerulni ul chitanth ea 0 pentrn timbrele-

terii lni Ia adresh. telegrafice.
Art. 53. Orl-ce presentator póte s retragh Art. 60. Perceptoruld postald inreestrézit
objectuld ce a depusii la post& spre expediare, ind.ata in jurnaluhl generals aid timbeelord
pratindil, la casil de nefrancare, taxa ce tre- cuantitatea timbrelor priimite. Acest jurnald
bnia perces& de la destinatord. parafatil i sigilatd de Curtea de compturi e-
Pentru asemenea retrageri se vend phstra ste destinatu la inregistrarea operatinnilord
ttrmA t Orele form alititti de intrare §i e0re cari se treed pe alma fare:
1. Dem objectuld nu s'a expediatii finch, se Itersaturi, rAshturi séd adhugiri intro rânduri.
va putea libera printenA simpI declarare in Art. 61. TrAmiterea timbrelord postale nu
scrisd, duph ce mai Anthill amploiatulil de ser- se pOte efeetua de chtii in virtutea ordinelord
vicid se va couvinge ch, este in adevhrii acela speciale date de directinnea generalh.
ce a depusil objentulii pretinsii. Art. 62. TrAmiterile se treed din jurnalnld
2-lea. Wes objectuld a fostil deja expediat, generald ald timbrelor in registrul de partidi.
se telegrafiezh de oficid printeuh depeet phi- Art. 63. La finele fie-cArei luni perceptorul
tit de reclamantd, chip& ce se obtine mai an- postald centralii va presinta directinnii gene-
teid declaratia reclamantului cif '15 va privi rale compt de priimirea i intrebnintarea tim-
orl-ce reclamatiune pentru inthrdierea séd ne- brelord in cursuld acelel luni, anexand si acte
remiterea acelui objectil. justificative numerotate, bropte §i inuruite In
3-lea. Déch dirigentuld séd amploiatuld de formh de dosard.
servicid se indouesce de identitatea reclaman- Art. 64. La finele anului, perceptoruld cen-
ttilui, 'I cere sigiliuld spre a'ld observa déca se trald inaintézh directiunii generale comptd
potrivesce cu celd aplicatil pe objectS, sdd déca pentru gestiunea anului expiratd, presentAndii
este scricióre 115 intreba ce semnatura *the totaluld operatiunilord in cursuld anniul, ard-
o desface in presenta sea, liii pnne s facd a- Candi' si excedeutuld aftatil la 1 Ianuarid.
ceea0 semnatura qi deea se potrivesce in am- Acestd comptd stabilitS in forma jurnalului
bele mull ii inapoiazh objectuld. In casii con- generals va reproduce totalurile tutnlor comp-
trariii, incheig pe data procesil-verbald pe care turilord dna registruld de part*.
'hi inaintéz a. directinnel generale, raportândd Art. 65. Aprovisionarea oficiurilord en tim-
casnld intemplatti; érh. objectuld 115 sigilézA, bre postale se regulkh dupd importanta ve-
cu pecetea fiin1ui, notAndil pe dosd : c A fest nitulut Fie-care dirigentil de oficid va ingriji
deschisd din caush cA D. X , cutare se decla- a se aprovisiona cu cuantitatea necesara pe
rase de posesorul shii i voia sine retragti), si doud lunT, acIreshndil cererea sa directinnel en
apol se expedieza la destinatie. 15 dile mai inainte de terminarea timbrelord
Art. 54. Oficiele postale nu vord ma in con- din depositd.
sideratie nici uh, cerere prin telegrafil sdd po- Art. 66. Directiunea generalA decide numh-
st& pentru reexpedierea, inapoierea séS schim- mIS definitivil ce urmeza a se expedia fie-carul
barea destinatiunel objectelord, déca aceste ce- oficit, d'ancld ordine perceptorulni centrald.
reef nu volt fi legitimate de chtre oficiele de Art. 67. Dirigentii oficiuri!ord ccrtifich §i
originh séti ddea un vord fi acute prin inter- inapodzh perceptorului postald centrald chiar
mediuld lord. in clina priimirei timbrelor adeverinta de prii-
Oficiele de originA in asemenea casnri suntil mire pe care aplich i sigiliuld oficiului.
&tire a se incredinta mai fintdifi de identita- Acesth adeverinth li se tie-unite de dare per-
tea reclamantului, dup., cumt se prescrie la ceptoruld central no:data en adresa Sc insopire
articoluld 53 precedentd. a timbrelord.
Art. 55. Timbrele postall puse in circula- Dirigentii oficiurilorti indath ce priimescd
thine represinth valori de 1 i jumdtate, 3, 5, timbrele, le treed in comptuld Irespectivd,no-
10, 15, 25 0 50 banL thndd No. i1 data adresei cu care le-a priimit.
Art. 56. Nct se permite vindérea de timbre Art. 68. Dirigen'iii de oficiuri suntd perso-
postale de &AO amploiatulni instireinatil en a- nald responsebil1 de timbrele postale cu cari
cestil servicit, conform art. 38 din lege. s'ail inchrcatii, ehiaril in casuri child vinclarea
Art. 57. Pareeptoruld postald centrald este lord se efectuezl prin amploiati subalterni.
inshreinatil en priimirea de la Ministeruld de Art. 69. Déca la priimirea timbrelord did-
finance a timbreloril postale, cu pistrarea ei gentuld oficiului ghsesee veri-uh, lipaS séd pri-
distribuirea lord la oficiuri. sosil de cats ce e notatd pe adresa I erceptoru-
Art. 58. Perceptornlii postald nu se póte lui centrald, incheih indath und procesd-ver-
presenta la Ministeruld de finance pentrn prii- bald pe care '111 trhmite perceptorului central,
mirea timbrelord de catil in urma unul ordind cerdndil diferinta ség inapoindu'l plusuld.
aid directinnel gsnerale. Art. 70. Cana uS triimitere de timbre se
Art. 59. Pentru timbrele priimite, conform inaintézh din erOre altui oficiii, erA nu celni in
ordinulni directiunii, perceptoruldwww.dacoromanica.ro
postald di dreptil, oficinlii priimitord i pe care nu'l pri-
 44 LEGIUIRI
vesce, le inaintéztt sed directd celni cdtre care sidera ca neexistente i objectele se vord trate.
a trebuitil el fie adresate, prin incheere de ca nefrancate.
procesii-verbalii sett deed nu intelege cul tre- krt. 78. Aplicarea de timbre telegrafice pe
bue sl le tremite, le inapoezd cu aceleasi for- trdmetere postale si de timbre postale pe tele-
me perceptorului eentrald spre a regula inain- grame este cu totuld oprite. Clad s'ard gdsi
tarea lord cul se cuvine. asemenea timbre se vord anula prin stampila
Art. 71. Ecuivalentulti francerii corespon- de i i nu se va tine 'del null comptil de den-
dentiloril de ori-ce nature pletitd de expeditod sole, considerandu-se intoemal ca si cumd n'ar
trebue sd fie represintatd prin timbre postali exista.
aplicate pefaea objectului care contine adresa. Art .79. Timbrele a cdrord margini albe Bed
Art.72. Pentru francarea corespondentelord punctate vord fi teiate precumil i junietatile
se va intrebuinta pe cad posibild mai pueine de timbre nu se pot considers Ca valabile pen-
timbre, fiind en totul interclisd de a se aplica tru francare.
de exempin, 5 timbre de cite 10 bani, in locil Asemenea timbre se voril anula prin stam-
de unnld de 50 bani; precumil asemenea si pen- pile de i si nu se va tine nici und comptd de
tru ori-ce combinatiuni earl potil fi represin- densele, trarandu-se objectele in consecintd,
tate priu unuld séü celd multil doue timbre. Art. SO. Indate ce se trage din circulatiune
Art. 73. Aplicarea timbreloril postale pe ori ved nIt emisiune de timbre postale, spre a se
care objectil franca-hi nerecomandatil trebue inlocui-en alta, din cliva enunciate prin Moni-
se se face5 de expeditord, care este asemenea tonal", oficiald, timbrele retrase nu mai pot'd
detord old depuue In cutia de scrisort afar& servi pentru francare.
numal deca volumuld siui n'ard motiva rend- Ganda s'aril gesi aplicate pe core3pondinte a-
terea in milnele amploistalui. semenea timbre se vord trata ca in nefiinte.
Este en totuld inte4sii amploiatilord po- Art. 81. Ori-ce scrisereas'ard gag ol Iporte,
stall a lipi singud timbrele pe objectele ne- pe densa timbre rom'ane obliterate cu stampile
recomandate. In casil de abatere de la aceste, streine serviciului se va considera ea nefran-
indetorire vord fi asprn pedepsitt cate.
Art. 74. Afare de impedicarea absolutd tote Art. 82. T6te objectele postei de scrisori tre-
timbre'e postale trebne sa tie aplicate po faea bue, in momentuld chiard ald depuneril lorll
adresel objectului francati. Chiard si acelea sed atunci dItndii aunt luate din entiile de seri-
earl represintl valórea inregistr&rei pentru sod se, fie stampilate en stampila de di.
serisorilerecomandate trebue sit fie aplicate pe Stampilele se mil aplica cu data din mo-
faea care contine adresa scrisorel. mentuld presenteril add aduceril de la cutie,
Timbrulii postald care represinte taxa wig ere: nu cu aceea chndd urmeze a se expedia.
recepise de inapoere se va aplica Wahl pe re- Totil astil-feld se va urma i la sosirea ob-
cepisa de inapoere. jectelori la destinatiune.
In mil contrarid, se va urmeri ea sustra- Pe objectele depnse i adunate dap& pleca-
gore de taxii, chiard deca taxa recepisai de ilia- rea cursel, se va aplica ci stampila eu inscrip-
poere ard fi aplicatd pe scrisere. tiunea cdupd, plecare.»
Art. 75. oa cilte recepise de inapoere s'aril Art. 83. Str:carea add depreciarea timbre-
constata fará timbre seri cu timbre spoliate se lord postale se va face in acelasi timpd numai
vord considera ca sustrageri de taxa si culpa- prin stampila de Ii. ea care se va deprecia fie-
bilii voril fi pedepsiti, conformd legil. care timbru in parte
Ede de detoria dirigentiloril de oficiii a pri- Pentru depreciarea timbrelord este en total
veghia i inainta directinuil generale recepisele interdisd a se intrebuinta stampile en inscrip-
de inapoere tsi foile de reclamatil ce le vor sosi tiunea : franco, dupd plecare P. .D. en cruel
fere timbre; in casil centrariii, vor fi de nit po- sea altele asemenea; acesta depreciare se va
trive pedepsiti ea si amploiatuld culpabild. face numal prin stampila de 4i, care trebue se
Art. 76. Pentru tremiterile sub bandl, tim- fie forte bine pronunciate pe fie-care timbru.
brele postale trebue se fie aplicate pe banda Amploiatuld care va contraveni acestel pre-
Sell pe object-6 ebiarii; este inteitsil a so lipi scriptiuni va fi aspru pedepsitd.
timbrnlii intro bandd si objectd. Art. SI. Intrebuintarea unuT Embru postal
Art. 77. Pentru francarea tutulord cores- care a mai servit deja la francare, se considers
pondentelord depuse la oficiele postale seil prin ea snstragere de taxa sed contraventiune mo-
cutii nu se admite de catil timbre postale e- nopolulni postald si se pedepsesce iconfornal
mise si date in eirculatinne de cdtre Statuld art. 89 din legea telegrafo-postale.
romilud. Se pnne severd indetorire personalulni po-
Timbrele fiscale, timbrele emise de Statele staid ca de indati. ce ant observa null cull de
streine, precumil ei in generald verT-ce tim- asemenea nature., sit se abtind de a strica ski
bre streine serviciulul, dna se voril gdsi deprecia timbnuii postald presupnsil cIt ard fi
aplicate pe acesta corespondinte, se vord con- I fostil deja iutrebuintatil; de a dresa imediatd
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAF 0-POSTALE 45-

tin procesii-verbalti 0 de all expedia Insoçitli Pentrn abonamentele la (parele din strging-
de piesa relativg sub nail plied sigilatil i re- tate se va publica in fie-care ant termenile in
comandatti oficiabl cgtre dirigentulii oficiului cari ad a se face abonamentele.
postalir de destinatinne. Acesta va invita ofi- Art. 92. Reelamele pentrn lipshide fel tre-
cialmente pe destinatorulii objectului bgnuitil buesed fgcute la oficiult respectivii in tone-
ca a se presinte la oficiti spre a se constata nnlii nonsexist la articol.93 urmgtorii. In caa
numele, prenumele i domiciliulii expeditoru- contrariti, foile lipsg nu se poth procura de
lul, earl vorii fi transmise in procesii verbalil ettil cu plata taxel cuvenite.
pi apoi se vor inainta direetiunil generale Dal- Art. 93. Foile lips& trebue sg, fie reclamate
preung en corpulii delietuluT sub plicU reco- 1. Pentru jurnalele care apart regulatil in
mandatti i sigilati de egtre dirigentulil ofi- termen de 21 ore socotitU de la sosirea cursei.
eiului. 2. Pentrn jurnalele earl apart la epoci ne-
Art. 85. In privinta celoril adresate pentru determinate, indatg dupg priimirea numgrulni.
straingtate se procecle la deschiderea unel a- urmgtorti.
semenea scrisorl en timbre deja intrebuintate Art. 94. Candil unit abonatil '0 va schimba
in uuire en parchetulii localt, care tram() s'a domiciliulri trebue BA comunice inscristi oficiu-
constate i sg urmardse& pe fgptuitorU. hi respectivil spre a dispune trilmiterea diare-
Art. 86. Reexpediarea la noua destinatinne lord acolo nude se cere.
in interioruld Ord 'mite fi ree1amat i rope- Art. 95. Cererile de abonamente i taxele
tat& pentru corespondentuld de ori-ce naturg. incasate se inregistrézi clupg, ordinea presen-
Cererea de reexpediare trebue sg fie formu- taril in Iiaruld easel de abonamente; érg, pen-
latg inser;sil set transcrisg, in presenta re- tru taxele percepute se libereza abonatului nit
clamantului, intr'unti registru ad-hoc. chitantg Math, din condica en sup, care chi-
Reexpecharea nu dg locti la aplicarea unei tautg, urmézit sg fie investith, en stampila de
taxa noul, de call numal atunci cdndit acele di si eu iscglitnra perceptorulul postalii.
scrisori ad fastii francate séd taxate cu taxa Art. 96. Orl-cine pOte sil'§1 retragg coman-
localg pe candd noda destinatiune la care ur- da sa, adicg sg cent restituirea taxel plgtitg,
mézg sg, fie expediate este afarg din circum- dee& comanda nu s'a efectuatil Una, seri (Meg
scriptinnea comunalg. adnce pe nit altg persóng spre a fi inscrisg, in
In asemenea cash se va adguga diferkta in- loculd
tro taxa local& 0 taxa generalg. In nici unit casil insgbonificatia de 12Va la
Art. 87. Tote oficiurile postale suntri obli- nth' nu se restitue, ac6sta constitnindil net
gate a priimi i efectua abonamente atata la beneficiti alU Statului.
jurnalele din tell, efitri qi la cele din strgine- Art. 97. Pentru cliarele earl art inceta in-
tate, dupg tarifele date de directiunea generalg.. ainte de expirarea abonamenteloru efectuate,
Art. 88. Plata abonamentelord se face de seti pentru acelea cari nu arii fi apgrutil nici
ug data en cererea, in monete de aunt seU de de cumil, taxele de abonare fiindt plgtite re-
argintt. dactorilorti, serviciuld postalti nu pita restitui
Serviciulti postala tI reservg dreptulU de a acele tale.
reclama de la abonati prisosulii eel s'ard en- Art. 98. Orl-care persima, aril don sit ving
veni prin sporirea pretului abonamentului. sa'si priiméseg, singura, corespondintele de la
Asemenea se ()Ugh, a inapoia abonatilorti oficiile postale, póte cere ea lig egsutg specia-
prisosulti, in casti candU arii scgdea pretulti a-l& sg.'1 fie pus& la dispositiunea sea pentru a-
bonamentuluT. cestii sfirsitii.
Art. 89. Abonamentele se facti. Obtinerea unei dente are de consecintg in-
a. La 1 hnuarit pentru trei luni, ug jurng- eetarea orl-cgreI distribuiri de corespoudinte
tate and i pentru unti anti ; la domiciliuld acelei pers6ne. Cererea urmkg,
b. La 1 Apri liU numai pentru trei luni; sg fie facuti in scrist, §i ea rgmane in deposi-
c. La 1 Inlid pentrn trel luni i pentru n& tulU oficiuluI postalt tott timpulii efitii titu-
jumgtate anu; larulii nu va manifesta dorinta de a renuncia
d. La 1 Octombre numai pe trel luni. la detoriile §i avantagele elsutei care '1 a fostil
Art. 90. Pentru efectuarea abonamentelor, pusil la dispositie.
serviciulti postalti nu'0 asumg, nici ug respun- Art. 99. Taxa ce trebue a se pati pentria
dere pentru regulate tegmitere a failoril de eg- ug, egsutg este fixatg, la duoi lei pe lung; dent
tre editori i aid nu este tinutil a restitui ta- ng, chsufg nu pito fi acordata mai pu9inti de
xele ineasate. &CU pentru marl trimestru, i nrinCzg, a fi pig-
Art.91. Persimele cari nu se voril abona la titg inainte la iuceputti pentru fie-care trel luni.
timpult cuvenitii, adictl cu 10 4ile mai 'nainte Art. 100. Dreptult de a ayes lig, egsutil nu
de inceperea abonamentulul pentrn cliarele in- scutesee pe nimenl de la plataimediatg a taxe-
terne, nu potti fi asigurate ea, nu vorh indura lort en carl suntii inegrcate corespondintele;
Al lipsg de nnmere. www.dacoromanica.ro
seutesce Irish de dreptula envenitii factorilort.
46 LEGIIIIRI
Art. 101. Posesiunea nnei cAsute da drep- a. De a stampila indata dupa verificarea
tulii de a reclama corespondintele Bele numal exactel treceri in comptd, corespondentele ca-
in timpuld cAndd oficinlii este deschisd pentru q.ute in rebutil printr'ua stampila cu inscrip-
publied. tiunea rebutii.
Art. 102. Este opritd a se pune intend cg- b. De a precede la verificarea motivelord de
sutg corespondinte pentru duel sell mai multi nepredare si de a face fara intgqiere tote de-
abonatl. margele spre a asigura remiterea la destinatie
Fie-care casuta va purta d'asupra ug: etichetg a acelord scrisori ald caroril motivil de nepre-
en numele abonatului. dare nn'i arii pgrea destuld de basatil sed cu
Art. 103. Corespondintele depuse in cgsute and fi fostd resultatuld und insciintitri gre-
nu se vord inmana de cAtd persOneloril indri- gite.
tuite, Bed acelora cari vord poseda autorisare e. De a pgstra inchise peacele calf ad femas
form alg. in timed de und and.
Art. 101. Oficiile postale suntil detere a d. Dupg acestil termend, in fie-care anti, se
face in fie-care lung ug listg de abonati la d- va proceda la deschiderea i arderea acestord
ente gi a trece in jurnaluld easel de venitil pro- sorisori printeug, comisiune compusg de chid
dusuld abonamentelort chianti in ;Una candil amploiati cu grade superiOre.
s'ad incasat, libergnd pentru taxele perce se chi- e. Acesta comisiune va arde scrisorile fug
tante din ug, condici cu suge pe care chitantg sg le citésca; erg pe acelea in cari se vord gag
se va aplica stampila de gi iscglitura per- banknote set alte valori, se vend pastra gi se
ceptorului postald. vont cupriude in prescriptuld-veibalii, specifi-
Art. 105. Se scutesce de plata de casute candu-se continutuld lord.
nnmal corespondintele acelea cari, fiindd desti- f. Pentru scrisorile ggsite cu valori se va
nate pentru caliitori sed persOne cu domiciliulii urmari expeditoruld lord in conformitate en
necunoseutil, snail adiesate poste-restante. art. 36 din lege; erg in cast' de a in se putea
Aceste corespomlinte se pastreza in cgsute ggsi posesoruld lord, scrisorile se vord arde gi
anume destinate pentru poste-restante. valorile se vort vinde in profitulii Statnlui.
Art. 106. Scrisorile recomandate adresate
poste-restante se liberkg destinatorilord nu- CAPITOLULt BT
mai dupa ce'Lgi legitimeza identitatea.
Art. 107. Corespondintele adresate poste- Mandatele postale
restanto se tind la dispositia destinatorilord in
timpii de dna luni ; deca nu vord fi reclamate Art, 111. Priimirea banilord i emiterea
in acestd termend, ele se inapoiaza oficiulni de mandatelord postale se efectuezg in orele de
origing gi midi' in rebutd. servicid numal de cutre perceptoril sed diri-
Art. 108. Nici ug corespondintg seil object gentil oficiilord postale.
aid postei de scrisori nu se pOte anula de ofi- Mandatele postale se tale dinteuu condicg
cii. Atatdscrisorile recomandate, francate, cu en matca sigilatg gi parafatg de Curtea de
porto, precum gi ori-ce alto objecte.dégg nu se coin pturi.
vord putea remite nici destinatoralui Ma ex- Art. 112. Mandatele postale trebne sg fie
peditorulm In termend de duog luni, socotitil investite cn formalitatile urnigtOre:
de la data deunnerei la posta, se vord inainta 1. Voril purta numeiuld curentil de ordine,
directiunel generale, dupg cum se prescrie la nnmele casieriei la care urméza a se plati gi
art.109 urnigtord. numele persOnel &are care este a se efectua
Art. 109. Tete corespondintele cari pentru plata, precum ei numele aceluia care a depusd
diferite motive n'au pututil fi remise destina- banii; tete acestea eu emactere hallo i cu-
torilord Bed all fostd. rausate de acestia, cu iatd scrise;
alto cuvinte tote objectele capte in rebutd 2. Suma banilord se va inscrie in 9ifre gi in
dupg ce se vorti afiga la oficiuld de orging in litere Era corectnri sell tersaturi.
timpd de ug luau. trebue sa se inainteze in fie- 3. Ele voru mai purta asemenea iscglitura
care lung de nit-data cu compturile directiunil complecta gi lkibila a perceptorului sed din--
generale sub plied sigilatd gi insoeite de ua gentului im )reunii, cu stampila do ii a oficiu-
lista detailatg a adieselord, taxelord gi cause- lul, care se va aplica tad mi-data i pe sugea
lord earl ad impedicatd remiterea loru la des- mandatulul.
tinatiune. Art. 113. Maudatuld investitil astd-feld eu
Suma taxelord acestord scrisori se va scgdea tote formalitatile cerute, se liberezain prilmi-
din totalulu venitului scrisoriloril pe acea lung. rea persOnei ce a depusd banii, care singura
Dirigentii suntti responsabill de declaratiu- este in dreptil a'ld expedia destinatorului sed
nile inexacte. a dispune do densuld in ori-ce modd and voi.
Art. 110. Sectiunea comptabilitatil gene- Art. 114. Mandatele postale pe cad s'ard a-
rale are de deterie:
www.dacoromanica.ro fla vre-na rgsgturg, stersaturg sOd ori-ce altd-
 TELEGRAFO-POSTALE 47

felti de corecturi, se vorU considera ca falsifi- care di in jurnalulil easel de venitii gi de de-
cate i autorii lora vorti fi urmeriti conformii tahu.
art. 89 din lege. Art. 120. OrT-eine póte inapoia biurould
In casii de en:ire, mandatulU in neregule se de origine mandatulti postale si a cere resti-
ve auula printed.' cruce pe tOte. suprafaga lui, tuirea banilorti depugl, (Idea versarea loril la
lesendtt-se lipitil la match; ai se va da numerul casierie nu s'a efeetuatU Ana, perdendii Mad
cureutt mandatului urmAtord. dreptulti taxel de ue jumetate la Bute cuve-
Art. 115. In dosulA mandatului subserie nitti postei. In asemenea case se anuldze man-
priimitorufil baniloril in presenta casierulul la datulil dupe cum se preserie la art. 101 prece-
care se presinteze singuril pentru achitarea dentd.
mandatutul, In nici unil erten oficiile postale nu potil face
Art. 116. Pentru a so inlesni grabnica a- acéste restituire ddett banil s'au versatil deja
chitare a mandatelord dirigentii oficiiloril , la casieria generale; MA pott presehimba man-
dup e. cererea presentatorului ai in comptult datuhl pe ori-ce nume ard pretMde in condi-
acestora, vord putea avisa prin telegrafil pe tiunile prevedute la art.101 precedentti.
casieria asupra cdreia s'a emisil mandatele.
lu totil casulil dirigentii sunuil detoria avisa CAPITOLULt V
imedian prin poste pe casieril asupra &kora
a emisti mandate mai mare de 300 lei. ServiciuBi mesagerilloril
Art. 117. Mandatele postale call nu s'aU a-
chitatii In curse de ue lune, vorU putea fi pre- Art. 121. Objectele de mesagerii nu voril
sehimbate numal Ia oficiile do origine uncle putea fi admise spre expediare deed nu vorti fi
feat depusil banii. solidd impachetate i deca nu vorti indeplini
Cendii se vapresinta und asemenea mandate, conditiunile prescrise printeacestil regula-
dirigentuld oficiului va emite until nuoil man- meat.
datu prelevendd din nuoil taxa legiutte gi in Art. 122. Cu cetU distanta de parcuratd
loculd acestuia va lipi la meta, mandatulti eelii este mai mare, greutatea i dimensiunea con-
vechiti anulatO, in dosulil ceruia se voru certi- siderabil i valOrea importante, eu atetti im-
fica de presintatorti causele earl ad provocatil pachetarea trebue se fie Bolide, practice i im-
neachitarea lul là timpil. permeabile.
Numal in casti cdnthi neachitarea mandatu- Valorile in numeraril gi in chfirtil, bijute-
lui in termenil de ue lune' a provenitil din lipsa riile si in generald objectele puçinti voluminóse
de `fondurl, ceea ce trebue se fie certificatd de dead de mare valóre trebue se fie bine Impa-
easierulilrespectivupodosuldmandatuluicbiar, chetate in &Artie grOse, in penze, in pele sell
numal in acstit casu preschimbarea mandatului mai bine in cutil invelite on musama.
se va face fare a se mai reinoui taxa de ue ju- Impacfieterile cu chertie seil cu penze tre-
metate la sutd. Atatii pe Biwa cdtd aipe nian- bue se fie legate cu sfóre.
datulil celd nuoil se va face adnotatiunea ur- Acele en peuze séti cu pole trebue se fie fere
mettire: amanclatu'ti No.. .. din luna . . a- cusitturi.
anulti preschimbatil cu celd de fag& in Art. 123. Candd din cause, unei impache-
cconformitate on art. 46 din legea telegrafo- teri nesuficiente see vitióse unil objectti va
cpostale.s, trebui se fie pusil sub ud none. impachetare,
La insumarea meteiloril nu se va tine compt cheltuelile earl resulti se vorti pune in sarcina
de sumele mandateloril preschimbate. destinatorulni, incerchxdu-se prin faturd.
Art. 118. Banif priimiti pentru mandatele Art. 124. Triimiterile de ori-ce nature tre-
postale se veal versa dcosebitii de venitulil po- bue sIi. fie pecetluite séd plumbuite.
staid la easieriile generale din 10 in 10 dile, gi Pentru tremiterile expediate Bub forme de
se va inainta Ministerului financeloril , ime- grope, parhetd, coletil, lade etc. sigiliurile
diatil dupe. fie-care versare,uesituatiune exacte trebue se fie agedate pe tote induoAnrile astd-
de mandatele emise impreund cu recepisa ca- fell in call deschiderea se fie imposibile fere
sieriei de versarea bamlord. a se strica veri-unti sigilid.
Ud copie certificate dupe acate situatiune Trebue se se observe ca acoleagT sigilinri se
trebue se, se inainteze directiunil posteloril in fie si pe pacheturile ce insoceseti acebte tremi-
care BB va nota i numeruld recepisel de ver- teri pe earl se va nota tett: ud-date caracte-
sarea banilorti. ristica séd Motile sigiliului.
Art. 119. La finitulti fie-cerui anU se Main- Art. 125. Este cu totulil opritU a se intro-
tad threctiunil generale condicile cu meteile bninta pentru sigilarea objecteloril de mesa-
mandatelord emis., adunate gi certificate in re. gerii, nasturi, degetare, monede entice, chel
gule de dirgentil oficielorit gi altele asemenea, earl, dupe natura lord, nu
Taxele incasate pentru mandatele postale, potil fi considerate ca sigiliurl.
conformil art. 47 din lege, se treed in fie- Art. 126. Adresaori-edrui objee0 de mesa-
www.dacoromanica.ro
 48 LEGIUtEX

genie trebue s contina lmurit nnmele desti- jectele vord fi secnestrate pOnd Audit admini-
. natorului i loculd de destinatiune complectat stratinnea postelord va urmari i supune la
prin tote indicatiunile utile pentrn a 'I asigura plata pe expeditoruld lora.
regulata remitere. Art. 132. Este cu totuld open a se ascande
Art. 127. Pentru interioruld Romaniei in- scrisori set ori-ce feld de corespondente in pa-
socirea unui objectil de mesagerie printeurm chetele set objectele de mesageril. In cast de
fractil set avist de insogire este obligatorii; a- banuia16, se procede la verificarea gi la aplica-
césta insé nu pet' pia intermit cast s. dis- rea amendiloni, dupa mail se prescrie la ar-
penseze pe expeditord d'a nu eerie adresa corn- ticolulb precedent'''.
plecta chiani pe objectulii de mesagerie pre- Art. 133. Orl-ce objectit de mesagerie a A-
cum se prescrie la articoluld preeedenti. nna adresa , arnbalagiii set sigilare nu este
Singurele indicetinni admise pe adresa ob- conforma prescriptiumlort art. .1 22, 124, 125,
jectelord gi aviselort de insooire auntli numal 126, 127, 128 gi 129 de mai sued, pOte fi ina-
acelea earl yeti tinde a'l facilita séd a'l asi- poiatti expeditorului spre a'l face modificatin-
gura remiterea la destinatiune, natura conti- nile neeesaril; ddca cu tote acestea presenta-
nutulni, valOrea gi grentatea ml, precumt gi toruld cere ca tramiterea sea a& fie expediata
nnmele Séü iscalitura i locninta tramitetorn- in starea in care o presnata, se va pntea priimi
Ini gi caracteristica sigiliului; ori-ce alte adno- numal atunci Candi: ard fi evidentii ca din acea
tatinni earl vorti avea caracterulO unel comu- trimitere nu and putea resnita defectuositati
nicari set corespondente vorit trebui s& fie ster- constatate, cari ad. strice cele-alte trdmiteri
se ast-feld in (at a& nu se mai póta descifra. postale ski sa produca veri-ua perturbatinne
Art. 128. Adresele se Toni aerie chiaril pe serviciului; in tett casulii, presentatoruld va
ambalagit, find cu totuld opritd a se lipi pe trebui sa declare in sexist ca rennuta la ori-ce
objecte, pentru a so eerie adresele, bucati de despagubire gi ed. cere ca tramiterea GO se fact
chartik de due; se5 orl-ce alte adaugiri cari pe risculd gi pericoluhl set. Acést& declarare
n'ard face parte inherent& din ambalagiii. trebue O. fie sense', gi subscrisa ca mama sa
Art. 129. Ate:ft pe fraetnlii de insocire cat chiard pe adresa tramiteril, gi se va reproduce
ci pe adresa objectului se va arata greutatea, gi pe recepiqa ce i se va libera.
valórea gi natura continutului. . Art. 134. Niel unit objectd de mesagerienu
Pentrn tramiterile earl voni contina chartil va putea fi predatii adresantulni mai 'nainte
de valóre, precumt mandate, polite, obligatii, ea acesta ad. fi achitata taxa respectiva 01 Act-
cupOne etc., presintatoril urméza a pastreze chitanta de priimire in regula.
insemnarea exacta' despre tote semnele nume- COndd destinateruld nu este cunosentil de
rilord gi seriile lord, pentru ca in cast de per- eatre personaluld postald mai cu semi candii
dere sti, se pOta urmari descoperirea lord. este adresatil poste restante, predarea nu se
Art 130. Candi' mai mnite objecte de mesa- va pntea face de catil numal atunel candt re-
genie se raportéza la und singnril fracti, acest clamantuld re, dovedi idenditatea sa. Consta-
fractil trebne s arete valórea i grentatea spe- tarea identitatil destinatorulul in acestii easii
ciala a fie-caruia din ele in parte, era nu in se va putea demonstra prin infileip,rea de do-
bloed pentru tOte. mimente autentice ski printeu& declaratiune
Art. 131. Este en totuld interdisii a se age- inscrisa a persrmelord recunoscute morale sea
da sub mit singurd ambalagid mai multe ob- solvabile cari urméza sd. atesteze ea in ade-
jecte inchise cu diferite adrese. yard reclamantuld este celii in drepti.
Acésta fiindit und prejudicid armsd monopo- Art. 135. Plata taxei gi mai cu séma isca-
lulni postahl, personaluld postald are détoria, lirea chitantel de catre destinatorult unul ob-
candd presupune veil lea contraventinne de a- jectil de mesagerie ad valórea unel declaratinnf
semenea naturii, de a semnala faptult oficiului din part,'1 despre priimirea in bung stare gi
postald de destinatie, care la 'Indult' ski in- tali. reserve. a acelui object''.
vite; pe destinatort rgi precede in presenta sa Art. 136. Niel u5, reclamatiune nu este ad-
la verificarea continutului. misa pentru lipsO ski striceciunea objectului,
Decil contravcntiunea este contatatil, se va déca, nu este Until. chiaril in momentuld cand
dresa pe data und procesd-verbald adeverit de destinatoruld 'la priimesce de la poste'.
anteritatea locald., era objectele nu se vor pre- Dec& reclamatiunea este Mute, la timpd, se
da destinaternlui de cat dupd. ce va pláti atat urméza. prescriptiunile art.147 de mai jose.
taxele cuvenite pentru fie-care objectd taxatil Art. 137. Candi' destinatoruld unui objectil
In parte ciltd ti amenda de 50 lei de fie-care de mesagerii este necunoscuti, candit nu se
bucatit in conformitate cu art 83 din lege, Ora pote gag ski ea a plecatit fOrd. a'121 rasa adre-
banii se vord trece in diaruld easel ca venitt sa, asemenea i (led objectuld este refusatd,
extraordinard. oficiuld de destinatiune va da pe rid& de scire
Dem destinatoruld and refnsa achitarea, ob- celui de origin5, acesta din urnea va invita pa
www.dacoromanica.ro
 TELEGB ANO -POSTALE 49
expeditornld objectului sg fad directii prin tm va provoca nici n protestare gi nu va re-
serisore francatg comunicatiunile Bele oficiu- Rata nici null inconvenientil pentru servicitild
lul de destinatiune. postald.
Deca dupd anti terminti de 15 4ile, acesta Decft objectuld va fi francatd, remiterea se
n'a priimitll nici mid rgspunsti, va inapoia ob- va efectna fad: alte spese i farg restituirea
jectuld de uncle a venitil gi se va desegrea cu veri-unel ptirti a taxei platite. Deed va fi null
taxa care aril fi urmatd s percepd de la desti- objectil nefrancatii, liberarea se va face dupg
natord, taxanduld din inlet dupg distanta res- incasarea taxa cu care este incarcatti. In fine
pectivd. deed objectuld aril fi pentrn sled din striling-
Art. 138. Expeditoruld este Mord a reprii- tate, gi deed nu i se aplicase nici ud taxd, a.-
mi objectulii sll, platindd taxele en earl a fost cestd taxa se va stabili dupd distanta par-
inedrcatti. curatg.
Deea este nesolvabilii, objectuld va fi consi- Art. 144. Destinatoruld ori-carni objeetti
deratt ca egq.util in rebutt i inaintatg diree- pe care nu fi priimitil acolo unde'l este
tinnii generale spre a dispune vinclerea lul, in adresatd, pete cere Ca sa'l fie reexpediatil la
conformitate en art. 53 din lege. ori-ce destinatid.
Art. 139. Deca vord fi v6naturi sea orl-ce Pg. cerere de reexpediare pOte asemenca e-
alte objecte snpuse la descompunere, earl n'ar mans gi din partea trdmitgtorului ; derg nu
putea suferi termenulii de alteptare prevgclut trebue ad, iie luatg in considerare de oficiald
la art. 137 gi 138 precedinte, oficiuld de desti- de reexpediare de catil numal deed 1-ard par-
natinne va avisa la miclleeele de a efectna yin- veni prin intermediuld oficiului la care consig-
lerea prin licitatie in profitulii tramitatorului. natinnea a fostti fdcutd.
Se va incheea procesii-verbahl asupra ace- Cererile de acesti naturd se vorti face totii-
stel operatiuni si se va trdmite oficiului de e- de-una in sexist gi vorti trebni sa fie subscrise
rigina, impreung, eu suma produsa din vinclere, de antoralii lord. Cândii unti oficill postald on-
&mg ce se vorii se:Idea taxele en earl a fostii nósee positivll nona regedintl a unni destina-
inedreatii objeetnlii gi cheltuelile tend, objectele ce 'I suntii adresate i se vorti
Art. 140. Taxa francaril seri portuld unui expedia la noulti domiciliti, inetircandu-se en
objectd de mesageril trebue ad fie insemnatti taxele legali pentru nona distantd de paren-
prin fractuld inselitorti en cerneld rogid, sell ratd.
albastrd. Art. 145. Francarea este obligatorie la pre-
In casuld cloth"' anal multe objecte apartinii sentare :
aceluiagi fractil, franco sed porto, privitord a. Pentrn objectele fdrd valOre declaratg,
pe fie-care din aceste objecte, se va nota se- earl ail ull greutate mai mica' de 5 kilograme ;
paratil, tinOndu-se comptil de art. 52 din lege b. Pentru objectele supuse stricdciunei sea
in privinta taxel de inregistrare, care este una descompuneri 1;
pentrn tote. C. Pentru bilete de loteril, obligatii partien-
Art. 141. Objectele de mesageril potti fi re- lare fard cured, polite gi in generald ori-ce
trase de trdmitgtoril lord, pazinda-se formali- chartil fdrd valóre reale, precumd pachete en
tatile prescrise la art. 52,53 gi 54 de mai mil. note de musied, en imprirnate, en foi perio-
en deosebire dll, décd objectuld pretinsil a se dice etc.;
retrage n'a fostii and expediatd, la casii d'a d. Pentru t6te trdmiterile adresate de parti-
fi fostti francatd, va perde taxa deja pldtitd, maul cake autoritati scathe de taxe, preenm
gi la casil de nefrancare, va plitti numal drop- ei cele presintate de autoritatile supuse la pla-
tuld de inregistrare. Erd deed objectuld este ta taxelorti.
deja expediatii, in casd de nefrancare, va plgti Art. 146. Pentrn foile de reclamatie mesa-
taxa pentrn dusii i Intorstl, calculatd (1110 genilord, se vord pkistra prescriptiunile pre-
distanta parcuratg, gi deed a fostii francatii vgclute pentrn scrisorile recomandate la a rt. 36,
numal taxa pentru inapoiere. 37, 38, 39 gi 40 din acestd reglementg.
Art. 142. Candii mai ninite trilmiterT aunt Art. 147. Este interlilis persenalului postald
insocite de rind singurd fractii, priimirea sea all asiste, dupd cererea destinatorilord, la des-
refusuld nu se pOte face de eatil pentru tote chiderea i numerarea continutului dmiteri-
tramiterile; in Mei mid cast' nu se pete libera lord; afard numal deed adresantuld arti obser-
munal parte dinteensele. va chiaril in momentuld caudd i se pred4 de
Art. 143. Destinatornld unni objectti de posta cA ambalagiuld este stricath sea sigi-
mesagerie va pates, dupd ee va constata pe bile alterate, fiineld ed administratiunea poste-
deplind identitatea sea, fig obting in ori care o- lord nu respunde de catti pentru predarea ob-
ficiti interme4iar de schimbil (reexpediare) libe- jeAcloril cu ambalagiuld nestricat pe dinafard,
rarea clisulul object; dera acesta liberare nu se cu sigiliile intregi gi en greutatea deplind, Lira
v a efectna de candii numal atunci candti im- sd garanteze pentrn exactitatea valóril de-
www.dacoromanica.ro
piegatuld postald va fi pe deplinti asiguratil ea clarate.
4
50 LEGIIIIRI
In casd 1ns, eindii, sigiliile sed ambalaginlii I c. Orbilorri eindii nu vord fi insociti de IA
pe dinafart suntii in adevird stricate, adre- slug's; sea companion&
santuld 1,Ote cere de la oficiuld ce i liberezi Art. 153. Pentru cepa mai mici de 4 anl,
objectuld Old canttract, salt deschidt. OBI cândit vord fi tint* in brace, nn se plitescd
nnmere continntuld. nici tid taxi.
Deachiderea se va face tindit ambalagiuld, Pentrn copil mai marl de 4 ani, se plitesce
Rea a altera sigiliile séü partea stricati. taxa intregil ea pentrn orl-care persOni.
In casii de a se gAsi lipst, se va incheea pro- Art. 154. Transportuld glinelord prin dili-
cesd-verbald in regult ci se va inainta direc- genie este en totuld opritb.
tinnil generale imprenni cu corpuld delictulni. Fumatuld se permite numal atunci clindfi
Art. 148. In acestd casd, directinnea gene- este en invoirea tutulord cilitorilort din ace-
rali urmaresce pentru des pagubi re pe amploia- lai compartimentd.
turd care a causatil stricteiunea set pe acela Art. 155. Wei, unit etlitord se bolnivesce
care a priimitil objeetuld eu ambalagiuld stri- pe drumii astd-feld in eitil causezi nemultu-
eatd Bed sigiliile alterate fart a dresa procesd- mini celord-alti, precumil qi déca veri-nnd et-
verbalil subsemnatil Eli de conductoruld sed am- Mord este supératorii tied imorale, dirigentuld
ploiatuld care 'I predt objectalii stricatt. oficiulnl postalii citre care s'ard aduce reela-
Art. 119. Objectele inapoiate oficiuluT de marl de asemenea naturt atestate i de con-
origint se restitue imediat presintatoruluT sub ductord este in dreptd a opri continuarea WA-
luare de chitantt. toriei pasagerului supirttord, fart ca acesta
Acelea insi al etroril adresantl seu presin- si albt dreptd a cere reetituirea taxei platita.
tatori suntil neennoseuti se tratézi ca eiclute Art. 156. Plata loculni se respnode inainte
in rebutft dupa formalitiitile prevttlute pentrn la abonare, canal; se liberezi und biletd tiiatd
corespondente la art. 109 ei 110 de mai sus& dintena condict en souche, care are valóre nu-
inaintindu-se direetinnil generale; care insti- mai pentru 4iva i cursa inscrist pe biletil
tue comisinnea pentru verificarea continutului pentrn persona pe ald eireea name s'a scowl.
lord i procedeza in conformitate eu art.53 din Acestil bilet trebue ea se infliciieze In orl-ce ce-
lege. rere a conductorului set amploiatiIord postall.
Art. 157. Pasagerii mitt detori a veni en
CAPITOLIIIt VI 15 minute inainte de ora fixati pentru porni-
rea diligentel; acel earl vord veni dupt plata-
Seryielulfi transportulul aretorliorti rea diligentei, nu ad dreptulii a reclama inapo-
prin diligente iarea taxei, biletnld nefiindii valabile de cat&
pentrn aces curet.
Art. 150. Pentru transportulti calitorilorii, Art. 158. Bagagele se considera numai din
trisurile postale ail doui clase : efectele necesarii pasagerulul pentru drumd,
a. Clasa HS, adiet aceea pentru cari se pre- pentru care 'I se acordi gratisii 20 kilograms;
leveza 20 ban! de fie-care kilometru parenrat, prisosnlii ce art trece poste 20 kilograme se
se consideri : 1-id locnrile din cuped sell par- taxéza drip: tarifa de mesageril, care taxi ur-
tea de d'inainte a trasurel numal cindii este mkt, a o plati d'ui-dati cu inregistrarea ba-
inchist en ferestre; alit 2-lea locurile din inte- gagiulni.
Mort set partea care formezt centrulii trisu- Nu se potd priimi de posta.bagagele in wi-
re; i alii 3-lea, acelea din rotondi sed partea fere sed lit.i voluminese cu unit volnmii mai
de d'inapol a trAsurel; mare de 9 decimetri (90 de centimetri) lungi-
b Clasa 2-a, edict aceea pentrn care se ta- me, 1i 6 decimetri (60 de centimetri) litime,
xéza 15 ban! de kilometru parcuratd, se con- sell de grentate mal mare de 50 kilograme.
sideri numai locurile din cabrioleti, adiet par- Art. 159. Administratiunea postelord nu
tea de d'inainte a trtsnrel, candil nu este In- respunde de catii pentrn bagagiuld care ea
chist cu ferestre, ci numai eu perdele de pele. predatil oficiilor postal! in regult, edict pentra
Art. 151. Tarifele pentru ea-Uteri aunt for- acela care este Needed in biletuld de drum&
mate, ea i acelea ale corespondinteloril i ob- Fie-care dittoed este &tort sa incnia ea
jectelord de mesageril, de directiunea generali se sigileze bine bagagiuld predatil postel, seri-
a postelord i suut la dispositiunea publieului. indd pe fie-care bucati numele stil gi looul
Art. 152. Se interclice mergerea en deli- nude merge.
genta : Art. 160. Bagagiultitrebne s se aduch celd
a. PersOnelor bolnave a cirord starea &ink- pneind cu nit era inainte de pornirea diligen-
titil art fi supiratóre celord-alti etlitoti, mal tei; ért in localitttile de uncle diligenta per-
on sema acelorii pitimall de epilepsie, de a- nesce neptea seii dimineta, bagagele se 'wird
beratiune mintale i de bele contagióse. aduce de-eu-sera inainte de inchiderea oficielni.
b. Copiilord mal mid de patru anl cindil nu Ca exceptiune nnmal pentrn localitti1e undo
www.dacoromanica.ro
vont fi insoeiti de persene earl st'i ingrijact; diligentele suntil in coincident& on tithe fe-
 TELEGRAFO-POSTALE 51
rate set on vapOrele, se petit priimi bagagele Fie-care pasagert este liberd a opri unorii
gi en 15 minute inainte de pornirea diligentei. asemenea persOne snirea in trasura ei a then-
Art. 161. Pentru objectele mid earl nu nosciinta emit la ceM d'antdifi oficit postald.
suntd theorise in bilett, administratia poste- Art.169. Conductoril, suruglii gi top impie-
lord nu ia nicl ua rdspundere, de ore-ce ele gatil postall snntil dOtorI a se plata cnviinciosil
enntri lasate in sOma i ingrijirea pasagerilord cu pasageril. Se core bad gi de la pasagerl a
chiart in trAsura. pazi buna euviinta, nefiindu-le permisil in nici
Calgtoril suntd opriti a lua cu sine in trasu- nut cast a Be satisface singuri, ci a agtepta
ra objecte marl' set voltiminOse earl art pntea pent' la celd d'ântOiii oficid postalt uncle vs re-
incomoda pe cel.alti caldtort clama dirigentulal respectivii, care este tinutti
Asemenea este oprith calgtorilora a avea cu a cerceta casnld gi a face satisfaotiunea en-
d6ngil arme de feet inciircate. venita.
Art. 162. In cast de perderea verl-unul ba-
gagit inscrist In biletulü de drum, administra- CIPITOLULt VII
tinnea pestelort desphgubesce pe posesord :
pentru cele fara valOre declarath, cn 2 lei de Corespondinyle seutite de taxe
fie-care kilogramt, Ora pentru cele en valtre,
dima valOrea declarata. Art. 170. Mara de corespondintele oficiale
Bagagele on valórea declarata se vort trata ale autoriatilort constituite i acelora earl
intocmal ca objectele de mesagerii, atfitti in Bunt prevh4te la art. 57 gi 58 din lege, niol nä
privinta impachetariI i sigi1rii cfitt §iln pri- core sponthnta tin p6te circnla gratis prin posta.
Tinta taxaril trecOndu-se prin fatuil ca orl-ce Prin autoritati constituite se intelege nu-
objectil de mesageriä. mai* acele ale Caroni cheltuell suntll prevOckte
Art. 163. Predarea bagagielort nu se pOte in budgetuld generalt ald Statulul votatt de
efectua de chtil In schimbil cu bilethl de drum Camera legiuithre.
la oficiult de destinatie, care este &tort a le Art. 171. AutoritAile preinte la art. 58
cintari éragi gi a controla dOca suntt taxate din lege, adica consulatele, agentiile diploma-
conformil legil. In cud de a se constata ca s'a tice, primariile, consiliile judetiane i stabili-
prelevatil nä taxa' mai mica, se va dresa pe da- mentele de bine-facere nu ad dreptuld de scu-
ta, procesii-verbalti ei nu so va libera bagagele tire de chtil numal pentru corespondinte pro-
posesorulul, de catil dupit achitarea diferentei; pril ise. Objectele de mesageril emanate de
Ora procesul-verbal se va inainta directiunil ge- la densele sOd adresate lord vord fi supine la
nerale. plata taxelort ca i ode partienlare.
Biletele de drumt se inaintéza directinnil la Art. 172. Tote corespondinte1e oficiale nr-
finele fie-card luni imprenna cn comptnrile mOza a 'Ade numhruld i sigiliulll autorita-
spre a controla cu matcele respective. tel de la care emana; in met contrarid vorii fi
Art. 164. Posta nu se obliga a transporta refusate a se expedia gratist prin posta.
bagagele la locuinta pasagerilord, rdmhnendid Art. 173. Afar& de corespondintele prevh-
in ingrijirea loril a gi le priimi de la oficinlii de clute la aliniatele a gi b ale art. 57 din lege,
de stinatiune. orl-ce corespondinte de la antoritati catre
Art. 165. Caletoril voril inscrie inteuh con- persOne partirulare vorit fi supuee la plata ta-
dica la fie-care oficit postalt reclamatiunile kr xelort.
de orl-ce naturh; orl-ce reclamatiune neprece- Art. 174. Pentru expedierea fara plata a Ira-
data de reclamatiunea din condica rdmane lard lorilort sal objectelort de mesageril de dare
efectii. autoritatile indrituite , se va observe aceleagi
Art. 166. Conductoril i servitorii postel sunt prescriptiuni ca gi pentrn particulari.
opritI a priimi multumir1 in bani de la pasageri. Art. 175. La sosirea de valori set objecte
Conductoril suntt dOtorI a priveghia pentru de mesagerii, dirigentuld oficiului de destina-
pazirea bunei ordine in cursuld chldtoriel, in tiune teen:lite bided. avist autorita,tilord cS-
care cud pasageril suntt détori s asculte pe rora cuntil adresate. Acestea suntd détóre a le
concluctori radica sub observarea formalitatilorti prescrise
Art. 167. Conductorului nu'l este permist a de acestil reglementt, in termend de 21 ore
gedea in interiocul trasurei sub nici un pretext, dupa priimirea avisului.
locult séd fiindt pe capr a. set in cabrioleta. Autoritatea care aril voi aS insarcineze pe
Art. 168. Oprirea trasnrel i priimirea pa- unt delegatil cu priimirea de buil sOil objecte
sagerilort pe drumd, afard, din statinnile po- de mesagerii de la postil trebue a comunice
stale, nu este permisa. oficialt dirigenthhil postalii numilruld procurel
Condneterii vort fi aspru pedepsiti (led se ce este data delegattiluI, numele gi cnalitatea
vort opri pe la hotelurl sell carcime fara nece- sea. Delegatult este dOtort a infa9iga oficiulul
sitato absoluta, set &Ica voril priimi persOne postalt procura sea in originalt.
www.dacoromanica.ro
set obj ,cte afara de cele insemnate in marlrut. In orl-ce cast, recepisele de predarea mesa-
52 LEGIUIBI
geriiloril, pe lftg iscAlitura priimitorului, tre- derea pentrn objectele incredintate serviciulni
bue s pól te si sigiliulti autoritatii Cabe care postald spre transportare, nu prelevézk nici
a feat's adresate. nfl taxA pentrn asigurare sinici nu acordl alte
Art. 176. Tote autoritAtile 's1 voü priimi drepturi publiculni de cat de ald desplgubi In
corespondintele la oficiile postale in orele de conformitate en art. 73 din lege, in casti de
serviciii, delegAndt und mploiath destinatt perderi totale, lipsuri partiale sOU stricaciunI
pentru acestii sfOrsitil. totale la cari ard fi expuse tramiterile in in-
Asemenea delegatiunT se voril comunica o- tervaluld de la depunere de cAtre presentatorT
ficialii dirigentiloril postali. si One' la remitere in manele adresantului, fie
Art. 177. Dirigentii de (fiche vorU tràmite déca acestea aril proveni din snstragerea sOil
un 5 avisil autoritAtilorti cari nu's1 ar rEcla- erórea impiegatilorti postalf, fie din casuri de
ma corespondintele ce le mitt' adresate celii fortl-majora. BM din orl-ce alte eventualitUti.
multil in 24 ore &TA sosirea Eurselorii. Art. 182. In casil de resbele, se vord a*,
Wed in torment de clece dile autoritatea §i publica prin Monitorulii oficialitSdrile §.1 te-
respectivg n'a rAdicatil de la biurdi objectele ritoriele ocupate de inimici pentru care nu se
§i corespondinta despre care i s'a datU avisti . póte admite nimicil spre transportare.
dirigentulil oficiului va nrma en ele ca si cn Asemenea in casil de revolutinni seii neli-
cele-alte objecto par ticulare cgdute in rebutil, nisce publica nu se póte admite aid unil ob-
inapoindu-le biurouriloril de origins's. jectil spre transportare in interioruld tArei pOn
Art.178. Pachetele i plicnrile oficiale nu pot la restabilirea ordinei.
contine nici scrisori nici bilete, nici chiaril in- In ambele casuri, respunderea Statulni in-
semndri, objecte sOil hArtil strAine serviciului. cetOzA din momenta's cAndil s'a fflcutd publi-
Ofi-ce urtnare contrarid dispositiuniI de faeI catiunile cnvenite.
va ii consideratA ca u contraventiune mono- Art. 183. In urmAtórele casnri Statuld nmu
polului postald i pedepsit d. ca ast-feld. acordA aid nfl despggubire :
Art. 179. Top amploiatii postall vont' exer- a, CAnd lipsa seri stricticiunea totall provine
cita cea mai scrupulOsti supraveghigre spre a din rena ambalare sel din negligerea prescrip-
opri transmisiunea in pachetele sed plicnrile tiuniloril prsvNute pun acestil regulament.
oficiale ale scrisorilor sOil objecteloril nescutite b. Midi's 0000 constata declaratiuni fictive,
de tare. adicii Candi s'ar declara valori insemnate pen-
In casti de lignuial g. fondatA asnpra conti- tru objecte earl, prin sine ins41, nu arti con-
nutului, oficiuld de destinatiune va invita pe stitui aid nit vahire seti numai nit valOre ne-
destinatord a se presinta la ofichl pentru a des- inserenat Ore :
chide pliculii sétl pachetuld bAnuitil in pre- c. CAndil reclamatiunea pentrn objectul per-
sinta sea. Deca delictnlii este constatatil , se dutil nu aril fi fostil facutA in termenti de dont+
va dresa pe datA unti procest-verbald, care se luni socotitti din qiva candil s'a predatil objec-
va expedia d'impreunA cu piesele relative cu tun' la postA
prima curs A. directiunii generale spre a lua dis- d. Pentru chartiile de valóre, Cana' expedi-
positiunile necesare pentru urmArirea culpabi- toruld lord aril neglige prescriptiunile
lulul in conformitate cu art. 83 din lege. Id art. 129 din acectd regulamentU.
01/2ndil destinatotrold va refusa de a se pre- Art. 184. CAndil s'arti gdsi veri-unti object
senta la deg': Bed va intOrdia mai mult de 24 o- perdutti dupii ce a'a plfltitd desp'Agubirea, cx-
re, se va proceda la deschiderea pliculuisétl pa- peditoruld lui este obligatil 0110 pliard si a re-
chetului bilnuit in presenta procurorului local. stitni suma ce a'a datd ca despAgubire, skid,
Art. 180. Ori-ce negligentil din partea im- objectuld nu este nicl avariatil, viol a perdutd
piegatiloru postall la prilmirea nnei corespon- din valórea lul prin trecerea de timpU mai in-
dinte oficiale neinvestitA de formele prescrise delungatil.
set in neconformitate cu prescriptiunile pre- Art. 185. Statulil isI reset vii dreptuld filra
ve'dute prin acestd reglementil, se pedepsesce prescriptinne de a se despdgubi de la amploia-
cu plata taxelord cuvenite, deosebitu de pena- til postali cari aril perde set aril causa per-
lit6.tile disciplinare ce li se potil aplica de di- derea orl stricAciunea veri-unui object'', atatil
rectiunea general g. din garantia sea (atti §i din ori-ce avere mit-
cfltóro set nemiscatóre, precumt si din ori-ce
CAPITOLII L VIII avere aid mal dobandi in cursuld vietei séle.
Desprignbifi in easil de perderi Art. 186. Regulamentuld de feel se va pu-
ne in aplicare en incepere de la 'Rs Ianna-
Art. 181. Statuld, luAndU asuprill respun- rie 1873,

www.dacoromanica.ro
 ELtGRAFO-POSTALE 53

LEGE
PENTRU RETINEREA. MENSUALL DE 5 0/0 DIN SALARIILE IMPIEGATILOR
TELEGRAFO-POSTALI
(Decretd No. 604, din 16 Martie 1874)
Art. 1. Se va retine cuincepere de la 1 (13) A- Aceste retined eSS valOrea lora in efecte ale
prilie 1874, mensuala 5 IN de la tote gradele Statului se vora depune la cam de depuned gi
de elevi, oficianti 8 i impiegati din directiunea consemnatiuni. Ele incet6zO canda impiegatul
generall, ale axon posturi corespunda cu va avea garantte legmith complecta.
gradele Lie eled i oficiantii inferiorl, pentru Art. 2. Impiegatilorii retragi din cor gi
a putea veni in adjutorula lora in formarea asupra elrora nu va exista niel uS impregiu-
garantiel prevOsluth la art. 22 din legea orga- rare poprit6re, se vora inapoia aceste retineri
nisOril corpului telegrafo-postalt. impreunI eu procentele eventuale.

REGULAMENTULt
SI DESCRIEREA UNIFORMEI CORPULUI TELEGRAFO-POSTALU

(Decretd No.1550, din 12 Augusta 1871)

Basele CAptug61a de lustrina de lSn negru, la ma-
Postavulii foncluld civitti inchisd. ned chembrica alba.
Postavula de distinctie amaranta. Biusa
Catifea distinctivI amarantil.
Fireturile galbene cu lustru. Pentru slilele de lucru i servicia, blusii de
postava eivita sill satin de 16,n1, croiala adop-
Tunica tatl la armatl, lungimea de la gulera la bor-
De postava civitii, gulerulil dreptil de 45 mi.-dulfi inferiora aill pólelora 550 m.m., gulerula
limetre, Math la partea din 'nainte pie4igii, ca cela de la tunicO, manchetele asemenea.
de catifea pentru tote gradele, erg pentru ele- Pantalonul
vii de orl-ce clasi de postavii distinctivil.
Se incheie drepta pe peptil prin 9 nasturi De postava civitii, croilla semi-largi, avend
de metala multi ti bombati in diametru de 18 bande duble de postava distinetiva de-eare
milimetre. lath de 14 m m.
Nasturii porta stampatil In reliefS emblema In tinuta de tote slilele i servicia, pantalo-
corpulul, adieu umi corna, avenda in centru nuia va avea numal null paspoalti distinctiva.
bocatula din care ese 4 sagett Partea visibilu Elevil de orl-ce clasS veal purta numal
a peptuluI este paspoalath cu postavii distinc- pantalonuld adoptatil pentru servicia in ori-
POlele mai 140 milhnetre de la talie ce thing.
in josii.
Manchetele drcpte, de catifea distinctivii la Chepiu
tote gradele, 6ra la elevil da orl-ce clash de Forma gi dimensiile celora adoptate in ar-
postava distinctiva , lhtimea lord 55 mili-
metre. matl, adich: banda 30 m.m., visiera latime la
La spate, p6lele sunta despicate penO la ta- miopocat 3 m.m.
lie, petrecendu-se r ulpanele una pests alta pe Calota de postavii civitii, banda de catifea
ambele pa*, la spate suntii cate WI petlitO, distinctivE, la elevi de ori-ce clasS de postava
paspoalath, lungime 150 m.m. gi av6nd pe den- distinctivii.
sale trel nasturi de forma, petlitele formezil Arandtura
coltii la mirj.locil gi jos gi serv a ascunde busu-
narele. www.dacoromanica.ro
Spada driptit cu tica de otela, lungimea
54 LEGIIIIBI
800 m.m., mineruld on mid singurd grifil §i de mdtase galbend, latii 3 m.m., put] orizon
place restranta, pe care este stampatii amble- turd pe borduld superioril alii manchetel.
ma corpuld in reliefti ea pe nasturi, gittuld La chepiti lingd visierd, ud sub-bitrbie falsd
minernInl de osii negru tmpletitd en admit de anrii, late: 5 m.m., d'aimpra bandel pe bor-
galbend, garde tOtd de alamit. duhl inferiorh aid caloteI unit sutaiti de md-
tase galbend , lath 3 m.m., In fundri Impre-
Dragona giurnlii cirumferinte un suta01 de mdtase gal-
Directorulii generalii, ciucurl tart sipanglicit bend.
WA' 20 m.m., de aurti. Cocarda la chepi5 Fined en unit nasturemio
Inspectoril i efil de serviciti, eineurT tarf, de uniformil, diametralti Id 9 m.m gansa la
panglica de poil-de-chevre, 'rata 20 m.m , a- chepih din patru torsade de mdtase galbend,
vendil In tesittnrd duo linil de wird, late 5 m. m., in josulii cocardel emblema corpuld de metalh
In lungimea panglicei. auritii lungimea 55 m.m.
Cei-alti impiegatl, aceeasT panglied ea la Pe gulerdil tunied si blued emblema cor-
kiefii de serviciti, bed cineurl flotantl. pului, hingime 55 m.m., lItime 35 m.m., bre-
Elevil de orl-ce dead, dragona de pole in dattt en mdtase galbend.
dimensiile i formele de sued.
Elevii clasa I
Centwronulii
Acelasl semnil dietinctivti de mdtase gal-
In mare tinntil, de aurii la 40 m.m., belierile bend., Thee la manchete, la chepiii si Ia eircum-
late 25 m.m., incheindn-se peste tunicit eu ferinta fondului ceteduod trese de sutasil egale
dnod paftale, pe earl smith represintate emble- in dimensii, avdndil distanta Intro densele
mole corpulul In reliefil ea pe nasturl. 4 m.m.
Elevii, unil centurodi de pele de laid, dupd
forma si dimensiile celd de susil. Oficiantii clasa III
In mied tinutd, conturonnlii smith de pele Manchetele i chepinlii, descrish la elevil
negru, de lad., ce se Odd sub blued. clasa II, insd tresele voril fi de firii, asemenea
Illantaua §i gansa.
Pe gulernlii tunicel si alh bingel va fi bro-
Cabanii de postavti eivitil cu balicd, ciiptu- dattt emblems cu fruucle dupe' medelulti No. I,
sita negru, en eincurl de poil-de-chevre si pe bud cu nit singurd sdgdtd, brocleria va fi deem.
pepth en &tadl negru i nasturl forma
olivi. Oficianyi clasa II
Crevata Manchetele i chepinlit, descrish la elevil
De ialonii, negri, Incheindu-se en nasturi la clasa I, Ind treselede find, asemeneali gansa.
spate, litime 45 m.m., pe bordulil de Gush va Broderiile la tunied i blued, descried la ofi-
fi unh paspoalh albh de batistd , posh de ciantil inferiorl clasa III, hied en dna (3441.
1 i/s m.m.
Meinug
Oficianfii, clasa I
Manchetele
De pele died eastoril, de cele ce se spald, clasa II, Ned eni chepiulii,
trel trese.
descristi la oficiantil
albe. Broderiile la tided si blush, cele descrise la
Incdltdminte oficiantil clasa II, fried en trei edgeti.
Cisme de vaxii, mite d'entregu fdrd be-
setae. Oficiautii superioriI class III
Botfori de vaxti add iufth, crete din josh de
gennehe, earl se porth peste pantalonuld en Per ceptoril postalii clasa III
paspoald. La manchetele blued i tunic's!' pe bordulti
Manchete superiorii, und galonil de mail lath 20 m.m.,
La cAmds1 nn poth eli din minim hainel meflatil
distanta
orizontalti, impreginrii d'asuprald, la
de 4 m.m., ud, treed' lati 3 m.m., ale-
mal multi] de 5 m.m. 4tit In acelasi sensh.
Semne distinctive_ La thepiii, Intro bandi 1i ealotit, galonnlh
pi tresa ca la manchetd,impregiurniti eircum-
_Medi clasa II ferintd fundnlul dna trese departate una de
alta de 4 m.m.
www.dacoromanica.ro
La mancheta tnnicel 0 a blusel, nnti eutagil La blued, ambole phrti ale gulernInl, flOree..
 TELEGRAFO-POSTALE ;55

en emblema corpnlni dupd modeluld No. 2 La gulag, broderia oficiantilord superiori

Ined en nd singuth silgétii. inth en patrn thgeti.
La tunith, broderia ca la blued, avêndd deo- La tallied' broderia ea la blink pentru gm,
sebitd impregiurulft gnlernlni u bageth bro- lerii, avdiadd deosebith impregunruld gnlerulni
data on canetild, modeld No. 3. 00 bagheth brodath en eanetild i flutnri,
&Tit modeluld No. 4, lAtimea 20 m.m.
Oficiantii superiorii clasa II Aceea0 broderie i baghetd, repetate la
manchete, broderia vine pe partea ante-bra-
Perceptorii postalic clasa II telord.
La manchetele blusei ca la oficiantii supe- Inspectorit generalii
riori clasa III, Ms g. cu duos trese despIrtite
de 4 m.m., asemenea la tunick La blnsk distinctiunea data,' inspectorilorii
La chepiS, intro band i calotä galonulti de eireumseriptie, hied, eu duod trese la man-
duo6 trese ea la manchete, In fundii duos trese cheti i einei sigetl la broderia gulernlni.
Impregiurk a
La chepiti galonuld 0 dn trese peste ea-
La gulerk broderia ca la oficiantil* superiori loth ei band, éth la fundil trel trese.
elasa UI, hied en trel sdgeti. La tunicd, broderia ea la bhisk avdndil deo-
sebith brodath bagheta descried la inspectoril
Oficiantil superiorii clasa I de eirenmseriptid impregiurnlii gulerului.
Aceea0 bagbeth i broderie repetattl la man-
Perceptorii postald clasa I ehete pe ante-brate, pentrn broderie, érd ba-
gheta impregiurii.
La manchetele blusei qi tithed, galonulli
latii de 20 m.m., d'asupra efirnia se pune trel Directorulti generalli
trese de and.
La chepid, asemenea galonuld i cele trei La blued, d'asnpra mancheta, galonnld lath
trese de la mancheth, impregiuruld fandulni de 35 m.m avdndd d'asupra tre! trese.
dnod trese. Broderia la gulerk cea de la inspectoril de
Broderia gulerulta, cea adoptati pentru ofi- cirenmseriptie, mud eu gdse thgeti.
ciantif superior!, filth en trel edgeti. La chepid, galonuld si cele trel trese de la
manchete puse pestebanth ei caloth, improgin-
Inspectorg de circurnscriptizene mid fonduld trel trese.
. La tunick broderia ca la blind, la gulerii
La blusk d'asupra bordulni superior, apdath avadd deosebitii impreginruld gulerulni nd
orisontald nn galond lath 35 m.m. teedtura bagheth Ca cea de la inspector!, sub care se
drat]. se MU alese emblema corpuini, atarnand brodeth u dantelurd on canetild, dupd mode-
en -ant snopil de Pee sägetl legate prin bo- luld No. 5.
cale, d'asnpra acestui galond u treed lath Aceeael broderie 0 la bagheth repetatd pe
3 m.m. i depd,rtatd de galonil 4 m.m. manebeti.
La chepiti, galonnlii i tresa de la mancheta In tinutl de galk pinia bicorna; cu pene
blued, coprindbeld parte din 'handl 'Ili parte negro frisate impregiurulti bordurilord en co-
din ealotk impregiurnlii fundulni trei trese cardk gang, i eineuri adoptati pentru oficid-
desparite de-care 2 m.m ril general!.

REGULAMENTU
PENTRU UNIFORMAREA PERSONALULUI TELEGRAFO-FOSTALIJ INFERIORU

(Decretli No. 1812 din 31 Octombrie 1872)

Expeditorii rural! 3. Pantalonl (facultativl) seri, en vipneed
1. §épca in forma celei actnale a corpului.
de postave, eivitd Inchisd, banda vieinid, (ama- 4. Mantana (facultativii) de postavd cord en
rante) cozoroculd dreptil in frunte, marca cor- gnleruld intorsd de postavd vieinid.
pulni de alami fdth frdgere;
2. Blue de postavd cern, gulerul intored de Conductorii
postav viiniii (amarante), de ambele extremi- 1. dpea de postavii eivith inehisd séd de mu-
thti ale gulernlul marca corpulul de dam e'. fitirg sama négrd, eozoroculd dreptd, marca corpu-
fulgere; www.dacoromanica.ro
WI de alami qi cocarda tricolord;
56
2. Tunica de postavil civitil inchisii, en doug
rhndurl de nastnri, gulernlg Morel, pe ambele tonsil viiiniIl gi glue.
extremititi ale gulerulial stele de ala mg, cores-
pnnOtere dupg grade, adicg clasa I, trei stele,
clasa II, dong, 6i clasa III, nna.
3. Pantalonl (facultativl) seri cu vipngcg vi- telegraficit de alamg pe pglirie seti egeinlg.
ginig ;
4. Mantana (facultativii) seri eu done' ran-
duri de nasturi galbenl, gnlerulit intorirg gi
glaga; .
efii de cantonieri
I. §épca forma celei actuale a corpulni, de
postavil viginig, cu banda eivitg inebisg, in
frunte emblema corpului si cocarda tricolorg.
2. Tunica (facultativg) scurtg de postavil ci-
vitg, en done rindurl de nasturi galbeni, en
gulerulti intorsii do postavil viginiti, la ambele
extremitáti: ale gnlerului emblema corpulni de
alamg;
3. PantalonY (facultativii) seri cu vipugeg vi-
ginig ;
LEG
4. Mantaua (facultativd) seri en gulerul in-
Cantonierii
Vorti purta numal inscriptinnea cantonierii-
Factorit
1. §epaa forma corpulni de postavil albastrn
inchisu en inscriptinne telegrafft sdlt posta;
2. Bluza de postayti sert en gnlernlii intors,
la uit extreniitate a gulerulul inscriptinne tele-
grafti sélt posta 0 la cea-altg numgrulg de or-
dine alii factorului.
Pentrn oralele principall numgralti va ince-
pe cu cei de la telegrafg i va continua en eel
de la postg;
3. Pantaloni seri en vipngcg viginig;
4. Mantana serg on gulort intorsti cn inscrip-
tiunea i numerulti ea gi la blurt.
Pentru condnetori i factori este obligatorgi
cesornicil.

LEGE
PENTRA FIXAREA TAXELORU TELEGRAFO-POSTALI

(Deeretil No. 204 din 4 Februarie 1871)

CAPITOLULt I Art. 6. piarele, foile periodice, cgrtile , no-

. tele de maid, plaunrile, chgrtiile, fotogra-
Serviciulil telegraficti fiile, cgrtile de visitg, prospectele, circulgrile,
Art. 1. Serviciulg telegraficil in interiorulil anuncinrile si ori-ce avise imprimate, gravate,
Itomilniel se va regnla dupti stipulatiuuile con- litografiate i antografiate, precumil i probele
ventiunil i regulamentulni serviciului telegra- de mgrfnri, tote acestea puse sub liana, WI
ficii internationalii. inipachetate astil-felti In eitil sg se peltg. veri-
Art. 2. Taxa unel telegrame de 20 cuvinte, fica continutula lorii, se petit expedia numal
in inteniorulit tgre1, se fixézil la 1 leti 50 bani, francate en bani 3 de fie-care 40 grame set
gi in interiornlit aceluiagl judetil seti comune, fractiune de 40 grame. In mg de nefrancare
1 leg. se vort consider& gi taxa ca i scrisorile.
Art. 7. Objectele postei ugOre se vorii. franca
CAPITOLULt II prin timbre postale. Timbrele postale se voril
Serviclulti, postalii libera de care Ministerulti financelor tutoloril
biurourilorti postale, cari le veil vinde parti-
§I cularilorii; preenm i detailigtilorti cari se voril
Art. 3. Posta ugOri transporti objecte real Dish:mina en acesti vindere.
valóre venale in greutate maximumt de done Acegti detailiti, cumpergtori in cuantititi
ante grame. de 500 bncgti, se vorti bucura de uniii benefi-
Art. 4. Scrisorile se FAO expedia francate, 65 de 10 la stab,
adicg plgtite de presintatorg, i nefrancate, a-
dice: sg se plgtésci de priimitort. § II
Art. 5. Taxa nnet scrisorl pentrn greutate Posta grea (mesagerii)
de 15 grame se fixézg
a. Din 0 pentru aceeagi comung 3 bani, in Art. S. Posta grea transportg objecte de va-
cas de francare, i 5 b. in casii de nefrancare; lere, de ori-ce greutate, i fgag valóre en gren-
b. Din 0 pentrn interioruld tgrei 15 bani, tate de la 200 grame in mil, precumil gi per-
in casii do francare, gi 25 buil in cas5 de ne- sOne en diligente.
francare. www.dacoromanica.roArt. 9. Objectele de mesagerii, bad, scule,
 TELEGRAFO-POBTALE 57

bancnote, bonne, obligatii, polite, cupene, catti are faeultatea alil recomatida, pletindfi
mandate gi off-cc+ alte objecte de valóre, se pot 20 bath.
expedia francate seti nefrancate, acele inse, fg,- Recomandatia este obligatorie pentru od-ce
rg valóre se potil expedia nnmaI francate. objectil alit postai de mesageril.
Art. 10. Taxa objectelor5 de mesageril se Objectele recomandate se voril priimi sub
fixézg pentru distanta de 150 kilometre WI liberare de recepise. gi se voril remite sub pdi-
franctinne din 150 kilometre : mire de recepisg.
a. 15 bath' pe valóre de fie-care 500 leT; Duplicat de pe recepisa de predare póte cere
b. 15 bath pe greutate de fie-care 500 gr. expeditorulii plgtind5 15 bath.
Art. lb Taxa nnui bet la deligentg gi a Art. 13. Objectele francate retrase FA Ma-
15 kilograme bagagiil se fixézit la 15 bath pe poiate se remitil presentatorilor5 fgrg a se Ma-
kilometrn se5 fractinne de kilometrn. poia taxa; erg acele nefrancate nu se vorti re-
MilitanT voril plgti kindle la diligenti cu mite de call dupe ce se va plgti taxa ce nrma
a soh:dere de ug' treime. sg percept,. de la priimitoril dem '1 s'ar5 6 re-
§ III mis5.
Art.14. Pentrn remiterea la domiciliil a off
Disposifiuni generale egrul object5 afarg de 11iare, se va plgti 2 bani
Art. 12. Expeditorul5 orl-cgrth object fran- in profitulg factorulth.
1

LEGE
PENTRU CARTILE DE POSTA
(Deeretit No. 789, din 31 Martie 1873)
krt. 1. Serviciulii corespondinte1or5,pe lin- I timbrn incrustatii este exclusiv5 reservatg gu-
gi objectele coprinse in art. 30 din legea te- vernulm; contrafacerea se va urmari i pedepci
legrafo-postale, va cuprinde i edrfile de postei. conform5 dispositiilor5 codulth penalil in ase-
Art. 2. Taxa postale. a edrylorti de postei menea materil.
pentru totil interiornlii Romaniei, orl-care ar Art. 0. Guvernulii este autorisatil a fabrica
6 distanta, se fixéze la : ceiry de postei, cari se vor viude particularilorii
a. Cincl bath pentru ug earth' simple.. de cgtre biurourile telegrafo-postale i numth
b. pece banY pentru ue cart& de poste in- pe valórea lore. nominalg.
dnoitg (adieg respuns5 pletit5). Art. 7. Unil regulamentil specia15, ce se va
Art. 3. Taxele enntil aceleagipentru ceirtile publica ug date, en promnlgarea acestel legl.
de postei ce aril circula In interioruhl unel co- va fixa forma, dimensiile egrtiloril de post/ gi
mune. modnlii intrebuintgril i manipulgtil lord.
Art.. 4. Factoril nu vor pereepe nicl ug taxi Art. 8. Fiindd a se intinde intrebnintarea
pentru distribuirea la locuinta adresantului a ceirylorit de postei §i in servicitibl internatio-
eiirfilorii de postei. nal& acésta va face objectnlil de conventinth
Art. 5. Confectionarea ccirtilorii de postei en speciabesupuseratificrii corpurilor legiui Ore.

REGULAMENTU
LA LEGEA ASUPRA CARTILORU DE POSTA

(Decretil No. 945, din 27 Aprilie 1873)

krt. 1. Serviciulii postalii pe Huge objec- Pe face, certile pearl armele terd, timbrulit
tele cuprinse la art. 30 din legea telegrafo-po- inernstatit de 5 banI ei boculS reservatil pen-
stale, din 1 luliii 1871, coprinde gi &Lille de tin adresg, dosul5 certel este singurfi deed-
corespondintg sub denumirea technieg de cdry natti pentru corespondintg.
de postd. ModelulS algturate este acrobat&
' Art. 2. Formatuld gi dimensiile cartilor de Art. 3. Cgrtile de postg se vend5 publien-
postg este de 140 m. m. lungitne, pe 90 m.m, lul en pretil de 5 bath bucata gi se ggsescu in.
latime. www.dacoromanica.ro
tote biurourile telegrafo-postale din tea.
58 LEG rum
Taxa de 5 bani este nnied Matti pentru in- I presil injurióse i indecente add earl ard fi
terieruld nnel comune dad i pentru tertd in- oontraril legilord tent', ordind publice séfi bu-
tinderea Romdniel i cuprinde transportuld pi nelord moravurl, nu se vord expedia.
distributia la domicilid. Dirigentil suntd Uteri a inainta sub plied
Nu se pldtesce nimied aducgtornlut asemenea carp directiel generale care le va
Cdrtile de postd indonite (en respnnsii prd- desfiinta.
CO), se considerd ca don& &II 0 se pliitesed Art. 11. Ciirtile postale cd4ute In rebut se
10 ban'''. vord trata ea si cele-alte scrisori.
Art. 4. Mille de postd, se potd recomanda Art. 12. artile postale en respunsii yak-
ea i scrisorile. In asemenea dud taxa de in- titil suntti dnble. Triimitdtoruld nrmézd a seri
registrare se plitesce deosebitii 0 se aplied pe adres& envintele : respunsit pldtitii i per-
mircl postale pe faca Cartel' In coltuld stfpgd ceptorulii postalt, cancld le priimesce, aplic&
de josd, làsatd Roberti pentru acestii sfircitd, stampila de i pe timbru incrustatt i sub ar-
asemenea nrmézd a se pune pe facd, stampila mele terei pe ambele carp stampila R. P. (re-
recomandatii. spnnsii platitd )
Art. 5. Administratia postelord are, In pri- La sosire, stampila de i se aplicd, totd pe
vinta chrtiloril de posti, aceea0 respuudere ea faca cArtel uncle este adresa.
§i pentrn cele-alte corespondinte. Art. 13. Cirtile de postd, nrmanda a cir-
Agentil directiel postelorii vord avea a ob- cula deschisil, trebuesed predate deschisit.
serva in ceea ce privesce elrtile de posti, se- Ele pot fi aruncate in cutiile de scrisorl séd
eretuld prescrisil prin art.... din Constitutinne predate oficielord postall eindfi suntil reco-
pentrn tóti corespondinta in genere. mandate.
Art. 6. Comptabilitatea de tinutil en Mini- Distribuirea la destinatie a cartilord de po-
steruld de finance pentrn dirtile de postd 0 st& simple ség recomandate se face ea §i pen-
distributia lord de &Are directia generald la trn scrisorile cele-alte.
binrourile telegrafo-postale, este aceeai ca pen- Art. 14. Factorilord, dud le rddied din cu-
trn cele-alte timbre postale 0 telegrafice. til spre a le aduce la biuronlil postal WI când
Art. 7. Dirigentil snntil détorl a trece ata le Tiff& spre distribuire la adresanti, le este
In sitnatia flnicil, a timbrelord postale i te- en totuld interlisd a areta aceste cArt1 la alte
legrafice (form. No. 148) in rubrica No. 25 cat pergne straine.
0 In compttild lunard (form. No. 152) in ru- La cea d'anteiii abatere factorulii culpabild
brica No. 10, debituld çlilnicd i mensualii aid va fi destituitit
artilord de postA. Art. 15. Cartile de postd cari and ldsa bd-
Art. 8. Pa cdrtile de post& se póte aerie eu nuiald cit ad servitil deja séd cif suntd contra-
cernél& de orl-ce enlóre, en plumb vi en plum- fdente, vord fi transmise de oficiurile respec-
burl colorate. tive directorulul generald care va Ina mdsnri
Adresa nrméz& a fi scrisd, exactii i ldmuritd pentru urmarirea i pedepsirea falsificato-
pe cad se ',Cite de complectit. Mord.
Pe faca chrtil nu este permisd a se seri de All. 16. Cgrtile de postd nu vord eircnla de
efttd numal adresa i adnotatil, cum, de exem- nit camil date de catil in interiorul Rornâniel;
pin : recomandatd, respunst pidtitit etc. fiindil a sa introduce acestd sistemil de cores-
Asemenea adnotatiuni trebue serise ldmn- pondent& qi in serviciul internationalt, [druid
ritfi 0 mare in partea stâng& pe faea, cOrtil. so vord da la timpii instructiile necesare.
Art. 9. Partea adresel a unel ciji nit se Art. 17. Manieularea, expediarea, cartarea
póte intrebninta pentrn corespondintd i car- cIrtilord de post& este aceea;# ea pentru cele-
tile postale earl arii contraveni la aceste dis- alte wised, qi regulamentul postal din 2 De-
positinni nu se veil expedia. Semndtura tri- cembre 1872 se aplied i la densele.
mitdtorului este facultativd. Art. 18. Regulamentuld de facd se va pune
Art. 10. Cartile postale earl aril' confine ex- in aplicatiune cu incepere de la 1 Innid 1873.

LEGE
PENTRU INTRODUCEREA DEPESILORU URGENTE IN SERVICIULU TELEGRAFICU

(Decretii No. 772, din 30 Martiti 1873).

Art. 1. Se va introduce In servicinlii tele- depesile de Statd i dupd depete urgente de
grafied interiord depgile urgente. servicid asupra tutuloril depeOlord private gi
www.dacoromanica.ro
Art. 2. DepeOle urgente ad prioritate dupa ordinare de servicid.
 TELEGRAF 0POSTALB .59

Art. 8. Depe§ile nrgente stint supnse la rid se percepe la presentare ud (tat& en taxa de-
snprataxii.' fix& de 50 bani de fie-care depegt pe§el.
pentrn totd interiornlii tdrei qi ori-care ard fi Art. 5. In tote cele-alte privinte depe§ile
numrul cnvintelord. nrgente suntii supnse acelord prescriptinnl §i
I

Art. 4. Acéstd snpra-taxil fixd de 50 bani reguld de maniptdare ea §i depelele ordinare.

I

LEGE
PENTRU INFIINTIAREA DNUI SERVICIU DE POSTE RURALE

(Decretii No. 734, din 3 Martie 1872)

Art. 1. Conformii art. 52 din legea Consilii- mi §i trdmite corespondinta sa celd mind de
lord judetiane, aceste antoritdti vord infiinta bud ori pe sdptdmind.
cu cheltnéla case judetiane &Ate nn oficid po- Art. 6. Pacbetele corespondintelord de la
staid la recedinta fie-cdrei Snb-prefecturi pen- unfi biurod rurald la biuroulii postald de reps-
trn expeditiunea corespondinteloril prin tote dint& ski' la und aitS binrod aid Statnlui mai
comnnele rurall ale pld§ei; fie-care din aceste apropiatd se voril transporta de &Are nnd do-
oficind trebue el albd nnd' expeditord cu nd robantii ; transportuld pachetelord pentrn co-
garantie eicuall en salariuld pe nnil and. munele rnrale se va efectua prin vdti§el, dup.&
Aceld expedited se nnmescii de directiunea margrnsuld formatii de directiunea general& a
general& a telegrafelord §i postelord, dapil re- telegrafeloril §i postelord.
comandarea Consilunhul judetiand sOil Comite- Art. 7. Notaril din comnnele rurale mint o-
tnlni permanentd, i sauté subordonatl admi- bligatT a indeplini functinnile de expeditorl In
nistratinnil telegrafo-postale, de la care yore comunele lord respective, In conformitate cn
prihni tote instructiunile privitOre la serviciii. instructinnile ce yore priimi de la directiunea
Ori-ce expeditorii, mai 'nainte de a fi numit general& a telegrafelord c i postelord.
definitive, va practica In tirapd de nd lung, in- Art. 6. Expeditoril rurall vord 6 sup* la
tenni" biurod postalti, a Ina cnuoscintd de ser- nd amendl de la 5 pOnd la 20 lel de cittre di-
viciti, §i dup.& aceea, ennoscéndn-se aptd, se va rectia general& a telegrafelord §i postelord
admite intro expedited. amid nu se vor conforma instructinnilor séle;
La re§edintele de Sub-prefecturi nude se s- in casuri grave, el vord fi destituiti.
ill oficinri postale ale Statului nu se vord in- Asemenea §i notaril i v&td§eil yore fi su-
fiinta oficiuri judetiane. Oficiulil postald in in- pu11 la a, amendd de la nnuld plid la cinci lei,
telegere en Sub-prefectura va transmite co- In unna unul raportil aid expeditorului rurald,
respondinta. in cas de a se abate de la indetoririle pnse de
Art. 2. In casd dna vre-nnd consilid seC acOstd lege qi instructiunile direcpiunil.
comitetd permanentd, 15 dile cold mnitii dupd Aceste arnende se vor vdrsa In casajudetiand.
cererea directitmil generale a telegrafelord §i Art. 9. Biurourile postale rnrale nn vor pn-
postelord, 1311 i-ard supnne spre conlirmare ex- tea efectua de catil serviciuld corespondinte-
peditord necesaril, directiunea 'I va numi d'a lord care contine :
dreptuld. a. Scriso rile ordinare francate c i nefrancate ;
Art. 3. Consiliile jndetiane vorii fi dOtóre a b. Saisorile recomandate francate ;
trece in fie-care ant, in budgetele lord, annul() c. Scrisorile ordinare recomandate oficiale ;
necesarii pentrn plata expeditorului, a mobi- d. piarele i imprimatele de totil felnlii pre-
liernlni gi a celni7altil materiald recimoscntil cumil §i depe§ele telegrafice private ;
necesariii binronlui de expeditiune de cdtre di- e Probele de mirfurl.
rectia general& a telegrafelorii §i postelord, in Art. 10. Taxele incasate de biuronrile po-
cast.' contrariii Ministeruld de interne le va fu- stale rurale suntil in profitul Statalul §i se vor
sed ex-oficio. vdrsa regulate la finale fie-carei lunl la casie-
Art. 4. Salarinld expeditornlul se filth& la ria judettilui, exceptându-se taxele pen tru co-
100 lei pe lund. respondintele adresate din ud conning unel alte
Art. 5. Margrutuld curselord se regulézd de comune din acel all judetii, cad suntd in folo-
directinnea generals a telegrafelord §i poste- suld judetultil §i cad se voru versa asemenea
lord, astd-fehl ea fie-care comund sit pótii prii- regulatd la finele fie-cd rel lunl in!casa judetului.
www.dacoromanica.ro
60 LEGIUIM

REGULAMENTe
SI INSTRUCTII DE MANIPULARE PENTRU POSTELE RURALE

(Deeretil din 6 Apri lie 1872)

Blurouri rurale Pedepsele

Art. 1. Pe basa art. 52 din legea Consiliilor Art. 5. Atilt expeditoril rdrali cdt §i notarii
judetiane, flea lu-se legea postelort rnrale vo- comunall pentrn orl-ce abatere vor fi supu§1 de
tatd de Adunarea deputatilorii la 2 Inlie 1871, directinnea generale: a telegrafelort i postelor
adoptatii, de Senatt la 9 Noembrie 1871, qi la amenclile §1 pedepsele prevdpte la art. 8 din
promnlgatd prin 1naItnJij decretii No. 734. lege, dupd raporturile ce se vorpriimi la direc-
S'a regulatil a se infiinta u cheltniala easel tiune prin oficiuld postal(' de reqedintii, cS s'a
jndetiane cdte unit binrot postal(' rural(' la fie- contravenitt art. 80 qi 82 din legea telegrafo-
care regedintg de Sub-prefecturd, uncle nu e- postai.
xistd deja vennt biurot postal(' al(' Statulni. Amerople se vort vdrsa in casa judetiand,
Sr recepisele se vord inainta la directia gene-
Expeditorl rurall rald care a aplicatd amends, la fie-care MIR('
de hind, prin dirigentnld oficiului telegrafo-
Art. 2. In capult fie.cdrui biurot postalt postal(' din reaedinta judetului, nd-datal en
rural(' este mail expeditor(' en nd garantie e- compturile lunare, spre a se controla dem ad
cnale cu salarulii sea pe mit ant, care se fixezd executatii ordinele de amenp.
prin art. 4 din loge, la 100 lei pe lund.
Acestil expeditoril se confirml conformt ar- Objeetele expeditluniI rurale
ticolului 1 §i 2 din lege.
Dirigentil biurourilort postale ale StatnIni, Art. 6. Biuronrile postale rurale, conformt
ce exist& astäcli pe la unele re§edinte de Sub- art. 9 din lege, rra vort putea efectua de eat('
prefectnri, vord indeplini totii nd-datii i func- servicinit corespondintelort care constd in :
tiunile de expeditori rurall. a. Scrisori ordinare francate §i nefrancate,
(pldtite §i neplAtite) ;
Expeditorl cowl/Jai:I b. Scrisori recomandate;
c. Converte oficiale simple qi recomandate;
Art. 3. Prin tote comunele rnrale din WS, d. piarele §i imprimatele de totii felnl, pro-
serviciult postalt se indeplinesce de atm no- bele de mdrfari i depeOle private.
taxi, conform(' art. 7 din lege.
Ace§tia voril expedia de done off pe sdptd- Taxele serisorilorii
mind ij anume Juoia §i Dumineca tete scriso-
rile §1 corespondinta lort prin vetdrjel cdldri Art. 7. Taxele aunt(' prevqute la art. 31,
la biuroult rurale de re§edintd, de unde prii- 32, 33, 34, 35 , 37 §i 33 din legea telegrafo-
mindt expeditia sositd o vorit educe la note- postald.
mild comma respective spre distribnire dupà Adiel 10 bani, pentru tirt scrisOre francatl
adrest.,, Matt in acea coming cad §i in ditn- in grentate pOnd la 15 grame pentru tOtS tera;
nele depondinte de COMMA: prin aceia§1 vd 20 bani pentrn uS scrisdre nefrancatd de ace-
tag ei. eali grentate.
Pentru fie-care 15 grame sea fractiune de
Dorobantil biurouriloril rurale 15 grame mai multii pentrn uS scrisere frau-
cat& 10 bani qi pentru uS scrisOre nefrancatit
Art. 4. Tott de dont ori pe septdmitnrs §i 20 bani.
anumo Vinerea gi Lnnea biuronrile postale ru- Scrisorile nesuficientt francate aunt(' taxate
rale, dnprt sosirea tatulord trImi§ilorii comu- ca scrisori nefrancate, tinendu-se Dist comptil
nail, vort inainta tote: corespondinta la statia- de valOrea timbrelort postale aplicate pe ele.
telegrafo-postald cea mai apropiatd din ace- 5 bani pentru uã scrisOre francatit de greu-
jadett prin dorobanti caldri cari, preddn- tate pea la 15 grame §i 10 bani pontrn US
d'o, vord Ina pe cea sositS qi se vorii inapoia cn scrisere en porto de grentate mentionatd, &and.
dênsa la binrourile rnrale respective, cea-ce va este a se distribui In interioruld aceleeall co-
avea locil Martea §i Simbáta. Mine.
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALa 61

InteNieerea mai multoril scrisori merfuel nefrancate see nesuficiente francate

intenuti conTertil se vord taxa ca scrisorile cele nefrancate.
Art. 8. Este opritii a se adresa unui biuroe Timbre
postal rurald see comunalii, sub end converte
mai multe scrisori en adrese diferite; In ase-Art. 15. Francarea, recomandarea, plata re-
menea case fie-care din aceste miser se va cepiselore de inapoiare etc., pentrn tote objec-
taxa ea nefrancate. tele postel de scrisorl, se va face prin timbre
postale earl se yore lipi pe partea co contine a-
Recomandarea dresa.
Aceste timbre se vor procure expeditorilore
Art. 9. ande unil tremitetore voesce alna rurali de la oficiurile ttlegrafo-postale, din re-
ne recepise pentru ug scrisore ce a predate la ledinta judetulul.
poste, va plgti peste taxa cnvenite scrigrei, La taxaro pe huge' grentatea objectelord se
dupe greutatea el, Ana 30 bani ca dreptii de va adguga kfi greutatea timbreloril postale.
inregistrare i déca va voi a *Ate adeverintg Objectele francate see nefrancate reexpediate
de predarea ei la destinatie, va malplgti peste dinteug, comung in alta din cause schimbgrel
taxele de mai susii ince 10 bani pentrn rece- de reqedinte, a adresantiloril nu sunte supnse
pisa de inapoiare, esti-fele ce, n scrisOre reco- la nici ui altg taxa', afarg numal déca franca-
mandate cu recepisa de inapoiare costa pentru rea era valabild numal pentru interioruld unel
tete téra 50 de banl, i fere recepisa do Ina- comune.
poiare 40 de bani.
Mesagerille
Dreptulti de reelamatinne
Art. 16. Manipnlarea inesagerillore, adice a
Art. 100 Déca n 3 scrisere recomandatg se pachetelort i a gropurilore de bani, nefiinde
reclamg cg non s'a predate la destinatie, pre- permisg biurouriloril postale rurnle, nici nu se
sentatorult are dreptil a cere urmgrirea el in Imre priimi la aceste binrouri.
terment de done luni printeng, foie de recla-
matinne pentru care se va plgti 10 bath% Ace- Comptabilitate in genere
stg fOie de reclamatiune se va face fere nicl
ne taxd diode reclamantulii a avntd plgtitg §i Art. 17. Conforme art.10 din lege, taxele
uk, recepisi de inapoiare, dere, care recepise au incasate de biurourile postale rurale sunte in
s'a inapoiatil in timpulil cuvenite. profituld Statulni §i se voril versa regulate Ia
fie-care finite de lung la casieria generale a jn-
Taxa foiloril periodice self gazete detulul, exceptenduse taxele corespondinte-
lord adresate dintr'uS comuul intr'alta din a-
Art. 11. Taxa cliarelore (fol periodice) se fi- celagi judeVti, cari sunte in folosuld judetului
/Mg la 1 bane si jumetate pentru fie-care nu- qi earl asemenea se yore versa regulate la fi-
mere simplu see insoeite de nue suplimente nele fie-ceria luni la case judetultti.
care nu trece peste 40 grame.
Impiimatele
Taxa imprimate1or5 i probelorti de
m Krfuri Art. 18. Pentrn schimbnlii corespondintelor
eta intre comune cu biurourile rurale de plg§1,
Art. 12. Taxa imprimatelore de tote felule chtti 1i intro acestea en cele telegrafo-postale,
Qi a probelord de merfuri, puse sub bande ast- chte §i pentru incheearea compturilore, se voril
fele ca se se pOte vedea continntule lore, este intrebuinta tiperituri qi condici insemnate mai
de 3 bani pentrn fie-care 40 grame see fractiu- josil cu explieatiuni anume :
ne de 40 grame. No. 109. 110, 111, 124, 15, 74, 40, 63, 71
81, 8, 10, 37, 11, 138, 122, 123; condicl No.
Maximum grentiltil imprimatelorii si 121, 46, 75, 76, 93, 99, 12.
probelord de nitirfuri
Cum se procura timbrele
Art. 13. Cea mai mare greutate a nnui im-
primate see probe de mgrfuri so fixezil la 250 Art. 19. Expeditoril rurall 'qi procure tim-
de grams. bre de la dirigentule oficiului telegrafo-postald
din reiedinta judetului. Ug-data cu cererea
Imprimate nesuficientil francate sunte détori se anexeze i recepisa de predare
§i de priimire formularuld No. 109 §i 110, base
Art. 14. piarele, imprimatele www.dacoromanica.ro
i probele de cende face ne, cerere de merci trebue sS cal-
62 LEGIMRI
culeze suma ce le-ard fi necesarig. in 2 luni pe dupg care se copihrt convertele gi data sosirel,
I

care le-o gi trdmite dirigentuli telegrafo-po- erg in drépta se sub-semng, de priimire de eg-
staid inapoindu-le gi recepisa de predare. tre cei in dreptd.
Indatg dupg priimirea timbrelord expedi-
toril rurali le treed in comptul nagircilorti for- Idarearea scrisoriloril de &Litre notari
mularulti No. 111.
Dirigentuld care le-a trgmisii trece in drep- Art. 21. Notaril neavdndii mgrel spre a a-
tulti colonel de intrebuintare tOte timbrele trg.- plica pe scrisorile francate, earl nu intrg in ca-
miss biurouriloril rurale din aceld judetd, no- tigoria Mord din art. 10 din lege, vorti in-
Mudd numele biurouriloril rurale cgrora le-a semna pe fie-care emigre ce expediezd sem-
trimisii gi anerandil de cldnsulti i recepisele nele nringtO re :
de priimiro cumil se anexdzg acum cele de pre- a. Pe scrisorile plgtite (francate) veal aplica
darea mgreilorti ce priimesce de la directiune stampila P. D., care va si pa* plätitui Ong la
prin perceptoruld centralii. destinatie;
Expeditoruld ruralti segpnd din acest compt b. Pe scrisorile neplgtite (nefrancate) vord
mgrcile vindute in cursuld lune, restuld trece aplica stampila porto;
in comptuld lunel viitOre, anexindli la comp- c. Pe scrisorile recomandate, stampila reco-
turile lunare copie dupg, acestii comptti ei re- mandatd;
copies de predarea timbrelorti de cgtre oficinlii d. Pe scrisorile en recepisa de inapoiare R. R.
postald de regedintg.
Inaintarea baulloril dupg scrisorile fran-
Regull privitOre pe coniuue cate l en porto de eXtre notari
Art. 20. Formularuld No. 121, care este Art. 22. In fie-care fp destinati pentrn ex-
i sosite la co- peditie notarii ug-dati en trämiterea wised-
condica scrisoriloril expediate
mune de la biurourile rnrale din regedinnta lord la binroulil expeditiunil rurale prin fatnra
pliggel, eery& notarilor comunali de a inscrie in- formularnlil No. 122 in care face aceleagi in-
tr'Onsa in partea de susti la expediare numg- scriptii ea in condica No. 121, in partea de
rulti in totalti ald scrisorilorii plgtite, neplg, - expediare, vord trgmite gi baniI priimitl dupg
tite (francate, nefrancate) i recomandate, no- cele francate conformii sumei coprinsg in fa-
tanda gi costuld lord in rubricele respective, turg. De priimirea acestei sume expeditortild
dri in partea de josii a aceleeagl face, va trece rurald liberézg uui adeverintg, formularulii mi-
pe rancid fie-care scrisOre recomandatg notgn- mum 123, pe care o predg vgtggelulnI ce a
dn-se numele predgtornlul, nnmele adresantu- adusti expeditia spre a o preda notarnluT res-
InI, localuld uncle merge gi plata priimitit in pectivii spre pgstrare gi justificare, érd. din 8
colónele respective. in 8 pe, notarii trgmite expeditorulni rnrald
AceeagI regulg se va pgstrO gi in partea de ei banil adnnatT din taxa scrisorilorti sosite en
la sosire, notAndu-se susil numgruld in bleed al porto, trimitendu dreptii baul i scrisorile en
scrisorilord plgtite i neplgtite sosite de la biu- porto cari nu s'ail pututii preda la destinatie
ronlii ruraiul cumil gi taxa ce are a percepe el cu cari sunt incarcati, en notita pe convert,
de la cele nefrancate; érIn partea de josii tre- in partea opus& adresel, de cansele earl ad im-
ce scrisorile recomandate sosite in aceeagl re- pedicatti inminarea lord.
gull ca i pe cele expediate.
Pentru plicurile oficiale intrebuintdai la ex- Regularea L taxarea serlsorilorii
pediare formularulti No. 40 in care trece totii judetiane
ce are oficialti de expediatil notândil numgruld
pliculul, locula de uncle emanezg, nnmele au- Art. 23. Scrisorile presintate la ng comnng
toritatilord trgmitgtóre i destingtOre gi local pentru a se expedia la ug, a1t4 comung din a-
destinatiei in colOnele respective. celagi judetd, numal prinintermediuld binrou-
Acdstg faturg se inapoiazg, subsemnatg, de 1111 ruralii, aril, a fi nevoie de a trece printenn
expeditornlii rnralii en prima cursg comunel binroil telegrafo-postald, se treed intend altg,
respective care formézd pa fie-care lunit und faturg, No. 122, aplicandd pe cele francate
dosard de agemenea faturl pitstrandu-le ca ac- stampila franco gi sub stampilg suma percesit
te justificative de predarea convertelorti ofi- in cifre i cele cu porto stampila de porto
ciale expediate. Convertele oficiale sosite la sdul numai en mina cu creion albastru porto
comune de la binrourile rurale in fatnra No.40 bani, fgrg a se inainta biuroulul ruraiul ca la
se treed inclatk in condica No. 76, care este cele-alte baniT ug-dati en fatura ; ci trecdndei
condica de predare la destinatie a plicuriloril numai suma de franco ci porto in rnbricele res-
oficiale, gi care are aceleagl rubrice ca i fatu- pective ale fatnrel pe care le reproduce in jur-
ra NO. 40. In acéstg condicg se trece in rnbri- nalulii No. 8, in partea de expediare. Scrisorile
cele respective din stinga data ce are fatara de aceeagl categorie ce se expediazi (litre bin-
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALE GS

ronrile ruralela comune se trecilin acelall feid lipi pe fie-care scrisOremareile envenite paced
ty jurnaluld No. 8, la rnbrica sosite, gi la fie- le vorfi strica en stampila de di. Totd aseme-
care finitt de land, notaril sunt détori a inainta nee gi pe cele recomandate ale cerord mrol
binronlui rnralii de regedinte acestil jurnala le stria en stampila recom., aplicindfi totii-
imprennd en suma adunat e. din franco i porto de-una pe misfire i stampila de di.
judetiand, pe care, dupe, sosirea tutulord a- La cele recomandate notate en R. R., wiled,
cestord compturi de la tote cele-alte comnne, en reeepisa de inapoiare, le anexezd indatd pI
expeditoruld ruralii, trecOndu-le inteund compt recepisa form. No. 71, po care. dupe, ce insorie
separatil, verse snma Wald la casa judettilui, adresa ii destinatia, aplicindii ui mitred de
conformil art. 10 din lege, ere, comptuld rein- 10 bani pe coltnlil de snail din drépta,stricin-
tivil, regulatii pe comnne annme, '111 trece in d'o en stampila de di.
jurnaluld easel, tie. No. 10, pe care 'la inain-
tézi la fie-care finitii de lune,' imprennd en re- Regularea scrlsorilorfi recomandate
cepisa de versarea banilord la Comitetuld per- presintate
manentd.
Art. 27. TOte aceste scrim! recomandate
Regull privitdre la biarourile rurale sosite de la comune catil i cele presintate la
binronlil ruralil se treed in condica formulae'
Art. 24. TOte regulele prevedute mal susil No. 45. pare ce, tote s'aril fi presintatd chiard
la art. 20, relative la form. No. 40 gi 76, pri- la 'weld biuroil ; la cele sosite de la comnne,
vesce i pe binronrile rnrale. that, noteza in rubrica observatiei nnmele co-
mune care le-a tremisd, spre a le gdsi mai
Regularea expeditluni1or5 priimite lesne la mil de inapoiare Bed la inapoiarea
dl pornite de la combine recepiselord de inapoiare.
Atari pentrn cele sosite de la eomune eitfi
Art. 25. Binrourile rurale suntil oldtOre a gi pentru cele presintate la casd. liberézi rece-
observe la priimirea scrisoriloril de la trdmigil pisa formulard No. 63. in care, dupe ce aplicd
comnnall: stampila de di, muffle No., adresa scriso-
a. Déca numernlii gi greutatealord este in- rel gi taxa &ad a priimitil goi expediazi pe eele
toomal dupd fatura care le insoeeseil; de la comnne en acelag v.tolll, spre a le
b. Doke fie-evre are semnuld prevednei la preda notarnlil presintatorilorti, earl, pea la
art. 21; priimirea recepisel definitive, potii cere ni do-
c. A inregistra Indat inteund jurnalii vOeld de la notard ell a predatd nil asemenea
form. No. 8, (in care se va trece venituld Sta- scrisere.
tulul), la sosire totil ce priimesce pentru expe-
diatd la und oficid postalii add Statulni, no- Inchiderea faturd de scrisorI
têndll numdruld totald aill bucAtiloril; taxa de
porto i porto-transitil ald celora nefrancate; Art. 28. In dine de pornirea expeditiei, a-
Ord inteani altil jurnalil No. 8, (in care se ve tate pentrn oficiuld telegrafo-postalii, en care
trece venitul judetu1n1), taxa de franco a celor este in direct& corespondinta end i Ia comn-
francate destinate dintend comund la alta a a- ne, expeditornlii rurald trece in fatnra de seri-
celniag judetii gi care taxa', conformd articolu- soe, form. No. 74, nnmeruld in bleed aid seri-
Id 10 din lege, Amalie in profituld judetulnl. sorilord franco-porto, porto transitii, recoman-
Asemenea scrisori nu se francheze cu mire! ci date ei ofici ale in rnbricele respective, impreund
numal en stampila franc() (vedl art. 23 de cn snma de porto aceloril en porto-deatinate
mai sued). chiard pentru statia ski cornunele careen este
Totil asemenea gi la expediare pentrn co- adresatd.
munele sell biurourile rurale ale aceluiagi ju- In partea din stilnga a fatnrel, aplied stain-
dote, déce, nn ad de intermediard und ofleill pile de di, Berlina i nnmele static)l sed co-
telegrafo-postalii, scrisorile ce se adreseze, din- nning eireia se adresead bidet& dupe, vorba
teue, comund la alta se expediazt printeali, fa- /a; Ord pe partea opus/ inregistreza scrisorile
bled separatd, form. No. 74, pe care notaril o recomandate in reguld en care se treed In form.
treed in jurnaluld form. No. 8 (alii judetnlui), No.122, do catre notaril comnnali (vedlart.20
la sosire in moduli"' descrisii la art. 23. gi 22).
Aplicarea mXrci1or5 pe scrisorlle ScIderea scrisorilorft inapoiate
sosite de la comune
Art. 29. Deca dintre scrisorile en porto es-
Art. 26. Expeditoril rurall priimindii de la site la nn biuroii rurald spre a se preda la de-
Comune rid-dati cu scrisorile 8 i banil pentru stinatie remând nnele la earl nn s'a gisitil a-
www.dacoromanica.ro
eele franeate destinate pentrn alte juclete, vor dresantnlii Bed le-a refusatil priimirea, expedi-
64 LEGI UK
torulti ruralil scrie in dosuld lord causa ce se explicd i prin art. 20, ele trebueseti inapoiate
opune la inminarea lord, se scade en portuld cu prima curd., adeverindu-se priimirea de cd-
lord din ori-ce faturd in colons, din dripta a tre oficiurile telegrafo-postale Bei binrourile
scideril, scriindi In dreptuld rubricel incur- rnrale, en aplicarea stampilei de cp 1i a sem-
cate la statia séfi comuna egreea are &I le trg- nature amploiatula séd expeditorului prii-
mita i dupd fatura din . . . . data ce are sg mitord.
pOrte fatura in care le va trece.
Aceste scrisorl sciclute 1i care se chiamd Trecerea faturelora In prnaioulri
scrisori de inapoiatil se treed in fatnra binrou- partialii
let pentru cad suntil a se inapoia, adied in fa-
tura oficinhti telegrafo-postald sOil biuroului Art. 32. Expeditorii rurall la priimirea expee,,
ruralti en care este in directg comunicatie in ditinniloril, atatti de la comune 1i biurouri ru-
rubrica din drépta faturei, indatd, dupg vor- rale cdtd qi de la oficinlii teiegrafo-postalii, cn
ba inapoiate complectandil rest-nil"' cn numele cari stati in directd comunicatinne, indatg deli&
binronlui a.i ald datel faturei din care le-a seri- deschiderea pachetnlut 1i verificarea continutu-
dutti. lni cu faturele respective, aplicg stampila de
Dripd complectarea tutulordinscriptiunilord tti pe faturi in partea dreptd a sosirii qi pe do-
in rubricele faturel pentru cart srintd scrisori suld tutulord scrisorilord 1i convertelorii ofi-
de expediatil, se adund Emma de porto descrisa' ciale sosite, i dOca nu are nimicii de sc4ntil,
prin art. 28 la care se adaug g. i suma portului cnformil art. 29 de mai snsii, trece in jurna-
scrisorilord inapoiate, apol sumandu-se i nn- hilt easel No.8, partea nnde e inscriptia 4 seri-
mdruld totald aid scrisorilord mediate din sorT sosite. in crania iirubrica corespnnptOre
snma totall, in dreptulti rubricei scdderile, se en data istaiade la care priimesce pachetulii,
trece suma totalg din coldna din drepta a seg.- numdruld' totald ald scrisorilord gi porto no-
deriloril §i diferinta se trace in jurnalnlii easel tatd in fatura de scrisori form. 110.7 4
tip. No. 8, in partea de expediare, in dreptuld
datel i statiei corespunytere cu data i statia Airmail de venitil
ciireea se adreskit fatura.
Art. 83. Formularuld No.10 care este jur-
Regularea marq-rutubil (foie de naluln easel de venial servd expeditornlui re,
Inctireare) rald de a trece intr'Onsuld venituld Incasatti
in fie-care di gi care trebue eh corespun p. cn
Art. 30. Expeditoril rurall duprt terminarea numerarulti aftatti in casg.
inscrierii tntulor scrisorilor in fatura No. 740
a plkurilord oficiale in fatura No 40, le impa- Jurnalri de detaliii
chetézg intennti singurti pachetti, scriinclii a-
dresa statiei cameo, este destinatti pachetuld. Art. 31. Formularulti No.37 este jurnaluld
Aceste pachete le treed in partea din stanga de partiO in care se trees pe categoril tOte ye-
a foiei de inciircare (marl-rnt) form. No. 124, niturile incasate dupd faturele scrisorilorii so-
predandu-le dorobantulni care sub-senang de a site séri jurnaluld No. 8.
lord priimire ci pentrn care sub-Scrio expedi-
toruldrurald, in casd candil dorobantuld n'aril Regularea scrisoriloril recomandate
sei carte, in cendica No. 46; dorobantulit ma-
poidndu-se, este Mord sd justifice predarea Art. 36. FormuIarul No. 75 este cbndica in
lord la statia cgreea ad fostd adresate, prin care se treed scrisorile incomandate sosite.
semnAturii in feia de inedrcare (marlE-rut) a In acOstd condied dupg ce se treed pe rdndd
amploiatului respectivit tOte scrisorile recomandate In ordinea in care
In acee41fOie de inciireare (mar§-rut), trace swan trecute in fatnra de scrisori, dupd ce se
oficiuld telegrafo-postald pachetele ce are de pune data, atatti a exped eril catd i a sosiril
expediatd biurourilord rurale, in partea din cele-alte inscriptinni in rubricele respective,
drepta, complectandil inscriptiunile necesaril 1i dupg ee li se dd num6ruld curentd 1i care se
aplicandu-se stampila de 4i pe Elia de Dick- pund l pe recepisele de preriare form. No. 81,
care (marl-rut), atatil la pornire din ambele in care se inscrid, dupdee se aplicti stampila de
pdrti catil lila sosire. 11, statia de uncle vine scrisdrea, numdruld ce
pOrtg scrisdrea, adresa ci loculd destinatieT, se
instrarea faturi1orti de converts ateléz5, fie-care recepisg la scrisOrea ei respec-
oficiale tivd spre a subgemna adresantuld pe dOnsa de
prilmirea scrisoril.
Art. 31. Faturele convertelord oficiale ur Se va ingriji a se nota in rubrica observatiel
inandil a se piistra, athtil de &titre binrourile in dreptuld scrisorilord, in recepisa, de Ina-
rnrale cdtil 1i. de &Are comnnewww.dacoromanica.ro
dupd amid se poiare form. No. 71, data cAndil s'a inapo'atti
 TELEGRA PO-POSTALE an

si made R. R., si in dreptuld ce1ori earl euntii died in care se treed foile de reclamatinne so-.
a Be reexpedia pe la alte comnne, data edndil site de la alte statiuni pentru nrmdrirea do
s'a expediatii i la ce coming; ér comnna in- scrisori recomandate i acelea earl se inapoiazi.
data ce priimesce u asemenea scrisere , pre- dnpl ee se face urmitrirea mentionata la art-
dand'o destinatorulul , inapoiazi recepisa de colnid 37.
predare form. 81, en prima cured, biuroulni ru-
ralii, treeend'o in fatura No. 122. Statistiea
Expeditoruld ruraiii va ingriji s nn lipsescii
nici u recepisd de predare, cdei la cast de re- Art. 39. Fornonlaruld No. 138 este stati-
elamatinne el nu s'a predatii nd, serial:5re reco- stica postal in care se insole in modii exacta
mandatd si a card predare nu va pntea-o ju- totd ceea co se expediezit ca franca i ceea co
stifica din lipsa recepisei, va pliti 50 lel drop- se priimesce ca porto, adied venituld realii aid
told de despdgubire, conformil art. 73, Min. 6, maul biuroil intend lung, care trebue el cores-
din legea telegrafo-postald. puii p. en venituld totalt din condica de par-
tip No. 37, erd in rubrica partil oficiale se
Serisorl inapoiate din neputinta de a treed convertele oficiale presintate. calculdn-
se lamina (eilqute In rebut) du-se taxa lord deed s'ard fi plAtitil i trecen-
dn-se In rubried taxele cuvenite.
Art. 38. Deca din scrisorile expediate in Spre a so putea tine exact acestii statisticd,
cursuld mid lunT se inapoiazd uncle din causa trebue sit se rind unii maculatord de statistic&
adresel necomplecte séii a refusului de a se qilnicd, due& care sd so treed procisti la finele
priimi fiindil en porto, expeditoruld deed nu va lune in form. No. 138, adeveratuld nnmdrh
sci de eine eete predate: spre a o inapoia, o aid buditilord i totala sutra a taxeloril, a-
trece inteud lista' form No. 11., pe care o ex- tdtil private cdtd i oficiale.
pane la vederea publiculul In timpd de tel lunl
si deed in acestd timpil nu vine presintatornlii Inventarlulii
spre a o reclama inapol , o treee in condica
form. No. 93, ei net-datit en compturile inain- Art. 40. Tote netensiliile, mobilierulii i cele-
tezd directiei i s Tisorile de asemenea naturil, alte objecte postale ce suntii destivate binron-
trecendu-le inteud lista form. No. 11; pe cele rilord ruralo, afarit de imprimate si condici, se
earl smith en porto le scade din orl-ce fatnri tree intr'unii inventariii form. No. 15, pe care
do scrisori form. No. 74, totii in chipuld sea- expeditorii rurall suntd detori ald tine forte
derilort deseaise la art. 29, en deosebire eit in regulati si a inainta copid dupd dansnl la fie-
locil de a se slice incrircatd la binrould, comnna care trimestru Comitetului permanentii, care,
set oficiulti cntare, se clice inapoiate directin- pentru a putea controla pe top' expeditoril ru-
nel pe lune. . .a rali deed VMS regulatii aceste inventaril, tee-
bne sit alba rate ud candied de part* Mudd
Folle de reciamatinne expediate din acelasil formulard si in care trebue sti treed
ori-ce objectii postalt sed mobilieril triimiso
Art. 37. Foimularuld No.12 este uet con- binrourilorii rurale. ca ast-felti condica de par-
died a souche din care se taie fade de reelama- t* a inventariilord Comitetului permanentii,
tie ale scrisoriloril recomandate cdrora li se oh corespunp. intocmal en inventariile biurou-
contest:a priimirea, conform art. 10 de mai sued. rilord rurale.
Aeestd Thie de reclamatiune, clupd ce se corn-
pletezd en inscriptiunile necesaril, se Wain- Inaintarea compturilorii lunare de
teed spre urmdrirea serisórei reelarnate, tre-
cedu-se in fatura de wised a statiei cdreea c titre notarI
trebne BA se trAmitd in aLelasi chip ea si seri- Art. 41. La finele fid-ciirel lunT, notaril Tm-
smile recomandate, i statia caree a se adresezd
f6ia de reclamatie, este dethre a urmari indatd pround cii copie dupd condica scrisorilor form.
scriserea In cestiune, observdndd recepisa de No. 121, triimitil la bin! oulii ruralii de iese-
predare form. No. 81, spre a vedea de cine e dintd qi tote faturele in cursuld lunel.
Biuronrile rurale suntii detere a verifica fa-
sub-semnata i trdmitendd si feia de reclama- turile priimite de la commie en copia condicei
tie a se sub- semna de cdtre adresantnlil seri- si a trece in comptuld lord generald resultatuld.
sorel, ea astd-f Id ed se inapoieze cu prima
cured biuroulul de la care emanezd, spre satis-
facerea reclamantnlui. Inaintarea compturilorii de elitre
expeditorli ruralI
Condit& fo11ori1 do reelamatiune sosite
Art. 42. Binrourile rnrale in trei cl;le dupg
www.dacoromanica.ro
Art.88. Fornanlarn14 No. 99 eat s. n4 con- finituld Innel, st. n., adundndd tete faturele
66 LEGLUIRI
priimite de la statille telegrafo-postale1inchee I Dreptulil Pactorilarii
jrurusluld en No. 8, eurn i jurnalulil easel cu
No. 10 si cornptulii generald, jurnaluld de par- Art. 46. Pentru predarea serisorilor5 la a-
tii i inaintezd imediate tote compturile oil- dresant1, trAniiii comunall Bed rural! ad drop-
cinlul telegraf -postalt din resedintajudetulul, tart a lua eate 2 ban! pentru flit-care serisóre
broBandale in chipuld urmiltord : de la adresautil in profituld lord.
1. linsaruld fatureloril de scrisori gnuruitii,
sigilatii i parafatt ; Seeretuld corespoudintelorii
2. Dosaruld veniturilorilpartiale compuse de:
a Jornalulii cu No. 8 ; Art. 47. Este opritil en desivergire a se da
b. Corn tuld mdrcilord la earl se anexezd re- veri uti Bedsore nuei,persone strdine sed a se
cepi..4a de priimirea mircilord; desigila set citi verb-tit serisOre de alti perk
c Lista scrisofflord inapoiate. sóuI de catil cold in dreptil.
3 Juroaluld de venitil cu No. 10, en anexele Ori-cine ard comite nI asemenea faptA va fl
relative. la casd de incasdri de mancuri séd ve- predatil justitiei si pedepsitil clued tit& aspri-
nitnri cxtraordinare, suuruitd, sigdatii gi pa- mea legdord (vedi art. 51.
rafatii.
4. Comptuld generalii sdil registruld de par- Subordonarea i inspectiile
tid1 de care se auexiz i recepisa de vArsarea
bacilord la casierie. Art. 48. In cast de bAnuiald cA. und notard
5. Paibetuld de scrisori inapoiate cu t El zopie tin 'gi tine compturile in regua sa se abate
dupi Lsta lord. de la détoriile séle,expeditorum rurald respee-
tivii este detord oil revisui . i on-ce vs con-
Regularea compthrllora rurale de erstre stata ea, meritil peclepsd,sa refere directiel prin
ofioiuld po3tald cdraia trAmite corn! turile; totti
oficiulii telegrafo-postalii din re§e- asemant a gi pereeptorulti postalt dii regedinta
dintra judetulu1. judetului este detord BA inspectere in asewenea
casurl pe expeditoril rurali i abater.ile con-
Art. 43. 01'11161e telegrafo-postale snail statate sA. le refere direetiunii.
ddtóre a controla imediatd acele comptuil gi
coreetindil erorile, la casd de a gdsi veri-una. Mobilierulli §i objectele postale ce sunt
sA, le trécd in modd exactii. in registruld lord a se procura de Comitetele perma-
de partii gi in jurnaluld easel No. 10, gi uk-
datA en cornpturile lord ad le inainteze direc- nente.
tuna generale spre verificare. Art. 49. Cumpene, sigilintl, stampile, im-
primate, condici. genie, cuti de miser!, mo-
btliert g) ori-ce altd aril mai trebui se yeti': face.
DISPOSITII GENERALE confornai legil, en chcltuela Consiliiloid judo-
Tramiterea obligatnrie a faturelorti In tianc, dupd modelurile ce Be vonl da de direc-
tia t legrafolord gi postelorii , care numal ea
qiva de cursti pOte aprecia neeesitatea lord (veditableuld de
la finele acestal regulamentil).
Art. 44. Comunele , in card cdndii nu aril
avea scrisori lie expediat la diva hotdiktd. trd-
mitd pe vitilsei la bierould rurald spre a educe JuramSntil
pe Cele sosite i totii-d'ud-datd trilm-te tid fa- Art. 50. Toil notaril comunelord gi exedi-
turd, de scrisori albd; notdndil inteensa cA, in torii rural! vord dl pune iaainte de a incepe sA
acea i Wad a vutii nimicii de expediatii, gi a-
céeta rerniine gi se pAstrezd cle biurould ruralii, fanctioneze urnigtorulii jai rimentii :
aJurd credintd Domnului gi tire; jurd de a
cusandu o la rancid ca i pe cele en scrisori. pdzi gi respeeta secretuld scrisorilord, aga sirmi
aj ute Dam ned.4.,
Reporturile expeditorilor5 §i uotarilo rii AcLste jurairridatii Be va depune de cAtre no-
relative la corespendinta oficialA taril comunelord inaintea sub-prefectilord gi a
espeditorilord rural! asistati de und preotu;
Art. 45. Tote biurourile rurale suntd in di- de cdtre expeditoril rurali inaintea dirig n-
recte cor spondintd eentru ce se atinge de ser- tulal ofi dulul telegrafo-postald din regedinta
yield en eficiurile telegrafo-pastale de resedintil, judetnlui. gi a preotului respectivii indatA du-
era cornunele, cu biurould rurald din plasa res- pd admiterea lord ca praeticanti in cficinlii
pect.vd. postalt, conformil art. 1 din lege.
www.dacoromanica.ro
 %1ILEGRAVO-POSTALE 6.7

LEGE
FENTRU INTRODUCEREA 1CARTILORU DE POSTA) IN SERVICIUL POSTALU INTERNATIONALU

(Decretii 1Voi 381, din 16 Februarie 1874).

Art. 1. Grtvernulli este autorisatii a introdu- Art. 2. Taxa envenitA Remilnie1 remâne do
ce treptatil eArtile de post A. en pretnri reduse 510bath pentru Da' carte de posh" simpli si de
bani pentrn DA carte de post& induoita (en
in servieinlii postalA internationalit respunsil platit).

LEGE
ASUPRA TIMBRELORIT TELEGRAFICE.
(Deeretit din 16 Februarie, 1874).
Art. 1. Intrebnintarea timbreloril telegra- grafice se va face nutria"' in numerarii. si pen-
ile& prevNute prin art. 27, 28 si 29 din legea trueontrolii se WI intrebui nta registre en matog.
telegrafo-postalii, se supriroa'. Art. 3. Aoéstd lege se va puno in apheatie
Art. 2. Perceperea tuturorii taxeloril tele- en incepere de la 1 (13) lanuarie 1874.
I

LEGE §I CONVENTIUNE
INTRE ROMANIA SI AUSTRO-UNGARIA PENTRU SERVICIUL TELEGRAFICU

(Decretii'No. 812, din 22 Aprilie 1872).

LEGE depesile ce trebne BA se priimesol si A. se

reexpediEze de catre diferittle statinni de de-
Art. unic. Se aprobitcoDvntinnea incheiatit positii.
la 8 August'''. 1871 intro administratinnea te- Cele-alte biurouri situate pe firele interna-
legratic a. austro-ungard si acera a Romanis" tionale intre statiumle do depositil potii pre-
pentru regulamentuld serviciulni telegraliett sehimba corespon iinta a care" oigi11 i de-
3tinat,ie nu trece peste biurourile de deposit4
CON VENTIIINE cele mai apropiate. si in tótb serile, la inebi-
derea servieinlui, suntii obligate a anuncia pe
Corespondinta telegrafieg intro Auetro-Un- binrourile de deposit') ale administratinnil
garia, de lid parte, si Romania, de aft' parte, lord proprie din care fact' parte de numgrulA
hind regulata prin conventiunea internationalii depesilorii tranzrniqo ast-felii.
de la Paris, revisnitgla Viena in 21 Emit) 1868. Art. 2 Pentru faciliti tea corespondintei in-
administratiile respective. in basa art 64 din tro amb ,le State, taxelo terminal" se lixati.
ens-isa eonventiune, aft stipulat urmatcrulii dupt1 cum urrnéza :
arangiamentA partieularfi :
Art. 1. Binrourile romane din Bucuresel , A. Austro-Ungarla
1asi i Turnu-Severinfi ibiutouri1f Austro-Un-
gariel din Kronstadt. Sueva si Ternesvar. stint 1. Taxa terminulA a statiunilorii call nu anntli
insarcinate eselusivit en serviciulii de deposit') departate ruin multi) de 12 mile geograbee de
internationahl. Adrninistratiile tekgrafiee res- Ia fronti, ra comuni a arnbelort State :
pective , prin intelegere reciproci, veal fixa
www.dacoromanica.ro
a. Pcntru eorespondintele preschimbate cu,
68 LEG1 mar

statiunile Romaniel cari nu MO deVartate riuluiRomanieT, Odd corespondintele suntii de

mai multil de 12mile geografice de la fontiera stinate pentru Romania set pentru Turcia, set,
comuna. 50 centime; mai departs de Turcia;
b. Pentra corespondintelo presehimbate cu 24 Taxele fixate pentru parcurst de la fron
tote cele-alte statii ale Romitniel, 1 francii. tiera comuna Vend Ia destinatia, décit cores-
2. Taxele statiunilort din Galitia gi Buco- pondintele smith destinate pentru Serbia, pen.-
vina gi statiunile apartinendil corenei Uuga- tru Rusia set mai departs de Rusia,
riel ( csceptandu-se statiile indicate la No. 1), Romania va bonifica Austro-Ungariei pen-
2 franc!. tru tote depegile provenindt din Romania gi
3. Taxa terminalit a tutulor celorii-alte eta- destinate pentru Austro-Ungaria set pentru
tiunt, 3 francl. ori-care alta tens mai departe de Austro-Un-
garia taxele pentru parcursult led de lairon-
B. Romania tiera Romaniel pea la destinatia Ion).
Taxele pentru dtpegile provenindt din Tur-
1. Taxa terminalli a statiilorii earl nu suntil cia set maT depatte, fiindt platite de Turcia
departate de mai multi], de 12 mile geografice Austro-Ungariei. aceste depegi nu vort figura
de la frontiera comuna a ambeloril State : in deeornpturile Romaniel.
a. Pentru corespondintele preschintbate en Art. 7. Comptult reciprod se va face la ex-
statiunile Austro-Ungariei earl nu suntll de- pirarea fie-citrei hint.
partate mai multi] de 12 mile geografice de la Plata banilort ce vorS resulta din licuidarea
frontiera conning. 59 centime; trimestriala so va face Statului credited In
b. Taxa terminala a statiumlort mentionate ft and efectivi la Bucuresel, prininterm, diult
sub lit, a gi a tututorti celort alte statinni ale consulatului generalt imperialt i regalt.
Romaniel pentru corespondintele preschimbate Art. 8. Presenta conventinne se va pune in
cu cele-alte statinui Austro-Ungare, 1 frand. efectuare (11 ineepere de la sha Maiii 1872 gi
Art. 3. Taxa de unt franct este fixata pen- va avea aceeall durata cat i conventiuma in-
tru transituld, fie alt Austro-Ungarit1 fie alit ternationalit revisurta In Viena.
RomanieT, in casurl candt, din circumstante IndatS ce acestii aranglamenta va intra in
neprevNeite, art devia nil depega, traversandt vigere, con venti unea speciala incheiata la Vien a
pe terituriulti celei-alte administratil pentru in 22 Malt, gi la Bacuresci, in 24 lunit 18650.,
a reintra pe teritoriulii de origina. se va desfiinta.
Coutrolult acestort depege nu se 'ea face tle Facutt la Bucuresci, in $ Augustil 1871,.
catil de (Titre staiiunea de depositt care le va ,Engelmuller, A. T. Zisu.
reexpedia pe teritoriulii de original.
Art. 4. Depegile meteorologice i acele prl- Pupa ordinile M. Séle Imperiale gi regale-
lithe la objecte de intensii publict suntt f a- apostolice, sub-semnatult, ministru 05 easel
pediate fart taxa, ca depege de servicit. Ad- imperiale i alii afacerilort straine , ratified
ministratiunile respective se vont intelege a- continutult presentei conventiunT tekgrafice-
supra admiteril i moduhri de Expediare a ace- incheiata la Bucuresci, la 8 Augustt 1871,
stort depegi. intro plenipotenciarulU guvernulni Majestatil
Art. 5. Bitironrile de depositt, dupa ug in- Sele imperiale gi regale apostelice gi acela alS
strmtiune factetti in commit intelegere intre Mariei Séle principelul Romaniel gi declara
administrotiunile telt gra fice respective, volt cit stipuiatiunile acestel cenventiuni vort fi fi-
verifica numerult depriIonti trausmise clasi- dclii observate gi executate in tOta. coprinde-
ficate dupa Statele de destinatnme. rea lor. Spre incredintare. sub-scrisult omit
In numarult depegilorii tianarnise se VOTI1 se mnatil presentult documentt cu propria mea
cuprinde ti acelea de earl se tnentionait la §2 mama, punandu-1 sigiliulti Ministerului impe-
al art. 1. rialii i regait alii afacerilort straine.
Ac ste insei Sri, inregistrate cu in grij ire, vor Facutt la Viena, la 26 Aprilit 1872.
servi de bag pentra redigiarea compturilort A tidrussy.
internationale, earl se vont regula dupe'. stipu-
latiumle convesitiumi din Pore, revisuitit la In virtutea decretulul Maria Me Dommilui
Viena. cu modificarile preva4ute la articolult Romani. sub-semnatult, ministru secretart
urmatort. de Steal la departamentult afacerilort straine
A rt. li. Bon &area taxelort pentrn del egile
ad-interimil la acelt alt justitieT, ratifict
presthimbate blue ambele ten se va efectua continutulii presentei conventiuni telegiafi:e
in modult inmatoril : incheiata, la Bucuresei, la 8 Augusta 1871,
.Austro-Ungaria va boMfica Romamiei pen- intre plenipotenciarult guvernului Majestatel
tru tote &pestle provenindt d n monarcbia Sele Imperiale gi Regale apostolice, ii acela
Austro-Ur gala set de mai del arte : alt guvernului Mariel Séle Domnului Roma-
1. Taxele hate pentni iarcnraul5 terito- niel i declara ca. stipulatiunile acestel con-
www.dacoromanica.ro
 TELEGRIMPOSTALE
venfuni voril fi observate gi efectuate fidehl afarerilorii strilin4 pentru a procedo la pre-
in tag, coprinderea lord. schimbarea ratifi nrilorl1 conventiunil telegra-
Deeptil ineredintare, sub-scrisuld am sub. fioe, ineheiatil, la 8 Augustii 1871, ail proclusii
-semnatd preseutuld documentil cu propria moa instrumente acestel conventitml, earl ad fosta
punendu-I sigiliul Ministerului primar citite de nil parte gi de alta gi gasite exacte ka
ali nfacerilord strtine. in concordanl.
neutil la Bueuresci, la 28 Aprilid (10 Maiii) In conseeintd, presehimbarea lord s'a ope-
1872. G. Costa-Foru. ratil gi att'strl exemplard a fostii semnatii in
induoitit expeditinne.
PROCES-VERBALt Bleuresoi, 28 Apriliii, 10 Maid 1872.
Schlechta, G. Costa-Fora.
Snb-semnatil intrunindu-se la Ministenld No. 3609.
111.

LEGE §I CONYENTIUNE POSTALA

INTRE RUSIA SI ROMANIA
(Decretu No. 87,5, din 12 Aprilie 1873).
Art. unie. So alrobt conventitmea postall intro Iagi i Sculeni (rusesel) gi intro Bolgrad
incheiatt la 17 Februariii (l Maottil) intro re- oi Cubq (ruseseS) va fi regulatd do guvernuld
presentantuld gavernului Rusiel i aceld ald Ron:au:el, in a etre sareint yard rdmitnea
guret nulai Ro w &Mei . chrtItuelile acestui servicid.
Deed transportuld pe apt ard putea inlesui
CONVENTIUNEA POSTALA INTRE seU accelera serviciuld postald, acesta se va
RUSIA. SI ROMANIA organisa i efectua de gavernuld rusescii gi en
ale sale cheltuell.
Grevehm1 Mojestdtel Selo Imperatoruld Rn-
siel gi ac-da alii Ioaltinei Sele Sere nis nie Prin- Intinderea t,41 aplicattnnea eonventiunel
cipele Rornani.1, animati de comuna dorinta
do a organisa unu schimbd sigur, repede gi re- Art. 4. Stipulatiunile conventinuei de fact
gnlatd de cot esoendinta intro ambele State, se voril aphca tutuloril ptrtilerii integrante
ad decist a inebeia at conventiune postal 5 gi ale imperiulul rnseset, intro earl intre. gi Ma-
aSnumitS pentru acestii sfArgltd Ca 61enipo- role Ducatil al.ii Finlandel.
ter4'ari annum: gave =Id Majestdtei Sole Im-
peratoruld R usiei, lie d. Consilierd de Statii Intinderea seryieiului
J. Zinoview, agentii diplomatied i consult! ge-
nerald in Romania, i guvernulii Indltimel Sole
Art. 5. Serviciuld postel de scrisorl con-
Sonnisirm Plincipele Romania pe d. Geor- tine : serisorile, imprimatele de orl-ce fell, bani
ge I. Lachovani, directoruld generald ald tele- gi objecte de valtire pea in greutatea de 25 chi-
grafoleril i posrelord, earl ad convenitil de- lograme.
spre ceea co urmezt :
Pasa taxelorii
Intrebuintarea sehlinbulul corespondin-
teloril. Puncturile de sehimbil Art. C. Taxa objectelord postel do scrisorl
se va calcula pe porturl simple, nail portii sim-
Art. I. Litre administratiunea pos telord Ru- phi ecuivalandd :
sieI gi administratta postelord Romaniel, va ti a. Pentru scrisorl la at greutate de 15 gra-
'ant stbinibit, periedicd gi regulatii de objecte me sa fractinne de 15 grame;
alo pastel de seri seri gi rn sageril. b. Pentru itnprimate de ori-ce naturt tti
Art. 2..Acestfi schimbd se va putea efectua prob -le de rntrfuri la nit grentate de 50 gra-
pe useati1 seu po apt, se va face d'a dreptuld me Ea' fractinne de 50 grame.
prin frontierele Statelord contractante sect in
transitli, fin deschisii fie prin depegi inchise SerBorne ordinare
jrin intermediuld attord State.
Art, 7. Taxa nneI serisori ordinare
18111th:de de I ransportu tit din Rusia pentru Romania gi vme-versa din
www.dacoromanica.ro
Art. B. Serviciulil de curled astr41existentt
Romania pentru Rusia este fixatt :
La 40 banl pentru nit serisóre simplit deca
 -70 LEGIIIIRI
%a fi franca/ si la 60 bent peut9 uA acrisóre Romania i vice-Versa din Romania pentru Ra-
simpla deel nu va fi francathr sia este admisil a fi recomandata §i trAmitato-
multi p6th chiarli cere i n retour-recepisa.
Scriaorile teritoriula limitrot Recomandatia obligl pe trsmitstors de a
ORO, pe lthg5 taxa unel scrisori franca 'de IA
Art. S. Cu scopula de a facilita relatiunile greutate ecuivalentil, ui taxa 'fixatA de bani
Intro lopuitoril do pe frontiera, pretulu scrio- pentru fie-care scrigre.
rj]ori erdmare schimbate intre biurourile de D6c/ scrisorea recomandatI este insoeitA de
posta opuse unulü altuia p va fixa la )5 bant et retour-recepisA. pe Mg/ taxa sus/ notata,
de fiacare porta simplu. deca scrieOrea este se va percepe de la tramitatorii nil taxii fix/
francatii; la 30 bani de fie-care porta simplu as. 25 bani,
deca scrisórea nu va 4 francati. Retour-reeepisa se va inapola franc') cat ma!
Nomenclatura aerator/ biurourl se va cb- nein taripatil.
prinde in reglementula de executie.
Scrisorl de distribulta cu expresii
ScrisorI neauticientil francate
Art. i2. Orl-ce scrigre pe pliculS eSrul va
Art. 9. Serisorile nesufieientii francate e fi indicatiunea tilimitatorului a se remite cu
vorii privi i texa ca cele nefrancato., aciclen- tin expresd 86ft cu expresa, trebue sd flit trans .
du-se his/ valork a -timbrelore aplicate set a mieScu unfl omit expres/ la locuinta destinato-
converteloril timbrate, earl Ièarü acoperi. rulul , indatA, dupa, sosirea el la oficiula de
distinatiune.
Imprimate 1 probe de in5rfurI Cererea unlit expresii obligS pe tr5mitetoril
a pi/1i a/ tax/ fix/ de 50 bent pe ling/ taxa
Art. 10. Imprimatele do ori-ce Battu/ qi ordinari.
probele de marfuri 4xpediate dinten/ teth in-
, Valta vorii Ii supuse la ua franeare obbgatorie Reexpediarea din causa schimbitril
de dna bani p ntru porta s'inplu. de adresa
Sub denumirra de imprimate se va intelege
ori-ce reproduce] e obtinuta prin tipografie, Art. 13. Objectele postet de serisort origi-
litografie. metalografie se/ alth mi4 ace mem- narii din Rusia pentru Rumania si din Roma-
nice; smite ins/ exceptatereproducerile doben- nia pentru Rusia reexpcdiate la nal. non/ desti-
dite prin ajutoiula machineloril de copiata ti natiune, din eausa de schimbare de domiciliil
de decalc. alfi destinatoriloril, nu se voril im Arca tir nit
Imprimatele i probele de in/rfurt trebuiesc 'mud taxa' in folostihi unnia séit altnia din Sta-
a ft expidiate ast fel/ ea omit nutulii objecte- tele contractante de eat/ In casula And va fi
lora continute ea se pita In ori-oe timp/ ye- vozba de scrieorile biurourilort de frontieril,
rifica cu cea mai mare faciiitate. Nu se ad.- *pre care se face mentiune la art. 8, ei cand
mite pe imprimate old u/ alta indicatiune ma- ele von) trebui a Ii reexepcdiatedincolo de ace-
nuscrisa de cat/ adresa destinatorului, sem- ate biurouri.
natara tramit/torului, insemnarea loculut qi In acestil din rum/ cas/ taxa complimentarli,
a datei de exp dititme i coreeturele relative co se va percepe pentru fie-care emigre simpli
la cornpositinne, Malta pe probele de tipogra- va fi de 25 bani pentru serisorile francate,
fie. Pi obele de ruarfuri nu volt putea avea Did 30 bent pentru scrisorile nefrancate.
ié valOre venale si nu veer/ purta bid ua fie-
semnare maousethil, afar/ numal de adresa Reexpedierea din causii de Iva in-
destinatorultl, marca de fabria set firma adre- stradare
santuthi, numenle de ordme §i preturile.
Maximul greuttltil precum i alO dimensiu- Art. 14. Objectele postel de scrisort rail in-
nei trebue a/ WI conform/ en prescriptiueile stradate trbuescil a fi recxpediate la destine-
amale. tie, far/ nict nit intaqiere peL calea cea mat
Imprimatele §i probele de marfart purtand i/pede §i nu so vor supune la mei ul alt/ tax/.
Ins, moan manuserise neautorisate i acele ne- pentru acesta reexpediare.
francate ad/ nesuricienta franeate, ei in gene-
re acelea eat] nu vorii lode plini conditiunile Scrisori In rebutii
cerute, se vorii privi §i expedia ca scrisori ne-
francate sea nesuficienta francate. Art. 15. Objectele postal de scrisori de ori-
ce natura cepte in rebutil se vor inapoia re-
Recomandatia ciprocii §i de indata, prin ajutorulii oficiurilor/
de schimbil pentru pretula on care aii foetid
www.dacoromanica.ro
Art. 11. Orl-ce scrisore din Rusia pentru transmise de catre ofiebalii corespondent/.
 TELEGHAFO-POSTALE 71

RepartItiunea pradustaul. lord regulamentulul vamald vord privi numaI

pa liresentatoril.
Art. 10. Gavernele contractante 's1 vord , Dec& expeditiunea porritA la intrare este
buorti predesuld taxelori percepute din ob- insoaitA do ufi deeiaratiune conform& en con-
,jectele postell de scrisori dupe cum unnézd : tinutulti el, acetA xpeditiune nn se va coufisea,
a, Din produsulti provenitd din scrisorl, im- dérd, se va inapoia dela frontierd. -- In casulii
primate si probe de marfaxi, doted treinzi pen- edndii pentru nit causd ore-care nd aselnenea
tru Ensia §1 u'd treime pentru Romania. expeditiune arii fi parvenitil la distinatie gi re-
b. Taxele de exprest vord re'mant a in total5 expedierea prin postit a totalului sad a nnel
administratiunil d eare depinde ofieiul distri- 041 din continutulii el ard fi popritd, aceld
buitorii ; totalii sad acea parte se va vinde prin licitatie
e. Tote cele-alte taxe vorE rdm'anea fa-folo- tramitdtoruld se va despilgubi din prodesulti
suld administratinnil care le-ard fi perceputa. pretului neto ald Ninpril, eandd aces vit4are
Vito fi autorisata..
Transitil
Art. 17. Intro ambele tdrI. corespondintele Fractal
se \Ford putea expedia si in transitd' prin tool- Art. 20. Fracturile, adicit foile neelea carI
toduld Statelerti contractante : send de adrese si earl inseaescii objectele de
cs. Cindilvord fi desehise,pretult totalti abl
percursuinI pa teritoriuld ambelord State nu mesagerie fdr& s fl& lipite de ele, no so vord
va putea covarsi taxa rnso-romana fixat& pun incirea n nici ua taxii deed nu aunt pecetlui-
art. 7,410 si 18 din presenta conventiune. te si deed greutatea lord nu trece preste
b. Camdii votil fi inchise Oa a deoeebire do 15 grame.
destinatie sai de origin& cu pretudle urml-
tore : Itesponsabilitatea
40 banI pe 30 gram() de serisere el 1 led pa
nnti chi lograna de imprimate ai probe de mdr- Art. 21. Porderea constatath intr'unti medii
furl pentru pereursuld in teta, intinderea im- regulata a unel wise ri recomandate set a n-
perinlul tittesc. uul oljeeta de mesageril impuna administra-
20 bald pe 30 grame de srisoft. titutel aostelorti, cdreea trdmiterea a featd in-
50 ban! pe und thijogramd de imprimate gi credintatA, obligatinnea de a despagtibi pe ti d-
probe de mdrforI pentru percursula In tetd in- mita tor5, avandii dreptd recurse ontra admi-
tderea Roinânial. nietratinnil de care depinde, amploiatnla in ale
Aceste preturi Vat calculat5 dupd greutate eiruia ingrijiri a fostil incredintatd ti Amite-
rteto, sea:pith-se corespondintele de servicitt, rea In momentuld etincid perderea a avut 1°,5.
piesete de comptabditate i objectele postel de Acestd indemuitate este iixatd cumil urnaezd:
scrisorl red diiigeate i equte in rebutil. a. La 50 lei noul pentru orl-ce scrisere re-
Observare Corespondintele prin transit-5 in- comandatd;
tro ambele State. atatd desebise catil gi Yacht- b. La valerea 'total& declaratA de Lttimitd-
se, trebue e& iudeplinesed tete conditiunile tend edndii a predatii objtctulti de mesageriti;
specificate pentru corespondintele ruse -rem ane. c. In casula calla objectuld tramisa n'ard
fi de catil stricatii, despigubirea va fi pldtitd
Objeeteie de mesnerie trdmitStorului confornat cu regulele txistente
in waist% privintd, pentrueipeditienile interióre
Art. 18. Objectele de mesagerie voril fi ap- ale fie-carei tdrl.
prise taxelorii Interne ale ambelor5 State con- Inclemnitatea se va pldti trdinitAtorulul Bed
tractante, ealcnlate de la puncturile de fron- in absenta Jul destinatorultei intennii timpil
tierd de ietrare gi de esire. maximum de trel Inn! de la dine, in care per-
Aceste objecte se vorti putea expedia nefran- derea sad stricacInnea a fostd constatatd. le-
Fate sea francate pang la frontierd. galmente.
Trdmiterile reexpediate seii inattoiate vora Obligatinnea de despAgubire incetki :
fi supuse taxelorti legale pentru nouile percur- a. Cfindil declaratia perderil see strieacinnil
end de efectuatti. n'a feral formulate', in timp5 de 12 lunl de la
4iva prearel.
Formalitittile de vasnA b Gina perderea set stricilcinnea are drept5
cans& InsSi natura objectului expediatil sOd
Art. 19. Expeditiunile supuse taxvloril va- negligenta trarnitetorului;
male trebne sa .fid conformd prescriptinnilord c. Cdndd perderea ski strienciunea s'a fd-
vamale. cutii afaid din teritoriulii ambelorii parti con-
Tore consecintele neobservAril formalitdti- tractante. Administratiunile postelorti inert se
www.dacoromanica.ro
72 LECaUllt1
insircinézX de a face gratisd tóte demargele fo- TOte cthliptiirile se vord face i pld,tile se vord
I

lositóre in favórea reclamantuluf; efectua in franci si centime (lel i bani). Taxele

d. Candd destinatoruld va, fi priimitd in re-
se vord percepe In monetelelegali ale fid.carni
I

gull objectuld gra' si fi fScutd vend.' observe-

Statd contractantd, franculd add leuld nod so-
Iiune béd reserv5. cotindn-se equivalentd cu 25 copeici argintii.
e. Cana net objectd do mesagerie a fostd ai eentimele sOd banuld en 1/4 copeicX.
predatd gra valórea declaratii. Fractiunile de copeicX se veil privi ca nit
copeici intregg.
Com:idea-id reciproce
Limbs
Art. 22. Administratiunile postelord State-
lord contractante '111 vord comunica reciprocil Art. 26. S'a convenitil ea limba francesa sX
pi catil mai neintartliatd pentrn regula lord se intrebuinteze in tote raporttirile ai in tote
respectiv d. regulamentele In vigóre ai tote in- relatinnile privittire la aplicarra presentei con-
structiunile privitóre la servicinlil postald in- ventiuni.
ternd precumil : legile, decisiunile i decretele Tote adresele i scrierile po dinafarg ale co-
earl regnlëzli intrarea i circularea imprinia- respondentiloril ski celii mind partea esen-
telord de ori-ce natnrii, lista localititilord an- tiale a textului lord, precumd ai ale pachete-
torisate a libera scrisori en expresd, taxele gi lord, sacilord i gentelord, se vord scri in limba
formalit5 tile priimirel i predArei objectelord francesd.. Ca esceptie, intrebuintarea oselusivit
de mesagerie, etc., etc. O limbel natienale respectsve a fia-clreia din
ambele State contractante este admisa.pentru
Reguthmentil de executare timbrele postale, convertele timbrate, pecetile
gi stampilele.
Art. 23. Punctele de schimbd, biurourile de Aceeasi intrebnintare a limbel rationale a
frontier i mipicele de transportil, conditiu- tdriloril respective se va admite si pentru id-
pile specials ale transportalui, atatd mutualt semud.rile puse pe objectele de materiald ce
can i intermediard, i fixarett supra-taxei co- servescil la transportuld corespondintelord.
respondintelord ruse- romane, debpre acestil
transitil, precumil i tOte amdnuntele servicin- Instradarea eorespondintel
lui, ale comptabilitatil i transmiterei cores-
pondintelord oficiale, timpuld dupd, care tit- Art. 27. Ori-ce objectil predatd la posts se
buiesed inapoiate scrisorile pcsterestante ck- va exaedia la destinatie prin calea pe care se
tlute in rebuth, mdsurile de luatii In casil de va crede cll. va ajunge catii mai repede la des-
forta majori se vord determina print:Jun.6 re- tinatie. Candil eonditinnile de vitesti writ fi
gulamentd speciald elaboratil in comund, inte- gall, objectuld se va expedia prin calea ca. mai
legere prip ingrijirile administratiunilord pea- pucind onerOsS.pentru corespondentd. In casulit
telord din Statele contractante, car) vorii pntea candd tramildtoruld va ardta calea prin care
in orl-ce timpd candii vord gasi eu eal. sit md.- doresce a se instrada corespondinta sea, acea
rései mig.lescele de schimbii i s. modifice for- corespondintd, trebue sit d.itexpediathl preenmil
malitatile de set vicid. se va pretinde pe catii va fi posibile.
Regulamentele speelale Durata conventiuniI
Art. 24. Administratinnile Statelord con-
tractante voril avea dreptuld, cãndd vcrii erode Art. 28. Presenta conventinne dupii ce va fi
de cuviintS a introduce serviciuld de abona mente aprobatS in regula se va pane In lucrare pest°
la Oiare, mandate de Posta, i de piaci, etc., si trel hinT dupg sub-semnarea reglementulni de
a le determina conditiunile prin regulamente execntie de catre delegatil administratiilorii
speciale. respective.
Ea va remanea obligatorirt pend atunci cand
Comptabilitatea tumid din guvernele contractante va anuncia
resilierea el en unti an5 mai inainte.
Art. 25. Comptnrile intre administratiunile Fgentit in Bncurea(i in duod exemplare la.
Rnsiei i Romaniel se vord face pe fih-care tri- 17 Februarid (1 Martid) 1873
mestru, ai plata diferintelorit se va efectna fari
aid nit intArtliore. Semnati: J.Zinoview, George I. Lacovary.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAF0.-POSTAL TS

LEGE I CONVENTILTNE POSTALA

INTRE ROMANIA SI SERBIA

(beeretit No. NJ, In .PO Februarie 1874)

Ouvernuld irleY Se le Principe la Domni- schimbuld de corespondinte gi objeote de ine-
tort aid Bornaniti, pe de lid parte, gi sageril.
Guvernuld regentel princiare a Serbidl, pe, Art. 8. Serviciul corespondintelorcoprinde:
de alta parte, de uti potrivd animate de do- Scrisorile, imprimatele de orl-ce nature' gi
rinta de a organise unit sehimbil sigurd, repede egantiliOnele de mArfarT a carord grentate nu
gi regulatd de cerespondinte i objecte de me- trece paste 250 grame.
sa g ri intre ambele State, ad decisil de a in- Serviciuld mesageriiloril onprinde
rheia nit conventimie postale:, si ad numitii, Coletele de orl-ce naturd, financiele i va-
pentru aceett f etii, plenipotenciaq al lord : lor), vend la n5, greutate de 25 kilograme.
Gavernuld Aitttel Selo Prineipelni Domni- Décd experienta aril areta cuviinta, acest pond
tord ald Romaniel, peD. A. T. Zissu, directord anti putea, prin nit decisiun& administrativa, s5.
generald aid telegrafelord I postelord; fid urcatil la 40 kilograme.
Guvernuld Regentel Princiare a Serbia, pe Art. 9. Sistemuld metricii decimald fiindit
D. lc. Zukia, agentuld se'd politied in Roma- acela care pare a satisface mai bine exigintile
nia, earl', sub reserve ratifiedrii guvernelord serviciulni postelord. s'a convenitfi al tete pen-
kit respective, ad convenitfi asupra celord ce durile constatate sa fie exprimate in kilograms
nrmead : si grame.
Art. I. Intre administratiunea pos teloril Ro- Taxele aplicate, acele debonifieatti, prectund.
inanieigi intre administratameapostelord Ser- pi afacerile de compturi inscrise, se voril cx-
bia va fi und sehimbii periodied iregulatIide prima in fraud i eentime.
corespondinte si objecte de mesagerii. Cu tete acestea, fiind-ca sistemnlii metricii
Art. 2. Aceste schimburi se vorii efectna di- decimald nu este Ina generalemente intro-
recta prin frontierele Statelord contraetante buintatit in Serbia, gi tiindcit biurourile de
ski ie transito, In paehete inchise, priu inter- poste din acea tend exprimd pondurile in ocale
ediaruiii sherd State. pi dramnri, i percepii taxele in lei de corner-
Art. 8. La inceputd, tete schimburile e voril cid, s' eonvenitii ea ambele administratinni
efeetua prin calea Cladeva-Turnu-Severina, pi sit se intelegd pentru facerea unord tablouri
reci p roea men te. comparative de kilograme en ocalele, si de la
Art, 4. Miclleeele de transportd directil in- do comercid cu franculd (seil leulti),
tro ambela State veil ti vaperele sed bdreile, ValOrea franculul (lenle) este fixatI la eine:
dui it iaipregiuriir1, i dem va fl mai avanta- lei de comerciii i aceea a centimel (banuld)
giokii a se servi cu allele de eat on cele-alte. la dud parale.
Grija de a trate en transportatoril incumbd Art. 10. Taxa corespondintelord de ori-ce
Serbia. dun& nit iutelegere en Romania. nature se va calcula prin portil simplu; und
Art. 5. Cheltuelile de transportt pe Dundre, porta simplu ecnivalandil :
precumil si acele de ttansitd in pachete inehise a. Pentra scrisori, la 15 grame sal frac-
pria alte State, vord fi suportate, jumetate de tinne de 15 grame;
Romania 1i jumdtate de Serbia. b. Pentru imprimatele de orl-,ce naturil pi
Fie-care din ambele State vathgriji, cu chei- mostrele de marfar13 la 40 grame tied fractin-
tuiala sea, de transportnld corespendintelord ne de 40 grame.
gi objectelord de mesageril pe teritorinId set. Art. 11. Taxa und scrisoff ordinare expe-
Art. 6. Nam'erulti curselerd ce se vord efec- diatd din Romania in Serbia gi, reciprocamente
tna periedicii, -fixarea orelord de plecare gi de din Serbia in Romania este fixate :
sosire a curierilord, precumii gi schimburile de La 15 centime (bani) = 30 parale, pentru
depegl, sa voril r gala prin ingrijirile admini,-portil simplu, dent scrim:gee este francatd;
stratiunilord postale, earl verb putea sa lemo- La 30 centime (bani) =60 pantie, deci por-
difice veri-candd ole vord recanOsce avanta- tulii trebne a se percepe de la destinatard.
giuld modifiedril, si dupd ce s'aril fi intelesti Scrisorile neindestulii francate vorii fi tra-
asupra acestui subjectd. tate ca acele nefrancate, i taxate ca mad-
Art. 7. Administratinnile postale vord in- felt), tinendd comptd de pretnld timbre-poste-
griji de a desemna, In comuna intslegere, pe lord aplicate.
acele din binrourile lord respective ce vor gasi Art. 12. lmprimatele gi mostrele de milrfarl
www.dacoromanica.ro
-do cnviinta a pine in relatiuni directe pentru d.e ori-ce naturd, cxpediato dinteud, tert In-
 74 LEcklIIIRL

tr'alta, vord I francate in modd obligatoriii en rea recornandata este insoeita de und reeepisd
pretuld de 5 centime set bani =10 parale pen- de inapoiare, se va percepe, afara de taxele
tru portuld pimp n. mal sustidescrise, und dreptu fix de 25 centime
Denumirea dc Imprimate coprinde : toteT- (bani).=-50 parale.
produL1tni1e obtinute prin jitografie, tipogra- Art. 15. Francarea oil-card objectil incre-
fie metalografie , fotografie ai alto proce- dintatti postei de scrisori pentru a fi expediatil,
deuri mecanice. precum i aceea a drepturilort fixe prevNute
Scrisorile reprodnse prin nqloculd machi- la art. ll 12 i 14 de mai sued, trebue se se
nelorti de copiatt séti d.o descaleatd nu suntii constate prin aplicarea timbrelord de post1
,cuiirinse sub acestd denumire. venclute do administratiunea postelord te'rei do
Imprimate e trebue ett fie facute ast-feltica origina.
verifi area ali se póta face totri-de-una lesne. Art. 16. In ceea-ce privesce repartitiunea in-
Ele nu vord ratta putt), Alta indicatiune ma- tre administratiunile contractante a prodnsulni
nnscrisa de cat adresa destinataralui, semnii- taxelord peutrn objectele incredintate postel
tura exueditorului, loculA si data txpeditiunii. de scrisori, aceste tame ai dreptnrI, de ori-ce
Trasui I pose In margine avendii de scopti de a specie, se vord cuveni aceleea din administra-
atrage atentinnea cititorulul asupra cutaruia Vuni care le va fi perceputti.
Bed tutdruia pasagid aid imprimatului suntti Art. 17. Gavernulti Mariel Sete Principelui
au orisate. Domnitord ald Romania i acella ald Regen-
Eseeptionalernente, corectinnile sé adnota- tel Princiare a Serbiti se angagiadt recipro-
rile neaveudd caracteruld unei eorespondinte, camente, unuld catre altuld, a'et acorda tram-
séti nein:011dd tine loud de acésta, relative la situld, In depele Inchise, aid corespondintelorti
compositiune sed imprimare, fieute corectu- ori-care and fi proveninta 1i destinatiunea, cn
relorii, suntu admise, i manuscrisuld se pôte pretuld de 10 centime sea bani = 20 parale,
alatura. pentrn greutatea de 30 grame, i 50 centime
un primatele purtenclii alte scrise, inilicatiuni sed banI= 100 parale, de fia-care kilogramd de
odd reitrel, de eat acele antorieate, acele ne- imprimatil ai de mostre de marfuri. Aceate
francate, séd francate nu indestule, ai in ge- preturi se vorti calcula dupa ponduld netd, de-
nere acele earl nu indeplinesed conditiunile ductinne facendu-se de acele corespondinte o-
cerute, voril fi tratate qi x pe di ate ea sensor; Male, piese de comptabilitate, corespondinte
nefrancate sdd franeate ni indestuld. red dirigiate i rebutd.
Art. 13. Mostrele de rertrfuri, a cArord ad- Art. 18. Corespondintele riI dirigiate vorti
mitere la txpt ditiune de posta de scrisori este fi inaintate, fart intaNdere, destinatiunii lord,
subordona tA prescriptiunilord 1egale, in pri- prin calea cea mai rapede ai predate destine-
vinta vimiIord térilorti respective, pentru a tarilord contra taxel ce Ward fi cuvenitd deers
putea 6 admise la beneficiuld taxei mentionate ard fi fostd regulatii indreptate.
mai sued, nu trebue sa alba nici ug. valóre co- Art. 19. Corespondintele originare adresate
fnerciala, trebue sa fie pose sub banda, seri in- din Romania in Serbia, at reciprocarnente din
chise In anvelope (plicuri, entil, sacuri, etc.), Serbia in Romania, reexpediate Ia na mug de-
vi ea fill lesne de verificatil coprinderea lord. stinatiune din cause, schimberil de reaedintA
Indicatiunile manuscrise autorisate pentrn a destinatarilord, nu trebue, in consideratiu-
mostre smith : adresa destinatarulul, nnmele nea acestui faptd, sit fie snpuse la nici nit taxa
add desemnarea expeditoralul, marca fabricei suplimentarti.
sed de comercid, nat indicatiune detaliatti, a Art. 20. Corespondintele crqlute la rebutd
marfei, numerile ai preturile aceatia. se vont' inapoia i dinteui parte ai din cea-
Mostrele purtandd alte scrise, indicatinni sett alta; und regulamentil speciald de execntinne
marci de cat acele autorisate, acele nefran- va, fixa conditiunile in cart acesta inapoiare
este séti nu indestuld francate, in genere a- trebue ea se fact.
cele cari nu indeplinesed conditiunile cerute, Art. 21. Nu se pete accepta pentru a se ea-
Tor fi tratate §i expediate ca scrisori nefran- podia prin posta en scrisorl nici tit tramitere
cate seil nu indestalti francete. care ard coque aurti sea argintil monetatd,
Art. 14. Ori-ce objectd aid postei exuediatil scule sell objecte pretiese.
din Romania in Serbia, reciprocamente, din Art. 22. In casd de perdere, nu se acordit
Serbia in Romania, este admisil la recomanda- indemnitate de catd pentru objecte recoman-
Vane l tramitetornlii eta, afarit de mate, sil date.
)

edit a i se da land reeepis ald destinatorulni. Perderea constatata in regtfla a unel trami
Recomandatinnea imiiIic pentrn tramite- tee recomandata irnpune administratinnii po-
tend obligatiunea de a plati, a fait de taxa apli- stelord terei, uncle tramiterea a fostd consem
cabild tr miterilor ordinare francate de aceeaal nate, obligatiunea de a plati tramitetornlui
natui ai de acelaai pone], und dret tii fix de 25 na indemnitate de 50 fraud seil lei = 250 lei
centime sell bani =50 parale.Déca tramite- de comercid, sub reserva de remind contra ad-
www.dacoromanica.ro
 TELaGRAFO-POSTALE 75.

ministratiuniT postale pe teritoriuld cartea a grijirea trdmitetorulni add resIbelulii, in tifnud

avratii loon" perderea. ee publictld a fostd prevenitil In regulit cll.
Reclamatiunile de indemnitatea Pentru ob- posta decline' on t0 responsabilitate;
jecte perdutetrebue, sub pede,psti du neprimire. 2. Cana perderile. striedciunile. etc., -se in-
sit fie formulate thtt'und termind maXimarod templd fard din teritoritlii postalii aid admi-
de 6 lunl, socotitd din iva cattail s'a fdcutt nistratitrnilord contractante: Ele insd se bear-
consemnarea. eineze de a face gratuitii tote demarseIe utile
Nit se acorcl iis nict u indemnitate pen- in interesuld reclamantului;
tru perderile ocasionata din resbeld. 3. Cana Artimiterea interiatd este de- na-
Art. 23. Trerniterile in mesagerie asa cum turd a intra lesne in putrcfactiune add decom-
suntd descrise la art. 8, se vorti priimi in bin- positiune;
rortrile postai ambelorii teri, eu conditirmile 4 amid destinataruld a priimitd ftird ob-
stipulate in regulamentulti de execntiune, pre- servatunl nici reserve ud trdmitcro care 'I s'a
veclutil prin presenta conventitme. liberatt in moid regnlatti.
Art. 24. Tramiterile pagibile de drepturl va- Iii genere, valeirea declarata servd de "basd
male trebue s fie insogite de declaratinnile pentru a apretia importanta ii.dcmnitetii de
necesaril la indeplinirea formaliatiloril la cari pldtitii; dere, déca este tonstatatd ca valórea
ele dad Joed. declaratd era super órd va'órel reale, acésta
Adininistratiunite postelord nn asuma iiicl din urnie va servi a stabili suma Moritd celui
na respondere, in awl candil declaratimile pre- in dreptil Pentru objeetele earl nu pertd nici
sintare ard fi necxacte sé necomplecte, con- ue, Imre itiune de valOre, administratiunile,
secintele unord assmenea neregaladtati, tre- earl ad dreptuld de a refuse p'ata uneT in-
buindd si cad& pe autoril lord. &mniati, nu vord putea nici inteund tasd
Art, 25. Tramiterile prin mesagerii schim- aeordand indemnitate mai mare de cluol fraud
bate intre State le contractante vord putea fi (10)-10 lei de comereid pentru fil-tare chi-
expediate nefraneate ski de totil francate. logramil do pondd constatatd.
Taxele ce se vord aplica vord fi acele interne Atte indemnitati do cad acele prevedute
ale ambelord State, calculate do la punctuld mai sus nu se vord putca cere de la admini-
frottierel. fie de intrare, fie de esire, fie-b ire stratiunile contractante earl rcspingti formal-
adniini-Irstinne arendti dreptil la totalitatea mento orT-ce des dgubire pent, U perderea de
taxelord gid re ptu rile' ti pe,cepute pentru trans- edstigil presupusd tett daune-intcrese.
portuM pe teritoriuld sed. In prncipid. recursurile trebue se fie exa-
De. a tramitetoruld cere ea objectnlii de (x- sate de tremitetord ; dere, deed acésta nu se
Pedistd se," tie insoeitd de tint recepisil, care peite descoperi,'seil deed insarcindze pe destina-
se restitue, elil va plati pentru francarea ace- tard de a luera in numele add, acestd din urnici
still, din urnal rind dreptd fix de 2$ bani= SO va avea militate a snstine pretentiunile sele.
parale. Administratiunile contractante nu potii re-
T1-xa ojeeteloril de mesagerie expediate in fusa de a plat. inteunti termend ITIFIBITTIDTA
trans:0 Be va calcula in raportft ci calea po- de 3 Matt sorotitil din (putt deficit' perderea sed
stal, eta maT scurta posibilà, i se va aplica paguba ard fi constatata in reguld, indemnita-
dupe tarifuld internd aid terei care efectuezd tea detoritk celul in dreptii.
transituId. VP ati dreptuld de a respinge orT-ce cerere
Art. 26. Administeatinnilo contractante '41 do indemnitate rare Ii s'arii face dupe seise luni
vord Comunica reciproed tarifelP lord, precumd treente de la cline. consemniril.
§i tote cele-alte doenmente neoesaril l apli- Pe cad timpil nu se va constata ed s'a pro-
carea lord. duct"' utt interdiere sell stricticiune inainte ca
Att. 27. 38 crisorile do volagill, adicd acele ea sa fi pniimitti objectuld, alministratiunea
cari serve de adresd deosebiti la toletele ce care a priimitii, fere observatiunT, nicl res rye,
insqescd, -tram s fid nisce simple fol vo- aid tramitere Ore-care, este r sponsabild de
lento. densa, precnmil este asernenea de orT-ce coleti
Tie scrisOre tire-care; sigilita sad deschisa, a cern"( predare regulate: cdtre dest natard sell
1311 este admisa ca scri.Ore de voiagill. transmisiune ulteraire nu o pet,- proba.
Art. 28. Tremitetoruld unul objectil de me- Art, 29. efindti tramitetoruld semnalezti ad
sagerie, consemnatd In mocld regulatil, are nu a parvenitii la destinatinne und objectd de
dreptii la la indemnitate in casd de perdere post macnell Ore-care i cere ail i se probtze
sad striceciune, precumn si in casil de inter- dll predarea lust' s'a recutil in reguld celui in
(pare deck' se constate In forma, ca acesta a drept. biurouldlostald care a priimitticonsem-
causatd tramitetorului mid prejudicid realti. narea va expedia, f rd interipere, ud recla-
Incletorirea de indemnitate incetézit : matiune in deplind forme:, pt ntru fraucarea
1. Cendil natura cbiarii a coletulul a cansatti cdreea trdmitetoruld va pled In prealabileund
intir4ierea, perderea sail stricdciunea, nein- dreptil fix de 25 bani=50 parale, care 'I-se va
www.dacoromanica.ro
76 LEGIUSRI
restitai, dace, se va costata- cit reclamatinnea elaborate de administratiunile postelore Sta-
sea era fundata. telorii contractante, va cnprinde tote indica-
Art. 30., Corespodiutele relative esclusivil tdintle i prescriptiunile necesarie la aplicarea
ta serviciule publice. adresate de nii autoritate presentei conventitml, in ceea ce privesee e-
saii de unil aginte diplomatice tine autoritati sential mente schimburile de depeas, directiunea
sae maul aginte diplomatical, expediate din Roy de data corespondintelora gi objectelord da
mania in Serbia i, reciprocii, din Serbia in mesagerie, restituirea rebutelorii, dispositiu-
Romania, nu yore fi lovite de Mei nit taxa, dace nile speciale gi conditiunile de expedititthe re-
taracterulti lore oficialil este coustatata in re- lative la trimiterile postale de ori-ce nature,
gule. formalitetile de transmisinne gi de pompta-
Nici unti alte objecte do mesagerie, antra de bilitate. etc.
cele oficiale schimbate intro administratimaile Art. 84. Este convenitil cii limba francese
postelorti, nu este admisd la sentirea taxel va fi singure intrebuintate pentru tote rapor-
de porta. turile gi relatiunile la earl' aplicatiunea pre-
Art. 31. Administratiunile posteloril Boma- sentel conventiuni va da Toed intre admini-
niei gi Serbiel vord incheia in fie-care lune stratiunile i biurourile ambel ire State.
compturile resultande din transmisiunea do- Adresele corespondinte'cre gi objectelore de
peiIorti inchise i objectelorii de mesagerie mcsagerie, scrisl in limbele Barbi sad routine,
ce voril schimba reciproce, conformil disposi- vont trebui, in partea esentialit a textului lord,
tiunilora presentei conventauni. aft fig reproduse in limba francese.
Aceste compturl stabilite in franci (lel) yore Art. 35. Presenta conventfune, dupe, ce se
.avea de base gi justificatiune facturile de sorb va ratifica In regnle, va intra in vigóre dupe
sod gi tie mesagerie. dime luni de la priimirea i semnarca regula-
Aceste compturi mensuale yore fi resumate mentulul de executiane de &etre administra-
pe trimestru intr'une coroptil generale prin in- tinnile contractante.
grijirea adminiitatiunil postelort cea mai di- Ea va reminea obligatorie din an in an, pe
liginte, i soldulti lord se va plati in cele trel &ate timpe unulii din Statele contractaute flu
luni cad vord urma dupe trimestrula la care va denuncia resilierea el, care va trebui se pre-
se raporta. acre cu unti anil momentala canda disa con-
Art. 32. Admiuistratianile posteloril Sta. ventiune va inceta de a desfigura efee tele sele.
telore contractante se voril intelege, indate co Spre Incredintare, plenipotentiariI respec -
va fi posibile. asupra introduceril serviciului de tivi ad semnatii persenta conventiuna punén-
abonamente la jurnale, de mandate de poste dn'i sigilinrile lord.
si de remburseri, precume i asupra determi- Ficute dubln, la,Bucuresei, la 27 Octornbie
nericonditinnilore lo; ti prin regb manta speciale. (8 Noembro) 1871.
Art. 33. Unil regulamentd de execntiune, Semnati : A. T. Zissu, K. Zuehiel.

REGULAMtNre
PENTRU DAREA IN ANTREPRISA A TRANSPORTULUI VOIAGIORILORU, CORESPONDINTIE-
LOR SI OBJECTELORU CU MESAGERII

(1871)
CAP ITOLULT5 I nrmézi a se da in antreprisi serviciulii, pre-
cume si la tOte ofiaiurile telegrafe-postale d'n
Dispositlual generale tare'.
Art. 4. Antreprenorulii asupra ceruia se
Art. 1. Sarviciuli transportului voiagio ilor, va fi adjudecatii tine serviciii. nu pOte trece
oorespondintelora i objectelort de mesageril contractula see noel alte persOne Lire consim-
se de in antreprise; Oil nu póte fi adjudecate timantula di rectiunei generale a telegrafelorii
de catil dupe' iiit licitatiune cmii, ficuta in con- gi postelorii.
ditiunile statornicite de lege.
Art. 2. Nimeui nu va putea fi admise la CAPITOLUIt II
licitatiune pane ce mai anteiii nu va depnne ad
cautinue provisorie, calculate pe 200 Tel pen- Drepturile acordate antreprenorilorii
trn 10 chilometri sdti fractiune de 10 chilo-
metri. Art. 5. Gasernule concede antreprenorilore
Art. 3. Caetulii do inserciniri va fi la dispo- pentru drumuld care 'hi va lila in antreprisii :
www.dacoromanica.ro
sitiunea publicului, Ia regedinta judetului unde a. Dredtuld d'a infiinta releuri de posta,
 77
TELEGRAFO-POSTALE
gi de a elibera cal de pasta pe drumult re va I dreptil deepagubire pentru serviciuld ca va e-
Ii luatil in antreprisg, conformandu-se lntru fectua :
tote prescriptinnilort cuprinse in caetult de a. Subventinaea ae va regatta la licitatinne;
insarcintri; b. Pretult loourilord pasagerilort gibagage,
b. Dreptult de a Intretine trilsurl pentru lord paste 9ifra de 20 chilogramme, conformd
usult voiagloriloril en plata de taxa prey/IAA& art, 19, aeordat gratis pentru fie-cere pasager;
la art..., c. Progonulii cailort releurilort ce ee va In-
c. Dreptuld de a transporta voiagiorl i ba- fiinta.
gage ;
d. Dreptult de a incredinta personalult pa- CAPITOLULt V
staid alt statiilort, Ingrijirea Inregistrarel
voiagiorilort gi bags gelord precumt i percepe- illodultI eltpeditlunoI
rea taxaloril respective, acésta fart prejudi-
ciuld dispositiunilort prev4nte le, art. 11. Art. 10. Expeditiunea Statulul va fi purn-
rea insoeitt de und conductord ald Statuld si
CAPITULDIt III de und dorobantii sOil golden; locurile pentru
condactort i pentru soldatli se volt da de
Natura §1 importanta expeditiuullorii cgtre antreprenort farts plata.
postale Art. 11. Antreprenoruld are dreptult de a
area in oficinrile postale unit amploiatii ald
Art. G. Transporturile cc urnatzg, a se efec- sat pentru inregistrarea voiaglorilort i baga-
tua de catre antreprenorl pentru comptult di- geloril, set de a lass acestg gamin/. amploia-
reetiunel generale a telegrafelord gi postelort tilord Statului. In ambelo easurl ehberarea
consistg ; biletelort pentrn pasagerl gi bagage se vs face
a. In totd co este cuprinsii sub denumirea din ng condica, a soothe, gnuruita ei sigilata
generald de corespondintg, Matt In Romania de directiune i antreprenort , érg calla bre-
catil gi In strainatate; gistrarea volaglorilort i bagagelort se v.a face
b. In tett eel este cuprinst sub denumirea de etitre amploiatult Statulul, vdrsarea banio
generald de objeete de mesageriI set poste grea, lord cgtre antreprenort se va efectua pe Be-
adicg : banl, valor), marfuri Impachetate, In- care Apt/mina sub hare de chitantg.
ebise sS sigilate, pen/ la greutatea maximum Conductoril Statului vont fi Mori a face ei
anal paehett sell colett de 50 chilograrne. servicinlé antreprenornlui in ceea ce privesce
Acésta mgrginire de greutate nu se ap,ica voiagioril i bagagde lord, décs antreprenoruld
la gentele, valisele sed sad postall. no va voi a/. 1ncredinteze acestil servicit nnul
Art. 7. Afarg de easurile de fortil inajorg, amploiatii specialt alii stii; antreprenornlii este
legalmente coastatatg, antreprenoruld va fi dé- In dreptt a Core i dobandi de la directiunea
tort a transporta la destinatiune in timpult general/ a telegrafelort i postelort, revoca-
prescrist tett ce i se va fi predatt de oficiile rea conductorulul ce art deveni et nu'ql hide-
postale de orage 1355 gare. In cast de abatere plinesce dgtoria i aduce pedici
de la acestg dispositiune, va fi responsabilt
pentrn reclamatiunile cari s'ard ivi pentru pre-
judiciult amendelorii prevelute la art. 20. CAPITOLULt VI
Art. 8. In east cdndd totalitatea objecte- TraisurIle
lort de transportt nu art 1negpea in ti gsura
principalg (diligenta sa male-poste), object's- Art. 12. Deligentele sSS male-postele i trt-
le re'mase vort S transportate pun tat altA trri- smile suplimentarii, conforint modeluluT sed
surd suplimentara (cariola), care urmSza a se plannIni anexatd caetulul de insareinari, se pre-
da imediatt de antreprenord en cheltniala aea curl de antreprenort care are dttoria de a le
gi care va unable. necurmatii Inaintea trgsurel iutretine in cea maT bung stare; ele vort fi pe
principale; se va da preferinta objectelord po- arcuri, i dispose In modd :
stale asupra tutnrort celor-alte. pentru a fi in- a Ca corespondintele, sad de inesager/1 sett
educate pe trasura principala. Ileximum gran- valisele, precumit i gro iurile de bani ei ob-
tatil ce d.antreprenord este indStoratt a tran- jectele de valóre st pkg. fi irahise Inteug ladg
sporta in ul cursg pentru comptult directiu- de ford, alipitg de trgsura ei avendt Jig incne-
mei generale a telegrafeloril gi postelort se tore dupg sistemula prevOclutt in caetult de
Extza. la 500 chilograme. ing.Irchigri;
b. Ca objectelo ald cgrort volumil set gren-
CAPITOL-ULU IV tate n'at pitutt fi introduse In sael set valise,
Despilgublrea euvenItA antrepreuoruluI aS pOta fi amlate convenabilt gi bine acope-
rite prin nue bnrduffi de pele gióst ;
www.dacoromanica.ro
Art. 9. Antreprenorulii va priimi de la statA c. Ca mid numgrd de loenr1 acoperite gi co-
 LEGIUM
mode, determinate prin caetnle de insarcinerT, I a. Voiagioril 20 bani de kilometrn pentru unI
se fiii puss la dispositiavoiagiorilorii. Directiu- load cI. I gi 15 bani de kilemetru pentru nnii.
nea generale ar e. dreptuld de a se opune la in- locd clasa 11 on 0 kilogratne bagagiU grater];
trebuintarea tresarilorii call* n'are ti conforms 5. Bagagie dupe tarifa postal& 4 posteigrele
on modelnle set plauuld anexati caetului de see de rn, sagerii ;
1nsroiiiöri gi dupe treT luni de la data avisn- c 10 bani de fie-care 500 Id pe u distante
lui cc vs da antreprenorului do a le inlocui pe & 10.) ktlemetri séd fraetiune de 100 lolome-
comptuld liii prin stole, confound modelnlul tri, drepte asigurare pentra bagagele cu Ara-
provNutd gi prescriptinailore celord cuprinso lore deelarati;
in articolald precedente.... d. Cal de poste (fere sub-ventinne), 20 banT
de kilometru pentrn mad cald.
CAPITOLULC VII CAPITOLULli IX
Cursele, orarinll I timpulit acordatfi Pena11141 i despNgnbiri
Art. V. NumOruld curseloril call" urméz& a Art. 20. Directinnea va putea supune la a-
se erectus. este fixate prin caetule de insdroi- menfp pe antreprenord. pentru prtjudiciiheean-
neri; a .este numdre pOte fi ininultite du d rind sate fiscului prin sustragerea texelord de trans-
avertismentil prealabilii de 4 se"ptdmenT. port"' la cari are drepte Ratule. dere aceste
In acestil casd se va spori subventinnea pre- amency nu vord putea trace pest suma indi-
vq.nte ha cootractd in psoportinne cn name- cate a pagubel la card are da Iced acdste in-
rule curs,do,ii addogite fractinne. Dispositinnea de face' se va aplica
Art. 14. Orariule este regulate la directiu- fere prejudiciuld pedepseloril prescrise de lege;
nea generale a telegrafelord i postelore, care amendele ce se apfice antreprenolulul se yore
'id pOie modifica dupe trebuintele serviciulni; retitle din sumele ce are avea s priiindsca de
achtts mndificare va fi anunciate antrepreno- la directiune.
rulul cu 15 citle inaintea punerel in aplicat;e. Art. 21. Pentru ba ga gale neasigurate, intro-
Art. 15. rImpulti peutru efectuarea uiiei dintate autreprenorului i perdnte, antrepro-
curse se fixéze prm caetuld de insercindel.
Art. 16. Cursa urmezd a se doctua in norule va pldti proprietarului ud, despegubire
calculate a 2 lei pentrn fie-care k h graind, gi
timpule prescrise; pentru fie-care jun:le-tate do pretulii valórei intregl pentrubagagiule cu va-
era de intirchere se va aplica antreprenorulul lOrea declaratd.
au amunde de 5 lei. Proptetarule nu póte reclarna aceste despl-
Acést& amend& va fi impetrite, aria inter- gubiri de cad in temeiuld recepisel de fare-
4ierea so Ii avutd de consecinte lipsa de coin- gistrare.
cident& crt Ind servicit corespondinte.
Art. 17. (Janda plecarea este puse in coin-
cidente en sosirea unel delrgente , unui trene CAPITOLULt X
sée unui vapord, potnirea va putea fi amenate
cu 4 ore inaximunai de chtre gefule oficiolui Termenulii til resiliarea contractului
telegrafo-postalii, dece ard intCr1ia servicinle Art. 22. Contractele pentru darea in antre-
corespondintei. Pentru ad inter chere roal mare prise a acestort servicil se vord in heia pentru
nu se va putea amena de cat"' prin buua inte- and termene de 5 aril sée mai patine , dup&
legere cu antreprenorulii. curne se va pr-vedea in caetnle de insiireindri.
Casurile de forte, mcjore, legalmente con- Art. 23. threctinnea generale a telegrafe-
statatd, aperd ca.tóte acestea pe antreprenort lord gi post ore cella va constata cu mode
de plata acestel atuen.p. antentice, prin aid comisinne com paid de dole-
Art. 18. Este ea totuln interpil antrepre- gatuld direetiund do prefectuld i primarele
norului de a egi din drumule postale sed de a comunel nude a avute lord lie tatinnea gi ad-
se opri in alte piirtidechte la ofictile telegrafo- j adecatinnea, ce antreprenornle nu a ix spectate
postale são statit itl postale. Tampule repausu- o nditiunile i cd. dupd treT avertismente , din
lui este determinate prin orarid. 15 in 15 dile, ce '1 s'a acute' prin inscrise, ele
ae remase fd. C efecte are dreptuld de a pune
CAPITOLULt VIII in viinpre aceste intrepr n ;ere p corndtuld
antre ,renorului , procedinde imediati la ta
Aplicarea taxelori1 noire licitatinne in termenule cold mai :carte
prevNtirii prin legea comtabilitdii tat-a1n1.
Art. 19. Taxele ce are a se preleva de an- Art. 24. In casii ca gavernulii se ailid tre-
treprenore nu vorii trece in maximume ama- buinti a desfin;a, in totald sée In pal te, sem-
tort : www.dacoromanica.ro
vicinid coneedate, directiunea generale a poLt,
 TELUGRAPO-POSTALE 79

telord qi telegrafelord vs, avea dreptnlii de a servieinld concedatii antreprenorolui va fi in-

resilia contractuld fittntil . prevenindt pe an- deplinitii. confornit conditumilort regulamen-
treprenore en 4 septernani inainte. tns c Ta tniul de NO i caetului de insdreindri, entre-
avea a'i plati dreptt despdgobire nd soma egald prenorold va avea a de une nit eantiune in nu-
cu jumtitatea subventiei. care mil fi avutil sd merariii séd in efecte d'ale Statniul care se
priimescit din momentuld atria contractulii ar fixéed la 1000 lei pentru fie-care 10 kilometre
inceta de a mai avea efectil, din causa resilieril si pe lingd acesta va veni ca garantie §*1 totti
anticipate. Acéstd depdgubire thi va putea en material nid ant reprenorului.
tote acestea, fi soperiOrà subventinnei prey& Art. M. Antreprenornld va putea beneficia
dna prin contractd pentru mid and. tot-de-una de interesele add debOndile numera-
riului séd efecteloril Statului depuse ea can-
CAPITOLULt XI thine §i care prin ingrijirea dIrectiunel gene-
Cautinnea rale a telegrafelord i posteloril se va depune
Art. 25. Pentru asigurarea grivernulni la casa de depuneri i consemnatiuni.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALB 81

LEGE I COITENTIUNE
INTRE DIRECTIUNEA POSTELORO SI TELEGRAFELORU ROMANE CU COMPANIA CAILORU
FERATE LEMBERG-CERNOVITZ-IASI PENTRU PRIMIREA SI EXPEDIARE1 TELEGEAMELORU
DE STATU SI PRIVATE

(Deeretu No. 1278 din 12 Iunie 1874)

LEGE Penalitätile disciplinare se vord exercita de

care administratia companid dupe:, cererea
Art. 1. Conventiunea telegraficit incheiatS directiunil generale a posteloril i telegra-
la 8 (20) Ianuariii 1874, intre directinnea ge- feloril.
nerale a telegrafe1or i posteloril d'uS, parte Art. 4. Pentru transiniterea i primirea de-
gi compania ci1oril ferate Lemberg-Cernovitz- pegeloril de cStre biurourile did ferate se va
Iagl d'alta, pentrn ntilisarea binrourilorii te- observa urmatórea ordine :
legrafice de pe la statiunile acestorii ei fe- a. Depegele cieT ferate, privitóre la mig-
rate, pentru serviciuld Statulni gi a particula- carea trenurilorii, precumil i alto depege ur-
riloril, se aprobit. gente. privitóre la serviciulii &Ski ferate ;
Art. 2. Diepositiunile coprinse in acestS b. Depegele de Statfi, specificate la art. 6;
conventiune se wail aplica i pe linia Statului c. Depegele private urgente;
Bucuresel-Giurgin. d Depegele eitiel ferate privitóre la servi-
dull generalii al administratinnil eiei ferate;
CONVEXTIUNE e. Depegele de serviciii ale administratiel
posteloril gi telegrafelorii;
intre direepunea generald a postelord f. Depegele private ordinare.
§i telegrafelor d'ud-parte i cornpania Art. 5. Statull 'gi reservri, cittre campaniS
dreptulti d'a opri in parte sail in totall cores-
edilor ferate Lemberg-Cernovitz-IV pondents telegraficit particulark pentru ea-
d'alta, pentru primirea i expedierea suit reclamate de ordinea public/1,, fail ea a-
telegramelord de Statd qi private, de césta s pal da veuit-datá (peel companil
edtrebiurourile situate pe pareursuld dreptull la vena. desprignbire.
Milord ferate in exploatare séd, in deArt. 6. Compania este indatorate: In casil
intrerumpere a liniilorii Statulul, a trans-
construelie, aparlinendd sus-iliset mite gratied pe liniile sale pang la binroulfi
companil. telegraficil de Statil, cell mid apropiatl, tote
depegele de Stan ; asemenea se angagiazit gi
Art. 1. Acéstg conventiune coprinde liniile Statuld a transmite pe liniile sale depegele
Ilomfine a clisel companii, concedatS in virtu- citiei ferate fàr plat, cãndl liniile diet fe-
tea legit din 21 Septembre 1868. rate voril fi intrerupte; in aceste casurl clasi-
Art. 2. plea companiS este antorisati a ficarea depegeloril va fi aceeagl care s'a fixatil
primi i expedia depege de Statil gi private, in la art. 4.
tote statiile did ferate in exploatare i cari Este bine intelesil cS aceste dispositiunl se
aunt coprinse in tablonlii anexatfi sub litera A vorfi pSzi atàtl pe c.tii va permite instalares
gi sub condi tinnile urmitóre : binrouriloril crdei ferate Lemberg-Cernovitz-
Art. 3. Cornpania se indatorég a pSzi pen-
tru corespondents de Statii i privatit instruc- Art. 7. Afarit de casulil prev6clutii la arti-
iile in vigóre la biurourile telegrafice ale colull precedentri, compania crdeT ferate se
Statulni. indatorezit a transmite fàr p1at prin binron-
Amploiatil telegrafici al poi companil Bunt rile gi liniile sale, corespondenta A. S. Prin-
supugl in privinta päzirel secretului pentru tulal Domnitoril i a familial princiare, da-
depegele de Stata gi private la acelégi penali- pple de servicil ale directiuniT generale a
tati disciplinare, earl se prtzescii pentru am- telegrafelord gi posteloril, ale inspect:amid
ploiatil telegrafici al Statuld. generalil gi comisarnlul generalS de controld
El vorti fi Mori a depune juriinadntulil pre- aid cieloril ferate, precumS gi corespondents
Bedell prin legea telegraficit RomânI, fil-eare de Statil, pentru 1ocalitile nude nu exists
dui)/ eultulil ce profesazit. vennii biuroil telegraficil all Statninl.
www.dacoromanica.ro 6
$2 LEGIMET
Art. 8. Compania cAilorU ferate nu va fi cuvintelorii etc. etc. , se va efectua in aein-
responsabil g. eitre partieulari de nicl rig des- rile duel ferate dup aceeagI tarifa' ca a ofi-
pg'gubire, alta de cAtil aceea fixatg prin con- ciurilorii de Statii.
ventia telegraficg internationall revisuitit la Art. 15. Afarg de aceste taxe, atatii ofieln-
Roma (1872), pentru perderea, transmiterea rile egiel ferate cdtd i oficiurile Statulul,,
falsg séii intarclierea depegelorii. pentrn depegele en destinatie pentrn nun bin-
Se specificg eg , pentrn depegele interne , rod aid cgiel ferate set carl and transita prin.
compania va plgti taxa intréga, ér. pentrn liniile &Aid ferate, vort percepe ug supra-taxg
depegele Internationale =nal a treia parte a flag ei nniformg de 50 banl de fig-care depeeg,
taxa, cele-alte don6 treiml rgmanii. in sarcina orl-care arti fi categoria el (urgente, recoman-
directinnil generale a post elort i telegrafe- date, oolationate) ei orl-care art fi numAruld
lorii. cnvintelord.
Art. 9. Oficinrile telegrafice de Statir, earl Art. 16. Statulni 'I revine Intréga taxl a
se veal lega en liniile telegrafice ale compa- depegeloril i numal supra-taxa de 50 ban! re-
niei ail dreptulil de controloril in privinta a- mane in folosolii companiel pentrn fig-care de-
busurilorii ce Ward comite de dare impiegatil peek ori-care fi numernlii euvinteloril séiI
cgiel ferate, in ceea ce privesce corespondenta categoria sea, fig ea depeea ail fig transmisti
telegraficg. de la DIA binroil la altulg aid companiel (fArg
Pentrn ori-ce depeeg privatg, data frandu- participarea liniilord Statului), fig de la unit
losii, Impiegatuld culpabild va plitti taxa in- biuroii de Statii la nnii biurod aid did ferate,
doitA in favorulil Statulul, acéstg amend& se fig, cuing in transitg prin liniile cdiei ferate.
va indoni in curl de reeidivg. Cdndd ug depegg and trece prin liniile a dowl
krt. 10. Se vorii intrebninta ea semne li- companii, ea de la und binrod aid unel com-
terile telegrafice sistemulii cillorsev, adoptatii panil la nnU biunod alii celei-alte companii,
de conventiunea internationalg de la Roma. supra-taxa de 50 bani va rgmAnea binronlul
Pentrn ori-ce modificare, complectare ori sim- care a perceput'o.
plificare, ug intelegere prealabilg en directia Art. 17. Supra-taxa de 50 ban! a depege-
generalg a telegrafeloód i postelorU este in- lord din strgingtate pentrn unti biuroU de garg,
dispeAsabill. pentru und biuroil aid did ferate sell pentrn
Directia generalit a telegrafelorti ei poste- unde nn exist& binroil telegraficti aid Statulni,
lord d'impreung en compania die! ferate va se va plAti de atm destinatorg.
fixa semnele pentrn chigmarea diferitelord Depeeele remise until biunod telegrafict alii
statil. cgielorg ferate, en destinatinne pentrn Arai-
Art. 11. Spre inlesnirea transmisinniI re- ngtate, vort fi supuse la supra-taxa de 50 bani,
ciproce a depeeelord ei in urma nnel intele- in folosuld companiei, ei amploiatil acestel
gerl prealabite, binrourile did ferate vord fi din nrmg, suntU tinuti a transmite depega la
pnse in comunicatie en oficiurile Statulul. binrould cell mai apropiatii aid Statului pen-
Art. 12. Directia generalg a telegrafeloril tru a fi in urrag, reexpediatg la destinatinne.
postelord se indtitorezg a pane err chigltu- Art. 18. Inchigiarea compturilorg ei sal-
iéla sea oficinrile telegrafice ale Statulni (co- duld debiteloril i crediteloril reciproce se va
prinse in tablonlir lit. B), in nnire en binrou- efectua in fig-care lung dupg registrele et sou-
rile companiel in timpulg cold mal mad che de depeel ei dupg registrele de controlg gi
posibilil, 4up g. ratificarea preseatel conven- inregistrare, dupg cum se va specifica prin re-
tinni. gulamentulii de aplicare.
Art. 13. Aparatele companieT did ferate Art. 19. Directia generalg a telegrafeloni
functionAndg prin ajntoruld until cureutil con- gi postelord va aprovisiona in comptn1U stiui
stantg i prin nrmare diferindg de sistemulii tote biurourile ciei ferate cu registrele et sou-
nrmatii, in biurourile StatuluT, compania Wel che pentrn ebitante, cu registrele de comp-
ferate se indétorézg a intretine en chilltuiéla tabilitate ei de inregistrare a depergelorii, cu
sea bateriile necesare pentru fonctionarea a- blanchete i plicurl.
paratelorg biurourilord de StatA , cari vord Mart% de acesta, directia generale, a telegra-
lega liniile companiel cu ale Statulut foloril i postelorii va comuuica tutuloril ofi-
Art. 14. Biuronrile telegrafice ale compa- ciuniiond did ferate, legile, instructiile, re-
niei voril intrebuinta pentrn taxarea depege- glementele , tarifele, conventinnile speciale ,
lord particulare ei de Statii, earl nu cadd in cgrtile telegrafice ale tUrel etc.
categoria depeeeloril a se transmite gratisAz- eonwania va aprovisiona ea a sea ehigltuié-
(conformii art. 6 ei 7) aceléel tarifa ea ale bin- lg materialulg pentrn intretinerea bateriilor,
rourilord telegrafice ale Statului. rolnrile de chArtig, pentru morse etc.
Taxa interng , taxa internationalI, taxa Mt. 20. Binrourile telegrafice ale compa-
pentrn depeel recomandate colationate, (tepee! mei in acele orale seu localitati nude exista
www.dacoromanica.ro
nrgente, taxarea depeeelorii dupg, nnmdrulii l until biuroii telegraficii alg Statului , vord
 TE LEGRAM-POSTALE 83
transmite depesele priimite pe liniile hoed bin-
ronlni e Statii, care va ingriji pentru inm14- TABLOULt A
narea lora la destinatinne.
Aoele binrourl ale companiei, situate in lo- Zinia de la Suceva la Bomanit
CalitAile unde nu existl biuroii telegraficti al Suceva
Statulniz ci nnmal biuro postalti (WI alfi Sta- Verescl
-tului séu alfi districtului), vorti remite depe- Liteni
sele primite expeditorilori binrourilorti posta- Dolhasca
le, earl voril ingriji pentra a le remite la Lespitz
destinatiune. Paseanl
Pe la statiunne uncle nu existil nici expedi- HIlgucescil
toril postabl, depesele sosite voril fi tratate Micescil
ca depese : biuroul iestat i ex puse in null Romanii.
dulapti pe peronulfi statiei, spre a se inmina
la cererea destinatorilorii. Linia dela Veresei la Botopni
Art. 21. Serviciulii telegraficii in binrourile
c Mei ferate se imparte in serviciii : perma- Bucecea
stenta complectil i limitatii, dupg cumil se Leverda
specific 5. in tabloulti anexatt sub lit. C. Botosanl.
Art. 22. Diredtia generali a telegrafelorfi
si posteloril '0 reservit dreptulil a inspecta Linia dela Pagani la Ia0
prin agentil s61 tote biurourile telegrafice ale RuginOsa
companiel In privinta indepliniril regulate a Tergulfi-Frumost
serviciulni telegraficti, comptabilitAlii 0 con- Poduld-DOel
trolulul depeselorii. Cacutenil
Compania va aduce imediatii indreptare tu- 120.
tulord neregularitfitilorti constatate.
Amploiatil directinnil generale a postelorii TABLOULt B
si telegrafelorti, insrcinai en controlulii li-
niel se vorti putea transporta liberfi pe tote Biurourile Statului Biurourile companiel
liniile companiel, in virtutea unui certificatil FA Iticeni en Dolhasca
specialfi sell in nrma nnel cererl a directiunil PascanI , Palcani, (gara)
generale a telegrafelorti i postelorl Romanii , Romanii, (gara)
Art. 23. Unfi regulamentti de aplicatinne, Iasi 9 (gara)
prelucratil in comunfr. intelegere, va stabili Tergul-Fromosti D T.-Frumosii (gara)
tinerea registreloril de controlfi si comptabili- BotosanI , Botolanl (gara).
tatea, modul compturilorA lunare i ori.ce
alte detaliuri s'aril fi omisii a se trece in pre- TABLOULt C
senta conventiune. Statinni cu serviciii
Art. 24. Presenta conventinne va intra in
vigOre in celii mai scurtti timpfi posibild dupI Per manentei Convplectic Limitarg
ratificarea Camerel, si va rgminea obligatOre Verescl
pOn atunci anal nna din pitrtile contrac- Sucéva Romanfi.
tante va anuncia celel-alte resilierea el cu. Pascanl Botosanl Liteni
6 luni inainte. Ia§i T.-Famosti Dolhasca
ricutg. la Bucurescl, in dnblu la 8 (20) Ia- Lespetzi
Hfilanceseil
nuarie 1874. Mircescil
Directorti generalfi telt Pentru compania cxi- RuginOsa
postelorfi i telegra- loril ferate Lemberg-
feloni. Cernovitz-Iasl, Cumatenil
G. Lahovari. D. Herz, Kogdlniegnu Bucecea
(L. S). Leverda.

www.dacoromanica.ro
84 LEGTODU

REGULAMENTV
lYE EXECUTILTNE A CONVENTIEI POSTALE, INCHEIATA INTER MIRA. SI ROMANIAi
LA 17 FEI1F4JA1i11i (1 MARTIU 1873)

(Decretii din 6 Octombre 1874)

Directornlii departamentulii postelort din Asemenea nu se vwil priimi objecte explosi-
Rusia i directornlil generalt a.l posteloril bile set lesne a se aprinde, set de naturg a
telegrafelort din Romania, conformt disposi- mnrcla'ri set a strica prin ori-ce chipt cele-alte
tinnilort art. 23 0 28 din conventia postalg, objecte de corespondintg.
din 17 Febrnarit (1 Martit 1873), Ati conve- Corespondintil earl aril ascunde prin mijlo-
mitt despre cele urnagtóre : cult unort false declaratiuni nature nnort a-
semenea tramiteri, set acei earl nu arg de-
runeturile de sehimbil clara continutult, yorit fi responsabili de tote
pagubele cari arii putea resnita din acesta 9i
Art. 1. Schimbuld corespondintelorii intre supue pedepselort prevgclute prin lege.
cola doug oficil pe uscatil se va face celii pn-
put na-dati pe cli, 0 se va efectna prin inter-
mediului urmAtórelort biurouri postale : Despre timbre
Din partea Rusiel, prin biurourile stabile de Art. 6. Ori-ce objectt alt postel de sorisori,
la Sculeni si Cabe. expediatu din Rusia in Romania 0 reciproci
Din partea Romaniei, prin binronrile stabile din Romania in Rnsia, urmézil s Ode pe
din Ia0 i Bolgradü. partea adresel stampila binroulni expeditort,
argtandfi locult gi data depnneril.
Instradarea corespondinteloril Stampila en data, a biuronrilort de schimbii
a ambelord tgri trebne et fig pug, pe partea
Art. 2. Corespondintele schimbate Intro quit a adresel tise1ort coreanondinte, pre-
Rusia i Romania pa uscatii (v. art. 1 de mai cumii i acelorii en earl art transita deschist
oust), vord fi derigiate conformil tabelei A, a- prin Rusia set prin Romania,
nexat g. la regulamentuld de faça. Afarg, do acestea ori-ce corespondintt fran-
catg set insuficientil francatt, precumt 1i orl-
Raza limitrofii ce scrisdre recomandatg set urgentii, vont fi
Art. B. Taxa redusg (art. 8 alii conventiu- marcate pe partea adresel en stampile, earl
nil citate) nu se va aplica de catt scrisorilort voril artta deosebitele casnri, precnm : fran-
originare qi eu destinatinne pentrn localitg- carea, (l'affranchissement, affranchie on franc())
tile uncle se gaseseg biuronrile postale, opuse set francarea insuficientg; (soit : l'insuffisance
unnlü altuia : Sculeni i Ia0, Cobol i Bol- de l'affranchissement, set insuficientii fran-
gradg. cat6) off recomandarea set remiterea prin ex-
prest (soit: la recommandation on recomandat,
soit : la remise par exprés on expres).
Transitulil desehisii
Art. 4. Corespondintele cn transitil du- kreiarea numgruinI porturiloril simple
ellist se vort libera en conditinnile stabilite
respectivt prin tab. B i C, anexate la regnla- Art. 7. Objectele postai' de scrisori covir-
mentult de façg. Ondt grentatea until portu simplu, trebne at
pOrtepe nughinlil stangt superiort alt adresel,
Corespondintele excluse in sehimbil turilort cn 9ifre albastre indicatinnea numgrului por-
ce represintg fig-care objectit
Art. 5. Ambele administratinapostale din
Enka 0 Romania nu vort primi en destinatie Objectele postel de serisorI insufloientfi
pentrn ambele tgri set pentrn acelea carl s'ar francate
servi n intermeclitilg lent niel unft obiectii
alg pestel de scrisorl care art contine aunt krt. S. Pe objectele postal de sorisori, in-
Beg argintil in monetg, bijnteril set efecte sufieientit francate, schimbate intro admini-
pretiOse i ori-ce objecte urn drepturilorfi stratinnea postelort din Rnsia i administra-
vamalo. tinnea postelort din Romania, binroult de
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAF 0 -POSTALE 85

schimbti expeditorii va insemna pe unghiultie gi acele destinate pentrn biurourile romane,

dreptil superiorti a1i adresel en uifre rogil gi in dnpg modelult G, asemenea auexatil la presen-
franci gi centime, totalulii timbrelort postale tulti regnlamentit
séti plicurilorii timbrate insuficienth intre- Recepisele de inapoiatti trebuiescil inapoiate
buintate. Acestit roma va fi intrégg trecutgAn semnate.de egtre destinatore la biurotilt de
creditult oficiului destinatort, care insg va fi schimbt corespondentti indatit dupg ce s'a e-
tinutt s plat pentrn objectele sust clise ace- fectuatti predarea sorisoril respective. ele vont
Ia pretti ca pentrn scrisorile nefrancate. fi inscrise dupg ordine in josult tablonlui
No. 2 alti faturel.
Faturele de serisorl
Art. 9. Orl-ce pachetti de scrisori va fi in-
Formarea pacheteloril
so9itt de ng, facturg, argtandti pe huge', deta- Art. 11. Scrisorile recomandate, recepisele
liurile coprinse inteensa, diferitele categorii relative, scrisorile nrgente gi la trebuintg co-
a objectelort postel de scrisori gi pachetelort respondinta oficialit voril fi intrunite sub net
inchise de transitii, earl compune expeditia. plicti sigilatli, legatt crucigil cu sfer ii. ale cg-
Fatura trebue sg se expedieze chiar atuncl riff citpétdie vorti fi asemenea sigilate.
candii nu aril fi Did unü objectt alt postel de Tote cele-alte objecte de corespondentit vor
scrisori de transmisti biuroului corespondentt. fi intrunite in atatea pachete legate cu sferg,
Ea va parte data dubll a calendarelord In- cate articole stintt coprinse in fatnra cores-
lianü i Gregorianti. pnn 4étere.
La sosirea fid-cgrul pachetti de scrisori , Fig-care din aceste pachete precnmil i pli-
Euroulti de schimbt destinatorti va expedia cult on scrisorile recomaudate vort trebui sit
biuroului do schimbil corespondentü u rece- porte nit etirtheth Cu arétarea articolulul cores-
pied, prin cea d'antei cursg. punytort faturel gi numerulii porturilort séd
Faturele vorfi fi formate , acele destinate sumei de bonificatie dupg casurl.
pentru biurourila de schimbti rusescI, dupg Aceste deosebite pachete dup e'. ce vort fi
imodelult D, anexatil la presentulii regalement, intrunite gi legate impreung, vorti fi in urma
pi acele destinatepontru biurourile de schimbt inchise inteunt pacheté astd-feld ca pache-
române, dupe: modelult F, asemenea anexatt tult cu scrisorile recomandate gi fatnra sit fie
la presentult ri gulamentit puse in centrult pachetului care va trebui fig
Modelurile recepiseloril vort trebui sg. fig fie inftguratti cu ut cantitate de chartie sufi-
conforme modelurilori fatttrilorti reciproce. cientg pentru Jilt garanta de orl-ce deterio-
rate, solidi legatti i sigilatt bine cu cerg, cu
ScrisorY recomaudate §i urgente sigiliulfl biuroului expeditorti.
In cast d'a se intrebninta sacY pentrn trans-
Art. 10. Scrisorile recomandate carl vorti portulti pachetelorti, el vont trebui si fig de
fi schimbate intro administratinnea postelorti pinzit set piele.
din Rusia i administratiunea postelorti din Acegti saci vort fi Inchii prin mijlocult u-
Romania vorti trebui sa fi g. puse in plicurl si- nel sfori strinst legate', gi ale cgroril cilpgteie
gilate celd pueinti cu cincI peceti, cu cerg, tare voril fi sigilate cu sigiliulü biuroului expedi-
de ug. culóre gi marcg nniformg, reproducendii tort.
unit semnt particulart alii tramitetoruluT. Atatt pachetele oath i sacii vort pnrta ug
Aceste pecetl vort trebui sit fig astil-felil dis- adresg imprimatg, indicande numele biuron-
puse ca fig-care indoiturg a pliculni sit fig re- riloril de origing gi de destinatinne, precamil
tinutg celt pneinu prin trel pecetl. pi greutatea totalg a pachetului séti a sacalui.
Oil de ate on veri-uii scrisere recomandatg
va fi inseoitg, de tia' recepist de mnapoere (re- Fatarl de mesageril
tepissé de retonr) existenta acestel recepise
va fi constatata in fatura biuroulul expeditorti Art. 12. Objectele de mesageril vort fi in-
prin cuvintele recepisd de inapoere, scrist ime- Recite de ug fatura argtandt pe lingl deta-
distil dupe' inscrierea scrisorilort in cestiune. liurile coprinse inteensa c i descrierea fia-cgrul
Scrisorile urgente dupg, ce yore fi trecute in objectt.
ntimgrult scrisorilorti francate, sub articolult Scrisorile de valóre precurati i foile ele in-
corespu.n4gtort alt faturel, vort fi raportate in soçire se vont pane intennii plicii sigilatt ci
josult tabloulul No. 2 a faturel, en indicatin- legatt crucigil cu skirl ale ca,rel cil,pgteie vor
nea snmeI drcpturilort fixe, trecute in comp- fi asemenea sigilate. Presenta acestul plied
-WM oficitilui destinatort. catii gi grentatea sa vort fi trecute in josult
iRe cepisele d inapeere vorii fi filente; acele faturel; 1acestil plicti in urma vA fi pnsil cn
d estinate pentru hiurourile ruse, dupg mode- oele-alte objectu mici de raesageril i fnehist
loll F4 anoxatil la presentulli regularuentAi, inteunti sect purtandt nnmele bitirouriloxt
www.dacoromanica.ro
 88 Lmorarra
expeditere gi de destinatie, sigilatii cell pa- Nnmerulti totalti all corespondentelorti de
cing en done sigilie ea eerg gi a cgrni grentate scrisori all servicinlui postald coprinse in n-
va fi trecntg asemenea, in josull faturei; fa- ears pachetti Tiforti fi aretate pentra mernorie
tura in urmit va fi transmisit deschisfi cu de- in josnlii tabloulni No. 2 all fatnrel de eiltre
elarayile. biurould de schimbil expeditord ; watt': biuroti
Fatnra de mesageril trebue el* se expedieze va putea chiard sg detaileze in &turd aces%
chiard calla n'ard fi de transmisil aid nuil corespondentd, precumil gi orl-ee altg expedi-
objectil de mesagerie biuroului corespondentil. tinne oficiald dupd ce va trece acestri din urml
Ea va purta dubla data a celoril done calen- legatd cu shill, in pachetil separatl, dap& ar-
dare In Hand gi Gregorian& ticolii corespuncletori din tablould No. 1 all
La sosirea fid-cdrei fature , biurould de faturel. Corespondentele de mesageril ale ser-
schimbil de destinatiune va expedia binronlui vicinlul postalti yard fi detaliate in faturi
de schimbl corespondentil ul recepisd, prin (art. 12) Ca tote cele-alte tramiteri.
cea ântêid curs&
Fatnrile voril fi formate, acele destinate Corespondentele r`eil dirigiate qi
pentrn biurourile de schimbii rnsesci, dupg
modelului H, anexatti la presentulti regulament, reexpediate
gi acele destinate pentrn binrourile romdne,
dupti model aid 1, asemenea anexatti la presen- Art. 15. Reexpeditiunea mirtnald a cores-
bald regnlamentil. pondintelorii red adresate seri red dirigiate,
Rnbricele 1 gi 14 ale faturiloril vord fl im- seil adresate destinatoriloril cari 'gi-aa schim-
plinite de &titre biurourile de schimbil priimi- batd domiciliuld, se va efectua in chip all ur-
tore. mtitord :
Modelnrile recepiselorti vorti fi conforme mo- a. Objeetele postel de scrisori reti adresate
delurilorti faturilorti recipróce. sea red dirigiate, yard fi desedreate de taxa
en care aceste objecte Meese mai intehl pre-
date de care biuroull de scbimbil corespun-
Terlflearea expeditiei Ytoril.
Art. 13. Afarg de recepise, (art. 9 gi 12) b. Objectele postei de scrisori adresate des-
biurould priimitorti va da la priimirea fid-cgrei tinatorilord earl schimbatii regedinta,
expeditiuni n. chitantg curierului constatândil voril fi reexpediate inegreate en taxa care tre.
buns stare a expeditiei priimite, precumil gi a buia eg plltescl destinatornlii.
sigiliurilord séle. Acestd taxd se va insemna de efitre binronl
In casuld de lipsd a expeditiei, a faturel de de schimbil reexpeditoril pe adresa acestorti
scrisori sell de mesagerie, set in cast; de dete- objecte cu eifre negre i in franci 0 centime,
riorare sOil diferintg in grentatea expeditiel, 0 in cash de reexpediere a scrisorilord din re-
lipset Bed alteratinne Ore-care asupra veri-nnel ionuld limitrofil (art. 3 de mai Bud) afard de
scrisori recomandate sed anal objectil de me- acestd reiond i se va addogi partea cuvenia
sagerie, binrould priimitorti va dresa imediatti din acestd cans& terei reexpeditóre (art. 13 gi
unii procesil-verbald , din care ad copig in 16 all conventinnel) gi oficiuld nonel destina-
limba francesit va fi transmisti frd intarcliere tiara va mai aplica acestorti scrisori propria
biuroului expeditor& In casuld lipsel unei de- sa parte a taxei de reexpediere (art. 13 gi 16
elaratiuni, afard de procesnld-verbald, binroul all conventinne1); oficiuld nonel destinatiuni
priimitord va trdmite objectuld de mesagerie nn va mai aplica taxa sa interierg objectelord
rolativI biuronlui expeditor& pastel de scrisori reexpediate de chtil nnmal
In casuld co.ndti verificarea continntulni ex- in casnlil ciindd n'ard fi priimitd sed aplicatti
peditiei aril necesita indreptarea indicatiuni- veri-nd taxi in profituld en.
lord din faturg, colóna resultatnlui verified- c. Scrisorile recomandate reexpediate din
ril se va indeplini, i acestil resultatil va Wo- eausa schimbiril de regedintg a destinatori-
ad pe cold din declaratiune. lord yard fi tratate, in ceea ce privesce taxele,
Procesulti-verbald, precumil i rectificgrile dnph, acelegi regale ca scrisorile ordinare.
voril trebui sd fig semnate cell pucinfi de ell- Ele yard fi inscrise in faturi la reexpedie-
tre eel clod amploiati earl yard fi procedatil la rea lord.
verificarea continutulul expeditiet d. TrImiterile de mesagerie yogi fi la reex-
pedierea lord tratate conformd dispositinni-
lord art. 18 alti conventinnel sued citate.
CorespondentA ofIc1a15
Art. 14. NtimaY corespondenta relativg la Rebut:mile
serviciuld postald va fi transmisd de nit parte
gi de cea-altd, nesnpuse la mid n5 taxi, de Art. 16. Objectele posteI de eefieorl equte
porto. in rebutii volt fi reciproch inapoiate la finele
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFO-POSTALE 87

fidecireia lune, prin intermedinld binrourilord Compturile generale, precumd i bonifica-

de schimbil, inseeite de und bordered in du- tiile de ori-ce naturd, earl &art putea ivi co-
bln exemplarii, conformii modelulnl K, pentrn prinyndn-se i comptuld scrisoriloril din raza
rtsuld binrourilorii rusesci, gi modelului L, pen- limitrofd, reexpediate afard din aces-id razA
trn usuld biurouriloril rornfine. Aceste modele in interiernlil tdrel, uncle a fostii mai finteid
suntil asemenea anexate la presentuld regnla- primite, se vord resnma Intennil comptd tri-
mentii. mestrialti dupd modeluld N, anexatd la pre-
Pachetuld coprinclendil aceste objecte se va sentuld regulamentil, prin ingrijirea admini-
trece in tablonlil No. 2 aid faturel. stratie postale din Romania, care va comnnica
Unil exemplard din borderould snail mentio- acestil comptil definitivil in dublu exemplard,
natfi va fi semnatil i inapoiatil biuronlnl ex- impreund cu piesele justificative biurouluI de
pedited]. postd din St. Petresburgd.
Scrisorile aid cdroril sigiliii a fostil miptl, Acesta va priimi i va inapoia mid exem-
nu voril fi primite la intórcere, afard nnmai plaril directiunel generale a postelord din Bu-
in casuld Candi] ruperea sigilinlui s'ard fi fd- curesci.
cutil de und homonymd ald destinatorelni, Diferintele earl s'ard putea gäsi in comp-
imprejurare ce urmézd a se nota pe plicuid tuld trimestrialt yard fi trecute inteund Itat
scrisoril. particolart, aid &duff resultatil, diva desba-
Objectele postel de scrisori nofrancate vorii tere contradictorie, va fi coprinsil in comptnld
fi inapoiate dreptil taxei preddrei lord primi- trimestriald urnidterii.
tive; objectele francate nu yard da lad la nicT Cheltuielele de intretinerea saciloril gi gen-
Al scddere set inapoere de tare. Word, servindd mutnalii la transmiterea co-
TrAmiterile de mesagerie, cqute in rebutil, respondintelord, word fi impArtite pe jumdtate
yard fi inapoiate reciprocii, in timpil de done de cdtre ambele administratii.
lunl, i conformd disnosiOnniloril art. 18 din Indatd ce comptuld trimestrialii va fi pri-
conventia snail citata. mitil saldulii, se va pldti prin trate pldtibile
In casnld candil vinderea unul objectil care la vedere (d vue) gi in monetd sundtere frau-
n'a putntil fi predatii Mel destinatorulnl, nicl cesd :
expediterulni, n'ard acoperi chilltnielile per- a. La St. Petresburgii candil salduld va fi
tulul, ambele oficil vorn suferi perderea pro- in favórea administratinnel postelord din
portionalii a taxelord respective aplicate fdrd Rusia.
folost. b. La Bucuresci cdndd salduld va fi in favó-
Corespondintele adresate poste-restante nu rea administratiung postelord din Romania.
voril trebui s6 se inapoieze de &di dupd ex- Cheltuielele carl ard putea resulta din pla-
pirarea de trei luta, socotitii din lina sosirel ta ce urmézd a se efectua, voril fi totii-d'au-
lord la destinatie. na in sarcina pdrtil debitóre, esceptandu-se
Fd-care objectd de corespondentd va pnrta dreptnrile de timbru Bed altele la cari aril pu-
insemnarea causei pentrn care n'a pututil fi tea fi snpusd ineasarea tratelorii.
predatil destinatorului.

Comptabilitatea
Transitulii mutnalii In depep inehise
Art. 17. Administratiunea postelord in Ro- Art. 18. Fie-care administratiune va dresa
mania va forma la finele fid-cdrel luni a ea- tablouri trimestriale ardtandil greutatea neto
lendarulni Gregoriand und comptil generalil, a corespondintelord coprinse in pachetele in-
resnmandil trilmiterile reciproce ale bitirouri- chise expediate séti priimite in transitil pe te-
lord de schimbil respective. ritoriuld cold-alto administratinni, precumil
Acestil comptil va fi supusii binroulul de gi mama drepturilord de transitd ce ea déto-
postd din St. Petresburgii, care'ld va inapoia rézd acestei din maid administratinni.
directiunei generale a postelord din Bucuresci, Aceste tableful vor fi trAmise, spre a se exa-
trei sdpt6mani cold multi] dupd priimire, inves- mina aceste administratittni, gi resultatele
titil de acceptiunea sa. lord se voril coprinde in comptuld generald
Diferintele aflate in verificarea comptulul trimestriald.
generalii vord fi consemnate intr'und borde- Corespon&ntele nefrancate &Onto in rebutd
rod speciald gi coprinse dup ud desbatere earl aril fi fostil transportate in pachete in-
contradictorie in comptuld generalil urrudtord. chise de catre una din cele cloud administra-
Ele vord avea de basd gi dreptd justificatin- tiuni, in comptuld celei-alte, vord fi admise a
ne recepisele binrourilord respective. se sciidea en greuditile gi pretuld cn care ele
Formnlarele compturilord generale yard fi ad feed: trecnte in comptuld administratiilor
conforme modelului M, anexatil la presentuld respective, gi acésta pe simple declal atiuni a-
regnlamentd. www.dacoromanica.ro
nexate la compturi.
 88 LEGIIIIRI
Fxecatarea Fd.cutti in dubln originalii §1 semnatil la St.
Art. 19. Dispositinnile conventinnil din 17 Petresburgil la 1/ls Iu lift, 0 la BacurescI la
Februarid (1 Martid) 1872 qi ale -presentului 11/24 Iu lid 1874.
regnlamentd. Efe-vord pone in aplicare la 1 Oc- Baron Velho.
tombre 1874. Gr. Lahovari.

