6AZETA apare •:» .
ieuare i
■ -îmüMei il T am ilt
4Tr. çisîa mar* tr. 3fl
TELEFON Nr. 22C.
Seri*ori nefr&noat« nu **
prnneeo
Aaniucripte nu roenmift
Insérât«
» prímet la AdmlftlatrttptfM
iray&< «i la anaàto&r*!»
F BIPOURI de ARUNTURI !
la Vient la M. Duke* Naoat.
Hw. Àugentold & Eraeric L«S-
ter, Heinrieh Sohalek. A.. O'
lik Naohr.. Anton Orpelik.
K Budapest« la A. Y Golber-
S«r. Ekatein Bernat. Iuliu Le*
opold (VU EraeAbet'kôrnt
Prefei Ittertletllor ; o sérié
Stimond pe o ooioaná K boni
.itntru o publieare. Publioàri
■ai deae dupa tarifs pi lnvo
la *. — RECLAME pe pagina
3'* o eerie 20 banï
Nr. 31.
Cestiunea agrară.
Noi vrem pâmânt I Acest sonet
de alarmă cutreeră Europa întreagă
şi cu încetul el devine o credinţa tot
mai puternică şi justă a tuturor po­
poarelor, aflându-se ele In ori ce stare
politică, culturală şi economică.
începând din Angiitera până în
icel mai depărtat orient, până la Moscva,
nnde abia în ultimele vremuri, au
ajuns la trista realitate, cât de mult
ş’a păcătuit faţă de clasa ţărănească,
care într’adevâr e „talpa ţă rii“ ,
care formează „nesecatul izvor al pa­
terilor uriaşe şi necunoscute“ , — pre-
totindenea chestia agrară formează
pn& dintre cele mai actuale şi acute
probleme. Chiar şi iu Francia vestită
prin bunăstarea ei economică, un om
ca Meiine a demonstrat evident, că
propăşirea ecom mică şi asigurarea
viitorului zace In rentoarcerea la agri-
coltnră, ia clasa ţărănească, care e
temelia structurei economice şi sociale.
In Rusia Tolstoi nu îaoeatâ a zu­
grăvi în culori marcante starea de­
pravata a ţăranului, iar delâturarea
răului o află în distribuirea pămân­
tului. Că de fapt bunăstarea econo­
mică e termometrul fericirii obşteşti,
ne servesc spre pildă tristele eveni­
mente din România întâmplate în 1907,
nude libertatea politică e nemărginită,
dar unde starea economică depravată a
âranului a produs sângeroasa revolu-
iune, care a fost urmarea logică a
emancipării ţărăneşti din 1864, care
făcut numai în sens iuridic, căci
economicele ţăranul a purtat şi mai
departe grelele cătuşe ale iobăgiei.
Dar şi în România s’au aflat în
ultimul timp bărbaţi cu inimă nobiiă,
eari îmbrăţişează cu drag interesele
ţăranului. Măsurile ce s’au luat în ur­
ma răscoalei din 1907 sunt potrivite,
de-a ridica ţărănimea la un nivel demn
ooui stat moderu.
Curentul de a ameliora starea
FOILETONUL »GAZ. T R A N S .«
Din copilărie.
Parcă mă văd în clasa cincia primară.
Şcoala era la un loc cu primăria, în­
conjurată de un cerdac.
La sărbători, orice drumeţ de ar fi mi am auzit numele, am tuşit odată când
trecut prin sat, vedea, sus, în vârful unui am eşit din bancă, mi-am făcut pănă la
stâlp de lemn, înalt, cum flutura steagul catedră cruce cu limba în gură şi ni-am
românesc în bătaia vântului.
Eram şapte ori opt în aceiaşi clasă. flarea mai înceată.
Toţi hojmalăi mari, cu musteţele răsărite,
afară de mine, un ţânc, care se cunoştea lui Brancoveanu.
de o poştă că dacă nu sunt al popii atunci
trebue să fiu al profesorului ori al altui sur-
tucar din sat.
Şi Doam ne! ce vremuri... Iacă a tre­ cep u i:
cut amari de ani şi totuş când mi-aduc
aminte aşa câte odată, un dor mă cu­
prinde. ochii mi'Se umezesc iar sufletu-mi
primeşte o alinare.
O, copilărie frumoasă pentru fiecare
muritor, tu, te asemeni cu răsărirea soa­
relui în cele dintâi zile ale primăverii.. Şi
aceştia câţi eram, numai bine încăpeam in şi aşa pe nerăsuflate, ca roata dela moară,
două bănci lungi, înegrito, scrijilate cu cu­ cu graiul cântat, am zis poezia de mi-s au
ţitul fel de fel de iscălituri, unele unse cu umflat şi vinele gâtului.
cerneală vioietă.
Cărţile — câte obiecte aveam dimi­ la »m em orizare«, ridică degetul şi celălalt
neaţa ori după amiază, erau deschise fie­ şcolar de lângă mine urmă mai departe.
r
i
A N U L L X X III
i «. A •.
Telefon*. Mr. 226.
Braşov, Joi 11 (24) Februarie
ţăranuloi ne-a atins şi pe noi. Se dis­
cută în presă, în opinia publică, dar
părerile umblă pe căi răsleţe, iar pro­
blema & rămas nelămurită. Toate pă­
rerile culminează însă în convingerea,
că ameliorarea stării ţăranului nu mai
poate suferi amânare.
Părerea generală ce s-a încuibat
in opinia publică e că lipsa de pă­
mânt e pricina, deci „noi vrem pă­
mânt".
Probabil că în politica meditantă,
unde predominează deviza „a aceluia e
ţara, a cui e pământul“ , ar avea o
justificare o astfel de rezolvire a pro­
blemei, dar în cercetări ştienţifice nu
e îngăduită.
In diferite ţări aceiaş problemă,
snb diferite rapoarte pretinde altă re-
zoivire.
Ţăranul rusesc la emanciparea
din 1866 a primit pâmânt indestuli-
tor şi totuşi astăzi sute de mii de
gospodari nimiciţi afurisesc urmările
crude ale reformei ţarului Alexandru.
In Rusia, ori România ţăranul de fapt
are nevoie de pâmânt, dar Ja noi in
Ardeal, unde emanciparea a fost poate
una dintre cele mai cinstite din
Europa întreagă, la noi răul are alte
cause.
Ţăranului nostru nu pământ îi
trebue, căci precum ne doveşte sta­
tistica, împărţirea proprietăţii în Ardeal
e destul de avantagioasă, — ci ve­
nitul care sâ-i asigure un trai mai
omenesc, un trai sub rapoarte mai
avantagioase.
Până când însă sistemul agrar a
ţăranului rămâne sistemul, pe care
Liebig îl numeşte: „Raubkultur“ , ren­
tabilitatea pi mântuiui nu-i va asigura
ţăranului desvoltarea progresivă.
Rentabilitatea pământului se urfft
prin schimbarea sistemului agrar în
unul mai modern, mai potrivit pro­
păşirii. Dar schimbarea unui sistem
agrar e rezultatul firesc al unei cul­
turi economice mai intenzive. Lipsa
care şi puse clit unele peste altele, cu pan­
glici împletite în mai multe culori, aşa
cum sunt la cărţile bisericeşti — dintr-o
dată nimeriam la lecţie.
Mie unul îmi plăcea povestea nea­
mului românesc şi mai cu seamă poezia
lui Constantin Brancoveanu. Numai ce
într-o zi a dat Dumnezeu şi ni-a strigat
domnul la ascultare pe vreo patru. Când
înşirat tus-patru în linie dreaptă, cu răsu­
Ian spune t u — zise »domnul« poezia
Lăsai ochii în pământ, apoi ridicai
privirea la musteţele »domi.ului«, a oală,
tuşii încă odată ca să-mi direg glasul şi n-
Constantin Brancoveanu !
(Hm !... Hm !) Brancoveanu Constantin
Boier vechiu şi Domn creştin
De averi ce tot avea
Şi Sultannl se ’ngrijea.
Dacă »domnul« văzu că d u mă încurc
' 1
culturii economice, lipsa creşterii gos­
podăreşti ne opreşte In propăşire şi
ne zădărniceşte munca, dar nu lipsa
pământului.
