ALEXANDRU.

PHILIPPI=
P.)

NTRODUCERE
in .

ISTOiIa UND SI TERAT -61

ROMtNE.

IASI
EJiLura 1:11.r,Striei Frat.ii. Saraga.
I s s S.
,e , a
 INTRODUCE RE
In

Is loria 111111)6 $i tikiatuoi romillo

DE

a&ancitu c9Z45/52:de.

gmE

T A'q I.
Editura librariei Fra ii Saraga.
1 8 8 8.
 INTRODUCERE.

1. Viata omului se manifesteaza fn patru feliuri:

fn fapte pentru interesul public, in fapte pentru inte-
resul privat, in productii artistice i in cunostinti asu-
pra naturei.
In viata publica antra toate acele fapte _pe care
omul le face pentru a satisface dorintele provocate in
el d e natura, clad faptele silt astfel incit aduc un fo-
los imediat mai malt societatei, decit individului care
lucreaza.
In vi a t a privat a se cnprind toate faptele, pe
care omul le face pentru a satisface dorintele provo-
cate in el de natura, etha faptele acele aduc un fobs
imediat mai malt individului decit societatei.
La v ia t a artistica se numarA acele fapte o-
menesti, prin care individul, tot sub impulsiunea unor
dorinti, imiteaza, sculptind i boind, obiectele de la care
a c riptitat cunostinte prin contactul situ cu natura.
 -4-
La viata de eunostinti sau intelectualh,
se cuprind toate cunostintele pe care mintea omului le
capita de la natura exterioara si interioarh cu ajutorul
simturilor externe si al simtului intim.
2. Cunostintele omului sint de trei feliuri, cunos-
cute, ele impreunh cu subdiviziunile lor, sub numele de
genuri literare.
Mai intliu se gasesc in mintea noastrii, etmostinti
de acele care reprodue exact obiectele realithtei, intoc-
mai astfel adeea, precum au fost ele in mornentul ob-
servarei. Puterea de reproclucere este diferita, la di-
feriti oameni, si pentru top in general ea este mitrgi-
nita, in acel sens ca de la o bucata de vreme urmele
se s.terg si mintea null mai aduce aminte. Asemine
eunostinti se numesc istorice, Istori e.
In al doile loc se ghsesc in mintea omeneasea en-
nostinti de acele, careMal sh inventeze vre-un non
element, ce n'ar fi existat deja in cunostintele istorice
aduna, la un loe pantile conume ale acestor din unna,..
Obiectele, cu alte vorbe, de la care not capatam eu-
nostinti istorice, find din aceias natura, si avind intre
dinsele, chiar cele mai indepartate in aparenth, man
cunostintele cele de al doile fel li adund in
diverse centruri caracterele cornune si le grupeaza, be
clasifiel in grupuri mai man sau mai mici, dupa cum
samina intre dinsele mai putin sau mai mult. Asemene
cunostinti, numite idei general e, constituese ennos-
tintile stientifiee on filosofice ale omului, § ti i n t a.
In al treile rang, in sfisit, sint acele cunostinti,.
 -5-
care pe baza cunostintelor istorice si stientifice, si lard
ca srt se iuventeze vre-un nou element ce n'ar fi exis-
tat dej a in Isto r i e, reproduc in mod schimbat reali-
tatea. prin aceia ca separd demente care in naturd sint
impreunate si impreuneazd elemente care in natura
sint separate. Aceste cunostinti se numesc poetice,
Poede.
liaza $tiintei si a Poeziei o formeaza Istoria.
Cunostintele istorice si poetice se produe mai in-
tiiu. si nuntai tirzin,Incetul cu incetul, capata omul en-
nostintele sale stientifice, servindu-se mintea la aceasta
de o procedare, de care animalele celelalte nu sint apte
decit in irk grad, annme de adunarea la un loc intr'un
simbure comma a caracterelor comune din cunostintele
istorice.
3. Cele patru feliuri de vista omeneasca se in-
tretese intre ele astfel, incit, dad. putem hotari in ge-
neral ca este o viata publicd si alta privatd. 'ma ar-
tistica si alta intelectualk in special, atunci chid tre-
bue sa hotarim asupra unei fapte oare-care clasa din
care face parte, simtim greutati adese cu neputinta de
invins. Numai rareori se intimplit sa putem clasifica
vreuna escluziv la un singer fel de activitate: astfel
este, poate, fapta soldatuluL care moare inteun rdzboiu;
ea s'ar pate grupa numai la viata publica, deoarece
foloseste negresit societatei, dar nici decum individului
care moare. In generalitatea cazurilor lucrurile astfel
se petrec, ca una si aceiasi fapta Intl% in mai multe
din cele patru grupe de activitate, ca adicd ea se poate
 - -6 -
considera ca facind in aceala0i timp parte §i din viata
publics, de pilda, §i din cea privata, sau §i din viata
artistica §i din cea intelectuala, etc.
In ce prive§te in speciaL viata intelectuala, apoi
ea adeseori se amesteca cu celelalte trei feliuni de
viata : cugetatorul, care clasifica, de pilda, obiectele sau
le Nina In mintea sa in mod istoric, face acest lucru
adese pentru a satisface vreunor nevoi de viata pri-
vata, on pentru a folosi societatei.
Din cauza, amestecului intre diversele stall de
viata, not nu putem vorbi de dinsele in mod escluziv
decit cind le cercetam in general, §i nu putem grupa
.faptele inteo clasa sau in alta decit numai dupa maxi-
mum §i minimum de viata publics, privata, artistica §i
intelectuala, pe care-1 observam la dinsele. §i tot din
aceia§i pricina not nu trebue sa nadajduim ca am pute
face obiet al studielor noastre numai activitatea publics,
on numai activitatea privata, etc. caci totdeauna,
ne-am sili de mull, va trebui sit strecuram printre
faptele intelectuale, de pilda, macar unele publice on
private, §i a§a mai departe.
4. Acela§i amestec, care se observa intre -feluri-
tele activitati, are loc intre diversele euno§tinti la viata
intelectuala in special.
Fiindca, dupa cum am zis, Poezia §i §tiinta i§i au
ambele baza in Istorie, §i fiindca o minte omeneasca,
oricare ar fi, are cite trei feliurile de cuno§tintd de odata,
de aceia cind cineva are cuno§tinti istorice asupra u-
nor obiecte oarecare, are numai decit, macar intr'un
 -7
grad mai mic, si pe cele stientifice si poetice. Prin
urmare nu putem vorbi in mod escluziv in unul sau in
altul din aceste trei genuri literare, ei trebue sa. ne
asteptrtm numai decit sit le intilnim tustrele, unele linga
altele, chiar atunci cind cineva ar ave cea mai mare
dorintrt de a-si separa munca bite() directie sau in alta.
i aici, ca si atunci cind hottirim cif faptele fac parte
din cutare sau din cutare manifestare a vietei noastre,
va trebui sit hotiirim duTrt maximum si minimum numai.
daca o vorbire oarecare sau o scrier_e_esta istoricri, on
stientificrt, on poeticA.

Adeseori amestecul intre cele trei cunostinti este

in asa de egale proportii, incit nu putem hothri, nici
chiar judecind dupit maximum si minimum, dad, avem
a face cu Istoria, cu l tiiuta on cu Poezia. Atunci re-
zultrt genul literar mixt numit retori c, la tare artr-
tine Religia_si Discursul oratoric, i careafost
predomnitor °chart in minEeft omului, iar arum merge
sere deertdere.

5. Acea parte a Istoriei, care are ca obiect de

expunere viata omeneascrt in toate ma,nifestfirile sale,
se numeste Filolo gie.
Filologia cuprinde dar Istoria vietei publice (I s t o-
rla politi ea, asa numita de obiceiu Is tori e), pri-
vate (Istoria sociallt), artistice (Istoria artelor)
ci intelectual5. (Istoria liter anti) a omului (cf. 7).
6. Acea parte a Filologiei, care are ca object de
expunere viata, intelectualti, poartrt numele de Is t o ri e
literarit.
 -8-
Viata intelectualaadica Istoria. si Poezia
-manifestata- prin scris, se numeste Lit e ratur a.
FifrOca cea mal mare parte din eunostintele ome-
nesti, pe care am voi sa le istorisim. se cunose din
scris, se poate zice ea o Istorie literara este re-
zumatul literaturei unui popor. facut fiind a-
-eest rezumat pe baza cunoasterei prealabile a limbei
in care sint scrise operele literare (In t erp r etar ea
gramaticala), a cuprinsului for (Interpretarea
is t o r i c a), a stilului genului literar din care fat parte
(Interpretarea g en erica) si a stilului particular
autorilor chrora se atribuesc (Interpretarea in di -
vi du al a), preeum si pe baza cereetarei prealabile data
o opera oarecare este scrisa in ]imba poporului earnia
se atribue (Critic a gra m a ti cal a), (tacit cuprinde
cunostintile poporului aeeluia (Critica istoric a) on
caraeterele specifice ale genului literar din care face
parte (Critica generica san estetiea)ori carac-
terele specifice ale autorului caruia este atribuita (Cr i -
tica individual a), dad. fn sfirsit literile scrisorei
si materialul en care s'a executat serisoarea se potri-
vesc cu aeeleasi elemente din scrierile autentice ale
cuthrui time, cutarui popor, cutarui autor. etc. (C r i -
tica externA).
Rezumatul unei literaturi se poate face in Bona
feliuri : sau astfel ea se urmareste de istoric fiecare
din cele trei feliuri de cunostinti, eu subdiviziunile ion,
filed intrerupere de la o epoca la alta, adica de 'la tim-
pul rind incepe istorisirea pang 1a timpul cind se sfir-
 -9
seste, sau astfel ca rind pe rind se istorisesc in pe-
rioade succesive toate genurile literare deodatrt. La
modul intiiu de expunere istoricul tine mai mult so-
cotealti de mersul genurilor literare, de stilurile ge-
nerice, la cel de al doile mai mult de stilurile indivi-
cluale. Adicti in cazul intiiu individul, care a partici-
pat la dezvoltarea unni gen literar oarecare, este pen-
tru istoric indiferent, etici aceia ce urmtireste istoricul
este genul literar insusi ; in cazul al doile, din contra,
individul in toate manifesttirile sale intelectuale este
partea cea principals, iar genul literar cutare, pe al M-
imi fir istoricul vesnie it taie 0 iar it leagrt, este ceva
mai putin important. Modul intlin cle expunere se nu-
meste idografic. al doile sincronistic.
0 procedare idograficrt curatit, fara niciun amestec
de procedare sincronisticti. este imposibilA, si Nice versa.
Totdeauna se is ca bud, ca introducere, unul din
cele douti moduri de expunere Si apoi restul naratiunei
urnieaz'a dupti al doile mod. Procedarea mai recoman-
datti astrizi este sit se &di o expunere sumarti sincro-
nisticti, la ineeput 0 apoi sit urmeze povestirea pe larg
idografieti.
7. Intre disciplinele filologice, aPaturi cu istoria
vietei publice, private, intelectuale i artistice, s'a in-
trodus, de pe vremea Ina, a celor d-intiiu clasificatori
ai filologiei (inceputul veacului nostru*) Is t o ri a lim-
4:) Invercari de sistematizare a disciplinelor filologice au in-
ceput din veac. XVII (Johann van der Woiceren, De po-
lymathia traetatio, integri operis de studiis Ye-
 10

b e i, dar intr'un grad mai mic de importantii. Au fost

NO, multh vreme de atunci in coace inviitati de aceia
care au esclus din filologie istoria limbei, ca pe una
ce nu ar istorisi vreo faptii omeneased, ci nite obiecte
date de a gata omului de nature, in mod independent
de vointit: litnba s'a considerat de acei invkati ca un
organ inntiseut, care se dezvoalta in mod firesc ca oricare
alt organ al nostru, fard intervenirea vointei (Schleieher,
Die Darwinsehe Theorie und die Sprach-
wissenschaft, III Aufl. Weimar 1873).
Incetul cu incetul Ins aceasta i s to ri e a lim-
bei, care S'a introdus la ineeput cam pe fitri in filo-
logie, a capiitat o aka de mare importantrt, Incit nu nu-
mai ca a ocupat ea singura activitatea, a foarte multi
barbati, mai ales Germani, de la inceputul veacului
nostru 'Anti astazi, dar clasificatori mai not ai filologiei
(Gustav If-Opting, Encyclopildie und Methodolo-
gie der romanischen Philologie, Heilbronn.
t e r um i7::77-20-P. :17W17 II am bur g. 1704). Cel dint ii n lush
care a fault o lucrare de mita a fost Fr. Aug. lVolf. In-
cepind de, ]a an. 1786 a tinut Wolf la Halle lectii sub tit-
lul de 14.;ncyclo pa di e nod Methodologie der Stu-
diPu des Alter t hum s, iar la 1807 a publicat o schita
a encielopediei sale sub thin! de I) a rstellung der A /
terthu mswissenschaft in Wolf mid B tat inanns Mu-
scum der Alterthumswissensebaft, Berlin. Cape
d'opera lucrarilor de arest fel o formeazA rezumatul ler-
tielor asupra encicloponiei stiintelor filologice, pe care le-a
tinut la Berlin nitre anii 1809 si 1S65 August Boecklt, si
rare s'a publicat duprt moartea antorului sub Iitlnl Eney-
elopadie nod Methodologie der philologischen
Wissenschaften von August Boecich, Leipzig,
1 877, a doua editie Leipzig, 1886
 -H-
'18 8 4) considers ehiar ca studii filologice numai isto-
\ ria literara si istoria limbei.
Istoria limbei coprinde ea insasi mai multe disci-
pline. Mai intiiu istorisirea unei limbi se poate face in
doua chipuri ; on se cereeteaza adicti limba precum este
intr'un moment dat, on se cerceteazti prin toate trans-
formhile sale de la un moment dat in timp ptinti, la 1111
altul. Apoi §i Intr'un caz si in altul se pot studia la
o limbli: 1) sunetele (F ()nolo gi a). 2) formele or-
folo gi a), 3) intalesul formelor intax a). 4) cuvintele
si intalesul cuvintelor (D iction ar ul c u subdiviziunile
sale Etimologia si Semasiologia), 5) caracterele
en care este seristi. limba (G r a fi a, Pal e o g r a fi a).

Raportul de corelatie dintre diferitele discipline ale

gramaticei nu este intre toate acelasi. Anume, istoria
caracterelor en care este scrisa limba formeaza fatii Cu
fonologia, morfologia, sintaxa si dictionarul un grup a-
parte, pentru ea' seri s oar ea este o fapta la care vo-
inta omului nu poate fi puss in indoiahi. in vreme ce
dependenta sunetelor, formelor, cuvinteloi Te vointa
este mai putin va,dita, pentructi, prin urmare dintre par-
file gramaticei mai mult drept are de a face parte din
filologie grafia decit sintaxa,' de uildti, on dictionarul,
on altA parte a gramaticei.
Istoria limbei, care cereeteazii obiectul stiu
numai intettn moment dat. poartti numele de Gram a-
ti e iay area is t oyi e a li m b ei, care cerceteazii o-
biectul sum intr'o seurgere mai lungd san mai seurtti,
de vreme, se numeste Gramatica comparat a. Nu-
mele de gramatica comp arata vine de acolo ca.
 12

istoricui care iusira fenomenele limbistice de la un mo-

ment slat pana la altul chiar fara voie trebue sa com-
pare diversele stiiri ale limbei intre dinsele, intinzind
comparatia chiar asupra limbelor straine, atunci cind
urmareste prea depute in trecut viata unei limbi, panh
la acel punct adich (dincolo de care de altfel observa-
rea sa se poate intinde) unde o limbh oarecare se des-
face impreunh cu alte limbi dintr'un trunchiu comun
(limba ma,mii). La gramatica comparata,alaturf
en compararea, se impune de altfel istoricului tot atit
de mull clasificarea diferitelor schimbari ale sunetelor
si intalesurilor, prin urmare o bunh dozy cle tratare
stientifica, impreuna cu descrierea caracterelor specifice
si a imprejurarilor (mai ales de cauzh) ale fiecarui
grup.
S. Rapirtindune la cele ce am spus mai sus sub
3 si 4 despre amestecul intre cele patru feliuri de viata
pe de o parte si intro cele trei feliuri de cunostinti
pe de alta, va trebui sa reennoastem ch. dupacum in
general nu poate exists niciun gen literal: curat fark
amestec cu elemente disparate din altele, tot astfel in
special In filolo gi e nu putem nadrijclui sa cultiva,m
vreuna din disciplinele ei in chip cu totul separat de
elemente eterogene luate din disciplinele surori, on
chiar din stiinta si din poezi e.
Cu toate aceste, separarea cit se poate mai com-
plecta intre diferitele ramuri filologice, ca si in gene-
ral intre oricare genuri literare, trebue sa ste inaintea
noastrrt ca un ideal la care sti, tindem, si trebue sa dam
 13 -

preferinta totdeauna acelor studii care exploateaza o

parte bine tarmurita a naturei si coprind, cit se poate,
numai un gen de cunostinti.
In adevar. puterea mintei noastre este marginita
si se poate scurge complect numai asupra unei minime
parti a lumei : cine cautA sa cuprindA cu a sa intale-
gere Area multe lucruri nu intelege la urma 111111iQ din-
tr'insele, i cu cit cercul de cercetare al sail se Par-
geste, tot cu atit creste si superficialitatea. Fiindca
dar fiecare in parte nu putem sti decit foarte incurcat
prea multe de odatb, ar trebui sa proceddm astfel ca
macar cu totli la un loc sa pricepem limpede cit se
poate mai mult din lume omenirea in asemene caz ar
poseda macar ea aceia ce fiecare om in parte zadarnic
s'ar sili sa cistige. (hied este dreapta o asemene
dorinta, apoi putem pune ca datorie pentru acel ce se
devoteazrmuncei intelectuale ca sa -si aleaga un cerc
cit se poate mai strimt de activitate. Diletantizmul li-
terar este negresit inevitabil pentru oricare om, i cu-
riozitatea ne impinge fare, voea noastra sa cuprindem
en mintea cit se poate mai mult ; o culture eneielope-
died este poate chiar necesadpentru fiecare specialist:
insa o privire limpede in nature nu in este permisa
decit intr'o mica parte a acesteia, si tot oinul este da-
tor sa aduca obolul Mu de cunostinti precize la co-
moara de stiinta a omenirei.
°data admis ca trebue sa ne marginim cercul de
activitate, urmeaza de la sine ea tarmurirea cea mai
bung este acea dupe genurile literare; pentruca noi,
 - 14 -
tocmai din cauza slabaciunei inteligentei noastre, tre-
bue sa fim economi in cheltuirea acesteia si sa, cautam
sa, tragem din ea cele mai maxi profite posibile, sa pu-
tem imbratosa elar cit se poate mai multe lucruri,
iar multimea obiectelor stiute sty in raport drept cu
inlesnirea cu care cineva le pricepe, si Inlesnirea creste
in acelasi raport cu deprinderea : cine cunoaste ceva
din istoria literary a unui popor, cue pada, va capita
mai cu inlesnire cunostintele urmatoare in aceiasi ma-
terie decit acel erne nu stie Inca nimic dintrInsa; filo-
soful deprins deja cu generalizarile va pute mai crt inles-
nire extrage idei din faptele istoriee decit chiar istoried
care le-a adunat. si a carui intalegere a capatat de-
prinderea de a cerceta si a descrie numai fiecare in-
divid a parte, etc.
Alegerea, deci. Intr'un moment oarecare al acti-
vitatei noastre a mini material preciz si cit se poate
mai putin amestecat cu elemente eterogene va fi tot-
deauna o garantie pentru succesul intreprinderei noas-
tre, oricit de vast ar fi materialul acela, oricit de deo-
sebita materie am alege not intr'un alt moment oare-
care, si oricit de putina aplecare am ave in general de
a ni sacrifica munca, la unul si acelas lucru : mArgini-
rea. intr'un cuvint, la un singur gen literar trebue uu-
mai decit preferita amestecului fara unitate a tot feliul
de materii disparate luate din tot feliul de genuri li-
terare.
9. Prin urmare intr'o istorie literary nu pot ave
Inc Biografiele autorilor. caci biografiele nu sint alt-
 - 15 -
ceva decit istoria publica si privata a unor individe,
prin urmare istorie publid si privata In eel mai mare
grad al cuvintului. Dad un istoric literar si-ar pute
permite la urma urmelor, din cauza strinselor legaturi
intre diversele ramuri ale 'ilologiei, sa amestice in is-
torisirea sa ceva din viata publica i privata a Intregei
societati cutare, niciodata n'ar pute sa-si permits un
amestec de acest fe] cu istoria publica ci privata. a
unor izolate individe, caci aceasta din urma formeaza
un capitol dintr'o istorie politica si socials foarte pe
larg, prin urmare un capitol de acele care nu se poate
chiar cu niciun chip viii ca ceva accidental Intr'o lu-
crare de alts, natura
Cu toate aceste biografiele autorilor slut foarte
trebuitoare pentrn intalegerea istoriei literare. Munca
intelectuala, a cutarui sau cutarui barbat este in asa
de strinsa legatura cu viata lui publica si privatk in-
cit nisi istoricul, care cerceteaza el insusi lucrurile, nu
poate intelege bine pe cea d-intiiu fart celelalte, nici
lectorii on ascultatorii care primese de a gata rezulta-
tele istoricului, nu pot sa Intaleaga pe aceste din urma,
firs cunoqtinta prealabila a bioirafielor autorilor.
10. Mai putin Ind, dad se poate, decit biogra-
fiele trebue ss intre in cadrul unei istorii literare C u-
nostintele Bibliografice, care Insid In mod is-
toric titlurile scrierilor, abstractie facind de cuprin-
sul lor, apoi lo cur ile unde s'au tiph.rit on s'au scris,
1 o c u r i l e uncle se patread, num el e autorilor si al
editorilor, a n ul tiparirei on scrierei, fo r mat ul cartel,
 - 16 -
pretul ei, feliul hirtiei, greutatea, legatura;
cad tote aceste elemente slut negresit lucruri ce nu Ike
parte din viata intelectualk a omului, cel mult se pot
considera ca producte ale vietei private, si in consecin-
tk ca material al unei istorii sociale.
Tot atit de trebuitoare Ins& pentru priceperea isto-
riei literare, atit Cu privire la istoric at §i la cetitori,
ca §i biografiele, slut aceste date bibliografice, cu deo-
sebire ca cunostintele bibliografice le putem considera
mai mult ca un element din metoada stientifiea decit
din tea pedagogic* ca mai trebuitoare adeck pentru is-
tonic, care cereeteazi el insusi, decit pentru aseultAtor,
care primeste de a gata istoria fa cuts de un altul.
11. Dupacum in istoria literary nu pot intra bi-
ografiele, tot astfel in biografiii nu poate intra critica
estetica a lucrarilor diferitilor autori si cu atit mai pu-
tin Inca poezia lirica, provocata de entuziasmul nostru
pentru cutare sau cutare persoank. Biograful trebue
sk se margineasey la in§irarea evenitnentelor din viata
publica on privata a cuttirui autor, oricit de sec ar fi
matefialul, ysi sk se stapineased de la once apreciare in
bine sau in Mu a luerarilor lui, did aceasta intra in
sarcina. istoricului literar, precum siinca mai mult
de la orice exploziune lirica, pentruca pe de o parte
aceasta lark In sarcina poetului liric, iar pe de alta,
dad. nu este permis a amesteca ramurile filologiei u-
nele cu altele, mai putin permis, ba chiar ridicol este
a ne lasa prada, cu ocazia unor biografii, entuziasmului
celui adese provocat de consideratii foarte personale.
 - -17

12. Condus de niste asemene principii, precum

slut cele insirate sub Nr. 8, si dorind ca. in lipsa unei
istorii literare romine, care dupti a mea judecata nu
s'a scris Inca de nimeni, sa dau lectorilor mei macar
mijloacele de a se Introduce prin ei insi7i in cetirea
literaturei romInesti, am hotarit de a scrie aceasta
materie mixta, compusa de trei fragmente din filolo-
gie, anume de istoria limbei rominesti de la
al XVI secol (decind ade,ca incep sa apart'', monu-
mente literare rominesti) 'Ana la 1821, de d a -
tele biogr afice asupra autorilor romini care
au scris in aceasta scurgere de vreme, si de
datele bibliografice asupra cartilor ms. si
ti parite din ac el asi t i m p. Prin istoria limbei pro-
cur lectorilor putinta interpretarei si a criticei gramati-
cale, posedarea adicti, a unuia dintre cele mai puternice
instrumente in cetirea si rezumarea unei literaturi, iar
en datele biografice si bibliografice li dau mijloacele de
a gasi literatura romineasca si de a o ceti sistematic.
La Insirarea acestui triple material am procedat
asa feliu ea fiecare din pantile lei sa poata, fi urmarita
izolat de la Inceput 'Ana la sfirsit, dupticum chiar fi-
rea lucrulni cere ; iar datele biografice i bibliografice
le-am astizat, petit am putut, dupa cele trei maxi ge-
nuri literare si in mod sincronistic, ceia ce se si po-
trivea cu un Curs Introducator In istoria li-
teraturei i limbei rominesti, precum este lu-
crarea de fath.

2
 = Is -
Fiindeft, precum s'a -spus sub 7 al. 4, istoria scrierei nu
este,in raport de perfeetk corelatie cu celelalte discipline grama-
tiettle, discutia acestei parti a studiului nostril s'a facut intr'un
capitol a parte (II), raminind in istorisirea limb ei de la al XVI
secol pans la 1821care urmeaza, conform planului nostril, alft-
turi en datele bibliografice si biografice din aceiasi perioadhnu-
mai fonologia, morfologia, sintaxa i dictionarul.--Apoi, deoarece
o istorie a limbei rorninesti de la al XVI secol litcoace ar fi fara
folds (in caz eind ea ar trebui sa serveaseadupticum dorirn
ca o introdneere iu ist ori a limb ei r o min e) clack nu s'ar
da cimostinte sumare asupra istortei aceleiasi limbi dinainte
de veac. XVI, s'a pus in cap. I o privire generalg asupra is-
toriei limbei noastre dinainte de veac. XVI, unde nu s'a stu-
diat hicrul dupit parole gramaticei, pentraca atunci el u'ar ti
putut pastra proportiele strimte pe care am vrnt sa i le dam, ci
&ph acele ellestinni, care trelmesc, ele mai intact, dezlegate en
ocazia diseutiei oricarei discipline din istoria limbei, anume, ori-
_ginea, influintele straine, izvoarele.In sfirsit, flindca a trebuit
astfel, in mod preliminar, sa dezbatem (Iutrodueere si cap. I)
mite ebestinni, care intr'un cadru mai larg de cereetfiri ar ave
egala importantit eu cele ce pe not ne preocupa, i carora, ea la
niste introdueeri, li-am dat foarte miei proportii, de aceia para-
grafele din Introdneere si cap. I sint foarte midi, invremece aeele
din eapitolele urnfatoare sint, rehltiv, foarte marl.
 I.

PRIVIRE GENERALA ASUPRA ISTO-

RIEI LIMBEI ROMINESTI
dinainte de reacul XYL

13. Limbo, romineasca este provenita din trans-

formarile pe care le-a suferit in Dacia lui Traian si in
peninsula balcanicri limba latina populara vorbita de
colonistii adusi de impa'ratul Traian la an. 107 p. Cr.
din Italia. Galia, Ispania, Asia Mica si Shia, din care
o parte au lost stramutati in Mesia de Aurelian la 274,
si care s'au amestecat cu populatiunile indigene de o-
rigine traca si s'au influintat de popoarele barbare, mai
ales slave, cite au cutrierat si locuit tarile romlnesti
intre veacurile VI si XIII.
Cum ea a lost la baza formatiunei limbei romi-
nesti o influinta din partea unei populatii autohtone,
care a transformat intr'un mod propriu limba latina, de
aceasta numai putini s'au indoit.
Cei dintiiu care au agitat chestiunea au fost tot
()data si acei care au dat mai multi importanta ele-
mentului-autohton al limbei noastre.
 -20-
Thunman)/ Uutersuchungen fiber die Ge-
schichte der ostlichen europiiischen Volker,
Hall e, 1774) si dupa, el Kopitar (Wiener Iahrbileher, 1829,
Apriiie Iunie, Cu ocazia recensiunei dictionarelor de Cluj
$i de Buda) an considerat limba romina ca formata cu mult
mai inainte tie cofonizarea, TIaciei de Ultra Traian. a-
nume prin coloni$tii cei dintiiu ai Iliriculni : Romiiii
duprt acesti Till/tap sint frati buni cu Albanejii i lim-
ba for este limba, latind popular/ vorbita in Birk Inca,
de la_ an. :120" a. Chr., decind Romanii all pus intiiasi
data piciorul in acea provincie, i transfortnata ea
vremea.
IIctscleit in Foita de istorie si literaturh,
Iasi, 1860, sustinind ca Dacii n'au petit, sustine indi-
rect ca limba romineascrt este pe baza elementului dac
format/. In scrierile sale istorice ulterioare (Column&
lui Traian, ziar, Bucur esti, anii 1873, 74. 75, 76,
77, 82,83; Principii de filologie comparativa,
Bucuresti, 1875; Cuvinte din batrini, Bucu-
resti I. 1878, II. 1880: sc,rierea din urnitt in parte,
far celelalte ale lui Ifiklcia in total slut extrase din
Columna) acest invatat, urmind lui Kopitar in ce pri-
veste innudirea noastrA, cu Albanejii, cauta a proba ch.
limba romineasett este limba latina, popular/ vorbita de
poporul dac.
Roesler (Dacier and Romiinen, din Si-
tzungsberichte der Wien. Akademie, philo-
sophisch-historische klasse, MIL 9 -92; Ro-
mitnische Studien, Leipzig, 1871) sustine din po-
triva, ca Dacii nu s'au contopit cu Rominii si ea elemen-
tele albaneze ale limbei noastre sint onl imprumuturi re-
cente on resturi vechi indogerma,nice.
/1/77olosicA.(Die slavischen em ent e i in R u -
munischen, din Denkschriften der kaiserli-
chen Akademie der Wissenschaften. philo-
sophisch-historische klasse, XII, Wien, 1862,
p. 5 sqq.; Beitrage zur Lautlehre der runiu-
 21

nischen Dialekte,Wien, 1881-83.dinSitzungs-

b e r. der W i e n. A k a d.. passim) combate parerea lui
Kopitar cum ca originea limbei rominesti ar fi in colo-
nizarea Iliriei si pune aceasta origine in colonizarea
Daciei.
De aceasta din urml paxere_este si ago Schu-
chardt in Vokalismus des Vulgarlateins, Leip-
zig. 1868. III, 41 sqq.
D-1 Or. Tocilescu in Istoria romina pentru
clasele primare si secunda re, partea 1, Bu-
curesti, 18S5, p 74 sqq. se pare ca, inclina in spre
parerea lui Roesler in ce pi veste neparticiparea ele-
mentului autoliton la formarea Umbel noastre.
Acei care an adonis participarea elementului au-
tohtou la producerea limbei romine au cautat sa afle in
ce anume consista acest element. Primal pas in a-
ceasta privinta Fa facut tot Kopitar 1. c., care a ga3it
urmele dace in asazarea articolului la sfirsit si in ci-
'teva cuvinte. Has& a in deosebite locuri ale scrierilor
sale a cautat sa gaseasca cuvinte dace si, mai ales, in
C u v. II. 1;09-687, sa probeze ca asazarea articolului
1a sfirsit si formarea cu suf.-u i,-e I a genitivo-dati-
vului pronominal este un rest dacic. rn material mai
abundant a dat Schuchardt op.c. III, 49 sqq. : a) schim-
barea lui a neaccentuat din prototipe in a ; b) i n i m =
in m - din prototipe; c) tis =s; d) pt, f t = c t. ; el
y i. -11i ; f) gutura la pastrata, inainte de vocalele
palatate la niulte cuvinte ch el aril-J. chine, chin -
g ; g) identitatea genitivului eu dativul la declinarea
pronominahli ; Ii) asazarea articolului in urma substan-
tiN ului i) caderea lui a neaccentuat inainte de a ; j)
suflxul - u r: k) am=habe o; 1) formarea futurului
cu auxiliarul a v o i ; in) formarea numeralelor de la
11-19.
*) Prin y insemnam pe i consonant si spiranta palatal,
sonord.
 22

Rezultatele foarte problematice ale acestor Invh.-

tati sint bazate pe compararea limbei noastre eu cea
albaneza si pe admiterea prealabila ca Dacii erau de
aceIasi neam eu Albanejii.

14. Limba autolitonilor .era indogermanick farii,

ca sti, se poata preciza anume grupul din care faeea
parte.

Miklosich, Kopitar, Schuchardt, Hasdeu, I. c. sus-

tin ea limba autohtonilor a fost albaneza antics. Gr.
Yrocilescu (D acia inainte de Romani, Bucureti.
1880, p. 509-615), dupace Irish% prirerile deosebite
ale altor autori care au sustinut ca limba antohtona era
on germane, on celta, on slavit, conehide ea ea nu era
nici germank nici celta, nici slavk ci trace, adica din
grupul greco-italic.

15. Din limba Dacilor si a Getilor se cunosc ur-

matoarele elemente lexice: a) nume ale persoane la scrii-
torii greci 0i latini Anpianus, Aurelius Victor, Dio
Cassius. Diodorus, Floras, Frontinus, Herodianus, no-
ratius, lustinus, Iornandes, Orosius, Plutarcus, Pausa-
nias, Polyaenus, Plinius j., Photius, Strain), Suetonius,
Trebellius Pollio, Thucydides, Xenophon, precum i in
inscriptii; b) nume de cetati, munti, dud, popoare la
Ptolemaeus, Plinius, tabula pentingeriana*), Animianus
Marcellinus, inseriptil ; -e) numiri de plante (36) la Pe-

*) Tabula Peutingeriana, numita astteliu dupit invatatal de

la Augsburg, Conrad Peutiuger, an. 1540, care a posedat-o,
este a copie scoasit in sec. VIII (MO o harta geogratiea a
imperinlui roman Mena sub imparatul Septimius Severns
(222-235 p. Chr )
 - 23 -
danius Dioseorides, Apuhjus, Galienus. Lista com-
plecta a acestor elemente limbistice impreumti cu aratarea
exacta a isvoarelor la Tocil. I st. D a e. 427 sqq. 526
sqq. In privinta eelor 35 de plante din Dioscorides
i Apulejus a scris gt Papadopol Calimah in Anal el e
Academiei romine, XI, partea administrativti, p.
3 sqq.
16. Limba latine popularii adusii, de coloni$i
in Dacia nu prezinth nimic caracteristic prin care se
se poatii, deosebi de limba latina contemporanh vorbith
in alte provincii ale imperiului, iar monumentele uncle
putem studia sint (le clout, feliuri : a) table cerate, con-
tracturi scrise pe trei table de lemn in eeara neagra
cu care era uns lemnul ; b) inscriptii. Locurile undo
se pot eeti sint mai cu seanni, Corpus inscript io -
num latinarum.Berolini, III, 1873; 0. Ihrsehfild,
Epigraphisehe Naehlese zum Corpus inscrip-
tionum latinarum aus Dacien und Moesien,
in Sitzgsber. d. Wien. Akad. ',XXVII; 7. ('ipa-
riu, Arhiv pentru filologie i istorie, Bla,
1867; Massmann, Libellus aurarius sive tabu-
lae ceratae,Lipsiae; Revista pentru istorie,
arheologie i filologie sub direetiunea lui
Gr. G. Tocilescu, Bueuresti, I, 97 sqq. 293 sqq.
II, 248 sqq.

Ca sti, gaseaseti deosebiri dialectale in limba la-

find de pe vremea imperiului s'a Ineercat mai intiin
Corssen (Ueber Aussprache, Volialismus und
Betonung der lateinisehen Sprache, Leip-
 -24-
z ig, 1858, 1, 297. 302), apoi. duprt Corssen si en mai
putin rezultat 'Inca, Carl Sittl (Die lok al en V er-
schiedenheiten der lateinischen Sprache.
E r 1 an gen, 1592). Schuchardt insa, eel mai profund
cunoseator al limbei latine populare mdrturiseste ea
Ilespre vreo deosebire dialectala intro diversele provin-
cii ale imperiului nici pomenire nu trebue sit se filed,
judeand dupa mijloacele pe care le avem, op. c. I.
7G -1-03.

17. Limba latind populard, care se deosebia de

cea scrisa in fonetisme, forme, sintaxa, dar mai cu
seania in lexicon, se poate stadia in urmatoarele is-
Noare: a) marturiile gramaticilor latini; b) inseriptiile;
e) Otlerile seriitorilor latini mai vechi declt yeacul I a.
Chr.. adica din acel timp pecind latina scrisa de mai
tirziu era numai o particularitate stilistiert: asemine
scriitori sint Plautus (254-184) 21 comedii, Terentins
(185-139) 6 comedii, Cato major (23-1-149) de re
rustic a, pe linga care se pot addogi fragmentele pas-
trate din operile celorlaltor autori vechi latini ; d) acei
scriitori din timpul imperiului si pand la inceputul yea-
cului IX p. Chr. care au scris in o limba amestecata
cu multe elemente populare, precum Petronius Arbiter
(sub Nero) Satyricon lib e r. Vitruvius (sub Augus-
tus) De arc hi tect ur a libri X. Apuiejus (mijlocul
Chr.) ApologiaFloridoMetamor-
N eac. II p.
phoseon libri XI-1).e deo SocratisDe dog-
mate Platon is, Anthimus, (see. VI) De me di ei-
n a, Seriptores rei rusticae i Agrimensores (timpul
nehotarit), apoi toti scriitorii crestini de tot feliul ni
 - 25 -
din toate veacurile pkna la' al IX: lista complectk Ia
W. S. Duffel, Geschichte der rOinischen Lit-
teratur. Leipzig, 1875; Hubner, Grundriss zu
Vorlesungen fiber die la,teinische Grammatik
Berlin, 1881; Eng elmann , Bibliotheca scripto-
rum latinorum, Leipzig, 1880-81; e) manuscrip-
tele coprinzatoare de operile clasicitatei latine, care ni
s'au pastrat cele mai vechi de Ia al IV secol incoace
cuprind totdeauna fonetisme populace din timpul de-
dud dateaza ; comparatia limbelor neolatine intre
dinsele.

Mijlocul din urma de investigatie al limbei latine

populace este putin recomandat de cei competenti. Sin-
gurul care s'a incercat in acest chip a afla forme la-
tinesti populace este IV: Meyer, Beitrage zur ro-
manis ellen Lautund Formenlehre, II: Zum
schwachen Perfectum, in Zeitschrif't fur ro-
manische Philologie, 1X, Halle, 1885,p.223 sqq.
Elemente lexice si fonologice au cercetat mai multi, in-
tre altii Groberin Vulg,arlateinische Substrate
romanischer Worter in A rchi v ftir lateinische
Lexicographie und Grammatik mit Ein-
schluss des alteren Mittellateins, hgg. von
Ed u«rd T lroltflhi,, Leipzig, 1884-85, I, 35-68, 204
235, 339 357; II, 100-108, 276-280, 424-444. Pe
baza insa a manuscriptelor si a inscriptdelor a facut S chlt -
eh ardt in opera deja citatd, Vokalismus des V al
garlat ein s, cea mai complecta. pand acum cercetare
asupra deosebirilor dintre Uinta latink populark si cea
clasick: a luat in considerare numai fonetismul, si anu-
me vocalele, dar in treackt a cercetat (mai en seama
in introducere, volumul intiiu) aproape toate pArtile gra-
maticei.
 - 06 -
lb. De la an. 255 ineeteazii inseriptiile in Da-
cia lui Traian i istoria poporului rominesc este nesi-
gura si putin documentata pana in veacul XIII.
Rominii, dupa retragerea legiunilor din Dacia la
au. 274, au trait prin muntii Transilvaniei o parte, de
unde au implinat Carpatii Oita in Moravia, iar cei mai
multi in peninsula baleanica, de unde multi s'au intors
inapoi, de-a stinga Dunrtrei, atunci cind au incetat in-
vaziele barbarilor, iar altii s'au intins prin Dalmatia
si insula Veglia panti in Istria (veac. XIV .i apoi
veac. XVI).
Separarea cu toate aceste a Rorninilor din penin-
sula balcanica de cei din Istria §i din Dacia traiana a
trebuit sa aiba loc intr'un timp relativ recent, deoarece
deosebirile intre cele trei dialecte, istrian, maeedonean
i dacoroman, mai ales intre cele dourt din urma sint
putin importante.
La faptul ea deosebirile intre dialectele romine§ti
sint mid a contribuit probabil aceea ea alaturi eu lim-
ba romina in peninsula balcanica a existat pana tirziu
(secol. XVI) o aka limbA romanicii, in Ilirie, a earei axis-
tenta se probeaza prin marturii contemporane (Constan-
tines Porphyrogenetes din sec. X, De odministratione
imperii XXIX, XXXII, XXXHI, XXXIV in Corpus
seriptorum historiae byzantinae, Bonnae;
Guilielmus Tyrius din sec.XII,Belli sacri historia
II, xvn; Thomas archidiaconus din sec. XIII, Histo-
ria Salonae, XXI; Lucius, De regno Dalmatiae
et Croatiae, A.rristZTalarni, 1667, VI, It, in I. G.
 27

Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum,

Vindobona e, III, 1748, p. 1-465. Pentru detalii
Schueltardt op. c. HI, 52 s(lq.) i prin mijlocirea careia
s'a stabilit o punte de trecere intre diferitele regiuni
ale limbei rominesti.

Asupra locului uncle s'a acivat limba romineased

Pand dud s'au constituit domniatele rominesti invdtatii
nu s'au intales Inch pang, astazi.
Roesler eel dintiiu, op. c., a banuit ca Rominii n'ar
fi mai" DIU de feliu in Dacia lui Traian de la 274 pant
in veac. XIII, ci ar fi trecut eu totii impreund cu le-
gionarii in Mesia si cal de acolo, din veac. XIII ince-
pinch s'ar fi tutors iarasi in tarile de dincoace de Du-
n are
Mara de redactorii tie la Romani a, reeeuil
trimestriel consacr6 a, l'etude des langues
et des litteratures romanes publie par P.
Meyer et G. Paris, Paris. anii 1878,1881, 1885, eu
ocazia recensiunilor operilor lui Jung, Budinszki,- NB.;
novol (G. Paris), nu cunosc alti sustiitori ai aeestei
teorii care sit nu die 1=Inguri : IV. Tomaschek, Zur
Runde der Haemus--Halbinsel, G-ratzWien,
1882; Hunfaley, Die Rumanen und ihre An-
spriiche, Wien und Teschen, 1883.
In contra teoriei lui Roesler an seris, sustinind
ea Rominii an continuat de a trai in Dacia si intre
veac. IIIXIII, Jung, Roemer und Roman en in
den Donaulandern, Innsbruck, 1877;acelasi,Dic
romanisehen Landschaften des rOmisehen
Reiches, Innsbruck. 1881; Budinszky, Die Aus-
breitung der lateinisch en Sprache iiber Ita-
lien und die Provinzen ties romischen Rei-
ches, Berlin. 1881; Jos. Lad. Pii;, Tiber die Ab-
stammung der Rumanen, Leipzig, 1880; A. Xp-
nopol, Teoria lui Roesler, Iasi, 188, Paris,
 -28
1885, extras din Rev. o c. I. 409 sqq. II, 83, sqq.
202 sqq. El, 111 sqq. 289 sqq. IV, 545 sqq.
Asupra emigritrei Bominilor in Istria si prin Car-
vati r scris MikloNich, 'Lieber die Wanderungen
der Ilumunen in den Dalmatischen Alpen
and den Karpathen, Wien, 1879, din Denk-
schrift. der kais. Akad.
Dach facem abstractie de dictionar, apoi in pri-
vinta celorlaltor parti ale gramaticei particularittitile
dialectelor macedonean si istrian se pot rezuma in ur-
matoarele puncte, pe cal e in parte le avea inch limba
rominti din Dacia in veac. XVI si XVII (vezi III B, IV B).
Pentru eel macedonean: a) i initial inainte de u,
na caae, ncartsi, nctildzescu, n cote, mvalesti,
mpar tu; b) muiat phstrat.in el y u (ineiu).hi I y u(fiu),m a -
1 yu (main). emelyu (temeiu),1yepure(iepure),oclyU
(ochin), gal yina (gtiinh); c) n inuiat pastrat, gutunye
(gutuie), yinye (viie, vinea); d) sunetele grecesti mo-
derne 9, 7 a in cuvintele grece si albaneze, c ascal u,
a 7r u; e) 1:, q inainte de vocalit palatalb, s'au prefacut
nu In africatele t s. d j, ea la Rominii de a stinga Du-
narei, ci in africatele t s, d z, nuts i, duts e, dzatse
(zece), dzinere (ginere); I) diftongii e a, i a accen-
tuati, cind in silaba urmatoare este sunet palatal. nu
eau prefatut in e, ie, leave, 1 eamn e, c hi ap tin e;
g) a final se pristreaza. s t ogu, stoinahu, stup u ;
h) diiph" o consonants simply u si i finali cad inaintea
artkolului, cuclu (cucul), e z 1 y i (ezii) ; i) perfectele
forte latinesti in - s i air in dialectul macedonean forma
- s i u, -s e s i,-s e,-s e mu,-s e tu,-s era, forma adich pe care
au avut-o aceleasi perfecte si in Dacia traiana ptinit la
sfirsitul veacului XVII, arupsi u. arupsesi, a r u p s e,
arups emu. arupsetu, arupserã (rupseiu,etc.); j)
in dialectul ncesta indicativul are o forintt de futur in
-r m u, -r - ri,- r im u.- r i t ri, care a existat pitnA
 - - 29

la sfirsitul veae. XVI si dincoace de Dunare, arupse-

rimu, arupseri, arupseri, arupserimu, arup-
s e r it u, am u p seri (voiu rope, etc.).
Pentru eel istrian : a) / muiat s'a pastrat; galyir
(gaint), gly at a (ghiapi), ry a u (iau). l y e r ( iepure) ;
b) n muiat pAstrat, c n n y u (cuiu) ; c) c inainte de vo-
call pirated s a prefacut f n africata rs, I s er (cer),
tser bit s e (cerhice) ; d) n intre vocale s'a prefacut in
r, a dur (adun), albir a,(albinii), a sir (asin) ; e) o ac-
centuat urmat de e si de e niut corespunzator Zui d
dacoroman, nu s'a diftongat. c o j e. c o s e, omiri; 1)
intre labiale si y se interealea,za 1, ceia ee este un
inaprumut de la Slavi, fl y e r (fier), mly are (mi ere),
mlyel (mien, plyerde (pierde). lyerm----*vlyerm
(vierme); g) vocalele 4 §i i lipsesc, in local corespun-
zator for se gilseste o vocaliti asemanatoare cu e mut
francez ; h) pluscaperfectul indica ti vului se formeaza
din inperfectul auxiliarului a m si din participiul trecut
vevu, v vi, veve, vev(in, vevats, veva portatu
(Purtasem. etc) ; i) ca auxiliar pentru conditional ser-
veste r e z, rei, re, r e n. nets, r e (obscur, e este co-
respunziitor lui a), r ez fats e (as face).
lzvoarele undo se pot stadia dialectele macedo-
nean si istrian sint-unmitoarele mai principale.
Pentru eel macedonean : a) ffpw-,-;7;z(p7. .7.2p1
lcup:c%) HE.:?,(;)p:u ' Xvzo.:7.7,:su 7s5
`01E7&r,gtv, 1770 Om dictionar de 1070 de ruvinte in no-
mineste, greceste si albanezeste) ; h)11-').G-7.-(6rft-tle, 33277A:2
itip3( ... Karoo '0,67), 7.57 i7. Alsaz,..:7th.iszc...);..... 1802 (fraze
mai lungi sau mai s,,urte cu coprins foarte variat in
cele patru limbi prineipale din peninsula balcanica, ro-
mina, greaca, bulgara si albaneza) ; c) Bojtalschi 111. 0.,
Romanische oder macedo-vlachische Sprach-
1 ehr e, W i e n, 1813 ; d) un fragment din evanghelia
lui Luca, publicat de Kopitar 1. c.; e) Mo stre de
dialectal macedo-romanu de Vanycl7Petreru,
Ilueuresti, 1881 (indoios).
 - 30 -
Numerele a *i b s'au reprodus de Milaosich sub
titlul Rumunische Untersuchungen, I. Istro-
und Ma cedo-rumunische SprachdenkmAler,
zweite Abtheilung, Wien, 1882, din Denk-
s chrif t. XXXII. .11 a s'a reprodus de Thumnann
op. c.;*i b de Martin TV. Leake, Researches
in Greece. London, 1814.
Pentru eel istrian: a) Aufz ei ch,n ungen des
Herrn D r. Antonio lye (rughciuni *i fraze diverse ); b)
Materialien zum Studium des rumanischen
in lstri en von Dr. Theodor Gartner (dictionar, de-
clinare. conjugare); c) loan 111.aiore,sat, I tin erar in
Istria 4i vocabular istriano-romin,Ia*i, 1874.
Numerele a i b au fost publicate de Miklosich
sub titlul Rumuniche Untersuchungen, I,Istro-
und Macedo-rumunische Sprachdenkmaler,
Wien. 1881, din Denkschrift. XXXII.
19. DupAce in Wile romine*ti din Dada au tre-
cut rind pe rind Gotii (250-376, Basarabia, Moldova,
Muntenia pang la Arge*), Hunii (374-453 toata Da-
cia). Slavii (mijlocul sec. V?, Basarabia. Moldova,
Muntenia), Bulgarii (660-679, Bugeacul), Ungurii (in-
cep. sec. IXIncep. sec. X, Basarabia *i Moldova_pAng
la Siret ; incep. sec. X pang astAzi, Cri*ana, Temi*ana,
Transilvania), Pecenegii (894-1122, Basarabia, Moldo-
va, Muntenia pang la Arge*), Cumanii (incep. sec. XI-
1241, Basarabia, Moldova, Muntenia), Mongolii (sec.
XIII, toatii Dacia), an inceput Rominii a se constitui
in state independente la Birlad (1134, nu se *tie insit
data principatul Birladului era rominesc on slay), in
Moldova de sus (1160), in Oltenia (1233, 1247), Mun-
tenia (1247), FrtgAra* (1222, 1231), Maramure* (incep.
 - 31 -
see. XIII), pand ce in sfirsit au format doua state mai
mall din Moldova eu Basarabia unite sub un principe
maramuresan, Bogdan (1355) si din Muntenia si Olte-
nia unite sub un principe de la Faga'ras, Radu Negru
(1290).
De la al XIV papa la al XVI veac Rominii din
Muntenia si din Moldova si-au consolidat din ce in ce
mai tare organizarea politica si cu razboaele au atins
marginele acele peste care n'au mai trecut de atunci
incoace.
In peninsula balcanica Rominii au trait indepen-
denti prin muntii Tesaliei, Epirului i Macedoniei deja
de pe vremea lui Constantin Porfirogenitni, care max-
turiseste aceasta, apoi un restimp sub jugul regilor
serbi (1200-1374), dupa, accia independenti (1374
1450), apoi parte supusi Turcilor en privilegii si parte.
Suliatii. independenti pana la 1804. De in 1400, dad%
nu si de mai inainte in& Rominii an imptinat Pelopo:,
nem], uncle s'au luptat contra Turcilor en Venetianii
liana la partisirea Poloponezului de acesti din urma (loan
Caragiani. Studii istorice asupra Rominilor
din Peninsula balcanica, Bucuresti, sub presa).
Istoria Rominilor din Mesia se confunda cu a Bul-
garilor.