REGITLAMENTe
DE EXECUTIUNEA CONVENTIUNEI INCHEJATA LA 8120 IANUARIU 18741 INTRE
DIRECTIUNEA GENERALE A POSTELORU SI TELEGRAFELORU, SI COMPANIA CAILORU
FERATE LEMBERG-CERNOVITZ-IASI

(Deeretil No. 1903 din 11 Noemb)'e 1874)

Art. 1. Conventia din 8120 Ianuarfil 1874 , Art. 6. Biuronrile telegrafico ale Statulni,
se apliod atâtil la statiile niilorü ferate co- earl vord fi legate imediatil cn binrourile ci-
prinse in tablonld A, precumil §i 1 t6te cele- lord ferate, ad dreptuld d'a controla cores-
alte statiunI earl s'ard deschide mai tdrclid pondenta telegrafied a cdiloril ferate.
pe aceea§1 linie. Directiunea generald a postelorii qi telegra-
Art. 2. Conventiunea internationald tele- felorii va adnee la ounoscinta comitetulul di-
graficd revisnitd, la Roma (1872), precumd ei rigentil orl-ce frandd comisd de catre amploia-
regulamentuld acesteI conventiunl i instruc- til companiel, earl in acestd casd vorii fi su-
tiunile generale pentru serviciuld telegraficil pull penalitdtilord prevdclate prin art. 9 ald
interiord, snntd obliglthre pentrn tote biuron- conventinnel.
rile telegrafice a companiel i directinnea ge- Art. 7. Semuele de chidmare a diferitelord
nerald a postelord §i telegrafelord se obligd statimil a calei ferate se vord fixa in comma*
de a imparti aceste instroctinnl tutulord sta- iatelegere, §i eonstatate prin nod procesti-
tinnilord telegrafice a ()alai ferate. verbahl into oomitetuld dirigentd §i directiu-
krt. 3. La pnnerea in aplicare a conven- nea generald a postelord i telegrafelorii.
tiei totl amploiatil insdrcinaicn exploatarea, Orl-ce modificare va fi asemnea constatatd
vord depnne jurdm6ntuld presorisil. Formula prin nod procesii-verbald.
jurdmêntnlnl este nrmitOrea : Art. 8. Jonctinnile biuroolnI StatulnI cn
Jnrd de a nu divulga nimennl secretuld binrourile garelord se vorii efeetna in comund
oorespondentil.) intelegere, i vord face objectuld unui procesd-
,Jurd credintil Altatei sOle Printulul Dom- verbale in dublu exemplard.
nitord Carold I 0 dinastiel Sele.) Junctinnile se vord stabili astil-feld ca bin-
cAstii-feld 01111 ajuto Dumnepd.) rould Statului el fi totil-d6-nna interme-
Orl-ce amploiatd numitil din nod de Atm (pard.
companie, este tinutd a dentine jurtimêntil Intretinerea precnind §i construirea liniilord
Inaintea intrdrel sele in functiune. de junatinne privesce esclusivd pe Statd.
Art. 4. Orl-ce infractinne la regalamentd Art. 9. Pentru momentd junctinnile Beveled
comisd de atm aniploiatil oompaniel, se va face Intro biuronrile Statolnl 0 ale companiei
supnne la cnuosointa comitetriluI dirigena, coprinse In tablould B ald con ventinneI.
care va face otinoscutd directinnel generale a Art. 10. Bateriile care servit liniilord de
postelord ite1egrafe1ord penalitatea aplicatd, jrnictinne fiindd in earcina companiei, aeOsta
precumil i niAnrile luate pentru a se evita va ingriji ca ele ed. Ed totil-d6-Ona intretinnte
pe viitord repetirea unor asemenca infrae- in bund stare, 0 la trebnin td. va fi détOre a a-
tinni. dEogi numdruld sea puterea lcird, ckndd s'ard
Art, 5i. Mari fle dreptulii teservatd Sta. constata ci curenthlii este prea Mind.
tnlni ?pin Art) 5 alft oonventinnei, gavernuld Art. 11. Ori-ce binronrItelegraEce ale com-
va putea (in puterea art. 7 din legea telegraL paniel va nrina s lb& ntmitOrele registre §i
foi.post4le) apol tranemiterea -Ori-a:rei tele- imprimate :
grame care aril 'Area periculOsd pedtru sign- a Und ragistru Lsuc1ie,formttd 1o. . . .
rants Statulni, sell care ard fi eontrarie legi- uncle se Vern inierie depe§ele preoeirtate, taxele
lor Orel, -ordinel pnblice sea bonelor moravuri. percese pentru Statil i pentrii companieU
Depe§ile private in langagid sectetd add in b. Itegistru formittitNo. 54: 1.)

eifre Kintd oprite.

www.dacoromanica.ro C. 10.
 e.
f.
lo »
d. Registru formatil No. 7.
140.

9' formatd No. 3, 5, 6 el 39

h.
TELEGRAFO-POSTALE

In binrourile de meet& naturg, se va tale

nnfl registrn in care expeditorult postald va
insemna priimirea telegrameloril ale biuroulni
telegraficg.
e. Pentru binrourile cgilord ferate nude nu
89

i. existg, nici mid biuroui postalg, depesile sosite

k. Statisticile lunare. vord fi tratate ca depeeile biurou restant §i
Art. 12. La finele fig-cgrei hinT, amploia- vorg fi expuse inteund dulapti pe parole: spre
tuld telegrafistfi alt unel statinni a calei fe- a se preda destinatornlui dupg cerere.
rate presintd comitetnlui dirigentil din Bucu- Demi dupg und termend de 10 (pie depeea
resci actele i registrele nrmgtóre : nu este reclamatg, ea va &idea in rebut, Qi se
a. Registrn de i-sonche de chitantg. va da prin lad notg, de servieig avisui oficiulni
b. Adele depeeelorti interne private, pre- de origing.
sentate. Art. 16. a. Binrourile cn serviciulg perma-
e. Actele depeeelord interne sosite. nentii, vorli functiona Eiva i *tea.
d. Actele depeselord esterne presentate. b. Acele cu serviciuld complectd vorti func-
e. Actele depeseloril esterne sosite. tiona : vera, de la 7 ore dimineta, pea la
f. Actele depeeelord de Statd si de serviciti. 9 ore sera; érna de la 8 ore diminéta peng la
g. Statistice lunare. 10 ore sera.
h. Jarnalulg easel. e. Binronrile on servrcid limitatd vorii fi
i. Registrn formatil No. 140. deschise la orele urmgtó re : de la 8-12 ore
Comitetulii dirigentg intrunindd aceste acte iva si de la 2-6 ore sera.
de la tote aceste binrouri le snpune controln- "kg anunciti datti de directiuneg generalg
luT directiunel generale, care dupg, verificarea a telegrafelord i postelorti va insciinta des-
fgcutg. le aprobd fled face rectificgrile necesaril. pre acesta pe publicg.
ControluM unel lune dupd, ce va fi termi- Cu tete acestea remiterea depesilord biurou
natii, comitetnlii diriginte face vgrsarea an- restant se va face ei in alte ore ale clilel.
mei cuvenite Statulul, la bittronld telegraficd Art. 17. Directoruld generald, inspectornlil
centrald, care 'I liberezit nui chitantd. In ori- generald i inspectorii de circonscriptil al
ce casil regularea comptnriloril pe ug lung ei dreptulg d'a inspecta biurourile telegrafice
vdrsarea snmelord detorite nu pete inthrclia stabilite pe la gun i amloiatil companiei,
peete patru septemuni de la expirarea innel. suntd tinutl d'a le pune la dispositiune dupg
Art. 13. Amenclile eventuale suntil trecute cerere tOte registrele i actele precumg i d'a
ca venituri extraordinare in jurnaluld case le da tote deslneirile ee le-ard putea oere in
(formatii No...), ei vgrsate la directiune en privinta serviciului telograficg privatd.
veniturile lunare. Inspectoril de circumscriptii vorti fi tinuti
Art. 14. Depesile sosite vord putea fi seri- d'a constata eefiloril de gag identitatea lord.
se en negreld, seri cu plumb pe chârtig chimicg. In fig-care statiune se va tine nal registru
Binrourile telegrafice ale calei ferato , nu de inspectinne (dupg modelulti care existg de-
pgstrezg copiS dupg depegile private, ci nu- ja in biurourile Statului), in care se vord
mai dung corespondentele Statulni ei ale ser- transcrie procesele-verbale de inspectinne.
viciuinl specificate la art. 7 alg conventii. Marl de astea, directoruld generald alti po-
Art. 15. Pentru remiterea depeeelorti la stelorg i telegrafelorg va putea trgmite a-
destinatinne, amploiatil cgilortt ferate, voril genti speciali pentrn a inspecta cutare séti
observa regulile urnigtere : cntare binrod.
a. Pe statiunile earl suntii legate en binrou- In acestti men directiunea va avisa pe co-
rile Statulni, telegramele vord fi transmise mitetuld diriginte din Bucuresci. care va Ii-
binronlul telegraficg ald Statulni care ingri- bera mid biletd de liberg circulatiune agentu-
jesce do remiterea la destinatinne a depeselor lui insircinatii.
to amploiatuld calei ferate nu mai are nici uti Art. 1S. Neregularitgtile constatate la fig-
responsabilitate din momentuld ce a transmisti care binrod se vord aduce la cunoscinta comi-
depesea oficinlni Statului. tetului diriginte de cdtre directia generalg ei
b. Pe statiunile cgilord ferate situate in compania va Ina imediatil mgsurile in conse-
calitgtile nude nu existg nici ung biuroil te- cintg pe care le va comnnica directiunel ge-
legraficti alit Statulni, ci numal unit binrod nerale.
postald, fid, alS Statulni seg ald districtn- Flentil in Bucuresci, in dubln exemplard la,
lui (stabiliti chiarti la garg), depeeile sosite 19 Octombre 1874.
suntd remise de cdtre amploiatil calei fera- Directord generalA a1C Compania ettilord (orate
te expeditornlni biurouluT postald care ingri- teIegrafeIor i postoloril Lemberg-Cernitnti-lati,
jesce de predarea depesilorti la destinatinne. G. Lahovori. de Hertz.
www.dacoromanica.ro
 ki
LEGIUIRI MEDICALE

www.dacoromanica.ro
 REGULAMENTULt
FACULTATII DE MEDICINA DIN BUCURESCI
(Decretii 11To. 1251 din 26 Iunift 1871)

A. Admisitmea cultate, priimesed de la decand nd goid de in-

scriptiuni pentru toti anilqi nd f6iii de frecuen-
Art. 1. Veri-eine doresce a fi inscrisii in fa- tare pe fie-care anu de studiii.
cultatea de medicind pentru graduld de docto- Art. 7. Pentru luarea inscriptinnilord se afld
ratii, trebue si presinte certificatil de trecerea in cancelaria universitAtil md registru deschisfi
exanienulul generald de heed, conformd arti- de la 1-15 Septembre, 1-15 Decembre, 1-15
colului 264 din legea asnpra instructinnii pu- Martiii 0 1-10 limit.
blic e. Art. S. Studentil trebue sd ia pe fie-care an,
Studentil cari ad terminatd licenlii, dérd in pereónit, cabs patru inscriptinni, la incepu-
n'ati datd examennlii generald de liceti, potti fi tuld fie-cdrui trimestru (art. 7), afard de man-
inserigl provisoriti in facultate, in conditinnea rile recunoscute valide de facultate.
ea, in cursuld anulni scoiasticd, s presinte Art. 9. lnseriptiunile obtinnte la facultdtile
clisele certificate, dupd care apol ad se regnleze striine, insocite de jnstificarea examenului ge-
definitivd in facultate. neralii de heed, snntd ecuivalente en inserip-
Art. 2. Verl-cine doresce a fi inscristi in fa- tinnile corespuniptOre ale facultatil din Bu-
cultate ca aspirante la licenta in medicind curesci.
(magistru in chirnrgid) trebue ad presinte cer- Art. 10. Prima inscriptiune se liberézd stu-
idficatil ed a trecutti, celd puçind, patru clase dentului indatd dupd regularea lui in facul-
gimnasiale. tate, (la 1 15 Septembre), inscriptiunea V,
Art. S. Elevii fostei sc6le de medicind vord dupd trecerea examenului de fiuele anului I;
fi admi0 In facultate, a, pentrn doctoratti, en a IX, dupd acela aid anulni II; a XIII, dupd
retrogradare de unii and i In urma nnul exa- acela alU annlul III, qi a XVII, dupit acela aid
mend de admitere; b, pentru licentd, thread, anului IV.
lard depunere de examend, in anuld in care se Art. 11. Studentuld ce se presintd sd ia ud
add, si e, licentiatil in medicind earl ad obti- inscriptiune trebue ad constate prin f6ia de
nutd diplomuld dna din scold suntil priimiti frecuentare cd in trimestruld pecedinte a fostd
in anuld IV fail nici nn examenii. presinte la 2/3 minimum din prelectiunile fie-
Art.4. Studentuin, la presintarea sea pentrn cdrui profesorii, afard de casurile recunoscute
admitere in facultate, trebna ad presinte secre- valide de facultate. Profesoril ad sd sub-sem-
tarului facultdtil actele urmiltóre : neze in clisele fol.
1. Actuld de nascere ;
2. Actuld parintelui, set', déca este minord, C. Studlile
ald tutorului ;
3. Actelo de studid , conformil art. 1 ski 2; Art. 12. ProgramnIti seiintelord, alii stn-
4. Adresa sea. diulni 1i aid examenelorti se intinde pe cinel
Art. 5. Pentru fie-care studentd se formezd anl pentru doctoratil, 12i numai de patru 1i ju-
nal dosarii a parte, in care se depnne actele nidtate pentru licentiatu in medicind, 0 este
supra-numite (art.4). Acestil dosard contine acela aprobath de Ministeriulti cultelord 0 in-
1. Numerulti pusil pe f6.a de inscriptinni si structiunel publice.
pe f6ia de frecuentare; Art. 13. Inainte de 15 Septembre, decanuld
2. Examenile trecnte eu nota obtinutd; trebue sA invite pe profesorl ad incepd cursu-
3. Isiumdrulti inscriptiunilord luate ; rile lord respective, inaintandu-le catalógele
4. Foile de frecuentare pe anil trecuti, 12i studentilord carI se voril fi afldndil regulati,
5. lid f6id pentru observatiuni. érd la 5 Octombre, odd multi'', ad le inainteze
catalOgele defieive.
B. Inseriptinnlle Art. 14. Studentil suntd obligati ad urmeze
cursurile cuprinse in programii MLA intrerum-
Art. 6. Studentil, la inscrierea lord in fa- pere i in ordinea cuprinsd inteensul (art.11).
www.dacoromanica.ro
4 LEGIIIIRI
Art. 20. Notele de apreciatinne se insem-
Studenta externi si interni de prin spitalele
ma depgrtata de centruld capitalel, earl nu neat. prin eifre, exprimate pe ug scarg de la
potd frecuenta clinicele dupg programil si in zero pad la dece, cu semnificatinnile urmgtOre:
ana in cari se aflg, afi facnItatea d'a frecuenta 1. Note 1-5, rdb, respinsil;
clinicile respective in alte semestre. 2 * 6, binisord, priimitt ;
3. 7, bine, priimitil;
D. Examenele 4. 8, prea bine;
5. Z. 9, forte bine ;
Art. 15. Surat patrnspecildeexamene, tote 6, 10, priiruitd en laudg.
publice, i annme Art. 21. Decisinnile juriului se aprolig de
I. Examenuld de admitere a elevilord din dare facultate.
scedg in facultate; Art. 22. Studentult egg candidatuld care nu
2. Examenuld de finele anulni scolastied; se presintá la timpulg i loculd fixatd ptntru
3. Examenuld de doctoratal i licentiatti in examinare, trebue sg se justifice i eg adreseze
medicing; decanulni ng non& cerere, Meg fgrg depunere
4. Examenulii de admitere pentrulibera prac- de altg taxg, de cgtre candidata de acestg. ca-
tied' : a, a doctorilord; b, a farmacistilord; c, a tegorie.
veterinarilord; cl, a móseloril, presintati cu di- Art. 23. Candidatil de medicing, de farma-
plome din strgingtate. cie, de veteringrie si de motire, earl ad stn-
Art. 16. Numele examinandiloril, timpuld diatil in strgingtate i voesed a obtine diplo-
,

loculd de examinare trebuescd publicate prin muld respectivd la facultatea din Bucuresel
afigere la facultate en cite-ye dile mai inainte. sed la una din cele-alte scOle, anexate pe Rugg,
Art. 17. Jurinld examinatoril se compune acésta, suntil admisi (art. 64, 71, 74 gi 77) 0
de profesorii facultdta sat at scólelord respec- obligati sg depung taxa prescris g. pentru dife-
tive, (de farmacie, veteringrie, mosit) plus mid ritele examene de liberg practicare, (art. 65,
membru snplinitord. precum se ark& la loon- 73, 76 0 79).
rile respectite (art. 67, 72, 75 si 80), delegati Art. 24. Decanulii set pregedintelejurinlui
pe rànd, dupg h stele re spective, constituite pe incunosciintézit pe data studentului sea candi-
invelanicato si in ordina alfabeticil. Membrii datulni resultatuld examenului. Decanuld ra-
juriului isi alegd din sinuld lord ung presedinte portdeL neintirdiatii Ministerului de interne
prin von. Decanuld are dreptuld d'a preside despre doctorii, licentiatl In medicing, licen-
ori-ce jueid I xaminatord in genere, fad inse tiatl in farmacie, veterindrie si despre mOsele
ed. se bacure de taxg wide acesta va exista, cari ad obtinutil diplomuld in Rominia, pre-
afar& déca 1111 va fi i membrn. cum si despre cel veniti en diplome din strii-
Art. 18 Fie-care membiu alii jurinlul exa- nOtate, cart ad obtinutii dreptuld de libera
minezd ; e rindil cite 15 minute 0 insemnéza practicg in R mania, (art. 70, 72, 75 si 80),
In parte si in scrutind notele pa cataldge sea anotindii totii-d'utt-datisi Statuld de unde s'a
reportur, s iale. Juriuiii. dupg lucrarea ter- liberatil diploma cu data acestma. Dupg a-
minatg, t:n, ydintg, deliberezt asupra cape- cesta, sued numitil titularl trebue sa' se pre-
cititii, xami atulm, decide de admitere Bed de sinte la disuld Ministert, ea sg, obting eertifi-
respmgere, te, de va even locii, de aminare, catuld pentrn voia de libera practicare a arta
In tine, inchelil presci iptulu-verbeld asupra la- lord in Rominia, MCA care nu potu practice.
crtirilort, pa cute inaintézg clecanulea d'im-
prenna cu ral orturile de notele gi cu lucrgrile I. Examene de admitere din sctila
inscris al, ca.-ididatnlui, de vord exista. de medicinii in facultate
Art. 11). La diferitele probe ce suntil a se
compune in s de cdtre candidatd, precum Art. 25. Elevil fostei mile de medicing
si la cele ce suntd a se face prin disectiuni a- (art. 3), trebue sg se oresinte la examenulti de
supra cadavrului, juriuld redigezii chiaril in admitere la inceputulu (Septembre) anulta sco-
sedintg ci etinuile pre scrise in numgrii induoitti larg; ei vorg fi examinatl asupra materiiloril
de aceh alit 0. ndidatilord; auestia tragii cite predate in ultimuld ann respectivil din scell
tine la sm ti §i o lucrezg in orele prcscrise, faro; th catre und jurid. compusii de profesorii fa-
eft consult c iT sa notice. La asemenea pi obe, cultdtil din anult identicii.
unniii din LI embril jurinlui, treed Ia sortl, sOd Art. 26 Eleva respinsi potii sg se presinte
nun delegatd ild acestuia, controlezg pe can- din num) la acestd examend, dupli sese luni,
didatii in Cm' nit incrildil. Candidatuld, dupil(1-15 Martie); el priimescii Vila de frecuen-
terminarea lucriril predg acesta controlorulul tare, pa care trebue sg o pr sinte In bung. re-
care o sigilezg intennii convertil i o inain- gula la inscricrea lord, pentru repetarea exa-
tézg presedintelui j uniniul. Pentru examinarea menului gi in cast de 'In vorg trece cu bund
until be naNg se acordd candidatului 15 mi- succeed, sg. li se lib reze inscriptiunile pe tri-
nute. www.dacoromanica.ro
mestrele treette pentru definitive regulare a
 'MEDICALE 5

lora in facultate, er d. in casfi de vorii fi respinsl, aceste examene dapd ce vordfiluatti inscrip-
remânii repetentl pentru admitere; : tiunea XVII. Aceste examene ineepil la 1 Noern-
Art. 27. EleviT scólei refusatl la examenulii bre inainte. ei se denting in intervalii de cite
de admitere, earl vorii prefera sa urnicze stu- dna luni. These o poth Entine toemal dupit
diulil pentrulicentd, sd declare acésta in scrisil co vorti fi luatil inscriptiunea XX.
decanului; in acestU casü, li se va libera in- Art. 37. Materiile exameneloril dc doctoratU
scriptinnile necesaril si se vorti regula in fa- suntU urnedtórele:
cultate, avendii dreptulii sd. se presinte la exa- 1. Examenii, anatomia descriptivd, fisiolo-
menulii de finele anului, in care Ward fi aflatil gia, histologia si ul probd, de disectiune;
in seóla de medicind, (vecli art. 3, b). 2. Examenfi, patologia generald. patologia
medicaid. pat )logia chirurgicalk anatomia pa-
11. Examene de ilne de anti tologiert si u probd. de medicind operatóre pe
cadavrn ;
krt. 28. Studentil suntU detori a treee la 6- 3. Examenrt, fisiCa medicaid. chimia medi-
nele fie-cdrui anti oiasticu cite unu examenii caid, istoria naturaid medicaid i farmaco-
asupra materiel eursuriloril ce ah urmatii in a- login ;
celil anti, duo& cumU se cuprinde in programil. 4. Examend, higiend, medicina legali,tera-
Art. 29. Suntil patru examene de fine de anti pentica i materia medicaid;
pentru cel priml patru ani de studid, si se facti 5. Examena, clinica medicaid. clinica chi-
la 15-25 Iunie. jrurgicald i obstetrica teoretic i uracticd.
Art. 30. Decanulil trebue s inainteze pro- j Art. 38. Juriulu examinatord alu fie-cdrui
fesorilorii catalógele studeatiloril cari 's1 ad examenii de doctoratti se compune de eitte trel
luatti inscriptiunile si cari ad frecuentatil re- profeserl do facultate, cari voril fi. p. catil se
gulatU prelectiunile (art 8 si 11) in cursuld a- pOte, profesori de sciintele respective asupra
Buhl , ca profesorii el pita incepe lucrarea carora se exammezd.
examenilorii. Art. 89. In fie-eareserie de examene se pot('
Art. 31. Studentil cari nu 's1 ad luatd in- inscrie, celd nmitti trel eandidatI. la exame-
criptiunile pe trimestrulii alii pe.trulea din mil nulil alu V-le duoi, iila sustinerea tesel numal
respectivi pendia 10 Inuie (art. 30), nu mai pot unn1U.
trecutl In clisele catalege (art. 30), si trebue Art. 40. La examenulil eandi latulii
se justifice intaNierea ludrii isei inscriptiunl. face, sub controlti, pe cadavru, (art. 19), in
Art. 32. Fie-care profesoril examindzd in sala de disectiunl. ud preparatiune anatomied.
parte asupra materiel ce a predate in cursulil Prepararea incepe la 8 ore matinale; la 12 ore
anului. La 26 lunid, juriult tine sedintd, in- incepe examenulil ; candidatuld deserie prepa-
chee unti prescripth-verbalil asupra resultatu- tuld ce a disecatil i modn1U disecatiunel, apol
lui examenului si 13 inaintezd decanului im- rdspunde asupra cestiuniloril de anatomie de-
preund en raporturile de notele date. scriptivd, fisiologie si de histologie.
Art. 33. Studentil refnsati la examenile din Art. 41. La examenultr II, rdspundo la di-
Iunie, snail admisi dried ud-dath iaçlisuld exa- ferite cestiuni de patologie generalk patolo-
mend la inceputulq anului scolasticil viitord gia medicalk patologia chirurgicald, anatomia
(15 pInd la 25 Septembre), In acelail timpd patologick si face, in presenta juriuluI, udope-
trebue s'd se presinte pentru examinare i stu- ratinne pe eadavru, vorbindil si asupra diferi-
denta cari nu s'ad presintatil in Tunic, din telord motile respective.
cause recunoscute valide de facultate. Art. 42. La examenulii III, rdsponde la di-
Art. 34. Studentii refusatl si in urma exa- feritele cestiuni de fisicii medicaid. chimie me-
rnenului din Septembre remanUropetenti, libe- dicaid, istoria natural& medicaid si de farma-
rfindu-li-se din noti numai fóia do frecuentare, cologie.
spre constatare cii, frecuent6zii cursurile ann- Art. 43. La examenulii IV, re'spunde la
hiT cc repetézä. diferitele cestinni de medicind legald. Candi-
datulii redigezit trei formule medicale, date de
III. Examene de dectoratil junid, si unil raporta de medicind legald in
;i1 licentiatil
seristi, (art. 19), pe care 'lii Increzd in 1-2 ore.
Art. 44. La examenulii V, candidata facil
a. Examene de doctoratii, la 8 ore matinale ate ud compositiune inscrisd
asupra patologiel medicale si patologiel chi-
Art. 35. Peutru obtinerea gradului de doe- rurgi cale, pe care o increzd in 4-5 ore. (Art. 19).
toratU in medicind. candidata suntil Mori a Peste i. candidata ex tminézd ch.t4 duoi bol-
trece eine ex imene de doctoratil si a sustine nevi in nnule din spitalele civile din capitald;
ng, thud, dupd care doctorandulii priimesce suntil interogatl asupra acestoril bolnavi, si in
-diplomuld meritatii. (Art. 24). fine asnpra obstetricel.
Art. 3(. Candidata ad dreptuldwww.dacoromanica.ro
de a trece Art. 45. Dupd fie-care examen), juriulii tine
6 LEGIIIMI
gedintd, inchee prescriptii-verbalii asupra re- patologiel medicale, patologiel chirurgicale
sultatulul obtinutii, determinAndii, in casil de asupra medicinel legale.
respingere, gi intervaluld de anidnare; acesta III examenii. Candidatuld rdsprinde asupra
este de duod limi minimum, pdnd la gese haul clinicel medicale clinicel chirurgicale i asu-
maximum (art. 18). pra obstetricel. Candidatulii examinezd duoi
Art. 46. Deed candidatulii este respinsil la bolnavI in uniald din spitalele civile din capi-
unulfi din aceste examene, nu are dreptuld de tal& gi este intrebatil asupra acestora de dare
a se presinta la examenolii urmitorii, derd se fie-care membru aid juriulul.
/Ate preaenta la acelagl examend, la termenulil Art. 55. Juriuld examinatoril pentru fie-
fixatii de juriuld respectivil (art. 45). care examenii se compune de trel profesori; a-
Art. 47. Pregedintele juriului incunosciin- cegtia precum gi facultatea urmézd la aprecia-
tezd pe (had candidatului resultatulii exame- rea capacitatii candidatului gf in cele-alte
nului, pe care apoi decanulii '1U publicd. la fa- hicrdri respective, dup.& regulile observate pen-
cultate prin afigere. tru candidatil de doctoratil (art. 16, 17 gi 18).
Art. 4S. Candidatulii care a trecutticu bunil Art. 56. Licentiatil (cu exceptiune de cele
succesd chte-gi cinci examenele de doctoratil, cuprinse la No. 3 c) in medicink call voescil
se póte inscrie pentru sustinerea thesei de pro- s. devind doctorl in medicind, trebue sit pre-
movare. sinte faculttitil rind certificatU cd ail trecutti
Art. 49. Juriulii do promotiune se compu- examenulii general5 de liceil, precum gi diplo-
ne de cinci profesori, denumiti in genere dupd multi add de licentiatii in medicind. Dup& ad-
ramura ce tratézi thesa. Candidatuld 'B1 alege misiune are a lua inscriptitinile XIX gi XX,
din acegtia pe pregedinte dupd vointa ea; mern- ca candidati aspiranti la doctoratU, (vOI
bril juriulul interogd succesivil pa candidat5 art. 35--50).
asupra veri-cdrel cestiunl din subjectulU the-
sel ce sustine candidatuld, dupd acésta docto- APENDICE
randulil este declaratil doctorU in medicind
chirurgie (art. 24). IV. Examene pentru admitere la libe-
Art. 50. Thesa contine ud disertatiune asu-
pra uneia din ramurile invetdmentuluI medi- ra practicii, 10 a doetorilorii, 2° a
caid. CandidatuM presintd manuscriptuld pre- farmacitilorrt, 30 a veterinariloril ti
gedintelul juriului de promotiune, acesta dupd 4° a mótieloril.
ce '111 cercetez& gi opinézd afirmativii asupra a-
celorri cuprinse, '15 inaintézd facultdtil pentru Art. 57. Valórea examenului de doctoratU,
decidere. Consiliului profesorald, in casU afir- de licentiatil in farinacie, de veterinard gi de
mativil, 'hi inaintezi la visa rectorrilui, gi dupd moge trecute in strdindtate va fi judecat& de
acesta, o inapoiazd doctorandului pentru impri- Consiliuld profesoralU aid facultd.tiI.
mare, incunosciintandn'l totu ud-datd timpuld Art. 58. Orl-cine doresce a obtine dreptulti
gi loculd de promovare. d'a exercita medicina, farmacia, veterindria
Art. 51. Cu dud 1iIe inaintea promotiuniI, séd mocitulii in România, trebue sd depund la
doctoranduld este détord a depune la secret& facultate (decanuld) actele doveditóre de iden-
multi facultdtii 50 exemplare din thesd. titatea persOneI, certificatele de studiuld res-
pectivg i diplomuld titlului academicd ce
b. Exczmene de licentd posedl, aldturate unel petiiuui cuvenite.
Art. 59. Candidatil earl ad inceputU stu-
Art. 52. Candidatulii, ca ad OVA obtine di- diuld medicalti farmaceutiod séd veterinard la
plomulii de licentiatii in medicind. trebue ad fosta sail& de medicin i l'a terminath in
posed& XVIII inscriptiun1 (art. 12), dupd re- strdindtate, suntil scutitl d'a presinta certifi-
gulele observatepentru studentii de doctoratii. catul5 de examenulii generalii de heed sell de
Art. 53. Dupd luarea inscriptiunii a XVII. studiail
candidatil pott incepe a trece examenile de li- Art. 60. Diplomele de magistru in chirur-
centit de la 1 Noembre inainte gi a le urrna In gie (licentiatt in medicind oficidrii do sdndtate)
intervale de cdte duce' louT celd puçind. Dupd gi de patroni, nu suntd admisibile.
terminarea exameniloril gi dupd luareainscrip- Art. 61. Decanuld supune in timpU de optil
tiunil a XVII, priimescil diplomulii de licentiat dile cehl multd, numitele acte Consiliulu'i pro-
in medicind (art. 24). fesorald aid faculatii, acesta constathadd va-
Art. 54. SuntU trei examene de licentd: liditatc a titluriloril, priimesce pe candidatil la
I examenic. Candidatuld rdspunde la anato- examenulii de admitere (art. 17).
mia descriptivd, la fisiologie gi la materia me- Art. 62. Candidatuld admisii la examend
dicaid, face u& disectiune anatomicd pe cada- depune decanului taxa prescrisk sub hare de
vru, precum s'a ardtatd la art. 19 gi 40. recepisd In reguld. Candidatului respinsil uä-
www.dacoromanica.ro
II examenii. Candidatuld re'spunde asupra datd, se va restitui jumdtate din taxa depusk
 MEDICALE 7

lemanendil ea la presintarea lu din nuoil la a- I III. Examenuldmedico-legalii. Acesta se face

cela§T examenU s pun& din nuoti taxa pre- in scristi asupra nnei cestinni de medieini le-
acrid,. La finele luera'riT, decanulti distribue gala. Canditatuld luerézfi, disa cestinne in 2-
membrilorit jurinhil, sub priimire de recepisa., 3 ore, 0, dui:4 terminare, controlorulii o inain-
taxa depusg in OAT egale. téza, pre§edintelui jurinlui (art. 19).
*rt. 63. Candidatil straini nu petit depune IV. Exarnenuli orald. Acesta se face asn-
examenile de eatil in limba romana. pra diferitelorli ramuri medicale, chirurgicale
§i obstetricale.
1. Examene de admitere pentra libera 0 laArt. 69. Cele cuprinse in art. 45 se aplica
aceste examene.
practica a doctorilora cu diploma Art. 70. Pupa terminarea tutulorti patrn e-
din straindtate. xamene, juriulit inchee prescriptil verbalU a-
supra priimiril Bed respingerii candidatului
Art. 64. Doctoril in medicina cn diplomele (art. 18 qi 24). In casti de respingere, juriulti
din straingtate, cari dorescii a practica medi- amana pe candidata pentru minimum 6 luni
cina in Romania, trebue si presinte la facul- Oa la maximum de unu anii, la care termend
tate actele urmatóre : candid atulii are dreptulii d'a se presinta din
1. Actulii doveditorti de identitateapersOnei; noil la examenu. Candidatnlii care se respinge
2. Certificatil de examenulti general de liceil; i acumii, perde dreptulti d'a se mai presinta
3. Fóia de inscriptiuni doveditóre ca' a ur la acestii examenU.
inatd celii pu§inti patru ani cursurile speciale
medicale inteutt facultate, afara, de timpul in- 2. Examene de admitere la libera prac-
trebuintatii pentru examenile de doctoratt, pi
4. Dip lonnild de doctoratii in medicina. flea a farmacktilora cu diplome din
Art. 65. Doctorii admig la examenulti de strainkate.
admitere pentru libera practica, depunii deca-
nului. sub luare de recepisa in regula, ua taxa Art. 71. Licentiatil (magistri) in farmacie
de cate 15 lei noul pentru fie-care membru aid cu diplomele din strainetate, earl dorescii a e-
diferiteloril examene xercita farmacia in Romania, trebue A, pre-
Art. 66. Doctorii in medicina ale caroril ti- sinte la facultate actele urmatere :
tluri (diplomulii de promotiune, fara examenil 1. Actulti de identitatea persimei;
de Statti) nu le da dreptuld de libera practica, 2. Certificatil de celii pucin patru clase gim-
a medicinel in Statuhl de uncle ad obtinutU di- nasiale (art. 59).
plomulii, potu obtine dreptuld de libera prac- 3. Certificate e practied ca elevU in farma-
tica a medicinei in Romania dupit trecerea cu cie §i de asistentit
succesil a celorii cinci examene de doctoratti, a- 4. Certificatii de studiulii farmaceuticU, aca-
fara de sustinerea thesei, dupa dispositiunile denied de unulti seil duel ani, dupa progra-
ce se nrméza cu candidatiT earl ad terminatti multi universitatil respective ;
studiile medicale in Romania, regulate pentru 5. Diplomuld de licentiatil in farmacie.
obtinerea diplomulni de doctoran (art. 35-47). Art. 72. Constituirea juriului examinator §i
Art.67. Doctorii in medicina aid caror titlu examenile pentru obtinerea voel de libera e-
le cid dreptulii de libera practicare a medicinei xersare a farmaciel in Romania se fact: intoc-
in Statulti unde ad meritata diploma potti ob- mai dupa dispositiunile privitere la candidatil
tine dreptulti de libera practicare in Romania, de farmacie din scóla din Bncuresci, regulate
11110 trecerea en bund succesii a unulexamenti pentru obtinerea diplomului de licentiatil in
compusU de patru probe inaintea until jurid farmacie.
compusti de cinci membril dintre profesorii fa- Art. 73. Candidatuhl admisti la acestil exa-
cultatil (art. 17). meal depune decanului, sub luare de recepisa,
Art. 68. I. Examenulil ij seriszi. Acesta se ug, taxa de lei noni 60.
face asupra a done' cestiuni : una medicalá §i
alta chirurgicala. Candidatuld lucrezit disele 3. Examene de admitere la libera
cestiuni in 4-5 ofe, i, &ILA terminare, con- practica a veterinariloril
trolorulii o inaintéza pre§edintelui juriului
(art. 19). Art. 74. Veterinaril cu diplomele obtinute
IL Examenulti denied. Candidatulii exami- in striiinetatP, cari doreacil a practica arta lord
-,néza, in unuhl din spitalele civile din capitala in Romania, trebue sd presinte la facultate ac-
trel pea la einci bolnavi (art. 19), vorbesce tele urmatOre :
asupra diagnosel, prognosei §i asupra trata- 1. Actil de identitatea pergnei;
mentului indicatii, i respunde §i la alto ce- 2. CertificatU de 4 chase gimnasiale (art. 59);
stiuni theoretice 0 practice, deed membril ju- 3. Fóia de inscriptiuni de mit studiii specialii
riului gasescii necesariii sa i se www.dacoromanica.ro
mai adreseze. de patru anT;
8 garISTRZ

4. Diplomula de veterinitrie. 1. Certificatulti c eoie ei'eerierti efi eitegok

Art. 75. Constitnirea juriului examinatora 2. Cbrtificatfi de -stirdhil obstetrical% de Writ'
examenile pentru obtinerea voiel de libera and cffifi putina;
practici a veterindriel in Romania so feed in- 3. Dip Ionia do naitt5,
tocmal dupi dispositiunile in vigdre pentru Art. 78. In lipsa eertificatului desciinti de
scolarii de veterindrie, regulate penttu obti- carte (art. 77, I), mOla depttne u prebi .res-
nerea diplomel de veterinaril. pectivd in limba rOmdn nemiiIocitd inaintea
Art. 76. Candidatuld admisii la acestd exa- admiterii, i numal dnp mid resultatii afir-
mend depune decanului, sub hare de recepisd, mativa mite fi admisi la examenuld cerutil. .
nit taxi de lei noul 40. Art, 79. Candidata admisi Ia examenii de-
pune decanuluI, sub hare de recepisi, ui taxit
4. Examene de admitere fa libera prate- de lei noul 30.
ticit a miitielor en diplome din shli- Art. SO. Examenile mdlelorii se tina in ma-
nItate. ternitate, eingurd ledinti; ele conetail
din don6 probe : una theoretiol i alta prat--
Art. 77. MOtele cu diplome din striindtate, Col, ci He feed dupi dispositiunile observate
earl doresca a practice arta lord in Romania, pentru mOtele din setila din Bucuresci, rept-
trebne sd presinte la facultate 'actele urmd- late pentru obtinerea diplomulni de mOed (at-
tore :
1114 ticoluld 24).

DECRETUL11*
DIN 4 DECEMBRIE 1872 PENTRU MODIFICAREA ART. 70 DEN REGULAMENTULU.
FACULTAIII DE MEDICINA
cArt. 70. Davi terminarea tutulora patru ximum de und and, la care termena candidatelii
examene. juriula inchee prescriptula verbalii are dreptul a se presinta din suoa la examend.
asupra priimirii sea respingerii canclidatulut Candidatuld care se respinge i aeumd are
(art. 18 kt'i 24). dreptuld a se presinta din noii, ins& en condi-
<rIn emu de respingere, juriula amdnd pe tinne de a fl supusii la examenuld indicata la
candidata pentru minimum 6 hint One la ma- art. 67 i 68 din scold regutlamenta..
I

REGULAMENTII
PENTRU ORGANISAREA SCOALEI DE FARMICIA. DIN 'CANTATA

(Decretd No. 1892 din 15 Octombrie 1871) . .

Dispositinni generale sciintelord, celorii (4) patrn ani primi de gim-

nasid. Ilandatelebnrselori se liberézfi in nrin5.
Art.1. Cursul invetimentului farmaceutica de certificate de nrmare regnlatit qi de btin5.
ddinuesce tépte ant ti se divide in trei stadinri pu rtare.
de invitimênta theoretico-practicii : Art. 4. EleviI fosteiecOle de farmathe treed
I. Stadiula de elevil, trel ani; de a dreptul in acesti sceli.Consilinla profeso-
II. Stadiuld de asistentii, doul ani; raid 'I a olasifica in etadittrile de stadia, atm-
III. Stadiula de studia academia, doul ani. logd en gradnld invdtdmentelni lord identitrii
Art. 2. Scolaril de farmacie trebue s lo- din sc011
cniesc i. prin farmacil private autorisate ti prin Art. 5. Scolarii straini earl doresc si.prac-
cele centrale de prin spitale. tieeze, si tirmere curemile ti sit termine inviS-
Art. 3. Ministerula va destine pentru elevit timdntuld farmadeltin acesti soóli suntii, ad-
ronfini inseriti p6nd la 15 Septembre, una nn- miti in ecóli in conditiunile scolarilor remini.
mdra de barge suficiente pentru totl anil de Gertificatele loril.de praeticareli de name-
studia. Wel Ind, numdrula scolarilorii va fi ne, precumd gi inscriptianile academice oMi-
mai mare de cat acela ald burselord, atrinci a- mite in strMniStarte-emitil valide 1i in scóla de
www.dacoromanica.ro
cestea se vord acorda, prin concursil, asupra farmacie din capitali.
 MgDTCALE
Despre admisiune
Art. 6. Admisiimea la invetimentul f arma-
ceuticii in difaritele stadiuri se face in modul
ardtatii la art. 9 ei 10.
Art. 7. lnscrierea In sag se face la Inoepu-
tuii anului scolasticii, 1-30 Septembre.
I. Stadia la de elevii
Alt. S. Stadiuld de elevil ddinuesee trel ani
de practicare in farmacie, deca insa elevuld
presinta eel tificate de mai multil de patru (4)
clase gimnasiale, atunci, numai duoi ant
Art. 9. Ca sa pdti fi priimitU und elevii in
scold, in aeestd studid, trebue s presinte ac-
tele urmiitóre :
1. ActU do vela pArintiloril seil a tutoruluT;
2. Acta ea are, cela pucin etatea de 15 ani ;
3. Certificatil ca a absolvita, celii min, pa-
tru clase gimnasiale.
Art. 10. Elevulii se presinta decanului fa-
cultatil in persona, sell, col de prin districte,
prin corespondinta..
Art. 11. Elevul este asqatd in una din far-
muffle private autorisate sdS in cele centralo
de prin spitale (Art. 2).
Intretinerea cleviloid in farmacic, se regu-
léza intre cfuIS i intro parintii sdS tutorulii
elevului séd cu decanulii facultatil de medieinti
pentru bursierl. Farmaciile centrale de prin
spitale vord intretine pe elevi, priimincld bur-
sa acestora.
Art. 12. Elevil priimescil de la mild matri-
cula necesar& ei nu's1 potil schimba eeful fiiri
motive valabile, incuuosciintandil despre acdsta
pe decanii.
Art. 13. Elevulii invetd de la eefalii set, in
acestil stndiii, dupil programe speciale, urma-
tOrele objecte :
1. Memento de istoria naturald;
2. Elemente de fisica i chimii;
3. Farmacia practica ei terminologia, si
4 Farinacognosia cu dosele medicamentelord
chronice Si legile farmaceutice, in mod practic.
§efulU farmaciei este Uteri a procura ele-
vului. cartile ei mitIlOcele necesaril pentru a-
cestii invdtdmentii. ofu1d. i asistentuld sunt
Uteri a da elevului tote explicatiunile instruc-
tive. a'lii trate ca pe unu studios ei a'1U ocupa
numai cu operatiuni farmaceutice, asemenea
el elevulU este datora snpunere i respectil se-
fulul sal ei asistentnlui acestuia, a execute
lncrarile iucredintate lui eu buna-vointa i cu
consciinta. a evita tota ce 'Hite fi vatdm&torii
farmaciei ei a se aplica, in orele séle libere, la
studiuld teoreticii.
Elevuld bursierii despre care se constata in
repetate orb c& nu'ei implinesce detoriile séle
chip& cuviinii, perde bursa.
Art. 14. La finele acestui studiiI, elevuld se alai de practica in farmacie, in care timpii a-
www.dacoromanica.ro
snpune la soils de farmaciA, la examenuld pen- sistentul este aeetlatil intr'aa farmacie (art. 2).
I
9
tru dreptulii do asistentd in farmacie. Pentru
admiterea la acestU examemi. elevuld se pre-
sinta la decan en ua, petitinne insocita, de rind
certificatd liberatti de Iefulii se% i avisatil de
colegiurd farmaceuticil sal de medicul primari
ald distrietnlui sail de vice.preeedintele consi-
liului de igiend cd a nrmatil invdtdmentuld a-
cestui stadiii en succesU i cu bung, conduitii.
Art. 15. Acestil examenii este publicii, se
face la facultate, la inceputuld anului scola-
stied (Septembre), in limba remand, in seril
de cate trel elevi cola multd ei se compune de
trel probe :
1. Proba inserisä; 2, proba oral& ei 3, probe
practica.
1. Proba inserisd se face asupra unui objectil
din farmacologie, datil de care jurid in ee-
dinta. La lucrarea acesteea, se acorda elevului
(hoe ore ei se face sub controla unnia din
membrii juriulnI, trasa la sorti, sed aid dele-
gatului acestuia ;
2. Proba orald se face asupra elernentelorti
de istoria natura14, de physica ei de chimig ;
3. .Proba practicd. Elevuid prepar& in ee-
dinta dond medicamente compuse dupa dife-
rite ordonante, date de &atm jurid in sedintii.
Pe ling& acestea juriulil face intrebarl asupra
manipulatiuniloril in genere ei, in parte, asu-
pra iselord ordonante, asupra medicamente-
lord croice, etc.
Art. 16. Juriuld examinatord se compune :
1. De duol profesori ai scOlei. delegati du-
pa alfabetii, si
2. De un membru din comisiunea farmaccu-
tied, aliturata consiliului medicaid superiord.
Fie-care membru examinéza ate 10 minute
gi insemnezd notele pe catalógele respective.
In ultima sedinti, jurinid inchee prescript-1
verbala do resultatula examenulni 1,10 inain-
tézd decanului impreuna cu catalógele de no-
tele csi en lucrarile in.-..7,rise ale elevului.
Art. 17. Decamilii, in urma examenului ci
build succeed, liberdza elevului certificatuld de .
gradulii de asistentd, sub-semnatil ei de mem-
brii juriului investitii en sigiliuld facultatil.
Art. 18. Elevulii respinsU la acest examend
se amand pentru trel hurl minimum, One la
unit anil maximum. Elevulii respins de trel off
la acestU examend pentra Cate und and, perde
dreptul d'a mai fi priimit ea elevii in farmacie.
Elevul bursierii respins de duce' ori la acestti
examenil perde bursa.
Asemenea ei eeful farmaciel din care se res-
pingd succesivil doui elevi pentru cate un and,
perde dreptulii d'a mai priimi elevl in farma-
cia sea.
Stadiuld de asestentd
Art. 19. Stadiuld. de asistent ddinuesce doui
10 LEGIUTRI
Asistentii ase4t1 In farmaciile centrale de 1. Numdrnhi pusii pe foile de inseriptiunI si
prin spitale trebne s practiceze unulii din a- de frecuentare.
cestI doui all intena farmacie privata autori- 2. Numerulii inscriptiunilorti luate, nume-
sati, ca s devin g. forte in manipnlatinnea ta- rotate.
xel legale gi in expediarea medicamentelorii 3. DI fóie pentru diferite observatinni pre-
pentru pnblicii, atatti dupa ordonantele docto- cum : notele examenilor, congedinri, boliri, etc.
rilord de prin diferitele universitati cat si dupg,
cererile orale, licite prin termeni populari, u- Despre inseriptInn1 i programfi
sitati. Art. 28. Fie-care elevii, la inscrierea sea,
Art. 20. Dopl terminarea acestul studid, priimesce de la seeretard uá f(iie de inscrip-
gefuld farmacid, in care a practicat asistentult pentrn ambil ani i ud fOie de frecuen-
liberéza acestuia und certificatti de practicare tinni
tare pe fie-care anti de studiii.
ca aaistentil, visatii de colegiuld farmaceuticil Art. 29. Elevii matt cletorI sd ia in per-
Hit de medicult primard a1 districtului set Hong pe fie-care and Cate patru inscriptiuni,
de presedintele consiliului de igiena. cate una pe fie-care trimestru aid annlul de
studid.
Sladiuld de studia academied Art. 30. In cancelaria nniversitatil este des-
Art. 21. Stadiuld de studit academia dal- chist und registru pentru luarea inscriptiuni-
nuesce doul ani si represinta seóla superióri lord ; prima inscriptiune se ia la 1-30 Sep-
tembre, a doua la 1-15 Decembre, a treia la
de farm acid.
Art. 22. Objectele studiului sunt : 1-15 Martie gi a patra la 1-10 knit, afara
1. Istoria naturala. do casurile recunoscute valide de decant.
2. Fisica experimentala. Art. 31. Niel until scolart nu pOte lua in-
3. Chimia anorganick organica si analitica scriptiunea a doua séd cea urmatóre, fara sd
constate prin fOia de frecuentare a a urmatd
cu toxicologia.
4. Farmacologia (farmacognosia i materia trimestruld precedentS regulatt.
Profesoril matt détori a nota In Mia de fre-
medica cu dosele). cuentare regulata urmare a cursurilord i pur-
5. Farmacia, dupa farmacopea romana.
6. Legile, taxarea si comptabilitatea farma- tarea elevilort.
Art. 32. Programa se face de consiliulfi pro-
centica. fesoralt aid scolei sub presidenta decanului pi
7. Hygiena publi(g, facultativii. so supune Ministerului spre aprobare. Progra-
Art. 23. Cnrsurile sciintelort mentionate in ma aprobata se afige la Hord.
articoluld precedentii se vord face de catre sese
profesori. Despre examene
Art. 24. Annul scolaril incepe la 15 Septem-
bre si dáinuesce pine la 30 Iuniti. Art. 33. Suntt duoS feluri de examene:
Semestralii de drna daInuesce pine' la finele 1, Examenulii de finele anulai, si 2, Examenuld
lui Febrnariii, i celd de verb: de la 1 Martit rigarosil pentru obtinerea diplomei de licentiatd
pend la finele lui lunid. In farmacie.
Art. 25. Vacantiunile vorti fi, afara de sdr- Aceste examene auntS publice si se fact in
Uteri, optii pe de Craciunii, cinci-spre-lece limba romand. Decanuld public& prin afigere
Oi le la Pasce si due i junidtate luni pe vend, la scolg, en veal câte-va marnainte, tim-
de la 1 Inuit pad la 15 Septembre. pani §i loculf examenilord.
Art. 34. Juriuld examinatord se compune
Despre admisiune dupa cum se ark& la art. 39 si 43; elf 'si ale-
ge presedinteie prin sort! din sinult set. Fie,
Art. 26. Asistentulti, ca a fie admisii in a- care membruexaminézd in parte cate 10 minu-
cestil studii, trebue sd presinte pe linga peti- te gi puneinotele in scrutint pe catalOgele spe-
tinnea sa, certificatele urmatóre: ciale. Dup terminarea fie-carei probe in parte,
1. Certificatuld de absolvirea, celti mind, precumsi dupd, terminarea examenului, juriulii
a patru clase gimnasiale. tine gedinte, deliberéza asupra capacitatil exa-
2. Certificatfi de practicare in timpt de trei minatului, decide de priimire séti de respingere,
ani ca elevil in farmacie. gi in casulti din urma, de amanare (art. 45), in
3. Certificatuld de examenuld pentrn gra- fine, inchee prescriptd-verbalti asupra lncrd-
dult de asistentii, si rilond, pe care Id inaintéza decanului d'im-
4. Certificatil a a practicatti in farmacie in preuna cu catalógele de notele date gi en In-
timpti de dual ani ca asistentii. crarile in scrist ale candidatului.
Art. 27. Pentru fie-care scolard va fi tint Art. 35. Decisiunile juriului examinatort
dosard care, pe linga actele citate la articolult suntil aprobate si de consiliuld profesoralii.
www.dacoromanica.ro
precedentii, va mai cuprinde si: Art. 36. Notele de apreciatiune se insem-
 MEDIC ALE 11

need prin cifre de la 1-10 cn valórea urma- dintd. Pentrn aceste incrdri se acorda, candi-
tore: datului optU iIe, in care timpa acesta lucrezd,
Nota 1-5 cu rii, refusatti. sub controluld unuia din membril juriulul tras
6 cu binisorti, priimitd. la sorti séa aid delegatulni acestuia.
7 cu bine. Dupd terminarea lucririlorii, depnne prepa-
8 eu prea bine. ratele in manele controlorulni. pisele prepa-
9 en forte bine. rate r6manti in usulii laboratorului chimica.
10 cu priimita eu laudd. Art. 42. Examenile riguróse incept' la Oc-
tombre si se depunti in intervale de ate na,
1. Examenile de finele agehi lund celti pneinti. In fie-care eerie se potti in-
seri cate treI candidatl celti main.
Art. 37. Scolaril sunta Merl a depune la Art. 43. Juriulii examinatord se compune
finele fie-cdrui anti scolasticii examene asupra de 5 membril, delegati dupd alfabeta si a-
materiilorti invatate in cursulil anulni respec- flume:
tivii, cuprinse in programa. 1. 11nri profesorti din facilitates de medi-
Art. 38. Examenile de finele anului se de- dna;
punti de la 15-25 Iunit. 2. Una membru din comisiunea farmaceu-
Sunta priimiti la aceste examenenumal acel tied allitnratd Consilinlul medicaid supe-
scolari, carl 's1 vord fi luatti pêna la 10 Inniti rioril si
inscriptiunea trimestrului alti IV-lea din anulti 3. Trel profesori din scOla de farmacie.
respectiva de studia. Art. 44. Candidatulii, la inscrier a sa pen-
Scolaril carl din impregiurall recunoscute trn aceste examene, este ddtora a presinta ju-
valide de decanti nu s'ad presintatti la exams. riulni unii preparatil chimiciinumitO Magiste-
nile din luniti, precumil si cel ce ad fostil res- riuni, elaboratil de dênsuld in anuld aid 1I-lea
pinsl in lumu, se potil presinta la acesta exa- In laboratorula cliimica aid scOlei. Juriula cer-
menti la 15-25 Septembre. cetezii acestii preparata, opinezit asupra meri-
Solari! respinsi la examenile din Septem.. tului lut insemnezd si, in fine, 'la depune
bre, ramanii repetentl i li se va libera numal in laboratorulti scold.
fóia de frecuentare pe amnia ce repetézd. Art. 45. Candidatulti respinsti la una din a-
Art. 39. Jurinla examinatora se compu- ceste probe, nu se pito presinta la cea urma-
ne de profesoril anului respectivil si fie-care tore, ci se amand pentrn minimum trei luni,
membru examinezd asupra materiel ce a pro- pena la maximum gese, si are a reincepe exa-
datil. menile de la prima probli.
Bursierulii respinsil de doud orl Ia acesta
2. Examenile riguróse de licentd exament perde bursa.
Art. 46. Candidatula care a trecutti aceste
Art. 40. Scolarula care a trecutil exame- examene, obtine diploma de licentd in far-
nula de finele anului alu II-lea, are dreptuld macie.
d'a se presinta la examenile rigurOse pentru Decanula face formalita tile necesaril pentru
obtinerea diplomel de licentiatii in farmacie. obtinerea diplomel cuvenite licentiatulul, pu-
La aceste examene suntti priimitl si scolaril blied pe acesta prin afigere la scOld si miUo-
carl ail terminatil studiilefarmaceutice in strai- chichi Ministerulii, va comunica Ministernlnl
natate si voesca a obtine diploma in acéstd de interne numele si prenurnele licentiatulul
scOld. Acesti scolari, dupd admitere la exame- cu turn6rulii si data diplomei ca sa se libereze
nula rigurosii, ad sd depund taxa pentin exa- acestuia certificatulti pentru facultatea deexer-
minare, (art. 48). citarea artel séle in Romania.
Art. 41. Examenile rigurOse constati de Art. 47. Licen'iiatil in farmacie cu diplome
trel probe: 1, Proba orald; 2, proba in scristi ; din straindtate, car! dorescii a obtine faculta-
3, proba practicd. tea de exercitarea farmaciei in Romania, tre-
1. Proba orald se face asupra istoriei na- bue ad treed examenile riguróse. (art.42-45).
turale, fisicel i chiinioi i asupra farmaco- El se presintd la decant] en utt petitiune
logiel. insoeitil de certificatele mentionate la art. 26 si
2. Proba in scrimi se face asupra unui ob- cu inscripVunile de studia farmaceutica aca-
jecta farmaceuticil, data de juria in eedintd. demicti, de unu ski duol an!. conforma pro-
Pentru acdstd lucrare se acerdd candidatulni gramelorii respective de prin diferitele univer-
patru ore in care timpti va fi pusti sub contro- sitati, precum i cu diploma de licentiata In
inlil unuia din membril juriului trasil la sorti, farmacie.
sea alii delegatului acestnia. Art. 48. Farmacistula cu diplomd din strdi-
3. Proba practice!. Candidatula face ud pre- naate. admisil la oxamenula rigurosti, depune
paratiune chimicd compusd i uii analisd calita- decanului na taxa de ud sutd lel nnoT sub luare
www.dacoromanica.ro
tivd asupra unul compusil datu de juriii in se- de recepisa in reguld. Candidatulil respinsil Ia
 12 LEGrUIRI
examend priimesce inapol de la decanti taxa Decanuld, dupg terminarea 1ucrrii, distri-
jume'tate. La presintarea sa din nod la acestti bue taxa cuvenitii in pgrtl egale membrilorti
exameird depune din nuoii taxa intregd. juriului sub hare de recepisk

REGULAMENTV
PENTRU SCOLA DE VETERINAR1E
(Decretti No. 148 din 24 Ianuarie 1872)
Art. 1. Sc Ola de veterinarie are de scopii a Examenulti I-id : asupra fisicel, chimiel, bo-
forma magistri veterinari. tanicei, anatomiel descriptivg, exteriorulfi ani-
Art. 2. Objectele de studiii suntii : malelorti on etatea i fisiologia ;
1. Anatomia generalà, anatomia descripti- Examenulii ald II-lea : asupra patologiel chi-
vg, fisiologia gi zeologia; rurgicale, bólelord epizootice, politiei sanitard,
2. Clinica medicald, patologia generalg, pa- higienel gi agricultural;
tologia medicalg, anatomia patologicii ; Examenuld aid I1I-lea; asupra materiel me-
3. Chimia, fisica, botanica explicatg, mate- dicale, patologiel medicale i terapiei ;
ria media, farmacia veterinarg, toxicologia; Examenuld aid IV-lea: asupra clinicilord a-
4. Clinica chinagicalit, patologia chirurgi- nimale, obstetrical gi medicinal operatóre.
calk chirurgia operative, obstetrica ; Art. 10. Examenuld I-id gill se facd amid
5. Higiena generalg gi aplicatg, progene- Era menuld aid III-lea se face inscrisd, acor-
ratiunea, exteriorulii, agricultura i medicina (15,min-se candidatului 4 ore;
legal ri ; Exarnenuld aid IV-lea se face laspitaluld a-
6. Anatonlia, fisiologia i patologia copite- nimalelord asupra mai multoril vita bolnave.
lord, arta potcovitnlui. Candidatulii trabue sit fad, d:agnose i sit
Art. 3. Personaluld se compune din : arete tratamentuld ce ard trebui sg fug fie-
1. §6se profesori. dintro earl unuld va fi di- egrui animalii
rectord, numitil de Ministerd Art. 11. Examenulii I si II se póte depune
2. Und prosectord; gi in cursuld anului aid patrulea, Ins en und
3. Und gefd de clinicd; intervald minimum de duog luni de la unuld
4. Und magistru-potco card ; la altuld.
5. Unii. economil ; Art. 12. Comisiunea examinathre pentrn
6. Und bucgtaril; fie-care &amend se va corn pune din trel pro-
7. Duol servitori. fesori.
Art. 4. Pentru a fi admisd elevii in scOla de Art. 13. Vacantiuni vorii fi aceleagi prey&
veterinarie se care: clute de legea instructiunil publice pentrn sc0-
1. Etatea minimum de 15 ani; lele de invdtgmentuld secundard.
2. Certificatil cit a absolvitil seri 4 clase Art.11. Elevildin scóla de veteringrie suntil
gimnasiale add cursuld complectil ald scOlei de internl.
agriculturg sad acela alii s:dlei reale. Art. 15. Scóla de veteringrie va avea :
Art. 5. Cursulil de veteriniirie este de 4 ani. 1. tail spitald cu materiald pentrn clinicg;
Art. 6. Cursurile se voril ince pe de la 1 Sep- 2. Und locald de autopsie;
tembre gi se terming, la finale WI Inuit. 3. la farmacie imdreung, en laboratoruld
Art. 7. La finituld fie-crania and scolard se chimicii ;
va tine examenii. 4. Unil mused cuprinptoril de predaratele
Art. 8. Dnpit terminarca cursului, elevuld anatomice i patologice, gi biblioteci;
va depune examenulii pentru obtinorea diplo- 5. III gradind, botanicA;
mei de maestru de vetoringrie. 6. Ill fergrie pentru constrnirea otuive-
Art. 9. Acosta examene suntii patrn: lord gi potcovituld cailorii.

REGUL ANEMIC'
DE POLITIE NETERINARIE
(Decreta, No. 1060 din 16 Maiii 1874)
CAPITOLULti I lua m&mri de politie veteninaiit suutd cele nr-
mittóre:
Dresuri generale Tifus-bovin (ciuma vitelord).
Tifus-ovin.
Art. 1. Mete in contra egrorawww.dacoromanica.ro
urniCz,l, a se Antrax (dalacd, talanii).
 MEDICALE 13

Variola-ovina (vdrsatuld oilorii). Vitele, dupd ce ail fostd supuse regnleloril

Afte epizootice (dord de gurd si de picióre). carantinescl in timpd de 10 dile si productele
Rapciuga i cartita. vitelord dupd ce ad fostil desinfectate dapd
Scabies (rile). modulfi prescrisii la art. 34, so vord vinde In
Lisa (turbare). folosulft fisculul.
Art. 2. Vitele cornute, aduse din strdind- Denuncietoruld are dreptd la a treia parte
tate, nu potii intra in terd, de catil numai prin din suma provenita din vinclare.
puncturile otiirite la capitoluld 111, undo veal Licitatiunea se va face in presenta sub-pre-
fi snpuse regulelord carantinesci. fectului sell a unui delegatti ald add.
Art. 3. Vitele intrate in teed printed ca- Art. 9. La expositil si terguri de vite potil
ranting voril fi insocite de certificate liberate fi admise numal acel cai si vite cari suntil in-
de directoruld carantinel. so9ite de certificate de provenintil si de sand-
Art. 4. Stationarea, darea nutretului si a- tatea lord individuald
drip area in vétra satelord a vitelord elite din (Veterinaril respectivi, impreund en autori-
carantine oste oprita; ele nu vord paten veni tatea administrativd, voril surveghia acdsta si
in contactil cu alte vite 1i voril putea stationa vont respinge vitele cari n'ati asemenea certi-
numai pe earapd liberd ; asemenea nu este per- ficate).
misil ca conducdtorii acestoril vite sfi, se opresed Art. 10. Mutarea vitelord dintr'od conning
in vétra comunel i sd vind in contactil cu v-- intealta. sOd ducerea lord la torguri de vite.
tele comund. zalhanale 1i mdceldril este supusd regulelord
Art. 5. Vindarea unord asemem a cite nu urmatere:
se póte face de can dap& ce ele ad fostil ins- a. Vitele, mai 'nainte de a fi poruite, se von
pectate de primarnlii mime, care va insemna revisui de cdtre medial sed veterinaril, si in
pe certificatuld eliberatd de directorulii caran- linsil de primaruld comunel, care cid proprie-
tinel numdruld i felulii viteloril vir.dure seri tarului nO dovedd inscrisd in care se va ardta
perite, precum i bOla de care a peritii. numdruld. felnlii si destinatia viteloril (adied
In casti cdndd proprietarnlii vinde mid per- deed suntii vite de tamaslied, de mund, de
sena tote vitele, atunci '1 va preda i certifica- tlere, de lapte), precum si cd ele vinildinteug
tuld mentionatil. localitate sdnOtOsd.
Art. 6. In mil candii se va constata ed una b. Candil din asemenea vite s'ard vinde pe
ski mai multe din asemenea vite s'ad vindutil drumil parte din ele, atuncl acestd vindare se
fare: ad fie mentionatii despre acésta in certifi- va face conformil art. 5.
catuld eliberatd de directoruld carantinei, a- Art. 11. Este opritii a se amesteca vitele
tunci tóta cirecia se va opri si primaruld comu- cumpdrate din nuoti cu cele-alte vite din co-
nei va apuncia pe datd pe veterinarulil si sub- mund, Vend ce mai anteid n'ail statii 10 dile la
prefectuld respectivii, spre a supune acele vito unti locii osebitii pentru observatiune.
anel carantine de dece dile in comptuld pro- Art. 12. Abatoriele, zalhanalele si mdceld-
prietarulni, in localS anume destinatd si dupd riile se vord inspecta de care veterinaril ora-
regulele prescrise prin art. 25. seloril si judetelord, si in lipsd de veterinari
In acestil easel proprietaruld va perde drep- de &are medicil de erase seil de plasd, i vitelc,
tuld de despigubire, deed trebuinta aril cere inainte de tdere la acelo locuri, se vord infera
a se oraori unele din acele vite din causd, de en ud marcd distinctivd.
Mid, i totu ud-datd va fi i pedepsitil con- Art. 13. Administratiunile cdilorti ferate an
formii art. 82. voril putea priimi Mel mid transportii de vite,
Art. 7. Productele brute, precum : piei as- decd. ele nu vorti fi insocite de certificatele de
cate bine, ese, mate grate sett uscate, Bed to- provenienta.
pitil in butóie i in burduse, pdrii de vaed si land In cast de lipsd a certificatuluI cerutd, iefuld
in saci de panzil, potii fi introdrise in térd, decd. statiunii va insciinta despre acesta pe data po
ele suntii it socito de certificate de provenientd primaruld commie!, In raionuld cifruia se aild
constatatere cd, ele provine din locuri ferite statiunea, si.re a laa mesurile prescrise prin
de bole epizootice ; deed, lipsesce certificatuld art. 6.
de provenintd ele vord fi respinse. Art. 14. La imbarcarea si desbarcarea de pe
Asernenea vend fi respinse pie! de vite, car! calea feratil, vitele vord fi ferite ca sit nu villa
an suntii uscate bine, matele prespete, nesa- in contactS en alte vite.
rate, seti netopitil si laud liberd, Sad sd fie im- La statiile destinate pentrn addparea 0 nu-
pachetate in sac!. trirea vitelorti, se voril destina locuri bine im-
Art. 8. Vitele si productele brute, cad se prejmuite, pentru ca vitele acestea sti. nu vind
vord gdsi introduse In tend prin alte puncte de in contactil cn alte vite.
catii prin cele anume destinate, se vord confisca Art. 15. Deed in timpulii transportului se
ca contra-bandd de care agentii administra- ivesce intro vite casnri do bole ea de mOrte,
tivi sell vamall. www.dacoromanica.ro
cari dad bdriniald de bole molipsitOre, stand
14 LEGIUIRI
la cea d'entOiil statiune, gefuld pe d'ne parte 100 pert1 ape see de 12 pertT sare in 100
va annncia pe primarule comunel, in raionulii part" spa ,
cernia se afla statiunea, care va proceda con- d. In case de epizootii f6rte intinse, Minis-
form(' art. 6 0 25,6re pe d'alta see va opri nu- teruld va putea prelungi carantina pend la 21
mal vagonuld in care s'a ivitii bóla see, dupe, clile ;
impreginrare, transportulii intregii. e. DOce fuse tifnsuld-bovinii bentne distric-
Art. 16. VagOnele intrebnintate pentru trans- tele limitrofe imediate vecine cu Romania (in-
porturi de vite, indata dup e. desbarcare, yore tent", distante de la frontiere de celii mind
fi bine curatite gi in urmi desinfectate cn ape, 80 chilometre), se va opri cu desevergire intro-
ferbinte, Odd eu aborT din locomotive, gi in ducerea vitelore cornute marl gi mid gi a pro-
urma dive ce se yore usca, se vore spMa eu ductelore lord brute, prOspete i uscate.
legie ferbinte. Ministerul va pntea fuse se dea gi atunci des-
Tote asemenea se yore desinfecta tote imel- legare pentrn intrarea in the prin frontiera
tele, earl la imbarcare, la transportare gi la de- infectate a viteloril de tftere mi a peilord us-
barcare ad fostii in contact(' cu vac', precum: cate, déca ele aii trecutii numalca transitil prin
platforme, sceri, gretare, lopetT, etc. districtuld bentuite, veninde dinteue locali-
Excrementele din vagOne precum i remegi- tate sàndtOs i departata, gi dOca transpor-
tele de nutretil se voril ingropa sée arde. tuld lord s'a efectuate prin calea ferata see
Art. 17. Orl-ce vagond de vite, fie gold fie prin vase plutitore.
incereatd cu vite, la intrarea lore in -Ora se va Vitele intrate sub asemenea conditiuni vord
desinfecta la frontiere in module prescrise la face earantine de 21 Iile, era productele bru-
art.16. te vorii fi desinfectate.
Desinfectiunea se va face de cetre admi- Art. 20. La ivirea ver-und east de bOl d. in-
nistratinnea cold ferate cu spesele ei gi se va tre vitele cornute, fie-care proprietarii sée in-
priveghia de ciare gefule vemei impreune gi cu grijitore de vite este &tore a declara de in-
comisarule garel. date acesta primaruluilocalitetel sub priimire
Art. 18. Prefectii, subprefectiT din jndetele de ne adeverinte numerotate, datate, semnate
merginage, veterinaril dirigenti al carantine- gi investite eu sigiliuld Primeriel (formuula-
lord, gefil vamali i comandantii punctelore rule No. 1.)
yore observa necontenitil starea sendtatil vi . Déca in vre-ue localitate s'ad bolnivite in
telore din -Ore limitrofe, i ori cande vorti a- scud(' timpe de uedate sOd suecesive, mal
fla cit este bantnita de lie bOle epizootice, yore multi' de eat(' ue vita cornute en acelea0 simp-
insciinta de urge* despre acestaMinisterule tome in Cate s dea banniale la una din bOlele
de interne, prefectuld In modil direct(' gi prin epizootice mentionate la art. 1, primarule pe
telegrafe, cel-altI prin micllocirea prefectulul. de ue parte, prin intelegere cu proprietarule,
Afara de acOsta, prefeetilgi veterinarii diri- va destina une locil osebitii pentru vitele bol-
genti al earantinelore vord tramite Ministe- nave gi osebite pentrn cele bentuite.
rului raporturi lunare regulate asnpra stare Vitele senetose ale diferitilore proprietari
sandtatil vitelort din partile limitrofe. se von(' tine in cogare (ocOle) separate, sOil in
Art. 19. In case cepa prefectule s'a There- locuri ingredite oil isolate ale fie-cerui pro-
dintate ce in Odle limitrofe exist& ua epizoo- prietare, ferindn-le de a se amesteca vitele di-
tie, el(' va lua, in nnire en veterinaruld judo- feritilord proprietari.
tului, sed eu veterinarnld dirigente ale caran- Pe de altit parte, primarule vainsciinta ime-
tineT mesurile urmitOre : diatii pe subprefectii, care la renduld ede va
a. Pe la frontierele pe unde exista carantine raporta indate prefectulni judetului gi acesta
permanente sevord observa regnlele specificate va invita, fare cea mal mice intei4iare, pe ve-
la capitolule III; terinarul jndetuluT sOd in lipse pe medioulii ju-
b. Pe la cele-alte 'frontiere tote vitele earl detului séü ale plegeT, spre a veni in faga lo-
intra in We. -yore fi supuse unei carantini de
10 fle in locurile oterite pentru aceste scope Aceeagi procedure se va observa in casule
sub privegherea veterinarnlui de judetii gi a cella se va bolnevi ue singure vita cu semne
sub prefectrilul respective ; carl dad benniale de tifns-bovinii (ciuma vi-
c. Productele brute ale vitelorii annme: pieT telore).
uscate, dans, Ose, nnghii, burdnge en soul, Veterinarule sOd medieulii, dupe priimirea
mate uscate, se vord desinfecta ehiaril atunci invitatiel prefectuluT, este detord a porni in-
dude yore fi insoeite en certificate ce ele pro- date la comuna molipsita.
vinii din locuri senetOse. Art. 21. Indate dupe sosirea in comnna
Piel prOspete, mate prOspete see see neto- molipsite, mediculd ség veterinarule judetului
pite nu vord putea intra in térit. impreund eu subprefectule i primarule comu-
Desinfectatiunea se va efectua en nd solu- neT respective procedeza mai entOid la consta-
www.dacoromanica.ro
tinne de chlorat de calce de 2 'Is perti intend. tarea felulni bold, gi in case dOca vorii giisi
 MEDICALE 15

vre-una din bólele mentionate prin art. l, yard and timpil mal lungd sOd mai scurtd dupd fe-
forma nd catagrafie exactit de tete vitele aflate, luld bOld epizootice, (conform art. 30).
incependil cu vitele sdnetOse, trecandd apol la Art. 30. La epizootia de typhns-bovin, (ciu-
cele bitnnite i in sfirsitil la cele bolnave, gi o- ma vitelorii) satuld molipsitti, dtipa otdrirea
tirasce punerea in lucrare a mesurilorii vete- veterinaruld in unire eu sub-prefectulii, pOte
rinaro-politienescl. fi supusd unel carantine complecte.
Art. 22. Déca din simptome nu se potd a- In casnlil acesta chiard locuitoril din meld
sigura despre feluld bold, atunci eT vorü face satd suntil opriti de a comunica cii satele ye-
autopsie unel vite perite, pentrn confirmarea eine, afard de casnrile de fortd majord.
diagnosel. Art. 31. La barierele satelord infectate se
Art. 23. Constatandti cd, bOla este tifus- va agep, indatd dupd declararea epizootiel un
bovinii, pe de nd parte voril ma mésurile pre- semnd, gi annme cloud cOrne pe n prdjind care
ve4rite pentru mdrginirea el, conferral" art.21 cid arate din depärtare cO vitele din aceld satd
gi 25, érd pe de alta se vorii conforma en art. 37 suntii molipsite.
din presintele regulamentil. Asemenea se va pnne la tote barierele sate-
Art. 24. Dupd cercetarea Meath' conformil lord infectate santinele pentru a priveghia gi
art. 21, veterinarnlii cn subprefectulti gi en a opri intrarea gi egirea locuitorilord cu vite
primaruld inchee and procesd-verbald in &we cornute.
exemplare gi in care se va areta detaliatd nu- Primaruld din localitatea infectatd. este U-
meruld totalti ath vitelord din localitatea in- teri" a insciinta formal(' gi in timpulii cold mai
fectatit, nnmdrulti celorti bolnave si Waite, Bourn pe toti primaril din comunde vecine de-
ma ivirel bOld, numele proprietarilorii acelor spre existenta i feluld Wel molipsitere, Ord
vite, simptomele bold, resultatuld disecatiu- sub-prefectuld pe totl primaril din comunele
nel, feluld bOld, prognosa i mdsurile earl Wad acelei plOi, precumti i pe cel-alti sub-prefectl
luat& din jndete.
Unul exemplard din acele procese-verbale rd- La epizootil intinse prefectulti va ineunos-
mane in cancelaria PrimArid j nnuld se va ciinta pe toti prefectil judetelorl vecine.
trdmite prefectului judetuld, care '1 va Wain- Art. 32. Tergurile de cite snntd oprite in
ta Ministerulni de interne. comnnele infectate, precumd asemenea gi in
Art. 25. Vitele bolnave i binuite se pnnil tete comunele in depOrtare de 40 kilometre de
in locurl ferite unde s& se pith', addposti fdrd, centrulti infectinnel.
a veni in amestecil cu alte vite, fiindil pizite Asemenea este opritd orl-ce strOmutare de
de emenI inteadinsd randnitl, earl vorti fi lo- vite din locurile infectate.
cuitori din satuld sell edtunuld infectatil. Art. 33. Vitele ucise séti perite din typhus-
Art. 26. Vitele cornute bolnave se vorti in- bovinti (ciuma vitelord), typhus-ovin (typhusd
semna cu litera M, Ord cele blnuite cu B, cu aid oiloril), antrax, dalac, (talan), rdpciugi si
vopsea rogia. turbare, se cresteza in diferite locurl
Art. 27. Vinclarea vitelord in generalti este pe piele, gi se transport& indatd, la mid locil
opritd in loonrile infectate, vitele bdnuite potti tdrltd gi departe cu 500 metre (250 stdnjenT)
fi cumperate numal de mdcelarl pentrn consu- de vetra comunel i feritti pe clad ce pete de
matinne in comuna infectatti sub conditiunile comunicatia vitelord, spre a se arde sea a se
urmItere : ingropa impreund cu pielea.
a. Vitele trebne ad fie declarate de cdtre ve- Transportarea vitelor merte se face en vite
terinar sOil medied bnne pentrn consumatinne. de anti soiti nepriimitoril de molima celorti
b. Mdcelarulti este Mord a tdia acele vite mOrte, spre exemplu : vitele cornnte, mOrte de
celii malt pea in termenii de 24 ore dupd ins- cinma vitelord (typhus-bovin) se transporti cu.
pectinnea fdcutd. cal, Ord cail mortl de rdpcingd, cu bol.
Indat& dupd tderea lord, acele vite vorti fi Decd proprietaruld acelord vite nu and avea
sciclute din catagrafie de care primarti. mi0Ocele de transport, Primtiria va ingriji de
c. Pieile acestorti vite se veal desinfecta du- transportil pe socotéla proprietarultl.
pd, moduli"' prescrisd la art. 19 gi nu se vor pu- GrOpa trebue sit fie adined cel putin de 2me-
tea aid intrebninta nici exporta din comund tre (nnti stOnjenti) gi tad pdmentulii seed.'
de chtil dupd stingerea complectd a Wei. dintr'Onsa se va arunca poste vita mOrt& gi se
Art. 28. Caul', porel, pisici i pdseri se yeti va bate bine, pnnendu-se gi spini d'asupra pen-
opri a veni in comnnicatie cu vitele bolnave gi trn ca sa mill pOt& scormoni alte animale.
bInuite gi dovedindu-se e& all fostil in contact Locnrile nude s'ad ingropatd vitele cord fi
cu asemenea vite se veil ucide i ingropa la insemnate i oprite in timpil de 3 anl d'a fi 'It-
loculil destinatti pentru ingroparea vitelord. erate sed pdgunate.
Art. 29. Satnl set: cannulti in care s'a ivitti Art. 31. Locnrile unde ad zitcnt vitele bol-
typhusuld bovind (ciuma vitelorii) sOd antrax nave trebue curdtite en cea maI mare ingriji-
www.dacoromanica.ro
(dalac, talan) se va pune sub carantind (tepu) re; gunoiuld ce s'ard gdsi in grajclurI fir& pe-
16 LEGICIR1
dine so va rdni pea la pilmentuld curatit i se comunele infectate de epizootil din 5 in 5 4ile,
va transporta cu cal la loculd nude s'a ingro- era in casd de trebuinta se va stabili pe tim-
patd orl s'ad arsil vitele merte. puld epizootiel in comunele bdntuite de acea
La grajduri cu podeli de lemnd, acestea se bóla.
vord suite, se vor da la rindea séu ciopli gi a- Art. 36. Epizootia se secotesce stinsa in-
poi se vorrt spela cu lekiie tare, drá pardoselole teat localitate numal atnnci candil nu se mai
de petit Be vorti scOte numai 0 se vord spela. afla nici nit vita bolnava de epizootie.
Dupi sceterea podelelord se va rddica i rind Candd s'a sivergitil desmolipsirea grajduri-
stratii de I:lament:1 pend Ia celd curatt. PA- lord, a tutulord objectelord earl ail fost in con-
mentula sco611 din tote asemenea grajduri se tactd en vitele, a ingrijitoriloril lord, gi candd
va luloeni cu pareentil sandtosii i curatd. de la celd din nrma casil de inbolnavire a vre
Es lele, gratarele 0 tote objectele do lemnd unei vite a trecutd pi ntrn muma vitelord (ty-
statornkite trebue rácluite si sp61ate de mai phus-bovin) i variola, 21 de 4ile, i pentrn cele
multe ori en lqie de cenu1e fiartã, apol CU apd alte bole mentionate la art. 2, 15 411e.
de yard Bed cn apd. chloratd. Declardndu-se epizootia ca stinsa, tote rne-
Paretii so voru rapi i spoi ori tencui séd surile luate se veal radica.
lipi din nod. Comisiunea inchee unit procesil-verbalti Ia
Tete objectele de fer se vor trace prin feed. demi exemplare, prin care se va ardta nurndrul
Locurile undo an zacutd vitele, inehiyndu- vitelord inbolndvite, merte, ucise i insdneto-
se bine, so supund la fumegatiuni desinfectan- site, dainuirea, feJ.nld i cursuld bele! i modal
to ale Int Guyton de Morvean, compthe din cuind s'ad pusil in hrrare mdsurile lnate.
sare (ehlorurd do maid), oxydd do mangand qi Und exemplar va renadnea in cancelaria Pri-
acidd sulfuriuu diluatd in proportiuni egale, mariel si ulna se va tramite prin Prefecturd
sou numai din ud, parte save si acidd sulfa- Ministerulni.
ricii, sell a lui Schmidt compusa din clou6 parti Primarul va insciinta pe datd despre acesta
prafd de salitrn (nitru dipuratil) qi ud, parte de pe tot! primaril din comunele vecine, sub-pre-
api tare (acidd sulfuricii concentrat5) fectuld pe toti cel alti Bub-prefectl gi prefectul
Grajdurile de nuiele nelipite se vord lipi for- pe cel alti prefect'' al districtelord vecine.
te bine i pe din intru, sed se vord vdrui, cele
de nuiele lipite se von! virtu numal din nod. CAPITOLULt II
Dupe', terminarea acestoni operatiuni amen-
done)" aceste forme de grajduri ee vorii supune
desinfectiunel prin una din metódele mai susii
Partea speciald
arCtate.
Haniurile , cdpestrele , streangurile i tete A. Typhus-bovin
cele alte objecte ale vitelord se voril spela de Art. 37. Diva' indeplinirea celord prescrise
mai multe or! en ud solutinne concentrata de la art. 20, 21, 22 0 24, comisiunea compusd
calaicand (snlphatii de feril), na parte de ca- din veterinaruld judetului, sub-prefectuld plC-
laleand si 10 parti apd. si se vorii aera. gel gi primaruld comunei, incredintandu-se c.
Nutretnld, care se ads, In poduld grajduri- bóla este typhus-bovin, raporteza grabnic prin
lord WI care a fostd in contactii cu vitele, se telegramit Bed stafeta prefectului judetnIni.
va punt) in locuri mai doparte i numal dupd Acesta conveca de urgenta cemisiunea coin-
aerarea lui in timpil de 20 pe se pete intre- pus& do prefectuld judetulni, de pregedintele
buinta pentru hrana unui alt soh" de vile, spre Comitetului permanentd, de medicaid primaril
exempla de la bol la cal si vice-versa, care nu aid judetului, de veterinaiuld judetului, de pri-
aro inclinare la epizootia existentd. marnlii localitiltii uncle s'a ivitil bOla 0 de clout
Art. 35. In ton timpuhl chtd va tine epi- proprietari sed arendap din acea plaid., pre-
zootia, atatil sublrefectuld catii qi primaruld cumd se preyed° la art. 3 din lege, i pornescii
cornund respective sunth detori a priveghia celd multd dupit 12 Ore do la priimirea rapor-
etricta execntare a mdsuriloril prescrise. tului veterinarului la face, locului.
In easuld candii epizootia este mai intinsit Art. 38. Com:sia se asigura dem bOla in ce-
pi ciindii locuitoril comunel aratd nesupunere, stiune este typhus-bovin qi la cast]. de trebu-
atuncT comisiunea are dreptuld, dupd u prea- intd, ordona omorina 1i disrcarea nneia din vi-
labila deslegare din partea Ministerului , a tele bolnave spre a se putea confirma diagnosa.
chidma ajutoruld armatel, care priimesee din Proprietaruld vitel ucise ya fi despdgubitd,
part -a veterinarului 0 a sub-prefectului in- conformii legiT, ori.care ard fi resultatuld au-
structiunile neut. sari!. topsiel.
Primarulii este Uteri; a raporta mersul be- Art. 29. Comisia se incredintLd deed pro-
le! din 7 in 7 il Prt fecturel prin snb-prefec- prietaruld Bed delegatulii acestnia s'a confer-
tulu locald, érd Prefectara Ministerului. matil cu art. 90 din legea politiel rurale, ached
Veterinaruld judetului este détord a visita a insciintatd la timp pe primar5, deed n'a tilt-
www.dacoromanica.ro
 M EDI CALE 17

nuitd ivirea bold j num6rnlii vitelord bolnave Art. 40. Pe fie-care and se va percepe din
deed n'a introdus din striiindtate vite fail a se venitnrile judetiane si comma cite 1 la KIM
supune regulelord carantinelor de vite i ddca care se va vdrsa la casieria de judet5 pe comp-
dupd ce a insciintat pe primard, s'a conformat tulii Casel de depuneri i consemnatiuni, pen-
cu instructiile ce i s'ati dat de autoritatea ad- trn a se aduna null fondd spre a servi Ia despa-
ministrativa si do veterinard. gubirea proprietarilord ale ciirord vite se vord
Art. 40. Comisia face catagrafia exacta tu- omort.pentra mdrginirea epizootiei, conformd
tulord vitelord aflitOre th localitatea infectatd art. 92 din legca politiel male.
insemniindii annme vitele fie-cdrui proprietard Pentrn incasarea banilorii Ministeruld de in-
in parte cu valórea lor, pretuindu-le dup g. pre- terne prin prefectil de judete va oblige pe Co-
laid curentil, din acestil timpti, din acea loca- mitetele judetiane i pe Primariile urbane 0 ru-
Mate si diapd cualitatea lord. rale ca din veniturile lord sit verse suma cave-
Dupd terminarea catagrafiei , comisiunea nit5 a fie-cdrui anti la casieruld de judetti. A-
pune la cale uciderea imediatd a vitelord con- cegi b,ini inaintandu-se la Casa de depunerT,
statate bolnave de typhus-bovin, vitele moli- recepisele co se vord libera sd se trdmitd Mini-
psite (earl ad lost in contact cn acele bolnave) sterului de interne (servicinld comptabihtatil),
se vord tepui conform art. 25. de unde se vord inainta Ministerului de finance
Art. 11. Asupra tutulord operatiunilor men- spre a se 'Astra separate.
Veneta la art. 38, 39 si 40 inchee und proces- Serviciuld comptabifitdtil din Minktern1 de
verbald in dou'd exemplare. din cari unald rd- interne va tine na socotdla de toti banii Inca-
mane in cancelaria Primariel locale si altul se sati, dobanda cc vor benefieia i snmele ce se
inaintézd Ministerulni de interne prin Prefec- vord rdspunde.
tura judetnlui. Art. 47. Despdgabirea proprietarilord vite-
Art. 42. Ori-ce viti se va mai inbolndvi de lord ucise so va efectria dup5 pretuirea ce se
typhus-bovin dupa plecarea comisiunel, se va va face mai Anteid de cdtre comisinnea prev-
ncide pe base unnT procesti-verbalti incheiat de clatd la art. 3 din lege, care dupd ce se va sn-
veterinard 0 de primal, care proces-verbal se pane i aproba de cdtre Censiliuld ministrilord
va alcdtui in cloud exemplare , aldturiindu-se se va comunica directd Casei de depuneri In-
pe ling& procesele-veibale incheiate de comi- socitii de recepisele easel pe attltd Cad va co-
sinne. priude same ce va nrma a se libera spre a re-
Art. 43. Dap& stingerea epizootiel (art. 36) gula prin mandate plata prim casieril de judete
constatata de veterinard si de primaru, comi- pentru despdgubirea celor in drept din fondul
slunea se convOcd din nod de ciltre prefectii, adunatil.
merge érd la face, loculul undo, revisuindil din Pe fie-care and comptabilul Ministerulnl de
nod tote luerdrile anteriOre si contraandil nu- interne, prin intelegere en directoruld Caseitle
mdruld i Muhl vitelord wise in timpuld pe- depunerl, va incheia ud sitnatinne despre totl
trecutd de la plecarea eT din localitatea infec- banil incasati, dobanda ce s'a beneficiatt, stuna
tata, inchee und procesti-verbald despre tote ce s'a rdspunsd i capitalnlii rdmasil la 1 Ia-
operatinnile si apol alte procese verbale pentru nuarid a fie-cdrui au, si se va publica prin Me-
vitele ncise ale fie-cdrui proprietard in parte cunitoruld oficialii.
ardtarea sumel cuvenitd but drept desptigubire; Art. 48. Pa lingd acesta se aplied in cas de
tote aceste procese-verbale se vord face in trel typhus-bovin si articolele 27, 28, 29, 30, 31,
exemplare din care tumid se trámite Ministe- 32, 33, 34 si 35 din regulamentuld de facti.
rului prin prefect5, celd-altd remdne la Prima-
rie 11 aid treilea se dd proprietarului. B. Antral; (Dalac, talan)
Art. 14. Proprietaruld va ti despdgubitd en
a treia parte din valOrea reald a vitelord ucise,
sonstatate de comisinne. Art. 49. In privinta acestei bOle se vor ob-
Art. 45. Nu ad dreptn1 la despdgubirea pre- serve art. 20, 21, 24, 25, 26, 28, 29, 31, 32,
ve'clutd la art. 44 proprietarii vitelord earl nu 33, 34, 35 si 36 din presentuld regulamentd.
ad insciintatil la timpti pe primard despre im- Art. 50. Vitele bolnave si biinuite de dalac
bolndvirea vitelord lord, aceia cart ad Uinta nu se potil tdia pentrn consumatiune.
vitele balnave, aceia call a5 introdus5 vite din Laptele vitelord afectate de dalac asemenea
strainiitate fled a plizi regnlele carantinesci nu se 'Ate da in consumatiune.
si aceia earl an s'ad conformat en instractiile Art. 51. Autopsia vitelord perite de dalac
ce ii se vorti fi dat5 de cdtre antoritatea admi- nu Be 'alto face de catil dupa ce cadavruld s'a
nistrativd ei de chtre veterivard. rdcitd.
Peutru vitele introdase din strainnate si
earl se imbolna'vescil de typhns-bovin in caran- C. Trariola-ovina (Versatuld ()float)
tine si se omOrd aeolo, proprietarii lor nu vord
www.dacoromanica.ro
avea nici and dreptti la despdgnbire. Art. 52. Pentru oprirea introducerii i 1n-
2
Is LEGIUIRI

tinderil se vord aplica art. 20, 21, 24, 25, 28, de la celd din urnad, casil de inbolndvire a tre-
31, 33, 34, 35 si 36 din presentul regulament. cutil 15 dile.
Art. 53. 1ntrebuintarea cdrnel de la aseme-
nen vite este cu totula opritd. G. Lyssa Rabies (Turbare)
Art. 54. Macelarii i cunlperätorii de oi
snail opriti de a intra in turmd.
Art. 63. Ori-ce chine constatata' turbatii,
precum i alte animale muscate de null chine
D. Aphthee epizootice (Dora de gurd si de sea de wail lupO turbatil, séü de un vulpe tur-
piciOre) bata, trebue ucise.
Art. 64. Deed mad animald lidnuitii de tur-
Art. 55. In privinta acestorii bole se voril bare mused, pe und omd. atunci aceld animalii
pdzi art. 20, 21, 24, 27, 35 si 36. trebue tinuta 21 dile intenuil bed separatd
spre observare.
E. Rdpciuga i cdrtitd Art. 65. Animalele mOrte de turbare sed
ucise din cansa turbAril, se voril ingropa con-
forma art. 33. Cotetulti in care a zieutil chnele
Art. 56. Ori-ce scurgere din nasd insocitd do turbatil i tete uneltele earl fusese in contact
al unifilturh a glandeloril sub-maxilare (gild) cu ela se veril arde; lantulft de care a fost le-
la cal, trebue ed atragA atentiunea proprieta- gatil se va trece prin toed.
riloril. asem( nea cal se void separa de cH-alti. Art. 66. Deed unil chine turbatil sed bInnit
Art.57. Tergurile de cai trebue priv,gbiate de turban musca vre-unil altd animala, acesta
de veterinari. Veterinaril de judge 0 de ora,:e va Ii examinatd de aprepe si supa5d until tra-
se vord Mama prin revisiuni dese de starea tamentil medicaid.
milord de la postd, cru1i, birjari i sacagii.
Art. 58. Fie-care proprietard aid unui cald
rdpciugosti sea cu chrtitd este detord a insciin- CAPITOLUIt III
ta autoritatea locald, conform art. 20.
Totl cail afectati de rdpciugà sed chrtith se
vora ucide si se voril ingrepa conform art. 33, Serviciu15 interiori1 aliI caraulinelord
grit nici uà despAgubire a proprietartilui.
Art. 59. Call cari ad testa in contactd en Art. 67. Serviciuld interiorii in carantinele
alti cal bolnavi de fdpciugh sed chrtitd trebue de vite se dirigezd de und directorii-veterinar
eh se tinh sub ud observatinn. de 15 dile. care are la dispositiunea sea lulu guarda sani-
Desinfectiunea grajduriloril se va face con- tarn si doni servitori. In mini de trebuinta, co-
form art. 34, Ord hamurile, pdturile, periile si mandantula punctului '1 va pune la dispositie
tesalele earl s'ad intrebuintatii la acesti cal ci ud guardd militard.
trebuescii arse. Art. 68. Directorul carantinel este d'a drop-
Art. 60. Bela se declard ca stinsd cindil de tuji subordonatil veterinarulni-seta de raion,
la eel(' din urind casd de inbolnivire si dupd cdruia 'I raporteza regulatd despre tOte ce in-
desinfectare ad trecutii 15 dile. teresezd serviciult; end in casuri extraordinare
si urgcnte raportezh d'a dreptuld i directorn-
F. Scabies (Riia) lui generald alii serviciului sanitard.
Art. 69. Orl-ce proprietard care voesce a
importa vite In teed, aproplindu-se de frunta-
Art. 61. Pentru preintempinarea acestel ril, este detord sit cérA, mai inteid informa-
bele se va aplica art. 20, 21, 24, 25, 33, 34, tiuni de la direetorul carantinel déch mai este
35 si 36, afard de acestea se vord mai lua me- hied liberd pentru a aseda vitele séle in aces
surele urnadtOre: carantinh.
a. Calulit molipsitil de rhietrebue separatd, Art. 70. In casii afirmativd, directoruld ca-
si mei earl ad v, pita in contactii en densuld se rantinei impreunh cu null delegatil din partea
vord supune noel carantine de 15 ye. vaniel. se t-ans,lortA la bariera frontieril si
b. Chula so ivesce rue intend turmh de oi, cons,atd acolo numerul vitelor, signalementele
turma intregd se considerd ca molipsitd; si starea shnetitii lord.
c Comuni atiunea turmOoril infectate cu Art. 71. Décd la acesti Coo statare se va do-
altele este opritd; vedi vre-ud vita bAnuith de vre-ui bOld conta-
Vindarea oiloid. Una i peleapetimprild epi- giósa, atunci se respinge cireda intrégid, fdri
zootiei este eprith; a'i se da voe a intra in teed.
d. Desinfectinnea se va face conformil Art. 72. In cast' cind tete vitele se ghsesc
art. 19. 6:lines() (nebhntnite de Wile contagióse) a-
Art.62. Epizootia Be declard ca stina child tunci se trAmita de sub pazi i pe drumuldi
www.dacoromanica.ro
 MEDICALE 19
destinatil la carantine, uncle apoi se meld' in Art. 78. Vitele cad din cause traumatice 1-
ocoluld de priimire. vita in timpul carantineL precum fracturi, etc.
Cendd pe lined asemenea carantine se afle nu pad fi transpottate mai 'nainte, cari inbe,
vre-ue ape cargetóre, atnnei vitele trebuesed dupe, constatarea &cute de eatre directornld
sceldate, procedindfi astil feld ca ele se fie carantim-I, nu se vord Obi behave de bole in-
spelate One in gâtd in snsuld ape. terne, potfi fi tdiate pentru consumatiune.
Art. 73. Vitele asedate in carantine se vord Art. 79. Nutretuld vitslort se va procnra
visita celd putind de done ori pe qi, mai cn o- dintl'ud localitate nelAntuitd de nici ud bOle.
sebire in timpuld Cana menânce ele, pentrn ca epizootice si se va depune la end locd annme
se se constate starea sendtatii i numeruld e- destinatd, de uncle se va distribui apoi de el-
fectivii alii vitelord. tre servitorii carantinei in ocOlele vitelord.
Art. 74. Ori-ce vita' bolnave. fie de bide spo- Art. SO. Dupii ce ciréda de vite a statii in
redid.). sed epizootice, se va separa imediatii si carantind termenuld de 10 dile prescrise de re-
se va aseda in ocolulli destinatd pentruspital. gulament s nu s'a ivit in aceld timpil Did mid
Art. 75. Cana inteue cirede afletOre in Ca- cast de bO d litre vite, atunci directoruld li-
ranting s'aril ivi vre-und casd de typhos-bovin, beréze acea eiréda din carantiml, infeCand vi-
vita bolnave se va ucide pe date, pe basa unui tele cu litera C si cu initiala numelui caranti-
procesti-verbalt incheiatd In presenta propric- nel, ddadd proprietarului el und certificat prin
tarului vitei sea a delegatalui sed. de directo- care se constate numirulil, signalementile si
m15 carantineisi de primarul comunei in raio- starea senetetii vitelord, mentiondndu tottl de
nalU ceruia se Mid carantina. Vita ucied se ue date si loculd uncle are sa tran-Ipó-te acea
va ingropa la loculii specialfi destinatd pentru ciréde. Acestil certifim.t se legalisézd si de co-
acesta i dupe moduli prescris la art. 33. C le mandaetul punctului undo se afie carantina.
alto vite ale acelei ciredi, cdii id nu vori in- Art. 81. D.rectoruld carantinei ra mrteze
trece nunadruld de 20, se vord ucide agemenea din 15 in 15 pe prin veterinarul-sef de raiond
cu plzirea forrnalitetilord de mai susd, dece Direct unit generale a servieuilui sanitard de-
thee vord fi intr'und numerd mai mare, se vor spre niecarea si starea senetetil vitelori din
imperti in grupe de ate 20 vite, earl aseclen- carantind.
du-se in ocOle separate se vord supune din nuo5
la carantind, pentru tim iili preserisfi de regu- Dispositii, generale
lamentuld de face la art. 80.
Deca mai in urea s'ar5 ivi in vre-una din Art. S. Prefectii, sub prefectii, primaril,
acele gripe érdsi und casd de typhus-bovin, a- m dicil, veterinarii si In genere toti ag ,ntil
tunci se vend ucide tote vitele acelei grupe. administrativi . politienesei i sanitaJi pre-
Art. 76. Proprietaril vitelor ucise in carer,- coma si particulari. cart vend calca una séd
tine pentru bole m dipsitore nu ad niel and mai multe din dispositille prevedate Iii acestd.
dreptu de despdgubire. regulamcntd vorii fi dati judecatii si s, vor pe-
Art..77. Direc! orulii carantinei va raporta dep.d, dupe imprtjurdri, conf Inn art. 878 seri
imediati, in casuld de iviri a typhasului-bovin 385, § 10 (lin condica penall. si art. 90 dm le-
in carantine, Mite directorului generaiii ald gee p T rurale, si se voril aplica aeemenea
serviciulni sanitard si prefectulul jedetnlui iii a.t. 37 si 284 dm condica penald.
care se afla, carantina, cat i veterinarului sefd Art. 83. Regulamentul da politie veterina-
de raiond. re, anterior aeestuia este si rewhae desfiintatd.

Form. No. 1.
-A33=7MRII\TTIA-
D it

PRIIMIREA DECLARATIUNET ASUPRA BOALE1 DE VITE

Noi primarnlii comma plasa
judetnld adeverimd el D
locuitord din acdstd comund. (cdtunuld ) ne a declaratii astacii a-
ma 187. . . . . . . luna diva
ce din vitele D-lul s'ad inbolnevit5 en semrtele nnei bole molipsitOre.
Primarulti
No.
(S. C). www.dacoromanica.ro Scriitorulii comunei.
 20 LEGIUIR1
Form. No. 2.
LISTA No
constdtiitOre de nungrulit, felulti 0 ralórea ritelorit D-lui locuitorit din comma . .
ciitunulti . . plasa . . . . . ficutii de comisiunea
judetulfe . .
preveclutci la art. 3 din legea pentru despeigubirea proprietariloril vitelorii vcise pentru
meirginirea epizootiei de typhus-bovin.
WWI
' 1
VALOREA '70
FELULt 2 VALOREA TALOREA VALOR& A
vitelord g
cualitatea i numerul in parte lore Vg lord lord
it = "f
total al vitelor Lei B a Lei B.
52 T, {; Lei B. 5 Lei B.
Io
Qualitatea I.
e { Qualitatea II.
Qualitatea III.
Qualitatoa I.
BoY .. / Qualitatea IL
Qualitatea 111.
Qualitatea I.
Yaei... 1 Qualitatea .I.
Qualitatea III.
Qualitatea I.
Juneani { Qnalitatea H.
Qualitatom 111.
( Qnalitatea I.
Vital' . .1' Qualitatea 11.
t Qualitatea 111.
Qual il atea T.
I Bicovt. { Qualitatea 11.
Qualitatea 111.
1 Qualitatea I.
Birolite ? Qualitatea II.
t Qualitatea Ill.
I Qualitatea I.
Turmael.; Qualitatea II.
t Qnalitatea 111.
i Qnalitatea L.
Mala61 ..; Qualitatea II.
t Qualitatea III.
Suma . . .

Observatii Observatii
Data Data
Semratura membrilord comieiuniT. Semndtura membrilord comisiunii.

INSTRUCTIU NI
PENTRU AUTORITATILE ADMINISTRATIVE ASUPRA MESURILOR PROFILACTICE IN
CONTRA CROLEREI ASIATICE

(1871)
1. In fie-care judetii se va institui Cate unU AceUl comitetil va lucra sub antoritatea mi-
comitetii speciaIt pentru luarea mesurilort nistrului de interne gi a consiliuld medicalO
profilactice in contra cholerei qi pentru mUr- superiorii.
ginirea ei, in casii de aparitiune in judetul5 Elii va fi compusU :
respectivii. De prefectulii judetuluI;
www.dacoromanica.ro
 MEDICALE 911.

De un membrn aid Comitetulul permanentt Spitalele earl nu suntU bine aprovisionate

al judetulul, delegat de &Are acel comitett; cu materialuld necesarid se voril inzestra in-
Da medicniii primarii aid. judetului; data cu tote trebuinciósele, mai cu osebire cu
De mediculil sea meiicil aflati in serviciniii panzeturI (albituri).
-connmei; 3. Judetele i comunele voril complecta in-
De mediculii spitalulul judetianii; data, vacantele din serviciile lor medicale ; vor
De primaruld capitalei judetului, Meets d'a mai da congedil i vor ch:ema la post
De comandantulti garnisonel militare (in ja- pe totl functionaril sanitari aflati in congedid.
&tele uncle se Oa alte trupe, garb', do doro- Judetele i comunele urbane voiii ingagia
bantl i granicerl); chiarii acuind, dripa putinta, medici ad-hoc si
De null architectii desemnatU de prefectd; pentru und timpU limitatll. pentru ca epide-
De unil inginerii desemnatil de prefectd. mia sa nu le surpricy, nepregatite i lipsite
In judetele uncle se ail spitale eontrall, me- de personaluld inedicalil necesariii.
dicult cold mai vfeh;e, in hierarchia., din ser- In uibele mai marl se va organise ajute-
viciuld acelorti spitale va Lee asemenea parte rulii medicalii gratuitil la domieihuli bolna-
din comiteti. vului pe scars cea mai larga. Deca va apare
Pentru capitala Bucuresei so va institui unit cholera inteul urbc, medicil vorii incepe in-
forniteth osebitil, care se va compune : data cn facerea visiteloru preventive, menite
De primaruld capitalel; d'a descoperi rhiard prodromele cholerel, d'a
Da mid membru aid. Efori21 spitalelor civill; combate cele d'autdifi simpteme ale el si d'a
Da prefectula Po litiei; inriuri i asupra igiellei private.
De toti medicii in serviciuld permanent alu Aledieil de phisi se veal a Jovisiona cu me-
P rim:Ariel; dicamentele necosaril.
D3 primulii architectil aid commie; 4. Administratiile respective vend priveghia
Da comandantulii militaiii aid capitalei; mai en osebire curatenia porturilorU gi a ga-
De mid mend iriilitarll superiorii, delegatU relort. Latrinele (privatele) i hasnalele din
de catre inspFetornli generald aid serviciulni porturl si de la garele calei ferate se vor curati
sanitaril indata radicalinente si se vord desinfecta din
Comitetulii judetului Ilfov va fi Una, insar- timpii in timpti cu substantele desinfectante
cinatii cu luarea mesurilord pentru judetd, cu aretate la art. 10.
excluderea raionului urbel Brpuresci. Eld va Asemenea sa vor spela si desinfecta navele,
fi compus numal : vagOnele drumului de ford, trasurile de birja
De prefectuld judetului; oearutele cari ad servitU peutru transportula
De unil membru n1 Comitetului permanent. boinavilord de cholera.
Functiunea consiliilorii de igiena si salu- Hetelurile si hanurile se voril tine forte cu-
britate publicil inceteza pentru timpuld lucra- rate.
rii Comiteteloril speciale insarcinate cm corn- Comitetulil se va incredinta mal eu osebire
baterea cholera!, cad Torii indepliui i misiu- despro starea igienica a locuintelord seraci-
nea acelorii consilii. lord, o va indrepta dupa putinta si va opri a-
Comitetuld va veghia asupra executaril me- glomerarea prea multor locuitori in case atrial-
surilorti expuse mai josii si a altord lucidri en te si insalubre.
earl va 6 insarcintd; va lua din propria sa ini- Latrinele i hasnalele casarmelorU si altorfi
tiativa dispositii in casuri urgente i va tri- cladiri pubhce volt Ii asemenea curetate radi-
mite Ministerului de interne raporturl perio- cairnente i desidectate.
dice asupra activitatii sae i asupra stariI sa- 5. Aclministratiile locale vorU vegh;a asnpra
netatil publice: xecutarii consciinti65e a regulamenteloril rela-
Functiunea de membru aid. Comitetului este tive la salubritatea publica.
onorifica. In orase se va face serviciulii curatirii stra-
2. Administratiunile speciale ale spitaleloril, delord cu cea mai mare ingrijiro. Primariile
judetele si comun -le urbane ale caror mipice voril inlesni, dupit putinta, si departarea ne-
o permite . Neel infiinta indata spitale spe- curateniilori din curtile particulare, si nu void
ciale pentru bolnavii afectati de cholera, use- tolera stagnarea diferiteloril materil necnrate
bite de spitalele per manente. in intruld urbelord.
NB. Numal in casul rand mipcele materiale S3 va impune proprietarilord curitenia cea
nu vord permite infiotarea spitalelort spaciale mai scrupulósa a caselorii, curtiloril i latri-
se va adopts pentrubolnavii cl ch)lera despar- n lord, golirea hasnalelorfi, si din in mentulii
Iiri speciale in s.dtalele existente, en totulii atria cholera aril spare in teld, i desinfecta-
separate de localitatile pentru cel-alti bolnavi. rea sistematica a hasnalaoril si a privatelor.
Apartainentele destinate pentru bolnavii de Membril comitetuiul se von ineredinta i In
cholera. voril avea infirmieri osebiti si (led se persOna despre stricta executare a acestel n16-
va putea eldart medici osebiti. snri.
www.dacoromanica.ro
22 LE G IIIIIII

Primerile urbane vord pune la cale curatirea, objectele earl art fostd in contactii en bolnavit
epelarea i desinfectarea canalelort publice si de cholera.
void veghiaca malurile apelord turgetOre, pre- 10. Dintre substantele desinfectante se rece-
cum si apele al se mantina in cuània cea msnda mai co osebire sulfatuld de fend (calai-
mai 1. erfecta. cand), disolvatii in apa (1 parte calaicand la
Nu se vor tolerain intruld tabeloril proprie- 10 pill apd). Solutinnea se tOrnit in ola sea
t41 particulare neimprejmuite. in lighend, in hasnale, latrine, canale si se a-
Latrinele publice se vord spela si desinfecta mestecticu continutuld lord. Cloruruldo calcid
In tote cline. Asemenea se vord sena adesea- in pulvere, amestecaudu-se asemenea cu excre-
ori canalele publice prin curente abondente mfntele i cu materiile versate; aciduld carbo-
de apa. nied (ft met) 1 parte in 25 parti api; carbona-
6. Se va opri indata inmormentarea in in- tuld de calce (fenilatil de calce), 1 parte la
truld urbelord i satelorti. 10 parti ape,.
Acolo untie nu s'a creatiliêne acum cimitire In lipsa acestor desinfectante se póte intre-
afara din raionuld comunel. ele se yea] infi nta buinta i cake Tie, (var nestinst).
far e. ainamare, in couformitate cu 1.g, a din Vagónele in care s'a transportatii cholerioi
15 Mani 1861, se Vora face in graba acuisitiu- so void desinfecta prin cligagiarea de gazii de
nile terenurilord necesariT, se yore imprfjmui clord, punendu-se in vagOnele inchiso mai multe
si se va .onstruiiiS1 aim; la cal ela de scat dnri. vase umplute en clorurd de calce si cu oeetd,
Cadavrele celord incetatl din v eta del cho- sed roil bine en acidd sulfuried, si amestecan-
lera se vord tiansporta la eimittril Iii ci sclut;e do-se continutul vasulul de mal multe oripe I.
Inchise, ele se vord putea transporta indati la Vestrnintele, asternnturile si cele-alte cb-
cimitiru si inmornieeta clupg trccerea de 12 jec.te cari ad fostd in contact:Li cu bolnavulii a-
ore, in cast candii mOrtea va fi verificata de fecta tit do cholera se vord trate in acelasi modd
catre unu meditu. 9i cord rtimanea expose la gazuld de clord. cold
Gropilo de iemormentare se voril face catil pcie.nd in timpii de 2 citle.
de adanci se va putra. Pauzetnrile se vord mnia in lesie tare si fer-
7. Privsglierea samtaril a alirnentrlord si a binte.
Ihturtloin se va face ints'und meal mai per- Camerile In earl ad zacutd bolnavii de chu-
fectil 1st cu tu I multi severitate de cata In b ra so voril desinfecta prin gol,rea lorii.inchi-
timpii ordinal d derea uleloud i a ferestrelotii si degagiarea
8. In timpuld epidemi I, nu SP va face nici de and de chord din clorurd de calee in timpd
al striimutare a garnisOneloi int d fetite lo- de 3 (Jule
calitatl. Asenn nes, se va rr strange transpor- Cadavide so Torii pune in cosciuge inchise
told a estatilo. S la minimum posubuld; eel oin- d'asupra minT etratil de clorurd de calce séd de
diti la ocna ea la r, clusinne in penitenclare carbonatu de calce, si se vord presTra cu ace-
centrale si aflati 'ince in areAurile juletelorit leasi desinfeetante ea se voril stropi tOte vest-
ori curtilort, void mai ternauea in acele area- mintele i penzeturile in earl suntil invelite on
tori pdne la stirgerea epidendei. Se Inti Irge u. solutinne de acidil carbonied.
ci asemenea stril in utali no vord fi permise nu- Se vend imprima intermit numeril snficienti
inal de la localitati infectate. instructii in-Tulare pentru publicS, asupra me-
Adnunistratiunea va execute cu stveritate surilord profilactice in contra cholerei. Acele
prescril tinnile in contra vagabou dagiulul. instructit se vord tramite indata prefectilord,
9. Se va povdtui publicult asui ra modului earl Mgt: le vorii da publicitatel numaI atunci
propagaret cholerel. adica asupra periculosi- candil cholera va aeare in judetuld vecinii.
tatei excrementelord si a materiilorti vet sate. Comitetele vord invita pe toti medicil demi-
Se va recomanda publicului di sinff ctarea ciliati in raionnld lord ca sit le comunice in-
imediat.i a acelord materil provenite de la bol- data tote casurile de cholera ce se presinta in
navii af ctatl de cholera. client( la lord.
In smtalele untie se atla asemenea boluavi, Presedinte, Dr. Captm.
excrementele si materiile versate se vend des- Membril: Dr. P. Iatropolu, Dr. G. Ale-
infecta cbiard in Ola. aflandu-se Lica in came- xianu, Dr. Mareoviel, Dr. I Felix.
rit, inainte de a se versa in hasna. Asemen a S,cretard, Dr. .Poltztt.
se void desinfecta rnfele, asternuturile si tote No. 3,9,1871, Septembre 13.

www.dacoromanica.ro
 MEDICALE 25

CONSILIULt MEDICAL( SUPITRIOnt

INSTRUCTIUNI PENTRU CARANTINELE INFIINTIATE LA FRONTIERILE TIEREI

(1871)
1. Distribntiunea interióra a localitatilord earl yi 'Venturi dupe ua tarifa aprobata de Co-
carantinesci se va face astii-feld ea s& se pot& mitetuld carantinescii, afisata in carantina.
separa lesne caletoril i objectele lord, sositi Preturile vend fi mcelerate.
in diferite timpuri, Visitatiunile sanitare yi tóta ingrijirea me-
Fie-care stabilimentil carantinescil va avea dicaid va fi grattlita.
und spitalti compusii de cate-va eamere se- 6. Pasagerii yIpersonalulii de serviciti dn
parate. nevi en patente mete, cari vord sosi in portn'd
Tote localitatile cate, s insuyesci conditm- Galati fara d'a fi atinsii mud altil porta dune-
nile igienice cele mai perfecto. StabilirnentuUl renu, vord fi scutiti de carantina yi admiyi ha
trebne ea fie aprovisionatd cu apd bung de 1)6110 libera practice cu X e tia casului dna in
yi in cuantitate suficienta. Elii va ti mobilatn timpuld ceiaorki s'aru fi ivitCh holera pe
en mobilele cele mai neaperatil trebuinciOse si vasti.
inzestratil cu saltele, perne de lana, paturi yi cu Asemenea se vord admite he libera practica.
p&nzeturile de ayternutd. Eird carantina, cdItorui yi personaluld de 5, r-
2. Este interylisti publicului d'a so puns in yield din navi cari plutescd pe Dundre nunial
cornunicatiune directa yi imediata cu persenele in partea starge a fluviului fere de a atinge
séd en cbjectele aliate in carantini. maluld dreptii, avendti 1 e belch und guardfi
Ori-cine, afara de medicil s ,eciali instirci- sanitard.
nati cu serviciuld sanitard respectivii, va con- Comitetele ea rantinesel vorti putea nmni, la
traveni acestel dispositiuni, va fi supusd énsuyi casil de trebuinta, guardi sanitari, alegendu'l
la carantina, pe ilngd pedepsile prescrise de (Untie Omenii maturi, scioi. demiri de ioere-
lege pentru infractiunile legi1od i regulamcn- dere yisupunendu'l lajm.timC2nte. Aceyti guardi
telord carantinesci. sanitari voru fi retribuiti d'a dreptuld de MIDI.:
La casil de trebuinta, administratmnea va teteld carant;nescii, care ain parte'l va incasa
pormite intrarea in carantin& a preotilora di- retributiunea de la cdpitan*i navnlord respec-'
feritelord religiuni, luandil inse precautiuni tive.
neeesaril pentru desinfectarea vestminteloril 7. Pasageril yi peisonaluld navelord en pa-
lorn dupa eyirea din stabilimentd. tent:I brute. set] a naveloril en patenta netd;
3. Personalulii fie-carni stabilimentd caran- earl thee an festd benuite de cholera in Cm-.
tintsca se va compune de mid medial (dupti paid caletoriel, yore ti supuyi la carantina do
putinta rind melicii care s nu alb& Mei unn 5 4ile. In aceste 5 4ile se va socoti gi timpuld
altti servicid), cape aid serviciului carantinescd, caletoriel pe Mare, ddca an s'a ivitti casuri de
de und ingrijitorii, insarcinatii cu politia jute- choler& pe Mare.
ribra, yi cu afacerile economice, yi de lint nu- Navele cari ad avutii cholerici pe bordd se
merd de guardieni yi servitori variabfld dup& vorii supnne ha desifectinns medical& , spe-'
ernportanta schelei i dapa numeruld caletor laudu-se cabmcle, puntile. magazinele i cote-
lord incarantinati. alto localitati cu acidd carbonicd yi fumegan;
Oamenii ins&rcinati cu cumperarea i aduce- du-se cm gaze clorhidric in cuantitate abmn-
rea in carantina a alimentelorti nu se vord pn- deutti, in timid de 2 dile.
tea pune in contactd imediatti cu caletorii yi 8. Objeetele caletorilorti supuyi la carautina.
en servitorii din carantina, ei volt convorbi mai cii osebire vestmintele, rufele necurate,
cu ingrijitoruld yi cn bucataruld la distant& ayternuturile se vord d,sinfecta in carantiva
de 4 metri, voril deprine materialuld adusil la prin fumegatiuni eu gazii de chord.
porta stabilimentului yi nu vend lua d'acolo 9. Caletorii cari &mend in portnrile duns-
nici coynri, Mei alte unelte. rene in vase flaviall (mal mici) se vord supine
4. Se vord tine in fie-care carantina registre la carantind de 5 dile.
exacta pentru insemnarea tutulorti c&laorilorti Preyedinte. Dr. Cama.
en numele, prenumele, provenienta, diva yi ora Membrii, Dr. Marcovici, Dr. G. Alecianu,
intraril in carantina, resultatuld observatin- Dr. P. Iatropolu, Dr. I. Felix.
Dil. iva yi ora eairil. Secretard, Dr. I. Polizu.
5. Caletorii incarantinati vorti priimi man- No. 391, 1871, Septembre 15.
www.dacoromanica.ro
24 LEGIUIRI

INSTRUCTIUNI
PENTRU PUBLICU ASUPRA MESURILORU APERATORE IN CONTRA CHOLEREI
1. Oamenil earl ttaescii regulatd, earl se gumiele si alto neemitenii ad nn zabovesed
ailed de vremc, earl' nu miinancd objecte crude mult timpd inuntruld caselorii §i curtilorii, sii nu
ci bucate forte, calde. In catkitime moderatii, stagneze ldturile in curti, formandu-se bditdeaie.
carl locuescii in case lumindse si bine aerisite, 9. Cholera in multe easuri este precedatd
suntd mai pueind expusl la cholera' de cad de dureri mai usere de animd si de elire afard.
aceia carl trdescil neregnlatd. mancandd multe In timpuld candd cholera bantue, locuitoril earl
póme, castraveti, pepenl i alte objecte crude suferd i numal de patimi usore alo stomacbu-
si locuindd in case strimte. intunecdse. Oame- inC si pantecelni, eatii ad cerd imediatd ajnto-
nil deprinsi cu vieta regulatd, catii sd nu se ruin medicaid.
depdrtcze multil de obiceiurile lord. 10. Cholera se comunied altord bolnavi prin
2. Catd ca ninceni ad nu es& de diminetii din excrementele bolnavilord i prin substantele
cast pe nemancate, ci sa ma:Dance ori sA, bea versate dintednsii, excrementele i substan-
ce-va caldd. Ingbeeatd §i apd on ghiaed, luate tele vdrsate se potil face nevdtdmatiire rain
en stomachuld gold suntii vdtdmdtóre desinfectare, adici prin amestecarea eu rid so-
3. Se recomandd tutulorii curd tenia cea mai lutiune de calalcand. 1 parte calaicand sdd sal-
mare a corpulni si a locuin telord, niancare bung.. fatil de ford la 10 piirti aod, sad prin chlorura
caldd i moderatii i acelord deprinsi eu ase- de eslce, tad 1 parte in 10 pdrti apd, séii prie-
menea bdrituri, i chiard acelora nedeprinsi eu tr'ud solutinne de carbonatd de calce (fenilat
asernenea bauturi, se recomanda ars ia dupd de calco 1 la 25). Este necesard ea latrinele si
fie-care mancare O. mica cautitate de vial, hasmdele ad fie dad se mite de curate si ea
raehiii ori rota. ad se desinfecteze adesea-orisilatrinele i bas-
4. Oamenil ad nu se expund la rdedlii, ad nalele en sulfatii de ford.
nn clOrmit pa prispe in noptile reel si pinkl- 11. Indatd dupa ce se vord ardta durerile de
y) i ceT supusi la colic] sd pOrte pe pante- mimI are-tate la art. 9 si One la venirea me-
ce unii peteed de flaneld ori altd materie de laud. diculuT, bolnavuld cat& ad se mile() in petit ad
5. Api stiltutd, din garle necurate, de pu- 's1 pund pe pIntece mustard ori fol de tutunn
turi in apropierea grajdurilord 81 altord locurT muiate in rachiii i presdrate cu piperd si in
din cari se potil strecura necuratenil in putil urmit edrimidi cable ori alte oblojiturT calde
si orice apti care este turbure eu mimed, ei ad '1 se dea pe din intru ceaiil de ismd, ori ca-
1

plite deveni vatemdtere. fea cu rachid. orl en romil, ori ceaiii rusesed
6. Apa necuratd so curdtd, si devine bund cu romii. Bolnavuld se va acoperi bine ea sl
de beutil prin forberea si strecurarea orin cdr- asude (nddnsescd).
bunl pisal, prin petre de fil tratd off prin ni- 12. In acele casuri atria bóla incepe fdri
sipd, ori bdtendu-se eu piatrd aced. Cine nu vdrsIturi i fdrit esire afard si numai eu sfer-
dispune de apd de bautil cu desdvdrsire math siall lainimi si cu HAM a mainilorii, picióre-
'I mite adauga puclnii vind sad oeetii. lord si a trunchiulnI se von) da bolnavilorn
7. In chat se pOte ad nu Odd multi O.neni benturile calde ardtate la art 10, i sevaaplica
intend singurd camera' i familiile earl posedd mustard pe pulpe, frecandu-ae totd corpulil en
mai multe incdperi, sd le ocupo tote spre a nu carpe uscate ori en ciirpe muiate In apd en
se strica aeruld prea multil din necontenita mustard. pan4 se va rosi i incdU1i trupuld.
sedere si dormire inteita singura earner!, sd Presedinte. Dr. Capsea.
se deschidd de mai multe ori pe ii f-nestrsle Merabri1, Dr. Marcovici, Dr. G. Alexia-
si nsile pentru aerisirea easel. nu, Dr. I. Felix, Dr. P. Iatropolu.
S. Casele, coriddrele, sedrile. plimbatorile si Secretard, Dr. Polizu.
curtile cas Jord sd so tind en desdvd -sire curate, No. 390, Septembre 13, 1871.

INSTRUCTIUNI
ASUPRA EXECUTARII MESURILOR PROFILACTICE IN CONTRA VARIOLEI MALIGNE, EXPLICA-
TIVE JURNALULUI CONSILIULUI MEDICALU SUPERIORU NO. 211, DIN 26 MAIU, 1871
O Visitarea persdneTorii intrate in térd prin provenientele din orl-ce punctil alii Rusiei ri
porturi din terile bdntuite §i isolarea inme- Turciei. In casil de necesitate, directoruld ge-
diatd a celord afectati de variold. neralti, dupd avisuld consiliului medicaid an-
periord, va mai intiode rodsnrile profilactice tri
www.dacoromanica.ro
1. De tad cam-data se privesce ca bantuitc asupra provenientilord din alte State.
 MEDICATA 26

2. Tot1 celdtoril cari sosesce in porte din- Functionarii administrativl seed numiti ad
.

Wee: ter& bantuite, yore rdmanea in nave see en medicil respectivi ud respundere solider&
yore agtepta intr'ua localitate isolate din portil pentru grabnica execntare a vaccinatiunilor in
venirea mediculni. raionnlii lord.
Medicule loortului, gi uncle nu existi und a- 6. Se yore revaccina mai intaid elevil de
sernenea media, mediculd urbel va veni celü ambe sexe din tate scalele, dorobantil judetu-
puyinil de cloud ori pe di in porte, spre a visits NT in randeri; pentru ea Senn snfere serviciul,
pe celdtoril de categoria mentionate. Celetorii proem gi arestantil din inchisori, gi se yore
sositi cn vapere se yore visite indate dupe' so- invite prin PrimAril totT cei-alti locuitori de la
sire. Mediculd eande va gesi urea caletord afec- 7 ani In mil cn si se supund vaccinatiel.
tatfi de exantem variolice seu de simtome earl Asemenea se yore revaccina top bolnavil din
probabilmente suntd prodromeleeruptiunii va- spitale, ale clime bole vord pormite.
riolice, va constata faptuld printr'und proceed-
verbale, subsemnate gi de cdpitannle portului, Isolarea casurilorit de variold ivite in terdi
set in lipal de politaie, i va pine la cale ca gi infiintarea de sdli speciale in spitale.
bolnevuld se fie agedate intr'ne camere sepa-
rate a spitalului set intr'nd alte case isolate, 7. Se va povetni populatiunea ea se se fo-
afare de casuld cande bolnavulil va prefera a resee de contactule cu bolnavil de variole, en
rérnanea pe nave see a se Interco thdati fere cadaverile lore gi en objectele de earl el s'ail
d'a zebovi in portd. servite.
8. Bolnavil de variole din case necurate si
U. Vaccinarea 10 revaccinarea prea populate se vord transports ex-oficio in
spitale, sed in locale isolate gi mai bine con-
3. Medici.' de jndete, medicil de urbe gi me- ditionate.
elicil do plegl cord ingriji ca se dispund d'ue 9. Spitalele yore ayes sill speciale pentrn
enantitate suficientl de vaccine. bolnavil de variold. Uncle o permito midlacele,
Comitetele permanente alejudetelore gi pri- aceste seli yore fi cu desivergire separate de
meriilord nrbelore vord procure acestore me- localititile pentrn cel-alti bolnavi, avande in-
did nine numérii de vaci see vitel pentru pro- trare see scare osebiti. Medicil yore incepe
ducerea vaceinei. visite la cel-alti bolnavi i yore treee in urine.
4. Vitelnle destinatd pentrn acesta, in eta- la cel afectati de variole.
te de cell pu9inil une ane, se va ageda en spi- Consiliile comunale urbane vore infiinta spi-
narea pe n mese. legandn-se In aceste posi- tale provisoril cn totuld osebite pentru add-
ie astd-feld ea pantecele s cate in Mil, so postirea bolnavilore de variole.
ve rade pantecele gi se va vaccine la 20 pend
la 60 locuitori cu limfi curate próspdte de la IV. Desinfectarea objectelorit i cadavrelard
vaci afectate do vaccine originale, Bed in lip-
sg'i cu vaccine umanisate. Dupe 6 pend la 10. Vestmintele, panz etu rile gi agternutnrile
S ile, adice dupe ce s'a formate vesicule cu earl ae servitii la bolnavii de variole, se vord
limfi transparente si inainte d'a se forma pus- spdla en ape ferbinte 1 i en lciio, vestmintele
tule en puroie, se va lua din ele limfa pe pene, de pucind valare se vord arde, cele de valóre
eonservändu-se pentrn vaccinarea i revaccina- cari nu se pote spiTla, se note desinfocta prin
rea emenilore gi pentru vaccinarea imediate, a cildure, punendu-se 2 pend la 4 ore intenne
unni altii viteld. cuptore in case in care a zicutil bolnavule.
ln Epee de vitel. se vaintrebninta in module Panzeturile cari nu so pote spdla inclate, se
indicate suprafna ugerulul unel vaci, cu pre- vord Fine celti puçine intr'und vase, rémanande
cantinnea ca in timpule bubatuliti vaca se nu acoperite cu legie. Vestmintele cari nu se potti
se midge de loce see en paza necesarie spre a desinfecta Mate, so vorii stropi cn solutinne
nn se atinge partea bolnave a ugerulni. de acidii carbolicd, in ape de 3-5 la 100
Medicil in servieinld publice vor da din vac- (3 5 041 [wide carbolicil cristalisate pi
cine aste-felii dobandite gi medicilord particn- 100 pirti ape). Este oprite a se transporta
lari, pentrn vaccinatiile din clientele lore. vestminte nedesinfectate din case unde a zicntd
Primeriile yore ingriji ca i mediciiparticu- bolnavnle inteul alte case.
larl se nu fie lipsitl de vaccine. 11. Asemenea se va desinfecta camera in
5. Prefectil, subprefectil, politail i primaril care a zecutil bolnavulid, see in care s'a tinnte
vorii da medicilord tote commie pentru en cadaverule lui, prin desvoltarea gazalul do clor;
s, se vaccineze indate toti copiii pend acumfi pentru aceste scope, core egi locuitoril din ca-
nevaccinati, de la etatea de 6 sdptdmani in mera; gi vord %chide ferestrele i utile fere
erust, cu exceptia celord afectatl de bole, earl, de a se Beate mobilele i cele-alte objects din-
dupe opinia mediculni respective, nu permito tr'ensa, gi se va au* in midloculd cameral qi
vaecinarea. www.dacoromanica.ro
in fie care coltil cite unit vase on olore de calce,
26 LEGIUMI
care se vaamesteca CU oeet sid cuacidil sulfa- presitrate cu clornril de calce sit cosciuguld
ried celd pueinil de 2 ori pe i, ferindu-se per- va fi eAptur§itil §i cadaveruld acoperitd en vatA
sona insdreinatA en desinfectiunea ca BA nu in- mniat A intend: solutinne concentratil de Garbo-
spire nit' mare cnantitate din gazulii acela, cadlied (Fenilic 5 la 100).
in casuld contrarid elii provoel time. Dupii ce
camera va fi ast-feld umplutd, ca gazt de dolt* V. Mesuri generale
in timpii de celd puçind duod" qile, se voril des- 14. In timpuld epidemieT nu se veal trans-
chide &duple ci ferestrele ca sa ventilezecasa porta arestatil din localitatile bAntaite in co-
nA i i apol se va putea privi cadtsinfectatd. mune imune (nebAntuite).
12. Pretutindeni uncle medicil primarl de 15. Prefectil de jai:Tete §i primaril urbelord
judete, orT consiliile de igiend publicii §i sa- vord pune la cale ca ad se fad* visite preven-
lubritate o vord cere, primaruld va putea sit tive iu casele marl (hannri, otelurl), in cari
permitA inmormentarea dupd. 12 ore a tutulor suntii aglomerati multi locuitori, i ca ad ia
celord decedati de variold, pe basa unul certi- la timpii me'suri pentrn ca ail fie in bane con-
ficatd medicaid do verificarea rnortii. ditiuni higienice.
13. In timpuld epidemicl se va opri trans - Precedinte, Dr. eama.
portarea in cosciuge desihise a cadaverilord Mrrobrii: D-rii Teod wi, latropolu, Fe-
celord decedati de variola. Cosciugele vord fi lix, Marcovici, Alexianu.
bine maculae, funduld lord §i cadaveruld \Turd fi No. 214, 1871, Maid 27.

REGULAMENTC
PENTRU SERVICIULU SANITARU ALU JUDETIELORU

(Deeretii No. 1494 din 24 Augastii 1873)

TITLULIJ I cilord do pl5§1 §i a primarilord, intrn catil pri-
vesce serviciuld sanitard; inspectarea spitale-
Medial primurI de judete lord judetiane §i comunale; privegherea exerci-
Art. 1. Medicaid primaril ald judetulni ( ste tiulut medieinei qi farma-iei; executarea herd-
eapuld serviciului sanitard in judetii. Rid de- rilorii medico-legall; dirigearea serviciului ve-
pinde de Consiliuld medicild supeiionii, i chi tesinartl; edunarea c reeigerea luerdrilor rela-
coneursuld add sciintified prefectului, Consiliu- tive lastatistica medicaid ; visitarea lialegerea
lul generalii §i Comitetulni permanentd ald recrutilord.
judetului. Art. 5. Medicaid primard visitezii de mai
Art. 2. MediciI primarl de judete so nu- mutts ori pe and stabilimentele sanitare pn-
mesed de Domnii, dupd propuuerea flcuti. de blice si private; stabilimentele de ape mine-
Ministernlii de interne, pe basa recomandatin- rale, drogueriile, Inehisonilo, scolele, stabili-
nil Consiliulta medicaid superiord, si in urma mentele industriale, fabricele de comestibile
unui concursii, depusii en bunt succesd. §i de binturi; controlizd salnbritatea nrbelord
Se admitd la coneursil numal doctjrii in me- qi sarelord; cereetezit died se pAzesce regula-
dicina, RomAui, cari ad exersatd medicina In mentele asupra inmormintdrilord ci asupra
lord in emu de celd pugind duel anl, séti earl industriilord insalubre ; controlézil executarea
ad servitd cold pueind und and ca medial de misurilerii in privinta prostitutiunei: visitezd
spitalt, de plasl séa de rube, orl ca medial celd pueind ud-dat5, pe and tote comunele din
mili tard. raienuld aid, i cere intervenierea prefectulaT
Nu se Insnunza, in acestii termend servi;iuld sell a ministrului de interne pentru luarea mi-
Medd inaintea dobAndirel gradului de doe tort surilord dictate de igiena pnblick
in medicina. Art. 6. Eld studiazil causele endemiilord:
Art. 3. Mediculii primaril controlizA gi pri- constatk ivirea epidemiilord ci propane misn-
veghézd, ca agentd aid Ministerulni de inter- rile pentrn combaterea lorii ci a morbilord con-
ne, tote serviciurile sanitare din judetil, ci total tagio§1 in genere. In mil de epidemie, eld
co privesce igiena public& ci politia sanitard, se transportA la faga locului orl de cite orl
cm exceptia raionniul celord 7 nrbe marl, sub- cere trebninta; dd, dupd. putind. singurt bol-
ordonate dea dreptuld Ministerului de interne. navilorii adjutord medicaid; ia, prin intelegere
Art. 4. Indetoririle medkilord primari de directA en subprefectii §i primarii, mesurile in
judtte snntd : dirigearea politiei sanitare; con- contra hitirel epidemiel, §1 controlézd execute-
trolarca lncrdriiord medicilordwww.dacoromanica.ro
de urbe, medi- rea acestoril misuri.
 MEDIC ILE 27

Art. 7. Medicult primart diriged si supra- dinette in pilstrarea inl, erX pe celd-altil 'le
veghiad vaccinatianea; ingrijesce ca toti co- inainteze Ministernlul.
piii se fie vaccinati pond la indeplinirea pri- Art. 11. Eld indeplinesce functiunea de me-
mulnl anid aluvietii, i ca se: se facrevaccina- died legistt pa Huge, tribunaluld judetulni
tinni sistematice; controled vaccinatiunile insoeesce pe procurord set le judeciltoruld de
revaccinatiunile filcute de dtre medicil de instructinne la escursinnile in judett pentru
pike' prin escnrsinni prin unele comune rurale eercetari medico-legall.
din fie-care plas& ; raportézX Ministernlui re- Art. 12. Medicaid primard inspected, ei
sultatuld vaccinatinnilort dap& controluit ce serviciult veterivard din judetuld set, veghed,
le va face, si ia mesurl pentru ca s fie tett- asupra independintel preseriptinnilord regula-
de-una aprovisionatt cu limf& vaccinalA pros- mentului pentrn politia veterinarA, i centre-
pea. Ike pe veterinari in exercitiniti functinnil lord.
Art. 8. Eld se incredinteze déce bolnavil Art. 13. Eld insciintezt pe Ministerd des-
semi din comnnele urbane gi ruralepriimesed pre tote intemplarile extraordinare in servi-
adjutornit medicaid gratuitii necesarti ; dee& cialt set ; eld insciinted de urgenta despre
darea acestui adjutord este bine organisatd ; existenta orl eminenta epidemiiior ei epizootii-
dice mósele intretinute din fondurile jucletiane lord ei despre mesurile luate in contra lort;
comunale I1 indeplineset détoria; (led in priimesce de la medieil de spitale, de tirbl si
raionnid urbelort veriticatia mortilord se face de Oriel ei de la veterinarT raporturile statis-
inteand mode regulatu, i cere, la case de tice periodice, pe cari le adund si le transmite
trebnintk indreptarea neregularidtilort con. Ministernini. El5 re portezd Minist.ralul In
statate. timpe de epidemil si epizootil,nd-dat& pe sep-
Eiti inspected cele pucind de trel on pe ant temaut, asupra mersului el idemiel sell epizoo-
spitalele dependinte de administratiunea j ride- tiel; tramite la cate trel luni tabela statistic&
Vane' orl comunalti; examined; in presenta a vaccinatiunilord gi revaccinatiunilorti, a mie-
medicului spitaialui ei a anal delegate alu ad- cdrel populatiuneI, a bolnavthiril dutati in
ministratiunel respective (membru Comitetninl spitale dm juclett, ei la tinele arminT inainted
permanent) ale judetului orl aid Consiliulal listelele statistice asnpra ajutornlui medicaid
comunalii) starea igienid a stabilimentulul gratu4te, asupi a ajntorului gratuitt datii do
in genere i starea in care se afiA materialulti cdtre mOeele vittite de judett ei de comune,
spitaluini in parte ; cercetéz& registrde spite- asupra luedrilort medico-legale, asupra re-
kid i constatit resultatuld inspectiunel pnin- crutatiel i aiupra prive gliorot prostitutinnel.
tr'und procesti-verbalti redigiatt in dime exem- Art. 14. Eld face parte din comisiunea in-
plare, din care ulna se tranimite administra- sescinate en alegrrea recrutilord pentru an-
tinnel spitalului prinintermediarul prefectulul. imate, ei face in judetele, nude o cere Ministe-
er . celd-alte se inainted, consiliulal medicaid ruid Ce resbeld, ei contravisitatiunle medicale
superiort. pentru reformA ei pentru congediile timporale.
Art. 9. Medicul5 primare privegbiad exer- Art. 15. La finele lie-drul and medicaid
citiuld medicinel, farmaciel, artei moeitului eu primard supune Cousilinlal medieald superiord
a micei chirurgil in judetuld se5.Eld inre- and raporte generale asupla serviciulul sani-
gistrezA numeie med.iciiord, farmacigtlorti, ve- tare ei asupra stXrei deka til publice in j ndetd.
terinarilord ei mOgelorti cari voesed a exercita Art. 16. Pentru escursinnile Unto in ju-
rnedicina in raionule set, dupa ce i se vord detd, in serviciulti proprit alt jade-Olaf (ci nu
presinta certificatele de libera practice, in Ro- pentra lucre.rile mdico-legale, pentrn reernta-
mania; ia prin organele administrative si prin thine, pentru visitatiunile farmaciiiorti) medi-
denunciare inaintea celora judeeetoresci me- cult primard va priiini de la consiliuld jade-
sari in contra exeriitialui i1gahl ald medici- tiant cheltueli de transportli si diarne.
nel i veghiad asupra indeplinirei regulamen-
tulni nentru exercitiald micel chirurgil. TITLIILt II
Art. 10. Eld visitézd de cluoe ori pe ant, in Aledielii de p1A§1
unire cu medicaid tubel respective, farmaciile
din raionuld add ; cereeted deed medicamen- Art. 17. Medici)" de 041 trebue sA fie doe-
tele se dispensed dupe' prescriptiunea farma- tori on licentiati in medicine, el se numesed
coped. Romanl; deed se pezesee taxa farma- de Nitre Consuliuld generale al5 judetnial
centied i regulamentult farmaceuticid ; ded se pliteset din fendurile jteletalui.
personaluld farmaceuticil se conformt en pre- Tote nnmirile, permutArile ei destitnirile
scriptinnile relative la verificarea titluriloril medicilord de plAei vord fi imediatd notificata
farmacigtilertl, la examinarea asistentilorti ei la Consiliulul medicaid superiort.
irnatricularea elevilorti in farmacie; inchee dap& Art. 18. Medicaid de plad va avea rep-
fie-care visitatie ant procesii-verbalti asupra dinta in comma , in care relediza subpre-
resnitatulul el in dud exemplare,www.dacoromanica.ro
din earl unuld fectura.
ect LEGIIIIRI
Art. 19. Medicaid de plas& este d'a drop- cald este gratuitd. Elti visitézit ori-ce comunit
tuld subordonat5 mcdicului piimard al5 jade- din raionuld set. ori-cendii va fi chid-loath de
tului; de la care priimesce ordine si instructil primard directd séii prin Subprefectnrd, afard
pentru casuri speciale. earl 1111 suntil regulate do acésta visitezit elii cclii pucinii ufi-data' la
prin instructil generale, si cdruia 'I adresez5 4 luni tote comunele din raionuld sdd. Eld pri-
raporturile peri ,dice si tabele statisti ;e asu- veghdzi slatatea publicd.
pra stdrei sndtdi publice i asupra serviciu- In casil de epidemic insciintezit de nrgentit
lul add. Medicaid de plasit nu pito corespunde pe medicaid primard ; visitézA comunele afec-
directil cu Comitetuld permanentd asupra ces- tate ori de citte-ori cere trebuinta, ce15 pucinii
tiunilorii atiugnere da serviciulii sanitani, ei ined la trel i1e ; dd bolnavilort ajn-
numal prin iutermedi truid medicului primed. tord medicaid ; ia mdsuri in contra latirelmor-
cu exceptia casulul cand5 aril avea a reclama bilord contagiosl (si infsetiosi), desceptA aten-
la Comitetd in contra sefulni sal. In asemenea tivaea primarilord asupra mdsurilor5 dictate
easuri ; câtidd Comitetul5 permanentil va crede, do igiena publied, i cere, lacasti detrebuintd,
ea' plângerea este justd, o vainainta cu ubser- i Iteivenirea subprefectulul. In casii de epide-
vatiunile sae Consiliulni medicaid superiord. mie medieuld primaril pOte ordona statornici-
Art. 20. Mediculd do plasä (IA concursul5 rea provisorie a mediculni de plasa intr'sd co-
set.' subprefectului pentru indeplinirea !nerd- mund bThtnit d. alarA de resedinta sea ordinard.
rilord de politio sauitard; face vaccinatiunile Art. 21. Medicaid de plasd, face in raionuld
si revaccinatiunile, si dd boinavilord mat cu sed lucrArile medico-legale, la earl va fi chia-
osebire celord din comunele rwale adjutord mati in casuri exeeptionale prin delegatie spa-
medicahl. Pantru saraci, ajutoruld sea medi- chid a msdiculni primard.

BEGULAII/Ent FAIIMACEUTICt
(Promulgatil prin decretii No. 3 din 2 Ianuarie 1874 fi aplicabilü
de la 1 Aprilie 1874.)
Art. I. Acestd taxd este singura legali gi Este in dreptd Iasi ad dea medicamente en
obligatoria pentru pretuirea medicamentelord pretd seiclutd, ex,eptionald pentru siraci, in-
ce so voril vinde in tail cuprinsul5 itomaniei. semi:lama In acesti casii de ordonanta medi-
Art. 2. Pentru stabilimentele public() far- caid atilt5 pretulti dupd tax& cht si celd redns.
macistil suntfi obligati de a expedia medica- Art. O. Substantele insemnate cu cruce nu
mentele cu scgemeutil de 15 la Huta, afaril de se voril putea expedia de citd pe basa unel or-
casurilo atria prin contracts speciale s'aril donatiunl medicale din partea unui media.. a-
prevedea uud scillemoutil mai mare. vondli dreptuld de a exercita.
Art. 3. La taxarea medicamentelor5 este Art. 7. Substante chimice pentru usulii tee-
de observatii. tied edO industriald se potd expedia persone-
a. Ca pretulil subdivi&unilorti lord speciala in basa unel chitante datati si
taxate BO nu peti exceda pretuld intregel mini- subsemnatil, avindi i adresa acelul in dreptil
tOi s.e. 0,8 grams de chinini sulfuric& nu de a le usa pentru profesiunea sea.
se pot(' taxa cu 96 bani, ci numal cu 90 haul Art. 8. Oci-ce ordonanti medicaid cu sub-
ca si 1 grand, i aseinenea pentru tote pro- stante earl in taxa presint& snail insemnate
portiumle notate in taxi. cu cruce, nu se va putea expedia de cAtfi nil
b. Fraetiuni in prqd mai midi de &atii unii singuri data si cold mult5 dup& trecerea do
band se vor5 taxa drept5 and banii intreg5. 5 (pie de la data ordonatiunil.
Art. 4. Substante atatil simple eitd si Repetitiuni de asemenea ordonante se pOte
compuse, earl nu &mai cuprinse in farrnaco- efectna numal dap& u& non& visitare din par-
pea ronfaud, nici in taxa ataii presinti catd tea unui medied.
si cea anteriOrA, so yard pr tui dap& analogia Art. 9. Ordonantele cu expresiunile .dripe
cu alte medicamente taxate. aid dirord pretil preseriptiunea, compositiunea mea etc.» suntii
de cunipirare este ecuivalentd. cu totuld oprite a sa expedia.
Art. 5. Este absalutd poprit5 de a publica Asemenea sunt5 oprite de a se expedia m,-
prin jurnale, afisurl se5 circulare ca," vinde und dicamente chip/ ordonante iligibili.
farmacistil medicamente mai eftine do eittil Art. 10. Fie-came ordonantd expediatit tre-
www.dacoromanica.ro
dupd pretuirea adoptati in taxa,. biie sit fie copiati in registral5 <tad-hoc.s, in-
 liSDICALE 29

semnandu-se cu nume'ruhl enrentii alii regi- partea farmaoistuluipe ordonanta preen m gi fa

strului, imprimandn'i si timbruld farmaciei in registrult da copiare.
care va fi Inscrist si pretuld taxa. Art. 16. Dirigentuld ori asistentulii farma-
Asemenea i fie-care medicamentd sil porte cieI este responsabild, 60-eare in parte, pentra
pe sigoatura (eticheta) cu firma farmaciei, nn- orl-ce expeditiunI fAcute de densuld.
ine'ruhi registrului, instroctionea si data ex- Pentrn eleviI In farmacie va fi responsabild
pediti xwei . dirigentuld sOil asistentulii care a fostd faça la
Art. 11. 'Tao meclicamentele expediate dupd expeditiune.
ordonatruni medicate vont fi sigilate. Art. 17. Ori-ce abatere dela regniamentrilti
Art. 12. Elevil in farmacie suntd opriti a de façá. de is tun do facd, oil de /a preserip-
expedia medicamente eroice fare', controlulii timiiie farmacopeei rorname, apediarea i ti-
faimacistnhn é6 aid asistentulul. nerea in farmarie de medicarnrnte de tia cnali-
Art. 13. Mediculd, prescriina medicamente tate inferibrA, add alterate, add neconforme en
eroico intr'int dosa mai mare de catil cea obici- prescriptiunile farmacopeei, lipsa de materia-
Dui-td de majoritatea modicilorfi, va Insemna 'halt neaperatil trebuineiosd In farmacie, schini-
an ordonatirtne printr'und sand de exclama- barea folului orl a dosei medicamentelorii or-
pune ori pritt cuvfttulil 4.Sic Vo1.o,70 cdi n'a fi- donate din partea farm acistului . proem i vin-
cutii din en:ire. darea meclicamentetord secrete nerecunoscute:,
La cosi) contrariii, farmacistra va fi détorii expediarea medicamentelord dupe', ordonatinni
d'a reduce dosala cea obicinuita, insciintandii prescrise de Omenii rani nu ati dreptuin d'a
indata pe mdicn1d prin landed. exercita medicine in Romania, ori-ce abatere
Art. 14. Ordonatinni ce cuprina prescrip- din prescriptiunea ordonatiuniloril, refusarea
12innI de medicamente eroice fard Insemnare d'a expedia ordonante in regulit 1a ori-ce ord
eum ad se ia. de catre eine urmeza a se In- din 0 si din nOpte, lipsirea de Ia farmacie pen-
trebuini,a, nu se potd expedia de catre far- tru ntiS timpt mai mare de catb tad. saiMma-
maciatd. nd a dirigentuluI seri a unui loce-tiitort, Nen°
Art. 15. In casurI cândd ard lipsi intend ,tiatil In farmacie, recunoscutii d.e guvernii, vo nil
ordonantd. medicaid Ore-cari insemnari rela- fi snpus' penaIitdi1ord prevNute la art. 83
tive la moduld prescriptiunef s.e. q. s. ad din legea sanitara,
gradum saporis,s acestea se vigil note din Ministru de interne, L. Catargi.

TAXA MEDICAMENTELOWO
(promtagatii re lingd regulamentulli farmacenticd pain decretulii IsTo. 3 din 2 fa-
nuarid, 1874 li-aplieabila de la 1 Aprilie 1874)

GRAME
A. 10001 100 10 1 0,1
B.I L.1 ni 11.1t.1 B. t

A.
Absinthia
Acetil . .
aromatied
. . ..... . 2 10
6Q
2 25
25

27
8
a
1

8
-;- 7..17
de seilla . . . 32 4
A.cida aceficd cone. 96 °JD 3 86
dilut 6 70 80 10
t areenlost in pulv. 20
i
azoticd conc. crud. . 3 75 45 6
pur 7 -- 8a 10 ;

dilut pun . . 3 50 42 5
benzoied 6
ea:belied pur. crist 15 1 80
I, '
25
chlorhydr. conc, crnd 2 70 4
pur. 5 20 8
dilut pur. www.dacoromanica.ro2 80 !35 5 -1=
30 LEGImicr

GRIME
A. moo
_._ loo ii 10
.--.
L. B. L.1 B.li L. B. L. B. I L. B.
1

-- ----
1 10,1

-- formica
Acida citrica
- in pnlvere
1
1
32 -- 4 --
- gallica
- 3
48
--
-- -- --
36
6

-
- phosphoricil liquidii -- -- 2- - -- 50
1 30
30
16

- - --
4

--
solidli
-60-- -- 70 10

---tannicii
- sulfurica conc. pur
dilut. pur
6
1
80 --
72
20
- 35
9
3
-
-- -- - --
- tartrica
englesa 2

-- - 1 -- - - 4 30
4
50 -- - - 6

- -
t Aconitina
in pulvere
70
2 20
-- - -
20
28
3
4
1 25
51 - - - - - -
t Aconitil tuber in pulv. grosa
-
Alcohol concentrata
7
6 -- -- - - - - 90
72
12
9

- -
diluta
Aloe succotrina . . . . . -
5
-- -- 60
60
7
7
1
1
in pulvere
Althaea foie Valuta . . . 3 -- - -- --
1 25
36
15
4
2

- -
Althaea rad. decort. taiat'a
in pulv. fin.
5 50
-- -- - -
65
1 40
8
16 2

-
Alumenil cilia In pulv. fin
calcinatii in pulv. fin
Ammoniacii G. R. in pulv
1 90

- - 1 80-- -- -- -
1
24
64
3
8
20 3
Ammonia aceticil
- -
- hydrochloricii - - 1 20 - - 12
15
2
2

Ammoniaca licuida
Amydonii in pulv.
ferrata
6 50
3 50
- - -- - - 50
42
SO
10
5
9

1
Amygdale amare
- - dulce
excortic.
4 - - - -- -- -- - 60
45
80
7
5
10
Anisii

-- -
- in pulvere fine -- 3, - 85
4
10 2
stellatil
in pulv. fine - 85 10
18
2
3
- - in pulv. grosii
Angelica rad. taiata
AO conning filtratii.'
- -- -
90
61
10
1

-- de calce- - - - 5 1
- de amygdal amar. cone
dilut
50
1

-
26
24
6
15
3
1
-
2

- -
- de cassia simple
- de chamomilla
spirtinisa
. . . .
-- 80
0 4
10 -
- de foeniculii . . .
- de flori de portugale
. . - - -- 24
16
3
2

- de flori de teia
-t - de lauril cerasa -,
--
35
30
10
4

- de melissa, .
- de menth piper.
.
.
.
- -2
30
25
4
3

- de pice
- de plumbil alcol
1 15
60
-- -- - - -
30
15
8
4
2
1
- de rose
- de smeura www.dacoromanica.ro - - 30
30
4
4 =I
 MEDICALB 31

GRAME
.--------
A. B. C. lobo 100I 10 il 1 11 co,i
L.1 B. 1113 [ L.1 1341 L.1 13.\\ L 1 B

ApA destillatri.
. ........ - 75 - 9- 1-
-- - on azot. de potasi
Argintii . . . .
azoticii crist . . . . .
-- - --- 443 30430---50 --- 656
36

-- - topitilin foie 1 foiA 6

28

- -- -- --- -
36
40
50

Arnica flori
- gie Matti 6 5

- -
- rhizome titiatit
in pulv
Asa foetida in pulvere 2
0

10 - 25 -
8
15 2
8 -
-1. Atropine stilfuricA 1 21

-- - - - -- 30 - - - --
- - - 50
Aurancia cort. Mat& . 6 1 781

fate: parencbym 1 18 -T
pulv 4
Auril metalicil. praep.
in f6ie 1 fOie - 18
1
1 5I

B.
Baie alcalin (hii Pennes) 1 dose de 200 grame sticla 1 50
26 -
-
Balsam de copaiva,
de Pern
- de thereb. comunA
. . . .

4 50
- 2 25
I
S4
65 -
6
3
8
I

-1 72
- de therebenth. venet5.
- ,
!

8
- de toln 3 50 45 6
t Belladonna f6ie tAiatA, 4 5
t
tt
in pulv. gr.
pnlv. fin
rAdAcina pulv. gr.
- '
;
60

5
10
7
2

t - fin
- -
90 - - -
6
12 2
Benzine
Benzoe in pulvere -- -1 - 2 30
12
30 4
Bis mut. subazotic
Bulin Era' 161e - --- - -
8
10 20 15

C.
t Callabar bobii. - 2 15 - 25 - 3
Calamn rhizoma Math decort.
- in pulv. fin.
- - - grosii
-- 1 30 - I e - 2

Calce bydrat
- carbonica
- hydochlorit
- -60-- 75 -
32 -
3, 1
9 2

- bypophosph
2
-- 5- 50 - - - 1 7 20
- phosphoricA
Campechifi lemnd trtiatii - 32
65
4
8

-- -- -
-
Camphor
Cinepri.
in pulvere - 1
1
40
75
5
18
24
2
2
3

t Cantharide in pulvere 50 6
Capille vener teiatii 0 0
Caragaheen tAiata 0 8
Cerbutie vegetalii in pnlv. fin
Cardamom mict pub!. fin
Cardun benedict. Matti www.dacoromanica.ro - --
6

4
1 20
4

6
-[-- 15
2 =MUM
GRAME
C. too() 100 10
--- --7. 1

-- --.
1 0,1

Cariophylli in puly. fin 1- ! 85

16
10
'2

Cascarillg. cort . . . . . .
13 2
I

in ply. fin
55 20

.....
1
Castoreu de Canada
in pulv. fin 75 10
Catechn in pulv. . . .
90 10 2
toto
Centaurn tdiatti 3 80 45 5

--
. . .
Céra' alb5, . . . . . 15 1 80 22
galbeng 11 80 1 40 17
Ceratt de cetac. 1 50 18 2
Chamomila vidgaril . 3 36 4
pulv. grosil 5, 6
Chelidonin Ede Watt 70 8
China calysaya pnlv. grost . 35 4 20 50 6
30 65 8
tin 5
-
- peruviana cort pulv. groat
ro§ie
flub
grosii .
28

=
3
4
7 15
40
40
40
52
85
5
6
10 -1.:,
----1

--- finti 8 50 1 12
nodosa ra.d. tgiatii . . 60
Chinina --- 14 30 1 70 20
10 1 20 15
bisu1fui icA .
chlorhydrict 12 1 50 -- 18
sulfuricil, 70 8 9 Pt
valeriamca 13 -- 1 60 L 18
t Ch1ora1hydrat i 12 2

......
t Chloroform 3 31 40 5
Chlor in apft 50 6 1

Cicuti Mils Watt , . 3 36 4

pulv. fin 90 10 2
-- groat 45
65
5
8 1
Ciña capitula
condit
_ pulv. fin
Cinamom pulv. fiu
_ grosti .. 1
1
1
20
50
15
18
12
2
3

---
2

..
.
Citru fruct. recent No 1 20
Coccionella in pnlv. fin
t Codeina , . . . . .. 5 50 65
3
8
40

...
.

t Colchict seMantrt in pulv. grosil . , 1 20 14

Collodin . . . . . 3 40 40 5
t Colocynth. fruct. fiträ sem. 5 60 7
.1. pulv. fin 7 84 10
Colophonit 3 4
Colombo räd. Watt . . . . I 1 12 2
pulv. fiu 1
Coriandra fruct 1 1, 4
Concret. calcar. ale racilort pulv. 3 25 40 5
Croct garnet 42 5 60
in pulv. fin
Cabebe fruct. in pulvere
Cnpru sulfurict . . . .
Cousso florl . . . . . .. .
In Duly. fin
. ...
www.dacoromanica.ro
.
.. r 1 50
90
25
10
6 20
18
12
28
50
1 75
3
2
4
6
10
 MEDICALE 83
,
G lt A II E
D. E. -woo Pao i 10 0,1
L. B. L. r
!
B.I L. D.1 L. B.
1 1 II

L.B.
D. . . 1 I
I

Dextrina 3 50 12 i. 1
t Digitale fOie tgiata: . . . 60 7 -- 1
.1. pulv. fin 1 20 15 2
-t Digitalina depurat ,
90
E.
Dectuariti purgatif 1 12
Elemi 7 85 -- 10 2
Emplastra de Cantharido . . 25 3 36 4
_ perpet 6 1---> 72 8
-...
cicutg
CTOCII
engleclucentimetre
--
7
1 70

7
85
20
85
10
3
10

-- de melilotii n 50 40 16 2
-1- mercuriale compusa
simpl . . . 18
1
3 50
2 20
42
26
5,
8
opiatii 6 72 8
da plumbil compnsti . . 10 1 20 14 -- 2
simplu 6 70 8 1

sgpunii camphor , 1 30 15 2
Emulsiune de amygdale . 2 24 3
oleosl ,
t Euphorbil in pulv. fin -- 1 70 20 3
Ether acetidii 3 :36 5
cradii __ _ 1 20 -- 14
puril . 1 32 16 2

t
t
Extract do absinth
aconitil
. .

c. saccaril
,,, , .

, 1 20
2 10
15
25
V,
3
2
aloe 55 6 1

t balladonna 2 10 25 3
tf callabar .
cu saccarii
,.
15
2 25
2
30
cam p echin .. 96 12 . 2
t c5.nelpii ladle 50 0
_
....
. . .
cen Lauri 4 50 6 i

chelidoniii , . . . 1 20 15 2
--1
-1-

t
--
china calisaya .
grisa per.
cieuta . . . .
cicuta ea sacharfi
cina
.

.. 1
1---.
3 50
2 65
1 20

4 55
42
321
151
, 10
55
1
5
4
2
2
7
t colocynth
colomba
. 6 25
2
75
25
10
3
cort. de aurant 1 50 ---, 17 2
cubebe 3 36 5
-1. digitale purp. 2 10 .--r, 25 8
filix mas -- 6 --172 10
_ gentian 2 2 26 3
gramine 3 36 4

At,
t --
t
guajac . .
hellebor verde
hyosciam . www.dacoromanica.ro
. . .
..
. ,---
.-.
3
3 30
1 20
,- 36
40
15
5
2
34 LEGIIIIIII

,..."--.----,,
GRAME I

t
I
Extract de rquiritia
- mezereu
--. monesia
nnce Tomic
E. F. G.
I

i
1000 100

_
3
10 1
____ _-__ _-__ ,W...
L.I B. L.I B. L.T B. L.I B. b. il.

I(

.
35 4

40
45
--
4-
I

5
6
t --
.
opiii 5 60 8
-, quassia amarii i
1 80 22 3
ratanhia . . 1 1

1 70 20 3

t
t
rhea
salsapari11
scilla
serail cornutil
. .
..........
. .

.
.

.
.
.

.
.

.
.

. .
20 2 50
2

4
80
25
10
50
4
3

6
taraxacu
trifolid fibr
valeriani . . . . ....
3
3
1
36
36
70
, 4
4
20 3

Feril pn1verisatii
F.

.. , 72 10 2

LI i-ii
carbonicti sacharatil . . 85 10 .2
citricti I 121 2
citricii amoniacale . 201
jodatii . . . . .
.
. ... . . . , 1 60
2
3

,
. 25 3
1acticii 85 10
oxyd. acet 1icnidii 25 8
,. dialysatil licuichi . . . . 65 8
bydratii licuidii . . . . 1
sulforicil 1icui1ii . . . . . _ 2 25 3
potasso tartricil . 8 HI
pentru baie 14 1 70 20 4-
-- redusil prin hidrogenii --- '75 10 2
sesquichlor cristal. _ 2 24 3
licuidd 1 15 15 2
su1fnrid, oxydn1atii 80 10 2
Fiera de bo5 depuratii . . . 5
Filice mas. rhizom. decorticatii in pulv. fin
Foenieult frnet
--
. . .
pulv. fin
. . . .. 1
50
20
6
12
3
1
2 i----

G.
Galban
in pulv. fin . H

Galle in pub/. growl. 1 20k 15 2

fin
Gentiana rkl. tgiatil
. 1 75 20
42'
3

'
3 50 5 1
pulv. fin 1 12 2
grosii 5 50 65 8 i-- --1---
Gbycerina . . 1 -- 12 2
Gramine rhizoma Miatil 2 25 3
Granat cort. din radilcing
Guajaoil gumiresin . . 2 24 3
2, -----
in pulv. fin 2 50 --13- 30 ,-- 4
1emnii aiatii Tr

,
...-- 3 ,
Guarana in pulvere fin H1 --. 12 2
Gamma arabica . . . . 1 25, 15 2 --1
pulv. fin. .
guta pnlv. fin. www.dacoromanica.ro
. ... . ---1 1 6011 20 3
-- tt..r3 2 -' 4 1
1
 MEDICALE 35

IL I. Ii. L. M.
,---..---_,
1000 100
GRAME
10 o,1
L.1 B L.I B. L.[ B. L. B. L. B

H.
Tragacantha in pulv. fin
t Hellebord verde rhiz. Wad -- - - -- --
55 7

t Hellebord negru rhizoma tdiatu .

Horded perlatd
. . . .. . . . .
--
1 20
51 - - - --
15
6
2
1

-I.
Hydromeld
-
.

Hyosciam fiiie tdiatii

pulv. grosii
. .

. . .......
. . .

3 --
4 50
- - - -
35

36
55
4

-- - -- --
14
4
7
t Buil 90 10 2

I.
Ichtyocolla tdiati -- 12 -- -
1 45 18

-
Ialapa tuber pulv. grosd
- - find -_ -- -- - - - --
__
3 50
4 20
40
50
5
6

-
Infusiunea de sena compusii
de rheu
1

- - --
1
20
20
14
14

-- -- -
t Judd 1 25 15 2
__
-
Ipecacuanha ptilv. grosii
- find .
.

- 8 50 1
1 50
12
20
2
3
Iris florent. rhizom. pulv. find
Iunipere bóbe 1 - - -- -- -- -- --
1 25
12
15
2
2

- pulv. grosil
lemnd tiiatii
1 30
- 16
25 - _-
2
3 _

K.
Kino gum. in pulv. find - -- 25 3

L.

-
Lactucarid austriacii -- 4 48 6
gallic (thridace)
Lavendula hog
Lichen islandicii Matti
- 4: - -- -- -- -
2
6
24 3

-
Liquiritia rad. Math, 3 -_ - _ -_
36
36
4
4

-
decort in pulv. find
Lictiorea acid, a lui Haller 0 - 1

1 10
50
-- - --18
15
2
2
de pice concentratd
Limonad. de citr. de magnesie . . . . . . . . - -- - - -_ -_ -_ --
4 60
1
55 7
12

-
Linimentu amoniacale
saponat. camph
5
-- 60
-- -- --
8

-- -- - - - - -
10 1 20 16

-- turte-in pulv. grosfi

Linn semi*
in pulv. grosil
1
3
1
50 18
36
12
2
4

Ltipulind
Iycopodid _- 2 40- 36
30
r
4
31. .

--
Magnesia calcinata
carbonicd -- - -1-
1,- - 12 2

-- citri cif'.

- - --150
- 24
- -- -- -- -- 50 6

. -
Emlfuricil, . . 2 3
--
www.dacoromanica.ro- - 1125
in Indy. 6 ,
Ma1va yuleard flor . . 15 2
 a

Tii. N. 0.
LFAITURT

--
1000
.T.li
--
100
GRAME

----L. 13
10
--".L. -11.1177.13.
1 0,1
-----'1.
1 13

- - - --
....
1

Malva vulgara, fdie tUiate

Manganes bicaydat
Manna canellat . . . . -
9 25
- -
-- - - -- - -
40
3 36
25
5
40
3
5
2
-- gerace . . .
Mastic in pulv. Ent -- -- - - - : -
1 20 --i
15

-- -.- - - - -
-,1
-
Matico fide taiate
in pulv. finii
Mellotu herb en flori tiliate . 3 50
1 60

40
20
30
5
4

Molise, fóig. taiati . .

-- -- -- -- 85 10 11

-
Mentha erispa fOie giate
... 85 10 1

- - - --
piperaiA 85 10

--- -
Mercurit . . . . . . 3 36 4
t azot. acid. Enid --,- 40 5
f
t
t --
bichlorur in pulv
amoniat - --
3 85 45 6
6
1
1
4
b;jodur
- - 85
t
t
t
- chloinr in pnlv finil .

t - cud hydrat
t Mezereiloxydat
prin vap. par
jodur . . .
rubru
.
. .
, ....
.
.... . .
-- - - -
-
7

10 50
10 50
`
2
1
80
85

30
30
10
10
25
16
1i,
2
2
3

2
cort. tAiatil.
.
85
.
- 1

L0
5
2
Mere depuratA

- -- -- - -- - -- - --
- rosata 65,- 8
Millefol. sumitliti Rasta . . 3 50 40 5
Mortara gurnosa . . . . 50 6 -r-

--
f Morphina acetica
tt -- -- -- -- -- -- - 2 50
2 80
30

. .......
chlorbydric sell sulfurica 35

_- -- -- -
ping. 3 20 38
Moscu . . .
Mucilagino de pima arabica
. .

. ... - -- - -- - - - -
85 10
10 1 30

-
Myrha in pulv. gros .
in - finii
. - 2 80 32 --, 4
40 5

N.
i
I

Natru acetic. cristal .

. .... -- -- - 1 45
- -- -- 16 2

50 - 78 - 9
- azotica purl . . . . 7 8 1

- bicarbonic pulv. WI
boracic pulv. finil - -80 - 4022 -- 16 - -- --
6
1
-T- 1
2
-r*

--
- carbon. crist. crudil
- phosphoric .
- pur
.
.

-2 -- -- 6020 ---. -:- _ -- --

1
5
1
3
7
14
1
2

- -
- sulfuric crist
- - - 65 - - - - 24 B.

--
- - -- --
in pnlvere 8
Nueil, fOiii, taiati . . 3 SU 40 ..5 --, ,-
nag rnosehata in pulv ---, 35 4
t Nuca vomica in pulv. finu
t - grosii . - 1
20
-t- 10
=
4.,-,
.

2
3
-
-- 1

0.
-- ---y--
--
Oleosachar de chamomilit pl-+- 1-r, 70 j-,- 8
- cinamom -1--- 50'1, 6 4-,-,4L-
- mentha nicer.www.dacoromanica.ro -,- o- --.1r-rk -4' 5,0.)-4.- .23 I-.
 BIBMOJLE

,.....-.--.---,
GRAME
O. P. 1000
717.
B.
-- -.-
100 10
L. 13.
1
LI 13 L. B.
0,1

-
Oleosachar de rose -i- -1- - - 1125 15
- valeriana
- - - 50 6

.....
1

-.- - vanilla 5o 6
,-
I

-
cele alto in genera
-
Olet da Amygdale rec. press - . . -- -- - - -- 32 '- -
21--
30
24
4

de Anisil
venal . . .
,
1

- - - - -- 10
I- - - -
1
1
-I- 1-- -
15 -
12
2

- --- - - --- --- 25 -- ---

- - Bergamott . . . . . 1 20 2
- - Cacao . 2 90 :15
- - Cartier I 120 15
- - Camphorii
- - Caryopnilli
- - Cinnamomn casia
-- 1 - - -- - 15
50
2
6 I

-- -- H- --- --85- -- 10
2
10 -
L-- 12
- - Citru 9
, - - Cochlearia
t - - Crotont tight , -1- - I 110 20

- - -- -- 2- - --
55 2
- - Foellicult
- - Hyosc. toct . .
- - Pinta de morunt albt
-- --- -r- 80
70
10
8 1

-- --- - - -- --- 24- --- --!-

. . 8 1 12
- portug 5 60 8
- - Juniperi . . . . . -I- 65
- - Laurt nobilt pr
- - - - - - 10 --
4 40 16

..
- - Lavendul. 85 2
- - Lint comunt
- - Melissa . .
- - Mentha piper
. . ........ . - -- - .-- -- 7050 -
4 50

- -H
55
5 70
3 90
7
10
6
- - Nuca moschat pr.
- - Olive . . . . . . 8 - -- - - 8 -- -- -36
65
5
8

- - Provincia . .
- - PétrA ro0a
- - Ricina. . .
. .
- -- -- -- 10 - --'
5 50 65
85 10

- - Rosmarin -- -- - --,--
16 75

- -,
,--

-- - -- 4- 50
25 3
- - Strpyllt 60 7
- - Sinapis cth. - 60
-- -- -17520--1015 - - - --
-I. 10

- __. -
- - Terebinth. crud
- rectif ........
,
...... 4 50 6
2
Oliband in pulv. groat
- - pulv. but
t OPit in pulv. groat
1
. . .
--1 - 221- 2160 - 32 -
1,60 -1 18
- 50- -- -402190 35 -
, , -1-I 4
t finit ,
Origanil summit Wats
1
-- 5

Oxymolt de scila . . i
i
- - -185
3
10
5

P.
Papaver capsule contus
- rhons fort -3 -- 1 236 2
4
15'
-- ....

Pasta de diuti
- gummesii , 1 . .
4
- - 1 50 50 1

3 70 - 45 - 6
18 --
4 - - 50 - 6 - - -
Pepsint. J
1 ; . J
Pice liquid, de Norvdeg
-- 7S - 20 - -
J
Pilule laxativ .. 4
. - de protojod. de fert
Plumb. acetic. cristall . . . -Li -186 -110 2'
Plumbt, acetict, acidt. solutwww.dacoromanica.ro ,4 '1- SO-- 411_ -
-- - -- --
38 LEG1IIIRI

GRAME
......-----..
P. Q. R. 1000 100 10 I 1 1 0,1
1
L.I B. 1.1 B.I L. B. L. B. L.1 B.

Plumb, acetic, basic, eclat

- carbonicd, in pnlv. find
- oxydat -- - - - - -- -- -1- 85 10 2 '

-- -- - -- -- - -- --1
5 60 7 1
- oxydat, hyperoxydat 5 60 7 1

Populu-mugurl 1 20 15
Potassa acetic. solut 1 70 2u 3 1

t - arsenicos solut
- bicarbonic, pulv . -- -- 1 '0 - --2 25
2
3

- - - H - --- ---
- bitartric, pulv. find 50 18 2

- -
- carbon. crud
depurat
2 50
1
30
20
4
15 2

-- chlorat,
t Potassa caust. 'fusa
- pentru bae ... . -- -- -- -
3
1 20
85
15
5
2

-- hypermangan.
- crist
- 1
-- 70 20 3

- -- -
pulver 2 25 3

- -
natron, tartric, cr. . - 4
1 10
56
14
6
2
1

-
- nitric, depur, crist
pulv.

- pulver .....
-- -- __ -- -- - -,-
1 60
60
20
7
3
1

sulfuric, pulv. find .

. . . .
-- - - -- 80
80
10
10
2
2
I

t tartric, stib. pulv. find 6 70 9 1

t -
Potassin bromatd . . .
jodatu - -
5

- 40 - - - - -
8
60
95
7
12
1

polysulfurat
Potiunea de citrat de potas - - 65 -- -- -- ---I
3 50

,- - 70
5
8
Pulpa de prune . . . .
- de tamarinde -- - 9

' - -- -
1150 18

t
Pulvere de dinV1 alb
- - --ipecac.
negrn -- 2
2 50
I 25
30

-- --
cu opiii
-
- gazogene compnse scatuld cu 12 dose . . . . 2 50 - 60 7
- 1

-
I dose
simple scat. cn 12 dose
- I dose . ... 2

10

q
-
Quascia amara fliati cort 4 - - -- - --
50 6 1

- - -- 1865 -- -- - -- --
- lemnil tdiat 4 50 6 1

--
Quercus cort. tdiatd .
pulv, fine
- - grosd'
.
.
-
.
1

2 50
50

- 30
2
8
4
1

R.

-
Ratanhia rad.tdiaa
- In pulv. find - -- 2 50 - -- - --1 1 60 ,--- 20 3

- -I 2 -
30 4

- -1,- -
4
t Resina de jalapa
Rheu rad. tdiatl
- - pulv. finii - - -- r- - --I - 7
8 50 1
50
85
,-,--
30
10
12
Roob de Sod
Rose petale . . . . . -- - - -- -1-I
. .
1 20 f"-) 15
3 r-r- ---r, 35 4
--- in pulv. find
.-L-,
Rosmarin Rde www.dacoromanica.ro --- - . --t- ---t ,--,-
-r ,--r- 40 -,,- 5
45 5
 11121,10A1,11 33

IGR AME
R. S. moo No 10 1
__.
L. B.
_L.1 B
____.
0,1
_._ __.
L. B. L.I B. L. B. _
t Rutha herbs taiata 51 10 7-

S.

-
Sabadilla in pulv. groat'
- Erni
-- -- - -- 15-- - -- --
85 10

- - ,--- - - -- 121-
71- - - -
1 25

--
2
i SalEna frump
t - pnlv. fina
Sachar in bncatT
- - pnlv. finii
- de lapte pnlv. fina
. . ..... - 1

1 25
60

-- --- - -- 15306 --- --- ---

50
2

1
2
Salep r5d. pnlv. grosli
- - - finfi - - - - -- -- -2 40
3 36
4
5
Salvia fóie taiata
- - pulv. fina - - - - - - --
4
1
50
12
6 1
2

- - - 70601-- - --- -- --
Sambucii flori 3 50 40 5
Santal rosn lemml taiata 3 50 40 5
Sapuna de pine . . . . 1 20
- - potasa 5 7
- - jala pina .
-- medicinahl in pulv.
. .
. . .
- : --
- 30
' 25
4
3

-- - -1
ordinart albil
- -
venetiana
. . .
- 25 --1

- - -- 256 -- - - ---
.. 80 10
pulv. fina 1 20 15, 2
Sarsaparill. rhizom ttiatii, Honduras 18 2 15 3

t
Sassafras lemn taiatii . .
Scamonen de Aleppo in pulv. find
t Scilla bulb. squame nscate
. . . 4
-- -- - - 501-- -
50

55
2
7
30
I
'

t - - pnlv. find
.1. SecarX cornuta pulv. find -- .- - -- - -- 35 5
Senega rad. Matt: .
--
Senna gie
.
-1 - -
4 BO
1 70
55
20
7

--
14 3
frtra resina . .
fOie in pulv. find .. .
...
. - -1- - 3
2 50
35
30
4
4

- --- --- -- --- --- --

Sepia pulv. Ent . . 65 8
Serpyllfi herba thiatr, 1 3 36 4
Sea de Ca' . . . . . . 3 36 4
Sinapis negru in pulv
Soda silicica. Eguida
2 50
4 50 - - 7 -- - - 30
55
4

Specie amare
-
-- de althea ... -- -- - -- -- --
.......
- aromatice . 5 60 7

- --- -- - --- --- ---

pulv. grost 6 50 80 10

--
- emoliente
pulv
- laxant. d.' St. Germain
. .....
4 50
3
4 50

- 2 10
55
35

- - -- _-
55
6
4
6
25 3

- -
- narcotice . . .
pnlv. grosil .
- pectorale . . . . ....
. . . 6--
4 50 55

- -- - --
70
--,-- 6
9
-,-

s- sudorifice . . . -- - -304-- - _ - -
5 50 -A-
1
65 .-f-- 8
1S

601- 20 - - - -
Spermaceti-1 --,- 1 15 2 -z-
$pirtil asomaticii

- - - -4-- --
- 1
1 camphorata 7 851-4- 101
- de amonin anisata i... A-, 151=
- 4.- cochlearia . . www.dacoromanica.ro
. 1 301.- 151- -
 ..
40 LEGIIIIRL

S. T.
,-..----,
moo Imo 10
GRAME
1 oo.
L. B. OB. L.j B. L. 13 L.1 B.

Spirtil de furnici - -118 - I- - 1 50 2

- - lavendula
- - mentha piperatd, -- - - - --
- 3 20
1 12
40 5
- - mustard
- Sapunti .
. . .

- -
.
-- - - -- 4 50
2
55
25
7
3

-- -- - --- - - -- ---
- etherica . . . . . . 85 10 2
de ferd sesquichl. 1 60 20 3
nitrica 4 50 6
Spongia cerata
Spongia comprimat - - - --- -- 12
16
1
2
50 18
25

-- --- -- -- - - --- - - -
Stibiu sulfur. negro. pulver. find 7 50 90 10 '2
t -- - portogahd ......
t - - ro§iu .... . . . 1
3
25 15
35 4
2

. .....
. .

t -
Stramoniri fóle taiata
t Strychnina .
sulfurica
- -- - -- 50
9 60
9 60
6
1 20
1 20
15
15
Styrace 1iquid5,
Sulfa sublimatti . . -- -- - - -- -- 80 10 2
- praecipitatil
Succn de citru recentti
- - liquirit. puiver
. - II

1
I

I
20
20
20
3
3
3

-Siropa de amygdale
t -- - cort.- citru
- de portogale - - 1,
- - -- 1
75 1U
codeina
- - fera jodatii
. . .

- - -- -- -1 75
1 50
'2 5
10
18
3

- - guma arabica . 0
-I "
- - ipecacuanha
- - lactucariu - - - 15-- - H 1 12

.....
75 10 --I
- - manna
t - -
... -- -1-
--
75 - -
--1 1 14

-- - sarsaparilla compusii ..... ---1 -- ----

opifi 10
Sachard , -1-- . . 50 6
flit-a . . . 1 12

- - smeurd, -- - -- -- . .

-
. . 2
85
25
10
- - terebinth
- - tolu
viola
.. ...... . .
-- - - 1
2 50
75 10
12
30

T.
Tamarinde Ma, stmburT -- 9
5 -- -
- - 6 70
Taraxacu rad. taiata
Tilia florl -- -6- - 3 50
4
40
50
Tinctura de absinth. comp.
t - - aconitti
- - aloe. ,
- - 150I-- - -,--
1
1 20
2
2

- - arnica
- - anrantil
.
- - - 12 ,- - 7- 1 ,--

t - belladonna
- - cantharide -
. - --20 -- - .
1
1 20
12
15 -7- 2
-1.

- - casia cinam
- - castor. anglic.
.
-_ -_ - - -- 7515 -- - -- - 1
1
60
20
--, 3

- - catechu - -,1020--1- - 10

www.dacoromanica.ro -
90 ---
- - china - I 1 70
 MEDICALE 41

GRÂME
T. U. Y. Z. 160 10 0 10 1 P,1

..
1

L B. L. B. L.1 rt. L. B. 1.4 13

t - -
Tinetura de colchien
digitale alcol
-, 1
1
20
20
i 15
15
2
--
-I
-- - - . ....
1- 4.'
I-1 20
t aethe!
2 50 4
jock .
-- -- ipecacuanha
myrha
- -- -
-I
1

1 $(
SI
15
4
2
-
--

-- -- - Buci 1701B1C
opiu compusd 10
15
20
2
15
- 2

O
-- -- simpl
ratanhia
-1

-
'
4
1 20
-
50
15
15 4
0
2
1
1

-- -- -
rheri alcol .
3

staphisaTria
vino s'it 3 35
15
12
4
2
2
-
valeriand
Tormentila rdd. tMatd
Trifolid Ude tliatd 2 50 -- 60
80
7 --
4 -
U.
0 18 2
Unguent aromaticd 1

- - ---
basilied 7 50 90 10
8 50 12 -11.1
citrinu 1

de acetat de plumb 8 50 1 12
emolientd 1 60 20
25 - -- 3
3
- de glyeerind
-1
2
- --
-- -- -
t de mercurid dublu
simplu 25
8 5
3
1
35
12
4
mezereti
-- 2 25
- -- 3
4

-- - -.... - potasid jodatd . . . . 3

sirnplu
eu joeld .
8 50
3 50
1
40
12 - 5

t
- therainth
stilxatil . .
8 50 1
2 25
12 - 3

Untnra de pored
1-jva ursi
2 75 - 35
30
4
4 - -
V.
Valeriana rád. tdiatd 5 50 65 8 1
50 18
Vanille .
t Veratina
. .
In pulv. find
. . . . . .. ... 1
3 80
10
2
15
20 15
6

Verbase flori
3
1 70 20 1

3
Vind albO vechili indigend 4
21
aromatied
- 50 18
10 . H-
.

-r ---
de china cu vind albd .. - .
de Bordeaux
. 6
12
- 50
-- -- - - -
70 -,:.
18

- Malaga .
de Bordeaux ea de Malaga
12
10
1 501
1 20
18
15

t
rosu vechid indigend
stibiatii
Viola tricolord erba flor. tligii: . . .
-n
3

1--
-Trt
rf-t --,
35
r 20
4
4
3

z.
Zedo aria rdd. Watt' www.dacoromanica.ro -- TO 9 1
42 LEGIWRI

GRAME
Z. 1000 100 10 1 0,1
L. B. L. B. L.1 B. L.1 B. L. B.

Zincil acetieil 36 5 -- 1
t chloratil 3 60 45
36
6 1
oxydatil 3 5 1
suifuricU 10 '2
valerianicii 3 36 -- 5

TAXA MEDICAMEN TELORt

PENTRU USULU VETERINARU
_
GRAME
A. B. C. D. E.
__----------,
Imo 100 10 0,1 1 ii
___. ,--.....-.
L. B. L.I B. L. B. L. B. T..I B.

A.
Acidil azoticii conc. crudii 3 25 38 5
carbolicil licuid. . . 5 1 60 8 -
chlorhydric cone 2 25 3
pyrolignos . . . 2 1 25 3
sulfuricii eng1ez 2 50 30 4
Aloe suleotrina in pulvere __ I 12 __
Althea ra'clAcina in pulv. grosii . . 00
Amoniacii chlorhydricil in pulv. crudii 6 70 9
.1 licuidd 6 70 9
Angelica rg.clAcing, in pulv. grosti 701
Anisii fructii in pulv. grosil 70 9
Asa foetida
E.
Balsamii de Terebinth. com 4 50 6 __ _
C.
Calamu rhizom in pnlv. groped 70 9
Cam phor ._ 1 25 15 2
in pulvere 50 1 18 3
t Cantharide in pulvere. 3 20 38 5
Chamomilla flori in pulvere 50 6
Cieuta fol in pulvere grog 3 50 40 5
Cupru sulfuricii venalii cryst 40 5 1
in pnlv. 70 9 2

D.
t Digitale foi in ulve re 85 10 2
E.
,
Ether crudil -
1 20 14 2
t Euphorbit in pulvere G. Rwww.dacoromanica.ro 1 50 18 3
 MEDICALE 43

I
GRAME
E. F. G. H. J. L. N. N. 0. P. Q. 10001100 11 10 1 0,1
,-.1.--
1il

L.1 n. L. B. L.1 IL L. B. L.I B.

1

f Eictractii de Belladonna 21 24
.

F.
Fer5 sulfuricil cr. venal
sesquichloratil licuida
.
1 20
1
15 2
12 2
1
Feniculti fructe in pulvere grog 70 9

G.
Gentiana rAdAcing in pulv. grosii 5 50 65 F
Glycerina . . . . . . 80 10

II.
t Belleborti negrn rhizom In pnlv 75 9 2
t Hyosciam foi in pulv. gros5 4 50 6

J.
Jalapa in pulvere .
Ipecacuanha In pnlv . .
Juniperti bobil in pnlvere .
. ......
. . .
. . ,
' 1 30
4
--
16
1
50
50
2
6
18

L.
Linii turte in pnlvere grosii 1 12
Liquiritia rAclIc. in pulv. gros5 5 50 65 8

N.
Magnesia sulfuricA yen cr 1 50 18 2
in pulvere
Miere comunA 1 75 25 3

N.
Natru sulfuric5 crystal 1 50 18 2
in pulv 0 5

0.
Olefi de calling 1 15 14 2
Launi-nob pres 1 20 15 2
Linti 4 50 6
Olive comun5 3 35 5
PiatrA ro§il 80 10
Terebinth. crudii 4 50 6

P.
Plumbil aceticit crystal. crudil 60 8 1
basic5 solut5 . . . 40 5
Potassa nitrIcA lien, in pnlvere 4 5

q
Qaercus cortice in pulvere www.dacoromanica.ro
. . . ......
2150 30 L_
 44 LEGIT:URI
)
1 GRAITE
..S.1 T. U. T. Z. 1000 10011 10 II 1 0,1
L.( B. L.I n 11:571.11 L. B. LI, 13.

i-fSepund ,albil
S
,

ordinaril
Stre dornuta in pulvere
1_ _
1 50
301 4
21 _ 2 50
1 2
IL
1
l ffliina
S ibiii stilfuratd negrn in pulvere thin
pottogaliii yen . . .
. .
...
.
.
.
.
1 10!
1_ 11 11.701 qc.) 3
11

S lfd sublimatil mad . 4u I 1

T. I
'
i 1

190-
1

T4letura de Arniea
t Beihdonna . 1[ , 12 2
t Cantharide . . 1 11601 2,t) _
)1

17. 1

Thrguentii citrind 8 95,

de mercuriii simplu . . 4
simplu 811 3 31:2
. 11 8 ' .9511-12 T.
terebinthinatd .

11

V. .1 .1

1
Valeilana rAdäc. in pulv
I

I 1 20 ,15
I I

2 1
z.
Zineii ralfurict crudd In pulv. .
05 s, 1

TAXI PENTIUT LABORE FAMAGEUTFE

_
T
.
GRAME
l 1 10 59 100 so 11

I
1

L.1 n. L.1n4 n.ln. t. B L. 13. I

Cataplasina, Pentru prep ratiunea tinel cataplasme pdn6 la .

_
I
i
30
it
. . Pentrn prepar. unei catapt peste 100 gr. pentru;
fi.:-care 100 nIterike . .
Clariiicatiane.Pentru prepar. 1111Pi clarificatiune kelt:wive cu
... .. . '

,
if '
I
i

'I
/

12; '
I I
albqii tie ()nil, peed la . . . . a. . . 4 60,
1

Colatnra.
Liem cn a bill pests 500 gr.fie-care 100ulteriOre
Pentru colatora (stcecurare) mini lirnid penè la:
1011; : I

151
1 idem pesto 500 gr. pentrn fie-care 100 ulterióre.'
ronscislunt. Pentru eonseisiane (tilierea) burnienilor, cdjelor, t
r
lemnelor, radäcinelor etc., cu cutitial sell fór
I

t fica pane" la I_ 11 _ __1_. 11

20
'
Pintru conscisiune de fie-caro suta gr. ulterióre 61 11--
Decoctlune. Pentru decoctiune d'un cuartil de era, cu colatural
impreuna pdndwww.dacoromanica.ro
la . . , . . . . . . .; 1! I 11
4011
 MEDICAL& 4E

GRAME
10 50 100 500
L. 13 I. I B OD L)13. L 113.

Idem peste 500 gr. de fle-care 100 gr. ulteriOre . 6 L

Idem pentru d'ui jumdtate orit cu colaturi im-
prennd, pend la 60
terióre . . . . c ....... .
Idem peste 500 gr. de fie-care 100 grame ul-
Idem de una or5 en colatura imprenn5 pênd la
.
.
8
80
Idem paste 500 gr. de fie-care 100 grame ul-
teriOre 10
Idem de fie-care or5, interiót5, de fie-care 500
gra me 40
Destilatinne. Pentru destilatinne in alambicli pênd la . . . 2 50
Idem peste 500 de fie-care 500 grame ulteriOre . 50
Idem pentru destilatiune dinteu5 retort's' sét
balond IAA la 5
Hem paste 500 grame de fie-care 100 gram.
ulterióre . 50

la 500 grame .
Idem pentru 24 ore . . .
. . . . .

Idem de fie-care 24 ore ulterióre . .

,

Idem peste 500 grame pentru fie-care 500 gra-

.
. .....
Digestinne. Pentrn digestiune de 12 ore a unui licuidti pént
,

.
4
61
30

me ulterióre se va socoti a treia parte pretu-

rilor5 de sus5
Dispensatinne. Pentru dispensatiunea mini medicamentii -so-
lidii in chartilE gi signature pond la . . 12
Idem peste 100 fie-care 100 grame ulterióre. . 2
Divisinne. Pentru divisiune pnlver. fine de fie-care dos5
imprenni eu capsula . . . . . . . . 5
Idem en capsula de chOrtiI ceratl . . . . . 8
NB. La divisinnea pulverelort fine peste 20
de dose, pentru fie-care dosa ulterióre cats . 3
Idem penttn divisiunea unguentelord se va so-
coti ca aceea a pulverilora in capsule cerat . 8
Idem div. pulverilor5 gróse, speciilorii etc. pen-
tru fie-care dog impreuna cu chOrtia Oa
la 50 grame 8
Idem divis. prd.v. grOse peste 50 grame de fie-
care 50 grame ulterióre . . . . . . 2
Idem divisiunea substanteloril meclicamentóse
in capsule gelatinóse imprenna en capsule
pentru fie-care bucatd, . . . . . . . . 20
NB. La formula 4135 se dea dosa prescris5 atâ
tea de ea* (dentnr tales doses), se va socoti
cantitatea intreg5 ale materialelord , ames-
tecarea gi divisiune.
Electuariii. Pentru preparatiunea mini electuariti Ong la
Idem unui electuarif Into 50 gr. de fiecare
10 gr. ulterióre . , . . . . . . . .
.

2
30 11 I

'
Elntriatiune. Idem elatriat. (laevigatiune) ImpreunI cu apa
destilatO pentru fie-care 10 grame . . .
I

. 5
Emplastre. Pentru intinderea und emplastru impreuna CU
pelea Ong la 10 grame . . . . . . . _ _ 5c _ _ _ I
_I
Hem peste 10 gr. dewww.dacoromanica.ro
fie-care 1 gramil ulterioril . 4 I
I

.---
4
46 LEGIUTRT

,.-----.,
GRIME
10 50 100 500
L.1 B. L.1 B. L.1 B. L.113 L. 13.

11 I I

Id( m en 0141 pdne la 10 grame . . . . . _ 1

_ 30 _ __ _ _
I

Rim peste 10 gr. de fie-care 1 gramt if teriort 2

Idem matasa Oat la 10 gram a . . . . . , __ 1 _ _ ___
Itlem peste 10 gr. de fie-care 1 gramt ultrriort. 8 - --
Pentru dispens' tiunra unui cmplastruintins im-
preunà cu lihrtia errata', invelitura isignatu-
ra de fie-care 10 grame . . . . . . . 5 - -
Idcm unuiplast. in cylindru cu hartia ceratg, in
velitara si signatura pe',14:4, la 50 grame . . . 10 _
nem peste 50 grame prntiu fie-care 10 grame
ulteriere I --
Hem preparatiun a umil p'ast. sell veunuI cera
prescrist magistraliter, set prntru amesteca-
rea si malaxatiunea mai multoit emplastre
penS la 20 50 75 2 50
1dem fie-care 10 gr. lipsiede in are:AA scalt . . 8 --
Idem preparatiunea cin,dastrurilor peste 500 gi.
de fia-care 100 grame ulteróre . . . . . 40
NB. I:Mca suntil prescrise mai multe emplastrc
d'a se ame teca si intinde, pentru amestesare
nu se va socoti nimict.
Emnisiune. Pentru preparatiune inclusive cu strecurare p5-
ni5 la 30
Idem peste 100 grame de fie-care 100 grame ul-
teriore 8
Espeditiune noeiurnA,. Pentru espedit. Yawl ordonaute medi-
cale dui:4 inchiderea pharmaciei, edict*, de la
11 ore sSra peu6 la 5 ore dimiueta . . . . 1 _ __ __
Expresiane. Pentru ex Iresiune (stórcerea) prin ten unel sub-
stante One' la ......
teridre. . . . .......
Hem peste 500 gr. pentru fie-care 100 grame ul-
Idem plin tiset a semintelort grase pent' la . .
Idem lentru 500 gr. peutru fie-care 100 grams
. . .

--
_ _15 _ _... 1
1

50
ulterióre . . . 25
ETaporatiune. Pentru evaporatiunea unui liquidt pene la. 50
-- _ ._ _ _ _ _ _
. 1
Idem poste 500 gr. de fie-care 500 gr. ulterióre. 75
Filtratiune. Pentru fi'tratiutica liquidelort Ong la. . . . _ 20
Id ,In peste 500 grame de fie-care 100 grame ul-
teriere 3 ___ _
Ideni olcurilort geese penS la . . . . 40
Idem peste 500 gr. do fie-care 100 gr, niterithe

_
6
3relatina. Idem veparatiuuea gelatinei pend la . . . . 1 50
Idein peste 100 gr. de fi -care 10 gr. ulteriOre . 6
[ufusiune. Ptsutru preparatiunea infusiunel impreuni cu
st .ecul are pern5 la . . . . . . . . . .
_ _ _ _ 30 ___

Legritura.
Idem peste 500 gr. de fie-care 100 gr. ulterere
Pentru lf ettura vast lort, dopt de plutd, t ctu-
5 1--
ra, signature si sigiliu . . 12
thseeratinnea. P ntru ma ,eratienea unui luquidii pea Ia. . 20
Mem pests 500 gr. de fie-care 5 )0 gr. ulteriere. 5
www.dacoromanica.ro
41 I
Ilistiunea. Pentru insxt noea liquidelort p5 IS la . . . 5
Idem pests 500 gr. de fi--care 500 gr. ulterióre. 4
 MCD.CALE 47

,--------t
GRAME
100 500
,.. LI D L.1 n
10 1 50
11.11,4 B
1

L. B.

Idem en unu set mai multe pulvere isolubili. -_ _ _ _ - -_ -_ _- -

. 15
IdAni pulverilort fine One la . . . . . .
Idem peste lo gr. de fie-care 10 gr. ultoriOre - - - - -- 5
15 .._
1-

Pentru mixtiunea pulverilorri grOse si specifier

OA la - -- - 15 -7
Idem peste 100 grame de fi -care 100 gramo ul-
terióre - - -- - 5

set veunui vernice pentru fie-care graml . -

0bdactiune. Pentru invelitt pilulelor5 cu foI de argint, aur,
NB. Arointult sét aurult in lamele so voril so-
--__ - - _
. 6 -,_

coti Losebitt.
Pasta. Pentin preparatiunea unel paste jibe la . . , 1 tr-
Iclem poste 100 gram de fia-care 10 grame ul-
teriOre _ 6 ____ ____ __
Pastile. Pentru preparatiunea de pastile, tablete sell tro-
chisce pentru prelaratiunea masei si formatiu-
ma lort pén5 la 10 grame . . . . . .
Idem peste 10 gr. de tie-care 1 gramt ulterioni.
- - - --
2
40 - --
Pilule. Pentru preparatiunea masel de pilule set bon in-
dusivii cu tote solutiunile neersare One' la
Idem pests 10 g:. do fie-care 1 gram ulterioril .
Idem formatiuma pilulelor pentru fie-care 1 gr.
.

1
5 i_
30
-
Idem peste 10 g7ame de fie care 1 gr. ultcriorii. 4
Idem si peste 30 gr. de fie-care 1 ge. ulteriort . 2,-
Idem de boli, adicg pilule prsto Feutatea th
0,5 grame do fie-care 1 g amt . . . . .
NB. Conspersiunea pilnlelort set a bolilort ec
- 2_ 1

-_ _ __
va socoti IA cuantitate de pulvere analOgI cu
a patrulea parte din masa pilulelor, décii pul-
versa pentru conspersiune nu este numita, se
va intrcbuinta lycopodiu.
Ponderatiune. Pontru ponderatmne sét m5surarea substantelor
preserise in cuantitAti de c"ntigrame set in
pichturi, One' la 1 gr. inclusiet . . . . .
Idem ponderatiune peste 1 g:. uu este nimic de 1
- 10 __ ^
socotitil.
Pulyerisatiune. Pentru pulverisatiunea si alcoholisatiunea unei
substante One la . . . . . . . . - -_ - 30 75 1 -- - 4
Idem peste 500 gr. de fie-care 100 gr. ulterióre.
Idem si cernutii prin sitil pe'n5 la . . . . - - -
50
15 1
40 60 2
Idem peste 500 gr. de fie-care 100 gr. ulteriOre.
Pentru sdrobitt, Ora a corns prin sitii 'And la .
lclem peste 500 gr. do fie-care 100 grame ul
'25
20 30 - 75

teriOre lt ____ _
aturatinne. Pentru saturatiune WI neutralisatiunea unif
_ 30
liuidt penS la
-- -- -- -
Idem peste 500 gr. de fi --care 100 gr. u teriOre. 5

napisatu. Pentru preparat. unel pastri de mustar pea la. - - - - - -

Sigilatiune. Pentiu sigilatiunea fi,-cSrni medicament5 .
Idem peste 100 gr. de fie-care 10 gr. ultenOre .
-- 5

1
20

Solutinne. Pentru solutiunea rece a unel substante intr'un

a lieuidulul www.dacoromanica.ro
licuiclt frirS ajutorult piulitei Oa la 50J gr
5
as LEGITflBX

,--,..---,,
GR AME 1

10 50 100 500
L. B. L.1 B L. B. LI B. L. B.

Idem solut. prin ajutorul piuliteT OA la 500 gr, ,

de licuidil ...... . . . . . 15
Idem peste 500 gr. de fie-care 500 gr. ulterióre 10
Idem prin caldued Ong la 500 gr. de licuia. . - - 24
Idem peste 500 gr. de fie-care 500 gr. ulterióre 15 _.,.
NB. Déca emit a se disolva mai multe substante
inteu'd, mixturit, se va socoti numai una sin-
guilt soltitiune.
La solutiuni calde a sa'rurilorii se vorti socoti sg.-
mei in stare cristalinii.
Sabactiune. Pentru subactinnea balsamurilorii, gumiresine-
loril §i oleuriloril pad la 10 gr. substantei re.
lativ 6. 30
Idem peste 10 gr. de fie-care 1 graced ulteriorii. 1 _ _
Supositorit Pentru preparatinnea de fie-care bucatg . . . 20
NB. Asemenea se voril socoti 0 bougies séti can-
delete.
S1rop5. Pentru preparatiunea unni siropil (care nu este
a name mentionath in tad) inclusivil en lii-
crari de decoctiuni, infus. colat. filtrat . . .
Idem peste 500 grame de fie-care 100 grame ul-
60 2 J
terióre 30 --I
Idem prin fermentatinne de fie-care 500 grame. 3 {.
Triturattune. Pentru trituratiune necontenitd pentru fie-care r
cuartil de or& 30 '
Unguente. Pentru preparatiunea fie-care unguentil fdrg, in- I

trebuintarea focului One la . 10 20 30 1 20

Idem de fie-care 10 gr. lipsinde in acestd scald. 3
Idem peste 500 gr. de fie-care 100 gr. ulterióre _ _ -1
. ........ .
20
ldem until unguent cu intrebuintarea focului
50 .
,..,
pdnd la . . . 15 30
I

Hem de fie-care 10 gr. lipsinde in acéstl scalg . 5 -7

Idem peste 500 gr. de fie-care 100 gr. ulterióre. 35 __L.
NB. Solutiuni separate la preparatiunea unguen-
telorii se vorti socoti deosebitti. 1 1

TAXA
DE LABOARE IN USULU TETERINARU

GRADIn
10 50 100 500
_
L. B. L. B. 1.113. L. B. L.14

Bolt. Pontru preparatiunea masel formatiund

One la ...... . 1.
Idem peste 50 grame de e-care 10 grame ul-
. . . 50

teriOre www.dacoromanica.ro 5
 MEDICALE 4,

G-11 AWE-

10 50 100 500
L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.