Răspândirea cât mai adâncă a
culturii economice între straturile po­
porului se poate ajunge in primul
rând prin învăţământul agricol şi a-
nume prin învăţământul ambulant.
In Prusia în 1860 s-a înfiinţat
primul post de învăţător ambulantjîn
provincia Renană, în 1865 erau deja
5, peste 32 ani 27, iar în 1907— 40.
Cu toate că proprietatea e divizată:
66% proprietari mici sub 5 hectare,
agricultura înfloreşte în mod extra­
ordinar. învăţătorii ambulanţi nu nu­
mai propagă modul cel mai rentabil
de gospodărie, ci sunt un tel de a-
genţi pentru înfiinţarea tovărăşiilor
de producţiune, de valorizare, con­
sum, credit ori de asigurare. Sistemul
acesta de ameliorare a gospodăriei ţă­
răneşti ar trebui îmbrâţoşat cu toata
căldura h q n u m a i d i n [ artea opiniu-
nei publice, ci şi de reuniunile eco­
nomice, cari în primul rând ar trebui
să se ocupe mai intenziv cu pro­
blema aceasta, care în alte părţi a
adus roade atât de frumoase.
Tot atât de mare interes ca pro­
blema cultnrei economice e şi cea a
creditului, care e de-o importanţă
primordială în ce priveşte propăşirea
economică.
Pretutindenea în străinătate ve­
dem instituţiuni mari, cari servesc
creditul agrar, care pretinde un ter­
min lung, iar caracteristica i-e iefti-
nătatea.
Stern emancipatorul ţărânimei
prusiene, acum 100 ani a declarat în
camera prusească, că creditul agrar,
dacă vrea se folosească, nu poate fi
mai scump de 4 % •
Pe lângă instituţiuuile acestea
mari vedem sentinelele creditului:
băncile săteşti, cari servesc creditul
de bancă. Aici creditul personal joacă
; Numai deodată ce se auzi râsete pe în-
; fundate de prin bănci, »Domnul« luă varga
|din grindă şi-ntins se duse, în fund, la
|Ciobanu, zicând :
— Da bine, măi măgarule, tot nu te
|mai astâmperi! şi jnap şi jnap la palme
|pănă ce Ciobanu se ruga cu ochii ’n la-
crămi şi-şi sugea degetele de durere.
Altă dată treceam prin bănci să as­
cult şi să arăt la cei din alte clase. Eu
eram pe citire, Agachi pe aritmetică —
o ştia cel mai bine. in liniştea odăii se
auzeau murmure: două ori două, patru,
două ori patru, opt sau aa... cc... ac, am
un ac.
Bucuria noastră când suna clopotul
într-o doagă; »domnul« trecea în primărie
ş» unde noi nu începeam glumele de ne
prăpădiam de râs. Şi cum glumeam, ochii
nu ne mai luam dela fete, le făceam din
sprânceană, iar ele cele mai mărişoare,
unde se îmbujorau la faţă ca macul şi-şi
lăsau privirile în jos, altele îşi ascundeau
obrajii, mai zicând : »lua-v-ar dracu !«
»Domnul« întră; iar tăcere şi ascul­
tare. Şi aşa cum toate clasele erau într-o
odaie mare, cu păreţii murdari, cu o sobă
coşcovită, din vechime, că încăpea întrânsa
lemnul de stânjen, cu tabela ce veşnic era
chinuită de crida albă şi mânecele mintea-
nelor noastre, cu catedra »domnului«, po­
somorâtă, cu noi toţi băieţi şi fete la un
loc, dela clasa întâia pănă ia a şasea, când
JLbGöameEte peaíra Anstro-üigar
Fa un an 24 o jt., p ^ şasu I v
Ui oor., pe fc.isi tuni 6 oor
l-ríl de Damlnejú 4 oor■t * *
Futil Somnia şi itriiáít .
Pe un an 40 toanei, pe pu
luni 80 ir., pe trei Inni IC
1-fll de Diimlnjoa 8 fr. pe an
Se prenumără la toate ut
eiilfl poştale din intru şi di
afară şi la d-a-i oolectori
Âteuu&eitil wtri Brawt
Admlalatraţlanjn, Piaţa mai
Mnrul Inului Nr. 80. etăţi
L Pe un an 8J cor*, pe şaee
Ioni 10 oor.. pa trei luni 5 ooi.
Ou dueul ac«..*» : Pe un an
oor.. pe şase mal 12 cor., p -
trai luni 8 oo:. — Un oaer:
plar 10 bani. Atât aboc«-
mantele, cât *i mserţiani *
■u n ta ae plft** T»iu->Te.
1910.
rolul principal, iar forma creditului
de bancă îşi arată superioritatea faţă
de forma creditului agricol. Căci prima
formă ţine socoteală de puterea dâ>
muncă, pe care o are orice om va­
lid, iar cea din urmă speculează asu­
pra averii nemişcătoare, pe care îns&
nu totdeauna o posede. Deşi din
punct de vedere bancheresc forma
creditului agricol are aparenţa că este
mai garantată, deci mai favorabilă,
forma creditului personal e însă ade­
vărata formă de credit ţărănesc, re­
prezentată prin băncile săteşti.
La toate popoarele cu o gospo­
dărie mai modernă, diferenţiarea in-
stituţiunilor de credit s-a făcut deja
de mult, numai la noi băncile cele
mari în loc să privească scopul înfiin-^
ţării, încurajarea economiei n aţion ale,
stânjenesc înflorirea b ăn cilor săteşti,
acest product firesc al desvoltârii na­
t u ra le , cari singure sunt chemate sâ
îndeplinească menirea creditului per­
sonal, popularizându-1 şi introducând
binefacerile lui într-o cât mai întinsă
măsură.
Numai prin sanarea stărilor de
credit şi prin creşterea gospodărească
raţională îi putem da ţăranului posi­
bilitatea de a înainta tot mai repede
pe teren economic. ,
Poporal român numai atunci se
va putea emancipa şi afirma ca fac?
tor politic, când va fi economiceşte
liber. Numai atunci putem spera un
viitor mai omenesc, un viitor mai
glorios, dimn originei noastre strălu­
cite, când răsărirea soarelui libertăţii
va fi aşteptat de o ţărănime puter­
nică, de o ţărănime economiceşte
emancipată.
Electorale. »Kel. Ertesitfi« este infor^
mat, că Românii naţionalişti vor pune la
viitoarele alegeri în cercurile Caransebeş
şi Ora,riţa candidaţi-naţionalişti. In contra
lui Burdea va candida d-1 Aurel Vlad, iar
scotea »domnul« pe cineva la aritmetică,
eu rămâneam cu privirea multă vreme pe
păreţi, la tablourile colorate.
Tare mi-era drag să le privesc, fel
de fel de chipuri, fel de fel de gânduri
îmi treceau prin minte, uitându-mă la ca­
sele mândre de la oraşe, cu flori, cu apă
ce -curgea din gura leilor de piatră, de
mânecă îl trăgeam pe Agachi să ne du-
mbrim, căci nu mai văzusem încă t&i-ff
mare.
■
Une-ori după amiazi rămâneam cu
mâncarea la şcoală, cu băieţii cari veneau
din alt sat şi nu se puteau duce acasă. Şi
ce bun era mălaiul cu leuştean pe de-asu-
pra pe care-1 mâncau cu vre-o coastă afu­
mată de porc. Apoi deschideam caetele de
caligrafie, schimbam câte-va criţe (peniţe;
noui până ce nemeream una pe plac şi cu
gura căscată, cu capul pe-o parte, înce­
peam America şi aşa mai departe.
Când ne îndreptam spre casă, de Ia
răscruce de drum ne lăsa Agachi şi apuca
pe ezitură, şi Ia jumătate de cale se
oprea Ciobanu înaintea unei curate case
acoperită cu răgoz, iar în vârf înfiptă roata
carului. j. '
Urcam dealul spre ratoş. numai cu
Grigoraş, de unde rămâneam singur.