De la popoarele en care an venit Rominii in con-

tact an imprumutat felurite fenomene limbistice, mai
ales cuvinte i sufixe derivative. Au imprumutat en-
vinte de la Slavi, Unguri, Arbaneji. Greci. Turd, i su-
 32

fixe derivative de la Slavi, (- a c= sl. a c u : ginsac,

ortac, etc, ; -ni c=s1. -i -icu: darnic, pacinic,
etc.; -ug=s1. -ugii: betesug, etc.; -4aA -ita:
vacarita, chelarita, porumbita, etc. ; - e a n=s1. n in :
birladean, moldovean, etc.; - enie si - anie =sl. - eni
si -ant: videnie, dispartenie, etc.; - a v=s1- a vu: gin -
gav, jilav, etc. ; -ca=s1.-cii: ursoaicii,ppica, etc.; etc.),
Albaneji (-is te: liniste, oiste, pajisAe, miriste, etc.) si
Unguri (-au: mincaCi, etc.; -as: pungas, slujbas, etc.).
Asupra fenomenelor limbistice imprumutate de
Romini de la straini au scris Illiklosich, Die s l a vi -
schen Elemente im Rumuni schen, Wien, 1861,
din Denkschr. d. Dais. Akad.; W. Schmidt, Das
slavisclie Element in der rumunisehen Spra-
che, in Analele muzeului transilvan, Cluj,1S67;
Roesler, hie griechischen and ttirkischen
Bestandtheile im romanischen, Wien, 1865;
acebasi, Das magyarische im romanischen, in
Roman. Stud. p.347 sqq.; A. de Cihac, Diction-
naire d'etymologie dacoroman e. elements
slaves, magyars, tures, grees-moderne et al-
banais, Francfort s. M., 1879; L. §7iin(roltc, Ele-
mentele turcesti in limba romina, in Rev.
T oc. IV, 646 sqq.,V, 193 sqq.
20. Cum ca, an scris Rominii in tot timpul inva-
ziunei barbarilor, este probabil, dar nu ni s'a pastrat
nimic rominesc scris de catra Rominii din acel timp,
si nici macar nu putem Lanni de ce fel de caxactere ne
serviam pe atunci.
 - 33 -
Cum ea an seris B,ominii de la fundarea princi-
patelor pang in veac. XVI, este sigur, dar nu ni s'au pas-
trat decit scrieri in limba veche sloveneasca, consistind
in a) hrisoave (cel mai vechiu de Ia. 1134, Diploma
lui Ivancu Rostislavovici, principele Birladului ; publicate
In Arhiva istorich a Rominiei de B. P. has -
deu, Buctire§ti, 1865-67 ; Col. T r. 1876 p. 500, 1877
p. 183, 188; Rev. T o e. V, 392, I, 369, 378, IV, 700) ;
b) carti biserice0, i aniline 2) manuscripte ; ,) doua
evangeliare din veac. XII (unul la Reims, biblioteca
municipals (?) ci altul la Moscva, biblioteca sinodala),
,) Tetravanghel din 1436 (Manastirea Neamtului), 3)
Sbornic 1437 (ibid.), 4) Marga, rint 1443 (ibid.), 5)
Mineiu 1445 (ibid.), ) Invat,aturile lui Sf. Ioan Scara-
riul 1446 (ibid.), 7) Mineiu 1447 (ibid.), 8) Sbornic
1462 (ibid.), 8) Evangeliar 1473 (Man. Homor, Buco-
vina)) Evangeliar de pe vremea lui Stefan cel :Mare
(Viena, biblioteca impii.ra'teasca), ) Evangeliar 1492
(Munchen, biblioteca regala), ,,) Evangeliar 1488 (Man.
Putna), ,3) Evangeliar anterior anului 1496 (Man. Neam-
tului), 14) Evangeliar pe la 1497 (comuna Feleac lin-
ga Cluj), ,,) Tetravanghel 1500 (Man. Neamtului), 1(i)
Evangeliar 1507 (Man. Putna), ,7) Evangeliar 1512-21
;Man. Sucevita, Buebvina), , Evangeliar 1513 (Mi-
[!,lau§eni, biblioteca D-lui D. Sturza. §i Man. Neamtului),
19) Tipicul slujbei biserice§ti 1523 (Man. Neamt.), 2)
Tetravanghel, veac. XVI (ibid.); 3) tiparite : I) Letur-
ghia, 1507, Venetia? (Man. Bistrita Olt.), ,) Evange-
liar 1512, Venetia ? (Muzeul din Bucure§ti), 8) Faptele
 34

Apostolilor. 1547, Tirgoviste *), 4) Penticostariul, incep.

veac. XVI, ? (Biblioteca Seminariului din Bucure§ti), 5)
Molitvenic 1560-67, ? (0 singura fila in posesiunea
ll-lui A. Odobescu), 6) Octoihul, veac. VXI, ?, 7) Cias
lovul, veac. XVI, ? (Man. Bistrita Olt.) ;c) alte scrieri
religioase diverse, §i anume : a) doul carti manuscripte,
una din 1519 §i alta din 1521 la Man. Bistrita Olt. ;
(.3) scrierile lui Grigorie Tamblac, care sint: ,) opt dis-

cursuri rostite la Mitropolia Sucevei) unit discursuri

de pe cind era Mitropolit al Litvei, )
Still la adormi-
rea prea sfintei nascatoarei de Dumnezeu, 41 Panegiricul
celui dintru sfinti parintelui nostru Eftimie, 5) Po-
vestire despre sfinta Paraschiva, 5) Povestire despre
tarul slrbesc Stefan Dusan, ,) §ese discursuri, (toate in
manuscript la Mtin. Neam(ului : unul din discursurile de
sub 7), anume Mucenicia S-lui Joan Cel Nou s'a tradus
rominWe de mitropolitul Varlaam in Cazania de la
1643, apoi in Vi et i l e sfintilo r, Neamt, 1813, precum
§i de episcop. Melhisedec in Rev. Lo c. III, 163 sqq. **) ;
*) Cartile, pentru care no se aratrt locul uncle se gasesc,
sint date duphSafarik, Cztenia Moskovskago Obse-
zestva istorii, 1846, Nr. 3, sect. 3, pag. 23 (dupa Has-
dcu, to]. Tr. 1876, p. 196).
*") Pe Grigorie Tamblac cronicarii 11 numesc Tam-
bide, Basil citeodata Samvlah. S'a nascut la Tir-
nova pe la 1369 si a venit Intiiasi data in Mol-
dova la 1401, (Ind a tinut opt discursuri romi-
ne§ti in mitropolia de la Suceava, care ni s'au
pastrat in traducere sirbeasca. In Biseric a fost
multa vreme traditia despre Tamblac, ca despre
 35

d) legendele de pe monezile Domnilor Moldovei si

Munteniei, care au fost in latineste, cele mai multe, si in
slavoneste, cele mai putine : cele mai vechi monezi ro-
minesti, cu legend& slava, sint citeva de la Asan, re-
gele Romino-Bulgarilor, 1186-95 ;e) inscriptiele sla-
vonesti, pe biserici si pe obiectele bisericesti de tot

Despre cartile tnanuscripte slavonesti au scris :

Llasdeu, Limba slavica la Romini pana, la an.
1400 in Traian, ziar, Bucuresti. 1869 si 1870;
acelasi in C o 1. T r. 1882, p. 115 sqq. 183 sqq. si in C u v.
II, 268 sqq.; Ep. Melhisedee,Memoriu despre doua
manuscripte slavonesti In Analele Acade-
miei romine, seria II, torn. 1V, sectia I; ace-
lasi.Biblioteca Dlui D. Sturza de la Micla.'u-
primul dascal al bisericei rominesti aici este 0
mucenicia lui Sviati Ioan Novi, scrisa de Sviatii
Grigorie Tamblac, ce a fost dascal intiiu din ce-
put in Moldova" se spune intr'o notita de pe la
inceputul veac. XVIII a episcopului din Roman
Pahomie intr'o carte sirbeasca, din Man. Neam-
tului. Mitropolit de Litva 1415-19. Pe timpul
sinodului de la Florenta era la Iasi, 1438-39.
Intre anii 1420 si 143] a stat in Serbia la cur-
tea lui Despot Stefan, dupa aceea a venit in Mol-
dova, uncle a fost ales mitropolit la moartea mi-
tropolitului Macarie 1431. Mort catra 1450 ca e-
gumen al Man. Neamtului si in aceeasi vreme Mi-
tropolit al Moldovei.
 - 36 -
§e ni in Rev. T o c. IV, 700 sqq. V, 142 sqq.; acela§i,
0 vizitg la citeva mangstiri §i biserici an-
tice din Bucovina, in Rev. Toc. I, 245 sqq. II, 47
sqq.; acela§i, Catalog de cartile ruse§ti si sir-
besti... ce se afIg in biblioteca sfintei Ma-
nastiri Neanqului, ibid. III, 129 sqq. ; Than Bianu,
Note din o escursiune In Moldova, Col. Tr.
1882, p. 107 sqq.; A. Odobescu, Despre unele ma-
nuscripte § carti tiparite aflate In mamas-
tirea Bistrita, in Revista roming, Bucuresti,
1861, p. 703 sqq.; Analele Acad. rom. ser. II,
t. III, sect. I, 41.Despre cartile tiparite Ilasdoc, 0
:

paging din istoria tipariului la Romini in

sec. XVI, in C o 1. Tr. 1876, p. 193 sqq.; A. Odobescu,
Despre unele manuscripte §i carti tiparite
aflate in ma.ntistirea Bistrita, Rev. rom. I,
807 sqq.; Gr. Crept,Intliul Praxiu sau Apostol
r o min e s c, in Rev. Toc. V, 29 sqq.Despre Tamblac:
Ep. Melhisedec, Mitropolitul Grigorie Tam-
blue, viata §i operele sale,in Anal. Acad. rom.
ser. II, tom. VI, sect. II, 3 sqq. Re v. Toc. III, 1
sqq.Despre inscriptii Ep. Melhisedec, Notite is-
torice §i aicheologice adunate de pe la 48
mangstiri si biserici antice din Moldova,
BucureW, 1885; acela§i, Inscriptia slavoneas-
eh' a marelui Stefan de la biserica din Raz-
boeni, An. Ac. rom. ser. II, tom. VII, sect. II,
172 sqq.'; acela0, 0 vizita la citeva man., e tc.l.c.;
T. Burada, Inscriptia de la biserica S-1 Joan
 -37-
din V asluiu 1490, Rev. Toe. I, 419; acelasi, -
seriptia de la biserica Sfintii Apostoli din
Husi, 1494, ibid. Il, 191; Gr. Tocilescu, Raporturi
asupracit orvamaniistiri, schituri sibiserici
din tara in An. A c. rom. ser. II, t. VIII, sect. II.
Despre monezi: Dim. Shw, Memoriu asupra nu-
mizmaticei rominesti, Col. Tr. 1877,p.493 sqq.;
aceleasi,Non'a descoperiri numizmatice romi-
nesti, in An. A c. rom. ser, II, t. VIII, sect. II; Has-
dcu, Limb. s 1. 1. Rom. 1.c.

21. Cunostinte asupra, limbei rominesti din tim-

pul care se intinde intre epoca ineetArei inscriptiilor
in Dacia (255y si veac. XVI capritam din marturiile
stra'inilor si din cuvintele rominesti nizletite prin ac-
tele publice slavonesti.
DIarturii asupra limbei romine ni dau urmatorii
§criitori bizantini si serbi care citeazri citeva cuvinte
si citeva forme:
Pris,cus, miilocul sec. V, Historia byzantina,
in Corpus scriptorum historiae byzantinae,
I3onnae. 1829, p. 183, spune ea autohtonii din tam
care se intind'ea intre Dunare i capitala lui Atila beau
o biluturA numita silos (mied? cf. Burld, D-1 Paul
Hunfalvy si teoria lui Roesler, in Rev. Toe.
II, 283 sqq., III, 89 sqq. Se poate ca euvintul sa fi
fost al Romanilor din Panonia).
Procorius, 527-565, De aedificiis, ibid. B on -
na e, 1838, p. 284, 285, 307, 308 d'a urmatoarele nu-
 38

mini de castele, parte restaurate §i parte zidite de Ius-

tinian in Dardania (Serbia sudica), iv zthp `P1p.i,:arn7iic
(Serbia rashriteana), iv z6px 'Ax i« (pozitie nehotarita,
dar in apropiere de cele dota de mai sus, (probabil
partea Serbiei despre Dunare), la Istru §i in Mesia, care
cuprind elemente romane, probabil romine§ti, de pe
vremea scriitorului. Asemene numiri sint in Dardania :
'Ala (arsa?) 'Ap.2 (aria ?), Kwir.61).2).fict (capu
nalba ?); in ziopot.
' ZU:S0*: : zoll.V.OvoAo (castel nou), (1)XcopEnr.xv:.< (florentius
+suf. in), `PV.';A:272 (romulus + -in), .....ZE:71:Eiti7:3; (§epte
case?), 'Apyiv-cypE; (argintari ?), A.,Jp:),(xv:c (aurelius -I- -in),
Tpeaartttisk.ur; (treizeci tei?) Btziv0,30 (vicus nou ?) ; in -/c;)px
`PewicimvEc4: 2f,-;p6-(y.F.; (strungli,?, cuvint slay *), k0U7C0-
OVTZVI (lup fintina?); la Istru : l'eplaoprmE; (gemen
munte ?), (I)0,5-ui7.0v (fossatum?), Kova:z7tzvi (Constantin+
-in), `134015:77..04 (robusta ?), Mov7-zp.s.fiv:. (munte regina ?),
M22p:Tasn.),.1. ( vale ?),Z61.',2; (nouh ?) ; in Mesia : litpitva't(;)
(virgin ?) BIA.F.v7tv;wdi (valentinus + -in), l';Z:taVi (gra-
tia + -in), II:tuAchov2pz (pavel mindra? mindru este cu-
vint slav), Nog3t.:477.wtzvi (nou+iustinius + -In) IIpE7ttd)
(praesidium), lloaxp2 ea-,?,6)pl (pulchra theodora).
Theophanes, see. VIA Chronographi a, ibid.
Bonna e; 1839, I, 397, 398, poveste§te ca un militar
din oastea adunat6, la Anchial (asthzi turce§te Achioljii,
pe marea neagra, uroape de granita dintre Bulgaria
§i Rumelia) de dttrtI generalul bizantin Commentiolus §i
cu care acest general voia sa atdce in muntele Haemus
*) Trebue sa ni aducem aminte ea pe vremea lei Proco-
pins Slavii erau deja de o seta de ani In Mesia.
 39

pe chaganul Avarilor, eel ce se intorcea cu prazi din

Tracia, a strigat catra un camarad al situ, eilruia-i ca-
zuse sarcina de pe cal, 7:5pn, 76pvz, ..;,07p.s, ti ea toatti,
armata a repetat apoi spitimintatti, acelasi cuvint,
crezind ca dusnianul a ettzut asupra ei fit veste.
Throphylactits Sintocata, a inflorit i ntre anii 612
*i 640, IFi storia e, ibid. Bonna e, 1834-, p. 99, poves-
teste aceiasi intimplare in acelasi chip, spunind numai
ca soldatul a strigat ce -c6p-, 2.
Impitratul sirbesc ,,tefan D,, an, intr'un hrisov flat
manastirei Arhanglielilor de la Prizren (nordul Albaniei)
pe la 1348, si publicat in A r h. i s t. //asd. III, 85 sqq.,
citeazil urnititoarele nume proprii rominesti : nAAAOyAti,
Trimoph, ApArOyAh, 4010111x, AAInh, 4Ptliti0106,.1rolok,
Noynk, PAL110101i, PAIOAk, GTAtiOyAll, GTAIOAK, XPA140ylkk,
411-0Ak, G8PA0yAk, Oypcopoguak, OnApuToyn, fipAA
11AAAllh, MPh'IMIA, rp6A11Nh, (1)ENOfth, NORARAMA (nao yams%
in dialect. maced. inseamnit junctl) 131111111110Ps MIIMIRIO-
p, etc.
In actele publice bizantine i venejiane din veacul
de mijloc, privitoare la istoria Greciei, gublicate de
C. N. Sathas sub titlul Documents inedits rela-
tifs IL l'histoire de la Grece au moyenage,
Pari s, 1880-85, 6 volume aparute, se gtisesc multe
nume proprii rominesti (care aniline, vezi Caragiani,
Stud. asupr. Rom. din penins. bale.)
Insfirsit prin actele publice slavonesti anterioare
veacului XVI, emanate de la Rornini, se gtisesc de ase-
mene cuvinte rominesti intercalate, mai ales mime proprii,
 - 40 -
abstractie flicind de aceea ca asemene acte sint guise
intr'o slavoneasca foarte impure tocmai pentruca scrii-
romini i necunoscAtori profunzi ai limbei acesyia,
au schimbat intalesul formelor slavone si asazarea rela-
tive a vorbelor unele fat cu altele (INA spiritul lim-
bei romine.

Asupra istoriei limbei romine dinainte de veacul

XVI au scris, unii mai direct, altii mai indirect, in afara
de autorii deja citati la diferitele paragrafe ale acestui
Fr. Die.; G-rammatik der romanischen
capitol,
Sprachen, Bonn, V ed. 1882; acelasi, Etymolo-
gisches Wbrterbuch der romanischen Spra-
chen, Bonn, V ed. 1887; T. Cipariu, Principii de
limba si de scripture, Bias, I ed. In Organul
luminarei, Januar 1847Martie 1848, II ed.
1866; acelasi,Delatinitate linguae valachicae,
Bias, 1855, in Analele gimnaziului; intim citva,
acelasi, Gramatica limb ei romine, Bucures ti,
partea I (A nalitic a) 1869. partea II (Sint et i c a)
1877; .A Ch. Q2intescu, De deminutivis linguae
romanicae, Berolini, 1866; Ad. Mussalia, Zur ru-
manischen Vocalisation,Wien,1868,din Sitzgs-
ber. d. Wien. Akad.; acelasi, Zur rumani-
schen Formenlehre. din Iahrbuch fur roma-
nische and englische Litteratur, Leipzig,
1869; acelasi, Zur Praesensbildung im roma-
nischen, Wien 1883, din Sitzgber. d. Wien.
Akad; E. Boehmer_, Zur Lautwandlung der ro-
manischen Sprachen, in Jahrb. fur rom. and
engl. Litt. Leipzig, 1869; A. de Cihaef Dic-
tionn aire d'etymologie dacoromane, Fraak-
Lift s. M.: Elements latins 1870, Elements
slaves etc, 1879; if. Folk, Die Verschiebung
 - 41 -
lateinischer Tempora in den romanischen
Sprachen, in Romanische Studien hgg. von E.
Boehmer, II, Halle; Ch. Joret, Du c dans les
langues romanes, Paris. 1874; C. D. Georgian,
Essai sur le vocalism e roumain, Bucarest,
1876; A. Lambrior, Du traitement des labia-
les p,b,--v,/ dans le roumain populaire, in Ro-
mania, 1877; acelasi,L'e bref latin en roumain,
ibid. 1878 ; acelasi, Essai de phon6tique rournai-
ne: voyelles toniques, A, ibid. 1880, 1881; ace-
lasi, Carte de cetire, Iasi, 1882; acelasi,Indrep-
tariu, in Convorbiri literare, XV, Iasi; acelasi,
Ceva despre conjunctivul rominesc, in Rev.
Toc. I; Dr. Caster, Zur rumanischen Laut-
geschichte: I, Die gutt urfile Tenuis, Halle,
1878, din Zeitsch r. fur ro tn. P h i 1.; acelasi, S tr a -
tiiicarea elementului latin in limba romina,
in Rev. Toc. I; W. Foerste9j- Beitrage zur roma-
nischen Lautlehre:- Umlaut im Romanischen,
in Zeitschr. fur rom. Phil. III; V, M. Burld, Stu -
dii filologice, Iasi, 1880, din Cony. liter.; II.
Schuchardt in Suplement la to mul 1 din Cuvin -
te din batrini, Bucuresti, 1 8 8 0; II. Tiktin, Un
fenomen morfologic in limba romina, in Cony.
liter. XIII; acelasi, Studien zur rumanischen
Philologie, erster Theil, Leipzig, 1884; ace-
lasi. Der Vocalismus des rumanischen: Vokal
A, E. I, 0, in Zeitsch. ftir rom. Phil. X, XI; OE-
k/ost:chBeitrage zur Lautlehre der rumuni-
schen Dialekte, Wien, 1881--83, din Sitzgsber.
der Wien. A,kad.; J-Lorning. Ein vulgarlateini-
sches Betonungsgesetz, .in Zeitschr. f. rom.
Phil. VII; W..211-eyer,Beitrage zur romanischen
Laut and Formenlehre,inZeitschr. f. rom.Phil.
VIII, IX; loan .N.Cidejde,Gramatica Umbel. romi-
pe,,,-Lasi, 1884; acerasi,Istoria limbei si lite ra-
turei romine, Iasi, 1887; B. P. Ilasdeu, Etymo-
 - 42 -
logicum magnum Romaniae, Dietionarullirn-
bei istorice si poporane a Rominilor, Bucu-
resti, I, 1885-87; L. 4iYtineanu, Ineereare asu-
pra semasioIogierlimbei romine,Bucuresti,
1887, in Rev. To e. VI; etc. Idei sumare asupra tuturor
diseiplinelor gramatieei in Eneielopedii, si anume in
Gustav Farting, Encyklopadie and Methodolo-
gie der romanischen Philologie, Heilbronn,
I,IIsi III 1884-1886; Gustav Gruber, Grundriss der
romanischen Philologie, unter ,Mitwirkung
von fiinfundzwanzig Fachgenossen, Stras-
burg, 1886.Revistele in care se scrie din rind in rind
asupra istoriei limbei rominesti sint mai cu seamy C o n -
vorbiri literare, director Jacob iWgruzzi, Bucu-
resti, Socec (pang astazi -21 volume de la Martie
1867Martie 1888; 18 volume au aparut in Iasi).;
Revista pentru istorie, arcbeologie si filo-
logie sub directiunea lui Gregoriu, G. Tocilescu,
Bueuresti (6 volume aparute, de la 1882-1887);
Zeitsehrift ftir romanische Philologie, her-
ausgegeben von Gustav Gruber, Halle, Nieme-
yer (pang arum 11 volumeal XI inca necomplect
de la Octombre 1876 incepind); Romania, receuil
trimestriel consacre a l'etude des langues
et des litteratures romanes, publie; par P.
Meyer et Gaston Paris, Paris, Vieweg (16 volume
aparute, de la 1872 incepind). Reviste destinate re-
censiunei operelor aparute pe terenul filologiei roma-
nice sint mai ales Revue critique d'histoire et
de litterature, publi6e sous la direction de
MM. J. Darmesteter, L. Havet, G Monml, G_Paris
(iar en ineepere de la Ianuar 1888 sub directia fostului
secretar al redactiei Revistei, A. Chuquet), Paris, (de la
1867 incepind);Litterarisches Centralblatt,hgg.
von F. Zarneke, Leipzig (de la 1850 incepind). Date
bibliogratice in Suplementele la Zeitscrift fiir
romanische Ph il o 1 o gi e (pana acum 7 suplemente a-
Orate, eoprinzind bibliografia anilor 1876-1883 incluziv).
 II.

ISTORIA SCRIEREI CU CHIRILIC SI

CU LITERE LATINE LA ROMINI
cle la at XVI veac print astlizi.

A.

Scrierea cu chirilic.

22. Scrisoarea chirilica, (chirilit a) a lost inven-

tatk pe la sfirsitul veacului IX, pe baza uncialelor gre-
cesti, de discipulii sfintilor Chiril si Metodiu, pentru a
Lace accesibila Slavilor din Mesia cetirea evangheliei
0 a ieturghiei, pe care pomenitii sfinti le tradusese fn
limba veche sloveneasc5. (altkirchenslavisch, altslove-
nisch, altbulgarisch) vorbita, de Slavii din Moravia, si
le scrisese cu caracterele glagolitice (glagoli ta).
Caracterele chirilice s'au faspindit de la Slavii
din Mesia la toti Slavii de rit grecesc, invremece acei
de rit catolic, citi n'au (ca Lesii, Cehii si Lusacianii)
cartile sfinte scrise in limba latina, on n'au adoptat a-
ctim mai de curind (ca Slovenii, Croatii 1i o parte din
 44

Serbi) caracterele latine, au pastrat pans in timpul de

fatl scrisoarea mai veche a lui S-1 Chiril, glagolitica
(malurile Adriaticeil.
23. Scrisoarea chirilica este de dotia feliuri, un-
cials §i cursiva. Caracterele unciale (de la unci a=
12-a parte a piciorului roman, pentrud numele acesta
s'a aplicat caracterelor slavoneVi de la uncialele latine,
care se gasesc in inscriptii de ordinal.' de marimea u-
nei uncia) sint caracterizate prin linii curbe §i prin di-
rectie verticalk iar marimea for variead, de la acea a
unui legit (numai in algae tiparite) liana la acea de
2 milimetri (minuscule). Caracterele cursive, rezultate
din scrierea cu rapeziciune a celor unciale, slut carac-
terizate prin linii mai putin regulat curbe si prin di-
rectie &Aid.
Separarea unciaielor de cursive este asleseori a-
nevoio ad.
In scrierea chirilid, mai ales cea cursiva, de
multe on literele sint aOzate unele de-asupra altora
(scriere cu cerdacuri, en scaun, columnard), §i la sfir-
§itul cuvintului, dad. consonanta cea din urina este
scrisa de-asupra, vocala finalti famine rrescrisii.
Caracterele chirilice unciale, cu numele §i cu va-
loarea pe care li le au dat discipulii S-lor Chiril §i Me-
todiu, slut unnatoarele 43:
& (azii), g ()116), s (vtdt), r (glagoli), A (dobro),
a b v g d
E (rest!), ai (jirkte) s (dz110), ; (zemlia), H (ije),
e j dz z i
 45

I I (i), K (caco), A (liudiie), Al (mislite), n (nazi),

i c 1 m n
o (onti), n (pocoi), 1) (riti), C (s10V0), T (tvriid0),
o p r s t
oy (mit), (1) (frtitti), x (htrfi), \t/ (obi), 'p
u f h o qt
ti (ti), a Oda°, W (sa), g (ierti), 111 (ierI), h (ieri),
t 6*) § a I I
k (tti) to (iusti), ir (ia), (ie), A CO, ;fi (a),
IE

e, ea, ia ill ia ie e**) 5

IA (le), lac (iii), 8 (csi), it (psi), 9 (Oita), y
ie id cs ps 0 i

24. Rominii au primit de la Slavi alfabetul chi-

riliccind, nu se stie, l'au complectat cu dou5. semne,
V §i t, destinate a reprezenta sunetele specifice limbel

noastre, ***) Si T, §i au lepadat caracterele IA, ItYx §i IE.

Valoarea alfabetului. chirilic fata cu sunetele lim-
bei romlnesti este urmAtoarea :
A (aza, R (buchi)=b, g (vide) =v, r (glagole) =g,
A (dobru)d, E (iest)=e, nm (jivite)=j, a (dzelo)=dz,
; (zemle)z, (iji) =i, i (i) =i, K (cacu) =c, A (liude)----1,
I

M (meslite) =m, N (nasu)--n, 0 (on) o, u (pocoi) =p,

p (ritt)r, C (slova)s, T (tferliu)t, 0 .* (ucu)u,
(fert) =f, X (hier)=h, w (ot) =o, yJ (ste)st,
p 40=1, a (cervu)=6, w (sa).s, z (ior 1, a,
*) Cu 6 reprezentam sunetul dublu (africata) t§.
**) Cu semnul - inseron5m nazalizarea vocalelor.
***) Cu g reprezentam africata dj.
 46 =

tO (in)---iu, ie"), A (ea) ea, e. ie,

(eacu)--ea, 6, 6(ir)=1, 0, a, 1, ei (iori)=--, 1,
.
'11

(ins)a. i, 8 (csi) =cs, (psi) =ps, 0 (ftita)ft, 0,

V (ijitaj.i, 11 .11 (1 ) =in, n, 1, i.

Cu acest alfabet au scris Rominii din toa-

25.
VA Dacia liana la anul 1860.
*i anume, Nina la an. 1828 s'au intrebuintat toate
cele 42 de caractere inOrate sub Nr. precedent. De la
1828 incoace, dec1nd adica s'a publicat Gram a ti c a
r o mineasca a lui Eliade Reidulescu, uncle tntlia§i
data, s'a intrebuintat sistematic noul alfabet chirilic,
s'au lasat la o parte ca de prisos $3, H, W) y1, e. INI)

k, 10, A, 0, S, 4., Ea, 4, V, forminduse asa numitul

alfabet nou chirilic. Dupa anul 1828 a inceput
a se intrebuinta, mai ales in scrierile laice, alaturi cu
alfabetul nou chirilic, un altul compus din caractere
chirilice amestecate cat caractere latine§ti, de feliul urma-
tor : a, b, v, g, d, e, j, z, i, k, 1, m, n, o, p, r, s, t, u,
f, h, 14, 4, 11-17 '62 is, v.
Rominii din Macedonia Nina mai acurn vireo citiva
ani au scris cu caractere grece§ti Astazi au inceput
a se servi de alfabetul latin.
Tot alfabetul latin servqte §i Rominilor din Istria.

Ortografia cu chirilic a prezentat multe variatii,

dupacum a fost aplicata la, limba populara on la limba
scrisa, ci a variat chiar de la un autor la altul
In privinta aceasta avem urmatoarele de observat.
*) Cu e insemnim pe e desehis. Vezi 39 a a.
 47 -
a) Pentru limba scrisa, : a) Para la 1683 carac-
. terele z in se intrebuintau amestecat pentrn a re-
si
prezenta sunetele d i In S inaxariul mitropolitului
Dosotehepublicat la Iasi in 1683 se gaseste pentru in-
tieasi data intrebuintat S numai pentru d si . numai
pentru I. Cinci ani mai tirziu (1688) J3 i bli a tiparita
in Bucuresti a,dopteaza aceasta ortografie ; dar mult
timp Inca i dupa, aceea an continuat de a se Intrebu-
inta on numai singer caracterul z on numai singur
caracterul pentru ambele sunete d si i. k() Pana la
1673 semnele A, si o serveau, cele doua dintiiu pen-
tru a reprezenta diftongul e a si eel de al treile pentru
a reprezenta diftogul i a in mod independent de vocala
silabei urmatoare : lkga, lge, porn, pore (cf. 39 a a).
De la 1673 insa incoace (precum in Ps a 1 tir ea in
ersuri a mitropolitului Dosofeiu, U n i e v, 1673 ;
Psaltirea de intal es, a aceluiasi, Iasi, 1680; Le-
turghia romino-slavoneasca a aceluiasi, ibid.
1679) a inceput a stapini pe scriitori tendinta de a
deosebi in scris diftongii pomeniti dupacum era,u urmati
sau nu in silaba urrnittoare de sunet palatal (e, i sau
consonants muiata) prin aceea ca s'a intrebuintat de unii
caracterul A pentru a reprezenta numai pe e a ci i a ur-
mati de sunet palatal, ca in cuvintele 'age pare; jar de la
1788 (de la Gramatica lei Viicareseu, Rimni c) a in-
ceput sa se intrebuinteze pentru reprezentarea acelo-
rasi diftongi din aceeasi pozitie caracterul E. Cu toate
aceste pana tirziu inca, in veac. XIX an continuat sem-
nele t, a $i ta sit reprezinte, Cele dour dintiiu pe dif-
tongul e a si eel de al treile pe diftongul i a, in mod
independent de vocala silabei urmatoare.
b) Dupa cum se scria limba romina scrisa sau
cea populara, (cf. 41), varia ysi ortografia. Astfel, cind
se scria limba populara : a) nu se intrebuintau toate
cele 42 de caractere, ci, pe de o parte, se liisau afara
 -48-
cu total V 0, IA 0, iar, pe de alta, se intrebuinta pen-
tut ambele sunete i si d on numai z on numai s
on numai h. 0) Semnul care servea pentru a repre-
zenta pe d servia si pentru u, observinduse din acest
punct de vedere urmatoarele variante
a, 1 h u ---- )7

g, 1 A tl - A
a, i A h ft h
A, I S, h it A h
A, i -A tl h

7) Caracterul ,A se intrebuinta foarte rar si c,iteodata

avea valoare de e a. Cind se stria limba scrisa din po-
triva : a) Se intrebuintau toate cele 42 de caractere. Pen-
tiu d Si i se intrebuintau tustrele caracterele A, h,
Ai de odata, si de la 1683 incoace a inceput a se face
chiar deosebire in scriere intre d §i i, intrebuintinduse
pentru sunetul intliu semnul A §i pentru sunetul al
doile semnul Ti (.3) Tatdeauna se deosebea in scriere
is si d, intrebuintinduse pentru eel dintliu on semnul
k, care atunci nu mai patea servi si pentru d. on 8
(monograma", pentru ov) on nimic. -;) Caracterul x, se
intrebuinta tot asa de des ca si A.

26. Cu caracterele chirilice Rominii au scris in

dna limbi, in limba materna. (cele mai vechi monumente
scrise in limbo, romineasch sint de la inceputul seco-
lului XVI) si in limba veche slovenica (cf. 20).
i nu numai cit au semis, dar au si tiparit cu chi-
rilic in aceleasi doua limbi pomenite pang la anul 1860.
Cele mai vechi tiparituri in limba romineasca sint de
 49 -

la mijlocul veacului XVI ; in limba veche slovenica se

gasesc tiparituri i mai vechi (cf. 20).
Rominii au continuat de a tipari In limba veche
slovenica chiar dupace au Inceput a tipari in limb a
romina. Ada, de exemplu, Coresi, renumit editor de
carp romine§ti din veacul XVI, a tiparit la 1577 o P s al-
tire slavona la Sh'be, §i la 1579 Tetravanghelul
slavon la Brasov.

Cele dintiiu litere chirilice de tipar de care s'au

servit Rominii semanau intocmai cu cele de mina un-
ciale. Deosebirea s'a fa'cut treptat, In acel sens ca la
tipar caracterele au devenit mai mici §i mai urite §i
s'au indesat mai tare unele In altele. B ibli a de la
Bucure§ti (1688) este cea dindiu carte in care deo-
sebirea dintre tipariu §i scrierea de mina este bata-
toare la ochi.

Auscris:I.Sbiera,Ortografialimbeiromine
In dezvoltaciunea sa istorica, In Foaea so-
ciet5,tei pentru cultura romIna din Buco-
vina, Cernauti, 1867; H. Tabu, Studien, 79 sqq.
Asupra alfabetului chirilic, Adolphe d'Avril, M é m o i r e
sur la langue, l'alphabet et le rite attribue
aux apotres slaves du IXe siècle, Paris, 1877.
 - 50 -
B.

Scrierea en litere latine.

27. Colonistii romani din Dacia panii la invazi-

unea barbarilor In aceste tari cum ca s'au servit la
scris de ]iterele latine este lucru sigur, dupacum pro-
Dup'a timpul Irish chid inceteaza
b eaza. inscriptiile.
inscriptiile (255) pana in timpul cind atiam urme de
limba. romineascg, scris de Romini nu putem sti de ce
fel de caractere se vor fi servit. Cind Incep monumen-
tele linibistice rominqti, aflam numai decit intrebuintat
alfabetul chirilic att pentru limba scris cit si pentru
cea populara dupa ortQgrafia fticutti mai sus cunoscuta.
Alaturi cu scrierea chirilica Irish, de In sfirsitul
secolului XVI incoace, aildm si pe cea latineasch" si in
ce priveste mersul treptat al scrierei cu caractere la-
tine pAnk' in an. 1860, chid scrisoarea chirilica a lost
aproape cu degvirsire parasitsa, vom rota urmatoarele.
28. Cea dintliu incercare de a scrie cu litere la-
tine a fost facuta de marele logofht al Moldovei, Luca
Stroici, care intre anii 1591 si 1595, cind se afla exilat
in taro lesasca impreuna, cu Ieremia MoghilA, a scris in
mod fonetic, parte dupa" sistemul lesesc, parte dupd cel
italienesc, tat Al n o s-tru, publicat la 1597 de Sta-
nislav Sarnici in Statuta y Metrica Prywilejow
Koronny ch, Cr acovi a, unde l'a descoperit D-1.
liascle24.
Acelasi mare logolat s'a, iscalit cu litere latine in
 - 51 -
mai multe hrisoave, §i ischliturile lui din cloud. hrisoave
de la Iancu Sasul din 1580 s'au publiCat in Hasd.,
Arhi v. istor. I. 127, III, 198.
Despre Luca Stroici, Hasdeu, Luca Stroici,
Bucure§ti 1864. dinAteneul romin, ziar, Sep-
tembreOctombre, Iasi, 1861
Pe o scary mai intinsti a scris cu litere latine§ti
catehismul calvinesc un popti romin din Lugo§,
Stefan Fogara,F, care §i-a publicat scrierea la Belgrad
la 1648.
D-1 Neculai Densupnu a descoperit aceastti, carte
In biblioteca colegiului reformat din Tirgul Mure§ului Si a
imparta§it buctiti din ea D-lui Ilasdeu, care le-a publi-
cat in Cu v. II, 724 sqq. Ortografia este fonetich dupti
sistemul unguresc.

Domnita Ilinca, nepoata lui Mihaiu Viteazul, s'a

isctilit la 1660 cu litere latine§ti intr'un act de dtiruire
scris de altfel cu chirilic.
D. Sturza, Incercari de ortografie romi-
no-latinti, rationata ale domnitei Ilinca, In
C o 1. Tr. 1877, p. 81.

La .1674 Mihail Hal iciu din Caransebe§ a publi-

cat la Basel o elegi e compusa din 10 versuri, hexa-
metri alternInd cu pentametri, romine§ti si scrise cu
litere latine, care s'a retiphrit in Succin eta medi-
corum Hungariae et Transylvaniae biogra-
phic, Leipzig, 1774, p. 127 sqq.
 - 52 -
Elegia lui Haliciu s'a reprodus din editia de la
1774 in Pumnul, Lepturariu rominesc, Viena...
III, 67-68; Cipariu, Elemente de poetics, Blass,
1859, p, 135; Hasdeu, Col. Tr. 1884', p. 413 sqq.
Calugdrul italian Vito Piluzio a publicat la Ro-
ma an. 1677 un cat ehis m u catolic in limbs romi-
neasca cu litere latine si ortografie Rolland.

Cipariu a tiparit fragmente in An al ect e, Blas,

1858. Despre Vito Piluzio, Papin Ilarian in T ez a ur
de monumente istorice pentru Rominia,Bu-
curesti, 1, 1862 p. 105 sqq.; L Bianu, Documen-
te inedite din arhivul propagandei, in Col.
Tr. 1883 p. 142 sqq., 257 sqq.
In a doua jumatate a secolului XVII s'a scris de
un Mate= un dictionar rominesc-latinesc cu litere la-
tine. In ins. la Pesta, biblioteca Universitatei.

B. P. Hasdeu, Anonymus Lugoshiensis in

Col. Tr. 1884, p. 406 sqq.

La 1697 predicatorul reformat loan Viski a scris

psalm i in limba romineascd cu litere latine. Ms. In bi-
blioteca colegiului reformat din Cluj.

Hasdeu, in Col. Tr. 1884, p. 414.

Cu toate aceste inceredri izolate de a sale
29.
limba roinina cu caractere latinesti, nu se poate zice
ca am fi avut un sistem ortografic papa la gramatica
luiKleiu (Elementa linguae dacoramanae sive
 - 53 -
valachicae, Yindobonae, 1780), pentruch si di-
versitatea scrierei la unul i acelasi din autorii citati
mai sus, si intrebuintarea unei ortografii strhine pentru
a scrie romineste, cit si mai ales lhsarea rat% semn
propriu a sunetelor specifice ale limbei noastre, a, 1,,
ne autorizeaza negresit sh ddm ca pricing, a intrebuinthrei
caracterelor latine o alegere arbitrary a unor semne mai
mult decit dorinta de a fixa pentru totdeauna un mod
de scriere.
Aceasta tendinta s'a nascut intiiaysi dath la sfir-
situl se colului trecut in Transilvania, si impreunh cu
dinsa s'a dat pe fat si cea dintiiu ortografie cu litere
latine anume facuth pentru limba romineasch.
Tendinta de a schpa de sub douh oprimari, una
socialh inceputii duph rascoala lui Doja (1514) si alta
religioash inceputh duph imphcama calvinilor cu lute-
ranii si unitarii pe la sfirsitul secolului al XVI (1570)
s'a manifestat in Transilvania mai intiiu pun unirea
cu biserica catolich (1700), apoi, dupace fagaduintele
catolicilor n'au indulcit de fel soarta Rominilor, prin
rascoala lui Horea (1784), si in sfirsit, sub auspiciile
guvernamintului liberal al Mariei Terezei Yi Iosef
ptin cultivarea istoriei romine si a limbei nationale. Cu
istoria, (Klein, qincai, Petru Maior, Budai Deleanul)
voiau Rominii sh probeze inaintea .celor trei natiuni din
Transilvania drepturile for istorice asupra pamintului
rominesc , iar cu cultivarea limbei 4Klein, qincai, Pe-
tru Major, Budai Deleanul, Crifanul, Timpea, Iorgovici)
voiau sh arhte inrudirea limbei noastre cu cea latina
 - 54 -
si prin urmare sa scoatl la iveala proba cea mai pu-
ternica(?) cum ca not am fi drepti mostenitori ai celor
dintHu stapinitori ai Daciei. Cu eft mai mare s'ar fi
putut proba' ca este inrudirea limbei latine cu cea ro-
mineasca, cu atit mai mult, dupa promotorii studiilor
limbistice din Transilvania, trebuia sa straluceasca a-
devarul probat prin fapte, istorice. De aici pe de o
parte toti istoricii transilvani de la 'sfirsitul secolului
XVIII si Inceputul celui al XIX sint in aceiasi vreme
i gramatici, iar pe de alts parte toti s'au impacat in-
tro dInsii in ce priveste modul de -scriere al limbei ro-
minesti, ortografia: toti au volt ca sä fie scrisa limba
noastra cu caractere latine, ia1 in scriere sa se pOs-
treze sub sunetul de astlzi sunetul originar, sa se scrie
adeca limbs in mod etimologic, pentruca au nadajduit
ca prin acest mijloc, cel putin pentru ochi, inrudirea
limbei rominesti cu cea 'latineasca va esi mai in evi-
denta.
Se intalege de aici lesne cum nu atit studiul lim-
bei romine eft mai ales fixarea ortografiei a format
punctul de capitenie al dezbaterilor celor dintiin gra-
matici transilvani, si cum araturi cu gramaticele lui
Klein (latineste si romineste eu caractere latine), Mol-
nar (Deutsch-walachische Sprachlehie, Wien,
1788, nemteste i romineste cu chirilic), Timpea (G r a -
matica romineasca, Sibiiu, 1797, cu chirilic), car
fragmentele de gramatia ale lui Petru Maior (scrise
cu caractere latine si tiparite de Cipariu dupa moar-
tea autorului in Arh. p. fil. 1867, 68) se gasesc atitea
 -55
lucrari ortografice.de $incai (Epistola ad Lipszki,
Buda, 1804, reprodusa In Tez. d. mon. is t. I, 87),
Budai (epistola catra Petru Major, cu litere latine, ms.
la Muzeul din Bucure0), Iorgovici (Observatii a-
supra limbei romine§ti, Buda, 1789), Samuel.
Korosi (Kordsi--Crilan, Orthographia latinova-
lachica, Claudiopoli, 1805),Petru Major (Ortho,-
graphia romana sive latinova.lachica una
cum clavi qua penetralia originationis vo-
cum reserantur, la Inceputul dictionarului de Buda),
la care se poate alipi §i cartea macedoneanului Roja,
Tizvl T (:)Lop.avt-/S-,c CoccothcrEo.); 1.1.E Xa7tvotac ypip.p.am, Buda
1809, in care autorul sustine un sistem ortograficase-
mh'nAtor cu acel al lui Korlisi. T. Cipariu in Princip.
d. limb. 0 script. a dat uitima expresie sistemei or-
tografice transilvane, adeci sistemei etimologice, care
consists In rezumat in aceea ca scrie cineva intr'un fel
§i cete§te altfel. Iar deosebirile de videre .mire diferitii
scriitori pomeniti au fost foarte mici: unii4 (toti adeck
afara de Iforosi, Burai, Cipariu) au Intrebuintat numai
prototiPele sunetelor existente, iar ceilalti au intrebu-
intat chiar sunete_ dzute sau care nu se mai gasese
decit in dialectele macedonean §i istrian, precum / mu-
iat, n muiat, etc.
30. Fat& cu ortografia etithologicit sustinuta de
scriitorii transilvani, bucovineanul Aron Putnnul a pus
Inainte ortografia foneticl caracterizata prin Intrebuin-
tarea unui anumit semn pentru un anumit sunet in mod
independent de sunetul originar din care provine eel
 56

rominese (Billescriinta limbei rominesti cu

litere romane, adaus de D. Arune Pumnul, pro-
fesor, in Gramatica limbei rominesti corn-
push' de Vasiliu Iocznovid, Viena, 1851, p. 212 sqq.;
Lepturariul rominesc, Viena, 1862; G-ramma-
tik der rumanischen Sprache,Wien, 1864).
31. La 1867 Junimea din Iasi a propus un
compromis intre etimologismu i fonetismucare a fort
de la inceput si este p5,ns astazi ortografia Co nv orbi-
rilo r lit er a r ecaracterizat mai ides prim Intrebuin-
tarea unuia gi aceluiasi semn pentru ambele sunete
si 1 (T. Maiorescu, Despre scrierea limbei ro-
mine, I ed, Iasi, 1866, II ed. Bucuresti, 1874 In
Critice, p. 71 sqq.)
32. Scrierea cu litere latine, inceputa in mod
sistematic, dupb, cum am zis, pe la 1780, s'a intrebu-
intat mai Intiiu sporadic (Klein, El em. ling. d a c.
rom.; acelasi, Acaftist, Sibiiu, 1801; acelasi, Dic-
.
tionarium valachico-latinum,ms.bibl.seminariu-
lui de la Oradea- Mare; G. ySincai, Istoria printilor
t a rei ro min e sti d e la 1629--1724, ms. copiatIn Vie-
na la 1780, bibl. seminariului de la Oradea Mare; acelasi,
Gramatica latina-romIntl, Blas, 1783; Kordsi,
Orth. lat. val.; Budai, ep. c. P. M.; G. Lazeir, V er -
suri de laudainlimba dacoromIneasca la lo-
godirea prealnaltatului nostru milostiv im-
parat, stitipin si taica, Franc, Viena, 18081 Petro
Major, Orth. rom. siv. lat.-val.; acelasi, Dialog
pentru inceputul limbei romane, Intre nepot
 57 =

i unchiu, in della coloane, de o7parte cu litere latine

i de alta cu chirilic, la incePutul dictionarului de Buda;
Petru Furcluiu, Versul cotroantei, Abrud, 1818;
loan Bob, Dictioliar rominesc, latinesc §i un-
guresc, Cluj, 1822; Lexicon rominesc, lati-
nesc, unguresc, nemtesc, Buda, 1820 si numai
in Transilvania*); alaturi cu scrierea chirilica, care s'a
fntrebuintat farg, intrerupere in Wile romine de din-
coace de Carpati yang In 1860, cu variatiile pe care
le-am aratat la Nr. 25.
In India jumatate a anului 1860 s'a lepadat cu
-desavirqire chirilicul de ziarele de la Brasov, si cam
tot atunci acelasi lucru s'a intimplat si la publicatiile
romine§ti din Muntenia. In acest an s'au dat i ordine
-oficiale in acest sens de ministeriul D. I. Ghica. Mol-
dovenii insa au continuat a tipari cu chirilic pang la
1862.

) 0 singuri carte s'a publicat eu litere latine in Rominia

libera inainte de 1860, anume Catihis sau inyittaturi
de capitenie ale bisericei rasaritenede Sing. N.
Scriban, Ia§i, 1838.
 III.

VEACUL XVI
A.

Date 101lografiee.

33. Din veacul at XVI ni s'au pastrat urmatoa-

rele scrieri in limba romineasca, unele tiparite si altele
manuscrise.
a) Carti religioase, dintre care cele tiparite au
fost date la lumina de Luteranii Sasi in Transilvania
la Brasov, Wes, Sibiu, Orastia, cu gindul de a trage
pe Rom Ini la luteranismu.
a) tiparite.
,) Catehismul, Sibiu, 1544.
Acest Catehismu nu ni s'a pastrat. Numai un frag-
ment poate ca avem dintr'insul, copiat exact pe la in-
ceputul sec. XVII de un preot de la Mahaci i pastrat
In sbornicul (cf. 43 II b nota) cunoscut sub numele de
codex sturdzanus. Fragmentul In chestie s'a publicat
sub numele de 0 predic a, 1619, in C u vti II, 115. A
fost In adevb,r copiat la anu] 1619; limba-1 arata pe-
 59

de o parte din veacul XVI, iar pe de alta ca mai vechiu

decit oricare alt monument literar din acel secol (ex-
ceptinduse poate numai Apostolul de la Voronet (33 a 9).
Asupra existentei acestui catehismu, Bz., 0 car-
t e romineasca tiparita in Sibiu in an. 1544, in
Telegraful romin, ziar, Sibiu, Nr. 21 an. 1880;
acelasi, 0 scrisoare ardeleana din an. 1546,
ibid., Nr. 23 an. 1880.

2) Catehismul, Brasov, 1559.

Ni s'a pastrat intr'o copie a aceluiasi preot de la

Mahaci 1. c. Cuv. II, 89.

31 Tetravanghelul, Brasov, 1562.

4) Cazania, Brasov, 1570-1580, Coresi? (C az a -
nia India a lui Coresi).
5) Praxiul, Brasov, 1569-1576.
6) Psaltirea, Sas-Sabel, 1577, Coresi (P sal tir ea
lui Coresi. A doua, editie, a Academiei Romine, Bu-
curesti, 1881),
7) Kaprk NE CE EHAIE K8 *II% wfiT8m....
ijk EpLunosh W11 Ct8 41/4114EfISTh A CE TI411414 AA W
MlE (Iln JIM ASHA A8 AEKEMWE Al ANh Wit Ct8 cS-
KpSWNTh AOINPSAk AA W MIE (I)na.... *14 AgFIA A8 IONiE
KI1 Alik, 1580, Coresi (Cazania a doua a lui Coresi).
8) Cartea I si II din Pentat-euc, Orastia, 1581,
mai multi autori (Biblia de la Oras t i a).
Cartile de sub 33 a 3, 4, 5, 6, 7, 3, se gasesc
pe la particulari si (in parte) la Biblioteca .Academiei
romine.La aceeasi biblioteca, a Academiei romine se
 - -
60

giseste si sbornicul cunoscut sub numele de codex

s tur dz anus, in care se cuprind Nr. , (in parte, poa-
te), 2, 11 si care s'a publicat de Hasdeu cu comentarii
in Cuv. H.
(3) manuscrise.
9) Apostol, inceputul veacului XVI, gasit in mk-
nastirea Voronet din Bucovina.