Electuarin. Pentru preparatiunea until electuariil (ma-

ginn5) One la . . . . . . 30
Idem pate 100 grame de fie-care 10 grame
ulterióre 1
Unguente. Pentru preparatinnea unni unguentil in piu-
lite pdn5 la . . . . . 20
Idem peste 50 grame de fie-care 10 grame
ulterióre 2
Idem cu ajutorn15 foculul pdn5 la . . . . 30
Idem peste 50 grame de fie-care 10 grame
ulterióre 5

TAXA
VASELORU PENTRU EXPEDIEREA MEDICAMENTELORU

CAPA.- CAPA-
CITATEA CITATEA
VOID- VOID-
melorti melon"'
pêrlii la MI' pénzi la T.1173'

Grame Grame
50 20 50 10
100 25 100 15
Ride §ipurl sé5 flacOne 200 30 200 20
alba. 400 7- 40 Sticle comune verql. 400 1-: 25
600 55 600 35
800 75 800 45
1000 1 1000 60

25 70 1 50 25
50 85 100 30
Sticle albe cu dopii de 1 100 1 10 I 200 35
sticle. 200 1 40 Sticle colorate (byalit). 400 50
300 1 70 GOO 65
400 1 2 I 800 90
500 2150 I 1000 1 25

l 50 15 1 25 30
75 20 1 50 40
100 25 I 75 50
150 30 100 -- 60
Borcane comune. 200 -t5 Borcane fine porce1an5. J
150 75
300 45 I 200 1
400 60 I 250 1 30
500 75 300 1 60
400 2 10

www.dacoromanica.ro
40 LEGIIIIRI

CAPA- CAPA-
CI rATEA. CITATEA
Volu- Voln-
molorü neelorii
pcla la L B
pe all Ia
L 13

Grame Grame
25 20 15 3
30 25 25 4
75 30 35 5
Cutie comune tcartorii). 100 40 Cutie de lemuil. 50 6
150 50 70 8
200 60 100 12
300

NOTA I. Pentru prafarl voluminöao se va ealeula eut e de mArilne it trebuintato filudA el s'ad primitt prafil
do zachanil ea, base pentru ealculatinnea.
IIOTA II. La expediarea until medicamentu öre-eare i nti'unt vasA inapoiatti so va taxa acestA vasil cu pre-
VIM junletate.
NOTA III. I a medieament( le comnnse introdee gata din Praneia, se Va socati, dupl costun lord, franeun
en ui A led qi cineleci b tut.
NOTA IV. In casurI eande se preseriA dre,eare licuide en gate (pie:am-0, so reed socoll:
Dreptil 1 grainu
de eleurt vase de ape destilate de ether aceticA
20 gutte volatile ( sento 15 gutte alcoholis%l t
I. , linden alcoolice licuide apelee. 25 pato cbloroforrniA
50 gutte de aLtert puril. tincturT aetherico

LEGE
PENTRU ORGANISALEA SERVICILLUI SANITARU

(Decretil No. 1246 dim, 8 Ianid 1874)

AdmiMstratiunile stabilimentelorii de ape.
CA PITOLULt I minerale §i administratiunile carantinesci.
Art. 5. Pe lingg, administratiunile sanitare
Organisarea serviciuluT sanitarti generale, locale §1 speciale, se vort institui or-
gape sanitare.
TITLULa I Art. 6. Olganele sanitare generale suntii
Pe MO: MinisterulU de int. rne, consiliula
Despre autoritaple sanitare medicalii superiorS, asistatil de nO comisiune
de farmaci§ti i chmi1tY. precnm i de uA co-
Art. 1. Administratiunile insAreinee cu in- misiune de vetermari.
deplinirea m6urelorii sanitare suntil generale, Art. 7. 0 .ganele sanitare locale suntii
locale si speciale. Pe lingt, Pr .fecturele i Comitit Jo perma-
Art. 2. Administratiunea insitrcinatA cn in- nente ale districtelorA, medicnl primaril §i con-
deplinirea msuri1orü sanitare gcnerale este de igieng public& ale distriettlui1innii
Ministerulti de interne. veterinaril;
Art. 3. Administratirnile insArcinate cu in- Pe lingO SubprefecturY, medicufil qi voted-
deplinirea m6suriloril sanitare locale matt : narulii &Apt
Prefectnrele i Comitetele pelmanente ale di- Pe lingI primarY, medicii §i veterinaril a-
strktelort ; flatl in serviciulii comunelorii;
Sub-prefecturele ; Pentru comunele rurale, earl nu ail medici
Primiriile comnneloid. plAtitl din casa eomunalii, tot medicil de plde.
Art. 4. Administratiunile sanitare apecia- Art. S. Organele sanitare speciale suntil :
le suntii : Colegiile medicale atapte pe lingO admini-
Administratiunile spitalelorti i orpicillorii stratiunile generale ale spitalelorii;
cu fondatinnl ou. bite, independinte de districtii Mediell stab tmentelorti de ape minerale pi
sefi de comma. medicil carantineloril §i veterinaril.
www.dacoromanica.ro
 MEDICALE 51

j Ministerula Ii Ike delega parte din atriba-

TITLULt II fuAle sele.
Art. 12. Prefectil gi Comititele permaninte
Despre aiributiunile administrafuni- ale districtelora indeplinesca, cu conenrsul me-
lorit serviciulla sanitard dicilosil primari i aid conqilieloril do igicna
publit it ale districtelorti si in limitele regula-
Art. 9. Directiunea si privegherea supremai mentelor si instructiunilor speciale ce vor prii-
a servienlord sanitare civile e wad atribut alu mi de la Miuisterulu de interne, atribut'unile
Ministerului de inteine. urmathre :
a. Eld p-iveghiaz'a i controléza totii servi- a. Executarea in thionula districtului a mil-
chilli sanitard din téri i saatatta populatiu- surdor sanitare generale ordonate de ltnist ,r;
nil sele tittregi; b. Priveghere a si controlarea serviciilor sa-
b. Pnveghiaz6 exercitiula medicinem; nitare locabe, a satv'ttit,1 populatinnii distrie-
c. 0 .dond masurele sanitare de interest': ge- tului si a salubrititti u beloru si satelort ;
nerala pantru Vita t61'a; c Diana nisurilord in contra enthmiilora,
d. It a masuei centt a invasiunil in terg a bi- enzootiilota, epidt miilorii rsi epizoothilotil, sl
lelorii contag;Ose la Omeni si la an mal ., si in- in contra morbelorn contagióse tn genere.
fihitezi, carant ne si administrattuni caranti- d. Inspeetarea periodica a stabilim ntelo. hi
nesci speciale, la casa de trebuinta ; med:tale publice, del endinte de districtil sea
e. Iea rOsur: in contra ettidemstloril si a e- de COMMA, precum si a celot a private; contso-
piz,)ot Hera ivite in terd, tarl nu se niarg'ncoc laeca conditiunilold igienice a penitt nciarc-
inteunti s:ngusa disuictil. lent si a aresterilora.
f. Inspecti:za stabilimentde publice si pri- e. Priv( gherea obareloril si a balcinrilora de
vate, anume : spiralele, ospiciile, institutele de vite :
nascere, institutele de reaternithte, do copiii f. Privegher-a tt ausportului vitelola ;
grmiti, cL alitnati, stabilimentele de ape mine g. Privegherca comeiciah I cn substante to-
rale, carantlnele; controlg condititunle igie- xice ;
nice ale penit nciarelord si ale inchtsorilort h. Privegherea transportului cadaverelora
distri trial( ; umane la distante mai marl (afari din ra:o-
g. D permisiune pentru infiintarea stabili- nula unel plasi), sieliberézti paspOrtele pent n
rnenteloA medicale private (spitale de tett fe- transpottula cadaverilorn in alto districte si
Inn, institute de nascere, institute de alienati, pe,te frontierele terei, ne mai permitandn-se
instit ite pentru vaccinatiune, ofieiuri pentru a se transporta cadaverile descoperite;
procnrarea nutticelor, stabilimente de ape mi- i Darea pe misiunel pentru intlintarea sta-
nerak); bilimenteloid industrial!) si insalubre (prod-
h. Prive'gIhiaa cx rcitiula as tel farmacen- sate printr'una regulamenta specialii) si pri-
tiee; d permisinnea pentru deschnierea de far- veehiaza conclitiunile igienice stabibmentelora
macil nouI. si fabricele imlustriale in genert ;
Pentru toth co privesce la serviciul sanitard lc Adunarea matelialului pentru stalistica
din tera, Ministeruld de interne va avea 6 di- m -dicala, recligeati de cdtre subpraectil si
rectinne separara i miii consilia msdicalii sue de catre primari;
periord consultativii. 1. Privegherea vaccinatiunel.
Art. 10. Direetiunea serviciului sanitaril se Actiunea prtfectilot a de distrieth in afacerI
compune de : sanitare nu se intinde asupra raionului urbo-
1 dire torii generahl. lora celora marl (Bncuresel , lai, Crajova ,
1 earth de cancelerre. Ploesci, Braila, Galati, Ismaild si Butosani), al
2 capi de ofi carora primari femand i in urivinta sanita,
1 referenta de statistic& medicala. d'a dreptula subosdonati Ministerului de in-
1 adjutora. idtm. terne.
2 adjutóre do corespendentA. Art. 13. Primaril comnnelora urbane hide-
1 archivaril. plinescii cu coneursula consiliilorii de igieni
1 registratorii. pubhici atrtbutinnile urmilthre
4 copisti. a. Executarea mesuriloril de interesil gene-
1 camerierii. ralii;
2 dorobantf. b. Execntarea m6uri1orii sanitare de inL-
Art. 11. Directorulii generalti 9 numesce resti locala ;
d'intre doctorit in medicini cel mai experi- c Priveghert a prostituthmil;
mentatl si depinde directii de Minister-a Da `,7 d. Executarea vaccinatiunii si a revaccina-
iea tote me'surele earl interesa servicinlil sa- tinuil;
nitarti i corespunde en deosebitele autoritall e. Inspeetarea stabilimentelorii medieale in
in numele Ministerulni. tretinute din casa comunala ;
www.dacoromanica.ro
 52 sAci-unal,
Yorificarea decoseloril ; articolult preeedentii ,(art.
g. Privegherea eimitireloru; c. d. gs k, n, 49, q s t ci ui
h. Privegherea stabilimentelord inclustriale Art. 15. Primarii comunelordrurale var fi
insalubre; instrainatT numai en atributinnile practise
i. Privegherea conditiunilor igienice ale scO- Fin art.13 aliniatele a, bi d, f, g, 1c I, a, o,
lelord, internatelora, teatrelord , otelurilora, s, t
hannt fiord, birturilora i bâilora; Art. 16s, Admimstratiunile apitalelorit qi o-
k. Privegherea curatiril pieceloril qi stracie- spiciilord eu fonduri osebite vorii administra
lora publice qi a curtilora particulars, a ape- acele stabilimente in conformitate cu testa-
lord curgdtóre, a malurilord qi a puturilora; mentele Bi on alto elute de fondatiune, Bub pH-
1. Luarea mdeurilorti pentru prinderea câui vegherea i controlnlii Ministernlui da interne.
lora turbati, pentruimpueinarea numdrului câ- Art. 17. Administratiunile apelord minerale
nilord vagabondl in generalii c pentru depdr- vort avea atributinnile nrmiitáre :
tarea gabuicd, din localitata a cadaverilorn a- a, Punerea in cale a se face studie mete
nimale ; asupra cualitatilord apelor minerale ci asupra
in. Luarea mdsurilorit pentru gairea siste- actiunii lora;
matici a hasnalelord, pentru depdrtarea diver- b. Conservarea isvóreloril minerale in starea
selord necurdtenii , pentru curtitirea cana- lord nattirald i apiirarea lord in contra on-
lelora ; aril influente cari art putea altera cualitatea
n. Privegherea ampra constructiunilord qi stii mictiora cuantitatea lord;
constatarea déca casele construite din nod in- o. Ingrijirea ca bolnavil stt &idea: in eta-
aped': conditiunile igienice prescrise de regu- bilimenta ajutoruld until medict, medicamen-
lamentele respective; tele necesaril qi tote inlesnirile pentru a putea
e. Privegherea abatoriilor qi a mdceldriilora; fl autati en succeed;
p. Privegherea comerciului cu beuturi qi a- d. Ingrijirea ca bolnavil sd &deed In sta-
limente; bilirnenta addposta, aliments qi beta confor-
q. Procurarea adjutorului in casii do acci- tuld necesarii.
dente earl amenintd viuéta cotAteniloril, pro- Art. 18. Administratiunile carantinesci se
em ; immdatiunile, surpare de maluri, &Jeri veal infiinta, la cas de uecesitate, pentrn unii
de case, inecare in apd, asfixiare (indbuqire) timpii limitatii; ele vorii avea atributiunea d'a
prin cdrbunl, prin cdderea inteund putii, prin opri invasiunea in tOrt a unel anume epidensil
intrarea inteund canon neventilatil etc.; set epizootii, prin supunerea edldtonilord aéd
r. Ingrijirea ca tot! morboqii (bolnavi) ed. a vitelord la privegherea sanitart , inteund
gdedsch lesne ajutorula medicaid, qi ea eel ad- timpa determinatii, qi prin desinfectarea deo-
raci sA, tie ciutati grated; sebiteloril objecte.
a. Luarea mdsurilorii in contra endemillord Una regulamentil qi instructiuni speciale
qi enzootiilorit; vorhi precisa luordrile administratiunilord oa-
t. Constatarea epidemiilorii gi epizootiiiord, rantinesci.
luarea mdsurilord in 'contra lora qi in contra
morbelora contagiOse in genere; TITL ULU III
u, Redactarea raporturilora periodice asa-
pra sandtdtei populatiunel qi a vitelor qi a ta- Despre consitiuU superiorti mediealig
belelord de statistici medicaid, precum qi a
stdrei meteorologice a localitdtii. Art. 19. 'Lind consilid medicaid consuita-
In cast cdndit primaruld nu va aduce la in, tivii se institue pe llngd Ministertil de interne.
deplinire mdsurile din presentuld articola, gi Acest consilia este autoritatea medicaid en-
aid dupd invitatiuneaspeciald a antoritdtei de peridra in Stata qi Ora nnmire de oonsiliii
care depin. da (Ministerul idli prefeetul distric- medicaid superiord.
tulul), Mmisteruld va fi in drepta a le execute Elii se compune din luotit, membriis doctori
in mptuld comunei prin uri-care autoritate in medicind, in acestii numdrh se socotesce ca
politiendsci. membru si direetoruld generahl aid °Orvieto-
In cud citndii consilinlii cot:Impair; nu va a- mai sanitarit
loes in budgetuld sift fondurile necesaril pen- Acestii consilid va representa, pe aid va fi
tru itdministrarea politielcsanitare ci pentru posibild, cliversele specialitAti ale artel me-
intretirerea salubritdtei pnblice, Ministeruld dicale,
add prefectuld, dupd incuvitarea Ministern- Seeretaruld colisilinlol medicaril aperiord
lull, le va Marie ex,oficioinbudgetul comunell Va trebui asemenea et fie doctor in medieind.
Arts 14. Elubprefectil vor indeplinij fa Arts. 20. Membril eonsiliulniini.sdiea1d en,
nulii eomnnelord turale si in tóti cireuinscrip- periods se numesce de Domut, dapi recoman-
tinnea plAcei, cn adjutornl medicilord si al va- datiunea Ministernlui de interne, dintro medi,
terinarilorii de plasd, atributiunile ardtate in cii seismal distinqi prin aciintit qi niperfenta lor.
www.dacoromanica.ro
 MRDICALE Ss
bit. &imam Orion, de dad ant' ult treime va chiema in gedintg, spre aonsiltare Otnent spe-
dintre acegti consilieri Be vs, reinoi riA tra- ciall gi competinti.
gere la mit., Art. 24. Consiliulii pronnnoiA pgrerile gi de-
o Membril onsilinlai medicaid imperil:es prii- cisiunile dupii majoritatea voturilord, minori-
mesa din budgetuld Ministerului de interne tatea va fi detere a'll da opininnea motivatA.
as, diarist+. de 20 lei pentru dilele de presentA. Consiliulii nu va patea fanctiona cu mai pl-
Art. 21. Ministerul de interne este de dreptil aints de 5 membri presenti.
preaedintele consiliulul medicaid auperioril; Art. 25. Decisiunile consiliului medical an-
in lipsa ml, acesta va fi presidatU de cAtre di- periorU nu suntii executoril mai inainte d'a se
rectoruld generald aid serviciulul sanitarii, gi aproba de ministrulti de interne, care are drop-
in lipsa adestuia de &atm membruld cell mai tuld de a le admite sOd refusa.
in etate, Art. N. Consiliuli tine doe aedinte ordi-
Art. 22. Consiliulii medicaid saperioril se nare pe septemand, gi de orl &ate orl va fi ne-
proatintii in nitima instantA asupra ori-cArii cesitate; pregedintele sea vice-preledintele con-
ohestinni de domeniulil igienel publice, a po- veld gedinta extraordinarg.
litiel sanitare gi a medicinal legale, intra cat Art. 27. Secretarniii consilinlui tine proce-
ele li se vord supune de ministru. sele-verbale ale aedintelorii gi contrasemnezi
Elts exercitg contrelalii asupra lucrArilorii de tote actele consiliulni.
medioinft legalA; examinéza in recursil casurile Art. 28. Pe lingA consiliuld medicaid su-
medico-lega le gi se pronunti asupra gregele- perior se institne ud comisiune compusii de trel
lor comise in exercitinld artel medicale ILfar- chimilti gi farmacigti gi done comisiune de trel
maceutice veterinari. Aceati membril voril fi numiti de
Contro1ez6 tote lucriirile de igientt pnblirg Domn, dupil propnnerea ministrului de interne,
gi aprobi regulamentele "(state de consiliele Aceste comisiuni voril fi consultate de three-
judetiane i comunale relative la serviciile sa- tiunea, generala a serviciului sanitar ai de con-
nitare sell la igiena nabbed', i salubritate. siliuld medicaid superioril asupra tutoril chts-
PriveghiazA exercitiulii medicinal in tote ra- stinuiloril de farmacie ai de veteriudrie.
muffle el; Membrii acestord comisiuni vats priimi ud
CercetOzA gi clasificA meritele inediciloril gi diurrat. de 10 lel pentru 4ilele de presentg.
a altorfi agenti sanitarl postulantl pentru di- Aceste comisiuni vorii tine nna sed clued ge-
feritele posturi medicale; apreciaze, aptitudi- dinte pe lung_
nea in serviciuld sanitaril ei se prommta* pen- Art. 29. Posturile de medic-primarU de jn-
int suspendarea sOd destitnirea din postulfs detii, de medicii de spitalii gi de medicii de e-
sanitard s mail se voril da prin concursil.
InspectA stabilimeetele publice gi private Pentrn medicil-primarl de judete, juriuld se
sairitare ai propane ministrulni, in cast de ne- va compune de 5 membri aiconsiliuiui Medi-
cesitate, mesurile necesaril pentru indrepta- call superiorii i materia concursulul va fi
rea neajunsurilorii constatate. giena Fibbed gi medicine legald.
Se pronuntil asupra tutor chestiunilor sciin- Na se vord admite la concursulii pentra prai
tifice medicale earl II se presintl, de diferitele sturile de medicii-primaril de judetu de 615
Ministere ; medicii earl ad servitU ant ant ca mediet de
Priveghiazi xerciiuhi farmaciel Ii preface plug Ws de oragil, sed earl exercita anedicina
la necesitate farmacopoea gi taxa farmaci- in WA de colts poinii de duol ant
(dial; Pentru medicii eforiel epitaleloril civile din
Priimesce tote aciintele relative la sinilta- Bueuresci gi al epitropiei easel St. Spiridon
tea publica din Ord; din Iagi, concursulil se va tine pentrn cel d'An-
Stadia Ouse. producetOre de morbi i pro- Mil la Bucuresti, peutru eel din mud la Iagl.
pane milsurile de ameliorarea sdnetAtei publi- Organisarea aceatorii concursuri seva regala-
c° th genera gi pe cele atingetera de epidemil meaty do bAtre reepectivele Eforia, gi Epitr&-
epizootil in parte; pia. Unil delegatil alii Ministerulul de interne
Se inferred despre starea i necesittitile sar- va face parte din juriuhi concursulul.
viciulul medicaid, propane mesurile nOcesaril Nu se va putea admite la concursulfede me-
peutra ameliorareaJuli intocmesce instractiu- dici-primeal in spitalele Eforiel OA ale &dam-
nile I regulameatele, tgi elaborazi projectele hil Spiridonft gi in ori-ceultii apitaltt de al
atiagetere de crearea veri unel institutiunIsa- capacitate superibril a SO paturli de eatil deet-
nitare, set de ameliorarea celord existente; toril in medicinii avencid sOd pato eel de praea
Adresez5 mioistrulul de interne, la finele tied sed dual anl de functiune ca mediod ad-I
BercAruiat aaii, and raportil generaM asupra cundari intennii spitall, gain _fine clad vdrii
stiril ai a nacesitatiloril Servicinlul aanitaril probe ca afs fon old prwind dual tuff tea in-
clinterAt. t ternil In spitalele din Paris{ seri ag. a fost duel
Artk 234 In emit de nocesitate, aonsiliuM ani eis. asistentil In spitalele diarkiermiada.
www.dacoromanica.ro
 64 LEG mxiii
onsiIiele commiale ale celord optil ()rale Eld priveglfae,i, (-xercitiulii medicine si aid
marl 1ii vord regulameuta asernenea singure f irmacie si visitezt in noire eu mediculd yes-
coneursurile pentrn numirca medieilord pectiv de urbe WI de plast farmaciile din raio-
din budgetuld lord. nuld sed.
Pentru postmile de medici de orast s' de Art. 33. Mediculd-primar5 va stversi In-
spitale, comunele din celealte urbe, Fecumil crdriie medico-legale la earl va fi chitmatd de
gi pontru posturile de medial la spitalele jude- &titre aeoritt tile judeettoresci.
tiane, CO-1.3curwilil se va tine in Eueuresii si in Art. 34, Medituld-prirnaril ald districtului
Iasi d, dime on pe and. Jurinit cencursuld se se afici In raportd infrn en consiliulii de igie-
va compune do un membu aid consilieul me- /id publicd i alubritate i incloplin see, atat
dicaid superio ii, de clin1 prefesoil ai facultg- singurd precum si in intel-gere cu aced con-
t.i de midieind, si de due mcdiel-primail al Inc ftrile urniti-Ore :
Eforiel spitalelord civilo ain Bucumsti. a Visitt;z1 periodi d st blimint le sanita-
Pentru medicii mai sus numiti de peste 3F1- re pnblice si private, stabilirnentele de ape mi-
covd, concursuld se va tine in Iasi, e el', de neralP, farmaciile, drogbe.iile. penitenciarele,
duod 0,1 pe and. Juriuld va fi compus5 de nnt inihisorile, s 61 le, stabiliment le industriale,
delegatd aid consiliului medik aid su;Kr.ord, de fablicele de comestib:le si de la','uturi;
mid pro:dosed ald facultd tel di medieing si do b Control(zil salubritatea nrbelord si a sa-
trel mediel-pdrnari ai Epitropiol spItaleitird telod ; cercetézi dem so Oz.:see regulamen-
Stantului Spiridont. tele asupra inmormeutariloid i asupra indu-
st i lord nsalubre.
TITLULP IV e Controkze, privegherea sanitarii a pro-
stitutiunii si executarea vaceinatiunii ;
Despre m-diciI-prini«, de distri te d. Stu liazd causele epidEmi lord, constate,
ivirea epichmielerd, propune mesurele peutrn
Art. 80. Mediculd-prirnarii ald distric'u:ni combaterea lord si a morbelerd coutagióse in
eete capuld serviciului sentaril de districtii g genere :
depinde directil de Ministered de interne. e. PriveghiezI serviciuld veterinard din di-
Elil incri"zd in int legare eu pr( f,etulti si cid stricti' ;
concursuld sed selintifi .d prefectului, cons liii- f, Visitezd celd pucin do trel oni pe and tote
liii gem:roll i Comitetu'e pormanentil alu di- comunele din r,d nuld set ;
strictuld. g. Core intervenirea prefeetului se5 a m'ui-
Art. 31. Medicil-primarl de districte se nu- strulni de interne pentru luana mesurror dic-
meseti de Domnii, dupd propunerea fileutd" de tate de igiena publseg;
ministru ii d, intorno. h. Face parte din comisiunea medicaid insex-
El se alegil dintre mcdidi ce at depusil x a, einatl cu alege ea reerntiloid. intru edtii va fi
menuld di adresibilitate in fun tine pnblice delegatd de miestruld de resbdd ;
inaintea cornisiunel speciale mentionatt la ar- i. Alund matiri lnld pentru statistica me-
ticolnid t. 9. di .old si pe itru ob meteorologice
Se adinitd in aceste fun, title mime dodo- si r digi, zit raportmilc statistic(' ;
ril In redicing romani earl ad ex-reitatd me- k. CentreMzil, In raionuld sed, lticre.rile me-
dicina cold pucind Line ad in VIA sed call at diciloid de Iasi, ale medieilord de urbe si ale
ocudatii celd pi On on and nt fu ictiune de m. - primarilord, intru cad privesce serviciud sa-
died de tube do media de p'asil, de mAied nitard.
de spitald odd de in died militard. Nu se in- Art.35. La finelo fle-cdrui an, mediculd-pri-
sumezi in acestil tern end se. viuiele fileute in- mard, In intelegers cu consiliuld de igient si
aLntea doldndirel gradate de doctord in me- salnbritate publied, supune consiliului medi-
dicind. caid superiord und. raportii ginealii asupra
Medieil-primari mu potil fi strd'inutati din- serviciului sanitaid si asupra sanithtil publi-
unil judet in altul fmir contentimentul lord. ce d;n districtii.
EI mi putd fi revocati din functinne, afird
de casuld de abaterl grave din d6toriile tune-
tiunei, constatate de mitre consiliul nat clic91 sn TITLULt1 V
periorii, sea de t dtreautoritatea fudeciltorescd.
Art. 82. Mediculd-primard controlezd gi Despre mcdie:1 de pla
priveghiesl, ea agentil aid ministrului de in-
terne, tutu serviciuld sanitard in districtii si Art. 36. Fie-care plaqi va avea cord pncinii
tad ce privesue igiena pubiie i politia m- und in died.
eted, on esceptinne numal a acelord optii o- Medicii do pla's1 se numese de eonsilinhl ge-
rase principals din tM1 earl smith subordinate nerald ald districted si se phitesed din fon-
consilininl medicaid superiord. durile districtulul.
www.dacoromanica.ro
 MEDICALE 55

Ei trobne ad fie doctori on licentiatI in mc- dreptult de recursil la mnistrult de interne,

dicind. care se va prouuncia definitind, avendt in ye-
Medieil de plail nu pot fi revocati din func- (Imre gi ay'suld consiliulul medicaid superiord.
tiune, afard de casuri de abatere grava de la Art. 42. M.dLuiii de urbe este subordinatii
atoriile functiunel lord bine constatatd. primarului nrbo i supust controlulul rood).
M-dicil dest teitif fdra motive valabile ad rimaid alt judetuirti, cu cipeptia celorit
dreptuld de recurst la M nisterult de int rne, optml oraie pmincipale, al carora medici-primari
care se va pronuncia definitivd, avendd in ve- suntt supngi controlului direct al Ministerulul.
dere gi avisuld c nsiiiului medicaid superiort. Art. 43. Medieuld nrbel lum:néza pe pri-
Tate numirile , permutdrile i thstituirile mart ampra chestiunilord medicale, ii Ca con-
medicilord de pldgi vord fi imcdiatt notificate curs in ind-plimmirea politiel sanitare E.ii este in-
ministralul. sarcinatd cu cautarea gratuita a bolnavilomd
Art. 37. Mt dicta de plasa este subordinatt strael.
methcului-pmimard dr judetd gi sepust contro- lit face vaccinatiunile gi revaceinatiunile;
lului add. veglfazt asupra sandtiltil publiee; ia gi pro-
Eld tramito medicel mi-primard raporturi pe- pune rmlsuri in contra Mtiril bOlelord mita-
riodice gi tabelele stathtice asupra tdril sd- globe ei en idemice, gi visitcza in intervale sem-
ndtdtii publi e i asupra servi lulul de polit't te pe femeile prostituate.
mitaa a, gi pr immusce de la diusulu instructilh Art. 41. Ia urbele cari nu a5 medici veri-
pe casuri secialc, can): nu suet presintate prin fiaat mri de morti osebiti, m diculd umbel veri-
instructiile gen ra'e. fied mortile.
Art. 34 Mudiculii de plasd Di concurs sub- Ia urb le earl' nu ail veterinari speciali, me-
prefeaului pentru lad plinirca lucrArilomii do diculd urb,4 visitezA vitele de miliceldnid inain-
politic sanitara, face vaccinatdle 1i revaceina- tea taidrei lord.
tiile gi dd bokavilort, mai cu simd, celord din Art.15. Medicul urbel priveghiaza ig:ena et
comunele iurao, adjutord medicalt. Pentrn ad- saltbritatea publi .tt a urbel; visitezi scelele,
raci, adjutonuld sdu me liaId este gratuitt. stabilimcntole indust iale. pieeele gi tote loca-
Eld visitaa cold 1u,ind ua-datd, pe lund co- letatile un le se vencld comtst,bile gi ledutuni;
munole dia I-dont-mid sdi ; piveghiazd, saMita- coestatt impreuud, en age.ntii politiei jaded-
tea pub:ied, ti in cest de el idr.rnie ir.seiintm:zd toresci abaterile de la legl i regulamente re-
de urgenta pa me liculd primari"; yi,itiza, cc . lat:ve la igiena publicd gi ce,e intervenirea
munele infectate ori de catc on core trcbuinto, primarului In casmile cari suntil de compotin-
c trt pucin fuse' la trel le uddatit, gi dit bol- ta administateunil.
navilore ajuto malt medicaid. luandd mdsuri in
contra tropagárii (lAtir;1) bele!ord contagmese TITLELt VII
Bi infectnOse; destenita atentiunea plimarilord
asupra md.urilort dietate de igieua pubiicd Despre consiliele ole giena qi salubri-
gi cere, la cast de tub iitd, interven:r,a sub- tate publica
prefectulul.
Art. 39. Medicul do plasd numal in casnld Art. 46. In fic-carejudttil se constitue cate
candii ard fi doctoral in medieind face in raio- und consilid Ce igiena i salub itate publica
nuld sdd in.:, drile medico-lc gale la earl e chit- care va functiona po liugd Prefecturd i Comi-
snatit de catre procurorl, judecAtonlinstructori tumult iermuneutd aid judetului respectivii.
set de cAtre sub-prefectt. Art. 47. Cousiliul do igier A ei salubritate
public-a se va eompune de pre fectuld judetului,
TITLULt VI de mcdieult-prinmart alit judutului, do medi-
cult set modicif comunall ai capitalel judetu-
Despre niedic4 ole urbe lui, do medicaid spitalului jud- tient, dr medi-
cii-primari mi spitalului centrald thn capItala
Art. 40. Fie-care cemund urband va avea judetului, (uncle exista und asumeuea stabili-
unuld set mai multi medici, du, a intinderea meutt), de primarult capitalei judetulul, de
gi numdrult populatiun'i. duel membri al Conmitetului permanentt al ja-
Mediculd de limbo se numesce de catre con- detului, de mid architectt, de und ix ginert, de
suit gi se plAtesce de casa comunald. mad farmaciett gi de unti veterinarii.
In capitalole judetlont modicil de urbe tre- Cele optii orage principale din tend vort 0.
bee sa, fie doctori in medicind, In cele-alte ur- yea cite und coneilid de igient 0 de salr,bri-
be ei putt fi i licentiatl in medicind. tate publied speciald, sub pretedinta primans.
Art. 41. Medicil de urbe nu pott fi reyeeati lul, compust de toti medicil In a -ryieiuld co,
din functiune, afard de casurile de abatere gi a-
munei, do end arcinitectii, de suit ing'nem d, de
Yd, de la detonile lord, bine constatate. unt veterinaril gi de umi farmacistal.
Mdicii destitniti Una motive valabile au Consiliuld de igien4 i de salubritate psi-
www.dacoromanica.ro
56 LEGIIIIRI
blicii aid jadetului Ilfovii, presidatii de prefec- nulii ml ic asnpra lucrdrilord sAvergite in cur-
tuld judetului, se va coMpune de mediculd-pri- suit' anulni.
maril aid judetului, de dol ald ntedicit de del
membri al Comitetului permanentit aid jude-
tniul, de anti inginerd, de mid farmacistil gi de TITLITIA VIII
und veterinard.
Functiunea de membra alii consiliulul de i- Despre veterinar
giend gi salubritate public& este onorified. Art. 54. Duoi geff veterinari se numesc de
Art. IS. Prefectuld este de dreptil prege- Domnil dupd recomandatiunea flcutd de Mini-
dinte aid consiliului de igiend i salubritate sterniti de interne.
publici. Art. 65. Veterinaril geff suntd tra dreptulii
Ca vice-pregedinte functionezd mediculd-pri- subordonati ministrului de interne gi coordo-
marl aid judetului.
Postuld det secretard se ocupd de unU am- nap medicilord primari de judetfi din raio-
nnlii lord.
ploiatil din cancelaria Prefecturel. Art. 56. Veterinaril left controlezd gi pri-
Art. 49. Consiliulti se va Intruni la Prefec-
turd: ud-datd pe Optdmind., in sedintd ordinard veghiazd totii serviciuld veterinart din raio-
null lord; urmdiresc starea siingtAtil vitelord;
pi gedintt extraordinard, OA de Cate ori o va
cere trebninta servieduld. dirigezi mdsurile luate pentru stdrpirea epi-
Spre a putea tine Mt gedintd, va trebui sa zootfiloril ; stdruescil, in mil de ep'zoatii mai
fie facd majoritatea membrilor consiliulnl (ju- periculOse
tru stingerea
gi inal intinse, in faca loculni, pen-
lord mai rdpede, i propund ad-
radtate plusI unuld) din care cold pucind unit ministratiiiorti respective mdsurile necesarii
medicd. pentru curmarea enzoothlord.
Art. 50. Lucrdrile Consiliului se vor consta- Art. 57. Veterinaril de districtii gi veteri-
ta prin procese-verbale subscrise de toti mem- naril de plead, se numescil de cdtre consiliele
bri presinti; pdrerile fiind.5 osebite, minori- generale ale districtuini gi se plItescil din fon-
tatea va fi ciltere WO dea opininnea moti- durile districtului.
vatd. El nu voril putea fi destitniti fSr uS vinS
Art. 51. Consiliele de igiend gi salubritate
public& vord priveghia sdudtatea publicd in doveditd.
raiónele lorii, vord lumina pe prefectil, pe Con- El Numirea veterinarilord se face prin concurs.
trebuescii sd. fie licentiati in rn...dicind vete-
siliuld generald al judetulul asupra chestiuni- rinard.
lord sanitare earl cord intervenirea administra- vocdrii Cele prescrise la art. 36 in privinta re-
medicilord de pies& se aplicd gi asupra
tiunii, vord propune din propria lord initiativd veterinari lord.
mdsurile necesatil pentru imbandtatirea condi-
Art. 58. Veterinaruld districtuini este sub-
tiunilord igienice ale judetuini gi ale popula- ordinatil mediculul primarti aid districtului gi
tiel edie, gi se vord ocupa de tote chestinnile veterinarulul gefd.Veterinaril
saMtare ce li se Torii presinta spre deliberare subordinati veterinarului de districtii. do plead. multi
de chtre prefectS sea de cdtre Consiliull me- Art. 59. Veterinaril de judetil gi de plasd
dicaid superiord.
Consiliele de igion i salubritate publicd priveghiazd
pra cresceril
sandtatea vitelord, inriarezd eau-
lord igienice gi asnpra ImbunS-
priveghiaza in raiOnele lord exercitinid medi- raseloril gi Mad mesuri in contra mor-
cinal gi alii farmadel, starea igienicd a dife- tStirii
ritelord stabilimente publice, precum : spitale, belord contagióse epizootice gi enzootice.
aresturi, in chi sori, Bade, a geyminte indust ria-
le gi in genere salubritatea comunelord. Ele TITLULt IX
studiazi causele endemiiloril gi propane mesu-
rile pentru combiterea lord, a epidemiiiorti Despre mi6p
a morbilord contagiogi in genere.
Art. 52. Regulamentele gi instructinnile e- Art. GO. Fie.care comund urband va pliiti
laborate de consiliuld de igiend gi salubrita- din casa comunald una sad mai mite rage,
te publica se vord supnne la aprobarea consi- cari posedd dreptuifi d'a exercita arta lorii,
build medicaid superiord. pentru adjutoruld gratuitil ce vord da la faced
In aceste regulamente se va prevedea i in- femeilorii sdrace.
sitrcinarea datd unui farmacistii a face obser- Mdgele de urbe vor fi supuse privegherei me-
Vatiunile meteorologice, pe earl le va comuni- dicilorti de nrbe.
ea consiliului medicaid respectivd. Art. 61. Consiliele judetiane vor plAti, dupd
Art. 53. La finele anului, fie-care consiiiii putintd, und num& de mOge, earl posedd drop-
de igiend gi salubritate publicd va supune tail d'a exercita arta lord, pentru adjutoruld
conallinial medicaid superiord und repeat ge- gratuitil ce vend da la faceri de prin comnne-
neraiii asupra stdril andteitil publice in rain- le rurale.
www.dacoromanica.ro
 MEDICALE 51
gligenta lord a auferitd sandtatea add chiard
TITLULt X vieta cetdteuilord, et vord fi pedepsiti an tn-
chisdre corectionala dela 15 dile pendia un an.
Despre administrapile centrale La aceleagi pedepse vord fi supugi admini-
ale spitaletorii stratoril si medicii carantinelort earl Tor ctil-
oa regulamentele i instructiiie speciale pen-
Art. 62. Stabilimentele Eforiei spitalelorii tru aseddminte carantinesci.
civile din Bucuresci 0 ale Epitropiei generale Aceste amendi vord intra in casele comune-
a easel St. Spiridond din Iasi, precum i ave- lord respective, spre a aliments fondurile me-
rea acestord stabilimente se va administra de dicamentelord gratuite pentru Barad.
catre anume administratiune, conformd statu-
telord in vigóre, sub priveghiarea Ministerului
de interne, dupa mad budgetil projectatd do CAPITOLULt II
densele, care budgetil cercetandu-se i apro-
bandu-se dc Ministerulii de interne, se va pre- Despre exereitiuD1 medicineT
senta de dausuld Camerel spre aprobare.
Art. 63. Ambele administratiuni depindil TITLULt XII
ae Ministerniii de interne.
Ministernlii are dreptul a inspecta spitalele Despre exerciliula medicina, a arta
dad din capitald gi prin delegatii sdi. farmaceutice 0 a mo0tulta
Administratiunea bunurilort este supusa la
aceeagi regard ca i demeniiie Statului. Art. 69. Dreptulii d'a exercita medicina,
Art. 64. Fie-care din aceste hod admini- farmacia , veterinaria gi mogituld se doban-
stratiuni se compune de trel membricu u diur- desce in virtuteatitluriloril academice liberate
nd din veniturile of. de cdtre facultatea de medicind remand, earl
Corpuld medicaid formezd, pentru fie-care titluri vord fi visate de ministruld instriac-
tiunii publire, precum i in virtutea diplome-
administratiune in parte, und consiliii consul-
tativd. lord date de chtre univsrsititile straine gi ye-
Art. 65. Pentru constructiunile din nod se rificate de catre facultatea de medicina din terd.
vord supune planurile gi devisele la aprobarea Peed la formarea until numdral indestulatord
ministrului de interne. de móge cu diploma, pentru trebuinta popu-
Ele mi vorii putea schimba destinatia veri- latiunilord in localitd4ile rurale, unde nu se
onal edificihi, filed autorisatia ministruld. vord gd.si nadge diplomate in num& auficientil,
Art. 66. Medicil ageddmintelord acestord se invoesce exercitarea 0 a mOgelor practicante.
administratil se numese prin concurs conformd Consiliele judetiane si comunele urbane Toil
articolului 29. inscrie in badgetele lord mad numdrd de horse
Medicii si functionarii in serviciuld acestord pentru intretinerea i immultirea elevelor din
administratil cu apuntamente de la la 120 in comunele rurale in scólele de mogith.
susd, precum gi administratiiie filiale chiama- Facultatea de medicind va inschnta pe con-
to de a carmui uncle stabilimente dependinte silinid medicaid superiord asupra tutulord di-
de administratia centrall, se numesc 0 se re- plomelorii liberate gi asupra titlurilord acade-
Tina priu decretii Domnescii, dupa propunerea miiiord strdine verifinate, cari dad dreptuld la
facuta de catre administratia respectiva ctitre esercitiuld medicinell farmaciel, artel veteri.-
Ministernid de interne. Dare 0 a mositaluI.
Art. 67. Consilinid medical superiord va vi- Art. 70. Orl-cine va-voi s xercite medici-
site ua-data pe an stabilimentele sanitare din na, farmacia, veterindria gi mogituld in Ord,
jndete, prin unuld ski mai multi din membril va insciinta despre artists pe consilitild de 6-
seT, gi va face raportulii sd cdtre ministrul de giena publica aid ciroumscriptiel in care 'cl-a
interne asupra stdref acelord aleddminte gi a alesd domiciliuld, chruia Ii ma presenta i tit-
imbundtatirilord de introdusd. lurile constatAtOre cd a dobanditd permisinnea
la exercitiuld artel stile in Romania.
TITL [Mt XI Consiliuld de igiemi publicd va commit:Ht.
tutord famacistilor din circumscriptiunew liii
Masan generale numele, medicilord gi veterinarilord, Cu drop-
told d'a exercita arta lord, Carl 000 Stabilitd
Art. 6S. Frefectii, subprefectii, primaril In raionuld respectiTii.
comunelorii urbane gi rurale, medicil primed Art. 71. Numai dootorii licentiatil in me-
de judete. medicil de pidgi, medicil de urbe , dicind, precum i magiatrii n chirurgle, do-
veterindrii efi, veterinatil dejudete gi de pidgi, miclliati de mai Inaints'in Ord, i ii.davodrord
earl vord aka acésta lege, voril fi pasibill de titliini suntii recunothoute do efitre autoritatile
www.dacoromanica.ro
amenda de lei 50 pane la 1000, gi déca din ne- sanitare, sunthi admigi la exercitiul medicinei.
58 LEGIIIIRI
Patronil in chirurgie nn se admitil la exor- farmacille prin consiliall medicald superiorti
citiule add medicale. stilT prin delegatii acestuia, titi concesinni pen-
Art. 72. Exercitiulti m-dicinei este In ge- tru infiintarea farmatiilorti gi confirm./ pe di-
nere separat de exercitiulii aitel farmacentme. rigintil lord.
Medieji din localitatile depertate de ne far- Art. 79. Titluld academice de farmacie gi
made on mai multi. de 5 chilometrl, afl insd grad.ule de asistenti in farmacie se confer/ de
dreptulti de a Mita singuri medieamente alien- catre facultatea de medicine' (scOla de farma-
tiloTti lord. cie) en aprobarea ministrulni eultelorti gi in-
In privinta preserierilere ordenantelorti me- strut tinnil publiee Asemenea -verified mini-
dicale gi a libere'rii medicamentelore, medicil struld cultelorti i instructiunil publice, priu
-omPopati sunte supugi la aceleagi reguli ca facultatea de medicine, titinrile academice a-
medieil aleopati, adied, nu le este permis de le farmacigtilord, debandite in strdirldtete.
a debita singuel medicamente, afara de loeali- Titleld academicil de farmacist, recunoscnt
utile dcpdrtate cle farmacie cu mai multd de de &Are ministruld culteloril gi instructiunii
elite 5 chilometri. publiee, nu confer./ dreptnle la deschiderea n-
Art. 73. Prescriptiunea ordonantelor gi dis- noi farmacii.
pensarea medicamentelorti de eetre veterinari Dreptul aceste, se dobandesce nnmal in vir-
este supusd la aceleagl reguli ea gi orcionan- tutea unei concesiuni speciale a ministrului
tele pentru emeni, cu singura deosebire ci de interne.
taxa farmacentica pentru preseriptinnile vete- Art. 80. Orgamsarea interierd a farmacii-
tinare va fi mai el-Apt/. lord, moduli/ privegheril gi al controlului lor,
Art. 74. MOgele sante chidmate numai a di- se va precisa printe'unddeosebite regulament
rigea faceri normale i a edver0 uncle mani- farmacentiet
pulatil de mica chirurgie, cinpd prescriptiunea Art. 81. Numernld, feluldgi preparatinnea
medicaid. medicamentelort ofieinale (obligatoril) se pre-
Le este oprit a exereita operatil gi de a cdn- eerie de farmacoped.
ta bole de ori-ce naturd. In fie-care ant gi off de cite ori progresele
Art. 75. Subehirurgil suntil in genere chiA- seiintei sed ex,mrientei Monte yore reclama.a-
mati numal ia executarea manipalattilord de clIngirl stilT modificarl in farmaceped, mini-
mic/ chirurgie; in 1ocabit4iIe unde nu sunte sterile de interne, dupd propunerea consiliulni
dentigti, Ii se permitil i seeterea dintilorii. medicaie superiore, va publica unti anexd seu
Art. 76. Dentistil sunte chiàmaIi numal a suplimentti alii farmacopeel.
face manipulatil de chirurgie dentald. Art. 82. Pretulii medicamentelor se va fixa
El Ian potii intrebuinta inhalatinni aneste- pin taxa farmaceutice. OM de eat() coi modi-
tee, déca nu suntil doctori in medicind, de eat ficatiun ile introduse In farmacopElin intere-
asistaV de unii doctoril. sul publiculni va reciama gi modificarea taxa,
Art. 77. Ori-eine va exercita medicina, far- ministruld de interne, luinde ovisule consilin-
macia I vetarineria in contra prescriptiunilor lui medicaid superiord, va publica nue anexe
de mai sued, se va pedepsi cu amendd de la stilT suplimentil aid taxel farmaceutice.
100 pen/ la 1000 lei, Sd cu inchisere corec- CAL:area legil i regulamentelor farmacen-
tionale de la 17 clile pen/ la 6 Inn!. Mógele gi tice se va supine la ue amend/ de la 100 pe-
subehirurgil earl vor contravenipresenteilegi, nd la 2000 lel gi cu inchiderea farmaciel.
vord fi pasibill de uit amend./ de la 25 pen/
la 2')0 lei gi de inchistire corectionall de la TITLUIX XIV
10 4i1e OA la 4 lunt
Femede fard titiuri de mqe, earl' exercitand Infiintarea farmaciilora nota q; inceta-
meseria de mer, yore face operatinni obste- rea concesiiloi
tricale, se vord pedepsi en inchisere corectio-
nal/ tre la 15 pe peed la 3 luni. Art. 83. Prin legea de feel nu se prejndecd
drepturile farmaciiloril aste-41 existente; ace-
ste drepturi se vord verifies in module argtat
CAPITOLULTJ III la titlule XVIII, art. 104,
Art. 84. De ud cam.-datd, se va pntea da
Exorcitiuli farmacid farmacistilore (magistrilord i licentiatilor in
farmacie) strdini dreptulti de diriginti. pane
TITLULU XIII la 1878; titd de aci ineolo nn se va mai da din
nod dreptuld de dirigent farmacistilor strdini
Privegherea farmacid de calf' in lipsa de farmacisti romeni.
Art. 85. In case Candi.' se va schimba din--
Art. 78. Exercitiul farmaciel se priveghezd gintele unei farmacii, acétetä sehimbare va fi
www.dacoromanica.ro
ole &etre Ministerul de interne. EId controléz1 supusd la aprobarea ministrului de interne.
 MEDICALE 59
krt. 86. In mil timid trebnintava core ca strdiA, t in cold din mirmd easif, sd fl treeut
ad sa dea conoesiune pentru deschiderea nnel cu band succesd exameauld prescriad pentrn
farmacil nonI, Ministeruld de interim va pu- admiterea la exercitia lii farmaciel in tOrti;
blica concursd, care nu se va putea tine de cat b. Sit fie romini sod naturalisati;
dupd duos luni de la data p blicatiunel. c. Si nu fi fostii sup0 la ver-ud pedépsd
Trebuinta dcaliderel noel farmacii nod se infamantd.
declard oil de ate ori numgruld populatiunel Art. 93. Farmaci§tii adjntori, earl lucead
and 1oealiti creece en 5000 locuitori. sub directia farmacistulul dirigestii, potii fi si
In urbele marl, in earl se Mid mal multe strdini licentiati th farrnacie, cu dreptd d'a e-
faimacil, distant% intro douS farmacil trebue xetcita arta in Ord.
sA fie minimum de 200 rnetri. Art. 91. A3istentil in farmarie trebue el
Art. 87. Concesinnea pentru deschiderca u- poséld ceitificatuld de asietentd de la faculta-
,nei farmacil se va da pentru u annme per- tea de niedicind (so:An de farmacie remand).
sónd, pa viétd, i beam ud annme localitate Art. 95. Eievii in farmacie eatd s fi absol-
(eomuna, in urbele marl suburbe). vita cad paind patru claseginmasiale an bun
Concesionaruld nu o va putea transmite a- succeed 4i sd fie imatriculati la seóla de far-
supra until' altil farmacistil. maoie.
Art. 88. Coneesiunile se vort da farmaci- Art.96. Tribunalele i Curtilepotii retraga
§tilord romani earl Onsueescii cualitiftile pre- until farmacistd, pentru and timpii marginitii,
mise la ait 92, ér d. in liped do farmaciltl ro- care tImpd no va trace paste mitt and §i ju-
mdni se yard da 0 la col striiini pOr la a- imitate, dreptuld d'a dirige nd, farmacie si
mild 1878. ch.ard dreptuld d'a exercita farmacia sal; di-
PresentAndu-se mai multi concurenti, el se rectiunea unni altii farmacistd, In casurile UT-
oli supune unui concursii. matóre :
Dud regulamentil specialti va precisa condi- a. COndil farmacistulii va fi fad supusd
tide acelui concursil. mai de multe oil la penalitOti pentru calcarea
Art. 89. Nu se va pntea infiinta farmacie regulamentului farmacenticd, a farmacorel
intend coma* in care nu se va fi stabilitil set a taxri farmaccutice.
nnd medied. b. Candil farmacistuld va fi afectatd de ud,
Art. 110. Concesitinea pentrn deschiderea tt- bold mintald, ori supusil abusurilord beutnri-
nei faemacil se va stinge : lord spirtOse.
a. In casuld candil farmacia nu va incepe a In casuld candii se va retrage tinvi farma-
functiona in timpd de 9 luni clupd. darea con- cistli dirigentii, pentru nnii timpfi mirginitfi,
cesiunei; dreptuld de a dirige nO farmacie, aid va fi o-
b. In casd canclii concesionarnld va fi esin- bligatii a instala indatd nnii administratoril
clad pram uii crimd. pentru dirigerea el, care va dasu0 cualittile
c. Oandii concesionarul va inceta din vie. prescrise la art. 92.
Nesupuridndu- se acestri obIigaitnml, guvex-
TITLULU XV nuld va interveni inchiyudd farmaciai sOd
numindil d'a dreptuid tint administratord.
Personalulit farmaceutica Art. 97. Dirigerea fannacillord printeunti
administratort se va putea per mite pentrn nn
Art. 91. Personalulii farmaceuticil se com- Eland moogiritO, prei la 18 luni celd multd,
pile de : qi in casurile urmdtóre
a. Farmaeigfi dirigenti; , a. In casil de WO a farmacistuluI diligent;
b. Farmacilti adjutori; b. In casii cOidd farmacistuld dirigentil so
c. A sistentl ; va afia in inchisOre tireventivd, set1 Candid old
cl. Elevi In farmacie. va fi osinditil la inihisóre pentlu comiterea n-
Art. 92. Suntil considerati ca farmacii2ti nui delictO ;
dirigcnti : c. Indatd dupd mOrtea farmacistului diri-
Proprietaril farmaciiloril concesionate pe gentii, One' la numirea ori aprobarca sucoeso-
vietd ei fOrA dreptil de instrilinare. séii : rului
Proprictarii, arendatoril orl administrate-
ril farmacillor vechl cu dreptuI de a se trans- TITLULU XVI
mite prinmoltenire, ori de a sevinde; §i direc-
torii farmachlord publice, hitt etinute din fon- Dispensarea medicamentelorg de ditre
durile publics precum farmaciile spitalelor etc.
El voril dnen0 ciialitdile urmatóre : persóne ecitl nu sunt farmaciqtf eon-
a. SA posédd diploma de farmacigti Oicen- cesionap.
tiatI ori magistrii In farmacie) de la faculta-
tea de medieind romand, ori dela www.dacoromanica.ro
u facultate A t. 98. In comunele unde nu so afld, nO
60 LEGIIIIIII
numeric', mediciI pot5 prepare singurl medi-
camente pentrn bolnavil aflatl in ceutarea lor, CAPITOLULU IV
gi potii cere despegubire dupe: taxa farmacen-
tied. Despre Igiena publieli
Art. 99. Yeterinarib din comunele unde nu
se elle farmacii pot5 prepare singuri medics- TITLULD XIX
mente pentru vitele aflate in ceutarea lore.
si potil cere despdgubire dupe taxa medica- Despre igiena industrialet
menteloril destinate pentru animale-.
Art. 100. Afar& de farmacistil concesionat1, Art. 107. TOte industriile all carol% exer-
deamedicil gi de veterinarii din comunele made citiii vitieze, aerule, infecte apele curgetere
nu se ell farmacii, nimeni nu este in dreptil see puturile, see vatiline. inteune altil mode
ca se vinle medicamente eu am&inntuld. sendtatea locuitorilore din vecinetatea stabi-
Art. 101. Vinderea substantelore medica- limentului industriale, a ensugI lucrerilor add
mentese brute gi a materieloril toxice de cetre vitelorii, se califice ca indttstrii insalubre.
fabricele chimice, droguisti, materialigti Art. 108. Une regulamente speciald vale-
Meath' este supuse la regnlamente speciale. bile pentru tete téra va clasifica industriile
Vindérea medicamentelore comprise nu este insalubre, dupe, actiunea lord veVerniitere, in
permisli, de cite farmacigtilore. trel clase :
Ca industril insalubre de clasa I se vor con-
sidera acelea earl se potil exersa in intrule co-
TITLIMIT XVII munelore, fiinde nurual supuse la Ore-cari re-
gule de salubritate a nume precisate.
Corpora pile farmaceutice Industriele insalubre de clasa II se vor sta-
Art. 102. Colegiulti farmaceuticil din Bu- bili numab la marginea extreme a nrbelor se5
a satelor5.
curesel gi greniule farmaceuticil din Iagi sunt Stabilimentele industriilor insalubre de cla-
gi rdnidnil desfi ntate.
Art. 103. Fermacigtil dinteue urbit, orb sa III se yore putea ageda numal afard din
raionul5 comunelort, in depertare ca un5 chi-
dinteunule sda mal multe judete, pote forma lometru de la marginea urbeloril, gi de j um&
rid corporatiune pentru cultivarea artel gi a tate chilometru de la marginea satelore.
intereselore profesionale, pentru mantinerea Art. 109. Ministrulfi de interne va putea
discipline profesionale gi pentru ajutorul mu- oblige pe proprietariT stabilimentelore indu-
tuale.
Statutele aeestore corporatinni, precum gi striale ca se ia mesurile igienice, menite de a
ap5ra senétatea lucrdtorilord.
contributiile ce corporatiunea are impune far- Art. 110. Orl-cirie pito infiinta rind stabi-
macigtilore i elevilor pentru acoperirea chel-
tuelilore corporatiunel, Bunn supuse aproba- limente industriale insalubru de clasa I, fere
-thine ministrului de interne. autorisatiunea autoritAtilord, fiinde obligat5
numal a insciinta despre acésta pe primaruld
comunel, care va raporta autoritatel superiere.
TITLITLII XVIII Pentru infiintarea set stremutarea stabili-
mentelore industliale de clasa II, se va cere
11.7e'sun transitori4 permisiune, in comuuele rurale, de la subpre-
fectii, in comunele urbane, de la primare.
Art. 104. Pentru verificarea titluriloril de Acegti functionari voril resolve singuri ce-
proprietate a farmaciiloril existente ast-i in rerea in termenulii maximum de ue septerne-
tér5, guvernule va numi dou6 comisiuni ad- Mt', see in casuri dubiese, el yore cere prin pre-
hoc, una la Bucurescipentru farmaciile de din- fectule judetulul avisule Consiliulul de igieni
dee de Milcov, gi alta la lap, pentru cele de public5, cele multil ud s5ptdmind dupe prii-
dincolo de Milcov. mirea cerereI.
Art. 105. Fie-care din aceste comisiuni va Stabilimentele industriale insalubre de cla-
fi compiled de unil membrn gi uriC procuror al sa III se yore putea infiinte i stremuta nu-
Curtii de 'Tali], de due delegatl al Ministeru- mal dupe permisiunra prefectulul, date poba-
lul de interne gi de mad farmatiste alesii, pen- za unul procesil-verbale, incheiate de cetre
tru comishmea din Bucurescl, Ce &etre farma- consiliulli de igiend publice.
cistil lin Bucuresci, i pentru comisiunea din Art. 111. In cestiunile relative la igiena in-
Iaf, de dare farmacigtil din Iagl. dustriald, decisiunele autoritiltilord admini-
Art. 106. Farniaciile cari se vorii dovedi rd strative locale (primarule, subprefectul), aunt
functionezd in contra prescriptiuniloril regu- supuse la apele cetre consiliulil de igiend pu-
lamentelore organice ale tdrel Romenesci si
Moldovei se yore desfiinta. www.dacoromanica.ro Prefectule ye execute votuld consiliulul de
 ILEDIOALN 81

igien pnbIie, séti va apela in iermend de Plannrile Elpitalaord judetiane i comnnale

Oece 4ile la minietrult de interne. vord fi controlate, in privinta igienicA, de cd-
Particularii care se credit vfitAmatI in inte- tre Consiliels de igieng public& respective.
resele lort0 vor apelala ministrult de interne, Spitalele Eforiei gi St. Spiridon, carl at con-
In contra decisiunilort prefectuluI gi ale Consi- siliele lord, vorti fi scntite de acestil controlt.
liulni de igien pnb1ic asemenea In clece (pie.
Dupg notificarea MinisternIni, va cere avi- Tru-nu- XXI
snit Consiliuld medicalt superiotti.
Art. 112. Pentrn stritmutarea agedAminte- Despre salubritatea locuinielorit
lord' insahrbre deja existente, earl nu se aflä Art. 119. Se va intocmi unit regulamentd
in eonditinnile premise de regnlamentult ce care va prescrie regulele igienice cele mal in-
se va elabora pe baza presentel legi, se va a- dispensabile pentru casele constrnite din nod
corda turd terment de unit and de la promnl- gi conditiile sub earl ele se potii locui.
gam le gel. Art. 120. ln tote mbele unde Consiliele de
Art. 113. Contraventinnile in contra pre- igiend publica o vort credo de trebnintl, se
scriptitmilor cap. IV alt legel de faeà. precnm vord infinita comisiunI speciale, earl vort vi-
gi contra regulamentelort basate pe densa se sita locuintele, volt constata neajansurile lor
taut pedepsi pentrn prima 6rti cu amenda de igienice, gi vord propune miclloce pentra In-
la 10 lei pend la 100, pentrn a doua orA, cu a- dreptarea acelord neajunsuri.
mends de. la 50 pfing la 500, gi pentrn a trtia Art. 121. Prefectii de judete, InAndd avisnl
órA cu thchiderea stabilimentului pentrn flirt Consilielord de igienA publica, vort ordona
timpii lhoitatt. executarea nidsurilord necesaril pentru indrep-
Art. 114. Administratinnea va avea dreptul tarea locuintelord nesalubre. Asemenea ei pot
d'a inehide nut stabilimentt industrialt, des- Ina rasurl in contra aglomeratiunel until nu-
chist in contra prescriptiunellegel de feed sdri m& excesiv de locuitorl in case neincApItOre.
a regulamentelort basate pe dens&
TITLULU XX TITLULU XXII
Igiena stabilimentelor4 publice Despre igiena alimentaret
Art. 115. Unt regulamentil special va pre- Art. 122.Administratiunile vort priveghea
eerie conditiunile igienice ale scolelort gi in- necontenitd comerciult en alimente i Matra,
ternatelort de educatiune publice gi private. vort iniAtura din comercid alimentele i Un-
Art. 116. Pe IMO educatinnea spiritnald, turile vettimatOre sAndtatei, gi vord inlesni
sea fi3icti nu va fi negligeatà. aprocisionarea urbelord on alimente de prima
In nici nnt cast, prefectii, i in cele optii necesi tate.
orage principale, primarult, dupt avisul Con- Art. 123. Regulamentele speciale, valabile
siliulni de igiend, nu voril putea inchide scO- pentru tota tera, vord precisa cuantitatea ma-
lele i internatele cari, nu se vort afia in con- ximalA de alcoolti ce pot contine diferitele bdn-
ditiunl igienice multumitóre, de cfitil luau- furl spirtóse.
du-se avisulfi ministrulni de culte i instruc- Art. 124. Consiliele comunale sunt obligate
-thine public5. a ingriji ca louitorii sl giisésca en inlesnire
Art. 117. Penitenciarnit centralti, arestn- apa bung de bfiutii.
rile, cartite, inchisorile juchtelort gi ale sub- In cas de nandeplinirea acestel obligatiuni,
prefecturelort, i casele de poprélA ale comu- ministruln, dupA avisuld Consilinlui medicaid
nelort, se vort intretine in stares cea mai sa- superiorti, pdte pune la cale facerea luerlrilor
lubrd, volt 11 ferite de sglomeratiune excesivi neccsarit pentru aprovisionarea nnel comune
a detinutilorti. Alimentatinnea condamnatIlor on apg in socotéla comunei.
gi a prevenitilort gi cele-alte conditiuni igie-
nice ale inchisor;lort in genere, se yore' pre- TITLULU XXIII
eerie priv regularnente specials.
La constructinnea penitenciarelord centrale Despre niesurile in contra morbe-
Ta fi consultatt Consiliult medicaid superiort lora venerice
asvpra conditinnilort clAdirel. Asi-menea tort
fi consultate Consiliile de igien ti. pubhca la Art. 125. In tote comunele undo existA me-
construirea inehisorilord judetiane. dia, fern ile prostituite vort fi snpuse la vi-
Art. 118. Plannrile pentrn constructiunea sitatiuni sanitare, eelS pueint nA-data pe ap-
din nod gi pentru prefacerea radicall. a spite- timAnA.
lelord centrale vord fi supuse, In chtt privesce Femeile prostituite afectate de bOle vene-
partea igienici, aprobarel Consilinlnl medi- rice vord fi internate in spitale IAA la vinde-
caid superiord, www.dacoromanica.ro
carea loft, in socotéla comuna.
5
G2 LEGIIIIRI
Art. 126. Asemenea se vorti pntea interne importatinnel epizotiilorn dinteunii Statii ye-
in spitale, pAnd la vindecarea lord, individe eind, ministruld de interne, dupd avisnlii Con-
vagabonde de ambele sexe. ce se vorti gdsi a- silininT medicaid superiord, ordond oprirea in-
feetate de bole venerice. trdrel de vite gi de productele lord brute in
teed pentru Lind timpti determinatii, care se va
TITLIILIT XXIV regula printeund regulamentd speciald.
Despre mesurt contra epidemiilorfi TITLULIT XXVI
Art. 127. Pentru apdrarea Orel in contra
importatiunel unni morb epidemicil contagios ffle'suri in contra bólelorU" epizootice
dinteund Statd vecinti, ministrulti de interne, virulente in genere, ivite in intrula
&TA avisuld Consiliului medicaid superiorti, yref.
gi en aprobarea Consilinlui de ministri, póte
ordona inehiderea fruntarielord pentru Celdto- Art. 133. Indatd ce se va ivi epizootie in
ril infectati séd suspecti,gi pentrn mArfuri gi vre-ud comund din térd, Consilinlil comunalti
alte objecte susceptibile de a transmite und va destine und locii pentru depnnerea vitelord
contagid, i Fite seenestra ctiletori morbogi tgi bolnave, gi va raporta, fArd cea mai mic i. in-
niirfuri pentru und timpii detbrminatil, prin- tercliere, subprefectulni localti, care anuncik
Wont regulamentii speeiald. indatd pe Comitetuld permanentd, pentrn a
Ace ld regulamentd va prescrie tote casnrile se tramite veterinaruld respectiv5, spre a da
cindd se 'Ate infiinta carantina; timpuld ca- instructiile necesaril, in concordantd en lege&
rantinel pentrn diferitele morbe in parte, gi speciald.
conditiile igieniee ale carantinelord (lazara- Art. 134. Ori-ce proprietard séd Ingrijitor
telort). de vite va fi détoril a face ennoscutd Prima-
Art. 128. Spre a opri lAtirea epidemiilor5 riei ivirea Wel intro vitele sae, sub penali-
ivite In intruld fdrel, prefectil, dupA avisuld tatea unei amencli de la 36 pAnd la 60 lei noni.
Consilielorti de igiend publicit i in casuri In asemenea casd preprietaruld Bed ingriji-
specialo, dupd ordinuld ministrulni de interne, tornlii va fi obligatii a determine loculd uncle
potil ordona secuestrarea easelord gi a perse- sk se inchidd vitele binnite, prectim gi loculd
nelond infectate, desinfectarea case1or, cada- uncle ad se tinA eele bolnave, gi nu le va Ida
vrelord, vestmintelord gi altord objecte, gi in- sd comunice en alte vite.
ehiderea scOlelord. Pentru thinuirea belel vitelorii cornute, a-
Art. 129. In casil de epidemic, Consiliele menpe de mai snail veal putea 6 induoite ti
comunelor urbane, gi, pentrn comnnele rnrale, chiard schimbate in inchisere de la 15 4ile
Comitetele permanente alejudetelorti, vor5 in- peed la trei luni.
griji de morbogi, dendd adjutornld medicaid Art. 135. Consilinlii comnnald va fi détoril
gratuitil la domiciliuld morbogilord semi, in a execute instructiile date de veterinari en
intinderea cea mal mare, gi infiintandii spitale tad punctnalitatea gi exactitatea.
speciale pentru timpuld epidi mid. Art. 136. Vitele dovedite bolnave de tifosd
Art. 130. Vaccinatia este obligatóre gi gra- (ciuma vitelord), de rdpcingd, de pustule ma-
tuitd pentrn tetit popnlatia rurald. ligna (dalac) , antrax, lyssa, rabsa, se vorii
Cheltniala vaccinatiel gi a preinoirel vacci- omori gi se vord ingropa seri arde, en piele en
nei va fi in urbo, in sarcina easel comnnale, totti, in preseuta antoritItel comunale, con-
Ark in comunele rnrale, in sarcina easel jude- form regulamentelord gi instructinniloril date
tulni. de autoritatea superiórd in acOstd privintd.
Art. 131. Gnvermilti va subventiona duog Art. 137. Carnea prOspdtd, destinati pen-
stabilimente de vaccind animald, unulti la Bu- trn vinyre, transportatd dinteud comund in-
euresci i altulti la Iagi. tealta. trebne sd fie asociatd de certificatele
de sdnelate, liberate de primaruld commie
res pective.
CAPITOLUW V Art. 13S. TArgnrile de vite aunt oprite &And
existd epizootie contagiOsd in judetuld in care
Po1ltia vete rinarg nrmezd a se tine tOrgulii, slid in judetele ime-
diatd vecine.
TITLULIJ XXV Art. 139. Vagenele edel ferate, pe cari s'ad
transportatt vite sed productele lord brute, in
lesuK in contra bólelorg epizootice timpti de epizootie, nu vord putea servi pen-
din afard trn alte transportur) noul de vite gi de p roduc-
www.dacoromanica.ro
te ale acestora. de &CU dupA ce se vord fi des-
Art. 132. Pentru apdrarea tdreT in contra I infectatii mai entAid en desAvArgire.
 MED1CALB 63

Art. 140.1ntoritatile administrative locale

cele-alte pgrtl de la rimAtoril afectatl debOla
vord lua mdsnri pentru impucinarea canilord,
trichinose se vorri arde.
omorirea celord vagabonp in genere,qi mai Carnea §i untura de la rimatorii afectati de
-en sem& a celord turbatl, precum i pentru u-
echino cocus (mazarica) nu este admisd in con-
ciderea tutord animalelord mulcate de alte a-
sumatiune.
nimale turbate. Untura inse se pOte intrebuinta pentrn fa-
Art. 141. Carnea, nntura, matele gi tote bricatiunea sdpunnlnl.

REGULAMENTUlt
CONSILIULUI MEDICALU SUPERIORU
(Decretti din 2 Nombre, 1874)

MLULT1 I eel mal distine in specialitatea lord i numiti

prin decretd Domnescd, dupa recomandatia
Organisatia §1 co mp unerea con siliulul ministrulni de interne.
Pre§edintele fia-carei comisiuni va fi alesd
Art. 1. Unii consiliii medicaid consultativil de membril respectivi.
se institue pe ling& Ministerulii de interne.
Acestd consilit este autoritatea medicaid
superierd, in statii i pOrta, numirea de consi- TITLULt II
lid medicaid superiord.
Eld se compune din nond membril, intro Atribubutiile consiliului medicaid
earl se socotesce de dreptil i directorulfi go- superioril
neralil aid serviciului sanitard.
Art. 2. Membril cousiliului medicaid Ripe- Art. S. Consiliulil medicaid superiorii are
Hord se numesce de Domnii, dupd recomanda- atributiiie urmatere :
datia ministrului de interne, dintre doctoril a. Se pronuncia in ultima instantd asupra
in medicind cel mal disting prin sciinta §i ex- orl-cirei cestiuni de domenuld igienel pu-
perienta lord §i cari s represinte pe &CA se blice, a politiel sanitare §i a medicind legale,
pOte diversele ramuri ale artel medicale. intru 61,0 ele i se vort supune de ministrn.
Art. 3. Ministruld de interne este de dreptii b, Controlézd tote incrdrile de igiend pn-
preqedintele consilinlui medicaid superiord, in blica qi aprobd regulamentele votate de con-
lipsa lui acesta va fi presidatii de care direc- siliele judetiane §i comunale relative la servi-
torulii generald aid serviciului sanitaril i in ciele sanitare sad la igiena pub1ic i main-
lipsa acestuia, de care membruld celii mai in britate.
etate. c. Surveghiaza exercitiulii medicinel in tote
Art. 4. Consiliuld medicaid superiord va ramurile ei i acela aid farmaciel.
avea unii secretard, doctoril in mediciná d Preface la trebninta farmacopeea i taxa
&molt, §i exercitatfi pe cad este cu putintd farmacenticd.
mai multd. in redactarea acteloril de atribu- e. Se pronuncid asupra cestiunilord medi-
tuld consiliului medicaid superiord. cale cari i se presinta de diferite ministere.
Art. 5. Secretaruhl va fi propusd de cdtre f. Studiazd causele bOlelord in genere vi
consiliuld medicaid superiord §i numitii prin ale epidemiilori, epizothlord in parte §i pro-
decretil Domnescd, dupd recomandatia mini- pune mdsurile sanitare ce crede necesaril.
struini de interne. g. Elaborizd diferitele instructil i regn-
Art. 6. La fie-care periodd de cinci ani nd lamente sanitare in limitele legel sanitare.
treime din membril consiliului medicaid su- h. Examindzil §i controleza difentele acte
periord se va reinoui prin tragerea la sort!. medico-legale §i se pronuncid in ultima ins-
Art. 7. Se institue pe lingd consiliuld me- tanta.
dicaid superiord dou'd comisiuni, compuse fie- i. Clasifica meritele personalulul medicaid
care de cate trel membril, una sub numele de ce aspird la diferitele posturi medicale, apre-
comisiune chimio-farmaceutica, i alta sub tuesce aptitudinea agentilord sanitari Eli se
numeie de comisiune veterinara. pronuncia pentru mdntinerea, suspendarea add
Membril acestorti comisiuni voril fi propu§l distituirea lord.
de cittre consilinid medicaid snperiord dintre k. Studiazi stares serviciulul sanitari ,
www.dacoromanica.ro
64 LEGIIIIRI
propune amelioratil sé crearea de lioni insti- crdri directornld generald aid serviciulni ea-
tutu sanitare ce crede necesarii. nitaril i secretaruld consiliulul medicaid an-
1. Inspectéza periodicesce, d'a dreptuld séd periord dad acestnia bite informatiile nece-
prin delegatiune, stabilimentele publice ai saril
private ei propane ministrului me'surile tre- Art. 16. 176 cestinne na datil pusd in des-
bnincióse pentru indreptarea neajunsuriloril batere, membril vord vorbi nnmal asupra el
constatate. ps rancid i dupd ce vord fi cerutii enventnlii.
tn. 31-3mbril consiliulni voril lua parte la Art. 17. Consihuld fiincld luminatii asupra
jnriile concursurilord pentrn posturile de me- cestiunel In discutiune, majoritatea pole ceps
dia primari de judete, de medici de oraee ei In hiderea el ei comlide en majoritatea votn-
de medici de spitale judetiane ei commiale, a- rilord.
fard de concursurile pentru posturilemedicale Minoritatea este détOre a'el motive pilrerea.
depenclinte de Primariile celord optd oraee Art. 18. Consilinlii nu I.Ote lucra cu mal
marl. puc nd de 5 membrii presenti.
Participarea la juril va fi clupd ordinea al- Art. 19. onsibule pOte ehigma, in mil de
I

fabetica. trebuinta, la eedintele sale Omen! speciall

n. Adreseza, ministrului de interne la finele spre consnitare.
fid.cdrul and tint raportil generald asupra Art. 20. Decisiunile coosilluhil medicaid
stdrel ei a necesitdtilord serviciului samtard superiore suutd supuse aprobdrel ministrului
din terd. de interne, care are dreptult d'a le primi séd
refuse, esceptandu-se luererile medieo-legale.
TITLULt III Art. 21. Consilinid medi -aid superiord va
fi informate de edtre directoruld generald aid
§edh4e1e cousin ului medlealil serviciulul sanitard in fia-eare eedintd de
starea sdndta tel publice din tOta tem, precunx
superiorti ei de orl-ze intereséza serviciuld sanitard.
Art. 9. Consilinld medicaid superioril se a-
dnna in localnld directiel generale a serviciu- TITLULt IV
hil sanitard.
Art. 10 ,-,dintPle sale ordinarii suntii de
doud oil pe :,e'ptdinand, Martea ei Vinerea. (a- Atributiile secretarubil
fard de sdrbatorele domimealt), la orele 7 ei
jumdtate érna ei la 8 ore vera. Art. 22. Secretarnld cousiliulni medicaid
Osebitd de aceste ledinte, conqilinid medi- supel lore ale atr.butirle urmatOre :
cald superiorii pOte, child" trebuinta, sa fia a Plegatesee, in intelegere en preeedin-
convocatii in eedinte extraordinare, de eatre tele, ordinea 4tlei
ministru, la ori-ce aite ore. b. Agista la tOte eedintPle ordinare ei ex-
Art. 11 Membril consiliului medicaid supe- traordieare ei ajutd pe preeedinta in darea
fiord suntil detori sa se adune la ora fixata. ieformatilmil neem,are.
Art. 12. Nurnai membril preseuti la ctua er c. R dactézd procesele-verbale, jurnalele qi
ora tixatã ad drt ptule la retributia diumei te luerdi ile de ori-c, held ale coreaului, le coa-
le dal legea sanitard , preemnd ei ae(ia dth- t aseninéza ei le inscrie in regustruld consiliu-
tedneil earl vord face parte din comisruni mi in di atC su ,eriore.
seri din juril privitOre la luerdrile consiliului d 'Eine mid registru in care vord sub-scrie
medicalia superiord. rn rnbiii consiliului rn dicald superimil pre-
M mbril earl vord veni la f}edintq cn u jo- a ntl la efdinte, precurne i aceia dinteeneil
mdtate era mai tartlii de ora fixritd, von fi earl fact) parte din coulisiuDi 6611 din juril,
consideratl ea absentl i vord perde dreptulu privitóre la luerdrile tousliulut, ei in care va
la diurnal. insernna nuno le celort absenti.
Art. 13. Membril consiliulni melicalii su- e. Fo Inez& etatuld de presentele membri-
periord, earl vord lipsi lard motive valabile orb la g chute, in comisiuni seC juril, dupd
IA land, de la eediLte, se vord considera ca di- gi4truill de presenta.
misionatT. f P iimeece tote luerdrile drstinate consi-
Art. 11. La inceputnld fid-edrel led nte. huhu medicate superiort, de la a chiva cance-
preeedintele sCli vice-preetclintele cons 1,nlel tart I directiei generale a e rviemlui sanitaril
medicald suparioru 'I infAcieeza lista de cestiu- el le remite éu C ar,hivel, dupd resolvarea lord
nile see lucraiite de atributuld sell, in ordi- Ic can.i consind
nea itn ortantel ei urgent, I lord, ordine insa g EtC redig uriC jurnalii medicaid oficialti,
pe care consiliuld o pole intreverti. preetami se urméza ei la serviciuld tele-gra-
www.dacoromanica.ro
Art. 15. Asupra acestoril cestiuni sad lu- furpostald.
 MEDICALE OS

I f. Va fi chiimatd a se pronuncia asupra

gregelelord in arta veterinard.
TITLULD V g. Bite. in nrma nnel delegatinni speciale
a direetiel generale a serviciului sanitard gi a
Atribnpile cot/fishtail chemlo. consilininl medicaid superiort, ad controleze
furmaceutice aplicarea mdsurilorii dictate de legile qi rept-
lamentele in vigóre, relative la medicine vete-
Art. 23. Comisiume ehemio-farmaceutied rinaré.
are atributiiie urmdtóre :
a. Face parte din comisiunea pentru ela-
borarea see prefacerea farmacopoeel gi a taxel TITLULtt VII
farmacentice.
b. Revisnesce gi verified compturile farma- Sedintele comisiunilorit chemio-farma-
centice pentra medicamenteie plätite din
fonduri publice, gi a cdroril verificare se va ceutied §1 veterinarl
cere de diferitele ministere.
c. Cercetezi protocelele asupra revisiilorii Art. 25. Comisiunile chemio-farmacentied
fAcute farmaciiiord. se nrounneiá asnpra ace- ei veterinard se adund in localuld directiel
lord revisit prin referatd, care se va supune generale a serviciulul sanitarii.
consiliulni medicaid superiord, gi face la tre- Art. 26. Comisiunea chemio-farmaceutici
buinte gi pro pnnerile ce va gdsi de cuviintd. tine gedintele sae in I-a a S-a Lnni, Ord co-
d. Se ocupd, In casil de recursii i pe base misinnea veterinard in 1-a gi a 3-a SimbAti
nnel delegatiuni speciale din partea cons liului din fid-care land, amenduod la orele 7 sera.
medicaid superiord, i on supra-revisiunt de Os bite de aceste gedinte, comisinnile potfi
farmacii. fi convocate, la easii de trebuintd, i in ge-
e. Proiectézd regulamentele gi instructiile dinte estraordinare, de cdtre directorule gene-
relative la exercitiuld farmaciel. rale aid serviciulni sanitard.
f. Face parte din juriuld concursnlui pen- Art. 27. Membrii acestord comisiuni suntd
tru darea concesiunilord de deschiderea far- détori sd se adune la ora fixatd.
inaciilord noul. Art. 28. Numal membril presenti la 4iva gi
g. Va fi chidmati a se pronuncia asupra ora fixatd, ad dreptuld la retributia diurnel
ori-cdrel gregell comise in exerciiu1d artel ce le cid legea sanitard, precume gi aceia din-
farmacentice. tr'engii cad vord face pal te din comisiuni séd
h. Va fi consultatd la darea de concesinni jurii, privitóre la lucrdrile comishmilore che-
pentru deschiderea de farmacil cool. mio-farmaceutice i veterinare.
i. Bite fi consultatd de directia generale a Art. 29. Membril earl vord veni la gedinte
eerviciulul sanitaril gi de consiliuld medicaid eu ud jumdtate de ord mai th4d de ora thcatd,
euperiorii, asupra ori-cdrel cestinni de chimie vort Ii considerati ea absent!, i voril perde
ci de farmacie. dreptuld la diurnii.
Art. 30. Membril earl vord lipsi far& mo-
tive valabile ud land de la gedinte, se vord
TITLITLt VI coasidera ca demisionatl.
Art. ,31. Pregedintii primescd tote herd-
Atributtile comIsinnil veterinare rile de la archive cancelariel directiel generale
a serviciulni sanitard i le inapoiazd Ord ar-
Art. 24. Comisiunea veterinard are atribu- chivel, dupd resolvarea lord de entre comi-
iile urmitóre : siunl.
a. '§I cid opinia asnpra tutulord cestiuni- El constatd, asemenea preseutele i absen-
lord de medicine, veterinard, despre care va fi tele membrilore in registruld de presentd.
consultatd de directia generald a serviciulul Art. 32. La inceputult fid-cdrel gedinte
eanitard gi de consilinld medicaid superiort. pregedintit comisiunilore le infdgigézd listd de
b. Proiectdzi. regulamentele gi instruetiilecestinnile seri lucrdrile dupd ordinea impor-
pentru diferitele servicil veterinare. tantel gi a urgentel lord, q't le dd tote infor-
c. Face parte din juriuld coneursulni pen- matiile necesare.
tru admisinnea in funetinnl publice. Art. 33. Use. cestinne utt-datd pusd in des-
d. Stodiaz1; morbele enzootice i epizootice batere. membril vorii vorbi numal asupra el,
gi propuue mesurile necesare pentru combate- pe rendt i dupe: ce vord fi cerutil enventuld.
rea lord. Art. 34. Comisinnile fiindil laminate asu-
e. Studiazii rasele animalelord domestice pra cestiunil in disentie, majoritatea pOte
gi propnne micllece pentru imbundtdtirea yi cere inchiderea el, qi conchide cu majoritatea
Imultirea lord.
www.dacoromanica.ro
votrailord.
66 LEGI VilLa
Mineritatea este detóre a'si motive pirerea. medical& superiord i aprobirii ministruluI
Art. 35. Comisinnile potti lucre fi&-care pi de interne.
numal cu doui membril presenti. Art. 37. Pentrn Inserierea lueririlord co-
Art. 86. Decisinnile, opiniunile i projec-
misinnilord in registrele respective se va de-
lega null copistd din cancelaria directiei ge-
tele comisiunilorti chemio-farmacentice i ve-
terinare sung snpuse aprearil consiliulni nerale a servicinlui sanitarti.

REGULAMENTe
PENTRU CONSILIILE DE IGIENA PUBLICA SI SALUBMTATE
(1874)
viciuld comunei este mai midi de catd 3, vord
TITLULt I Ina parte ca membril in consiliuld de igieni
pnb1ic i salubritate aid oralulul si medicil
Misinnea consilteloril de igienii publichl primed i secundari, al spitalului, subventio-
salubritate §1 organisatiunea lorui nati din case comunalg, chiard cendil aceld
spitald nu se administreza de cdtre Primirie..
Mediculd primard ald urbei, sod dad, toti
Art. 1. Consiliele de igienit public& i sa- medicii urbei suntii ecuall in ierarchie, celfi
lubritate suntil organe sanitare locale , in- mai vechid dintr'dnsii va functiona ca vice-
stituite pe liug Prefecterele si Comitetele presedinte aid consiliului de igiend public&
permanente ale judetelorti, si pe ling& Prima.- si salubritate, postuld de medicii primard ald
rfile urbelorti, en misiunea special& de a pri- urbel este obligatoriii pentrn comunele ur-
veghia sandtatea public& In reiônele lord, de bane Bucuresci, Iasi si Galati, si facultativil
a lumina pe administratiunile locale asupra pentru cele-alte 5 oraie marl.
diferitelorti cestiuni sanitare, de a controla Art. 4. Consiliile de igien& public& si ea-
executarea mesurilord igienice , ordonate de lubritate ale judeteloril Ilfovhi, Iasi, Covur-
Ministeruld de interne prin ordine speciale, luid, Doljihi, Brdila, Prahova, Ismailti, si Bo-
orl prescrise prin regulamente si instructii, tosani, a dread competing nn se intinde a-
vi de a lua, din propria lord initiativ5, mdsu- supra oraseloril de resedint&, oi numal asupra
rile necesare pentru imbundtdtirea conditiilor celord-alte comune urbane si rnrale ale ju-
igienice ale reiónelord lord. detului, se vord compune de : prefectuld jn-
Art. 2. Consiliele de igien& public& si sa- detulul ca presedinte, de mediculd primard
lubritate suntii de 3 categorii : alii judetului a vice-presedinte, de doni
a. Consilil de igien& public& si salubri- membril al comitetului permaninte, ales! de
tate. pentru cele 8 erase marl. consiliuld generalti alii judetului, de medicii
b. Consilil de igiend public& si salubritate, spitalului judetiand ei de cel-alti medic%
pentru restuld judetului in cad cadd cele plAtiti din case judetului, stationati in capi-
optii erase marl, afard de reseding. tala judetulni (acolo uncle no exist& mid spi-
c. Consilif de igicn& public& si salubritate, tald speciald ald judetulul, de medic! ai spite-
pentru judetulti Intregü, uncle capitala jnde- lului centrald sOd filiald) de inginerulti jude-
tului nu se numilri l. intre cele optii orase tube!, de veterinaruld judetului, precum si de
marl. mid farmacistd numitd do consiliuld generalti
Art. 3. Consiliele de igiend, public& si sa- ald judetului.
lubritate ale celord optil orase marl din gra, Dec!. consiliulti de igien& public& si salubri-
(Buc iresel, Iasi. Galati, Craiova, Brilila, Plo- tate astd-feld s'ard compune numal de don!
esci, Ismaild i Botosani), a cg,rord compe- medic)", atuncl consiliuld generald alti judetu--
ting se intinde rinmal asupra reionnlui ora- In! va mai numi ca membru mid alb treilea
geloril, érd, nu si asupra judetelord respective, medicd d'intre medicil civili sed militarT, earl
se va compune de primaruld urbei, ea prep- locuescil in capitala judetului.
dinte, de totl me licit in servieinlil connuel, In judetele Ilfovd i het, unde suntii mai
de architectuld si de ingineruld comunel , multe spitale civile, consiliuld generalil ald
(c&udd suntil mai multi architect( si ingineri judetului va numi time don! medic! in func-
comunall, primaruld alege Cate unuld), de ye- tiunile onorifice de membrii ai consiliulni de
terinaruld comunei si de unil farmaistd nu- igien& public& ei salubritate.
mitt de primaruld orasulni. www.dacoromanica.ro
Afar& de judetele Iifovd si Ial, unii me-
In orasele uncle numgruld medicilord in ser- died va putea Ina parte ea membru de u.1-datit
 MEDICAL'S 67

In consiliuld de igienit yablied gi salubritate responsabilitatea pentrn mersuld regulatd ald

ald nrbel de regedinta gi in acela aid judetulul. lucrdrilord consilielord de igiend publicit gi
Art. 5. Consiliele de igiend publica gi sa- salubritate, fie-care in ceea ce'l privesce.
lubritate ale celord-alte judete, a carord corn- Art. I. In lipsa pregedinteld, consiliuld
petinta se intinde asupra jadetulni intregil, este presidatd de dreptd de vice-pregedinte gi
prin urmare gi asnpra oragiulni de rep- numal in lipsa acestuia de and altd membrn
dintri, se vord compune : de prefectuld jade- method, alesii de catre membril present!.
lulul ca pregedinte, de medicaid primaril ald Primaruld ca pregt dinte nu 'Ate delega
judetului ca vice-pre §edinte, de doul membril pregedinta consiliului de igiena pablic e. gi sa-
al Comitetului permaninte, alegi de consiliulii lubritate until consiliard comunalt.
generald aid judetului, de primarulii capitalei Prefectuld ca pregedinte nu mite fi iniocuitli
judetulul, de medicaid spitalulul judetiand gi prin directoruld Prefecturel afard de casuld
all celui comunald, de medicil coinunali al càudii acesta aril fi Insircinatd provisorid en
capitalei judetnita, de m-diciI spitalniul cen- administratiunea judetulni.
trald sad filiald din capitala judetulni. de ar- Art. 10. Pregedintele sell vice-pregedintele
chitectuld comunahl ald capitalel judetalui, sub-scrie corespondenta consiliulni de igiend
de ingineruld gi de veterinaruld judetului, pubiice gi salubritate gi arodudoul veghiaza
precumil gi de and farmacistd numitd de con- astipra stArel regulate a cancelariei consi-
siliuld generald aid judetului. liului.
Art. 6. Pentru consiliele de igiend publicd Art. 11. Pregedintele procurd consiliulnl
gi salnbritate ale arbdoril, primaruld va nu- de igienA publice gi salubritate tete datele
mi and secretaril d'intre functionaril din can- statistice de cart consiliuld are necesitate,
celari a Primeriel. pentrn apreciarea stitrei igienice a papule-
Pentru consiliile de igiena publica §i saln- tiunel
britate ale judetelord, se va aft ge anti fano- Art. 12. Pregedintele, eCu in leen% vice-pre-
tionard din cancelaria Prefecturel sail a comi- gedintele, trAmite Ministerulni de interne (di-
tetulul permaninte aid judetului dupe, intele- rectinn el general a serviciului sanitarii) ra-
gerea prealabild :titre pregedinte gi vice-pre- porturile statistice in termenil precisatl prin
gedinte, care functionard va fi totii d'uddatd instructiunile speciale gi dupll formulare spe-
gi secretaruld mediculuf primard ald jucletulut, ciale, ce i se vord da de &etre directiunea ge-
gi se ve ocupa specialmente culncrarile sanitare. nerale' a serviciulul sanitard.
Pentrn cancelaria serviciulut sanitard se va Art. 13. La finele fie-carat trimestra, pre-
destine n'a' camera deosebitit. gedintele sC vice-pregedint( le trdmite Mini-
Art. 7. Functiunea de membru al consdiuldi sterulul de interne, lista tutulord luerdrilord
do igiend public& gi salubritate este onolified. consilinlui savergite In trimestruld exeiratil,
Consiliile judetiane gi cele comunale ale ce- cn aretarea speciala la fie-care mesura, pro-
lord optd urbe principale vord pace Mora in pima de catre consiliuld de igiend pablicd pi
budgetele lord numal diurne gi cheltuiala de salubritate, ddca ea a fostil push' in lucrare de
transportd pentru escursiuni acute de cdtre &etre administratiunea respective, care lista
membril consiliilord de igiene publied gi sa- va fi supine, consiliulnl medicald supuriord,
lubritate ex-oficio, adic in anna mael deci- precumd gi aa altil lista ardtdtóre de presin-
siunl a consiliilord de igieng, publica gi salu- tele menibriloril la gedintele consiliuhil de i-
britate, séd a anal ordinii ministerialt, pre- giend publicd gi salubritato.
cum gi cheltuelile pentru intretinerea cance- Pregedintil consilielord de igiend publicd
lariiloril, pentru analise chimice 0 i costult in- gi salnbritate, vord trdmite Mmisterului la fi-
strumentelord pentru po1iia sanital A (lacto- nele fie-cerul trimestru i ad lista, ardtAtóre
metre, microscope, specula etc.) gi pentru ob- de congediile gi de absentele motivate gi ne-
servatinni meteorologice. motivate de la posturile lord ale tutulord a-
TOte instrumentele i objectele din cance- gentilorn' sanitari din reionuld respectivd.
lariile consiliilord de igiena publica gi saln-
britate se vord trece inteund inventarit spe-
ciald, care se va conserve in caneelarfile ace-
store consilil. TITLIJLI1 III
TITLITLt II Atributille consilieloril de igienii pu-
blieg 1 salubritate
Despre pre,edintil I vice-pre§edintiI
eonsilielort1 de igiena publieN §1 sa-
Art. 14. Consiliele de igienil publict gi sa-
lubritate. lubritate vord priveghea sdn6tatea paha
Art. S. Preledintil i vice-pre§edintil aii in reiOnele lord, vord lumina pe prefectl, pe
www.dacoromanica.ro
es LEGIVIRI
consiliele generale ale districte1or l pe pri- admiterea lord, IT inscrie in registruld per-
maril comunelord urbane asupra cestinniloril sonaltilni sanitard gi le di certificate despre
sanitare, earl ceril intervt nirea administratin- acOsta.
neT, vord propune din propria lord initiativi Acestd mesnril nu se apliei asupra dent-
mdsurile necesariT pentrn imbundtitirea con- stilord, earl ad titlnlii academicii de doctorri
ditinuilorti igienice ale districtelor5 Qi ale in medicin i earl prin urmare snail suptigi
populatinneT lord, gi se vord ocupa de tOte la indeplinirea formalititilorfi prescrise pen-
cestinnile sanitare ce li se vor5 presinta spre tru medicl In genere.
deliberare de cittre pregedintil lord, de eitre Instructil speciale vont precise materia 0
klinisterulti de interne sOil de cdtre consiliuld modnlii examenultil de chirnrgie dentisticd pi
medicaid superiord. de mica chirnrgie.
Art. 15. Consiliele de igiend publicd Consiliele de igiend public i salubritate
salubritate controlésit tote serviciele destinate iad menri in contra acelord earl mmHg me-
pentru ajutorul i clutarea bolnavilort, a- dicine, farmacia, arta dentistied gi mica chi-
nume : organisatiunea servicielord pentrn rurgie in contra legilord i regufamentelord
consultatiumle gratnite , modulil priimirei in vigOre.
bolnavilord in spitale, moduld Intretinerel din Pregedintil consilielord de igiend pnbliod
fonclurile comnnale i judetiane a alienati- gi salubritate vord notifica primarilord comu-
lord, neputinciogilord gi a copiilord gAsiti nelord urbane, sub-prefectiloril i farmacigti-
gi propnne la cud de necesitate erearea de lord din reiOnele lord nnmele i titlurile sciin-
asemenea servicil 86fi reformarea celord exi- tifice ale tutulord persOnelor5 sanitare in-
stente. arise in registruld mentionatil mai emit.
Art. 16. Consiliele de igiend public !! i sa- Art. 18. Consiliile de igiend publicit m sa-
lubritate redighd, cn concnrsuld presedinte- lubritate vord revisni , in corpora sOd prin
lui i al5 vice-pregedintelui, raportnrile i ta- delegatiuue, farmaeiile din reionuld lord, cold
belele de statistied medicale, relative la epi- ptnind nd-datd, la gOse Innt
demil, endemii, epizootil gi enzootil, la morta- Aceste revisuirl se vort face en scrupulosi-
litatea ordinariii, la nascerl, la vaccinatinne tate minntiosi , en intrebnintarea tutulord
qi revaccinatinne, la priveghidrea prostitutiel, micliócelord, pe earl le di saints pentrn recu-
la servicinlii spitalelord, la siindtatea copii- nOscerea enalatel medicamentelord.
lord &qt., precumt gi verl-ce alte asemenea Pentru aceste revisniri, consiliuld de igie-
lucrdrl. Ed public!! Qi salnbritate vend pntea cere
Administratinnea le procnrd tOte datele conenrsuld until chimist'd care nu face parte
statistice, precumil i ori-ce alte sciinte, apte din consilid.
de a da lnmin perfecti senora slate tei po- La aceste revisiuni se voril cerceta i titlu-
pulatiunei pentru ca ed. pit& Ina mdsurl spre rile personaluini farmacentied (cari nu suntd
inidturarea canseloril diferitelord bole. cunosente de mal 'nainte) registrele pentru
Art. 17. Consiliele de igiend publird si inscrierea ordonanteloril medicale ordonate
salubritate priveghiazd in reiOnele lord exer- (receptele) taxate, aflate in farmacie i ori-ce
citiuld medicinal gi al5 farmaciel. and putea da lumind asupra modulni mired se
Orl-ce medicil, veterinaril, farmacist5, care lticrezd gi se vendii medicamentele.
va voi si exercite arta Id, va 11 obligati sit Asupra fie-cdria asemenea revisinnl, la care
presinte consilinini de igiend pnb1ic i sa- va asista gi und aginte ald politiel judeoito-
lubritate ald reionulul respected, pe lined ud resei, se ye redigea cite und protocold dupd,
cerere inscrisd antorisatiunea in virtutea ca- formularnlii specialii, si in castal estraordi-
ria este admisti in Ord la exercitinld artel nare gi cite und procesd-verbald osebitil, In
sae, dr5, consilitild de igiend publicd gi saln- cite cloud exemplare, din earl nnuld se va
britate va resolve cererea in prima gedintd ce inainta consilinlui medicaid superiord, Ord cern
ve tine dup l. priimirea el gi glsindd autorisa- altd va rdrafthea In cancelaria consilinlni lo-
tinnea in reguld va inscri pe petitionard in cald de igienit publied i salubritate.
registruld persOnelord' sanitare din reionnlil Marrs de aceste revisiuni, medicil primed
respected, insciintauddld despre accista in al judetelord suntd in dreptd a revisni tote
scrisil prin presedintele sdn. farmaciile din reionuld lord orl de cite ori
In registruld personalulul sanitard se vord vor5 gdsi de enviintit impreund en medicil nr-
mai inscri toti asistentiI gi elevil in farmacie, belord co55 pligilord respective ei voril comn-
earl aii indeplinitd formalitdtile cerute de re- nice consiliulni de igiend pnblicd i salnbri-
gulamentele speciale precum5 ei mOgele. tate protecOlele si procesele-verbale ale ace-
Consiliele de igiend public!' si salubritate lord revision! care ludocld actd de defectele
examinézd titlurile i capacitatea persOnelord descoperite, ea seise la remediarea lord.
earl voiesed a exercita in reiOnele respective Consiliele de igiend pnblicd gi salubritate
www.dacoromanica.ro
arta de clentigti sail mica chirurgie, gi dupd, controlOzi compturile farmacentice asupra
 MEDICALE 69

medicamentelort prescrise in socotdla easel gi a satelord din reionuld lord , controlézi

eomunale i judetiane spre a se incredinta decd prin inspectioni periodiee tote conditiunile i-
suntil taxate legalmente i décd nu coprindd gienice ale oragelort, mai cu osebire insd on-
medicamentele luxóse. ratenia drumurilord , a stradelord, pietelerti,
Farmacistil , ale cdrord compturl se vord curtilorii, a apelorii curgdtóre gi a malurilord
revisni nu, potii lua parte la acestá luerare. lord, a puturilord i fontaneloril, moduld ace-
ci consiliele vord cere concursuld unul altil teril diferitelord necnrittenil din case gi din
farmaeistii. comund, media departireI cadavrelorti ani-
Art. 19. Consiliele de igiend publicd pi male, moduld executdrel instructiunilord re-
ealubritate priveghiaz4 comerciuld cu sub- lative la prinderea gi la omordrea cânilord Va-
stante toxice i on drogue, controlézd, execu . gaboi4l, gi la apdrarea publicului in contra
tarea inhurilord preserise pentru preintdm pi- cinilord turbatl, gi in contra altord bOle ale
narea otrAvirilort. Qi examinézi pe eel earl vitelord domesnice precum: rdpcinga, oartita,
voesoil a fi imatriculati ca drognisti, conformil dalacil, rdie, etc., gi propunti mdsurl pentru
on regulamentuld gi cu instructinnile intim a- indreptarea neajunsurilord constatate.
(testa. Art. 23. Ele priveghiazd stricta execntare
La revisiile ce null consiliti de igiend, psi- a regulamentelorti relative la politia construe-
blic i salubritate va face, in corpore sed tiunilord gi la alienarea stradelord, intim citti
prin delegatiune, drogneriilord, va asista gi ele privescil igiena , i propund mdsuri pen-
und aginte politienescil investitil eu dreptulll tm desfiintarea neregularittitiloril gi a abate-
de aginte alil politiel judecdtoresci. riloril oonstatate.
Art. 20. Consiliele de igiend publied pi Ele priveghiazd chiarii ctudtenia locuinte-
salubritate, voril face in raiónele lord inspec- lord private mai cu osebire in cnarterile le-
timil periodice in corpora add prin delega0u- cuite de sdraei, iad mdsuri in contra aglomera-
ne, constatdtOre d.espre starea igienied a spi- tinnel locuitorilord in locatitdti neincdpdtOre,
talelord judetiane i comanale precumti gi a dad publicului instructiuni i povete asupra
sherd spitale sabventionate de judete ea de curdteniei locuinteloril gi cord la east' de tre-
eomune, a spitalelorti private (cu esceptia spi- bump: intervenirea administratinnel.
talelord dependinte de Eforia spitalelord ci- Ele vord putea decide numirea comisinni-
vile din Bueuresel gi de Epitropia generalit a lord specials , insdrcinate cu xevisuirea lo-
easel Sf. Spiridond din IagT), a stabilimente- euinteloril dinteud, parte a unel comune sail
lord de bái gi de natatiune, a otelurilord, ha- dieteud comund inttégae earl comisiuni vorii
nurilorti, a seólelorti i internatelord de edu- priimi instruetiuni speciale de la consiliuld de
eatiune publied gi private, a stabilimentelord igiend publied i salubritate gi vord propune
de gimnasticd a teatrelord, a casarmelord cd- mdsurile pentru indreptarea necuviintelord
Idragilord i cforobantilord, a inchisorilord co- igienice descoperite.
munale si judetiane gi ale Sub-prefecturilorti, Art. 21. Consiliele de igiend public i sa-
a aresturilord curtilorti de apeld gi in casti de lubritate priveghiazi executarea legil gi a re-
delegatiune apeciall din partaa Ministerului g ilamentului asupra iumormOntdrileril in totii
de interne, a penitenciarelord centrale de di- jaletuld ci verificarea deceselorii in comunele
ferite grade; vorti controla aplicarea diferite- unde suntd medici.
lord regulamente, in catil ele privescti igiena Art. 25. Consiliele de igiend publicd pi
acestord stabilimeute gi vorti propune modi- salubritate priveghiazd moduld aprovisioni-
ficarea regnlamentelorti , cari nu aril core- rel populatiunel on apd de blutd i propune
spunde on scopuld lord. la casii de trebuintl reformele de introdusil.
Consiliele de igiend, publied gi salubritate, Ele priveghiazd, comerciulti cn aliatente pi
voril studia i priveghia apele minerals ce is- Venturi in tOti intinderea lui , prin inspec-
voriscd in reionuld lord, gi vord lua msuri Vaal periodice ale tntnloril localelord undo
pentru ca ele sã p6th fi intrebeintate cu efica- se ydndd gi uncle se producd comestibile gi
eitate, Uncle proprietariloril respectivi teal bduturi de tote felnlil, earl ins pectiuni vorii
concursuld pentru infiintarea i imbundtgirea fi insooite, la casti de trebuintd de cercetilal
stabilimentelord de ape minerale. ehimice gi microacopice, conformil instructin-
Art. 21. Consiliele de igiend publicd pi niloril specials.
salubritate vord priveghia exercitiulti hide- Ele vord priveghia, ca abatoriele gi mice-
striilord nesalubre, vord face stuhil, asupra in- ldriele el fie inspectate clilnicti de &Are agen-
fiuentel diferitelord industril, asupra sdndte- til respectivi.
tel lucrdtorileril gi a locuitorilore eircumve- Asemenea este de competinta lord studia-
cini gi vord controla aplicarea strict& a regn- rea causelorti scumpetel alimentelord de prima
lamenteloril igienice relative la industril. necesitate i propunerea mdsurilord pentru
Art. 22. Consiliele de igiend publicd pi combaterea el.
www.dacoromanica.ro
salubritate pri veghiazil salubritatea oragelord Art. 26. Consiliele de igiend publics gi
70 LEG IIIIRI
salubritate priveghiaz i controlézd vaceina- casuld consiliului medicaid superiorii, care de-
innea gi revaccinatinnea din reionulii lord, cide Uri-, apeld.
athtii intim edtti privesee nun:16m1d vaccina- Pentrn deliberarea asupra unel asemenea
tinnilord i ald revaccinatiunilord, precumil chestinni comune i pentru inspectarea stabi-
gi intro cad prive see moduld executArei in- limentelord supuse controlului din partea a-
structiuniloril epeciale i calitatea limfel vac- méndurorti consilii (adicd a consiliultil de i-
cinate intrebuintatd. giend publied i salubritate aid oragulni de re-
Art. 27. Consiliele de igiend publied pi gedintd gi a acelui de judetil); se vord intruni
salnbritate urmdreseg isvórele diferitelorii amOnduoe consiliele.
bole contagióse, epidemice gi endemice, pro- Initiativa pentru acéstd intrunire comund
plied mdeurl pentrn stdrpirea lord, gi prive- se pita face de oricare dintre areendnol pre-
ghiazd executarea aceloTO maul; special- ledintil; era consiliele intrunite se pregede de
mente ele decidd in limitele regulamentelord cdtre prefecti, gi in lipsa lord, de cdtre prima-
gi instructinnitoril specialeincarantinarea per- ml capitate! judetulni, afard de capitala Burn-
sOnelord gi isolarea caselord, earl ard putea resci, uncle, in ori-ce casd, presidd primaruld.
deveni focare de infectiuni gi controlezd exe-
cutarea desinfectiunel caselord gi a diferite-
lord objecte infectate, preening gi a cadavre- TITLULt IV
lord, in casuri prescrise de regulamente gi de
instructinni speciale. Sediniele consilielor de igiena publia
Art. 28. Consiliele de igiend publicd gi
salubritate priveghiazd prostitutiunea , con- si salubritate
troléz atdtd moduld inregistrArei femeilorg
prostituite .gi ald stergerel lord din registre, Art. 33. edintele consilielord de igien&
precunm i facerea regulatA a viselord medi- publied gi salubritate ale judetelord se vord ti-
cale i propunil mdsuri pentru mdrginirea ne la Prefeeturele judetelord, i caneelaria a-
bólelord veneriee. celoril consilii se va afla la Prefecturl, totg in-
Art. 29. Farmacistil earl facil parte din tennil localil en cancelariile medicilord pii.-
consiliele de igiend publicA gi salubritate , marl din judete.
vord Ii insdreinati eu observatiuni meteorolo- §edintele consilielord de igieni publicii i
gice, In limita instructiunilord ce consiliele salubritate ale celoril optu urbe principal() se
voril priimi de la direetoruld generald alu ser- void tine la Primdriile acelouil urbe, undo se
vicinlui seater& va afla i canoe laria acelorii consilii.
Att. 30. Tote plannrile de spitale, seoli, Art. 31. Consiliele do igiend public& gi
Inchisori, ce se void coustrui de cAtre judete salubritate void tine dud ledinto regulate pe
orl comune, preemmil i ori-ce adoptare pantry: lund, in diva i ora care se va destine pentru
aceste scopt a caselord particulare, vord ft acesta u&-datd pentru tetd-de-nna de cdtre
supuse consilielord respective de igieng pu- majoritatea consiliului.
blicd gi salubritate, care le void examina in Pentru ledintele ordinare membrii nu vord
privinta igienicd Asemenca se va cere avi- fi convocatl prin invitatiuni speciale.
surd acestord consibi asupra tutord inerdri- In casuri urgente gi pentru deliberarea asu-
lord publice intreprinse in interesulii salubri- pra chestiunilorii sueciale red extraordinare,
tdtei publics, precumd : canalisatinni, ape- membril until consiliil de igiend publica gi sa-
dude, reguldri de ape curgetóre, construe- lubritate vord fi convocati In gedinta, extraor-
tinni de bdi, etc. dinard urin invitatiuni speciale, séli din initia-
Art. 31. Afard de medieil primari de ju- tiva prepdinteld ori vice preqedintelui, sea
dote, earl suntil obligati a face esenrsinni re- din ordinii ald ministrului de interne, sell dupd
gulate In judetd, consiliele do igienA public& eererea a trei membri adresata in seried pre-
gi salubritate ale diferitelord judete voril pu- gedintelui.
tea insareina gi pe alti membril din senuld In asemenea casuri invitatinnea va contine
lord en cereetdri In localitAti depdrtate de ardtarea objectelorii deliberatiunel.
capitala judetului. Art. 35. Spre a se putea tine ud iedintd, va
In casuld acesta, membrilrespectivi voril a- trebni sd. fie fa9d majoritatea membrilort con-
vea dreptul, afard de eheltuiala de transportd, siliului (jumitate plusil unuld), din care cold
la ud diurni pldtitd din casa judetulni. pining ung medied.
Art. 32. In casil de neintelegere intro con- Art. 36. Preiedintele in intelegere en con-
silinlii de igiend publied gi salubritate ald ju- siliuld, fixéz& ordinea dilel pentru luerArile con-
detului i intro meta aid capitalei judetului siliului.
respectivd, asupra intereseloril comunel amOn- Art. 37. Luerdrile consiliulul de igienA pu-
duroril consilii, séii asupra servicielord Ellipse blic& gi salubritate se vord constata prin pro-
www.dacoromanica.ro
controlulul amOndurord consilii, ee va refira cese-verbale, subserise de top membrii presinti;
 lifiDICALE 71

pdrerile Bina osebite, minoritatea va fi ddtóre

d'121 dea opiniunea motivatd. , TITLTJLU V
In cast de paritate de votnri, prepdintele
are votti preponderantil. Executarea m'esuri1orti propuse de eon-
Art. 38. Presinta membrilorti la Bedinte Be siliele de igiena publica 1 salubritate
va constata prin subscrierea fie-cArui membru
intennil registru special& in dreptulii nume- Art. 42. Incheerile i propunerile confide-
Ini sd Pentru cei absenti se va insemna ab- lord de igienA public i salubritate, earl nu
sents de care seeretara in dreptuld numelui suntil supuse la aprobarea consiliulni medicaid
respectivti; érd prgedintii mai subscrid la fine superioril, (titluld 117, art 41), se aorta comn-
lista presenteloril qi absentelortipentru fie-care nice imediatd administratiundlor cdii ptirtilord
qedintd, in parte. respective, care in cad de nemultumire, ad
Deca null membrn a motivatti absenta sea dreptulti a apela in contra aceloril decisiuni, la
inaintea rddicArii Bedintel, acesta se va ins&in- Ministeruld de interne in termend de 20 clile;
na in registruld de presentA in dreptuld nu- ertt Ministerulii va cere avisuld consilinlui me-
melni BM. dicaid superiorii.
Deca nriti membru a lipsith fár motiv va- Art. 43. Administratinnile cari, din ori-ce
labilil la dila Bedinte consecutive, preqedintii caned, nu vor execute redsurile propose de con-
vorti raporta Minist-rului de interne. siliele respective de igiend publicd Bi salubri-
Art. 39. Secretaril redacted procesele-ver- tate, vord fi obligate a supune Ministerului de
bale, le contrasemnéd Bi le inregistred dupA interne motivele pentru Carina le executd; érd
ordine qi in registruld destinatil pentru in- Mmisteruld va cere avisulti consiliului medi-
eràrilo consiliului de igiend public i salu- calii superiord.
britate. Art. 44. Unit consilid de igiend publied
El conservA arhiva rid registrele consilinlui salubritate va putea a-emenea invoca interve-
de igicial publid i salubritate. Secretarii nirea Ministerului de interne in contra ori-d-
consilielort jndetiane de igiena pnblicä i sa- rei administratiuni care refried a pune in In-
lubritate conserd i archiva medicilor primari crare m6surile propuse de densul set prescrise
de judete. ribnregulamente generale, relative la igiena
Art. 40. La finele anulni fie-care consiliii pnblica.
de igiend publicd i salubritate va supune Art. 45. Prefectii, consilielejudetiane i co-
consiliulni medicaid superiorii mid rk.ort ge- munale, Conartetele permaniute ale judetelord
neraiii asupra stdrii sinetAtii publice in redo- ei primaril comunelord, vord mentiona in re-
nuld lut asupra lucrárilor sAverlite in cursuld gulamentele i ordonantele relative la igiena
annlni i asupra resultatului acelorii lucrdri. public& Bi salubritate cd ele suntil redigiate
Art. 41. Regulamentele §i instructiumle e- dupd avisulti consilieloril de igiend pnblicd ei
laborale de consiliele de igied publid. §i sa- salubritate aid reionulni respectivil.
lubritate, se vord supune la aprobarea consi- Art. 46. Toti functionaril publici, prey&
linlui medicalii superior& Asemenea se va su- PO la art. 68 din legea sanitara, vorg executa
pnne la aprobarea consilinlui medicaid supe- cu strictete regulamentele sanitare §i masurile
rior& ori-ce lucrare mal importantA a cocci- prescrise de consiliele de igienll i salubritate,
lielord do igiend publica §i salubritate, me- aprobate de Ministerulii de interne; erg in casq
nita de a produce ua prefacere mai simtita in contrarig, voril fi pasibili de amenfle qi pena-
trainlii 0 in conditiunile igienice ale popu- Mg tile prescrise la art. 68 din legea sanitarg.
latiunii. Ministru de interne, L. Catargi.

REGULAMENTULt
SERVICIULUI SANITARU DE JUDETIE

(1874)

suntii administratii locale, incredintate pre-

TITLULV I fectilord i Comitetelord permanente ale judo-
telorti. Ele indeplinescil misintlea lord cu con-
Compunerea servieinluI sanitaril cursuldi organelord sanitare judgiane.
de judete Art. 2. Organele serviciilorii sanitare jude-
tiane suntal :
www.dacoromanica.ro
Art. 1. Administratiile sanitate judetiane a. Medicit primari de judge.
 72 LEGIIIIRI
b. Consiliele judetiane de igieng publicl gi pit servicinlul sanitarg de judete i depind di-
ealubritate. rectd de Ministerulii de interne.
e. Veterinaril de judete. El lucazg, in intelegere cu prefectit r&speo-
tin ci dail concursulii lord sciintificil prefecti-
TITLULt II lorii, Consiliilord generale gi Comitetelorg per-
Atributille admiulstratillor servicinlaT manente ale judetelord.
sanitat6 de judge Art. 7. Medicil primari dejndete se nnmese
de Domnd dupe propunerea fecutit de Ministe-
Art. 8. Prefectil i Comitetele permanente multi de interne.
ale judeteloril indeplinescd, cu concnreuld me- El se alegil d'intre medicil earl ad depus e-
dicilord primari, alii veterinariloril de judete xamenuld de admisibilitate in functinnt publi-
alü consilillor de igieng publicg i salubritate ce, conformd cu regulamentuld specialii pen-
ale judetelorg gi in limitele regulamentelord tru concursurt. Se admitu in aceste functinni
gi instructiilord speciale ce vort priimi de la numal doctoril in medieing romani, earl ad e-
Ministeruld do interne, atributiile urmatOre : xercitatii mediciva cel pueinii duel ant in teri
a. Executarea in raionuld judetulut a mesu- sed cart ad ocupatii cel pucind unii an tie func-
rilord sanitare generale, ordonate de ministru. thine de medied de urbe, de media de plash,
b. Privf ghert a gi controlarea serviciilorit sa- de medic de spital Bed ca medicit militant. Nn
nitare locale, a sanetatil populatiunil judetu- se insumeze, in acestit termend serviciile Mat-
Int gi a salubritg tit urbelord i satelorii. te inaintea dobandirei gradulut de doctorii tu
e. Luarea mesurilord in contra endemiilord, medicine.
enzootiilord, epidemiilord i a epizootiilord Art. S. Medicil primari nn potii fi stremn-
in contra morbelord contagióse in genere. tett dinteund judetil in altulii fere consimti-
d. Inspectarea periodicd a stabilimentelorii mentuld lord. El nu petit fi revocati din fune-
medicate, pnblice, dependinte de judetil seil de tiune, afarg de casuld de abatere grave, din de-
eomung, precum ci a celorii private, controla- toiiile functiunel constatati, de &etre consilinl
rea conditiilord igienice a penitenciarelorti gi medicald superiord stil de dtre antoritatea
a aresturilord. judecgtorech.
e. Privegherea obOrelor gi a balciurilor de vite. Art. 9. Consiliele de igieng, publice i sa-
f. Privegherea transportulut vitelord. lubritate indeplinescii misiunea lord de organe
g.Privvgherea comerciului cu subs-tante texice. sanitare locale in limitele regulameatulni lord
h. Priv gherea transportulut cadavreloril u- specialit.
mane la distante mat marl, (afarg, din raionnl Art. 10. Veterinaril de judete se numesch
nnei plegi), i eliberarea paspertelord pentru de care consiliele generale ale judetelor d'in-
transportuld cadavrelord in alte judete, i pe- tre medicil veterinarl cart ad trecutil en suc-
ste fruntariile tdrel, nemal permitèndu-se a se ceed concursuld de admisibilitate pentru po-
transporta cadavrele descoperite. sturile de veterinari de judete.
1. Darea permisiunii pentru infiintarea sta- Veterinaril de judete conducil serviciali ve-
bilimentelorii industriale nesalubre, (precisate terinaril din judett sub privegherea medici-
printeund regulamentd speciald), i priveghe- lord primarl de judete.
rea conditiiloru igienice ale stabilimentelord Actiunea veterinarilord de judete nu se in-
fabricelord indnstriale in genere. tinde gi asupra celoril opt orage marl care vord
k. Adunarea materialnini pentru statistica avea veterinaril lord apeciali.
medicate., redigiate de cdtre subprefectl gi de Ei suntii retribuitl din casa judetnlui.
egtre primari. El nu pen fi revocati fere vine, doveditg.
Z. Plivegherea vaccinatiunii. Veterinarit destituitl fgre, motive valabile
Art. 4. A, tiunea prefectilord de judete in ad dreptd de recursii la ministruld de interne
afaceri sanitare nu se intinde asupra raionulni care se va pronuncia definitivit, avadd in ye-
urbelord (*lord mail (Bacuresci, IagT, Galati, dere gi avisnld consiliulnl medicaid superiord.
Crajova. Ploesci, Breila, Ismailit i Botogani),
al cgrord primari remand in privinta sanitare
d'adreptut snbord on ati Ministerului de interne. TITLULT1 IV
Art. 6. Consiliile juletiane vor aloca in bud- Atributille mediellor primed de judete
getele lord cheltuell de transport-) pentra me-
dicil primarl de judete in mead flag do cel pu- Art. 11. Medicit primari controlezi gi pri-
eind 200 lei pe lupe. vegbiazg ca agentl al Ministerulul de interne,
totil serviciulu sanitard din judetii ci totd ce
TITLULil III privesce igiena publice gi politia sanitare; en
Organelo servictilorii sanitare judetiane exceptie numal a celord optil orage principale
din térg care suntii d'a dreptuld subordonate
www.dacoromanica.ro
Art. 6. Medicit primarY de judPte stint ca- ministrulni de interne.
 MEDICALS 7$

Art. 1R. Medicil primari vord svêri lu- bcnil beuturi falsificate, off alte substante
er&rile medico-legale la cari vord fi chiamati alimentare stricate ;
de dare antorititile judee&toresel gi conformt g. Dica b&canil se conform& regulamentn-
en regulamentult i cn instrnetiile relative la lul pentrn comereinl en substante medicamen-
exercitiuld medicinel legale. tóse otravitóre;
Transportuld medicilord fn excursinni pen- h. Dim stabilimentele de indnstrii nesaln-
trn luer&ri medico-legale va fi in sarcina auto- bre insugesed conditiunile igienice;
rittilorti judecatorescl. i. Dem cimitirele suntd aseiate in conditin-
Art. 13. Medicii primari fact parte din co- nile legil, déca suntii ele bine inchise i dem
misiunea medicaid. insarcinati eu alegerea re- se ingrOp:1 cadavrele la addneimea prescrisi
erutilorfi intru clad vord fi delegatl de Mini- de regulamentalii pentrn inmormintral;
steruld de resbelii. k. Deca locuitoril tinii casele gi curtile lord
Art. 14. Afard de revisiile preveclute la ar- curate, precum i stradele din coming, deca se
ticolnit 18 din regulamentuld consinelord de i-
Booth gunóele gi baligarald din radonuld comn-
giend public& i salnbritate, medicil primari nel afard, déca existi ape stagnante gi dies
!mitt in drept de a visita farmaciile din raiu- se tolerézd cadavre animate neingropate;
mild lord ori de cate off vor gisi de trebuintd, 1. Dim primaril comnnelord rurale raporté-
Impreund cu medicii de nrbe sed de plas& res- zd imediatd printeund inadins agentd medicn-
pectivi §i voril comunica consiliilord de igie- lai de plasd , veterinaruld i sub-prefectulul
nil public& gi salubritate protoeólele gi pi oce- ivirea epidemlilord gi a epizoothlord;
sele-verbale ale acelord revisiani, care ludaidd tn. Deea primarii ehiame, pe medicil de pla-
act de defeetele descoperite, vor aviza la reme- si spre a da ajutornlii gratnitii bolnavilord mi-
diare a ;ord. red din comund;
Art. 15. Medieil primarl visitézd periodicii n. Déca primaril adued la timpuld float co-.
stabilimentele sanitare publice ei private, sta- piii spre vaccinare i dem ei tind listele nomi-
bilimentele de ape minerals, drogueriile, peni- nale pentra vaccinarea copiilord de la etatea
tenciarele, inchisorile, scOlele, stabilimentele de 2 lunl pine la 2 ant;
industriale, fabricele de comestibile gi de ben- o. Diva primaril dad n& publicitate intinsi
Uri, se ineredintezd deca in ele se pazescil re- despre coprinsuld eircularelord, instructiilord
gulamentele relative la igiend gi comunicd gi ordinelord atingetere de serviciuld sanitaril,
prefectulal judetului resultatuld visitatillorii, ce priimesed de la sub-prefecti, gi deed el le
cerenda indreptarea neajnnsurilord constatate. axe cutd intoe mai ;
Art. N. Medici! primari visitéz& celd pu- p. Dim primaril opresed exereitiulil ilegali
cind de trel orl pe ant tote comunele din raio- alt medicaid;
nuld lord gi la terminarea visitel fie-arel co- Pentru ori-ce neregul& constatati la visita-
mune in parte, yore nota in registruld de pre- rea comunelord, medicil primarl cere prefecti-
se* i Iresultatuld visitatiilord. lord judetelord respective indreptarea acelor4
La visitarea comunelor rurale medicil pri- nen gall i pedepsirea celord abatuti.
marl se yore informa maI en osebire gi despre Art. 17. Meclicil primari controliz e. execu-
cele urm&tete : tarea operatiunel de vaceinatiune, eI ingrijeso
a. Dem comunele ingrijescil de neputinciogl ea totl eopili din judete In etate de la 2 innl
gi de copii gdsitl potrivitd art. 11 din legea co- ; mai la 2 anl sã fie vaccinati cu sueeese de ed-
nannald; tre medicil de urbe, de pldgi gi de cdtre vacci-
b. Weft bolnavil grad priimese regulatil a- n ItorI i starnesed ea acegti agentl sà fac& re-
jutoruld medicaid gratuitt ; vaecinat uui sistematice; coustati cnalitatea
c. Dem lista statistied pentrn vaceinatT, lanf I va -cinale i ingrijesed ca toti agentil
pentrn milearea populatiel gi acelea pentru me- insdreinati en vaccinat unea se. fie aprovisio-
dicam ntele gratnite suntii exacte i uniforme nati en lima bun i sufieientl
cu eele tramise de Prefecturi; Art. 18. Medicit primari controlezd prive-
d. Dim registrele de presentd a mediciloril, gherea sailitard a prostitutinnel.
veterinarilore. sub-hirnrgilora vaceinatori gi Art. 19. El studidzi cancels endemiilord,
a mógelord de 041 se tin in rrguld i ddea a- constatd ivirea epidemalort, preprint mesurl
cestii p reonalt visitéz& comunele conform eu pentru combaterea lord gi a morbelore conta-
instrut Vile date intro acesta ; gloss in genere.
e. Dim saddle comunale, casarmele doroban- In cast de ivirea veri-und epidemil, mediciI
iilord, ale eihiragilord i aresturile sub-prefec- primari se transportil la foça iocului, ori de
tariloril suntil in conditiuni igienice brine pi eats orI va cere trebuinta, gi dad dupa putin-
mal en osebire de .a suutt destuld de spatiese t& in persona ajutorula m ,dicalt boinavilorft,
In raportd en numeruld individelord care le luandd tote d'uft-datd in intelegere direetd en
frecnentez& sed le locuesed; sub-prefectil, gi en primaril comunelord ban-
f. Dica se gisesed Ia eireinml,www.dacoromanica.ro
hannrl, sea tuite, mienrile necesaril in contra intinde-
 74 LEGuarutt
rel acelord epidemil gi controléza executarea se vorii procura de casa judetnlut : 1 sigilid
loru. simplu, 1 sigilid timbrn, 1 microscopil, 3 lac-
Art. 20. Medicit primati privegheza servi- tometre, 2 cutii en instramentele necesaril pen-
ciuld veterinard din judge, et controlézh exe- tru autopsil i speenle de diferite dimensiuni.
cutarea regulamenteloril de politie veterinara Tote aceste objecte gi instrumente se vord
gi indeplinescil atributinnile prevedute la arti- trece intennil inventarid specialii, care se va
colulii 3 din legea pentru omorirea viteloril in conserva in cancelarie.
cash de pesta bovina.
Art. 21. Medicil primari cerh intervenirea
prefectilord gi in casuri extraordinare a mini- TITLTJLI1 VI
strului de interne, pentru luarea mhsnrilor dic-
tate de igiena publica. Atributille veterinariloril de judele
Art. 22. Et aduna materialuld pentru sta-
tistica mediea1, culesd de et Inuit, de medi- Art. 29. Servicinlil veterinarti de judge se
cii de orae, de spitale de plh'gl, de veterinari indeplinesce de veterinarii de judge, singurt
gi de mOge i pentru observatinnile meteorolo- siii cu ajutoruld veterinarilorii de pile.
gice el'15 transmitii consiliului de igieni pu- Art. 30. Veterinarit de judete fact parte din
b1ic i salubritate. consiliuld de igieng, publich gi salubritate aid
Art. 23. Ei controlézh in raionuld lord In- judgului gi din comisinnea pentru constatarea
crarile medicilord de plAgl, ale medicilord de epizootfilord i omorirea vitelor atacate de pe-
urbs gi ale primarilord intru end privesce ser- sta-bovina, (conform art. 47 din legea sanitara
viciuld sanitart. gi a art. 3 din legea pentrn omorirea vitelorg).
Art. 24. Medicii primart se afia in raporth Art. 31. Veterinarii de judge veghiaza a-
intimd cu consiliele de igiena publich i saln- supra aplichrel gi execntare1 regulamentulut de
britate de judetii, i indeplinescii, athtil sin- politie veterinara gi a celni pentru zalhanale.
gull proem gi in intelegere cn acele consilit, Art. 32. Veterinaril de judge in gedintele
lucrarile prevhdute la art. 13 One la art.23 in- ordinare ale consiliului de igiend publica ei sa-
clusivii din regulamentuld de fa95 lubritate alti judetntal, expand starea sandth-
Consiliele de igienh publich i salubritate tet vitolorii pi propunt mesurile :
suntii détore a da medicilord primari de jude- a. Pentru preintdmpinarea epizootillord, gi
te ton concursuld pentru indeplinirea déto- enzootiilord ;
riilord loft b. Pentru ameliorarea raselord de vite;
Art. 25. Medicii primart de judge elabo- c. Pentru indreptarea crescerel, hrantii i er-
rezrt la fluele fie-carul and imprenna cu consi- natulni animalelord domestice;
liele respective de igiena publich gi salubri- d. Pentru imbunatatirea servicinIni veteri-
tate, ranortuld generalil asupra serviciului sa- nard din judett i pentru indreptarea neajnn-
nitaril i asupra sandtateT puMice din judetii, surilord ce ad intdmpinatil in indeplinirea in-
provhduth la art.40 din regnlamentuld consi- ditoririlord serviciulni gi in aplicarea regula-
liilord de igiena publica gi salubritate. mentelorii.
Art. 33. In casulii ivirel nnei epizootil aid
enzootil in judetii, veterinaril de judetil lad pa
TITLULI1 V de na parte imediatt meaurile prescrise de re-
Canceler lile qt materlalulil serviciulnI gulamentul de politie veterinard, mrd pe de alta
raportéza indath prefectului despre feluld gi
medical5 de pal* caracternlii bólel, despre intinderea el gi despre
meaurile ce Wail push in aplicatie precum gi de-
Art. 26. Cancelaria medicului primaril de spre acelea ce arii mat 0 de luatd.
judetil este una i aceeagi cu a consiliului de Art. 34. Veterinaril de judge visitézh, din
igienti publica i salubritate a judetulni. 5 in 5 dile comunele afectate de epizootii, tri-
Secretaril consiliilord de igiena publich gi mitendu Prefecturel chtfi mai regulatd din 8 in
salnbritate, sunth totil d'uh-data i secretart 8 dile Cate ud 1is4, de migcarea betel alcatuita
at medicilord primari de judge gi se vor ocupa dupft modeluld ad-hoc, aratâncld in rigla de ob-
specialmente cu lucriirile sanitare. servatil mersuld betel, aplicarea mesurilord gi
Art. 27. Dosarele sunth comune pentru ser- resultatuld obtinutd.
viciuld inedicilord primart de judge gi acela Art. 35. La casuri de trebuinta veterinaril
ald consiliilord de igiena publich, gi salubri- de judge propund plin prefecti aplicarea mg-
tate, cu exceptia dosarelord pentrn Incrhrile surilort exceptionale, era prefecta cord imo-
medico -legate, care smith speciale ale medici- diatti autorisatia ministrului.
lord primarl. Art. 36. Veterinaril de judge vor visita tirte
Art. 28. In cancelaria mediciloril primart cirezile ce se vorh aduce spre tdere la zalhana-
www.dacoromanica.ro
de judge se troll afla urmatorele objecte, care lele afard de raionele oralelord care ad veteri-
 IIEDICLLE 75

marl deosebiti, conformindu-se dispositiunilor Art. 41. Cu ocasia acestor5 inspectinnT, ve-
din regnIamentul5 pentrn zalhanale. terinaril de judete vorii tine in diferite pArti
Art. 37. -Veterinarii de judete vor inspecta ale judetului conferinte publice asupra ingri-
tete tergurile de vite din judettl i voril opri en jirei, inmultirei, clutarei, ernatului animale-
adjutoruld autoritatilor5 politienesci introdu- lord domestice i asnpra politiei veterinare.
cerea viteloril bolnave ea a Mori' se-,n5tose gi Aceste conferinte vord fi anunciate en ua sdp-
a productelor5 loll care nu vora poseda certi- tdme.nii inainte; ele se von(' tine in dilele de
ficatele prescrise de regulamentuld pentrn po- sdrbdtori gi se vort constata prin incheerea 11-
litia veterinar5. nui procesii-verbal5 in numPre duhln, din care
Art. 38. Veterinaril de jndete inspeetézi unuld va rdnanea la Priedria respectivit ca
zalhanalele de dna orl pe and, u5.-datI in lu- instructiune, érit celt-altil se va inainta pre-
ne lul Apriliii spre a ardta proprietarilord ace- fectulni.
stor5 stabilimente indreptdrile cernte de regn- Art. 42. Veterinaril de judete Ia finele fie-
lamentele igienice gi a dnoa Ora' 15 dile inain- cgrui and voril supnne prefeetulni nod raportii
tea ineeperel functiondrel lord, spre a se asi- general(' detailata, in care se va resnma resul-
gura deca stabilimentulil Wad adusil in condi- tatult inspectiunilord cernte prin art. 33, 37,
tinnile cerute de regulamentnlii asupra indn- 38 gi 39, gi in fine ori-ce observatil mai impor-
striilord insalubre, i vor comuuica resultatulii tante privitóre la acestd serviciii.
consiliilord locale de igiend publied gi salu- Art. 43. Tete raportnrile i maT en osebire
britate. luerarile statistice ale veterinariloid de judete
Art. 39. Veterinaril de judete inspectizii adresate prefectului, se vor5 depnne in canoe-
u5.-dat5 pe ant tote comunele rnrale gi urbane, laiia sanitard a judetnlui, undo se vor cense",
grajdnrile de posta, de c5,15,ragi gi a diferiteloril va i férele pentru mareatuld vitelorii.
stabilimente ce se vor fi afldndd prin judet, en- Art. 44. Vetelinarii de pligi snail snbordo-
haturile, hergheliile i stanele din jude i ra- natt veterinarilorii de judete i indeplinese5,
portézi, en amlnuntulii Prefecturei resultatulii dup5, insdreindri speciale atributiuni analoge
acestorii inspectinni, care vor5 fi supnse consi- cu ale veterinariloril de judete in circumscrip-
liulni de igien5 public i salubritate. tia lord.
Efeetuarea acestorii inspectiuni se va con- Art. 45. Cheltuiala medicamentelorii gra-
stata prin subsemnarea in condici de present5 tuite pentru vite este in sarcina judetnlui.
afigtere pe la Primdriile comnneloril rnrale, in
care se va insemna i mAsurile pentrn indrep-
tarea neregularititflord g5site. TITLULU VII
Art. 40. Scopul5 inspeetinnilorti prescrise
la articolulii precedent(' va fi : Seryiclulil sanitaril aid p1iIoriI t41 ald
a. Constatarea starei igienice a animalelor5 comuneloril rurale
domestice;
b. Constatarea stitrel localitdtilord. bantuite A. Administratiunile sanitare locale
de epizootii i enzootil, natura, mersuld gi du-
rata acestor5 moth!, mortalitatea vitelord in Art. 46. Administratiunile insiircinate cu
raport on cele inbolnivite i insgngtogite, pre- indeplinirea me'suriler5 sanitare in p1i stint
corn gi cu enmerulii total(' aid vitelord din lo- subprefecturile, era in comunele rurale prima-
calitatea bintuit5; nil respectivi.
c. Culegerea nnei statistice exacte a epizoo- Art. 47. OrAnele instituite pe 1Ing admi-
tiilorii. dupA, formularuhl ad-hoe, dat5 de di- nistratinnile sanitare ale plagilorii snail me-
reetinnea generala' a serviciulni sanitaril; dicil i veterinaril de pl5g1; mógele gi vaceina-
d. Controlarea aplicgrel mesurilor5 regula- torii.
mentare contra epizootiilor5 gi enzootiilorii gi Art. 48. Subprefectil voril indeplini in raio-
observarea dificultdtilorii gi a neregularitati- nuld comunelord rurale gi in tea eireumserip-
Torii intempinate la aplicarea Tort' precumt gi tiunea pldgeT, en ajutorulii medicilorii gi aid
studiarea rnidleceloril de a inlgtura aceste ne- veterinarilor5 de plasgurmilterele atributinnT:
regularitati; a. Executarea me'surilor5 sanitare de into-
e. Propuuerea midlOcelorti mai nemerite pen- rest general(' prescrise prin regulamente sa-
tru stirpirea i precurmarea epizootiilord i a nitare i prin ordine speciale ale ministrului
enzootiilorti dup5, starea localititilord , de interne;
f. Cercetarea eanselorii cad all provocat5 si b. Priveghiarea prostitutiunel;
contribuitii la intinderea epizootiilorii gi a en- e. Execntarea vaccinatiunel gi a revaccina-
zootiilord . timid ;
g. Studiarea midhicelor celor5 mai nemerite d. Privegherea eiraitirelor5 ;
mestice. www.dacoromanica.ro
pentrn ameliorarea raselord animalelor5 do- e. Privegherea curAtirei piecelorii gi a stra-
delorti publice, a curtiloril particulare, a ape-
 76 LEGIIIIBI
lord cnretere, a malnrilord, a fonthnelord gi B. Medicii de pleifi
a puturilort ;
f. Luarea mestirilord pentrn prinderea câni- Art. 50. Fie-care plash, va ayes eel pugini
br turbatl, pentrn impuginarea numerultil eh- tint mediod, numitt de consilitild judetiand,
Ellen] vagaboncli in generalt i pentru depAr- dnpa avisuld mediculttl primart, i plátitil din
tarea grabnich din localitate a cadavrelort a- fondnrile judetuld.
nin3ale ; Art. 51. Medici] de plhgl trebue si fie doc-
g. Privegherea aurora constructinniloril tgi ton' séü licentiati in mu-dieing 1n dreptuld de
sonstatarea deed: casele construite din not in- libera praotich reennoscutt in Org.
sugesct conditiunile igienice presence de re- Medicil destituiti filth motive valabile al
gnlamentele respective; dreptult de recursii la Ministeralt de interne,
h. Privegherea abatorlilorii gi a miteelh- care se va pronuncia definitinil, avendd in ye-
rielor ; dere gi avisuld consiliulni medicalt superiorii,
i Procurarea adjutorulni in cacti de acci- pea atunci time, medieil in chestinne ae con-
dente earl ameriota vieta cethtenilor, precum : sider& 1111166,7 ea saspendatl.
inundatiunl, strpare de mainri, cAderea de Art. 52. Medieil de plash mutt subordonati
case, inecare in apA, asfixiarea prin ca'rbunT, medicilort primari al judetului gi supngl con-
prin caderea In puturl; trolului lord.
h. Luarea mesurilord contra endemiiloril pi Art. 53. Medicil de plAgidad coneursul born
a enzootiilort ; sciintifich subprefectilord ai primaritord comu-
7. Constatarea epidemiilort gi a epizootiilor, nelord pentru executarea mesurilort sanitare.
lnarea mesurilort in contra lord gi in contra Art. 54. Medidi de piaci vord aye a rege-
morbelort contagióse in genere; dinta in comuna in care este Subpnfectura.
en. Redactarea raporturilort periodice astmra Art. 55. Medivil de plii vort da consulta-
sinetAtel populatiunel gi a vitelort, a tabele- tiuni medicale gratisil la, toti bolnavil Arad
lort de statistich medi ala, precum gi a sta- gi vord lib ,ra boinavilord shred medieamente
re] mitt orologice a localitAtei. gratuite din farmacia portativA.
Art. 49. Pi irnaril comunelord rurale snntil Art. 56. In nici und cast medicil de plagl
%nein inati en atlibutiunile urnidtóre nu vord putea priirni von uh plata pentru me-
a. Executarea mesurilort de iuteresu gene- dicamentele liberate din farm ia portativit.
ralh, prescrise pun regulamente sanitare, gi Art. 57. Medicil de plAgi priimeset ordine
prin ordine speciale ale minictrulul de intern, ; pi instructiuni de la medi ii primari pentrn tote
b Executarea mesurilort sauitare de interes casurile earl nu &mai prey:Nate prin regula-
knelt ; mente.
c. Execntarea vaccinatiune] i a revaccina- El tramite medicilort primer] raportttri pe-
'Pun& ; riodice gi tablouri statiitioe ampra staril au-
d. Verificarea decesilord; nettitil publi o i asupra seni dulul Ion].
e. P iegherea cimitirelorii ; Art. 58. Medi ii de plasa un vor putea tine
f. Privegh, rea curAtirei caselorii, a curtilor, corespondenth difectii ea Comitetnid perma-
piqelort gi a stradelort publice, etc.; nentii asupra thestiunilort alingetere thu ser-
g. Luarea mesmilort p. ntru puinderea eh- ii iulü &miter, ci mimed priu iutermedial me-
Lilo! il tar bat], pentru impuginarea numdrului dicilorfi primari, alert de easulile candu el aril
cilnilorh vagabom,ii gi pentru dephrtarea grab- avea s reclame la cetuitett contra gefului In],
Rich din localitate a cadevrelort animale ; in asemeuea Ito pregiurtri dem Camitetult per-
h. Priveghiarea asupra constrnetiunilort pi manentfi crede just] plAngerea lord, o va in-
eonstatare a décit casele construite din not in- aiuta en observatianile sae Ministerulul de in-
sulescii conditiunile igienice prescrise de re- terne.
gulamentele i espettive; Art. 59. Medici] de plash; vaccinezA totl
1. Priveghiarea abatoriilor gi a mdicelArillort; copiii diu raienult lord , i revaccinezei (boa
lc. Ingrijir, a ca toti bolnavil sA gisésea k- putintA pe adulti atAtii singuri cad i prin
eno ajutorulii meditalt, ai ca cei saracl BA fie deosebit] vaciimatori.
oautati gratist ; At dicii de plAgi i subchirurgil vaccinatorl
/. Lean a m6suriloril contra endemiilord pi vord fi ton] de-una aprovisionati cu limfd prei-
a enzootrilor ; spAtt gi de enalitate bunt.
m. Constatarea epidemillort gi a epizootii- Art. 60. Medici] de pragl impreund en sub-
lort, luan a mdsunlort in contra lor gi in con- pref. cti resp, ctivi suott respumiletori pentra
tra moibelort contagiOse in gent re; apli .area mesuri'ort de politie sanitaril.
n. Redactarea raporturilorii periodice asupra Meta ii de plagi vb,itezd celt pugitit uh-riath
m611'6140 opulatuunei gi a vitelort, a tabele- pe 1unl tote corounele dirt plash, privegidazi
F

loril de statistict midi ala precum gi a stare] sAnetatea publicA, gi in cast de r pidemii in-
meteetologice a locahtatel. www.dacoromanica.ro
scauteza mgentil pe mediculd primaiii. El vi-
 MEDICALE 77

sitéz eomunele infectate ori de cite ori cere Art. 67. Medicil de ples . voril tine in atone
trebninta; cell!) pnsint thee la trei stile ni-datt, buni cancehtria, care va cuprinde pe linga do-
si di boluavilorii adjutornlii medicalii, luâudü sarele corespondentelort i acelea ale iustrue-
mesnri in contra beleloril zontagiose ci infec- tinnilort, ale vaccivatinniloil si ale lecrArilor
tate, el visitézit scólele, casarmele i ar estu- medico-legale.
rile Finiaprefecturelor, spre a Be incredinta déca Art. 68. Fie-care medict de plasi va avea
aceste loca1nr insusescil conditinnile igienice uà farmacie portativA, inzestratt. cu mediae-
si daü bolnavilort arestantl adjutornl medical; mentele cele mai necesaril, precnm si en ban-
el desteptA atentiunea primarilorii asnpra me- dagele necesaril th cast tie accidente, conform
snriloril dictate de igiena public pentrn curA- cu instructiile ad-hoc.
In cast de preschimbare, (lire din serviciii,
tires caselort, a curtilorii, a oberelor ei a stra-
deloril, i cert la cast de trebninti interveni- medicult de plash, va incredinta succesorului
rea Embprefectulul; el surveghiazE comerciult ad, eéri medienlni primarii, farmacia portati-
en substante medicamentóse si otrOvitOre; dre- vA si cancelaiia.
ski prin primaril locali procese-verbali de con- C. Serviciulii milder:1 de plcifi
statarea celor abittrti de la reguilamentult
atingetoril de &cern comercit si eer prin sub- Art. 69. Fie-care pled va avers unaset mai
prefectult localt luarea mesurilort cnvenite multe mOle numite dintre cele en diploma ve-
pentrn reprimarea celort abituti. labile in tert. Ele vort fi Mere a da adjutord
Art. 61. Medicil de pleat visitéz, insoeiti gratuitt la faceri femeilort sArace de pria co-
de primaril locall, circiumile, hanurile si bd- munele rurale.
edniile, cert primarilort oprirea din vimlare a Art. 70. Mósele de plas6 se nnmescil de con-
alimentelorti si beuturilor viltemAtere; ei t. sub- silinl judetiand, dupti lnarea avisulul medi-
etantele otrivitere lesne transportabile, aflate artful primart, si se voril retribni din case jo-
la co' earl an martin drept a le vinde, le inain- detulni.
téziprimarult sub sigliit la Subprefectnril. In Domicilitild meseloril ve fl in comuna nude
asemenea casuri primarulva constata prin pro- este resedinta Subprefectnrel.
ces-verbal data inspectinnei i inesurile luate. Art. 71. Mkele de plasi smith obligate a
Art. 62. Medicil de phut constati dem se merge imediatii spre a da adjutoril niiscetere-
pfizesoe legea pentrn cimitire i regulamentul lort i lehuzelorii, verb cândil ele vort fi chil-
pentrn inmormentirl. Asemenea vort inspecta mate de citre famulia lehuzel sell de cltre ad-
etabi imentele industriale insalnbre, spre a se miuistratie.
incredinta (Idea se aflA in conditiunile igienice Art. 72. MOsele de plas snntui chiImate
preveclute de lege. num] a di ige faceri normale, si a siversi u-
Art. 63. Medicil de plasi cert intervenirea nele rnanipulatii de mica cbirurgie dung pre-
subprefectulni in tote casurile de exercitiii iii- scriptinnea medicare. Lort le este opritii a e-
citil alil medicine', pentrn nrmärtrea celord xercita operatii i a &ante bOle de ori-ce natnrii.
culpabill. Art. 73. La casuri de facerl laboriOse ci ne-
Art. 64. Medicil de plash' vorii Ina mesnri in regulate mesele vort cere indati venirea me-
contra litirel beleloril cifilitice si a celoril con- dicului de plasA set a mini altil medicil care
tagiese in genere conformii on regnlamentele s'aril gOsi mai in apropiere. Asemenea suntii
speciale. obligate m*le a cbiAm pe medical de plasi
Bulnavil afectatl de bede venerice vort fi Candi) uà femee earil imbolndvi gret la cursul
trAmisi in cOntarea spitalclort audit nn ad lehuziei.
micllece a se cnratisi afari. In asemenea casuri, cfindii familia ar refuse
Art. 65. Medicii de pleat vort raporta me- chamarea mediculnl, melle mutt obligate a
didlorti primari pentrn ori-ce intemplare ex- iuterverd la Bin-Cade.
traordinarà ivit. in reionult lor, atibgetere de Art. 74. Moselle nu vort pntea intrebuinta
sinitatea locnitorilort; vort trimite raporturi in exercitinit profesinnei lor alte medicamente
sciintifice i statistic() asupra morbelort pre- de aft cele prevecInte in cartea bort de in-
dominante in fie-care stagiune, vorti trAmite structinne.
la fle-care finial de hat compturi regulate in Noma] in casnri de faceri grele, cândui prin
Lumen mndnoitti pentrn medicamentele gra- thtt,iperea veniril medicului s'arii perienla
'hitt) intrebnintate din farmacia portativA,cari viete mamel set a foetului, mesa este in drept
compturi volt cupriude nnmele bolnavilor, co- si (-Malt detere a face operatiunea versiunei,
mune, Miele de care safer/1 i medicamentele deslipirea placental si repunere a cordonulni
sari Ii s'aii administratil. nimbi icalfit Ele in ni ;runt cast nu vont pntea
Art. 66. Medicil de plug vort trilmite me- apli.a veri-unt instrumentil obstreticalii.
dicilort primarl in timpt de epidemie raper- Art. 75. Mesde de plasi vort tine cite nn
trl asura merenlui betel in intervalele
www.dacoromanica.ro
prey& registru pentrn tote casurile de faueri. format
4ute pria instructil speciale. dnpit modelnld ce li se va da inteacesta.
78 LEGIIIIRI
Art. 76. Móge le de plasd vord fi detOre a Art. 78. MOele carl vord contraveni pre-
inainta la fie-care trimestru mediculul primer sentului regulamentil voril'fi pasibile de pena-
rind tablet detailatt clupd rubricelo condicii litltileprevNute la art. 77 dinlegea sanitard.
loi h de facer!, preveluta la articolubl prece- Femeile filrd titluri demi* care exercitând
dentii. meseria de mop vort face operatitini obstetri-
Art. 77. Mege le de plash' dupd terminarea cale, se vord pedepsi cu inchisO^e corectionali
fcerii, vort putea fi suplinite pun mke prac- de la 15 ope pdrid la 3 luni, confound art. 77
ticante pentru cautarea lebuzel, ori clod ele din legea sanitard
aril fi chigmate a da concursult in alte casuri. Miniitru de interne, L. Catargi.

REGULAMENTULt
SPITALELORU JUDETIANE SI COMUNALE

(1874)

TITLITLIT I medici secundari, duol subchirurgi, und eco-

norm) si personaluld inferiorii proportionat en
D isp o sit iuni generale numdrulii bothavilort.
Spitalele de la 50 One la 80 de paturi vord
Art. 1. Judetele gi comunele urbane Kinn avea : unt medial primarii, mit medic seerm-
détOre a infiinta spitale propril pentrn ante- dart, tint subchirurgt, unil econum, infirmieri
rea boinavilort strmani, ea a contribui la in- si infirmiere, in proportiune aproximativi de
tretinerea spitalelort existente in raionul lor. intuit pentru 10 paturt, nd buciltdrOsh, clued
Numdrnlii paturilord din spitale, card ur- spOltitorese, unt rAndaeil la bucatirie, tint ar-
mézit a ee inflinta, se va calcula asta-Iii, ca gatil la curte, care va face nOptea ei serviciul
en timpult ad existe celii pucind cite mail pat de portart ; Ord pentru spitalele mai marl gi
pentru 2000 locuitori din comunele rurale, gi mat portard specialii.
asemenea colt pueinii tint patd pentru cate S..dtalele de la 25 One la 50 de paturt void
1000 locuitori din comunele urbane. avea : nut media, unit subchirurgt, rind eco-
Art. 2. Judetele cart n'aU spitale judetiane nomt, infirmieri si infirmiere in raportil en nn-
vort fi detóre a veni In ejutorulii spitalului mdruld paturilord, ud bucdtdréed, tad spdhito-
comnnalii, &aria ud subventiune Primdriei ur- ash:, unii argatil la curte, care va face nOptea
bane de reeedintd, pentru adtugire de paturi gi servicin1U de portart.
in proportirmea indicati la art. 1. Acestd sub- La spitalele cari at mai mind de 25 pa-
ventiuue se va aloca in budgetult judetelorfi, turi, mediculd póte fi insAreinatii en atribu-
Ord spitalnIU va purta numele de espitabi co- tiile economulni, gi personalnIt de servicid va
munald., fi proportionatil cu numgrulti paturilort i en
Art. 3. Comunele cari nu aii spitale comu- trebuintele locale.
nale gi profitti de spitalult judetiant. Fort fi Art. 7. Medicii spitalelord judetiane fg co-
détóre a veni in adjutoruld spitalului judetu- munale eu unt numgril de la 15 paturi in 'Buell
lui en ud subventiune in proportiuneaindicati vort fi doetorl in medicinA ; Ord pentru spita-
la art. 1, care 80 va inscrie in budgetele lort hie cu unh nurart de la 15 paturi in jest se
anuale. Aceste spitale vorii purta nurnele de admitt i lieentiati in medicini.
spitalh judetianii. Mdicil secundari potii fi gi licentiati in me-
Art. 4. Spitalele judetiane se vort admini- dicing.
stra de cAtre comitetele permanente ale ju- Medici:1 spitalelord judetiane se numescil do
detelort. cdtre Consiliele judetutne; medicil spitalelord
Art. 5. Spitalele comunale Be voril admi- comunale de &Afro Consiliele comunale dintre
nistra de cdtre primaril comunelor respective. medicii earl at trecutil cu succest concursuld
de admisibilitate in poAtulii de medicii de Bpi-
talh, conformt cu regulamentult specialt.
TITLULTJ II Art. 8. Medicil spitalelorU judetiane gi co-
Persona1u16 spitalelorrt munale ei medicii secundarT nu potU 6 revo-
cati din functiune de-catt in nrma abateriloril
Art. 6. Spitalele de la 80 paturi in sue vor grave, constatate printeunii procesil-verbali
avea duod servicil, unuld medicaid i altult incheiath de autorittitile respec tive
chirurgicalil, cu cate und medicil primard. Art. 9. Cindh funetionaril de mat sued fe
Asemenea spitale vord avea www.dacoromanica.ro
unnit sét dna credil nedreptatitl prin [testi+. revocare, el vor
 MEDICALE 79

putea reclama la MinisternIg de interne in sternutnlil ug-datil pe Optemang. Asemenea

terment de 7 pe de la notificarea revocgrei; voril veghia el ca objectele q.estrale ale spita-
erg Ministernit , Inândii avisult Consiliulnl me- Inlul el fie intrebnintate numal la destinatiu-
dicalt superiorii, va aproba set desaproba de- nea lord.
cisiunile Comitetelort permanente set a Con- Art. 19. Medicil spitalelorti suntd Mori a
silielorü comonale. Piing atuncl, acesti func- cxamina deal nutrimentult bolnavilorti se dis-
tionari suntil considerati ca suspendatl din tribue in cuantitatea prescris i deco, este de
functiunile lort. cualitate bung.
Art. 10. Medicil secundari locuescii in in- Art. 20. Medicil spitalelort suntil Mori 0,
teriorult spitalulni, i dem acésta n'arti fi po- priveghia salubritatea spitalului.
sibilii. in apropierea spitalulul. Art. 21. Medicil secundari on subchirurgii
Subchirurgii vord locui in intoriorulg spi- se vor incredinta de starea nutrimentului bol-
talulul. navilord, i vort veghia ca sit nu se introducit
Art. 11. Subchirurgil spitalelorii se numesc in salónele bolnavilorti Mel und alimentil de
de chtre Consilielejudetiane si comunale dupg can celii prescrist de medicl.
recomandatia medicilord spitalelor respective. Art. 22. In cast de plingere set reclamatie
Art. 12. Economil spitalelort judetiane. se a unul bolnavii, mediculd secundaril set sub-
numescil do &are Consiliele generale ale jude- chirurgult va fi detord WA asculta, a judeca
teloril; era aceia al spitalelort comunale de casult si a raporta a duoa-cli medicului.
cgtre primaril de comune; conform legil comu- Art. 23. CAndil und bolnalit presintg simp-
nale. El suntil subordonati administratiunel tomele letale, medicil secundari set subchi-
spitalelor (comitetele perm anente, primgriile) rurgil suntii Mori a mitlloci chigmarea preo-
Art. 13. Infirmierii spitalelord se numeseti tulal spre a'l da ultima consolatiune.
de cgtre administratiunile spitalelorti, (corni- Art. 24. Medici] spitalelort suntil Moil a
tetele permanente, primAriile urbeloril) dnpg face in fie-care and One la finele lunel An-
recomandatiunea economultii i cu consimti- gustt, mat raportil cgtre autoritgtile respec-
méntuld medicului. tive asupra imbungtatirilor ce vorti crede de
Cel-alti servitori se numescii de cgtre admi- trebuintd* a se introduce in spitalt.
nistratiunea spitalului, dupg recomandatinnea
economului.
TITLULU IV
TITLITLIT III Serviciulti medicaid
Administratiunea spitalelorii Art. 25. Ad dreptil a fi priimiti in spitalele
Art. 14. Spitalele intretinute din fondurile judetiane i comunale iudigenil din judetult
judetelord vort fi administrate de comitetele reseectivii oil din comuna respectivg.
permanente ale judetelort respective, érg, cele In casuri extraordinare, reclamate de igie-
intretinute din fondurile comunale, de prima- na publicg se potu priimi gratuitil si strgint
riI comunelord respective in limitele budgete- Afar A de aceste casurl, strdinii cart vor plgti
lort Qi in conformitate cu regulamentele. intretinerea lord vord fi asemenea priimii in
Art. 15. Autoritdtile snail mentionate sunt spitalt.
Mere a inspecta celt pucind ug datg, pe lund Plata iInicA do intretinere se va fixa la in-
spitalele respective, spre a se incredinta deca ceputuld fie-cgrui and de &etre administratiu-
functionarii 's1 indeplinescil détoriiie lord. nile spitalelort respective.
Art. 16. Medicil spitalelord vort priveghia Art. 26. Nu se potd priimi in spitalele ju-
gi controla personaluld subalternd ald spitalu- detiane si comunale infirmi i alienati de call
hl in indeplinirea détorielort séle. In case de provisorit peug la trdmiterea lor inteunt sta-
abated, medicii ad dreptuld de a'l face obser- bilimentd speciald.
vatiele cuvenite i chiard de a raporta autori- Art. 27. Niel' und bolnavil nu va putea sta
tg.tilord respective, cerendu-le indreptare. In cura spitalului mai multd de trel luni a-
Art. 17. Persimele earl voril voi a visita a- fard de casurile exceptionale.
micil i rudele lord, aflate in spitalt, nu vorti Art. 28. Se vort priimi in spitale i peste
putea intra de cat de la 1 peed la 4 ore dupe com plectd, casurile urgente.
amép erg, In casurl extraordinare se va core Art. 29. Priimirea bolnavilorii se face la vi-
permisiunea mediculuT. Medicil vorti putea per- zita de diminetg. de cgtre medicil spitalulul.
mite unel rude ca sg, serve de infirmierd pe La cas d'a se presinta bolnavi gravi in tim-
lingd tie rudd a el. pult (pa, medicil secundari set subchirargii
Art. 18. Medicil spitalelor i economil vor 'I voru putea priimi.
www.dacoromanica.ro
Ingriji ca bolnavil ad fie sehirobati de rufgrie La priimirea bolnavilort se voril prefera eel
cell pucint de doud ori pe sdptdmand; erg a- cu bole acute, cel cad viud din Wend. depgr-
 80 LEGIIIIRE
tate ei eel triim41 de medicii primari de ju- topsia cadaverelord individelord mOrte in Bpi
dete gi de medicii de OW. talL orl chudd ei vocal crede necesariii, in in-
Bolnavil trdmigi en adresa veri-nnei auto- teresuld sciintel.
rithtl voril sta in camera de priimire pane' la In spitalele unde vord exista medici secun-
sosirea medicului set a subchirurgulni, déca dan séd subchirurgi, acegtia voril fl détori a
el s'aril presenta dupd ora visite; in aseme- face autopsia cadaverelorii in presents gi sub-
nea cash mediculd va fi Insciintatd. directia medicule.
Gomel se voril priimi in spitale indivicli bh- Antopsia cadaverelor se va face 36 ore dnph
tuty, raniti, otraviti si orl-ce alte afectind mortea bolnavului.
provenite din violenta exterierh, medicii spi- Antopsia este obligatorie pentru monibun-
talelord voril comunica acésta parchetululTri- iT adogi in spitahl.
bunalule localh, sed erg-dire agentd aid po- In cash chudd medicil spitalule ard con-
litiei judiciare. In asemenea casuri medicil vor state presenta tutulord semnelord tine morti
nota nu numal bóia individnlni, ddrd i nu- reale, atone! so va pntea face autopsia gi mai
mele i pronumele persOne care 'I-a aclush la 'nainte
spitald, judetuld i comuna unde locuesce, in Art. 38. In casd de beg sad alth Impedi-
co impri-jurhri, de cine, &add gi cum '1 s'a care, administratiunea spitalelord va inlocni
pricinuitd raulti de care suferh. provisorid pe mediculd spitalului; acolo uncle,
Art. 30. Bolnavil admigi se vord inscrie in nu exist& medicil secundard en mid alt medic.
registruld respectivh. Totd in aceld registru Art. 89. Medici! spitalalui vord triimite pe
se va inscrie i qiva eirei. Liberarea din spi- fie-care i capultil administratinnil spitalului
talii se va face de chtre medicii numai la vi- na. fide de migcarea bolnavilord, i la finele lu-
site de diminéta. ne el wird trdmite Consiliulnl de igienh pn-
Art. 31. Fie-care bolnavil are voe a egi ori
blich gi salubritate nod raportd statistic des-
cândii din spitalii, anunciAndil despre acesta pre numdrulii bolnavilord intrati i egiti gi
pe medich la vizita sea de dimineth. despre belele tratate, dupd formulared ce se
Numal bolnavilord cupringl de bOle conta- va da inteacasta.
giese se 'Ate refusa liberarea, dupd apreciarea La finele fie-chrni and, medicil spitaleloril
medicului. vord face und raportd generald sciintificfi pi
Art. 32. Medicil spitalule vord visita bol- statistich, care va fi supnid Censibului medi-
navil in tete i1e1e dimineta; visita va incepe caid superiord prin interm-diarea Consiliulni
Mil mai thrclih la 8 gi jumetate ore. El vord de igienh publich gi salubritate localh.
face contra-visita sera, inbre orele 4 gi 6, acolo
nude no existh method secundard. Asemenea
vorii fi el détori a visita pe bolnavi la ori ce TITLIMU V
erg de i gi de nepte, candh vorti fi chilimatT IndOtorirlle medicilorti socundarl
de subchirtirgil respectivi.
Art. 83. Medicil spitaleloril vord examina, Art. 40. Indetoririle medicilorh secundari
in cnrsuld visite matinale, pe fie-care bolnav suntU urmdterele
in parte, vord face diagnosa, care se va scrie a. De a se conforma en prescriptinnile gi en
pe pancarta de la capuld bolnavului, vord or- metoda adopt Ath de medicii primari in &Aida-
dona tratamentuld apropriat, i totii de uhdath rea b ;
!Ford prescrie gi regimule bolnavului, care se b. Da a iniopt pe median primari la visitela
va nota in Elia de dietd. Dupii terminarea vi- matinale gi de a'l ejuta la tote operatiile ;
site, medicii vor subscrie fOia de diet& gi feia c. De a face contra-visita sera, ordonhodii
medicamentelorii erdonate, care se trdmite la medieamentele ce vord crede de cuviinth;
farmacie, undo se piistréza pand la finele In- d. De a visita pe bolnavi de cate oil vs cere
neT, spre a servi in original ca act justificativ. trebninta sed chnd se va reclama ajutorni lor.
Art. 84. Medicii spitalelord, dupd termina- e. A face tete operatiile de resortuld micei
rea visitei matinale, vord fi détori a da con- chiruigii gi tote pansamentele necesarii bol-
sultatinni gratuito in localnid spitaluld. Or- navilore.
donantele gratuite se vord troce inteund re- Art. 41. La cas de martea veri-unul bolnav
gistru specialh, dim& formularulii ad-hoc. din spitaid, medicii seenndari vord constata
Art. 35. In cash de ivirea noel epidemii in causa mortPl i vord libera certificatuld de ye-
spitald, medicil vord lua de nrgenth masurile ti ticarea dee( atrial.
co wird crede de cuviinth gi vord raporta in- Art. 42. Numal cu voia medicule primarii
data administratiunii spitalulul. potU lipsi medicil secundari din servicid In
krt. 36. In casuri de operatil marl, medicil curet de 24 ore; era pentru unit timpii mai in-
spitali lore vorh putea cere conctirsult medici- delungil, el suntii detori a core unit congedid
lord de orage. earl von) fi datori a'l asista. de la autoritatea respectiva. In acestil cas me-
www.dacoromanica.ro
Art. 87. Medicii spitalelord wird face an- dicii primarl vor suplini pe medicil secundari.
 MEDICALE 81

Art. 43. Acolo unde nu existd media se- griji ca drug sa fie salele bine incal4ite, si vor
eundari, medicil vor in leplini atributiile men- intretine temperature ceruti de medici. Curd-
fonate la articolele 17, 18. 19. 20 gi 30. tirea cortilord gi a grajduriloril epitalului va
Art. 44. La casti de egirca din serviciii. me- fi directii sub privegherea lord.
dicil seeundarl vorti preda succesorilort lord Art. 54. Economil suntO rilspurngtorI de
tote objectele gi archive serviciului, aflate in buna ordine si de linigtea in spitald.
pistrarea lord. Art. 55. Economil snuttidetorl a veghia ca
orl-ce lucrare de constructiune sed ei de repa-
TITLULIY VI ratiune in spitald, sed orl-ce predare a objec-
telorti de alimentatiune add alte materiale
Indétoririle subchirurglloril pentru care autorititile respective ad anga-
giatil intreprenori, sA fie indeplinite in con-
Art. 45. Sulrbirnrgii aunt subordonatl me- formitate cu contractele co ad.
dicilord spitalelord. La casti de abateri, el sunt détori a raporta
Art. 46. Subchirurgii nu se vord putea ab- indatd autorititilorti respective.
senta din spitalii fàrd autorisatinnea medici- Art. 56. TOO: destrea spitalulni, afara de
lord respectivi instrumentele de chirurgie, aparatele medicale
Art. 47. Sub?hirurgiI vord privegbia ea totl gi objectele ce serve& pentru tratarea bolnavi-
infirmieril i infirmierele indeplinésci dé- lord, va fi in ingrijirea lord gi sub a lord re's-
toriile lord. pundere.
Art. 48. Subchirurgii vord visita salele bol- Economil cord ingriji asemenea de buna in-
navilort de mal multe orl pe 4i; el vont dis- tretmere a elddiril spitalubal.
tribui medicamentele, gi la casuri grave vorti Art. 57. Economil suntd Mori a face din
administra singuri medicamentele prescrise. nett inventarit de cestrea spitalului in luna
Art. 49. Aco lo unde nu riristA secun- Augustii, specificandd starea in care se aflit
darl, el cord Ind( plini atributiile mentionate fie-care objectii; mean inventarii se vainainta
la articolde 17, 16, 19 20. 29 aliniatuld aId antorithtilorti respective cold multil pad la
duoilea, 40 aliniatele b, c i d, 41 gi 41. 1 Septembre.
Art. 58. Economil mita ddtorl glaciatecu
TITL ULU VII autoritatilorti respective compturile pentru
cheltuelile fdcute eu intretinerea spitalulul,
Inddtorlrile infirmierllorfi eeld multd dnpil 15 cilia ale lung viitOre.
Art. 59. La intrarea lord in functiune, eco-
Art. 50. Infirmierib aunt Uteri a da ascul- nomil suntO ddtori*subsexie und inventar In
tare medicilord si economului In tofu ce pri- care se cuprinde tOtd clestrea spitalului. Ei von
Nene serviciuld interiord :Ad spitalulul. fi détorl a pune la locti en cheltudla lord, ori-
ce objeett perdutil add stricat prin negligenta
TITLULU VIII servitorilord séd a bolnaviloril. In casulti ace-
sta el ad dreptul a se despilgubi de la ceI earl
Atributule economitorfi In serviciulfi ad fAcutii stricticiunea.
spitalelorfi judetiane i comunale Art. 60. Pentru objectele de rufdrie, eco-
nomil suet Uteri a ptistra regulilenrmatóre :
Art. 51. Teti am oloiatil administrati el (in- a. El void da uti ebitanta pentru orl-ce ob-
trunerit. servitoril, servitórele etc , al spitalu- jectii de mobile sét ori-ce albiturd priimita de
lot) suntil ptql directti sub ascultarea econo- la aut)ritiltfle respective;
milord. b. Vord ingriji el inlocuiased indatd prin
Pentru orl-ce desordine, greqela seri abatere rufe curate pe cele ce se dad la spelatt.
de la détoriile lord, econorail suntil direetd c. Vord fi détorl a avea totd-de-una gata,
res ponsabi 11. en cele trebuinciOse, unti numOrd de paturl de
Art. 52. Economil anntti Uteri a locui in reservii, caro se va otdri de autoritatile res-
spitahl gi tin pan lipsi de eitti pentru afaceri pective, dupA importanta fie-cdrul servicid de
de servicid. In casuri de WA eI se vor suplini spitald.
.prin subehirurgi, acata insd dupd prealabila Art. 61. Economii vorti ingriji ca infirmie-
autorisare a autoritatilord respective. rii sa oprescd pe bolnavl d'a umbla deseulti
Art. 53. Economil smith cldtorl a visita re- sell d'a se culca en pantalonil séu cu manta-
gulatd In tote yele salele bolnavilord i tote lele de postavii.
,dependintele spitalului. Ori-ce stricicinne provenita din rea Intro-
El cord avea grije ca nóptea salele, coridO- buintare va privi pe Béma lord.
rele, i orl-ce alte incliperl de serviciii ad fie Art. 62. Economil euntil reepunptorl on
loth dé-una luminate; vorti priveghia ea sa fie de cite orI mid patil nu va fi avencld tote °ale
www.dacoromanica.ro
In total epitaluld curAtenie perfecti; vorfi In- trebuinciese.
82 LEdnum
Art. 63. Economil sunta Mori s ingrijé- e. Condica de transportula ebartiilord;.
sea ca saltelele ea nu fie pastrate in locurl n- f. Registruld de tlestrea spitalului;
mode unde potil fi expuse putretliciunei. g. tint sigiliti alti spitalulul.
Art. 64. Economii suntd détorl el ingrije-
sea ca rufAria qi imbracamintea bolnavilor sa
fie tott-dd-una curet's; gi bine spdlata. TITLULTJ IX
Art. 65. Cana tint boinavii ese din spitalil
economil stint Uteri a schimba paele din min- Inventarinlil spitaluluI
dirile patului care a fostil ocupatii; asemenea Art. 73. Administratiunile spitalelort judo-
vort schimba feeele de perna gi cdrsdfnrile; in tiane i comunale vorti ingriji ca spitalnla ear
fine eandt saltelele i pernele simtd patrunse posede edificiult sad propriu, construit in con-
de necuratenii, el vord avea grije ca sit fie sp5- ditinuile cerute de sciinta si de igien i apro-
late gi desinfeetate. priatil la tratarea bolnavilort.
Art. 66. Economil smatt ddtorl a da bolna- In casuri esceptionale, se voril putea adopta
vilora ahmentari a preserisa prin foile de theta pentru aeestil scopti si ease earl n'aa fostti zi-
subscrise de medici. dite specialmente pentru spitalii.
ET vort ineriji ca bucatele sa fie bine pre- krt. 74. Edificiult £rpitalului va cupriadepe
parate si sufibciente i vora fi détori a asista llngd salele si camerile trebuitOre pentru eau-
la distributiunea alimentelora. tarea bolnavilor de ambe sexe i dependintele
Art. 67. Economil suntil Uteri, dupa' prii- urmatOre :
mirea bolnavilorti de catre cei in dreptt, a 'I a. Camera pentru consultatinnigratuite care
inscrie in registrula do intrare en tote indica- va servi si de caneelarie ;
tiile cerute. b. Camere pentrn locninta medicului secun-
Art. 68. Economii, thdata dupa intrarea dara, a economului si a subchirugului;
bolnaviloril In spitalt, voril ingriji ca hainele, c. Camere pentru locuinta personalului de
banii si orl-ce alte objecte, car! apartind bol- servici ;
navilort, sa fie inregistrate in registruld res- d. Magazia de asternuturi i de panzeturi
pectivii en petite despre starea lord. e. Camera pentru pastrarea objectelora bol-
Acesta inseriere se va face si in dosula fOol navitord ;
lipita de tablita, care este fixata la patulhol- f. Bucataria;
navulni. g, Spdlatoria;
Art. 69. Flainele precum gi objectele de mai is. Camera de bki ;
Bust se volt piistra intVna, camera destinata i. Aparatuld pentru desinfectarea vesmin
pentrn acésta, dna, ce4mal anteiti se vort telort ;
strange in forma de pachetil pe care se va le- lc. Camera mortnara en totula sepkrata de
ga nut bilett cn rmele bolnavului, tliva in- corpulti de cladire si en tail ce trebue 'pentru
trarel i pume'rulu patului. autopsii.
Efectele bolnavilort intrati in spitala cu Art. 75. Fie-earo spitald va avea :
bole lipiciOse (de, varied, etc.) se vorti desin- a. Mobilieruld trebuinciosa pentru diferite
fecta i apoi 90 voril as*, in magazie. compartimente ;
Art. 70. Cana more mat bolnavd, hainele b. Cele mai principale instrumente chirur-
si tote objectele ltif se vorfi Inman rudelora, gicale gi ua cutie complectil do autopsie ; -

earl vont proba dreptulil lord. La priimire, a- c. Tote nneltele eecesarii unel bucatrail pi
cestea vorfi isefili in registrult respectiva. ale unel spfiltitorii;
Dees. pti vont # reclamate Vito acele efecte d. Cate-va Pritini pentru bi cornplettpen-
in timpt de 2 luni, economil le vont' inainta tru NO de setluta, i pentrn hal tle pieifire ;.
antoritatilort respective care vor proceda con- e. Nume'rult trebuitort de dulapurl;
forma legii. f. Duca camisOne de forta ;
Art. 71. Déca verl-unul din bolnavi va cee g. Una numara suficieutti de lampl pentru
sit 'pi feta testamentult, economii vont In- dependinto
sciinta de urgenta autorita tile respective, earl Art. 76.Fie-care sala va ayes, :
vorti laa indata masurile prevdtlute de legi, in a. Uf icOna
asemenea casuri. . b. Una ski mai -melte lamp! dupa, marimea
Art. 72. Economil vend avea in archiva lor Wei;
scriptele urmatóre : c. Unti orologiii
a. Registrul de intrarea gi esirea'bolnavilor; d. Una termomArn Centigrad ;
b. Registrula de trecerea ehirtiilort intrate e. Ua masa aparata cn tote trebuinciOsele
gi esite; pentru pansarea ramilord, elisme, injectil etc.
c. Condica pentru inscrierea objectelorti ce f. Deed Beaune;
se incredinteza infirmierilorti ; g. Unit ligheand de stollen en ibrict ;
d. Registru de targuelile i cheltuelile ILilnice
www.dacoromanica.ro h. Unil sfegnicti ;
 MEDICALE 89

Store (transparente) la ferestre ;

k. Paturilo, necesaril dupg, capacitatea sa TITLULU XI
lelonu s
Cancelarla
1. Celli mina mu paravan destul de mare,
ea at, inconglOre unii pata ; Art. 82. Cancelaria mediculd de spital va
m. Ole de nópte, cite una la duoil patnri ei avea mobilierula urmAtoril :
dnou plead' de Aida pentrn ud ; a. Ut mast cu trebnitOrele de scrisii ;
n. 'Una scanna de nópte (chaise percée) gi b. Dacia Beaune si
ua out turtita (lighiana) ; c Una dulapii pentrn instrnmente, impri-
o. De fie-care 5 patnri cite ut saltea de lana; mate, registre si dosare. .

p. Dacia mantale ; Art. 83. Medicii de spitale vor avea u cm-

Art. 77. Fie-care path' va avea : celaria lora :
a. Una mindir de pae sea de fol de porumb; a. Ua: condiea de transporta ;
b Ut perna de pae i una mica, de lint : b. Registrul de intrarea si esirea bolnavilor;
c.lJa plapama de lint pentru era, si dna c. Registrula de autopsie ;
de picheta pentrn vent ; , d. Registrul pentrn con sultatinnile gratuite;
d.§Cse edrsafuri din care unele vorii servi e. Dosarula etrespondentelort ;
qi pentru irobracarea plapomelora de Mut ; f. Dosarulfi raporturilord statistice.
e. §ése feee de perna ; Art. 84. Pe line', acOsta administretinnea
jk Trei §tergare ; spitalulul va pune la disposi(iunea mediculul
g. Trel servete ; unit' nurnura suficienta de exemplare tiparite
h. Una halata de Orna ; dupt formulare speciale pentrn :
i. Dna halatnri de vent ; a Raporturile statistice ;
k. Trel scnfe (pentru fie-care pat barbatese) b. Buletinele dilnice ;
si trel legatnrI de eapii pentrn fie-care pata c. Ordonantele bolnavilora din spitala ;
femeesea ;. d. Ordonantele gratuite ;
1. Cinci eamas1; e. Foile de diett colectiva ;
m Patrn perechi ismene ; f. Foile de observatiune;
n. §Ose pereehl ciorapi din care 2 de Yana ; g.Pancarte.
o. Tref batiste ;
p. Ut pereche papuci;
q Ut garnitura pentrn menstruatie (de fie- TITLULU XII
care patil femeesea); Alimentatiunea
r. Ut ttblita purtanda nnmernlii patulnl si
pancarta bolnavului d'astipra fie-ctrul patil ; Graduairea alimentdrii i a preseriptiei
S. Ua masuta en sertara §i en Hanna ;
t. Una pahara ; Art. 85. BolnaviT pot fi supusi, dupa pFe-
u. Una vas de porçelanii, pentru luarea me- scriptia jurnaliert a medicilora, la unul5 din
diqamentelork gradata pe din nanntru. gradele alimentare nrnAtOre :
V. Ut scuipittóre ; Diett absol eta, ;
x. Unt taettmil de mancare ; Diett simplt ;
y. Duos talere. . 1)4 de portie;
Art. 78. Rtifaria §i cele alte objecte de la- 112 de portie sOd nit portie intrega.
na se vort reinoi en na treime pe fie-care sun Art. 86. Die.0 absolutk In acesta dieta nu
pentru ea destrea sit fie totu-de-una in corn- se da" aid nnii alimenta.
pleetult 01 si in stare bunk Art. 87. Dieta simplkbolnavii cm dieta sim-
pit priimescii dupli prescriptie, de la unulti la
trei buliOne grase (zema de carne) sea de la
TITLULU X una la trei portil lapte.
Servicluiii religiosa Art. SS. BolnaviI en nna sfertil de portie
priimescii 50 dramnr1 pane alba (jimbla) ei
Art. 79. Preotulii spitalnlui se numesce de 3 supe pe i. Snpele potil fi grase (de carne)
&Are administratinnile spitaleloril respective séd slabe (de apa, postil) ski inlocuite prin
si en aprobarea antoritatei eclesiastice dintre lapte dnpri ordinile medienlui.
preotil de religia ortodoxa a tOrei. Art. 89. Bolnavii cm jumatate de portid
Art. SO. Preotnla spitalului este detail a priimescii trel snpe pe di, 100 drammi jimbla,
indeplini in enprinsulii spitalulul tOte servi- si 60 dramuri came gatita en legume; acestea.
ciile prescrise de.religiunea ortodoxi. insu date in dud randnri pe di.
Art. 81. Preotult va conduce la eimitir pe Ctitimealegumelord la jumetate de pot* -
cei deeedati In spitalk indeplininda servicinl
preserist de religiune. www.dacoromanica.ro
Art. 90. Dramnri 75 legume verd1 dtipt
84 LEGIIIMI
timpil sed 25 dramuri legume uscate, q.c., ma- krt. 99. Distribnirea alimentelord trebne
zgre, fasole Bed orezii. acute: in presinta economului. Adria distri-
Art. 91. Bolnavii en portiaintrégl priimesc butie este fuse' controlatX specialt de aubehi-
trel supe. 250 draniuri pane, 150 drarnuri car- rurgii, adied : ehli gnstd alimentele, se asicurl
ne in duog randuri gatita eu legume. de cualitatea lord i di mediculni mid raportii
Cdtimea legumelord la portia intrCgd esactd.
Art. 92. Legnmele se dad cu came, adicit : Orele de distribufie
100 dramuri vercli sod 50 dramuri uscate, pro- Art. 100. TTd supd ugórI, duph preseriptia
cure : fasole, mazare etc.. sOd 25 dramuri orez. specialii a medicului, póte fi data bolnavilord
lrt. 93. Franzela póte fidattinumai cu die- la 6 ore.
It simplA, dem gasesce medieul de cuviinth, Art. 101. Anteia distributie a alimentelord
astii-feld ca bolnavuld sd pOtit muia in bulio- se face la 12 ore amOrili.
null! sOii laptele ce compune alimentarea sea. Art. 102. A duoa distributie so face la 6
Art. 94. MAmiiliga ea sit tnlocnesea na. ca- ore sOra.
time ecuald, de pane, pentru holnavil car! aril Art. 103. Distributiile se fedi cu linguri ci
exprime acéstii cerere. m6suri de ud capacitate in report!! cu aloea-
Suplimente tiile regimulni de facit. lTd balanta se afld in
fie-care spitald pentrn ednarirea portiilorti ti
Art. 95. Nu se póte da suplimeuto de add a panel.
ca adaosil la dieta simpla 1 la1/4lia de portie.
Suplimentele model eele urmdtóre : TITLULII XIII
a. FripturX, care este de mai multe feluri :
fripturi ugióre, precum : de pelt!, de ediat, de
Comptabilltate a
melt etc., gi nu potd fi acoidate de eitd ace- Disposifif generale
lora earl ad numal und sfertu de portig. Art. 104. Consiliele judetiane i comunale
b. Fripturile ordinare de vacA, 50 dramuri suntil &titre sd inscrie in budgetuld lor epee!
potli fi date ca suplimentil bolnavilord en und tote cheluelile privitOre la intretinerea spite-
sfertii gi cu !la jumetate de portie; lulu! lord iutr'unti capituld speciald. ,

c. Prune cu zemii, (ogav), 50 dramurl ea au- La discutinnea acestui budgetii antoritAtile

plimentti la ant sfertu gi la ud jum6tate de de mai susd vend cere tgi avisuld mediculni Bpi-
portie. talulni.
d. Unil oli prOspAtil en thud' ea suplimentii Art. 105. La cas canclii autorit5ti1e de mai
la Lind sfertil gi la uit jumdtate de portie; Emu refuzX de a meanie in budgetil tote chel-
e. Brandt, 50 dramuri, casuplimentti la unil tnelile trebuinciOse pentru buna intretinere a
sfertd Ili la ug jumetate de portie; apitalului, sOfi ard voi sd, reduca numArtilii pa-
f. Lapte in Weil de bulion bolnavilor cu die- turilord, WI a refuza de a preinoi rnatenialnlll
th simpli, catimea dupd, prescriptie , 50 , 100 spitalulul, conformii cu disposititle acestui re-
sod 200 dramuri ca suplimenta la mid sfertii gulamentd, atunci mediculii apitalului va in-
gi ui jurnOtate de portie; forma despre acOsta pe pregedintele consilin-
g. Fructe 100 dramuri tidied : pere, prune, In! de igionX, care Mudd avienld consiliulni,
mere etc., dupd. timpd, set 50 dramuri fructe va raporta faptuld Ministerului.
uscate ca suplimentd la unit sfertt 11 la tie ju- Art. 106. Comitetele permanente gi prima-
mdtate de portie; riile vord fi dOtOre a da prin licitatitme, con-
li Vind alba sed rogn, 100 dramurf pentrn forms! legii de comptabilitate, aprovisionarea
bitrbatl gi 75 dramnri pentrn femel, se póte da tutulord objectelord trebninciOse la servicinlii
Cu ori-ce portiune. spitalnlui precumii gi cele trebeinciOse la in-
Art. 96. Un boluav nu pOte avea mai mul- treti nerea spitalului precum : lemne de foc etc.
te suplimente de tat data, afard numal de yin, Art. 107. Reinoirea materialulni spitalului,
care se pOfe aeorda cu null suplimenttl. precurn gi reparatiuni de ori-ce naturti, se vor
Art. 97. Copiii della etate mai jos de 12 an! face in generalii nd drag pe and gi se Vord da
priimescd juradtate din catimea prowled', in prin licitatinnT.
regulamentuld de faca.
Art. 98. Prescriptia regimulni alimentard Comptabilitatea spitalelorit
se face in totil-dO-rma eu glee tare, ca fie-care Art. 108. Economil spitalelord vord cum-
bolnavii sll scie ce trebue sX i se dea. Ora ibnied tOte alimentele preserise bolnavi-
Snbcbirurguld Insemnezi indatX portiile pe lord dim& foile de dial, subscrise de medic! gi
tableta bolnavulul, anb dictarea medieulni, gi le vorti trr-ce In registruld de tdrgueli Oilnice.
aerie totd-d'aii-datd foia regimului alimentar. Art. 109. Economii, la intrarealor In fune-
Actistll fOie trebne subscrial de medict.
www.dacoromanica.rotiune, Tort depune la administratia spitalului
 MEDICALE sr
ti garantig eonivalentg cu eheltniala spitaln- trebni sg albg and bond aid mediculni care si
lul pe ad lank. constate objectult perdnt set stricatt.
Art. 110. La inceputuld fie cgrei inn)", e- Art. 114. Pentru pretuirea deosebitelor a-
conomiT spitalelort vord priimi de la admini- limente , se va lua de bask pregurile consta-
stratia spitalului und acomptil pentru cheltne- tate in cursuld anal stiptemâni de antoritittile
lile ce at sk; facg in acea lung. Acest acomptil comnnale.
va fi ecnivalentd cn cheltniala meIi a unei Primarult va fi detoril a trgmite comitetn-
hint. mai permanentil, mat buletint snbscris de Un-
Art. 111: Dupg finele fie-ciirei luni, i cold sold, constatgtort de pretnlii mecliii alii all-
mai tftrit, pea la 15 ale land viitOre, econo- mentelort de prima necesitate, vindnte in torg
mii vord presinta compturile lecale la compta- in cursult unel sdptdmani.
bilitatea autoritgtilort respective. Art. 115. On do cdte ori se va ivi trobuin-
Comptabilul, verificândil acele compturT du- tre de reparatinui in spitalii, economil snnt dd-
pg foile de dietg subscrise de medicil spitalu- tori a raporta antoritgtilord respective.
lni, gi dupd ce mai gntaiii va fi scq.ut acomp- Pregedintele comitetului perm anentt sét pri-
tult ce a priimitti econcomil, va libera mandatt marulu vort Maori a merge la faga locultti
in regulg, conforrat legii de comptabilitate. impreund eu un omit' specialii, care va face de-
Pentru tote cele-alte cheltnell amdrunte alevisulii lue,t col
spitalulul economii vord putea in casuri de Ei vorii lua mdsurl ea aceste luerdri sg se e-
neaperatd trebuintk gi urgente, st facg chel- xecute catil so va patea mai curdndii.
tuell de la 10 pane* la 20 lei pe lung, dupg, Art. 11G. ln oragele uncle suntil mai multe
.

mgrimea spitalulai, presentandil acte justifi- farmacil, aprovisionarea spitalelort cu medi-

cative. cament() se va cia asemenea prin licitatinne.
Art. 112. Pentru magamale, scaing i alte Ia comunele uncle existg numal ug farmacie,
objecte de pansamentt. earl nu se procurg din aprovisionarea se va face prin bung invoialg,
farmacig, medicaid va libera bontri, cari vort en unit segymintil minimum de 15 la sutfi, In
Beryl ca acte justificative. . ceea ce privesce vasele medicamentelort ele se
Art. 113. Pentrn objectele perdnte sOd stri- vont inapoia farmacistulni, neplatinclui-se de
cate in salele bolnavilordt de egtre acestia eco- d'art cale sparte.
nomuld pentru a justifica preinoirea lord, va Ministru de interne, L. Catargi.

REGULAMENTULt
SERVICIULUI SANITARU DE URBE
(1874)

tITLIJLE I plineset en coneursult organelord sanitare lo-

cale, atributiiie urmgtOre :
Compunerea serviciuluI sanitar de tube a. Executarea mdsurilort sanitare do inte-
rest generalt ;
Art. 1. Administratianea sanitarg urbank b. Executarea mdsurilorii sanitare de inte-
este ug administratiune localg. rest localt ;
In capul eI se aflg primarult nrbei, care in- c. Privegherea prostitutiunii;
deplinesce atributiile séle en coneursuld orga- d. Execntarea vaccinatiunil gi revaccina-
nelort sanitare locale. ;
Art. 2. Organele sanitare, instituite pelin- e. Privegherea stabilimentolort sanitare gi
g administratiunile sanitare urbane small : de bine-facore, intretinute din casa comunalg.
a. Consiliul de igieni salubritate publieg. f. Verificarea deceselort;
b. Medicii comunall. g. Privegherea cimitirelord gi aplicarea le-
e. Veterinaril comunali. gil gi a regulamentelor pontru inmormantkri;
d. Vaccinatorii comnnali. h. Privegherea stabilimentelort industriale
e. MOgele comunale., insalnbre ;
i. Privegherea conditiunilor igienice ale scO-
TITLIJI:111 II lelort, internatelort, teatrelort , hotelurilort,
hanurilorii, birturilorii gi a bdilort ;
Atributlile primarilorfi k. Privegherea curgtirei petilorti gi a stra-
delort publice precum gi a curtilort partieu-
Art. 3. Prir4ari1 domunelorii www.dacoromanica.ro
urbane hide- lare, a apelorii enretOre, a malurilort, a pa7
es LEGIIIIIII
turilord, a fontineloril de apd simpla sed mi- cere coneursuld lord pentru diferitele afacerl
nerald ; sanitare.
1. Luarea mesurilord pentru prinderea eft-
milord turbati i pentru impueinarea nnmern-
Ini efinilord vagabondi In generald, pentru de-
TITLULt III
pärtarea grabnicir din localitate a cadavrelord Organele sanitare urbane
animale i ingroparea lord;
tn. Lnarea mesurilord pentrn golirea siste- Art. 7. Consiliele de igiend qi salnbritate
matici a hasnalelord, pentrn departarea dife- public& indeplinescil misiunea de organe sani-
riteloril neenratenil din curtl qi de pe strade pi tare urbane in limitele regulamentuld lord
pentru curdtirea canalelort publice qi private; specialii.
tr. Privegherea asupra constructinnilorii qi Art. 8. Fie-care comund urband va avea un
constatarea décd casele constrnite dinned, in- numerd suficientli de organe sanitare pentrn
sugesed conditiile igienice prescrise de regula- indeplinirea diferitelor servicil sanitare locale.
mentele respective; Art. 9. Urbele en ni populatinne pea la
o. Privegherea abatoriilord, a mdeeldriiloril 10,000 locuitori vord avea colt pu9inil un me-
0 a zalhanalelorii ; died comunalt i ud mOqd.
p. Privegherea comerciului en beuturi 0 a- Art. 10. Urbele cn ud populatiune mai ma-
limente ; re vord avea rind personalii sanitard mai nu-
q. Procurarea adjutorului in casd de acci- merosii in proportiune cu numeruld populatiu-
dente earl amenintd vieta cetItenilorii, pre- nil 1i en intinderea urbel.
eum inundatinnile, surparea de maluri, cd- In asemenea casuri. nrbea se ya impArti in
derile de case, inecarea, asfixierea , (indbuli- raiOne sanitare. Acestd impartire nu exclude
rea) prin carbnni, prin diderea In putnri, prin numirea de nrgenti speciale pentrn servicil spe-
mtrarea inteunii canald neventilatd etc.; dale, precum : verificarea deceselorii, vaccine-
r. Prevenirea accidentelor ocasionate de cli- tiunea, serviciului sanitard.
tre alienatil furioii, lasati liberi; Medicil comunali gi móele comunale trebne
s. Ingrijirea ea totl boinavil ad gdsescri le- ad locuesed in circumscriptia raionulni in care
sne adjutornlii medicaid, 0 ca cel sdraci ad fie feted ser vieiuld.
cantati gratisd , asemenea ca femeele ndscd- Art. 11. In ormele Bur:reed, Ia0 0 Ga-
tore ei lehuse ed gdsesed adjutoruld cuvenitii lati, consiliuld comunald va alege unil medicil-
gi ca cele sdrace sd fie asistate graCed de me- primarii ald oralului d'intre medicii cari ad
dial i de mole. celii pneind 5 anl de practied in tera Bed 3 anl
t. Constatarea epidemiilord §i a epizootii- de serviciii public:1. Acestd alegere se va au-
lord, luarea mnurilorii in contra lord, in con- pane la aprobarea Ministerului de interne.
tra morbelord contagióse in genere , special- Mediculd-primard va priveghia totil servi-
mente in contra celord yenerico 0 in contra ciuld sanitaril comunal i va ajuta pe primaril
endemiilord §i enzootiilord ; in dirigerea luerarilord consiliulni de igiend pi
u. Redactarea raporturilord periodice asn- salubritate public& locald. Teti functionaril
pra sdnettitil populatiunil i a vitelor 0 a ta- sanitari urbani, suntil subordonati medicilord-
belelord de statisticd medicaid precum qi a std- primari al urbeloril.
rel meteorologice a localitiltii. Art. 12. Consiliele comunale ale color optd
Art. 4. In casd candd primaruld nn va a- rube marl ill vord regnlamenta singare con-
duce la indeplinire mesurile din articolnld de cursurile pentrn numirea medicilord comunall.
mai susii, nici dupd invitatiunea speciald a an- Regnlamentele acestord coneursurl se vord
toritétil de care depinde (roinistruld sell pre- supune la aprobarea ministruld de interne, ca-
fectuld judetului), ministruld va fi in dreptd re va cere ayisnl consiliulni medical superior.
a le executa in comptuld comnnel, prin ori- Art. 13. In posturile de medicl comnnall
care autoritate politienesca. din cele alte urbe consiliile comunale nu vord
Art. 5. In cast candd eonsiliuld comnnald putea numi de cdtti medici earl ad trecutil cn
nu va aloca In budgetulii sed fondurile nece- succeed in Bucuresei seil in Iasi concursuld de
Bare pentrn administrarea politiel sanitare pi admisibilitate pentru postnrile de medic! co-
pentrn intretinerea salubritatil publice, mini- rune all.
struld sell prefeetuld, dupti ineuviintarea mi- Art. 14. Medicii comunali din urbele rele-
nistrului, le va inscrie ex-oficio in budgetuld dinte de judete, trebue sd fie doctori in medi-
comunil. dna:, era in cele-alte urbe et potil fi i licen-
Art. 6. Primaril tutuloril nrbelorii suntd tiati In medicinii; totil d'intre aceea cari ad
détori a comnnica consiliulni de igiend i saln- trecntd en succeed coneursuld de admisibili-
britate publied respeetivii, tote sciintele rela- tate pentru posturile de medial comunall.
tive la serviciuld sanitard aid comunel 0 ad Art. 16. Verificatoril deceselord year fi doc-
dreptuld de a consulta acele www.dacoromanica.ro
consilii 0 de a tor! Bed licentiatl in medicind.
 MEDICALE 87

Art. 16. Vaccinatoril vord fi in genere doe- Art. 22. Medicil urbelord suntd détori a
torrseii licentiati in medicine_ In lipsa ace- cguta bolnavil din inchisorile jndetiane si din
stora se pot admite in acéstä functiune si sub- aresturile politienescl, in nrbele care nu ad me-
hirnrgii vaceinatori existentl. did speciali pentru aceste servicil.
Art. 17. VeterinariI comunall trebue se fie Art. 23. Medicil urbelorii suntil ddtori a da
medid veterinari séii si sub veterinari din eel ajutOrele envenite gratisd femeilord germane
en diplome recunoscute in térg. asupra faceriloril grele, on cândil vord fi chid"-
matt de cetre móse set din partea lehuseloril.
In cele optU erase marl, sub-veterinarii pot
fi admii numal atuncl in functiuni comunale, Art. 24. Medicii urbelord facd vaccinatiu-
nea i revaccinatiunea in persóng. séii prin altl
cendil nrbele respective ad duel veterinarl sa-
lariati din care unult cu diploma de medial agentl sanitari sub a lor responsabilitate, si in
veterin a rd. conformitate en instructiile speciale inteacésta.
Art. 18. Mósele comunale trebue sg posede Art. 25. Medicil urbelord suntl cldtorl a
diplome recunoscute in -Ord. observa necontenitii miscarea stinetatei locui-
Art. 19. Teti agentil sanitari in serviciul toriloril din urbe, si in cast chndd el ard con-
comunelord urbane, se numescil de consilinld stata, ce verI-utt bold and tinde de a lua Uflil
comunald, conformd art. 40 din legea sanitare, caracterd epidemict, seC endemicil vord raper-
ei recutosed de sefuld lord direct pe primaruld ta imediatC primaruld care le raportag la
comunel respective si se pletescd din casa co- renduld se'd prefectulni judetulni.
munald cu suma preve'dute in budgetuld he- Primaril celorii opal urbe mari vord raper-
cerni and. ta directd Ministeruld.
Tote nnmirile acestoril agentl sanitarl se Art. 26. Medicil urbelord void visita cold
volt* notifica ministrulni, pentru cele optd o- pueind de duod orl pe slipteMeng pieeele unde
rase marl, directd de &etre primari, Ord pen- se vindd comestibile i mdcelgriile din raionul
tru tote cele-alte nrbe de cgtre prefectil jude- lord si celd pueind la trel lunI ug-date tote
telord respective. drogueriele, fabricele de come stibile si de ben-
Art. 20. Agentil sanitarl urbani nu pot fi turf, cofeteriile, bechniile i cerciumile din urbe.
revocatl din functiune afarg de casuri de aba- La aceste visitatinni el vor fi insocitl de di-
terI grave de la détoriile kr, bine constatato. tre tint agentil politienescii i constatandti co-
Agentil samtari destituiti ferit motive va- mestibile si b6utnri viitemetóre senititel orb
labile ad dreptuld de recnrsii la ministruld de substage otrevitOre care se vindii in contra
interne, in termend de sépte dile de la notifi- celorri prescrise prin regnlamente, agentul po-
carea destituirel, Ore ministruld va cere avi- litienescii va incheia rind procesd-verbalil i va
weld consiliald medical superiord; fiend la re- precede conformil cu instructiile speciale in-
solvarea chestiunel, el se vord considera nn- teacéeta.
mai ca suspendati din functiune. Resultatuld acestor visitatinnl se va comn-
In casd cAndii revocarea din functinne nu a nica primarului, Ord in cola opt tube marl, con-
fostd destuld de motivate, agentii respectivi siliulul de igiene si salubritate public& localii.
void fi reintegratl in functranea lord. Art. V. In Elise de voterinari comunall,
Medicil comunali nu potU fi stremutatl din- usedicil urbelor vor indeplini i atributiile ve-
tennil raionti intealtuld, fere motive valabile terinarilort de urbe prevdclutd la articolile 39,
,40, 41, 42 si 43.
TITLITLC IV Art. 28. MediciT urbelort vor visita femei-
le prostituate conformfi regulamentulul intru
Atributlile agentiloril sanitarl urbani acesta.
A. Medicii
Art. 29. In urbole care nu ail media in-
sdrcinati inteadinsil en verificarea deceselorii,
Art. 21. Medicil urbelord snnt insercinati medicil comunall reentd ddtorl a verifica tote
en efintarea bolnavilord sermani. decesele conformil regulamentului speciald.
Centarea bolnaviloril so va face add numal Art. 30. Medicil urbelorii reledinte de ju-
prin consultatil gratuite, add prin consultatil dge, ca membrl al consiliului de igiend i sa-
t2i prin liberare de ordonante gratuite : lubritate publice, facia parte din comisia pen-
a. La domicilidil bolnaviloril (pentru aceia trn revisia farmaciilerii. In urbele care nu aunt
earl prin gravitatea Wel nn peal esi din ca- resedinte, medicil acelord urbe potd visita far-
sg); add maciile din urbe de &Ate orl va cere trebuinta,
b. La cancelaria medienlui orb la alte Mend afare de revisiile ce void face impreung en me-
destinate de primaruld urbel (pentru bolnavil dicil primarl al judetului. La aceste revisiunI
ambu va asista si und agentd politienescd.
Consultatitmile pentru bolnavil ambulantl Art. 81. Medicii urbelord vend cerceta celd
se vord face totd-eld-una la ore oterdte, care pudnd la trei luniudedate starea igienicg a tu-
se voril incunosciinta publiculutwww.dacoromanica.ro
tulord stabilimenteloril publice si private pre-
 as LEGgum
Cum : scOlele, internatele, acolo nude nu mina re, 0 constatânclu-le sdnet6se ei in conditiuni
medici de internate, casarmile caldraeiloril gi admisibile pentru consnmatiune, a infera vite-
dorobantilorti, acolo nude nu snail medici mi- le admise pentrn tdere.
litari, inchisorile comnnale i politienesci, sta. Art. 40. El vorri priveghia zalhanalele din
bilimentele de bdi, de natatiune 0 de gimna- raiOnele urbelord 0 se voril conforms intru
stied, diferitele stabilimente industriale, ote- t6te en regniamentuld pentru zalhanale.
lurile, hannrile i voril raporta detailatii pri- Art. 41. El inspecti QJlnicS mdceldriile gi
marnial, oare va pune aceleraporturi in vede- locurile uncle se vindil diferitele Arnuri pros-
rea consiliilor de igiend ei salubritate publied pete sOU preparate i voril priveghia ea ad nu
respective. se introducd ei sd nu se dea in consumatie car-
Art. 32. Medicil urbelorii Torii veghia asu- ne stricata, provenitil de la vite bolnave, pre-
pra curtiteniel stradelorU, a pie9eloril, a tutu- cum se va specifica in instructiuni inteadinsd.
lord locurilorti publice in genere, a malnrilorii, Art. 42. Ei vord inspecta fie-care (herd ei
a canaleloril publice 0 private a curtilor par- tergil de cal, bol, ol ei femitori din raionuld
ticulare i voril raporta primarilorii, care voril comnnei §i voril priveghia ca sh nu se intro-
Ina mdsurile necesaril pentrn depdrtarea tu- duca in comund vite bolnave de bOle epizootice
tnlord imunditiiloril, a escrementelorii ei a ori contagiOae.
,cdrorti alte materii vdtAmdtóre sdndtdtel la Art. 43. El voril priveghia starea siineth-
locurile destinate pentru mate. tei vitelorii din urbe, vorii inspects periodied
Art. 33. Medicil nrbeloril vorti priveghia cail de birji, de postd , al pompieriloril, de di-
ca atatii sub-chirurgil catt i mOlele in servi- ligente, de sacagil ci vitele lAptariloril din ur-
cinid comunel sul nu ias& din limitele compe- be ei in casil d'a constata la acele vite veri-nd
tintel profesiunel lord. bOld epizooticii add contagiOsd voril incunos-
Mari de acesta ei mai snail Uteri a ve- ciinta de urgent& pe primarnlii comma pen-
ghia i asupra exercitinlui ilicitil aid medici- tru luarea mesurilorti dictate de regulamentul
nd i aid farmaciei ei a dennnta pe contra-ye- de politie veterinard.
nitori primarului respectivii care va fi dOtoril Art. 44. In cele opt urbe principale, actin-
a cere interventiunea justitiel. nea veterinarilord de urbe in diferitele servi-
Art. 34. Medicii de urbe, doctoril in medi- cil ce'l privescii. este sumac controlulni con-
eind , sunt détori a face tote lucrdrile medico- siliului de igiend i salubritate publica aid a-
legale din raionulli comunel cândil voril fi chid- celorii urba c i veterinariloril eefi din raiOnele
mati de &Atm antoritA tile judiciare. respective.
Art. 35. Medicii urbelorti vorii enlege da- In tOte cele-alte nrbe, actiunea veterinari-
tele de statisticd medicaid conformil instruc- lorii de urbe este supusi controlniul consilin-
tiilorti gi dupd, formulariile directinnel gene- Ini de igiend i salubritate publicl de jndete,
rale a serviciului sanitaril ei le voril inainta enediciloril primari de judete i veterinarilorii
primariloril care le voril supune consiliilort de teefi din raiOnele respective.
igien ei salubritate 13-Alice respective. Art. 45. Ganda ud comund urband are duel
Art. 86. La finele fie-cdral and medicii de seri mai multi veterinari comunall, primaruhl
ttrbe fie-care pentru serviciulii i specialitatea va imparti atunci atributiunile serviciului ye-
sa, vord inainta primarului tint raportil eden- terinarii intro dOneil.
Vfleil, Ord primaruln flu va snpune consiliului
do igiend i salubritate publicd. respectivii. C. Vaccinatoril de urbe
Art. 87. In cele opt5 nrbe marl actiunea Art. 46. Vaccinatorii suntU detori a vacci-
medicilord urbani in diferitele servicil ce'l pri- ne pe toti copiii nevaccinati din nrbe i vorti
vescii, este supturd controlulni directil aid con-
silinlui de igiend i salubritate publicri aid a- face revaccinatiuni sistematice, conformii en
colorS nrbe ei al consiliului medical superiorii. instructiile speciale inteacOsta.
In tOte eele-alte nrbe , actinnea medicilord serve Art. 47. Vaccinatorii suntil Mori a con-
nrbani este supusd controlului consiiiiloril de lirnfa vaccinall in stare bunri.
Art. 48. CandU vaccinatorii snail simpli
igiend ei salubritate pnblicd judetiane i aid subchirurgl,
medieilor6 primed din judete respective. el facul vaccinatiile i revaccina-
Art. 88. Medicil de nrbe nu potU fi tot7- tiiie sub rUspunderea §i controlulii mediciloni
de nrbe.
fruit-dolt 0 medial de pidel.
B. Veterinarii de urbe D. 1116§e7e de urbe
Art. 89. Veterinaril de nrbe suntil Mori Art. 49. MOeele in fanctiuni urbane suntt.
a inspecta ilnicd abatoriile &Id locnrile de ta- Mere a asista gratuit la ori-ce oil din Olt ea
ere ale vitelord, a se incredinta despre curdte- de nOpte, pe tOte femeile sdrace niscUtOre add
nia aceloni localitdtl, a examine starea sand- lehuse din nrbe, druid sunt chiimate din par-
titel i calitatea vitelor destinate pentru tule- tea acestora.
www.dacoromanica.ro
 MEDICALE 80.

Art. 50. Cann ele constate see prevede, Art. 52. MOgele pote se'vergi numal unele
ce facerea séa lehnsia nu se petrece normale maniptdatiuni de mica hirurgie dupe prescrip-
gi di din acésta s'arfi putea ocasiona mamel tiunea unui mediee, ele nu ad muse voie d'a fa-
see prunculni veri-und pericold, ele vortt chid- ce operatinni gi de a (luta bole, fie ele de (mi-
ma pe data pe mediculd comunale sée pc ori ce nature.
care altU medicii din comuni. Art. 53. IlOge le in serviciuuil comunale ur-
Art. 61. Mógele nu yore pertisi pe lehuse bane sunte sub controluld i privegherea me-
de MU dupg ce a treente pericolulii irnediatd dicilord comunall cerora le gi raportéze regu-
alii diferitelore aceidente, gi le yore visita iI- late la finale fie-cdria luni despre numerul fa-
nicü regulate in curse de ue se'pamine dupe cerilord la cari ad asistatil i despre ori-ce mu-
facerile normale, Ore in casurl de facerl ab- pregiuriri atingetOre de arta gi de serviciul lpr.
norme, One and va gag medicul de cuviinta. Ministrn de interne, L. Catargi.

www.dacoromanica.ro
 I
L EGIIJIRI FINANCIA RE

www.dacoromanica.ro
 LEGE
P,ENTRU MODIFICAREA ARTICOLELORU 4, 16, 19, 98 SI 112 DIN LEGEA
ASUPRA COMPTABILITATEI GENERALE A STATULM

(Decretii No. 723 din 26 Martin' 1873).

Art. 1. Articolele 4, 16, 19, 98 qi 112 din pUblici, nu va putea fi deseercatil de deficitule
legea asupra comptabilitetii generale a Sta- constatatti asupre'i sub nici unil cuvOntii, nici
tnlui, din 31 Martie 1864, se modified precnm chiare sub acela ed i s'a faratil sOti ce a per-
urméze: date haul, de nu va justificac perderea a pro-
Art. 4. Sunte considerate ca feedndii parte venite dinteue forte major& bine constatate
dinteund exereitie serviciile Monte i dreptu- 9 cd s'at luate tote precautinnile prescrise de
rile dobendite, atitte pe sema Statului cite 0 regulamentti in aceste privinte.
pe séma creditoriloril sel in cursulii anului pen- Insercinatii cu mftnuireabanilord publici nu
tru care este fecute budgetule rectificative. vord putea fi deseercati de deficitulii consta-
Fie-care ant financiard incepe la 1 Ianuarie tatil asupra lord, arittânde séii pretextende ci,
gi se terming la 31 Decembre, acelagi anti. are avea ordine scrise see verbale sOU chiare
Cn tote acestea, durata periodulni in care recepise de la osebiti functionari, fie superiorl,
trebne a se indeplini gi tote factele de venitnri sOii egali.
0 de cheltuell ale fie-cdrui exereitie se prelun- Ca acte deseercetOre nu se yore priimi de
gesce : Cate ordinile, mVocirile off recepisele ofiziale
1. Pdne la 1 Febrnarie, dup e. finele annlui date in conformitate cu legea.
flnanciard respective, pentrn a indeplini In li- Functionarii ce yore 6 date ordind see re-
mitele creditelore desehise serviciule mate- cepise in scope de a justifica deficitele nelegale
rialului, a ciirui executare incepute nu s'are fi ale insereinatilore eu menuirea banilord pu-
pntutil indeplini inaintea ultimulni Decembre, blici, se vord consideraca complicl, se vorii pe-
pentru cause de forte-mejord sée de interest depsi de ne potrive en acegtia gi se vore jndeca
publice, care cause trebne a fi enunciate prin de acelagi tribunalii.
ne declaratie a ordonatorului, anexate pe lingi Ministru financelore, mai 'naintea oterirei
ordonante see mandate. ceva da Cnrtea do compturi c i fere a'prejudeca
2. Pene la 1 Aprilie, pentru licuidarea gi or- nimicii, pOte constrenge pe comptabill prin a-
clonantarea sumelord ddtorate creditorilort. plicarea legal de nrmerire asupra averei i ga-
3. Pane la 1 Iulie, pentra a complecta tote rantiei lord, ca se se verse provisorie sumele
operatiunile relative la stringerea gi la plata constatate lipse pe base constatiril acute de
cheltueli lord. delegatii suil gi fere judecate.
Art. 16. Nimeni nu pOte fi instalatil in exer- Art. 98. Ue comisiune speciale, alOse de
aitinle ftmetinnei sOle de comptabild al bani- Adunarea deputatilore, va incheia la deschi-
lord publici numal in virtutea titlaltti functiu- derea fie-cerei sesiuni ordinare jurnalule
nel sOle, el va trebui mai entOiii si justifice cd cartea mare de partide a comptabilitetil gene-
a sevOrgite juremOntnlil i di a depose can- rale a exercitiulni anului inchise gi va constata
tiunea in forme gi inaintea antoritetiloril pre- prin procese-verbale , comnnicatii AdunereT,
mise de lege gi de regnlamentti. concordanta scriptelorii ministeriale en scrip-
Cantiunea comptabililorti mânnitori de bani tele centrale ale financelord.
publici va fi de gése orl cite retributiunea a- Art. 112. Pentrn ori-ce delapidare sOd a-
nuale cu care va intra in fanctiune, gi va con- buse, comptOilule mennitore de bani publici
eta in numerare see efecte d'ale Statulni, so- constatendu-se delicuentil prin p rocesnle-ver-
cotite pe valOrea lord nominald. bald ce se va incheia in momentuld chiare ale
Art. 19. Orl-ce priimitord casierti, deposi- revisttiril, so va da judecetil tribunalelorii or-
www.dacoromanica.ro
tare séil alte insercinatfi en m'anuirea banilore dinare spre a'l jndeca de urgente i sentintele
 LEGIIIIBI
defin'tive date asupra lord se vorii publica In judiciare se5 administrative ce se va afla maT
Monitorit; era in aceea ce privesce implinirea in apropiere, care va subscri in loculii compta-
deficitului se va urma conformii art. 19. bilului, indicandd causa pentru care acesta n'a
Procesele-verbale, incbeiate de delegatil Mi- voitu sit subscrie.
nisterului de finance, vord constata lipsa ba- Aceste procese-verbale vord face proba le-
nilord, starea easel i ori-ce abusuri se voril gai in justiti5,, gi nu Be vord putea combate,
descoperi In manuirea banilord publici gi in de catt prin inscrierea in fals5,.sed pentru mo-
comptabilitate; ele vord fi sub-semnate de de- tiv de ere re bine con statata prin confruntarea en
legatii gi de comptabiluld crania s'a facutil registrele si ecriptele tinute In bana regal A.
revisiunea. Orl-ce cerere de amanare, propusa de acusatà
La mil de impotrivire a acestuia de a sub- sub motiv de a se examina In prealabild comp-
semna, delegatuld va putea indata reclama con- turile de Curtea de compturT, nu va fi admise
cursuld procurorulul sea ori-ciirei autoritati inaintea tribunaleloril i curtilorti.

LEGE
PENTRU MODIFICAREA. ALINEATULUI 2 ART.16 DIN LEGEA DE LA
26 MARTIE 1873 (PRECEDENTA)
(Deeretil No. 1167 din 31 Martie 1874)
Art. tinier'. Alineatuld II din art. 16 din ceeall retributhme, era a tutulord ce1ord-alt1
legea de la 26 Martie 1873 se modified, precum easier!, perceptori, conservatori de materiald
urmez : gi a maimitoriloril de bani publici aT Statulal
Cautiunile casierului centrald aid Ministe- gi a liniei ferate Bucuresci-Giurgiu de dnod or!
ruin! de finance gi a casierului linieiferate Ba- aceeail retributiune.
curesci-Giurgiu vond ti de gdse ori retributiu- Aceste cautiuni vord consta in numerarid
nea anuala cu care vord intra in servicid ; a sell efecte publice, garantate de Statd, Boco-
casierilord general! de judete de trei orl a- tite pe valórea lord nominala.

LE GE
PENTRU MODIFICAREA LEGEI ORGA NICE A INALTEI CURTI DE COMPTURI

(Deeretit No. 516 din 8 Martie 1874)

Art. unicit Articolele 2, 6, 8, 9, 13, 15, induoitii de candidati, data de Adnnarea depn-
16, 17, 18, 19, 21, 29, 31, 38, 39, 41, 42, 47, tatilord.
62, 63, 64, 65, 66 gi 67 se modified precum ur- Art. 9. La cas5 de vacanta, (Mai Adunarea
méza : deputatilord va fi In lucrare, Ministeruld de
Art. 2. Curtea de compturi Be compune de finance va refera Aclunaril acestd cacti, spre a
und pregedinte, und substitut5, 6 consilieri, procede la complectarea Curti! totd dup5, mo-
12 referendari cl. I, 12 referendarT cl. II, and duld de mai susd, era deca Adunarea nu va fi
grefierd, duol adjunct!' de grefa, nod archivard, in lucrare, atunci Domnuld va numi in loculd
dnoi adjuncti de archivd, und registratord, vacant!! chip& cea din urma lista de presenta-
12 copigti, und intendent5 i gése omen! de tie a Adunarel.
serviciii. Art. 13. Consilierii nu potil fi rude sell a-
Pregedintele distribue hicrilrile la sectiuni fini intro dengil pend la a patra spita inclusivd.
gi la consilierT dupa, trebuintii. Functiunea lord precum gi cea de procurorit
Art. 6. Sectiunile se intrunescd in adu- este incompatibile cu cualitatea de deputatil
nare generala, or! de cate-ori trebuinta o va gi senatord, precum gi orl-ce altit functinne
cere. retribuita, de Statil.
Art. 8. Pregedintele i membril curtil de El nu pot5 fi interesati direct5 sell indirectd,
compturi suntd inamovibili gi se numescii de nici impiegati in veal intreprindere Bed afa-
Domnitord dup5, lista de presentatieinnumard core supusa la comptabilitatea catre Statti.
www.dacoromanica.ro
 FINANCIARE 5
Asemenea ei nu pote Ina parte sée a fi de- I en compturile specials aleMinisterelore, se vor
legatl in verana din administratiunile pnblice inainta Carta in termini de 6 lual dupe in-
ale came controle smite supuse controlulul cimerea fie-ca'rni exercitid.
Curti!. Curtea le va eontrola si impreune en expu-
Nici alma din consilieril Curtil de compturi nerea anuale. in care vaareta resnitatele ope-
nu pots se ia parte la cercetarea unei pricinl ratiunilord, justificerile ce va fi priimite de la
supuse controlului el, in care are fi interesatd ministra i agenta fiseall, precum gi opinin-
sal eld sOd veal rude, a sea Bed afiail pone la nea sea, gi inainte de 1 Octombre, adice dupe
a patra spite inclusive. nuod Inni dela priimirea lord, le vainapoia Mi-
Art. 15. Curtea de compturl este insiirci- nisterului financelord.
nate, cn cercetarea, judecarea i oterirea tutu- Adunarea depntatilore, mai 'nainte de inchi-
lord compturilor de recete si cheltuell publice, derea sesinnei, numesce u comisiunespeciale,
-ee'l smite presintate In fia-care and de totI a- compuse de 5 membril, ca sã cerceteze lucre-
gentii comptabill al tesaurulni, regiilord gi rile Curtii gi la viitfirea sesiune sd presinte ra-
administratitinilore financiare; toti mannitorii portuld see.
de bani al diferitelore servicii publics, agentii Art. 17. Comptabilii justitiabill al Curtil de
-comptabill al imprumuturikeil, al administra compturl, earl, la termenile prevepte de lege,
iei timbrulul, al easel pensiunilort, easel de na yore depune compturile respective se vord
depunerl i consemuatiuni, easel de dotatiunea chierna spre infecigare inaintea Curtil, in ter-
Ostel, casa de licuidare a obligatiunilore ru- nienule cele mai seurte, gi deed indreptdrile
rale, casieril celore opte comuno, determinate lore nu severe gesi bine fondate, se vort osindi
prin legea comunale, casieril caselorii judetia- la ne, amende egale cu retributinnea lore, de
ne, agentiI comptabili al ageclemintelord sp ta- la 3 luta pend la 6; Cana fuse voril refusa de
licesel, de bine-faceri, pióse i religióse, atdtd a veni, se yore chilma pentru a dona Ore, gi
acestea precum i compturile de materil suntil dOce, niel atunci ne se yore presinta, Curtea va
impulse controlulul Curtil. decide in lipsd-le i osindindu'i gi la clable a-
Ministerult lucrtrilord publicesupune Curtil mencle.
de compturi compturile definitive ale ctilord Curtea va putea s the de la guverne ens-
ferate concedate i edutate in regie, resulta- pendarea lore, bine intelegendu-se cd prin a-
told verificerii lore privescepe Ministeruld lu- cOsta nu se sustrage de la orl-ce respundere
erfirilore publics. inaintea 1 gil, pentru neindeplinirea clOtorii-
Curtea constate in situatiunea sea annale, lore lorS.
deed venue articold de aeltueli din budgete Art. 18. Curtea, verificende compturile ce
a trecute peste credituld deschise, deed no s'a '1 se volt presinta, va statua prin iucheeri
fecutil virimente, precum i decd creditele su- oteriri d, finitive, dOcdt comptabilii sunte achi-
plimentari si extraordinare suntii in limitele tatl, on decdaSfdcutdavansurt, séd dOtoresed
alocatiunil fiscale prin buifettl Ea ronuncid vi'ud snnia
asemenea asupra exactitetii compturilord ge- ILl cele d'entdie duod casurI ea pronuncil
nerale ale administratiiloi S. att,td peutru ve- desceriarea lord definitive, restituirea sume-
niturI can gi pentru cheituell ; Curt a sta- lord avanAate Os angil, gi (led functiunils lord
'Laze, asupra apeluriloru ce i se yirS adreaa, ad incetatt, Curtea ordond totS d'ut-date arm-
de comune, de corn ptabili i perceptorildireetI !area ipotecelord sell a secuestrelore puss asu-
calf dupe legile speciale, nu vord fi supugi ju- pra averil lord sOil a chezagilore lore, pentra
risdictiunil Curtil, in contra incheerilord Con- intnuirea sumelorii, a cdrord socoteli sunte o-
siliuriloni permanents sOd admiuistratiunilord terite de Carte.
respective. In ald treilea case ea 'I condamne a plitti
Termenule de apele la Curte este prescrise dOtoria constatatil aanpre-le celd multi' In
dapI duod luni de la not licarea inclueril. termenii de 3 luni de la priimirea oterirel.
Art. 16. Ocice a gen VI comptabile, puse sub Debituleconstatath de Carte in sarcina until
jurisdictirmea Curtii, este clatord a depune la comptabild produce ue debentle de Hob din
grefa sea inainte de I A ,rilie; gi la epoea in- liva in care urma st se efeetnezeversein'eatuld_
ceterii functiunii, comptulfi gestinnil sae. Otdririle Cuitil se vord publica cele multd
Compturile men,uale impreune cu actele jos- in 20 cble de la pronunciarea el.
tic lative, pe earl coin ptabiii sante dOtrldupi Art. 19. Curtea va putea revisui rine compte
legile giregulamentuid fie-edruf servicid a trd- asupra carnia, va fi date, oterirea definitive,
mite administratiunil lord superidre, se yore elide comptabilii o yore cere inteadinsil gi
o

inainta Curtil de dare aceste administratinni, vord sprijini cererea lore cu acte justificative,
impreune en observatiunile ce ad Lentil asu- dolitindite in urma derel oterirei; va putea sd
pra verificerei lore pe fie-care trimestru, dupe fact asemenea i revisuirea ex-oficio, din pro-
dud luni cele multil de la r xpirarea liii. pria el' initiative, séti dupe rechisitiunea pro-
www.dacoromanica.ro
Comptulii generaleale financelore, impreund curorului, pentru erori, omisinni, induoite ROI
6 LEGIIIIR1
false inscrieri in prejndiciuld fisculul sdü admi- vere$ vinovetilorii pentru despagubira fisca-
nistratiunilora speciale, recunoscute in urma lid gi faee mentiune despre asemenea casuri fa
sell cu ocasia verificareI altoril compturl. expunerile sélo anuale.
Cererile de revisuire suntfi supuse la aceleagl Defectele privesce pe comptabili, Cana comp-
regull ea gi apelurile, ele se notifica partilord turile nu 80 voril gasi agternute dupa regnll,
interesate,, ele motivéza duo otariri deose- chain nu Bayern age coprinse inteensele par-
bite, statuandil una asnpra admiteril revisuiril tea din veniturile ce et an incasatii, aeil a tre-
qi cea-alta asupra fondalui, buitil sit incarieze, candil, nixie din condicela de-
Dreptubl coreril de revistare se prescrie dupa cheltuell nu vorii fi sprijinite on doveci-I Wale-
trecerea de duel ani de la priinairea otariril de tulátdres precum i pentru orl-ce alte lipsurl.
eltre partea interesata. In asemenea casurl el potil fi tragl la rear
Cererea de revisuire nu mai are loon cand5 pundere, confornan legit penale.
partea interesati a Mutt recursil in casatinne
gi Curtea de casatiune s'a pronunciatii asupra
otariril pentru care se putea cere revisuirea. TITLULTI III
Cererea de revisuire nu se póte face de entre
partea interesata de catil uti singura data. tia Despre agentiI comptabill asupra di-
cerere da revisuire asnpra otarirel, prin care rora Curtea de compturI are jurisdie-
s'a trangatii revisuirea, este neadinisibila. tlunea.
Art. 21. Otaririle Curtil do compturI suntii
executoril, ele an autoritatea otaririloril judo- Art. 38. Srmtil justitiabill Curtii de comp-
catorescl gi se aducd la indeplinire In terme- tuff casieril centrali gi top' casieril generali.
nuld prescrish de &atm agentil fiscall séii por- Teti gtfii de biuroil earl implinescil told-
Carel, dupa, nature math* I, prin aplicarcalegel d'ud-data i functiunile de casieri pe lIng bin-
de urrnarire. rou rI.
Pentru acestii finitn, procurorulii inaintéza Teti casieril de regimente Bed do corpurf
dupA orl-ce otarire a Curtii copie Ministrilorii speciale, precum i oficeril-comptabill atagati
Bed administratiunilorii privitore pentru a ur- pe linga ver-n1 administratiune militara, gi
mari executarea lord. earl ad manuire de banl publici.
Ministril i administratiunile vorncomunica Teti comptabilii gi economii de spitale, mo-
Crap, i Curtea va face mentiune in expunerea nastiri i ageclaminte de bine-facerl.
anuali de resultatuld executaril otaririlord Toti casieril municipnlitiiIord, prevnclutl
tulle sén motivele neexcutarel loril. la art.128 din legea comunala.
Teti priimitoril de banl din administratia
TITLULITT II veniturilorii indirecte, vami, saline, etc.
Despre formarea verlflertrei socotetilorii Toti casieril ei comptabilil serviciubal tele-
;it despre ottiriri grafeloril gi posteloi ii, al drumulni de fern
cautate in regie, al timbralul gi alti asemenea.
Art. 29. Tote compturile supuse verificnrel Teti casieril al diferiteloril ageciaminte pu-
Curtii de compturl se j tided, de sectiuni, gra blice precum : case de depunere, casa de pen-
ea atributiunile lord sä fie osebite sdil perma- siune, case imprumutului dorneniald, case de
nente. licuidare a obligatiuniloril rurale, casa de do-
Incheerile sectiunilorii se supunii in consiliuln tatiune a Ostel gi altele.
generald aid Curtil, spre a'l servi la pronuncia- Teti conservatoril de valori gi materialn brat,
rea declaratiunilor5 séle generale. seil confectionatil gi de consumatie , gi toil
Art. 84. Defectele unel socotell potil privi comptabila Ministerelor5 ca i acela all comp -
pe guvernil Ben pe di feritele administratiuni. tabilitatei genes ale, pentrn intarclierea forma-
Pe guvermi canal On a ordonatn implinire rel compturilon i iregularitatiloril ce se veil
de dari in contra legiloril, candii a efectuatil ggsi intednsel e.
cheltuell peste marginea budgetelorii gi a ere- Ori-ce persona 'alta de cold corn ptabilulii,
ditelorn sele, sé5 nu a observatil legea, in fa- care fail autorisatiunea legal& se va fi ames-
cerea acestorn cheltuell ; pe admi nistratil chnd5 tecatii in manuirea bnilord publici sea' dife-
ele ad egitil din limitele legiloid i cdudd prin rite alto valori gi cart astil-feld e'en consti-
ingaduinti acordata ilegalii debitorilorn Sta- tuitil comptabill.
tulul ad provocatd pagube tesaurului public5.
Gasindt Curtea asemenea defecte, pentru ca-
Buhl d'Antei5 le comunicd Ministerului care va TITLULt IV
fi dCtor5 a le sepune Adunirel na-data en pre-
sentarea socotehloril. Despre Miuisterulil publicil
In ald douilea case, Curtea notifica ministri-
lorii, spre a lua rental de asignrare asupra a- Art. 39. Procurorulii tine nal registru gene-
www.dacoromanica.ro
 FINAII CURE 7

flat de comptabilii diferitelort Ministere §1 al Guvernult va putea pane in retragere pe

-diferitelort administratiuni publice. membril Curtii de compturi dupit sosirea lort
EIi estedétort a incredinta si comnnica pre- la versta de 70 mil 0 a procede la Inlocuirea
sedintelui déca se ntintele Curia' s'ail executatil prin alte perseme.
la termenile fixate, pentru care motivil nu s'at Asemenea guvernult va pune in retragere pe
.executatt. membril Curtil cart, din cause vr'urei infirmi-
Elt ingrijesce a cunOsee si a se incredinta tap Talabilmente constatati i priimitd de Car-
déca diferiiT comptabill au infdeisatt comptu- te, nu vort mai fi in stare de a indeplini lode-
rile loril in termenulii prescrist delege si core -toddle lord la Curte.
aplicarea penalittitilort contra acelora ce vort
Antirclia a le presenta. Pentru aceste sfitrsitii TITLULt VI
toil comptabilii justitiabili inaintea Curtil de
compturi suntil déto ri, la numirea lord, ainainta DispositiunI generale
parchetuluT curtel:
cCopie legalisat d. dupd decretult de numire. Art. 62. Curtea constatd si certified dupd
4 Copie dupd actult de depunerea jurmen- relovatult compturilort individuale si a piese-
4tti1ul. lord justificative exactitatea compttrilort ge-
DeclarErtia administratiei competinte des- nerale publicate de Ministeruld de finance 0
.gpre depunerea actului de garantie. tamise de eld Cartel, conformt art. 110 din
Copie legalisati dupii procesuld-verbalii de logea comptabilitatel.
4 instalare. Spre acestil sfirsitt, dapd julecarea comp-
Art. 41. Procurorult asistd, la sedintele Cur- turilord individnale i confruntarea lord en a-
VI i ia conclusinnT, audit socotesce de tre- cele generale, Curtea pronuncie anume cloud de-
luintit. claratinni generale de conformitate, nna asu-
Eta este in dreptil a cere de a avea cunos- pra gestiunel anuale a financelort, i alta asu-
ehitii de tote lucrdrile atingdtere de compe- pra operatinnilord intregalui
tinta Curtei 0 a adresa Ministerului definance Cea d'inteit declaratiune, Curtea o trans-
copie dnpa sentintele el. mite Ministerului de finance inainte de 1 Oc-
In tete cererile de revisnire a sentintelort tombre spre a o publica in Monitorulii oficiale,
Curtel pentru erori, omisiuni, induoite set false ci a o depune pe biurould Camerei In cele d'an-
1nscrieri, recunoscute in sarcina tesauralui, ju- telt Vile ale deschiderel sesiunel sele ordinare,
deteloril, comunelorii, ospicielort i stabilimen- Ord cea de a done asupra inehiderii exercitin-
telorII publics set de bine-faceri, procurorult lul, asemenea o supnne Camerei ud lund dupd
Infleigezd si sprijind inaintea Curtei interesele deschiderea sesiunel séle ordinare. In acestil
acestort administratil, ca represiutante aid din lama, declaratiune, Curtea va cnprinde ci
loril legald. vederile sele pentru reformele c1 imbunetiiti-
Art. 42. Ccindt In cercetarea unni comptt rile ce art crede de trebuintd a se introduce in
se vs riidica ver-u t. bdunialit de falsitate set diferitele pirtl ale zomptabilitltei publice.
delapidare in contra ver-unui comptabilti, pro- In cast Canal incheerea si tretmiterea la
curorulii va fi chigmatii in camera de chibzuire Curte a compturilort generale nu se va urma
si Curtea nu va putea statua nimicil in acestil de cdtre Ministerulii de finance in bring si ter-
east, mai 'nainte de a lua procurorulil conch- menele cerute de,lege in cdtt ed. petd si Curtea
airmile sae, earl le si depune imediat pe biuroii. peed la termennit prescrist mai suet, pentru
Tete cererile de anulare, de reducere seal de publicarea declaratinnilort sae, a face lucri-
translatie a garantilorii, suite comunicate pro- rile de confruntare a acesterii compturicu otdri-
enrorului mai 'nainte de a statua asupra lord. rile séle, Cartea 'IT va mdrgini declaratiunea
sea anuald numal la lucrtrile séle de pesto and,
TITLULt. V si va areta motivele ce ad facutil de a na pu-
tea asecla i pnblica intrega situatiune finan-
De epre congedifi ciard i incheerea exereitiulni respectivU.
Art. 63 din legea organicd se suprimil.
Art. 47. Yeri-ce membrn va lipsi MIA con- Art. 64. Curtea na-datit cu presentarea de-.
gediii mai multil de trel Vile, va perde lefa pe claratiunilort sele asupra until exercitit in ter-
timpult lipsirel Bele, care leg va intra la eco- menuld prescristi de articoluld precedeutii, va
nomie ; Ord deed acestd lipsire va trece peste presinta i declaratiunile Bede asupra unuia set
nd lund se va socoti demisionatii. mai multort exercitiuri din cele vechl.
In case de bOlit constatatd, Curtea in see- Pentru comptnrile vechl peed la anulil 1870
tinril unite va putea aeorda and cengedid One inclusivil, Curtea de compturi va intra in cer-
la 4 luni de Vile ei acesta numaT nd-data pe cetarea lord, luandilca punctt de plecare comp-
anti, dttpd expirarea cdrort membrult se va con- turile astii-felil cum suntil incheiate pe Mini-
eidera demisionatd. www.dacoromanica.ro
stere, si va incheia bilantulti generald dupd
8 LEGMMI
scriptele coniptabilitAtiT centrale a Ministern- I se vatrAmite Ministernlui financelor spre inalta
lia de finance. aprobare.
In urma acesteicereettirl, Curtea va denun-
cia tote iregularitAtile sea ilegalitAtile oe ara TITLULt IX
descoperi in ele.
Art. 65. Nn se voril putea priimi candidatl Despre statutil Carta si retrIbutiunea
pentru membri la Curtea de compturi de cati
aceia earl voril avea vdrsta de 30 ani. §i earl Art. 67. Retributinnilo personaluluT CurtiI
se voril fi distiusS printeunil serviciii de 5 ani, de compturi suntii fixate precum urmdzil:
cela puçinii, mai en semit in ramula financiara
ni cari vora fi ajtinsil in erachia serviciulul,pOnd
Pe land Lei
la functiunile de membrii la Curtea de apela, 1 pregedinte 1,115
preledinte de tribunalii, procurora de curti, 6 consilieri fie-care 930
s ecretara generalti aliT Ministerulul de finance, 1 procurora 930
directorl de Ministere, prefecti dedistricte, Ca- 1 substitntil . .. . . . . 450
sieri centrall i generall, gi referendaril Curtii 12 referendarT clasa I, fie-care . . . . 450
de corn pturi, dup and stagia de 10 ant Se 12 referendari de clasa II, fie-care. 300
Torii numi referendari eu preferint5. licentiatl 1 greflera
2 adjunctl de greg.
.. 400
seil doctori in sciinte matematice add in . 260
dreptii. 1 archivara 225
Art. 66. Una regulamentii specialii va re- 2 adjunctl de archivd, fie-care . . . 150
gale mAsurile disciplinare, relativil la exacti- 1 registratoril 225
tatea indeplinirel serviciuluiCurtil. 12 copiltl. 115
AcestA regulamentil precum gi acelti prey& 1 intendentii. 100
Obi de art. 27 se va face celii multa in cursa 6 Omeni de servicia. 75
de trial luni de la promulgarea acestel legi, gi 59 5,725

LEGE
PENTRU INLOCUIREA CONSILIARCLUI INALTEI CURTI DE COMPTURI IN ADMINI-
STRAIN:NILE PUBLICE DIN CARE FACE PARTE
(Decretii No. 1059 din 15 Maid 1874)
Art. tinted. Consiliarcid inaltei Curt1 de c. In comisinnea de priveghere a easel de
compturi se inlocuesce: depunerl gi consemnatiunl, prin and deputatfi
a. In Comitetula vInç1rii bonuriloril Statu- alesa de Adunare
Jul, prin and membru ald administratinnil do- In casii de disolvare aid unuia din corpurile
meniilorit legiuitóre séti a ambeloril corpuri, atAtii sena-
b. In comitetula de licuidare aid obligatiu- torulii oath gi deputatulii, facOnda parte din
nilord comunale rurale, prin una senatorii a- aceste cornisiuni, vor continua functiunile lora
leg de Sonata. One la noun intrunire a Senatulni sea aduniiriT.

LEGE
PENTRU FIXAREA VENITURILORU SI CHELTUELILORU STATULUI PE ANULU 1875
(Decretii No. 872 din 17 Aprilie 1874)
TITLUIt I tru cbeltuelT ordinare gi extraordinare pe a-
nulii 1875, conforma tabloului generala alt
Budgetulg generalii budgetelorii aci anexate.
Aceste credite se aplicA la détoria publicii,
§ 1. Cheltueli autorisate lista civilI, dotatinnea Corpuriloril LegiuitOre,
Curtea de comptnr i servicele generale ale
Art. 1. Se deschide ministrilord credite pen- Ministerelord, astil-fela precum resultA din bud-
www.dacoromanica.ro
 FINANCIARE 9

getele speciale, constituindüu cueing pentru semnatinnl gi ale Comitetulul pensinnilord se

statd de lei 97,149,551, banl 98. vont efectua conformd budgetelort lord spe-
Art. 2. Creditele suplimentare i estraordi- ciale.
nare, ce guvernuld va fi nevoitil a'gl desaide
In cursuld exercitinlul anulul 1875, vorii fi mar-
ginite in gifra de lel 1,000,000 TITL ULU III
§ 2. Imposite i venituri autorisate Servieluili specialS alii judetelorii
Art. 3. Contributiunile directe i indirecte, Art. 9. Pentru serviciuld specialil ald ju-
arenpe, chiriile, embaticurile, taxele postale detelord se autorisit perceperea ecimelord
telegrafice ci ale &Elora ferate, veniturile di- votate de Consiliele judetiane asnpra principa-
verse gi extraordinare, anume trecnte in bud- lulul contributiunilord directe, conformd bud-
getnlil veniturilord, se voni implini dupii le- geteloni lord aprobate de Ministeruld de in-
gile speciale. terne gi asemdnatil legil care reguldzil 4eci-
Pretulii sdret geme, destinatd consumatiu- mele judetiane.
nel interike, se fixézit la 8 tel suta de chile-
grame.
Pentru exportt grivernuld este autorisatil a TITLULt IV
face asupra acestut pretd reductiunile cuve-
nite, conformil dispositiuniloril legii speciale a Serviciulii eamerelorti de comereiii
canneloni.
Pretulii aril de mare se firezd la 4 lei suta Art. 10. Pentru serviciulil camerelord de co-
de chilograme, orl-care ard fi destinatiunea el. mercid se autorisd, conformii legil speciale, per-
Art. 4. Misl.leicele pentrn exercitinlil anulni ceperea unei ecimi asnpra principalulul tare-
1875 se evaluezd la suma de lei 91,441,418, lord de patente de cl. I gi 11 gi acelord fire sell
astil-feld cumil s'a trecutil In tablould venitu- proportionale egali sell mai marl de egg cele
riloril. fixate pentrn aceste clase.
§ 3. Eoaluatiunea mi1lócelorii budgetului
TITLULt V
Art. 5. Dupil creditele si resursele acordate
prin legea de fagd, resultatuhi generalil aId Servielulit comunelorii
budgetulni pe anuld 1875 se resurni precumil
tirmeza : Art. 11. Pentru servicinld commelord Be
Cheltuell 97,149,551 98 antorisii perceperea i.ecimelord votate gi pre-
Veniturl 91.441,418 vNute in budgetulil lord asupra principalulnl
Deficitd 5,708,133 98 contributhmilord directe, conformd legil co-
munale i legilord speciale ale acelord contri-
Art. 6. Acestii deficitd se va acoperi prin butiuni.
intercalarea la venituri a nonelord resume ce
se voril aproba prin osebite legi.
Art. 7. Ministeruld financelord este auto- TITLUal VI
risatil a area pentrn serviciuld de tresorerie
bonuri de tesanril in limitele gi conformil pre- Dlspositiuni generale
scriptiunilord legil speciale asupra imprumu-
tarilord provisorit. Art. 12. Ori-ce contributiunt directe, orI-
ce tare gi venituri altele de MS acele trecute
in budgetuld veniturilord gi antorisate prin le-
TITLULt II gea de fagd, sub ori-ce titla gi sub ori-ce nu-
mini s'art implini, suntil oprite formahl sub
Veniturl ql cheltnell pentru serviall pedépsd pentrn autoritatea care le-aril ordona,
speelale pentru functionaril earl and intocmi rolurile
tarifele i pentru acel earl aril face im-
Art. 8. Veniturile i cheltnelile Comitetn- plinirea, de a fi urmd.ritl conformd legilorii
ha de licuidare, ale Case de depuneri gi con- in vigóre.

www.dacoromanica.ro
10 LECIDUIRI

TABLOr GENERALt
alit budgetului pentru exereitiulii anute 18'15

VENITURI CRELTUEDI
NATURA VENITURILORt NATURA CHELTUELILORt
Lel B. Lei B

Contributiuni directe.. . 29,082,017

. . 28 Consilinlil ministrilord .. . . 44,048 1.
4 indirecte . 32,201,017
. . . Ministerial"' de interne. . .. . 7,749,149 21
Domeng 19,075,132 44 externe.. . . 721,017 75
.