Dumineca de era zi de primăvară
no întâlniam pe toloacă. Ţâcul in patru
ori în opt îl purtam, când cădeam la păs-
 Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 3 1 .-1 9 1 0

n contra lui Siegescu, d-1 Dr. Caius Bre* cluderoa pentru seziunea întreagă e hotă­ Minthogy azonban a Bp. 385. §. 1. a.
diceanu. râtă de dietă. pontot illetően a semmiségi panasz beje­
Adunarea generală
Imunitatea întreagă e garantată de­ lentésben semmiségi ok megjelölve nin­ a comitatului Făgăraş.
Punerea sub acuză a guvernului He- putaţilor, care primesc 15 coroane pe zi. csen s a panasz Írásbeli indokolásban sem
valam ely jogszabály megsértése panaszol­ Azi a fost aici adunarea generală ex­
dervary. In sânul Justiştilor s-a pornit o i Pentru afacerile cari interesează afară de tad k; traordinară a comitatului nostru, care ne-a
viuă mişcare având de scop punerea sub Bosnia şi Herţegovina de asemenea şi unul surprins cu ceva nou, lucru ce merită âh
minthogy másrészről a vádlott oly
acuză a guvernului Hedervary pe motiv că sau cele două state ale monarhiei, se în­ bűncselekmény miatt itéltetettjel, amelyre fie pomenit. m
prin proclamarea constituţiei Bosniei s-ar fiinţează o instituţie numită »Consiliul ţâ­ a törvény által megszabott szabádság- Anume la punctul »Numirea noului
fi violat constituţia Ungariei şi s-ar fi des­ rei« compusă din nouă membri ai dietei vesztés büntetés államfogházban van m eg­ guvern«, oomisiunea permanentă a făcut
considerat votul camerei ungare. állapítva, amelynek a legrövidebb tartama propunerea de a s<* lua la cunoştinţa de­
aleşi de dietă. numirea şi a se vota noului guvern în­
egy nap s így ez a legröv debb tartam a
Acest consiliu al ţărei e un corp de­ Btk. 91. §-ának alkalmazásával is kiszab­ credere.
Fişpanii ardeleni. Ziarele de azi pu­ liberativ având vot consultativ şi care va ható s a Btk. 92. §. alkalmazásával pénz- Românii cari s-au prezentat şi ei în
blică o listă aproape completă a fişpanilor fi consultat de cele două guverne prin in­ büntetés volna megállapítandó, amelyet a număr frumuşel, prin glasul vicarului I,
törvény azonban kizár: Macaveiu au făcut contra-propunere de
numiţi în comitatele ardelene. După acest tervenţia ministrului comun şi care poate
az anyagi okra fektetett panasz a se lua simplu la cunoştinţă numirea gu­
comunicat rămân în posturile lor urmă­ şi el să se adreseze prin aceeaşi cale re* vernului, dac, dupăce noi încă nu-i ştim
ezekhez képest a Bp. 434. §. harmadik be­
torii : contele Mikeş în Braşov, Széli în prezentaţiunii ambelor guverne ale mo­ kezdésének megfelelően visszautasítandó programul şi intenţiile, fănă la altă oca­
Făgăraş, Kem ény Ákos în comitatul Târ- narhiei. volt. zie, de rândul acesta nu ne simţim îndem­
navei mici şi Thalmann Gustav în Sibiiu. Confesiunile din dietă sunt reprezen­ A többi okra fektetett panasz pedig naţi a vota încredere.
Eri au fost numiţi următorii fişpani n o i: tate în mod proporţional în consiliul ţărei, minden irányban alaptalannak találtatott. In jurul votărei ori nevotărei de în­
A kir. ügyész a főkérdés szövegének credere s-a încins o discuţie mai lungă, la
Fejerváry Ienö în c. Bistriţa-Năsăud, Erösdy Principiile fundamentale şi drepturile cjţ
előterjesztése után azt az indítványt tette, care au luat parte dintre Români vicarul
Sándor în c. Murăş-Turda, Betegh Mikîos vice generale sunt garantate de lege, mai Macaveiu, deputatul N. Şerban şi preotul
hogy olvastassanak fel a 8812^OS. k. ű.
în c. Turda-Arieş, Mára László în c. Hu­ cu seamă în ceeace priveşte egalitatea în számú vádiratból a cikknek vádtárgyává M. Brumboiu, combătându-o, iar dintre
nedoarei, Szentkereszthy Béla în Trei- faţa legilor, libertatea cultelor şi de con­ tett kifejezései, mert bár a cikk egész ter­ streini inspectorul şcolar Szabó E, preotul
scaune, şi Szász Iozsef în Alba-inferioară. ştiinţa, salvgardarea individualităţei şi a jedelmében fel is olvastatott, nem lett ki­ săsesc W olf, judele JSlágy Lázár ipărân-
emelve, hogy a vádhatóság a cikknek du-o, iar comerciantul Novak s’a alăturat
Zilele aceste vor fi n u m iţi: Miko Balint limbei naţionale, libertatea presei şi de în­
mely részeit tette vád tárgyává. şi el la propunerea românească, combă­
în c. Ciuc, contele Haller Ianos sau Ugrón văţământ, inviolabilitatea domiciliului şi a tând votarea de încredere.
Ianos în c. Udvarhely şi contele Bethlen proprietăţei, dreptul de petiţiune şi de re­ A védelem az indítvány teljesítését
ellenezte, mert nézete szerint a bizonyí­ Făcându se votizare, noi Românii am
Pal în c. Clujului. uniune, garanţia secretului scrisorilor şi te­ rămas în minoritate faţă de neromânii re­
tási eljárás befejezése után annak helye
legramelor. nem lehet. crutaţi ca la poruncă cu duiumul.
Dieta se compune de 20 de bărbaţi S-a văzut aci o scenă care trebuia să
Situa(ia în Grecia. — După ştiri din A z esküdtbiróság a kir. ügyész indít­
înveselească chiar şi pe un misar.trop:
Atena, guvernul e hotărât să proceadă cât adulţi aleşi printre şefii tuturor confesiu­ ványának helyt adván, a védelem a Bp.
384. §. 9-ik pontja alapján érvényesített ceata domnilor coaliaţi maghiari, ovrei şi
mai curând la revizuirea constituţiei; lu­ nilor şi de 72 deputaţi aleşi de trei curii
semmiségi panaszt s az írásbeli indoko­ saşi, cari nu mai mult decât în anul tre­
crările pregătitoare vor fi gata săptămâna pe baza confesională; fie-care dintre cele cut cu multă gălăgie au votat pentru banca
lásban azt vitatja, hogy a vádirat felolva­
viitoare. Aceasta pentru a înăbuşi orice trei confesiuni principale alege un număr naţională independentă, iar la alegerea de
sásának helye egyáltalában nem volt, miu­
de deputaţi corespunzând numărului po deputaţi făceau tărăboiu grozav pentru un
mişcare reacţionară. Primul ministru Dra- tán az ügyben vádhatározat hozatott, ilyen
pulaţiunei confesiunei respective. Ocrotirea anumit Halâ-z — koşutist — acum deo­
gumis va propune în cameră să se con- esetben pedig a Bp. 304 § értelmében
dată fiind vorba de pâne şi de cupt, la su­
discuţtei «S^une revizuitoare şi în cursul minorităţilor este astfel garantată: sunt csakis ez volt lelolvasható.
flarea mai aspruţă dinspre Burgul Vienel,
asigurate pentru catolici 16 mandate ; pen­ Minthogy azonban a vádhatározat, a au pus »ambiţia naţională« ia o parte, vo­
convocarea ad u n ă ri11« 61,1 8e va hotărâ sajtóközlemény tartalmát iJj.etően, a vád­
tru mahomedani 24; pentru sârbi ortodoxi tând loia'ă încredere; adecă au năpârlit
propunere va avea desigur raâ% i.^ceast^ iratra utalt, tehát a vádhatározat auia
31 şi pentru evrei un mandat. cum sâ cade.
mera va lucra până la mijlocul lui Marile, cselekmény miatt helyezte vádlottat vád
Doar aşa ceva s-a mai văzut în ace­
apoi regele va disolva parlamentul şi va alá, amely a vádhatározatban tüzetest n
8013— 1909 B. szám. ste vremuri Ue »băjenie spirituală« şi alt
eLöadatott, — az esküdtbiróság törvény
încuviinţa convocarea adunării naţionale. serfes neíku. ^ a Kifogásolt ha­ irnaev-i, încă, pasă-mi-te la Făgăraş,
Hivatalos másolat. tározatát. Az a körülmény pedig, hogy az Atât.