Acest Apostol este cea mai veche carte scrisa in

limba romineasca care ni s'a pastrat, dupacum se con-
stata prin critica - gramaticala. Manuscriptul este cu-
noscut sub numele de manuscriptul voronetan, se ga-
seste la biblioteea Academiei romine, gi gasitorul lui a
fost D. Crept, profesor de limba romina la liceul Sf.
Sava din Bucuresti. Dupa original s'a tiparit Aposto-
lul de la Voronet cu diferite comentarii i cu un die-
tionar de loan Sbiera, Bucuresti, 1885.

9a) Psaltirea, numita de la §'cheea, pe la 1550 (?).

La Biblioteca Academiei Romine.

")) Tetravanghelul, copiat dupd, altul mai vechiu

la an. 1574 de R. Grdmdticul, om de casa lui
Petra Cercel.

Originalul la Muzeul britanic din Londra. Es-

tracte a publicat Hasdeu C o I. T r. 1882, p. 78 sqq.
171 sqq. 239 sqq. 358 -sqq. 459 sqq. 624 sqq., an. 1883
p. 310 sqq.
,,) Legende religioase apocrife 4i fragmenIe li-
turgice, parte scris (?) i copiate de preaul Grigorie
 - 61 -
din Mahaci intre anii 1583 si 1619, iar parte mai vechi
decit an. 1553 ; si anume, mai vechi decit an. 1583:
Rugaciune de scoaterea dracului; Caratoria maicei dom-
nului la iad; Apocalipsul apostolului Pavel;, Cugetari in
oara Mortei;scrise de preotul Grigorie: Legenda Du-
minicei ; Incercari de traducere din slavoneste; Legen-
da Sf. Vineri; Fragment dintr'o conjuratie; Legenda lui
Avram ; Fragment liturgic ; 0 predick.

In codex sturdzanus, C u v. II, 245-497 si 1-236-

b) acte publice, ms.

i) Notitd pe o carte, 1571.
2) Memorandum despre facerea unui iaz de moa-
rd, 1573.
3) Zapis, 1577.
4) Zapis, 1577.
3) 0 subscriere a lui Petru Vocki (Schiopul), 1583._
6) Sentintd judecatoreascd, 1583-1585.
7) Sentintd judecdtoreascd, 1588.
8) Catafitihul averei manastirei Galata, 1588.
9) Istoria unui proces, 1591.
) Zapis, 1595.
,,) Zapis, 1596.
12) Zapis, 1596.
13) Intdrire pe un act slavon de Millaiu Viteazul,
1596.
14) Zapis, 1597.
13) Zapis, 1597.
 62

1-6) Scrisoare autogala a lui Mihaiu Viteazul,

1598.
17) 'Lapis, 1599*).

*) Dam aid inValesul pe seurt al diferitelor categorii de

anti religioase si de acte publice, insirate in acest capitol
pe care le vom mai insira in eapitolele urmatoare.
a) Bib lia sau Palia (Istoria omului plat la Avraam, isto-
ria poporului Evreu, poezia lirica a Evreilor).
b) Noul Testament (Colectia a 27 de carti-4 evanghe-
lii, 21 epistole ale apostolilor, faptele apostolilor, apoca-
lipsul Sf. loan Evanghelistulserise de citiva apostoli pi
In care se cuprinde pe larg doctrina crestinismului.
c) Evanghelia (Istoria faptelor si a invataturilor lui Isus
Cristos).
d) Catehismul (Expunerea pe seurt a eredintei crestine).
e) Cazania, sau Evanghelia invatatoare, sau Chiriacodro-,
mion (Colectia fragmentelor de evanghelie care se citesc
la Duminici sarbatori, insirate in ordinea in care se ci-
tesc iar nu in care an fost serise de evanghelisti, i inso-
tite de cuvintarile pe care preotul le tine inaintea credin-
ciosilor asupra celor cuprinse in fragmental respectiv de e-
vanghelie).
f) Leturghia (o parte a slujbei dumnezeesti, in care se
face sfintirea darurilorpinea pi vinulin insusi trupul gi
singele Domnului.
g) Psaltirea (Poezia Erica a Evreilor).
h) Praxiul, sau Faptele apostolilor (Istoria celor ce an
Scut apostolii dupe inaltarea la cer a mintuitorului).
i) Apostol (Bueati alese din epistolele apostolilor pentru
cetire in biserica).
j) Mine° (Car(ile lunare ce cuprind cIntari si cetiri zil-
nice In onoarea sfintilor)
k) Triod (CartEea cetirilon i cintarilor in postul eel mare).
1) Catavasieriu (Cintari despre pogorirea lui Isus in lad).
m) A caftist (Cintari pi rugaciuni in timpul carom nu se
§ede jos).
n) Evhologhiu, sau Ceaslov (Rugaciuni la diferite ,ceasuri
ale zilei).
o) Paremiariu (Bucati alese din proverbele lui Solomon).
p) Penticostariu (slujba 'pe 50 de zile de la Pasti liana
la pogorirea Sf. Spirit).
q) Octoili (Coleetia cintririlor pe cele 8 glasuri).
 63

Nr. 33 b 1, (2, 3, 4, 5, 61 7, S, bl 101 1 t, IV 14,

15, 17, in C u v. I, 18-82 ; Nr. 13 in Rev. T o c. IV.,
642 ; Nr. 16 in A n. A c, r o m. ser, II, t. VIII, sect.
II, p. 262.Originalele in Arhiva statului, Muzeul din
Bucure§ti §i Biblioteca Academiei Romine. Asemene
acte publice din veac. XVI se gasesc probabil mai
multe, dar nu s'au publicat pang acum altele autentice
afara de cele in§irate mai sus.

Din veac. XVI &au perdut urmgtoarele scrieri ro-

mine§ti.

r) Molitvenic (Carte de rugaciuni la diferite Intimplari,

precum nastere, botez, boala, moarte, etc.).
s) Tipicul Leturghiei (Regulele dupg care se slujeste le-
turghia,).

t) Hrisov sau Uric (Orice hirtie emanate de la Vodg pen-

tru un singur particular, pentru o corporatie on pentru
vreun aslizamint public, in care se cuprind hotariri dom-
nesti asupra intereselor de orice fel ale acelora)
u) Zapis (Contract si in general once hirtie emanata de
la un simplu cetacean catra un altul, priiitoare la interese
individuale).
v) Scrisoare administrativg, (Scrisoare de la Voclii catra
slujbasii publici, de la slujbasi tetra Voda, on de la sluj-
basi cgtrg, alti slujbasi, privitoare la administra(ia de on
ce fel).
x) Scrisoare (0 scrisoare privitoare la interesele acelor
care-si scriu).
y) Procese verbale (0 hirtie in care autoritgtile on par-
ticularii scriu faptele cunoscute de dInsii Inteun moment
oarecare, privitoare sau la interese publice sau la interese
private, si pentru a c'aror constatare cu dinadinsul s'au in-
trunit).
z) Catastih (Cind procesul verbal este Incheiat de o sin-
gura persoang, se numeste catastih).
a') Carte arhiereasca (cuprinde dispozi(ii de administra-
tie bisericeasca de ale episcopilor, mitropolitilor).
b') Testament (Insemnarea celor ce voeste cinevg sit se
intimple cu averea sa dupg moarte).
 - 64 -
,) 0 cronica scrisa nu mult duph anul 1450 si
relatind evenimentele petrecute in curs de vre o 20 de
ani anteriori in Moldova. ms.
2) Un memoriu asupra exiliului lui Petru Rare
dintre anii 1538 si 1541, scris de un casnic al princi_
pelui in an. 1541. ms.

Nr. 2, se constata din eritica textului cronicei

lui Ureche facuta de Hasdeu in A r h. i st. III, 22 sqq.

84. Slut apocrife urmatoarele trei scrieri ms.;

a) IpoA MWWIH HWACTpE prRNA8 Awl rpatua
AAKHt K8M A 1.48HOCE INN K8M divrp8p-
MA Wk maim A Horrpz frAMA*NHAWp JIMpZNNZ ANN
Kp8m, pww. ANBRZAACE MN MAN MK* OA WA p71T811
NS n8v1 pz.... scriptu de Hum mare cantalar a Voda.
Dragons (in latineste) . CKWC8 ATOKMA AN (114 %IAA H3BWN

CKpHEIT AN X8p8 RZTIMIS A8MHE3Z8 HOMHIVACKZA

AN NH AZTHHH11 WN cmpunT8 (de) IIETpg KAZH138
stn cn aTapsn Tzpr8 Al BACON it ANW #PAP MAUI&
/wpm% it (7003 [1495] Aprilie 13). b) Ordin ch'tra, pir-
calabul de Vasluiu Car5,bat ca sa margineasca pe strh'-
ini de Ali agonisi proprietati in Vasluiu.... de §tefa-
nip Von.", an. 1526; c) Hrisov de la acelasi §teidnica.
Voda, Topliceni, 1525; pentruca nu sint scrise in lim-
ba romineasea de la inceputuI veacului al XVI, precum
o cunoastem din monumentele autentice insirate mai sus.

Ms. a s'a perdut. Fantastica istorie a Rominilor

 - 65 =
din Dacia de la retragerea legiunilor din aceasta pro-
vincie pan& la Dragos (?) a tiparit'o dupa pretinsul ori-
ginal G. Asachi, Fragment istoric scris in ve-
chea limbs romina din 1495, Ia§i, 1856. Dupa
editia lui Asachi a retiphrit'o cu comentarii Gr. 1. La-
hovary in R e v. r o m. I. Critica externs a acestui apocrif
a lacut'o Gr. G. Tocilescu in Rev. Toe, IV.Ms. b se
&este in arhiva episcopiei de Husi §i s'a tiparit de
Ep. Melhisedee in Cronica Husului si a episco-
piei cu asemene numire, Bucuresti, .1869.
Ms. c. s'a publicat in Rasa. A rh. ist. I. 1, 57.

B.

Fenomene limbistice proprii limbei romi-

ne§ti din veac. XVI. .

35. Limba romineasca din veacul XVI se carac-

terizeazh prin urmAtoarele fenomene.
a) Morfologice.
a) Articolul femeesc -ei de ]a .genitivul §i dati-
'vul singular se gaseste pus, arareori insA, ling& termi-
natia d a substantivului on adiectivului de declinarea
I, fhb, ca aceastit terminatie sa se schimbe in e sub
influinta articolului, precum: Amtculli Caz. II, Dum.
VII dup. P.; Gap%EN Bibl. Or. Fac. VIII, 14; crpffimoa-
MEll Caz. II, Dum. Tom.
 66

0) Se gasesc, insa foarte rar, u §i e ca terminatii

a p. III pl., pf. indicat.: 4)8p8 Caz. I, Botez.; cl)SpE Bibl.
Or. Fac. V, 8, 14, 27, 31; apagcEpE, Tetr. Tr. Luc. 110.
-) In propozitiile conditionale incepatoare cu s a
(data), atunci cind in propozitia principals se gasea un
viitor de indicativ on un imperativ, se intrebuinta tot-
deanna in veac. VI un timp viitor de indicativ (ori
de conjunctiv ?) terminat in - r e, -ri, - r e, r em, - r e t,
-r e, care astazi se mai aft& numai in dialectul mace-
donean sub forma -rimu, -ri, -ri, -rimu, -ritu, -ri,
(cf. 18 obs.), §i a carui origine, dad judecani dupa
forma, trebue cantata in perfectul conjunctivului latinese:
I p. s. -re, CA iivrimpE J caToyn [WEEP' AAAE Ps.
ps. CXXXI, 3; CA AA'kpCEpE npE AAMAOKIA. AE CKVARN dil-
BIHMM, Ib. ps. CXXXVII, 7; cz 4:maivvfiN3HpE Hoy BOW
3114E 144, Ib. ps. XLIX, 13; II p.s. -ri, ca cnpE (a-
piRM1E1,111 KASTApti AOAMNE, Ib. ps. CXXIX, 3; III p.s.
-r e, WN CZ TE ACKSATApE,MPAABEpli 4/pATEAE TiAS, E CZ
NS TINE ACK01fATApE A KS TIME, Tetr. Tr. Mat. 75;
I p. p1. -rem, WN 8NCE lAp/A MA BOW TSpNA M THNE, CA
KScrrapEm (dad vom trai), Bibl. Or. Fac. XVIII, 10;
II p. p1. -re t11, AtKA Ammuprrt? ripE MIIMAOKk AE XO -
Tap, Ps. ps. LXVII, 14;III p. p1. -r e, CA K8BWITOVA
MIES LINNSpE UM AAE BOACTpE BWP Walt, Caz. I, I. 52.

Printre celelalte limbi neolatine un timp analog

acestui viitor rominesc din sec. XVI se gasqte numai
In limbile spaniola §i portugheza, unde aka numitul
futur al conjunctivului are terminatiile sp. - r e, - r e s,
 67 -

-re, -remos, -reis, -ren, port. -r, -res, -r, -rmos,

se intrebuinteazd exact in aceleasi
- r d e s, - r e m, si
impregiurdri In care se intrebuinteaza 7i timpul ro-
minesc.
Originea futurului conjunctivului spaniol i por-
tughez se pune in futurul II indic. latin de Dies
IG r a m m. V ed. 528, 1007 nota), care se bazeazd pe
terminatia veche spaniola a p. I s. - r o pro r e precum
si pe intrebuintarea acestui timp In aceleasi Impregiu-
rb,ri in care se intrebuinta 7i futurul II indic. latin.
impregiurarea Ins ea terminatia r e de la prima per-
soand a timpului rominesc, pe care Dies nui1 cunostea,
este cu totul eontrarie analogiei provocate de persoa-
nele I singulare de la toate celelalte timpuri, precum
ai aceea ca terminatia mai veche a timpului spaniol - r o
apare numai sporadic si a putut lesne proveni prin a-
nalogia aceleeasi persoane de la prezentul indicativului,
ni dau puternice banueli ca forma de timp spaniola, por-
tugheza si rom'ineasc6, care ne preocupd iii are origi-
nea in perfectul conjunctivului latin, cu atit mai mult
cu cit .futurul II ludic. ai perfectul conjunct. latinesti,
dupd cum la forma erau mai identice, tot astfel la
intales se confundau in propozitiile conditionale.

b) Sintactice,
ct). In vreme ce in limba de astdzi articolul se
intrebuinteazd totdeauna la sfirsitul substantivului, ex-
ceptinduse numai genitivul si dativul numelor proprii
masculine, unde se intrebuinteaza articolul totdeauna
inainte (omul, omului ; casa, caseii etc.; Petru, lui Pe-
tru), In sec. XVI se gdsesc exemple de intrebuintarea
articolului inaintea numelor proprii feminine de geni-
tiv-dativ : IAKA W40E11 TARE IN GApA 11)1113A +Mph,
Bibl, Or. Fac. XVIII, 10; criScEpifi ram IN TAMAp IAK/iST/fi
 68

mtpi,IE CSC COHpSTZS, lb. XXXVIII, 13; um 4100CTAS TA-

Apt KAHOASH EH CHHTEH flEHEpH 41 ASHA ASH HOMONO,
Cuv. II, 156 ; §i chiar inaintea numelor comune feminine
Ia aceleasi cazuri : AEpEnTh eork u8 NH CE KALE CZ ne
AzAA8 NON KS ROANE ill HcHHTH, K7S HCHHTEAE CENTS AAE
EH HOACTpE NtiEmithtE, Cuv. II, 124; a EH HOAcTpE Kpe-
Aquia, Ap. Vor. LXXIV, 8; C8[1811HASC A lop CM
npRAH,H, lb. CLII, 5 ; si tot asa mai unite in Ap. Vor.

In urma acestora putem lesne presupune ca inteo

vrIsta, a limbei rominesti mai veche decit veac. XVI,
si nu prea indepArtata de dinsul, articolul se putea in-
trebuinta la genitiv si dativ tot asa de bine inaintea
ca si in urma substantivelor, avem dreptul sa ne
1
asteptain a gasi, intr'un monument al limbei noastre
din veac. XIV de pildk intrebuintate in mod indiferent
psi alternativ articolele de genitiv-dativ cind la urma dud.
Ia inceputul substantivelor comune sau proprii, dupa
bunul plat al vorbitorului de pe vremea .aceea.
llach. ne gindim acum ca, precum s'a aratat la
35 a cc, se gasesc ici colea prin cartile veac. XVI exem-
ple, ca niste vechi ramasite, de articol femeesc gen.-
dat. singular - e i pus' pe linga terminatia d a substan-
tivelor i adiectivelor de declinarea I, ne vom explica
terminatia e pe care o au la genitivul-dativul singular in°
limba de astazi aceleasi adjective §i substantive, cind
ant precedate de un pronume atribut on urinate de
articol (acestei case ; casei [---caseei, vezi mai jos])
prin aceea ca s'a prefacut d neaccentuat al terminatiei
in e sub influinta lui e neaccentuat din articolul final,
precum de obiceiu in rornineste d neaccentuat urmat
de e neaccentuat se schimb6, in e (cf. curl:Li:dna' cum-
pene, aparapere, cumparcumpere, finbarbatimbar- .
bete), si a rezultat forma- caseei, cu articolul bine se-
 69

parat de terminatie, care se gase§te pretutindeni in

texturile veacului XVI §i XVII. (cf. 39 b p), pe atunci
pecind se intrebuinta in mod indiferent articolul de ge-
nitiv-dativ, ba la urma, ba la inceputul nurnelui, pe
cind se zicea in mod indiferent §i alternativ el cre-
dinth §i credinthei, ei draceasch 11 draceaschei ; caci
odath ce s'a deprins urechea a lega terminatia e cu
articolul de genitiv-dativ sing. feminin final, a phstrat
aceasta terminatie §i cu articolul initial, considerind'o
ca ceva necesar, ca ceva formal al genitivului. indath
ce a zis cineva caseei, n'a mai putut zice ei cash, ci nu-
mai decit ei case,--§i apoi, fiindca, articolul duph in-
tales este un pronume determinativ iar dupa forma .sa-
mina intocmai cu toate pronumele, transformarea ter-
minatiei d la genitiv-dativ a ramas §i atunci cind in
local articolului se intrebuinta un alt pronume, cind de
pildh in loe de ei case se zicea cel ei case.

c. Lexice.
In limba noastra din veac. XVI se gasese o mul-
time de cuvinte care astazi nu se mai intrebuinteaza,
§i anume substantive derivate imediat 'din participii
trecute, precum : AAsNer8nk, AMSNATSAII, Al-WATS/1h (eel--
tarea) nnponlaT8mx (aproapele), arwiriluT8nk (mirosul),
ascuns (secret), ACKSATATSAll, AK01191114.111 (facarniCi), KO-
flEpHT8A (acoperemint), KpEstitfiri (credincio0); Eacoy-
TSAk (sfatura), tr8m nnwrk (sfir§it), KoypcSAk (curgerea),
Awrovn (prinsoare, a§azhmint, datririe, dar), MWINC8Ah
(deschiderea), AEcnoycSfth (stapinire, putere), 314C8Ak
(vorba), ourliTOyAk (e§irea), Ji1tiTpAT8AK (intrarea), hay-
MIINATSAK (lumina) menit (menire), FIZCK8T8Ak CO, nu-
KATRAh (umilinta), fIZMAC8Ak (ramh§ita), CZpOyTATSAk
 70

(inchinaciunea), yliov4n (cunoscuti, cunoseatoii), cna

M1iNTATBAh (spaima), TEm841n (cei ce se tem), 4ii8
T8AK (sprijinul), gum. (mincare, roadA); _,AcK8iica (se-
cret), agonisitti (avere), JVIEn8rria (inceputul), ncetTn(a§hza-
mint, ltisatul), Nzcg8Tx (na0ere), nzcittPrii (Aunea), 410-
8Ta (§tiinta), HEtiniSTa (ne§tiint,a); AflOVE (apusul),
AErkfITEAE (dreptrttile), di1,1E118TEAE (incaperile, faptele),
41141pHKATE fapte infrico§ate), mitpaTE&E (minunile), a ncm-
MITE (rAS'arit,), CliZEMTATF (apusul), oyp3nTEAE (urzirea)
36. In afara, de fenomenele limbistice in§irate,
care sint comune tuturor monumentelor limbei romi-
nesti din veac. XVI, mai sint altele care apartin unor
anumite localit'Ati. Anume :
a. n intre vocale se gasqte prefiicut in r in A-
postolul de la Voronet (33 a 9), in o parte din legen-
dele religioase din codex sturdzanus (33 a ,, : Legenda
Duminicei; IncercAri de traducere din slavonete ; Le-
genda lui Avraam ; Fragment liturgic) §i in fragmentul
din catehismul de la Sibiu (33 a , obs.), de ex. mire,
bure, etc.
b. Texturile de la Bracov-Stibq prezinta urma-
tharele particularitati a) dupa numeralele ordinale sub-
stantivele feminine se articuleaza, a doua oara, etc.;
0) adiectivul articulat cu eel se niai articula Inc& o-
data cu -1; omul cel bunul (tot a§a §i in Ap. Vor.)*; y)
se intrebuinta cuvintul opt (opus est, trebue) care inc
§i astAzi exist& pe la Brasov, Ins, cu forma ops (=opt
s'a) §i cu Insemnarea de doara, poate, wrirri% ca mot-
 71

110.AWTEM nEpript !imam Caz, I, D. XIII duph anal

nou (Acest cuvint se gh,seste 0 in Ap. Vor. cu forma
mai aproape de cea latinh onovarrg XII, 5-6, etc.);
3) 1 muiat exista inch in cuvintul lilt (=oblito,' uit),
KZ CATATAII CZ MNINJI1{11 nmurk net ps. ps. CI, 5; CZ
OyATApEM NOVMEAE AOMNSA811 uocTp8, Ib. ps. XLIII, 3.
cf. 18 obs (Tot asa §i In Ap. Vor., cu deosebire eh
pe linga cuvintul uit [precum °vim CXV, 4; ovivrz-
Topto, CXV, 8] se mai gasesc §i altele cu 1 muiat, prec.
romi, VI, 1; KAtnasE, LXXII, 6, 7 ; etc); E) nu exista
sunetul d z, precum se constata din aceea ca se gaseste
intrebuintat uumai caracterul 3 pentru reprezentarea §i
a sunetului z (de ex. din cuvintul zalog) §i a sunetului
dz ( =d lat.+i, din cuvintul dziuh, de ex., pronuntat
moldovine§te), in vreme ce in texturile originare din alte
localitati ale Transilvaniei precum si in Apost. Vor. se
ghsesc amindouh' caracterele intrebuintate, si ; si e,
cel dintiiu pentru sunetul simplu z iar ..cel de al doile
pentru sunetul dublu d z.
c. In Tetravanghelul lui Radu Gramaticul (33 a ,)
inch lipsqte sunetul d z.
Este .de observat eh asthzi acest sunet se gaseste
in Moldova de sus, In Transilvania vestich §i Macedonia.
In Biblia Or4t. (33 a 8) se gaseste impera-
d.
tivul va (=lat. pop. va pro vade, Schuchardt V ok. II,
p93) cu insemnarea de mergi, dute *).

*) Fara 33t mai vorbim de aceea ca in dialectul macedonean

§i istrian (18 obs.) se gasese inca unele din fenomenele lim-
 72

C.

Date bi.ografice.

37. Scriitori romini din ma. XVI se cunosc ur-

matorii:
a) In Transilvania.
a) Diaconul Coresi. Nu se §tie local §i timpul

bistice care la Rominii din Dacia au dispgrut de la ince-

putul see. XVII, ehiar in Dacia se mai pastreaza pe ici pe
colea urine dintr'insele.
a) Rotacizmul (36 a) care in al XVI veac era raspindit
in mai multe localitati din Daciann se poate §ti in care
anumese mai adaposte§te astazi in comunele Albac -A-
rada, Laplisul Sc5.ri1oara din mun(,ii apuseni ai Tran-
silvaniei (G. Candrea, Rotacizmul la Moti §iIstriani,
Bneuresti, 1888, p. 27 sqq).
b) In Culegere de proverburi saw- povestea
vorbei de Anton, Pan, Bucuresti 1883, p. 47, gasim:
Zise ai sale neveste (35 b a)
Drags, o zicala este:
Bogatul minincit eind ie foame
§i saracul cind gaseste.

Anton Pan era din Bulgaria si a scris in Bueuresti,

c) In Muntenia (mai ales In districtul Ilfov?) se g5seste

fenomenul eel special al texturilor de la Brasov (36 b 0),
articularea dublit a adiectivului: orhii sia marii, o inmor-
mintare d'alea imparate§tile, lovituri d'alea indesatele,
codrul acela naprasnicul, etc. (Legende situ basmele
Rominilor, adunate din gura poporului de P. Is-
pirescu, Bucrtresti, 1882, p. 20, 31, 39, 181, 188, etc.).
d) In teiu un satisor din valea Crisului Negru, pe a-
proape de poalele muntilor Biharea" (Crisana osticit) se
pliqtreaza Inca imperativul va (36 d) care caracteriza In veac.
XVI limbs romineasca de la Orastia (IlliroA Pompiliu.
Cony. lit., Martie, 1887).
 . - 73 -
nici al nasterei nici al mortei. Din cartile lui tiparite
atita rezulta numai en a trait in veac. XVI, ca era dia-
con si se numea Emanuel. Era probabil de neam grec,
judecind dupl nutnele Coresi. A cest nume se gaseste
prin actele publice muntenesti Ind din veac. XV. A
tiparit in Transilvania, la Brasov si Shbes, cele doua
cazanii yi psaltirea (33 a 4, 6, 7).
p) Mihail l'ordaq. A tradus Biblia Ora (33 a 8),
impreuna cu Herce $tefan, preot in Caransabes, cu Peftiqel
Noise preot in Lugo§ si Achirie protopopul Hunia-
doarei. In prologul Bibliei, singurul izvor de unde pu-
tern sti ceva asupra autorilor pomeniti, Mihail Tor-
daq se numeste episcop al Rominilor si dupd toata pro-
babilitatea a fost un episcop impus de principele cal-
Tin al Transilvaniei yi nerecunoscut de Romini, cad ni-
cairi nu se mai gaseste ceva pomenit despre existenta
vreunui episcop romin din Transilvania cu asemine
numire.
ir) Preotul Grigorie din Mahaci (Transilvania) a
scris (?) yi copiat intre 1583 si 1619 in sbornicul nu-
mit codex sturdzanus 33 a 0, .
b. In Muntenia.
a) Radul Grameilicul. A copiat dupa un alt ms.
mai vechiu Tetravanghelul de sub 33 a ,0.
 IV

VEACUL XVII.

Date bibliografice.

38. Din veac. XVII ni s'au phstrat urmhtoarele

scrieri in limba romina, uuele tiphrite, altele manu-
scrise.
I. In original.
a. Chili religioase i istorice. dintre care cele
tiphrite in Transilvania au fost date la lumina, de Cal-
vini eu stop de a trage pe Romini la Calvinismu.
cc) Tiphrite.
In Transilvania:
Cazania, Belgrad, 1641.
2) 1108Ali TECTAMENTI1 CAS .rvizKAprk AS Atyt NOAW A
A811 IC XC AOMNSA8N NOCTO AR! gBOAls rilVIECK8
WI+ CAOBENECKS . . . . J1 NETATt EMIT/10118N . . . AXMI4

(1648).
 75

Catechismus, summa szau medulm, a, uluitej

a)
§i a kredinciej christinaszkoe de Stefan Fogarai, BAl-
grad, 1648 (cf. 28).
a) irAATHIrk ME C? ;PPM KZNTAP* A (1)EPINHTSASN rim
Hill .fnzpaT Asp, KS KZFITZpHAE ASH 'MUCH . . AEN N;BOA
MHAORECKh J4l `IETAT`k KEAPPAASASN. . . AXNA (1651).

,) Catehismu, calvinesc, BAlgrad, I ed. 1642; II

ed. 1657 (A treia editie, a Academiei Romine, Sibiu,
1879).
5) Gi 11{(4110Ah AE Agp. KApTE AE nponoREAmilE AA Nopip ,
. . ./V CACIIWERELLI axnr (1673).
. . .

5 a) Elegia lui Haliciu, Basel, 1674 (cf. 28).

6) Carare pe scurt, Belgrad, 1685.
7) PZNASIAAA AiAKOIRTHEA0Pb. ANIIPE ANMRA CAORENIACKA
. . . 4 acasHEAk IVINT,p0HOAH1 KEArpAASA811 . . . . Axil;
(1687).
s) 1ACAOBELH1 KApE APE .1Tp8 CHNE CASMEEAE AE NOANTE
WN AE ;11 CKOACE EVE pSmznIE 4E npE CAOSENIE . . . .111/4 MN-
TporionIA KZArpAASASH . . . 168 ?
'q) MOAHTZHNHK6 Hp0AN'P ANN CAO5EFHE . . .11NUITp0-
110A1A HEArpAASA811 . . . AVM (1689).
is) Ceaslov, Belgrad, 1696?
,7) KypiaKoApomlon CAS YALE 4\SZL48TOApE . . 4
fiz.nrpco,h. 4q AHSAK AXMA (1699).
In Moldova:
12) KAPTE p0AAVACKA5AE TEZH,Z.T8pAC ASM1INEMEA. (TEC-
TE AN Wit AA HPApIPIE JrHZpZTELIIN WH AA CHZNLIN MApli . . .

TZAMWIHT/Z AN ill ANMSA CAOHENIACKZ flpE ANMEA pOMZIACKifi

. . .M flapAAAM IVINTp0110ANT8Ali AE 4APA NVONAOBEN . . .
 76

4 law . . . axffir (1643. Cazania lui Varlaana).

13) IIIANTE TAME A llEctpE9in THINNITk . . . 4 Tpzr
fi law . . . ;pur (1645).
14) KAPTE poNarrkmac AE JI1BZILIZT8pNI AEAA flpABHAEAE
4111fATElpil . . . TACAMMIIThi AN 4 ANAABA HAEACKAS flpE
ANMBA pommacitx . . 1r law . . . alme (1646. Pravilele
lui Vasile Lupu. A doua editie, Boto§ani, 1875; a treia
editie In Bujoreanu, Colectiune de legiuirile
Rominiei vechi §i noun, Bncure§ti, t III, 1885).
15) p,i14pE A CHNTSA811 KpOpOn AARNA . . . flpE BED-
1118pi TOKMHTAc 4 411114 AN ... AE caufaialla AOCOAEri MN-
TpOTIOANTSA AE L(ApA MOAAOBEH . . . B MONCTKIpS ()yms ...
;pa (1673. Psaltirea in versuri a lui Dosoteiu; Psal-
tirea. lui Dosoteiu. A doua editie, a Academiei Romine,
Butureti).
16) IIKAAFICT6, Unev, 1673.
17) AnIACKA auT8prIE, aim> J11TXH Tuliziawm p8mw-
ntipE . . . .7r1 AWk . . . ;pri.; (1679).

Molitvenic de-ntilles acmu tipnrit intru bla-

is)
goslovite zilele mariei sale prealuminatului . . . . Ioan
Duca Voevoda, in tiparnita Sfintei Mitropolii, 1681.
19) tayrupt'Asntzagc . . . KS NOCASWANIA CMEpENNit
NJACTPE AOCOADO AANTp0110ANTSA . . . Jr iXw . . . ;pm
(1680).
10) IlapuminAE npEcTE ANh . . . K8 NOCASWANIA CMEM-
T8h8rt Aoco.o.Eil NinTponomiTgA, . . . ./m Am . . . pm
(1680).
21) Hp0A)AVEAE T8T8p0p11 ctlainquaoph, de pre izvoa-
 77=

dele grece§ti de smeritul Dosoteiu Mitropolitul, Iasi,

1683, (Sinaxariul mitropolitului Dosoteiu),
22) 41.11MIZT8pA OITA AAEKZ CHTEn WH A8MHEpEWIH
AyT8prlu TZAKSHpE AE NE AHAARA rPEYACK/A NE IMMO p8m-
HIACK74 AE gpEMItA KAKABEAA AACKAAk . . . IAWH 4 THHAp-
HWIA AOMMACKNI, 1696.
23) AM:1MM CA8 rffiANABA .iutEnEnTgOil K8 n8mA . . .

npuu . . . AA811 truda . . .

hv. AHMHTplE KWHCTANTHITh
4 'mil, Aral (1698. Divanul lumei. A doua editie, a
Academiei Romine, Bucure§ti, 1878).
In Muntenia.
24) [WINN& , . . AEPEEITZTOMO AE At1,1E, TORAAtAE

C(I)Hli,HAOp '11FICAH TOKMHTE AE P, C860Ap . . . 4 AnArarriip.

rosopa . . . tip (1640. Pravila cea mica. A doua
editie, a Academiei romine, Bucure§ti, 1884; a treia
ed. in Bujorranu, C o 1. d. 1 e g. r o m. t. III).
25) 5irrAle4gzoTapE CA8 KApHiE flpECTE ASMEHENEAE
AH8A3H WH AA npgime niAcich WH AA OM4H C(MlI4H MApH
rOKOpA, AXMEi(1642. Cazama I de la Govora).
Cazanie, tiparita la Govora sub Mateiu Basa-
26)
rab (Catania II de la Govora).
27) .11.BA1I8T8pH ripEcTe TOATE ;HAEAE . . . ElpEHSCE AE
flpE AHAAM rpE4ACKAC . . . rig AHMErit p8or1cisx B AAZ-
romnoni (Cimpulung) . . . AXMII (1.642).
28) gergE 4137L4 .T0ApE A8AAHNE4EA0p HpECTE TOT AURA
WH AA flpAspHIE AwmnEipn . . moriAcTurk A 'kik . . Am
(1644).
29) ./A.AEPEHTApt AEI,liH A8 AMHE;7.8 KArk ApE TOATX
2K8AEKATA ttpxiEwkcicx, WH 41.1ZpZT`kCKffi AE TOATE BNNNAE
 78

npEwt(Etpn . 4 TzprompE . . . gp
WH M11pENELpH . .

(1652. Pravila cea mare; Pravila lui Matein Basarab.

A doua editie in Bujoreanu, C o 1. d. 1 e g. r om. t. III).
3o) ilrkra 44EnEc8n8n . . K8K8pE11114 . . AXON (1678).
81) CEUTA UM AMNEWACKA /178prIE . . . AEnpE ig-
RoA8Az rpEHECKZ. . . . Jr CKASNSA Anwrpononili B8K8pEilmop
. . . AX11 (1680).
32) GENTA WH AMNpLACKA gyanrEAIE ... AunpE wpm-
Orme, rpE4Eipiii gy7111 . . . J41 . . . il8K8pEtpri . . . Ar113
(1682).
88) ilflOCTOASA . AEflpEWMASIAAA rpEtIECHSASil AfiC-
.

TWA . . .4. . . il8K8pEtpn . . . axnr (1683).

34) EMMA AEKiE ASAANE;ErACKA acpurrrSpz AAE HEN HMI
WH AAE 4E14 TIOAW AVE . . . A8npE ANIMA EAWI'kCKAS . . .
4 CKASNSA MNTp0110AlEil ESKSpENLHAOph . . . AXfH (1688.
Biblia de la Bucuresti).
as) NIZIAWNTApE, AAEK% KSEVINTE AE MSATE OMOR1
AMEASil 4n.rp8 comp flZpHNTEASII NOCTpS IOAN APISHEWICK0^
NSA topurpaA8n8A . . J44 fi8K8pE141{1 . . ;w4.°. (1691).
32) IlpAsocnagnmet Anzfr8pncnpE A8npE rpE4ACKA
. . . ll8p8 . . . .;C (1692).
87) GLIAITA WH AnnuEprima gRANFEME EANIACKZ. W11
p8mmrkcim . . . Bucuresti . , . Axmo (1696).
88) Evanghelie, Sneagov, 1697.
39) Triod, Buzau, 1697.
42) KApTE CAS ASAMINA KS AptnTE A013Ep . . . 4 GN't-
roK . . . Ar1.0. (1699).
41) Molitvenic, Buzau, 1699.
42) 4.11ZNZTSpti KpElp*IELpli . . . AKSMA JlancH CKOACE
 - 79 -
AE flpE Immo, rpEvbxcliz flpE ANAAEZ pSAAZN'tiCKA WN CAS Ty-
riAppyr . . . 4 an8m3 mir . . . i GHtrom. (1700,.
48) (ipmmirk AapSpunopt, . . . AEnpE rpE41E CKOACZ 11pE
p8MZNIE . . . WV CA8 Tynzpwr . . rik Cuiiroi . . . ;CH
(1700).
44) TpHWAiwu ME CZ ;ME TRIACHNO . . . Jr COATI\
EmictionlE AE AA fish. 1700.
45) Minee, Buzau, I ed. 1698, II ed. 1700.
46) Catavasieriu, Bucuresti, 1700.

47) Neamul tarei Moldovei de undo du-

r e a z a, de 111iron Costin, in versuri.
43) Versuripentru prealuminatiisi sla-
vit pomenitii D o m n i, de Dosoteiu Mitropolitul
(Pomelnicul Domnilor Moldovei de Mitropolitul Do-
soteiu).
49) KAAANAAp ME CZ KIAMS (PWAETSA NOEEA AE ANSA
Apr : KApEAE ASIVE ANAISA ()paINACKZ 4u. pSAAVACKZ
CA8 Jpropc8 AE mtinzuSn nom pomedi8n, 1693 (Muntenia).
50) lipOrNOCTIPIE A8npE KAANNAAPEAE 411MNNELIN1 CKOACE
AE ANSA 'AVE, 1695 (Muntenia)
51) Calendar, 1694 (Muntenia, probabil acelasi
autor).
52) Calendar, 1699, (Muntenia, probabil acelasi
autor).
53) Calendar, 1703 (Muntenia, probabil acelasi
autor).

Nr. 38 z a 1-46 se gasesc la Bibliotecele. Centrale

din Iasi si din Bucuresti, la Biblioteca Academiei si la
 80

particulari. T. Cipariu singur avea Nr. If 2i 37 47 5, 67 77

87 97 107 177 127 187 141 157 161 177 187 127 277 31, 231 247 25, 277 28
291 80/ 817 325 385 347 357 361 871 987 407 427 48.Nr. 47 in Psaltirea
In versuri a mitropolitului Dosoteiu.Nr. 48 in Molit-
venicul §i Paremiariul mitropolitului Dosoteiu (Nr. ,s §i
s,,),precum0. in Letopisetele tarei Moldovei de
Mih. Cogalniceanu, ed. II. t. III, Bu cure t i, 1874
p. 526 sqq.Nr, 49_53 in familia Brincovanu, Bucu-
re§ti (R e v. ro m. I, 657).

I) .manuscrise.
53 Verseturile 3-41 din cap. XXVI din Levitie

Pe dons foi de pergament in Biblioteca nationala,

din capitala Serbiei. D-1 Hasdeu (Cu v. I, 5) 11 numqte
eel mai vechiu text biblic In limba romina §i-1 pune
la an, 1560; critica gramaticala Insa it arata ca din
veac. XVII.

54) Sbornic, scris de popa loan din satul Simpetra

(Transilvania) pe la 1620: Alexandria, Floarea daruri-
lor, Rojdanieul (Col. Tr. 1883 p. 323 sqq. 445 sqq).
55) Cronograf, de .Mihail Moxa, Oltenia, 1620.
55 a) Palls, pe la 1625?

55) i rimunAffi askew CKOPO. WN TOKMNT/A 11.111

AENTp8 AASATE [RITE CKplINT8p11 4EpKATi6 WH r7CPIVA,

de Eustratie Logofatul (cf. Col Tr. 1882 p. 210 sqq.).
Sbornic: flEACNillAE MAH416 flpt4ECTE ; cintari
57)
biserice§ti; TATZA NOCTp8 K8 TffiAK ; KATABACYNAC AE AA 68NA
BECTNpE ; NOBtCTE AE MIAAa ; mNT1IA ElZpHNTEA8H EACNAiE;
fragment de geografia Transilvaniei ; veac. XVII.
 81

58) Sbornic: CA8MA C8NTEA0p CTpACTE ; ITOMOBNIIK

XII visuri ale lui Mamer ; MOAHTEE ; CA8TR5A .irponzpin ;
veac. XVII.
59) Sbornic: fragmente de octoih; Apostolul E-
vanghelia pe unele zile i sarbatori ; CA8MEA CBUITEA0p
CTpACTIH ; fragment de leturghie ; veac. XVII.
60) 18ZOT8p14 AACE WN TOKMHTE nENTp8 ne'rpt-
4EpHAE almitinop RZTpN4H Epmouawn WH 118CTHIP114 ; fragment
de apocalips ; fragment de virtuti §i rautati ; comenta-
rii asupra apocalipsului; veac. XVII.
6,) Evangheliile Duminicelor, veac. XVII, Mun-
tenia.
fi 2) Leturghia sirbeasca-romineasca-greceasca, veac.
XVII, Muntenia.
.,613) Sbornic: Rugaciuni pe zilele saptaminei; Is-
toria lui Achirie ; veac. XVII,
64) Sbornic: Apostoli §i evanghelii ; nz,84EulE pe.
duminicele anului ; Pascalia filosofului Dainaschin ; In -
vataturi la sarbatori ; veac. XVII, Transilvania.
65). Sbornic: CA8MRA C( ITEA0ph IIATEMPI ; cea mai
mare parte a Molitvenicului ; veac. XVII, Transilvania.
66) Cronograf, veac. XVII, (? M. Gaster, Lit e-
ratura populara romlna, Bucureqti, 1883,
p. 574).
Cronograf, pe la 1650 (?)
66) Molitvenic, Intre anii 1650-1675.

66) A. lui .Neagoe Voevodul invatatura, catra, fiul

sau Teodosie .... cum se cade Domnilor sa §ada la
masa, 1654.
6
 - 82 -
70) InvatAtura lui Neagoe Voevod catra iubitul
sau cocon .... cum si in ce chip vor cinsti pe boiari si
pe slugi, 1654.
71) _Invatatura lui Neagoe Voevod catra fiul sau
Teodosie Voda i &gra alti Domni catra toti, ca sa fie
milostivi si odihnitori, 1654.
72) Viata i traiul sfintiei sale parintelui nostru
Nifon, patriarhul Tarigradului, care a stralucit in multe
spatime si ispite in Tarigrad I ntara munteneasca, scri
A de Kyr Gavriil, protul adeca mai marele Svetagorii
(Biografia patriarhului Nifon) 1654.
73) Molitvenic, 1679.
78 a) 0 geografie a Ardealului, intre 1660-1680 (?)
74) Dictionar rominesc-slavonesc, veac. XVII.
76) Dictionar romines-latinesc, scris de un b&-
natean (din Lugos ? cf. 28).
76) Glosar slavo-roman, veac. XVII.
77) Glosar slavo-roman, veac. XVII.
74) Alte manuscrise, scrise romineste in Rominia
de la XV (n)XVII veac.
73) Sbornic, 1692.
so) Triod, scris de Alexandru Dascalul, 1694 (0
Transilvania.
81) IIENTiniocreipion, scris de Alexandra Dascalul,
1694, Transilvania.
52) Cronograf; pe la 1695 (?).
83) A luj szvent David kraj si prorokur o szutye
si csincs dzecs de soltari, can au szkrisz cu menile lui
Viski Janos en BQldogfalva, 1697 (cf. 28).
 83

84) Psaltirea, in versuri, de Teodor Corbea pe la

1700, Tiansivania.

Nr. 38 a 53a s'a publicat in Cuv. I, p. 5 sqq.

Nr. 54 este al D-lui §t. Neagoe, profesor in Birlad.
Nr. 55 publicat in Cuv. I.Nr. 567 57, 581 59, 60, 61, 627
65, 64, 657 847 In biblioteca lui 7. Cipariu.Nr. 67 in Bi-
blioteca Centrala Bucuresti.Nr. 68 in Biblioteca Aca-
demiei romine.Nr. 69, -05 71 74 intr'un sbornic de la
1654 din Biblioteca Centrala Bucuresti; s'au tiphrit in
Invataturile D-lui Neagoe Basarab catra fiul
sau Teodosie, Bucuresti, 1843 si in llasd., Arh.
ist. I u ill sqq. 120 sqq. Plrerca obicinuita este ch.
lnsusi Neagoe Vocid le-ar fi scris. lntr'un asemene caz
ms. de la 1654 ar fi numai o copie In limba veacului XVII
dupa, originalul perdut de la inceputul veacului al XVI.
Critica istorica, singura ar pute hotari data se pot a-
tribui, Invathturile qi Biografia Jul Nifon, lui
Neagoe Basarab, on ba.Nr. 73 al D-lui Gaster.Nr,
73a la biblioteca central:a din Bucuresti, dupA Gaster,
Crestomatia, citat de V. A. Ureche In Ist. lit.
rom. p. 150.Nr. 74 al D-lui D. Show; s'a tipArit In
parte In Cu v. I, 259 sqq.Nr. , 77, 78-, in Biblioteca
Imperial' din Petersburg, in Biblioteca Universitatei,
Biblioteca Sinodala, bibliotecele contelui Uvarof si a
D-lui Qludov din Moscva. Dupa Gr. Tocilescu, in A n.
A c. Rom. ser. II, t. XI, sect. I p. 71 sqq. Nr. 79 al
D-lui M. Eminescu.Nr. 80 si SI In biblioteca biseri-
cei S-lui Neculaiu din Brasov.Nr. 8, in Biblioteca
Hohenzollern din Siegmaringen.

b) Acte publice.
a) tiphrite.
Scutire de bir, de. la qerban Cantacuzin (T r. Nr.
27 din 29 Iuniu 1869).
(3) ms.
 -84-
Publicate exact.
i) Act de scutire de ra Banul Craiovei, 1600.
Publ. In Col. Tr. 1883 p. 235.
2) Testament, 1600.
8) Zapis de vinzare, 1600.
4-8) Cinci hrisoave de la Simeon Vod Moghild,
1601-1602.
9) Zapis de zglog, 1603.
Jo) Zapis de vinzare, 1604.
,,) Zapis de vinzare, 1605-1608.
12) 0 mg,rturie, 1606,
la) Notita de cumpaxatoare, 1606.
14) 0 delimitatie, 1608.
15) Notith de cumpAraturi, 1608.
16) 0 scrisoare de fimee, 1609.
17) Porunca donmeasca, 1621.
is) Zapis de vinzare, 1636.

Nr. 1-15 s'au publicat In C u v. I, 92-229.

16) Hrisov de la Leon Vodci, 1631.

20) Hrisov de la Mihaiu Bravul.

Nr. 195 20 In Arh. p. M. 1868, p. 19 si 20.

21-10 114 acte publice moldovinesti ssi mum-

tenesti .din veac. XVII.

In A r h. is t. I, 1, 8-140, III, 214-266.

 - 85 -
iss) 0 foaie de z'estre din 169.
135) Act de danie, 1622.
137) Hrisov, 1623.

138) Marturie, 1629.

185) Hrisov, 1636.

Nr 135-139in Rev. Toc. I, 337; IV, 708,711,

712, 713.

Poveste mai aleasa Cristestilor, de Miron

140)

Costin (Insemnare de partile din mosia Cristestilor

cite erau ale lui Miron Costin). ,
In V. A . Ureche, Miron Costin, Opere corn-
plecte, t. T, Bucuresti, 1886, p. 797.
141) Notite autobiografice scrise cu propria mina,
a lui Constantin Brineoveanul, in Calendarele de sub
38 a 49, 50, 81, 5 2, 53.

In Rev. rom..I, 663 sqq.

142) de rinduiala visteriei de la 'annex
Condica
1 an. 1694 pans la Decembre 31 an. 1703.
Arhiva statului, Bucuresti.

Publicate neexact.
Diverse acte, publice In:

Magazin istoric pentru Dacia sub re-

dactia lui A. Trek Laurian §i ..Beileeseu, 5 to-
 - 86 -
muri, Bucuresti, 1845-1848; Uricariul de T.
Codrescu, 6 vol., Iasi, 1851-1887; F o a e a de isto-
rie romina sub redactia lui B. P. Hasdeu, Ia§i,
anul unirei 1; Romania, revista ebdomadara
sub redactia luiB. P. Hasdeu,la§i, 1859; Foita
de istorie i literatura sub redactia lui B.
P. Hasdeu, Iasi, 1860; Pap, 11. Tez. d. mon. ist.
I; Ep. Melhisedee, Cron. Hugs.; acelasi, Cronica
Romanului si a episcopiei cu asemenea nu-
mire, Bucuresti, 1874; acelasi, Not. ist. §. arh.;
Col. Tr. 1876; V. A. Ureche, Mir. Cost. Op.
compl. I; An. Ac. Rom. ser. II, t. VIII, sect. II, p.
248 sqq.

c. Inscriptii.
,) Pe mormintul lui Mihaiu Viteazul, Incep. sec.
XVII, Man. Dealul.

Pap. 11. Tez. de. mon. is t. I, 394.

2) Pe mormintul lui Stroea Buzescul, 1602.

Col. Tr. 1873, p. 207.

3) Pe mormintul calugaritei Teofana, mama lui
Mihaiu Viteazul, 1606, Man. Cozia.

Pap. 11., Tez. d. mon. ist. I, 295.

4) Pe legatura unei Evanghelii, biserica Dancul,

Iasi, 1642.

Ep. Melh. Not. ist i arh. p. 258.

 - 87 -
6) Pe o cruce, man. Bistrita Olt., 1642.

Or. Tocilescu, Raporturi asupra cttorva, ma-

nastiri, hIserici §i schituri din Cara, In An.
Ac. Rom. ser. II, t. VIII, sect. II, p. 194.

6) Pe o candela, 1642, Man. Tismana.

Gr. Tocil., ibid. p. 218.

,) Pe o cristelnita, 1647, Man. Tismana.
Gr. Tocilescu, ibid. p. 220.

.) Pe un mormInty 1649, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil, ibid., p, 206.

0) Pe o candela, 1650, Man, Tismana.

Gr. Tocil., ibid. p. 214.

1,;) Pe un sfe§nic, 1653, Man. Tismana.
Gr. Tocil., ibid. p. 214.

11) Pe o catue, 1655, Man. Tismana.

Gr. Tocil., ibid., p. 219.

12) Pe o cruce, 1669, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil., ibid., p. 204.

 - 88

la) Pe o catue, 1670, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil., ibid., p. 203.

141 Pe un chivot, 1671, Man. Tismana.

Gr, Tocil., ibid., p. 211, 212.

14 a) Pe un sicriu, 1671, Man. Tismana.

Gr. Tocil. ibid., p. 212.

15) Pe un mormint, Man. Raducan, 1672.

Ep, Melhisedec, Not. ist. §i. arh. p. 127.

16) Pe o truce, 1678, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil.. Raport. as. cit Man., p. 194.
17) Pe un epitaf, 1681, Man. Tismana,

Gr. Tocil., ibid., p. 2-11.

18) Pe biserica Sf. Joan Gura de our din Bei lic,

Iasi, 1683.

Ep. Me lh. Not. ist. §i arh. p. 258.

19) Pe o cadelnita, 1683, Man. Tismana.

Gr. Tocil., Raport. as. cit. Man. p. 221

45) Inscripie din an. 1684 pe ferecatura Evan-
 - 89 -
gheliei de la 1682 unde se gasesc insemnarile lui Brin-
eoveanul de sub Nr. urmator.

Rev. Rom. I, 662.

21) Trei insemnari din an. 1685 ale lui Constan-
tin Brincoveanul pe un exemplar al Evangheliei de la
Bucuresti din 1682. La Man. Dintr'un lemn.

Rev. Rom. I, 662.

22) Pe o anafornita1685, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil. Raport. as. cit. Man. p. 196.
33) Pe un disc, 1685, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid. p. 203.

), Pe ripide, 1685, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil., ibid. p. 195.
25) Pe o cadelnita, 1686, Man. Tismana.

Gr. Tocil , ibid.) p. 221.