Poste, telegraf 0 drum de fell 3.500,000 . jnstitie.. . 3,896,832 --1.

.
Produsurl diverse. 4,833,454 88 culte 8,329,929 75
Ratele bunuriloril vindute.. . 1,937,313 40 2 resbeld. . . . 18,275,674 15
.

Veniturl extraordinare 812,500 . lncriripnblice 5 100,356 57

Totald generald. . . . 91,441,418 * finance. ... 52,029,544 49
Totald . . . 96,149,551 fg-
Fondd' pentru deschiderea de
credite suplimentare §i extra-
ordinare. 1,000,000
Totalii generald. 97,149,551 98
Venituri 51,441,418
Cheltnell. 97,149,551 98
Deficitil . 5,708,133 98-

LEGE
PENTRU CONSTATAREA SI PERCEPTIUNEA CONTRIECTIUNILORU DIRECTS

(Decretic No. 568 din 19 Martie 1871)

TITLIILt I cepd lucrdrile lord de constatare in luna lanna-
riO a anulnI ald cincilea ald periodulul 0 le
Despre constatare terminii pdnd la finele lul Martid ace1a0 and.
Art. 8. Rolurile intocmite de comisiunile
Art. 1. Constatarea tutulord contributiu- comunale suntd supuse la revisuirea total& 0
nilord directe dare Statd se face la fig-care obligatorie a nnel comisiuni de plasti séd des-
cinci ani prin rolurl aqeclate pe commie. pArtire, compusi de und senatord, und depn-
Aceste roluri aunt i re'mand invariabile pen- tatil, und proprietard din plasa sdd despirti-
tru tesauril pe intreguld periodd de cincl anl. rea vecind, sub-prefectuld respectivd sed rind
Art. 2. Rolurile se alcituescii : comisard i protoiereul sod nnii proestosil.
In comunele rurale, de cAtre comisiuni co- Aceste comisiuni Incepd lucrdrile lord de
munale compuse de representantil legall ai co- revisuire prin comune la Apriliii 0 le terming
munel, de preotuld el qi de unulii dintre cel [And la finele ml Angustil.
mal insemnati proprietarl. La propriegtile Cheltuelele necesariI pentru transportold
Statului, representantuld proprietitil este a- membrilord comisitmil de revisnire In plasii.,
rendaplii séti altA personA, delegatA expresil precumli 0 alto cheltnelI necesaril la revisni-
de administratiunea centralg; rea constatdriloril suntd In sarcina Statuld.
In comunele urbane, comisiunea comunalg Art. 4. Contestatinnile din partea orT-cui
de constatare se formézd>pe culori add despAr- in contra inscrierilord fAcute de comisinnile
tiff 0 se compune de mid consilieril comunal, comunale , se adresézA de la 1 Aprilid pênd la
und preotd, und proprietard, und comerciantd finele lul Iulid la comisitmile de revisinne, cad
0 mid agentd politienescd. www.dacoromanica.ro
Comisiunile comunale, rurale gi urbane in-
pronuncii definitivd.
Art. 6. Rolnrile, revisnite i verificate de-
 . FINANCIARB 11

comisiunile de plug, se stringi prin ingriji- Art. 11. Perceperea contributinniT, atatd de
1

rea Prefecturel si se tramitil de (Ikea pea la comune de la contribuabili, clad §i de Stat de

finele lul Septembre, la Ministeruld finance- la comnne, in casu de inthrcbere, se face prin
lord, care, dupa, ce le verified cu adjutorul ro- aplicarea legil de urmarire.
lurilord periodului precedentd §i acele supli- Amendele, earl perceptoriT le trageari in fo-
mentaril despre earl se vorbesce la art. 6, si losuld lord de la contribuabill in ocasiunl de
dupA, co le aproba, le inscrie in resumatd in somare Bed nrmariro, nu Be vord mal aplica la
registrele sale, tramitendu-le apoi Prefecture- nici unit cat&
lord pentru a le inapoia comunelord. Contribuabilil, earl veil Intirdia plata con-
Extracte de pe roluri se scete de care Pre- tributinniI peste cliva a 15 a ultimel WEI tri-
fectura si se comunica casierulul generall mestriale, suntii supne la plata until procenti
Art. 6. Adaosele §i scaclilmintele ce vor ur- de 12 la suta, pe anti in folosnl proprid alii co-
ma dupii, asedarea rolurilord definitive in cur- mmal.
surd periodului de 5 anl si earl privescd in fo- Cãndti comuna intardie respnnderea sumelor
losuld sad sarcina comunel, se constata de ca- détorite de ddnsa StatnluI, urmarirea din par-
tre comisiunea comunalA, prescrisa la art. 2, tea Statului se aplici asupra perceptorilor, &-
prin roluri suplimentaril cari se tramitd, in- supra primarulul §i asupra consilierilord co-
data dupa, incheierea lord anuall, in copia, munall.
prin Comitetuld permanenentd, la Ministeruld Pentrn indestularea Statnlni la intempli-
finan§eloril, spre sciintA. tore delapiddri, urmfirirea se aplica asupra tn-
ScliPmintele ce aril resulta din causii de e- tulord locuitorilord comunel in analogia cn
pidemil vord privi in sareina StatuluT, pentru darile ce platescil catre State', urnfindil si co-
curl se va prevedea In budgetuld Ministerului mnna a se despligubi de la delapidatori prin
ahicatiune specialA. aplicarea legil de urmitrire, fitra prejuditiuld
urmariril penale.
TITLULt II Art. 12. Pentrn cheltuelele de constatare
si de perceptiune §i pentrn acoperirea seac16-
Despre pereeptinne minteloril ce aril nrma in cursulil periodnInl
din mortl §i din infirml scutiti, se lag in fo-
Art. 7. Perceptinnea tutulord impositelord losuld comunelorir beneficinld ce varesulta din
directe, cnvenita Statulul, este in sarcina co- sporulti de contribnabili, amenclile arState la
munelorn. art. 11 §i facultatea de a preleva, cn avisuld
Comuna remAne respungtOre dare tesaurd, prealabild aid Comitetultti permanentil, pea
pe intreguld periodii de 5 anl, pentrn suma a- fa done' ycimi asupra tutnloril contributinni-
§eq.ata la inceputulii periodului prin rolnri. lord directe &are Statii.
Contributinnea se percepe pe trimestrn, si Art. 13. MaT multe comnne vecine, in cuu
totil ast-felii se versa de ciitre comune la Ca- de proprie you*, a lord, se potil asocia Intro
sicruld generalii aid judetulul, incepandd la densele pentru a forma mil singurd servicift de
tele d'anteiti 4ile ale lnnel a dona din trime- percepere.
strn §i terminAndil ve'rsarea pene la 15 ale hi-
nel a treia.. TITLULtI III
Art. 8. Perceptiunea se face prin percepto-
ril ale§1, in cornunele rurale, de catre comma Dispositiunl generale
pe respunderea sea; era in comunelo urbane,
do &atm consiliuld comunald cu luare de ga- Art. 14. Und regulamentd, facutd imediatd
rantie. d'n1 data en promulgarea acestel legl, va de-
Perceptorulti, in mil de abatere sId negli- termina amanuntele pentru aplicarea regulati
genta, la servicid, este revocabild de catre a- si precisa a fie-ciirni articold din legea de &pi.
cel earl '1-ad raced. Art. 15. Tote dispositinnile aleclate prin
_ Art. 9. Comptabilitatea perceptiutill se tine legT si reglemente anteriere contraril legil do
in partida, simpla; ea va fi intoemitA in condi- fa§A suntii si rdmind abrogate.
Aiupi propril d'a asignra mid controlit realii §i
d'.§. se putea aplica cn inlesnire.
Art. 10. Comptnrile de gestiune ale percep- TITLIIL IV
Orilorii suntii supuse verifichril §i decisiunil
consihjjlord comunall. Disposituuuil transitorn
Aceste decisiunl, i.n eas ae ndmnIturnire din
Art. 16. Primul periociii de 5 an! Incepe de
Partea perceptorilorill evntil Buptioe apelnlui ;
pentru comunele rurale dare Comitettild per- la 1 Iannarid 1872.
manentil ald judetului, §i pentrn cele urbane In cursuld annlul 1871 se precede la face-
catre Curtea de compturi. www.dacoromanica.ro
rea recensimentnIni generalii, cn derogare d
 la LEGIUIRl
la termenele fixate, pentrn 1noeperea i termi- Aplicatiunea acestei lee se face de la 1 In-
narea operatinni1oril de constatare. 1111i 1871, pe basa rolurilorti actnale.

LEGE
PENTRU AMANAREA INCASARILORIJ DE CATRE COMUNE A DARILORD

(Decretii No. 1269 din 28 Iunid 1871)

Art. 1. Incasarea dltri1orli de &Litre commie, dupti legea din 19 Marti5 1871, se amâni LAO
la 1 Iannari5 1872.

REGULAMENTII
PENTRU CONSTATAREA SI PERCEPEREA TENITURILOR DIRECTE

(Deeretii No. 1796 din 27 Septembrie 1871)

PARTEA I Consiliile comunale urbane, odatit en numi-

§ 1. Constatarea venitnrilorii t Intoeml- rea membruluI din sinuld lord, designézd cele-
alte persons earl urmizd a face parte din co-
ren rolnrilorti misiunea de constatare
Art. I. Pentru atelarea veniturilor directe La casii de impedicare legitimit a vre-nnnia
asnpra contribuabililorfi, patentabililor si pro- din membril comisiunil, Consiliulii comunalii e
prietdt'ilord imobili se face la fid-care periodd chitoril a lua mdsurI pentru imediata numire a
de cinci anl und recensimêntil generalii. altel persOne, intrunindil acelemi conditinni.
Acestil recensimêntil va incepe in lnna Ia- Numele acestord persóne se va incnuosciin-
nuariii a antilni V-lea alü periodulta, (art. 2, ta de comund Prefecturel locale.
aliniatuld 4 din legea perceptinnii). Art. 8. Comisiunile indatd (hp& numirea §i
Art. 2. Comisiunile insdrcinate en facerea recunóscerea lord suntil convocate In cancela-
recensimentnlui in fid-care comund se com- ria consilinlut comunalii respectivii, iaIT cuno-
pnne : scintit de legile asupra impositelord, i procuri
a. La comunele rurale elementele trebuitóre relative la miscarea ma-
Din representantii legall al comnnel, adic :
teriel imposabile i statornicesce printeund
Primarnbi i consilierii comunel; qtatd special clilele in care va lucra in fid-care
Din preotul5 comnnei; suburbia edit calla.
Un5 proprietar5 dintre eel mai Insemnati Acest Oat se va da in cunoscinta publicnlul.
din acea COMMA alesti dupti rolul5 contribu- Comisiunea de constatare nfl va putea Incra
tinnif fonciare. dOcii, nu vomit fi presinti celd pucind trei din
La mkt de Impedicare legitimg a acestnia membril 861.
se va numi unü altd proprietaril din acea co- Art.4. Prefectura districtulul, in intelegere
nning séd din cea weir* off mm15 dintre lo- cu consiliile comunale, reguleza' si dingo cur-
cuitorii fruntakii. suld lucedriloril de constatare ale comisiunilor,
Consiliile comunale disignez5 entile pe pro- procuandu-le din vreme elementele qi mate-
prietarulA qi pe preotu15, care trebne s par- rialnld trebuitord, dupit insemnfitatea luerttri-
ticipe la Medi:rile acestei comisinni. lord fie-cdrel commie.
Art. 5. Comisiunile de recensimOntti n4-dati
b. La comunele urbane constituite *end in connin g. din main cult
Unti consiliarli comnnall; spre a constata;
Un5 proprietar ales5 dintre cel mai implug; a. Persônele ce meritd a fi ager}ate la contri-
UnA comerciant, protoiereil suu nn proestos; butinnea personald i de gosele;
Un5 agentil politienesc5. b. Comerciantil, profesionistil §i mndustriaiI
Acute comisiT se formlzti In fie-care coma- supuil la taxa de patentd;
ni rnra1 5 sé5 desptirtire urbana (alin. I i II c. Proprietatile imobill producdtóre de ye-
www.dacoromanica.ro
art. 2 din legea comunalii). nitt snpnse la taxa fonciarit Ti de transmitere.
 FINANCIARR Is
Comisiunile constatg asemenea persdnele séd Prin pldl ci oraqe
proprietiltile acelea ee se bucurg de scntire tem-
porarie séd permanente, inscriindu-le intenna Und senatorii;
registrn specialti cu desluairi asupra titlulni ce lJnd deputatti;
le dail dreptuld de aperare. tJnii proprietarti din plasa sell despgrtirea
Regulele de procedare ale acestord comisil, vecing, eu cunoscintg asupra locuitorilord, co-
pentrn fiii-care categorie de imposite, se vord merciulni i proprietatilorti din localitate;
determina in amdnuntii prin instructinni spe- Sub-prefectuld plAel sea comisaruld culO-
dale formate de Ministerulti financelord la in- rei respective prin oraat;
ceputuld periodulul. Protopopulii sOti und proestos.
Art. 6. Pentru fapte de abusd, evaludri séd Comisinnile se considerg constitnite indatg
clasificgri frandulóse , membril cornisinnilorti ce compund numgruld do trel membrii strictd
vorti fi nrmgriti pe tote dile legale, pentrn necesaril.
despagubirea tesaurulul. La casd ca nnuld din membril sa nu pOtg
Art. 7. Peutru constatitrile acute asupra continua Incrgrile comisiel, Prefectura ia ma-
contribnabililorii, patentabililord ai proprieta- suri pentru designarea altui delegatd in ter-
%Hord imobile se forméza matricule speciale mend de &rid iple maximum.
pentru totd periodulii. Paginele matricnlei vor Art. 10. Pe lingg aceste comisiuni se va a-
fi adunate injosuld lord ai totalnlii se va trans- taaa rind aginte din partea fisculni insgrci-
porta la finele matriculei, facêndn-se uti in- na tii a redacta Ti tine lucrgrile, a da Igmuriri
cheere generalg in cifre rti litere ; sub semng- comisiunilorii ai a constata evaluatinnile ai
turile membriloril comisiunii. clasificgrilc ce s'arti dovedi piigubitóre pentrn
Matriculele comunale ai registrele do ape- fifer,
rAn se voril informa in indonitti numgrd de di- Art. 11. Ordinea faceril revisiunil prin co-
tre membril comisiunii, cu concursuld copistu- mune GM suburba se va ageda printeund atat
lui co runnel. de dile care so va comnnica Prefecturel td co-
Art. S. Facerea recenseméntuluT i confec- munelord respective.
tionarea matriculelord se va termina fixil la Acestea din urmg. 'Id vord da in ennoscinta
finele lunel Martid. contribuabililor prin darabami tied publicitate.
Matriculele se vord inainta la consiliuld co- Pentrn transportulii comisiunii de revisiune
munalit respectivii uncle volt sta depnse in se va raspunde 114-crtrul membru diurna ce se
cured de 15 dile. Contribuabilil in genere vor va fixa de Ministeruld financelord din care jn-
fi avisatl de Primgrig prin tote cane de publi- metate la inceputuld operatiunii recensimen-
citate, ca sa ving a Ina cunescinta de catimea tului, erg restulii dupg incheiere.
gi de natura darilord la earl suntd aaedate gi La caini de neindeplinire a lucrgril, diurna
sg'al formnleze reclamatiunile lora la casil de se va inapoia.
incarcare. Art. 12. La 1 Apriliii, comisiunea paaesce
Contestatinnile contribuabililard se vor face in fie-care comung a pldei, conferred itinera-
in termenuld de 15 dile prevgdutd mai susd gi rulul, i indeplinesce operatiunile urmdtóre:
pang la dina fixatit in fig-care localitate pentra a. Revisue din casa in casii constatgrile in-
aosirea comisiunilord de revisiune, precum se tocmite de comisiunile comunale, facdndd la
prevede mal la vale. randuld sail tote investigatiunile trebnitOre
pentru a descoperi i inscrie pe top contri-
§ II. Contestatil buabilil, patentabilii Ti prop rietatile imobili,
potrivitd categoriel intinderil comercinlui séd
Comisiunile de revisiune venitului nurald ce produce.
Coostatti, asemenea deed scutirile timporale
Art. 9. Ministeruld financeloid ia mgsuri set permanente, acordate contribuabililoril gi
prin prefectil judetelorti pentra intocmirea co- celoril-alte, smith in conditiunile stricte alo le-
misiunilord de revisiune pe fig-care pies& séi1 gel ai eliberaza, certificatelo trebuitOre.
despartire i pentrn convocarea lord in dina b. Priimesce contestatinnileagintelui fiscal;
de 1 Aprilid, (art. 3, alin. II). face asuprg-le nit constatare specialg i obli-
Tergurile ai oraaele cu popnlatiune de la 5 mil gittOre ai rectified ori-ce impunere facutg in
sufiete in josd vorti face parte din circum- desavantagiulti fisculul.
scriptinnea oomisinnilord de Oki. o. Priimesce i cercetézg asemenea reclama-
La oragele cu populatiune de la 5 miT suflete tiunile contribuabililorti, patentabililord ai pro-
In snail se va intocmi nna ea mai multe co- prietarilord ; exarningzii in amanuntil temeiurile
misil dupg intinderea localitgtii i numgruld sOd actele valabili pe earl se sprijing Eli recti-
despartiriloni administrative. fied, conformai legii, ori-ce impnnere dublä séd
Aceste comisil se intocmescil in moduld ur- impovargtOre.
Ingtorti : Art. 13. Comisiunea aplieg modificarile In
www.dacoromanica.ro
14 LsarcrIar
matriculit, complectézit seria numArului de or- In fine, rolurile generale, dupg, verificare se
dine, aduni basele de impunere i taxele rela- voril inainta de Prefecturit casieruluT generalA,
tive gi face iià Incheere total& In cifre gi in impreunit en unA tabloll resnmativil specia10.
litore, investindu-o cu semnAturile membri- Art. 17. Casieria confruntezA rolnrile en ta-
lord en. blonrile In cestiuue, opresce tablould in cance-
Matricula rAmAne apol definitivA, pentru tot laria sea, spre a incrca en resumatulA lorA
periodult, in ceoa ce privesce dArile fiscale. scriptele casierieT; ér pe de alta InaintézA ro-
Comisiunea pigesce imediatü apol la copia- lurile fie-careT comnne, in termenti do 10 tlile
rea rolnrilorii periodulul, reprodudndil dup5. maximum, pentru a le servi de temeiti, la im-
matriculà basele imposabill , contributiunile plinirea ditriloril in totii cursulii periodului;
fixate prin legile In fiin i (ecimele accesoril casieria va lua in schimbil de la comunit chi-
dupit tarifele consiliurilorü jndetiane, comunale tante de primirea rolurilorll, earl se voril main-
gi ale camerel de comerchl. ta Prefecturel spre pAstrare.
Base, taxe i ecimi s'adunii in parte pen-
till fie-care contribuabilii, specificAndn-se pe PARTEA. II
ani gi pe trimestru gi reproduce in josulii pa-
ginel. Totalulü fie-citrel pagine se recapitulézi § I. Constatarea prefaceriloril In eursnlfi
la finele roluluT In cifre i In litere dupA care periodulni .
va urma semnAturile membrilorA comisiei.
In fine comisia formerl dupi rolurT paten- Art. 18. Adausele i scApmintele co voru
tele trebuitOre pentrn intregulil periodil (cora- urma dupg agetlarea rolnrilorii definitive, in
plinhill matcele patentelortI), le detaiézA din cursulil periodului de 5 anT, 1i cari privesol in
registrele respective speciale, gi le distribue per- folosulu sell sarcina cornuneT, se constatii de
eóneloril In dreptii, insd: prin orage do cAtre a- cAtre comisia comunalA, prescrisA la art. 2 din
gentil politiei éril prin comunole mall de &li- lege, prin roluri suplimentaril, earl se trArnitil
tre primari sub luare de chitanta, care se va indati dupit incheerea lord anualA in copii,
trilmite Prefecturel spre pAstrare. prin Curnitetulii permanentt la MinisterulA fi-
Art. 14. Revisia se va efectua in acestii modii nanceloril, spre sciintl, (art. 6 din lege).
pentru tote comunele plitgei i ra trebui a se
ineheia in complectii pentru totti judetulil la § I. Adausii
finele lunei Augustii, (art. 3 L. C ) Art. 19. In cursalii fie-c5,rul triroestru, co-
Prefectura priimesce de la cornisiile de re- misiunile comunale, (art. 2), constatd casurile
visie matriculele, rolnrile, mateele.de patentil, de adansii provenite
procesele-verbale, dosarult reclamatiiloril g.c.l. a. Pentru contribuabill, din persOnele ce all
gi pitgesce la verificarea matriculeloril gi roln- atinell versta legiuiti, acelea calf s'ail stabilitti
riloril, pe cari constatandu-le in regulA, le nu- din 'moil in comung., earl s'ail eliberatil din
merotézA gi le inurnézi sub sigilinlii Prefee- servicinlii armatei tel.
turel. b. Pentru patentabili, persOnele earl aA in-
Matriculele suntil inirunite intermit singurti ceputil exercitiulu unel profesiuni, seri comer-
cored, pentru intréga plasi. chl, earl '(11 ail intinsii negotulil, numAruhl
Comunele suntil age4 ate in ordinil alfabeticd. pravalijiomu c.c.l.
La finele matriculului se va face ul recapitu- c. Pentru foncierd transmitere. Proprietfi-
latiune general5, dup 5. care apol se va invosti tile imobile clttdite din nod, cele pusein exploa-
en legalisarea Prefecturel. tare, i nude i altele dup. expirarea termenn-
Rolurile comnnall suntil asemenea investite lui de apkare. ProprietAtile aliT efiroril venitll
de legaliearea Prefecturel. ail crescutil prin adtiugire de incilperl, de de-
Acestit' operatiuneterminatl, Prefectura In- pendintl séll alto tmbntdtiri radicale. RAmAne
toemesce eu tabled coprinynclil : resultatulA in36 bine statoruicitO ea, evalnatiile imobili-
rolnrilorA generale, pentru tie-care comund, to- lorA se retnoneseil numal la incepntulA fie-el-
taluld pe pima, gi apol nit recapitulatiune pen- rul periodii.
trn intregulil judetii. Crescerile de veniturl urinate In cursull pe-
Art. 15. La casA ca matriculele gi rolurile riodulni prin nuol inchirierT seri preschimblrI
rig fie grqite, Prefectura ia mAsnr1 pentrn re- de contracte nu dail comunel dreptulil de a-
formarea lorü totalit seA partialg, avdndi drep- dmiral la impositil fonciard, pe cltll tirnpti n'ad
tuhl d'a procura la trebnintl constathri local- midlocitt ImbunitAtirT materiale radicale, in
nice. parte sell in totalit
Art. 16. Ira rilndii din ma tricule imprennA Art. 20. Comisiile comunale ea coneursulA
Cu tablouhl resnmativii se va inainta Ministe- agentilorA de constatare, pe unde vorA fi in-
rultfi, 1,60 la finele lunel Septembre. fiintati, intocmeseu pentru casurile de adausti
Celii d'alil donilea 60161 en nal altd tabloll rolurile suplimentare in forma gi conditiile ce-
resumativil soya opri in cancelaria Prefecturei. lorA generale; rolurile coprindii in amAnuntil
www.dacoromanica.ro
 FINANCIARE 15

dug% natura contributinneI: articolult, numele b. Pentru cei cad suntil ciqutI in infirmi-
si prennmele comnna strada, No. easel, eta- tAti, stramutati incetati din vietA, de la 0-
tea, nnmirea profssinnei, clasele Bed tablourile, nele trimestrului in care e'a produsil faptnIA,
taxele fixe sdd proportionall, numirea proprie- drit in casde neavere absolutti constatatil, chiar
trite)", a ptoprietarului, venitulAnetil si imposi- de la inceputulii trimestrulni.
tele relative principale i accesorii. Art. 26. Perceptoruhl Va intocmi in fie-care
Art. 21. Tote aceste contributil se voril spri- trimestru und statil nominald pe resprinderea
jini pe tarifele legilord speciale, si se voril cal- sea de casurile de scAcleminte séh insolvabili-
cula exactA de la inceputulti trimestrulul de tati, pe cad 'It va inainta Consiliului comn-
dna contribnabilil ail ajunsil in conaitii de a nale cu justifichrile legel.
fi impusi. Art. 27. Consiliul, dup5 constatarea localnici
Indivifl earl s'aril dovedi aseciatT in comunit (art. 24), autorish pe perceptoril sh, se descarce
de mai multil timpil, flrA a fi respunsii veuil cu suma aceloril prefaced, prin reg:stre ii ro-
dare, vorii fi supki in folosult comunel, celd inn, inse:
multil eu duoI aril din nrmii, in limitele perio- a. Prin comunele rurale, autorisarea se va
dulni. face de consilih asnpra statulni speciala, ti-
Art. 22. Rolnrile suplimentare trimestriale nenda- se acesta in sena perceptorului en oca-
volt sta depnse la Primitrie in termen de 15IiIe, sia justifichrii déto del dare casa comunald.
dnpit formarea lorA. Contribuabililinscrisi vorti b. Prin comunele urbane, unde &aril afla in-
fi avisati s ving a Ina cnnoscinth de module fiintate biurouri de constatare, aprobarea se
impuneril lord. va da, prin ordonante speciale de desca'rcare.
Termenulil reclamatiund pornesce de la data qtaturile de eckleminte se voril auexa in
avisulni. spnijimild ordonantel.
Consiliulh comunalil priimesce reclamatiile Ordouantele se emitti asupra until creditti
pentru impoviirata taxare, ji se pronnntA asu- budgetarii, se inregistrezil inteu5 condid spe-
prA-le. Partile nemultAmite potil reclama in ciala, se semnézil de primarti i deagentulti Bed
termenti de 10 clile la Comitetulil permanentil, comptabilil. Ele se voril tr5mite perceptorului
care se pronuncii In ullima instantit. unhand care le va aplica prin rolud, le va face
Art. 23. Rolurile suplimentare dupd expi- venitil de ordine) prin registre, si le va versa
rarea termenulni de reclamatiune, investite en ca acte de valuttri la Primarie, insoçite de chi-
semnittura primarulni fg a agintelnI comptabild tante din condica cu match.
(Prin comunele rurale a secretarulni), se va da cConsiliele comunale suntd antorisate a sta-
in priimirea agentilorti de perceptie, pentru a tornici, prin instructil speciale, regulele tre-
pki in implinire. U copie identic5 legalisatl buitere in privinta comptabi1itate1 adaosului
se va inainta Comitetulul permanentA aid jn- ji scipmintelort.
detulni. cEle potti infiinta md biuroil de constatare
insitrcinatil specialmente en dirigiarea siexecu-
§ I/. Scdcliminte tarea acestorti
Art. 28. Tete prefacerile de adansti si de
Art. 24. Comisiile comunale in fie-care tri- scildéminte se admith si se operezh, in sarcina
meetru constatd Beg d'a dreptuld sea dupl re- comunel, fhrl ea printeacesta sl ia veug mo-
olamatia pArtel interesante, on dup.' cererea dificare pentru fiscd, in plusti sell in nkInush,
perceptorulni, desarctirile ce catit a se acorda: debitulti statornicitil la inceputulfi periodulut
Contribuabililorti cuprinslinrolurile generale Se exceptA de la acestit regula scildemintele
seC snplimentare, cari ad cklutti in absolutd mentionate mai josA, (art. 6 din legea percep-
infirmitate, cad s'ah strhmutatti in alth co- tiei), (art 30).
muni, ad incetatil din viét5, read inscristi de Art. 29. Copii identice dap& rolurile supli-
duoe orl s.c.I. mentare si duph staturile de scacleminte auto-
Patentabililoril cad yi ad restrAnsh opera- risate de Consilinlil comunahl so vorti inainta
tiunile, add ad incetatil din comercid din cansA indatit dupit emiterea la Cumitetulii perma-
de morte, falimentil s.c.I. neat.
Proprietarilorti ale eitroril imobile s'ati des- cComitetulil, centralishudii acute acte in
fiintatil in parte sell in totalti prin deramare, complectil, le va inainta la finele fie-cArni tri-
ardere, inecAcinne si alte casuri fortuite cad mestru la Ministerulii financelorii pe ling& rind
and nimici add aril impueinavenitulti imobilulut tabloC resumativA pe comuml (tabela No. 5).
Resultatulti constathrii fAcute de comisie se Aceste operatiuni de adaost i scAdementd,
inserie inteund statA seC procesti-verballi, si se se vorti inserie la MinisterA in resumatil in-
supune decisiel consilinlul comunalii. tennd registrude parti41 pejudetene, pentru a
Art. 25. TermennlA descarcarel se socotesce : se =One miscarea materiel imposabile in cur-
a. Pentrn persenele inserise dublu, seA im- sulA periodului si a servi de controlA rolurilord
puse contra legel, de la epoca impuneril.
www.dacoromanica.ro
periodulni viitorti,*
16 LEGIIIIRI
Art. 30. Pentru scricldmintele ceard resulta PARTEA Ill
din epidemiT, comuna forméz i inaintéza sta.
turile de scOdrninte Prefecture'', care co/1sta- PERCEPTIUNE A DA RILORU
thndd in localitate aceste fapte emite ordonantd,
in sarcina Statului, In temeinlii delegatiunel § I. Sareina perceptlel
ce i se va da de Ministeruld financelord. 'Lind
tabled resumatil de seripminte se vacomunica Art. 35. Perceptia tutuloril impositelord
de Prefecturd Ministerultil la finele fie-cdrui directe cuvenite Statului este in sarcina co-
trimestru. Aceste oi donante se aplicd prin scrip- munelord.
to, conformn regnlilord stabihte prin implinire Comuna remâne rdspunytóre catre tesaurd
gi se versa' la comunA la casieruld judetului in pe intreguld periodd de 5 ani, pentru suma a-
comptuld détoriel acelui trimestru, geclatd la inceputulti periodului prin rolurl
Art. 31. In ceea ce Be atinge de scdprain- (art. 7 din legea perceptiel).
tele ce ard proveni din rilmdgitele anilord tre- Perceptia se face prin perceptorl alee, in
cuti, p(reeptorii formézit Itaturl trimestriale comunele rurale de dare comuna, pe respun-
gi le inaintézd Prefecturei, care le cercetézd gi derea sea, drd in comunele urbane de cdtre Con-
emite ordonantd de descdrcare. siliulil comunald cn hare de garantie (art. 8
Pentru acesto operatil se va tine in fie-care din legea perceptiei.)
judetd, precurn gi in oragiuld Bucuresci, cdte Strangerea rdmdlitelorii din contributiuni, a
undo controlord retribuitil cu 250 lei pe lund cldcei gi a ddrilord ce s'arti mai pune in Bar-
din fondurile budgetulul Ministerului finan- cina comunei se va face de perceptoril comu-
plea nall. El suntd rispuncldtorl gi la neajungere co-
muna , pentru perderl i delapiddri (art. 71 gi 72).
Comuna in nici und casd nu va putea sa
§ II. Produsulii de la ambulanti 1 de dea in intreprindere d'a dreptuld Bed prin li-
la olleiarI citatie, strangerea veniturilord StatuluI earl
suntd ldsate in sarcina el.
Art. 32. Comuna constatd in fie-care tri-
mestru prin comisiunile comunale produsnld § II. Alegerea i numirea pereepto-
de la ambulantil aflatT in comune sell la bal.- riloril rurali
ciuri i emite roluri speciale de implinire ca
pentru casurile de adaosii. krt. 36. Alegerea perceptorilorti se va face,
cCi.nclfi operatia n'arl suferi intarliere, con- dupa listele alegdtoriiorll comunall, in deplinit
statarea ambulantilord se va face de unil dele- libertate, gi prin paza reguleloril de procedurd
gat ald comunel in unire cu perceptoruld respec- statornicite la art. 31, 33 gi 45 din legea co
tint Acestii din urmd aginte va pdgi imediatfi munald.
la implinirea banilord in temeiuld unul biletS Perceptorulii se alege pentru periodulil de
de constatare , intocmitii de delegatuld co- 5 aril (art. 33).
muneL, Operatia alegeril se constatd prin incheere
4Taxe1e de la ambnlanti se vord calcula dupd de procesii-verbald : unit exemplard so va 'As-
legile impositelord in fiintd gi pentru timpuld train binrould Primdriei, celd-altii se va fnainta
prescrisd mai susd (art. 2I).D Comitetulal permanentii.
Art. 33. Persimele ce vind din strdindtate, Contestatiile contra alegerii perceptorilord
pentru a trece sell a se stabili In tell, nu voril se facii la Comitetuld permanentil In termend
fi supuse la taxa goseliloril sea la patent& la de 15 slile de la data procesului-verbald. Comi-
intrarea lord de att.() biurourile vamale. Im- tetuld verified actele alegeril gi se pronuncid
punorea acestoril strdini se va face in interio- in termend de 20 ilo maximum. Ori-ce strd-
multi terel de cdtre comunele in circumscriptia gdnirl seti intitriperi in verificareatitlului nou-
&droll se vord agecla provisorid sell perma- lul alesti ingagiaza respunderea Comitetulni.
nentd. Comitetuld, pentru alegerile incuviintate,
Art.34. Oficiaril vorn' continua 1i pe viitor a incunosciintezd Consiliulnl comunald respectiv,
respunde contribotiunea personald gi de gosele care ia mdsuri pentru instalarea in serviciii a
cu ocasia primirei soldei lord. Produsuld aces- nonlui
tong darl se va face venitd in comptuld fiscu- La casil de anulare a alegeril fdcute seil de-
lui de casieriile judetului, uncle se va efectua venindd vacantd postuld de perceptort, comuna
plata soldei. pigesce la nuoI alegeri.
cira contributiunile ce vordrespunde oficia- Art. 37. Perceptoruld 'ti va tine biurould in
rii Inscrigi in rolurile recensinadntulul se voril cancelaria Primdriei, aveudd concursuld ime-
incasa in comptuld comunelord unde se raid diatll ald primarului, notarului i ald slujba-
impugi, tinendu-se In Bernd acestora la achita- gilord Primariel (vittitgel) (art. 7 ald legil per-
rea debitului lord trimestriale., ceptiel din I 7 ).
www.dacoromanica.ro
 FlNANCIARE 17

Perceptorulil, primarnlil gi consilieril comu- aicea easel de depunert indatA dupd predarea
nail, suntii aspumptori cu averea lord rniged- lord de catre perceptort
tore gi nemigatOre pentru or1-ce intaNiere in Pentru serviciuld perceptief, Consiliuld va
vdraarea darilord trimestriale de catre anima, infiinta numdruld trebuitora de ajutóre de im-
la casa Statulni (art. 70). plinire gi de aginti de urmarire, in raportd cn
Comuna are dreptuld sd exercite totii con- intinderea localitatilord.
trolulii seal asupra serviciulul strangeril dad- Art. 41. Consiliele comunale vord procura
lord si s l ia tote mesurile de indreptare. percep torilord condicele, mobilierulii, imprima-
Perceptorult, in casii de abateri sefi de ne . tele, compturi si cele-alte. pentru servicinld
gligenta la servicid, a revorabild de chtre cel strangerei dariloriP trimistriale. Condicile le
earl 'I-ad alesil. (art. 8, a). 2, legea perceptiel vord intocmi dap& formularula data do Mini-
din 1871). sterula financelorl
Art. 88. In casil de morte, bOl séii abateri Art. 42. Ministeruld financelor pentru strati-
earl n'ard permite continuarea functinnel per- gerea HmAgitelora prom& asemenea in fie-
ceptorulni, consiliula cornunalt va limn-dna care and perceptorilord in genera condicl Inn-
din sinuld be'd pe unulti din membri a continua mite sub sigiliula sdd. Costula condicilora se
obligator& pe re'spunderea seagi a comunei, o- rdspunde de perceptorl cAtre casierula generalri.
per4a incasarei dArilord, pea la alegerea a I- Cele-alte imprimate, pentru serviciuld im-
tul perceptord care se va opera gi conforma in pliniril i urmarirei amagitelorii, se intocmescii
intervalii celd multii de 20 tlile (art. 5 din le- de perceptori din remunerarulti ce li se acorclii
gea perceptiei). de fiscil (art. 50).
Art. 39. Mai multe commie vecine, in cast
de propria vointa a lord, se potd asocia intro
dénsele pentru a forma unil singuril serviciil de § IV. Atributiunile agenti1orii de
perceptie (art. 13 L. P. 71). perceptle
Otat area se ia de catre Consiliile comunale
respective gi a celord mai impuil dintre contri- a. Condici 1i impliniri
buabilii comunel, fie d'a d eptuld sed dupd in-
demnuld Cornitetului pormanenta. Ardsta in- Art. 43. Perceptorii la instalarea lorii,vord
voire se constatd prin procesii-verbala gi se su- priimi i vortl tineIn servicid:
pune incirviintareI Cornitetului. Alege'toril co-
muneloril htrunite sunta apol convocati pen-
I .Pentru remdqite, vechile roluff, Bete de
r6m5 gite, registru de chitante gi condicA recapi-
till a pagi la alegerea perceptorului speciald tulativd.
(art. 33). II. l'entru ddrile trnzestriale, rolurile non-
Perceptoruld va putea delega pe a sea rds- lui perioid, condica de chitante, de implinire
pundere unu subdereeptord pentru implinirea pi cele-alte.
(Milord in atunele departate de regedinta eo- Instalarea agentilord se va constataprin In-
mrmei (art. 2, a). 3. L. P. 70). cheerea until proceed- verbald. (art. 78),
In asemenea cau perceptorulii procura aju- Art. 44. Perceptorii dna: instalare, impli-
torului unit extractil dupd. rolurl, legalisatfi de
nesca contributiunile direete, clacd, dijma, de-
consilid despre contribuabilii détori, gi chi- cirnele gi cele-alte clArl curente, Bub controluld
tantele ce va tro.bui si inmani ZO vdrsatorilora. statornicii ala Consiliului comtmalt.
Ajutorulil va da sema pereeptorului coninnel, El implinescd asemenea rdmaliteleacestord
la tlilele otarate, despre operatiile sAvargite. fonduri pe anil trecuti pend la 1872, sub con-
trolula casierului generalii.
§ III. Numirea pereeptorilorti urbani Art. 45. Contributiunile se percepil pe tri-
mestru, (art. 7 al 3 L. P.)
Art. 40. Numirea perceptorilorU in comu- Pentru sumele r.spunse de contribuabili, per-
nele urbane se va face de catte Consiliurile co- ceptoril insemnézd in condica cu mated, data
muuale pe inpunderea lord. Acagt1 agent1 irnplinirei, numele contribuabilulni, numdrulii
suntil alegi de preferinta, dintrevech.1 tItularl rolurilora set alfi tabelei, trimestrulii sail a-
séd dintre persOnele ce ail functionata intr'und nulii pentru care se face plata gi feluld contri-
serviciu fieanciaril sea administrativt, earl '0' butiei ra'spunse. Aceleagl amdnunte se inscrie
volt fi indeplinita détoriile en zeta gi prob tate. gi in chitauta din potriva mAteel. Perceptoruld
Perceptorii comunelord urbane sunta obli- dupii acdsta semnéza chitanta, 0 detagézd din
gati a depune inaintea intrarii lord In serviciii condica i o predd contribuabilului platitorti.
nã garantie achrel valóre va fi de 1,8 (treime) Perceptoruld, in presenta contribuabiluld,
din venituld unul trimestru. insemnezd apol prin rola la partida implinirei
Garantiile ipotecare voril fi priimite de 2/8 sumele vdrsate spre descArcarea détoriCi. Pen-
din valórea lord. tru orY-ce neinscriere in rola a sumelord vdr-
Actele de garantie se vord trd.mitewww.dacoromanica.ro
in pdrtl sate, perceptorulti va fi amendatii, fie dull con-
18 LEGIVIRI
statarea Medi de Consilid sed dupd reclama- Art. 48. V6rsarea rémdAeloril se vs face
tia contribnabilului. (art. 75). de perceptori d'a dreptuld la casieria generale
La finele qilei se adune incaserile inscrise a judetului.
In registrn cu mated, pe natur i fonduri. Perceptoril de orage fedi verstrile la finals
Sub totaluld priimirilord 1ilei se reproduce a- fie.citreea septemtni, Ora cei rurali la fie-care
cola aid incase:Hi cifieloril precedente, formin- 15 clile.
du-se rind singurd totalil generald. Incasdrile Centralisarea remegitelord in comptuld fiscu-
4ilei se reproducil totit ud-date, intennil con- ml éif aid altord case, eliberarea reeepiselord
deiii, in registrulti recapitulativd, partea im- pe numele perceptorului, so va face prin paza
plinirilorti. regulelorti prevec)nte mai sued, (art. 47).
Deed implinirea se face din remegite, aces- Este opritil perceptorului se. verse gi casie-
tea se opereze in registrele Ministerului finan- rului s priimescd fondnrile In socotela altord
celord, ere déc e. provine din ddrile curente, In deli sell aril de chtil aceea pentru care s'a re's-
registrele comunei. punsd de contribuabili. Agintele care aril con-
Art. 46. Registrele de chitante In cursuld traveni acestord regale, va fi constransil, prin
anului, dup e. intrebnintarea lord , suntil in- urmerire, se respunde sumele cerora le a datd
cheiate pe cea din urme fOie, specificendu-se alte destinatie, remtnendu-i dreptulti de des-
Erma incaserei pe fonduri gi and. Ele so Ina- pigubire dupe licuidarea tutnlord remegitelord
poezd casieriei séd comunei de la care s'a prii- comu nei.
mittl, In termend de trel ile dupd Incheere, Pentrn a Inletura desevergitil amesteculd
spre verificare gi pestrare. gregitii séd. intentionatil aid fondurilord, per-
La finele anulni, en incepere de la 2u Decem- eeptorii vord educe obligatorii la fie-care Or-
bre, registrele de perceptie se inchee in tote sare rolurile gi registrele de rernegite, spre ve-
partidele lord de Mitre perceptorti in presenta rificare.
primarnlui comunei. Tad ne-date, se inchee
gi und procesii-yerbalii, constatendii situatia c. Retributiunea perceptorilorii i agenti-
salduld easel. Registrele anulni ce expire, se lord lorti
retragil indata.' spre verificare, preddodui-se in
schimbil registrele anulul viitoril. Art. 49. Pentrn Implinirea derilore trimes-
triale cu incepere de la anuld 1872, perceptoril
b. Facerea virsdmintelorii voril fi retribniti de catre comune.
Acéste retributie va putea fi fixate,' sed pro-
Art. 47. Versarea ddrilorti curente la case portionall. Ea se va Inscrie obligatord in fie-
Statului se face in nnmele comunei. Comuna care anti la partea cheltuelilorti budgetului
are facultate a a centralise fondnrile trimestriale comunei
de la perceptmi gi a le versa ea ensigi la ca- Art. 50. Pentru Implinirea i refuirea
sieria generale. megitelord pe periodulit 1867-1871 inclusive
In asemenea cud, Consilinlit va determina se va respunde de Statil agentilorii de percep-
regulile pentru centralisarea fondurilord de la tie gi centralisare remisele urmAtOre:
perceptori i pentru versarea loril la casierie. a. Perceptorii comunali voril priimi ne re-
Comuna póte asemenea autorisa pe percep- misa' de I'Is la °jo asupratutulord incaserilore
tori at fact directii versarea fonduriloril la ca- ce facd (art. 6 L. P. 70),
sierie. Fact' parte din aceste, categorie perceptorit
Termenile destinate pentru versarea bani- din comunele rurale, tergall i orage, cupopu-
lord la casierie suntil: la 1 gi 15 ale Innei a latiune pent la 5 mil suflete. Populatia se va
done, gi la 1 gi 15 ale lung a treia a fie-cdrui put,?a, constata, Imultindit cn 5 numeruld con-
trimestru. Pentrn a se evita aglornerarea de ut tribuabililorti stubili, inscrigi prin rolnrile ge-
data a verstitorilord, casieria va fixa qilele de nerale la Inceputuld periodului.
velure corespuncletere dateloril de mai susd, b. Perceptorli de orage priimescii, pentru corn-
(art. 59). pensarea cheltuelilorti de perceptiune, 5Ia sute.
La cea din urmil versare a trimestrului, c1O- asupra sumeloril co vorti versa in numerarti
toria comunEi va trebui a fi integralmente re- (din remagite de) contributiuni directe, clecimi,
fuite la casa Statulni, spre a se inletura cu a- amende judiciare, deficituii gi 1 la Butt din
can chipd nrreerirea prevOute la art. 70. are* gi chilli (art. 7 alin. XI gi art. 3, legea
Fie-care versare de haul se va face oblige- perceptit I 1868).
torti cu ut declaratie in care se va specifica Retributia pentruserviciuld implinirii reme-
numeraruld (feluld monedeloril), actele de va- gitelord se va mergini la aceste duodcategorif,
loli, timpuld i cittimea fondnriloril fiscale ru- pentru toti perceptoril In genere, potrivitd p0-
rale, judetiane gi ale camereide comerciii. Ver- pn1aiuni oragiului din care facd parte.
sAtoruhl va priimi in schimbil recepist vala- Contribuabilii districtului Bolgradii voril it
www.dacoromanica.ro
bile, formate' in aceleagi conditii (art. 63). retribuiti gi pentru remiigite totil de cdtre co-
 FANANCIARE 19

1onistI, conformil art.151 din statute si art. 7 In acestii scopt, perceptoril rurali i urbani
.din legea perceptiei, anult 1868. predat obligatort null comptU trimestrialii de
c. Pentru lmplinireai rdfairea rinitoloril gestiune Consiliulni comunalt , coprinpnclt :
vechi inainte de annlii 1867, agentii de per- debituld dupd roluri set titlnri de perceptie,
ceptie vort priimi indouitd remisd, preve'clutd incaskile efectuate In trimistrele precedente,
aci (art.30 legea perceptiel). cele operate in trimestrult curentil si vdrsd-
Art. 51. Remisele perceptorilort se vorii r6s- rile fdcute din impositele fiscale, implinite in
punde la fie-care finitii de trimestru de cdtre sarcina comnnel. Acestii comptii ild va preda
casiernlii generalt en ocasia ultimului vdrsit- in cele d'ânteit 6 pe ce tirmezd &gra' expira-
inentd, in schimbult until comptii specialt for- rea trimestrula.
matt i semnatil in reguld de agentii, pentrn Consiliulii verified si se promancid asupra
tote vdrsdrile fdcute in numerarii set in cupene comptului in termer:al de 15 clile maximum de
de obligatil ajunse la scadentri. la data priimirii lul.
Este opritt ori-cdrui agentii de perceptie Aceste decisinni, in cast de multdmire din
d'a rddica d'a dreptuld din numerarult easel partea perceptorilort, suntt supuse apelulul ;
remise pentru trirnestrult trecutt set curentil, pentru comunele rurale cdtre Comitetuld per-
iltr6. autorisatia formald a casierului. Ori-ce nianentO ald judetaul, si pentru cele urbane
ridicare de fonduri contrarii acestel dispositil cdtre Curtea de compturi (al. II, art. 10, legea
se va considera ca u delapidare si se va ur- perceptiel).
mild, conferral art. 113 din legea oonptabi- Apelult se va face de perceptord in termea
de 20 clile catre Comitetult permanentil aid
Compturile de remise se formézd in parte de judetului, si in terment de 30 file cdtre Cur-
exercitit si de ramurii, de venituri directe, in- tea de compturi, socotitt de la data priimiril
directe, domeniale c.c.l. Casierulii cercetézd decisiei Consiliulni pronunciati asupra comp-
compturile in terment maximum de 2 Pe du p tulni.
priimirea lorii, le legalisezd pentru exactitate Art. 53. Perceptoril comunelorii urbane
§i In schimbnlii lord rdspunde suma cuvenitd. inaintezt casierului generalt, in termenult pre-
agentulul de perceptie. ve4utt la al. II de mai suet, null comptt tri-
Aceste compturi se inaintézi pe deplint Mi- mestriald asupra situatiunel rdmdsitelort, con-
isternIui financelord la serviciult respectivii, tiandt &Aerie alésd exactil dupd vechile roluri,
en borderouri speciale, In primele 10 iIe ale implinirile, rmasitele si vdrsdrile.
:trimestruluice nrmeza, spre a se examina §i cld Consiliulll e Mort s verifice si ad rdspun0
mandatt de descrircare asupra casierulni. perceptorului asupra comptula predatil in ter-
Unt dublicatU bordered, coprinclendt exactu ment de 15 pe.
ciitimea compturilort triirniseMinisterului, na- In cast de amanare set de negligentl din
tura fondurilort si suma banilorii cuprinse in- parte'l in verifieare, casieruld remdne d'u t. po-
Vensele, se va inapoia de Ministert casierula, trivd fespuriptort pentru sumele nejustificate
opre a'l servi provisorld pentrujustificarea sn- prin compturi.
melord inscrise la partida portofoliulul casie- Perceptoril ce se vord credo asnpriti prin a-
ria, pea la priimirea ordonantelort de platd. legerile fdcute de casierii, potii asemenea face
Casierult rdmâne rdspunytort, in tett ca- apelii la Curtea de compturi, in modulii previl-
suit, pentru orl-ce remise r6spase in merit 4utti mai sust.
neregulatt in contra legil. Aceeasi re'spundere
va avea si dna va retine in profitaii add ile- e. Umndriri,
gald, canal art intitrclia set corn promite plata
remiseloril agentilorilde perceptie in parte set Art. 54. Pe rceptoril urbani si rurall all dreptii
jn totall d'a supune mdsuriloril de urnadrire pe contri-
Casierult e obligatii ca, in 12 ore dupd prii- buabilult care nu va rdsprinde contributinnile
mirea ordonantel trebnitere, s descarce par- in cursult celei d'Snteit luni a fie-cdrul tri-
tide portofoliului casieriei i sd, reguleze acéstd mestrn, chiar la biuroulii de percepfie, (art.14,
cheltuiala prin scripte si compturi, sub pena- legea urrariril).
litatea preve4utri la art. 75. Urmdrirea va fi precedatd de at avertis-
d. Compturi i apela mentii gratist pe termea de 10 cille, coprin-
(pun tete ddrile fiscale, judetiane si comunale
Art. 52. Perceptorii suntii detori siidea re- pe acelt trimestru. Avertismentult se va pre-
gulatt sema despre operatiile ce sly ersescil, da chiard in mama contribuabilului; érd la cast
pe de ud parte Consiliului comunalt,in ceea ce de absentd set nevointa de e'la priimi. se va
privesce incasarea d drilort curente trimestriale, lipi ue usa easel debitorului, constatandu-se
kit pe de alta casiernlul generalii, in ceea ce fa ptult in presente agc ntului Politiei set a duel
se atinge de implinirea remitsiteloril pe inter- marturl vecini. Avertismentult va cuprinde
valulii d'inainte si diva' 1867. www.dacoromanica.ro
ftrii r.1,sdturi, No. registrulul, numele contri-
2
20 LEGIIIIRI
bi abj1u1u, datoria trimestruluisét anului, data cererea perceptorului sett a Consiliului comu-
4ilel si semnttura perceptorulul. nalii, (art. 32-36, 65 din regulamentnlii de
1. Ordonanta prevestitOre se prisintit con- urmtrire).
tribuabilului la domicilit de perceptorti in a- Nici infult din cele trel grade de urmArire,
side* a dila marturi vecini. Acestil agentii prevNute mai Bust, nu dat locil la vr'unti felt
comunia debiterulut cà a intratti in gradult 1 de amende sett produsti de urmlirire in folosuld
de urmtrire de 10 i1e, i insemnézt pe ordo- perceptornluT.
nantt in presentt'i sail a Smeniloril easel, 4.1ua Urmtrirea se face independinte de ori-ce a-
infleistril in litere, investindu-se en semnetura semenea cheltnell.
sea si a marturilort asistenti, Art. 55. Comuna are inaddreptulti d'apriimi
2. Gradulii alti 2-lea de urintrire se aplict pe Huge' dfirile ddtorite unit procentii de 12 la
indattclupt priimirea ordonantei de secuestru: sate' pe anti, in folosulti shihi proprit, de la tail
perceptorulii se presintt cu orclonanta la debi- contribuabilult care va fi inte4iatii a se Win
tort in modulti preveptil pentru gradulti de cdtre densa, paste liva de 15 a ultimei luni
prevestire. Dect debitorulti nu voesce a se re.- trimestriale.
fui, perceptorult aloge objectele supuse anal- Acestil procentii se va respunde de contribua-
ririi pene la concarenta ddtoriel, le pune sub bilulil inthrlietort, in raportil eu suma cldto-
seruestru si constatt faptult prin incheere de riel i numdrulil iAIeIerhi pereurso pea' la efse-
procesti-verbalii sub semnttura sea , a martu- tuarea pidei, fart privire ddca s'aii exercitatil
rilorti si a debitorului Unii exemplart procest- add nu ver'ut, urnitrire asupai.
verbal(' se lasA porsOnel secuestrate. ea, in Incaserce acestul produsl se va opera prin
lips!, familial, ingrijitorului odd Smenilort ea- registrele comunol, facendu se venitt in comp-
sel sale; drt colt-alb:1 exemplart se va lua de tuld set, 0 eliberindu-se thitautt ea pentrn
agentS, spre a face publicatia prevequtt la ori-ce incastri de haul.
art. 19 din legea unnAririlorii. Perceptoril, ei mai alest ceidincomuneleru-
Orl-ce secuestrn aplicatt art autoriqatie, rale, vord ft d'aprópe initiati cle commit si de
set paste termenuld legalt, se va anula. easierie asupra calcululul exactii aid procente-
Contnbuabilnlii asupritil are dreptult a's1 lent, spre initturarea ori-elrel nedomirifi in
antis despigubirea de la agentulti de poreep- perceptia acestui produsti.
ie irntru pagub,sle ce i s'aii ocasionatt Calculult se 'face : a imulti suma contribu-
3. Gradult aid 3-lea de urnatrire, (vinderea tiel (capitalult) cu eift a procentelort (de 12 la
prin lici tatie) se efectue de perceptort dupe'. Bad) si en num trait ipleloril de intailiere, a
(ece (j. le de la catagrafisire pentru miscttSre, imparti acéstd suma eu 360, separandil prin-
si (Mpg trel luni p ntrn nemiseltSre (art. 510 teut virgult, dime eifre la produst.
C. P. C.) Art. 56. Contribuabilil asupra etrora nu se
Op-ratia vinderli objectelorti miscttOrese va va putea aplica loges de nrmarire, din eausa
face du.,e' publii are in presenta agentilorii de lipsel a orl-ce felt de avere, ddr cari s'art a-
urm e. ire. a Coast iului comnnalt, a propri ata- fia in stare d'a putea munci, verd fi urnattriti
rulul a cumperlterului, la locult si in 4ina in modult urnittorti:
fixate', i pe pretuld celt mai avantagiost pen- Consilinhl comunalt, prin agentultt set de
trn Mort. Dill r tult esitii se incasSze, dtrile perceptie, in nnire cu acela aid Politiel, va lua
dStoi ite, inapoind i se restult centribusbilulul, mdsuri:
conf 'ring regulelort stab lite in legea i regu- a Sit se secnestreze, prin unntrire, trei-
lameutult speciall (art. 53 si 57). me din simbria sdii din pretult luerului ce prii-
On-ce sinyre ilegall set neregulate, va fi mescii asemenea Midis,* de la locurile unde ser-
lovitt de nulitata; Si agentuld abltutti va fi vent (de la comercianti, arendasi, stiipeni, ete.).
ch dmatti la respunderea pagubelort priimite. b. Patronil voril fi Mori st respunginmii,
Vinclerea imobililort se va face prin miflo- nele perceptorilorti contributiunile ceh se earl,
cirea Tribunalulut localt In urma efectutril in socotéla simbriel amenilorii aflati in ser-
urmAriril pe calea a lministtativä si in tome- vicinlii lort.
inl u autorisn tiunii ConsiliuluT ministrilort, care La din contra, urmtrirea se va putea in-
servt de titlu executort. drepta asnpra stapenului ea pitstrttoril ale' fon-
Tribunaluld, iutemeiatti pe urmtrirea fgcntit durilort contribuabilulnl debitort, One la con-
de per eptori confo.mii legil si regulamentulul eurenta slime détorate.
spec;all in vigóre, ifdrd a face tat allot tame:-
rire judiciara prin portdrei, ptsesce d'a drep- § V. Atributtunile casieralul general-it
tulii a autorisa vinclarea imobilelort, in tor-
ment de treT luni fix i. conferral dispositiuni- a Lucrdri pregatildre
lord art. 510 din codulti de procedure, civilt.
Ordonantele de urnitrire se eliberczt de ad- Art. 57. Casierult generalt, dupe, priimirea
ministratiune in terment fiat dewww.dacoromanica.ro
12 ore, dupe; rolurilorti nonlul periodt, se incared on resat-
 FINANCIARK 21
lorii la partida fie- citrei coraune, 1i precla Tabloulii peIorti de versaminte se va afila
neamanatu rolurile comunei respective, oprindu in casierie gi la biuronlii perceptiel fie-earei co-
tablould (No 24) in binrould casieril (art. 17). mune, pentrn a scuti pe versatorI de ori-ce
Casieria predei asemenea perceptorilorii, la strAgniri. -

inceputulfi anului, condicele trebuitóre pentru La pele determinate, perceptoril voril face
serviciuld impliniril rereggitelord. gi versarea rdmtiiteIoru ineasate de deneil.
Costubl materialului se va respunde d'a drep- FormalitUtile de versare se veal indeplini
tulti do casieril la finele fie-cdrui trimestru. far intailiere din partea easieriel, pentru ca
Art. 58. Casieruld va forma gi preda coma- perceptorii sit nu fie tinuti a sta mai multii de
nelor tablour; speciale de erndgite One la 1872. 24 ore la reledinta judetuld.
Spre acestil scopti, casieruld impreung, en unit Prefecture judetului, priimindti m*ocire
membru ahl Comitetului permanentii Torii a- din partea casieriel asupra mntarUenii vdrsexi-
lege situatia remayiteloril fie-cflrei comune pe lord, e ddtóre sa ia pedatti mesuri administra-
fondurl gi exercitil, indata dupa aplicarea a- tive pentru aducerea perceptorilordnegligenti.
cestui regulamentii. Art. 60. Controlulii casieriei asupra vers&-
1. Alegerea se va face: minteloril consista:
a. Dup5, tablouri anuale de constatare, dupe, a. In ceea ce privesce ddrile trimestriale: a
rolnri. registre de implinire gi dupe, recepisele observe ca comuna sat delegatubl sell sit re's-
perceptorilord ce aü functionatU in fie-care co- puncle, in intregime partea de fondue*. co-
muna. respunptdre Pei de versare, refuindfi déto-
Acegti agenti vorti fi obligati s'a predea Este ria totalit la 15 a ultimel Inni trimestrialé
de remaeitele neimplinite. cad se voril confrun- (art, 70).
ta la trebuint4 cu chitantile de plgtile fileute b. In ceea ce s'atinge de renalgite, casierulU
de locuitori. controlit obligatorii, prin ajutorulii registruld.
b. Dup e. registrele fogtiloril subcasieri gi recapitulativii (de chitante gi rolurT), (Idea re-
sub-prefccti i dupg ori-ce elemente de comp- maeitele s'ad ineasatU regulatil pa fondurile §i
tabilitate aflate in pie el sdil la casierie. exercitille privitOre, déce, acestea se versil in
Operatia alegeril reiragiteloril i desfacerii intregime gi décg n'a rdmasil asupra percepto-
agentilorii se va face graelatil: mai anteiti rului vre-ue, sume din banii impliniti.
a parellabilorti cetre casierii de plagl, gi a a- Casierulti generald, dupe, ce verificit matcele
cestora cu casieria generalg, deteiminandU cu chitantelorii cu registruld recapitulativil gi a-
exactitate détoria, sumele implinite i versd- Op, situatia pereoptorulni, subserieacestil re-
rile faente. gistru, insemnândii gi No. recepisel eliberate
Pentru remdgitele gi deficiturile alese, se va pentru piimirea banilor (art. 14, al. IV, 1.p, 868)
inchcea tablouri speciale, carI confruntendu- Agentil earl Ward dovedi c afi tinutti asn-
se cu scriptele casieriei se vorU preda p,reep- pra lord l n'aU versatt la termenele prescrise
torilorii comunali. sumele incasate, voril fi amendati cu perderea
2 Reme.git le se vorti inscrie in registrele remiselorit cuvenite la acele sume i voril tre-
recapitulative aie fie-carei comune, la partida bui a le restitui improun cu procentelelegiuite,
debitului, pentru fie-care anii deoscbitii. afarai de impedicdrile de forta, major* justifi-
Perccptorii cemunali remduil apoI indétorati cate in regule, (art. 29, L. P.).
d'a unman gi implim cu staruintai reinggitele Art. 61. Casieril generali centralisezit, prin
seU deficittrile de la ddtorii, i d'a aplica or- paza acelora'gi regule, veniturile indirecte, do-
donantele de descitredri pentru limpieea si- meniale gi alte producte ale budgetului, tre-
tuatiei comun I pe anil trectit,i. cute in debituld lord, séti dupe, milocirea al-
Casieril ord inainta Ministorului finaneelorti torii casieri, in temeiti de contracte séii alte
unti randil lin tablourile de reme.gite. titinni speciale de implinire.

b. Luerdri de eentralisare a veniturilora e. Condit% seripte i contralti

Art.59. Coutributiunile trimestriale se versd Art. 62. Registrele ce casieril generall suntii.
de ce.tre comun la casierulil generald alu ju- Mori a tine pentru serviciulil lord, sub sigi-
detului, incepandil do la cele d'antdifi 4)le ale liuhl Ministerului finaneelorii, smite:
lunch a 2-a din trimestru i terminandU ver- JurnalU generalti (case banilorti);
Berea pend la 15 ale lunch a 3-a, (art. 7, al. III, Registre de venituri i cheltuell;
L. P.) Registru cle recepise cu taldne;
Casieria in intelegere en comunele vorii fixa Conclice, de materialii, etc.
printeunil tabled specialU pele de versare gi Operatiile de ori-ce nature, se inscrie In jar--
ce,timea fondurilord ce va, trebui a se res- naluhl de case, chiaril -in momentulii Candd sa
puude, regulandil ca in fie-care Ii se, nu alb& executT. Casieruld se inearc4 succesivii en tote
a face mai mullU de efitil cu 9-10 commie. sumac, priimite gi se desearca en versarile eA-
www.dacoromanica.ro
22 LEGIIIIEU

tre tesaurt, add cn platile legale Mute in nu- Fondurile §i alte valndri mall se vord in-
mele Statului. ainta in intregime easel Comitetulul de licui-
Aceste operatil se vorU transporta in regis- dare la fie-care 7 crib:).
trele accesoril. Fondnrile Casel de depuneri 0 ale Camerei
Casieria va deschide partide en fie-care co- de comercid i cele priimite in comptuld al-
met* pe d'ud-parte pentru ddrile noulni pe- tord casieri, se vents inainta regulatii caselord
riodd, pe d'alta pentru rerna0te1e anilord an- respective, priimindil in schimb recepisele lord.
teriori.
Debituld darilord curente i operatiile de e. Retributia i inspectia
incasdri se vord specifica §i inscrie pe trimetsru.
Nu se va pntea priimi ddrile altord trime- Art. 66. Casieril generall, pentru compen-
etre inainte d'a 'gl fain détoria trimestrului sarea cheltuelilord de inspectorii, verificare '121
eurgOtoril. pentrn responsabilitatea ce ad asupra-le, prii-
Debituld reme4itelor i operatiile de Inca- mescii remise de jumetate la suti asupra su-
sari se voril inscrie pe exereitii. melord ce vont) Incasa in numerariii (rdmd0te
Art. 63. In schimbuld vdrsdminteloril ce i pe 1867 One' la 1871 inclusivil),
se face, casieruld generalii e obligatil a libera Casierii districteloril, ale ettrord venituri sn-
din condica speciald udrecepisd cu talond, (con- puse la remise ar fi de la 600,000 lei noui in
formii art. 10, L. C.). jest, vord avea dreptd la 8/4 din venitnrile
Recepisa va coprinde : No. jurnalului nude mentionate.
s'a fAcutii venitii vdrsdmdatuld, Emma priim Ha; Casierii generali priimesci 'Is remisit de la
in numerariii séd in acte de valori, numele vex.- sumele trecate in debituld kr t2i vdrsate la alti
sAtoruluT, numirea comunei, feluld contribu- comptabill 0 vice-versa (art. 8, al. I, II 12i III,
tiunil eel alii remdBitelord, timpuld (trime- L. P. 68).
struld séti exereitin10) in comptuld cdruia seal Casieril vord priimi pentru remd0tele ce se
rdspuns banil i data priimirel lord la casierie. vorti implini din anil trecati pdnd la Ianna-
Insemndrile din recepisit se reprodned intoc- rid 1867 indouitd remise prevelutd prin ace-
mai in mated 0 in talond i Cate trele se sub- sta (art. 30 L. P. 1868).
acrid de casieru. Aceste remise se vordrhspunde pe trimestru
Recepisele se vend elibera osebitii pentru rd- in putere de ordonantd de platd.
mdiite qi osebitil pentra &idle trimestriall. Este en desdveriire opritd prelevarea en an-
Partea versatóre va merge sa '1 se viseze ticipatie a remiselorii, sub penalitatea prevfi-
recepisa de care agentnlil administrativd aid clutd la art. 113. (L. C.).
Prefecturel. Casieril vord forma 0 trli mite compturile de
Recepisele eliberate de Consiliulii generalii remise in moduld prevdclutd la art. 51 de mai
ee treed fateud condicd speciald in Prefecturd, sued.
se visezd tti se filtered pdrtilord vdrsItóre, dup Art. 67. Nn se acordd casierului dreptd de
oprirea talonulul. remise asupra incasirilord veniturilord directe
Aceste talOne se Inaintez, prin casierd, Mi- pe perioduld 1872-1876, cari privescil in sar-
nisterulni financelord en bordered' mensualii. cina comunelord (art. 35).
Art. 61. Casieria vatraanite serviciului comp- Art. 68. Casieril generali santil obligati a
tabilitdii compturile de gestinne me nsuale, face inspectie na-datd pe trimestru, celhl pu-
Insoçite de actele justificative de venituri qi cinti, serviciului agentilorti de pereeptiune, spre
cheltnell conformd legil comptabilitdti I. a constata me rsulil implinirii rdma0telord,
End celord-alte directil din Ministerd le va cursuld unmdninilord, tinerea regulelord ispre
tramite borderouri speciale pentrn sum ele in- a lua mdsurile de indreptare i reprimarea a
easate din diferitele ramarl de venituri ce le orl-ce abateri.
privescd, conformd instructiunilord spec iale. Resultatuld inspectinnilord fdcute se va co-
Casieria va priimi qi va verifica comp turile munica Ministerulni financelord nrintennil bor-
de remise ale agentiloril de perceptie in soçite derod resumativd pe comune.
de ae.tele trebuitóre, art. 53. Art. 69. Pentru serviciuld inspectinnilord,
ald urmilririlord etc., casieril vord tine obliga-
d. Vérsari la casierkt centrald twirl cate unuld ski duod ajutóre speciale pen-
trn fie-care duod p141, retribuit1 din remi-
Art. 65. Fondarile centralisate de easier uld sele lord.
generald din ddrile directe, din remdlit e, con- Acesti agentl se vord supune larecum5scerea
tributii indirecte, domeniale etc., se vo nil inain- Ministerulul financelord.
ta in vdrsare la casieria centrald la finele fie-
carol sdptdmani , Bed la easele ce se vord de- f Urrndriri
termina prin instructil de Ministerul il finan-
leloril. www.dacoromanica.ro Art. O. Candd comnna Intdrlie rdspande-
 FINANCIARE 23

rea sumelorti ddtorite de densa Statulul, urrnit- I Acestil tabloti semnatii i legalisate de Pre-
rirea din partea Statului se aplicd asupra per- ' fecturI se va preda casierului pentru a p5si
ceptorilorti, asupra primarului si asupra consi- d'a dreptulii la implinirea fondurilor del apidate.
liarilord comunall (art. 2, al. IV, L. P. 71). Comnna la rândule add va avea dreptule di
Casieril generall. in nnire cu prefectuld ju- aplice legea de urmgrire asupra averii mileA-
detulni, sunt2t insgrcinati a exereita acestO tere i nemiscOtOre a agentilorti delapidatori
nrm5,rire in numele fiscului. pentru despOgubirea sa de snmele rdspunse
In aceste scope, prefectnl i casieruld con- cn analogie la thesauri-1.
stat5 in ultimele dile ale trimestrulni, dup5 re- Art. 73. Comuna este More ad ia tete md-
gistrele casieriel, situatia vershmintelore fie- surile necesaril pentrn asigurarea fondurilord
arel comune, façh cu détoria trimestrialO. publice fie in timpulti tinerel lord la case co-
Resumatule constatdrei fOcute se inscrie in- mnnald, fie cu ocasia aducerel spre vdrsare la
tr'une tabled nominale pe comune, sub-semnO- casieria generalit.
turile prefectului i casierului: un5 exemplaril Ministerulh financelorti 1111 va putea descOrca
se inaintez5 imediatil Ministerului financelorti, pe perceptord sée pe comund sub motivi1 cit
(directia contributiunilore directe) ; érd celti fondurile incasate s'ati perdutil orl 'I s'ati
d'ale duoilea exemflaril se opresce in caneela- furate.
ria casieriel. Art. 74. Agentii de perceptie cart arii im-
In puterea acestel constatOrl, prefectuld si plini vre-uit dare; autorisath de lege, f5rd a eli-
easierule pasesch a avertisa pe comunele dé- bera pentru sum priimitO chitantd edil rece-
tore, in persona perceptorului, primarilore si pied din registrule en mated, set le-aril elibera
consilierilorti ca sii achite diferinta contribu- in mode fraudulosii. yore Ii distituiti i supusT
tiilore in terment de 10 Ple. la plata acelord sume cu procentele legiuite,
La case de inthrdiere se va emite din 10 in fOrd dreptulti de remise, d'andu-se si in jude-
10 dile, conformil leget speciale, ordonantele cath, spre a'si lua penalitatea leginitd (art. 27
prevestitóre, de secuestru si de vinyre asupra 1. p. 1863).
functionarilorti comunali notati mai susii. Acelorall penalitOtt se vore supune si a-
Vinderea se va face gradatii : mal anthill, gentii earl nu yore reproduce in tetra séil in
se va vinde averea miledtere i nernischtOre a parte sumele incasatein condici, earl ar sehim-
perceptoruld pentru acoperirea détoriel : la ba destinatia legalh a fondurilore, cari 'sl-aril
neajnngere, averea primarulul, si, in urn* a ensusi registrele publice, cart art comite ask-
con silierilore co m un ali. tuff cu scope de fraud& sed or1-ce alte opera-
La case d'a fi midlocitil inlocuirt in cursulti tiunt in registre in paguba comunef see a fi-
trimestrulul. suma rdmdsitelorii se implinesce sculnl.
proportionalh i ob;igatorie de la toti aceia Art. 75. Agenti1 de perceptie car) n'arti pre-
cari ad functionatii in acele intervale. da compturile la termenti, add n'aril tine en
Perceptoru15, prirnarule qi consiliaril urma- acnratetO registrele. rolnrile si cele-alte acte
rip se substituescii, la rAndul5 lore, in dreptu- ale serviciului, voril fi amendati pentru fie-care
rile Statului pentru a se despfigubi de la, con- datO cu ',I4 minimum si 112 maximum din re-
tribuabill de sumardmOsitelorti rdspunse de la tributia lore pe uh land, (art. 28 1. p. 68).
den sq. Art. 76. Casieril generall cart are elibera
Art. 71. Casieruhl aplica legea de urmOrire
perceptorilore urbani seii rurali recepise ma-
asupra tutulord debitorilord ce n'are respunde
nuscrise sea recepise de tipare fraudulOse yore
fi distituiti, urmáriti pentru restitnirea bani-
la cam Statului vre-u5, sum5, provenind5 din
venituri indirecte, domeniale i alte producte
lord i actiosati inaintea instantelore judiciare
budgetare. conforme stipulatelord contracte-
ea delapidatori de fonduri publice.
lord si altord titlurl de implinire. Recepisele eliberate ilegale nu de:Tared pe
Casieruld urmOresce And; pe comptabilii,
perceptori sét pe comunOcOtretesaure, chiarti
fosti see actuali, pentru a respunde remaisitele
avdnde pe Hugh densele insemnare in condica
recapitulativd. Acestea fuse dad agentilore tot
yi deficitele ce are figura asuprd-le. impreun5,
dreptul5 d'a'si cduta, pe ealelegald, despiign-
en procentele legale, conforme art. 113 din le-
gea comptabilitatii. birea deplin5 de la casieruld prevaricatore.
Art. 72. In cash de delapiddri comise de el-
Art. 77. Orl-ce contributiuni directe see in-
tre perceptorii comunall asupra fondurilore in-
directe altele de eau acelea cari suatti auto-
casate, casierulti i comnna fan mesurl pentrn
risate de legile de finance sub veri-ce titlu sal
darea in jndecatit a agentilorti prevaricatori.
veri.-ce numire s'arti implini suntti en desIver-
Prefectulti in unire en casieruld yore intoc-
sire o Fite.
mi une tabled nominalii de toti locuitoril im-Autoritetile earl are ordona implinirea lor,
fanctionaril cart arti face repartitia lore pre-
pusi In acea comun i va reparti asupra lord
cume tsi listele i tariLle si in ,farsitil toti
sum delapidatil in analogie cu dh,rile ce rés-
Tuna ciltre State. www.dacoromanica.ro
functionaril pubhci earl aril shvdisi implinirea
 24 LEGIUIRI
111201r1 asemenea dan nelegale se vord da sub ' derei serviciului i legalisate sub semndturile
judecatd §i se vord pedepsi dupe lege. persOneloril vorbite mai susd
Ere, persOnele car! vord fi pletitd, dice nu Rolurile de contributiuni complinite la par-
Ii s'aril inapoia indate aceea ce all elan, vett' tea priimirilord cu tote sumele versate de con-
putea in timpii de trei ani se'ql are' banii Ina- tribuabili pine la acea 4i.
poi do la ori-care functionarii publicil ce va fi In registre se va lase spatiuld'trebuitorii in-
ortionatii sill ficut implinirea. ci nu vord avea tro vechia i noua gestinne, spre a se inscri
trebuinte spre a'qT exersa actiunea lord inain- modificatiile ce casuld comi Ortd.
tea Tribunalelord de nici ud prealabile anted- Art. 79. Aceleall regule se void Inileplini qi
Belie a guvernului (art. 20 1. compt.) en ocasia esirei din servicid a vre unui comp-
tabilci. §i cend comptabiluld ce incetize fune-
§ VI. DispositiI generale tiunile i3Ole nu va putea din cause de fort& ma-
j ore bine constatat& a asista la predarea ser-
Pre dare de serviciii qiinloeuiri viciului, aceste operatic se va indeplini in pre-
septa garantului ori a delegatulul edit
Ari. 78. Ori-ce agentii fere exceptie la in- Ere deed lucrerile se afle inapoiate sOil in
trare va fi asistatd de cefuld &id superiorti aid nereguld, i fostulii comptabild n'arii voi a fi
de delegatul trimisd din parte'i, ci va priimi presinte la predare, se va insercina mal ântiiü
din menile predecesornlui sed numerariuld ea- mad agentd ex-oficio, care se aducit serviciuld
sel, rt gistrele, roinrile, actele, archiva, mobi- la di eu diurnd de lei noul dece pe qi, in pova-
haul i eele-alte objecte atingetire de serviciii. ra fostulni agentii, séii a garantiei séle, dupe,
Cu acéste ocasie Be va incheia : care apoi se va face predarea in moduld pre-
a. Un bilaliti coprindindii, pine in acea di, vedutii mai susii
constaterile, implinirile, versitiile i reme0te- Art. 80. Dice comptabiluld la eqire'l art
le, cu specificarea valndrilord aflate in case. Ina cu sine registrele de comptabilitate, actela
In sprijinuld acestui bilantii, se va anexa ud serviciului, banil ci altele, se va constata fap-
Hate de reme0te pa debitore. tuld prin incheiare de proces-verbald gi acesta
b. Und procesii-verbald constatendd actele se inaintéze procurorului i judelui de instruc-
§i situatia serviciulni in tote pertile lui. In spri-
Vim! respectivii , cerind aducerea agentulni
jinuld acestuia se va anexa la trebuinte und culpabild prin mandatil judecdtorescil, pentru
inventard asupra objectelord, mobilierului can- a face predarea actelord, aid pentru urmerirea
celariel lui, (conformd art. 204 din I. p.)
Aceste acte se voril intocmi in trei exempla- In asemenea cas advocatul public vafi (liter a
re, sub-semnaturile agentilerd netati mai sued da concursul ce i se va core de casieruld general.
0 se voril preda : unu exemplard comptabilu- Art. 81. Casieril generali ai fie-cerui judetd
lui cc intre in servicid pentru a se depune in qi corm:nide urbane 0 rurale respective suntii
biuroulii sdü spre pestrare ; und ald duoilea insdrcinati, fie-care in cerculd sett, se observe
comptabilului ce ese din functiune ; ere celd de ai se face* a se observe strictd dispositiunile de
aid treilea se va inainta la autoritatea de care mai susii, privindii in sarcina lord ori-ce nere-
depinde agentuld, spre a examina aceste acte gul& séd pagubd materiale ce ard resulta; eel
0 a Ina mesurile ce comport& casiild, pentru d'entiid in ceea ce privesce incasarea ci refui-
desfacerea definitive a agentulni, sid pentru rea reme0telord, i cel d'alii duoilea, in ceea
urmerirea lui in casti de debitd sell de defieitii. ce,se atinge derile trimestriale.
Cu aceste ocasie , se va lua niesuri ca regi- Art. S. Reglementuld de face se va pune
strele s'e fie adunate regulatt pea in diva pre- in lucrare de la 1 lanuarid 1872.

CIRCULARELE
MINISTERULUI FINANCELORU CATRE PREFECTII SI CASIERII DE DISTRICTE PENTRU
APLICAREA LEGEI PERCEPTIUEI DE LA 1871
(1871)
Ordinulti elreularii alii d-Ini Ministru No. 64, perceperea deriloril se lase in sarcina
de finance erttre d-niI prefeetl de bi- comunelord de la 1 Innid 1871.
det& Prin osebitii ordind vd void da instructiile
trebuitOre, relative la facerea recensimentului
.Domnule prefeetd, generald, care se serve de base, implinirei dd-
rilord pe periodulii de 5 ani, cu incepere de la
www.dacoromanica.ro
Prin legea inseratg. in Monitorulii oficiabd Ianuarid 1872.
 FINANCIARE 25

D'ud-camdatdvdcomunicii aciund exemplard nerord urbane. pentrn a instala ic nonii per-

dupl ordinulU instructivil ce amti adresatil ca- ceptori ce se vorU alege gi nnmi de Consilinrile
sierulni generalU Iocalü, relativil la incetarea respective. Toth ud-datd. veti pune in privirea
din funetiune a actnalilorti perceptori, gi la tre- nonilorti agenti operatiile ce ail a indeplini in
cerea servicinlni de percepere in sarcina i res- serviciuld de percepere gi de urmArire, conformU
punderea comnnelord. dispositiilord de mai josti.
Itecomandd atentinuei d-vóstre dispositiile
acestel instructii, i vd invitd, domnnle prefect, Predarea serviciului subcasierilora de circum-
a lua gi din partc-vd mesurile urm dtóre : scrigii gi alit perceptordora
1. Ireti stdrui asupra comnnelorti rurale sft Art. 1. Yeti da ordinile d-virstrA, categorice
alégd in complectil personaluld de perceptori tutulord subeasierilord giperceptorilordurbani:
gi s e ineuviinteze apuntamentuld trebuiteril 1. Mai antbiii, sit complect ze registrele en
cu incepere de la data instaldrel lord, deschi- tote operatiile siivergite in treentil gi eu cele ce
slendd i pentru acésta nub creditti extraordi- vorti mai indemini pdnd in (pita egirii lord, in-
nard asupra resurselorU budgetare ale comu- cheindu-lela math din unlit epoca, sub propria
nelord. Asupra acestel chestiuni veti lna lute- lord semi:turd. SA, fonneze comptulti lord
legere I i cu Comitetulti permanentd pentru a de gestiune, insoçitd be actele justificative,
vd da concnrsuld sdd. precnmil gi liste de idmagite specificate pe
2. Yeti midloci de indatd la consiliile comu- naturd de contributli l pe exereitiii. Deosebitti
Dale urbane ca sa'gi numéseit perceptoril en d'acdsta, perceptoril 'gi vorii complecta tOte
garantia legiuitb, preennul i agentil de urmd- rolurile la partida p-rcet til, en priimirilc
rire necesaril, cute dupd, registrae de chitante.
Yeti addugi asemenea Consiliilord comtme- Aceste regetre i aete dumi complectarea gi
lord urbane ca sd reguleze neinta4atil apun- intoemirea lord, precum se vet besce mai sued,
tamentele ce va trebni eit se respundd acestord se vord preda in priimirea d-vóstra seil a dele-
agenti en incepere de la 1 mlii, de candii vojii gatului d-vOstrA in 4.iva ineetarii diu functin-
trebui sit intre in lucrare. , ne a cliOlord agenti ;
Resultatuld mdsurilord ce vevi lua in nrma 2. Subeasieril i perceptotil sit vd ver.e totU
acestui ordinti '111 yeti comunica MinisternIttli nnmerariuld gi actele do vale/1 constatate dupd
lard intarcliere. ' scripte in iva egirii, eliberandu-le in schimbit
Terminand vit invit, domnule prefectil, ea, cuvenitele recepise;
atagAnd cel mai mare interest acestel ehestiuni 3. La predarea serviciulul a .estord agentI,
importante, sit faceti ea acestti nod modd de va asista mid delegati alu casieriei, i mid al-
percepere sit se reguleze in tOta intinderea ju- tuld alu Prefecturei pentru subeasieril, i ald
detnlni d-vOstre en incepere de la I Inuit vii- comunel respective pentru percepton, inchein-
tort conformii nonei legi. du-se unit procesii-verbalti de predare in tripin
Instrnctiile trimise d-lui casierd gentrald se exemplart, din care unuld pentru casierie, al-
vord pnblica in Monitorulti oficialii, de unde tuldpentruPrefecturd seri Consiliuld comunald,
Consilittrile comunale vort putea lua tOte des- gi celd d'alU treilea pentru agentuld respectivti,
luiriie ce le privesciL conformil art. 61 din reglementult pereeptiei.
Priimiti, domrmle prefectii, asecurarea ose- Art. 2. Actele retrase de la digii agenti, le
bitei mele consideratil. veti regula in moduld urmatorii :
Ministru, P. Mavrogeni a. Pentru perceptoril de orage , condicele,
No. 18,556, Maid 7. actele, etc., se voru in eredinta agentului consi-
linlui comunald, precum se vorbesce la art. 8;
Circulara 4-10 Ministru be tinange b. Pentru subcasien, yeti retrage la casie-
clitre top d-nil casierl rie, pe de ua parte, registrele luenitOre pe a-
nulu 0000015 pentrn a opera inteenseleineasA-
Domnule casiera, rile, precumil se mentionézd la art. 20 de mai
jos, pe d'alta, registrele vechi, arhiva i mo-
Perceperea contributiiloril directe, trecendd biiierulb biuroului subeasierilord dupa, inven-
t(' sarcina comunelord en incepere de la 1 In- tart, spre a se afia indeposituld casieriel, (art.
lid viitoril, conformil legil speciale de la 19 39, 43 gi art. 86 § 5, 34 gi 35 din reglemen-
Martid 1871, sub semnatuld vd invitit, dotnnule tulil legil de perceptie din 1867).
casierii, ea' luati indatil mesnripregdtitOre pen- Acestea in ceea ce s'atinge de serviciuld sub-
trn ca, in 4ile1e de 25-30 Inniti, sa asistati la casierilord i alit perceptorilord urbani.
predarea servicinlal subcasierilord gi a percep- Art. 3. In privinta pereeptorilord comune-
torilonl comunelord, earl, dupd noua lege, in- lord rurale, subeasieril vord ingriji casd'gi com-
cetezil fanctiunile lord, érit pe d'alta sit dati plecteze registrele gi rolurile eu tOte operatin-
www.dacoromanica.ro
envenitele deslugirl i tad conenrsnlil d-vdstre nile sAvergite pend la 20 Iuniti viitorii, sd for-
Comitetului permanentii gi Consiliilord comu- meze liste de rdmaigite mi unii inventard despre
26. ,LEG IIIIRI
mobiliarii, acte. registre etc., incheindu-se din legea do perceptie de la 1868, gi art. 4
dupe tote acestea nnil procesii-verbalii in tri- alin. 1 de mai sued.
pin exarnplard de cdtresubeasieril sed agentuld A rt. 7. Consiliurile comunale vorti determina
sed. in unire cu primaruld Bed nnui consiliarti apuntamentele suficiente ce vord gesi cu calf
comunalti g perceptoruld. se acorde perceptorilord gi adjutOrelorti lord,
Actele, registrele, mobilieruld, etc., se vorti cu incepere de la 1 mud viitord. Spre aceste
lesa in pestrarea perceptorulul. scopii Ii vorti deschide imediatii creditnld tre-
Art. 4. Casieria va pagi apoi, neamenatii buitoril.
dupe, predarea serviciului subcasierilord gi per- Teti ue.date consiliurile vord procure per-
ceptorilord nrbani, s cerceteze cu scrupulosi- ceptorilord materialuhl de percepere gi de nr-
tate operatiile intregel lord gestinni, gi prin mdrire, compturi, imprimate etc., dupil, formuc-
incheere speciale, va statornici pe fespunde- lele admise.
rea sa desfacerea definitive a comptabililord Condicele do chitante gi recapitulative in go,
ce Be vord afia achitati cetre tesaurd, a1dtii in nere se yore' procura perceptorilorii de Mini-
privinta sumelorti de banl incasati, e'en gi a sterulti finançelord , prenumerate gi gnurnite
veniturilorti a cerord implinire fusese pug in sub sigiliuld odd.
sarcina lord, pene la epoca inceterei lord din
functiune, conformil art. 10 gi 23 din legea do Instalarea nouilord pereeptori i operatiile ce
perceptie de la anuld 1868. indeplineseit, de implinire, urmdrire, versebi
Comptabilif, cad se vord descopori end de- qi dei ri de compturi.
bitori cetre tesaurd, fie din incased, fie din
remegitele exigibile, vorti fi constrenglimediatii Art. 8. Perceptorii alogi gi numiti se vord
la plate, prin calea urmeririloril legiuite. instala de consiliurile comunale, incheindu-se
unit procesti-verbalii despre acésta.
Numirea pereeptorilora conurnali urbani, Rolurile in fiinte, listele de remegite, mobi-
0 a agenylora lorit lieruld , registrele de chitante gi recapitula-
tive etc., priimite de la casierie de dare con-
Art. 5. yeti Ina indate intelegero on con- siliulti comunalti, cu liste semnate in regule,
siliurile comunale urbane din acelii judetti, ca, se vor incredinta nouilord perceptori.
in temeiulti none, legi de perceptie (art. 8) sa Punctuld de plecare in implinire va fi debi-
pegasce, a'gi alege gi numi perceptorif trebni- tulti trimestrialii exigibile, agezatd in registre,
toff pe a lord respundere, i sI le destine ime- dupe, rolurile anului curentd.
diatd localuld undo trebue sAlgT agecle biurould Art. 9. Perceptoiii implinesed dupa roluri,
lord pentrn serviciuld stringeriiddriloril fiscale obligatorid gi sub controlnld constantil aid
gi a celord accesoril, en incepere de la 1 Iuliii consiliului, contributiile directe i ieeimile ac-
viitord. cesoril cu incepere de la trimestruld Iulid vii-
Circumscriptiile financiare urbane, astacli in tend, de cendd ele privesed Insarcina comunel.
fiinta, se potil mentine séd modifica dupe' ge- El vord continua asemenea, sub controltild
sirea cu cale a consiliurilord comunale respec- gi respunderea casiernlui generalii, la strange-
tive gi in raportil cu cerintele serviciulni. rea i licuidarea remegiteloril, cuvenite deem
Consiliurile comunale, In alcgerea nouilorii hi!, (sea fogtilord ageuti substituitl in dreptu-
perceptori, vord putea, déca vord gesi de cu- rile séle) provenindd din veniturile anilorti tre-
viinte, se dea preferinte vechiloril titulari, cad cuti gi ale celui curentii One la 1 mud 1871.
ad cunoscinte de serviciii. Art. 10. La od-ce implinire de bani, per-
Nurnirile acute in persona acestord fogti a- ceptoril comunall suntd detorl elI inscrie, in
genti fiscali. nu angagiaze intrunimicti pe Mi- condicade chitante, data incaserel, numele con-
nisteril. tribuabilului phititonti, numeruld rolului, tim-
cu numirea perceptorilorii , consi- puld pentru care se face plata (anuld, trime-
hold va in fiinta numeiulii trobuito rti do ajutóre
strult) gi nature, contributid response. Percep-
de perceptie sed de agenti de urmarire, in pro- torii inscriii aceleagi amenunte in chitante, o
portie cu importanta i intinderea localiteti- taie din condied gi o predaii contribuabilului,
lord, dându-le d-vestrii, in privinta acesta cu- sub semnatura lord.
venitele deslusiri. Suma respunse se insemmize apoi gi in rold
Art. 6. Consilinrile comunale vord oblige la partida perceptiei, in dreptuld numelul con-
pe nonii perceptori ca, inaintea numirif lord. tribuabilului, spre descarcarea sa.
sit deplane actele de garantie trebuitUre pentru Registrulii de chitanto se va aduna in parte
asignrarea nouel lord gestiuni (art. 8 din lege). in fie-care sere, po nature de fondud; sub to-
Fostil perceptoriliscalf mi se pot servi. pen- taluld incaserilord fie-cerel 4ile, se reproduce
tru none gestiune, cu garantiile depuse deja incasdrile precedinte i apol se forméze nal
peutrn asigurarea lisculni, de catil dupe, desfa- totalil generald.
www.dacoromanica.ro
cerea lor regulate gi definitive, conform art.10 Resultatuld priimiriloril ilei a transporta
 FINANCIARE 27

dintr'unii singuril condein in registruln reca- ca recapitulativg, precum se prevede la art.18

pitulativn dup& natura contributillorti. de mai josii.
Art. 11. Perceptoril dad sem& Consiliului La fie-care vdrsare, perceptoril vord educe
comunalii de tote operatiile lord, prefindu'l o- obligatorin registrele, spre verificare.
bligatorin null comptil trimestrialii de gestiu-
ne, in cele d'ântêiii 6 fle ale limel urmiltOre Perceptorii comunelord rurale
dup.& espirarea trimestrului. In privinta acesta,
yeti da perceptoriloril cuvenitele deslugirl, fa- Art. 14. Perceptoril actuall, alegi conform&
andil gi unil formnlarii, pentrn a exista uà u- legii de la 18 Martin 1870, voril continua, gi
niformitate in predarea compturilorii. sub noua lege, inthitoririlepostuluilord, pe cat
Art. 12. Agentil de perceptie aplicn legea timpll vord avea increderea comunel.
de urmarire asupra tutoril contribuabililoril Art. 15. Ageprea debitului trimestrialn
earl voril intârclia plata contributii peste iva a rdm&gitelorii, urmgrirea contribuabililoril in-
15 din ultima lima a trimestrului. tarlietori, darea de compturl la Consiliile co-
Gradele de urmkire, independinte de aver- munale, vdrsareabanilorn gi aducerea registre-
tisarea gratuit& la inceputnlii trimestrulul , lorn spre verificare la casieria generalg, se va
suntfi in num6ril de trel, prevestire, secuestru face conformil regnlilorll prevdclute pentru per-
§i vinclare, precumii se prevede in legea spe- ceptoril de orage.
cial& din 1862.
Contribuabilulii intâNietorii se va supune a Inditoririle casierilorii generali
plAti procentil (dobênda) de 12 lel la sutg, so- de districte
cotitii asnpra sumei contributiei détorite, en
incepere de la 15 a ultimei luni a trimestrului Art. 16. Casieria va determina , in intele-
gi pdnd in cliva pl&tei acute de contribuabilii, gere eu comunele, ;hide in earl perceptoril co-
sell aim plinirei banilorn prin munali rurali ic urbani, sunt5 detori sC vine;
gradului de vinclére. cu banil la casieria judetuluT, incependii de la
Procentulii de 12 la sut& este dOtoritil de primele i10 ale lunel a duoa gi One la 15 ale
contribuabiluln intâNietord gi chiar In casult lune a treia. precum& s'a isd mai susn, gi
c&ndii va rdspunde contributia peste termenuld reguldndil astii-felii ca sl nu alb& a face de
leginitii, fer& a fi m*ocitil urm&rire asupr&q. chtil cold multii cu 9 sell 10 perceptorl pe fle-
Produsnlil ace stern procente se inscrie de care ch.
perceptorn in registrele sele, eliberk& chitant& ttatulii de ile1e fixate se va afiga la casie,
ea pentru orT-ce incasare de banT gi 'It face ye- rie i in fie-care comung, la biureulii de per-
nitd in comptulti easel comunale. Perceptorii ceptie pentru a servi de norm& agentilorii de
vérs& d'a dreptulii acestl bani in casa cornu- iinplinire gi a se evita orl-ce striig.inirl in ser-
nall, lududil in schimbil cuvenita recepisà. viciii.
Casieria va initia pe agentil de perceptie g't Art. 17. Operatia gi formalitatea de ve'rsare
en deosebire pe aceia al comuneloril rurale asn- se voril ludeplini Mr& intailiere in biuroulii
pra calcululnl esactil alii procentelorfi, dup& casieriel. Perceptoril comunall nu potil fi ti-
numernlii i1eiortiIn care s'a mntàriatll de con- nuti de casieril mai multil de 24 ore la rege-
tribnabilii plata clarion. dinta judetulni, trebuindil a'l inapoia indati
Art. 13. Versarea contributifloril fieceirui dupg acdsta la urma lorii.
trimestru socotitii de la Inlin se va fve de cA- La mei ca perceptoril se amine de a face
tre perceptoril comunall d'a dreptulil la casie- versarile la termenile fixate prin statuld de
ria generall. pe, casieruhl se va intelege cu Prefectura lo-
Ve'rsarea dilrilor vaincepe de la cele cal& a judetului, care e detOre a lua din par-
clile ale hind a dona a trimestrului, gi se a te'l grabnice mdsurl administrative, pentrn a-
rdfui In intregime pénd la 15 ale lunel a treia ducerea pereeptorilorii negligentl ea s& efectue
(art. 7 din lege). vdrsiimintele legiuite.
Cu acdsta, ocasie, perceptoril vorii face &Lie& Art. 18. Pentrn sumele incasate de la totl
§i vdrearea ringgiteloril anilord trecuti gi ale perceptoril in genere, casieria le va elibera in
semestrului antAiii 1871, co voril incasa de la schimbii recepise cu talonil, cart vorii trebui a
contribuabilil in cursuld fie-cgrui trimestru, ti osebite pentrn arile gi rdmClitele pdrid la
gra a putea opri veil& sum& asupr&-le 1 Iuliii 1871, gi osebite pentru (Wile trime-
Pentru 4ecimile comunale i altele, so vorii streloril urmItOre acestel epoci.
vdrsa chitantele valabile ale comunsi Aceste recepise, pentru a fi desenregtóre el-
Aceste viirs&minte se vorn face la casierie tre tesauril, voril trebai a fi visate de antori-
cu declaratii in regulA, specificandil cu esacti- tatea administrativl in termen de 24 ore, con-
tate proveninta (fondulii gi esercitiulii fie-cirei formil art. 10 din legea comptabiliatil.
sume.) Perceptoril voril priimi in schimb rece- Casieril cari aril elibera perceptorilorii ur-
pise tipirite i semn&tura casierululwww.dacoromanica.ro
in condi- haul seri rurall recepise manuscrise sill rece-
 23 LEG mar
pise tiperite frandulóse, yore fi destituiti, ur- ceptorilore negligent). in averea lore miscetOre
meritT i actionati inaintea instantelord judi- si nemiscetore (art. 11 din noua lege alinia-
dare ca delapidatori de fonduri publice. tutu 4).
Recepisele eliberate ilegalii nu desearce pe Déce dupe aceste urinesire, remeAele nu
perceptori &etre tesaure , chiare cAndil pe lin- suntil pe deplinii acoperite, casieria urmaresce
ga densele arü avea, in condica recapitulative, imediatil pentru diferinte pe primarule comunel
gi semnetura casierulul. rurale see urbane respective. Subsistandil
Art. 19. Casieria, cu ocasia priimirei bani- dupkacesta vre-unil reste de contributii nea-
lore de la perceptori, va verifica obligatorid cbitatii, casieria urmeresce avereamiscetóre si
registrele si rolurile lore, pentru a descoperi nemiscetóre a tutore membrilorii Consilinlut
décii contribntiile s'aii incasate si operate en comunale respective, pene la definitiva achi-
regularitate, i dece fondmile se verse in in- tare , (art. 11 aliniatuld 4).
tregime la casierie, constatande acésta in re- Perceptorule, primaruld si consiliari urml-
gistrule recapitulative la fie-care versare. riti se substituesce la randuld lore in dreptu-
Casierule, dupe verificare, agép, in registrn rile Statnlni, pentru a se despegubi de la con-
situatia perceptoruluT, specifichndil timpule gi tribuabilide suma remesitelord, respunse de la
natura derilore din care se compune sumele densii.
versate, i semnéze acolo pentru esactitate. Art. 21. La case de delapidare de cetre per-
Art. 20. Casieria e obligate sl deschig In ceptoid a fondurilore incasate de denstilii, ca-
registrele séle particle osebite cu fie-care per- sieria, in intelegere en Prefecture, va incheia
ceptoril in parte, en incepere de la anulii 1872. und tabloil nominate. i va reparti suma dela-
Ere pentru semestrulé lui luliti 1871. casieria pidatt asupra tutore locuitorilore comunet, in
se va servi cu registrele sub-casierilore , in- analogie cu derile ce fie-care re'spunde cetre
scriinde intr'ensele fondurile priimite de la State. (art. 15 al. 5)
perceptorii comunali in fie-care trimestru. Acestil acte, semnatu si legalisatu de pre-
Intro operatiile sub-casierilorii si ale cask- fectil. serve de titlu executorie pntru impli-
riei, se va lesa spatiule trebuitm ii in registre. nirea si urmerirea banilore de la locuitorI,
pentrn a se distingo noua gestiune de cea spre despegubirea Statulul.
vechie. Comuna la randulii séd. prin Consiliulii co-
Art. 21. Casieria ingrijesce ea fie-care per- rnunale, se va despigubi de la perceptorule de-
ceptoril stt aibe registrele trebuitOre pentrn lapidatore prin aelicarea legal de urmtrire a-
implinire si le procure din vreme, la case de supra garintil i avereI accstuia misctitóre gi
lips4. Registrele intrebuintate se rctragii in- nemiscitOre. Tote ut-date, easieria impreunt
data' la casierie en procesii-verbalii in regule, en comuna yore lua mesuri si pentru darea in
gi se supunt unot verificeri i incheeri ulteriOre. judecate a agentulni delapidator. (art. 11 al. 5).
Se va tine line registrn specHil in care se Acestea suntd, domnule casierd , punctele
va inregistra condicele priimite de la Ministerii, Principals asunra cerora ame cre4ute do tre-
cele distribnite agentilore do perceptie i cele bninte sit ye atragii atentinnea en ocasia pre-
intrebuintate de (Mogi)" i inapoiate casieriel. darei serviciului actnalitoril agenti de percep-
Art. 22. Deosebitil de comptnrile trime- tie en instalarea celoru nom.
striate destinate a se preda Consiliurilore co- Terminânde vd cerii, in module cele maI for-
munale pentru defile co privescil in sarcina mate.. sil desagurati tote silintele cl-vóstre,
lore, perceptorii de orase inaintr zil si compturi nPntru ca noule sisteme de perceptie at se a-
trimestriale cttre casieruhl generale pentin plice neaptrat cu incepere de la 1 hula vutor.
remesitele anilorii trecuti si ale der;lore se- Veti cumisce ascmenea cit pe can voie fi
mestrului 1871, One la achitarea acestoril gata a vd mnitunii pentru zelulii co veti de-
detoril. . pune in acéste chestinne fOrte importante pen-
Casieria priimesce, verifice, si se pronunte tru tesaure, pre atete void &luta a reprima
asupra acestor compturi, in termenii de 25 pe cn asprime ori-ce moliciune see abaterl, cart
de la finele fie-carui trimestru. are impedica instalarea agentilore si mersulii
Art. 23. La case ca unil perceptori sit in- regulate alii serviciulni.
faille de a achita iutegralmente debitule fie- Priimiti, domnule casiere, asecnrarea osebi-
diruI trimestru pea la 15 a hind a treia, con- tel mete consideratii.
forme art. 7 din legea de la 19 Martiii 1871. Ministru, P. .21lavrogeni.
casieria aplicli legea de urmerire asupra per- No. 18,522, Maid 7, 1871.

www.dacoromanica.ro
 FINANCIARE 29

CIRCULARA
MINISTERULCI DE FINANCE CATRE PREFECTII DE JUDETIE SI INSTRUCTIILE PENTRU
FACEREA RECENSIMENTULUI GENERALU PE PERIODULU 1872-1876

(1871)

Domnule prefectit, 1. La comunele ?Trate (art. 2, alin. I din

lege).
Spre complinirea precedentului ordind cu a. Represintantul legall al comunel, adicd
No. 18,556, fe trdmitil cu acesta rind numeril primarulil gi consilieril comunalT.
de exemplare de intstructil pentru face- b. Preotulii comunel.
rea recensimentului generalii , invitandu-vd, c. IJell proprietaril dintre eel mai insemnati
domnule prefectu, a le da imediatd in priimirea din localitate (ached din aces coming).
Comisiuniloril (comunale gi de revisie) pentru La proprietdtile Statului, representantulU
a opera recensimentuld generalil, conformil dis- proprietdtil va fi arendaguld Statului, acolo
positiunilorfi cuprinse iuteensele. inse uncle lipses .e al endagulti seU este arendagd
Este indispensabilli ca comisiunile comunale alu mai multoril moil ale Statului,Prefectura
sit fug constatarea veniturilorU cu cea mai va delega, in numele Ministerului de finance,
mare nepdrtinire, atatil pentru ea Statulil sit uit altd persOnd.
nu sufere pagube in veniturile sdle, chtil gi pen- Art. 3. Consiliurile comunale vord designa
tru a nu da locd la numerosecontestatiunl din pe preotulil gi pe proprietarulil ce voril trebui
partea contribuabililoril i fiscului, ceea ce aril sit particir,ie la lucrarile acestel comisiuni. Pro-
Impovera lncrdrile comisinniloril de revisie. prietaruld se va alege dintre aceia cari suntd
Ministenuld comptezd muhtd pe concursuld mai multil impui, dupd; roluri, la taxa fon-
sinceril gi luminatd aid. agentiloril de consta- ciard.
tare, earl vord insoci comisiuuile de revisie, gi Art. 4. Decd proprietarulil va fi impedicatd
'1 place a credo cd recensimentuld va produce de vre-unil casil de fortd majord de a participa
resultate favorabill gi cit rolurile vord fi for- la luerare, Consilinid. comunalt va numi mid
mate gi predate la timpii, pentru ca viitorii altuld in conditii analogo, fie gi din comuna
perceptori sit petA incasa cu regularitate veni- vecind.
turile trimestrile. Art.5. 2. La comunele urbane (cow gi tar-
Ministru, P. IllavrogIteni. guri), art. 2, alio. II.
Directoril, Const. S. Marcovici. a. 17nd consilierd comunalU,
No. 19,242, Maid 12, 1871. b. Unil proprietarii alesil dintre eel mai multd
impust,
INSTRUCTII c. 17nU comerciantli,
d UnU agentil politienescii.
PENTRU FACEREA RECENSIMENTULUI Aceste comisiuni se formizil in nurnrulil
prevedutd la art. 2 din lege.
GENERALU Art. 6. PersOnele de la lit. b, c i d, voril fi
designate asemcnea de cdtre Consiliulli cornu-
PAIITEA I nalii, ua-datiL cu numirea until membru din si-
nulU add pentru a face parte din Comisia de
Formarea conuisiunliorit constatare.
Numele acestoril persOne se va incunosciinta
Art. 1. In pnterea legil de constatare gi de Prefecturei locale.
perceptie, inseratd. in Monitorul oficialii No. 64 La casil de legitimd Ina edicare a vre-unora
anuld curentii, se va procede la facerea until din membril comisiunel, Consiliulu comuuald
recensimentil generalii pentru constatarea con- ia mesuri pentru imediata uumire a noel alte
tribuabili lord , patentabi Mora i proprietii ti- persSue care sd Intrunescd aceleagi conditiuni.
lord imobile, care sd serve de basil: la implini- Art. 7. Comisiile de constatare urbane gi
rea ditrilord directe, ce se WA In sarcina co- rurale potil incepe gi continua lucrArile lord,
muneloril pe und periodil de cinci ani: deca se add presenti trel membril.
Art. 2. Comisiunile, insiicinate eu facerea Art. 8. Membril Comisiunilord do consta-
acestel constatki in fie-care comung. se com- tare, dupd mesurile luate de Prefecturd in in-
punt din persOnele de mai jost : www.dacoromanica.ro
tel egere cu Consiliile comunale respective s until
 30 LEGIUIRI
convocatl, indatA dupg numirea i reennóscerea 1. Locuitoril In genere statorniciti in comung,
lord in cancelaria Consiliulni comunahlrespec- incep Andii pentra minori de la etatea de 18 ani,
tivil, pentrn a Ina cnnoseintg, de legile de impo- érd pentrn majori de la 21 ani in sued, con-
site si de regnlele de procedurg relative. formd nuoului codice eivile.
El lapsed in cllua de 1 Iunie viitord precis, 2. Asemenea se vord inscrie obligatord, a-
pentru a efectna in comung constatarea con- ceia cari, fArd a stirui necontenitil in comung,
tribuabililord, evaluarea proprietatiloril si cla- suntil totnsi fixatl cu domiciliuld principalii
sificarea patentabililort, conform dispositifloril acolo, sed ad leggturi in localitate, care 'I a-
de mai jest. ducil din timpd in timpd la urma lord, precnm
Art. 9. Membril comisiilorii, inainte de a suntii chirigil, specnlantil in genere, lucrAtoriI,
incepe lncrdrile, vord avea in vedere: meseriagil i altii.
a. Rolurile existente ; 3. Cel (300 din vre-und serviciii active's alii
b. Actele civile relative la persOnele ce ad Statulni, precum fostii militari, dorobantl si
atinsil etatea legiuitit pentru a fi supuse Ia altil, cari s'ail bucnratil in trecutil de dreptnlii
contributia personalg. in cualitate de minori, de aperare provisorie.
majori séd noul insurgtel ; 4. Cel carI ad fostil scut* One in anulli
Se vord considera ca majori. indiviclii egg- trecutii in cualitatea lord de pgrinti sat con-
toriti inainte de a atinge etatea de 21 anl; sangeni al dorobantilord i grAnierilord mi-
c. Extractele dnpg registrele de apergri, re- non si necilsg.toriti, asemenea si obstea comu-
lative la clddirile i sAdirile nuol, la locurile neloril grgnicere, care nu se mai pito bricura
curdtite etc., aId cArorii terment de aperare a de aperare in puterea jurnalulul onor. Consilid
expiratil. la pgdnrile puse in exploatare, la de ministril de la 16 Augustil 1869.
proprietdtile trecute prin vinyre , donatiune
sed mostenire cgtre alte persime s.c.I. pentrn Se Torii senti de dare :
a se avea in vedere la regularea impositului I

fonciard. Art. 13. a. IndivifliT cApti in infirmititti

d. Listele relative la intreprinytoril de In- de bole red de betranete inaintate (betesin-
I

crgri publice. do axise, de postA, de deligente guri etc.) recunoscuti si constatati de comisie
particulare, furnisoril si contracefil armatel, si cari s'ard afla Erg m4lOce de vietuire si in
ingineril, architectil, advocatil si altil ce ur- neputintg absoluta, de a munci;
mAzd, a fi asqati la taxa patenteloril. b. Cleruld in genere, do orl-ce ritd recunos-
Sciintele mentionat, la alin. c i d se vend cutil In terd.
procura comisiunilord de cAtre biurould de con- In acestd categorie intrg, clerulii catolicu
statare ald judetulul respectivii. protestantii, calvind, israelitd §.c.l.
Art. 10. Materialuld trebuitoril pentrn re- c Militaril, dorobantii si grAniceril, grade
censiare (exemplare matricule) se procurg, co- dejosil, pAndla sub-locotenentil eselnsivd, egti
misiilorii de constatare de &are Prefectura ju- se afld sub drapeld 841 in reservg Ong la im-
detuluiprin Primdriile locale, din vreme, inain- plinirea termennlui de serviciii dupd biletele
tea inceperel luergrel de recensiare si in cilVme ce posechi ; nu fuse' si indiviii car] plgtindil
snficientg, dupä importanta localitdtel (art. 3, prima s'aii exoneratd de serviciuld militard ;
alin. III din lege). d. Foltii militari i dorobanti (grade info-
Prefectura priveghiazd In acelasi tim jd buna rhire) earl vord fi dobAndita trel termene in
intrebuintare a materialelui predatd cornisiilor. cariera armelorii, conformil certificateloril li-
pale in care comisiile de erase vord trebui berate de Ministerulii de finance;
01 incepil lucrgrile lord, in fi3-care suburbie, e Strdinii veniti in térd, cart vorjustifica on
se vorii determina tie Ynsele din vrerne prin- acte valabile cg.sunt sub ud protectiune strAina.
tr'unil tabled speciald, care se va da in cunos- Comisia va intocmi mid registru pe formule
cinta publicului. de matricule in care va Weenie perseinele ape-
rate. conformii dispositiilord acestul articold,
Despre modalil de constatare specificAndil in dreptuld fie-cdruia numal mu-
tivele apergrii, spre a se elibera dupA aceea de
Art. 11. Comisia comunalg, indatd dupd in- cdtre comisiile do revisie cuvenitele certificate,
tocmirea el, va pasi sg, descopere, en ten.* aten- precum se prevede la alin. d, aid art. 73, alin. cl.
tinnea, ekmentele si materia imposabild prin Art. 14. Contributia de qosele. Comisia va
observbrea regulelord urmdtdre: opera constatarea peminelord ce nrmézg a fi
Art. 12. Contribufia personald. Comisia va snpuse la contributia de so sele, prin observe-
cerceta din casd in casd prin comund séd su- rea regulelord prevNute pentru cel de la con-
burble, persOnele earl, bucnrilndu-se d facul- tributia personalli.
tdtiie deice intelectnale (aceea adiat cari potil Pe MO, scutirile enumerate la lit, a. b. c, d
mune° meritd a fi aseyti la darea persouald, si e de mai snail. se aperd Ailed de contributia
in comuna unde domiciliézd, recum:www.dacoromanica.ro
de sosele persónele aeestea i anume :
 FINANCIARE 91

a. Servitoril bisericelord (chntareti gi pa- fiati inteuà comun i constatati dupit roln-
racliserl reennoscuti) i rile de contributinne.
b. Invelatoril gcolelord rurale. Art. 19. Mernbril comisinnel von. depune
Comisia va inserie p'aeegtia in registruld de Lica tOtd stdruinta s descopere i s impung
apdrari, mentionatd mai sued, insdnumai pen- la taxa patentelord :
t% contribntinnea de gosele. a. Prim oraqe. Profesinnile ce obicinnitil nu
reclamd unii domiciliii stabild sell pentrn earl
Centributlunea de patente nu existd ill firma pusa in vederea
precumil :
Art. 15. Comisiunea de constatare va cer- Samsaril de mogii, de gram etc., contracciii
ceta en -Leta bd.garea de sérad, in localitate, sell intreprenorii in genere de luerdri publice
pentru a descoperi gi impune persOnele de ori- sell private, de axise, advocati, doctor., hirurgi,
ce conditiune, sex sell nationalitate carl intro- hotarnici, ingineri, architecti gi altil.
prindii, pe teritoriuld acelei comune. unuld sea Se vord constata gi impnne asemenea la taxa
mai mnite comercinri; profesil seu industril patentelord negntatoril ambulanti earl vendd,
dintre cele cuprinse In tablourile anexate la in maghernite sell pe tarabe statornice, stofe,
lege (pagina 10-29 din acésta brogura), séiI pat*, diferite objecte de manufacture gi ar-
din acele ce se potd asimila lord, dupa analo- ticole de consumatie (pane, carne etc.) ;
gia operatiilord sé objectelord de comercid, b. Prin sate. Profesiunile sed negoturile ce
conformil art. 3 din legta speciald. se esereitez in centruld comunel sell in diferite
Membril comisinnel vord cauta a'kfl da bine parti gi catune isolate ale teritoriuluicomunel,
séma la fa9a locului , pentrn fie-care magasin, gi care pentru acestii motivd reclamil tote in-
atelierii, fabrica etc., de natura comerciului vestigatiunile trobuitOre In localitate, precumii
séfi a industriel; de intinderea gi conditiunile sunti. : fabricantil de cariimida, yard, spirtOse
In carl se exercita adica en ridicata, cut jumg- (poverne, velnite) postavd, porceland gi altele;
tate ridicata sell en amdnuntulii; de numdruld arendagil de molii, de balti, de helegtae, de
stabilimentelord principale sell sueursale; de hanurT, vii, munti, bal i altele; exploatatoril
persona ce dirige operatinuile in numele i pe in genere de parlor., de puturi de pftcura, de
comptuld sllfi, or in nnmele colectivii gi in a- gropl de nisipii gi altele ; negutatorii sed spe-
sociatie cn alt. tovaragl. culantil proprid (}isil de vite marl gi midi, pre-
Dupd, nate, se va cants, numirea certa a cum: sureceil, geambagi, contraccii de paduri,
comereiulnl, Industriel etc., in tablorile A. B. de drumnri , gosele, constructil i altele.
-§i C. alaturate la lege, la litera coresprincldtó-
re denumirel meinl negocill, i va SUflO eu e- Se ap5ri1 de taxa patentelorfi
sactitate gi nepartinire pe comerciantd la clasa
gi la taxa la care urmeza, dup d. lege, a fi ale- Art. 20. Pictoril, senlpteril, gravoril, de-
4tii, in reportll cu populatiunea comunel, sell sinatoril gi mnsicantil, eati suntii considerati
dupe: miglOcele de producere. ca artigti.
Art. 10. Este en desavergire popritil ea in- Profesoril de bele-litere, sciinte, arte li ge-
scrierea unord profesii, prevNute annme in fli de institute private, editoril de fol periodice,
lege, s se facii in paguba tesanrulni dup l. alte gi artigtii dramatic. ;
base, tare sea numiri. Ingineril, architectil earl fad numal servi-
Art. 17. Pentrn a lamnri puntele de conte- ciuld nnel industril private.
statie, comisiunea are dreptuld a cere sa exa- Comitil, (gramiticii) sell indiviii insar-
mineze registrele de operatil sé ori-ce docu- anat. cu cautarea afacerilord nuel pravlii, u-
mente vrednice de eredinta ale negutatoruluT nu. comptuard.
seri industriagtfinT. Lucrdtorii en simbrie, sOd en cam, gi aceia
Art. 18. La casii ca populatiunea unel co- cari lucrezit in casele lord ski la particolarl,
mune, care serve', de temeid principald in che- furS neeniel 1i pravdlie, carpacil, sacagiii, lau-
stinnile de clasificare, s'ard constata cá a spo- tarii i spoitoril ambulant. ;
ritii, mal alesu in nrma intrunirilord recente Indivip earl vendil pe strada diferite midi
de comune, gi ed. prin urmare nu corespunde cu articole de consumatie, in cogurl (panere), tave
resultatele ultimelord recensimente statistice, Bed donite (cofe).
taxele de patent/ se wird aplica dup d.. nona ca- MOgele carl nu intretind case de nascere.
tegoria in care intra popnlatia comunei, prin (art 7. L. b.)
sciderea pe trel ani, calculati asupra intregn- Meseriagii prev6ijuti la clasele 7 gi 8 din ta-
lul periodd, a nnel jumdtate din adausuld ta- blould A curl vord fi statornicitl in localita-
xel ce micllocesce intre vechea gi nona clasifi- tile en populatie de la 3,000 sufiete in jos. (ar-
care (art. 4 din legea patentelorii). ticolulii 6 L. P.)
9ifra populatiei snfletelord se determina Arendagil pentru morilo ce tinil in arendi
www.dacoromanica.ro
Inninitiudil en 5 nuraruld contribuabifiloril a- imprenna en mogia.
82 LEGIIILIU

Contributiunea foncierd proprietarulal, venituld fie-cdrel pgrti de imo-

bnii iiimposituld relativd, formandn-se apol un
Art. 21. Comisiunea va pggi s evalueze eu singurti totald generald in colana speciald.
esactitate venituld tutulor5 proprietgtiloril Art. 25. B. Venitulg proprietalilorii rurale:
mobile, conformd legal fonciare de la anuld 1862, Pentru proprietltile rurale, venitulii lord se
si celei de la 19 Marti5 1870. constatd ludadu-se de basdarendarea stipulate:
Art. 22. Pe line' imobilele ce fusese an- prin contractelelucrItóre, atiltd legalisate clad
ruse la dare Ong aci, se va cerceta i impune gi acelea cad, prin a lord notorietate, n'ard fi
Mad propriethtile vinclute de Statil, precurnt : sapuse induoelel.
mogii, pd.duri, 1ivec1i, case, prgsglii etc., dupd La pretulti de arenduire se va mai adauge
venituld ce produce actualmente; se va cerceta ti valóraa sarcinelord, In naturd sad in bani,
asemenea i evalua clgdirile noui, sgdirile gi puse asupra arendagulul, precum : plata imps-
curgtiturile, aId cgrodt terment de apgrare va sitelord propriettitii, predgrl de objecte (fand,
fi expiratii , fig dnpg registrele biuroulai de lemne, transportarl de producte) curgtiturl la
constatare, dupd biletulu Primdriel, od dupd mogid, clddiri 00.1 .
od-ce alte acts autentice aflate in localitate, Venituld morel, velnitei (povernel) gi all ph-
krt. 23. Constatarea venitulul imobilnini durel, arendate impreung cu mogia, se va nota
se va face de com:siune in presents, proprieta- in parte spre sciintd, in colOna de obgervatiune.
mini sad a arendagului (chiriagului) Cand(t nu va exista contractii de arenduire,
care e tinutii a da tote MI-middle gi actele ce atunci evaluari a venitului se face directfi de
i se va cere. care comisiune, In moduld unngtord :
Membril comisiunil vor avea ingrijire sd e- Va cerceta intinderea mogiel (in pogOne sad
valueze cu cea mai rigurósd nepgrtinire veni- falai) imbungtdtirile ce cuprinde, felnld cultu-
tuld reald ce producd tote proprietdtile in ge- ral gi produsuld brutd, calculatd clupd venituld
nere, inscrise pang aci in roluri. in torment de naGilocd a celord trel ani prece-
denti, scdclandu-se apol din suma ce se va con-
Basele evaludrii stata ca venitd brutd. cheltuelele de exploa-
tatiune (cultura, cdutarea mogiel) cc realm&
Art. 24. A. Venitulli proprietatilord ur- acea proprietate.
bane se constatd : Comisiunea, pentru a face ug exactg consta-
1. Lududu-se de bud pretulti de chide In- tare a baseloril imposabill ce procedii, va con-
editor, scq.dadu-se dinteansultiud, a patra par- sulta registrele proprietarului , arendagului
te pentru intretinere, reparatil i deteriorare seC ingrijitorului mogiel ; Ord, in lipsg de ase-
(art. 2 alin. 6 din legea fonciarg). menea registre, so va raporta comisiunea la
Sarcinile co )rinse in contractd, precumii clg- sciintele positive ce ard putea culege in loca-
did din no5, reparatii g.c.l. se evaluetil e se litate, precumu gi la venituld proprietdtilorti
transformd de comisiune in bani, dupg cursuld d'impregindi.
fiscultd, gi se adauga la 9 fra de venitd stipu- Comisiunea va ingriji ca in venituld totald
lath' In contractd, pentru a se calcula imposi- all mogiel sg, se coprincli, nu numal venituld
tuld asupra vestui totald. pgmint ihui caltivabile aid fdnetelord, Want-
Cdndd comismnea va constata ved-u ii con- lui, pAdurei ce se exploatézg, ddrg fined gi vs-
tractu economy cosi] at mai va incheia unil pro- nituld morilord, hanurilord, fergstraelord, fa-
cestl-verbalil despro acdsta pentra ca pe de u'd bricelorti, cogerielord, povernelor5 (velnitelort),
parte s5, parsed, dansa la ud evaluare directit, bgilord bdItilord sed elegtaelord ea pescl sed
precumd se sdecificg m I jos, erg, pe de alta ad, stuhgrii gi ori-ce alto bunurl producetOre de
supund pa celd abdtutti la plata induoitg a venitti aflate pe mogig.
impositulul pentru .totil periodulu (art.12 din Art. 2G. Inscrierea mosiel se va face chiar
legea fonciarg). In matricala comunel pe teritorald (pgmgatuld)
S. Fdandu-se ug evaluaro directg a imobi- chria se add, dupg venituld ce produce se'd a-
10111 : cola ce s'aril putea lua prin inchiriere.
In acestii case cornisiunea va face estima-
tiunea venituluiimobilului,adicd cu CAW s'ard
putea inchiria add arenda, iindd totd-dd-una Yale co partile lord luerdtCro §i twin-
comptii de positia i conditiunile in care se afil cratdre, obratil, livcqi §I altelo
imebiluld, de comoditatea ce eld presintd, de
intinderea krt. 27. Ville chiar acele arendate cu tra-
Candd sub acelagd acoperemantd sad in a- Fold mogiel printeund contractd, se vord ope-
noised Iambi s'arii afla mai mite apartamente ra in parte, constatandu-se nuns:druid pogOne-
sad case apartinandd aceluiagd proprietarti, lord lucrgtOre, i aid celord nelucrAtOre pre-
evaluarea se va face pentra fie-care in deosebT, cumd obratii, liveA fenete, crangti add altele
www.dacoromanica.ro
inscriindu-sein matriculg, in cadrald destiaatil pendinte de vii, gi se yard impune en drtol lel
 F1NANCIARE 33

nuoi pogonnlii lnertitoril de vie, gi en 50 bani I r6maind5 ca cel-alti ani de there sa se calcu-
pogonulii nelucraterti. ' leze in periodulti viitord.
Constatarea nornerului pogoneloru se va fa- b. Dupd produsuld vinclirel anuale a lemne-
ce in moduld celii mai certil gi positivil, fie lord, candil pidurea se tae de chiar5 proprie-
duph registrele de constatare, dnpa elementele tartilii ei. In acest5 cath, 80 va constata cab-
aflate la roprietard séti la arendagil, fie dup5 men de lemne Clete gi se va determina pretn15
declaratiile inscrise ale acestora gi in casil de de micflocil en care se vindil lemnele pe loot.
indoélh prin verificare i mesurhtere in local-- Constatarea catimel lemneloril thiate se va
tate, conformil legil speciale de la 115 Apri- face dupa registrele proprietatil, érd in lipsi
lit 1870. dnpti cercetarea in loralitate gi 01110 marturi-
Beppu lti se va wcoti de 1,296 sthnjini pa- sirea sincera a locnitorilord celoth mai cu ex-
trati erban-Voclh, s6ii 980 'Jo sta»j:ni patrati perienth duph mogie, add a duoi proprietarl gi
domnesci din Moldova. arendagi din vecindtate.
Phrti le de vie mal mici de uh,' jumetate po- Acesth constatare ficuta, se va calcula apoi
gond se void imporne pu 'to taxa fixath de lege pentru tetil perioduld venituld ce va trage pro-
pentru a face eh dispara, fractiunile din comp- prietarulti de la padnrea sea, din care se vomit
tabilitatea constathrileth, 6th 1,arti1e mai marl scadea cheltuelele de exploatare vorbite la
de 1/2 pcgond se vord impuue ea pentiu unti art. 25 alin. B, de mai suth ; era suma ea r6-
pogon5. mane se consideth ca venith nerd gi se finale
Ifiile agecl6minte1orti publice gi de bine-fl- in matricuM, pentru a servi de temeit la lin-
are tribuindd a fi supuse gi la taxa de trans- pnnirea impositului fonciarti.
mitefe voril fi evaluate in ,arte i venituld lord Phdarile se vorti estima i inscrie in parte
se va inscrie in registru, precumd se vorbesce in roluri, chiarti eimdti aril if date in arendnire
la art. 64 de mai josii. cu mogia prin acelagil contractd, determinan-
Art. 28. Mosiile rdzdsesei. Se va constata du-se, in acestil casil, partea de venitil realti ce
asemenea gi spune In deosebi venituiul mogiilor se raporth la fie-care mogie gi padure in mar-
rilzkesci (mognene), cate dintr'Onsele voril fi ginile pretului din contractil, (art. 3, 4, 5 gi 6
stlilp te séd pietrite, indicandu-se lamuritti nu- din legea foam).
mole proprietarilord rispectivi.
Proprietatole stAphnite in devalmagie de lo-
cuitorii mogneni cate nnsuntti stalpite sell pie- AierarI de darea fonciard
trite, se yard evalua totalmente pentru intro-
gul5 trund air mogiei, deosJ3indu-se in toth Art. 30. Se scutescii provisoria proprieta-
casulu *tile pro; rietarilorii insemnati care tile de mai josa :
trebuescil evaluate in parte gi deosebitd de a- a. Zidurile noni in termen de trei ani (art. 6
celea ale locuitorilorti mogneni propriti (jis. din legea fonciara).
Se va forma totil utt-dat'a' und statil supli- Nu se bucura de asemenea saltine magaziile
mentarii chiar pentru locuitoril devalmagi, in de prin orage i porturi, earl se impund din
care se va nota numele lord, partea de venith momentuld terminhril constructinnil lord.
gi de impcs'til ce privesce pe fie-care. b. Locurile earl se s6man a. aid se va thdi pd-
Acestti staid se va anexa la rolnlii comunei, lure (Anil vend incepe a fi exploatate (art. 4
care thouhno.a cuprinde venituld i imposituld alin. 1).
intl'unii singu 5 condeiti. c. Lemnele thiate pentin trebuinta casnici
Alt. 29. Pilduri. Legea supune la imposi- add rtirale a ensugi proprietarnlni (art. 4 al. 5).
tuth fonciath,pdclurile aflate in teiere.Venitulil d. Locurile de tuferigiti, date in curatire pen-
hdmilord se constata : tru a se preface in locuri de brand, nu sunti
a. Dapit contractele lucrattire candd padn- supuse la nicl uh contributie gi, duptl curdi-
rile se aflh date in Clore, in parte seti in to- rea i pnnerea lorti in lncru, sunt5 scntite de
tali, en contract speciale, osebitii de acela aid veri-ce dare Ince: pa nal termenil de 5 ani
moglel. In acestd casti, cheltuelele de exploa- (art. 4 alin. 6).
tare nu se seadd din pretulti contractului. ins6 e. Asemenea nu Bunt"' snpuse ddrii nici lo-
sarcinele in natura, prevq.ute in contractii se curile de balth scurse artiflciald pe acelagit
estim5 en exactitate gi se adaugh la venitulil termenii de 5 ani dupti ce se voril pima in stare
p oprietltil. de culturd (art. 4 ann. 7).
Candli expirarea contractului de tkere anti fi f. Locurile unde se thnignit s65 se va addi
in cursuld periodulni lie recensim6ntd, atunci poml roditori s6d ducli (agun suntil scutite
impositulti fonciard se va repfirti pentru totii pentru .ece ani de la semanarea séti sdthrea
periodulil de recensimentil, 6th, Candi terme- lord. (Art. 5 tot5 din legea fonciath).
nuth de there ard expira in urmaperiodului de Deca toad termenuld de ap6rare anti expira
recensiminth atunci se va calcula imposituld in cursulti periodului de recensimantil, Comj-
www.dacoromanica.ro
num fa pentrn a di periodului de recensimentii, siunea le vs, ap6ra pentrn to15 periodulti, r6-
Si LEGIUIR1

mAindil ca comnnele sit le impunit in folosuld Constatarea besmanulta sI reducerila

lord propriii de la expirarea termenului de a- do earl se bueuril proprietfitile in
pArare pad la finele periodului de recensimént.
Cu tote acestea, comisinnea va inscrie ace- genere.
ste bunuri inteund registru specialii de ape- Art. 33. ProprietAtile imobile (vil, &aide,
rare en tote deslugirile trebuitOre, atAtii pen- locurl, grAdini. piete gi altele) supuse la plata
tru a sci comuna de cAndd si le impunA, cAtil de embaticil (besmand) cAtre vre-und &geld-
gi pentiu a se impune la unU alt recensimént. Intuit public5 ea* cAtre altil proprietard, aunt
Art. 31. Se scutescU definitivii proprietatile scApte din venitil an suma acelni embaticil,
acestea i mime : erA bOsmanulfl séd embaticuld se adaugl pe
a. IncAperile rurale neproducetere de venit, sérna persOnei sét ageymentulni ce 'Id pri-
preenmii : case de locuinti, hambare, cogare, vesce.
grajduri, giuri gi alte asemenea cn ingrAditu- ProprietAtile embaticare suntii apol supuse
rile lord (art. 3 din leges fonciarA). la foncieril pe suma venitului net ce remäne
b. Bisericile, monastirile gi templele consa- (alin. d, art. 2 din legfa fonciard).
crate pentru culte recunoseute, cimitirile, se- Art. 34. ProprietAtile in genere enumdrate
sninarile, locuintele clerului gi ale servitorilor
la art. 24, 25 gi 29 de mai snsii, se buenrU de
bisericesci dependinte de acele localuri, Cate scitymintele urmatOre :
un suntil ocupate prin inchiriere gi nn producil a. (Id pcitrime din venitil séU din chirie de
venitil. (Art. 10 al. A). la indperile destinate pentrn locuintA sOd
Nn se bucurA de sentire, easele ce posedil fe- pentrn comerciii de prin orage ti tOrguri, pre-
cele bisericesol i suntii destinate pentru in- eumil : case, prAvAlii g.c.I. (art. 2, alin. b, din
ohiriere (art. 10, alin. A). le gea fonciarA).
c. Moiile Statului, pAdurile, vine j alte In oraguld Iagi, scr4dmentulti este pe juin&
Inciperi, aid cdrord arendasi vorii fi scutiti de tate din venituld admit].
taxa fonciarl, transmitere prin contractulfide b. Ud treime din venituld ce producd. prin
arendnire ce posedu pe nitimuld periodU (art.10 inchiriere, incdperile destinate la vre-na, spe-
alin. B). culatinne industrialA, precnmil fabrice, bat,
Totngi venitulii mogiilord gi altord imobile poverne, mori, cherhanale, zalhanale gi alte
ale Statulni va fi inserisd in matriculg spre a incAperi de asemenea natura aflate prin coma-
se supnne la plata 4ecimelord judetiane si co- nele urbane ea rnrale (art. 2 alin. f).
munale, conformil stipulatfilord contractulul. c. Cheltuelde de exploatare §i de intretinere
Ori-ce alto lAmuriri asnpra venitulni ace- ale mogiilorU clutate de Unsugi proprietaril
stord proprietAti se potii lua de comisie de la lord. Cele date in arendare nu se bucurd de
sasieria generall locale:. nici and scAymentil (art. 2, afin. 1, din legea
d. IncAperile ocupate de curti i tribunale, fonciar A).
prefecturi, sub-prefecturi, casierii, primaril, d. (Id decime (10 parte) din venituld pAdu-
soh in genere, bibliotece, musee publice, gra.- rilord cAutate de Onsugi proprietaril lord, pen-
dthi de botanicii, casa societAtil de medial din tru cheltuelele de pazA ti de intretinere (art.4
casarme, arsenale, inchisori , spitaluri, alin. 2) Nu se bucurii de scAyradntil pAdurile
ospiciurl , gi grAdinele dependinti (art. 10 date in arendare.
al. B). Venituld ce rdmâne dupft facerea acestord
Nu se voril scuti insd incAperile acelea ha- segyminte, se considerlica venitdnetd ce cata
te prin inchiriere pentru asemenea servicil pu- a fl InscnisS prin matriculA i asnpra cAruia se
blice. va calcula impositulii.
e. Cancelariile gi incdperile agentiflord con-
sulare pe &hi vorii fi propril ale guvernamen- Taxa de trausmitere
telord lorii; nu thee gi acelea ce voril fi luate
prin inchiriere de la partioulari (art. 10, al.B). Art. 35. Tote proprieatile eâte vord apar-
f. Drumnrile i pietele publice, nu si cele tine vre-unui agepniOntil publicii séii de bine-
particulare séU comunale producAtOre de venit facere, precumil suntd acelea ale bisericiloril de
(art. 10, alin. C). ori-ce ritg ti sub diferite epitropil, acelea ale
g. Inaperile de prin orate si terguri a cAror municipalitgtilorii, ale comunelorg, spitalelorg
chide anualii n'ard trece peste 200 lei vechi In genere, scOlelord, semiharilord §i ale orl-cit-
(ged lei noui 74 bani I, art. 10 alin. C). rord alte atecldminte de bine-facere voril fi sn-
Art. 32. Proprietarnlil care aril avea mai puse, deosebitt de impositulg fonciarii, ti la
mnite asemenea Incdpenl mici in aceeagi curte taxa de transmitere de 101a sufmi pe anii, con-
vi aid edrord venitd anualii, adunate la and forma legil speciale de la 31 Maitie 1862,
load, ard covergi suma de 200 lei vechi, se va Membril comisiel voril cerceta tote proprie-
snpune laimposituld fonciarildupg totalitatea tAtile de categoria celorii (j.ise de maul mead',
gi le yard aeCla la thxa de transmitere, dupa
Nenitului actstoril case. www.dacoromanica.ro
 FINASCIAIM 85

venitulf: constatatt gi supusd la impositult inlaturarea multort anevointe in anarea mdi-

I

fonciarti. vii1orü pi inlesnirea implinirel flat-Hord.

Art. 36. Pentru vii, taxa de transmitere ne- Art. 41. In colóna 2-a se va insults comuna
putendu-se calerda asupra impositului pe po- set suburbia, strada si num&uld easel. Se va
gorni asedatt prin legea din 15 Apri lid 1870, inscrie si aci tete deslusirile indispensable pen-
conaisiunile vord face ua evaluare a viei dupii tru aflarea domiciliulul contribuabililord.
vonituld pamentului de aratura alt localitatii Art. 42. In colOnele 3-6 se veal insemna e-
undo se afia, aplictindd asupra aceatni venitd tatta contribuabililorti, categoria din care fact
taxa de 10 0/0 (art. 2 din legea taxei de trans- parte, adica majord, minorti, set de sosele.
mitere) Pentru supusii straini cu pasperte si titian
Acestt venial se va inscrie in matriculA in de solitenta valabile, neinscrisi la contributia
deosebi do cold funciard, en observatie c Beryl personala, se va uota, in collena de observatie,
de basa numai la asedarea taxei de transmitere. numirea protectiei de care atarna, nurarnlii
Art. 37. Scutirile preve'dote prin legoa fon- si data titlultil de suditenta (art.13, al. e de
ciara so mentina si in privinta taxel de trans- mal suet).
ruitere. Asemenea observatil se vor face si in pri-
So recomandi cu totu dinadinsult membri- vinta acelort persdne cari, fi nit aOrate de
lord comisiei de a nu Visa sa se strecere vre-ná contributia personall, ae impund la aeoea de
proprietate de mana inerta nesupusa la 4i:rade sosele i vice-versa.
transmitere. Acestil venitii destuld de insem- Deca contribuabiluld exsreiti gi vre-uut co-
mitt a scadutd in ultimil ani din lipsa unel m ircid, membril comisiel continua inscrierea
vigarose constatari in localitate i gavernuld baselord imposabile.
e in dreptd a spera el membril actuatelorti co- Art.43. In colenele 7 si 8 se va des1oiddc
misii nu Ford cruta aid tint miIlocd pentru a patentabiltild este piimentent set 'Strain&
-descoperi i impune la taxa de transmitere tote Art. 41. In colena 9 se va iuscrie prufesin-
proprietatile de aceita categoric nea principala cea mai ridicata, conform art. 5
lUspanderea membrilorii comisiunel insar- din leg a patentelort.
vinati cu constatarea materiel imposabile. Art.45. In colOna 10-a se va inscrie memo-
Art. $8. In cast de abust seta de fapte nes profesiile deosebite (accesorit) ce mai in-
fraedulese, comisiile se volt da judecitii, vi treprinde, i pentru care se va plati osebita pa-
vord 1i urinarite pe tete caile legale pentru Lentil (ton art. 5).
despagubirea tesaurului de pagubole ocasio- Prolesinnile se vord chsifica si nevul intac-
nate prin evalnasi fraudulese. mai duoi deslu;irilo co va Ina comisia din ta-
-Constatarea abaterilord add a fraudelorti se belele do la pagina 10-29 de -mai snail.
lace d com:sia de revisie a plasilprin ineheere Art. 46. In ooldna 11-a se va trece laniurit
de procesd-verbalti. clasa din tablonld A add Raffle initiale ale
celorid-alte tabele 13 ci-C, in temeiuld carom.
Intoemirea matrleuIe1ord s'a Menai clasificarea profesiei sell a nogotn-
lui pati.ntabilula
Art. 39. Mernbrii eomisiilorti de constatare, Art. 47. In-colóna 12-a se inserie nuindrold
inainte de a incepe recensiarea contribuabili- taxelora intregi scd jumettql, mespuiriptOre
lort, patentabililorti si a proprietatilord imo- en clasificarea coprinsd in colOna 9 a.
bile, vort pregati turd caetd oompusd din mai Deca contribuabilnid are i preprietati in lo-
make exempiare (fol matricule, sante si in- calitate, comisia continua en inscii-rea :
terpunerl). Art. 48. In coliona 13 so va trece niuld kit
Numdruld foilord se va calcula dupa acela numirea proprietatil. adica zidito : case, du-
ald rolurilor aft ite in comunft pe anuld cnrent. gliena (plAválie). uthci, fabrica si altele, set
Comisiile vord intrebuinta cu ingrijire acest u zdjto, precumd : mosial, padure, livede
unteriald fiindu ttarnist in catimea strictt altele.
trauitere. La cast de risipa se vord chiama la Aceste imobile se vorii evalna §i inserie trep-
rtispuild. re. tatt, 11118, diapa alta.
Art. 40. Inscrierea resultatulul operatiilort Art. 4.1. In celónA 14 kii 15 se va Sn,crie in
comismnilord se va face in indult urmatort : parte viile, ailate in localitate, specittdaln-se
In colOua Lid se va trece numeruld eurentt in rubricile euprinse acolo, nuinZiruld pogene-
al articoluluT, prenninele si numele contr,baa- lord de vil 11101116re. i nunidruln pogOnelord
bililord, precuind si ori-e alto deslusiri rela- nelcioratere der ndint, p-ecurnd : liv. di, ()-
tive la recuneszerea en inlesnire a perminel. broth si allele cc at ,ruil do vie.
Se va depune de comisiti cen mai mare aten- Aceita ca baii numal pentra imdositeild
Vane in eonstatarea si reproducerea unmelul fon..iard.
contribuabilului i mai aka in privinta Ala
vi a israelitilort; caul de www.dacoromanica.ro
Art. 50 In eolOna 16 ;i 17 S.) va nota na-
.

aci dpindu Sara prup.iAVol rarticulare sed publico.

 LEGI EMI

1.1) 'aEcti (le a fi proprietate publicd. se va Asemenea se va urma i In casuld einclii

I

nota deosebitu in colima d'anteiti a matricnlei stradele n'ar fi intitulate i casele numerotate.
(tn loculd numelui contribuabilulth) numirea Comisia va inscrie ast-feli treptatd in ma-
I

ageclaMdtitului ség a monasthei , a comunel. triculg pa toti locuitorii, patintabilii gi pro-

acelci sgii a spitalulnl de care apartine. prietätile aflate pe teritmiuld comunei, obser-
Art. 51. Cokiha a 18 a Se va inserie veni- vandil i.gulatil ordinea numeratiei.
tuld anualii net aid proprietgtil. adicg folosuld Art. 58. In fie-care paging a matriculei se
ay rgmdne pe séma proprietaralul drip, segP- va trece One' la optil articule, add gi mai mutt
mintele vorbite la art. de mal sued. de va fi incapetord. In casuld din urmd artico-
Toth in acéstg colóng, intr'und articold spe- lele fie-cdrel pagine trebue sg fie in nurard
eialii. se va inscrie pe nutnele ageynadntului egald. Totugi se va lisa spatinlii trebuitord
priviterii, cifra embaticului de care se folose- pentrn inscrie CEO. baselori imeosabile precum
see, en specificare déca este in bath ea in se statornicesee la art de mai sued.
naturd. Fie-rare ; aging va fi adunati (somarisitA)
Art. 52. Colima a 19-a. Se va reproduce ve- rcgulatil in josuld seil, atAtil la partea base-
nituld en care se aild supuse la foncierd tote lord. clad gi aceea a taxelord.
proprietatile de mand mórig. plusii Aped veni- Totaluld fie-egtei pagine se va transportata
tfild vjilorii supusil la taxa de transrnitere, gi finele matricniei, gi se va iralmea (base gi taxej
care va servi ca basg la acestd Impositul in 10- printt'und totalii generald inscrisa In cifre.
.19 nnnadrului pogOnelorti destinatd primal Art. 59. Comisia va face apoi legolisarea
pentru foncierg. mittd re :
Aci se terming inscriel ea baselor hnposabile. aMatricula do facrt s'a intocil ltd de sub-
Art. 53. In fine, in colOnele tringtóre, de la semnatil membri al Comisiei comunale de con-
20 Vend la 35 cuprinse la partida detoriel, se statare, pe rgseunderea lord, coprinpndii in
va calcula gi inserie taxele almale i anume : totald . . articole, i iusemMandil lei .
Personale de 13 lei, 33 bath pentru majori, (in litere) de contributti directe pe Ind and,
gi 11 lel, 11 bani pentru minori; gosele de 4 lei. pentru top contr buabilii. patsnrabilii, i pro-
44 bani; patente dupd tablould gi clasa din prie tgtile imobi e imposabile, aflate pe tenito-
care face part ; foncierg. de 6 la sutg (gi 2 1.n. ruii great°. comune.,
la pogond de vig), transmitere 101a sut g. asu- Dupi .acdetd incheere, va urma titled gi
pra venitului evaluatii. Semniturile membritord de constatare, pre-
Art. 54. In colOnele 36, 37, 38 gi 39 se va cum gi sigiliuli comunei.
Mamie totaluld fie-cgruia fond dupg natura sa. La finele matriculei se va lgsa cite 3 foi
trt. 55. In colOna a 40 a se va trece tota- albe de fie.care suti do contribuabili, pentru a
Mlii genaralii pe and ald fondariloril. se face complinirile trebuithie de Comisia de
In colóna 41 se va trece suma ce contribua- revisie.
biluld aie Fig rdsprin4 pe trimestru. Art. 60. Suntil cu totuld oprite rgaturile
Art. 56. In coldna din urmg se va inscrie stersiturile la mime, la Ore, la totaluld
observatiunile despre earl se face mentiune paginilor sed la incheerea matriculei comunei.
mai susd i veri-ce alte deslugiri va credo ne- Art. 61. Matricula comnuel se formdzi err
cesaril sg dea comisinnea pentru mai multd ingrijire, In dublu xemplare , din care rind
desvoltare a baselord. randir entru serviciald Pr fecturei, cold- altti
±

Art. 57. Contribuabiluld , ce aed exercita pentru serviciuld Ministernlui de finante. Acolo
mai multe comerciuri, odd aril avea mai multe uncle va fi. de trebuintd, se va putea forma mai
proprietliti in aceeagi comund, se ,va inscrie ântdid bruiOnele (ciornele) cuvenite.
pentrn fia-care materie imposabilg in parte in Co 'if:1mM comunel va fi indkoratii si aerie
cadrulu ce'I este destinatii in matri uld i la cu tOtd acurateta aceste acte sub directia si
locult undo se afla impusil la cent, ibntia per- survegberea de aprOpe a membriloril Comisiei.
sonalg. Dupg acesta, va urma contributiile earl Art. 62. Operatia recensimentului in co-
ae voril inscrie asemenea, specificate dupg na- mmie precum gi formarea expuielord matri-
tura baselord asupla cgrora se agéclg. cute, vord trebui O. se termine negrqitil Ong
Contributiile i cleeimele vord ti apol Intru- la 20 Ianid prin comunele rurale. Oia in cele
nite in colOna totaluld general, al matriculei. urbane pend la 10 Iuliu.
IteMane bine intelesii cd inscrierea baselord Art. 63. Dupg ternainarea incrinil, Comisia
gi a taxelord nu se va putea face in acelagi commialg. anuntl neapgratil, printeund raport
cadru aid matriculei chndfi prodrietgtile séd speriald, in termend de 24 ore pe sub prefec-
negotur:le se afld in diferite suburbil, despdr- tnIu plagii.
tire séd comune : Art. 64. Matrieulele de contributii, indatg
,

In asemenea case, inscrierea se va face in dupg formarea lord, se vord deaune la Consi-
parte prin matriculele fie carei localitgti unde Haiti comunalti (prin sate odd orage) unde vorii
se gig materia imposabild. www.dacoromanica.ro sta its cursd de 15 clile pentru a lila fie-care
 FINANCIARE 27

coutribuabile cunoscintit de citimea i feluld tea Prefecturel tine agente de constatare, care
ddrilorfi la care e asedate. va fi insereinate :
Art. 65. Faptule the unerel matriculelorii se 1 A redatta si a tine Increrile comisiei de
va publica de dare Prim Arie prin tote ceile revisie vorb te la art. 73 de mat jose, luende
trebuitóre, prin darabane, cetire in bisericl, cu sine si exemplarele de roluri trebuitóre.
Bed priu canaluld pubicitdçii. ca se ajungii la 2. A contesta in numele fiscului. in terme-
cunosciuta fie-chtuia i ad reclame in terme- vale legiuttil, orl-ce operatiune de constatare
nule de 15 dile contra ori &Arei taxgri gresite necomplecti, clasificare gresith, sed evaluatil
see irnpoverate, chci dupd expirarea termenu- pdgubitóre pentru fiscii.
Inl de contestatie nu se va mai putea admite Cu ocasia mergelii séle prin comund, agen-
nici uA desertrcare pe intr phi periodii. told fiicald cercetézh statele de sedymentii
Art. 66. Pend la sosirea Comisiei de revisie priimrte la Prefectuid pe tim pule anteriore tri-
nu.corrinni, reclamatiile se note priimi ne pr.-- mestrului lulie, i admite casurile recunoscute
legale. Aceste staturi se inapodzA apol Pre-
mare, se turegistrez i inteuh condich specii.15.
si se f,rnieze tint do are speciale care se va fecturel eentru a emits ordonante do deschr-
preda Comisiel de revisie. care, conforrne art 14 si 15 reglementuld con-
Art. 67. Sub-prefectule piei, priiminde stathrilorii. Or ce alte staturl de scedeminte
raporturile Contisitlord cotnunale, forintah une in sareina trimestrelore viitere cu incepere de
dosare speciale. si indate dupe' convocarea 5i Pa lulie, yore privi in sareina comunelord earl
intiunirea Cornisiei de revisie a plAsei, iipredh de la acea epo a va bone fi ia si de adause.
.expusuld desert. pentru a pesi in revisie. Art. 71. Pentru transportule Connisi( I de
revisie prin ;a's!. precum si ale agentutul vor-
bite, se acordA ud, dim nh totalA de . .
PARTEA II din care jt mdtate se va id-Tonle de casierie,
acum la lucepere a luzihrilord, er5 restulu dripi
CONTESTATII ter minar a revisiel.
Art. 72. 0..dinea facerel revisiel generale
Comis iile de revisie prin comune so va stab li printeun state. ,are
Art. 6S. prefectura judetului, in numele va cuprinde munirea comunelore, gi tiblele fixate
pentru fie-care comunh in parte de 2 pend Ia
Ministerului de finance, in niesuri pentru corn-
punerea C, misiil Ire do prdsi i pentru couvo- 4 maximum.
carea lot ti in d us de 21 lulu) lixatd pentru in- p lele ore rite pentru te -guff. belciuri (ir rrna-
ceperea luerdIr oril rota). tentru lucrhri marl agricole . secerriul,
Art. 69. Cumisiile de revisie se compund: eositulti i altele, care ar tine impriistiati pe lo-
cuitorii d. prin tomune. se yore avea in vedere
de Comis;e. si nu se vorii inscrie in etate.
Prim, pldI i orap: Aceste staturl se vord intocrid de Comisie in
a. Hue senatore. ducle eximplare dM care unuld se va avea in
. b. Und.deputatil. vedere de comisie in facerea revisiei, ére eelii-
4. Hod proprietarii din plasa see despArti- altii se va cotnunica Plefecturel j udetult 1.
rea vecind. La intern plare de a se intrerumpe cursu ro-
d. Sub ,refrTtule in p141, see comisaruld cu- v stet d n vre-u4 cause neprevdçl de, lnersirsle
lOrel respect ye la erase. comuneloril co =lad a se revisni in s cole dile,
e Protoiereulu sed proestosuld pid1i lo-a1e. se vord Ifisa la finelo rev siti pidei. pentru a
Proprietaruld va S designate de Prefcturh nu se irnpedica ordinea stabibta pentru cele-
dintre proprietarii pIdii see despel tird ve- alte comune.
eine carl setS rectmOsee eh posede arnhnunte Acestu case se va incunosciinta MAI fi co-
ctmoscinte deepre locuitoril, comerciuld si va- muneloril respective precurn i Prefecturel j a-
lOrea proprietetilore din localitate. In fine sub- detuta
prefeetulii si protopopule pldsel vord fi Men- /rt. 73. Cornisia, dupe' aceste lucritri pre-
nosciintati a phii sa'si indeplinesch nouele in- gltitore *est,e apol in comune, pentru a an-
shrcindri ce le Impune legea. deplini lucrdrile urinetóre:
Art. 70. Aceste comisri se considere consti- a. A revisui in arrienunte si la face loculuI
tuite an tate ce cornpun numerule de trei mew- ronstaterile intormite de Cornierile cornunale
brii strictd necesarid. asn ro fie-chtel nature de cont ibutii in parte.
Cinde vre-rtuuld din reembriT comisiel nu va 1, A avea in veddre contestattile fecute de
putea continua luerdrile incepute, Pee& aura agentulu numite de Prefectu.A, actel, si pro-
judetului va fi incuno3ciiutatd indate, in ter- bele pro fuse pentru sprijinirea Irepturslord lo-
merni do 24 ore, de subprefeetuie lo...116, ea bd. cate ale tisculuI.
ia me'suri pentru designarea altni delegate. c. A eeretta reclamatiile contribiabililora
www.dacoromanica.ro
.Pa tinge, aceste comisri se atasezi din par- ce se vord credo asupriti en taxarea Lieute de
 LEGIUIRI

Comisia conmnala, temeiurile odd actele legalej III. Asupra reelamatiiloril proprietai
pe earl' se basezd. rilora de imobde
d A hbera certificated, ap6rAtIace1ora earl
se verb constata c merita a fi scutiti de sar- Se cercetezd in fine: a, pentru proprietar4
cinele bitnesci cdtre State. 1
carl ard redama, ca wide imoblle nu se ma
Actele ce trebne s and si sA consulte lisa aflu in stdpenirea lord, in parte seu in totaldi
Comisie suntd: sa probeze prin acte, persemole asupra cdrofi
Matriculele formate de Comisiile comunale s'a transmisd imobiluld prin vinqare add deo-
rolurile anului curentil. i In line dosarulil de natie ; b, pentru impoviirata taxare se va car-
reclamatii aid contribuabililord ceta contractuld, care prin a lui notorietati
De dare agentuld de constatare se va pro- n'aril putra fi supusii induoelii; :red registrele
cura Comisiel Arica sciintele urmiltere : din de exploatare, pentru cele nearendate pentrn
comma, dupd registrele Tribunalului pentrn a se dovedi atlrvdratuld venitd ce produce iit
transferarea proprietatilorii imobie, dupa re- realitate imobiluld in contestare.
gistrele civile pentru nottil ciisatoriti sed aceia Acole uncle contractde se yard dovedi eco-
ce ad atingt versta de 18 ani, dap& registrele nonlicee, Comisia va 140 la ad evaluare di-
inunicipalitáiY peutru cldiri, actele pentru rectA a venitului proprietatii, ca gi pentru cele
intreprincletoril de luerliri publice, furnisoril exploatate de dnsusi proprietaril lord, conforni
si altele. regulelore de la art.21 de mal Kist.
Art. 74. M-mbril Comisiel de revisie intrn Pentru tote casnrile enumerate mal sust fi:
mal iintdid in cercetarea reclarnatiilord, in § 1, 11 i III membril Comisiel de revisairk
Einta prilorU redamante, cari &wit publica- vord cerceta si se vorii incredinta de realita-
tiile facnte vorii fi in dreptil a veni la Comisie tea lucrurilort chivii la fa calocului in presenta
al dea explicArl in Oilele i loculd fixatd de a- partilorri reclamante Bed a representantiloi
cesta pentru revisie, órá in cast de nevenire lord, si a membriloril Comisiel comunale cari
sd arociald In lipsa lord. vord trebui a da tote deslusirile asupra proce-
Cercetarea se va face in moduld nrmAtoril : dAril lord, Comisia va face ad Dead i xacti
constatare pentru a descoperi adeve'rata situa
I. .Asupra reelamatiilorA coutribua- tie a reclamantilord i va incheea tint proceed-
verbalii spcia ii, regulaudd impunerea in con-
bailed:1 ditiile stricte ale legti , astil-feld ea niei con-
tribuabiLl sfl tie asupriti , niel fisculd pa-
So ct,rcetezil deed individele ce reclamii a fi gubitd. ,
scutiti de contributia personald sell de sosele, Art. 75. Agentuld speciald atasatd pe HITS
ori de amenclua, se aflu: in conditii de infir- Comisia de revisie, este itasiireinate a'si da a-
niitato reala sed mad dublu inscrisi si la ce semenea comptd exacta de constatarile ea-
anume articln; decd. Ned parte din acele cate- prinse in matriculr le comunale si deseoperindii
gorii de persOne, cari prin serviciuld, prin Ca- lie dnpa sciintele luate in locaLtate. fie prin
racterulii Bed nationalitatea lord , suntii in confiuntarea baselord nouelord matricule ea
dreptd a se bacura de scutire, precum elericii, basele afiate in vechile rolari gem-rale ai art-
militaril i suditii strAini en pasperte originale. plimentarii, eh parte din locuitorii all l en-
in ce so atinge do contributia personali; si in mune sat suburbie tin suntd suptisi la dare, 61
fine, inv6tAterii comunelort rurale, eantaretil asemenea parte din patentabili add dintre pea-
qi paraeliseril, in ce privesce contributia de priea ti s'au alf la clase mat mi.I de call
bosele. ad meritatd, ori a'an evaluatt en venituri mai
mid de catii produed in re:d tate, iu paguba
II. Asupra ree1atn4ii1ort patenta- easel tessurului publicit, ii nit ag(ntn tete
bililorit Mord a forma us listd de aceste casnri. a 0
preda C. misiei eu invitstie a precede la a demi
Si cercetdzi asemenea: a, pentru persOna ce constarare Itt presc nta pet sonelerii vorbito la
reelani i. a ti dublu impusa la taxa patentelord art.69 prectdentd si a rectifica ori-ce conata -
ddca este una qi ace' all persona, necxereitandt Ur i gr. § te see f audulóse.
de can ua profesitme, unt "leg*. i avendil Art.70. Com s;a. ind pendr ntd de cerceta-
singura piAvalie. 6r a. nu mai ',mite, qi nici rea si r, solvarea ea-wilore de contestatie pril-
nod altit asociatd ; b, pentru persOnele ce re- mite da la re Lin anti set de la agent tad tis al-
elama a fi ineareate prin clasificare add prin nil Jul., iutra in etret ta lea rehrulul de article en-
gresad impunere : se va cere a preba faptuld prin4e in metric ula Comisiel comunale, si se a-
cu act,- legale add en registru denind de cre pli.A and a de,eoperi d'a drew
dintA, do nude edse constate esti Angerea ope. a. l'entru contribuYa persnilald ; deed a'ati
ratillord, a con ntillort in earl fact mgotold, inscrist ic limbic nia I i locuittnn time( muni
seu in line inettarea comerciului. cur nieritt a Li supuli la dare, §i &La eel a-
www.dacoromanica.ro
 Yi N.19 CIAIRE 39

çlusi i inscrisi in registrele speciale se grtsescil neimpuse la dare,sdesupuse intenn mod gresit
In conditiile de apdrare ce legea prevede. si desavantagios5 pentrn tesauril, va face din
0. Pentru contribuya §oselelord ; deed s'ail nod constatirile i evaluArile trebuitóre cu
Sunrise toti locuitoril indigeni, pre( urn i toti cea mai strictii esactitate, observândii regnleie
snpusii strdin1, i décit cel scutiti air meritate trase la art. 12-38 p, ntru cornisiilecomunall.
duptt lege. apdrarea aeordatd, urmiuda dispo- Pentru ori-ce casuri de abateri, de evalndr1
sitdlort de mai Buse. reduse séti de frande in recensiare, comise de
c. Pentru contribuya patentelore ; décd 1:111 unii membril aT comisiel comuuale, se va in-
Watt strecurate de la inscriere vre-unii din co- cheia de comisia de revisie procesii-velbalti
me reianti, asociatI(tovards1) sé5 vre-unele prd- contatende faptele in amenunte, conforme ar-
"fail, magazine, etc ; déce, cel inscrisl se aflu ticoluld 36.
clasificati in raporte exactil en intinderea, cu
)iatura cornerciului, cu micllOcele de producere Complectarea matriculelord i formarea
si eu populatia acelel localitAticonforme legit; rolurilord
déed prin urmare nu s'ae filcute clasifiedri
gresite sée fraudulOse in paguba fiseulni; deed Art. 78. Faptele descoperite de comisia de
profesiile, cornerciu rile si industriile s'at in- revisie, relative la adaumle sée modificarea.
scrise in matricule en denumirea lore proprie baselor imposabile precedinte, se vor inscrie in
precum se prevede in mroenclaturd sée In ta- matriculele comunale in ambe exemplarele, in
blould anexate la lege, si (idea s'a calculate si module urmdtorii :
inscrise eu cxactitate sin pnrnai basele inipo- Articolele modificate in parte seA in totald
sable, dérd si taxa corespunddtóre. se yore aunla in matriculA printr'ud Nall de
Comisia de revisie va face la rfindulti an tote condeiti ii 90 va note in colóna de observant
investigatiile trebuitOre, directii si indirecte, euvintele : ctransportate la articoluld (cutare
pentru descoperirea si pentru impunerea tn- de mal josii)».
tore cornerciantilorii, arcndasilorti in genere Articolele rdmase,dupd stergerea celorti mo-
(dug cifra reald, a arendei ce plAtese), a indu- difinte, vorti fi adunate in matriculd din nod,
strialilorii, a speculantilore si a meseriasilore base si tax? si totaluld lord se va reproduce in
din acea localitate. pifre, dupe, legalisarea comisiei care va OrnA-
d. Pentru contribuya fonciard. Se va eer- nea neatinsa.
ceta deed s'aii impusn tote proprieti tile zidite Acestii operatie indeplinitd, se va asterne in
add nczi lite, producetOre de venite din comund, josul matriculei nouile artieele modifieate, in-
atite cele ce se afiati anteriormentesupuse catti scriindu-se pe de nii-parte numeruld curente
cele ale cdrore terinene de apdrare proviso- aid matriculei, prin sedderea celord anulate.
rie a cx &ate, deed s'a fdentil ud evaluare sin- numele contribuabililorti , nouile base reale si
tool si rxactd. a venitulni lord, fie dupd con- taxele relative, drd pe d'alta, in colOna de obser-
tracte valabile, sCd prin estimatii directe, si vatil, motivele legate call an date local la mo-
prin urmare dded flu s'ati taxate cu venitnri clifiarea precedentel constatarl.
mal midi de cad cele ce ele produce In rea- Pentrn casnrile de adansil, la contribuabili,
litate. patentabili si proprietdti descoperite de co-
Se va constata asemcnea in comund dded nu misia de rEvisie si cari nn figurdza prin matri-
s'ail strecurate neimpase imobile sde, perti culele comisiel coninnale, se va redacta noel
dependinte de densele, precumil case, hanuri, articole si se yore fused e la finele expusel ma-
pochusi, liveA vii, fabrice, pAdurl in xploata- tricule, en dealusirIesacte asnpra numelul con-
re si altele, décd tOte aceste imobile smite pre- tribuabililor, baselor de impunere si a taxelord
*lute in matrieuld in cadrule destMate fie- relative, conferred regulelore trase la art. 12
clout proprietarn (art. 24); in fine (Ida intro One la 35 si art 39 de maT mist.
proprietaril aceeasi corneae nu se aflu unii fa- Art. 79. Dupd ce s'ail operate in matrieule
vorisati si altii asnpriti, cdnde In realitate pro- modificerile i inscrierile nod necesaril, mem-
prietatile lore &aril grtsi In conditil identice brit comisiei de revisuire cornplectezii, seria nn-
sée mai marl. merilcrii matrieulel, adurri, In josuld paginel
e. Pentru contribuya de transmitere. Se va tote basele de impnnere precume si tax le a-
constata Goa se afln sums() la taxa de trans- plicate asuprd-le, atAte cele noel Cate i cele
mitere, pe venituri reale, tote proprietdtile de vechi ce s'ae recnnoscute bune de a fi men-
mend InOrte, precumil ale bisericelorti de sub tinute.
diferite tntele, comunelord, spitala Qi al- Comisia face apol ud ultimrt confruntare a.
tele, see dded nu s'a5 st,ecurate neinscrise paginilord pentru a se asigura déed, a operate_
vre-unole dinteensele, luand mdsurile prescrise bine rnodi ficir le si adaosule, si ddcd resnitatule.
mai jos5, pentru imbundtdtirea venitmilore. este pe deplin esacte.
Art. 77. Comisia descoperinde cd nnil coutri- Dupd acesta face recapitulatia totalulni fie-
www.dacoromanica.ro
buabill, patenta bill add pro prie tfiti i mobile mint egret pagine la sfirsituld matricnlel comnnef.
 40 LEGICIRI
recurred ; num6ruld articolelord. al baselorti ai vi comerciantilord In tofu cursuld periodulni
1

a taxelorii. face ud ire beiere totala In cifre si de 5 era detesdndu le din le gisirele ad-hoc,
in litere i invertesce rnatricula comnnei cu dupd corn dinirea formalei si a asusei cn ace-
semndturile fie-chrnia d'n membril s'61. leasi detaliuri.
Aceste complinirl si formalitdti so operez in Patentele se semnezii de care membril comi-
ambele exernplare de matriculd aflate in coma- siel si se Impart') celoril in dreptfi duel copie-
nd la sosirea comisiei. rea rolurilord, insd : prin orase de dare a gentii
Alettriculelo, complectate si investite In a- politienesci, &dorm comunele ruralo de eft tre
cestil niodli, fen-lame d. finitive. consilieruld comunald ce eaiticipézd in comisie.
Art. SO. Indatd dupd operatia matricule- Remiterea patentelorn celoril in deptd se
lore. si mai inainte de a trece in alth cornu- face prin luare de th.tautd, care set. dmite Pre-
n,l, comisia de revisie, cu coneursult agentu- fecturel.
lot vorbitu la art. 70 de mai sued. procedd in- Art. 82. Este formald opritil ori-ce stersd-
susi la formarearolurilorpeperioduld de 5 ani. turd ea resdtura in iolarile de contributii.
pentru Le-care coming. set in formulele de patente, la name, bass, taxe.
Pa .tea fintdifi a copierel roluriloril are de totaluri set legalisare. Rolnnilo sterse vorti
objectii reproducerca baselord imposabile aflate tie bui a fi (Tulare din nob de comisie.
in matriculd. edict : numele. prenumele si do- Art. b3. Lucrarea revisiei in comund va in-
mici hulu contribuabililore, profesiile priuci cepe de la 9 ore diminéta, si va inceta la 4 dupd
acetate ii i clasele dupd legea patent lorii, fe- annédi.
IuIü i numirea proprietit,lord, nnindrnlii po- iii dilele de Dammed i thbdtori, membril
górielord de vii, venituld supusii la taxa fon- comise I se vord ocupa de preferintil cu Iucrd-
ciard si la cea de transmitere. Acestà operatie rile de biurod : mo lifi -area matriculelerti, for -
se face cu esact'tate i Mat preschimbaro dupit rnarea rolurilorfi si a forniulelord de patente.
mat! icula revisultd. Art. 84. Comisia de revisie, indatd cc ter-
Nunidruld articlelord va fi mdrginitil la pa- mind lucrdrile Iutr'id comund, inainteza grab-
tru pe fi--care pagind. met Prtfecturel, acele dime' rdeduii de matri-
Partea a doua a intocmirei rolurilord, are de cule, impreund en rolurile, pe Iii gd und ra-
scot ii nserierea taxelorfi personale, sosele, pa- porta deslusitord asaera cursului operattl.
tente. fonciard si transn;itere calculate in ra- Din registrele de pateute se vord elibera for-
pont strictii cu hasele din otrivd. mulae de patentd, tiebuitóre, din comuoil in
Se va inscrie asermnea decirnele judetiane, cornund, drd dupd. tenni arP, susele se void
comunale si ale camerel de comercid, dupd ta- Wain ta Pi efectur. 1 jude tulei.
rifele procurate din vrt me de la consiliurile res- Comisia de revisie, terininandii lucrarea in-
pective, si cari vord trebui a rerndnea statornice tend comend. pdlesee inainte dupd itinerard
in totil cursuld periodului de 5 mai. conformil (Statuld de 0) ptnd ce sdidrsesce in coin-
art. 92 eh, mai josii. plectfi constata ea prin tote comnuele ph:4ft
Taxele i decimele, asedate in acestii Irma, Dupd acesta com ssille de revisie ee adund la
se adund inti'und totald .pentra tie-care indi- biurould de conetatare a Prefeeturei. xami-
vidd in parte, specifitândn-se détoria pe ant si nezd din not matriculele comunelord. le asedil
pe tnmestru spre a servi de bash la percepere. in ordine alfabeti a si rennesen intr'unii a n-
Dupd acestd operatie, se adund numdrald gurii corpfi, pentru intrdga p aqt, fie-care randii
artieolelort, alii baselord, taxelor si decirnelord de matricule comunale La finele matrictilel
inser,se si se fornidzd und totalii in josald &- phis. I face ad reca dtnlatie g nerale (Pe chiar
carol pagine. hdrtie matricule). est- dandd comunele, totalnld
Roluhi fiindii copiatii, se recapitulhd la afar- baselord si ale taxeloru fie-cdrada , in incline
situld sal totaluld fie-cdrel pagine si se for- succesivii, le incline printr'ud ultired legalisare,
rnézit unti totalii generalii. si le revestesed cu se ininiturile membrilord lord.
Acestil totalii generald va fi inscrisil In cZ- AcOstd operatie se va face la anidnducid ran-
fre si in Ltere. durde de metricule ale pidsii. Matriculele se
Comisia face apol legalisarea finald a rolului, lasii apol Pr, fe,turti.
investinduld cu sernnaturile membrilorti Cormsinnea depune totii ud-dati la Prefee-
Dupd, a Csta se va lase 4 fel albe. Rolurile turd dosarule do reclarnatl si procesele-ver-
se fonm z inteund singurd exemplaiii pentru fie- bale inch-iate de Rasa relativa la easnrile de
tare comund add desphrtire (quartal) in parte. conte statii.
Prin redurile perceetiiloni de orate, recapi- . Lim-A rile fie-cilrel plitI trebuescii terminate
tulatia generale se va face la fiaele tutord ma- negresitil de comi,liune la finele Inn. I Oetom-
halalelord. dupd care apol va unna legarsarea bre, coufornid al 5 din Consiliuld de ministri
semnaturile membriloni comisiel. en No. 5. din 5 Maid 1871.
Art. 81. Comisia pasesce apoi s formeze Art. 85. Doed comisiunea de plead ard gdei
www.dacoromanica.ro
dupdrolari patentele nominale destinate a ser- mai avantagiosii si inlesnitord pentru serviciti,
 FINANCIA111 41

va putea regala cacopiarea rolnrilord si a for- cMatricula Bed roluld de facil , alii carol
mal, lord de patentd sit sefacd la binrould Pre- gtotald laser-az& lei (in litere), veriticandu-se
fecturf 1, ((de Prefectura si grisindu-se in cea mai deplind
In asemenea cssu se va convoea acolo anti cexaetitate, se leaalisez&D Apol va urma data si
num6rd dint, e ci mai buni scriitoil comunali, semnatura prefectului si a controlorului.
din aceia al Prdecturel, prectun i d'ai Comi- Art. SS. Pupa stringerea matricalelord si
tetului perinaneutt. ' a rolurilord tutord plasdorti in romplectii, fi

dela verificarea si introdncerea, rectificdrilor

vorbite mai snse, Prefectura intoonesce and
PARTEA III tabled No. 24 in dublu exemplara, in care se
va inscrie resumatuld rolurnoril generale ale
Indetoririle PrefectureI, centralisarea noului periodii, specificandil basele, cdtimea
examinarea mat rieslelor0 a rolurilorii. dariloru si a decimelorii accesoril ale fie-cdrei
Intoemirea tabloulni No. 24. comune in parte.
Comunele vord fi inscrise ii ttblati in ordi-
Art. 86. Prdectura din parte'i iea iiiilsuri nea alfabeticd. pe ocOle sell pe pld1, i pontru
sa 'I parvina treptatd prin intermediuld Sub- fie-care ocold se va forma in tabled nn totalii
prefecturel pldsii, érd prin orase d'a dreptuld de specialii. era la finele tabloului se va face ta
la cnniisii, matriculele, rolurile, susele de pa- recapitulatio generalii pe ocele, incheiatd prin-
tcnta1i altele, indata ce comisiile de pldsi in- Wand totald renerald, care va present). tote-
chee lucrdrile lord inteud comma sefi des- litatea impositeloru directe ale jmletelin.
partire.
Prefectura examinea aceste acte. pentru a
constata : Inaintarea rolu rilorui, watrieutelorii §i a
a. Nca calcululd taxelord este fácutil en e- aetelord aceesnril de eietre Prefeetura
xactitate, pentru fie-care contribuabild in parte, j udetu1ni.
si In raportd cn profesia add cu venitalii pro-
prietdtii ce are. Art. S9. La I Noembee Prefecturf. juien-
b. a:ea adunarea totalulni fie-cdrel pagine lul Sainted Ministerului de thance and ran iii
este asemenea fãcutil cu exactitate si deed re- din matricale, and tablod No. 24 do resumatuld
capitulatia comunel corespunde cu adundrile lord pe commie, si iu fiuella relatie pe comune
paginilord. si plasi de corectfile ideate la taxe si de era-
In cast de a descoperi crawl la calcululd ta- rile aftate la basele vre maora din matricule..
xelord, forrnézd nIl listd rectificdtOre, si ina- Cu aceeasi ocasie se va inainta Ministerulul
poiaza matriculeie si lista comisiei pentru a dosaruld de reclamatii i procescle-verbale in-
pasi Ia rectifioarea lord. cheeate de comisii.
Ac6sta in ce prives( e erorile de calculd Ia Art. 90. Dupg verificare, se va inainta a-
tare. semenea imediatii casieralui generald, rolurile
In ee se atinge actual de erorile descoperite genere le impround cu and tabled No. 24, in
la base, precum contribuabilii neinscrisi pro- intervaluld do la 1-15 Noembre.
tean eed proprietdtl aseclate pe base diferite Casierulii pe de nd parte opresce in eamela-
sed in mai pucin de catn ceeace figura inacrisii ria sa tablould No. 24 resumativii pentra a in-
orin vechile matricule, fdrd ca ill fi rniçllocitd carca partidelo casieriel si a urnari dupl den-
vre nil. prefacere reale care ad justifice acea ire- sole incasarca ddrilor dela comune, pe fie-care
pucinare de venituri, Prefectura formai and trimestru, pe de alta distribue rolnrile corn n-
statil coin parativii detaliatil pe corneae i pldsi, nolorti, pentru a le servi de temeid in stringe-
si inapodzd comisiei matricula si.statalt in rea ddrilord, pe perioduld de 5 ani.
ehestiune, si 'I "ere, in munele Ministrelui fi- Art. 91. In fine, aid duoilea HAIM de rua-
naticelorii, sIl pdsesca, la ad non*/ constatare tricule impreanit en and tabled-brniond sub
a baselord in localitate, spre indreptare; drIl No. 21, se cord opri la cancelaria Prefecturei
pe de alta Prefectura dd faptuld in cunoacinta ' pent,u a se pdstra en ingrijire si a se copenita
Ministerulni de finance. in on-ce afaceri de serviciii locale.
Art. 87. Candil load, data verificare; s'aril Resurnatulii tab'onlai se va inscrie'it regi-
constata ca matricukle si rolurile smith intoc- strald No.5, atiath la Pretnturd.
mite cu regularitate, Prefectura va numerota,
swami si sigila aceste acte in parte, cele d'in-
Veld pe plasi (dupd terminarea revisiel totals) PARTEA IV
cole do ald duoilea pe comune. iodattl dap&
priimirea si admiterea lord, si le va face lega-i DispositiI iAenerake
lisarea envenita' pe nit= paging in moduld I
armAtorii, :
www.dacoromanica.ro
Art. 92. Prefeethra va lua intelegtirt. cu
42 LEGI
Consiliuld judetiau gi on Consiliurile comunale, neaperatii prin rolurf, aedaudu-se asupra pa-
ca cifra decinnlord destinate a se inscrie in tentabililoril de cl. I 011 din tabla A. gi asu-
iiouile roluri, 6'0 fixtze intermit modd stator- pra celord din tabelele Bgi C, mind taxl egala"
mica, egei rolurile nu vord putea ti modificate. sed mai mare de catii patentabilii de el. I si II
In mai pucin, in cursuld periodului de 5 ani. din tabela A. gi numal prin judetele acelea undo
Prefectura va face demargele trebuitóre ea vord fi exstandil camera de comereid.
sit priimésit tarifele de decimi in genere, la Art. 93. Pentrn ca actele de eonstatare 6it
timpli oportund, pentru a se putea prevede de- póta: avea tótA durata trebuitOre se va Ina me-
cimele in roluri de cAtro comisiile do phisi. suri ca :
La mid ca aceste tarife s5, nu se priimesed a. Rolurile sii fie legate, in modfi solidd, de
la termenii i cândd nil mai mare intardiere critre fie-care comuni in parte en spesele séle
ard impedi(a cursulii revisiel si aid confeetio- proprii.
nareT rolurilord, so va forma rolurile, fart de- b. Matriculele Prefecturei gi ale Ministern-
cimi, remaindd ca comunele 8'4 intoemesca ro- lot vord fi as, menea legate prin forma de lici-
luri suplementaril ne fie-care and, intocmai tatie, cele d'antdit la regedinta P refecturei, eele
precum urmézd. sit Lei in privinta adauselord d'ald duoilea in capita16. eu cheltnéla Statulni.
gi selidetnintelord, conformii prescrierilord ar- Rolurile gi matriculele astd-feld intocmite,
ticoluln 6. Min. 1 din nous lege de la 19 Mar- remand nepreschimbate pentru told per'ninlii
titi 1871. de 5 ani. en ineeprre de la 1872 --1877.
pecimea catneroi de comercid se va precede Ministru, P. Mavrogeni.

LEGE
PRNIRU FIXARFA CATIMM CONTRIBUT(IJNII FONCIARE LA CIFRA DE 6 LA SUTA

(Decretii din 19 Martiii 1871)

Art. 1. Contributia fonciarii do la prorie- ; 3 la sutii asuara venitului amml net pentru ; ro
tittile imobile rurale si urbane se stabilesce la I prietAtile din orasuld Iasi. potrivitii dreptulni
6 la sut51 asnpra veniturilnrii anuale curate cu I de reducere de care s'a bucuratil In trecutii, in
incepere de la 1 Aprilid 1871. ; pnterea Iegidoun fieare dela 31 Martiii 1862.
Acesta contributie se va agedape basele pre- Art. 3. S3 escepti de la contributia do fa-
vedute in legra fundamentalit de la 2 S .plem- j crt viile, in genere, a egrord impunere so re-
briti 1860. I gulezI in condititnile legei speciale de la 15
Art. 2. CAtimea contributiel fonciaril va fi de ' Aprilid 1870.

LEGE
PENTRU AIONOVOLULU VINDERII TUTUNURILORU

(Deeretii No. 236 din 3 Februariii 1872)

TITLULII I tive tutunul in tea intinderea Orel, tie ciehn

pentru Regie seii pentru exportatiune.
Despre dreptulii esclusivfi alit Statului I
Art. 3. Dreptuld de inonopold ala Statedni
',supra vfindtirei Int se va da in intrepriulere privatg pe tomer&
de cinci-spre-dece ant, dura mu caietd de in-
11 tabaculul. stireinfisi specialt co soya alatui do ministrniii
financelord.
Art. 1. Statuld este singurd in dreptii a Vindarea se va face prin licitatiune ureic in
vindo pa tóta intinderea teritoriului remand pretortuld Ministerului de finance. conformt
tutunurile indigene gi straine sub ori-ce forma, modului de arendareamosiilort Statului, (bpi
do ori-ce calitate i pentru ori-care intrebuin- co se vorii cunOsce gi ofertele.
taro. Licitatiunea se va face pentru terinerruld
Art. E. Nitnenea nu pete ii in dr( pt sit cul- prevedutd mai susd en pretnri gradate
www.dacoromanica.ro
 FINAhCIARE 4,3

xate prin coucurtnti pe trel perióde de chte consumatitme sub diferite forme se face numaY
einei ani fie-care. in fabricele Regiet.
PerFónasé rompania intrepritegtOre va tre- Art. 12. Regia va la in drentU a tumpdra
bui sa, 'cl stabilesa dorniciliulil legal!i in tell recolta de la cultivator! seil in fru*. in tom-
gi si tie in totalti stipusä, juridictiunel locale. na in care s'a efectuatii, aid in vera viitere
In tote afacerilo acestel intreprinderi, aril a cluipg antaa ferbere a tutunulut
pnt- a invoca nic! WA, protectinne strdinit. Pentrn adunarea tutunului recoltat in ter5.
Ea nu va putea fueiona cu u altU compallie pe fie-care an §i acelii importata din strain6-
de fia' asE menea natura. tate, precum qi pentru pregfitirea i fabrica-
rea lot se verb infiinta de cltre concesionari
TITLULtJ II 6 manufacture, precum t i magazii de depo-
Despre cultura tutunuluT . generale la puncturile de capetenie; ace-
menea se voril constrni i magazii secondare
Art. 4. Cultivator!! cart DII vorU voi ed yin- prin districte earl d'impreuna, cu tote cele-alte
411 tutunalU lord regiel, vorii fi détorl .16 constructinni, efectuate de concesionarl r6rnanii
exporta edit a'bi triode pentru exportatinne. ale Statutei la expirarea contractulni. Construi-
Art. 5. Cultivator!! de tutunii vorii fi de- rea acestorii manufacture i magazil se voril
tori a face declaratiune despre intinderea pl- face dupg planurl aprobate de guvernii.
mentului ce peth cultiva r2i localitatea in care Art. 13. Pretnrile ce vorU da cultivatoriloril
cultivd. Declaratiunea se va face la Prefecturl pentru deosebitele cualitatl de tutunil se vorti
sal la autoritatea comunara care va fi detóre publica totil-cle-nna in cursulii lune! lul Oc-
a o transmite indatl Comisinnel districtuale tombre alU fie-cgrn1 and pentru reeolta anulni
spre a da actii cultivatorulni, in care se va de- viitort, de catre Regie, atittit pentru tutunn-
clare dem Regia primesce seu nu recolta WI% rile in tire catli 1i pentru cele in teneuti.
Art. 6. Comisiunea districtualei va fi corn- Art. 14. Vinclarea tutunnlul 0 a tabaculni
pusii de unU membru alu Comitetului perma- se face in pachete sigilate.
nenth i de unii delegat5 al intreprenerulul, Regia este singura In dreptil a viude debi-
carede legatit va declare deea cultivarea va fir- tantilorti 1i acestia publiculut dupa rk glade cc
ma in socotelaintreprinderel. Acestit comisiune se vont precisa prin reglemente specialo pentru
va it detore in termenii de lece 4ile de la prii- aplicarea legil de fac!ti
mirea declaratinnel cultivatorului a 'I da actii Art. 15. Impiegatif intreprinderii, precum
despre cenditiunile Ili toti debitan tit de tutunil, yore trebui si fie
Art. 7. Intinderea minimumil de pilmentU Roman!.
pentru care se va putca face declaretiune va ii El suntil confirmati de niluitruld financelord.
na, jum6t.tte do pogond seil una a patra dinteuA Confirmarea se publicl iu Monitoruld aforiuld
falce. Autorisarea de a fi debitanta de tutunn se
Art. 8. Cultivatoriivorii fi detorT a lucre tett!, va da cu preferintg militarilor5 in retragere,
ntinderea de pgmentil pentru care are delara- vechilort functionari eI StatalnI sal al vedu-
tinnea ComisiunP, cd recolta ce va produce este vilorii acestora.
pe setna .Regil. Fle-eIrn1 debitantil de tutunii, se va libera
Teta acestil eulturg va ti la ul laltL ("ate unit brevetit investitil cu sigiliolt PAM.
Art. P. Cultivatorubd ce va voi a§ UM. dre-- sterului de finance.
turile sae unei alte persOne, va fi detorii mai Art. 16. Vinlarea se face en preturi fixe §i
intoiii a o notifica Regiel. marcate pe pachetele sigilate.
Art. 10. La intrudplare cAndii din causa in- Art. 17. Tarifa preturilord de cumpgrAtó-
temperiei sdit alte accidente, cultivatorulii va rea tutunuriloru, çigitrilorf i tabacurilorii in-
observa cd plantatiunea sa nu va produce cA- digene, precum 1i acela alu vi ru tutulorii
timele coreepunytere unel rodiri de mi4locil tntunurilorii, tabacnriloril §i çiganilonli, atatfi
este deterit a ineuuosciinta pe agentubi Regil indigene catil 1i straine, se vord fixa dc am-
cn sil yin! a constata faptulti inainte de tim- bele pgrti contractante.
pnld recoltel. Tarifulti preturilort demo perItOre a tutunn-
Incnuosciintarea se va face prin miillocirea rilerfi, 9igirilord §i tabacnriloril indigene se va
antoritrftei comunale respective, care va fi de- fixa pe zone, consultindu-se Comisiunile di-
tore a expedia acdstg comuuicare cell! mann strictnale.
in termend do trei clile. Spre acestil fine, na Comisiune de arbitriT ii
nunAril ealii, numitt de guvernii c concesio-
TITLULt1 III nari, va fixa mentionatele tarife.
Pospre fabricarea k;1 depositele Regiel bitrii, In cud de diverginta; de opiniunt intro ar-
Comisinnea va alege cu majoritatea de
Art. 11. Fabricarea tutnnulul, a cigIrilorii voturi nnA superii-arbitrn. Votula edit va fi da-
www.dacoromanica.ro
0 a tabaculut in modulit d'a putea fi date in cisivit pi fart apelti.
 44 LEG,UIRI

La casl, inse, de paritate de voturl, presr- autorisatinnea nu se mai ote wen da de cAtti
dintele Curtii de casatimie va numi in terment in casuri de imi edi<lii justificate, i numal
de 10 chle nuti super-arbitru. deed cuantitatea tutunul ni se va depune intact&
Art. 18. Partieularii aü dreptull a impor- in unule din dt positele Regiei, av(indl a plAti
ta tutunuri, eigdii si tabs euri strAine pentrn cuvenituld dreptii de magezinageil peril la mo-
a lorl consumatiune personal5, avenclii a plAti mentul cAndil se va ridica pentru exportatiune.
peetru fie-care chilograml de tutunfi, cig5r1
séji tabacl, pretnifi regu1at5 prin tarn cu
care vinde Regia aceleasicuaht5t1 de tutunuri. TITLULt V
çigitri se5 tabacurl sti dine.
Mallorca set tutunult intrebuintatl in Ba- Dispositinni prohibitive ;1 petiole
sarabia, ca subtantd medicaid. se va putea in-
troduce in tell fdrii. a fi supu4 la ori-ce alta Art. 23. Tabacurile si tutunurile fabricate.
dare, gall de aceea a importului c5tre fiset dela' are fi in cuantitAti mai mail de cAtii an
ce se aplica la tote matfurile. chilogramil no pal eircula in intru ter. 'I,
Importatiunea inse- a mahoreei nu se va pu- flit a fi revestite de marea Reg.ei Bel Met
tea face, de can dupd eererea unel autorisa- unit bilett all agentului firaIii competinte.
tiuni speciale ei pe ceah+ati determinate. A- In casil de contraventiune la regulele cu-
saint nee autorisatinne c vorii acorcla nurnai prinse in acestei articolt, catimea et, va trece
exploatatorilorii agricoll. peste Lea incuviintatti de lege se confiscii si
Ase menea omu fi scutite de ori-ce taxi% cd- contrav, nientull se we supum ei Ia ud amend5
tre REg;e tutunurile, çigitrile ai tabacurile ce de 100 lei de fi -care chilogramd.
se vorii introduce in terd puntru unlit easel Art. 24. Ori-eine vn avea in poeesiunea sea
Princiare i pentru aeela aln corpului diplo tutunuil fabricate mai multe peste nod chile-
maticii. graniii sure" detori a just flea en acte de cul-
Pasagerii vorl putra lutorduce, pentrn pro- turd ale Regiei posesumea acestoril tutunuri.
pria lord trebuintA, pea la 'I2 thilogiaml to- Cei care importa tutucuii stil e, ennforml
tal, 25 eigdri 81 'et chtlogramil tabacil fIrd a art. 18. suntO asemenea detori a uatifiea, la
fi snpusi Ia nici nit plata. trebnintil, posesinnea aceloril tutunmi pnin
Art. 19. Tarifulti prrturilorl de viedére Ia chitante de plata dreptului de intrare.
conenmatiune , precum i cualitatea. va fi in Contraventinuile (edledrile) la areoth din
totii-de-una afi.stii in localnrile de debitieDdcA urm5, regulle se prdepsesce contkelndu-se
se va dovedi vie-une thbitantii cit art cere pre- sueundintu-se la na, amenda de 120 tel pa fie-
tuft mai radicate de catii role co einse in acele care chilogramil ce so we gdsi mal mulai.
tarife, sed ed aril fi schimbatl marca preturi- Art. 25. Tutunurile gAsite plantate fdrA
lord pe pathetele sigilate. elil va perde dreo- declaratiune prealabild. chianti dE s'aril declare
tuld de brevetl i va fi pasibilil ei tie pedepsele c5 suntil pentru aprov sionarea Regi. I sell pen-
preve'clute de Codicels Penalii 1.entru asemenea tru exportatiune, se destiinthA de eltre agen-
fraude. til ficaIi, cu cheltudla cutivatorilorl, duet
constatarea faptalui prin procesii-vel bald, slab-
TITLULt IV semnat si de autoritatea ComunaK respectivd.
trt. 2(t. Se consider5, ea fabricanti f aurlu-
Despre exportatione teal particularil la cari s'arl gasi une.te din
diverse maelaiiii un cele ceobicinuite se intro-
Art. 20. Pentrn exportatinwa tutunuriloril bah-Veil, la fabricatiunea tutrum. ui i ta-
indigene urméza a se doba diuit prealab lit au- bacului.
torisa tiune din partea Comisiuneidistrictuale, Ori uncle s'arl gdsi tutanl nerevestitl cu
care n'o va putea rause. marca Regiei, foi naturaie set in preparare,
Acea antorisatiune se va da on cultivatoru- se va coneidera ea contrabandde alert numai
lul pentru a eta proprie r coltd, dreei lid con- de vorl fi im ,ortate, se va presinta biletult
statare txpreed a cuantitilt.i si a cualittitii, vamalii do impurtare pentru constimatiune; u-
see persimeloru cari ard cumpiq.a tutunii pen- neltele so vont coefisea i eille5toril se supune
tru Exportatiune. osebitii la ta amendi de 50 500 lei.
Art. 21. Exportatiunea va trebui sit fio efec- Art. 27. Ori-cine s'ard gisi vindendl frau-
tuatel penil la 1 Auguste-I a anului care va ur- dulosii, in locuinta sea, see ea col poi tor, tutuuti
ma du, A recolta, alert de casull cAndil culti- stid,tabadd, se va supune le ameuda. contiscan-
vatoruld va avea dobanditit autorisatiunea d'a du-se si tutunult seti tabaculd popntil.
prelungi acell termene, care insi5 nu va putea Art. 28. Contraveeitorii se vorl conduce
trece peste 111 Septembre, ei nnmai Candi) indat5 inaintea autoritAtei politieneaci, care
eultivatorul va justifica ea recolta va fi intarta. de acordfi en agentull &call competiete cell
Art. 22. Peste termenull de 1-111 Septembre
www.dacoromanica.ro mai apropiatt, decide prin procesii-vfeball sn-
 F1NANCIA.RE 45

ma amendil. Partea nernultumite ye putea a- Art. 82. Pentru desfacerea cAtirnelord de

pela la Tnbunalult de prima instanta, care va tutunti. si tabact ce at astidi in poResiune co-
judeca faptult inti'nnt modt definitivt. merciantil i cultivatoriT, li se acor Ill unt ter-
Art. 29. In cast de vindere fraudulesil de I ment de 6 luiui de la promulgarea ligil.
tutunii set tabact in case particulate, vet prin Art. 33. Acel caul dupui expirarea termenu-
colportagoe, orl-eine art opri st:t art dus aju- lui de 6 hind voril avea vre-ue, et time de tu-
tort la opirea fraudatorulul are dreptii a pril- I tunt set tabacurl nedesfecnte si nu vort voi
mi tie primede /8 a valor I objectelort confi- I &It prod°. Reguel suntii lrberi ale exporta.
scate. Plana nu se dt de eta) dupe demsrunea Restult tutunmelorti preste 6 luni se va (x-
definitive a ministrului de finance. i porta set se va de Regiei, care le va curnp'era
Art. 30. Irnpiegetii contributiunilort di- cu preturile curente en grosii.
recte ui indirecte ci vCmilortl si ai municipali- Art. 34. Duet trecerea de ud lune de la ex-
tetilort, toT agei til Politii judieiare si in pirarea termenulul fixate prin art 33, ori-ce
gtneralt inipiegatii administrative' si fiscall &Rime de tutund set tabacti se va VW la co-
pott inch, Ia procesele-verbale de confiscare si mercianti set la partioulari mai mitt de
a cere glebirea fraudatorilor de ori-ce categoric. i/5 chilograrnit acrevestitii en mar( a Regiel se
Totii irnpiegaVi at etatl, afare tie cel ai con- vorn conlisca pe sem con .esionarilort.
tributiunilort indirede si ad Regiel, pott con- Art. 35. Contractele c. et la pi omulgarea Ii -
state faptele de franda. annual Raril de dorni- g I de face s'ard gesi Umbellate cu diferite
ciluuld particulart; ere impiegatlll contributiu- pentrn dreptuld de arcisti asupra
niloril indirecte si al R-Tiel putt face con;ta- tutunului i tabaculni rOutut a fi respectate
tare si in domicilit, inse anmal cu autorisatiu- pea' la expirarea termenului cc art confine.
nea inscrisa a presedintelui Tribunalului j prin
asist,nta unul cornisart de politic, set d'utrt Dispositii generale
membru aid autoritt til comunale care va sub-
aerie procesult-verbalt. Art. 36. Pentru este una date. preturile cn
Aeeste procese-verbale nu se vort execute earl se vont curnOra de Regie diforitele eualiteti
de cfite prin autorisatiunea ministrului de fi- do tutunt si tabacti aflate in comereit si pe
nauce. Arnendile in folosult Statulul. eit con- earl comerciantit vord doclara cit vort a'ift
fischrule pentru concesionari. vinde Regiel, precurn si eetimele trebuitOre
Regiel din recolta anului, se vort fixa i pu-
TITLULt VI bli a in cursnit aceluiasi ant, in lune. Julie.
In viitort, publicarea tarift lord de crimpU-
DispositinnI transItoril rare se va face pe tie-care ant, in lune, hiT Oe-
tombre, pentru recolta anulni viitoril.
Art. 31. Dupe uti lune de la promulgarea Art. 37. Indate dupe, recoltd, tett' cultiva-
legel de flick nimeni nu mai are dreptult a toil, suntt Uteri a smulge si a desfiinta t6te
mai importa in tere tutunt i tabacd strilint coterele i rtdteinele plantatiunei, spre a no
pentru comerciii afare de celt ce s'art constata se da ocasiune de fraude prejucliciabili Regiel.
prin acte cu date certe et a fostil comaudatil Art. 38. tint regularn-ntt specialii va pre-
inaintea prornulger. I acestti legl, care va ur- cisa modult aplicatmnel legel da face.
ma a fi ingAduite clnpt ce va pleti taxa de Art. 39. aspositiunile contrarii arestei legl
importii. suntO i r6mitat abrogate.

LEGE
PENTRU MODIFICARILE 1NTRODUSE I LEGEN PENTRU MONOPOLULV
NINDEREI TUTUNURILORU

(DecreM No. 835 din 5 Aprilie 1873)

Ail. 1. Artieolele 6, 17, 22, 23, 24 si 80 ale cestil comisiune este detóre a da culti atoli-
legii pf atru Monopolu It vinddril tutunului sunt lorO actO despre conditiunile cultivArii in ter-
modificate precum urn eze : menu de 25 dile de la data otertte de regle-
cLa art.6, cuvintele : acéste comisiune vafi mentuld pree4utti la art. 38 aid legil de face
dethre, in ter ne nt de 10 dile de la priimirea pentria lucetarea priimiril declaratiunilort.
declaratium I. a'i da actO despre condit.uniIe La a Ties,' articold se adauge, ca aliniatti
www.dacoromanica.ro
cultiverif, south inlocnite prin cuvintele: a- fivalii,cnvintele : enotificatiunea rogiel in acestt
 LGILflkLI

privintit se transmite cultivatorulul prin inter- La art.30, se suprimd alineatuld din urmg
niediaruld Prefecturel judetnlui, in care culti- gi se adaug d. urmdtOrele alineate:
vatoruld are domiciliuld sèd. i re g a este li- eIn localitatile cart nu suntd regedintd de
beratd de ori-ce' rdspundere catre cultivatord tribunald, antorisatinnile de perchisitiune do-
amdd notificatiunea a fostil predatd Prefectu- miciliard se petit da de cdtre judeekoruld de
re! cu (5 dile inainte de expirarea termenului pace. Antorisatiunile de perchisitiune se daft
de 25 d le., set) se refusd imediatii, in 4iva ehiard a cererel
eLa art. 17, se adangd ea ultimii alineatl : .In casurile de contraventinne, earl dad locd
cprettirile de vindére ce se vord otdri de cdtre la aplicatiuni de amende, cot& avenitorii suntii
mai sued numita comisiune nu se vorii aplica Mori a justifica inaintea agentilord earl in-
gi la cuaLitd tile exeeptionale, pe earl' regia ard ehee procesele-verbale ca.' ail mid domicilid sta-
crede de euviintit a le pane la dispositiunea bild in tird si cd suntil in positiune de aarbita
nhiord amatori.v amendele. In lipsa unort asemenea justifica-
La art. 22, se adaugd urmdtornid aline atd: tiUni i neputeudil contravenitorii consernna
décii, in termen de 10 Inni de la data depune- amendele pronuuciate in contra lord, WI pre-
ril in magazinele regiei. tutunurile nu vord fi sinta ug., cautinne solvabild pentru plata ace-
fostd ridicate pentru a fi ( xportate, regia va stord amende, contra-venitoril voril fi retinuti
notidca proprietarilord prin Ministeruld por- oi trdmigi inaintea Tribunalului de prima in-
tdreilord, s aibia'11 rddied tutunurile in cele stamp, care va ordona inlocuirea amendelord
d'intdid cloud luni carl vord urma remiterea prin dispositiile art. 28, alit'. 2 gi 3 din coduld
notificatiunel; Hod i notificatiunea va remit- penald.
nea fat& efectii, tutnnurile se vord considera eProcesele-verbale prntru constatarea de
ea abandonate regiel., frande, dindd locii la confiseare gi la aplica-
Art. 23, se inlocuesce prin cold urmgtorii : tiune de amendi, nu se vord executa de dad
etutunurile fabricate (tutunuri de ftimatil, ei- dupd antorisatiunea Ministerului Enangelord
girl ski tabacuri). precum i tutnnnrile in fol eTutunurile confiscate apartind cone( siona-
nu potu circula in intruld tdrel de (atii reves- rilor; amendele se ineasez in folosuld Statului.
tite en märeille regiel séd insocite de und bi- eImplinirea amendelor se va urmäri prin in-
letd libera t de agentii competiuti al gnvernu- grijirea regiel monopolulul de edtre agentil
lul seri al regiel. fiseali insdrcinatl en urtnirirea implinirel cleto-
Snutd xceptate micele cuantitatl de tutu- riilord provenindd din imposite i conformil le-
nuri fabricate, destinate usulul pitied ei vend gilord i reglementelord privitOre la acestil
la concurentd de ud sutd grame tutund de materie. z
fumatii, 50 grame tabacil add 25 ciggri, (Med Art. 2. Se adaugl asetnenea la legea pen-
pentru tutunurile in fel, nu pOte justifica, en tru monopoluld tutunurilord und articold DA-
acte ale regiei, ed este cultivatord in dreptil a tionald, sub No. 40 in euprindere :
retina And tutunurile la densulii, i pentrn tu- cRegia este détOre a avea in tote depositele
tunurile fabricate. deed nu vord fi revestite eu de rescdintd de judetd gi de plds1 rnahorcit si
mdreile regiel seil der d. nu se vord dovedi ci tntunnri anume destinate pentru spelatuld oi-
small importate confermii art 18 de mai mist, lord ; preturile acestora vorii fi inferiOre pretu-
gi nit se voril presinta chitantele de plata drep- rilord stabilite pr ntru tutund de fumatii.v
tului otdritii de acesti1 articold. Art. 3. Legea de facd se va pune in apli-
eCentraventiunile la aceste dispositiuni se catinne dnpd 6 clile de la promulgarea el. D'ud
vord pedepsi en coofi4eatiunea tutunurilord datd en promnlgarea acestel lege, intrega lege
en amendd do la 50-100 lei de fie care chile- s Monopolului tutunulul, cu modifi,aiuniIo fa-
gramd tutunii de fumatu s6d tabacd ski de fic- cute la dins& se va publica prin Monitorulfi
care sutd de eigdfl. , oflciaid.
11111!

CAETC DE iNSARCINARI
PENTRU ARENDA REA EXPLOATATIUNEI MONOPOLULUI TUTUNURILORU INFI1NTTATU PRIN
LEGEA DIN 6 FEBRUARIU 1872

Art. 1. Guvernuld remind eedi, contra u- de einci-sprellece ani, incepdndii a delta di du-
nei pleti de arendd fixd, drepturile Statulul la pi expiratinnea termenulul de sése Inni botg-
exercitiuld monnoolulne tutunurilord infitutatil ran prin articoluld 32 ald lege!, gi impAttith.,
prin legea din 6 Februarid 1872. dupd variatiunea pretulul arendel, in trei pe-
. Art. 2. Csinnea se face www.dacoromanica.ro
pentru tic durati riOde de einel ani fie-care.
 rINANCILEM 4i
Art. 3. In totd eursulfi aceloril eincl-spre- Art. 11. lu cursuld lune Octombrifi a fie-
d'ece anl pnrsOna sad compania substitnitA In &drill and, Regia vs publica preturile cti earl
drepturiie Statului va avea privileginhi exeln- va plIti cultivatorilord diferitele cualitati de
sivil aid fabricatinnel tutunn,iloril indigene si tutunuri din reeelta annlul urmatord. Pentru
straine i ald vinddrel lord, en rildicata sell en acestd sfirsit5, la 15 Septembrid celli mai tar-
anuinuntuld sub orl-ce found'. de ori-ce cuali- chil, Regia va avea adunate is adminihtratin-
tate si pentru ori-careintrebuintare pe tOta in- nes el centrale avisele Comisinnilord distrie-
tinderea teritoriului Romfiniel. tuale precum i ori-ce alto informatiuni putend
Art. 4. Persona sed compania inlocuindd ajuta la fixatiunea prcturiloid, i va notifica
pe Statii este d6tOre a se conforma pentru tett guvernului numele arbitrilord alesi de dena,
ce privesce exercitiulti monopolulul eu disposi- conformd art. 17. al. 2 ald legei.
tinnile keel' din 6 Februarid 1872 si reglemen- Publicatiunea tarifului preturilord de cum-
telord pentru aplicatiunea el si cu clausele si p6ratórea tutunurilord se vs face atatii prin in-
conditiunile presentului nett de insarcindri. s rtiune in Monitorula oficialu gi prin diferite
Art. 5. Pretuld arendel anuale se platesce cl-are din capitald si din judete, catd si prin a-
in dou6.spre-d ce parti egali,inainte, la prima filagiuld in tote comunele pe teritoririld carers
di a fie-cdrei Inn!. se cultivil tutunulti : ard in comuncle rnrale si
Oli-ce plat a. intardiata produce de dreptd prin publicatiuni orale fdcute in dile de Dumi-
in favOrea tesaurulul, din 4iva in care ea urma nici si Orbdtori.
sd fie efcctuata, debdadd legal& pinsti duo5 la TOte cheltnelile publicatiunil vord fi excln
sutd. siva in sarcina Regiei.
Art. 6. Administratiunea ce persOna seil Art. 12. Rsgia avandd facultatea, conformd
compania adjudecatara va constitui pentru e- art. 12 ald Iegel, d'a priimi tutunurile culti-
xercitiuld drepturilord ce'l Bunn cedate, va ins vate pentru 'Rua set in fel tOrnna, indata du-
titlult de 4Regia monopolulul tutunurilord pi, recoltA, sad in Uncurl dupd antfiia ferbere,
AcestA administratiune va avea dreptuld d'a ea este détOre d'a incunosciinta la timpd pe
pune armele tdrei pe sigiliile sale. cultivatorl despre epoca alfisd pen+rn predare
Art. 7. Regia este obligatd a intemela MO- si despre loculd umle acésta trebue sti, fie efee-
nopoluld pe sisternuld celd mai economict si tuatd.
mai productivii. Regia nu pOte exige de la caltivatori ca e4
Ea este obligatd asemenea a Incuragia si a sa efeetu(2P predarea intr'and loci) mai depdr-
sustine prin IndernnAri desvoltarea culturel tu- tatil de can in rainnul judttului in eoprinsulii
tunurilord in intruld tdrei, Iué.ndO pentru a- cdruia cultura va 6 fostil flicutd. Pretul trans-
cestd sfirsitd, prin intelegere cu gnvernuld, tOte portulul de la locuhl de productiune la depo-
m5snri1e earl se verb recunOsce mai potrivite. situld Regiei se va coprmde in pretulu de cum-
Art. 8. Rogia va 6 represintatd in fie-care 6ratOre, tinendu-so in s6mii la firdtinnea ace-
judetil printeund agentd aid el, avandil in totil stuia.
timpult instructiuni suficiente, atAtd pentra a Art. 13. Neintelegerile intro Regie si cui-
indeplini functiunile de in. inbrn aid Comisin- tivatori In privinta clasificatitmei tutunurilord
nil districtuale instituitti prim art. 6 aid legel snntd judecate in 6,-care judetii de cAtre Co-
din 6 Februarie 1872, eat i pentru a inlesni misiunea districtadlii, care va (hilima in aja.
ori-ce relatinni ale cultivatoriloril cu Regia. toruld ada und expert asermantstd. Decisiunile
Art. 9. In casuld caudd, din lipsO de instruc- majoritatil Comisinnel districtuale astir-felt
tiunT suficiente add din orl-ce sad cansii imeu- compnsa suntil definitive.
tabilE Itegiel, Cornisinuile districtuale nu aril Art. 14 Regis Pete In dreptil a rdusa prii-
ui in stare ad dea cultivatorilord, In termenuld mires tutunuriloid cari, din cansa cualitatil
de d ce dile fixatd de art. 6 alb legel, actd de 1 irfi prea role, produsd de stii Acinne, nu all
priimi ea deelaratiunilord lord si sA le take putea fi utilisate pentru consumatinne.
d6ca R gia consimte sad nu ca cultura si se Contestatiunile in ac6stti privinta suntd at-
Lea p.ntru densa, cultivatoril vord putea exi- puse comisiunilord districtnale, call jn leca cu
ge ca Regis sa priiniésea Intl-6ga recoltd a lord. asistenta de (31pert1, precum se prevede la ar-
fiid ins5 a fi 16spund6tori de neindeplinirea dis- ticolulu Pr, cedeutd.
positiuni lel id art. 8 al lege!. Art. 15. R gia va fi scutitd de ori-ce dreptil
Art. 10. Itt gia este t nutd sit Indestub ze in de vamti &supra tutunnrilord brute sa fabri-
trnpd utilii cererile facute de cultivator'', con- vete co va iropnrta pentra aprovisionarra el.
fermi art. 10 alt legei, pent n constatar, a std- Ea va fi asernenea scutita de ori-ce taxa comu-
rel plantat unilord. Cultivatorii void fi scntiti eel tax.r da accisd bed altele, atatd asupric
de o I. ce 164 ptmd, re eft tre Regie dace acésta va tutunurilorti cumpdrato in tjrA citn i asupra
negligia d'a se incredipta, nisi '1,aiute de t;ni- acclord be proremeti stidina.
redire de ni.dleed.
www.dacoromanica.ro
pult recoltel ( ã plaLtatitnnle nu promitii tia C i rdt acest.,a R-goa va fi ddtUre, confortii
art. 85 aid Jel, a phiti tazole culminate ale
 LEGIIIIRI
cdrord venituri se vord fi gesitd la data pro-i fiedurile constrnite do Regie, precumfi ei ori-ce
mulgatinuel legil din 6 Feb, uariii 1872 aren- I inobilierii, mat hine i unelte garnisindil aceste
date prin contracte in regale'. edificiuri vorii trece In deplina proprietate a
Obligatiunea iegiei va inceta de ul-dat e. cal Statului, ctrula vord trebui ad fie pre date in
expirarea termcnilorii de arendare. bunt stare de intrebuintare si fart Didn't. des-
116, listi de trite contractele a cdrorii respec- pegubire.
tare este impus't Regiel va fi predatii acesteia Art. 22. Tote edificiurile, macbinele. unel-
de &are guvernii indatd dupt constituirea U. tele si aprovisionerile Rt giei void fi asigurate
Art. 16. Fablicatinnea tutmiurilord. adb contra pericolelorti de incendid.
pregatirea lord pentru consumatiune sub dife- Art. 23. In cursuld lunel Noembre a fie-ct-
rite forme. se va facein manufacture ale Regiei. nil aut. Regia stabilesee si supune aplobatin-
Regia este clétóre a infiinta celii puein (lea nei guvernului diferitele tipurl ale tutunuri-
manufacturi inclestraterm tote machinele si n- lord fabricate do pried In vinlyre pentru con-
neltele neresarii. sumatiune; aceste tipuri cord servi de ba4 la
Art. 17. Peutru inmagazinarea i cons. raa- fixatiunea preturilord.
tiunea aprovisioneriloru sele, Regia este JO- De ua-data cu ccrerea de aorobatiune a ti-
tore a infiinta celii pueind patru deposite gene- purilord, Regia desemazi guveiuului persO-
rale, in patru din centrurile cele mai impor- ' nele ehitmate a o repeesinta in comisiunca de
tante ale t.drel. ei tine depositd seconlard in arbitri 'Antra fxatiunea preturiloril de yin-
fie-care din judete in capnnsuld etruia he cul- (pre cetre publicU a diferitelord specii i ena-
tivd tutunuri. liti,ti de tutunuri, eigeri i tabacurl, cotform
Art. 18. Alegerea puneturilord pentrn sta- art.17 ald legel.
bilirea manufacturelorii si a depositelorii ge- Regia va ingriji ca tarifulii preturilorii de
nerale va face objectuld unei inteleger i intro vinq.ere ad fie publicatd totil-clO-nna inainte de
guvernii ei Regie. 1 lanuarki.
Art. 19. Atatil pentru manufacture, ettii gi Publicatiunea se va face atatii prin inser-
pentru clepositele generale ei secondare, Regia tions in Illonitorul oficialiti 't;i in alte cpare,cat
va face cledirile necesaril in z:dzirit do pare, si prin atiee.
,,

sell cdrmidt, acoperite cu metalt i dupe pla- Art. 24. Pentru vinderea tutnnurilord a-
nar; aprobate de guvernd. La aceste clediri nu tre consumatori, R-gia va ingreji d'a se afla
so va intrebuinta de catd materiald de cea mal in fie-care comunt localuri de dt bitii in num&
bund cualitate, i lucrarea lord va fi catii se sulicientd, tinéndu-se Bernd de cilia po ulatia-
póte do iligrijitd, astii fold ca ele sit presinteLel. Regia va ingriji asemeuea ca localnrile de
tote garantiile de duratt. Pentru acrstil sfir- I debitd at fie in totd momentuld aprovisionate,
gitti, este detOre a swine guvernului, in ter- astd-feiii ca nici tit cerere a publioelui st nu
mend de sese inni celii multd de la constitui- remant neindestulatt.
I

rea el, projectele compleete ale tutnrord cid- Localnrile de dt bad vord fi desemnate pn-
dirilord; aerate pr jectevord cuprinde descrip- biracial prin table uniforme, ageclate in afar&
I

tiunea lucrdrilord, planurilord gi devisele cuan- la ngile lord.

titarive ei estimative. AprobationeasOU modi- Tarifuld preturilord de vincpre va fi totd-
ficatinnea plamirilord de cetre guvernii nn va dO-una atieatd in rartea cea mai aparenta a
putea inteNia mal multil de dead lani de la fie-cdrui iocald do deb td.
presentatiunea lord. Art. 25. Regia este liberd a regula dunt
Art.20. R gia este obligate' a incepe lucrd- cum interesele el o vorii povatui romisa sOil
rile cltdirilorfi preverbite la articoluld I rece- benefiialt ckbitantilord.
dentd in trel luni celd multd do la aprobatia- Art.26. Debitantii de tutunurivor fi numitl
-

nea planurilord si a le urintri astd fold ea a- de catre guvernd dupd presentatiunea R glei.
ceste clidiri se, fie terminate treptatfi si ea Debitantii, urmandti, conformu art 15 alit
tote sal fie in stare dest vOrsite de int reb ointare. legei, at fie romanl si luati de prrf ,rinte, din-
cold mai Carpi in termend de trel mil de la tre militaril in rettagere i verbil functionari
inceperea lord. La acéstt datt se va proceda ai Statulul. raporturile Regiei pentru presen-
printeut comisiune numitt duet intelegere tatiunea debitantilord vord fi totii-dé-una in-
intro guvernii si Regie la alettuirea unul in- soeite de acte earl et probeze inteund modd
ventariii detaliatd aid tutulord edificiurilord anticientii et peraimele piesintate intruneecii
si rad rnachineloril i uneltelorfi. condi tiunile cerute.
Acestil inventarid, fecutt in dublu exem- Cualitatea de debitantd. pOte fi accedatt gi
plard, din care tumid va fi remiad guvernului femedord veduve earl verb justifica de serviell
gi celd-altil se va 'Astra de Rogie, va servi la fdeute Statului de ettre btrbatii lord.
pridarea edificiurilord cdtre guverud, conform 1J1 comisunne 863 brevetd alt guveinului va
articolului urine tord. fi liberatd fie-ctrui debitantd pentru a'i servi
www.dacoromanica.ro
Art. 21. La expirarea concesinnil, tote edi- I de titlu doveditoril aid cualitttil sOle.
 FINANCIAILD 49

Art. 27. DebitantiI DU vora fi sUpusi la pa- sail tabacuriloril ce s'arii aduce din strainatate
tenta de cornercm. de ata (lea. pe Iing vin- pentru usula easel Princiare si pentru acela aid
cler, a tutunu flora vorii exercira si ua al ta pro- membrilor corpului diplornaticii, ei no pita exige
fesiune care sa'i inietor, z- la luarea patentel. veri-tia, plata sub ori-care titlu ara 1i, pentru
Art. 2S. Virlyrea tutunutilord . c'garcte- aceste tutunurl.
lora de tutuna taiata, gigarilorii ei tabacuri- R gia este asemenea detOre a permite ei a
lora, se va face in pachete, cal trine set cutuI scuti de plata ori-carel taxe imporratium a tu-
eigilate si revestite de mat cile Regiti, fie-caie tUmAlni dts maltorea destinatu la intcebnintari
patheta, cartona sea cute va porta indicatiu- medicale. lmportatiunea accstei specie de tu-
nea speciel ei cualitatesi tutunulul. ç garilora tuna va fi numal subordt nata unel autorisa-
sea tabaeurilort, a catitnei (greutate curata tiuni speciale a R guei i supueil, dreptului de
sea numaril) ei a pretului. vaina in favOrea tesaurului public&
Maccue adoptate de Rigie vora fi supuse a- Rt-gia va ; ut al, fuza antoriaatiunea el pen-
probe ti neat guver nnlul. tru importatiunea de inaborca coma perseuele
Art. 29. Debutantil un vora putea in n7cI earl volt ere ita, asemen, a autorisat;tme nu
una cast si sub iii unC prt tt xtui exige de la yore just fiLa de cualitatea di popriofari de vite.
consurnatori pretull mai marl de &Atli acele in- Art. 33. Conformii articolulani 18, al. 1, alit
dicate pe pacbete. cat tone sea cutti. DAltan- legel, Regra v a pertnite importatiunea tutunu-
WC care ara contraveni acestei dispositi ini rilora, sub ori-ce forma, ce uarticularil nril a-
sea care Blatt dovedi subititu:nda uà t nalitate duce din strainatate pentru usulti lora ; erso-
I

de tutunu. çiguii sea tabaca altei cualitéti, fie nalii. Tutunurile astil-fela importate vorii fi
prin sthimbarea mareiloril iudicaudu pieturile, supuse In favdrea R giel, la plata tmel taxa e-
fie prin ori-ce aItC micllocil, se va pedepsi t e gale cu pretula vinycei in detalit de catre Ro-
linga retrager ea bnvettilui ei perderea pentru gue. a specuiloril i cualitatiloril de tuttinurl
tutu-de-una a elteptului de d butantil, en pe- corespuncle,óre,
depsele pi evadute de Codult P, nala. licuidatiunea taxel se va fae la unnlii din
Art. 30. R,-gia este indatorata a satisface depositele Rt giei desemnata de Care importa-
MA Dial ua int a. cliere cerenle ce'l voril fi a- tort in mom,utulii introductiunei tutunurulor.
dresate pentru expoitatium a tutunurilord. Expediçiunt a tutunulul de la punctult de
Pentru acesta sficeita, indata clopa priimi- introducticne la drpositulii Regiel se va face
rea fie-c A reia cart rI,Regia va face a se constata prin biletii de asignatiune liberatt in temeiulft
printeunn agenta ala el specialii, cualitatea i noel sumisiuni garantate; tutunula va fi plum-
cuamitatea tutunului, i va libera tuna bileta bata i insocitii de biletula de asignatiune in
Ie llbeua trscere, contieenda tete in licatiumle tota cursulii transportulnI.
neresaril peutru facila recunescere a tutuoului. Pend la ach tarea tax ;I tutunnlii va remane
Biletula de liberit trecere va insoei tutunula deposa in magazinele regiei, fara ca ace,,ta sa
in tutu cursulil transportului. Ott pretindo veri-ut plata, de magazinagiii.
Regia este in drepta, deca o va crede nece- Tutuntnile ce pasageril vora avea cu denei
saria pantrn asigurarea ei de a pane ei plum- la intrarea lord in tell vord fi admise la im-
burl asudra tutuauriloril destinate xportatiu- portatiune fart nici nit plata de taxa, intru
nel, ea nu pOte.inse exige vre-ua plata pentru catii Med catimea lora nu ara trace paste una
acesta sub titln de drepta d. plumbagia. jumetate chi'ograrna tutunii de fumatd, doud-
Termenula in care exportatiunea va nrma disci l cinel cigarl sea cloud sate cinel-qeci gra-
ad fie efectuata i term,-nula in care txporta- me tuba C.
toni vorii trebui sa just fi;e efectuarea xpor- Art. 34. Guvernulil se obliga a da Regiei
tutinuel, so voril arata in biletula de 1,bera tre- totil adjutoruia lagala pentru asigurareaintre-
Care. gului exereuttil aid drepturilorii resultanda din
Justilicatiunea exportatiung se va face prin legea din 6 Februaria 1872.
iaapoiarea la Regie a biietului de libera tre- 1nipiegatil Statulul si al comuneloril, de-
care viptil de eefulii varneI usi de comandan- senmati la art. 30 alit' legei, sunta dated a
told strejuirel de la punctula de frontiera pe concura cu ag. Iltil R giel la constatarea si la
unde tutunula va fi fosta ex ;ortatil. represiunea fraudelorii.
Art. 31. Taxa co Regis e te in dreptii, con- A; t. 35. Gavernula va continua a exercita
forma articolului 22 ala leget, a percepe asu- privegherea sa, conforma legilorit i reglemen-
pra tutunurilora destunate exports tiunel care viola existente sea viitOre pentru impedica-
'1 s'ara depune in magaz ife el, se fist za la mill rea contrabandt I la fruntarii; Regis nu va pu-
baud pe cli pentru fieare cualutate de la until tea inad exige de la guvernt d'a lua, in privinta
pea la dona-deci i cinci hilt g Arne. contrabandel tutunurilorii, altp masuri de Cita
Art. 32. lt gia esto deiOre a ingadni, dupa nudiurile preserise pentrn asigurarea drepturi-
www.dacoromanica.ro
na sirup a notuticatiune a guseinulut, imp() ta- lora vamale in contra contrabandel.
tiunea si circulatiunea tutunuriloril, eiganlora Art. 36. Ittgia este hbera, déca interesele
 50 LEGIUIR1
ei o vord povritni, si institue agentil speciale Ministeruld tinanelord prin agentil sdf va
pentru nrmdrirea frandelor in genere i mai a- ingriji de stricta prizire a dispositiunilord legit
lead pentruoprireaai represinnea contrabandel. din 6 Febraarie, 1872, si regulamentelort pen-
Determinarea atributiunilord si prerogati- tru aplicatinnea ei, si de pazirea clanseloril si
velord acesturii agent' se va face prin comunft conditinniloril presentulni caetd de insdrcinteri.
intelegere de cdtre guverat i Regie. Elii va avea dreptuld d'a se opune la aplicatin-
Art. 87. Impiegatii serviciulni activd aid nea orl-cdrord mdsnri luate de Regie earl '1
Regiei in genere yore fi considerati ca agenti s'ard pArea contraril intereselord Statulni aid
iii administratiunel contributinnilort indirecte publieulai, séd cari s'ard depArta de la dispod.
si vord avea, in ceea ceprivesce exercitiulii mo- sitinnile legil.
nopolului, tutunurilort, acelerusl dreptuil ea a- EIS va avea facnitatea d'a face sd. se visi-
eesti agent!. Ei vord iiRomâniséd naturalisati teze in VAS timpuld manafacturele si magazi-
Romani, si nu vord putea intra In fanctiune de nele Regiel, pentru a se ineredinta den tutu-
Cita dup. confirmarea lord de cdtre guvernd. nurile pose in vinpe coreepundil cu tipnrile
Teti impiegatil serviciului activd ald Regiel &probate.
N orb purta semne distinctive, unifurme si apa- Art. 44. Regia este détOre a inlesui guver-
rinte, pentru a se inlesni recunóscerea lord a- nulni, fie prin comunicat.unea actelord ei, fie
tau de 'cAtre publicd Cad si de critre agentil prin ver-ce altd misllocd 'I s'ard indica, aduna-
guvernului eerier fichiAmati sale dea ajutort. rea datelord statistiee peivitOre la productin-
Aceste semne so void hotara de dare Regie. nea si la consumatiunea tutunurilord.
prin intelegere cu gnvernuld. Art. 45. Regia va fi scutità, In ton' cursuld
Art. 88. Regia este rdspnnytóre pentru o- el, de patenta de comercid, déca operatiunile
suicide binesei ce s'ard pronuncia contra a- eele vosil avert de objectd singuruld exercitifi
gentiloril el la ocasinnea de fapte ilegale co- ald drepturilord resultrindil din legea din 6 Fe-
raise in exercitialt funetianilort lord. brnarie, 1872 ; acestd scntire va inceta fug
Art. 89. Regia este tinutil d'a transmite gn- indati ce Regia va intreprinde i alte opera-
vernulul tote procesele-verbale pentru consta- iunl asapra tutunurilord, precum culture si
tarea de fraude incheeate de agentli ei, spre a exportatinnea.
obt ne fncuviintarea de executiane, conferral In ce privesce imposituld timbrului Regia
art, 30, alin. 3 aid legil. se va bucura de scutire numai pentru corespon-
Art. 40. Regis este singurd ddtdre d'a in- dente el en autoritritile publice ai en agentil
griji de executmnea decisiunilord gnvernului sél i pentru cdrtile sdle de comptabilitate.
pentrn aplicatiune de penalitAti, asigurandu-i- Art. 46. Regia nu va paten, us e in privinta
se de cAtre gavernil tad coneursuld agenti- plantatiunilord de tntunuri fitente In anul 1872
lord an. de dispositinnile artieolulni 25 aid 1 g -1. Ea va
Pentru implinirea amenclilord, Regia este in avea fug dreptalii d'a lua, in lim tele leg;I,
dreptd d'a cere aplicatiunea dispositinnilord ori-ce mdsuri and crede necesarii pentru a on-
legel speciale de nrmArirl in materie de detoril niesce important% acestoru plantat uni. atitii
citre Statfi. spre a asigara controluld ei asapra intrebain-
Art. 41. Produsuld integralii ald amende- tdrel produsulni lord &VI si Bare a'si da gine
tore] apartine Statulni. de resursele de a orovisionare cepOte aflA in re-
Regia este obligatd d'a Orsa la tesaurtild colta annlui 1872.
publict. in primele cinci 4ile ale fie-cdreia lune Fixatiunea i pnblicatiunea pretnelera do
totalitatea sumelord ineasate din amende in cumperdtóre a tutunurilord provenindu din
cursnld lunei precedente; ea este rdspnnytOre recolta anuloi 1872, se wird face in cursuld la-
cities Stead pentrn exacta implinire a amen- nel Iulie a acestui and.
lord si nu pOte pretinde descdrcarea el de Art. 47. R gia este obl;gatif d'a priimi to
60 in casnrile de insolvabilitate bine con- d'a pläti tutunurile in foi sell fabricate earl,
staid, a di bitorilord. la expIratiunea termenului otAritd de artico-
Art. 42. Reg'a nu lOte, In nici mad casd si had 32 aid legil, s'ard mai gdsi In poResiunet
sub 00 mid pre textd, srt refuse doveditorilord comerciantilord si caltivatotilord si pa cad,
de frande prima cuvenitA lord, conformfa arti- p,oprietarii lend aril voi sd le vinqi R-giei; ea
colulai 29 ald legil. va pntea refuse numal acele tutunuri cari, din
Lamidatiunea motel prime se va face dupd causi de stricticinne, u so void gAsi in stare
estimatinnea de Care &lie a valórei lucruri- d'a fi utilisate pentrn cunsumat nue.
lord eui fiscate. Duvediturold care ard contests Preturile en earl R ,gm va pie ti dleritele
exactitat, a estirnatinnei fAcntd de Regie este specii i cualitdti de tutunuri f see febri-
u

in dreptd a cern, lid noudestimettune prIutr'und cate se veal tixa in cut sa'd lui lime. 18 2.
elpertd alesii de Curnisiunea districtuald. F xattunea reeestord preturi se va fa.e de cA-
rt. 43. Ad mintstratinnea centralft a Regiel tre Reale de aeor Idea gucernuld. leanclu-se de
Vtt fi stab.litA in Bucartsci. www.dacoromanica.ro basd preturile curente ale vitPrel en radica-
 PINANCIARE 51

ta, conformil articolului 32, alineatuld 2 alii operatinni de aceeagi natur a acele fdeute
legal. de densa.
Clasicfiatiunea acestorti tutunuri, edict' de- Art. 52. Persona séli compania adjudecatar5.
terminarea specielord gi cualitatilort, se va a monopolului va depune, mai 'nainte d'a in-
face, in casU de neintelegere intro Regie pi tra in posesiunea drepturilord cedate el, at,
vinptori prin arbitril numiti in nurndrii egalii garanVe in numerart, titlurl ale imprumutu-
de ambele OW. Asemenea prin arbitril se lui Statului remand sell imobile ipotecate.
vord add contestatiunile radicate de viny- cifra acestel garantii se va fixa in momen-
tori asnpra refusurilord de priimire a tutunu- tult adjudecatiunei pe basa de 'Is din pretulii
rilorli de catre Regie. anualii al5 arendei, dna garantia va fi in nu-
Art. 48. La expiratiunea termenului de merarii sedtitluri de imprumutt, séu de 'Is din
cincl-spre-pee ani, guvernuld va avea faculta- acelagi pret child va consta in imobile ipotecate.
tea d'a lua pentrn seine sea totalitetea set Garantia in numeraril va produce depundto-
parte a tutunurilort ce s'ard afia Arica in ma- rilord dobanda anuala de 5 la mita fixata prin
gazinele Regiel. legea constitutiva a Casel de depuneri gi con-
Spre acestU sfirgitil in cea d'auteid luna a semn atiuni.
annlul aid einci-spre-clecelea, guvernulil va a- Garantiaipoteeard va compta in imobile libe-
rdta Regiel cuantitatea de tutunuri ce va fi re de mi.-ea privilegiii gi sareini; actele de ipoteed
dispust a lua gi va trate cu densa prin buna vord fi alcdtuite conform tutulord prescriptiu-
invoiala despre pretnit cump5ratórel. nilord Coduluicivilli iformulelord adoptate la
Tutunurile remase hi finele anului, fie din Ministeruld finaneelord pentru asemenea acto
causa nevointel guvernului d'a le lua, fie din Art. 53. Garantis depusd va servi impreund,
causa neintelegerei intre guvernii i Regie asu- cu orl-ce altd avere a persOnel séd companiel
pra preturilorii cumparaterel, se vord exporta adjudecatard la acoperirea pagubelord ce s'ard
inteunii termend maximum de gese luni. Pênd pricirmi Statului din neindeplinirea conditiu-
la efectuarea exportatiunei, tutunurile vord rd- nilord adjudecatiunel pend in momentuld cândil
manea In pdstrarea nonei regil. cladirile prevdclute la art.20 de mai snail vord
Art. 49. Regia va fi supusd in tote afacerile fi en desavergire terminate. La mean' momentii
ei legilort Romane; ea nu va putea in nici unt garantia se va restitui depundtorilord el.
east gi sub nici und pretextU a se distrage de Garantia va putea fi redusa treptatd in pro-
la jurisdictiunea locall gi a invoca proteetin- portiune en inaintarea
nea vre-unei puteri straine. Art. 54. Glivernult este in dreptii, in casd
Art. 50. Depositele de tutunuri precum si de neplatá la timpii a ratelord, d'a procede la
ori-ce alta avere mobiliarit set imobiliard a na neud adjudecatiune a dreptulul de exploa-
Regiel vord fi in totd momentuld gi la ori-ce tatinne a monopolului in comptuld adjudeca-
intemplare angagiate pentru plata sumelord tarului primitivd, dup5. u simpla somatiune
eldtorite Statului, fie ea pretil de arena fie facnta acestnia.
ca despagubiri resultandU din neindeplinirea Art. 55. Desvoltarea gi aplicatiunea base-
de care Regie a clauselord gi conditiuniloril lord stabilite prin caetuld de fapa vord face
presentulni caetil de insarcindri. objectuld unuT regnlamntii aleatuitd de catre
Art. 51. Regia nu va putea fusiona eu niei gnvernil de aeordd en Regia.
ud altacompanie sell societate avendil de seopii Ministru finangelord, Mavrogheni.