esküdtbiróság előbb elutasította a kir. X
Constituţia Bosniei şi Herţegovinei. Őfelsége a király nevében a m kir. Guna ügyész indítványát, később pedig ennek
helyt adott, törvénysértő már azért sem
Deodată cu proclamarea constituţiei
nyomtatvány utján elkövetett izgatás .vét­
sége miatt vádolt Branisce Victor ellen lehet, mett a mulasztást jóvá tenni az es- Sărbătorirea d-iui Titu Haioresco
Bosniei şi Herţegovinei, ziarele oficiale au a marosvásárhelyi kir. törvényszék, mint küdtb’róságnak jogában á lo lt. De nem la Vieua.
esküdtbiróság előtt folyamatba tett s változtat a határozat helyességén az a kö­ — Corespondenţă particulară. —
publicat toate disposiţiile, prin cari se sta­
ugyanott 19Ü9, évi junius hó 7-én 5009. rülmény sem, — hogy a vádirat felolva­
bileşte constituţia administrativă a acestei sása a bizonyítási eljárás befejezése után — 21 Februarie n. 1910.
sz. a. hozott Ítélettel elintézett bűnvádi
provincii, care rămâne sub controlul m i­ pert vádlottnak és védőjének Írásban is történt, m irt a bizonyítás felvételét a Bp. Serbările, ce se vor aranja zilele vii­
nisterului comun austro-ungar. indokolt semmiség! panasza folytán 1909. 306. §. végbekezdése szerint — az indít­ toare în onoarea d-lui Titu Maiorescu, cu
In competinţa dietei cad afacerile in­ évi december hó 2-ik napján tartott nyil­ vány eikésése okábol megtagadni nem is ocaziunea împlinirei a 70 ani de viaţă,
vános tárgyalás alapján, a koronatigyész lett volna szabad. o să devină — precum sunt informat -
terioare ale Bosniei-Herţegovinei precum
meghallgatása után vizsgálat alá vevén, A Bp. 427. §. 4-ik pontja alapján o manifestare naţională româneaîcă cu
şi dreptul budgetar, pe când chestiunile
következő abból az okból haszi ál a vélelem semmi­ mult mai grandioasă şi mai măreaţă decât
atingând interesele Austriei sau ale Unga­ ségi panaszt, mert »a megszövegezett kér- a fost proiectate ia început Astfel pu-
riei sau ale întregei monarhii nu sunt de végzést hozott: ués a felolvasott vádhatározat rendelkező nându-se comitetul societăţii academice
competinţa sa. Proiectele de legi votate de A Bp. 385. §. 1. a. és 3 ik pontjára részének tartalmárJ nem fed i« A z irásbe'i »România Jună« în frunte cu zelosul şi
dietă trebue să fie supuse sancţiunei îm ­ fektetett semmiségi panasz visszautasitta- indokolásban e panaszra vonatkozóan a neobositul ei preşed'nte când. med. Vespa­
t>k; a többi okra alapított panasz ped'g védelem kifogás tárgyává teszi azt is, sian Pauliuc-Burlă în legătură cu bărbaţii
păratului după consimţământul ambelor
elutasittatik. hogy a nyomtatvány terjesztése mint al­ conducători ai partidului creştin social din
guverne din monarhie. Dieta va fi convo­ kotó elem a kérdésbe felvéve nincsen »a Viena, îndeosebi cu d-1 Dr. Gessmann, a-
cată de cătră împărat de obiceiu odată Indokok : passiv alanyként szereplő nemzetiség nin­ ceştia au promis că vor pune la dispoziţia
pe an. Az eskiidtb?rósági Ítélet ellen a vád­ csen megnevezve, mert a »m agyarság« nem »Rc mâniei June« sala de şedinţă a dietei
Regulamentul dietei conţine stipula- lott és védője a Bp. 385. §. 1. a. és 3-ik ledi a magyar nemzetiség mint fajnak fo ­ regnicoiare din Austria de jos pentru ase
pontja alapján jelentett be semmiségi pa­ galm át«. putea ţinea acolo şedinţa festivă şi nu iu
ţiuni de ordine privitoare la deliberaţiu-
naszt s fentartotta a főtárgyalás folyamán Ámde ez a panasz is alaptalan, mert sala festivă deia universitate. Cum a fost
nile dietei. Preşedintele poate să îndepăr­ bejelentett alaki semmiségi panaszo a Bp. 574. § értelmében a vád tárgyává deja hotărât, la aceasta şedinţă festivă d*l
teze pe deputaţi până la 15 şedinţe; es- kát is. tett bűncselekménynek megkülönbözteté­ prof. Meyer-Lubke va ţinea discursul fes­
sébe szolgáló ténykörülménye gyanánt a tiv in limba germână. Insă ca şi universi­
vád alapjául szolgáló sajtóközlemény an­ tatea să-şi aibă partea ei din sărbătorirea
nak a vádiratban megjelölt szavaira való d-lui Maiorescu. s-a hotărât ţinerea unei
cut, apoi dă Doamne bine! Altădată mă cuprinde un dor straşnic de satul meu şi utalással említendő meg ennek az alaki şedinţi literare în localităţile seminariului
opream într-un suflet în dugheana lipova- mă în tre b : ce s-o fi făcut Grigoraş, ori kelléknek pedig a főkérdés teljesen meg­ roman'stic al d-lui prof. Meyer Llibke din
nului, cu miros de scrumbie, cu pâne us­ Ciobanu, ori Axinte ? Ei ori fi fericiţi, gos­ felel. edificiul universităţii. Discursul literar în
cată pe tarabă, cu cituri proaste prin raf­ podari Ia casa lor, ori înţelege din ce aceasta şedinţă îl va ţinea profesorul ro-
turi şi alegeam cea mai bună biciuşca cu muncesc. * A z pedig, hogy a kérdésbe a nyom­ mân Dr. Bacinschi, care, precum aflu, se
canaf şi inel galben, iar din răchiţele de lângă tatvány terjesztése m’att alkotó elem fel va habilita în curând ca docent de roma­
Să mă vadă ei, m-ar recunoaşte
şurile dascălului îmi făceam codirişte. nem vétetett, törvé iysér:ést egyáltalában nistică la universitatea din Viena.
acum ? ,
nem képezhet, mert a vádlott mint egy
Dar în multe dimineţi de vară când Agachi, sărmanul A g a c b i! El era cel La convenirea socială împreunată c-o
időszaki lapban megjelent cikk szerzője
se lumina de ziuă, întovărăşiam pe Cio* mai blajin, el avea cea mai mare tragere agapă studenţească românească, va vorbi
vonatván felelősségre az, hogy a lap
banu cu boii la păscut. de inimă la carte, el avea traista cea mai d-l Mihai Popovici. De altcum probabil ci
terjesztetett is — a lap közzétételének
Culegeam flori de câmp, iar pe unde frumoasă împletită, el ţinea cărţile cele programul definitiv stabilit va fi tipărit şi
ténye után — mint helyt nem fogható
erau găuri în pământ, lăsam fire de aţă mai curate. trimis tuturor ziarelor româneşti.
joggal mellöztetett.
cu ceară la un capăt şi bucuria noastră Par că-1 văd cu minteanul curat, cu Cor.