26) Pe doua sfesnice, 1686, .Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil., ibid., p. 195.

) Pe ripide, 1689, Man. Tismana.
Gr. Tocil., ibid., p. 214.
 - 90 -
28) Pe un mormint, in versuri, 1692, Man. Bog-
dana..

Ep. Me lh., Not. ist. i arh. p. 120.

28) Inscriptii pe biserica de la Man. Horezu, pe

portretele 9i icoanefe din aceeasi biserica, din anii
1692 sqq.

Gr. Tocil. Raport. as. cit Man, p. 177 sqq.,

150 sqq.

$o) Pe ferecatura unui Tetravanghel, 1693, Man.

Bistrita Olt.

Gr. Tocil., ibid., p. 197.

31) Inscriptie a< lui Neculaiu Costin pe o Evan-

ghelie de la bisericaa. Sf. loan, Iasi (strada Prima-
riei), 1694.

V. A. U., Mir. Cost., Op. Compl. 223.

33) Pe o fintind, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil., Raport. as. cit. Man. p. 207.

83) Pe o copie pentru luat anafora, Man. Bistrita,

Olt, sfirsitul sec. XVII.

Gr. Tocil., ibid., p. 204.

 91

IL In copii din veac. XVIII. Ms. istorice §i re-

torice*).
,) Cronica lui Ureche (Domnii tarei Moldo-
vei §i viata tor, de la 6807 sau 6821 sau 6867
[1299, 1313, 1359]-1594).
13 ms. existente+2 transilvAnene care nu se mai
gasesc.-9 din aceste ms. sint ale D-lui Mihail Coghl-
niceanu (astazi la muzeul din Bucure§tii); 3 sint la
Oradea Mare, biblioteca seminarului, §i 1 a servit la ti-
pArirea cleated Ioanide a dirtei Istoria Moldo-
Rominiet, Bu cure§ ti, 1858. Cele 2 care nu mai exista
au servit lui Engel, Geschichte d_er Moldau and
Walachei, Halle, 1801. Ms. D -lui Cogeilniceanu stilt
-din anii 1650 (?), 1711, 1716, 1777, 1835.
Cronica lui Ureche s'a publicat de D. M. Cogal-
niceanu in Letop. ed. I 0 II t. I 0 in Em. Picot,
Chronique de Moldavie depuis le milieu du
quatorzieme siècle jusqu'a l'an 1594; texte
roumain en caracteres slaves avec traduc-
tion frangaise, Paris, 1878-1883.
Foarte multe variante.

2) Qperele lui Miron Costin (a') Carte pentru

descalecatul dintiiu al Moldovei; bi) Leto-
pisetul tarei Moldovei de la 1594-1662; c')
De lucrurile tarei ungure§ti §i cum au cu-
prins Turcii Cara ungureascl; d') Viata lu-
m e i (peezie lirico-didactica); e') Stihuri in p-o tr i v a
zavistiei (satirA).; f' Epigram& catra Mitropolitul Do-
soteiu (asupra trebuintei de a se imboghti omul in

*) Subliniem artile cu titlul exact.

 - 92 -
credinta, iar nu inbani); g') Intalesul stihurilor
cum t r e b u e s a se citeasca (Invataturaasupra chi-
pului in care trebuesc cetite versurile din Viata lumei;
insoteste ca introducere aceasta mica poezie); h') Epi-
taf la mormintul unlit fiu al lui Solomon Birladeanul).

35 ms. din anii 1696(?), 1710, 1713, 1726, 1740,

1743,. 1746, 1753, 1765, 1766, 1"770, 1775, 1781, 1782,
1784, 1785, 1805, la Biblioteca Academiei Romine, Mu-
zeul Bucuresti, Biblioteca Centrala, Iasi, Oradea Mare
biblioteca Seminariului, particulari.
Nr. a', b' c1 in Cogdl. L et op. ed. I si II, t. I
(c1 s'a atribuit de Cogalniceanu lui Neculaiu Costin).
Nr. a', b' in V. A. U. Mir. Cost. Op. Co mpl.Nr.
d', e1 in Cony. Lit. Aprilie 1886 si in V. A. Ult-
che, Schite de istoria literaturei romine,
Bucuresti, 1885, p. 125 sqq.Nr. fl, g' in V. A. U.
Ist. Lit. 127 si 120 nota.Nr. h' inedit.
3) Operele lui Neculaiu Costin (a') Carte pen-
tru descalecatul dintiiu al Moldovei; 13') Is-
toria Domnilor Moldovei de la Despot Voda pana la
Ieremia Voda Moghila inclus. (1561-1601); c') 0 su-
ma de adause la cronica lui Ureche si a tatalui sau,
Miron Costin, pe care le-a compilat, arturne: D e s p r e
Ludovic, craiu ung'uresc Ssi lesesc--Pentru
cnejiea Litvei, cum s'au unit cu craia lesas-
caDespre Vasilie, cneazul MosculuiPen-
tru Crijati, ce neam au fostPe ce vreme
sau aratat acesti Crijaci neprietini Lesilor
si rind Ie -a trimes ajutor Alexandru voe-
vodRazboiul lui Vladislav, craiul ungu-
 - 93 -
rest sile§esc, ce a avut cu Sultan Murat la
VarnaRazboiullui Stefan Voda cu Albreht
craiul lesescDespre obiceiele Lesilor chid
fa c craiu non; d') Istoria Moldovei In timpul clomniei
dintiiu a lui Neculaiu Mavrocordat, a lui Dimitrie Can-
temir pans la a doua domnie a lui N. Mavrocordat es-
clus. (1709-17U); e]) Ceasornicul domnilor
(carte de filosofie morala); 1') Tracturile prin
care s'au inchinat Cara de catra Bogdan Vo-
evod domn al Moldovei).
Ms. la bibliotecele centrale din Iasi si Bucuresti,
la biblioteca Academiei romine, la .D-1 Cogdlniceanu.
(astazi la Muzeul din Bucuresti?), si la alti particulari.
Nr. a', b', c', d' in Cogdl. Letop. ed. I si II, t.
I si II. -Nr. e' este inedit; un exemplar la biblioteca
centrala Iasi. Un fragment s'a publicat in M. Gaster
Literatura populara romink Bucure§ti,1883
p. 559 sqq.Nr. f' in Cogal. L etop. ed. II t. III si
in M. Cogdlniceanu, Arhiva romineasca, Ia§i
1845, t. 1I, p. 347. sqq.

4) Cronica lui Vasile Dcimian ss Tadosie Dubdu

(Istoria Moldovei de la Dabija Voda pana la India dom-
nie a lui N. Mavrocordat, 1662-1109).

In Cogc11. Letop. ed. I-si II, t. II p. 1 sqq. Nu-

mai in compilatia lui Neculaiu Costin.

n) Cronica lui loan .Neettleea (Letopisetul O-

rel Moldovei de la Dabija V. `V. pana la loan
Mavrocordat V. V., 1662 -1743, precedat de 0 sa-
 - 94 -
ma de cuvinte ce nu se and in letopiseteIe
Costinestilor).
In Coca. ed. I si II, t.
li) Cronica lui Radu Greceanu (Istoria Munteniei
de la 1689-1700)
In Mag. ist. t. II
,) Cronica lui Constantin Cdpitanul (Istoriile
domnilor tarei rominesti de la deschleca-
tul i n tii u-1688). Cuprinde istoria Rominilor din
toat5, Dacia. Constantin Capitanul este numele copieto-
rulni tirziu, de la 1796, al acestei cronice.
lb. I, IL

8) Cronica anonima (Istoria Moldovei de la 1352

--1552).
Pupa o traducere lesascg, ms. a acestei cronice
a tradus'o din nou in romineste D-1 Hasdeu sub nu-
mele de Cronica cea mai veche a Moldovei
sau Cronica putneanA si a tiparit -o in Arh. ist.
III, 5 sqq.

o) Cronica anonima (Istoria tarei rominesti

decind au descalecat Rominii: partea de la in-
ceput phna la Grigore Ghica, 1660, este compilata in
cronica lui Constantin Cdpitanul; iar domniile lui Ra-
du cel mare, Mihnea, Vlad i Neagoe Vodd nu slut
 - 95 -
altceva decit asa numita Biografia patriarhului Nifon
38 a (72). Merge panA la anul 1688.

In Mag. ist. IV, V.

,2)Cronicl anonima (Un fragment dintr'o istorie

pe scurt despre inceputul Rominilor. De la colonizarea
Daciei pb',nd. la Atila).

In G.Ioanide,Istoria tareirominesti,vechiu
ms. aflat in orasul ChisinAu de ierodiaco-
nul Daniil, Bucuresti, 1859; Ili CogdL Letop.
ed. II, t. I.

11) Compilatia cronicei lui Ureche de Eustratiu

Logoicitut.
12) Compilatia cronicei lui Ureche de Simeon
Dascalul.
12) Compilatia cronicei lui Ureche de Mihail
Calugarul.
14) Compilatia Nr. 2, 2, de la Scjieri perdute din
¶eac. XVI (33) de Ureche.
16) Compilatia cronicei lui Ureche de Miron
Costin.
18) Compilatia cronicelor lui Ureche, Miron Cos-
tin, Damian, Tudosie. Dacia, de N. Costin.
17) Compilatia cronicelor lui Ureche §i Miron
Costin, de loan Reculcea.
is) Compilatia anonima a cronicei anonime de
sub 38 n 9.
 96

19) Compilatia anonina a compilatiei lui Neculaiu

Costin (38 u 16) §i a cronicei lui Radu Greceatiu,
(38 Ti 6).
20) Compilatia anonima din cronica anonimit 38
II 9 si din cronica lui Radu Greceanu (38 II 6) pan& la
an. 1696.
21) Viata si petrecerea a celor dintru sfinti cu-
viosi parintii nostri, Varlaam si Ioasaf, Indianilor, de
Udrifte Ndsturel, pe la 1648.
Nr. 38 II 11, 12, IS 14, 15, 16, 17, in Cogal. L e-
top. ed. I si II, uncle se gasesc grupate de o parte a-
dausele compilatorilor.Nr. 19 formeaza baza cronicei
de sub Nr. 7, numita a lui Constantin Ccipitanul.
Nr. 19 in Trompeta Carpatilor, ziar, Bucuresti, 1871,
sub numele de Cronica inedita, a lui qtef an Lo-
goicitul.Nr. 20 se gaseste to traducere nemteasca sub
titlul Historie von der ersten Hereinkunft der
Romer and dem von ihnen nachmals aufge-
richtetenwalachischenReiche, welche anno
1727 d. 5 September aus eines Anonymi ms.
valachico zurNachricht von uns in die deut-
sche Sprache iibersetzt angefangen worden,
intr'un ms. corectat de mina lui Johann Filstich din
Biblioteca Gimnaziului evangelic din Brasov.Nr. 21 In
o copie de la 1814 a D-lui M. Eminescu.
III. Scrieri perdute.
,) Cronografia de la Verret (Banat) ms. (vorbia
cu de am'aruntul despre intemeiarea Banatului Craiovei
i ce]e dintliu timpuri ale intemeierei principateIor").
2) Cronografia Iancului Voda Huniade, ms. (acelasi
cuprins ca si in Cronografia de la Verset).
 - 97 -
8) Raspunsuri la Catehismul calvinesc (38 I a 4),
Suceava, 1645, de Varlaam Mitropolitul Moldovei.
Tiphr.
,) Catehismu catolic, Tirnavia din Ungaria, an.
1696.

Nr. ,. slut marturisite de Naum Clococeanul

(43 II a 9) §1 apoi, ditpa Naunz Clococeanul, de N. Boa-
cescu in Mag. ist. I, 10. Asupra Nr. a marturise§te
prefata Catehismului calvinesc ed. II i gSincai, Cro-
n-ica R ominil or, III, 45.Asupra Nr. 4, marturi-
sqte N.Nii/es, in Symbolae ad illustrandam his-
toriam ecclesiaeorientalisinterris coronae
S. Stephani, Oeniponte (Innsbruck), 1885, t. I
p. 372

B.

Fenomene limbistice proprii limbei romi-

ne§ti din veac. XVI §i XVII.

39. Limba romineasc& din veac. XVI §i XVII

se caracterizenza prin urmatoarele fenomene.
a) Fonologice.
a) Diftongii ea §i ia accentuati, cind in silaba
urmAtoare este un sunet palatal, 1111 se prefacuse Inca
7
 98

in e , i e, ca astazi, ci se pronuntau ca e, ie deschis

(ea a din front. madame pronuntat dupa jargonul
parizian).

Aceasta se probeaza in modal urma" tor.

Sint In limbs romineasca doi diftongi, cu greu
de deosebit in pronuntare unul de altul, e a si i a, si
acesti diftongi au origini de mai mite feliuri, dintre
care mai inseranate slat : 1) Imprumutati cu cuvinte
slavonesti, turcqti, grecesti, etc. : mreaja=s1. mrkja,
treaba=s1. tr 'kba, toiag=s1. torgii, siiacturc. chaiak,
alazma=gr. 2) proveniti prin contopirea
`ccitciap.a, etc. ;
Intel) silaba a vocalelor constitutive: mea=lat. mea,
realat rea, meseriiasmeserie + as, unchias=unchiu
+ -as; 3) prin diftongarea lui e, i e, accentuati, din
toate prototipele latine si din unele straine, rind in si-
laba urmatoare este a sau e: fereastafenestra, tea-
ca =theca, piatra* pietrapetra, hierba
herbO, * beseareca*)baseleca (Schuch. V o k. II, 16),
flare* fele, etc.; 4) prin epenteza lui e si i in. de a:
catapiteazma=s1. catapetazma, ghiat6=glacies.

*) Cum di a fost diftong in beseareca la Rominii din Da-

cia in. de veac. XVI, p`recum§i in toate cuvintele analoage
unde a fost e ace. urmat de e, se probeazA prin prezenIa
inch a diftongului in dialectal mvedonean (cf. 18 ohs.) si
prin transformarea, in limbs, veac. XVI §i XVII, in e deschis
adeca in sunetul pe care-1 avea in adevar .bestreci in
veac. XVIa diftongului ea din cuvintele stritine impru-
mutate,, care an avut acest diftong de la bastina.
 99 -

Diftongii e a, i a, 'Inprumutati sau dezvoltati In

limba noastrA in mod propriu, s'au prefacut astazi la
Isom nii din Dacia in e§i i e in pozitiile acele In care sint
urmati in silaba urmatoare de e, i sau consonants in-
muiatA mreje, trebi, toiege, rele, fereste, tece, pietre,
bisereck fiere, catapitezme, unche§ (s In limba moldo-
vineasca veche era muiat), etc.; in limba veac. XVI §i
XVII Ing semnele a, t, ra serveau pentru exprima-
rea for In mod indiferent clack in silaba urmatoare era
sunet palatal ori ba, §i anume A, serveau pentru e a
si pentru i a (hf. 25 Os.) : plats Si pratre, Aga §i
111,

irkge, etc. i faptiil cum ca% acelea§i semne serveau In

limba veac. XVI, XVII pentru exprimarea pomenitilor
diftongi §i cInd erau in pozitiae (ne servim de aceastA
formulA, pentru a scurta vorba) Ii clod erau in pozi-
tiaci ar proba eh pe atunci ei, In prima pozitie, nu
se schimbase In e ca astazi, ci aveau exact aceea§i pro-
nuntare ca In a doua pozitie.
Cu toate aceste, consideratii altele ne fac sh' con-
didem ca chiar In veac. XVI §i XVII era deosebire de
pronuntare dupacum diftongii ea 0 i a erau sau nu ur-
mati in silaba urmatoare de sunet palatal. Anume : 1)
Mitropolitul Dosotebt in Psaltirea in versuri, Psal-
tirea de Intales, Lettirghia romlno-slavo-
n eased, face deosebire In Intrebuintarea caracterelor
A, rk, rcx pentru i a 0 ea, dupAcum diftongii slut In

pozitia d sau Ine, Intrebuinteazg aded, semnul A

pentru a reprezenta pe e a §i i a din pozitia a doua, iar
 100 -

semnele 'k aim pentru a reprezenta pe ea ai i a din

pozitia intlia (cf. 25 obs.) ; 2) acelaai mitropolit in P a a I-
t ir ea in ver suri face sa rimeze diftongii ea 0 is
cu a numai cind sint In pozitiad: sitala cu n'avalA,
Ina, niciodata vide, de pilda, cu cade; 3) e 0 i din
diftongii e a 0 i a, dad sint precedati de africatele
totdeauna inmuiate 6, gc, petd vocala initiala, astfel
incit pronuntarea lui 6 ea, 6i a, g e a, gi a devine iden-
tica cu pronuntarea ca, ga, ceea ce este o necesitate
fisiologica in toate nubile unde exista, diftongi ea, i a
precedati de africate inmuiate 6, g : ei bine, scriitorii
romini din sec. XVI ai XVII, care an constatat ai ei
acest lucru, scriu tot atit de des MAPZ ca ai `1`kra, pe
cuvintul PHE Irish', unde diftongul este urmat in sila-
ba urmatoare de sunet palatal, nu-1 scriu niciodata
altfel decit VANE sau !Au sau UWE, cu caracterul a-
deca care exprima diftongul, niciodat5, nu -1 scriu cu A,
1,14HE de pilda, ceea ce ar fi fticut de sigur daca ca-
racterele 1t, on `k on IA ar fi exprimat in cuvintul
VANE un sunet exact analog cu eel exprimat de rk in
cuvintul wkra; 4) pe de ,a1ta parte in actele publice
adeseori ai in cartile scrise cu litere latine totdeauna.,
diftongii ea ai i a din pozitiae se gasesc scriai cu
E (e): besErecii, acEle, ledzce, ensilege (V. Piluzio),
Medelniczeri, Co1reni, etc (D. Cantemir, Descrip tio
Moldavia e); 5) apoi mitropolktul Dosoteiu in Psal-
 - 101 -

tire.a In versuri face s'a rimeze pe (ea, is e)

cu E primEjde cu nediajde (foarte des).
Fiind astfel semne, pe de o parte c6 diftongii
e a, i a urmati de sunet palatal se pronuntau in adevar
ca diftongi, ch nu se prefacuse Ind. In e, i e ca astazi;
Mr pe de alta ca aveau In pozitiae o pronuntare-de-
osebita de acea din pozitiad, §i anume o pronuntare
care bhtea spre e; sintem impinji sa hoth'rIm ceea ce
am spus in fruntea paragrafului, anume ca pomenitii
diftongi trod erau urmati de e, i sau consonants In mu-
-MCA nu se prefacuse Inch in e, i e, ea asthzi, dar nici
nu se pronuntau curat ca diftongi, e a, i a, ci aveau_ o
valoare intermediary, o valoare de astfel pe care si as-
tazi o au la Rominii din Ungaria, Trausilvania i vestal
Moldovei (Tiktin. Stud. 79 sqq).

0) e §i v neaccentuati din prototipele latinesti nu

se scliimbase asa de des In i i u ca astazi apcmornomE,
30, fila 28 verso ; 3, ps. LXVII, 14 ;ackmalE,h ps.LIV,
14; 2,, 1. 22; 28, p. 13; 88, f. 14 recto, f. 44 v., f. 56
r.; 34, Dent. XXXIII, 29; etc. ; A8mEHEica, 12 totdea-
una; 43, p. 106 bis, etc. ;--rpuumuE, Ps. ps. XVII. 13 ;
,
Bibl. Or. Ex. X, 5; A., f. 91 y.;MAKIENE, ps. LX, 3 ;
25, p. 338; 34, Mat. XXIX, 34; etc.AwnmEs3E8, Eibl. Or.
Gen. I, 1; 12, f. 4, v.;---0Enomuu4a, Caz. II, Dum. V
dup. Rusal.; 2, Luc. XIII, 11, Fapt. XXVIII, 9, extra. Rom,
VIII, 3 ;PDAASIACHfic, 12, in titlu, pref. Vas. Lup., pref.
Mitr..; 13, In titlu; etc., etc.
 102

e ace. precedat de labials gi urmat de n nu se.

prefacuse ca astazi in 1: GENE, Caz. I. Burn. XVdup-..
an. nou; Bibl. Or. Ex. XXXIV, 7; 3,, Tob. III, 12;
MENE, Ps. ps. XVII, 51, ps. XXXVII, 1; 12, f. 6 r. v, si
pretutindenea; p.35, 39, etc.;BEI1E, Tetr. Tr. Marc.
Nr. 7;,, ps. XX, 13; 12, 1. 47 vi;--HENE (verb), 49, 1. 82
v.;(I)IeputimE, (1)1Epuumtnz, 19, f. 3, r.; 3, Ps. VII, 14;
34, Deut. IXXVIII, 22;--metimE, Ps. ps. XXXI, 11, ps.
XXXVII, 5; 4, Durn. curv. de la Luca, Nr. 79; 12,
f. 10 v., f. 12 r.; 13, p. 78, 108, etc.; 25, p. 435, etc.,
etc.;si tot asemene AMENITIE, KSREHME, AkspuzmEli-
ME, Jill.MAIMENME, 1,18MMENTE, MOpMEIIME, p8minENTE,
BEWMEHME, etc.

Sint insa. i exemple de e in asemene pozitie

prafacut in i.

B) a din radicalul substantivelor de declinarea

I si III cite au la plural terminatia i nu se prefacuse
in a: parti, carti, etc.
e) La pronumele scurtate de dativ p. I, II, III sin-
gulare si de acuz. p. III singulars qi plurals, I m i, i ti,
isi, i i lipsea I, de la inceput: AS Jik mpEgapffil
i i, i 1,
25, p. 414; rt ACME OM, 24, fi 95 V.; H MR% AE;rpothi,
ib. f. 103- r.; 14 MpERSALIJE, ib. f. 114 v.; etc., etc..
b. Morfologice.
a) Era o dma§it6, din a patra declinart jatineasca
 - 103 -
in cuvintul mi nu sing., minu plur., foarte des intre-
buintat: Bibl. Or. XXVII, 22; 12, 1. 104 v.; 52, cmpacw.
f. 26 r.; etc., etc.
) Articolul de gen.-dat. sing. fem. - e i nu se con-
tragea in limba veac. XVI, XVII cu terminatia -e
-6, cf. 35 b. obs.) a substantivelor de declinarea I on
cu terminatia -I (-7.---e) a substantivelor de declinarea
caseei, partiei, etc.. Pretutindenea.
Numeralele ordinale la plural nu schimbau nu-
mai articolul de la inceput ci §i pe cel de _la sfirsit:
astazi, sing. al treile, a treia, plur. ai treile, cele de al
treile ; veac. XVI si XVII ins'a, al treile, a treia, plur.
ai treii, ?: All A011 BEIM npEanapu CA8 AN MpEll AE CE
/sop AMECMEKA, 25, f. 17, v. bis;All MpEND sEpu ripe-
map', ib. f. 80 v.; AU mpEu sEpu CNM8W11, ib. f.133
v.;. etc.
8) Articolul final de la numeralele ordinale, inva-
riabil astazi dupa cazuri, varia la genitiv §i dativ plur.,
asa incit, in vreme ce astazi genitivul la acest pro -
nurne se face cu prepozitia de, in veac. XVI si XVII
se facea, la plural, cu sufixul obicinuit declinatiei pro-
nominale - o r : AM AOHA0p8M11 REM 25. 1. 135, r. Rar.
a) In locul formelor _de analogie de astazi ale ver-
bului slut p. I, II plur. prez. indic. sintem, sinteti, e7
rau formele sem (=simus), seti (=sitis), set (?): CEMh
Ps.) ps. CII, 14; Caz. I, Dum. V din post.; Caz. II,
Dum. V din post, Dum. XI dup. Rusal.; Bibl. Or. Fac.
XXXVIII, 23, XLIV, 16; 2, a doua corint. IV, 9 ;-- ceum,
 104"

Ps. pa. LXXV, 12, CXXXVIII, 20; Caz. I. Joia wilt.,

Dum. II dup. maul nou; Caz. II, Dam. XVII dup. Rusal.,
Dum. XXVIII dup. Rusal.; Bibl. Or. Fac. XLII, 14, 34,
Ex. XXVIII, 5 ; CEIT1h, Bibl. O. Fac. XXIX, 4, Ex.
V, 17.
) Verbul am facea p. I. s. pr. conj. AfIRIA, Tetr.
Tr. Mat. Nr. 79; Caz. II, Dam. XII dup. Rusal.; a, Mat.
XIX, 16, Fapt. XXVIII, 16, Rom. I, 13; 12, 1. 116 r.;
$ p. 764, 855; 25, f. 119 v. ; g, f. 179 v. ; 10, f. 214 v.;
etc. ; i participiul prezent offEMNAk (rar), Tetr. Tr. Alai.
Nr. 2. Iar auxiliarul a $ avea a III pers. apE BSI Apifi,
2, XXIV, 23, 24,; 8, ps. LII, 5, ps. CXXV, 1; 5, f. 17
r., f. 129 v, ; Bibl. Or. Fac. XLIV, 22; etc.
71) Nu se facea deosebire Intre formele auxiliaru-
lui voiu i intre formele verbului voies c, si pe de
alta parte nu erau pentru acest verb forme atit de nu-
meroase ca astazi. Pentru prez. i imperf. Indic. se
Intrebuintau numai urmatoarele : voiu, veri, va, vom si
vrem, veti i vreti, vor ; vrea (vezi mai jos), vreai, vrea,
vream, vreati, vrea.
8) Intiia persoana, sing. imperf. nu era terminate
In m, ci in local formei de analogie de asthzi laudam,
taceam, auzeam se gasea forma lauda (=laudabam), ta-
cea, auzea. Pretutindenea.
t) India persoana sing. peal Indic. conjug. I a-
vea terminatia - a i, nu analogica -5,i de astazi: laudai,
mincai, etc.; ai tot asemene a doua pers. sing. de la
 105

acelasi timp suna - a s i, nu - a i, cum sunk astazi chip&

analogic pers. III sing.: laudasi. mincasi, etc.
7.) Din conjugarea forte) a perfectului indic. mai
avem astazi o singura ramasith In pers. I singul., I,
II, III plur. de la perfectele In - s e i : zise, ziseram, zi-
serati, zisera. In veac. XVI si XVII insti se mai con-
jugau forte Inca trei perfecte (in - i) : AEA §i AEAIO, AE-
Aim", ArkAE) A'kAEM, AtAEin, AAEPA (1)01" §i vuo,
14)VMM, 04E, (lYblEM, (frk%HM, llYblEpZ y vini, vind§i,
111411E, vinem, DIHEM, 131114Epffi; poate ca steti, stetesi,
ySi

st`kte, stttem, strktet, stItera, care nu este probat

Inca. Pretutindene.
A) Persoana India sing. de la perfectul In - s e i
(=lat. - si n'avea accentul pe ultima pi nisi termi-
natda analogica de astazi s e i, ci era terminate In i
sau - i u neacc.: al6si, aprinsi, certisi, etc. Pretu-
tindene.
p.) Persoanele 1 si II plur. perf. indic. nu erau,
ca astazi, cu forme analogice, date dupe persoana III
plur., -ci pastrau formele latinesti : lauda'm (=-1apdavi-

*1 Conjugare forte a perfectului se numeste aceea la care

accentul cade pe radical, iar conjugare slabs a aceluiasi
timp se numeste acea la care accentul cade pe terminatie.
In limba Latina conjugafea forte era bine reprezentatit prin
perfectele in -si, -1 gi -ui, alaturi cu conjugarea slaba din
perfectele in -vi (-tivi, -evi, -ivi) Din cele 6 forme de
perfect latinesti not Rominii am mostenit 5; - a vj, -iv i
-ui, -si, iar pe cele forte le-am prefacut cu vremea
prin analogie in slabe, ori'li-am stranautat aceentul pe ter-
minatie, procedind de altfel in ace,asta privinta, mina in
mina cu toate limbile romanice
 - 106

mus), la'udat (=laudavistis ?) : auzim, auzit; Warn, ta.-

; dusem, &net. Pretutindenea.
v) Persoanele I si II plur. pluscaperfect. nu erau,
ca astazi, cu forme de analogie date dupa persoanele
corespunzatoare ale perfectului, ci pastrau formele la-
tinesti : laudasem (=*laudassemuslaudassemus), Itu-
daseti (=laudassetislaudassetis) ; auzfsem, auziseti ;
tacdsem, tacifseti; dusesem, duAseti: Pretutindenea.
o) Pe ling forma pluscaperfectului de astazi (--
pluscaperfectul conjunctivului latinesc) se mai intre-
buinta o forma perifrastica, coinpusa din auxiliarul
slut la timpul imperfect si din participiul trecut : par-
ticipiul adese se acorda cu subiectul on cu obiectul
drept al verbului: ovran Am8 AE 4 EN AE AENANTIE EpA

SENIILIII, Caz. I, Dum. III dupa Rusal.; ME AMELIBI WAMENII

WpRI1 Epa A8311411 AE wkcmk 118 IC Bibl. Or. Fac. XIX,
4; npe 01 pmac arkpcEpa M8EplIAE ME EPA 6ENI1ME AE
4.l'AANAEN, Tetr. Tr. Luc. Nr. 111; pzcolimEpt AM8
A8A111/6 epa eiMEWN, Caz. II, a doua Dum. Februar.; etc.
Foarte des.
7) Pe ling, forma conditionalului de astazi se in-
trebuinta i o alts forma, perifrastica, compusa din im-
perfectul si perfectul auxiliarului voiu si din infiniti-
vul verbului: cu imperfectul lui voiu se forma pre-
zentul conditionalului, §i cu perfectul lui v o i u se for-
ma perfectul conditionalului. lar perfectul conditiona-
lului (in acest chip format) de la auxiliarul sint combi-
nat In mod perifrastic cu participiul trecut al verbului,
 107

forma in veac. XVI si XVII un timp trecut de con-

ditional, pentru care nu este corespondent in limba de
astazi: E AtIECMA 148 d~ CNA/16;61M, KZ AE4 Bpt (1)14 /It
CrISMUMTLZ ANECMA EFINAEKAMh, N8 Kyk gm mum%
AE PIECINA CliTEANCM8AK, 1411411 10AE11 (1).AFfi sopoam (Pim*.
Bibl. Or. Fac. XXIX, 22 ; AE oynAE 14011 AM Rp8rnk n8-
mt Ll1N Koym KS BA MAMA NOAW 13114E, Bibi. Or. Fac.
XLIII, 7; Koym AM11 Bp8mk 4111 1:118pAurN AEpENWII ATLA
AE AA KACA Aomu8mz8 apyrminh cab Aolpk, Bibl. Or.
Fac. XLIV, 8. §i tot asa pi in cartile din veac XVII.
Foarte des.
p) Persoana a daua plur. imperativ. negativ suna
laudaretl, tacereti, rumpereti, auzireti. Formele;aceste,
intrebuintate pretutindeni, iii au originea in alipirea
sufixului - ti, ce se gitseste la toate persoanele II phi-
rale, catra inflnitiv, care servea, ca §i astazi, ca per-
soana I singul. a imperativului.
a) Infinitivul avea forma intreagl, l'audare, tacere,
rumpere, auzire, invremece astazi el a perdut silaba
- r e. Pretutindenea,
T) In veac. XVI, XVII erau dou'a participii in - t*)
mai mult cleat astazi, fapt §i tort: mm KS )11/4M0Plirli
4ITIOAVEIllEBEp1I, Ps.' ps. XVII, 29; K7 4E NtM /lump-

*). In limba romineasca sint cinci forme de participiu tre-

cut, -at. -it, -lit, -s, si -t, toate mostenite din latineste.
Forma -t a fast inlocuitg in mare parte prin una din ce-
lelalte patru, iar vechile participii in -t an devenit sub-
stantive: fapt,faptifacut; tort, toartgtors;untunuetc.
 108

MS ACME,- 34, Deuter. XXXII, 20; ZHU, W, L1AApE nz.

KAffitt AS 4/A1111111 ANECm6 uzpop, Bibl. Or. Ex. XXXII,
31; 'MAE BEAEpOACE ll1N %MAE NEKEAEpOACE ESNZITM.1,h aa-
phE 4N N011 CAS 41A1111111, 17, Ioan Cris f. 21 v. etc.

u) La numeralele ordinale al optule, al patr u-

1 e, care sint formate, ca toate numeralele ordinale, din
cardinalele toresptinzk'toare prin alipirea pronumelui al
la inceput si 1 e la sfirsit, articolul de la sfirsit nu
era 1 e, ci lu: AA nampova sau an nampsaa, Tetr. Tr.
Mat, Nr, 57; '26, f. 17 v. bis; 3, Apoc. VIII, 12; -',, f.
171 r.;---AA wilmSAIA, Ps. ps. VI, 1; 25) f. 18, r. bis;
2, a doua Petr. II, 5; 12, f. 135.

c) Sintactice.
a) Articolul c el se putea pune pelinga substan-
tiv, §1 anume Inaintea substantivului, chiar atunci cind
substantivul n'avea tin adiectiv on un participin pe-
ling& dinsul: cuvintele cu nebunie tine le-ar spa-
ne, Caz.1.1, XX, 14; sa ra'sipim ctle plicate ce-s legate
intru sufleteue, ib. XXIX, 5; se ivi atunci cea stea co-
mit ca o sabie, 55, Cu v, I, 374. Rar.
(3) Clad adiectivul se intrebuinta singur, subinti-
le,ginduse substantivul, putea primi §i articolul 1, nu
numai articolul c el, ca astazi: mai tarele, etc..
T) Pronumele scurtate -de genitiv-dativ se intre-
buintau tot aka de bine in urma ca §i Inaintea verbu-
lui; aa8mai ClIpE flaAA/6111111% WU 4/MA1s A MpEMKpACE,
Ps. ps. CIII, 32; Op ijuipth 1,110AENSAS11 EA CKOAMEAh,
 - - 109

f. 30 v. Nr. 203; 1)10AEI48A NEC AllipENECKII RA mEp

MAAk A8FI BOA ASH: ib. 1. 111 v.; etc.
0) Participiul trecut intrebuintat in diferite tim-
purl perifrastice se putea acorda cu subiectul on cu
obiectul drept. Cu deosebire acordul participiului avea
loc la perfectul perifrastic al indicativului eel compus din
perfectul auxialiarului sint §i participiul trecut (cf. §i
39 b o,
d) Lexice.
a) Se intrebuintau cuvintele urmiitoare : adev'ara-
tate (adevAr), dens rtate (de§artaciune), Indurhitite (in-
durare), intregatate (intregime), mesaratate (nenorocire),
panktate (tiCalqie, chin, tinguire); adevericiune (ade-
var), albiciune (albeata), asupriciune (asuprire), came-
necaciune (imphrtd§ire), cumpliciune (grozavie), des-
cumparaciune (rescumpArare), fataciune (pamint
tmpacaciune (imphcare), imputAciune (ponos), verb a se
Imputa (a se certa), intregaciune (faptul de a fi intreg
§i nevatamat), 1ntunecAciume (orbire), lashciune (ier-
tare), luminAciune (luminare), miaciune (mirare), orbi-
ciune (orbire), periciune (peire), plinAciune (culme),
parasiciune (parasire), peregrinaciune (cAlatorie), rapitiu-
ne (hrapire), ruOnAciune- (rqine), seceraciune (sece-
rare), seteciune (ar§ith.), uniciune (unire), vindecaciune
(vindecare); adapostitura, adausatura, adevAraturi §i a-
deveritura, adormitura, ajufitura, aparaturA, aratatura,
armature, ascultAturl, asupriturN alergAtura (misiune),
batjocoritura, chematura, contenitura, cugetatura, cu-
 - 110 -
noseatura, dereptatura, descoperitura, deseumparatura,
despuetura, descusatura (imboldire), fericiturk impaca-
tura, Imparechetura, impetritura, inehegatura, Indemna-
tura, indereptatura, 1ndulcitura, induratura, insotitura,
intalegatura, neintelegatura,, intrebatura, intregatura,
invarto§atura, invincatura, intoreatura, lucratura, lu-
minatura, luptatura, mingiietura, nascatura, necatura,
nodatura, orbitura, precepatura, pierzatura, purtatura,
privighetura, puntura, rapitura, ratacitura, rafrecatura
(petica), rasfatatura, 6fintitura, sarutatura, schimbhtura,
§iruitura, scaldatura, §tiutura, ne§tiutura, sculatura, sim-
titura, spurcatura, statatura, tematura, turnatura, ucisatu-
ra, vazatura, nevazatura, zicatura, etc ; cursura, intorsura,
prinsura, unsura, etc.; casatoriu (casnic), dator (data-
tor), dktoriu pin d'ktoare si datoriu plur. datoare
(datorie), despuietoriu (biruitor), faptoriu (facator), lumi-
Eater (corp luminos), muneitor (tiran), proteetoriu, os-
patatoriu (stapinul ospatariei), sarbatatoriu (praznuitor),
strigator (diacon), §tergatoriu (§tergariu), cursoare (scur-
sura), fatatoare (locul unde fats oile), giudeeatoare (lo-
cul unde se face judecata), intinsoare (aqternut), mul-
gatoare (locul unde se rnulg oile), pusoare (punere),
raposatoare (sala§), sculatoare (sculare), sfintitoare (lo-
cul unde se fac lucruri sfinte), taetoare (sacure); a (la,
pentru, spre), adepreuna (companie), adevarare (adevar),
agru (pamint), acmu (acum), albugine (albeata, boalh
de ochi), aul (poama, strugure), astruc (inmormintez),
aulm (adulmec), brudel (tinh'r), blem (haidem), blemi
(vino), bramati Imergeti), balan (baie, din acela§i ra-
 III

dical Ran- al cuvintului v. slov. Eanz.muua----lacuna,

stagnum, de unde a esit §i vorba romineasca balta),
busii (pumuii), cunostinti (cunoscuti, prietini), cur inf.
curere pert cursi (alerg), cost inf. custare (=constare,
traesc), catelin (incet), cobuz (psaltire), contininta (cum-
patare), cuminicare (tmpartasire), careasi dinse (fiecare
dintre dinsele), ciocotnita (lingau), ciovlica (cucuvaie),
colun (asin salbatic), cucura=tolba pentru sageti, de-
§ertie (para, sire), de tind gi desting inf. destindare pert
destin,i (= descendo, ma, cobor), desting inf. destinge-
re, pert destinsi (=destinguo, deosebesc) ; dodeiala, do-,
deesc, dodeitor (=i1.0Atra mu, suparare, supar, sup&-
rator); delung (ma -, ma despart), draci (du§mani),
dorire (dorinta), deszic (ma, imi iau ziva buna), da-
naoara (odinioara), decinde (= de±hic±inde, de ceea par-
te), destatut (derius), Ursa §i darstina (sac), dezgraese
(tagaduesc) dezvoalbere (maestrie), dichis (unealta),
drob Imaruntaie), duda (tub), duvalma (harmasar), e
(=et, vi), funicel (ulcer), farecare (a Insela), fugire (re-
fugiu), fiecarelecine (oricine), fruncea (=fronticella,
frunte), formuesc (Inchipuesc), figura, fae0, (=foaesa,
stufoasa), feciorita, (fecioara), far lucru (fara folos),
fol§or (sala de receptie), fringhie (stofa pretioasa),
gale& (coil)), godinac (placinta"), giurule (pantalon),
gruiu (deal), giune (tinar), giudet (judecator §i jude-
cata), greata (greutate), gint (2eam), gatat (gatit), hi-
ri§a (cauza), hereghie heredie, clironomie), haolit,
mingiiat), iu §1 iuo si ioo (=1) ubi± ?,unde), ilustru si
 - 112 -
iustriu zi ilustrat, intort (indaratnic), in zalud (in zli,-
dar), inearese (incalzesc), ineind sau hieing inf. incin-
dere pert incinsi (aprind), invase pert invascui sau in-
ve §tiiu III conjug. (=investio, imbrac), invine peyf in-
vincuiu III conjug. (=*invinco. inving), intuirkrece (zeci
de mil), invaluiala (nevoie), inhire0 (in sine), insufletat
(insufletit), infricat (infricopt), invit, inframp.t (=---*infru-
mo§at, infumusetat), invirvomat (cu viii), lostun (guzga)
linged (bolnav), lueraret (harnic), maeiucq (calau), mitele
(corabiei, ancora), mese (scot, d. p. ap A), mojren (fra-
sin), mozavir (denuntator), mozaviresc (calomniez), mur-
sec (devorez), urkser (nenorocit), meseresc (sa',racese,
neutru), meserez (saracesc, trans.), mesererie (indurare),
mai (mai mult), mitnic (vaina), mo§nean (clironom),
mi§elnith' (nenorocire), nalsusul (de sus in jos), ni§cht-
tel (putin). netare (slab), nusul (=*nisul, insul, din-
sul), niceleac (nici o leaca), nenevestita (fecioara), oa-
met (multime de oameui), oblicese (=ORA11411MH, aflu),-
ofer, ocinh (mo0e), ocinator (partaz la mo§ie), orariu
(plasca diaconului), or§inic plu. oqinice (catifea), paini-
chin (paring), pestire (intirzirere), plocad (cerga), pras-
tura (iaph), pre (prin), prespre (peste), partnic (parta0,
popor, prh,viri§te (priveli§te), privit4 (--nplig.kmull, co-
mis, humanns,iertaciune), patuese (nacajese), plinta
(talpa), poetic (poet), propriu, phnatai pert (prez. in-
sliest. inFnitivul nu sint probate, suferiiu), radue
(seaman), ruby (eirpa, petich), rhsuflet (rasuflare),
rost (fata), repaos, somas (=mediolOtinul saumarium,
onus sarcina, sacina), sahaidac (stigeata), samarit (ve-
 -- 113
Luni fsi fecirOmmpta, st- mart& dipartO,
S'a lumi-lliei Mice so'lli creseil ua .akissci.
Dupa septe an'i de cjille -or easa 'pi se turno.
10 Tael taerbath pi use,,,Mulliere, moi, disfal"
Muma-sa flli se spuse :--Dineea -nu ieste aria,
Am pitrieut'ua, 'ntre apa, s'n'ar so vhing," 'Ili qi9ea,
Nessif. Turci-11i m'i ua luarahi iu ua dussira
,,Nu sciti, n'ua vidui, ma, cum m'i spusirk_
15 chi' spreci de Mille ealle, si 'Dote mai diparte,
tra Mara s'ua tricura d'amare inaparte I

Ta 'm'i fat tuna caiebe subtire ea pergam,

Si va s'me due suit eaftu, tu trap sufflit pIn'am
,,S'a1lag amarea tote, loe-lu a tutuTor,
20 S'ua ved niea 'Ea óra, i cama ghine s'mor!"
Iel, de area minuta, tu eaiebe intro,
Si septe an'i de cline, tu amaze imno.
S'dusse tu multe loeuri, si multi intrebo,
Ma di la ver-'nu n'aflo s'civa na-invito.
25 Dupa septe an'i de Mille aggiumse to un The ;

Acolo era sultan -let turceseu din Maroc.

Avnangbia de palate stab, si s'minduia
$'pi tu firic.li-le- tote, iel lal -lu ma 'pi rnuntri'd.
Aci aflo 'aft m6se, in .ealle iu 'Pi sidea,

ci
30 Si s'apptuebie tie nossa, 'ntribtind'ua 'Ili dicrea_
ieste eula nista, si aistu palat ?
E palat-lu n sultanlui, la1 gione marat"
Si cum se elliama feta, vi ieste 'aelo,
Vi stint septe an'i de Mille sultan-lu ci ua lo ?
35 Maeo m'i 'ntregin. ti dissa si ti numa a Wei,
 114,
Ns Ssa ua clliama Dince, Blares Toc-lul lliei".
Tu palat-lu turceseu, cum s'intru cum s'm'alin ?
I ca dervis turceseu,i ciritor erestin".
Se inveseit .tu stran'ie, se fete ciritor,
40 i fora fried intro tu a palat-Jui ubor
Iel scose !Ace adilliosa si cu mare dor :
Dati m'i ti numa '1 Dumnides aggiutor !"
Husmechiara luo pane a orfan-luise'lli da.
Da 'Ili tine, Dince, nistui om, cu maim ta
45 Eleimosine, co par' eo 'i di tu hora ta.
Cat pole tea se sciba co e dit hora mea,
,,Cand nu pot ni pui-lli s'asbora pin'afid,
'Nafora, mast de landuri, altu dit hora mea ?"
Disi m'asculti, feta, daua sbOra 661:1 grescu :
50 Oisi co vhin'i ea mine, s'a1a$1. loc-lu turceseu ?
Mot Dafce, husmechiara, baga messa s'uieftmn,
Si orfan-lu aistu cu not va se'l cinamu."
Pi messy pina fun, phne ping mica,
All Dince aril -lu din gun meth papsea.
55 ,,Di cat ti aridi asice, cli eat 10 supuredt.
Vein se terntreb, a DOnana, spune' m'i, asi' m'i banecli
,,Iett nu and di tine, co hit barbat-lu a rn'ieo ;
Ma di hilliu sultan-lui ci trOmbura ti jell!"
Fugira dit palatu, pit cula ielli tricura, .

-60 Si galbine sculara cat tloi-lli putura ;

Se dussera, tu_ ahure, iu iera cai--11i legate
S'alopsira mat gion.1-111, ma' tiniri, ma' musati.
Iel demo duriu-lu, i act1 albul iea ;
Ininttnda-lui 'nealare, ea luna lumbrisea.
 115

65 Aggiumsira la 'mare ; dud vre s'discalica,

A vr,lirft una Nice ; sultan-1u 111 avina.
--Sultan-lu ne avina, sultan-lu ieste ad!, !
Sultan-lu tot strigtmdu, a gione-lui oicea :

Amalama ci 'mil Mani, amarea nA, afama,

.20 Cai-lli ci 'm'l arachisi, loc-lu '1 cutrimhura.
Cu vhin, eu pane calda, septe an'i feta hranii,
Tu sirma s'tu atlaze ieu ua armatusii,
0 nor di hilliit tu minte aveam se ua faceam ;
S'eri s'ua aggiungerem, cap-lu vre so 'Ili talliam!
'75 Cara eu vhin, cu pane, ni--3ssa ua hranisi,
Cara tu atlaze s' sirma, ua armatusisi,
S'cara aveat tu, minte a hilli-tui tea s'lli ua dai,
A mea mulliere 'iera, si lea iera' mil ua luai, '") !
*) Observcirf Ia Ascaparea all Dince". In privinca
fonetica ieste de observatfi ea D-lit Tap] Iliescu spuuo
lamuritu ca la Orusova leste a si a intocmai ca la
nul, bine 14elest le Norba- de a si a flictifi din a.
In bucata acesta iesteinseinuatil :-'ntriband'uci, ma-
,camie, pane, immandalui etc. Tau pe i ilu mai ye-
dent facutii din i dupa fl, t eta,- fli, chile, subtire
-etc. Pe t flicutil din e, ilu insauinn prin c ; pe ea
Si oa prin é 0 (5. Pe y facutti din v l'a inseinnatii
.prin vh. Vedemb ca une locuri lumina pe l mu-
latii cu 11 : clliamci, mullibre, 'ncllis,
Turci-lli ; dar adese-ori 11 ieste pusii lara nici 0
-nevoie : 51111e, calle, etc. Pe r, muiatu not l'ainii in-
semnatu cu n', neavendil scmnblii celii pusii de- D -lu
.Tamt 7liescu. Pentru sunetulii g gasimd la gione-
una simplu g, se vede ca pentru ca iera incepetoriii ;
de vreme ce in launtruld cuvintelorii vedeniii c'a pusii 4
sy aggiungerem, aggiumse, aggiutor etc, Pe ad
tacutii din 4 (vechiii r) l'a insemnatil prin p simplu:,
 1.1-6

ieta si traducerea :
Maritara pe Dincea mica ci de frumuseta iei
Top tinerii o numira floarea 1umei".
Dincea de mica fOrte ci de marunta ce ier"a
Sal1 lege 1mbrobodela ci sa se'mbrace nu seiea
Berbatu-su, voiniea tinara ci fOrte frumosii,
Adoua cli -demineta ci se duse la batalie.
Luni 1c1 facura nunta ci -marti piece,
§i-a lama flOre sa-1 creasea o rasa.
Dupa cepte ani de clile a casa 1 se 'nturna.
Tac, tat I bath la uca,Eemeea mea, deschide !"
Mums -sa se areta :Dincea nu-I aice,
Am trimes'o la ape, ci n'are sa Thai vie" fi qicea
Pe dinsa TurciT mi o Puri Ici nude o, dusea ?
Nu srciu, n'o vazuT, dar, cum irni spusera
Oinci-spre-clece Mile tale ci pote mai departe,
O luara, ci-o trecura de mare'u ceea parte !"
,,-0 sa-mI fear unu caica subtire ca pergamentula.
§i o sa me ducii s'o cata, fn trupit suflettl pana emit,

aggiungerem, fugirci. Grupa ip, a lusemnat'o caud

prin sc (scibet, scia), eand prin st (crestin) ; cam,
din nefericire, D-la _Diesel], a gasitu cu tale sä pa-
streze ortografiea etimologica ci in Trol-e de limba.
Pe n' Wait din m remit insemnatu cu .ne lera-ci
vroinda a nu ne abate de in ortogtafiea autoriulul,
cand nu ne lipseau semnele.
In privinta formelorti de tote fehula ce se pall afla
in acesta bucata au voiii staruf de oath asupra ce-
tor-va i cin'spreV (raudnlii 15) o aflamu forte in-
rudita cu eins_prece aid Moldovenilora, numal in pri-
vin-ta prefacerea lui ..g in t ieste deosebirea.
 117

,,S'alergil mares tote, loculii tuturorii,

,,S'o Ode Inca o datd, sau mai bine se more.
Ie hi, din acea rninunta, In caicii antra,
Si epte ani de stile, pe mare inible,
Se duse in multe locuri, gi multi intrebai
-Dar de la nici unulii nu afla qi cesi nu descoperi.
Dupe q-epte ani de Mile ajunse inteunii lone ;
Acolb iera sultanuld turcescd din Maroc,
In fata palatelord stetu, ri gindea,
i prin tote fereqtile se lin iele grannie :
Aci afle o baba, In eale -undo Medea,
Si se apropie de dinsa, intrebancVo Ii dicea :
Ce reste turnula acesta, qi aceste palate ?
Ii palatulii sultanului, sdrmane tined" intristatil."
Si cum se chiama fata ce ieste _Inchise acobi ?
Sintil epte ani de zile sultannla de nand o lue ?
Fiind-ca" ma Intrebi de dinsa si de numele iei
Pe dinsa o chiama Dince, firciea locului leis.
In palatulii turcesce, cum-sa Intro, cum se me suit! ?.
,,Sau ea derv4 tura, on ca cerqitoriti creOne.,"
Se imbraca cu straie, se fad' cerqitoriii,
Si fare fried intra 141 a palatului carte.
fele scOse glasii duiote pi en mare dare :
Dati-mi pentru numele lui Dumnedeu, ajutoriii !"
Sluga lua pane, saracului se o dea.
Da-i to Dince, acestui em, en mama to
Pomand ce pare ca-1 din cam to ".
Cine pate se ode 'ce -f din Cara mea
Chid nu potti nici paserile se, sboare pand aice,
 118

Afars de randunele, altulii din Cara mea ?