REGULAMENIT DE APLICATIUNE
ALU LEGE! DIN 6 FEBRUARIE 1872 PENTRU INFIINTIAREA MONOPOLULUI
YINDEREI TUTUNURILORU

(Decretzi No. 1098 din 3 Iunie 1872)

CAPITOLULt I sta u deelaratiune in formele prescrise prin re-

gulamentuld de faca.
Despre cultura tutunurilorii Art. 2. Fie-care deelaratie trebue ad in-
dice numele i prenumele declarantului, do-
Art. 1. Nimeni nu póte intreprinde cultura tu- miciliuld sdd obicinuitii, comuna pe terito-
tunurilort mai 'nainte d'a fi fdcutdwww.dacoromanica.ro
despre ace- ruld careia va fi a se face cultura, situatiu-
4
52 LEGIIILIIi
nea terennlnI de cultivatil i intinderea ace- in scrisil declarantuld add de priimirea decla-
stul t,!renti. ratiunel sae gi sit't notifice decisiunea Regiei
Declaratiunea trebue siindice asemenea Una in ce privesce destinatiunea recoltel.
declarantulil destini recolta sea exportatinnei Art. 9. Declarantulil caruia nu s'aril fi datil
Bed déca se indétoreza a preda mist& recoltl. actii de priimirea declaratiunel séle sell cirnia
Regiel in casulii almdll ddnsa and voi s'o prii- nu s'arti fi notificatii decisiunea Regiel asupra
mesa. destinatinnei recoltel, este in dreptii a pIgi la
Declarantuli care nu aril sci sI eerie gi aril operatiunile culturel Mel a fi pasibilii de pe-
semna declaratiunea sea prin punere de pece- naliatile prescrise pentru lipsa de declaratin-
tie sa printragere cu degetulii, este Mord a ne; elu este asemenea in dreptil a exige de la
face sii se adevereze acesti declaratiune de cit- Regie sipriiméscit intréga recoltl a lui, consi-
tre Primitria comunel in care `gl are domi- derindn-se culture ca Multi pentru densa.
ciliuld. Art. 10. Cultivatorulil care a declaratil cii
Art.3. Nicluii declaratinne de culturi pen- voesce a cultiva pentru Regie i druia Regia
tru uI intindere de pgmentil mai mini de dal a notificatil cii priimesce recolta luI, este de-
nit jumdtate pogong set nna a patra dinteul, toril a lucra OVA intinderea de plmentil ard-
falce nu póte fi priimitil,gi se consideri canuli tatit in declaratiune gi a da culturei séle in-
gi fári fiintrt. grijirile necesarii pentru a asignra reugita el.
Declaratiunea privitOre la cultura unel in- Eld nuyi p6te retrage declaratinnea de cItil in
tinderl de pimentil maY mare de catil mini- casil dna, din imprejuritrl neaternate de voin-
mum de jumdtate pogomi sell und Oath' de ta sea, aril fi absolutil impedicatii d'a culti-
falce impiicii obligatiunea ca tar, acésti in- va. In asemenea casd cultivatorulii este obli-
tindere sl fie de la ul laltit. gatd d'a incunosciinta pend la 1 Aprilie cold
Art. 4. Declaratiunile de cultnri se prii- mal tirid, pe Comisiunea districtuall despre
mescii cold mal tarcliU pend la 10 lannarie aid piritsirea culturel i despre cuvintele acestel
anului in care este a se faceplantatiunea; orl- peresirl.
ce declaratiune fIcutit dup l. acesttl termenU, Art. 11. Cultivatorulil care a declaratil cii
afar% de acele privit6re la culturi pentru ex- voesce a cultiva pentru exportatiune sell cd-
portatiune, se respinge ca unlit gi fri fiinti. ruin Regia a notificatii cl nu priimesce recolta
Art. 5. Declaratiunile se full seil la Pri- luI, este liberd s renuncie la culturi sub con-
rob:rile comuneloril pe teritorulii cdrora va fi ditiunea d'a incunosciinta pe Comisiunea di-
a se intreprinde cultura, fa la Prefecturele ju- strictuali mai 'nainte de timpulil obiclnuit aid
detelord in carI suntU situate aceste comnne. inceperel lucririloril de plantatiune.
Declarantil suntt in dreptd a exige doveig Art. 12. Cultivatornli1 care din imprejurirl
in scrisil de priimirea declaratinniloril lord. 6re-care, nu aril putea cultiva terenuld indicat
La fie-care Primitrie ca i la fie-care Prefec- in declaratiunea sea gi and voi si-gi fad plan-
turd se tine null registru speciald pentru in- tatiunea pe unU altd terend, este Mord s4 in-
scrierea declaratiunilord de culturl. priimite. cunosciinteze despre acésta pe Comisinnea di-
Inscrierea fie-ciria declaratiuni se face indati, strictuall cu pce 4ile cold pupinu inainte de
dupii presintatiunea acesteea gi cuprinde tote inceperea lucririlord.
indicatiunile el. Art. 13. Cultivatoruld care arii voi ad sub-
Art. 6. In tret iie celd multi de la presin- stitue pe alti persOni In drepturile gi obliga-
tarea unei declaratinni antoritatea care a prii- tiunile resultindii din declaratiunea de culturi
mit'o este detóre a o expedia din oficiii unel Mena de densulii este détoril a incunosciinta
Comisiunl stabilitit la reledinta judetului. despre mato. pc Comisinnea districtuald Wain-
Art. 7. La regedinta fie-cdruia judetil se te de inceperea lucritrilori culturel. Incuno-
stabilesce uii Comisiune compusil de unU mem- sciintarea va indica numele i prenumele gi do-
bru a115. Comitetului permanentt alii Consiliu- miciliulii obicinuitir alil persOnel substituitg.
lul judetianU, alesil de care Comiteth cu majo- Art. 14. Cultivatoruld care aril observa cá
ritatea voturilor, gi de un delegat aid adminis- plantatiunea sea, fie din cansa releloril condi-
tratiunel monopolulni; acésti Comisinne pOrtii tinni atmosferice, fie din ori-ce altit musk', nu
titluld de Comisiune districtuald a Regiei tu- promite uii rodire de micllocil, este détoril sii
tunurilora. Incunosciinteze despre acesta pe agentulil Re-
Art. 8. pece fle celd multi dupl priimirea giei, gi sii dri a se constata faptuli, inainte
la Comisiunea districtuali, a unei declaratiunI de timpuld recoltel. Acesti incunosciintare
de culuturit, representantnlil administratiunel se face in scrisil gi se remite la Primaria co-
monopolului in acésta. Comisinne trebue WI se munet pe teritorulil cireia se aril plantatiu-
pronnncie déca Regia consimte Bed nu ca cul- nea; Primiria este détOre, in treI cub cold
t= si se fact', pentru dinsa; i intr'und casii multil, a o expedia din oficiii agentnlui Regiel.
si intialtule Comisiunea districtuall este de- Cultivatornlfi este in dreptil a exige dovedi
tore, in acelagi termend de 4ecewww.dacoromanica.ro
iIe, el dea In scrisA de priirnirea incnnosciintirel.
 FINAN CURE
Art. 15. Agentuld Regiel, chiiimatii a con- uncle ati fostil recoltate, inainte de predarea la
stata starea unel plantatinni, este Mort a se Regie ski de expeditiunea pentru stritinnate,
transporta la faça locului, inainte de timpulteste permisd numal deca cultura a &Ad id-
recoltei, Bi a consemna inteunii procest-ver- cutt pe teritorult altel comune de cfitt aceea
bait resultatult constatdrei séle; acesti pro-in care cultivatorult are domiciliuld old gi
cesii-verbalt se inchee in induoitt exemplart undo posedd, localurile pentrn pdstrarea tutu-
din care unult sd last cultivatorului spre a'T nurilorii.
servi pentrn justificatiunea sea, Ord celii-altd In asemenea cast, cultivatorulil este obli-
se opresce de agentuld Regiel. gatt ad dobindéscd de la Primdria loctilui de
Cultivatoril suntt scntiti de orl-ce rdspun- productinne nut permisil de ridicare Bi de trans-
dere mitre Regie In casurile dna agentil a- portil, indicdndd locult de destinatinne i ce-
cegtia, incunosciintati la timpii, negligezii d'a timea tutunului radicatil. Cultivatorult este
se incredinta de starea plantatiunilort. And obligatii, indatd dupii sosirea tutunulni
Art. 16. Indatd chip& strangerea recoltei, la destinatiune, ad remit& la Primiria locului
primaril comunelort, pe teritorulii cdrora s'a permisulil de transportii cu care s'a servitii;
cultivatd tutunt, alcdtnescii utt 1ist nomina- acestil permisil se pdstrézil la Primdrie qi se
UNA a tutulort cultivatorilord en indicatiunea altturt la lista tutimuriloril aflate in comnnit
de calimea recoltel de fie-care. Evaluatinnea qi care se prevede la art.17 de mai suet.
citimel se face cu aproximatiunea permisd de Art. 21. Comerciantil cari strangil tutnnuri
starea tutunurilort indatd (WO recolti. pentru exportatiune i cari voescii a aduna la
Urt copie dupd acést list aid cdrui origi- unil singurt locii tutunurile cumptrate de ddn-
maid se pástrézt In cancelariaPrimtriel se tri- il de la diferiti producelorl, suntil liberl a o
mite agentului Regiel cu re§edinta cea mai a- face dupt dobandirea autorisatinnel Regiel.
propiatit. Pentru acestil sfirOtii el snail détori a pre-
Art. 17. Dupii, sdvdrBirea operatinnilort de sinta Regiel ut declaratiune ariittndii nnmele,
pitpuBitil §i de amlare in Uncurl, mid agentt prennmele i domiciliuld tutulort producdto-
aid Regiel constatd prin antlifire cdtimea e- riloril a cdroril recoltd at cumpgrat'o ; cuan-
xactii a tutunului afiatt la fie-care cultivator. titatea cump6ratd de la fie-care Bi loculd nude
Re sultatult constattre I se consemnézd bite unil se afft magazinnld destinatil pentru adunarea
procesii-vorbalt incheeatti in doud exemplare tutunurilort.
din care unuld se last cultivatorulni Ord cele- In temeiult autorisatinnel Regiei, presin-
situ se opresee de agentuld Regiel. tett, de care comerciantulii cumptratort, pri-
Primarult comnnel sét inlocuitorult sal le- maril comunelort pe teritorult cirora Be gd-
gald este Mort a asista pe agentult Regiel sescd tutunurile , liberezii pentru cuantitatea
gi a semna impreund cu densult procesulil-ver- cumpdratt de la fie-care producttort unil per-
telt de constatare. mist de rddicare Bi de transportt; acestii permist
Art. 18. In cast cindt cdtimea de tutunii se remite indatd dupt sosirea tutunulni la de-
constatatt, conformii articolului precedentil, stinatiune, la nip:Aria loculul pentrn a se a-
nu corespunde cu uit rodire de milpocii, i deed MMus la lista tutunurilort effete in coming.,
cultivatorult nu a pusil la timpil pe Regie in listd preve4utri, la art. 17 de mal mist.
positiune d'a se incredinta despre realm stare a Art. 22. Localurile comerciantilort pentru
plantatinnel, Regia este in dreptii d'a chidma adunarea de tutunuri destinate exportatiuneT
pa cultivatort inaintea Tribunalului de prima nu potil fi situate de clibl in judetult in cn-
instantd t2.1 d'a cere consemnatiunea hi' la ut primula' &Arnie at fostil cultivate tutunurile ;
despdgubire pentrn cuantitatea lipsindt. tutunurile strinse intennt judetii nu pott fi
Tribunainlil pronuncid ottrirea sea in dui- depuse in localurl situate intealtil j udetil.
spre-clece 5110 cold multil de la priimirea re- Comerciantil cari stringt pentrn exporta-
clamatiunel. Ottrirea Tribunalului este defini- tiune tutunuri din mal mnite judete §i voescii
tiv gi executorie din momentult pronuncid- a le aduna la tint sir!guril loot, nu pott depnne
rei ei. aceste tutunuri de ettil in magazine ale Regiel.
Art. 19. In tad timpult cdtul tutunurile Art. 23. Cumpdrdtoril de tutnnurl pentru
r6mlinti in pilstrarea producgtorilort, primaril exportatiune cari ail rddicatil tutunurile de la
comuneloril mutt' détori a exercita cea mai de producttori, inlocuescil pe aceltia in tote obli-
aprOpe priveghere pentru a nu se face cu tutu- gatinnile lor cdtre Regie. Depositele lord Bunn
nurile vre-ut intrebuintare neertatt de lege. supuse visitel agentilort Regiel cari suntil in
Agentil Regiel suntil in dreptd a exige ad dreptt A, se incredinteze in ofi-ce momentii
li se presinte in ori-ce momentil de cdtre cul- cd, nu s'a ftcutt cututunurilevre-nd intrebuin-
tivatori tutnnurile detinute de ddn1ii spre a se tare opritt, de lege.
Incredinta de fiinta intregel cuantitilti °Matd Art. 24. Indatd dupd tivdrBirea recoltel cul-
in procesult-verbalt de constatare. tivatoril suntil obligati a smulge cu pluguld
www.dacoromanica.ro
Art. 20. Rddicarea tutunuriloni din comuna qi a distruge tote cotOrele qi rAddcinele plan..
64 LEGIIIIRI
tatinneT pentru a nu se da locil la fraude in gitii, fie-care adeverintit Orel unix talon care-
pa g uba Regiel. se taie de plätitoruld Regiel in rnomentulti
Cultivatoruhl care aril neglige acest5 obli- canclil se efectuez5 plata cktre cultivator5.
gatiune este détoril a plAti Regiel cheltuelele Art. 30. Poducetorulil nemultumit5 pe cla-
ce ddrisa aril face pentrn smulgerea i distru- sificatiunea ficut5 de agentil Regiel, are drep-
gerea cotOreloril prin insgrcinati al el. tulti de reclamatiune, in termend de cincl di-
Art. 25. Tote actele prevOnte in articolil le, la comisiunea districtual5.
de mai sued, suntil snpuse timbrulni de 25 bani. Pend la j udecare a reclamatiunei de c5tre Co-
misirmea districtuall tntnnurile remand in pa
CAPITOLULt II strarea Regiel care liberédi pentru densele ad
adeverintI provisoria, de priimire; producilto-
Despre predarea de critre producgtoril tu- raid este in dreptil a pune sigiliurile sele asu-
tunuriloril cultivate peutru Regie pra tutunuriloril.
Comisiunea districtual5 este detOre a da de-
Art. 26. Producetorii cari ail cultivatil pen- cisiunea el in termen5 de cinci pe de la prii-
tru Regie suntil détori a preda Regiel intrega mirea reclamatiunel. Decisinnea Comisinnel di-
recolt5 a lord. strictnale este definitivil gi nu pOte fi atacat5.
Art. 27. Regia are facultatea a cere de la pe calea justitiel,
producdtori ca tutunurile cultivate pentrn (Mu- Art. 31. Regia este in dreptii a refusa prii-
sa si i se predea sell in fol, Indatd dupit re- mirea tutunurilord care, din causa cualitatel
coltA, sal in Uncurl, dupd antCia ferbere. lord prea rele provenindil din striaciune, nu
Regia este obligath a incunosciinta pe pro- potil fi utilisate pentrn trebnintele consoma-
ducetori, prin tote mipcele de publicitate o- tiunel.
bicinuite i mal alesd prin afige, lipite in fie- Producetorn15 ale drill tutunuri sunt5 re-
care comung despre epoca alésä pentru predare. fasate este detorii seil a distruge aceste tutu-
Publicatiunile Regiei in acéstg, privin ho- nuri in presinta agentiloril Regiel, se5 a le ex-
tiring locul5 unde predarea trebue s5 fie e- porta in termenuld hotaratil pentrn exporta-
fectuatS gi termenuld in care producetoril nr- tinne.
mezil a fi predatil. Acestii termen5 se calculez5 Distructiunea se constata, printennil proces5-
astil-fehl ca produceteril din fie-care comung verbalil dresatil de agentnlii Regiel care asistil
BI dispue, pentru efectuarea predärel, de uà la acest5 operatiune. U copie de pe acestil pro-
hind ce15 puNid de la lipirea afigeloril in co- cesii-verbalii se remite producetorulni pentrn
muna lord. a'l servi de probe, indeplinirel obligatiunilorti
Lipirea afigeloril se constatg prin procese- séle ca cultivator5 pentru Regie.
verbale dresate de catre primaril comuneloril Producetornlii care voesce a exuorta tutu-
en asistenta a duel martori. nnrile refusate de Regie este supusil tutuloril
Art. 28. Predarea tutunurilor5 se face la indétoririlord prescrise pentru exportatorl.
depositele Regiel. Art. 32. Producetorul5 care se crede nedrep-
Regia nu peite exige de la cultiVatorf ca el t5tith prin refusulil RegieT d'a priimi tutunu-
se, efectueze predarea la un5 locil mai dep5r- rile séle pOte reclama, in termeniide cincl ye.
tat5 de call coprinsulil judetului pe teritoriuld la Comisiunea districtuali.
cäruia cultura a fostil facuta. Dispositiunile articolulni 30 de mai susil snnt
Transportulil tutunurilort de la locurile cle aplicabile i in acest5 cast.
productiune la depositele Regiel este in sarci- Art. 33. Pentru judecarea contestatinni-
na cultivatorilorii ; pretulii acestui transportil lord preveclute la articolubl 30 gi 32 de mai
se co; rinde in pretuld tutunurilor5. apse, Comisiunea districtual5 se complectéz5
Art. 29. Indat 5. dup5 sosirea tutunuriloril printemul expertil gi se compune astd-fehl de
la locurile hotdrilte pentru predare , agentil trel membril.
Regiel thsarcinatl cu priimirea, procedezil la Expertulil este numitil la inceputuld fie el-
clasificatiunea tutunurilord dupg felurile pi cue- ruia and gi pentru anal intregil de catre pre-
litdtile prevCIutedetarifuIC preturilord de cum- sidentulii tribunalulni local5 ; old depune in-
peritere. gi la constatarea, prin cAntgrire, a aintea Tribunalnlul jurgmentuld prescrisil de
cuantitatiloril. legea de Procednrii Civili pentrn expertl.
lig adeverint5 de priimire indiciind5 felurile, Comisinnea districtualA astil-feld compusl
cualitdt;le i cuantitatile tutunuriloril predate da. decisiunile el cu majoritatea voturilord.
gi suma total5 ce urmez5, a fi plgtitit pentru Functiunile expertiloril stint5 retribuite prin
densele se liberez5 fie-c5ruia cultivatoril. Ace- miIioculC unel indemnitall fixe pentru fie-care
st5 adeverintil servA cultivatorulni pe de lig di de lucrare.
parte de prob e. a indeplinirel obligatinnilor5 Plata acesteiindemnititi este in sarcina pir-
[idle Caro Regie, érá pe de alta de titlu aid tel condemnate.
www.dacoromanica.ro
creantei séle asnpra regiel. Pentru acestil sfir- Art. 31. Afara, de casurile de invoell con
 FINANCIAIIE t5
traril, Regia este obligatg a pldti cultivatori- rintg de priimirea tutunurilord destinate ex-
lord tntunurile predate el, indatd dun& pre- nortatinnei care se depund in magazinele el.
dare gi in monedd sungtere dupg cursuld tesan- Proprietaruld tutunuriloni este in dreptd a pn-
rnlui romând. ne asupra acestora sigiliurile Bele pentru a
Pltiti le nrmezd a fi efectuate chiar la locu- asigura neschimbarea lord.
rile de predare. Art. 41. Proprietaril de tutunurT destina-
te exportatinnei suntd détori, mai 'nainte d'a
CAPITOLULt III radica tutunnrile de la locurile nude se gdsesc
depuse i d'a le expedia pentru strdinetate, sit
Despre exportatiune inennosciinteze despre acésta pe Comisiunea
districtuald, si sd dobandescd autorisatiunea el.
Art. 35. Tutunurile cultivate pentru expor- Art. 12. Indatd dupg priimirea fie-cdreia
tatinne proem gi acele cultivate pentru Regie, cereri de autorisatiune in aceeagl li pe Cad en
dérd a cdroril priimire Regia a refusat'o, tre- putintit i celti mai tarp in termenil de trei
buescil sfi. fie exportate One' la 1 Augustii alli pile, Comisiuneadistrictuald debégit nnii agentd
anultil care urmézd dupd recoltg. alii Regiel pentru a constata la faga bocuini cua-
Caltivatorulti séd cumpdrItoruld pentru ex- litatea i cuantitatea tutunulni destinatii expor-
portatinne care nu póte efectua exportatiunea tatiunel.
tntunuriloril Bele in termenulii fixatii, este de- Pe temeiulti acetel constatiri Comisiunea
tord d'a incunosciinta despre acésta pe Regie districtuald face a se da de eatre Regie unu bi-
gi d'a cere de la (Musa prelungirea termenulul. letil de liberit trecere, indicandil numele. pre-
Cererea de prelungire se face in scrisil gi totd- numele i domiciliuld proprietarilord, feluld ,
dd-una inainte de expiratiunea termenului de cualitatea i cuantitateatutnnurilord, punetnlii
1 AugustU. de frontiera prin care tutunnrile au a trece in
1.TA prelungire de ul. lung, adicd pea la I Sep- strdindtate, termenulti in care trecerea urrnezil
tembriii. se acordd de dreptil producetoriloril sda sa fie efectuatfl, i termenulti in care exporta-
curnperátorilord pentru exportatinne care do- torulii trebne sd. justifice acésta trecere.
vedescil c tOti cuantitatea de tutnnti cuno- Art. 43. Termenuld maximumii aconlatil
scutd de Regie in posesiunea lord este in fiintd. pentrn efectuarea treceral este de doul clue
Art. 36. Cultivatoruld séd cumpdrAteruld pentru fia-care miriametru de distantd intro
pentra exportatiune care doresce a dobtindi nit loculd de unde tutunurile suutii rdclicate gi punc-
prelnngire de termenti mai lungd de catil Vend tuld de frontierit prin care tutunurile se seotd
la 1 Septembriii, este détoril a intemeia cere- din térd.; acestd termend se socotesce de latliva
rea sa de prelungire pe cuvinte seritIse de nil- indicatit de proprietaruld tutunuriloril ca data
pedicare. Regia este singurit judecittorti alU va- a radicarel.
b5rel acestorti cnvinte gi in contra refusulul el Termenulti in care exportatornlil trebue sd
de prelungire, cultivatoruld sed cumpdfdtorulti justifice efectuarea treeerel peste frontierd este
pentru exportatiunen'are Mei un dreptil de re- de cinci-spre-clece pe dela data aceste: treceri.
clamatiune. Art. 44. Regia este in dreptil, (Idea 0 va
Art. 37. Antorisatiunile Regiel pentru pre- credo necesarid pentru asigurarea el, eit pung
lungirea termenului de exportatiune se dad in plumburi asupra tutunnrilorU destinate expor-
scrisil. tatiunel; ea nu 'Hite insd pretinde pentru ace-
Art. 38. Cultivatorulti sdd cumpdrAtoruld sta vre nit platd Bub titln de taxit de pbumba-
pentru exportatiune care ail obtinutil de la Re- gid sell sub ori-ce altd titlu arC fi.
gie nd prelungire de termenU peste 1 Septem- Art. 45. Biletuld de liberd trecere insogesce
brill este obligatU a depune mai 'nainte de tutunuld in totu cursulti transportulni; acestil
1 Septembrid, tote tutunurile posedate de den- biletd urmezd, a fi presintatti la prima recui-
sitiune agmtilorti can ad cualitate pentru a
sulii inteunuld din depositele Regiel made voril
sta pea in momentuld expeditiunei pentru urmari contraventiunile la legea monopolulul
strdinetate. tntunu ri lord .
Art. 39. Asupra tutunnrilorti destinate ex- Art. 46. La sosirea lor la punetul de frontierd,
portatiunel depuse in magazinele el, Regia este tutunnrile sunt dusedirectilla biuroul de vamg.
in dreptil a percepe nit taxd de magazinagiti Agentii vdmel impreuna cu agentil strejui-
care Be fixézit la nnti banii pe cli pentru fie-care rel, se incredintezil deed felnrile, cualitatile
cuantitate de la unulii pdnd la doud-pci i cinci cuantitatile presintate corespuudil indicatiu-
cbilograme. niloril din biletulti de liberd trecere, gi in (Asti
Plata acestei taxe se face la rddicarea tutu- calla tutunurile arC fi fosta plumbate, deed
nurilord pentru exportatinne. plumburile suntd intacte.
Tatunurile sante gagiulii Regiel pentru a- Peed Mel nit deosebire in felti gi cualitate
ehitarea taxelorti de magazinagit. Bi niel ad. lipsd In cnantitate mi este doveditg,
Art. 40. Regis este obligatitwww.dacoromanica.ro
a da adeve- gefuld vAmel 1 i gefulti strejuirel permitii trece-
56 LEGXITRX

rea peste frontiera séti incarcarea in vase tit la Regie unit permisii de introductiune. Acestii
inapoezil presintatorilora biletuld de libera tre- permisa se presinta biuronlni de vama de la
eere, visatii de dengil pentru constatare a e- punctulu de frontiera prin care se face impor-
tectuarei exportatiunel. tatiunea.
In case càndii trecerea peste frontiera sd Art. 54. Licuidatiunea gi plata taxelora se
incarcarea in vase nu se 'Ate face indatt, tutu- face sea imediat la depositul Regiel de la punc-
nurile gi biletuld de liberatrecere remanin pit- tula de introductiune, sea la mit altuld din de-
strarea vamel pene la efectuarea exportatiunel. positulii Regiei, desemnat de cAtre importatont
Art. 47. Ori-ce deosebire intre felurile, cua- ID acesta din urine', cast, expeditiunea tutu-
litatile gi cuantitatile constatate intre indica- nurilore de la punctule de introductifine la de-
tiumle biletului de Ebert: trecere so consem- posituld Regiel se face dupa, formele prescrise
neza intenne procesii-verbale semnatil de a- de regulamentele vamale pentru expeditinnea,
gentil varnei gi de agentii, strejuirei care dove- marfurilore de la unt biuroil de vama la altulii.
desce acest5 diferintd. Pentru acestri sfirsitil, dupe, ce biurould de
Aceste procesii-verbala se inchee in indoita vama ale punctului de introductiune a recuno-
exemplara din care unuld se remite presenta- scute, eu cea mai mare exactitate posibila fe-
torului tutunurilorii, era cela-altii se expediaz5 mule , cualitatea gi cuantitatea tutunuriloril ,
prin ingrijirea vamel, in 48 ore cele multe de la importatoruld semneza nit sumisiune prin care
incheere, administratiunel centrale a Regiei. se oblig d'a presenta , inteune termena ho-
Peng la decisiunea Regiei, tutunurile remand tarita, la depositule Regiei desemnatri de Un-
fit pastrarea vamel sub sigiliula presintatorului sulii, tutunurile introduse farit substitutiune
tutunurilora, sea sub sigilinla Primariel locale, sea lipsa, gi d'a justifica acéstit presintatiune
Yea presentaterula nu ar pune pe ale see. asemenea inteune termend otarete.
Art. 48. Exportatoril sunta responsabili de Sumisiunea trebue sg. fie garantata de ua
faptele ceraugilora intrebuintati do dengii in persona domiciliata la punctula de introdue-
cas dud acegtia ar comite in cursule transpor- pine gi cunoscuta la vama ca solvabila. Ga-
tulni vre-urt, infractiune la legea monopolului. rantula sumisiund este de u5,' potriva cu sumi-
Art. 49. Exportatorula este descarcate de sionarulft respunytorii pentru indeplinirea o-
ori-ce obligatiune &etre Regie din momentula bligatiunilora luate de acesta.
dude presinta acesteea biletuld de libera tre- Pe temeiula sumisiunei, biuroula de varna
cere, vizatil de catre gefuld vamel i efu stre- libereza luta bileta de asignatiune indicandil
juirei de la punctula de frontierii pe unde tu- nnmernla acestore coleturi sea pachete, felula
tunurile aii fostd exportate. coletelora sea pachetelord in care este agqata
tutunulii, continutule exacta aid fie-cdruia (fe-
CAPITOLULt IV mid, cualitatea i cuantitatea), termenula In
care tutunule trebue sa fie dusa la destinatiu-
Despre importatinne s.1 despre transitii ne, numerule plumburilora pose de value pe
fiecare pachete sea colete, gi termenule in care
Art. 50. Nimeni, afati, de cdtti. Regia, nu importatoruld este indetorata sa justifice la
pOte importa tutunuri, fie brute, fie fabricate, vama cit tutunuld a fosta presintate depositu-
pentru comerciii. luI Regiel.
Art. 51. Regia este scutitii de plata drep- Art. 55. Termenula in care importatorald
turiloril vamale asupra tutunurilort sub ori-ce este Mora sP. presinte tutunurile la depositula
forme gi de ori-ce cualitate pe care le impor- Regiei, nu pate fi mai lunge de Cate clece Iile
tea, pentru aprovisionarea el. de la data biletului de asignatiune. Acelagi
Regia nu se pets fuse sustrage de la inde- termenii se acorda gi pentru justificatiunea la
plinirea formalitatei de declaratiune la vama, vam5, a ducereI tutunulul la destinatiune.
pretinsa pentru ori-ce importatiuni fart, di- Art. N. Biletuld de asignatiune insopsce
stinctiune de conditiunile in care se face. tutunuld in tote cursula transportului; acestii
Art. 52. Importatiunea tutunurilora , sub biletil urmiza sa fie aretatil la prima cerere a
ori-ce forma gi de ori-ce cualitate, destinate n- agentilore guvernului sea al Regiei, avenda
still]: personale aliiimportaterilora, este permi- cualitate d'a urmari contraventlunile la legea
al cu conditiunea d'a se plati Regiel pentru tutunurilora.
fie-care chilograma tutund de fumatil sea ta- Art. 57. Justificatiunea presentatiunei tu-
bacii see pentru fie-care mita 9igari na taxa e- tunurilora la deposituld Regiei se face prin ina-
gala en pretula cu care Regia vmde, in localu- poierea la vault's a biletulul de asignatiune, vi-
rile séle de debite, specitle gi cualitatile de zate de gefuld acestui depositil.
tutunii de fumate, tabacil seri pigarl corespun- Pentru aceste sfirgitil, indata dupe,' sosirea
cletere aceloril importate. tutunurilord, gefult depositnlui se incredinteza
Art. 53. Ori-cine voesce a importa tutunurl dim plumburile suntil intacte gi Yea felurile,
www.dacoromanica.ro
pentru usuld sea personale este détorn a lua de cualitatile i cuantitatile presintate corespunda
 FINANCIARE 67

indicathmiloril din biletuld de asignatiune orl-ce cualitate, aduse din streinetate pentru
vizendti acestil bilett ild remite presentatoru- usulii easel princiare i pentru acela ald mem-
lul tutunurilord pentru a la inapoia yam& brilord Corpului diplematicd, suntd admise la
Art. 58. Orl-ce deosebireintrefelurile, cua- importatiune fere a fi supuse la plata vre-unel
litatile i cuantitetile efective i intro indica- taxe cdtre Regie.
tiunile biletnlul de asignatiune, se constatii Regia este détóre, dupe ul simpla notifica-
in momentuld chiaril ald presentatiunel tutu- tiune a Ministerului financeloid, se libereze
nurilord, prin incheerea until procesti-verbald permisuld sdil de introductiune pentru aseme-
in indoultd exemplaril, din care unulti se re- nea tutunurl.
mite presentatorului tutunurilord Are celti-alt Biurourile de vame liberezil tutunurile d'a
se inaintezd, dupe 48 ore cold multd, admini- dreptuld in priimirea infecietorulul perrnisu-
stratiunel ceutrale a Regid pentru a decide a- lui Regiel.
supra casului. Art. 66. Celdtoril suntd fiber! a introduce,
PAO la de cishmea administratiund centrale fare a fi inddtorati la vre-uit plata dare Re-
a Regiel,tutimurile remand in pastrarea depo- gie, micele cdtimi de tutund de fumatti, cigerl
sitului sub sigiliulil presentatorulul. sea tabaed ce, la intrarea lord in terd, ad cu
Art. 59. Biurourile de vana iucunoseiin- eldn0I pentru propria intrebuintare. Aceste el-
tezil pe depositele Regiel, la care suntil expe- timi nu potd fuse trece peste una jumetate
(hate tntunurile, despre fie-care expeditiune chilogramd tutund de fumatd, doud-cled si
ficuta i despre termenuld fixatil prin biletuiji cinci cigArI sdit cloud Bute cinciied grame
de asignatiune pentru presintatiunea tutu- tabacd.
nurilord. Nu suntd considerati ca celdtorl i nu potd
Indatii ce termenu)ti pentru presentatiunea pretinde la exceptiunea fecuta in favOrea ace-
tutunuriloril este expiratii, fere ca tutunurile store locuitorii frontariilord Statelorti vecine,
ad fi fostd presintate, depositulti Regiel infer- care vind in Romania pentru termend scurtil
méza despre acésta pe biurould de vame de la add locuitoril RomAniel earl so filtered din
care a priimitd avisulil de expeditiune i cere statele vecine dupe ud petrecere pucind pre-
de la acestil biuroil originaluld sumisiunei spre lungitd.
a servi Regiel de titlu la urmerirea sumisio- Art. 67. Tutunuld tisd. mahorca, cultivatii
narului i a garantulul sea. In Rusia §i destinatil la intrebuinterl medicale,
Art. 60. Pentru expeditiunile de tutunuri, este admisil la importatiune fare a fi supusii
biurourile de value tint registre speciale de la plata vre-unel taxe catre Regie; importatiu-
sumisiuni ; aceste registre suntU procurate nea acestel specil de tutund este Inge permisi
biuroului de atm Regie. numal proprietarilorti de vite §i subordonate
Art. 61. Sumisionarii suntil responsabill unel autorisatiuni speciale a Regiel.
catre Regie pentru faptele cdren0lorti intro- Proprietaril de vite cari voescd a importa
buintati de denlil. tutund =hone, suntil Uteri a adresa Regid
Art. 62. In emit candd importatorulti nu ar use, cerere, indicendii catimea ce ad intentiunea
achita taxa détorite asupra tutunurilorti, in- a importa. AcAste cerere urmeze a fi insogite
data dupe sosirea acestora la deposituld Re- de und certificatil constatindil cd semnatoruld
giei, tutunurile remand in pestrarea Regiel cererel este proprietard de vite i ardrAndd nu-
pea la achitarea taxel. meruld vitelorti ce posedd. Certificatuld se li-
Regia nu póte pretinde pentru aceste tutu- beréze de Primeria comunel in care semndto-
nurl plata taxel de magazinagid de catd dece ruld cererel are domiciliuld sed.
lederea lord in magazie se prelungesce peste Regia este in dreptii a refusa autorisatiunea
ue lune. el pentru importatiunea do mahoreil, dna
Art. 63. Taxele de asignaliune i de plum- cualitatea de proprietarti de vite a persOnel
bogia euvenite administratiuneivamilora, pen- care cere asernenea autorisatiune va fi indoiósd
tru tutunurile expediate de la frontierd la de- 0 nu va fi indestulil justificatit.
positele Regiei, se implinescii de cAtre vemile Persona careia RegiA a refusatil autorisa-
cari facil expeditiunea. tiunea pentru importatiune de mahorch, pete re-
Art. 64. Importatornlii care se crede nedrep- clama la ministruld financelorti, care decide de-
tAtitd deRegie prin rea aplicatiune a taxelord, finitivil dupe informatimfile luate de dAnsuld.
póte reclama in terrnend de duel clile la Comi- Numal in terneiuld autorisatiunilorfi Regiel
siunea districtuale. biurourile de vane potu ingedui importatiu-
Reclamatiunea se judece la Comisiunea dis- nea tutunului mahorce.
trictuald, compuse precum se prevede la art. 33 Art. 68. Importatiunea tutunului malitIrce
de mai sus& Decisiunea Comisiunel distrie- de loot la perceptiunea, in faverea tesauralul
tuale urinéza se fie date One in ece ride §i publicU, a taxel vamale de 7 i/s la sute din va-
este definitive. lórea
Art. 65. Tutunurile sub oil-ce www.dacoromanica.ro
forme 0 de Importatiunea se face dupd forruele pre scrise
58 LEGIIIIRI
de reglementele vamale pentru importatiunea Yama este dethre a da chitantd de tutann-
produsarfloru strame in genere. rile depuse in magazinuld el%
Art. 69. Tutunurile, sub ori-ce forma: §i de Dispositinuile de mai sued nu suntii aplica-
orl-ce cualitate, suntd admise la trecerea in bile bastimentelord de resbelii, al cdrord co-
transitti pe teritoriuld Româniel. cu conditin- mandauti suntd numal indetorati d'a veghia
nile prescrise de reglemeatele si de in itructiu-ea emenil echipagelord se nu intrebuinteze tu-
nile administratiunel vdmilord pentru transit, tunurile compuindd provisiunile de bordd de
afarà de exceptiunile urrudtóre : cdtii la usuld lord personald.
Intrarea §i eeirea tutunurilord on 'Rite avea Art. 72. La tote puncturile de frontierd 'nide
locil de cdtil prin puncturile frontierel nnde seRegia are agenti al el, acestia suntd in dreptd
gdsesed stabilite biurouri de vamd de 1-a, a d'a Ina cunoseintd de tete operatiunile pentru
2-a sed a 3-a clasd ; importatiune. exportatiane séd trausitil de tu-
Numerald plumburilord ce vama pOte pune tunuri, Mout, de impiegatil vdmilord i d'a
asupra coletelorii sOd pachetelord, coniincl semna imprenne ea aceeti impiegati orl-ce acte
tutunurile, este nelimitatii, avendildreptil va- relative la asernenea operatiuni.
ma a pane atitea plumburl rate i se pare ne-
cesarid pentru cemplecta asigurare a nedes- CAPITOLULt V
chiderei coletelorii sétl pachetelorii;
Termenuld pentru efectuarea transituhil Despre viwyrea tutunurilord
este de ad di pentru fie-care dead miriametre
de distanta intre punctuld de intrare i punc- Art. 73. Vinyrea tutunurilord constitue
turd de eeire; and monopold alñ Statului.
Tutunurile de transitil nu petil fi descdreate, Regia menopolulni este singurd in dreptii a
pe eatil timpii se ale: pe teritorulii Romani', de vinde pe tOtd intinderea teritoriultti Romdniel
cab"' in magazine ale Regiei; tutunurile indigene 0 strdine, sub ori-ce for-
Tutunurile de transitd, in eursil de trans- md, do orl-ce cualitate i pentru ori-care in-
portd. suntri supuse privegherel agentiloril Re trebuintare.
giel. Aceeti agentl santd us dreptil a cere i t Art. 71. Vinderea tutunariloril cdtre public
ori-ee momentd de la conductoril tutunurilorti se face in localurl speciale de debitil.
si le presinte biletele de transitil liberate de NumOruld localurilord de debitd se fixOzd
vdmile de intrare spre a se incrediuta cd tutu- da Rogie pnitru fie-eare centre de populatiune
nurile se gdsescii inteemal cum ad. fostii in- astd-fele ea consomatorii sd no intampineuiel
trodnse. ad greutate in indestularea trebuinteloril lord.
Art. 70. Taxa de care suntd pasibile. in fa- Deli locald dr1 debitd celd pueind urraezdne-
vOrea tesaurulul pnblicd. tete mdrfurile ad- greOtil si. se afle in fie-care comund.
mist, la trecerea in transitii, se aplied, ei la tu- Localutrile de debitii Tanta desemnate pa-
tunurT. Acestd taxd se percepe de cdtre biu- blicului prin table uMforme asedate in afard
rould de vamd prin care tutunurile suntii in- de asupra usilord de intrare. Aceste table port
troduse. inseri ptiune a. sBegia monopolulta, tutunuri-
Art. 71. Cdpitanil sOti patronil bastimente- lord. Locald de debitii.
lord cari vinu inteund portil aid Romdiiiel Localurile de debit(' trebue si fie in orl-eo
pentrn a remamea in acestii portii mai mite momeute aprevisiouate en tOte felurile i cue.-
ca 24 ore ei pe borduld edrora se gdoeseii tu- litdtile de tattle" de fumatii, tabacd gi
tunnel in fol seri fabricate, :meta Uteri a con- astd-feld ea nici ad cerere a publicului 0, nu
semna la vant/i orl-ce cuantitate de tutund ce rmdnl. neindestulatd.
trece peste ad jumdtate chilogramil tutund de trt. Th. Tutunurile, eigaretele, e'gdrile si
fumatil, 25 eigirl sell 250 grams tabaed de tab icurile an putl fi puse in vindere de earn
fie-care din Omenil compnindd echi,agiuld ba- in pachete. carrOne BOA cutii de tinichea see
stimentului. de lemnd, bine inchise ei revestite de mdreile
Pentru acestd sfireitd, in diva chiard a in- si de sigiliurile Regiel.
trdreI in portd a bastimentulul, cdpitanuld, set Inebiderea pachetelord, eartOnelord sal on-
patronuld bastimentului, remite vdrneI ad de- tiilord so face astd-fatii ca continutuld lord sa
claratiune indicandd foiulii. si cuantitatea tu- nu pOtil Ii atinsd Mad a rdrnanea semne apa-
tunurilord aflate pe borduld sdil i minadrul rinte de dosehidere.
ómenilord compuindd echipaeiuld. Dupd veri- Modelurile adoptate de Regie pentru max-
ficatiunea declaratiunei de eltre vamd, tte cite i sigiliurile do tenni asnpra pachetelord,
tutunurile, eigdrile sOU tabaculd, intrecendil carteaelord §i cutiilord contiindi5 tutund, el-
cuantitatea ingIduitd a remanea pe berth', gdri sOd tabacil mad supuse aprobatiunel mi-
suntil descdrcate si depose in magazinuld va- nistrulni finantelord.
mei uncle stad in pdstrare pend la plecarea ba- Art. 76. Regia determind, dupd cum into-
stimentalui. www.dacoromanica.ro
reselb el 0 cerorea publicului o povdtuesed,
 FINANCIARE 59

continutule de date pachetelore, cartOnelore tenta Ce comercie intro call se merginescil la

sad cutiilore en tutune de fumatti, tabact, ci- vinyrea tutunurilore iiinexercitezd si uC alte
garete si eigeri. profesiune care 66'1 inddtoreze la luarea pa-
Art. 77. 11114116 1e se face pe preturile tari- tentel.
fului stabilite, conformil legel constitutive a Art. 84. Debitantil cari voescii a renuncia
monopoluirti si dispositiunDord reglementului la acéste cualitate sunte ddtori a incunosciinta
do faeä. pe Regie en trel luni cele pu§int mai inainte
Tarifulti preturilorti de vinyre este tote- de epoca la care ae intentiunea d'a inceta de-
dé-una afisatil in partea cea mai aparente a bitule.
fie-cerul locale de debitti. Ineunosciintarea se face in wise.
Fie-care pachetii, cartone sée cutie en tu- Debitantil nu sunte liberi a inceta debitule
tunti de fumate, tabace, cigarete see 0e/el mai inainto ca Regia sC fi procedatil la inlo-
pórte u etichete, indicende I eluliI si cualita- cuirea lore, afare numal ddce acdste inlocuire
tea continutului, greutatea curate see num6- are fi intCrrliatd peste termenule de trel luni
rule bucatilort si pretule dupe tarifti. de la data insciinterei.
Art. 78. Tinerea localurilorti de debit5' se Debitantnili care renuncie la aceste cualitate
incredintéze numal la persOne de tie probitate este obligate a inapoia ministrului finagelorii,
recunoseute. prin intermediarulti Regiel, brevetulti an de
Debitantii sunte numiti de ministrule finan- debitante.
celorii dupe recomandatinnea Regiel. El tre-
bue se. tie Români see naturalisati Romani si CAPITOLULt VI
se alege de preferintedintre militaril in retra-
gore qi vechil functionari ai Statului. Despre fixatinnea preturilorii de cumpC.
Cualitatea de debitantil pOte se fie acordate riltOre a tutunnriloril indigene 0 pretn-
si femeilore ve'duve care justifice de servicil rilor de vindére a tutnuurilor fabricate.
fecute Statului de cetre berbatil lore.
Art. 79. Numirea debitantilort se cere mi- Art. 85. Preturile eu care Regia este obli-
nistrulul finantelore de dare Regie prin ra- gate a pleti producetorilorti incligeni tutunu-
porturi insoeite totil-dé-una de acte in regula, rile cultivate pentru ddnsa precnm ei preturile
dovedimit inteunii mode suficientil cit persó- cu care Regia este autorisate a vinde consoma-
nele recomandate intrunescil conditiunile pre- toriloretutunurile fabricate, se oteresce in fio-
tinse de nationalitate qi de probitate. care rine.
Art. SO. Incheerile ministrulni finaneelore Art. 86. Preturile de pletitil de cetre Regie
pentru numirea debitantilord se publice in Me- pentru tutnnurile indigene varieze dupe, loon-
nitorulti oficialil. rile de productiune si dupe cualitatea tutunu-
Unii brevetti, purtende semnetura ministru- rilorii.
ml finaneeloril séti a delegatulul see i sigi- Diferitele localiteti in care se cultive tutu-
1iule Mininisterulul finaneelore, se liberéze fie- nurile smite repertite inteunii numerd de zo-
cerui debitante pentru a'l servi de titlu dove- ne coprindende fie-care localitetile care se as&
ditoril alii cualitetel séle. mene mai multi unele cu altele, fie prin na-
Debitantule este ddtore a presinta brevetulil tura solului, fie prin mipeele obieinnite de
see agentilore guvernului la prima cerere a culture, fie prin ori-ce alto imprejureri.
acestora. Tutunurile sunte clasificate pe cualiteti dupe,
Art. 81. Cheltuelile pentru instalatitmea si felule semintel din care provine si dupe ingri-
pentru intretinerea localurilore de debite stint jirea date cultural lore
in sarcina debitantilorii. Repartitinnea in zone alocalitetilore decul-
Dreptil acoperire a acestore eheltueli §i tura si fixatiunea scerel de clasificatinne a tn-
drepte beneficid Regia acorde debitantilore tunurilord se face la fie-care cinci ani de cdtre
remise, asupra preturilorii fixate prin tarifuld ministrule financelore prinintelegere en admi-
pentrn virlyrea dare publice a tutunurilore, nistratiunea monopolului.
tabacurilorU §1 eigerilore. Cuantitatea acestel Art. 87. Preturile de cumperetóre do cetre
remise se fixéze do cetre Regie dupe cum in- Regie a tutunurilore indigene se oterescil §i
teresele ei o povetuesce. se pine la cunoscinta publicului In cursulti In-
Art. 82. Vinyrea, in localurile de debitii a ne lui Octombrie al5 fie-cernia and pentru re-
shore objecte de cetil a articolilorti pentru u- colta anului urn:Mort.
stile fnmetorilorti este interpe. Cu tote ace- Art. 88. Comisitmile distrietuale suntil con-
ste, debitantil din micele centruri de popula- sultate asupra fixatiunel prettirilore de cum-
tiune potd vinde in localurile de debitt i ori- peretOre a tutunurilore indigene. Pentru acest
ee alte objecte care prinnatura lore nu vatemil sfirgite, Comisiunile districtuale sunt5 obli-
buna conservatiune a tutnnuriloril. gate a tremite Regiei, mai inainte de 15 Sep-
www.dacoromanica.ro
Art. 83. Debitantil nu sunte supusi la pa- tembriil ale fie-ceruia anti, avisele lore moti-
60 LEGI1J1ItI

vate In privinta preturilorii de atribuitil pro- I Comisiunile de arbitri nu potd lucra de dn.
dusurilord recoltel anulni viitord. en numeruld completii aid membrilord lord. In
Art. 89. Preturile suntii fixate deosebitii casd de impedicare a unui arbitru. partea pe
pentru tutunurile predate in sire si pentru tu- care acesta o represinth, procedezd imediatii
tunurile predate in tencuri. la inlocuirea lui.
Costuld transportulul tutunuriloril de la lo- Art. 93. La prima intrunire a el, Comisiu-
curile de productiune la locurile de predare se nea de arbitri alege, cu majoritatea voturilord,
tine totd-dé-una in semi la fixatiunea preturi- mid super-arbitrn.
lord. Pentru determinatiunea acestui costil se Super-arbitru asisth la lucrdrile Comisiunel;
ia de basil, termenulii de midlocil aid distante- eld nu ia fuse parte la votd de chtil in casd de
lord dintre diferitele locuri de productiune pi divergintd do opiniuni intre arbitri.
locurile de predare. Votuld super.arbitrului este preponderentii.
Art. 90. Preturile de vinyre cdtre conso- La casii de neintelegereintre arbitril asupra
matori a diferitelord specil i cualitati de tu- alegerel super-arbitrulni, Comisiunea incuno-
tunuri fabricate, se ottirdscil pentru fie-care sciintezh imediatii despre acésta pe ministruld
and in cursuld lune lui Noembrie aid anului financelord care cere de la primula presedinte
precedentd. aid inaltel Curti de justitie si de casatiune nu-
Art. 91. In primele clile ale lunel Noembrie mirea super-arbitrului.
a fie-cdruia and, Regia stabilesce e supune a- Numirea super-arbitrului de &are primul pre-
probatiunel minitrului financelord tipurile tu- sedinte aid inaltel Curti de justitie si de casa-
tunurilord fabricate, sub diferite forme, depus tiune se face in termend de ece pe de la da-
in vinyre pentru consomatiune in auxin ur- ta cererel ministrulni financelord
mittord. Seria acestord tipuri cuprinde, pentru In intervaluld pad la numirea super-arbi-
fie-care din formele sub care tutunurile se pund trului Comisiunea procedézd la lucrdrile el re-
in vinyre, tote speciile si cualitdtile obicinuite servandd numal punturile asupra cdrora se i-
in teed, de la cele mai fine Vend la cele mai in- vesce divergintd de opiniune.
ferióre. Art. 94. Indatl dupd termivarea lucrdrilorii
Tipurile aprobate de ministruld financelord lord Comisiunile de arbitri consemnezil resul-
servescii de bash la fixatiunea preturilord. tatuld acestord lucrdri intr'und procesii-verbalii
IJA probd (echantillon) din fie-care tipii se incheiatd in indoitii exemplard din care unuld
conservd la Ministerul financelorii, sub sigiliul se remite la Ministeruld financelord érd odd-
acestui Ministerii, si sub acela alii admini- alth la admillistratiunea monopolului.
stratiunel monopolului, pentru a servi la judo- Art. 95. Tarifele stabilite conformii deci-
carea ori-cdroril contestatiuni s'arii ivi, fie in- shmilord Comisiunilord de arbitri se publich
tro guvernd si Regie, fie intro acesta si parti- prin ingrijirea Regiel astd-feld ca ele sd par-
cular!, in privinta cualitdteT tutunurilord, ta- vie la cunoscinta obstescd, acele pentru pretu-
bacurilord séd cigdrilord pose Iii vinclére. rile de cumpdritterea tutunurilorii indigene mai
Art.92. Fixatiunea preturilor de cumperdtere nainte de 1 Noembriii i acele pentru vinqarea
a tutunurilor indigene precum si fixatiunea pre- tutunurilord fabricate mal inainte de 1 Ianuarid.
turilord de vinyre cdtre publicii a tutunuriloril Publicatiunea tarifului preturilord de cum-
fabricate, se fac de comisiuni de arbitri, numiti perdtore a tutunurilord indigene se face a-WA
in numerd egalii de cdtre ministruld finance- prin insertiune in Monitoruld oficiald si in di-
lord si de cdtre administratiuuea monopolului. ferite alte cliare din capitall si din judete cdtil
Comisiunile de arbitri se compund din sése si prin afiagihi in tete comunele pe teritoriuld
membri. cdrora se cultivd tutunuld. In cornunele rurale
Comisiunea de arbitri pentru fixatiunea pre- publicatiunea se face si prin citirea publica a
turilord de cumperdtóre a tutunurilord indi- tarifulul, la nsa easel comunale, in trel Dumi-
gene se adund la 1-id Octombrie i acea pentru neci consecutive.
fixatiunea preturilord de vinyre a tutunurilord Publicatiunea tarifului preturilord de yin-
fabricate, la 15 Noembrie ald fie-cdrui ant. 1aro a tutumirilord fabricate se face prin in-
Pentru acestd sfiritd, cu cjece clile celd pu- sertiune in Monitoruld oficiald si in alte liare
cind inainte de cline, otdtitd pentru intrunirea din capitalh si din judete i prin afisagid in tote
fie cdria Comisiuni, Regia notified ministrului localurile de debitii.
financelord numele celord trei arbitri alegi de Cheltuelile publicatiunilord suntd exclusivil
densa spre a o represinta in acestd Comisiune. in sarcina administratiunei monopolului.
Convocatiunea Comisiunilord de arbitri se
face de cdtre ministrUld financelorii care oth- CAPITOLULt VII
rasce loculd de intrunire ald Comisinnilord.
Scrisorile de convocatiune adresate arbitri- Despre regia monopolulnI
lord numiti de Regie se transmitd acestorii ar-
bitri prin intermediaruld Regiel.www.dacoromanica.ro Art. 96. Regia monopolului tutunuriloril
 FINANCIARE CI

este consideraa pentru totd ce privesce exer- finançelord prin decisiunl publicate in Monito-
citiuld drepturilord resultandU din legea din ruiii oficiald.
6 Februariti 1872, in limitele disposiiuniiord Cererile Regiei pentrn confirmatiunea agen-
acestel legi 0 ale reglementulnide faça, ca nà tiloril el suntil insoçite totil-d6-una de acte do-
administratiune publicd, ficendU parte din ad- veditOre cli persOnele recomandate indeplinescii
ministratiunea generala a financeloril Statului. conditiunea de nationalitate pretinsd., gi de cer-
liegia este autorisatd a se pune in relatiune tificate de moralitate.
directa cu tote autoritätile publice chidmate a UI comisiune semnatli de ministrnld finan-
interveni in aplicatiunea legel din 6 Febrna- çelorti sel de delegatuli sel i purtandd sigi-
rid 1872. liuld Ministerolul finançeloril, se liberdzd fie-
Regia este In dreptil a pune armele te'rei pe cdruia agentd aid Regiei, indati dupa confir-
sigiliile séle. matiunea lui pentru a'l servi de titlu doveditoril
Art. 97. Administratinnea centraM a Regiel ali recunOscerel séle de cdtre guvermi.
este stabilitd, in Bucuresci. Art. 103. Impiegatil serviciului act4vU alU
Acéstdd administratiune este détOre a supune Regiel, comisionatl de ministruld finançeloril,
la cunoscinta gi la aprobatiunea ministrului suntil consideratl ca agenti al administratiunel
financelord orl-ce acte ale el de natura" a inte- contributiunilorii indirecte i ad, in ce privesce
resa pe cultivatoril add pe consumatoril de tu- exercitiuld monopolului tutunurilord, aceleagl
tunuri. Niel and asemenea actd nu pOte fi data drepturl ca acesti agenti.
publicitdtil de catil revestitil de visa ministru- Art. 104. Toti impiegatil serviciului activ
lui finainelord sdil a delegatulnl ald Regiel Bunn Mori a purta, in exercitiuld
Art. 98. Ministruld financelort are drop- functiuniloril lord, ill uniformd, civild sal alte
tuli de priveghere asupra tutord acteloril Re- semne distinctive aparente pentru a fi recuno-
giei, pentru a asigura stricta pdzire a disposi- scutl cu inlesnire atatil de care publicii catU di
iunilori legel din 6 Februarie 1872 gi a celoril de &Are a gentil guvernului cari and fi chidmati
ale reglementului de facd. Ertl are dreptulii d'a sd le dea ajutoril.
se opune la aplicatiunea ori-cdroril mdsuri lnate Semnele distinctive de purtatil de cdtre a-
de Regie pe care le gdsesce contraril interose- gentil Regiel suntiihotdrate prin reglementele
lord Statului sdil publicului, sét care se depdr- Regiel.
tezil de la dispositiunile legel. Art. 105. Tote reglementele alcdtuite de
Art. 99. Regia este libera a organisa, da- Regie pentru organisatiunea serviciiloril el ,
pd. cum crede mal bine in interesuld el, servi- suntd snpuse aprobatiunei ministrului finan-
cub sIle de adunare, de fabricatiune i de di- çelord gi se publicil prin Monitoruli oficialii.
stributiune a tutunuriloril. Ea este inert obli- Art. 106. Pe Maga agentii stil particulari,
gati a avea pentru fabricatiunea tutunuriloril Regia dispune, pentru asigurarea exercitiulul
celd pucind cloud manufacture gi pentru in- drepturiloril sOle, de ajutorulii tutulonl impie-
magazinarea i conservatiunea aprovisionAri- gatilord contributiunilord directe. al vdmilorU
lord cold puçind patru deposite generale gi cate gi contributiunilord indirecte gi al Municipa-
und depositil secundaril in fie-care residentil litdtilorU. Aceiti impiegati precum gi ori-care
de judetd unde nu se gdsesce und depositil altI agenti administrativi séd fiscall, suntil
generahl obligati a concura cu agentil Regiel la consta-
Alegerea puncturilord pentru stabilirea ma- tarea i la represiunea frandeloril.
nufacturiloril gi a depositeloril generale se fa- Art. 107. Agentil guvernului insdrcinati cu
ce de cdtre ministruhl tinançelori prin inte- privegherea frontierelor pentru asigurarea drep-
legere cu Begin. turilord vamale in contra contrabandel, impie-
Art. 100. Regia este asemenea liberd a or- gati al vdmiloril, dorobanti gi altii, suntii dd-
ganise, dupd singura chibzuire a el serviciulii tori a pune in ap6rarea intereseloril Regiel a-
ei de riveghere, instituindd atati agenti 641 ceeagl stdruin td. ca in apdrarea intereselord
crede neQesariii pentru deplina asigurare a drep- Statulni; neindeplinirea détoriiloril lord clitre
turilorii séle. Regie este pedepsita ca i indeplinirea détorii-
Art. 101. Regia nrmezit in totU casuli ea, lord Care Statil.
fie represintata la residenta fie-cdruia judetii Art. 108. Regia este responsabilit pentru
printeund agentfi alu el gi cu atributiuni de- osandele bdnesci, amende, daune-interese sdd
stuld de largi pentru a indeplini fanctiunile altele pronunciate contra agentiloril el la oca-
de membru ald Comisiunel districtuale gi pen- siunea de fapte ilegale comise de dingil in e-
tru a inlesni ori-ce relatiuni ale publicului cu xoroitiuli functinnilord lord.
Regia. Art. 109. Ministruhl financelor este in drept
Art. 102. Impiegatil Regiel care prin na- a face sd se visiteze in totti timpuli prin a-
tura functiuniloril lord ad relatiuni directe cu gentil sdi manufacturele i depositele Regiel
publiculd, urmdza a fi Romani, sell naturalisatl pentru a se incredinta deca tutunurile puse In
Romani; email confirmati de &fare www.dacoromanica.ro
ministruld vinclare corespundil cu tipurile aprobate.
62 LEGI VIM

CAPITOLULt VIII articoluld precedentii cultivatoruld care dia-

trage de la destinatiunea ei legald vre-ul parte
Dispositiuni prohibitive §i penale din recolta sea, constatata conformii articoln-
lui 17 de mai susii, exportatornld care nu justi-
Art. 110. Tntunurile gdsite plantate fdrd fica trecerea paste frontier& a intregel man-
declaratinne prealabild, chiard candil cultiva- titdti expediatd de densulii pentru exportatiune
tornld ard declara Ca le destind Regiel sell ex- gi importatorulii care se gdsesce in casuld pre-
portatinnei, se desfiintezil en cheltuéla culti- veclutil de art. 58 ald regulamentulni de find.
vatorului de ch'tre agentil care le dovedescii, Dreptil tutunurile lipsindil se confised ud
fie agent1 al Regiei, lie agentil al guvernulni cuantitate egal& din tutnnurile remase in po-
détori a ajuta pe Regie in exerciOuld dreptu- sesiunea contravenientului.
rilord séle. Deca cuantitatea rdmasd In posesiunea con-
Art. 111. Tutunnrile fabricate sub ori-ce travenientulni nu este suficienti pentru acope-
forma, In cuantitate mai Mare de catii rind chi- rirea lipsei doveditd sell deed intrdga cuanti-
logramil, nu potii circula in intruld tdrel fard tate lipsesce, confiscatinnea este inlocuitd prin
a Ii revestite de mareile de vindare ale Regiel plata valorel cuantifdtiloril lipsindii, dup. ta-
add fard, a fi insogite de und bileth de libera rifele Regiel.
trecere, und biletil de asignatiune sea unii bi- Art. 116. Suntd considerati ea concusionari
letd de transitii, liberatd de vre-untild din a- ii pedepsiti en pedepsele prevdqute pentrn a-
gentil competintl. cegtia de coduld penald, debitantil Regiel cad
In casil de contraventinne la aceste disposi- ceril de la consumatori preturi mai marl de cat
tiuni, tutunurile treandd peste cuantitatea de acele indicate pe pachete, cartóne add cutil,
null chilogramd, se contisel gi contravenientuld sea' care se dovedesed substitnimit ud cualitate
se supune la u& amendd de una suta lei de fie- de tutund, tabacd add gigdri altel cualitdti, fie
care chilograrnil. pnin schimbarea mareilord indicandil preturile,
Art. 112. Nimeni nu like avea in posesiunea fie prin ori-care alte mi4l6ce.
sea tutunuri in fol déca nu justified ed este Debitantuld condemnatii ca concusionar per-
cultivatord gi cd a fAcutil declaratiunea urea- de pentrn totil-dé-una dreptuld d'a mal fi de-
labild prevdglutd la art. 1 ald regulamentului bitantd.
de fagd. Art. 117. Proprietaril tutunurilord suntil
Nimeni nu pOte avea in posesiunea sea tu- rdspunptori de faptele agentiloril, factorilor,
tunuri fabricate in cuantitatemal mare de citti slugilord sell cardugilorii intrebuintati de den-
und chilogramll, dem aceste tutunuri nu suntii gii, in co privesce contraventiunile care tragii
revestite eu mdrcile de vinclare a Regiel seri dtmd, densele conflscatiunea tutunurilord 0 a-
déca importatiunea lord nu este justificatd prin plicatiunea de amenda.
chitantele de plati. a taxelord dare Regie. Art. 118. Amenda pentru contraventiune la
Contraventiuni'e la acestedispositiuni suntil legea monopolulul nu este colectiv& ci indivi-
pedepsite en confiscatiunea tutunurilord tre- duald ; amenda se aplicd prin urmare la fie-care
cendil peste und chilogramii i cu amend& de din persOnele cari ad lnatil parte la aceeagi
120 lei pe fie-care chilogramil confiscatil. contraventiune.
Art. 113. &lin considerati ca fabricanti Art. 119. Ori-cine dovedesce uS franca care
frandulogi particularil la cari se gdsescil unelte dd beet is confiscatiune, ori-eine opresce Bed
sell machine propril la fabricatianea tutunnlui ajutd la oprirea fraudatorilord are dreptd la ud
sub diferite forme gi In acelagi timpd tutunii primd egal& cu a treia parte din valórea tutu-
in fol sed in cured de preparatiune ori-care ar nurilord sed altoril objecte confiscate, cele- alto
11 cdtimea lcd. Uueltele sed machinele gi tu- duod treimi apartiindil Regiel.
tunurile gAsite se col:disci gi contravenien- Produsuld totalt aid amemplorii apartine
tuld Be supune la ud amendd de la 50 pend tesaurulni publicd.
la 500 lei. Art. 120. Ori-ce contraventiune trebne ad,
Tutunurile nu se confise& ddea acestea suntul fie constatatd printeund procesd-verbalii in-
revestite cu mareile de vii*re ale Regiel Bed cheeatil indatd dupd dovedirea contraventinnei.
ddca se justified importatiunea lord in reguld. Art. 121. Smith in dreptd a incheia procese-
Art. 114. Orl-eine, Mil a fi debitantil alü verbale de contraventiune :
Regiel brevetatil de guvernii, se g&sesce yin- 1, Teti agentil .Regiei comisionati de mini-
4endil in locuinta sea sed ca colportord, tutu- strulii finangelord;
nurl in fell seil fabricate, ehiard revestite de 2. Teti agentii insfireinati eu constatarea
marca Regiei, este pedepsitil cu confiscatiunea gi cu perceptiunea contributiunilor directe i teti
tatunurilord afiato la densuld gi en amenda de agentil vdmilorll gi contributiunilord indirecte ;
120 lei pentru fie-care chilogramd confiscatd. 3. Primaril comuneloril urbane gi rurale, sub-
Art. 115. Suntil considerati ea vinptori prefectil, politail i in genere toti agentil po-
www.dacoromanica.ro
fraudulogi i supugi penalittatiloril prescrise prin IiieT judecdtoresci
 FINANCIARE Ga

4. Irnpiegatii ; Pica proprietaruhl nu este fagd, exempla-

5. Personele legalmente autorisate a lucra ruld procesului-verbald care'T este destinatd
in numele primarilord , sub-prefectilorti sdd se depnne la Primaria comunei pe teritoriulS
po oro. cdreia s'a fdcutii constatarea frandel. Acésta
Agentil enumerati mai susil. afard de impie- depunere tine 14)61 de significatiunea procesu-
gatii contributiuniloricindirecte, gi de acei al lui-verbalil care proprietaruhl tutunurilorg.
Regiei, nu pote constata fraudele de catil afa- Art. 126. Fie-care procesd-verbald de con-
II, din domiciliuld particularilord. E1 nu suntii traventiune se trdmite, in 24 de ore celii multd
in dreptil, in casii de banuiald de frauda, sd dupa incheerea lui, administratiunei centrale
se introdued in dorniciliulii particularilora. a RegieI care este ddtóre a'1U supune ministru-
Impiegatiicontributiuniloril indirecte i acel loT finadgelorii pentru a obtine incnviintarea
al Regiel cari voescii a proceda la visite dorni- de executiune, conformii articoluluT 30, alin. 3
ciliare pentru constatarea de fraude, suntil o- ald lege monopolului.
bligati a cere in scrist autorisatiunea pregedin- Ministruld finangelorii refusd, incuviintarea
telui tribunalului locala. sa de executiune numal dem procesuld-verbald
Autorisatiunea pregedintelui Tribunaluluise nu este incheiatii in formele prescrise prin re-
prin incheere scrisd chiarii asupra cererei glementult de fagd, gi de catre nnS agentd a-
de autorisatiuse gi indatd dupd presintarea vendU cnalitatea d'a constata fraudele.
acesteia. Peng Ia decisiunea ministrulul finangelord
Perchisitiunea nu se mite face de cats cu a- asupra procesului-verbald, Regia nu póte dis-
sistenta unui comisard politienescil séii a unui pune de tutuilurile seu alte objecte confiscate,
membrn alu autoritatel conmnale care sub- Mel urmdri implinirea amendei.
aerie impreund cu agentult Regiel add aid con- Ministruld finangeloril d i comunica RegieT
tributiunilort indirecte procesuld-verbalil de decisinnea sa asupra procesului-verbald cold
constatare. moltS in cinci glile de la priimirea acestuia.
Art. 122. Constatarea contraventiunel se Art. 127. Regia este ddtóre a notifica con-
face dupd provocatiunea doveditornlui. travenientului decieiunea ministrulul finage-
Contravenientuld este condusU inaintea u- lord asupra procesului-verbald care '15 prive-
nui agentS ald Politieljudiciare care, de acordil see; notificatiunea se face prin intermediaruld
cu agentuld fiscald corn petinte celti mai apro- primarului comunel in care contravenientuld
piatU, dresézd procesuld-verbald, gi decide gi- are domiciliuld add.
fra a mendei de aplicatil. Art. 128. In contra decisiunel ministrulul
Art. 123. Procesele-verbale nu se potil in- finangelord, incuvintandu executiune a until pro.
cheea de call in presenta proprietarului tutu- cesn-verbalii , contraveuientuld este liberd a
nuriloril gdsite in contraventiune gi a conduc- apela in termend de clece clile de la notificatiu-
tornlui, add numai a acestuia din urma (idea nea acestei decisinni, la Tribunaluld de prima
proprietaruld nu este presinte. instantd.
Candil proprietarulii tntunurilorii séri con- Tribunaluld judecd in ultimd instantd ci
ductoruld ard isbuti BA fuga séa nu ard voi a sentinta sa definitivd, in cinci-spre j1ece Ode
semna procesulii-verbalil impreund, cu agentul eelS multd de la presentatinnea apelulni.
care constatd frauda, mentiune despre acesta In casii de apeld la Tribunahl, efectele deci-
se face in procesulil-verbald care se iscAlesce sinnel Ministerului finangelord suntil suspen-
atuncl de cloud persOne chidmate ca martorl. date.
Art. 124. Procesele-verbale trebne s aréte : Art. 129. In casd de annlatiune a mill pro-
1. piva i ora cãudd suntil redigdte; cesil-verbald, fie de catre ministruld finance-
2. Numele, prenumele, cualitatea i residenta lord, fie de cdtre Tribunalii, tutunurile i orl-
impiegatiloril care inchee procesele-verbale; ce alte objecte confiscate se restitue imediatil
3. Numele, prenumele gi domicilinld dovedi- proprietarului lord, care nu este in dreptd a
torilord fraudelord; cere vre-na despagubire pentrn privatinnea su-
4. Nature, contraventinnel i articolii din le- feral de ddnsuld.
gea constitutiva a monopolulni gi din regle- Art. 130. Indata ce und procesil-verbald de
mentuld de fagl care se raportezil la acdstii contraventinne este definitivii confirmatd , Re-
contraventiune; gia este obligati)", d'a ingriji de executiunea luT.
5. Numele, prennmele i domiciliulii contra- Pentru Implinirea amendelort, Regia este in
venientiloril ; dreptil d'a usa de dispositiunile legeT speciale
6. Feluld i ciltimea tutunurilord gisite in de urmarire in materie de détorie cdtre Statfi.
contraventiune. Agentil gnvernului insdreinati cu aplicatiunea
Art. 125. Procesele verbale se inchee in acestel legi suntd détorT a indestula far/ nici
dond exemplare, din care unulil se remite in- ui intil4ere cererile RegieT in asemenea pri-
data proprietarului tutunurilord, dem densuld vinta.
este fagii la constatare. www.dacoromanica.ro
Art. 131. Regia este respunclUtóre &Ore te-
.64 LEGIIIIRI
sauruld publicii pentru implinirea integrall gi Priimirea de etre Regie a propunerilorti pro-
la timpti a amendilor5 gi nu pOte pretinde des- duedtorilor5 impune acestora obligatinnea d'a
eilrcarea el de catti in casurile de insolvabili- preda Regiei tote tutnnurile pentru care pro-
tate bine constatata a debitorilor5. punerile ad fostii ficute.
Regia este obligati d'a vim, la tesaurulii Regia va avea dreptul5 a alege intro propu-
publicii, in primele cincl ctile ale fie-careia lunT, nerile care i se voril adresa.
totalitatea sumelord ineasate din amende in Predarea se va face conform dispositiunilorti
,cursulti lunel precedate. articolilorti 28-34 al reglementulul do find.
Ea este asemenea obligata d'a virsa din pro- Art. 136. Preturile ce Regia va plti pentru
priele séle fondurl amendele cari, din lipsa de tutunurile provenind5 din recolta anulul 1872
ingrijire a el, sunt5 Ong neincasate chip& tre- gi publicatiunea acestoril preturi se yard face
cere de u lung do la implininea termenelord exceptionalii in cursuld lunel Julia 1872, insi
pentru aplicatiunea tuturord gradeloril de ur- cu acelea'gl forme cari suntd prescrise de re-
mdrire. glementul5 de Lel pentru fixatiunea in timpil
Art. 132. Regia nu pOte in ilia un casil gi obielnuittl a preturilord de cumpdfitOre.
sub nicT unit pretextO a& refuse doveditorilorti Art. 137. Tutunurile provenindil din recolta
de fraude prima' de Vs din valórea objectelonl anului 1872, pe care Regia nu le va fi cumpd-
confiscate. ratil, se vor5 exporta in termenele i dupi re-
Licuidatiunea acestel prime se face dulia e- guide prevNute de reglementul5 de faç'a pen-
stimatiunea de care Regie a valóreI objecte- tru exportatiunea tutunuriloril.
lord confiscate. Art. 138. Tutunurile sub orl-ce formi gi de
Doveditorulti nemultumitti pe acésta; estima- orl-ce cualitate, altele de clad acelea provenind
thine este in dreptil a pretinde estimatiunea din recolta anului 1872, cari se vorti gisi in
objectelord printeunil expertti numitil de Co- fiinti, la data punerel in aplicatiune a legel mo-
misiunea districtuald. nopolulni, adieu la 7 Augustii 1872, se vord
Doveditorulii, Caruia Regia refusa plata pri- vinde Regiel sdil se voril exporta.
mel cuvenita, lui, pOte reclama la ministrulii Particularil cafi vorti avea provisiuni de tu-
finaneelord care este in dreptil d'a oblige pe tunuri fabricate pentrn usuld lord personalti,
Regie la acesta plata, déca drepturile recla- vord fi liberI a conserva aceste provisiunl sub
mantului suntii necontestabile. conditiunea d'a le presinta Regiei, care le va a-
Art. 133. Contrafacerea mrcilorii i sigi- ge4.a in pachete, carbine sea cutil revestite de
liilord adoptate de Regie pentru inchiderea pa- mareile i sigiliile séle gi care va percepe pen-
cheteloril, cartOnelord sett cutiilord contiind5 tru fie-care chilogramil tutunt de fumatil séti
tutunurile fabricate puse de dOnsa in viOare tabacti sett pentru fie-care suti, eigarl u taxa
este pedepsitit ca contrafacerea sigiliiloril Sta- egali cu pretulii vinyrel de atm Regie a cua-
tului. 1itilorü corespunptOre de tutund de fumatil,
tabacti sOd 00,1.1.
CAPITOLULt IX Art. 139. Preturile cu care Regia va plti
diferitele specil gi cualitatI de tutunurl, gasite
Dl spositiuni transitorii in fiinta la pnnerea in aplicatinne a legel mo-
nopoluld i pe caare proprietaril lord vor voi
Art. 134. Dispositiunile reglementulul de a le vinde Regiel, se volt fixa i publica celii
facii avOndfi de objectii declaratiunea preala- mal tr1id in cursulii lunel LIU 1872.
bili pretinsii de la cultivatoril de tutuuri (ar- Tarifulti acestorti pretnel se va stabili de el-
ticolil 1-15 gi art. 111) nu suntii aplicabile la tre Ministeruli finaneelorti prin intelegere en
plantatiunile acute in annuli 1872. Regia luduclu-se de bazit termenulii de m*ocii
Suntil insd aplicabile la aceste plantatiunl alil preturilotil v1ndrel cu faclicata, dupa in-
dispositiunile relative la constatarea, la con- formatiuni oficiale adunate in principalele den-
servatiunea gi la transportuld produsulul re- truri de productiune gi de comerciii de tutunuri.
coltel (articolii 16 gi 17 gi articolii 19-25). Publicatinnea tarifului se face de cUtre Re-
Art. 135. In cursulti lunel Iuliil 1872, Re- gie, atilt] prin insertiunl in .iare citti i prin
gia va face cunoscutO, prin insertiuni in clime afigagiti in tOte comunele.
gi prin afige lipite in tOte comunele de terito- Art. 140. Regia este obligati d'a priimi
rinlil carora se cultivi tutunuld, ce cuantitate i d'a plati en preturile tarifului stabilitil, con-
de tutunuri are intentiunea a cumpera din re- formil articoluld precedentO, tOte tutunurile
colts anului 1872 gi dem voesce a priimi ace- gasite in fiinta la punerea in aplicatiune a legel
ste tutunurl in gire seil in Uncurl. monopolului gi carl i se vorti oferi de catre pro-
Producitoril cari vorti voi a vinde Regiel prietarii lord.
tutunurile lord, in totalii séti in parte, vorti a- Regia nu va putea refusa de catil acele tu-
dresa acesteea propunerl in scnisO, ardtandd fe- tunuri earl din causa striciciunel nu vorti pu-
kill i cuantitatea, tutunuriloril oferite.
www.dacoromanica.rotea fi utilisate pentru consumatiune.
 FINANCIARE 65

Art. 141. In cola d'anteiii cinci ile dnpg rii, Regia va phiti tutunurile vindute ei in nu-
punerea in aplicatiune a legeT, fie-care deten- merarti i indatg, ce vinytoruld va presinta
tofu de tutunuri in fol sal fabricate, va ineu- adeverinta agentilorg Regiel constatandd pre-
nosciinta pe Regie, printed, declaratiune in darea.
scrisii, despre felutii, cualitatea gi cuantitatea Art. 145. Regia va fi détere a exige de la
tutunurilord aflate in posesiunea sa gi despre vinptoril de tutunuri ggsite in fiinta, la data
loculd unde so voril ggsi pgstrate aceste tutu- punerii in aplicatiune a legei monopolului, jus-
nuri. tificatiunea plAtel taxelorg fiscale gi comunale
Prin aceeagi declaratiune detentorulii va a- la care aceste tutunuri erad supuse inainte de
rgta dem voesce a vinde tutunurile sele RegieT, legea monopolulul. Justificatiunea se va face
a le pgstra pentru propria hi consumatiune séd prin presentatiunea cilitantelord agentilorti
a le exporta. fisculta seil al muncipalitgtilorg in indnele cfi-
Declaratiunea se va remite agentului RegieT rora plata taxeloril trebuia si fie efectuatg.
cu residenta cea mai apropiaté de domiciliulg In lipsg de acestg justificatiune, Regia va
detentorului. retine tutunurile fling a face vre-ug platg. pen-
Art. 142. Regia va avea dreptulg a face sg, tru densele gi va incunosciinta pe niiuistmuld
se visiteze de cgtre agentil ei locurile nude i finaneeloril care va avisa.
se va fi declaratil ség uncle va fi fostg infer- Art. 146. In casurile cAndil Regia va refusa
matg, prin alto miçUóce, cg 80 gg,sescii tutu- priimirea de tutunuri ca neputendg fi utilisate
nut AgentiT Regiel vorii pntea examina tutu- pentru consumatiune, vindgtorii vord avea drep-
nurile pentru a se incredinta, gi a lua notg de ttild d'a apela la arbitragiii.
felarile, cualitgtile qi cuantitiitile exacte. Arbitragiuld se va face dupg mud se pre-
Déca cu acéstg ocasiune se vorii dovedi tutu- vede la articolulii precedentg.
nuri trecendd peste declaratinnile fg cute sal Tntunurile aid cgrord refusd va fi fostil con-
tutunuri nedeclarate de ha , Regia va fi in &math de arbitrii, se vorg distruge in presenta
dreptii a exige ca asemenea tutunuri sg se de- agentiloril Regiel sell se voril exporta.
pue imediatu in unulg din magazinele Bele un- Art. 147. Pentru exportatiunea tutnnuri-
de veil sta Ono' la predarea lorg dare Regie lord, ggsite in fiint g. la punerea in aplicatiune
sell One la expeditiunea pentru strgingtate. a legei, Regia va liberabilete de liberg trecere.
Art. 143. Predarea la Regie a tutunuriloril Efectuarea exportatiunei se va justifica prin
pe care detingtoril voril fi declaratil cg, voescii inapoiarea la Regie a biletnlui de liberg tre-
a le vinde acesteea , trecerea peste frontierg a cere, vizatil de cgtre gefulii vamei gi de cgtre
tutunurilorg pe earl detingtorii voril fi prefe- efuld strejuirel de la punctulii de frontierg pe
rata a le exporta, precum i presentatiunea la unde tutunurile vord fi fostil exportate.
Regie, spre a fi revestite cn mg.reile i sigiliile Acestg jnstificatiune se va face celg mai tar-
ei, a tutunuriloril oprite pentru intrebnintare ()id in 4ece pe de la efectuarea exportatinnei,
personalg, se voril face negregitii in cursulii adicg pea la 16 Septembrid 1872.
lunei care va nrma dupg punerea in aplicatin- Art. 148. Dupg trecerea de ug lung de la
ne a lege!, adicg, pad la 7 Septembriii 1872 ceIii punerea in aplicatiune a legei, ori-cine se va
mai tarp. ggsi poseclandii ug cuantitate de tutung in fol
Art. 144. Tutunurile vindute Regiei se vord séd fabricatd mai mare de catil ug jumgtate
preda la depositulg Regiei celd mai apropiatii chilogramil, fArg ea acestii tutting Ui fle re-
de loculd unde ele ad fostii pgstrate. vestitg de mgrcile gi sigiliurile Regiei, va fi
Indatg dupg sosirea tutunuriloril la depositil, pedepstitii en confiscatiunea tutunurilorg.
agentii Regiel insgrcinati cu priimirea, voril Art. 149. Regia va avea serviciulg sgii de
proceda la clasificatiunea tutnnuriloril dupg vinclare infiintatd pe tótg, intinderea terito-
felarile gi cualitgtile prefOute de tarifuld pre- riului, gi gata a fanctiona din cliva de 7 Au-
turilord de cumpgritere gi la constatarea, prin gustd 1872.
eintgrire, a cuantitatilorit De la acestg datg vinlarea tutunurilorg de
Vincletoruld nemultgmitd pe clasificatiunea cgtre orl-cine altd de cdtil Regia va inceta.
fleutg de agentii Regiei are dreptulii a cere Detingtorii tutnnuriloril ggsite in fiintg, la
ud noug clasificatiune pe calea arbitragialni. punerea in aplicatinne a legei care, in cursuld
Vincletorulii i agentuld Regiei vorii numi lunel ce le este acordatg ea termenii pentru
fie-care und arbitru i pregedintele Tribunah- predarea la regie seg pentru exportatiunea tn-
hi de prima fnstantg aid judetnlul vadesemna tunuriloril lord, se vord dovedi vintlendd ug
und super-arbitru, care va forma majoritate la cuantitate ori-catil de mica din aceste tn-
cud do neintelegere intre arbitri pArtilord. tnnuri, se vord considera ea vinptori fraudu-
Clasificatiunea prin arbitrii va fi definitivg. logi gi se vord pedepsi conformil art. 115 MA
gi obligatorig atatd pentru Regie catil §i pen- reglementulul de faca.
tru vinytori. Art. 150. Preturile cn care Regia va vinde
Afar& de casurile de conventiuni www.dacoromanica.ro
contra- la inceputil tutunurile fabricate sub diferite
 be LEGIVIRI
forme, se vord fixa exceptionalmente name In viitord nici u taxa comunald nu va mai
pentru und termend de cinci luni, alic pene putea sa fie impusa tutunurilord, ori-care aril
la finele a,nului 1872. fi denominatiunea datd acestei taxe.
Fixatiuuea si pnblicatiunea acestorti preturl
se voril face in cursulii lunel Julie 1872. cn a-
celegi forme cari suntii preserise de reglemen- CAPITOL-ULU X
tuld de faci prin articolii 93, 94, 95 si 96. a-
lineatulii 3 si 4. Dispositii enera1e
Art. 151. Regia va fi detOre a plAti taxele
comunale de axis ale droril venituri se vord fi Art. 152. Regia nu pdte fi supusd la patenta
gAsitil la data promulgatinnel legel monopo- de comercid pentru faptuld exercitiului monopo-
lulni, arendatil prin contracte in regula. lulni tutunurilord.
Pentrn acestd sfiritS, Regia este antorisata Ea nn pete asemenea fi supusA la plata
a adauga la preturile tutunurilord vindute de taxeloril de timbru asupia comunicatiunilord
densa in comunele care vord continua a per- adresate de densa ministrului finangeloril, ski
ceive taxele de axis, nA suing ecuivalenta cu a- ori-caroril agentl al guvernolul séd ai comu-
eeste taxe. nelord, chiamati a interveni in aplicatiunea le-
Adansuld de pretii se va indica asunra fi.- gei monopolulni.
decal pachetd, cartond sea cutie printeud eti- Art. 153.Und regulamentil specialii, sub for-
Chad. speci aid. ma de conventiune intro ministrulii financelord
Obligatiunea Regiel i dreptulii ei la adau- si Regia, Va determine, déca va fi trebnintd,
suld de preturi vord inceta de ud-dard CU expi- moduld executiunel obligatiunilorii Regiel ed-
ratiunea termeneloal de areudare. tre tesauruld
41=1.1.11=lia

REGULAILIENTIEJ
PENTRU MODIFICARILE ARTICOLELORU 8, 9, 38, 74, 91, 111, 112, 113, 121, 122,
123, 124, 127, 128 §i 130 Al DECRETULUI CU NO. 1,098, DIN 13 iutsuu 1872 A
SUPRA MONOPOLULUI VINDEREI TUTUNURILORU.

Art. 1. Articolii insemnati mai josd al de- este in dreptd, incredintandu-se cit notificatiu-
cretului din 13 Timid 1872, reglementandd a- nea nu a fosta depusa in timpd utile la canoe-
plicatitmea legel din 6 Februarid 1872, con- laria Prefecturei, sS. pasesca la operatinnile
stitutivd, a monopolului vinddrel tutunurilorii, culturel fare; a fi pasibild de penalitatile pre-
suntii modificati precum urmézA : mise pentrn lipsa de declaratiune; old este a-
Art. 8. Dup./ duod-decl §i duel dile celd semenea in dreptii a exige la Regie sit priimésca
multi de la expirarea termenulni otaritii prin intréga recolta a lui, considerandu-se culture
art. 4 ald regulamentului de fad., adica celd ca Malta' pentrn densa.
mal tardiii la, 5 Februarid alb anului in care Déca flied notificatiunea depusA in timpil u-
este a se face plantatinnea, Comisiunea dis- tila la cancelariaPrefecturel nu a ben remise.
trictuala este detere sA dea InscrisS declaran- declarantuld din neingrijirea functionarnlui
tnlul acti de priimirea declaratiunel sale §i a'l insarcinatd en remiterea, declarantuld este in
ardta déca Regia priimesce add nu ca culture dreptii a urmari prin tote dile de dreptd des-
sa fie pentru dense. pagubirea sa de perderea beneficiiloril ce 'i-ar
Notificatiunea Comisiunel districtuale se re- fi datii cultura tutunului. IIrmdrirea se va in-
mite declarantului prin ingrijirea Prefecturel drepta contra directorului Prefecturel, care
districtulul in care declarantuld are domiciliuld este obligati a ingriji sub rdspunderea sa de
ant Pentrn acesti sfirsitd, notificatiunea tre- remiterea notificatinnel.
bue sit fie depusa cu Ose dile celii pu9in inainte Art. 38. Cultivatornlii add cumpdratoruld
de expirarea termenului de 25 dile prevdclutil pentru exportatiune, care a obtinutd de la Re-
mai snail la cancelaria Prefecturel in manele gie na prelnngire de termend peste 1 Septem-
direetornlui respectivii, care da chitante dove- bre, este obligatil a depune, mai nainte de a-
ditOre de priimirea notificatinnei. cesta data, tutunurile posedate de densulii in
Art. 9. Declarantuld crania pend in diva de unuld din depositele Regiel, unde vord sta pend
5 Februarid nu s'a datil actil de priimirea de- in momentuld expeditiunel pentru strAinatate.
claratiund sele sed cAruia nu s'a ardtatil deci- Regia nu pete fi obligata a pastra in depo-
www.dacoromanica.ro
sinnea Regiel in privinta destinatinnel recoltei sitele séle tutunnri destinate exportatinnel,
 F1NANCIARE 67

mai multil o cit5 douil-spre-Yce luta de la destinate amatorilorii. Determiratiunea tipu-

data depunerei. Pentru acestU sfirsitil, dila. rilorii acestord cualiteti exceptionale i fixatiu-
iu termenii de lece luni de la data depunerel nea pretului lord suntii lesate la chibzuinta
in magazinde Regiei, tutunurile nu voril fi fost Regiel.
ridicate pentru a ti exportate, Regia va noti- Art. 111. Tutunurile fabricate sub ori-ce
flea proprietarilorii, prin Ministeruld porterei- formd, (tutunurl de fumatil çigllri, tabacq gi
lord, sg, albe a'sl redica tutunurile in cele d'en- altele) precum si tutunulU de fol destinate la
tdie duoil luni earl vorii urma remiterea noti- veri ce Intl, nu potii circula in intruld Orel de
ficatiunei; dem i uotificatiunea va rilminea eCtS investite cu mercile do vinyre ale Regiei,
fere efectii, tutunurile se vorii considera ca a- sdii fere a fi insoçite de unil biletii de liberd
bandonate Regiei, care devine depline proprie- trecere, mit biletil de asignatiune, séU nal bi-
tar e. a lord, fära a Uteri depuniltorului vie-uk letif de transitil liberatii de anti agentU com-
despägubire. peti»te alti guvernului séti ahl Regiet.
Art. 74. Vinyrea tutunurilorii dare public Suntil exceptate micele cuantitsti de tutu-
se face in localuri speciale de debitii. nuri fabricate, destinate usului ilnicd i pilail
Numdruld localurilorii de debitil se fixéze de la concurenta de 100 ge-ame tutund de fumatti,
Regie, pentru fie-care centru de populatiune, 50 grame tabacil sad 25 eigeri.
astd-felii ca consumatoril se nu intimplue niel In cacti de contraventiune la dispositiunile
ue greutate in indestularea trebuintelord lore. acestui articolti, cuantitatea ce va trece peste
Unii localil de debitA trebue celd pnçind si se cea incuviintatit prin aliniatulti precedentii se
Ole in fie-care comune. va confisca, i contraveniintulU se va supuno
Localurile de debitil suntd desemnate publi- la ud amend& do la 50 penil la 100 lei de fie-
cului prin table uniforme asqate In afard d'a- care chilogramil de tutund sOil tabacii, aid de
supra usilord de intrare. Aceste table portii fie-care Bute pigdri.
inscriptiunea : 4Regia monopolulul tutunuri- Art. 112. Nimeni sun póte avea in posesin-
lord Locala de dtbitU.D nea sa tutunuri fabricate, sub ori-ce &me, in
Localurile de debitil trebue se, fie in ori-ce cuantitate mai mare de cht 100 grame tutund
momentil aprovisionate cu tOte felurile i cuan- de fumatd, 50 grame tabacii, sOd 25 eigeri,
titetile de tutunii de fumatu, tabacil si eigeri, fere ca aceste tutunuri se fie investite cu mar-
astil-felii Ca nici uh cerere a publicului se, nu elle de vindére ale Regioi, séu fhre a se dovedi
rilming neindestulate. importatiunea lord, conformii art. 18 din lege;
Regia este ddtOre a avea In tote depositele ca probe a impertatiunel nu se pOte priimi de
de resedinte de judetil si de plesi mahorce si catii chitantele de plata dreptului oterftU de
tutunuri anume destinate pentru spillatulif oi- acestii articold. Nirneni nu póte detine tutu-
lorii; preturile acestora voril fi inferiOre pretu- nuri in fel, fere a justifica cu actele Regiel eh
riloril stabilite pentru tutunuld de fumatil. este cultivatorU in dreptii de a retine Sued tn.
Art. 91. In primele clile ale lunel Noembre tunuri la dilnsulii.
a fie-chruia ant, Regia stabilesce i supune a- Contraventiunile la aceste dispositiuni se
probatiunel ministrulul financelord tipurile tu- vorii pedepsi cu coufiscatiunea tutunurilord gi
tunurilorii fabricate, sub diferite forme, depuse cn amende de la 50 pad la 100 leide fie-care
in vinyre pentru consumatiuni in anuld ur- chilogramt tutunii de fumatil sOd tabacii, sOd
mAtord. Seria acestord tipuri cuprinde,pentru de fie-care sute 9;gdri.
fie-care din formele, sub care tutunurile se pun Art. 113. SuntU considerati ca fabricanti
in vinyre, tote speciile i cualitetile obicinuite fraudulosi, fraudatoril particulari, la cari se
In tere, de la cele mai fine pia la cele mai in- gesescil unelte sell machine proprie la fabrica-
feriere. tiunea tutunurilord sub diferite forme, one el
Tipurile aprobate de ministruld finançelorti oil nu, in acelasi timpii, tutund in fol sal in
servesed de bash la fixatiunea pretnriloril. curs de preparatiune, oil care ar Id catimea lui.
DA probh (echantillon) din fie-care tipii se UnellAo sed machinele si tutunurile gesite
conserve la Ministeruld finançeloril, sub sigi- se confine 0 cont.avenientulii se supune la ne
liuld acestui Ministeril gi sub acela alu admi- amende de la 50 pene la 500 lei.
nistratiunel monopolului, pentru a eervi la ju- Tutunurile nu s3 confisce (Mc& acestea' sunt
decarea orl-cerord contestatiuni s'arti ivi, fie revestite cu mercile de vinyre ale Regiei, séti
intre guvernU si Regie, fie intre acésta si par- dgca se just'fice importatiunea lord in reguhl.
ticulari, in prointa cualitetei tutunurilord, Art. 121. Sunt in d -optil a incheea procese-
tabacuriloril séd 0gArilorii puse in vinyre. verbale de contraventiune :
Osebitii de tutunurile de fumatil, de tabacu- 1. Toti agentil Regiei comisionati de miii-
rile si de 9igerile ale ceroril tipurT vord fi fost struld finance!ore;
aprobato de ministruld finaneelord, Regia este 2. Toti agentil insercinati cu constaterea
libere a pune in virnjdre cualiteV exceptionale cu porzepti unea contributimillor direct,. s: tov
de tutunuri de fumatii, de tabacuriwww.dacoromanica.ro
si de eighri agertil vamilori' ci contributinnileril inairecte;
63 LEGI U1RI
3 Primaril comunelord urbane si iraie, sub- nosed sdd prin ingrijirea sa pea la pronuncia-
prefectil, politaii si in genere totl agentil Poli- rea difinitiv i. a otdrirel.
tiei j udeciare ; Contra mesurei de arestare preventiv e'. con-
4. Ito piegatil municipalititilord ; travenitorii vorii pntea recurge la Tribunal('
5. Per Oaele kgalementa autorisate a luera care a judeca de urgenti, ordonandt menti-
in winkle primarilord, sub-prefectilonl Bed po- nerea arestirel odd liberarea, dupti cum va gisi
lite Herd. fondati solvabilitatea séd cautiunea.
Agentii enumerati mai nail, afard de impie- Pa data ce contravanitorulii va consemna a-
gatil contributiunilort inilirecte si de ace"' al menda pentra care se urmiresce va fi Idsat liber.
Regiel, nu potii constata fraudele de catil a- Pentru amend& ce se vorii bira in modii de-
fard din domiciliuld particularilord. El nu sunt finitivd se veal aplica dispositiunile art. 28 din
in dreptil, in casd de bdinuialt de fraudd, si se Coduld penald, in cast"' de insolvabilitate a con-
introduce: in domiciliuld partienlarilord. traveuitorinui condamnatd.
Impiegatii contributiunileid indirecte si a- Art. 123. Pocesele-verbale se vord incheia
cel ai Regiei, cari voescd a proceda la visite in presenta proprietarulni tutunurilorii gdsite
domiciliare pentru constatarea de fraude, sant in contraventiune si a conductorului, Bed nix-
obligati a core in scrisii autorisatiunea prase- mai a acestui din urmá, deed proprietarnlii nu
dintilui Tiibunalului tocsin. este presinte. Cana proprietaruld tutunurilord
In localittitile earl nnsunttl resedinti de Tri- ar isbuti ad foga', sl nu aril voi a semna proce-
bunald, autorioatiunile de perchisitiune demi- suld-verbalii imprema cu agentuld care con-
ciliard se potil da de citre judele de pace, cd- state, frauda. séd ard lipsi de la domiciliuld
ruin se va face cererea a emenea in scrisil. odd, in cast' cdadii contraventiunea se constati
Autorisatiunila de perchisitinae se dad séü acolo, mentiune despre acesta se face in proce-
se refusi do cdtre presedintelo Tribunalului suld-verbalm care se isedlesce atunci de clued
set de care judecdtorult de pace, prin inchee- perstm chiimate ca martori.
rea mooned i imediat, in diva chiarS a crrerel. Art. 124. Procesele-verball trebue si arate :
Perchisitiunea nu so vete face de catil cu a- 1. pica i ora canal suntii redigiate;
sistenta unui agentd aid Pelitieijodociare, set 2. Numele, prennmele, cualitatea i resedin-
aid nnui membru ald autorititel connuale ta impiogatilord cari incheil procesele-verbale;
care subscrie , impreund, cu agentuld Rogiei, 3. Numele, prenumcle i domiciliuld dovedi-
sdd ald contributiunilord directs oil' indirecte, ton lord earl ad denunciatii franda, cdndd. vend
procesuld-vorbalt de constatare. exista asemenea doveditori, séd mentiune cclop&
Art. 122. Constatarea contraventiunel se informatiuuiv la casii contrariii;
face dap& provocatiunea doveditoruluT care a 4. Natura contraventiunel si articolii din
dentinciatii faptulu, caudii existd und asemenea legea constitutivd a monopolului si din regle-
doveditoril, sea dupa simple informatiuni ce mentuld de faça earl se raportez la acésta. con-
arU avoa B gia prin mi.loele sele proprie. traventiune ;
Agentuld care incheid, procesuld-verbalii de 5. Numele, prenurnele i domiciliulii contra-
coutraventiune, impreund cc agaituld Politiei venientilord ;
judmiare care wistd., dect" este cast de aserni- 6. Feluld i cdtimea tutunurilord gdsite in
nea a.ietcnS, odd cu agentuld fiscalu comp& contiaventiune.
tentu eelft mai aprodiatd, odd acesta singurd Art. 127. Regia este d.etóre a notifica con-
canal elu va constata cont. .avent'unea, %old travenientului decisiunea ministruluifinancelor
decide tota d'ud-datt cifra amendel d. aplicat. asupra procesulux-verbalu care HU privesce ;
Contravenitvii suut Uteri a justifi .a, (Pin- notificatiunea se face prin intermediartild pri-
aintea agantilord can inch A, procesuld ver- marulei comunel in eat e contravenientuld are
balu, ca, au unit doMiitilie slake' in té ii, in domieiliul set. conform art. 125, alio. al 2-lea.
casil cdndd aid fi priql afaid die doinicilimil At t. 128. In contra decimunei ministrului
lord, i iu oil-co caad cd smith in pos'tudie a fina 19elord, ineuvnutandii executiun3a until pro-
resi. unde amendile la can pot fi indeto.iti min casu-verbala, contravementul este liber a apela
ace', ro su-verbald si la can mtd fi condam- in t men , de deice dile, de la netificatiunea ace-
nati dranitivu. Acesti solvabi itat , se va at re- stel d c11unj, Ia Tribunaluit do prima instautd.
cia cue Litre ag ntii cari au incheiatu irocesuld- Tiibunaluiu jiileca in ultima instantd i dd,
velbalu si u a loni reseundere. In casil candii sentinta sa definitivi in einei-spre-qece ile cel
contravaiitoril na voru put a just fica de a loud multi" de la presentatiun a ape lului.
so vbilitate, seu tin voru putea 1 res nta uS In casu de apeld la Tribunalii, eft ctele deci-
caa tium apreciatd valabile de aginti, seU nu &tine' almist, rnui financelord suet suspondate.
vo.d fi ii stare a consemna suma la care vord Art. 130. Indatd ce and procesii-verbalii de
fi supusl prin vocesulu-verbale, atunci contra- contraventiune este defieitivii confirmatii, Re-
venitoni 40n1 Ii duel In arestuld preventivd gia est e obligati de a ingnji de executiunea lui.
www.dacoromanica.ro
celt mai apropiatil de cdtre agentuld politic- Pentru implinirea ameniloxii, Regia este in
 FINANCIARE 69

dreptU de a nsa de dispositiunile legil speciale Implinirea amendelorti se va nrmitri prin in-
de urmarire in materie de daorie catre Statti. grijirea Regiel monopolului de catre agentil
Agentii guvernului insareinati en aplicatiunea fiscali insarcinatT cu implinirea clAtoriilorti pro-
acestel lee aunt Mori a indestula gra nici venindil din imposite i conformii legilord 0 re-
Intatliere cererileRegiel in asemenea privinta. glementelorU privitóre la aceste materii.

LE GE
PENTRU ADMINISTRARE A DOMENIILORU STATULOI

(Decretii No. 633 din 21 Martie 1872)

te, incapacitate sift rea credinta probate priu
decisiunca Consilinlui de ministrii.
Administratiunea general5 Functinnea de membru administratorn este
incompatibile eu cualitatea de deputatil 0 se-
Art. 1. Gestiunea burturilord Statului este natorti.
1ncredintata, sub controlulii Ministerulul de fi- Art. 1. Decisiunile membrilorti administra-
nance, unei administratiuni coming de trei tori volt fi date cu majoritate de voturl.
persOne, cad pe a lord respundere, vorti lua Minoritatea 'IT ye motiva parerea sea.
tote mesurile de conservare i imbunAta tire a Lucarile lorti se vorti constata prin ,)rocese-
acestorti bunuri verbale subsemnate de Unlit
Wei resolva tote dificultatile ce s'arU in- Art. 5. Mmistrulu de finance take asista ori-
Vern pina, fie cu partieularii, fie cu casele publice; canddi va voi la deliberarile membrilord admi-
Vorii snpraveghia conducerea proceselord e- nistratori fird a Ina parte la votti.
xistente la directiunea domeniilorti i vorU can- La asemenea ocasiuni va area dre,Auld de
ts, a preintOmpina pe cele ce potu nasce; preledintri.
Vorti deschide pe cele ce voril credo in inte- Participarea sea este obligatOre Ia elabora-
resnlii domeniiloril; rea conditiunilord contractelori de arenduiri,
Vorti face sa se execute treptatti delimita- inchirieri §i vintldri de paclurT ; cdudd va fi vor-
rea domeniilorti i amenajarea plidurilorti prin ba do stingorea vre-unui proceed ce va area do-
agentl respectivi; menuld nationallY, qi calla va fi a se face vre-
Voril face en und envOntil, fard a atinge prin- nd transactiune ce s'ard crede avantagiesd do-
cipiulü inaiienabiiithtii bunurilorti Statulul gi menului.
in conditiunile cerute de acdsta lege, tOte ac- Lucritrile curente ale administratoriloiU se
tele celui mai bunti administratorti alfl unei voril expedia Mel altd aprobare a Minigtcrulut
avert Art. 6. In casft de Mid BOA de congediU, care
Art. 2. Bunurile Statului afectate la nal va fi cerutU ci acordatil de ministru no finance,
serviciu publict se vori conserva i administra cluoI dintre administ; atori pot expedia lucrdrile.
de Ministerele respective. Candil lipsa nernotivati se va prelungi paste
Tote Ministerele smith' dOtOre in celti mai 15 4ile, membruld ab inte se va c )nsidera ca
scurtU tern-matt a face umi inventarti complectii demisionatd.
gi detaliath despre tote bunurile imobiliare earl Art. 7. Secreta-ulU generalti alu M nistecu-
depindil de dOnsele. Copii identice de pe aceste luI va putea Wood pe und administratorU in
inventaril se vorti incredinta celorU trel admi- timpun absPntel sae.
nistratori de la Ministern ii financelorii. tit. S. Pentru expt dui ea luerdtilot u a mi..
Art. 3. MernbriI administratori se vorU nu- nistratiunei, se institue unu servicat compusu
mi de Domuti dap& recomandatinnea ministru- de pat:u sectiunl 1i mit liurod cu ajutO ,!e ne-
lui de finance, care va lua avisuld consiiinlui cesarii. Num6rulu ajutOrelord 1i apuuta nentele
de ministrii, i se yard alege maI on deosebire functiouarilorU se stabilescd prin hblonlit de
diutre persónslc avindil cuuoscinte juridice, ad- la finele leg T.
ministrative ea economico i ex jerientd proprie Sectiunca I va fi pentru administrati^ pro
de interese economice, i de afacerl comerciale. priU lis a proprietatil fonciare, ecal.cte 1i vii;
Voru fi numiti pentru treI anI, dupd cal e Sectiunea II pentru aceea a i ilur lord ;
timpil vend fi reinouiti in parte sift in totalU, Se .t,unea Ill pentru contenciosil ;
set numiti din nuoil pentru ud altd perikld de Sectinnea IV pentru comptabilitate.
trei anI. Una biurod pentru archive 0 conservarea
www.dacoromanica.ro
PAU fi revocati pentru cause de neclemnita- planuriloru proprietatilorti Statului ;
 70 L EGIL IRI
Und regulamentii interioril va determina a- trait, dupg propunerea gefilorti de circumscrip-
tributiunile in detalid a fie-ca'ruI binroti i va tium.
specifica raporturile acestoril biurourl intro ele, UnU regulamentii va determina raporturile
proem gi acelea dintre aceste biurourl on cele- acestord impiegatl dintre dêngil add cn Mini-
alto servicii ale Ministerulul de finance adU alte steruld.
Ministere. Art.14. Tote procesele Statului se vend ple-
Art. 9. In capuld acestul servicid va fi und da de advocatl public!.
directord. Art. 15. Acolo nude imprejurArile vord per-
A c esta va av,a a conduce lucrdrile serviciulul. mite, se póte nnmi numal Dnd singuril advo-
Va anuncia la timpd pe administrator! de catil pentru 2 districte; drd acolo unde Statult!
expirarea termeniloril de arenduire pentru a se nu va avea procese nu se va numi mid mid ad-
lua mdsurl pentru arendare. vocatd.
ElU va supuue deliberdsil membrilord admi- Numdrulii advocatilord se va determina in
nistrator! tote dificultdtile cc se vord ivi, tote budget!! pe fie-care anu.
mdsurile de luatit in interesulti blind admini- Art. 16. Pe linei directia administratiei
stratiunI a averil Statnlui. centrale a domeniiloril se yard numi nod advo-
Eld va contrasemna procesele-verbale con- catl public!.
statatóre a decisinnilor luate de administrator!. Acegtia vend avea a pleda trite procesele Sta-
Eld va executa acele decisiuni. tului contra otaririloril Cartilorti de apelti pi
In lipsa sea, directorulti va fi inlocuitil prin ale tribunalelorti din disteicte.
unulii din g,fil do sectiune, fie-care pentru par- In casnri exceptionale, Ministeruld va pit, a,
tea sea. dna avisuld ConsiliuluI de ministri, ineftreina
Art. 10. Directoruld cu cel-alt1 impiegati prin deosebitg intocmire pe unuld sdfi mal
al directiei se vorti numi do Domnii, dupd, reco- multi advocat! din eel public! add privati, on
mandatinnea ministrului de finance, care, pen- pledarea unui sdil mal multord procese.
trn acdsta va lua avisuld membrilorti admi- Art. 17. Advocatii de pe lingd administra-
nistrator!. tia centrall voril avea a'gi da pgrerea asnpra
ori-clrel cestiunl ce li se vorti cere; voril putea
IT fi consultatl asupra directiunil ce va trebui a
se da anal procest; voril Ii cldtorl a da consul-
Serv Wald exteriord tatiunile ce hi se vord cere de catre advocatil
public! din districte.
Art. 11. Prefectil, subprefectii i totl Ira- Spre acestil efirgitil, se vorti impàrti In trel
piegatil administra tivI din und districtil suntil grupuri, fie-care grupil va face serviciii de ad-
agentil administratiel centrale a bunnrilorta vocati consultant! in timpil de 10 clile gi pe
Statului, intrn catd privesce conservarea gi a- rancid pe ling& administratia domeniilord.
melioi area acestoril bunurl. Advocatuld de la Curtea de casatiune va face
' El suntU ddtorl a denuneia atatil administra- parte din advocatil consultant!.
te! centra'e Lata i advocatului public!! din In cestiun! de mare importantd, dupd core-
district!! ori-ce cAlcare ard simti cä se face la rea administratorilorti sal a ministrulul res-
!la proptietate a Statului, orl-ce degradatiune pectivti, consultatiunea se va da de mitre totl
averil unnl ecaretil séd averii unel pdclurl. advocatil intrunitl anume pentru acestil sfir-
El vorti culege tOte informatiunile i yetd pitt. Majoritatea voturilorti va decide.
cituta a face cal-ce probg necesarie pentru sus- Totii astil-felil se vaurma pentru inchiderea
tincrea dreptAtilorti Statului, avdridU a le re- unuI proceed add' darea de jurlmentil.
mite advocatului publiet. Art. 18. Consiliald de advocati va avea unil
El vorU propune administratiel centrale ori- secretard i trel scriitori la dispositia sea.
ce md.,u-A utild de luatil pentrn conservarea Secretaiulli va tine corespondenta binroului
bunuriloril Statului. advocatilord din BucurcscI gi registru de dis-
Art. 12. Pentrn administratia i paza pa- tributiunea proceselord intre el.
duriloril se instituesce : Art. 19. Mal 'nainte de a intenta mid pro-
Inspector! eilvicl; ceed, administratiunea domeniilord i orl-care
§efi gi sublefi de cireuniscriptiuni silvici gi Ministeril va sapune afacerea Consiliului de ad-
pgduri. vocati pentru a lua i avisulil ea.
Art. 13. Totd personaluld afarg de pAdurarl Art. 20. Transactiunile ce va voi a face ad-
se va recruta dintre persOnele car! ad fäcutil ministratiunea domeniilord eel orl-care Mi-
studii special., do silviculturd i agronomie. nister!! in privinta proceselord ndscute, séd carl
Impiegatii s;l vie': se von!! numi de Domnd, se potu nasce, peatru a fi valabile, vend fi a-
dupä recomandatia ministrulul de finance, care probate ae majoritatea intregnlui numdrd de
va lua avisnIti administratiei domeniiiord. advocatl ai administratiunel. car! von!! ar6ta
www.dacoromanica.ro
PtIdurartl se vend numideadministratia cep- in aerie!! motivele pe car! se baskii, opininnea
 FII1ANCIARE 71

lore se va inthri de Donne, &ma ce va obtine IAcelea contra othririlorti i sentintelore cc-
ineuviintarea Consilinlui de ministril i omolo- ' dole-alto Curti ei Tribunals din distriete de eh-
garea Tribunalulni see Cnrtii, de va fi proce- tre advocatnlu spec:ale de pe Hogg Curtea de
cull pendinte la Tribunale see Curie. cantle, see, la ease de lipsi accstuia, de chtre
Advocatii publici nu yore putea face nici nit mit al-0 advocate (Irma' desemnatiunea admi-
recunOscere a vre-unui dreptil contra Statului, nistratorilorti see a ministrultil respectivil
fir e. line mandate speciale din paitea admi- Art. 25. Totl advocatii paha snail Mori
nistratoriloril ea a ministrului respective, care a'e da conclusiunile in scrisii mai inaintea pro-
nu se va da de chtti in urma avisului Consilin- ntinthrei sentintel; luAndti de la gr(fierti ade-
lui de advocati, conformil art.17. verinth de depunerea lore.
Déch Statulti prin transactinne se va obliga Art. 26. Advocatii publici suntil inshrcinati
sit respundh ui valOre minimum de 25,000 lei, ei en executarea othririlort.
100 pogóne in plimentii, atunci transactiunra Pe data ce othrirea va fi remash definitivh,
se va face In module indicate mai suse. advocatule public. respective va fi (let:arta Le-
CãndC valórea va trece peste 25,000 lei, sell munica administratiel a card a fostti procesul,
phmtintule peste 100 pogóno, atunci avisulti spre a se lua mesuri de executare.
advocatilore trausformate in projecte de lege Art. 27. La directiunea domeniilorh va fi unC
se va supnne mai anthill Corpurilore legiuitóre biurofi cu ajuthele necesaril pentru suplave-
apol sanctinnii domnesel. ghere a condurerei proceselor de advocatil publici
Art. 21. Administratiunea domeniilorti Sta- ei a vxecutliiiorl.ce se vorti inshrcina a efectua.
tului pentru afacerile s1e litigiOse de ori-ce Se va tine une registrn pe districte de tóte
naturh va fi citath in persona advocatnlui pu- procesele rate va avea administratiunea dome-
blice respective care va fi Mole a ineunosciiuta ninon& cu riglele trebuinciOae i spaiuiii sufi-
imediat pe administratiunea domcniilor; cele-al- clente pentru a se face insemnhrile de mereul
te Ministere se vor cita in percOna ministrului. procesulul BO de executhri.
Art. 22. Advocatulti publice de la Tribunalth Numerule de ordine ale registrulti va cores-
indath ce va priimi copia duph. sentinta Tribu- puede cn numerule dosarului ce sr, va infiinta
nalului, va incunosciinta pe administratiunea uh-dath cu nascerca procesulni ei la care se va
domeniiloril see pe Ministerulti respective. atma acelea ce se yore riimi de la advozatti,
In casil do condamnatiune, advocatule de la chndii afacerea va fi terminath.
Tribunalti va expedui copia de sentinth in trel Art. 25. Fe-eare advocath public. de la Tri-
dile cele mnite de la priimirca advocatulni de bunalii sal de la Carte va Ii More la fie-care
la Carte, chruia va trämite tote actele i docu- trei luni a areta ministrului respective unde
mentele ce II se yore fi incredintath sOü li va std cu procesuld ce i s'a incredintate a pleda,
fi procurate ênsuT, precum i uhexpuneroapro- see cu executarea ce a avutil a face. §efuld
cesulul 0 a desbateriloril urmate la Tribunal& biuronlui pentru contenciosil va face mentiune
Art. 23. Advocature. publice de la Carte va in registru do aretarea advocatulul ei va pu-
fi detore a inainta apele contra sentintel celti tea ast-fele controla on chndti mersule proce-
multn in termenti de 15 fle mal 'naintea ox- sului sed ale executhrel i diligenta advoca-
pirrii termenului de apele preserise de lc ge ; tulul.
hrrt in procesuld de naturil urgenth in termene La sfillitulfi fie- &Amnia an, ministrulii finan-
de 24 ore de la priimirea sentintel ; spre acute celorii va presenta in Consiliulti do ministri sta-
sfireite va incunosciinta I:Klatt:. de la priimirea rea i resultatele proceselorii de pesta au&
copiei de sentint% see de la a lore pronunciare Acestii tablofi se va publica In Monitor
pe administratiunea domeniilorti seri pe mini- Art. 29. Cele-alte Ministere il auto itati car!
atm respective', dhndu'el opiniunra sa, grit de voril avea procese ce se vore sustine le advo-
a se impiedeca prin acésta termenulii apeluld. catil publhi, yore trebni a da advocatilore in-
In cash de a fi citate Statute dup l. apeluld formatiunile necesaril pentiu sustiner a proce-
phrtei adverse, advocatule publice de la Carte sulul ei yore priveghea singure dtligenta advo-
va avea a pregati procesult, pentru care va cere catului i exactitatea sa.
othrirea ei aaele de la advocatule publica de Art. 30. Advocatule publice care se va a-
la prima instanth. bate de la obligatiunile ce i se itnpune va fi i-
Art. 24. Procesele din districtule unde este mediate destituital , fár prejudiciule altorti
Curte de apel, se yore apeta ei Ia Tribunalti si daune-interese ce arC putea suferi Statalii,
la Carte de acelael advocate, care se va con- a pedepselole prevedute de Codicele penale.
forma disposittnnilt ru articolului prceedentii. Art. 31. La case chndi administratiunea do-
Recursurile in casatie vore fi aperate precum meniilore Statului sél. Ministerule respective
urmézh : se va gi definitive condamnate a pltiti vre-uh.
Acelea contra othrirei Curtil din Bucuresci sumh de ban!, care 'i se va cere, va comunica
0 ale tribunalulul Ilfovil de acelaei advocate Ministerului de finance pentru a se face tkcéstA
www.dacoromanica.ro
care va fi pledatii asupra fondului. plate, conforme regulelore finaneiare.
72 LEGIIIIRI
Art. 32. Niel unit functionarti dependinte ele trebuescii asigurate pentru intrdga platii a-
de administratiunea domeniilorti nu va putea garantie1.
participa, nici direct.% Mel indirecth, la vr-nA Art. 34. Legea din 20 Apriliti 1867, asupra
intreprie.dere en la locatiunea yeti unui bunt' organisatinil MinisterulnI de finance se abro-
care face parte din acéstg administratiune, sub gI, tutu catti privesce partea pentru conten-
pedepsa de a fi destitnitil 0 a nu mal pntea ciosuld Mieisteruhil de thump §i directiunea
reintra In serviciulti acestel administratiunI. domeniiloril.
Art, 83. Cautinnile ce vorii trebui a da par- Se va face unii regulamentil specialS pentrn
ticularh peutru luarea vre-unni contractil séii aplicarea acestei legl.
a vie-nue; intreprinderi, fie de la administra- Art. 35. La biuroulii cleadministratiune pro-
tiunea domeMilorti, fie de la ori-care altd auto- priii qisk se va infiinta unulii sdS dua ajutOre
ritate. nu va putea consista de cliti sétl in banl provisoriti, carT vorit avea a regula pnnerea in
séi1 in efecte publice ale Statului séti ipoteci aplicatie a legii rurale laproprietatileStatulul.
socotite e jumetate vahirea fondulul. Deca Art. 36. Acesta lege se va aplica in ter-
objectuiii ipotecei va consista in coustructiuni, menil de ug. lun i. de la a e1 promulgare.

- --
PERSONALUIt ADMINISTRATIUNEI DOMENIILORC STATULUI

....1
AGENTILOR
g RETRIBUTIUNI I

PE LUNA PE AnT) TOTALU

NUMIREA POSTURILORt .."-'

.------ LA
.¢ Lai Diurnii TOTI
,------,
1e1 LsT LeT Lel

Administratori 3 1000 36,000 36,000

Directorti 1 740 = 8880 8880
Secfiunea administrativei
§2fil de sectiune 1 450 5400
,efi de biuroti 2 350 8400
Ajutóre 2 190 4560
Copiqti 5 110 6600
Archivarti 1 220 2640
Ajutorit 1 150 1800 29,400
Anexabiuroulti de materialit
Sefil 1 350 4200
Ajutot ii 1 190 2280
Copistil 1 110 130 780
Seetiunea silvicei
tiefti de sectiuno 1 450 L
5400
Seft de blunt', 2 350 8400
Ajutór- 2 190 4560
Copi§ti 5 110 6600
Archtvard 1 220 2640
Ajutoru 1 150 1800 29,400
Sectiunea contenciósd
§efti de sectiune 1 450 5400
§cfti de biuroii 1 350 4200
Copi§ti 3 110 3960
Archivarti . . , 1 220 2640
Ajutorit 1 150 1800 18,000
Conzytabilitate i garantii
efi.1 de sectitme 1 . 450 5400
www.dacoromanica.ro
Reportil i 129,480
 FINANCIARE 7S

PERSONALULt ADMINISTRATIUNII DOMENIILORt STATULUI

,---*

NO. AUNT1LOR
g RETRIBUTIIINI
.

PE LUNA -s ANC TOTALU

NDMIREA POSTURILORt ''--

-el
,-------
Lérii Mural.
LA
TOTI

Lei Lel Lei Let _=

De reportatii. . . 129,40
§efi de binrod 30 8400

C.4 IND
2
Copigti 3 110 3960
Archivard 1 220 2640 20,40C
Conservarea planurilorli 0 doeumente
Conservatoril 1 3r)0 420(
Copigti 6840

L,D
110 2640
Biuroii provisoriii pentru apliearea legei rurale
§efil . 350 4200
Ajutord 0 190 2280
Copistil 1 110 1320 7800
Serviciulzi advocatiloril
Seeretaril 1 300 3660
Scriitori 3 110 3900 7620
Serviciuhl exteriorti
Bucuresci advocati 1 700 84.000
Iae s 700 16,800
Craiova s 700 16,800
Foc§ani s 700 16,800
Advocati de judete 1 500 90.000
Inspectori silvid . GOO -- 28,800
Sefi de circumseriptiT 1 300 36,000
Guar0 forestieri 2 220 52,800
Hotarnici clasa I 700 33,600
Hotarnici clasa II 500 24,000 399,600
Totalulii . . 1 571,740

LEGE
PENTRU TRECEREA IN SARCINA ADMINISTRATIEI DOMEN11LORU LICUIDAREA AVERILORU
DE LA. DESFIINTIATA OBSTESCA EPUROPIE
(Deeretii No. 570 din 13 Martiii 1874)
Art. 1. Atributiunile Comitetulni instituitl atala and copistii din caucelaria administra-
prin legea din 16 Februarit 1873. pentrulicui- tiunii. formandl and servieit distinctii.
darea averilord administrate de desfiintata ob- Art. 2. Procesele existente gi eele ce vord
gtésed epitropil se dad in sarcina administra- isvori in viitorii, relativil la licuidarea acestor
tiunil demenblord Statului. averi, se dad in sarcina advocatilord Statului,
Cu aceste luerarl va ti insl,rcinatd und efil pentru care vort priimi renumerariii, conferral
de biureii, en lei 250 mensbalii,www.dacoromanica.ro
la care se va ultimulni aliniatd la art. 6 din lege.
74 LEGIIIIBI
Tote actele judiciare, relative la licuidarea data si suma Ward fi suficientil, plata se va
ireantelord .11 intereselord averiloril earl a il face dupa dreptuld comund in prorata crean-
fostd administrate de obstésea epitropiii, vord telord.
fi scutite de taxele de timbru gi ori-co taxa ju- Croantele succesiunilorii vacante, i earl ad
decatoresci. a remanea in folosula Statului, se vorii plati
Asemenea si vinddrilesilite set' de bunk voie, cele din urma, i numal dupa intrOga rdfuire a
efectuate pe sima si in folosulii acelord averi, celorii-alte ereante.
vorii fi scutite de taxa de transmitere. Art. 4. Suntra i ramand abrogate disposi-
Art. 3. Platile care creditoril desfiintatei tinnile art. 6, in ceea co privesce prelevarea
obstesci epitropii se word face in proportiune de 10 0/0 si 2 °/0 din suma ce se va licuidapen-
cu ineasarile sumelord de la debitorii 8'61. Pre- tru remunerariulii membrilord Comitetului si
ferinta se va regula dupa datele titlurilord in cheltuelilo de cancelarid, impiegati, localii si
puterea carom se reclama banil, ineepandu-se servicid.
cu cele mal vechl, d6cd vord fi in regula si ne- Art. 5. Dispositiunile acestei legi se consi-
preserise. deed ea parte aditionala la legea din 16 Fe-
Cana mai multe titluri and avea aceeasi bruariii 1873.

LEGE
PENTRU STINGEREA DEFICITULUI PE 5 MILIONE ALU CASEI PENSIUNILORU CONSTATATU
LA FINELE ANULUI 1871, PRECUM SI A DEFICITULUI DE 2 MILIONE ALU ANULUI 1872
SI ECHILIBRAREA BUDGETELORU VIITOARE.

(Decretii No. 630 din 1 Aprilie 1872)

Art. I. Pentru licuidarea deficitului Casei vq.ute prin legea din 1868, se mai afectiza i
pensiunilord constatatil la finele anului 1871, nringtOrele resurse :
in Emma de 5,092,778 lei, 18 bani, se afectiza a. Se va despov6ra. cu incepere de la 1 Ia-
urmdtOrele resurse : =arid 1872, Casa pensiunilorii de sumele ce
a. Recompense natiouale; platesce pentru recompense nationale, ajutOre
b. Iudemnisatii de scutelnici; viagere, inclerunisarile de scutelnici, compen-
c. AjutOre viagere ; satiile i pensiunile acordate in virtutea legii
d. Compel:184H1e; . Politiei rurale, caritOte insemnéza actualmente
e. PensiuniIe acordate in virtutea legiT Po- 346,307 lel, 5 bani pe and si earl se vord trece
litiei rurale. si se vord plat din budgetuld generalii alti Sta-
Se voril reatitui de care tosauruld publicd tuld;
Casol pensiunilord pe trel anT si none' luni cat b. So va acorda, en incepere de la 1 Ianua-
s'a platitd de acosta casa, adied : do la insti- rid 1872, Casei pensiunilorti economiile resul-
tuirea el pane' la finele anului curentil; acesta tate din posturile vaeante;
suma, care se urea la 1,362,186 lei, so va im- c. Se va preleva fenea retinerile de 5 la suta
parti proportionald la toti pensionaril ud data pesto aceea de 10 la Rad prev6cluta in legea
nu preachimbarea bonurilord de pensie in obli- din 1868 asupra tutnloril lefilord din budge-
gatiuni de pensiuni. tuld generald, precum si de la amploiatii Co-
Art. 2. Pentru restuld deficitului in suma mitetului pensiunilort;
de lel 3,730,592, bani 18, care represinta bo- d. Se va preleva asemenea na retinere de
nurile de pensiiemise sirdmase de platitti pOnd 10 la sutd peyte acea de 10 la mita pref6clutii,
la 31 Deeembre 1871, se autorisi Casa pensiu- prin legea tiin 1868 asupra tutulerti pensmni-
niloril a le presklimba, sub privegherea mini- lord, precum si asupra sumel de lel 346,307
strulul de finally, in obligatiuni do pensiunl pre% ecjuta la aliniatuld a, do sub acest articol.
purtAtOre do na dobanda anuald de 10 la seit Art. 4. Alansuld fdcutil prin legea de facit
gi amortisabila prin tragere la sorti in timpii poste retinerea de 10 la mita BO va micsora
de 25 anT. succesivd in proportid cu escedentnlii ce aril
Art. 3. Pentiu plata pensiunilord, a intere- lasa pe viitorii Casa pensiunilord.
seloril amortismentului obligatiunilord de pen- Miciorarea so va face in ordinea urmatOre :
siuni, precum si pentru enbilibrarea budgetu- 1. Pentru functionari;
Jul de vonituri sicheltueli a Casel pensiunilord 2. Pentru suma de 346.307 lei prevNuta la
pc viitord, :qui. de subventilwww.dacoromanica.ro
si retinerile pre- alin, a, de la art. 3 din presenta lege;
 10INANCIARE 75

3. Pentru pensionarl, incepdndu-se de la pen- de Ministerulii de finance, dupg aprobarea con-

siunile cele mal . siliulnl de ministri, conformil legil de pensiuni
Art. 5. Cindil fondurile easel un aid ajunge si a legil do facl.
ca sg acopere pensiile actuale si viitóre, pro- Art. 9. La Illiquid fie-cgrui and so va su-
centele i amotismentele obligatiunilorii de pune Corpurilord legiuitóre tabloulii pensiona-
'

pensinni, Comitetuld de pensiuni vafi détord a riloril inscrisl din nod.

face repartitiunea prescrisg de legea pensiuni- Art. 10. Membril Comitetulni easel pensiu-
lord peste totl ponsionaril; repartitiunea se va niloril prevNutT la art. 15 din legea din 1868
face totil-dé-una la inceputuld anulul; la casii se vord numi de min;struld de finance pentru
cAndU ComitetuRi nu o va face pend la 15 fa- cinci ani.
nuarid aid fie-cgruI anii, Ministeruld de finance Senatuld i Camera voril alege cat() un mem-
va face old ensusT acea repartitiune; acéstd. re- bin din sinuld lord cari sd supraveghigze ln-
partitiune va ineeta totalmente cAndil budge- erdrile ComitetnluI de pensinni.
tuld Case pensiunilord se va putea ecuilibra. Art. 11. Pensionaril earl se void egsgtori
Art. 6. Perceperea veniturilorii acestel case dupg promulgarea acestel legl vord fi supue
se va face ea si One' acum prin Ministerulil de dispositiunilord legil pensiunilord din 1868 in
finance du$ budgetuld fie-cgruI and fgeutd de privinta transmiteril dupg mórtea lord a drop-
Comitetii. tului de pensiune la veduvele lord si la copifi
Aceste venituri se voril rdspunde regulatil lord ce s'aril nasce din cgsgtoria contractatg,
CaseI de pensiimi in 12 rate Bi totii-dé-una la in urma promulgdril presintel legT.
finituld fie-cgret lunl. Art. 12. Und regulamentd de aplicatiuno va
Art. 7. Pensiile acordate in cursulii anului ins* acéstil lege la promulgarea et.
nu se vord inscrie in budgetil de Mil din (bust Art. 13. Tote, legile, regulamentele si dis-
de 1 Ianuarid a anului viitord. positiile ministeriale contraril legil de fie.%
Art. 8. In viitord pensiunile se voril inscrie suntil 1i rdmilnil abrogate.

11EGUL ANENT ULU

CASEI PENSIUNILORCI

(Deeretii No. 731 din 1 Aprilid 1872)

CAPITOLULt I 1868, articolele 1, 2, 3, 4, 5, 6, ft 7, ale vgdu-

veloril i orfauilord lord :
Art. 1. Comitetuld de admiuistratiuno ald c. Regularea drepturiloril do succesiune ale
easel pensiunilord se compurie de 3 membri nu- vddnvelord si ale orfanilord pensionarilord ;
mitt de Domini, dupg recomandatia ministrului d. Constatarea numdrulel pensionarilor pe fie-
de finance , dintre pensionaril earl priimesed cara an ;
cele mai marl pensiunl, conformil art. 15 din e. Facerea budgetului easel Bi aprobarea
legea de la 1868. compterilord mensuale i anuale ale casioriloril
Art. 2. Cancelaria Comitetului este dirigieg, respectivi ;
de und direetord eu ajutoruld sefilord de biurod f. Priveghigrea incasgrei venitnrilorti Bi e-
trebuitori. feetuarea cbeltuelilord easel ;
Directornlii, Befuld de biurod, ajntórele lord g. §i in fine ort-ce luergrt relative la buna
verificatoril asemenea Be intgrescil de Domn, administratinne i apgrarca a drepturilord ea-
dupg, recomandatia ministrului do finance, care sel de pensiunt
ia avisuld Comitetului, i Bantu retribuiti din
fondurilo easel pensiunilorit CAPITOLULt Jr
Art. 3. Atributiunile Comitetului Buntii :
a. Licuidarea drepturilorii de pensiunl ale tiedintele comitetulni
functionarilord Statulul ce nu suntd Sued ase-
4t1 la pensiuni, (Tura care ad constatatil Art. 4. Comitetuld tine cold pucinil 2 sedinto
drepturile dobendite sub regimuld legilor vechi, in fie-care sgptgmang.
conformil articolelord 34, 35, 86 Bi 37 din legea Art. 5. OtI-ce incheiare SOS resolutil trebue
de la 15 Februarid 1868, asemenea ale vgduve- sg fie datit de majoritate; membruld ce rdmSue
lord si orfanilord acestora; in minoritate 'BY motivézft in scris opininnea sa.
b. Licuidarea drepturilord de pensiuni, ale Art. 6. Direetorele asistfi la tote Bedintele
funetionarilorir Statulul, earl urmizit a Be re- comitetulni; in lipsg,'I so inlocuesee de atm
www.dacoromanica.ro
gula la peusiune dupg. prescriptiunile legit din sefull de biurod respectivii.
76 LEGIUIRI
§ 1. Actulfi el de casätorie;
Art. 7./ Incheiarile qi resolutiile Comitetului
date in conformitatea articolulul 5 se pund i- § 2. Unit certificatil de identitate In care sd
mediatU in luerare §i se cxpediazl do dire di- se arate ca a vietuitfi impreuntt eu soculd sOil
rectord. One' la incetarea lui din viéta;
§ 3. Certificatuld ofieiirnlui etirel civile de-
CAPITOLULt Ui spre incetarea lui din vieta;
Alodu1i1 lieulthlrol pensiunllorii § 4. Certificatele de nascere ale copiilor (dOca
arU avea copil);
Art. 8. Persona care ceie u'd pensiune pen- § 5. Unii certificatii aid Primäriel respective
tru serviciile Bele, pe lingft petitia co adresézil A acei copii suntil in vieta.
Comitetului, trebue sà presinte i actele preve- Art. 13. Pentru orfanil carora le-ard lipsi
pte la art. 26 aid legii din 1868 §i. annine : ei mama, tutorii lord presinta
§ 1. Certificatuld Cartel do compturi pentru § I. Actuld de cd,satorii aliiprinilor lord;
anil serviti i retributiunile ce ad avuto in eel § 2. Certificatii despre incetarea din vieta a
din ui ma 5 an!, precum ei retribu-tiunea ce a- pdrintilord ;
vea la retiagerea din servicid ; § 3. Certificatele lord do nascere ;
§ 2. Adult) de nascere ; § 4. Certificate de identitate :
§ 3. Und certificatil din partea autoritatil § 5. Und extractil de pe actuld de tuteli.
respective constatátord motivelord eeirit Bele Art. 14. Cinch) Comitetuld ard gilsi contra-
din servicid; dictiuni seri obscuritatiintre actele ce i se pre-
§ 4. Una certificatii de identitate din partea sintd. este in drept al céra liniuiirilenecesanie
Primdriel locale in care sit se arete cd nu mai de la locurile cuveni1e, este asernenea in drept
ocupd Mel unit serviciU aid Statului. ei and, détord ad dentincid autoritatilord corn-
Art. 9. Actele mentionate mai sued se prii- petinte actele de naturi a provoca ud actiune
mescU de Comitetd pe respunderea antoritatilor publica.
cart le dad sell le legaliedzii. Art. 15. Strainil intratl in serviciulit tUrel
Art. 10. Comitetuld, avOndd priimite tote n'ad dreptulit la pensitine de can pentru ser-
actele indicate in articolii preeedintl, statuéza viciile posteriOre naturalisatiunil lord. (Art. 5
asupra lord conformii prescriptiunilord legilord din lege.)
vechl, adicd : Art. 16. Drepturilo de pensiuni, constatate
Pentru ace! earl ad servit paste Milcov inainte ei lieuidate in moduld prescrisii la articolii pre-
de 24 lanuariU 1S62, observa anexa lit. C din cedent!, aprobate de Consiliulil ministriiorii,
regulamentuld organicil aid Moldovel ei lege a sanctionate de Dom, se publied in .Monitorulic
divanulnI generalu din 2 Win 1851 ; oficiald, se inscriii in registrele pensionarilorii
Pentru acei earl ad servitd Statultil romanU la 1 lanuariii a anului viitord, conformit art. 7
de la 24 Iamariii 1862 ei incOce, in orl-care aid kgii de la 1 Aprilid.
parte a tareI, §i pentru cel ce ad servitd din- Art. 17. La finele fie-Ann! and, Comitetuld
cece do Milcov de la 1832 pend la 15 Februa- presinta Ministerului de finance unit tabloil de
riu 1868, observal articolii 29 ei 30 din regula- numdruld pensionarilord non! pentru a se su-
mentul organic al ValachieI ei legea din 1852 ; pune la cunoscinta corpurilord legiuitóre.
Pentru acel carl vont castiga drepturl de Art. 18. 'Mum pensionarului, ea sd. justi-
pensiunl sub regimuld legii d.n 1868, va ob- fice dre ptuld sea de succesiune asupra pensin-
serve dispositiumle tithilui I old acestei legl. nil acordatti soeulul add incetatii din viétd, tre-
Art.11. Functionaruld care art reclama pen- bne sO presinte Comitetului tOte actele prey&
siune inainte de implinirea verstel prevdclutd.de clute la art. 12, afard de certificatuld Curtil de
lege, sub cuveutil cd este infirm), trebue sd ju- corn pturI
stifice cu acte autentiee cii infirmitatea sa este Art. 19. Succesiunile ss regulezd dupd le-
dobandita in exercitiuld serviciuluili din cause gile sub carl suntil dobandite pensiunile la carl
serviciului, asemenea acte suntd : ele se referd; se escepterd insd acele cart cadd
§ 1. Certificatuld autoritiiteI la care a sorvit; in categoria art. 11 alit legit din Aprilid 1872.
§ 2. Certificatele medicilord cari '1-ad cura-
risitt, adeverite de Primaria locald; CAPITOLULt IV
§ 3. Raportuld unui medial randuitii ad-hoc
de directiunea serviciului sanitard, dupd, cere- Budgetalii
rea admnistratiunel case! pensiunilort: acelfi
medicil mai 'nainte d'a cerceta starea sadta- Art. 20. Brulgetulti de veniturl §i cheltuelt
tei reclamantulul depune jurtimentil. alit Case! pensiuniloril se pregatesce la Comitet
Art. 12. VOduva functionarnle ce va recla- la 1 Noembrid a fie-ettrol an ei se trdmite Mini
ma pensiune, pe linga certificatulil Cartif de sterulul de finance conformit art 25 din lege.
www.dacoromanica.ro
compturl constatatord servichlorii
trebue sit presinte comitetulul:
socului en, Candi) budgetuld nu se aprobtt la timid WI
rhiftne neaprobatt, serviciul contirruti i anuld
 FINANCIARE 77
ald duoilea dupd budgetuld anului trecutii, a- erd pe de alta va publica prin Monitord per-
ddogindu-se Ins nuoile pensiuni ce s'ard mai derea 1n1 qi ddca pend In dud hurl de la publi-
acorda dupd, lege. care nu se va gdsi, in asemenea cast mandatuld
perdutil rilmane anulatil §i pensionarului i so
CAPITOLULt V di" und duplicatd.
Dar mandatil annlatii in moduldardtatil mai
Despre plata pensiunilorrt visa deca s'ard pldti de easier", acea platd nu
se tine in sema.
Art. 21. La finele fie-cdreea luni, pensiona- Art. 31. Fie-care priimitord de pensiuni cte
rii din capitala priimescii de la Comitetd, érd la casieri trebue sa'0' controkze numerarinlii
cel din districte de la easieril generali, man- baniloril inainte de a se depArta de loculd undo
date individuall in care se ardtd suma de platd. s'a datii, altil-feld nu 'Ate face revandicare
Art. 22. Aceste mandate numerorate se a- de lipsd.
chitd dupd ordinea emiterei lord , in capitald Art. 32. Casieril de districte informandu-se
de cdtre casieruld Casel de deouneri 0 in di- cd, rind pensionarti a priimitil nit functiune re-
stricte de casierif generali, din foudurile spe- tribuitii din case Statuhil, deca acela pensio-
ciale ale Casel pensiuniloril. cart, n'a ootata conformil art.31 din lege in
Art. 23. Este opritil casierului s [Mend termenula flxatd prin art. 46 din acestil regu-
pensiuno de nu va fi inscrisd in registruld lamenta suspenda plata pensiunii.
anuala ce i Be da, de Comitetd, Bed de mr va a- Art. 33. Asemenea opresce plata unel pen-
vea tad autorisatid speciala a Comitetului ca el siuni dna' se va inforrna eii titularul a perdut
o inscrie i sà o platesed. dreptulii de pensiune prin ajungerea la versta
Asemenea nu se pOte pIti de md casiera un legiuitd. prin cdstitorid add prin alto casuri ce
mandatil de pensiune date in alt." districtii. tragil dupd densuld reductia sea stingerea pen-
Art. 24. §efnlil biuroulul de ordonantare din siunii en totnlii.
cancelaria Comitetulni este responsabila pen- Art. 34. Afard de casurile indicate in art.32
tru exactitatea Bi legalitatea sumeloril ce man- qi 33, pensiunea se opresce pentru plata de
deg a se pliti in capitald. détoria cleric numal dupii una secuestru formal.
Art. 25. Casieril pldtitori, mai 'nainte de a
efectua plata, snail Mori, sub a lora rdspun- CA PITO LULU VI
dere, a se increchnta despre validitatea sumel
ce i se reclamd.
Art. 26. Procurele prin earl pensionaril au-
Despre incasarI
torisa alto persOne BA priimesca' pensiunile lord Art. 35. Veniturile cari dupa art. 14 din le-
nu se potd face de catd pea la finele anului gea de la 1868 Bi art. 3 din legea de la 1 Apri-
in care se dad. lid 1872, constitue fenduld easel pensiunilord
Art. 27. Procurele, actele de tuteld en cari se ineasezd. de cdtre casieril generall de dis-
tutoril priimesca pensiunile pupililorC lor, pro- tricte si casieruld Casel de depuneri, el tail
cesele-verbale ale portdreilorii pentru pensiu- recepise din condica it-pouche, pentru sumele
nile secuestrate i ori-ce actii relative la libe- ce priimesca.
rarea unel pensiuni se atapz5, ca piese justi- Art. 36. Mandatele de retributiunl ce so e-
ficative la compturile respective. mita de diferite servicil specified, fie-care reti-
Art. 28. Candi unit pensionard, prin procul a neri dupe. categoriile preve'clute in mentiona-
ce dit add prm osebita inscrisd, declard ca a ce- tele articole ale legil.
data sea vindutil pensiunea sa pe una oei mai Art. 37. Casieril asemenea tind In registrele
multe luni, nu pete ad mai cerd pentru sine pen- lord part* sem [trate pentru fie-care categorie
siune pe seen" timpa ; in casii insd d'a Be con- cle venituri.
testa validitatea unord asemenea acte Bed a se Art. 38. Retinerile provenite din fluctuatiu-
ivi totd inteund timpil mai mune persOne cu nile funetionarilor se aplicd In modul urmdtor:
titluri asupra accicalis pensiune, ponsiunea In Celora chidmati pentru prima erd in servi-
chestie nu se plAtesce de cat" canda justitia chl, dupd scaderea retmerii ordinard se scade
otdrasce definitiva cut trebue sa se dea apol jumdtate din suma netd a retributiunil pe
Art. 29. Fe-care pensionara, scomptindu-si u.A fund.
mandatuld sell, este détoril ad facit in dosul a- De la cel inaintati in functiuni, pe Hugh,' re-
celul mandata ua cesiune subscrisA de densula; tinerea ordinard seret4ne i sporulti pond hind
asemenea cesiune va avea loci" ori de cate ori a retributiunil ce dobandesce prin inaintarea
tied mandatil va trece de la ud, persend la alta. Pentru functionarii earl aflandu-se In dirt-
Art. 30. Nu póte pensionaril ad cell, mat ponibilitate &aril rechitima la posturi ale ci-
aid duoilea mandatii sub cuveutil cii acela ce i lia retributitml aunt ecuivalente add mai mici
s'a datd 'Id-a perdutd, de catii deed pe de ud de catd acele ce aveail mai nainte, retinerea se
parte va anuncia imediatd casieriawww.dacoromanica.ro
respectivd, efectudzi ca u i la cei din nod numiti, erd dud
78 LEGITJIBI
posturile la earl se rcthiam all retributiuni rechitimatil in servichl Origin 10 4ile de la nu-
mai marl, pe linetretinerea ordinad se retina mirea sa nu declaril, Cornitetului vointa d'a
gi avansult retributiunii pe u lima. opta intro pensiune i retributiune, precum se
Pensionaril rechilmati in serviciil lad in arata' in art. 31 din lege, Comitetulfi trece par-
folosula Caseipensiunilorii numaT retinerea or- siunea sa la economil pe catil timpil clii func-
dinad i suntil supu0 dispositiuni1oril art. 31 tionéd.
alillegildin 1868. Art. 47. Sub-prefectil cle plii0 ei PrimriiIe
Art. 39. Economiile de la posturile acu- comunelod uibine vord comunica la finale fie-
mulate asemenea rilmanii la fonduld pensiu- &Aria luni Prefecturei de districtii sciinta' des-
nilorii. pre toti pensionaril incetati din vieV, aretand
Art. 10. MAI functionaruhl este numittl Qiva mortii lora §i daca le-ad ra'rnasil sail nu
&Are finele lunel , retinerea se face pentru urmaii cu dreptulii de a succeda pensiunea; a-
fraLtiunea acelel lunl i restul se retina in luna semenea pentru vdduvele i erfanil pensionarl
a della. cari b'ard elsrttori, precisandii data actultri de
In nici unit casil retinerea preve'luta in ali- cidtorie.
niatulii c, art. 14 nu póte fi mai pueinii nici Art. 48. Dupit aceste sciintePrefectura for-
mai multa de eatil pe 15 4ile servite. Inez& ua singe; listll §i o transmite Comite-
Art. 41. Comptabilii serviefiloril Statului tului pad in 10 (pie de la expirarea lunel.
suntil tinuntl, sub a loril responsabilitate, ca Art. 49. Primaria capitalei adun i dansa
la darea mandatelorii O. observe de rigOre cal- asemenea sciinte de la ofieeriT staril civile gi
cululii i dispositiunile preva'cluts la art. 38 , le transmite d'a dreptulil Comitetulni Ia ter-
39 0 40. menulll fixatii; unll registru speciall se tine in
Art. 42. Ministeriile §i tote serviciile atar- cancelaria Comitetului pentru aceste pr4 faceri
nate de d Onsele, cari suntil autorisate a ernite durd care se mil scadea din registrele respec-
mandate de retributiuni, comunica Comitetu- tive pensiunile stinse.
lui do pensiuni la finele fie-caria luni duplicate Art. 50. Pentruaceste economil Cornitetulti
dup statele de presenta' dup l. cari emitii man- va tine O. partidg separata..
datele de retributiucl. Art 51. Ministeruli do justitic la finele fie-
Art. 43. La finele fie-dria luni, easierull druia trimestru tramIte Comitetului sciint
Casel de depuneri i casieril de districte tdmit de persOnele acele cari pun sentinta judeca-
Comitetului null comptii despre tóte veniturile torésca, s'ail condamnatil la perdert a drepturi-
gi cheltuelile efectuate In cursulil lunei pe sé- loril de pensiune, mentionandil instanta de la
ma easel pensiunilera imprenna cu actele ju- care emanad sentinta, numilrula 0 data el.
stificative acestoril operatiuni, In modul preve.- Pentru aceste sciinte se pistréza la Comitet
4util la art 23 din lege. uá anume condied.
Art. 44. Comitetulii verificit §i aproba' acele
compturl, déca ele snail in regula, §i le trans-
mite pe fie (are anti cu unit corni.,ta genei alii CAPITOLULt VIII
si tOte actele justificative in cercetarea inaltel
Curti de compturl. Dispo s itien1 generale
Comitetul Aspunde casierilor pad in 4D pe
de priimirea compturilor Art. 52. In cursulil lunel lanuariii a fie-d-
Art. 45. La finale anulul, Comitetulii tra- rui anti, pensionaril din capitala presintrt Co-
mite Ministerulul do finanee situatiunea Casei mitetului §i cel din districte casierilorii gene-
pensiuniloril care centine nundrula pensiuni- rail cate null certifieata de identitate vizatll
lora p1tibiIi, sumele ce ele absorba, econo- de Primarie.
mine provete din tensiunile stinse, Iensiunile In certificatele v&luvelorti pensionare tre-
suspendate prin optiunl precum i cele-alte di- bue s se arête cà el() suntii in adearii veluve;
verse venituti ce aliment(za' aeést 5. cad; ase- in cartificatele orfanilora se va are'ta ci etatea
menea eituatiune se publica prin Monitora. lora; Comitetuliipóte s aid ori dna vagasi
de cuviinte: ca s i se presinte §i actele de na-
seere ale orfanilorii.
CAPITOLULIJ VII Art. 53. Certificatele de identitate priimito
la districte de casieril generali se inaintOza
Despre suspendarea sal perderea Comitetului.
dreptuluI de pensiune Art. 54. Fondurile inscrise in art.14 alii le-
gil din 15 Februariil 1868 §i resursele adau-
Art. 46. Ministerulii care numesce po unit gate prin art. 3 alll legil de la 1 Aprilifi 1872
pensioner intend functiune retribuitl din bud- nu all a servi de catii la plata pensiuniloril in-
getull Statului comunid imediatu Comitetu- scrise deja, a celoril ce s'atil mai inserie din
www.dacoromanica.ro
lui acea uumire §i data 0; déca pensionarula noir dupd procedura prevelutal d'acestii regu-
 FINANCIARE 79

lamentd, la eheltnelele de personalt §i mate- rute de pensionari de la ud casierid la alta nu

riaià ale easel Ij la plata procentelord i amor- se póte face de eatit prin ineuviintarea Comi-
tismentulni obligatiuniloril de pensinal. tetulnl i numal de 2 off pe ant, la 1 Ianua-
Art. 55. Transferarea piii pensiunilortice- rid gi la 1 IulA.

CON VENTIUNEA
INCHEIATA DE COMITETULU CASEI PENSIUNILORU CU SOCIETATEA FINANCIARA A ROMA-
NIEI PENTRU CONVERTIREA. BONURILORU DE PENSIUNI NEACHITATE IN OBLIGATIUNI
AMORTISABILE IN CURSU DE 25 ANI.
(1872)

In nrma licitatinnii tinutd in braluld Mini- de impositil, precum timbru, inregistrare al-
sterulni de finanee, In diva de 9/22 Aprilid 1872, tele; ele vend Yi iscidite de unil mernbru ald Co-
pentru concedarea dreptului acordatii priu ar- mitetului Casel,pensiuniloril 1i de Societatea fi-
ticoluld 2 ald legil de la 1 Aprilit Case! pen- nancial it, i vont fipiiirnite ea cautiune pe cur-
siunilord de a cenverti bonnrile de pensiunl suld dile! stabilitd de Societatea finauciard gi
neachitate t Ane la 1 Ianuarid anuld curentd alto done case de band, din Bucurescl, la tote
in obligatiunl amortisabile in cursil de 25 an1; easels publice ale Romaniet
Comitetuld Caselpensiunilord, pe de ud par- 6. Societatea financiard a Româniel are
te, gi Societatea financiard a Romilniel, pe de dreptnlil esclusivil a emite obligatiunile in for-
altd, parte, a Incheiatil urmAtOrea conventiune mit, [21 pentru suma ce va crede necesarie, fdrd
gi anume : line a admite pentru acOsta vre-unil sistemd
1. Societatea financiare a RandnieI se obli- de loterie 1i fare, ea dobandile gi amortisarea
gd a pune la dispositinnea Comitetulni easel definitive, atutulord obligatiunilorfi emise dupe.
pensiunilord, in termend de 15 dile de la apro- tablould ea se va imprima in dosuhl fie-eareI
barea concesiunil, conformii art. 9 din condi- obligatiuni sI pot& treee pests termenuld do
thmile pe baza cerora s'a facutd licitatiunea, 25 anI, socotiti din dina de 19 Aprilie (1 Maid),
snma de lei noul 3,730,592, ban! 18, in mo- 1872, gi peste suma anuitetel.
nd& de aura séd inbonuri de pensiuniliberate 7. Tragerea la sort! a obligatiunilord se va
de Comitetii pentru drepturile dobendite de face la Bueurescl, sub controluld Case! pensiu-
pensionari pene la finelelunel Septembre 1871. nilord 1i a Societdtil financiare. de done or!
2. Comitetuld caseipensiunilord, sub garan- pe and, la 15 Decombre gi la 15 Iunie a fie-cil-
tia guvernului, '111 ia ingagiamentulti a pldti rul and.
societetil financiard a Rominiel din dina de 8. Societatea financiard, se oblige. ca in curs
19 Aprilie, 1872, in cursil de 25 anl, anuitatea de gése lunl celd mad dupft expirarea fie-cd-
de lel noul 372,000. rul and se remitd Comitetului case! peusiunilor
3. Annitatea va 6 ple,titA societtitiI finan- anulate cup6nele achitate in anulti expiratd gi
ciard in 12 041 egall, adice &ate lel noul 31,000, o bligatiunile elite la sortf pentru desfiintarea
la finele fie-cdria luni, din subventiunea de lel lord; in Casil contrarid, Casa pensiunilord Tito
noul 1,851,851, ban1 85, ce priimesce pe &- refnsa plata viitOre a anuitatil.
care and Casa pensiunilord de la tesauruld pu- Cup6nele a chrord plata' nu se va cere in timp
in virtutea art.14 din legea de la 15 Fe- de 5 au! vort remfinea nule, asemenea 1i obli-
bruarie, 1868; cea d'inteld plata va incepe la gatiunile eOte la sort!.
26 Maid anuld eurentil. 9. Ori-ce neintelegere intreSocietatea fivan-
4. Societatea financiare, remdne insercinatd, ciard gi Comitetuld case! pensiunilord se sus-
Dia nicl ue alte p1at afard de anuitatea men- trage jurisdictiunil ordinard gi se defere uniul
tionate, cu confeetionarea obligatinnilord, e- arbitragid, care se va compune din done per-
nntsrea lord, plata procentelord, amortismeu- Earle, una aloha', de Societate, cea-altd de Co-
toll, comisionulti 1i inteunil coventil en orl-ce mitetuld Casel pensiunilord, tare in cas5 de
cheltuéle ce and necesita emisiunea obligatiu- divergintit vord alege el 6011 pe supert-ar-
nilord. barn. Numirea arbitriloril se va face de am-
6. Obligatinnile co se vord emite de SOcie- bele pertl, in termend de 20 dile inelusivil.
tatea financiarg vont fi ecutite dewww.dacoromanica.ro
orl-ce feld DecA arbitril uu vord conveni asupra numi-
80 LEGIUIRI
ril until superii-arbitru, acesta atunci se va de- financier!. a Pomdniel pe &Ad ce se va obtine
semna de primulii pregedinte ald Carta' de ca. inalta aprobare Domnesed.
satinne sit de acola care '1 va tine locult. Membril Comitetului, C. Yarnay5, C. Bal.
§i spre a'gi avea tdria, s'a Menai i s'a sem- cesen, C. Donescn.
natii de ambele pdrti contractante, astd(11 la Di rectoruld Societiltii financier!. aRominifi,
12124 Aprilie 1872, duod asemenea exemplare, A. Taponier.
unuld spre a re'rodnea la Comitetuld case! pen- (L. S. C.) Sub-directorii, G. Grinalde.
siunilord, gi spre a se remite Societdtil (L. S. S.)

LEGE
PENTRU STINGEREA DETORIEI FLOTANTE
(Decretit No. 1181 din 19 Iunid 1871)
Art. 1. Pentru stingerea détoriel flotante, fie-cdrui and. Din clam trageril, procentele o-
represintati prin bonurile de tesaur, emise pind biigatiunilord egite incetezd de a mai curge.
la fiuele lui Junid anuld curentii, precum gi pen- Art. 5. Fie-care obligatiune va avea patru-
tm acoparirea deficitulul budgetard remasil din cleci cupone de dobaudd semestriald, pliititOre
exercitiuld anulul 1870 gi licuidarea compturi- la fie-care '/13 lanuanid i la fie-care itis Wig
lord curente, guvernulti este autorisatil a con . aid fi?-cdrui and. Primuld cupond semestrialil
feetiona gi emite obEgatiunT ipotecare asupra se va pllti la 1/13 Ianuarid 1872.
domeniilord Statului, indicate in tablould aci Plata acestord cupene se va face al pari in
anexatd, pentru und capitalt nominalii de gepte- Bacuresei la case lord special!, in clilele notate
g.eci gi optii milióne lei. mai mil, era in districte la casiernle generale.
Ipoteca constituitd in mogiile insemnate in Aceste cupOne vord putea fi plitite gi In strdi.
tablould anexati se va face prin inscripthine in nitate, undo trebuinta va cere, la casele de ban-
registrele Tribunalelord in a cdrora circumscrip- el anume hsignate, ins! dupd cursuld dilei ,
tiune voril cddea disele mogil ipote:ate. fdra, ea comisionuld sad agiuld sl privésed pe
Art. 2. Aceste obligatiuni vord purta titlo Statuld-Romand.
de : obligafiun't donzeniale ale Statuliti-romdnit. Plata cupeneloril gi a obligatiunilord se va
Ele vord fi la purtAtoril i vord produce ud face in moiled& sunatóre, aurd set argintil.
dobAndd, anuald de opt! la suid. Pretuld cmi- Aceste cupOne vorii fi scutite de ori-ce taxi
siunii lord se fixezdla gipte-deci i cinci la sutd. de timbru, sett orf-ce altO impositd.
Art.3. Obligatiunile domeniale vorii fi Mate Art.6. Pentru plata procentelor gi amortise-
dinteunii registru cu mated. vend purta unil rea obligatiunilord domeniale se afectd vonitu-
numdril de said gi und numdrii de ordine , 91 rile anuale dupdcontractele de arendii ale mogii-
vord fi sub scrise do ministruld de finance, ea lord din tabloul anexatii n cifrá de opt miliOne.
pregedintealil Comitetulul constituitd prin ar- Veniturile acestord mogii vord fi incasate pe
ticoluld 8 din legea de facd. de directoruld gi comptuld easel speciale ipotecare i vdrsate d'a
de casieruld acestul comitetd. draptuld la dense de edtre casierii Statului.
Obligatiunile vord fi de nn i singurd vale - Fondurile i titlurile depuse ca garantil la
re, nue mie lei fie-care. Ministeruld de finance de care arendalil dome-
Pia la confectionarea obligatiuniloril defi- nicloid ipeteoate se vord trmsfera la admini-
nitive , se vend elibera titluri ()I ovismil sub- stratunea cas i obligatiuniloru domeuiale.
scrise de ministru de finance. Titlurile provi- Art. 7. Obligatiunde dom male suntil prii-
soril se vord pcesdlimba in titluri definitive mite pe valOi ea, lord nominal! ca garantil seri
pia la 1 Ianuarni 1872. asivirare la tote easele publice.
Art. 4. Aceste obligatiuni se vord amortise Capónele seklute vord fi priimite ca ban! la
in termend de dila- clad au prin tragere la sort!, tote casieriile Statului.
in Bucuresci, in rdintd publicd anunciatfi prin Art. 8. Comisiunea obligatiunilord dome-
foile publice. niale premmil gi tote operatiumle privitere la
Tragerea la sort! se va urma in fie-care and, aplicatiunea leg!! de facd se voril face gi inde-
regulatii in diva de 'Rs IAA. pnni de cdtre mid Comitetii speciald de admi-
Prima tragere va avea load la '/13 mud, a- n stratiuna,
nuld 1872. Acestd comitetii vs purta numele do cConzi-
Obligatiunile egite se voril pldti al pari la tetulii case!, obligatiunilord domeniale* .
case lord special!, in ,ina dewww.dacoromanica.ro
'/13 Augustd aid Eli va fi compus din : Ministrul de finance,
 FINANCIARE 81

ca presedinte, mid deputatd si und senatord a- niale va fi rdmasil ne subscrisi, ministruld fi-
lee de corpurile lord respective, duol bancbiari nancelor, Ca presedintele Case obligatiunilord
romdrii si und juris-consultd, acesti din urma, domeniale, este autorisatil a vinde i dupa tre-
numiti de Donau. cerea acelui termend obligatinnile rdmase ne-
Functinnile membrilorii Comitetulul suntil subscrise. In acestii casd, vinyrea se va face
onori fice. tad cn pretuld emisinniY, insd cumperdtoril
Comitetuld va avea nnil directord speciald. voril fi détori a vdrsa d'uft-data pretuld inte-
Und regulamentil de administratiune publi- gralii ald obligatiunilord ce voril subscrie ,
.eg va determina moduld de functionare a comi- impreund cu dobanda de optii la suti pe and,
tetului, moduld Sin* tirei obiigaiunuIoid pe calculatd pe capitaluld nominald de la momen-
serif, personaluld cancelariel i retributiunea told incbideril subscriptinnil i pdnd la mo-
acestul personald, precum si tote cele-alte dis- mentuld cumpdrdrii, si nu se vord bucura de
positiuni pentru aplicatinnea legil de feed.. prima prevdutd prin ultimuld aliniat al art. 9
Tote cheltuelele Comitetului se vord inscrie de mai stmt.
in budgetuld generald ald Statului. Art, 13. Bonnrile de tesauril cu scadenta
Art. 9. Emiterea obligatiunilord domeniale expiratil smith priimite ea banl. Acele nesci-
se va face printeud subscriptiune publical ce se yte vord fi priimite asemenea deducendu-se
va deschide atat la Ministerulti financelord, cat numal procentele preveclute inteinsele pentru
si la tote casieriile generale de judete. intervaluld One la scadentd.
Durata subseriptiunil va fi de trei.yel-4i1e. Art. 14. Indatd ce dupd prevederile art. 11
lnceperea termenului de trei-cleci po se va Casa obligatiunilor domenialeva fi constitnita,
publica de Ministerul financelor prin Monitor. tote registrele Ministerulni de finance privi-
Subscriitoril vord vdrsa in momentuld sub- tire la détoria flotanta vord fi inchise si pre-
scrieril duod-pci la sutd din suma subscrisa. date easel speciale a obligatiuniloid dorneniale,
Acestfi vdramOntii se va putea efectua séd in care singura rdnike insareinata cu stingerea
bani tied in bonuri de tesaurd, conformd art. )3 acestel ditorii.
din legea de faca. Art. 15. Administratiunea Casel obligatiu-
Sabscriitoril se obliga a complecta vdrsarea nilord dorneniale va incunosciinta la finele fie-
snmel subscrisd in timpti de Mt lung de la in- carol and pe Tribunalele respective despre cd-
thiderea subscriptiunii. Ud datd cu complec- timea sumelord amortisate asupra domeniilord
tarea sumel subserise, el vord priimi titlurile ipotecate.
provisoril aretate la art. 3 ald legil de feed. Art. 16. Ministerulii financelord va fi ditor
Acel din subscriitorl cari nu vord fi com- a infdeisa la finitulii fie-cdrui and Camerel de-
plectatil versarea sumel subscrise in termend putatilord situatiunea operatiunilord financiare
de MI lund dela inchiderea subscriptiunii, vord a acestui comitetil.
perde vdrsamOntuld de duoe-ycl la mita efec-
tuatd la subscriere, si acestd vdrsilmantil va TABLOU
fi atunci dobdnditd in folosuld fiseulüt de mo§ille ce so ipotecdzil peutru im-
Casa obligatiuniiord domeniale acorn', a-
celoril ce yea] lua d'ua-datii obligatiuni pen- prurnatulli stingerfl ddtoria &tante
tru nil, sumd de dila miliOne si in susii, ud 1. Schituld Tutana, din districtulii Argesii,
prima de nna la sutA, asupra capitalului nomi- pendinte de monastirea Radu-Vodd, arendata
nalti a obligatiunilord subscrise. Acestd prima en lei 39,944. bani 44;
se va seadea din sumele ce subscriitoril vord 2. NE:11096i. din districtuld Argesii,pendinte
avea a vdrsa spre complectarea subscriptiuniT. de monastirea Govora, arendatd cu lei 12,050;
Art. 10. Decd sumele subscrise vord intrece 3. Vara episcopiel Argegii, din districtuld
suma totald de septe-pc1 si optd mPiOne a o- Aige1d, pendinte de ep:simpia Argesii, aren-
bhgatrunilord domeniale, se va face ud reduc- data en lei 20,851, haul 85;
pine proportionaia asupra sumclord subscrise 4. Catunuld Negrasi, din districtulii Argesii,
Si excepta din acista reductiune tOte sub- pendinte do monastirea Glavacioeu, arendata
scriptiunile de la lel q.ece mii gi in josii, pre- cu lei 12,700;
cum si acele pentru earl subscriitorii volt de- 5. Ciemenaeil, din districtuld Argesil., pen-
claia in momentulti subscriptiunii cif voril e- dinte de Sehituld lintr'un-Lemn, arendatd cu
fectua versamintele in bonuri de tesaurd. lei 10,100;
Art. 11. Comitetuld obligatinnilord dome- 6. Cotulii Unghenilorii, din distiictuld Ar-
niaie se va constitui i va ineepe operatinnile ged, pendinte de Mitropolid , arendatd cn
sole indatd ce se vorii fi subscrimi dna treiml lei 11,166, bani 66 ;
din tote la mild a acestord obligatuni, fie 7. Musetescii i Petrarii, din districtulil Ar-
ehiarn inainte de inchiderea subsciiptinnii. gesd, pendinte de episco da de Argegii, aren-
Art. 12. Died la momentuld inchideril sub- data, en lei 10,703, bani 70 ;
www.dacoromanica.ro
scri2tiunii nil treima din obligatiunile dome- 8. Topana, din districtuld Argesil, pendinte
82 LEGI IIIRI
do episcopia de Arges, arendatA en lel 13,555, tulii Botosani, pendinte de monastirea Vorona,
bani 55; arendatd en lel 11,750;
9. Glodeanu si Gradistea, din districtuld Be- 31. Incongiuriitórea monastiril, din distric-
pendinte de monastirea Znagovu, arendatd tuTu Botosaul, pendinte de monastirea Copia,
cu lei 23,722, bani 22, areudath eu lei 8,000;
10. Glodeanu-Sdratii, din distrietuld Buz6ti, 32 Feredenii, din distrietulii Botosani pen-
peudinte de monastirea Cdlddrusanii, arendatA dinte de monastirea Nemtu , arendath cu
cu lei 39,814, bani 81; lei 8,520 ;
I 1. Meteleu, din districtulii Bual, penclin- 33. Gotbanescii i Rosienii, din distrietuld
te de monastirea CAlddrusanii, arendatd cn Botosani, pendinte de monastirea Golia, aren-
lel 19,481, bani 48; dattt eu lei 14,200;
12. Baba-Aua en Istdu. din distrietul Bute, 34. Truseseii cu silistele, din districtulil Bo-
nendinte de Mitropolid, arendatd cu lei 10,092, tosani, peudinte do monastirea Trel Erarchi, a-
bani 59; rendath cu lel 15.000:
13. Rotunda de ling& Meteleti. dii distric- 35. Burdujescii, din distrietulti BotosanT pen-
tulti Buzai. tendinte de Mitropolid, arendatd dinto de monastirea Theodorenil, arendatd cu
eu lei 11,907, bani 40; lei 8,930;
14. Berendesa séS Vergulesa, din d'strictul 36. Protopopenii, din districtulii BotosanT,
Buzal, pendinte de episcopia de BuzAii, aren- peudinto de monastirea Probota, arendatd en
datd en lei 18,592, bani 59; lei 5,011;
15. Ungureu, din districtult Bun, pendin- 37. lncongiurn 6:ea monastiril Agaftonulti,
te de Sf. George-Noii, arendatd cu lel 24,400 ; din districtulA Botosani, pendinte do monasti-
16. Bildenil din districtul Buad, pendinto de rea Agaftonulii, arendatii en lei 6,902;
monastirea Vttedreseii, arendatA cu lei 29,050; 38. Durnescil, din districtulii BotosanT, pen-
17. Maximu si Vdrtópele, din districtulii Bu- dinte de Mitropolid, arendatd cu lei 8,930 ;
z60, pendinte de eniscopia de Buzni, arendatA 39. ComAndiirescii, din districtuld Botosani,
eu lei 11,888, bani 88; pendinte de monastirea Damen, arendata eu
18. Sdrata, din districtul Bun, peudinte de lel 3,151;
monastirea MArginenil, arendatd cu lei 25.000; 40. Iacobenii si Zeieenii, din districtuhl Bo-
19. Pdrscovn i Lunca-frumósd, din distric- tosani, pendinte de monastirea Cosnla , aren-
tuld pendinte de episcopia de Buzefi, data cu lei 5,360 ;
arendatd cu lei 17,851, banl 85 ; 41. Mureii-Moldoveni, din districtulii Cahul,
20. Pftclele cu sforile, din districtulii Du- pendinto de monastirea Dobrovelu, arendat'
z65, pendinte de monastirea Bann, arendatd eu lel 8,308, bani 15:
cu lei 16,259, bani 25; 42. UrsArescii-BArlddesci, din districtul Ca-
21. Bertescii, din districtul BrAila,pendinte huld, pendinte de monastirca Dancu, arendatd
de monastirea VdedreseiTi arendatd en 1.34.488, cu lei 8,320;
bani 48; 43. Zirnescii-lifinfiseni, din distrietulii Ca-
22. Rusetulii, din distrietul Brdila. pendinte pendinte de monastirea St. Sava, arenda-
de monastirea Vdedresci, arendatd. en leT 21,888 td en leT 23,510;
bani 88; 44. Maxinenii, din distrietulii Covurlui6 ,
23. Museteanea din districtulii BrAila, pen - pendinte de monastirea Bistrita, arendatd en
dinte de monastirea MdrgineniT, arendatii cu lei 43,001;
lei 23,703, bani 70; 45. Striimba, din districtuRi Doljii, pen-
24. Latinulii, etc., din disrictulii BrAila, pen- dinte de monastirea Govora , arendatiti cu
dinte de monastirea St. Ion din Focsani, areu- lei 55,555, basil 55;
data cu lei 28,518, bani 51 ; 46. Popescii. din districtulii Doijid, i endinte
25. Prajescil, din distrietulii Baci1, pendinte de monastirea airezu, arendatd cu lei 29,629,
de monastirea Precista, arendatd en lei 29,342; bani 62 ;
26. Ciornohalulii , din districtulii Botosani , 47. Rudaril, din districtul Doljiii, pendinte do
pendinte de monastirea Fftstdei, arendath cu monastirea Brdncovenii, arendatd cu lei 28,629,
lei 14,370, haul 35; bani 62 ;
27. Teisóra sal Nicsanii, din districtulA Bo- 48. Silistea-Crucil,', din districtulii
tosani, pendinte de monastirea Sf. Sava, aren- pendinte de mouastirea Cdluiu, arendatd, cu
data cu lel 19,792, bani 59; lei 55,592, bani 59;
28. Bucegea, din districtulii Botosani , pen- 49. Bechetn. din districtulii Doljiii, pen-
dinte de scOR le, arendatd cu lel 18,100 ; dinte de sehitu ROba, arendatd. cu lei 68,222,
29. IncongiurittOrea monastiril, districtuld bani 22;
Botosani, pendinte de monastirea Pdptiuti, a- 50. BucovAtu, etc., din districtul Doijiii, pen-
rendatA eu lel 30,950; www.dacoromanica.rodinto do monastirea BucovAtu, arendatd; cu
30. Incongiuiltórea monastiril, din distrie- lei 66,666, bani 66;
 F1NANCIARE 83

51. Bistretu, din districtulti Doljid, pendinte pendinte de monastirea Sirindarn, arendatd, en
de monastirea Tismana-Zlatari, arendatd en lei 13.400 ;
lei 242,150; 74. B5 nescil de Contesel, din districtul Dam-
52. Poiana-Plcnita, din distrietu1 5 Do ljid, bovita pendinte de Mitropolie, arendata cii
pendinte de monastirea Main, arendata cu lei 12,277, bald 77;
lei 64,100; 75. Sdeuenil , din districtulil Dambovita,
53. Vilcomuld, din districtuld Do pen- pendinte de Mitropolie arendatd en lei 13,777,
dinte de monastirea Jitia, aredata cu lei 30,300; bail 77;
54. Peri§oruld, din districtuld Do ljid, pen- 76. Pedn15 Rizi, din districtul5 Dambovita,
dinte de monastirea Bucovtitn, arendatd en pendinte de monastirea Dealuld, arendati en
lei 65,200; lel 11 3:33, bail 83;
55. Secuiuld, din districtuld Do ljiii, p.,ndinto 77. C.,zaoil, din districtuld Dambovita, pen-
de monastirea Bucovgtu, arenda eule149,100; dinte de monastirca st.George-Nuod, arendatit
56. Murta, din districtuld DoIjid, pendinte de en lei 11,500;
monastirea Glavaciocu, areudatden lei 12,222, 78. Gara Suti, din districtul Dambovita, pen-
banl 22; dinte de monastirea Nucetn, arendata cu lei
57. Zavaluld, din districtulil Delji5, piidin- 19 518 bani 51;
te de monastirea Sadora, arendata cu lei 9481, 79. Cmpa anti Mortenil, din distrietuld Dam-
baul 48; bovita, pendinte de monastirea Campu-Lungd,
58. Gibrovulti, din districtuld Doljiui, pen- arendatd en lei 11,100;
dinte de §eóla Obedeanu, arendatti en lei 80Q0; 80. BOnea, din districtulti Dambovita, pen-
59. Lipovul-Rddovanu,din districtul Doljib, dinte de Mitropolie, arendata eu lei 7050;
pendinte de mon astirea Cdluiu, arendatd, en 81. Valea-Lupului, din districtul Dambovita,
lel 14,851, bani 85; pendinte do Mitropolie, arendati en lei 6600;
60. Podarii i Palinula, din districtulti Dol- 82. Serdanu, din districtulti Dambovita ,
jiii, pendinte de monastirea Jitia, arendatd cu eendinte de monastirea Nucetu, arendat5 cc
lel 19,907, baul 40; lei 18,050;
61. Balta-Verde, din districtula Dolji5, pen- 81 Racocita, din distrietnl Dambovita, pen-
dinte de monastire a Jitia, arendatd on le118,555, dinte d rnonastirea Nucetu, arendatd cu I. 7000;
bani 55; 84. Mdrceseil, din districtuld Dambovita,
62. Cintura, din districtuld Doljiii, pendinte pendinte de mouastirea Nacetu, arendata en
de monastirea Jitia, arendata en lel 15,740, la 16.000;
bail 74; 85. Isvórele séti Sudulenil, din distrietuld
63. Schitul BOba. din districtul Doljiti pen- Dambovita, pendinte de monastirea Valea, a-
dinte de schitulO Reba, arendatd cu lel 17,146 rendatit en Tel 5100;
bail 14; 86. Suhareu, din districtuld Dorohoid, pen-
64. Tugnrescii, din distrietul Dolj iii, pendinte dilute de monastirea Teodoreni, arendati cc
de monastirea ZIAtari, arendata cu lei 15,592, lel 28,202;
bani 59; 87. Gberragnescii, din distrietuld Meth,
65. Bdrbicióra, din districtul Doljiti, pendinte pendinte de monastirea Fastaci, arendata cii
de monastirea Sadova, arendatit cu lei 11,150; lei 46 '225, bani 19;
66. Luma§inhi, din districtul pendinte 88. Vétra monastiril din districtuld Gorji5,
de monastirea Saclova, arendata" en Tel 9350; pendinte de monastirea Tismana, arendata cu
67. Murga§ii, din districtulti Doljid, pendinte lel 25,925. basil 93;
de monastirea Sadova, arendatà en 1010,200; 89. Putuld §i Boia, din districtulii Gorji5,
68. Roba'nescil §i Pârsanii, din districtuld i_endinte de monastirea Bistrita, arendata cu
Dolji5, pendinte do monastirea Brancovenii, a- lei 7870, basil 37;
rendatd. eu lei 11,800; 90. Baia-de-Ferti 0 ohodolu, din districtul
69. rancanduld, din districtuld Deljiti, pen- Gorjii, pendinte de monastirea Horezn, area-
dinte de monastirea aceea§1 , arendata en clai cat lel 7,814, Wall 82;
lei 10,000; 91. Vetra-Monastiril, din districtulti Gorjid,
70. Cdpriorul, din districtul Dambovita pen- p,ndinte de monastirea Polovragi, arendatd, cu
dinte de monastirca Mdrginenii, arendata cu le1 10,814, bani 82;
Tel 20,407, banl 40; 92. Vara schituluiStramba, din districtulti
71. Vdtra schitulni Petrbia, din districtulii. G3rjin, pendinte de episcopia Rdmnieu, aren-
Dambovita. pendinte de Mitropolie, arendat5 data. cu lei 10,200;
en lei 21,100; 93 Marzescil cu trupurile, din districtuld
72. 'Tara monastiril Nucetu, din districtul Gotji 1, pend,nte de episcopla Ronmicu, ann-
Dambovita, pendinte de monastirea Nacetu, data cu. lei 9,050;
arendatd en Tel 20,050; 94. Moil' din districtulti Gorjiii, pendinte de
73. Postarnacu, din districtulti Dambovita, I monastiroa Tismana. arendatä cu lei 5,000;
www.dacoromanica.ro
84 LEGIr.-Atu
95. Berhescii, din districtulIasi, pendinte de ldinte
-
I
de monastirea Cotroeenii, arendota eu
mons9tirea Galata, arendatit en lei 41,610; 101 D . 150 ,
9G. F;ipotele, din districtul Iasi, pendinte de 117. Luke, din districtula Ilford, pen-
monabcicea Barnovski, arendata on lei 20,101; dinte de monastirea Cotrocenii, arendatA cu
97. Tomeseii cu CA tunele , din districtulh lei 54,000;
Iasi, p ndinte de monastiiea Golia, arendata 118. Tamaddu, din districtul Ilfov, pendinte
en lei 35,751 ; de monastirea Plumbnita arendatit enlei 22,600 ;
98. DrAgoescif, din districtulii Ilfovii, pen- 119. Sarindarénea, din distrietn1 Ilfovii, pen-
dinte de monastirea Znagovu, arendatit eu dinte de monastirea Scirindarn, arendata en
lei 24,092, bani 60; let 28,000;
99. Sinesci i Kiroin, din districtuhl 111009, 120. Geeaca cu Balta, din districtulli Ilfovii,
pendinte de morastirea St. George-Nod, arena pendinte de rnonastirea Mislea , arendath en
data cut lei 24,259, bani 25; lei 25,000;
100. VOtra monastiril Negoescii, 121. Creteseil en Sbarcea, din districtn16 11-
tuM Ilfovh, pendinte de monastirea Negoesdi, fovd. pendinte de monastirea Sf. Ion din Bum-
arendatA eu hi 35,574, bani 8; resci, arendata en lei 52,500;
101. Vetra-monastirii, din districtuld Ilfov, 122. Bop cu duoS mori, din districtnlh II-
pendinte de monastirea Vacirescii, arendata, fovh, pendinte de monastirea Sf, Ion din Buell-
en lei 35,909, bani 51 ; read, arendatit en lei 24,600;
102. PoteOva, din distrietul Mr, pendinte de 123. Dridu en Stupinile, din districtulti 11-
monasCrea Negoeseil, arendatA eu lel 31,666, fovii, pendinte de monastirea Znagovu, aren-
bani 66; datit cu lei 11,444, bani 45;
103. Her6stran en helesteu, din distrietulh 124. PArli ta, din dietrictulti Ilfov, pendinte de
Ilfovd, pendinte de monastirea Cotrocenii, a- monastirea Cotrocenit, arendata en lel 12,666,
rendatA en lei 42,222, bani 22 ; bani 66;
104. Vdtra-monastirri, din districtulii Ilfov, 125. Valea-lui-SOre, din districtulii Ilfovii,
peudinte de monastirea Cotrocenii, are ndata pendinte de monastirea Negneseil, arendata cu
en lei 18,518, banl 52; lei 16.092, bani 60;
105. Lnica i Mitrenii, din districtult Ilfov, 126. Lupescii, din districted Ilfovh. pen-
pendinte de monastirea Michaiii-Vodti, aren- dinte de monastirea Radn-Vocli, arendatit en
data en lei 81,740, bani 74; lei 11,111, bani 11;
106. Ogreclenii, din distrietnlh Dfovii, pen- 127. Vadu-Ldnii, din districtulii Ilfovil, pen-
dinte de monastirea MichaihVoda, arendatA dinte de monastirea Radu-Voda, arendata en
en lei 37,814, ban!' 82; lel 10,000 ;
107. Jumatate mosia Codrenii, din distrie- 128. Cinreln en Morile, din districted Efov,
tubi llfovii, pendinte de monastirea Bradu, a- pendinte de monastirea Millaid-Yodd arenda-
rendata en lei 29,666, bani 66 ; tit en lei 14,851, bani 85 ;
108, Caldárarn i Glina , diu districtulii 11- 129. Bója en morile, din districtulil Ilfovil,
fool, pendinte de monastirea Radu-Vodh, aren- pendinte de monastirea Sf. Ecaterina, arenda-
data eu lei 20,150; th, en lel 18,888, bent 88;
109. Cociocu i Baltenii, din districtulii 11- 180. Ginlescii, din districtul Ilfo v. pendinte
fovii, pendinte de monastire a Radu-Voda, aren- de monastirea Sarindaru, arendati en lei 16,703,
data cu lei 40,100 ; ban): 70;
110. Dridu, din districtulti IlfovS, pendinte 131. Custurenii, din districtul Ilfov, pendinte
de monastirea Dealu, arendatit en lei 83,100; de monastirea Pasarea, arendati cu lei 15,592,
111. Spantovuld, din distrietnlé fibril, pen- haul 59;
dinte de monastirea Znagovn-Mihaid-Voda, a- 182. Raduleseii, din districtulit Ilfovii, pen-
rendat a. au lei 31,450; dinte de monastirea Caddarnsanii, arendata on
112. Tengannlii fara mori, din districtulh II- lei 10.018, bent 51 ;
foot, pendinte de monastirea Vcrescii, arcn- 133. Tatina, din districtulh Ilfovii, pendinte
data en lei 30,000; de monastirea Méreuta, arendata en lel 20,010;
113. Vétia-monastiril, din distrietuld Ilfov, 134. Vdtra monastiril, din districtulii Ilfov,
pendint3 d monastirea Grain , arendata en pendinte de monastirea Pasarea, arendati eu
lei 20,250; lel 11,000;
114. Vétra-monastiril, din districtulii Ilfovii, 135. Otopenit, din clistrictul Ilfov, pendinte
pendinte de monastirea .PlatArescii, arendatA de monastirea Sf. Sava, arendatit en let 17,000;
cu lei 65,600; 136. Bonen i Dangenii, din districtulh II-
115. Sahatrilii, din distrietuld Wort'', pen- food, pendMte de Mitropolie, arendatil eu
diute de monastirea Platitreseil, arendata cu lel 10,100;
lel 45,000; www.dacoromanica.ro 137. Fundnlea, din districtuthfov, pendinte de
116. CaseiOrele, din districtula Ilfovh, pen- monastirea Viichresel, arendatit on lei 17,050;
 FlISANCIARE 85

138. Fundnlea-de-Sus, din districtul Ilfoyn,

Ialomita, pendinte de monastirea Sintif-Apo-
pendinte de Mitropolie, arendatit en lei 8,300;
atoll, arendatd en lei 42,000;
139. Ponescii, din districtuld Ilfovii, pendin-
161. Barculti i Mtitgpscil, din distrietnlit
te de Sf. Ecaterina, arendatit cu lei 15,850;
Ialomita , penclinte de monastirea Cotrocenil,
140. Ten1.13Pscii. din districtuld Ilvov, pen-
arendattt en lei 66,100 ;
dinte de Mitropolie. arendatl cu Id 8.100; 162. Blag3deasa, din districtulii lalomita ,
141,Copneenii, din districtuld lfovii, pen-
pendinte de monastirea Marginenii, arendatg
dinte de monastirea Comana , arendatl en en lei 20,900;
lei 14,000 ; 163. Piva-Petri, din districtuld Ialomita ,
142, Bolintinu, din districtulti Ilvov, pendinto pendinte de monastirea MArcuta, arendatit en
de monastirea Cotroceni. arendatà eu lei 13,850; lei 21,100;
143. Gostilile, din districtuld Ilfevii, pendin- 164. Regbiga sOd Ca'z'Anescii din districtulii
te de monastirea Samtii-Apostoll, arendatá cu Ialomita. pendinte de rnonastirea Caldcloup.-
lei 18,200; arendatit cu lei 22,100;
144. Dudn. din districtuliiIlfovd, pendinte de 165. Dichisenii, din districtulti Ialomita, pen-
monastirea Sgrindaru, arendatg en lei 15,000; dinte de episcopiaBuza, arendatit cu lei 19,629.
145. Balamucil i Balta-Négra' , din distric- bani 62 ;
tuld lifovil, pcndinte de monastirea Krinda 166. Bogata, din districtnl Ialomita, pendinte
en. arendatd cu lei 17.350; de episcopia Bead , arendatit en lel 12,629 ,
146. Clincin cu Balta, din districtulti Ilfov, bani 62;
pEndinte de mona stirea Sgrindaru, arendatg en 167. Fetescit, din districtul Ialomita, pendin-
Id 14,500; te de episcopia BuadO, arendatri, cu lel 15,740,
147. Stroeseil, din districtul Ilfov, pendinte bani 74;
de Sf. Ion din BucnreseT, arendatkeuled 13,200 ; 168. Cunescil si RisOnca, din districtul Ialo-
148. Brosceni-Vechi-Rogozu, din districtuld mita, pendinte do monastirea Znagovn, aren-
Ialomita, nendinte do Sf. George-Nod, arenda- data: cu lei 18,555, bani 55;
16 en lei 40,037, bani 3; 169. Culcatil, din distrietul Ialomita, pendin-
149. Co-ora. din districtuld Ialomita , pen- te de monastirea Nucetu, arendatd en lei 11,148,
dinte de monastirea Mitrginenii, arendatd en bani 14;
lei 41,518, bani 51; 110. Gituno0T, din districtuld lalomita, pen-
150. Trimlanca eu trumuile, din districtuld dinte de monastirea Radu-Vedg, arendath en
Ialomita, pendinte de monastirea Radu-Voc15.. lei 13.555, bani 55;
arendata' cu lei 24.111, bani 11; 171. Cunescil, din districtuld Ialomita pen-
151. Sipunarii sOd Odaia-Protopopului, din dinte do monastirea Radn-Vocla , arendatl cu
distrietuld Ialomita, pendinte de monastir( a lei 10.740, bani 74;
Mdrginenii. arendatit cu lei 25,962, bani 96; 172. Strachina, din districtuld Ialomit ,
152. Ciodnescil cu trupurile, din districtuld pendinte do monastirea Sloboclia, arendatit en
Ialomita, pendinto de monastirea MArginenii, lei 12,777, bani 77;
arendatä en lei 59.666, bani 66; 173. Buciumuld qi Fratilescii. din districtul
153. Berl( soil 1i Popes3ii, din distlietulti Ia. Ialomita , pond nte de monastirea Sarindaiu ,
longs, pendinte de monastirea Slobodia, are n- arcndatd cu lei 6962, bani 96 ;
datit cu lei 44,703 bani 37; 174. Culcatil, din dis tiictul lalomita, pendinte
154. Vetra-monastiril, din distrietuld dale- de monastire a Rt.'svadn, arendat5, cu tel 18,518,
mita, pendinte de monastirea Slobqia, aren- bani 51;
datd en lei 70,370, bad 70; 175. Bnescii. din districtul Iabomia, pendinte
155. Fruadulil-Cr;:pnii. din distrietnld dab). de monastirca Cernica, arendata: cu lel 13,000;
mita, pendinte d- monastirea S-ti Apostell, a- 176. Petroiu cu sfóra Rukica, din districtulti
rendatit en lei 40.962, bani 96; Ialomita, pendinte de monastirea Plumbuita,
156. Vlit lenii, fäd. trupnlil Blagodesa, din arendatd, cu lel 12.981, bent 48;
districtuld. Ialomita , pendinte de Sf. Fin din 177. Riritganu , din districtulii Ialomita ,
Bncures arendiel cu lei 27,037, basil 7; r endint, de monastirea Cernica, arendatit cu.
157. Bobu id sOd CorriOnca, din districtuld Ia- lei 9,333, bani 33 ;
lomita. pendinte de monastirea MArginenil, a- 178. SI punaiii séd Copusulli, din districtuld
rendatd cu lei 22,425, bani 92; Ialomita, pcndinte de monastirea Cd1d5rqa-
158. Persica sOil Burdujelile, din districtuld nii, arendata cu lei 11.000 ;
Ialomita, I endinte de monastirca 'adu-Vodi. 179. Ulmuld, din distri-culd Ialomita, pen-
arendatd cu Ici 23,600; dint" de monastirca Cildilruianil, arendatá en
159. Sdrata sed laza, din districtulti Ialo- lel 13,600:
mita, pendinte de nionastirca Sloboclia, aren- 180. Stelnica sOil Cotnlii-Epurelui, din distrib-
datd, cu Id 45,000 ; told Ialom.ta pendinte de monastirea Mislea,
160. Ciaeuld-Valea-Pleopulni,www.dacoromanica.ro
din diNtrictuld arendatd cu lei 18,700 ;
86 LEGI UIRI
181. CuresciT, din districtuld lalomita, pen- pendinte de monastirea Strihaia, arendatg cii
dinte de monastirea Glavacioen, arendatg, en lei 13,100;
lel 6,900; 202. Cernetulii, din distrietald Mehedinti,
182. Gaita, din districtuld Ialomita, pen- penc'inte de monastirea Govora, arendatd, cu
dinte de monastirea Sloboq.ia , arendatg en lei 17,037, bani 4;
lel 9150 ; 203. Ghindgonti-CrdegOnil, din districtuld
183. Cdlgraeil, din districtulil Ialomita, pen- Némtu, pendinte de monastirea Buhalnita, a-
dinte de monastirea Mgrcuta , arendatd cu rendatg cu lei 23,707, baul 63 ;
lei 6150; 204. Bode serf, din distrietn1Némtu, pendinte
184. Copusul-Odaia-Cillugarnla, din distric- de monastirea Taslgu, arendatg cu lei 20,325 ;
tulil lalomita, pendinte de monastirea Cald A- 205. Drilgitnesci-Mdruntei , din districtuld
rtqanii, arendatg en lel 16,000; Oltu, pendinte de Mitropolie , arendatg en
185. ligdescii cu cdtunele, din districtuld lel 28,200;
Mnsceld, pendinte de schitnlil Valea, arendatg 206. Vetrele-Grecil ei Striharetn, din dis-
en la 33,333, banl 33; trictul Oltu, pendinte de Mitropolie, arendatd.
186. Aninósa, din districtuld Muscehl, pen- en lei 9,814, banI 82;
dinte de Mitropolie, arendatd, cid lei 13,925, 207. Ciothea Bed Profa, din districtul Oltu, .
bani 92; pendinte de Mitropolie, arendatg en lei 6854
187. Berivoescif, din districtuld Muscel, pen- bani 86;
dinte de monastirea Viero1nlui, arendatg, cu 208. Barea add Valea-Mare, din districtuld,
lei 0259, bani 25; Olin, pendinte de episeopia Argeet, arendatg.
188. Topolovenil, din districtuld Muscelii, cn lei 9888, bani 89;
pendinte do monastirea Nucetu, arendatg cn 209. Recea i Sloboclia, din districtuld Oltu,
lei 5,629, bani 63; pendinte de episcopia ArgeVi , arendatd, cn
189. Muntil monastiril din districtuld Mu- la 5185, banl 19;
sceld, pendinte de monastirea Cfimpu-Lungd, 210. Rijletu, diu districtuld Oltu, pendinte
arendatd eu lei 5,000; de monastirea Vierosu, arendatg,cu lei 10,300;
190. Hirtiescii, din districtuld Musceld, 211. Csizgnescii-Ertdesci, din distrietul Oltn,
pendinte de monastirea Vierop, arendatd cu pendinte de monastirea Horezu, arendatg cu
lel 5,390; lei 7300;
191. Bregnita §i Ziddstrita, din districtuld
212. Cireatovuli, din districtuld Otto, pen-.
Mehedinti, pendinte de monastirea Tismaua, dinte de monastirea Clocociovu, arendath cn
arendatd cu let 44,100; lel 9700;
192. Pristolu, din districtulti Mehedintl pen- 213. Rijletuld , din districtuld Oltu, pen-
dinte de monastirea Cozia-Hotgrani, arendatd dinte do monastirea Govora , arendatg en
cu lel 51,400; lei 7150;
193. Vara cu satele eT, din districtulil Me- 214. Te§ila-B4tinaril, din districtuld Pra-
hedintl, pendinte de monastirea Strihaia,aren- hova, pendinte de monastirea Marginenil, a-
dacg. cu 1 I 63,100; rendatg cu lel 24,111, band 11;
194. Ascunsa , din districtuld Mehedinti, 215. Brttescil ei Puchenil, din districtul Pra-
pendinto de episcopia ROmnicu, arendatg en hova, pendintede monastirea Tiganescii, aren-
la 18,518, basil 51; datg cu lel 23,110;
195. Slatinicult qi Blidarele, din districtulti 216. Odolu, Parepa qi Lolasca, din distric-
Mehedintl, pen di nte de monastirea Motru, aren- tn1 Prahova, pendinte de Mitropolie, arendatd
datk cu 1 1 7,444, bani 44; en lei 13 370, bani 37;
196. Albulescii, 'din districtulti Mehedinti, 217. Molita cu Munk de pAcurg, din dis-
pendinte do monastirea Strihaia, arendatg, en trictuld Prahova, pendinte de episcopia Bun,
lei 13,148, bani 14; arendatrt en lel 13 740, banl 74;
197. Iliescil afard de trupulti Turcinu, din 218. Lolcaisea Fontanelele, din districtuld
districtulti Mehedinti, pendInte de monastirea Prahova, pendinte de monastirea Gruin, aren-
Tismana, arendatil cu lei 6,000; data en lei 8 907, bani 40;
198. PloOna , din districtuld Mehedinti, 219. Muqceln i Glodeann, din districtuld
pendinte de monastirea Tismana, arendatg in Prahova, pendinte de monastirea Cotroceni, a-
lei 15,500; rm:lath cu lel 11,148, bani 14;
199. Heti ranii-de-Susd, din dictrictulti Me- 220. Vara &hi tutu Valeni, din districtuld
hedintil, pendinte do monastirea Hotirani, a- Prahova, pendinte de monastirca Cotrocent,
rendat g. cu lei 16,100; arendata en lel 10,018, banl 51;
200. Catunele sea Cátnnnlil, din districtuld 221 Vlddenil, diu districtuld Prahova, pen-
Meh dintl, pendinte de Mittopolie, arendatg dint do monastirea Mdrginenil, arendata cn
en le 7,000 ; www.dacoromanica.ro
201. Racy:genil, din districtulii Mehedinti,
lei 17,796, bani 29 ;
222. Tmtea, din districtuld Praheva, pen-
 PINANCIARE 87

dinte de monastirea Mgrginenii, arendatA, cu 244. Carbunescii, din districtul Patna. pen-
lei 17,407, banl 40; dinte do monastirea Cosieni, arendat4 ea
223. Olaril seti MU'rginenii, din distrietulU
lel 5004;
Prahova, pendinte de monastirea Mgrginenii, 245. Baloteseil. din districtul Patna, pendin-
arendag eu lei 9,250; te de monastirea Mira, arendatii eu lei 7594;
224. Haimanalele, din districtulii Prahova, 246. InconjuratOrea schitului Bisantia, din
pendinte de monastirea Márginenii, arendatl distrietuld Putna, pendinte de schituld Bisan-
en leT 10,000; tie. arendata en le 10.252;
225. §irna i Tinosn1U. din districtulU Pra- 217. MicHeseil eu trupurile, din districtulii
hova, pendinte de monastirea Mislea, arendatii Valcea, pendinte de episcopia R6mnicu, aren-
en lei 15,296, bani 29; data cu lei 22,962, bani 96;
226. Cocoreseil si Gonna, din districtuld 248. Marcea, din districtul VAlcea, pendinte
Prahova, pendinte de monastirea Mislea, aren- de monastirea Cozia, arendata eu lei 7222,
data en lei 8,185, bani 18 ; bani 22;
227. Morena' eu trupurile, din districtul5 249. Mani, din districtul Valcea, pendinte
Prahova, pendinte de monastirea Marginenii, dzilinonaetirea Bistrita,arendata en lei 14,425
arendata cu lei 17.814, bani 81; bani 92 ;
228. Condnratu , din districtubi Prahova. 250. Vlildenil eu muntii. din districtulti Vâl-
pendinte do monastirea Tiganescii, arendat6 cea, pendinte de monastirea Bistrita, arendata
en lei 12,074, haul 8 ; ea lei 9925, haul 92;
229. Bgneseil si Urlita, din districtulii Pra- 251. Milostea, din distrietulU Valcea pen-
hova, pendinte de monastirea Marginenii, aren- dints de monastirea Bistrita , arendatii en
data eu lei 12,222, bani 22; lei 8148. haul 14;
230. Degeratil, din districtul Prahova. pen- 252. Vara monastirii, din districtulil Vftl-
dinte de monastirea Mdrginenii, arendat6 cu cea, penclinto cia monastirea Govora. arendatà
lel 13,000; eu lei 18,148, banl 14;
231. Vadulii-Pe'rului. din districtulii Praho- 253. Sirinésa, din distrietnl Valeea. pendinte
va, pendinte de monastirea Znagovu, arendata de monastirea Horezu, arendata en lei 8888,
en lei 12,550; bani 88 ;
232. Puchenil en muntele Trestióra, din dis- 254. Romanii, etc., din distrietnhi Valcea,
strict:al Prahova, pendinte de monastirea Zna- pendinte de monastirea Horezn, arendate cu
govu, arendatI cu lei 1250 ; eu lei 15.925, haul 92;
233. Vetrele Blejoi i Zamfira, din distrie- 255. Marou i Fumurenii, din districtuld
tulii Prahova, pendinte de Mitropolie,arendata VAlcea, pendinte de monastirea Mann, aren-
.eu lei 8550; data eu lei 9277, bani 77 ;
234. Provita, din districtul Prahova, pendinte 256. FrUncescil monastiril, din distrietulti
de Santul-George-Noil, arendata eu lei 8500; 'Taken, pendinte de schitulti Dintennt-Lemn,
235. Vétra schitului Apostolache, din dis- arendata en lei 7851, banT 85;
trictuld Prahova, pendinte de monastirea Slo- 257. Sevestrenii, din di itrictulii VAlcea, pen-
bodia, arendatil en lei 16,100; dinte de monastirea Cozia, arendatit ca lel 7650;
236. GAgenii.din districtul Prahova, pendinte 258. Folescii-de-susii, din districtulii Valcea,
de monastirea Mislea, arendata en lel 7450; pendinte de monastirea Bistrita, arendata cu
237. Gara-Vitiórei, din distrietulii Prahova, lei 6150;
pendinte de monastirea Mislea, arendata cu 259. Gradiscea cu Balla-AMC din distric-
lei 11,050; tuld Romnieu-Saratii, pendinte de Mitropolie,
238. Crivina, din districtul Prahova, pen dinte arendata en lei 20,740, bani 75 ;
de monastirea Golgota, arendata en leT 7000; 260, Vacenil seu Jir16,U, din distrietul Thirn-
239. Varbila en trupurile, din districtulU nicu-S5,ratd, pendinte de monastirea Bradu,
Prahova, pendinte de monastirea Mtirginenii, arendata cii leT 27,814. bani 82;
arendata eu lei 13,000; 261. Musetescil si Jidenii, din districtuld
240. Bebolia, din districtul Prahova, pendin- R6mnieu-Sgratii, pendinte de Santulli-George-
te de schituld Predealu. arendata en lei 7500; Naoil, arendate en loi 23,000;
241. Cinsbea cu Silistele, din districtul Put- 262, Bordescil en trupurile, din districtulU
na pendinte de monastirea Rachitosa, aredatA Rernnieu-Saratii, pendinte de monastirea BA-
en le 41,510; bang. arendata eu lel 22,981, banl 49;
242. Adjudi1U-Vechiii eu Lespedile, din dis- 263. Domnita, din districtulii Romnien-Sti-
trictulii Putna, pendinte de monastirea Mira, ratii, pendinte de santuld l6n5 din Fowl:a, a-
arendata cu lei 22,303; rendatg en lei 84,851, banT 86;
243. Barea-Paunesci, din distrietulil Putna, 264. Gelescii, din districtulil Romnieu-Sa-
pendinte de monastirea l3irnova, arendata cu ratii, pendinte de SAntulii I6m1 din Focsani,
lei 13,206; www.dacoromanica.ro
arendata cu lei 19,444, bail 45;
Os LEGIIIIIII
265. Bogda i Haraia, din distrietulti ROnst- 286. Fontitnele, din distrietalb Romanati,
nieu-Sbratii, pendinte de Santulti Ion din Foe- pendinte de monastirea Glavacioeu. arendata
anni, arendatti en lei 23,740, buil 75; en lei 13,600;
266. Mandreseii-Bitlacénea. din distrietulti 287. Garcovulit, din distrietuld Romanati
BOmnieu-Sbratb, pendinte de Santulli IOnt din pendinte de schitulti Dinteund-Lernnii, arcn-
Foeeani. arenclatb cu lei 31,777, baiei 77; data, eu lei 10.200;
267. ',Tetra monastirii, din districtulti llôm- 288. Broscenii, vOtta monastirii, din dis-
neu-Srat, pcndinte de monastirea Dedulescii, trietebi Romanati. pendinte de monastirea Ca-
arendat b. cu lei 26,407, banl 41; luin, arendatii cu lel 14,950;
268. Georg (Ise sal 136triina, din districtulb 289. Corneseii, din distrietuld llornanati,
ROrnnien-Siratb, pendinte de monastirea Bi- pendinte de monastirea CAluin, arendatit cu
benii. arendatbi en lei 59,110; lei 8250;
269. Buda cu muntii, din disttictutil ROm- 290. Prineeseil-Dragomiresci, din districtulii
meu-Saratb, pendinte de monastirea ROmnieu, Romani', pendinte de episcopia Romant, a-
arendatit cn lei 11,870, bani 38; rendatà en lei 37,894, bani 25;
270. SfOra-BAltatil i Ordhrésa, din distrie- 291. Itedinlii, din distrietult. Romanti, pcn-
tulii ROmnieu-Saratti, pendinte de monastitea dinto de monastirea Bbiboiu , arendat b. eu
ROmnien, arendatb cu 1i 11,888. bani 88; lel 12,000;
271. Jitia, din distrietulii ROmnieu SAratti. 292. Ttimb.lenii, din distrietulb Romanii,
pendinte de monastirea ROmnieu. arendatbi en pendinte de monasthea Galata, artndatit nu
lei 7444, baul 44; lei 4760;
272. Bards:til, din distictulii ROmnieu-Sti- 293. MogqeseiT qi Volintireseil, din distrie-
ratli, pendinte de monasthea ROmmoul, aren- tulb Remand, pcndinte do monastirca Naito.
data' cu lel 10.370, bani ; arendtis cm lei 15,108;
273. Movila-SpAtarului, din districtulti ItOrn- 294. Ciutureseii, din districtuld Remand ,
nieu-SAratti. pendinte de monastirea liOrnnien, pendinte de monastirea Santult Sava., aren-
arendatb. cu lei 9814, bani 82; data cu lei 7071;
274. Amarttliaba-Vip cu Batts, din distrie- 295. Pildescii, din dist rictnlii Bomanti, p n-
tuld ROrnnicuSà at, pendinto de monastirea dinte de ntonastirea Agal ia , arendata cu
ROmnien, arendatit cu lei 17,037, bani 5; lel 13,000;
275. Vitcenii add Nisipenii, din distrietulti 296. Ruqii din distrietulb Remanti, pendinte
ROmnieu-Sbratii, pendinte de inJuastirea BOro- de episcopia Remand, arendatil eu lei 13,118;
then, arendatit eu lei 7222, buil 22; 297. Richitenii, din distrietul Romani", pen-
276. Modrenil sal Pardoeii, din distrietra dinte de ScOlele, arendatit eu lei 5025;
Ramnien-Sgratil, pendinte de monastirea BA- 298. Málinil din distrietuld Snedva, pendinte
benil, arendatit en lei 9050; de monastirea Slatina, arendatb cu lei 35,261.
277. Vulpenil, din .distrietulii Rornanati, bani 75 ;
pendinte de monastirea Surpatele, arendata eu 299. Dolh.seii, din districtulb Suave, pen-
lei 20,000; dinte de monastirea Probota, arendatil en
278. Virtina-Ronbeb, din districtulli Ro- lei 17,814, bani 82;
manati, pendinte de rnonastirca Cdiuiu, aren- 300. BorOia, din distrietuld SucOva, pendinte
datb en lei 19,100; de monastirea Baica, arendatA, ru lei 14,330;
279. Fundulii-Vornicului, din distrietn1Ro- 301. Dolbesca titi Buda. din districtuld Su-
manati, pendinte di monastirea Bot.r :. nii, a- dva, pesdinto do mouastirca P. obota, ;nen-
rendatit eu lei 24.255 ; data', en Li 39,400;
280. Hutdranit Vétia monastini, din distrie- 302. Hecht, din clistrictniti Succiva, pt ndinte
tblit Romanati, pendinte do monastilea H .td-- (16 m mastirea Probota, arc ndatd eu lei 21.030;
ranii, arendattl en Li 17,500; 303. IncongiuratOt ea menestirii Probota. din
281. Vii;Ora ebb BOnta, din districtulii Ho- districtulii SucOva. pendinde de monastirea
manati, peruPnte de episcopia ROmi len, aren- Probete. arendatl en lei 10,900;
data en lel 7592, bani 60 ; 304. Teodorescii, din districtulii Succiva ,
282. Celeitilii , din districtulti Romanati, pcndihte de monastirea Zagavia, arcndata* cu
pendinte de monastirea Bs.toinld, arendata nu lei 1165 ;
la 7185, bani 19; 305. Tilfbrqii, din districtuld Sueva, pen-
283.Ro1ie nil, din district. Rornanati.pendinte dinte de monastirea Zagavia, arendata en
de monastirea Ranerteiovu, arcndata eu I. 8100; Li 14,810;
284, Rdqi1Ora, din districtulii Romnauati, 306. HartOpele. din distrietuld Su Ova, pen-
pendinte de monastirea Bilneficiovu, arendath dinto do monastirea Zagavia , ar( niatti cu
en lel 13,400; lei 15,846 ;
285.,Runcu1, din distriAul Romanai, pendin- 307. Gulia, din distrietuld Suctiva, pendinte
www.dacoromanica.ro
te de monastirea Horczu, arendatti en lei 8600; de monastirea Zagavia, arendatb eu lei 6300 ,
 FINANCIARE 89

308. Preotescii, din districtula Sucdva, mania, pendinte de monastirea Glavac'ocu, a-

1 enclinte de monastirea Slatina. arenlata cu renlata en lei 36,1,10;
lei 5372 ; 3e0. Dorobantu-Sahaia, din districtnlil Te-
309. Plateneseil ada Mane lea, din districtul leormane, pendinte de monastirea Glavacioen,
Sueéva, pendinto de monastirea Probota, aren- arendath cu lei 122,200;
data en lel 6210; 331. Diechenii, din distrietul Tecucid, pendin-
310. Crivescil §i Badulita , din distrie WEI te de monastirea Nicorita, arendata eu leT 9700;
Suedva, pendinte de monastirea Probota, aren- 332. Geru en Silitele, din distriAu1ii Te-
data, cu lei 6005; encia, pendinto de monastirea RachitCem, men-
311. Ghimpetenii. din districtul Teleorman, data en lel 12,687, buil 40 ;
pendinte do Mitropolie, arendata en lei 3740; 333 Barna faraBuciume, din districtul To-
312. Meriganii, din districtuld Telemmanii, emit, pendinte de monestirea Daum, armla-
pendinte de Mitropolie, arendata culel 24,481, ta eu lei 10,745, bani 13;
banT 48 ; 34Tarnita, din districtul Teencii. pendinte
313. Belitorii, din districtuld Teleormana, de monastileaRalitóqa, aren.iata. culei 11,035;
pendinte de monastirca Cozia , areudata cu 335.Duraseii,dindistiictul Tecucia,pendinte
16 7407, bani 40: le monastirea N6mte, arendata cc lei 10,500;
314. Sili1tea, din districtuld Teleorman6, 336. lneongiuratorea mon stifil, din distric-
pendinte de monastirea Glavacioeu. arendata Wit Tcu.id, pendinte de monastirea
en lel 10,370, bani 37; thee, ar ndata cn lei 20,001 ;
315. §ipotele, din districtula Teleonnanii, 337. Glavanes(11, d:n districtula Tecuc:ii ,
pendinte de monastirea Vierolu, arendata (n pendinte d3 manastireaRachitiem,arendata en
lei 13,37u, bani 37; 16 16,000;
316. Hurczu sSS Ta.taresc47, din distrietula 338. Ghia din distrietul Tencia, pendinte
Teleormand, pendinte de rnonasthea Canipu- de monastirea Soveja, arendata en lei 60,601;
Lune', arendata eu lei 7407, bani 40; 339. Tepóia cu S10tele, din districtult Te-
317. Spiltareil, din districtula Teleormana, cucia, p,ndinte de monastirea Rachitósa, a-
pendinte de monastirea Vacarescii, arendata rendatg en lei 9001;
cu lei 23,444, bani 44; 340. Ciofrescil, ete. din d'Arictu1.11 Tecueiti,
818. Peptea , din districtulti Teleormanii, penclinte de monastirea Minty, aiendata en
poiclinte de n3onastirea Cotrocenil, arendata lei 10,0°3
en lel 12,222, bani 22; 341. §erbeinescii i Bnda, din d strictul Te-
319. Beiul, din districtul Teleormanii. pen- amid, pendinte de monestirea Seveja, arenda-
dinte de Sf. Ecaterina, arendata cu lei 8962, tre en lei 5,274, bani ;
bani 91; 342. Gbioldunula, dm distAtnla Teencia,
320. Ulminii, din districtulti Teleormana, pendinte de monastirea Betzuntn, arendath cn
pendinte de monastirea Sarindaru, arendata lel 5217, bani 77
en lei 7444, bani 44; Dangeni7, din districtula Tecucia, ten-
321. Bivolita, din districtuiti Teleormand. dinte de morastir, a Soveja , alcudata en
pendinte de monastirea Caldarnp.nit,aren,lata lei 530 ;;
en lei 9314, banl 81; 344. Parte din Blicenii, din districtulii Te-
322. Pétra, din districtul Teleormana, pen- eucia, p ndinte de monastirea Badfitósa,aren-
dinte do sehitnla Ostrovenii , arendata cu data cu lei 4061;
lei 20,740, bani 74; 345. BiTISneiciT , 51n distrbtulti Tecurid ,
323. Paulesca, din districtul Teleorman, pen- pendinte de monastirea Agapia, areedeta en
dinto de SE G. erge-Noa,arendata eu I. 27,000; lei 31e0;
324. Domenul-Turnu, diu districtul T( leer- 316. Odaia-Bursucaunlui, din districtul Tn-
man; pendinte de Stat, arendata en lel 110,000; tova, pendinte de monastirea Plormscil, art n-
325. Stoborascil, din districtul Tel ormana, data eu lei 20.370. bani 37;
pendinto de monastirea aren- 347. Fundeanu, din distriAuld Tuteva, I en-
date cn lel 10,000 ; dinto de monastirk a Ndmtu , aeendata en
326. Fronósa, din d;strietnla Teleormana, lei 14,500;
pendinte do monastirea Marginenii, arendata 348. lncongiuratórea monastifiT. din dietrie-
en lei 32,100; tnlS Tutova, pen linte de menastirea Adama ,
327. Draganescil ski Tiganis. din distric- arendata en lei 11,100 ;
tulil Teleormanii, pendinto do monastirea Va.- 849. Bueg,henii, din d strietul Thieve pen-
carescii, arendata en lei 19,700; '
dinte de monastirea To alai], arendata eu 1.6261;
328. Suróia , din districtulb Teitormana , 350. Stabirescil en Sililt1e, din districtult
pendinte de monastirea Vacareseil, arendata Tutova, pendinte de menastirea IlachitOsa, a-
en lei 76,100; rendatil cu lei 17,731;
www.dacoromanica.ro
329. Dituescil qi Ude. din distrietuhi Teleor- 351. Fatáciunii, din distrietul Tuteva. pen-
 PO LEGIUM
dinte de monastirea Rachitósa, arendata cu NU, pendinte de monastirea Ndmtu, arenda-
lei 7381; t cu lel 4500;
352. §endrenii, din districtuld Tutova, pen- 373. Stoboranii, din districtuld Vasluid, pen-
dinte de monastirea Bachittisa, arendata cu dinte de mon astirea Stoboranil, arendata on
lel 9000 ; lel 3877. banl 50;
353. Grajdenil cu Catnnele, din districtuld 374. Delescii, din districtuld Vasluid, pen-
Tutova, pendinte de monastirea Golia, aren- dinte de Sintulii IOn-Gura-d'aur, arendatk cu
data en lel 15,310; lei 7100;
354. Pantasanii, din districtuld Tutova, pen- 375. Babele, din districtul Vlaeca , pendinte
dinte de monastirea Frumósa , aren lat.& en do Mitronolie , arendata cu lei 7462, banT 96;
lel 5352; 376. Gubavia i Maclean , din districtuld
355. BalanesciT, din districtulii Tutova, pen- Vlasca, pendinte de Mitropolie, arendata cu
dinte de monastirea Trel-Erarchi, arendata en lei 6148, bani 14;
lei 4650; 377. Dandarasi Comora, din districtul Vialca,
356. Ghefn i Rupture, din districtulU Tato- pendinte de Mitropolie, arendata cu lei 18,925,
va, pendinte de monastirea Soveja, arendatit bani 92;
cu lei 5700, bani 74; 378. Sevestrenii-Ghimpeni, etc., diu distric-
357. Fundeanuld frä trupulti Mi1esei , din tuld Vlaeca, pendinte de Mitropolie, arendata
districtuld Tutova, pendinte de monastirca A- cu lei 6111, bani 11 ;
dam, arendata cu lei 9900; 379. Pnranil, din districtul Vlaeca, pendinte
358. Tihulescil ei Antonia, din districtuld de Mitropolia, arendatii cu lel 6,851, bani 85;
Tntova, pendinte de monastirea Soveja, aren- 380. Eroslavescil i Vacenii, din districtuld
data cu lei 6647; VIalea. pendinte de Sf. George-Nod, arendata
359. Schituld-Orgoescii. din districtuld Tu.- en lel 35,314, bani 81,
tova, pendinte de monastirea Nérntu, arenda- 381. Poidnil, din districtul Viatica, pendinte
ta cu lel 3050; de Sfantu George-Notl, arendata cu lei 17,814.
360. Florescil cu Catunele , din districtuld bani 81;
Vasluiii, pendinte de monastirea Florescii. a- 382. Banesa, din districtulU Vlaeca, pendinte
renclata cu lei 9500; de Sf. George-Not , arendata cu lei 18,518 ,
361. Márileenii, din districtulii Vasluid, pen- bani 52 ;
dinte de monastirea Sfautu Sava, arendata en 383. Puranii, din districtuldTheea. pendinte
lei 10,001; de Sf. George-Nod, arendatd, en lel 3,870, b. 37;
362. Laza en Catunele, din districtuld Vas- 334. Prunduld, din districtulti Vlaeca, pen-
mufti, pendinte de monastirca Florescii, aren- dinte de monastirea Sf. George-Not, arendata
data en lei 22,760; en lei 76,740, bani 74;
363. Dobrovdtu, din districtul Vasluid, pen- 385. Baia, din districtuld Vlaeca, pendinte de
dinte de monastirea Debrovelu, arendata cu monastirea Cotrocenii, arendata cu lei 14,814,
lei 34,011; bani 81;
364. Lipovelu, din districtuld Vasluid, pen- 386. Gaujanii, etc., din districtuld Vlaeca,
dinte de monastirea Dobrovelu, arendata CU pendinte de monastirea Cotrocenif. arendata
lei 23,109 ; en lei 16,000;
365. IneonginratOrea monastirii, din distric- 387. Da*, din districtuld Vlagca, pendinte
tuld Vasluit , pendinte de monastirea Fastaci, de monastireaCasciórele, arendata culei18,592,
arendatá cu lei 7,602; bani 59 ;
366. Vulturescii, din disteictuld Vasluid , 388. Vara monastiril. din districtul Vlaeca,
pendinto de monastirek Varatescu, arendata cu pendinte de monastirea CasciOrele. arendata en
Tel 8501 ; lel 18,629, bani 62;
367. Baltenii, din districtul Vasluiii, pondinto 389. Cacaletil seu Gogosarii, din districtuld
de monastirea Fastaci, arendata cu lei 23.023 ; Vlaeca, pendinte de monastirea Sf. Ecaterina,
368. Schitul-Pafaelii, din districtul Vasluiu, arendata cu lei 24,185 bani 18 ;
pendinte de Scólele, arendate en lel 6750 ; 390. Frasinul, din districtulViaeca, pendinte
369. Coropcenil . din districtuld Vasluid , de Sf. Ion din Foceani, arendata en lel 20,851,
pendinte de monastirea Brboid, arendath cu haul 85;
lei 4600; 391. Cartojanil ei Vida, clin districtul Vlasca,
370. Valea-satului, din districtulii VashnU, pendinte do monastirea Stavropoleos, arendati
pendinte de monastirea Barnova, arendata, en cu leT 35.500;
lel 4799; 392. Crovn i Obislavu, din districtul Victeca,
371. Protopopenil, din districtuld Vasluid, pendinte de Mitropolie, arendata en lel 14,100 ;
pendinte de monastirea DubrovUtu, arendatd 393. Magura-Budescil, din distrietul Vlaeca.
cu leT 2222, bani 22; pendinte de Mitr000lie, arendata en lei 12.G00 :
www.dacoromanica.ro
372. Schitulii-Lipovului, din distrk tuld Vas 394. Valea séd Nebuna. din districtul Viaeca,
 F1NANCIABE 91

pendinte de monastirea Glavaciocu, arendatd, dinte de monastirea Cotrocenil, arendatd cu

eu lel 22.000; leT 64,000;
395. Ghimpatil, din districtuld Vlatica, pen- 398. Gastescii romanI, etc., din districtuld
dinte de monastirea Vácdrescii, arendat4 cu Vlatca, pendinte de monastirea Radu-Vodd
leI 13,450; arendatE en lei 29,750;
396. Vetra monastiriI, din distrietuld Taps, 399. Tangdrnl. etc., din dist. Vlatca, pendinte
pendinte de monastirea Comana, arendatil en de monastirea Sdrindal u. arendatd cu lel 24.550;
lei 81,150 ; 400. Tarnave, din districtul ndinte
397. Petrele, din distrietnlii Viatica, pen- de monastirea Zidiaril, arendatil en lei 18,500.