A z azonban kétségtelen, hogy a tör­
când scoteam vre-un grier. badel la gât, cu iţari albi încreţiţi pe pulpe, vénynek megfelelőbb lett volna, ha a fő-
Iarna o luam cu sania Suiam dealul mustaţa-i mijea, ochii negrii surideau, pă­
în faţa bisericii şi din muchia lui, ca la rul tăiat cu breton şi cu cuşma brumărie.
kérdésbe »a magyarság« helyett a ma­
gyar nemzetiség vétetett volna fel, mert Districtul montan Abrud-Roşia.
nuntă, ne repeziam în vale ; unele se hor- După Crăciun n-a mai venit la şcoală. a Btk. 172. §-ának második bekezdése az In articolul precedent apărut deja,
toiau cât colo, noi de desupt cu lacrimi în e g y k nemzetiségnek a más k nemzetiség am descris teritoriul acestui district mon­
Aproape de Paşti, în săptămâna mare,
ochi şi plini de omăt o luam într-un su­ elleni izgatásról rendelkezik, ámde »a ma- tan. Cetitorul atent aşa cred, şi-a putut
când clopotele răsunau frumos la denii,
flet la deal să nu rămânem de ruşine. ne-am dus cu toţii la preveghiu. . • gyárság« szó használata á'tal az esküdtek forma deja o ideie destul de clară, că ce
Şi numai ce odată într-o zi caldă, de nem lehettek tévedésben az iránt, hogy este a se înţelege sub numirea de distrid
Cum ne-a văzut mămucu-sa, în bo­
sărbătoare, într-o casă nouă din vălătuci, c e t e : »Scoală-te Ilie, au venit feciorii să te ezen kifejezés alatt a magyar nemzetiség montan. Districtul montan este complexul
numai unsă şi fără fereşti, am făcut horă. vad ă!« şi se jeluia : »to t se trăgea să-l volt értendő. tuturor minelor, reprezentate prin socie­
Scripcari era unul dintre noi ce zicea din scot afară, nu vroia să stea pe patul care A z alaptalannak ta’ ált semmiségi tăţile ce le esploatează, unite pentru spri­
fluer şi altul din pieptene cu o hârtie de a zăcut, în ruptul capului vroia să-l duc panasz ezekhez képest elutasítandó volt. jinul reciproc, pentru apărarea şi promo­
ţigară, şi noi jucam cu fetele de la şcoală. sub nuc să mai tragă aier de Mărţişor, să Budapesten, 1909. évi december hó varea intereselor comune a tuturor socie­
mai audă pasările... pe semne unde era 2-án. tăţilor, pentru introducerea unei unifor­
mităţi în lucrurile de esploatoare, pentru
Dar mai las şi pe altădată firul po­ să-şi dea sufletul!« Bernáth Géza. s. k. Vaikó Pál s. k.,
előadó.
sprijinirea muncitorilor etc. etc.
vestirii, căci n-aş mai isprăvi. Ştiu atât Gonst. Cehan.
când mă cufund cu mintea în anii copi­ Districtul montan Abrud-Roşia, sub
lăriei, că retrăesc, mă s5mt altul. Unde mă acest nume e cunoscut, numai dela anul
 Sr. 3 1 —1910. GALETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

când prin legea montană generală deja de mulţi ani nu se lucrează, fiindcă este foarte fericit că are doi p re o ţi: unul Descoperirea unul ser pentru consta*
obligatoare pentru toată ţara, adusă resp. spre »C etate« nu este nici un drum po­ cu voturi celalalt cu decret. tarea bacciliior tiflei. Profesorul Lincent,
Introdusă atunci, s-au desfiinţat şi privi- trivit, pentru transportarea pietrei auroase. membru al academiei medicale din Paris,
vfchi ale Abrudului, privitoare la Dar ce fac minerii ajunşi in perplexitate, Vă rog d-le redactor, să primiţi asi­
a descoperit un nou serum cu ajutorul că­
afacerile montane. în lipsă? Merg la »C etate“, despică câte o gurarea stimei noastre colegiale. Sebeşul- ruia se pot constata baccilii tifosului. Dân­
>Constituiiones Montanae L ib eri P ri- bucată mare dlntr-o stâncă, fără privire săsese, la 22 Febr. st. n. 1910. Pentru re­ sul a făcut mai multe experienţe cu ani­
ţţfrlefiatique Oppidi M ontani Abrudbanya«. la aceia, că sunt sau nu în ea şi vine, dacţia rev. »Munca« : loa n Băilă. malele şi a ajuns la rezultate bune. Cu aju­
In căuşele civile, Abrudul ş-a perdut transportează apoi acasă peatra, cu ajutorul torul acestui ser, făcându-se 3 injecţii, boala
privilegiile în anul 1849, prin cari privi- cailor, pe potece aproape neumblate, macină Necrolog. Luni în 21 Febr. n. a înce­ se poate vindeca. Tratamentul este foarte
iejii Abrudul îşi avea nu numai forurile peatra în steampuri, şi totdeauna produc tat din viaţă în Bileag, Am alia Banyar- bun şi din punctul de vedere că nu cau­
sale independente judecătoreşti, ci şi le- şi aur? Asemenea au lucrat şi Romanii dean născ. Bud, după un morb greu şi în­ zează dureri.
acest deal, fără să străbată în internul delungat, în al 26-lea an al etăţii şi al 9-lea
.gislativa sa proprie
dealului, au pornit din vârf în jos, lucrând an ai fericitei sale căsătorii. înmormânta­ Biserică nouă în America, sub con­
0 atare lege proprie a Abrudului a ducerea preotului S. Mihălţan din Indiana
tot la lumina soarelui, şi formând in tere­ rea va avea loc as-ăzi. Pe răposata o de­
(ost şi legea: lus Consvetitudinarium F r i- Harbor s’a organizat parohie ortodoxă nouă
santele scobituri ce să văd şi azi şi au plâng Aurel Bungardean, preot, ca soţ.
viiigati Oppidi M ontani Abrudbanya in la Geri. Curând va fi gata biserica care
înfăţişarea unei cetăţi. întreb, pentru ce Laurentius şi Titus, ca fii. Andrei Bud,
froussibus Causarum Civilium Ălora P a - costă 30t 0 dolari.
numiţii domni nu organizează o societate preot, ca tată. Mihailă Bungardean, preot,
blicas eges etc., — codificată pe baza unei ca socru. Cornel Bud, preot celibe, Romul Se caută un biliard uzat, cu tacuri
puternică cu instalaţii moderne, (şteampuri
legi mai vechi şi sancţionată de Maiestatea Bud, învăţător, Augustin Bud, stud. cl. VIII, şi bile. Să fie în stare bună. Gei, cari
cu motor şi pentru transportul pietrei o
Sa la anul 1604, au de vânzare un astfel de biliard, sunt
linie funiculară)? O afare societate cu un ca fraţi. Odihnească în pace 1
Prin urmare Abrudul era un stat capital nu mai mare decât de 25— 30 mii rugaţi a se adresa administraţiei ziarului
autonom în stat şi toate instituţiile sale cor. ar avea cel mai frumos viitor, ar pu­ Anatole France la Björnson. Academi­ nostru.
mai importante şi instalaţiile principale tea în scurt timp să realizeze venite de cianul Anatole France a vizitat alaltăieri
lăcute pentru promovarea industriei mi­ sute de mii. pe Björnson, informându-se mai întâiu la
niere, datează din aceasta epocă. Era nouă, familia scriitorului norvegian, dacă i-se per­
Să prezint un alt caz. In dealul »Câr-
cu districtul montan a distrus, nu a clădit mite să-l viziteze. Membrii familiei i-au răs­ Subscrişii cu inimă frântă de durere
nicel« o singură mină se lucrează siste­
nimic. puns, că starea bolnavului s’a îndreptat de aducem la cunoştinţă că neuitatul soţ res­
matic, mina »Mestecani« şi aceasta încă
La anul 1850 s-a dat Abrudului a numai de vre-o câţiva ani, de când stă câte-va zile atât de mult, încât se poate pective tată loan fiudinţiao, advocat, ase­
doua lovitură, prin dictatura militară, care sub conducerea directorului George Tomuş permite această viz'tă. Anatole France şi-a sor conzistoria), deputat în congresul na­
adivizat prediile Roşia şi Corna de Abrud Melentea. Şi e de notat, că mina aceasta făcut vizita la amiazi. Dânsul şi-a expri­ ţional bisericesc etc. etc., a încetat din
a format din ele comune de sine stă* nu lucră cu deficit, ci poatea realiza un mat admiraţia sa pentru talentul şi acti­ viaţă, după îndelungate suferinţe la 19-lea
oare, Astfel am ajuns că azi pe teri­ frumos profit pentru societari. Peatra au- vitatea lui Björnson şi a sărutat mâna Februarie in al 64-lea an a al vieţii.