Fiind ca ma ascult1, fug, doug vorbe sa-t1 graesciB
Vii en mine, sä parasesel pamintuld turcescii ?"
Dafcea men, slugg, pane plash sa mancamti,
Si pe saracnlii acesta ea not q sa-liz' ospetamil".
Oath fury la mass, crag mancara. pane,
Dined risniii de pe gnra nu-1 Ionia,.
De tine rill ash, de tine iti bati jocti,
Voiti sa to Intrebii, Domna, spune-mi ask sä-rni traesci
--Ieu nu ride de tine, ca Teti barbatuhl mieu ;
Dar de filuIti siltanului care trernura pentru mine !
Fugira din palatg, prig turnti trecura,
§i galbeni luara cat amandoi putura,
Se dusera in grajditi unde Tenn call legati,
Iii aleserg pe eel mai taxi, mai tined, mai frumosi,
Ielti 1ua pe murgulg, si pe eel alba Tea ;
Imblandii calare, c.41 luna strglucea,
Ajunsera la mare, rand vroean sa descalece,
Auclira un glasti, sultanulii IT vana,
Sultanulg ne vanezd, Sultanuth ieste aice V
Sultanulti tote strigandii, voinicului (tingrulul) clicea
.Aurulg ce-mi Maki, marea o poleia ;
Cail ce-mi rapid parnintulli cutremnrau.
Cu vine, on pane caldg, septe anT branil fata,
In matasa si in sating o imbracal,
Si norb, de fin aveamti In minte sa o facemil ;
Ditch o ajungeamil, i-asi fi taiat capulti!."
Dael pe dinsa Q hranisI cu pine,
,,Dacti, In satin i matasa o imbracasi,
 119

daca avea-1 in mil to tiiu-tu sa-i o dal,

ti urea femee ierh, ien ieara mi-o luai
Dialectulu cu loValcle sehimbate in Daciea Traianci,.
Se deosebesce de celn ingedoneanti prin urniatorele
particulnritati :
a) Sunetele 4 si 11 nu le-a prefacuta in y si 0.
b) Grupele cl, gl §i 1 muiata le-a prefaeutu in ch,
gh Si i consona. Tan in i consona a schimbatu pe-n
muiatn.
c) Pe a accentuates precedatc de e sau i si urmatti
de acelea-si vocale l'a prefacutn in e.
d) Pe e ata,ta accentuates clttii sineaccentuatt l'a pre-
!Until in e- dupa labial(, daca in silaba unnatOre nu
sera Vsau e feta, inveta, merti, etc. *)
Acesta pretacere nu leste inse (liar de totil strains
Macedonenilort. Ca dovada aducu formele: Inadicci
din medulla.
La Kavalliotis ticzyvact, la Daniel .t(vi-oi;ce la Ro-
za madua (aice a neacc. Ie pasil pentru a, de s'aril
11 amiss& \e puaea e). In privinta accentulul, liii ye-
demii la K. si In D. pe penultinak la not lose se
dice : meclua, mecluvci si nzeduhci, accentuate pe an-
tepenultima. Care-I .forma corecta? Daea ne luamu
4 pe irancusesce, trebue 8a c,licemil e t leste bine
pust accentulil pe penultirna, ; In adeverii ntimal" din
meatilla pOte IRO mall& Deci la not trebue sa fie
sehimbare de aceentii. Totii o data din m'ediala pre-
cepemil de ce 6 nu s'a prefaculik in ie y-1 m In
n' la Macedoneai si la Moldovent Ori-cum mcicluci
ne arata prefacerea lui e Ina dupd m. Altil exem-
fi vcita-mare daca vine cuvintulii de la vie-
-plu aril
timare (popular& vectemare). Despre vcir'nu, vcirna,
 120

e) Pei neat' din e precedatit de labiale pi urmatn

de n, child nu iera i sau e in silaba urrnatore, l'au pa-
strata impotriva inriurirei families cuvintelorn : cuvintii
si nu cavintu sub Inriurirea formes cuvinte.
f) Pe d, l'au pastratti Moldovenii, ba chiarti prin
analogie l'au varitn $i la locuri uncle nu se produsese
organic : cantchnti nu cantcimic etc. Dar la Crusova, se
vorbesce ea si in Moldova, dupa spusele d-lui Taseu
Thescu.
g) La MoldovPni n'au Jucratii analogii in formele
stea, vergea §i deci se afla si a- 1i sub acesta forma ;
nu s'au produsn formele : steavel vergeaud etc.
Urine din acestti dialectic in Dacica Traig124.
Aceste urme le- notezu din euvintele culese din do-
cnmentele slave, littine, maghiare.
Treaculti alit XIV-lea.
In revista Transilv- auia an. IV aflamil inteunn docu-
ment de la 1372 (despre Gary Ftigcirautti) euvintuln
Sarkany arcs putea -dee' fi pentru Siarcheani, r,u atitta
mai multfi cu daft tote cam pe acolo se afla satuln
11erpeni. Dan numele de mai susti ie romanesen arcs fi
di'ntre cele mai vechi urme din dialectula ce studienni.

vdrtute nu sintemt signet' ea nu vorii fi din vrna,

vrtute. Ma! ieste euvintult1 oveiz---=ovesti rare se To-
stesce ea ci dupa spusele unel dornniOre din Mace-
doniea. Dar aceste prefaceri sintal ca nisre rein5siti
di'ntr'unfi dialeetfi invinsti ; leer forme ca betarn,
picurariti nu clan lova la analogii din pricina Caro-
ra sa se ti Inlocuitti d prin e ore i.
 121

intre boerii trimesi. de Mircea celu mare in Poloniea,

ierib'main Herifki (Heriaski, §Lligrick,i),,,ckedgmn_ca
Berescu, deelf=h, Fierescu-----Hereselk
-Veneta alit X V. Lea -
In Transilvani'a" an. V. aflame la annul 1453 Sor-
bul adeca q6rbulic, en 6 afetata in alfabetuli1 maghiarti
prin o. (Pe la Hativm.
La 1467 gasirnn Rosenara villa walachikalis" ; ro§e-
Tatra p. reqinctra. (Transilvaniea).
intr'unn docum. an. 1453 (Tr. an V.) cetim Hacsa-
dsel----11Ategelft cu e =e aupa t.
Intr'unu documental moldovenesen de la 1448 aflarnil
PEFEcrkriu p. Heresteani, Fieresteani decl f=h. (Arh.
1st. 1. 1. 153
intr'inn documental din Moldova 1487, ( R. p. 1st. si
Arh. an. I p. 369) vedem0 numele PZU,EIUA p. Rete. -a.
intr'unfi documental citatit de D-In Sbiera, *) anal
1489 _Moldova, v edemas Share Porkolap von NeYograd",
skare ie pOte pentru ChKApE on Neamtulft care a tra-
dus dommentuln a sarila peste e ; in tote celelalte do-
cumente de In tefarm celfi Mare intalnimft nurnai Sekare.
In alto documental de la 1491 citata tot(' acole de D-111
Sbiera, cetimu Nikot in loon de Milot cum arata altele.
In documentele moldovenesci pullicate Wickenbau-
sPr **) cutinai In anuln. .473 Seingurenj, la 1488.. 49char-
baneslie p. Sini,ureuX er Serbaneqti.

*) Codicele Vorone(eanti Ceruautt 1885.

**) Dar stainit la ladoela de a transcrIsii D-111 Wicken-
hauser exacta unwell..
 122

Veaculii alit XV1-lea

In cete mai vechi manuscripte si tiparituri din a-
-cesto veacti intillnimo forme earl nu se -pill intelege
de chit; ea luate din dialectulti eu labialele Schim-
'bate.
1) Asto-feliti gasimo in A postolulo de la Yoronetti
GZHTS, CifillT8 Si MMTS pentrit persona I-a sing. si a
III inm. de in pies. Indic. de la verbulo a fi. Sune-
tulo i ieste facuth in aceste forme din i dupa s : sink+
FPnomenuln cum amt 11111i spirso a avuto loco
Intei0 In dialeetult en lab alele schimbate. leste de
potato ca Rita forma sintv de pilda nici nu se inttil-
nese in Apostolulii se afla inse, c141.81:8singurn ; thrtpE
-=sin re, -sine ete.
czarp8=binrusinit ; de asemenea exempla de trece-
rea but i dupe s in 1.
czakzunta rinse sementa)sementa din semeuta ; mu-
Tzanz.uz=--Optonilina ; nampliaops------paseriloru; Espeolia=
seracii -; fiNes =inse : [WEI E ; adica prefacerea lui e du-
pe s in ; fenomenu tote din dialectulil cu labialele
schimbatr. Olin ea n'a-vemil a face cu fenomene produ-
se in dialeethin en n in r, yederno de pe aceea ea a-
laturi cu acestea iutilniinit : semend, semua, semu,
seti seem, sears, se (prop), se (conj) si altele can nu a-
rata nici o urma de trecri ea lui e in 6.
I olio (nici o data en u)==ridich, pzawunuEAE---rema,-
sitele, pz.cneup.,Ei:E=--respundere.117,cz.pu,----resari, ap7,:r8a-
retu ; AZKIVAMAA1114---n ozmatiiilacremati ; deci preface-
xea lui i dupe r in i si a lul e in 6. I)* la eele mai
 123

multe envinte se pastreza i si e dupa r : puCB, (:ES, (tote/

deauna) pEcn8nc8, puo,ApE, (WO deauna) imp] °mom CI
EZpN, pz.cnSuszmA8=respundindu, TpEonn4z.rmio8=--trerni-
tindti : etc.
2) in doenmente aflama
La 1515 intr'o insemnare salsa slavonPsee pe o e-
vanghelie slavona (Meth. B. p. Ist. si Arh. V. f. lr
an. Ill p. 142) ; capvinnEym----seracinesci.
La 1520 (dor. de la Steil-Intl Voda fotogrefieatri p1.
VII, vol. IT. an. If Rev. p. Is(. si Arh.) : CAKSIAN-A=
Secuian-a derivata de la Seetiii.
in Wiekenhauser (loc. cit.) afifiniti la anulu 15-7 Sd-
rdcinestie p. Sercicinesci si Ker.-KM-1 i la anuln 1587
de trei on Korldzdl (p. Corlatelt)).
in catastibula averei inanastirei Galata (Iasi) 1588 a-
Rama cis (conj.), cis (pion), Hopis (care plural]) de la
cart), caer8, CAKAM (presupune sOarei din secara),
Intr'o notita pe o carte, Galati 1571 Aaiun : ca (pron.
i con.]), Asniq78duninedeu.
intr'una zapisa de vindare din judetilla Tench), anulu
1577, eetinm : can XIE-=-SCi-i fie, ca CE r11iE =sUt se
Sao.
In alto apisa de la 1.581 (jud. Paean) : potim=deol.,
L6 =aa, Ch Ch. 1111E.

Intr'o sententa., jud. Barladut 1558: Ch 41E.

Intr'unti act]) de la 1591 Trotusti, cetimil : pii=01.
Tot]) la 1591 intent) act].) de Ja Petru Schiopulti
(Rev. p. Ist. §i A. T. IV an. 11 pag. 602) :- ilroxiro p.
Agafiea.
 124--
3) SA vedemit ci vomn afli In manuscripte munte-
nesci si in acte.
inteunn fragments de text(' biblieu serisu In Oltek-
plea pe la 1560 aflAmn amestecate urmAtorele forme din
dialeetuln cu labialele schimbate : Ch (SO, )CH (11), top
(pentru a ajunge la (am trebue siruln tears, t6cirei, (ard),
SZAEATIPIE (selbatece), oypt, (uri cu ri=r0, chpuvrowp
(serbAtori), cbpstyrroark (serbatorea), phrtwark (rem Anea),
phAuKa (ridica), WITS ( sintu p. sintu).
IetA si din Evtingheliarului scristt de Radu dela MA-
nicesci (jud. Teleormanil), In 1574 si copiatti in parte
de D-ln -lifijdAu de in British Museum. Londra : ca w
-AACE A (sit (se) o lase lea) ; pzCZpIrrk (resAritti), ca vim
4)1143A (sit (dad.) lestl fiiul), puynoyn (reului), la8pEAE
(riurele), nachpmE (paserile), CANTK (sintd p. sintn), cz-
Anzunt, (sernintA), ontopiii (tintarii), wzpniu (serpii), ca-
pAF (seracA), CANTEMb. (Sillte1110.
S trecemil in cuvintele ce se potti culege din doea-
mente muntenesei :
inteunii document de in 1549 (jud. Mehedin(,i) : ES-
zoimpn---Bujoresel (sate) ; in unuln de in 1556 Tirgo-
viste : vro,faxop8=hotariloril ; la 1579 Bucurescl : xo-
vapmE- ; in altulil de in Bucuresci 1593: topm8pEnE=
te rmurele. *)
intetrnft documentu de in 1516 (Arh. I. Tom. 1..
T. 1. pag. 49), din TArgoviste aflame : IlanzionEuin.
*) Aceste documente grad inedite, d-lii MIAMI a /pu-
blicatii in Cuv. din BtitrAnl t. 1. cuviate roanesci
ce se afla seinanate fn texturi slave.
 125

Capatinenii si totii acela-$i mime scrist si RUMP.

HE14114 *).
Toth acestit nume se intillnesce intr'un documentti de,
la 1586, Bucuresei (Arh. Ist. T. 1, p. 1, pag. 67), KW
11ZWRIVENiti.
in Co lumina lei _Trojan" an. I.
1570 chotaryle (XOTAJ1ZAE); 1572 Urytzilor (Mptinaop. **).
in documentele lei Hurmuzachi tip. de Academie ii
la= :
intent documentn facutii la Alba Iuliea, lkanbla
1505 se pomenesct Omni din Munteniea Cu prefaceri
fonetece curiose Iti nume lafreneja (p. Iefremiei) sr-
chi-episcopo. Nitre (p. Mitre cum ilia aflame in alte an-
cumente. Mitre ieste scurtare din Dumitru, Dmitru,
Dmitre). Vizter (visterin p. TistiariO, 1..7utzer (p. &mei-
ado), Bojeri (p. Boiari).
in altt documentii de la 1599 scris:k unauteSee In
Tirgoviste Ieyhtinia (p.. Ieftimiea). ***)
La 1595 damn fear Nytre.
in Cul-Fate din BatrOni" T. I. aflamn :
Bistrita 157,3 : Ch CE TIE ; Distr. Mrwelft 1588-15S5 ;--
C4-(18 *HE §i ca-a8 141E, JrZ (p. rinse), CM1T8 (§111t11, sin-

*) Aceste cuvittte arata totfi n datii prefacerea lei a bk.

e: ceiini(ineni1). eitpatineani.
**) D-lfi Ilajdau a transcrisfi slovele chirilice prin More
latine, in p,arantest an)fi pun* slovele.
***) In ve sta gasirnii : Demeter (wig acelii de mat aus.
Nitre) Kluehyar (cluciar), vigtier (p. vistihriu)
Bari '(p. Boiari), g.aEmiE, ASrrpg.
Au Ka8%rkp, BM-
c.rnp,
 126

in). CA (conj.) fara exceptie, ca pronume inse numai CE.

Tirgu-Jiu 1591 ; CAC IpIE, pAmac, CAW *) ; Distr. Dam-
boOta 1595 : juiCa, CA (I/IE ; Distr. Prahova 1596 : ca
.CA WYE, CA Ea AAEVE ; MC ERIE, pzmac ; Districtulu lTMcea
1597 : CA CE ; jud. Meheclinti 1599 : CAC LpIE, CA HS BA
01, KAJVINE (caei n'arn fi pututri fi forma acesta ara
turd; Jeri ; gregalci, greeli etc) ; Ilfovii innainte de 1600
ea CE, CA 4)1E, WA (ieste si 11110 ANIS 118C, CE EA CKSAA.
CA IA, CA.r8 (61.11ifl), 111[1-elti pe la 1600: ca Ova,
cat w1A.
4) Transilvaniea.
Psaltirea lul Coressi 1577 Sas-Sebes : CA pI3MEIEMk,
DAAELLIIN (ride-s1), CANTh (Shin), oymann, itatim! (reuln),
nampaukE, KAIVEFHAE, Al 4 1E11, META;1411AE, pA/1,11KNI CApAKSASII,
nampt, pzoy, pAMN111114ENE, 14;30ApAcAE, CA CE, Oyfaa0p114,
CAAAAWLI,A. pAMAC8Ak, cEzovpf (ocarire), czns (sinti), Cb
All% mtpvE (de asi merge), myis (rida), pz,AE um NI
ride ), pzMNaMILIE, AMANICTE, ANYTATAN (artaet'ai), AAKffili-
AlEAE (laerimele), pAEA,h 11111 !AMMO, pas4.kcEa (recescO,
czpEzTopioas'n (p. set batOritilUi), CANTEAAll, pz8pEaoph (riu-
riloru), JrNC.R (Inse), pzcifipnTSah, wE;zsimt. (din ,e,c/inclii,),
CApPIHNODK, WESAHAlk, (VAN A, (te-
faun:3nm,, oE7,Tail1114,
rina), EApFIA,k (vedindu din vediando, vediftndu, vedindu,
vedinclu), cusp', czpszTowk, AWW6A13Als (miselult1), wzpo
cs'at, (serbulti), .3tEpATowarl-cE (invartose-se p. invarto§e-
se), CA CE JpipATOAW (sa se invratoase). La exempluhi

*) L- CAC, pa AMC ci caw din unna iera artmcat'a dea-

supia F11E111;111.
 127

preeedento putea fi vorba de inriurirea celora lalte ver-

be de la conj. I-a, caci mai tote an d la a III-a pers.
sing. la trecutulo simplu *). Aice inse Ieste a III-a
pers. sing. de la pres. conjuiictivului si avetnii deci nu-
mai de Wit prefacerea lui e in e dupe pAS'pE (riure),
AEWKII;ZNAt. (p. deschidindu), qapit, ttzpffiEtt (tara, Orel),
mmoyttpE (p. jeluire eaci are si jetuita, pag. 297), 47,-
psakE AOph, KAptRAE (earele), .iirpatue,cE, .lierttugm,h, toy-
pawk (subst. facuto de In inf. efirere=a curge),ApvmAh,
pwwix,.
Cum ca prefacerile insirate nu-so organise in dialec-
tulu psaltirei se vede usorci pentru eft n'au loco in
tote cuvintele ee implinesen conditiile. ba chiar acela-si
eavintu are ciind o forma eilnd alto. Ash se afla de
ate-va oil umpRoym dar mai adesea tuEpEoyn, gasicao
ittpx, si htapAi, gasimo de iegula 1116pATOWNICE dar o sin-
gura data damn de JINEIATOLUECE, psi= toto-cleauna mum
dar de asemenea regulate cuur8ph etc. gasimu fora ex-
ceptie CZAIrliNIVK dar CEAlrENANY%, AEwEpTh, wEgSpac. Usorti
se vede ca formele de mai sustt cuprindn prefaeeri stra-
ne graiului, cum se va vedea si mai departe din buca-
ta ee vomit da, casurile in care se afla prefacerea, nu-so
de buna mina Die' la 10 "10 din totalitatea ellvinteloro
ce indeplineau condi(iile.
Mai ieste de observatti ca in psaltire afara de ur-

*) Cain ca 4gApwrowitwE ie la trecutti ne dovedesce a-

fail de 0 uu oa, insult frasa : caps MIME *13PT0-
LLINICE &MIA TA, EMI TOATE OVNAEAE Taw fINEKA11111
£I1(E WINE- pag. Z39 v. 12 qi 13.
 128

mhtorele exemp]e, la tote substantivele femeesa ou a.

ace. la singuritn, se aflil a la inmultitulft in i : KOyMMI-
AApu (se atla lime si KOVIVIMAZp11), A[110-16Aapli, MAIM (Se
Oh, Mai deS1.1 MAE), AApHAE, FIVIEAE (p. 11P11,111E), tan R-
colea vine $i tomplit nu ISZAilpill Tote celelalte sute de
Inmultite au pe z $1 cu tote acestea acestft fenomenft
de analogie n'a luattl nascere nici in dialectulu en n=r
(cum vedemn in ananuscriptulft de la Voronettl), nici in
.sell cu labialele Si eta n pftstrate, de vreme ee acestft 4in
orma dialectal nu cunOsee prefaeerea lui e in e dupe. s,.
t,
Total din dialectulu cu labialele schimhate sintu $i
formele : yoyAE (pag. 433), .11Koyuktiopam, .poyuriopittpa;.
Duph tote celelalte exemple vedenm c t s'arft fi cave-
nitii nice in in 10C1:1 de y : moymfin, sloynsa, mom, My,"
pZMifiNTII etc.
Deer so eonstath urmhtorele fenomene particula-
r,e dialeetului ca----studiernft, Intrate put la mar
_pullet]) in limba literarit a lui Coressi ors n ce-
lorfft co an trhairtsil psaltirea e in e, dupit s, q,,
z, (, j, r $i fenomenulft analogieft de la inmulti-
tulu substantivului feaneescft ; prefacerea lui i In 1,
Rip& s, z, r ; cate-vii casurt tle v neprefacutft
1,

in mi.
Tote din Transilvaniea avemft texturile bogofizitiee
publieate de D-lia TIAjdhat -In Curente den betranr%
lomul II. Aceste texturi Blau eopiate Innainte de,
1580 $i male din iele Rota fi chiar mai vecbi de
eta 1550.
 - 129

remet si pe Dimitraqco Yodel In urmd cu obuzul sä se

bark cu Turcii?" Mai presus de toate iubitor de pa-
trie : ca cu boii 11 tragea Dimitrie Cantemir In tara ru-
sascd, caci de abia ajunsese la Kiev si Neculcea in-
cepuse numai decit sä deie inapoi spre Moldova. Old
au vrut sa purceadd din Kiov multi Moldoveni an vrut
sa ramiie acolo, si Inca si eu, loan Neculcea, nu vro-
eam sd mai merg cu dinsul, gindind ca doar ne-or lasa
din Kiov de ne-om Intoarce la pdmintul nostru. Iar
Dimitraqeu Vodd n'a vrut sa ne lese sa raminem, ce
an mers la comandantul de Kiov zicind ca sintem dati
pe mina lui, Si ca el a vre sa dea sama Ia impAratul
pentru noi. Deci comandantul vazind asa i-au dat pe
toti pe mina lui Dimitraqco Voda, §i i-au dus cu vartd,
pAnd la Harcov." Dorul de tars al lui Neculcea a ajuns
Vara Ia urechea imphratului: iar Imparatul au rd's-
puns lui Dumitraqeo Vodd, dad, nu va sa sazd, Dum-
nezeu sa-i ajute sa mearga unde i voea, ca nu-mi este
rob. Iar cind ni-am luat ziva bunk de la Dimitraqcd
Vodd din Harcev, de m'am despartit, mult ma Imbia
sa mai sad, dar eu eram bucuros eh a venit acel teas
de am gdsit vreme sa ies dintr'acel norod.... avea
mare jale si Dumitraqco Vodd §i Doamna lui si boierii
st toti Moldovenii, si-mi zicea ca nu mi-oiu pute face,
ce voiu peri de Turci. Dar eu am pus nadejdea mea
la Dumnezeu si din toate m'a scos". Staruinta cu care
tineau toti la dInsul ni-1 probeaza.' in de ajuns, precum
a si trebuit sa fie In adevar, ca bun prietin. A scris
38 II 5.
9
 - 130 -
.5) Neculaiu Spatar Milescu. Pe timpul lui §te-
fanita Voda Lupul (1660-1662) era, spune Neculcea,
un boier Neculaiu Milescu Spatar (nascut pe la 1625),
de la Vasluiu de mosia lui, Area Invatat si carturar,
si stia multe limbi, elineste, slavoneste, greceste si tur-
ceste, si era mindru si bogat, si imbla cu povodnici
inaite domnesti, cu buzdugane si cu palose, cu soltare,
tot sirma, la cai; si lui teflanita Voda-i era prea
drag, si-1 Linea prea bine, si tot la masa-1 punea, si
se giuca in carti cu dinsul, si la sfaturi, a era atunci
gramatic la dinsul. Iara cind an fost odata, nu s'au
saturat de bine si de cinstea lui tefanita. Voda, ce au
sazut si an scris niste carti viclene, si le-au pus In-
tr'un bat sfredelit si le-au trimes la Constantin Voda
cel batrin Basarab, in tara lesasca, ca sa se ridice de
acolo cu osti, sa vie sa scoata pe tefanit.a, Voda din
domnie. Iara Constantin Voda nu au vrut sa se apuce
de acele lucruri ce-i scriea, ce s'au sculat si an trimes
batul acel sfredelit cu carti cu tot inapoi la §tefanita.
Voda de le-au dat. Deci, §tefanita Voda, cum au va-
zut batul cu cartile, s'au prea miniat si l'au si adus
pre acel Neculaiu Milescu inaintea lui, in casa cea
mica, si an pus pre calau de i-ad taiat nasul ; scotind
§tefanita. Voda in graba hangerul lui din briu, an dat de
i-au taiat calaul nasul ; si nu an vrut sa-1 lase pre calau
00 -i taie nasul cu cqitul lui calau, ce cu hangerul lui
§tefanita Voda i-au taiat nasul. Dupa aceea Neculaiu
Cirnul a fugit in taxa nemtasca, si an ga,si t acolo un
doftor de-i tot slobozea singele din obraz si-1 botea la
 - 131 -
nas ; §i a§a, din zi in zi, singele se tnchega, de i-au
cresCut nasul la loc, de s'au taniaduit ; iara dud au
venit aici In tars, la domnia lui Ilies Voda (1668), nu-
mai de abia s'au fost cunoscind nasul ca-i taiat. Nu-
mai tot n'au sazut In tara malt, de ruOne, ce s'au dus
la Mose, la marele imparat, la Alecsie Mihailovici, la ta-
Val marelui Petru imparat carele an venit la not aice
In Moldova; §i pentru invatatura lui au fost tergiman
Imparatului, 1i invata i pre fiul imparatului, pre Pe-
tru Alecsievici, carte, §i era la mare cinste §i bogatie ;
§i l'au trimes imparatul Alecsie Mihailovici sol la ma-
rele imparat al Chitailor (China), de au zabovit la Chi-
tai vreo doi trei ani ; §i au avut acolo multa cinste §i
dar de la marele imparat al Chitailor, §i multe lu-
cruri de mirat au vazut la acea impa,rd, tie a Chitailor,
§i i-au ddruit un blid plin de pietre scumpe §1 an dia-
mant ca un ou de porumb. i intorcindu-se pe drum
inapoi s'au timplat de au merit imparatul Moscului, pre
anume Alecsie Mihailovici ; iara senatorii de la Mose
i-au
.
e§it intru intimpinare, §i i-au luat acele daruri si
tot ce-an avut, §i 1-au %cut surgun la Sibir, §i au §a-
zut citiva ani surgun la Sibir.Iara mai pre urma ri-
dicinduse Petra imparat, fiul lui Alecsie Mihailovici,
carele au venit aice in cara in Moldova de s'au batut
cu Turcii la Prut, la Stanii4ti din gios de Hu§i, in ti-
nutul Falciului, agiunsau Cirnul din Sibir cu carti la
dinsul, la imparatul Petra Alecsievici, de i-au facut §tire
de toate ce au facut, Si cum este surgun. Atunce Pe-
tru Alecsievici imparat Indata au chemat senatorii
 - - 132

si au intrebat zicind: uncle este dascalul meu cel

ee ni'a invatat carte? acum curind sa-1 adueeti,"
i indata au rapezit de olac i l'au adus la Petra Alec-
sievici, imparatul Moscului, In Stolita, si 1-au intre-
bat ce-au vazut ¢i ce-au patit; ysi i-au plait lucru-
rile acele toate de la senatori, ce-i. luase, pans la un
cap de ata; i diamantul cel mare, imparatul, dupace
1-au vazut, s'au mirat 9i 1-au dat in haznaua cea impa-
rateasea, iara Cirnului i-au dat optzeci de pungi de
bani, ¢i 1-au luat iar in dragoste si In mild, si 1-au pus
iar sfetnic. §i cind au ras barbele imparatul Moscalilor,
atunce chid si-au schimbat portul, atunce singur impa-
ratul i-au ras barbs eu mina lui. i an trait Cirnul
p'ft'pa la a doua domnie a lui Mihaiu Racovita (1707-
1709) si atunce an murit, care mare cinste i-au facut
imparatul la moartea lui, si mare parere de ram au a-
vut dupa dinsul, ca era trebuitor la acele vremi. Ra-
masau acelui Cirn ficiori i nepoti, si au agiuns unii
de au fost polcovnici spre slujba ostirei, ca se insurase
el acolo de luase Moscalca, i s'au mai dus dupa din-
sul de aici din Moldova trei nepoti de frate, de se a-
ezase si ei pelinga unchiul sau, i acei avea mils de
la imparatie, si acolo au murit."
Pentru a ave o complecta si exacta cunostinta a-
supra vietei acestui remarcabil barbat, caret mai mult
Inca decit Stefan Gheorghe Voda, ar fi avut dreptul sa
faca pe Miron Costin sa zica ea nasc si in Moldova
oameni" Coqcil. L et o p. ed. II, t. I p. 356, trebue nu-
mai Sa micsoram ceva din minunata biografie facuta de
 - 133 -
Joan Neculcea §i sa adaogim Inca putine. Neculaiu Spa-
tar n'a fost profesorul lui Petru Cel Mare inainte de a
pleca In China, cad, nascut la 10 Iunie 1672, numitul
impArat nu putea primi lectiile lui Spatar, care §i-a
facut calatoria in China de la 4 Martie 1675, cind a
plecat din Moscva, 00. la 5 Ianuarie 1678, cind s'a
tutors la Moscva ; surgunul de la Sibir n'a avut de pri-
eina lacomia senatorilor de la Mosc" §i poate n'a a-
vut loc de fel: sigur este numai a in an. 1678, sub
domnia lui Teodor Alexievici, indata dupa Intoarcerea
sa din China, Spatar a fost implicat Intr'un proces al
protectorului shu, boierului Matveev, acuzat de vraji-
torie, din Care proces a scapat in scurta vreme; in sflr-
It poate eh nu tocmai Petru imparat chiar cu mina lui
i-a fi ras barba.... .Mai Inainte de domnia lui Stela-
nita Voda. Lupul Neculaiu Spatar a invatat Ia Constan-
tinopole, a fost om de incredere al lui Stefan Gheorghe
(1655), a comandat un corp de oaste moldovineascii in-
contra lui Racoti in Transilvania sub G. Ghica, suc-
cesorul lui Stefan Gheorghe (1657) ; dupa thierea na-
sului de Stelanit'a VodA n'a fugit de a dreptul in tara
nemteasca, ei In Muntenia mai intliu, la Grigorie Ghi-
ca Veda, care l'a numit capi-chehaia la poartit 1i in
contra caruia a conspirat cu_ Cantacuzenii Ia 1664;
dupd caderea lui Grigorie Ghica -§i dupace Cantacuze-
nii n'au reu§it s5, domneasca, s'a dus din. Constantino -
pole In Brandeburg, de unde a fost alungat de elector
cind s'a aflat CA este un ve§nic conspirator, apoi in Po-
merania, unde trh'ea exilat vechiul sau stapin, Stefan
 134

Gheorghe Vodd, §i ca delegat al acestuia a trecut in

Suedia, la Stockholm, de unde s'a intors in Moldova
sub Ilia§ (1668). Tocmai in 1669, dupd atitea peripetii
pe la curtile Europei, s'a refugit -Spatar la curtea lui
Alexis Mihailovici (1645-1676), unde cu sigurantA se
§tie a se afla in an. 1672.. La Curtea Rusiei Spatar
a servit, in gait de misiunea cu care a fost insarcinat
la curtea imparatului Chinei, ca interpret sub patru
tari, Alexis Mihailovici, Feodor Alexievici ( l 676-1682),
Ivan II (1682-1689) §i Petru Cel Mare (1689-1725),
pans la moarte, care a avut loc poste pe la 1714, pu-
tin mai in urma de terminul fixat de loan Neculcea.
Operile lui Neculaiu Spatar Milescu, unele tipd-
rite, altele manuscrise, slut urmatoarele.
i) A tradus din greceste,pe cind era la Constan-
tinopole, Biblia de la Bucuresti (38 I a 84).
2) Enchiridion sive stella orientalis oc-
cidentali splendens, id est sensus ecclesiae
orientalis, scilicet graecae, de transsubstan-
tione corporis Domini aliisque controversiis
a Nicolao Spadario barone ac olim generali
Wallachiae conscriptum, Holmiae, anno 1667,
linens e Febr.

S'a tipdrit In La perpetuite de la foy de

l'eglise catholique touchant l'eucharistie,
deffendue contre le livre du sieur Claude
(par Antoine Arnauld et Pierre Nicole), Paris 1669,
II, 50-54.
 135

a) rpEgo-lItantino-PScam CAoeaph (Dictionar grec-

latin-rusesc), ms. Thule?
4) 1PHAMOA0r101, CHp 411C116110CAOEMIAA 1111141%1

(Aritmetica, sau cartea stiintei numerelor), an. 1672, ms.

5) Xf/FICM0A0r10118, Cliprk41. HUM 11pEpENEFIOCAOINAA
(Hrismologhiu, sau cartea profetiilor), Moscva, 1673, ms.

0 carte de apocalipse apocrife, tradusa si adao-

gin, din greceste.

6) &int roc8Aapcmsmoii W gEpxoRnzix% FliMPH-

MEIVAXZ POCC111 Ap8rHxz crnpaux ApEsmqz 11 Hoszip
11

spEmEn (arti de stat ale suveranilor Si ale alter

rad vechi si moderne), ms.
7) KNHI'A BLICHAiWA0r11NZ, CE ECM11 GO`111CAElliE HMI
COnticodiTE gclp, qapcil, WEE 61aK8 NO ECEMZ mirk, wma
gcrkxz HapoAosa AORAECMREFIN.kihnill 11 HMENHIWkliWill,
wrna flAMAAA mipt, AOCEiV t (Carte numitA Vasiliologhin,
adeca Cronologia sau Istoria tuturor imp'aratilor care
in lumea intreaga si la toate natiile an fost cei mai vi-
teji si mai renumiti, de la inceputul lumei pans as-
tazi). ms.
8) Kfmrti ligpanima sKpannit W Aestmit Mg-

cap N W CEAM11 CHOKOANZIp X8AOMECMgc1Xa (Carte

compusa din scurte estracte privitoare la cele noun
muze 1i cele qepte arte liberale). ms.
9) NigAp0C1114 111111 CLIF1HCaliE CEAM11 CHOROANZIXZ
 - 136 -

x8AomEcrnez (Intuitia sau descrierea celor septe arte li-

berale), an. 1673. ms.
Traducere din greceste.
,) KUM W ;limp (Cartea Sibilelor), an.
1674, ms.
Traducere.
ii) 01114CMIIE FlpECAABHKIA 11 I-If/ERE/MLA HEPKEE
HMEHORMIHAIA CB? TAAN CO411A HZ 11011C111M111111H0110A*,

hME MEtA8 CEAMH 413AECZ IICEAEHHZIA 110A0CM01111CMES

(Descrierea prea vestitei §i prea marei

C0`111C1l61Ef1ICA

biserici numita S-ta Sofia, la Constantinopole, care cu

drept cuvint este socotith printre cele septe minuni ale
lumei), ms.
12) Tradu,;erea (In vechea slovenicA) a discur-
sului pronuntat Inaintea marelui domn, tar si print,
Alexis Mihailovici, .... de ambasadorul Poloniei, Samuel
Vencslavkoj, la sosirea sa, a 182 zi a lui Septembre
1674. ms.
is) K1111rA lEpOi'MlliAtICKAA CHAWEHHOKAAMEAHANN

(Carte de ieroglifica ieraticA). ms.

Un tratat asupra scrierei ieroglifice.

14) Kunra HZ M1L1AX3 H CZ pENEHIEMZ, COHHHEHILIA

Miumpi.Emz, nampiapxomz fprrniwxihouinaz (Carte in fi-
guri, cu un text, compusa de Macarie patriarhul Anti-
ohiei), an. 1674, ms. Unde?
 137

Traducere.

15) 111114PA, a Ea HEil man° ngmktnEcrnsie 110PCMEA

G11611PCKOM WHIZ ropoAa T06OACKA 11 po camorw p1313EMA

roc8Aapcnla 1111MACROM, . AMA 7183, MtCratill male

Ea 34 AEHh (Carte in care este descrisa, calatoria in
imparatia Siberiei, de la orasul Tobolsc pang la margi-
nile regatului Chinei, 3 Maiu 1675). ms.
16) Descrierea (in ruseste) a marelni fluviu A-
mur, care formeaza limita intre coloniile rusesti si Chi-
na. ms.
j7) 01114CANIE %%M18 110AOME11111, MZ1Mt, ECMECMIA

11 11p0CMpANCIPIrk n npo4. KI1M/ANKOIV rocSAapcmsa (De-

scrierea pozitiei, vamilor, climei, intinderei, etc., a im-
pa,ratiei Chinei). ins.
,6) Traducerea (in vechea slovenica) a cartei lui
Simeon Macarios, intitulata, _UIJLE..r? 705 Maxapiou StpxtE-
Itt6x67.ou Oe662kovavic ma& aipeseur) )6(.17capl Tirj; 1.611; 494;
Tiov Xptattavio },p.Gpo wicrraoc, Iasi, 1683, ms.
19) Traducerea (in vechea slovenica) a descrierei
pe care secretarul de ambasada, austriac la curtea Ru-
siei Johann Georg Korb a facut-o despre cei dintiiu ani
ai domniei lui Petru Cel Mare, Diariurn itin eris in
Moscoviam perillustds ac magnifici Domini
Ignatii Christophori... de Guarient et Rall...
ab.... im- peratore Leopoldo I.... ad Tzarum....
Petrum.... anno MDCXCVIII ablegati.... de-
scriptum a Joanne Georgio Korb Viennaez
1700. ms.
 - 138 -
Nr. 4 In biblioteca manastirei de la Ciudov.Nr.
in biblioteca matastirei Antoniev Sijski, in Biblioteca
Imperiald din S-t Petersburg §i in biblioteca sinodala de
la Moscva.Nr. 6 Bibl. imp. Petersburg.Nr. 7 In bibl.
man Sijski.Nr. a §i in Bibl. imp. Petersburg.Nr.
to Bibl. imp. Petersburg.Nr ti bibl. man. Sijski.Nr. 12
bibl. man. Sijski.Nr. 13 bibl. man. Sijski.Nr. 15 in
Arhiva ministeriului afacerilor straine, Moscva. S'a pu-
blicat, cu o introducere §i note de J. Y. Arsenjev, la
Petersburg, 1882. 0 traducere greceasch' manuscriptd la
Constantinopole in Manastirea S-lui Mormint.Nr. 16
s'a publicat (ms. unde?) in BIctilikt limn. Pycck.
reorp. Osm., VII (1853), II p. 15 sqq.n. 17 Bibl.
imp. Petersburg, un exemplar la D-1 M. PetrovsChi,
profesor la Universitatea din Kazan, un altul la Biblio-
teca nqionald din Paris. Dupa o traducere greceascd
a acestei opere, afidtoare In ms. la biblioteca centrald
din Iasi, D-1 G. Sion a intreprins, dupd initiativa A.
cademiei romine, o traducere a ei in romine§te.Nr. is
in bibl. aril. min. afac. str. Moscva.Nr. 19 in Bibl.
imp. Petersburg.
t) Mitropolitul Petru Moghilii. Inca un Romin
care a adus mari servicii civilizatiei ruse§ti in al XVII
secol si care pe de altd parte a jucat un rol impor-
tantpoate eel mai importantIn istoria cre§tinismului
ortodox din acela§i timp. A trait insa departe de tarn
§i. a scris numai in limbs. slavoneasch'. Ndscut 21 De-
cembre 1596 §i mort 22 Decembre 1644, fiu al lui Si-
meon Movila Vodd (domnul Wei muntene§ti 1601,
1602 qi al Orel Moldovei 1607-1608) si al doamnei
Margareta (Marghita). La 1612, dupd caderea Moghi-,
le§tilor de la tronul. tarei Moldovei, Margareta cu doi
fii ai sai, Moise (domn In Muntenia 1629 §i In Moldo-
 - 139 -
va 1630-1631, 1633-1634) si Petru (mitropolitul Pe-
tru Moghild §i-a pastrat in calugarie numele din bo-
tez) s'a retras In Polonia. Petru Moghild, dupace si a
complectat invatatura la o universitate leseascapoate
la scoala manastirei ortodoxe din Lemberg s'a alipit
de hatmanul si cancelarul coroanei Stanislau Jolkew-
ski, vechiu prietin al tatalui sau, si a petrecut multa
vreme In domniatul acestui nobil, Jolcfa, In apropiere
de care (in provincia Bielsca) erau mai multe din MO-
§iile sale. Dupa moartea lui Jolkewski (1620) a trecut
sub protectia hatmanului Hotkievici, sub care s'a lup-
tat contra Turcilor la Hotin (1622) si sub tutela caruia
a ramas timp de 7 ani (1620-1627). Cita vreme a
trait pelinga hatmanul Hotkievici, a vizitat in 5 rin-
duri (1622, 1624, 1625, 1626, 1627) lavra Pecersca de
la Kiev, panace in an. 1627, sub influinta mitropoli-
tului de Kiev, bY Boretki, s'a fixat in acest oral,
unde a fost ales egumen al lavrei Pecersea, fara sa fie
calugar Inca, la 6 Septembre an. 1627. S'a calugarit la
8 Septembre acelasi an si s'a ridicat la treapta de arhi-
mandrit (protectia regelui Poloniei i Inrudirea sa cu
nobilimea leseasca n'au fost probabil straine la aceasta
rapide inaltare) pans la 29 Noembre 1629, cind a prima
confirmarea regelui Sigismund. La 28 Aprilie 1633 a
fost ales si hirotonit Mitropolit al Kievului la Lemberg,
si a pastrat In aceeasi vreme egumenia lavrei Pecersca.
In tot timpul arhipastoriei sale Petru Moghild s'a In-
grijit cu foarte mult zeldespre care marturisesc con-
temporaniide doua lucruri, mai intiiu de apararea
 - 140

todoxiei contra propagandei catolice §i al doile de in-

fiintarea de §coli uncle sä se goat& forma un tier ru-
sesc mai luminat decit cel ce fusese hiainte de dinsul.
Inca pe clad era "numai arhimandrit al lavrei, Petru
Moghild a infiintatpe baza de altfel a dispozitiilor
testamentare ale fostului mitropolit by Boretki- -o scoala,
cea dintiiu regulath', in mAnastirea Bratta din Kiev (an.
1631) §i dupg, alegerea sa ca mitropolit pang, la moarte
atit de mult s'a ingrijit de prosperarea acestei §coli, In-
cit stramutata in Academie (Academia din Kiev de
astazi nu este althceva decit §coala lui Petra Moghild),
adeca in ..coalb, superioara, contra vointei guvernului le-
§esc, a -Akins curind sa 1ntreaca chiar §coalele catolice
din regatul Poloniei §i a putut trimete elevi de.; ai sai
ca profesori la §coala .pe care Vasile Lupu §i mitropolitul
Moldovei Varlaam au infiintat-o in Iasi la an. 1642 in
manastirea Trei Ierarhi (Sofronie Pociatki, elev al §coa-
lei din Kiev, a fost organizatorul §i directorul qeoalei
romine§ti (?) a lui Vasile Lupu).Ca autor al Catehis-
mului (a§a numitei Marturisire ortodoxa) insemnat de
not sub Nr. 3, adoptat cu putine modificari de intreaga
bisericit ortodoxa ca un fel de simbol de credinta al
acestei biserice, prin care ea 4i Iiimure§te credinta
proprie fata cu celelalte secte cre§tine§ti, Petru Moghilei
a meritat numele de pArinte al ortodoxiei moderne
Scriekile Sale, unele tiparite, altele manuscrise slut :
1) FAARIGIINI 1101(411MEMAhl Alamo, ArarthrnA BM-
l'OMECMHKOMS tow hicrnimiaut3 (Capitulele instructive a-
 141

le diaconului Agapet catra binecredinciosul implirat Ius-

tinian), traducere din greceste, Kiev, 1628.
2) .2111.0,0Aorlblla 4prk,16 MOAHMBIll N 11084ENIA 11,8

WEE10AEVIAA Ea A8111E1314810. floAIGS CliSAE0138 N 13CtX8

BAArovIECMHINdp MORO- MOMIMBENNHKZ, Kiev, 1636 (Anto-
logion, adeca .molitvele i invataturile duhovnicesti pen-
tru folosul sufletului elevilor si tuturor binecinstitori-
lor iubitorilor de rugaciuni).
2) Catehismu, numit mai tirziu Marturisirea orto-
doxa.

Scris in limba latina de Petru ; cetit in-

tiiasi data in sinodul Rusiei meridionale, care s'a tinut
la Kiev de la 8-18 Septembre 1640; aprobat de si-
nodul de la Iasi cel tinut eu prelati Si calugari Moldo-
veni, Munteni (?), Rusi si Greci de la Decembre 1641
pan's. la Septembre 1642, in timpul carui sinod Meletie
Sirigul, unul din delegatii bisericei grecesti de In Cons-
tantinopole, feromonah predicator al patriarhiei, a pri-
mit insarcinarea de a-1 traduce In limba greceasca;
tinut i11 cartdanele patriarhiei pang la an. 1662, cind
in traducerea greceasca a lui Meletie Sirigul, si ea
un fel de product propriu al Grecilor, a fost tipa-
rit intliasi data la Amsterdam. Dupa editia greceasca
s'a tradus i tiparit in romineste (38 I a 86) de logofatuI
Radu Greceanu§i stolnicul Constantin Cantacuzin (42 el).

. 4) GORIMNIE KOporni<Ort HASItH 0 AKIIHICSAtip irk -

p6f flpAGOCAAIN0-KA.0.0AINECKori Xpl4cMiANCKOil BEAASPZ 1161;-.

NAHA H F1&81{H tvpicEE Gs. BOCM0911011, CORopliai N Anoc-

MO/MCKOrl (Adunarea stiintei scurte despre articulele
 -142
credit-0i ortodoxe, catolice crestine; adeca cunoasterea
stiinta sfintei biserice a rasaritului .celei universals
ji apostolice), Kiev, 1643 §1 1645.
5) AFIAOCZ HAN KAME1111, KpOWANIlbJr1 CZ ripmpa HCmNNht
CB. BpAROCAABHOr1pscooll I{EpKBN CAAIVEHNKIMZ OMLIEMZ 9g-
CElliEMZ IIHMENOMZ NA COKOWENiE AVIROMEAAHOil flEpCF1EK-

MIEN (Litos sau piatra, aruncata, din prastia adevaru-

lui S-tei biserice ortodoxe ruse de smeritul parintele
Piosul Pastor spre sfarmarea perspectivei celei Intune-
cate si false), Kiev, 1644.

Perspectiva era numele unei carti schismatice pu-

blicate in 1642 de calugarul renegat Casian Sacovici.

6) Evhologhiu, adeca, Molitvenic sau Necesariu, In

slavoneste, Kiev, 1646.
7) Notice istorice ji autobiografice, in slavoneste-
&rise in lavra Pecersca 1627. Ms.

Ms. la Kiev? on la Ep. Ghenadie ?

c) In Muntenia.
a) Meletie Macedoneanul. A tradus Cazania II de
la Govora (38 I a 26). Era egumen la Govora.
() IVIelhisedee, egumenul manastirei din Clmpu-
lung. A tradus Invataturi peste toate zilele (38 I a 27).
,,r) Daniel Andreiu Panonianul, monah, In cola-
borare cu trei Greci, Ignatiu Patridel Panteleimon Li-
 - 143 -
garide, Paisie Ligaride, a tradus Pravila lui Mateiu
Basarab (38 I a 28).
( 1) Mitropolitul Ungro-Vlahiei Varlaam (1673-
1679) a tradus din slavoneste Cheia intelesului (38 I
a .80).
leromonahul Inochentie. A tradus Sfinta si
6)
dumnezeiasca Leturghie (38 I a 3,).
8) .Mitropolitul Teodosie Vesternianul. A scris o e-
pistola dedicabiare catra erban Basarab ca prefata a
pomenitei Leturghii (38 I a 81).
`(;) lordache Cantacuzin. A tradus sfinta vi dum-
nezeiasca Evanghelie (38 I a BO. Ucis de Grigore Ghi-
ca la 1664. Era frate cu Voda erban Cantacuzin.
1) Badu Greceanul. A colaborat impreuna cu fra-
tele sail erban Greceanul, cu arhiereul Gherman Nisis
§i cu Mitrojan, fost cu putin mai inainte episcop de
Husi (pe la 1683) si episcop al Buzeului 1690-1702,
la publicarea Bibliei de Bucuresti (38 I a 84) cea tra-
dusk de Neculaiu Spatar Milescu, 'a tradus impreuna cu
fratele sau $erban Margaritare (38 I a 85), a tradus im-
preuna cu stolnicul Constantin Cantacuzin Pravoslav-
nica marturisire (38 I a 36) si a scris pentru trebuinta
lui Voda Constantin Brincoveanul cronica sa (38 II 8),
pe care a si dedicat -o pomenitului principe.
&) ).'erban Greceanul, Fratele lui Badu Greceanul.
In afara de lucrarile insirate sub 7i) a tradus Sfinta ssi

dumnezeiasca evanghelie elineasca i romineasca (38

I a 87).
t) Filoteiu Sfintagoretul, monah. A tradus din gre-
 --'144

ceste Floarea darurilor (38 I a 43) si Invat Atari cres-

tinesti (38 I a 42).
7.)Udrifte Ncisturel Herescu. Cumnatul lui Mateiu
Basarab (Doamna lui Mateiu era sora lui Udrifte Nets-
lure!). Om invg,tat. El a atras atentia mitropolitului
Varlaam, pe dud acesta era in Tirgoviste (in. de an.
1642) cu trebi donmesti si ale norodului" asupra Ca-
tehismului (38 I a 4), ceea ce a provocat din partea lui
Varlaam scrierea Raspunsurilor (38 III 3) ssi convoca-
rea sinodului de la Iasi. Udriste _Ncisturel a tradus toasaf
si Varlaam (38 I1 21)

Izvoarele pentru datele biografice ale scriitorilor

din acest capitol sint: Scriitorii de carti religioase, de
la care se cunosc numai numele, sint cunoscuti din
titlurile si proloagele Cartilor insesi; Mitropolitul Do-
soteiu (Cronicele lui Neculaiu Costin i Joan Neculcea
laanii respectivi. Eclaircissements sur la qu es-
tion des -monasteres grecs situes dans les
principautes danubiennes, o brosura pe care a
cetit-o la D-1 Odobescu P. S. S. Episcopul Melhisedec,
cuprinde actul de inchinare al mankstirei Pobrata eh-
tra S-1 Mormint facuta de mitropolitui Dosoteiu. Ori-
ginalul rominese al actului acestuia s'a publicat intiiu
in Candela, ziar, Cernauti, 1885 Nr. 3 si din Can-
dela s'a reprodus intocmai de Ep. Melhisedec in Not.
ist. p. 162. unde sint date si detaliele de mai sus.
Ep. Melhisedec, C r o n. H u §i Cron. R o m. la anii
respectivi.E. Golubinski, Priiire scurtA asupra
istoriei bisericei romino-ortodoxe, tradu-
c e r e de loan Caracicoveanu, Iasi, 1879 p. 40, citat
dupa Ar. Densupanu, Istoria limbei i litera-
 145 -

turei routine, Iasi, 1885, p. 143, nota, de unde am

si aflat ca mitropolitul Dosoteiu a fost numit de Petru
Cel Mare episcop la Azov §i ca a murit la Taganroc,
1711 [a§a, zice poate Golubinski ?]. In Hasd. A r h.
ist. I 1, 118, sub numele de Cercari de condeiu
ale mitropolitului Dosoteiu, s'an publicat ni§te is-
calituri din 1649 facute, pe dosul uuui hrisov mai vechiu,
de un caluga'r Dosoteiu de la Pobrata, care se nurnWe
pe sine fiu al lui Barila qi al Misirei. Nu se poate in-
sa sti dad, acel care a scris iscaliturile a fost in ade-
mitropolitulDosoteiu on ba); Mitropolitul Yarlaant,
(Filaret AS'criban, Viata mitropol itului Petru Mo-
vild, in Foaea pentru minte, ziar,Brasov,18-51.
T. Cipariu, Princ. d. limb. p. 113.Ilasd. Arh. ist.
I, r, 80.Ep. Melhisedec N o t. i s t. p. 21); Nestor Si
Grigore Ureche (Izvoarele iri Cronicele lui Ureche §i
Miron Costin, §i in actele publice.Biograf, loan al
lui Sbiera, Contribuiri pentru o biografie a
1 u i Gr. Ureche, in An. Ac.rom. s e r i a II t. V sect.
II) ; Miron Costin (Izvoarele in Cronicele lui Neculaiu
Costin §i loan Neculcea, §i in actele publice.Biografi,
Mih. Cogedniceanu in Prefata ed. I a Cronicelor Mol-
dovei ; V. A. Ureche, in C o n v. Lit. 1886 ; acela§i,
Biografia lui Miron, in Mir. Cost. Op. compl. p.
282 sqq.); Neculaiu Co. tin (Izvoarele in ,Cronicele lui
Neculaiu Costin, Acsenti Uricariul i Ioan Neculcea, 9i
in actele publice.--Biograf, Mih. Cogdl. 1. c.) ; Ttcdosie
Dubdu (Izvoarele in Cronica lui Vasile Dcintian §i Tu-
dosie Dubdu §i in acea a lui loan Neculcea); loan
Neculcea (Izvoarele Cronicele lui Neculaiu Costin gi
Joan Neculcea §i in actele publice.Biograf, Mih. Co-
01. 1. c.) ; Neculaiu Spatar. Milescu (Biografi, loan Ne-
culcea, In 0 sama de cuvinte ce nu se afla in
letopisetele Costine§tilor [Nr. 38 II 5]; B. P.
Ilasdeu, in foiletonul Satirului, ziar, Bucure§ti,
Nr, 12, 13, 14 an. 1866; acela§i, V i at, a, f ap tele §i
ideile lui Neculaiu Spatar din Mileti,inTr.1870,
10
 - 146 -
Nr. 7, 8, 9, 11, 12, 14, 16; acelasi, in A r h. is t. I, 1, -p.
137 ; acelasi, in C o 1. Tr. an. 1872 ; G. Missail, Oa. -
menii mari ai Rominilor, in Tr. Nr. 33 an.1869 ;
Emile Picot, Notice biographique et biblio-
graphique sur Nicolas Spatar Milescu, Paris,
1883, extrait des Mélanges orientaux, publies
par l'ecole des langues orientales vivantes
[o admirabilh' monografie, de unde am luat datele biblio-
grafice asupra lui Neculaiu Spatar Milescu, dar care citea
za. opera Thkerrmikt Mull. Pycck. Peorp. °sm. rara titlu
loc, si nu spune unde s'a fi ghsind
complect si lara
manhstirea Antoniev Sijski].Izvoarele la Hasdeu si
Picot, op. cit.) ; Petru Moghilei (Biografi, Filaret Seri-
ban, V i a t. m i t r. P e t r. M 0 v. in Foaea pentru minte ;
Ghenadie Enciceanu, Din istoria bisericeasch a
Rominilor: Mesterul Manole i Petru Movilci,
Bucuresti, 1883, extras din ziarul Biserica or-
to do xa r o mina an. VI1.Izvoarele acolo) ; Beau
Greceanu (Izvoarele in Cronicele muntenesti si operele
proprii.Biograf, qtef. D. Greceanu, S cri eri 1 e 1 ui
.Radu logofdtul cronicarul, in Rev. Rom. I, 575
sqq., II. 245 sqq.); Udri fie Neisturel Herescu (Izvoa-
rele in Cronicele muntenesti in Prefata de la Thas-
punsurile lui Varlaam Mitropolitul [38 III a] publi-
cath deqinc in Cr o n. R o m. III, 45).
 17.