LEGE
PENTRU REGULAREA SI MARGINIREA IMPRUMUTURILORU PROVISORII ALE
TESAURULUI IN CURSULU ANULUI

(Decretil No. 1532 din 9 Augusta 187V

Art. 1. Ministeruld finangelord va putea, in Art. 5. Imprumutnrile contractate in cur-
casuri de neinlesnirI pecuniare ale tesaurului suld unui and vord fi pe deplind restituite pdnd
pénd la intrarea fonduriloril sdle, a contracta la finele acelul ant.
imprumuturi provisorii in contra de bonuri de Art. 6. Orl-ce bonuri de tesaurd eu sea-
tesanrd eti procente pênd la ece la sutd. dentd, dupit 31 Decembriii ald anului in care s'a
Art. 2. Aceste imprumuturl provisoril se constitue und titln de creantd pentru
mdrginesed la tifra de trel miliane la capital. detentori numai in contra ministrului 0 a ea-
Pen trn orl-ce imprumutare care va trece pe- sierului care le-ail subsrist.
ste aedstd, sumd de trel milidne, ministruld care Acestil articold precum qi art. 2 se void re-
a contractatd i casieruld care a subscrisd bo- produce in intreguld lord in fie-care bond de
nuld suntil §1 remauil rdspuntlgtorI solidari cd- tesaurd, spre cunoseinta imprumutatorilord.
tre imprumutittori. Art. 7. Bonurile de tesaurii nepresintate
El potd fi tradu0 peutrn acésta de edtre par- la scadentd nu mai produed nici nfi dobandd de
tieularii lesatl inaintea Tribunalelord ordinare la acea epoed i One' la presintare.
fdrd niel uà prealabild autorisatiune. Dobanda nu incetézd pentrn bonurile presin-
Art. 3. In fie-care Sambeld se va publica tate la scadentd , dérd nepldtite din causa
prin Monitora, in cea d'antaid pagind i cohi- tesaurulul.
nd, sitnatia acestord imprumuturi. Art. S. Bonurile de tesaurd nu voril putea
Art. 4. Benurile de tesanrii ce se emitd pen- avea nil scadeutd, mai depdrtatd de catii gese
tru aceste imprureuturi provisoril aunt la ordin. lunl cold multil de la data emiterei lord.

LEGE
MODIFICATOARE UNORU ARTICOLI DIN LEGEA ASUPRA IMPRUMUTURILORU
PROVISORII ALE TESAURULUI

(Decreta No. 410 din 20 Febructria 1873)

Articolalg uiilcii. Prin derogatiuue la le- struld, care a contractatii, §i easieruld, care
gea din 9 Augustii anuld 1871 , asupra im- a subsrisil bonuld, suntil §i remand respuntld-
prumuturilord provisorii ale tesaurnlui , ar- torl solidari cdtre imprumutittori.
ticolele 2, 5 0 6 din citata lege se modified El potii fi tradug pentru acasta de cdtre par-
numal pentru acestil and 1873, in moduld ur- ticolarri lesati inaintea Tribunalelorii ordinare,
mdtoril : %al aid ud prealabild autorisatiune.
Art. 2. Ministruld este autorisatti a face Art. 5. Imprumuturile contractate in cur-
ImprumutnrI dad la concur nta 9ifrei de 6 mi- suld acestul and vord fi pe 1epiind restituite
hone capitahl. Pentru orl-ce imprumutdri earl Vend la 1 111E11 1874.
www.dacoromanica.ro
va trece peste acéstri, snmd de 6,000,01)0, mini- Art. 6. Ori-ce bond de tesaurd en scadenta
 LEGIOIRe
peste 1 In lig 1874 consiitue un titlu de creantl Acestil articolg pre3unig gi art. 2 gi 5 se vor
pentru detentori numal in contra ministrului reproduce in intregil In fie-care bong de tesaur.
gi a casierului care lc-a subscriA. spre cunoscinta imprumutgtorilorg.

LEGE
PENTRU MODIFICAREA LEGEI VINDERII BONURILORU RURALE CE POSEDA TESAURULLT
PUBLICU DIN VINDEREA UNEI PARTI DIN BUNURILE STATULUI

(Decretii No. 1822 din 26 Decembre 1870)

Art. I. La finele art. II din legea de la
18 Februarie, 1870, se adaugg cuvintele : set ,
prin licitatiune oralg, intre ofertanti.
Art.2. Articolulii 5 din le gea citatg la art. 1
de mai susfi se modifica in modulii urmgtoril:
«Guvernulii este autorisatil a urma en yin-
clérea bonurilor rurale cc posedg i carl va mai
poseda tesaurul public& din viqOrea bunuri-
lord Statului, pe preturile cele mai avantagi6se
fiscului, oFerite la licitatinne.p

IZEGULAMENTU
ALU COMITETULUI DE LICUIDARE ALU OBLIGATIUNILORU RURALE

(Decretii No. 1492 din 22 Augusta 1873)

CAPITOLULU I a legoi rurale. Decisiunile se dail cu majorita-
tra voturilorii.
Despre comitetit 1tecomandg numirea impiegatilorti i cere
revocarea ori-cgruia din agentil sOT, Candi nu
Art. 1. Comitetulg tine gedintg oincandu rOspunde eu s'antenie la indatorirde ce le ira-
interesulg serviciului o cere i cclii pueinti de punli.
doug oil pe sgptgnignii. Martea i Vinerea. Verifieg constatgrile drepturilern fie-cgrui
In casulii dna vre ung membru s'g nu petit proprietarti i autoriség liberarea obligation:-
lua parte la gedintg, eecretarule comunieg din loyti pentra indemnitatea acordatg de lege.
ajung unuia din suplininti, pentru all inlocui Privegliazg efectuarea incaserilorii sumeloril
(art. 37 din lege). aloeate prin art. 50, 54 gi 61 ai logel rurale
Art. 2. Dehberatiunile Comitctului se eon- precum gi regulata plata' a copónaorg gi a o-
stai prin p: ocesii-vribalii semnatii de inf.m- bligatiuniloig egite la sorti.
bril Comitetulul ei de seeretarti. Constatit in fie-care septgmang, gi ori-candil
Aceste procese-verbalo se transcriti iuteung va credo de cuviintg, situatiunea serviciului gi
registru specialii in care asement a subscriti a casierului i numeiaruld dieponibili liii in-
membrii i secretaruhl. chide in osebita casg de la care ug, Oleic se
Art. 3. Cornitetulii corespuncle d'a dreptulii tine de membrulti alesti de Curtea de casatiune,
en tote antoritgtile pubrce. ChErtille ce se lu- una de membru alcsil de Curtea de compturi gi
erézi, In cancelaria sea. dupA proceselc-veabale a treia de easierti.
incheiate in g dintele sae, t.e semnirg de pre- Elaborkk projectulg do budgPtii pe fie-care
gedintele Comitetului gi in lipsg de numbru anii si impreung cu situatiunea Casel gi a ser-
alesé de Curtm de casatiune sett suplin;ntele vicinlui Ong in sera de 30 Septembre 110 inain-
sdii gi se coutra-semnéza de secretarti. tag, Ministerului finangelorg celi mai tdrtii
Tote corespondentele autoritgliloril publice, pane la 30 Octombre.
petitiunile, reclamatinnile i ori-ce rclatiuni Ordonantézg. achitarea cheltuelilori Comite-
atingétóre de atributiunile Comitetulni se a- tulni In virtutea gi in limitele creditelori a-
dresézg pregcdintelui Comitctului do licuida- cordate Kin bridgati.
rea obligatiunilorii rurale. PrivegbiazI asupra regulatei tineri a regi-
Art. 4. Comitetnli delibr rezg, decide, diri- streloril, conservarea actelor, observii comptu-
ge i supraveglifazg executarea decisiunilorg rile mensuale ale casierului gi comptuld gene-
www.dacoromanica.ro
sale asupra totii ce privesce stricta executare relit au Comitetuld gi le inaintazg Inainte de
 PINANCIARF 95

1 Aprilie cu tote actele jnstifieative Malta De la obligatiunile date din nuoii se yard
Curti de compturi. opri enpónele acbitate gi anubandu-so se voril
Certified tOte regietrele Comitetului gi ale ataga la obligatiunile primit:ve ranase la Co-
casiernlui. mitetd.
Semnezd obligatinuile rurale i Bugele lord ValOrea obligatinnilord presehierbate se va
si priveghiazd auularea semndturelord la cele trece in osebita rubrica, in registruld generalii,
anulate si achitate. Ora in aceld de particli se va nota numgruld
lord Hogg', aid acelord primitive.
CAPITOLIJI1 II Art. 8. La liberarca obligatiunilord se im-
phnesce de la proprietarn sub liberate de re-
Despre inserierea in registre a till urilorti cepisa Cate unul gi jumetate led veebid la mie,
de despAgubirl liberate proprietarilorti conferred legal din 20 Martie, 1865, (Monito-
toruld No. 75).
Art. 5. Inscrierea in registra a titluriloril AcOstd implinire se face gi la presehimbarea
provisoriii se face dupd ordintild alfabeticii aid obligatiunilord usate sOd rupte.
comunelord.
Pentru acésta se tine und registrn generald CAPITOLULG IV
gi 31 registre, eate unn de fie-care judetd.
In fie care din aceste 31 iegistre so inscrie, Despre plata debimplorii semestriale
dupg ordinuld alfabetied, tote comuncle jude-
tulni gi bite proprietitile din fie-care cc-milled. Art 9. Plata dobanporil se face directil in
Numele proprietarnhil gi ald ;rorrietatH Buenresei de cash ruld Comitetulul gi in jndete
stile se inscrin pe pagina din stanga, drd mime- de easieril generali la tinole fie-cgruia seine-
ruld seriel en nurnerile de orline i valórea o- stru , ineependil din Vele de 24 Aprilie, gi
bligatinniloril liberate pe pag.na drOptd. 24 Oetombre in fie-care and i dupg, rauduld
La finale fie-areia luni se aditionOzd sAele
presintdrii lord.
din registru, se constatd exactitatea lord de Acestd platd. se face in schrobuld cuponului
Comitetil. sOul cui_Onelord presintate de posesorli lord,
dupd ce easieruln se asigurd eg nu suntil de la
CAPITOLULt III obligatiuni elite la BoitY, in care casii achita-
le a lord net se pOte face de 6.0 in viitutea n-
Desp re liberarea obligatinnilorti rut ale nei ordonante liberate de Comitetii.
Art. 10. CupOnele ce Si priimescil de dife-
Art. O. Obbgatinnile rurale se liberOzl. pe riti agentl fiicall se considerd ca numerarid
basa unei decisiunl a Comitetului in seliimbel gi ea astii-f, Id se v,:rsd, do cacieril generall la
titlurilord de despdgebire. casicria i'entrald a Comitetului in comptuld
Aceste obligatiuni se semnezd de Comitetii fouduniloill sele sub lib ii are cle recepisg.
gl se vizOzd de secretard dupd trecerea lord in Art. 11. Pa eupOnele achitate se aplieg de
registre, ele se remitd proprietarului s?ii pro- casieruld eentraln aid Comitetulul stampila de
curaterulul se'd care, pentrn a lord Iniimire, achitare. se treed pe fie-care qi printeund
semnézg pe sugele obligatiunilord liberate. In gnurd, gi Bub sigiliul; sod insocite de unti bor-
dosuld titlunlord de despigubire care se re- dered la finele fi :Pro eea lunlimprcund cu comp-
tind la Comitetd, s:cretaruh not(zd, sub ade- -hullo le trdmite Comititului spre a le verifica,
verirca unuia diu memb ii Comitetului, nurM5- aplicandd pe densele atom Ala de anulare gi a
ruld gi valOrea obligatienil i u liberate gi aid Jo inainta astil-fe I la fine:e anulul inaltel Curt!
filel legistruini in care suntd trecute. de compturi.
Din aceste titluri se forman osebitii dosard
pe jndete pe fie-care Iur i Ia finele anului nu. CAPITOLULti V
merotate, gnureite i sigilate de Cornitetti, se
trAmitil inaltel Curti de compturl insoçite de Tragerea la sorti a obligatiunilorti rn-
mid bordered depd reg'struld generald. rale, lieuldarea i aeltit Irea loi
.0 Art. 7. Obligatiumle comunale rurale gi
'EupOnele procentelord rupte sOd mate se i otfi Art. 12. Operatiunea tragerii la sorti aobli-
reinoui cenformil art. 48 din lege. gatiunilord comunale ruseale se face de Comi-
In schimbuld unord ascmenea obligatiuni. tetu, confound art. 42 din b gea rurald, dupd
dur g co se anulan de Comiteta so liberezA din regulami ntul decrctat p ein Monitorulii No. 78,
condica a sup allele de aceeagi valOre, pla- din 6 Aprilie, 1867.
tfindd numeruld curentd, era, cele stricate se Art. 13. Posesorii de obligatinta elite la
atagezd la suga lord cu adnotare, sub sening- sorti, en ui cerere ireserisd, le vord remite se-
tura Comitetulni, a numdrului gi data sub care cretarului Comitctului en tOte cupOnele neexi-
s'a liberatd altele in loculd lord.www.dacoromanica.ro
gibile pOnd la rIiva tragerei, ludndii de la regi-
 -94 LEGIIIIRI
straturd ca dovédd nume'ruld registrului sub B. Serviciulil casieriei
care WO, treentii cererea sea. Und casierii.
Art. 14. Secretarulii, imediatii dupd priimi- Und adjutord.
rea unord asemenea obligatinni sub a sea de a- Duoi triton de registre.
props priveghere, face a se constata deed in a- DuoT copigti.
dev6ril suntd egite la sorti a se confrunta en tinS oddiagii.
ansele pentru constatarea identitiitil, a se tre-
co in registrele respective, a se pnne pe ele
tampiIulü constatatil si a se face ordonanta CAPITOLULt VII
pentrn achitarea valOrel lord, pe care o supine
prin referatil pe a sea respundere semnáturei Despre atributiunile seeretarultil
membrilord gi in nrind u remite celui in
dreptil impreund en obligatiunile. krt. 20. Secretaruld este insdeinatil, sub
Art. 15. Casieruld centrald aid Comitetu- autoritatea i privegherea Comitetulni, en di-
rigerea tutulord luertirilord.
lui i casierii generali de judetil primindd ase-
menea ordonante i observândii strictU rândulii tettEld este obligatil a se afla In cancelarie cu
presentdrii lord la casierie, le achitd diva: cc crdtóro de la oreleiinpreund,
personalnln in tote pele in-
se asginrd cd sunt inso9ite de tote obligatin- a la orele 5 dupd 11 de diminOtd gi a sta O-
amqi.
,nile citate in ordonanta cu cupOnele lord pe EIU face gi observd, tOte luerdrile pentru c-
cari rine stampila achitag.
Art. 16. Asemenea ordonante, achitate de xecutarea dispositiunilorii legil gi a reglernen-
casieril general!, se tr'dmit ca gi cupónele drept tului de fag clupd decisiunile Comitetului.
Elii contrassmnézii Vito hArtiile gi, pe a sa
numerard sub liberare de recepisa casierului re'spundere, le supine semmiturel pregedinte-
centralil aid Cornitetului, care impreung cu lui Comitetului.
cele achitate directil de dênsuld, la finele fie- Elil convOe'd pc membri Cornitetului in ge-
cdreea WO, le triimite Comitetului. La Comi- dintele cxtraordinare gi le supune tote cestiu-
tetd se verified', so pune pe fie-care obligatiune
stampila anu1at, gi la Snob° anului impreund nile ce suntii de resolvatd.
en compturile le inaintézd inaltel Curti de face Elil asist'd la tOte gedintele Comitetulul gi
comptnri inso9ite de mid borderoU. procesele-verbale.
Art. 17. La cash' de a lipsi cupOnele neexi- ES recomandä nurnirea gi cere revocarea
gibile de la obligatiunile egite ha sorti, aehi- personalulul inferiord, determind atributinnile
tares se va ordonanta cu deducerea valOrei en- fie-cdruia si priveghézI executarea Onicd
pOneloril hipsS, cari la presentare se vor achita tutord operatinnilord.
prin osebita ordonantd. Eld priveghézd pentru verificarea in fie-care
Art. 18. ValOrea obligatiunilord car!, dupit lung a compturilord mensuale ale casierulni
art. 47 din lege, snail supuse oprirel se trdmit Comitetulni, anularea cupOnelord gi a obliga-
Case de depuneri i consemnatiuni sub libe- tiunilord achitate, buna lord conservare, in-
rare de recepisd, care se va inainta Tribunaln- cheerea si trOmiterca comptului anuald im-
lui seel autoritateT dupd cererea crireea s'a fd- prennit cu tote actelejnstificative ivaltel Curti
cutil oprirea. de compturi, celd mai tdrdid pdnO in qiva de
1 Apriliti ald fie-cdrui and.
Eld se asigurgin fie-care di de trecerea prin
CAPITOLULt VI registre a tutulord operatiunilorii gi de exac-
Despre personalnI5 enneelaria titatia lord.
Art. 21. In lipsa secretaruluT, indétoririle
comitetului séle se indeplinesed de sefalii serviciului comp-
Art. 10. Serviciulii Comitetelui se compune tabilitatii.
din :
A. Servicialii cancelariei CAPITOLULt VIII
Unil secretaril. Despre atribntiunile kiefubil serviciipi
rind gefti ald serviciului comptabilitatiT. liii comptablit1ilti1
Unit adjutord ald secretarulut
Und gefd de biurod. Art. 22. §efuld serviciului comptabilitAtii
Nei tiitori de registre. cu adintorulti tiitorilord de registre pe a sa
Lind registratorii-arhivard. rOspundere tine comptabilitatea Comitetulnl
Duo! co pisti. gi verified compturile casierilor, conformandu-
Und intendentd. se dispositiunilord legii asupra comptabilitd-
Und ugierd. teT generale a Statului, ale reglementului de
www.dacoromanica.ro
Und purtdtorii de corespondente. facd, si a celord cc se vord mai hut de Comitet.
 FINANCIABE 95

Eld indiee celd mai taNid p6nd la 1 Aprilid partip, o trdmite gefului eomptabilitatel pen-
comptulil Comitetului pe annld expirat i im- tru a o viza gi a o remite add a o inainta ime-
preund en compturile mensuale ale casierulul diatti celui in dreptil
gi en tote actele justificative le supune prin Sumele din sugele recepiselord liberate se
secretarii aprobdrii Comitetului gi le inaintézd vorti aditiona i raporta din fild in fild gi ca-
inaltel Curti de compturi. sieruld se va asigura in fie-care cli, deed tota-
Eli vizezd, recepisele casierului pentru su- loll sumei imprennd eu suma seldosului rdmas
mele priimite, (Amery& trecerea imediatd in la 31 Decembre este egahl cu acela din jurna-
registrele aprobate de Comitetd gi le inaintézii, laid Casei. In casti ca sumele ad nu fie egale,
set le remite celui in dreptd. se va rectifica imediatil ererea prin adausil Bei
Eli constata, la finele fie-cdrui trimestru sn- scidere i nici cum prin gtergeturi Bed corec-
mele ineasate de la fie-care judetd din final- turi, cari Bantu en totulii iuterclise.
rile rurale i prin seeretard cere Comitetului Art. 27. Niel nd Barad fArd esceptiune nu
a se lua dispositinni necesarii pentru implini- pete libera casiernld, nici o pOle tree() prin re-
rt a rdmagitelorit gistre ca liberatd, fArd., a poseda actele justi-
Elii priveghézd ca tete operatiunile sd se ficative in tOta regula, constatand liberarea el.
treed slilnicti in registrele privitere fdrii, a per- Art. 28. In primele 4ece q.ile ale fie-ctiria
mite Bub Ind und pretextd amEnarea pe ud a lunl casiernl, dupd cartea mare, incheid comp-
doua-,).i a inregistrdrii lord, a aditiondril su- tuld operatiunilord séle pe luna expirat i fin-
melon) la finele lie-cdria pagine gi a constatiirel prennA en borderould priimiriloril gi rispunde-
exactitiitil operatiunilord trecute. riloril en tete actele justificative le trimite
serviciulni comptabilitatii Comitetului (art. 94
CAPITOLULt IX din legea comptabilititil).
Art. 29. Ceni mai tirçUit pied la finele lu-
Despre atributiunile easleridul nal Martiti, easierulti incheid eomptuld gene-
ralii aid tutulord operatinnilord Bele efectuate
Art. 23. Casieruld, pe a sea respundere, in in anulii expiratd i 'ld inaintezd inaltel Curti
conditiunile legii asupra comptabilitdtil ge- de compturl, art.95 gi 96 din legea comptabi-
nerale a Statului, incasezd veniturile i achita litdtei.
pldtile Comitet ulul. Art. 30. Volumele de obligatimil neintre-
Elii tine urmdterele registre : buintate se voril trdmite in pistrarea Casei de
a. Und registru cu recepise a sup pentru su- depuneri i consemnatiuni.
mele priimite; Se va reserva nig in Comitetil Cate und vo-
b. Und jurnahl cease» in care se inscrie tote lumil de fie-care categorie, cari se votil 'Astra
priimirile gi respuuderile ; de casierd.
c. 130; carte mare de part*, in care se re- Can ii trebuinta va cere a se forma gi libera
produce operatiunile pe judep, pe ani i pe na- una sal mai mnite obligatiuni dap& mad refe-
tura de venituri i cheltueli. ratil alit secretarului, Comitetuld va da ufb
Art. 24. Casieruld este (Uteri a fi la cance- ordonantd, casierulul, dupd aceea eld prin in-
larie cu top amploiatil, in tete 4i1ele de Inern plegere cu seeretanuld vord forma obfigatin-
la ora 10 diminéta gi a sta in permanentd pe- nile, deli nu se vord detaga de tulpinit de AO
nd la ora 5 dupd, amia4i. dupd ce vord fi subscrise de membliComitetn
Art. 25. De la ora 10 gi jumdtate dimineta lui i atuncia cindil. celd in dreptil se va pre-
pied la ora 3 dupd, amia1Y, casieralil priimesce sinta ea sd le priimdscii.
banii i actele ce i se educe gi aclutd, cupenele
gi orclonantele ce i se presintd, éiá de la ora 3 CAPITOLULt X
pene la 5, verified i constatd deed tete opera-
tinnile smith facute in reguld, gi face situatiu-
nea loril Ii duce exemplare, din earl nnald 'ld
Dispositiunl generale
inaintézd Ministerului finainelord gi unulii se- Art. 31. Od Candi se va ivi trebuintd a se
cretarului Comitetului. modifica acestd regnlamentil, dupd propunerea
Art. 26. Pentru ori-ce snmd priimitd Era nnnia din membri Comitetului, va lua propu-
idol na, esceptiune, pea in 24 ore de la priimi- nerea in deliberatiune gi deed o va admite o va
re'l, casieruld liberezd recepisd, din condica de supine gnvernului.

www.dacoromanica.ro
96 LEGIUTRI

LEGE
PENTRI, AMENDAREA ALINEATELUI III DE SUB ART. 22 DIN LEGEA CONsTITUTIVA A
CASEI DE DEPUNERI SI CONSEMNATIUNI

(Deeretii No. 1258 din 26 Iunie 1871)

Arta. Alineatrd ald 3 de sub art.22 din le- j tAcestil beneficid se va constata la finelo
gen ronstitutiva a Casel de depuneri si consem-ifie-cdrul and gi se va trece in casa tesaurulni
natinni so preschimbi in moduld urniiitort publish..

LEGE
PEN1RU INSTRAINAREA BUNURILORU STATULUI DE PRIN ORASIE, TERGURI SI ALTE LO-
CALITATI, ISOLATE DE MOSIILE Si;LE, SI PENTRU CONTINUAREA RESCUMPERARTI EM-
RATICURILORU.
(Deeretii No. 423 din 22 Februarin" 1873)

Art. 1. Se autorisa guvernulii a continua en a, b gi c de sub art.1 aid legil de facE, se veal
instrainarea urmatOrc lort bunuri ale Statului : alege gi clasifica dupa tabloulii anexatil in mo-
a. `ate locurile virane si locurile Mandate, Sulu urmatord :
unele cu ciMini, era allele Ma cic1ini pe den- a. Locmile virane, cele infundate, cari ail
sele, aflate prin orage i terguri; remasd neinchiriate din causa oh nu ad fostil
b. TOte casele, prdvdliiie (dughidne). banu- gi nu multi' producdtóre de nici und venitii ;
rile gi off-ce alteecarete sill constructii de prin b. Casele, prhvhliile, hanurile i orl-carl din
orage gi terguri, afard de acelea pe care gu- cele alte ecarete i constructiuni degradate sed
vernuld va gdsi de cuviinta a le reserva pen- aprópe de a ajunge in degradatiune.
tru autoritd.tile publice, precum gi do acele a- Aceste bunuri se va pune in vimpre indatE
flate in interimuld gi Impnegiunnld monastiri- dupE promulgarea acestei legi, érd cele-alte
lord i ald bisericelord earl se voril gasi Ire- bunuri se vord vinde pe ) Andii, incependu-se de
buitóre acestora de cdtre guvernii, mitropoliti la cole cu veniturl mai micl, preferandu-se eca-
si episcopi, in intelegere cu Comitetulii insti- retele earl aril reclama reparatiuni.
tuitil pentru vinclerea bunurilord Statulul; Guvernuld póte, gisindil acésta in folosulil
c. Tote moille, pivele si villa isolate de rno- Statulul i luandd i opiniunea Comitetului res-
vine Statului , precum i liveclile de pomi sell pectivd, esclude din viqere unele din bunurile
fin*, earl nu apartind aceloid mogii, fie séu din acestii tabled gi adange altele earl nu sunt
nu cu embatict, besman otagnitd sell 4ecimi ; prevNute gi sunt de aceeagl categoric) gi valOre.
d. Tote locurile i viile cu Ilta de embatic
s Art. 4. Cumpirdtoril voril virsa in totald
aiii besman, afiate in orl-ce localitate ; pretuld bunului vindutii, indata dupa aproba-
e. TOte sforile de mogil (hlise) pine la maxi- rea licitatiel, caje aprobare nu se va da de cat
nunmil de 100 pogOne isolate gi independinte de dui "1. ce mai antiiil se va indeplini tote dispo-
alto trupuri de mush. sitiuuile trtlului 1Y aid legil din 1868.
Art. 2. Inbtrdmarea acestord bunmi se ca Pondulii provenital din vinclirea acestoril ha-
face in conformitate cu dispo it unile deja sta- nuri nu se va rutPa intrebuinta sub nieT md
bilite prin legea anteriOrd relativ a din 1868, fold de cuvintil de catil numal in urmarea mid
dupl. ce Iliad mai Antal se voru indeplini cele anumo legi.
addogate prin art. 3 de mai josd. Art. 5. Cumr drittoruhl va fi détord a res-
Dreptuld de rescurnperare alu posesoriloril perta contractuld cu cal e va fi huchiriatll bu-
de locuri en embaticii (besmiln), preve-dutil pun nuld ce a cumpiratil pine la expirarea terme-
articolulil din leg .a de la 1868 se mentine. nului de inchiriere. dia. in contract nu va fi pre-
Art. 3. Mai inainte d'a so procede la in- vZ:clutd clausa de resiliare in casd de vi4ere
strMnarea bunurilmil mentionate www.dacoromanica.ro
la alineatele de veci a bunulul In casd de nerisiliare a con-
 Fth ANCI ARE 07

tractului, cumpdratoruld va priimi cagtiurile , nuld 1868, snail i remand insdreinate cu e-

I

ineepèndii cu acela ce va urma dupd numerarea I xecutarea intoemal a dispositinnilord acesteT

prttulni cumpdriltOrel. legi, sdO acelea din 1868 intru catil privesce la
Dispositil generale instrdinarea nunial a bnnurilorti indicate sub
art, 1 do mai susd.
Art. 6. Cornititulii ceptiald gi Comisiunae Art. 7. Oci-ce lege seri alte dispositil con-
judetiane existente. instituite prin legea din a- traril eelei de faeil. sontii §i rem-anti abrogate.

REGULAMENTia
DE LICITATIUNI PENTRU ARENDAREA BUNURILORU STATULUI PE PERIODUIX
1873-1878
Dispositiani generale Despre publicatiunI
Art. 1. Arendarea bunuriloril Statului so va Art. 3. Nu se va tine nicl nit licitatiune fr
-face prin licitatinue publicd, orald. tiE prealabId publicatiune prin Monitorulit ofi-
Art. 2. Pt ntru mosille Statuld situate din- prin afige lipite la localurile de licitatil.
con de Milcov licitatiunea se va tine in Bucu- Art. 4. Termenulii de publicatiune cel mai
resci, la Ministeruld finangelor, érd pentru mo- lungd va fi de 30 dile do la aparitinnea el in
giile situate dincolo de Macey licitatiunca se Monitori ; gi cel mal scuitd de 15 ye, in cas
va tine la Iagi, in localulii palatului admini- de urgentd.
strativil. Art. 5. In publicatinne se va face cunoscutii
In Bucuresel. licitatiunea mogiilor se va tine locurile unde are a se tine licitatiunile pentrn
in presinta : arendarea sed inchiriarea bunurilorti, precum
1. Ministrului de finance , séii in limn, a si dina fixatd, pentru licitatiuni.
secretarulul general al Ministerulul de finance, Conditiunile arenditrii precum i regulamen-
on a delegatului acelni Ministerii ; tnlii de faog., se vor publica nit-data pentru tad-
2. Until membrn aid Curtii de compturi; de-una pentru fie-care termend de arenduire de
3. Membrilord administratiei domeniilord a- ud-data cu anunciuld pentru arenddri.
sistati de directorele acelei administratiT, de va
cere trebuinta. Despre therea
In Tee, licitatiunea mogiiloril se va tine in
presinta : Art. 6. Licitatinnea se va face succesivd
I. Unul membru ald administratiel domenii- pentru fie-care bunt in parte gi in ordine dupd
lord, candii Ministeruld de finance soil admini- cum vord fi inserise in tablouri aeele buntni.
stratia domeniilord va crede necesariii ; Art. 7. Deed. dud sel mai mune persOne se
2. Prefectului de judetii; vorii asocia ca ad ia in arena', veri-una din mo-
3. Primulul pregedinte alii Tribunalului sdd giile publicate, uE asemenea tovErkid nu se va
a until membru delegatii din parte'l; admite de catii cu clausd, expresd : cd, He-care
4. Casieruld generald, care va fi insdrcinatd din membril asociati snntd solidari responsa-
gi on pistrarea garantiilord provisoril depuse bill pentru contractuld intregil.
de adjudicanti. Art. S. Pentru a se putea tine licitatinnile,
Comisiunea din Iagi se va presida de mem- treuue sd tie cold pugin trei concurenti pentru
bru administratoril , seui in lipsa acestuia de acelagi bung.
mitre prefcctii. Art. 9. Deed, add din lipsa concurentilord
Nu se va tine licitatinni la Prefecturele di- seri din veri-nd altd impregiurare, licitatinnea
stricteloril de clad pentru vii, mori gi nu s'ard put,a tine in (pna publicatd, se va in-
earl n'arii face parte din verl-Urt rnoi care ur- cheia unu procesd-verbalt, prin care se va ard-
mézd a fi arendatd separatii, precum i pentru ta motivele pentru cari nu s' a tinut licitatiunea.
ecaretele situate in orage. Buurild rdmasd nelicitatii se va publica din
Mogifle, morile, viile gi livepe a ciirord a- nod, potrivitil dispositiuniloril de mai sued.
renclä n'a fostil mai mare de 8000 lel noni se Art. 10. Strigiirile se voril repeta pad in
vord arenda tett la Bucuresci i Jae, Ord la cas trel on i eu intervald de cinci minute de la ud
d'a sin fi fostil coneurenti, ski d'a nu se fi con- strigare la alta.
&matt'', se voril puno din nod in arendare gi la Art. 11. Pentru fie-care adjudecare se va
Prefecturele respective. www.dacoromanica.ro
incheia in condica de licitatiuni procese-ver-
98 LEG1131RI

bale, earl vort mita numele persinielorii cari oferta sub nici unt cuventri mai inainte d'a se-
ad contractatii, surnele cc ad oferitii, persona adj udeca rnosia la a duoa lidtatiA.
asupra carnia s'a adjudecatd bunulti si pretulii Dem ofertantul va refusa a mantine pretulit
on care s'a adjudecatt. ofeitel, va perdegarantia care a depus'o in pro
Acestii procest-verbalt se va subsrie chiar &nit Statului i mosia se va rearenda in con-
atunci indata de membril comisiunil, de persó- tult sat.
na asupra carnia a'a adjudemt bunul si de per- Art. 20. Ddca nu se va presenta altii con-
sOnele cari ad concuratii, ddca, vort mai fi fata. curentil la a duoa licitatiune de atit acela care
Art. 12. Wei in cursuld licitatiei se va ivi a facutii oferta, atunci bunuld se va adjudeca
verimal manopera, cu scopt de a specula asu- cu prctult oferitt de densult.
pra licitatiunilord publice, departandt pe con- Art. 21. Dna acestit a duoa licitatid nu se
cnrenti prin daruri, promiaiunl, séti alte mig.- va mai priimi oferte si pretnifi resultatt atunci
16ce, spre a face sa scap concurenta set pre- ramble definitivii.
tult bunurilorti puse in licitatiune, faptuitorii
se vort pedepsi conform articolnlul 351 din co- Despre confirmarea adjudecatiuni1orii
duld penald.
Frauda prevacjutd in codult penal se va con- Art. 22. Adjudecatiunea nn va fi definitivti
stata i urmari de comisinnea presinte la lid- de catt numai dupa aprobarea Coneiliului de
tatinne. ministri i intarirea Domnescit.
Art. 23. Ai:este aprobari se vort cere de Mi-
Despre garantiiie provisorli nisterti indata dupa expiranea termenului pre
va4util la art, 16 de mai suet pentru eferte,
Art. 13. Pentru a pntea fi admisi ea con- férd ca intaNiarea aprobdrii sit dea drept adju-
curenti, doritorii urmézit sii depund nit garan- decatorului ay cere inapol garantia depnsa la
tia' ecuivalcnta cu u jumRate din arenda a- licitatie, nici a cere anularea licitatinuil.
nuala a periodului expiratil. Art. 24. In casult de deqaprobare a adjude-
Art. 14. Acestft garantia provisorid nu se va catiunil veri until bunt, Ministerult reguléza.
admite de cat in numerarit set in efecte pu- punerca ml din not in arendare prin publica-
blice, precum : obligatinni rurail, obligatiuni tiune in Monitord §i inapoiarea garantiei pro-
domeniali, dupd valerea lord nominald, in bo- visorid a adjudecnatului.
nuri d'ale imprnmuturilort Stern si Openheim,
dupd cursnlil qilei, asemenea i actiunile cài- Despre garantille definitive
bra ferate roma,ne.
Art. 15. Garantille provisoril ce se depunt Art. 25. Se acordd adjudecantilort unt tor
pentru moii1e ce se rearendézd in comptulii ment de trel luni, care vort curge de la con-
arendasilorti voril fi in aceleasi efecte, insa cn firmarea Domnesca , spre a depune garantiile
valOrea ecnivalenta cu ua jumatate a arer4e1 definitive si ay priimi contractele de arendnire
anuale d'atunci. ale mosiilort adjudecate aspril-le.
Acoste garautii nu se vont priimi de catt In
Despre supragieitatinni efectele prevNute la art. 14 si dupd cursuld a-
colo mentionatt, in valOrea aremilei pe mat and
Art. 16. Ofeitele se potii depune in termen cn care s'a adjudecatti; erd de va fi ipotecard,
de cinci ii1e exclusiv de la liva adjudecatinnil trebue a fi de valórea arendei pe unit and si
la administratia domeniilord set la veri una jumdtate.
din casieriile generale de districte. Art. 26. Garantia ipotecard va trebni sd fie
Art. 17. Oferta, pentru a putea fi priimitt, con formit en form ularuld publicatil in Monito-
nrméza, ea fie de 10 la sub: peste 9ifra adj ude- rula oficiabl No. 139, din 1869, si adult rela-
catiunii si inso9ita de garantia ecuivalenta on tivt investitil cu legalisarea Tribunalului res-
mama la care se suid oferta, si in efecte numai pectivil, chip& dispositiunile coprinse inteaceld
de acelea prevNute la art. 14 de mai sum). formularii.
Ofertatoril suntfi tinuti a proba cu reeepise Art. 27. Acei earl vord contraveni diposi-
in reguld ca ad depus ofertele i garantiele lor tiun lord anti, olelort precedente (25 si 26) vor
la ver-unuld din locurile aratate la art. 16. perde garantiile provisoril depuse la licitatid si
Art.18. Oferta fiindil priimita, se va tine nil moiiile se vort pune din nuot in rearendare in
a doua licitatiune, liberandu-se indatd primului comptult d-lort.
adjudicatort garantia provisorid ce a depust.
A duoa licitatiune nu se va face de cat du- Despre inapoiarea garantillor definitive
pe: u noua publicatiune prin Olonitoruld oft-
cialfi, era pentru strigare, va incepe de la su- Art. 28. Garantiile definitive nu se vor ps-
ma ofertcl. tea lib,ra arc ndasilort de catti diva expirarea_
www.dacoromanica.ro
Art. 19. Ofertantuld nny va putea trage termenelort din contracte gi in lima unel ce-
 F INANCIARS 19

rerl alresatit in smisii adm:nistratii domenii- Bonunle male si domcniale se void priimi
lord de arenditealri i garantuld s, siel a per- &pit valórea lord norainald ; 6rd cele-alte e-
sdnel insdrcinatii de densii en procurd in regeld. fecte maY sued mcntionato, dupd cnrsuld dilei
pe care o va atasa In originald la cererea ce va in care se vord depune.
face In nnmele d-lorti. Garantia ipotccard nu se va priimi de cdt nu-
Nu so va pntea frig restitui garantia deflni- mai pentru urtvalóre ecuivalentd cn va' dre a con-
tivd de cdtii dupd, presintarea recepieelord de statatd tie directit nee centributiuniloni directe
I lath pe intrcgul periodd atatil a arerdoi, edt ei care figne6z1 In rolurile de recensimentil.
s, a celord-alte &del prevNute in contracte, Banii depusY in numerand ca garantad void
cail reccpise vord fi ineoeite si de unii add de avea dreptii la end procentii de 5 la sutá dupd,
desedrcare generaVa care se va dresa, conform sése-deci dile do la yea-Berea lora la Casa de
formulanalni anexatil Ia regelamentuld de feed, depuneri, conferred lcgii organicd a acclei Case.
d'ud. comisiune complied de sub-preLetuld, pri- krt. 4. Cdardil arendasuld nu va plati cdstiu-
marold i gnardeld forestiord, dee? va fi *tu- rile la termenile fixate, MinisteruliS are facul-
ra ae mosid. tides, ad pund imediatd In rearendare molia in
Acestil actil se va face iu presinta atittil a comptrld aremlasulni, fitrti, a mai face nici ud
at uitC, arendaed, caul si a coln -. vechid i ised- altd sometime prealabild, spre Wit puce in in-
litt de ddusii. tesdiere, de can mina pnblica. cc lain Moni-
Nee se vord constata upend séd striedeinn:, torult1 oficialii a rear( n mogiei.
ele se voru evalua administrativamente le d- Roneendarea mosiel se va face en tOtti seme-
ire Comisiunea de mai sas si se vord imphni min ndtara aflatit pe pdmCnti, on tote imbuudtd-
ap:icarea legil tie urmdriri titdtd asupia acelel tirile fdente 0 en tote prodnetele neculese aced
gataatii, edtd si a ()race avere a areneafalai. de pe pdrantii, fdrd cc arendasuld in comptuln
cdrula se licitad mosia el alba dreptuld la
CONDITIUNILE veri-nd deepagribN pentrn dens- le de ia nonlu
arendasil sell de la gum caitinrile net auto,
ARENDUIRII MOVILORUSTATUGUI PE PERIO- preetua i deficituld ce va resalta din rearen-
DULU 1873-1878 dare se va implini totale conformil art. 5 gi 6
tie mal josd.
C 9ntractit Art. 5. Miaisternlii se va despigubl, de va
voi, mal ant-did din productele arendaiului, din
Art. 1. Proprietatea Stab:dui nnmit. . . , vitele, mobilole, indtromentele gi ori-ce altd va
festd a monastirP.... , din districtuld.... , avea pe mosie , po earl Indata, le póte seem-
plasa. , comma. . , cu trnpurile stdp6- stra administrativamente si vinde prin aplica-
cite astddi si anume.... , se &I cc arendd pa rea legil do nrmdriii.
tern end de cinci ad, incepeto-I de la 23 Apr-i- Ministeruld se va despdgnb asemenea din
lia 1873 peed la 23 Aprilid 1878 , d-hal. , garantia datd de atendasu. care, de va 6 ipote-
ell pretniii de Id LOU% . . . , No. . . . , pe fle- card, o ye putea pane indatd in vinI/r fdrd ju-
care and. decatd, ennformil art. 25 din legea de arm..."riri,
Art. 2. Pretuld adjnclecatiunii so va res- fdrd a avea garantuld dreptuld d'a invoca le-
t,unde do arendasii clued, cnrsuld tesaurulal in gea comued ; de va fi in Waal, cl-spégubirea fle-
patru pdrtl d'ud-potrivd, adicd la 1 Aprilid, eulaff se va opera asupra acestei garanttl 6rd1i
la 1 Nu, la 1 Octombro si la 2 Then:cant a N- fdril judecatd; do vail in alte efecte se void
ana and, de 0 arcndasnlii intrd in posesiuno vinde en licitat'e, i pretuld ce se VA prinde-pe
de la 23 Aprilid aid dntêinli and a'A terraenu- d'ersele se va aneasa in compladd detonel,
lui ee arendare. Este bine intelesti c,ii arendasnlil este res-
Cistinrile se vord patea reap:aide add la ca- punddtord en intréga leT avere pentru tOto o-
sieria judetnini in care se afil mo;ia, sai la ea- bligatiunilo 961e qi snpusd pentru urradrirea a-
merle centrald, afar& do mosiile cari mad i- eestel ascii legil din 31 Martiii 1862.
potecate; pentru acestea plata va trehui fft- Art, 6. Defleituld provmitti din reartadare
cute, numal la ea:Aerie disttictulul in care se se VI implini d'udedatit pe tad cursuld anion,
afla mosia. pane' la expirarea contra.tulni arendardul in
Art. 8. Arendasuld va depune ad garentio socot6la anvil s'a arendetd mosia.
ecuivalentd cu pretnlii arendei ned and. (idea Efectele urnsdririf nu se potfi suspenda de cat
va fi in numerarid, in bonun rurale ea dome- num" ia virtutea unel otfirtii definitive.
i ale, in obligatiunl d'ale imprnmuturilor Stern Art. 7. Pentru banil ce arendasul va Mora
si Oppenheim, séd In actiuni d'ale cdilord fe- fiscului, va pidti procente de 10 la stria ; pro-
tate romdne, s6ii In ori-co alto efeete publice centele vord curge de deeptii , filed somatiune
pim in circulatie i garantate de Statd; 6rd, do add. cerete In jndecatd, din diva dna urma a
va fi in ipotecit, trebne a fl d'ud aralóre corispun- se face plata.
diltóre en pretul arendoi po un an www.dacoromanica.ro
l jnmdtato. ArendasUfi nu va putea intenta proceed Mi- .
7
100 LEGIIJ11t1
nisterulul MI a if respunsil mai Antedd déto- speciale ; erd, de aci 'nainte, deed arendaguld
riile séle isvorate din contractil, impreund cu va voi a da pretuld cu care ele ad foist arendate
procentele, respundere care sub nici unit fold In trecutii, i se vord Idea pe said; dri nevoind.
de pretextil nu póte fi suspendatil se vor arenda de Stat ca gi mai 'nainte separat.
Art. 8. Arendaguld nu este liberil a sub- Art. 15. Deed, se va intempla insd ca in cur-
arenda mogia, nici in totald nici in parte, fdrit sulti arendirel el se adauge seil sd, se radice din
consuntimêntuld Ministerului de finange, care posesia arendagului ver-ua portiune öre-care de
este facultativil pentru dénsulit. pdmentil in favOrea altel persOne in urma tmei
In casil d'a se da acestil consiint'mentti, sub- judecdti, atunci atatil adausult cIttii i perde-
arendaguld este supusti gi eld aplicrii legii de rea privescd pe arendagil.
urmdriri, dupd, cum se deslugesce in presentuld Art. 16. Arendagulfi ia in sarcina till tOte
contractii, fara, ca arendaguld primitivil el in- casurile de fella', majori, afard de acela de res.
ceteze d'a fi obligatii visa-vis de Ministerd, gi belt petrecutil chiar pe mogie, frird a putea Wei
fara a se desfia ta garintiile date. ud-data sa invóce bentficiuld art. 1457 din co-
Art. 9. Prflungirea termenului de platd, duld
ski diferite alto medil ce va gdsi de cuviinta Art. 17. Arendaguld este scutitil numal de
Ministcrulil a a orda arendalulul, nu potil fi in- impositulfi fonciard, taxa de transmitere gi a-
vacate de garantd p ntru a se descdrea de con- ceea pentru vil earl se add pe mogie séti cart
secintele garant'ei sae. so vord if arendatil impreund cu mogia ; va piiti
Art. 10. Cindit se va scOte In rearendare muse. in comptuld sed i afard de arendfi, tote
rnogia, gaiantulil aee fa-ultatea d'a c3re sub- ddrile personall, decimele judetiane, comunale
.

stituirea sam drcptuliarendaului, cu aceleaii gi ori-;e alte ddri s'ard mai ageda prin legi in
conchtiuni gi indeter'il, deco fuse va plati in- cuisnhll periodului de arendare asupra mogiei
data' surnele daorite de arendegil cu procen- sell a villorti.
tele pond la a cea dm Art. 18. Pdgunarea in paduri mai tinere de
Dreptuls aeesta in-etee pentrn prantil , 20 de ani a orl-ce feld de vito este cu totuld
deca nu va fi facutii ce erea de substituire la oprith atimd arendagului cdtil i altora, sub di-
administr, tia do MT i lord i ene' in ajunuld di- recta sa respundere ; era in pldurile mai bdti fine
la de rearendare. de 20 ani suntii liberi a pdgima.
Art. 11. In casti de incetare din vietit a a- In pal tile de padure ce an suntil date in ex-
rendagului, mogtenitorii set suntu tinuti soli- ploatare , arendaguld se póte bucura de cOsa
darmente de tote sarci ile contiactului. poidnPlord, reservanld insd Cate und pogod li-
Aceeagi solidaiitate va exiata i intro toti vedepentru trebuinta fie-cdrui padurarin fiinta.
cel ce vor lua in arena, vcr-ud mogil printr'un Arendaguld are dreptli ad are poidnile, hied
singurd contiactil. numal acele d'ud intindere mai mare de 5 pogóne.
Art. 12. Do niciliuld legalu ald arendagului, In casd d'a fi data' seri a se da In expluatare
Tentra tot- ce o va at nge directu sett indirect plidurea in cursuld termenulul din acestii con-
de obligatiunile resit td, &I din contractd, va fi tractil, arendagulti nu va putea cere nici unIt
chiar la mogia arend td. fold de desprigubire pentru micele prejudiciurl
In end de p ore ti in contia Statuluf, amen- de trecere sed altele ce se potd cause cn oca-
dagulu nu'lu va putea intenta de clad Ia Tribu- siunea acestel tderl, edIt pentru etirciumele co
naluld IlfoviI va voi ad infiinteze exploatatoruld in interio-
Art. 13. Arenda.0 ii aparth eller a er-uneia ruld padurel.
din protcet'un le sti ne, nu like nici ud-data Intreprenorulti care va exploata p5durea par-
in coca cualitatea sa de stra-nd in pi ivinta obli- chetatii de pe movie va avea dreptuld de a a-
gatiuniloril ce 'gi a lu td prin acestd contract. geda lemne pe poidni de la 1 Octombre pend la
Pentru executarea ac torti obligatiunT, me- 12 Aprilid.
cum i pentru ou-ce d'ferint in privinta ace- Intreprenoruld paduril are dreptuld a se fo-
eta, este snpusti legilord te el gi jurisdictiunii losi prin cosine gi pdgunare de tote poidnele co-
exclusiid a Tribunalelo u piinC itene. prinse in indinderea parchetulni in exploatare,
Art 11. Arcnda:ulu a pr i i prop i tatea lard nici unit amestecil din partea arendagnIni.
in starca in care se afid astd (p pos data le gu- Art. 19. Pe moglile unde se afld pdclurl ,
vernu, fd,rt mut ud, res onseblitate din partea paza lord este incredintatd i Meath' in sarcina
acestma, ni I pentru in inderea , nici pent u r nlagi lui , sub privegberea agentilord sil-
cualitatea ei. vici, pentru care se obliga a intretine in totii
Se intelege cii arendag 115 la respecta eon- cursuld arcndaril ate und pAdurarti pentru fie-
tractele el emit' in heiate deja do guveruil si care 800 poginie Bed 300 falci pddure.
prin cari s'a col cedatti inr-ud parte öre-care Numcrulu padurariloril nu va putea in nici
de mogie altet persime, privindd Inv deiatu ye- unu casd tiece peste dece.
nitulu acestora pa casa fiscuhni, pend la expi- Pe mogiile unde pildurea va 6 mai mica de
raiea termeneloril coprinse in ac le contreAD 800 pogone sell 300 aid, arendaguld este obli-
www.dacoromanica.ro
 FINANCIARE ler
gatt sa alba ung padurarg, Ina va putea credintatd arendasuluT, care va fi respuqatord
Incredinteze i paza otareloru, despre care se de tote calciirile savergite in timpult arencla-
face mentiune la ung altul articolii specialtd. riT; in cast de tentativa de calcare, arendasulii
Pe mosiile comprise din trupuri despdrtite si este détort pe d'ua parte sa raporteze Mini-
respilndite in mai multe comune, arendasult sterului i advocatului publicg, In terment de
este obligatil s tina celg pucing unt pddurarg 24 ore, ca ea pOta lua imediatt masuri de po-
in fie-care trupt alt mosiel. price; Ora pe de alta, este detoril sul respinga,
Arendasult alege pe acesti ptidurarl si'l su- pe faptuitorg prin tOte miq.lOcele de earl va dis-
pune la confirmarea Miniterulului ; e1 suntil wino, inchidndt si unti procest-verbalg in faca
sub ordinile directe ale agentilort silvici, i Primarulni respectivt.
Ministerult '1 pOte destitui in totalti set In Va avea pentru paza otarelorii ung orag in-
parte, dupa avisulg guardului 'ruin simpla co- teadinsii. pe care 'If va recomanda Ministern-
municatie a arendasului, care este obligat a re- lui pentin confirmare i caruia areudagult va
comanda imediatt unti ant padurart. pldti ate 200 lei noui pe ant, (afara de arenda
Acesti i adurari so vort phiti de arendast mosiel), prin perceptorele localti, prin luare de
prin perceptorele comunahl, en ale lei noui 200 chitantd,.
pe anti de fie-care, afard din arena,. Acestt pasnicii va fi tett d'ul-data sub pri-
Padurarii suntil hide orati a avea fie-care v..ghiarea si a agentilort administrativl loath,
chte ung calg pentru serviciLlil seg. earl vort avea dreptult a denuncia Ministeru-
Arendasuld este respunclatort de tote strica- lin or; cc abatere din parte'i spre Wit revoca
i

ciunile set delictele constatate In paduri, ai si a se inlocui prin altulii, dupd recomandatia
ettrort autorl nu se vort putea dovedi de pa- arendasulni.
Aurari in cursult arenddrii. Chiang in cast de Art. 21. Arenclasulg este detorti ca la ope-
constatarea faptuitoriloril, arendalulu va fi res- ratia de delimitare a musiel eh dea coneursulg
punptorg pentru tote delictele com'so Ecd sat inginerului otarnicii, puuendu'l la disposi-
temnele furate nu wag 0 gdsito i restituite tie Omenii necesatil pentiu acea operatiune eu
t"te, i faptuitorii timid insolvabili, Statult plafd in comptuld Statulul pentru clilele de ln-
arg rem-Arica in paguba. eru intrebuintate.
Estirnatiunea daunelo-ii se va face de cdtre Acea plata '1 se va face tinendu-i-se in said,
agintele forestkrt imoreuna en Primaruld lo- in comptuld arenclg anului in care s'a efeetuat
can, fee& en arendasult, vet anti d begatti aid luerarea, di pa nit lista ce va presinta de nu-
sad, dupii chidmarca ce'l va fa e Primarult. rna nm Onituiloni si a clileloril intrebuintate,
Arendasult va 0 nrmaritil pentrn plata ace- cere Feta va fi certificata de inginerult delimi-
stored daune prin al licarea 1-gii de urmariri a- tdtoili i pniiaiulti respectivt ; fie-care din a-
fatt asupra averil sele personale cat si asa- cola Ne '1 se va ph-1,U cu prett de un leg laud.
pra garantier. ' Art. 25. Areudasult este detorg a da nye-
In cacti de contestatiune din partca arerda- nitele
' ink; niri la preinouirea 13; azdeloril, ota-
sului, Oil nu va putea suspenda urmarirea prin relorg momfteloru set moiilelori cu a sea chel-
intentare de procesg, de cdtil d punendg mai tuiald, fang a avea dreptulg sé. pretinda vre-nd
Anteit ud alta, cantiune valabild la Casa de de- degpagubire.
paneri i consemnatiuni. La rnosiile mirk suntil set se vort face pla-
Art. 20. Perdst,aele nu privescd e sema purl econornice, arendasulg va fi détoril a'si
arendasului iroseel (afari numai d casul cind confocma exploatatiunile cu acele planuri si a
tett d'ua latil este si alendasii alg pidurii) ci nu idea sa pOrd set si se strimute semnele in-
!

vert fi arenclate eu 1,osebitil contractu 1 upruu- Citate pe pirnentil.

ni cu parch tele e piduri. Art. 26. Fiiudd vii pe mosia Statului earl
Art. 21. Deci so va dov,di ca a.endasuli a nu vorii fi arewlate la alte persOne ; rin osebitii
fostii si este prop i tarii vecing cu mosia Sta- contractii, arendasulil se va bacu a da densele
tului ce a luat'o in aieudd direct sOd indirect, si va fi Mort a le lucra la tmept, a le pune
mosia se va rearenda indata, in comptulii sat si aracil trebuinciosi, a complin Lubutag lipsele
a prantiel sib e. ivit pe fie-care ant, a o Mena inteung modii
Eta deed in cureult contractului arendasult aetu-feld ca la expirarea termenului Lia ea re"-
va devini proprietard pe mosia veciud, de a- mon& in cea mai peifectil bund stare
I

tune): contractuld se va consil r's ea resiliatil. Pentru viile ce vort fi arend te sei aratri cu
Art. 22. La nit:Tile Statului caii se invert: osebite cootracte cdtre alt persOne, arendasuld
nesct, se va rcspeeta do Latre a endast lm'ile va fi obligatt a declaia Knisterului cu 6 luni
despartitore stabilite Ir n otarnicie candid mo- ivainte de expirarca acelort contracte deed
siile vort fi otarnieite; eld cindil nu vort fi, se voesce a le tine fa arenda cu tc lasi prett ;
va respecta de dare densult statu-quo de sta.- era neficanda u asemenea declaiatiune, acele
pumice, dupa posesiunea vechilord arendag. vii se vorii arenda de Ministert erdsr sepal rag.
www.dacoromanica.ro
Art. 23. Paza otareloru proprietitii este in- Art. 27. Va, proceda arendasult conformd
102 LEGItrlal
artieolului preeedentil i Ia moefile wade Bunn rarea contreetnlni va fi detoril a Idea altela
livech cu porni seu lived.' de fenu. noni de aceeasi cualltate §1 mann/.
Senn obligati a complini cu a eneilert chel- Pentrn orl-cate alte va mal trebni at ei le
tuélg lipsurile i striedeinnile intemplate po- procure sigurd, fgrA a pntea core vre-ng des-
milord pe timpuld arendniril, precumil ei a le pagnbire pentrn acesta sea pentru ori-cate alte
eurtiti de maracini set de alto reparatinni vorii 6 trebnineidse la moil, zg-
Dem interesele art cere sit se instrdincze gaze, lese, stavilare gi mmmi, pe care arenda-
asemenca vi set liveell de pomi, set de feel, eul este deter a le face ce propria sea cheltueld.
in cast d'a fi ele arendato Impreunii on mosia, Art. N. Candt din canal de fort& majorg,
arendaerild va fi ftt dreptd sg cérg a 6 sodden set prin vre-nd lege, merlle do apg, pivele el fe-
din arendl en venitult acestoril /octal, socotitil rgstraele ce se nor afla pe movie savor desfiluta,
10 0/0 din pretuld v1nd5rei, en incepere de la set distruge in Wahl set in parte. arendaplii
caet;aild ce va urma vinderea. an va avea dreptil a pretinde aid all despfign-
Art. 28. Pe proprietatile Statului undo ere- bire do venitult lort; erg de se ye constata et
batieurile se obicinniat a so strange de area- din neglieentd, add din lipsa de mesnri censer-
daenlii meld, se vorti strange ei de aenmd vatere, sau din ori-ce cause imentabile arenda-
inainte de &teen, conformil en titluide em- en MI, a provenitii distrugerea; atunci, pe ling&
batica ri lord add en milt localt. perderea venituluf , va 6 responsabila ei do
In east child 'town embaticuri s'arll res- -costuld lord, dnpa expertisg administrative',
cumpgra de embaticari, arendagult se va set- fad judecatg.
dea din caetiult arendei on echivalentult em- Art.31. Morile earl serflat in trecutil een-
batieurilord annale resemnperate. tru trebninta monastirelort, arendaeuld este
Aceetd seademeett se va opera de la celd Mort a Idea sit so macine inteensele fiir& niel
d'inteid caetit ce va urma rescumpdrarea. rig plata cuantitatile do prodnete neeesarii el
Art. 29. Arendaeult este detort a observe proorii pentrn intretinerea monestirolord set
sub a sea respundere ca embaticaril de pe me- ool00100ilorl.
rge at nu ocupe mai mare intindere de locii,de Asemenea este Mord arendaenlil ad permitg
can con cuprinsl in documentele ce posedti. paennarea vitelor5 edamintelor religi else, fang
Ia met contrarit va reports bidet& Ministe- a pretinde vre-nd despagubire de la Statd odd
ruhi, fdeendii in acelagi Unapt a sea reLlama- plata de la monastire sell schitii, calentandu-se
thine de respingere in administratialocalg. date Tina vita mare set. doue midi la 4 cAlugeri
Art. BO. Meg in cursnlii arenduiril se va Ben cgIngerite.
vinde de veei =Oa, contractult de arcnduire Art. 35. Arendalutil este indeteratil a tine
se ve euntisce ea resiliatt dupg expirarea ante- in cea mai band stare podurile statatere add
liii agrieold, in care s'a efectuati yin derea ; fga ll p utitóre, earl se vord afla pe moeie ei ale ca-
ea arendaeuld sA pea pretinde vre-ng despd- no 6 tare nu suntil desfintate prin legi odd an-
gubire. In cast candil so va vinde numal nd gagiate la et! contraceli.
parte dinteensa, arendaeulii póte cere resilia - Statult nu va Mora nici all despag ibire a-
rea cent actuluie far& dune intense. Pete ase- rendarlui pentrn destruepunea. fie ei totald, a
menea ed manta& contractult, fAcendu-i-se nn podurdord din ort-ce eaued, sed dem prin we-
seddementil pentrn partea vindun, proportio- e d altg lege set dispositamo a guvernulti s'ar
nate en intrega arendg anualg. dcsfiinta taxa vieennnia din acele poduri.
Art. 31. Venitulti balciurilord i Urged- La easil eandd Statuld, judetuld sill comuna
lord, astadi in flintit privesce po se= arenda- va constrni p asemenea moeii poduri le pétrg,
finhil, care va percepe taxele stabilite dup& le fend, de cArgraidd sed de lemnd, in locult
vechilo asederainte, legi, regulamente sell obI- celord astddi existente. intretin,rea lord nu va
ceinlil locald din veaamo. mai privi pe arendaeil ei taxele von priv p
Sub Mei nail pretextd arendagnIii nu se póte comptulii Statulul, judetulni sed comun 1, fa
opune la deschidorea set formarea baleinrion a putea protinde vre-utt despdgnbire.
se5 terguriord pe viitoru. Art. $6. Taxele ce nrna(zd a so Ina pentru
Art. 32. Afiandu-se po moeii mori arendate t recerea pP nodnrile astgdiexistente, vorn fi a-
prin coetracte separate la alto pen:eine, de catii cele ce s'aa hien One acnmil i earl suntd on-
la arendaeiT do moeil, mole contracte von fi pninse in tarifele aflate la fie-care poen.
respoetate i veniturile vord fi luate de Mini- Art. 37. In casil ddndd tablele de tarife s'ar
sterii, pane la expirarea termenelord lord de a- strica sea s'aril eterge literile de pedeneele, a-
rm& re ; erg la expirarea acestord termene, deca rendaluld este obligatd a le preface en a sea
aren laeula va voi a le lua, lama& ea se con- chel tire .

forme se alin. 2 de la art. 26. Art. 38. Voril fi ape'rati de taxa treceril
Art ndaluld este Mort a preda manila la poste podm
expirarea contractului in starea in care le-a a. Ostaeil ei transportnrile ostleesel in eri-
www.dacoromanica.ro
prifinitil,InAndu-se tanculd petrelord, ei la expi- ca modd ;
 FINANCTARE 103

b. Grdnicerii si dorobantil, candil vorii fi in superiorilor respectivi g; Adinele de legumi sail

servicit ; pomi roditorl, pe cari le veil fi poserandt la
c. Deligentele Statuld, surugiiipostall si re- facezea acestul contractd.
visoril acestui servicit ; Art. 4:). Pa moiiile undo se ghsesrd schi-
d. Amploiatil Statului in servicid i (ad ver turi desfiintate, reduse Ia simole biseriel de
justifica trecerea prin livretele de cal de postd si undo in ctutea schiturilord ad 1.'masii
sad ori-ce alto acte valabile ; localuri pentru trebuinta servitorilort hiseri-
e. Cdrdusil transportatori de sane pe comp- eel, arendasulti nu like usa de acestu risesii
tuld Statului, atatd la trecerea lord en carele de localuri pentru tiebuinta sea sat a em- ci-
incdrcate, clad si la inapoiare gole; acestia vor lord sal, de catt cu nfl permisiune speciela a
justifica cualitatea lora la tr, core co biletcle administratiel. Pete usa insa de pdtuli le, *na-
administratorilord salmolrar, si la intercere gaziele set ver-ce alto dependinti ce se vo;ii
cu tidulele condsarilord schelei; mai afla in curtea aceloru schituri si in car: se
f. Ctiruiu1ii transpoitatori de materiald des- vete puns producte, cu conditiune inse ca a-
tinatil la lucrdrile puMice. ceste locuinte, sad cele-alto dependinti sit se
Art. 39. Da^a intro don' pA; ti Ce formezd intreting, In tott-de-una in bung stare. sit in-
trupul intreg al mesiei se aila pod, locuitoril de grijasca a tine curtile tote-da-una curiltite si,
peacea proprietate vor fi a,arati de ori-ce taxA. la esirea'i dm dreptuld de posesiune, ad le pre-
Art. 40. Arendasil s..ntii i ramand respon- dea in stem in care le-a priimitti ca fdt.andfi
sabill pentru Omenii ingagiati in serviciult po- parte integrantd din eearoturile mosiel sk.use
durfloril i earl vord fi pe comptuld lord. la inventard.
Art. 41. Areudasulti la intrarea sea in po- Este bine intelesd cd arendasuld este Mord
sesiune va priimi pedurile ce privescii po sem sub tete puncturile di privire a pitstra respee-
proprietatii de la vechiul arcudas cuinventarid told cuvenitti 'mord aserm.nea sacre lotasm I.
de starea in care so afidsi conform cu art.. .. Art. 50. Afliladu-se pe proprietatea State-
DOca podurile vorii fi in stare piestfi sail in lui locuri propril pentru fabricarea cardm:del
numert mai micil de chtd k-a priimitt fostuld sad exploatarea nisipulul, petrelor add c;emen-
arendast, si &Ica noulti arendasil nu va Inca- telort pentru fabrir area varulul sad a ipsosu
nosciinta Iii scrist despre masta pe Ministerd lui. si in genere ori-co ininore sOil. cariere de
in termend de lid lund de la incopo:ea periodu- ori-ce naturd, Statuld 'si reservd dreptult d'a
lul arenddril, este consileratil cd le-a priimitil le exploata pe comptuld lliT ffird, sd peth pre-
in cea mai bund stare si in numeed complectd. tinde arendasuld ver-nd an& despagubire pen-
Art. 42. Arendasuld nu este liberd al to- tru acesta de catii chiria pdmentului, adich
pésed teiii, cAnepd set int inelestacle sed bal- 20 lei noul maximum de fie-care pogonti ocupat
tile cu pesce, fiindti totd de ui-datrt dOtori a se de exploatatiuno.
conforma cu noule masuri ce se volt lua pen- Arendasald este obligati a permite seeterea
tru pescuitt. pdmentului, petrel set petrisului, precumil si
Art. 43. ln timpult varsdra apelord, Candi' fabricarea varului, ipsosului set ciirdalisbi
pescele intrd in bIlti, ori-cexescuire este oprith. pentru lucrdrile publice nationale, judetiane
Art. 44. Arendasulii sere obligatd a nu im- sad comunale de od-ce naturd, lard nicl ad alta
pedica in ori-ce *pa intrarcapescilord in bAl- despitgubire de cad chida pdmentului (Etc
tile co comunich una cu alta. 20 lel noui de pogonti.
Art. 45. Arendasalii este cc desaveesire o- Art. 51. Exploatatia sorgintelord de pheu-
prit ca la cuditirea privalurilord sad riuserelor rd cc s afld pe moie, sad care s'ard ghsi in
co punt in comunicatiune Utile cu apele cur- cursalii timpului de arenduire, privesce pe St kt,
gatere, a le slipa mai jos de (Mt nivelul bilti- care o va inchiria cu osehitii contractd. Area-
lor spreanu se utea scurge apele dinte'ensele. dasuld nu va avea niel and amestecii in aeastd
Art. 46. Dem arendasuld ard voi sd. con- exploatatinne, si nu va putea pretiude alth des-
struasch vre-und baragit necesard pentruiriga- pigubire de caCii chiria pimantului dupi art 50
tiune, va face a sea declaratiune Ministerulul de mai susu.
de finance insoçind'o de und plant si und devis Eld va ingAdui exploatatorului libera tee-
in reguld, ft rd. decare propunerea va fi respinsd. core au trdsurile i ase4area coustruetiuniimii
Cana arendasuld va voi at' arendeze vre-un necesaril de acea natuid pentru ascmenea x-
terend Ore-care. simpla st a cerere aprobath de ploatar(; va Ingd.dui asem-nea sondagiunle.
MMisteril este de ajunst. in genera tete oporatiunile de cercelaeee set
Art. 47. Arendasuld este detord la exiira- exploatarea mineralelorti, Mid. altd despdgu-
rca ad lase bine curritite canalurile bire de rata chiria locului ocupatd de lueratile
de comunicatie intre bdIti ca apele curgatere. exteriere.
Art. 48. Arendasnlil n'are nici und ame- Art. 52. Arendasuld este obligatd a coda
steed in interioruld schiturilord sad monastiri- fdrA nici nit d .st)dgubire pdmentult necesarid
www.dacoromanica.ro
lord aflate pe m)sie, ldsaadd In dispositiunea pentru constructiunea soselelord pe chile na-
104 LEGIIIIRI
tionale, judetianeseil comunale, precum gi pen- I opera asupra arentlei de add cu inceperea a
tm construirea i intretinerea Allem ferate. until] urmatoru alu arendarn.
Art. 53. Déca molia va fi dintre eele neipo- Art. 59. Arendaguld este détoril a ingiiclui
tecate i va avea atAta intindere pentru ca Mi- pe nonld arendagil in tOmna anulul din urm g. a
nisteruld stt pea priimi noul locuitori, Lisa termenuld din contractd, !A lot facg argturi
(a fig remAng arendagului mai pucind d'a treia orl uncle 'Id va povetui interesele Bele, precum
parte din intinderea primitivg a motliei, aren- fi a permite pligunarea vitelord ce ard intro-
daguld este obligatil BA predea locurile necesa- buinta in facerea aeelord semengturi, pentru
nil prevequte la art. 5 gi 6 din legea ruralg, in care nu va putea rddica niel nnd feld de impe-
proportiunile urmgtOre : dicare séS pretentitme.
Duog-tieel pogene la suig, amid aceea ceva Art. 60. Revisoril Ministerulul, sed ori-ce,
remänea peste una a treia parte a intinderel agenti domeniall din judetuld in care este si--
primitive a mogiel va fi pang la 500 pogene; tuaté mogia, all dreptulii d'a inspecta aplica-
Tre1-4eci la sutg cAndii acelagi terend va fi tiunea gi executarea contractului de facg.
de la 500-1000 pogene ; Este intelesii ea acei agentl nu vord avea
Patru-deel memo la sutg de la 1000 pene dreptuld a interveni in afacerile economicepri-
la 3000 ; vate ale arendagului.
Cinci-4ec1 la sutg de la 3000 in sued. Art. 61. Arendasuld este détord s intreti-
Art. 54. In casuld acesta va fi segdut aren- nil eu a sa cheltuélg tote eigdirile i orl-ce fel
dafuld din pretuld arendel, pe fie-care and eu de acarete afiate pe mogie , astil-felt ca la ex-
12 lel noni pe fie-care pogonii, trecutil pe pirarea contractului sg le lase in stare bung,
ma noullorillocuitori. precum le-a priimitd.
Acestil scapmentii anualii se ya opera pro- Art. 62. Arendaguld este nerd sg fad orl-
portionald pe fie-care trimestru din arendg, ce imbunetatiri sed constructiunl pe mogia ce
One la finele contractului, cu ineepere de la II este arendatga cu ale séle propril cheltuell,
(Agtuld ce va urma liberarea pgmentulni. ipso' dudg ug prealabilg autorisatiune a Mini-
Art. 55. Alegerea pamenturilord destinate sterului de finance.
nouilord locuitori se va face de Ministerti. Art. 63. Aceste amelioratiuni set construe-
Aceste pgmenturi vord fi pe dad soya putea inni remand preprietatea Statului, Erg niei
la mad singuril lewd gi in vecingtatea Omen- ug despagubire pentru arendagil, cbiar i dud
turilord date fegtilor clgcagi de pe acea mogie. s'ard resilia contractuld, mai 'nainte de ter-
Art. 56. Nu vor intra in pg menturile acestea: menulii prevgdutd in contractd.
a. Locurile destinate pentru terguri, bat- Va fi detoril And, ca atunci la efirea'l din
ciuri, edii alte asemenea industril, earl suntd posesia mogiei sg, predea acele constructinni in
lAsate in profituld proprietAtil; bung stare.
b. Locurile preparate de arendagd pentru Art. 61. Arendaguld este detoni a asigura
vre-ug industrig Ore-eare, tolerath prin contract; contra incendiului tete acaretele aflate pe ma-
c. Locurile imbungtatite de arendagl prin di- gie, pentru tete durata contractului de aren-
ferite moluri de ingrggare, curatire, aid alte duire aid mogiei ; Ia casil contrariii este re-
midlOce, precum ogOrele gi porumbigtele; sponsabilil de pagubele ce anal cansa prin in-
d. Viele, livedile, grgdinele i orl-ce alte lo- c-ndiii.
curl de asemenea naturg, precurn 11101 loeurile Art. 65. Arendaguld este Mord a dacomu--
dependinte de diferite stabilimente WI con- neloni locale, dna ele vomit avea trebuintg,
struetinni ale proprietittil. loeurile necesaril pcntru cimitire, Ong la In-
Art. 57. Deer( acestA alegere and cgdea a- tiudere de trei pogeme maximum. fgrg a avea
supra locurilord arateedllsemnate de arendag, dreptulii d'a pretinle vre-ng despggubire de la
acesta va avea a le poseda pea la strangerea Statil sed de fa cornunga
sernengturilord, dand5 provisorid nouilord lo- Art. 66. Nould arendagii, nil lung celd tar-
cuitori alte locuri, de vor fi locuri disponibile. did, mai 'nainte de 23 Aprilid 1873, este (Id-
Dupg strAngerea semengturiloril arendagu- tort se priimescd mogia in starea in care se a-
lai, nouil loeuitori voril iutra indatg in pose- fig, facg en und agentS din partea administra-
siunea pgmenturilord destinate lord, de nu vor tiei, priniaruld comunel locale, vechiuld aren-
fi in categoria prevedutg la lit. c, art. 56. dagil i guarduld forestieril locald, deca va
Art. 58. Deca unuld sell mai multi sgteni exista pgclure pe mogie.
se vord afe,da pe mogia Statulni la urt epocg Procesald-verbald i inventariuld de starea
dna locurile ce s'aril cuveni a li se da lord mogiel va fi subsemnatd de nould i vechiuld
Bunn arate Bed semenate de arendagi, sea nu arendag. Ele vor fi formate in date einciexem-
va avea a le da niel alte locuri provisoril de plare fie-care gi va areta inteensuld hotarele
culturg, atuncl arendaguld valibera de ug earn actuale ale mogiel, i deca s'aii egicatti BM an
dat5, locnri necesaril pentrn casg, i despiign- In cursnlfi arenciel expirag, starea acarete1or5,
www.dacoromanica.ro
birea la care are dreptii dupii art, .12., mu se va starea pidure, etc.
 FINASCIARR 105
Din fie-care din acele exemplare se va dal Conditiunile speciale ale contractului
dite unul noulnl arendasa, vechiulul arendasa de arenduire alq domenului Giurgiu,
celd de ale treilea se va tramite advocatului pe
pnblica locale; dr'd cele de ala patrulea gi ahl periodulit 1873-1878.
cincilea se vor trdmite Ministerului de finance
prin Prefectura districtulul, sea advocatului DrepturI L indOtoriri
publica, celd multe intermena de 15 Ne dela
incheerea lord. Art. 1. Term:multi arenduiril se socoteece
Deca se vor constata Upend' sad stricsaciunl, de la 1 Ianuarid 1873 gi pang la 1 lawn-
noula arendasd nu este in dreptd a pretinde nicl rill 1878.
ud despagubire. Art. 2. Intindcrea teritoriald a domenulul
In urma faceril acestui acte noulii arendasil se marginesce in hotarele alese de comisiunea
devine responsabild de mosie, survegbiandil pe ce a fostil remduitd inteadinsil si ale droll
vechinla arendasii pend la esirea lul din pose- semne se aretA in deosebitela alegeri ce se vor
shine; i, in case de abatere din paite'l, este da intreprenorului deosebitii, precum si a pla-
in dreptd sa, controle prin autorita tile respec- nurilord de delimitare a pilmenturilord locui-
tive stricaciunile, ramimenda a se despdgribi de torilord sat enI dupe: legea rurali.
In delnsuhl. Art, 3. Intreprenerule are drept de pescuire
Arendasuld care va intra in posesiunca me. in tote baltile de pe domend, precum si in del
001, lard a proceda la fonnarea actului demaI Dunarel, partea Orel in -Old intinderea dis-
sued, se va considera ca a priimitil mosia ne- tantel de la gura Argesului pane' la botarula
cdleata, padurea in bung stare si acaretele a- din sue alb mosiel Ndsturdu.
semenea, raminenda respundatoril de tote cal- Locuitoril de pe domend si al oragulul Giur-
carde slversite in perioduld expiratil, de tote giu ad dreptil a pescui eu undite numal in apa
delictele pasduresci, urmate in acelas1 timpd gi Dundril si Bradu; Ord in Balt1 nu.
de tote stricdciunile de acarete. Art. 4. Intreprenorula este obligate a avea
Art. 67. La expirarea contractului se va face ghecetil (vase plutirOre) pre Dunare intr'und
uit nond constatare prin procesa-verbale in- 13.111dAerl indestulatord, astii-feld cum serviciul
cheiata feed cu arendasula, und agentil admi- treceril de la und malt la altula sl nu sufere
Mstrative, primarula i nould arendasa,pe pe- niel ud. impedicare.
riodnla viitora 1878-1883, de starea in care Taxele ce va lua yore fi :
se aild atuncl rnosia, atata despre hotare, pd- Bani
dure, &ate i despre acarete gi cele-alte.
Deca mosia nu se va gdsi atunci in starea 84 de un car incdrcati Mid a plati si pen-
constatata, la formarea actului mentionata la
42 2. 2. descircat1 tru vite ;
art. 66, tote lipsurile sea stricAciunile plivese 5 de mule' pa josil ;
pe arendasuld perioclului 1873-1878, atatil 10 de la vita mare libera;
5 2, 2. 2. mice;
despre hotare, padurl, cfita 0i despre acarete Se exceptOzd do la aeeste taxe :
cele-alte; gi estimatiunea lord se va fare de Ostasil de tete armele si bagagiele lora ;
administratie prin snbprefectula si primarula Trecerea pastel din Constantinopole;
locale, i guardule forestiera, déca vor fi stri-
cficiunI de pasluri, fdrA a putea aceste arendas Functionaril Statului in savicit.
Intreprenorula va Idea libera trecere vapó-
contesta clisa estimatiune, aid cAria costa se relora
va implini prin aplicarea legil de urnuIriri, a- fard a atatii pentru emen1 cad': si pentru vite,
pntea pretinie vre-nd taxd de la el.
far' asupra averiI lui mobile sea imobile, c5ta
gi asupra garantiei depued. Art. 5. Dispositia preseried la art. 4 nu con-
Art. 68. La expirarea termenului din con- etitue unu cas de poprire pentru locuitoril pro-
tracte, arendasului nu i se va inapoia garantia prietari din Giurgiu de a avea i el asemenea
definitive: depusd pentrn paza conditiuniloril ghecete sad si mid luntril on earl sd se negn-
acestui cofitractd, de cata in urma unei cereri tatorescd.
adresatd in serise administratiunil domenelor Vasele particulare cari vorii trece cOlultoril
din partea sea si a garantului sae, sad a per- din alte comune vora plati taxele preveclutela
senel insircinatd de (161101 cu prom& in re- art. 4; pentru acestil sfircitil nu vend putea
gull pe care o va ataga '13 originald la acea pleca de Cita de la embarcaderii.
cerere. Locuitoril din Giurgiu sunt scutiti de plata
Garantia nu se va putearestitui de c5t dupa, prevadnta la art. 4 peutru trecerea Dundrilpe
presintarea recepiseloril de plate: pe intregula vasele lord, Med cu conditiunile urnadtere :
perioda atSta a arenclei catii si a celora alte a. Ca emenil angagiati pentru servicinl va-
(WI prevadute in contracta i insocite de ac- selora sd fie dintre pdmOntenil inscrigI in rcf-
tula de starea generald a mosiei. prevOdutil la lurl, Ord sin straini ;
art. 67. www.dacoromanica.ro
b. Ca trecerile en rode ghecete sOrt lontril
100 LEGIUIRI
ea fie numal in dreptuld raionulu_ rrastlial insemn.rte pe alatorata listd sub litera 13, a-
Giurgiu, dra nu si pr:n find-Orel,. dr,pe donien; ford de rechite, nude i lemne cart rdinabil pa
c. Intreprenoruld nu va putea lua ni a, pen- sema Statului, void fi in absolutd oseciune a
tru asemenea treceri. intreprenorului pe cat nu se vol taia padurile .
Art. 6. Pentru tree re pe apa Cututi, LI, iu- Art. 10. Intreprenorulii este in drept a ba-
treprenoruld se obliga a avea porn pentru co p in ostre vele din cuprinsuld domenului vite
municatie si a e bucura de taxkle urniate e : sp-e pdsunare i ernaticii, fiindii fuse obligatd
Bani a h, pazi cu inteadinsi pazitorl spec a nu se
30 do uu car incarcatl fara a pldti si pen- aduce stricaciune lemnelord, pentru care va fi
10 de un car descarcatf tru vita. respunytoril.
2 de omulli pe josii ; Art. 11. Afard de band areqei, intrepreno-
2 de vita mare libera rul va respunde pa fie-care an si (Ate lel 2592,
1 de vita mica libera. banl 59, pentru sustinerea bisericel din olasul
Giurgiu on luamuld St. Nicolae.
Art. 7. Cu dreptulti de ancoragid pt.ntru va- Respundcreabanilor so va face in 12 terme-
sole de orl-ce natura ce vord poposi in port si ne, adsca la 1 de fie-care luna, In priimirea ele-
in afarl, Intreprenorul n'are nid un masted." ttopilor ce i BO va comunica de municipalitate.
Art. 8. Sadirea viilorf pe demand en emba- trt. 12. In cuprinsuld islazului orasului
tied este cu totuld oprita. Giurgin si aid terenulnl cedatil pent.0 p ,pi-
An. 9, Ori-ce so va proluo po ostrOvele Mara. intreprenerul nu va avea Mei nit eme itee.

BEGULAMENTULt
CONSILILLUI TECNICU DE ADMINISTRAREA PADURILORU STATULL1

(Decretd No. 1170 din 18 Iunie 1871)

Co mp unerea c rat sill ulul na: Martea, Jonia si Sambeta, vera in orelc du
la 8-11, si erna de la 7 10 ; era in casurl
Art. 1. Consiliulti tended de adruinistratiu- extraordinaie, so verb intruni de cate or! void
nea padurilord se compune: fi invitati de directeruld dernenielorti.
a. De director uld domenielord, ca prcscdinte;
b. Do turf advocatii ; Itributiunite ConiilliduI
c. D duol ingineri forestierl, din earl unuld
ca suplininte; Art. 9. Consiliuld tecnicil este considerate
d. De mid inginerd &THU. ca und corpil consoltativd si deliberativii.
Art. 2. Membril Consiliului, co sunt5 ono- Art. 10. Elf este consultatil asupra a mi-
rifici, so numescii de Domnitord dupa recoman- ce cestiuni relative la lucrarl teenico si de ad-
datiunea mhfistrului, era directoruld domenie- ministratinne pe cari ministru sea duectoruld
lord a oonsideratil ca rnembru de dreptd. domenfilord le va supune la aprobarea sea
Art. 3. Directoruld prase-le de dreptii Cm- Art.11. CoAiunile principalo insd asupra ea-
saiulfi, 0 in lipsa sea, amid mai in etate din rora vorii fi chiamatl a opine, de rige e mad
inembrii presinti. cele mmatere:
Art. 4. Direetoruld domenielord va doemna a. Aelyra revisuiril codicelui forestieril si
pa unuid din impiegatil sectiunii silvice care codicelul de mine, miniere si cariere;
va purta sarcina de secretarli aid Consiliulni. b. A6upra inirpeceloril budgetare ale admi-
Art. 5. Lnorarile Consiliului se vord tine nistratiunil same si ale organisarel sorviem-
in archiva seutiunel eilvice de ditre archiva- lui silvicil ;
multi respectivd. c. Asupra conditiunilorti pentrn mesurarea
Art. 6. §efulii sectiunil va fi chiamat, (and amenag'alea pddurilotd, asupra modulul ye-
directoruld va gdsi de tiebifinta, a asista ia nifl arel ac steed lucriff si admitcril si execu-
sedinta spro a da cuvenitele lamurin; era in tare! verificarilorti;
absenta sea, unuld din capil de biurod al sec- d. Asupra conditiunilord pentru adjudeeal ea
tiunel silvice, desemuatd de directord. xploatarei padurilorf de pe mosii si ostreve ;
Art. 7. Presedintele seri veunuld din rm ni- e. Asupra instructiunilord privitOre la aph-
Nit 'Hite chiama in Consilid persOnece potil da (area reglementelord si contractelord ;
larnuriri, co void credo necesaril. f. Asupra calcariloril de contracto odd al-
Art. 8. Membril ConsiliuldI smith tinuti a tore inditorirl din partea intreprenorilord do
se intruni de ordinaril de trel or!www.dacoromanica.ro
pe se'pLema- padarI;
 FINA NOUSE 107

g. Asup.a tutulorti afaceriloril contenclOee nist-riale de ciltre age ntil silvici in diferite In-
do athJi ; cliii tcenie gi de administratiune.
h. supla reglementelord do instructirine Art. 12. Consiliuld pots face ori-ce propu-
de atributiuni ale serviciului exteriorti ; nal din propiia sea initiativd, spre Indepini-
i. Asupra organis&ril personalului pgdu ro i seepului pentiu care este constituitil, earl
milord ; propuneri iuse no atingd prerogativele mini-
7r. Asupra procedurri cerute a se aplica la strului si directorului.
coustatarea delictelorti pdluresel, in armonie Art. 13. Opiniile Consiliulul so voril supune
en legile existinte ; Ia aprobarea direct& a ministrulni care e in
/. Aupra modulul (xecutdrii ordinilerd mi- dreptil a le admite sOil a le r spinge.
.11:MMYINIMIM=371111111

EGULAMENTU
DE LICITAT1UNI PENTRU VINDEREA SPRE EXPLOATARE A PADURILORU STATULUI

(1872)

Dispo itiuni generale locurile unde are a se tinelicitatiunile, precum

§i iva fixatri, pentru au:sta.
trt.1. Vimprea exploatilrel p&durilord Sta- Cenditiunile exploat&rei, precum si regula-
tulei se va face prin licitatiune public& orald, ineutuld de facE se word publica celti pucinti
peutiu tOtd partea de *lure ce se pnne in ex- ua-data pentru fie-care periodid de exploatare
ploatare, pc) unilperiodd determinatii win con- d'impreunl cu anunciuld pentru tinerea lieita-
ditiunile exploatArei; Si& pretult ce va resulta tiunol.
va fi arenda anuald ce intreprenorulii urméz&
a reapunde pentru fie-care parchetd sdil parte D3spre tineres tioitatiunilord
de padure.
Art. 2. Pentru tote padurile din Romania, Art. 5. Lieitatiunea se va face succesivil
licitatiunile se vorti tine in aeeeasi cli, la rese- pentru fie-care Ware In parte si in orline,
dinta distucti.du resjeetivd, in localuld Pre- dup& comil vord fi padurile insesise in tablet.
fecturei, si in Bucuresci. Concurentil nu voril putea avansa preturile
In Becuresci, licitatiunea padurilorii se va la licitatinue en mai pucind de 50 lei pcste su-
tine in presenta membrilorii administratiunil ma ofesitd, prin strigare.
derrieniilord. Art. 6. Spre a se putea tine licitatiune, tre-
Ministerulil do finance va avea facultatea de boo si fie cold puc'nti duel concurenti pentru
a asista si dasuld, in care mil va presicla Co- a ceeasi pdd
miliunea licitatiuneT. Art. 7. Dtica din lipsa concurentilord, SOd
In distriete, licitatiunea se va tine in pre- din vre-ud alt g. impregiurare, licitatiunea no
septa : s'arii putea tine ii iva publicatd, se va In-
a. Pi efectulul de judetti ; obsea und proces-verbal, prin care se va ardta
h. Casierului generalti, care va fi insdreinat motivele pentru care nu s'a tinut licitatinnea.
cu priindrea i pastrarea garantiilorii proviso- Pldurile rdmase nelicitate se vord publics
ril depose de adjudecatoril; din nuoil, potrivitri dispositiunilorii de mai sus.
c. Presedintelui Comitetnlui permanentil. Art. 8. Pentru fie-care adjudecare,Be va in-
Comisiunea licitatiunei din d stricte va fi theca iu condica de licitatiuni und procesil-
presidat& de prefectil, érii in lips& de pme- verbald, in care se va ardta: nurnAs persOne-
dintele Cemitetului permanentil. lord ce ad concuratd, sumelo cc ad oferitd,
persOna asupra c5.reia s'a adjudecatil Odurea,
Despre pnblicatialie pretuld cu care s'a adjudecatil §i garantiapio-
visorig. ce a depusti pentru concurentg.
Art. 3. Nu se va tine niel utilicitatiune Bet Acestd proc sü se va subscri chiard atunci
uft prealabA publications prin Monitorul oft- indatE de persona ampra ciireea s'aadjudecatil
ciald i prin afiso lipite la resedinta districtu- p5Aurea i do concurenti, certificandu-se totd
lui unde se all, 'Mures., si in Bucuresci. a tnnci §i en semnitturile membrilord Comisiunii.
Publicatiunea sl va face in termenil prevd Art. 9. Ddea in eursolii licitatimmi se va ivi
cluti de art. 47 si 50 din legea comptabilitatil vre-ud manoperg, cu scopil de a specula asu-
general& a Statului. pra licitatiunilord publice, depiirtandS pe con-
Art. 4. In publicatiune se va face eunose.util curenti prin daruri, promisiunl sa alto nq-
www.dacoromanica.ro
108 LE0I11111I

Rice, spre a face sA scada concurenta sed pre- de eatU numal dna. aprobarea Consilinlui de
tuld bunuriloril puse in licitatiune, faptuitoril ministril.
se voth pedepsi conformil art. 351 din coduld Guvernuld reserth facultatea ea, in ter-
penalii. mend de optU Jlo dupa adjudecatie, rd o con-
firme seii sd puns pAdurea din limit in licitatie.
Despre garantlile provisoriI Art. 14. In casii de desaprobarea adjudeca-
tiunei vre-unei pAduri, se va regula punerea el
Art. 10. Pentru a putea fi admi0 la concu- din nuoil in arendare prin publicatiune in .211e-
renta, doritoril tirmez6 a depune u garantie nitorii si se va inapoia adjudecatorului garan-
provisorie ecuivalentii eu jurnetatea pretului tia deputh provisorie.
unui parcheth de padure dupd estimatiune.
Art. 11. Acéstit garantie nu se va admite
de catd in numerard sé5 in efecte publice, pre- Despre garantiile definitive
cum obligatiuni rurale, obligatiuni domeniale
dupa valórea lord nominala, in bonuri do ale Art. 15. Persdna asupra eAreea se va apro-
imprumutulul Stern i Oppenheim, asemenea ba adjudecatiunea este obligata, a depune, in
ci in actiuni ale thiloril ferate romane dupa, termend de 15 pe, maximum, socotitd din
cursul5 pet iva aprobdrii, ud garantie definitivit de na-
Art. 12. Garantiile provisoril ce se depunii tura prevNutd prin art. 11 do mai snail, i in
pentru darile ce se rearendéza in comptulii in- valóre ecnivalentil en arenda anuala, filth care
treprenoriloth vorii fi in aceleasT efecte, Ins depunere nu se va tolera expleatarea parehete-
de valdre ecuivalentil cu najumUtate a arendei lord, nici liberarea contractului.
anuale de atunci. Art. 16. Acel earl vorti contraveni disposi-
tiuniloth art. 15 de mai mid, vorii perde ga-
Despre eonfirmarea adjudecatiuniloril rantiile *use proviioriii la licitatiune, i pi-
durile se voril pune din nuod In rearendare in
Art. 13. Adjudecatiunea nu va fi definitiva comptulii d-lord.

CONDITIUNI GENERALE
PENTRU EXPLOATAREA PADURILORU STATULGI

(1872)

TITLULt I Pentru anuld Arita fuse', pretuld adjudeca-

tiel se va respunde de intreprenoth in qece dile
Despre adjudecatia, pretulii v1nTer17, dupa aprobarea licitatiel.
obligatil accesoriI Art. 3. Intreprenoruld va depune ua garan-
tie definitith ecuivalonta cu pretuhl anualiiald
Art. 1. AfarA de clause speciale contrarii, parchetulni, care va ii In numerarii, bonuri ru-
tote parchetele de pa'dure ce se dad in there rale sell domeniale, obligatiunl de ale impru-
se adjudeth in totalii (in blocti), fie-care fara mutului Stern i Oppenheim, add in actinni de
garantie de intindere, de esente, de versta ale cailoril ferate romane, sed in orl-ce alte e-
cualitate. fecte publice puse In circulatie qi garantate
Intreprenoruld nu va fi in dreptil a pretinde, de Statii.
sub nici und euventil, reducere de pretii sell Bonurile rurale tidomeniale se vor priimi pe
schimbaro de parchetil pentru poieni, locuri valórea lor nominala, era cele-alte efecte mai
lacuri, emarcurl, canturi i drumuri ce snit mentionate, dupa cursulii pel in care
Ward afla in parchetele de pAclure carl intia in se voth depune.
randil de exploatare, precum i pentru locuri ce Banil depu0 in numerard ea garantie clefini-
aru presenta dificultatl in scOterea lemnelor din tivul vord avea dreptil la und procenth de cincl
parchetele vindute. la sutA, dupg 1eae ile de la thrsarea lord la
Art. 2. Pretulii adjudecatlei '15 va respun- casa de depunere, conformil legii organice a
de intreprenoruld la 20 Augustil ald fie-cdrui acelei case.
anii, din eel marginitipentru intreprisa sea, la Art. 4. Cana intreprenorulii tin va plati a-
easieria centrala a Ministerului de finance, sell renda la termenulii fixatii la art. 2, aclministra-
In acea generala, a judetulni in care este situa- tiunea domenielord are dreptulii s pun& ime-
ta pAthirea, in monet dup cursuld www.dacoromanica.ro
fiscului. diatii in vindere parehetelesdd lemnele rAmase
 FINANCIARE 109

neexploatate, in comptuld intreprenorulta si In casd de a se aproba subarendarea, sub-

o garantu1u add, fara a li se mai face nici na,' antreprenoruld va clepune aceeagl garantie ea
alta somatiune prealabild, spre al pune in in- gi antreprenornld primitivd, gi va fi supusd si
tar4iare de cdtil numai pnblicarea prin Mood- old aplicdrel legel de urmarire, aga cum se la-
'roil oficialii a rearenddril parehetelord. muresce mai susd in aceste conditiunT, éra ga-
Sumele detente din arendd, precum i defi- rantia antreprenornlui primitivil se va libera.
cituld ce ard resulta din vinyrea parchetelord Art. 9. In casd de incetare din viéta a an-
pe comptuld intreprenorului se vorii implini treprenorului, moscenitoriT se! suntii tinuti de
in totald, conformil art. 5 gi 6 de mai josd. tete sarcinele contractulni.
IntemplAndu-se hied a resulta vre-unii bene- Art. 10. Domiciliuld legald alii antrepre-
ficid din rearendare, acesta va fi in profituld norului. pentru tot ce se va atinge directd odd
Statului fArA, a putea antreprenorulii rAdica indirectil do obligatiunile ce resulta din con-
ver-uft pretentinne. tractd , va 6 hiard la parchetele ce 'I s'a
Candilantreprenorulii, din diferite impregin- vindutd.
rani, se pune in positiune de a'gi vedea seese In casd de procesil in contra Statului, antre-
parchetele la licitatiune,persena care a garan- prenoruld sdd garantuld BM nu 'ld va putea in-
tatti este in dreptii a le cere de la guverntipend tenta de cdtd la Tribunaluld de Ilfervii.
la opua fixata pentru licitare, déca, se intelege, Art. 11. Intl eprenerula i garantuld add in-
le va priimi eu aceleagi couditiuni gi va plati templdudu-se a fi supusd vre-uneia din protec-
indata sumele détorate de catre garantatul add. tiunile straine, nu potil nicl na-data invoca
Art. 5. Statulii se va despagubi, de va voi, cualitatea lord de straini in privinta obliga-
mai fintdid din lemnele taete sed netdete ce tiuniloril ce'Bi ad luatfi printr'acest contractd.
s'aril afla pe parchetele vindute antreprenorn- Pentru executarea acestord obligatinni, pre-
lui Bed din ori-ce alta avere a sea, care va fi cum gi pentru ori-ce feint legere in privinta
secuestratd i vinduta conformfi legii de nr- acesta, este supusd legilord Orel gijurisdictin-
marine. nil esclusive a tribunalelord phinen tone.
Statuld se va despagubi asemenea din ga-
rantia depusd de antreprenoril, odd de garan- TITLULe II
tuld add, care dem va fi in bani, despdgubirea
fiscului se va opera asupra acestei garantilfdra Despre exploatarea, sciiterea lemnelor
judecatd, era de va fi in alto efecte, se vend diu padure, predarea 1 priimirea par-
vinde cu licitatinne, i pretuld cm se va princle chetelor5.
pe densele se va incasa in comptuld detoriei.
Este bine intelesil ca garantuld nu pete pre- Art. 12. A fara de c lausele speciale contra-
tirde ca Statuld sa discnte prealabilemente a- rib, exploatarea parchetelord vindute se va ur-
verea debitorulni principal fiindii afectata ga- ma in termenii de einci ani, de la 1 Octom-
rantia depusd do na tertie persona, ca cumil bre 1872 pea la 1 Octombre 1877, en obliga-
ard fi fostii data de ensugi antreprenorulii. tiune ca in fie-care din acegti cinci ani sa se
Art. 6. Deficituld provenitil din rearendare txploateze parchetuld ce se va delimita gi care
se va implini de nii-data pe totii cursulii ani- se va areta in clausele speciale pentru fie-care
lord pend la expirarea contractului antrepre- pAdure gi in rdndul insemnat prin acele clause.
norulut in socotela caruia s'a rearendatil par- Verb-ce abatere de la acest articol sdd schim-
chetele. bare de ordine a exploatirii, add exploatarea
Efectele urmaririi nu se pad suspenda de prin anticipatid, séd taere In alte parchete ce
catil in virtutea unel otariri judicmre defi- nu suntil vindute, va constitni unit deliet, care
nitive. va obliga pe intreprenord la plata impatrita a
Art. 7. Pentru banil ce antreprenoruld va valerii lemneloid exploatate, dupd extimatiu-
détora fiscului, va ph-Ai proccnte de 10 la suta nea ce se va face de &Atm inspectoruld fores-
din diva cfmdti urma a se face plata. tierii séd altii agentd gi prefectulfi add delega-
Aceste procente vont curge de dreptii fled tuld Bed.
somatiune Bed cerere in judecata. Art. 13. Exploatarea in padurele regulate
Antreprenoruld nu va putea intenta procesd a se trata printeund altil modti de cold taerea
Statului, fard a fi respunsil mai Anteid Ute- de parchete, en sell fAra arbori de reservd, se
ri& [idle isvordte din contractil, impreund cu va fixa prin clausele speciale.
procentele, respundere care, sub nici unii feld Art. 14. Ttierea fie- carni pareheth Be va ur-
de pretextd, nu 'Ate fi suspendatd. ma in timpii de gese luni aid fie-carni and de
Art. 8. Antreprenoruld nu este liberd a sub- exploatare, eu incepere de la 1 Octonabre If
arenda parchetele vindute, nici in totald nici pea la finele lui Maitid, neavendil intrepre-
tn parte, fare; consimtimentuld administratiu- noruld dreptii, sub nici unti pretext, de a tgia
nil domeniilorti, care este facultativil pentru lemnele ce i-arl rdmfmea netgiate in aces i.
densa. trI lemnele de braat: se pot tdia in tom
www.dacoromanica.ro
 110 LEGIUIRI
cursnla anului prin ug. auto.isatinne speciala
a administratiunm.
In ori-ce castl, kinnele tiate si cra'cile vor
fi aseate In stanjini sea altil-felu, pane' la II-
nele mi Martifl, era tiansportarra lemnelera
din parchetuld ex:loatatii se va opera in tad
cursulu anuli.I de exploatarc; avandu-se insd,
in vedcro ca, cu ocasia trans, ortulul, sa. nu so
vathie 15,tarc10 si A, nu se lase N it le in pa.-
durea faiéta, ca sit nu pricinuOsed stricaciuni.
Pentru anula antaia fuse', dem vincldrea se
va face mai taNia in catii sit nu se Ott pieda
parilictula la 1 Octombre. iotaepreuorulu va fi
in dreptil a incepe exploatarea indatit dupit ce
va obtine viza agentulul silvicS respectivil pe
biletulii de exploatare cc va fi luatii de la ad-
ministratia cintralg a domenielcuil, si va in-
ceta la Elide Ms Martia
Transportarea lemneloril este in dreptil a se
face pone' la 1 Octombre venitora.
Lemnele do teia se \lora putea tdia piMa in
cliva de amtetil Main' ala fie-cdrui and de ex-
ploatare.
Art. 15. Int (prenerula este obligata a him
netiliate numilruld arborilora de reserva ce se
va fixa prin clausale speciale pintru fie-cale
parchetu.
Acesti arberi s vein alege de agentula sil-
vieS reiprvende copacii cei mai drepti si sdnLi-
toqi din esentole cola mai avantagiOse, si aril
8'1 Vita cumpdratorulu radica vrc-ua preton-
tiune de despagubire, sub pretexiii ca arboril
tru vindzirea lemnelord, conforma ai t. 7 din ce-
dilla comercialii, spro a 'la viza.
Art. 17. Intreprenorula nu vote intra in ex-
ploatarea parchetalui anual taxa a priimi mai
anteiii de la administratiunea domenillora unit
biletil do csploatare.
Acesta biletil nu se va putea libora do citta
dupe; tie cerere formal& a intrepronorului, in-
so9ita de nail certificatil alii casierulut respec-
tive pentru plata aren4e1 ircolui anii.
Nu, iutreprenorulu nu va justifioa achita-
rea arencloi parchetului anuala in moduli" mil
susa aratatil, sail care va face carerea sa pen-
tru bileta do exploatare mai Milli"' de 1 Sep-
tembre, nu pOte pretinde prelungirea termenu-
lui prevOutil prin contracta pentru tranoper-
tarea lemnelora, i ori-ce intarcliere a lib,nq-
ril parch .tului la limp va privi pe intrepruner.
Art. IS. Dup5.,priimirea biletulul do exploa-
tare, inta3prenorul este obligata ala presenta
agentului silvica, care va precede la liberarea
parchetului, incheilind mal Antal& in asistonta
intreprenorului sOd delegatului sthim, una pro-
cesil-verbala prin care so va constata darea
parchetului in priiinirea iutreprenorului.
Acosta pro esa-verbala va fi coutrasemna.ta
si le intrepronora, carelo, in momentult Le i
so va preda parchetula, este obligate a da a-
gentutul forestiere cuvenita thitantil de a MI
priimire.
Totn atunel intreprenorula va presenta a-
gentului silvicii :

reservati aunt rai r6spandits ség de cualitate 1. Oranduitula insarcinata eu virpea lem-
superiar4. neloril, si alit 2-lea registrulii ce este obligatil
Acesti arborl vend fi totil-R-una marcati en a tiuea pentru vinclAre. conform aliniatului IV
ciocanulii agentului SIIViId, mai 'nahite de li- de sub art 16, spre a '15 avisa. Numal In un-
berm a parchetulul. ma a Tutel formalitati se va v:za do arotulit
Deco intreprenerala sin va lasa arboril de silvicil si biletula de exploatare, care da drept
resesvg. marcati de agentuld slvicil in nunid- iutrepronorului de a incepe tilerea parchetului.
ruld prevaclutit prin clausele speciale, va fi o- Art. 19. Ori canda se va constata cit intro-
bligate, indatg dupa constatarea acestst aba- prenerula a operata taerea parchetului fdrd
tort, sa platacil Statului valOrea impatrita a biletii de exploataro prevNutil la art.17 si ne-
arboriloiii, dada pretulu evaluatiunii va finial vizatil in regula de agoutultif irestiere, taeiea
mare de 5 le-I, si una minimum de 20 Id de fie- se va considera ca dPlietd i intreprenorule va
care arbore, canda.cvaluarca va fi mai josa de fi obligate a plitti valarea imparitit a lemune-
5 lei arborele. lord co va fi tdiatii.
Art. 16. Oranduitula ce intro ,renornlii va Art. 20. Intreprenorulii este opritil a d s-
Insarcina cu vir* ea lemnelore in piidure nu coji (jupui) lomnele mai 'nainte de a le da jos
va putca fi rude cu pldurarii sOe agenth sil- la 0111611th, sub prnalitate de a plitti valdrea
vici ai localitittil. lora iropetritit, estimatd; diva' pretulii en care
In cant contiaria, Statula va fi in dreptu sa introprenorula va fi vindutii asemouea Minna.
poprescA po acelii oranduite, fara a putea in- Art. 21. Afaril de arboril de reserva, lem-
treprenoruld sit aib vro-ua pretentinno de mile so vend titia tOte d'aran fara osebirp
desp;igubire pentru aguba ec 't-s'ard cauqa marl si mici, cu toporula, de la nit pahnd ula
din acasta. multS d'asma ft cApamantului. Acesta apie
Intrcprenoruld este obligati"' a face cunoscut se va face piNist, astri-fela in catil apa do
pe oranduitula se-it scfului circrmscriptiei sil- plóia si un pita sta pe tuipiisit
vice in care sP ilit padurea. Art. 22.IntreprinclAorn15 este o;irit in tot
Oranduitula intre,,renoi ulni ete datore a timpulii intrepriseT sale a lasa sit pitsuneze vito
presebta agentului silvicti, er, clP cate ori i so d'ale sOle, sOS stritine, in partea padurel vindu ta,
www.dacoromanica.ro
va core, registruld ce este obligate a tine yen- exploatatit, si5it in cursa de ex lloatare.
 FINANCIARE 111

Este opritt asomenea de a vtttme arboril pare striciiciunile co s'aril fi Mutt' cu &Vern,
de reserva prin vite set prin neingrijirea Ome- pi transportult lemnelorii hi drum:rile din in-
nilurt CU Art:tele de transportii, set prin orT- tru ptdurel. la movile de hotare i pod*: I.
cc eat moat; in cast contrariii, intrcprimp- Art. 27. Caciurna ce se ob;clnuesee a se in-
tumult: va fi responsabilt de prejndiciile ce se fiinta pe titupulti exploatait, intreprknorult o
vomit ocasiona ptdurei gi obligati: la ta plata va agea in una din margmile padurei data in
de yalóre imparitg a dam:what causate, dupl. Ware. Vitt le carilort ce se vort adana acolo
estimatimea prealabilt. nu yard putea pAgrals in pAdure set in titiauri
Intreprenornlii este opritt. sub nici un pre- sub nici unit pretextii.
tcxtt, de a face dirbuni vart set potash in Acesti eArciumt, precum i case hieutit de
parchetele ce i s'a vinclutt, set in ori-ce altA introprenort nentru trebmnta ea, vont deveni
parte a ptdurel. proprietatee Statulni.
Art. 23. Tote lenmelettlate. add arborii Ori-ce abatere -ea privi po n ntrep: eno, ii, care
pic:Ore ce se Yell afia in ,ine de 1 Octombre va fi supest la nt,' desptgubire de 50 bam p(n-
m parchett, devint gi rtmAn proprietatea Sta- tru fie-care capil do vita ye Wart prinde pdu-
tulni, f4rA pretentinne do despAgubire din par- nindii in pii,durea yindutt, implinindu-se pa-
tea intreprenondui; i agentult silviet va con- guba rrin aplicatinnea legit de urmtlire.
state in urmt, in presentaintreprenornIni, set Art. 28. Fertstraele cc e'er afla pe Koprie-
a delegatuld seii, starea acelni parchett pi tritile, ale carort plinri 80 Cat in txpldatare,
moduli: in tare s'a exploatatt, dresAndil des- de nu :Torii fi augageate mai d'inainte en Pon-
pre acesta unit procesii-verbalt contrasemnatil tread speeialt care alti antreprenori set Js-
th intreprenornlii set delegatult eta. tie arendagulii mogiei, se yard de in priimirea,
1'6te strideimile set abaterile ce BO vont antreprenornini piidurel pr:n iaventerie, de
constata cit s'at comist in parehetuld exploa- stares, in care se gaescii. gi la expirarea ter-
tett se veil estima prin autoritatea admini- menului cm:tract:Mil, outrenrenorult este o-
strativit, i intreprenorult va fi constrins, prin bligatii a le 16,a, proprietAti in bunt stare,
ai licarea legil de urnstrire asupra ayeril sele rtmAuendti in profitnlii Statuini edansele set
gi a garantiel, pentru a despdgebi pe Statt de fmbentaitirile cc Ira face acelor foldstrae, tdrg
tete dannele causate, conform articolulul pre- o putea pretind.2 yrc-nt despAgubhe.
cedentt. Art. P. Antreprenornlva Ii obligat es, la fi-
Introprenornit va fi asemenea supusil apli- nele exploattril fie-cani parthetil exploatatil
ea tiunii legil de urmaire pentru tote pagubele Ce densult, 6it predea in buni, stare stelpil ce
resultandt din delictele constatate i comise in vort fi pugi la fie-care capt de parchett ji a
raioutild psdelurel vfndutg. face Inuaortie Ic glurult acelort stelpi.
Art. 24. Lemnele cart la eliberarea parche- Art. 30. La finele termerralui antrearisei,
telord se vort afla th'iate en ecasia deschideril nn se va restitui garantia dointivA celni In
liniilord despArtitere intro parchett suntil ale dreptt de cAtii sub ureaterele con litiuni :
intreprenorului, Ora cele taiga cu ocasia des- 1. Antreprenorult set garautul edO, set per-
chiderii liuiilori somiero rdmAnt proprietatea sae insareinatt din parte-le on proem& in re-
Stathlut. wag, se ye adresa prin were iu sale catre
Art. 25. CAadit introprenorult, din emelt administratia demeniilort pentru restituirea
de fortt majort de al-co natnrA, :fart putea garantici.
sea() din parchetul in exploatarelenmele ttiate 2. Se ye constata de agenteld silvicra plin
pent la 1 Octombre, i va voi a cere ml, pie- uit verificatinne genaralit in face locului, dem
lungire de torment pentru acestii transportare, exploatarea s'a urmat in conformitate cu con-
va, ti obligati: a probe cause de forte', majort ditinnile contractului 0 nu s'a facutt vre-unt
ii atunci va putea transporta lemnelo aflate in- defictii in pldnre.
tr'unii terment care nu va trece de 3 luni. 3. Se ye constata deca anteprenoruiii a a-
Dupt, expirarea termennlui aeordatii, nu 80 chitatt pe deplint arenchlo anuale.
va mai putea admito sub nici unt pretextt isA Statult aro dreptult a retinea garantia Ce-
altit corere de prelungire, gi tout materialnli pusit, epic despa'gubirea sa do tOte dannele ce
rimasii no sem': din parebett pent la 1.us, cx- i Wart fi causatil de antreprenort constatate
pirtiril termenulni prelungirel acordatt va de- prin fortnalitAtile de mai sust clise, set prin
Yen: proprietatea Statnlui, ftrit nici ut pre- ori-ce alto micllece.
tentiune din partea intreprenorulut; dud par- Art. 31. In cast de a se pune in vigere co-
chetult so ye preda Ce intreprenort in priimi- dulii forestiert, antrepronorult este obligati:
ree agentului forestier, care va procede la eon- a se snpnne tutulort dispositiunilort ce s'ard
statarea modului exploatail, conform art. 23. prevede prin eld, in tott ce privesce exploata-
Art. 26. Suntt obligati intreprenoril a re- rea sistematict i pan ptclurilort Statnlui.

www.dacoromanica.ro
112 ',MUMS I

CAETV DE INSARCINARI
PENTRU EXPLOATAREA PADURILORU STATULUI
(187 2)

TITLUIt I ne din mice In licitatie, fare a putea avca nici

nit pretentie.
Despre adjudecatie Indate ce va depune garantia definitive ce-
rute, in tormenald fixatii , garautia provisorie
Art. 1. In t6te parchetele de pedure ce se in bani, in efecte publice seri ipotecarie, li se
tad in Valera, se voril adjudeca pe intindere de va restitui.
pogonii, SOd falce fere garantie de numeruld, Art. 5. Antreprenoruld, pentru chtil Be a-
esenta, versta qi cualitatea arboriloril de pe fie- tinge de conditiile generale sell speciale ale ex-
care parchetil in genere. ploaterel pedurel, precum qi garantuld seri, va
Antreprenoruld nu va fi in dreptd a face nict fi supusd legilord llrei, atatii in termenuld an-
u. pretentie, tinyndd a obtine reducere de pretil trepriset Bele dad §i in totil timpuld penh la
sOil schimbare de parcheth, pentru poent, !c- desever§ita refuire, fart a se putea aptra la-
ourt gOle , , sinercurt, §anturi , drumurt tin nimieU cu adjutoruld prntectiel ce voril a-
§i locuri ce aril presenta dificulteti pewtru se& vea, nici On§i-le, aid altd-cineva, sub cuventd
terea lemneloril din parchetole cart intrl in de tovare§ii sed moscenitort ai lord.
rendd de exploatare. Art. 6. Ori-ce transmisiune a antreprisei
In cash caudd' la verifi ?,area intinderel pe- contractate Mitre a treia pers6ne, nu va putea
mentalui co il face parehctelord vinclute , fi valabild, de oath en consimtimentuld Mini-
a'ard gesi ud diferinte in plusd sal minusii, se sterulut qi a garantulul.
va adeuga sOIl scIdea din arende tie portic co- Art. 7. Declare Oa adeveratulni antreprenord
respuntletóre cu sumele resultate la licitatiune. cate a se face chiar in §edinta licitatiei. Dece
Art. 2. Vintldrea so va face prin licitatie concurentul va poseda cualitatile cerute pentrn
cu strigare (mezatil) ue-date pentru t6te par- a fi admisil la licitatie, §i nu va face alte de-
tea de 'Mime ce se pune in exploatare, pentru claratie in §edint,t, se va considera ensu e. de
perioduld de cinci ant, ere pretuld ce va resul- antreprenord.
ta va fi arenda anuale co cate a rdspunde an- Art. 8. Procesele-verbale de adjudecatie se
treprenoruld pentru fie-care parehetd dupe nu- vord subsemna indate de functionaril numiti
meruld pogfinelord sell fdicilord vindute. a asista la licitatie §i de ettre antreprenori sOd
DOca din causa de preturi insuficiente, par- adjudecetort, ort imputernicitit lord.
chetele de peduri, ore cuantitetile de lemne ce La casd de a se opune, acOsta se constate
se vord pune in exploatare, nu se vorti -putea pfin procesuld-verbald de adjudecare.
adjudeca la epocele fixate de licitatie, vintlerea
se va amena.
Art. 3. Nimeni nu va fi psihnitd a concura TITLULt II
la licitatie, de nu va face depunere In bani Bed
bonuri ale tesaurului, sell alto efecte publice Despre pretnlii vinfprei i tate
minium, de jfitnhtate val6rea anuale ce va avea obligatiunl aceesoriI
a respunde antreprenoruld, sed flu va da garan-
tie ipotecarii, dupe noul codh civil, in valóre de Art. 9. Petulii adjudecatiet 1111 va rhspunde
dud treimi din suma de respuns in fie-care an. antreprenoruld, la 20 Augustd ald fie-ceruia
Art. 4. Doritoril carl spre a fi admitt la con- and, din cei merginiti pentru antreprisa sa, la
curente, vord &pima garantie in bant seri bo- casieria contra% a Ministerulul de finan§e, in
nurt ale tesanrulul sCu alte efecte publice ro- monote dupe cursuld fiscului,
mane, jumetatea arentlel anuald, st-'311 ipotecara, Pentru anululd Mita time, pretulii adjude-
duce' treimi din suma evalnatiilord dupe' adju- chrel se va respunde in tlece clue dupe aproba-
decare, suntil obligati ca in termend de trel- rea licitatiet §i la cash contrarid nu va mai a-
clod clue, socofitii din cliva aprobdiet 1Litatiet, vea dreptuld a pretinde biletuld de exploatare.
sit depune garantie definitivI, ipotecare, ea in Afare de pretuld adjudecatiel, antrepreno-
bani §i alte efeL.te publice i e valórea anuale a ruld va respunde tesaurului publicd, ca despe-
areqel, sub penalitate, la cash de nedepunere, gubire pentru sporuld cheltuelilorii de paza pe-
sh, Ord& garantia depuse, potrivitil art. 3, Ore durel puse in exploatare , cate lei nuol 300 ,
www.dacoromanica.ro
loturile de padure remase asupre-le, se vor pu- Cana parchetnlil anualii va trece poste 15 po -
 FINANCIARE 113

gone; cilte lel 450, ctindt parchetult va trece fdrd reservii do arbori, se va fin prin clausele
peste 30 pogóne, i ate lel 600, candil parehe- speciale pentru fie-care pAdure.
tulti va trece peste 45 pogdne. Art. 15. Marl de clausele contraril, antre-
Plata pentru guarp de pilduri o va respunde prenorulti este obligati' a ldsa netdiatil numd-
antreprenoruld pentru fie-care anti, dupd modul rulti de arborl de reservd, ce se va fixa prin
prescrist la primul alineattl alu acestui articol. clansele speciale pentru fie-care parchettl.
Art. 10. Sub Mei lint euvesntil, antrepreno- Acqt1 arbori ale chrora esente se vort ardta
rult nu se va putea apera de plath la termenile prin clausele speciale, se veil" popri rdspênditi
fixate a sumelori" prevq.ute la art. 9, rdmain- pe supra-faca pdimatului, la ud egald distanti
du'i dreptult de a reclama in urned la install- unult de altuld r2i vord fi in totii-dé-una alei
tele judecatoresel, (it l-ce despdgubirl se va credo dintre cel mai drepti qi mai bine formati
in dreptil a cere de la fisc. crescuti.
Art. 11. Orl-ce neplatd Ia terrnenile fixate Seminceril vord fi totil-dé-una insemnati cu
prin art. 9, "Id dreptil Minieteeului a Fine din ciocanult agentului silvict, 'nainte de a se li-
nuot in licitatie partea de pIdure sd cuanti- b ra biletulti de exploatatie antreprenorulul
tatea lemnelort neexploatate de cdtre entre- §i earl se vont alege in genere numal dintre
prenort, i deflcitult ce aril resulta. va privi pe arboril ce vort avea la tuloind ul. grosime in
sarcina antreprenorulul abdtutt qi a garantu- periferie de la 50-80 centimetre mdsuratil la
lul sdd, neputendn-se acestii din urmd, sustrage inaltimea pieptuln.
de la obligatiunea se, in casU candil Min'sterul Deed antreprenorult nu va Itisa aibori de re-
earl" usa de dreptult sëd, piisuind pe aufrel re- servit In nnmdrult esentelorti §i calitAtilort in-
nerd. InteMplaudu-se a resulta vre unti b De- stmeate pun clausele si male, old va fi détoril
ficit" din rearendare, acdsta va fi n folo ult Sta- iadatd dupd conetatarea acestia, sd pldtdsed
tului, fdra a putea face ant, eprenorulu vre-ud fiecului valórea impatrith a arborilorti ce voru
pretentiune. lip i, estimatl dupd preturile cu cari densuld
Aést disposi triune nu va putea opri Ian" va fi vindutt asemenea lemne. In cast candti
nimied aplicaree, legel de urmarirl asupra an- parchetult anuhu n'ard avea pe fie-care pogou
treprenorulul pentru r punderea banilord ee ) eéu falce numdrulti ardtatil de arbori de reser-
aril détora, precumil qi de a cbliga pe mitre- vd in dimensiile prescrise in § 1, lipsa aflittore
prenort la plata dobtindel pentru surnele ne- se ye constata la predarea parchetulni in pre-
rdspunse la timpt. One' I Iiva refuirel bold. , senta antreprenorului i ald Primarului prin-
Art. 12. Ptirtile de pddure in exploatare iiu teunil procesu-verbalt subscrisd de cel presenti
se vorti consi lera ca santiet s'il magazie a ed- §i Med ea aci,std, lipsti sd indlituiased pe Stat
judectitorilorti, i lemncle ce se veil afla thiete la veri-ud despdgubire.
set netdiete, fasonate sét nefasonato, vord pu- Art. 16. 0 induituld ce antreprenoruhl va
tea £1 secuestrate in cast do falimentt con- insdrcina eu vinyrea lemEelorti in piidure, nu
fermi" dispositiiloril art. . . din codicile civile va putea fi rudd cu paduraril sét agentii silvici
i. . . din coduld comerciald. al localitittel.
Antreprenoruld este obligatt a face .cuno-
TITLULt. III scutil pe acestii oranduitU iefulni eircumscrip-
tiel silvice in care se va afla pddurea.
Despre exploatatia, se6terea lemnelorii din Ortinduituld este détoril a presenta ori de
pildure, trildarea parcbeteloril i priimi- ctite-ori se va core de agentii silvici, registrul
rea lorii. ce este obligati" a tine pentru vinyrea Imre-
Out, potrivitti art.. . din codicele comerciale
Art. 13. ALIO, do clausele specie:1e contra- si agentuld silvied va fi détord ala viza pe &-
ril, exploatarea pitdurei vindute, se va urma in care facd.
cursil de cinci anl , socotiti de la 1 Septem- Art. 17. AntreprenorulU este obligatil ca la
bre 1868 ; érd pentiu RDA urmdtori, tdierea 1 Augustil aid fie-cdruia and alt antreprinde-
padurilord va unna confound art. 22, cu obli- rel sole, sd adreseze la Ministeruld financelord
gatie cn in fie-care ant, sti se exploateze partea corere in scristi, pentru a'l se libera biletult d.e
ce se va delimit i ci e se va areta in clausele exp loat are alii p a rchetului exercitiului acelui an.
speciale ale exploatalei ile-cirel pdduri i in Prin acea mere va ardta : oraluld, torguld
rtindult insemnatti prin acele clause. sdd comuna uncle urmézit a i se trdmite biletul,
Veri-ce abatere do la acest articol sft schim- precumd p adresa sa. Acdstd formalitate li-
bare de ordine a exploatdrei , seti exploatare psindu, c rerea se va considera ca nepriimiti.
prin antkipatie, va constitui tint delictU, care Deed cererea antreprenerului se va priimi
lea obliga pe antreprenoril la plata induoith a mal tdrçlid de ctittl la 1 Augustii, i deed din
valdrel lemnelorit exploatate. acéstil, thug s'ard intempla ea biletuld salti
Art. 14. Erdloatarea in paduri printeunil priimdsed mai ttirdit de ctitti la 1 Septembre,
www.dacoromanica.ro
altil modii, de citt thierea do parchete, cu sCd atunci antr prenorult mi va putea avea niel
114 LEGI 1:11tI

tiL pretentie pentru intardierea provanita In da- partea pildurei vindute, exploatate sill in curs
na biletului gi exploatarea padurel nu va pu- de exploatatie.
tea fi prelungitg peste termenula de 1 Maid Cele ce vent intra In acele pirtYpentru sco-
ald anulni nrrnatora. tcrea lemnelora, vorn fi legate asta-fela :a sA
Art. 18. Dopa priimirca biletnlul de la Mi- cc perta pasca; /a din contra va ii respoirabila
nistere. antreprenorula este obligate aTil pre- antreprenorul do vatemarea cc va aduee asta.
senta lefului circumscriptiunei silvice in care fele lAstarylni i recresecral padureI.
se Oa pAclurea, spre viza. Art. 25. TAerea lemuelorfi din parehetule
Tota atunei elfi va urma sa. presinte gefului In exploatare, va fi terminata la 1 Maid, care
cireumscriptiunei silvice : 1-1U. recepisa enie- va urma ten menulai in care a incepnte 11'10
rung constatatere cil a platitil muck preve- exploata.
ylnLe prin art. 9; alfi 2-lea . contraetule d'im- Lemnele innase ntaiate, devind i,roprieta-
prom/ au mid exemplarii ala acestut eakte de tea Statului, Era dreptti de despagubire p-n-
insareindri, erbsemnata de chi givizatti de 5E- tru antroprenore.
nistera ; aid 3-tea, orioduitula insarchiatii eu Partea exploatati va fi euratita la 15 Au-
vinderea; alu 4-lea. registrula orandnitulul en gusta care va mma dupi, c-xpirareatermenuiei
vindrirea loninclord, spro a'15 filui i sigila. §e- ta3e.el lemeoloia de pe neck Ince; de oxen di-
fide eircumserlptinnai sea gnardula generalli, tr.3 acea ii, ie va dresa mud procesa-ve,bale de
va viza piesele de la No. 1 gi 2. catre exit: agenta eilvieli, oranduita pantrn a-
Art. 19. Afara de reeerva do sernieceri , Ciiitf.1 de gefula circumseriprei, tacit flinde gi
Icninele so von tilia tote d'arandule, fare oee- antreprenoricla sea imputernieituld Ini, prin
b,re, mari 1i mind. on toporule, la nA palma eare ae va coostata cA tOte Impala Ca ate pO-
can; nraltfi d'asripra fecal rimautului, in ago- nd la 1 Naia a [twang, precu i mArieing t2i
felt in cafe apa de plea sa nn rOta sta pc '111I- age:J:111e ncoic11:tC d.:n for ma rea lem a era. s'e 1
1411/1, radamnele iced voru ramanea iritregi ratlieata de anfreprenori i s'a:1 scos r. afara
natnise. Asemenea ea veva tilla sea potrivi din pridn:e.
din moil lnlpinele cele vechi, dtinduliese this- Acecta dance neflind ind .plinitfi pentru mit-
tura prevNnfit mai oral niciul i ascilii, ea va face do catra agentil ..11-
Art. 20. Este oprite antreprenorului a des- viol in cemptula antterenovuloi.
enji (jupui) lemnele, mai 'ilainte de a lo da jos Lamnele taiate, cari3a acolfitermenil se von
Ia primentd, sub penalitatea do a plati valOrea afla pe partca exploatata, yore deveni proprie-
lore indnoita. tate a Statului, fang, dreptii de despfigabiee
Art. 21. Pe undo va trace na-data en topo- pentrn antrepronoril.
ruia on va fi liberd snb Ida u.n enventa a ea Art. 26. Antreprenorul, euro din vreq: it (Ansa
mai intOrce en taiorea, la din contra nrmare va majori i nepieveduta, nu va putca ea saoer-
plati valórea Impaitrita a lemneloril ce va Wa gesca radicarea lemnoloril fixate mai susa, si
gi in urrna pe undo a treenta deja cm toporula, va avea trebninta de vre-ua prelueg1ra, n 1'n
kstilllati dupe valOrea core la Minist,inla financeinrfi, cu ci luna ,s1
Art. 22. Titiarea lemnelori va fi liberi in pnina Nainte do (xLiirarea S11:sli an tatelorl
fie-care ana de exploatatie, numai de la 1 'Sop- termene.
tembre pena la finale Ioi Aprfiiii, éri mai cu o- Prin acea cerera so va arata :
sebire se va opera Inlunele Februarii giMattiii. 1. Coantitatea gifelurimea lernnulora tii;ete
Lemnele de teid, so veril pntea taia gi Iii lu- gi neridicatc do pa partea Ic cxpleatatie;
na Api1iii. Pentru padnrile de braql do ptin 2. Causcle do forta inajori earl '1-a imkeqi-
munti se vora putea thin in tota cumin a- catd de a termina acesta eperatinne;
iinlui S. Trjr1lailuitii ce care a 'i se acoria.
Art. 23. In veri-co timpa partea do padure Prehingiree termer-Jung a raliehrol loma lor
ce se afla in exploataro cata si fe accceiM11, dc re cc a paet,. d nMure. incuviintinclnLra
ea sA nu se aduca ci impedieare la Teghierca va fi de 1,11 uiit, pima la trei a ruilti, )4) c

astipai ; prin urmare tiiictonii yorit Ii impar- a socoti pentrn raelicarea lcmnalora d'n iva
titi in duoe grape : unit vord tiia i voril acacia expirirel a termcnu'ul fixatil prin art. 25.
lemnele, era, altil vorii orandui cradle gi vet:- La east en aetrcprenolula sa nu profit° de
furile. ca cu chipula acesta, sa nu se ocasioneze aceete terrnine, nu se vora mai pat: a aco da
intirdierea creseerei pAthirei sea a se vAtania aitela.
prin laaarea pe loce a lemnelore taiate, timpi Oci-ce cerere pentru prelungiro de terrnme
mai indelungatii. cad' in mil contrarihi antra- do nu va cuprinle aratirile de mai snsi (11
prenorula este respousabila pcntru ori-ce pa- eari so vorti face in urma expirarei termenrinr
gubi i striciciunt. fixate prin art. 26, se va considera ca nul..
Art. 21. Rite oprita antreprenorula in tot Art. 27. Santa obligati antreprenoril :
cursulfi antreprisei sele, do a baga sea de a 1. A ingriji ca drumurile din intrula pada-
www.dacoromanica.ro
lAsa sit paguneze vita de ale sele ceO striine In rel pusa in exploatatio, sa fie libere in tetti-
 FINANCTARIS Ilb
de-una. spre a nu se intrerumpe seü impedica ploatare, de nu vord fi angagiate rnal d'inainte
comunicatia. cu contractti specialii, cgtre alti antreprenori,
2. A restatornici i a repara acele drumuri, se voril da in priimirea antreprenorulni pgdn-
movile de otare, podeturi i ori-ce alte stricg- rilord prin inventaril de starea in care se gi-
ciuni va ocasiona cu tilerea Si scetcra lemne- sescii qi la expirarea termenuld antreprisel
lord din pIdure. mat(' indetorati a le idea administratiunei, in
Art. 28. Décg din exploatarea pgdurel, s'ar starea in care le-a priimitti, rgindindil in folo-
strica unti drumO comunalU, precum si podu- suld Statuld adansele seu imbungtgtirile cc
rile §i podetele aflate pe dO, in depgrtare de vorti face la acele folstrae, fgrg a cere vre-ng
ud sutg metri de la marginea pgdnrei, antre- despggubire.
prenorulti este obligatA a le repara indatft cu Art. 32. Pentru casuld de a se pune in vi-
a sea cbeltuelg. gore coduld forestiern cerutd de alineatulti 8,
Art. 29. Carciuma ce se obicinuesce a se art.132 din constitutiune, sOd vre-nnil regula-
iufiinta pe timpulti exploatArel, o va apda an- mmtli speciald de exlpoatarea pgdurilord do-
treprenoruld in intru sed lu una din marginele meniale, autreprenoril se obligg a se supine
padurel date in tgere. Vitele cargloril ce se vord tutulord dispositiunilort prevelute int'unti a-
adnna acolo. nu vord putea I gsuna in pgdure semenea codd, in totii ce privesce exploatarea
sed in tgeturi, sub nici und cuventd. sistcmatieg i peza pOduriloril domeniale.
Art. no. Antreprenoruld nu va putca ince-
pe exploatarca in al 11111.mA:toil, dupg cel d'An-
teid alu antreprisel We, pend mai anteiti in TITLULt IV
luna lui August celft mai tdrid, nn va asista
el3s1131 sdO prin delegatti din parte'i, la proce- DisposIVI generale l spetiale
sultt-verbalii ce se va incheca in faça locului,
pentra predarea parchetuld in exploatare, Art. 33. Lemnele aflate pe liniile despgrti-
(dna atunci se va constata modult tgerei F,fi tore ale parchetelord vindute, suntti ale an-
a iruleplinirei tutulord obligaVunilord sele, treprenoruld, precum i cheltuelile ce se veal
rgrngindO antreprenoruld indétoratil ca in casil face cu deschiderea acestorii Hail.
de abatere constatatk prin acelii proeesti-ver- Art. 34. Lemnele cgdute sOd earl word mai
bald, sg. rgspun4pe datg plata pagubelor pro- cgdea prin ori-ce accidentil, in parchetele yin-
venite prin intervenirea legei de urmgrire, la dute. derg earl nu ad intratil in dna de ex-
casii de opunere din parte'i, paguba co va fi o- ploatatie, suntil asemenea ale antreprenoruld.
casionatti, evaluatg in conformitate en condi-krt. 35. Gandil fractiunile intinderei unui
tinnile antreprisei sole. OrT-ce contestatie a
pogond seri fake, suntO mai mid de catd ju-
celorti constatate prin acelii procesii-verbalti,
mOtate a pogonalui sea falce, antreprenoruld
nu póte opri plata pagubel; contestatia ur- va plgti acea fractiune ca pentru jumdtate po-
mgndii a se face la Tribnnalii. gond seri falce; erg candii fractiunile vorii trece
Art. 31. Fergstraele ce se voril fi afIgndfi pests jumetate pogond sea' fake. antreprenord
pe propriettitile a cgrorti pgduri se daft in ex- va plgti ea pentru und pogon sel falceintregg.

LEGE
PENTRU FONDAREA UNUI ORASU PE PROPRIETATEI STATULUI NUMITA CORABI A
DIN DISTRICTULU ROMANATI

(DecreM No. 2226 din 11 Becenibrie 1871)

Art. I. Lind portd, sub dennmirea de Cora- tine locuri de cite 12 stinjini latal vi 12 still-
bia, se formezg pe proprietatea Corabia din jinT lunguld.
districtulii Romanati. Art. 3. Locurile din sectimma I se vor vinde
Art. 2. Se autorisg guvernulti a deosebi pe cu Id 40; cele din sectiunea II cu lei 50,1i cele
citata proprietate nit intindere de 500 pogene, din sectiunea 111 cu 20 lei. Aceste preturi se
impgrtind'o in trol sectiuni; din cari, cead'On- veal lua jumetate in folosuld Statuld i ju-
tiO sg fie destinath entru magazinele deport; mUtate in folosuld comunei.
cea de a doua pentru piete Ti stradele princi- Aceste preturi se fixdzIpentrn treiani de la
pale, si cea de a treia sd se reserve peutru fo- promulgarea acestei legi, qi clupg acestti ter-
burguri. Fie-care din aceste sectiuni va con- mend locurile se vord vinde prin licitatiune.
www.dacoromanica.ro
116 LEG1 ZI1t1

'Ferule le necesaril pentru piete vi strade se nea bowl nu se vor5 vinde acelor5 earl dupa
I

conc«15 flag, Mei ha platà. constitutiune nu pot sA devinA cetateni

Se va infiinta nacomisiunedeinfrumusetare Art. 5. Pe malulti Dundrel cad tine portnl,
prin consiliuld judetiand, pentru elaborarea gravernulti reservA nit intindere de 40 stall-
planurilor5 ulitelorii ei a cladirilord.vi fie-care jeni in latime pentru facerea cheinrilord, pen-
cump6ritorti va fi détorti in terrnen5 de trel tru concedare a de loon.] de debarcare la com-
ani a face acele clAdirl. p:mil' de navigatiune i pentru alte trebuinte
Deca pegd in acestil termend cumperatorul ale Statulul.
nu va clAdi, va perde totti dreptuld asupra a- Art. 6. Se va elabora mai 'nainte de tote
celui 1oe i cornuna liii va putea vinde Bata- und pland sistereaticd ald oraeulul, care nu se
tivil in folosulil el. va pune in lucrare de eAt5 dupit ce va fi apro-
Art. 4. Vinyrea i concedarea locurilord. bath de Consilinlii de reinistril.
precura ei eliberarea actelorti se fact] de Mini- Art. 7. Legea de faca se vapune in aplicare
sterulii de finance in numele Statului. Aseme- indatA dupA promulgarea el.

LEGE
PENTRU FORMAREA UNUI ORASIU PE PROPRIETATEA STATULUI NUMITA BECHETU
DIN DISTRICTULU DOLJIU

(Deeretii No. 935 din 21 Aprilie 1873)

Art. 1. Tinhl porth sub denumirea de Bechet cumpArAtoruld nu va clildi, va perde tot drep-
se formezA pe proprietatea Statului din dis- tuld asupra acelui Med i comuna le va putea
trictuld Doljiti. vinde licita tivil in folosuld el.
Art. 2. Se autorisa guvernuld a deosebi pe Art. 4. Vincldrea qi concedarea locurilord,
citata movie ua' intindere de cinci eute pog6-precum i eliberarea actelort se fedi de Mini-
ne, impArtind'o in trot sectiuni, din cart : cea
steroid financelorti, in nurnele Statului. Ase-
d'AntAiii sá fie destinath pentru magaziile demenea locari nu se vor vinde acelora earl dupd,
portii, cea d'a doua pentru piete ei stradele Constitutiune nu potti sA devinA cetAtiani ro-
mini.
principale i cea d'a treia sit se reserve pentru
foburguri. Fie-care din aceste seetiuni va con- Art. 5. Pe maluth Dunitril, cAt5 tine portal,
tine locuri de Cate 12 stanjini latulli 12 stan-
guvernulti reservi intindere de patrucleci
jini lungult. stAnjini lAtime pentru facerea cheiurilor, pen-
Art. 3. Locurile din sectiunea I, II ei III se
tru concedarea de locuri de debarcare la com-
voril vinde cu preturile ce word eei la licitatie. panii de navigatiune vi pentrn alte trebuinte
Aceste preturi se voril lua juradtate in folosul ale Statulni.
Statului ei jumetate in folosuld comunel. Art. 6. Se va elabora, mai nainte de t6te,
Terenele necesare pentru piete i strade se und plaint sistematicti aid orasulni, care nu se
conced5 grit Mei nit pleat. va pune in aplicare de call dupd ce va fi apro-
Se va infiiiita uit comisiune de infrumuse- batii de Consiliuld ministrilord.
tare prin Consiliuld judetianii pentru elabora- Art. 7. In loculd terenulni pusil In vinyre
rea planurilord, ulitelort vi ciädirilord i fie- de 500 pog6ne, guvernuld va ingriji a ineerie
care cumpAratorti va fi Mord, in trel ani, a mit altl terend de asemenea dimensinne pen-
face acele elddiri. Déca pea la acestd termen tru asigurarea bonurilord doraeniale.

LEGE
PENTRU CONSTITUIREA ORASICLUI 1SMAILU IN PORT-FRANCO

(Decreta No.828 din 24 Aprilie 1872)

Art. 1. Ismailulii se declara porto-franco tarea localurilor de vAmi pe la bariere i intreti-
phd la 1890, cu inceperede la 1 lanuarie 1873. nerealor in buni stare rdnitin in earcina comunel.
§antul ineungiurator oraplui Ismail, infiin- Art. 2. Prodnctele agricole din Baearabia
www.dacoromanica.ro
 FINANCIARE 117

enpusa Rusig, cart vord intra in Romania pe a plati taxa de importd; considerandu-ss pro-
la punctele Tabacti i Tatarbtmarii, cu desti- ductele ca date in conenmatiune internd,
natiunea Ismailului, nu vord plati taxa de im- bonificAndu-se taxa de exportd ce se va fi
portii, ci numai cea de exportii. platitd.
Taxa de exportli se va plati de importatori Art. 3. Se exceptéza dela drepturile de fran-
la itnportarea productelord, dindii pi thi garan- ciza a porto-franculni sarea, tntunurile, armele
tie cd voril exporta productele importate in pi munitinnile de resbeld.
tern-lend de 6 luni de la a lord importare. Art. 4. Und regulamentii speciald va pre-
La mid cândü importatoril nu volt justi- vedea aplicathnea acestoril dispositiuni, lufind
fica cl ai exportatd productele in terme- tote precautiunile spre nedaunarea prin handl
nul prevqutd mai sued , vord fi obligati a intereselord fiscale ale Statulul.

LEGE
PENTRU INST1TUIREA TAXEI DE TIMBRU SI INREGISTRARE, PROMULGATA LA 1 MARTIE 1872
CU MODIFICARILE INTRODUSE PRIN LEGEA PROMULGATA LA 1 IUNIE 1874

(Decreta No. 1174 din 1 Iunie 1874)

Art. 1. Legea timbrulul i inregistra:rii, in partea de josd cnventrild timbru, i la miI-
promulgata la 1 Martie 1872, se modifica dupe, beG armele tdrel; era timbrulti umed cuprinde
.cum nrméza. : emblema justitiei, Impregiuruld cireea se va
insemna specia timbralui de este flail sell pro-
CAPITOLULt I portionalli. Cotitatea taxel va fi insemnatd, in
drOpta sub balantli.
Despre forma exteriOrd, a timbruluI Art. 4. Chartia in care se incrustéza tim-
Ell inregistritriI bruld se procura de guvernii, f1d sa fie detori
particularil a plati pentru acesta ceva peste
Art. 1. Tote actele judecatoresci ea admi- taxa timbzulin.
nistrative in genere, precum i conventinnile, Ea va avea in pasta sea und filigram parti-
contractele §i mutatinnile de proprietdti emit culard, cuprinipudil In partea de sued cuventul
supuse. in b 3neficiulti tesannilui publicd, la un Romiinia, in partea de josii cuventuld timbru,
impositü institait sub numele de taxa de tim- r2i in misllocii armele tdreT.
brn §i inregistrare, 0 care se va percepe in Particularil ad facultatea d'a face ail aplice
modniti §idapa distinctiunile ardtate in legea timbru incrustat pe chartia procurata de den-
de facd. tin, platindd fuse taxa timbralui dnpâ distinc-
Art. 2. Taxele de timbru se percepe prin tiunile presentei legi, faia a li se face vre-uli
mi4locirea marcilord ce se aplicA, pe chartia deductie.
pe care se said actele supuse taxa timbrulni. Timbrele incrustate puse pe chartia procu-
Aceste marci ninth mobile sea incrustate. rata de guvernd se apnea asupra partii stangl
Marcile mobile suntd acute in forma de a pu- a dOlei nedesdoite, era cele puse pe chartia a-
tea fi lipite pe actele supnse la plata taxei; dusã de particulari, se vord aplica d'asupra
marcile incrustate suntti sapate chiar pe char- pErii drepte a celei asemenea nedesdoite, §i
tie asupra careia urmezit sit fie scrise actele se va numi timbru extraordinard. In ambele
supnse la taxa timbrulni. casuri, timbrulti uscatti se va aplica sub tim-
Fie-care cola de chartia ce pOrta u mud: bruld cclii umedti.
incrustati este ineemnata en duod timbre : u- Art. 5. Numai Ministernld de finance are
lna umedd, cn negrela, §i altuld uscatd i ad- dreptuld d'a fabrica timbrele mobile §i aplica
petit pe chOrtia. cele incrnstate pe chartia.
Art. 3. Marcile mobile cuprindd in partea Fie-care mud: a timbrulul mobilii nu va
de sued euventuld .Romtinict, era in partea de putea represinta ud, valóre mai mare de 25 b.,
josti euventuld timbru, la mi4locii armele td- afard de cele prevetlute la articoluld pentrn
rei, in cele patru coltnri areta valOrea. marcel efectele de comerciii formate in strain atate pi
In cifre, 0 in partea inferiOrd, sub cuventuld puse In circulatiune séa platite in téra.
timbru, se tnsemnézd valOrea timbrului in litere. krt. 6. Timbrele, atatil mobile Cad §i in-
Marcile incrnstate cuprindil, pentru timbru crnstate, se vord depune spre virupre la tete
www.dacoromanica.ro
necatil, in partea cleaned cnventuld Romania, casieriile din térd, la toti agentii fiscall nu-
118 LEGIUIRI
mitt en garantie, la grefieri de Tribunate gi Art. 10. Taxele de inregistrare snntd pro-
Curti, la portarel, la primarl gi la judecatoril portionale. Ele se impartt in cinci clase :
de pace. 1-a clasa este de 50 banl la mita de lei
Debitantil de tntunuri, debitantil en licenta 2-a . . . I led . . . .
at bOuturilorti spirtóse add alto persOne, potii 3-a . * . 2 lei .
obtine autorisatiunea d'a vinde timbre, credi- 4-a , , v 2 1/0 lei. . . .
tândn-se contra unel cautinni solvabile. 5-a . . . 3 . . . . .
Pentru mega, functionarii Statului deposi-
tart vord avea, ca beneficiii, ua remise', de 2 0/0 CAPITOLULC III
din valOrea timbrelord vindute, Ora particula-
ni, de 3 0/0 in comunele urbane gi 4 0/0 in co- Despre actele supuse la taxa
munele rurale. tirnbralui flxI
Art. 7. Cana se va constata ea este cu ne-
putinta a se face actuld pe chartia timbratit, Art. 11. Timbruld SA se va aplica asupra
constatarea se va face de primarnlil comunel fie-dint vile de chârtie, socotindu-se cola din
locale, chiard pe actii si fird timbrn, i partea , duod foi. Jum6tatile de doll, add ult singurA
interesatA va fi obligata, in termen de 10 4ile fOe, fie de orl-ce dimensiune, cart vord contine
de la data actulni, d'a supune actuld la viza und actil intrega, se considera dreptd pi cell
pentru timbru, care se va pune decasiernld ge- intrega.
nerald dung cum se specill la capitoluld VI Nurndruld liniilord dinteua foga va fi de 36,
din lege. maximum.
Art. 8. In tote casurile in earl se va intro- Art. 12. Suntii snpuse taxel timbrului fixd
buinta timbruld mobild, aft parte esentiala a de 10 bani cola, nrmatórele acte :
I

actulut, precum semnatnra sett data, se va 1. Fie-care cóla din registrele ce comercian-
seri chiard pe timbrulii mobilfi. La casd canal tit suntii obligati a tine conferral"' art. 7 gi 8
pe acte asamenea timbre se vord gasi neann- din coduld comerciald.
late prin semnatura set data', de catre ensugi , 2. Asemenea, fie-care cOla din registrele ho-
semnittoruld actului, se va considera ca netim- telierilord, fabricantilord, samsarilord, comi-
bratii. So esceptézd actele prevdclute la alinia- sionarilord, intreprinptorilerd de lucrarl, de
tali'. 1 de sub art. 13 pentrn care timbrnl mo- aprovisionari, de poste i de transportd.
bill se va annla de &Are autoritatea la care Taxa asupra acestord registre se va percepe
se va adresa In momentrild priimirel lord. prin viza pentrn timbru.
Taxele de inregistrare se percepe prin mid- 3. TOte chitantele de plata, facturele gi comp-
loculd gi pa baza unel vize pug de autoritii- turile, afaril de casurilecilndd aceste chitante
tile indicate in acesta lege asnpra actulul su- vord fi Boise pe ensugi actuld ce a fostd an-
pnsd taxel de inregistrare. pusd timbrulni.
Acesta viza va arOta neapOrath sum, ce tre- 4. Avisurile ce comisionaril dad proprietari-
bue a fi percepnta gi articolulil de lege pe care lord de milrfuri spre a le 'Vim, precum gi de-
se baskii. claratiunile ce insocesce objectele i banit ce
se transmitd prin posta.
5. Cidnlele ce agentil politienesci suntd de-
CAPITOLULe II tort a face conformil art. 14 din procednra cl-
Despre diferitele taxe de timbru 0 vile, cele prevgclute de art. 33 gi 36 din aceeagi
lege, gi earl suntii date de judecatorii de plasa
Inregistrare set ocóle, precum i cele ce se vord mat face
de dengii in orl-ce alte casuri.
Art. 9. Taxele timbrulni suntti fixe sed pro- Art. 13. Suntd supuse la taxa timbrulut fix
portionale. de 25 bani cola urrnatOrele acte :
Taxele timbrulnl fix se impart in opt clase : 1. Tote petitinnile adresate de particularl
1-a clasa este de 10 bani; ori caril autoritati publice, afara de petitin-
2a . 25 nile continendil denunciari i plângeri in ma-
3-a 50 . terie penala, cererile in materie electorali,
4-a 3. . 1 led petitiunile ce se vord adresa Corpurilorti le-
5-a . . 2 ginitOre.
6-a D 5 D 2. Chitantele de caratii, cartnliile de incar:.
7-a 10 care, buletmtle ce intreprinytoril de trans-
8-a 25 porturi seri companiile de cdi ferate dad co-
Tax Ic timbrulul proportionald se impartil misionarilord sdd conductoriloril de marfnr!,
In duoe clase :
2-a = 10 . »
1-a clasd, 5 but la suta de lei
spre a se servi ea carp de carat'''.
3. Citatiunile, somatiunile, comandamentele
) www.dacoromanica.ro
gi orl-ce alto ce se transmitil de portarel seit
 FINANCIARE 119

de cdtre functionari sefi agentii administra- 10. Certificatele medicale, afard de casnld
tivi nneia din pall §i cari nu voril fi snpuse cindii ele se cerii de Ministernld publict sOd
la toad de timbrn mai mare. autoritiltile penale in interest publicii, §i cer-
4. Declaratiunile de vilzsdri de bani cdtre tificatele de liberarea din servicid date milita-
casele publice, i cele adresate biurouriloril rilorti de consiliele de administratiune ale cor-
vamale. purilord.
5. Biletele ce se dad locnitorilord pentru tre- 11. Certificatele veterinarilord sell medici-
cerea peste frontierd pe timpti de 48 ore. lord ce se dad spre a putea tia vite.
6. Actele de evaluatiune mobiliare sdii imo- 12 Contractele incheiate intro particnlari
biliare, precum §i actele de expertise', pentru execntdri de luerAii, reparatiuni §i a-
Art. 14. Sunt snpuse la taxa timbrului fixii provielonArl de materialu.
de 50 bani cola nrmaterele acte : 13 Contractele de asigurare.
1. Copiile dupd petitiunile de intentarea u- 14. Contractele de comodatt, de depositt §i
ol action] la prima instanta, sed de apel ski de secuestru conventionalti.
de Precurst in casatie ce se anexezd pe lingd o- 15. Contractele de vin§lere §i cumpdrare de
riginald spre a se innidna pfirtllord de nri-datii producte.
cn citatiunea. Art. 16. Sant supuse la taxa timbrului fixd
2. Copiile legalisate dupd cOrtile de jude- de duol lei cola urmAtOrele acte :
eati pronunciate de judele de plasd sed ocolfi. 1. Sentintele pronunciate de arbitri, i co-
3. Permisiunile date de pr;mari pentrn fa- piile lord.
eerea de reparatiuni i clAdiri. 2 Chitantele sOd procesele-verbale prin carl
4. OrT-ce procese-verbale dresate de portiirel se constatii predarea prin portdrei la fie-care
set de cdtre functionari i agenti administra- din pdrti a sentintelco 0 arbitrale.
tivi in beneficiuld vre-unei parti, precum tji co- 3. Procesele-verbale pentru numirea de sin-
pine lord. dici 1i cele relative la rk-gularea compturilorit
5. Incheierile inginerilord hotarnici relative 4. Protk stele politelor t§i biletelor la ordine.
la hotArnicia unel molii precum si copiile 5 Actele de adoptinne.
estractele liberate dupd asemenea incheidri. 6. Tote incheerile relative la auterisatiu-
Art. 15. Stint supnse la taxa timbrulni fixd nile ce, in casnrile prevO4 ate de coduld civilii,
de 1 let cola urendtOrele acte : trebue datd de Tribunalii, afard de cele date
1. Petitiunile de intentarea proceselert, ce- in cestinni relative la administrarea averei mi-
ierile de intervenire ij de opositinue la judele norilord i interdigilord.
de plasii. Art. 17. Sunt supuse la taxa de cinci lei
2. Chitantele add procesele-verbale prin cari eela urnititerele acte :
se constatd predarea prin portdrei in priimirea 1. Contractele de locatiune, inchiriere sOd
pdrtilorti a hotdririloril pronunciate de instan- arendare. Contractele acestea pend IA u sutd
tele judiciare de ori-ce treptil. lei valOrea anuald vor plilti taxa numal 1 led.
3 Constatdrile ordonate de antoritdtile ad- 2. Actele de emancipatiune §i copiile lord.
ministrative in materie de contestatinni qi fd- 3. Petitinnile de intentarea unel actiuni la
cute in interesuld unei parti, precnm §i copiile Tribunalnld civild set comerciald. Cererile de
acestord constattiri, interventiune la aceld Tribunald i petitinnile
4. Memoriile §i conclusiunile scrise date an- de opositinne in contra sentintelord date in
toritatilor judecAtoresci in materie de litigid. lipsd.
5 Ori-ce add, pentru care se va cere de la 4. Apelnrile date in contra ciirtilorii de jn-
uà autoritate publicd legalisarea, fie a semnd- decatd t§i petitiunile de oposithine In contra
turei, fie a datel, fie a certificdrel pentru con- sentintelord pronunciate in lipad de Tribunald
formitate 1i care nu va fi suing la nA altA asupra acelorii apeluri.
tuft speciald. 5. Cererile de perimarea judeatilord main-
6. Tote actele de invoire prin earl se stinge tea Tribnn alelord.
ICS contestatiune. 6. Contractele de cAskorie sed conventiu-
7. Tote copiile legalisate ce se vorii da dupd nile matrimoniale.
hotdririle pronunciate de Tribnnale, Curti gi 7. Paspórtele in generalii. congediile, paten-
Curtea de casatinne; (irk originalele hotdriri, tele de sdndtate ce se dad bastimentelord plu-
precum i incheierile preparatorie, fie pentru titOre.
aminare, fie pentrn ori-ce lncrarepregatitOre, 8. Cererile relative la eOrea din indivisinne
se va face pe chartid liberd. in materie de succesinne.
8. Actele de compromisti prin ca-e se nu- 9. A etele de parts gifi voluntarid §i copiile Ion.
mooed judecAtori arbitri. 10. Cercrile de interdictinne fdcute conform
9. Diversele testimonie gi certificate earl art.435 i urmdtorii, §i art. 458 §i urmAtoril
ae dad de antoritAtile pnblice, judiciare sed din codulti civilii, precum §i tote procesele-ver-
administrative. www.dacoromanica.ro
bale dresate de Tribuhald In aceste materii,
120 LEG. ULU
afard de casuld art.434 din acelasl con, dna 10. Cererile de revisuire, aria de cele a-
attii cererea catii si orl-ce acte voril fi M- cute in urma unei carp de judecata.
r& taxa. 11. Actele de donatiune intre viui,deosebitu
11. Actt le de vinclere mobiliara, dna de de taxa de inregistrare.
vinclarile de producte. 12. Acceptatiunile de donatinni intro vial',
12. Tote actela earl, conformt cu art. 722 candd ele suntd facute prin actil separatil.
si 724 din procedura civil, trebue a& fie tran- 13. Tete actele de adjudecatiune prin cart
cerise in iegistrele Tribunaleloril. se d& in intreprindere perceperea unni venitd
13. Actele de garantie personala (fidejusiu- comunald sed aid Statului.
ne) earl ad de objectil a garanta plata unel su- 14. Actele de concordatil si de uniune in ma-
me de banl, afarinumai candii ele se void face terie de falimentd.
chiaril pe actuld originalt de creanta. Art. 19. Smith supnse la taxa timbrulul fix
14. Cererea de inscriptiune pentru censer- de doud-fiecI i cinci Tel cela urmaterele acte:
varea pnivilegiului ce ad creditoril in casii de 1. Tete cererile de recursil in casatiune g o-
separatiune de patrimonid, conform art.1743 positiunile facute in contra decisinnilord pro-
din codulii civild. nuntate in lips& d Carton de casatie.
15. Testamentele autentice si copiile lord, 2. Niel ua cerere de recorsii nu se va
Testamentele olografe si cela mistice se vord chiaril in materie corectionalii, dee& nu se va
putea seri pe chartia liberg. alatura pe ling& acesti cerere si recepisa Ca-
16. Cererile de sparatiunea patrimonklord, sierulul generalii constalfindd plata sumel de
Mute de sect una suta lei.
17. Cererile de secuestru asiguratoril, fa- 3. Cererile de perimarea judecatel inaintea
cute conformil art. 610 si urmatoril din proce- Curtel de casatiune.
dura civi16. 4. Diplomele de indigenatil i navigatiune.
18. Cererile de poprira in casurile determi- Art. 20. &nth scutite de taxa timbrulul
mte de procidura civild. fixii urmatórele acte:
Art. IS. SuntO supuse la taxa timbrului 1. Actele de administratiune public i regi-
fixil de clece lei cola urmatOrele acte: streleStatuln,,Consilielorjudetiano icomuna1e.
1. Cererea de punere in virupre a mobilelord 2. Actels diplomatice. aLtele facute dupd Co-
si icobile1ord, randil se face in basa unul ti- misiuni rogatorii din terii, strdind, intru cad
tlu executorid. Mara de casurile candd cererea existd reciprocitate sed conventiune cu guver-
so face in basa unui titlu executorid emanatg nulii acelel tdri.
de la judecatoril de plasit; in acelii casd se va 3. Petitiunile catre Domnitord, insd numal
pune timbrul de 1 led. ca pentru petitiunile de acelea pentru cereri de gratierl,pentru dispen-
intentare de procese dinaintea acelord judo- se de versa sOd. cdsdtoril, pentru cererl de
catori. adjutóre, precumil i petitiunile carl vinii din
2. Contractele de sorietiitl ciVile si comerciale. strdindtate.
3. Orl-ce contractii de intreprindere de lu- 4. Chitantele pentu plata impositelord.
earl si furniture. 5. Actele stdril civile. In comunele rurale,
4. Actele de vinq.dri de imobile. precumd §i copiile legalisate de pe actele stdrii eivile sunt
ordonantele de adjudecare in vinyrile volun- gratuite.
tare Bed silite, deosebit de taxa de inregistrare, 6. Tete chitantele i actele justificative earl
preening i copiile lord. se anexézd la ordonante si mandate pentru ju-
5. Cererile de apel contra sentinteloiii pro- stificarea sumelord ce contind.
nunciate de Tribunale sell de arbitri. 7. Incheerils Tribunalulul 1i ale Consiliuri-
6. Niel u cerere de apeld nu se va priimi de lord de familie relative la administrarea aye-
Curte, daca, pe langit acesta cerere, apelantuld rilora minoriiord i intercIieilort, precumt §i
nn alatnra recepisa casierulni generalti con- compturile predate de tutore pentru admini-
statandu plata camel de 50 lei. trarea lord qi chitantele i actele justificative
7. Opositiunile acute in apelg contra deci- anexate pe lIng compturi.
siuMlord date in lipsd. 8. Hipotecele legale, ale femeilord gagirdate,
8. Cererile de perimareajudecdtel in apeld. ale minorilord, ale Statulul, ale comunelord,
9. Contestatiunile i opositiunile ce s'ard rä- judetelord, i alecldmintelord publice.
dica contra unei executiuni silite, basate pe ti- 9. Cei tificatele medicale date soldatilord ,
tluld executord, fie rddicate aceste contesta- pea la graduld de sublocotenentd exclusion,
tinni i opositiuni din partea litigantilord Bed pentru ori-ce trebuintd. Asemenea suntt api-
din partea altord intervenienti set oponentl, rati de timbru toti ostalii pend la graduld de
afard de casuld cândii suntd fdcute in urma- sublocotenentt in serviciuld activd carl ad tre-
rea l cu ocasiunea executiirei cdrtiloril de ju- buintA a ha certificate sed dovep atinetOre
www.dacoromanica.ro
decatil., Eli in acestd casd, ele suntil considerate de serviciuld lord de la Primiril séti alte au-
ea orl-ce petitiune. toritatI.
 FINANClARE 121

10. Tote actele de procednrit in materie tdr asupra strdindtdtil, gi vice-versa, sea ne-
penald. goeiate unmet in tera.
11. Actele do comptabilitate i mandatele 2. Pentru politelo i biletele la ordinii, pen-
emanate de la Eforia spitaleloril din Bucuresci, tru efectele de comerciA. formate in strdine-
Epitropia St. Spiridonii din lsl, i alte stabi- tate 0 negoeiate sell plAtite in Romania, taxa
limente de utilitate publicd. timbrulei proportionalii se va putea achita prin
12. Tote cererile, sentintele si citatiuuile in aplicarea asupra acestorii polite, bilete 1i e-
materie electorald. fecte a unul timbre mobill mai mare chiarii
13. Reclamatitelle la cari potii da !coca corn- de 25 bani.
posititmea listel jnriului, cornpositiunea listel Timbrulii mobilii se va aplica pe actil inain-
Tribunalulul de comerein, recrutatie, gardei ci- te de a se putea plilti, gira, accepta seii pro-
vice si militiile. testa in Romania, sub pedepsd, la casil de con-
14. Invodile agricole. Ele voril fi scutite pi traventinne, a amenclei fixatd in art. 60 din
cbiarn de taxa de legalisare. acestd lege.
15. Certificatele de saracie. TimbrulA mobilA se va anula prin scrierea
16. Adeveriutele pentru adjutóre, platite ne- pe timbre a datei gi a semedturei.
putincioeiloril de ori-ce stabilimentil publicii Art. 24. Sunta supuse la taxa timbrului pro-
aeti de Comitetele de bine-faceri. portionala de 10 bani la suta de lei urmdtó-
17. Titlurile i cupOnele, détoriel publice, pro- rele ante :
cum i ori-ce efecte publice ale tesaurului. 1. Tete actele do creantd i zapisele de im-
18. Tote obligatiunile ti cupOneleemise pen- prumuturl chirografare sell cu amantte. Vern
tru imprumuturi set pentrn Incrari jtidetiane fi scutite de acestd taxa, zapisele de detOrie ale
sdii comunale garantate de judt te aéu commie locuitorilord adteni pentru same mai mini de
fficute in numelelprd. 100 lel.
19. Decisiunile Certii de compturi. 2. TOte actiunile add obligatiunile socittil-
Art. 21. Candil, séA StatulA, Ben ud persOnd tilord sublime sell in comandita, precum si en-
ce posedd probe legale de sIrdcie, suntii parte pOnele lee pentru cupOne se va percepe
reclamante in ver-und procesA, tOte actele se prin abonamente fdente intro administratie
facil fdr timbru. sell lard &Artie timbrati gi societate, calculatã valOrea taxei dupit suma
fail plat a. de taxL total& a cupOneloril.
Décl fuse prin otaairea definitivA se va con- 3. Plata taxel timbrulul pentru cupOne se
damna Statuln sen persona sdraca, atuncI a- va face succesivil gi in proportiune cu suma en-
cestia se vord obliga a pldti care partea cas- pOneloril devenite exigibile, lose mal 'nainte
tiggtOre intre alte cheltuell de judecata gi in- de plata cupOnelorn sub pedepsit de amendit.
demnisatiunea timbrului intrebuintata in pro- Art. 25. Taxele prevelnte in cele clued ar-
tean de acestii din urma, parte. ticole precedente vor merge crescendil din sutd
La casn cl'a se condamna parteaplrIt, atunci in sutd; Erg a se fractiona, incepandil de la
acesta va fi prin aceeagi otarire obligate:a pldti 100 peed la 200, de la 201 pand la 300, si ast-
cdtre fiscii i indemnisatiunea timbrului ce and felii peed la 1000; astti-fehl in catil peed la
fi trebuitii ad intrebuinteze in proces relcaman- 100 leT. gi pentrn tiA sutd lei sa se percepe 5 Beg
tule, deed acesta Marl fi foatii Statult see 10 bani; de la 101 peed la 200 lei, 10 seil
persona Arad,. 20 bani ; de la 201 peed la 300 lei 15 sen 30 ban!,
Art. 22. Décd Statuln seii persona sr:rad, pi aga mai incolo pend la 1000; erd de la 1001
aril figura intern-in proccsil numal ea parte 'A- in snail, taxa Ta merge crescendi:I numal din
rita, sea ea intervenientil, atunci, la east eand mie in mie, astn-feld in eatii de la ud. mie it-
reclamantuln va fi condamnatil , act stil din nuuil pend la clued mil, al se percépii unuld add
urrna, va tr bui sit plittesca cdtre fisch ei in- dnoi lei, de la lucid mil untlii pene la trei mil,
demnisatiunea timbrului ce arü fi trebuitii sit unul i jumetate Ben trel lei, si age mal incolo.
iseze pirituln seA intervenientult, deed accsta Art. 26. Cana ad politd este tread In mal
n'arn fi fostA Statulii sen persOna saraca. malte exemplare, atunci este destuld ea numal
exemplarula ce este destinatn a se pune in cir-
CAPITOLULt IV culatie, sed pe care are a se face plata. sit pOr-
te timbru.
Despre actele supuse la plata tim
brulul proportionalii CAPITOLULti V
Art. 23. Suntd supuse la taxa timbruhil Despre actele supuse la plata taxel
proportionald de cincl bani la suta de lel ur- de inregistrare
roitórele acte :
1. Politele, biletele la ordine www.dacoromanica.ro
i tete efectele A rt. 27. Suntn supu se la taxa de inregistrare
de comerci5 earl figurezd in Romania, trase din de 50 bani la seta de lei urmilterele ante :
111 LEGIUIRI
1. Actele de ipotetl, fár s mai fie suduse I 1. Tote succesiunile de bunuri mobiliare sell
la taxa timbrului proportionald, cancld ereanta imobiliare cari treed la persene striline de ori-
pentrn care se constitue ipoteca se constata' ce rudenie cu defunctuld.
prin &nisi actuld de ipoteed. 2. Tote donatiunile intre viul de bunuri mo-
Dreptuld dsculul sa va percepe in proportiu- biliare sell imobiliare, Bed de usufructulii lord,
ne cu suma creantel ce se asigurO. ficute la porsene ce nu suntil rude cu donatorul.
2. Contractele fa'cute in baza unel adjudeca- In cash calla acestedonatiuni s'arii face sub
tiuni eéd unel invoell relative la constructiuni, tutlu de dotg, atund taxa inregistrarii se va
reparatiunl, intretinerisi aprovisionarl; fi3 pl - phlti numai pe jumetate.
tite de Statii, Consiliuri judetiane séd munici- Art. 32. Pentru tote actele incheiate intre
palitOtl, fie de ori-cealte stabilimente ptiblice. Stath, judetd add comune en particularil, i pe
Dreptuld fisculni se va plati de citre parti- cari legea le supune la taxa de timbru tied do
culari in proportiune cu totalitatea pretului inregistrare, taxa cade in sarcina particularilor.
cuprinsd in contractil.
Cana insg plata prstulul s'arii fi stipulatil
a se efectua in mai =he anuitati de catil pe C.A.1)ITOLULt VI
cinci ani, atunci plata ieregistaril se va im-
part asemenea in proportiuni cu fie-care anui- Despre undu1il pereeperil taxef de Um-
tate, cu deosebire cé, pentru anuitatile relati- bra tit inregistrare
ve la eel d'inteid cinci ani, plata taxol de in-
registrare se va face prin anticipatiune si de Art. 33. Taxole de timbru. precum i acele
na-datä cu facerea a.,00101. do inregistrare, se phitescii de catre Earth in-
Art. 28. Suntd supuse b plata Ural de in- teresate.
registrare de uud let la suta do lei urnatere- Tete actele pentru cari legea core aplicarea
le acte : timbrului volt purta acestii timbru hug de la
1. Vinprile de bund voe sea silite de pa.duri, forma:ea lor, sub pedepsa prevOcluta la art. 58.
fie considerate ca vintidri Bed ca inchirieri. Art. 84. Aatorithtile publice nu cord da
2. Viraile'rile silite de bunuri mobile. Mei und fold de cursil aetelord co nu vord fi
3. Donatiunile intro vini de bunuri mobile timbrate, séü cari vord purta und timbal mai
séa de veniturl tante la rade colaterale.Taxa scqutil de cad cad stabilitil prin presenta le-
se va plati pe jumétate, cdndd donatiunea se ge. Acesta lipsil on atrage nulitatea a3telor
i

va face sub titluld de cloth. earl n'ail tooth investite cu timbru, ci supune
4. Succesitmile de bunuri mobile set de ye- pe pfirti la penalitatea fiscala prev6cluta in a-
nituri, cdndti ele treed la rude colaterale, pre- cestri 1 ge.
cum si cesiunile de asemenea drepturi suc- Actele vord putea fi reproduse inaintea an-
cesorale. toritatilord i tinute in sena duph achitarea
Art. 29. Suntii sun ase la plata taxel de in- impositului si amendel.
registrare de duol lel la suta de lei urmatóre- Art. 35. Pentrn actele supuse timbrului fix
le acte seh proportionalii , partile se vord servi, eel
1. Succesiunile sell legatele de bunuri imo- de chartie en timbru incrustatii, Bed de ori-ce
biliare sed de usufructuld lord ce trece la co- altO chfirtie pe care se va aplica timbruld mo-
laterall, precum si cessiunile de asemenea drop- bilii, In castild calla valóroa impositnlui nu va
turi succesorale. trece peste sums, de duo6-4ecl si cinci i ant
2. Donatiunile intro viul de bunurl imobile Pentru actele fAcute afar. din tell se va a-
&cute la colaterall. - Taxele se vord plati pe pl:ca viza pentrn timbru, sell, in cash candii
jumétato candd donatiunea so va face sub title imposituld nu trece peste 25 bani, se va aplica
de da. ul mud. mobil.. Era prejudicinlii de exeep-
3. Schimbulii do bunuri imobiliare. , tiunea fAcuta la art. 23 in favOrea efectelord de
Art. 30. Suntil supuse la plata taxel de in- comerciii formate in strainatate.
registrare de 2 si jumetate la sutti, tirmaterele Art. 36. Pentru actele formate de antori-
acte : vinlerile, de lima voe sCu silite de bu- Utile judiciare sOd administrative si earl stint
1

nuri imobiliare sed de usufractuld lord. Viu- su dime la taxa timbrului, partle interesate vor
Ores Month inaintea Tribnnalului pentra esi- fi More a procura timbru necesariii.
rea din indivisinne nu este supusd, la alta tub; Art. 37. Valerea timbrului intrelmintatti de
de transmisiune. clinch"' vinclerea se face asnpra fi3- care parte in cursnlii vre-unul procesti se va
nnuia din coproprietari, de &AO pentra pretul enprinde in cheltuelile de instante. i va pu-
aferentd la partea ce avea in imobild eel alti tea figura in lista de cheltuell, conforna arti-
coproprietarl. colulii 146 si 147 din procedura civilit.
Art. 31. Suntil supuse la plata taxel de in- Partea care s'a condamnath va fi obligatto a
le acte : www.dacoromanica.ro
registrare de tral lei la suta de lei urtiatere- plati tote aceste cheltueli. conformii i cu cele
stabilite prin art. 21 si 22 din presenta lege.
 F1NANCIARE 128

Art. 38. Registrele comerciautilord, i, in va pldti taxa inregistrdril ntunai in raportd cu

generald . tote registrele supuse de presenta partea sa de moscenire Enid de legatil, dupd ce
lege la taxa'. nu se vord putea viza nici parafa se vord deduce tote détoriile succesiunil.
de cAtre tribunale, deed nu vord purta viza Art. 44. Moscenitoruld sed legataruld vord
pentru timbrald stabilitd de lege. putea pldti taxa lord, sell dupd deschiderea te-
Art. 39. Taxele de inregistrare se plAtescil stamentului, sed la punerea lord in posesiunea
totd-dé-nna la casieriele generale in momental succesiunil de cdtre Tribunald, conformii. anti-
formAril actelorii. colului 653 din coduld civil. In tot casulii insd,
Art. 40. Clasificatiunea act:lord, in ceea punerea in posesiune nu se va putea efectua de
ce privesce taxele de inregistrare la carl tre- atilt dupii plata taxel cuvenite.
bue sd fie supuse, se face de casierii generall , Art. 45. Plata taxei, efectuatti de succesorl
sell de presedintele Tribunaluini candd actele Bed legatarl, se va constata prin mentinnea fi-
se presintii la Tribunalt pentrn legalisarea sed cutrt de Tribunald in actulti prin care se decla-
indeplinirea unel alte formalititl. rá punerea in posesiune.
Tribunalele nu vord putea libera prtilorii Art. 46. Moscenitoruld Bed legataruld este
actele ce ii s'ailpresintatil spre legalisarea sal détoril, mai 'nainte chiar d'a fi pnsd lnposesiu-
pentru indeplinirea unel alte forme, nici certi- Pea bunurilord, sit se presinte, in terment de
ficate cii aceste lucriirl s'tud operatil pend ce sem luni, calculatii de la incetarea din viéti a
mai Antall, partile flu vord reproduce recepi- defunctului, sell din epoca in care a cunoscutd
Bele Casierulu: generalil, probätere de plata e- ca saccesiunea s'a deschisii, deca acesta a mu-
fectuatà a taxel do inregistrare. ritii in Romania, si de optu luni déca a muritd
Recepisele casierului relative la plata taxsi in strdindtate,'naintea Tribunahrlui respectiv,
de inregistrare se vor opri totti-dé-una la Tri- si sd, declare averea remasA. valórea el si par-
bunale pentru a putea servi ca acte justifi a- tea ce i se mine, dupd care. indicAndu-se taxa
tive pentru plata taxa ce are a se pldti, sA'sI efectueze plata.
Art. 41. Cana dupd plata taxel do inregi- Art. 47. Niel astd daclaratiune, nici plata
strare, aetulii nu se va legalise, din causal ca: taxel de innllstrare inainte de punerea real
partile ad ienunciatd ald face, sed cd Tribuna- in posesiune, nu prejudecd deeptuld mosceni-
luld a refusatii legalisarea, atunci Tribunaluld torilord sell legatariloril d'a accepta sed renun-
va ordona restituirea taxel pereeputd. cia la succesiune, in conditiunile si termenile
Art. 92. Taxele de inregistrare se vor cal- prescriso do codulii civilii.
cula in modult uringtord : In cud de renunciare, fiscul va inapoia ttxs,
a. Pentru vimprile silite sed voluntare, IA- ce a priimitd.
cute prin licitatie, de ori-ce fold de bunuri sed Art. 48. Candd und moscenitori: sed lega-
drepturl, dupii pretuld esitti la ultima hcitatie. tard nu va face declaratiunea prescrisd do ar-
b. Pentru viuprile de bund-voil, constatate tieoluld 46 si va poseda moscenirea sell lega-
prin actii, de ori-ce felil de bunuri sed drep- told cuvenitii luT Fara a fi platitil taxa legald,
turi, dupd pretult cuprins in actul de viuyre. intr'unt asemenea casd, Ministtruld finance-
c Pentru donatiunile intro viui de bunuri lord, WI agentii sCi, aflaudd faptul, va urmAri,
mobiliare, set insobiliare, dupd, valórea sed c- prin casieruld respectivii, plata taxel cuvenite
stimatiunea cepirttle suet detere a declare pin si a amendel prevetPate de art. 64, re'uniinendt
anti. ln casd de centestatlune din partea easie- fuse partii nemultdmird dreptulti d'a face con-
r ului sea a pArtilord, dupd decisiunea justitiei. testatinne la Tribunald, dupii ce hied va achita
d. Pentru transwiterea de usufructd, dupd plata taxel certitd.
evaluatia ce Si va face venitului multiplicatii Art. 49. Caudd intr'und actd de transmi-
cu (jece. tere de proprietate sell de venituri se va afla
e. Pentrut schimbuld bunurilord imobiliare, trecute mobile sed inrobile. a tuncl taxa se ca
dupd valOrea cea mai mare a unuia din ele. pet cepe pen tru fie-care din ele in report cu natu-
f Pentru imobilele vindute de Statd, judge, ra lord i chip& tarifele stabilite in acestd. lege.
towline si orl-ce stabilimente publice , dupà Art. 50. Constatarea contraventiunilord la
pretuld vitnprel. acestd lege din partea particolarilord, cad si
g. Pentru contractele de societdti civile sell a functionarilord administrativi sed judeedto-
comerciale, dupd declaratia capitalului fileutd resci, se face prin incheere de procesii-verbald
in contractd. de dare casieri set inspectori financiari, care,
La cas ea acest capital sal se adauge, atunci dupd aprobarea Ministerului finan9elord, so va
se va plAti excedentuld la casieria generahl. executa Indere*, atAtd pentru Implinirea taxe-
h. Pentru trasmisiunia succesiunilord, dupal lord, catii si a amendelurd, prin aplicarea legil
valOrea declaratA de moscenitori, sed dupii. e- de urmdrire.
stintatiunea Matta de Tribunal in casii de con- Art. 51. Ori-cine s'ard crede asuaritd prin
www.dacoromanica.ro
testatie din partea administratiunii. perceperea a ori-ce fold de taxii, fie de timbru,
Art. 43. Fie-care mescenitord sed legatarti fie do inregistrare, fie de amenli, impliniti
124 LEWUIRE
prin calcarea verT-uneia din dispositiunile ace- amenda de ua sutit lei, si in casti de recidiva,
stei legi, va avea dreptulil d'a reclama la Tri- on amenda indouita; era, (lecá valOrea taxel
bunalii in termen de dece dile de la comunica- ea aril fi trebuitti srt se platésea fiseului va fi
rea procesului-verbalti, déca va fi efectuat pla- mai mare de clued sute lel, atunci amenda va
ta. Tribunalulil va judeca de urgenta, gi CU fi. In tote casurile, cat5 eifra induoita a ace-
drept5 de apelti, in terinenil de 15 dile. stel valori.
Reclamatiunile provenite de la judecatoril Casieril cevorit percepe taxa de timbru si in-
de Tribunate, do la earl s'a implinite amenda, registrare mai mica sea mai mare de add cele
se yard adresa Ia Curtile de apelii, si cele pro- specificate de lege vorti fi pedepsiti, in tote
venite de la judecatoril Curtilord de apeld se casturile. cu amends de ag sat& lei.
vor5 adresa la Curtea de casatie, observandu- Art. 5S. Orl-ce persOna care, in transactiu-
se, in ambele casuri, termenul indicat maT sos. nile indicate in presenta lege, fie civila, fie co-
Art. 52. Plata taxel pretinsa de Care agen- merciala, seti pentru confectionarea actelorl
told fiscalti se5 insemnata de &titre Tribunalii, cuprinse intr'ensa, nu so va Beni cu chartie
precumd gi plata amendel, In nicl unti casil nu purtandit timbruld legalil anca de la formarea
se va suspenda, ci se va plati indata, MIA- actului. 865 se va servi eu and timbru inferior
neneld ca fisculti sd restitue ceea ce va fi per- cu acelii stabilitil de lege, in casti de desco-
ceputil mai multil, seri fdrd dreptd, candd jn- perire. se va pedepsi cu ad amenda compusa
decata va decide astd-feld. din 9ifra indecita a valoril timbralui le galL
Art. 53. Procedura in acestit materia va fi tied a diferintei ce ard exista intro timbruld in-
gratnitd. trebuintat5 i valórea timbrului legalii.
Art. 54. Taxa de timbru i inregistrare, le- Art. 59. Se va pedepsicu amenda de la chid
gale perceputd,nu se va putea restitui dia cause sate Ong la due' mii lei, 865 cu inchisOre de
de evenimente set pus( himbari ce aril sarve- la 3 luni pen'e la miii anti, acela care se va ser-
ni in urma. vi eu miS timbru se5 en ua, chartie timbratit
Art. 55. Pentra perceperea taxel timbru- care a ma; fostil ua-data intrebnintata
lui fix WI propoitionalii, taxel de inregistrare Art. 60. Ori-ce persona sell orl-ce
si amendelord, se va aplica legea de urmarire mentil comercialii va face, va incase, va scomp-
contra acelord earl vord detora fiscului aceste ra, va negocia se5 va pane in eirenlatinne ori-
taxe, reservanduli-se dreptuld de reclamatiune, ce efectd de comerebi, zapise , creante, polite,
conformii art 51. bilete la ordine, actiuul, obligatiuni, cupóne ,
Art. 56. Ori-ce pretentiuue din partea fis- i ori-ce efecte earl nu vor5 purta timbrul5 le-
cului, set a vre-unel part' interesante pentra gald, va fi snpusti la ua, amenda de 10 la mita
plata, adaosil Bed restitnire de taxe phitite. Va din valórea acestoril acte.
ti prescrisa dupii trecerea de unit anii din clina Art. 61. Acel earl voril vinde mareile tira-
de candil Statul5 avea dreptuld sa percepd a- brului mobile KA chartie cu timbrn incrustatt,
cea taxa, ski din diva de candil a perceput'o, fara a poseda vre ad autorisatie speciala, si a-
in casd candii s'ard cere restituirea el. cei earl s'ar5 descoperi cS vindd timbre pe and
De pre tote actele cari se voril viza pentrn prep mai mare de catil valOrea lorti nomina-
timbre, si de pre acele supnse la taxele de in- hi, chiard candd acele persOne voril C avendfi
registrare, se va Ian de parti copil integrale, autorisatie d'a vinde timbre, Torii ti supusT,
In casierie, spre a servi la controlul5 admini- pentru prima Ora. la plata unel amende de una
stratiunil, adeverite pentru conformitate de mita lel si confisearea timbreloril i ehartiel
casieril, sOil de imputernicitulti se'd pe rdspun- timbrate pug in vindére, si in case de recidi-
derea sa. IFS, la ail amenda de einci sute lei ei confisca-
Acosta copii suntti scutite de orl-ce taxe. rea timbrelor5.
Art. 62. Acel earl vorti contraface seti vord
CAPITOLULt VII falsifica timbrele Statului, precum gi acel cari
vord participa la contrafacere, ori vorti Intro-
Despre sanctinul l pena1itilt1 duce in tell timbre faisificate, oil le vor5 pa-
ne in circulatiune, se mil pedepsi cuinchisore
At t. 57. Orl-ce functionar5 publicil, de ori- corecyonald de la duoi pene la cinci ani.
ce categorie, care va da cursd until actil netim- Art. 63. Articolele 114 si 116 din coduld
bratii, Bed ea timbru insuficientil, seri lipsith penald se vorii aplica i in casti de falsificarea
de viza de inregistrare sell pentru care s'arti timbrulni.
fi platit5 al taxa de inregistrare mai mica de Art. 64. Cel earl nu yeti pliti taxele drop-
cat5 cea legiultil, Bed care va adeveri, va tran- tulni de inregistrare in moduld si In termenil
eerie sea inscrie nnü asemenea actd, oil va face prescrisl prin presenta lege volt plati ca a-
asupra loT orI-ce feld de lncrare, ee va pedepsi, menda taxa induoita.
pentru prima Ord, dem valOrea taxei de timbru Art. 65. Cindd, pentrn actele supuse Cra-
www.dacoromanica.ro
ft Inregistrare on trece peete dnod sate leT, cn brulnl proportionald sOd toad de inregigtrare,
 F}NANCIARK 125

vord exista contra-inscrisuri can vord cuprinde din Romania vord fi priimite de autoritate, si
and pretd mai mare de citil celd cuprinsil in le va la cursd de si nu vorii fi scrise pe ehirtie
actulti timbratii sid inregistratii, odd s'ard des- timbratk rdmitnincld ca taxa timbrulul di fie
coperi fraudg prin altd chipi5 , autoril contra- prdtitif mai tfirdiii.
inscriselord se vord supune la plata unei amen- Art. 71. Ori-ce actil fAcutil in teed striiing
de de ud, valOre intreitd a taxel co ard trebui care dupd' at:est:A lege ard fi supusii taxel de
sd plittéscd, pentru suma cuprinsd in contra- timbru sea' inregistrare, nu va ti presintatt in-
inscristi, ni-datd, i en inchisóre simpla de la aintea autorigtilord din Romania, 'lief se va pu-
cinci-spre-dece i1e pea la trel luni. tea intrebuinta in tell, in ori-ce modii, mai in-
Art. 66. Ori-ce plafd de amendit nu dispensa' ainte de a fi investit cu timbru legal sed en viza
pe partea interesatit de plata taxelord de tim- probg.tóre despre plata taxei de inregistrare.
bru ski inregistrare stabilite prin legea de façd. Art. 72. Und regulamentii special se va face
Art. 67. In tote casurile de contraventiuni pentru punerea in aplicatiune a acestel legi.
la legea timbrului, nu se va percepe de can
nd' singurd amendti, ori-care ard fi nnindruld
contravenientilord. Acestd, amend& fuse se va CAPITOLULt ix
pntea urmitri intennii modd solidaril de la fie-
care contravenientii, razdnendii celui urmdrit Dispositiuni tran sitoril
dreptul de recursd in contra codeliquentil or oil,.
Art. 6S. Ori-ce agentd fiscald, ori co func- Art. 73. Acéstil, lege se va aplica de la 1 In-
tionard publicd are detoria d'a denuncia Mini- lid, amnia nna mie optii snte sipte-deci si pa-
sterulni finaneelord, odd casierului generald, pe tru (1874).
acei earl se servescii cu acte netimbrate sid li- Din momentuld aplicatiunil acestel legi, tote
psite de visa inregistrAril. legile i regulamentele contraril dispositiuni-
Art. 69. Inspectoril financiarl ad facultatea lord silo , precum si tote taxele judadtoreseT,
d'a face inspectiuni si a constata contraven- esclusivil de taxele portilreilorii, snail si re-
tiunile. mand abrogate.
Aceste inspectinni, candd se \Torii face la Tri- Art. 74. Ping la confectionarea i punerea
bunale si Curti, se vord face cu incunosciinta- in circulatiune a timbreloril proportionale de
rea prealabila flicutd, presedintelui. ma valóre mai mare de 25 bani si a chirtiel de
Constatarea contraventinnilord se va face 25 lei cOla, se va pldti timbruld pentru actele
prin incheere de procesd-verbald, care are pu- prevedute la aliniatuld 2, art, 23, prin viza
terea de otlrare executorie mndat ce s'a con- pentru timbre conformil legif actuale; ird ac-
firmatu de Ministeruld de finaine. tele ce urmizg, a se face pe chartie de 25 lei
cOla, se vord face pe chartie de 10 lel, pe lin-
e: care se va aldtura Imo add de 10 lel si alta
CAPITOLULC VIII de 5 lel ce se vord anula.
Art. 75. Legea presenti nn are putere re-
DIspositluni generale troactiva.
Taxele preveclute in ea so vord porcepe nu-
Art. 70. Petitiunile adresate de veri-nd per- mai de la actele ce vord Ina nascere din 4ina
mind din teat strAind care autoritatile publice apricirii sule.

CAPITOLULa X
Dispositiun1 finale
--
Art. 76. Statn15 personalnlul pentru serviciul timbrului i inregistriril va fi cel urrmitor

RETRIBUTIUNEA
,---------.--.
NUMIREA POSTURILORt LtItn pe 1unii Pe emu
In totI
-----, ___,--.1_,
In fle-eare

Lel 1 B. LeY I B.

1 §ef'd de sectie, in special si en comptabilitatea generald 452 5400

o §eff de Murat, din care unnld pentru comptabilitate 370 8880
www.dacoromanica.ro
Ronnrfil 1 A 95V1 =
126 LEGIUIRI

F.

tt
A7 NUMIREA POSTURILOR t
.......
RETBIBUTIUNEA

Lefa pe lunil re :mil

4
la fle-eare
---
Lel B.
---..,
1 a t co ti
Lei B.

Reportatg . . . . 14,280
2 Adjuthre (verificatori) 250 6000
2 Tinetori de registre 200 4800 --1
1 Archivarn 220 2640
1 Adjutord aid acestuia 150 1800
3 Copiqti 120 4320
1 Odgiald 80 -- 960
Totalii 34,800

LEGE
PEN1RU INFIINTIAREA DREPEULUI DE LIOENHA ASUPRA COMERCIANTILORU
BEUTURILORU SPIRTUOASE

(Deereta No. 744 din 28 Martift 1873)

Art. 1. NimenI nu OW exereite proLsiunea se vont afla situate la trig ehilometri in depgr-
de comereiantil de bguturI spirt:me de ori-cetare do la marginea celui mai apropiatil orm,
feld de cualitate, vinuri , bere, rachiuri, spir-
seat sdd eittund, "Ford plati pretnl lieentel eta-
taxi fi liqueururi, cu amenuntuld seri en radi-
bilite in orasuld, satul add cgtunul respectivd.
cata, pe lingã patenta ce plgtesce astg-1", de In balciuri nu word putea debita bguturi sn-
catii in virtutea unel licente (perrnisinne) libe-
puse la taxa de lieentg, de catil acol debitanti
rata de Ministeritlii financelord. earl platen in veri und ora01 add Baal dreptnl
Art. 2. Pretuld annahl aid licentel de co de lieentg, fgrg a mai fi snpus la na alta taxa.
merciantd de bduturi spirthse este : Art. 3. Proprietarii de vil i destilatorii (fa-
A. Pentru comerciantil cu rgdicata, adicg brie a ntil de rachiuri. bore, spirturi i liqueur-11,i)
pentru acei earl cumpgrg de la producetóre, nu suntil obligati la harea licentel, pentru fap-
spre a revinde dotaiiiti1orii, una mie §ese sute tuld de vinyre a produsului viilord sell fabri-
lei, orl-care aril fi centeuld de populatiune un- eile lord, de chat atunci dna pe lingg vin-
cle exereità comerciuld lord , afarg de comer- ddrea eu radicata, deschiclii stabilimente de de-
ciantil cm rgdicata de vinuri indigene. bitii in detaild.
B. 1. 500 lei in oraple en ugpopnlatinne mai In asemenea casd, el suntd detorl a lua li-
mare de 15,000 sutlete inclusivd. centa pentru comereiuld en amenuntulti.
2. 400 lel in oragele cu ug populatinue de la Art. 4. Comerciantil en rgdicata carI vindd
15,000-3000 inclusivii. ti eu amentmtuld, adieg direetd egtre consuma-
3. 300 lel in oralele qi orgeelele en nrs popu- tori, nu suntd detori a Ina lieentd, de cat pen-
latiune mai mica de 3000 suflete. tru comerciuld cu radicata.
4. In eomunele rurale prin sate ség egtune Art. 5. Ospelieril, birtalii, cofetaril We-
250 lei, acolo unde populatiunea treee peste i altil, earl, fgrg a face profesiunea lord
nn*
50 familii principalg din vinyrea bdutnrilorri spirthse,
5. 120 lei acolo undo populatinnea este mai debitezI asemenea bgnturi in stabilimentele
mica de 50 familii. lord. snntg détori a lua lieentit pentru comer-
6. de 300 lei pe ciie nationa1e. ciuld eu anignuntuld.
7. de 200 lel pe egile judetiane. Art. 6. Licenta nu este valabilg de 610
8. de 100 lei pe drumurile comunale i pe la pentru mid singurti stabilirnentil
pralurile prise in exploatare i pe la morl. Cornerciantulii care are mai mite stabili
9. de 400 lel pentru stabilimentele de pe la mente in aceeatl comung sell in comnne deb-
locuri isolate.
www.dacoromanica.rosebite, este tinutil a lua ug licentg pentrn fie-
Stabilimentele enumerate la No. 6, 7 0 8 0 earl care stabilimentd.
 FINANCIARK

irt. 7. Ori-eine voesce si ving b6uturi spir- Art. 12. OrT-eine va 6 vinduth beuturT spir-
lose este detort sl faca dechratinuea sa la tuose fara a poseda licenta pentru exercitarea
Primaria comnnei in care este domiciliatii, a- acestui comercit, Be va pedepsi en confiscatin-
etist declaratinne, comerciantii actnali }ninth nea beuturileA gAsite in posesinnea sa §i ose-
obligati a o face in termend de na lund de la bith c'ea amenda egall pretulni pentru rind au
punerea in executiune a legil de face' ; ea Be ald licentel ce ard. ti trebuitii sa posede.
va face iu viitord mai 'nainte de inceperea co- Acet est penalitate se va aplica si acelord
merciului. debitanti earl nu vor intruni una set mai multe
Declaratiunea va arlta eu exactitate nnmele din conditiunile prevNute la art. 8, precnrn
si prenumele declarantulni, natura comercin- acelora earl aril intrebuiuta snb nume de ser-
lui si locul wide se va exercita acest comereit. vitori la viOerea beuturilord persene cari nu
Indati dupd priimirea declaratiunei. Prima- intrunesed conditinnile art S.
ruld o transmite. prin intermediaruld casiern- Pe ling& amend& se va inchide si stabili-
lui generald aid judetului, Ministerului finan- mentuld.
eelord care pe temeiuld ei elfbereza licenta cu- Art. 13. Comerciantii de beuturi spirtese
venita sub forma unni brevetd, indicandd nn- smith obligati a presiuta la ori-ce cerere agen-
mele si prenumele comerciantului. natura co- tilorn gtivernului sell ai comunelord, ori-care
merciulul, loculd nude exercith acestii comerciii ard fi graduld i cualitatea lord actele de li-
0 taxa licentel. cent& in temeinld carora cxereiteth comerduld
Art. S. Pe linga prescriptiunile de mai ens, lord ei chitantele dovedithre de plata pretulul
a cel earl ceril u licentd, trebne sd. posede ca- licentel, si suntd asemenea obligati el pima
litdtile cerute de legile i regulamentele privi- d'asupra usei de intrare a localulnl de debitd
tore la politia carciumilorii. in afara ud. tabla cu inscriptinnea i dup&
In comunele rurale. in sate, cdtune, in car- modeluld determinatil de Ministeruld frau-
ciumile isolate sell pe Ia drumurI, debitantii de ceL,rd.
bduturi, pentru a putea dobandi licenta, tre- Art. 14. Primaril comunelord urbane si ru-
bue crt fie inscrie ea alegatori comunali In verl rale sed acel earl inlocuescd legalmente agen-
una din comnnele Romaniel. tii politienesci si agentii fiscali de veri-ce grad
Art. 9. Pretuld licentel este détoritd de la suntd chiamati a constata contraventinnile la
1-a qi a trirnestrului in cursuld cdruia s'a fd- legea de Led.
cutil declaratiunea, si se platesce pe trimestru Art. 15. Constatarea contraventinnilord se
totd-dé-una 'nante. face prin inch idrea de procese-verbale, called
Licenta inceteza d'a fi valabila indata duf,d. pnterea rIo otarari executoril indata dupa con-
expirarea trimestrului pentrn care ultima plata firmatiunea lord de Ministeruld financeloth.
a pretuluT a fostd facutd. Art. 16. Amemple pronnnciate pentrn con-
Platile pentru licenta de comercianth de bk- traventinni la legea de faca suntit exigibile in
tad spirtose se face in mfinile perceptorilord terment de trel ile de la somatiunea fault&
contibutiunilord directe. pentru acestfi sfiritd contravenientulul priu
PerceptoriI smith obligati a inscrie fie-care agentil fiscall.
plata in dosuld actulul de licenta §i osebitii a La cast de neplath a amendei in termenuld
libera ud. chitanta din undregistrncn mat* ea fixatil prin acest articold, amenda se inlocuesce
pentru orl-ce perceptiune in comptuld Statnini. prin inchisOre de la 15 clile pOnd la 6 hal. Du-
Art. 10. Comerciantuld care voesce a inceta rata inchisorii se othrasce de cdtre Tribuna-
comerciuld sad este detord sa declare acesta hid de prima instant& a locului contraventin-
in scrisil la Primdria comunei nude exercitez& neI, dupd cererea Ministerulni de finance. Ota-
comerchild. rirea Tribnnalului este definitive', qi executorie
Incetarea cornercialuT se constata de cdtre fd.ri notificatinnea catre partea condamna fa.
Primard, asistatd de mail aginte politienescd. Art. 17. Doveditoril de contraventinnI earl
set in lipsa de duoi martini jurati; resultatul dad het la eonfiscatiune ad, ori-care art fi cua-
constataril se consemnézi inteun procesd-ver- litatea lord, dreptuld la ad prima egala en ju-
bald, care serve'. de tenieid la scAderea corner- metate din valórea bduturiloth confiscate; cea
ciantulul de la dreptuld de licenta. shit jumdtate se incasezd in folosnlii fiscului.
Seaderca se aplicd de la prima 'ill a trime- Art. IS. Agentil nnmiti la art. 14 de maI
strului urmatord incetaril comerciului. sued suntil responsabill, fie-care in circumscri p-
Art. 11. OrI-cine va fi vindutil beuturi spir- tiunile in earl exereita functinnile lord, de con-
,

tOse in temeiuld unei licente perimate, edict% statarea la timpd a contraventinnilord la le-
pentru care nu s'a platith la timp taxa othriti, gea de faca.
va fi supusd pentru prima-Ora la ad amencla e- Se va pedepsi cu na amenda de la 300 pad
gal& en pretnld pentrn ant trimestru aid li- la 1000 lei agenta ear! voril fi toleratd viny-
centel Bele. rea de spirtese far& ea vinytorii s& posede li-
la cast do recidiva, amenda vawww.dacoromanica.ro
fi induoita. centa cuvenita.
125 LEGIMRE
Amanda se va otdri do ditre Ministeruld fi- centi, guvernuld e autorisatd a dispune de lid
nancelord gi se va pld ti in tormend de trei ile suml pend la 3 la sutd asupra acestor venituri.
de la cerere. Art. 22. Ori-ce dispositinne coatrarie legil
Art. 19. Casierii generall represintii pe Mi- de fa9d, afard de dispositinnile legil din 20 A.-
nisteruld fioanceloril pentru serviciuld imposi- priliii 1867 pentru impositulii asupra beuturi-
tului creatil prin legea de Lei.; fi3-care din ef lord spirtonse, snail gi remand abrogate.
didge gi priveghiazd acestii servicia iu judetul Art. 23. Legea de faed se va pane in aplicatial-
nude exereitg, functiuniie sele. ne in tormenil d trel hull de la promnlgarea el.
Casieril generall liboézd licenta, ingrijesed Art. 24. Acel earl la pnnerea in lucrare a
sab a lora respunlere de incasarea drepturiloril, acestei legl se vord gdsi debitanti de Watt:id
gi Banta detori a confectiona rolarl speciale pen- prin comunele rurale si in drumnri gi nu vord
tru taxele dreptului de lieentá gi a tine aceste intruni una sed mai multe din conditiunile pre-
roluri tottl-dé-una in curentil. serise prin art. 8 din acéstd lege, ad nnil ter-
Art. 20. Stringerea venituriloril drepturi- mend pad la 23 Anrilid 1871, spro egi re-
lord de licentd 8e face de cdtre perceptoril con- gala positinnea legalii.
tributiuniloru directe, earl sunta detori a tine Deed acestd termind, acestd scntire de fa-
socotéld separatd de aceste venituri. yore va inceta intenna chipil absolutil.
Art. 21. Pantra acoperirea tutoril eheltue- Art. '25. Unil regalamentd speciald va pre-
lelord strAngerel veniturilord dreptului de li- eisa moduld aplieatiunii legil de facd.