toriul Abrudului nu este nici o mină, iar roasă restitue cu belşug spesele de esploa- scriitorului bolnav. Cei prezenţi au iost Rămăşiţele pământeşti ale scumpului
căuşele districtului, montan înfiinţat la tare, iar aurul liber (în săptămâna trecută mişcaţi de acest gest al academicianuiu defunct se vor transporta la 21 Februarie
1854, au rămas să fie conduse prin un c o ­ 170 g r ) e profit curat. Lucrarea aceasta francez. Björnson era în toate facultăţile a. m. la oarele 9 1/2 spre Bogşa, unde se
mitet compus numai din Roşieni, intre norocoasă a acestei societăţi durează de minţii sale. Ochii lui străluceau de fericire. vor aşeza spre vecinică odihnă în cripta
membrii cărui comitet, mulţi au fost în vre-o 5—6 ani, fără întrerupere familiară.
trecut, ca şi în present, oameni cu puţină Numărul recunoaşterilor şi împămân­ Reşiţa, la 20 Februarie 1910.
carte, sau analfabeţi. Acest comitet a di­
Societăţile mineare moderne, cu ins- tenirilor ÎO România. Dintr’un raport al Fie-i ţărâna uşoară şi memorai bine­
lalaţii practice au profit, chiar şi din piatra comisiunei de indigenate, se vede că, în cuvântată I
rijat afacerile districtului montan şi a pri­
care per tonnă, abia conţine 3 gr. aur ; iar timp de 26 de ani, deia 1883 pănă la M atilda Budinţian născ. Zsian, soţie
mit oneroasele statute ale districtului.
noi cu instalaţiile primitive, iroştenitede la 1909 s’au votat 520 recunoaşteri de Români, Dr. V irgil Budinţian, fiu. Victoria B udin-
Pe timpul înainte de 1849 a existat , moşii noştri, nu putem avea profit nici din dintre cari cea mai m3re parte transilvă­ ţian născ. Cornean, noră.
0mulţime de lacuri artificiale, clădite p en -! piatra care pe tonnă dă 6 gr. aur. neni, iar restul Bănăţeni, Bucovineni şi
Iruaputea aproviziona şteampurile (piuăle), Macedoneni. împământenirile au fost 94
Cea mai fruntaşe soc’etate mineară
Incari se macină peatra aumasă, cu apa a Românilor Abrudeni, aflătoare în »Câr- dintre care 11 ovrei (2 botezaţi), iar res­
necesară; pe baza ordinului împărătesei nicul-marec, se numeşte *Sftul Nicolaet,
Maria Terezia, după oare-cari trăgănări, cu numele »Ranta«, »Glamul de jos«, »Bo-
tul Germani şi Ruşi. ULTIME ŞTIRI
dar la anul 1790 tot s-a înfiinţat folosi- naparte«, »Sfta Maria«, »Haba« şi »Coceşti«. Un omor înfiorător. Ni-se s e r e : In Budapesta. 23 Febr. Procesul pă­
toarea instituţie a » fondului jnsetaU, care Stă sub conducerea directorului IosifGom- comuna Boz, în noaptea spre 20 Febr. a. rintelui Hliuca a fost sistat.
fond crescuse la frumoasa sumă de aproape boş, are 21 hocară, 60 scrutinii libere«.
un milion cor., azi insă şi acest fond luptă
c. s’a întâmplat un omor înfiorător. Dimi­
neaţa s’a aflat mort Nicolae Pascu, într’ un
Viena, 23 Febr. Starea primarului
ca neajunse, abia e capabil să suporte Din m inele'acestei societăţi, în mare Lu^ger se agravase noaptea trecută.
lac de sânge în casa-i proprie, mutilat şi
cheltuielile salarizării celor 5 medici mon­ parte neexploatate, s-ar putea scoate anual despoiat de banii co-i avea la el, după Inflamaţia pe spinare începuse să pro­
tani te-i avem. iar lacurile artificiale? Co­ milioane de tonne de piatră auroasă, nu­ spusele oamenilor circa 100 fl. (200 cor.). greseze din nou. Bolnavul a fost eri
mitetul nu s-a interesat ,de ele. Dacă în mai din >mănunturile< — adecă sfârmitu- Făptuitorii încă nu s’au descoperit. Jan­ din nou operat. Dr. Lueger se simte
timpul din urmă, n-ar fi venit statul, ca rile ce ie-au grămădit Rom anii în aceste darmeria urmăreşte cu multă stăruinţă pe foarte slăbit şi epuizat. Dânsul a spus
1renoveze 2 lacuri din Roşia şi 1 din mine, cari »mănunturi« dau per tonnă criminali.
iforna, azi n-am avea nici un lac artificial. minimum 6 gr. au*’, dar în lipsa mijl oace­ unui vizitator câ dacă medicii il vor
Acest comitet a cedat o parte însemnată lor potrivite de comunicaţie, în lipsa altor opera şi pentru a cincea oară, atunci
Pildă demnă de urinat- Comuna şiclău
»terenurilor auroase statului; acest co- instalaţii mai practico pentru măcinarea e o comună fruntaşă din comitatul A ra­ de sigur nu va mai trăi până la Paşti.
Jiitet a introdus in us hotarele globuri, pietrei, de-oarece apă nu avem, suntem dului, cu 3400 locuitori, dintre cari 3150 Londra, 23 Februarie. Discursul
/ari au dat şi dau anză ia sute de procese necesitaţi a privi numai la acele bogăţii, Rumâni, ceialalţi Unguri şi Evrei. Zilele tronului menţionează dificultăţile se­
iotre societăţile mineare, acest comitet fără a le putea esploata. trecute, reprezentanţa comunală a hotărît
şi-a negligat datorinţa de a introduce re­ Prin urmare aşi putea oare să neg rioase cari există de pe urma grave­
ca pe viitor limba oficială a comunei să
guli privitoare la timpul de lucrare, la adevărul constatat deja şi din partea es- lor discusiuni isbucnite între Ca­
fio în toate limba românească. Hotărârea
drepturile şi datorinţele funcţionarilor mon­ perţilor, că terenurile auroase din acest aceasta, întemeiată pe lege, a scos din să­ mera comunelor şi Camera lorzilor
tani, aplicaţi în serviciul societăţilor; pri­ district montan încă nu-s epuisate? rite pe şovinii unguri, cari înjură brava ro- şi z ic e : se vor face propuneri spre
vitoare la drepturile şi datorinţele mine­ Dir. los. prezentanţă a acestei comune mândre şi a se hotărî relaţiuniio dintre cele
rilor ; la păzirea minelor, contra devastă­ aduce laude notarului Horváth Géza, care
rilor, la cari sunt supuse din partea >/»o- două adunări în aşa chip încât Ca­
a făcut apel împotriva acestei hotărîri »im ­
\mgherilor< a jefuitorilor de mine. mera Comunelor să xibă influenţa de­
pertinente«.
Cu un cuvânt, comitetul districtului ŞTIR!. Hotărârea comunei Şiclău e o hotă­
plină asupra finanţelor ţârei şi un
montan Abrud-Roşia, a fost o plagă pentru — 10 Februarie ». râre bărbătească şi demnă de-a fi urmată rol precumpănitor în (chestiunile le­
industria mineară din munţi. de toate comunele cu locuitori rom ân i! gislative.