1700-1821

A. Date bibliografice).

43. Din perioada de la 1700 1821 ni s'au pas

trat urmatoarele scrieri provenite de la Romini, unele
tiparite, altele manuscrise.
I. Carti tiparite **).
a) Religioase
Cartile religioase din veacul XVIII au acelasi con-
tinut aproape ea si cele din timpul precedent, dar slut
cu Inuit mai multe la numar si tiparite, impreuna cu
cartile cele cu cuprins stientlfic, istoric, on poetic, la
Buzau, Balgrad (Alba-Iulia), Bucuresti, Brasov, Blas,
Buda, Cluj, Carlovit, Cbisnau, Iasi, Mohilau, Man. Neamt,
Petersburg, Radauti, RImnic, Sneagov, Simbata mare,
Sibiu, Tirgoviste, Temisoara, Viena, Venetia, etc.
Vora insemna numai pe cele care au fost desti-
Cartile rominesti scrise de Romini in perioada de la
1700-1821 sint cu mult mai numeroase decit cele insirate
la datele bibliografice ale capitulelor III si IV, ceea ce ne-
cesiteaza o noui procedare la insirarea for : mai intiiu nu
se vor insemna inscriptiile §i actele publice, care de altfel
se pot ceti In aceleasi colectii unde se gasesc si inscrip-
tiile §i actele publice din seculele precedente; apoi, find,
ca scrierile manuscrise slut prea numeroase pentru a pute
fi catalogate toate, s'a facut pentru ele o sectie a parte.
Cfirtile tiparite subliniate slut cele cu titlurile copiate
exact.
**) Mai toate cartile aceste au fost tipfirite cu chirilie. Noi
li Tom transcrie titlurile cu litere latine.
 - 148 -
nate invataturei in qcoli.
i) Adunare de rugaciuni, Iasi, 1750,
InvatAtura crestineasca pentru cei
1a)
care voesc a lua vreun cin din cele sfintdte
si dumnezeesti slujbe.... Iasi, 1770.
2) Catehismu, de G. Sincai, Bla§, 1783.
2a) Catehismus, Sibiu, 1789 (text roman si
german).
2b) Gramatica teologhiceasca, scoas'a in
limba moldoveneasca de pe bogoslovia lui
Platon, arhiepiscopul de Moscva, si de pe
alte Cartibisericesti pentru invatatura pre-
otilor si a tuturor de obste pravoslavnici
crestini.... Iasi, 1795.
a) Teologia moral'a, Bias, 1796.
4) Teologia dogmatics si morala (de Sam. Klein?),
Bias, 1804.
5) Teologia dogmatics.... de Loan Bob,
Bias, 1804.
6) Carte de invataturi crestinesti de-
spre desartaciunea lumei, de episcopul loan
Bob, Bias, 1805.
,) Teologia dogmaticti de Glierontie i Gri-
gorie, Iasi, 1806.
8) Teologia dogmatics: de loan Bob, Bias, 1811.
9) Catihis pentru slujitorii bisericesti
ChisnA,u, 1816.
18) Teologia pastorale sau datoriile preotilor, Bu-
da, 1817.
 - 149 -
) InvA4AturA teologhiceasca _despre datoriile oa
menilor, de episcopul Vasile 111 oga, Sibiu, 1820.
b) Carti s tientifice.
Floarea darurilor, Sneagov, 1703.
2) Pi lde filosofesti, Tirgoviste, 1713.
a) Floarea adevarului, Blas, 1750.
4) Multe Invataturi, Bucuresti, 1753.
,) Aritmetica (romineasca-nemteasca), Viena, 1777.
6a) Ducere de mina catra aritmetica (ro-
mineste si neniteste), Vi en a, 1782.
6) Pilde filosofice§ti, Rimnic, 1783.
,) Aritmetica, Blas, 1876.
8) Oarecari secreturi ale lucrarei pa-
mintului si ale mestesugului sadirei, Rim-
nic, 1796.
8) Elemente aritmetice aratate firesti
.... (de Amfilohie Hotiniu0 .... I a i .... 1795.
ia) Invathturi pentru masurarea butilor cu cotul,
Bucuresti, 1795.
ii) Pilde filosofesti si secretul lucrArei pAmintului,
Bucuresti, 1796.
l2) Lo ghica, adeca partea cea cuvinta-
toare a filosofiei.... de Sam. Klein, Buda, 1799.
12a) Dreptul firei sau legile firesti, Sibiu, 1800.
is) Oglinda arAtata omului intAlept de Nee..Horea,
Buda, 1801.
) Sfaturile Intalegerei celei slinatoase, de Dim.
riehindeal, Buda, 1802.
 - 150 -
i,) Invataturi de multe 1tiinti pentru formareara-
vaselor, Sibiu, 1803.
16) Infruntarea Jidovilor asupra legei si obiceiu-
rilor lor, Iasi, 1803.
17) Cuvinte asupra altoirei varsatului, Sibiu, 1804.
18) Pov'quire cAtra aritmetica sau invA-
tittura numerelor.... Buda, 1806.
scolasticesti.... pentru tine-
18a) Regule
rea i procopseala scoalelor rominesti, Bu-
da, 1806.
20) Carticicit.... dupa limba lesascA pe
limba romineasca, care cuprinle intru sine
multe lucruri spre folosul a toata obstea
atit oamenilor cit si dobitoacelor_.... s. 1

1806.
20) Povatuirecatraeconoruiea de cimp
Buda, 1806.
) Adunare de lucruri moralicesti, traducere de
Dim. Tichindeal, Buda, 1808.
) Pentru sporirea stupilor povituiri, Sibiu,
1808.
) Forma clerului si a pastorului bun, de Iowa
Bob, Blas, 1809.
) Invataturi pentru dascalii normali din scoalele
unite, Sibiu, 1809.
25) Invataturi de multe stiinte folosi-
toare cu intreVari si raspunsuri din S-ta
sc_riptura de Nicodim Greceanul, Sibiu, 1811.
 - 151 -
26)Invapturh' pentru prhsirea pomilor
scrish de Haintl Frantise .... Buda, 1812.
27) Despre zahar din cucuruz i jugastru, Buda,
3813.
28) Floarea darurilor, Sibiu, 1814.
289Instructiepentru scoaleleromtnesti
din Banat, Buda, 1815.
29) Invatatura despre agonisirea vicei
de vie._ Buda, 1816.
so) Invatatura pentru ferirea si dofto-
ria boalelor celor ce se hieing prin tarn....
Buda, 1816.
91) Floarea adevh'rului pentru pacea i dragostea
de obste, Bias, 1816.
Ina) Scurth invatatura pentru varsatul
cel mintuitor, scrisa de Fratild Benea, Buda,
1817.
22) PedagogiaSi Metodica, traducere din nernteste
de Naum Petrovici, s. I. 1818.
33) Carticica moravurilor bune pentru tinerime,
din nemteste de Moise Fulea, Sibiu, 1819.
c) Istorice.
,) Pravila lui Neculaiu Mavrocordat (Muntenia),
1728.
2) Bucoavna cu deprifidere de cetire, Cluj, 1744
3) Bucoavnh, Rimnic, 1749.
4) Bucvariu sau Incepere de InvatItura.
celor ce vor sh invete carte cu slove slo-
 152

venesti (de, mitropolitul iamb Stamate) Iasi,

1754.

Anulgresit. In realitate cartea s'a tiparit. Intre

anii 1791 si 1803.
5) Pravila, (Muntenia, sub Seirlat Ghica), Intre a-
nii 1758 si 1761 sau intre anii 1765 si 1766.
6) nc.)totoretp:ce- (de) 0E63topo; 'Avcca-mgiou K40,-
)stUrcGu, Venetia, 1770, (cf. 18 obs.).
,) Pravelniceasca condic5, a lui Alexandru Ipsi-
lant, Bucuresti, 1779. (A doua ed. In Bujoreanu, C o 1.
d. leg. r om. t. II, 1875).
8) Elementa linguae dacoromanae sive
valachicae.... Vindobonae, 1780, (cf. 29; adoua
editie, Buda, 1805; gramatica lui Klein).
9) Buchiariu, Viena, 1781.
,o) Cronograf, s. 1. inainte de 1782.
55) Alfavita, Blas (G. Sineai) 1783.
52) Gramatica, latind-rominA ($incai), ,
1783.
13) Articulele de legi ale imparatului Germaniei
Iosef II, s. 1. 1786.
LI) Observatii.... asupra regulelor gra-
maticei rominesti.... de Ienaehe Vet eciresoul, Rim-
nic i Viena, 1787.
55) Pravila de obste asupra faptelor rele i pe-
depsirei lor, Viena, 1788.
58) Deutsch-walachische Sprachlehre (de
 153

Joan Molnar), Vien a, 1788 (A doua editie, Sibiu,

1810).
,) De ob§te geografie pe limbs moldo-
v eneasch, scoasa de pe geografia lui Buffer
(de Amfilohie Hotiniul) . . . , Ia§i, 1795,
18) Alfavit sau bucoavna pentru folosul
§i procopseala scoalelor neamului rommnesc,
Blass, 1796.
) Oramatica romineasca.... deRaduTim-
pea, Sibiu, 1797.
20) Retorica.... Buda .(de Joan Molnar), 1798.
,i) D:ucere de mina, adecA spre cetire
rinduira carte, tipografia Universitatei (Bu-
da?) 1798.
) Observatii de limba romineasca prin
Paul lorgovici flcute, Buda, 1799.
) Atlante cu 30 de hard de Radu Golescu, s.
1. 1800.
24) Istorie universals,.... de loan Molnar,
Buda, .1800.
25) Ecocycoyty2r, Acaacry.osc, (de) AcatijA to5 ix 11/oaxo-
1:6),E(0";, (Venetia?), 1802 (cf. 18 obs. ).
25a) Bucoavna, Buda, 1802.
26) Alfavita, Sibiu, 1803.
27) Epistola Georgii Sinkai de Eadem ad....
Ioannem de Lipszki, Budae, 1804 (cf. 29).
20) Orthographia latino-valachica (de Ko-
r5si), Claudiopoli, 1805 (cf. 29).
) Datoriile supuOlor cgtrit monarhul
lor, Buda, 1806.
 154

so) Tixvr, tfic pcopxotstt; ivard)cecoq µe Acatvw.& Tpcitt

palm (de) Tgoc, Buda, 1809 (cf. 29).
31) Cartea de pravilk ce cuprinde legile
asupra faptelor rele si a cAlcarilor gre]e de
politie, Cernauti, 1807.
38)- Gramatica romineasca-nemteascA de Anton
Marki, Cernauti, 1810.
Istorie pentru inceputul Rominilor
In Dacia.... de Petru Maior, Buda, 1812.
84) Cartea legilor de obste pirgAre§ti.-.-
CernAuti, 1812.
,,) Asupra infiintarei scoalei pedagocice In Ara-
dul Techiu, de Dim. Tichindeal, s. 1. 1813.
38) Romanische oder macedonovlachis-
che Sprachlehre de Mih. Boiagi, Viena, 1813.
(cf. 18 obs.).
8;) Geografia Sau scrierea pamtntului..
(de) Nicola Nicolau, B u d a, 1814.
.8) Pray ile, Ia i, 1814 (Pravila Iui Calimah,
III ed. Ia0, 1862; IV ed. in Bujoreanu, C o 1. d. le g.
r o m. t. I, 1873).
3D) IntimplArile rAzboiului Frantojilor
§i intoarcerea for de la Moscva, Buda, 1814._
40) ScurtA arAtare despre luarea Pari-
zului.Trista intimplare cetItei Dresda,.
Buda, 1814.
41) Semne. de biruiala sau piramida cea.
de tunuri inaltata In marea cetate Moscva,.
Buda, 1815.
 155 -

42) Scrisoarea Moldovei de D. Cantemir,

Man. Neamtului, 1815.
48) Bucoavna, Sibiu, 1815.
44) Condica civila, Ia§i, 1816.
45) Pravila, Bucure§ti, 1817 (Pravila lui Caragia.
II ed. Bucure§ti, 1862; III ed. in Bajoreanu, Col. d.
leg. rom. t. I)
468) Ortografia sau dreapta scriere de Constantin
Diaconovici Loga, B u d a, 1818.
46) Orthograpbia romana sive latinova-
lachica (de Petru Major), Buda, 1819 (cf. 29), ree-
ditata, la inceputul dictionarului de Buda din 1825.
47) Plutare nou.... de Nicola Ricolau, Buda,
1819.
48) Gramatica scurta rusasca.... Chi§-
nau, 1819,
40) Bucoavna cu slove romine§ti
ne§ti de Moise Fulea, Sibiu, 1820.
60) Istoria bisericei Rominilor, atlt ace-
lot dincoace precum §i atelor dincolo de
Dunare, de Petru Major, Buda, 1821.
6,) Despre apele minerale de la Artapac, Bodoc
§i Covasna de Dr. Pop, Sibiu, 1821.
6.0 Gramatica teoretia §i practica a limbei ger-
mane, de Zaharia Columli, Buda, 1821.
) Gramatica latina, Buda. 1821.
La care se pot adaogi, ca foarte importante, ma-
card, s'au tipArit dupa an. 1.821:
 - 156 -
6.,)Dictionariu rumanese, lateinesc,si un-
guresc dein orenduiala excellentii sale pre-
osfintitului loan Bobb, vladeicul Fagarasului
as ediat, In Clus, 1822 (cf. 32. Dictionariul de Cluj).
55) Lesicon romhnescu-15,tinescu-ungu-
rescu-nemteseu quare de mai multi autori
in cursul a trideci si mai multoru ani s'au
lucratu, Budae, 1825 (cf. 32. Dictionarul de Buda).
d) Scrieri poetice:
,) AlexAndria, s. 1. inainte de 1782.
,)
Diferite poezii lirice publicate de Rominii din
Transilvania cu ocazia mortei Mariei Terezei, s, 1. ina-
inte de 1782.
1b) Critilsi Andronius, Iasi, 1794.
,e) Poezii de Alexandra Vciccirescu, Bucuresti,
1796.
,) Achilefs ley Schio de Metastasie, traducere de
Sldtineanu, Sibiu, 1797.
;31 Alex5,ndria, Mohilau, 1797.

4) Beitoldo, Bertoldino fiul sAu §i Casino nepotul

s'au, Sibiu, 1799,
,) Istorie despre Arghir cel frumos 1i
Elena cea frumoasa.... de loan Barac, Sibiu,
1801.
.6) Sindipa filosofui, din elineste, Sibiu, 1802.
Ga) Leonat betivul si Dorofata sopa sa, Sibiu,
1803.
y) Telemac, din italieneste, de Petru Maior, Bu-
da, 1807.
 - -157

8) Versuri inveselitoare la instalarea episcopului

loan Bob, II ed. Sibiu, 1807.
8) Piram si Tisbe, de Vasile Aaron, Sibiu, 1808.
10) Patimele domnului nostru Isus Hristos, in ver
surf, de Vasile Aaron, Sibiu, 1808.
ii)Versury de laude in limbs, dacoroma-
neaske la logodirea'prea eneltzatuluy no s-
tru milostiv imperat, stepen shi taike Fran-
tzi de George Lazdr, Vien a, 1808.
12) Alexandria, s. I. 1810.
12a) Viata si pildele prea Inteleptului
Esop, s. 1. 1812.
is) Fabule filosofesti si moralicesti de Dim. ri-
chindeal, Buda, 1814. .
14) Leonat betivul i Dorofata sotia sa, de Vas.
Aaron, Sibiu, 1815.
16) Jucaria norocului sau istoria lui Mencicotf, de
Lazdr Asachi, Iasi, 1816.
956) Viata si pildele lui Esop, Iasi, 1816. .

251') Viata si pildele lui Esop, Sibiu, 181G.

16) Culegere de poezii, de Paris Plomuleann, Bu-
curesti, 1817.
17) Moartea lui Avel, traducere din lira-
ba franceza de Alex. Beldiman . Buda 1820.
is) Anul cel manos, in.stihuri, grin Vasile
Aaron, Sibiu, 1820.
19) Culegere de poezii, de Negruf, Iasi, 1820.
20) Numa Pompiliu, roman de Florian, traducere
de Alex. Beldiman, Buda, 1820.
 158 -

,i) Tragodia lui Orest de... Alex. Beicli-

man, ... Buda, 1820.
) Itisipirea cea ;din urma a Ierusalimului, In
versuri, de loan Barac. s. 1. 1821.
23) Sofronhnsi Hariti, in versuri, de Vas. Aaron,
Sibiu, 1821.
24) Bordeiulindienesc... tradus de prea
cuvi osul Leon Asachi, Iasi, 1821.
26) Chemare la tiparirea cartilor romi-
nesti, si versuri pentru Indreptarea tineri-
1or d e Const. Diaconovici Loga, Buda, 1821.
e) Scrieri periodice:
1) Calindar pe 112 ani, Iasi, 1785.
2) Calendar s. 1. 1795.
aa) Calendar, Sibiu, 1803.
3) Calendar, de Sam. -Klein, Buda, 1806.
4) Calendar, Buda, 1807.
4a) Calendar, Buda, 1808.
6) Calindariu pe an. 1809, Buda, 1809.
6) Calindariu,... pe 100 de ani de la1814
pang- la 1914..., Buda, 1814.
') Calindariu, Iasi, 1814.
75) Calendariu, Buda, 1815.
g) Calendar, Buda, 1816.
82) Calindar.... cuprinde 140 de ani....
de la 1816 si pan& la 1956, Iasi, 1816.
9) Diariu sau zioariu (calendar), Buda, 1817.
ig) Calendar, Buda, 1819.
ii) Calendar, s. 1. 1821,
 - 159 -
) Biblioteca romineasca in 12 parti: partea I,
Ianuarie, Buda, 1821 (Mai departe n'a aparut).
II. Carti manuscripte.
Carti le manuscripte din veacul XVIII sint foarte
numeroase si au tot feliul de continuturi, religios, is-
toric, stientific, poetic. 0 Insirare complecta a for ar
trece peste marginele.lucrarei de lap'. Pentru aceea
vom cataloga numai doua categorii dinteinsele, pe cele
mai importante, si anume cronicele i literatura po-
pulara.
a) Cronice.
,) Cronica lui Acsenti !Jricariul (D e a doua
domnie a lui N-eculai Alexandru Mavrocor-
dat voevod In Moldova, 1711-1716).
,) Cronica lui loan Cantu (Letopisetul tArei
Moldovei de la a doua i rani la a patra
domnie a lui Constantin Mavrocordat Voe-
v o d, 1741-1769).
8) Cronica lui Enache Cogalniceanu (a1) Leto -
pisetul cArei Moldovei de la domnia 1ntliu
. si pana lava patra domnie a lui Constantin
Mavrocordat Voevod, 1733-1774; b') Stihuri
asupra Domnului Grigorie Ghica Voevod al
tarei Moldovei; c') Stihuri asupra peirei
lui Manolachi Bogdan vel vornic §i a lui l-
oan Cuza bivvel spatar carii cu urgie Impa-
rateasca si de sabie domneasca sau savirsit
.... [in anul] 1778).
 - 160 -
4) Cronica lui Badu Popescu (Cronica tarei romi-
ne§ti de la 1700-1720).
5) Cronica lui 31eculaiu Boset (Pr ea sldvita
vita a lui Neculaiu Mavrocordat cu o pre-C-
do sl a v i e, [scris la an.] 1727).
8) Cronica lui Mihail Cantacuzino (Genealogia fa-
miliei Cantacuzino, 1787, cu amdrunturi asupra Dom-
nilor fanarioti §i eu multe documente istorice intere-
sante." N. Balcescu in Ma g. is t. I, 10 sqq).
7) Cronica Cluceriului Duntitrache (Cronologia
Domnilor tarei iomine§ti dupd, hrisOave. N Beilces-
cu, ib.).
$) Cronica lui Pirvul Cantacuzino {Cronologia Dom-
nilor tarei romine§ti. IV, Beilcescu, ib.).
9) Cronica lui lerodiacmul Hawn Clococeanul (Cro-
nologia Domnilor tarei romine§ti. N. Beacescu, ib.).
14) Cronica lui Dionisie eclesiarhul (Istoria Mun-
teniei de la 1764-1815, scrisd de craioveanul Dioni-
sie Eclesiarhul intre 1814 i 1815.
,i) Cronica lui C. Isvoranu (a1) Istoria lui Tudor
Vladimireseu ; b') Istoria lui Iancu Jianu. Ambele scrise
dupa an. 1821 de un autor eontemporan cu faptele).
12) Cronica lui Zilot Rominul (a') Istoria tarei
muntene§ti de la 1796-1821 ; b') A treia domnie a
lui Alexandru Vodd Sutall; c1) Istoria zaverei [de la
1821, perduta] ; d') Descoperirea, tragedie alegoried
[perduta] ; el) Un caet de poezii politice, scris la 1829,
Ianuarie ; f') Istoria revolutiei de la 1848, scrisa in
 - 161 -
luna lui Maiu 1850. Cronica intreag a lui ZilOt Ro-
minul este in prozh si fn versuri).
,3) Cronicii anonima, numith' a lui Mustea dup5,
numele copietorului (Istoria Moldovei de la 1662 p5.115,
la 1730).
i4) Cronia anonima (Istoria Wei muntenesti de
la 1689-1716).
t5) Cronid anonima (Istoria -Munteniei de la
1700-1707).
16) Cronica. anonima. (0 cronich' rimata din veacul
trecut, scrisa peste Carpati de un calugAr de la Pris-
lop despre S-1 Nicodim).
44) Cronicb. anonima (Stihuri asupra veni-
rei Nemtilor In Bucuresti i asupra peirei
voevodul ui Hangearli ;sfirsitul veacului XVIII)
is) Cronicti anonimh, (Domnia lui George Han-
gearli).
19) Cronica anonima (Istoria Afuitorilor t5.-
rei rominesti, (And ficiorii lui Ipsilant s' au
pornit din phrtile Basarabiei ca sa-§i faca
oaste din grecime, i de arnautime si de ori-
ce adunare rea, clti voia a se uni vointei
1 o r, la a n. 1 8 21.; Muntenia).
.j Compilatia lull lenache Cogeaniceanu (Ureche,
Miron Costin §i Reculaiu Costin, 38 Il 2, 2, 3).
24) Compilatia lui Radu Lupescu (Cronicele lui
_Radu Greceanu §i Radu Popescu, 38 II 2 ci 43 II a 4).
22) Compilatia lui Vasile Canidraful (care a pre-
11
 - 162 -
scurtat la 1733 Istoriile tarei Moldovei si ale
01.6 r o min esti din multi autori; Muntenia).
23) Compilatia lui ,Stejan Stircea (L etopis et ul
Moldovei de la an. 1710 pa'nd, la al zecelea
an al domniei a doua a lui Neculaiu Mavro-
cordat; Istoria ostirei sultanului asupra
More ei. Sense jn anul 1791).
24) Compilatia lui Zonid 'oimescu Logofrit (Is
toria tarei rominesti, de la Negru ptind la Ioan
Vodd, Mavrocordat. Scrisa in an. 1792).
25) Compilatia lui Miron, (Letopisetul tari-
lor Moldovei si al tarei Muntenesti de dud
s'au descalecat pand, la Iomnia lui Mihaiu
Racovita. Scris la 1806).
26) Compilatia anonima, (Ureche, Miron Costin §i
Compilatia anonimd, de sub 43 II a 29. Ajunge pkns la
anul 1729).
27) Compilatia anonlind, (Cronica lui Radu Gre-
ceanu 38 II 6 si Cronica anonima de sub 43 II a 15).
22) Compilatia anonima (din Compilatia lui Necu-
laiu Costin 38 II 16, Cronica lui Radu Greceanu 38 II
6, Cronica anonimd, 38 II 16 si Cronica lui Radu Po-
pescu 43 II a 4).
29) Compilatia anonima (din Cronica lui Constan-
tin Cdpitanul 38 II 7 si din Cronica anonima 43 II a ,a
cap. 8 pand la cap. 15. Cuprinde anii de la 1662-
1733).

Nr. 43 II a 7, 2, 8 in Cogat. Leto p. t, II si III, ed. I

 - 163 -
si II.Nr. in Mag. i st. t. IV.Nr. 5
in biblioteca
D-lui D. Sturza de in Miclauseni.Nr. ,0 in Pap. IL
Tez. d. mon. ist. II, 159 sqq.Nr. in Rev. Toe.
II, 397 sqq.Nr. 12 a1 in Cot. Tr. 1882 p. 266, 321,
490 si an. 1883 p. 89, 121, 348.Nr. .
b1, e', P in
Re v. To c. V.Nr. 18 in Cogdi. L e t op. t. III, ed. I
si II.Nr. in Mag. is t. t. V.Nr. i5 se bseste nu-
mai in Compilatia de sub Nr. 27. Nr. ,5 in B u ci um ul,
ziar al lui Gear Boliac. Bucuresti, 1863.Nr. ,7 in Rev.
Toc. III, 327 sqq.Nr. if, in Albina Pindului,
ziar redactat de Raralomb Grandea, Bucuresti, 1869.- -
Nr. , in Rev. Toc. II, 383 sqq.Nr. 22 in Calendar
pe an. 1857, Bucuresti. Nr. 28, 24' 75 in biblioteca D-lui
D. Show de la Miclauseni.- Nr. in traducere gre-
ceasca de marele sluger Alexandra Amiras din an.
1729, manuscript la biblioteca statului din Paris. Cf.
Notice d'un ms. de la bibliotheque du roi .... par M.
Rase in V. A. U. Mir. Cost. Op. Compl. p. 269.
Nr. 27 se gaseste In traducere germane Sub titlul A n -
fang des Lebens and der Historie des durch-
lauchtigsen allchristlichen Herrn von dem
walachischen Lande Io Constantin Brancovan
Voyvod intr'un ms. din biblioteca gimnaziului evan-
gelic din Brasov.Nr. 55 in flona volume publicate
la Bucuresti an. 1858, 1859 de libraria Ioanide sub
titlul(vol.1)Istoria Moldo-Rominiei, ms. veehiu
.pe limba romina, gasit in S-ta Manastire
Cozia si Sarbanesti si (vol. II) Istoria tarei
rominesti, veehiu ms. aflat in orasul Chis-
nau de ierodiaconul Daniil. Nr. 25 in Cogal.
L et o p. t. III, ed. I 0 II.
b) In perioada de la 1700 0115, la 1821 se gd-
sese o multime de manuscripte, mai ales moldovine§ti
§i muntene§ti, cuprinzatoare de o literature religioash,
§tienpd, poetic& §i istorid, ai dreia autori nu se en-
 - 164 -
nose, care este foarte rb,spindita in toata Europa si
foarte cetita de popor, si care poarta numele de lite-
ratura populara sau, cu un termin tehnic (inglizese),
de f o 1 kl o r e. Acest folklore, care de pe la jumatatea
veacului trecut incoace, intrucit priveste tarile straine,
a inceput a fi studiat cu foarte mult zel de invatati,
mai cu same Nemti si Rusi, cuprinde, pentru literatura
religioasa, istorisiri despre diferito intimplari din viata
sfintilor, ingerilor, patriarhilor, mucenicilor (a poet i-
f e re l i gi o a se), Ia care se pot ada'ogi prezicerile de
tot feliul ci din tot feliul de lucruri ; ea literatura is-
toricA cuprinde istoria universals anume istoria popo-
rului evreu pane la luarea lerusalimului de Titus, dupd
biblie ; istoria Romanilor 'Ana la aderea Romei si is-
toria Bizantinilor plana la cAderea Constantinopolului
sub Turci, dupe cronicarii bizantinifoarte impodobita cu
legende apocrife (c r o n o g r a 1) ; ca literatura stientifica
cuprinde observapi generale asupra vointei ominesti ci
asupra raportului oamenjlor intre ; ea literaturk

poetics cuprinde romane asupra unor persoane istorice

sau inchipuite.
Originea acectei literaturi populare, care se. ga-
seste raspindita, peste toata Europa ci peste o mare
parte a celorlalte continente si care se preface zilnic
in literatura populara nescrisA raspindita de la om Ia
om numai prin viul graiu, trebue cautatA la Greci, la
Evrei ci la Indieni. La noi, la Romini, a venit mai a-
les prin mijlocirea Slavilor.
Din veac. XVI si XVII se gasesc numai putine
 165

carpi cuprinzatoare de o asemene literature, populara

(Nr. 33 a xi; 38 I a. 43, 54, 55, 57, 56, a], dB, as, 67). In
veacul al XVIII Insa se gasesc foarte multe carti po-
pulare manuscrise, i unele tiparite (Nr. 43 I b 1, 2;
C 10a ; d 1a
3 , 4, 12, lia, 15a, 15b apoi Melhisedec la
a

Iasi 1812 subtitlul Pentru Melhisedec, istorie si

tilcuire foarte minunata; Minunile maicei
domnului, s. 1. Inainte de 1782; Gromovnicul, s.
1. inainte de 1782 si Bucuresti 1795) si 61 dintr'insele a-
fiatoare la biblioteca centrala din Bucuresti, la cea din
Iasi, la D-ii Eminescu, Gr. Tocileseu §i M. Gaster au
fost clasificate de acest din urma i publicate in ex-
tract in Literatura populara romIna de D-r.
M. Gaster, Bucuresti, 1883*).
a) religioase.
*) Dam aici intalesul pe scurt al diferitdor categorii de
carti populare, care nu au cuprinsul for destul de lamurit
exprimat in titlu.
Ave s t i f a a r i p a satanei. Despre intilnirea ar-
hanghelului Mihail cu un duh necurat nnmit Avestica aripa
satanei, care spune de frica arhanghelului secretul rauta-
tilor sale §i apoi este trimes de acela in iad.
D.escoperirea sfintei leturgliii. Cum impa-
ratul Arabiei Amfilog, care a asistat la leturghie in bise-
rica S-lui nuormint de la lerusalim, a vazut Intocmai Ma-
intea ochilor hicrurile pe care be cetea preotul .i cum, lo-
vit de o aka minune, a trecut la. creltinismu.
Simbolizarea hisericei. Aratarea prin intre-
bari qi raspunsuri a Insemnarilor simbolice pe care be an
diferitele lucruri din biserica, precum ea, de pilda, cadel-
nits este maica precista, etc.
 166

3) Zidirea lumei, Adam si Eva.

9) Lemnul crucei.
3) Cain si Avel i Lameh.
4) Melhisedec.
Avraam.
Cintece d e s tea. Cintece epee despre diferite e-
venimente din biblie si din evanglielie, precum despre Cana
Galileei, trei crai de la rasarit, Adam,apoi despre moar-
te, iad, rain, a doua judecata, apoi psalmi versiflea0. Sint
scurte gi fare sa, reflecteze spiritul poporului : n'au fost
niciodata literature popular& neseriza.
C o lin d e. Balade populare compuse sub influinta
seutimentului si a supersticiilor religioale si cuprinzind tot
feliul de materialuri, citeodata religioase, altridata laice.
I r o z i. Scene teatrale asupra celor petrecute la curtea
lui hod pe vremea nasterei mintuitorului.
A s t r o 1 o g h i e. Preziceri asupra fenomenelor atmos-
ferice din timpul anului, lunelor, shptaminilor, zilelor.
G r o in o v n i c Prevestiri dupe tunet, fulger, cutremur.
0 bro ciri d e zil e. Aratarea zilelor bune si rele, in
Care adecii trebue sä se apace cineva de o treabri sau 1111.
Pro gno s tie o n. Preziceri asupra fenomenelor atmos-
ferice, asupra, culturei vitelor ssi pamintului, asupra fapte-
ler publice si private ale oamenilor, dupe planete combi-
nate cu zodiacal ii &pit diferite evenimente din timpul
zilelor.
C o liadni c. Preziceri asupra acelorasi lucruri, dupti
cele ee as vor intimpla in zilele Cra,Ounului.
T rep e t rE i c. Preziceri rlupd cliitirile membrilor cor-
pului.
Z o diil e Preziceri asupra soartei omului dupe luna
in care s'a nascut.
 167

5) Moise.
,) Solomon si regina Saaba.
8) Darimarea Ierusalimului Si legenda
proorocului Ieremia.
9) Hristos i Pilat.
Roata Jul Solomon. Preziceri dupii local unde se
°presto un graunte aruncat pe un cerc pe care se gasese
o sums de subdivizii prevazute cu numere si numiri di-
verse.
Flo area darurilo r. Vorbe 5 pilde seoase din
autorii vechi greci yi romani precnm §i din Biblie" asupra
diferitelor virtuti §Si vitii.
Al exandri a. Istoria lui Alexandru Machedon.
V a r la am si Ioasa f. Istoria unui pusnie din pustia
Senaarului, inmit Varlaam, si a unui ficior de imparat
din India, numit loasaf: cum a crestinat Varlaam pe Ioa-
saf si cum acest din urma a parasit imparatia i s'a dus
in pusnicie cu preceptorul sau.
Sindip a. Istoria unui fiu de imparat, pe care Pa in-
vatat carte un filosof numit Sindipa: cum, cind a sfirsit
cartea de invatat, i-a spus Sindipa sit tacit 7 zile, pentrueb,
altf el este amenintat de soarta rea, cum mama vitrigit a
baiatului a vrut sit -1 pearda profitind de mutirea acestuia,
si cum a scapat baiatul prin aceea ca. 7 filosofi ai curtei an
spus pe fiecare zi citeo pilda prin care probau imparatu-
lui ca nu este bine sit se potriveasca vorbelor fimeesti,
p4nace la a septe.a zi, cind s'a dezlegat limbs ficiorului
de imparat, s'a probat siretlicul imparatesei.
B e r t o l d o. Istorisire despre nazdravaniile unui masca-
rieiu, numit Bertoldo, de la curtea unui imparat.
Ralima sau 0 mie i una de nopti. Povestile pe
care le-a spus in 1001 de nopti unui imparat al Indiei so-
 168

10) Apocalipsul apostolului Pavel.

14) CalAtoria maicei domnului la iad.
12) Visul maicei 'domnului.
is) Legenda sfintei Duminici.
14) Legenda sfintei Vineri sau a sfintei
Par aschiva.
tia sa, limit& Ha lima.
Arhir i Anadam. Istoria mini sfetnic imparatese, nu-
mit Arhir, care prin intrigilenepotului sau, Anadam, a fost
condamnat la moarte de impdrat: cum a scapat ascuns,
cum a seos impfirfitia din o mare nevoie ce avea de la
ImparatulEgiptului si cum a reintrat in favoare a de ma
inainte.
Ghenoveva de Brabant. Istoria sotiei unui nobil
de Franta: cum, Ilupl plecarea barbatului sail la un rhz-
boiu, a suferit maxi nevoi din partea servitorilor castelului,
de care a scapat numai fugind in pfiduri, si cum a fost
rfizbunati s'a tutors acasa, cind a venit sotul ei inapoi.
Ilio dor. Istoria intimplarilor a doi tineri, Teaghene
i Hariclia.
Filerot ei Antusa sau Iero.t.ocrit. Istoria intim-
plfirilor a doi tineri, numiti Filerot si Antusa san Ieroto-
crit si Areti.
Dracut si Fimeea. Cum o fimee a scos pert albi n-
nui drat, care a avut gust sä vie pe pamint o bucaa de
vreme §i sa se Insoare.

Este apoi de observat ca diferitele genuri de literaturii

popularfi nu se gasesc decit rareori In manuscripte apar-
te: de cele mei multe ori, mai multe din ele se gasesc
scrise In unul acelasi manuscript, numit mixt, sborni c.
 - 169 -
is) Avestita aripa satanei.
16) Minunile S-lui Sizoe.
17) Cele 72 de nume ale lui Isus Hristos.
is) De scIntece.
22) Minunile maicei domnului.
26) Legenda lui Vasile eel nou.
21) Anticrist.
22) Descoperirea sfintei leturghii.
23) Simbolizarea bisericei.
24) Cintece de stea.
25) Collude.
26) Irozi.
27) Astrologhiea.
28) Gromovnic.
29) Obrociri de zile.
so) Coliadnic.
31) Trepetnic.
32) Zodii.
3s) Roata lui Solomon.
(3) §tientifice.
za) rloar ea darurilor (tiparit. d. Nr. 38 I a
48 si 43 I b 1, gs).
36) Pilde filosofesti (tipdrit. cf. Nr. 43 I b 2).
88) Proverbe.
87) Intrebari i fispunsuri (asupra a dife-
rite chestii morale)
38) Carte de doftorii.
-t) istorice.
22) Cronografe.
 - 170 -
8) poetice.
40) Alexandria.
41) Varlaam si Ioasaf.
42) Sindipa.
43) Bertoldo.
44) Ha lima.
45) Arhir i Anadam.
46) Iliodor.
41) Filerot §i Antusa.
4) Isopia.

B.

Fenomene limbistice proprii limbei romi-

nesti din perioada 1700-1821.

44. Daca trecem cu viderea influintele sintac-

tice provenite de la cartile straine din care se fateau
traducerile, apoi se poate nice ca limba romineasca
scrisa din perioada de la 1700 la 1821 nu posede,
comparata cu limba de astazi, fenomene caracteristice
fonologice, morfologice §i sintactice, §i ca singur numai
dictionarul cel plin de cuvinte slavonesti, si citeodata,
grecesti on rusesti, da o importanta nota caracteristica
limbei acesteia.
Dintre toate cartile din veacul al XVIII cele bi-
 - 171 -
sericesti sint cele mai pline de cuvinte stfaine, 0i anu-
me slavone. §i chiar, in lipsa cuvintelor curat romi-
nesti, disp'arute astAzi, care formau una din trassatu-
rile cele mai remarcabile ale limbei din sec. XVI,
XVII, numeroasele cuvinte slavone din cartile biseri-
cesti'ale perioadei 1700-1821, pe care de altfel le a-
veau 01 cartile din perioadele precedente, par inch' si
mai numeroas'e ai dau limbei in care sint scrise car -
tile aceste o fisionomie special'a, incit i-au procurat o
numire a parte, aceea de limba bis ericeasch.
Limba bisericeasca a continuat pans tirziu duph
anul 1821, cu intreaga, avutia sa in cuvinte slavonesti,
fart schimbare, invrernece limba scrisa, laic' a trecut
intre anii 1700 si 1821 prin diferite faze dup4 educa-
tia greats sau ,ruseasca, sau latineasca a scriitorilor,
astfel incit in sec. XVIII nu mai este o singur6, limb&
scrisa, ci dou'd limba artilor bisericesti, neschimbata
i foarte influintaa de dictionarul slavonesc, i limba
scrisb, laic', care in locul cuvintelor slavone pastrate
de limba bisericeasca on alaturi cu ele a introdus
trbptat i variat cuvinte grecesti on rusesti.
45. Dupalcum in limba de astazi (cf. 36 nota si
40' nota) se mai pastreaza urme izolate de fenomene
care apartineau in veac. XVI, XVII intregei limbi ro-
minecti, tot astfel in perioada 1700-1821 se gasese
pe ici pe colea pastrate ramacite dintr'insele. Limba
Munteniei de dincoace de Olt se pare cb, a fost cea
mai conservatoare din toate, caci, invremece, ca sa nu
lu'am decit un exemplu, in cronica lui Dionisie Ecle-
 - 172 -
siarhul, de pildh (43 II 10),un craiovean acelanu
se gAse§te un singur fapt din eel() InOrate de not ca
proprii veacurilor XVI, XVII, in Cronica lui Zilot .Ro-
minul (43 II 12) intilnim des mai nitrite din ele :

Nu. crez sa fi fost vreodata acest fel de maid nevoi

Ca aceste ce acuma p etr ecum §i vazum not (39 b p,)
Col. Tr. 1882, p. 275.
i nu-i fu numai atita, numai a se mazili,
Ci peste putine zile it vhzu rn ca §i pert
lb. p. 276.

§i aca, saraca de omenire

Era ajunsa mai la peire,
Cind deodath o de§teptare
Vazu ra ivita la mic i mare,
Sh, nazueasca, maich, la tine,
Groaznica rang so-intorci in bine,
Cum i urmaram, caci lh,sind mortii,
Drept la biserici mersem cu totii,
Rev. Toe. V, 348.
Perind holera, inceth peirea,
§i not rhmasem cu pomenirea.
Ib. 349.
De odata mai mita, parte
V a z um din tad, ca se clesparte.
Ib. 350.
 173 -

Ci nu Intealtfel cerum dreptate,

Ci fara cuget de rautate.
Ib. 351.

Ins' avurn parte ea pasa fuse

Cu o fire blincla.
lb. 352.

i vazum ca si aduse pre taing pre un calugar

ce se afla schimnicind la manastirea Sinaei.
lb. 75.

. . . . pana atunci Inca nu ma avea ho tarlt a

spune adevarul (39 b 3.).

Col. Tr. 1882 p. 281.

Venirea lui (Ipsilant) In scaun silni ca. de Rusia

de unde era fugit i cu ostiri rusesti (39 b o).
Col. Tr. 1883 p. 92.
. . . . pentru vorba Impa'ciuirei ce era adeca Intre
. Pazvantoglu cu Poarta nu avea Pazvantoglu voia da-
ta oamenilor sai a supara peste orinduiala (39 c a).
Col. Tr. 1882 p. 325.

Cauta Indrepteaza
Cum stii ca un stpin:
Din case-ti departeaza
Neam in tort si pagin (39 d a).
Col. Tr. 1883 p. 124.
 174 -

46. Limba romineasdi vorbitA din perioada 1600

1821, care se poate ceti mai cu seam& In actele pu-
blice i In literatura populara, cu grew se poate deo-
sebi de limba romIneasca vorbita de astazi:

C.

Date biografice.

47. Scriitorii romini mai Insemnati din perioada

de la 1700 la 1821 sint urnatttorii.
a) In Transilvania.
a) Episcopul Joan Bob. Nkscut 1739, mort 1830.
Preot de mir in mAnastirea de la Bias Oita la 1779,
protopop la Tirgul Mure,sului pans la 21 Octombre
1782, cind fu numit episcop al Romtnilor uniti din Tran-
silvania. A scris Nr. 43 I a 5, 0, 8 ; c 54,
E3) Samuel Klein. S'a nAscut In Sad, In scaunul
sasesc, al Sibiului, la an. 1745. Dupace a invatat in
seminariul din Blas, s'a calughrit la 1762, a petrecut
In manastirea din Bias pang, la an. 1766 si in acest an
a fost trimes cu cheltheala statului la Viena pentru a
Inv'ata teologia in colegiul pazmanian. La intoarcere
a lost numit profesor de matematic'd si etica la semi-
minariul din Blau Insa, dupa scurth. petrecere In acest
oral, el a insotit in primavara anului 1773 pe episco
 - 175 -
pul de Blas, Grigorie Major, la Viena, si de atunci
pans in an. 1782 a functionat ca p r a ef e ctus stu-
dior um in seminariul grecocatolic din Viena nu-
mit al S-tei Varvara. De la 1783 'Ana la 1803 a
trait ca calugar si in diferite slujbe calugaresti la ma-
nastirea din Bla, ocupat cu traducerea, scrierea si
publicarea de carti, fara, alta turburare in cursul linis-
tit al vietei unui out pacinic si slabanog fiziceste decit
ea vizita din cind in chid pe episcopul de Oradea Mare
si ca, a fost tras la judecata, inaintea capitolului ma-
nastirei la an 1798 sub cuvint ca voea sa treaca la
religia ortodoxa, neunita. De la 1803 pa,na, la moarte
(1808) a petrecut la Buda ca revizor de chili la tipo-
grafia universitatei (cf. 29).
Klein a lost unul dintre cei mai productivi scrii-
tori romini din perioada 1700-1821 si operele, sale,
cunoscute.pana astazi, unele tiparite jar altele rnanu-
scrise, sint urmatoarele.
i) Elementa linguae Taco-romanae sive
valachicae, Vindobonae, 1780 (in colaborare cu
qincai; 43 I c 8. cf. 32).
2) Dissertatio canonica de matrimonio
juxta disciplinam graecae orientali s eccle-
siae, Vindobonae, 1781.
3) Dissertatio de jejuniis graecae ori-
entalis ecclesiae, Vindobonae, 1782 (a doua
editie, in traducere romineasca, Buda, 1828).
4) Propovedanii la ingropaciunea oame-
nilor morti, Blas, 1784.
 - 176 -
5) Biblia, Blas 1795 §i Petersburg 1819.
6) Teologia moraliceasc6, Bias, 1796 (43 I a 9).
66) L oghica, Buda, 1799 (43 I b ,9. Traducere
din Baumeister):
7) Dreptul firei sau legile firesti, Blass, 1787, ms
Tiphrita Sibiu, 1800 (43 I b i2a. Traducere din Bau-
meister).
s) Acaftist, Sibiu, 1801 (cf. 32).
9) Dissertatio de statu et politia reli-
giosorum et monachorum orientalis eccle-
siae, ms.
) Practica consistoriala. ms.
ii) Peculiaris tractatus philosophico-
theologicus de revelata religione christi-
ana. ms.
12) Indreptarea pachtosilor. ins.
13) Cartea de cAsatorie. ms.
14) Conciones. ms.
15) Lucianus, De veris narrationibus, tra-
ducere din greceste in latineste. ms.
6) Segneri Instructio poenitentis, traduce-
re. ins.
L7) Thomas de Kempis, Imitatio Christi, tra-
ducere. ms.
,$) Omiliile S-lui Vasile, traducere din greces-
te. ms.
19) Invathturi cata cei ce via la botez ale S-dui
Chiril de la Ierusalim, traducere. ms.
29) Operele S-lui Dosoteiu, traducere.
 - 177 -
x,) Invataturi ascheticesti ale S-lor Pahomie §i E -
'rem Sirul, traducere. ms.
22) Omiliile S-lui loan gurd de aur, traducere. ms.
23) Citeva omilii ale S-lui Grigorie- de Bazianz ,
traducere. ms.
24) Ioasaf Varlaam 9i credinta ortodoxa ale
S-lui loan Damaschenul, traducere. ms.
25) Citeva omilii ale S-lor Epifanie, Ef rem 91 Da-
maschin, traducere. ms.
26) Cartea cittra pastor si citeva cuvintari ale S-lui
Loan Climax.
27) Canoanele tuturor soboarelor in biserica rasa -
ritului primite. ms.
28) Brevis notitia historiae Valachorum
aborigine gentis usqueadsaeculumXVIII.ms.
22) Istoria lucrurilor i intimplarilor
Rominil o r. ins. (extrase publicate in Calendar, Buda,
1806).
So) Istoria bisericeasca. a Rominilor din Transil.
vania. ms. (extrase in Cipariu, Act e i fragmente,
131as, 1855 p. 79 sqq.).
21) Istoria conciliului de la Florenta. ms.
82) Istoria impa,recherei intre biseiica rasaritului
acea a apusului. ms.
,) De origine Daco-Romanorum. ms.
24) De metropoli transilvanica. ms.
35) Istoria bisericeasca, universal& pe scut,
86) Annales principum transalpinorum
et moldavicorum. ms.
12
 - 178 -
37) Fleury, Istoria bisericeasca, traducere,ms.
zz) Marmontel, Belisariu, traducere. ms.
39) Baumeister, Me t a f i s i c a, traducere. ins.
4) Aritmetica, traducere. ms.
41) Via4a si faptele lui Esop, traducere. ms.
42) Dictionarium valachico-latinum, ms.
(cf. 32).
43) Istoria Domnilor tarei Mvldovei. ms.

Manuscriptele se gasesc in Bibliotecele semina-

riilor din Oradea Mare si Bias.

-) George i5'incai. Nascut in Samsud, in scaunul

Muresului, la 28 Fevruarie 1753 sau 1754. Familia
lui se tragea din §inca veche, in Cara Oltului, de uncle
numele Dupace a invatat cele dintiiu elemente
in scoala din Sabed, sat locuit de Secui unitari, gin-
eta Isi continua invatatura la Reformati to Osorheiu
(1766-1768) si la Catolicii Iesuii in Cluj (1768 -
1772) si la Gimnaziul Catolicilor Piaritl din, Bistrita
saseasca (1772-1773). La an. 1773 a fost primit ca
profesor de retorica si poetica in scoalele rominesti din
Blas. Mitropolitul Grigorie Maior l'a trimes in anul
urmator (1774) impreuna cu Petru Major in scoala de
propaganda fide din- Roma. Cinci ani stete qincai in
Roma, doi pentru filosofie, trei pentru teologie in co-
legiul de propaganda. La 28 Ianuarie 1779 primi lau-
rea de doctor in filosofie i in teologie. In Roma puse
fundamentul studiilor sale istorice. El ajunse a fi numit
 179 -

custode al bibliotecei colegiului de propaganda. Mul-

tamita eu deosebire cardinalului tefan Borgia, secre-
tarul colegiului, toate bibliotecele Romei erau deschise
lui si anume: biblioteca vaticana, biblioteca so-
pra la Minerva, biblioteca benedictina, afara de biblio-
teca colegiului, al arei custode era el insusi. Culegea
zi si noapte Cu o ardoare fare de exemplu din arti si
manuscripte. Borgia Ii cistigase de la papa Piu VI
voia formala de a ceti toate cartile, ysi cele oprite si
damnate, si de a cerceta si consulta toate bibliotecele.
Ce e mai molt, acest cardinal merse cu bunavointa
pb,na acolo de a-i toemi, cu banii sal proprii, un preot
Invatat ca sa -1 clued, oricind ar cere, prin bibliotecele
publice, i sa-1 poarte pi sa -1 IntroducA in soeietatile e-
ruditilor Romei. De multe on Borgia singur ii cauta
i -i arata diferite earti, pane aici necunoscute, ce en-
prindeau ceva despre Romini. Ades II poftea la masa
sa, ineunjurata pururea de eruditi ai Romei i straini,
din ale caror convorbiri profita in toate privirile." La
Intoarcere din Roma (1779), dupace a stat o bucata
' de vreme In seminariul S-ta Varvara din Viena, pentru
a se deprinde cu pedagogia,Si dupace a legat in acest
oral relatii de prietenie cu invatatii Cornides, Benko,
Sulzer, care i-au imprumutat cArti si manuscripte, Sin-
cal a fost numit Intre auii 1780 si 1782 director al
scoalelor rominesti din Transilvania, cu resedinta In
Bias, si putin in urma, la 1784, se las& de calugarie,
In care Intrase la 1774. Dupace administra scoalele
rominesti de peste Carpati (300 pe vremea lui) in timp
 - 180 -
de 12 ani, a fost dat in judecata la 1794 si destituit
sub cuvint_ ca ar conspira contra linistei publice: in
realitate qintai gi cu prietinii lui, Klein, Baru Major,
§i alti Romini luminati de pe vremea aceea prea luase
la serios reformele lui Iosef II, incepuse a crede intr'o
protectie permanentk a guvernului austriac, inminase
dietei transilvane in Cluj o suplica prin care pretin-
deau restabilirea Rominilor, vechilor co]oni ai lui Tra-
ian, in uzul tuturor drepturilor nationale, deopotriva cu
celelalte natiuni ale Transilvaniei," rkspunsese prin an-
ticritice energice la criticele pe care invittatul sas E-
der le facuse pretentiunilor lor, inteun cuvint devenise
nesuferiti pentru reactia aristocratica care a urmat inc
inainte de moartea lui Josef II (1790). ;incai a cautat
intliu cu suplici in guvern sk-si dreagk lucrurile (1796),
apoi a fost instructor al copiilor unui nobil ungur, corn-
tele Daniel Vass de gega (pans la 1803) si restul vie-
-pi pang la moarte (a murit la elevii ski, comitii Vass,
in 2 Noembre 1816) l'a petregut in calktorii neintre-
rupte pe la resedintele prietinilor ski, Episcopii Doro-
bant si Vulcan de la Oradea Mare, comtele Vass in
Sinea comitatul Abauivar, istoricul ungur Kovachich de
la Pesta, i pe la Bias. si Alba Iulia, unde-si supunea
cronica la cenzurk tot nadkjduind eh' va pute sa o
publice (cf. 29).
Scrierile lui A5tincai, unele tiphrite si altele ma-
nuscrise sint urmatoarele:
t) G-ramatica Latino-romink Blas, 1783 (43 I c
12 cf. 32).
 - 181 -
2) Catehismu, Blas, 1783 (43 I a 2).
9) Aritmetica, Blas, 1785 (43 I b ,).
4.) Doua abecedare, unul in 4 limbi (latinA, un-
gara, germana si romina) si altul numai in limba ro-
mint, Blas, 1783 si 1796 (43 I c a 79).
5) Supplex libellus Valachorum Transil-
vaniae, cum notis historico-criticis, CIau-
diopoli, 1791.
6) Elegia nobiIis Transylvani Georgii Sin-
kai de Eadern, in Ladislai Nagy Orodias, Magno-
Varadini, 1804 p. 189 sqq.
7) Epistola ad Lipszki, Buda, 1804 (43
1 c ).,
9) Hronica Rominilor.
Opera cea mai importanta a lui Cuprinde
anii de la Hristos 86-1741 si imbra4oseaz6, istoria tu-
turor Rominilor. A inceput sa se publice de autor in
Calenclarele de Buda pe 1808 si 1809 (pan'a la an. 264).
Pa'na la an. 1383 s'a publicat Cronica lui qincai in
Buda, ?, de Alexandru Gavra. NIA, la an. 1000 s'a
, publicat in Iasi, 1843, de arhimandritul Gherasim Vida,
care avea un manuscris cumparat in Viena la un me-
zat al unor librari. Dupa manuscrisul lui Vida s'a fa-
cut publicarea Intregei cronice de Laurian, Iasi, 3 vol.,
1853-1854, cu cheltueala lui Grigorie Ghica Voda.,
care a daruit manuscrisul bibliotecei din Iasi.

9) Responsum ad crisim Josephi Caro-

li Eder in supplicem lib-ellum Valachorum.
Transilvaniae-.-ms.
 - 182 -
) Vocabularium pertinens ad tria reg-
na naturae. ms.
Vocabularul este latin-roman-german-maghiar de-
spre numirile pantelor, mineralelor si animalelor.

,OScara I sau aratarea numelor si a lucrurilor

care se afla in cronica Rominilor, pentru anii 86-
1493. ms.
,) Index in tomum 1 chronici. ms.
13) Istoria naturei sau a firei. ms.
14) Scrisori catra guvernul Transilvaniei si inspec-
torul Martonfi. ms.
) 0 scrisoare cats inclytum regiae typographiae
officium" In care se apb,ra contra acuzarilor lui George
Obradovici din Banat ca nu ar traduce bine cartile ro-
mirie ti. ms.
16) 0 scrisoare catra, episcopul de Oradea Mare,
Vulcan. ms.

Manuscrisele se gasese la bibliotecele Muzeului

transilvan Cluj, Seminariului din Oradea Mare.

a;) Petra Maior. Nascut in .Capusul de cimpie,

comitatul Turdei, fiu al lui George Maior nobil de
Dicio Szent Marten Si protopopul din tinutul Capusu-
lui _de cimpie. Nu se stie anul nasterei. Probabil s'a,
nascut 1760-1761 sau 1753-1754. A studiat in 0-
La 1774 a fost trimes impreuna
§orheiu, Cluj, Blas.
cu 15'incai in institutul de propaganda fide din Roma
 - 183 -
deditd, episcopul Grigorie Maior, unchiul sau. Dupace
s'a intors la Blass, s'a calugarit sub numele Paul §i a
petrecut in manAstire panA la 1784. cind a Orbit ma-
nastirea §i s'a facut paroh Reghinului §i protopop al
Gurghiului. La 1809 s'a dus la Buda ca revizor de
dill al tipografiei universitatei, post pe care-1 avusese
Klein i pe care l'a pastrat §i Petru Major p6,0, la
moarte (1821). Petru Major a avut norocul sä-§i va-
dh, publicate; inca fiind in viata, mare parte din ope-
rile salehienu la care n'au reu§it gi ceilalti invklati
transilvaneni, prietini §i contemporani cu dinsulgi prin
el s'au faspindit mai intiiu printre Rominii din cele-
lalte ph,rti ale Daciei ideile, asupra limbei, nationali-
,
tatei gi drepturilor Rominilor, care au agitat pe Ro-
minii din Transilvania de la mijlocul veacului al XVIII
incoace (cf. 29).
Operele lui Petra Major, uncle tiparite §i altele
manuscrise, sint -urmatoarele:
,) Intimplarile lui Telemac, 'din italiene§te, Buda,
1807 (43 I d 7).
2) Didahii sau predice pentru cre§terea pruncilor,
Buda, 1809.
) Propovedanii sau predice la morti, Buda, 1809.
4) Predice de duminici §i sa,rbAtori, Buda, 1811.
5) Istorie pentr.0 inceputul Rominilor
in Dacia, Buda, 1812 (43 I c 38).
8) Animadversiones in recensionem his-
toriae de origine Valachorum in Dacia, Bu-
da, 1814.
 - 181 -
7) Reflexiones in responsum domini re-
censentis viennensis-(Kopitar)ad Animadver-
siones, Pesta, ista'.
,S) Contemplatio recensionis in valachi-
cam anticriticam, Buda, 1816.
0) Orthographia, romana, sive latino-va-
lachica, Buda e, 1819 (43 I c 46).
J0) Istoria bisericei RONminilor, atit a-
cestor dincoace precum si acelor dincolo
de Dull:are, Buda, 1821 (43 I c 5).
) Dialog pentru Inceputul limbei romine intro
nepot i unchiu, tiparit la inceputul dictionarului de
Buda (cf. 32).
,2) In mare parte Dictionariul de Buda (43 I c 55).
13) Fragmente din o istorie bisericeasa. ms.
. ) Protopopadihia. ms.
i3) Animadversiones in recensionem his-
toriae de origine Nalachorum in Dacia
1814 (?), ca easpuns la recensiunea anonima din ga-
zeta literary din Viena Nr. 98 din 7 Decembre 1813
(aceeasi cu cea de sub 6 ?). ms.
) Reflexiones in responsum domini re-
censentis viennensis, 1815 (aceeasi cu cea de
sub- , ?). ms.
Contemplatio recensionis in valachi-
cam anticriticam litterariis ephemeridibus
viennensibus divulgatae (aceeasi cu cea de sub
s ?). ms.
 - 185 -
is) Fragmente de gramatica romineasca. ms. (S'au
publicat in parte Cip. A r b. p. fil.).

Manuscriptele se gasesc in bibliotecele publice din

Transilvania.

E) loan Budai Deleanu. Se- stie despre el numai

ca era Transilvanean, cg a -ocupat la Lemberg multa,
vreme o functie a statului i ca se intitula consilia-
rius fori nobilium de repo Galiciae" (cf. 29).
Opere le lui Budai Deleanu, toate manuscrise, sint
urmAtoarele.
') Lexicon rominesc-nerntesc i nemtesc-rominesc,
cu o introducere istorica,
2) Temeiurile gramaticei rominesti, 2
exemplare.
3) Dascalul rominesc pentru temeiurile
gramaticei rominesti.
Fundamenta grammatices linguae ro-
m anicae, in latineste.
5) Kurz gefasste Bemerkungen fiber die
Bukowina.
6) "Ye originibus populorum Transylva-
niae.
7) De unione trium nationum Transilva-
nia e.
8) Hungaros ita describerem..
g) Hungari vi armorum Transylvanian
non occuparunt.
 - 186 -
10 0 scrisoare catra Engel impreuna cu o traduL
sere a lui Simeon Dascalul, in latineste.
,i) 0 scrisoare catra Petru Maior asupra ortogra-
,
fiei (cf. 32).
12) 0 scrisoare catra Petra Major, cuprinzind un
extract de gramatica romineasca.
13) Tiganiada sau tabd,ra Tiganilor, pii-
mation iroicomico-satiricon,alcatuita in 12
ctntece de maestrul cintaret Leonache Di-
aneu, imbogatita cu multe insemnari si ba-
gari de sama mitice, filosofice, istorice, fi-
Iologice si teologice, de Mitru Peron (Publi-
cata in Buciumul romin, ziar, Iasi, 1877 si
fragmente in Ar Densupanu, Cercetari literare
Iasi, 1887, p. '245 sqq.).
14) Trei viteji, poem in versuri (in legatura cu
Tiganiada).
15) Muntenii sau fratii gemeni, drama.
Manuscrisele la Biblioteca centrala din Bucuresti.

Dimitrie Tichindeal. Isascut in Banat,. la Be-

cicherecul mic in cel de pe urrna, sfert al secolului tre-
cut. Preot in comuna sa natala mai intiiu, apoi, de la
1812-1813, profesor la scoala normal& romineasca din
Arad; jar de la 1813 pana la moarte (putin dupa 1814)
a petrecut in orasul Mu natal, ca preot, si in Temi-
soara. Tichindealu a fost, impreuna cu Paul forgo-
vici, Rominii Banateni care in al XVIII secol au adop-
 - 187 -
tat Mai cu mult foe ideile de patriotismu rominesc ale
Rominilor din Transilvania.
Operele sale, unele tiphrite, altele manuscrise, sint
urmatoarele :
-4) Sfaturile intalegerei eelei sanatoase, Buda, 1802

(43 I b 14).
2) Adunare de lucruri moralice§ti, traducere, Bu-
da, 1808 (43 I b ),
8) Epitomul (?), Buda, 1808.
4) Asupra infiiinarei §coalei pedagogice in Ara-
dul vechiu, s. 1., 1813 (43 I c 65).
5) Fabule filosofesti si moralicesti, Buda, 1814
(43 I d 74. A doua editie, Bucuresti, 1838).
6) Teologia. ms.
7) Dogmatica i pastorala. ms.
s) Istoria bisericeasa. ms.
9) Tilcul faptelor sfintilor apostoli. ms.
7,;) Filosofia. ms.
) Istoria naturals. ms.
t2) Canoanele soboarelor. ms.
16) Cristianismul cum este si cum ar trebui §i pute
fi dup.' glasul Evangheliei. ms.

Manuscrisele sint marturisite de autor in precu-

vintarea Epitomului. Unde .sint?

1) Paul lorgovici. Islascut la Varadia in Temisana,

an. 1764. A invatat pans, la 12 ani la Ver§et, dupa
aceea la Segedin, Posov si Pesta, unde a studiat filo-
 188 -

sofia si dreptul. A fost apoi la invataturi in Viena si

in Roma, uncle a petrecut doi ani. La 1790 s'a dus la.
Paris, si de la Paris la Londra, uncle a trait 11 luni.
La intoarcere a trait intiiu la Verret ca profesor pri-
vat si advocat, apoi, dupace a stat inchis o bucata de
vreme pentruca publicase Observatii asupra lim-
bei rominesti, a fost numit profesor la gimnaziul
din Verret, an. 1805. A murit Ia 1808 (cf. 29).
Operele sale slut:
) Observatii de limba romineasca, Bu-
d a, 1799 (43 I c 22).
2) Un glosar in 4 limbi (perdut).
a9') I. Molnar de Midlersheim, doctor oculist si partas
ca impaciuitor in revolutia Rominilor de la 1784, a scris
i) Deutsch-walachische Sprachlehre,Vi-
en a, 1788 (43 I c 18).
2) Retorica, Buda, 1798 (43 1 c 20).
2) Istorie unversala, Buda, 1800 (43Ic,4).
t) Samuel Korosi. . Profesor in colegiul reformat
din Cluj si M. Osorheiu (cf. 29). A scris :.
1)Orthographialatino-valachica(43Ic2g).
2) _Lexicon valachico-latino-hungari-
c um. ms.
8) Grammatica. ms.
Manuscrisele uncle sint ?

k) George Lazar. S'a nascut in Transilvania, Ia

satul Avrig linga Olt in an. 1779. A invatat in scoa-
lele din Sibiu si din Cluj si apoi, cu ajutorul banese
 - 189 -
al baronului sas de Bruckenthal la universitatea din
Viena, uncle a luat licenta in teologie i a urmat la
cursurile de fizicii, si de matematica. La intoarcere, in
1814, Lazar a servit citva timp ca predicator si cati-
het la episcopia romina neunita din Sibiu cu gind ca
sa se fad episcop atunci dud ar ramble vreun scaun
vacant. Ocazia s'a §i prezentat indata, la 1815, dar a
fost respins de la concurs pe motivul ca era prea in-
vatat pentru Romini: in realitate Lazdr, ca 8i ceilalti
Transilvaneni contemporani cu dinsul, trecuse margi-.
nile hotarite de dezpotizmul austriac in libertatea cugeta-
rei i indraznise chiar, la o predica din episcopie, sa
acuze pe insusi imparatul ca in schimbul serviciilor pe
care i le-au fa'cut Rominii totdeauna n'a vrut sa rem-
noasca egalitatea Rominilor cu celelalte natii din Tran-
silvania. Vazind ,ca nu poate sa fie episcop, Lazar s'a
hotarit sa fie profesor §i a trecut la 1816 muntii in
Muntenia, unde, dupa indelungate staruinte la eforia
§coalelor (grecesti, sustinute cu banii romine§ti), reusi
a deschide in Bucuresti, in incaperile manastirei S-lui
'Sava, o scoala romineasca, in care el singur era profesor
de toate cele, de gramatica, geografie, matematica, desen,
filosofie, inginerie. In timp de cinci ani-- el a invatat
singur si de la o vreme ajutat de elevul sau, Eliade
Radulescu, papa cind la 1821 s'a inchis §coala lui Lazdr,
din cauza turburarilor politice din acel timp, pentru a
se redeschide mai tirziu, sub Grigorie- Ghica (1822)
cu numele de Gimnaziul S-1 Sava.
Daca ne gindim ca scoalele in tarile rominesti
 - 190 -
de dincoace de Carpati inainte de 1821 au fort totdea:
una, chiar cele de sub Vasile Lupu §1 §erban Canta-
cuzin, cu tendinte straine, cu profeso ri straini §i cu
Invalaturi in limbi straine, Si ea mai ales in scoalele
de la sfirsitul perioadei care ne preocupa atit era de
inra,'dacinat spiritul grecesc, incit Domnului i chiar
boierilor paminteni cu greu li intra in cap ca s'ar
pute invata ceva si in limbs romineasca, apoiintrucit
priveste MunteniaGeorge Lazar cu drept se poate
considera ca fundatorul scoalelor nationale.
Operele sale, parte tiparite, parte manuscrise, slut
urmatoarele:
3.) Versuri de lauds la incoronarea Imparatului
Franz, Viena, 1808 (43 I d 11).
2) Apel catra publicul rominesc pentru publicarea
de carpi rominesti, Buctresti (?) 1822.
3) Povatuitorul tinerimei catra adeva-
rata si dreapta cetire, Buda, 1826 (Abecedarul
lui George Lazar..
4) Aritmetica matematiceasca, alcatui-
ta acum lntiiu pe limba romineasca, prin
G. Lazcir, intru folosul scolarilor sai din
s co ala din S-1 Sava, ms. In Biblioteea de la Bu-
curesti.
5) Cuvint rostit la inscaunarea mitro-
Politului Dionisie Lupu, 1819, ms. Publicat in
An. A c. r o m. ser. I, t. IV, p. 111 sqq.
6) Cuvint rostit de profesorul Lazcir, 30
 - 191. -

Iu lie 1822 la suirea pe tron a lui Gr. Ghica,

ms. Publicat in Re v, To c. I 360 sqq.
7) Filosofia, ms. Perdut.
8) Matematica, ms. Perdut.
9) Geografia, ms. Perdut.
,9) Istoria universals, ms. Perdut.

Nr. 7, 8, 9, 10, sint marturisite de Lazcir in Apel

catra, publicul rominesc, carte insemnata sub Nr. a.

),) Vasile Aaron. S'a nascut la Glagovat, un sat

aproape de Blac, cam pe la anul 1770. A invalat in
Blass, Cluj ci Ocerheiu. Advocat la Sibiu, unde a murit
in an. 1822. A prelucrat §i tipgrit carti populare din
genul poetic. El §i cu Joan Barac, compatriotul ci con-
temporanul sau, au fost -cei dintiiu scriitori care au in-
treprins pe o scare mai intinsa publicarea literaturei
populare romine. A scris :
7) Piram 4i Tisbe, Sibiu, 1808 (43 I d 9).
2) Patimele Domnului Isus Cristos, in yersuri, Si-
biu, 1808 (43 I d ,8).
9) Leonat betivul i Dorofata sofia sa, Sibiu, 1803
ci 1815 (43 I d sa, 34).
4) Anul cel manos, in stihuri, Sibiu, 1820
(43 I d 78).
9) Sofronim §i Hariti, in versuri, Sibiu, 1821 (43
I d 23).
0) Eneida lui Virgiliu, traducere. ms. (Unde ?).
11) Joan Barac. A scris
 - 192 -
i) Istorie despre Arghir cel frumos §i
Elena cea frumoast, Sibiu, 1801 (43 I d 5).
2) Risipirea cea din urma a Ierusalimului, in ver-
suri, s. 1. 1821 (43 I d 22).
8) 0 mie li una de nopti, Brapv, 1836-1838)
8 vol.
4) Tilu Buh-Oglinda, in Fo a e a Duminicei, ziar,
Brasov, 1837.
5) Cei trei frati ghebo§i, istorie comich in versuri,
Brapv, 1843.
b) In Moldova.
a) Dimitrie Cantemir. Principele Dimitrie Cante-
nzir s'a nascut la 26 Octombre 1673. Tatal sau, vault
Constantin Cantemir (1685-1693), era pe acel timp
numai sardar. Pe la 1687, sub domnia tatalui sail, a
fost trimes ostatic la Constantinopole, unde a stat pant
la 1691, in care vreme a pus, sub profesori greckbaza
marei eruditii pe care a facut-o apoi cunoscuta in seri-
erile sale. La 1691 fratele sau mai mare, Antioh
(Domn al MOldovei in (Iona rinduri: 1697-1701, 1705
1707) veni in locul sau ca ostatic, jail el se In-
toarse acasa, la Tarsi. Cind a murit Constantin Cantemir
(1693), boierii iu ales Domn pe Dimitrie, dar domnia
nu i-a tinut decit trei saptamlni, pentruca Poarta, in
urma staruintelor Iui Constantin Brincoveanu, intari
Domn in locu-i pe Constantin Duca, ginerele Domnului
Munteniei, §i-1 sill prin urmare sa paraseasca tara §i
sa se duct la Constantinopole. Pant, la 1710 a stat a-
proaie neintrerupt In capitala Turciei, uncle §i-a con-
 193

tinuat si coniplectat studiile incepute tot acolo depecitid

era copil: numai intre anii 1700-4701, sub domnia
dintilu a fratelui situ Antioh, a mai venit in Moldova
pentru a se casatori cu Casandra, fiica lui Serban Can-
tacuzin, fostul Domn al Munteniei.In anul 1710 a fost
nevoit prin staruintele Vezirului sit primeascrt domnia
Moldovei credeau Turcii, in imprejuritrile grele in care
se afiau din cauza amenintdrilor lui Petru Cet Mare,
Invingiitorul Suedezilor la Pultava, tit nimeni mai
bine decit Dimitrie Cantemir, cel crescut In mijiocul
Turcilor, nu va pute -sa li apere interesele In Moldova.
De abia aiuns la laf,i Insa, Dimitrie, nedumerit asupra
pritc-rilar celor doi dusmani, si bine hothrit de a ave
in videre numai interesele Orel, iii puse In minte de
a se lua cu binele 5i pelinga Tdrei §i pelingh, Rusi,
panacInd va vide cum se aleg lucrurile, i deci pe de
o parte Intretinea regulata, si prieteneasa corespon-
denta ca armata turceascil, chreia ii procura tot ce era
Bator, ca un Domn supus, sa i procure, iar pe de alta
tritnetea sol la Imparatul Rusiei, la Iaroslav, pe Luca
Vistiernicul, tare incheih cu Petru Cel Mare cunoscu-
tul tractat : Tara Moldovei cu Nistrul sa -i fie hotarul,
si Bugeacul, si cu toate cetatile, tot a Moldovei s'a fie ;
numai, de odata prin cethti sa aseze Moscalii osteni,
Ora s'a intemeia tam; iara apoi sit lipseasca oastea
moschiceasca.Bir sit nu deie tara niciun ban. Pre
Domn sa nu-1 mazileascil imparatul pang la moarte; ..si
pre tuna din fiii lui sa fie, pre carele si-ar alege ta-
ra.Neamul lui sa nu easy din domnie; numai, cind
13
 - 194 -
s'ar haini, sau -cind si-ar lepada legea, atunci acela sa
lipseasca si sti puie din fratii lui.Pre boieri sa nu-i
mazileascA Domnul din boierie pAna la moarte, sau cu
mare villa ma -i scoata.Vama ocnei ti altor tirguri sä
fie venitul Domnilor; iala alt dare sA nu fie.Mazilii
i mantistirile sh-si stiipineasea ocinele, mosiile i ve-
cinii siii; si sa-si iee i desetin4 de stupi i de mas-
curi si gostinl de of de pe mosiile sale.Zece mil de
oaste sä fie tot gata in tall, si Imparatia sa li deie
lefe din visteria ImpArateasca, din Stolita.Din Mos-
cali sa, nu se atnestece la boieriile Moldovei, nici s'a, se
insoare in tat* nici mosii sa, nu cumpere.Domnul
pre boieri sa nu fie volnic a-i perde, once grescda ar
face, fara sfatul tuturor i farA iscAlitura mitropolitu-
lui.Catra aceste i -au dat i titulus de domnie sa, se
scrie mai de cinste si mai sus dupAcum se scriu Dom-
nii acum ; iarti asa era Seninatul Domn al tArei Mol-
dovei, Samoderjet (adecl singer stApinitor) i volega-
tor (adecti prietin) tArei Moskicesti. (loan Neculcea).
Purtarea echivoca, a lui Camtemir n'a putut insa con-
tinua din doua pricini, mai inttiu din cauza lui Petru
cel mare, care, simtind siretenia Domnului Moldovei,
i-a pus ca o conditie a indeplinirei tractatului incheiat,
intrarea imediata a Moldovenilor in actiune,iar apoi,
si mai ales, din caua ca Dimitric Cantentir s'a gait
a ucide un agrt si niste soldati Turci, despre care au-
zise ca. an poposit linga Iasi, socotind ca poate yin sa-I
mazileasca, invremece Turcii aceia veneau la Iasi cu.
totul pentru alte interese. Neavind prin urmare incotro,
 - 195 -
la 3 Maiu 1711 Cantemir a Instiintat pe boieri (care
probabil fusese partasi la facerea tractatului, celui a-
tit de favorabil boierilor) si pe tara despre legaturile
sale cu Petru Cel Mare, care si sosi in Iasi In luna
lui Iunie. La 19 ale aceleiasi luni Turcii tree Duna-
rea. In Julie avu loc la Stanilesti, linga Prut, In tinu-
tul Falciului, lupta Intro Moldoveni uniti cu Rusii de o
parte §i Turcii de alta : dupa perderea bataliei deca-
tra Crestini, Cantemir impreuna cu boierii citi se unise
cu dinsul fugira In Rusia, unde petrecura la Harcov
mai Intliu, pima la 1713, apoi la Moscva si la Peters-
burg.Parasit Incetul cu Incetul de multi din boierii
care fugise Impreuna cu el, si care apoi unul cite u-
nul se Intoarsera in patrie, si legat cu recunostinta re-
ciproca de Imparatul rusesc, pentru care-si partisise tara
si domnia, si prin care fusese scapat de urgia Turcilor
celor Inversunati contra hainului Domn, Dimitrie Can -
temir se alipi ca totul, el si copiii sai, de familia Im-
parateasca si de noua sa patrie, se casatori, dupa moar-
tea primei sale sotii, cu o principesa Trubetcoi, imbra-
ca straie europenesti atunci dud tarul schimba cu sila
portul Rusilor, fu consilier Impa'ratesc si in mare favoa-
re la curte, Insoti pe tar In calatoria din Persia de la
1720, .... dar nu uita pans la moarte Moldova si pe
Romini, precum probead numeroasele scrieri din exi-
liu, In care cu iubire adeseori orbitoare povesteste is-
toria Rominilor.A murit la 21 August 1723 de o boala
de rarunchi, pe care o capatase In timpul calatoriei din
Persia.Dimitrie Cantemir a fost eel mai invatat Ro-
 - -196

min de- pe timpul situ si s'ar fi putut chiar compaia,

fara rusine, cu invatatii contemporani ai apusului. Is-
toria i-a fost ocupatia de predilectiel iar operele sale
le-a scris in latineste, in romineste si in ruseste, Limbi
§tia foarte multe: vorbea si scria limbele turceasca,
persiand, araba, greaca modernklatina, italiana, ruseas-
ea: intalegea bine limbele greack antica, veche slove-
flea si franceza. Era membru al Academiei din Berlin.
Scrierile sale, parte tiparite si parte manuscrise,
sint urmatoarele:
,)'Divanul sau gilceava intaleptului cu
lumea, Iasi, 1698 (38 I a 23).
9) Sistemul sau conditiile rcligiei mahomedane,
in ruseste, Petersburg, 1722.
3) Cartea cintarilor dupa musichia tur-
eeas ca. in romineste, tiparita Moseva Inca de pe tim-
pul autorului (perduta).
a) Historiaincremeutorum atque decre-
mentorum aulae othrnanicae.\ms. 4 vol. fol.
6) Annotationes ad historiae othmani-
cae librum primum. ms. 266 pag. in fol.
6) Annotationes ad decrementa aulae
othmanicae. ms. 105 pag. fol.
7) Descriptio Moldaviae. ms. unul de 184
pag. fol., altul de 269 pag. in 4°.
31 Vita Constantini Cantemirii cogno-
mento senis, Moldaviae principis, auctore
D. Cantemirio, principe Moldaviae. ni 179
pag. fol.
 197 -
,) Principis D. Cantemirii variae schedae
et excerpta e autographo descripta. ms. 51
foi (De la foaea 1-7 viata lui D. Cantentir §i indica-
rea scrierilor sale. La foaea recto diploma lui Cante-
. mir de membru al Acaderniei berlineze. De la 7-15
E D. Cantenarii principis Moldaviaeschedis
authographis. De la 15-54 Regiones quae ab
Bacu circa littus caspium usque ad Czir-
cossos extendi1ntur).
,o) Istoria Cantacuzinilor si.Brincovenilor, In ru-
seste, ms. (Opera originals a fost scrish In romineste.
ms. rominesc nu s'a descoperit Inca).
ii) HronicuL vechimei Romino-Moldo-
Vlahilor. ms. (Opera originaril, care cuprindea isto-
ria Rominilor 'Anti In timpul autorului, a fast scrisa, in
latineste. Autorul Insu,,d a tradus In romineste o juma-
tate din eade la intliul desdlecat OM la al doile
la an. 1717. Traducerea s'a pastrat, iar scrierea la-
Dna cea complectit s'a perdut Intr'un naufragin pe ma-
rea caspid pe vremea calatoriei autorului in Persia).
12) Historia Moldovlahica CO. Ms.
is) Istoria ieroglifica, In romineste, ins. (O-
pera a fost scrisii de autor la 1704).
14) Compendiolum universae logices in-
stutionis.
15) Ioannis Baptistae Van Ilelmont physiees
universalis doctrina et christianae fidei
congrua et necessaria philosoyhia, MS.40 (O-
pera, scrisi de Cantemir Inainte de a se face Domn).
 - 198 -

Loca obscura in Catechisi, quae ab

anonym() authore slaveno idiomate edita
flEpECIE OrIENIE voTpoKwmzintitulataest,dilu-
cidata, auctore principe Demetrio Cantemirio, anno
1720. ms. in 4".
17) Sacrosanctae scientiae indepingibi-
lis imago. Tomus primus, quo comprehen-
duntur theologophysices principia sacra,
auctore Demetrio principe Moldavo, cu o scri-
soare cAtra profesorul sau, leremia Cacavela. ins. in 4.
(Scrisa in Constantinopole inainte de domnie).
is) Curanus ( ?j. ms.
19) De statu politico aulae othmanicae,
sau, dupa altii,Istoria Mahometanilor din vre-
mea minciunosului prooroc Mahomet pank
la primul imparat al Turciei..ms. (Aceasta scri-
ere latineasea, inceputa la Constantinopole §i termi-
nate, la Petersburg in an. 1716, a perit in Marea Cas-
pica, cu ocazia expeditiei din Persia).
,I) Moldaviae nobilitatis genealogia.
(despre care vorbeste Cantenzir la, sfir§itul predo-
sloviei Hronicului Romino-Moldo-Vlahilor p.
LXX). Perdut.
21) Monachiarum physica examinatio.ms.
Perdut.
22) Catehismu, in limba persona, din care s'a §i
tiparitpe vremea autoruluio coals. ms. Perdut in
naufragiul de pe Marea CaspicA.
 199

23) 12 scrisori cAlfa'. Tar, Sinod, secretarul Tarului.

24) 29 scrisori cAtr'a aceia0.

Nr. , la Biblioteca Muzeului asiatic din Peters

burg. S'a tradus §i tiparit, inglize§te de Tindal, Lon-
dra, 1734,frantuze§te de Jouquieres, Paris, 1743,
nemteste la Hamburg, 1745,s'a tradus italienqte
(numai partea I, 1300-1672; 2 ms., unul la Bibl.
Muz. as. Petersb , §i altul la biblioteca arhivelor minis-
teriului de externe din Moscva) de Antioli Cantemir,
ficiorul principelui Dinzitrie. Dupa editia nemteascA
s'a tradus in romineste si tipArit cu cheltueala Acade-
miei Romine de Rodof, Bucuresti, 1876-78, 2 vol.
Nr. 6, in Bibl. Muz. as. Petersb. si in bibl. arh. min.
ext. Moscva.Nr. 6 ibid.Nr. , in Bib]. Muz. as. Pe-
tersb. S'a tradus si tiparit, nernteste la Francfurt §i
Leipzig, 177I,ruseste, dupa editia germana, la '1789.
Dup. editia nemteasca s'a tradus si tipArit romineste
in Mantistirea Neamtului (I ed. 1815; II ed. 1825) sub
titlul de Sc.risoarea Moldovei, si la Iasi (III ed.)
1851, 'Tub numele de Descrier ea Moldovei, apoi
(IV ed.) la 1868 sub titlul de S cris o ar ea Moldo-
v e i. Dap& cele dota manuscripte de la Bibl. Muz. as.
Petersb. s'a tradus romineste de Papirt Ilarian si s'a
tiparittextul ]atin qi traducereacu cheltueala Acade-
miei Routine la.BucurWi, 1875'76, 2 vol.Nr. 8 ibid.
S'a tradus si tiparit in ruseste, Moscva, 1783. Dup,
ins.s'a tiparit cu cheltueala Academiei Routine, Bucu-
resti, 1S79. Nr. 0 ibid. Dupa ms. s'a tiparit, la un loc
cu Nr. 8, cu cheltueala Academiei Romine, Bucuresti,
1879.Nr. ibid. Dup4 o editie greceasa s'a tradus
in romineste de G. Sion §i s'a tiparit cu cheltueala A-
cademiei Romine, Bucuresti, 1878 (la un loc cu Nr. ,).
Nr. it in bibl. arh. min. ext. Moscva. Dupa ma".. s'a
tiptirit de Sduleseu, en cheltueala mitropolitului y eai-
amin Costache la Iasi, 1835, 2 vol.Nr. 12 ibid.Nr.
 - 200 -
is ibid. Dupa ms. s'a, tiparit cu cheltueala Academiei
Romlne la un loc cu Nr. ibid.Nr. is in bi-
blioteca Academiei teologice din lavra S-lui Sergie,
Moscva:Nr. is ibid Nr. 17 ibid.Nr. is in bibl. arh.
min. ext. Moscva.Nr. 29 in Aihiva ministeriului de
externe din Moscva.Nr. 24 in Arhiva, ministeriului
tie externe din Petersburg.

0) Antioh Cantemir. S'a niscut Ia 10 Septem-

bre 1709, fiu al principelui Dimitrie Cantemir §i al
Casandrei Cantacuzin ; era prin urmare numai de doi
ani cind a parasit, impreuna cu tatal sau, tara pentru
totdeauna. Cultura literara, pe care mai intiiit a cii-
patat-o de la invatatul .san parinte, a complectat-o in
Academia de la Petersburg, infiintatii. de Petru Cel
Mare Ia 1725, precum 1i mai en seamy prin proprii
studii in timpul cit a petrecut in Anglia si in Franta
ca ambasador al imparatiei rusesti : caei la 1732 An-
tioh Cantemir a lost numit ministru plenipotentiar al
Rusiei la Londra ci apoi, dupa sese ani de petrecere
in Anglia, la 1743 ministru plenipotentiar la Paris, un-
cle a murit de idropisie de pept la an. 1743 Aprilie
11. N'a cunoscut pe Romini si a lucrat toata viata nu-
mai pentru patria sa ttdoptiva2 Rusia, eareia, in afara
de servieiile publice pe care i le-a adus, a fault marele
bine ca prin scrierile sale, toate in ruseste, a contri-
buit printre cei dintiiti la inceperea literaturei ruse
artistice ; caci, desi ca cuprins operele lui Antioh Can-
temir sint productul unei inteligente omin*i, ca lim-
 201

bit ele au facut inceputulmai ales in poezia cultivate

unei literaturi scrisii in limba ruseasca.
Serie Ole sale, toate ms., slut urmatoarele:
1) Simfonia psalmilor (?).
2) 0 colectie de poezii (8 satire, 4 ode, 2 episto-
le, 6 fabule si 9 epigrame) dedicate impAratesei Ru-
siei Elisabeta.
2) 0 epopee, numita Petr eid a, in onoarea lui
Petru Cel Mare, ramasti nesfirsita.
4) Un tractat de Algebra.
6) Reflexii asupra prosodiei.
6) Cintece, care se dna i astazi in Rusia.
7) Despre pluralitatea lumelor, traducere cu note
din FontenellP.
2) Istoria lui Just/nag, traduc.
o) Epistolele lui Roratius, traduse in versuri ne-
rimate (Cea dintiiu scriere ruseasc4 in versuri albe).
is) Odele lui Anacreon, traduse in versuri neri-
mate.
,i) Cornelii Nepotis Op era, traducere.
12) Tabloul lui Cebes (?), traducere.
is) Scrisori persane, traducere din Montesquieu.
i,) Morala lui Epictet, traducere.
,5) Dialogurile asupra luminei ale lui Algarotti
(Neapoli, 1739), traducere. din italieneste.
16) Traducerea in italieneste a operei tatalui satz,
Historiaincrementorum atque decremento-
ruin aulae otlimanicae (cf. 47 b 2 4 ohs.)
 - -202

Nr. Qs'a tradus in romineste si s'a tiphrit de

Constantin Negruzzi §i Alexandra Donici, Iasi, 1844,
a doua editie la Bucuresti, 1873, In Scrier i l e lui
Constantin Negruzzi, vol. II, p. 159 sqq.

y) Acsenti Uricariul. ,Neculaiu Costin lash mai

multe fragmente spre urmarea cronicei sale. Aceste Ie
intrebuintit Acsenti Uricariul la croniea De a do u a
domnie a lui Neculaiu Altxandru Mavro-
cordat Voevod. in Moldova (43 II a 1). Despre
.Acsenti Uricariul §tim numai ca era casnic al lui Ne,
culaiu Costin si uricariu al logofetiei celei magi, adech
prescriitor al actelor domnesti. Mai toate hrisoavele
de la inceputul secolului al XVIII sint scrise de dinsul."
Cogaln. in Prefata ed. I a Cronicelor Moldovei.
a) loan Canta. SpataruL loan Canta, contempo-
ran epocei despre care sale, este autorul cronicei L e -
topisttul threi Moldo-vei dela a doua si ph-
nä la a patra domnie a lui Constantin Ma-
vrocordat Voevod (43 II a 2).
z) .Enache Cogeilniceanu. S'a nascut Ia 10 Oc-
tombre 1730. La 1746 a intrat in slujba domnuiui
Moldovei, Ioan .Mavrocordat, ca. copil de cash, post in
care a riimas sub domniile urmatoare pang la domnia
lui Constantin Racovith (1749-1753), cind a fost nu
mit comis al treile. Sub acest clomp, in diversele lui
domnii din Moldova si Muntenia (1753 1757), a ser-
vit apoi ca comis al doile, vatav de copii, vatav de
aprozi. De la 1757-1774 a petrecut Ia Constantino
pole pelinga exilatul domn Constantin Racovith, in care
 - 203 -
vreme a scris fi cronica sa. La 1774 se intoarse In
Moldova cu noul Domn, Grigorie Ghica, .care-1 numi
medelnicer. La 1782 fu numit stolnic si apoi se re-
trase la satul Ripe le, mosia sa, din judetul FAlciului,
unde trai pan5, la sfirsitul vietei, care avu loc la 1795.
A scris Letopiset,u1 tit yei Moldovei de la, dom-
nia intliu sipana is a patra domnie a lui
Constantin Mavrocordat Voevod; Stihuri a-
supra Domnului Grigorie Ghica Voevod al
ta'rei Moldovei; Stihuri asupra lui Mano la-
che Bogdan ye! vornic si a lui Ion Cuza biv
vet spatar (43 II a 3).
Z;) Mitropolitta Jacob Stamate. NAscut la an. 1748

in Transilvania, fiu de porcar. La 17 ani s'a caluga-

rit la Man5stirea Nearntului. Protosinghel al mitropoliei
de la 1774-1784. La 1784 episcop al Husului. Mitro-
polit al Moldovei de Ia 1791 phn5, la moarte, 21 Mar-
tie 1803. Insemnat prin directia, rornineasdi ce s'a si-
lit s5, dea scoalei domnesti din Iasi, cea care de Ia
Yasile Lupu panä la 1821 a fost mai numai o scoalo,
greceasdi sustinutit en banii Rominilor, prin conStiinta
ce a avutel unul dintre cei.dintliudespre desartk-
ciunea pedanticelor studii din acea scoald, si prin inau-
gurarea publicatiei de earti scolastice in limba romi-
neasca, In Wile de dincoace de Carpati (cf. Amfilohie
A scris Bucvariu sau incepe-
_Hotininl, 47 b i).
re de inviititturit celor ce vor sa invet,e car-
te cu ,clove slovenesti, Iasi, Intre 1791 si 1803
(43 1 c 4)-
 - 204 -
r, .4»yilatic Holinial. Ca episcop al Hotinuluiil
gasim pomenit intiiasi data la anul 1782 Decembre J,
in actele publice. A trait mai mult la manastirea Za-
gavia, linga Hindu, unde era si egumen. Era un bar-
bat erudit. Isi Meuse studiile In Italia si in Polowia:
teologia, limbile elena, slavona, Latina gi italiana ii
erau adinc cunoscute; el era Inca geometru gi invatat
in stiintele matematice; pelinga aceste era un filolog
distlls." As fost mina dreapta a mitropolitului Jacob
Stanzaic in scopul de infiintare a unei instructii In Ern-
ba romineasca, pe care-1 urmarea acesta. -

Scrierile sale, toate didactice, unele tiparite si al-

tele manustrise,sint urmatoarele:
,) Gramatica teologhiceasca sc-oasa in
limba moldoveneasca de pe bogosloviea lui
Fiction, arhiepiscopuldeAloscva, si de pe alte
ctirti bisericesti, pentru invatatura preoti-
lorsi a tuturor de obstepravoslavnici cres-
tini..,. Iasi, 1795 (43 I a ,b).
2) Element& aritmetice aratate firesti
.... Iasi, 1795 (43 I b 9).
8) De obste gheografie pe limba moldo-
veneasca scrisa de pe geografia lui Butler
(Claude Battier), dupa orindueala care acum
.mai pre urma s'au asezat in Academia de la
Paris.... Iasi, 1795 (43 I c 17).

Intean stop util elevilor sal episcopul Anzfilohie

.
pune la sfirsitul.geografiei sale: a') Otabla pentru nu-
 - 205 -
mkul ariipesc rare se Intrebuinteazrt acum, impreunrt
cu numgyul moldovinesc, acted,' cu numarul exprimat
prin litere chirilice, Ora la un milion de milioane ; b1)
insemnare de Domnii Moldovei, la ce ani au fost
si citi ani an domnit fiecare, incepind de la Dragon
oevod, adech de la 1352, si pAnd la 1795, data tiph-
rirei cartei, cind domnea Alexandra Calimah ; i in sfir-
cit c') Amfilohie adaugrt atilt geografia sa. o notitrt
specialA pent u orasul Iasi, pe care a scos-or adeca a
.tradus-o, cum insusi ni spune, din Geografia scrisa, in
limba german'a §i tipgrith fn orasul Tirnovei din Un-
garia la an. 1704 de Francisc Sfmideg (Schmiedieg) geo-
graful.

4) Aim-d. 7.2t. "Ep-1.2 (Cuvinte ti fapte). pe la 1752.

ms. Uncle ?

Cuprindea Istoria Moldovei.

-t)) illitropolitul Veniamin, Costache. Niiscut 1768,

mort 1846. De dourt on mitropolit al Moldovei, mai
intiiu de la 1803-1806 §i apoi de la 1812-1842,
dupace mai intiiu fusese episcop de Husi (1792-1796)
§i de Roman (1796-1803), A murit la manAstirea Sla-
tina, exilat de Vodit Mihail Sturza. El a Infiintat se-
minarul de la Socola (Seminarul Veniamin) la 1803, care
a functionat in astlinpuri Omit la domnia lui Mihail
Sturza (1834), cind a Inceput a functiona regulat, cu
profesori mai multi §i cu inv4taturi mai multe. Insem-
nat, ca i mitropolitul Jacob Stamate, prin dorinta §i
stliruintele. sale de a Infiinta scoale rominesti, dar, mai
fericit decit acela, a reusit sa Infiinteze chiar una, cu-
 - 206 -
rat romineasca ti cu totul diferita de §coala cea greaca
domneasca, anume seminarul de la Socola, in mijlocul in-
florirei elenizmului in tara Moldovei, §i a fost astfel, pentru
Rominia de dincoace de Milcov, inauguratorul coalelor
nationale, dupacum George Lazar a fost a1 celor din
Muntenia. Om blind, caritabil §i iubitor de patrie pre-
cum n'a mai fost altul, trecea, intocmai ca §i mitropo-
litul Dosoteitc, de stint, precum ma'rturisesc contempo-
ranii, dintre care mai traesc tuca, multi. Pe ling, aceste
neobosit traducator §i tiparitor de carti biserice§ti in
limba romineasca : la Iasi, in tipografia mitropoliei, §i
la Manastirea Neamtului, unde tipografia a fost Infiin-
tata de dinsul la anul 1809, s'au tiparit, la inceputul
secolului nostru, mai multe carti biserice§ti decit in tot
restul Orel, §i in Moldova, chiar pans astazi, cartile pe
care se cete§te slujba sint in mare parte cele tiparite
pe vremea lui Veniamin Costache.
Scrierile sale, toate traduceri, parte tiparite §i
parte manuscrise, sint urmatoarele :
i) Explicarea celor §epte taine, Ia§i, 1807.
2) Chiriacodromion, Man. Neamtului, 1811.
2) Octoihul, Iasi, 1814.
4) Explicarea dogmelor credintei, Man. Neamtului,
1816.
5) Ciaslov, Ia§i, 1817.
4) Noua cintari dine psaltire, Manast. Neamtului,
1818.
,) Leturghia, Ia§i, 1818.
,) Apostolul, Ia§i, 1819.
 - 207 -
,) Istoria scripturei vechiului testament, 3 vol.
Iasi, 1824.
2) Istoria noului testament, Iasi, 1736.
Funia Intreita sau tratatie despre existenta lui
Dumnezeu, Iasi, 1831.
,) Leturghiile sfintilor Joan, Grigorie §i Vasilie,
Iasi, 1834.
13) Predice, Iasi, 1837.
14) Hronograf sau numerare de ani, Man. Neam-
tului, 1837.
15) Teologia lui Fiction, Iasi, 1839.
16) Istoria bisericeasca, 4 vol. Iasi, 1841-1843.
17) Piatra scandelei sau istoria schismei, Iasi,
1844.
18) Pravila cea mare sau Pidalionul, ?, 1844.
19) Indeletnicire despre buna murire, Iasi, 1845.
22) Tilcuirea psaltirei, Iasi, 1850-1862.
2i) Indeletnicirea iubitoare de Dumnezeu, ?, pe la
1813-1816.
22) Antologia cartilor bisericesti, In versuri, ?, pe
la 1822-1828
23) Indianul si filosoful, ?, pe la 1822-1828.
24 Meditatiile S-lui Augustin, ?, pe la 1822-1828.
25) Predice, ?, pe la 1822-1828.
26) Carticele de rugaciuni si invataturi, ?, pe la
1822-1828.
27) Brosuri (asupra datoriei preotilor), ?, pe la
1822-1828.
 - 208 -
94) Analele istoriei bisericqti din "primul veac al
crestinismului, ms.
) Tractatul patriarhului Nectarie asupra papis-
mului, ms.
33) Omiliile S-lui loan llrisostomul, in tilcuirea
ce face la faptele apostolilor si la epistolele S-lui Pa-
re!, ms.
,) Tilc.uirea Apostolului de Nicodinz Aghiori-
tad, ms.
) Tilcuirea Psaltirei, de acelasi, 1118.

33) Din cuvintele lui Conti lie, ierochiricul biseri-

cei maxi, ms.

Ms. la biblioteca -Seminarului Socola.

t) Alexandra Be ldiman. Vornicul Alexandra Bel-

diman a trait pe la 1821. A scris.
,) Mo art ea lui Av el, traducere din limba frau-
ceza, Buda, I d i7).
1820 (43
. 2) Numa Pompiliti, roman de .Florian, traducere,
Buda, 1820 (43 I d 34).
3) Tragodia ltti Orest, Buda, 1820 (43 I d)
4) Tragodia sau, mai bine a zice, Jalni-
ca Moldovei intimplare dupa razvratirea
Grecilor, 18 21. In versuri. Tiparita dupa moartea
autorului Iasi, 1861, II ed. In Mk. Cowan. I, a top.
ed. II t. III.
Ca anexe ale acestei scrieri (tiparite tot acolo)
slut: a') Talmacirea caimelei lui Vogoride ce
 209 - _

stria la Silistra, Si 1)1) Jurnalul mergerei

boierilor deputati in Tarigrad, 1822.
5) Milostivirea lui Titus, traducere, ms. Unde ?
x) Costache Conache. Nascut 14 Oetombre 1777.
A invatat in -scoala greceasch de la Iasi si la profesori
particulari. Din veche familia boiereascd. Mare logofitit.
Era om invatat: cunostea bine limbile greaca, franceza,
si tureeasch, apoi literatura franceza, mai ales cea filoso-
flea din veac. XVIII; inginer si jurisconsult. Mort la 4
Februarie 1849. Celebru poet. A scris:
Poezii, alca'tuiri si talmdeiri, publicate in
fntiia editie, dupd, moartea autorului, la Iasi, 1856,
si in a doua editie la Iasi, 1888..
8) George Asachi. Nascut la Herta anul 1788,
mort anul 1871. A invatat atit pe socoteala lui cit si pe
cea a mitropolitului Veniamin Costache la mai multe
scoale straine, la Lemberg, la Viena si la Roma, la care
a capatat cunostinte enciclopedice in filosofie, in mate-
matice tsi in istorie. Dupa intoarcerea sa in tali la
.1812, Asachi a jucat pAnd la sfirsitul domniei lui Mi-
hail Sturza (1848) un rol preponderant in literatura Mol-
dovei si in dezvoltarea seoalelor nationale. In ce pri-
veste punctul din urma, apoi numai putin drept decit
Veniamin Costache are G. Asachi de a A considerat
ca ace] care a inaugurat seoalele rominesti in Moldova,
caci dad, mitropolitul Veniamin a infiintat seminarul
de la Socola la 1803, Asachi, cu cinci ani mai inainte
de Lazar (1813), a deschis un curs de inginerie in
14
 - 210 -
limba roming in insa.si scoala greceasc5, de, la Iasi, curs
care se poate socoti ca simburele cel dintiiu de undo
au exit rind pe rind scoala romina a lui Joan Sandu
Sturza (1828) si Academia MihaileanA (1834); iar dud
s'au infiintat scoalele prefazute in Regulamentul Orga-
nic, Asachi a fost referendar al Eforiei acestor scoale
in tot timpul domniei lui Mihail Sturza (1834-1848)
§i ca referendar a fost conducatorul for cel mai prin-
cipal. Ca scriitor, a fost neobosit in tot cursul lungei
sale viete §i activitatea lui literara s'a intins asupra
istoriei, stiintei si a poeziei. Remarcabil barbat, de in
care lush,' contrariu de ceea ce s'a intimplat cu altii
s'au luat in considerare mai mult defectele.
Scrierile sale sint:
1.) Albina romineasca, ziar, IaSi, 1829-
1850, continuata de
2) Gazeta de Moldova, Iasi, 1850-1859,
si de
a) Patria, ziar, Iasi, 1859-1860.
4) Istoria Rusiei, dupa loan Caidanov, 2 vol.
Iasi, 1832-1833.
5) Harpa romink Iasi, 1832.
6) Aritmetica, Iasi, _1836.
/) Algebra, Iasi, 1837.
8) Geometria, Iasi, 1838.
9) Poezii, Iasi, 1836; II ed. ibid. 1854.
1) Lap e ir u s, drama cu cintece prelucrata (WO.
a lui Kotzebue, Iasi, 1837.
 - 211 -
) Privigherea ostasului Moldovei,ver-
suri, Iasi, 1837. La sfirsit muzica de doamna Asachi.
12) Norma, tagedie lirica de F. Romani,
Iasi, 18738.
19) Emisferul pamintului i sistema soarelui, Iasi,
1838.
74) Fiul perdut, drama, Iasi, 1839.
16) Pedagogul, comedie, Iasi, 1839.
16) I co ana lumei, revista, Iasi, 1840-1841.
17) Spicuitorul, ziar, Iasi, 1841-1842.
is) Lexicon de conversatie, Iasi, 1842.
19 Tabloul sinoptic al istoriei Moldovei, Iasi, 1842.
2.) Diferite raporturi gi discursuri in chestii sco-
lare, Iasi, 1823-1842.
21) Fabule versuite, Iasi, 1844; II ed. ib.
1862.
22) Lupta Moldovenilor cu cavalerii Crucieri,
1845.
,23) Arhiva Albinei Rominesti, ziar, Iasi,
18.44-1846, 2 vOl.
24) P astorita Carpatilor, idila, Iasi, 1850.
251 Tigani i., idila cu cintece, Iasi, 1856.
26) El ena Dragb s, drama originals, Iasi, 1863.
27) P etru Rar e s, drama originals, Iasi, 1863.
28) Turn ul lui Butu, drama, originals, Iasi,
1863.
29) V o h i t, a, melodrama originals, Iasi, 1863.
30) Poezii, Iasi, 1863.
 - 212 -
31) lo in Maschera, opera in 3 acte, Iasi, 1864.
32) Nuvele istorice ale Rominiei, Iasi, 1867.
33) Calendare, pe fiecare an de la 1840-1867.
c) In Muntenia.
ot) Mitropolitul Daniel (1720-1732). A tradus si
tiparit carti religioase.
i) Damaschin, episcop de Buzeu (1703), de Rim-
nic (1710-1726), om invatat, carele cunostea limbile
elena, latina si slavona ; a lucrat poate mai mult si mai
bine decit oricare altul la traducerea i tiparirea carti-
lor eclesiastice in limba romina. Urmasii lui de la Rim -
nic, Inochentie (1726) si Climent (1735-1748) au ti-
parit mereu operele sale postume."
?) Mitropolitul Grigorie I (dupa A. Odobescu, II
dupa ep. Melhisedec), 1760-1787. Acest barbat, de na-
tiune romina, foarte erudit i profund cunoscator de
limba elena, si cu o viata cuvioasa i plina de rivna
pentru ridicarea bisericei nationale, era ca un centru
impi-ejural caruia se aduna toata inteligenta profand si
Visericeasca. Mitropolia era o scoala, de cuviosie si de
invatatura ; el Linea pelinga, sine dascali, oameni inva-
tati adunati de prin diferite locuri i ucenici de ase-
mene invatati si doritori a se invata. Intre ucenicii
mitropolitului Grigorie vom insemna pe Coma episco-
pul de Buzeu si mai a.poi Mitropolit, pe Chesarie i pe
Filaret, episcopii de Rimnic. Ucenicii mitropolitului
Grigorie, sub conducerea lui si impreunk cu dinsul,
traduceau din elineste cacti bisericesti de tot feliul,
care nu erau Inca traduse in romineste, saii revizueau
 - -213

pe cele aiterioare, si le tipareau in tipografia mitropo-

liei sau a Rimnicului, on a Buzaului. Vom cita uncle din
cartile tiparite si corese de mitropolitul Grigorie :
,) Evangheliea, 1760.
2) Triodul, 1761.
3) Apostolul, In-vataturi pentru ispovedanie, 1764.
4) Cazania, Cuvintele S-Iui Simeon Tesalonicul,
1765.
8) Mineiu, 1766.
6 ) Psaltire, 1767.
7) Penticostariu, Triod, 1768.
,) Liturghie, Penticostaa;iu, 1780.
,) Minee, Rimnic, 1776-1780, 12 volume.

Cea mai insemnata lucrare a lui Grigorie mitro-

politul. Nutt atunci erau traduse, tot in veacul XVIII,
numai serviciile sarbatorilor anuale, intiiu romineste
amestecat cu slavoneste, apoi numai ,ronaineste. Ele
compuneau dou'd cacti mari sub numire de Antologiu,
sau flori alese, si slut panii asta,zi in intiebuintare pe
la multe biserici, mai cu seams pe la bisericile de Ora,
unde nu se face serviciul divin in toate zilele, ci nu-
mai Duminicele si sarbatorile. In cele* 12 Minee, tra-
duse de mitropolitul Grigorie cu ucenicii lui, se cu-
prind, pelingd serviciile shrbatorilor, si cele ale sfintilor
din toate zilele anului. Ele cuprind imnurile si ceti-
rile de Vecernie, de la Utrenie i Liturghie, precum si
Sinaxarele sau prescurtari din biografiile sfintilor.A-
ceasta a fost o lucrare colosala, ce formeaza, 12 volu-
muri mari in folio, si s'au tipArit toate..... de episcopii
Chesarie si Filaret, care insisi au fost ucenici si favo-
riti ai mitropolitului Grigorie."
 - 214 -
a) Chesarie, _episcop de Rimnic (1773-1780). Tra-
ducator §i tiparitor de carti religioase. Despre el spune
F. J. Sulzer, Gesch. des. transalp. Dac. III, 36:
Cu toate aceste trebue sä exceptez (in ce prive.0e nein-
grijirea de a predica in biserici) bisericile episcopilor,
care au putin mai in ingrijire cultura sufleteasca. §i
din timp in timp le ajuta cu cite un indemn spiritual ;
precum episcopul de pe- atunci (de pe cind era Sulzer
in Muntenia) al Rimnicului, Caesarius, un demn prelat
atit prin aerul §i afabilitatea sa cit ssf printr'o Indestu-
latoare eulturA in literatura francezil i greaca, a tinut
in prezenta mea un disc'urs in limba greceascA, din care
putea presupune cineva in de ajuns naturala sa predis-
punere pentru a deveni un distins orator."
Ey Filaret, arhimandrit al mitropoliei din Bucu-
re§ti sub mitropolitul Grigorie I (1760-1787), episcop
de Rimnic (1780-1792), mitropolit al Ungrovlahiei
(1792-1794). TraducAtor §i tiparitor de chrti religioa-
se. Amicul banului lencichitd "Vdecireseu, a fost un om
instruit, intalept §i iubitor de neamul rominesc, cAruia
numitul scriitor ii aduce cazutele laude in precuvin-
tarea gramaticei sale, tipb,rita in episcopia de Rimnic
in anul 1787." A scris intre altele :
,) Precuvintarile de la Mineele (vezi Mitropolitul
Grigorie I, mai sus) de pe lunile AprilieSeptembrie
(Precuvintarile de la Mineele de pe lunile Octombre
Aprilie exclus. au fost scrise de ep. Chesarie; vezi
mai sus).
2) Cazania, Rimnic, 1781,
 - 215

3) Molitvenicul, ib. 1782.

4) Cuvintele S-lui Teodor Studitul, ib. 1784..
6) Catavasieriul, ib. 1784.
6) Psaltirea, ib. 1784.
,) Cazania, ib. 1784.
8) Evanghelia, ib. 1784,
0) Penticostariul, ib. 1785.
,) Triodul, ib. 1786.
,,) Liturghia, ib. 1787.
,,) Slujba S-lui Stilian, ib. 1787.
r,) loszf, Intiiul episcop de Argec (1793-1820).
Traduator §i tiparitor de child religioase.
r,) Mitropolitul Grigorie II (dup6, A. Odobescu, aI
IV (i) dupA, ep. Melhisedee), 1823-1834. Tradudtor
i tiparitor -de dill religioase, care au aparut la Bu-
cure§ti §i la Manastirea Neamtului intre anii 1801-
1832,
i9) La scriitorii de cacti religioase se poate a-
dhogimacarca n'a fost Romin de na§tereAntim I-
vireanul, din Caucazia, venit in Bucure§ti la anul 1690
ca tipograf. Om invatat, cuno§tea limbile georgiana,
greaca, turd, arabh, slavonk romIna. La an. 1705 e-
piscop de Rimnic, unde a Infiintat tipografia. La anul
1709 mitropolit al Ungrovlahiei. La 1716 a fost scos
din scaun de Neculaiu Mavrocordat, dat In judecat5, §i
degradat de patriarhie, si apoi exilat, ca mire-an, pe
viatA, la muntele Sinai. Pe drum a fost ucis de Turd pe
malul Maritei. A tradus §i tiparit carti religioase, Apoi
a scris Pr edice facute pe la praznice mari,pu-
 21¢

blicate dupa o copie de la 1781 cu cheltueala minis-

teriului cultelor, Bucuresti, 1886; alta editie, D i d a -
hiile tinute in Mitropolia din Bucuresti,
publicate dupa ms. original de Constantin Erbiceanu,
Bucuresti, 1888.
.) Ienache Vdcdrescu. Banul lencichifet Veiceirescu,
din vechiu neam boieresc, s'a natscut pe la 1740. ,,E-
ducatia lui fu de la inceput prea lngrijita : Neofit eel
batrin, Caysocalivitul (profesor la scoala greceasca din
Bucuresti Intre anii 1768 si 1780) II initia la tezau-
rele limbei, retoricei si istoriei elene; un german, anu-
me Weber, ii explica regulele limbei latine; alai profe-
sori 11 Invatara, italieneste, frantuzeste, si hogii turci 11
familiarizara cu limba si literatura otomana, pe care le
cunostea foarte bine." Ca'maras sub Scirlat Ghica Voda,,
an. 1760. Dupa uciderea tatalui sau, Stefan Vacarescu,
decatra Constantin Racovita (1763) el fugi la Constan-
tinopole, unde a petrecut pang la an. 1767, chid a fost
chemat de Alexandru Ghica in Cara si numit mare vis-
tiernic. De la sfirsitul anului 1769, sub domnia lui Gri-
gorie Ghica (1768-1769), cind Rusii au ocupat Mun-
tenia, pans la 1774, cind au parasit-o tncheind cu Tux-
cii tractatul de la Cuciuc-Cainargi, a petrecut pe la
Brasov si Thin Turcia, exilat de Mina, voie, ca unul ce
era cu putina Incredere In puterea §i fagaduintele Pa-
¢ilor. Sub domnia lui Alexandra Ipsilanti (1774-1781)
el a servit ca mare vistiernic, apoi ca spatar de la
anul 1778-1781. Caimacam in anul 1781, clad a fost
mazilit Alexandru Ipsilanti. Mare Spatar sub domnia
 - 217 -
lui Neculaiu Caragea (1781-1783), care i-a i dat pe
una din fiicele sale in chsatorie la an. 1783. Mare vis-
tiernic sub Mihail Sutu (1783-1786). Vornic mare sub
Neculaiu Mavrogheni, de la 1786-1788, and a inceput
razboiul intre Turcia de o parte §i Rusia aliata cu
Austria de alts parte, i cind de buns voe lui s'a e-
xilat la Nicopole, pentruca nu putea suferi persoana §i
domnia pomenitului principe. Prin pirele acestuia Va-
carescu a fost trimes surgun de catra vezir la insula
Rodos, unde a stat doi ani, pana la an. 1791. Cind s'a
sfir§it razboiul si Voda Mavrogheni a pent (1791), Va-
carescu s'a intors din exiliu §i, Onacind a venit in
scaun Mihail Sutu (1791-1792) a fost functionarul
principal al Turcilor in tail. Sub domnia lui Alexan-
dra Moruz cea dintiiu (1792-1796) a trait retras din
slujbele publice §i in du§manie eu Voda. A murit in-
tre anii 1796 §i 1799.In viata public5, in diferitele
inalte functii pe care le-a avut mai fara intrerupere,
lenache Vciceiresca a aratat o admirabila pricepere in
afaceri §i mult tact diplomatic, precum o probeaza in
de ajuns intre altele dep]ina sa reu0t6, in misiunea la
curtea lui Josef II, cu care l'a insarcinat Domnul Ale-
xandru Ipsilanti la 1781, cind cei doi fii ai Domnului, in-
flacarati de liberalismu, au parasit tara fara voea parin-
telui for §i au fugit peste munti in Transilvania : dupft
patru luni de ospitalitate in statele sale, imparatul a
trimes, conform fagaduintei verbale date lui Ienache
Yclairescu, pe ambii principi la Constantinopole.In
viata private era iubitor de sgomotoase qi destrabklate
 - 218 -
petreceri.Nota principal' a caracterului sau a fost iu-
birea de patrie. Celebru poet, macarca poezii n'a scris
multe.
Scrierile sale, unele tiparite, altele manuscrise sint:
1) Observatii sau bagari de seam& asu-
pra regulelor i orinduielelor gramaticei
r o m Ines ti, I ed. Rimnic 1787, II ed. Viena 1787
(43 I c [4).
. Istoria A prea puternicilor imparati
otomani, adunata si alcatuit'a pe scurt de
lenache Vciecirescu, Inc epinduse in vremea
prea luminatului imparat sultan Abdul Ha-
mid I (1788).... i s'a savirsit in zilele prea
puternicului imparat sultan Selim III,
(1794). ms.

be la Mahomet, fundatorul islamismului, 'Ana la

1792. Cu istoria Turcilor de la 1740 pa'na la 1792 a-
mestecata povestirea propriei sale viete.

2) Poe zii.

La sfirsitul gramaticei sale lenache Vdcdrescu a

adaugit un scurt tractat de prosodie, in care a publi-
cat citeva din poeziile sale ca modele. Multe Iris' din
poeziile acestui scriitor, impreuna cu poeziile ficiorilor
sai Alecu §i Neculaiu, §i cu unele din ale nepotului
sau de fiu, lancueaci toti Veiceireftii, au fost poeti
se pastreaza, inedite, in manuscriptele scriito-
lor Vac ar e 0, a caror lista o dam aici: ,,a1) Ms.
gramaticei; b1) 0 cartulie mica legata cu rosf in care
se cuprind poezii de ale lui Alecu Veiceireseu, atit in
 - 219 -
limba romina, cit si in cea greats, insotite de precu-
vintari de Neculaiu Vdcdrescu,pe o coals deosebita o
scrisoare originals a lui Neculaiu Vaccirescu catra ne-
potul sau Iancu Vdcdrescu; c') 0 carticica legata cu
ros, cuprizind copia dupa Brit anni eus tradus in ver-
suri de lancu Vdcdrescu, exemplar care a servit pen-
tru editia de la 1860; d') Optsprezece caete, cusute,
cuprinzind copii dupa poeziile tuturor poetilor Vaal-
refti, §i 'anume, al) o mica adunare de cite s'au putut
gasi din poeziile banului lenache Vciccirescu,pi) o
mica adunare, idem, de poeziile clucerului Alecu Vd-
cdrescu,yi) o mica adunare, idem, de poeziile vorni-
cului NeculaiuVdcdrescu,V) poezii ale marelui logofat
lancu Vciccirescu,E1) r,', r,', ti, idem,xl, A', p),
a', V, ol, r, p', a', alte noun caete cuprinzind o copie
mai veche de poeziile lui lancu Vdccirescu cu corec-
turi de propria mina a acestuia."

Nr. s'a publicat de Papiu llarian an T e z. d.

m o n. i s t. II, 245 sqq.Ms. Vacarestilor la Biblioteca
Academiei Romine.

x) Alecu Vdccirescu. Cluceriul Alecu Vcicdrescu

a fost fiul cel mai mare al lui Ienache Vaccirescu. Mort
pe la 1795. Remarcabil poet. Poeziile sale s'au publi-
cat la Bucuresti, 1796 (43 1 d lc. cf. si supra, observ.).
Neculaiu Vdcdrescu. V ornicul Neculaiu Vcicd-
rescu a fost fiul mai mic al lui lenache Vciccirescu. Poet.
(cf. supra, observ.).
p.) loan Vciccirescu. Marele logofat lancu Vaal -
rescu a fost fiul lui Alecu V adrenal. Celebru poet,
care a inceput a scrie inainte de 1821, dar ale carui
compuneri s'au tiparit numai dupa acest an. A scris
 - 220 -

i) Colectie din poeziile D-lui marelui

log o f5,t Ianeu Veieciresca, Bucure§ti, 1830, II ed.
ibid. 1848.
3) Napoleon la Schiinbrunn i S-1,a Elena, drama,
Bucure§ti, 1847.
3) Din operele lui RacineBritannicus, tra-
gedie in cinci acte, tradusa de I. Viiecireseu (1829),
Bucure0, 1861.
v) Zilot .Rominul. Zilot .Rominul este un pseudo-
nim. Numele adevarat al antorului a fost ,,51tefan Moru.
Nascut pe la 1780, mort dupa 1850. Om de casa clu-
ceriului Stefan Conduratu. Din neam de boieri, functio-
nari §i clerici. A scris :
Istoria tarei muntenesti de la 1796-1821.
2) A treia domnie a lui Alexandru Voda Sutul.
8) Istoria Zaverei (de la 1821).
) Descoperirea, tragedie alegorica.
5) Vn caet de poezii politice.
8) Istoria revolutiei de la 1848.

Toate scrierile lui Zilot Bonanza, lasate de au-

tor in ms., sint insemnate sub 43 II 12.

'(;) Paris Momuleanu. N'ascut pe la 1794, mort pe

la 1837. De la Slatina. Om de casa Filipetilor. Cunos-
cut poet. A scris :
I) Culegere de poezii, Bucure§ti, 1817 (43 I d
); II ed. ibid. 1837.
 221

2) Caracterele barbatilor si muierilor; in versuri,

Bucuresti, 1825.
8) Plingerea si tinguirea Valahiei asupra nemulta-
mirei strainilor ce an darapanat-o, in versuri,- Buda,
1825. (?)
d) Scriitori Macedoneni:
a) Teodor Anastasiu Cavaliote. Profesor si preot
in Moshopole. A scris:
Ilponcr..s.tpcx, Venetia, 1770 (43 I c 6).
Daniel. Profesor si preot in Moshopole. A scris:
1. 1802 (43 I C 25).
Ecaywyty.'r, AtBaczaXict: s.
) Bola (`P6Zta, `136.)a). A scris:
,) 'E';;F:rcia.stc wspi Twv `Po.y.ochov Icepi c iv "avovai;o
(J.6vo.r) IrAcizcov Ccot =Tomo:Saw Co-rtrpctv TOU AccvoUPEwc (de)
P6 Z, Viena, 1807 (a doua ed. In traducere romineasa
de Sergiu Iclagiade, Craiova, 1867).
2) Tizvyl rrc Pcin..avtxr5 ivaryv6crecoq p.e )zatvtx.ac ipcip.-
1.1.cn.cx (de) N4r, Buda, 1809 (43 I c 30).
'8) Mihail Boiagi. A scris:
Romanische oder mace donovlachische,
Spra chlehre, Viena, 1813 (43 I c 88).

Izvoarele pentru datele biografice ale scriitorilor din

acest capitol sint : loan Bob (N o ti ti a autobio gr a-
phica exmi. quondam Ioannis Bobb episcopi gr.
cat h. Fogarasiensi s, in Calendar pe 1803 Sibiu, si
in 7'. Cipariu, Acta et fragmenta, Blas, 1855
p. 21 sqq.Sam. Klein, loan Bob, al optule episcop
unit, dup, Petru Maior, In Cip. A c. e t Fr. p. 132
 - 222 -
sqq.); Samuel Klein (I. Bianu, Viata §i activita-
tea lui Maniu Samuel Micul, alias Klein de
Sad, in An. A c. rom. t. IX, ser. I, p. 79 sqq. Izvoa-
rele acolo); George qincai (Papiu Ilarian, Biografia lui G.
qincai, in An. A c. r o m. ser. I t. II. Izvoarele acolo) ; Petru
Major (Atanasie Marian Marienescu, V late, §i opere-
le lui Petru Maio r, in An. A c. rom. ser. II, t. VII,
sect. 11 p. 32 sqq. Izvoarele acolo); .Budai Deleanu
(Cip. Princ. d. limb. p: 322 §i Papiu Varian,
Relatiune asupra manuscriptelor lui Budai
Deleanu in An. A e. rom. ser. I t. HI p. 105); D. Ti-
ch,indealu (Eliade Beidulescu, in prefata editiei Fabit-
lelor de la 1838.V. A. Ureche, Despre fabule
in genere §i in special despre Tichindealu, in
Ateneul romin, ziar, Ia§i 1861, Maiu §i Iuniu, §i
in Buletinul instructiei publice, Bucure§ti,
Martie 1866.G. Missail, Oamenii mari ai Romi-
nilor, in Tr. 13 Iuliu 1869); Paul Iorgovici (G. Mis-
sail, 0 am. mar.. a. Rom. in Tr. 13 Iuliu 1869. Iz-
Voarele acolo) ; Molnar (Cip. Princ. d. limb. p. 307.
---.Nee.Densu§eamt,Revolutiunea lui Horea, Bu-
cure§ti, 1884 p. 268 sqq.); Korosi (Cip. Princ. d.
lim b. p. 317); G. LaMr (P. Poenariu, George Lazar
§i § coala romina, in An. Ac. rom. ser. I, t. IV,
p. 111 sqq.); Vasile Aaron ( Pumnul, Leptur. III,
382 §1 383); Thmitrie Cantemir (Viata lui Dimitrie Can-
temir in Principis D. Cantemirii variae sehe-
dae et excerpt a [47 bap] §i in prefata operei
Historia incrementorum atque decremento-
rum a u l a e othmanicae [47 b a 4), prefata, atribu-
ita lui insu§i Antioh Cantemir, ficiorul autorului. Cro-
nicele lui Neculaiu Costin i _Loan Neculcea.Datele
bibliografice sint scoase din lista operelor lui Cantemir
facuta, cunoscuta in cele doua, biografii ale autorului dela
operele 47 b a 9 §1. 47 b a 4, citate mai sus, precum
§i din An. Ac. Rom. ser. I, t. X, sect. I p. 15 sqq.;
ser. I, t. XI sect. I p. 54 sqq. [Gr. Tocilescu]) ; Antioh Can-
 - 223 -
temir (C. 1Ve.gruzoi, Viata, printului Antioh Cante-
mir, la inceputul ambelor editii ale traducerei Satire-
ler. Datele bibliografice tot acolo); Enache Cogdlnicea-
nu (Mih. Cogcan. in Prefata ed. I a Cronicelor Moldo-
vei); Mitropolitul Jacob Stamate (Mih. Cogettniceanu,
Jacob Stamate, inRominia lit erard, ziar, Iasi, 1855,
si (II editie) in At en eul roman, ziar, Iasi, luliu
August, 1861); Amfilohie Hotiniul (A. Papadopul-Ca-
Gimah Amfilohie Hotiniul, in Rev. To c. V); Mitropo-
litul Veniamin Costache (Anclreia Vizanti, Fragment
din istoria civilizatiunei Rominilor: Venia-
min Costache, mitropolitul Moldovei si Suce-
vei, epoca, viata ysi operele sale 1763-1846,
Iasi, 188l); Costache Conache (K. .21r., C. Conache,
citeva date biografice, in Rominia literara,
ziar,Iasi, 1855; Papadopul-Calimah, Scrisoare des-
pre Tecuciu, in Cony. lit. 1886; Yogoride Co-
nache, Schite din viata logofatului Conache, i-
bid.; acelasi, Schite din viata si familia logo-
fa,' tului Conache, 5a prefata la ed. II a Poeziilor) ;
G. Asachi (Notita biografica, asupra lui G.
Asachi, Iasi, 1863; loan Alegre, G. Asachi, viata,
lucrarile si scrierile sale, Piatra, 1882); Rre-
latii munteni, scriitori de carti religioase (A. Odobescu,
Miscarea literara, din tara romineasca in se-
c ol ul XVIII, in An. A c.R om. ser.I, t. II, 1869,a ITed.
in A. Odobescu, Scrieri literare si istorice, vol.
II, Bucuresti, 1887; Ep. Melhisedec, Schite din
viata Mitropolitului Ungro-Vlahiei Filaret
II, 1792, si ale altor persoane bisericesti cu
care el a fost in relatinni de aproape, in An.
A c.r o m. ser. II, t. VIII, sect. II) ; Antim lvireanui
(Ep, Melhisedec, In Prefata editiei Predicelor.Emile
Picot, Notice biographique et bibliographique
sur l'imprimeur Anthime d' lvir, Motropolitain
de Valachie, in Nouveaux Mélanges orien-
, taux, Momoires, textes et traductions pu-
 - -224

blies par les professeurs de l'ecole specia-

le des langues orientales vivantes a l'oc-
casion du septieme congtes international
des orientalistes reuni a Vienne [Septembre
1886], Paris, 1886; 17ciccirestii (A. Odobescu, Poetii
retccirefti, in Rev. Rom ed. In A. Odobescu,
-Scr. lit. s ist. vol. I.Despre manuscriptele Veicti-
reftilor, acelasi in An. A c. R o m. ser. I, t. X, sect. I p.
21 sqq.); Zilot lionzinul (Gr. Tocilescu, In Rev. T o c.
V.Izvoare shit propriile sale scrieri).

Au scris :
Pentru datele bibliografice : Franz Joseph Sulzer,
Von der G-elehrsamkeit der Walachen in al-
ien Fachen der Wissenschaften, in Geschich-
te des transalpinischen Daciens, III B. Wien,
1782, p. 1 sqq;T. Cipariu, Principiide limba §i
de scripture, I ed. in Organul luminarei, ziar,
Bias, 1847-1848; II ed. Blas, 1866;D. farm,
Bibliografia cronologica romina. 1550-1873,
Bucuresti, 1873;Gr. Tocilescu, Studii istorice
asupra cronicelor romtne, in Col. Tr. 1876 p.
385; II ed. in Re v. To c, III; A. D. Xenopoli C.
Erbiceanu, 5erbarea scolara de la Ia§i, 1885, p.
248 sqq.Asupra timpului de la 1821 incoace: D.
larcu, op.c.;I. G. Popescu, Trei a ni din litera tura
romIna, indite bibliografic al cartilor pu-
blicate romineste in Rominia §i strainatate
In anii 1 8 7 4, 1 8 7 5, 1 87 6, precedate de schi-
tele biografice ale literatilor romini din
Macedonia, Bucuresti, 1877;acelasi. Sese ani
 -225
din literatura romina, catalog general de
cartile romine publicate In tarn', si -stra-ina-
tate de la Ianuarie 1874 pan& la ultima
1

Julie 1879, Bucuresti, 1879;A. begenmann, Bi-

bliografia rominA, buletin mensual al libra-
riei generale din Rominia, si al librAriei ro-
mine din strAinatate, Bucuresti, 1879-1887
inclus. (Continua).

Pentru istoria limbei: T. Cipariu, Prin c. d. l i m b.

si d. script;B. P. Hasdeu, Cuvinte din ba-
trini, t. I Limba rornin5, vorbita intre 1550-
1600, Bucuresti, 1878,t. II Cartile poperane
ale Ramlnilor in sec. XVI, Bucuresti si Leip-
z i g, 1880;A. Lambrior, Carte de c e t i r e, Iasi,
1882 (lntroducerea);loan 117(idejde, Is to ria limb ei
si literaturei romine, Iasi, 1886.
Pentru datele biografice: Aron. Pumnut, L e ptu-
rariu rominese, Viena, 1862-1865, 6 vol.; G.
Mig,§ait,Oamenii mari ai Rominilor,in Tr. 1869;
Or, Pop, Conspect asupra literaturei romi-
ne si scriitorilor ei, Bucuresti, 1875-1876, 2
vol,; I. G. Popescu, Curs elementar de istoria
literaturei romine, Bucuresti, 1878;I. Ld-
siriciu,IstoMa literaturei romine, Sibiu, 1884;
Ar. Densufanu, Istoria limbei si literaturei
romine, Iasi, 1885; V. A. Ureche, Schite de is-
toria literaturei romine, partea I, Bucuresti,
1885 ;Ioan Arcidejde, op. c.;G. G. Arbore, Notiuni
de istoria literaturei rominesti, Galati,
1886.

Crestomatii: T. Cipariu, A nalec t e, B 1 a s, 1858;

Pvmnul, op. c.;A. Lambrior, op. c.; loan Nd-
dejde, op. c.;M. Gaster, ,Crestomatia, Leipzig,
Brockhaus (sub presA)
15
 Indice de name.

Aaron 157, 158. 191, 222. Barac 156, 158, 191.

Achirie 73. Baumeister 176, 178.
Acsenti Uricariul 145, 159, BAlcescu 85, 97, 160.
202. Beldiman 157, 158, 208.
Agapet 140, 141. Bianu 36, 52, 222.
Agrimensores 24. Bob 57, 148, 150, 156, 157,
Alexandru Dascalul 82, 117. 174, 221.
Algarotti 201. Boeckh 10.
Amfilohie Hotiniul 149, 153, Boehmer 40.
203, 204, 205, 223. Boiagi 29. 154, 221.
Ammianus Marcellinus 22. Boliac 163.
Anacreon 201. Borkowski 125.
Anthimus 24. Brincoveanu 85, 89, 143,
Antim Ivireanul 215, 223. 163, 192.
Appianus 22. Budai 53, 55, 56, 185, 222.
Apulejus 23, 24. Budinszki 27.
Arbore 225. Buffier 153, 204.
Arnauld 134. Bujoreanu 76, 77, 78, 152,
Asan 35. 154, 155.
Asachi (G.) 65, 209, 210, Burada 36.
223. Buda 37, 41.
Asachi (Lazar) 157. Buttmann 10.
Asachi )Leon) 158. Bz. 59.
Augustin 207. Cacavela 77, 198.
Aurelius Victor 22. Caidanov 210.
Avril 49. Candrea 72.
 - 228 -
Canta 159. 202. Coustantinus Porphyrogene-
Cantacuzin (Const.) 141? tes 26, 31.
143. Corbea 83, 117.
Cantacuzin (Iordache) 143. Coresi 49, 59, 72.
Cantacuzin (Mihail) 160. Cornilie 208.
Cantacuzin (Pirvul) 160. Corssen 23, 24.
Cantacuzin (§erban) 83,190. Costache (Veniamin) 199,
Cantemir (Ant.) 199. 200, 205, 206, 209, 223.
222, 223. Costin (Mixon) 79, 85, 86,
Cantemir (Dim.) 77, 93, 90, 92, 95, 122, 123,
125, 127, 128, 129, 155, 124, 125, 126, 132, 145,
192, 193, 194, 195, 196, 161, 162, 163.
197, 198, 199, 200, 222. Costin (Neculaiu) 90, 92,
Caracicoveanu 144. 93, 95, 96, 120, 125,
Caragiani 31, 39. 126, 144, 145, 161, 162,
Cavalliotes 29, 152, 221. 202, 222.
Cato 24. Cretu 36, 60.
Chesarie 212, 213, 214. Damaschin 212.
Chiril 176. Daniel Andreiu 142.
Chuquet 42. Daniel din Moshopole 29,
Cihac 32: 40. 153, 221.
Cipariu 23, 40, 52, 54, 55, Daniel (Mitr.) 212.
80, 83, 115, 145, 177, Darmesteter 42.
185, 221, 222, 224, 225. Malian 93. 95, 127, 145.
Clanau 64.- Degenmann 22.
Clo.;oceanu 97, 160. Densusanu (Ar.) 115, 144,
Codrescu 86. 186, 225.
Cogalniceanu (Ienache) 159. Densusanu (Nec.) 22, 51,
161, 202, 223. Diez 40, 67. '
CogAlniceanu (Mih.) 80, 91, Dio Cassius 22.
92, 93, 94, 95, 96, 125, Diodorus 22.
132, 145, 162, 163, 202, Dionisie Eclesiarhul 160,
208, 223. 161, 171.
Columb 155. Donici 202.
Conache 209, 223. Dosoteiu (Mitr.) 47, 76, 77,
Constantin Capitanul 94, 79, 80, 118, 144, 145,
96, 162. 206.
 229

Dosoteiu (S-1) 176. Greceanu (Nic.) 150.

Dubai]. 93, 95, 126, 127, Greceanu (Radu) 94, 96,
145. 141, 143, 146, 161, 162.
Dumitrache Cluceriul 160. Greceanu (Serb.) 143.
Dusan 39. Greceanu (Std.) 146.
Efrem 177. Grigorie I (mitr.) 212, 213,
Eliade 46, 189, 222.. 214.
Enkeanu 142, 146. Grigorie 11 (mitr.) 215.
Engel 91, 186. Grigorie (monah) 148.
Engelmann 25. Grigorie (preot) 60, 61, 73.
Epifanie 177. Grigorie (S-1) 177, 207.
Erbiceanu 216. 224. Gruber 25, 42.
Eustratie, 80, .95, 119. Guilielmus Tyrius 26.
Filaret 212, 213, 214, 223. Hagiade 221.
Filoteiu 143. Haintl 151.
Filstich 96. Haliciu 51, 52, 75.
Fleury 178. Hasdeu 20, 21, 22, 33, 35,
Florian 208. 36, 37, 39, 41, 51, 52,
Floras 22. 60, 64, 65, 80, 83, 86,
Foerster 41. 94, 145, 146, 225.
Fogara§ 51, 75, 117. Hase 163.
Fontenelle 201. Havet 42.
For* 73. Helrnont 197.
Foth 40. Herce 73.
Fratil'a 151. Herodianus 22.
Frontiniis 22. Hirschfeld 23.
Fulea 151, 155. Hodo§ 199.
Furduiu 57. Horatius 22, 201.
Galienus 23. Horea 149..
Gartner 30. Horning 41.
Baster 41, 81, 83, 93, 165, Hunfalvy 27, 37.
225. Hum 64.
Georgian 41. Hubner 25.
Gherontie 148. Iarcu 224.
Golescu 153. Ilinca 51.
Golubinski 144, 145. Inochentie 143.
Grandea 163. Joan Climax 177:
 230

loan (Damasc.) 177. Loga 155, 158.

Ioan (gur. de aur) 177, Luca 29.
207, 208. Lucianus 176.
Ioan (popa din Simpetru) Lucius 26.
80, 117, Lupescu 161.
loan (popa din Vinti) 117. Maior 53, 54, 55, 56, 154,
Ioanovici 56. 155, 156, 178, 180, 182,
Iorgovict 53, 55, 153,'186, 183, 186, 221, 222.
187, 222. Maiorescu (I.) 30.
Iornandes 22. Maiorescu (T.) 56.
Iosif 215. Marienescu 222.
Ispirescu 72, 115. Marki 154.
lung 27. Marmontel 178.
Iustinus 22, 201. Massmann 23.
he 30, Meletie 142.
Izvoranu 160 1VIelhisedec (egum.) 142.
Joret 41. Melhisedec (ep.) 34, 35, 36,
K. N. 223. 65, 86, 88, 90, 144, 145,
Kempis (Thomas de) 176. 212, 215, 223.
Klein 52, 53, 54, 56, Meyer (P.) 27, 42.
148, 149, 152, 158, 174, Meyer (W.) 25, 41.
175, 180, 183, 221, 222. Mihaiu Voda 61, 62, 84, 86,
Kopitar 20, 21, 22, 29, Miklosich 20, 22, 28, 30,
184. 32, 41.
Korb 137. Miron 162.
Korosi 53, 55, 56, 153, Misail (calugarul) 95.
188, 222, Missail (G.) 146,, 222, 225.
Korting 10, 42. Mitrofan 143.
Kotzebue 210. Moga 149.
Lahovary 65. MoghilA (P.) 138, 139, 140,
Lambrior 41, 225. 141, 145, 146.
Laurian 85. 181. Moghila, (Simeon Voda) 84,
Lazar 56, 157, 188, 189, 138.
190, 206, 209, 222. Molnar 54, 153, 188, 222.
Lazariciu 225. Momuleanu 157, 220.
Leake 80. Monod 42.
Leon Voda 84. Montesquieu 201.
 --231-
Moru 220. Petru Voda" 61.
Moxa 80. Photius 22.
Mussafla 40. Picot 91, 146, 223.
Mustea 161. Pie" 27.
Nagy 181. Piluzio 52.
Nadejde 41, 225. Platon 204, 207.
NAsturel 96, 144, 146. Plautus 24.
Neagoe Voda 81, 82, 83, 94. Plinius 22.
Nectarie 208. Plinius j. 22.
Neculcea 93, 95, 120, 127, Plutarcus 22.
128, 129, 130, 133, 134, Poenaru 222.
144, 145, 194, 222. Pollio 22.
Negre 223. Polyaenus 22.
Negrut 157. Pompiliu 72.
Negruzzi (a) 202, 223. Pop (Dr.) 155.
Negruzzi (Iacob) 42. Pop (Gr.) 225.
Nepos 201. Popescu 160, 161, 162.
Nicodim 208. Popescu I. G. 224, 225.
Nicolau 154, 155. Priscus 37.
Nicole 134. Procopius 37.
Nilles 97. Ptolemaeus 22.
Nisis 143, Pumnu 52, 55, 56, 222,225.
Odobescu 34, 36, 144, 212, Quintescu 40.
215, 223, 224. Radu Gramaticul 60, 71, 73.
Orosius 22. Roesler 20, 27, 32, 37.
Pahomie 177. Roja 55, 154, 221.
Pan 72. Romani 211.
Papadopul 23, 223. Roset 160.
Papitt 52, 163, 199, 219, Safarik 34.
222. Sarnicki 50.
Paris 27, 42. Sathas 39.
Pausanias 22. Sbiera 49, 60, 145.
Pedanius 23. Schleicher 10.
Pestisel 73. Schmidt 32.
Petrescu 2 9. Schmiedig 205.
Petronius 24. Schuchardt 21, 22, 24, 25,
Petrovici 151. 27, 41, 71.
 232

Schwandtner 27. Thunmanu 20, 30.

Scriban (Filaret) 145, 146. Tiktin 41, 49, 115.
Scriban (Sing. N.) 57. Timpea 53, 54, 153.
Scriptores rei rusticae 24. Tocilescu 21, 22, 23, 37, 42,
Segner 176. 65, 83, 87; 88, 89, 90,
Silvestru 117. 165, 222, 224.
Simeon Dascalul 95, 186. Tomaschek 27.
Simeon Macarios 137. Tamblac 34, 36.
Simeon Tesalouicul 213. Tichindealu 149, 150, 154,
Sion 199. 16/, 186, 222.
Sittl 24. Ureche (Grigore) 64, 91,
Slatineanu 156. 92, 95, 119, 120, 121,
Spatar 130, 131, 132, 133, 127, 145, 161, 162.
134, 143, 145, 146. Ureche (Nestor) 119, 120,
Stamate 152, 203, 204, 205, 121, 145:
223. Ureche (V. A.) 83, 85. 86,
Stircea 162. 90, 92, 145, 163, 222,
Strabo 22. 225.
Stroici 50, 51. Varlaam (mitr. Mold.) 34,
Sturza 35, 37,, 51, 83, 163. 75, 76, 97, 117, 140, 144,
Suetonius 22. 145, 146.
Sulzer 179, 214, 224. Varlaam (mitr. Munt.) 143
§aineanu 32, 42. VaSile Camarasul 161.
incai 53, 55, 56, 97, 146, Vasile (S-I) 176, 207.
148, 152, 153, 175, 178,. Vachrescu (Alex.) 156, 218,
179, 180, 181, 182, 222. 219.
§oimescu 162. Va' drescu (Iancu) 218, 219,
tefan Logofatul 96. 220.
tefanita Vocra, 64. Vaarescu (Ienache) 47,
Teodor 214. 152, 214, 216, 217, 218,
Teodosie 143. . 219.
Terentius 24. Vacaresc,u (Necul.) 218, 219.
Teuffel 25. Viski 52, 82, 117.
Theophanes 38. Vitruvius 24.
Theophylactus 39. Vizanti 223.
Thomas 26. Vogoride-Conache 223.
Thucydides 22. Wolf 10.
 - 233 -
Wo lfflin 25. Xenopol 27, 224.
Woweren 9. Zarncke 42.
Xenophon 22. Zilot 160, 172, 220, 224.
 CArti citate lara nulue de actor

Analele Academiei Romine (An. Ac. Rom.) 23, 35,

36, 37 63, 83, 86, 87, 14,5, 190, 222, 223, 224.
Arhiv pentru filologie (Arh. p. fil.) 23, 84, 94, 185.
Arhiva istorica (Arh.ist.) 33, 39, 64, 65, 83, 84,
145, 146.
Columna lui Traian (Col. Tr.) 20, 33, 35, 36, 37, 51,
52, 60, 80, 84, 86, 115, 146, 163, 172, 173, 224.
Convorbiri Literare (Cony. Lit.) 41, 42, 56, 72, 92,
145, 223.
Cuvinte din batrini (Cuv.) 20, 21, 35, 51, 58, 59,
60, 61, 63, 68, 8Q, 83, 84.
Denkschriften der kaiserlichen Akademie der Wis-
senschaften, philosophisch-historische klasse, Wien
(Denkschrift.) 20, 28, 30, 32.
Iahrbuch ffir romanische und englische Litteratur,
Leipzig (Iahrb. fiir TOM und engl. Litt.) 40.
Magazin istoric pentru Dacia (Mag. ist.) 85, 94, 95,
97, 160, 163.
Revista pentru istorie, arheologie §i filologie sub di-
=pa Jui Gr. G. Tocilescu (Rev. Toc.) 23, 28, 32,
 235 -

33, 34, 36, 37, 41, 42, 63, 65, 85, 163, 172,
191, 223, 224.
Revista Romina (Rev. Rom.) 36, '65, 80, 85, 89,
146, 224.
Romania, recueil trimestriel consacre a l'etude des
langues et des litteratures romanes (Romania)
27, 41,_42.
Sitzungsberichte der Wiener Akademie, philosophisch-
historische klasse (Sitzgsber. d. Wien. Akad.) 20,
23, 40, 41.
Tezaur de monumente istorice (Tez. d. mon. ist.)
52, 55, 86, 163, 219.
Traian (Tr.) 35, 83, 145, 146, -222, 225.
Zeitschrift fiir romanische Philologie (Zeitschr. f. rom.
Phil.) 25, 41, 42.

Sub numele de observatie (Obs.) intallegem locurile

scrise cu rinduri strinse.

Adaogiri.

La p. 37, r. 9: D. Sturza, Uebersicht der Miinzen

und Medaillen des Fiirstenthums Ru-
manien (Moldau und Walachei), Wien,
1874 ; acela§i, Numismatica romina, Bucu-
re§ti, 1878.
 - 236 -
La p. 42, r. 3: Din Magnum Etymologicum au apa-
rut §i 2 fascicule ale vol. II.
La p. 42, r. 22: Cind se tiparea aceasta paging, al
XI vol. din Zeitschr. f. rom. Phil. era in-
tfadevar necomplect. In luna lui Aprilie
an. cur. (stil vechiu) a aparut §i ultima
fascicula a acestui volum.
La p. 92, r. 13 : Restul operelor lui Miron Cos-
tin s'au publicat in V. A.. U., Miron
Cost. Op. Compl. vol. II, care a aparut
dup5, publicarea paginei ace§teia. Acolo
peling5, cele scrise de Miron Costin se
mai gasesc §i citeva din operele lui .Ne-
culaiu Costin, pe care D-1 V. A. Ure-
che le atribue (pentru ce ?) lui Miron.

Greple.

La p. 32, de la rind. 10 incluz. pan& la 24 incluz. tre-

buesc strinse rindurile.
Lap. 35, r. 8-15 incluz. trebuesc strinse rindurile.
La p. 36, toate rindurile trebuesc strinse.
La p. 37, r. 1-10 trebuesc strinse rindurile.
La p. 76, r. 15 : Bucure§ti, 1887). nu Bucure§ti).
La p. 79. r. 2 de jos : 38 I a 1-46 nu 38 13 1-46
La p. 82, r. 9 la incep.: patime nu spatime
Lap. 82, r. 10 la incep. : sä nu a,
 - - 237

La p. 9,1, r. 2 de jos : Epigrama &gra mitropolitul Do-

soteiu trebue push la scrierile pastrate in
original si inch tiparite, cad a fost ti-
parita la sfir§itul Psaltirei in versuri
(38 I a 15).
La p. 95, r. 15 : Misail nu _Mihail
La p.102, r. 7 : 19, f. 91 r. nu 19, f. 91 r.
La p. 103, r. 2 : cmpum nu cmpacui
La p.105, nota r. 5 : -si nu -si
La p.105, nota r. 8 : -si nu -si
La p. 111, r. 8 : cucura (tolbA pentru sageti) nu cucura
=tolba pentru sAgeti.
La p.111, r. 21: (=*foaesa) nu (= foaesA)
La p.118, r. 3 : 38 III S 1111 38 III
La p. 128, r. 5-4 de jos : calare nu caare
La p. 137, r. 2: 35 nu . 15
La p.138, r. 1 : Nr. 5 nu Nr.
Lap. 138, r. 12 : MCTIIIIK`k .nu BkctHiki
La p. 144, r. 7: Catehismului talvinese nu Catehismului
Lap. 146, r. ultim. §vincai nu Sine
Lap. 205,r. 13: graful. 1111 graful.
 Cuprinsul
INTRODUCERE.
Pag.
,1 Patru feliuri de viata omineasca . . 3
2. Trei feliuri de euno§tinti 4
3. Amestecul intre diferitele manifestari ale
vietei umane 5
4. Amestecul intre diferitele cuno§tinti . 6
5. Filologia 7
6. Istoria literary 7
7. Istoria limbei 7
8. Trebuinta unei sepaari in activitatea in-
telectuala 12
9. Biografiile 14
10. Bibliografia 15
11. Cum trebuesc lacute biografiile . . 16
12. Planul nostru 17

I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA IS-

TORIEI LIMBEI ROMINESTI
dinainte de veacul. XVI.

13, Originea limbei romineti 19

 239

pag.
14. Limba autohtonilor 22
15. Resturi din limba autohtonilor . . . 22
16. Limba latind popular din Dacia . . 23
17. Limba latina popular 24
18. Uncle s'a adapostit limba romineasca du-
.
pa retragerea legiunilor din Dacia . . . 26
19. Imprumuturile limbei rominqti de la lirn-
bile barbarilor 30
20. Scrierile slavonqti ale Rominilor . . . 32
21. Urme de limba romineased dlnainte de
veac. XVI 37

IL ISTORIA SCRIEREI CU CH1RILIC $1

CU LITERE LATINE LA ROMINI
de la al XVI veac pcind astazi.

A. Scrierea cu chirilic.
22. Originea scrisoarei chirilice 43
23. 1)iferitele feliuri de scrisoare chirilica 44
24. Alfabetul chirilic la Romtni . . . r . 45
25. Variatiile ortografiei chirilice la Romlni . 46
26. Tipariul cu chirilic la Romini . . . . 48

B. Scrierea cu litere latine.

27. Ce s'a intimplat cu alfabetul latin la Ro-
mini pana In veac. XVI . , . . . 50
 240

pag.
28. Incercarile izolate de a scrie cu litere
latine panh. la gramatica lui Klein . . 50
29. Scrierea etimologica cu litere latine . . 52
30. Scrierea fonetia cu litere Jatine . . 55
31. Compromisul Junimei 56
32. Cum s'a Inlocuit scrierea chirilica cu cea
latineasca 56

III. VEACUL XVI.

A. Date bibliografice
'33. Cacti autentice din veac. XVI . . . . 58
34. Cacti apocrife din veac. XVI si de la In-
ceputul veac. XV 64

B. Fenomene linibistice proprii limbei

rominqti din veac. XVI.
35. Fenomene caracteristice limbei romInesti
din veac. XVI In toatA Dacia . . . . 65
36. Fenomene caracteristice limbei romine din
veac. XVI In anumite localitati . . . 70

C. Date biografice.
37. Date biografice asupra scriitorilor Ro-
mini din veac. XVI 72
 241

IV. VEACUL XVII.

A. Date bibliografice.
pag.
38. Date bibliografiee 74

B. Fenoniene linibistice proprii liuibei

romine§ti din veac. XVI Si XVII.
39. Fenomene caracteristice limbei romine§ti
din veac. XVII in toatrt Dacia . . . . 97
40. Fenomene- caracteristice limbei romine§ti
din veac. XVII in anumite localitati . . 114
41. Limba romineasd scrish,§i limba romi-
neasca vorbitrt in veac. XVI, XVII . . 116

C. Date biografice
42. Date biografice asupra scriitorilor romini
din veac. XVII . . . . 117

V. 1700-1821.
A. Date bibliografice,.
43. Date bibliografice 147
 242

B. Fenomeue limbistice pro prii limbei

romine§ti din perioada 1700 -1821.
pa g.
44. Fenomene caracteristice limbei romineti
din perioada 1700-1821 170
45. Caracterele specifice veacului XVII raz-
letite pin cartile veacului XV1II . . . 171
46. Limba romineasca vorbita din perioada
1700-1821 174

C. Date biografice.
47. Date biogratice, asupra scriitorilor romtni
din perioada 1700-1821 174

Indice de nume 227

Carti citate fara nume de autor 234
Ada ogiri 235
Gre§ele , .236