REGULAMENTe
PENTRU ASIEDIAREA SI PERCEPEREA TAXEI DE LICENTIE ASUPRA COMERCIANTILORU
DE BEUTURI SPIRTOASE
(Decretd No. 1045 din 15 Mill 1873)

CAPITOLULt I Buhl Ministerului, so va elibera fie-cAral debi-

tantil spre a'l servi de pormisd pentru exerei-
Despre debitantil de lienturl spirtfise Oulu negoçulni de beuturi spirtóse.
§i taxele de lieenta Actula de licentd, debitantuld este obligatd
a'iii presinta agentilord gavernulni sea ai co-
Art. 1. Comereiantil de lehtnri spirtOse gi munelorti art.) la ori-ce cerere din partea a-
mime : de vinuri, de bere, rachiuri, lieheruri eestora.
gi spirturi, en rildicnta sea ea amenuntul, sant Fie-care debitantil este asemenea obligat5
supugi la plata dreptulnl do licentd a beaturi- a pune d'asupra ugel de intrare a localului rid
lord, cu esceptiunea acelord proveclut1 la art. 3 tabla in forma de tinichea, In lungime de
de mai la vale, (art. 1) pe lingd patenta ce 50 centimetre gi latimea 30 centimetre, scrisd
pliitesca. en culOre galbend pe fondil albastru inserip-
Ori-ce comercianti, earl, pe ltng profesin- tiunea : cdebitil de b4aturi spirtOse, licenta
nea principala, precum suntil : bdcanii, birta- clasa
gil, otelieril, cofetarii, eafegiii gi altil, debi- Art. 2. Taxa licentel se imparte in dud
tezA (vinda) bdaturi spirtóse in stabilimentele eategorli principale, aceea a comerciantilord
lord, suntd asemenea supue la taxa licentel en radicata gi a celoril in detain.
pentru comereiuld en ame'nuntuld, (art. 5 din Se considerd comercianti cu rAdicata aceia
lege). carl ad depositd la und bed determinat, uncle
Pentru asociatil taxa licentel se meg pe adunil cdtimi insemnate de bduturi spirtOse
numele gefului ce represinta asociatia; eel-altl eumparate spra a le desface catre speculanti
51130641 vord 6 scutiti de licentd, deed Dego- en amdnuntuld.
tuld intregei asociatil se mArginesce inteund Se considerd debitant1 en am&inntuld aceia
singuril stabilimenta. cari debitezil in mid euantitati eitre consu-
ln meg ca an comerciantil sea ud asociatie sà matorl.
alba mai multe stabilimente in aceeagi comund Taxa comerciantiloril en radicata este fixati
set in comune deosebite, este tinntd a lua al la 9ifra de 1600 lei noni pe ant, i ramane in-
licenta: pentru fie-care stabiliment (art. 71). variabila, orl-care arC fi centruld populatiung
Ud licentd sub forma, de brevetd, semnatd sad loculd nude se exerciti acestil comercid.
de ministrulfi financelord sad de delegatil sal Taxa comerciantilord en amanuntnl varidza
www.dacoromanica.ro
gi casieruld judetulni, pnrtandfi pe densa sigi- dna' populatinnea comunelord urbane gi ru-
 F1NANCIARE 129

rale, si dupt importanta localitatii a drumuri- I CAPITOLULt II

lor, nude se aft situate stabilimentele.
Determinarea populatielpe stifiete sa5 fa- I
miliise faee dupa nit.rnele indice statistice
Despre sentirl
comunale. Art. 3. Se vort scuti de taxa licentelor spir-
Taxa comereiantiloril eu amenuntult se ins- tem :
parte in 9 elase i anume : 1. Comerciantil en ralicata earl desfac nn-
In orase (trA clase) mai vinuri indigene. (art. 2, lit. a). In acesta
1. a. Lei 500 iu orage7e eu nIt populatiune eategorie intra aceI comereianti earl 'tti pro-
de ii 15 mii suflete inelusivii in sus5. Acesta curt vinuri indigene de la cultivatori set pro-
taxa este (Telt pentru toti comerciantii de ducetori si obicinueset a le tine in enantitati
benturi cu aindnuntelt ori in care parte sal marl in depositii, fig pentru a le desface dupt
suburbie a oiagului art fi aselatii stabili- trebuinta catre comerciantii de antentintt, set
mentult. fie pentru a le exporta in stt tinttate.
2. b. Lel 400 in oragele cunt* populatiune de Comereiantil fuse de acesta categoric la cas
la 3 mii inclusivii In sust pend la 15 mil au- d'a debita m vinuri straine, rachiuri straine
flete d-to. set indigent , bore si alte beuturi spirtese. vor
3. c. Lel 300 in oragé, orrisele si terguri en fi supusi la taxa licenteli n raportii en coiner-
nit populatie mai mica ie 3 mil suflete d-to. emit care fact.
In comunele rurale (9 elase) : 2. Proptietarii de vil i destilatoril (fabri-
4. a. Lei 250 in satele seu catunele cu ua eantii de rachill, 'here, spiral i lieberuri) stint
popnlatiune de 50 familii inclusivil in Bust. asemenea scutiti pentru faptnlii de vinclere en
5. b. Lei 120 in satele set catunele eu nt radieata a produsnlui villort set fabricelorn
populatiune mai mica de 50 familil. Este de loril (art. 3 din lege)
observatt asnpra acestui punet cit pentru ear- Acesti proprietaii i destilatori inst vort fi
rinmile, hanurile de prin catune, taxa se deter- supusi la taxa licentel, la cas d'a deschidesta-
mint dupt cifra familiilort acelui catunt, ért bilimentt de debitii in detailt. Prin stabili-
tin duprt a intregei comune rurale din care fac ment5 se intelege intro altele i pivnitele ce
parte (art.2, § 1Y din lege). asemenea persene ail la proprietttile lord, lo-
Clasificarea comunelort urbane in orage, o- euinte set ainrea, desftleendii in amennntii ea-
maple gi in terguri din comunele rurale se sta- tre consurnatorl (art. 3, alin. IV).
bilesee conformt tabloului alaturatt. 3. Debitantii earl platescd in vre-unii met
Pe dile set drumurile publice (4 elase) : se5 satt dreptult de lieenta suntil scutiti de
6. a. Lei 300 pentrn stabilimentele de ear- a plati nit osebitit taxa de licenta pentrn bentn-
eiumi, hanuri g.c.1, de pe dile nationale. rile ce vont debita prin baleiuri set iarmarece.
'7. b. Lei 200 pentrn stabilimentele aflate pe Unt asemenea dreptt de vinyre este Inge
citile judetiaue. popritt veri-drel alto persOne care nu posedii
8. c. Lel 100 pentrn stabilimentele de pe brevetuld set1 lieenta leginiti.
drumurile comunale, precum asemenea si pen-
trn careinmile, hanurile g.c.1 de pe linga mo- CAPITOLULt III
rile, padurile puse in exploatare deproprietaril
partieulari set do ettre Statt. Despre modulii constatarii
Clasificarea citibor nationale i cea judetiant
este acea recunoscuta prin legea de la 1 Mar- Art. 4. Primaril comnnelor5 urbane si mu-
tit 1868, inserata in lilonitorul oficsal No.75, rale smitt obligati a priimi declaratil, pe for-
de la 30 Apriliii 1868, gi cuprinsa in tablonlii mule speciale, din partea comerciantilort ce
anexatii la acest5 regulamentt. voesc5 a debita beuturl spirtese, in care vont
E de observatt Candi' stabilimentele de car- specifica feluld comereinluT ce intreprindt, en
ciumi, hanutlaflate pe citile nationale, si jude- radicata set en amenuntult,locult undo 'siva
tiane set comunale, s'art afla in apropiere de stabili comerciult (comuna, strada, numernlii,
chilometri de vre-mail oragt, terg set comuni, catunult, ealea set drumult), stabilimentuld
taxa licentei se va socoti chop& tarifa popula- ce are set voesce a desehide in acea localitate,
%ILO oragului set a numerulni famuliiiort satu- trimestrulii din care va incepe comerciult si
Ini on eatunului aflate in acea apropiare. apoi va semna-o. Se va priimi cate nit declara-
9. d. Le1400 pentrn earciumile i hannrile ce tie speeiala pentru fie-care stabilimentii.
se aflu pe locnri isolate. Prin carciuml pe locm I Primarult va constata exactitatea acestel
isolate se inte1eg5 acelea ea nu fact parte din deelaratil (cererl) pe respunderea sa, conformii
categorille de mai gust, si earl se aft in de- art. 18 din lege, va complini-o en taxa licentel
piirtare de drumuri publice, de nut centru de ce se euvine sit platesca debitantult in raport
populatinne , i afart de off-co comunicatie en feluit negotulni, dupt populatie set locali-
regulata. www.dacoromanica.ro
tate, si va investi-o en semnatura ea, a secre-
130 LEGIIIIRI
tarului sed a notarului precum si cu sigiIiul Ministeril licentele debitantilord (modeld 31)
comunel. ia mesurile urmatOre:
Primaruld este aiemenea obligatü Fig, con- I. Se incarea in scriptele casieriel la partida
state si noteze pe declaratie. sub penalitatea cvenitnriloril din licentele bentnrilor spirtóse,
prevedute la art. 18 din lege: in pnterea ordinilord si aid borderoului resn-
1. Pentrn aeeia earl incepii din nuoii corner- mativii.
ciuld beuturilort spirtóse, (idea declarantil po- Acestil ordind serve dreptil ordonante de In-
sedd cualitetile prescrise la art. 108 din legea cercare. conformii art. 17 reglementulii per-
politiei rurale si (lea: suntii inscris,i ca alegd- ceptiel 1871.
tori comunali n vre-una din comunele Roma. 2. Confectionhe roluri nominale pe forum-
Mei; in casuid acesta, se va specifica numernlii lege trdrnise de Ministerd indicandia la partida
curentd aid betel de alegetori. erica], comuna constaterii numeruld curentil.
si jndetuld. Licenta elibnata, nurneruld si data ei;
Fere aceste specificare set' constatare se va Numele i prenurnele debiterului.
refuse liberarea licentei. Feluld cornerciului, cu redicata se area-
2. Pentru aceia earl se ;die actualmente f- nuetnlii ;
cudu comerciuld beuturilord spirtese prin co- Nurneruld stabilimentelorii ;
unthele rurale si pe la drumuri, fere a ensusi Localitatea in care se exercite corcereiuli, o-
conditiunile art. 8 din lege, si in favorulii ca- rasiuld. et-ada si nemeruld, ori cornnna, eta-
rora legea (art. 24) a acordatd unit terment nuld, calea, drurnuld, s.c.l.
pénd la 23 Aprilie, .874, spre a'si regula po- Catigoria populatiei specificate pe erase si
sitia legala. Prirnaruld este a semenea obligatü sate ;
ea nohze pe declaratii, ea declarantulii nu in- Catigeria milord si a localitetilorii ;
snsesce conditinnile art 8 din lege, fuse se gii- Epoca de Lana urmeze a se adeuga ;
sesee facdndt acestil negoed si poseclandil pa- Taxa licentei.
tenta (sub No..... anuld ) si el so cere Dupã thscrierea treptatit a comerciantilord
licenta trebuitOre One la 23 Aprilie 1874 in beuturilord spirtóse in ordine alfabetica, casie-
terneiuld art. 24 din legea licentelord. rulii adunit roluld in josnlil fie-carei pagine ai
Aceste licente vord purta anotarea din par- reproduce la sfirsitii totaluld paginelord spre
tea Ministerului c suntil valobile numal pend a forma nné totald generald (art. 13, al. IV,
la expusa data. regl. percep. 1872).
Art. 5. Primaruld va acluna tote aceste de- Intro celd din urine articold ald rolului si
claratiuni, le va inscrie In registrulii cancela- incheerc a resumative a paginelord se lase mid
riel Primeriei, le vaase4 in ordinea alfabetice numerii suficientii de file, spre a se putea in-
in dosare si le va inainta pe ling& rind raportii scrie mai tarid nuoT debitanti. Aceste rolnri
din parte'l cetre casieria judetului. formate pe comune se adune la recapitnlatie in
Art. 6. Casieruld judetului, priimindil ace- cifre i litere si se semne de casierd.
ste dosare, va verifica declaratinnile facute, spre Rolurile impreune cu licentele de spirtOse
a constata dace clasificarea taxei Ecentei en- se prede perceptorulni fie-carei comnne, sub,
prime inteensele corespunde cu foluld corner- hare de chitante care se va peetra in desarele
ciulul ce voesce a intreprinde debitantulii cu casierrei.
I

tarifa popnlatinnil conaunei seillocalitatea unde Casierulli pasesce totd atunei a incarca prin
se afla statornicitil, cu epoca Bed trirnestruld regLitrulii de amenunte aid casieriel partida
de candii va incepe negoçuld sed cu numeruld perceptorulni comunel.
stabilirnentelord sele. Art. S. Perceptorii comunali, in virtutea
Casiernld, descoperindii in aceste acte erori roluriloril si a licenteloril ce le Banta predate,
la taxare, va face asnpra declaratiei rectifici- tremite avertismente debitantilord i plisesce
rile legiuite, cn observatiesi subsernnetura EP a la incasarea taxei licenteipe fie-care trimestru
proprie, va ase4a apoi dosarele pe corenne in si facultativil pe anuld intregd.
ordine alfabetica i le va thaii ta Minieterului Pretuld licentel este detoritil de la 1-ia 4: a
pe huga raportil din parte'irnsoçitii de mid ta- trimestrului in cursuld eereea s'a Montt decla-
bled nominalt (modelii No. 24). ratiunea si se pletesce pe trimestru totil-de-
Tramiterea acestoril acte la Ministerd se va una inainte (art. 9. al. 1.)
face treptatd si pe can mai complectil, spre Perceeterii, priimindd banii de la debitantd,
a se elibera in schimbii nurndruld corespunp- sauté obligati al semna in rold la partida per-
tore de licente. ceptiel in dreptulii mamelui seii, specificAndil
trirnestruld, sauna banilord, chitanta, thscrie
CAPITOLULt IV apoi aceleasi amenunte in registruld cu matea
Despre poreeperea taxes bduturilorii pentruvenituldbeuturiloril spirtOse i eliber(ze
debitantulul ehitanta legiuite. (Modeld).
Art. 7. Casieruld indatil ce www.dacoromanica.ro
priirnesce de la Perceptoruld libereza Wed, debitantulni Ii-
 FINAN CLARE 181

cei4a priimita de la casierie, avendii obligatin- mintelord si a le transmite vzate Ministernlni

nea a nota in fie-care trimestru pe contra-pa- linancelora pe JInga raportil en una tabled no-
gm& a licentei snma rdspunsa, trimestrula. ac- niinala, in dubln exemplart.
nierud chitaete1 i semnatura sea. Unii randa se va pdstra la Ministert, era
Art. 9. Versarea fondurilora din taxa liccn- celi-alta se va ioapoia casierului cu aprobarea
telord din benturi spirtOse se va face de per- euvenitd, (modeld No...).
ceptorii comunall in primele 4i1e ale hand pen- Casierulii pe de na parte se descarca la de-
tru intrepid trimestru, si mu declaratie, prii- bitli polo scripte si complecturile séle, ped'alta
mina in schimbii recepise tipdrite, valabile, chema pa perceptora la casierie si descarca
prin observarea acelorasi reguli si forme pre- relurile coin unel in dreptuld ntimelui fie-earul
vaclute la art. 47 si 48 din regulamentulii per- fosta debitantd, en observatie .escaclutil in te-
ceptiei 1871. (art ) meinla ordinului No. ..; de la .. Aceeasi o-
peratie face si in registrul reek itulativ (art. 19,
CAPITOLULD V al. 2 din lege).
Art. 13. In ce privesee simplcle strainutarI
Despre prefaeeri dinteunt meet la altuia in acetasi comunde de-
bitantii sunta détori a le da in cunoscinta Pui-
A Alaugirea nonilori debitanti. mariei locale, spre a li se viza lieinttk dupd,
Art.10. Cornerciantil carivore sa incepa In noua localitate made 'si-a asedata stabihinien-
eursuld anulni comerciold de bauturi spiltese tulil ci inlatura ori-ce nedurneriri la revisiile
trebue sit fad declaiatie la Primdrie care se periodice.
I

va inainta prin casierie Ministerului finance-

lord. (art. 4). CAPITOL ULD VI
Casieruld, priiminda in sehimba licent,ele de
la Ministerti, se incarea prin scriptele casieriei De spre proibitiunI Si penalitittl
en valórea lord, chi mit pereeptorulii comunei
en rolulti speciala, adauga inteinsula pe nouil , Art. 14. Licenta inceteza d'a fi valabila in-
debitanti si face la recapitulatie rid noud lega- [ data dual expirarea trimestrului pentrn care
lisare. ultima plata a pretuluf a fostil facuta, (art. 9,
Candd rolula an va mai cuprinde spatid li- al. 2 din lege).
bel* se va intocmi anti alu donilea voinmil ro- Canda debitantula neglige de a rdspuade la
luxe' in care se va inscrie treptatti debitantii a- Hama si in mainile perceptorului pretult ui-
dangatf. Cu taxele acestorti adaugiri, casieruld
mestriald ala licentei sele in termenn de 10 ple
din lana anteia a trimestrulni, i continua co-
va debita registruld recapitulativa ala percep-
torului, dandn'i instruetiuni sit pasest.it in im-
merciula de Wuturl spirtóse cu nit licenta des-
plinire (art. 8). thotatii, debitantulii, pe lingit plata castulai
B. Seaderea debitantilorU incetatl din ne-trimestrialii, se supuue pentru prima ora. la IA
PO. amtnda egala mu preuld pentru una trimestru
Art. 11. Comerciantii earl voeseii a ineeta aid licentel séle.
negotula lord, din ori-ce imdregiurari, sunta In easu ca debitantulii in cursula acelniasi
cletori a face declaratimas la Primaria lo-ala. and sit neglige a duoa Ord plata in termenii, se
la casU de incetare din viéta a debitantului, supune, pe linga pretulu licentel, la amen ii. so-
acésta declaratie se va face de mostenitori; era cotita de duod or] castuld trimestriald. (art. 11).
in lipsa-le primarula va 1,a0 in constatare d'a Art. 15. Agentil inearcinati en constatarea
dreptulti set (tura inseiintarea perceptorului contraventiunitoru sunta :
ori a agentului Politiei. I. Primarii eomunelora urbane si rurale, lo-
Faptulii ineetarei din negota se constatd in cotiitori sea delegatki lord;
loealitate, in care impregiurare se inehee una 2. Agentii politienesci, adiea : politail. co-
procesd-verbalii sub semnaturele primarulni misarii si subcomisarii.
a mini agentd politienesed sal a duol marturi Sjre acestd efirsita. in fi. -care trimessu,
dintre notabibl comunel (modal). La acestil primarii suntii obligati a face d'adreptuld, ori
procesa-verbalt se anexa obligatord si breve- prin delegatilcomunall sea politienesci, revisie
tula de licenta poseclata de fostulii debitantii, in circumseriptiunea lord , dee. debitantil de
spre a se annla; era in casti de perdere se va leduturi spirtóso ail licentele legiuite dupa in-
constata faptuld In josuld procesnlui verbala tinderea cornereiulni. dupa numerule stebili-
de seddere, facendu-se publicatie de easierie cit mentelorti, ,415_1 Wald intitrciiatii respenlerea
beenta deelarata perduta este si remane a- taxel si ddca posede chitairtele doveditó:e de
nulata. plata pretului licentel.
Art. 12. Casieriigenerali ingrij ascii a priimi La caea d'a d ,seoperi contraveniri la leg-
in cm said fie-carni trimestrn din partea pri- tranotrli'u imediat casierului general alu jade-
www.dacoromanica.ro
marilora procese-verbale de constatarea scale- tul el. pe linga referata, si actele de constatare.
e
139 LEMUIRI
C mstatarea acestord casuri se face prin pro- Doveditoril de contraventinni insciintezd pe
cese-verbale inchaiate de primaruld Bed agen- unulii din agentil comunali sed fiscall (art...)
til mentionati mai sued. earl, in unire en agentulii respectivd aid poll-
Procesele-verbale se supunio imediatii, prin tiel judiciare, morel la Incubi contraveninte-
casiere, Ministerului financeloril gi dupa, apro- lul, facul perchisitiune in stabilimentii, confiscd
bare ad puterea de otlrirl definitive, (art. 15 beuturile gilsite in contraventinne, i pagasce
gi 19 din lege). la catagrafisirea lord, pun endu-le sub secuestrn,
Implinirea amandeloril seU inlocuirea lord prin observarea regulelord de procedurd stabi-
prin inchisóre se va face conformii articolulni lite la art. 18, § 2 din legea de nrmdriri gi sub
de mai josil, indetorirea preveptd, acolo pentru proprieta-
Art. 16. Dupd confirmarea proceselord-ver- ruld beuturilorii, care rémame depositarulto lord
bale de contraventiune de chtre Ministernlii fi- One la vinyre.
nancelord, casierulh se incarcl, in scripte la de- Constatarea contraventiunii i catagrafisirea
bitii i pdgesce la imphnirea armndeloru prin mdrfel se face in presenta comerciantulni ben-
perceptoiuld comunel. Amendele pronuntate turilord ; érd in lips1;1, a órneniloril sel, ori a
smith extgibile in termend de 3 q3le de la so- .doud persóne chemate ea marturT, incheindu-se
matinnea adresatd, contravenientulni. totil atunci nnii procesil-verbald in dublu exem-
Somatiuuile enprindd numele, prennmele con- plard sub semn&turele lorii.
travenitului , strada , domiciliulu , sum exi- Procesele-verbale cuprindil:
gibilg, precum i iliva, luna gi anulii preddrei, 1. Villa, luna. anuld constatkil co se face,
se dati persOnei, BA la domiciliuld per6Onel prin numele, prenumel.e i cualitatea agentului care
observarea disposliunilord cuprinse la art.74 face constatarea, procum numele, prennmele
din codulti procedurel civile, (p ntrn eitatil). locuinta doveditoralui.
La cash de neplatd a amendei in termenuld 2. Numele, prenumele gi domicil;n1U comer-
fixath prin acestd articold, amenda se inlocuesce ciantului, natura contraventiunii, articoluld
prin inchisóre (de 15 clile One la 6 lunl), a c&- legil beuturilord spirtese relativd la impregiu-
rui duratd se otdrasce de care Tribunalulii de rare gi in fine felnlii i cdtimea benturilord
prima instant& a locului contravenitulni (ar- gdsite in contraventiune.
ticolulu 16). J.TroU rAndil din aceste procese-verbale se
In acestil scopU, casieruhl judetulul, prin a- inaintezd in 24 ore, prin casieria judetului, cd,-
,

gentil de percPptinne respectivi, constatd fap- tre linisterald financeloril gi devinul executoril
tuld de neplatd, a amendel, inchee procesulu- indat& dupe., confirmatiunea sea, conform art. 15
verbalU de insolvabilitate, preve%lutii la art. 59 din legea licentelord de beuturi. Alii don:lea
'

din reglementuld legil de urmarir', sell:math de loll din procese se predd comerciantnlui a-
prirnarii, perceptoru, agentulu politienescii sed flatu in contraventinne; erg in cash de lipsd, se
duol mai turi, gi ild inaintéz& la Ministeruld fi- depune la Primdria comunel respective, ceea
nancelord, spre a descir -a pa casie.1 de debi- cc va tine loch de predare cdtre contraveninte.
tuld amendel gi a fa, -a in eonsecinti lucrdrile Ministerulu financeloril va pntea refusa con-
set- pe lingd Tiibu ialb. firmarea sea in casulil dna constatarea con-
Art. 17. OLI-eine va fi viniutd beuturi spir- traventinnil nu s'a flcutii de cdtre unul agentd
tóse, till, a pos d2 licent& pentru exercitarea in dreptii seil cdadd nu s'a indeplinitii formele
acestni comerciii, se va p d psi cn confievrea stabilite prin acestU regulamentii.
bdoturloru spirtese gasite in pclesiun a sea, In cash do aprobare, casierulil generalii, prin
gi osebitU cu u amendd egald pretului pentru agentil de perceptiune, va pagi la vinyrea ben-
mid and alii licent I ce a fi t ebuitti s posede. turilord confiscate pe pretulii cold mai avanta-
Aceeag penalitate se va aplica i acelo u de- giosh, ca pentrn objectele secuestrate in ma-
bitantl earl nu voril intruni una seu mai multe tmie de Uzi directe, prin incheere de procesil-
din conditiunile preverj.ute la a t. 8, precum gi verbalU de vinyre, conformil regulelord preyS-
acelira earl ard intrebuinta sub nume de ser- Lt ite la art. 53 56 inclusivii din regulamen-
viten la vinyrea beuturilord, persóne earl nu tuld legil de urmirire.
intruneseu co iditiile art. 8 din lege. Art. 19. Licaidatinnea primeI maven:VA do-
Pe lingd amendi se va inchide gi stabil men- veclitorului se va face de easieruld generald al
tuld imediath chhril de cdtre agntuld. p )1itiel judetului, care va respunde doveditorulni ja-
judiciare, insdrcinatd cu constatarea p eveptd, mdtate din pretuld bluturiloril confiscate gi
la art. 18. vinduta, conformil art, 17 din lege, sub iscdli -
Art. 18. Div -iitoril le contraventiuni can tart chiard in procestild-verbald de vinddre;
dad boort la coofiscdri, ori-care are fi enalitatea erd cea de a (lona jumState a valórei se va In-
lord, particulari eel funetionarl, ad drepta la casa In comptulii fisculni, and chitantg din re-
ud primi egald cu jumitate din valórea beutu- gistruld en matcd si anerdnd'o la procesul-ver-
rilord confiscate; cea-altd, jumetate se incasez& bal de vinclire, earl in complect si indatd se vor
in comptu 6 fiseului, (art. 17). www.dacoromanica.ro
inainta prin easierd la Ministeruld finançelord.
 FINANCIARE 153

Art. 20. Agentil numitl la art. 15 suntii ventitmilora spre a se supune la amendele ci-
responsabili, fie-care in functiunile lora, de tate.
constatarea la timpil a contraventiunilora la Relatiile vorii fi insocite de procese-verbale
legea dredtului de licentti; se va pedepsi cu pa constatathe acestora fapte.
amencla de la 300 One' la 1,000 lei agentil earl Aceleasi indatoriri de priveghero si consta-
vora fi toleratd vinYrea de 'Venturi spirtose, tare ail qi inspectoril de finance atatii asupra
flat ca vinytorii sit posede licelita enveuita. agentilora citath la art. 15 eata i asnpra cage-
Amenda se va otari de Ministerulii finance- rilora generall dejudete din circumscriptia lora.
lorii §.1 se va plati in termenil de 3 4i1e de la Art. 21. Regulamentuld de faca se va pune
cerere (art. 18 aid h gil), sub penalitate de a in aplicare cu incepere de la 1 Iulie, anuld en-
'1 se retine din salarit fa din avere prin apli- renta, dandu-se in consecinta instructiunile
carea legil de nrmArire. trebuitóre, pentru indeplinirea oneratiunilora
Casieril generall priveghiaza i relatég Mi- de constatare qi percepere a acestui venitii, prin
nisterului finançelorii faptele de abateri ale a- Ministeruld fivançelord, directia contributinni-
gentilorii insarcinati en constatarea contra- lord directe.

TABLOt STATISTICt
de populatia comunelorii urbane §i a térguriloril din tdriI, dnpa specificatia de
mai josii, pentru aplicatia legii relative la licenta be'uturilorii spirtiSse
a
04
NUMIREA De la 15 mil suflete De la 3 mil One la De la 3 mil sufiete
JUDET1ELORU in susii 15 mil sullete in josa

1 Arge§il Oraplii Pitesci

* Curtea de Argeq
2 Bacitti * Bacgil
Têrgulii Ocni Parnicea
Mainescii
Caiutu
Glodurile
Valea-Rea
3 BrAila Oragulti Braila
4 Buza Orasulii Buzeii.
Bdrgult Mizilii
5 Botopni * Botosanl Orasulu Ilirlail Tdrgulil Stefa'nesci
Tirgulil Sulita * Burdujeni
* Buca gea
2. FrumuOca
6 Bolgradil
Cahulii
= -__ Ormulli Bolgradii
7 2 Cahuhl * Leova
* Copaclia Nou6
* Baimaclia
8 Covurluill * Galati 3. Dragu4ani
* Beresci
` * Pechia
* Foltesci
2. Nom
9 Dâmbovita Ormulti Urgulii-Vestel * Gal sci
* Potlogii
10 Doljil 2 Craiova 2. Calafatil
1I Dorohoiii Orabulii Dirohoiii * Darabani
Tdrgulii M Hileni * . Hadauti
2 Herta * Savani
12 Faleiti )
_
Hugwww.dacoromanica.ro
*
*
M.I.mornita
Falcill
134 LEGIUIBI

NUMIREA De la 15 mil suilete De la 3 mil One la De la 3 mil sullete

E
. JUDETIELORU in snsti 15 mil sullete in josil

TerguRi Urdesci
RAduclnénu
Docenil
Docolina
Gugescii
* Dranceanil
BasAscil
13 Gor,j1 fergn-Jiii Bradoscenii
Petronii-de -Susi]
Peticu
14 lalornita OraIuhl Stirbel a UrdicenT
15 Ia0 Oraplii 141 fergulii Frumos a Podu-Ilód
Sculeni
Bivolaril
Tibascu
* Poenile
a Camingrescil
DimAcsianii
Socola
a Galata
Copou
16 Ilfovii B Bucuresci Orauld Oltenita Ferbinti
17 Ialomita , Ismailil Tergulii Velcea Susla
* Chilia a Nicolaefca
* Reni
18 Mehedinti Orasulil Seyerinil a Baia de AramA
* Cernet1 a Vérciorova
a Strehaia
19 Muscelil a Câmpu-Lungii
20 Nerntu a Pdtra a Neretu a Buhug
a Bozienii
21 Oltu 0 Slatina
22 Prahova 1 Ploesci Tergulil CAmpina a Urlatl
a VAlenI a Filipescii
a SlAnicA
23 Putna a Foepni a Odobesci Orapla Panciu
Tergulii Adjudd
a Namohisa
a Domnescil
24 ROmn.-Skiratil Oraplii Rôni -SlIratil a Plainescil
a Bolbóca
25 Romanil a RomanA D BacesciI
a Bara
a Dumienescii
a Onivanif
26 Romanatl
2; Sucéva
-- a Caracahl a Balgti
a FAlticeni a Leopedi1e
a P4canil
28 T-cucid Tecuciii a Nicorescil
a Podu Turculul
a Ivescil
www.dacoromanica.ro
 FINLNCIARE 135

F.
...'''' INI
r, NUMIREA De la 15 mil suflete De la 3 mil pail la De la 3 mil suflete
c4
r)
JUDETIELORU in sus5 15 mil snflete in josii
O
Z

Tergul5 Stefrinescii
* Gániceana
o Putenil
29 Teleormanti Orasnlii Turmi-Magurele
o Alexandria
o Rusil de Vede
o Zimnicea
30 Tutova Orasulti Berlad5 A Murgenil
o Puesedi
A Plopana
31 Velcea o Remnicu-Veleei Orasulti Ocnele Mari
Tergul5 DrIgasani
o HOCEZ11
32 Vasluiii o Vasluiu 0 Pungescil
o Cod lescii
o Borosescii
I 33 Vlasca A Ginrgiu

TREI DECISII MINISTERIALE

ESPLICATIVE UNORU ARTICOLI AI LEGEI ASUPRA LICENTIELORU COMERCIANTILORU
DE BEUTURI SPIRT6SE
(1873)
1. CONSHAULt MINISTRILORt Acesti comereianti se potil considera ca
edneltinegotulti de Venturi cu ladicata séd ca
Jurnali1 detalisti ?
2. Decg, intreprenorii de restaurante de la
In sedinta sea de ast541, Marti, 26 Iuni5 1873, Off, cari aunt obligati prin contractele hate
Luanda in deliberare referatul domnulni mi- de la Ministerul5 lncrdrilorii publice pentru a
nistru ali financelorti sub No. 16,478, prin care vinde dup5, uE tarif5 fixat5., totti felul de man-
ardt ci maT multi comercianti din judetulii earl, benturi spirthe etc., urmeza a se impnne
Vlasca, intreprenori de restaurante de pe la la taxa licenteloril seil nu ?
gEri, cum si prefectil i casierii de Tecncill, 3. Déc5 debitantil de beuturi din tergurile
Botosani, Ismailli. Romanati, Dâmbovita si 0 terguserele earl facii parte din comnnele ru-
Vlasca, prin relatiile inregistrate la No. 2008 rale urmez5, a fi asimilati debitantilor de prin
§1 2009, si raporturile No.6007, 1119, 1081, comnnele urbane, si prin urmare scutifi de re-
6843 si 3586, cc ad supusti en ocasinnea apli- strictiunile art. 8 si 24 din kge séfl nn ?
crii legil licentelor5, cer5 a li se da deslegare 4. DécE comerciantil de Venturi. cari vind5
asupra cestiunilorti urnAtóre : en védra la detailigi, cum si en amenuntul ca-
1. Unii comerciantl. pe Tinge prineipalul5 tre consumatori, urmez5 a li se impnne taxa
eomerciil de blc5nie si cofet5rie. debitéz5 ei de comercianti cu raclicata se5 de detalisti?
beuturi spirtelse, dup5, cum urmez5, : cumper5 Asemenea Yea eel taxati en arnenuntulti
de la comerciantil cu radicata cuantitati de potii debita i cu vidra in mid cuantitilti?
spirt5 brutii, 'Id destilez5 densil prin cazane 5. Deci, debitantil cari continuE cu viny-
0'15 vindfi en ocana si de multe orl cu védra, rea beuturilorb spirtOse 'Axle la finele lunel
de la 10-20 vedre, cdtre detailigi; osebit5 de Inli5, fEr5 a fi facutti deelaratinni de a li se
acésta, desfacii in aeelasi modt www.dacoromanica.ro
alte bentnri libera cuvenitele licente, urmez5; a fi conside-
spirtóse strAine i vinuri indigene ce aduc5. rati ca vinytori fraudulosi sell nu?
136 LEG WIRI

Avendil in vcdere avisulii Consilinlui dons- I II. CONSILIULtT MINISTRILORtT

nilor eforl advocatI asupra acestoril 5 cestimil
anume : Jurnalii
I
a.Asupra cestiung : chiarti din cuvintele In sedinta sea de astdcli, Marti, 26 Iuniii 1873,
«expuse aci (in telegrama comerciantilorii) re- deliberandu asupra referatului domnului mini-
asultd cd reclaniantil snatti comercianti cu rd,- stru aid unancelorri sub No. 15,936, prin care
dicata . arét d. cd, cu ocasiunea aplicdrii legil licentelor
aChestiunea acésta fiindd pusd in desbate- beuturiloril spirtese, prefectuhl de Némtu si
area Camcrei, amendamentult a fostri respins. cesielulu generalil de Putna, prin raportulii
aPrin in mare vorii rdmânea supusl la plata No. 6965 si 1853, cord a li se da deslegare a-
d licentei de cornercianti en rAdicata.» supra chestiuniloril urradtóre :
Asupra chestiunii II, relativk la intrepre- I. Deed I.Ote aseç12, pe lingd taxa licentelor,
noril de restaurante de la gare : care este unil imi coati directii, ecimi judo-
aConsidei andil cg. motivele exy use de recla- Vane i cornunale ?
amanti potil sà legitiraeze uasdiimbare a pre- 2. Deed' scgderile patentelor5, ce ar resulta
aturiloril din tarifa, érd nu a se face ud, execp- prin deminuarea comerciantilorli de beuturi
atiune la lege, care nu s'a prevdc-Jutii. din causa licentelor, urmezg a fi fdeute in sar- .

d Pen t r u aceste motive, suntemil de pdrere cina comunelorii seil a Statului?

4C.6 cererca de facd i ori-care altd analogg 3. Deed fabricantii de rachiurI, bere etc.,
<este neadmisibild." cum si produceloril do vii, cari sunta aperati,
Asupra chestiunii III, in privinta corner- dupd alt. 3 din lege, de plata hcentei, se potii
ciantiloril de bduturl spirtese din tergurile earl bucura de acestil dreptil de seutire, numai
fact parte din comunele rurale : cgndiivimptea o facil in localitate unde se afld
aResultd atatii din litera câtts si din spiri- fabrica gi via, seil si in orl-ce alte localitAtl
gtnlii sal econemia legii, ca, art 8 si 24 este undo ei aril voi sd'si transporte beuturile spre
aaplicabile asupra debitantilorg afiati in ter- a le desface imediatil sal a le tine in magaza
g gurile din comunele rurale.» de depositil?
Asupra chestiunii IV, relativd la comer- 4. Deed unit comerciantii cu rddicata, care
ciantii taxatt cu amdnuntuld, deed pot debita aril avea deli( site de beuturi spirtese in mai
si cu vedi a : multe c mune, vete obtine panel rid singurd
aSuntemil de pdrere ea comerciantii detain licenta, aCts urrnezd a avea atdtea licente in
glitti, cAndil vindil en védi a, pot FA, fie clasati ciite commie va avea deposite ?
aintre comerciantii eu rd.dicata numal calla 5. Deed unil comerciantii de cdreiumd, care
afacii asemenea vincldre nu d'a dreptulil cdtre are aidturea seri sub acelasi acoperementil si
aconsumatori, ci catre alti detailisti.» unts birtil aCts ng cafenea in care transportd
Asupra chestiunii V, relativd la comercian- vinii din stabilimentuhl de aliiturea spre a'15
til cari m1'0 procurd iicentg, egutând a'sides- vinde consuniatorilorii, pete obtine ud, singurit
face bduturile in lima Jun : liceutg sal entru fie-care stabdiment cate una.
a Suntan de pgrere c comeroiantii cari arts Veyndil cd Consilinlii domniloril efori ad-
gvoi ea beneficieze de termenul acordat la art. 7 vrcati, car ora s'aii supusil aceste chestiuni, a
asi in intervalulii lunei mild, reflectandt si eraisii avisubl urrailtorii :
d voindd a pArdsi comerciulii, nu pete ad li se Asupra primei chestiuni, deed judetele si
aaplice dispositiunea al t. 12, de Cat de la 1 Au- comunele potii percepe qecirni i asupra taxei
gust, deed ar continua si peste acest termen.» licentelonil :
Consiliuld unindu-se cu opiniunea domnulul aSubsemnatii, in consideratiune cit judetele
ministru al5 financeloril, aprobd avisulil dont- si comunele aO dreptil a percepe qecimi pe ve-
niloril eforr advocati emists asupra chestiunilor an'turile directe, incuvinatate prin lege, cd, le-
de la art. I, II, IV si V, care va face i arte din gile earl le-ail dat5 acestil dreptU nu ail spe-
rcgulamentii. acificatO ca ad se percepg eeirni nunial dupit
Catil pentru hestiunt a de la art 3, veynda aunele venituri directe si nu dupd altele, ci in
ca legea, care este destul de esplicitg, peevede amodir g neralii du: I tete veniturile fart dis-
ca acestd ristrietiune sA, se aplice numai la atinetiune actual& si fiiterc; cd infiintarea de
cornunele rurale, in sate, cantle, carciumele et n0111 venituri are locil prin trebuintele cele
isolate seii pe la drumuri. Consiliul autorisd pe «nom ce se ivescil inteunil Stat5, si deed sar-
D. ministru al financelor a urma in conseciute acinele creseil In Ina Statii, potd cresce i in
Dooinu ministru de finance va educe la bide- tjudete sell in eornune in proportie ;
plinire dispositiunile acestul jurnahl, sub re- Ica legea nefacendil nici ug, distinctiune in
serva sanctionaril Domnesclulterierd, conform aprivinta diferitelorii venituri directe, ci fl-
decretului cu No.1025, de la 0 IuniU 1873. acendu-le pe tete susceptibile de a servi, de
Ministri : L. Catargi, Florescu, B. Boerc- abase pentru tan) judetiane sets comunale, r6-
scu, Chr. Tell. www.dacoromanica.ro
No. 14. anigne la intelepciunea represintantiloril jn-
 INANCIARE 137

gdetelort set comunelort ca sd incuviinteze «Asupra punetului aid eineilea: este cit co-
enoul taxe pe nouile venituri directe ce ad pu- emermantuld care phitesce nit licentit pentrn
gtutt sa se infiinteze in Statt. Pe aceste mo- ecarcinmd nu mal trebue sti, plAtOscd i alta,
etive suntemt de parere el nu se pito refusa ecandii sub acelasl acoperementd are si und
ejudeteort i comunelort dreptuit de a per- ebirtil undo vindebeuturile din carciuma sea."
ecepe opcimi si pe taxele de licentd in acelasl Consiliult, unindn-se cu opinia donmului mi.
emodd cum percept lecimi i pe cele-alte con- nistru ald financelord, aproba avisulu domni-
gtributiuni directe. lord efori.
gAsupra a clued chestiuni, deed scAderile ce
((lion resnita de la patente prin deminuarea III. CONSILIEJLt MINISTRILORtT
enumdrului patentarilort, din causa licentel,
ecatd, a privi pe coma, set pe Statii : Jurnalii
geonsiderandd ed din spiritult legil perce-
eperil contributiilort directe resultti cd In sar- In sedinta sea de astdp, Vinerl, 6 Wit, a-
ecina comunel remdne tote sedderile acelea nuld 1873.
e earl art avea beet pe base rolurilord intoc- Diana in deliberare referatul domnulal mi-
mite in vederea contributiunilord in flint& la nistru aid financolort sub No. 17,574, prin care
momentulii redactdril rolurilort. sot nu si a- arétit cd, cu ocasiun a aplicaril legil licente-
ecelea cari pott resulta din desfiintarea sed lord, mai multi s iecnlanti de bduturi spirtOse
emodificarea notabild a vre-unui venit direct; din partea de peste Milcovd. precnm si prefec-
AConsiderandd c, prin legea licentel este told, csieri generall de Plmbovita i Pra-
ginvederatii ca; numtrult patentabililord se va hove, prin relatia inregistrata, la No.. . si
Rlitininua §i prin urmare din taxa patentelord raporturile No. 7320 si 2692, cord a li se da
gva resnita uti scildere ; deslegare asupra ponct 1 int urmdtOre :
(Ca', acestd setidere ar putea fi laisatä in sar- 1. Cud speculantt de biuturi spirtOse con-
cina comunel, cdcl, cum am clisd, nu este una tractezd cu ua fabri it ore-care predea In
(din acele sctiderl earl ad pututt intra in pre v -- Ore-care timpt ud caantitate de vind sOd ra-
ederea legil perceperil contributitmilor directe; chid, indati inst dupd contra :tare. set clupa
«Ca' perceperea taxa' din licente nu 'i-a hi- trecere de catii-va timpt, densuld transmite
gsatii comunel, pentru ca cold pucint de va su- contractuld altuia, astil-folt ed aceld contract
eferi scddere din diminuarea patentabililord, sd trece prin patrn set Ciilet mane.
aib ua. compensatie din taxele licentelor, caci Este intrebarei, décii suntt supusi la taxa
gperceperea taxelor licentei se face de easier; licenteloril toti aceia prin mambo ciirora a tre-
ePentrri aceste motive, pdrerea nOstrti este mitt contractult, sea celt d'n urnid care a rti-
ecl sctiderile privescd pe comptult fisculul, era' dicatil btuturile spirtOse ?
gnu ald comunelort. 2. Taxa ce urniezd a se impune debitautilor
«Asupra chestiunei a treia : pdrerea nOsted de beuturi din catunele comunelord urbane,
este cd, dupã cuprinderea art. 3 din legea li- situate in deptrtare peste trel chilometro de
ecentelort, fabricantil suntri scutiti ori undo raza comunel i en populatiune mai mica' de
isi vort vinde productele fabricelord lord si 50 familii.
gproprietaril de vil productuld viilord, destul Aven lii in vedere avisult datt domnil e-
enumal ca vinclérea ad fie en radicata si cu e- fori advocatl asupra acestort chestiuni.
esclusiunea fraudelort, pentru care art. 19 in- Consiliuld decide :
esd rcinézd pe casieri cn deosebitd priveghere. Asupra pun etului I : Nu va pldti taxa li-
gen cuventult de ori unde, se intelege d vin- centelort de chtd acela care. cumperandii bilu-
eyrea en radieata se pOte face nu numal In turi de la produettori, radied marfa spre a o re-
clocalitatea fabricel sed la vie, ci si in ori-care vinde detalistilort. Acésta este conform art. 2,
aittl depositt. litera A, din lege, awl actuld ce lege& supune
«Asupra ehestiunis a patra : este eit unil la taxa este cumptrarea i revinderea objecte-
ecomerciantii care face comerciult cu rtidicata lord, end nu transmiterea drepturilor prin ce.
«min mai melte deposite trebue sd plaitesca a- siuni la alto pereóne.
dtatea licente Cate snutt depositele, penten ed. Asupra punetului : Ve'clOndd avisul dom-
e con Cornet art.6, prin stabilimente se intelege nilord efori alvocati, earl ad gilsitt nO. : eche-
gnu numal n'ti prtivalie, dent si tint depositu estiunea este resolsatit prin ultimulii aliniatt
ede unde se vinde lAuturi. fie chiar cu rddicata. tile sub art 2 ia sensuld acesta cit orl-ce
:

Alle aci ergsl resultd cd, in cast candu be'u- ogrnpii de Omeni, constituiti in ortiselt, satii
turile stat intent localitate in depositii nu- «set cdtunit In d,pArtare celii pucin de trel
dmai spre conservarea lord acolo, end nu si vin- chilometre de mail orast set satt mai mare,
eprea lord, si ea' aeon vimpre se face in altii ese va plati licenta chip& proportiunea popu-
elect nude mai tat4iii se transportd, atunci nu elatiei acelni ortiseld. Kitt sOd ctitunt, Ord nu
www.dacoromanica.ro
emal e n vole de lid noul licentd. ecalculata si adunat'd d'impreund cu popnlatia
133 LEG1 1111t1

csatalui sal orasului inrecinatil. dér d. mai de- D.)mnu ministru ald finançeloril va aduce la
4parte de 3 chilometre,. indeplinire jurnalul de faca, sub reserva sane-
Consiliulil aproba avisuld emisil de domnil Omni Domnesci ulteriOra.
efori advocati asupra punctului H. Ministri : L. Catargi. Chr. Tell, Florescu,
Areste dispositiuni vord face yarte din re- B Boerescu.
gul a men 111. No. 8.

BEGLEMENTU
PENTRU APEACATIUNEA LEGII IMPOSITULUI ASUPRA BEUTURILORU SPIRT6SE

(Decretii No. 928 din 27Aprilii 1874)

CAPITOLULti I Art. 5. Fabricantii aunt ditori a comunica
registrele lord agentilord de perceptiune al im-
Despre fabricatinnea spirtöselorit positului on' candd acestia voril credo de en-
viintl a le cere.
A. La fabrice permanente de destilatie din In easd de refusil, el vord fi suputil pentru
grane aid alte semenaturl si cat toll prima Ora anal amende de 200 lei. a duoa Ora,
Art. 1. Ori-dne voesce a intret rinde fabri- in acelasi an, de 900 1., érd a treia Ora de 600 1.
catiunea de rachiii, spirtd séil here. este ditor Art. 6. In totd timpuld cat fabricele aunt
a incunosciinta despre acista in scriad pe biu- in Incrare, fabricantil suntal tinuti, sub pe-
rould de perceptiune aid impositului celd mai dipsa unel amende de 100 lei pentru fie-care
apropiatd de locul uncle este stabiliti fabrica, infracVune, ad remita la finele fie-carel septt5-
aretä.udii totu n'uddata iva inceperii fab,i- mEni la biurould de perceptiune ald impositu-
catiunii. lui ant tabled semoatil de dinsil aid de impu-
La casd candil nu aril gasi biurould de pa.- ternicitil lord, si indichdd ,
ceptiune In distanta maxima de 5 chilometre, 1. Feluld gradelorn de tilde si cuantitatea
prevécluta la art.5 din caietuld de insarcindri. beuturiloril fabricate in cursuld septimansi.
incullosciintarea se va putea face la Primaria 2. Numeruld t i capacitatea vaseloril in earl
loc ului. se voril fi aseclatil beuturile si loculil uncle se
Acésta insciintare trebue ad, indice : vord fi depusii aceste vase.
1. Localitatea in care este situatil, fabrica. Art. 7. Agentii de perceptiune al impositu-
2. Feluld beuturiloril du fabricatd. lui suntil in dreptii a visite.. ori canda vor cre-
3. Feluld productelord de intrebuintatil in de de cuviinta fabricele si magaziile in earl
fabricatiune. se pistreza biuturile fabricate. pentru a sein-
4. Numeruld si capacitatea cazaneloril si a credinta do exactitatea indicatiuniloril din ta-
limn-Hort de destilatiune. blourile septemanale; el suntd asemenea in
5. Prodnsuld de micliodi presumatil aid fa- dreptil a depune paze in usile magazineloril in
bricatinnii pentrn 10 clue de luau. earl si se pastreze beuturile fabricate, pentru
Art. 2. lndata dupa priimirea incunosciin- a impedica esirea acestoril beuturi mai 'nainte
tarii previcl.uta la aricoluld precedentil, agen- de a se fi plititd seC consemnatil taxele dive-
tuld principalii ald biuroului de perceptiune nite asupra lord.
séii primarul la care incunosciintarca va fi fest B La fabricile de rachid. de tiscovind si
facuta (imp& distinttiunea aretatd mai susii. prune.
dE fabricantului Ira dovecla de priimire, repro- IArt. 8. Fabricantil de rachiii din tiscoving
ducendil tote indicatiunfle incunosciintarii si si prune, earl se servescil cu cazane zidite seC
amintindd cd purtatoruld ste supusd la lade- mobile, sunt détori cu 5 4i1e celti pucin inainte
plinirea tutulord obllgaiiuiilord impuse de re- de a incepe fabricatiunea, ad fad la biurould
glementuld de fapa fabricantilord de Venturi. Ce perceptiune aid impositnlul, aid in lipsa de
Art. 3. Fabricantuld care va 1nce,e fabri- ant asemenea biurod in distantA de 5 chile-
catiunea fard a indeplini prescriptinnile art. 1, metre la Primaria locald, care va 9 obligata a
se va supune nnel amende de 200 lei. o transmute biuroulni de perceptiune cold mai
Art. 4. Fabricantil anon ditori a tine re- apropiatii, Ira declaratiune in scrisii. indicandil :
gistre in regnla entru operatiuMle lord cl 1- 1. Cuantitatea materiel ce voescil a supune
nice sigilatesi parafrate de rind agent(' de per- destilatiunii.
ceptiune ald impositului; contravenientil la a- 2. Localitatea unde se afla depusil acesta
césta dispositinne se vord supune unei amende mIterie si aceea unde destilatiunea cste a se
de 200 lei. www.dacoromanica.ro
fare
 FINANCIARE 139

3. prim i ora dude fabrieatiunea are a In- tinnea cArora are dreptule d'a pretinde scu-
I

cepe i durata presumate a fabricatiunii. tirea.

4. Cuantitatea aproximathil de maid ce Art. 12. Fabricantil stint aperati de ori-ce
err de a clobAndi. respundere pentru lipsurile de beuturi prove-
In intervalule d'intre priimirca acestel de- nite :
claratiuni i inceperea fabricatiunii; agentii de a. Din sceclumentule normale in ceantitatea
perceptiune al impositultil smite in drepte de ei in teeria gradurilore calculate (lupe, timple
a constata cuantitatea materiel destinate a fi eedeiiT alcobolului ei a berei in magazii.
supuse destilatiunel ei d'a rectifira deelaratiu- b. Din epargerca vaselord set din orl earl
nea in acesti privinte. Rectificatiunc a decla- alte imeregiurari, precum ei din casuri de for-
ratiunel nu se pote face de call in presenta de- '0 majore.
antului. care semnéze rectificatiunea. Indate dupe ivirea impregiurerilore men-
Art. 9. Indatit dupe terminarea fabricatiu- tionste sub litera b, fabricantule este obligat
nii fabricantil pomeniti la articoluld precedent d'a incunosciinta despre acesta pe agentil de
suntil détori a incunosciinta dcspre acesta pe perceptiune ai impositului. La priimirea ineu-
agentil de nerceptiune al impositului. earl snot nesciintarii, agentil de perceptiune se trans-
in dreptil d'a constata prin mesurAtOre cuan- porteza fare cea mai mice inte4iere la localul
titatea rachiulul produse. uncle sunte depuse beuturile, ei constate felul,
Dovedindu-se di in timpuld fabricatiunel s'a teria ei cuantitatea benturilorii perdute. Asu-
sustraeil u. cuantitate do rachiii, agentil yore pea acestel constateri se inebee procesii-ver-
ineheea procese-verbale in earl vorii areta a- bald pe temeiule ceruia beuturile perdute sunt
tate motivele pe cari baseze pretentinnea lore. trecute in comptule fabricantului ca eeite din
cater i intampinerile fabricantilorii, ei yore fabrice.
intenta aceate procese-verbale comisiunilore In case d'a nu merge ageutulii de percej -
ad hoc. instituite conformil art. 17 (fostil 19) thine la prima chilmare se face constatarea
alt legii imposituini, pi ntru a decide inteunii mentionata mai suse, in trrmene de 24 ore, nu
mold definitive. se voril mai putea trage la nici une fel de re's-
C. Obligatiuni comune tutulor falcricantilor. punclere fabricantil pentru casurile enumerate
Art. 10. Nici lid (uantitate din be,uturile mai susii.
fabricate nu se pat rad ca din locul node snot Art. 13. Fabricantil de licheruri, adice de
depose. de Cite in temciulii actelord liberate beuturl preparate prin arnestecare de alcoho-
de a gentil de perceptiune al impositulul, duper luri naturale cu zaharti ei substante aromatice
aclaarea seri cousemearea taxelore. Agentil nu sunte supuel la nici nit elle obligatiune de
sunte détori a tine pent u fie-care fabricaute cater aceea d'a presinta la orl-ce lechisitinne a
rind comptt de bduturile fabricate si de beutu- agentilord de perceptiune al impositunfi dove-
rile eeite in terneiule acteloril de plata sea emn- 4ile necesaril nentru juatificarea pldtei taxe-
semnarea taxeloril. Cana la revisuirile cesunt lor asupra alcoholurilor naturale intrcbuintate
in dre pie a faee localurilore nude sunt clepuse de deneil.
beuturile. agentil vore dovedi vre-uii diferente
in mai pocine intre cuantitatile de beuturi ce CAPITOLULT5 II
art uremia sá se afle in finite, dupe comptule ti-
nute i cumetitA tile (xistente in deposite. ace- Despre pereeptlunea taxebrii
sta diferinta se FR considera ca su3trae di la
plata taxebouit i fabricantult se va pedepsi cu Art. 14. Ori-cine voesce a radica de la lo-
confiscatiunca unei cuaetiteti din bentnrile e- culti de fabricatiune beau! supuse taxelord.
xistente in deposite eceivalente diferintei con- En re a le da consumatiunel in intrul turd, este
statatil ei cu amerde de la 100 pend la 6001E1. detore a se presinta la biuroule de percei tiune
Art. 11. Beeturile consumate in cuprinsuld ale impositului pentru a face ne declaratiune
localerilord de fabricatiune atate de proprie- de felulti. teria i cuantitatea beuturilore ei
taril fabricelord ei do familiele lore, Cate ei de pentru a plati taxele cuvenite dupe acesta dr-
muncitorii intrebuintati la fabrice frodil sell- claratiune.
tite de taxe, cuantitatea acestorii benturi cal- Declalatiunea se face inscrisii a imprimate
culate pe baza de 75 dramurl rachie de 16 gra- car! se tine in fie-care biurod la dispositiunea
de, sed ecuivalentulii in rachie de altii terie, contribuabililore ei se iscAlcece de cAtre de-
see una i eumetate oca bere de fie-care per- clarante.
son i pentru fie-care eli. se a trece in comp- Cana declarantuld on scie a isceli, agen-
turiie fale.'icantiloril ea egitil din fabrici; pen- tul care priimesce declaratiunea face mentiune
tru aceste sfireitil de-care fabricante este dd. despre acesta chiare pe declaratiune
tore de a areta in tablourile septemenale al- Art. 15. Contra taxelord platite, declaran-
catuite, conformer art. 6 ale r( glementului de tule priimesce imediat ue chitante teiate din
feel, numeruld persOnelord pentruwww.dacoromanica.ro
consama- teune registru cu matee, numerotatil, sigilate.
140 LEGIITIRE

pi parafatil de administratinnea contributiuni- bitter proprietaril seri conductorii beuturilord

lord indirecte, sell do casierula generald aid ju- suntil pedepsiti cu amendd de la 100-600 Ia.
detului, acesta, chitantd ardtit suma priimitd, Cu tOte aceste, deed proprietaril add endue-
opua si ora priimirel, si reproduce tote indica- tumult bdutariloril dovedcsce prin chitanta pre-
tiunile declaratiunei in ce privesce felull, td- vNutd la art.15 cit ad Iacleplinitd prescriptiu-
ria §i cuantitatea beuturilord, ea servd de titlu nile art.14 si 15 de mai susil si cd de la inde-
pentrn radicarea bduturiloril de la locul de fa- plinirea acestor prescriptiuni ad trecutil 24 ore
bricatinne, insd numal dupd verificatinnea ace- fdril ca agentii d percc ptiune al impositulut sd
stel bduturi de cdtre agentil de perceptiune al se presiute pentru a proceda la verificatiune,
impositului, verificatiune constatat a. prin uS. in- confiscatinnea i amenda no suntii aplicabile.
scriere chiard asupra chitantel, conformil pre- Art.19. La cas chndd proprietaril sell con-
scriptiunilord articolului de mai jest. ductoril biuturilord, voind a indeplini prescrie-
Art. 16. Indatd dupa' presintarea declara- rile art. 14, nu volt gasi la birr od pe agentuld
tiunel si plata taxelord, unfi agentil de percep- de perceptiune sed va internpina din partea a-
tiune ald impositului se transportd la loculd cestuia refnsil de a'l priimi taxa si de a'i libera
undo bduturile suntil depuse pentru a proeda indatd chitanta, va fi in dreptil constatandil a-
la verificatiunea lord. césta printennil procesii-verbald aid Primariel
Verificatiunea 01'0, asupra naturel Venturi- loculni, cdruia i se va alipi declaratiunea pre-
lord declarate, asupra gradelorii de tdrie si asu- vd4uti la art. 14, sit radice §i sit dea consuma-
pra cuantitdtei. tinnil bduturile, faird a fi supm-ii" la confiscatin-
Constatarc a gradeloril de tdrie a bnituriloril ne sOd amendd, ci numal la plata taxelor dupil
se face numal cu alcoometru Vagner pe basa declaratinnea alipitd la procesuldeverbald.
unei temparaturi de 14 grade lleaumnr. Pen-
trn mdsuritOrea cuantitatil beuturiloril se in- CAPITOLULt III
trebuintéza cotuld locotenentului-colenelil FS I-
coianu, alciituitil pcntru vddra de Muntenia, a- Despre exportatiunea benturiloril
ceste instrumento trebuie sd fie revestite de
marei admise de gnvernil pentru garantia exac- Art. 20. Oil-eine voesce a rddica de la lo-
titiitil lord. caluld de fabricatiune bduturi supuse imposi-
Contribuabilii snntil in dreptil a so opune la tului spre a le expedia pentru exportatume, este-
constatarea gradelord de tdrie sell la mOsurd- deto d de a se presinta la biuron'il de percep-
to rea cuantitatil bduturilor lord cu instrumen to tiune ald imeositulul pentru a face ul decla-
de ori-care alte sisteme de catil acele preve'clute retinue de feluld, taria i cuantitatea beutn-
mai susil, Bed eu instrumento nerevestite cu rilorii si a consemna taxele cnvenite asupra 4i-
mdrcile guvernului. s -lord bduturi.
La caed de contestatiune intro proprietaruld De daratiunea se face in formele pres3rise la
beuturilord §i agentuld de perceptiune ald im- art 14 de mai susd.
positului asupra resultatului verificatiunei. par- Art. 21. Consemnarea taxelord pentru bdu-
tea care dulled contestatiunea are dreptulu de turiledestinate ex )ortltiunel se face, dupd voin-
a eel() uS. coetraverificatinne in presenta pri- ta prop rietarului bduturilord. sed la casieriile
marului comunel séd alu inlocuiterului legald generale ale tesaurului publicd, SOS la biurou-
ald acestuia. rile de perceptiune ale impositulum. Pentru taxa-
Art. 17. Dupd terminarea verificatiunii, a- le consemnate la casieride generale ale tesan-
gentuld care a efectuat'o im plinesce pe chita»ta rului, casieril generall IiberezS. receuise speciale
de platit formula de constatare a verificatiunei din registre ca mated, earl li se predad de ad-
§1 a esiril Nuturilord din localuld de fabrica- minietratiunea contributinniloril indirecte, qi
tiune, lipesce pe fie-care din vasele cari con- tind rind comptii particulard de simple priimi-
tind bduturile uS. mared dupd modeluld stabilt te i restituite.
LIC administratinnea contributiunilord indirec- Pentru taxele consemnate la binrourile de
te si face a se scóte in presenta sea din coprin- perceptinne ale imperiled, biletele de exporta-
suld localnlui de fabricatiune sini din all dope- tiune Lb ,rate conformil art. 22 aid regulamen-
sitului intrCga cuantitate de bduturi pent-n tului Se facd servescd de chitanta. de priimirea
care s'ail plltitd taxele. taxelord
Art. 18. Benturile rddieate din cuprinsuld Art. 22. Agentuld de perceptiune aid impo-
localurilord de fabricatiune Bed de depoeitil mai sitului priimindd declaratiunea proprietarului
inainte da indeplinirea tuturord formahtatilor bxuturilorii destinate a fi exportate si taxele a-
prescrise de art. 14, -15, 16 si 17' de mai susd furente la acisto beuturi, tied recepisa consta-
se von considera ca sustrase do la plata taxelor. tandil cousemnarea lorii la ud casierie generald
Aceste bduturi precum si vasele earl le con- a tesaurului publicd, hborezd dinteund regi-
tint' E,4i micllócele intrebuintate pentru transpor- st ru en mated, numerotatii, sigilatd i parafatil
www.dacoromanica.ro
timid lord suntd supuse confiscatinmi §i ose- ic administratiunea contributiunilort indirecte,
 FINANCIARE 141

unit biletil de transportil pentru exportatiune, t lord nu corespundd indicatiunilord biletulul de

care va indica: transportd, certificatuld de efeetuarea exporta-
1. Fc'luld, graduld lord de Uri.) gi cuautita- tiUnei se acordd numai penti n beuturile presin-
tea totald a benturilorii. tate specificandu-se en tote Ilmurinle necesarii
2. Punctulii de frontierg prin care beuturile diferintele constatate intro indicatiunile bile-
urmezg a fi exi ortate. tulul' de transportil i resultatul verificatinnel.
3. Termenulii in care beuturile unmiza a fi Art. 27. Biletuld de t-ansportii revestitii de
trecute peste fiontierd i acel in care efectuarea ceitificatulii de efectuarea exportatiunii nu se
exportatiunei urmézg a fi justificatd la biuroulii inapoiaza peoprietarului sed col ductorului ben-
de perceptiune aid impositului care a liberatd turilort de clad dim& trecerea beuturiloni pe-
biletnld de transportd. ste frontierd, Cana cx, ortatiunea se face pe
4. Suma taxelord consemnato cu specificare uscatil, set' dupd incarcarea lord in vase, child
dec d. consemnarea e fdcutd in numerard sea in exportatinnea se face pe apd.
recepisa unel casierii generale a tesaurulni. Art. 28. Restitutinnea taxelord consemnate
Art. 23. Exportatiunea bduturiloni nu se pentru beuturile des tinate exportatiunii nu se
pete efectua de cat prin puncturile de frontierdro face de Carl contra biletelord de transportil re-
uncle suntU stabilite biurourile de vamd de 1-a, vestite de certificatele de efectuare a exporta-
2-a, 3-a seri 4-a clasa tiuM1 gi numai dem aceste bilete suntil presin-
Terrnenuld in care benturile urméza a fi tre- tate la biarould care le-aii liberatt in terme-
cute poste frontierd se calculeza dupa distan- nuld fixatd printednsele, conformd art. 23 aid
ta dintre loculd de unde beuturile suntu radi- regulamr ntului de faca, pc ntru justificarea tre-
cate gi punctele de frontierd pe baza de una di cerii beuturiloril peste frontierd.
pentru cincl chilometre. Art. 29. Cana certificatuld de Efectuare a
Termenuld in (are efectuarea Exportatinnel exportatiunii constat& dif rinte intre indi.atn-
urmezd a fi justificata Ia biurould de perceptiu- nib. biletului de transportil gi resultatulii veri-
ne alii impositulni este de 20 dile de la ex, it a- ficatiunil stivdrgita in momentuld exportatiu-
rea termenulni acor datii pentro trecereabeutu- nil. restitutiunea se face numai pentru cuanti-
rEord poste frontierd. te.tile t'e benturi aretate in certificatulii de e-
Art. 24. Pentrn verificatiunca benturilorri fectuare a exportatiunii ; biuromile suntii inse
destinate exportatinnel gi pentru scOterea lord cletOre a tine in sent& la licuidatiunea sumelord
din localurile de fabricatiune seri de depositil de reetituit scedemintele normale ce ad pututd
se procedéri conformU art. 16 gi 17 alu re- suferi beuturile, atatd in cuantitatea cad gi
glementelui de faca. in gradele lei ii de tdrid prin evaporatiune, pre-
Art.25. Penalitdti le prevedute la art. 18 ald cum gi perderile provenite din scurgere gi spar-
reglementului de faca sturtd aplicabile gi in ce gere de vase constatate in reguldprin procese-
privesce beuturile destinate exportatiunci. verba'e dresate de cdtre angenti al guveruultii
Art. 26. Efectuarea exportatinner so con- sea ai comunelord,
statd de mitre agentiT vdmiloru impreund cu Art.30. Inclata dupa licui I atiunea sumelord
agentil do strejuire al frootierelorU ; pentru a de reetitaitd, biurontile do perceptiune ale im-
cestil qfirgitd se proem-Mei la verifi-atiunea Yeti- pesitelMi remitd celord in dreptil. contra acbi-
turilord, confound articolului 16 ald reglemen- tului lord pusd in dosul biletelord de transport,
tuluI de faca gi la cxaminarea biletului de ti ans- sumele licuidate, sea candu consemnatinnile ad
portil, gi gasindu-se cd beuturile suntd de a fostii facute la casieriile g nerale ale tesauru-
celail felii, de aceeagi tdrie gi in aceeagi cuan- lni. recepisele accstord casieril revestite de in-.
titate care se indieft in bilettild de transportil, credintarea biurourilord cC restitutiunea este
cu reserva insd prevedutd. la art. 12. gi ci ter- incuviinata de densele.
menuld acordatil pectru trecerea biuturPoril Deca parte diutt'ud sumg consernnatd la MI
peste frontier& nu este expiratii, se redacteza casit rie general& a tesaurului urmérd a se re-
In dosuld biletuini de trans ortd und certificat tine dreptd taxe asupra diferintel intro bdutn-
de efectuarea exportatiunel care se iscelesce rile expediate pentru exportatiune i beuturile
da agentuld vemilord gi de agentuld strejuirii, exportate, recepisa casimiel generale nu se re-
pe care se pond sig lele biuroulni vdmilord ti mite celui in clreptd de caul dupg plata sumei
comandei punctulm. de retinutU.
Candd termenuld acordatil pentru trecurea Art. 31. Taxele consernnate pentru Venturi
beuturilor peste frontierd este expiratil, certifi- destinate exportatiunii se incaseza in comptuld
catulii de efectuarcaexportatiunei se refued, gi veniturilord impositulni in tOte casurile calla
agentil chiamati a do acest certificatil se mdr- efectuarea exportatiunei nu este justificati in
ginescii a nota in dosul biletului de transportil termenuld otdratii pentru acesta, cenformil ar-
c. benturile s'aii presentatil pt utru ( xporta- ticelului 22 aid ugnlamentului de faca.
Vane dupg expirarea termenulni. Pentru tote sumele din taxele consemnate,
www.dacoromanica.ro
CandU feluld,tdria seil cuantitatca benturi- earl se incasezd in comptubi veniturilord im
142 LEGIU1111

positului, biuronrile de perceptiune sante obli- scriptrinnea uncle exercitd functiunile lore ; in
gate a forma chitantele prevedute de art. 15 asemenea casu find, el suntu detori a rerrnte
ale reglementulni de façd. MCI intardiere agentului bdriturilorii celii mai
Aceste clam* remand atagate la mateele apropiatil de loculd unde s'a constatate contra-
lord i nu se detagezii de cad deed consemna- ventinnea, atate actele relative la constatare,
toril sumelore se presinta pentrn a le reclama. ate i beuturile secuestrate.
Art. 32. Ori.ce contestatiune Bed neintele- Art. 38. Constatarea contraventiunei prin
gere asupra restitutiunii taxelore consemnate incheere de procesii-verbalii se face (had provo -
pentru Venturi de stinate exportatiunei se ivesc. catiunea agentilore de perceptiune al impositn-
fie intre emeemnatori i agentil de perceptinne Ini seri ori-ca'rei alte persOne p.rd dovedi franda.
ai impositului see casieril generali al tesauru- Art. 39. Procesele-verbale nu se pot incheia
Ini. fie intro casieril generall al tesaurulul gi a- de call in presenta contravenientulni sée re-
gentil de perceptiune aT impositulni , se supuu presintantulul Beg 1i In presenta conductoru-
administratinnil contributiunilor indirecte, care lel (cardugulni). Acestia sunte chidmati a sub-
decide definitive asupra lore. teen.' procesuld-verbald impreund cu agentuld
scare a constatatil frauda.
CAPITOLULt IV Cana proprietarule benturilord see repre-
sentantuld sde va fugi seC an va voi a 'ern.
Despre importittiunea b6uturi1orri se va face mentinne despre acésta in proeesul-
verbalii. care se va sub-scri atund de dna' per-
Art. 33. Importatiunea baturiloril nu este sdne chiamate ca marturi.
pernitsd de catt prin punctele frontierei uncle Art. 40. Procesele-verbale yore areta :
Be gdsesce biurouri de vaind de 1-a, a 2-a, a 1. Data dilei gi ora candti vore fi redigiate ;
3-a gi a 4-a clasa, i. Numele, prennmele. cnalitatea gi regedinta
Art. 34. Sunte admise la mpoitatiune ra- pastille]. (:mpiegatulni) care inchee procesraii-
chiurile. spirturile gi berea a cdrord yak), e, la verbalii ;
locurile de provenintd, este pentru rachiuri gi 3. Num, le, prenumele, cualitatea gi regedinta
spirturi de trel-decI lei celii pucine de fie-care persimei care a provocatd constatarea contra-
védrd. Intre spirturi gi rachinri se coprinde at ventiunel, adice care a dovedite frauda ;
beuturile alcoholice cunoccute in comercie sub 4. Natura contraventiunei gi articolele din
denumirile de masticd, slibovitz, rhum, tafia- legea asupra beuturilore spirtOse gi din regn-
vack see area, kirsch gi abeinth, see spirtu- lamentuld de faca relative la acesta. contra-
rile de 40 grade tdrie. ventiune.
Art. 35. VatOrea bduturilore presentate pen 5. Peinld. tdria i cuantitatea biaturilore gif-
trn importatitme se constata conforinti regie- site in contraventinne, feb10 gi numerule vase-
mentului vamale. lore in call sunte. continute.
Areste indicatiunl yore fi d'ajunsil cand con-
CAPITOLULli V traventiunea constatata va da locil nurnal de
aplicarea amendel. Ganda contra v( ntiunea va
Despre caustltarea frandelarti fi de natnrd a trage dupd sine pe lin ga amendd
gi confiscarea bduturiloril, procesele-verbale vor
Art. 86. Del-co contraventiune care da loc ardta ancd :
la confiscare gi la a...licatthne de amendd see a. Evaluatiunea aproximativa a bduturilord
nuinal la cea din urma din acesto penalitdti secuestrate.
intro cad suntil prevédute prin reglemeaulii b. Loculd un le s'a demise bduturile scene-
de facd, trebue sd fie constatatd printeun pro- strate si numele, prenumele gi cualitatea per-
cesii-verbale incheiate celit multd in 24 ore senel in pdstrarea clreia s'a dat aceste beuturi.
,lupd ivirea contraventiunii. Art. 41. Dem prop rietarnlii bduturilore va
Art. 87. Sante in d-epte a incheia procese- fi facd la incheerea procesului-verbald. i se va
verbale de contraventiune : da copid., de pe acesta, in case de absenta a pro-
1. Agentil insdrcinati cn perceptinnea taxe- prietarului, deco, densule pr va avea dornicilinl
lore, intro can yore fi conlisionati de Ministe- in cornuna undo a'a constatat contraventiunea,
rule. financelore : procesulii-verbalii i se va significa in 24 ore
2. Prirnarii comunelord urbane gi rurale; dupd incheere.
3. Agentii de orl-ce grade insdreinati cu in- lii casnlil contrarid. procesuld-verbale se vs,
casuirea veniturilorii pub'ice; afiga in acelagi termenii la uga bitiroului de
4. Subprtfectii gi politail; perceptiune.
5. Persenele legalmente autorisatP a loc: a in IN. 42. Beuturile secuest -ate se yore si-
numele Primarilor, subprefectilor see po'itailor; gila de agentuld care a ineheiate procesulii-
Sub;refectii i politaii potil incheia procese- verbald si de proprietarulii lord ; (Ude pro-
verbale de contraventiunT gi afardwww.dacoromanica.ro
din eircum- prietarule nu va fi fact', see va sigila bduturile,
 FINANCIARB 143

acestit formalitate se va indeplini [ entru Un- cloyed& libel ata de Tlibunald pentru priimirea
sold de eatre Primaruld loealii in comunele ru- cereril de anulare, theltuelele facute en pastra-
rale, si de ea.tre und agentd politiencsed in co- rea benturilorti vord fi in sarcina vinovatilort.
munele urbane. Art. 48. Cheltuelele facute en pastrarea belt-
Art. 43. Proceselo-verbale de contravthtiunl tnrilord secuestrate a ea ora confiseare va ré-
si confiseari se vorti inainta 24 de ore dupa in- manea definitiva, se voril efectua din pretuld
cheerea lord comisinnil ad-hoc instituita in re- vinyril acestord bduturi.
sedinta fie-caruia judet, cordon-nil art. 17. a]. 2 Art. 49. Statuldnu respunde pentru nii ad
aid legil asupra beuturilort paguba ce s'ard ivi in timpuld i2ederil beutti-
Comisinnea ad-hoc vorti da otai irea lord a- 'ilea sub secuestru, fie din spargerea vaselor,
supra proceselorii-verbale, celd multd in 3 clile din incendid 8CC ori-ee altA intdmplare.
de la priimire i vord comunica otaiirea bin- A gentii singuri stint respunytorl pentru pa-
roului de perceptiune ald beuturilord spirtOse gubele ce and proveni numai din negligenta lor.
din comma nude s'a constatatd frauda. krt. 50. Indata dupd priimirea otdriril de-
Prin otdrirea ci, comisiuuea ad-hoc va de- finitivti data de autoritatea in dreptd asuoia
termina i cuantitatea amendel ce urméza a se unni procesd- verbalt, Yea prin acesta eta] ire
aplica contravenientului. procesuld-verbald se anulCzi, agentil liberCza
Art. 44. Otarirea comisiunii ad-hoc se va benturile i midhicele de transport, secuestrate
notifica colt mai tarcliti in 24 ore de la priimi- proprietarilord lord Ma a cere de la Ynsuld
rea el de cdtre agentuld fiscald proprietarului verl-ul altd plata de catii acea a taxeler, thel-
beuturilort ; in cast de nemultumire pe acéstii tuelele pricinuite eu pastrarea beuturilord, re-
otarire contravenientuld este liberii , in ter- maeendd in sarcina agentului care a inehtiat
mend de 10 clile, a face recursd la Ministeruld procesult-verbald anulatii.
financelord. Liberarea beutarilor se constata, prin eerie-
In cast: de recursd la Ministeruld financelor, re chiar pe otarirea dati asnpra procesulni-
efectele otdrirei comisiunil ad-hoc suntd sus- verbald.
pendate. Ddca prin otal ire procesuld-verbald este a-
Otarirea Ministerului finaneeloril se aplica probatil, se procedha imediatfi la aplicatiunea
in -LOVA intregimea el, chiar candd contrave- penalitatitord otarite.
nientuld and usa de facultatta de recursd la Art. 51. Vintlerea beutrilorti confiscate se
Tribunald ce i se las& prin art. 20 al. 2 ald le- face prin ingrijirea agentiloril de perceptiune
gil asupra bauturilord. al impositului cu licitatiune publica in presenta
Art. 45. Procesele-verbale earl, nu vord fi doveditorilord frandelorti.
incheiate in formele prescrise prin art. 10 ald Jumetate din produsuld vincldnil beuturilorti
legil asupra beuttirilord i prin art. 10, 39, 40 confiscate se da doveditorilord fraudelord in-
si 41 ale reglementulni do faca, swath lovite data chip& incasarea acestui produsd.
de nulitate si agentil earl le-ad redigeatd re- Art. 52. Amendele se implinescu de catre
manil respunyorl care Statil si eltre proprie- casieril generall ai tesaurului publicd prin a-
taruld benturilord. plicatiunea legil de nrmarire in materii de de-
Antoritatile nu vorti putea admite impotriva toril fiscale.
proceselorti-verbale alte nulitdti de catil acele Pentrn acestil sfirsit'd agentil de perceptiune
resultandd din lipsa formalitatilor mentionate al impositutui suntd obligati indata duda prii-
mai susii. mirea unel otarirl definitive data de autorita-
Art. 40. Procesele-verbale incheiate in re- tea in dreptti ad comunice acesta otarire casio-
gala formezd proba inaintea justitiei pend la mini generald ald jud tului.
inscrierea in falsti. Art. 53. In tote casurile, candil Tribunalele
Art. 47. Contravenientuld care aril voi sd scutescil pe contravenientil la legea impositului
annleze unit procesd-verbald de confiscate sub asupra benturilord de penalitatile deja aplica-
motivuld de falsd, se va adresa catre Ttribuna- te in temeiuld otarlrilorit Comisiunilora ad-
hod de antaia instanta aid judetului, cu cerere hoc, produsuld vinyril beuturilord confiscate
inscrisa si subscrisa de sine in persOnd séii de si amendele incasate se restituesth Mord in
und deplind imputernicitii din parte'l purtator dreptd.
de procuratiuno in reguld. Acesta cerere se va
face in termend de 8 clile de la notificarea con-
firmarii procesului-verbalt de care comisiunea CAPITO LULU VI
ad.hoc, n. mai putendil contravenientuld re-
em ge le Ministerulti financelorii in moduld pre- DIspositiuni trans itoril
scrisd la artieolulti precedentd.
In asemenea casil, beuturile secuestrate re- Art. 54. Beuturile earl la data de 1 Lille,
mand in depositd One la intervenirea otdririi 1874, se vord gasi intrepositate in temeinlil
Tribunalului, déca contravenientul va presinta art. 3 ald conditinnilord en cari veniturile im
www.dacoromanica.ro
144 LEGIITIRI
positului asupra spirtOseloril at fost5 arenclate, dera ca in deposite la fabriei gi se vor5 impu-
gi earl la 1 Julie viitor5 nnvorfi achitatii taxele ne la plata taxelor5 treptatil cu esirea loril din
.cuvenite care arendasii actuall, se vor5 consi- intreposittl.

LEGE
PENTRU INST1TUIREA A UNU-SPRE-DIECE INSPECTORI FINANCIARI

(Decretd No. 754 din 29 Martia 1873)

Art. 1. Privegherea asupra comptabililor5 sp.ctorulii va pine sigiliul5 s5ti. pe Cas i pe

mhuitori de bani publici i materialti, contro- registre pend ce, dup 5. avisulti eel va da, se va
bid gestiunil lord, indeplinirea indetoririloril presinta pentru a constata situatinnea.
ce le suntil impose prin legi le, regulamentele, Art. 8. In casuhl eandii ver-unil agentii ma-
instructiunile si ordi ile in vigOre se incredin- nuitord de bani lubliel nu se va presinta dupa
téza la una-s re-pce inspector] finandari ireunoscilntarea ce i se va face. seil fiindii pre-
Art. 2. Inspeeteril tinanciari, conforn 5 ar- sinte se va opnne la verificarea gestiunii sele,
ticolulii 87 din legea asudra comptabilitatii ge- inspectorulii, in numele ministrulni de finance,
nerale a Statului, suntu responsabth de ori-ce va invita ye procurorii i in liosa pe mid altil
deficitil sdd prejudicid causatil ce nu se va pu- oficiard aid politiel judecgtoresci, care se va
tea acoperi din averea i garantia delicuntu- afla mai in apropiere, siimpreuna vor constata
lui, in casuld cândii aru proveni din rea prive- situatiunea Casei si a serviciulul.
ghere sell din lipsa de pliveghere seu verificare In asemenea cask ehiar déca situatiunea se
fara prejudiciul pedepselorii prevtclute de lege. va constata bunk autoritatea de care depinde
Art. 3. Pentru serviciuld inseciuniIord fi- agintele '15 va departa din serviciii pentrn o-
nanciare, tera se imparte in timi-spre-q.Pee cir- punere la inspectiune.
cumscriptiuni fie-care de Cate trel districte si Art. 9. In casii când5 tOte operatiunile nu
anume : voril fi regulate si in intregulti lord trecute
Circumscr. 1. Mehedinti, Gorjik Velcea. prin scripte pend in momentuM inspectiunii,
2. Dolj1U, Romanati, Oltii. inspe toruld va sigila Casa, va sta faca pen5
3. Argesii, Muscelt, Dambovita. ce agentuhi va regula va compleeta tote hi-
4. Teleormank Vlagca. crarile ce lipsesci, dupit terminarea cdrora va
5. Prahova, Buzid, Rem.-S5ratii, constata situatiunea i va comunica autoritrutil
6. Ialemita, Braila, Covurlui5. de care depinde agentul5 inspectatii neregula-
7. Putna, Teencid, Tutova. ritatile gdsite si starea in care le-a5 hisatil.
8. Ismailia, BolgradU, Cahulk Art. 10. Pentru ori-ce lips5 de bani consta-
9. Fiticid, V isluid, Iagi. tatA. operatiuni ilegale seil abusuri, insoecto-
10. Suceava, Botogani, Derohoiii. rulii va incheia pocesii-verbalii si va invita pe
11. Neamtu, Roman, Baedil. agentulti respectivii a'15 subscrie si, in casU de
Art. 4. Fie-care chcumscriptiune se incre- opunere, va prone le conform5 art. 8.
dinteza unui inspectoril financiard. Art. 11. Din momentulii incheerel proce-
Art. 5. Inspectoril suntil detori a inspecta, sului-verbalk constatdiedil u6 lipsa de bani pe-
a constata situatlunea si ye ifica comptabilita- ste 1000 lei nejustificata seC falsuriprin scrip-
tea tutulorii agentil rd din cirenmscriptinnea te, neinscrieri prin scripte a sumeloril priimite,
sa insdreinati cu mAnuirea b nilorii publici. inscrieri la cheltueli mai multe de cdtil sumele
Banil publici suntu ori-ce fonduri . fie ale respunse. precum si erori la,aditiunea priimi-
Statului, fie ale districtului, comunelork Ca- rilord in minusil si a respunderiloril in pined
merilorii de comerciii, comitetulul de licuidare, p ste lei 100, inspectoruld suspenda pe comp-
Casa pensiunilord , Casa de depuneri, fie ale tabilii din serviciU silt] obligti arc incheia si-
ori-cdrul aseymentil public5. tnatiunea pea in acel5 moment-I, sub prive-
Art. 6. Ori-ce manuitoril de bani publiel , gherea sea si a preda numerariulil , archiva ;
de ori-ce autoritate and depinde, este detord mobilieruhl i totii ce apartine serviciului ce
ca la cererea inspectorului financiaril sa des- gereza adjuterului seri, prin incheere de pro-
chiP, Casa, sa presinte tote registrele si in pre- cesU-verbald in triplu exemplark
senta sea sit constate situatiunea. Adjuteruhl , sub privegherea inspectorului
www.dacoromanica.ro
Art. 7. In lipsa agentului de la postii, in- care va tine ua chee de la ladit, va continna
 FINANCIARE 145

giraroa serviciului pend la reintegrarea séd in-
locuirea ti tularulni.
In casil de a se constata c adjutorul a fost
complice cu comptabilulti , eld este asemenea
suspendatti, era' serviciuld se gerézil, de ensugi
inspectoruld.
Art. 12. La casii candil comptabiluld con-
travenitord se va opune ay incheea gestiunea
gi a'gi preda serviciuM, inspectoruld procede
conformd art. 8 gi 9.
Art. 13. Inspectoril financiari se vord pre-
vedea in budgetuld Mnisterulni de finance cu
550 lei retributiune gi 200 lei cheltuelile de
transportd, in totalti 750 tel pe lund.
Art. 11. Nu potd fi numiti inspectori fi-
nanciari de catii acei cari vord justifica de ud
blind reputatiune sociald, gi acei earl voril fi
rvite cold pucin duoi ani in functiunea de
casierd generald, gefii de sectiune gi de oficiii
in Ministerulii linancelord, grefierti sell re-
ferendar clasa I in serviciuld inaltel Curti de
com pturi.
Art. 15. Ori-ce dispositiuni contraril ace-
stei legi smith gi 'Inland abrogate.

LEGE
PENTRU CREDITULU FONCIARU ROMANU
(Decretii No. 827 din 5 Apriliii 1873)

TITLULt I iustitue un comitetil compusil de ministruld fi-

nancelord, de pregedintele Adundril deputati-
Despre societiitile de ereditil fonciaril, lord gi de cel mai in verstd din vice-pregedintii
resediuta, durata si objeetulfi Senatului.
Acestd comitetii face apelii prin ud publica-
Art. 1. Se autorisd instituirea de societati tune in Monitorulit oficialft tutulord proprie-
de creditil fonciaril, pe basa principiului aso- tarilord teritoriali din Romania, cari vord voi
ciatiunil directe gi a garantiei mutuale a pro- a face parte din prima societate.
prietariloril teritoriah, lard altii rivilegiii, de Inscriindu-se 60 proprietari fonciarT cu unR
chtd cele continute in legea de *a, i cu scop capitald celd pucin de 3,000,000 lei in proprie-
de a procura proprietarilord, cari vord voi sit tati constatate de cdtre comitetd valabile pen-
se imprumute cu ipotecd, putinta de a se li- tru acestil capitald prin rolurite impositulni
bera de détoril prin anuitati cu lungi gi scurte fonciard aid Statului, u societate va fi con-
termene. stituitd.
Aceste societati se vord bucura de drepturile Art. 4. Societatea 'vi vaalege regedinta sea.
gi vord fi supuse regultleril determinate p in le- Art. 5. Durata societdtil se fixezd la maxi-
gea de Lica% Ele vord putea ad alba sucursale. multi de 60 ani, socotiti din liva constituirii
In timpd de 10 ani de la promulgarea legil ei, publicatd in Monitorulit
de facd, numai proprietarii ad dreptulti de a Art. 6. Societatile de creditfi fonciarfi aunt
forma asemenea societtiti de creditd fonciard autorisate :
gi nu se va putea autorisa nici intr'unii modil 1. A face proprietarilorii de nemiscfitóre liii-
pentru formarea ver-unui institutil de creditS prumaturi pe ipotecl cu hingi termene, a &A-
fonciard prin mociatiuni de capitaligti. Torii platd se va opera prin anuitati gi impru-
SocietAtile de proprietari , ce von-1 voi a se muturi cu scurte termene totS pe ipoteca;
constitui, vord cere autolisatiunea Ministerului 2. A Inffinta pe basa accetorii imprumuturi
de finance, pe basa acestel legi gi a statutclor. serisuri fonciare (lettres-de-gage, Pfand-brief)
Art. 2. Numal societiitile de creditil fon- pentru ud, valOre care nu va putea ad intrecii
ciard, instituite pe basa legil de LA vorii a- surnele detorite de imprumutati;
vea dreptuld sa ern td scrisuri fonciare. (Let- 3. A negocia gi a scompta scrisuri fonciare
tres-de-gage sed. Pfand-brief). gi a face avansuri de bani pe aceste titluri.
Se va bucura de drepturile i vorii fi supuse
la IndStoririle prevNute prin acestd lege gi a-
sociatiunile ce se vord forma intro proprietaril TITLULt II
de imobile urbane.
Aceste instithtiuni nu vord opri infiintarea
uneia sell mai multord lAncl ipotecare, supuse
SECTIIINEA I
regimului dreptului comund. Capitalulu sociaii
Art. 3. Indatd dupd promulgarea legil ei
www.dacoromanica.ro
statutelord Creditului-Fonciard-Romand , se Art. 7. Fie-care imprumutatil, caudfi prii-
146 LEGIUIRI
mesce und irnprumutil, versA in casele socie- imprumnturile pe scurtU termend (art. 6). din
tdtii pentru formarea unui capitalii social cats veniturile societd tii, earl proving de la burin-
2 la mita' asnpra sumel ce primesce. rile curl ad devenit proprietatea el art. 65, din
1

Acestii vursumentii va ti consideratil ca nerd tOte sumele produse prin vind6rea acestorh bu-
I

avansii facutil societutil. si uumal la stingerea nuri; din contributiunea de maximumil 0 500/0
desilvdrsita a detoriei contractate elu va fi re- 0,0,) art. 34, platitd pe totn anti)" asupra
stitnitt fdrá dobanda. quantului imprumutneiloril si in sfirsitii din
Art. 8. Irnprumutatil in contra pldtil sume- tote recetelo operate in favoruld soeietritii si
lor insemnate la art. 7 priimesc chitante tdiate cari formezd rind beneficiii.
dintr'un registru en match, sub semniiturile ca- Art. 14. Capitalulh de revirementii se va
sierului si direetorului, insemnate en timbruld intrebuinta a plati dobdripe eupOnelord ajunse
societutii. la seadentd, ale scrisurilorh fonciare, si a plti
Art. 9. Aoeste chitante :until liberate pe sciisurile foneia re esite la sorti.
nnmele imprumutatului, gi nu potil trece la uh Sumele dintr'acest eapitald earl and rein;tne
alta persOnd fArit proprietatea ingagiatd, din disponibile se vord intrebuinta a plati suniole
care acea ehitantd face parte integralh. detorite Casel do depuneri gi consemnatinoi,
Art. 10. Chnd ua proprietate tuece intr'alte conform art.19, a negocia sell a seompta s ri-
main), drel told imprumutatului, la partea sea smile fonciaie si a face avansuri asupra a ce-
din capitalulii sociahi, trece cii proprietatea Ia steal efeete, conformil § 3, art. G.
noulfi propriftarii , pe numele eàiuia trebue Deed capitaluld de revirementa nu va f le
transferata si thitanta cea veebe. ajunsil pentru acoperirea trebuintelorii sush-
Deed ud proprietate Ingagiatd se imparts , ment'onate, i pentru serviciile cupOnelerd cu
si decd consiliulti de administratie consimte a scadeeta implinitd, a plAtii integrale a scrim-
recundsce duoi sell mai multi bitori, pe fie- rilord fonciare esite la sortii gi a eheltneli!orii
care pentru partea sea de proprietate, chitanta de administratie, suma care arii lipsi so va a-
relativit la acea proprietate se imparte propor- coperi din capitaluld secialii si capitaluld de
tionalU en impartiala imprumutulni si se trans- reservd, si in casii, candd nici acesta nu aril a-
tern pe nnmele nuoilorll proprietari. junge, se va pldti conformil art. 19.
Art. 11. Suma cu care fie-care imprumutat Art. 15. Deed societatea, vinlendn mill bon
va fi contribuitii la forrnarea capitalulni so- cdclutU in posesinnea sea, nu va sqite tOte de-
clan, in virtntea art. 7 ald legil de facd, '1 este toria en care acea proprietate este grevatil,
restituitd Inda± ce s'o fi achitatd en totulii de suma se versa, la eapitaluld de revirementd
datoriile séle cdtre societate, ii atunel chitanta luandu-se defieituld din fondurile capitalului
se inapoiazd gi se anulezd. socialt gi capitalului de reservd. Deed nici ca-
Art. 12. Suntil mernbril soeiettitei creditu- pitalnld sociald, nici capitaluld de reservd nu
lui fonciard toti proprietaril earl vord ipoteca este de ajunsii, suma care ard mai trebni se va
proprietatile lord acestel societati. Tote if o- Ina din capitalulfi prevNutil la art. 19 si as va
tecele garantézfi intennt modd solidard tete- inapoia acestui din trma piinteud preluare a-
litatea obligatiunilor contrattate d societate ; supra tutulord proprietdtilord angagiate , in
fie-care din proprietAtile ipotecate garantezd proportiune en co mai rémithe din détoria tie-
mai hnteit v&sgmentulii regnlatii ald doban- cdreia din ele.
dilord si aid amortismentului detoriei ce ea
a contractatii, gi in urmil garantézd; in casulti
cdudd principiulii de solidaritate trebuesce a fi SECTIUNEA III
aplicatil, garantia se imparte intro tote ipo-
tecele In proporthine en sumele en cari se add Despre capitalulit de reservd
fie-care din elo grevatil ciitre societate la epo-
ca acestel operatinni. Art. 16. Caoitaluld do reservd aid socb td-
tii se formezii din 0,25°/o ('/4°/0) se se va 1. re-
leva de soci, tato uh-datd, pentrn totii-de-una
SECTIUNEA II asupra fie-cdrulimprumutil efectuatil si din di
luare anuald de 20°/o din beneficiulii curatil;
Capitalula de revirementit (capitalii destinatiunea lul este a compleeta caoita:ult
de mir are) de revirementd, conformfi art. 14 11 15.
Art. 17. Capitalul do reservd trebue sO free-
Art. 13. Capitaluld de revirementii aid so- tifieze dupd oldtirea luatd de Adnnarea g .ne-
citatil se formezd din tete snmele earl provin : rala in fie care anii.
din pldtile imprumutatilord en lungI termene, Art. 1. Aceste retineri se vord face p116
(anuitati, dobandi si amortisatia art. 31) din ce fonduld de riservii va ajunge la proplitin-
dobandile prodnse de capitalurile sociale gi de nea de 20 °/0 a annitatilorn angagiate pri i e-
www.dacoromanica.ro
reservd (art. 22), din vdrsAmintele facute de la misiunea de s risurl fonciare.
 PINANCIARE 147

CAndd acdstit proportiune va 11 atins, reti- rea procentelord Morita Casel de depuneri e
nerile art.16 vord inceta. consemnatinni;
Gina fried fondnlii de reservd se va reduce 3. UO. stand determinatii de Adunarea gene-
prin necesitAtile prevNute la art. 14 i 15, re- raid pentru plata capitalului dótoritil Casel de
tinerile prescrise mai sued vord fi restabilite depuneri §i consernnatinni, art. 19.
peiA la recomplectarea lui In proportiunea pre- Suma ce va mai rdmAnea se va irnparti in mo-
scrisd la acestil art. 18. duli"' urmiitord :
Societatea are dreptuld a intrebuinta acestif a. 100/0 pentrn a se imparti directorulul qi
capitald de reservd potrivitd § 3, art. 6. membrilord consiliului de administratiune;
b. 20 °Io (duod-cleci la ma) pentru formarea
capitalului de reservA ;
SECTIUNEA IV c. Restuld se va Irnpiirti intre toti impru-
Despre capitaluld de subvenyune mutatii fie-cdruia in proportiune cu partea din
(mprumutare) capitaluld sociald la care are dreptd. Acestd
sumd, dupd avisuld consiliulul de administra-
Art. 19. Pdnd la formarea fondului de re- tiune, se va considera ca acomptil datil asupra
Beryl): prescrisd la art. 18, guvernuld pe a sea platilord urmAtóre, qi se vord scAdea cn dense
rdspundere, va deschide fie-cdrei a din cele d'An- la plata anuitdtii; imprurnutatil se vorii in-
teid trig societdti ce se will constitui in Bn- sciinta prin +pare despre propel, tinnea acestui
curescl, lami i Crajova, und creditd la Casa de scAclOrnentd.
depunerl gi consemnatiuni pene la 1,500,000 lel, La inceperea lucriirilord societatil qi vend a
cu procentil anuald de 5 °/o. Credituld fonciard nu se fi realisatii beneficii indestuldtóre pen-
va usa de acestd ajutord in comptuld fondulul trn aprobarea cheltuelilord exercitiului urmd-
sal de reservii, sub forma de comptii curentd toed, fondurile necesaril se vord lua conforma
si in mdsurd numal a necesitdtil provocate de articolului 19.
primele cheltuell de instalare i de intk4ieri Art. 23. Fie-care inscriptiune ipotecarA cid
in vArshmintele detorite de imprumutati. dreptd la beneficiile societUtii dupd proportiu-
Cdndii capitaluld do reservd aid credituluT nea ad-prorata valOrea imprumutatii.
fonciard va ajunge la surna prescrisd la art.18 Art. 24. ProprietAtile asupra cdrora se va
si comptuld curentd se va licuida, credituld fi math inscriptil:no in favOrea societAtii rh-
deschisd la Casa de depunerl i consemnatiuni, mänd angageate pe totil timpuld clad tine a-
devenindd de prisosil, se va suprima. mortisarea In proportiune cu sumele ce mai rd-
Se va tine in condicele societdtil und compt magi déthre.
separatil pentru capitaluld de subventiune. Art. 25. Transmisiunea imobilului anga-
Art. 20. Snmele luate din capitaluld do sub- geatd, fie prin virvIere, Oestre. donatiune, ex-
ventinne snntii garantate solidard de toti mem- propriatiune sell ori-ce altd-felii de alienatiune
bril societettil. sOd transactiune nu descarcd aceld imobilii de
In casd candil ar fi trebuintd a se face phitT la obligatiunile luato cAtre credituld fonciar.
din capitaluld de subventiulle pentru complec- Imobiluld angageatil Vito fuse' fi InbocuitO
tarea sumelord détorite pe scrisuri fonciare, printeund and imobild de aceea0 natur i de
din causd de intdr4ieri de respunderi din par- ud valOre ocuivalentii, do se va priimi acésta
tea imprumutatilord, suma scós pentrn aceste de consiliuld de administratiune.
plati so va restitui capitalulni de subventinne Nould imobilhl angageatii astd-feld este so-
fird intArcliere, indatd ce se vord vinde imo- pusii la obligatiunile i sarcinile imobilulul pe
bilele imprumutatilord nesolvabill. care '1-a inlocuitii.

ITTLULt III TITLULV IV

Despre benetleille soctotati1 Despre Impruninturl
Art. 21. Tote veniturile societiltil, sctipn- SECTIUNEA I
du-se plata cupOnelord qi a scrisurilor fonciare Condqiunile imprumuturilord
elite la sorti, formérd, beneticiuld societAtii.
Art. 22. Pend la plata complectd, a sumel Art. 26. Celli mai timruliS se luni dupd
do fonclatiuue detorite Casel de de puneri qi con- constituirea fie-ediei bocietnti, soeietatea va
semnatiuni, art. 19, se va lua din beneficiile a- trebni sd incepd oporatirmile sele
nuale ale societAtii : Art. 27. Confoi m art. 6 ald legii do facii,
1. U sumd indestulittOre pentru acoperirea societatea face dna felori de imprumutnri pe
cheltuelilorii societtiiI pe exercitiuld urmAtor; ipotecd.
www.dacoromanica.ro
2. Ud altd suml suficientd pentru acoperi- Unele suntd platnico cut termeni lune prin
10
 148 LEGIMBI
annitati calculato astii-feld ca détoria sa fie rid lied in enpOne cu termine implinite de seri-
I

stinsit inteunt timpt care nu va putea tl mai Burl fonciare.

seurt de ,pce anT, nicl trece peste tése-decl ani. Ea va coprincle :
Cele-alte suntii a so plati in termene surte. 1. Dobanda ;
Aceste imprumuturi oe von"' efectua in seri- 2. Amortisarea determinat& dupa dobindi
suri fenciare (LPttres de gage set Pfand-brief.) §i durata imprumntitrei, conforma tabelelort
Art. 28. Societatea nu imprumutd proprie- ce se vort face pentrn calculult de annitati;
tarilort teritoriali de cat numal pe anteia 1- 3. Ut. sum& destinatà la aeoperirea cheltue-
potecA. lelort de administratinne. AcéstEt sunlit nu va
Ca tote acestea decil, irrobilult are veri-ua pntea trece cifra do 0,50 °/o (50 de haul la suta
sarcinit inscrisa pentru veri-ult garantiI in con- de lel.) Deosebitd de acesto &lig se va Ina a-
tra veri-unel evictinne set rentd, viageni, so- supra sumel imprurnutate, 0,250/o (25 bani la
cietatea tott mai pOte imprumuta , 1ns6 sub suta de let) pentru alimentarea capitalnlui de
conditiunea ea imprumutarea cerutg, adgogag reservO, conform art. 16, i un deposit de 2 0/0
la capitalnrile deja inserise, sa* nu intred jum6- conformU art. 7.
tate a valerei imobilulni. Art. 35. Anuitatile se vord plitti din 1ése
Suntil considerate ca fiteute pe auteia ipo- in iiiese ltmi, la epocele determinate de consi-
tea imprumutarile on earl s plâtescil en an- halt de administratiune.
tole deja inscrise, candii , prin faptult acestei Ito momeritulit imprumutIreI, societatea re-
pldtT set prin subrogatiunea Limit& in prod- tine asupra capitalului dobanda i alocatinnea
tult societrttii, ipoteca el trece inaintea celor- prov'edutt: la art. 34 ce i se cuvine din diva im-
alte si fitrit concurentt. promutitrei pead la cea d'anteit scadentd, se-
hit'acestit cast societatea conservii in mg,- mestriala.
nele séle u valóre indestulatóre pentru a face Art. $6. Orl cc semestru neplatitii la sea-
acesta plata. dent./ aduce le droptii doba.ncld, gra punere In
Art. 29. Niel intr'unt east imprumutarile intaqiere, in profitulii soeietatil dupt cursult
dobãn1iIord pe pia* flied a putea Irma trece
nu pott covet* jumkatc a valorii proprietittii.
oprietarii vort put a pentruprimulii period, peste 10 °Jo. Totil astil-feld se va urma i pen-
chip& trecere de trel ani, cere u mint estinua- trn cheltuelele de urmarire fdente de societate
thine a proprietAtiloril lord, érà dupt primult pentru plata creantelor see, i acdsta din cliva
periodt la tie-care cinci ant din care vorii fi plitite de societate.
Art. 80. Ori-ce aetii de irnprumutare tre- Art. 87. Ori-ce semestru neplatitil la sca-
bue sit contint alegerea de dornicilit a dOtoru- denta da dreptd de a se cere en storuinto plata
hi in circumscriptinnea Tribunalului nude se intregel détoril dupa nO lunii de la pnnerea in
afil situate imobilele ipotecate. in ta:
Art. 81. Dobilada in sareina imprutnutatu- Art. 38. Debitoril ad dreptuld a se libera
lul va 6 celt multi de 7 0/0; societatea va putea prin anticipatinne, in totalitate sOil in parte.
Snag rt duce acdsta del:audit calla va crede de Piatile anticipate se vord efectua, du[A, coin-
cuviintri. ta debitoriloril , in numerariii seri in scrisuri
Art. 82. Ipoteca pima societlit'l gal antézit fonciare , earl se vend priimi al pari , ori-care
dotandile pend la plata int grata a creant,1 art fi cursuld lord.
MCA ca Bit mai tie trebuintA a se lua nA noua, Aceste plati dad dreptal a se lua in folosuld
incriptiune la expirarea aceloril trel ant pre- societatil na. indemnitate care nu va putea tra-
veduti la art. 1785 alt codicelul eivilt ce peste 10/0 din eapitalult platitt prin anti-
Art. 83. Dect. exist'', nit ipoteca Ii gall'''. in- cipatiune.
ecrisa asupra until irnobilii, imprumutarea nu Art. 39. Cana peoprietaruld va fi patild eel
se va putea efectua de chtii dupit anularea ipo- pufind a 1.atra parte din ddtoria sea, va fi in
teed en censimtimentul feineel masitate; deet dreptil a cere ea cele-alte trel sferturi , cart
nu este mtritati sub regimil dotalit, set alt mai remânt, at fie amortisate, de la acesta e-
epitropulut, seu alU curatJrului minorulni, set pod., inteund numert de ani egaid cu acelt
aid interdisului, In pnterea unel d liberatiuni care a fostii determinatil la Loma imprnmu-
a consiliulni de familie set conform(' art. 367 tulni, pentru stingerea detoriel intregi.
aid codicelui civilt , c&ndit consiliult de fami- S pOte precede la na, non& pretuire, deal.
lie nu se convOJA, set deck convocat fi.nd, nu imprumutatult set societatea o va cere.
Bo adunit la termenult fixat pentru a delibera. Art. 40. Cana suntil pOOnni, cart, dupd ce-
rerea imprumutatului, s'ad coprins In pretuirea
SECTIUNEA II benurilor afectate la garantia imprumutultil,
ele nu se pot instraina de cat dupil ce se va pre-
Pl at a tmprumutzrilorii veni societatea i prin adjudecatiune publica.
Produsuld vinprel se va afecta la plata to-
www.dacoromanica.ro
Art. 84. Anuitatea se va plati in nurnera- tall seri partiald a détoriel.
 FIN/OMAR& 149

In casti cand, la facerea contractulni, imprn - Plitile anticipate earl provinU din sinistre
mntatulii va fi ascuns sarcinele cart aril fi asn- nu dad beet la indemnitatea autorisa tit prin
pra proprietii i cari ard putea thtUma drep- articolulii 38.
turile societiltil, fie caned de preferintd, de reso- Art. 45. Deed debitorulU pliitesce détoria
lutinne sell de rescisinni provenina de la den- sea in numerariii prin anticipatiune, societatea
Buhl, intregralitatea détoriel devine exigibilt, este Mere a retrage gi distruge scrisurl fon-
déc n. societatea o credo de cuviintAqi indemni- ciare de nä valOre egald cu suma pldtitd, afard
tatea platil anticipate se cuvine societdtif. numal deed nu va intrebuinta acea sunlit la
Art. 41. Debitorult, este détort a denuncia noul imprumuturi ipotecare.
societatil, in termenil de nä lunk aliendrile to- Deed plata anticipate', se face in scrisurT fon-
tale sell partiale ce va fi facutii Cana n'ath ciare, se procede la anularea lord, conformil pre-
denuncia asemenea fapte inteacestil termenii, scriptinuiloth art. 85.
societatea va putea cere plata integrald a de-
b:aid. Deosebith de acésta va avea dreptulti de
indemnitate de l'io stabilith prin art 38. TITLULt V
Art. 42. Détorulil trebue asemenea ail de-
nuncie in trel luni stricdciunile ceva fi sufe-
ritil imobilulii ipotecatil ci tote intemplitrile Despre scrisurile fonc hire, (lettres
de naturd a 'I miccora valórea, precum destruc- de gage stil Pfand-brief)
tiuni séü perderea prin incendid a pdduriloril
Qi a constructiunilord earl producU venal
Candil nu le-aril dennncia, ei in ori-ce casti SECTIIINEA I
candy, prin asemenea fapte, valerea imobilu-
lui ipotecatil and ea:lea en uii a patra parte
din valOrea sea , societatea va fi in dreptil a
Scrisurile fonciare
cere indatA plata capitalului pea la acoperi- Art. 46. Serisnrile fonciare infiintate do so-
rea perderil de valóre ce a suferith imobilulil cietate suntil la purtAtoth.
ipotecatil. So cietatea este valabild descarcatii prin pla-
Art. 43. Proprietiitile supuse destructiunel ta loth numtiratd In manele aduidtorulul.
prin focU trebue BA fie asigurate in contra in- Serisurile fonciare se transmitil prin simpla
cendinlui in socotela proprietarului, afard nu- traditiune.
mai deed societatea nu aril ayes ton nd-datd Art. 47. Scrisurile fonciare nu potil trace pe-
in gagiii alte proprietdti earl nu ath fi supuse ste valórea angagiamenteloth imprumutatilor.
a pert prin focii t2i de nA valóre induoith de a- Art. 48. S 3risurile fonciare suntil garantate
ceea imprumutatti. prin tete nemiccdtorele ipotecate societiitii pre-
Actuld de imprumutare va contine transpor- cumil i priu capitaluld societdtii.
turd indemnitatil in mil de nenorocire. Art. 49. Purtatoril de scrisuri fonciare nu
Asigurarea trebne mentinutd in totil timpul ad altd actiune pentru implinirea capitaluri-
duratel imprumutului. lord i dobancffloril exigibile, de eta aceea ce
Art. 44. In emit Ce nenorocire, indemnita- potu exersa d'a dreptulii in contra societdtil.
tea se plItesce d'a dreptulti societatil credi- Art. 50. Nu se admite nici uii opositiune
tului fonciarii. la plata capitalulni i dobAnclilord, afare nu-
In termend de un and din cliva reguldril si- mai in casil de perth re a scrisuriloth fonciare.
nistrului, debitorulil are facultatca de a resta- Art. 51. Saisurile fonciare vor II priimite la
bili imobiluld in starea lui primitivti. Acestil tete easele Statului ca garantie, in ac- leap con-
termenil pete fi prelungitil de consiliuld de ad - ditinni cu earl Kinn priimite efectele Statului.
ministratiune. Fondurile incapabililonil, ale comuneloril si
In totU timpulil acesta, societatea conservii, stabilimentelor publice set de utilitate publicA
indemnitatea ea gvantie pea la suma en care poth fi intrebnintate in cumpUrdtori de seri-
s'aru acoperi drepturile séle calculate pea la suri fonciare.
implinirea anulul. Art. 52. Scrisurile fonciare produc dobindd.
Dapd reconstructiunea imobilulul, ea predd Dobampe s;risurilor fonciare stint valabile pig-
debitorului indemnitatea dupd, ce mai antei re - tite celuT ce le presintit.
tine partea ce va avea ad, ia inteacel moment. Art. 53. Scrisnrile fonciare se voril pldti seu
Deed pea la expirarea anului, debitorulii nu la i fixd, eCu prin tragere la sorti, dupd pro-
s'a servith de dreptulil ce avea de a restabili rata intritriT sumeloth aft etate la ane,rtisare,
imobilulA incendiatil, i deed, inaintea acestel ap, in chtii sd, rin raidnd, niel ua-datil In cir-
epoce, a notificatii intentiunt a sea de a nu se culatiune uné. numéril de serisuri fonciare pen.
folosi de densulii, indemnitatea devine definiti- trn ud valere norninall mai mare de oath a-
vd a societdtil, qi se pune asupra creantel séle ceea a capitaluriloril ce se détoreth din impru-
www.dacoromanica.ro
ea platit facua prin anticipatiuni. muttirile ipotecare.
Ido LEGIIIIRI

TITLUIlt VI socotelilod de gestiune de dtre societate in

timpulti posesiuneI imobilulul, pricina se va ju-
leap re prIvile ghillie acordate so del t- deca de dtre arbitri in chipulfi 0 in termenul,
provNuti in titlulfi urmtttord.
II creditulul fonciar5 pentru sign- Societatea va putea chiar arenda moliea pe
rautn l linpilu irea In p rum n Merit. mill and, deal mmmi va fi inchiriatt ; in cad dud,
ino0ea fiindu arendag, pretuli arencleI se va
CAPITOLULt I fi platitfi prin anticipatie, societatea va putea
cere plata capitalului.
Despre drepturde i onipdcele de executiune ce
are societatea in contra imprumutatilorii. § 2. Despre expropriatiune i vinclere
Art. 54. Judeciltoril nu vora putea acorda Art. 60. In cash de neplata a unel annitafT,
nie nfl termena pentru plata anuitatilord. §i orT de cate orl, pentru nit causa prevd4utii
Art. 55. Acésta plata nu póte fi oprita prin in lege §i in statute, capitalulu integrahl de-
niel ua opositiune. Statulii va avea numal uni vine exigibile, societatea va putea urmAri yin-
drepth de precidere pentru acoperirea impo- Yrea imobilulul ipotecatil.
situlul. Niel fig opositiune nu este priimita contra
Art. 56. ln cast de neplatt a anuitatilora acestel urmariri.
la termen, societatea, afarit de drepturile earl Art. 61. Pentru a ajunge la vinyrea imo-
apartinfl ori-carul creditorif, póte sit procéda bilulul ipotecata, societatea trebue sa keit ul
la secuestrarea §i vinclerea imnobileloril ipote- somatiune debitorului , cerdndil a plati capita-
cate, conformandu-se reguleloril ce urmeza : Wit integralil dobaupe i chelthelile, con-
forma art. 74 condica procedure civile.
§ 1. Despre seenestrare In cud cand nu s'ard plati in termena de un
an de la semnificarea a dime' somatiuni facute
Art. 57. In casa de intarcliere din partea din 6 lunl in 6 lunl la domiciliula debitorului
debitorulul, societatea pOte c.ere preNdintele capitalulo, dobample i cheltuelile facute, so-
Tribunalulul din situatiunea imobilulul, set ju- cietatea va presents la Tribunald situatiunea
decatorulul care 'I tine loculd, punerea in po- imobilulul, chitanta de notificatinne facutil de-
sosiune a imobilnlul ipotecatU en cheltuiala ni bitorului , §i TribunalulU va trebui ca in trel
risicula debitorului in intailiere. clime cdt multa sa'l puna imobilulil in vinpre.
Preledintele sda acelfl ce '1 tine loculii este Art. 62. Vimprea se va face in treI luul
obligatU ca in trel pe de la cererea societatil de la cliva publicatitmel in Monitorti, publics-
sa someze pe Mora, prin portarela, conformil Vane ce se va repeta de duct orl inaintea ace-
art.74 din condica de procedura civilit, a'§i stui termenu.
plati détoria, facUndU cunoscuta ea, In cast de Décii, ciiva otarita pentra vinclere cade in-
neplata, societatea va fi pusa In posesiunea tent: Dumineeft set inteua cli de sarbatóre le-
mobileloril ipotecate; gi, déca debitoruld nu'ql gala, set inteuit ip de vacanta, vimprea se va
platesce détoria in clece pe de la semnificare, face fara alta publicatiune in cea d'antdit 6i
pre§edintele, fart altA formalitate, va pune so- lucratóre ce va urma.
cietatea in posesiunea imobilelor5 ipotecate cu Art. 63. Publicatiunile vinc16rel in Monitor
cheltuelile i risicurile debitorului. vend coprinde numele imobilulul, districtula gi
Sociotatea pug in posesiune este ditóre sit plasa undo se Vsesce, §i mentiunea cit vincle-
respecteze contractele do arenduire i inchirie- rea se face chip& cererea societatil creditulul
rile, chiar pe cele facuto in urma contractului fonciara,
de imprumutare, d6rit numal candil ele vomit fi Se voril face trel afipte contiindU aceleatii in-
fosta priimite de dênsa. dicatiunl, din cari una so va pune prin porta-
Art. 58. Pe Will timpultl catil va dam se- rela, cu constatare de procesfi-verbalii, la up
cuestrula, societatea va lua veniturile sea re- Prima riel comunel unde se alit situata
ooltele ce se volt ails pe proprietate, orl-care cea de a duoa pusit la up Tribunalului la
art fi opositiunea set oprirea. care are sit.' se efectueze vincldrea, i cea de a
Din produsula acesorii venituri so voril sea- treia se va da debitorului la domiciliula sal,
dea mal anted : drepturile tesaurulul, chel- sal la representantulii aid legalii.
tuelile do punere in posesiune, acele facute pen- In afiptele de stinate a fi puse la Primarie qi da-
tru administratiunea mo§iel, termenil impliniti te debitorului, se va face mentiune cit cliva ota-
al anuitatilorh, i restult se va da debitorului. ritA pentru virnjere este insemnata in Monitor.
Tote risicurile §i periclele ce pot results am Art. 64. Niel nil opositinne nu se póte prii-
punerea in posesiune a societatil, vend fi in sar- mi in coutra afiptelorti qi publicatinnilorti yin-
eina debitorului. derii, nici in contra operatiunilorii relative la
www.dacoromanica.ro
krt. 69. In casa de conttstatinue asupra vinclerea imobilului.
 FINANCIARE 161

Deal inch in ajunul5 pi fixate pentru yin- bunalti, One la liberarea ordonantel de ad-
tlerea imobiluluT, proprietarulu va rhspunde rh- judecare.
mhgitele i cheltuelile détorite , vin4érea nu Da voru fi mai multi supralicitatori carI sh
va avea locil, i secuestrulii se va rhclica. 6 flcutti depositult cerutil de acticoluld prece-
Art. 65. Strigarea va incepe de la pretulti dentU, imobilulU se va adjudeca asul,ra celul ce
oferitU de societate gi mentionatil in caetulti va da prat mai mare la cea de a treia strigare.
de instircing'ri, en celii pucin optii clile inaintea Procesulti-verbalii au adjudecatiund se va
adjudecatiunit We& duph trel strigh,r1, earl se subscri de adjude Atora set de procuroru pen-
vorti repeti din 5 in 5 minute, nimeni no va da tru densuld.
unii pretil mai mare de &AO meld oferitil de De nu va 6 nici urt oferth de supralicitatiu-
societate , imobilulti se va adjudeca asupra.'i. ne in conditiunile prevNute de art. 68 , imo-
Déch Bantu mai multi ofortanti in plusti, imo- biluhl se va adjudeca definitivii adjudectitoiu-
bilulU se va adjudeca asupra acelui care va da lui celui d'anteiii.
celii mai mare pretil. Art. 70. In cele optu clile ale adjudecatiunii
Adjudectitorulii va subscri procesulti-verbal5 cumphrtitorulti este detorti sh plittesch provi-
de adjudecatiune si, de nu o va face, procuro- conS in casa societhtil pretuld anuithtiloril
rulfi va iscIi pentru dénsull détorite.
Societatea nu va avea dreptulU a lieita de In cursulU lunei va trebui sh verse totil in
(IAA numal rdnh la concurenta pretului tre- casa societatil in nurnerarU pretuld cumphrii-
buitorii pentru acoperirea creantel gi a cliel- torii I end Ia implinirea sumel ce se atorézh
tuelilori Bele. ori-cari aril ti opositiunile, contesta-
Pretulil uh-clati oferitil de societate, viny- tiunile i inscriptiunile creditorilor, rhminend
rea se Eike face si in lipsa el. acestorti nurnal actiunea in repetitiune, clec&
Art. 66. Nu vorti fi primitI la adjudecatiu- societatea va fi priniitS pe nedreptii fhrh, d'a
nea imobilulul ipotecatil societtitii .credituhil avea s priméset.
fonciarti de Carl acei earl vor fi depusti la Casa Inteaceleagi termenii prisosula pretulul so
de deposite gi consemnatiuni sell la Tribunalti va plhti la Casa de deposite i consemnatiunl.
tie chiarti in lilua vinclgrei, a duoa-sprelecea In cash calla cumphrltorulti nu anti face a-
parte a pretului oferith de societate in nume- ceste vdrsaminte, elii va perde depositulti sill
rani, in bonuri de tesauril séti scrisuri fouciare de a dud, clecea parte ce va 6 Licutti, conform
al pari gi ori-ce alte efecte ale Statului soco- art. 66. AcestU deposith se va da societtitii cre-
tite diva' cursulti clilei. ditului fonciarti, gi se va tine in sémi asupra
Acestil depositU se va 'Astra la TtribunalU cheltueleloril &cute cu vintlerea gi asupra CC-
'Anna liberarea ordonantei de adjudecare. toriel ; imobiluli va fi de isin5vh pus in vintlére
Art. 67. Duph adjudecatiune, Tribunaluld in termend de duod-cleci clue, gi vin,yrea se va
va face cunoscutil verbalti acelorU de fach, ch. face conformil articolelorti 64, 65 si 66 a legel
supralicitarea se va face in optu tlile; Cliva so- de facii.
pralicithril se va putea anunc:a i printr'unti La acesth nouit viqere nu va fi de (AO uti
afiptU in auditorulti Tribunalului. singuril adjudecatiune fhrh, supralicitatiune, §i
Art. 68.In cliva fixath pentru supralicitare, imobiluld se va adjudeca celui co va da mai
supralicitatorulti va declara vointa sa de a su- multti la a treia strigare.
pralicita printeuh cerere subsemnath. Ddcti la acésth pout vimpre se va dobamdi
Va face mentiune de adausulil de a duoa tle- uni pretti mai mare de cittal celii obtinuth la
cea parte a pretului ce este obligatti eh dea adjudecatiunea anulath pentru noplata pretu-
pentru supralicitare. lui de chtre adjudecatarti, acela. ce va fi per-
Tribunalulti nu va primi ofertele de suprali- dutti deposituld de a duoh.q.ecea parte va pu-
citare , deed ele nu vorU fi intoviirtigite de a tea core restituirea total& séti partial& a so-
duoa-clecea parte (din pretulii egitti la autdia mei depust stiii a pretului elitti la cea din or-
adjudecatiune), ce supralicitatoruli este tinut mh, vinchlre; dent acésta numal dee& pretnli
ad dea pentru supralicitare. din urma, se va fi depusi gi de va ii indestulh-
Societatea este scutith de unii asemenea de- tett cn st acopere toth, dCtoria debitorului, do-
positti. tanNe, cheltuelile frtcute cu punerea in pose-
Supralicitatorii, ca eU fie primiti la adjude- siune gi cu vinlérea imobilului.
catiune, voril trebui s depunh, a duoa-clecea Art. 71. Décii societatea creditului fonciar
parte a pretului oferitil de supralicitatorii, in devine adjudecatarulii imobihilul, va putea tra-
nemerariti, bonuri de tesaurg Romdmi séti seri- ge din suma ce are sii depunt dobin4ile ce 'I
suri fonciare. se detorCzt gi cheltuelele fa cute de densa.
Art. 69. Recepisa depositului de a duea-ce- Art. 72. Dept), plata pretului in nutnerard séti
cea parte depus& de persona asupra ctiruia se in creante ale societhtiT creditulni fonciard ,
va ti adjudecatti dcfinitivii imobihilil in thua o- Tribunalulti va da adjudecatarului ordonauta
tint& pentru supralicitare, se vawww.dacoromanica.ro
piistra la Tri- de adjudecatiune.
152 LEGIVIRI
Art. 73. Tote pagubele ce ar resulta din nefondatg i puncturile cuprinse Inteacea ce-
vinyrea imobileloril ipotecate societAtil vorir rere nu vorfi mat putea face objectult 'and nout
fi in sarcina debitorulul expropriatil, fitrit ca reclamatiuni.
societtitea sg pOtg fi supnet la veri-unti risicü Casurile de fortg majorg vorfi fi apreciate de
inteacfistg privintil. arbitrit, ins6 nu se va acorda unii termenti mat
Art. 74. In casti de imprumutii de depositt lungil de cdtil de alte clece clue, socotite de la
de valori mobiliare, societatea are dreptulti sI expirarea celui d'fintehl termenti;
fie pliititil din valorile priimite ea gagit sit aco- d. We& arbitrulti debitorulul, infg9i1andu-
perite fgrg interventiune judeefitorescg i ffirg se la Societate In termeeil de trei pe, nu aril
a fi dfitOre str ascepte resultatul veri-unui pro- voi el inefipg lucrarea, sfifi clecg dupg ce a In-
ces5 ce nnii ahl treilea aril fi intentatfi. ceprit'o nu stgruesce a o termina in timpti de
MOrtea proprietarului sfifi debitorului , de- clece i1e celli multil, atunci comisarulii guver-
claratinnea In falitg, sfit concordatulti, tin vort nului va numi unit arbitru pentrn debitorfi, in
opri pe societate de a urmari pretentiunile sfile termenil de pee pe de la notificatiunea ce 'I
se va face, siarbitrulti ast-felti numitti impren-
in moduli"' indicatii. Singura obligatiune a so-
ciettitil este de a depune la Casa de depunerlnit en arbitrulii Societatet si en arbitrulti alfi
si consemnatiunT prisosuhl din pretd , dupg cetreilea ce voril alege, vorti procede la judecatit,
si sentinta va fi obligatfire pentru debitorii;
se va fi despggubitii en totulil, ca sa se dea ce-
lui in dreptil. e. Dficg eel duoiarbitril nu se inteleg5 intre
Vinyrea acestoril valori nu se va putea e- dfinsil pentru numirea celui de Oil treilea ar-
fectua de eau dupg trot fle libere de la so- bitru, atunel acestfi din urmg se va numi de
matiunea de platit fficutg debitorulut seri la do- comisarulti guvernulut, in cele trei clile cart
miciliulil sfifi. voril urma de la notificarea ce i se va face; ast-
felt judecata va fi obligatOrie pentru debitorfi
si pentru societate ;
TITLUIt VII f. Dfica contestatiunea este rficlicatit de So-
cietate, ea se semnifieg debitoruluT sfifi repre-
Despre contestatiunt sintantului sfiti legalii prin portarelti, conform
act. 74 din condica de procedurg civilg. Debi-
Art. 75. Contestatiunile ce s'arti putea rg- torulil va fi détoril Fig satisfacg pretentiunile
dice, fie Intro imprumutati i societatea ere- Societgtii in yce 'pie de la comunicatiunea con-
ditului fonciarti, fie intro guvernil i societate, testatiunel, i in casil contrariii, sg, procfidg In
se vorfi judeca de duoi arbitri si de unil alfi arelati termenil de yce clue, la numirea unlit
treilea arbitru. Unulil din arbitri va fi alesti si arbitru care va avea sit judece contestatinnile
desemnatti de imprumutatil chiarfi in cererea conform si in termenil prescrisi inteacestil ar-
ce va adresa societgtit. ticold.
Dficg In termenti de trot fle de la numirea T6te dispositiunile vorti fi aplicabile la arbi-
toed, eel duot arbitri nu s'arti intelege asupra tru societfitil.
numirii unlit alti treilea arbitru, se va numi de Art. 76. Judecata pronunciatg de duol arbi-
ântéiulit pretedinte al Curtil de casatiune, sell tril este valabilg chiaril dfieg celli de alt trei-
de acela co 'I tine loenlii; acfista in trel clile de lea nu art voi sit ia parte sell dficil art refusa
la notificarea ce 'T se va face. sfi subserie sentinta.
a. Indemnitate a ce se va aloca arbitrulul de- Art. 77. Dficg debitoruhl nu va r6spunde in
semnat de presedinte se va inainta de societate; Yce Ne de la comunicatia contestatie Socie-
b. Societatea va putea nnmi unt arbitru per- tfiteT, itutitinlit presedinte alii Curtit de casa-
maninte pentru unil anti; tiune sOul acelit ce 'I tine loculil va nnmi und
e. Imprumutatulti este (Uteri"' a face curio- arbitru pentru debitorti ; acestil arbitru va ju-
scutfi in cererea sca numele si prenumele ar- deca dupg forma 0 dupg termenii preserisi in
bitrulni slit i domiciliultl lul, va fi Mont alit ar ticoluhl precedentfi. Indemnitatea alocatg ar-
insciinta cit va avea sa se presinte la resedinta bitrului astfi-felfi numitti se va plgti conformil
Societatii In termenti de yce i1e ca sg se in- art. 75, al. a.
telegg cu arbitrulti Societgtil asupra numiril Art. 78. Sentinta arbitrilor va cuprinde ob-
celui de alit treilea arbitru si pentru resolvarea jectulii contestatiunei i va avea unil disposi-
eontestatiunil, tivit clad i precisti. Va trebui sg, fie pronun-
" INA arbitrulti alesil de debitorii nu se va ciatti in Yce 4ile.
presinta la retedinta Societatil in cele trel clue Art. 79. Arbitril voril evalua cheltuelele pri-
de la infiintarea cererit, debitorulil va avea einnite de contestatiune, si judecata loril va o-
dreptult a numi inteaceeasi ip unit altil arbi- tali care parte trebue sg plittésrit acea some..
tru, i Yea fuel acestil alit duoilea nu se Ina- Art. 80. Otfiririle arbitrilor5 nu suntil su-
cisezg in terment de Yce clue, socotite de la puse nicT la apelq, Did la recursti in casatiune,
cea d'Ontlit numire, cererea se www.dacoromanica.ro
va considera ca nici la revisriire, nici la ver-ug actiune in nuli.
 FINANCIABE 158

tate ; ele neSindil supuse regulelord ordinare Societatea trebae sg, '15 vesthscil indatd de-
ale judechtilord. Ele ad autoritatea luerulni spre tote causele cari trage dupe densele ann-
judecat isunt e Executoril filrh omologarea larea de scrisuri fonciare. Titlurile emulate se
din partea Tribunalelord ordinare, gi fart', for- rupd In presenta sea gi se inchee procesti-ver-
mate executoril, Mel opositiune la execntarea bald despre aeatit operatiune.
lord nu se like admite, Comisaruld guvernulul face la finele fix-ca-
Art. 81. Niel nd contestatiune din partea rul trirnestru uud raportd detaliatii Ministeru-
debitorilord nu va putea suspenda seil opri cxe- lui de finance asupra resultateloth surveghe-
cutinnea, cinclii ea va fi cerutd in puterea a- ril qele,
cestel legi sell a statuteloth. Décd s'ard intempla ca capitaluld de re vi-
Art. 82. Arbitrii i alui treileaarbitru, chid- remeutd gi fouduld de raervit sä ajungd in dis-
mati a judeca coatestatiunile intro imprumu- proportiune cu satisfacerea regulath a déto-
tati gi Societate, suntil supugl jurimentulul. riei anuale a creditului fonciard, comisarul gu-
Art. 83. TOte contestatiunile, ce se vo, Hi- verrnului, In numele fin proprit, gi cu antori-
dica intre societari i Societate asupra execu- satiunea guvernului, va provoca imediatil in-
tiuniistatutelord, se vord judeca totd de arbi- trunirea aduniirei generale pentru a se avisa
trii in forma gi termenil prevhcluti la articoliI la m6surile necesaril pentiu t ontinuarea ope-
precedenti. ratiunilorii creditulni fonciarii seii, la neputin-
Asemenea conflictele earl ard putea ad se i- td, i chiard pentrn licuidarea Societhtil
véscd intro guvernd i Societate asupra inter- In orl-ce casii ming obligatiunile con traetate
prethrel i aplicatiuuei statuteloth el se wird de Societate, Oa in momentuni licuiddrel el,
judeca totd de arbitril, in forma gi termenil se wird iiidepliui in conformitate cu legea ci
previl4nti la articohi precedentl. In casuld a- statutele Societitel.
costa arbitrul guvernulul se va numi de mini-
struld finaneelorii, gi déc d. acel duel aibitril nu
s'ard intelege pent: u celd Walt treilea, acesta TIT1,Ubt IX
se va numi de Anteiuld pregediute aid Curtii de
casatiune. DispositinnI generale
Art. 84. 0th:riffle date de arbitrii inti'ace-
ste din urmil duo6 casuri word avea aceeael au- Art. 86. Societatea creditului fonciard nu
toritate ca i otdririle prev6clute la art. 80. póte face alte operatiuni de cfitii acelea prevd-
clute prin legea de bed gi prin statute.
Art. 87. Ipotecele constituite in profitult So -
TITLULT1 VIII cietatel n'ati trebuintd a fi reinouite, prescrip-
tiune nu cargo contra lord.
Despre supravegherea guverunluI Art. 88. Nu se pas pune secuestru pe ave-
rea mobild sed imobild. a Sociefdtel creditulul
Art. 85. Guvernuld va exersa controluld sd fonciard.
asupra Sociefdtil printeund comisard primard Art. 89. Creantele ipotecare ale Socletritil
un altd comisard secundard numitI de Domn, nu suntd supuse hgilorfi falimentelorii.
due& presintarea ministrului de finance. El vor Art. 90. Creantele, documentele, scrisurile
fi retribuill de gnvernd. fonciare, certificatele c i actele Societatil credi-
Comisaruld guvernului este insiircinatd a ve- tului fonciard voril fi scutite de otI-ce dreptt
ghia la executarea legilord, a statutelord gi re- de timbru, inregistrare gi alte imposite.
gn lamentelo rd. Numal Societatea, nu gi alte persOne, se pots
Are dreptuld a examine registrele, condicele bucura de beneficiuld acestei exceptiuni.
ei documentele orl de alto on va crede de tre- Societaril imprumutati, pentra inscriptiunea
buintd pentru exersarea survegheril eels. ipotecelord lord cdtre Societate, word fi scutiti
Va putea cere ori-candil s'e. 'I se aréte fondu- in termeud de cinci anl de ud a treia parte din
rile earl se all in cash precum i valorile de dreptuld de inregistrare.
orl-ce naturd. Art. 91. Statutele vor contine mai cuosebire:
Are dreptuld de a asista la gedintele adund- 1. Modulii dupd care sd se procédi la pretai-
ril generale ei ale Consiliului de administratiu- rea valOrel proprietiltil ;
ne, Like face observatiunile ce va crede nece- 2. Natura propriethtilord earl nu potd fi ad-
sarii i cere insertiunea acelord observatiuni miss ca emanetil ipotecard, gi minimum impru-
in procesuld-verbald. Pune viza sea pe scrisu- mutulul ce se pots face pe fie-care naturd de
rile fonciare gi veghég maI cu deosebire ca proprietate ;
ele sa, nu trOci nici uh-datil peste va!órea im- 3. Maximuld impramuturiloril ce se rot face
prumutdriloril hipotecare, t i ca aceste titlurl aceluiagi imprumutatti ;
sd se analcze fdth Mei nd inthrliere, In casu- 4. Tarifuld pentru calcululd anuitfitilord;
rile prevdclute in lege gi in statute.www.dacoromanica.ro
5. Modal ci conditinnile pldtilor anticipate;
154 LEGIT:URI

6 Intervalulg ce se va stabili intre plitti- 9. Casnrile in earl se va urma disolutiunea

le dobAnclilorg si a capitalului do dare Socie-
tate ;
7. Moduli.] de emisiune si de rèscumperare pi
moduli') de platg a scrieurilord fonciare cu Eeti
Mrd prim, precum si moduld anulgril scrim-
rilorg' fonciare plgtite;
8. Constituirea unui fondil de garantie Bed
unul fondil de reservg;
societgtei, preenm i formele si conditiunile li-
cuidfiril;
10. Cautiunile si garantiile a se cere de la
administrated si de la impiegatil Societittel,
precum i modulg numiril lorg.
Art. 92. Falsificarea scrisurilor fonciare este
supusg la aceeasl penalitate ca i pentru aceea
a efecteloril Statulni.

SOCIETATEA CREDITULUI FONCIAIIP ROMANt

STATUTE
TITLULt I te la art 3, imprumutatil priimescii chitantit
tgiata dinteug condicg cu matcg, purtilt6re de
Numirea SocietAtil. Objectulii.-- und numgril de ording, cu semnilturele casie-
rului, a directorului i cu sigiliulii societgtil.
Durata. Scam tun ei Art. 6. Aceste chitante suntil date pe nu-
mele imprumutatului i ml potg trece la altg
Art. 1. Societatea creditulnI fonciarg roman persónit fitrg proprietatea ingagiatit din care
are de objectil : face parte integrala.
1. A face proprietariloril teritoriall impru- Child nIt proprietatetrece In alto mâlnl, drep-
muturl de ipotecg cu lungi termene a cgror pla- lull imprumutatulul la partea sea din capita-
tA se va face prin anuitdY, i impromutdri cu lulit socialg trece cuproprietatea la nnouhl pro-
termeul scurtl totfi pe ipotec g. de imobile. prietaril in numele egruia chitanta cea veche
2. Da a crea si de a negocia peutru aceste trebue transferatg.
imprumuttirl scrisurl fonciare de ug val.:ire care aka ug, proprietate angagiatg se imparte pi
eft nu pótg trece peste sumele detorite de im- déca Consiliulg de administratie consimte a re-
prumutati. cunósce duel Beg mai multi debitori, pefie-care
3. A negotia, a scompta scrisurl fonciare vi pentru partea sea de proprietate, chitanta re-
a face avansurl pe aceste tithe. lativg se imparte lica proportionalil cuImpItr- -
Art. 2. Durata Societgtit va fi de maximum tdla imprumutului si se transferg aste-fele pe
60 ani cu Incepere de la 4iva coustituiril el pu- numele iiouilord proprietarl.
blicatti In Monitorulti oficialii. Art. 7. Suma cu care va fi contribuitil fie-
Scaunuld si domiciliulg el sunt stabilite in.... care proprietarg la formarea capitalului social,
Operatiunile el se intinde In tOta Romania. in virtutea art. 7 alit legil, '1 este restituitg
canclil se achitg de totii de détoriile lui cgtre
societate i chitanta inapoiatg se anulézit con-
TITLULD II formil art. 125.
Art. 8. Totil imprumntatufil este membru
Fondulii soclalii alg societatii; partea ce'l apartine in capitalul
socialg 'I dg dreptulil la ug participare proper-
SECTIUNEA I tionalg cu activulg, precum si la imp6rtela be-
ueficiilorg societtitiI (art. 26) proportionalg cu
Dcspre capitaluld socialn partea sea in capitalulg socialil. Imprumutatula
trebue asemenea sg, participeze la pagnbele ce
Art. 3. Priimiudil unit imprurnutil eu lungl aril resulta din operatiunile societatel. Drep-
termene, fie-care imprumutatil vdrsg. In casele turile precumd si sarcinele imprumutatnlui se
Societatil,pentru formarea unul capital socialg, transfera acolnI care devine proprietarii alg bu-
2 0/0 (duel la sutg). nuluI angagiatil dare societate.
Art. 4. Véregniêntulg prescrisg la artico-
lulil preeedentg se ia din scrisurile fonciare ce SECTIUNEA II
se dag imprumutatilorg.
Acestil vgrsgingntg este considerat ca avaus Despre capitalulii de revirententii
fileutg societiltil, care la stingerea complectg
détoriel contractate se inapoisza Imprumuta- Art. 9. Capitalulil de reviremeutg add so-
tilorg MrA dobinbit. cietateI se compune din tote sumelece proving
Art. 5. In contra plittilorilwww.dacoromanica.ro
sumei lnsemna- din plgtile fAcute de Imprumutatl cu lungi ter-
 FINANCIARK 96
mene, annitati (dobnclI amortismente art. 1) va Ina din capitalnld prevNutd la art. 17 gi se
din dobariclile produse de capitalurile sociale gi va inapoia acestui din nrmd printend preluare
de reservil (art. 1), din vdrsilminte fElcute pe asnpra tnturord propriettitilord ingageate, In
imprumuturi cu termene scurte (art.1), din ve- proportiune cu ce mai rdmino din détoria fie-
niturile Societdtil earl provind de la bunurile cdreia din ele.
earl ad devenitd proprietatea sea (art. 95). din
tote sumele produse de vinyrea acestorti bu- SECTIUNEA III
nuri, din contributiunea annald de maximum
0,50 la sutd asupra sumelimprumuturilord, in .Despre capitaluld de resenh
fine din tOte recetele ce se operdzil in favoruld
Societtitei i earl formézit unii beneficid. Art. 14. Capitaluld de reservd aid Societit-
Art. 10. Capitaluld de revirementd so va in- ti1 se formézd din 0,25 °Jo (1/o 0/0) ce se va pre-
trebuinta : a plat; dobb4ile cupOnelord serial, leva de Societate asupra fie atrui imprumutd
rilord fonciare; a plAti scrisurile fonciare egite efectnat uil-dath pentrn totil-dd-una, gi din ud
la tragerea la sortl anualdgi cheltuelile de ad- luare anuald de 20°A din beneficiuld curat. De-
ministratiune; sumele dinteacestil capital ear)" stinatinnea lui este a complecta capitaluld de
vord rdmamea disponibile se voril intrebninta revirementd In casurile prevdyte de art.13.
a pldti sumele détorite C asel de depuneri si Art. 15. Capitalulti de resort,/ trebne depus
censemnatiuni, conformil art. 26; a negotia sal in metalied i intrebnintat dupd otdrIrealuat
a scompta scrisurile fonciare gi a face avansuri de adunarea generald in fiecare and.
asupra acestoril efecte, conformd paragrafn- Art. 13. Luarea de 20 O/o din beneficial cu-
lni 3 art. 1. rat pentra formarea capitalulni de reservk in-
Décil capitalulii do revirementii nu va fi de cetezit indatd co acestil capitald ajunge la pro-
adjunsil pentrn acoperirea trebnintelord Bud portiunea de 20 010 a annitatilor ingagiate prin
mentionate i pentru serviciile cupónelord cu emisiunea de &Timid fonciare.
scadentd implinitd, a plAti1 integrale a scrisu- Cdndd insd fonduld de reservd se va reduce
nilord fonciare egite la sorti gi a cheltuelilord prin necesitdpi prevOute la art.14 gi 15 din
de administratiune, suma care aril lipsi se va lege, retinerile preserise voril fi restabilite [A-
acoperi din capitaluld sociald i capitalulii de nd la recomplectarea lui In proportitmea pre-
reservi'; gi in casii cand nicT acésta nu ard adjun- scrisit la art. 18 din lege.
ge, se va piti din capitalul de subventiune, cu Soeietatea are dreptuld a Intrebninta acestd
conditinnea insd, ca anima imprumutati de la den- capitalii potrivitil § 3, art. I.
snl sit i se restitue indatd ce se va redobindi.
Art. 11. Cu u6, Iun inaintea epocel p1fi4ei
scrisurilord fonciare gi a cupóneloril, sumele SECTIUNEA. IV
necesarii pentru achitarea acestord pllti tre- Despre capitalul de subeentiune (imprumutare)
bue sd se afie in casele Societiltil
Art. 12. La finele fie-cdruT exercitid, capita- Art. 17. Pend la formarea fondului de re-
hald de revirementd care se gdsesce bAgatil in oservit prescristi, la art. 18 din lege, guvernnl,
imprnmuturi cn termine scurte, séti care (fad ope a sa rdspundere, va deschide fie-cdreia din
}Ala in casele SocietfitiT in efecte séd in meta- ocele d'intéid treT societdtI ce se vend consti-
lied sa in serisuri fonciare (lettres de gage) se <dui in Bucuresci, Iai i Craiova, tint creditil
va reporta asnpra exercitiului urn:later intend ola casa de depuneri gi consemnatinnl pend la
proportiune care sit fie potrivitit eu ptirtile a- (1,500,000 lei, cu procentfi anuald de 5 0/0.
cute sell detorite de imprumutati pe»tru amor- ,Credituld fonciand va nsa de acestd adjutord
tisarea imprumuturilord lord, cu add ugirea do- oin comptuld fondului add do reser* sub for-
bin4ilor covenitepentru fie-care semestru, gi a oma de comptd curentd gi nuisura numal a ne-
dobinclilor plAtitesétl détorite de dare aceia0 ocesitlitil provocate de primele choltuell de in-
imprumntati, scOdndu-se ceea ce Societatea ostalare gi de int&rclidri. in vdrertmintele déto-
va fi scosd pentru rescumpdrarea de scrisuri onite de imprumutati.z
fonciare adjunse la scadentd gi pe cupOne de Cana capitaluld de reservii ald creditului
doba,n0. Excedentuld, de va fi, formézft bone- fonciar va ajunge la suma prescrisd de art. 18
ficiuld reald ald Societiitii. din lege, gi comptuld curentii se va licuida, cre-
Art. 13. Deed Societatea, vinyndfi un buu dituld deschisil la Casa de depunerl i consem-
640 in posesiunea sea, nu va scOte tOtil dd- natiuni, devenindil de prisosii, so va suprima.
toria en care acea proprietate este grevatd, Se va tine in condicele Societittii und eompt
sums, se versa Is capitaluld de revirementil, separatii pentru capitaluld de subventinne.
luandu-se defieituld din fondnrile capitalulul Art. lri. ln cited de a se face cheltuell din
sociald i capitalnlul do reservii. Deed nici ca- capitaluld de subventinue pentru complectarea
pitaluld soeialii, nicl capitaluld de reservit nu de pItIti delorite pe scrisnri fonciare, din cans&
este de adjunsii, sums care arilwww.dacoromanica.ro
mai trebul se de intitNidri in vdrsdmintele détorite de im-
,
186 LEG 111111
prumutati, suma luata din capitalnld de sub- 2. U. stimg suficienta pentru acoperirea pro-
ventinne se va restitui indata ce se yore vinde ceutelor détorite Casel de depunerisi consem-
imobilele imprnmutatilord natlinI;
In cast de desfacere a Societatil, capitalulti 3. Ira mama determinata de adunarea gene-
de subventiune se va intóree Casei de depu- rala pentru plata capitalului ddtoritd Casei de
non i consemnatiuni. depuneri i consemnatiuni (art.19 din lege).
Tote sumele luate din capitalulti de subven- Sum ce va mai rdmanea se va imparti in
tiune sant garantate solidarti de totl membrii module urroMord :
Societatil. a 10 0/0 pentru a se imparti directorului ti
membrilord ConsilinluI de administratinne;
b. 20 0/0 pentru formarea capitalului de re-
TITLULU III serva ;
c. Restulti se va imparti intro toti impru-
Societar 1 1 mutatil, fie-caruia in proportiune en partea
din capitaluld socialt la care are dreptii, Ace-
SECTIUNEA I st d. suma, dupa avisuld Consiliului de admini-
stratiune, se va considera ca anit acomptd dat
Drepturile i obligatiunile membrilor societkii asupra piiiord nridatOre si se vord scitdea en
dOnsa la plata anuitatii; imprumutatiI se vor
Art. 19. Toti imprumutatil de la creditubi insciinta prin cliare despre proportiunea ace-
fonciar roman fac parte dinteacesta Societate. stui scaymentd.
Art. 20. Scrisurile fonciare (lettres de gage) La inceperea luerftriiord SocietatiI i pOnd
suntd la purtatorii (au porteur) si se transmit a nu se fi realisatd beneficil indestulatdre pen-
prin simplA traditiune de la refina la mana. tru acoperirta cheltuelilort exercitiului urinft-
Art. 21. Off-ce Barna imprumutata de la So- tord, fondnrile necesaril se vord Ina conformd
cietate pe ipotecA d drepte la proprietatea art. 19 din lege.
activulul social6 si la partagiuld beneficiilort
in proportiune cu same implumutatit. TITLULU IV
Dividenduld la ori-ce participare se va pldti
societarilord.
Art. 22. Ori-ce drtptil de participare la be- Directinnea L admiiiistrhinea
neficiile Societtitil este indivisibilti; Societatea societhti1
an recinósce de catil unil singurd proprietard
pentru acestil dreptil. SECTIUNEA I
Art. 23. Ori-2,e imprumutare trage dupa Despre direetord §i, sub-directorti
sine de dreptil adesiunea la statutele Societatil
kri la decisiunile adunarii generale. Art. 27. Directinnea afacerilorii sociale se
Art 24. Moscenitoril i creditoriI unui me m- incredintezi unui director pe Hugh; care se póte
bra d'al Societatil creditnlui fonciard nu pot, alatura unuld séti duel sub-directori. Directo-
sub nici ant cuventd, s provOce punerea pe- raid si sub-directorulti suntd numiti de Consi-
cetilord pe bunurile i pa valorile Societatii, bald do administratiune, en facultatea ca anal
set s deg, impartdla Bed licuidatiunea, on sa din el sA pOta fi i straind. El pOte, de va giisi
Be amestece sub nici and cuventd in admini- cu cale, sa delege pe unuld din membril 01 ea
stratiunea sa. sO indeplinésca functiunile de directorit
Pentrn exersarea drepturilord lord, eitrebue Art. 28. Directoruld este insarcinatd, sub
sit se raporteze la inventariile sociale si la de- antoritatea Consiliulni de administratiune, ea
liberarile adunaril generale. gestinnea tutulord afacerilort sodale.
Eld represinta Societatea In faça celord de
aid treilea, pentru executarea decisiunilor con-
SECTIUNEA II siliulut, si txercitdza bite actiunile judecdto-
Despre beneficiile Societala read.
Eld subscrie corespondenta.
Art. 25. TOte veniturile SocietAtil, scd Erel subscrie imprenni cu anti administra-
du-se plata cupOnelort si a scrisurilor fonciare tord girurile si achitarile efectelorii i chitan-
esite la soli, formézit beneficiulti Societatii. telord de same détorate Societatil, transferal
Art. 26. Pend la plata complecta a sumei eftetelord Societittil, mandatele , des.statile
de fondatiane détoritd Casel de depuneri si con- de la ipoteca, i stergerile de inscriptiuni, ac-
semnatiuni (art. 19 din lege), se va Ina din be- tele de cumpdraóre, vinclOre i schimb de pro-
ntficiile anuale ale Societatil : prietat1 mobiliare i imobiliare, transactiunile,
1. Ifit sumit indestulAtOre pentru acoperiica tocmelile si in generale tote actele earl aducii
www.dacoromanica.ro
cbeltuelelord Societatil pe exercitiul urmAtor; aft inddtorire din partea SocietAtil.
 FINANCITARE 157

Eld subscrie impreuna en duol administra- Art. 87. Administratoril priimescU marci de
tor! titlnrile provisoril gi definitive gi scrisu- presenta a earorti valOre se otarasce de aduna-
rile fonciare. rea generalg. POO Ia cea d'autditi adunare, yak).
Carmuesce luerarea biuroulni. rea marcilorti se otara.sel provisoriii la 20 lei.
Are dreptulti de a suspenda pe toti impie- Deosebitu de acésta mai priimesd din sama
ga til sé agentii, cn indétorirea de a refera beneficiilorii curate de la (mtg., conformii arti-
Consiliului de administratiune in termenti de colului 26.
15 dile. Art. 38. Consilinl se adung la regedinta so-
Art. 29. Subdirectorii indeplineseti functiu- cialii, ori de (+ate orlinteresul Societatil o cere.
nile ce li se confera de directorU si '1 inlocuese Art. 39. In toti ann., Consiliul numesce din-
dupit rindulti numirii lor, in casii de lipsti ség tre membri sti unii pregediute2iunti vice-pre-
de impedicare. gedinte.
Art. O. Directorulii pOte, cu invoirea Con- In lipsa pregedintelui gi a vice-pregedinte-
siliului de administrafune, sg, delege ua parte MI, cell mai in vArsta din membrii presenti va
din atributinnile séle i chiarti semnatura so- indeplini functiunile de pregedinte.
cialit unnia Bed Is mai multi impiegati al So- Pregedintele gi vice-pregedintele potd fi rea-
cietatii. legi.
Art. 31. Retributiunea directorului gi a sub- Art. 40. Niel ua otarire nu se pOte desbate
directorilorfi este otarita de Consilinlil de ad- dem nu emit eel pu9in einci membri present+.
ministratiune, mai 'nainte de a 'I numi, pentrn Consiliull pOte si. delege tote set parte din
timpulü catil vorii &Ira functinnile born. puterile séle unuia sell mai multor din membri
Deosebitii de acésta, li se pOte da de aduna- stl, printi'unii mandatti speciath pentrn objecte
rea generala' ui parte in benefichle curate. determinate seil pentru nuil timp milrginiti.
Art. 82. Directornlii i subdirectoril potil fi Otaririle se laO cu majoritatea absolutg, a
revecati off candii de Consiliul de dministra- voturilorii; in casil de impartire de voturi, alti
tiune. pregedintelui este preponderent.
hist otiririle earl privescU :
SECTIUNEA II 1. Imprumuturile earl trecii peste 9ifra de
Despre consiliula de administratiune lei 150,000.
2. Modulti de plasare ale. capitalurilorti;
Art. 83. Consilin1U de administratiune se 3. Forma, dobanda scrisurilorii fonciare si
compune din optil membri alegi de adunarea tote chestiunile relative la emisiunea titluri-
generala pe termenti de 4 anl. lora trebue st. se voteze en majoritate de dud
ET se reinoescii cite a 4-a parte pe fie-care treimi din voturile tutulorti administratorilor.
anti. Membri earl trebue sa ésa suntil tragi la Art. 41. Deliberatinnile wile se coustatg
soqi in eel d'inteil ani, dupg, aceea esti dupit prin procese-verbale inscrise intennu registru
ordinnlii vechimel. tinut la regedinta Societatii i subscrise de di-
E poth fi realegi. rectorli gi de pregedintele Consiliniui de admi-
In casil de vre-ug vacanta in sinul sell, con- nistratie.
siliult va inlocuio provisorit; inlocnirea defi- Art. 42. Numele membrilor presinti se con-
nitivg se face la adunarea generalg; admini- stata in capulil procesulni-verbalii aid fie-cit-
stratoruhl astii-felU numit uu remane in rune- reia gedinte.
thine de catti pe timpulti cat mal avea ea fune- Copiile i extractele de pe aceste delibera-
tioneze predecesorulti stii. tiuni, ce s'arti produce inaintea justitiei sell in
Art. 84. §ése-4cY de societari, constitniti alta parte, se atestézg de pregedintele Consi-
conformil legit, aC dreptulii sa altga primulti liulul seil de mernbrnlil care 'I tine loculii.
Consiliii de administratinne; acestU Consilili Art. 43. Administratiunea creditulni fon-
va functiona trei ani. ciarU roman este autorisata sa corespundg d'a
Administratoril aleli suntU autorisati ca, in dreptull cu tOte autoritatile administrative.
cast de mode set de demisiune a unuia din- Ea este scutita de intrebuintarea timbrului
tr'engil se. '111 inlocntscl pentru timpulU care in corespondenta sea.
mai rtmäsese sa functioneze. Art. 41. Consiliulfi de administratiune are
Art. 35. Reinoirea celni d'anttig Consiliii, de puterile cele mai intinse, pentrn administrarea
administratiune va incepe numaT de la al 4-lea afacerilorti Societatil gi mai en gra :
anil sociale., i se va urma potrivitil art. 33. Antorisg prin deliberatitmile Bele tote toc-
Art. 36. Fie-care administratort trebne ea melile, transactinnile, compromisurile, retra-
in 8 dile de la alegerea sea, ea depung, ea ga- guile de fonduri, transferarile, scrisuri fon-
rantig in casa societatii Mind de proprietati ciare ale Societatii, desistari de ipotect, rad:-
ale séle ipotecate de creditulU fonciarU roman, dui de opositiuni set gtergeri de inscriptinni
asupra carora ea fi priimitil unti imprumutii de ipotecare, in fine tote actiunile judecatoresci,
cell mint 15,000 lei. www.dacoromanica.ro
atatti ea reclamantg cdtil i ea pia.
158 LBOILTIRI

Autorisa cumpArarea, de va fi trebuinti, de Art. 45. Consilinlii de administratiune pre-

bunuri imobile pentru a age(ja scaunuld Socie- sinta pe tett antild adunAriT i publiel In Mo.
atiT. nitoruld oficiald 1i inteund cliard publicatil in
Autorisii asemenea cumpararea prin adjude- IagT, in Craiova i in Focianl, Ili dare de stima
catiune a bunurilorti imobiliare. pentru a asi- in care expune tote sciintele numerice gi sub-
gura plata ereantelord Societatii. stanta tutulord operatinnilord séle.
Ins4 : ea nu se p6te face adjudecatarA de Orl-ce dare de senta trebue sit contind :
cat pentrn acoperirea sumel creantel eke, ca- a. Num6ruld imprumuturilord gi sumelorn
pete, debar* intArcliate i accesoriT. dkorite de fie-care;
Autoris5, in fine vimprea acelord bnnurl prin b. Numkuld imprumutatilor admigl in cur-
buna toeméla séd prin licitatiune. sull anului ei suma imprumutatil;
DeterminA conditiunile generale ale contrac- c. PlAtile factite in cursuld anulul ea amor-
telord ei pronuncia asupra admiteril sal res- tisare obligatoril, ca amortisare facultativa gi
pingerii a ori-ciirel cererT de imprumutd. ca executiune din causi de neplatA;
Antorisa, cumpgrarea de scrieuri fonciare d Numarulii imprumutatilorii gi val6rea trn-
(lettree de gage) gi avansurile pe depositd de prumuturilorli cart figuréza la activuld Socie-
scrisuri fonciare. tAtii, la finele anului ;
Face regulamentele Societttil. e. Sama dobinclilord luate in cursul anulut;
Autorisit, cheltuelile administratiunil. f. IntArcliarile serviciuluT dobilnyord gi a-
Numesce pe directord gi pe subdirectorii pi mortisAril ale peri6clei precedente, on listA no-
'I rev6cli in formele prescrise la art. 32. minativA ei separate', a acelord cad s'ati solvat
Numesce dupe: propunerca direetorului pe de impramutati l a tutnlord ipoteceloril carl
subdirectori, pe agenti i pe impiegatiI Socie- nu ail platitil la termend ;
tAtel 0 'I revOcit. g Suma i intrebuintarea fondulul de amor-
Determinit atributirmile lord. tisare gi a capitalului de reservii ;
Fix6z6 apuntamentele, salarfile i gratilica- h. ValOrea scrisurilor foneiare in eirculatiune
tiunile, gi de va fi trebuintA fix6z A. eifra cautin- la inceputuld anului;
nil lord. Autorieg restituirea lord. i. ValOrea scrisurilord fonciare emise in cur-
Numesce comisarilpentru pretuiri in fie-care sul'd anului;
districta, pentru termend de null anti. j. Val6rea serieurilor fonciare plAtite in cur-
Revisuesce i confirma raporturile acelor co- sulii anulul prin tragerea la sorti, prin resti-
misarl. tuire in comptuld imprumuturilorti, prin platt
PublicA nouile emisiuni de scrisurT fonciare Witte cu scrisuri fonciare pentru ipoteci yin-
inclicândü valorile gi seriile lord. dute la licitatinne;
Face tragere la sortl a scrisurilord fonciare k. Numaruld gi valórea scrisuriloril fonciare
ee trebuescii amortisate. elate in circulatiune la finele anului;
Platesce cup6nele i scrisurile fonciare cit- 1. Cup6nele plAtite de Societate; cup6nele cu
dute la twill. termene seapte dérrt neinfacigate and la plata;
Priveghiazg gi dirige incasarea sumelord de- m. Cheltuelile administratinneT,
torite societatel. n. Efectivuld aflatfi In casg.
BM are in atributiunile eke: Responsabilitatea eifrelorti inscrise in darea
Relatiunile cu autorita tile s65 cu particula- de semit cade asupra directoruluT gi a casieru-
nit in ceea ce privesce afacerile Societatii. 10, earl sub-serid documentele.
Tinerea condicelord i comptabilitatea So- Art. 46. Se acorda administratinuel un ter-
mend de 6 sAptamIni dupa inchaprea exercitin-
Redactiunea i presintarea la adunarea ge- Id, pentru a agterne Haile de 86m5 anuale ale
neralit a dariT de sénig amnia' privitke la ca- Societatel, ea sale tiparéseit gi sit le t xpedieze
pitalurile q't la operatiunile Societatii gi la tote membrilord Societatet
aetele directiuneT impreunit cu otAririle adu- Deosebitd de dArile de Being auuale, dirfttiu-
'Aril generale din cursuld anului. nen va publica in Monitorii, §ese septIrnani du-
Supunerea la adunarea generala a budgetu- pa expiratiunea semestrului :
luT anualti aid cheltuelilorti Societittii. a. Bilantuld semestriall aid SocietiiteT;
Facerea bilantului fie-ettruia semestru indi- b. Resolutinnile aduniirilorii generale.
citudd activuld SocietAtil i starea sumelord Art. 47. Consiliuld de administratinne face
puse la disposithinea sea. regulamentele interike ale ex pedierel gi all or-
Consilinld de administratiune fixézA provi- dinei afacerilord.
!writ dividendulii precum gi partea beneficiilorti
afectate po fie-care an5, atâtd pentru fonduld SECTIIINEA III
de reservi catd gi pentru adansuld la apunta- Despre adunarea generald
mentele dirootorulni i subdirectorilord gi pen-
www.dacoromanica.ro
tru gratificatiunile impiegatilorti SocietatiY. Art. 48. Adunarea generale, regulatd con-
 FININCIARE 159

stituita, represinta un iversalitate a imp r umuta- Nett la adunare u seintrunesce acestd an-
tilord pe ipotecit de bunuri fouciare angagiate mail, se face indata u nouaconvocare, gi ter-
la creditulil fonciard. menuld póte fl redusti la 15 4ile.
Art. 49. Ad dreptd de a vote la adundrile Membril presinti la a dona intrunire delibe-
generale toti proprietaril cart ad ingagiatti la rdza valabild. ori-eare ard fi num&uld mem-
Seeietate u ipoteca de nit valdre de cold pugin brilord i valOrea titlurilord lord ; ddra delibe-
5000 lei. rdz numal asupra objectelord car! stad la or-
had nu se vord admite in sedinta de dad nu- dinea (pc! a adunarei d'itntaiii.
mai aceia cari vord fi depusS in casele Societa- Art. 55. Adunarea generalit este presidata
til, celd pugindeu 15 4ile ivainte de 4itta fixata de pregedintele ea de vice-presedintele consi-
pentru adunare, titlurile prin care sa se con- linlnl de administratinne, i in lipsa lord de un
state faptuld proprietatii Ingagiate. leestora administratorii desemnatd de consilid. Fune-
li se va da in schimbil u recepisa, care va ft tiunile de scrutatori se indeplinescii de eel pre-
infagilata la cast cold pugin cu eine! 1iie inain- sentI duol maT marl posesori de bunuri ipoto-
ta adundrii, gi atunci voril priimibilete de ad- cate creditnlul fonciard, gi in casd de refusd din
misiune, pe care se va insemna valórea depu- parte-le, se iad aceI earl urinclza dupti clanqii.
g Qi numdruld de voturi de earl dispune adu- Sortuld decide intre membril earl ard pose-
cdtorulii acelul bilotil. da aceleagi valor!.
Lista celorit cu dreptd de votd, eu indieatiu- Biurould numesce pe secretarT.
nea titluriloril fie-ettruia i aid numarulni de vo- Art. 56. Delib-ratiuuile ce ia cu majorita-
turf ce are fie-care, se depune pe binrod ca s'o tea voturilord exprimate fad, ca celd aid pre-
póta orl-cine consulta. gedintelui ad fie prepooderentd.
Art. 50. Fie-care membru ald adundril are Art. 57. Consiliuld de administratiune eta-
atdtea voturi de Cate or! posedit titluri de rasce ordinea dile!, nici mid objectii altuld de
lei 5000 in bunuri, fonda ipotecatd. can acela de la ordinea clilei nu se va putea
Cn tote acestea nici unit membru all Vote, puns in discutiune.
fie in numele add, fie ca imputernicitd, sa Ira- Da vord fi propositiuul asupra cestinuilord
preune mai multd de 10 voturi. cart' intra in atributiunile aduntirel, iscdlite cel
Art. 51. Dreptuld de vota la adunarea ge- pngind de 20 membril en dreptit de votd, su-
neraltt se Vote exercita de celd In dreptii, in puce consilinlui en ud luna inainte de clina a-
persóni sad prinimpnternicire data. altui mem- dunitrei ordinare séd extraordinare, ele se vord
brn cii dreptil de votil. pune la ordinea 41101.
Dud prin exceptiune, minoril potd fi repro- Propositiunl de acésta natura petit fi Mute
sintati de tutoril lord ; persOuele supuse unel chiard in sinuld adundrii.
euratele, de curatoruld lord; femeile printr'und Dna' discutinnea asupra lord nu se va putea
procuratord, easels de comercid prin unuld din decide indatd; se va decide numal epoca adu-
asociati i societatile in generald prin nnial din 'Aral in care acale cestt nut ad fie tratate.
membrii lor, caruia '1 vor daprocurd, chiar ddca Art. 58. Adunarea generalit asculti raper-
acegti represintanti n'ard fi posesori de titlurl. tulti Consilinlui de administratie asupra starel
Atdtd membruld care va fi procuratord pre- Societatel.
cum i procuratorul trebue sa justifice dreptul Asculta asemenea observatiunile eomisaru-
sa cu optii clile cold pueind inainte de adunare. In! guvernului gi a delegatulni detentorilord de
Art. 52. Adunarea generalit se adund de drept serisurl fonciare ; numesce pe administrator!,
in fie-care ant la regedinta Societatei, in cur- candil el vorti trebui inlocuiti. Deliberéza, And
suld lune! lei Martie. i se propnne, asupra moditicatiunilord a se face
Afara de ace=te,. ea se adund extraordinard in statute ; asupra prelungirii setd disolutiunil
ori de cdte oft uit ottirire a Consdiului de ad- anticipate a societatil si in generald asupra
ministratame va socuti de trebuinta. tatulord casurilord car! nu vend fi fostil pre-
A rt. 53. Convocarea se face prin publicatiuni vqate in statute.
iu jurnalele indicate in art. 45, cu 60 pe inain- Discuta, aprobet add respinge socotelile; eta-
te de adunare; se va indica scopul convocatiung rave definitivit dividenduld ; partea din bone-
gi objectele ce Be vend trata. neficid a se distribui directorulul, subdirectori-
In casd de urgentd, termenulti va putea fi lord gi la impiegati, sub titlu de snplimentil,
redusd la 30 Tile; (lard Inteacestil cast', vord fi de apuntamente sdta de gratificatiune.
admigi toti aceia earl vend ti implinitd forma- Are dreptuld, dna va crede cd an trebue sa
litiitile prescrise la art. 49 cu dna çici inainte aprobe indata socotelile gi bilanturile, ail nu-
de cliva fixata peutru adunare. mésea delegatl pentru al face unit raport pen-
Art. 54. Adunarea generala este regulati tru viltórea adunark., a carel data o fixdz a. ea
constituita indata co se admit*. unii numt5rd de dude.
membrii destuld de mare casit pOtd represinta Pdte ad [ma in causa respunderea directo-
www.dacoromanica.ro
pugin a patra parte din capitaluld ipotecat. ruin! gi a membrilord Consiliuld do adminj-
160 LEG11111tI

stratiune- sl desemne mandatari petitru a in- vinta administratinnel afacerilord Societitei

tenta tote actiunile judeciltoresci gi a tirmlri atât directinnel eltri i adnnlrei generall a
tete instantele earl arfi fl u consecintl. proprietarilord, nu mai puçin i comisarului
Art. 59. In fine se pronuntd in modii suve- gnvernului.
rand asupra tntuloril interese1or5 Societtitei gi Art. 67. Neintelegerile intro Societatea pro-
conferil prin otisIile séle Consiliulni de admi- prietariloril imprumutati i intredetentoriT de
nistratiune pnterile necesarii pentru casurile scrisuri fonciare, in casurile neprevNute prin
earl nu se vord fi prev*tii. aceste statute, se wall otari prin cale de arbi-
Art. 60. Deliberatiunile adundrei luate con- tragiii.
formd statutelord obIigi pe totl membril, chiar
pe eel absenti seri disicienti. TITLULTI V
Art. 61. Ele voril fi constatateprin procese-
verbale inserise inteund registru speciald 6 Despre 1mprumuturI l p1At11e itn
subscrise de majoritatea membrilord earl corn- prumuturllori1
pund binrould.
El feie de present5, destinatii a constata Art. 68. Conformil art. 1 din statute, Socie-
numerulii membrilord cari vorii asista la adu- tatea facedon5feluri de imprumuturipeipotecd.
nare gi acela alll titluriloril, se va anexa pe lin- Unele suntil inapoiate en termene lune prin
gg. originaluldprocesulul-verbald. Vafi subscri- anuitilti calculate astb'-feld ca détoria sa fie e-
el de persenele interims mentionate. mortisatl inteund termen5, care nu va putea
Art. 62. Justificarea, In favi celoril de aid fi mai mic de clece anT, ilia mai mare de 60 ani.
treilea despre deliberatilunile adundril resultd Cele-alte smith inapoiate cutermene scurte,
din copiile set extractele certificate de director cu seri fOrd amortisare.
pentrn conformitate. Aceste imprumntlri nu se potii face de dad
Art. 63. Adunarea generall va putta insti- in scrisnri fonciare.
tui, de va grisi de trebnintl, und juriii specialil Art. 69. Societatea nu imprumutl pe pro-
pentru pretuirea vaborilorll bununilorli, fondS prietaril de imobile de cfitil pe inteia ipotecti.
ce se oferl ea ipoteed. Cu tote acestea, déca imobilulil este grevatil de
inscriptiuni consimtite pentru ver-ul garantie
SECTIIINEA IV contra ver-unel evictiuni seri ver-unei rente
viagere, Societatea pots impriimuta, destuld
.Despre adunarea i Comitetulti detentoriloric numal ca imprumutulti arläugatil la capitalu-
scrisurilorii fonciare rile deja inscrise srt nu covergescl. jumetateva-
lerea irnobilului.
Art. 64. Detentoril de scrisurl fonciare se Suntd considerate ea fecute pe finteia ipote-
adung in fie-care anil la regedinta societdtei, el imprumuturile prin earl se plAtescil cretin-
ai anume in timpuhl sesiunei adunarei genera- tele deja inacrise, cândll printeacestl, platit sOil
lit a proprietariloril asociati, spre a alege pe prin subrogatiunea operat5 in profituth Socie-
membril Comitetului detentorilorg la scrisuri fetal ipoteca sea vine in anduld finteiri gi ffird
fonciare. concurentil.
Art.65. Comitetul5 este compiled de 9 mem- Intr'acest5 casil, societatea conservl in ma-
brii, numiti pen tru tiel ani. Fie-care din deten- nele sele nil valOre de adjunsil pentru a face a-
torT, spre a putea Ina parte la alegereaComite- cestft, plea
tului, va trebui s alba depusescrisurifonciare Art. 70. Ori- ce act de MI prumutare va con-
de ul valere Jo celd mind 10,000 lei. tine alegere de domicili5 din partea debitoru-
Fie-care membru aill Comitetului va trebui InT in circumscriptia Tribunalulul situatiunel
sit depunl ceill pucinisi 20,000 lei in scrisuri imobilelorll ipotecare.
fonciare. Acosta depositil r5miine inalienabilS Art. 71. Cana ipoteca legall este inscrisl,
pentru tot5 timpult duratel functinnii sele. imprumutarea nu se 'tete face de catil dupl. in-
Art. 66. Comitetulil thtentorilorll de seri - deplinirea formaligtiloril prescrise la art. 33
Burl fonciare este insarcinatil : din lege.
a. De a alege null delegat5, care va func- Art. 72. Nu suntil admise la beueficiile im-
tiona in perman( nt'd huge, directiunea Societd- prumuturilorii fecute de Societate:
tei cu glasS deliberativ5; I. Minele c i carierele;
b. De a alege und delcgatil care se. asiste la 2. Imobileleindivise, déca ipoteca nu va en-
tragerea la sorti a scrisuriloril fonciare gi sg prinde totalitatea acestorii imobile eu consim-
constate anularea acelord elite la sorti; timentuld tutulor5 proprietarilord;
c. De a corceta darea de séma anuall a So- 3. Acela aid clroril usufruct-1 i nudl pro-
cietiltil proprietariloril i operatiunile acestel prietate sin suntil asupra aceloragi persOne, a-
www.dacoromanica.ro
soriettql, en drept de a face observatirmile sele; fare: numal deca totT acel in dreptil vor consimti
d. De a comunica observatiunile (tele in pri- la stabilirea ipotecei.
 rINANOILIta 161

Art. 73. Nici ug zidire dependenta de imo- 2. Amortisarea detertainatg prin dobandg
biluM ipotecatil sin Vito fi priimitii de Socie- prin durata imprumutultfi.
tate de nu va fi asiguratil la una sa la mai 3. Ud alocatiune anualg pentru dreptuld de
multo companil de asignrare avdndil scaunuld comisinne i cheltuell de. administratiune care
loril in Romania. nu va putea trice peste 0,50 °RI (50 de bani la
Art. 74. Societatea nti priimesco in garan- suta de lei)
tie de eatii proprietiltile earl pi educii und ye- Deosebitd de acésta, la redaetarea actuluI
nitil durabilg si sigura. se va lua 0,25 0/0 (25 bani la Bata de lei) am-
Art. 75. Suma imprumntului nu póte larece pra capitalulul imprumutatii pentru alimenta-
jumdtatea valoril imobilului ipotecatil. Bite rea capitalul ill de reservg, conformil art. 34 din
ig fie celd mnitd pentrn ug a treia parte a ya- lege, si unS depositt de 2 °Jo conformil art. 7
loril pentru vii, pfiduri si alte proprietatT aid din lege.
cgrorii venitii provine din plantatiune. Art. 85. Anuitgtile se vord plgti, in nume-
Usinele i falAcele nu suntii pretuite de eat raril séd In cupdne, eu scadentg implinita de
dupg valórea lord independinte de valórea lord smisuri fonciare, pe semestru ei la epocele de-
indristriala. terminate de Consiliuld de administratiune.
Art. 76. Consiliald de administratiune sta. In momentuld imprumutgril, Societatea re-
tudza. asupra cererilorii de imprurnutarl si asu- title asupra eapitalulni dobanda i aloeatiunea
pra conditiuniloril imprumutului, clued ce in- preve'dutg la art. 84 aplicabile pe timpulii pa-
trébg pe arendas1 i pe ehiriasi WI nu ad fg- ng la cea d'anteid scadentg semestrialg.
cutt proprietarilord plgti anticipate de vre-nii Art. 86. Centering art. 37 din lege, pentru
va!dre ore-care, si dupg ce \Ford priimi de la ori-ce semestru nepldtitil la scadenta va curge
densii declaratiuno legalisatd desp re acésta. dobancld de drept i fdrd nici ug pnnere IS in-
Art. 77. Décg cererea ntt este priimitg, se tardiere in folosulii Societgtii dui a cursulil do-
dg in cunosciuta pthit, comunicandu-i-se mo- bdil piatg, fend a putea insg treee pe-
tivele refusului. ste 10 °ie.
Art. 78. Wei cererea se prihnesce numal in Totil ast-fel va fi si pentru cheltuelile de ur-
parte set snb alte conditiuni de cat acide pro- mgrire licuidate add dupg talife Acute de So-
prise Societdii, Societatea, dupg unil termenil cietate pentru a ajunge la plata creantelorit
ea va fixa, va Wain faea celui co cerea tOtg sele, si acdsta din rliva din care vord fi loon
libertatea de a.tiune. inaintate,
Art. 79. Ganda se va recundsce eg dreptuhl Art. 87. Pe lingg aedsta, neplata mini se-
de proprietate este in regulg i ca garantia mestru face exigibile intrOga détorie ug lung
este indestulgtó.e, Censiliuld de administra- dupg punerea in intardiere, &lye modalitgtile
tiune determing sums, de imprumutatii si con- prevddute in lege.
ditiunile imprumutgrii, si se precede la sem- Cana proplietaruld va plgti a patra parte
ndtura contractulul conditionald. din ddtoria sea, va fi in dreptil sg cdrg ca cele
Art. SO. Dapg constatarea certficatului de trel pgtrimi earl rdinand sg se amortiseze de
ins criptiune luata pentru Societate,eie precede la acéstd epoch.' in mill numdril de ani egall cu
la anniarea contractului conditional add la pu- acela co fusese determinatil in momentuld im-
nerea luI definitivg in Imam, de nu vor fi in- prumutului pentru stingerea intregel Mori!.
scriptiuni ski alte drepturi reale asupra hno- Se va putea proceda laud noug estimatiune,
bilului. deed imprumutatulii séd Societatea o ya cere.
In easuld actuhl se subicrie numal Cana vortl fi piduri cuprinse dapg cererea
do directord, i. in celii d'aIU duoilea, se sub- imprumntatului in evalnatiunea bunutilord a-
eerie de directord si de implurnutatd. feetate ea garantig a imprumutulni, nu le va
Actuld enuntil indeplinirea fo malititilorii, putea instrdina de cat dupg ce va fi prevestitil
remiterea valorilord ce s'a imprumutat si data pe Societate qi prin adjudecatiune publicg.
de la care incepe curgerea dobanpord. Produsulii vindgril va fi afectatil la plata to-
Art. 81. Tote cheltuelile si pldtile pentru talg odd partialg a détoriel.
eatimatiuno, si altele cate s'au fgentd cu ocasia Art. 88. Debitoril ad drept a plati pria an-
cereril de iinprumutd aunt(' in sarcina proprie- ticipatiune totil sOil parte din ddtorie.
tarului care a fgcut'o, thiard eandd nu s'ard Platile antieipate se voril face, drip& vointa
eftctua imprumutulii. debitorilord, sdil in numeraril séti in scrisuri
Art. 82. In niol inteunil easil anuitatea la fonciare, carI vord fi priimite aid pari (sutg in
care se obligg imprumutatuld sin pOte fi mal sutg), orl-care aru fi cursuld lord.
mare de eatii venitule totald aid proprittfitil. Societatea inteacestii casfi va avea dreptul
Art. 83. Dobanda sumelorii imprumutate la ug inlemnitate care nu va putea trece pe-
este fixatg de Consilialti do administratiene. ste 1 °Ia.
Art. 81. Anuitatea cuprinde Art. 89. In mail candg imprumutatul la fa-
1. Dobanda. www.dacoromanica.ro
cerea contractului aru aseunde sarcinele cos vor
162 LECIWIRI
fi pe proprietate i earl ar putea viltdma drep- Pldtile anticipate carT provind din sinistru
turile SocietAtiT, séd causele de preferintA de nu dad dreptd la indemnitatea autorisatd de
reeolutiune sed de rescisiune, earl aril proveni art. 86.
din faptuld lni, detoria devine exigibil, deed Art. 94. Banana(' earl devinh* proprietatea
Societate a o glisesce cu cale, si are dreptd la Societtitel se administrezil si ae vindd de Con-
indernnitatea prevdclutit pentru plata prin an- siliuld de administratiune, care urnidzil Ikea-
ticiOntiono. etista duplt unil regulamentilpreluerath de den-
Art. 90. Imprumutatulti este tinutii sd de- suld i sanctionatd de adunarea generalit.
nuncid SocietAtil in termend de tid land elle- Art. 95. Déca Societatea vinyndil und bun
natiunile totale 8eii partiale ce va fi fAcutii. intratil in posesisneea sea nu'si scete tad dé-
Deed nu arii denuncia inteacestil termend, toria de care era impovdratil acea proprietate,
Societatea póte cere de la &maul plata intrégil. tOta suma se versd la capitalulii de revirement,
Inteacestil cast, Societatea are dreptuld Ia handu-se delicituld din capitaluld de reaervd;
indemnitate de 1 0/0 fixatd prin art 88. deed capitalulii de reservit nu este de ajunsii,
Art. 91. Imprumutatuld este obligatd see- suma ce va maT lipsi se ia din capitaluld so-
menea, sub pedepsd de a fi supus aceleeasi in- ciald care se inapoiazA printeuti luare asupra
demnititT, de a denuncia in trel lunT stricficin- tutulord propriettitilord Ingagiate la Socie-
nile ce va fi suferitd imobilul ipotecatil si tote tate In proportinne en detoria fie-cireia din-
faptele de naturd a micsora valOrea sea, pre- tr'ensele.
cum destructiunea séfi perderea prin incendid Art. 93. Dem nth: band ingagiatil la So-
a pfiduriloril i constructiunilorii ce producead cietate se pane in vinyre in urmide cererl Id-
and venitd. eate de guvernt sea de simplii particulari, im-
In lipsd de denunciare si In ori-ce casd cand prnmuttilii flint de Societate cu termene lungi
prin asemenea intemplarl valórea imobilului nu intrd la mad, ci eld se trausferd campdra-
ipotecatd ard fi redusd la a patra parte, Socie- torului proprietdtei Impreund en partea ce i se
tatea va fi In dreptil a cere imediatd plata ea- cuvine In capitaluld sociald, acesta face lie
pitalului pend la concurenta sciiderii valoril ce nuould proprietard membru aid Societiltel. Gat
a suferitil imobiluiui ipotecatil. pentru imprumuturile cu termene scurte si pen-
Art.92. Propriethtile snpuse a peri priu foc tru cele-alte same ce ardavea sit in Societatea,
trebue ad fie asigurate de imprumutat in con- ea are dreptil de preeddere inaintea ori-cArei
tra incendiului. alte reclamatiunl, fie ea de la guvernfi add de
Actulu de imprumutare va cuprinde cesiun ea la simpla partieularl, afard numai de plata de
indemnitiltel in cast" de sinistru. imposite IntArcliate si de sarcinele comunale fo
Asigurarea trebue mentinuti pe totd tim- acoperirea cheltuelelord aduse prin vintldrea
puld imprumutdrei. bunulul. Lind imputernicitil din partea Socie-
Societatea pete cere ca asigurarea sA fie fi- tAtel va asista la acestg vinyre.
zeta pe numele sd, si in asemenea cast redo- Art. 97. Und regulamentil speciald va re-
ventele se plitescil de densa; se intelege cit gula moduld de pretuinealu proprietdtilor fon-
eifra anuitAtilorti in acestii cash se va spori cu ciare aduse in ipoteca la Societatea creditulul
atAta. fonci
Art. 93. In casd de sinistru, despitgubirea Pend ce se va aproba de adunarea generald
se priimesce d'a dreptuld de Societate. aceld regulamentli, Consiliulii de administra-
In timpuld de und and de la regularea sini- tiune va urma potrivitd dispositiunilor art. 98.
strului, debitoruld aro faaultatea de a resta- Art. 98. Proprietaruld care voesce sd con-
bill imobiluld in starea sea primitivd. Acestd tracteze unit imprumutil do Ia Societate, trebue
termend pete Ii prelungitil de Consiliuliide ad- sfi Infdeiseze mai Antliii unii certificatd sub-
ministratiune. Bedell de trel proprietarl al plasel add ocolulul
Pe tot timpuld acesta, Societatea tine des- In care se afld proprietatea ce voesce sit pund
pilgubirea ca garantie peed la acoperirea se- ipotecd, prin care sa constate dreptulil add de
melord la carl are dreptii, calculate One' la ex- proprietate precum i détoriile si obligatinnile
pirarea Ocelot. la carT este supusii acea proprietate.
Dula reconstructiunea imobilului, Societa- Mai trebue ad aducil nit sciintd ardtiltere
tea remite debitorulta despdgubirea, scilynit 1. De intinderea proprietfitel cu ardtarea o-
ceea ce are dreptii sll ia. tarelord;
Deca One la expirarea anulni, debitorulu nu 2. De intinderea pildurarril, de numdrul par-
a fntrebuintatd dreptul sell de a restabili imo- chetelorii, de intinderea fie-cdrula si de etatea
bilulii incendiatii, tied deed a notificatil de mal fie-citrui parchetil ;
'aainte intentiunea de a nu se servi de aceld 3. Do constructiunile ce aducd venitd;
dreptd, indemnitatea este definitivd luatd do 4. De Intinderca piimenturilord arabilo qi a
Societate si va fi trecutd asupra creantei sele liveiplord;
www.dacoromanica.ro
ea platd filcutd prin anticipatiune. 5. De intinderea pdmentului concedatii lo-
 163
UtEgGi E
cuitorilore foati clgeasi p acea rnoaie, prin le- TITLULt VI
gea rurala din 1864, si de numeruld familiilor
clirora s'a date pgmente; llespre scrisurlle fonclare (lettres
6. De pgmenturile inchiriate ei de conditin- de gage)
nile inchirieril, cu aretare de epoca expirgrel
contractelore ; Art. 106. Scrisurile fonriare infiintate de
7. De ptetuirea proprietatil dupg opininnea Societate sunte lapurtgtord (att porteur) ai pot
proprietarului; eircula liberal din mang in mang.
S. De eifra impositeor i darilord détorite Art. 107. Plata flcutii, prin scristiri foncia-
de proprietard, precum si copie dupg rolnl im- re in manele purtgtorilore descareg in .modil
positului fonciard in cel din unlit trel ani; valabile pe Societate; ele se transmitd de la na
9. Unii certificateale Tribunalulul constatg- persOug la alta prin simpil traditiune.
tore de inscriptinniie i pretentiunile ce art Art. 10S. Scrisurile fonciare se emitti dupg
exista asupra proprietatei; cum se face imprumuturile de Societate, In se-
Art. 99. Comisiunea de pretuire nurnita de rii, a cgrore suing, nu pate toversi valórea in-
Consiliuld de administratiune va face cunoscut gagiamentelord imprumutatilore.
prin inserisd proprietarului aiva otgritg pen- Art. 109. Epocele plgtilord fie-cgrei serii de
tru pi quire ; scrisuri fonciare so Bxeza astii-feld ca plata de-
Art. 100. Acest g. comisiune este insgrei- finitive, a fie-cgrel serif ge, se face, ug-data cu
n ate' : amortisarea irnprumuturilor corespondente fg-
1. A verifica sciiutele date de cel trei pro- cute asupra imobililord ingagiate catre So-
prietari aretati la art. 98 si de Tribunalule ju- cietate.
detului see ale tinutului ; Art.110. Sorisurile fonciare a fie-cgrei sefil
2. A evalua prin expertis pduxiIe, pg. se vord amortisa definitive coal multe in curse
menturile arabile , liveaile , sckkndu-se a- de 60 de ani, socotite de la epoca emisiunei
cele date la locuitori in puterea legel rurale lore, ai pentru acestd sfirsit imprumntatii vor
din 1864; plgti deosebit de alocatiunea de 0,50 0/0 (50 bani
3. A pretui magaziile si altecladiri cari ser- la suta de lei), pentra cheltuelile de admini-
va la exploatatiunea mosiel ; stratiune in fie-eare ane, annitatea cuprinad-
4. A pretui valórea totalg a proprietatc 1, a- tPre de dobande, si capitale.
retandii schntele earl ad servitd de bazi, la a- Acastg anuitate se va imperti in duod plat1
ceste pretuiri; samestriale pe fie-care sese inn!. Scrisurile fon-
Pimenturile date plugarilore fosti clacasT, ciare earl smite a se plgti din snmele amor-
precum si fabricele i alte constructiunl earl nu tisgrii se othresce printeug, tragero Ia sorti
serve, la exploatarea rurale, se ia fa considera- publicg, care se va lace in toti cciii ai se vord
tiune numai drepte seiintg, dere, nu sunte en- pliti la ppocele insemnate. Tragerea seva face
prinse in prquirea proprietatei. en duoe luni inaintea termenulni plgtel scrisu-
Art. 101. Comisiunea fe pronnncid asupra niborti fonciare.
1

tutulere ceatiuniloril ce o privesce cu majori- Fie-care scrisii fonciare cgdutii la tragerea

tate de glasuri. Ori-ce membrn opusia otgrirel la sorti se va pilti aducetorniui dupe valórea
majoritatii 'al pate da opiniunea sea particu- sea nominald,
late, in salad. Art. 111. Asupra scrisurilore fonciare nce-
I

Art. 102. Tilicrgrile Comisinnel de pretuiri site la sortI, Societatea va plgti pe fie-care se-
!

nu pote dura mai mune de aépte cjik pentru mestru dobandg.

fie-care proprietate. Acestg plath se face aducetorulul cupónelor
Art. 103. Remuneratinnea membrilore Co- pe valarea lord aominald.
nfisiunel pentru durata pretuirii ;mei proprie- Plata dobanpord i capitaluluT a scrisuri-
tali se otgrasce de -Consiliuld de administra- lern fouciare se face in lel noul, monet1 de aur,
thine ai trebue versate, mai d'inainte ia case, la casa contrail a Societatei, la Consiliuld de
ea sg, se dea aorta in dreptd. administratiune see la agentii sei in Romania
Art, 104. Pratuiraa facutg. dupg °module si in strainetate.
ipsemnate la art. 98 este valabile, pentru dna Art. 112. Nu se va face scrisuri fonciare de
ani, pentru imprnmuterile Societe,tei, afarg nn- ud valOre mai mice, de 100 lel.
niai de easuri nepreyeante. krt. 113. Iatervaluld lutre versa:mantilla a-
*rt. 405. a1enil?r4 Comisinnei 40 pretuirl nuitatilone de cdtre imprumutati ai plata do-
sunte respunaetera pu peraana ai cu averea kr banailore aducetorilord de scrisurl fonciare va
in casurl de fraudg see de abuse in pretnirile fi do dune hini cold pueinti.
en earl aunte ipsarcinati, gradulti de culpalai- Art. 114. Dobentaile serisurilore foneiare
litate ale pretuitarilore si despegubirea ce cede sw.td bine pigtite cande se soldazg aducetori-
asupra lord se otarasce priateel sentintg ar- lore de cupOne.
bitrate,. www.dacoromanica.ro
Art. 115. Scrisurile fonciare nu ad alth ac-
11
134 LZOIIIIRI
tinne pentru plata capitalulul gi a dobimj.iloril Art. 124. In timpii de optil tlile de la ope-
exigibill de cAtil aceea ce pot5 exersa asupra ratiunea tragerei, immerele egite suntil publi-
Societiitel. cate in Monitorii.
Art. 116. Nu se admite nici ug opositinne In aceeagi incunosciintare se va indica clina
la plata capitaluluI gi a dobAntlilorii, afar& nu- nIttel. Dinteacea i dobgqile ce se envinil
mai in casil de perdere a scrisuriloril fonciare. scrisurilor5 fonciare plgtite incetézit de drept.
Art. 117. Scrisurile fonciare sunt5 represen- Art. 125. Scrisurile fonciare plgtite se in-
tate prin titlurT trase dinteurn1 registru en semnézg indatA cu nn timbru de anulare, dupg,
guse. tipgritil in limba romAng. francesA gi ger- aceea ele sunt5 desfiintate in presenta directo-
manA. Citu15' dolignpl gi valórea nominalg va mini, unul membru aid Consiliului de admini-
fi insemnatg inteensele. stratinne, a comisarulni gavernului gi a dele-
Fie-care scrisii fonciaril va avea ug, fOie de gaiului detentorilor5 de scrisuri fonciare.
cupóne. Se incbee procesii-verbalil despre acesta.
Aceste titluri suntii subscrise de director5, Art. 126. Scrisurile fonciare priimite in casg
de unti administratorii gi de casieril ; ele pOrtg prin plAti anticipate se insemnézA, culla] tim-
timbrul5 Societgtei gi suntil vidimate de comi- bru specialii, gi nu potii fi puse in circulatiune
sarulil guvernului. de eAten ng nog, vidimare a directerulnI gi unnI
Art. 118. Plata dobantliloril gi a capitalu- membrn alil Consiliulni de administratinne.
lui scrisuriloril fonciare este garantatg : In tote casurile, ele participg la tragerea
1. Prin tOte sumele capitalului de revirement la sorti.
alA SocietAteT ; Art. 127. Scrisurile fonciare suntii priimite
2. Prin capitalulii de reservg (art. 14); ca efecte publice in tote casele Statului ca ga-
3. Prin capitalulii socialii (art. 3); rantie in aceleagi conlitiunI cu carl suut prii-
4. Prin responsabilitatea solidarg a tutulor5 mite efectele Statulni.
proprietAtilorii ingagiate cgtre Societatea cre- Fondnrile incapabililorii. a comunelor5 gi a
ditulni fonciaril, Bi stabilimentelorti publice s6i1 de utilitate publi-
5. Prin capitalulii de subventiune. (Imprn- cg potil fi intrebuintate in cumpergri de seri-
mutare). suri fonciare.
Art. 119. CupOnele de dobãnd i scrisurile Art. 128. FalsificatoriI scrisuriloril fon-
fonciare a cgror plata.' nu se va fi cernt in timp ciare suntil supusi la judecatg gi la pedepsele
de clece ani dupil, termenul5 pentru care a fost prescrise pentru falsificarea de inscrisuri ale
puse in eirculatinne, perdd valOrea lord i plg- Statulul.
tile ce Ward fi cuvenitti pe acele titluri rgnign5
In profitulil Societgtei. TITLULt VII
Art. 120. Scrisurile fonciare potil fi platni- InventariI si socotell anuale
ce la tli otA'rit g. gi prin tragere la sorti. Insg,
afar g. de ug antorisatiune specialg a guvernn- Art. 129. Annuli sociald incepe la 1 Ianua-
MI, nu pot sg alba' ugdatg mai micA de 121uni. rie gi se terming la 31 Decembre stilii nuoil;
Art. 121. Dem un5 imprumutatil plgtesce ce15 d'anteit exercitid va cuprinde timpulii in-
d6toria sea in numeraril prin anticipatie, So- tre data decretului care va aproba aceste sta-
cietatea trebne sg. tragg imediat5 din circula- tute gi qina de 31 Decembre aceluiagI an5.
tilDe scrisuri fonciaro pentru ug valóre egalg La finele fie-cgrui an5 socia15, se va redige
cn suma plgtitg,afarg numal décg acéstg.sumg, de directord unix inventar5 de activulii gi pasi-
nu aril fi consacratl indatg, la noul imprumu- vulii SocietgteT.
turI ipotecare. Socotelele se inchee de Consiliulii de admi-
Dem plata anticipatA, se face in serisuri fon- nistratiune.
ciare, se precede la annlarea lord. Ele stint snpuse adungrei generale, care pre-
Art. 122. Scrisnrile fonciare destinate a fi cede en ele conformil art.58.
trase la sorti suntil create fgrg, epocg fix'g pen- La facie fie- cgrul semestru, se va redige nn
tru cererea capitalului. stat5 proviserill do sitnatiunea Societgtil.
Fie-care platg cuprincle numgiult1 scrisuri- Art.130. Ceea ce rAmAne din beneficiele cu-
lord fonciare necesariii, pentru ca prin amor- rate dupg ce se va lua dime qeci la sutg pentru
tisare s mi rgmAng in circulatiune un5 nurogr fonduld de reservg, ece la snt g. pentru a se di-
de scrisurl fonciare mal mare de call capitalu- stribui administratorilor, formezit dividendulii
rile earl se mai détorescil de imprumuturile ipo- a se !mpg.* intre imprumntati In proportinne
tecare. en detoria fle-cgrnia cgtre Societate.
Art. 123. Tragerea la sortl a scrisurilor5 Art. 131. Ori-ce dividend5 nu va fi recla-
fonciare se face in publicil de Consiliuld de ad- mat5 in timpil de einci aril dupg, ce a devenitii
ministratinne, in presenta comisarulta gayer- exigibilii, se prescrie in beneficinlil Societgtel.
fonciare. www.dacoromanica.ro
nulul i a delegatulul detentorilord de serial:1A Art. 132. Fondul5 de reservg se compnne
din adnnarea sumelora produse prin prelna-
 FINANCIARE 165

rea annald asnpra benefiefilord in virtntea ar- consnite asnpra oportunitgtel mantineril add
ticolulni 14. disolvgrel SocietdteT.
Acéstg Ware incetézd, indatg, ce acestil ea- Nee Consiliuld de administratinne nu cilia-
pitald ajunge la proportinnea de 20 la KAI a mg adnnarea, ori-ce interesatd peit g. sg edrg, di-
annitetilord ingagiate prin emisiunea de seri- solvarea prin Tribunal&
suri fonciare. Ea reineepe dri dna fondnlil de Art. 135. La expirarea Societgtei 1i In casfi
reservii se va reduce prin necesitgtile prey& de disolvarea anticipatg, adnnarea generalg o-
pte la art.14 §i 15 din lege. tgrasce moduld 1icnidrei 1i numesee unuld séd,
Fonduld de reservg, este destinatil a face fa95, mai multi licuidatorT.
evenimentelord nepreve'clute. Aeéstg, otárire a adungrei se snpune aprobii-
Intrebuintarea capitalelord fondului de re- rei guvernulni.
send* se regulézg de Consiliuld de administra- Adnnarea generalg este convocatg de nr-
tinne. gentg pentru a regale modulti licuidgrel, a
face alegerea licuidatonilord 1i a regula pole-
TITLULTJ VIII rile lord.
In casil candid la Pia fixatg, pentra adnnare
modificatiunile statutelor5 sell la a dona reuninne, adnnarea convocatg,
conformil articolnlul 132, nu va statue asnpra
Art. 133. Adnnarea generalg póte, asupra acestord mdsurl add déca deliberatiunea sea,
propuneril Consiliulul de administratinne en nefiindd aprobati de autoritate, n non6,adn-
aprobarea guvernului i a Corpnrilord Legini- nare refusg de a se supnne conditinnilord im-
tore, sg, adueg la statutele de feed, modifica- puse do guvernd, acésta nnmesce de oficid Ii-
tinnile ce se vord reamosee utile. cuidatori §i terming, puterile lord.
Perte mai en serail, ea' autorize : Licuidatoril pot& in virtutea unel delibera-
1. Adgugirea capitalului sociald ; tinnT a adundrel, omologatg de ministru de fi-
2. Intinderea operatiuniloril Societitel; nery, sit dee dreptnrile §i ingagiamentele So-
3. Prelungirea daratel sae. cietAtel disolvate la ng altg Societate.
In aceste difdrite casuri,e onvocgrile trebnese In timpuld lienidgrel, drepturile adungrii
sg conting ug indicatiune pe scurtd a objectu- amend aceleml earl erag candt Societatea
1111 adungrel. functiona.
Adunarea nu deliberezg, valabild de cdt dOca Certified' socotelile liculdgrel 1i dri chitanta,
este compusg de unti numgril de imprumutati despre priimirea lord.
represintAndil celd pueind jumdtate a impru- Consiliuld de administratiune incetdzg, de ui-
mnturiloril ipotecare; otgrirea trebne luatg, eu data en nnmirea licuidatorilord.
raajoritatea de dna treimi a membrilord de
fa91 séd represintantY.
TITLULTJ X
TITLULTJ IX Art. 136. Detentoril de scrisrul fonciare, In
Anteia lord intrunire, vord precise prin annme
Disolvarea licuhlarea regalement-1i functionarea Comitetulul lor pre-
cum 1i a delegatului acestuia, in limitele legii
Art.134. Dem s'ard intOmpla ea capitaluld §i a statutelord ereditulni fonciard.
de revirementii qi fondnld de reservg, sg, ajun- Neintrunirea detentorilorti de serisuri fun-
gil in disproportiune en satisfacerea regulatg ciare add nefunctionarca ComitetuluT lord nu
a détoriel anuale a ereditulni foneiaril. comi- va putea impedica activitatea asociatiunel ia
saruld guvornului, in numele se'd proprid el en Consiliulni de administ; atinne alii proprieta-
antorisatiunea guvernulni, va provoca imediat rilord asociati.
intrunirea adungrei generalg, pentru a so a- Art. 137. Societatea se refug la legea pen-
visa la mesurile necesarii pentru continuarea tin instituirea creditului fonciard pentrn terte
operatiunilord creditulnifoneiarii, sed la nepu- dispositiunile neprevelute in statute, mai en
tintg, qi cbiard pentra licuidarea Societetel. sding acelea earl privesed la jurisdictiunea ar-
In ori-cecasil ins, obligatiunile contractate bitrarg pentru contestat uni, supravegherea gu-
de Societate pênd in momentulil licuiddrel el vernului printr'und comisard, precum ei pen-
se voril indeplini in conformitate en legea qi tru tOte drepturile Iiimunitgtile ee acestg lege
statntele Societgtei. conferd creditului fonciard roma,nd.
Consiliuld de administratiune este tinutd a- Art. 138. Aceste statute Banta considerate
semenea el convOce adnnarea gener at §i sg, o ea fecendii parte din lege.

www.dacoromanica.ro
166 LEPJUIRI

LEGE
PENTRIJ MODIFICATIUNEA UNORU DISPOS1T1UNI ALE LEGEI DIN 20 APRILIE 1867
PENTRU IMPOSITULU ASUPRA BEUTURILORU SPIRT6SE

(Decretii No. 168 din 25 lanuarie 1874)

Art, I. Artieolii 1, 2, 3, 4, 6, 8 si 9 al le-
gei din 20 Aprilie 1867 pentrnimposituld asu-
pra bduturilord spirtOse snail modifieati pre-
cum urmezii :
CAPITOLULt1 I
Despre aWarea taxelorii.
Art.I. Spirtnrile i rachiurile in genere
berea, destivate consumatiunel din intru, sunt
supuse, in favórea tesaurului publicii, la plata
taxelord urmatdre :
Pentru fie-care vddrit de rachiii eéd de spirt
se va percepe 6 banI pe fie-care gradd de tirie,
adicA de atittea ori 6 bani cdte grade de thrie
va ave a lieuiduld.
Unii led pentru fie-care vecled bere.
Ca rachiuri i spirturi aunt considerate tote
bduturile alcoolice, orl-care ard fi denomina-
tiunea lord, cari se doddnbescildireetd prin fer-
mentatiunea i destilatiunea de snbstante na-
turale.
Constatarea Oriel rachiurilorii i spirturilor
se face cu alcoolometru lui Wagner, pe baza
unei temp erature de 14 grade Reaumur.
Mdsuratórea se face cu instrumentul (cotul)
locotenentului-coloneld Fdleoiann, soeotindu-
se védra pe 10 oeale i ocaua pe 400 dramurl.
Art. 2. Suntd sentite de plata taxelorti:
1. Licuerurile, adicd bduturile preparate prin
amestecarea de al000lurl obicinMte en apE, cu
zachard i substante aromatice, intru eiltd ta-
xele cuvenite voril. fi fostd pldtite asupra alcoo-
lurilorti naturale ;
2. Rachiurile i spirturile, licuerurile si be-
rea de luxii importatd din strAinelate, intrn Cat
valOrea lord minima declarati in vamd va fi pen-
tru rachinri, spirturi i peutru lieuerttri de 30 lei,
611 pentrn bore de 15 lei vedra, edtd pentru
spirturilo add racbiurile de ad valOre mai micA
se va mentine legea din 19 Innie 1866 ;
3. Rachiurile, spirturile i berea destinate
pentve exportatiune;
4. Rachinrile, spirturile ei berea earl s'ar con- prindere :
suma in cuprinsuld localurilord de fabricatiu-
ne, fie de cdtre proprietaril fabricelort si fami- cum i vasele continend aceste laduturi si micl-
hole lord, fie de eitre muncitoril intrebuintatl ldeele intrebnintate pentrn transportuld lord,
de fabrice. www.dacoromanica.ro
aunt supuse confiscatiunii, i aptnitoril frau-
CAPITOLULt II
Despre pereeptiunea taxelorii
Art. 3. Taxele fixate prin art. 1 se percepd
asupra rachinrilord si spirturilor i asupra be-
rel produsti in tord in momentulii eirii lor din
cuprinsulii localurilorti de fabricatinne, find a-
supra rachiurilord i spirturilord i asupra be-
rel adnse din strdinetate, in momentulti radi-
edrel lord din vomit
Magaziile in earl fabricantil de bduturi 0-
strezd bduturiie fabricate suntd considerate ca
Mandl parte integrauti din fabrice.
Art. 4. Veniturile taxelord prevdlute in le-
gea de feed se vord areuda pentru peridde de
cinci ani. cn un5 prep annalil fixii.
ArendErile se vorA face prin licitaiuni pu-
blics, conformii dispositiuniloril legil asupra
comptabilitatil publice privitóre la asemenea
m ateril.
In casd d'a nti se putea arendui veniturile,
guvernult este autorisat a le strange in regie,
putdnd, pentru acest sfirsit, dispune de ud re-
misit One la 5 la sutE din totalul ineasdrilor.
Art. 6. devine art. 5 en urmiltórea cuprindere:
Pentrn bdutnrile destinate exportatinnel ,
taxele se vord consemna la rddicarea bduturi-
lord din cuprinsuld localurilor de fabricatiune
si se vord restitui in momentuld efeetndri ex-
portatinnit
Regimuld specialti, edruia snntii supnse in
materie de vanad locaIitEile desemnate sub nu-
mires de port-frane, no se aplica, Wuturilord
spirtOse. Drepturile vamale de importatiune
se vord percepe asupra bduturilord la introdu-
eerea lorn in aceste localit41.
CAPITOLULII III
Despre contraventiuti, fraude
nl penalltittI
Art. 8 devine art. 6, on nrmittOrea cu-
Bdtddrile snstrase de la plata taxelord, pre-
 FINANCIABB 107

del suntd osebitd pedepsiti en amendele de la krt.IV. Se adauga la legea din 20 April. 1867
100 pea la 600 lei. nrinaterea dispositiune ca art. 20 :
Art. 9 devine art.7, i, la al. 1 allul, cuvintele: Una reglementa data in forma reglemente.
,KAgentil Statulul ski eel comunall," sunta lora de administratiune publid va deteimina
Inloenite prin cnvintele : (Agentii tnsdreinati modula de aplicatinne aid acestei legT. Prin
en perceptinnea taxelord.v acestil reglementa se va otari obligatiunile fa-
Art. II. Articolele 5 gi 7 ale legil din 20 A- bricantilora i importatorilord de lidtiturl en-
priliii 1867 sunta suprimate. puse taxelord gi penalitittile cad in limitele
Art. III.Artieolele 10, 11, 12. 13, 14, 15, 16. art 6 se vora aplica pentru neindeplinirea ace-
17, 18, 19, 20 gi 21 ale legii din 20 Aprilia 1867 stord obligatinni.
devine respectivd articolele 8, 9, 10. 11, 12, Art. V. Legea de faç . se va pune in aplica-
13, 14, 15, 16, 17, 18 gi 19. thine Ia cese luni dupe; promnlgarea el.