Abrudenii au considerat instituţia dis­ Alegerea de preot in Sebeşuî-sâsesc. »T-a«.
trictelor montane, de orecompenză pentru Din Sebeşul-săsese ni-se scrie : Proprietar : D r. A u r e i M u re ş ia n u .
autonomia perdută — şi au primit cu Onor. Redacţiune I Referitor la cele Dispariţia unui copil monstru. Din Bu­ Râm.
oarecare satisfacţie ordinul, prin caro se publicate în ziarul D-Yroastră despre ale­ cureşti nî-se s c rie : In ziua de 3 Ianuarie Redactor respons.: loan Spuderca.
impunea autorităţilor montane, ca pe gerea de preot în Sebeşul-săsese, mai în- în corn Cândeşti din judeţul Buzău, fe­
baza legei (§. 11) să organizeze şi acest meia Anica Pandică a dat naştere unui
Strict. Şi fără îndoială dispoziţia acoas»a
tâiu de toate confirm că depeşa din chestie
copil monstru cu două capete, 4 mâni şi
Boala englezească
I legei putea fi salutară, dacă comitetele
s’a dat din partta redacţiei rev. »Munca«
5 picioare. Părinţii copilului se aflau în zdruncină sănătatea copilului d-voa-
îlese, ar fi eunosci.t trebuinţele locale şi îq buna credinţă, că Vă facem un serviciu mare încurcătură şi nu ştiau ce să facă cu
n-ar fi luat dispoziţii cari sunt păgubitoare colegial şi conform adevărului, căci sino­ odrasla lor. Publicându-se prin ziare des­ stră. dacă nu folosiţi imediat un mij­
pentru societăţile mineare. dul, care a efeptuit Marţi, în 15 c. st. n. pre acest caz, un domn din Buzău, anume loc sigur.
Deci to?te relele ce bântue îrflori- alegerea de preot în oraşu1 nostru, a pro­ Moscovici, a propus părintelui să dea co­
toarea industrie mineară de odinioară, al
clamat în mod oficial pe candidatul ^4h-
pilul pentru a fi expus, în schimbul unei Emulsiunea lui Scott
acestui district, provine în mare parte din sume de bani. Intermediarul găsi într’ade-
causa nepriceperei şi neglijenţei acestui dreiu Ludut ca ales cu o majoritate de văr o persoană din Bucureşti, care pro­ conţine toate părţile recerute, pen­
comitet al districtului montau. 29 de voturi. Câteva oare după publicarea mise o sumă fabuloasă. Se vorbea într’o tru a întări oasele şi a-le prevedea
resultatului alegerii s’a ivit părerea, că la vreme (Ie 20000 lei pentru timp de doi ani,
plătibili în 4 rate semestrale anticipate. cu muşchi tari si
» sănătoşi. * Un favor
Câ terenurile auroase n-ar mai con­
ţinea aur in abundanţă — nu i adevărat. scrutiniu s’ar fi lăcut o greşală, astfel s’a .
In urma acestui aranjament, intermediarul al „E mulşi unei lui Scott*, care pă­
Proprietarii de mine n-au apă pentru efeptuit a doua zi un nou scrutiniu la
se asociă ca tovarăş şi monstrul fii adus rinţii îngrijitori il recunosc, e că din
fteampuri, n-au drumuri potrivite pentru conzistoriul archidieeezan din Sibiiu. Re­ in Bucureşti şi expus. Afacerile au mers
transportarea pietrei auroase. Deci, nepu- zultatul acestui nou scrutiniu este urmă­ binişor, dar locuitorul Luciu Pandică, pă­ causa gustului lui plăcut şi dulce, se
tind să transporteze piatră şi neputând
torul : Sebastian Stanca: 353 de voturi, rintele copilului, a fost păcălit. De lapt el ia cu deosebită plâceere dmicul pa­
ci o macine, nu pot avea nici ve­
Andreiu Lu d u : 344 de voturi şi loan Ro- n’a primit decât 400 lei. Tatăl copilului
aflând apoi că odrasla sa va fi vândută, se cient. Chiar şi câud copiii nu su-
nite după mină, prin urmare de unde să
rapoarte spesele împreunate cu exploata­ moşan : 5 voturi. Acest rezultat s’a publi­
hotărî să-şi recapete cu ori ce preţ copilul. poartă laptele, mistuesc fără cea mai
rea minei ? cat in proxima Duminecă în biserica din De altfel părintele a fost pus şi de altul mică greutate Emulsiu­
Ca dovadă eclatantă, că terenurile localitate, poate ii privit deci ca definitiv. la cale şi iniţiat că ar putea exploata sin­
wroase nu sunt epuisate, voi cita câteva Prin urmare nu poate fi vorba nici gur monstrul. Pentru a-şi putea »eeâpăta nea lui Scott.
cazuri. copilul, săteanul Pandică a întrat în tra­
de abuz nici de seducere, căci unul dintre
0 parte însemnată din dealul »C eta­
candidaţi a fost proclamat în mod oficial
tative cu Moscovici; punând la cale o ră­ Emulsiunea lui SCOTT
tea« formează proprietatea d-lui Dr. George pire. Alaltăieri, intermediarul din Buzău
David advocat în Abrud, şi a consoţilor ales, iar celalalt are cu 9 voturi mai mult şi tovarăşul exp oatârei, în urma autori­ s’a dovedit in toate ace­
Iii, (erezii răposatului Vasile Cioban din şi faţă cu numărul total de 702 al voturi­ zaţiei părintelui, a ridicat pe ia orele două
Dr. A. Cioban, advocat in Lipova, ste caşuri ca o Emulsiune
lor cu 2 — zi două — voturi majoritate din noapte copilul şi însoţit de doică a ;
Dr. P. Cioban, advocat în Timişoara, Dr. absolută. — Mă surprinde, că d-nul Seb plecat cu un automobil la Ploeşti, de unde j model neîntrecută. 2.
?. Cioban preot militar în Viena şi a cum­ luând trenul s’a dus la Buzău, pentru a I Veritahiiănumai cu preţul unei sticle origi*
Stanca ia asupra sa o răspundere atât de
natului lor Dr. Teodor Rotiş profesor se- reda copilul părinţilor săi. E probabil deci j m arc. pescarul--- n a |e 2 c o ro a n e 5 0 b a ll|.
minarial în Arad mare pentru cele 31 de voturi, după ce că părintele va pleca singur să-şi expue j -a *eiun de garanţie
eşi acest deal e o adevărată co­ e’a statorit in mod neîndoelnic rezultatul copilul. Cazul fiind comunicat poliţiei, s’au e. procednrei lui §8 Capătă în toate
moară, mina amintiţilor domni proprietari, corect al alegerii. Poporul nostru do aici început cercetări. Scott. farmaciile.
 Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 31—1910.

66 Publicaţiune.
99
Pentru vinderea realităţilor dm
institut de credit şi economii, societate pe acţii în IMÓ C S. protocolul fonduar al comunei Bra^on
Nr. 518 cari formează proprietar
bisericei gr. or. române cu hramul)
Sft. Adorm iri din Braşov-Cetate sîI
CONVOCARE. tuate lângă casale din Gr averi. Subs­
crisul comitet parohial e s n ii priul
Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii „ C Â M P I A N A “ societate pe a cţii în aceasta licitaţie publică, car a va
senzul statutelor se invită la ţinea la 5 Martie st. n 11 tata Io**
' M îţi *;'* U
cului (strada cimiterului, loiiuiuţil
a IV*a adunare gen erală ordinară, cantorului) la 2 şi jum. oare *1. al
Situaţia acestor realităţi parcei
ce se va ţinea la M 6 cs, la 26 Martie a* C. la 9 oare a. m, în localul institutului cu următoarea late din nou, precum şi planul di
parcelare dimpreună cu condiţiunili]
O i d i x i e d.e z i : de licitaţie se pot vedea iu tiecan
zi dela oarele 10— 12 a. m. în cao|
1. Deschiderea adunării generale. 6 . Deciziune asupra împărţirei profitului curat. celaria d lui advocar Dr. Emil Rm
2. Raportul direcţiunei despre rezultatul gestiunei 7 . Pertractarea: notarul comitetului parochial.
afitllui trecut. a) regulamentului pentru afaceri interne. B r a ş o v , 1910 Februar 20.
3. Raportut comitetului de supraveghiare.
b) regulamentului de serviciu şi disciplină. Comitetul parohial
4. Deciziune asupra b.lanţului anual pe temeiul
raportului prezentat de comitetul de supraveghiere. c) a normativului pentru fondul de penziuni. bisericei gr. or. roi
5. Darea absolutorului membrilor direcţiunei şi 8 . A legerea comitetului de supraveghiere. (9^9,1—l.) dm Braşov-CetaU,
comitetului de supraveghiere. 9 . Eventuale propuneri.
Domnii acţionari, cari voiesc a participa la adunarea generală, sunt rugaţi a-şi depune acţiile înainte Cursul Ja bursa din Viena.
do deschiderea adunăreii generale la ca^sa institutului ori la institut similar conform §-lui 21 din statute. Din 10 Martie n. 1910. •
Plenipotenţiari au a şi depune documentele de plenij otenţă. Renta s^ng. de aur 4%................. 114
Din şedinţa direcţiunei ţinută la 4 Februarie 1910. Renta de oord^e ung. 4% . . . 92J
3 D Ix e c *ţL \ a ja .e a ,_ Impi. cft1 . Ier. ung. în aur3Vt®/o • 82J
Im pi. oăil. fer. ung. în argiut <i% . 3
Bilanţ cu 31 Decemvrie 1909. — Mérleg-Számla 1909 december 31-ével. Bonuri rurale croate-sUvone . 94
Impr. ung. cu p r e m i i ................... 216
Losuti pentru reg. Tisei şi Seghedin . 155
A C T I V E Cor. Ül P A S I V E Cor. fii R^nta de hârtie} austr. 41. . 95.
Renta de argint austr. 4*/10 . . .951
Reuta de aur austr. 4u/0 . . . . 117!
Cassa în nurrărar — Pénztár készlet . 20409 68 Capital social — Részvény tőke • • • • 100000
Renta de corăne austr. 4% • . 95(
Escompt — V á l t o t á r c a ............................. 660657 — Fond gén. de réz. — Tartalék alap 21777 59 Bon ori rurale ungare 3V»°/0 • 85.!
Imprum. hipotecare — Kebelezett kölcsönök 82342 50 Fond de binefac. — Jótékony alap 1500 — Losuri din 1860 . . . 172.
Imprum. pe obligat. — Kötvény kölcsönök 22518 — Fond de penziuni — Nyugdíj alap 1000*— Acţii de-ale Băncei ung. de credit 1780-
Cassa institutului — Üzleti ház 17933*88 Fond ev. perderi — Veszteség alap 1000*- 25277 59 Acţii de-ale Bâncei austr. de credit 8 3
1 0 ^ amortizare — 10^ leirás 1792*88 16141 — 'Depuneri spre fructific. — Takarékbetétek 346838 86 de-ale Băncei autsro-dQg. . 6780
Napoloendori . . . . . . 1911
Mobiliar — Felszerelés . . . 591*— Rreescotnpt — Visszleszáuiitolás • • • » 198688 ci imperiale germane . . . 177
10°/, amortizare — 10% leirás 69*— 532 — Dividendá ner-dicátá — Fel nem vett ósz- London vista . . . . . 2401
Etecte — R észvén yek ............................. 500 — t a l é k .................................. 53 —
Cont-curent — Folyó s z á m l a ................... 2267 48 Creditori — H itelezők . . . 1134 31 Cursus Pieţii Braşov-
Debitori — Adosok ........................ 1655 98 Interese transitoare antic-ipate — Előre Din 11 Martie n. 1910.
Spese de protest — Óvás költségek . . 81 — bevett kam atok ................... . 19679 02 Bare iote rom. Cump. 1888 Vând. lbí
Int. de reescompt anticipate — Visszlesz. Profit curat — Tiszta nyereség . 18416 97 Argm t román „ 1« 80 * 18.9«
előleg kam at........................................... 2262 56 Lire turoesci „ 21 50 ş n 21.8J
Sciis. foiic.Aibí Ile Ôy/0 10( ). — 2 Jl
int. tranzitoare restante — Á l meneti há-
Köble RuseăOr 254.50 t 255-
tralék kamat . . . . ................... 720 55 ^spoloondori. „ iy.06 1653 'ú
810087 75 iaíbeni « 11.20 » 111
, j810087 75 dárol germane 1 1 7 .- « HÍJ

Profit şi Perderi cu 31 Decemvrie 1909. — plye reség és Veszteség-Számla 1909 december 31-év el.
S P E SS E CA*. fii. V E N I T E Cor. fii
Pilule purgative zaharisite
ale lui
Interese — Kam atok:
pt. dep. spre fructific — Takarék be
Interese: — Kamatok:-
de escompt — Váltok után . 54169-93
Philipp Neustein.
de imprum. hipotecare — Ke- (Pilule Eiisabeîli a lui Neustein.)
tétek u t á n ........................ 17035 77
Sui-t a se pref-ra preparat lor si
pt. reescompt — Visszleszá- belezet kölcsönök után 6454*14
xailare în toată pr vii ţa. Aoeste pilule na
m i t o l á s ............................. 19083*10 de impr. pe obligaţiune. — o* nţ n substanţe stncăcioase. Se foloseso
pt. fond gen. de rezervă — Kötvények után . . . . 1983-65 cu cel mai mare efect la b >ale de pân­
Tartalék a l a p ................... 1133* — 37251 87 de Cont curent — Folyó tece sunt uşor purgative, curăţă sângele.
s z á m l a ............................ 30*28 62638 Foarte folosi:oare şi nevătămătoare li
Spese — Költségek . . . . . 2395 51
Salare — Fizetések . ........................ 6361 53 Proviziuni — Jutalékok . . 7285 75 —__ Coihstipaţii, =
Maree de prezenţă — Jelenléti dijak . 20 — Chsrie — H á z b é r ................... • • • • 400 — cate este eausa multor boale. Zakarisitel
ia iau bucin os şi copii.
Dări: — A dók: Porto — P o r t o ........................ • • * • 190 99
O c u t i e e u 15 P i l u l e c o s t a nu­
dare directă — Egyenes adó 2345*03 m a i 3 0 b . I S u l e u 8 c u t i i c a r e con­
10% dt.-pá int. de depun. — ţ i n 1 3 0 P i l u l e c o s t ă n u m a i 3 cor.j
L a t r i m i t e r e a p r e ţ u l u i d e 3 cor.
10% betéti kamat után . 1703*65 |3 b a n i s e e s p e d e a z a t S u l franc«
Competinţe — illetékek . . 52 30 4100 98
A * ortizăîi — L e i r á s o k ............................. 1967 88
A
te
nţiu
ne
!,tţirlf3
fq
Pilule purga'ive ale lui Philijlfl
Profit c .rat — Tiszta nyereség . . . . 18416 97 Neustein. Veritabile numai câniiI
cutia este pro văzuţi cu instruc-l
ţie şi cu marca protocolatá áll
• 70514 74 70514 74 scut, cu tipar roşu şi negru S£|
1 í ' ........ ! Leopold şi subscrierea „Philipjl
M ó c s, 1909 december hó 31-én. Neustein, f»rmacieu. Invă’itoarelil
M óc.s, la 31 Decemvrie 1909. scutite de tribunalul coraerdl
sunt subsemnate cu firm»|
loan Dan m. p., loan Bozacu m. p-> Oct. Constantin “>• p , noastră
director exécutiv. cassar. contabil. Farmacia li i I np p N T eu steli
la „Sf. Leopold“ , WIEN I Plankengassel
D i r e c ţ i u n e a : — -A -z i g a z g a t ó s á g ' : Deposit în Braşov la farmaciile: E
lius; F. Kelemen; E. Kugler; V. Roth; Î.J
MócSj la 4 Februarie 1910. Mócs, 1910 évi február hó 4-én. Klein; E. Neusrădter; F. Stener.

Andreiu Voda m. p , D ionisiu Simon m. p. M arius Eleches m. p. Teodor Justian m.-p.

preşedinte.
Dr. Ştefan M ora riu m. p. loa n Dán m. p.
D IO R!
S-au revăzut şi s-au aflat în consonanţă <u registrele duse în deplină ordine. — Felülvizsgáltatott iiaserţiu
ni şi reci
és a teijes rendben vezetett könyvekkel ősszhangzonak találtatott. a se s ia b a e m
3 I ïé c a a id fit
M ó c s , la 5 Februarie 1910. M ó c a , 1910 évi február hó 5-én. i'.c & r-î n s v tiî gmesff&eüiâ gsaaî ait
û * tfcô f 3 0 « sisadâüiéâl
N. Căciula ni. p., Iien ţia m. p. Valériu Huss m. p. Vasiliu Hopartian m.p. loan Leoca m.p. c s < x% &?*&&&& e u puiiiâcdr
preşedinte. s**.- s t-a«5« m&B
Tipografia A. Mureş *->no, Braşov.