LEGE GENERALE A VAIIIILORt

(Deeretii No. 1203 din 5 Iunie 1874)

TITLULD I furilonil desdrtite de invelitorile lor, sed sea-

endu-se din greutatea sporco nn atfita la end
Despre drepturile de Tamil care va constitni darana (tare) legal& gi care
se va determina prin tarifa pentru fie-care fela
Art. I. Marfurile de od-ce feld i cnalitate, de marfa gi fie-care fold de invelitóre.
produsuri ale solului séa ale industriel, vora fi Art. 6. lig comisinne al carei membri vor fi
enpuse la trecerea lord p.ste frontierele Roma- numitl jnmetate de guvernii gi jumetate de ea-
niei, atata la intrare catil gi la eqire, drepturi- motile de comerciii din Bucuresci, Iai. Craio-
lord de vamili fixate, conforma legil de fad, a- va, Galatl gi Brdila va Ii insarcinata en alciti-
farii de exceptiunile prevNute de acésta lege. tuirea primuluI tarif alii drepturilor de vama.
Art. 2. Drepturile de yarn& se volt fixa prin tTnd reglementil de administratiune public&
tarife generale, acestea Ng, precum i conven- va determina numeruld membrilora cari writ
tinnile ce s'ard incheea cu Statele straine voril compune comisiunea, moduld numirel acestord
forma objectuhl unoril legi speciale. membri, chipulii cum vord fi retribuiti 0100720-
Art. 6. Taxele se voril calcula asupra vale- ce Comisinnea va avea sA, pazésea in In-
rel marfurilord. Marfurile voril fi tarifate diva crarile ei, mai ales pentrn a ajunge la con mai
nature lora, pe grentate, pe mesurit add pe nu- mare esactitate posibila in stabilirea valórei
mara; numai exceptionald vor putea uncle max- marfnrilorii earl se voril tarifa pe grentate, pe
furl sä do tarifate ad-valorem. masura Bed pe ntimera.
Art. 4. Pentru mgrfurile tarifate pe gren- Art. 7. Nici na. modificatiune la tariful drop-
tate, pe mesura seil pe numera, valórea care turilord de vama nu se va putea face de cad
se va lea de basi este valOrea de mi0ocil ce printeua lege.
vora avea marfurile en gros pe pieta Bucure- Ca tote acestea, decrete domnesei vord pu-
scilora in momentuni alcatuirel tarifului, sea- tea, in casuri de urgentii, sa ordone provisorid
4endu-se din acesta valOre, pentru mrfurile seaderea drepturilor de vama la importatinne:
exclusivil straine, adica care nu ad sirailariile 1. Asnpra articolelora de prima necesitate
lora intro produsurile romane, de la lece (10) pentru hrana Omenilord, precum eerealele, le-
pénd la einci-spre+ce (15) la mita drept spese gumele fainOse gi altele asemenea.
posteriere cumparaterel in strainatate, pre- 2. Asupra materiilorii prime necesaril indu-
cum drepturile de esire platite la vamile striii- striel nationale,
ne, transportuld, asigurarea i altele. Dispositinnile astd-fela !nate cu titluld pro-
Pentrn m5rfurile tarifate ad-valorem, vale- visoriii vor fi presintate, sub forma de project
rea asnpra careia se vord percepe dreptnrile va de lege. Corpnrilor leginitere la cea mai apro.
fi aceea ce vord avea marfurile la loculd ei in piata sesiune a lora.
momentula infileigaril lord spre vainuire. fard Art. S. Vora fi cu totold scutite de drepturi
a se tine nici nit sena de spesele posteriere de vama la importatinne :
cumparaterei in strainate. 1. Cartile In genere, operile de cartograge
Art. 5. Mitrfurile tarifate pe greutate vora in fol sea adunate in atlasuri, grovnrile, lito-
plati dreptnrile pe greutatea cnrati. Greuta- gratiile i fotografiile in foi sea adunate in al-
tea curata se va stabili. dud alegerea infaei- bomuri gi operile de musid gravate, litogra-
www.dacoromanica.ro
gatoriloril ma'rforilor, sea prin cantarirea mar- fiate sét imprimate en caractere mobile.
10, LEGI UlitI
2. Instrumento le gi aparatele de demonstra- rea tarifulut va stabili nomenclatura exacta a
tiune earl servesed invatamentului de ori-ce tutelorti produsurilord earl, in temein15 legit
gradii. de fa9a, nrmeza a fi ecutite de drepturT ski a
3. Objectele de arta gi de cnriositate desti- cerord importatiune sib exportatinne este in-
nate museelorti pnblice Bed colectiuniloril par- terOisa; produsurile cuprinee in acista nomen-
ticulare. elatura verb fi inacrise in tarif5 en mentinnea
4 Mineralele din cari se extrage feruld gi fe- seutitii sib cn acea prohibit, dupe categoria
rurile i otelurile nelucrate, in vine gi in drugi cereia vorii apartine.
patrati sdd rotundl, One candd exploatatiu- Art. 13. Nici u scntire i nici n prohibi-
nea minelort de ford va fi inceput in Romania. tiune nu voril pntea sa fie stabilite din nod gi
5. CerbuniT de pamentd in genere pea cand nici nit prohibitinne existente nu va putea fi
exploatatiunea minelorii de cirbuni va fi ince- radicate altd-feld de catil printeue lege. Cu
putil in Romania. tote acestea, decrete domnesci verb putea in
6. Machine le cn aburi in genere, fixe sad casuri de urge*. :
mobile. 1. Scuti de drepturi la importatinne granele
7. Machine le gi instrnmentele agricole de gi alto prodtisuri necesaril la hrana emenilorii.
totd feln1U. 2. Interdice exportatiunea graneloril gi alter
8. Machine le de totii felnlii servind5 la e- produsuri necesaril la hrana emenilorii.
xereitinlii until megtegugil sib unel industril 3. Interdice importatiunea animalelorti gi a
ere-care. produsnrilord din animalele provenind din tiri
9. Materiile prime destinate la fabricatiunea undo voril exista bele contagiOse.
luminiiriloril stearice gi a sepunuluT i produ- 4. Intertlice importatiunea vital bolnave.
Burile accesoril necesaril acestei fabricatiuni. Dispositiunile provisorii, realisate prin de-
10. Materiile tinctoriale i produsurile chi- crete domnesci in virtutea articolulul de face.,
mice trebuitere industriel. se verb supune, sub forma de project5 de lege,
11. Sdrentele i peticile de totii feluld desti- ratificatiunei Corpurilord legiuitóre la cea mai
nate la fabricatiunea chartiel. apropiate intrunire a lord.
Art. 9. Vort fi scntite cu totulii de dreptu- Art. H. Marfurile indigene earl vor fi fostil
rile de vame la exportatiune : expediate in streinbtate gi cari voril fi remasfi
1. Sarea. nevindute, se vorii putea reimporta fere plate
2. Tutunurile in fol WI fabricate, sub orl-ce de drepturi candil exportatiunea lord din Ro-
forme. mania se va dovedi inteund modb netegeduit.
3. Feina. Marfurile provenindb din intrul terel gi earl
4. Cartile, operile de cartografie i operile de se verb presenta la frontiere. pentru a fi expor-
musice imprimate in Romania. tate nu voril fi supuse drepturiloril de egire o-
5. Vinurile i otetnrile. tarite prin tarn calla se va justifica, inteun
6. Rachiurile gi spirturile. modii netegaduitil, ed ele ad fostb mai 'nainte
7. Pecura (petrolult) brute sell rafinata. importate din strainetate i cd s'ail plbtitd
8. Produsurile minelor5 exploatate in Ro- pentru densele drepturile de intrare.
mania. Mbrfurile deepre cart este vorba in artico-
9. Produsurile manufacturate in genere. WW1 de face vord plat in* sub titlul de taxa
Art. 10. Sunt5 en totulti oprite d'a se im- th inapoiare, nit taxa, care nu va putea fi mai
porta in Romania : mare de catil 20 bani, nici mai mica de cat:
1. Armele, prafulil de pup& gi munitiunile 5 bani pentru fie-care suta chilograme. Taxa
de resbel5 in genere. de inapoiare se va fixa, prin tarifuld generalft
2 Sarea. fie de stance fie de mare. ald drepturiloril de vamb, pentru fie-care felii
3. Tutuunrile in fol ea fabricate, sub orl-ce de marfa, tinendu-se seme de raportulii intro
forme, afare de casurile determinate de legea valOrea i greutatea eT; ea nu se va aplica mgr.-
din 6 Februarid 1872. pentru infiintarea mo- furilord scutite de drepturl la importatiune séb
nopolului tutunurilorii. exportatiune
4. Vinurile ordinare considerandu-se ca ast- Art. 15. Merfurile straine cari vorii trece
fel tote vinurile a cbroril valóre, la locnrile de prin Romania pentru a fi transportate din a,
proveninte, nu se va radica cold pining la una tire strdine in alta Vera straina, gi marfurile
elite cincl-deci fraud hectolitruld. indigene earl, pentru a fi transportate de la un
5. Spirturile gi rachiurile ordinare dupe; cum punctb aid Romaniei la altulii voril imprumuta
Bunn determinate prin legea impositului asu- teritoriuld unel tad straine sib se vorii expe-
pra bauturilorii spirtese. dia pe ape afara din frontierele Romaniei, nu
Art. 11. Suntil en totuld oprite a se exporta vord fi supine drepturiloril de vame nici la io-
din Romania sdrentele se5 peticile de totii fe- trare nicl la egire.
lnlil destinate la fabricatiunea ehartiel. Art. 16. Diepturile de vamb, inserise in ta-
www.dacoromanica.ro
Art. 12. Comisiunea insareinata eu alctui- rn, se vont' pleti integralii fere a Be tine se-
 FIXANCIARE I 59

ma de cualitateaseil de valOrea relativa a mar- I in atributiunile Ministerulni de finance; ea se

furilord. Niel na antoritate administrativa gi va dirige si se va priveghia de directiunea con-
nici und tribunalii nu vord pntea s scada a- tributinnilord indirecte din acestil Ministeril
cote drepturl de cat in casnrile de stricaciuni conformii dispositiunilord existente seri cari se
provenindd din forta majora ivita in cursuld vort lua nIterioril pentru organisatinnea admi-
transportulul marfurilort. In asemenea casnri nistratiunii centrale a financelord.
se va pntea face asnpra drepturiloril un seq.& Art. 22. PerceptMnea drepturilord gi tote
mentu proportionald en depreciatinnea snferita operatinnile avendii de objectil d'a garanta in-
de marfuri. Ca evenimente de forta majora se teresele fisculul, se vor face prin biurourile de
vord admite numal incendiuld i naufraginlii. vama stabilite pe frontierele gi in interioruld
Art. 17. Orl-ce marfa care nu se va gasi in- tare.
scrisa in tarifil, fie marfa staid. importata in Art. 23. Numaruld biurouriloril de vama se
Romania pentru consumatiune, fie marfa indi- fixéza, de "IA cam-data, la 55, din carl 49 pe
gena expediata in strainatate, se va asimila ar- frontiere si 6 in interiorul tare; ele se impartit
ticolului celui mai analog5 inscrisil in tarift. in 5 clase precum urmeza :
Art. 18. In casurile de modificatiuni la ta- Clasa I
rifd, regimuld care se va aplica marfurilord,
atatil in ce privesce drepturile catil gi in ce Galati, Bucuresci-Gara-Tergu-Vestel, Bucu-
privescd scutirile gi prohibitiunile, va fi aceld resci-Gara-Filaretii, Iasi gi Itcani-Sucéva.
in vigOre in momentuld presentarii marfurilor Clasa II
pentru importatiune séti pentru exportatiune.
Cu tote aceste, in casuld de oprire a expor- Isrnaild, Giurgiu. Craiova, Turnu-Severinii,
tatiunil cerealeloril i altord produsuri necesa- Ploesci, Botogani, Predealti gi Verciorova.
rii la hrana Omenilord, prevédutil la art. 13 al Clasa III
legii de fael, gi déca termenulii puneril in e-
xeentiune a mesurii de oprire va fi mai scurtil Reni, Calaragi, Oltenita, Turnu-Magurele
de catil 45 de dile, se va putra permite egirea Bechet5, Calafatii. Riuld-Vadulni, Mihaileni,
articolelord prohibite i chip& acesta punere Oituzil, Ungheni, Tatard-Bunard gi Tabaculii-
executinne, en conditiunea pentru exportatori Cubel.
d'a dovedi, prin acte autentice, ca mai 'nainte
de data decretului Domnescii stabilindd opri- Clasa IV
rea, avead luate angageamente in strainatatr; Chilia, Gura-Prutului, Gura-Ialomitei, Zim-
nicl ua-data Use' egirea nu va Ii permisd dupa nicea. Islaz, Corabia, Ginvala, Cornul-Luncel,
trecere de 40 dile de la data decretulul de oprire. Mamornita, Sculeni, Scopogeni i Conoratn.
Art. 19. Nimeni nu va putea ea fie aperatil
de drepturile gi de prohibitivaile vamale seii Clasa V
pretinde vre-und privilegiii sub ori-care titlu Valcovd, Cetatea. Gruia, Gruiul-Negru, Ba-
aril Li. Se voril putea inse importa fara plata liga, Florile-Albe, Salatruculd. Nucgóra, Pie-
de drepturi i fdra a se tine séma de prohibi- trogita, Predelngu, Bratocea, Tabla-Butilord,
tiuni objectele destinate intrebuintaril perso- Bisca-Rosili, Donna, Comanesci, Prisacani gi
nale a membrilor corpulul diplomatic aaeditatl Radauti.
pe linga guvernuld romand gi a familidor lord. Art. 24. Niel' unti biuroil de vama existent5
Objectele importate stia exportate pentru nu va pntea fi suprimat i nici und biurod nod
comptnlii guvernulni séti aid administratiuni- nu va pntea fi stabilitil de cad in virtntea u-
lord publice vord fi supuse dispositinnilord ta- nel legi. In casuld de supresiune sell de stabi-
rifului ca i acele apartinendii comerciului sell lire din nod a unul biurod, legea relativa nu
particularilord. se va pune in executiune de cat dupa dna Inni
Art. 20. Acei &Are earl marfurl vor5 fi a- cold pueinii de la promulgarea ei.
dresate sin vord putea fi siliti a plati dreptu- In intervalnlil d'intre promnlgatiunea i pu-
rile détorite pentru densele nicl a le reexporta, nerea in execntinne a legei peutru supresiunea
candil voril fi marfuri prohibite, déca vord de- seil pentru stabilirea din nod a until biuroii,
clara in scrisd ca le parasescil in vama. administratiunea superiora va ingriji sa se dea
Marfurile astd.feld parasite se voril vinde acestel legi cea mai Intinsd publicitate posi-
pretuld lord se va intrebuinta in modul care bill, en osebire la loculd de situatiune aid biu-
se va prescrie prin legea de faea. roului gi in bocalitatile vecine.
Art. 25. Binrourile de Irma vorii fi agedate
TITLULtJ II astil-feld ca sa respundil in acelagi timpd tre-
Despre admlnistratlunea vAniDor sI buinteloril comerciuluI i convenintelord ser-
vicirdui.
despre paltla frontlereloril In localitatile undo administratiunea nu va
Art. 21. Administratiunea vamilord va fi avea eladirile el propril fuel terenurile neco-
www.dacoromanica.ro
170 LEGIIIIR2
saril pentrn a cladi, si deed nu va puten, prin Asemenea dispositinni Vord fi luate prin de-
lama toemela, inchiria séd cump6ra de la par- crete Domnesel pentru a edrord punere I -
ticulari cIdirile Bed terenurile earl le va so- xecotitine se va fixa and termend celd prwind
coti eels mai favorabile pentrn alqarea bin- de 2 Inni de la data lord.
rourilord gi dependintelord lord, ea va avea Art. 30. Osebitil de bitirouri se vor stabill,
dreptul d'a usa de dispositiunile legil de expro- la diferite puncte ale frontierelord, posturi de
priatiune pentrn cause'," de utilitate publieA. TJ- vama, unele permanente pentru Inlesnirea po-
tilitatea publicA, se va declara prin decretd pulatinnilord comunelord limitrofe, altele pre-
Domnescd dupil propunerea Ministerului finan- visoril, adicá funetionaadd numal pOriodieil,
9elorti. pentru siivergirea operatiunilord earl privesed
Art. 26. Frontierele se yorii impaiti in ata- pagunarea vitelor straw in Romfinia. Fie-care
tea sectiuni cite biurouri de vanni se vord afla din aceste poSturi aid caror numgrd gi age4are
de a lunguld lord. se vord otari de guvernd interesele porti-
Actinnea fie-cdsuia binroil se va exercita a- latinnilord i nevoile serviciulni, va atirna de
supra intinderil formfindd sectiunea in care a- binronlii celd mai vecind gi va fi privitd ea rat
cestii binroii va fi aseiatul. sucursala, a acestui binrod.
Art. 27. Administratiunea va ingriji ea fie- Posturile de vama se voril tine. pentrn tote
care biurod de varna si fie indicatd publicului lucritrile lord, in limitele atributiunilord ce Ii
prin ug, tabla age4ata d'asupra ugel de intrare se vorii othri prin inrheeri ale ministrnlni fi-
a biuroulni sell in orice situ kid aparent lin- nanqelorll .
gi clisa ugd; ea va ingriji asemenea ea in fie- Art. 31. Biuronrile de vamfi vor fi, diva" in-
care biuroil ad se tied la dispositiunea perse- semmitatea lord, comprise de gefi-perceptorl.
nelord cari ar don ad ia cunoscinta do densele de controlori, de verificatori-taxatorl, de revi-
tote actele oficiale, tarife, legi, reglemente gi sori de impiegati de cancelarie, de magazinari
altele relative la drepturile de vamd gi la per- gi de supraveghigtori.
ceptiunea lord. Osebitil, afiguri lipite in intrul Art. 32. In capul fie-carnia biuroil de vam6
biuroului voril afeta forrnalitatile de Indepli- se va afla und efil-perceptord care va dirige,
nitil de cdtre publict pentru diferitele afaceri vs priveghia gi va controla tete partile servi-
de vama. ciului biuroului.
Art. 28. Binrourile de vamd vor fi desthise §efuld-perceptord va fi insdrcinatt In spe-
in tote pele afard de Duminici, trel Tile ale daft cu teal ce privesce indnuirea fonduriloril
pasceloril, trel dile ale cracinnulul gi 12 se'rbd- i comptabilitatea; elii va semna Onsugi ori-ce
tori marl ale anulul. a cdroril list& se va alcii- chitante de priimire de bani, precum gi off-re
tui de guvernd. socotell. state ei altele ce va adrdea admini-
Biurourile de pe frontierd, intre 1 Aprilid i stratiunii superiOre.
30 Septembre inclusivii, de la 7 ore dimineta tiefulii-perceptord va ingriji, pe responsabi-
pend la amécll gi de la 2 ore dop'a arné41 vane litatea sa, de exacta aplicatiune a legilord qi
la 7 ore sera, gi intro 1 Octombee gi 31 Martiii a reglementelord privitere la drepturile vamel
inclusiv de la 8 ore de dimineta IAA la amql, gi Ia asigurarea acestord drepturi. Pentru a-
gi de la 2 ore dupd améqi perg la 6 ore sera; cestd sfIniitd, teti iMpiegatii binroulni vord fi
Binrourile din intruld tllrei, intre 1 Aprilih sub ordinile Bele qi old va fi in dreptii d'a Ira-
qi 30 Septembre inelusiv, de la 9 ore iiimineta parti Incr.:Trite intro acegtiimpiegati,dupa cum
pend la 5 ore sera gi intre 1 Octombre gi 31 Mar- va gitsi de cuviintl gi far& a tine Bernd de na-
tiii inclusiv, de la 9 ore dimitréta pea la 4 ore tura specialii a functinnilord fie-carnia.
sera; Art. 33. §efii-perceptori se vord imparti in
Dispositinnile de mai Bust se vord aplica, cinel clase corespurayindil celord cinci clase de
in ce privesce Inchiclerea binronrilord, Dumi- biurouri de vamd; apuntamentele lord vord fi :
nicile gi in alte 4ile de B&W:Vire, numai la o- Pentru 1-a dead, de 6600 lei pe and
peratiunile comerdale proprii clise; * 2-a 1. 5400
Pentrn trecerea cdletorilord i pentrn alte i> 3-a . * 9200
trebuinte nrgente, biuronrile vord trebui sa fie 4-a 1. a 3000
deschise in tote ilele la off-ce old fara nici xi& 5-a e D 2400
exceptiune. Art. 34. §efil-perceptorY vorh fi directii ju-
Art. 29. Pentruasignrarraregnlaritrgilper- stitiabill al Cartel de comptnri 1ivord presen-
ceptinnilorii, gavernuld va fi in dreptii d'a re- ta comptuld testiunei lord in nnmele gi pe re-
Adage atributinnile unord biurourT 3e pucind sponsabilitatea lord personald.
insemnatate prin situatiunea lord si d'a per- Art. 35. 5efiT-per6eptorivoril fi responsabill
mite numaialtord biuronriimportante ore-cari nu numai de actele gestOrnel lord personale,
operatinni, gi mal ales acele relative la impor- deli gi de actele gestinnel aceloril earl vorii fi
tatinnea de mdrfuri snpuse la drepturirddicate insarcinati sd'i inlocascil, in casuri de absentd
seil grele de aplieatii. www.dacoromanica.ro
voluntard de la postii.
 FINANCIARE 171

Art. 36. §efil-perceptori nu vor5 nutea fi Revisoril voril fi asemenea insArcinati d'a
instalatl in functiunile lord mal 'nainte de a priveghea totii ce se va petrece pe intinderes
depune rind cautionamentd in numerarti Ea in de frontiere supusg actiunei biurourilor egrora
efecte emise s65 garantate deStatil sell in seri- vord apartine.
stiff fonciare. Revisoril se vord impárti in dnod clase en a-
Cantionamentubi vs fi de 20,000 lel pentrn pnntamentele de 3300 gi de 210G lel pe an;
gefii-perceptoride 1-a dead, de 15.000 lel. pen- el vord fi obligati d'a presenta, Inainte de in-
tim acei de a 2-a, de 9000 lel pentrn acel de a trarea lord in functinni, garantia unel pers6ne
3-a, de 6000 lei pentrn ace de a 9-a, gi de cnnoscutg de solvabilg. care et respundi pen-
3000 lei pentru acel de a 5-a. tru buns lord purtare in servicit.
Cantionamentuld va pntea fi priimitd. i in Art. 40. Impiegatil de cancelarie nu vor5
imobile, lose gifra lui, in asemenea casd, se va ayes atribntiuni speciale ; el vord putea fi in-
cresce en 50 la end. trebuintati la totd ce va privi expeditiunea a-
Cautionamentulii va servi de garantie pen- facerilor gi executinnea generalg a serviciulul.
trn tote fapteleresultand din diverselegestiuni Impiegatil de cancelarie voril fi de patru cla-
cu earl gefil-perceptori voril putea sä fie indr- se cu apuntamentele de 3300 lei pe anii pentru
cinati in acestg cnalitate, 1-ea clasfi, de 2400 pentru a 2-a, de 1800 pen-
Art. 37. La fie-care biure5 de clasa 1 se va tru a 3-a gi de 1200 pentru a 4-a.
afla mad controlord insarcinatd in speciald en Art. 41. Magazinarii vord fi responsabill de
directiunea 1 cu priveghiarea operatiunilord pdstrarea marfuriloril i ori cgrord alte objecte
de verificatiune gi de taxatinne. earl se vord depune in magazinele vamel ; el
Controloruld va fi responsabild de exactita- vorii fi détorl d'a represinta totil-d6-una aceste
tea verificatiunilord i taxatinnilor5, eldva pn- mgrfnri 8611 objecte in starea in care k-ail fest
tea, in curentuld operatinnilord. deslega difi- theredintate.
cultatile carl se void presenta i va fi dOtoril a Magazinaril voril fi de trei clase en apunta-
indrepta gregelele ce va dovedi in lucrdrile ve- mentele de 3000 lel pe anti pentru 1-ea clasii,
rificatoriloril taxatori. de 1800 pentru a 2-a gi de 1200 pentra a 3-a.
Apuntamentele controlorului vor fi de 5400 lei Magazinaril vord depune. mai inainte de in-
pe anii. trarea lor in fanctiuni, unu cautionamentii in
Controloruld va depune, inainte de intrarea nnmerarid, in efecte publlce séd in imobile ;
lui in functiuni.und cautionament de 12,00010 gift a acestui cautionament5 va 6 de 4000 lei
innumerarsédhnefectepublice,sétide24,000lei pentru magazinaril de 1-ea clasg, de 2800 lel
in imobile. pentrn acei de a 2-a amid gi de 1800 lei pen-
Art. 38. Verificatoril taxatori vorilfi insgr- tru noel de a 3-a clasg.
cinatl de a constata natura, feluld i cuantita- Art. 42. Supraveghetoril vor5 fi agentii de
tea mdsfurilorti gi de a licuida drepturile exi- executiune al biurourilord pentru totd ce Pj-
gibile dup l. tuff& vese serviciuld afarg din lecalurile binrouri-
Verificatoril taxatori voril certifica.prin sem- lord. Osebit, el vor5 indeplini detoriile de du-
Mitura lord, exactitatea fie-dreia operaVuni traitor!, puitori de plumburi, portari i ingri-
sgvergitit de dOngii ; el vorii fi responsabill pen- jitorl aI localurilord.
tin erorile ce se yard dovedi in lnergrile lord. La binrourile unde se void afla revisori su-
mai alesd in ce privesce aplicatiunea tarifului, praveghetoril yard fi sub ordinile imediate ale
gi nu void putea, sub nici mud pretextii, sg fie acestora .
apdrati de responsabilitate. Supraveghetoril se yard alege de preferintg
Verificatoril taxatori vor fi impgrtitl in trel dintre suboficidril, caporalii seti brigadieril gi
clase cnapuntamentelede4500.33001i2000h1 soldatii earl 'cl voril fi implinitd timpuld de
pe and, gi vor fi obligati de a depune, inainte servicid in armata permanentii, earl yard sci a
de intrarea lord in functiuni, un cautionament, citi gi a son i cari yard presinta certificate de
in numerard s65 in efecte publice,de 10,00010' bune purtgri liberate de consiliile de admini-
pentru acel de 1-a clad, de 7000 lei pentrn a- stratinne ale corpurilord in cari vord fi servit.
cel de a dons, gi de 400010 pentruaceide a 3-a. Supraveghetoril se vor impgrti in clued clase
Cautionamentuld va putea consista gi in imo- en apnntamentele de 1080 gi de 960 lel pe an.
bile, fuse' atunci gifra lui se va rgdica cu 25°/o. Supraveghetoril de clasa 1-ea voril 6 obli-
Art. 39. La binrourile situate in porturile gati d'a avea mid cald, i pentru acesta el vor
uncle migcarea navigatinnel va fi mare gi la priimi, pe lingg apuntamentele lord. nA sunlit
iinrourile de pe frontierele de uscatil prin earl de 300 lei pe an Ca indemnitate de furagiii.
circulatiunea cglgtorilord gi a mgrfurilor5 va Indétoririle snpraveghetorilord word fi sta-
fi insennatg, se vord afla revisori insfircinatl bilite ast-fel ca acelti agenti sd pótg, la vreme
d'a asigura mersuld regulatti al5 lucdrilord de trebnintl, servi la formarea unui oorpd spe-
earl se efectu6zd, afarg din coprinsuld biuroului eialfi de pizitorT al viimilorti.
www.dacoromanica.ro
gi, la trebuintg, d'a coopera la aceste hicrAri. Art. 43. §efil-perceptori de ori-ce clad, con-
172 LEGIIIIRI
troloril, verificatoril de I-ea si de a 2-a clasd si sue, fie prin femeea 865 prin copil 851 loeuind
rovisoril de 1-a clasd se vord mimi de Domni- impreund cu dénsulu.
tort dupd presentatinnea Ministeruld finance- Art. 50. Agentil vdmilord carl vord percepe
lord; totT cel-alti ftmetionarl se vor numi prin alte drepturl sed drepturT mal marl de dad a-
ordonante ale Ministerulni financelor. cele determinate prin legl se vord pedepsi ea
Und reglementd va determina conlitiunile concusionari, conform dispositiunilord codulul
de admisiune si de inaintare in se rvicinld ad- penald.
ministratinnel vámilord. Art. 51. Agentil vdmilord cari voril primi,
Art. 44. Agentil administratiuneI vimilord directtl sea indirectd, vre-ud. recompensd, gra-
de tote gradele vord depune, inainte de inti a- tificatiune seri dart], se vord condamna la pe-
rea lor in funetinnT, juramentul constitutional. depsele otArite de codul5 penald pentru func-
e6T-perceptori vord depnne jarlimdntul in- tionaril publici earl primcsed mitd.
aintea Tribunalelorii de prima instantd, érd toff Art. 52. Agentil vdmilord si acel insirci-
cei-alti agenti, inainteajudeciltorilor de ocOle. nap a'l ajnta in exereitiuld functiunilord lord
Art. 45. Orl-ce functionard aid serviciulul earl se vord dovedi ed ad favorisatd importa-
vdmilord luerandd afaril, din localuld binronlul tiunI séa exportatinni in franda drepturiloril
va trebui s aTbd, asupra'l na comisinne, libe- vdmel se vorii pedepsi, calla importatinnile séd
ratd de administratiunea superiórd, sub semnd- exportatinnile ce vord fl fdcut5 chiar prin co-
tura ministrulul finaneelord ski a del( gatulni prinsuld biuronrilorii, eu inehisOre de la und
sdd; acéstd comisiune care va indica nnmele , and pded, la trel anT, si rand importatiunile Bed
prenumele si graduld fie-earuia functionard, va exportatiunile se vord fi ficutt prin locurl as-
servi funetionarulnI de titru doveditoril al cua- cunse en maximnmil inchisOrel corectienale.
litatil séle. Ei se yore pedepsi eu munea siinicfl pe timp
Art. 46. Totl function arii serviciulni NT mi- marginitii deed importatiunile fraudulóse séd
lord vord purta In exereitiuld funetinnilord exportatinnile favorisate de dênsiI se vord fi
lord, semne distinetive aparente cari se vor de- fdeutd prin Omen1 adunati in trupfl i armati.
termina prin decretil Doninescd. fir:A prejudicid aid altord pedepse prevd4ute de
Revisoril i supraveghetorilvord avea drep- coduld penald.
tuld d'a purta arme earl li se vord procura de Art. 53. Adininistratium a va fi responsa-
guvernd ; el nu vorii pntea insd intrebuinta ar- ba de faptele agentilort ci sAversite in exer-
mele lord de eat atund Cana voril fi con- eitiuld functinnilord lord si en ocasiunea ace-
strinsl de necesitatea legitimei apardri. stord funetiuni, sub reserva recursulul el eon-
Art. 47. Agentii vdmilorii de orl-ce gradd tra disilord agentl.
void fi, in (xereitinlil functiunilord lord, sub Adininistratiunea va avea privilegid si pre-
ape'rarea speciald a legel ; err-cube 'I va insulta, ferintd, inaintea tuturord ereditorilord asupra
maltrata sCd numal 'I va turbnra In indeplini- tuturord bunurilord mobile ala agentilord el en
rea détoriilord, se va pedepsi en pedepsele pre- exceptiune de cheltuelile de judecatA si de cele
vNute in condicapenald pentrnultragidin con- alto privilegil enumerate la articolii 1729 si
tra funetionarilord publicl in exereitiuld fune- 1730 al codului civilil.
tiunilorii lord. In privinta imobilelord agentilord el admi-
Agentil vdmilord se void considera ca in e nistratium a va avea nfl ipotecd, legal/ pentru
xercitiuld funetiunilord lord orl eandd se void care va 6 dOtOre a cere inscriptiunea conformd
afla in coprinsuld biurourilorti, in porturl sed articolulului 1798 al5 coduluI civild.
pe frontierd. Ipoteca legall a administratiunel asupra bu-
Coinandantil militarl prefeetiI, subprefee- nurilord imobile ale agentilord el se va fain-
til, primaril si totl agentil puterel publice in de atatil asupra imobilelord posedate do acesti
genere vorii 6 Uteri, dupd, cererea lord. sd le agentl inainte de nominatiunea lord catii si a-
dea ajutord pentruindeplinirea détoriilord lor. supra imobilelord dobandite de densil in urma
Art. 4S. Orl-ce fanetionard care va esi din nominatiunel lord.
servicid, fie prin demisiune fie prin destitutin- Art. 54. Personaluld biuronrilord de vamd
ne, va fi Mord ad restitue imediatd comisiu- va fi aceld otdrit5 prin statulti anexatd la le-
nea, semnele distinctive si armele earl 'I vord gea de facd; el nu va pntea fi opritd de cad
fi fostii ineredintate de administratinne. In printeud. lege. Guvernald va avea insd dreptnl
easfi de opunere elii va putea fi eonstrinsd la d'a modifica, dupd, trebuintd, repartitiunea ace-
acésta prin inchisóre de la 15 clile IAA la 6 stui personal fare diferitelebinronri de vamd.
luni. InebisOrea se va pronuncia, dupd cere- Pentra constitnirea postnrilord provisorci,
rea ministrului finaneelorii, de Tribunaluld de prevNute la art. 30 de mal snsd aid legil de
prima instantA a edrui sentinta vafi fflrfl apel. feed. se vord Ina functionarii necesaril d'intre
Art. 49. Niel und agentil aid vflmibord nu aceT al biurouriloril de earl vord depinde isele
va pntea, sub perldpsii de destitutinne imediatd. postnri tied al altord binrouri, dupd ehibzainta
exercita und comercid Ore-care,www.dacoromanica.ro
fie prin eld in- administratiunel.
 FINANCIABE 173

Art. 55. Controlulii serviciului binrourilord da dreptnrilord vameT, Ministeruld financelor

de yam se va face prin inspectoril financelord. va putea ordona inchiderea lul imediatd.
Dreptuld de verificatinne aid inspectorilord fi- Stationarea morilord plutitere la marginea
nancelord se va intinde asnpra tutulor pfatilor riuriloril cart desparte Romania de straindtate
serviciulul fdr nicl u exceptinne. Und regle- se va antorisa numal in vecinittatea imediatd.
mentfi va determina moduld cum inspectoril a punctelord nude se vord afla biuronri de va-
financelord vord exercita controlnlii lord. ma set pichete de paza.
Art. 56. Paza frontierelord se va face, con- Art. 61. Marfurile de ori-ce fold, supnse la
formU art. 43 alii legii din 7 Aprilid 1872, re- drepturI de 'farad séd lovite de probibititme, nu
lativd la organisatinnea pnterei armate. de ch- vord putea, sub pedepsa de confiscatinne si de
tre regimentele de dorobantl din armata teri- 500 lei amenda, ad lie transportate i si. circa-
toriald. Acesta pazd, in ce privesce vamile, va leze pe distanta de 10 chilometri de la frontier.
avea de scopil d'a impedica, prin ui priveghi are in intim de caul intro resdritnld i apusuld so-
permanentd., introductinnile si expeditinnile fa- relni, afar. nnmal deed voril fi insocite de acte
cute in frauda drepturilord ski en cdlcarea pro- emanand de la biuronrile de varndséa de la alte
autoritati pnblice si prin midloculd carora ori-
Art. 57. TJnii reglemtntii, alcdtuitd prin in- ce brimueld de franda sd fie inlaturatd.
grijirea MinisteruluT de resbeld dui)/ intelegere Art. 62. In tote locurile publice cn morl ,
cn Ministeruld financelord, va determina : oteluri, hanuri , cafenele i carciumi si in tote
1. Numeruld i asedarea pichetelord de pazg. cladirile isolate situate pe distanta de 10 chi-
astd-feld ca acestepichete sa formeze n5 linia lomi tri de la frontier.. agentiT vamilord vord
neintrernpta i ca tete puuctele pe unde tre- pntea, la ori-ce era de di sell de neopte. sit facit
cerea frontierelord va fi posibild 0, fie prive- perchisitinni pentru deseoperirea frandelor. In
ghi ate. locnintele particularilord agentil nu se vord
2. Meduld cum se va exercita priveghiarE a putea in36 introduce de catti cu asistenta unui
pentru impedicarea frandelord i pentrn dove- representantd ald autoritateT municipale a lo-
direa lord i mesura in care dorobantil insdrei- cului. Impotrivirea la facerea porchisitiunilor
nati cu paza frontierelord vord trebui sd. con- se va pedepsi conformd cocialui penalii.
cure la executiunea serviciului generald al va- Art. 63. Trecerea mdrfurilmii din straine-
milord. tate in Romania si din Romania in etraindtata
3. Dreptuld de controld al administ. atinnel qi descarcarile §i incitrarile de corabil nu se
vamilort asnpraserviciului dorobantilord rela- vord putea face de cad prin punctele frontie-
tivamente la asigurarea intereselord acestel relorii si in coprinsuld porturilord sOd schelelor
administratiuni. undo se void afla biurouri de vamd, afar. de
Art. 58. Dispositiunile articolilord 52 si 53 casurile provedute de acéstd lege, in cari ad-
al acestei legI se va aplica i dorobantilord, o- ministratiunea va ingadni sd se urmeze alt-fel.
ficiari, sub.oricidrI si soldatl, pentrn fapte ad- Art. 64. Ori-ce bastimentd, incarcatd sed
versite in cursniii Indephinrel detoriilord lord nu, care se va opri inteund porn sed scheRE
de pilzitori al intereseloril vamei. va fi din momentuld acela, Bub politia vdmel.
Art. 59. ProprietariT de pe frontiere nn vor Und re glementil, alcdtuit prin ingrijirea gu-
pntea radica Did und obstacold care sd irnpe- vernului, va otari regulile dup. earl dreptuld
dice libera comunicatiune intro pichetele de de politil aid vdinei asupra lastimentelor sta-
pazi in ling, drepta seii, candil vord exista ob- tionandil in portnri sell schele se va exercita ai
stacole natnrale, pe calea cea mai scurtd. Ori- va fixa penaliti.i1e la cari cdpitanii Bed patro-
ce dr:dire Bed ingrldire adicatd. in contra a- nil bastimentelord vord fi snpusi in casuri de
cestel dispositiuni se va distrnge cu cheltuéla irnpotrivire la mesurile ce se vord pus:xi pen-
proprietarulul. Proprietarii en vord putea ase- trn inthmpinarea fraudelord.
menea ad se opund la stabilirea pe proprietd-
tile lord de drumuri sed poteci pentrn cornu-
nicatiunea intro pichete, si nu vord avea drept TITLULU III
la 'lid ni. indemnitate pentrn terenurile nece-
saril la aceste drumurl Bed poteci. Despre importatiunea i despre
Art. 60. Pe distanta dintre frontier5, i li- exportatiunea mArfuriloril
nia pithetelord, ori-care aril fi acésta distanta,
nici u fabricd, mórd, deosebitd de marfurl , Art. 65. Marfarile destinate a fi importate
oteld. hand se5 carcinaid nu se va putca stabili pe uscatii in Romania se vord duce directil de
de catil in virtutea unei autorisatiunl a Mini- la punctuld pe unde vord fi trecutii frontiera
sterului financelord liberata diva avisulii pre- la biurould de yam& eelS mai apropiatii. Mar-
fectulul judetulnl. Indata ce se va dovedi at farile cad se volt introduce in ver-ud cask o-
unii asemenea stabilimentii a inlesnitil intro- told, hand, set: carcitiml mai inainte d'a ajunge
ductiunea Bed expeditiunea de marfuri in frau- la biurod, sOd earl vord trece de biurod far. a
www.dacoromanica.ro
174 LEGI IIIRI
se opri, vord 6 confiscate ci conductorii lord sosindd vord contine mgrfari prohihite. cipi-
I

se vord snpune la amendg de la 100 pad la tannlii so va supnne osebitd In amendg ae einci
500 lei. suite lei pentru fie-care colett.
Mgrfarile carT vor sosi dupg timpuld in care Nog se vord gdei md.rfuri prohibite inserise
biuronrile urnikä a fi deschise, vorii remanea in manifestil sub alte denominatiuni, in scopil
in dependintele acestord biurouri Ong in mo- de a se ascunde natura lord, aceste mirfuri se
mental deschiderel lor. Pentru acestii sfirit vorii confisca si osebitd cgpitanul sett patronul
administratiunea vs avea, pe cat cu putintit, pe va S supns la amenda de la 100 Ong la 5000 lel
lingg disele biurouri. hangare si curti inchise. pentru fie-care sag de chilograme de marfg.
Art. 66. Cdpitanii sod patronii corgbiilord, Art. 69. Ori-cine va voi sa scettg mgrfuri din
batelelor sed altor vase earl vor aborda intenn Romania va fi detord, sub pedepsele otgrite la
portil sed schell aIncOnclii mdrfari destinate art. 66 ald acestel legi, fig le duel la unulti din
importatinnei vord fi détori, in termend de 24 biurourile de vamg mai inainte de a le trece pe-
ore de la sosirea lord, sit depung la biurould ste frontierg sed de a le inearca in vase.
de vamd manifestulto sed statuld generald pi Art. 70. Niel anti bastimentd incdreatil cu
complectd ald incfirciimentulni lord. Mande- ragrfuri destinate exportatiunei nu va putea flg
sttle voril fi semnate de cdpitaniT séil patronil pgrgsescg uniT portil 8611 schelg fang a avea un
vaselorii si vord indica nature marfurilorti cu manifestS de incgrcamentil vizatd de biurould
mdrcile si nnmerile coletelord. de yam/ si indicand nature, si cuantitatea mgr-
Pentru bastimentele cari voril educe mgrfuri furilorti. Cdpitanuld sed patronnl care va con-
avendil mai multe destinatiuni, cgpitanii Bed traveni acestel dispositiuni va fi pedepsitil en
patronil vorii putea depune Ia biuroul5 de vamg amenda de 500 lei.
ald portuluT in care vord aborda anteit numal Chartiile de bora cari, dupg reglementele
unil extractd certificatil ald manifestului ge- relative la navigatinne, voril trebni sd fie de-
neralil. In asemenea casurl, manifestulii gene- puse la autoritgtile insgreinate cu politia por-
rald se va inapoia la plecarea vaselord notan- turilord add. schelelord, nu se vord inapoia de a-
du-se pe &maul de dare binronl de vamg mgr- cote autoritati de earl dupg ce ele se vord fi
furile desbarcate. incredintatti eg manifestuld a fostd presentatil
Cdpitanii sed patronil vord fi responsabill de la biurould de vamg. c s'a vizatil de acesta.
exactitatea inclicatiunibord manifestelord i U- Cgpitanil de porturT ci impiegatil sub ordinile
teri sg. justifice de acestg exactitate prim infg- lord earl voril cglca acestg interdictiune se vor
cigarea mgrfurilord astd-feld cum ele volt fi pedepsi cu amenda de 500 lei.
inscrise in manifesto. Art. 71. Capitanil se5 patronii de bastimen-
Art. 67. Cgpitanuld seC patronulii care nu te incgrcate pentrn exportatiune cari se vora
va depune manifestulii in termend de 24 ore , gdsi aye idd. pe bastimentele lord mgrfuri no-
va fi pedepsitii en amenda de 25 lel pentru fie- inscrise in manifestntil presentatd binroulni de
care tong de contenintg a vasului fgrg ca amen- vamg set inscrise sub niil falsg denominatiune
da sd pOth fi mal mica de dad 500 lei. Dumi- se vord pedepsi cm amenda de la 500 pend la
nicile c1 cele alte dile de sgrbdtere nu se vora 5000 lel
socoti in terinenuld de 24 ore, Art. 72. In casurile de contraventiuni pre-
Art. 68. Vama va fi in dreptii de a se there- vgdute la articolii 67, 68, 70 si 71 de mai sus.
dicta, prin visitarea vaselord de cgtre agentil deed amendile pronunciate contra cdpitanilord
ei, deed incgrcgmintele corespuncle indicatiu- sed patronilorii bastimentelord nu vor5 fi con-
nilord manifestelord. La casuri de deosebirl in- semnate sed garantate prin cautiuni solvabile,
tro mgrfuri 0 manifesto. penalitgtile urmatere bastimentele si mgrfurile sed parte din acestea
se yore aplica : voril putea fi retinute pentru asigurarea a-
Decg coletele se vor ggsi in numer mai nile memploril.
de catd aceld treentil in manifestd, cgpitanuld Art. 73. Atatil la importatinne cat 0 la ex-
va fi supped la amendil de 100 lei pentru &s- portatinne vor5 fi dispensatT de manifestd pa-
care coletil lipsindd. Amenda se va rgdica la tronii barcilord carl transportez intre puncturi
1000 lel de coletil candd coletele lipsindd vord apropiate objecte de consumatiune dilnicii.
fi continntd mgrfuri prohibite. La intemplare Art. 74. Niel na marfa nu se va putea des-
de furtd, incendiil sed altil evenimentil de fortg arca din vase sed incarca In ele de cat in vir-
majord , ivitd. dupg depunerea manifestului , tutea unel permisiuni liberatg de biurould do
niel ud nrmgrire nu se va face contra cilpitanu- yam& 0 in presinta agentilord vamel. Desch--
lui séil patronului deed va justifica legalmente cgrile si incgrcarile se vor face numai Intro rd-
de evenimentula care se va opune la infgcisa. sitrituld ci apusuld serelui. Contraventiunile In
rea coletelord. aceste dispositinni se vord pedepsi :
Decg numgruld coletelord va fi mai mare de Ca confiscatiunea mgrfel 0 on amenda de
ciltd acelil trecutil in manifestd, coletele pri- 530 lei deed marfa va fi prohibita;
sosindd se vord confisca. Candd coletele pri- Cu confiscatinnea mgrfei si en amenda Ce
www.dacoromanica.ro
 FINANCIARE 175

100 lei, déc dreptnrile détorite asnpra made (Meg ale voted fi taxate pe greutate, pe maaure,
se vord redica la 25 lel add mai multi ; sad pe numerd, i valórea deta ele vend fi ta-
Cu confiseatinnea medal numai ddeA drep- xate pe valOre.
turile détorite vord fi ma mici ca 25 lei : Deelaratiunile se vend forma in induoitd e-
Nurnal eu amenda de 50 lel déce marfa va fi xemplaril pe formnle imprimate, car! es veil
scutite do drepturi. procure de biurourile de vomit pe pretuld de
Mari de easurile de necesitate nrgentO pri- 40 ban! una, in care va intra si timbralii de
vitore la siguranta vaselord, vasele se vor pu- 25 bani, la earl vor fi supuse. Ele se yeti eerie
ne in desearearea sal incarearea pe rind, dupe, si se vord semna de catre declaranti. Candd de-
data permisinnilord liberate de biurould de va- clarantii nu vord sci a aerie Mei a semna, men-
ma, gi se vord inearea ski deseerea de na-data thine despre acesta se va face atatd pe decla-
numai atatea vase cate va permite intinderea ration! cite si in registruld in care ele vend
portulni. Ii inserise. Declaration! en sterseturi sad rise-
Art. 75. Prin exceptiune la dispositiunile tori nu se vend priimi.
articolului precedentd i pentru a se accelera Va fi cu desdversire opritd de a se presinta
operatiunile relative la batelele cu vapord earl ea unitate inteue declaratiune mai multe co-
fact" und servicid regufatii de transporturi, ad- lete intrunite In ori-ce ehipii aid fi. Pie-care
ministratiunea va putea ingadui deseárearea, coletii se va inscrie in declaratinne separatd en
inainte de liberarea permisiunilord binrourilor marca i numaruld
de venni ei chiar in timpuld noptel, a merfuri- Declaratiunile vont fi totii-d6-ona esacte
lord adnse de (isele batele, si depunerea ace- complete , adica vont contine tote indicatiu-
stor marfurl In hangare sthi magazine speeiale. nile necesare pentru aplicatiunea tarifului. Cu
sub eonditinnile urmatOre : tote acestea, inclicationea greutlitil ség a ma-
Represintantil pers6nelord sea companiiloril sure! nu se va exige pentru marfurile cxpuse
edrora vorü apartine batelele, prin na declare- seurgeril, pentra cat se va 'irate numal nu-
tiune generale, data la binrould de 'tame, vord maruld vaselorii.
reeunósce ca hangarele séii. magasinele de de- Merfnrile se vord inserie in declaration! nu-
positii suntd substituite batelelord si se cord mai sub denominatinnile admise in tarifid. A-
angagia a respunde de t6te infractiunile privi- cele pe car! tarifuld nu le ye mentiona se vord
-Ore la manifest'', ea cum aceste infraction! ar inserie sub denominatiunea cea mai obielnuita
fi constatate pe borduld batelelord, in comerciii.
Hangarele i magazinele de depositd vord fi Ori-ce declaratiune va fi insoeite de guise-
stabilite cu spesele persOnelort sett companii- rile de eeratd sOt de polizzele de carico, rela-
lord interesate, i ast-fel ea transportuld mar- tive la merfurile pentru cari declaratiunea va
furilord din batele in aceste magazine se nu so fi facutd. Candd declaratiunea va avea de o-
Eike, face de catd prin ua singure cale. biecte mdrfuri tarifate ad valorem, ea va fi In-
Biurourile de vama vorhi fi avisate despre so- so9ita si de facturele constatandd pretuld de
sirea fie-cerni bateld cold puein en clued ore in- cumparatóre aid merfel.
ainte i vend priimi, indate dupe sosirea bate- Art. 77. Mantle de importatinne pentrn
lulnl, ne lista semnata de capitanuld i indi- earl nu se ye face declaratiunea prescrisa de
cancld mime rile si 'areas, tutotil coletelord nr- articoluld precedentd, Be vorii depnne ie maga-
mina a fi desbarcate. Acesta lista va tine lee zinele vdmibord set, candd asemenea magazine
de manifestil. nu voril exista set nu vord fi destuld de Inca-
Hangarele si magazinele de depositil yore fi patOre, in magazine inchiriate pe socotéla pro-
sub privegherea continue a vernei, care va pu- prietarilorii marfurilorii. Deca in termend de
tea exige ea tisele lord se se inehida cu duoa 3 luni de la depunerea merfarilort proprietaril
chel din earl nna se va pestra de dense. lord nu se vend presinta pentrn a face declare-
Niel 'int coletil nu va putea fi scost din han- tiunea, merfurile se verb. considera ca parasite.
gare se% magazine de cat in virtutea unei per- Proprietaril marfurilor remase iu value pen-
misioni liberate de biurould de vama, intro rd.- trn lipsa de declaratiune vont fi Mori, &add
serituld i apusuld sórelni ei in presenta agen- se vend presinta spre a le retrage, sit justifice
tilera vamei. Contraventiunile la acésta dispo- de dreptuld lord de proprietate.
sitiune vor da loc la aplicatiunea penaliatilord Art. 78. Declaratinnea se va pretinde pen-
otdrite de articoluld precedentfi pentru desear- trn tOte marfurile fare Mei na exceptiune. Son-
cares vaselord fare, permisinne. tirea de drepturl la importatiune ea la expor-
Art. 76. Ori-ce proprietard, consemnatard tatiune nu va dispense pa nimeni de indeplini-
séd conductord de me'rfnri urmandd a fi impor- rea obligainnibord impuse de ac6stA lege pen-
tate edii exportate, va face la binrould de va- trn declaratiune.
me ue declaratinue detaliata , care va indica Art. 79. Ace! earl vord fi fdentt declare-
natura, felnld i cualitatea marfurilord , pre- tinnile on vord mai putea, sub nici un petext,
www.dacoromanica.ro
cum ei grentatea, mdsura sét numarulii lord, se adauge Bed se nada ceva inteensele sOd sa
176 LEGIUIRI
le schimbe in ori-ce modd aril fi ; veritatea sat Art. 81. Cantárirea gi mesurdtórea mdrfn-
falsitatea declaratiunilord se va judeca numal rilord se vord face numai cu instrumentele. a-
dupd ceea ce se va ft deelaratd mal anteiii. Cu partinendd administratinnii . i earl se vord
tote acestea, décd, in cbua chiar a presintdril gdsi in fie-care binrod. Intrebuintarea de in-
declaratinnil gi inainte de inregistrarea ei, de- strumente apartinendu particularilord va fi cu
clarantuld va recunesce ver-ult, erere in ce pri- desdvergire inte4sd.
vesce greutatea, mesura, numeral sal valórea, Debalarea mdrfuriloril pentru verificatinne
del va putea, en antorisatiunea gefalni percep- gi reimbalarea lord vorii fi in sarcina declaran-
tort ald biuroulni de vamd, s rectifice erorea. tilord cari voril putea intrebuinta la acesta ha-
Rectificatiunea nu se va admite aid ud-datd main' 1 i imbalorii atagati la biurourile de yam&
th ce privesce numern1U coletelord i nature gi seii ori-earl alte persone vend voi.
feinid mdrfurilord. Art. 85. Deosebirile recunoseute fare indi-
Art. 80. Declaratiunile se vend inscrie trep- catinnile unel declaratinni t i resultatuld yeti-
tatil cu priimirea lord in null registrn care va ficatiunil so vord considera ca contraventiuni
servi pentru constatarea ata,td a depuneril de- gi vord da locti la aplicatiunea penalitatiloril
claratiunilorii edtti gi a rindului de verifimtiu- urrolitóre :
ne. Din momentuld inscrieril declaratiunilord Deed coletele se voril gilsi in numerd mai
in acestil registru, drepturile de importatiune mare de cdtil acel dectaratd, excedentulii se va
sed de exportatiune vort ii dobEndite Statului confisca i declarantuld so V2 supune la amcn-
gi declarantil vord fi obligati a pldti aceste da de 100 lei.;
drepturi, afard numal decd voril pd.rdsi mdrfn- Deed mdrfurile intde;gate vorti intrece greu-
rile, conformd previsiuniloril articolulul 20 aid tatea, mesura seil numdruld declaratil. exce-
legii de faed, chiar edndil vord renuncia de a dentuld care nu va fi mai mare de catti 15 °/o
importa ed exporta mdrfurile. se va supine la plata drepturilord indueite.
Art. 81. Declaratiunile fiindd flente, se va Exeedentuld superiord la 15 °la se va coufisca;
proceda la verificatiunea mdrfurilorti pentrn a Deed declaratiunea se va dovedi falsd in ce
se reennesce natura, feluld i cualitatea lord, privesce felulti seft cualitatea mdrfurilor, mar-
gi a se tonstata grentatea, mdsura, numeruld furile fals declarate se vend confisca i decla-
Bed valórea dupd care drepturile yore trebui rantuld se va supune la amends de 100 lei.
BA. fie percepute. Candd Enna drepturilord en earl declaratiunea
Verificatiunile se vor face numal in magazi- false: aril fi pntutd pdgubi pe tesaurd va ti mai
nele, hangarele sed curple biurourilor. Cu tete mied de cdtd 20 lei, se va ktlica numal amen-
acestea, mixfurile de ua greutate gi de find vo- da de 100 lei;
lumd considerabilii, impnrtate pe ape; seil de- Deed mdrfuri prohibite sell supuse, in virtu-
stinate a fi exportate pe acéstd, cale, vor pu- tea art. 29 add legii de &pi, la nd restrictinne
tea, in virtutea nnorti auterisatiuni speciale, de intrare sell de egire, vord fi fostd declarate
liberate de gefil perceptori ai biuronrilord de sub deuominatiuni false, aceste mdrfuri ss vor
vamd, ad, fie verificate la locurile de desbarcare confisca i declarantii se voril snpune la amen-
sell de imbarcare. In nici mid casii verificatin- dd de 500 lei;
nile nu se voril pntea face in magazinele par- Deed se vend gisi mai mine colete de catil
ticularilord. se va fi declaratt, declarantil so vor supine la
Art. 82. Verificatinnile nu se voril putea amenda de 300 lel pentrn fie-care colet lipsind.
face de cdtd in presenta declarantilorii sell a Pedopsele otdrite pentru declaratiune Usk
imputernicitilord lord. Deed declarantil seC Ina- In ce privesce feluld i cualitatea milrfurilord,
pruternicitii lord veal reftiza de a asista la ve- gi pentru deficitil de colete nu se vord aplica
rificatiuni, mdrfurile se vord pune In depositd in casurile de subscriptiune BM de furtd, dove-
la biurourile de vamd gi se va urma in privinta ditu judiciarmente
lord, conformU articolului 78 aid aeostei legl. Art. 86. Candd impiegatii vor crede ed va-
Art. 83. Verificatiunile vor fi sell complecte lerea mdrfurilor tarifate ad valorem nu a fost
seil partiale. Verifieatinnile partiale vor fi per- exactil declaratd, el vend ti in dreptii de a a-
mise numal candd marfuri de aceleagi nature:, (Mega la acestd valóre suma cu care vorii ju-
specid gi cualitate se vord gdsi puse in mai deca ed mdrfurile all fostd estimate in maT pu-
mnite colete asemenate in ce privesce forma gi cin de &are declaranti. Deed declarantil voril
aprope egale in greutate. Incercdrile pentru ye- refuza de a eondmti la acesti rectificatinne,
rificatiunile partiale se vend face totil-de-una fisculd va ayes facultatea de a retina mdrfurile
asnpra unel pdtrimi celU pnein din numerubl pe sema sa, pldtindd proprietarilord valórea
totalti ald coletelorti. Indatd ce verificatiunile inscrisd in declaratinne plead a cleeea parte din
partiale vord dovedi In indicatinnile deelara- acestd valOre, fire, ea proprietaril ad pót;', e-
tirmilor inesactititi earl ed dea lea la batmen xige ceva maT multd pentru spese de transport
intemeiate de abusd, se va precede la verifies- sed altele. Retinerea nn va fi suptisd la nicT ud
tinni complete. www.dacoromanica.ro
sit& formalitate de can la constatarea prin
 FINANCIAHE 177

procosil-verbald a ofortel, fcut de impiegatii amid sef aid perceptoril sell inlocuitoruld ml
j

vamall de a piliti valórea declaratd, plusd a 4e- va crede ci resultatuld vinyrei este ptgubi-
cea parte. Oferta se va face in momentuld child tord pentru drepturile vtmel, ei va avea fecal-
impiegatii vord recunósce cit valórea declaratai tatea d'a opri narfurile pe séma fiscului plAtind
nu cste suficientd i procesuld-verbald pentrn ultimulul adjudecatard 5 Olo vete pretal ad-
constatarea el se va incheia imediatil de ettre j udecatiunel. Drepturile cnvenite asupra mtr-
sefahl-perceptord BM de cdtre inlocuitoral lui. furilord stricate vindute in licitatirtne sed o-
Copiit dap, acestil procesii-verbalii se va re- prite de impiegati pe Baia fisculul se mil re-
mite declarantulul si Ministerulul finançslort. tine din produsuld vinclerei.
Plata sumel oferite se va face in termenuld de Art. 89. Orl-ce contestatiunl se yard ivi in-
cinci-spre-pce pe cold multii de la incheerea tro twat si comercianti asupra felului sell cua-
procesultiii-verballi. Demi la expirarea acestul litttel marfurilor, fie pentru aplieatiunea drep-
termend suma oferitt nu va fi plAtitt, ne- turilerd fie pentru ori-care altd chestiune la a
tarulil marfurilord retinute va putea retrage 6,16' regulare va trebui a se tine semi'. de fe-
marfurile sele, achitandii drepturile numal a- lalii sett cualitatea mfirfarilord, se vord supune
supra valórel declarate. anal ComisianT speciale de experti earl se va a-
Art. 87. Mfirfurile a ctrorii intrarr séd esi-fia pe lingit Ministeruld finançelord. Comisin-
re va 6 in temeiu15 articolultii 29 alit acestel nee se va compune de trel uiembii, nutnitl de
legi, restranse prin uncle biurourf i r an 1 vorii
Ministerulti financelordupOpresantatianea Tri-
fi fostii declarate Bub adeverata lord denomina- bunalulni de comercid din Bacurosci i alesf,
tiune la und biurod prin care admisiunea loi de preferintd, dintre vechil negattlto-i Bed in-
nu va fi perinisa, se yore reexpediaimediatdin dustriali, retrasl din afaceri, se5 dintre fostil
strainAtate selll se vor5 inapoia in tent pentru functionarl al vdimilord. Comisaril experti vor
a fi indreptate atm biurourI doschise la tre- fi numitl pentru un5 and si nu vord putea fi
eerea lord. numitl din nuod de catd dupit trecerea de anti
Mfirfurile prohibite la importatiune se5 la and de la incetarea functiunilord lorii; el vord
exportatiune earl vor5 6 fostil declarate sub depune jurtmentul5 inaintea Tribunalulul de
propria lord denominatiune nu se vord confisca; prima instantt si vend reinoui jurementulii lor
acele destinate importatiunel se vor inapoia in in casil de numire din nuoil. Comisaril experti
strtiniltate, erg acele destivate exportatiunel vord fi retribuiti prin uit indemnitate de &la-
se vord opri in tent. pel lei pentru fie-care sedintd. Ministrulii 6-
Art. 88. Candii, in tomeiu15' articolulul 16 naneelord va putea sit altture la Comisiunea
ald acestel legi, nit reductiune va fi pretinst de expertl pentru fie-care afacere si dupt na-
asupra drepturilord détorite pontru marfuri ture eT, unuld seil mai multi negutttori sea fa-
carl vor fi suferit5 stricficiuni In cursuld trans- bricanti carl vorii avea giasd consultativit
portulni, proprietaril acestord mdrfurl sell re- Cererea de expertist se va face in scris5 de
presentantil lorii vord fi détori sfi dovedescd, ettre comerciantulii care se va crede nedrepta-
inteand modil certil cit stricaciunele ad fostil titiii chiar5 la biuronlii de vamt undo se va fi
pricinuite de und evenimentd de navigatiune ivitll contestatiunea. In duod-pcI si patru ore
sell de incendid intemplatd in urma expeditiu- celd multd de la presentarea until cereride ex-
nel mtrfurilord de la loculd de provenintt. Re- pertisd, biuroul de vamd, va fi obligat sit o tra-
ductiunea nu se va acorda de catildecit strict- mitd, Ministerului financelorii impreunt cu Ut
cinuele vor5 fi avutil de efectii d'a scttlea va- monstrt din marfa asupra felnlul sell cualitt-
lórea mArfuriloril ea mai multil de cincl la su- tel ctreia contestatiunea se va fi ritdicatd; a-
tit; ea va fi in proporticine en depreciatiunea cestt monstrt va fi sigilatt cu sigiliulii vdmel
suferitt de mtrfuri si se va stabili prin compa- si en acel5 aid proprietarulni marfei.
ratiune intro pretuld mdirfurilor5 strioate am Niel uit contestatiuue intro vanct si comer-
pretuld ordinard ald acelorasi mfirruri in sta- ciantT, in materie de aphcatiune a drepturilor,
re bunt. Ca pretii ordinaril aid mdrfarilord in nu se va putea regale pe cale de expertist lo-
stare bunt se va considera valórealuatt de -big cald, i administratiunea va respinge orl-ce ce-
la alcdtuirea tarifului drepturilorii. Wee asu- rere i s'arii face in acestil scopd. Numal Corni-
pra fixatiunel pretulnl mtrfurilor5 stricate se siunea de expertY de pe ling6, Ministerul finan-
va ivi neintelegere intro proprietaril acestord plord va fi competintit pantru a pronuncia a-
mdrfurl si tram, vama va pntea exige ca pre- supra cant estatiunilord rtclicate In privinta
tul5 st se determine prin vinclérea mtrfurilor felulul sill cnalitttel mll cfaribord. Decisinnile
in licitatiune publict. Vinclerea se va efectua comisariloril expertl vorii avea puterea luau-
cold multd In termenii de cincl-spre-Oce clile lui judecatii pentrn afacerile la ocasiunea ca-
de la cererea de reductinne de drepturf la biu rora ele vord fi fostd date; ele vord fi oblige-
rould do tram& undo mtrfarile vord fi fostil pre- toril atat pentru administratinne cat i pentru
sintate i dupt publicatiuni fAcute prin Davi- comerciantisi nu vord pntea fi atacateinaintea
www.dacoromanica.ro
jirea gefulni perceptord al5 binroului. In casal nicl nnel instanto administrative set judiciare.
178 LEGIMBI
Pênd la decisinnea Comisiunel de expertl, i u rnomentuld expeditinneT mdrfurilord pentru
mdrfnrile a cdrord specie séd cualitate va fi strdindtate. Termenele In earl expeditiwile
in contestatiune, vord rdradnea In pdstrarea vd- marfnrilord vox?"' trebni a fie flcute se volt
mei sub sigiliuld proprietarilor lord. afardi déc6. fixa de binrourile de vamit si nu yell putea nici
acqtia nu vort prefera a pldtidrepturile dung ud-dat'd 81 fie mai lungi de cdtd sae luni de
licuidatiunea Meath" de vaind en reserva de a la data chitanteloril de platd.
li se restitui in urnid suma cu care comisiunea Art. 93. Atfitti pentru mdrfurile de impor-
de expertl art pntea gdsi cd. licuidatiunea a tatiune cdtfi i pentrn acele de exportatinne,
fest') ingreuiatd. proprietarii, consemuataril sOd conductoril lor
Niel u cerere de daune interese,intemeiate void pntea core ca verificatiunea mdrfurilor si
pe nd decisinne favorabild a Comisiunei de ex- licuidatinnea si plata drepturilord sti se facd
perti un va putea fi fdcutd de comercianti, si la binrourile din intruhl tOrei.
Tribunaluld la care nd asemenea cerere se va Art.94. Prop rietaril, consemnataril séti con-
adresa va fi déterd a o respinge. dnctoril de mdifari destinate a fi importate
Art. 90. Drepturile se vord pldti in bani earl void voi a usa de facnitatea ldsatd lord
gata chiaril la binrould uncle licuidatinnea lord prin articoluld precedentd, vor fi déteri a face
va fi fostil efectuat a. si indatd, dupd, terminarea la biurould de frontierd ud declaratiune scried
acestel licuidatiuni. Mdrfurile nu yeti" putea si seronatil de ddnsil i indica:11dd nuradrul co-
0, fie rddicate din cuprinsulii biurourilord séii le te lord do introdusii, felnl mdrfurilor si marca,
de la lecnrile do desbarcare seri de imbarcare, nuradruld si greutatea fie-cdruia colet in parte.
cândd verificatiunea lord se va fi Meat?' la a- Declaratiunea se va face pe u formuld impri-
ceste locurl, de cdtil dupd plata integrald a matd care se va libe-a gratis de cdtre
dreptnrilor. 01-ce contraventiune la acestd, di- Declaratinnea va fi totd-de-una insocitd de
spositiune se va pedepsi cu confiscatiunea mar-polizzele de carico sell de scrisorile de argil,
furilorti i cu amendd, de 100 lei. liberate la loculd de incdrcare se'd de ultima
Art. 91. NicY u. platd do drepturi nu se va expeditiune a indrfurilord; lipsa acestord acte
considera ca valabild si nu va libera pe rede- va obliga pe proprietarii, consemnatarii Bed
vabild de détoria lui cdtre vamd de cdtd ddca conductoril mdrfurilord d'a presinta nd decla-
ratiune detailatd, alcdtuitd precum se prevede
va fi efectnatA in mitnile sefnlui perceptor add
la art. 77 de mai mil, si care nn va fi suscep-
inlocuitornlul legal?"' aid acestnia si in schim-
buld nnel chitante tdiatddinteund registrn cii tibia de Mei ud rectificatiune la biurould din
mated si insemnatd de priimitornlii banilord. intruld torei.
Chitantele de platd vord indica in litere en- 21d:duffle declarate pentru a fi expediate la
und binrod din intruld tad' voril fi supnse la
male pentru earl vord fi liberate si articolii ta-
rifului determin'andd drepturile percepute. De binrould de frontierd unel verificatiuni soma-
ud-datd; cu cbitanta de plati se va remite re- rie care nu va purta de chtd asupra numdrului
devabilulni nnuld din exemplarele declaratiu- coletelord i felului, marcel si greuthtel fie-
nel sae in dosuld cdreia agentulti care va fi cAruia coletd. DOcd, la acOsta verificatiune co-
procedatd la verificatiunea mdrfuriloril si la li- letele S3 void gasi in numOrd mai mare de cat
cuidatiunea drepturilord va inscri resultatele acelti declaratii, excedentuld se va confisca si
operatiunei see cu tote liimuririle necesaril pen- declaratul se va supune la nd amendd de 100 lei.
tin ca recnndscerea mdrfurilord sd se pOtd face Deosebirile recnnoscute in privinta greutdtel
en inlesnire. Redevabilii volt' fi détori, in tote coletelord nu vord da hied la aplicatiunea nici
casurile in care presentatiunea chitantelorii de unel penalitati; ele SQ vord mentiona numalin
plata: le va putea fi cerntd, sd presinte in ace- certificatuld de verificatiune ce impiegatul, in-
lal timpd i declaratiunile relative. sdreinatil cn acestd lncrare, va redacta in do-
Art. 92. Indatd dupd plata drepturilorti, suld declaratiunei pentru a seryi la alcdtuirea
mdrfurile vord trebui, sub pedépsa de a perde biletului de transportil.
beneficiuld pldtei efectuate. sd fie la importa- Art. 95. Cdudd exactitatea declaratiunei,
thine introduse in intruld tdrel, érd la expor- in cc privesce feint mdrfurilord, va fi blnuitd,
tatinne transportate pe vasele destinate a le biuroul de frontierA va avea facultatea d'a su-
priimi séd conduce pe nscatil in striiindtate. pine marfurile la u verificatiune complectd
Cu tOte acestea, proprietaril de mArfuri pen- mai 'nainte d'a permite expeditiunea lor la no
pru earl se vorti fi pldtitd drepturile de expor- binroil din intruld Orel. In asemenea cad in-
tatiune vord putea, en autorisatiunea binrou- fractinnile ce se voril dovedi se voril constata
rilord de vamd , intdrclia efectuarea expor- imediatil i vor da loci' la penalitittile otdrite
tatiunel décd vord cloyed" cd suntd impedicati do art. 85 pentrn falsd declaratiune a folulni
de ver-nã impregiurase de forld majord. In a- mdrfurilord.
semenea casuri, chitantele de platA a dreptn- Aceste penalitAll vor fi InsO aplicate numal
riloril i declaratinnile relative se vord depune deed infractinnea ar fi putut pnicinuund pagnbd
la biurourile de vamd,unde vord www.dacoromanica.ro
remânea pea tesaurnlni sOt inlesni cdacarea unel prohibitinui.
 FINANCIARE 179

Art. 96. Proprietarii s conductora rear- tea fie-cdruia coletd corespunde cu indicatiu-
furiloril destinate a fi supuse drepturilorii la nile biletului de transportd, eld va incredinta
biuroarile din intruld tdrel, vorii preda la biu- asupra acestul biletS presentatiunea mSrfuni-
rould de frontierd u sumisiuue garantatd prin lord i '15 va inapoia celui in dreptil pentru a'i
earl vor5 lua angagiamentuld d'a duce milrfu- servi la descaircarea snmisiunel.
rile la destinatiune gi d'a infa'ciga dovedd de Art. 99. DOA nunadruld coletelord presin-
indeplinirea acestul angagiament in termenile tate va fi mai micil de catil aceld mentionatu
care se veal otdri de biuroulii de frontierd. Se- in biletuld de transportd, sumisionaruld va fi
fil-perceptorl vord fi responsabili de solvabili- obligatil a pliti valOrea intrégit a marfurilord
tatea persimelord pe cari le vorii priimi ca ga- continute in coletele lipsindd. Acesta valOre
ranti al sumisionarilor5; pentru acestil sfirgit, se va calcula asupra unul minimum de una mie
ei vord fi liberi d'a respinge garantia acelora lei pentru fie-care duosej.eci. gi einel chilogra-
de a cdrord solvabilitate nu vord fi siguri. Ter- me séd fractiune de 25 chilograme de greutate.
menuld in care mdrfurile voril urma sà fie duse Implinirea se va face prin ingrijirea biuroulul
la destinatiune se va calcula dupe: distanta din- de frontierit dupd avibuld biuroului din intrul
tre biurould de frontier d. ci biurould din intrul tdrei, care. in asemenea casd, nu va da Were-
t5rei, pe basa de nd cji pentru fie-care f_O de dintarea sa asupra biletului de tranoporrd. d
chilometri. Pa temeiuld sumisiunel garantate, catii pentru partea de colete presintate. DOM.
semnatd de proprietaruld, consemnataruld sdd numdrulii coleteloril presintate din 15 acelagi,
eonductoruld mdrfuriloril, biuroul de frontierd uS deosebire va fi constatatd in feluld séd in
va libera Ind biletii de transportii care va a- greutatea lord, cob tele substituite se vor con-
minti tote indicatiunile din sumisiune necesa- flea, i osebitd sumisionarul va fi obligat pen-
rii pentru recunóscerea marfurilorii expediate, tru coletele sustrase la plata preve\lutd, de ice-
gi care va insoci mdrfarile in tot cursul trans- tdinId paragrald ald acestul articold.
portului pea la destinatiune. Sumisiunea In casil Se perzlere a nahrfurilord in cursulii
biletuld de transportd se vor forma pe el:Artie transportului, provenitd din vre-ul impregiu-
timbratd cu 50 bani, al cdrui pretil se va pldti rare de fortd majord, preeum : incendiul, fur-
de sumisionarii. Dovéda de ducerea marfurilor turd sOd altele de aceeagi naturd, penalitdtile
la destinatiune se va face prin inapoidrea la otdrite de acestd articold nu se vor aplicadécd
biurould de frontierd, a biletului de transport interesatil vorii dovedi causa per krei mdrfu-
revestitil de incredintarea biuroului din intrul filer prin nod procesii-verbald inehelatil de au-
tSrei cd. mdrfurile ad fostd presintate in condi- toriatile locului unde impregiurarea de fort&
tiunile indicate prin acestii IdiotS. Termenuld majord, se va fi ivit5. In asemenea mil, pro-
pentru inapoidrea biletului de transportii va prietaril mdrfuriloril vorii fi supugi numai la
fi de 20 4ile de la expirarea termenului otdrit plata drepturilor5 cuvenite pentru miirfurile
pentru ducerea mdriurilor5 la destinatiune. perdute i earl se vord licuida dung ireLe ti a-
Art. 97. Coletele continend mdrfurile expe- nile biletulul de tramportd.
diate vor fi plumbuite de biurould de frontierd Art. 100. Indatd ce biktele de transport5,
en tóta, ingrijirea necesarie pentru ca identi- revestite de incredintarea cit mdrfarile ad fost
tate a mdriurilord sd, fie deplinii garantatd. Nu- duse la destinatiune, vo 5 fi presintate biuron-
mSruld. plumburilord de pusii se va determina rilord earl le yard fi lib. ratS, aceste biurouri
de cdtre gefuldperceptor al biuroului de fron- vord anula sumisiunile i sumisionaril vord fi
tierd dupd, felulii coletelord i dud, valorea descrircati de orT-ce aspundere.
marfurilord. Acestii numdril nu va putea fuse' Déed biletele de transport5 nu void fi Ina-
fi mai mare de eatil patru plumburi pentru no poiate in termenile fixate, conform-6. art. 98,
coleta. Cheltuelele plumbuitului vort fi in sar- biurourile cari vorii fi liberat aceste bilete vor
cina proprietarilord mdrfurilorii earl vor plati urnadri pa semndtoril sumisiuniloril la pla-
25 haul pentru fie-care plumbil. Cana mdrin- ta prevdclutd, de hnteinlii paragrafd ald art(..o-
rile vord fi puse in trasuri acoperite astil-feld lului 99.
ca prin plumbuitnl acoperemdntului mdrfurile Cu tOte acestea citndui, In cele toT hini cart
sd, nu mai pita fi atinse, biurourile de vamd yard urea dupd expirae,a teemeeului fixatd
Torii avea facultatea d'a renuncia la plombui- ,entru inapoidrea bileteleiii de transportd, su-
tulii fie-cdrul coletil in parte. rnisionaril vord presinta atittd aceste biLete,
Art. OS. Tote ma:duffle fácdndii objectulii revestite de incie-dintar a ed mddurile ad fost
unul aceluiagi bilet5 de transportii volt trebui due la destinatiune in timpd utild, cat i cer-
s'a, fie presintate de ud-datd la biurould din in- tificato emanandii de la autoritAti publiee pi
truld SreI. Indatd dupd presintarea mdrfuri- constatAndil cit intamperea inapoierei bilete-
lord la biurould din intrulii tdrei, acestii bin- lord a provenitil din casu de forts majord, en-
rod va proceda la al verificatiune somarie a mole implinite de la dengii li se word resttui;
lord si constatandd ei plumbuituld este in- ei vord fi lose' obligati a pldti cheltuelele de
tactii gi eft feluld, marca, numdruld c i greuta- urmdrire ideute de administratiune.
www.dacoromanica.ro 12
180 7-EGI171RI

Dopa trecerel ,ise1or'd trel InnY, nici na, re- Art. 104. Ori-cine va expedia pentru strai-
clamatiune relativa la sumele implinite pentrn netate marfnri indigene ale carorii similaril
neinapoiarea bilelord de transportd nu va mai Arline snntd supuse la introductiunea lord in
fi priimita i aceste slime vordiemanea doban- Romania, la plata de drepturi de vamil, si va
dite tesaurulul publicd. voi ogle asigureze eventuald libera reintrare a
A rt. 101. Marfurile destinate exportatiunel qiselorti marfuri, in temeinld art. 14 alii legii
pentru earl drepturile vord fi fostd pldtite la de fan', va fi détord sa depund la binrould de
biurourile din intruld terei se vor putea trece yam& de euire probe (echantillons) din marfri-
poste frontierd, In tememid acteloriidoveditOre rile expediate i a insoci aceste probe de unit
de plata drepturilord, fdrd alte formalitati do mventard de:criptivii.
catil constatarea identitaVi marfurilord prin Osebitd, in tote casurile in earl acésta se va
verificatinuea lord de catre agentil biuromilord pntea face, biurould de vama, va pune marci
de feontieid. set stam pile sed va atala sigiliurl de plumbil
Cdncld asemenea marfuri vord fi puse in co- sed do cera la marfurile pentru cari exports-
lete plumbuite la biurourile din intrulii terel, torii vord voi sa se bucure de beneficiulti ma-
biurourile de frontiera se void margini a con- poierel. ua taxa, de duel bani se va plat de
stata buna sta e a coletelorii i integritatea exportatori pentru fie- care mama sed stampild
plumbuitultd 0 nu vorn putea proceda la nave- Bed pentru fie-care sigilia.
rificatiune complectl d cath p ntru cuviate de Marfurile expediate conformd dispositiuni-
benuell intameiate. lord acestui articoid vordputea fi reimportate,
in tOte casurile de deosebire intro indicatin- in termend de unii and de la expeditiunea lord,
nile aetelord doveclitOre de plata drepturiwril Vara, altd plata de cat aceea a taxol deinapoiare
qi resultatele verificatiunilord se vord aplica otarita, de art. 14.
dispositiunile artieolului 85 ald legei de fan. Reimportatiunea se va face numai prin biu-
Art. 102. Produsurile agricole §i forestiere could de vared de es.ire. Reimportatiunea orin
in genere, destinate exportatiunel 0 earl vord altd biurod nu va fi permisa de eat in temeinl
proveni din localitati departate cu mai multii unel autorisatiunl speciale a administratiu-
ea 15 chilometri de unii biurod de vaned:, vord n-i superiere Cu tete acestea, candd márfurile
putea treco peste frontierd prinpuncteunde nu vord fi fostd stampilate seri sigilate la vre-unul
se vord afla biurouri de vama, deca la aeeste din biurourilede vama din intruld terel,ele vor
puncte se vord gasi pichete de paza. Proprie- putea fi expediate la acestii biuroii, dupd nO re-
taril acestord produsuri vord fi fuse obligati cunescere somard a lord de &are biurould de
d'a cere, pentru fie-care cast, ud autorisatiune frontierd qi en formalitatile relative la miir-
speciala a adrninistratiunei superiere qi de a se furile destinate a fi suptise drepturilord in in-
supune tutulorti mesurilord de priveghere 1i de trulii tenet
control prescrise de acesta administatiune pen- Art. 105. Vasele góle, butt sell butee, cari
tru asigurarea liscului. El yard fi obligati a- vend fi servitd pentru a exporta din Romania
semenea de a indemnisa, dupa und tarifd ota- vinuri, rachiuri, petroluri sed altelicuide, pre-
ritil de administratiunea suporiera, pe agentii cum 0 will goll iu care se voril fi exportatd
cari vord fi insarcinati a se transportalapunc- grane, flinuri sed orl-ce alte produsuri, se vor
tele de trecere pentrn a proceda la verificatiu- putea reintroduce ebiaril Era plata taxel de
nea produsurilord de exportatii inapoiare.
Administratinnea superiOra, va fi in dreptii, Pentru acestd sfiriitd, exportatoril voril fi
in tOte casurile in earl va credo cO interesele obligati d'a consemna reserva inapoierel in de-
tesaurulul potil fi primejduite, ea refuse auto- claratiunile facute la biurourile de vama de e-
risatiunea ei fart% a fi obligata de a motive re- mire. Reserve inapoiarel va trebui sd fie con-
fasula shit semnatI 1i in chitantele de plata drepturilora
Art.103, Produsurile agrioole in genere pen- de exoortatiune earl se vorii represinta biurou-
tru cari drepturile de exportatiune vorti fi fost rilora de vamd in momentnla reimportatiunel
platite la unulti din biuronrile de varna ap4te vaselord sed sacilord.
pe frontiera Dunarel vord putea fi descdrcate Art. 106. Fructele pamentului 1i alte pro-
qi inmagazinate in oil-care din schelele Duna- dnsurinaturale, precum 1i produsurile fabricate
rel uncle so void afla biurouri do vama de I-a earl suntil sea potilfi identice pretutindeni si a
pi a II-a clasa, spre a fi mai in urma expediate carorti identitate nu se pote constata en inle-
pentru straindtate. Expeditiuneadefinitivapen- snire nu vor participa la beneficiulti inapoierei.
tra strdinetate nu se va putea insh intardia Asemenea nu yard participa la acesta benefi-
mai multd da catd duod-spre-cpce luni de la cid produsurile straine de orl-ce fold sed cua-
data descarcarel.Dupdtrecerea acestultermen, litate, exportate din Romania dupd ce vord fi
beneficiula drepturiloril platite pentru produ- fostd nationalisate prin plata drepturilorti de
uffle inmagazinate va fi perdute 1i aceste pro- importatiune.
www.dacoromanica.ro
dusuri vord fi pasibiie de noui drepturi. krt. 107. Marfurile straine, nationalisate
 FINANCIARE 181

prin plata drepturilord de importatiune, pcn- scuti, la trecerea lord poste frontierd, de drep-
tru cari se va cere scutirea de drepturi de ex- turile de vama otdrite prin tarifa, cu condi-
portatiune in temeinld art. 14 add legel de ía- tiunea de a se garanta inapoiarealor in strai-
çà cOOP trebui sa fie insoeite. candil se vord ndtate Bed reimportatiunea lord in Romania.
presinta la biurourile de vomit' de elire, de chi- Pentru acestii sfirsitd, importatoril sell expor-
tantele drepturilord de importatiune plätite tatoril vorti da la biurould de vama de intrare
pentru dénsele si de declaratiunile relative. séti de esire ud sumisiune garantata odd vord
Cana biurourile de vaina vord avea banueli consemna u soma' egald cu drepturilecuvenite
asupra identitatel marfuriloril, ele vort putea dupd
exige de la exportatori facturi regulate, certi- Inapoiarea in strainetate sell reimportatiu-
ficate conforme cu registrele lord do tr,irnitere nea in Romania a trasurilord si a vitelord va
de dare primarulii comunel unde fie-care ex- trebui sit se faca In termenuld otaritd prin ex-
portatord va avea domiciliuld sail. peditiunile liberate de biurourile de vama la
Art. 108. Couductoril de träsuri publice al- trecerea lord pests frontiera. Acestil termenti
tele de catii acele apartinendii administratiu- nu va putea in nici laud casd sa fie mai lungd
nel postelord seti facendd serviciuld acestel ad- de catii duoe-spre-pce luni.
ministratiuni, vord fi supugi, pentru objectele In casurile candd inapoiarea in straindtate
cn cad trasurele lord se vord gasi incarcate, odd reimportatiunea in Romania nu se vor face
tutulord formalitatilord prescrise de legea de in termenuld fixate, importatoril odd exporta-
façd, atatd la intrarea catil li la egirea din Ro- torii vord ii obligati la plata drepturilord in-
mania. In casurile de coutraventiuni ski de douite
fraude, proprietaril odd intreprinytoril trasu- Administratiunea superiOra va putea singurit
reloril volt fi responsabill pentru amendele la sit statueze asupra cererilord de desfiintare de
earl conductoril se vord condamna. sumisiuni sell de inapoiare de consemnatimil
Pentru objectele transportate de administra- privitOre la vitele ale carer perdere, resultandd
tunea postelorti, fie en trasurile ei propril, fie dinteug impregiurare Ore-care, se va alega de
en trasuri apartinend intreprinytorilor trans- catre caletoril sed carausii. Aeestaadministra-
porturilorti acostel administratiuni, unit regu- tiune va fi in dreptil de a pretinde de la ciia-
lamentii alciltuitd de Ministeruld finançelorti toril sell carausil, in sprijini corerilord lord,
amid* intelegere cu Ministeruld de interne, va dovefle necesaril.
determina formalitati articulare de natura a
impaca executiunea mdsurilorti destinate a ga- TITLULt Iv
ranta drepturile vamel cu celeritatea si invio-
labilitatea serviciului depeselord; acestii regu- Desp r e intrepo site
lamentil va putea otari si penalitatlle de apli-
catii agentilorii administratiunei postelor carl Art. 111. Sa va infiinta intreposite pentrn
vord incerca ad protite de imunitatile acordate marfurile straine in porturile de comerciti un-
acestel adminiatratiuni pentru a contraveni do necesitatea va fi recunoseuta. Aceste por-
dispositiunilorti generale relative la importa- turl vord fi, de na cam-data, Ismailii, Galati,
-tiunea i fxportatiunea marfurilord, Braila, Giurgiu gi Turnuld-Severinti. In viitord,
Art. 109. Pasageril si caldtoril vord fi ti- dreptuld de intrepositti va pith a fi aco .datil
nutl, la intrarea lord in Romania, sa declare priu decretd Domneseu, tutulord porturilorti
tote objectele ce vord educe cu densii si earl care lid vorti cere si care vor dovedi cit ati mil.-
nu votd fi destinate intrebuintarei lord perso- lOcele de a face facd eheltuelilord reclamate
nale. In lipsa de declaratiune, pentru orl-ce ob- do infiintarea si de intretinerea intrepositelor.
jecte supuse la dreptuld de vamd odd prohibite Art. 112. Marfurile se vord primi in infra-
Ia importatinne earl se vorti gdsi intro baga- positti eu conditiunea de a se reexporta sed de
gele )asagerilord séti caldtorilorti sevor aplica a se plai pentru densele drepturile de impor-
dispositiunilelegel de faga relative la introduc- tatinne candil se vor mite din intrepositd pen-
tiunile fraudulOse. tru consuniatiunea interiOra.
Administratiunea superiOrd va putea auto- Marfurile intrandd in Romania pe uscatil pi
risa, In ce privesce formalitatile de indeplinitd care se void expedia in transita la unuld din
pentru declaratiunea si visita objecteloril apar- porturile uncle va existe rind iutrepositil, voril
tinOndil pasagerilord si cdldtorilorii, ori-ce de- putea fi admise in acestd intrepo.std ca i mar-
rogatiuni de la dispositiunile relative ale legil furile aduso pe apa.
de faea va credo necesaril interesuld libertd- Art. 113. Amide 1i munitiile de resbeld,
tel caldtorilor si repedicinnel in comunicatiuni. tutunurilo in foi gi fabricate gi sarea an vorti
Art. 110. Trasurile gi caiii sail cele-alte vite putea ti priimite in intrepositd.
de povera, servindd caldtorilorti si arausilorti Art. 114. Intreposttulti va fi de dime' Null:
pentru care eilletorii gi cardusil vor declara intreposituld reald, constltuitd inteund maga-
www.dacoromanica.ro
ed intrarea set elirea nu este definitivil, se vor zinti specialti, pazitti neincetatti de vami si In-
182 LEG IIIIRI
Chisil en due chei din care vama va tine tun, I trepositt set d'a avisa prin ori-ce miPice va
gi intreposituld. nominalt, stabilitil in maga- gisi mai nemerite la stabilirea intrepositeloril.
zinele partienlarilorii, supuse numal priveghe- In acestii din urmt cast, tarifele drepturilort
ref vtmel. de magazinagil asupra inkfurilort intreposi-
In intrepositt nominalii se vor priimi numal tate se vord stabili de gnvernii fent avisul ca-
cerealele gi, in genere, tote fructele ptmentu- merilort de comercit.
lui, senrile, peile nelucrate, lemnele de construe- Art. 117. Tote magazinele servind de intro-
tinne gi de arsii, petrtria nelncratt, Cardmi4ile positii realt vort fi inchise en dnoe chei deose-
gi olanele de plmentil, tinichéua (feruld ant) bite, din care una va sta in rehmele agentilort
si zincult In fol (table), cimentuld, sticltria administratiunel vtmilort, gi cea altd in mil-
ordinart, vasele de lemnd gob (buti, butOe gi nele agentilor administratiunei intrepositelor.
altele) gi materiile explosibile de ori-ce felt. Art. 118. Intrepositult nominald nu va pu-
TOte eele-alte mtrfuri nu vort putea fi priimite tea fi constituitt de catt pun perimetruld ac-
de chtt in intrepositt realii. cisulni portului.
Dreptulil de intrepositt nominalt va fi ne- Art. 119. MIrfurile admise in intreposith
des ptrtitil de dreptult de intrepositt real. Niel realt vort servi tott-de-una de gagit al drop-
mild din oragele cdrora dreptuld de intreposit turilort vmei. Pentru mkrfurile admise in in-
va fi acordatd nu va pretinde at se bucnre de trepositii nominalti, drepturile vdmii vord fi a-
intreposituld nominalt déca intrepositult real sigarate prin sumisinni garantate, subscrise de
nu va fi infiintatt. cdtre consemnatari.
Art. 115. Oraiele ctrora dreptult de intre- Art. 120. Proprietarit set consemnataril
positt va fi fostd acordatt wort fi obligate d'a mdrfurilorii destinate intrepositului vord face
infiinta, pentru stabilirea intrepositului realt, pentru ele ud declaratiune detaliatt in aceleagi
magazine cuviinciese, sigure, intrunite in und forme gi sub aceleail pedepse ca pentrn mdr-
singurt grupil de eltdiri prin unii zidt incon- furile destinate a fi date imediatii consomatiu-
giurttort comnnt, cu desavergire isolatit de ori nel. Acestd declaratiune va desemna pentru
ce alte constructiuni gi situate, pe cdtil cu pa- mdrfurile admisibile in intrepositii nominalt,
tintt chiard in putt. Localurile destinate in- gi magazinele in cari isele mdrfari vor urma
trepositului vort contine giinctperile necesaril et tie depuse.
pentrn locuinta gi binrourile impiegatilorii va- Art. 121. Ori-ce marf'd priimitt in intrepo-
mall insareinati cu serviciult intrepositului. sitt va fi mai Anteid supust verificatiunil a-
Plannrile localulul se vord presinta guvernu- gentilort vdmii pentra a se constata natura,
hal care va avea dreptult d'a prescri modifica- cualitatea, greut)lea sed mesura pre-
tinnile ce i se vort pdrea necesaril pentru ca cum gi valOrea intrfel, canal valOrea va fi ne-
localurile ad corespundt pe deplint destinatin- cesarie la licuidatiunea drepturilort. Déct ace-
nil loll. ste verificatiune va face at se dovedésed unti
Art. 116. Pentru acoperirea cheltuelelort prisost asupra declasatiunei, prisosult, chndd
necesitate de creatiunea gi de serviciuld intre- milrfurile vort fi destinate intrepositulul reald,
positelort, atatil pentrn clidiri cad gi pentru se va supune la plata drepturilort de impor-
salari; de impiegati set ori-ce alto spese oca- tatiune care so vord pereepe ca amendri. Cand
sionate de i.sele intreposite, oragele vort per- mdrfurile vort fi din cele admisibile in intro-
cept) drepturi de magazinagit asupra manor-- positii nominalt, deosebirile intro indicatiunile
lora intrepositate, conformt tarifelort stabili- declaratiunei gi resultatult verificatiunel in ce
te prin intelegere cu camerile de comerciii si privesce greutatea, me'sura set nurndrult, vor
aprobate de catre guvernt. da locii la aplicatiunea penalitttel ottritt la
Oragele vort avea facultatea sd dea cn con- art. 85 ald legil de fact.
curentg, i publicitate, concesiunea timpuraric Art. 122. Cducl mdrfurile declarate pentrn
a diepturilord lord la veniturile intrepositelor, intrepositult realt vort fi in casulii prevelutt
nnord adjedacatari carb ad se instreineze en de art. 16 ald legil do faed pentru a pntea be-
cheltnelile constructiunel gi intretinerii cid- neficia de ut recluctiune de drepturi, starea lor
dirilonil gi cu tote cele-alte sarcine ale intrepo- de strictcinne se va constata la priimirea in
sitelort. intrepositt. Deterioratiunea de cualitate ce
CAndi oralele nu voril voi sd infiinteze i se; mtrfurile yeti; suferi in timpult gederil lor in
administrae intrepositele nici prin micllOcele intrepositt realt nu se vort tine in glut la a-
lord propril nici prin concesiune, camerile do plicatiunea drepturilort.
comercit vord putea Fit se substitue oragelort In intrepositt nominalt nu se vort priimi de
gi ad se instrcineze d'a indeplini obligatiunile catt mdsfuri cu destveriire stnetOse gi fart
acestora constituindii pentru acestil sfirgitt nici uA, strictciune.
asociatiuni de actionari. Dect gi camerile de Art. 123. Durata intrepositului nu va pntea
comercid vor refusa, guvernuld ra avea facul- trece peste termenile de duoi ani pentru intre-
www.dacoromanica.ro
tatea set d'a rtdica oragelort dreptult de in- positult reald gi de nnt anti pentru melt no-
 FINANCIARE 18ff

minalii. Aceste termene vord curge din cliva stractiune. 1Nca merfurile nu voril fi represin-
inscriptiunei merfurilorti in registrele ce se vor tate la acea d'anteiti rechisititme a agentilord
tine la intrepositti si in care mid comptd se- Bed ddce, no vorti fi identicil aceleasi care vord
paratii va fi deschisil fie.cerui intrepositard. fi fostd recunoscute la admisiunea in intrepo-
Art. 124. Nth la expiratiunea termenilorti sit5, intrepositarirse volt supune la plata va-
fixati merfurilord se voril gesi and: in intre- lorel merfurilorii nerepresintate sed schimbate
positd i Intrepositarulti on va satisface, In si la amenda de la 100 One la 500 lel.
15 clile de la somatiunea ce 'i so va face de ad- Art. 129. In cursuld duratel termenulul de
ministratinne, la domiciliul sefi dece va fi pre- intrepositil, merfurile vord putea fi expediate,
sinte sell la Prim'eria comunel (Mei va fi ab- atatti pe ape cad si pe uscatd, de la mail in-
sinte obligatiunei d'a le reexporta séd d'a pleti trepositd la altuld.
pentru densele drepturile de importatiune, m ér- Schimbdrile de intrepositd nu voril da loch .
furile se vord vinde si produsuld vIndriT, dupe, la nici use prelungire a termenilor de intreposit.
sciderea tutulord drepturilor i cbeltuellior de Art. 130. Scóterea merfurilord din intrepo-
orl-ce nature', se va versa la Casa de depunerl sitfi pentru consomatiunea interiore este su-
gi consemnatiuni. Suma versate la Casa de de- pug. tutulorti formalitatilorii prescrise de le-
pnneri si consemnatiuni se va putea rob age de gea de face pentru importatiuni. Candd fuse
proprietaruld merfurilord deed, o va reclama decle ratiunea de importatiune va avea de object
In termenii de mil and de la iurt, vinclerii; la toialitatea merfurilord cari ad clan locii unel
expiratiunea acestui termen smne consemnate operatinni de p-iiraire in intrepositd, i cândd
va fi definitivd dobanditil tesaurului. enunciatinnile declaratiunil yore fi cu desever-
Art. 125. Dec d. termenulti acordatfi pentrn sire conforme resultatelor verificatiunil acute
intrepositd va fi, pentru cause legitimA, recu- la intrarea merfurilord in intreposit, merfurile
noscutil insuficientii, administratiunea supe- vor fi scutite de ne nonA verificatiune.
rióre va putea, dupe cererea motivate a intro- Art. 131. MArfurile, retrase din intrepositii
positaruhil, se acorde ue prelungire. Aceste pentru a fi reexportate, se vorii supune taxel de
prelungire nu va putea thee fi mai mare de cat inapoere, otArite, prin tarifd conformii art. 14
jumetate a termenulni primitivd. al legii de face. Lieuidatiunea si plata acestei
Art. 120. Merfurile intrepositatenn va pu- taxe so va face la csirea mArfuriloril din intro-
tea, in totfi timpuld intrepositului, se fie so- positd.
puse vre-unei rnanipulatiuni de catil cu permi- Art. 132. Reexpoitatinnea merfurilorti pro-
siunea agemtilor vemei ;i In presenta acestora: venindii din intreposit se va putea efectua sell
permisinnile nu se vorii acorda de catil in ca- pe ape, Fin portulti undo vorti fi fostii intro-
surile cenrld conservatiunea merfurilor va face positate, odd pa uscatil prin unuld din biurou-
manipulatiunile indispensabile. rile de yam& deschise transitului.
Dlerfarile priimite in intrepositil nominald Efectuarea reexportatiunii se va asiguraprin
nu vorfi putea se, fie mutate clinteund magazin sumisiuni garantate in virtutea cerora proprie-
intealtulti do catil cu permisiunea yam,* in taril sell consemnataril meifurilord vord fi o-
lipsa acestel permisiuni schimbarea de maga- bligati, sub pedépsa d'a fi constransi la plata
zind, va da 1,61 la perderea dreptului de in- valorel merfurilord i la amencle de lp 100 pd-
trepositii. fie la 500 lei, sS. presinto, in termenele otArite
Art. 127. Intrepositarii vord fi responsabill prin permisiunile de reexportatiuno ce li se vor
de totalitatea drepturilord asupra merfurilort libera, certificatele agentilord serviciului vI-
intrepositate, dupe feinlil, cualitatea i rren- milord cari vord fi constatatii egirea merfuri-
tatea, mesura, numerulti sCd valórea recuno- lord din -Ord.
acute la intrarea in intrepositd. Ori-ce defici- Art. 133. Merfurile destinate a fi mutate
turi constatate asupra merfurilor intreposita- dinteund intrepositd In altuld, se vorii veritica
te, afare de acele car] en voril intrece proper- gi deficitele constatate asupra lord se vord su-
tiunile admise obicinuit pentru perderile pro- pune dropturilort mai 'nainte de a se permite
venindd din cause naturale, vorti da bed, in ce esirea merfurilord din intrepos itul in care vor
privesce merfurile priimite in intreposit real, fi fostil mai anteid admise. Expeditiunea se va
la perceptiunea drepturilorti de imi ortatiune face cu formalitetile prescrise pentru transitd.
.erd in ce privesce merfurile intrepositato no- Art. 134. Proprietarii sell consemnatarii de
minald la plata valorel cuantitetilord gesite merfuri cad, in timpuld atlerei lord in !litre-
lipse si la nä amende de la 100 One' la 500 lei. positil, se vor perde din cause de incendifi sell
Art. 12S. Agentil vCrniloriI vorii avea fa- din alto cause, de forte majore, nu vord putea
cultatea d'a verifica ori canclii vord crede de fi obligati la plata drepturilord pentru aceste
cuviinte merfurile intrepositate nominal si in- merfuri, (led' vorii dovedi, inteund modd au-
trepositaril Torn fi.obligati d'a represinta a- tentic, cC iinpregiurerl independente de vointa
ceste marfurI astd.feld cure ad fostil recuno- lord '1 piing in imposibilitatea d'a represinta.
www.dacoromanica.ro
:scute la intrare, fere niai uà aditiune seC su- mArfurile.
181 LEG IIIIRI

TITEULt1 V in transitil vend da biuroulni de vamg de in-

trare ug sumisiune garantatg prin care se vor
Despre transitiit obliga d'a scOte mgrfurile din Romania si d'a
aduce dovédg de esirea lord. Sefil perceptori al
Art. 135. Tote mgrfurile strgine, atat eels biurouriloril de vane, vorg fi responsabill de
admise catil i cele prohibite la importatinne solvabilitatea eumisionarilord si a garantilorl
in Romania, verb, putea trece in transit pe te- Sumisiunile vord indica biurould de esire;
ritoriuld remand putendii fi supuse la ug taxg termenuld in care marfurile vord trebui se fie
specialg de transit fixatg, prin tarifele generale. duse la acestil biuroU i exportate in strging-
Mgrfurile prohibite nu vord putea intra si tate; natura, felul4 si cualitatea mgrfurilorii
eF,11 de catii prin biurourile de vamg, de 1-a si oi greutatea. mesura, numgrult séd valerea
de a 2-a clasa; cele alto mgrfuri voril putea in- lord; feluld, marca, numgrulii si greutatea fie-
tra i esi prin tote biurourile afarg de acele de cgruia coletd; probele cari vord trebui sg fie
clasa 5-a. presentate la biurould de esire; numgrul plum-
Transitulii armeloril i munitiunilorii de res- burilord puse pe fie-care coletii 1 pe fie-care
bold va fi subordonat incuviintgrii guvernulni. cutie de probe.
Art. 136. Conductoril, consemnataril sed In casurile candil valerea mgrfurilord va ur-
proprietaril mgrfurilonl destinate transitulni ma sg fie indicate in sumisinne, vama va avea
vorii fi obligati sii presinte, la biuroulii de va- dreptulil. deed va crede cg acOstg valerea n'a
mg, ug declaratiune detailate. In formele pre- fostil exactU declaratg de expeditorulU, sg o a-
scrise de art. 76 MU legil de face, si insocitg precieze dupg cum va chibzui, remanendU ca
de actele justificative prevNute in acel articol. expeditoruld nemultemitd sg se adreseze la co-
Art. 137. Indatg dupg presentarea declara- misaril experti instituiti prin art. 89 alu legii
tiunii se va proceda la verificatiunea maafuri- de foci.
lord. Acdsta verificatiune se va face in acelasi Pe temeinlii sumisiunil garantate se va li-
mode ea acea a mgrfuriloril declarate pentrn bera unii biletil de transitU care va insoci mgr.-
consomatirme. fnrile in tali cursulii transportului si care va
Art. 138. Declaratiunile false relative la fi presentath impreung en densele la biurould
mgifurile destinate transituld vorU da loot, de esire. Acestil biletd va cuprinde, pe hngg
dupg feluld lord. la aplicatiueea pedepseloril tote enonciatiunile sulllaisilinil. si ori-ce alte in-
otarite la art. 85 aId legii de facg. dicatiuni se vorli mai crede necesarii pentru
Art. 139. Mgrfurile fabricate nu voril putea recunOseerea facile a mgrfnrilord.
fi admise la trausitil (Meg coletele cad le vord Atatii sumisiunea catti i biletulii de transit
contine nu vorii fl in bung stare. Agentil vg- se vorii forma pe chartie timbrate cu 50 baul
milord voril fi in dreptil d'a exige, mai 'nainte aid egrui pretil se va plati de sumisionard de
d'a permite expeditiunea, cii tote coletele de- ug-datd en pretulii plumburhoril si inainte de
fectu5se pe earl le vord crede de naturg a fa- expeditiunea mgrfurilort.
vorisa sustract'unile sg fie reparate. Art. 142. Doveda esirei mgrfurilor din terg
Art. 140. Identitatea merfurilor expediate se va face prin inapoiarea, la biurouiii de in-
In transitii va fi asiguratg prin plumbuitul co- trare, a biletului de transitil revestitil la bin-
letelorii. Numgruld plumburilord ce va priimi roulii de esire de rind certificatii desegreatord.
fie-care coletii nu va putea, in nici unii casii, Art. 143. Termenulg in care transportuld
fi mai mare de catil patru. Comerciantii voril mgrfurilorii expediate in transitii va urma sit
avea facultatea d'a intruni, prin legatrui, de fie efectuatii so va flxa dupg distantg si dupg
sac sell mai multe baloturi séd saci in ug sin- moduli.] de transportd; el va fi stabiltdpebasa
gurg povarg; in asemenea emu plumburile nu de ug 4i pentru fie-care 20 chilometri. Acestii
se vorii pune pe fie-care Mali seri sac in parte termenii nu va putea fi prelungitil de 6.0 de
ci pe coletuld formatil prin intrunirea lord. administratiunea superiOrg si numal in vede-
Produsurile naturale 1i altele a cerord expedi- rea de acte autentice doveditere eg impregin-
tiune nu se face in coletele inchise vord fi sra- rgri de forti majorg, independinte de vointa
tite de plumbuitil; identitatea lord va fi garan- expeditorului, ad intSr.iatS efectuarea trans-
tatg prin probe cari se vorii pune in mita sell po rtului .
saci bine inthisi si sigilati cu plumbulii vgmel. Termenulii pentru inapoiarea la biuroulii de
Aceste probe vord insogi merfurile in tot cur- intrare, a biletului de transitil revestit de cer-
suite' transportului. tificatuld deseercgtoril va fi 20 de pe de la.
Pent.0 fie-care plumbU pus pe mgrfurile ex- expiratiunea termenului acordatal pentrn efec-
pediate in transita vama va percepe ug taxg tuarea transportului.
de 25 bani, in care se va cuprinde i pretuld Art. 144. Elirea miirfurilorg nu se va efec-
sforilord intrebuintate la plumbuitU. tua de catii prin biurould. desemnatil in bile-
Art. 141. Proprietaril, consemnataril seii tuld de transitil. Cn tete aceste, administra-
www.dacoromanica.ro
conduotorii miirfurilor destinate a fi expediate tiunea superiOrg va putea autorisa ug schine-
 FINANCIARE 135

bare de destinatiune candd, mai inaintea im- expediate, pena1itdibc otarite de acestd arti-
plinirel termenului do transportd, expeditoril cold nu se vord aplica de cad In proportiunea
mdrfurilorti vord adresa ua cerere insogitd de aferentd cuantitAtilor de mdrfnrinereexportate.
acte justificandil necesitatea schimbdril de de- Art. 150. Transituld va fi eu total pe ri-
stinatiune. sicul surnisionarilort. Sumisionaril nu vor nu-
Art. 145. Tote mdrfurile fdcandii objectuld tea fi scutiti de inde:)linirea obligatiunilor lor
unni acelasil bileti de transitd word trebui sd pentru cuventul de perdere total& séti part:ald
fie presentate do tid-datd, la birtrould de esire. a tedrfurilord. Cu tOte aceste, deed perderea
Biurourile de vamg, nu. vord putea permite ca va fi justificatd prin unii proc A-verbal(' ald
reexportatinnea unci partide de mdrfuri ad se until functionard publicil avandil cualitatea de
full in mai multe rdnduri. oficerd de Flii . judeciitorescd si deed acostd
Art. 146. Biurourile de esire nu vord libera procesti-verbald, incheiatii Ia loculd uncle se va
certificatele descdredtOre asupra biletelorti de fi intemplatd perderea, va fi presentatti vg mei
transitil de cad dupd recuneseerea stirei co- care a priimitti surnisiunea in termenuld fixat
letelord si a plumburilor i dupd verificathanea pentrn inapoiarea biletului de transit(' revestit
exacta: a naturel, felului i cualittiI marfuri- de certifieatuld des dreg:tort'', vama nu, va pn-
lord si a greutdtii, mgsurel sed valoril lor. Bi- tea exige do catti p'ata dreAulni de impel ta-
letele de transitd.revestite de certificatele des- iune pentru mdrfurile tanfate set simple Ira-
arcatOre, va fi date in manele presentatori- lore cand va fi cestiunea de rndrfuri prohibite.
lord mdrfurilord numai dupd ce trecerea mar- Art. 151. Mdrfurile tarifate, expediate in
fariloril peste frontierd sea inedrearea lord in transitii. vord put a, mai 'nainto de expira-
vase se va fi efectuatd. tiunca termenului fixatil pentru reexportatiu-
Art. 147. Deed la presentatiunea marfuri- nea loft si pentru catd ele void fi identied a-
lord, termemild fixatti pentrn efectuarea transi- celeaqi care se voril cuprirde in biletuld de tran-
tului va fi expiratd i ud prelangire a accstni sit'', ad fie declarate pentiu consnmatiune in
termend nu va fi fest(' acordatd, mdrfurile se intruld tdrei si :mouse drepturilord de impor-
vord supune, cele tarifate la drepturile de im- tatiune la ori-cari din biurourile do vamd prin
portatiune, proprietarulti lord rémanendii E- care intrarea lord va fi permisi. In asemenea
bert" d'a dispune de densele in intruld terel, east', biurould care va fi priimitii declaratiunea
érd cele prohibite la plata taxei de inapoiai e pentru consumatiune in intruld tdrei ei va fi
aplicabild mArfurilor scOse din intreposite pen- perceputd drepturile de import tiune vs da cer-
tru reexportatiune. Pentru asigurarea acestel tificatti d .sedrcdtorti asupra biletului de tran-
pldti la care se va usmAri sumisioLaruld mdr- siti si acestil certificatd nu va fi valabild pen-
futile vorti putea fi retinute. tru anularea sumisiunei decal, impreund cu den-
Art. HS. Deed biurould de esire va recline- avid, nu se va presenta la biurould de intrare si
sce cd nil parte din mdrfuri a fostii sustrasd, chitanta de plata drepturilorti.
certificatuld desearcatoril Be va libera unreal Art. 152. Certificatele de scArcdteee ale bi-
pentru mdrfurile presentate. Deed mArfurile letelord de transitd relative la mtirfuri expe-
descrise in biletuld de transitii se vord gisi. In diate de la und biuroti de vamd ald f -ontiere-
totald sed in parte, inlocuite prin altele. mgt.- lord de uscatd la und intrepositii Bed de la rind
furile substituite se voril confisca ci certifica- intrepesitti la altuld, nu se vord libera de cdtd
tuld desedrcdtord se va libera numai pentru a- dupg, intrarea Bed reintegral ea mdrfnrilorti in
cele din mdrfurile figurind in biletul de tran- intrepositii, constatatd prin inscrierea in re-
sit"' care se vend fi reexportatfi In realitate. gistre.
Art. 149. Deed biletuld de transit(' revestit
de certificatuld descdrcdtord nu va fi inapoiat TITLIILt VI
la biurould de intrare in termenulti fixatd con-
formii art. 142 alii legil de facd, sumisionaruld Despre trausportul5 pe WI de la null
si garantul sdd vor fi obligati solidari a plat: port al5 Romaniel la altul i despre
Candii mdrfurile vorti fi fostd din cele pro- Imprumutarea teritorubil strain.
hibite, valOrea intrégg, a acestor ragrfuri, dupd
indicatiunea din sumisiune, si ud amcnda, egald Art. 153. Mdrfurile nationale se(' nationa-
cu duod ori acestd, valOre; lisate prin plata drepturilord de importatiune,
Candi mArfurile vor fi fostil din cele admise expediate pe apa, de la und portii aid RomanieT
la importatiune, valerea intregd a acestoril la altuld, nu vorti fi supuse nici drepturilorft
miirfuri astd-felti cum va fi fest(' stabilith la de intrare nici acelord de esire.
alcAtuirea tarifului drepturilord de vama i ui, Art. 154. Ori-eine va voi ad transporte pe
amendd de 30J lei. apd, de la und portd ald Romaniei la altuhl,
Deed certificatulti descdrcdtord, dat de bin- mdrfuri séii alte objecte, va fi Uteri' ad frod
roulti de elire asupra biletului de transit(' va pentru densele ud declaratiune care va cuprinde
avea de objectii nnmai ud parte www.dacoromanica.ro
din marfuril e tote indicatiunile pieserise de art. 75 ald legil
186 LE GIIIIRI
de fact pentru importatiuni si exportatinni. lfi asignratt in modula prescrisil de art. 139 a
Acestt declaratinno se va scri de db.() cape- legii de fact pentru milrfarile expediate in
ditorult pe nil formula imprimatt care se va transitil.
procura gratisa de biuroulii de varat ala leen- Art. 159. Biletele de transporta relative la
Ini de rtdicare a marfurilora; ea TR fi scutitt marfuri supnse drepturilorii de exportatiune
de timbru. sea nnei prohibitiuni de emire vort trebui, in
Art. 155. Mtrfurile vora fi, 'nainte de incar- terment de 20 cilia de la expiratiunea terms-
carea lorii, supnse verificatinnei care se va face fulfil acordatil pentru efectuarea transportn-
in acelasi moda ca pentrumtrfurile de impor- lui, st fie inapoiate bitironrilorii de amit care
tatiune séri exportatiune. le ail liberata, revestite de certificatele bin-
Dect acestii verificatinne va dovedi ca cuan- ronrilorIl de vamii ale locurilorii de destinatin-
titatea mtrfuriloril este, cu mei multii de a ne constatanda sosirea ma;rfuriloril.
duog-qecilea parte, inferiert acelei inscrisa, in Canda aceste certificate nu vora fi presinta-
declaratinne, expeditorula va fi obligatii a play te in termenulii fixatil set candil ele vora fi li-
ti valOrea cnantitttilora lipsa i osebita tit a- berate nnmal pentru nit parte a mtrfurilorii
mendt do 100 lei. expediate, sumisionaril ci garantil lora vorii fi
Deg ratrfurile se vora gtsi de alte feluri de obligati solidaril a plati pentru mtrfurile ski
daft acele declarate, ele se yore confisca i pe partea de marfuri a carora ducere la destina-
lingt acesta, expeditorulii va fi obligat a plati tiune nu va fi certificata, de trel oft drepturile
valerea marfurilora indicate in declaratinne si de exportatinne inscrise intarifii sea, mtrfurile
osebitii amenda de 100 lei. fiindii din acele prohibits la esire. valOrea in-
In casurile de excedentii in grentatea, mit- tregit inscrist in snmisiuni ci amend rt de 300 lei.
sura sell numerula mtrfarilora declarate, exec- Art. 160. Reimportatiunea tutulorii mar-
dentula mai mare de catil duel la suta se va hulled' cuprinse inteuna biletil de transportii
confisca. va trebui st fie facutit in ill singurt datt ei
Penalitttile ottrite de acesta articolil nu se numal prin biuroula de vama indicata in bile-
vora alplica canda declaratknea falst n'arii fi tuba de transporta. Reimportatinnea prin altd
pututii nici sit pagnliesct pe fleet' de dreptnri Mural va fi thee' permist candit, in nrma ver-
cuvenite ml nici sit inlesmisca calcarea nnei pro- tu:nil accidenta de navigatinne, vasula pe care
hibitinui do e mire sea de intrare. mtrfurile se voril transporta va 6 nevoitil a se
Art. 156. Expeditiunea mtrfurilora desti- opri ci a desbarca incaretmentulti sea in alta
nate a li transportate pe apt de la una porta porta de cata acelii ald destinatiunii séle pri-
ald Roman;e1 la altulti se va face cu biletele de mitive.
transportil liberate de biurourile de vent. A- Art. 161. Predarea la binroulti de vanft a
ceste bilete R e vorii libera, &Ana ma'rfurile vor biletului de transportii va tine locil do decla-
fi prohibite la esire sea supuse la drepturi de ratiune pentrn reimportatinnea mtrfurilor ex-
exportatiune. numai in temeiulil unora sumi- pediate pe apt de la lulu porta ala Romaniei
siuni garantate date do exeeditorl; ele se vord la altula.
libera pentru tote cele-alte intrfurl, dupt sim- Art. 162. Certificatele de sosire a mtrfuri-
plele declarat'unT ale expeditorilorii. Biletele lora la destinatiune nu se voril iuscri pe bile-
de transporta vora fi formate pe chartie tim- tele de transportil si nu se voril remite celorti
bratt do 50 bani. in drept de cat dupt verificatiunea marfurilor.
Art. 157. Transportula marforilora va tre- Neil la acestai verificatiune se vora gag alte
bui A, fie efectuatil in termenile earl se voril intrfuri de cata acele mentionate in biletele
fixa, conforma art. 142 de mal.susii. Mtrfurile de transport, marfurile substituite se vor con-
dnse la destinatinne dupt aceste termene so fisca si ctndS aceste intrfuri voril fi prohibite
word considera ca. viindd din strilingtate i vor la importatiune, se va aplica osebita amenda
pliti drepturile de importatinne sea, (MA, vora de 300 lel. Acestepedepse vor fi independente de
fi din acele prohibits la intrare, se vora ma- acele la care snmisionarola va fi snpusa pentru
poia in striiingtate. nepresintarea certificatului de ducere a marfu-
Cu tate acestea, proprietarii sea consemna- riloril la destinatione. Dect cuantitatea mtrfu-
tarii mtrfurilorii voril fi admisl a justifica ca rilora va fi inferiert acelel inscrisa in biletula
transoortula a fosta IntitriatC prin accidenta de transporta, certificatula de ducere la desti-
de navigatimie sell alte impregiurari de fortt natiune se va libera numal pentru cuantitatea
majorii. Dect jastificatiunea va fi gitsitit in- represintatt. Dect mtrfurile vor fi in cnantitate
destulatóre de catre agentil vamilorii, biletelo mai mare de cata acea indicatt in biletulii de
de transporta vora avea efectulii lor i dupt ex- transporta, excedentuld se va contisca mi osebit
piratiunea termenelorii pentru efectuarea trans- se va aplica amenda de 100 lei, candd markt-
portulul. rile yore fi admise la importatiune, si de 300 lei
Art. 158. Identitatea marfuriloril expediate canal mirfurile voril fi prohibite.
pe apt de la una port aid Romanieiwww.dacoromanica.ro
la altul va Art. 163. Mtrfurile indigene earl, pentrn a
 FINANCIAREI 187

fi transportate de la nn5 loci] aid Româniel la de drepturi se va pedepsi en amenda de 25 lei

altulii. vorh trece pe teritoriii straind, nu se ori- care va fi loculd pe unde ma:duffle se vord
voril supnne la drepturi nici la intrare nici la importa sed se vord exporta i eel care va A
egire, intim clad imposibilitatea transportului valórea acestord marfuri.
lord directii , f5ri imprumutarea teritoriulni Art. 170. Inchiserea pentru faptil de con-
strhind, va fi dovedita.. trabandi va fi :
Art. 164. Egirea gi intrarea marfurilor pen- De la cinch dile pea la una hunt, dect fap-
trn alii area': transportd se va Imprurnutate- tuld va fi fostd comisii de mai pugin de trel
iitoriulii strain!, vorh fi supuse regulilord o- individi.
t5rite in privinta marfurilorii expediate pe apl De la ma, lung One la nnd and déct faptuld
de la tmil porth aid României Ia altuld. va fi fostd comisil de trel add mai multi indi-
Art. 165. Sub conditinnile prevedute la ar- vidi adunati In trup5;
ticolulii 102 alii legii de fagit, produsurile agri- De la duoi peed la cud au dect unuld seii
cole i forestiere in genere provenindii din lo- mai multi din f5ptuitoril adunati in trup5 vor
calitiltile vecine de frontier5 si de.tinate a fi fi a anti.' asupra lord arms aparente ada anon-
transportate de la nn locd ald Romaniel la al- se pe care Mid nu le vord fi intrebuintat, fart
tuld sed pe ap5 sed en imarnmutare a terito- prejudicid de alto pedepse mai grave prevddute
rinlii strgind, vorh pntea fi inc5rcate i deschr-
de coduld penalii pentru crime sell delicte co-
cate sea intra gi egi prin puntele frontiere; un-
mise de digil fLiptuitori.
de DU se vord afla biurouri de yam& déra: nude Inchisórea pentrn faptulii de contrabandil nu
se vord glsi pichete de pazii. se va confunda ni-i ul-datit cu inchisOrea la
care, in casurile de introductinne fraudnlósh de
TITLULt VII tutunnri. fuiptuitonil vord putea, conformd le-
gil constitutive a monopolului tutunurilor, sit
Despre eontraband5 fie condemnati pentru neplata amendel.
Art. 171. Ori-cine se va dovedi di a pa .ti-
Art. 166. Ori-ce importatinne seii exporta- cipatii ea intreprindetord, ea asiguriitord sell
tiune salver1if5 sed tentat5 in contra. disposi- ca interesatii inteuna modd ore-care la und
tiunilord legil de fag.a*, fie in scopuld d'a nu se faptd de contrabandit va deveni , in cualitate
plati drepturile cuvenite fiscului sed d'a se e- de complice, solidard de amenda gi pasibild de
luda u5, prohibitinne , fie numai pentrn a so inchiserea pronunciata contra f5p tuitorilord.
evita indeplinir-a unor formalit5ti, va consti- Art. 172. Urnigrirea fautului de contraban-
tui und faptil de coutrabanda. d5 sell de participatinne la contraband5 se va
Art, 167. Contrabanda avendh d3 objectii prescrie printeund and de la comiterea ace-
nahirfuri tarifate seu prohibite, fgeuta, séh ten- stiff faptd.
tat5 in cmrinsuld unul porLii sed unui binroii, Agentil vamilord cari vord dobtudi convic-
prin locmi afectate legalmente la operatinnile thmea intemeiath el und faptd de contrabass-
vamale, se va pedepsi en confiscatiunea mgrfori- da, a fostd s5vergitd de mai pugin de :Ind and
lord gi cu na, amenda egal5 on jumetate valórea gi cari vord avea cuviute de a crede cit acestil
acestord marfuri. ddcit ele vor fi tarifate. i cn faptd se pOte constata, so vor acleesa Ministe-
valórea intregh a lord , deca: vord fi prohibite. rului pnbiill pentru a obtine u5 informatiune
In casii de introductinne fraudulósa do tu- judiciard.
tunuri in foi sed fabricate, amenda va fi cea o- Pentrn constatarea faptelord de contrabandl
thrita, de legea din 6 FAbruarid 1872, pentrn in urma s5veriirel lord, probele scrise ale ace-
infiintares monopolului tutunurilord. stord fapte resultludd din corespondinta, din
Amenda nu va putea nici u5-datit s5 fie mai registrele sOil din ori-ce alto chirtil gisite la
mica de catii una sutit lel pentra masfurile ta- domicilinld indivil.ilord bitnuiti de a fi autorii
rifate gi de catd cinci ante lei pentrn ma:duffle sell complicil faptelord, vord fi suBciente chiar
prohibite altele de cath tutunurile. deci marfurile introduse frandulogi nu vord
Art. 168. Contrabanda de mgrfuri tarifate mai fi fact. In acestd cash de lipsa a mlrfuri-
sed prohibite, fiicutg sed tentata: afarg din co- lord, confiscatiunea se va inlocui prin tit des-
prinsuld until port sell unui blurod, prin locuri utgubire in bani alocatit fiscului de care Tri-
amuse séd interdise trecerii mArfarilord, va bunald gi pe care Tribunaluld o va fixa dup5
da loch la aplicatiunea penalitItilord otArite alma la care densuld va aprecia valórea mar-
de articoluld precedentil gi la confiscatiunea furilord ce ard fi trebuitd et fie confiscate.
midlecelord de transportd. Osebitii, fraudatoril Art. 173. Ori-cine se va dovedi cit, prin fac-
se vord tr5mite inaintea Tribunalelorii pentru turi de serisori, de caratil sed polite de cari
a fi eondamnati la pedepsa inchisoril dupl de- continendil indicatiuni mincinese, a rengitt a
stinatiunile stabilite la articolile 169 gi 170 surprinde buna credinta a agentilord vamali gi
de mai josh a pfigubi pe find de urt parte din drepturile
Art. t69. Contrabanda de mgrfuri scutite se va pedepsi cu pedepsa otirita de coduld pe-
www.dacoromanica.ro
 1P8 LEGIInas
nalti pentru ingeMciune sell escrocherie, MIA colo, (Meg detinfitoril mitrfurilorU vor da can-
[

prejudiciti de alto pedepse mai grave aplicate tiune sólvabil pentru valSrea lorti. Ded deti-
pentru fals. Prescriptiunea va fi cea ottiritg de natorii nu vorti de cautiune séti ded mArfurile
codulU penalti. voril fi prohibite se va nrma conformii artico-
Art. 174. Ori-ce comerciantil i ori-ce comi- STinT prated...
sionarU caril vorU fi participatil direct(' sea' in- Art. 179. Procesele-verbale vor arna data
direct(' la fapte de contrabanda 661 earl vorii descoperirel infractinnel gi locuST nude ea a
fi intrebuintatii Ia vamA facturi ski alte acte fostti comis5 ; numele, prenumele, calitgtile
false, vett putea, prin incheere a Ministerului residenta functionarilonl earl voril face consta-
financeloril, d fie privatT, pentru mail timpii tarea gi ale persónelorti care vorti lua parte, ca
mUrginitil séS pentru toti-de-una, de dreptulti descoperitori, la redactarca procesului-verbal;
de intrepositi si de facultatea transitului gi faptele constituind infractiunea gi articolil le-
tutorii celorti alte expeditiuni cari se facu In gel privitori la ea, natura, felul, calitatea, cuan-
virtute de sumisiuni. titatea (dupg greutate, me'surg, sOd nunadrd) si
valórea objectelorti confiscate; numele, prenu-
mele gi locuinta fiiptuitorilorU infractiunel ; ci-
TITLULt VIII fra arnendel aplicabild; felul i valórea objec-
telorU retinute pentru asigurare a amendelor;
Despre modnlil de a proceda In easurile loculii, data gi ora incheeril procesului-verbalti.
de infractiunI Art. 180. Fdptuitoril infractiunel vorti fi
sornati de a asista la redactiunea procesului-
Art. 175. Ori-ce infractiune , previlclutd si verbahl gi do a semna acestii actilimpreunA cn
pedepsita, de legea de feel, va Ii constatattl col earl uS va redacta; in casti de refusil din
printeunil procesii-verbalii dresat indatS dupa' partea lord, mentiune despre refesil se va face
descoperirea el. In procesulii-verbalU gi acesta mentiune va tine
Art. 176. Voril fi in dreptU de a constata in- loci' de presenta lorii.
fractiunile la legea de fac5: : Art. 181. In easel(' canlii uSiufractiuneva
1. Agentii vamilorU de orl-ce grad(' gi de fi comiscl prin miloculil de acte false sOil alto-
ori-ce clasA; rate, procesultl-verbalti va spocifica natura fal-
2. Oficiarii, stib-oficiAril Si soldatil trupelor snlui, alteratiunele son adausele. Actele, sem-
insgr&nate c paza frontiereloril ; nate gi parafate ne varietur de ate functio-
3. Cdpitanil de port gi inlocuitoril lor began: naril cari vett constata infractiunca, se vat.
4. Primaril comunelor urbane gi rurale, sub- anexa la procesulti-verbalt in care se va men-
prefectii, politaii i toti agentil politiei judi- tiona somatiunea facuti, filptuitorilorii de a
ciare Lu genere senna i dengii ctiseIe acte gi respunsult1 lorU
5. Persónele legalmente antorisate a lucre in la acest5, somatiune.
numele Primariloril. subprefectilor i politailor. Art. 182. Malurile confiscate se vorti re-
Constatarea va trebui, pentru a avea putere mite gefului-perceptorti alil biuroului de value,
legal", sit fie fAcutà.de cel pucin duel din lune- uncle constatarea va fi fest(' facet+, i acestil
tionaril desemnati do acestil articolii caril vor agent(' va da chitantit Se priimirea lorti sem-
semna imprenni procesulii-verbalU relativt. nandii procesulil-verbalii.
CandU infractiunea va fi descoperita de nd Art. 183. Mgrfurile supnse stridciunel a-
persona care nu va avea cualitatea pentru a fall, de cele prohibite, vacele plutitOre, cail gi
proceda la constatarca el , acestA pc sOnA va trAsurilo urmandil a fi confiscate séti retinute
lea parte la rdactarea procesului-verbalil i va pentrn asigurarea amendeloril, se va inapoia
semna acestil actil impreunil cu functionaril negutetorilort, stapaniloril de bastimente It
competinti. . cAraugiloril sub cautinne solvabila a valorei lor,
Art. 177. Canal infractiunea va fi comisit sell dupA consemnarea acestel valori; propu-
afarI din coprinsulti unui biurod, marfurile fg- nerea ce se va face in acésta privinta de dtre
and(' objectulti el gi miprele de transport'', functionaril constatandil infractiunea negutI-
ded acestea voril trebui sa fie retinute pentru torilonl, stUpSuilorU de bastimente i argusi-
asigurarea amendelorU. se voril conduce la biu- lorti precnm gi respunsuhl acestora se vor men-
roulil eel(' rnel apropiatU de locul unde infrac- tiona in procesulU-verbalii.
tiunea a fostil descoperitS gi procesulil-verbalil Art. 181. Dec5, fgptnitorrilti va asista la re-
se va redacta la acestil bitrot. dactarea procesului-verbalii, procesulil-verbalti
Art. 178. In casurile preveclute de legea de i so va citi, gi phi va fi invitatU a'lii semna; in
fa* in care se va proceda la confiscatiuni In casU de refusil din partea id seil de declaratiu-
case ea pe bordulti bastimentelorti, mArfurile ne di nu scie a semna, mentiune despre acésta
urmanclii a fi confiscate. afar5, de acele prohi- so va face in procesulii-verball
bite, nu se voril rAdica din locurile made aS fost Tilt copie a procesulul-verbalii , certificati.
&He, gi procesele.verbale se vol.(' redacta a- conformil cu originalulti de cat e gefulti-per-
www.dacoromanica.ro
 FINANCIARIS
ceptoril aid biuronlui made a fostU constatatà
infractiunea, se va remite indatii fdptuitorului
presentU. Dée d. fdptuitorulil va fi absentii, co-
pia se va afiga la uga biuroulul in duoe pal tgi
patru de ore de la incheerea procesulul-verbal.
Art. 185. Redactarea proceseloril-verbale si
totil ce va privi constatarea infractiuniloril la
legea de facá se va putea face in ori-ce cli, fie
di de hem, fie Duminecd sell albdtere.
Art. 186. In tote casurile Iii earl infractiu-
nile constatate yard' trage dupá densele pede-
psirea fit ptnitorilor cu inchisórea, procesele-ver-
bale se voril face in induoitil cxemplaril.
Art.187. Fie-care proeesU-verbalil se va trd.-
mite, in ducle+cl gi patru de ore celU mnitii
de la incheerea lui i pun ingrijir a gefului-
perceptorii alu biuroului unde a fost redactat,
administratiunel superiere care, dupd co va
fi examinatii, va decide, in termenil de cinci
Ne dec d. se cuvine sell nu a i se da Prmare.
Decisinnea administratinnel superiere nu va
purta de cdtil asupra cendamnatiunilord civi-
le, conliscatiunea i amenda, ca infractiunea va
trage dupd densa. Administratiunea superiOrd
nu vs, putea opri efectele procesului-verbahl de
call in casurile de emisiune a vre-tmuia din
formalitatile esentiale presense mal susd pen-
tru constatarea infractimailoril gi de escesil de
putere din partea functionarilorti earl ail pro-
cedatt: la congtatarea facendii objectuld proce-
sului-verbalti.
Art. 188. Procesnlii-verbalil Intllritd prin
decisiunea aprobativd a administratiunei supe-
riOre, va forma unii titln suficient pentru eme-
cutiunea condamnatiuniloril civile gi, in vi-tu-
tea lui, se va putea pdgi la acesti executiune
chiar décd partea condamnatd va urmdri in ju-
stitie anularea lui.
Art. 189. Decisiunea administratiunel an-
periOre se va significa piirtel condarnnate, prin
ingrijirea biuroulul de vaind unde constatarea
infractiunel a fostil fdcutii, la domiciliuld el,
deed va avea, in comuna in care acestii biurod
va fi situatti , nail domiciliii reald sell alc sd ;
deed partea condamnatd nu va avea domiciliii
in acéstd comunk eignifioatiunea se va face la
Primdria comunel i va avea valOrea ca cum ar
fi fostil fitcutd pUrtcI condamnate chiar.
Art. 190. ln termen de cinci dile de la sig-
nificatinnea decisiunel administratiunel supe-
riOre, partea condamnald va putea apela ace-
std decisinno la Tribunaluld de prima instantd.
Cererea de apelii va fi refusatd deed, de ud-
data cu presentatiunea el, nu se va justifica de
plata taxelord pentru citatiunl.
Tribunalulii va fixa infricigarea paste optii
q. ileceld multii de la priimirea cererel de apelii. Tribunalulti va fi in dreptil d'a discuta faptele
Administratiunea vilmilorti Be va cita in per- constitutive ale infractitmeT i d'a priimi, in
sena casierului generald ald judetului care va privinta acetoril fapte, proba prin martori.
fi asistatil, pentru sustinerea intereseloril clisol Aceld care se va iuscrie in falsil si care va
www.dacoromanica.ro
administratiunl, de cdtre avocatulil Statulul. sucomba, va fi condamnatil la ud amendd de
189
Art. 191. La Iptia fixati pentru inftteicare,
Tribunaiulll va da sentinta sa neputandA an3U-
na infdcigarea de cad in casnlii de inscriptiune
in fals contra procesului-verbalil, preveclutil la
art.193 de mal josll. Tribunaluld va judeca in
ultima instantd, i deed sentiuta va fi datd in ab-
Banta apelantulni, fdrd dreptil de opositiune.
Sentintele Tribunaleloni in materie de in-
fractiuni la legea de face: nu vorti putea fi ata-
cate pe calea recursului in casatiune de cdtil in
termend do una lima de la prommeiarea lord.
Ca gi cererile de apeld la Tribunald cererile de
recursd in casatiune vord fi r3spinse deed nu
vorti fi insocite de justificatiunea pldtel taxe-
lord pentru citatiunl.
Art. 192. Procesele-verbaleintdrite prin de-
cisiunea aprobativd a administratiunel supe-
ridre vorit face probii. inaintea Tribunalelora
pand la inscriptiunea in fals. Tribunalele nu vor
putea admite contra lise1orll procese-verbale
alte nulitilti de chtil acele resultandU din orni-
siunea formalitdtilord presence pentru consta-
tarea infractiunilord ; ele nu vord putea ase-
menea eli micgoreze confiscatiunile gi amende-
le, de cdte orI von fi intemeiate pa dispositiunile
legal, nici sd scuseze pe contravenienti pentru
erdre Bel pentru lipsd de intentiune de frauda.
Art. 193. Chia va voi sli so insane in fals
contra unui procestl-verbald, va trebni. sub-
pedepsd d'a porde dreptuld de inscriere in fats,
sfi declare acésta prin cererea sa d3 apelil la
Tribunald gi sd arate, prin clisa cerere, miiIó-
edo ce póte invoca pentru dovedirea falsulul
gi numele gi cnalitdtile marturilort pa cari II
pOte produce.
La diva otdritd pentra careetarea apelului gi
deed apelantuld va fi presentU, Tribmalululd
va examina mai amnia inscriptiunea in fals pi
gdsindil m4lOcele invocate in sprijinirea fal-
sului intemeiate i admisibilt , va ordona sus-
pendarea cercetilrel apelului pane Cana juri-
dictiunea criminald va fi pronunciatil asupra
actiunil earl so va ex reita de ministerulil pu-
bud dn d comunicatiunea ce i se va face de
sentinta Tribunalului admitaudU inscriptinnea
in falsd. Deed inscriptiunea in falsii va fi nes-
pinsd. se va procede la cercotarea apelului flirli
nici ud amanare. Inscriptiunea in falsil va fi
inldturat5, de cdtre Tribunalti, fdrai examend
prealabild, deed apelantulU nu se va afla pre-
sentd la infacipre.
andil actiunea publick exercitatii in urma
meal inscriptiuni in falsil, se va termina prin
condamnatinnea functionarilor acusatl de fals,
credinta datoritd pi oceselord-verbale, conform
articolulni precedentil, va inceta d'a existr
190 LEGIIIIRI
trei sute lel si la daunele interese ce se vorii ITT lord, instantele care vorti pronuncia pede-
cuveni agentilort pe nedreptil acusati. pule corporate vor otdri i asupra despdgubi-
Art. 194. Nulitatea rani procesd-verbalii, rei administratinnel vdmiloril, care in aseme-
fie declarath de administratiunea superierd a nea casuri, se voril constitui parte civile, in-
vdmiloril In temeiuld articolului 187, fie otti- aintea tjiseloril instante.
rita de Tribunald, nu va opri, décd mdrfurile Art. 200. Ministeruld publicd vs fi Mord,
vorii fi probibite la intrare, ca procesulti-ver- ea oeasiunea instructinnei faptelorii de fraudi
bald sd, aibd efectulil sell in ce privesce confi- care yell trebui sit fie supuse instantelord co-
scatiunea; nnlitatea va trage dupd sine numal rectionale séd criminale, s facd tete urrndri-
scutirea aptuitorilord de amende. rile necesaril pentru descoperirea interesatilor
Art. 195. Cana u confiscatiune nu va fi la 4iselo fapte si pentru descoperirea lord con-
fostil intemeiatd, proprietaruld mdrfurilor va formil art.171.
avea dreptn15 la uã dobandd de despilgubire, Art. 201. Implinirea ori-cdror slime cuve-
calculatd pe basa de clece la sutd pe and din nite administratiunei vdmilor eu titlu de drep-
valerea objectelord confiscate, de la +.iva reti- turi, de détoril provenindil din neindeplinirea
nerel acestoril objecte pea la 4iva inapoerel de angagiamente luate prin sumisinni, de re-
lor. Afarh de acestd dobAndd, proprietarif mdr- stitutiune a pretnlui objectelord conficate si
furilor5 no voril putea pretinde i Tribunate le inapoiate provisorid, de amende, de cheltuell
nu vord putea aloes Mel ud altd despdgubire de judecatd si, in genere, ea ori-ce titln ar fi,
cu orb-co titlu ard fi se va face prin aplicatiunea dispositiunitord le-
Art. 196. Condarnuatiunile civile contra mai gal speciale de urmariri in materie de détoril
multor5 persOne pentru unulft 1 i acelasi faptil cdtre Statil si tote actele premise de acéstit
de fraudii, vord fi solidari, atatii pentru resti- lege se vord putea forma si signifi'a de eatre
tutiunea pretului mdrfurilord confiscate care agentil ft-milord.
vorti fi fostd restituite provisorid In casurile Art. 202. Pentru asigurarea implinirel a-
prevepte de articolii 178 si 183, cat5 si pen- mendelor, , agentil vdmiloril vor5 avea dreptul,
tru amnia i cheltueli dejudecatil. in terte casurile, sã retind ori-ce mdtfuri sed
Art. 197. Proprietaril mdrfuriloril vord fi alto ojecto si orl-ce miipece de transport& o-
responsabili de fa; tele factorilorii, agentilorii sobith de acele pasibile de confiscatiune, care
si servitorilort lord, in ce irivesce confiscatiu- se vend gasi in posesiunea fdptuitorilord la do-
nile, amendele i cheltuelele de judecatit, chiar vedirea fraudelord. deed, fdptuitorii nu vor ju-
audit condamuatiunile vord fi fostil pronun- stifica cá ad domiciliuld lord reabi in Romania
ciate contra 4isiloril factorl, agenti sdd servi- si ci suntd cunoscuti de solvabill. Retinerea so
tori Erg, ca proprietaril, do si cunoscuti, s fi va face pene la concurenta nub same egale eu
fostil pusi in caned. acea a amendeloril aplicabile. Arestatinnea fdp-
Art. 198. In tote casnrile de ilifractiuni tuitoriloril in vederea asiguriirel amendelord
dand5 locii nu numal la condamnatiunile civile nu va pntea sit athO locil de edid in casurile de
dér si la pedepsa inchiserei. fdptuitoril voril introductiuno frandulesd, de tutunuri.
fi arestati si. indatit dupd, incheerea proces,- Art. 203. MOrfurile sed alte objecte confi-
loril-verbale care, in as+ menea casurl se voril scate sa retinute pentrn asigurarea amende-
face in induoitil exemplar& ei void ti condusi lor5 in casuri de infractiuni la legea de feed,
inaintea procurorulul do pe llngd Tribnnalulti nu voril putea fi revendicate nici preculd lord,
in resortuld cdrnia infrautirmile ail fostd comi- deed ele vord fi vindute, nu va putea fi pretins
se si predati acestub magistratd contra unel de ereditori, chiar privilegiati, ai feptuitori-
recunesceri scrise de priimire; de ud-datd, cu lord sett al acelor civilemente responsabili pen-
predarea fdptuitorilord arestati se va remite tru acestia.
procuroului i unuld din exemplarele procesu- Art. 204. Ori-ce secuestru asnpra produ-
sului drepturilord, fdcut5 in mOnibe percepto-
Art. 199. Actiunea publied la care un fapt rilord vdmel sed In mdnile redevabililord cdtre
de fraudd pedepsitd cu inchiserea va da toe& vamd va fi nulil i fgt.& efectil ; cu totil aceld
va fi cu totuld independentii de urmdrirta con- secuestru redevabilii vor fi constransi la plata
damnatiunitord civile pentru acelasi faptii ; ea sumolorti detorite de densii i portdreii earl
se va exercita de ministeruld publicd, eland re- vord fi fdcutd actele relative se vord depOrta
.gulile procedurel penale, fdrd nici un amestec din functiunile lord.
aid adminestratiunei vämilorii. Instantele co- Art. 205. Mitrfarile si mi4.1Ocele de trans-
rectionale Bed criminate lajudecata antra fap- porn' provenindil din con fiscatiuni se vor vinde
tele vord fi deferate , nu voril pntea , sub en- indatd ce administratiunea superiOrd va fi in-
'ventil de eonexitate, sit intrunescd actiunea re- tdritd prin decisiunea aprobativa a ei procesole
presivd on actiunea civild. verbale privitere la tpsele confiscatiuni; acele
Cu tete aceste, In casurile de contrabandil retinute pentrn asigurare de amende se vor5
vi !et excrocherie, descoperite inwww.dacoromanica.ro
urma seversi- vinde numal dup/t secuestrarea lord conformii
 FINANCIARE let
legil de nrmariri. Se va putea insd proceda gi mai 25 0/0 agentiloril earl vend 6 exeentatti nr-
inainte la vinyrea objectelord, atatil a celoril mrini1e pentrn implinirea amendeloril.
confiscate cat gi a celor retinute, rand ele vor fi Art. 211. Nu se va procede la repartitiunea
expuse strickinnel set vorii necesita cheltuell produsului vinyrel marfurilorti confiscate gi
de intretinere nepotrivite eu valórea lord. produsului amendelord de cat dupa ce condom-
Art. 206. Vinyrea se va face prin licita- natiunile vord fi devenitd definitive prin exoi-
thine publica sell la biuroulii de vama unde in- ratiunea termenului de apelii la Tribunald séd
fraetiunea va fi fostii constatata gi in a edrul prin respingerea apelului de cdtre Tribunalti.
pilstrare se vord afla objectele, séd la unil ant Art. 212. Candi] produsuld vInprel objec-
bittrod unde se va crede cd, ea p6te fi mal a-. telord retinute pentru asignrarea unel amende
vantagiósd. Licitatiunea va fi anuneiata , en va fi mai mare de catd suma acestel amende,
optO Ie celd puçinu inainte de iva fixatd de excedentuld se va consemna la Casa de depu-
administratiunea superióra pentru tinerea el, neri gi consemnatiuni de uncle proprietaruld
prin afige lipite atatil la uga biuroului care va objectelord vinduto II va putea retrage in ter-
proceda la vinderea eatti gi la riga Primdriei mend de mid and. La exeiratiunea termenului
comunel pe teritorinlii careia se va afla acestii de und and clisulti excedentu va fi dobanditil
binroti gi, calla objectele de vindutti vor fi de tesaurului publicd.
na val6re mai mare ca 200 lei, prin insertiuni Art. 213. ln casuld candil u confiscatinne
in foile de publicatiune legale. va fi fosta anulata dupa efectuarea vinyrei
Art. 207. Cana marfurile provenindti din marfariloril care vend ti facutti objectuld el,
confiscatiuni la importatiune vord fi tarifate, proprietaruld acestor marfuri nu va avea drept
adjudicataril lord vor fi obligati, dOed vor voi de cat la restitutiunea produsului viuprel, con-
a le péstra in térd. sa platOsed pentru ele, o- statatil prin procesuld-verbald de adjudicatin-
sebitti de preçul vintlerei, drepturile fixate prin ne, gi nu va putea pretinde nici ud despdgubire
tarif. Se vorn putea Med vindeclisele mdrfuri alta, sub ori-ce titlu ard fi.
81 faid adsta obligatiune déca nu se vord gsi
cumpardtori earl s. consimta a le reexporta
sell a plati dreptnrile; in asemenea casd, drop- TITEOlt IX
tulle se vorii trage din pretuld vinyrel.
Cana mdrfurile vorti fi prohibits la intrare, Despre marfurile care se Torii
vinclOrea lord se va face en conditiunea pentru pilvilsl in vama
adjudecatarti de a le reexporta in termenti de
trel lunl cold multd de la adjudecatiune. Pend Art. 214. Marfarile pdritsite de bund voie
la efectuarea reexportatirmel marfurile vorti de dare proprietaruld lord, in casuld prevdtlut
sta depuse in magazinele vdmei. la art. 20 ald legii de facd, se vend vinde, pe-
Art. 208. Agentil vmi1ord vord fi opriti, sts duod-deel chic celti multd de la data deela-
sub pedepsa de destitutiune, d'a Be face adju- ratinnel de pardsire cu formalitatile gi sub
dicatarl al objecteloril confiscate care se vord condititmile determinate pentru vintlérea ob-
vinde de vamd. jectelord provenindil din confiseatiuni.
Art. 209. Adjudeeatiunile objectelorti de ua Vinyrea se va face in profitul exclusivii aid
valOre mai mare ea dnod sate lei vord fi defi- Statului gi produsul el, dupd deduetiunea en-
nitive numai dugd confirmatiunea administra- mei drepturilord i spesclord, nu va putea fi re-
tiunel superiors. Fie-care adjudecatiune se va clamatil de proprietaruld mdrfurilorti sell de
constata prin und procesd-verbalti care se va vre und creditord, chiar pnivilegiatd. ald ace-
supune inregistrarel in termend de pee pe de stnia. Niel Statuld Vise nu va putea face repe-
la ineheerea lui. titiune proprietarului pentru diferinta ce s'ard
Art. 210. Produsuld netil al vinddrei mar- intempla sa existe, in desavantagiulti tesauru-
fnrilord confiscate se va imparti in trel partl lul, intro produsul vinyrei gi suma intograld a
egale din care Tina se va cuveni doveditorilort drepturilerd gi speselord.
infractiunel, alta se va da agentiloril earl ad Art. 215. Marfurile retinute in vamd, con-
procedatil la constatarea acestel infractiuni gi formti articolului 77 alit legil de faça, pentrn
cea de a treia se va incase in comptuld veni- lipsa de declaratiune gi, in genera, tOte mar-
turilord vamale. Déca infractiunea va fi fostti furile sere pentru ori-ce motivd ard fi, voril
doveditd chiar de agentil earl o vor fi constatat, rdmanea in vama mai muitti ca 24 ore, se vor
acegti agenti vor avea drept atat la partea lor Sunni pe und registru speciali eu mentiune do
proprie eat gi la partea euvenita cloveditorilor. felurile, mareile, numerele 1i adresele colete-
Produsuld amendeleril se va reparti in mo- lord. Fie-care inscriptiune in registru va fi sem-
dulti urmatord : natd, de eatre efuhu perceptord séd inlocnito-
50 0/0 tesaurtilni publicti; multi hal gi de atm magazinarulii.
25 0/0 agentilord earl vord fi constatatil in- Art. 216. Deed in cele trel hull care vorti
fractiunea ; urma dupd depnnerea marfurilord in vamd, a-
www.dacoromanica.ro
192 LEGILIIRI

ceste mdrfurT nu vorii fi reclamate, ele se vord la case de depunerl i consemnatiuni unde va
vinde indeplinindu-se formalitatile urmAtóre. sta in cursd de un d. and la disposttiunea acelor
Art. 217. La expiratiunea termenului de cari ild vord reclama justificandd de proprie-
8 luni, vama va cere presedintelth Tribunalului tatea lord. In lips/ de reelamatiune in term-
de prima instant& autorisatiunea de a proceda nuld de und and, produsulti vinderel va fi de-
la vindere. Presedintele va da autorisatiunea finitivii dobAnditd tesaurului.
sea chiard asupra i etitiunel care va fi pre- Art. 222. Pentru totd timpuld c&td vor sta
sintat& in acestil scopd de cdtre sefuld-percep- in rnagazinele vdmilord, mdrfurile vor fi supuse
toni tsi va desemna, in acela0 timpii, pa unuld la plata until dreptil de magazinagid de duoi
din judee&toril Tribunalului pentru a asista la bath pe di de fie-care 50 chilograme sed ftac-
deschiderea coletelort qi a redacta inventaruld tiune de 50 chilograme de greutate sporco Drop-
continutului lord. Decä in colete se voril gdsi told de magazinagi5 va fi exigibild din diva
chdrtil, aceste chârtil, parafate de catre judo- inscriptiunel mdrfurilord pe registruld de de-
c&tord, se veil depune Ia grcfa Tribunalului positii.
peutru a fi predate ar lord cari voril justifica Art. 223. In casurile in care mfirfuri fend
de proprietatea lord. Varna va fi obligatds& in-nici u'd valeta venald, nu vord putea fi vindute,
cunosciintPze despre efectuarea depositulth pe vama va precede la distructiunea lord dupd au.-
persenele cdrora chArtille ae writ pram cd. a- torisatiuuea administratiei superb:0.e, decd. mdr-
partind. funile voril fi din cele pArLsite, conformd a-ti-
Art. 218. Inventariulii se va publica in Mo- eolului 20, sell dupd autorisatiun ea judecdto-
nitorulii oficiald i in alt foi de anuneluri le-rthul care v a fi formatd inventariul clee& mar-
gale 0 se va afisa la usa biuroului in d, posi- furtle vord fi remase in vamd din altii motivii.
tuld cdi nia se vord gdsi mArfurile, 0 la usa
Tribunalulul care va fi datii autorisatiunea de
vindere. Atata publicatiunea ehtt i afisurile TITLULt X
voril cuprinde declaratiunea cd, déc& Meet DispositiunI speciale
lund de la data lord nu se va ivi nici u& recla-
matiune, se va proceda la vindérea mdrfurilor. § 1. Despre provisiunile de borda ale
Dap& expiratiunea acestul termenii, vindérea vaselorg plutitóre
§i 4iva fixatd pentru efectuarea el se vor anun-
cia prin nuol publicatiuni qi afisurT. Art. 224. Provisinnile de bond ale cordbiilor,
Art. 219. Proptietarul care va reclama mdr- batelelord i altor vase plutitóre earl vor veni
furile sele va avea facultatea, dee& aceste mar- in vr'un portfi al5 RoManiel pentru a remdnea
furl se volt gdsi in deposituld. onui biuroil de in acestil portil mai multii ca 24 ore, se verd
frontierd, s& le declare, chiard cdndd vord fi declare la vamd cn tote indicatiunile cerute
tarifate, pentru Intrepositdséd pentru reexpor- pentru declaratiunea mdrfurilord de importa-
tatiune imediatd. Dec& fuse mdifurile se vord tiune; deelaratiunea provisiunilord de bordd se
afla la und biuro5 din intru terei,proprietarul va face fuse numai prin inscrierea lord pe ma-
nu le va putea declara de chtil pentru importa- nifest5, dupd sosisea vaselor5 in peal Ca pro-
tiune, dérd va putea usa de dreptuld de Ord- visiuni de bordil nu se vord considera de catil
sire, conformil art. 20. objectele destinate a fi consumate pe vase sal
Art. 220. Vindérea m,lrfurilord se va face a fi intrebuintate la manevrd.
prin licitatiune publicd, la biurould in deposi- Art. 225. Provisinnile de bordil se vord pu-
tuld cdruia se vord gdsi 9 i in presenta unul ju- tea pdstra pe vase si nu vord fi supuse dreptu-
deatord aid Tribunalului de prima instantd rilor5 de importatiune de eatii dee& se voril
Bed a unul judeedtoril de ocold, deed biuroul va descArca. Vama va avea fuse facultatea, &audit
fi depdrtatii de seaunult Tribunalului. Indeed- cuantittitile de provisiuni remase pe vase vord
toruld va semna procesuld-verbald de adju- fi mai marl de chtd cele necesaril consumatiu-
decatiune impreuna cu agentil vdmei cari vor nei personalului vaselord pe timpuld sederel a-
proceda la donsa. cestora in porturi, sd ia, impreund en cdpitanil
Vinderea se va anuncia cu 15 (j.ile celd pu- sed patron'i vasoloril, mesutile necesarii pen-
cind inainte de diva fixatd de administratiunea tru impedicarea abusuriloril.
superierd, prin insertiunl in foile de publica- Died intro provisiunile de bordd se vord afla
tinni legale i prin afisurT. Conditiunile viny- tutunuri in fol sell fabricate, acestea nu voril
rel, in ce privesce plata drepturilord sell reex- putea retrAnea pe vase si vord trebtd sd fie
portatiunea mdrfuriloril vord fi cele otdrite pen- descdrcate i depuse in magazinele vilmel. Se
tru mdrfurile provenindil din confiscatiuni. va l&sa inse la dispositiunea cdpitanilord aid
Art. 221. Produsuld vinderel, dup& deduc- patronilorii vaselord cuantitittile carl nu vord
tiunea drepturilord, deed vorii urma s& fie re- fi mai mari de &Ail ud jumetate chilogram tu-
tiuute din acestil produsii, a taxelord de ma- tunti de fnmatti, 25 cigdri sill 250 grame ta-
www.dacoromanica.ro
gazinagiii si a ori-cdrora alte spese, se va versa bacti de fie-care omd de echipagiii. Tutunurile
 FINANCIARE 103

depuse in magazinele vamel se vorii reintegra de verificatiunea la egire mdrfurile destinate a

pe vase numal in momentuld Ana acestea vor fi exportate pe apa pentru care drepturile vor
trebui s narasésca portull fi fostd platite la unU biuroil din Intrulil Orel
Art. 226. Objectele de brand gi de iluminare gi care, sosite Ia frontierd in vaginie plumbui-
ce se vort imbarca pe vase, in timpuld sederel te gi privegbiate de agentii yarned, se vord con-
lord in porturile Romdniel pentru trebuintele duce sub escortii pendia vasuld in care von nr-
4ilnice ale echipagelort, precum i objectele ma sa fie incarcate.
de totil felult destinate a constitui aprovisio- Art. 229. Fie-care expeditiene va fi, la in-
namentele vaseloril cari voril parasi porturile trarEa in Romania gi la egirea din intrepositii,
Romaniel, se yorli scuti de drepturile de expor- precedati de ioniterea unel declaratiunl en-
tatiune intro oath cuantitatile nu yore intrEc, priqendil angagiamentulil de a se presents
strictuld no, esariii. Pentru a se determina cuan- marfthile la vama loeuini de destinatiune in-
titatile necesaril, capitanii seU patronii vase- tr'und terment Iixll gi sub pedepsele otarite do
lord vord fi obligati a declara la biuroulii de titlulii V alu legcl de feed, in casmile de con-
vama numdrulii Omenilorii compunendii echi- traventiuul constatate, fie la sosire, fie in curs
pagele lor gi acelil sin pasageriloril, feluiile de transportil.
cuantitatile provisiunilorilce vor voi a imbarca Declar,,tit ilea se va face in clued exemplare
gi destinatiunea Naseloril. DCca cuantitatile se din care mould so va pastra, ca surnisiune, la
veal pArea pré marl in i aportil cu numdrulii biuroulu can= va permire ixpEclitiunea; era cob-
ameMlorU earl vord urma sa se afle p.- vase gi alt va servi de bilk. til de tran.portii sCd de tran-
cn durata presumata a navigatiunci , acrste situ ei va ins ci marfurile Vend la destinatin-
cuantitatl se vord otari prin experti numiti, ne; ea va coutine tete indieatiuuile necesaril
dupe', cererea gefilorii-perceptori al binrouriler pentru dovecirea ori-carei sustractiunl sea sub-
de vamil, de dare pregedintele Tribunalulul stractiuni aria locil la aplicatinnea mud pe-
de prima instanta, sea' nnu asemenea Tribunal nalitati gi pentiu licuidatiunea eventuala a en-
nefiindil stabilitil in portuld uncle se va ivi ne- melort detorite tesaurului publict.
intelegerea, de catre Consiliuld. comunabl ald Osebitil, fie-care trend se va insoci de Ili
loculul. fOie de &ulna recapitulativd, pregatita prin
Prohibitiunile timpuraril de care vorti putea ingrijirea admin;stratiuncl cael ferate gi care
fi lovite la exportatiune unele objecte de hrand, se va supune la visa impiegatilord vamel de la
nu se vord aplica candil aceste objecte voril fi loculii de incarcare. La acésta foe care va fi
necesaril la aprovisionarea vaselorU. distinctl pe locii de destinatiune gi care va a-
reta numerile vagOnelord, se vord alátura tOte
§ 2. Despretransportulii prin due ferate documentele relative la marfurile expediate,
precum scrisorile de caratii, politele de carico
Art. 227. Sub reservele gi en conditiunile ei altele.
formalitatile determinate mai jest, ma'rfurile Art. 230. Pentru a se dobandi anulatinnea
de ori-ce felil sosindd din strainelate, atatilpe angagiamentelord luate la biurould de yam&
nscatil catd i pe apa la unii punctil ahi Iron- ald punctului de plecare, va fi de ajunsU ca bin-
tierel legatd prin u cale ferata cu u locali- ronlil de destinatiune sell do eeire sd constate
tate din intrulii terei, unde se va afla un bin- integritatea plumbuituluivagOneloril gi sh cer-
rod de vama sell cu und altil punctil alu Iron- tifice asupra ixemplarelord de declaratiune ser-
tierel, gi care se voril expedia prin ijisa cale vindU de bilete de transportii sell de transit,in
ferata, fie pentru a fisupuse drepturiloni la un casurile de expeditiune in intrulii tdrel, la will
biurod din intruld terei, fie pentrn a fi intrepo- intrepositii ea la unil porta cd marfurile ad
sitate sell trecute in transitii, se vorii scnti de fostd recunoscute i luate In priimire de catre
verificatiunea la intrare deed transportuld lor vama sell introduse in intrepositn i, in casu-
se va efectua in vagóne inchise cu plumburile rile de reexportatiune sed de transitU, cit mar-
fame, gi priveghiate, in tad cursuld trajetu- furile aii fostil trecute peste frontierd.
lui pea la destinatinne, de catre agentii varnel Art.231. La sosirea lord la loculd de desti-
insarcinati de a le escorta. natiune, in intruhl tdrel sea la unii portii, mar-
Art. 228. Marfurile cari, in porturi, se vor furile pentru care col in dreptil nu vord inde-
declara la de sbariare sal la scóterea din intre- plini imediatii formalitatile pre,crise in pri-
positil, pentru reexportatinne seu pentru tran- vinta importatiunel séduuutrepositului sell care
situ direetd pe nscatd gi prin calea ferata, se nu se voril putea incarca imediatd pe vase, se
Torii conduce, sub escorta agenilord vamel, vorii depune in magazine speciale ale admini-
pend la statinnea &gel ferate unde se vor pune stratiunel vannloril untie voril sta sub prive-
in vagOne gi aceste mrfurl vorii putea fi scu- gherea neintrerupta a a gentilorii acestei admi-
tite de verificatinnea la egire, deed transpor- nistratiuni pend in momentulii radicarel lord.
tulii lord se va opera precum este prescrisii la Depunerea mdrfuriloril in aceste magazine se
articoluld precedentil. Aseme nea www.dacoromanica.ro
se voril scuti va considera ca urt eontinuatinne a transportn-
 104 LEGIIIIRI
lui tn vagOne plumbuite i, la extragerea lord, Art. 238. Imnnitatea se va acorda nnmal
marfurile de exportatiune, de reexportatinne odd recolteloril propriti QJse. adica produsurilord a-
de transitd se vorg scuti de verificatiunue, In- nuale ale panintului. Lemnele, chiard taiate
trn oath depositul nu se va prelungipeste pee din paclurI supuse unel exportatiuni regulate,
,dile. La expiratiunea termenului de tine ile materiale extrase din cariere i orl-ce alte ob-
marfurile se vord trata ca ramase in vama pen- jecte analoge nu se vorg bucura de (Musa.
tru lipsa de declaratiune. Grânele nu vorti putea fi importate de catg
krt. 232. Beneficiulti dispositiuniloril cu- in starea in care se voril radica de pe campiI;
prinse in cel cinei articoll precedenti nu se va acele treerate voril perde beneficiuld scutirei
putea acorda de can deed biurourile de vama de drepturi.
intre care se vorg face expeditiunile vord fi sta- Importatiunile nu se vorti putea face, OA
bilite chiarg ia statiunele cailorti ferate prin plata de drepturi, de catg in intervaluld de la
care transporturile se vord efectua i den,' ad- 1 Iunid pea la 15 Noembre aid anului recol-
ministratiunile acestorg cal ferate verb procura tei; prin exceptiune insd, vinurile noui verb fi
vAmel, in clisele statinni, locurile necesaril a- admisibile pen' la finele lul Noembre.
tatfi pentra biurouri cad i pentrn magazine. Pentru exeortatiuni termenulti in care ele
Art. 233. Dispositiunile generale ale legei vorti urma sk fie efectuate se va intinde de la
de faca in ce privesce atatti prohibitiunile sdil epoca recoltei pea la 1 Aprilie alii anului nr-
restrictiunilo in materie de importatiune, de materd.
exportatiune sa de transitg cite ipenaiitdiie Art. 239. Importatiuuile i exportatinnile
prescrise in casurile de franda odd de infrac- se voril putca face numal pnn biurourile de
tiuni, se verb aplica in .00 intregimea lord vama nude proprietaril vend fi doveditd, con-
pentru mdrfurile transportate prin cAile ferate. forma' articolulni 236, dreptuld lord. la imuni-
Pentru aces-VI sfirsitil, vama va rdmanea libe- tati, sal prin pinetele de parb de pe ,intinde-
ra de a proceda la verificatiunea marfuriloril, rea de frontiera supusii actiunei ciiselorii biu-
fie la binrourile de intrare fie la acele de desti- rouri.
natiune sell de esire, deca, vord exista barmen' In fie-care anti, la aproprierea recoltei, pro-
grave de frau& prietarii ség arendasii voril face la binrourile
§ 3. Despre proprieteitilelimitrofe de vama, declaratiuni indicandg cultura la care
pamentuille vord fi intrebuintate si maximum
Art. 234. Romanil proprietarl de plimenturi aid cuantitatilorti de producte ce vorti core Bd.
taiate prin linia frontiera cari vord justifica de fie admise ca recoltate de pe aceste pAmenturi.
ufistdpdnireanterióru1timeIorddeIimitaiunT, Ned sefii perceptori bmrourilord void crede
se vord bucura de libertatea de a importa, fara evaluatiunile recoltelorg exagcrate si &Meg; de-
platd de drepturi, prodnsurile agricole prove- clarantii nu verg consimti a reduce aceste eve-
nindd de pe partile acelord pamenturi situate Inatinni, comisinni de agricultorl numite de
in straingtate. Acésta imunitate va fi transmi- subprefeetil arondismentelorti in care verb fi
sibilb mostenitorilortivechilorproerietari, caad situate biurourile, verb otari thfinitivii maxi-
iii mostenitori vorti fi chiard el romani, insd mum admisibild.
numal pentru pilmnturile cari le voril reveni Fie-care transportil de produsuri pentru care
directg si personalii in virtntea Iegilomb regu- so va cereimportatiuneasddexportatinnea faril
lândb succesiunile. drepturi va trebui sa, fie incocitg de ug. decla-
Art. 235. Strainil cari vend poseda in Ro- ratiune prin care proprietaruld seri arendasulti
mania paninturi taiate prin linia frontiera de- va areta felulg i cuantitatea produsurilorg si
terminata de ultimele delimitatiuni, \Torii avea va incredinta cb ele proving de pe pamentulg
facultatea de a exporta, fare; plata,thedrepturi, sag taiatd pr:n linia frontierd.
produsurile agricole provenindil de pe ro- Art. 240. Proprietaril si arendasil Omen -
mane ale 4iselorii pAmenturi, insa numai sub turilor tbiate prin linia frontiera vor avea drep-
conditinnea expresa de rociprocitate pentru ro- tuld, cu condipnile si sub formalitatile parti-
manii proprietari de pamenturhu straingtate. culare ce administratiunea vAmilord va crede
Art. 236. Pro!. rietaril cari voeil voi sa pro- de cuviintb a otdei in scopulg de a impedica
Ate de imunitatile acordate prin cel duol arti- abusnrile, se. treed, ori-candii vord credo de cu-
coll prom:Intl vorti fi obligatl sg, dovedescl viinta, de pe partea remand pe partea strdinA
dreptulti lord la aceste imunithti, presintandil a diselor pamenturi i reciproc vitele de mimed
la biurourile de vama cele mai apropriate, ti- intrebuintate la cultura si acele pe care le vor
Cuff originale de st&pesnire sefi certificate de trdmite pentrupdgunare sCiipentru a consuma
notorietate liberate de autoritatile locale ale furageie pe locil.
tgriloril undo pilmenturile voril fi situate. Art. 211. Fraudele tentate, fie la intrare, fie
Art. 237. Arendalii, fie romani, fie straini, la euire, prin declaratiuni false facute pentru
se vorii bucura de privilegiile aferente la pro- produsun provenindii de pe proprietdtile limi-
prietatile limitrofe ca proprietarilwww.dacoromanica.ro
el ensii. trofe sed prin oil-care alto midlece von da loe,
 FINANCIABE 195

ca pentrn eele-alte casuri, la aplicatiunea pe- gunaret va fl situatd intro frontier i biuroul
nalitAtilord indicate la titlurile III gi VII ale sell postuld de vamA, verificatiunea se va pu-
legil de faça tea face gi la meld bid, Una, nevoile serviciu-
Art. 242. Produsurile naturale de ori-ce fel ml vort ingadui i dOca declarantulii va pro-
provenindd din ostrOvele Dan arei apartinendii cura mipOcele pentru transportuld agentilor.
teritoriuitti Romaniei, se vord putea aduce in Diferinta in feluld séd excedentulii in nn-
tern: ma plat a. de drepturi, indeplinindu-se for- mUruld vitelord, constatatu prin veriflcatiune,
malitatile prescrise la art. 239. Trecerea vite- va constitui uA importatiuno fraudulOsa i va
lorii in aceste ostrOve pentrn luerArile culturel da locil la aplicatiunea penalitatilor provelute
séd pentru pAgunarea i inapoerea lor in téra, pentru acesta de legea de fagA.
se vort face cu formalitAtile relative la trece- Art. 247. Plata taxelord de pagunare se va
rea vitelord de pe It& parte pe alta a proprie- face la intrarea vitelord in Romania, indata
tAtilord taiate prin linia frontiera. dupa veriflcatinnea felulni i numUrului lord.
Art. 248. Admisiunea vitelord la pagunarea
§ 4. Despre pcipnarea viteloric in Romania se va rectmOsce prin and bilett li-
beratii de biurould seri postul de vamd pentru
Art. 243. Vitele straine de tad felulii care tote vitele facOndii objectulii aceleea,11 declara-
se vord aduce pentru pagunare in Romania, se tiuni set pentrn fie-care parte din ele earl va
vord scuti de drepturile do intrare, déca se va urma sa nkuneze intend localitate diferitd.
garanta reexportatiunea lord inteund termen Acestd bibetd va cuprinde numele gi prenu-
otaritt. Ele vord fi fine supuse la uit taxa spe- mole proprietarului set conductorului vitebord
cialA care se va fixa prin tarife. gi domiciliulil add in strilinatate; feleld gi nu-
Art. 244. Proprietarulii Bed conductorul de muiruld vitelord i tera de undo vord fi aduse;
vito straine, aduie pentru a paguna pe terito- loculd unde vitele so vo .agqa mai antOid pen-
riuld romand, va fi obligatd ea faca, la biuroul tru pagunare; termenuld acordatii pentru ge-
seri postuld de vama pe uncle va intra in Ro- derea vitelord In Romania; suma taxelord de
mania, ufi declaratiune indicandd felulii gi nu- pagunare platite; modul cum inapoerea vitelor
mdruld vitelord, loculd pagunarei gi termenul in strainatate a fostii garantata sOd, cand ad-
inapoerei vitelor in strainAtate. Acésta decla- misiunea s'a facutil in virtute do ante ale au-
ratiune va cuprinde angagiamentul d'a se ilia- toritatilord terei de proveninta a vitelor, spe-
poia vitele in strainAtate in termenuld fixatd cificatiunea acestord acte.
sub pedepsa, in cas contrariii, d'a se plati drep- Biletuld se va forma pe chartia timbratd en
turile de importatiune pentru acele cari ard und leA, ald canal pretd se va plati dL catre
re'rnanea in Romania i na amend& egala cu proprietarulii vitelord I cntru care old va fi
suma acestord drepturi. Angagiamentuld lust beratt.
de cAtre declarantuld va fi garantatil sou prin Art. 249. Termennlii in care v itcL admiso
depunerea unei sume egale cutotaluld dreptu- la paeunarea pe terito jul11 Romaniei vor tre-
rilord de importatiune asupra vitelord mentio- bui sa fie inapoiate in strainatate va fi do unt
nate in declaratiune s6U prin cautionamentuld an do la data intrarii. La eicuiratiunea acestui
unel persOne recnnoscuta, ca solvabila de agen- termend, proprietaril vit,lord rc'ruase n -Ora,
tuld care se va afla In capul biuroului séü po- vord fi constrini a plati drepturile de impor-
strilui de varad. tatiune pentru densele i ud amenda egala en
Art. 245. Mill intro Romania gi statele soma acestorii drepturi. Vitele vord putea fi
de unde vord proveni vitele, vor exista invoeli secuestrate, on undo se vord gZsi, pentru asi-
speciale in privinta pagunarii internationale, gu area platilord la cari introducdtmi lord se
proprietaruld vitelord va fi scutitd de obliga- vord indetora.
tiunea d'a garanta indeplinirea angagiamen- Art. 250. Prasila dobanditA de la vitele fa-
tulul luatil de densula pentru inapoerea vite- tatóre in timpuld gederii lord in Romania gi
lord in strainAtate: remiterea, labiurould sOU nrodusurile in lama, bi enza, lapte i altele, date,
postuld de vamil care va priimi declaratiunea in acelall spaçiii de timpii, de tote vitele ad-
de intrare, a actelorii ce, in temeiuld aceloril mise la pagunare, in cuantitatile la care clisole
invoell proprietaruld vitelort va urma sd alba, produsuri so void evalua dupa all norma sta-
dobandite de la autoritatile competinte ale cli- bilita de administratiune gi earl se vor inscrie
selord State pentru constatarea originel vite- in biletuld de pagunare, vord trebui sd fie ex-
lord sOle, va tine loc de depunerea sumei drop- portato de ua-data cu inapoerea vitelorii in
turilord sell de cautiunea solvabila cerutd de straingtate i vord fi scutite de plata dreptu-
articoluld precedentil rilord de exportatiune.
Art. 246. Vitele se vord represinta la bin- Art. 251. Inapoerea vitelord in strainelate
rould ski postuld de vama uncle declaratiunea se ye, face prin acelag.i biurod set postd de va-
a fostii facuta pentru a se verifica feluld gi nu- ma prin care introductiunea a avutii bond, a-
manli: lord. Cu tote aceste, Candi: Joculd pA- farA numal dee& nu se va fi obtinutd de la ad-
www.dacoromanica.ro 13
195 LEGIOIRI
minist ratiunea sup oriórA n autorisatinne spe- cuitoruld lui IegaIii asistatil de dna madori
cial5 de inapoore prin unil alt punct5. Nici uà luati de preferintl dintre membrii Consilinlui
cerere pentrn ua. asemenea antorisatiune nu va comunald. Primaruld comunel seti inlocuito-
fi priimitl décl nu va fi fAcnti entre-poi clile ruld lui gi marturil vorii libera md certificat
cel5 pusimi inainte de expiratiunea termenulul de verificatiune pentru exactitatea Arnie vord
acordatil pentrn gederea viteloril in Romania. fi responsabill &Are vamg. Deosebirile intro re-
Art. 252. Declaratinnea inapoerel se va face sultatnlii verificatinnel gi enunciatinnile core-
prin presintatiunea biletulni de pnigunare gi va rel e permisiune nu vor5 dalocil la aplicatdu-
da locii la verificatiunea feluluT i numerului nea de penalitati i vama se va mirgini a li-
vitelord gi a felului gi numerulul produsurilor bera permisinnea pentru felul5 gi numhruld de
represintate. Déc5 resultatudil acestei verifica- vite ce se vorii fi recunoscutd prin verificatinne.
tiunl va fi identicil indicatiuniloril biletuluT, Art. 256. Aceld care va obtine permisinnea
introduc5torul5 vitelor5 va fi descgrcatii de pentru p5gunarea de vite intro linia biurouri-
angagiarnentulii luatri de densul la intrare; in loril gi frontiera, va fi obligat5 de a inapoia vi-
cas contrariii, se va procede in naodul nrinAtor tele la loculd de undo ad fostd pornite, f5r5
Exca3entul5 recunoscut5 in ntim5rul5 vite- niel nh deosebire in felii i fard alte deosebiri
loril sed deosebirea constatatii in felulii lor se in numeril de catii acele ce vorii fi pututil pro-
va considera ca tentativd de exportatinne frau- veni din prIsil5 seri din perderl in cursulii pa-
dulós5, gi va motiva aplicatiunea d edepseloril iunhrei. Permisinnea va fi valabild pentru 6 lunl
relative. socotite de la data el. Vitele inapoiate de la pa-
De ficitulti asupra numgrului vitelord cari nu gunare, dupd trecerea acestoril gése lunT, se
va fi justificat5 prin acte emanand5 de la au- vor5 considera ca venind5 din strdin5tate gi Be
torititi publics gi constatândil perderea vite- vord supune drepturilord de importatiune.
lord, va da loc5 la aplicatiunea pedepselor5 o- Art. 257. Proprietaril vitPlor5 duse pentru
ta,rita pentru importatiune fraudulósa. Candil pagunare intro linia biurourilor5 i frontiera
deficituld va fi justificat5. se vorti implini nu- mal 'nainte de a se fi dobandit5 permisinnea
mai drepturile de importatiune asupra vitelor vgmel, se vor supnne unei amende egale cu su-
lipsindd. m dropturilorii de importatiune gi de expor-
Pentru excedentulri sell deficitulii doveditii tatinne aplicabila dupa tarif5, acelor5 vita.
in cuantitatea produsurilor5 se voril implini Primaril, consilieril municipali i, in genere,
drepturile de importatiune sell de exportatiune. toti impiegatil comunelor5 vor fi obligati, sub
Art. 253. Vitele strOine aduse pentrn pagn- pedépsa de a fi urmdriti ea solidari de amenda
Dare in Romania in virtntealegilord anteriOre otitrita prin acestil articold., a constate Bed,
celeT de Leg, i pentru care nu se vord fi inde- déca sin vorti avea cualitate pentru acésta, sa
plinit5 obligatiunile ot5rite de acele legi, se fac5, a se constata de catre functionaril compe-
vorti constata prin nuri recensimatil generalii, tinti ori-ce infractiune la dispositiunile privi-
sal in ori-ce alt5 modil guvernuld va gasi mai tore la phgunarea intro linia biurouriloril dl
nemenitii, i s vorii supune la plata drepturi- frontiera.
lord de importatiune care se vorti implini en Art. 258. In timpul5 in care vitele se voril
dobandl de pce la sutPt pe anii, socotit5 din afla intro linia binrourilorti i frontierA, agen-
4iva dna situ atiunea vitelor vis-à-vis de va- til vandloril voril putea, ori efindii vorii gasi
me urma si fie regu1at5. nocesariii, sa verifice, la locurile de pggunare,
Art. 251. Orl-cine va voi eL pggnneze vito felnlii gi numhruld viteloril pentrn a se incre-
pe intinderea de teritori5 dintre linia biurouri- dinta dem vitele suntil identical aceleagi pen-
loril permanente de vam i frontierA, va tre- tru care s'ail Iiberatll permisiunile.
bui Bri obting pentru acésta permisiunea bin- Art. 259. La inapoiarea viteloril de la pi-
rouiui sad postului de vam5 cel5 mai apropiat gunare se va proceda la verificatiunea felului
carol° o va libera du,5 cererea sa f5,cut5 in gi nunahrulul lorii in modulii prescris5 prin arti-
Belied pa chârtie timbratii cu 25 bani. Cererea colulii 255.
va emit, cia numdrulii i signalementuld detailat Dica la verificatinne se va dovedi un5 nu-
al5 vitelor, locul pilgungrel gi durata acesteea. mhril de vito mai mare de Mil aceld pentrn
Art. 255. Mal 'nainte de pornirea vitelord care permisiunea a foster liberata gi (WA exce-
la loculil p5eunirei enunciatiunile cerereT de dentul5 nu va fi justificat5 ma provenindd din
permisinne in ce privesce numdruld gi felul5 reproductiuni in timpuld ph.gunarel, acestil ex-
viteloril, se vorri verifica la binronlii sail pee- cedentii se va confisca.
tulii de varied care va fi primitd declaratiunea DWI nume'rulti vitelor5 inapoiate va 6 mai
set, ddc 5. represintatiunea vitelor5 laacostll biu- micii, se veil implini drepturile de exportatin-
roil sari post5 va constitni u5 obligatiune prea ne asupra vitelord care vorii lipsi gi a carorii
oneroel, chiaril la locul5 unde vitele se voril ponders, in timpul5 p5gun5,rei, nu se va putea
afla. In asemenea curl, verificatinnea se va face proba prin infriçigarea pollard.
de &Are primarnlil comunel WI www.dacoromanica.ro
de ciltre mb- INA vitele Inapoiate nu vord fi identiefi a-
 FINANCIARE 197

celeaqi pentru care permisiunea a fostU libe- site nu voril fi infiintate nici de comune nici de
ratA, capetele substituite se vord confisca si comerciii.
osebitil, se vord implini drepturile de exporta- In ori-ce case, drepturile de care oralele Brai-
tiune asupra celoril lipsindd. la, Galati §i Jsmailu se bucura acum cu titluld
de porturi-france vonl inceta la data de 1 Ia-
nuarie 1876.
TITLULt XI Art. 262. DécA la termenulil de 1-id Ianua-
rie 1876 prevdclutd Se articoluld precedentil lo-
Dispositiuni transitoriI 1 finale calurile pentru intreposituld realU nu vorti fi
cu totult terminate., se va permite, cu titlu pro-
Art. 260. Legea de fa,* en esceptiune de visorid, pdnd la infiintarea Q.iselord localuri,
titluld IV alu el, va intra in vigóre la 1 Ianua- intrepositarea marfurilora in magazine preen-
rie 1875. Wee; la acéstit data tarifulii dreptu- rate de catre comercianti i supuse aceleeaiT pri-
rilorti de vama a cArui alcAtuire se otArasee vegheri ca intrepositele.
prin art. 2, nu va fi terminatil, adoptatil de Art. 263. In cursulil primelorU iese luni
Corpuriie Legiuitóre §i sanctionatil de Domni- earl voril urma dupa intrarea in vigóre a tit-
toni, marfurile pasibile de drepturi se vor taxa, lului IV aid legoi de faeft, marfurile pasibile
pénd candd tarifulli se va putea pune in apli- de drepturi la importatiune, introduse in fo-
catiune, cele de importatiuue cu qépte i jume- stele porturi fiance inainte de supresiunea lor,
tate la sut i cele de exportatiune cu unu la voril achita, la trecerea peste limitele porta-
mita din vabirea lord la locurile §i in momen- riloril france pentru a fi importate in intrulil
tele presintatiunei pentru viimuire. tdrei drepturilo otarite prin tarife.
Art. 261. TitlulU IV alu legei de fapi. va Art. 264. Decrete domnesci, date in forma
intra in vigóre indata ce oraiele carora drop- reglementelorU de administratiune publica, vor
tult de intrepositd este acordatii prin art.111 determina dup5 trebuinte, modulii de aplica-
vord fi infiintatil, conformU art. 115, localurile tiune a diferitelorii dispositiuni ale legel de
necesaril pentru stabilirea intrepositulni real. fang. Asemenea decrete vord putea decide, cn
Pentru acestil sfirsitil, se va acorda 1ise1ord o- titlu provisoril 1i sub reserva de a se supune
rage rind termemi care nu se va putaa prelungi ulterioril dispositiunile lord la adoptionea Con-
mai multU de catil Ong la 1 Ianuarid 1876. §i purilord Legiuitóre, asupra orl-carorii casurT
la expiratiunea cAruia guvernuld va usa de fa- speciale neprevdclute in legea de façll.
cultatea ce '1 este lasata prin alinea din unnl Art. 265. On-ce dispositiuni contraril legel
la art.116 in privinta oralelord undo intrepo- de faça suntil abrogate.

BEGULAMENTU
PENTRU EXECUTIUNEA ART. 6 ALU LEG1I GENERALE A VAMILORU

(Decretit No. 1266 din 12 Iunie 1874)

Art. 1. Pentru aleatuirea primului tarn al irt. 3. Comisiunea se va intruni in Bucu-
drepturiloril de vama se va institui, conforma resci la Ministeruld financelort. Ea se va con-
art. 6 ald legii generale a vamilora, ua comi- voca de Ministerulii financelor indata ce mem-
siune compusa de 16 membril din earl 8 se vor bra* ei voril fi numiti, qi va trebui sa fie con-
mimi do Consilin1U ministrilord, dupa presen- stituitA ce1U mai tArq.iti in tennen de riece ile
tatiunea ministrului financeloril i eel-alp 8 de la insertiunea in Monitorula oficialii a de-
de camerile de comerciii din Bucuresci, Galati, eretului de facA.
Brlila. 1.41 §i Craiova. Art. 4. Lucriirile Comisiunei se voril dirige
Camerile de comercid din Bucuresci, Galati de mid presidentil, i in lipsa acestuia, de mil
gi Braila vor numi fie-care duel membri; acele vice-presidentd, ambii numitl de Consiliul
din Iaq, 12i Craiova vorii numi ate un membru. dupa presentatiunea ministrulul fi-
Art. 2. Camerile de comercid voril a lege pe nancelord.
membri a caronl nominatiune le apartine cu Directoruhl vamilord 1i contributiunilor in-
majoritatea de voturi cerutA de art. 29 al le- directe va indeplini fuuctiunile de seeretara al
gil constitutive a cliseloril camere. Ele vor pu- Comisiunei 1i de iefd aid cancelariel ei. In cas
tea lua pe ace0i membri sód din sinulii lord de absenta a directorului vamilord gi contribu-
séd dintre negutAtorii qi industrialii romani tiunilord iudirecto, elU va fi inlocait prin nnul
www.dacoromanica.ro
figurand in lista alegatorilor fie-cAreia din ele. din impiegatil sub ordinilo sSle.
198 LEG1IIIRI
Art. 5. Ministerulil financeloril va procnia Art. 8. Pentru gribirea lucrarilorti el, Co-
Comisiunei tote documentele, informatiunile, misiunea se va putea imparti in sectinnl de
probelo de merfnri (Ochantillons) si ori-ce atü cite patrumembri,duoi din aceinumiti de gu-
va fi de trebuinte, ientru a se lumina in vernd i duel din acei numiti de Camerile de
lucrarile el, precum §i impiegatii si furniturile comerchi. Aceste sectiuni writ lucre, simulta-
de biurod necesatil servichilui cancelariei Bele. net' fie-care din grupurile in carl objectele in-
Art. 6. Lucrarile Comisiunci voril avea de scrise in tarifd se voril clasa conformil art. 6
objectU : No. 1 de mai Bust.
1. Stabilirea nomenclatutt I objecteloril earl Lucrarile sectinnilorU se vor supune exame-
vord trebui sa figur( ze in tarn, fie ea supuse nului Comisiunei intregi si nu vor fi definitive
la drepturi, fie ca scutete, fie ca prohibite ei de can dur& incuviintarea acesteea.
clasificatinnea acestoru objecte dupd natun, Art. 9. Presidentul Comisiunei va otari tli-
specil si cualiteti. lele i orele sedintelorU atatii pentru Comisiu-
2. Alegerea hazel de taxatiune pentru &- nea intrega (itS i pentru sectiuni.
care objectil supusii drepturilorU. NI mbrulii Comisiunei care va lipsi de la trel
3. Determinatiunea valin el fie-ciuul objectU ledinte fire, a motiva absenta sa, se va consi-
de tanfat pe greutate, pe mesura seri pe numer. dera ca demisionatil si va fi inlocuitii.
4. F xatiunea taxelorii legale. Preseuta membriloril se va constata pnin in-
5. Chibzuirea pentru fie-care objectil supusil scrierea In unit registru me se va tine de pre-
drepturilord, a cuotitateI taxeleril prevedute sidentulii Comisiunel.
de leg( a generale a vamdorii. Art. 10. Membril Comisinnel vend priimi,
Art.7. Pentru determivatiunea valorilor ob- pentru fie-care ledinta la care mil lua parte,
jectelor de tarifat pe greutate, pe m esurii seil p e tie sedinta a Comisiunel intregl, fie sedinta a
numer, Comisiunea v a avea recurs la tote midlo- unei seetiunl, unii jeton de present& de III va-
cele propril d'a face apr ciatiunile el cat so va pu- lore de 20 lei, care se va plati de IllinisterulU
tea mei exetcte. Spro acest sfirsit, ea va fi libera, financelorit
in casunle in can va cr de necesariU, si chiame Art. 11. Lucrarile Comisiunei vor fi conduse
tn sinuld el persOne exeerte in cunoseinta mar- astd-fel ca ele se fie en desaversire terminate
furilord i sa ia avisulg acestord persOne. la 1 Noemb e 1874 celit mai tard'ii.

LEGE
PENfitu REGULAREA PROPRIETATILORU STATULUI DIN BASARABIA OCUPATE
DE LOCUITORII COLONISTI SI DOMENIENI

(Deeretil No.1247 din 10 Iunie1874)

CAPITOLULt I In mil canlii liTmdntald ocupatil de acesti
locuitori in fie-care eomune, va fi de ue, intin-
Desk re reseumpiiraren driIorii i sat.- dere mai mare preste numerul de 50 sell 00 de-
einiloi S. i improprietiirit ea coloni- setne destinate fie-cerul cap de famili., atuncl
stilorii i doinenienilorik. prisosulti terenului remane proprietate liberi
a St .ului
Art. 1. Co'onistii si eel altl locuitori ij
Art. 2. In intindcrea terenulni datti locuito-
domenicn- din Basarab'a d .vinu i rdmauil di- Tame (it si colcmisti sOil. demenieni intra, i va-
pliiil propriet, 01 pre pamintulu supusii pose- tra satulu`. precum ei gradinele viele,
siunil lord, in intind rea marginitd, col d'au- piduiile i plantatiunile de oll-ce nature,.
tdiU pea in 50 deset ue. ercl, cei d'ald duoilea Art. 3. Veduvele ce copil necasatoritl se
pea in 30 deset ne, p ntru fie-care cap dc fa- prenumere intre cavil de familie.
mil'e iu Mute: in dina promutgarel presentei Art. 4. Prcotil biseric( lora aS facultatea a
legi, ql in linutele t rennint ocupatil de (1'6'10 core sa fie prei umeiati intro capil de familia
astadi in fie-care commie, In comurele unde se afle asetlati.
Chinn intinderea terenului specificatil a al Acesta cerere urmezi a fi facutd de preetd
sus nu va fi de ajuus pentru a se da la fie-care inaintea Comisiunei instituite prin art.17 din
capii de familie Cate 50 seu 30 desetine. atuncl presonta lege, sub pedépsa de a nu putea, in
so va imparti pamontulil in paeti egale intre nici un ens, in uric& cxercita acestri facultate.
&null. www.dacoromanica.ro Art. 5. In fie-care comuna se reserve, fare,
 FINANCIAHE 199

Did nil despagubire, ud-datd, pentrn totil-dé- lul, precum i locul5 trebuinciosil impregiurul
nna, cats 60 desetine terenil pe serna bisericel, lacurilord pentru pescuire.
ea dota el, pentru intretinerea clerului si a Art. 12. Liberi snntil locuitorii a's1 adapa
celort-altl slujbasi bisericesci in activitate. vitele in tote apele, a prinde racl in lacnrl si
Art. 6. Nu se voril prenumara intro capii in girls si a pescui cu undita on uncle voril voi
de familie locuitoril 4iqT contribuabili earl se pentru trebuinta easel lord, fara a baga na-
gasescil aselati in comune, afara nnmal deal vodil seti plasa.
nu vorti fi casatoriti en coloniste.
Locuitoril de acesta categoria, romani sed CAPITOL-ULU II
impamenteniti, ad facultatea de a priimi Cate
10 desetine de fie-care capt de familie din pa- Despre pretulii ritscumpr3riireI driri1or,
matuld de prisos5 afiatii in difelite cornune, sareinelorit si a pron5nturilorrt
sell de terenele libere ale Statulul.
Art. 7. Locnitorii contribuabill arltatl in Art. 13. Pretulii pdmentului, pe care local-
precedentulal articolti, earl vorii voi a usa de torii devind deplini proprietari, dupa art. 1 al
acesta facultate, snail tinuti a face declara- presentel legi, atatti pentru colonisti, catii si
tinnea loril inaintea Comisiunel institnita prin pentru domenienl, va fi elte 80 lei de fie-care
art. 17, sub pedepsa de a nu li se mai tine in deseting.
eéma cererile ce voril face in urma inchriarel Astil-feld capubl de famine, colonistd oil do-
lucrarei Comisiunel. menianii, va plrtti fie-care, della numerulii de-
Despagubirea co se cnvine do la acesti locui- setinelord ce i se cuvine in comuna undo se a-
tori pentru fie-cara desetind de pamentU va fi fil, potrivitU dis2ositiunilor art. 1 pentrn pre-
tad acea determinata prin art. 13 pentru lo- tulti pamentulnl, in termend de 15 cal, elte
cuitoril colonisti i domenieni. Acesti contri- lei 6 bani 70 de fie-care desetind pe and. adicl
buabill strimutându-se de pe pamentulii re se procente 2 "Roo si amortismentil lei 4 "Iwo.
cuvine numai fostilord locuitori colonistI sell Acestl plata se va respunde uil-data si in
domenienl, all dreptd de a se desface de easel() acelasi termenil cu &Arlie fiscali.
pe cari le parasescd, avendil comuna drepturd Art. 14. Fie-care corneal rernane reepun-
de perceptiune (rescumperare). pOre catre StatS pe tot il intervalul de 15 anT
Art. 8. In termenti de 15 ani de la promul- pentru sumele cnvenite fiscului in virtutea a-
garea presentel leg, Mei fostil colonistI se5 cesVi legi.
domenieni, mei cei-alti locuitori simpli contri- Statnlii, pentrn asigurarea creantel séle din
bnabill sell moscenitoril lort, an vor5 putea fie-care co anal, are asupra pamentnlui posed at
instraina nicl ipoteca proprietatea lord, nici de locuitori, In virtutea presentel legl, i Cl
prin testamentU, aid prin acte intro viui, de ipotecl logall, nesupusa nici unel inscriptinnl
catd catre comma sed catre vor-und altii lo- seri altel formalitatl.
cuitord din acea comund. Art. 15. Peel la facerea unei noul m6surti-
Art. 9. Ganda and locuitord, colonistil sell tire a pamentulul, se va Ina de baza, pentru
domenianii. va nun Lira testamental, set' fail fixarea despIgubirel ce se cuvine Statului in
a avea mostenitori, partea lul de pamentil o fie-care comunl. numerulit desetinelord indi-
va lua comuna, cuindétorire de a plati detoria cate in rolurile dupa cari so face astacll per-
lui pentru pamentil. ceptinnea ddrilorii.
Art. 10. Se desfiintez-a, ul-data pentru tot- Art. 16. Pentru determinareanumerulul Ca-
de-una si in OWL intinderea colouielor si a do- pilord de familie, se va lua de baza totd rolu-
menielord drepturile, privilegiurile monopolu- rile curentulul periodil catagraficescii, la carl
rilor5 de carciumi, sarcinele siindétoririle sta- se vorii adauga i insurltefi acel deveniti capl
bilite de legi, ncaze, chrisóve se5 invoell per- de familie peel in lirta promulgarel presen tel
petue off timpurale. rernanendii ca asemenea legi, precum si vadueele cu copil necasdtoriti
locuitori sa se bucure de aceleasi drepturi si to netrecute in roluri.
obligatiuni la cari suntll. supusi de olz0e toti Art. 17 . Pentru a se constata num6rulil ca-
RomaniI. pilord de farnilie, vointa preottilui de a se pre-
Pentru inlesnirea locuaoriloril fostI colonistI numera set' nu intro capii de familie, numerul
si domenieni la plata despagubireI catre Stat, dcsetinelord dupd art.1, precnm si snma des-
preveliluta la art. 13, vorii fi scutiti de recru- pagubirel cuvenita Statulul de la fie-care co-
tatie pentru armata permanenta in timpti de mma, conformil art.13, se institue ul Comi-
10 ani de la aplicarea acestel legi. siune pentru comunele colonials si alta pentrn
Art. 11. Nu intra in num6ruld desetineloril comunele domeniale, compusa fie-care de mail
acordate prin art. 1 din presenta lege drumu- delegath ald fisculul si null delegatii alesii de
rile nationale, judetiane si comunale, rapele, Consiliele romnnale.
prundurile, matcile apelorti, stufurile si lacu- Aceista Comisiune va constata Inca num&ul
rile, earl tote acestea r6manil pe sema Statn- locnitorilord birniel specificati in art. 6 luand
www.dacoromanica.ro
I
200 LF.C4 I t. SRI FINANCLARE

act5 de declaratiunea lor5 ci voesc5 se5 nu a Acestii proces5-verbalii se va inainta Indat

fi Impropriethriti. qi In casii afirmativii, pe care Cornitetului permanentri set Consiliului jude-
anume teren5. tianii, care In terment de 8 pe libere de la
Art. 18. In modult de mai Bush prescrisil, incheerea Comisinnei va fi ditorri a judeca In-
constatându-se nume'rulil capiloril de familie. tr'unil mod5 definitivii i irevocabilii contesta-
vointa preotulni i numerult desetinelor5 en- thin e a ivit.
venite fie-crania colonist5 seri dornenian, cuan- In nrma decisinnel Comitetului permanentri
turn despggubirei ce Statn15 are dreptii a im- se5 Consiliulni judetianil, Comisiunile vorri e-
plini de la fie-care comunA, Comisiunile voril fectua In termenulti ce15 mai scratil constatg-
incheia despre acésta null procesii-verbal5 in rile argtate la art. 17 i 18, depunenda proce-
triplu exemplart, snbscrisil de ambiT delegati; sele-verbale la autoritatile acolo argtate.
printeunt osebitil procesii-verbalii, tot in trel
exemplare, se va constata numerul5 i vointa
birnicilort. CAPITOLUIt III
Procesele-verbale, &yr', ce Be vor verifica de
Cornitetul permanentil seri Consiliulii judetian, Disposit1un1 transitoril
se vorri depune tint exemplarii din fie-care la
Primgria cornunel, altuhl la Comitetul perma- Art. 20. Acét5 lege se va pune in aplicatie
nent5 i altult la Ministerult finançelorii. de la 1 Ianuariii 1875.
Art. 19. Neintelegerile intre acei duoi de- Art. 21. Ministrulii finangeloril este ardor--
legati earl cornpunii Comisiunile asupralucrui- Bath a face cheltuelile necesarie pentrn aplica-
riloril ce Buntil chilmati a face dupri art.17 se rea presentel legi Ong in concnrenta cu suma
vor5 constata printeul anume incheere. de 101 70,000.

LEGE
PENTRU ARENDAREA MOSIILORU STATULUI PE TERMENU DE 10 ANI
(Decretil No. 1398 din 3 Iulih 1874)
Art. 1. Administratiunea dom nielorri este incépa. cu 14 luni Inaintea expira'rel termenu-
antorisata ea, pe viitor5 s arendeze moliile lni unni period5 in lucrare.
Statulni pe termer-id de 4ece Art. 8. Dispositiunile art. 351 din codulii pe-
Art. 2. Pablicatiunile se vor5 face tot5- nal5, se vor aplica la licitatiunile pentru aren-
dé-una la timpri, astil- felt' c licitatiunile s5, d5ri1e facute de administratiunea domenielorit

www.dacoromanica.ro
 TABLA GENERALA
A LEGIIIIRILORII TRECIITE IN ACESTA PARTE A II A COLECTIIINEI

Observatiuni. multe leginirl din cele trecnte in I parte a acestel colectiuni, nnil e
at fostd abrogate, ere altele inlocuite seti modificate, de aceea amd insemnate prin notitii,
in mat e. table. generale., explicatiuuile si tramiterile necesaril.

A. LegluirI politice
PAGINA.
Tractatuld de pace (conferintele din Paris) din 30 Martie 1856 1 ...... . . 3
Tractatele incheiate de Romania si Moldavia cu Inalta Porta in anil 1393 si 1460
(Cele dime tractate ale Itornaniei) . . . . . . . . . . . 8
Tractatule Moldova cu Turcia incheiatil intro Domnuld Bogdan qi sultanule Solim
in anuld 1513 3 9
Tractatb privitore la crearea unei UniunT generale a postelorii (1874) . . . . . 11
Regulamentii de detalid ei de ordine pentru executarea tratatului privitord la crea-
tiunea Uniunel generale a postelore, incheiate la Berna la 9 Oct. 1874 (1874). 15
1. Rartea acestuT tractata, privitnre la Romania, Incept: de la art. 15-27.
2. Tractate veal earl servt pentrn istorie.
3. ldem.

B. Leginirl emanate de la Ministerlulil de externe

Lege pentru organisarea Ministeriului afaceriloril straine (1873) . . . . . . 3
Regulamentil pentru servicinle interiord ale Ministeriulul afacerilorti straine (1874) . 8
Lege in privinta taxelord de ancoragie si cheiagie (1871) . . . . . . . . 10
Decretil si regulamentil pentru fixarea costumului representantilor Romfiniei in stred-
natate (1871) . . . . . . . . . . 10
Conventiune de extraditiunea reciproca a criminalilord si desertorilord intro Roma-
ilia si Serbia (1871) 1 11
Lege si conventiune pentru jonctiunea linielorti forate ruse cu liniele ferate romane
intro Iasi si Iiisinev (1872) . . . . 12
Regulamente de punere in aplicatiune a legilord de la 20 Noembrie 1871 si 25 Maid
1873 pentru stabilirea si perceptiunoa taxei de cheiagiti (1874) . . . 15
Lege si Conventiune pentru jonctiunile liniilore ferate romtine en cele Anstro-Un
gare (1874) . . . . . . . . . . . . . . . . 16

1. Presenta conventions a abrogata pe arena din 1963 Uncial la pag 2053 a colectiuneT, partea 1, a card
.urat1 a expirata la 1870.

C. Legiuir comune
Decret11 pentrn modificarea art. 19 diu regulamentulti privitort la actele stareT iJvi-
le (1871)1

1. A so Team in partea I a eolectinneT : a, regularnent pyntrn servicinla actelord starei civile,

forrnularele actelora starel eivile, pagina 231; e, decre a din 1860 pentrn indreptarea maT
itrecarate in regulamentuM aetelora ali8rei eivile, pagina 211.
www.dacoromanica.ro
 2 TABLA GENEHALA
PAGINA
Lege pentru reformarea i completarea nnorii articoll din codicele penalii (1874) 2 . . 3
Codice pena1 en modificatinuile introdnse prin legea pentrn reformarea i completa-
rea unora articoll din acestft codice (1874) 3 . . . f . . . . . . 15
Tabla de materti a codicelni penalt 50

2. Acdst5 lege s'a trecut6 precnm s'a votat6 ee Corpurile leginitere i promnIgath juin llonitornlii oficialii.
S'a trecrt6 insh in intregul6 sill codictee pecalll cumodificatianila introdnse e!i precum tirmdd a se Beryl on
dinsalii in intregulA shd. Vel nagina 15 p acestul apendice sthi partea 11 A oolectinnei nude este trecutL
3. Vedl noata precedenth 2. Veg asqmenea i codicele penallitrecat Ia pertea I a colectIund, paina 304;
legea precedend modificitdre acestul sodicc, trecutd la parte& Ii pagina 8, (ambele inaiporate precum nr-
mid a se Beryl' gi consdta asap).

D. Leginiri veal
Pravilnicdsca condiel a Domnulni Alexandra Ion Ipsilant V. V. 1 . 3
Scara pentru cde ce se cuprindit inteacésta pravilnicesca condica a lui Ipsilantil . . 24
1. Acesta este a 6-lea legiuire veche din cele mai importante i necesariT ce s'a and trecnt6 in antis% co.
lectinnede legiuid. A se vedea la pantos. I : a5 Legiuirea Caragea pag. 429; b, Culegerea de leginid ale Dom.
nnlul B. D. Stirbeit, pagina 515; c, codicele (Calimal0 civilS alh Moldover on anexele InS, pagina 556;
ct, Mannal5 de pravila biseric6sc5, pagina 682; i e, etiatatele colonillod bulgare dial. Basarabia, pagina 731.

E. Legiuiri judiciare
Lege compleetdndii art. 18 din legea organisatinnel judecaloresci (1873) 1 . . . . 3
Decretil pentru adoptarea de insemne exteriori distinctive pentrn procnroril de Curti
gi Tribnnale, substitnti, judecatori de instractinne gijudecatori de pace (1871) 3
Decisinnea Ministerinlui justitiei pentrn uniforma portareiloril (1872) . . . . . . 3
1. A se vedea la partea I a colectinnd : a, Legea pentrn organisarea judeciltoresch, pagina 766; b, Legea
pentrn modificarea alineatulni V de sub art. 18 din legea organisatinnd judechtoresci privitorii la Tribune.
In16 G#latY, pagina 775.

F. Leginiri administrative, judetiane qt comunale

. ..... .
ReguIamentii pentru organisarea i administratinnea imprimeriei Statului i Monito-
rulai oficialii (1873) . . . . . . . . . . . .
Lege pentrn reorganisarea serviciulni statistica generald aid Romaniei (1871) . . .
3
22
Regulamenta aid servicialui generalii de statistica din Romania (1873) . . , . . . 24
Lege asupra regimulni inchisorilorii (1874) 1 . . . . . . . . . . . 80
Regnlamentil de administratinnea penitenciara in judetulii Argegn (1871) , . . 35
Concesiunea pentrn constrnirea de tramvais in judetnla Ilfovii (1873) . . . . . . 37
Conventiunea aditiunalg intro Consiliulit general affi judetulni Ilfovd i D: Enric Sla-
de, concesinnarula tramvayulni din acel jndet gi Caduld de inscircindri (1874) 38
Lege pentrn Consiliile jndetiane promulgata la 31 Martie 1864 en modificatinnile In-
troduse prin legea promulgatg la 31 Martie 1872 (1872) 2 . . . . . . 41
RegAnientil de aplicarea legel Consiliiloril judetiane.(1872) 8 . . . . . . . . 51
Clr-ulara Ministeriului de interne asnpra legel modificata gi a regulamentului pen-
trn Consiliile judetiane (1872) . . . . . . . . . . . . . 53
I cco pentrn maximum taxeloril gi contributirmilorii comunale (1871) 55

1. An6st5, lege iropreuni en regu'amentull ei care nrmdd mai la vale pll abrogatti i inlocnit5 nrmiltdrele
legiuiri trecnte in partea I a colectiund, adech : a, regnlamentieil pentru organisarea servicinlui penitencia-
relod ei de bine-faced din Romanis, pagina 82 ; b, lnetencliunile pentru inchisorl (aneal Is regalamentuld
precedent6), pagina 840; c, Duch circulare instructive ale Ministeriului de interne asupra serviciulul inchiso-
rilorti i arestatiloril, pagina 853; ci, Cirenlara explicativii a Ministerinld de interne, pagina 857; e, Regula-
meatchll generalt pentru arestele districtnale din ted tem, pagina 860.
. aci din nno6 legea Consiliilontl judetiane la care s'ab. intercalath nrodificatinnile introdnse
-i»6 inutile legiuirile trecnte Ia piatea 1 a cdec;iund, adech : a Legea pentrn infiintarea Conejljjlorll jn-
ne, pagina 868; b, 1Decred modificfitorii art. 3-din loges Consiiiilort judetiane, pagina 876; c. Apendice
"1-102 de snb tint; VII din lege& Consilinrilon6 de Indele privitOre la secretarii Consiliilonll (Comi-
aanente) pagina 876.
ita precedend.
www.dacoromanica.ro
 ETUILORII
PAGINA
Lege pentru tocmelile de lacra'ri agricoie c peutru executarea lora cu modificatiunile
introduse prim legba promulgati h 28 Marble (1872) 5. . . . . . . 57
Colectie de tote instructille 0 deslegalile ce s'afi mai data in aplicatia nuoei legi
rnrale, partea II (1864-1865) 6 . . . . . . . . . . 60
Regnlamenta asupra comergiloril de pommeri urbaui (1871) 75
Decretii pentru fixarea uniformel sergent toril de oracii (1872) 78
Regnlamenta pentru vinyrea lemnelora in eapitall (1872) . . . . . . . 79
Regalamentii elaboratii de Consilinla commoni ala capitalei pentru apele feruginOse
de la Vacaresci (1872) . . . . 79
Lege pentru licuidarea averilor administrate de desfiintata obstésca epitropie (1873) . 80
Regulamenta pentru administrarea avutalni .sericesca (1873) . . . . . . 81
Lege pentru taxa jedetiana e comunalk cam sa serve la despagubire pentru vitele
ohlorite (1874) 82
Lege pentru modific4ri la legea comunall (1844) 7. . . ._ 83
Legea comunelorii (1864 1874) 8 . . . . . . 95
5. ItetipArindu-se nal acentit lege du Modificatinnile ce '1 8'01 introdusli la 1872, Amine neintrebuintabild a-
ceea de la partea I a colectinnei, pagina 912.
6. A se vedea partea I a noIcettunei de aseinenea instruqiuni gi deslegdri in apliclinnoa leget rnrale la
partea I a colectiung begilorui, pagina 893.
7. Andstil lege s'a tronatl. astd-feld precum s'a votatd de Corpurile legiuitare gi promnIgatil prin Monito-
nut oficiald. Spre ud, real mare inlesnire insd s'a trecutd imediatd dupil acésta, in intreguld eT la nnd locd
set intr'und corpd1 partea legeT comunelord din 1864 care a rdinasii nemodificatl precnm i modificatinnile ce
'T s'ail Vann. in 1874.
8. 'Pep notita precedentd. Acdstit lege Jihad tipdritd proem lama.i a servi ast1Y, in 1874; legea co-
anunelord trecna la partea I a colectienei, pagina 877, fievine inland i neintrebuintabild.

G. Leginiri telegrafo-postale
Iegea telegrafo-postala (1871) 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Regulamentii pentru fixarea atributinnilora amploiatilor telegrafo-postall (1871) 2 . 10 0 17
Lege pentru organisarea Corpului telegrafo-postald (1871) . . . . . . . . . 12
Regulamenta pentru darea in antreprisa a transportului voiagiorilora, corespondin-
telorti 0 objectelora de mesagerii (1871) 3 ..... . . . . . . 15 0 76
Decisiunea Ministeriuki de interne in privirea responsabilitatei amploiatilorii tele-
grafo-postali la casii de abateri de la legi 0 regulamente (1871) . . 19
Instructinni speciale pentrn serviciula telegrafica interioni (1871) . . . . . . 20

Regulamentil postala (1872) . . . . . . . . ..... .

Decisiun ea Ministeriulni de interne pentruregularea serviciuluitelegrafo-postalii (1871)
. . . . . .
Lege pentru retinerea mensuala de 5 5/0 din salariile impiegatilora telegrafo-po-
87
38
stall (1874) . . . 53
Regulamentii tii descrierea uniformel corpului telegrafo-postala (1871) 53
Regnlamentil pentru uniforma personalului telegrafo-postalU inferiord (1872) . .
Lege pentru fixarea taxelorb telegrafo-postale (1871) 4 . . . . . .. 55
56
Lege pentru cArtile de posta (1873) . . . . . . . .
Regulamentii la legea asupra cartilora de pasta (1873) . . . .
,
. ... 57
57
Lege pentru introdncerea depeplora urgente in servicinla telegrafica (1873) . . .
Lege pentru idintarea mini servicia de poste rurale (1872) . .
Regnlamentii 1 instructii de manipnlare pentru postele rurale (1872) . .
. .. 58
59
,1 i
Lege pentru introducerea cartiloril de poste"; in serviciulU postal international (1874) a

Lege asupra timbrelovii telegrafice (1874) . . . . . . . . . . . . , 1.,7

Lege 0. conventiune intro Rorohnia qi Austro-Ungaria pentru serviciula te/eg. (1872) 67
Lege 0 conventiune postalit intre Rusia si Romania (1873) . . . . . . . 69
1. Actistii lege fiindd mai intinsit gi prin nrmare mai complectit de cfitd aeeea din annlii 1864 sedate din nr-
Ind, care este trecntii, la. pagina 969 a plata 1 a colectinneT, Amine desfiintat.1 imprennl en instructinnile de
la pagina 912.
2. Din erdre s'a trecutd de (Nod orT acestd regulamentd, adicd la paginile 10 gi 17.
3. Acosta regulamentl. a modificatd gi abrogatt pe acela din 1870 trecutd la pagina 977 a pdrteT I a colon-
Vire.
S'a trroatd din eróre in dnod bead, adicil la, paginile 15 gi 76 a pIntel a II a colectinnel ea a acestni A-
peudice.
4. Amistd lege a abrogatd regulamentuld din 1870 pentrn fixarea taxelorll telegrafo-postale trecutd la par;r,
lea I a, colectiuner, pagina 975.
www.dacoromanica.ro
4 TAMA GENERALA
PAGINA-
T ege §i conventiune posta1 5 intro Romania gi Serbia (1874) . . . . . 73
Lege gi conventiune Intre Directiunea postelord i telegratelord romane Cu compania
egilort ferate Lemberg-Cernovitz-Iagi pentru priimirea gi expediarea telegra-
melord de Statii gi private (1874). . . . . . . . . . . . . . . . 81
Regulamentil de executie a conventiei postale incheiate intro Rusia i Romdnia la
17 Februarie (1 Martie 1873) . . . . . . . . . . . 84
Regulamentii de executiune a conventieiincheiatd la 6i20 Tanuarie 1874 intro Directiu-
nea generalit a poste1or5 §1 telegrafelord gi compania calord ferate Lemberg-
Cernovitz-Iagi (1874) 88

H. Leginiri medicaln
Regulamentuld facultiltei de medicind din Bucuresci (1871) 1 . . . . . . . . . 3
Decretil pentru modificarea art. 70 din regulamentuld facultgel de medicing (1872) , 8
Regulamentil pentru organisarea scólei de farmacie din Capita1 5 (1871) 2 . . . 8
Regulamentil pentru sceila de veterin5rie.(1872) 8 . . , 12
Regulamentii de politie veterinarie (1874) 4 . . . . . . . . . . . . . . 12

. ..... .
Instructiuni pentru autoritatile administrative asupra nthurelord profilactice in con-
tra cholerei asiatice (1871) . , . . . . . . . . .
Instructiuni pentru carantinele infiintate la frontierele terei (1871). . . . . . .
20
23-
Instructiuni pentru publicd asupra msuriIor apdr5tOre in contra cholerei (1871) . . 24
Instructiuni asupra executheI mesurilorii profilactice in contra variolei maligne(1871) 24

Taxa medicamentelorii (1874) 6 . . . . . . . . . . . .

. .....
Regulamentil pentru serviciuld sanitard alii judeteloril (1873) 5 . . . .
Regulamentil farmaceuticti (1874) 6 . . . . I
.. ;
26
28
29
Lege pentru organisarea serviciului sanitaril (1874) 7 50-
Regulamentuld Consiliului medicald superiord (1874) . . . . . . 63
Regulamentuld pentrn Consiliele de igiend publied i salubritate (1874). .
Regulamentuld serviciului sanitard de judete (1874) . . . . .
Regulamentuld spitaleloril judetiane i comunale (1874) . . . . .
.. . 66
71
78
Regulamentuld serviciului sanitard de urbe (1874) 85
1. Acest5 regulament5 a abrogatii pb acela din 1870 trecutil la vagina 1093 a prirteT a colectinnet.
Acest5 regtilamentfi urma a se trece la legiuirile emanate de la ilinisteriulA cultelor5 i instructiuneT pu-
Slice. Spre a nu. se mince third vre-u5, confusinue, s'd trecnta titlultit gi Is. aces rubricd.
A se vedea gi urmatorului decretti modilicitoril art. 70 din aces.% regulamentt.
2. A se vedea. in partea I a colectinnei : a, regulamente i documente pentra smile tational5 de medicinii,
farmacie i veterindrie, pagina 1068; 1', Decretl. pentru veriticarea titlurilorti academice, pagina 1095; c, De-
eretti pentru concedarea dreptilui de a, deschido farmacie in te'rti, pagina. 1104.
3. A se vedea in parted I a colectiunei : a, liegulamente gi documents pentru scola national:0 de medicinl,
farmacie gi yeterinttrie, pag. 1068; b, ltegulamentulii pentru servicluld veterinarilorit de judete, pagina 1109;
c, Decret5 §l instructiunT pontrn veterinaril-geff ala raione, pug. 1110; (1,, Regulamentt pentru politia veteri-
narit atingttóre de epizootil, pag. 1111.
4. Ve41 notita precedentl.
5. A se vedea la partea I a colectiund : a, Instructiuni pentru medicit primarT do judete, pagina 1096 ;
b, ProjectS pentru consiliurile de igiend gi salubritate publicd, pag. 1103.
6. AcestA regulament5 a abrogatil pe acels. din parted I a colectiuneT trecutu la pag. 1117 precum gi taxa
medicamentelor5 trecutl la pug. 1110.
7. Acesti lege i cele urmatore ati abrogatd i inlocuM pa colt+ mel multe din cele trecute pen)S ad (prone-
dentele).

I. Legiuiri financiare

,
Lege pentru modificarea articolelorii 4, 16, 19, 98, gi 112 din legea asupra compta-
bilitatei generale a Statului (1873) 1
tie 1873 (1874)2
. . .1. . . . . . .
Lege pntru modificarea alineatului 2, art. 16 din legea (precedenta) de la 26 Mar-
.

4
3

Lege pentru modificarea legel organice a inaltei Curti de Compturi (1874) 3 . . . 4

1. A se vedea loges comptabiliatei 11 partoa I a colectiuneT peg. 1180. A se vbdea leget modiflcItdre care
urmdzI imethatit.
2. Veit notita precedentti.
2. A se vedea leged pentru inaintarea inalteT Curti de Compturi la parts's, I a colectiund pagina 1185, pre-
crua i legc.. lientru inlocuirea consiliarulul inaltd CuorV de Compturi in administratiunile publice (peg. 8 a.
atTee,;,nT Apendiee). www.dacoromanica.ro
 A MATERIIL01111 5

PAGINA

publice din care face parte (1874)4 . . ..... .

lege pentru inlocuirea consiliarulul inaltel Curti. de Comprurt in administratiunile
. .
Lege pentru fixarea veniturilorii qi cheltuelilorq Statului pe anult 1875 (1874) . .
. . 8
8
Lege pentru constatarea i perceptiunea contributiuniloril directs (1871)8 . , 10
'Lege pentru sma.narea incasfiriloril de care comune a dfiriloril (1871)6 12
Regulamentfi pentru constatarea i perceperea venituriloril directe (1871) . . 12
Cireuldrile Ministerinlui financeloril cfitre prefectil i casieril de districte pentru a-
plicarea legal perceptiunel'de la 1871 (1871) 8 . . . . . . . . 24
Circulara Dlinisteriului de finance cfitre prefectiI do judetb §i instructfile pentrn fa-
cerea recensimentulul generalfi pe periodulil 1872-1816 (1871) 9 . . . . . 29
Lege pentru fixarea cfitim el contributiunel fonciare la oifra de 6 la sutit (1871)10 . 42
Lege pentru monopolnlfi vinderel tutunuriloril (1872) " . . . . . . . . 42
Lege pentrn modifickile introduce in legea pentrut monopolulit vindereI tutunuri-
loll (1873)12 . 45
Caetii de insfircinfiri pentru arendarea exploatatinnet monopolului tutunuriloril in-
fiintatil prin legea din 6 Februarifi 18721 . . . . . . . . . . . 46
Regulamentil de aplicatiune alil legal din 6 Februariil 1872 pentru infiintarea Mono-
polului vinderil tutunurilorii (1872)14. . . . . . . . . . . . . . . 51
Regulamentii pentru modifictbrile articolelorti 8, 9, 38, 74, 91, 111, 112, 113, 121,
122, 123, 124, 127, 128 0 130 aid decretulul cu No. 1098 din 13 Ernie 1872 a-
supra monopolulul vinderei tutunurilori114 . . . . . . . . . . 66
Lege pentru allministrarea domeniilord Statului (1872) '6. . . . . . . . . 69
Lege pentru trecerea in sarcina administratiet donseniilori5. licuidarea averilorti de la
desfiintata 011téscl epitropifi (1874) . . . . . . . . . . . . . 73
Lege pentru stingerea deficitulnI de 5 miliOne alil easel pensiunilorfi constatatil la fi-
nele anului 1871, precumfi 0 a deficitului de 2 miliOne ahl anului 1872 f2i ecili-
brarea budgetelorfi viitóre (1872) 16 . . . . . . . . . . . . . . . 74
RegnIamentulfi easel pensiuniloril (1872)" . . . . . . . . . . . 75
'Conventiunea incheiat a. de comitetula easel pensinnilonl cu societatea financiarit a
Româniel pentru convertirea bonurilorfi de pensiunl neachitate in obligatiunl
amortisabile in marl de 25 ant (1872) 17 . . . . . . . . . 79
lege pentru stingerea détoriel fiotante (1871) . . . . . . . . . . . . . 80
,lege pentrn regularea i mfirginirea imprnmuturilorii provisoril ale tesauruluT in
cursulii anulul (1871) 91
Lege modificfitóre unorg articoll din legea asupra imprumuturilorii provisorii ale te-
saurnlul (1873) 91
L ege pentru modificarea legel vinderit bonurilorti rurale ce posedit tesaurultl publicti
din vinderea unei 041 din bunurile Statulul (1870) . . . . . . . 92
Regulamentil ahl comitetuluI de licuidare alii ob1igaiuni1orti rurale (1873). . . . 92
Lege pentru amendarea alineatnlui III de sub art. 22 din legea constitutivit a caseY
de depuneri qi consemaatiunl (1871) 18 . . . . . . . . . . . 96
4. Veoi notita precedenta.
5. A se vedea legea, regulamentuld i trei circulare instructive ce se succedn imediatif.
Adstii, lege impreunI en regulamentnili i circularele instructive omit modiflcil sidtennulti de constatare pi
perceptiune a veniturilord directe, an abrogatn i modificatn legiuirile trecute la partea I-a a colectinneT, pa-
.ginele : 1028, 1218, 1221, 1231, 1238, 1252, 1257, 1273, 1277, 1278, 1281, 1321, 1325, 1326.
8. YeIT notita precedentii 5.
7. Mem.
8. lbidem.
9. lbidem.
10. A se vedoa in partea I a colectiund nolo 6 leginid privitcire la contributinnea fonciarl, paginele : 1249,
1251, (bis), 1252, 1257, 1268. -
U. Acdstn, leginire, impreunn en ce)e ce e sncceIli imediatt, relative la monopoluld vinderei tutunnrilorti,
-an abrogatn cele 6 leginid asupra taunt:NT i tabaculuT trecute in parte% 1-a a colectinneT, paginele : 1437,
1441, 1445, 1446, 1449, 1452.
12. Ve41 notita procedentA 11.
13. Idem.
14. Ibidem. A se vedea i statntele actionarilord pentru monopolnln tntnnurilorn in acestt vol. II pag. 140,
Me. Ag.
15. Prin acdsti lege s'an schimbatd dispositiile logeT i regnlamentulni consilinlai de advocatT, pe lingn sri-
mister., trecnte in partea 1-a a coltIctinneT, pagina 1205.
16. A se vedea leginirile co larmiSza privitare la pausing preonm i acelea trecute in partea I-a a colectia=
end, la paginele 2066, 2069, 2071 ti 2072.
17. Idem.
www.dacoromanica.ro
18. A se vedea legea acestel ease fa partea I-a a colectinnei, pag. 2059.
6 TABLA tiENERALA
PAG1NA
Lege pentrn instr&inarea bunurilord Statulul de prin orale, terguel qi alte localitiitl,
isolate de moffile séle , tii pentrn continuarea rescumpArlrel embatieuriloril

. .......... .
(1873) 713 96
Regulamentil de licitatiuni pentru arendarea brinarilor Statului pe pulodulZ1 13 -,3
1878 '° ..... . .
Regulamentulil cousiliulul Lecnicii de administrarea paduriloril Stetul di (1871) " .
. . . . . . 97
106
Regulamentii de licitaiiuni per tra venclérea spre exploatare a pildurilorfi Statulul
(1872) " 107
Conclitiunl generale pentru exploatarea pildurilorii Statulul (1872) 20 . . . . . 103
Caetii de insgrcinArT pentru exploatarea pAduriloril Statului (1872) 20 . . . . . 112
Lege pent^u fondarea unui ora01 pe proprietatea Statulul numit& Corabia din die-
trictulil Romanati (1871). . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Lege pentru formarea unui orafil pe proprietatea Statului numitil Bechetu din dis-
trictult Dolji& (1873) 116
Lege peutru constituirea oraplui Ismailii in port-franco (1872) . . . . . 116
Lege pentru instituirea taxel de tirnbru i inregistrare promalgatti la 1 Martie 1672
cu modiSciirile introduce prin legea promulgatil, la 1 Iunie 1874 (1874) . . . 117
Lege pentra infiintarea dreptulul de licenti. asupra comerciantilor& béuturilor& spil-
tuese (1873) 2/' 126
Regulamentil pentru aee4area §i perceperea taxel de licente asupra coirerciantilorii
de lAuturi spirtuOce (1873) 22 . . . . . . . . . . . . . . 128
TreT decisil ministeriale esplicative unorii articoll al legil asupra licenteloril co.oer-
ciantiloril de beuturi spirtuese (1873) 23 . . . . . . . .
. . . . 135
Regalement pentru aplicatiunea legei impositului asupra beutarilor spirtuese (1874) 24 138
Lege pentru instituirea a unii-spre-tlece inspectorl financiarl (1873) " . . . . 144
Lege pentru creditulii fonciarii rorrand (1873) . . . . . . . . . . . . . 145-
Societatea creditului fouciar& roman& (Statute) . . . . . . . . . . . . . 154
Lege pentru modificatitinea unoril dispositiuni ale legeI din 20 Aprilie 1867 pentru
impositulfr asupra b6uturiloril spirtuose (1874) 213 . . .
Lege general& a v&miloril (1874) 27 . . . .
Regulamentil de esecutiune a art. 6 alu lege): generale a vAmilorti (1874). . .
. . . .
....... 166
167

Lege pentru regnlarea proprietWorfl Statului din Basarabia ocupate de locuitorii 197
coloniqt1 gi domenieni (1874) . . . . . . . . .
. . . . 198
Lege pentru arendarea moOiloril StatulnI pe termeuii de 10 anl (1874) 200

19. A se vedea i leginirile privittire la ven4prea bunurilord Statulni i rescampdrarea embaticarilord in

partoa I-a a colectiunol, pag. 1378, 1380, 1383, 1389, 1392, 1402, 1404, 1410.
20 A so vedea i 1ogiiriia privitere Is pddurile StatuluI in partea I-a a colackiunel, pag. 1413, 1410, 1420,
1421, cu deslutirea cI aceste trel 4n unnd reculed abrogate.
21. A so vedea leghiirile privitlre la bilutarile spirtudse trecute in partea T-a a colecliuner, peg. 1462, 1464,
(abrogata) i 1481, 1484, precumil i legoa din 1874 modifictitero legal impositulta asupra bOuturilord spirtuese,
trocuid mal la vale, pag. 166.
22. Idem.
23. lb'dem.
24. Ibblem. Acosta regulamentd a abrogatil po acola din 1867 trecuttl in partea I-a a colectiunel, pag. 1464.
25. A se vedea regulamentuld din 1862 pentru serviciall irtspeqieI de finance trocutd in paitea 1-a a coloc-
tiunel, pag. 1203.
26. Vetj1 notita 21.
37. Acestil lege a abrogatd regulamontuld vamald din 1859 trecull in partoa I-a a colectinng, pag. 1327.

J. Legluiri militare
Codice de justitil militar& (1873) 1 3
Tabio. de materii a aceatul codice . 28.

. ......
. . . . .
Lege pentrn modificarea u 're-& art.co'e din Te-sea or,Tar's!' .el pute .el armati din a-
Dahl 1868 (1872) 2 . . . . . . . . 29
Lege per tra modificarea unorti ertice'e Lin 1ee.de la 11 Intik+ 1868 tft din Tegea de
la 27 Martie 1872 (1874) 8 . . 45

1. Ace3td codlce a abrogatti condica nenallI ost1viscl din 1852 treanti in vol. I, pag. 1531.
2. Veli acestd loge in vol. I pas% 1523.
3. veil notita precendentl.
www.dacoromanica.ro
 A IIATERIILORII 7

PAGTNA
Decisiune ministeAala pentru sc61a fiilort de militari si sc616 militalt de infanterit
si cavalerid (1874) 46
Decreta pent,na iafiintarea until comiteth consultativil permanentt pe lingt Ministe-
ri.lii de resbeld (1871)
Lege asupra po-ntiunei oficieriloril (1872)4 . . . . . .
Regulamentil asupra positinnel oficieriloril (1872) . . .
. .
. . . . . . . .
..... 48
49
52
Regulamentt pentru admisibilitatea si examinarea sub-oficieriloril cu dreptil de inain-
t.re la fungi:mile de guardi de artilerig (1871) . . . . . . . . . 58
Dec ett pentr a co nplectarea art. 48 alu regulamentului legal de inaintare in 0-
sire (1L71) 5

. ......
61
Decretu pentra molifica:ea mai multord articoli din legea de inaintare din 22 Sep-
tembre 1E62 (1871)4 . . . . . . . . . . 61
Lege pentru inaintAl in armatt (1874) 7 . . . . . . . . . . 63
Decrett din 1871 pentru rnodificarea art. 14 din regulamentuld militianilord (1872) 3 66
Regulamentii asupra administratiunel kii corn ptabilitA V,1 corpurilort de trupt (1871). 66
Suplementil la regulamentult asupra administratiunel iiii comptabilitd tel corpuri-
lort de trat,d, (1871) 102
Regulamentit asupra administratianel si comptabilitatel depositeloal militare ale
Statulni, pentan imbricaminte, coitura si mare echipanientil, canapamentil si ca-
sarmamentt, harna§amenid 0 atelagit si asupra administratiunel §i comptabi-
litttel atelierelort de confectiune ale Statului pentru efectele de asemenea ca-
tegoriii (1871) 103
Regularrertii asapra administratiunei 0 comptabilitAtel regimentelort de ciiltrasi
qi dorobanti (1873) 122
Decretn pentru modificarea art. 12 0 3 din regulamentuld pentrn subdivisiunile teri-
toriale (1872)
Regultmen it asupra dorobantilort (1870) 9 . .
Supletuen.Lil la regulamentuld asupi a serviciulai granicerilort (1871)1°
Decreit penzan uniforirele caitra,ilord, dorobwatilort, militianilord si gardelort ord-
.... 132
133
157

mesci (1872)
Decretii pertau uniformele elevilord de administratiune (1872) .
. .

Decisinr= ministeriale pertru adroiterea in scOlele militare in mild 1873 . . .

. .
. .... 158
159
159
Regulaweatuld medaliel militare (1872) . . . . . . . . . . . 161
Decreta peatru infiintarea semnelord onorifice pentru serviciulii militart (1872) . 163
Proiectn de reulanientil relativil la atributinnile 0 détoriile veterinarnluilefil ald
armotel (decreta din 1872) . . . . . . . . . . . . . 163
Lege penton fixasea taxei asupra transporturilort militare (1871) . . . 164
Regularrentd pentru cuartiruirea trupelott armatel in mariii §i in timpii de concen-
trare (1872) 165
Condifiuni gene:ale de ordinal qi administratiune aplicabill la t6te intreprinderile
de lacriiri §i furniture privitOre serviciului de material alt geniului mili-
tart (1871) 166
Regulamented sc63eloril regimentare, divisionare, scOla fiilorii de militari, scaa mill-
tart. de infanterit qi cavalerit, scóla specialt de artilerit tii geniii 0 sada ofi-
cerilord de orl-ce armt sea academia de resbelt (1872) . . , . . . . 175
Decrett pentru administratiunea sc6leloril Hort de militari (1874) 184
Regulamentult scOlei speciale de cavalerit (1872) 186
Uniformele armatel (1873) . . . . . . . . . . . . . 188
Regulamentil asupra tranapoi.thlui materialialui riii personaluld militant pe drumulil
de fert (1873) 210
Regulamentil wovisoriii esupra plrotecniel si sc61ei do artificieri (1873) 222
Reguiamenitlii serviciului de garnisont (1873) . . . . . . . 226
Decrett pentrn recrutarea oficerilord din corpulil de statu-rnajort (1873) 244
4. Acdstd lege a abrogatit e inlocana pa accea din 1884, trecutd in vol. I, peg. 1587.
5. ',rep leges din 1882 trate,: in vol.], p,g. 1583.
6. Vogl petit? precedentd.
7. Aciistl lege a abrogatd i nlocoit'd pe aceea din 1882 trocua in vol. I, peg. 1585.
Si 31(.0 acestd regulamen1 trecutd in vol. 1, pag. 1729.
9. Vedl aceetil regulamentil in vol. 1, pag, 1581.
www.dacoromanica.ro
10. Veil aceetn regulamentS in vol. 1, pag. 170.
8 TABLE GENERALE
PAGINA
Regulamentii pentru trarninarea medicilorti de regimentil clasa I la reintrarea lorii
in serviciil, in nrma aflarel loril in positinne de neactivitate (1873) . . . . 247
Regulamentii asupra serviciului corpului sanitard MU militianiloril (1873) . . . . 248
DecisiA ministerial's: relativg la. numirea in funetinnile de grefierl ii ajutori de gee-
fierY de pe ling.t consiliura de n'sbelil (1873) . . . . . . . . . 250
Regulamentil astir a modulul de distributiune a epengletel de tragere la tinfg in regi-
mentele de artileria (1873) . . . . . . . . . . . . . . 251
Lege relativa, la constrnetii militare ce snntii a se construi (1874) . . . . . 252
Regulamentii relativil angagerel amploiatiloril civill al fiotilel (1874) . . . . . 252
Decretii pentru administratia §i eomptabilitatea corpulul flotilei (1874) . . . . 253
Regulamentil asupra indétoririlorfi coniandantiloril de bastithente in intruniritg in-
talniri (1874) 257
Lege pentru infiintarea imel herghelii roilitare (1874) . . . . . . . . . . 258
Lege pentrn concedarea farniturel postavulül, cergeloril 1i alte objecte de lana, tre-
buitóre armatel pc termenii de 10 anl (1874) . . . . . . . . . . 259
Regulamentil asupra instructiel militare in scold, (1874) 259

L. Legiuiri emanate de la Ministerinlii cultelorii g instructianel public()

Lege pentrn alegerea rnitropolitiloril §i episcopilorii eparchiotT curn §i a constitnireI
sAntulul Sinod alit santel bisericl autocefale ortodoxA romatia (1872) 1 . . 3
Lege pentria diurnele i cheltuelile de transportare ale membrilorii santulni Sinodil
MU santel biserici antocefale ortodoxi romanA (1873) . . . . . . . 5
Regulamentil intetiorU alit St. Sinodd al bisericel autocefale ortodoxa romanA (1873) 1. 5
Regulamentil pentru disciplina bisericesca (1870) 4 . . .
Regulamentti pentru disciplina monabala (1873) 3 . . .
. .
. ...... .
. . . . .

Regulamentii de procedura, in materil de judecatg bisericdsca (187S) . . . . . .

.
7
12
19
Regulamentil pentrn atributianile de precadere ale Metropolitulal Primatii alU Re-
maniel (1873). , 21
Regulamentil penttu arangfarea arcbiereilorl locotenenti pe eparchii (1873) . . . . 22
RegulamentU pentru positiunea seminaritiloril (1873) . . . . 22
Regulamenth pentru imormdntari §i pomenirl (1873). . . . . . . . . . . 23
RegulamentU pentru mipcele de intretinerea clerulul pe la bisericile intretinute de
comnnele urbane i rnrale (1874) . : . . . . . . . . . . . 24
Regulamentil pentru arbAtorile ce trebue a tinea cregtinil ortodoxl in curgerea ann-
lui (1874) 26
Regulamentii pentru jtvna1u1ii bisericescil (1874) . . . . . 27
Regulamenta pentru organisarea serviciului arcliivelorii Statului (1872) 4 . . . 28
Regulamentil yearn txaminele de licee (1874) 4 . . . . . . . . . . . 29
Statute de organisare pentin scOla normall din Bncuresci intocmite de comisiunea
ad-hoc , . . 31
Regulamentii do admitere statornicitU pentru scOla nermala din Bucuresci pe baza
statuteloril el de organisare (1869) . . . . . . . . . . . . . . 32
Regulamentu de ordine interna . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Regulamentii de conduita soil consilil disciplinare pentru elevil scólel normale . . . 38
Deeretil pentru roodificarea art. 56 din regulamentulil de ordine tii disciplina pentra
scOlele primare urbane qi rurale de ambe sere (1872) 6 41 .
Regnlannutuld scOlel de meseril din Bucnresel (1872) 41
Regulamentil de disciplina interibra a acestel scOle , 45

1. Amietit lege a abrogat5 po scow, din 1805 pentrn nnmire do mitropolitl tt episoopT, regnlamentul pen-
tru algoroa mom .rilord SinoduluT generalg al5 bisericel romine, trecute partoa 1 a colectinne, la pagi-
nile 1789 0 1791.
2. Aceetti regulamentu a modificatii i ialoeuitO pe ce15-altd asemenea din 1865 treetatt in partea I a colec-
Vane la pagina 1792.
S. A so yedea legoa ciflugliriel trecntl in partea. I a coloctinneT la pagina 1795.
4. AcostO regulamentO a abrogar5 1)0 acela din 1869 0 decretral modificiitort unor5 articolI dinteasul5
trecuto in partea I a colectienol la paginile 2074 0 2076.
5. Acestil regulament5 a al,rogat5 i inlocuita atatti po acela din 1869 trocut5 in partea I a colectinne8 la
-agina 1823, ca5 0 pa acela co s'a promulgatl in 1872 0 care, din asemenea canal, nu s'a mai trecut5 in
'estu
S. Aapendice 1365 partea a II a colectinnoT.
so yedea regulamentuld in partea 1 a colectiuneT 1 s pagina 1875.
www.dacoromanica.ro
 A MATERIMORII 9

PLOINL
Regulamentii asnpra comisinnel monnmenteloril publice (1874)
Regulamentil asnpra esplorariloril de obiecte antiee (1874) . . . .
Regulamenta pentrn comisinnile pentrn examinarea cartilord de scold (1874) . .
. .... 46
47
49
Regulamentii pentrn perceperea i intrebuintarea pensiunel annale platita de elevil
scolei comerciale din Bucuresel (1874) . . . . . . . . . . . . 49

M. Leginirl emanate de la Ministering' agriculture, comereinlul

§i lucriirilor public")
Lege pentru solutinnea cestinnei drumulni de feril Strusberg (1871) 1 . . 3
Regmlamentil pentru instituirea nnul Consilia de administratiune pentrn directinnea

1 . . . . ........... .
exploatarei cdilord ferate concedate doctorelul Strnsberg §i consortium (1871)1
Lege pentrn reglementarea legil cailor ferate concedate Dr. Strusberg de la '7120 In-
lie 1871 (1871)
Conventiune incheiata de Ministerinla Incrariloril publice en imputernicitulu societa-
tei actionarilor ci1ord ferate romame, in virtutea art. 19 din legea de la 24 Dc-
. . ..
3

cembrie 1871 1 7
Caeta de insarcinarl pentru terminarea liniilora ferate Romanil-Galatl-Bucurescl-
Varciorova 1 9
Regulamenta pentrn aplicarea conventinnel incheiatit intro ministrul luerarilord pu-
blice eu societatea de actionarT conforma legel de la 24 Decembrie 1871 (1872) 19
Regulamentil pen trn exploatarea ci1orii ferate concedate in Romania (1871) 1 . . 21
Instructinni pentru aplicarea regulamentulul generald de exploatare a eailor ferate 2 28
Tarifa generale qi speciale pentru transportula calatorilord, bagagiulni i marfuriloril
cu vitesa mare §i en vitesa mica 2 . . . . . . . . . . . . 51
Regulamentd pentru controluld cailora ferate (1S73) . . . . . . . . 75
Lege pentru deolararea de ntilitate publica a constructiunel unei cal ferate de la Ia§1
la Prata (1872) 2 76
Lege pentrn infiintarea nnel ramnre de cale ferata din oraplii Targn-Vestel la linia
ferata Bucurescl-Ploescl (1873) 2 . . . . . . . 76
Lege pentru prelungirea Enid ferate de la gara Giurgiu pad la Duniire i pentrn
constructiunea until peg"( peste Dimare (1873) 2 . . . . . . . . 77
Lege §i conventinne nentrd concedarea nneI Buil de cale ferata intro Foc§anI §i MA-
raqesci (1873) 2 77
Caetil de insarcindri §i concesinnea pentrn constrnirea nnel linil ferate de la Mara-
§escl la Foc§ani (1873) 2 80
Regulamentd pentru exploatarea liniel ferate Ia§1-1Inghen1 (1874) 2 84
Conventiune pentru navigatinnea Prutului (1869) . . . . . . . . . . 85
Regulamenta de navigatinne §i de politic) aplicabile PrntnIni, incheiata de comisin-
nea mixtd permaninte, institnita conforma conventiunel semnata in Bucnresel
la fio Decembrie 1866 (1871) . . . . . . . . . . . . . . 87
Tarifa provisoria pentim drepturile de navigatinne ce sunta a se percepe la confluen-
tuld Prntulut i ala Dullard . . . . . . . . . . . . . .

. ............ .
Lege pentru priveghiarea intrebninta'rel fondulni de '12 la enta pentru portnrl qi
cheinrl (1874) ° . . . . . . . .
Regnlamenta asupra aplicarel legel din Martid 1874 pentru administratinnea fondu-
hil" de 112 la ante: destinat imbrmatatirel porturilor de-alungn1 Dunlirei (1874)3
96

99
99
Lege asupra platel valorel i1e1ord pentrn tiosele comunale séii vicinale (1872) . . 103
Regulamentil pentrn institnirea unei Comisiuni care 81 adnne §i 84 espedieze aloe-
tele necesaril pentrn expositinnea de la Viena (1871) . . . . . . . . 104
Decreta §i Statutele Societatel generale de asigurare din Bucnresci Dacia (1871). 105
Statntele Societatel generale de asigurare, namita Romania (1873) . . . . 110
" "Statutele bancel Brailel (1873) . . . . . . . . . . . . , . . 116 .
Decretil §i statutele societatel generale de iluminare §i inc44ire prin gaza in Roma-
nia (1871) 122
Statutele primel societati romane pentru fabricarea de caramida §i teracota (1873) . 127
1. vets loginirile privitóre la ails forats treente in vol. I. pag. 1989-2036.
2. VelT notita precedentii.
8. A so vodea loginirile trecute in vol. I, la pag. 1921.
www.dacoromanica.ro
10 TABLA GENERA.LA
PAGMA
Decreta qi statntele socletateT actionarilora cailora ferste romane (1872) 4 . . . . 130
Modificatiuni la statutuk societatei actionarilorii ca"orI ferate romane. coprinléndii
disuosithmile relative la emisinrea actinniloril de pjoritatte (1873)4 . . . . 139
Decretii, jurnalula consilinlni ministrilo-ii i statut-e societatel monopolu)al tutu-
nurilora in Romania (1872) 5 . . . . . . . . . . . . . . 140
Decretil gi statutele societatei financiare din Lomania (1871) . . . . . . 147
Decretfi pentru continuarea operatiunilora socletatei de asicarare din Braila (1871) 152
Deere-LI i statntele societateI ecnestra romana (1872) . . . . . . . . . 152
Decretii qi statutele societatel generale de asicurare recipvoca Tronsilvania (1871) 156
Decretii pentru autorisarea fanctionarei societateI de asicurare in contra ircendinlul
si alte Versiherungs Geselsehaft din Pasta (1872) . . . . . . . . . . 164
Decretil peutru aprobarea statntelorii societatel de asieurare a transporturilorii nu-
mita' : Bancamaritimd Archangelos din Atena (1872) . . . . . . . . 165
Decreth penl;rn societatea de asicnrare contra incerdiulni, grirdirel i altele, Ele-
mentara Versiherungs din Viena (1871) . . . . . . . . . . . . 166 ,
Lege pentru incuragiarea introdncerei indastriei zaeharulal in tea, (1873) . . . . 166.
Regulamentii asnpra aplicareI legel din Nettie 1873, pentrn incuragiareaintroducerei
industriei zacharulni in tera' (1879) . . . . . . . . . . . 167
Decreti-, qi statutele societ5tel Albina (a zacharulni) 168
Banca Anstro-Romana pentru cladhl statute (1872) 171
Regulamenta 6 pentrn exploatarea liniel ferate Ia0-Ungheni (1874) 176
4. VAIYIT notita 1.
5. Vccy notita 16 de la leginirile financiave.
6. Acestn mice regulamente din erdre tea m al trecut0 i is pag. 84.

N. Leginiri diverse
Lege peitru modifcarea armelorii Orel' (1872) . . . . . . . . . . . . 3
Lege in privinta aervitatiloril imprse plop:MLA:I din prejurulii magazinelora de
iérbei (1873) 3

1. dodstil lege a abrogat0 i inlocuitt pe aceea trocutii in vol. 1, pag. 2074.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro