CRONICELE ROMANIEI

sttr

LETOPISETELE
MOLDAVIEI SI VALAHIEI

www.dacoromanica.ro
 CRONICELE ROMANIEI
sea

LETOPISETELE
MOLDAVIEI SI VALAHIEI
A DOOA EDITIUNE

REVEVT.A., INMTRATit. CU NOTE, BIOGRAPII I FAC-STMTLE,

CIITRINVENDt MAI DfULTE CRONIC13 NEPUBLICATE INCA; fpf, CA ADA0Eit :

TABLELE ISTORICE ALE ROMANIEf

de la 1766 pans la 11 Februarie 1866.
DE

MICHAIL KOGALNICEANU

TOMU I°

Prefacie.
Cuventit Introductivii la Istoria National& De Michail Kogalniceanu.
Carte pentru descalecatul d'anteiti aid Moldova De Miron, Costin.
Carte pentru desalecatul d'anteiu alit Moldova De Nicolas Costin.
Fragmentul Cronicei atribuita lul Nicola Milescu.
Dom:di Moldovei (1354 - 1594). De Vornicul Grigori Urechi.
Letopisetul Moldovel (1594-1662).De Logofdul Miron Costin.
Apendicse.

BUCURESCI
DIPRIA/LERIA NATIONALA, C. N. RADULESCIT, STRAD1 ACADEMIEI 24
1872
www.dacoromanica.ro
Tote ecsemplarele voru fi subt-insemnate de :

No.

www.dacoromanica.ro
 PREFATIA
La a-doua ediliune
La to Apriliu, anulu acesta 1872, s'at implinitu. doue-deci de
ani, de cand amt.' data la lumina anteia editiune a Letopise-
telord Moldovei. Asta-cli publicu ca a-cloud editiune Cronicele Ro-
mania
In acestu intervalU de doue-cleci de ani, ate s'an petrecutu
in Ora nostral Insdsi Ora s'a transformatu ! Visul str6tnosilort
nostri, marele scopa nationalu alo lui Stefan ysi alu luT MihaT s'a
realisatil : Asta-di avemii o Romanie.
In istoria poporelorti lumel moderne, cu deosebire demnd de
totd mirarea este sOrta natiunei romane I Din in eputu incun-
giurata de puternici vecini, in lupta seculard cu el, subpusd, apoi,
si sfdsiatd in mai multe trunchiurl, nu odata ea a fostu pe mar-
ginea prdpdstiei; nu odata existenta i chiar numele seu au fostq
in ajunuln" de a h sterse din cartea omenirei ; il faptt curiosti,
tocmai in acelle momente de durere, cand fiii el cei mat ener-
gicY, cel mai plini de credintd in vitalitatea gintei romane, des-
sperati, tocmai atunci Providentia lua de mana pre natiunea nO-
stra ca pre o fiTca lubitd intre fiicele celle mai lubite, o scotea
din tote pericolele, i o realta mai tenerd i mai sdravend de
cat fussese inaintea Orel peirell N'avemt, dera drepth, noi, Ro-
manii, de a sustme ca la gurele Dundrei de giosii, noun ni s'a
data o misiune de implinitu I
Se apropie doue sute de aril de and in micliloculo resbe-
leloriA esteriore si civile, in midlocul a tote felulu de tiranii din
lduntru, subt cart apoi si-a perdutu si viata Miron Costin, in
1677, scriinda Letopisetulu Moldovel, ilicea aceste durerose cu-
www.dacoromanica.ro
 VI

vinte:Ce, sosird assupra nostril cumplite aceste vremi de acum, de

cc

nu Mimic' de scrisore, ci de griji §i suspinuri; fi, la acesta felfi de

scris6re, gandu slobodfi fi Ord valuri trebuiesce; era not' privimu
cvmplite vremi ssi cumpenci mare parne'nttclui nostru ci noue!»
CincY-clecT de anT maT tarc1iti, situatiunea devenise maT rea;
i
si bietulo Ion Neculce, aprope de a-sT inchide ochiT, dupe o lunga
vieta plina de furtunT, striga in marea sea durere : «Oh! Oh! Oh!
Seracd /era a Moldovei ! Ce sorta de vie /ci ' /1 -au clicluta ! Cum
au mai re)nasu omit trditoric in tine, de mare mirare este, cu a-
tdte spurcaciuni de obicezurz ce se tragic panel astd-fit' in tine,
Moldovo ! etc.»
Cand assemine accente durerose esTaO din peptult betrani-
ion nostri cronicarT, fie-care din eT omil de static insemnatO
alts tempului seu Miron Costin, mare Vornicts alit Moldo-
veT, carele clicea lul Duca Voda: se nu dame loculfi, ca pa-
mentulti acesta este framentatfi cu sdngele mofilorfi strentofi-
lora nostri; Si Ion Neculce, ultimulo Hatmano purtatora de resbelo,
carele in fruntea ostireT Moldovene a contribuitu la salvarea luT.
Petru cello Mare pe termurile PrutuluT eT nu numaT aratau
durerile tristuluT secolti in care traTaO, dera prevedeao ssi preve-
stTao viitOrele nenorocirT ale terei : taiarea sets isgonirea ultimi-
lora Domni romanT, secululu de fern si de tins alu fanariotilorti,
prefacerea oraeloro dunarene in cetall turcesci, cedarea pe unt
temp a banatuluT CraloveT, perderea pana asta-iii a BucovineY
Si a Bessarabiei, infine maT multu rte cat eminenta stergere a
terilora romane de pe charta Europe !
cu tote aceste, dupe gro7avul potopti strelucesce curcubeul
reinseninareT orizontelul RomanescO! Marea revolutiune francesa
clice poporeloru, ca si Christi lul Lazard, sculati-ve! Nutnele luT
Napoleon, ca in tota lumea, strebate si I I Dunarea de josh! Sim-
www.dacoromanica.ro
 VII

timentulti nationalt renasce. Tudor Vladimirescu revendica drep

turile nu numal ale tereI, derd si ale claselord desmoscenite. Ella
ea arma nu numal in contra fanariotiloru, derv. §i in contra bole-
lort, sell a despozetoriloru noroduluz, spre a intrebuinta propri-
ele sele cFuvinte 1) Revolutiunea sea nationald, 1Si tott-odatd so
ciala, este simburele nu numal alit revolutiunel din 1848, derv, gi
allt actuluI de emancipatiune din 2 Maid 1864. Fanartotii se is
gonesct din domnia Moldovei §i a Terei RomanescI, Pe-urma nas
ce resbelul intre Rusia §i Turcia din 1828-1829. Pacea de A
drianopoli se IntheIe. Autonomia Principateloru se consfintesce
prin acestu tractatti intr'und chipti positivti. Domniile romdne,
viagere fi alese, dupe datina strebunii, se reinfiingta. Unti gu
vernu intemelatt pc anume legs si amleminte, subpusti contro
lulus Atlunarilorit obscesci, inlocuesce ocarmuirea desfranata §i
destructrice a despotilort strginI ; 1Si gintea Romana nu pere f
Derd, noue nenorociri vind se apese vechile colonil ale luT Tra
jant. Protectoratul rusescd degenereza in Proconsulatti. Domnil
nu 5untii de cat nisce locotenenti aI consulilorti TaruluT. Tott
simtimentult de nationalitate gi de libertate este internist §i inns.
bu§itt !
Revolutiunea francesa din 1.848 4I afla resunetulti ca in 00.
Europa in Ia0 §i in BucurescI! Insd, mi§carea este incurend
reprimatd. Ocupatiunea turco-rusesca vine in ajutoruld reactiunel
din launtru. Autonomia.terel redevine unti simplu cuventu; aran
tiile nationale §i constitutionale ale tractatuluT de Adrianopoll e in-
loeuesct prin hIdosa convenhiune de la Balta-Liman, care e to ne
gatiunea a MO, independinta, a tots, libertatea si legalitatea din
launtru ! Domnil nu se maT alegt de tern.; el se numes u in Con

www.dacoromanica.ro
stantinopoli, seu, mai bine clicendt, in Petersburgti; si nota conte-
luT de Nes,elrode contesta naliuneT Romane pana si gloriosa sea
origina!
Cand presentula era atat de negru, Tata Si viitoruld ce in
1852 ne ascepta. Principatele erat in ajunulii de a fi luate de
catre Rusia Talogu pentru cheza Santuluz Mormanta! Subt pre-
testo de a se ocroti Grecii orthodoxT, Romanii orthodoxT aveati
a'p vedea Ora occupata de armiile Imperatului orthodoxu, si data
prada tutulort releloru resbelului!
Cu asemine trecutu, presentu si viitoru, cum, dera, se nu dispe
rAm0 de sorta terel i a natiunei nostre, cu tote ca pe atunce
eramu in versta sperantei, eramu juni! Cum, dera, in 1849-1852,
eland amt' severOtu publicirea collectiunei Croniceloril Moldovene,
se nu fit' i et' lovitu de acea ingrijire durerosa despre viitocul nos-
tru, pre care o resimtia tota generatiunea contimpoiana, sAiatei
in indivzdualitajile sell , lovita in illusiunile selle celle mai placute;
i 4fal chiar in capult a-eT editiuni se recomandu inimelort lo-
vi e de durerile pa riei studiul istorieT nationale, ca limanulti de
mantuire ca singurulti oraculu ce ne maT putea spune viitorulti 1)?
ET bine, tocmal atunce, cAnd natiunea renuncia chiar la spe-
r Oa, Francia, Anglia si Italia radicat manupa ce Rusia arun-
ca e lumet cilivisate. Resbelulu Crimeel nasce ! Drapelele puterl-
loru alliate falfle pe zidurile sfarimate ale Sebastopolei. In acel-
lao timpu, o ma is de Romani se fact' pelerinii si apostolii na-
tionalit tel. loro. ET strebatil in oficinele preset i in cabinetele
d'plomatiloro ; glasulu ion ajunge pana la tronurile Monarchi-
lort, arbitrii lumei! Energia i eloquentia lorti devine stapana o-
p'niunei publice : i Romania este copilulu de predilectiune all).
Eu opel, precum fussese Elada in 1821-1828 !

www.dacoromanica.ro
 Ix

Pacea de la Paris se incheTe in '830 Martin 1856. RomaniT

suntu chlamati de a se rosti tnsisT ei in privinta viitorei orga-
nisatiunT a patriel lore ; si inadinsT trimi0 all Areopagului Euro-
peans vinti in Bucuresci i in Ia0 spre a asculta glasuln si do-
rintele unel natiune desceptata din mormantii. I
Yenta libertatei imprastie nuoriT negri de. pe orizontele Du-
nareT de glosn. Ce mare, ce frumOsa epocha incepe atuncT! Dupe
seculT de despotismiA i de ingTosorire nationala si sociala, tote
clasele popululuT Roinanii se intrunescti in Adunarile-mume din
1857 ! Frcitiea Romeinesca renasce! Pe acelle0 band s' pentru a-
cellasil mare scope : Formarea statului Romanu, se intrunesca
intr'o stringetura de many DomnT, boTerT si satenT. Atunce n'amt
mai avutn a scrie istorie ; emu facutu istorie !
Moldova, cu OVA individualitatea sea istorica, cu tote interesele
seile propriT, avendn consciinta a marelort sacrificie materiale ce
avea se faca in favorea uneT marl' ideT, este sublime de abne-
gaTiune ! Ea se rostesce unanima in favorea UnireT ! Spre a a-
giunge la putinta de a se rosti liheru, ea avea nevoTe a se lupta,
si se lupta cu barbatie. i in contra influentei active din afara din
partea TurcieT si a Austriei, i in contra presiuneT fora de mar-
gini a guvernulul vitrign ale luT Vogoridi, randuita CaTmacamu
cu misiunea anume de a combate aspiratiunile nationale! Pro-
tectorti activu i generosn alu acestorn aspiratiunT este Napole-
ons III, catil a imperatitn geniulu bine-facetort alts Romania
Rusia atunci 10 parasesce si ea politica greOta, si se in Orce
la politica drepta din timpult tractatelort de Kainardji i de A-
drianopolT. Alaturea cu Francia, ea sprijine ideea UnireT, pre care
deja o recunoscuse si o garantase in principit prin Regulamen-
tulti organicti din 1832.
Prusia si Italia, si apol si Anglia, Iasi subt scutulti lore dorin-
www.dacoromanica.ro
 X

tele trebuintele natiunel Romane. Si ast-felt, se inchele Con-

i
ventiunea de la Paris, care, daca nu ne da Unirea, dera ce110
putin ne da michlocele §i putinta de a agTunge la realisarea eT!
,i a'a, renascerea Romanies devine o realitate!
De la 1859 pand la 1864, ce n'amti facutu! Alegerea until sin-
guru Domnu pentru, ambele Principate; §i, in curend, ca conse-
cintg, Unirea jerzlorli plina fi intrdga, secularisarea averiloi ti
manastirilorti inchinate Si neinchinate ; oborirea clacei (boTerescul)
improprietgrirea teranilort!Marea cestiune sociala, carea pre-
tutindine a costatu sacrificie materiale colosale, ruina de classe
intregi i §iroie de sange, in Romania se dislega fOrJ. o picdtura
de sAnge, fara ruina nimenuT ; ba chiar din contra, de la alti-doile
and, productiunea agricola se indoTesce, §i bonurile rurale salve
averea a sute de proprietarl indatorati!Si apol, egala indrituire a
tutuloru classelora societatel Romane; sufragiulu universalu ; in-
structiunea publica generala, gratuita. §i obligatore; inarmarea in-
tregeY natium, ca principiii, §i, in faptu o armatg, numerosa i
bine organisata, cum Dunarea de gTosu nu veciuse o assemine
din timpurile luT Stefan §i Mihait! Si cate alte reforme, adeveratu
liberale ! Unificarea coduriloru, cu maritagiul civilu, Cu juriu10,
cu oborirea pedepseT de mOrte ; legea judetiana ; legea comu-
nala; camerele de comerchA i de agricultura; concursurile §i es
positiunile de agricultura i de industrie nationals, sistemulti me-
tried clecimalu, etc. etc.
Si, maT presus de tote, rumperea Conventiunel de la Paris, in
cat ea marginTa autonomia terel; i, ca preambulti la Statutult din
1864, Europa recunoscenda RomanieT dreptulti absoluti de a'§i
preface guvernul fi legile din untru dupe trebuintele fi intere-
sele sae, fora celu maz mzczt amestecu fi intervenliune din afarci !
$'apoT, s'au pututU sustine ca Doue Maia a fostu o lovire de
www.dacoromanica.ro
 XI

static, unn actu carele in deafard restatornicYa Romania in tote

drepturile selle de natiune liberd si autonorna, i in lduntru sfart.
ma oligarchia, si chldma unt miliona de Romani la vieta poli-
tica i la proprietatea emancipate de legdturile clacei §i ale drep
turilorn feudale !
Iata ce a fdcutti generatiunea de la 1848-1864, generatiune
la care, se'mY fie permisn, nu fOrti, oresT-care mandrie, de a me
numera i eti!
Derd, aceste reforme, odatd proclamate, nu mai era de cat de a
le aplica cu intelepaune, cu sinceritate, i de a le conserva cu bar-
batie. Din nenorocire, eel de sus n'ati avutu indestuld putere
morala spre a evita in punerea lore in lucrare greselele Si maY
ales abusurile! Ba, ma! multn, aplicarea lore a fostti incredintata
unorti OmenY, cariY nu puteati se le Yubescd, cacT nici le-an pro-
fessatu, nici au luptatti vre-o-data, in vieta lord, pentru doben
direa lord !
Dace amn fostu ford crutare pentru ceY de sus, nu se cuvine
se fin mai indulgentu pentru ceY de jos, carir n'ail avutti indes-
tula rabdare si barbdtie spre a se lupta, pe carea legala, pentru
vindecarea greselelorn i inlaturarea abusurilorn! qi astfelu, se fa-
cu 11 Fepruariu 1866!
Lase generatiunei june, actuale, carea succedezd generatiune
mele, carea are a trai subt regimulu create in 1866, se face ca ac-
tuln severitt in noptea de I I Fevruariti i consecintele selle se
fructifice in bine pentru mdrirea si fericirea Romaniell
Departe derd, de mine ideia de a dice unid singurn cuventn de
blame assupra acestort eveneminte! Inse, imi voiu permite nu
maY o intrebare: Cand vedemii ca, cu tote garantiile de inde
pendentid si de putere ce ne asigura illustra Dinastie careYa na
tiunea Rornand a incredintata presintele si viitorulti see, autono
www.dacoromanica.ro
 xTI

mia terei recunoscuta de intr6ga Europa in 1864, intr'una chipt

solanelt, astacli este push, din not in cestiune ; eand necontenitu
suntemu amenintati cu conferinti qi cu interventiuni streine, in afa-
ceri cu totuld de resortulii administratiunei nostre din launtru, d. e.
conferintia pentru caile ferate, conferinti, pentru Jidovi, etc., nu
ne vedemu prin insasi acesta reinapoialT in acelle tempura de pe-
i ole si de inglosorire nationala, de care ne socotisemii salvati
pentru de-apururea ; qi aqia, nu suntemt pOte siliti de a repeta
si nol tipatuli de durere alu lul Miron Costin ? «Noi primmu cum-
plite Prom, §i cunzpena ware pam&ntului nostru §i nouci
Se speramt, se credemu ca Dumnecleul parintiloru nostii, ca-
rele nu odata ne-a salvatU pamentult qi nernulu, chiar in ora pei-
rei, nu ne va lipsi si acum cu puternicul seu bratu! Se ne inta-
Hint cu zubire in increderea, ca generatiunea juna va avea des-
tula inteligenta, patriotismu qi barbatie, spre a pastra si apera
existentia dreptt rile Romaniei, intrunita si organisata de gene-
gi
ratiunea batrena, nu fora Orql-care trude qi sacrificii!
In aceste cugetari retrospective amt intreprinsii- publi area a-
cestei editium a unel lucrarT laboriose a junetei melle.
no-LIT
M amu folositu de vacantiile politice la carT ail acum recursil
mai multi barbati politic', carii ca si mine credo, ca. nu prin r es
tauratiunea trecutului se pote fonda qi asigura viitorult acestei teri!
Cand rostescu aceste cuvinte, eu sum departe de a esprinla,
pentru mine, cea mai mica parere de reil despre neactivitatea mea
politic. Din contra eu bine-cuvinten retragerea meal pentru ca.
mi a datu tempul si placerea de a me intorce la nisce studil
care din frageda versta mi-au fosta Tubite. Aceste studie imi suntu
acum i maT scumpe, fiindu-ca dupe atatea lupte, care in curse
de maT bine de trey -cleci de am at agitatu vieta mea, astayli imi
&IA o placuta distractiune qi o dulce mangalere ! Ba, mai multil:
www.dacoromanica.ro
 TM,

ele imi intarescii caracterul, si puindu'ml inch. °data inainte es-

semplul atatorg marl bh.'rbati ai vechel Romania, chrii dreptu res-
plata a marelorti lora fapte n'az'i cullest de cat mOrtea, esilul tsi
prigonirea, me invath a privi cu s'ange rece duqmaniile la cad
amt fostt si sum inch espusa. Astfelt, tare de assemine lectiuni,
et nu pastrezu pentru nimene nicl o rancuna.
Si aceste °data Oise in trecatt, cum se nu 'ml Tubesct Ora,
tera stremosilorti mei, si, o sperezil, si tera copiilorti mei? Cum
se nu o bine-cuvintezu, se nu'l dorescii destinateie celle mai
lungs si celle mai frumose, eT, carea a facuta pentru mine ceea
ce n'a facutt pentru fiii seT cell mai illustri, dandu'mi ocasiunea,
rara in vieta tutulorii barbatilort politici din tote terile si din
tote epochele, de a putea secera, inch. inainte de a aglunge la
betranete, semiata ce in tempul ti ic1 etel amt pust in pamentult
nascerel melle? Da, bine cuvinteclti sera mea, pentru ca mT -a data
rara fericire de a putea transforma in legi positive principiele
call mi.-at incalclita inima in prima -vera vietel, si at formata
basa activita ;ei anilora mei politicil
Eramu studenta la Universitatea din Berlint, cand, in 1836,
de -abla in versta de 19 anT, amt intrata pe scena publicithtei
cu o brosura, scrisa in limba francezd'), prin care, descriinda sOr-

9 Esquisse sur les Cigains, par M. Kogalniceano, Berlin chez B. Behr.Nu'ml place a vorbi
de mine; asta-data, insa, semi Le permisii de a dice doue cuvinte despre persona mea. Unele
collectiuni biografice si cateva calendare ail bine voitu a descrie si vieta mea. Nu me voiu pu-
ne a jndrepta erorile comise in privinta actelorti mele politice ; dOra voie indrepta erdrea in
privinta dates nascerei melle, pre care unele din scrierile mai suz citate o ficseza in anul
1807 sat 18og.
Constatu ca nu sum atatu de 1)e-traria. Din ces/ovu/ parintelui mea, culegil insenmarea scri-
sa cider cu mana sea, din care results ca sum nascutu in Iasi, la anul 1817, luna Septetnvre
in sese.
Tatal mea a fostd Vornicul Ilie KogalnicOnu; muma mea a fosta soda sea Catinca, nascuta
Stavin, familie romanesca din Bessarabia ; De pe tata si de pe muma, din moss si stremost,
ma falescu, dOra, ca sum Romanti Moldovant, si cn mandrie recunoscu ca familia mea nu au
.cautatti nicr-odata origina sea in Teri §i in nenauri streine
www.dacoromanica.ro
to tiganilort din Romania, amu inceputt a combate sclavia no-
gra. Curend dupe aceea amt combatuttl cu o urd i mai energica
sclavia alba.
Ast-felt din tineretile melle me falescIA ca amu facutil parte din
acea mica cohorts de junl, carii din emanciparea tiganilort tsi a
teranilort au fdcutt programulti vietel lorti politice!
Sub domnia lui Mihail Sturdza amil avutu onOrea de a feli-
cita, in numele junimel liberate, pre acestil Domnu, pentru eman-
ciparea tiganilort domnesci i mOndstiresci. Sub domnia bunulul
Si fericitulul intru amintire Gregorie Ghika amt impreuna lucratu
cu partitult unionistt pentru emanciparea tiganilort particular'. In
fine, in 14 Augustt 1864, ca prima ministru alt sere' melle, arnt
rediglatu i contrasemnatu decretul prin care Alesandru Ion I o-
boria claca, §i improprietaria pre teranif Romani. Cum darn se
nu Tubesct acesta Ord, atatn de buns, carea m'a pust in posili-
une de a'm' lipi numele la tote acele legs nemuritore din 1864,
ce au sfdrmatt oligarchia, pururea fatala Romaniei, i unit mil-
lions de iloti i-at facutt cetdteni, dandu-le vote, pamentu, pusca
§i §cold?
Eta ceea ce me face se 'ml iubescil sera din tote puterile inimil;
et o Iubescti chlar pentru dusmani" ce mi-at datt ; cad in pri-
gonirile ce acestia mi'ati fd.cuto, ei s'atl aratatt atatt de mid cu
sufletult §i cu midilocele cu cart m'at atacatt, incat au doveditiA,
ca el nu voiat a lovi persona i defectele melle, ci principiele
la triumfulu cdrora amt lucratt pote pe cal. diferite --L cu toti
companionil me' tie juneta $ de vrista barbatesca, pentru caril
nationalitatea i libertatea n'at fostii numai nisce zadarnice cuvinte.
Derd intorcendu'ini ochiT spre miscarea politics, din ultimii doue-
cieci de am, fora se volescti, m'arrl alunecatti pe teremult actu-
alitatei; §i, regretandt acesta scapare din vedere, revint directt
www.dacoromanica.ro
 xv

la sujetult met, spre a vorbi acum de mi§carea literara istorica

din aceeasT epochd.
Afara de N. Balcescu, carele promitea Romania unti istoricti,
dera pre care mortea 1-a rapitu fOrd-de-tempt, unu singuril mare
talentu nu s'a 'vitt spre a da terel ceea ce'T lipsesce pand a-
stdcli : o istorie national& Nu a fostti totti a0a ssi cu publicarea
acelloru scrieri si acte menite de a pregati tsi inlesni calea viito-
rului istoria. Aice ne putemu faii ca ultimiT doue-clecI de anT
n'att fostti de -loch sterili!
Archiva Romanescd, anteia collectiune istoricd, publicata de mine
cu multu inaintea anuluT 1848, si Magasinul istoricti, publicattl
dupe aceea de N. Balcescu si Treb. Laurianii, ati avuta ca demnl
succesorl, UricarTul lui Th. Codrescu, Tesaurul de montimente his-
torice alt lui A. Papiu Ilarianu, Archiva istoricd a lui B. Hajdett,
Columna luT Trajan, ce se redige si acum totti de acesta0, Athene-
ul si Anuariul instrucciunei publice de V. Alecsandrescu, revista de
peste Carpap Transilvania, Si alte reviste si collectiunI cart au scostt
la ivela nenumerate si preciose documente! Cronica incaT a
fostti salvata de peire prin da.'rniciea Si ingrijirea patriotica a luT Gri-
gorie Ghika, Domnul Moldovei! LucrarT importante pentru istoria
romanesca s'at publicata, apoi, in Ungaria §i Transilvania, in Ru-
sia, Polonia si cele-alte terT slave! Invetata Germania si bine-voito-
rea noun Francis ati scost la lumina maT multe publicatiunT de in-
terest pentru Romani. Ast-felt in conditiunile actuale ale literature'
nOstre istorice, si multamita liberalismuluT cu care astaili tote gu-
vernele §i tote societdtile invetate deschidtt bibliothecele ssi archi-
vele lort investigaciunilort invetatilort, multamita assemine $ in-
lesnirel si eftinatatel cu care, prin caile ferate, Romanii pow as-
tacli cdlatori pang la extremitatile Eur.opeT, et credit ca tempulu a
sositt ca 1i Romania se albs o istoria nationalA!
www.dacoromanica.ro
 XVI

Ca pregdtire la acesta viitOre istorie, credo a contribui si

et prin publicarea collectiunei complecte a Cronicelort. Rom Ane,
cate ni suntu cunoscute si pastrate pang. astdcli. Ba, sustint, ca
pang. la publicarea unei istoria rationald, tutu Letopisetele scrise
de betranii nostri, cii tote defectele i neindephnirile lora, suntt`t
cea mai buna si maT interesanta istorie a Romaniei!
Domnulu B. Hajdeu, acaruYa lucrari, merite si aptitudine rarg.
pentru istoria terel, sum et celt d'anteit a le recunosce, in con-
clusiunele selle critice asupra unel Cronici vechT a Moldovel,
pre care D-sea a descoperit-o intr'o traductiune Po lona, si pre
care D-sea o calificg. de Cronica Putndncii), dice ca lucrarea mea,
adi a anteia editiune a Letopiseteloru MoldoveT, este partialg. qi
nu satisfa e tote esigintele sciintel moderne. Apol, continua: «Nu
isl pOte inchipui cine-va catg, lumina art reversa assupra istoriel
nOstre m&car con estult analitict aid varianteloru. Vomu da unt
exemplu: Analele lui Ureki ni suntu cunoscute pang, acum nu-
maT in r isce copie, maT multt set. mai putinU moderne ysi mo-
dernisate. Fia-care copid diferesce de tote cele-alte, si numaT
critica ar fi in stare a restabili textul primitive. etc».
Dorinta antem a D -luT Hajdeu, de a se face in privinta Cro-
nicelort Romgne o lucrare complecta, astacli se realiseza prin a-
cesta editiune, carea cuprinde tote Cronicele MoldoveT Si ale Terei
Romanesci, tiparite si manuscrise, ale ni suntt cunoscute pang.
astacli.
Dorinta a-doua, de a se publica contextul varianteloru, creolt
cd in privinta Cronicel lui Ureki si a lui Miron Costin este im-
plinitd! La cele-alte cronice contextul varianteloru ar fi de-pri-
sost, cand s'at luatt de basg. la tiparire maT tote-de-una inseVi
') Vech Archiva hist rica a Romaniel, tom. III. pag. 33. Acesta cronica va fi reprodusi qi in
colle tiunea n stri, tom.III.
www.dacoromanica.ro
 XVII

originalele! CAt de a se face a lucrare critics, despre Letopisete,

in conformitate cu prescriptiunile sciintel moderne, Si eu amu
esprimatu acesta0. dorinta dela la publicaea antaTei editiunt
Eta ce yliceamt in prefata ace): editiuni: (kSciu ca, collectiunea.
mea va avea incg multe lipsurl, multe facte reu citate, multe
date nepotrivite ; -.era indreptarea acestora este treba on a isto-
riciloril ce vort intrebuinta-o, on a criticifort ce volt lgmuri o.v
Ce yli-eamu atunce, o (Act i acum. Odatg tera inylestrata cu
publicarea uneT collectiuni completg a Cronicelorti sale, va veni
de-sigurti unti eruditti caiele va face iuciarea cerut de pomnul
ElajdeUr Pote D-sea insup" va indeplini acesta trebuinta, ca unulu
ce are tots, capacitatea pentru a o putea face cu succesii. msg.,
pang atunci, lucrarea de mare important g era si este de a Tcg-
pa de la peire analele nostre, cad flinch. numaT in manuscrise,
din cli in yli au dispArutti si, din nenorocire, disparti i asta4li!
C'and, insg, Domnul Hgjdeu pretinde ca Cronica lui Ureki aru
fi reprodusa numaT dupe nisce copie maT multu seu maT putind
modernisate, D-sea este in mare erore. Cronica lui Ureki, 'publi
cad pentru antaqi-data de mine, este scosg de pe }iii manu-
scristi, carele, dacg nu este originalul, derg este netaggduitti cea
"antelli seu una din cele ante% copie alle cronicel luT Ureki corn-
pilatg de Miron Costin ! ManuscrisuL acesta numerg o vechime
de cello putinti doue sute de am!
Ceea ce s'a facutt cu Ureki, s'a facutu cu totT cel-alt1 cro
nicarT. Editiunea mea este facutg nu dupe copil moderne set
modernisate; ea reproduce cu unti respectu. filialq teXtul chiar
alu originalului seu alu copieloru cellorti mai vechi cunosc to pa
ng astacti. ,.Nu credt, o spunt cu oresi-care fah, ca, cineya 6 fi
avutu subt ochT, tsi se fie studiatu unu numerti mal mare de cro

www.dacoromanica.ro
 XVIII

nice, de cat ed.') Biblioteca public, din Iqi posedd o collectiune

interesanta de vr'o clece Letopisete manuscrise. Tote aceste s'at
studiatu de mine, find-ca ail fostu ale mele, si dupe seversirea
anteieY editiuni ad fostd cedate bibliotecei2).
Biblioteca din Bucuresci are assemine vr'o patru Letopisete;
i pre aceste le -amu cercetatt, cu tote ca. nu ofera nimicti in-
teresantii, fiinda numai nisce copie moderne.
Pretutindine unde amu aflatti ca esista vre-unu Leatopisett ma-
nuscrist, n'amil crutatti nicY tempt, nici sacrificiT spre a'ld putea
dobandi pentru studiare. Acosta se va dovedi prin lista manu-
scriseloru ce amt intrebuintatd la publicarea acestel collectiunT,
si cu care se va incheTa tomul alt -cincilea aid editiuneil
Din acesta lista, indestul de numerOsa, amt pretentiunea de a
poseda manuscrisele celle maT vechT, i prin urmare celle maT
pretiose).
') Acosta studiare si collectionare amt] inceputu a le face inca din anul 18331
') Intre aceste manuscrise se afla si cartea de musics religiosa, psaltzkz, a capelel domnesct
din cetatea Namtu tut, din tempul lul Stefan cella Mare.
I) Asa, ea posedu copia cea mat N echia a ha Ureki, compilata de Miron Costin, de care
ama vorbita mat sus. Poseda originalele cronicelora ha Ion Neculce, a lut Enaki Kogalrucenu si
pate $i a lut Simeon Dascalul. Mai amu doue cope f6rte vechi ale cronicelora lui Nicolai Cos-
tin, si a lui Radu GrecEnu, cart se afla in posesiunea familiei melle de una seta un-spre-dece
ant. Elle impreuni cu cronica lul Simeon Descalul, au iosta cumparate in Constantinopoli in
anul 176i, precum o afirma insemnarea autograla a streunchiului mein Enaki Kogalnicenu, frate
cu stre-bunul me i Constantin Kogilnicenu, si insult ella cronicaru Originalul tragedzei lut A-
lecsandru Belchman mi s'a puss la dispositiune de Domnul Dimitrie A. Sturdza, carele, in pre-
1i6sa sea collectiune de la Miclauseni, poseda $i D-lut unu mare numeru de Letopisete manu-
acrise, dell can sunta mat nout de can' manuscrisele pastrate de mine.
Cronica calificati de cronica znechtd, scrisa de unu logofetu Stefanu, §1 care se publics in
Trompeta Carpatiloru, nu este de cit o copiare f6rte moderns a ( ronicelora lui Nicolat Cos-
tin $i a lot Radu Greceanu, a aria singurul merits este ca, dupe ce reproduce o pagina din
mlnuscrisul moldovenu, spot prescrie o alts paging din manuscrisul muntena, si asia, cuprinde
analele ambelora ter,.
In anul i858, adica rose am dupe publicaiea Cronicelora complecte ale Moldaviei, si Piece
am dupe publicarea in MagasinuI historicu a Croniceloru tut Radu Greceanu si I lui Radu Po-
www.dacoromanica.ro
 XTX

Celle espuse mai sus InaT data dreptult de a sprijini ca col-

lectiunea mea, departe de a modernisa pre vechiT nostri croni-
carT, iT reproduce in totd fidelitatea textulul aflatt in originale
in copiele celle maT veal cunoscute. In reproducerea lorti, et
amt pust unt deosebitt 1i santt scrupulti, pentru a pastra limba
in care el au scristi. Modernisare nu s'a facutt de cat in pri-
vinta caracterelort latine pre carT le-amt adoptatt la acesta edi-
ciune, din causd ca literele kirilice at devenitti necunoscute la cea
maT mare parte din cetitorT, i ca scopul principalti alt lucrdrei
melle este de a popularisa, in generatiunea actuald, cunoscinta
vechilort nostri cronicarl, prin urmare istoria nostra nationald,
aga cum ea este scrisd de da.nOT, in limba lort naivd, pitorescd,
adesea chiar sublima.
Sum derd, in dreptt a me meguli ca lucrarea mea, Roil a fi
perfecta, n'a fostt a unui simplu editore.
Inainte de a fini, voiesct a arata diferenta ce esistd intre an-
teia ai adoua editiune. Cea d'anteTt cuprindea numal Letopise-
tele Moldovel; acesta a-doua cuprinde 1i Letopis etele ValachieT,

pescu, [Domnul Georgi Ioanid , chiar in Bucuresci, a publicatii doue volume calificate de
istorta Moldo- Romdnd, §t dandu-le ca reproductiuma a nzsce manuscrise vechi, celle despre
Moldavia Owe in monistirile Kozia $i SerbanescI, si cele despre Valachia ca aflate to orasul Ki-
sineu de lerodiaconul Daniel. cand se afla acolo in surgluurni cu Mitropolitul Grigori. St Domnul
libraru Toanid afirma, Inca, ca marea descoperire din monastirile Kozia et SerbanescI s'a facutil
de unti eminentu professore de istorie din gimnasiul Santulul Sava' El bine, in faptu volumele
publicate de D. Ioanid nu sunta de cat reproducttunea unoril copie moderne ale Croniceloru
luI Nicolai Costin, Radu Grec6nu el Radu Popescu, publicate cu clece ani mai inainte, cea an-
teal cronici de mine, intre Letopisetele Moldovei, celle doue din urma zn Magasinul is-
toricu alu lui N. Balcescu.
Singurul lucru nou ce continil acelle volume este fragmentul despre inceputul Romanilora
pre care Domnul Hajcleti 1111 atribue Moldov6nuluI Nicolae Milescu. Eu reprodual acestu frag-
ment:I in volumul anteiu alu acestei editiunl; ins6 din Inceputil fact"' reservele melle in privinta
paternitatei data de Domnul Hajdati. Din celle antela pagine cetitorul se va convinge ca ace to
fragmentu are de autoril unti Romcina de preste Oltu, ureie se vede ca rucI a cunoscute Moldova.
www.dacoromanica.ro
 XX

earl in cea mai mare parte au fostu publicate, precum amt mai
clisu, in Magasinul historicti, gi s'au tipgritu i in deosebi intr'unu
mkt numert de exemplare. Acesta ediciune mai cuprinde gi unt
numert de Cronice si de fragmente earl mi-au venitti la cuno-
scintd dupe editarea primel colleqiuni Celle privitOre la Mol-
dova vorti fi tiparite in tomul alu-treilea, celle ce se rapOrta la
'Vera Romanesca vort intra in tomul alu patrulea!
Editiunea acesta mai are unu meritu. Putemti sprijini ca cro-
nicele nostre I§I Tau finitulu cu anulu 1766 ; de atuncl, in cursu
de unu secult1 intregti, mai nu avemu analle earl se ne fi pas-
tratti evenementele acestul secult. 0 singura esceptiune formeza
Eteria greased din 1821: ea a data nascere Tragedies lul Bel-
diman si unel descriers a intempla'rilorii, set mai bine clirendti,
unel collectiuni de documente din acea epochs, earl s'at publi-
catil de Domnul Cesar Bolliac in Trompeta CarpatilorU ').
Lacuna amu socotitti a o indeplini cu Tablele istorice ale Ro-
maniei, earl fora a fi o istoria, in simtu10 largu alu cuventului,
otu0 vortil reproduce in ordina chronologicti tote evenimentele,
tote actele importante seversite in Romania, de la 1766 pkg. la
II Februarie 1866 ! La acesta data me voiu opri, nevoindti a
face istorie contimpurana, si inca mai putin a me rosti assupra
unora evenimente recente earl au schimbatti facia Romdniei, 1i
a cgrora consecinte nu suntemil inca in stare de a le aprecia,
ca unele ce nu suntti inca deplint desf4urate.
Tablele istorice vonl forma volumulti alu-cincilea alt collecti-

a) D ld Papiu Ilarian a publicatd in Thesauruld de monumente historice unu Chronografu

alu fere: R >neinescs, scrisu de Dlonzsze Ecclesiarchuli2 de la .1764 la 1814. Publicamii §1 not a-
cesta cronici in collectiunea nestra, Tom, IV. Inse trebue se notaind ca autoruld et nu se de-
osibesce, precum o recun6sce si Domnul Papiu Ilarianu, de dud prin o mare ignoranti, cigar
in privinta averumentelord din launtru ale Rom:Lula
www.dacoromanica.ro
unei, care se va inchela cu notitele biografice ale cronicarilorti,
0 cu facsimilele manuscriselorti celloro maT vechi 0 mat remar,
cabile.
Socotesca ca este tempuhu de a pune capetti unel prefacia, carea
deja a devenito prea lung. Si aci, nu potu a'ml lua de la ceti-
torT uno adio maT potlivit0.1 de-cat reproducendo acelle0 cuvinte
ale mareluT istorico alo Francien cu care amt incheTatt 0, pre-
facia la Anteia editiune. Aceste cuvinte mai cu deosebire se po-
trivesct cu situatiunea actuala a Romaniel, cand vedemo atat
de putina inima pentru a apara demnitatea nationald, §i atata
servilismt din partea acellora ce au dreptulu §i datoria de a
pune pre guvernanti pe callea drepta, pe callea Romandsca!
«In acestii tempo de patimi politice, in care este asa de grew,
«cand cine-va Ig simte ceva activitate de spirito de a se as-
«cunde agitatiunei generale, credo ca amti gdsitu unit mislilocti
«de repaoso in studiulti serioso alt istorieT. Nu cd privirea tre-
«cutului i ispita seculiloro me fact se me lepado de anteiele melle
«dorinte de libertate, ca de nisce illusiuni ale junetei ; din contra,
«eti me lipesco catre elle din multo in maT multil. Toth Tubesco li-
abertatea; dera cu o afectiune maT putinu nerabdatore. Imi clicu ca
«in tote epochele, si in tote terile s'ao aflata multi orneni carii, intr'o
«situatiune §i cu opiniunT deosebite de alle melle, au reslintitti
«aceea0 nevotd ca i mine, clerd ca, ceT maT multi au murito in-
«ainte de a vedea realisandu-se aceia ce eT anticipatA in idea.
«Lucrarea acesteT lumi se seversesce inceto ; si fie-care genera-
«tiune ce trece nu face de cat a lasa o petra pentru zidirea
«edificiului ce'lii visecla spiritele ferbinti. Acesta convictiune, mat
«mult grava, de cat trista, nu slabesce pentru indiviclT datoriea

1) Lettres sur l'histoire de France par Augustin Th erry. Lettre premiere

www.dacoromanica.ro
 XXII

a de a merge dreptll printre inselacTunile interesuluY si alle deser

ataciunel, nici pentru popore datoriea de a' fi pcistra demnitatea
»nalionala! cad dace, nu este de catt nenorocire de a fi impilatti
aprin puterea impreglurarilorti, este ru#ne de a se areta servilii!»
M. Kogalniceanu.
Satulu Rip zle
In 14 Augusta 1872, a opta
aniversara a promulglrei le-
ge, rurale.

www.dacoromanica.ro
 PREFATIA
La anteia ediliune.
Dect, vre-odiniort, studiulti istoriei all fostil trebuitorti, acesta este
in epoca nostrd', in acestti timpti de chaosti, cand si omens public', si
omens privati, bOtrani §i titters, ne-amti veclutti individualitatile sfasiate,
si ilusiile ce ni erad mai placute, sterse. Intiunti asemine timpti, lima-
nulti de mantuire, altarulti de radimatti pentru not este studiulti isto-
riei, singurult oraculti care ne mai pote spune viitorulti.
Acestti mare adeverd ilti simtescti mai cu deosebire natiile civilisate.
Noi vedemii ea' la densele istoriea singura all moscenitti tote interesuld
ce alta-data ilti aveat alte cunoscinte teoretice; cad, tocma ele simtescii
nevoea de a'si legs presentulti cu trecutulti. De aceea, nici inteunti
seculd, chiar in aceld alit benedictinilorti, nu s'at publicatti ca astacli co-
lectii mai mail de cronice si de urice originale spre a complecta istoria.
In adeverti, spre a avea o istorie, si in deosebi istoria terei stile, nimicd
mai bunt, mai folositorti, mai neapOratil este, de-cat de a se intorce
la isvorele originale, adecd de a avea inaintea sea, cronicele, biografiile,
diplomele, tote acele acte scrise earl se raporteza la intamplarile po-
litice, la dreptul publict, la legile, la institutiile, obiceiele si moravurile
timpurilorti trecute; cad, pusi in fata, cu aceste originaluri, suntemt, cum
mit clisti, la isvorele istoriei, ford ca nice unit intermediarti so se pule
intre not si intre aceste monumente vrednice de tote onoruld. Noi ye-
demo ca in tote partile, unde este ceva progresti, staturile, ocarmuirile,
socieatile, invetatii, cu o deosebitd emulatie se ocupt, cu adunarea, cu
publicarea, cu cercetarea cronicilorti, hrisovelord, actelorti, insfersitti a
tuturord rOmasitelord seculilord trecuti. Numai dup6 acestd uriast, lu-
crare natiile all pututd ajunge a avea o istorie.
iusufiatt de Q asemine convietie, din frageda, mea junete m'ama o.
www.dacoromanica.ro
 X XIV

cupatil cu adunarea cronicilorn terei mele, si a ori ce acte privithe

la istoriea el. 0 colectie a acestorn din urmd amii publicat'o in doue to-
mull a Arhivel Romanesci, cea anteid revistd retrospective in literatura
rostra. Fag iduinta data in prefata acestei reviste, astdcli o implinescii.
Dupe mai mann de clece ant de munca, publicti, in sfersitit, intrega co-
lecfie a Letopisetelorg Moldavia
Munca acesta an fostil pentru mine mangaterea in desnadejde, refu-
giulit in contra uritului, unit asilit in contra intempldrilorn si a prigoni-
rilont din-afara, precum si a tulburdriloni din launtru. Inselatii in tote
sperantele xnele, inchisii in Risca, de dou6.-ori desteratil, studiul Leto-
pisetelorn, singura istorie national' ce avemii pang acum, all fostd pen-
tru mine o nevoie s'o mantuire. Niel ca me caescii, der', de munca ma-
teriall ce m'an costatn adunarea manuscriseloni, confruntarea si cola-
tionarea deosebitelorii tecsturi, si, insfersitii, publicarea unei editii pre
cat cu putinta corecta §i deplind. Dinpotrivd, m6 bucuril cu resplitti-
rea cea mai frumosd ce o puteamil a§tepta; astacli istoria terei mole, cu-
prinsd mai inainte in cateva manuscrise pre cari timpul §i 'Ate si reoa
vrointa din ch. in cu le imputina, nu mai este in pericolii de a peri : in-
ventia lul Gutemberg immiind'o an asigurat'o pentru tot-d'auna ; si as-
tticli oni §i tine 'Ate ceti in adevOratele sole isveffe, istoria naVonalI, a-
cestu mare sacerdotu alo. &dire, flacara religiei, a patriot si a artelord.
Munca mea cu acestd publicatie nu an fostil nici a unui autorn, nici
a until compilatoru; dera, in ptivirea greutatIlorii materiale, potii dice ca
an intrecutil §i pre a unuia si pre a altuia. Spre a nu vorbi de timpuln
si cheltuelele ce mi-au trebuitn intru adunarea manuscriselorit resletite
in tote pdrtile, se'mi fie numai ertatn de a observa eh originalele cro-
nicarilorii nostri smith, cu putine esceptil, perdute; copiele ce ne-an re-
masn suntu ori gresite on intunecate prin rei prescritton; la altele gd-
simn on simtitare lipsurl, on prescurtan &cute de nisce nepriceputi
compilatorl ce pretindeat a forma o cronica din analele deosebitiloru
www.dacoromanica.ro
 xxv

scratori, din care causa Letopisetele lui Ureki §i a lui Miron Costin a-
junsera a nu fi de catil una singura trupti, atribuitti cand unuia, dud
altuia. Din aceste provine ca cronicele, earl' cum amt.' disli, sunta
cella'. Mai sigura §Si temeinica isvorti al istoriel nationale, cadusera in-
tre Romani intr'unt discredita atat de mare, incat tine 1icea Leto-
pisete Iicea basne, tine 1icea cronice dicea IniturI. Numai streinii al
fostri mai drepti pentru operele lui Ureki, a Costinesciloril si a lui Ne-
culce. Traducerea acestora in limba grecesca de Amiras, f icuta din po-
runca Domnului Grigori Ghica, o alts traducere in limbo, latinessa pre
care ail intrebuintaeo Engel la compunerea istoriel Moldaviei, scrisa in
limba germana, si mai ales tractatul despre cronicele Moldaviei, scristi
frantuzesce de D. Haase t) dovedesdi indestuL de pretul ce cronicaril
nostri ail inaintea invelatilora streini. 2)

r). Vecli: Notices et extraits des Manuscrits de la bibliotheque du roi at autres bibliotheques
publies par 'Institut royal de France. Paris. Imprimerie royale. tom XI.
'). Nota adaogata. la 1872.Cand amii publicatu editiunea, din 1852, eramu departe de a ci
ca Cronicele Rom5,niel, celii putinu. ale Moldaviei eras traduce fi in limba trances& Acesta
este acum unti faptii cunoscutii. Amu subt ochii mei o opie datorit5, amicului Romaniloru,
D-lui Ubicini, scOsa de pe unti manuscrisu originalu ce se afla in biblioteca nEgional6, din
Paris, §i care ports urmatorul titlu:
LIVRE HISTORIQUE. Contenant les Gouvernemens et Ies Vies des Princes de Moldavie
et des autres Souverains des pays Circonvoisins a cette Principaute, leurs Contemporains depuis
l'an... et le Gouvernement de Drago Voda jusqu'en 1729.
Avec un abreg6 de l'histoire du Monde, de l'origine et de 1`6tablissement de toutes les
Nations qui l'habitent, depuis sa Creation jusqu'au regne de l'Empereur Trajan et au dela.
Compose en premier lieu dans l'Idiome moldave par le Seigneur Miron Costy grand Lo-
gofete, ou Chancelier de Moldavie: Ensuite d'ordre du tres. Excellent et tres Illuslre lean Gre-
goire Ghica Voevode ou Prince de la Moldo-Valachie fut traduit en Grec Vulgaire b. Ghiassy
en 1729 par le Seigneur Alecsandre, Amira de Smirne cy-devan grand Soultzar ou Ecuyer de
la cour de Moldavie: et de ce dernier idiome a ete mis en. Francois per Nicolas Genier, aussy
de Smirne cy-devant honor6 d'un Employ dans la Bibliotheque de Sa Majeste tres Chretienne
a Paris. A ANGORA MDCCXLI,
Cronica lm Grecenu este tradus5, in limba germand. Mit" esemplarti ale acestel tradti.
ceri se afla in bibliotece, Pestei, unix altu esemplarti in biblioteca din Bralovii.
www.dacoromanica.ro
 XXVI

Insuflatt de acesta§T respectA pentru aceste monumente pgrintesci, et

m'amt fentti de a face cea mai mica schimbare, sporire, sat scurtare
in ele; totA silinta mea at fostal deosebirea §i indreptarea tecstelort
set dupe originalurl unde le -amt avutt, set dupe cele mai vechi §i
mai putin gre§ite copie ce amt pututti gAsi; Kit ca §i cu acesta, co-
lectia mea va avea inch' multe lipsuri, multe facturi re"' citate, multe
daturl nepotrivite; derti, indreptarea acestora este treba on a istoricilord
ce vord intrebuinta-o, on a criticilorti ce von" lb,muri-o. Et, editort, so-
cotti ca amt facutt indestul, aducendti la bunt sfer§itt, ca simplu par-
ticulart, neajutatu de nimene, o intreprindere care la natii mai marl §i
cu nut publicti mai numerost §i mai interesatt pentru istoriea patriel,
sere a se indeplini, at avutt trebuinta, de sprijinul on al guvernulul,
on al societatilort invetate.
INAdejduesct el in privirea importentei stile, acestA, colectie va fi bi-
ne primitA de Rom Arn; ca temelie a istoriel terei, ea trebuie se fie im-
brAto§atA de toti acel tie se intereseclA de nationalitatea §1 de civilisa-
tia nostrA, cars se pott disvolta numal prin aglutorul istoriel.
CAderea Imperiulul Constantinopolitant, preponderinta Islamismulul,
marea depArtare de centrul luminilort, despArtirea prin nemuri de altA
originA de cele-alte ginte Romane, neunirea intre Ambele principate, mai
ales resboiele civile §i desele schimbari de guvernii can li suntu ur-
ma, tote aceste at contribuitt la decadenta nationalitb,lei §i la sporirea
ignorantiei prin ultarea chiar a originel nOstre. De la readucerea a-
minte a acestie, atArnA acum §i desvoltarea din not a nationalitAtei §i
a cilivisatiei. ForA aceste, nu trebuie se ne mirAmii decd la not arta
nu este incA nIscuta, §i ded literatura tinjesce, palidA §i. slaba. Ar-
tele §i literatura, espresiile inteligintei, n'at sperantA de vietA, de
can acolo unde ele i§si tragit originea din insA§I tulpina popore-
lort. Altmintrele ele nu suntd de cAtt nisce plante ecsotice pre
curl celt Anteiti yenta on le inghiatA, on le usucl. Ca se avemd arte
www.dacoromanica.ro
 XXVII

§i literaturd nationalg, trebule ca ele se fie legate cu societatea, cu cre-

dintele, cu obicelele, intr'und cuventi1 cu istoriea nOstra. Nici-odatd n'amd
fi avutd frumosele biserici, a Arge§ului, a Trh-Ierarhilorti, a Dragomir-
nel, decd. arta n'ard fi fostu insufiatd de simtimentul religiosti ce era
mobilulti stremo§ilord no§tri, §i care la el era atatd de strinsd unite
cu simtimentul nationald, nefacendd, pots Slice, de crate unul §i acela§i.
Asemine §i as-MOT, nu vomit avea arta §i literatura deed, nu ne vomit
addpa in isvorele nationalitrttei nostre, care este religia secululul al XIX.
Nadejduescd ca prin publicarea cronicelord Moldaviei contribuindd
la desvoltarea patriotismului, void contribui tot-odatg, §i la pardsirea
utopiilortl earl' pre multi all in§elatd pand acum, facendu'I a crede ca,"
triumful nationalitdtei std in mesuri silnice, dud aceste, mil deplind
convictie, nu potd de cats a o perde, sett cell putinti a o compromite.
Tera nostrti, nu prin grabnice §i sgomotose schimbgri se pote radica.
Reformele blande §i graduale, imbundtiltirile seriose, resprmdirea ins-
tructiei publice, respectarea dritulg tuturoru claselortn, indreptarea
moravurilorti in familie, intdrirea, statornicirea §i respectarea puterel
ocarmuitore, ca organd al legei, aceste suite singurele elemente de re-
generatie pentru noi. Ori ce schimbare silnicd, on ce prefacere nepras-
nica. nu potd se ne fie de catd fatale. CAnd revolutiile incepil, civilisatia
inceteza.; resbolul nici-odatl n'ad facutd de CAW a misfui rodurile se-
menate in timpul Wet
Gandul med este grosfi de tote aceste privirl; a§d dori se rumpd ve-
lul ce ascunde viitorul patriei mele; WI dori se fie macar unti minute
pe tripodul Pitiei, §i se prorocescd terei §i natiei mele sartele cele mal
aurite!

') Acesta frasa a fostu impusii de censura, care nu s'a oboritii in Moldova de catti prin
legea Preset din 1856. In tuba primitivu al preface' era Oisu: egda indrituire a tutu
lora claselord natiunei,
www.dacoromanica.ro
 XXVILT

In tote chipul, se nu ne speriemti, de Wu cand vomt parhsi VIM

tintirea spre bine si progres6 pacinictl, si VOIllti sta cu bratele incruci-
sate, credendti cu totul este perdutti. In not este ceva tare, puternicti,
providential, care ne-au aporatti in nisce epoce cAnd at chdutti im-
perie multi' mai sdravine. Consciinta nationalh este inch vergurA; coja
singurg II este tmbetranith. «Existenta until poporti este unti lungti ant,
cum all disti unti scriitorti francest, care si elti are dilele sole de pi-
ell si de luminh strelucitore, timpurile see de amortelh si de mhnose
secerisuri. Se nu InthmA ca patru seculi de sclavie all ap6satti asupra
Greciei, fork ca se path smulge din inima fiilord ei acea antich nati-
onalitate pre care palosul lui Mahomet all- dole amerinta de a o stinge
pentru deapururea.»
Asemine inalte consideratii, int6mplitrile timpurilorti trecute, adeca
istoriea, ni le path insufla mai cu usurintii. Intr'o epoch ca a nostril,
plink de tote deceptiile, in care spiritele atAth de multi" lucrezh, si 1-
nimile atAtu de viu simtescil nevoile unei credinte, ce hranh putemg s6
avemti mu indestulhtore pentru nerlbdIrile si indoielele nostre de citil
cultul terei nostre? Cetindu'i istoria, amt avea mai multh ispith grin
trecuth, ne-amil pretui mai multi' presintele, si amt spera mai multi'
de la viitorti; chci, analele nostre ne -art arata vederatti ch provedinta
nici-odath nu ne-ad lipsitti, si eh parintii nostri, de si at avutil greu-
thti si piedici pre earl not nu le vomii intalni, ei nici-odiniora n'ati
desnhdejduitti de dAnsii si de Ora lord.
Ca sfersitti a acestei prefate, se'mi fie ertat6 de a o inchiea cu cu-
vintele unui istoricil francesti t).
«In acestti timpu de patimi politice, in care este asa de grew, child
tine -va isi simte ceva activitate de spiritti, de a se ascunde agitatiel
generale, credu eh amt ghsitti unti michlocti de repaosti in studiul se-

) Lettres sur Phistoire de France par Augustin Thierry Lettre premiere,

www.dacoromanica.ro
riosd alit istoriei. Nu cg privirea trecutului si ispita seculilord me face
se me lepgdu de Anthele mele dorinti de libertate, ca de nisce ilusil
a junetei; din-potriv6,, eil me lipescii care ele din multi" in mai multi".
Tad inbescd libertatea; derg, cu o afectie mai putinti nerabdgtore. imi
clicd ca in tote epocele, si.in tote terile s'ad aflatil multi ameni carii,
intr'o situatie si cu opinii deosebite de ale mele, ad resimtitu aceeasi
nevorg ca si mine, derg cg cei mai multi ad muritii, inainte de a ve-
dea realisandu-se aceia ce el anticipad in ideie. Lucrarea acestei lumi se
seversesce incetti, si fie-care generatie ce trece nu face de cAtu a lgsa
o petrg pentru zidirea edificiului ce visezg spiritele ferbinti. Acesta con-
victie mai multi" gravy de eata tristg, nu sldbesce pentru indivich da-
toriea de a merge dreptii printre inselAciunile interesului §i a deserta-
ciunei, nici pentru popore datoriea de a'si 'Astra dignitatea nationala ;
cgci, decd nu este de dad nenorocire de a fi impilatii prin puterea im-
pregiurgrilort, este rusine de a se areta servild».
M. Kogalniceanu.

Ia§ii, 10 cApril 1852.

www.dacoromanica.ro
 CUVENTU INTRODUCTIVU
LA CURSUL

DE ISTORIA NATIONALA
Rostitii in 24 Noemvrie 1843 in Academia Mihailena.

Putenda servi de introductiune

LI

CRONICELE ROMANIEI*)

Dupe privelistea lumel, dupe minunile naturel, nimica, nu este mai intere-
santu, mai maretti, mai -vrednicti de luarea nostrA ammte, de cart Istoria.
Istoria, Domm lord mei, dupe clicerea autoriloril celorti mai vestiti, este a-
deverata povestire si infatosare a intemplarilord nemului omenescil ; ea este
resultatul vrestelorii si a esperientei. Se pote, clerk', cu dreptii cuventii, numi
glasul semintiilorti co ati fostu, si icona vremei trecute. Karamzine, in alte cu-
vinte, o numesce testamental lanai de all-6 stremosi strenepotilort, ca se le
slujesca de talm5.cire vremei de facia, si de povatuire vremei viitore.
In acesta, privire atat de importanta, istoria, dupe Bina, trebule se fie, si
au fostu tot- d'auua, cartea de capitenie a poporeloril, si a fiesce cArur °mu
in deosebi ; pentru ca fiesce-care stare, fiesce-care profesie aft& in ea regale
de purtare, sfatil la indoirile stile, invetatura la nesciinta sea, indemnii la, sla,
vá si la fapta bung.
Domnitorul prin istoria se descepta la nobila ambitia de a face lucrurl marl
si drepte, si prin urmare de a trai in viitorime. Lauda nestersa si nemurirea
cu cart aural incununati ocarmuitorir cei burn, defalmarea si hula cart suntu

*). Acestu mail s'a tinutu in semestrul de Iernii, al anului 1843, in care amil tratatti is-
toria Romaniloru pana la intemeiarea principateloru. Deosebite perseculium politiCe m'ati
ailitu s6'1u mtrerumpu.

www.dacoromanica.ro
 XXXII

tot-d auna partea celoru rei, e mat cu neputinta ca se nu le insufle in inima

dorinta spre bine §i spre virtute, deo, inima loru nu le este inca stricata prin
clngrena lingu§irei. Cele mat inalte isbench, cele mat slavite fapte, nu vedemil
ore ca s'au indemnatu prin istoria ? Spre pilda biruinta Asiei, dupe marturi-
sirea tutuloru istoriciloru vechi, s'au pricinuitl prin desa cetire a Iliadei de
catre Alecsandru cell"' entire. Cine nu scie ca acestii falnick isbanditork purta
necontenitu cu sine, intr'o cutie de auru, poema lui Omer ; §i ce este Iliada
Rita, de-cat o istoria in versuri, cea mat vecha i cea mat frumese, din tote!
Fork a merge in vecuri anti departate, nu s'aii veclutit mat in clilele nostre
unu alte. Alecsandru, Old XII, deseeptandull genial spre isbancli §i slava, prin
citirea viete" M. cedonenului, scrisa de Quint-Curtie? Care, der, Imperatk, care
Domne. nu trebuie se tremure de'naintea istoriel, acestui stragnick tribudalti,
ce are sel giudice cu aceea0 nepartmire, precum odineora Egiptenii gludecak
pre regn lore. egiti din vieta ?
Datatorul de legs, barbatul de state, in istoria, inveta tocmelele ocarmuito-
riloru puterea gi slabiciunea lord, plicihele de sporire sed de scadere a sta-
tuiiloru, felurile de guvernk subt can ail inflorita mat multi", legile earl ad
avutu inrimirea cea ma" pninciosa set" cea mac stricaciesk asupra puterei. a-
s ipra culture', asupra moralului norodeloru.
Ogtenul in istoria gasesce pildele cele mac drepte gi mat adeverate despre
strttegie ; caTtmarul, filo oful in ert v,du inaitarea duhului omenescu, retkcirile
see, d coperirile gemului, pricmele nesciintei, a superstitiei §i a intunerecului.
Simplul pirticularu, in cetirea istoriel, gasesce mangiiere pentru relele de
facia ; ea fi arata ca, prin o trista fatalitate, perfectie n'au fostu nici-odata in
lume, virtutea mat tot-d'auna au fostd prigonita in vieta, i eh' resplata et cele
mat multe on nu i-au venitu de-cat dupe melte. Cine nu trebuie se-0 uite
durerile §i nemultamirile, child istoria 4c aretk pre nisce cetatem vrednici de
a porouci lumei, carii au fostti jertfq. tiranilork, §i, de- multe -oni chIar a
compatriotiloru loru ? Nenorocinle nostre trebule se le socotimii de nimica,
cand vedeme pre 'mil Socrat MIRA se priimesca, otrava chiar din maim Ate-
nieniloru, pre unu Aristid subpusu ostracismului, numai pentru ca era numitii
cele. dreptu, pre unu Caton dandu'gi singuru mortea, ca se nu-gi veda patriti
in robie. Ii cu neputinta ca cine-va, insuflatk de asemme pilde, se nu'0 im-
barbateze caracterul, se nu doresca de a imita pre acesti streluciti bkrbati,
facendu abnegatie de sine, §i ravnindu numai folosul ob§cescii.
Catu trebuie , clerk, se ne fie draga, acesta sciintk inalta, carea, lase ea ne dk
o petrecere folositore, §i prin cetirea et ne indestuleze, curiositatea cea mat
nebula, clerk ne inveta inca a fi bunt, ne mantuie de pregiudete, ne sporesce
ispita prin ispita vecuriloru trecute, §i ne lungesce, cum mil dice, vieta.
«A nu sci ce s'au intemplatu inainte de a fi nascutk, este, dice Ciceron, tot
aceea ca cand at fi necontenitk pruned; cad, ce este vresta omului, deck me-
moria fapteloru nostre nu s'aru uni cu vecurile cele mac dinainte?»1)
Istoria singura p6te, ca intr'o panorama intinsa, se ni arate imporatiile
') Cicero in Orat. Cart. 34

www.dacoromanica.ro
 XXXTTI

trecute Inainte de mib de ant; ea ne face privitori h luptele, la revolut ie, la

sfaturile, la serbarile intemplate de la Inceputul luinei; ea scote din morminte
pre stremosii nostri, si nei infatoseacla ca vii dinaintea ochiloru, cu tote virtu-
tile, cu tote patimile, cu tote naravurile lore. Ea, dera, ne lega cu veciea, pu-
inde. in comunicatie semintiile trecute cu*noi, si iarasb si pre not cu semin-
tiile viitore, carora are se le tradee povestirel faptelorii nostre.
Pe-hinga tote aceste, istoria mai are si neprett itul daru de a judeca cu
nepartinire faptele contimpuranilora nostri, pre cult nob nu avemit curagiulu
sae destoinicia de a'i cunOsce drepta si adeverata.
Studiula istoriei, Domnilora met, au fosta in tote timpurile ocupatia de
predilectie a omenilora gonditori. Nici-odata insa n'aa avutu importenta si u-
niversalitatea de care se bucure. astacli. La cei vechi, ea era partea numal a
ostenilora si a filosofilore, din pricina scumpetel manuscripturiloru. Astacli, else,
orb si unde natia este ceva inaintata, istoria este cetirea obscesca a tutuloru
ste.nlora, pen si celoru injosite. In Franca, teranul, sera la coltul focului, ca
se se odihuesca de trudele clilei, cetesce maretele reforme a Constituantei, si
strelucitele biruinte a lui Napoleon. In Prusia, de cite orb mi s'aa Intemplatu
se vede, in vremea popasului, pre muncitorul de pamentu cetindu, la umbra
unui copaciti, faptele marelul Friderik ! Acosta norocita popularitate a istorieT
vine mai ales din doue pricini: Cea anteia este ca astaqi fiesce care cetateana
are drepta si Indatorire de a se ocupa cu trebile statului, ca fiesi-tine doresce
a sci care:sunta si cum se pazesca drepturile nationale, castigate de catre
stremosi; si uncle pOte cineva se le gesesca mai bine deslusite de cat in is-
toria? A doua pricina, si cea de capitenie, este aflarea tiparului, multamita, si
de o mie de orb multAmite, acelui care d'inteil at" gasitu acesta arta, cea mai
mare imprastiitore si pastratOre a intemplarilmu, fora care istoria nici-odat't
n'art. fi ajunse in cinstea universala in care se afla. Nici nu pote. se ye aratu
ate. lipsa acestei inalte aflari arunca nedumerire in povestiri, nesiguranta si
intunerecii in tote. Acosta lipsa, Donmilore mei, este pricina ca intre Romani,
chiar si intre cei mai insemnati, se gasescu asa de putini carii cunoscu istoria.
Tiparul, Ft nob, nu este inch destul de sloboda si de imprastiate; nob n'aveme
Inca publicata in limba nationala macar o istoria universals ; si ce vorbesca
de istoria universala, dud chiar analele patriei noste zacu in intunerecu, pa-
strate numal in nisce manuscripte, din cari doue, din pricina copistilora, nu se
potrivescu!') Si cu tote acest' tiparul aru fi cella mai siguru §i mai grabnica
michloca ca se agiungeme. la civilisatia societatei Europeene. Nob, carii ne falima
cu propasirile ce socotima ca facema, noi, cuii nu vorbimu de cat luminare
si civilisatie, (led, voima se avemu in fapta aceea ce vorbimu, aru trebui se
urmama pildeb Nord-Americaniloru, a carora cea antelu treba de care se a-
imed child isi face. vre o nofia avclare, este so deschida unit drumu si se a-
ducrt cu (Musii unu tescur spre tiparirea until jurnalu. Prin acesta indoita o-
peratia, el agiunga telul, si fact" analisul a orb -ce sistema socialu, pentru-ca,

') Acesta lipsa dupe (leen ant de mun i in f r nu, tint i It tie ul de t oro itu de a o In
deplint. 1852
www.dacoromanica.ro
 XXXIV

hum dice Volney, societatea nu este alta de cat comunicatia nsera i sloboda
a 'personeloru, a lucrurilord si a ideielore.
Deck istoria, indeobste, &led, a nemului omenesce, este asa de interesanta
in resultatele sae, cu cat mai multil trebule se ne fie istoria patriei; a lo-
cului uncle mud vedutii dioa'? Omni tetti-da'una Inainte de maid 'sl-a White
familia, inainte de lume 'il -a lubitu nemul i partea de pamentd, fie mare,
fit mica, in care parintii sei all traitil si ingropatil, in care ele. s'ad nas-
cutd, ail petrecutii. dulciX ani al copilariel ce nu se mai tutored, au simtitd
cea anthill bucurie si cea anteid durere de barbatt. Acestil simtimentd sante,
nu cunosed Inca nici unit nemti, nici o semintie- Cate de bruta, Cate de sel-
bated, care se nu'ltl alba. M'asi intincle prea departe de sujetul meu, deck
m'asi purse a ve arata pilde despre. acesta: ele mute. nenumerate.
Ce interesd mare trebule se alba istoria nationals pentru noi, imi place a
crede cil si D-vostra o intelegeti ca si mine. Ea ni arata intemplarile, faptele
stremosilord nostri, care prin mostenire suntit §i a nostre. Inima mi se bate
dud audit rostindd numele lui Alecsandru cele bunk, luf Stefan celd mare,
lul Mihai vitezul ; da,- Duni lord mei' Si nu me rusineVil a ye Vice ca, acestl
barbatf pentru mine sunti mai multil de ate Alecsandru cell"' mare, de catd
Annibal, de catu Cesar: acestIa suntit eroil lumei, in loco eh' cei d'anteiii suntit
eroii patriei mele. Pentru mine batalia de la Resboieni are mai mare interese
de catu lupta de -la Termopile, si isbanclile de la Racova si de la Calugareni
Imi paru mai strelucite de cant acele de la M :atop si 5alamina, pentru ca
sun'ti castigate de catre Romani! Chiar locurile patriel mele imi pare mai pia-
cute, mai frumbse de cat locurile cele maY clasice. Suceva si Tergovistea suntil
pentru mine mai multd de cltd Sparta Si Atena Baca, unit satii ca tote sa-
tele pentru straini, pentru 'Romani are mai multd pretd de cats Corintul,
pentru ca in Baea, avanul Riga a Ungariel, Matel Corvinul, vitezul vitezilord,
Cralul Crailord, cu n 11 Vicea Sixth. IV, ranitil de sabia Moldova* fu push
in fug, i uita drumul patriei nostre!
Trebuitta istoriei patriei ni este neaperata chiar pentru ocrotirea drepturi-
lord nostre improtiva natiilord straine. Neavendd istoria, fiesce-care popord du --
mane ni-ard putea Vice cuvintele D -luY Aaron. «Inceputul ce al este necunoscutt,
numele ce porti nu este ald tell, nictpanAntul pe care lecuesci; sorta to asa alt
fostil ca se fil tot dupe cum escl: lepada-te de inceputul tell, schimbail, numele,
sett priimesce pre acesta ce ti-lu- dad ell, redica-te si du-te din pamentul pe
care iocuescl, cad _nu este ald tell, Os nu to mai munci in zadar, caci to -nu
pop fi mai bine de cum esci » Si in adeverd, tote aceste cuvinte ni s'aii dist
de care stabil ; inceputul nostru ni s'aii tegaduitd, numele ni s'att prefacute,
pamentul ni s'ae sfasiate, drepturile ni s'ad calcatil in liciore, numal pentru eca
n'amd avutit consciinta nationalita,tel nostre, numal pentru ca ,n'amil avutii pe.
ce se ne intemeiame si se ne aperamti drepta,tile.
Donmilore, child asu fi asa de norocittt so desvoltegi mai raultii in inima
D-vostra interesul pentru istoria patriei, m'asti fali ca, amd sporite. in D-vostre
'i lubirea catre patrie, gi ca prin. urmare amti contribuitd la pastrarea natio-
nalitater; caci, ce pOte mai mad se ne-o pastreze, de cat aceSta,istoria, care
www.dacoromanica.ro
 %XXV'

ni area ce .amt foga, de uncle amt venitu ce rntemd, Si, ca rpgulp, de trii:
ni descopere si numeral necunoscuttr- ce avemd 06 fin*,
0 asemene carte art]. trebui, se fie pentru pot aceea ce Iliada era pentru
Greci. §i se me credeti, DomnilQrd, ca si istoria nostrd are intempla4 are por,
treturi cad nici-de-cum ;fart' remauea mai giosti de cat eroii celord veeld,
decd acestora li s'ard state aureola poetica, ea care pans geniulal i -at infra-
musetatd. Total este, ca vecurile eroice si mithologice au trecutd, de-multd,
ca asta-ell poesia nu se gasesce nick macar in versurile poetilord, si ca numal
and ()melt au fostii in luny.
Negresitd ea istoria Spartei, a Athenei, a Romei are mar multd interest" de
cat a nOstra pentru_ tot strainul ; de'nteid, pentru ca Great si Romanil suntd
popOrele care pans acum resuma, civilisatia si lumea vechie; alt-doile, pentru
ca inriurirea lord bled Vaud asta-cli se pastreza asupra nostrd_ prin pravilele re
ligiOse si civile, prin sciinte, prin arte, prin pamentul ce '1 -amt' mascenitu de
la dinsii, si in sfersitd. pentru, ca totd instructia clasicd a jamimei ince, asta-4.1
se raclima pe istoria Grecilord si Romanilord; si mg ales pentru ca faptele a-
cestord popore s'ait scrisd de nisce barb* ca Tucidid, ca Tacit, ca 'Fit l,ivie
Subt, aceste priviri, ell singurul raarturisescil interesul universald aistoriel Grece
sg Romane ; Ord in ce se atinge de curagiul individualu, de indrasnela faptelord,
de statornicia aperarei, de marinimia si barbdtia Voevoclilord nostri, ,carii, de si
pe unit theatre strimtd si cu mice midiloce, at seversitd lucrari uriese, in tote
aceste, Domnilorti mei, nu. me tepid de a lice ca" istoria nostra, and fi mat josa,
de cat istoria a on si cdrui popord vechid sell nod. Lupta nationald a Ro-
mauilord emit, mai trii vecuri, ad aperatd cu sabia Crestinatatea improtiva tu-
tulord puterilord Islamismului, Domnia hit Alecsandru celd Bunt' 0 a let Mir-
eear cell Betra,nd a carora name resunad de la Mare, Baltic& pang la portile
Bizantiei, stralucitele fapte a unui Stefan celd Mare, bldndI figura a,lui IsTegtr
V. V. earelel ca Ladovicd XII a Frantiei, liisd' sfatuiri filth" set" cumAe dora-
nesca, abdicarea lui Petra Schiopu care prefers se se scobore de pe tronul
Moldaviei, de cat se platesca bird Turcilord, chipul maretti si intocmat ca aid
lui Ihil, ald lei Mihai lateral singurul Voevodd ce agumse a uni pArtile Daciel
vechia, si a se-putea intituIa «Michail, cu mils lui Dumner,led, Donand Valahlei,
Moldaviei si Transilvaniei)) inima de erod si geniuld bdrbatescu a Dompelord
Elena si Florica , patriotisuml preutului Farcasti si inalta intelepciune a lui
Miron Costin, carele cu aceeasi 'nand purta sabia,. spre aperarea patriei, si con-
dein" spre .scrierea analelord nationale, rivalitatea munal spre bine a Domni-
lord Matei si Vasilie, marele planuri sprijinite de marl talenturi a luf §erban,
Cantacuzino, pentru tare tronul Valachiei so parea prea mica si revnia tro-
nul, Bizantiei, aperarea a noue-spre-clece prays" in cetatea Nemtului improtiva
armiei int.'egi a lui Sobietki, mantuitorul Vienei, tote aceste figuri, tote age-
ste fapte Ord merita -mirarea chiar si a, strainilord, cand istoria nostracard ti
mai bine cunoscuta. Vroiti, inse, unii interest' de romand, varietate de intem-
ploxi, episoduri patetiee, tragedii cart se ye scOtd lacrimi din pchi,, grozavil
care se ye rddice perul pe -rapt, apoi nu void avea trebuinta, de cat a v6
povestesed cruclitnile $i vieta avantarierd a lei Vhd Tepe§u, mOrtea, vrednicT

www.dacoromanica.ro
 XXXVI

de unt principe a 1uY Despotil Eraclidul, domnia lui Alecsandra Lapusnenu,

intrarea Cazacilord sub Hmelnitki in Moldavia, care singura este o poema in-
trega, navalirile Tatari lord, taierea lul Brancovanul §i a familiel see, una din
cele mai triste priveliscl ce istoria universals pote infatosa, catastrofa lui Gri-
gorie Ghica, in carea se intalnesce tote neprevedutul dramel, si ale alte scene
grozave si ulmitOre, cite alte intemplari de celti mai mare interest' chiard pen-
tru indiferenti 1
Pe-bIngti, aceste, istoria Romanesca maY are "mu interest' si mai universal 1.
Patria nostra, prin o Ora vrednic, de OM jalea, au fosth menita din cea
maY betrana vechime se fie teatrul navalirilord si a resboielorii stra'inilorii. Ina-
intea veletului crestinescil gasinati pre Darie, pre Alecsandru celh Mare, pre
Lisimah, luptandu-se cu Dacii, a carora pamenth la-mh moscenith nol. 0 Rita
de anY dupe Hristos intalnimii pre Decebal, celd mai insemnatil Riga barbard
care at fostO vre o data, maY maretii, mai vrednicO de a fi pe tronul Romel,
de cat miseil urmasi a lui AugustO. In adeverii, acestii Decebald merita data
de putinil nwnele de barbarii cat si on ce altii barbatu mare care doresce
a's1 civilisa tera. «Este barbarii, dice Domnul Saint-Marc Girardin, acela care
subt Domitiand, biruitoril legionelord Romane, cerea ca Imperatul in loch de
bird WI trimata mesteri si lucratori de tad felul, atatii in artele resbolulul
precum si in acele a pacei? Este unit barbard acela care, inainte de a incepe res-
bolul improtiva Romanilord, data pans in fundul Asiei allianta unul alto dusmanh. a
Romel, a Rigai Partilorii?» PAO, acolo se intindea politica acestui barbat insemnatii.
Inse, unii erod mai mare se pornesce asupra lul, Decebal trebule se se piece,
patria i se subpune, i nevroindO a o vedea robs, chi care o tinuse sloboda si
mandra, carele lua bird de la domnitorii lumei, Isi da singuril mortea, $i scapa
de a figura in triumful lui Trajan, singurul ImperatO pagang, pre carele, din
pricina virtutilorti Bele, crestinil '1-at push in rani. Asa, Donmilord mei, se sfer-
sesce resboiul Dacilord, una din epocele cele maY importante din istoria Romel.
Plinie celt" teneru, intr'una din scrisorile stile, ni da Mee; cea mai drepta
despre acestil cumplitu rosbolh, in care era se se hotaresca pricina civilisatiel
si a barbariel. Caninius, unul din prietenil sei, facea o poema asupra acestui
resboi4 ; Plinie 1111 incldnin, in intreprinderea sea. «Al dreptate, II aerie, se ei
acestu sujetti; nu este altul mai not', maY bogatil, maY biting", mai poeticu, si
volt' dice insusi maY fabulost, macar ca tot-d'a-una adeveratti. Vel avea a zu-
gravi canaluri sepate in nisce teri necunoscute, poduri aruncate pentru anteiasi-
data pe fluvie rapide, laghere aseclate in miclilocul unoril mar* neapropiati pans
atunce, unit Riga silith sX fuga, silitu se se omOre, der care more cu tote cu-
raglul set', si in sfersitti doiie triumfuri: unul, carele fu celii antelii pre carele
Romanil flu castigara asupra Dacilorti, 'Ana atunce nebiruitl; si cel-alth, care
fu celii de pe urma in care biruinta ispravise peirea acestui poporti. Greuta-
tea este ca se to poti Linea deopotriva cu naarimea sujetului.» Paguba, ca a-
cestu poemu s'aii perdutu ; elu aril fi putut se ni dee o multime de detailurl
asupra acestel lupte.
Trece o suta de am, si patria nOstra, schhnbata in colonic Roma* incepe
a se face teatrul 'lade sOrta Imperiei se hotaresce de catre barbari ; la Du-
www.dacoromanica.ro
 XXXVII

nare este lupta intre barbarie gt civilisatie. Alain, Avari, Gepizi, Goti, Huns,
Lombardi, Bulgari, pre tots acestii ii vedemu trecendti si petrecendu prin te-
rele nostre, sfasiindu una dupe alta imperia Cesariloru, resipind-o in urma
de-totu, si prefacendu, in sfersitil, facia Europei. Ist ria tutuloru acestoru po-
pore barbare, care este lipita cu inceputul tutuloru natiiloru noue, aru roma-
nea intunecata decd nu s'aru deslusi prin istoriea romanesca.
In vremile moderne larasi vedemu Moldavia si Valahia menite ca si in
timpul de-demult a fi locul lupteloru celoid mai sangerose. Ungurii, Polonii
au hotaritu aice cea mai mare parte a resboielord loru cu Turcia. Subt zi-
durile Hotinului, Sobietki casciga reputatia militara, care pe urnaa flu chiama
pe tronul Iagelonilorti. Imperialistic, mostenitori Ungurilord, culegd iarasi in te-
rele nostre cele mai frumose trofee asupra Osmanilord. Vine Inceputul veculul
alu opt-spre-zecele, si Moldova vede figura cea mai mareta din tote, a lui
Petru cell"' Mare. De atunce mai tote biruintele Rusiei asupra Turciei se cas-
ciga in principaturi; bataliile, tractaturile, generalii isbanditon a acestei puteri
porta nume de locuri Romanesci. Nime, dell, nu 'Ate tagadui interesul univer-
slid a unei istoria care ni infatoseza nisce intemplari asa de importante, nis-
ce barbati asa de strelucip, nisce otitis asa de numerose si deosebite, cart
tote pe pamentul patnel nostre au lasatti urme de trecerea lord, monumen-
turi de existinta ce au avutd, bine-cuventari sea blastemuri, unele 1i altele
meritate prin facerile-de-bine sed prin reutatile ce ni au lasatu.
Inse, cu cat aeesta istoria este interesauta, cu atata este i grea de infa-
tosatti ; si cu tote aceste eu indrasnescd a primi asupra mea o sarcina asa de
mare ; nimeni nu simte mai bine de cat nime, catti ea este mai pre sus de
putinta mea. Last, ca chiar slabul meu talentd este nedestoinied de a trata
dupe cuviinta unu asemine inaltd sujetti, dora chitir impregiurarile din-aftra
suntti improtiva mea. 0 singing istoria complecta gi sistematica nu avemu
inca despre Romani ; insusi sirul Domnilon nu este Inca clasificatti si stator-
nicitd prin Medea unei entice sanatose. Documenturile oficiale si acturile pu-
blice, can suntu cea MAesu si cea mai puternica doveda a adeveruriloru is-
torice, ni lipsescd cu totul ; din pricina deselord revoluth can in atate ran-
duri ne-ad pustiitu patria, ele suntu perdute pentru tot-d'auna, seu impras-
tiate prin ten straine, pe la particulars, sell in bibliotecele Ungariel, Poloniei,
Transilvaniei, a Moskvei, Petersburgului, Vienei si chiar a Stokholmului. Asa
deig, in lipsa acestoru isvore de capetenie, not nu avemu de-cat Letopisitele
terei si istoriele Ungariel, Poloniei si Turciei, cu can patria nOstra au stk-
tutu in strinse relatil; ("era si aceste isvore suntti inca depute de a fi dese-
vIrsite. Cronografurile Romanesci, in ce se atinge mai ales de anteiele Cm-
purl a Principateloru, nu se potrivescd nici-de-cum cu autorii strains, nu se
potrivescu macar intre densele. 'storied vechi, Ungun, Polom si Turd, nu cu-
prindd, precum se intelege de la sine, de-catu fragmenturi despre istoria no -
tra, si aceste inca adesea intunecate prin duhul partidei si a urei. Ne mss re-
mama Inca istoriele, observatiile istoi ice, calatoriele publica e de pre tere e
nostre de deosebiti strains in deosebite limbs; aceste suntu agiutorul d capite
me pentru compunerea analelom nationale, si ma -ales scrierile lui Gebh di
www.dacoromanica.ro
 XXXVIII

si a lui Engel, mil, prin ostenitorele loru lucrari, au meritatil bine de la Ro-
mani. Lit sa, cea mai mare ni s'ar putea indeplini prin nepretuitele uvragiurl
a lui S 1 uil Clain si a lui Georgie Sinkai, a carora vieta n'at fostu de-cat o
lungs lupta si o intrega jertfa pentru patrie ; dad, din nenorocire, aceste multti
dorite 0 multi asteptate scrise 'Ina scum n'aa esitid de subt tipard, ;i, cum
me temu, nu vord esi inca, multa vreme. .
Pe-hinga greutatea sarcinei ce se pricinuiesce prin haosul atatorii materiale
asa de infelurite, asa de imprastiete, asa de incurcate si cate-odata si asa de
serace, apol se mai infatosaza si indatoririle ce se cora de la on -ce istorica,
for privire asupra formes de-afarti, talentul si stilul compunerel. Lucian, nascutu
subt Trajan, core urmatOrele calitati si datorii de in unu bunfi istoricii: Eld vrea
ca istoricul sts fie inteleptd, se alba simtimentul cuviintelord, se scie a &di si a's1
infatosa gondirile, se fie cunoscutu in trebile politico si militare; se fie slobodd
de Idea si de ambitie, nelipiclosu mites sell amerintarei, se spine adeverul fora
slabacume si fork amarire, se, fie dreptti, fora, asprime, cens ord. for oterire si
fora, clevitire; se n'aiba nici duha de partida, nici insusi duht national-a ; Ilfi
vrea, dice elii, se fie cetatand a lumei, fora stapanil, fora pravila' , fora privire
care opinia vremel sole, si nescriindu de cat pentru stima omenilora cu drep
to judecata, si pentru lauda viitorimei.
Aceste suntu insusirile unui band. istoricA ; in vremea lui Luciano pote ca
se intemplail la multr; dent asta-di, dud egoisml si ambitia, intuneca talen-
turile cele mai man, putini s'aru gasi tarsi se le adune. Fora s's vrolescd sou
se me potu pune mai sus, sea macar deopotriva cu altii, socotd ca nu 'mi
vets lua reu incredintarea ce ye dad, ca reul si minciuna nu von gasi nici-
o-data in mine unu aperatord., si ca tot-d'auna me voiu sili a ve spune ado-
verul, caracterul principalfi a istoriei ; era card nulu voiu putea dice, void
take, si D-vostra Yeti intelege pentru ce. Thai yeti erta numal o mica pleat-
re pentru natia met, fora inse se credeti ca asa denatura taptele, sou ca WI
ecscusa aceea ce merita ocara. Inse, cum dice Karamzine, pre carele nu me
potu opri de a'ld imprumuta asa de desti, asinatinaentul de not §i ale nostril
insufleteza povestirea ; pentru ca atat o paitinire grosa partea unui duha slabd
si a unui sufletu fora inaltare, este nesuferita inteund istorianfz, pre atata If
aflamd caldura, energie si incantare, dud iubirea patriel II indrepta condeiul.
Nici-o-data nu va fi sada in care se nu doronesca acestti simtimentii gene-
rosu. In Tucidid not vedemu tot-d'auna, unit Atenianu ; Tit-Livie este pururea
unu Romant.»
In mine yeti g6Si unu Roma'nii, lime nici-o-clatii, pane acolo ca so contri-
buezA la sporirea Romano- maniel, adeca mania de a ne numi Romani, o pa-
tima care domnesce astach mai ales in Transilvania, si la unil din scriitorii
din Valahia. Petru Majora, de fericita aducere aminte, prin cartea sea despre
inceputul Romanilorii, publicata pentiu anteiasi-data la anul 1812, ca 'mu not
Moisi a desceptatit duhul nationalu, mortil de mai multi de unu veal ; si
lui II suntemu datorl cu o mare parte a impulsulni patrioticu ce de atunce
s'au pornitu in tus-trele provincia a vechiel Dacia. Pe de alts parte, inse, ad a-
uvtu si neIinovata nenorocire se produca o scOlv, destul de numerosa, de Re-

www.dacoromanica.ro
 XXXII
maul paoi, caril, for WO ,sprifini climb) cu faptele, socotii ca traga respectul
lumei asuprh'si, cand -strigh ca se tragti din Uomani, ca suntg Romani, si -prin
urmare. cell anteiti poporix din lume. Acesta manie s'ati intinsa pang. acolo,
in cat unii 1st insusesca chiar si faptele i istoria betranilora. Romani de la
'Romulus si 'Ana* la Romulus-Augustul. Asa, D. Arista, pre carefe flu cinstescti
ca bunt" traducetora a unei parti a MAO, intr'unti poema epica, ecsaltata. de
unti entusiasma pupa. potrivitti cu -unit Romani", D. Arista, cliet, numesce
Romhnti pre Longing, Sutasul Romant, carele au strapunsa costa Domnulul
nostru Iisus Hristos5 cand era restignita pe truce, i nu'si pote ascunde bu-
curiea ca celt. Antal cresting ag fosta nut Romani".
SO ne ferimu, Domnilorti mei, de acesta manic care trage asupra ntistrh ri-
sul strainilora. In positia nostra de facia, cea anteTti detorie, cea anteiti insu-
sire trebuie se ne fie modestia ; almintrelea, amt" putea merita aceea ce clice
D. Eliad, ca numal natiele bancrute vorbescit de stremosii lore, bung. -Ora ca
i eugenistil scapatati, SO ne scoborirat din Ercul, deck' vomg f1 misei, lumen
tail de misei ne va Linea ; gi d'improtivh, deed isgonindu demoralisatiea gi ne-
unire% obstesca care ne darma spre peiret ne voma sili eu unti past" mai si-
guru a ne indrepta pe calel fratiei, a patriotismulul, a unei civilisatig. sana-
tosh si nu superficigla, cum o avemg, atuncd vomti fi respectati de Europa, chiar
cleat ne-amit trage din hordele lul Gengis-Han. Asa dent, Domnilort mel, eg
nu ye vaiti ascunde ca legile, ca obiceiurile, ca limba, ca inceputul nostru se
traga din Romani : istoria, de -multi' au veditti aceste adeveruril dOrti, inch
odata ve mai spunt, suntti departe de a mhguli o manic ridicola, vorbindu-ve
de faptele Romanilora, ca cand arts fi ale -nostre; ci vo a face ceva mai folo-
sitorti : me void sili a ye Merolla, ca deca vroiti se lip cunoscup de adeve-
rap' fil a Romanilorii, apol se facetI si D-vostra ceva care se se pot& samalui
cu ispravile poporului de lume domnitorti.
Inainte de *a sfarsi, dati-mi volt, Domnilorti melt se chiema luarea vOstra, a-
minte asupra cursului met". Bed Grecil au cacluta °data subt jugul lui Filip,
si in urma subt jugul Romanilorti, este pentru ca at volt" se fie- Plateani, Te-
bani, Ateniani, Spartiani gi nt". Heleni; tote asa si stremosil nostri au vroita se
fimti Ardeleni, Munteni, Moldoveni si nu Romani ; rare -on el ail venita se se_
privesca intro dansii ca o singura i aceeasi nape; in neunirea lore, dent, tre-
buie se vedemil isvorula tutulora nenorocirilorti trecute, a earora urine inch
pant astacli suntl vii pe pamentul nostru. Departe de a fi partinitorul unur
simtimentg de unit care cele-alte 041 a nemului met, et privesca ca patria
m6a tot& acea intindere de- loci" undo se vorbesce Romanesce, gi ca istoria
nationala, istoria Moldaviei intregi inainte de sfasierea ci, a Valachil si a frac-
tilorti din Transilvania. AcOsta istorie este obiectul cursului met"; intinclendu-
me, cum se- intelege de in sine, mai multi" asupra intemplarilora Moldaviel,
nu void trece subt tacere i faptele vrednice de insemnatt a celorti-alte 041
a Daciei, si mai ales a Roma,nilort. din Valachia, cu earl suntemg frati si de
truce-, si de sange, si de limbh, i de legi. Prin urmare, ye roga se insemnati
ca et nu volt" descrie faptele deosebit dupe and gi dire, ci intfung chiPti c9-
lectivg.
www.dacoromanica.ro
 XL

Puna acum toti ace ce s'au indeletnicu cu istoiiea national', n'afi avutii in pri-
vire de-cat bioortfia Domniloru, nepomenindu nimica de poporu, isvorul a tutulord
mipariloru §i ispraviloru §i fora care stepanitorii n'aru fi nimica. Me volt" sili se
me ferescti de ace to gre,ela de capitenie; ci, pe -lungs istoria politica a terilorti,
atatu catu void fi agmtltd de documenturile p traditiile vechi, volt" cauta a
ye da §i o idea lamurita asupra starer sociale §i morale, asupra obicemrilorti,
prejudeteloru, culture', Ilegotului §i literaturei veclulort" Romani. Departe de
a me pune ca ocaritorul vremel trecute, imi voiu face o deosebita datorie se
ye infato§ezu acea vechia intocmire guvernamentala, acea adunare de pravile
fundamentale, cunoscute subt numele de obicelul ptimentuluI, subt care 'Atria
nostra 3'au pastrata mai multe vecurf tare §i puternica. Prin acesta, yeti cu-
nosce, Domnilord, err acelu trecutil nu era apt" de ref', a§a de varvarti, precum
se placil unit §i alp" a Tilt infato§a; ci, ca avea §i elu multe aeclementuri,
multe ortmduiele pe curl chiar politicii §i economistli de astacli le marturi-
sescii de bune!
Istoria Romani lora, ca §i a tutulorii natiilord moderne, se imparte in isto-
ria vechia, de michlocu gi noua; fiesce-care din aceste se subt imparte in mai
multe periode, cart tote se incept" cu vre-o epoch' insemnata. Nu ye void vor-
bi de-cat de imparteala principals.
Istoria vechia se incepe de la cele anteiti timpurl istorice a Daciei, §i
merge pans la intemeierea staturiloril Valachiei (1290) §i Moldaviei (1350). In
acesth intindere de vreme vedemit risipa Dacilorii, impoporarea te'rei lore cu
colonic Romane, inflorirea aeestora pana, subt imperatul Aurelian, §i risipirea
lord prin navahrea varvarilord, cart', unii dupe altii, s'ati schimbatti neconte-
nita pe pamentul nostru, de la 270 §i Ona, la 570, dud Avant' s'att trasii in
Panonia, Mama' Dacia sloboda. Intr'aceste vremi grele, vedemil, inse, din cand
in dad, pre micul poporii Romani', chiar in miclilocul semintdiloru de altu
"Amu, retrasu §i ascunsu in aile §i poenele Carpatilorti, pastranduli nationa-
litatea, legile, Luba §i obiceiurile, ca unit scumpu patrimoniu priimitti de la
parinti. In vecurile X 0 XI, resuflandu-se de navalirile varvarilord, Romanil
prindu la indrasnela, esu din asilurile lord, §i pe costele slit in pOlele mun-
tiloru se alcatuescu in mica Capitanaturl §i Voevozii, subt §efi de sangele loru;
§i, in sfar0tu, in vecurile XIII §i XIV se intindii pe §esuri, esti in Ora, dupe
espeesia vechelorii cronice, §i intemellza dm& statuil neatainate: a Valachie
0 a Moldaviei.
Cu formai ea principaturilorfi se incepe istoria de mil-plod'', §i se sfer§esce
cu desever0ta lora cadere subt Dolma' Fanarioti, (1716). Acesta parte a is-
toriel este adeverat% istoria a Romaniloru. Iudata dupe intocrnirea loru in sta-
turl neatarnate, fI vedemu luptandu-se cu poporele megieite pentru pastra-
rea nationalitatel loru ; nicl -odata duhul isbancle" §i a navalirei an i-au pova-
tuitA ; ci, tote resbOiele lord au avutii unu telu nobilii §i sfantit: aperarea patriei
0 a legel. D6ra, in aceste lupte, statornicia, curagml, ispravile, biruintele lord
ni para fabulose, potrivindu-le cu micul lord numerii §i cu putinele michlOce
ce le-au statutu dinainte. Duman' de clece on mai puternici de-catit dan0"
TI vedemu bantuiti yi 1)110 in fug' Inqe, unu colosu stra§nicu, unu nuorii cum
www.dacoromanica.ro
 XLI

pail se ivesce pe orizontele Europe': islamismul se arata, si tote natiele tre-

mura pentru legea si nationalitatea lorg. Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia,
Thria, Friulul, CrImul, se fact" provincil Turcecsl; cetatea lui Constantin, Roma
cea noun, malca oraselord, se face capitala Sultaniloru, si semiluna se Ina Ita
in locul Crucel pe bolta sfintel Sofia. In vreme cAnd islamismul este biruitorn
pretutindene, dud chiar Grecia clasica se face prada Osmanilorg. cand tulu-
rile acestora resbath pang, in inima Ungariel, numal Romania se improtivescu
sivoiului care Inghite tote, numal el stag ca unu van"' aperatorg crestinatatel
Improtiva Musulmanilorti. De-multe-ori biruiti, de-multe-ori supusl, dera nici-
°data abatuti pang, la pamentg si desnadejduiti, II vedemg folosindu-se de tot
prilejul, si de la 1366 si 'Ana la 1688 stAndil deal urure in lupta, Mircea
celti Mang, Vlad Tepe§ii, Stefan celg Mare, Mihal Vetezul si Serban Cantn,-
cuzino ail fostti mai ales neimpecath dusmani a sectatoriloru lul Mohamed, a-
perandu cu sangele lore sfanta Cruce. De si necontenitu in resboie, Romanil
fuse nu uita reformele si Imbunatatirile din launtru; in vecurile XVI si XVII
mai alestl el facti marl Inaintarl in civilisatia. Scolele lore smith vestite in tag
Orientul; Moldavia este una din cele anteiu teri a Europei, in carea inventia
Jul Gutenberg, tipografia, se Introduce. Dascalil, caligrafii si pravilistil Romani
se chiama ii curtea Tarilorti Rusiel, si unu fig a Moldaviei se Invrednicesce
a fi Invetatorul Jul Petru cell.t' Mare. In cea antem glumatate a vecului XVII
limba Roman6sca se desrobesce si casciga dreptul de limba a Statului; mai mul-
te tipografii se asecla in amendoue principatele; Vasilie Lupul si Mateig Bas-
sarab, prin aceste faceri de bine Isi fad" unu nume nemuritorti in istoria pa-
triel. Barbati revnitori desvolteza, literatura si duhul nritionalg; si chat volt fi
Romani, memoria si scrierile Vornicului Ureki, a Logofetului Eustratie, a Mi-
tropolitilord Dosotheig si Varlam, a lul Miron Costin, Radu Grecenu, Radu Po-
pescu si Ioan Neculce, nu se Torii uita, nice se voril perde. Stremosh nostri
cu unu past grabnicg se Inaintescii pe calea civilisatiei Apusului; Inse, tote a-
ceste propasirl se facg Inapoleri. Vremea caderei li vine; in pisma natielord
strnine, in neunire Intre (bush, uitandil ca suntu unu singurti si acelasu nemu,
ci despartiti, luptandu-se si slabindu-se Intre dansil unii pe altii sub nume de
Moldoveni si Munteni, Romanil se apropie de peire. Tirania Otomana se lute-
memzn asupra lora, si cu densa superstitia, ignoranta si intunerecul. In ince-
putul vecului trecutg, se ivesce biruitorul lui Carl XII, Petru celu Mare; ma-
rinimosul monarchti Isi pled unu ochin Induratoru asupra popereloru crestine
a Turciel; Romanimea salta de bucuria. Eroul Rusiel, spre mantuirea obstes-
ca, se unesce cu Brancovanu si cu Cantemir; dera, zavistia si pisma acestorg
Doran." nimicuicescil unu plant' asa de mare si asa de bine Inceputu. Pacea
de la Prutti Intemeiaza Inca pe unu veal jugul Osmanlliloru asupra Principa-
teloru de la Dunare; cu tragerea ostiloru Rusesci, Romanii perdu cea de pe
urma, schinteia de nationalitate, si celu de pe urma dritu ce le mai r masese,
dritul de a fi ocarmuii de catre Donau' pamentenl; si Fanarioth se facu ste-
pam Moldaviei si Valachiei!
Istoria noua se incepe cu vecul celti mtil cumplitu care vre-odata au ape-
satti terile nostre. Tote elementele de natfonalitate si de patriotismu suntu de-

www.dacoromanica.ro
 XIATI

multu perdute! legile fundamentale a terei se calca in piciore ; adunarile ob-

§tesci, subt nume de Divanuri, se facu numai nisce formalitati fora interest.
0 aristocratie ignoranta, sprijinitit de Porta §I de Cleru, pe de o parte tine
in lautun unu poporu de mai multu de doue milione de omen, era pe de alta
se face stavila chiar binelul ce unii din Domnii Fanarioti vroesch a face; dri-
turile terei, care din care se silesce se le vencla mai cu mica pre ii si mai
degraba; isvOrele de inavutire publica se intrebuintezA numai in folosul unoru fa-
milil privilegiate. Moldavia se sfasie in trel parti, Valachia este Incungiuratk
cu cetati Turcescl, zidite pe pamentul ei. Fora agiutord din Ikuntru, Romanii
scapa tote prileglurile de mantuire; si, in vreme child tote popOrele Europei
InaintezA spre o mai sdravana Intemeiere din lkuntru §i din afark, nos, cu
aceeasi repegiune ne apropiernh de peire. Revolutia Francesk, sguduindti Euro-
pa palm in cele mai adanci a sole temelii, se resimti §i Intre Romkni; unii
dintre ei se punu in comunicatia cu Directorlul francezu; clerk prea multe ten,
prea multe stavile Impeded, on ce bunk isprava. Pe urma, biruitorul de la Ma-
rengo, in expeditaa sea in Egipet, voindu a da treba Turcilorti, trkmite emisari
in Valachia si Moldavia ca se formeze partizani ideelorti noue; generosul Ri-
gas, magulindu-se cu fagtiduintele lul Bonaparte, se face propoveduitorul slo-
bocleniei; opritu in Intreprinderea sea elu se dä citlailord de la Belgrad si more
pentru patria. Dera mortea sea nu reinhne neroditOre; si ea este menita se
pregatesca regeneratia nest* mortea lul Rigas de o parte, apesarile, nesufe-
rite a tianiloru de alta parte, ideiele vecului cars de si Incetti, clerk tail in-
cepusera a patnmde Intre Romani, scrierile lul Petru Maior si a altorti bar-
bati patrioti, contactul cu anuiele Rusesci ce au ocupath Principatele de la
1806 palm la 1812, tote aceste pregatesch. Intemplknle de la 1821. In vreme
rand in Moldavia Eteria isbucnesce si chiamk la slobocleuie nu numai pre Greci,
der pre tote poporele crestine tarsi gemeatt subt jugul Turciei, Teodor Vladi-
mirescu eidick pe de alta parte in Valachia stegul nationalii, vestindu Romani-
lora ca vremea venise, pentru ca Tara se scuture stepanirea streinilorti, se de-
parteze abuzurile can o rodiau, si se dobandesca guvernu nationalii Intemeiatu
pe o ySarta liberala. Pornirile §i a lin Ipsilanti si a lui Vhdimirescu ail unit
reit sfersitu; dera, cu tote iceste, resultatele lord pentru nol suntil nemesura-
te. Intemphinloru de la 1821 suntemil datori, cu orb ce propksire ce amti fa-
cutu de atunce; caci, ele ne -',u desceptatu duhul national ce era adormith cu
totul. De atunce multe Impregiuran din afara ne vint in aglutoru; Curtea pro-
tectore, ca o resplata pentru jertfele ce Romanif i -all facuth de la Petru celd
Mare si pana la pscea de Andrianopoli, simtesce o ingrijire adeverath pentru
softa nostrk; §i, de si Inca Romanismul nit tnumfb,, cum dice D. Aron, totu-si
existenta politica incepe a ni se asecla pe temeiuri mai statornice. In urma
multoru patimiri, multoru nenorociri, unu orizonte mai seninii ni se aratk; pa-
cea de la Adrianopol se Incheie Intre Rum, si Turcia, §i drituri perdute de
vecun ni se intorcu inapoi. Kiselef, unu nume pre care Romani]. nu trebule
se'lu rostesca de cat cu recunoscinta §i dragoste, este insarcinatii cu rege-
neratia patriel, cu punerea in lucrare a pravilelora menite se ne faca o natie,
pana la Implinirea eel mai man fagkduinte, pane, la cea mai temeinice litchi-

www.dacoromanica.ro
 XLIII
zkluire a nationalit'atei nostre, aded numirea de Domni pArnenteni, §i pe vie-
ta, pe tronurile Moldaviel §i Valachiel.
Pana. aidT, Domnilortt mei, vine istoria ce amt' se ye infatottleciti. Sprijinul
ce16 mal temeinicu, ca se potti aglunge la telul dorittz, ilu asceptii de la in-
dulgenta D-vostra, §i de la nadejdea ni;tgulitere, ca prin prelectiile mele voit"
putea descepta in D-vostre unit duhti de unire mal de aprope intre tote ra-
murile nemului Romanescii, §i unit interest' mal vitt pentru natie i patrie. A-
cesta'ml art" fi cea mal scump6, resplatire §i cea mal buna imbArbatare in trud-
nicul met' drumil.
Intro asemine Intindere de istoria, care cuprinde atatea timpurl §i atatea
locuri, chiar cu cep, mal mare luare aminte trebuie so fact" gre§eli ; orl -cine,
'use, va bine voi a me asculta ceva, va insemna ea ele se voru intempla din
lips% cunoscinteloru, §i nici-de-cum din rea vrointa set. cu vre unu scopu as-
cunsti. In infato§area intemplarilorti cart suntii aprepe de nol, §i pre cart seu
not sea ph'rintii no§tri le-amt veclutti, voit" fi cu cea mai neadormita privi-
ghiere, mkrginindu-me a ye arlta numal faptele implinite, fora a vroi a vO de-
scoperi §i telurile ascunse. In epoca de la 1822 §" pA,na la 1834, void fi mai
ales catti se va putea mal scurtti §i mai oNtescu, infatqindu-ve numal intem-
plarile publice, §i acele cart all avutii o inriurire simtitore asupra terei. Nol
n'amt" agmnsti Inca a§a departe ca se putemit trata cu nepartinire istoria
contimpurana; acesta este treba viitorimei; Dumnecleti del% se me feresc6, de
a vroi a me purse censorul conVietuitorilorti mei, judecandu-le set' criticandu-
le purtarea §i faptele. «Acela care 10: inalta duhul la vredniciea unul istorio-
graft", slice Ioan Muller, perde din privirea sa on -ce atingeri momentale §i mal
particulare. Jurnalurl pot" aduna personalitati; in tablele istoriei se scrie nu-
mai vecinicul adevert"».

M. Kogalniceanu.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA
PENTRU

DESCALECATUL DE'NTEIU
A

TEREI MOLDOVEi BSI NEMULUI MOLDOVENESCU,

DE

MIRON COSTIN,
CARELE At FOSTU

LOGOFEAT MARE IN MOLDOVA

LEATOPISETELE TOM. I.
www.dacoromanica.ro
 PREDOSLOVIA
Aded mai-nainte-euvintare, din desalecatul lei ei Moldovel de'ntaiii li al ne-
mului moldovenescd.

Ceitrd celitora acegiii card.

Inceputul terilorti acestora §i al nemului moldovenescti §i muntenescti
§1 in terile unguresci cu aceste nume romtini pane ast411, de unde sunt
veniti intru aceste par ti de pAmentu, *a, scrie mita vreme la cu ;And, all
statute cugetul nostru. Se incepti ostenela acesta dupe atatea vecurT, de
la descillecatul terilorti de 'ntaiti, de la Trajan imperatul Romului, cu
chteva sute de and preste mine trecute, se sperie gindul. A lasa ia-
rd,§I nescrisd, cu mare ocard, infundatil nemul acesta de o sera, de
scriitori, este inimeT durere. Biruit-ati gindul se me apucti de acestU
ostenela, se scotti lumcl la vedere feliul nemului, din ce isvoril §1
semintie sunt locuitoril terel nestre a MoldoveT §i a§a §i a Ord Mun-
tenescI, precum s'au scristi mai susti, §i a Ronlanilorti din terile ungu-
resci , di, tote unit nemii sunt, §i odatd, descalecati ? de unde sunt ye-
nitT stremo§iT lord pre aceste locuri ? subt ce nume all fostti Anthill la
descalecatulti lorti, §1 de Cana s'ati deosebitti §i all numele acesta de
acum Moldovenu §1 Muntenti? in ce parte de lume este Moldova, ho-
tarele el* pre unde all fostil anthill ? ce limbd, tine anthill §i pang, acuma ?
tine all locuitil mai inainte de noT pre aceste ph'inentd, si subt ce nu-
me scosil, la scirea tuturorti se fie.
vice-va cineva : prietine, thrdiu este ! Dupe sutele de anY, cum se volt
pute sci istoriile adeverate de atatea vecuri? RespundA eti : Lasat-ati pa-
terniculti DumnecleU iscusita oglinda mintel omenescl: scrisorea, dintru ca-
rea decd, va nevoi omul, cele trecute cu multe vreml le va putea sci
§i le va putea (Niel, §i nu numal lucrurile lumel, staturile §i inceputurile
teriloru, ce §i silagurg lumea, cerul, pamentul, cd, sunt zidite de cu-
ventul luY Dumnedeti celul puternict.
www.dacoromanica.ro
 4

CredU din scripturl, scimu, si din scripturd avemii i sfanta credintd a

no trd crestinesca, 11 mintuirea cu coboritul Fiiului lui Dumnedet, si in
truparea Cuventulm celt mat inainte de vecT, in firea omenesc,", ysi fard,
de pecatu. Scriptura ne deschide miptea de agiungemii cu credinta spre
Dumnedeii, Duhul-celt-sfintil §i nevedutil §i necuprinsii di neajunsii de
=tea §i de firea omenescd. Scriptura depArtate lucrurl de ochii nostri
ne face de le putemii vede cu cugetul nostru. Se nu pomenimii de ma-
rele Moise, carele dupre ataxia ani au scrisu Leatopisetul de la zidirea
lumeT, ca acesta au avutil pre singuril Dumnedeii dascalii §i invetitto-
riu, cu rostu catre rostu. °merit filosoful, in doue sute di cinci-deci de
ani, au scrisii dupe risipa Troadel, resboiele ce au fostil. Lul Filipu
Plutarclius in patru sute de anT all scrisii viata §i faptele vestituluT
Alecsandrului imperatii in lume, Machedon. Titus Livius au .scrisil cur-
sul a tad, impergia RomuluT, in septe sute de anT si mai bine, dupe
urditulu Romului §i cu ostenell au scosti lumel la vedere istoriile.
Indemnatu-m'au firea mai multi de sciinta acestei teri, de inceputul
de descalecatul ei celn antaiii, tote alte teri sciindii inceputurile sale.
Lauda osirdia lui Ureche Vornicul, carele all facutii din dragostea te-
rii Letopisetul seu ; insa de la Dragosii Vodd, din desalecatul al doi-
lea al term acestia a Moldovel, din Maramuresiii, scrie ; lard de descdle-
catul celd Antaiti cu Romani, adecd Romleni, calla all descAlecatii Trojan
imperatul Romuliu cu Romani, nemica nu pomenesce, numaT &tic' in-
semnezd, la unit loco, ca au mai fostii tera odatd, deschlecatd, i s'aii pus-
tiitu de Tatari ; on eh' nu all avutil Carp, on ca au fostil destul a
scrie de_ mai scurte vocuri. Destul de densul si atata, cum pote fie tine
se did: NumaT lui de aceste terg, I-ati fostA mild, se nu ramaie intru
intunerecul nesciinteT. Cd, celelalte ce mai sunt scrise, adaoseturd, de
unit Eustratie Logofetul §i de unit Simionii Dascdlul si de unit Misail
Cdlugerul, nu leatopisetie, ce sunt odd i basne, care si acele nu putine.
A doua Indemnare nu-au fostt, ca mi se pare, bine nu sciu, ca n'arnit
vedutu leatopisetul lui Fustratie Logofetul, dar cum amit intelesil din
cd,11-va boeri, si mai alesil din Nicolae Buhusiu, ce all fostil Logofetii
mare, pre acestu Simeon Dascalii, Eustratie Logofetul l'ati Matti cu
basnele lm, §i acelu mahlearil Misailu Calugerulii de la Simion Das-
calul au nascutu, acela flu, acesta-l-altil nepotii ; i multi" me mini de
uncle au aflatu el aceste basne ? Ca Ureche Vornicul scrie: ca patru-
deci §i cincI de am, de domniile cele de'ntaiti, nice o scrisore nu se afld,
de lucrurile lore, ce se vor fl lucratil, §i nici streinil incd, n'ail sciutu
www.dacoromanica.ro
 5

nemica de densii pang la Alecsandru Voda-celii-Mare §i Bund. Decii

s'ad inceputd istoriile lesesci a se scrie, mai alesd Bielsckie §i Martinal
Paqcovskie , pre cari 'I-ati urmatti re'posatul Ureche Vornicul. Dec,
n'ad fostii dell scrisore Antal(' in Ora, si nici streinii n'ad sciutu si
nimicd n'ad scrisd, de unde sunt dell aceste basne : ca sunt mosii
terei acestia din temnitele Romulul, dati intru ajutorul lui Laslati cra-
iul Ungurescd ; si Romanii erad atunci, la acea vreme, in Haramurasd,
in clilele acelul craid, a lui Laslad, iar cesti din ace, unde este acmu,
Moldova, iar cei dincolo unde este acmu tera Muntenesca, iar prin munti
pre Oltd, unde si acmu se numesce Iera Oltulul, si Romanii cei descale-
call de Trajan imperatul Romulul in Ardelu.
Eu, iubite cetitorule, nicaire n'amti Oath, fled la and istoricd, fled
Latinti, nevi Leah, neci Ungurd, si in via a mea, Dumnecleti scie cu
ce dragoste eram pururea la istorie, iata ca si pang la acesta vresta 1
iar de aceste basne ce au scristi ei, se dee sema ei si de acesta o-
cad. i neci este saga a scrie ocara" vecinica unui nemd, norodu ; a
scrisorea este vecinica ; si candd ocarimti intru vre-o cli pre cine-va, este
cu greii a rabda, (lora and, si in veci? Eli void da sema de ale mele
cate serif' !
Facutu-ti-amu isvodd antaiasi-data de marl si vest*" istorici, carora
traescti §i acmu scrisorile in lume, si vord till in veci. i asa amu ne-
voitd se nu'mi fie grija, de and cadea acesta carte on pre a cui 'lia-
na, si din streini carii cauta si cerca de amhuntul smintelele a istoriel
lord. El sunt pov6cuitorii mei; ei respundil si pizmasilord nemului acestord
teri si zavistnicilord, si antaid unul Enea Silvie si cu urmatorii la
Insa acesta istoricii nu asa gred neprietintt este dal numai acesta nu-
me Vlah de pe Flah hatmanul ca este, scrie, unde s'ati alunecatd si
s6racul Ureche Vorniculd. Credemd neputintei omenesci ! Iar este al-
tulti, de nemul sea Lehd, Ian Zamoskie, carele orbu navIlesce, ca nu
sunt Moldovenii neci Muntenii din Romleni; ci trecendti pe aice, pre
aceste locuri, Trajan imperatul Romulul, si lasandii slujitorl de paza,
ail apucatil o soma de Dad limba ronzlenesca. Vede-vel apol cuvinte-
lord lui respunsti si ocarit, nu de la mine, ci de la istoricii, care sunt
povetuitorii mei, la randul sell.
Puternicul Dumnecled, cinstite si iubite cetitorule, sa-ti dame cä, du-
pe aceste cumplite vreml a anilord nostri, cand-va si mai slobode ye-
cull, intru care, pre Mug alte trebl, se aibi vreme si cu cetitul car-
Word a face iscusita zabava; ca nu este alta si mai frumps, si mai de

www.dacoromanica.ro
 6

folosli in OM viata omului zfibavii, decat cetitul cartilorli; cficI cu cetitul car-
tilor §i a scripturei cum5scenit pre Ziditorul nostru Dumneclet ; cu cetitul
laudA II facemt, pentru tote a lui ctitra nol bunatIttY; cu cetitul, pentru gre-
§elele nostre milostivil '1 fficemt ; din scripture intelegemn minunate §i
veclnice faptele lul, a face fericit6 viata, §i nemuritore agonisesce nu-
me. Singurfi Mfintuitorul nostru Domnul §i Dumneqefi, Iisus Hris-
tog ne invat6 clicendA : «Ispititl scriptgrile.» Scriptura depfirtate lo-
curl de ochil no§tri ne invata, cu acele trecute vremi se pricepemfi cele
viitore.
Cetesce cu buna sanfitate, §1 primesce a 'Astra cu dragoste ostenelfi.
De tote fericirl §i darurl de la Dumneclet voitorfi,

MIRON COSTIN,
care am fosta logofeta mare in Moldova

www.dacoromanica.ro
 HISTORICII
carT ati wig, de descalecatul celii d'antaill a Ord nOstre a Moldovel li a
;ere Muntenesci.

BONFINIU Ungurul, istoricil, De Dacia.

DIONE istoricii, la 'Feta luf Trajang Imperatulii gtomului.
EUTROPIUS istorica, la Vie /a lui erindrian Imperatulg Romului.
CARIO CAVATIN, istorica.
TOPELTIN din Medial, istoricil Ungurescu.

HISTORICII LEgSCI
carT ati saris(' de lucrurile Moldovel, dupd al doilea descalecatul terel Mol-
dovel, de Dragosiii Von.

DLUGOSIU, istoricii le§escil.

CROMER, istoricil lelescit
STRICOVSKIE, istorict lerscti.
PIASINSKIE Episcopu de Perimisla.
MARTIN PASCOVSKI istoricii 16hti.
BIELSKI, istoricil lerscti.
Pre aceld doT ad urmatii repaosatul Ureche Vornicul.

www.dacoromanica.ro
 CAP. I.
De nemul Moldovenilor, din ce lora ail eqitii stremoqii lor.

Tote lucrurile, decd se incept' a se spune din inceputul sett, mal lesne se
intelega ; §i nemul Moldoveniloru, fiind dintr'o tea care se chiama Italia,
de Italia §i de imperatia ROmului, a caria imperatie scamnul ora§ul Romul
in dricul Italiei este, a pomenire antaiti ne trage randul.
Tera Itallei de aice de la Doi dreptu spre apusul soreluI este, nu asa de-
pb.rtata de Ora nostra; ca de la Belgrada,carele II scima mai top di este pe
Dunarea, uncle cade apa Saver in Dunarea, negutitoresce mergendil, cale de trei-
cleci clile este pan& la Venetia; si Venetia este pre pamentul Italiei, care
in statul sell este intre marl, ca §i Grecia, adeca terile grecescl, ca din c6ce
despre not se inchide cu o limb& de mare, care ese din Marea Alba. Venetianil
clicu acei limbi golfulu de Venetia, adeca, limba sett gruntadif de Venetia; se
slice §i cu alto nume Marea Adriattcd, marea de Adria. Iar marel din care ese
limba aceea II clica LatiniI : Marea lifediterand, adeca marea din mijlocul Omen-
tului ; Turcii, Grecii §i not clicemti Marea Alba. Tar& despre ceelalta parte spre
apusu, isbucnesce, iar4I din ceelalta Mare Alba, unit unghiu de mare, 'Anse nu
cu atata lungime cum este limba testa -l-alta despre nob; §i spre cel-altu unghiti
dincolo, este Ianua, nob cliceinu Genoveza. Insa d'intru aceste ambe limbi ese
Italia, in driculu pamentulul, spre miacla nopte de acolo, pane la hotarele Frantozulul.
Hotarele el despre Resaritti, despre nob, cum s'au clisii mal susu, Limba de mare,
*i apoi Stiria, Carintia, Austria, terele Imperatiel nemtesci ; despre mecla-nopte
Frantozii, despre apusu Hispania, iara despre amiacla-cli se Include cu Marea
ce'i chcema nob Alba, si totu aceea este, care se Intinde pana, la Tarigradu. Gre-
cii qicu Italiei cu altu nume Hesperia, din Hesperu, steaoa ceea caria qicemu nob lu-
ciaferulu celu de nopte; ca acelu luceferu dreptu preste Italia apune. Semenatore
forte cu terele Greciel; ca, cum Grecia se incepe din Marea Alba intre marl
pane la Machedonia, de o parte cu Marea Alba, care se intinde pane la Tani-
gradu ; de alta parte Limba de mare de care s'au scrisu mal susu desparte I-
talia de terile Grece§ci ; asa §i Italia dincoce cu Limba de mare, iar dintr'acolo
despre apusu cu unghiul celu despre GenovezI.
Asa are Italia Domnii impartite in sine, cum avea §i Grecia intr'o vreme,
carora domnil §i teri sunt numele aceste: Liguria, Toscana, Umbria, Sabina
Latium de unde este limba LatinOscci, si de la Latiml craiulu ; Neapolis craie subt
craib Hispaniei; Calabria, Romania, Istria, Hetruria, Campania, §i mai sunt ten §i mal
menunte, care le trecu cu condeiul pentru zabava. Iara Grecia avea ten anume :
Arcania, Etolia, Tesalia, Focida, Morea, Arcadia, Elada, Olimpia, Laconia, Ahaia,
www.dacoromanica.ro
 10

Atica, unde este ye titul orasu Atena ; Beotia, §i iarasf stmt terl mai me-
nunte.
E te Ora Italel plina, cum se dice, ca o rodie, de cetati si teri iscusite ; multime si
de ime de omeni, tirgurl vestite pentru de tote bivsugurile. Pentru mare iscusenie
gi frumuseturf a pamentului acelul, i-au disc RaiuUpamentului. Italia a caruia
pamentu, orarle, gradinile, tocmelele la cas le lord, cu mare desfatare tra-
iului omenescu, n'are tote. lumea vezduh subt cerlii, umblandu volosi si sa-
natosl ; neci caldurf prea marl, neei iernl prea grele ; de grad satiu ; vinurl
dulci si usore ; de unt-de-lemnu mare bivsug, si de 'Attie de tail feliul:
chitre, naramze, alamil si zaharu; omeni iscusiti preste tote nemurile, sta.-
tatori la cuventu, neamagitt, blanch, cu omeni streim nemareti, d'intr'alte terl,
indata tovarasi, cum ar fi de at set, cu mare omenie ; sunt subtiri, pentru aceea
le dicu lentil -uona, cum dicu Great celebii, §i la resboie neinfranti erati in-
tr'o vreme, cum vet afla la istortile Romulut, de vreI se citesci de densif. Acea
ter& este scum scamnul $i cuibul a tote dascaliile si invetb,turile ; cum era Atena
intr-o vreme la Greci, acmu este Padova in Italia, ri de alte iscusite si fru-
mOse mestersuguri. Este Italia mai veche de-catil Roma, adech Remuld si impe-
ratia Romulul care, s'au urditu §i s'au ziditil in Ora Italiel dupe. ce all nemeritu
de la Troada Antinoru si Enea, din caril Antinorti : Venetia si olatele el, iar
Enea Romuluf §i imperatiei incepetura lutrului si radecina sunt.
Numele Italia este vechiu la tote istoriile cele vechi Latinesci, de pre Ital,
craiulu lord. Nemtil italieniloru le slid'. Otifs3*tt, si noue Moldovenilorti. si Man-
tenilortt iar asa Z3afacign; Frintozit Italianulut if died Vallons §i noue Moldo-
veniloru §i Muntencloru: Vullaques. Lesif Italianulul ii cicu Vloh, iara nouo
Moldoveniloru si Muntenilorit le dial Yolosini; iarti acumit s'au luatii Lesif
de pe apa Oltulul, si ad adaosu la cartile lord cele tiparite o slova M, de le
cicu Munteniloru : Molteni, adeca Olteni. Unguril Italianulul if did. Ola. , iar
Moldovenuluf §i Muntenulut it dicu Olah. i teref Italiet Lesil if did. Vlos-
ca Zemlea, adeca (era Vlohulul, iar terei nostre Moldovil ii cicd Yolosca Zem-
1 a, adeca Ora Moldovit.
Cate, -te dera acmu, cetitoriule, ca intr'o oglinda, si to privesce de unde
esci, lepadandil de la tine tote cele-l-alte basne, ate unit au insemnatit de tine,
de nesciint i. retaciti, altil de zavistie, carea din lume intre nemurf n'ait lipsitu
necT de. data, altil din buguite scorniturl si deserte. Iar nu numal numele ace-
sta, precumu al intelesu ca este totu unul in tote terile, si al tea si al
Italiel, precum vol Intelege mat bine in capul deosebitu, de nemurile acestoru
terY, ca si Grecil si Turcil ne dicu -Rah, ce si dintr'altele te veY cunosce:
obiceiurile, firea si graiul, pane astach, ca esci dreptit Yoloh, adeca Italianil
si Romlean !
Multe obiceiuri intru acest4 'Amu traescd, a Italienilorti pane astadi asa de
o pete h casele loru; nemareti cu mare voie si libovu primescti; asa in pitre-
canie, la intrebare unulu pre altulu de viata, fare. clatire. Cine au fostii. la Ita-
lia se veda pre Italieni, se ia nminte, nul va trebui mat mare dovada se creda
cum unit nemu sunt cu Moldovenit.
In Isa nostra au fostu acesta vorova, in Iasi, cu unu Episcopti Italianti, care
www.dacoromanica.ro
 11

intre alte vorove forte din voia gindului sea 'mi-au clisu cuvinte de aceste ne-
mun, qicendil asa, ($i era omu de intelesu): «Mie, dice, nu'mi trebuesce, se
mai cetescu Ia istorie, de Moldovern tine sunt. Pre o sema de obiceie ce ad,
forte bune, ft cunoscu tine sunt ; asa hbovnici la ospete ; asa femeile lora se
ferescu de vederea streinilord si se dau in latun; asa se nu treca femeea pe
dinaintPa barbatului pre drumu seu pre carare ') ; asa in tots viata in mancare
cu dulciata curechiulul; numai atata osebire, ca acestil, saratd, ceia i vera §i
iarna nemuratu. Tote aceste intocma cu Italianii sunt, si la vedere se martu-
risesce o fire.» Cu multa mirare au statute de marturie acel episcopu de mare
ajutoriu istoriel mele.
Intelege-vei si din capul cue va scrie si de graiul acestord teri, crt §i
limba este dovada, ca in graiul nostru pans astacli sunt cuvinte, unele lati-
nescl, iar altele italienesd Se mill unu istoricu anume Cavatiu, clicendu ; «De
mirat este ca limba Moldoveniloru qi a Muntemlora mad multe cuvinte are
in sine Romlenesci de ccitii Ballarat, macarll cd Italianul tau pe unu local
este cu ROmlenA. Ce aceea nu este de mirat, ca Italienn MAIM 's1-au scor-
nitt" limba din limba latinesch, asa de iscusita si de dismerdata, catu ca este
limb& angeresca 4i dice. Ca intru unele vorove 4l aduce aminte preste soma
cu a nostra limbh Moldovenesca.
In scrisorile sale, unu istoricu, Enea Silvie, de carele 'ti -amt pomenita Ia
predoslovie, si cati-va altil pre urma si pre cararea sa, all scrisu istoria sa
cum Moldovenil, caril locuescd pre pamentul Daciel de susii, i Muntenii pre
Dacia cea de josh, acesta nume Vlah anume de pe Flah, Hatmanul Romu-
lui ; i acesta parere acestul Enea nu este de aiurea, numai au cetitu nisce
stihurl a until dascald anume Ovidius. Iar pre acelii dascabl Ovidius l'au fa-
cutii, cum bite Turcil, surgun, de l'ad gonitu din Romu, tocmai la cetatea Alba,
pre marea Negra, Augusta Cesare imperatul Romulul, pentru nesce carp ce
all fostO scrisu, in stihurl de dragoste, de se umpluse totit Romul de curvil,
dintru acele stihurl a lui cu jocuri ; si cum fact" Muscalil acmu, de trimitu la
Zatocenie, in urgie la Siberia. Dera dascalul Ovidius all scrisu cate-va carp,
seclentld la cetatea Alba in urgia, iar in stihurl, pans s'at sfIrsitti §i viata. ySi
apoi pe numele lift este o balta ce se chiama Yidovul, la cetatea Alba. D'in-
tru acele carts, una ce are name de Pont, scrie intru (Musa la unu prietenu
ale seu, aflame Gretin, de la Romii, aceste stihurl. Iubite cetitorule, fiindu
stihurl latinesci, amu lasatu loco, fiinduil de folosu, seu ca ye]. Intelege, ti-i scrie pe
placerea ta, iar ea ti le -amu scrisu pre limba nostra Moldovenesca talmacite
GhetiT Linea intr'o vreme, acmu Flaculti tine
Ripa scumpA a Dunatti elu singurti cu sine ;
El all tinutu Misia fn pace, cu credinta,
Pre Ghefi scosil de icea elu cu biruint5.2
') Ins& para is vederea acelui Epsicopu, iar de atuncea bloke muierile tine drumul b r-
batilor, §i h se punu in spate.Adaosil de Spatafruta Dan Canta.
) Praefuit his, Graecine, loom modo Flaccus ; et illo
Ripa ferox Istri sub duce tuta tint
Hic tenuit Mysas gentes in pace fideli
the arcu fissos ternut ense Getas.
Ovidii Epist. ex Ponto, lib. IV. eleg. IX.
www.dacoromanica.ro
 12

Asa insemneza aceste stiht ri, aceluT Dascalu, pomenindfl pe aceld Flak, caruia
'l este numele la istoriile Romului Fulvius Flacus, Consult, precum chiama el pre
acele vremi Hatmania for §i de aceste stihurl s'au legatti Wait Euea Silvie, si dupa
densulu si altii; $i dintru aceia aflu si pe Ureche Vornicul urmAtoriti, cum se fie nu-
mele terilord acestora Flail, de pe acela Flac, Hatmanul Romulul. Caruia lucru, Ca-
rlon istoricul sta, impotriva, i cu densulu Topeltinti din MediasI, anume cli-
cendu deschisii : « Ceea ce au scrisa cd numele Vlah acestu nent4, adeca a Mol-
doveniloru si a Munteniloru, este de pe .Flah, Hatmanul Romulul, basne sunt.
Eu Inca ceiu partea mea cu densii ; cu acestI dol tit cu, pentru aceste dove-
de, care deschis ti-amu scrisu : cum Ota lumea dice Italianului si noue Moldoveni-
lora cu unu nume 'Ana astacii. §i acelu Flah de ad batutu resboie cu Tatarit
pre Dunare, iar la descalecatul teriloru acestora, neci o treba mare ; carele
sunt thrcliu dupe Flac, descalecate de Trajan imperatul Romulul, din terile
Vlohului, aded a Italiel ; fara cloth dice cine-va ca Italianii acestu nume Vlah
l'au dobanditu de la Flah Hatmanul, care lucru n'ati cetitu nimenea la isto-
riele Romulul si a Italiel.
Alte chipuri $i capete au avutd. Italia mai vestite si mai vechi death. aceld
Fliacu ; cum ar fi luatu nume Italia de la acela? Atata ajunge cad s'au are-
tatu marturiile a istoriiloru si numele care avemd de la alte nemuri, tad u-
nul pan& astacIT. Se pasimu de acuma la altele in rendl

CAP. II
De imps ralia Romulus.

Imperatia Romulul, dreia puterea si latimea n'ad fostd la neci o imperAtie, a-

seininea de candu este lumea,de marirea el citesce tote istoriile lumei ; mai
mare nu vel afla alta, nice pe aceste vecuri de acmu nets in cele trecute; De
acesta imperAtie vei afla si prorocie, alesu la Danielu Prorocu: deslegarea vi-
sulul lul Nabucodonosor imperatulu. Asiriei. De acesta imperatie data si sfan-
tti Biserica, Slava ; glasu 2, sera la vecernia nascerel Domnulul Dumnedeului
nostru Isus Hristos : ilBrycr ceAiuo HageaxeTHolouly Ha semai, adeca: ce`tind Agustei
stapania tote pamen.tul. Acestu Augustd au fostu imperatul Romulus, si In
dilele lul s'ad nAscutu Mintuitoriul lunni) fiul si cuventul Jul Dumnecleu, din
Prea-curata Feciora Maria.
Numele seu trage de pe orasul Roma, iar not dicemit Romul, care orasd
este in Italia, pre apa Tibrului, curatOre in Marea AlbA, cu tale de cate-va
Bile mai josu de ROmu; din isvorele muntiloru Italiel are inceputu.
Iar inceputul imperatiei acestia [cum s'au mai pomenitil la capul de'ntaid, de
I alia, care este mai vechia de catu Romulu si de catu inceputul imperatiei
Romulul, pentru aceea pricina s'au pusu Antaiu la Italia randul], este din Troada
pre crtrea o ate risipitd Elini, seu cu alto nume Grecil, tragendd multe vremi
resb6e cu Troadenil, pentru mare strimbAtatea lor, ce le facuse Greciloru Troada
www.dacoromanica.ro
 13

cu furtisagulti Elenel, femeel lul Menelau, prin Alexandra Paris, feciorulu lul
Priam, imperatulu Troadel. Care femee se o intorza, pururea sfatuia doi Domni
din Tr Oda, anume Antinor si Enea, ce, Intorcendu, clicea, ca se va potoli vraj-
ba cu Grecil; iara Alexandra Paris feciorul lul Priam imperatu pururea mazdia
pre alti senators Domni se tie cu dinsulii, ca se, nu se dee Elena. Si s'au tra-
glnatu sfada pane, la stingerea Troadel de tot, ChM n'au halal:luau nime altul
nevi in cetate, Peel la olatul el, fdra, numai de acesti dol senators Domni, ce
s'au pomenitit, anume Antinor si Enea, cu glOtele lord ; orl ca sciind Grecil,
Ca aceia spre bine sfatuia, oil el el ca nisce omens, cunoscendu la ce se tra-
ge lucrul, s'ati pe.zitit de vreme, si au esitit cu casele si cu amenit sel in-
carcati in vase, din care Antinoril all descalicatu Venetia pre pam.entul Ita-
liel, iar Enea coborindu mal josu au abhtutu iar la malul Italie1, unde era
stapania lul Latinus Craiul, e parte din Italia; si finical indemnatit de pro-
rocil lor, pre atuuce ce era, pe acele vreml fiindit paganesci, au inceputit sfa-
da cu aceld CraiA anume Latinus, de pe a caruia numele si limba latinesca
este. Nu era ince, cu ()mini, de si ince, acele locurl aseclate pe acele vremi.
Singuru Craiul matord de clue fiindu, numai cu o fate, din trupul sett, care
era logodite, dupe, unit Don= de la Italia, anume Turnus, carele avea cativo.
Domni din Italia neprieteni ; pre aceia i-ail trasit Enea in tovarasie improtiva
lul Turnus si lul Latin Craiul, si cu chteva resboie, cu mare versare de singe
infrangendu pe Turnus, pane, si la perirea lul in resboiu, au cautatu 1111 La-
tina Craiu a primire pre Troadeni in Ora lul in Italia, si pre Enea ginere in lc-
culit lul Turnus ; ca lul Enea DOmna it murise de grOza, Cana all veclutit de
tote partile arena. Troada. Si asa s'au facutu Troadenii mostkii Italiel, ase-
clap, si legati intro sine cu Italienii : se traesca Troadenil pre limba si pre pra-
vile de gindete a Italienilorit, si Italienil se prim6sca Bozit §i rugile si obi-
ceiurile de biserica a Troadenilorit. Si dintru acestu Enea si fata lul Latinu craiul
sunt din semintia in semintia, ndscutt dol frati, anume Romul si Remu, care
an urclitii Roma orasul, zidindil pre giumatate de orasu Romul, si pre giu-
m6,tate Remu. i fiindtt zidurile neinaltate, intro una de clile mers-au Remu se
vac1a sporul lucrului fratine-sea Romul, in partea unde zidea elit, si vreudit
se face gluma, au saritit preste zidul fratine-sed riclendit. In locit frate-sea
liana semne perderil orasului, all apucatii unit fusteld si lovesce pre Irate-
sett Remit prin mijlocul trupulul, si cade Remii mortil de rand.
lard Romulit standu asupra trupulul au clisu: *a se petrecd to carif uric
vrea se said zidurile aceste! i au statutii. singurd Romul si urclitord orasului si
Craiul, dupe, a caruia nume este si numele orasului Roma pan& astacli, si de
pe orasu si numele imperatiel.
Fost-ad aceste, imperatia din inceyutul seu, de la Romul Craiul de'ntaiu,
subt Cral, pane, la Tarcvinie Superbus, adeca Mandrul; al aceluia un fecioril
ce avea ail fdcutii sila, nOptea, la casa unui Dome', lipsind Domnul de a case,, anume
Domnei sale Lucretia, carea dupa acea sill din patu nu s'au mal sculatfi, ci
ail scrisit la barbatul seu unde era, si la unchiul sett, vestitii senatoru pe
atuncea la Romii, anume Brutu, se vie cum de sirgu la dinsa, ca -1 despre mOrte; si
(lea all sositt §i ail intratii in casa unchiul acel femel, Lucretiel, si barba-
www.dacoromanica.ro
 14

tulu ci, au chsu : (Ingadulti, nu e apropmp de patul meu spurcatu de fe-

ciorul lui Tarcvinie ; iar trupul de este §i silitu, nevinovatiei mele mortea
mea va fi marturie». §i au scosu unu cutitu de subt perina gatitu de acela
gindu mai inainte, §i s'au lovitu cu cutitul in inima. Au navalitti barbatul seu §i un-
hiul seu la patu, §i Inde§ertu le-au fostu, ca cacluse cutitul cu rang. adanca, de care
rand in cateva cesuri au 4. muritu Lucretia. De acie s'ad facutd o vrajba mare §i
urburare intru totu oravl de fapta ca acesta, §i s'au strInsii tad ormul la
Brutd carora ad aratatu tuturoru fapta ce au facutu feciorul Craiului, §i cu-
titul cruntu de sangele nevinovatel femei §i sila. §i in loco au statute tote
Romulu cu olatele lui, de au giuratti cu Brutd se nu mai sufere pre Crai a-
supra sa. Iaru Tarcvinie Craiul, uritu §i parasitu de tote §i de slujitorii lui, pen-
tru scarnava fapta aceea, au fugitti la Frantuzi, cu care tragendd agiutori, s'ati
i pititu cu sila se cuprincla scamnul Romului, ci tad gonitti §i rasipitu s'au
intorsu Si n'au mai dobanditu ce au perdutii, In tote viata lm, nevi elu, nevi
altul. §i de atuncea s'au carmuitu acea imparatie tote subt sfatul senato-
riloru, cum vedemu acum ca se carmuesce Venetia, pane la August Cesar, 500
§i mai bine de ani.
De mitate lucru este ca acesta imperatie la cata putere §i latime au venitd,
totu intl'acele sute de ani, de subt Arma sfetnicilord ae crescutd. §i se ale-
gea ei din anu In anu, ate doi mat man, carora cu numele boeriei le clicea
consoles, adecg capete sfatului ; ca constliurn latinesce este sfatul. i mai
mare era acestu nume de boerie, Consul, decatu imperatu ; ca acestu nume
impOatu era hatmaniloru, carii se aducea in vre o parte cu °stile ; §i traia
acestu nume numal pana era in este cine era; iar data se Intorcea a cask seu
la Rom, nimene §i nimarui nu se clicea imperator, ci iar pre numele ce
avea de'ntaiu. imperator va se (lid poruncitoria , care nume apoi , pentru
mare isbanda ce facea imperatorii, adeca hatmanil poruncitori, au remasil de
se numescu impe'rati, cu acestu nume ; §i au e§itd mat mare §i mai de cinste
decatu numele Crailoru.
Hotarele a acestei imperatii a Romului, sunt mai necuprinse ; ca nu sunt niscaiva
munti, seu ape curgatore, cum ved.emit acum ca despart imperatii de Crail, qi impera-
tit de imperatii, ci din tote part& le-au fost hotarul Marea OceanuluY, care inconjura
p amentul, incependu din partite despre miacla-nopte oceanul ce incongiora Engli-
tera, §i totu aceld oceanu §i despre apusd, pe dupa Hispania §i Portugalia, §i
de la partite apusulul se trage totu acela oceanu incongiurandu tote pamentul
despre amiada-di, §i dupa Africa, (nol clicemu Barbarezii), pana vine la Marea Ro-
vie, care este Intre Egipetu §i Arabia. Cate imperatii, trail, domnii, term sunt
de le incongiora oceanul, precum s'au scrisu mat susu, totu subt asculta-
rea Romului au fostu.
Inca mai spre resaritu de la marea Rorie, de la oceanul de la miacla-cli
taindu pre uscatu Arabia, Asiria, pana la muntele Caucasu, intre Indii §i Parti,
§1 de acolo pgna in marea care se chiama Caspium, cu Armeniile amendoue,
§i cate term sunt intre Marea Caspiei, §i intre marea Negra, Georgia, Men-
grelii, Cerchezii §i alte term, §i de acolo apa Donului §i Volga, tote subt a-

www.dacoromanica.ro
 15

scultarea Rome' au fostu, si de la Iobzeg Hanil eel marl, de la Roma luau

stegil de Hanie..
Cu India numai n'ad incheiatd lumea tots despre resaritti ; gi vinea si de
acolo multe tert se se Inchine; ci de la o vreme nevi 11 mat primea, ca lo-
curl departate fiindil. Iar unghiul cel-altd, la oceand, pe unde sunt acum Sve-
01 si Dania, si unghiul spre apa Rinului, pre aceste ten nemtesci, cd, si
Sveclil si Danil tad Nemti sunt si un nemd, nu '1 all pututd supune nett
intr'un chipd Romlenii, panA la indreptatul acel imperAtii in multe 'Asti; si
CAM oste ad perdutii cu Nemtil Mendit resboie, cu cea-l-altA parte de lume
nu o ar fi perdutti. InsA din Nemti numal o parte supusi nu-ad fostu; tar
catti tine apa Rinului, i acele si peste apa Rinului parti, multe locuri supuse
ad fostii, cum si Englitera, Frantezil si teed Hispania.
CautA acuma cu cugetul intru atata lungime si lAtime de lume, cate imperh,til marl
sunt acum, cum este Englitera, Frantezil, Hispania, Nemtii panA la apa Rinului, la
Africa Fesul, Livfile, Maroh, pan& si tot Egipetul, Hambesil i imp6rAtia Asiriei, Per-
sul, Armeniile amandoue, Capadocia, tots Grecia si Macedonia, Iliria, Dacia unde
suntemit not acum Moldova si tera Muntenesca, i alto tert i cate-va ostrove
pre oceanul] Mari1, si pre Marea AlbA, si pre Marea Negri si pre Marea Cas-
piel. La tote la aceste esia Past ( Domni) de la Mind, la unele pre unit and,
la altele pre tret ant, si mai multi. CA de amd sta si a pomeni si a scrie terile
tote, cateva dole de hartie s'ar mai lungi. In partile jidovesci, la Ierusalimd,
inca de la aastA imperatie se trimitea Pasl, de care lucru te va inveta i sfanta
Evangelie, de te vet insciinta. Iar o soma de teri mat departate, dintru aceste,
subt Crai birnicl le lasa, la Africa, alesti Egipetul. Cum este Ispania, En-
glitera, Frantezil, Nemtii pAna la apa Rinului, Italia, terile Grecesci, tote te-
rile Ierusatimulul, Anadolul, Ostrovele, aceste tote cu senatoril Rdraului ce
cArmuia. Pentru aceea au clisd un Filosofd a lul Pitt, Craiul Epirotilord, a-
deed, a Arbanasilord, cand l'ad trimisd in solie la ROmd, ci au veclutu sfatul
lord de imperatl adunatd. Ci cad ne trebuesce la randul istoriel nostre, ne
agiunge atata de imperatia Romului a scrie.

CAP. III.
De Dacia
Deed s'ad clisd de Italia, de unde este venitii nemul acestonit terI, si de
imp6rAtia Romului, de care imperatie sunt descalecate aceste terl cu Romleni,
vine randul aice i locului acestuia, la care loch. all venitu acestii aunt din
locurile sale cele de'ntaid.
Locul acesta darr unde este acum Moldova si Ora Muntenesca, este dreptti
Dacia, cum si totti Ardelui cu Maratrurepl §i cu sera 0/tu/ui. Attu nume
mat vechiti decatd acesta, Dacia, nu se aft, in top cap sunt istorici; ca de
le all disc cineva cd, este Scitia de pe Scig, adeca Tatarl, tact ad nabusitd
pre- aceste locuri mai pe urmA TAtaxii, si mai inainte de Atila descAlecatorul

www.dacoromanica.ro
 16

Craiei Unguresci, sea a Unguriloru, pe aceste locuri, Dacia numele sea. celd
vechiu totu au tinuttt la toti, cum am clisu, ktoricif. Iar Scitia este drept
Iozbek, adeca, Tartaria-cea-mare, o parte de imperatia Mosculu!.
Dacil acevtia, cu multe vecuri mat inainte de Hristos, all aveclatti locurile a-
ceste. Pomenevce de denvii Quint-Curtzus istoricul de faptele lul Alesandru
Macedon : (insa nu acea Alesandrie minciunosa, care este pe limba nostra, pli-
na, de basne) eld scrie uSahi, Dahi, Masaghett, totu Lulu nerd', sunt veniti din
partile Indiel pre aceste locurl, cand lumea inca mal rara era in OmenI». ySi din-
tru acevtia Dahi, no! ciicem vi Grecii Dachi, iar Latinif vi Levi! le Mica.
Dar!. Dag se tina Sasil din Ardelu; vi pand nu de multa all fostu vi la nof
in tern, iar la satele Hanevci, la Bugeacu, sunt vi acum de le 41icu TeFtebani;
ca se tragu, au mar! istorici marturi. Limba lor iar ava este veche. Sasil all
price intro sine cu Nemtii, pentru maI nainte multe vecurI, care sunt maf
vech! de Cat]. denvif, vi (lieu ca Nemtif all limba de la ROI, din Sacso-
nia. Ce aceste pricinuirl le lasamu la d(Thvii ; noY avem datorie se pomenimd
de &ate slujescu randulul nostru la istorie.
Hotarele Daciel: despre Resdritii este Nistru, apa, la istoricii ce! vechi
Tiras, iar despre Amiapcli Marea, Negra §i Duneirea; despre ANA. Panonia,
adeca tera Unguresca, iar despre Amiacla-napte Morava §i _Podolia, in Craiea
Levesca, unde este vi vestita cetate Camenita. Sunt o soma de istoricI, care
dau vi _Podolia §i Campul preste Nistru, 'Ana la apa BuhuluY, §i preste Du-
narea Misizle amandoue, carora le clicemu acum Dovroge, §i o parte de lliria,
se fi fostii de Dacia.
Puternica intr'o vreme imperatia Romulul, subt Dometian imperatul, iar
la Dacia traindu Decebal Craiul, lua Dacil o soma de ban! din visteria Ro-
mulul ; cum lua Tataril de Crim de la Moscu vi de la Levi, ca se nu le robesca,
terile ; ca prada Dacil Italia cu calarimea, Nina la Trajan imperatii, carelc, ail
imparatita pe urma lui Dometian Imperatti.

CAP. N.
De Trajan imperatul ROmului.

Trajan imperatul Romulul, alu veptelea dupa Augusta Cesarul, de nemul

sea Spaniolu, cuprinclend scamnul imperatiei dupa Dometlanti, vi vaciendd la sla-
baciune imperatia sosita, din disfrenata carma a imperatilord re! vi sburdatI,
(ca vi Dioclitianu vi celu a lumiT ()card tiranu Neron, totu inaintea lul Tra-
jan au fostu), intsaid au aveclatu imperatia in ce era stricata vi veniturile el,
apol Indata s'aii apucatu de 6ste improtiva tuturora, can evise de sub ascul-
tarea imparatief Romulul, vi antaiu asupra Dacilora, tiitorilord acestora. part!.
Ava se intarise nemul Dacilord asupra imperatief Romulul, cata, cum said
istoricil, in clilele lul Dometian imDeratu vi biru lua din visteria Romulul, pen-
tru se nu strice terile imperatieI cu prach ; ca fiinda neinut Dacilord pre a-
cele vreml cabaret! bun!, prada terile ce ascultail de imperatia ROmuluf cu Ca
www.dacoromanica.ro
 17

larimea. PAM §i Italia de praciile lord nu haladuia, cum amt. veclutt in vecul
nostru pre Tatarii CrImulul facendu Moscului §i Craiei Le§eFi, §i de la a-
mandoue aceste teri lua darurl, ca se nu le faca cu ciambulurile lor strica-
ciunea terilord lor.
Tahiti dara marele §i vestitul imperatt. all Medd Oste improtiva Daciloru,
cum scrie Dion, carele all scrist viata acestui imperatil, §i dupa densul §i
altil din istorici. ese sute de mil de Oste all fostil slujitori de resboiu, fad,
de alta multime ce se trage dupe osti ; aleat la Wile cele marl sunt multi-
me. i ad purcesd din Italia spre aceste parti a Dunarei.
Cum scrie istoria «De patru Monarhii a lumei,» de clatirea acestel imp&
ratii de la Mind spre aceste parti de locu, ca pe la o sutti si doue-cleci de
ani dupa Hristost at. fostil. Improtiva caruia neci Decebald Craiul Dacilort
a§a, fa'ra resboid, nu Wad lasatil; ci trecendo. cu ()stele sale Dundrea all statutil
in protiva lui Trajan imperatd cu i esboid, in partile Misiei, caria clicemu nol Dobro-
ge. Statat-adund resboid mare §i nu cuputina versare de sange ; insa pe acele vreml
nu era alta 6ste, neci mai tememica, neci mai statatore, neci mai trainica la totelip-
sele o§tii, ca slujitorif Romului, neinfranti din firea lord neci din tocmela ostilor sale,
care be vedemd acum la Nemti. Tocmela ostilord: tote bulucurile, ai printre bulu-
curl §i lord derail, se alba loci" deschisil alte bulucuri slobode, adeca medean,
candu ar trebui a da ajutord bulucurilort celor ostenite. In resboiu seu In frunte'
Oste prospeta ; pre acele slobode de qti medenuri neci odatb, tote bulucurile
nu incepti resboiul, ci cele tocmite in frunte, §i alte bulucuri cu mare toc-
melt §i me§te§ugil stall in spate a celord ce fact. resboiti; si a§a luptandu-se
multa vrema cu o parte de o§ti, alte parti stall gata, netrudita, prospata, Oste;
prea lesne urnescil pre cea-alta Oste, care odata varsa §i slobOde WI vertu-
tea ; cad &tea care sare tots odata se §i risipere. §i cu mesa tocmela a
o§tilort sale, Romlenil ad repust tots lumea.
Mare tarie si neinfranta avea §i Wile a Macedonenilor pe vremea lor, alesd
tocmelele pedestrimel lord, aria be clicea ei Falanga ; insa era prea string
acea falanga, §i la greu se lega pedestra§i de pedestra§i ; cu mare gret se
rumpea acea este. Cu tocmela ei ad calcattl Alecsandru Macedon totu Resari-
tul. Tug pe urma lui ad inceputd Macedonenil a bate resboid cu 11.6mlenii ;
perdea resboele Macedonenii, cum va vedea tine va ceti resboiul lui Persed im-
peratul Macedonenilord cu Filipti Hatmanul Romului.
Audit -am pre multi dandti vina acesta, cum Le§ii §i Moscalii §i alte nemuri
cre§tine§ci nu salt °data la resboid cu totii ; nu §ciu ce ciicd, ca ostile temel-
nice, cu multe clile §i cesuri batu and resboid ; §i acesta sciu ca antaid Le§ii §i
Moscalii de ar slobocli tOta Ostea odata, nici un resboiu n'ar lua, ci tote le-ar
perde. A§a. dar Deceba]u Craiul Dacilord luptandu-se cate-va clile se opresca
ostile lui Trajand imperatu, n'ad pututil birui, ce ad purcesu ostile lui din res-
boiu in risipa.
Trajan imperatu, dupa isbandd all caclutil la apa DunariI, unde sepndu cu
ostile, s'ad adunatti din tote acele part) §i olate lucratori, §i ad ziditu mare
minunea vecuriloru de pe urma, podu de petra peste Dunarea, cu turnurl de
petra, care se pomenesce pana astacli Turnul Severinu. In t(ra muntenesca
LEATOPISETELE www.dacoromanica.ro
TOM. I. 2
 18

este acela 104 in malul dincOce acelul olatti ; ii Oct!. Muntenil Judetul Mehe-
danti, cum la nol in Moldova numele unul tinutd. De acestd turn% cum i s'ad pri-
menial numele este de miratil, del clicti Severimi ; ca aceld lucru rad ziditit
Trajan imperatu, ce nu altul de plind ; eh spund istoricil audit all Scutt' si
podul; caruia cu ochil nostri amd privitu pragurile prin apa limpede a Du-
narel, candd amu mersu cu Dabija-Yodd cu ostile la Divan Cum ace% tun&
schimbatti numele si n'au tinutu numele ziditorulul sett, cum tine van-
tul lui Trajand imperatd pang astacli, a sci nu potd ; atata numal : on pe
urma, el all traitu vr'unit domnd acolo cu acestti nume Severing, cum spund
i Muntenil, orl pe numele unul pristavd la lucrul sett, sett la redicatul dupd ce
se pustiese antaiu. Fost-ad Si und impOratti pre urma lui Trajand anume Se-
verus, care nume gi pe o petra ce s'ati aflatti la o cetate ndruitd la Galati,
amti citit-o latinesce, adeca : uSeveru imperatul _ROmlenilorti ;» insd atata s'ati
pututd ceti, cele-l-alte slove de si insemuate latinesce iar a intelege nu s'ati pu-
tutu. Cum si unu banu de alama galbend, iardsi la acea cetate ndruita mil a-
flatu, catu unit ortu de mare. Nimicd mai multd n'amti fosta pututti deslega,
fard MaprEavhoAtc. Iar turnul acela si podul peste Dundre nime altulu, ci Tra-
jan imperatu, ca $i santulti Trojanti 'lu -ad fitutti. Nu vel afla din sute de is-
torici intealtit chipti.
Dupe ce s'ati gatitu podul peste Dundrea, Trajanit all trecutti tots ostea
in testa, parte, unde este acum tera Muntendscd, si ad esitti cu ostile sale
iar Decebal Craiul Dacilord. La care resboid stanch" tare Dacil gi craiul de
sine singmt, au peritil Decebald la acelit resboid; si asa ail purcesit dupa a-
celti resboiu perdutu si peirea Craiului lord si a tad nemul Dacilord in ri-
sipd, de pre aceste terl, unde este acum tera muntenesca, si tera rostra Mol-
dova. Cat& Ora att si remasti pe locu, prostimea, teranii, tots all scos'o Trajan de
pre aceste local peste munti, care despartti tera Ungurescd despre not ; iar aice
all adusil, in terile aceste, tera Muntenescd si tera Moldovel, pand la Du-
nitre, pan& subt munti hi pand in marea Negri, si de la apa Nistrulul pand lard
subt 'flung, totti Romleni (ca de la apa Nistrulul Sciti) si mai multi osteni, pre-
cum clicu ei, Colonia Bomana, adecd. descalecarea Romului ; i asa este des-
caleeatul celu de'nteiu acestord teri cu Romlenii. Cine a vrea se scie, se vecld si
cu ochil marturie, se citdsca pre istoricul Dion, care au scrisd viata lui Tra-
jan imperatd, i pe Eutropie, care all scristi viata lui Adriand imperatti iar al
Romulul, si pre Bonfin istoricul Ungurti, si dintr'altl istorici, anume Carion,
Cavafie, Salviu, Cromer, leah, Piasinschi de Premisla; i mai alesti dinteacesti
de curendu, Topelting din Mediesi, iscusitti istoricti, deamenuntul din Dion
scrie de nem' terilord acestora, si alesti si de deseeilecatui cell de'uteiti pre
aceste parti din lume, de Trajan imperatil.
Macar ca capetele Daciloru, Domnii, cu tote casele lord s'ati trasfi top preste
munti in Arddlu, $i de acolo s'ad inchinatd cu totii lui Trajan imperatti, dar
totu nu 'I-au creclutu, ci ci preste munti printre Dad au descalecatd ROmle-
nii, pentru ca 6a nu -$1 mai pota redica capul Dacil in potriva imperatiei. Care
vedemu si pan& astacli in tots Ardelul si partile de susit cele Unguresci, ju
metate en Unguri, Romani, adeca Romleni, locuitori Vaud astdcli.
www.dacoromanica.ro
 19

Era acestd obiceiu la imperatia ROmului, deca se implea Italia, dricul im-
peratiei de locuitori, de nu le agiungea neci it biruia phmentul cu hrana, sco-
tea cu sorti casasi de prin orase si de prin sate, si-1 muta la alte teri, uncle
vedea pa.rti mai rare de locuitorl, seau vedea ca se redid de subt ascultarea
1mperatiei vre o Ora, acolo cu sutele de mil de case muta si le impartia lo-
curl pi dices.: clescalecciturd nova. colonia Roman a, adeca. descalecarea Romulul.
De care colonii a for este plink lumea, si la Asia adeca Anadolul, si la Africa,
thin '1 clicem nol Barbarezi, si la Ispania, si pe apa Rinului, la Nemtl, si la
Frantuzi, si la Rumile in terile Grecesci, un nemd ce le clicem Cotovlahl. Co-
Ionia ROmului este Litva in craiea Lesesca ; drepti ROmleni sunt. Insa acestd
nemit a Litvel nu de ROmleni adusi sunt pre acele locuri unde locuescil acum;
ci de tirania spurcatulul Neron imperatd Romulul, multe case mare cu glotele
sale cu 'Amu' for Lizbon fugindii de reutatile lui Neron, la Nemtl, si de
acolo cumparandd vase de mare, pre marea care lovesce la Dantica ad mersd
pana In Lifland, o Ora, si de acolo dascalicandit malulti s'ad lktitu pana unde
este acum _Lava. Multi ani subt ascultarea Rusilor ad fostd, pan& inmultindu-
se din an in an, apol ad supusti pre Rusi, de be sunt vecini Rusii a tOta tern
aceea.
Altii clicu ea nu din Crania lul Neron, ci mai nainte cu multi creme, dad
as fostil resbOele intre Marele Pompeus si Julie Cesarul, amenduoi marl sfet-
nici al Romului ; si duph ce aii biruit Julie Cesarul pe Pompeii -cell -Mare, ad
cautatd si lui Lisbon sell mute si el lOcasuld la Litva, fiind si el Damn mare
de sfatil.
De ar intreba tine -va: atata descalecatura in lume de uncle esia multimea
de Omeni ? numai de In Italia se esa atate teri deschlecate dintea'nsa ? Tre-
buesce se scie ca acea tea au fostd pe acele vecuri scaunul imperatiei, orasul
Romulul, care orasu nu cum sunt acuma imperktiile ci au tinut tots lumea, de
la apusd pan& si aprope tote reseritul, rara putine imperatii la reseritii, pe
care acum nici ii primia ; iar soli cu dame tote acele ten trimitea. Spre Miarli-
tli pana uncle se inchee lumea cu oceanul subt imperatia Romulul au fost, si
spre Miacia-nopte mural nisce UngurT, pre laugh. marile Nemtescl, unde este
acum Dania si Sveduld, (acele terl drept Nemtescl sunt si un nemu), acele
numal all haladuit de n'atl fost supuse subt Rom nett o-data. Curgea din tout
lumea la Italia se fie dar in volnicia Italiei pan (?) adeca slehticl. A doua pri-
cing, ca nu este in tots lumen alta parte de lume phmentii ca Italia de tad
bevsugd si desmerdatil, cat bine '1-au clisu Raiul pamentulut A treia pricing
si mai mare decatti acele ce s'ati pomenit : ca RetmleniT din tOta, lumea lua
de a clecea din Omeni tinerl cum lua Turcil de in Rumile. 1;licea Romlenii a-
celor omeni obsules, adeca zelog de crediuta terilor, si pre aceia '1 punea de
inveta la scolele ostenilor, si care ert pre la stole, inch bubt steguri le clicea
Tirones, (Stantal Teodor Tiron dintr'acel slujitorl all fost) ; ear data se in-
veta bine cum va purta sulita, cum va muta pavaza, si cum va intOrce sabia,
ti scotea la resboiu, si cu vreme esia de le clicea veteranT, adeca, slujitori be-
franT. Apt imb6traniti in slujbe vestite 11 scotea desubt steguri, si le da pe
www.dacoromanica.ro
 20

In ora,e si pre la sate locurl de Orini si de vii, le da si de grddini ; Si asa

se umplea Italia de multime de omeni, eta mei cuprindea pamentul.
Multe obiceitirI de a Romulul stint acinu la Turd ca aceste ; ce mil si el
de a clecea din omen', si kira§1 asa ei impartu pe la gradini anteiu, apol in ce-
ta Ianicerilor, i facu si el apcii de sunt slujitori betranI Oturaci, Curugii §i
Timarioti. Tote aceste §i altele multe obiceiuri de in importitia RomuluI sunt.
Ca si Ienicerii cum sunt acum in Turd, in Rom Pretorienif, adecd, pedestrime de di-
van le clicea, cum la Turd culucuri; asa,si bulucuri prenume: beringh, ichingil, ucin-
gil, iar in Romlenl primarl, socundari, tertianl, cvartani, tot pe numer bulucu-
rile, adeca cel de'ntaiu, cel de al-doilea, cei de al-treilea, eel de al-patrulea,
iprod. Pe numerd se sciea bulucurile. §i nu-1 de minune, a la Turd vedem o-
biceiurile aceste care an fostu si in imperatia Romulul ; cdci Tarigradul i cite
ten tine Turcil in acestd parte de locd, care se chianid Evropa, parte de im-
perlitia Romulul este.
Alecsandru Macedon pe vremea imperatiel sale hid, ad fticutil pe numele
sett colonic; §i Mitt-Au, la Egipetti, acel vestitti orasti Alecsandria, uncle se scurrt
apa Nitului in marea; iarast pe apa Donulul si pe apa Hindus §i la Persia au
descalecatu orate si olate pe numele seu.
De ar fi acum Eustratie Logofetul si fiml seu unit Simeon dascalul, §i nepo-
tul sed, un mahler Mtsail Calugarul, cavil tocmindu-se intr'un chipil cu bas-
nele lor, s'au numit a fi fiT, cela celuia, Meda fatati cela din cela, ar vedea
cum s'au apucat cu basnele loru de acesta poveste, ea au scris cum ca Oda-
cina acestul nemu, care este acum pe aceste locurl, din temnita ItOmuluI este
scosa §i 'i-au adus aice Trajan imperatii.
Adeveratu, Trajan imperatu de la Rom, adecd de in Italia, au adus §i ca-
sasl ; §i asa este ; ca casasi ati adus nu din teninitele Romani ci ordsenI ea-
sasl suntem totu din slujitorl aseclatI ; §i case de Down ad aseclatil nice pre la
cetati; cum si Dragosi Voevod. Mare ndpaste IT este pre marturia Maramurd-
senilor, (cu urechile mele am auclitti trecendii pe in MaramurasI in solie la
Craiul Lesescu Sobiefcki) se fi fost 'Astor, ci este feciorul lul Bogdan Voevod nas-
cut in Maramoresi, dupil ce Laslau au scosd de nice aceea multime de Tatarl
§i cu Bolgrimea do in Volga nabusiti, §i apol mai pe urmit si Atila en Un-
guru ; deci de unde s'ar Oa din temnite cu sute de mil de omens ? apol si
feinel atatea thlharite unde era ? Deci uncle este si eau veal este de child ad
venitu Trajan pe nice, si ctuid s'au batut Laslau Craiul Ungurescu en Ta-
taril ? Intre Trajan §i intre Laslau Craiul optti sute de anT sunt. Ad scris el
aceste istoril: ustratie Logofetul si Simeon Dascalul si acel amageu Misail
Cdlugarul, ca acestu Laslau au cerutu de in Rom omens, si nemul Romtmilor
atunce trdia cu Domnil seT in Maramuresi acesti dincOce, iar eel dincolo despre
Munteni pe apa OltuluI, fiind risipiti de Tatars despre aceste locurl. Nu se prinde cum
clic ace' is °rid. Arclend Trajan, pe la cetiti, cum clicu la Lesi, Castelani, eines' Dom-
nul cu ola ul seu; pe Latinie le clicea Dominus, cum clicu la noT Domnu. Era pe
tote marginile §i locurl alesi oeni cu nume pre atunce terilor acelora, unde
es e ac u Moldova §i 1VIunten , ca : Dacia inferior, adecd Dacia de josu
iar Ard lului §i partilor cel rlalte : Dacia super;or, adeca de sus, precum s'au
www.dacoromanica.ro
 21

pomenit de hotarele Dacia i subt acest nume au trait aceste ten pana Ia
al doilea descalecatu cu Dragos Voevod; §i acum multi ne clicu noun, terif
nostre §i terei Muntenesci, strainii, Dad ; RNA norodul, nOmul locuitoriloru
nu '1.-au schimbat numele seu, §i tot Romanus, apol cu vreme §i indelungate
vOcuri Boincinit pana astacli §i in terile megier ; si sciind de unde au e§it nu-
mele acesta, ca de la Italia au e0t ; caria teri stremil iT clica fora Vloplor,
Vlahu, Vlohu, unn Valon, Ungurif Olah, de pe iVloh, adech Italian, 'I-au clisl
Vlah §i Latirii, adeca Yalahia, dar mai tarcliti.
Dupt a§eclarea cu RomlenI pe acesta tent, Trajan imperatul au purcesu pe
Dunarea in jos, cu (*Ile sale, din care s'au pomenitu din vechil istoricl, ca,
§ese sute mil de Weill numai de resboiu au avut, trecend apa Siretulul, apol
Prutul, Nistrul, Buhul, Niprul, Donul, care aceste tote pana atunce cu alte nume ail
fost: Siretul se numia Halup, istoriile cele vechi scrid, Prutul Herasus, Nistrul Ti-
ras, Buhul.Hipan, Niprul B oristenes, Donul Tanats.§i acesta apt, Donul imparte A-
sia de la Europa, cum desparte in Tarigrad Boccoid-de-snare intre Tarigrad §i intre
Scutari. Tarigradul singur §i cu Galata de Europa este, iar Scutariul dincolo de Boaz,
Anadol, canna chat istoricii Asia. Ca in patru pa,rti impartii istoriile lumea; Resari-
tului ii clicii cu tote imperathle acel partI Asia; partilor despre Amiada-di, cate teri
sunt, Africa; partilor despre Apus si despre -nopte, Europa. A patra parte este
America; care parte a§a-este departatt §i vine cum ar fi sub noi; ca cared este la noT
nopte acolo diud, candu'i la noi cliva acolo nopte ; ca fiind pamentul rotund, cum ar
fi in protiva nOstra, subt noi este acesta parte. Aceste dar doue parti de lume.,
Europa si Asia, despre partile de Miacla-nopte le desparte Donul ; iar inteacoce
imparte Marea -Negri in Marea-Alba tocmal subt vestitul ora0. Tarigrad, §i
in jos, sere Marea-Alba, pant unde cade apa Nilulul in Marea -Alba; §i Nilul
disparte Asia de Africa. De la Nil se incepe Africa, §i EgipetuL nu-I de A-
sia ci de Africa este cu tote terile eate sunt de la malul Nilulul pant se in-
chide cu marea Oceanului, carea incongiort pamentul alaturea cu marea-Alba,
pant se scura, §i Marea Alba, in Oceand la Hispania ; dincolo Africa, dincoce
Europa ; Hispania de Europa ; Fesulii, dincolo de Marea AIM, de Africa.
Aceste pomenindu-se pentru deschisul mmtei so se intelega statul lumil, ne
intorcemu la istoria nostra de Trajan, cum nu s'au indestulat cu atata parte
de lume cat at calcat cu ostile sale, de at trecut Ott Europa, Om dincoce de
apa Donulul (care apa din inima terel Moschicepi ese si cade in Mama Negri
la CrIm), ci trecend Donul au calcat §i Asia, lovinkl, §i pe Ia luzbek, mare tent
Tatarescl, iar de la Iuzbek, pe dupit Marea Caspiei, (care mare desparte Ka-
zanul si Astrahanul de imperatiile Pension, pana la Bahtril), §i de acolo prin
terile Persului §i prin Asiria la Egipet, unde la Egipet de bola eel clicu desen-
tem, adeca desnoclarea vintrilul '§i-au sfii*tu viata.
De acest vestitu imperatd e §i santul sapat Trojanul, de Wile sale, in vecinica
pomenire, incepond din tent Muntenesca peste tote apele aceste care s'au pome
nit : Siretul, Prutul, Nistrul, Buhul, si Niprul pana la Don. Tot acest Bantu care
'1u vedem la noi, eu '1 -am trecut a,prope de Nipru, pe la un tarp anume Vcio-
rymia, tot pe campul acelul ()raw nu departe de Kiov ; §i Kiovul este pe

www.dacoromanica.ro
 22

apa Niprulul, ci pesemne cum merge cantul, apa Niprulul maY sus de Kiov at
trecut cu octirele sale Trajan imperat.
Se afia, unit card spun. ca acel Wu, carele 41h vedemt pans astacll subt
acest nume, Trajan(' imperatul se-la fi sepatt pentru sprijinOla despre Ta-
tee, inchiclend local despre camp(' de. 'Ayala praclilord tataresel; in care era
si reposatul Panaitachi Thrzcimanul cel-mare si vestitul la impOratie. Nu
seit la, ce istoricu va fi cetit acel lucre; la vor6va cu mine pentru santul a-
cesta, aft dath semi cum -eh unit istoricu, anume Bonfin Ungurul, ca pome-
necce de santul acesta; cat mi se pare tine atata loci' de lame, incependt
din tera Romandsch pans pe apa Donului, ar fi pututit apara peste tote lo-
cul? ti aice la nol se clicem(' ca de la capul santuluT, de nude se ineepe
Watt pe desupra Galatilort, alhturea cu Dunhrea merge pe aprope gi preste
Prutu, iar nu prea departe de Dwaare, pe la satul Turcesch ce-I clic acum
Trojan.') Dar decil, uncle se departeza la camp(' de la Dunitire si de la Marea
Negra, apoi peste apa Nistrului ni mai departe merge, peste chmpil, pe la Ur,-
gult. Vcerasnoia, pe untie Paint 1recutt et pe din sus de Kiev, lovesce pe Ia
Nipru, Si de la Nipru cu mai mare dispartenie la Don. Cum dice, cine art fi
pututu aphra athta loch; ca de at fostii aice tOra deschlicata, de Trajan, cat
loch este intre aceste ape Prutt si Nistrul, dar de la Nistru papa la Nipru
si de la Nipru panic` la apa Donului? si Trajan imperatu prin pustil at mers.
Asa 1111 Panaitachi '1 am respuns; la ce n'at sciut cum ,im.1 va respunde. Asa
cat celoralalti dig at mai scrist, asa gi lul Donfin, de at scris asa, cum se
fie sepat pupil acesta de yea sprijinelh de Mari.
Mai de crecluth sunt aceia care licit ca Trajan imperat at sOpath acesta
putt in vecinica pomenire si veste, se se scie sldvul ostil de eel care se
tragti dupe octi marl, negutitorI si o, tent ; cum vedem Si acum de impOratil
Turcesel si Veziril Tor, pe unde mergt cu ostl, fact movile in slOvul Wort.
pentru veste gi pentru indreptaturl color ce vinit, onY osteni, onI olacari, onY
negutitori pe urmil dupe octi. Niel to mira clicend, ca cine ar fi sepat un putt
mare ea acesta? ca mult mai mare at fost, ntunai cu vremi indelungate s'ati
naruit, de sOse sate mil numal slugitorl fiind sepat, fart alta, multime; intr'o
cli, o guta de mil de omen! so se insire uuul rang altul se artmce lutit cinesi
improtiva sa, cauta cat loch pot cuprinde o seta de mil de chipuri. Prea u-
Ora este socotela; loch de doue mile de cele marl, de nu .i trel mile or cu-
prinde una seta de mil omenJ, un conact intregt. se face de Oste mare; Si la
cese sute de mil omen!, a sesea cli, intr'o septemana vine un om la rand(' la
sepat. Si acesta numert. a °Oil a acestul imperatti, fart de alth, multime ce se
trage dupe WI, scrie Dion istoricu, carele au. scris viata Si faptele acestul

') Care l'am v6clutu en loan Canta biv-Vel-Spatarifi, dud am fostii Cu prea-sfintitul AIi-
tropolitii Iacov, de amt hotitritii Ia Greceni, moqiile boerilord GavrilitescI ; care de mull
and tragendu -se pricinile ce avea cujrttzaqii, atunce idea potolit, hothrand t6te moqiile din
Trojan, pe capt 1n susu, si pe de o parte si pe de alta, t6te mo§iile pgr in mollia Biserica,
a D-sale Stefanita Ruset biv-vel-LogoMtul, precum prelarg worn areht hotarnicele iscilite de
no!, ce naafi (lath In mans stIpiniloru mopor4 acelora. "Maori de loan Canta.

www.dacoromanica.ro
 23

imperatil, si Eutropie, istoricul carele all scris viata lul Andrian Imperatu
ginere lul Trajan, carele dupa mortea lui Trajan ad statut Imperatil RomuluY.
Si acest Andriand au facutd Udriul, orasii pe numele sell pe trel ape, Tunge,
Marita si Arta, pe pamentul Traciel. Cu acesti ostenT Trajan, caruia numele
in istoriile vechl a Romulus: Ulpius Trajan, ad calcat inteacesta parte de lu-
me, calcata si de altiT cu ostile Romulul maY inainte de densul, de Pompeus
cel mare si Mid Cesarti, si de Augusta Cesard, insa nu pre aice, ci pe la
Persil ; iar acest Trajan imperatu ad venitfi pe aice si au incongiurat acesta
parte de locil, cum s'ad pomenit maY sus, si eld all descalecat nemul semin-
tie, limba, care traiesce pans acum in Moldova si in tera Muntenesca, si no-
rodul cat este in Ardeld cu acestd nume Romanu.

CAP. V

De cetatile Ieri lora acestora.

Aice ne trage randul a pomeni de cetatile terilorii. acestora Cate sunt

acmu, si in Bugiacii si aice la nol in Ora, si de fat& stag, si altele naruite, cat
d'abia se cunoscd ca ad fostil cetati, si cate sunt in Ora Muntenesca. Mare
nevoie este a scrie de densele, de tine ar fi facute; ca cat am nevoit si cat
am cercat se sciii ceva, din ce nemil sunt facute, un cuventii, o pomenire n'am
putut afla, cu mare jale. Si on cum, intealtd chipil a fi nu pote, numal ce
stint &cute de DaciT eel vechi; ca anthill cetatea Alba maY inainte de Trajan
au fost, ca August Cesarul care au fostil imperatti al Remului trimetea qi el
boeril cel gresiti la inchisOre, cum dice Turcil surgun, la cetatea Alba, unde
si pe un dascalu anume Publius Ovidius l'aii trimis pentru niste stihurl de
dragoste ce scrisese acel dascald, de indemnase Rom lil la curvie; care au si
murit, in cetatea Alba. ySi o balta ce este acolo Vidov pe numele acelul Ovi-
dius este. Si asa si aceste l'alte cetati, cum este Suctava, Nemful, Hotinul,
Tighinea; inse panclile la tote cetatile aceste, cu al doilea randu e de DomnY
sunt adause, cum se 'Ate videa ca tote ad 'Ariz& si indoite sunt ; cele mai
vechl, cele mat mict sunt, si ca niste castele, adeca turnurY ail fost, precum si
tocmite. Urea la turnul cetatil Sucevel despre amiacla-cli, uncle scrie sus ca
este tocmit de Irimia-Voevod, si la porta cetatiu vet afla numele lul Despot
Voevod, care slove pe langa bour, le -am cetit ed singurii. Si asa de pe ceta-
tea Alba luand dovada, ca acea cetate cu multu mat inainte au fost de Trajan,
'Ate fi ceste-l-alte de Remleni, dupa, ce as descalecatti Trajan aice. Din ce
'Amu al treile se le fi facutu nu incape ; fara una cum am inteles, de cetatea
Sorocil, se fie facuta de un Petra Voevod, de care lucru multu me mitt ca U-
rechia Vornicul nu pomenesce. Aflu pomenita cetatea Kiliet, care o scrie in
anil 6973, di, au luat'o Stefan Voevod cel Band de la Turd, si apol in anil
6987 Iunie in 22 clile, dice ca in acestu anti au inceput Stefan Voevod a zid
cetatea KilieT, fi as gi sfirsit'o inteacelaVi anti; dar me mir cum incape acest
www.dacoromanica.ro
 24

lucru, ca anteid scrie el au rescumperat'o de la Turd, inchinata de nevoie,

si apol vrea se o zidesca, cum va fi acel lucru? Asti dice, ca acel ziditu ce sli-
ce, se o fi tocmit; dar din leat 6973 pand la leat 6987, 14 an! sunt, tine ar
fi stricat'o ? si nicl scrie s6 o fi stricatd cineva inteacesti 14 an!. ,Cetesce Geo-
grafiile ceste de acum de curend, si vet afla in istoriele Tarigradului, ca impru-
mutand cu bani Genovezii pe Imp6ratul Tarigradului si de osti improtiva
Turcilor, le-au dat zelog Krimul, si acesta parte de locii unghiuld marii Ne-
gre cu schelele lor, unde este acum Bugiagul ; si atunce Genovezii au facutu
Kilia pe Dunarea, si Kefea care este pe malul marei in Krim. Kefea are alt
nume: Teodosia la istorn. Se afla si de Greci Acute cetati, cum este turnul
Neoptolim, o cetate pustie, Imi pare se fie pe Kogilnik in Bugiag; Tataril si
al nostri 11 clic Tatarbunar. Ca Neoptolim este nume grecescd, si acest Neop-
tolim, cum aflu din Bonfin, de care scrie asa aLa gura Nistrulul se afla
turnul lui Neoptolim si satul ce se chiama pe atunce a lui Herman, Her-
monakt.» Si cliCU altil cum ca acest Neoptolim se fie fost fecior lui Ahileus ;
ci pe Eisele lul nu sta, Bonfin ci slice, cum ca acest Neoptolim este feciorul
lul Mitridatd, carele vara, cu yasele pe apa, lama pe uscatti, aii biruittt pe
Mari, si pentru s6 impedice pre Tatarl in calea lor, si intr'acolo au facutti
si cetate pre numele sett Neoptolim. Altele multe carora le stair naruiturele,
catu de abia semnele se cunoscik, cum este una mai susd de Galati, ce '1
cliCU Gherghina, §i pe Milcovu mai susd de Focsani desupra Odobescilor de care
pomenesce Ureche Vornicul ca o chiamd Creiciuna. i tot pe o poveste stair
si cele sate se afla in Ora Muntenesca; set de Dad ski de Romleni sunt
facute. Adusu-s'aii si aice in orasul Iasi1 o park,' la Domnia lul Duca Voevod
de la Galati, si 'I de marmurk pre care slove latinesci singurd le-am citittk,
care ma sunt pe limba Romanesca: «Imperatului, Cesarulul, bunulul, feciorului
Nerve!, lui Trajan, fericitulul, a Nemtiei si a Daciel, preutului celul mai mare,
Polcovnicului al sese-spre-clecelea, imperatului al sesele, sfectnicului al septe-
lea, parintelul mosiei, lui Publze Calburnie Marco Aurelie, Rufu». Aceste sunt
titlurile acestul prea vestitu imperatu.
Si dintru acesta putem vede si dovedi ca une cetatI sunt si de Romleni a-
cute aice in Ora pe urma Dacilor. La podul lui Trajan peste Dundrea, in
Ora Muntenesca la judetul Jiulul este naruita o cetatuie, acea adeveratil de
tine este facutd, cu numele Severinul este, de care §i mai sus s'au pomenitu.
Bonfin (lice asa cuvintele lui mdrturisescu aice unul dupe altul cum mergu;
Trajan dupe ce au birurtic pe Dad, intru, semnul biruintei sale ad facutu
N copal pe Dunarea, qildere fi peste Dunarea au facutu podu, lucru de mi-
r ti, precum marturtswe gi Dion la viata lul Trajan ; a ceiruia podu qi as-
&LOX se cuncscu pragurile in apa. ).51i iar acolo pe Dundrea in prejmei este tar-
guqor it S verin de Severu Imperat facutu. i atata ; iar pe ce vreme au ra-
cutu Severinul nu scrie. Ear la alts istorici, cum la Diod, carele aft scrisu
vilta lul Trajan, cum si Topeltin, se afla scrisu latinesce, pe Romanie: A lui
Traj n v n'c it slant stdpu. Ce dintr'aceste se cunosce ca une ceta4i din -
tr'acesta tera si de Romleni sunt Ideate. La naruiturile cetatil de la Galati,
din s is, unde cade Siretul in Dundrea s'au aflatu unu banu de amnia gal-
www.dacoromanica.ro
 25

bens, §i de mare era cath un ortu, dar mai grosu, in care slovele nu s'au pu-
tutu ceti de cel ce sciu latinesce, flra numai de unit ce sciu mai bine gre-
c §ce OiCU ca scrie MapxLaykoAts §1 semhnh, sa fie a§a. Iar celelalte slove de
intelesu nu sunt. Amderea §i din o p6trh mare, adush la Galati, la biserich, mai
multu nu se pote intelege, fara atata : Severus Caes. Rom. zmp. iar romhnesce,
Sever al Bomului imperatO. §i aces cetati ei clicu Galatenii Gherghtna. Iar ha-
nul ce s'au aflath mai giosh de Roman iar la nb.ruiturile unei cetati, a§a era
de mare cad §a§tacul cel de patru bath Le§esci §i mai grosh, de aramh
ro§ie, §i chipul Domnului subt palarie nemtesch, §i impregiuru slove serbesci
a§a: °may Mo14aech6ii, adech tata Moldovel; iar dintru alts parte scrie
Heredia de Moldova. Acea Heredia latinesce se slice : hereditas, adech stra-
mo§ie. Pentru aceea (lieu de cetati, ca unele sunt de Domnl, acum dupa, a doua
descalecare a terilor fa' cute adech zidite. i a§a cat s'au putut sci de cetatile
aceste, sunt a acestor teri, ca sunt uncle facute de Dad, cum este deschis
la cetatea Alba; celelalte §i de Ronileni, §i uncle, mai pe urmh, §i de Domnii
terii. §i atata putem sci de cetatile cc se afla intr'aceste tee.

C.P. I/.
De numele nemuriloril acestor led Si portul Ioru, §i de limba graiului, 41-
derea §i de tunsura capului, care se afla acmu la prostime, ce sunt lo-
cuitorl pre subt munte.
Mare doveda nemurilord din ce rhdacina §i isvodii, sunt numele care au §i
in de sine §i la alte teri streine, §i macar ca nici un n6mit nu este in toth
lumea se aibh numai un nume ; ci unele, despre capetele cele de'nteiu vre
anal sthpAnitor, alte sunt cu nume de pe locuri de unde sunt incepute, multe
sent §i de pre cetati, mai multe §i de pe ape vestite. Cum vedemu n6mul
nemtesch are acestii nume, mai ales ant6ii §i mai de cinste Alaman, ca a§a
le chat §i istoriile cele vechi §i Ruch; al doilea nemh. GermanO, adech doi
frati, latinesce germanus. 0 sem& de istoril le Oka Teutonezi de pe capul
for Teuton; Ralienh le clica Tudeschi, pote fi ear de pe Teuton; Le§ii, Mos-
calii, nob, le clicemit Nemti. Mai apoi alte nume despartite ca crengile dintr'un
copaciu: Svedii, Danis, Frantuzii, Sacsonii, BelgiI, Batavd, §i alte tens mai
manunte, tot de radacina cea veche a Alemanilord crengi §i part]. sunt. A§a
Hispanii, Iveril, Celtiberif, Portugalii, tot un nemu sunt. Turcif de pe local
lord Turchestanu, de pe capul for cel de'nteih, Osmangii, Otomani, Osman-
lit. Moscalii, Buqii, Bulgarii, Sirbii, Horvatif, Slovatii, Bohemzi, TattI, Pole f ii,
tot un 'Amu sunt, Slovenesch, fara alte numiri ce au de la strains; ca anteiu
acestui nemh le-aft clisu Grecii Sauromati, de pe ochii mieral-albineti, adeca
oche de oparla. Tatarii de pe apa Tartara; Srhitil de pe salbatacie, Nohaii.
A§a tote nemurile subt multe numiri sunt. A§a Unguril, Hunii, Maghiaril, Uhrii,
Sasil ; Dachii, Dacii, Goth, Masaghetii. §i acesta cu tote nemurile ; numai u-
nele dintr'insele ti le-am insemnatu pentru intelesul numirilord mai lesne a
www.dacoromanica.ro
 26

nemului fi acestor tell a Moldovil si a teril Muntenesci, si a Romh'nilort din

Ardeld.
Asa si nemul acesta de care scriemii, a n6mulu1 terilorti acestora numele
drept si mai vechiu este Roman, adea .Romlenii de la Roma. Acest nume de
la de calecatul for de Trajan se trage, §i eat au traitt pand la pustiirea sa-
telor de pe aceste locurT, si catu an tititu in munti, in Maramorest si pe
Oltu, tot1 acestu nume au tinutu si tint si pans astkli. §i inca Muntenil mai
bine ilu tinu dechtt Moldovenii, ca eT si acum Oct si scriti : tera .Romeinescii,
si Romanii eel din Ardelu. Iar streinil si terile din pregiurt ne -au pusti acesta
nume Flah, de pe Vloh, cum s'au mai pomenitti, Talon, Valaque, Olah, Vo lo-
fin, care nume tot de streim sunt puse de pe Italia, carora clict Vloh. Apol
mai thrcliu Turcil Bogdan1 ne clicti, de pre numele DomnuluT, carele at in-
chinat tera ; iar Munteniloru Caraviah. Grecil ;lieu Bogdanos, si Muntenilort
Vlahos ; ca acestu nume Moldovan ne este de pe apa Moldovel, dupe al doilea
descalecare a acestei ten de Dragositi Voevod ; .i Munteniloy, ori de pre munte
Muntenu, on depre Oltu Oltenu, ca Lesil asa le Oct MoltenI. Macar dar el
si la istoril si la graiul §i strainilor, si in de sine, cu vreme, cu vecurile
cunpriminele am dobanditu si altii nume, iar aceld carele este vechiti nume,
sta intemeiatu si inrtacinatu remane Romani, cum vedem ; eh macar ca ne res-
pundemu acum Moldoveni. iar nu intrebtimii: scil Moldovinesce? ci scil Boma-
nesce? adeca. RAmlenesce, scis rornanice ? pre limba latinesca. Stt dar numele
cell vechit ca un temeiu neclatitti, desi adaogU, on vremele indelungate, on
ca strainil adaog si alte numiri; iar cal ce este radAcint nu se mutt; si asa
este si acestoru ten, adeca Orli nostre Moldovil si terei Muntenesci, numele
celu dreptu de mosie este Romani, cum se respundu si acum eel din Ora
Ungurescg, si Muntenil in -Ora lord scrit si respundti cu graiti: tera _Rontei-
nesca. Iar acest name Vlah, de la Turd si de la Greci este, de la Nemtl
01I(ad), de la Frantue Yallaque, de la Lesi Volosig, iar de la Unguri Olah.
Aceste nume tot de la Vloh suut; si Vloh este Italiant, din care tea a Vlo-
hului aded, a Italiei at porniti Trajan imperatul Romului, fait de numeril
multiple de norodu, Si an aseclatu intr'aceste ten a Daciei eel vechi. Iar cum
se fie acestu nume Vlah de pre Flah Hatmanul ROmului, precum ail scrist
unit, basne sunt.
i a§a dovedindu numele nemului acestul, cum vedemt de istoricl marl, si
marturia teriloru impregiuru, ne trage rendul a pomeni de portal, care acum
portul statatoriu ca numele si ca limba nu este; ci Omit de la nemti, por-
turile cu vreme ',sT au schimbatu, la care schimbare a hainelorit aduce si lo-
ud d 1 le cauta a face imbradmintea trupuluT, precum este firea ceriului a
vre uniT parli de lame. Ca alitaiu la aceste parti de lame, unde traescit Mos-
coni, Rusil, Tataril, de ar fi omul imbeicatt cu haine frantuzesci ar crapa de
frigu, Si mocar si aice pe la noT ce erm sunt ; iatt Ora Italiei erni ca aceste
de la noT nu are nici odata, of forte blande, cum sunt la noT tonmele. §i mare
dar an acele tell a Italiei, cum si vara nadusell nu sunt ca aice la nal, ci
c nub curiose, putinu primAvera, cum este la noT la Mai, la Iunie. Le-ati du-

www.dacoromanica.ro
 27

tatu dar acestorii omens mutate pre aceste locurl a'§i schimba portal haine-
lord, dupa vremele acestoru locuri.
Catra aceste tote, cad& ce scrie de portul Romaniloru iscusitul istorica
Laurentie Topeltinu din Mediesi. Cuvintele lui ti le isvodescu, ca a§a scrie :
Romanis din Ardelu as no§tri porta o hama de la umere pan peste totu tru-
pul imbracati. Ne fax% mare invetatura portului de a vecului celui vechid,
care au tinutu ph'rtile aceste de la Septentrion, adeca partile care sunt apro-
piete spre meacla-nopte, tote trupul acoperitu; care felu de haine pomenesce
un dascal anume Martiales ca, se chiama andromida; cu aceste cuvinte, ii
trimetea Andromida vechiu portu, nu mindru ; eara bunu de luna lui Decembrie.
Slice au de pisla, pe limba nostea D'acesca, glugei; eu socotescii chivere care
am apucata i eu §i la boeril Ceres nostre. Omit& ce dice §i de opinci tot a-
celti istoricil Topeltin ; §i nu de la sine ci pane cuvinte mai vechi de sine, a
istoricilorti, anume Alfons §i pre Plaut §i pre Agelu, care all scrisu arti, de
portul cel vechiti a limbeloru. «Felulti inccilteintintelorti, .Ronuinilorti este cu
pele crudd, fie de ce dobitocii, peste piciorii invellitti bine in obiele de lana in-
c'altati, $i apoi pelea acea o legei cu °urea peste piciorti, de infaorci tote pi-
ciorul de la degete pcinei subt Mkt glezna. Si acesta este portul Romantlord
celord vecht, stremosilora lorti, carii it purta la ostt; acest felu de incciltdminte
era a slujitorilord osteni la Romleni. Numai atdta osebire, vedemti, precum ce-
tattii istoriile cele vecht, ca ostenti Bomului nu invdlia in obele, ci gol picioru
inca'ltatO cu pele .Fi, cu legciturt incrucisu ca gratia, opinct, numai cdtd tinea
piciorul la ceilaiiti legatii.» Aceste sunt cuvintele acestui istoricti, din cuventii in cu
ventil ; la not de ce cinste este acest fel de caltAminte, acum la aceste vecuri, care
era de cinste la Romleni §i de vetejie portal Vederati acum la Cerchezi ca acestu
portil de incaltAminte pentru sprintenie ilii OA
Aice este locti a pomeni §i de tunsura perului, aceea de care au scrisu un
Simeon Dascalul, §i mai inainte de dinsul Eustratie Logofetul. Tunsura a-
cesta, precum s'ati aretatti de portal trupului §i de incaltimintea opincelora
din istoriculti Topeltanti, §i iarA§I dintr'insul se area, de care a§a clice: lin
miru cum de dou4 feluri de tunsura au luatti Ardelenti nostri de la Romleni,
care o find ta send si pcind astaclt: un felu de tundere mal aduncu la pclita
apropietci4 alt felu mat departe de pelf fa, prin peptine tundu p0ulu ; qi acea
tunsura mai aprope de peltta not Dacit o nuntimO Shieran, iar acea mai de-
pdrtata de pelite Colunsul. i totu Topeltinti (lice: .Romleniloru le place a se
rade, si in chtpul cetlaulut acoperti caruntetele stile. i pricina da ca la capu
din dosti la add tundea perulu, se fie capul totu slobodu de sudori §i in re-
corela la ostenele. Vede-se dar ea este vechiu obiceiti tunsura acesta, care §i
pan& astkcli se vede la o sema de locuitori as terii nostre §i in Ardelu ; §i
este de la Romleni acestu semnu slujitorescfi ; ca in chipu cetlaului isi invalia
capul slujitorii Romului cu tafta subtire ca in chipu de cununa slujitorCsca.
Vedu-se dar basnele aceloru scriitorl, mai susu numitul Simeon Dascalul,
§i Eustratie Logofetul, §i acelu anageu Misailu calugerul, carii ad scrisu
ca semnul aces tunsuri ca un cetleu, au fostu semnu talharescu cu care in-
semna Romlenil pre omenii cel de reu-facetori!
www.dacoromanica.ro
 28

Remane aice randul a areta de graiul §i slovele de unde este isvoritu a-

cestoru ten, de care pomenimd. Precum dar s'ad aretatit de plinti nemul a-
cestoru ten meclate de pe aceste locuri de ROmleni, aka i graiul tad de
RomlenT este isvoritti. Cu cellalti istoricT marturisesce §i Tope Rind, care a§a
slice: Am dovedit-o mai susu a fi Italia pricina desccileccirei Yalahilord ; aqa
ysi aice aceeaqi laudci o mcirturisimd, cei limba lord este a vechilori _Romani, a-
mestecata seu mai multu stricata cu Serbescci Rusescci, Leqescci, Horvatescd,
Slavonesca, iproci. §i dice, precum scrie §i un istoricti anume Covanschie, all
so otitti precum ca graiul de casd al Ardelenilorzi mai multi are in sine
insemnarea graiului .Romlenescu qi Latinescii, deccitd a graiului de acum a
Italienilmti. ,,4i cu vreme indelungatd, ce stria fi astupd vestite Imperil jii,
Craii qi Domnii, aqa qi graiul _Romcinilorei pe aceste locuri, cu indelungatd
vreme qi risipd a locuitorilord Romani de pe aceste locuri, care pustiindu-se
cle navala Tatarilord, se matase acestia de aice la Maramuresi, cei din ].era
Muntenessd la ].era Oltului, trecendei s'ati stricatd qi graiul. Ca uncle
clicea latinesce Deus, nod clicem pet sort Dumneded, meus al meti;- a§i§derea
Coelum certi, homo omit, frons fruntea, iar need unele cuvinte se nu fie pro-
tivnice cu latinesci, sett la inceputtl, la mijlocti, sett la sfir§itti ; iar unele stall
neclatite, cumu'sti §i barba barba, tuna luna, §i altele ca aceste Vinum vied,
panes pane, mutts mama, cuter cutitu. i a§a cum am clisti, cu vreme Wad
schimbath graiul si s'au amestecatit cu Slovenescti, Dacescti i cu altele care
am pomenith dintru Topeltinti. Pe acesta poveste curd §i aflatul slovelor, cu
care §i scrisorea de la Serbs, o au luatti acum, dupa a doua dischlecittura, de
Dragosi Voevod, aice in Ora, i la Munteni de Negrul Voevod.
Catra aceste adhogirnit rondu aice al obiceilorti, meselorti §i ospetelord care
se vedd ca sunt vechi tinute aice, intr'aceste ten, §i luate de la vechii Ro-
manl, precum inchina pahar pentru senathti a prietenilorti §i a Imperatilorll.
Ca scrie Dion, vestitti istoricd, care intru lauda Imperatulul August Cesare,
cum ca vechiti obiceid au fostii, ca norodul jurandd pre chezil cei bald, sett
pentru norocirea imperatulut, se bea la ospete pentru sthfatatea lul Urea de
acesta mad pe large la Plinie. Acestil obiceiti §i la Nemti, §i la Unguri, la Ar-
delenT vechii Romani, §i la not pre ulna, de pomenimil la mese senAtatile Dom-
niloru cu pahare pline de beutura, a§a §i a prietenilorti.
La aceste si obiceiul ce este inch intr'aceste ten, adeca aice la nod §i la
Munteni, §i la darea datoriel de ob§te adeca la morte, vechid obiceid; ca dice
Topeltinti : in Ardel Daciloru obiceiul cu mare petrecere aduci mortal la
biserica la gropnitci, mergend inaintea boerilord cdnteiretil qi preotii, pe urmd
vine cealalki multime, inchipuindzi cum cd qi ceilal i vor merge unde qi celd
mortu, ca cum ar dice : mergi cd not to V0212 urma. Vechiti obiceid, §i la Rem -
lend de clicea trimbite inaintea oselorrt, cum marturisesce Ovidius, adeca, canta
trimbite jalelord astrucarii ; §i acesta §i la eel' man §i cle cinste omens se fh-
cea, precum §i asta-clt la aceste tend la astrucatill Dom.nflord §i la alti omen].
de cinste. Si iar totu acesta Topeltinu dice : Muierile Dacilord osele pdrinti-
loru, a feciorilorti, a barbatiloru qi altord rudenii, etc bocetd nespusd mergd du-
pe 6se, cu plansuri de miratu, qi en cuvinte de jale cuprincld osele, ssi en glasei
www.dacoromanica.ro
 29

mare iota viata omenescd a plcingu. Scrie Varro in cartea a patra de «Viata
Romaniloru,» cum cerca muierea care avea glasu mai bunu de canta la ose ;
precum acesta si aice in Ora se face si pana astadi, si cu alaute. §i aceste
le-am aretatu, ca sl dintru aceste sa se cunosca nemul cu obiceiurile ca, au
esitu de la Roma.

CAP. VII.
Vine rendul a areta cat(' ad trait(' aceste locuri cu dmenT, dupe' descale-
carea lul Trajan cu Romanil de la Italia.

Trajan Imperatul Romulul, in al patrulea anti al imperatiel sale, si al Dom -

nulul nostru Isusu IIristosti o sute trey, s'ad clatitti asupra lul Decebalti Cra-
iul Dacilorti. i acesta dupe' isbanda si asedarea cu Romlenil pe aceste locuri,
cum s'ati pomenitti mai susti, inturnandu-se la Rom, de bola ce'f clicd di-
senterie ati muritti, precum scrie Yaronte din Dion, in orasul TesaloniculuT
anume Oblicia, care pre unnd s'ail dist]. si Trajanopolis, adecti orasul soli ce-
tatea lul Trajan imperatd. Imperdtit-ail Trajan 19 anT si 6 luny ; de vresta fi-
indd 61 anT, sad cum scrid uniT, 64 anT, au muritti, si dupd, densuld nit
statutd imperatd Adrian, carele ad facutil Udriuld. Si acestil Adrian imperatil
ati stricat si podul eel de petrd al lul Trajan imperatd. Scrie Dion cam acestil
podu era cu doue-deci de praguri sett stilpi, a cdrora ndltime de o sutd cinct-
clect stinjeni, fart), de cad era temelia, in jos; iar de latti era sef-deci stlnjeni,
pentru grija Tatarilord.1) Nabusit-au Tatarii pe aceste locuri, si mai multi en
Atila din partite Schitiel asiatica, care si Craiti au sthtutd antaid Ungurilorti.
Acestu Atila craiul se stria in titulusid inteacestd chipd : Atila feciorul la Ben-
debts, nepotul marelul Nevrodii, crescutii gi tinutii in Elgad, din mila lul Dum-
nedeu Craiul Ungurilor, al 1111dilorii, al Gotilorti, al Daulorti, biciulu lug
Dumnedeu, spaima lumei. Scrie Bonfin, aducendd marturia pre istoricil, anume
&Was §i Eutropie, precum : Aurelianfi, imp&ratul .Romula, vedendu ca nu
voru sta desceilecaturde lug Trajan pe aceste locuri, se fie redicatu de prin 0-
rap Ft de prin sate pe locuitorii .i tau trecuta Dunurea in ceea parte in Do-
broge, agedendu2i in nujlocul Dobrogei. Ear Topeltin scrie cum ca Gaie im-
peratul socotindd, cum acele descalecaturi de pe aceste locuri, a lul Trajan,
nu vor sta, le-au mutatu in Dobrogea ; si asa Romanii din sera Muntenesca ati
trecutu muntii medendu-I la Oltti, la Hertegu, si pe la Fagdrmi ; iar cestilalti
unde suntemu acum noT, mai tarp, dupe ce n'au pututti mai multu sta prin
cetati si priu multi pentru lipsa hranei, ati trecutti muntii la MaramurA,si ; a-

') Eu iubite cetitorule cu inima indoita credu, c6, anume am mhuratu locul; de fie e-cleci
stinjem, dar mare lalime este ; numai ma am aflatil §i in Litopisetulu lui Neculai biv velu-
Logofetu, iai caitea lui Dion n'am cetit o; ci de vrei lea sema. Adaosu de Ion Niculcea.
www.dacoromanica.ro
 30

seclendu se apoi pe la Giutgiu ri pe la Ciucu. Facendu dar socotela de la vre-

mea lui Trajan, care au descalecatu aceste terl cu Romlenii, care era velea-
tul de la Hristos 103 am, pana la Atila Craiul Ungurescu, carele au nä-
busitu cu Tatarii pre aceste locuri, cum seriu istorich in veleatul de la Hris-
tosu 401 ani, temanu 298 de ant se fi fostti traitors locuitorii adusi si des-
calecati de Trajan pre aceste locuri. Iar dupd ce s'au pustiitii, cum am clisd
mai sus, de Atila, ca unit mutati preste Dundrea la Dobroge, unit preste muntl
asupra Oltului, cei din sera Muntenesca, cesti-l-alti la Maramurdsi, pand la
vremea lui Laslau Craiul chre,tinu Ungurescti, la a cdruia vreme s'au desca-
lecatu al doilea rendu de Dragon Voevod sera nostrd, si de Negru Voevod Ora
Muntenescd. Care Craiu Ungurescu au statut la veletul de la Hristosd 1080;
scotendu dar cele 298 care au fostu de la Trajan pand, la Atila, si de la Atila
candu s'au pustiitu terile aceste pand la Vladislav, cu vremea la care a fi fost
resboiul lui Vladislav asupra Tatarilorti, rementi 700 ani, socotindit ce mai treed,
tot sa se fi fost aflat aice la not in sera locuitort prin cetati prin sate, si prin munti,
pAnd, unde or fi avutu hrana gi agonisita vietei sale. Iar pre urn* cum s'ati pomenit,
au trecutu peste munti la Maramurasi. Fost-ati dar pustiu mat bine de case sute
ani locul acesta unde acmu suntem nos, adecd Moldova. Ia dar aminte atata \Teed ce
au trecutu Romanii locuitori prin Maramurasi si pe la, OM, megiesi cu alte limbe,
atata vreme au n'au pututu se'si schimbe si graiul cel Romanescii ? §i a-
cesta este pricina de 'si-au schimbatti locuttorii acestord teri graiul, acum la
adoua descalecatura, cu graiul stricatti, cu Ungurescd, cu Serbescti, cu Lesescti
cu Slavonescd, iproci, ce sunt veniti pe aceste locuri. Vice-va nescine : dar cum
de '1-au lasatu cei de pe urmd, imperati ce au fostu at ROmului pre urma.
i dupd ce au mutatu Marele-Constantinu imperatil scaunul Romului la Ta-
rigrad, 5i pe urma alti imperati crescini : inteleptuld Iraclie, Iustiniand, ma-
role i prea inteleptulu Leon si cats -va Hatmant, vestiti ? Respunclii : ca dupd
ce s'au mutatu scaunulu la Tarigrad, mai multd zabava sa cu Persil avea im-
peratia, pe urma, cu Seratinii; si aceste locuri sta ftird, de ajutoriti. i asa pus-
tnrea for de Tatari ad fostti cum s'au clisu mai sus. Si aceste ate s'au pu-
tutu afla de descalecatul celu de'ntaiu, prelargu s'au scristi ; mai multd ce
lipsescu se nu fie mirare. Din aprope 1700 ani, scotendti 103 ani duff' ad
purcesu Ttajan din Rom spre aceste locuri, ale vecuri de omens s'au petre-
cute? Pentru acele ce nu s'au pututti plini, crede, iubite cetitorule, uitandu-te
la atata vecu, ce nu s'au pomemtu nimica, pint la acest an, de descalecatul
teriloru acestora.
Sfirqitul de descalecatul de'ntehi al Moldavia
de
MIRON COSTIN.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA
PENTRU

DESCALECATUL DE'NTEIU
A

TEREI MOLDOVEI BSI NEMULUI MOLDOVENESCU,

DE

NICOLAI COSTIN,
CARELE At FOSTU

LOGOFETt MARE IN MOLDOVA

www.dacoromanica.ro
 PREDOSLOVIE

Nime mai bine §i mai pe scurta tad, desflitarea istoriei n'au cu-
prinsii, iubite cetitoriule, decAtii acela domnulA vorovei Romlenesci, Ci-
cero, carele o all numitll oceirmuitorea viefei, ca cu acea vorovl a lul
OM roda a tuturorti buniithtilorri §i a invetaturiloril cuprindendu-oy ail
de§teptatil viata omenilorii &gra giudecAtile istoriei ale ticsi. Intru a-
cesta pArere fost-ail §i Tucidides, carele pre istorie o numesce a fi cel
mai alesti §i mai mare al vietei omenesci visteriii, marturisindil, dice,
cum Cl nici oda'n6ora se nu fie istoria osebit6, din manele stapAnitori-
lord §i a sfetnicilorii terilorti, ca o infrAnare celor desfranati, agiuto-
randu-se cu cetirea el se potA ispilvi trebuintele §i a se feri de t6m-
plarile premejdiose, candti se prevedii pricini ca acele. Cl nici o in-
telepciune omenescg alta nu e, decAtil luarea-aminte primejdiilorti §i hi-
crurilorti viitore, deutru cele trecute ca diutr'un izvorti scow sciinta;
care singur6, istoria mai multh decatti alta sciintl se socotesce a fi.
Cl istoria, precum pre tote sciintele cu nemurire impodobe§ce cu in-
telepciunea sa; a§a pre cei tineri intru ocitrmuire inteleptesce, drept
cu cei belrani IT potrivesce; iarI pe cei bellini intru ispita timplari-
lord §i vremilorii de primejdil, cu dovedA intaresce-T, §i pre cei neinte-
leptI cu cunoscinta vremilorii celor primejdiose trecute, la cele ce-sti de
fata mai trezl -i face. Cl norocitii se socotesce acela pre carele-1 Lai
primejdiile streine treazii. Vede-se dar ispita istoriei ma intru sage de
sfatu, cum intru lucrurile §i ispravile resboielorii, Cl mite mai multil,
adeveritti lucru este decitti o mie de intrebari soficesci.
Istoria Anthill inveta" pre sfeatnicul cum se sfatuescg, binele de ob§te,
cu urmarea acelorti de mai inainte trecute giudecAti, obiceiurile pri-
mejdiilord §i invOtaturile care aductit mare folosti catei, parerile sale,
§i on ce greutati intru a le giudeteloril §i alegere sfatului a deslega
pote. Asi§derea pre ocarmuitorii o§tilorti in resboie tarT §i norociti-li fa-
ce cu pildele §i ispitele tOmpPariloru §i vremiloru trecute, agiutorindu-T
de vreme-ce, ca o tablb, zugravitl acelor pre puternici Imperati, acelord
pre vitezT Hatmani §i a multeloi 6 narode izvorul §i lucrurile ispra-
vite, mutarile, stapaniile risipite cu taria, §i vicleugul vajma§ilorri,
LEATOPISITELE TOM. 1.
www.dacoromanica.ro
 34

o§tile meter§uguite, micllocele me§ter§ugurilor, vicle§ugurile, aflArile, in-

,elgciunile vrajma§ilor, dobAnda ora§elor §i a cetatilor, istoria dA so-
cotela. A§i,derea a nasiltjdui a nu se teme §i pre norocul (carele nica-
iurea malts §edere la un locil nu are), cum se meta, biruitoriul cum
se vesele§ce de izbAnda, gonindil pre eel biruiti, pre arms cei ce fugti
cum se fad' biruitorI asupi a celorti biruitori mai Anteiti, cum bucuria
de sirgfi se intorce in scArbA §i scArba in bucurie; tote aceste de -'ntru
cetela istoriel se cunoscu. Marco Lucid nesciindil nici un me§ter§ugti
a resboielorA, farti, numai de'litru singura cetela nepartisitA a istoriilorti,
aio, de mare Hatmanti al Romanilor all e§ita, can acelui prea puter-
nicD Mitridatti al Asiel §i al MArei Albe, §i a lul Tigranes, tereloru
armene§cI imperatT, o §tile cu sabia §i en f6me de istova le-ati stinsft, §i
pre singura Mitridatti, stapanindii nemuri 22, a carora §i limbile scie,
le all isgonitA de la Marea §i din Asia §i din terile armenilorti, supu-
indu-le local subt stAptinirea Romului.
Uite-se top osta§ii cu citpeteniile for la istoriT, §i se-§I aducA aminte
de acel vestitl 6re candil hatmani §i o§teni se se de§tepte, cu 6re-care
nevointa a laudelorti celorti trecuti, §i cu veste a numelui nemuritoriti;
ca istoria de§teptti §i pre eel lene§i §i nesciuti spre marl lucruri, §i pre
eel reT §i fticetorI de reti, cu certarT §i cu griji a numelul celui reit
II °prove istoria de reuttiti ; iarA celorti blagorodnici pintini le da is-
toria; §i Inca pildele acelorti vechT §i de demultil cettitt mai de folosti
stint spre a-I de§tepta, a-I pleca §i a le apriude inimile decatti pra-
vilele lui Solon §i ale lui Licurgti. CA tots ne tragemti dupe nevointa
laudel §i a numelui celui bung §i vecinictl, §i fie care mai bunti dupA
laudA se poi Atuesce, precum §i acela Alecsandru Machedonianul candti
s'atl tilbArit6 la Siget la monnentulti lul Ahilevs, fiindii aprinsti de lau-
da acelui resunetti la lame pre acele vecuri, Ahilevs, suspiniinda din
peptil se fie strigata Alecsandru clicendti: 0 norocite (kende, carele a
s ertufilorti tale craInicli qi marturil aY aflatii pe Omen` ! De nu ar fi
fosta Omerul, mormentul acela, care cu trupti §i faptele §i numele
nu numaT a lul Ahileti s, ci a tuturorA Grecilorti §i a vitejilorti Elini-
loru, de tote le-ar fi ingropatil §i astupatti cu terinA, actirora buntitAtile,
lertutile, cu scrisorile Omirulul §i a altora sunt apArate de uitare ;
precum Slice 6re-care Lacon : «0 sfrinta qi mare proroolorg ostenela, to-
tei car sorri le apucI qi cleiruesd omeniloni muritori vecuire » De are
stincre cineN a numai istoria a lucrurilorft facute §i faptele cele aretate
de tots, eel muritoiT 6menit abia de s'ar cunOsce viata Omenilorti din
www.dacoromanica.ro
 35

dobitoce, di de nu ar fi istoria, mare greseld si intunericu a tuturca

lucrurilor ar fi in lume si in vecul acesta, si viata omenilm u putinu
s'ar desparti de dobitocul cel mutt, cu care si nemurirea sufletelor
s'ar stinge, de nu amu avea in cugetti lucrurile trecute si cele viitore
cu socotela intrega, si de cel mar betrani cu pildele de nu '1 amu so-
eoti, asa mare si nespusg, gresiala ni ar cauta a avea. Asa de zidirea
lumel si a omului celui de'nteiti, a stremosului nostru Adam si de Dum
necleu si de poruncile lul, si de invetAtura mtintuirel 'bistro, nicl o sci
iota nu amu avea, de nu ne-ar fi descoperitu si aretatu noue Moisi din
Duhul sfantti Istoria sfitutei Bibliel si pe urma Ezdra si alp Proroci
de nu ar fi lrtsatti vecurilorti urmhtore, si mar pe urmA deacea de mi
nunata si de mirata intrupare a Domnului si Dumnecleul nostru Is : Hi.:
§i de patima si laudata inviere din morn si alte pre sfinte lucruri man-
tuitere, tine dintre nor aril avea sciintl de nu ne-ar fi scrisu istoria
de aceste cel patru Evangelisti? Cine ar sci faptele Trodeniloru si a
Grecilorti de nu ar fi scrisu °merit cu stihuri nemuritere ? Cine In
drasnirea Ini Eraclie? Cine vitejia Marelul Alecsandru intru stiipanirea
lumei ar tinea aminte? Cine ar sci astacli a hatmanilor Romanilor
vestitele resbeie si de ocarmuirea ei, ce de obste si de altor Imp6rap
si de cliderile impO,rhtiilorti si de stramutarea vremelorti ? Adeveratu,
tote aceste °dere si sciintile s'arti fi stinsti la acesti irk' de pre urmg,
de nu ar fi istoria. Si ar fi cutezatti acela Tarcvinie, Craiulti al cinci
le al Romanilort, clece milione de galbeni de aura, nu trel sute, a da
pre cgrtile Sibilil Cumea, care crtrti le-ati aruncatit Sivila Cumea in
focu de all arse, veclendti ca pentru mare ostenela ei all Matti plata
de la Tarcvinie cu prep numal 300 Ug.? De-ar fi sciut Tarcvinie ce
taine se incheia in cartea aceea a Sibilil Cumel, care mar pre urma
intr'alte carp cunoscendu-se le-att plaitd cu mare jale a sa si a toter
Republicei a Romanilorti, si pre nor cu neinamlna ne-ail fdcutti, del
fiulti lul Dumnecleil era s6 se intrupeze, si stria de cAderile si schim
barile stIpaniel eel: de obste a Romanilorti, Sivila acea din duhul damn,
prea deamenuntul si pre oranduiala all fostti scris. Care carte pre
urmh, cu mare cinste era tinua in visteriile Romului. Cu adeveratu, nu
numal cu mare pilde si de cinste, ce deosebitti din suflarea Duhului Sf.
era povhtuiti a vecului celul vechiti. Omenii eel invetati si mar pre ur
ma femeile si multe feciore, lucrurile si faptele a stremo,ilorti ei, a a
la resboie arutate cum la pace, an scrisu cu mare ocot Ala si ocn Cla
Acesta dar, singul a nemurirea de lauda lu Eracl e a lui Ahileu, a
www.dacoromanica.ro
 36

lug Cirti, a lui rilipti, a lui Alecsandru, a lui Temistocles, a lui Leo-
nida, a lui Alcibiadti, a lui Epaminonda, a Scipionilorti, a lui Anibal,
a lul Marie, a Si lei, a lui Pompeiti cel-Mare, a lui (scrise
cu mare carp faptele resboielort, de unde §i astacli, nu asa de'ntru bi-
ruintele adese a lord cum dintru scrisori le cunkcerati), au atitatil la
marl si cinstite lucruri si pre allii multi pre urma acelora nenumerati
§i indrasneti barbati, carii s'ati impinst la mare harnicil §i laude, a ca-
rora pomenire nici odininiare vechitura vremurilorti nu o va stinge din
cartile vietii. Ca aces betrani §i vechi omeni in vredniciile sale de s'ar
fi indoitt, cu nepomenire for in vecii cesti viitori nu s'ar fi lasatti viata sa
intru atatea primejdii §i grije yi cu cumpe"na vietel lord ; ce era in-
credintati i intari i, ca dupg, ostenela si aretarea faptelord vrednice de
lauda si biue-menite, ale sale vor lua rods, de-'ntru scrisorea a omeni
invetati cu pomenire de (Musa la Weil viitori, precum nu s'ati inse-
lath in socotelele lor. Se pomenesce in istoriile Unguresci, cu mare la-
udg, Mahal Huniad Craiulti Ungurescd, se fie avutti acestti obiceiti la
ospetele sale, dupg, ce parasia de ()Oita avendti omeni inve'tati de asculta
vorovele ; ysi mai multi' pre cei ce era sciuti intru istorii, facea vorove
cu aceia, de lucrurile imperatilord si altord omeni alesi §i vrednici; sou
poruncea cantaretilorti de canta in canone faptele a omeni bine nu-
miti §i indresneti la resboiele cu Turcii in stihur; scrise pre limba a
for de mosie. Care obiceiti 4i in Italia si la Turd si in Ora Serb6sca,
§i in alte teri, si aice la not in 16ra, vedemd i pang, astacli, la mesele
Domnilord, cantanda lautarii cantecele Domnilord trecuti cu nume bunti
si cu lauda celorti buni, iarg, cu ocara celorti red §i cumplili. Acosta
gi Ahilevs avea obiceid, seclendti subt cortg, farti alts zebava canta in
coburti faptele omenilord viteji.
De vreme dera ca am aretatd lauda §1 rodul istorieT, socotit-amti,
iubite cetitorule, cg, §i aicea in Ora nostra mai multi' folosti va face
letopisetul terel nostre, are'tandti descalecarea terei nostre, de cine-I
descalecata ? si pre ce vreme all venial Trajan imperatul Romei intru
aceste parti de loch ? si din ce pricing, si cum o all aseclatti.? Asisde-
rea vornd se aretamti : mai nainte de venirea lui Trajan imp6ratul, ce
nernd all locuitg pe aceste locuri i ce nume au avutti ? si de uncle all
nemeritti pre aceste locuri ? Cu care vomit al-61a semintiile si altorti no-
rode, incepend de dupe potopg, i vomti areta si ce stems all avutti
tOra inca de ma/ nainte de venirea lui Trajan, macarti ca mai pe scurtti
de cum ar fi datoria se scriemd; ca nu patina ostenela este a lua de
www.dacoromanica.ro
 37

cute -va sute de ani trecuti preste mie. In care ani nime n'ad amelitatd
cu scrisore, far o sema de basne a unul Misailii Calugrulu, si a unul
Simeon, despre cart s'ad fost alunecatu si repaosatul Gregorie Urechie
Vornicul, earn mai pre urmd tatald nostru Miron Costin Logofetd i in
ore cati ani au inceputu a aerie descalecarea terel de Trajan, ear mai
pre scurtd de cum veT afla acestu letopisep alu nostru, caci vremea nu
1-ad llsat a scrie mai pe largd. inse de la densul avemil inceptiturd
si lui 'i-a fost mild, a areta ocArile si basnele a lui Misail Calugerul
si a lui Simeon. i dupd ce vomg areta descalecarea terei nostre, cum
s'ad pomenit mtii susd, areta-vom pre urma catd vreme au traitti pre aice
descalecarea lui Trajan, si pre urmd tine o all pustiitd, §i pre ce vre-
me ? si de all mai trditd pe aceste locum vre un nemd, dupd ce s'ad
pustiitd ? Pe urma vom scrie si deschlecarea terel cu Dragosi Vodd, pe
ce vreme s'ad timplatd ? incheindd si letopisetuld scrisii de Ureche Vor-
nicul pAnd la Domnia Jul Aron Vodd ; insd mai pre largd vom scrie,
pomenindd si alte stdpAnif megiar si ce s'ad lucratd in phi-tile megia-
§ilor nostri; si de la Aron Vodd de unde au inceputd a scrie Miron'
Logofetul, pand unde ne va lungi Dumnecled vremea §i viata.
Iar a pomeni de nisce letopisete pre urmd scrise de o semd de boeri
de tell, nu socotescii alta, fara tutu °card li se face la vecii viitorl de
'i-asi pomeni, ca si la istorii ale scrie deplind si pre largu trebue si
invetatura §i sciinta altord teri, care aceia nu o all avut.
Asa ce am pututd, nu cu putina osteneld ce cdti-va ani am impre-
unatti tote si din tote unul acestu letopisetd.
Niel se socotesca ore -tine ca este putinu lucru a scrie si a 'Asa in
yea scrisOrea cu faptele a stapaniilord ; si de veT ceti letopisetele altora,
§1 uitandu-te si la acesta unul si intru unul tote, veT cunosce pre largu

ostenela nostru, i ca printr'o oglinda vel privi §i a megiasiloru lucrurl.

Primesce dar, iubite cetitorule, acestu a nostru osteneld, care o inchind
cu buna privintd ysi voie pluata ; pre lingd care, rogil pre Dumnecleu,
sa-ti ddruiascd cugetil bund, se citesci cu inima buna i en indemnare,
privindd ca prin oglindd, viata Dom.fflord trecuti si a nostrti, trudd ne
uitandti pururea. Amin.

De bine-voitoriu iubztului cetitorifi :

NICOLAE COSTLY
Vel-Logofetu.

www.dacoromanica.ro
 1ST mai
pre care II punemil marturi letopiseluluI de descdlecatul lerei de'nteiii de
Trajan impdratd, i de a doua descaleeare de amps! Veda.

BEROSIE, De nemuri.
DION, in Viata lid Trajan
EUTROPIE.
IULIE CAPITOLIN.
BERNARD VAPOVSKI.
BONFINIU,
TOPELTIN.
ION CEL-MARE loan Magnus, irchiepiscop de Upsala
ISTVANFIE.
CROMER.
STRICOVSKIE.
BARONIE.
CARION.
COVATIUS.
DLUGOtl, leah.
BIELSKIE.
MIHOVIE, (Mateiu de Mihovia
VOLFGANG
i alch ca' va, pre caul nu i pomemmu, pentru ca numat ce au amehtatu
de lucrurile tereT.

www.dacoromanica.ro
 CAP. I.
Pentru zidirea lumei qi pentru impartirea limbelor, qi pentru nemurile erne-
nilerit si descalecarea terilork si pentru nemul Moldovenilorii si a Munte-
nilorii, de undo se trage §i de tine sunt adusi pre nest° locuri?

De zidirea sea faptura lumel multe dovedi §i parert a filosofilord §i a poe-

ticiloru pdganesci era. CA unia socotea a fi zidita lumea din Haos, adeca din
amestecarea lucruriloru §i a stihiilord, intro care §i pdrerea poeticulul Ovidie
au fostu, unde dice, in stihurile sale De Jlletamorfos: Aceste mai nainte de ma-
rea qi de pcimentu tisi ccitei acopere ceriul, un chipu era a firel in tota lumen,
carut chipu 't-au 01.94 Haos, grosa si neamistuitct mamind, iproct lard, 'Elides
Milisie, care se numera Intre cel §epte prea Intelepti Greet, socotia cu dovddli
ce tote lucrurile stmt facute din apd, urmandii intru acestd pdrere a sa pre
°merit celu vechid, afldtorul a toter filosofiel, carele la al 17-le cap a Iliadit
au scornitu incepatura a tuturorti lucruriloru a fi Oc dual, marea ce Incungiura
pdmentul. Tart Hiparch pre urma §i Iraclitit Efeseanul Intr'alt chipil socotea:
a fi de fried §i pe apt lumea flicutit. Empidocle, Epicurd, Democritti, Diogen
Laertanul, Cseno, Pithagora §i altt Greet, ldsandu-se Area mart mintile sale,
felurt de felurl §i multe Incepeturi a lumif a fi socotea. Pre urma for Aristotel,
Cicero, Csenofon, iproci, socotea lumea a fi vecinicd, fax& Inceputti §i Mr& sfir-
§itu ; iard dupd, ce se pricia ace§tia tots cu mintile mart intre sine, cum
marturisescd Censorin §i Cornelia Agripa, De desertarea sciinfet, la 51 capete:
Ore ouele au paserile s'au facutu cintetii, de vrenze ce nett ouele fdra pasert,
nect paserile fara NO nu s'au pututei nasce; dupd multe §i indelungate Intro-
ban Intre dengil, neputendu-se de oue §i de paserl tocmi, att intitritu acOstd
parere a sa, precum lumea §i tote, zidirea este fard Inceputu §i traescu In veci.
Improtiva carora Wert erau alit; ce toti cu catti mar adIncti vred se'§1 a-
rate parerile sale, cu atata mat opriti au gre§itti, fiindu fdra sciinta puterni
del lul Dumnedeu, cela ce tote din nemica le-ad facutu §i din de§ertti le au
plinitu. Unul numal dintre deniT, Plato, cum socotescu unit ca ad cetitu santa
Biblie ort ca au avutu din Dumnecleesca suflare, deschisu dice, Intr'o carte a
sa, ce se chiama Tonco, cum lumea este facutd de Dumnecleti, §i a tote al-
tor zidiri pricina a lui Dumnezeu bundtate §i putere, pane ca este ; pentru ce
'T -au (Lisa acestul Plato : Dumatecleescul filosofu. Ca §i Ovidie pre emne dintru
acest Plato au luat, cand dice: Fost au ontu nascutu, pre acesta ori din semin
fa Duntnecleesca '1-au facutu acelu meqterul lucruriloru a limit eel mat bune
tsvorul, tproci. a§a se mat apropie de adev6rut mdcar ce, era paganT, martu
risinclu pre Dumneclea a fi ziditorul §i incepetura a tuturord lucrurilord, pre-
semne urmandu scriptura lul Moiseiu. Pentru aceea §i not mat adeveratd §i mat
www.dacoromanica.ro
 40

doveditti temeiti a incepeturilord, a dovedirilord, si a orinduiref istoriei nostre,

in care aretarad cu alte nemuri si n6mu1 Dacilorti, cu mare 9stenela,, cu lungd
nevointa si cu mare osardie vecilor viitorl, de aiure n'am pututil cunosce fara
dintru Banta scripturd, ca dintr'o lantAnd, si isvorti sciintel si Invetatura de Dum-
necleti, carele este ziditorul, ocanniutorul si immultitorul si Incep6torul lucru-
rilorti. i iata, asa ne Invata scriptura a Duhului sfatuu, prin Moiseiti antaiti, si
cu aceste cuvinte tote din istorie se Incepe : `Din inceputd ad facutti Dum-
necleti, ceriul si pdm6ntul, sorele, luna si stelele, si tOte alte zidirl in v6zduh,
in mare si pre pamentd vietuindi, iproci. Apoi a sera Ali, din luta, din pa-
m6ntii, ail facutil pre omd dupe asena6narea sa, cu obrazul spre cerid Indltatti,
si suflarea Duhulul sett '1-ati inviatd si '1 -aft Insufle itu, vietuindd si in veci
numerdtorid, cu Intelegere, cu Intelepciune, si cu alte darurl DumnOeesci, de
catd tOte alte zidirl deplind impodobitti. Precum si Mancineglu, cartea IV sla-
vesce dicendil: 1S7 fiesce tine este pilda lui Dumnedeil intr'un chipa mica, iprod.
Dat-ad Dumnecleti lul Adam si solie de asemenea pre Eva, din costa a tru-
pulul lui Adam &cut& de Dumnecleti, cu aceeasi suflare a sa insufletindu-o ;
saltisluitd in Raid pre amendoi, Intel) fiin a si late° priintd, impreund moste-
nitorl si petrec6tori desfatarilord Raiului ; pentru ca fiindit ei dealt"' tote al-
te zidirl ineltatl, slobocli de pecate si* de mOrte, jar& dupe calcarea porunci-
_lord date lord de Dumnecled dintru sfatul viclenului, indata remasera pecatu.--
lul si mortil supusi, de care avert& In sfanta Biblie deschisd marturie si In-
vetaturd. Nu void se z6bovescd pre cetitoriul cu lung& vor6vd, lard' CAM se
scie ca lumea ac6sta latd, s'ad inceputd si s'ati immultitti dintru aceste Ince-
peturi, ca si Adam si Eva sunt de Dumnecled fa'cuti, carii amendoi sunt se-
mi*. si temeiul Immultirei tuturord norodelorii si nemuriloru omenesci, on
unde vietuitori subt sere in lame, precum vei vedea mai josu dovedd de fe-
cioril WI Noe.
Asisderea Indatd la Inceputul zidirii limit, Dumnecleil cel prea Puternicti, ca
and prea inteleptd intru orinduiala sa, cdsasi au aseclatil capitenil si orinduiala
puterii, dad ad datit lul Adam putere de stapanitd tote zidirile pre pamentil
si in mare, se le paz6sca tote acele lucruri, si se asecle buna rinduiala intre densely.
§i aceste porunca a lui Dumnecled este incepetura cea antee a judech,tilord
si a legiloril orinduite, si a tots, stitphirea din'afard a Monarchilord, a Crai-
lord, a Domnilorti 1i altord direg6tori duhovnicesci si lumesci pentru aseclarea
adev6ratei laudel lul Dumneclet, a orinduirei tuturord lucrurilord, certdrei si
aseclamentului dreptatil a lui Dumnecleti intru ce tote pentru porunca date lul
Adam Dumnecled forte iubesce. De aice si Biserica lui Dumnetcleti cea de obste
adeveratd au luatil incepetura atunce, ca indatd fu porunca lul Adam si Evef
cum are pazi si anti areta idea si credinta lord inaintea lui Dumnecled; iard du-
pit ce gresird, le-au aretatti Dumnecled mortea vecinica. Ins& indatd improtiva
mortis, dintru miloserdia sa Dumne41e6sca, ad fagaduitil mintuitore solie, adecd,
precum era se vie Hristos Mesia se sdrob6scd capul serpelui, subt care era
diavolul ce ad Inselatd in Raid pre Eva, si pre nol se ne mintuesca de p6-
mq §i din mode vecinica. Cu nadejde ca aceea, Adam si Eva s'ati mingaiart
Intru Scirba lor, find urgisiti si scosi din Raid, ca de o vesela si mintuitore pro-
www.dacoromanica.ro
 41

rocie de la singur Dumnecleu data, de venitea Domnului Hristos. i asa de a-

tunce Intru aceste doue chipuri s'au Inceput Biserica cea adeverata, anteiu pre-
cum sfintul Epifanie Episcopul de Cipru aeve dovedesce improtiva ereticilor,
la cartea, L Tim. 30. Asisderea ne marturisesce sfanta, scriptura, precum Cain
feciorul lul Adam pentru zavistie si reutatea sa din fire, au ucis pre Avel fra,-
te-seu, omu bunu si temetoru de Dumnecleu, nu pentru alta, ci pentru band-
tatea lul si dreptatea ce avea Avel catra Dumnecled, caruia aii zavistuit Cain cu jert-
fele ce jertfea Avel dintru agonisita sa, din ot si dintru alte dobitoce, le primea
Dumnecleu, ca din ce era mat. bune si mai grase dobitoce junghia sb aprindea
pre jertfelnic si se inalta sfara drept la ceriti si primia Dumnecleu jertfa lul Avel.
Iara Cain era din fire de reu si din roda terinei sele ce era mai prosta
pane si pleve aprindea si jertfea lui Dumnecleu, si fumul nu se suia spre
cer ce se tindea In jos t pre pamentu ; si de aice de'nteid dintru indem-
narea diavoluluT , inceputu-s'ad gona asupra bisericel cei din obsce. Cain
apoi , precum marturisesce Filon , de 15 ani , Indoindu-se de miloserdia
lui Dumneded, povatuit fiind de cunoscinta cea rea, fugit-au de la, fata tatane-
seu lul Adam spre Resarit, uncle din sora-sa anume Temeh,, ce 't era femee all
nascut fecior anume Enoh. Pre numele aceluia facut-au cetate mare si o au
numit Enohie, subt muntele Liban ; de care Berosie la cartea 1., Iosif sl Moisi
Prorocul dant, mai pre largd marturisesce. Iara Filon jidovul scrie ca acestti
Cain au facut orase de tote, carele se chiama Enoh, 11Iavli, Leed, Tehe, re-
lez , Iebat, care le-ad risipitd potopul. Pre urma pre Cain, al septelea urmasu
a lut sea strenepot a lui, din semintia lut. Lameh orbul, feciorul lut Mathusal, '1 au
ucis la venatii cu sagiata, din templare, nesciind de densul, precum In Biblie
mai pre largti scrie. §i asa Cain fu omorit precum si el all omorit pre frate-see
Avel. Vietuit-au Cain and 730, iara tot Cain all aflat laudorT, si urmasi din pove-
tuirea diavolulul, ca au fost eretict spurcatt caril 11 maria pre Cain de patri-
arh lor, si clicea ca cu tale au omorit Cain pre frate-see Avel, iproci ; de care
citesce pe Einfanie, la cartea 1. Tim. 3. improtiva Cainenilor, 38 iereticie. Iard,
feciorit lul Cain, si strenepotiT lei, fecioril lui Lameh orbulm, all aflat anteiu
tote me§tersugurile. Toval ae isvodit a face corturi, si tota agonisita casasi-
'or, cu aratura si cu dobitoc, ce facd agonisita la casa. loyal au isvodit musichia si
tot mestesugul cantarei. Toval-Cain s'au facut mesterd de feria, lacatus, potcovari,
zlatard, si zugravi, si tote lucrurile ce trebue ostenilor. Noema, strenepOta lut. Cain,
fata lut Lameh, au deprins tote torceturile de land, de inu, si tesitura, si alt
lucru tot In casa femeesei, a stringe brinza si unto, iproci. Acelast Lameh or-
bul al sesele semintie a lot. Cain, feciorul lul Mathusal, au avut 77 de semin-
tie din doue muerl din Ada si din Sela, sari tog de neboiul Potopului celul
mare au periti, pentru mare reutatile lor; ca tot nemul Cainilor eel oterit se
stinse din temelie, In care nema s'au aratat anteiu rescumperarea but. Dumne-
cleu cea adeverata pentru versarea de singe nevinovat a luf Avel, in al treilea
si In al patrulea semintie cercand rescumperare nedreptatii. Nascutu-s'au pre
urma lul Adam, de la zidirea lumet in anil 230, al treilea fecior, anume Sith
in locul lut. Avel Dreptulm ucis, si in locul lui Cain ucigasiulut.
Acesta Sith petrecendu viata Intro Dumnecleire si semintia sa, pre urnad,
www.dacoromanica.ro
 42

Patilarhii, din care dupa trupu au purees Domnul Hristos, intru acele§i obi-
ceiurl a e teme de Dumnecleu 'I au Invetat, §i lauda lui Dumneclett cea ade-
verata au inmultit-o si au latit-o. Scrie Iosif istoricul In istorlile cele vechi
jidove§cl, precum Adam si fiul seu Sith fiind cu pre Intelepciune §i §ciinta a
lucrurilor cere§ci luminati, au facuta dot stalpT, unul de petra §i altul de ca-
ramida, pre care stalpi au sapatu slove : voia lid Duninecleil, .n inarattura lid,
qi pi orotzite prin care se pazesce cuvintul lui Duinnecleu. i pentru aceea au
facut dol stalpi unul de petra §i altul de caramida, preveclend din cursul ce-
re cu ca era Dumnecleu se certe lumea cu doue certarl cu apa si- cu focii, Ci
nu cia care urgie era se vie anteiu; pentru ce, all pus stalpi do petra, ca de
va trimite Dumnecleu urgia sa pin apa, In lume se remae stalpul cel de pe-
tra, iara de va trimite prin foc i se va topi stalpul cel de petra, §i va rd-
mane eel de caramida, de pomemre intru semnul vechia a semintieT sale. A-
'§derea scrie, precum acqti dol Patriaihl au Impartitti cu orinduiala anal in
12 lust §i de mil are cm surile ceriurilor, §i vertejiturile anteiu din suflarea
Duhului fant aflate, si pre uima semintia sa, dintrn acele§1 Invetaturi 'I all In-
Mat, ca neputinclosu lucru se pita cupiinde singur mintea omenesca lucruri
ubt ceriu ap nalte §i de mirat ca acele, a ceti crugurile §i vertejile cerescl,
de nu le-ar fi descoperit §i aretat singur Dumnecleu. i a§a Invetatura .i so.-
hip de Dumnecleu, §i scornitura slovelor la scrisore, §i tote invetaturile, on
cate sunt, anteiu de la Dumnecleu, apol de la Adam §i de Sith fiul sea ca sunt
e credemu: de care avem marturil multe si la grecesci istorici, di scriptura
si Invetaturile de la Patriarhil jidovescl tote s'au aflata, precum §i Irodot scrie
In cartea a cincea, precum Grecil tote invetaturile §i slovele au luatu de la Fi-
nichi, calif sunt §i aceia de nemul jidovescu, macar ca grecil, dupe basnele for
deprin§1 se numere multe, clicend ca ar avea aceste ce am clisti mai sus de la
Cadmosul for si de la altii. I'tra Berosie, la cartea 1. De lucrurile vecld, la in-
ceputul ostenelil sale, cu doveda scrie, precum Haldeil mai Inainte de Potop
cu ell Ole II tIdeesca pre stalpi de petra au scrisu urghle ce era se fie In
lume, ,i ingto ia pre omenh cei ref, pre uriasi semintia lui Cain, tragendu-i de
la reutatile lor ; din ce se vede precum scrisorea Hald.eilom sea mai anteiu de
cea jidovesca, seu tot pe o vreme ca s'au aflat. Trait-au Sith, feciorul lui A-
dam, and 912, 'mecum marturisesce Toliman, Stela, -Signineanul, iara dupa ce
au nascut pre feciorul seu Enos, era de 105 anl. Adam veclendu-se imbetranit
i preveclendull, din aretarea lui Dumnecleu, sfir§itul seu, chitimatu-si-au mu-
lei ca, ,,i tota semintia s't, §i lducendu-le aminte : se aiba frica de Dumnecleu,
st I au ingrozit en done urgil a lui Dumnecleu, ce era se vie In lume, unq
cu apa §i alta en foc I, pentru oteritele reutatile omenesci, §i a§a dandu-le tu-
turoia blagoslovetna sa cea d'apol, au merit, vietuind ant 930, inainte de na§
etea Itil Noe cu 120 anl. Enos feciorul luT Sith, nepotu lui Adam, an slujit de-
pin Inamtea lui Dunmecleu Intl u ruga sa §i Intru neparasite jertfe, In care bunatati
Invetat au pre feciorii i pre nepotil seT; de a citruia semintie §i a fierce -ca-
run, veal, cu mate ostenela de noT veT afla scris pang, la semintia Jul Noe
Patrruhului kt,i a fecioiilor WI, ce din trinsii tote nemurile omenesci in lame
S ati inmultit. Murit-au Enoh Patriarhul vietuind ani 905. §i aice trecti isto-
www.dacoromanica.ro
 43

rifle jidovesci, care fie -tine pote se vecI5, citind la Bib lie §i la Iosif jidovul,
de lucrunle vechl jidovesci, caci nu se atingu din istorie si lucrul nostru.
Iara avemu in sfanta scriptura a lul Moise, si la Beros Iosif, §i la Filon,
precum Dumnecleu au certatu tot& lumen cu potopul, in anul de la zidirea lu-
mil 1656; caci tot trupul s'au fost stricat §i retkit din calea sa pre pament.
§i acele pecate mal mail ce vatemase pre Dumnecleu, sfAnta scriptura le nu-
mera : anteiti uraciunea de Dumnecieu ziditoriul seu, desfranarea, curvia, pre-
cut via, asuprele i tiraniile acelor mai puteinici sine cei mal slabi, spre eel
mai saraci si neputernici; pentru aceea au trimis Dumnecleu potopi de apa pre
pament. Tara pang a sosi potopul au aretat lul Noe, ce era de 500 de ani
pre atunce de vrasta, si fu placut lul Dumnecleu, ca se Infraneze pre unesf
de reutatile lor, st le aduce aminte se se intOrd de la reuati, si au clis Dum-
necleu lui Noe sa faca corabie, pang !ideal suta de ani, si se se Intorca
omenii de la pecat, far istoiicul Iosif pane 150 ani. Ce n'au ascultat i omenii
e se intorca de la reutatile lor, ce Inca isl batjocurea de Noe de ce facea
cortbie in munte Tara Noe dupa vremea aretatd de Dumnecleu intrA, In coia-
bie cu femeea sa cu trel feciorl ai sel: Sim, Ham, si Iafet si cu femeile
feciorilor set : Tetea, Pandora, Noegla, asa scrie Berosie; si au luat Noe
In corabie de tote dobitocele si ferele plimentului st paserl sburatere, de cele
curate Cate §epte pareche, si de cele necurate ate doue perechi, parte bar-
batesca si femeescd, pentru se se plodesca pre pitinentu dupl potopl. §i la a-
ni; de la zidirea huniT 1656 in lur a lui Prieru in 7 (tile, s'au deschisti gaurele.
Ocenului celul adancu, si tote prapitstiile isvorhnd naprasnicu. Asisderea nuoril
preste mesura" ploe slobo(lirti, 40 de clile si 40 de nopti neparbittt, si adao-
gandu-se apa au innecat tot pamentul cu toti omenii si cu tote cite era pre
pament. Numai Noe cu al sel remase lent in corabie, plutind pe d'asupra nal-
t;lor munti, toe= trei-spre-clece luni, c6, au stitut apa in mosur5, clile 150
Iara dupa ce incepura a se meta verfurile muntilor, si scitclend apa au statut
corabia in tera Annenesch, pre munte naltu anume Tavrus, ear dupli martu-
tia lu; Berosie, pre muntele ce se chiama Gordeiu; fain sfantul Epifanie clice
ca au sthtutit corabia In torn Candlei, pre muntele Ararat §i Liban, unde se
mita une semne de aceea corabie.
Tara dupa ce s'au uscat pOmentul, au poruncit llumnecleu lui Noe de an
e§it din corabie, si atunce Dumnecleu, ca cum de al dodo rendu au ak,eclat lu
men, ca enteiti au blagoslovit pre Noe 0 pre feciorii lul, sf s'au fagaduit ca
se nu mat fie potopu pre pament, precum au pus semnu de intarireq, pacer ea
un zelog vecinic, Curcubeu pe cenu in cite -va vapsele : ro,zie, verde albastra, care
el acum depururea mal inamte de ploe §i (WO plee, prin nun' se vede Tara
d 'pa ce s'au fagaduit Dunmecleu asp lui Noe, cum nu va mal cc; to lumen cu
potopu, nett pe semintia, omens ce nu o vq mat perde asa cumplitu cu apa au
tnrt adttos acesta tom la pr ecum scrie Edon in cantle de labile ye hi, cum de
vont gtesi emeriti in lume traind, it voiu cettq, cu fettle seu cu arena sr cu foe
cu morte sett en cut; emus de pament, Trod ; iath data e vor r plini anil veci
lor atunce va pat a i lumina, 0 va len intunerecul si voru invia mortis si voi
'Mica pre cei adormiti din pamentu, si va intorce Iadul datoria sa, si pet-
www.dacoromanica.ro
 44

clarea va intorce partea a, ca si eu, dice Domnul, se dau fieste-carui dap& fap-
tele ale, si dupa rods, cuiretelor lor, pana cand voiu judeca Intre sufieta si
intre trup, si e vor park i vecii, si se va stinge mOrtea si iadul 'si va lnchi-
de gura sa, si va fi alt t pament i si alta ceriu locasul celor drepti in veci.
Aice se vede ca au propoveduit Dumnecleu lui Noe de clioa judetului si de
invierea mortilor. Sloboclit-au Dumnecleu lui Noe si semintiet lul se manance
carne de feara si de debitocu, si alte mancari, care mai nainte de potopti 6-
menii nu le sciaa, neci le mancau, ca de se zabovea dupa venata, numal pen-
tru pei se zabtvia. Asecht-au Dumnecleu atunce judecata cu eel ucigasi de 15-
meni : ou aceesi morte sa se pedepsesca, cu care as omorin si ei pre altil din
ocotela judetului, si acelor v6rsaton de range, asisderea se li se verse san-
gele, de vreme ce omul este in chipul lui Dumneclea facuta.
Indata s'au apucat Noe a lucra pamentul, fiind Insusi stapana a tot pamen-
tul, si au resaditu vie; si antaiu betranul Noe s'au imbetat de vie!, cat clacea
ca un morti; si s'ai'l golit. Veclend Ham feciorul lul eel mai mica goliciunea td-
tine-seu si au rIs aretand celor-l-alti frati. Scrie Berosie la cartea I, precum
acesta Ham s'aii apucat de invetatun diavolesci si farmece, pentru ce i s'au clis
Zoroastel, precum anume au fermecat el pre tata-seu beta, cat ati remas Noe
ca un famen t, de n'au mai avut de atunce rO(la a face copii. bra Sim, lafet,
fratit ha Ham, find clatrti cu dragostea spre tatal lor, abatendu-si °chit de
catra goliciunea tata-ne-seu, luandu hame '1-au acoperiti pre tata-sea; jail tre-
zindu-se Noe si oblicind fapta feciorilor celor ce ati avuta dragostea adeverata
catra dinsul, 't-qat blagoslovit clicend : Immulfesce Dumnecleule pre Sim, si ld-
tesre pre Iafct, si pre semintia lor, in ma, iard Ham se fie rob lor, cu se-
militia lui in 'yea. De atunce si indata au insemnat in trei feciorl ai sei tree
diregetori sea trel orinduele si ascultare, pentru ca fie-care dinteensii statul
si cilium-Ire% sa se pazesca si se vietuesca, cand ati Os catra Insii: Sim, tu se
jertfesci, rogute, si se to zabovesci cu sfdnta scripturd ca un preotd. Ham, tu and
pamentul si pazesce casnicia si alte mestesuguri trebuitore ; fd ca un feranti. lard
tu, lafet, ocdrmuesce si apara pre acestI dol ca un imperata si nemesis, si ho-
tarele lor be largesce ; ca Iafet se Intelege largime sett latime. Si asa Noe acesti
trel dregetorl intre trel fecion aT set au ales, si an aseclat deplin tot lucrul
deobste cu rinduiala Intemeind, fail, care neci o stapauie, neei imperatie, neci
domnie a sta indelung nu 'Ate de vora esi aceste tree staturi din hotarele sale,
precum astacli vedemu in tera Lesesca. Invetat'aft Noe pre feciorii sei, si pre
semintia lor Bogoslovia si Invetatun intru lucrurile Dumnecleesci, precum scrie
Berosie, si le-au lasat lor card intru carele man taine de firile lucrurilor an
scris. Asisderea '1-au invetat si ambletul ceriulul, si an impartit anul, dupe
curgerea sorelui si a 12 luni, si dintru acele invetAtun be spune lor ce se tIm-
pla in tot anul. Si plinindu-se dupa potop lul Noe am 350, jail de la nasce-
rea lab vietuind anT 950, au murit, vedendu-si nepoth si strenepotli si fecioril
din strenepotiT seT, care tote era 24,100 de bartati vrestmci, fail muieri, si
fara copiil lor, caril pre atatea erau ; ca precum scrie Berosie, la cartea 3-a
ca tot de gemene se nascea, parte barbatesca si femeesca. Asisderea si copii
acelora dupa ce venea in vresta anilor sei si se insura, tot de gemene era rOda
www.dacoromanica.ro
 <1

Bed plodul dintAnsii. Asa scrie Berosie, ca nice o data Duninecleu seu firea
'fad avut lipsa in trebuinta lucrururilor, care rezema de belsug,u1 si umplutu-
ra lumei, i_proct. §i feciorii nevi o data nu murea inainte de parintil lor, ci
dupe mortea pa'rintilor lor, cu aceesi plodnicie In local urma, fara numai A-
vel au murit ucis, i acesta blagoslovenia all trait, precum scrie Epifanie, 3331
ani, cat neci un fecior nu muria mai nainte de parintii sei, fara unul feciorul
lui Aran all murit in vederea tatane-seu Thara, pentru lauda idolesca carele
insusi cu mintea s'ad aflat de au sleit Bozi, chipuri §i Bozoaie sou dumne-
cleite de jut.
Fost-ad i alte potopuri care versaii pre une locuri de pament, Wt nu all
inecat tot pamentul de odata ca in vremea lui Noe. Csenofon, De potrivirea gla-
surilor, §i alte potopuri pune, Cl slice si le numera asa: potopuri multe au
fost; cel cinteid cu versare cu apd pre pcinzent, care all trait 9 luni, pre vre-
mea lui Ogiges celui vechiii, de demult ; §i pre acesta presemne pre Noe, ca
un pegand el marturisesce a fi, ca mai sus, in cartea lui, pre cel anthill Ogi-
ges stremosiu lui Noe 11 chiama, carele au pazit nemul omenesc in corabie de
potopt, macar ca sfanta Scripture marturisesce ca Noe all fost 13 luni in cora-
bie. Al doilea potopti au fost pre vremea lui Eraclie i a lui Prometh,eid, ca-
rele all trait o luna. Al treilea potopd 2 luni, in clilelele lui Ogiges Atenenul.
Al patrulea potop in Ahinea, trei luni. Al cincilea potopil al Thesaliei, pre vre-
mea lui Deucalion imperatul Tesalia, feciorul lui Prometheid, mai nainte de
nascerea lui Hristos Domnul nostru cu 1540 ani, dupe cum numera Cation si
altii ; pre care vreme tote tera grecesca au fost versata de ape, cat .multe ce-
tati 1i orase all innecat cu omen, cu dobitocele, fara ceia ce au fugitd cu im-
peratul lor Deucalion in munti, papa ce Ovidie, in cartea 1 Metamorfose, scrie:
precum intru acea vreme tote lumen fu stricata de potopti, pentru reutatile
omenilor, iara Deucalion cu muierea sa Pirtha, numai amendol all scapatd de
acea pedepsa, pentru bunatatea lor, si pre urma au Immultitti nemul omenescd
si Inca era prea imbetrAniti, ca Deucalion era de 82 ani. Se-i fi invetat pre den-
sit Themes Bozoaia ca se arunce inainte-si esele mani-sa i dintre acele ose
vor nasce li vor cresce feciori, fetl si fete. Deci fiind ascutit la minte Deucalion
au socotit pamentul a fi muma-sa, iara petrele a fi osele el ; pentru aceea, care
petre arunca Deucalion inaintea sa se facea barbatii, iar care petre arunca Pirtha
muierea lui, se facea muiere: si de aice nemul cel impetritd §i indb,'repnicti
s'aii immultit, ce se dice nem impetritti, red si indarepnicd.
Al sesele potop all fostd atunce cand all rapitd Paris pre Elena de la La-
cedemonia §i au fugitii la Troada.
Al septele potopil all fost cand all versat Faros tots tera Egipetului, si de
la potopul a tote lumen ce all fost in clilele lui Noe, papa la nascerea lui Deu-
calion, acestasi Xenofon numera ani 700, de care scrie cu gresala. Pomenesce
si Plato, in cartea De Fire, in orasul Egipetului, care se chiama Cimilitura
seu gacitura lui Solon celui Intelept, cu preotul cel betran a Egipetului, ca-
ril arunca lene istoriilor grecesci, caci numai un potopti tin minte, de vreme
ce multe potopuri all fost inainte, ilicend o Solon, Solon ! Grecil copil pu-

www.dacoromanica.ro
 46

rueq ,stInte07 .i nime, din tera- Grecesed 4ru-i betreinu, ceicZtOn&lpururea este
minted vostra,,,intru care nu't fled o sciintei ceiruntei ! iproct.

CAP II.
Pentru impartirea limbelor, and se zidea turnul Ia Vavilon, si de immultirea
a multe norode din treT feciorT a luT Noe, in anul de la potop 131, pre mar-
turia lui Berosie, iara de Ia zidirea lumeT, dupa cum numera JidoviT, 1787; era
alliT scriu, aducend marturie pre losif Jidovul, 2243.

In a cincea semintie dupa strasnicul potopil, in anul 131, dupit marturia lu!
Berosie, a Int Iosif si a int Epifanie, dud s'ati immultit rodul onaenesca, din
trot fecior! a Int Noe, si top (meth o limba avea, o limb& scia a gad, indatrt
Domnil si ocarmuitorii lul, calif era 72 mat b6tran1, clatindu-se de la Juunte-
le Liban i dill hotarele Armenesci, uncle se chiama hotarele Ararat, s'ail a-
seclata tot! In tempi! Sewn ce 'pt -all alesti maI desfatate de traiul lor. Si a-,
test camp! acmu cu acel pume sunt in Persia. Acolo ail inceputa turnul Va-
vilonulul, vrend acolo sOst asecle scaunul 011ie' sale, si se supue pi alte ho-
tare subt stapinia tor, si virful turnnlui se ajunga pana la ceriti, pentru se se
numesca Vavilonil a fi cet mat de frunte si ante! intru nemurile omenesci,
si imp6ratie preste tote imp6ra4iile ; si se se pots aprtra de "Durnnecleti dinte-
acel turn, de ar mat fi vr'un potopa. Asisderea au vruVi,--precum marturises:e
Filoni in cartea De lucrwrile vechi, se'si face. nume pi hada vecinica in lame ; seri-
indult si sapandu-s1 tot! numirile sale pre petre si pre carhmiclt, ca din-
tru aceea marturie, socotise se'st zidesca turnul, a crtruia Odd sistresinele
se ajungrt la ceria. Irish acesta trufasa, si de mirat socotela a lor, Dumnepti
o all stramutat, si o aft intors In nemica, precum marturisesce sfanta Scrip-
tura, ca dupit ce Incepura din temeiti a zidi turnul, in sus Inaltindu-1, fiind
tot! In limba lor din nascere jidovesce se4 dupa marturia altora, haldeesce, de
la Adam Patriarcul eel anthiti graia; indata li s'ati schimbat graiul din nas-
cere. Ca, fie-care de ins! intealta limb& incepura a grai, ales cel 72 capitenil
mai betrani, ce era invetatort i sfetnici, prejur turnul a se zidi. Indata, din -
tr'o limb& ce avea, se schimbara si se facurri 72 de limb!, si nu intelegea u-
nul altuia ce graiai gi remase lucrul lor neispravittt. Scrie Epifanie, Cartea I
Tom I, ca si turnul '1-aft risipit Dumnecleil din temelie cu navarnice venturi.
Iara feciorii qi semintia lu! Noe se imprastiara, unit In stinga i altii in drOpta,
tot nemul (hip& limba ce li s'ati schimbat, capiteniile sale, carora Inca Noe
Patriarcul in vista sa le-aft impartit limba in trel part!, precum scrie Berosie.
Asia, Africa §i Europa. §i acestea sunt inceputurile i doveclile semintiel ppi
a norodulut despartite a tret feciorl a lilt Noe, Sim, Ham §i Iafet, In lumea
immultitii, Sim col mat mare (diutru a caruia genealogie Domnul Hristos Man-
tuitorul nostu de mat nainte de Ted, la plinirea vremel, omit adev6rata s'au nas-
cuta), att stapanit terile la Resaritul sorelut, stand pe langa apa Eufratulut, gi
tote Siria Resaritulul cu semintia sa o aft aseclat.
www.dacoromanica.ro
 47
Ake am socotit a fi cu cale sa insemntimii de acel de mirat turn" de la Va-
vilon ce 1-ail facut dupe potopd, cu a caruia risipa si impartirea limbelor ca,
s'aii racut, precum am aretat mai sus.
Nevrod feciorul lui Hits, nepotil reului Ham, ail facut acel de mirat turd"
la Vavilon, precum scrie in Cartea facerel. cap. 11 stih. 3. 4. Acestii turnd in
patra chipuri se socotesce, anteiti r6dacina so" pricing socotindu-se, adeca eel
antoid mesteri, mill era eel mai multi din feciorii si nepotil lui Noe, intre
care Nevrod, Cap si Domn sea cum dice grecii TpioStorvils, a tot lucrul au
fost. A doua, din care se Ikea acel Jaen.: in loc de yard era cleiul si card.-
midile ; asa scrie Strabo cartea V. fila 705. In Vavilon mult cleid se face de
care string]. gramedi ca nisCe stinci, pentru treba zidirilor ce se face de cad.:
midi. A treia, dnpa chip ", ca asa socotise mesterii eel de frunte, cu mijlo-
cul for se facti, acest tur' asa de nalt cat se ajunga la cerid. A patra si pen-
tru care hotara si sf1rsit au vrut se fad, acest turn", in trei feluri se lute-
lege-. antaiu, Iconomul, politic", si bisericesett hotarul si sfirsitul au lost pen-
tru se aiba Nevrod cetate imp6ratesca, intru care se petreca cu mare veste
si cu lauda, precum se vede din cuvintele mesterilor serise la Facere, cap.
11. Hotarul politicil pentru se'si adaoga noun, stapanire Nevrod pre pament si
se tad' pre tare aparare despre vrajmasii set, ea era tiran si se temea de ne-
prieteni, ca tiranii din firea for cunt fricosi, precum dice prorocul. Acolo a--
yea &id, unde nu era fried, ca pre tiran' si cunoscinta luf cea din launtra II
face de se teme, si a avea grija de fug& nime gonindu-1, ce se-I gonesca pre
iusii sunetul frundelor stir-A.16re, cum scrie Leviticon, cap. VII. Hotarul Biseri
cescii au lost ca se asede Nevrod temeinica slujba, idolilor, sa se lat6sca in
lume ; pentru aceea au trebuit se fie acel turn" ca o mirare a lumei, uncle se
se adune_ norodele din lume, ca la un scaun a lui Dumnedett., Tara Dumnedeii
cum s'ad batjocorit de deserta, socotela a lui Nevrod, en aceloralalti ce am
disc mai sus. i atata ne ajunge pentru mai deschisul mintei la randul istoriei
nostrel

CAP, III.
Pertru semintia vi !Amu! Id Sim, §i de chid feciori a la
Elam feciorul eel mai mare a lui Sim, din care at purees' Elamitenil §i
Persil, nem(' cu btirbatie ci cu stapa'nie vestita. Pomenesce de semintia nemu-
Jul Elamitilor, Xenofon, in cartile sele, in care- aerie pentru Chirei imperat5,
fiind monarbil a Persilor, si imperatti mai a Ma lumea ; ad stepanit dupe mar-
turia Cronicarilord de obste, in anul de la Zidirea lumii 4441. Elam Mai se
intelege dupa marturia ski talmacirea jidovesca: tenet'', copilandru, crescendo
intru ant ; din ce socotesc ca si astadi Persil, cum aerie Stricovskie, ca, ail
audit' at urechile sale, find in terile Persilor, in annl de la Hristos 1584,
ca striga la, rugele sele Persil:, Halaelam WI Halalvuhali , cum sear in-
www.dacoromanica.ro
 48

telege b Domne Hali, sett Elam Patriarcul nQstru I ce on pre Elam fe-
ciorul lul Sim pomenescg., orl pre Hali ginerele lui Mahomet carele au
scornit legea turcescil. Cil si turcii ; Halaha Mahomet, §i Persil, cull pi-
tin despb.rtiti de legea lul Mahomet : Halaha Hali, striga. Ce acesta ti a-
deveratt ca turcil de la Elam feciorul lui Sim, si nepotul lul Noe at semin-
tia. Iaril Astir al doile fecioru a lul Sim, se Intelege bine-cvventatil, dupe mar-
turia lui Telitnan Stela ; iaril Remigie Episcopul Antisidorenilor, talmacesce a-
cest name Astir : inaltat. Pentru aceea, dice Dumneclet, la Prorocul Isaia :
Toiagul mane/ mac itsur. Dintr'acest A.sur sunt Asirienii. Acesta at filcutt
vestitii orasul Niniva in Asiria; la care orasu fu trimes Iona Prgrocul. Niniva
se intelege casa Ninevitenilort ; iara Nin se intelege flti, de care vet afla la
Isaia 14. fad, al treilea fecioru a lui Sim, Aran, care se intelege : tengrei §i
naltti ; de la acesta s'all inceput Sirienil §i Damaschinenii ; §i scaunul Siriei
este orasul Damascul, catra care mergenclu Sfantul Apostol Pavel? fu tutors la
creclintil, precum scrie la faptele Apostolilort. 9. La Isaia 7. este 5crisit capul
Aramlenilor; Damascul cetate. Fecioril lui Aram, precum este scris la Facere,
10, au fost patru, anume : Messe, Getir, Hus §i Hul ; de la Mes gi Getir, pre-
cum sun& numele impreunate amendoue la un loc), au esitri,./lfe&zgetii, nerd' mare
gi vestitti, d'asupra mama Caspiei in gura ape Yolgcli, uncle sunt acmu ordele
Astrahanului, subt stapilnia Moscului, de care Irodot, in istoria De eir, §i
evin,t Cur fie De Alecsandru Machedonii, pe largu scriu. Asisderea gt Ptolerneii
§i ,Einea Silvie. Al patrule fecior a lul Sim, Arfaran, se intelege seneitopt sat
risipa; de la acesta at inceputri. Haldeil; si de la nepotul lui Ever, set]. Evra
feciorul lul Solomon, care at filcut Ierusalimul, at esitt. Evreil, adecil, instrei-
nap seu riltilciti1 pe in multeitert Dintru acesta-sI semintie, au esitti Avram
tatill i Incepetura a tots Jidovil, precum scrip Biblia, in carea Facerd 11 Este
dar lucru aeve, ca Hristos Domnul nostru este din nemul lul Arfaran, §i de la
Sim feciorul, eel antela a lul Noe, macar ca au fost gi al cincelea fecior a lui
Sim, din care, diet unit, ca s'at ploditl nemurile Lidienilor in Asia.

CAP. IV.
Pentru Semintia lui Ham.

Ham, feciorul cel mijlociii a lui Noe, at stepilnit acele locuri .ce sunt in
Africa, spre medi-di, Egipetul §i terile Murinilor. Hus, feciorul 'Antal a lui
Ham, at imultit nemurile Murinilor, la hotarele AfriceI, de unde se incepe ves-
tita apa_ Nilul, precum scrie in Cartea Facerd 11. Pentru aceea gi Ptolomet.,
care at scris tots lumea, nemurile Husitienilor be pure In terile de mijlocii. a
Fecioril lul Hus, Saba §i Zevila; din Saba at esitil Arapil §i Sabinit
a carora Culla, Saba as mers la Solomon, se asculte intelepciunea lui. Iara
din Zevila, une nemuri, gi ostrovele Indiei, in latil insirate spre Apusul serelui,
si spre Amiadi-di s'at fmmul itu. Nembrvt sett Netnrot ce se intelege: jute §i
www.dacoromanica.ro
 49

strafnic stdpdn, pre carele Berosie 11 numesce cel anteiti Saturnu a Vavilo-
nulul, fecior lui Hus, din nemul uriasilor, strenepotu lui Noe. Acesta in Babi
Ion anteiii all inceput a stapani strasnicii, cat au silit cu putere de au supus
nemurile de prin prejur subt stapania sa, si pre top i-au impreunat subt o sta-
pilule, cum ar fi subt un trup, a sthpaniel sale. De la acestu Nemrot s'au
Inceput cea Antal sthpanie Vavilonului a unuia In lume, anul, dupe cum scrie
Berosie, de la potop 131. Pentru aceea Sfanta Scripture, pe Nemrot it flumes-
ce tare §i nepregeduitor, venitor inainte lui Dumnedeu ; iara venitor, duph cum
talmacescil unit din dascalii sfinti, se Intelege aice : cu putere §i resboiu sil-
nicii, sed silind pe omeni la ascultare. Ca Dumnecleii 'i-au dat putere ca aceea,
cum slice Daniil Prorocul : Ca Dumnedeil mutd fi, iara intaresce qi internee=
impercitsile. Mesraim al doile fecior a lui Ham au stapanitu locurile pe marea
Rope,. §i pre marea Albd, ce se chiamh Marea din midlocul pamentulus pre
Hugh apa Nilului, care pre urma, 'I-ail clisii Egipetul, de pe Epp Craiul, ca-
rele gonind pe frate-seti Danaa, all stapanit in Egipet am 68, si Craii Egi-
petului s'ati numita Faraoni, precum mhrturisesce prea vechiul istoric Monetan,
in cartea de Craii Egipetului. Tara chci au sthpanitil anteiu partile Egipe-
tului Mesraim, feciorul lul Ham, si asthcli Turcii II clicii ace! pasil Mesraim,
sell Misir, iara jidovii : Mesraim, iproci. Laabim, al treilea fecior a lui Ham,
de la care s'au chiamat Libia, in Africa. Afud al patrule fecior a lui Ham,
de la care sunt Immultite nemurile Moranilor, ce se chiamh Alhudim, In par-
tea Africei la Apus. Enanim sell Anamm, feciorul lul Mesraim, nepot lui Ham,
se intelege : putii sell won't de apci ; acela all aseclat partea in Eghipet, care
se chiarna Tireni, §i acolo all fdcut orasti Tirene, de unde sunt esiti Tiganii ;
§i acesta parte este in stapania Egipetului mai cu bisug. Lhshmu pre altii a
lui Mesraim a-I pomeni, prin scurtarea vorovei ; ca all avut clece feciori: Ludin,
din care sunt Lidienii, al cincelea fecior a lui Ham ; Hanaan, care se talcu-
esce negutitor, acesta all aseclatti acele locuri in Siria, pe marea Alba, unde
este Tirul §i Sadonul, ca Sidonenii §i Tirienii era mai vestiti negutitorI. Ha-
wn all fost Craiii Livienilor. Hiteil, feciorul lul Hanaan, au fricut cetatea
Hevron, din care sunt Hatienti, unde all locuit Avraam. Evusau, al doilea fe-
cior a lui Hanaan all stapanit in Ierusalim §i in Gaya, din care sunt numiti
Gavaonenti, iproci. Asa se sal, cetitoriule, ca Sam, cu semintia sa spre Re-
skit, in Asia cea mare, s'au immultit si all intemeiat locasurile sale, unde sunt
asthcli Persil si Asirienii. Iarh semintia a doua a lui Sarmat, fecior lui Ioc-
tan, nepot lul Hever, strenepot Sala §i prestrenepoth lul Arfaran, feciorul lul
Sim, all facut si all immultit mar! si alte nemuri a Sarmatenalor, a carora nume
se chiama in istorie Bomar 1 ; §i subt acest nume se inchidu : Scitii, Mos-
cani, Serbii, Legal, _Rugii, Litva, Zmuzii, Pomerania, Yolinti §i altil. Tara se-
mintia Jul Ham all tinut cath-va vreme Ora Hananeilor, Egiptul, Etiopia sen
terile Murinalor §i Livia. Tara semintia lui Iafet s'au imprastiat si s'au seme-
nat prin tots Asia cea mai mica, si pre urma latindu-st locasurile sue la Miac11-
nopte, in Evropa, si ma! WO. Evropa.

LEATOPISETELE TOM. 1. 4
www.dacoromanica.ro
 CAP. V.
Nemul let lafet.

DE SEMINTIA I NiMURILE LIII IAFET, AL TREILE FECIOR A LIII NOE. Iafet

se tntelege dupe jidovie iatita sett la(ire, §i frumosii. Acest lafet mai mict1 aft
fost din fecioril lul Noe. Macar ca, cum scrie Berosie, dupe potop au nascut
Noe pe Ionic, iproci, pe caril II trecem a-I pomeni aice. Avut-au lafet, fecio-
rul lul Noe, §6pte feciorl anume : Gomer, Magog, Madian sea Madaim, Tuval
Tiras, Iavan §i Mosoh sea Mesc. Cum scrie Edon, Gomer se talcuesce hota-
rind seu obarsind ; de la acesta Gomer se tragu ambrif. Dintru acesta i Go-
mer, §i nemul Cimbrilor, au edit Nemtit. Iar de la Tevton Craiul, s'ati schim-
bat numele Nemtilor, de le-au OiS Tevtoni §i Tudeschi. A§i§derea, Gofii, Po-
levtii, Litva, Zmuzii, latvezti, Prusii cei vechi, Curienii, Dancenil, Svedii §i
Filandii, tot dintr'acest Gomer au e§itu Magog care se talcuesce: negru, trd-
ind subt cort, ca gog se Intelege cort seu stresinei ; dintr'acest Magog au e§it
nomul Scitdor sou Tatarit tote ; iara din Mari Turcii, precum §i Berosie scrie
la cartea V. ca Magog au meclat Craiile Asiel, unde Turcil stapanescii ; ma-
car ca §i din semintia lul Ham s'au immultitti une orde. Dinteacestmi: Ungurii
sett Hugrii ; de pe apa Hugra seu logra, care sta In tinuturile Moschicescl,
aft e§it Unguril §i trecend peste apa Volga au batut pre Gori sea pre Po-
lovti, ce era locuind pre apa Donului, care se numesce la Istorici Tanais, si
la marea Negra care se chiama Palus Meotidis, pre stremo§ii Litvel. Ma-
diam, al treilea fecior a lut lafet: dintr'acesta sent ploditi Midst, carii stapa-
nescu la 116sarit. Iavan seu loan; dintru acesta sunt e§itt tot nemul Grecilor,
Tara Iavan, de pe jidovie se tntelege ameigitor seu viclenitor ; pentru aceea
Grecil sunt de nemul for vicleni §i amage 1; §i pre acest Iavan, Grecil §i La-
tinil 11 numea Janus, §i-1 zugravia cu doue frunti i cu duoe obraze, unul din-
dosu §i altul in fata. Acest dar, Janus, plodit i 't-au immultit pre Greci,
precum avemu temeinica marturie la prorocia lul Daniil, carele prin acest cu-
.Qnt Ion intelege §i inchide pre tots Grecil ; ca pre resturnatorul §i resipito-
tul Monarhiel, a stapaniei Persulin, ma 11 numesce: Ivan, imperatul Grecesc §i Ma-
chedonesc, care au fost Alecsandru Macedon ; ca acesta au batut pre Darie Monarh
a Persilor, §i au stapanit Ora Persilor §i Babilonul. De care Quint Curttus (cartea
IV si V), De tacrurde lui Alecsandru-cel-Mare, §i Justin (carte XVIII), Dtodor
S c 1 II, scriu pre largu. De acest Ion, se numesce Mare ce'i dice Iorndut. Fe-
cioiil lul Ion seu Iavan. acestii sunt anteiu Chetim, adeca batend, din care all
egit Machedonenii ; prea ne areta deschis cartile Macaveilor, ea mai de malt,
pi ecum scrie §i qtefan istor cul, §i Carton, (cartea I), nu iati chiamat Mace-
d nem, ce Machitenii, jidovesce, iara grecesce Macheti; iara cu vreme seu chia-
mat Maceton sea Macedon.
www.dacoromanica.ro
 51

Al doile fecior a lul Iavan, Eleca, din care au purcesu Eold, In Asia mica,
acestii sunt Grecil cel mai alesi.
Al treilea fecior Tarsus, care au facut oral mare in Meta, Tarsul; si Ci-
licienif au ploditti nemul Asia
Al patrulea fecior a lut Iavan, Dadanen, au plodit fn Epir, pre Dadaneeni,
si dintru acest Epir au fost acel vestit Pir, imperatul Epirotilor, care au fost
Romlenilor puternicu. Arbanasiz, Epirotl sunt. Asisderea de acolo au fost si
Scanderbeg Castrzot, resipitorul puterii Turcesci. Si astacli Turcii, dintru acel
Epir facu ostasi mai resboinicl. Dintru acestii Dadanent au stapanitu ostrovul
Bodosul si multe limanuri, sell scale in Asia, in Evropa, si In Italia, din carii
sunt Ciprienzi, Crttiend, Calabrzenii, Sicilzend, Maszlzend, iproci ; si s'au Inmul-
titii cu nemul grecescu. Toval feciorul lui Iafet, din care s'au plOditu Halzbieniz ;
si acea parte de locil a Halepiendor este numita in Asia, de pe orasul ce se
chiama Halep, unde sunt vestiti munti pentru argintd si ferd. Pentru aceea si
la Facere (IV) pomenesce Moisi: «Toval ce aft fost anteiu mester de fer, cu
megiesie aprope de Halepieni.» Iverd, din Asia, caril au in terele for de agiuns
de tote mademurile, si cu acele top se zabavescu ; pentru aceea au si porecla,
ca Iveri se intelege de pre latinie : sepcitoK. Acesti totl pe urma, Iveril, cu
Domnul for Iraclie, precum marturisescit unii, au mersu cu vase pe marea A-
(hid, si pre marea Albei, din Asia, prin Ora Grecesca la Ispania, unde au pus
&ache la strimtorile marei dot stalpi, caril despartu Ispania de Mavritania si
de Africa. Si veclend Ivern In Ispania ca si in Ora for ming bogati de made-
muri, aurti, argintti si fad, precum scrie Tustin, cartea XLIV, s'au aseclatit acolo;
si aceea parte a Ispaniel au numit'o Iverie pre numele lor. Acestii pre urma
impreunandu-se cu Frantozii, ce se chiama mai Inainte Galatem si Celtieni,
facendu-se si impreunandu-se din dou6 nemuri unul, adeca, tot un nemu, Cel-
tiverip cum s'ar slice Celti si Iveri; si asa lverd din Asia si din Ispania: Cel-
tiberi se chiama, din Toval feciorul lul Iafet se tragti. A.seclatu-s'au pre urma
multe nemuri In Ispania, cum era in vremele vechi, de -s1 cauta omenii locurl
mai bune de train, de se muta de'ntr'un loc la altul. Ca Africanii, Arapa,
Mavritand, Cartagenii, Romlend, Francis, Gotti, Gepitii, Franton, Ttmbrii,
Humnzi seii Ungurii, Yanclald, Eland, si alti stramost a Frantuzilor, Nemtilor,
Slovacilor, si Litveni, adese se radica de mergea intr'acele parti a Apusulul,
ca la locuri bogate si calde si de odihna. Si care nemd era mat puternicu acela
se asecla. C'asa era de cinste bisugul acelor locuri, pentru mademurile, auru -
lui, argintulul fn Ispania, cat Hanibal Cartagenul pand au stapa,nit acolo, in
tot anul lua sate doue-spre-clece butt de aura venitu de'ntr'acel munti, precum
marturisescit de aceste Plinie si Tustin. Mosoh sea' Meseh se intelege de pe
jidovie pe latinie : treigend la arcii, sett cum tMcuesce Teliman Stella: latind sew
impreistiind ; «Al sesele fecior a lui Iafet, sea de pe trasul arcului, au tatin-
du-se in hotar departe, se numesce) ; acesta este mosul si patriarhul a tot ne-
mul Moscalalor, a .Rusilor si a Lesilor, a Volanilor, a Cechalor, a Maourilor,
a Bulgarilor, a Serbalor, a Horvachlor, a tuturor norodelor care graescu Sla-
vonesce. Twos al septele fecior a lu>< Iafet se intelege : stricator, ristpitor ; a-
cesta au Inmultit nemurile Tracalor, pre care o sema de scriitori de pament ;
www.dacoromanica.ro
 52

Tirigefii, le dicu. Acmu tote acele norode le staphescd nu* locuitoril aceia
graescu grecesce, turcesce, slavonesce, si pre la orasele ce'su pre mare, graescii
si italienesce. Orase, mai alesu acolo in Tracia: Bizantia este, ce se dice acmu
Tarigrad, ski cetatea lui Constantin; Pera ce'l dicu Galata, Silivria, Nicopol
§i Odriul §i altele. Asisderea scrie Berosie, cu dovada la cartea V, precum
Tiras facend Tirul au asedat limanurile, scalele mare!, si au asedat pre Traci
dupe numele seu, pe vremea Be Hi, al doliea fecior a lul Nemrot, Craiului de la
Vavilon. Iar ce scriu unit, alesu Stela Teliman Signenul, precum de pre numele
acestui Tiras s'a dis ape! NistruluT Tiras ; ci acestui lucru noi stamd impotriva;
ca macar ca Nistrul, apa care se chiama la istorie Tiras, se incepe din Mun-
tii rusesci, departe de Tracia, iara cade in Marea Negra Nistrul, aprope de
Traoia. lard mai multu socotescu ca Genovezii, calif locuia in Crim, caril si ce-
tatile ce sunt pe locul Moldovei le-au facut, seu de altii mai dinainte facute
si ei le-ail stapanitii, Si pentru mare repediune a Nistrului 1-ail disil Genovedii
Tiras ; ca italienesce Tiras seu Tirare se intelege feigetare, §i acesta apa Nis-
trul, unde alerga printre stinci asa de iute ca o sageta din arcti.
Feciorii lui Gomor, a celui mai mare fecior a lui Iafet, a fost trei: Ascanie,
(pre care 11 numesce Moisi, la cartea Facerei X: Ascenet), Rtfat §i Gomor. De
la Ascanie, precum top istoricii jidovesci intr'und chipil marturisescd, ad OW
tote nemurile nemtesci, earn enteiu se chiama Ascani, pre mina adhogend de
pre nemtie, le-ad dis Descani, mai pre urma Dmsconi, §i Tevtoni. Pomenesce
si Omer pre Ascan ti tera Ascania, la sfirsitul a doue chili a HMO, intro
alt! Domni ce all fostu venitti inteajutoril improtiva Grecilor la Troada. Dec! pre-
cum s'au pomenit de nemuri si norOde, ca se muta in alte parti de loci' si schim-
ba locurile unul cu altul, seu ai suite din hotare mai bune, asa si Ascanil
urmasii lui Ascanie s'au mutatu in alte locuri; seu cercand alte locuri mai bu-
ne, sell neputend trai de asuprela altor nemuri, parasitu-'si-aft mosia sa., Ca
Savelic §i Irodot cu vestiti si vechi istorici, scriu cu dovada de urmasii aces-
tui Ascan, ca Timbrii, urmasii lui Gomer, din care era acest Ascanie fost-ad
isgonitI din Asia cea mica de Alcat craiul Lidiilor, ce mai curend de bunk vo-
ie s'au mutatti, pesemne din locurile sale, si nu numai Timbrii si Ascani! sell
Tescanii, nemtii, ce si Sarmaiii, §i Getii Dacti, unde suntemd not Moldovenii
acmu, Alanii, Gepip, stremosii Litvenilor, Saqit sail Saci §i Htnifiemi, top
dintr'un nemu sunt, de'ntru amendoi fecioril lul Iafet; unit din Gomor, altif din
Mosoh ploditi, Impreunandu-se cu puterile lor, la un locu, din Asia Res,'ritului
spre Media-nopte, tragend anteiu, s'ail asedatti d'asupra marei Negre, care ce
chiama Illeotts, in care cade apa Donului din partile moschicesci, la Azac in-
tra in marea. De a carora asedare la un locu pe acele vremi, frumosil all scris
in stihurl grecesci vechiul Dionisie poeticul:

To p.ey rcpbs Bopiriv teutvoattiva cp5Xa vgpovrat

llokket !Ica' iWric, MaulmSoc is ar011a Atilvv;
repp.avol, l'app.citat rE, Fitat D' eip.a, Bacncipvat re.
4ax6Iv t clansto; otta, xai caxijevres 'Akavool.

www.dacoromanica.ro
 53

Care a§a se intelegu pe Romanie:

Multe nernurI se atingry pe locurile ce-'sty pe 1tngY Meotid,
NekricI, si GeV, 1i SarrnaTI, i Bactardi,
Scaunul Dacilor, i puternyce pepturl a lul Alan.

Aretaiu dera pdna aice, cu multe 'lemur] de unde a e§itu §i Dacn, caril ad des-
calecatu locurile Orel Moldoviy §i terey Muntenesci: de la partile terilor, despre Re-
serit spre Miaclia-nopte. Tara vomit mai scrie de Dad, §i de alte nemuri, ce au e§itu
tot dintr'o semintie. Din Gomor, al treilea fecior a MI Gomer, nepotu lul Wet,
strenepotu lul Noe, Goth cey resboinici, sotil Cimbrilor, §i megie§1 Tor: IatvejiI,
Aland, Polovcii, Pecinga; iara numeral for cu Togormu Cnezul Tor, 14, pre-
cum scrie Filon, §i aceste in trek sute de any dupa Potop. Dupa amestecarea
limbilor la turnul Vabilonulni, deca se inmultira semintyile, au trasu in partile
spre Miacli-nopte din Asiria, phyla dupa catava vreme au vemtu in campiy ce se
afla la Marea Ntcgra §i Morta, caria eI cltcu istoricil Meotzdts, precum scrie In
scrisorile vechi. Pontum Euxenum §i Palus Meotielis, acest flume are Ma-
rea- Negra. Acolo inteacey campy, indelungate vreml petrecendu, semintia §i
urma§ii lul Gomer, §i a luy Togomer, stramturyle marei Negre, unde cade ie-
zerul Meotidulul in ininsa, iau dis Gonterium Bosforon; §i pre urma, dupe Gre-
cie : Chinteriunt, §i Timerium. De pre numele seu '1-ati numit pre urma aceia
singuri Ttmerti, §i pre urma cu vreme Timbrt s'au chiamatii. Iara pre urma,
neputend iticapea, ca, se inmultise de nu maY incapea inteacel campy, s'ati im-
pra§tiatil cine0 cu povatuitorP, sel in alte par 1 de lame ; uniY au trasu la Apus
§i s'au ageclatit deasupra Propontulul, pre malul Asiel, unde cade Marea-Negra,
la Helespont, Marea Traciel, la Tarigrad, la Galata ci la Halcidon. Altil s'au
a§eclatu in Tavrica, unde sunt acum Tataril Perecopului §i Mancop ci Kefa ci
Crimul, vestite ora§e. Altil in Tracia au trecutd §i in Dacia, unde suntemii nol
Moldovenit §i tera Muntenescii. i de acei Cimbri, cad au fostu apope de Grecl
§i avend indelungate resboie cu den§iI, Omir, intru Iliadele sae, Apolonie §i
altil in stihurl grecescl §i latinesci, scriu pre laze'. Altil pe apa Donului, ci
pe apa Volgat, in carpi a trai s'au alesu ; altil pe apa BuhuluY, caria el clicu
ca se chiama apa Buhulul Hipanes, precum dice Ptolometi ci Solin, §i pe Ni-
pru, pe Desna, pe Sosa, iproci s'au la itu. Iara alp aft remasu pre loc, unde
§ecluse de'nteiu, alesu eel mai betranl, caril nu puteau, nici li se cadea se am-
ble, retacind din locu in locu, tot pre langa Marea Negra, §i pre langa iezurul el,
sf aceia tots remasese : Gott, Geptdi, Poem?, §i Pecingt §i Polovp, de pe ye-
natorie, de pre prada o§tesca s'au numitu ; pre urma altil §i mai departe, spre
Miaclia-Nopte tragendii, s'au meclatu unde-I acmu Bolinul, Podolia §i Lava ; altil
spre Marea careia '1 clictt Mare-Balticum §i Veneticum §i Marea-Prusescd s'au latitu
pre acele locurl, unde's acmu Finlurtflzl, Sveda, Litva, ZmuziL, Carsa,Prusacti vechi
§i Danieniz, caril tots din Iafet §i din Gomer feciorul seu au e§itu SchimbatI cu
lymba, de la turnul Vavilonuluy. A§a dar vom se aretam nemul Dacilor, caril au e§itu
la local acesta a Moldovel ci a Orel Rominesci, de unde §i cum au nemeritu
pre aceste locurl. Ne-au cautat §i pentru alte nemuri, de inceputul for a scrie,
cu zabava cetitorulul socotimu, ca de aice ne va ajunge a scrie pe rand mai
www.dacoromanica.ro
 54

mult pentru Dap, ce nem au fost ? ca ni se pare eh am scris deplin, care nici
la un letopisetu, a terel nostre, nime n'au amelitat macar cat de pupil de
aceste ce am scrisu no!, cu multa ostenela, din ore ate cartl straine.

CAP. VI.
Pentru Dacil depre aceste locuri unde'i acum Moldova si Ora Muntendsca.

Eara la ce anti s'ar fi ardatu Dacil pre aceste locuri de la zidirea lumei, cu
greti e to a se adeveri, de vreme ce nime alesu veleturile n'au scris; de au si scris
in a nu se tocmescu : dud intr'un chip Grecil, intr'alt chip Romlenil socotescu
[mil de la zidirealumei; iara cat amu pututu afla nu amu lasatu se nu scriemu Pome-
nit am ma! sus ca immultindu-se nemurile in campii despre Marea-Negra, cat nu Inca-
pea in locurile acele, s'au reschiratu ; iara Dacii-Getii, carora le dice Curtius, scriito-
rul vietel lul Alexandru Macedon, Daha, SahY, Geti, Masageti, fiind cursul a-
nilor de la zidirea lumei 5400, au nemeritti pe aceste locuri. Eara de unde 11
s'au dat acest nume Dad acestor nemuri, ce au descalecatii pe aceste locuri,
scrie Strabo istoricul dicend : nemurile despre Resarit mal vechi cleat cele
despre Apus. Scriu unil, precum aceste nemuri ce as nemeritii intr'aceste parti,
Ii s'au dis Dad §i Davy, ce se intelege de pre limba gTecesca Sals, adeca res-
boiu, ca era acest nemn a Dacilor forte resboinicii ; precum si Getilor de pre
GesY, care se Intelege paleta lunga, ca Gesi, precum au soils Criton, este
barna lunga sea paleta lunga. Si °data cu Dacil s'au asedata spre aceste lo-
cuff si Getii, insa el mat spre Resarit, unde este Crimul acum, iara Dacii maI
spre Dunarea si maI spre Ora Nemtesca, precum marturisescu cetatile si ora-
sele lor, care se hotarescu tot in slovele Dava, cum '1 Sergi-Dava, Deei-Dava,
Marci-Dava, adeca Dava lul Sergie, Dava lul Dacie, Dava lul Marco, iproci. Eara
Getil era maI cunoscutl Grecilor, deal Dacil pre atuncea, cad' Getil maI a-
dese trecenda scursurile Dunarel, in Dobrogea fuel marl pradl, si in Tracia si
in tera Grecesca. Dion Pruseu Cufista, prea invetatti, ati nemerit in pantile a-
cele, unde erau asedati Getil, precum marturisesce Filostrat, ce ati scris is-
toria De lucrurile Getilor. Nemul acesta, vechil Dad sea remasita Getilor ; ca
tot o data sunt sciuti Dacii, Getil, si Gobi, rmarturisesce Topeltin din Dion,
la viata lul Donee, iproci. Eara hotarele Daciel despre Besaritu era apa Nistrul
ce se chiama Tiras ; despre Ameda-di Marea-Negra i Dunarea; despre apusti Pa-
non'a, unde acum Buda; despre Meda-Nopte Morava i Podolia in craia Le-
sesca, unde este si Carnenita. Sunt ore -care istorici carii daa si Podolia si
Cunpil peste Nistru, pana in Buh, si peste Dunarea Misfile amendou6, unde
dicemu maim Dobrogea, gi o parte dP /Uric, se fie tot de Dacia. Pre uu nemu
ce be dicu BoiX, TauristY si Seordita, ce au esitu din semintia Frantuzilor, si
tram pre Blip apa Sava gi Drava ; improtiva acestora s'au redicatu Dacii si
'I au supusu ; ce pre urma, inipartindu-se Scordestii s'au imprietenitti cu Dacii,
si prada in Dobrogea si in pantile Panoniei, unde-I acum tera Ungurosca ; de
www.dacoromanica.ro
 55

aceste marturisesce Bonfin. De acesti Daci pomenesce Quint Curhus istoricul

de faptele lui Alexandra Machedon, cum am scris mai sus, insa nu acea A-
lecsandrie mincinOsa ce-i pre limba Romanescii pliue de basne. El scrie ca
sunt venitt, Sahi, Da hi Geti, Masagetd, tot un nem, child inca lumea tota era
mai rara in omen' ; si dinteacesti Dahi, not clicemu Dad, precum dies si Grecil;
iara Latinii §i Le§n qua Dati, din care nem sunt Sa§ii din Ardel. ySi era §i
aice in tera la Rol Sap, pana nu de mult ; era la satele cele hanescI in Bu-
giac, i acum sunt de le clicu Testabani ; se trag de acel nem, §i au marl
istorici marturi. Limba for era a§a veche era, de la impartirea limbelor de la
zidirea turnului Vavilon. Au price Sa§ii cu Nenith : carii sunt mai vechi de
din§ii ? Sa§ii clicu ca Nemtii au luatti hinba de la din§il, iara Nemtil clicu ca Basil
de la dinpli au eptii, din Sacsonia ; ce aceste price le lastimu la dinsil ; noT nu
mai pomenimit cat slujesce randului nostru la scrisorea letopisetului nostru
Acesti Dad sea Dachi, cum am aretrit mai sus, cu 400 de am de mai na-
inte de nascerea Domnultn §i Mantuitormlui nostru Isus Hristos, s'au a§eclatu
pre aceste locuri, §i avend megia§i pre GO., impreunandu-se la un loci tre-
cea Dunarea, §i multe prach si stricaciuni facea in partile stapanirel Romulul,
ca se facea cu totii cri la doue sute de mu de 6ste. Eara August Cesarul an-
Vein imperata al Romulul §i a tota lumea, dupe ce s'au stricat §i s'au mutat
stapanirea Romului cea de ob§te , pe a chuia vreme s'au nascut Do m-
nul nostril Isus Hristos, precum dna biserica nostra in sera nascutului : Ay-
rycT roam Haue.tentyiyuty Ha 3CM1', adeca : August insu0 stapcinind pre pd-
ment; acest imperat August Cesarul au pornit in protiva Dacilor Oste 50,000
cu Hatmanii set Curio, §i pe urma cu Lucid, care au strebatut cu Wile Rom-
lenesci 'Ana la marginele Donului §1. la Marea-Negra, §i abia au supus pre
Dad subt ascultarea imperatiel Romului, de ail cautatil Dacil a dare bir la
visteria impel Opel Romului. Iara scrie Loan -cel-Mare in istoria De norode, cli-
cend Gotti la ostrovul Scandinavia sea Scandia, curend dupe potop s'au age-
data. Earrt Amian Marcel, la cartea XXVII; cu secotela tuturor scriitorilor ani-
lor, precum : Dacii sunt mai vechi decat Ungurii veniti la Ardel §i in locuri-
le aceste uncle suntemu not, ca in vremea ce venise Dacii pre aice, nu era in
tera Unguresca nici unu Ungur ; iara Dacii cu cate-va sute de and mai nainte
de Hristos, cum am scris mai sus, au tinutu aceste locuri, pana la Trajan im-
peratul Romultu, precum vomu scrie la rindul sea. Si Flip tatal Jul Alecsandru
Macedon, precum marturisesce lornand, legard pacea cu Goth, 'p-au luat
femee pre Scodopa fata lui Gott/ craiul Gotilor, cum cu legatura aceea sa'§I
intaresca imperatia Machedoniei. Earl Dacia, Slice Iornand, Dacia cea veche, care
o stapanescu acum §1. norodele Gepichlor, care loc sta in vederea Misiei, ce I
cliceinu Dobrogea, acum peste Dunarea, ca c'un brae impregiurata, doue cal nu-
mai avend, aceste loaum ca s'au chiamat unde-I acum Moldova si Ora M in
tenesca, §i Ardelul, care §i luhe Capitol, la Viata lul Macsim, §i Elie Si artu
intru Tri tta ha, Anton iinperatii Romulus, §i Pulp Melanchton, tot a§a mar
turisescfi, de clicu : Data era uncle sunt acum, qepte cetat I,; cu carii si Martin
Itoiler, clicend : Se socotescii Ardelenii, de resboiraci Evropa acestia, en Moldove-
na fi cu Muntenif sent veal Dad. Marturisesce §i Ieronim Canin de Daci
www.dacoromanica.ro
 56

clicend : Get sett Dacil tot local au staxinit, care include astadi Ardelul, (era Mol-
dovef fi (era Muntenesca. Ear& nu multa vreme trecend dupe mortea lui August Cesa-
rul si altor imperatil Romlenesci, in anul de la Hristos 88, in chicle lui Dometian
imperat, s'au roco§itti Dacil asupra imperatiei Romului: trecend Dunarea lovit-ad
cu ostile in Dobrogea, unde era Ulpiu Sabinul, deregator de la imperatia Rd-
mului, de paza despre Dad, si pradara Dobrogea peste tot, si omorira si pre
ace t deregator, ce era de paza, cum s'au pomenit ; ear Craiul Dacilor era a-
nume Decebal. Ear& Intelegend Dometian imperatul Romului de rocosirea Da-
cilor cu Craiul lor, socoti se nu remaie in ocara numele sea de Dad, fiind bir-
nici lui, si au purees cu osti asupra Dacilor, avend Hatman ostilor stile pre Avr:lte
Fuscu, §i sosind la Ririe, indata lacuna pod de vase legate cu cosuri pline de
petra peste Dunare, si de Sirgu trecu cu °stile see §i Fuscu §i Dometian. Earl
Dacil Inca fiind gata cu Decebal Craiul lor, la Dunarea le-ad e§itti Inainte Rom-
lenilor, §i (land resboiii de ambe partite, cu multa versare de singe, remas-au
isbanda la Dad, si luara tota tabara Romlenilor, i s'au intors Dometian im-
perat cu multa rusine la Rom. Scriu unit de clicu, ca Dometian vrend se'si a-
copere ocara, si se Old ca el au biruit pre Daci, poruncit-au se'i iase in intim-
pinare tot orasul Romul, ca unui biruitor se-i fad cmste ; ce mai mare ocara
§i batjocora au adus asupra sa Dometian imperat cu acea fala a lui mincmosa.
Nu au mai cutezat apol Dometian a face resbaiu cu Dacii, ce inch ad legat
de le da si bird Dacilor, si au luatu bird in doue-cleci de and si mai bine Dacil
de la Romleni, pang att statut Trajan imperat Romului, de ad batut §t ad spart
pe Daci de pre aceste locurT, ca prada Dacil terile ce era inchinate la impe-
ratia Romului ; pentru acea au Waal bird, precum §i Lash §i Moscalii pand nu
de multu, ce acum in chide nostre, da cojoce Tatarilor, se nu le prade terile.
Eara pecetea Dacilor era dol lei cu guile caseate unul spre altul, §i deasupra
lord era corone cum se vede aice :

,..(°,:4_C'n..(M_Cfa...,(6-.4-

Trait au Dacil pre aceste locuri, chid sute §i mai bine de am ; deci s'au re-
sipitu Dacil de pre aceste loculi de puterea Jul Trajan imperatil, ce au venitu
asupra lor.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VII.
Pentru imperalia Romu lui §i pentru hotarele et.

Imperatia Ronan lui, caria in putere §i in latime n'att fost nicl o imperatie
de cand este lumea, citesce istoriile Romulul §i a lumeT §i vet afla de ma-
rimea et, §i alta mat mare imparatie de cat aceasta n'au fost; de acesti impera-
tie afla -vel §i la proroci, ales la Daniil, cu deslegarea visulul lut Nabucodonosor im-
peratul Asiriel. De acesti imperatie cant& §i sfanta biserica nostra, in sere, nascerel
Domnulul §i Dumnecleul nostru Isus Hristos : Aarywr e4iuo aogaivrayiyuty lia aim),
adeca; August singur domnia pre peiment, iproci. Acest August imperat ROmu-
lui Mt statut cel anted dupa stapania cea de ob§te, de sfatuia Rtimul cu ob-
§tie. In clilele acestui s'au nascut Hristos Mantuitorul limit, din Prea-Curata
Feciora Maria. Numele sett se trage de pre ora§ul Roma, not clicem Roma,
care ora§u este in Italia pe apa Tibrultu ; iara inceputul imp6ratie1 acestia este
din Troada, care o att risipit-o Elinit, avend multa vreme resboid ca Troadenit,
pentru rapirea Elemi sopa lul Menelad, de Alecsandru, feciorul lul Priam impe-
ratul Troadei, pentru care femee se o intorca Domnul sett, de unde o rapise, pururea
sfatuia duol domni din Troada, anume Antenor §i Enea ; ce mazdind pre altil
domni sfetnici feciorul lul Priam, se nu dea pre Elena, s'ati traganatti sfada pant%
la stingerea de tot a Troadel, §i n'ad haladuit nime altul, nict in cetate nici in
olatele et, fara acesti duos ce s'all pomenit: Antenor §i Enea cu glotele lor,
ofi ca scia Greeii sett Elenil a acesti dot Domni sfatuia spre bine pre Troa-
dent §i 'T -all lasattt de nu 'i -all gonitti, or et cunoscend la ce trage lucrul s'all
pazittt de vreme, §i ad e§ittl cu otnenil set, §i s'ati incarcatu in vase, §i s'att dusu in
lume. Dect Antenor ad descalecat la Venetia pre pamentul Italid ; iar Enea pogo-
rand mat jos, ad abatut ears la marginea Italiel unde domnia Latin Craiul, o parte
de Italia. Indemnat §i de p,.orocii for paganesci, all inceput sfada cu acel Craiu
anume Latin, dupa a caruia nume se numescg Liinba latinesed. Nu era acele
locurl pre atunce cu omeni de§I apclate §i singur Craml imb6tranit de Mile,
numal o fata din trupul sell avea §i era logodita, dupe un Domn de Italia, a-
nume Turnus, §i'l era multi Domni de Italia neprietint ; pre aceia Domni 'I-au
tras Enea in partea sa impotriva lul Turnus, §i a lul Latin Craiul, §i cu res-
Ude, cu multa versare de singe all biruitu pe Turnus, pan& ad. §i pent Tur-
nus in resboiti. Dect all cautat lui Latin Craiul, a primi pre Troadeni in Ora
sa in Italia, §i pre Enea ginere in locul lui Turnus, ca. int Enea II murise fe-
meea de groza, cand all veclut din tote partite arclend cetatea Troada. §i s'au
facut Troadenit mo§nent Italiet, a§eclatt §i legati fntre sine, se traiasca Troadeni1
pre limba §i pravela de giudete a Italienilor, §i Italienil se primOsca boil §i
rugile, §i obiceiurile de biserica a Troademlor. Deci din Enea §i din fata lui
Latin Craiul, sunt din semintie in Semintie nascutt duol flag anume Romul gl.
www.dacoromanica.ro
 58

Rem. Ace tia au urzit orasul Romul, pre jumetate Romul si pre jumetate Rem ;
si inca nelnaltate fiind zidurile au venit intr-o cu Rem se vacla sporullucrului
frati-ne-seu dincotro zidea Romul, si vrend se faca saga, an sarit peste zidul
frati-ne-seu ; iara frate-sea, in loc luand semn si piezi rei orasului, apuca un
fusee si lovi pre frate-seu Rem prin mijlocul trupului si caclu mort la pament;
Iarh Romul stand deasupra trupului an clis ; Aga se petreca tott cant ar vrea
se sue zidurile aceste! §i au remas singur Romul urzitor orasului si Craiei ; dupe
a caruia nume este orasul _Roma, sou Romul, cum clicem noi, si dupe oras si
numele imperatlei. Fost-au acesta imperatie d'inceputul el subt Craiul Romul,
Craiul cel de'nteiu liana la Tarcvinae Superbus, adeca Mandrul. Iara un fecior
acelui Tarcvinie Mandru1, au facut sila unei Domne, la casa ei, nefiind Dom-
nul seu a cash, si dupa acea sila, acea Donna anume Lucretia, din pat nu s'ati
culat, ci de sirg au scris la barbatul el, uncle era, si la un unchiti al seu, ce
era vestit sfetnic si senator la Rom, anume Brut, se vie cum mai de sirgu la
dins& cal despre morte ; si deo, venira si intrara in casa unchiul acel femei
si barbatul el, era ea au clis : nu ve apropiatt de patul meu spurcat de fecio-
rul lut Tarcvinie, ce de este trupul sad, nevinovatiet mele mortea mea va fi mar-
tur 1 y8i scose un cutitt de subt perina ce-1 ghtice de acea treba, si s'ati lovit
in anima si dupe cite -va cesuri ail murit, ca n'au g'andit de morte ca aceea
nici bhrbatul, nici unchiul, ce liana a navali se apuce cutitul, ea s'ati Injun-
ghiat. Facutu-s'au ozav mare in tot orasul de fapta aceea, aretand tuturor cu-
titul crunt de sangele nevinovatei femei si min, si statu tot Romul si olatele
de au jurat cu Brut, ca sa nu mai sufere Cram peste insi mai mare. Iara
Tarcvinie imperat, urit si para sit de tots sfetnicii si slujitorii lui, pentru spur-
cata fapta, au fugit la Frantuzi, si de la aceia luand ajutor s'ati ispitit cu
sila se apuce imperatia Romului, ce tot in desertu: s'au Mors gonit si risipit
si n'au mai dobandit ce au perdut, in viata lul, nici el nisi altul, si de atunce
s'au carnmit area imporatie tot cu sfatul senatorilor, liana in August Cesarul,
cinci sute si mai bine de ani. De mirat lucru ca acesta imperatie, la statul si
latimea ei cat au venit tot Intr'acele cinci sute de am, din carma sfetnicilor !
i alegea ei cu sfatul, din an In an, cate-duoi mai marl, carora le clicea Con-
sult, adeca capetele sfatulin ; si mai mare era acest nume Consub, de cat am-
perator, ca acest nume imperator era a Hatmanilor, earl' mergeati in vr'o par-
te cu °stile, iara data se mtorcea a cash, nu se mai chiama imperatori, ce era
pre numele seu se numea. Imperator se slice poruncitor ; era pe urma pentru
isbanch ce facea acea imperatori, s'au numitu imperatia, si au exit mai mare si
mai de cinste numele, imperaplor de cat a Crailor. Hotarele acestei impOratii
a Romului, mai necoprinse sunt, ea nu cu munti seu cu ape curgatOre, cum
vedem acum ca despart craii de craii si imperhth de imperatii, ce din tote
partile au fost hotarul mare Ocenul, care incungiura pamentul, inceptind din
partile despre Mh(lia-Nopte. OcOnul cela ce incungiura Englitera, si tot acela
Ocen si despre Apus si despre Hispania, si Portugalia, si despre Apus se tra-
ge tot acela Ocen, incongiuraud tot paniOntul despre Amiacla-cli, pe dupa A-
frica, not clicem barbareclii, pan& vine in Marea Rosie, care este intre E-
gipet si Arabia. Cate imperatii, trail, domnil si terl sunt de be incungiura, 0-
www.dacoromanica.ro
 59

cenul, precum s'au pomenit mai sus, tote subt ,a,scultarea imperatiei Roam lilt
au fost. Inca mai spre Resarit de la Marea-Rosie, de la Ocenul de A.meda-di
taind pe uscat : Arabia, Asiria, pana la muntele Caucas, intre HindiT si Par-
thii pana in Marea Caspiel, cu Armeniile am'andoue si cate ten sunt intre Ma-
rea caspieisi Marea-Negra, Giurgii, Mingrilil, Cerchezii slake ten, si de acolo apa Do-
nul si Volga, tote subt ascultareaRomulul au fost 1Si de la Tartaria cea mare, ce
se dice acum Iozbec, Hanii cei man de la Rom luau steg de Hanie. Numal cu
India n'ati Inchiat lumea tote. despre Resarit ; si vinea si de acolo multe ten
se se inchine, ce de in o vreme nicl sil mai primea de la locun asa departate.
Si unghiul cestalalt in Ocen, unde sunt acum Svedii si Danil, si unghiul mai
spre apa Rinulul, pre aceste ten Nemtesci, (ca si Svedil si Danil tot Nemti
sunt si un nem), nu 'T -ait putut supune nits Intr'un chipu Romlenii, pana la In-
dreptatul acei imperapi in multe parti. Si cata 6ste an perdut cu Nemtil ba-
tand resboe, cu cea parte de lume, nu o ar fi perdut. Ina numai o parte de
Nemti supusi n'au fost, era cat tine apa Rinulul si acele ce sunt peste apa
Rinulul multe locuri aft fost supuse, cum si Englitera, Frantuzii, si tota His-
pania: Cada acmu cu cugetul intru bad multimea si latimea de lume, cate imp6ratil
marl sunt acmu, cum este Englitera, Frantusul, Hispania, Nemtil 'Ana la Rin, A-
frica, Fetid, Afri, Livia, iproci, tot Egipetul, Habesh si Imperatia Asiriel, Per-
sul, Armeniile, Capodacia, tote, Grecia, si Macedonia, Ilina, Dacia, unde sun-
tera not acmu, si alte ten si ostrove, si pre (hen, si pre Marea-Alba, si pre
Marea Negra, si pre Marea Caspia, la tote acestea esia Pasi de in Rom, in
unele pe un an, la altele pe trei anI, si mai multi, care nul mai pomenim a-
nume terile si olatele. Pasii esia si la Ierusalim la terile Jidovesci tot de la
acesta imperatie, cum scrie si la Santa Evanghelie. 0 sem& 1e ten mai de-
parte subt crai birnici el lasa, ales la Africa, Eghipetul, Armenia ; iara la cele-
lalte, cum este Hispania, Frantuzii, Nemtil 'Ana in apa Rinulul, Italia, terile
Grecesci, terile Ierusalimului, Anadolul, ostrovele tote, cu senatoril sfetnicil
Romulus se ocarmuia, pentru ce au cliS unii filosof a lul Pir Craiul Epiroti-
lor sea Arbanarilor, cand l'ati trimes in solie in Rota, Ca au vedut sfata de int-
perati adunatii. Ce cat ne trebue la rindul istoriel nostre, ne ajunge atata si
de imperatia Romulul.

CAP. VIII.
Pentru Italia, de unde ail exit nemul Moldovenilor, dupA risipa Dacilor din
locurile aceste.

Tote lucrurile cand se spun de la inceputul Ion, se inteleg lesne, cum si de

nemul Moldovenesc a pomeni ne vine rindul nice. Vera Italiei este drept spie
Apus, cum se prinde de aice de la nol, nice asa departe de tera 'Astra, ca
de in Beligradul de in Dunare, mergend 30 Mile, cum mergu negutitori, a-
jungu in Venetia, care este pe locul Italie'.
www.dacoromanica.ro
 60

In statul sea este intre maxi ca §i Grecia, ea, dincoce despre nol se inchide
cu o limba de mare, ce ese din Marea-Alba, ce se chiama acea ape' Golfo de
Venetia, cum died Venetianil, gi se chiama cu alt nume Marea de Adria; era
maril din care ese acea limb& II clic Latinil : Mare Mediteranium, aded, ma-
rea din mijlocul pamentulul, iara altil §i noT clicemti : Marea -Alba. Iara despre
cealata parte, despre Apus, isbucnesce erasi din Tracia §i Marea-Alba, un un-
gliiu de mare, Ins, nu cu atata lungime, cum este limba ceastalalta despre nol: §i pre
acela unghiu dintr'acolo este Genua, nol dicem Genoveclia; ihsa dintre aceste done
limb! ese Italia, §i in dricul pamentului spre Miadia-nopte, de acolo 'Ana la hota-
rul Frantuzilor. Hotarele ei despre Resaritu, cum s'ati dis despre not, Limba de
mare, §i apol terele Imperatiel Nemtesci : Stiria, Carintia, Austria; despre
Media-nopte Frantozii ; despre Apusti Hispania ; iara despre Miadia,-di se inchi-
de cu Marea-Alba, §i tot aceea este care se intinde pans la Tarigrad, Marea
Alba. Are Italia Domnil impartite pre locurile el, cum avea Gretia intr'o vre-
me, a cariea Domnil §i t6r1 sunt numirile aceste : Liguria, Toscana, Umbria,
Sabinia, Latium, de unde este limba latinesca §i de la Latin Craiu ; Neapoli
cede subt Hispania, Calabria, Apulia, Romania, Istria, Hetruria, Campania,
iproci ; care le treed cu condeiul nostru pentru zabava. Este tera Italiei plina,
cum se dice, ca o rodie de cetati §i de ora§e iscusite : multime §i desime de
omens cu biv§ug de tot felul de rode §i iscuscenii ; pentru aceea '1-aa dis: raiul
pamentuliti, Italiei. A aria pament, ora§e, gradinele, tocmelele la case, cu mare
desfatare traiulul omenescu, cat nu-1 in tot& lumea subt ceriii bland, voios, §i sa-
natos, aid caldura mare vera, nici ern! grele. De grail, de vino bunt §i u§iorti,
de unt-de-lemnfi, mare biv§ug: 011ie de tot felul; chitri, naramze, alamai, za-
har. Omenil Iscusiti peste tote nemurile; statatori la cuvent, neamagei, Mandl,
§i cu omenil nemernici indata se prietenescil, cum de ar fi de al sei, cu ma-
re omenie ; pentru aceea le dicu gentil-omi, cum died Grecii Celebi1 ; ear& §i
in resboie neinfra,ntl, intr'o vreme, cum vei ceti de din§il la istoriile Romului.
Acea tera este acmu scaun §i cuibil a 00, dascalia §i invetatura ; cum era Intel)
vreme Atina la Grecl, acmu Padova in Italia, a§a de iscusita §i trufa§a in me§te§u-
gait Este Italia mai veche de cat Romul adeca Roma, §i de cat imperatia Ito-
mului, ce s'ala zidit in tera Italiei de ace! Domni din Troada, Antenor §i Enea,
cum s'au pomenit mai sus ; Antenor Venetiel cu olatele ci, era Enea Romu-
lui §i imperatiei lui incepator §i redacina 'I este.

CAP. IX.
Pentru numele Moldovenilor §i a Muntenilor, dupe' ce ail descalecat Trajan.

Numele Italia este vechiu la tote istoriile cele vechi latinesci, de pe Ital
Craitd lor. Nemtil Italianului fi die 33Mf*n, §i none Moldovenilor §i Munteni-
lor, earn a§a ne dicu Thitad)en ; Frantuzii Italianului died Talon. Le§ii I-
talianulul 11 dicu Vloh, §i none Frantuzil Vallaques, §i Le§il Voloqin ne OM;
www.dacoromanica.ro
 61

ma Muntenilor, de la o vreme, au luat Le0I de le clic Moltan adeca 0/teA.Ua-

gttril Italianulul ;licit Olaqi, ears Moldovenului §i Muntenului clicu 010; ;
§i terei Italiel Le0I clica Vlosca Zemlia, adeca tera Wlohului, iara teret nós-
tre 11 chef' V olosca Zemha, Cauta-te acmu, cetitorule, ca intr'o oglinda, §i pri-
vere de unde esci, lepadand de la tine tote celelalte basne, cite unit au in-
semnat de tine, din nescintiiretacitl, altit din zavistie, care in lume din nemuri n'au
lipsit nicl o data ; altit de buiguite scorniturl §i de§erte. Tara nu numal nu-
mele acesta, precum at Inteles ca este tot unul la tote terile, §i al teu, §i al
Italiet, precum vet intelege §i mat prelarga, osebit de numele acestor ten, ca
§i Grecil, §i Turcil ne ;licit Vlah, ce §i dintru altele to vet cunosce : obiceiu-
rile, firea, graiul, 'Ana astach, ca esci dirept Vloh, adeca Italian §i Romlen.
Multe obicee sunt a Italienilor, §i traesca pia, astach. A§a de &pep nema-
rep', voio0, §i libointici ; a§a la petrecanie, la intrebare unit pe altil de viata,
firea, clatirea. Cine all fost la Italia se vecla pre Italiani, se iea aminte ; nu'l
va trebui mat bursa doveda se crecla ca un nem sunt cu Moldovenil. Intelege-
vet §i din capul care se va scrie de graiul acestor teri, a 0 limba este do-
veda, ca in graiul nostru pana astach sunt cuvinte, unele latinesci, altele ita-
lienesci. Se mill un istorica, anume Cava fie ; clicend : de mirat este ca limba
Moldovendor fi a Muntemlor, mai, 'unite cuvinte are intru sine Rontlenesci de
cdt Italienesci, mcicar cd Italianul tot pre unloc cu .Romlenii. Ce aceea nu'l diva,
ca Italienil tarclitt '0-aa scornit limba din latinesca, 4a de iscusita §i desmer-
data, cat ca este limba angeresca, II clictz, i Ultra unele peste semi 10 ru-
desce cu a nostra. Un istorica anume Enea Silvie, §i alp pre urma qi cararea
ltu, all scris in istoria sa, di Moldovenil ce lacuesca pe pamentul Daciet eel de
sus, §i Muntenil in Dacia cea de jos, acest nume Vlah 11 trag de pe Flac
Hatmanul Romlenesc ; §i acesta parere a lut Enea, nu este de aiure, numal au
cetit nisce stihurl a unut Dascal anume Ovidius, pre care fail trimis in urgie
in cetatea Alba, August Cesarul Romului, pentru nisce scrisorl in stihurl, ce
all fost sons de dragoste, de se umpluse ROmul de curvie, din scrisorile §i
carticelele MI. Acel Ovidius all scris cite -va carp. in cetatea Alba, find inchis,
urgisit, tot in stihurl, i acolo §'ati sfar0t §i viata. Pre numele lut este Balta
Vidovul, la cetatea Alba. Una din cartile ce are nume de Pont, scrie la un
prieten al sett la Rom, anume Gretin, aceste stihurl, precum le scriem aice
pre limba nostra de pre latinie :

Getir Linea tntr'o vreme, acum Flacus tine

Ripa scumpa a Dunarei, el singur cu sine :
El all linut Misia in pace, cu credmp,
Pe Get 1-au scos de aice el, cu biruirrta.

A§a Insemneza aceste stihuri pomenind pre acel Flac, caruia numele la is-
toriile Romulut este Fuhnus Flacus Consul, precum se numia pre atunce
hatmaniile lor. Si de aceste stihuri s'au legat anteiu Enea Silvie, §i dupa din-
sul §i altit. Inteaceia aflu §i pre Urechie Vcrrnicul, nrmator, se fie numele terilor a-
cestora Vlah, despre numele acela a lut Flac Hatmanul Romulul, carui lucru
www.dacoromanica.ro
 62

Carion istoricul sta impotriva, si cu acela si Tope ltin de Medias, si anume

dicu : «Ca cei ce au scris cum numele Vlah, acestui nem, Moldovenilor si Mun-
tenilor, e de pe Flac hatmanul, basne spunu.» Cu acesti duos si altii multi is-
torici, cu carii, si eu ceiu partea mea, tin pentru aceste dovecli, care des-
chi uti-am scrisu, cum tota lumea dice Italianului asa cu un nume si noue pans
astacli. Si acest Flac de au batut resboie cu Tatarii pe Dunarea, eara la des-
calecatul terilor acestora nici o treba nu are, ca tarchu dupa Flac sunt des-
calecate de Trajan imperatul Romului, din terile Vlohului adeca Italiei. Fara
tine dora va dice ca Italiemi acest nume Vlah au dobandit de la Flac, care
lucru n'am cetit nici in o istorie a Romulul si de Italia. Alte chipuri si ca-
pete au avut Italia, mai vestite si mai vechi de cat acel Flac ; cum ar fi luat
Italia nume de la acela ? Ce de Italia atata ne ajunge 'stone' nostre, cat am
aretatu cu niarturiile si a istoriilor si a numelui re avant' de in aceste neruuri ;
si pasimu de aice in altele pe randu.

CAP. X.
Pentru Trajan imperatul Romulul, si pentru °stile lul ce ail venitO asupra
lui Decebal Craiul Dacilor si la ce vreme.

Trajan imperalul Romului, al septele dupe August Cesar, la inceputul impe-

ratiei lui era al doile Weil dupa Hristos, fiind Papa Anaclit, cum scrie Baro-
nie, anii 103. Trajan de nemul sea era Spaniol sou Hispan ; luat -au scaunul
imperiltiei dupa Nerva §i Nerva dupa Domettan. §i veclend la slabitiune im-
peratia sosita , de'ntru rea si desfranata carma imperatilor rei si turbati, (ca
si Dlocletian §i cela a lumii ocara si tiran Neron, mai nainte de Trajan ail
lost) anteiu au tocmit imperatia ce era stricata si veniturile el, apoi s'au a-
pucat de osti improtiva tuturor tarsi wise de subt ascultarea imparatiei, §i
anteiu asupra Datilor, tiiton acestor ten. Ca asa se intarise Datil asupra im-
peratiei Romulul, cat si bir lua din visteria Romului, in clilele lui Dometian
si a Nerves, in doue-cleci si mai bine de ani, precum scrie Topeltin, se nu pra-
de terile ce era subt imperatia Romului, cum s'a scris mai sus, ca pans si
Italia nu haladuia de cembulurile ce sloboclia cu calarimea lor. Cum am ye-
clut in clilele nostre pre Tatarii Cramului, fiind mai putini de cat ostile Mos-
chicesci si Lesesci si de la amenduoi lua darun se nu le strice terile cu cem-
bulurile lor.
Anteiu dar, Trajan marele imperat, la al doile veal a lui Hristos, dupa In-
trupire, plinindu-se vecul anteiu, ani ura sutii, redicat-au oste improtiva Nem-
tilor, cum scrie Dion §i alti istorici dupa acela, si isbandind s'au intors si s'ati
apucat a gati osti asupra Dacilor.

www.dacoromanica.ro
 RESBOIUL LUI TRAJAN IMPERATUL ROMULUI
CU

DECEBAL CRAIUL DACILOR

Cum scrie istoria De patru Monarchi a lumii, de clatirea acestei imperatii
de la Rom spre aceste part', c5, pe la 120 ani dupa Hnstos, era cum scrie
Varonie ca la 103 au fost, ca, la al patrule an a impeatiei sale au purees
Trajan asupra Datilor. Improtiva crtruia nici Decebal craiul fara resboiu nu s'au
lasat, ci trecend Dunarea cu ostile sole, au statut improtiva lui Trajan cu res-
boiii, in terile Misiei, ce se chiamit Dobrogea. StAtu un resboiti mare si nu cu
putIn5, vhsare de stmge. Insci pre acele vremi in tota lumea nu era altA oste
nici mai temeinica, nici mai stAtatore, si neinfrAnata ca ostenii ROmului, cu
tocmela ostilor lor, cum vedem acmu la Nemti, tot bulucuri, si printre bulu-
curi locuri deschise, se aibit loc deschis a da ajutor bulucurile cele odihnite
celor Infranti seri obositi ce stet Iiiitinte de se batu. Niel ()data tote bulucu-
rile nu incepii resboiul, ce numai cele din frunte, erg, alte bulucuri cu mare toc-
mela stall de paza celor ce facti resboiu, si asa luptAndu-se o parte de oste
era alta parte sta gata netrudita, ca oste netrudita pre lesne infringe pre cea
oste ce'si varsA focul seri virtutea boa odata ; ca ostea ce sare tota Math,
tom se si risipesce indata. ySi cu tocmela ostilor sale ROmlenii ad supus tots
lumea. Mare tarie si neinfrinta avea si &tea Macedonemlor, ales tocmela pe-
destrimii ce se slice Falancs ; inse era prea strinsa acea Falancs §i la grew
se lega pedestras de pedestras. Cu mare greti se rumpea acea oste, ca cu
tocrnel& el au alcat Alecsandru Macedon tot Resaritul. Inse pe urma, deo,
ad Inceput Machedonenii a bate resboiii cu Romlenil, perdea resboiul Mace-
donenii, cum va vede tine va ceti resboiul lul Perseg, imperatuI Macedoni-
lor, cu Filip Hatmanul Romanilor.
Audit -am pre multi &And villa acesta, cum ca. si Lesii si Moscalii si alte o$1
crescinesci nu sarri tote odata la resboiu ; nu sciu ce slim unit ca aceial Ostile
temeinice, cu multe cesuri, cu multe Mile batii resboiu, si mitt acesta, ea anteiti
Lesii si Moscalii de ar slobocli WA oastea odata, nici un resboid n'ar mai is-
Undi ce tote le-ar perde. Asa dar Decebal Craiul Dacilor luptand cite -va dile
se opresca, ostile lul Trajan, n'atl mai putut birui, ce ad purees ostile lui din
resboiu in risipa.
Trajan imperatul dupd izbAnda de'nteiti asupra Datilor venit-au la apa Du-
nUrei, si stand, cu ostile, adus-au mesteri de prin olatele acele, si au zidit
pod de petra peste apa Dunarel, cu mare minune vecilor viitorl, care se po-
menesce si pand astacii turnul Severin, in t era Muntenesca. Tara marirea po-
dului au fost, cum marturisesce Bonfin din Dion istoricul, 50 stilpi de petrA
nalti ale de 150 de coti, fara temelia, ce era pe densii, era de latu podul
era de 60 cots. Dupa ce Pau ghtit, trecut-au Trajan cu tote ostile ale peste
www.dacoromanica.ro
 64

Dunitrea, in cursul anilor de la zidirea lumei 5613, era de la Hristos 105, in

acesta parte, unde este acmu Ora Muntenesca, unde si Decebal Craiul Daci-
lor au esit cu Wile sale, la al doile resboia, stand Datil tare cu singur Craiul
for ; fi craivi for ail peat in resboiti, §i Oa 6stea for s'au intorsa in risipa.
Vial ca Infrangandu-i in resboiu Romlenii, ail dat dos Decebal Craiul Dacilor
spre munte §i l'au ajuns Longin in gona cu o semi de WI Romlenesci,
scrie Bonfin, §i l'au prins via §i rail dus la Trajan imperatul. Vitt' unii el
dupa ce l'au prins viu se se fi otravit singur, pentru se nu caza in ocara Rom-
lenilor, era mai multi scriu ca aducendu-1 via inaintea imperatului, §i dupa
multi mustrare pentru roco§irea lui asupra imperatiei Romului Pali omorit.
Iara eu am cetit cartea lui Marco Aurelie, imperatul Romului, pe urma lui
Trajan al patrule imperat, in anii de la Hristos 161, si scrie cum se'l fi dus
la Rum pe Decebal Craiul impreuna cu un fecior a lui, aretandu-se Trajan im-
perat biruitor asupra lui. Altii stria ca in doue anduri as avut resboitit Dacii
cu Trajan imperat, §i remanend Decebal Craitt din resboiul de'nteiu, s'au ple-
cat cu rugaminte, §i sfau facut pace, si primindu-1 Trajan rail ertat ; si pe
ulna, el s'att rocosit asupra lui Trajan, §i viind Trajan al doile randa cu osti,
cum scrie Dion §i alti istorici pe urma 14 se fie avut Trajan imperat oste
sese cute de mai, numal de resboiu, fail alta multime ce se trag dupa ostile
marl. §i perylend resboiul Dacii §i peirea craiului lor, s'ati dus tot nemul for In
risipa, de pre aceste locuri ; era cats ail remasa prostime terani, pre top 'I -at'
scos Trajan imperata de pre aceste locuri peste munti la Ora Unguresca ; si
in locul lox. aice in Ora si unde este tern Muntenesca, din Dunare pana subt
Monti §i Ora In Marea-Negri, si liana in apa Nistrului, tot locul ail umplut
de 6menit sea Romleni, casasi §i mai multi qteni precum dial et, Colonia Ro-
mano, adeca descalecarea Romului. Deci asa se afla ca este descalecarea cea
dentaiu pre aceste locuri cu Romleni. Cine ar urea se veda si cu ochii mar-
turi, cetesca pre istoricul Dion, carele as scris viata lui Trajan imperatul §i
pre Evtropie, carele an scris vista lui Adrian imperatul Romului, §i pre Bon-
fin istoricul lingual, si alti istorici anume Cavatie, Carion, Silvie, Cromer Leah,
Piastnchi, iproci, §i mai ales de ace§ti mai de curend pe Topeltin de Medias, is-
cubit istoric, carele deamanuntul din Dion scrie, de nemurile terilor acestora,
§i ales de descalecatul cel anteia, intru aceste parti de lume, de Trajan im-
peratul. Macar ca capiteniile Dacilor, Domni cu casele for s'at' dust' tots peste
munti in Ardel, §i de acolo cu totil s'at' inchinat lui Trajan imperatul, tot nu
'I -au credit, ce §i acolo printre densii In Ardel as descalecat ROmleni, pentru se nu
mai p6ta, a'§i redica cap Dacii improtiva Romlenilor. Carii se vedii si liana as-
tach in tot Ardelul §i terile Unguresci de sus Romani mai in jumetate cu Un-
gua de locuesca pana astacli, tot din descalecarea lui Trajan imperatul Romu-
lui, de se chiama Romani adeca Romleni. Averea Craiului NI Decebal inca ail
aflat-o Trajan imperat, aprope de apa ce se chiama Sargefia, intr'un ostrov,
ce'I clica unii din Ungua Strog, iar mai nainte se numea Sarge(ia, despre Ar-
del, despre Amiadia-cli. Marturisescu de aceste Zambuc §i Lope, cum OVA a-
verea lui Decebal o au aflat intr'acel loc sapand si abatand apa pe alte lo-
curl, pana an dat de avere.
www.dacoromanica.ro
 65

Era acestu obiceiu la impera,tia Mimi ha, d6ca se Imp lea Italia, dricul ha
perdtiei de locuitorl, de nu le mai ajungea locu de hrana, scotea, cu soill, cii-
sasi de prin orase si sate si'l muta la alte ten, unde era omen! mai putini,
sou untie vedea ca se redid, de subt ascultarea imp6ratiei vr'o -Ora ; acolo cu
sutele de mil de case muta, si le impartea locuri, si se clicea acea deschle-
chtura, Colonia Romana, adeca deschlecatura Romului. De care colonil a for
Ii plia, lumea : la Asia, adech la Anadol, §i la Africa, citreia clicem not Bar
barezia, qi la Hispania §i pre apa Bin/0'111,1a Hemp, §i la Frottue, §i la Ilu
mele, in terile grecesci, und nom ce se chiama Cotovlahi, Colonia Romului :
Litvanti in Craia Lesesch direpti Romleni sunt; insh acestu nom a Litveni-
lor nu de Romleni sunt adusi pre acele locuri unde locuescu acmu ; ci de a-
l-Atha lul Nero imperatul Romului, multe case mart cu glotele sole, cu Dom
nul for Libo fugend la Nemp, si de acolo cumperandull vase de mare, au se-
clad' in vase si all mersd pe marea ce lovesce la Gdansca, pAna la Lifland,
o Ora : si de acolo descalecandd malul s'ait latitii Om unde II Litva acmu.
Sell mai de creclutO a fi, precum scrie Strtcovskie, la cartile II a Istoriel see
Cap. V, De Litva, aducendd martur istoriel sole pre Dlugos §i pe Cromer, la
cartea III fila 61; precum in vremea ce s'ad intartat vrajba intre do! Domni
a Romului, mai nainte de nascerea lul Hristos, anume : intre Julie Cesar §i in-
tre Pompeti eel Mare, adunandu-se Cate-va rudenil Romleni de frica lui lidie
Cesar ce statuse biruitorti asupra lul Pompeii, lasand Ora si mosiile au intratil
in vase pe marea, mergend cats -va vreme s'aii aseclatii deasupra mare! Pru-
filor, §'acolo all flicutd orasil si avea ocarmuitor Livon, unde sunt acmu Zmu-
oil si Livonia si Litvania sell Litva, §i de pre numele acelul carmuitor Li-
von se chiii,ma Livonia seu Litva terilor acestora, si pune dovOda si apa ce
se chiamh Livia sea Liva, f}i thrgusorul desupra eel code de mare ce cade
in Marea Balticum sea Marea Prustlor. Aduce pentru acesta si marturiile is-
toricilor a lul Livie §i a lift Flor, card stria de lucrurile Romlenilor. §i asa
scrie si phrerea sa Stricovskie: «dupe ce all risipitii Julie Cesarul ostea lu!
Pompeii si pre Pompeii ce sca,pase 'la Craiul Egipetulu!, 'I-au taiatu capul lui
Pompeii, si cercandil pre Hatmanii lui si tovarasil lul Pompeii, intre carii era
si acestu Libo pre carele 11 numesce Flor : Publius Libon, fiind Hatman pre
mare lui Pompea improtiva lui laic Cesar; duph ce intelese de risipa si pei-
rea lu! Pompea, s'au trasil pre mare cu vasele ce'l era pre mangy, spre parti
pustil si locuri mai fiat omen!; avend grija se se pOtA asecla ma! linga Italia,
all nemeritii in partile acele, cum s'ail pomenitil mai sus, uncle sunt asthcli
Zmuoil, PrufiI, Litva, Livonii §i in Ora Cwrlandta, au fa,cutd terg, pre nu-
mele sell, Litva si 'I-ad 4isa §i Romnove, §i astach se chiama acel terg Re-
move. Er cu vreme s'att Nita ace! Romleni papa unde ii acmu Litva. Multi
alai subt ascultarea Rusilor all fost, si imultindu-se din an in an, au supusu ei
pe Rusi, de he sunt vecin! Rush, top dintr'acea Lora. De ar intreba Ore-cine :
atatea colonil in lume, de unde atata multime de omen!? numal din Italia e
ese atatea teri descMecate dintr'nsa ? Trebue se scie ca intr'acea tort au fost
pe acele vreml scaunul impeatiei, orasul Romul, care orasu nu cum sunt acmu
imperatiile, ce an tinutit tots lumea, de la Apusu pant apropre si totu Re a-
LEATOPISITELE TOM. 1. 5
www.dacoromanica.ro
 66

ritul, fAra putine imperatii la Reseritu. Cum s'au dist mai susti, izvoria din tOta
lumea la Italia, pentru se fie in volnicia Italiei Span, adeca Nemig cum dicu
Le§ii : Slehtici. i a doua ca in tota lumea nu'i nicairea pemantu ca Ita-
lia, de tote biv§ug i dismerdaciune, §i bine 'I-ati dial : Raiul peimentului.
A treia, ca Romlenii din tote olatele §i terile lor, lua a dece din omens tineri ;
dicea Romlenii acelor omens Obsides, adeca zelog de credinta Ceres lor, §i pre
aceia II punea de inveta Wenia ca in stole. §i cariI erau pre la stole inca
subt steguri le dicea Tirones ; era deca se inveta bine cum va purta sulita,
cum va muta pavaza, cum va intorce sabia, II scotea la resbeie, §i cu vreme
din Tironi e0a de be dicea Veterans, adeca slujitori vechi, betrani. Pe aces Ve-
terans apoi imbetraniti In slujbe vestite li scotea de sub stegun, §i le da locur1
pre la sate, pre la ora§e, de case, de vii, de gradini, de pamenturi, §i apa se
implea Italia cu multime de omens, cat nal cuprindea pamentul. Multe obi-
ceiurl de a Romlenilor sunt acmu la Turd, ca aceste : ce Si ei ieu de a dece din
omens §i 6.4 a§a 11 impartu pe la gradini, apoi in ceta Enicerilor ; §i fact' §i
el din slujitori betrani Oturact, iproci. i nu'l diva ca la Turd vedemii obiceie
ca acele ce au fostu §i la imperatia Romului ; cad §i Tarigradul §i cate tern
tinu 'Limit intr'acesta parte de lume, care se chiama Europa, parte de impe-
ratia Romului este.
Alecsandru Machedon in vremea imperatiei stile inca at fa cut pre numele
seu colonii, §i anteiti la Egipet, acel vestit ora§ Alecsandria, unde se scura apa
Nilului in Mare ; era §i pe apa Donului §i pe apa Hindului, §i la Persi ail des-
calecatu ora§e §i olate pre numele set'. De ar fi acmu Istratie Logofet §i Si-
meon Dascal §i Misail Calugaiul, cum s'ar apuca pentru acesta poveste cu
base ele lor ce au scrisu, ca redacina acestui nemil, case II acmu pe aceste lo-
curl, au fost din temnitile RomuluY de Lasiali craiul adu§i. Adeverat, ca Tra-
jan imperatul de la Rom au adus §i casa§i, adeca de la Italia ; §i a§a este,
casa§i au adus, era nu din temnitile Romului, ce oraeni, casa§i, sateni §i slu-
jitorl a§edati ; §i case de Domnu au a§ezat aice pre la cetati. Cum §i lul Dra-
go§ Voda mare napaste 'I facu cei ce dicil ca au fost pastor, ce pre marturia
Maramoraeuilor, cum scrie Miron, ce au fost Logofet mare, in izvodele sale,
ca au audit cu urechile stile, se fie fost fecior de Domn a unui Bogdan Voda
nascut In Maramoras. Dupa ce au scos de pre aice multime de Tatari nabu-
§ind §i cu Bulgaril de la Volga, apoi §i Atila cu Ungurii, dar din temnite cu
sutele de mss de omens, unde s'ar afla, §i apoi femei iar atate talharite ? DecI
unde este, §i. cat vec este cand au venit Trajan imperatul Romului pe aceste
locum, la anit de la Hristos 103, seu cum scriti altii 120, §i cand s'ati
batutu Laslau Craiul Ungurescu cu Tatarii ? Intre Trajan §i intre Laslal Craiul
sunt ani 800. §i an scris ace§t1 istorici mincino§i Istratie Logofetul, Simeon
Dascalul, Misail Calugarul, ca acela Laslau Craiul Unguresc au cer§ut de la Rom
omens de oste inteajutor ; §i nemul Romanilor acmu traia cu Domnil sec in Ma-
ramori, ce§ti dincoce, era ceI dincolo desire Munteni, pre lInga apa Oltului.
Vedi aice basnele lor, ce au scrisu, ce nu se prmde, cum dice mano tiga-
nesce. A§edat au Trajan imperatul §i Domni pre la cetatl, cum dial la Le§i
Castelani, cineV cu olatul seu, §i in tote locurile §i marginele o§teni, cu nu-
www.dacoromanica.ro
 67

me pre atunce terilor acestora, andel tera nostra si tera Muntendsca, Dac a
de josu, er Ardelul si *tile cele de susu, cum s au pomenit, se chiama Dacia
de sus. Si au traith totu cu acest nume terile aceste pina la a doua descale-
care cu Dragos Vod5,, si acmu multi ne dicu si noue si Muutei ilor, streinii: Dad.
Insa norodul, nemul locuitorilor, nu '0-au schimbat numele seu, ci tot Romani,
apoi cu vreme intru indelungati veci, Romani pane, astadi 1 i terile megiese
sciindu-ne de unde am esitu, aded de la Italia, caria dicu Vlah Vloh, Val-
lon si Ulah, de pe Vloh adeca Italian, an dis Vlah, si Latinii Valahii mai
t6rdiu. Asisderea lr Ispravnich si dregetoril acestor teri, ce am putut afla ca
au fost, scrie Bonfin Istoricul, ce au putut afla de pe stalpii de piatra ce
avea obiceiu eel vechi Romleni intru vecfiuca pomenire a for de redica stalpf
de piatra, in Ora Ardelulul ce se chiama Dacia de sus cu slove latinesci sepate
in stilpi, asa sunand: Antoine Frian acelui dntetu chregUoriu a Darcomanilar,
Ulpianalor, a lui Trajan, a S'armattlor, Orapn Sabinul, purtator a treispre-
clece polcului, ai vietuit ani 30, iproct. Asisderea mai incolo, lui Peurie Sa-
turnin solulul imperatescu tisx IspravniculuI, socotttorul Descalecarei Daciei, Sar-
matiei, iproci. Acest Antonin §i Peurie Saturntn de'ntiu acea scrisore se vedu
ca au fost Domni si ocannuitori pusi de iinperatia Romultif, on pe urma luT
Trajan la aceste ten.

be numirile ce aii avutq apele &cede si de patru pirtf ale lumei : Asia, Africa, Europa
si America.

Dupa, asedarea cu Romleni pe locurile aceste purces -ati Trajan imperatul cu

ostile stile in josu pe linga Dunare, cum se pomenesce din vechi istorif, ca
sese sute mh de osti numai de resboiu au avut, si trecend apa Seretului, a-
poi Prutul, Nistrul, Buhul, Niprul si Donul, care aceste tote cu alt nume s'au
fostu numitu : Siretul se chiama Halum, §i acmu in istoriile vechi se chiamA
aka : Prutul Hierasus, Nistrul Taws, Buhul Hipan, Niprul Boristene, Donul
Tanats, si acesta apa Dorml desparte Asia de Europa, cum si la Tarigrad Boa-
zul mares intre Tarigrad si intre Scudari, desparte Asia de Europa ; 'farigradul
si Galata de Europa, era Scudarul dincolo de Boaz, Anadol eel (pm istoricif
Asia. Tara pantile despre Gate ten sunt se chiama, Africa. Partile
despre Apusu si spre Miadia-di se chiama Europa. fail a patra parte este A-
merica si este departata si vine subt nos, cum ar fi statul el si dupa, amble-
tele sOrelui s'a altor lumini ceresci, candu-I pre aice c,li, iar la America if nopte,
si thud fi aice nopte acolo este di. Ca fiind pamentul rotund, qsa, vinu locurile
in staturile sole, dupa rotundirea plmentului ; cum ar fi improtiva nostra, subt
not este acea parte de lume. Decf aceste done parti de lame : Europa si A-
sia, la pantile despre Media-nopte de desparte Dom], cum s'au scris mai sus;
era dinteacOce le imparte Marea-Negra si pha unde cade apa Nilul in Marea-
Alba ; era Nilul desparte Asia de Africa. De la Nil se incepe Africa, si acmu
Egipetul nu'i de Asia ce este de Africa, cu tote terile Cate sunt din maiul
Nilului pana unde se 'nchide cu Marea-Ocenului, care incungiura pamantul, a-
www.dacoromanica.ro
 68

Iaturea cu Marea-Alba, pane unde curs L Marea-Alb 4 in Ocen, in Ispania.

Uncolo Africa, dincOce Europa ; Ispania de Europa, Fetul dincolo de Marea-
Albk de Africa. Aceste pomenindu-se pentru deschisul minter, se se intelegl
statpl jun4el, ne intorcenak is istorie pentru Trajan imperatul Romului.

Pentru Trajan imphat, cite pgrti de lume au Imblat Cu Wile sale, dupg oe au des-
°Moat loourile mete cu Omenii aei, si pentru Trojanul oel pe din sus de Galati,
de oine eat Mout.

Cum nu Waft Indestulat cu atata parte de lume cat all calcat cu ()One sole,
de all trecut tots Europa, papa la apa Donulul, care apa este din anima teri-
lor Moschicesci ei (14 in Marea-Negra la Grim, ce trecend peste Don, Trajan
imperat all alcat ei Asia, lovind pe la Lubec, marl teri Tataresci, ei de in
Iuzbec pre in Marea-Caspica unde se desparte Cazanul §i Astrahanul de te-
rile Persului, pe la Bahtri, §i de acolo prin terile Persului si prin Siria 1
De acest vestit imp6ra,t avemil si qantul sepatil de oetenii lui in vecinica po-
menire, incepend din tern Muntenesca peste tote apele aceste, 'Anti la Don,
tot acest eantti care tl vedemti aice la nor. Scrie Miron Logofetul in izvodele
Bele, se fie trecut singur peste acest ea*, aprope de Nipru, pre la un tIrg a-
nume Yciorasnoe, nu departe de Chiof, mai sus. Se afl'a de clicti unit ca este
sepat pentru sprijinela despre Tatarl, inchiclend locul despre campi, in carii
era ei reposatul Panaitachi, Tergimanul col mare ei vestit la Porta Imperatiel
Turcesci ; unde ei la ce istoricu ar fi cetit? Scrie in isvodele sae Miron Logo-
fetul, cum la vorova lui Panaitachi, pentru acest Bantu, ce'I {Uremia nor Troian,
au tlis Panaitachi, ca istoricul Bonfin Ungar pomenesce de eantul acesta. §i
scrie ca 'l -all respuns : ca cine atata loc de lume ar fi putut apara ei tine.?
ca de all fost aice tera desdlecata cu multime de omens de Trajan imperat,
cat este intro aceste ape din Prut pans in Nistru, ei din Nistru papa in Ni-
pru ei din Nipru pina, la apa Donului 1 Aea se fie respuns Miron Logofetul si
lui Panaitachi, la ce nu all mai sciutll ce ar respunde. Aea tutu. i altora cati
all scris, aea ei lui Bonfin, de all scrisil aea, cum se fie sepatil eantul acesta
de vr'o sprijinela despre Tatari. Iara mai de crept sunt cei ce dirt cif
Trajan imp6rat all pus de all sepatil acest Bantu in vecinica pomenirea sa si vestel
ei se se scie elehul oetil de cei ce vintt dupA osti marl, si neg,utiatori i oe-
teni cum fact' i acmu Tamil : pre in elehul oetilor -puml movile pentru veste si
pentru indreptarea celor ce vinu pe urmk oeteni sell olacari, sell negutiatori.
Nici se to mirl ca an fi pututd sepa un giant mare ca acesta ; ce se socotesci
multimea de eese sute de mil de oste numai slujitori, fare de alta adunaturA
de omen!; ca intr'o Ali se se ineire o sna de mil de omens unul lfnga altul,
SO arunce lutul cine improtiva sa, cat loc potil cuprinde ? Prea ueora, socotela:
loc de doue sett de trei mile marl ; si in eese sute de .nsuii de omens se vine
a eesea cli intr'o septa.mtink o cli unui om in sepatil rOndul, farl all& aduna-
tug., Scrie Dion, istoricul care all scris viata si faptele acestui imperat, gi
,Evtropie, istoricul care all scris de viata lui Adrian imperat, (acesta au Caput
www.dacoromanica.ro
 69

Odriul, pe numele set, 'pe pAmentul Trachiei) de mulpmea ostilor lui Trajan,
cum s'ati pomenitd mai sus. Cu aceste osti Trajan, a aruia nume in istoriile
Romului : Ulpius Trajanus, at calcat acesta parte de lume eel cakea si mar
nainte de densul cu osti, de Pompeii eel Mare §i de Julie Cesar, i de Au-
gust Cesar imperapiRomului ; ins& nn pe aceste locuri ce pe la Persi ; er Tra-
jan pre aice at venit 1i at calcat acdsta, parte de lame cum s'ad pomenitd, If
el all aseclat nemul 1i semintia care traesce pane astacli in Moldova, in Ora
Muntenescd, si in Ardel, cu acest name. Romani.
Scrie Bonfin ca dupd, ce s'ad intors Trajan in Mina cu izbanda de pre Dad,
at poruncit de au facut un stalpil de marmura in Rom, intru pomenirea aces
biruinte asupra Dacilor. Si at fost de lat acel stalp de 128 cop, si avea sari
184 era ferestri 43, dupd, potrivirea marirel stMpului, $i in Mal stilpului scri-
se cu slove sepate tots istoria Dacilor, atunce scrise cu clove Calimpierit (?)
Apoi cu cheltuiala lui Flip al doilea, trait a Ispaniel sepate slovele, i pe (Ir-
ma cu mestesug de Alfons Ciacon tipograful at facut table 131, scrise acea,
istorie pi le-ad trimes printr'alte ter! intru pomenirea lui Trajan Hispanul im-
peratul Romului.
Aflatus-ad aice la not in tell o petra de marmura, care at adus-o in curtile
Domnesci in Iasi, in clilele lui Constantin Duca Yodel, cu slove sepate lati-
nese!, care le-am cetit ed, asa sunand : Impgratultd, Cesarului, bunuluf, fiului a
Nervii, lui Trajan, fericituka, a ferei Nemtesc1 tisi a Dacia, Preutultd celtd
mare, Polcovnicultd al ,Feqe-spre-Oecelea, imperatuluI al qesele, pcirintclid Patria

CAP. XI.
Aice vine rindul se pomenimil pi pentru Cetalile ce se afla aice in !era
la not

Cu anevoie este de a scrie de cetatile tore!, de vreme ce cate-va sute de

an! peste mie trecend, nicairea nu se Oa scris, fare cat reposatul Grigorie
Ureche Vornicul scrie in istoria sa, adeca in Letopisetul Orel', de cetatea Chi-
lia, precum ca in anul 6973, ca at dobandit-o Stefan Traci de la Turd, si
apoi in anul 6987 Iunie 22, dice cg, at inceput Stefan "Fad a zidi cetatea
Chilia, gi o all seversit inteacelasi an ; ce nu scim, cum 'Ate se fie acest lu-
cru, ca anteid scrie cd, alt rescumperat-o de la Turd, inchinata de nevoie de
Turd, si apoi se o ziasca ? Numai inteleseid de Panaiotachi, ce era Postel-
nic Mare 'aice in Ora, la no!, omt alesd la treble tent pre atunce, cum din a-
fara de cetatea cea mare a Chiliei este alta mai mica, care se o fi zidit Ste-
fan Vbdci eel bunii ca o straja cetatil eel mart
Acosta Cetate Chilia are numele del clica Ahilia. Cetesce Geografiele ceste
mal de curend si vel afla, in istoriile Tarigradului, ca, imprumutand cu bani
Genoveciii 'pre imperatul Tarigraduhzi, se fact osti in protiva Turcilor, le-ad
pus zelogd Crimul, se'l tie GenoveziI7 care se chiama pre atunce Grecesce Her-
www.dacoromanica.ro
 70

sonesul, §i la istorii. tot aceea mune are : Crimul ; ¢i acesta parte unghiul Ma-
rei-Negre cu scalele lui, undel acmu Bugiacul, si pre atunce Genovezil ad zi-
dit Chilia, ce se chiama Ahilicz, pe Danarea, i Chefa pe malul mares in Orlin,
ce se chiAma Theodosia la istorii. Se afla si de Greci acute cetati, cum este
Turnul Neoptolimulf in gura Nistrului, facut de Neoptolim, feciorul Jul Mi-
tridat, carele vara in vase pe mare, si erna pe uscat ; cu calarime au Mut
Pre Tatarl si pentru se impedece calea Getilor, all Meat acea cetate in gura
NistruluT, ce se chiatha Turnul Neoptolim. In izvodele reposatulul Miron Lo-
gofOtalui aflu clicend, pe parere, se fie pe Cogalnic, in Bugec, acesta cetate,
care se chiama la Tatarl, Tatar-Bunar ; ce acel Turn a lui Neoptolim este
pe Nistru, facia de Neoptolim, feciorul lul Mitridat, nu pe vremea cand ira-
peratea Grecil Tarigradul, ci cu malt mai nainte. Dora pe Cogalnic de este
altit cetatuie, pots tot de Genovezl se fie facuta. Cetatea Alba, este
mai vechia decat aceste, facuta on de Dad, ori de Romani.
Serie Bonfin, istoricul Ungar, in cartea X Cap. II De bucrurile Ungurilor,
ca Ludovic craiul Ungurescil, pentru se Teta, stapani fail de, grip,' pamentenii,
pus -ail de all zidita cetatea Severinul, care era resipita ; asisderea pi pe apa
Prutului, calla se clicea Hierasis (ca asa se chiama Prutul la istorie) se fie
facut o cetate ce se numea Terh ; ce cetate ar fi fost aceea i in ce lot la
Prat, nu putem sci ; era ajunge cat se cunosce. Pe urma trail megiasi, ¢i domnil
Orel all facutd cetati aice in tea.

CAP. XII,
Pentru numele nemuluT acestor led si pentru portul for ci pentru graiul
see limba lor.

Mare cloven, ndmurilor din ce redacina i izvord sunt, numele ce all si intro
sine i i de la stabil, ¢i macar ca nicl un nemil nu este in tot& lumea se Mb&
numal un nume ; ce uncle de pre capetele tole de'nteid vre uuul norodd ste-
panitore ; alte nume sunt de pre locurl de undo suat tncepute ; .multe de pre
cetati marl ; multe de pre ape ; multe cu indelungate vremi stremutate numi._
rile de pre stapani, cum am aretat mai sus, $i aretamd pi aice. CA vedem ne-
mul Nemtescd subt aceste numirl anteiu si mai ales si mat de cinste: Alamanf,
§i ma le Ojai istoriile tole vechi si mai pre urma i Tura Al doile nume le
cited Germany, adeca, dol frati, latinesce Germ,anus ; o semb, de istorii le clicti
Tevtonl, de pre capetenia for Tevton; Italienii le clicti Tudeschl ; Lesii, Mos-
calii, noT le clicemil Nemtl. Mai apoi alte numirl, despartite ca crengile dintfun
copacid : Svedit, Dana, SacsoniI, Frantooit, Belga, Batavif §i alto ten mai

mid, tot din redacina cea veche a Alamanilor punt. Asa Ispanii, lberil, Tel-
tibera, Portugala tot un nem sunt. Tamil de pre locul for Turhistan, §i de pe
capitenia for cea de'nteid : Osmangi, Otomani, Osmanla.Moscala, Ruysiz, Bol-
gara, Serba, Horvatii, Slovena, Bohema, Tap,. Lei tot un nemu hunt, fax%
www.dacoromanica.ro
 71

alte numin ce ad strainesce, adeca, la straini ; eh anteiu acestui nemu Greci

le-ad clisti SavromaN de pe ochi miere-albinetf, adeca de soparla, ca greces-
ce savros se chiama soparla, era matt ochi. Tatar de pe apa Tartara; Schitti
de pre selbatacie, iprod. Asa tote nemurile cu multe nu mirl, dupa vreme, tote
sunt ; numal unele dinteensele ti le-am insemnat pen tru intelesul numirilor
mal lesne nemului terilor acestora, Moldovel, terei Muntenesci si Romanilor
din Ardel. Asa si nemul acesta, ce scriemu terilor acestora, nume drept si mal
vechiu este Roman, adeca : Romlen de la Boma; acest nume din descaleca-
tul for de Trajan si cat ad trait in munti in Maramoras si pe Olt, tot acest
nume au tinutu si tinu si pant asta.cli ; si inca mal bine Muntenil de cat Mol-
dovenii, ca ei si acmu deco si scriu : Vera Romcinesca, §i Romcinii acel din
Ardel, er strainii din pregiurd le clicd Vlah de la Vloh, cum s'au pomenit. Tot
de la straini sunt aceste nume de pre Italia, carora clicu Vloh. Apoi mai tar-
p Turcii, dupa numele Domnilor ce ad inchinatu Ora la Turd, qicu Moldo-
venilor Bogdan, er Muntenilor Caravlah ; Grecil clicu Bogdano-Ylahi, era Mun-
tenilor Ylahf. Er acest nume Moldova it de pe apa Moldova, dupa al doile
descalecare a terel de Dragoq-Yodel. Era Muntenilor, on de pre Munte, orl de
pre Olt : Olteni ; Lesii le circa Molteni. Macar ca si la istorie si la graiul strai-
nilor, si nitre sine, cu vreme, cu vecuri, cu priminele, jail si dobandescu si alte
numire, era acela ce este vechid nume, sta neclintit Boman! Era cum se fie
acest nume Vlah, de pe numele lui Flac Hatmanul Romului, precum scriu
unii in letopisetile stile aice in Ora, basne sunt. i asa dovedind numele ne-
mului acestuia dintr'aceste ten, cum se vede din istorici marl si marturi ten-
lor impregiur, ne trage randul a pomeni de portul, care acmu portul statatoriu
ca numele si ca limbs nu este, ce cu vreme iau portul nemu de la nemu, unde si
locul aduce de le cauta locuitorilor a'si face haine, Imbracaminte trupulul, cum
este firea cerulul si pusorea vre-unel parti de loc. Ca partea despre Media-
Nopte unde traescu Moscalii, Rush, Tataril ii forte re ce, cu ernl grele, si ma-
car cum sunt si pre la nol erm marl, era la tera Italiei ernl ca aceste nici
odata nu sunt, ce forte blande erns ; nici vara caldura asa mare. Le an cau-
tat dar acestor omens mutate pre aceste locun a'sY schimba si portul haine-
lor dupa vremea acestul loc. Catra aceste se cauti ce scrie iscusitul istorie
Laurentte Topeltin din Mediasi. Cuvintele lui ti le izvodesc «Romcinti de Ar-
del at nostri porta hainele lungi, imbreicat tot trupul; ne facu mare invetatura
portului din veal de demult, care au tinutu partile aceste cl, la Septentrion, (a-
deda partile ce sunt apropiete spre Meclia-Nopte), care haine pomenesce un
dascal anume Martiales ca se chiama Endrontzda, portu vechiu nemcindru, era
bunu de luna lui Decembrie. ,'lice au de pisla» pe limba nostra gluga, care
spunu ca si boieril aice in tera mai de mult purta chivere ca acele. Era Pen-
tru incaltaminte, dice tot acest istoricu Topelttn,§i nu de la sine, ce pune
cuvintele altor istorici mai vechi de cat dinsul, anume Alfons §i Plaut §i An-
gel, card au scrisil carti de portul cel vechiu a limbilor: «Felul incaltamintelor
Bomdnilor este pelea cruda de dobitoc, invalit ptctorul bine in obtele de land
incaltati, legat cu curele peste pictor, de la degete /ina subt glezne, fi a-
cesta e portul Romanilor celor vechi stramplor lor, can pwrta in ofti a slujito-
www.dacoromanica.ro
 72

rilor ofteni. Er la 176tnlent numaf, atata deosebire vedenttut, precton cetitnti la is-
toriile cele vechf, cd oqtenif .Rdrnuluf nt invdlea in obiele, ce got piciorul tare
-cd/fa ou pele si cu legdtur iscruciq.D Asa este .Descalecatul acestor tell de Rom -
lent, cum s'ati pomenit prelarg, dr nu din Wiwi, cum as scrisa. basne Misail
Chlugaru ci Istratie Logofau.
Dupa acesta am socotit a fi cu tale se scriemil imperatii Romului mai an-
Mu, pita, uncle $i la ce imperatie au na'busita pe aceste locuri Bolgarii si mai
pre urma Atila, care se scrie biciul ltd Dumnedeti, cu Ungarii, Tataril -de all
pustiit aceste tett Dupa ce s'ati intorsa Trajan, al septele an a imperatiei sole,
aflat-au in Rom sol de la India venit, si acolo all poruncit de all facut acel
stilp de minune in pomenire ce all batut pe Dad. Mal pe urma viind Cons-
tantin Cel-Mare imperata. in Ram, cum scrie un istorica anume Atnian, s'ad mi-
rat de faptura acelui stilp a lui Trajan. Alto fapturi, stilpi ce era in R6m, u-
nele de cutremurul parnantulut au cacluta, altele cu vremi indelungate s'ati ri-
sipita, era altele neprietinii le-at stricata, era stilpul lui Trajan au, statut multa
vreme. i pe urma la anul Domnului nostru Hristos 1594, precum marturi-
sesce Caronie, all pus in virful stilpului Siestas Papa .Romului icona sfantului
Apostol Petru, facuti de amnia cu our poleita. Supus-au Trajan imp6rat in al
optule an a imperatiei sale pre Armenl §i pre Parthl, §i zabovind Trajan im-
pel-at in terile Resaritului, facend pace- cu Iveril, cu Saromatii ci cu alto limbi,
Wanda Vavilonul, au facuta cautare ostilora sae, in care ail aflata Crestini
10,000 si ti-a ttrgisittl, adea '1-ati trimcsa in urgie la terile Armeniei. Era un
ispravnicti a curtel lui Trajan anume Romul, hulind acea fapta a lui Trajan `si
mustrandu'l pentru Crestini, s'att maniat Trajan, ¢i all poruncita. de Pat. °mo-
rn.
Pe aceeasi vreme zebovindu-se Trajan in Cesaria Capadociei, all mai omo-
r1ta ci pre Iacentie camarasul sea, pentru legea crestinesck Pre adstasi vre,
me a imp6ratiei sdle, al unspreclecele an, fu aruncata fiarelora selbatice sfan-
tul Ignat Episcopul de Antiohia. Era la al doispreclecele an a imperatiei stile,
zebovindu-se, apucatu'l-aa 6rna in Antiohia, 11 facendu-se cutremura mare in
oracul Antiohiei, atata cat abea au scapat imperatul pre o ferestra afard. A-
r5,tatu-s'ati si in Rom multe semne rele de mortea lui Trajan imp6rat, ca bi-
serica set" Capistea cea pagan6sca ce se chiama Pantheon, care era cea mai de
frunte, fu detunattt si arsa. Era in al 15-1e an a imp6ra4iei lui, fiind cu octile
sae in Siria, dupe ce dobindise Vavilonul ci Arabia, attend s'ati rupta din ma-
im lui Arapii si Agarenil, din care abia, au scapat Trajan ca(lendu tunete ,ci
tresnete cu vremi role ci multime de mucti acoperindu-I Ostea, si el bolnavin-
du-se, din care bola n'att mai ajuns se mai vada Romul, ca inturnandu-se se
vie in R'Om as murit Trajan in Cilicia in orasa in Salonic ce se chiama si
Trajano-pais, de bola ce'l clicu hidropica, mestecata cu apoplecsie, era cum
stria unit de vintre. i all adusti osele ha in R6m, si l'ati ingropata tntr'acel
tuna a lui. Imp6ratit-au and 19, ci luni 6 ; fost-au de 61 ani de vr6sta. Na--
m6ratu-l-aa ROmlenti intro .Dumneclei sei, ca avea in poveste ROmlenii pre a-
cost imp6ratti: mai fericittl" dee& August, snarl bun de eat Trajan, cum laud&
cu imbunaturi pre a1t1 inwerati al lor. Luase. Trajan feciorti de sufieta ci mot_
www.dacoromanica.ro
 73

tenitor imphatiei pe Adrian, nepotu de sor al seu, care au statut imperatu

pe urma lui, in anul de la Hristos 118, si papa Romulul era pre atunce Iorest,
era cum scrie Varonie 120 de an I.
Deca statu imperatii Adrian, se areta blandu ca se-1 tie de bunu sfetnicil lul,
adeverindu-se ca fara sfatul for ci fag voia for nimicu nu ar face, nicI ar
certa, seu ar urgisi pe tine- va, iproci. Eara pe urma acestd imperatu multe
munct au facutd crestinilor ; pe Eustatie Plachicla, sfantul ¢i dreptul, ce se nu-
mea al doile boy, vestitii hatmand a lilt Trajan, impreuna cu femeea sa si cu co-
ph sel, 'I-au past' pe boil de arama aprinsu de foci]. ; lasamu a pomeni cresti-
nit cap au luatd munch pe vremea, WI Adrian.
Eara al patrule and acestul imperatii, fiiud in Britania, 01 vrindd se desparta,
se osebesca pe Romlent de alte nemuri barbare, au poruncit de all facutti
zidii, loco de opt-elect de mile, pentru paza, ca se nu se rocosesca, alte limbl
barbare asupra ROmului, si au poruncit de au stricatil podul ce facuse Tra-
jan imperatil peste Dunarea. Eara la al cincelea and a imperatiel stile s'au in-
tors din pantile Resaritulut, la Frantozi, apol la Ispania. In al sesele and a im-
paratiel stile se intorse la Reseritd, rocosirile Parthilor le aseel'a. §i de acolo
ad venit in tera Grecesca.
In al septelea ant, de la Athina, unde ad petrecut peste iarna, s'au intorsd
in ROm. In al optelea and, care este de la Hristos 125, au mers la Africa,
uncle ad aretat multa facere de bine. In al un-spre-elecele and s'au intors
de la Africa pre la Athina, uncle iernandd si a doua Ora, au trecut la Asia.
In al doue-spre-elecele and a imperatiel stile, de in Asia, unde at fost aseelat
pr e call -va la prietesugul sett si ales pe Cosroes Craiul Parthilor, s'au intors
in Siria, unde ad descalecat altii oral pe lingh Ierusalinn, §i 't -alt pus numele
Elia-Capitolina, §i acolo ad facut Biserica lul loves Bozulut seu Iupiter; Grecil
elicd Zeus. Pe acelast loci). era 6re-cand sfanta biserica a lul Dumneelen,
ad tocmit Ierusalimul care era stricaLii din temelie, inch de Tit imperatd, si
dupa ce ispravi acel °rasa all venit in Arabia $i in Pelisia, i ad pus de ail
infrumusetatii mormantul lui Pompeiii, ce Pad fost °mortal Ellie Cesar.
Ea ra in anul imperatiel sae al 14-e si al 15-1e si al 16-le s'au rocositu
jidovit asupra imperatulul, pentru cad le -alt spurcatii locurile sfinte; improtiva
carora au trimes Adrian pre Iulie Sever, care veelendii multime de jidovl n'ad
cutezatii fatist a le da resboid, ce pre incetd incungiurandu-le caile, de le impe-
clica hrana, cu mestesug supuindu-I, ash au intorsu pe jidovi, cat putint au sal-
patii vii dial:II-10i, in trel ant standil Sever pregiur din il. i luandu-le ji-
dovilor cetatea Vedua cu alte 50 de cetatt mat risipitu-le-ad pana in te-
melie si au °mortal ca in 580,000 de jidovl. Dap& aceea 0-au ales Adrian
imperatul sie fecioru mostenitord imporatiel stile pre Comod §i rad numitu
Hsi

Lhever Cesar, §i indata Pad pornit in Ora Unguresca Voevod i ocarmuitor

terilor Ungurescl. Ce inteacelasi and au murit Eliever Cesar, fiiul de sufletu
a lul Adrian. Veelendu-se si Adrian imperatul stabitu de bole, as alesu in im
peratie in urma sa de imperatii, pre Antonin Pau, §i curend inteace0 ant au
murit ; imperatit-au Adrian and 20. Pe urma lul an statut imperatu Antonin
Tin (adeca cel bunu). Acestu imperatu era blandu, milostivii. §i induratu, pentrn
www.dacoromanica.ro
 74

aceea 1-ad dish Piu, adecd bunu, ca si gOna de pre crestinl ad incetat cata-
va vreme si se 'multi e legea crestinesca pan& la Sannati, la Dad si la Nemtl.
Earl, in al cincelea an a imperatiei sae, s'au atitatu era gona asupra Cres-
tinilor de i pravnicil ce era pusl pre la orate si ten ; si vedendu imperatul
ca se imultise cresting, au dat porunca tare se nu se citesca cartile Sibilelor
in care se afla mare hula legilor paganesci, si Mudd mare legit Crestinesci.
Era pe acea vreme papa in Boni Telesfor, In dilele acestui imperat redicatu-
s'ad mincinosul ereticu Valentin de la Egipt, fiindu filosof de a lut Platon. In-
v6ta acestu ereticu ca stint 30 de Dumnedei, si atate Dumnedeite ; inveta cum
Hristos s'au nascut din feciora, luandu trupd din cer cu care ad trecut prin
feciora, si ca aceste bssne. Asisderea si alt ereticu s'au izvodit tot pe vremea
acestui imperatu, anume Marchion, din Pont, care urma invetatura lui Cherdon,
cum ar fi dol Dumnedei, unul bunu altul red ; si Dumnedeu cel reu ad dat
legea cea vechia, era cel bunu legea cea noua. Pentru blandetile acestui An-
tonin imperatu multe tern ce s'au fost desbatutu de subt ascultarea imperati-
ei RomuluI s'au schimbatu de buna voie er subt stapkirea Remain Murit-ad
Telesfor papa, muncitu pentru Hristos in al tints -spre-decele anu a impera-
tiei luI Antonin Piu, §i in locul lut au statut Papa Igin. Scrie Baronie: «era
dupa Telesfor s'au fscutu cutremur mare in Rom si aft arsu 340 de case, in
Rom.» Putinu au trait papa Igin, ca au murit mucenicu, si in locul lut au sta.-
tut Papa Piul, in al 19-1e an a imperatiei lui Antonin. Acesta Piul Papa ad
asedat Pantile, se nu se fad de crestini cu jidovg, a patra-spre-bete di a lu-
ng, ce dupd Pantile jidovesci in Dumineca viitore se serbeze Cresting Pantile.
Era la 24 de ani a imperatiei lui Antonin Cesarulul, sl-ad sfirsit viata in bu-
na betrenete, fiind cu vrista de 74 de ant. Domnit-au aprope de 24 de ani,
mai laudatu de catu alp impel.* de mat nainte de dinsul. Era pe urma lui
Antonin au statutu dol Cesan imperatt Romulus : Marco Avrelie si Luau Veru
cant se numea Antoninii. Era la al cincelea anti a imperatiei acestor dot im-
peratt, s'au redicatu cu osti asupra Parthilor s'a Armenilor, si cu isbanda s'ad
intorsu. Apol la anul si Marcomanit s'au redicatu ni s'au rocositu despre im-
peratia Romului, asupra carora au purcesd imperatif cu man gatirl, ca si alte
ten si Ungurii s'ad fostu unitu. Vedendu aceste imperatit au asedatu de o-
data terile Serbiel si Itali't despre Msrcomani si es s'ad intorsu la Rom, si pe
cale au muritu Lucin Veru imperatul, de apoplecsie. Scriu unit, precum Mar -
comanil an trimesd solu la imperati cum se vor pleca fara arme subt impera-
tia Romului ; ci la al decele and a imperatiei sele, Marco Aurelte pornitu-s'ad
cu msri ostI asupra M Lrcomanilor s'a altor ten, care se desbatuse de la stap5,-
nia Romulul, cum si Ungurit. Statut-au unu resbotu intre Romlent ni intre Mar-
comae; ce 'I-au infrant imperatul pe Dunare, bulzindu-I pe. ghiata pre Marcomani
si pre Ungurl. Era in 20 de ani a imperatiei sele Marco Avrelie perdut-au 20,000
de ostea sa, inchidendu-1 la locurl strimte Marcomanii §i Cvadii, §i alte ne-
muri megiese. In strinsore ca aceea fiindu Marco-Aurelie imperatd cu ethic,
si neavendu alta nddejde in jertfele bozilor set, au poruncit in tabera se strige
de s'ar afla crestini osteni cu dinsul, se faca ruga, la Dumneftul crestinilor
si se cee ajutor imperatula Deci acolo in ostea lui era 12 polcurl de cres-
www.dacoromanica.ro
 75

tins, caril indata puindu-se tots cu genuchile la Funentti de se rugara, lul Dum-
necleu, indata s'au pornitu grele plot cu fulgere si trasnete asupra vrdsmasi-
lor, eat 'r -ad inecatu ploia, si s'au resipitu ; si birui pe vrasmasi1 sel Aurelie
imperatu. Cunoscend imperatul acel dare de la Dumnecleul crestinilor, si izbanda
ce s'au facutu precum insusi an scrisu in cartile sole la sfatul Romulul, porun-
cind se nu se fact gong asupra crestinilor, nicl se% parescd nime, cad s'ar mar-
turisi a fi crestini. Si in scrisorile lul ce au trimisu la Rom, marturisesce Marco
Aurelie, ca, fiind in mijloculu terei Nemtescl, intre multi s'au timplatu aceste,
macar ca unit scriu ca s'au timplatu in tera Ungurescd tic, j su, unde este acmu
Austria. S'afl fostu sunat atunce de peirea impeiatului intr'acel resboid, care
auclindu un Avidie Cetsie s'aii redicat asupra imperatiei la Resdritu, si pe urma
adeverindu-se ca imperatul este via, fu ucisd acel Avidie cu fecioril sel de os-
tenii ce era cu dinsul. ySi me-2gendu imperatul Marco-Aurelie cu osti era asu-
pra Nemtilor Lsi a Ungurilor, au murit in Becid, si ail remas fiul seu Co-
mod in local lui imperatu
Aseclend Comod imperatul locurile despre Nemti si despre tera Ungurescd,
s'au intorsd la scaunul seu in Rom, ce era depaite. Acestu Comod 1 urcatu era
in tote, care pentru spurcata viata sa fu uritu tuturor ; ca vrea norodul se'l
ninuesci si se'l alba ca pe un Dumnecleu si se'l chieme fiul luT Iraclie Zevs,
puindu-si si stilpii in Rom, si nerabdand norodul tiraniile si spurcaciunile lui
Comod, fu sugiumatd, dupa ce au imperatit am 12. Pre urma lul Comod a-
les-au sfatul, boierii, imperatu pre Rime Pertinacs, ce numai 88 de ciile,,au im-
perdtit, si fu omoritu de slujitori, cu indemnarea lui Indian Illasdelnicul ca ad
data mazda slujitorilor de l'au ucis. Imperatit-au si Iulian 55 de clile si fu o-
mortal si el. Pre urma acestui fu alesd de °Serif Septimie Sever ; era in Bri-
tania fura alesi doi imperati Ptstime cel Negru in Stria, si Cloche Albin in Bri-
tania. PIA Sever primind sotie la imperatie pre Albinte s'au pornit cu osti a-
supra lui Pistanie eel Negru §i biruindu-lu rad omoritu ; si imperatindu Sever
pornitu-s'ad cu osti asupra Bisantiel in anii de la Hristos 196 si asupra Bar-
barilor, si a lui Pentin cel Negru §i dupa tree ani find incungiurata Bizantia
o ail dobanditu si '1-au stricatu zidurile si o au facutu ca unu satu. Inturna-
tu-s'ad Sever cu izbAnda la Rom si din voia sfatului au coronitu pre fiul seu
Basian, sotie la imperatia Romului. In clilele acestui Sever au fost mare gong
asuprg crestinilor ; era pre aice pre in Dacia au asezat cats -va Ispravnicl si
DregAtori pre caril anume n scriu istoricil, si aces ispravnici pete ca au fa-
cutu Turnul Severinul in tent Muntenesca de se pomenesce 'Jana astacli. Mu-
rit-au Sever in Britania dupe ce au imperatit ani 17, si l'au adusu fecioril
lul de l'au ingropatu in Rom. Statu imperatu Antonin si, Geta fecioril lul Se-
ver, §i nu trecu o lung, de clile acestoru doi frati, si an giunghiatu Antonin pre
fratele seu Geta in bratele manse -sa, si purcesa Antonin, eel chat Caracal, in
partile despre Dunarea si spre Miacha-nopte cu ost1; si intorcendu-se dintea-
cele parti, deci au me_ 1 la A ntiohia apol la Alecsandria, si acolo pe multi
oraseni au omorit. Purces-au cu osti Antonin Caracal asupra Parthilor, tn-
mitendu sol de au cer,utu pe fata Craiului Parthilor, pre care neprimindu-1
se-1 fie ginere, au intrat cu osti in tern Parthilor de au pradatu. Vrajitu-i-au
www.dacoromanica.ro
 76

unu matematicu anume Sarapion 0 at clisu ca va muri curend Antonin, 0'1 va

lua imp6ratia Macrin ; §i qind imperatul la venatu 0 din porunca Jul Opi lis
Macrin Ispravnicul Divanulul fu omoritu Antonin imperatul ; 6 ani au impera-
titu Antonin. Era Opi lie Macr invarsandu cats -va barn la osta0, statu imperatti
§'ad imperatitu and 8 ci l'au omoritu osta0t. Pre urma Jul Macrin statu im-
peratd Eliogabal care s'au numitu Sardanapal gi viindu la Rom Eliogabal multe
rele si spurcate fapte au aretat in Rem, 0 c'au alesu sotie la imperatie pre
Alecsandru fiul mat micu a veru-seu ; §i l'au numit Cesar. §i de aice ad in-
ceputu a avea re carma Dacia ci tern Ungurescei, cu alte teri cate-va supuse
imperatiel Romulul, din nepan imperatilor. Era pre Eliogabal pentru nespusele
purcaciunl 11 ucisera impreuna ci pre muma-sa. Statu imperatt. Insu0 Alecsan-
dru din carma mane-sa, _Mama, nefimd inca in vresta. Acestd imperatti au iz-
voditu la inceputul stapaniel see acestu vrednicu cuvent : Ce nieti pofteqci tie
a fi altuia se nu faci. A§edat-au acest imperatd giudetele ce aft fostu mai nainte
stricate in Rom 0 pre la alte Olate ; fdcut-au in Rom §i Feredee de ape calde,
care se chiamd terme, ci le-au numitti feredeile Jul Alecsandru. Arclat-ad a-
cestu imperatu tocmele bune in Dacia, unde suntemti not Moldovenil §i tera Un-
guresca ; mers-au cu octl acestu imperatu asupra lul Artacsercs imperatul Per-
silor, ci biruindu -1 s'au intors cu isbanda la Rom. Era in hronograf scne, ca
mergend acestu imperatu asupra Persilor, au luat cu sine c pre muma-sa Ma-
mia, 0 thfringendu-I Per0I au peritu multe octi Romlenescf, ci prinserd 0 pre
imperatul §i pre muma-sa §i perira ca nime de din0I. Era pre urma radican-
du-se asupra Nemtilor pentru rocociturile tor, ce pentru cate-va polcurl de slu-
jitorl ce 1-art fostil lipsitu din slujitorie ci -au agonisitti ura despre top, ci Pad
ucisti, junghiatu impreuna, cu muma-sa. Pe urma statut-au imporatit Macszmin,
fiMd de nee' Got de pre tan., 0 pre muma-sa o chiama _Diana, de nemti grosti
§i barbaru ; acestu Macsimin lua izbanda, de biruinta, asupra Nemplor, 0 in-
data, farti sfatul Domnilor, au ales pre fiul seu Cesar. §i intornandu-se din tera
Nemteca venit-au in tera Unguresca de au iernat in ora§ul ce se chiama Sir -
mia, unde multe red* ci praclI au facutti. Aceste fa'cend Macsimin, nu de
imperatu ci de talhariu fapte, s'au rococitu &tea ce era in Africa 0 au radicatd
imperatu pre Gordian, omu betrinu de varsta, dandu-I sotie la imperatie pre fiul
seu Gordian-cel-terser ; calif domnind date luni in Africa fl ucisera pre amen-
dol Capetian Hatmanul Jul Macstinin ci cu altii. Ales-ati sfetnicil imporatti pe
Marco Clodie Pupian, §i pre Decie Celie Balbin, in anil de la Hristos 237,
linga carii Pll adaosti norodul Romulul Cesar pre Gordian, nepot lul Gordian
celui betranu ; era Papian ci cu Balbin cant era mat mutt apArtitori lul Gor-
dian copilului imperatu, macar ca era pnimitt si dragI norodului, era uriti os-
tmiloru, it ucisera pre amendol. Remas-ad Gordian singur la imperatie cu ma-
re pofta de sfatu §i de norodu, stapanitoriu in lint0e. Acestu Gordian teneru au
incetatu si germ de pre cre0ini ; in anal de la Hristos pre atuncea 241 s'au
intaritat osti mart intre Romleni §i intre Per0 ; ca persti prada Mesopotamia.
Era imperatul Gordian '0-au luat imperatesa pre fata lul Misitie, omu alesti §i
pre% inv6t1tu, .1i as apropiat pe socru-seu catra sfaturile stile, §i au pornit Gor-

www.dacoromanica.ro
 77

dian cu mare este asupra Persilor, lasand pre socru-seu in locul seu la Bom;
biruit-au Gordian pre Perd.
Murit-ati socru-seu Illisitie, §i facendu-se mare cumpete de pane in Rem
statu Ispravnicu si aparatorti lul Gordian, Filip Arapul. Era Gordian gatindu-
se sa se intorne la Rom cu veselie de izbanda, se redicara ostasii si pusera pre
Fail) la imperatie. Acestu Filip era dragu Ungurilor, si cu multe damn da-
ruindu-1 si o biserica ce'i clicu Lavrenii, find seraca, o ail imbogatit-o. Aye-
clat-ati si pace Intemeeta cu Persil ; an ziditu si cetate in Ora Arapesca, pre
numele seu Filipopo lis. Era intre Urn' imperatind Filip, 11 ucisera pre din-
sul si pre feciorul lul, dupa ce au imperatitu ani 7, pre tecior in Born, era
pre betranul intr'unu oras ce'i clicu Verona. Statut-au imperatu pre urma lul
Filip, Decie, de nemul sett Ungur, din tera Ungar esca din josu, din targul Te-
bal, om tare si vestitti de vitejie si indata 'si-au alesu pre feciorul seu Hestrug
sotie. Acesta Bette imperatti mare gona ail atltatti asupra crestinilor ; era in a-
nul de la Hristos 251, gatindu-se cu WI asupra Gotilor, can' prada Misia,
ce se chiama acmu Dobrogea i Tracia, viclenindu-1 Tribunie Galba, anteiu
feciorul sett in resboiu an pent, era Decie vrendu se scape, caclut-au intr'o
mlastina, cu calul si acolo au pent. Statu imperatu in locul lul Decie, Tribu-
nie Galba, carele asisderea 41 lua sotie la imperatie pre fiul seu Bolisian.
Era in cursul amlor de la Hristos 252, mare omoru s'au atitatu in Ethiopia,
din care s'au amplut si Romul ; era din rea canna a lul Galie imperatu si a
lin Volosian, multe ten s'au desbatutu de subt stapania Romului ; intre care
si in tera Unguresca se nidica Emilian Toevedul §i Ispravnicul polcurilor Un-
guresci si'l pusera °stash imperatil, si viind cu WI in Italia, si tempinandu-se
cu Galie §i cu Volosian imperatii '1-au infrantu si furs ucisI de ()stela ; si in-
data redicara imperatu pre Emilian, care imperatind in Rom numal 3 lung Pau
omoritu ()stela Statu imperatu Licinie pre urma lug Emilian, pusu de ostasT,
si de boeril sfatului intaritu la imperatie, care 's1-au luatti sotie pre feciorul
seu Galian. Era in clilele lui s'au redicatti Nemtil, ail pradatil ten de subti sta-
pania Romului. Era in anil de la Hristos 257 mare &IA se facea, kgiipia-cres-
tinilor. Era la anal, Valerian 'band pre fiul sell Galie, au pure In partile
Resaritului asupra Persilor, era in urma lui Valerian, alesera in Dobrogea
imperattl pre Eugenie, ocarmuitorul partilor Unguresol, ce curend 'sl-au facutd
morte Insusi cu manele see, pentru se nu 'neap& viii in manele lul Galian ;
era Valerian fu biruitil de Sapor imperatul Persilor, si princ1endu-1 l'au belit
de viii, si imperati singur Galian ; si intelegend Galie de mortea tatane-seu
ail poruncitit de au parasitu gona de pre crestini.
Acestu Galie ail lasatu o parte de tera Unguresca de susu Ptpd fetel Craiu-
lui Nemtescu, logodind-o se o dea dupe dinsul. Pe vremea stapanirei acestm
Galian in cursul anilor de la Hristos 256, era de la zidirea lumei an' 5773, s'au,
pustiitu locurile aceste nude se chiama Dacia, ce era aseclata cu Romleni de
Trajan imperatul Romului, cum s'au Os mal sus de aseclarea el.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIII.
Pentru risipa DacieT ce era de Trajan descalecatA.

Aice ne cant& a tragana condeiul istorieT nOstre se pasimil a scrie gi alte

nemurI de care s'au risipitil terile aceste, anteiti de Gop §i Unguri cu Atila
Craiul lor, si pre urma de Bolgart Fie dar Arita de Gott. Nemul acesta a
Gotilor (precum scrie in cronica Unguresca), venise cu multime mare din os-
trovul mareI Scandinave, despre marea cea despre Media-Nopte, in campit in-
tre Hipru §i intre -Volga stand ; din care campf gonind pre Rtql sett pre
Polovg, peste Fisla, s'au aseclatti singurl in campii acela, care campit sunt
de largi ca la 200 mile de locl Acolo Domnul Gotilor, anume Idantirs, veclu
in ostile Stile pre dinaintea corturilor multe muieri frumose desfranate in cur-
vie ; le-au gonitti de la corturl peste apa -Volga; care muieri ambland prin pus-
tiile Iohret se impreuna cu Dumneclei1 eel de padure, cum isit Fauna i SatiriI,
asa cat s'ati nascuttt dintrInsele multime de amenl; i sciind acele muieri ca
le-au gonitti pentru frumusete de la corturl, pentru aceea cine'st copilul ce i se
Dascea 41 spinteca obrazul in done, ca se pae grozlic i strasnic, gi asa s'au
nascut multime de oment grozavl yi groznicl de ceea parte de Volga. Era Go-
tii petrecend rata -va vreme pre acele locuri se inturnara la Panonia, unde-1
acmu Ora Unguresca ; era Panonia s'au numitt si se numesce de pre numele
,
uT Panon care aft fostt din semintia lul Sim, din urniasii lul "reset, §i din
feciorir Aranif ap 41 scria Unguril inceputul sett.
Acel Panoovdin cel mai nainte carit au fostA trimisi de Noe in tote partile
Iumeraa -stapanitil cu semintiile stile intr'aceste partt pe Dunarea ; si de pre
ndiefe lilf, Anteid Greer( Peonia, apo1 Latinil Panonia. Pe acesta Panonia s'ati
aseclattf GOtilt Ca la casele lor, in anil de la Hristos 380. tra pre urma s'att
tamplati unU Uhrit, dintre aces grozlivi ce s'ati nascutii dintr'acele muieri (cum
s'att scris mat sus), acolo p este Volga, de au esitil la venatti pi afland un cerbti
alba l'ati gonitti pana ce au trecutu peste apa Volga in campil unde traise mat
nainte Gotil, unde n'ati mat veclut vanatoriul acela pe cerbti, ce s'ati uitatti lo-
cului. I-ad placut locul, gY intorcendu-se la at set le-ati spus de locuri frumose
gi desfrAnate, la care s'au clatitft acea multime de omens strasnici si grozlivi de
peste Volga, §i s'ati i aseclatti intr'acei campi. Acolo aseclendu-se pupil vreme,
neavend hrana buns, au trimist omeni se cerce locuri mat bune de hrana, carii au a-
flatti tera Panonia, pamentil de hrana, pi asa s'ati pornitti acet de la /ultra cu tote
casele lor la Panonia, locuind atuncea In Panonia §i Gotii, cum s'ati pomenit mat
SUS. V6clend Gotil un norodfi groznicu, cumplitti gi multa, venind asupra lor, caril in-
tru nimica nu'si socotea viata lor, au fugitti de'naintea lor la Italia, era ei s'au ase-
clata in Panonia cu -domnu lor _nava, in vremea Cesarului Gratian, i s'au numitti
Hi mnl, de pre numele ape1 Humna. Dect petrecend Ilionnif in Panonia uu-
www.dacoromanica.ro
 79

de-b acmu tem, Unguresch, in urma Gott lor, cum s'aq pomenitu, sad redicatu
Romlenii, cu osti asupra for si au biruitu ei pre Romleni cu Hatmanil ce a-
vea Romlenii, anume _Morin din _atria §1 Petricu, din tera NenitAsca, si n'au
pututil sta improtiva tor. Dupa mOrtea domnulul seu Ravin, 'si-au redicatu craiu
sie pre acel mare cumplitu, pre Atila, in anul de la Hristos 428, craiu "an-
teiti Ungurescu, pre carele fl numia Tataril Ehe lo, barbatu tare la minte, hatru,
la inima lndraznetu, nerocost ; si se scria asa : Atria fecior luI Bendecu#, ne-
potu marelui Nemvrod, crescutu t finutu in Engalda, din villa lug Dumnedeu
cram Ungurilor, a Midilor, a Gotalor, a Dactior, , biciul /uf Dumnedeu ,
spaima lumei. Adunatus-au catra Atila si alte ten dimprejur, cum Isu Marco-
mania, unde este acmu Morava, unde este acmu Slonsca ; Gepidil, undel acmu
Litva, Svezir, Svabir, Gerulit, norode din partite de la Media-Nopte, si ail in-
tratu cu acesti omeni in Ora Nemtilor, unde multe ten si orase au luatu
si le -au pustiitu, improtiva caruia Waft pornit Jicniont cnezul de Constrinfia cu
osti ; ce fu biruitu de Atila, si atuncea au luatu Atila cetati vestite : Argenta
§i Lugdunul de le-au risipitti in urma.
Era dupl ce au intelesu Bolgarii, caril traia spre Meclia-Nopte si spre Re-
saritu pre apa Volga, de clatirea Humnilor in pArtile ce am pomenit mai sus,
pomenitu-s'aii si ei cu povatintorul seu Derbal si anteiu au lovitu Dacia, unde
suntemu nob acmu, Moldovenil si tera Muntenescd, de au pustiitti descalecarea
lul Trajan imperatul ; si ad fugitu Romani' eine incotro au putut Scapa, peste
munti, la Maramorhs, si Muntenil pre Olt, si s'ati aseclatii Bolgarii pre aice.
Era in anul de la Hristos 454, intelegeud Bolgarii de m6rtea lul Theodosie
imperatului Grecescii, au trecuta de aice peste Dunarea, s'au luatti amendoue
Misiile ce se chiamA acmu Dobrogea-cea-mare si cea mica, fiindti intre impera-
tii Grecesci netocmela de casd ; §i pre. numele for acele parti le-au numit, Bol-
garia, care cu acestd nume se chiamti pand astii cII, si singuri Bolgarii aceia
spunu si pomenescu ca stremosii Ion au nemernicitti pre aice din terile Moschicesci.
Acel Bolgari aserjendu-se in terile de peste Dunarea, an statute o parte mai
mare din Tracia, §i pre Zinon imperatul Grecescu l'au batutu in anul de la
Hristos 476, §'ati aprins Tarigradul cu focii de au arse. Era pre urma Anas-
tasie imperatu veclendu mare nevoie despre Bolgarl, au Malt zidu de petra,
de la Silivria, din malul Marei-Albe pana la Marea-Negra , ca se aiba
odihna de Bolgarb de dupa acel zid. Era Tracia an remasu cu Odriul fara
aparare, care o au stapanitu Bolgarii; §i pre urma oborind zidul, prada Bol-
garii; olatele Tarigradului, precum miirturisesce Cromer (Cap. VIII) aducendu
marturie pre Pomponie Mela ; §i 'Ana asa-ch se cunoscu une semne de ace -
lul zidu, facutu de Anastasie imperatul Tarigradului, ce l'au lucrat in and 26.
Acestu imperatu Anastasie fu omoritu de trasnetu ; era Bolgarii cu domnul
for Hrum au pradatu terile Grecesci §i le-au stapanitu.
De aice ne intorcemu la rindul istoriei nostre, pentru mai buna deochidere
mints cetitorului, lasand la altil se scrie de nemul Bolgarilor, ee se trigu tot
din Sam*, din SlovatI, cum ama, aretatu mai sus, unde scrisemu nemurile,
care de unde se tragu de dupa potopu, si in lime reschirate.

www.dacoromanica.ro
 80

Aloe vomit mai pomeni pentru Atila, care au eptli cu Ungurii in Panonia, cum emit
'cried mal suet.

Dupa ce se radica craiu Atila s'au ales loco de scaunti craiei sole Sicambria,
undo era Buda cea veche, vrend se asede stapania Scitiet pant la Dunarea
Indata puse &dui se merga cu osti asupra ROmlenilor, luand sotie la craie
pe frate-seu Bleda, era unit dial ca l'au chiamat Buda ; §i pentru prepusurile
viclenilor despre alte part]. se nu se atite asupra lul, facu mal mare pre fra-
te-sen pe t6ta Salta Europa sett tera Tatcirescci, dandu-I mare putere. Era
dupa ce au mersu cu multe osti, Aida trecend Dunarea au pradatii olatele
Tracid, Macedonia, Ilirxcul, de care s'ail pomenitii mai susu. Era trecendu
Atila cu ostile sole in Ora Francesca, incungiurat-an cetatea Avrelia, in care
cetate era Sfantul Anania Episcopul, carele vedend atatea tiranii, ce facea Atila
asupra crestinilor, se sui pe zidul cetatei si stupind pre tiranul Atila, indata
si se pornira nevarnice plot, cat 'i-au cautatu a lasa cetatea, si s'an dusil
de acolo asupra Romului pradand si ardend. i dobandind Romul, facut-an
mare cazne si munci pre crestini ; era fiind acolo Sfantul Picazie, seclend de-
naintea bisericii cu sora-sa, graia ebb% Atila : Pentru ce, Attlo, fad gent a-
supra crestinilor, norodul lui Dumnzclea cu atata tircinte? de vreme ca to
chutmi Biciul lug Dumneclea, cad nu pedepsescl pre eel rel qi mandri ! era pre
eel plecati, caril cada la piciere-p, tte i f i dcal agonisitele sole ft grumaz4, cad
nu-t iertf, de vreme ce Dumneclea spre eel plecatf isI intone mila ! Aclu-ti a-
mute, Ablo, ed esci ondi I pazesce cd nu ca un omu fad ci ca un balaura CU17Z-
plitu , omori emenI. Adu-ti antinte ca vrel se mor'd ; fi CUM cu mantle crunte
de sange nemnovatu vet sta inaintea scaunului 124 Duntneylea, la jade fu ? se
tii minte ca lard platy pentru nevinovatul scinge nu vet efi de la Dumneclea !
Era dicendu-le aceste fl taia capul unul ce sta acolea, era pre sora-sa Euh-o-
pia vrend se o apuce, cg era f6rte frumosa feciora, 's1 -au §i scos ochii cu de-
getele, dicend : Nu va lasa Dumnecla se privescli spre ucigaful neanovatuluI
fratelul meld Si acolo an omortt -o si pre ea.
Era auclind aceste cumplite fapte a Atilel, s'an strInsu tots Romlenii cu osti,
trpgend intr'ajutor si pre Theodoric Craiul Gotilor asupra Atzlel, §i pre ostile
Romului ; an alesu Hatman pre Aetie, vestitu °mil de resb6ie. Intelegend Atila
ca an trasu Remlenii intr'ajutor si pre Goft asupra lul, s'an sfatuitil cu vra-
jitoril set. }Ind atunce Atila in partite Galiei cu ostile sae, adusara-1 ostenil
lul un sehastru dintr'o pestera aHatu. Atata gasimu scrisu pentru Attla.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIV.
Aice arata cap any au traita pre aceste locurY aseclarea Romani lor ce 1-ad
aseclat Trajan, ti calf any au trecut [Ana Ia vremea luT Las Ian Craiul Ungu-
reset, si pre urma calf any au statut locul pustia, pana Ia descalecarea luI
Dragosi Voda.

Scrie Bonfin istoricul, aducend marturie pre istoricii may vechi anume, Suida §i
Eutropie, precum : Aurelian imperatul Romului veclendd ca nu vorti sta descale-
caturile lui Trajan pre aceste locurl, se fie redicata pre omens de prin orase si de
prin sate locuitori, si 'i -au mutatu peste Dunarea in Dobrogea. tea, Topeltin scrie
precum Gaie Cesar ad statute imperatd dupa Trajan; acela se-i fie mutatu in Do-
brogea si atuncea si in 454 ani de la Hristos au nebusitd Go /it §i alte nemurI
peste locurile aceste, cum s'ad scristi mai susd. Facendd dar socotela din clilele
luT Trajan, ce ati adusd pe aceste locuri Remlem canda au supusil pre Dad, in
anii de la Hristos 103, pan& la Atila, ce au nebusit cu Tatarif, din caril sunt
Ungurii de la Iuhra, cum scrid istoricii, ani 401 remand ani 298 se fie traitd
Romanii pe aice descalecap de Trajan ; cum clicd alp istorici, se fie descalecatil
Trajan terile aceste in anii de la Hristos 120; si la anii 401 au nebusitd Atila, §i
pre urma Bolgarii cu povatuitorii lord; era dupe ce s'aft pustiittl terile aceste, anii
mutatl in Dobrogea, de imperatii Romului, altiI peste munti aseclendu-se, pe
Oltti, in Ora Ardelului, altiiI in Maramorasii Ora in clilele lei Laslad craiul Un-
gurescd, candd Wad descalecatil al doile rendd Ora Moldovei de Dragosi-Voda, si
Ora Muntenesca, de Negrul Voda. Acel craiu ad statute la craia Unguresca in
anii de la Hristos 1080 ; era scotendil cei 298 de ani ce au trecutit de la Tra-
jan pana la Atila canal s'ad pustiitd terile aceste, si mai alesti de Bolgari, tarsi
s'ad timplatil in anii de in Hristos 401, facend socotela de la Atila §i de la Bol-
gari pana la Laslati Craiul Ungurescd, pe vremea caruia s'ad descalecatu al doi-
le rendd tera, 700 si mai bine de any ad fostd pustil locurile aceste de desca-
lecdtura cea anteie a lul Trajan imperatul Romului. Ce Gotil anteiu, apoi Bol-
garii ad stepanitil locurile aceste pana ce s'ad mutatu si ei in alte party de locd,
unii peste Dunarea, pe vremea lei Theodosie imperatul Grecescd, cum s'ad scristi
may susti, altil in alte parts, si remhendd de tote pustie Ora, nelocuindd nici
unit nema pana la Dragosi-Voda in Moldova si Negru Voda in Ora Muntenesca

LEATOPISITELE TOM. 1. 6
www.dacoromanica.ro
 CAP. XV.
Pentru descalecarea terei Leqesci.

Descdlecarea terd Leqesci pe ce vreme ¢i de ce nava S'a4 facutu. Findii cursul

anilor de la Hristos Mantuitorul nostru 508, dol frati anume Leh §i Ceh, din nemul
Slovenilor seu a Sarmatiloru, omeni indrazneti la vitejie, petrecend multi vreme in
neodihnd si in osteneld, dupe ce veclura netocmela intre al sei, ce se lucra in lli-
ric si in Dalmatia, unde s'au fostu aseciatti, cum s'au scrisu mai susii, la rindul
seu, pre ce vreme au fostu esitu Bolgaril cu Derbal cnezul lorii, de carii si
pustiirea teriloru acestora s'au facutti ; ver,lendii acel doi frati o tirI atitate in-
tre nemul lora, vorovindu-se amendoi, s'au cldtitii din Iliric, Lira Arvatilor, §i
din Dalmatia, de la °stile Slovenesci, care era aseclate cu totu nemul Bolgari-
lord cerchndu-si locu de traiu intr'alte parti de lume. Dandu-se spre Apusul
sOrelin, In partile Nemtesci, au descalecatu si att stepAnitii locurile intre apa
Visla, Alba §i Vesurgu, adeca Veserul, care este sciutd in tera Nemtesch. De-
supra acestei ape at facutu cetate tare si push nume Bremen sell Bri-
ieinen, insemnandii cu acestu nume, cum acolo ad descalecatii greutatea ostenele-
loru si neodihnelorii sole trecute. §i Nemtii pant in vremele de astacii numescii
acel orasu Bremen. §i de acolo se pricia si se sfadia cu Nemtii pentru hotard
si pentru olatele megiese ; si de in o vreme orasele de pe aprope si cetatile
de biria, voie li s'aii inchinatu. E I rnele le-ad descalecath el singuri si asa Ce-
hul s'aii aseclatu pre Dundrea si pre apa Elba, unde se chiamd, acmu Bohemia,
ct Cehilor to clicd Bohema; pre urma au staphitti pre _Racud, Lusatia, Mo-
rava, Mesus, dintru unile gonindu pre locuitori, intr'altele puindii pre de ai sei
printre locuitoril eel vechi.
Era, Leh, frate-seu, au intratd cu orda sa mat in la'untru, alegendu-si loci' de
traiu mai spre Meclia-Nopte, unde este acmu tera Leqescd, §i pre apa Violet,
de unde s'au redicat randalital adeck nemul Sarnzatilor, s'au aseOat cu orda
sa, si pe urma de la capui Visle pand, la apa Odera, spre `Media-Nopte, si
spre Reseritd au stepA,uitu Slosca, Marcgrafstava, Pru. i , Pomerania, Malbu,.-
gul, Lusatia, Sacsonia §i alte locuri si cnezii, omorindil pre unit din locuitorii
acelor locuri, pre altii gonindu-i din mosiile stile, pre alth priimindu-I in mila
sa. Era unu craisoril Nemtescu au chi iinta pie Leh la poedinoc cu vierqun, (?) se
se lovesca, numai amendoi din arme, tine aril birui se rep:Lae stapania pe s6ina
lul. Si au ucisuLeh, pe acel craisoru st6panit ton tera lui, uncle se chiama"
acmu Pomorsca. Aflat-aulocu Intre ape unde all descdlecatii orase, si nit ziditii
cetate in tera Leqescd, caria 1-ati pusti nume Gnezdo, ce se (lice Carib ; si a-
colo, din sfatul vrajitorilor sei, all aseciatii sterna terei sae.. Era acolo in acela
locti si multe cuiburl tie Vulturi prin copaci, si au facut sterna terel Vulturil
albd, cu aripile stile intinse, case si 1 and astacli este pecetea craieI Lesesci.
www.dacoromanica.ro
 83

Pus-ad chipul vulturulul §i prin steguri si prin alte semne ostenesci, era nu-
mele loru de pre Leh le dice Less! §i Boemilor le dicemu CehI, de pre numele
lm Ceh ; era Poleti le clicu Lesalor de pre locuri si de pre campil pistil in
Ora loru, unde locuescd el 'Ana astacli ; le clicu Pail?, adeca campeni, ca polea
se chiama ccimpu, §i pentru ca sunt indrazneti a se timpina in campi, cu ne-
prietinil lor. Asa aretamu descalecarea terei Lesesci de la Leh §i Boemn de
la Ceh den vestita vitejia loru.

CAP. XVI.
Descalecatul al doile a terei Moldovei la ce velet s'au templat.
Cu anevoie este a'l adeveri deplinii, mdcard ca multe istoril amu cercat, a teri-
lora din prejurul terel nostre, si Rusescl si Lesesci, forte de amenuntul ; ce
mai aprope de adeverd amu aflatil, cum : descalecatul terel de al doile rendu du-
pe pustnre de Bolgari si de Tatari, in anii de la zidirea lumel 6860, era de,
la Hristos 1352, pe vremea ce stapanea tera Lesescci Vlachslav Lochetec craiu
tatal lul Casimir II, era in Tarigrad imperatia Mihail Paleologul. i dovadd
puneind de acesta, ca scrie si Ureche -17-orntcul, in Letopisetal sell, cd, dof fe-
don a lui Stefan -17-oda, anume Stefan §i Petru, sfadindu-se pentru Domnie
aice in Ord, all scos Petru Voda pre frate-seu Stefan Voda, cu ajutor de la
unguri, din scaunul terel, si all fugitd Stefan -Voda la Craiul Les es ctl, la
Cazimir-cel-Mare, feciorul lui Vladzslau Lochetec. Dec! acel craiu Cazi-
mir, all trait an! 33, era de la Dragoqi Vodd pand la Stefan 17-odci ce
au avut acesti do! feciorl, cum s'au pomenit, Petru §i Stefan, cum scrie
Ureche Vorntcul, se fad an! 46 ; ce scotend trei-cleci si trel de an! a lul Ca-
zimir craiul Lesesca, unde nazuise Petru Yocici se-I dea ajutor se vie in Ord
Domnu, remand an! 13 trecuti. Pe vremea acelui Craid Vladislav, aice la no!
era domnu Roman Voda, feciorul lui Petru Voda, nepot lin Musa Voda ; era
ce scrie Ureche Vornicul ca all fost veletul 6807 la descalecarea terel cu Dra-
gag Voda, nu se tocmesce, ca inch', pe acea vreme era pustie tera Moldovei.
Era Bonfin isoricul Ungur asa ogee de descalecatul terei de al doile rend : in
vremea cratului Unguresc Ludovie s'au redicat un domn anu'me Bogdan, ce
era locuitorizi in 3 faramoram cu _Romcinii; adunat-au atm sine pre Valahi si
an intrat in terci la mosia sa, de an descalecat, ce o _pcirasise de megiesia Ta-
tarilor. Era pre urma veclend Ludovic ca s'au immultit Valahit, ce esise din Ma-
ramurasu etc Bogdan Domnul, in tera aice, neputend se -! scOta 't-au aseclat subt
stepcinirea sa, se dea bir craiet Unguresa Era Ureche Vornicul scrie cd au
descalecat tera Dragon! Vodd. Ce socotimu ca 'Ate se fie fost Dragosi Voda
fecior a lui Bogdan din Maramorasu, ce aerie Bonfin, istoricul Ungur, ca au des-
calecat tera a doua ord. Se se fie indemnat Dragop, slice, cu ore-catI de a!
set din Maramorasu si ail venitd peste munti in chip de vendtOre si au &Rd
o ferd, si gonindu-o cu dulal pana la apa Moldova, si obositd, fiiind fora, all
www.dacoromanica.ro
 84

prins-o in apa Moldovei, la locul unde se chiama Bourena Este o poveste lati-
n6sca de Odd ; nu se pone nume in dar. Fent acesta ce-I Odd boor, pote ca
au lost zimbru, §i pre numele ferei se numesce locul acel Boureng; pus-ad
si la pecetea Domniel terei cap de bou, ce se vede pant, astacli.
Esit-au si mai la campd aces venatori si au nemeritd la locul unde este acmu
monastirea Etcanil, §i acolo era prisaca cu stupi, si era la aces stupi un Bus-
nevi anume Eafco, §i intrebandu-1 ce om este de traesce in locd pustid si tine
stepanesce locurile acele, el all spus ca este .Rusneczi din tera Lesesca §i cum
all audit el din betrani ca ajunge locul pant in _Duneireaipand in Marea, si
pe Nistru in susd pant unde se incepe Ora Le.Fescii. Si pre numele lui Eatco
se chiama Eccanit, era apei Moldovei, unde au ucis fera, cum s'ad pomenit mai
sus, pre numele unei tince ce o chiama Molda, care de multa gona ajungend
la apa unde all ucis fera, au crept de apt, limbind mita, si s'ad numit Mol-
dova apa Moldovei pre numele Molda.
Veclend Dragosi cu de al sei locuri bune si desfatate cu camp% cu paduri,
cu ape bune, s'aii sfatuit ca'-i loct bunt de tr.iiul for ; si intorcendu-se in Ma-
ramorasi luatu-si-ad casele si au esitt cu top din Maramorasi s'ad venitti de s'ad
aseclatu aice in tent, unde se chiama pant astacli campii lui DragosI. §i fimd
Dragosi mai de cinste intre alti Nemesi, Domni si Capitenii, rat redicatil cu totil
se le fie Dom* si '1-1111 clisd Dragoqi Yodei. (Este in Ora Unguresca o boe-
rie de se chiama Yaida). i asa s'ad appal, viind si alp Morosenol pre unde
le-ati placutd locul, pe subt munte : Romani, Sasi si lingua Suceva tirgul rad
descalecatu nisce cojocari ; Sod' ce chiama Unguresce cojocar; era Suceva, co-
jocdrie. Asisderea si tirgul Baia rad descalecatil nisce olari Sasi Oleirie sa-
sesce se chiama Baia.
Asisderea si Eafeo veclend ca vl venitt de s'ad aseclattl Dragosi Todd cu
Omni din tera Unguresca, mers-au si el in tera Lesesca de at chiamat Lesi
de al' sei, si all venial de s'ad aseclatil pe lfnga apa Sucevei in sus ; si cu vreme s'at
strinsu multime de all implutd locul : Romanii in jos pant in Dunarea si Sasi;
era Lesil in sus pant, in hotarul terei Lesesci, din munte pant in Nistru si in
jos pana la cetatea Alba si la Chiba, dupa vechi hotarele Dacia §i a des-
calecarei lui Trajan, cum s'ad pomenit mai sus la rindul set. Si asa aretan-
du-se Descalecarea terei a doua órä de Dragosi Yodel, in anii cum s'at scrisd
mai sus, 6860, esitu din Maramorasi, ne vine rindul a scrie de domnia lui Dra-
gap-Yodel, ce au lost anteid Domnil terei, apoi mergend pre rind scriind si viata
altor Domni.
Sfe'rOttil carp de Descdlecatul de'nteig a Moldova,
de
NICOLAE COSTIN.

www.dacoromanica.ro
 FRAGMENTU

D)NTR'O CRONICA PRE SCURTU A ROMANILORU,

ATRIBUITA LUI

SPA.' TARULt MILESCU

www.dacoromanica.ro
 ORONICA. PRE Scurat A. nomArmont

Pre alte ter1 tote Cate era Imprejurul loth supusese. Pre unil cu arma, pre
alti cu groza numai puterei loll, ca atata slujea §i Inteacele vremi norocul iz-
latndei lord, catu nice o tea, nici mad ptmentil au pututu sta Improtiva lova,
dice Ioan Sleidan, in cArticeaua ce istoresce pe scurtd, de 4 monarhi ale lu-
mei ce ad fostO, ca romana monarhie si putere (carea au statute mai mare,
mai tare si mai multu de att.' tote al-l'alte), atatea numai n'ail luatu si n'ati
supusd tent' Cate n'au vrutia, si atatea '1-au sca'patt la cate n'aff vrutt se
mergt. lust cut' este pofta, citesct pe TM-Livid Padovanul, carele de 'nce-
putt' al Romani lora si forte de ana6runtuld scrie, si de acolo lesne p6te cu-
Uwe fiesce carele, cant Imptratie si pant In art putere tit fostii ajunsii Ro-
mania'. Si ac6sta este de credutd, pentru ca i biserica nostra de Octavie Au-
gusta Cesarti imperatul Romani loll an't'rturisesce, potrivindu monarhia lui pre
pamentia, cum a lui Hristos; cela monarhindii, multimea staptniril omenilorii
s'aii potolitil; Hristos luandu chipti omenescO, multimea dumnedeirii idoliloril
'ad sdrobitia, s. c. 1. Prectun se vede la tropariul de la nascerea Domnului
la Slava, de la vecernie.
Acesti dart impe'rati, vrendt st supuie i sa birulasct si pe acestia pamentu
cu locuitorii sel carii era atuncea, In totu chipul silea si de multe on osti
marl si grele as trimisti asupra lord, carii mai de make on mai biruite de-
alt *intuit s'ait Intorsii, precum si cand Cesar Augustii, tritmitendti asupra
lord o data 80,000 de ostasi, d'abia marginile Duntrii le 'Ana, ; carii dupre
acea Dacii §i Getil, addogandu-si &tea (print la 200,000 de Omeni, dice ct,
au facutii), si trecendil Duntrea, biruintele romanei Imp6rtth forte greil 1i
red cu foal, cu feria i cu robit le au stricatti, atunci craft]. lore fiindia Bire-
bisca (Boerebiste). Bonfinie -scrie i aasta nici cum Romaiailorit nu sta bine,
§i grip, Inca avendO de aces nedomolit,i omen, nu se odihnea nici it uita ca In
lung% odihnt si In linit pace sit se afle, nici sa, se obraznicesca, In biruintele
lord in ce '1 la'sa, natcarl de si lega cate o data cu ei pacea pentru ca si
vecini le era, de vreme ce (cum s'ail si mai disii), tote imprejururile lord lua-
te Si biruite de Romani era, dar Inca si pentru on -care pricing mica se si
scornia osti unil spre altii pornindil.

Trajanil Ulpie puindu-se imp6ratri Ramaniloril a supusil Dacia deseversitii.

Acesta dart multime de alai trAgendu-se i asa lucrurile for i invrestandu-se
intro din u, Ora in vremile ce stAtu imperatul Romaniloru Ulpie Traiania, ca-
rele se tragea de Deanna spaniol, Incependu a imperati de versta find de ani
42, la anul de la nascerea feciorea, cum_ dice Carion in cronica lei, 128. Omit
Inteleptii de almintrelea, fiind invetan mare, cu sfatia in tote psi forte direptit
(cat). §i acesta au %matt, died istoriile, cum ca puindu -1 imperatii 0 chit-
www.dacoromanica.ro
 88

mandd pre cel d'anteid al pretoriului, 'I-at data sabia dicendu-I: «pentru mine
slujesce-o pan& dreptele facu, jar& nedireptele de void face, Improtiva mea to
o Intorce»; si cu inima mare, mai vIrtosu intr'ale ostilord lucruri. Acesta dark
altii cevasi mai pe de supra, decatd cei ce facuse mai 'nainte vreme, si de a-
cesta tera gandindil si socotindu Intealtu chipu, si ale sale gatiri de resboiii
10 tocmia; si nu prea multi an! de imperatia lui trecendii, deci cu marl' greimi
de osti si cu nespusa putere s'au sculatii a osti Inteaceste pars. CAM darn
va fi fostu puterea lui atuncea si cu can. multiple de omen! va fi amblatd,
cat au umblatil si all supusii part! alelu mil, putemu-ne-Insa cu mare mirare-
si domiri Cate cevasi, ca eta vrendil pre ling acele ostiri ale lul si lucruri
mar!, ce apucase si facea ca sit-f remae si in fapte slava si pomenire dor& si
minune la Omen! in vec! remdindu-i. Pe unde mergea, drumurl marl de petra
si santuri groznice tragea pe unde si ambla, precum si pand asta-cli se vedd
si la no! aid in Ora, carora Inca troianurl le clicemil, remaindd de atuncea
de in omu in omu acel nume, carele se trage si papa ast60, placard ca forte
putini sunt caril se scie, dreptu ce le dicd troianurl? iar acesta este adeve-
rul, ca de ostirea acelui mare imperatil, Trajand Ulpie, sunt radicate, si nu
numal aid ci si printealte tere asa all facutd cum s'au ciisu, pentru ca sa re-
male neamulul omenescil pomenire de marl si de puternice faptele lul. Iar de
va fi si altd cineva facutii ca acelea, din Romand voivocli sea imperati ma!
'nainte vreme, cum si pote fi facutd, (ca tot! puternicil stepanitorl ca acelea
nevoiescu a lasa pe urma, de mar! faptele lord pomenire), aceea nu o
pentru ca de la acesta imporatd Inc6ce asemenea acelora ne mai facendu-se,
nici a se mai pomeni vedemd, unde rdmane de vorii fi facutil si altil; iara pe
numele acestuia all remasu de a se numi si a se pomeni Inteacesta'sr
Asa deci Trajanil acesta 1ncependd rdsboiul anteid cu Dacii, 16 an! scrie
Cation a s'aii trasu, Intr'acele vreml craindd pe aid Decebal, carele era forte
omu vitezu si mesterd la ale resb6ieloril (precum si Dion I! scrie in istoria
vietei lul Trajand ce face) si bogatil si multiple de omen! avea, precum prea
lesne este a socoti si a crede nescine ca asa va fi fostii, de vreme ce afar&
dintealta vreme trecuta mai de nainte, Cate resboie grele si batai sangerose
facuse intre dinsii, care Decebal si in vremile ce impdratia Domitiand la Ro-
mani, la anulu de la Invierea Domnulul 99, cu mare putere s'ail sculatd im
protiva loru si nu putine rele si stricaciuni au simtitti tinuturile Romanilord
de dinsuld; apol deci 16 ani neprestand cu o imperatie mare si puternica ca
aceea a Romaniloru, cum se pomenesce, cats putere si cad' avutie au trebu-
fit sa alba de au pututu sta atata Improtiva si a rabda?
Insa in cea de apol, veclendu Trajanii a in lungd se trage acel resbohl, si
gandindu ca multe se potu Intempla dintr'acea zabava (mutatoril forte tutu -
rord acestora flinch"' norocul), el Insusi cu tota romana putere-i s'ad sculatd
de all venitu, si viindu Vana la marginea Dunarii, din josti de Kladova, s'au
apucatd a face podul de Ora statatord peste Dunare, caruia si palla asta-cli
si din dice de Dunare si din colo i se vedd marginile si Incepeturile cum au
fostu si dreptu ce locu au fostu, mai vecrendu-se, cad, dud scade apa la mid-
loot, si alte colturi ca nisce pici6re de zidu, laugh' care podd este si cetatea
www.dacoromanica.ro
 89

Severinul, dincoce mai susil ore-a1 ce, care era facuta de Severn imperatil,
multd Incoce mai pe urma decatti Trajand imperatindd acela, cum dice Canon,
la anulu dela Hs: 213, insa acuma sparta §i multu vechie se vede.
Acel podu mare minune $i mare lucru au fostd, §i aevea semnd e de
nespusa-I putere, ce ad avutd acea imperatie; de care podd multi istorescu
Si multi intre alte minuni ce se vede fl numera, §i de me§te§ugul lui cum Pad
facutd §i de altele chte de multe au trebuitil pad a'l face; iara de cheltu-
iala cu catit s'ad facutd este necreclutd de a se §i spune, clicu scriitorii de a-
cestd minunatil podd, §i alth multi stria. Iara §i Ioan Tetu, in partea istorii-
lord lui, putind mai pe large §i faptura lui cum ad fostu spune, si caclutele
laude II (Id; Ins& §i Dion care istore§ce ale lui Trajanu tote, mai pre largu
de acestd podd scnie a§a; cuvintele lui acestea sunt: «Dupa acestea, Trajan
«podul de petra peste Dundre a se face au grijuitu, care tote al-alte ale lui
«faceri marl departe le-ad Intrecutd ale acelul podd. Sta tad de patru laturi
«cioplite petre piciorele, a cdrora naltimea de 150 de piciore este, fara teme-
«liele lord, latimea-le de 60 de pici6re coprinde, §i de la unulu pand la altul
«sunt departate piciore 170, §i coprinse de la unul pad& la altul cu colaci,»
Acum (lard catu va fi fostd de lungd §i ce podd va fi fostil, socot4sca tine
pofte§ce §i este grijulivd ca la acestea a §ci. Aflatu-s'ad in Ardeal (pOte fi dusa
de acolo), §i o peatra care au fostd la capul acelul podu push si scrisli de a-
cestd podd (mild despre acestd podd) cu aceste slove latmescI:

Care va se clica:
gProvedinta lui Augustu, adev6ratul Pontifecs.
Puterea roman& ce nu spuno sub jugil?
.data se rapesce st Dunarea.*
Acestd podu ysi in banii acelul imperatti Ulpie Trajan se punea, de o parte
de moneta batea chipul lui, §i de ceea-l-alts parte tiparea podul cu aceste
slove §i Elise :

Care a§a tilcuescti §i dice:

.Sfatul si norodul romanu, prea bunul Doman' acesta au grijuitu a Ivan lntru pomenirea
kminunatulm podu iproci
Care §i pana. asta-cli Intr'acea monetd (adecd-te Inteacei bani) se vede, vrendil
in tote chipul acela se lase pomenire nemOrta, de man faptele lui.
A§a deci facendu podul, au trecutd §i eld pre &instil in acesta parte. Se-
vede ca nici dal au §eclutd el acolo zabovindu pana a se face podul, ca lu-
crurile resboiului se afla in odihna §i in lene, ce dese bdtei cu vrajma§ii sei
facea, §i pluck arsuri §i alte rele pre in tote locul se vedea. Decebal Inca nu
inteund locd §edea, nici fall de mare grija, -se afla, ce §i el cu tote puterile
Cate avea, §i tare se apara §i de multe on §i izbIndea ; ce nice o potri-
vire, nice o asemenare avendii Craia lei catrd imperatia romana, el din cis in
www.dacoromanica.ro
 90

tutu mal Men ca mcl cu nice una d'a tocma era (in nimieti nu era egal)
ca pana in seversitu sit se pOta bate ci se pota sta Impotriva-l.
Aceste deci ci el cunoscendu tocmai atunce mal bine, sail cum ca ail tra-
misu de cote -va orl la imperatul Trajan ca sa se Impace cum ci alte dap fa-
cu e, si ysi tot& biruinta se o Inchine imperatiei lui, puindu armele lut josu, si
dare sa lege ci ci pre top robil romanl cats avea princi se-a slobocla (ca multi
avea ci ci din omens marl princi robl). Iara nici cum n'aii vrutil se-I primesca
atuncea acele cereri si fagaduinte, clicendu ca nu numal atunci ambla se In-
sele ci se adoi ma imperatia, ingi ozindu -se de (Musa, ce ci alte datl de multe
ori ca acelea au ci ispitit si au ci facuta; iara apoi de nici una nu s'au ti-
nutu. Pentru ca clicea ca ci alte dati aca facuse, birmndu-se de Romani, ysi ca-
clendu la pace ci tarl legaturl cu el legandu, apoi numal cum gasea chta pu-
tint vreme, atuncea numal dechtu Improtiva lora se scula.
Scrie Zonara in vieta lul Trajanu in tomul al duoilea, ca ci alto, data au
octitu Traian Improtiva lul, si prea tare ci groznicti resboiu au avutu cu el, a-
tata catu macar ca Romanil an biruitu ci multime de vrairuaci au omoritu,
Iara ci din trancii Inca atatil au fosta de raniti intr'acel resboiu, catu nu mai
avendu carpe barbiarii de a lega, lane, ci amlindu imperatul, Insuci ale lul
haine un 's1 au crutatu, ce le au datu de-i lega, si cetatile cu destula oste-
nela '1 le lua. Insa vaclenda Decebal ca ci de scaunul craiet lul sa apropie, a-
tuncea au trimisu soil de pace la Trajan cu multa ruga, fagadilindu ca si ar-
mele si mectecugurile cu care batea cetati si resboe, ci pre mectern aceia
se -'l dea, si apoi ci ce va pofti el se faca; si aca viindu ci el limp la im-
peratul, la pamentu plecandu-se s'au Inchinata imperatulul. Asa deci in Italia
Trajan Intorcendu-se, sold lut Decebal cu dinsulu '1 an adusu, pre caril Wain-
tea a totu sfatulul ducendu-I, armele lore acolo 'sa au lepadatu, si manila
stringendull in chipul robilora, multu si cu multe cuvinte s'att rugatii, si aca
pacea facendu-ci, iar le au datu armele si s'au dusu.
Insa Decebal nu prea multu trecendu, era de noue viclenii se apuch, tocmelele
si legaturile silindu si strichndu; insa cunoscendu el ca n'are d'a tocma (egile)
puteri de fata ca se se bata, au Inceputu cu ascunsu viclecugu pe Trajan se
°more, di de el forte se temea ci se Ingrozia, cunosce ndu-lu mare ci tare os-
taca. Inteacesta chipu dart au Int,eputu: cciindu el ca de acel imperatu lesne
se apropie omul gi tine va graiecce cu dinsul, el au aflatu omem ca aceia
caril se clic& ca an fugitu, ci apropiindu-se de el, se-I graesca, ci de voru
putea se'l °more. Aca dara mergendu, dint'aceia unul s'au cunoscuta cum am-
bla apropiindu-se de imperatul cut viclecugu. Aca deci princlendu-I ci dandu-y
strinsore au marturisitu lucrul ci cum 'I au trimisu Decebal iprocI.
Atuncea deci adoara (a duoa ora) sculhndu-se Trajan cu mai mare multu
dechtu anteiu putere ca se '1 Interce de tote acele nestampararl ci viclecuguri
ale lul, an mersu asupra lul si s'au jurat (chcu) ca pana nu va desradacma
ci pe el ci pe totu acel rodti de omeni, nu se va lasa, cum in cea de apoi au
si fAcutti,
Lisa Rommii temendu-se ci de aceea aca au facutu, aca adicate ca nu cum-
vaci vr'o data dud art's Incepe a scadea ci a se mal pleca imperatia loru, el
www.dacoromanica.ro
 91

aflAndd vreme ca nisce nedomoliti si nedomestici vrAjmasi pururea nevindecap

catre romani, arid fi facutu rescumparare tuturoru catora all patitu de la din-
sii, si el are fi silitu nu numai a surpa de tad imperatia romans, ci si nu-
mele romand se-1 sting& si se-1 percla dupre fata ph'inentului, cum si altii
all silitd multd a face, ci n'ad nemeritd.
Acestea dark imperdtia socotindd si sfatuindu aceea mai timpuritl el a o face
decatu altil, la tale pusese se o fack precum all facutu si in vremile cele ce
imperatil monarld inch la Roma nu era ; ci numai ales-aid boerime, si cape-
tele cele marl ocdrmuia imperatia (card at tinutu asa dupre uciderea craiului
Secstus Tarcvinie, zelui ce 'I clicea si Trufasul, carele all chicatti casa Lucre-
(eel, romanei cei cinstite si Intelepte).
Multi multime de anY pang la Iulie Cesard, fiindu atunci dara voevodu os-
Word romane Scipion Africanul, acolo in Africa mergendu, de unde si name-
le-i Africand all remasd, si biruindd cu mare putere domuia si taria Cartage-
nilorii (ce inflorea si ea atuncea cu multe bundtati). Irish Romanil din fata
pdmentului si marea cetate aceea au sfardmatu, si tots biruinta lord all risi-
pita. Asa Numantii, cetatil marl si frumose in Spania Scipion Emilid, si mi-
nunatului pre atunci Corintul in Dada Mucie, all facutd, din temelie sfdramandu-le,
si risipindu-le, pentru ca supuse fiindti lord, ele se viclenia si ucidea pre Romani;
si altora ca acelora asa all facutd, mdcart ca Romani' acilea mai multu ca sa
dea grOza si spaimd vrajmasflord si supusilord loru celord neascultlitori le fa-
cea ; Cad hitealtd chiptt area imperititie forte all statute direpta si milostiva,
si era privighietore in tote cele cuviose si di epte, mai multd decatu tote alalte
monarlui si stapauiri dad au state' Li in lume si piind asta-cli stau, precum
tote istoriile ate said de dhisii pre largd ar6tri. Afard dirt dupre ce ad e-
sitd Samodratil imperati, all mai bine tiranii, cum le click ca apoi el apucandu
imporkla si vrendd fierce carele a imperati cum '1 va fi voia, nu dupre cum
legile si obiceiurile lord era puse. Atuncea deci unil dinteinsil nu domni sell
omeni se pard ca all fostd, ci maY ref si mai crucli de cad ferele cele nedu-
mesticite si maniose, si decatd aspidele si vasiliscil cei otraviti si veninati,
cum all fostd Caie Caligula, Domitie Neron, Domitian, Dioclitian si altii ca el
multi, si nu numai la dinsil au fostd ca aceea ce si la alte nemuri m domed,
precum si panti astd-41i unde si wide nu lipsescu de a nu fi cIP aces crud, tigrl
si veninati balauri, stirpituri si terata fiindu din nemul omenescd iar nu rodu
omenescd.
Asa dark sculandu-se Trajan cu tots puterea -Y si in maY inhuntrul tend in-
trandd o data si altd data, mare si tare resboid cu Decebal avendk nu pa-
tina versare de singe dinteamendoue partile s'au facutd. In cea de apol Insa,
Decebal biruindu-se all fugitd, tragendu-se cdtre Beligradul Ardealului, cad
acolo era si scaunul craiel. Ci nici acolo nu s'a pututd mdntui, ca iat& ostea
romans trecendd muntil Carpatl (ca asa acesti munti toti carii curmezd Ora
acesta de cdtre Ardeal se chiamk dupe cum scrid Geografil), si acolo arclendu
si sfardmandd, nici acel Decebal all maY pututii scdpa; ci pre el princlendu-1,
dice cum se-1 fie omoritd, alti died cum el Insu-si se-si fie facutu morte, du-

www.dacoromanica.ro
 92

pre atitea nenorociri ce i se Intemplase i vedea ch, toth i cu totul se perde,

si cum ca totu va cade in mana loru pre urma, ci viu sa nu fie.
Atunci deci Incependu mai virtosu si cu d'adinsul a cerca i avutiele lul,
Mica cum multh suma si mare bogatie sa se fie aflath acolo in chmhrile pa-
llteloru lui ; 1i multe i ascunse clicu ca au fostu, care le au descoperitii gi
le au ivitu unul dintr'aI lui omeni, pentru ca forte ascunse le tine. Acestil fel
de mestesugu d'a le ascunde barbarul aflandu, adech-te, chef", ca acolo in apa ce
trecea pre linga palate, abatandu anteiu apa de a cura printealtil loch, mare
forte groph fa cendh, ei cu lespech pardosindu-o si pre d'asupra bine tocmin-
du-o, i acolo multu forte Intr'Insa aura, arginth gi alte scule ce scia ca de
aph nu se strict" pune, care ascunclethre forte cu nevoie era sa, se afle, mai
vIrtosh ca nimeni nu o scia; pentru ca child o au facuth, robi ail dusil de o
as shpatu, 1i apoi pre tots aceia au push de 'I at omorItil ca sa nu lash cu-
ventul si ace taint" la nimeni afard. Ci lath ca nici o taint", nici o ascuncle-
tore lumesch, dupre nemircinosil cuventul domnului, la Luca 8, nu e, care sh
nu se afle si la iveala se nu lash. Altii clicu ca le au ivitu acelea si le au
spusu unu holed' mare romanu ce in multi ani Pah fostil tiindu acel Decebal
acolo robu. Acesta dara pOte fi, ca domirith si mare omu fiindii, gi ca acele
multu va fi iscoditil, ca se scie si se pen', cunosce, pAnh in ChM putere avea
acea craie de se punea asa tare improtiva romanei imperhtii de a se lupta
si de a se apara. Deci si acelea spuindu-le 1i aflandu-le, le au luath romanii
si Cate au cunoscutu cit ar fi fostu de zaticnela lori" tote au stricath si le ail
daramatu.
Asa deci Trajan supuindil gi deseversitii domolindq tota Dacia, si socotindd
ca s'o tocmesch, intr'acel chipu de la care se nu mai aiba alte turburari nici
sh, le mai via alte griji, au poruncitii de prin prejururile biruinteloril sale de
au adusu romani locuitori de s'au arclatu aici, si dintr'a sa este ah. lasatu
catu au trebuitu de a'i lasa, ca sa se a§ecle aic' ra'maindu locuitori acestoril
tort, carii i 'Ana asth-cli se tragh, cum vomii arata, dintr'aceia.
Insh nu ca dora din Daci nici unul n'aii mai remash, Cad pustiindu-se de
totu 1i ne mai remaindil nimeni tine au locuitu aceste pamenturi ad pusu Tra-
jan si au aseclatil romani, ce numai a lord craie se nu mai fie, nici capete
dtntrIngil poruncitori se nu remade, nici al lorii nume de stepanire se nu se
aucla ci numai de romanu. Iar si din ei altii au mai remash, ca lath si Lici-
nie de nemu Dach se trage, cum stria multi, lush, de prosti omeni era; iar
mai apoi la Roma mergendu si la marl omeni slujindil, fiindu pote gi omu de
slujbh, asa au ajunsu de mare chat si pre Costantia, sora lui Constandin im-
peratu, cel Mare, au luatu, pre carele 1i omu imperhtiei fait facutu, si impro-
tiva lul Macsimin tiranului l'a trimisu cu este, si la Tarsil l'a biruith. Insh
nici din peptul acestui Licinie au lipsitl. Urania, c& ii catre alth crudil era
iara catre crestmi nesatiosu gonitoru i muncitoril.
Insa Marele Constantin nu l'a lasatu asa; ci Impreunh cu fiu-sell Crispu, cu
mare 6ste Improtiva-i au mersu, ca si el cu este esindu-le inainte, la Odrad
avendu mare resboiu, l'a biruitu forte pe Licinie. Fugindu deci el in Bitinia,
iar Incepe a stringe este; Insa veclendu eh nu-i va merge, tramite pre sotia sa
www.dacoromanica.ro
 93

la frate-sed Constandin de '1 face pace si '1 iartd vieta, Insa cu acesta toc-
mela, ca fara dregatoria se seqa se se odihnesca, la Soloni dandu-i locu. Iar
el red fiindil invetatti si neastemparatd in rele, trecendu cate-va vreme iar in-
cepe a se misca spre turburavI si a 's1 stringe Omeni asemenea 'ul. Insa al
lul Constantin ostasi, fiindu la Soloni pazitori, acolo l'au ucisu si au stinsu si
pre acel tirand ca pre Dioclitianu, Macsentie si Macsiminu, curatindd lumea de
Imputeciunea tiranieloru s. c. 1. Acestu dara Licinie, cum clisemu, au fostd de
fel Dacil; se vede ca forte putini remasese (clicu istoriile) de atata amard de
ani, ce inteinsu atatea grele osti si nespusa multime de vrajmasi au statutu
si au bulucitil, pre caril cu sabia si cu focu d au stinsu. SI Inca din ch4I si
remasese, cum s'a dish, dory cu vieta numal ce era, ca Inca tote subtd ne-
milostivii ostasi se mistuise si se topise.
Asa dar Trajan a aseclatti locuitori romani in Dacia, cum tots istoricil ade-
vereza, si aevea si pana asta-cli in Ardeal, in multe locuri, se vedu in petre
scrise, epigramate si altele in numele lul cum si la Cluju, dice Gulielm si
Ioan Blau, in noul Atlas, ca, de asupra unel porti acesta, epigrama a lui Tra-
jan se vede scrisa, (Insa latinesce)

Si de aim. apol Trajan sculandu-se s'a dusd in partile Resaritulul cu a doa

mare ostire, unde Armenia tota au luatu si Asiria, paw, si din Arvile partea
ad supusd.

De Dacia pe scurtii aicea lard voiti mai arata, cum dicu ca au fostil de
mare si cu ce part'!" s'aa hotaritii.

Filip Cloverie geograful si pe Dacia scriindii dice : Dacia pe dincolo de

Dunare se hotdresce cu Mesh (adeca cu Sirbil s. c. 1.) Dacil insa, qicea, nemii
schiticil este, crudd, vrdsmasii si barbara, iar Ora aceea Dacia, despre Mecla-
nopte se hotaresce (pand la unu loch va se clichl cu munth Carp* si cu apa
Prutulul (adecate despre -Ora Lesesch se cotesce) ; despre R6saritu, iar Tice, cu
Prutul se hotdresce si cu Dundrea. Ce aici acestu geograll se vedesce ca fOrte
gresesce, pentru ca catu-vast scurteza, din catd ad tinutd si el atuncea, de
vreme ce nu pana, in Prutd, si pad, asta-cli se veld tinuturile, ci "Ana in Nistru
de nu si in Nipru, cum mai susu s'au semnatii, diutru a lui Bonfinle istorie, ca
Intre Nipru care da in Marea Negra, se cpprindea Getif s. c. 1. Ce mai bine
este si mai cu socoteld se se Oa ca de catre Resaritti se otaresce cu Niprul
ad cu Nistrul macara, adecate despre Vozia si despre Crimu. Iara de ad gre-
situ Cloverie si de acesta ca si de altele multe, nu este a ne minuna nici a-
tatti a '1 huli, cam si de acesta aratat-anad pricina mai susti din ce vine ; a-
decate, pentru ca acesti scriitori, caril serif' mai tote si de tota lumea can,
pan a asta-cli ca cunoscuta este, n'au amblatu se vacid ei lush cele de care
scriu, care nicf cu putinta -este cuivasi in lume se pita ambla tota lumea, si
tote aa pe ameruntul sa, le pOta vedea si sci, catii nici Intr'una nici se gre-
www.dacoromanica.ro
 99

sesca Did se cap. Ce dud acestia mai multu auclindu-le de la alti1 ce amble,
unit Intr'o parte altii intr'alta, unit cu negutatorii, altil ca se yap numal lu-
mea, Intreba, §i scriu ale lumel locurile, orasele, apele, muntii, nemurile, obi-
ceiurile, legile lora roda aceloru pamenturi ce dau, ce lucrun be afla, si ca
ace tea de tote. Dec1 ca acelea de la unit Intr'unu chipu, de Pi alth 'Meant
chipu, dupre parerile omeniloru cum suntu alegendu-le, si laudandu-le lui Inca
ce '1 este parerea ca ar fi mai adeverulu, slice si scrie. Deci, care este bine
§i drepta ea sta asa nemiscata; iara carea gresita §i smintita este, trebue cei
ce mai bine volt sci de acel lucru sa Indrepteze si se direga.
Insa de catra Mac Dacia se hotarere cu Dunarea, si de catre apussu,
slice Filipa, cu apa ce se chiama Patisul, intru care hotare coprinde-se asta-c11
dice, partea a terei Unguresci; mai chs-au si Ardealul si Valahia (adecate tera
acesta) si Moldova; Insa Valahza, acesti geografl, §i mai tote istorici cap stria
de aceste ter1, cliceau si MoldoN el si cestia; apol o Imparte in doue, una de
susu alta de josu II (lieu. Le clicu si mai mare si mai mica: cea de suss, a-
decate si mai mare MoldoN a, cea de josu §i mai mica, Ora acesta muntenesed
numindu, cum mai clicu mai multi asa; ca roman6sca numal locuitorii el o chia-
ma, si dora Inca unit din Ardelenii romani, pentru ca aceia si acestia numal
tend se Intrabh ce este? el iespundu, .Ronuinzi; iar Moldovenii se osibescu de
se respundu, Moldovenz; se vede ca si ei suntu de unu llama si de unu rodii
cu cestia, cum mal 'nainte mai pre largu vomu areta cu marturiele multora.

Dupe ce au aceclatii Trajanti pre Roma In Dacia, cum s'au tinutu qi pand
and tutu asa au statutii.

Trajan Ulpie arclendu deci Romani locuitoii aid si puindi capete si car-
muitori romans tote]. Dacil (Insa nu cram ci numal voevocli, precum si printr-
alte ten supuse ale lora era, dupe craie tinutu mai mica facendu) s'au Intorsti,
si iara la Dunare vindu acolo de ceea parte a facuta Nicopoia, precum si alti
istorescu, si Bonfinie intr'a treia decada, a aduoa carp a lul, carele scrie: Ni-
copol doue sunt, una mare alta mica se chiama; cea mare dincolo de Du-
nare, cea mica dincoce: si cea mare Trajan, cea mica Adrian au zidita, in po-
menirea supunerii acestoru tere (se vede si Bonfinie dintr'altoru scriitori dise,
clice §i el.) Insa §i acel Adrian, ce se clice ca a facutu si el cea mai mica
Nicopoe cares, dupre clisele acestoru istorici, Inn pare se fie ce '1 slid. aria-
s% Turnul, carele dincoce de Dunare Impiotiva Nicopoel eote; acela dara era
nepotu luf Trajan de nepota, caruia asa era numele: Publie Elie Adrian, ca-
rele dupe Trajan el an statutu imperatu. Ci dara de creclutu este ca vrenda
ale unchiu-seu fapte §i lucruri se le mai intaresca Inca §1 se le pazesca, si
acea Nicopoe au facutu, si altele an intaritu si au tinutu pe multe locun; §i
la Roma cum se vede, omu forte invetatu, inteleptu, bunu si ostasii mare era,
precum si in vieta acestul imperatu, cati o scriu, se vede pe largu cum au
fostu de vrednicu §i de mare.
www.dacoromanica.ro
 95

De acolo ,poi sculandu-se Trajan iar cu mare putere catre partile Mari-
tulut Fait dusd, precum putind mai susii amt.]. semnatd; uncle i pre Armeni si
si pre Parti pana la Arvi le au supusii. De acolo jar& catvasi treandd,
iarasi gatindu-se bine de ostire, ad mersti catre Asiria, improtiva Ovreilorit
caril ridicase capii improtiva Romanilorit ce se afla la Egipetd, la Kirini si la
Kipru, caril died ca au foal ucisti ovreil pana la 40,000 de omeni, si nu nu-
mai atatd ail facutili ce ei carnea ucisilord au mancatii, §i cu sangele lord pre
°brazil s'ad unsti. Acesta darn cruda i vrajnaasa obraznicia ei cutezare a_ 0-
vreilorti, a fa'cutd pre Trajan de cu mare putere ad mersd asupra lord, ca sa
potolesca acea razmirita si se 'I pedepsesca.
Mira-se Insa multi de acea sculare a Ovreilord §i grozavie ce facuse ei Ro-
manilorfi chrestinilorii, catora se aflase atuncl intr'acele parti, de '1 ucisese
asa, ce indraznire ei nesfiala se fia, fostd? ca iata de la Titd-Vespasian, dintr'-
al doilea and al imperatiel lui, pana la 18 mil al lul Traian ce era atuncea,
num,a1 ce trecuse and 34, si nu se dumirea nici 'el aducea aminte ce patise
ca atuncea el iara sculandu-se §i ridicandd capu, ad mersd asupra lord acel
imperatti Titit, fiindii dela Hs: ani 72, si ocolindit Ierusalimul, ei cetatea o ad
sferimatii, i baserica cea mare ce avea atuncea ovreii o au arsd ei o au stri-
read, ei aft talata atuncea Romanil mai multi de trel sute de mil de Ovrei,
cum pe largd istoriile dovedescii. Ce dara Ovreii cu acea nu se indestulise,
ce si in scurta vreme aceea iara ca acelea scornise i facuse, cum mai susti
s'a died: ci pote fi, cum slice §i Carson in cronica lui in vieta lui Vespasian,
unde mai pe largii ceva acestea istoresce : ca fiindd de la Dumnecled se pap',
cei ce suntii vrajmasil lul, cum era el' lui Hs: domnul si Dumnecleul nostru,
acestea spre peirea lorii le intarita si le facea, ca sa se rescumpere desavir-
situ sangele eel nevinovatii a Spasitoriului lumii, ce pe truce 'It au versatd
nelegittitii ovrel.
Intr'acelea decl gatindu-se Trajan ei spre aceia vrendit a se porni sa mer-
ga, bola idropiel viindu -i, ei pana la Cilicia mergenclii, acolo au muritd, im-
p6rAtindii and 19 si sese luni.
Aceste trel mai marl Will fa,cendu el CAM au imperatitd, adecate a DaZir
lord, cum s'a clisti, a Armenilord, a Partilord, ei acesta a Ovreilord de arii fi
mai traitu ard fi seversitil, afara din altele inulte ce mai mid le socotea, si
afara din cite Inca mai 'nainte de a fi impkatd, nenumerate resbOie ce au
fa'cutd, tramitendu-se Incolo ei Incolo Hatmanii mare all sardariti, cum 'I cli-
cemb si mai 'nainte si imp6ratindd Nerva eel bund, direptii, si milostivid
imperatd ei catre crestini blandu, i fac6toriii de bine, carele pre Trajan, du-
pre dinsul a Imperati, el l' all alesti i Pall lasatd in s6auml.
Lash' mortea lul Trajan au, zaticnitd atund Ore-sl ce vremea de ad mai za-
bovitO acea ostire pank a merge la Ovrei, iara, nu ca doll au remagd lucru-
rile asa lasate ei ingaduiala s'a datii acelord viclenl Ovrei, ca deprinclendu-se
cu d'acelea se ramaie in naravii.
Ci iata Elia Adrian, nepotul de fiepotti al lul Trajan, cum s'ad Mist., stindd
dupre densuld imperatd. i trecendd oresi-ce vreme pan& a' sl tocmi altele
ale imperatiei, fiinclu prospetu imperatil, ci era destule turburate atunci, mai
www.dacoromanica.ro
 96

vtrtosu in Asiria, Incepute Inca de Trajan, unchiu-sed fiindti; dee! numai de-
catd spre acel resboiti s'ati gatitu. Se vede ca clicfl ca pand a merge el Inca
acolo Insu-si, din Britania chiamandil pre unit Julie Severti voevodti, ostasil
forte si vrednicti, '1 au trimisti in Siria ca sa mai potolesca acea turburare si
galceva ovreiasca, ce nici acela n'a cutezatu bataie mare se faca cu ace! prea
Indrasnetl tllharl, ci att lungitu resboiul, intre care vreme puterile Ovreilorti
se mai Intarise.
Asa decl apol, Adrian mergendii in Siria cu mare si tare gatire, luandiA
multe alte costaie si stricandu-le, apol a mersti de a ocolitti cetatea care i
clicea Vetoronti, trei an! si sese luny batendu-o, fiindti tare ni cu multime de
Omen! pazitd, cum slice Carion. Acolo multi deci in bittaie perindti, si mai
multi de fome si de ciuma murindri, cu sila si cu biruinta o au luatti. i a-
colo a ucisti si pe capul turbura'rii si al vicleniel, cdruia era numele Vencohar;
altil acestuia II clictt Coteva, caruia apoi pe urma Ovreii II clicea Vencomba,
adecd,te fiul minciunel, cum it tilcuescii el, cad ca el ma! 'nainte se trufea si
clicea ca este Messia mintuitoriul Iudeilorri.
Ins& dupre ce s'au luatti cetatea si cu While de afara ce se facuse, pu-
indu de a numara mortil se vecle cat! volt' fi, s'au aflatti clicti 500,000 de mil
de Ovrel, afara de cel ce de fome si de ciuma au muritti, pre carii nu. 'i au
pututti mai numera, si atunci puterea ovreesca alit mai fusese s'au sfarimatil
si s'au sdrobitti. Acestea Carion in vieta lul Adrian ce o scrie (macar ca cam
pe scurtu) le istoresce; iar Ioan Zonara, omit Invetatti si vrednicti credintel
d'intre istoricii grecl, slice unde scrie si el vieta lul Adrian, ca, afara din cat!
de fome, de ciuma, de arsurl au muritti, numal in batAi cap au *luta flume-
randu-1, s'au aflatri 580,000 de ovrel, si cetati le au luatti 50 forte tail; era
costaie si sate ma! alese care avusese, 985 le au sfarimatil s. c. 1.
Asa dara Dumnecleti Parintele scie rescumpara sangele fiului sea unuia-nas-
cutti, si asa, scie fierce cdruia din vrajmasil lul a resplati si a da, si celorti
ce poruncile sale salsa a aduce platindti pacatul parintilorti pe feciorl, pand
la al treilea si al patrulea nemii, cum smgurti Dumnecleti dice, la Nurnere, ca-
pete 14, si la 2-lea Zacon, cap. 5, pre calif Inca ingaduindu-i si lasandu-i in
vieta sate o data, si iu parere se v'edti ca sunt cevasi norociti, care aceea
o face noianul bunatatii si adinca intelepciune a lul Dumnecleti, pentru ca
(lora s'arti pocai omenii si dela intunericul relelorti s'ar Intorce la lumina bu-
nelorti; iara el neludnd-o ca acea ingaduiala este despre partea milosirdiei
lul Dumnecleti ci din destoinicia lora, child se vedri asa, prindti narava, si asa
ne mai curmandu -1 de la densii oda si ca intr'acele stinger!, si cu meta se
pere pomenirea lora, cum cant& si imporatul proorod Davidti in psalmul 9,
precum si ovreilora s'au perdutti, vedema, imperatia, stepanirea, preotia, si alte
bundtati multe, si pan& la sfArsitul lumii volt fi perdute si stinse iarfl
de no!, dd.! credemti Intr'Insul fiul lui Dumnecleti, fia-I mil& si paza lul afle-
se pururea cu cat! Invetaturile si poruncile lul tinit si pazescii 1

Acestea ce ciicemfl pena aid, pentru altii cloth se pare ca ainti esitti din
vorba 'Astra, insa nu gandesdi ca faca tale sunt puse, de vreme ce acestea
si multu mai multe decatu acestea, niticarti de anti putea sci luminandti min-

www.dacoromanica.ro
 97

tea nostra cu cele ce 'n lume marl fapte de man omens sense au remasu, §i
acestea voia lui Dumnedeu ingaduindu-le, ca iar prin omens minunile sale se
severseascd si se remAie cunoscute rodului omenescu, WU, Invetdtura si sciinta,
descoperindu-le si in lumina puindu-le si lasandu-le, ca se putemil Inca cu-
nosce si se scimil lucrurile buniloru si a reiloru, a vrednicilord si a nevred-
nicilord, ale legiuitiloru imperati si ale tiranilord; ca pre eel bunt si vrednici
se lauddmil si bine se cuventamii, si pe eel rei si crud] se-I ocarimu si red
se-I pomenimu; asijderea ca relele se gonimii si se fugimu, iar bunele se '11-
bratisiamti si se urmAmd.
Asa dark cum s'ati dlisd, Romanil aid asedandu-se multime de and subtil
acea imperatie ascultatorl au fostu; bisa Intfacea cursOre de ani, pang, cdnd
iar s'au mai descoperitd numele acestord locuitori de aid, ce se void fi fd-
cutti si ce se voru fi intamplatit nu mid, ca nici scrisu nici pomenitu de altil
nu aflu. Insd se vede cum aicea de la Roma viindd ocarmuitori Orel, marl o-
mens si de marl nemuri veniad (cum se va arata si de Corvind, dupe cum scrie
Bonfinie); ea aceia dard viindd pre aici, se asedati si el, locuitori pamenturilord
acestora facendu-se, cum si pantealta parte asa nemun marl, de multe on
mutandu-le de prin mosiile lord, acolo se alcatuiad si se asedau; si nu numal la
Romani acesta se vede ca au fostu, ci si la Elim si pe la alte rodurl ome-
nesci. La Mini, cum dupa Alecsandru Macedon Voevozii lul cei mai alesi prin
terile cele mai marl si mai bune in Asia au remasii si s'au asedatu, precum
Ptolomeiu Lagos la Egipetu, Antiohd in Asiria, Antigonu la Pamfiha, si altil
multi intr'acele pdrti, si feciorii si nepotii lord pe urma multe nemuri mosce-
nire au remasil in acele ten. Asa si aici dar, au remasti de aceia, si liana in
vremile dupre urma s'au trasu; si third vie o remasita de a acelora si pand
asta-di, de nu aid iara in Ardeal potii fi, cum unit din Hategu adeverez'a si
se tinu se fie.
Acum dara, acestea si acestia asa viindd si fiindu, iata mai Incoce numele
-Paid le-au resdritti, si asa si pana astd-cli se trage. Ci dar, ce de acestil
nume se dice, si de child acesta le-ad remasti mai osebitd al loru, de nu le
dicu altil acum nici Dad, nici Geti, nici Romani, ci Vlahi mai alesd ; iata
istoricil ce did. de (Mush si gheografii, void arata, macar ca ei Intre densii in
Oise se vrasteda.

Vlahif de unde se did Vlahi, see altii nume iar marl Nth asa, cdruia scriitoriT
cum le-au placutii puindu-le nume, cum si mai alesii de unde se tragr, eT.

Inteid Antonie Bonfinie, intr'a duoa decada la a patra-I carte dice: Aga
«din leghiOnele locuitoriloru ce de Trajan si alti ai Romaniloru imperatl erau
Kduse in Dacia, Valahii au izvoritii, carora Pius clice ca de la Flak, cuvmtare
«Nemtescd, vine -Plain, ca asa ail vrutu se le dica. Iar nol (dice el) in potri-
«va amd socotitti a le dice, adecate etimologia facendu-o de la cuventul gre-
LEATOPISETELE TOM. 1. 7
www.dacoromanica.ro
 98

(ce cu ce e dice . . . . ') adicate aruncandu sageta, pentru ca forte ere" is-

cu iti in mestesugul sagetatulm. Iara unii (tad el dice,) ca numele se le fi

( pi" u acesta Valahi, dupa fata lul Diochtian, ce o chiama asa, care o mdri-

«tase dupre unu Than, Domnul ce erea atuncea acesth Dacii;» acestea Bonfi-
nie dice.
Carion in cronica lui, Intea patra carte, in vieta lug Isacie Angel, Imperatul
Tarigradului, ce scrie, dice acestea de Valahia: «Anteiu dark tutu ell 'Ini-a-
«ducu aminte, Mtn" acesta istorie in care se numescu Ylahil, carora scnito-
ri" Grecesci Triala si Blah1 ]e chcu, de unde numele loru in acea vreme, cu
( ce prilejuri s'au ivitu si s'au cunoscutu acestea, seu cand acestti nerd" Intre
Ni tru si Intre Dunare au statute locuitoru, eu cu adeveratu nu sciu, dreptd
«ca locuescu in vechea Dacie carea pe urma o au tinutti Gotii s. c. 1.»
§i mat josu iar scrie si dice: «De incepatura acestui "Amu mie mi se pare
(ca necuviosu este a dice ca imperath resaritulm, adecate al Tarigradului, In-
telegu pe Got", gonindu pe unii dupre acele pamenturi, pre altii tainclii, lo-
«curile acelea dupre vechiul obiceiu le Impartia ostasiloru batrim, ca de acolo
«plqtg, loru se's" iea. Dar eu chcu ca, cum Turcn dau acum Spahiiloru lord
«Timarun (dela aceia dupe atuncea luandu pilda), si mat virtosu pe acolo II
«asecla " imperatn (dice) ca se potolesca si se stinga galcevile ce adesea faceati
,Sarmath (adeca Lesii), Intre carii ostasi mat multi erau Romani, precum §i
«limba adeverinta le este, carea din latinesca stricath este. De la acest" Ro-
mani, dara, purcesu este numele Valahiloru; iar acum click dice unii, ca de la
«Flacs voevodul loru se trage numele, aceea ca c poveste este. Mai dice iar
«ca necunoscuti erau Valahn pang cand in odihna ascultad de imperatii Tani-
«gradulu" ; dar lards" cunoscuti fura si la lumina venird, data Incepura a se a-
«mesteca §i a se adaoge cu Sarmath vecinh loru, de carii fura §i Indemnati se se
«desparta si se se desbata de subt Dscultarea imperapei, carii si Incepura a o face
§. c.l. «Mai dice §i acesta; In vremile de apoi, unu nemil al Vlahiloru era in doue
«Impartitu, si in doue domnit osebitu: ci dark ce" ce catre resdritii si catre
«mecla-nopte locuiescu, Podoliei vecini, Moldavi, se chiamd ; iar cei ce catre
«mecla-di si catre Transilvania (cum se chiama) Valahi se numesci";» si ca a-
cestea acel Karion scrie si dice.
Insa, acesta §i alt" ma" tot" ca acesta istorici din ce§ti mal dincOce ani,
istorescu lucrurile Valahiloru, de cand" au pogoritd domni" din Ardel a locui
acestea, dupre cum arata §i scurte leatopisitele acestoru doue tee, ca pogo -
rtndu ei pe aim si coprinclendu locurile si pamenturile acestea, cu ce puteri
voru fi avutu aceia atuncea, si adaogandu-se de prin multe par ti Omeni pen-
tru bil§ugul si bunu locasul acestoru pamenturi, mai vIrtosti si crescendi" dom-
niile, s'au facutu §i elle puternice, dupre tutu si locul le-ad ajutatil ; ca iata
ca raid si Inguste domni" pe limp alte trait §i imperath, si se veld si suntii ;
iar marl si tari lucruri, si Domnii acestora ad lucratu si an facutil Ore-cand,
cum mai 'nainte se voru vedea faptele lord.

') Acesta *ere hpsindu in manuscrisu, este de credutu ca autorul a voitti s'a dicit de la
c uventul elmescu ficalal care intelege a arunca, a asvarli, a attaca, a loci. Edit.
www.dacoromanica.ro
 99

Martin Cromer, carele de ijderania si de lucrurile Lesiloru §i vieta crailoru

loru istoresce Intr'a doua-spre-clece carte a lui, unde §i vieta lui Cazimiru cra-
iulul cel mare scrie, vrendu se arate si el Romanif acestia, au cum le qicu ei
-Pala/di, de unde se tragti, acestea dice
«Dada, dupt cum o scriu vechil gheografi, Apa Turiei, careia not clicemu Nis-
utru, despre acea parte a Sarmatii, carea noua Rusia si Podolia este, o des-
«parte de catre apusil cu Iazigh Metanastii; se hotarasce despre resaritu cu
«apa Terasului, caruia not Prutul acum Ii qicemii, §i cu Istrul, adicate cu Du-
«narea, Ca ma se chiama; de catre Mesia cea de josu, care acum Bulgaria
«este, si de catre ana6cla-di cu acea Dunare se desparte, adicate de Mesia de
«susti, carea acum Bosna si Serbia este. Aceea dart (adicate Dacia), dupre a-
«titea resboie ce cu Romani' an facutu, in cea dupe urma de Trajan imperatu,
uprecum scrie ysi Evtropie, s'au supusu, §i in chipul tinutului adust este. Ci
«dart, de vreme ce de Wile ce in mai su01 ani sorbitt i stinsa an fostu,
anaultime nespust de omeni din tote partile romane acelast imperatii, ca se
«locuiasca si se salaslumsca pamenturile acestea §i cetatile, au adusti. Insa, nu
«ma multti despre aceea, subt Galian, §i apoi subt Aurelianu imperatii, var-
«varii aceia 'si-au rescumparatu; dupre aceea iar Goth, subt Gratian imperatu,
«aceeasi Dacie au coprinsti.»
Ce dart eu, acesta ce dice acestu Kromer aid, nu me pociu domiri ce an
vrutil st click si de ce barbari dice? adicAte subt Galian §i subt Aurelian,
varvarii dice '0-au rescumparatu, adictte, Dacii 'Ate fi; si apoi iar dice ca
subt Gratian Gotii o au coprinsti, adictte iar pre Dacia. Ci acestea ce dice
cu rescumparatul Daciloru, nici cum nu o va dovedi din cele ce mai susti Om:
una, cad iara el au clisu ca din mai sush ani ce atitea resboie intre ei s'au
facutti, ei s'au sorbitti §i s'au stinsu; pentru care Trajan an adusu apoi neso-
eolith multime de Romani dupretutindinea, de 'i-au asesatil aid locuitori, ce-
tatilord §i pamenturiloru staphnitori. Dara data au fostti a§a stinsi §i topiti
catu mai nimeni de aces Dad au fostu remasu, iar de an si fostu putini re-
ma§i, seraci §i becisnici au fostti ramasti §i aceia, cum de creclutu este, pre-
cum mai tots scriitorii Inteacesta se potrivescti de istorisescii, child luart dart
atata putere, i dud li se intorse taria de se '§i Vita rescumpara §i isbIndi
pre atata suma de Romani si atata putere ce era a loru §i acolo de paza i
de ocarmuitura lucruriloru? Mai este Inca i ceea ce dice ca, subt Gratian,
Gotii o au coprinsii si o au luatu; este dara aid se Intrebanati, iar pe acestil
Martin, dar de la tine an luatu? Ca de va dice de la Romani, iata dara et
nimicu barbaric nu '§i-au fostu rescumparatu pe Romani, ci iar a Romaniloru
au fostu; de va dice dela varvari, adecate dela Dad, dara ce treba au avutu
a dice ca, imperatinclit Gratian, Goth au luatu Dacia, de nu an cliSU mai bine :
Dacia carea an fostu luata §i coprinsa de Romani, si iara 'si au rescumparat-o
varvarii, acum o an coprinsu Goth. i nici acesta o va putea dice, cad, cur
s'au OA din istoriile altora, i Dacn dintr'o fontant cu Goth suntu, Inct multi
§iGoti pre atuncea le cliceau, ca totu Schiti erau, §i totu dintr'a resaritului
Schitie acestia tote au isvorltu, cum si Ungurii §i alp', cum se va arata; mA-
car ca acum mai alesti Goff, veciloru qi Daniloru clicu; Inca qi la CrImil. de
www.dacoromanica.ro
 100

aceia Ore-cand au locuitu, cum §i pana astaili dela imperatil Greci tinuturl a-
colo fiindu, GotI le cliceail; cre0in1 suntu acum, este §i Mitropolitu acolo, gre-
cescd, carele asculta de Patriarhulu Tarigradului, de 'I clicu Inca ef Gotias.
Deci dara, se scimu ca Gotil candu an coprinsu acestea subt Gratian, dela
Romani all luatu, iar Dacil nici au mai rescumparatii, nici s'au mai sculatu
dintr'aceea nici odata. Ci dara, de acesta ertandu-ne Martin Kromer, cad nu-ld
credemu la cele ce mai nainte dice de Valahi, adica de Romani, cum le di-
cemu nol acum, mergu cu dinsul; iara el dar dice a§a: «Dintr'acea ameste-
«catura a Romaniloru §i a varvariloru, cu darile §i lucrarile ce faceatt Intre el
Ǥi cu a Insurariloru amestecaturl, Valahil all resaritu, limba nuoa din cea ye-
«chi& a loru varvara §i Romana, rupta §i amestecata au, 0 cu aceea se slu-
«jescu; forte multe Insa tinu cuvinte latinescl. Se vede ca §i rusesca §i slavo-
«nesca limb& a o Linea obicmuescu, all doll cad le sun-tit prea vecini §i all
«multa amestecatura cu el, au (lora cam de Sloveni §i acea Ora, precum cele-
crate inteacea tragere, carea dela Balta Meotidei (balta MeotidiT se chiama
«cea care se face la Grim despre partea cerchizesca §i cazacesca din apa Do-
«nului §i da in Marea Negra, careia Si Eucsind IT clicu) ; iar marea Adriatica
«se chiama ceea ce este §i'I (lied sinul Venetiel, precum acesta in cartea lui
«cea dintaiti mai pre largu au aratatti catii all coprinsti acel Sloveni ce dice,
«din carii asta-di dicu ca suntu Serbia, Bulgaril, Bosneanil, Le 01, Ru0i, Bohe-
«mii, Muscalil, Horvalli ysi al I cativa ca ace0a. DecI dara, dice, 'ite ca §i
«ace§tia supqi suntu; aceea fiiindu, §i limba lorti art priimitu, cu carea §i
«pan& asta-di la biserica romanesca traiescit, ca tote cal-tile bisericei si tote
«citaniile §i cantarile pre slavonesce le suntu.
«Nici !ma WO, acea Dacie (iar Kromer dice) acel neinti o tine; pentru ca
«partea eT cea despre apusii este Ardealul, tinuta al Ungurilorii, care de Tin-
«gull, de qacsoni (adica de Sasi, ca a§a se dice), de Skill §i de ace01 Valahi
«acum se locuiesce, Ins& (dice) Valahii suntu fella grosti, osta0 §i vicleni. Iar
«de unde §i dud Valahh au Inceputil a se chiema aca, nici sciu, nicT aflu.»
Inteacesta dara §i el cu Karion se potrivesce ce dice; Insa cam deob§te pa-
rerea este acesta (dice iar el): «se vede ca de unu vechiti scriitorti este a-
«deverita, cum dela Flak, carele au Voevodti au Donmit le era, numele acesta
«se '1 fi luatu; caril anteiu FlachT, apoi stricandu-se cuvIntul de varvaril ye-
«cinii loru, Iasi au 17a laig se chiama». Ca acestea §i mai multe §i Martin
Cromer de pogorirea Valahiloru acestora, adica Romaniloru, de uncle se tragt
§i cum au fostu, dice §i scrie; §i altii ca acesta, ea de acestea destule clicend4
§i scriindu, §i multu Intre den0i se osibescu, unit unele altil allele povestindu,
pe care nici putinta imI este a §edea pre tots cati scriu de acesta Dacie, §i
asta-c11 de ace01 Valahi, cum le clicu, aid sel adunii; cad §i vreme prelung
Imi va fi a chieltui, ca acelea in0randu, §i cu mai multe gre§eli ale istoricilora
voiu da superare, §i cunoscatoriloru turburare, neputendu sci a cui clisa va fi mai
adevarata, se crecla §i se scie. Iar care va fi din cititori mai grijuliu §i poftitorti,
multe decatu acestea a sci, de acesta citesca pe istoricii, macar cati amu po-
menitu si voiu pomeni ca au scrisu de aceste teri, si acolo mai multe va afla
dela aceia, gi el, dela uniT §i dela alti adunandu-le, §i parerile loru aducen-
www.dacoromanica.ro
 101

du-le, si pre unit mat bine a au clisu creciendu, si pre alp ca pre nisce bas-
nuitorT lasandit, precum si noT de &INA trebuia se facemil; cacl de a 'T crede
si de nu a 'T crede, nu este mare gresela, pentru ca acestea nu suntu dogme
ale bisericel, seit ale sfintilord parinti Oise, cad! cu luminarea duhulul sfantu
si au lasatti in sciinta, ci istoril politice au scristi, unele de la altiT, (lug cele
vechl) auqindu-le, sett scrise fimdu citindu-le, altele si eT Intr'acele vreml ce
se Intampla facendu-se, le scriti si istorisescu, se vede ca mci acelea nu suntu
tote adevdrate dreptii; ca, si scriitoril, miscap de osebite poftele si voile lord,
unit Inteund chipti altil Intealtd chipit tad acea poveste o vorbescu; adica
cel ce iubesce pre unul, Inteund chipit scrie de dInsulu, si cel ce uresce,
Intealtit chipti; si de al sell intr'unt chipit si de streinu Intealtd chipu scrie ;
si cel ce este maniosti, Intr'unti chipti Intinde condeiul, si cel ce nu, intealtd
chipti II opresce; si altele multe ca acestea suntit pricinT, de nu tote unit' fel
tot! said adeverul. Unde si unde ca acela se se afle asa dreptd si de obste
bunti, ca tote Intr'o cumpana pe ce va cunosce se re ma,rturisesca si se le
scrie, lame! Intru negresita sciinta si adeverd lucrurile se le lase. Lisa nu mi
se paru a rasa acum pe Lorintil Topeltin din Medias, sasti de amintrelea, iar
omit Invetatti si destul umblatd, carele nu de multti s'a pusti a scrie, insa pe
scurtd, cum si el marturisesce ca face Inteo carticea ce '1 dice «Ra-
sariturile si apusul Ardelenilord s. c. I.» care carticea o au facutit si o
au tiparitil la Lionul din Francia, la anul dela Intruparea cuventulul 1667.
Acolea dara, Intr'aceea, ale Ardealului si locuitorilorti tine suntu, si cate ne-
murT sunt, si ce obiceie, si ce purtdri, si ce legl ad, cam pe scurtii iar mat
tote le atinge si le dice, macar ca are si el pdrerile loll, si de aT lul ca de al
luT graiesce; Insa si de VlahT, adica de Romani, ca o parte ce, suntu si el lo-
cuitorl acolo, Inca scrie, si acestea dice: «Vlahii, (adica Romani!) dice unit
«cum de la Flacs Voevodul s'ad numitti asa; Enia Silvul anteid acesta dicen-
«du-o, apol dupa densul nu putini o adeverecla', din stihurile lul Ovidie Nason
«dovedindit, carele este forte batrind poetu. Acela dara, trite° poslanie a MT,
«Intr'a patra carte ce face, 'gee: fost'ati maT mare acestord locur! Flacs, si
«subt acestit Voevodl termurile Dunarei fara gripe erai; acesta at tinuti
«si pre Mesh, adeca pre Serb!, in pace credinciosa. Acesta cu arcul si
«cu sabia au Ingrozitd pre GetT». Ca acestea dara clicendti acel pre vechiti po-
«etd, iad el si qicti ca dela acel Voevodd Flaks s'ati numiti acestia Flak!. A-
«poi cu vreme de unit mutandu-se aceste slove, adecate cea d'anteiti, F in V,
«si cea de la mijlocl, C in H, s'a'i chiamatl Ylaha, asa dice unit; iara alp
«de la Blahi numele cum se le fie remasti adevereza, cull in clilele lul Ale-
«csie Comnino, imperatul Tarigradului, cu Voevodul lord Ioan, carele pre a-
«tuncea avea, mare bIntuieli si pagube faceau aces imperati. Deci, pe atuncea
«acel fel de omen! asa chiemandu-se, apt remasu si numele acestord locuitorT».
Inteacestasti chipu, si altele ca acestea si ma! multe, Topeltin istoresce, si
ale altora marturiT aduce spre adeverinta acestora ce dice.
Insa dard, or! catI &i gran si ati scrisd de aceste teri, tot! cited cum Dacia
si Getia (pentru ca maT tad unl neml au fort i aceia ma! din 'nainte vreme),
ca o ait chiamatt si s'aii numitl dela acele "lemur' Scitice, cum s'aii dis i, a-
www.dacoromanica.ro
 102

dectte de la Dad si de la GeV, carii din partea restiritulul erad venip Intr'a-
ce to parti, cum si alte nemuri multe, ad dOra mai tote Cate suet in Europa,
din A is s'au pogorItu. In a din Inceputil, died, cum se vedi in tote istoriile
vi mai virtosu din scriptura sfanta, adecate din Bib lie, putemil cunovce ei ne
putemu bine adeveri, ca Intr'acele part' au fostd Arabi multimile de omens,
vi de acolo apoi a se lati si a coprinde lumea i pamenturile s'ad pornitd.
Ci dark, cum s'au disu, acestu pamentil Dacia chiemdndu-se, si cum Dacii
it staphnea cu crail loru pana la Decebal, cel mai de pre urma craiul lord,
vi cum ca. Trajan Ulpie, Imperatu al Romani lord, Intr'a duoa ovtire-f pre ea
desdvarvitu o ad luatd ei o au supusti, din craie, tinutd mai midi, cu Voevocli
facendu-o, acestea din cele mai susti @se amti cunoscutit ; vi cum ca apoi Tra-
jan multime de Romani dupretutindenea din biruintele lui ail adusu aicea de
ad arclatil locuitori ei paznici acestoru teri, din care si pink asta-cli se tragd
acevti Romani ce le clicemti nos, iara Grecii ei Latinii Vlahf §i Valaht le 00,
Inca ne mad adeveritti din istoricii eel mai de credintd vi mai putini ce suntu.
Se vede ea mama nu lipsesc i unii a nu dice ca acestu nemd romAnd de a-
cum nici de aces Romani ce au lasatd Trajan locuitori aici este, ci nu mai
nisce ramasite de ale aceloru Dam si de alp varvari adunati aicea ei strInsi,
pentru ca aces Romani, On, carii erau aid pusi locuitori de Trajan, duple cdta-
va vreme, Inca de Galian nu fostd radicati i dusi in Misia si in Tracia i Intr'
alte parti, in Elada dreptu, ca Gobi in vremile acelui impOratd, calcandd Gre-
cia, Macedonia, Pontul ei alte parp ea acelea, ad adusu pre acesti Romani ca
so gonesca pre aceia, §i 'i -au pusu acolo iara, aveclandu-I de pazd; 0 asa aid
iar departe de (Bash au ramasti locurile; ci dara, nu dintr'acei Romani, ci din -
tr'alti omens ei nemuri, cum mai susti dice.
Mal aduce Topeltin in poveste i pe und Ioan Zamoski, care dice i tagaduies.-
ce, cum Valahii, adecate Romanii, nici cum nu potu fi rdindsite din Romanii ce
au adusu Trajan de 'i-au aseclatii in Dacia; pentru ca Galian Imperatd, desnAdaj-
duindu-se @ice acel Zamoski) d'a mai Linea pre Dacia (pote fi iar de impre-
surarea Gotiloru, ca si pre aid ei alte pare mai susu ei apoi si Italia tots
coprinsese), 'f-ad luatu de 'i-au trecutl Dundrea de ceea parte in Misia, ve-
cina Traciei, lasandu de totu pre Dacia. Si mai dice Inca, ca Dacii, deci aceia
carii erau, InvetAndu de in Romani limba latinesca, printeatitia am lord sup-
puvi fiindu, ei cu dinsa deprinclendu-se, o facuse apoi ca este a lord de mo-
vie, ei o an tinutu; care dupe aceea mai pre urma stricandu-o Inteacestii fel,
au venitu vi au remasu precum ei asta-ell este, ava facendu cum Ispanii, vi Ga-
111 Italianii, adecate Spaniolii, Frantozii ei Franck (cd ava le Om el) ad
fdcutu; earl nemuri ei Inca pana asta-iii n'ad a lord limba, de felul lord ose-
bita, nici cea vechia ce ore-cand vre o (lath voru fi avutd nu se vcie, ci din-
tr'a Romaniloru tinu, rei ei grozav i stricandu-o. Deci dara, precum Ispanil,
Galii, Italii nu suntu Romgm, asa nici Valahn nu mad Romani.
Acestea acestu Joan Zamoski clicea, ale caruia @cell ei basne, dice Topel-
tin vi altii, ca mai multi suntu de risu de catu de creclutd; pentru ca cele trel
nemuri de omem ce dice acela, adeca Isptinii, Galii si Itahi, fiind forte vecinl
cu Romanii ei supuvi de ei, ei totu Intro dInsil seclendu, ei amestecatl um-
www.dacoromanica.ro
 103

blandd, lesne acel vary arl limba lora I§i stricad, vrend mai multu cu a roma-
niloru a o amesteca, precum §i pana asta-cli se vede pre la marginile teriloru
care traiescu cu alts limba, a lesne iau unii de la alth cuvinte, §i cu d'ale
lord amestecandu-le, ill pare ca alts osebita limba loru facu; §i mai chiaru
vedemd ca Romanii din Ardel, Moldovenii, §i ce§ti din tera acesta, totu unu
nemu, totu o limbd flinch", Inca Intre den§ii multu deosibescu, care acesta cum
se vede este din amestecatura vecinilord loru. A§a dara, §i aceste tree nemuri,
ce clicemd mai susit, din pre vecinatatea Romanilord luandti de ale acelora
cuvinte, si cu cele de mo§ie ale loru amestecandu-le, §i stricanduli limba, au
remast" in testa ce acum suntu. Iar Dacil prea vechia a lord osebita limba a-
venal, cum o lasara i o lepadara a§a de totd, si luard a Romanilord, acesta
nici se pote socoti, nici crede ; pentru Ca §i Oda asta-cli vedemil §i auclimd
(dice Topeltin), di de Intrebamd pe und. Valahtl: ce e§ci? el raspunde, .Ro-
mcinO, adecate Romand; ce numai ae stricatd putind cuventul din RomanO,
Romcinii, care tad acela0 cuventd. este.
Insa acestea ce dice Lorintd ca si a se respunde ca este Romcing, Inca a-
devereza ca este Romano, clicu et% ea nu este destul cu atata de a se dovedi
ca este Romano, pentru ca vedemd §i nol asta-cli pre Greci aqa raspunclen-
du-se, cand Ii Iiitrebi ce este? el slice Romeos, adeca Romano, §i mare ose-
bire este Intre Greci ti Intre Romani; ci numai si el fundd supu§i mai pe
urma Romanilord, Romani vread §i ei se se chieme ; ati dory dad s'ad mutatit
imperatia de la Roma la Bizantia, aii luceputd §i el se se chieme Romani,
madulari §i parte si ei imperdtiei facendu-se ; ci dara, ase§ti Greci, nu Ro-
mani ci Elini snuff', §i mai virtosti cel ce in Ora Grecescd, cum II cliceme nol,
suntd, si dintr'aceia se tragd; din care Ore-cand in vechile vremi qi el pre marl
Omeni ad fostd, §i atata Intro Invetatura a cartilord §i a sciintelord ad fostil
procopsiti, i atata Intru vitejil ad fostd ispititi §i ale§1, Intro Intelepciunea lu-
mesa, de iscusiti, catd nici and nemd, nici o limba pe lume. nici o data ca el
n'ad statute, precum singurd Pavel apostolul de Inteleptia lord marturiseFe
la Cormteni, poslania anted, cap. I-ii", clicendd: «Iudeil semi' certi, ci Elinil
Intelepciune cauta;» si de la caril nu numai alto rodurl ad luatil. Invetaturl §i
obiceie, ci §i acei Romani mai adaogandu-se §i mat sporindu-se de 'nceputd
domnia §i craia lord, ad trimisd la Atena de ad luatti legi si oranduiala, ca
se §cie cum se 'Ate ocarmui politica §i domniile lord.
De acolo dara, a.nteid, §i de la acea vrednicie a lord e§ise acel cnventd ti
aceea ce se slice, ca tout- cane nu este Eland este varvara , care zisa ascultandu-o
Romani', §i lord clicea ca tad tine nu este Elie'. nici Romani", este varvaru ;
care aceasta se Intelege in tote cele vechi card, calldu se citesce Varvarti,
ca sunt toti varvari, afara de Elini §i de Romani. i aceasta era pentru ca a-
tita erad de Invetati, de viteji, de intelepti, Gatti nu se putea slice Varvari.
Direptd ca acela este §i se numesce Varvaru, carele nici obiceid are, nici carte
scie, nici barbatia, nici dreptate, nici milosardia are, nici frica lui Dumnecleu,
nici vre o bunatate sod vre o vrednicie pe sine se vede, ci mai multd silesce
§i trage a trai in voia §i in poftele stile de can in legi §i in drepta4l supu,?1,
coprin§i se fia, nu dupa neao§a fire omenesca facendd, ci ca and dobitocd va
www.dacoromanica.ro
 104

se tile ca, i gandesce a till. Acela dera se chiamii, gi suntfl varvari caril suntti
asa, macar de ar fi vre unul din vre unit nemd bunt, set si stopanitorti,
$i de va fi sea va trai cum mai susd se clise, era nu cu fapte bune, acela var-
yard este, si tote scripturile aka i1 numescd 1i propoveduescd. §i asa si aid
Inteacesta istoria dndu se pomenesce varvarei, aceea so se intelega dupre o-
biceiul ce si alte istoril ne areta.
Vis-amu clerk 1i precum ail fostd acel ElinI ore-candu, Ore-ce, si mai susd
amu pomenitu, era, ti multu mai 'naltil si mai de lama si de lucrurile fi fap-
tele lord ad fostd, ale carora si paha asta-cli semnele (precum tote istoriile si
tote scripturile Cate de el scrid, si ale lord ate sunt), de CAUL lumina sorelui
mai avea II areta si dovedescd ce all fostd si atd au fostd de sciuti si de
marl ; Insd, era clicu, au fostd, era acum nu sali din ce, au dor& cad Dum-
necleu cel ce singund numai este vecinicti fi neschimbatd, asa alt vrutti si ad
orinduitti lucrurile lumesci ca se se mute si se se stramute, si cele ce pant
omenilord mai man, mai Intelepte ca ad, In mai stricate si In mai sldbiciune
se se afle ; ca Intelepciunea acestei lumi nebunie este rang Dumnecled, ferici-
tul Pavel la Corinteni 1, cap. 3, slice ; si Isaia cap. 29 : «perde-void Intelep-
ciunea Inteleptiloru, si Intelesul intelegatorilord void lepdda s. c. 1.;» au &led
pentru alto ceva al lord mai osebitit pacatd, care not nu putemd sci, nici nu
putema pricepe. Ci dera si de acesta ca de altele ce ca acestea vord fi lasatd
a mai cerca, pentru ca mai adeverata pricing din ce se fib,' ca acelea, numai
singurd si adinca Intelepciune a lui Dumnecled va sci; era numal atata -se vede
ca asta-cli acel Omit atitta este de scaclutd, de supusti, de hulitd si de ocd-
ritu, CAW mila se face tutuloru celoru ce sciindit Ondescil ce ad fostii si la
ce suntu : dascalia au perdutti, stepanirea au repusd, si de tote ate mai Anted
au avutu slave, s'ad desbracatil.
Era carii dintre dinsii Inca poftescti a sci si a inveta ore-ce aducendu-si a-
minte de cei botrani al lord, si urmele acelora de a vedea bine si a cunOsce,
ei in Ora francesca se clued, i acolo sciintele Invetendti, unil, ca se folosesca,
rodul loru cevasi, inapol se intorcd si pre alth invata, de la care si pand as-
ta.-0 pre ici pre id se vede ca au Cate o scolisOra de Invatd; era altii acolo
remanendu se papistdsescu, si asa impotriva ortodocsiei cestoru-l-alti a Imboldi
si a ghimpa se ascutu si scriu, macaru ca-i 1i batjocorescu Francis, Vicen-
du-le ca descaliile loru, adeca de la ei, Elinii, au fugitu si au mersti la (ba-
sil, la Romani, cart odata toil feciorii omenilord celord marl si a domnilorii
romans mergeu, trimitendu-Y parintil loru, in Elada, la Atena, de Inveta carte
grecesca si in sciintA acolo procopsea deseversitti; si multi omens marl 1i domni,
cum Pompeiu cel mare, Ciceron altii nenumerati, i imperati, cum Avgustit
Cesaru, Trajan, Adrian, si altil multi, in grecesca, adeca in Elinesca limba, erah
sciuti 1i Invetatl, in carea 1i cartile loru tote si pana asta-cli se tine ; Insa, nu
clicu grecesca in cesta cum graescu acum el, de o au stricatu si o au grocla-
vitu forte si ei, macaru ca nu sciu de unde ma de grozavu din cea Elinesca
'0-au stricatu limba ; au dOra i ei perclendu-si binele si norocul, §i robi su-
pusi dltora caclendu, '0-au amestecatu limba cu totu felul de varvari, cum se
vede ca din totu felul de limbi au inteansa amestecate cuvinte si asa stri-
www.dacoromanica.ro
 105

candu-sl-o, cu dinsa traescd. Altii era din Greci, vrencld se stepanescrt si el

si se se arete poruncitort, neavendu acum mai alesu unde, el prin mijlocul
Turcilord in Moldova si in Ora Romanesca vinil, ce de la unit se vede $i re-
mane si folosti in pamenturile acestea ; era altil ca se jefuiasca si ca se IA-
pesca numal, vino; si amestecaturile in rodurile acestea totil pentru luatul lord
cu tote mestesugul catti potti nevoescti de fact, i multe rele si grozavil facet
si aducti, si la rele cal pe Domnii terilord punt si sfatuesc i. §i nici °data nu
se tine minte, de cats -va sums de ant Incoce, de candit s'ad cunoscutd de a-
ceia Intr'aceste parg, mai bine cum se nu fie fostd linga Domni din el, cu caril
Domni de cate on au vrutti se fad vre-o tirania, sett vre-o crudatate set al-
ts reutate Intfacesta Ora, ad in ileum& boeresci, a i altord cui-va, cari-
se nu fie fostii si et, au sfetnici, ati lucratori; se vede ca nici pe aceia drep-
tatea lui Dumnecled 'i -au lasatti set 'i -au Ingaduitl a procopsi sea a se adaoge
casele si nemurile lord ce ati pe aid, set pre unde s'ad si dust el dupre fa-
ta pamentului 1-at stersd, si din pomelnicul vietel '1 -ail stinsti, a carora Did
case, nici avutil dupa aid repite i multe, nici rodu dinteensil se mai pome-
nescii si se mai sciti.
Este si alta mai aevea marturie de el, cum sciti si cum potti de frumosd $i
g.9 tocmitit a ocarmui si a purta on -ce stepanire art avea in mana, ; ca eta
numal acele, care si acele din voia si din politica Turcilord se Ingaduescd si
se Vat, adeca cele patru Patriarhil i oaresi cate Inca Mitropolii. Dect dera,
cum le tint, cum le ports, si la ce stepand se afla, si la ce cinste le-ad a-
dusti, si cu ce orIndueli si canone, can Intr'acele crescinescl le oranduescd,
nefiinclii a mea acesta poveste de a lungi si a areta, last la insist aceia cart
le ports se spue, si ei ale lord se dovedesca, mai vertoad singurl Patriarhil
si Mitropolitil se le marturis6sca.
Ins& inteacesta si multi II putemd Buda si fetid, ca Inca in cats supu-
nere si robia se afla, subt paganescul si tiranescul jugd al Turcilord, cum nici
biserica fara de multa stradania i cheltuiala nu potti face, si prin multe lo-
curt nici truce afara nu potti sate, nici alte slavoslovii ale pravoslaviel si a-
deveratei credinte crescinescl aevea nu le poti face ; era el, prin tote aces-
tea si mai multe si mai stranse patime, credinta eel direpta Intru Hristos
bine Inca o cinstescti si cum potti mai curate' o tint, oranduelele i dogmele
Bisericei sfinte a resaritului nec14,tite i neschimbate le pazescd. Fia dera mila
i grija si de ei a acelui Hristos Dumnecleul noqtru, in carele nesmintitti credemd,
si pentru al earuia nume nespusele rele si grele trawl si patd ei i top cati
suntu supusI varvarei putert ; i mantuesce, fiul lul Dumnecled, totu trupul cad
subtt tiranicu jugul lord gred patimescd si cu Intelepciunea si puterea ta, Domne)
izbavesce norodul teu de pagana sila lord ! Dupre manie, Domne, pentru pa-
catele rodului crestinescl, Intorce -ti mila si milosardia ta catre densul 1 Nu
lui, Domne, nu lui ci nuinelta ted eel sfIntti dandd slava I
1

Pan& aid darn cersindd istoria, si acesta a dice cum curs vorba, i Oxen-
du-mi c& de a le trece tempire era, eta atatea scriindti, la altii de mai multe
a slice ca acestea le lasd, si la a nostra de Romam istorie tar me tutored.
Insa darn, Valahii, adeca Romanii, cum suntu rem4tele Romanilorl celorri ce
www.dacoromanica.ro
 106

I-ad adusu aicea Ulpie Trajan, gi enm ea dintr'aceia se &ascii i pana asta-cli,
adeveratid si doveditd este de toll ma adeveratil si de ereclutd istoricl, macard
ca, apol le-ad mutatit i numele, Talah1 clicendu-le, ad dupe Voevodul lord
Plats, cum unora le pare, ad dupe numele fete! lul Dioclitian, cum maY susd
s'ad semnatil. Ca scrie Bonfinie ca, 061 altii, ad din cuvIntul galicu, adecate
frantuzescti, ce diet! Valascos Italianilorii, adecate Francilord, ad macaril alta
pricina fie, cum le-ad dist", era a tutu asa sunlit. Tar cum Galian Imperatil se'T
fie redicatti pre tot!, cum unit ad disci, cum maT susd amd aratatd, ca vrendd
din Misia si din alte locurl multe din Elada, se gonesca pe Goth, caril cop-
prinsese acele tinuturi, ad cad se desnadajduise de a putea Linea pe Dacia,
cum clicea cel Ioan Zamoski. Tar pentru impresurarea acelord Got!, ce si pre
aid coprindeau, aceea Inca Improtiva creclutuluT si a socotelel este; pentru ca
cum au vrutti acel imperatd asa pe lesne a radica cu totul atata sums si no-
rode de omen!, cu case, cu copii, aseclati pre aceste locurl, fiind mai multi de
200 de an! (ca. (data de la Trajan pana la acel Galian era, imperatindii, cum
s'ail disc!, Trajan la anul de la Hs: mlntuitorul lumil 118, jar Galian la anul
271, dupre cum dice Carlon). Dec! (Tara omen! Intemeiatl ca aceia, si stapani
marl ;,4i bogati facendu-se, si de marl nemurT romane aid Intemeiati, WI is
Galian se '1 mute intealte locurl pe totf; si apol, ad dor& cu acest1 Rtimarel
numai ce era aid vrea acel imporatd, macard si alth ca el de nimica si gro-
zavti imperatd (ca asemenea era si el cu Neron si cu Domitian in tiranii si
in alte hlapil, scri i istoriile), se 's1 tia, imperatia si sell pazesca tinuturile?
Cad, cand aril fi ramasti impertitia numai cu °stash ce avea in Dacia, pe calif
alti mtil susil trecut! imperatf If lasase si 'I aseclase numai ca aceste terf se
pazesca, si el cu altil osteau, cum din mai susd clisele se cunore si se Ince-
lege, mica imperatie si de nimica arii fi fostd atuncea.
§i acesta Insa este ad doll si acelord Voevocli si orneni marl card, cum Wail
On, ca mostenT se facuse aid, nu mai lesne le era a face si lord cum si altf
multi ad facutu; si el mai pe urma Inca aceea ad urmatd de s'ad despartitit
dud art Inceputd imperatia romana a se pleca si a se maT ingusta, unul Intr-o
parte de subt ascultare tragendu-se, Domnil lord puindu-si si volnicl facendu-
se ; altil Intealta parte se deslipiad, pana s'ad ruptil si s'ad Impartitil tots in
craft, in domnil si Intealte politic, acea una set Intrega monarhie, cum asta-c11
aevea se vede, tad de Urania, si de hlapia unord neharnici, necum imperatI
ce nici numele imperatescd se '1 aiba nu li se cuvenea. Dec! dara, ad nu mai
lesne era si acelora atund obladuitori acestord locurl se n'asculte de cats
mostenirile lord Intelinate de atatea anf se le lase, si se merga de a se asecla
pIntealte locurl maf aspre si mai sec!. i acesta Inca se maT socotesce, ca, ni-
cairl urme de ale acelora Romani ce ad fostil in Dacia ca se fi fostil mutati cu
totul Intealta parte, nu este; di de arii fi undeva in Elada, si asta-1l1 orT lim-
ba, seu alte semne de ale Romamlord s'arit vedea i s'ard cunosce, cum si in
Ardel si pe aid si pe unde an fostd aceia, 'Ana acum aevea suntil.
Insa, acesta nu se tegaduesce cum viindri vre unit gred de alte pap, serf de
alte neamurl calcandu-se Ora a unei imperath; sad macard acea imperatie vrendil
se faca este mare ca se merga asupra altora, cum dupre it} tote partite si pre
www.dacoromanica.ro
 107

in tote tinuturile el nu aduce si nu strange oaste, cum si atunci acelui Gali-

anti seii altui macard imperatil se va fi Intamplatd, de va fi trimisd si aid, de
va fi ridicatil ostasi ca se merga se scota pre aces Goti ce calca §i impresura
acele tinuturi ce s'ad disd, in Elada si in Misia ; care de credutd este ca si de
aid 6stea s'ad dust', si pre unit dara ca se '1 si asede acolo, insa carii mai
sprinteni si de amlatii vord fi fostd. Cad iata si semnil chiard avemil pre cei
Cotovlahi, cum le died Grecii, ce vedeind ca si pana astildi se afla sl suntd,
insa putini acmu remasi fiindd cu totuld, gandiiu ca nu feed cale va fi a mai
intinde de el vorba, ca se se scie.
Suntil dara acesti Cotovlaxi (cum ne spund vecinii lord, si inca si cu dintri-
insii amti vorbitil), omeni nu mai osebiti nici in chipil, nici in une obiceie, nici
In taria si in faptura trupulul, de chili Romanil acestia, si limba lord roma-
nesca ca a acestora, numal mai stricata si mai amestecata cu de ceasta prosta
grecesca si cu turcesca i pentru ca forte putini, cum s'ati disc, at remasti la
nisce munti tragendu-se de locuescti, cart se Intindil in lungd. de laugh Ia-
nina a Pirulul pana spre Arbanasi rang Elbasan unde '1 cliett, in sate numal
locuindd. Se vede si marl unele sate ; dicd ca suntti si ()mem cu putere in
hrana lord, de caril si mare minune este cum si Vara astadi se afla padindull
si limba si nisce obiceiurl ale lord. Acestia dara, si limba V-aid mai stricatd,
si el s'ati imputinatd, dreptu ca si ei deseversitti subtd Juguld turcescd cu a-
cel Greet dupre acolo s'ad supusd, unde si stapanire si blagorodnie si totd 's1
au perdutd; si 'Ate fi ca nici d'anteiti asa multime nu va fi fostd de densil.
Ca eta acmu si cap suntti, mojici si terani suntd, si locurile lord ou gred de
hrana fiinda, pentru multa petra si munti ce suntd unde locuescd, se impras-
tie §i se ducti mai multi prin acele orate marl turcesti de se hranescd, si pre
acolo mai multi amestecandu-se, si limba, cum amid disc, forte '0-ad stricatti,
si el putini ad remasti. Dicti si acesta, ca de 'i intreba si pre ei nescine, ce
esti ? el dice Vlahos, adica Romanti ; si locurile lord unde locuescii le dice Vlahia,
Ord terel acesteia el II dice Vlahta cea mare. Pare-mi-se, dice, ca el graindd,
mai multi II intelegti cestia Romani, de catd acestia graindd aceia se Inteleaga;
insa, si unil si altii cu putina vreme Intr'und loco aflandu-se, prea lesne se potii
Intelege. De credutd dera este ca si acel Cotovlahi, dintr'acesti Romani suntd,
si se tragti ; si Intr'acele vremi ce Galian s'ati altd imperatti au radicatil o se-
ma dinteansii de aid si 't -ad dusd de 'i-ad asedatil pre acolo, ad remasd si
pana acmu.
Cotovlahl le died. Grecii, ridendu-I si batjocura facendu-si de &ish, adica,
schiopi, orbs, blestemati, hoti, si ca acestea le clicl ca suntti ; si cap ad fostd
de aceld felti pre undevasi, 'i-ad adunatti de 'I-ad dusd pre acolo; precum si
acesti Romani dupre aid rift si Inca destule grodave cuvinte le lieu si de
nimicit II facti, si cd din hoti se trap, povestescit si banuescu Intre ei. Ci de
acesta cad Grecii acestia dupre cum ridti de Romani si graescd asa de red
au socotela mare ; pentru ca vNendil si et tota alts lume rldendu de densii
si batjocorindu-I, au statutu si au obositil si el prin gunoele lord, ca cocosii,
parendu-le ca al mai remasii ceva vlaga si de el, unde Odd zugraviturile ce-
lord vechi al lord, ei intre dansii 41 fan mangaeri si bucurie, sotil parendu-le
www.dacoromanica.ro
 108

ca MI pre cineva batjocuriI fora. Cad cu dreptul nesciindu cele ce Ore-canda

§i stapanif lord au avuta mare ajutore §i folosiri impotriva vra§ma§dord lord
de ace§ti Romani, candd gi Odriiula 'had isbavitu din mana Francilork caril
tla ocolise §i '14 lua, §i era lora. Grecilora '1 -au data, cum scrie §i Bonfinie intr'a
doua decada-I, cartea a §eptea ; i altele multe bone adjutOre le-ad facuta, cum mai
inainte voiu arata. El graescd acele ce se paru in ochi §i in placere ea, sunta
ceva, §i nu sciu ce Vica, au dory ca sunta nemultamitorl §i necunoscatorl bine-
§i forte au fostd and nemd nemultamitora §i el, cum §i istoriile lord arata.
Si pan& astacli on in ce terI merg i, cum se Vice clicatorea, arama 'qi arata,
faptele lord cinstea-le mic§oranda. §i inplininda; au mai bine se Vied se-I ertamil
§i se ne fie mild de ci, cad §i graescu de acelea §i hulesca pre altif ; cad fiinda ef
scaclutf din tote §i lipsitf, §i suparatl sunta forte. DecI asemenea Lea §i ef ca
aceia ce sunta au In robie, au in inchisorl, ail in stransorT de alte nevol, ail la sera-
cie, au la alte nenorociri §i marl stramtori, cum obicinuesce lumea de aduce, pi ata-
ta le aduce, CAM nici °data, nu lipsesca de la nemul omenesca cu acelea, cand
unuia audit altuia descurcandu-se; deci de marea-I superare if pare ca, top
6menil IT strica, §i elu a§a pre top §i bauuesce §i hulesce, parendu-I ca cu a-
celea '§I maT ute§a§te §i '§I recoresce dora patimile sufletulul §i simtirile tru-
pului. Ca nimem nici s'ail mai aflata in lume asemenea lul lova, carele tote
ca acelea rele §i mal multe se-I vie pre lume §i se Tabde, §i se taca la tote,
pre nimen1 vinuindk pre nimen1 blestemandk pana in severOta, cum Biblia
sfanta in vieta lul scrie §i adevereza. Ci dara, Grecii acelea patiminda, de su-
perare parendu-le ca altil art fi pricina, nu el ins4I de a fi a§a, hulescd §i
graescu pre altii de red, neuitandu-se se vaila pre den§Ace §i cum sunta. Di-
reptii acesta dark este se-I ertama §i se le credemri, pentru ca Viet dascalif
§i in elep iI, ce cruda. §i tiranicd lucru este §i forte fara de minte nescine se
maT mustreze §i se mai pedepsesca pre unula ce in pedepsa §i in nevoe ad
Watt' ; ca destulu'l este aceluia aceea ; nu trebue peste red a mai adeoga,
ci intr'aceea lasandu'l, inca mangaere pe cata se pOte §i ocrotire se '1 aretama,
asemenea patimw §i nenorocrtf socotindu-ne ca putemu ajunge, §i putemd fi
§i noT fara de zabava §i fara veste.
Ins& a se sci §i acesta trebuie, mi se pare, ca nu numal uniT din nesciutil
Greci Vicu, cum ca Romanli nu pogora din osta§if i bunil Romani din earl,
s'ati Visa de multe ori, ca ad lasata Trajan aid, ci din ref ci hop, pre earl
er Romanil i-a4 trimisa intr'aceste parti de lock ci c1 altdi acesta o banuescd.
Ca eta citescu in leatopisetulu moldovenescit, (carele fundu end Inca in Moldova
'14-amd gasitd la Ionita Racovita carele era comisa mare, omit de cinste §i
socotinta), care leatopmeta, Vica cum este facutd de unit Ureche Vornicul, omit
invetata se vede ca au fosta ci omit tocmitl de cate se pard ca au scrisu el.
Acel dara leatopisetu luandu-1 (carele ama pusu de '1 -au §i prepusa c '1-amu
adusu aid ca se se afle ci In tara), gi citindu'l gasescu, Inn nu sciu de tine
e scrisu, de Ureche, care nu crecla, cum ci unul ce '1-ad propusi acel leato-
pisetd marturisesce, ca nu este Visa aceasta de Ureche Vornicul, an de tine, ca
Vice ca dintr'o cronica unguresca au aflata de ijda'rania Moldovenilora acestea
me este, ca cuvintele lul punu aid. «Scrie Vice leatopisetul unguresca), ca
www.dacoromanica.ro
 109

«oare-cind pre aceste locurl au fost locuindi Tatari, mai apol plodindu-se §i imultin
«du-se §i latindu-se s'au tinsu de au trecutu §i peste munti la Ardealu; §i Impingind
«preUnguri din ocinile sale 'fad mai pututu suferi, ci singuru Laslau craiula Ungu-
«rescti, carele 'I clicu c5, au fostI Vlahovnica, s'au sculatu de s'au dusu la tmperatul
«Romului de '§i-aa cerutti este inteadjutorti impotriva vrajma§ilora sell. Ci im-
«peratulti Romulul alit" adjutorti nu '1-ati fagaduitu, ci '1-au datu raspun
«inteacesta chipti de-'1 at disc: Ea suntu juratu candu amu statutu la im-
«peratie, omit de sabia mea §i judetalti melt se nu pera; pentru aceea multi
«omen' rei s'au facuta in Ora mea, §i ale temnite amu tote suntu pline de
«den§ii, §i nu mai amu ce le face ; ci iti void da tie se fad izbanda cu dansil,
«§i eit se 'ml curatesca Ora de den§ii ; Ora to in Ora mea se nu 'I mai a-
«dud, ce 'ti 'I daruescti tie. Si de sargti inveta de 'I stransera pre top la unu
«locti dupretutindeni, §i '1-ail semnattt pre toti de '1-au arsu imprejurulu ca-
«pului de le-aii parjolita parulti cu unu fiera aprinsit, ca. e sauna traesce §i
«astacli in Ora Moldovel §i la Maramure§a, de se celhuescu omenil cu carare
«imprejurulti capului. Deci Laslati craiu, data au luatil acel adjutoru talha-
«rescu de la imperatula Romului, ad lipsitu la tera Unguresca, §i de aci pre
«cklegile nascutului, cu tota puterea sa s'au apucatd de a'i bate §i a'i goni
«de '1-ati trecutu muntele in acesta tera pre la Rodna, pre care tale §i semne
«prin stand de petra in dime locuri se Mfla facute de Laslatl craiu; §i a§a go-
«nindu-I prin munti, scos'att §i pre acestl Tatari cars au fostu locuitorl la Mol-
dova, de '1-ati gonitti pAna 'I-ati trecutd apa Siretului. Acolo Laslatt craiu,
«ce se chiama le§esce Stanislav, standu in tormurile apei, au strigatu ung,uresce :
«seretem, seretem, ce se dice romanesce place-na, place -mi, salt cum a! dice,
«aqa 'mi place, aga 'ml place ! Mai apol deo, descalecatu Ora, dupre cu-
«ventultt craiului ce ail clisit seretem, au pusti numele apei Seretu; §i dupre
«multa gona, ce ail gonitti pre Tatari, '1-au trecutu preste Nistru la Krim t,
«unde §i pana astacli traesca. De acolo s'ati intorsti Laslad craiu inapoi cu ma-
re laud& §i biruinta, sosinda la scaunul t lui in cliva de lasatulu secului §. c.
Aceste basme §i ca acestea intr'acel moldovenescit leatopisetti amu *luta
§i amu citita de pogorirea §i ijdarania Romanilorti, adicate cum ant fi fostu
dintr'acei talhari §i furl ce au fostti adusti Laslau craiu acela ce dice, §. c. 1.
Ci nu sciu cu ce indrasnelA §i cu ce neru§ine acela co au scrisit inteiu o va
fi facuta : c5, de o va fi luata din cronica unguresca, care eu inca nu o amu
veclutti, nici de la altula amu auclita, aceea era 'mite fi; pentru ca pururea §i
nevindecat! §i Unguril au statutu vrajma§i §i pizma§i Romaniloru, §i atata cant
de aru fi pututti aru fi supusu pre tots subt jugul lora, cum §i pre mai multa
parte din cat! §e afla acme in Ardelu, 'I -at supusu §i 1-au facut t obagi, cum
le clicti ei ; se vede ca in Ardela suntu §i alti neame§i Romani multi, §i Mara-
mure§ulti tota. tra afara dintr'aceia, mare parte §i din boerimea lora inca sunt't
§i se tragic din Romani ; ci numai stapanirea aces teri §i astacli fiindu calvina
§i es slujindti la curte, s'au calvinitu; §i a§a totil Unguri se chiama,: chimban-
duli credinta, '§i-ati schimbatu §i numele de Romanu!
Ci dent acel Unguril, au ce va fi fostu, nu ma, de all ba, muita §i au visatu
ca celea a dice, se vede ca de putina sciinta §i socotela au fostu. Pentru ca

www.dacoromanica.ro
 110

de all fostu §i vrajmasu acelul nOmil de a 'lit face totu de taIhari si de furl, ne-
sinatitorT att fostu, nimicu de ceea ce putea sosi si veni pre urma chibzuindd,
adicate ca voru ride top si voru °cart reutatea si nesciinta lul, babesci basme
si ne Orate vorbe la cei dupre urma omeni lasandd in povbste, caruia multe
suntu a /se Slice impotriva §i a 'I dovedi minciunele. Ci ca se nu fiu prea lungd
in vorba acestora balmejuitorl, cu atata fie care ganditurd si cu minte 'Ate
cunosce, nil se pare, $i se 'Ate domiri, cum acelea ce au dish n'ail fostu, nici
all pututil fi.
Anteiu ca acel imperatd al Romului la carele Slice ca au mersti Las lad cralu
de all cerutii oste ca se scota pre Mari, si 'r -au datd acel fel de omeni, candia
se fi fostu nu dovedesce ; nici Imperatd ca acela carele nici and talharti, nici
unit fuel, nici uuu omu red in OM impOib,tia lul se nu se omOre si se nu se
pedepsesca, nu se citesce nicairi, nici s'ail auclitd, nici se aude, nici 'ite fi;
pentru ca intr'altu chipd nimeni intr'acea tera n'ard fi traits, nici o lege sad
vre unu obiceiu n'aru fi fostd, care este impotriva firil si a tutuloru
A doua darn, cats alma de ani au imperatit1 acel Imperatu ce au fostil asa
blestematu, era nu bund,caci Minh i drepth all legi puse si nemiscate le tine,
ca so pota sta politia si sotiirea °mends* ca nici cei tan §i marl se nu a-
supresca si sa nu calce pre cei mai slabs si mai midi, nici cei mid se nu na-
pastuesca si se ocarasca pre cei mai man, laid unuld de la altulii se parasesch
§i se iea fara de tocmela si fara de lege ;acum dera, Slicit, cata suma de ani
au statutu acel imperatii asa se se stranga atata talharime de multa, CAM se
se fact Oste ca aceea mai fail numerd, de se scOta si se gonesca multime ne-
spusa de Tatari dupre aceste locuri ce le coprinsese atunci?
A treia dara, potu talharil si furii Si carii asemenea lord suntu, so tine si se ase-
cle domnil §i stapanin, care cu sutele de ani se stea i se se pazesca, §i mal
virtosu top, ne alesu nici unuld, totu Wharf i omeni rei fiindu, a carora min-
tile si gandul totu la rapiri si la castiguri ii suntu, ce stapinire potu tonal?
Semnd dart este, dupre clisa aceluia, ca dm reatate §i din netocmela se tine
si sta lumea, nu dintr'acelea se strica si se pierde, cum si scripturile si tot&
fiinta, i singure simtirile acesta adeverecla si cunOsce, cum ca din nerinduela, din
nedreptate si din reutate se strica si se mutt imperatiile, si tote ; unde deed, si
altele mal multe suntu a 'I dovedi, cum dice, si a '1 areta nesciinta acelul ca-
rele macar va fi fostu si Slisu aceea.
§1 din Tatarii ce el Slice, numal ca din Ardeld si din Moldova pant la Crim
1-ad gonitu, unde se afla si acum, se pote adeveri ca fara de lucru au graitd,
cum si mai 'nainte vomd vedea de aces 'Mari de unde suntd, §i cum all ve-
Mid si la Crim, unde si pant asta-cli sedu. Ci dart se '1u lasamd la ginda,
cum pare mie de arapi este ; Ord tine va vrea altuld crecla, cad a crede ade-
yerul sau minciuna, in volniciea omenesca este.
Ins& si Moldovenil de poftesca aceea aceluia povestitord se scie sr se erecla
cum dinta'aceia el pogoru, volnici voru fi, si ijdaramea i nemul loru de la a-
cei talhari §1 furl de voru vrea se '1 marturisesca inca in voie le va fi, (lora
clicendu ca au si ceva§1 tale de mai a crede si ap, de vreme ce incepaturei
pogorarel lora cam d'acolo incepu a '1 da capd, clicendu adicate ca nisce pas-

www.dacoromanica.ro
 111

torI din Maramuresa, umblandu cu dobitocele loru pre munp, au datu pre to
o fiara ce se chiama (el 11 clicu) Bouru, pre carea gonind'o o au trecuta munVI,
si asa esindu in Moldova au veclutu Ora frumosa, si de hrana, s. c. L Apol s'au
intorsii la al loru, si spuindu-le de acelu locu, s'au adunatu mai multi pastorl
si de altii, si au venitu de au descalecatu acolo; si ca aces tea multe poves-
tescii, care le puteti vedea in leatopisetul loru, mai alesu ce clicu ei de densii;
macar ca 'ml paru ca multe nu'su adeverate. Cad eta si aid impotrivall
graesce cel ce au scrisu acelu leatopisetu (insa nu qicu de Ureche;) ca mai
susu clicea ca Las Mu craiu au scosu pre Tatars dintr'Insa si apol o au locu-
itu el, s. c. 1. acum vice ca o au gasitu pustie pastoril MaramuresuluT, si asa
din el anteia s'aii descalecatu, s. c. 1.
Insa ceea ce este de acelea numal cercu, ci numal, data din pastorl 10 Lea
Moldovenil incepetura, 'Ate le dice, (nu sciu macar si gluminda, dru nu cu
adevera,) ca cam dintr'aceia suntu, direptu ca pastorii necuventatoreloru do-
bit6ce, de nu tote fun, era gasde de fun suntu, s. c. 1.
Ira nol intr'altu chipii de ai nostri de top cati suntu Romani, tinemu
si credemu, adeverindu-ne din mai alesii si mai adeverath batrani i torici,
si de albs mai incoce, ca Falahit, cum le vice el, 6ra nol Rowing, suntu a-
deverap Romani in credinta si in barbatia, din can Ulpie Trajan 'i-au ase
(Attu aici in urma 1w Decebalu, dupre ce de totu '1-au supusu si '1-au perdutu;
si apol si altul tote siregul inaperaploru asa '1-au tinutu si 'i -au lasatu ase-
clap aici, si dintr'acelora remasita se tragu pana asta-cli Romanis acestia. In a
Romani intelegu nu numai cestia de aici, ci si din Ardelu, caril inca si mai
neosi suntu, si Moldovenii si top cats si intr'alta parte se afla, si cu acesta limb&
macarti fie si cevasi mai osebita in msce cuvinte, din amestecarea altoru limbi,
cum s'au visa mai susu, era totu unit suntu. Ci dera pre acestia, cum clicu,
tote Romani 11 tinemu, ca top acestia dintr'o fontana au isvoritu si cura.
Nu vice Insa ca tot', top cap asta-cli se aft. locuitori Intr'acesta tem, ca suntu
tote Romani, ca aceea nice at fostu nici este nici Intr'o Ora cate putemu sci
ca suntu in emisferiul nostru, ci mal multi strant si veniti dup'intralte ten; Inca
mai virtosu cel ce se afla si pana asta-v' mai blagorodnici si mai de folosu
nenaud, unii suntu din Serbi, altil din Grecl, altil din Albanasi, altil din Fraud,
altil dintealte limbi; ca si Domni Inca mal multi din streim au statutu, cum
si Basarabesch se tragil din nemu serbescu, si alp Domni de alto nemurl, cum
in vietile lore se va arata, Ins& cat' vomu sci din ce rodu au fostu. Ca aces-
tea dara nemuri de tau felul, viindu ee aici si casatorindu-se si ame tecan-
du-se cu locuitorit pamenturiloru si aseclandu-se, fiindu dintr'aceia mai multi
vrednicl si destoinici, at remasti mostenu si numele de se chiama _Romani
Asa dera, mat multi si aici. de aceia suntu si de aceia se vedu, ca mai d'a fi-
re suntu; ca nici unul nu e, mi se pare, din cap mat 'nainte suntu si se vedu
asta-v' si la curtl ca suntu, al carora au tata-seu, au mosu-seu, au stramos -
sea, ail tatal stramosu-seii, au cevasi mal in susu, carele se nu fie fostu, au
Serbil, au Great, au altu cevasi nemu strainu, au macar Armenu, din care
clicu ca se tragu si Rudent, cart si el Inca de candvasi si catvasi nemu au
fostu si bogatu si cinstitil Inca. Ci darA, cum se vise, si aid ame tecap cu de
www.dacoromanica.ro
 112

altu-fel de omen!, cum si p'in tote terile suntu. a eta si la Moscu (lase, al-
tele ca mai multi se tragu din fel Tatarescti §i Lesesce), multi si de alte fe-
lurl multe decatu firesci Muscali sunte, insa de cel marl Ojai. Tacit de Turci,
ca 'mi pare Mei unul neaosu Turcu nu e. ci din tail felul de limb! ameste-
cat!, $i cum suntu aevea tutulorti este; si Inca tutulorit acelora, Turd le cli-
cemu, celoru-l-alt! totu Muscali, si altora ear asa, cum si cestora tote Ro-
mani, cat! locuitorl si mosteni se afla pe aicea.
Ca nici unit rode. de omen! osebitil in veci pote remanea in lume, nici fe-
lurile de limbi in ma de an! tote acelea neschimbate si nemutate pad sta ;
ca nimicil subt sore este statatorti, si tote cate sunte in curgere si in mutarl
smite zidite de vecinica lul Dumneclee Intelepciune si putere.
Acestea dera, de acesti Romani pana aid, de unde din Inceputil pogora, cu a
multora marturil s'ati clisti ci s'au dovedite.

Dupe, ce au remasii Romanii in Dacia mo§teni, cum subt ascultarea imp6ra-

tilorti Romani au statute, qi apoi la ce au mai ajunsii.

Asa deci, remanenda Romani! in tote, Dacia Witori i mosteni prin cetati si
prin tinuturi, impartindu-si pamanturi si locuri, avende Voevoclii lore, cats -va
vreme s'ati trase asa si au statute. Ynsa nici numele lord Intealta fell se mai
mutase si se mai schimbase se le slice Vlahi ski Intr'altii chip., ci Ostea Ro-
mance, candu se vorbea de densa, era cande. nu, Dacil se chiamaii; i tote. Dad
Inca multa vreme incoce, si de multi se numeei, pentru ca si din Dad si Ge-
ti eraii multi remsi, cum si mai susii s'ati OA, ca nu s'ait putute stinge tot!
emenii dintr'o tera, cum lid se pOte, ci tote au rem.ase. Numai ce de °data
atunc!, prOspeta mutarea-le fiinde, i necreclendu-i, la diregatoril si la alte ale
Orel trebi nu-i trageaa nici It amestecae, pentru ca nu, aducendu-si aminte
de cea de curende volnicia lard, si de stepanirea lore ce au avuttl, si cum o
ail perdutu, se nu se hiclenesca ysi era§i se se stole Impotriva Romanilord, cum
s'ail mai si ispititil de ail racute, numai ate au resuflatti Oresi-ce si soci de
ajutorti isl-ad gasitti. Ca eta in urma lu! Trajan, imperatindii Adrian, Ore-ce'si
s'au mai ispititu a se resmiriti ; ci curende 'i -au potolitil. Era mai multe si
in clilele lul Antonin celui blanda ci milostive, carele, cum scrig istoriile, nici
unuia el a face red nu incepea, nici el resboie anted asupra cu! -va n'ail re-
dicatu (clicendu pururea cuventul lui Scipion, carele clicea ca mai bine multi'
va a pacli pre unu cetatenu si pamentenit de ai mut sanatose, de ale a ucide
o mia de vrapnasi), pana canda nu altii incepeati a se hicleni si a se radica
Improtiva lu!. In chlele dara acestui Evsevis Imperatti, eras! aflandii Dacil vre-
me, si soci gasindu-si pre unit nemu ce -! clicea Alan!, s'aii sculate pre Ro-
man!. Ci si acestu Antonin, deci, trimitendu oste asupra-le, 'f-au biruitu si 'l -au
sdrobitu.
Dupre aceea, deci, mai a§eclendu-se, cum s'au ciisd, multa vreme tragen-
du-se, subt acea imperatia s'au tinutu si ait statutu, se vede, ca hotarite si
www.dacoromanica.ro
 113

alest pang, tine vremi s'au purtatu totu asa, §i neclatiti s'au azatti ascultit-
tori, adeveratu nu sciu. Ca nicl alesu asa scrisu n'aniu cititZ la altiT, macar
§i acel Romani si acel Dad, carts apol de multa vreme printeatatia ani tat
Intr'unti locu traindu §i locuindti, si bine unit cu altil amestecandu-se prin ru-
denie, unul ltandu fata altuia, altul feciorul altuia, atata s'au amestecatil pi
s'ati unitu, Catu mal pre urma tutuloru Impreuna Dad le Viceau, Vet cand
Grecil, scriitori anteiu, Vicu, tog le-at schimbatu numele de le-Eta Vist. Vlahf.
Avemu §i acestii semnu, ca atata se unise acel Romani de aid cu acel Dad,
alit nu s'ati mal despartith; apol Intre densit nici and s'au ruptu de impe-
ratia romans, §i au intratti printre densii alte limb', ci totu Intr'una s'au tmutu
si all remasa si pana asta-Vi. Insa Romanii caril erau, totu mai varvari 11 ti-
me' pre Dad, cum si erati; si se vede ca, cAnd se mameau si se certail In-
tro dins% in locu de ocara, cum s'aru Vice, Romanul le Vicea acelora Dad,
adeca 1ntelegendu varvarl, care cuventu si pana scum se aude de cite vre-
unit Romana din cei betreni, la caril all mai remasu dora cite o urma de a-
celoril mal betreni, din omu in omit paclindu-se, care ca acestea tuni", pi ati qi
cite una cuventti de acelea ; ca iata, canal voru se se certe sau se Via in
loch de °cad, vre-unul omu ce-1 vedti mole, cascanda, i blestemata, 11 Vica
Dacca, care va se semneze aceea ce-I Ocean pre atuncea.
Era de unde resarindu-le acestii nume, de la Flac, Voevodul loru, cum s'ati
Visit mai susti, all din ce anteni si de candu all Inceputu a le Vice asa, care
$i pan& asta-Vi si la Greci si la Latinl si la alte limbi, §i Oita tote scriso-
rile si istoriile, se trage si se Vice; eft Inca cu Canon Vial ce in cronica lul
Intea patra carte, si Martin Cromer ce Intr'a doue-spre-Vecea, unde istoresce
ijdarania §i lucrurile Lesilort, scrie, ca nu sou aceia, nici de unde se dea capti
nu potti; 'Ate fi ca nici el neafrandii mai dmainte de tine -va istorite, mai bine
sit tacutil, (pandit adeverul fara rusine, ca nu sou, de catti se mints facendu-se
a sci cele ce nu soft; ca aceia de facit asa, adeca de cele ce nu sciu §i cele
ce nu cunoscii Vicu ca cunoscti, a trufasilorti si a desertilorti este, parendu-le
c a mai cu rusine le este a Vice ca nu selu si nu cunoscu cele ce nu sciu §i
nu este adeverit, decb,tii a mini" si a Vice ca cunosce gi scie cele ce nu scie ;
si nu se domirescti ca cu multu mai multa i mai mare este rusine a Vice min-
ciuna ca scie, de catu a Vice adeverul ca nu scie; care apoi, §i una i alta se
dovedescti; se vede ca §i cel ce scie, a Vice ca nu scie este reutate. Ci de a-
cesta clerk' si eft lasandu, si de a mal scurma altele nu -ml mai batu capul; era
tine va vrea a fi i mat gnjuliu si mai sciutu d'a afla capu, cerce, ca (lora va
afla citindil, a altora si a multora card foile intorcendu.
Insa, dupe acestea, eta nici unu lucru Cate suntu subtu luna, statatora §i ne-
schimbatti nu potu fi, nicl in nenumeratt ani potu totu intfacelast chipu ta;
ci tote suntu in mutari $i in stricaciuni zidite, cum s'au Visu $i ee autos& Drept
aceea, iar Vick tote cite suntu asa fiindu, au si hotarele loru, care pana nu
ajungu la acelea nu-si au fiesce-care cel ce este a fi de dinsa; asa de noia-
nul §i prea adanca 1ntelepciune a lui Dumnecleu mai 'nainte de vets oranduitti
fiindt, care noue omenilotu, acelea, cum suntu si cum vinu, forte ascun e pi
Intunericu ne suntu. Ci dera, cum clicu §i filosofil, ca tote cite suntu, in na e 0
I.ATOPISETELE. TOM. I 8
www.dacoromanica.ro
 114

sr in stricdc't ne stau ; adecli : una stricandu-e si i utredirdu, alta se nasce sr

se face, cum vedem la tote semintille; ca pana nu putre1esce una nu nasce
alta ; si papa nu nasce alta, nu putrelesce cea-altd; nici pang, nu se strica
urni chips', nu se face altu chipu Deci, precum vedem la aceste firesci, earl
era puterea lul Dumnecleti prin fire le lucreza, ndecti le nasce, le cresce si
le paclesce; si iar asa Infdsurandu-le de la zidirea lumel pana la sfirsitul lu-
mel vorO fi.
Asa dell si in cele politice pricepemt si cunOscemii ca nu'sti senatose nicl
Amele; ci si avutil se perdu, si domnii se stlica, si impeiatii se muta si se
stramuta; si tote ca acestea unil perclendO, altii gasindt, de la unii fugindti
la altii nemerIndil brbul norocti, cum Ii 1icu si Id zugravescil; si iar strican-
du-se si perindu, alta facendu-se si crescendu, precum citnnti si semnele aevea,
vedemt tote si cunoscemO, de child este lumea, cate domnii, cate trail, cate
taonqrhii au fostu, care din raid baceputuri si necunoscute, la cats marie si
putere au venitu, si apol dinteatata de marl, la cats micsorare si la CAM sur-
pare 'si Stingere au sositu, catti unele nicl se mai sciti nici se nyti pomenescl
Altele iar, monarhil marl, groznice si puternice, s'au perdutti, si in cenusa lorti
arslendil s'au Ingropatu, cum ail fostu aceea a Siriloru, carea 1300 de am ati
statutu ; si asa cu Sardanapal, cel dupe mma monarhu al loru, perindu si ar-
clendu, s'au stinsu, si la VavilonO au renaasu, duce aceea, catu-vasi, papa cand
Baltasarb, cel dupe urma craiu al Vavilonului, impreuna cu densul an perrtt, si
de la el tota monarhia la Persi ail venitu A persilort iarasi, in marie crescendi
si lAtindu-se, mai multti de 200 de ani ail Imperatitti, totu asa monarhi, pan&
cand la Elini au venitu A]ecsandru celti mare, fecioiul lul Filipt, carele biruindti
deseversitu pe Darie Codomanul (cum slice Sleidan), cu carele si monarhia-le
s'au prapadittl la densul. Deci, au rernnsu Alecsandiu dupe aceea, monlihii
standti ; catti de mare si de tare au fostil si catil s'ail Intinsu, si altr multi
scrip ; era si Quintin Curpii llomanul, Plutarhti in viata lul ce istoresce, si
Diodoru Sicheliotul, intr'a septe-spre-decea carte a istonilorti lm ce face, des-
tul si pe largo arata. Deci, de la (Mush cine-va citindu, se pate sci si cunosce
ce si cat at fostt ; se vede ca elu insusi putinu au Imperatitu, deci au mu-
ritil. Era altii apol, domnl si voevo0i al lui, roacaru ca impartise terile de le
obladula el` osebi, era inca si el cat -vast si multti acea imperapa a mai tinutti,
pana (Ind deci, cea mai puternica si 'MO mare de aft tote acestea Roma ati re-
saritt si au venitu forte din mid si slabe Incepaturi, 'MAW], cum Elise sr Ion
Sleidan, ca din nisce pastorl anteiu si necunoscup, au agiunsu apoi stapani qu-
mei tOta, cum si all multi scriu. Era si Titu-Live Padovanul d'inceputti si
pe largti istoresce de dem& Acesta, dera, imperatia atatti s'au Inaltatu si s'au
manta, cat nu numal de la Greci, adicate de ld Elini, monarhia aft luatt, ci
0 pe alte ihral multe domnii si trail ail supusu si at tinutu, cum si mai sus
eau ciisti ; 0 asa mare si tare an statutil mai multu de catu 1700 de ani, pana
cand Incependu si ea a se pleca, si Imperatii ititre densii a se certa, 0 Im-
telititi de la Roma la Vizantia a se inuta, unde si noua Roma si Costantinopoli
(tirme' SeTbil Tarigradu clicu), si imperatesa tutulort cetatilorti se chiama, si
'pana aStAill'se dice. Dupre aceea, deci, ySi tote craiile si doMniile cate erau supuse
www.dacoromanica.ro
 115

subt acea tin monarhia ,ati Inceput a se desbate si a se rupe dinteinsa, fiesce-care
iardsi puindu-s1 domnil lord, craii loru, cum au facutu ; afara dintr'aceea, unil
Inca nu se destulescu cu a loru osebire numal, ci si nni la marl s'au intinsu,
unil de la altii luandd si ei, ca se fie marl. Apoi dupre aceea, deci, si vrajma-
sii caril erad mai pre delaturi, ad inceputu a calca si a vetama acea impera-
tia, pand cand o parte mare de acea monarhia subt jugul Turcului supusa
este, si cea-alta parte Inca asa a ajunge primejdiasce ; ca eta si ast5,41 ye-
demii (din departarea si urgia lui Dumnecled ce este pe capetele nostre, adi-
cate pre nol pre crestini, pentru nenumerate pacatele nostre) ca supund si jail
multi parte si de aceea.
Acesta anthill Intamplandu-se a o face partile apusului, adica de a se des
parti de acea monarhie ; ca mutandu-se imperatia, cum s'au clis I, la Vizantia,
unde Costandin eel mare au facutii catatea, dupe m6rtea lui la feciori trel
imperatia impartindu-se, putina procopsela, deci, a fi de densa ad Inceputd. Asa
deci, galcevile dintr'unu Imperatti Intealtul adaogandu-se, si fiesce-carele mai
mare yrendu se fie, unul intr'o parte, altul Intr'alta tragendu si pizmuindu-se,
atuncl deci, mai pe urma, aflandu-si vremea fiesce-carele, all Inceputu, cum s'au
clisti, a se face stepam osebi si de sinesi poruncitori. Ca Italianil, adicate Fran-
cii, cum le clicemii nol acum de la o vreme, ne;um de imperatia ce erau la Tan-
gradd mai ascultad, ci Inca nici acolo In Italia Imperati, de la Valentian al trei-
lea Inc6ce, carele acela eel dupre urma imperatu Samoderjefu apusului an fost z,
OA la Carol, ce-I clicil cel mare,feciorul lui Pepinie, craiulul de Franta,carele
cu direptul dupre bunatatea-1, Intelepounea-i si vrednicia-i ce ad avutu, cum
istoriile arata faptele lui, vrednicii au fostit mare se-I Mica si Imperatu se fie ;
de carele Inca chat top ca de and fi mai traitu el, aril fi scosil tots crestin5,-
tatea de subt jugul si robia paganatatal turcesci, si aru fi rescumparatti dupre
dInsil sangele catu all versatu aces tiranl, crestinescii; ce 'Ate fi pentru ne-
spuse pecate si neplatite Inca ale crestiniloru, dreptatea lui Dumnecled, atun-
cea, aceea n'ad lasatil a se face; direptd aceea, nici pe acel Carol a mai trai
au yrutd. Insa si acesta, macard ca imperatil a fi '1-au priimitu, cad II si su-
pusese, era in Italia n'aii mai fostil scaunul imperatescu, ci in tera nemtesca,
cum mai 'nainte se arata ; nici pre urma n'ad mai priimitu se aiba, adecate
and Samoderjetii se fie, ci fiesce-carele, cum amu clisu, se fie singuru mare si
stapInd all poftitii, care mai pe urma au si facutu. Ca eta si asta-cli, in acea
Italie, se afla nu o stepanire numal, ci mai multe de septe optu, cu republicile,
ce le chef', adicate ocarmuin de obste, cum este Venetia, Genova, si Florenta,
ad fostii pans Intr'o vreme, apoi o all supusu unul dint2e densii, nu prea de
multi vreme, carele era mai bogatu si mai cu rudenie, de-1 chiama Cosma de
Medici, §i s'au facutu domnd singuru stepanitoru, dandu-i Inca Papa si titu-
lust., de-s OM ei acum Gran Duca de Florenta, dintr'al camia nemu totti Ji-
nni dupe altul tragendu-se, si pana asta-cli este domnu.
base peste tote capu intr'acea Italie cu stapInire este Papa, carele nu numal
la ale Bisericei si la clerici este mai mare si se amesteca, ci si la cele
mirenesci, si la stapiniri ca acelea multi crawl; si mai virtosi de mad
s'au despicatu si s'au despartitu de Biserica resaritului §i de pravo lay-
www.dacoromanica.ro
 116

nicile dogme, de atuncl nu numal ca un i patriarhu si maT mare in °rill-

duela tercovniciloru au priimitu, ci si in Biserica si in politia mirenesca mo-
narh i se fie. Care acesta se si fie cea maT mare si cea maT anteitt pricina strica-
ciunel si surpareT monarhieT Romane, lasandu-se si smulgendu-se din imperatia
de la Tarigradu, care acolo scaunul Constantin cel mare mutase de la vechia
Roma, chemandu-hi noua Roma, si credinta cu Inoite dogme de catu Biserica
cea betrana si adeverata a resaritului 'sT-au alesu, si imperati osebi ail ince-
putu a 'sT numi, blagoslovindu-I sfintia sa Papa ; si le-ail datu si titulusu de
il se dice eT si a se scrie Imperati Romaniloru si pururea august!; era impe-
ratiT Tarigradului se se Oa. aT resaritului imperatT si aT Greciloru, si asa si
istoriile lord IT scriu si le clicil.
Acestl, dera, imperati, carora Papa, cum s'a't clisu, le-au datu titulusul de a se
alma ImperatI ai apusului; era, de la Carol cel mare all inceputii ca in tera
nemtesca i s'aii aflatu locul de a fi. Ca in Italia la Roma seclendu, cum s'au
clisu, este capil domniloril, si catu-vasi tinuta tine Papa; si apol ca TM aril fi
pututu fi atata de mare Papa, cum este, de aril fi fostil imperatii acolo; si alt!
catl-va DucT, si feluri de felurT de stapiniri suntii, care a se istori tote acum
nicT a mea vorba nu este; 'lid prea lungil inteacesta 'mT trebue se flit Ci nu-
mai si acesta inca o clicu, pentru ca pre scurtu se cunoscemil tine ail fostu
ma! multu si maT anteiii pricina micsorarei si stricarel monarhieT Romane. Dupe
aceea deci, s'aii osebitu Spaniolil, Frantozii, Nemtil, si in scurtu tote ale-alte
OA si parti ale apusuluI, trail lorii puindu-'ST si domni, si altele republic! fa
candu-se, adicate ma! de obste lucrurile loru ocarmuindu-V, nu unul numat
Samoderjefu se poruncesca; care acestea cal este pofta mal pre deplinu si maT
pre lung"' a le sci, si alte carp vecla, era si a lul Filipit Cloverie geografie,
si pre Gulielm Blaut in cartea ce ail facutil, adicate in privelistea incunjurarel
totu pamentului, caute.
Insa tot! acestia ale bisericel, cum clicil eT, a apusului, dogme ail apucatil, si
se clicu ca suntu catolicT, carora aT nostri, luandil de la Greci, pentru ca se-se
intelega mal bine ce suntil, le clicil Papistag, adicate maT multa credil intr'ale
PapiT decatu intr'ale adeverultu; clicendil si acesta (cariT maT multe alte gre-
sell ale loll le tacit) ca Papa nicT o data nu gresesce. Pentru care, Papa cu
Luteranil si cu CalviniT, calif s'au rupta dintr'Insil, ad mart prigone si intre-
barT, si nu putine !lid cu aT nostri, vrendu el insusi se se fad capil Bisericii,
si mal mare decatu totT patriarhii si arhiereil, si in legare si in deslegare; si
flora ca unu Dumnecleil si se se arate, care aceste Imi pare ca de catil tote
al-alte turbura maT multi). Biserica, si se pricinesce tota galceva si certele in-
tre BisericT, si intre limbele crestine mare departare, din neunirea loru. Ci dea
sema inaintea luT Dumnepti carele este pricina atatin reit si atatei piercleri,
si va da dupre nemiscatul cuvintil al Spitsitorulul Hristos, carele la Mate! cap.
18 slice: «Val lumel de scandale, ca de nevoT este a veni scandalele; insa
«` aT omulul aceluTa prin carele villa scandalele l»
Asa data, despre acestea imperatia Tarigradului mal micsorandu-se si mai
Ingustandu-se, ail inceputu Sarachinenil (de unde se tragu si Turcii) partile re-
sarituluT a le turbura si a le strica, si mai pre urma si a lua, intinclendu-se a-
www.dacoromanica.ro
 117

tab., chtu si acea parte mare cu imperh'tie cu totu o au supusu $i o au luatu,

cum si asta-di vedemd. i nu numai aceea, ci si alte may multe trail §i dom-
nil, care parandu-le eh se osebescu pentru vre unu folosu alu loru sau volnicie,
ca si ei staphm se se fad' singun, au cadutu in may mare robie si jugd, ne
aducendu-si aminte si nesocotindu alte pilde nenumerate si din tote dilele, ce
inaintea ochilorti ne stag, cum vino, si la ce pogOra cel ce unil intr'o parte
altil intr'alta tragu lucrurile si puterea loru. §i de nu de acelea se illy*,
macar sell fie adusti aminte §i de cuventul cel nesmintitu si nedesertu al
Domnulul Hristos, ce dice prin Matey, cap. 11: «ch tots imperatia imphrtindu-se
intru sine, se pustiesce; si tots cetatea ad casa imphrtith intre densa, nu
va sta».
Precum chiard vedemil ca asa facendti si acea mare monarhie Romans, au
didutd si s'au perdu* si eta dintr'insa mare parte Turcil o ad supusu si o
stapinescd, nepazindu inca nicl cele drepthp si facerl de bine care may dina-
inte vreme de may marii lord si de bunii de evlavie si de milostivil imperati
puse in legs erau, si neclatitu se pachau. Cum slice si Papa Leon in oratia ce
ad neut.]. de rughciune care Atila, chndii venia si spre Roma cu mare putere
(dupre ce stricase si luase multe si alte locuri si Italia), esindu-1 inainte de-
parte de Roma, cu totu clirosolu Bisericu si cu to'l cei batrani card mai erau
atuncea sfatul Romei, si '1 rugau se nu '1 calce, se nu 'i strice si se nu '1 piarde.
picea dera, acel sfantd omti, Leon Papa, cum scrie si Nicolae Olah in Atila:
«Mare ore -cand, nebiruite Craiule, a Romaniloru celoru biruitorl tots lumei, era
«slava, child biruitilord dad ertaciune, si and pre eel ce se rugau in credinth s1
«in prietesugti II priimiad; obicinuindti biruinta cu milosirdie se o stampere, cu
«care lucrurl si fapte, imperatia si avutiile adhogia. Vestea, decl, si slava numelul
«loru nemorta o facea. i acestea, 'Ana chnd se phzia si obicina le purta,
«ale Romani lord erati mestersuguile, obiceiurile si intelepciunile; era deco, 'au
«mutatd intealtil feld chipurile lucruriloru, ceea ce de la not ad rapitd, aceea
«tie, craiule Atilo ! acum norocul 'ti -au datti, s. c. 1. »Ca aceste si mai multe i-ad
disc acel Leon Papa.
Unde dara, eta cum si altele tote, ale-alte sthpanirl, si ce este child este se
se mute, nebunindu-1 Dumneded, cum si prooroculti David in psalmi dice: «ne
bunesce Dumneded norodulti pre carele vrea se -lid perde s. c. 1». Pete fi dad,
ca si aceia ajungencld varfulu marfilorti, si vrendti se se piece si se se piarde
din cele vrednice si bune fapte ce face* cand se urcad si se addogiad, stra
muthndu-le in blestemhtie si in rele, au ajunsti si s'au mutatu asa.
Insd este a se mg sci ca tote lucrurile ate suntu in lume au §i ace tea
trel stepane dupre ce se &di ; adicate : urmare, stare, si pogorire, ati cum le
died alp, adhogire, stare si plecare. Deci dara, nici unu lucru nu este care
le se nu dea p'intr'acestea; ci numai unele mai in grabh, altele maY thrzifi le
trecu, era tote la unu steajerd se aduna si se stringy in cea de apol, adichte
in stricaciune si in perdare desleghndu-se.
Deci dara, asa tote fiindu, eta si domniiloru, craiiloru, imperatii ors, a uti
lord, mariiloru si tutuloru celorti-alte ate suntu, asa e inthmp a $i le vinu
ci numai celord drepte, celoru blande si celorti may cu intelepciune, be Amino
www.dacoromanica.ro
 118

laude, fericirea de bund pomenire, si pilda folosit6re celord buni §i tntelepti

dupre urma, si canOne cu care mai multu si mai slavitri potd sta si se potd
ocarmui. ySi de li se intimpla si surpare §i cddere, Inteleptil nu le dad atita
vina si pricina cu sudalma, cad ad sositti la aceea adicdte se qicd, cd, din ne-
chibzuiala si nebunia lord ad venitti ; ci numal socotescd ca asa zidite si a-
cute in lume suntd, ca si ele se'si is conetul, cum dice si Virgilie poetul in
cartea a patra a Eneidei de Troada, cAndd de Elini s'au prapaditil si s'ad stinsti)
craindil acolo si altii, §i nemul lul Priamd, mai multi1 de 2000 de ani, cum
dice tilcuitorul acestul Virgilie Maul! Honoratuld. DecI, acela alta n'ad mai
hulitu, cad asa ail sositd acea craie, ci numal ca asa ail fostil in oranduiala
lul Dumnecleu se fie, dice, §i a§a aduceail vremea se se sfirsesca. Tar celord
rele stdpinirT, si crude si tirane, si ca de acestd fag stdp1nitorii, °card, bles-
tern!, sudalma, si rea pomenire remane; si reil de la acele rele jail pilde, pen-
tru ca mai curend se se strice si se se perqd, nimicd alta, lard aceea rema-
indu-le pe urma, si se perde pomana lord cu sunet!, dice David: Ǥi mutt tre-
cutt, si nici s'au aflatil locul lui».
Sciu, insa, eh nu lipsescd in lume si de aceia de caril nu : dar ad nu
§i cel buni si intelepti, ce smith, nu mord; ad nu cad! si se surprt si el, ca
§i celoru ce le slict si suutd si rei si nebum? Ci acestora respunsulg §i cele
ce din tote dilele ce se vedd intimplari este, si tote scriiturile Cate suntd, si
sfinte, si de cele-alte, inainte-le strigd, si aratd, cad este osebirea traiului si
vieta unui bunu, de a unui red, si a unui inteleptii, §i a unui nebund? Se
vede ca Aristotel, in cartea a seasea, ce face chtre fiu-sed, Nfliomahil, de obici-
ne, dice ca ce este red este si nebung, si ce este nebund este si red. Imo,
aice nu intelege filosoful de nebuni pe cei ce umbra.' cu Ose, cu petre, si sunt
de legatd; ca aceea, de a fi asa, vine dintealtd pricind, adicate, ad din drdciT,
ad din melancolie care firescd lucru este; ci de cei ce suntd rel omeni si
crude, caril cunoscg si hinele si real ce este ; de aceia graie§ce si dice : ca ce
este red este si nebunu; cad de n'ard fi nebund n'ard face red, s. c. 1. §i
pentru ca racendu reul, vine deci mai pe urma la cele ce mai susd s'att dist,
si incd, la mai multe rele si nenorocirl, avendd si de la Durnnecled voie si vol-
nicie se nu fie asa red si nebund, cum se face. Ca adeveratd este ceea ce dice
totl 1nteleptii. ca cum este sorele de intunericd, asa este deosebitd si vieta
inteleptului de a nebunulul, cel in lumind de eel -alt! in Intunerecd traindd,
cum si altil multi scrid. Era si pre Solomon vedeti la pilde si prin tote car-
tile lul, ce este vieta unui nebund, si ce a unui inteleptd ; cum si in cap. 11.
Eclistiasticul dice: Ochii inteleptului in capul lui, drd, al nebunulul intru Intune-
rict. umbla.
Pand aid, d6rd, si de acestea din istorii nee§indg, nu far& folosti, mi se pare,
§i in zadard celord cunoscdtori ca am! facutd.
Dupre acestea dark cu Voevozil lord §i cu ot-cdrmuitorii ce de la Roma se
trimiteau, standu si purtandu-se, multd vreme subt acea stapinire au lost! si
s'a't tinutu, totu de la imporatii Romani spanzurandu, si curend puterea si
scOterea domniloru lora, si de acolo tad, chivernisela lord pogora, pand, dud
WA (cum s'ad 6lisu, cd, nici unu lucru in lume statatord nu e, nici aceia in
www.dacoromanica.ro
 119

vecl asa au pututd stay, au inceputu despre resaritu a pogort limbi nuoi, a
a impresura si cu sila a descalica part' d'ale apusului ; adicate, cum clicd,
din Asia, partea cea mai mare a pamentului, in Europa viindu; in patru parti,
dark Geografif mai not, Impartinclu tot i pamentul, adicate in Asia, in Africa,
in Evropa, si in America; si cea decal tote mai mare parte, cum s'au cli d,
este Asia.
De acolo, dark pornindu-se, au venitu multime de omeni de au locuith. ces
te-alte parti; lush' eei mai alesi si ostasi au fostd Gotii, Vandalil, Slovenil,
Hunii, si ca acestia; carii viindu, cum s'au disu, si cupnnclendu aceste party, gi
may OVA, Evropa, au locuitu Inteinsele. Se vede ca nu lam multi si nespu A
varsare de singe, si omoruri necreclute, nicifara de dese, grOznice si rele re -
bike; pentru ca imperatia romana inpotriva loru trimitea marl ostl si alesi Voe
vozl, si, si Insasi imperatia mergea de se batea cu aceia, ce Invarstatu noro-
cul izbanclilord, veniati, ca, cand unit cand al it biruiad, Cate °data iarasi si pace
Intre Rush faceau, si may pe urma le lasad une locurl cum le-au coprinsu si
le-ad luatti, se le tia si se le mostenesca. A carora lucrurl, si cum s'au purtatu,
si cum ad descalecattl, si tine anteid capete si Voevozi le-au fostu aceloru
limbi, si de unde ad isvorItd acele nemuri, si care dupe care au venitu, si ci
ne catu ad biruitil, nefiindil povestea si treba mea acum aceea, si pentru ca it
nu fie istoria acesta de mine atata delungita, catu dora si citindu, unora se li e
urasca, eta acelea le trecu si le lasu. Era cul este pofta si dragu a sci, cite ca,
pre Antonie Bonfinie, in decada de antem, in cartea a doa; pre Flavie Blond, in
decada lot in eel, de'nteiu, in cartea de'nteiu; pre Procopiu, in istoria lul ce face
de resbond Goticil; pre Cation, in cronica lui, in cartea a treia, in view lul Dekie
Imperatd; pre Martin Cromer, in cartea lui d'anteitl, ce face de ijdarania Lesiloru;
pre Calimah, la Incepatura carticelei eel `lice : Ecsperientis Atila, gi pre alti ne
numerati istorici ce scrid si pe larga. de Goti, si de Vandah, si de SlovanY, si de
altil, pe ca,rii, macaru ca in totri felul Imperatii Romani, si in totu chipulu ad
nevoit a'i scote de prin biruintele loru, si cu mare putere si alit imperati,
.

si 'i-ad biruitd de multe orl. Era si Claudie Imperatu, dice Blond, cum arata
dintr'o poslania a acelul Claudie, ce stria titre Nuuie Brok, pachtorulu si o
carmuitorul Iliriei, cum ca trei sute de mil de Goti at taiati, si done mil de
corabil ale lord au Inecath., care as% stria: «Claudie Imperatu, lul Brok, 6
((it/tate! Stins'amu 300,000 de Goti, 2000 de corabil le-ama Inecatu; invelite
«suntii garlele de paveze, de sabii si de sulite; tote marginile garleloru a
cop erite suntu, camph de trupuri plane suntu, ni unl drumu curate e to
Nmarea cetate Cartago pustie este, si nth.' si catire atata amu luatu, c t
«nici unit ostasu nu e se nu duca cite dol si cite trei; si macar de niaru.
fi patitu republica Romana de Galian atatea, macar de n'aru fi adu a trei4e
«de trani stricatoril ca pazindu-se, ostash, carii felurl de resbeie au redicat t,
«si d'ard fi fostu leghiOnele pazite, pe care Galiari, re i isbanditord, le-au 1. c. 1,
cabs adaosl. ar i fi republicel? Cu a nostra Insa grill, si osirdie a i f to bit
taia de la Mesh, si multe resboie an fostd la, Martinopoli, multi de furtu
Rad peritu, may multi tray prinsl, si prinse a multorl felurl de nemuri bla o
Krodnicele femel. Plinitu-s'au biruintele romane de robl varvarl, si lo 'tort
www.dacoromanica.ro
 120

(iGotu ; nici o Ora n'au fostu carea, robu de a '1u tinea ca in izblnda se nu
oaiba, Gotu §. c. 1.
A§a dara, de acei Gott, ce atunce patisera, Claudie Imperat stria; insa ,nici cu
aceea, nici altele ca acelea, §i de nu a§a man biruinte, era totu maY binutd
§i alp imperati, nu 'i-au pututu stlrpi, nice goni de totti, ci totti au remasu multi;
i pana in cea de apoi, totu au remasu ee stapIniton multoru ten in Evropa,
cum 0 Dana asta-cli chteva0 nemuri dintr'in0i se tragti, maY alesti §vecli1 gi
Danil, cum clic'', §i cum mai susti amt Insenmatti putintt. Dreptil acesta dara,
acele limbo gi nemuri calchna, cum s'ati Mist, gi impresurhndti aceste parti,
gi cu acestu prileju unit caril erau maY de demultd supu0 Romanilorti Inca gh-
sindu vreme, se trageau §i se desbateati de catre Romani, pre caril nu 'f-ati maY
pututu apoi supune. Caci, in multe party, i totti cu grele §i marl WI, nu pu-
teau mai ajunge ; §i inch, cad, ca §i de multe orl yi Voevoclii §i Hatmanii ce tri-
miteati cu o tl inaintea vrajma0lorti, se vicleniau, si osta01 in partea lorti tra-
gendu-I, au el impel.* se puneau, au pre altii, caril vreaii el, imperatil redicad ;
§i a§a, carry col ce era se porniati, unde §i acestea Intre din ii certe §i vrajbi
maY multu i-au risipitti.
Acestea dara, ysi ca acestea purthndu-se §i lucrandu-se, cum s'au §i may clisti,
§i imperatia romana plechndu-se §i mic§orhndu-se, eta fiesce carele binele §i
traiul seu °sal au inceputu a'sf cauta §i alt goni.
Aga dera, §i acei RomanI-Dad ce erau aice, §i al lora trait §i stare '0
cercau, §i chtu au pututu a le tinea ati nevoitti, mosceni vechi gi Intemeiati a-
cestoru pamenturi socotindu-se ca smith ; pentru ca prin sute de any trecuse
0 se radacinase, in tots Dacia locuindti §i §eclendii.
A§a dory, ace§tia Domnil §i Voevoclii lora avendull, §i legI bune tiindu si
palindu -le, §i Inca §i bum osta0 fiindti, §i tera lorti osebi au inceputti a'0 pa-
di, §i hotarele lore may tart a le tinea, nimenul nici el vrendti athta a se mai
supune ; ci, tine asupra lora venia, §i ee Impotriva acelora stair; §i arata, catit
mulp se Ingroziau de den0i, §i mai virtosti vecmiY lora, cam venise apoi, dupa
Romani, de coprinsese acele locuri, cum s'au may (listi ; §i necum se 'i may
hintuiesca se ispitiau, ci in prete§ugul lora li chiemati, §i cu den 0i se legau ca
on dud ei vrea se merga asupra altoru cuiva, sail cand alth asupra lord vreati a
veni, ei ajutor se le dea, §i cu priete§ugd se se afle. A§a Si ce§tia, dad
va vrea cere ca aceea0 cerere de la aceia, gata se se afle gi se le dea, dupre
buna vecinatate §i legatura ce faceau cu ei, §i inteacestti. chipti Inca multa se-
ma de any s'au purtatu §i s'au tinutu ; nici grije lorti de alte domnii §i cran
macar era; caci, multa §i puternica este aveau, §i inch cu totii osta0 bunt erau
Nici de Imperatii Tarigradului se temeau macarl ca Inca One, printr'ace-
le vreml totu tart §i puternici erau; ci Inca §i cu ei s'au batutti, impotriva-le
standu ; §i ajutOie le au datu, child au trebuitu, impotriva vrapna0lorti lora
0 a Turciloru, cand au Inceputu a trece Incoce marea §i a le lira locuri, §i a
be may Ingusta impera0a, si din Elada, precum mai inainte yd.]. arata.
In 0, nu patina mirare este la top chti scriu de acesta, nici la chti bine voru
socoti de ace0i Romani cum, s'ati tinut t 0 au statutu pana asth-cli aga, pa-
clindu §I ysi limba, §i cum au putut t gi potu i pamenturile acestea loculescu
www.dacoromanica.ro
 121

care acesta la putine limb" §i nemuri se vede ; §i mai vIrtosti atatea rodurl
de Omem straine §i barbare peste dln§ii au datu §i an stricatu, caril peste a 01
a§a dandh, nid numele nicl altd nimicu nu se mai scie, nici se mai pomenesce
de aceia, cum eta si maY susii amu disu. lira §i aevea se cunosce §i se crede,
ca Impresurandu Gotil, Vandalic, Slovanil, Hunh, §i altii ca acestia, gi calcandd
§i descalecandu mare parte a Evropei, §i pe aid an trecutu, au Wadi, alt stri-
catii §i au supusti Hunii aceste text cum vom vedea mai 'nainte ; era eI totu
tit statute, §i s'au tinuttt cum suntu. Ca eta in tera unguresca, unde '1 dicemu
de suit, in tota Ora serbesca, care Intelegii Impreuna §i pre Bulgarl, §i pre
Bosneagi, §i pre top ca de acestit fel, calif se tint.' din cel Sloveani ce amu
dose mai susii, ca au venitu de all coprinsh §i au locuitu cele terf in care §i
pang asta-d1 §edti, §i se vedii, §i tera Horvatesca, §i vedia, §i Dania, §i alte
prea multe Inca, ca acelea nemurc suntil descalecate, unde nol dicemu dara : ad
pustil §i fart nimenl Intr'Insele au fostd, child au venitu acele hmbi ? Ci a-
ceea nu se pOte dice; cad, ca bine scimu din istoril §i de adeverul lucruluI, ca,
Inca forte pline de omeni i bogate ad fostii biruinte ale Romaniloru ; ci nu-
mai vremea lunga mutandit lucrurile §i stremutandu omenil, de la aceia d'anteiu
ae venitu la cel-alt" la caril pans asta-d" vedemii ca suntu. picemu dera, acum:
dera cei-alti locuitoi ce au fostil mai 'nainte, unde suntu ? caril nici se mai
scie, nici se maY pomenescii, nici macard ceva§I dinteaceia se mai numescu,
see ce limba volt fi avutit se mai scia ? i de va fi §i fosti" remasu cineva§I,
Inca atata s'au amestecatii in cel mai de pre urma locuitorl, catu Ingropap de
tote suntu, de nu se vede nimicti de den§ii nicairl 1 Era ce§tia Romani, orY cum,
§i cum printeatatea calcari, sdrobirl, §i nespuse rele ce au trecutu §i 'I-au cal-
catd, tote este pant asta-dc, cum s'au disc ; ca tote Inca de nu Se afla atata
fericiY §i slobodi de tad, Inca §i domnia, §i stepinire, §i limba, aceea a Roma
nilord, tote sta §i se tine (se vede stritata, cum §i alte MIA, tote ale lora cele
neao§e §i de mo§ia §i le-au stricatii); in destul ca tote urme de a se cunOsce
§i a se sci bine de unde suntu, le-au remasit §i au. Care acesta bine socotin
du-se aevea, este, ca nu fart a lul Dumneded provedintia, este, nicl fara de a
sa minune nu este ; lust, direptd, ce el singurd scie : la acesta §i Bonfinie u1
tandu-se, Intea treia decade a lul, cartea a n6a, dice, dupre alte multe, si
acestea :
«Ma'car ca felurl de felurl de varvaril, navall, §i pradi, in Dacia, al norodului
»Romani' tinutti, §i a Getiloru tent Impreuna §i cu Panonil &eau, in t pe locui
atorii §1 pe leghlonele romane, cad decurend eralt adaose acolo, nu le-au pu
«tutu perde; intre varvari Mundt* ere.' ; era limba romana Inca la eI tote miro
osesce, §i nici cum de OM nu o parasescd. Fi a§a se vede, ca luptau §i e certau
«nu atata pentru viata, cad pentru paza §i starea limbet Ca tine dart e to
«carele nu forte se se mire Inca de atatea dese intrarl §i pradI ale Sump
«lorp, Goplord, aNderea ale Huniloru, Vandaliloru §i ale Gepidiloru, care fa
«ceau in Dacia, §i ale Ghermanilora (carora Nernti le dicem acum), §i ale Lon
ngobardiloru, de vomit socoti bine, reutati gt stricacIuni; §1 Inca pant acum In
eteace§t1 Dad §i GotI urmele limbeI romane se pazescu, carora acum pentru
«sciinta bine a sageta, -Paula, le dicemu. Aid dara, printeataca timpY, an ele
www.dacoromanica.ro
 122

«Corvin ascunsii era ; in cea d'apoi fuse', in satul Cotvinti au odraslitu, nicl a-
cesta cu adeveratu fail de mare a lui Dumnecleti lucrare nu este ; ca din fe-
«ricirile Corviniloru printeatatia ani, norodul romane de varvari, si acum aces-
«tiasi voevocli crestinesca republics sf aceste tinuturi din reaua si paganesca
«robia se isbavesce,.» Acestea sunte. clisele §i laudele si mai multe a lui Bon-
finie, de acesti Romani.
Insa, acestu Corvinu, ce pomenesce aid, este tata lui Mateia§iit Crain, carele
mare omit an fostu si marl lucruri at fa'cut, si marl resboie cu Turcii act ba-
tutu, si el si fiu-seu, precum inainte, unde le va veni rindul, catti se va pu-
tea si de din§ii vomu dice ; carele de neme romanescti se trage, cum si acestti
Bonfinie din inceputul lore frumose istoresce, si alti tote istorici asa adeve-
reza.
Intfacestii chipti dara, cum s'au clise mai susu, multa vreme Romanii pur-
tandu-se si aflandu-se aut statutu, Ins& nu nice mai pe urma putine grele si
rele au ajunsu si 'i-au Intimpinatti ; ca eta si Hunii viindti si coprinclende. a-
ceste parts, si alte multe, all calcatti, mai virtosti tera Unguresca de susu, cum
ama clisu, carea o au si tinutu, si intr'Insa alt descalecatti si o arc locuite; din
carif si 'Ana astach se tragu Ungurii; si pre acesta Dacie o all supusti, cum
Atila si in titulusulu lui II purse. Se vede ca apoi, cu vreme, car de subtti
mana for i ail esitu, cum vomit vedea.
Insa, de acesti Hum numai (lasandti alte limbi, cum ame clisti, si pe al-alti
varvari ce 'I-amA pomenitti mai 'nainte) mi este a slice si a scrie ceva§i, cum
at pogoritti si de unde alt pogoriti anteii, si cum s'ad aseclate. in Ora Un-
guresca, de susu, si sate locuri all mai calcatit si an coprinsti, si child s'ait
ci estinitu anteitt, idololatri fiindu, ca tots ai-alti, afara din ovrei; si nu pentru
alta, acesta o face, ci numii cad in vecinatate ne suntu, §i cad cu (Tonsil mare
amestecare Romanic au avuti, si in ceste mai dupre urma, vremi cu densii s'ad
tinutu cestia, si in cea d'apoi ca cu ajutorul lora mai multti §i terile ace stew,
deca s'ait osebite de Ardel, adicate Ora Muntenesca si a Moldovei, s'au descale-
catu si s'au luptatii cu vrajmash lorit, si mai virtosit cu Turcii si mai 'nainte
§i mai Incoce multu; pe urma, spate si ajutord le-au fosti, macarti ca si aces-
tia Ungurilore ca tine zide bunti si tare Inaintea turcilortt le-al foste, si nu
de stricaciune, de se va socoti bine si cu dreptate, mai nisi o data, ci Inca
de mare folosu, mai vIrtosii cestore ce in Ardel alt remase. §ecletori si locuitori.
Scrie-voiu, deca, si de el, cum amu chse, cevasi de la istorich for luand, saris
d'incepute si de a dinsul ale lore lucruri si fapte au scrise. Insa, sate void putea
mai pre scurtu; pentru ca iara§i, cui-va placea, in aceiasi istoricl va putea vedea
mai multu si mai pre largu, cum si de aceea ce act fostu anteiti, si apoi la ce s'ad
pogorItil, si in cea dupe urma, 'Ana asta-cll ce se vede, la ce act remasii Hung,
sae cum le clicu alti Unix, din cad' Ungurii se twd si eel ce sunte si 'Ana
asta-cli, de unde an pogorItu si cum all descalecatti in tera unguresca, si ce
voevozi anteiu au venitu cu dins%
Vede-se, dera, cum top istoricil inteac6sta unindu-se adevereza, ca Hunii
suntu Schiti, adicate Tatari; insa de la care parte a Schitiei alt pogoritti a
descaleca parti intre densii, este osebita parere; pentru ca unii dice ca sunte.
www.dacoromanica.ro
 123

veniti din Schitia cea mare a Asiei, alti clicu ca suntu din Schitia cea to c tre
mecla-nopte, careia ii clicu §i acum Iugra, carea asta-cli supusa e to ubt lin-
peratia Moscului. Dintr'acela dera locu clicu se fie §i se fi pornitu intr'acoce
a veni, trecenda balta Meotidei (de carea §i mai susu amu pomenitu, carea 6
face la Krima mai despre mecla-nopte, din apa Donulul i din Marett-IsTecrra ;
§i anteiti acele locuri dintr'acolo au coprinsu, apol pre incetu totu mai latin-
du-se §i loci mai buna §i mai biosa cautanduli §i cercandu-§I de a descaleca
§i a locui, au ajunsii §i prin aceste pamenturi, §i trecendu §i muntii au co-
prinsa §i tots Panonia, carea, cum slice Claverie geograful, acesta este ce e
coprinde asta-cli Carnio la, Croatia (adicate Ora Horvatesca), Marchia Vidor' lora,
Carintia, Stiria, mai marea parte a Austriel, jumatate de Ora Unguresca de
susu, Slovenia, Bosna, i o parte de tera Serbesca.
Deci dark Humi, adicate Schitil aceia, carora acum §i Unguri le click coprin-
clenda §i acea Panonie, §i mai multe teri allele mai pre urma luandu, s'au a-
§eclatit Lisa de au pogorita anteia din Asia sau de la Iugra acel Schiti, cum
s'au clisa ore-ce maY susu, no atata de den§ii a cerca nu e ; se vede ca, care
este §i adeverul, cu nevoie se va cunosce; caci, ca multi scriu §i nevolescu a
dovedi ca din Asia ; maY multi lax scriu §i ;licit ea de in Iugra. Ins& nisi este
dogma a bisericei carea cum vomit urea se nu credemu; ci 'Ate ne tine crede
acesta unde 'I va parea ca i se ascultuescu maY bine istoricil. Insa tine pof
tesce §i acesta a o ventura §i a o alege mai bine, citesca pre Bonfinie, in de-
cada-I d'anteiti, in partea a doua, unde face de inceputul loru, §i pre Lori*
Topeltin, in carticeaua lul ce scrie de ijdarania Ungurilora, §i pre alti maY
multi pre caril §i cestu Topeltin acole §i la incepatura capulul ce scrie de
Unguri ii pomenesce §i 'I semneza locurile unde scriu acel istorici. Multi do-
vedescti §i cu acesta cum de la acea Iugra sunta; ca viindu omeni de aceia
§i grainda, multe cuvinte clicu ca se potrivescu cu ale acestoru Unguri; numal,
maY stricate §i maY varvare li se pare acele cuvinte, macar ca nu scim care
may fire§i limba '§i volt Linea, cestia ce prin ceste party locuIescu, caril s'au
amestecata cu alte multe feluri de limbi, au ceia, cad tau in locul loru acolo
se afla. Insa on ce va fi de acesta nu Kitt; era cum multi may varvare suntu
cm de acolo, adeverata este, §i pentru starea §i taria locului aceluia, §i pen-
tru el departe suntu de omenii cel may politici §i may iscusiti; unde dara
precum suntu aceia, a§a, §i limba may virtosa, §i may varvara le va fi.
Auclit'ama §i eit cu urechile mele de dumnealul Gheorghie Brancovici, din Ar-
del, omit de cinste §i cu cunoscintk §i iubitoru de a sci multe, pove tindu cum
ca, mergenda la Moscu, impreuna cu frate-seu Sava Brancovici, Mitropolitul Ar-
delulni, omit §i acela destul invetatu, int,elepta §i temetora de Dumnecleu, pre
carele '1 trimesese Racoti. Gheorghe eel teneru la imperatul moschice cu cu olie.
Acolo dara meigendu, §i la Imperatie viindu de acei Schiti de la Iugra,
inteadinsa au mersa la den§ii ca se vacle aceea ce se auclia, cu limb ,
ca se potrivesca in multe cu cesti Unguri, de este adeveratu cevaqi,
au ba. i a§a, cu den§ii impreunandu-se §i vorbindu unguresce, cliceau ci a-.
deveratu este, ca multe cuvinte asemenea erau cu ale cestora, numal gro e fi
may mojicose, cum s'au cliS11; unde, dark §i acel vrednicu barbatt dices, ca de
www.dacoromanica.ro
 124

a crede este cum de la acea Itigra acel Schitl se fie isvoritd §i se fie venitu.
Se vede ca nu lipsescu unit a dice ca acestea §i la unit Schiti ce au venitu
din Asia; (alt auditu ca s'au vedutii and au venitu unit sol Schitu la Turd,
inca la unu Sultanu, Muratu, la Tarigrada fiindu. i pre acele vreml intemplan-
du-se §i tmu solu de la Rudolf, imperatul nemtescti, acolo, alt poftitti acel Schit,
adicdte Tatarit, ca se se impreune cu densul; §i a§a impreunandu-se cu den-
sul, intre vorbe, dicu cum se fie disti acel sol Schitii. ca Unguril de la den0i
se tragu; §i ca acelea altele multe povestescu, cum §i Topeltin, total inteace-
la§u locd ce amu semnatii mai susii, scrie §i acesta, ca Zamoschi istoricul din
audit o istoresce qi o dice.
Lisa mie, din omu de credintd 0 de cinste §i acesta §i alte ca acesta au-
dindu, §i mai prospete inca fiindti, mi-este mai multi' a crede de catti cele
ce se citescii prea vechi, §i suntu in parerY, inch ca §i acelea nu died hotd-
ritti adeverul. Ci dart, §i de sciinta acestui lucru de unde pogord, inca este
destul ce s'au disu.
Ace 0i, dera, Schiti, pogorindil dintr'acele pdrti, cum s'ati disd, subt §ese Voe-
vodi au fostu, au mai bine se le dicemd Su Rani, cum dicemu acum Tatarilord
ca ad, pentru ca se se intelegd mal bine povestea.
Sculandu-se, dart, acele capete ale lord, imperdtindii Romani lord Valent, and
era cursul aniloru de Id nascerea Domnulul Hs. 373, §i aducendii este (dice
Bonfinie in locul ce s'au semnatil mai susii, in cartea a doua, in decada Antal),
intr'o suta §i opt-deci de nemuri, s'aft facutti pant la unit milionti §i opt-deci
de mil de omen. Acestl, deci, ltandu'0 §i mulerile §i copii, §i dobitocele, §i totti
ce aveati in mo0ile loru, §i sculandu-se all inceputti a '0 cauta locurl de aqe-
demantil, mal bunu, mai large, §i mai de hrana loci' de catti al lord, §i a '0
gasi §i a '0 agonisi, pentru ca al loru forte cu nemard de a s e hrdni era, ei
stramtti. A§a, deci, viindti, cum amu disc, pre alte multe nemuri bdtandii, ce erau
pre langa apa Donului, §i trecendti §i acea apt, §i apol all trecutti in ceste
partl, anteid balta Meotidei, pre la Krimii, §i pre acolo calcandii pre cine ad a-
flatu. i de acolo mai incOce viindd, Oda §i la Panonia au ajunsd, uncle le-au
§i mal placutu locul, §i coprindend'o, pre Longobardii caril el o tinead atuncea,
cum dice Retie, ad batutti §i ad gonitd; §i pre Gotii caril erau vecinl pre a-
colo, §i pre alte limbi ce el tineati imprejurti §i stapiniau acele locuri, cu chte-va
resboe biruindu-I, 'i-au gonitti dupre acele pdmenturi, §i nu numal pre aceia,
ci §i pre altl multi Cali impotriva lord se punead a le sta §i a 'I zatigni. Ded,
incaro vrea se merga, pre top 'i-alt batutti cu marl biruinte... uncle... (lipsesre)
Sultanul lord, cam. locu §i Odd asta-di, dice §i Mihail Retie, in cartea d'Anteiti,
unde scrie de lucrul terii unguresci, mutandu-i numal nisce slove, IT died
Kxeazo.
Dupe aceea, deci, Hunii, §edendu cate -va dile acolo ca se se odihnesca, etd er
asupra Romaniloru, la Tulna, se gatescu se mergd; §i mergendii, Macrin §i cu
Dietrih de batie gatindu-se, era0 nu negrodnicu §i micu resboiu incepu, §i dora
mal sangeiosu. §i mal tare de catu anteiti; cad, §i insu0 capetele, §i a unel gi
a altel piirti, in primejdia vietel '0-au pusu, §i el inaintea altora a se bate
ad alergatu, pentru ca desever0tu acel resboiu conetul so '0 ia, §i unit §i altil
www.dacoromanica.ro
 125

mai multu pentru slava batandu-se. Asa dara, cade de pie romans voevodt
Macrin anteiu ; si Dietrih, in frunte de o sagka ranindu e, e intorce; unde
dell a-l-alta oste, faro, capete vedendu-se, intorce dosul, perindu ne pu a mul
time de Romani, scapandu insa si Dietrih cu catl -\ a aT lei. In a, nicl Huni
fara de mare paguba in capete si intea1-1-alti al loru lid dintr'acel resboiu
nu remant, et eta au cadutu in bataie acolo Bel', -Keme si Kadixa, Sultanil
lore, si dintr'al -laltl ostasi 40,000, pre cam Sultanil apol, luandu-T, 'T au in
gropatu cu mare cinste, dupre obiceiul loril, la stalpul ce] de marmura, ce I
dicea Kaiazo, langt cel-altu Sultanu, Keve, ce perise in cel-altu re bout
cum unit disil.
Asa decT, Hunk acea izbincla dobindindu, in tota Panonia stapani s'au facut
si a porunci si a obladui ca pe al loin pamentu au Inceputu. Aceste't a a ti a
gendu-se, dupe ce au intratti in Panonia (cum dice si Bonfinie, si Retie, si bon
sal in eartile loru, ce maT susu aim disu, si locurile amu semnatu, si all
multi), dout-deci si optti de anT s'au trast dupre aceea. DecT, lucrurile loin
de a locui acolo, vedendt ca se mal aseza si se mal intarescu, perindu si alte
capete ale loll, si maT virtosu ca asa capu mare din roclulu si din ca a MT
Zomeiarum, cum maT sust mut ciisu, nu remasese, dreptu aceea, si top al -1 alti
maT marl dintrlisii si maT ales' cam erau, strIngendu-se, au alesu se 's1 pue
lorti trait, unul-poruncitorti, pe Atila, pe unul din eel doT frail ce maT re
masese din nemul si familia lul Cadar, care acesta o au facutu in anul de la
Hs : 401. Acestit Atila, carele at statute Antal craiu in Panonia, adica crai 1
ungurescil, cum si Mihail Retie scrie de densultl, dice di era omit ascutitu in
minte, in lucrurile ostiT forte patitt si sciutti, cu inimt mare, virtosu in trupu,
a Insela pe vrajmasi vicleant ; portulti lul, si in casa cand era si afira cand
esia, era frumost, luciu si curate; purta in capii si pene de soimu. Ca aces
tea, dice si Calimahil, in cartea -1 ce face de Atila, ca era si nesatiosu in sla
vt si in ostin, cand si mai tote cite facea norocite IT esiau; era si Insusi vi
teazil. Dreptil aceea, nu se Rid stimpara in unu locil, si catre eel ce mai tim
puriu i se rug* se pleca lesne; si pre tine lua si tinea in credinta odata, de
ac' pant la mode pAzIa. Si a mestersugi si a face lucrurT impotriva vrajma
silort lul, minune era, si in nemereld, si in grabt ce lucra ; si mal marea mi
nude era starea -1 si rabdarea-T in primejdiile ce se supunea. Era precum era
milostivu celort ce se dau si i se inchinau hit, asa neplecatu si neimblandit t
era celoru ce biruiail (forte acesta ca una varvaru si ca unu crudu facend o
haine dreptu aceea WO purta, parendu-I ca si acelea la marie partine cu. La
prInzare rani sedea, tar in cina multu manta, si maT multu came, pane ma
nimicu manta. Vint bea fara mesura, mai virtosu cand se odihnIa; In a tau
firea a V-o tinea se nevoia, si si altele multe ca acelea avea i tinea. Ban'T
Inca, si dupe a maT marilorti loru invetatura, li ocaria si nu-I poftia, carele
adese-on Inca dicu ca-1 audiau top si dicendu, ca banii ma! multu dau Intr.
taciune si voie rea cand 'I perde nescine si 'I rapune, deca u'i IT dau ese 'e
parere bunt cand il castiga si 'T dobindesce.
Mal dice acestu Calimahu ca de trupu, acelu craiu Atil . Inca era mal m u
decatu de virsta tocma ; peptosti, virtosu, capulu cam mare, ochil cam mid,
www.dacoromanica.ro
 126

barba-I raia amesteca caruntete; se cunoscea §i fata-I CA este mojicosh, cum

le era felul. Graiul groznicti §i spaimosii, §i dupe varvarul lorti grafi'', era qi
tare de urechl; iar nasul de trel degite de Mit q. c. 1.

www.dacoromanica.ro
DOMNII 17
77
MEI MOLDO7Et
I

VIATA LORD
DE

GRIGORIE URECHE
VORNICU MARE IN MOLDOVA.

www.dacoromanica.ro
 PREDOSLOVIE

Multi scriitorl s'au nevoitii de ail scrisu rindulu §i povestea teriloru,

§i au la'satil izvodd pre urma, §i bune §i rele se remte fiiloru §1 ne-
potilord, §i se le hie cele bune de invetttura, era cele rele ca se e
pott feri, §1 se se socotesca, §i celoru bune se urmeze. i altii pizmu-
indd, §i insemnandii, §i scriindil, cum §1 eu Grigorie Urechi, care den mila
lui Dumnecleil §i a Domnulul mai am fost Vornicii Mare, cu multa nevointt
amu cetitu carcile §i izvodele, §i ale nbstre, §i celord streine, §i mutt aflatt
capil Si incepeturt mo§ilorii de unde au izvoritil in tell, §i s'au imultitu, §i
s'aii la situ, ca se nu se innece anil ceT trecuci a tote terile; §i apoT 6
nu se pOtt sci ce au lucratU, se se asemine hiarelord §i dobitocelord celoru
mute §i ftrii minte. Aceea urmandii, §i macar ca se aft' §i de altir insemnate
lucrurile cerei Moldova, apucatum'amil §i eli a scriere incepetura, §i ada
()suit'', mai apol §i scaderea, care se vede di au venial in chlele no tre,
dupe cum all fostil Anteiuld tent' §i ptmentului nostru a Moldova. Ca
cum se timplt de sirgil §i adaoge pohoiuld apel, §i iara§i de sirgu
scade §i se imputineza, a§ia s'au adaosii §i Moldova, care mai apol de
la alte Geri s'au descalecatil, §i s'au latitu de sirgii §i fart de zeba-
vt. Acele cerctudd, le-am indreptata cu nevoinca, ca nu numal le
topisetulu nostru, ce §i carti streine amu cercatil, ca se putemu afla
adeverulii, ca se nu me aflu scriitord de cuvinte de§ierte, ce de drepte ;
ca letopisetuld nostru celil moldovenescii a§ia scrie de pe scurtu, et
nice de viada Domnilorii, carii all fostu tota cirma, nu alege, necum lu
crurile din nhuntru se alega ; §i pre scurtu scrimodd §i insemnandu, de la
inceputil phut la Domnia lui Petru Voda Rare§u, §i s'au stm u; cg, de
aice incoce n'au mai scrisu nimene. Nice este a se mirare, ca criitoril
nostri n'au avutil de unde stringe cartl; ca de la locuitoril d'anteiu eat
aflatii scrisori, ca n'ad lasatd, ca nisce bmeni nea§eclati, §i mai multu
prosti §i necarturari, ce §i ei au scrisu mai multil din ba me §i den
povesti, ce au auclitii unulii dela altulu. Ira scrisorile streiniloru cr. ti
prea largo §i de *mil, carii an fostii rivniton §i herbinti nu numal ale
LEATOPISETELE TOM.www.dacoromanica.ro
1 9
 130

sale se scrie, ce §i cele streine. i de acolo luandt multe, §i lipindu-le

cu ale nOstre vreml potrivindii, §i amii scrisd acestt letopisett, carele
§i de nu se va potrivi pe la multe locum, celii ce va hi cu minte, gin-
descii ea nu 'ml va vinui ; di de multe orl omul inse§I cele ce vede cu ochil
sei nu pate se le pue pe rindu, §1 multe smintesce, §i at spune mai
multe, at mai putine ; dar cele de demultti §i resuflate de atita vreme
de and ! Ce et, cum amt aflatil alia mil aretatil.
G_RIGORIE URECIII
Vornici mare.

www.dacoromanica.ro
 Pentru descalecatul Wet Moldovei.

Vora unit se'l clica Moldovei ca au chemat'o de mai 'nainte Stitia, sea Skitia
pre limba slovenesca ; ce Stitia coprinde loco multu, nu mime al nostru, ce
Inchide §i Ardelul, §i sera Muntenesca, si anvil despre Nistru, §i coprinde o
parte mare si den Ora Le§esca. Chemat-o-au unit §i Flakia, de pre Flak Hatma-
nulit Rimlenesca, ce scria letopisetele latinesci ca ant batutu resboie cu Skitil
pre aceste locuri; dece, schimbandu-se si schimosindu-se numele, din Flakia
i -au clisu Vlachia, ce not acestu nume nu'l putemu dare Orel nostre Moldovei, ce
terei Muntenescl; ca el nu voru se desparta se faca doue 1er1, ce scri i ca au
fosta totii o sera §i unit locu. trri, not aflamu ca Moldova s'au descalectu
mai pre. urma, si Muntenit mai d anteiu; macar c' s'au trasu dela unu isvoru
Munteniy anteiu §i Moldovenit may pre urma.
Scriu alte istorit pentru Ora nostra, Moldova, cum au statutu pustie pe to
600 de ant, trecendu pre aice Trojan Imperatulu Romului a calm e cuno c t
semnele puteret lin, pre uncle au trasu Troyan, peste multe teri, trecend t cu
ostile lul peste campy, si peste ape. Atatia am s'au aflatu pustie, pana child
ail vruta milostivul D-clea a nu lasa acesta pamentu fara de omeni; care cu
voia sfintiei sale, indemnandu-se o mina de feciori de Domni, den domniele ce
al fostii pre acele vremi la Romu, si cu omenit loru den Maramuresu ve-
nindu peste muntit unguresci, si peste muntil terel MoldoveY, vinandu here
selbatice, 'Ana au e§itu la apa ce-i qicemu Moldova, gonindu unu zimbru, ca-
rele '1-au sy vinata, la loculu uncle se chiama acmu satulu Bourenil, pre acea
apa a Moldovet; §i au pusit nume ape', del clisera Moldova, pie numele unel
catiele ce't cliceau Molda, care atunci, gonindu znnbrulu, s' u inentu intro
acea apa, si de pre numele apel se dice acmu si terei, Moldova. i aceya, e§i ydu
la locurt frumOse §i deschise, au socotitu cu totii ca e locu bunu de hrana,
§i placendu-le tuturora s'au intorsu inapoi larasi in Matamurev, si si-au co u
omeniy tots inteacesta Ora.
A§ijderea si limba, sau graiul nostru, den multe limbi este facutu ; §i ne e to a-
mestecata graiulti nostru cu al t veciniloru de pen pregiuru mica u ca de la
Roma ne tragemii, §i cu a loru cuvinte ne't ame tecitu gtaiulu. Ce, fiindu
Ora mai de apoy, ca la o sloboclie, de pen pregiuru venin lu si de calecandu,
den limbile loru s'au amestecitu a no ra : dela Romleni, ce le clicem Latin , a-
deca limba latinesca, not chcemu pane, ei clicu pani ; nol (lice n carne, el call
taro; gaina, galina; muiere, mulier; femeia, femina; al nos ru, no ter, i t le
multe den limba latine 'ca. Si de a nu socoti de amenun ulu t e cuvint le le-
omit intelege. A§ijderea §i de la Francs: nol 1icemu calu era ei v 1; de
Le§i: not clicem pragu, era et prog, iproci; catele nu le putem i emnar tote.
§i pentru acesta se cunosce ca, precum nu este descalecata Ora de Om
a§eqati, asia nice tocmala, nice obiceiele tore! bine nu ' u a§ieclate ce
www.dacoromanica.ro
 13

direptatea au ldsatu pre cell mai mare se o giudece ; si ce 'I-au phrutti lui, orl
bine, one reu, aceea au fostu lege ; de unde au luatu si vote p'asia marie si
vtrvu. Dece, cumu'i voia Domnului; numai ce '1u mita se le placa tuturoru, on
cu folosu one cu paguba Orel, care obiceiu si 'And ach traiesce.
Afla-se acesta Ord se fie locuitu sl altii Intr'insa, mai 'nainte de noi; de unde,
pre acesteia cetatile se cunoscu a fire lucru Francescii, de au lOcuitti °stile Ro-
mului, si au ernatu de multe ors, batendu-se uneori cu Skitii, seu cu Tatarii, une
orl cu Bosna, si cu Rumili, si la Persi trecendu. Ce fiindu in calea feutatiloru,
si cdlcnd-o ostile, facendu-se de multe on rosboie pe aceste locuri, precum
semnele arata, care vedemu preste locuri multe movile si sianturi, pre Nistru,
pe Prutu, si prin paduri, n'aii mai pututti a suferire, ci s'au pustiitu.1)
Dupe resipa terei de'nteiti de greuld ostilorti lul Flakti, Hatmanul Romlenesed,
mai apoi dupe multa vreme, and feciorii cei de Domni den muntii unguresci
pogorindu dupe vinatu, si au nimeritu la apa Moldovei, veclendu locuri des-
fatate, cu camp' deschisi, cu padun dese, si cu ape curgatore, indragindu lo-
culu, au trasu pre ai see dela Maramuresiti, si pre alp)" au indemnatti de au ye-
nitg. i au descalecat 'Antal sub munte; apoi, imultindu-se, mai si crescend inainte,
nu numai apa Moldovei sad Siretulu le-ati fostu hotarti, ce One la Nistru, si One
la mare s'au latitu. Mai apoi si rOsboie faceati, ca se-al apere tera si pamentuld
seu de catre Sciti si Goti, si de catre alti vecini ce erau prin pregiuru; ce a-
vendu purtatorl de grije pre Domnii loru, cadi redicase dmtre sine, de multe
on in Ora Lesescd au intratil, si multa prada si isbindd au facutii. Den campi
pre Tatars I-au scosti. Asijderea si Muntenilora, nu numai nevoie si groza
le faceatt, ce si domniile le schimbail, si pre tine vreati el priimiadr2). Pre Ardeleni
nu 'I lasau so se odihnescd, ce pururea le raceau nevoie, si cetatt multe le luase,
si le lipise catre Ora Moldovei, carele tote la rindul sea se voru arata.
Mai apoi, §i cu Turd', caril se vedeau ca, ca o negura, tota lumea acoperiati,
resbeie minunate fd, ceau ; de multe or! biruitti. Mai apoi, de 't-aft si
supusti sub jugul loru, de cate-va on asudatti, rocosindu-se, si nu fard
multa morte, si pagubd in omens, pane a se aseclare.

'). Dupe aceste cuvinte a lei Urechi, Samuel, Misail gi Evstratie (impotriva chrora strige
athtu de multu Miron si Neculai Costin, asemenea si Contemn) au adaosu anecdote lore,
despre Trajan m Laslau, craiul ungurescu Vech tea acesta naratie la sfirsitul tomului A-
pendicus I.
2) Acesta au fostu reciprocu Mihaiu Vitezul, ca si Stefan cel mare, mai de demultu, s'au
numitu Domnu terei Moldovei si term Romanesci; title falnicu, ce pentru folosul in deobsce
a Romamloru n'ar fi trebuitu nice -o-data se se mai desparta (Nota editorului dm 1852).
Dorinta din 1852 s'a realisatu in 1862. Deie Duranecleu ca generapunea viitere se scie pas-
try ceett ce generapunee, the 1852-1864 A creatu: Unirea Rom'aniei. N. E.

www.dacoromanica.ro
 CAP. I.
Inceputul Domnilor fdrei Moldovei vomii sa aratAm, den anulli 6867.

intre aces feciorT de Duni, ce au nemeritil loculd acesta, all fostd si Dra-
gostl Voda, feciord lul Bogdan Vodit, carele era din domnil Remu luT, ce venise
dela Maramuresti, si se vedea mai de cinste si mai de folostt decatd tots;
pre carele cu totil '1-ad alesti si '1-ad pug' Domnti, mai mare lord si purtfitorii
de grije. i dad 1-ad pusti domnti, au luatti pildd de pre capuld acelel hied
nesilnice, zimbru, ce scrie mai susd ca '1 -alt vinatil, si puserd de at. Muth. pe-
cetea Orel Moldovel, de traiesce One inteacestiti vreme, in nabile celui ce-1
alege D-cleil a fire domnil terei, de se pune pre cartile domnului, pentru tocme-
lele li &sledded° lecuitorilorfi, si de ascultarea si certarea celoril ce facia
strimbfithti intro locuitorii Ora §i all domnitti dot ant Dragosti. Valk si s'ad
sevirsitd. §i intru acesta incepeturd ad fostti domnia ca o cdpitfinie. Pre a-
cesta semnu, de'nteiasi-dath ce se ariltd domnia lard trait'', se putea cunosce ca
nu va fi aseclare build intro domnil Moldovel; ce cum all fostil prd scurte, viata
domnului d'anteid, aria si domnil ce vorii fi pre urma, adesea se volt' schimba;
si multd neasecitue va fi intre doninii Moldovel'). Dupe Dragostl Vodd au std-
tutu. domnti fiul soil, Sasti Vodd, si au domnitti patru anT, si Wad sevirsitd.
*i alt remasil domnii fiu-sett, Latco Vodd, si au domnitd opal anT.
Era dupd Latco Vodil au domnitil Bogdan Von, sese anr.)

'). Domnia lui Dragosit-Voda a scrie pre large, anevoie este, devreme nä eel din vecil de
atunce nemica n'ati insemnatti ; asijderea qi alti istorici megiesi nemice, n'aU amelitatu de
east& domnie, cum nice de alci domni ce au fostil pre urma lul, One, la domnia lui Stefan-
Voda, cu feciorii set, Petru si Stefan, de caril voma scrie la rondul lore. Pentru aceea, si noe
cu anevoie este a scrie ce s'ati lucratti, ce as aseptit, catit as domnite, qi unde i s'aii sfirsitu
viata. Fare, cats numal Urechi-Vornicul scrie, in letopisetul sett, Ca as domnitii ant dot Eli
ail muritti; era mai multil nu scrie, nice ce au lucratti in slilele lui, intfacel dol ant, nice
unde all =Ma.
Inleles-ama qi not din 6meni betrini, lecuitori de aid' din fora, cum se trage cuventul din
omit in omii, ca o Bisericit de lemnit, la Olovacii, se fie acute,' de Dragosii Vodi, qi acolo
Stich se fie ingropatil Dragosil Voda. Si acea biserica de lemna as mutat-o Stefan Voda, de
o as claditit la monastirea Patna, unde sta pens acum; era pe locul bisericei do lemna, la,
Olova'tti, Stefan Voda, as zidita biserica de piatra. = Neculd Costin.
1. De acestu Bogdan Voda p6te se fi insemnatit Bonfin istoricul, ca as esital din Mara-
=resit cu Valachi in Neculaf Costin.
www.dacoromanica.ro
 134

Dupe Bogdan Voda au dorunitti Petru Voda, feciorul lui Musa-t, 16 ani').
Ira dupe Mu§at au domnitu frate-seu, Roman Voda', trei ani2). Dupe Ro-
man Voda au statutu la domnie Stefan Voda, care ail avutu doi fecion, §i ail
domnitu §epte am.
ra ce se va fi lucratu in dilele acestoru domm, nu se afla scrisu nemica,
catu au domnitu eI 46 de ani; cunosce-se ca pote au fostu neardati, §i de
curindu, §i n'au alutu tine scrie; nice vecinii, canT nemica n'au lasatu ne insem-
natu, 'fait sciutu nimicu despre dIn§il, se fie scristi.

CAP. II.
Domnia fecioriloril Itef Stefan Voda nein! d'anteiii.
Acestu Stefan Voda au avutu doi fecion, cum s'au pomenitu mai susu, pre
Stefan §i pre Petru; caril, dupe mortea tatane-seti, pricindu-se pentru domnie,
au fugitA Stefan, fratele cel mai mare, la Cazimir, craiul Lerscu, politindii a-
jaoru impotriva fratine-seti, lui Petru, §i se i se piece cu tots tera. Lra Pe-
tru, cu ajutoru de la UngurT, an apucatu Ora. Vrendu Cazimir, craiul Le§escti,
ca se dobindescl Ora, §i se fie pre voia lui Stefan Voda, 'I-au datil oste, §i
au intratu in OM, in diva anteiu a lui Julie. i anteiti ii mergea cu norocu;
Cr a maT apoi 'I-au amagitu al nostri, de '1 ail bAgatti la codru; §i fiindil copacu
intinatl pre ling drumu, i-au surpatu asupra lord; uncle, cap n'au peritt de
copaci, 'i -au prinsu vii, pre carii mai apoi 'i-au resciunperatu craiul Cazimir.
Fost-au intre acesta robi omen' man: Zbignev, §i Tincenschi feciorul Voevodu-
lui de Cracail, §i trei stegun a trei Voevodi: a Kracaului, a Sandomirului §i
a Liovului, §i noe stegurl boierescia). nit letopisetul nostru de feciorii huh Ste-
'). De miratu este inteatitia ani 96 nu se pomenescit mai multi"' de domma lui; si an
altg pricing, fara cant tots acestia, p6te fi, n'au cutezatg mai In ciimpu a se lap, de grija de
Mari, ce mai pre sub munte. Pentru aceen, nice in schnta megiesiloru an erau Inca de totu
date, se scrie mai pre largu de dinsn. Ne War, Costin.
1). §i acesta amu adeventu, mbite cetitorule, dinteunu uricu, acestui domn, precum acne
Dosoteiu Mitropolitul, si carele se afla In monastirea POI ata de la munte, scnindti titulusul asa :
BC.11511/4 CaMOAMK4113H1r1 Endel0 M.1.110CTHi0 POCIIOAHH Hon POMaH BOCBOAa oola-
Aaia achmaios M0114atICII0i0 OT HAM! ivioampii ARC eois C5 ChM! MOHMH AAPKCali-
Apom 1,4 BorAtteord il npolaia. Care pentru acesta se cunesce, ca Alecsandru Voda eel
betrinu au fostu fedora lui Roman acestuia. Era la sfirsitul uricului ala Slice . Mean CCH
AlICT% whrpailiseatnem y Pomana BoeRoAa HI MOTO Teciam no e non. Deci, a-
cestu domnu au descalecatu tergul Romanul; si au avutu sese fecion, si pre numele sett s'au
numitu si tergul Roman il; si erau anii de la zidirea lump 6900, precum se afla in uncile din
chide lui Roman Voda Miron Costin
Acestu Roman Voevod au descalecat tergul Romuulw, pe aps. Moldova, $i pre numele seu
se chiama Roman 41, uncle au facutu si cetate, ponorita in apa Moldovei, cum se vede si pkna
acli _roan Ne 1 a.
1). Pre urma lui Stefan Voda an reniasu domma term la doi fecion al lui, anume Petru
§i Stefan, earn, neputendu-se tocmi intre sine pentru domma term, s'au atitatu mare vrajba
intro din,,n. Petru Vodg, macaru ca era frate mai micu, era pentru blandetele si obiceiunle sale
mai multu p1 ca u spre inimele a mai Multi, au trasu parOa cea mai mare la sine (blo,n-
detile dommlorl patrundu inim le noiodului), d -1 poftiau domnia term Era Stefan Voda, fi-
i du sco i din t r , avendu si grije d inbelaciune, despre frate-seu Petru Voda, au mersu
www.dacoromanica.ro
 135

fan Voda, ce pomenimu mai susu, nemice, nu scrie ; ce dice ca dupe domnia
lui Stefan Voda aft domnitil Iuga Vodtt', apoi Alecsandru Voda, carele se va

in /era Lecesca se -i dea ajutorti craiul Lecescti, Cazimir, cu o Barna, de boian, rugendu-se traiului
de ajutorti impotriva fracine-sed, lui Petra Veda, ce domnia in Ora cu ajutord de la Unguri.
Nu '1-ati aptiratil craiul ajutorul Bed, vroindu se apuce /era sub stiptnirea ea; ce de sirgu
au poruncitil de s'aii strinsil multe osti din /era cea mica Lecke& ci din /era Ruses* fa-
gaduindu-se, Stefan Voda,, ca nu va lipsi in via/a lui de poruncile craiesci, numai se punk
nevointil, craiul, se-1 acecle domnii in scaunul tatane-sed. ySi s'au pornitu cu och Hatmanil Le-
cesci, cu Stefan Voda, asupra lui Petra Voda. Si de °data mergea cu norocti lm Stefan Voda,
care mai de multe on deprinde a fi fa/amid-1, precum qi aice cu Stefan Voda. Macaru ca
de cute-va on, lovindu-se strejile Lecesci cu str*le lei Petra Voda, era isbinda totu la
Levi. Era pre urma ad remasti incelaci Lecii, ca Stefan Voda 'ql-au venitti la mare perire.
Ca Petru -Voda, socotindti ca nu va pate sta impotriva octii Levee', s'au sfatuitu cu mecter-
cugil se biruiesca, precum de multe on se templi octilord mai mitt cu cele mai man. Strin-
su-s'ait cu &tea sa Petru Voda, ci an intratil in codru ; tras-au gi Lech dupa Petra Voda,
nesocotindd Lecil mectercugul lui Petru Voda. Era codrul in/blab:1 de copaci; gi intrandu
Lecii in codru, lea odd copacii asupra Leciloru, impinci de 6menii hu Petra Voda, ci in-
chise fiindu potecile. tudata gi Petru 'VAL cu omenii Bei an lovitti pre Leci ; gi incotro era
se merge Lecil era drumul Inchisii de copaci, ca sta copacii anti pi neoborip, ce numai a-
bia ere" incina/I uttul de altul, impingead en mama, ci cadead multime de coped. asupra Le-
silord. Atata '1,aft amecitti pre Lei copacii qi 'I-ad turburatu, ca pre can nu'i omora de tom
copacii, era de mini ci de pici6re fi nand ci pravaliati, de cadeati vii in mttnele 6menilord,
lui Petru Voda. Putini ad scapatil senatoci dentr'acel codru. Ca/int-ad in robie la Petra Voda
trei steguri a trel Voevocli : a Cracaului, a Sandomirului ci a Liovului, gi alte née steguri
cu deosebite semnele stegurilord sale. Omeni aleci au caclutd in robie, anume : Navoite-
censki, feciorul lui Ozdrovitd, Voevodul Cracaultd, gi Sbignev Olesninski, mo¢iul lui Sbig-
nev, ce au fostii pre urma gi Episcopit Cracaului ci Cardinal. Auslindd Cazimir craiul Lecescu
resipa ostel sale, ci caderea in robie a acestord Omeni de fruntej trimis-ad soli In Petru Voda
pentru rescumperarea robilorii Bei cu bani, pre caril cu lesne 'I-au Beast"' de la Petra Voda.
Timplatu-s'au dupe acesta, peire a Lecilord in Moldova, la anul, gi mai mare peire in /era
Lecesca, ciuma, in cese luni de cu Omni ; gi atata s'aii fostd latitti, ctitu abia pe jumitate
de ad remasd de 6meni in Cracati ; 20 mil de amen au muritii, gi mai pre 6menil de frunte
stapinia acel omora.
S'ad mai ispititti ci al doile rindii, Stefan Voda,, a cere ajutord de la craiul Lecescu ; ce
nu insemneza cronica Lecesca, mai multi-", firs catii slice ca multi gilceva pre urma ae fostu
intre Stefan Voda gi intre Petru Veda.
In anti de la Hr. 1370, murit-ad craiul Lecescu, Cazimir ; era in urma let an statute craiu
Ludovik, craiul Ungurescii.
(Aice Neculal Costin, parasindu intimplarile lioldaviei, Be apuca de a povesti despre u-
nirea Litvaniei cu Polonia, despre regina Edviga, despre Duca Iagellon, despre Vasile, ma-
rele duca a Rusiei, etc. Ve0.1 teat acesta bucati la sfircitul tomulm. Apendics IL)
Petru Voda, fratele Jut Stefan Voda, dupe galceva ce an avutu on Lech, pre urma s'ad
aceclatti, gi aingurd Petru Voda, in clilele acesttu craiti (Vladislav Iagellon), au mersu la Liovii,
impreuna, cu boieril Orel. Acolo al:Mudd pe craiul, au aceclatu legatun de pace de ambe
par/lie, gi s'aii intorsti Petru Voda la scaunul seti. Cam Petru Voda vesluse ca craia Ungu-
resca, dupe mCrtea lui Ludovik, all statutu cata-va vreme fa'ra craiu, stapanind craiasa Elisa-
veta) veduva, s'au lipsitd de sub ascultarea gi apararea tingurilorti, gi s'au inchinatu sub
ascultarea lui Vladislav, craiul Lecescu, in anii de la Hr. 1388. Serie Kromer cronicarul Ler
cescti, ca ci Mircea Voda, Domnul Muntenesed, tote pre acea vreme (veslendu stapinia Un-
guresca sub cirma mmeresca), cand ci Petra Voda an ajunsit cn prietecugu la Vladislav Ia-
gello, craiul Lecescii, precum ma'rturisesce de slice : gi pane la acesta vreme suntu in visteanul
craiescii nricele cu acesiamenturile de pace cu Mircea Voda, domnul Muntenescu, carele era tor-

www.dacoromanica.ro
 136

pomeni mai josu. Era nol n'amd ltisatu se nu insemnamti nici de feciorii lui
Stefan Voda, pentru cb, pote se fie adeveratti, ca nu partinesce cronicarul Biel-
skie aloru seI, ci scrie poticala ce aft petrecutti Stefan Vodd, cu ajutorul Le-
siloru, de au peritu cu totit

CAP. III.
Domnia lugA'i Voda, carele s'au aratatil mar vrednicil cu tote.

Iuga Voda intrecut-ati pre domnil cel trecuti, de maT 'nainte de densul; ca
au trimisu la patriarhia de Ohrida, si au luatfi blagoslovenie, si an pusu Mi-
tropolitti pre Teoctistit, si au desdlecatu orase prin Ora, tau in locuri bune,
si au alesu sate, si facutit °dile pen pregmrti. Si au mceputti a daruire ocini
prin teed la volniciT ce fticeati vitezil la osti. Si au domnitti doT anT, si '1-al lu-
atu Mircea Voda, Domnul Muntenescu, la sine.

mcu craiului Ungurescu, ca dupa mortea lui Ludovik au esitu de sub apararea craiei Un-
guresca, si era scrisu, ca unul fan, altul se nu se ostesca asupra, craiului Ungurescii. Sate
Anton Bonfin, cronicarul Ungurescu, ca dupa mortea hit Ludovilc, standu in craia Unguresca
Jicmond, veclendu ca s'au desbatutu Cate-va, ten de subu domnia craiei Unguresci, s'au ri-
dicatu cu osti asupra.aceloru ten, cumu'i Bosna, Horvatii, Bulgarn, Moldovenu qi Muntemi, §i
s'au pornitu asupra Muntemloru, in al patrule anu a craiei sale. Ca, pe vremea stapiintret
femeesci, in tern Unguresca erau multe amestecaturi; ca Vlach'', earn tiaiescu pe locul Daki-
lora si al Gotiloru, oterindu-se de stapiintrea mtheresca, s'au fostu abatutu de la craia Un-
guresca, cant nice birul ce erau tocmiti se'l dea, nu 'I-au datu Pentru acesta Jicmond, cra-
iul Ungurescu, s'au pornitu, dice, asupra lui Stefan Voda, domnul Muntenescu Aice stau de
me mini, ce Stefan Voda an fostu acela ; ca letopisetele lesesm pomenescu de Petru Voda
in Moldova, si de Mircea Voda in tera Muntenesca Pete fi Stefan Voila, fratele lui Petri"
Voda, dupe mortea fratine- sett Ca slice Bonfin ca acel Stefan Voc15, amendoue terile dom-
nia, care dupe ce au auchtu de venirea lui Jicmond craiul, au implutu tera Oltenesca,
adeca Muntenesca, de osti, si au prinsu tote strimtorile §1 potecele muntiloru cu Omenn set,
se Include in munti pre Jicmond craiulu, cu ("stile lm. Orincluit-au osti ysi pe yid flu mun-
tiloru, se fie de aparare. bra Jicmond craml, dupe ce au intratti in tera Muntenesca cu
multa o te, trecen lu preste munti, 'i-au esitu inainte Muntemi en Domnul Muntenescu, in mun-
te, si au data mare resboiu Ungunloru, ca,tu infrinsese pe Ungun, ca, ci din munti en pe-
tre Ii uchleau. Ce imbarbitandu-se Ungurit cu Jicmond crams loru, au descalecatu Ungurn
de pre cat si au infrintu pe Muntem, tutu au ptircesu in risipa este& loru, neputendu su-
feri focul Ungunloru, tin gonira pren mutat], dice Bonfin, si pre multi au prinsu vu. P,ra e-
sindu Jicmond ca Ostea sa din munti, au ajunsu la Tirgurru, in tera Muntenesca, uncle
era domnul inchau se se ap ere. Ira nu scrie cc orasu au fostu; ce on in Tel goviste, on
la Tirgusont an fostu. De uncle, intelegendu domnul Muntenescu ce vine Jicmond, neas-
teptiindu se-1 dobindesca, '1-au intimpinatu cu boiarit sei, §i 't-au ca tutu la piciOre, cersin-
du-sl ertaciune, st aratandu -i pricmele abaterei sale de sub stapinirea crate' Unguresca, . ip-
roci. Scrie Bonfin facut-au si pace domnul Muntenescu atuncest despre Jicmond, craaulu
Ting ire cu H. C.
www.dacoromanica.ro
 CAP. IV.
Domnia lei Alecsandru Voda cel bud ci betrinfi.

Letopisetul nostru eel Moldovenescti scrie ca aft foal cursul anilora 6907,
cdnd at statute domntI Alecsandru Vodd cel bunt; era letopisetul cel 'nines&
scrie cd, ati fostd veletul 6921, dud at statute dentre acestia la domnie Alec-
sandru Voddl), carele Anteia-datd multe lucruri bane ati Inceputh a face in
tern. Facut-aft doe monastirl marl in Moldova, Bistrita si Moldovita, si le-aft
inzestrath cu multe sate, si vecinl, si cu helestae, si cu vesminte scumpe in-
nduntru, si cu odore. Si deca s'ati vecluth luminatti in cinstea domniei, in dot
ani a domniei sale, fiindu mai intregh si mai cu minte de cite eel trecuti In-
naintea domniei lei, si multe rivnindti si nevoindti spre cele de folosh sufle-
tului set, adus'aii cu mare cheltueld, din tera phgAnd2), sfintele mostil ale mare-
lul mucenicii. Than Novi, si le-at push. intra a sa vestita cetate, ce este la o-
rasul Sucevel, cu mare cinste si pohvald, de ferirea domniei sale si de, paza
scamnului seq. De vei cerca la cdrtile besericil3) vel afla scrish vista sfintiel
sale, Mercury si Joi, in septemana Rusalelorti ; atunce fl slavesce WU, tera
Rostra, in sfinta Mitropolie in Suceva, unde 'I zacti sfintele mostil.
cu darul de tntelepciune, ce avea dela milostivul D-clett, previndh si ve-
puff' cinstea lumil cum se cade a se purtare, trail, imperatii si domniT, in podobe
si in obiceie de cinste, socotit'ati si la acestd, teed, mdcarti ca n'att mai foal cdutat'o
altil ce aq fostti Domni de mai 'nainte ; anteia data ati trimisti la Patriarhia,
de la rewrite, de ati luatti blagoslovenie4), si at &tail Mitropolith, si 'T -ae data
scaunti o sfinta monastire, in orasulti Sucevei, se fie Mitropolie, langa curtea
domnescd, dandu-I multe sate, si ocini, se fie de poslusianie sfintel Mitropolii.
Dat'a si o samd de tinuturi in Eparhia Mitropolitulul, facendu-1 epitroph legeT.
Mai fticut-ati si al doilea Episcopti, dupe Mitropolitti, in sfinta MOnastire in
orash in Roman, si 'I dede eparhie o parte de tinuturi, pe sub munte in giosh.
Mai fd,cut'ad si al treile Episcopft, la monastirea Racldutii, si eparhie i-au
(lath tiuuturile din partea de susti, despre Ora Lesescd.
Daca ati asieslath Vltidici, le-ad &catty cinste mare, co, le-aft push scaunele
de at seclutft den drepta Domnulul, mai Bush adech, mai aprope de Domnu
de Cad top sfetnicii.

'). Dar ail gresitti, cad' se af3a ca unu uricil a lei Alecs. VIDA la monastire la Birnovski,
§i scr;e din veleatul 6909. Samuil Dascalul.
'). Din Ora Turcesca, de la Trapezont. N. C.
3), §i mai alesa in pauceniele parintelui Varlaam Mitropolitul, ce'su tiparite in dilele r6po-
satului Vasile Veda. Miron Cosh's.
'). Dupa Iuga Voda. N. C. Era Ioan Neculce dice : Acestu &mu Tar au mai intaritit
de la Patriarchia Ohridulm blagoslovenia de au asedatti Mitropolia in Suceva,
www.dacoromanica.ro
 138

Tocmit'au si boleriile marl in sfat, de chivernisela Orel si a pamentului Moldaviel:

Logofetd mare, giudecatoru si alesdtoiu de ocini, Ispravnicu pe o sama de
Omni de frunte, ce suntu curtenl la tera, si judecdtord tutuloru tine suntu
cu strImbatatl in Ora, si luatord de sema tutuloru Ispravniciloru, ce suntu la
curtea domnesca.
Vornicu mare in Ora de giosu, giudecatoru tuturoru din Ora, si globnicd de
morti de omu, si de siugubim, ce se facu la partea lui, si Vornicti Barladului.
Vornicu mare de tera de susu, giudecatoru tuturoru din Ora, tine ad strIm-
bdt641, si globnicu de morti de omu, si de siugubini, ce se &di in partea lul,
si Vornicu Dorohoiului.
Parcalabu de Hotinti, Ia margine, despre Ora Lesesca, si Crtacesca",, giudecd-
tord tuturoru la acel tinutu.
Hatman, parcalabu si portaru de Suceva, si ispravnicu pre tote ostile tereI.
Postelnicu mare, dvorbitoru Inaintea Domnului, si pArchlabu de Iasi, si tAl-
maciu in limbs streine.
Spatard mare, si staroste de Cernauti, si este obiceiu se se Imbrace la Ole
marl cu haind scumpa domnescd, dvorbitoru, cu arme domnesci Indust'', cu
spata Domnului, Intfacele Mile.
Paharnicd mare, si parcalabu la Cotnard si la Harlan, are obiceid se direge
Domnului la clile marl, la mese, cu Ohara.
Visternicu mare, ispravnicd pre socotele ce facd se se is din tern, §i gri-
jindu si Impartindii lefe slujitorilord, si purtiitoru de grip', a tota cheltuela
curtil, si a ospetilord ce aril veni in Ord, si tote catastisele torei in maim lap
Stolnicd mare, cu obiceiu, la Mile marl si la veselii domnesci, Imbrdcatd in
haira domnescd, si vine inaintea bucateloru domnesci, le tocmesce pre mask
Inaintea Domnului cu tipsiele, si dvorbitoru intru acele Ole.
Comisti mare, ispravnicu pre povodnici, si pre top tail domnesci, si merge
inaintea povodnicilord si a Domnului.
Medelniceru mare, cu obiceiu Imbracatu in haind domnescd, la Ole marl,
dvorbitoru la masa Domnului, si pre fripturele ce se aducil in mase.
Cluceru mare, ispravnicu pre beciunle domnesci, pre until, pre mere, si pre
colacil ce vinu de la orase, la Nascuta.
Slugeru mare, ispravnicu pre tote oborocele, ce se dau la cuhnla domnescd
si la slugitorii curtil, de came.
Jitnicerd mare, ispravnicd pre tote oborOcele de pane, ce se dad la curtea
Domnului si la slujitorii curtii, si la ospetii ce vinA in tea.
Vamesu mare, ce tine scelele terei, pentru vdmi, si are obiceid de duce
dulcetl si cofeturl, in Mile man, la masa Domnului, si ispravnicd pre negutatori.
§iatraru mare pre corturi domnesci, si in WI, si in alte call, si purtatoru
de grije tunuriloru.
Usieru mare, purtatoru de grije tuturoru soliloru, si talmacid streinilord la
giudetu.
Armasd mare, ispravnicu si purtatord de grije pentru tots eel ce facd red
si cadu la inchisOrea Wei, pen temnite, si pedepsitord tuturoru acelora, si
eel giudecata (le morte, dati in mana MI WI °more.
www.dacoromanica.ro
 139

Agti, ispravnicu pre darabanI, $i pre tergu pre IasI giudetd

Logofetu al duoile, hotaritoru de ocini in tota Ora.
Postelnicu al doile, in tota vremea dvorbitoru inaintea domnului, feciord
de boieru alesd.
Logofetd al treile, chrturani, scriitoru bunu, credinciosu la tote tainele
domnului; i carti, on den Ora, on de la prietenl, de unde ard veni, tote in
mana lui mergu ; i cu invetatura domnului dela densul esu respunsurile ; ei
pecetea terel in maim lui. §i on ce gmdete si indreptari se facu Omeniloru,
fart pecetea domnului nu potu fi, care's in mana Logofetului al treile.
Postelnici den al doile inainte, cats -va domnul se fach, deprinciendu-se la
acea cinste, esu si la alte cinsti mai marl.
Sphtard alu doile, si aid treile; celu au doile dvoresce la mese, candu
nu dvoresce eel mare, si el imbracatu, si cu spata incinsu, i cu buzduganu la
mana, la spatele domnului. Era al treile dvoresce peste tota vremea.
Phharmcul al doile, dupe vorba Paharnicului celm mare, dvoresce la masa,
gr direge phhare cu be'utun la domnu.
Paharniculd al treile, larh$1 cand nu direge al doile, de direge si el la masa
domnului. Iprocl.

CAP. V.
Soborul ce s'al adunatii in Florentina, unde mai apoi nemica bunt' nu s'ail Week
In anul 6940, in clilele acestul Alesandru Voda, s'au facutil soboru mare, in
Florentina, ca se pita impreunare biserica resaritului cu a apusulul, pentru mul-
ta neingaduinth si price pentru clpetele legel. La care sobord insusi Patriar-
hul de Tarigradd si imperatul Ioan Paleologu, si cu multi Eniscopi i Mitro-
politi au fostu. 1 den Ora nOstra inch au fostu trimisu pre Grigorie Tamblik.
Era de la apusu, singuru Papa Hristoforu, cu Cardinaln, $i den multe locurl
Archiepiscopi, i sobord mare de calughn. §i dupe multa zarva i galceva,
nemica bund n'au isprIvitd; ca in locu de impreunare, mm mare despaitire s'au
fh'cutu; macaru ch Imperatul de nevoea, Turcilord, ce 'I sosise la capu, de re-
masese numai cu numele Imperatu, era pre impregiuru coprinsese Turcil tote,
pristenise la tote capetele legei, pre voea Pape', numai se dea aglutoru impo-
triva vrapnasiului set', ce $i fagaduise. Era altora de tocmala ce facu e, le-au
parutu ca-i strimbatate i asuprela bisericei resaritului, ca tote le luase pre
voea loru, era ei nemica de catu au vrutu al nostri, n'au priimitu. Ce atata za-
vistie au atitatu, ca in locu de impreunare, nice se aucle de numele Pap I
si a bisericei apusului, socotindu-o in locu de calchterea legei. ;fiat ca Ince-
patord i indeninatord acestui luau se fie lost i Marco, Epi copul de Efe ,
carele ca unu dascal, si, cum (lieu unit, pentru pizma grecesca, curio cendu cd
impresura pre ai no$tri, de n'au priimitu, si au data veste la t tl ca e n
primesca nime acel soboru, linear ca alth tote au fostu pri tanitu si au fo t
www.dacoromanica.ro
 140

primitU, ce si acelora le da vinA, ca au luatu mizdA. De care lucru, de era

mai 'nainte de acel soborti neingAduinta ceva intre aceste biserici, era nä-
dejde ca se vom tocmi si voril veni la impreunare ; era dupe acel soborti, atita u-
raciune statu intre amendoe besericele, de nu se potii vedeare cu dragoste ; ce
una pre alta hulesce si defaimA, ri una pre alta va se o pogOre si se o calce.
Marital este fncepatorii, apusul va se se inalte ; si asa una alteia nu vrea
se dea tale, cum resAritul cu apusul n'ar hi fostil logodna lui Hristosui). Ce
de aceste destulu'i, se ne Intorcemu la ale nostre,

Pentru pacea aceilata, ce ail facutii Alecsandru Veda cu Craiul Lepscii.

Alesandru-VodA facut'ati prietesugii mare cu Lesii, i legaturii tare, ci, hie la

ce treba, unul pre altul se agiutorescA; nice sinintelA n'ail fostil 2), cit Anteid air
poftitu Craiul pre Alecsandru Voda, ca se '1 trimitA agiutortt impotriva Krijaci-
lord la Prusi. Nice 'had amagitii cu prietesugul, ca, au trimisti agiutorti caldreti
Moldoveni, calif aft facutii mare isbindA ; ca bAtendu-se cu Krijacii, Anteid s'au fA-
cutil a fugi, de i -au insiratti, gonindu-I spre o padure, i indatA pedestrindu-se,
le-aU silgetatti cail sub Nemti, de le -ail cAutatA a dare dosu; 1i aceisi al nostri
s'au incAlaratu, §i mare morte ail facutti inteinsil. Deci, dem s'au intorsii al
nostri cu isbindA, mare multAmitA aft avutft Alecsandru VodA de la Craid3).

1). Trimis-au §i Alecsandru Volt, cu voiea Ord, soli cu Giig. Tamblik. N'ait aflatil soli Jul
Alecsandru Voda nice pe Patirarhul, nice pre imperatul, la Tar igrad, co Tar se intorcead neisprit-
vindu nemica ; nu le-ad parutd a fi cu cale ; ce s'au dusti la Ohrida, unde, gasind pre Epis-
copul de Ohrula, §m Anduir soha la diinsul, ca emir trimr§I pentru Inv6tatui a legel, luat-ad
de acolo §i preoti, §i carp Serbescr de Oa orinduiala bisencei. 11i. C
2). Facut -au Alecsandru Voda legatura cu crawl Lerscu, Vladishv Iagello, precum mai
'nainte §i Roman Voda, feciorul lui Petra Voda, pre care l'au fostii priusd din. Moldova Svidigeilo,
fratele Im Vladislav, craml Le§escu, ce eta stapanitoru Podolici, §m Pad scos de la Svidigeilo, cra-
rul Vladislav, §r dupe ce l'au scosu se he juratu Roman Vod5, lui Vladislav, trail Leesctl. Scrie
Stricovski, cartea XIV, zac. 7, giuramInturile lui Roman Voda, cum va fi neclatitu de sub po-
runcile lut cram, preoum §i Alesandru Voda Pentiu acestu Roman Voda, la alte letopisete
a Orel scrisu nu aflu, precum nice cronicaru Le§esci nu semi, nice pomenescu nemica de
rugs Voda, se fie fostu dornnu pe ut ma lui Petra Von, feciorul lui Stefan Vod5, De acestu
Roman Voda scree §i Kromer, cartea XVII, la istorma sa, ca mai 'nainte de ce au trimisii
Alecsandru Voda soli de pace §i cu legaturi de apclamentu is trail Vladtslav Iagello, pre
cum se afla ca Inca mai 'nainte Roman Voda facuse legatura cu crawl Vladislav Iagello,
precum se afla meclaminturile amendorora In camara craiesca, time Kromer, §i asta ch. ySt totu
se cundsce ca avea price Ronnn Voda cu Alecsandru Voda, pentru domain, Ore'; ce pre
urma pre Roman Voda '1-au prinsu Svidrigeilo Cnezul, fratele lui Vladislav, cram] din tell,
§i '1-ad dusu la Podolia in inc.hisore Eta data 'I-an scosu den Inchisore cram], cum s'au po-
menitu mat susu, ce are fi mai facutu acestu Roman Vod5,, nu se afla scans in cronica Le-
§esca. N C.
). Ispitindu-se trail Vladislav asupra Kujaciloru, le-au tromisil §i Alecsandru 400 de Mol-
lovem, omen' ale§r, cam au aretatu mare vitezie §i isbanda asupra Krijaciloru. Ca de odata
facendu se M Id venii a da dosu, §1 Krijacti e§indu din cetatea Marieburg, gerund pre Mol-
dovem, qit inprindu-1 spre o d imbrava, s'au pedestntra Moldovenii, qi sagetandu-le call, au
www.dacoromanica.ro
 141

Avendil deacil, Craiulti Lesescd, a ridicare oste asupra Jul Jicmont, cra.'
iul Unguresck pus'ati zdlogrd la Alecsandru Voda Sniatinul, si Colomea, si tote
Pocutia, 0 ad luatu 1000 de ruble de argintti. §i inteacelasd and au muritti A-
lecsandru Vodk dupe ce ati domnitti 32 de and i optti lunP).

CAP. VI.
Domnia Jul !HOU VodA qi a lul Stefan Vodd, feciorii Jul Alecsandru oel hunt.
Dupe mortea lul Alecsandru Von, cal bunti au statutd la domnie fiul sed
cel mai mare, Iliasiti Voda, carele au priimitti qi pe fratele seti Stefan Voda.
la domnie, si legandti prietesugti cu LesiT le-ad intorsd Pocutia cu tote tirgu-
rile, si le-ad fertatd si banit Era dupe aceea au intratd vrajb& intre frail, cd Dias
Vod6, vrend se °more pe frate-seti Stefan Vodd, au fugitd Stefan Voda, la Munten12),

datti dosu Krijacii ; si incelecandd Moldovenii, mare morte- ad feeutil. intensii ; si se in-
tersere, "cu isbendti la ovuzil, unde era craiul Vladislav) eu mare multemitii §i lauda de la
craiul. Er de vreme ce am pomenitti de Krijaci, am socotitti a fi cu tale se scriem ce nem au
fostd, si pe ce vreme ad nemeritti in pertile Prusilord si in megiesie cu Lesii.De aice Neculai
Costin incepe despre Cruciati, sad Krijaci, cum Ii numesce el : Vecli acesta bucata la sfirsi-
tul tomului, .&pendics III.
'). Dupe ce ad legatd pace cu Krijacii, Vladislav Iagello, craiul Leseseil, s'au intorsti §i
s'au pogorttu in pertile terei Rusesci, dandil Camenitia si tote Podolia pre sema fretine-seti
lui Vitold, unde ji Alecsandru Vodi ail mersii la eraiul, fiindu legati de mai 'nainte cu prie-
testigul, ad si mai interitd legdtura de pace cu craiul Lesescil. Scrie Cromer, istoricul Lo-
ped', in cart. XX, si Stricovskie, in cart. XVII , la anil de la IIristos 1438. Rea Svidrigel,
cnezul, fratele lui Vladislav, avendd multa price cu Lesil pentru Podolia, ceci pre acea vre-
me o stapenia Svidrigel, hind de multe on indemnatil craiul de Levi pentru Podolia, se 0
is de sub stepenia fretine-sed; ce de la o vreme 'f-au eiutatd craiului a face pe voia lord. §i au
purcesti cu osti asupra fratine-seil, lei Svidrigel. Ere Svidrigel nadejduia la ajutorul Krijaciloru si
a Litvenilorii; si trasese Svidrigelu si pre Alecsandru Von. in partea sa asupra 1111 Vladis-
lav, craiul Lesescii. Pet Alecsandru Voda, mtendii legaturile sale ce au avutu. cu Vladislav
craiul Lesescd, pe pofta lui Svidrigel si a Litveniloru au pradatd cu 6menii 861 Sniatinul,
Haliciul, si olatul Camenitei. Ce intorcendu-se Alecsandru Voila en pleanul din teraLevesce,
ad agiunst o same, de Levi den 6stea craiulin Lesescil pre Moldovenft lei Alecsandru Veda,
ce aduceau pleanul mai pre urma, cg, Alecsandru Voda trecuse Nistrul mai 'nainte ; si in-
frangendd Lesil pre Moldoveni, le-ad luatti pleanul inapol.
Dupe aces.% poticala, Alecsandru Voda veclendu-se si scapatu de prietesugul co alt avutil
cu craiul Vladislav, cum acrid istoricil Lesesci, den vole re, au muritu. Domnit-au Alecsandru
Voda am 32 §i luni 8, si multe lucruri bune ad Routu aice in tell, pentru care '1 numescti
toti locuitorii Orel nestre, si'l slicti: Alecsandru Vodei cel bund, Avut-au feciori cu doue dom.
ne Alecsandru. Voda. N. C.
2). Alecsandru Voda, mai 'nainte de mortea sa, ad alesti se fie domnd term, in urma sa, I-
limit', fiul ski cel mai mare, eiVi remasese dot fecion , Iliasiti qi Stefan, in ania de la Hrist.
1433. Daca statu domnii Iliasiti Voda, dupe inertea tatine-seu, au urgisitu si ad gonitu pre
frate-sel, pre Stefan Voile-, si pre maltihe-sa ae o fi inecatu...N. C.

www.dacoromanica.ro
 142

Anteiul resboiti ce au facutti Stefan Voda cu frate-seti Mali/ Voda.

Scrie letopisetul cel Moldovenescu, ca data ad fugitu Stefan Vodd la Mun-

tenl, de frica fratine-seu, de acolo au luatu agiutord, ostr*, §i venindd spre Ord,
'1-au esitu inainte frate-seu Dia9iu Voda, i '1-ad gonad den teed, la locul ce
se chiama Loloni (Lonesci) (Mudd resboiu, au biruitd Stefan Vode. pre Iliasid
Voda, si au apucatu Stefan Vodd scaunul terei ).

Al doile resboiti.

Nu dupe mull& vreme, de isnova au venitit 'Hasid Voda cu oste asupra fra-
tine-sed lui Stefan Vodit, in anii 6942, unde 1-ad esitii Stefan Vode. la Darma-
nesci, inseptemena alba, Luni, in (li Anteid a lui Fevruarie, si &Vida resboid vi-
tezesce, iar au biruitil Stefan Voda").

Nsboiul al treTle.
Dupe aceea fara zabava s'au mal ispititti Iliasid Voda de au mai intratd in
teal, cu oste Lesesca, §i '1-au esitti inainte Stefan Vodd in Podraga, §i lovin-
du-se ostile au perdutu I1iaiu Voda resboiul.

'). Era Masai au nanutu la craiul Lesescu, Vlachs lav Iagello, aratandu-si strimbatatea fa-
cuta de Stefan Voda, p s'au rugatu se'i dea ajutoin improtiva, fratme-seu, se'l asecle in
domma term, fagadtundu-se ca in viata sa va remine neclatit in poruncile craiesci si a recipospo-
litiei term Lesesci. tra si Stefan Voda inca nu s'au lasatu cu totul, ci au trimisu si el
soli cu daruri scumpe la craiul Lesescu Vladislav ; afiat-au soli' lul Stefan Voda pe craiul
Is Lincesci, si 'si-au datu Bella, aretandu craiului cum tota tera poftesce gi prnmesce pie
Stefan Voda, si mai brae se tina cu Stefan Voda, craiul, pe carele '1 priimesce Ora, de din
pe Ihasiu Voda care'' until tore', ea si Stefan Voda se fagaduiesce a fi cu prun(a crandl.
qi neclatitu va, remine in poruncile craiesci, precum au fostu p tata-seu Alecsandiu Vo la,
Si atunce pro soli' aceia s'au rugatit craiului gr pentru gtesela ce ar fi facutu tata-seu A-
lecsandru Voda, impotriva luminatului craiu, se ierte, ca unu stapanu milostivu Deci, macar
ca [Halm Voda tinea pe Sofia, sora lui cram, ce de'ntru socotela tuturoru au alesu se remit-
na Stefan Vlach la domma terei, i atunci, prin soln lui Stefan _Voda, veclendu pninta catre
sine, i-au datu CramI lui Stefan Voda tinutul Sipinultu cu Cecunul p cu Hmelovul Eta lui
Iliasiu Yob. 'i-au datu unu tmutu se secla cu casa sa, ¢t se nu se amestece la domnia terei.
De nice Neculm Costin urmeza rasbolul al dodo cu cuvmtele lm Urechi Vornicul.
). Naztut-au Illagm Voda si al doile rand la Lesi se mal stringe osti se vie in 'era, ce
veclendu-1 Less ca nu se asecla, '1-au luatu cu poruuca craiultu gi '1-au inchisu in cetatea Si-
regmlui, ce e cu zidu 1mpregiuril, pre apa ce se chiama Vaita, impreuna cu donina-sa Sofia si cu
copin sou, puneudu gt paza, insa cu cinste. Trimis-au craiul pre unna solii set la Stefan Voda
de au si gmratu inaintea soldoru craiesci in Suceva clis-au Stefan Voda cum si inamtea cram-
lui va merge unde ar fi se se crecla. Aratat-au Stefan Voda, mend dupa acecta lega-
t ira, slujba Les loru, ca gatindu-se Tatarii se intro in 'era Lesesca, '1-au lovitu Stefan Voda.
,at 'I au stricat reu; sicetatea Branlavul, care era sub ascultai ea lin Svidrigeil, au luat dela omenn
lut Svidrigeil si au 1nchinat'o lui craiu Vladislay. (Serie Kromer in cart XX si Stricovski in car-
tea XVII. zac 4, in sfirlitu) Acestu cram Lesescu, Vadislav Iagello, in ann de la Hristosu 1434, fi-
bid la un targusioru, anume Grodetu, cale de patru mile de la Liovu, acolo astepta pre omen' lui
Stefan Voda s8 sosesca den 'era ; si maindu sub coral, craiu], se atip cantAn In privighito-
www.dacoromanica.ro
 143

116sboiul al patrule.

De norocd era Stefan Vodd, cu frate-s6d Ilia§u, ca bine nu se- mtntula de

dinsul, atuncI i sosia de isnova cu oste asuprd-1; c& Tar all venitd Biqa Vodd
cu Oste, in anul 6943, in 4 Bile a lul Avgustil ; gf s'ad lovitd cu Stefan Vodit, al
patrule rondd, la Pipdresci. Ce norocul cel red Tar nu-1 sluji, ca Tar perdu I-
lia§ii Vodd. resbaiul ; cum se clice §i la scripture: amide nu va Dumnecled, o-
mul nu pote.»
....M.O.,..,.....,,,,,,,

Resboiul al cincele

Iliaiu Vodd, sciindu-se cdclutil giosd, nu perdu nadejdea, ci Tar strinse Este,
§i all intratu in tell, in anul 6945, qi s'ati lovitil al cincele rindd cu Stefan
Vodd, intr'o Gtoi, Martie 8. Ce nemica n'ad folositt, ca norocul lul cel prostd Tar
1-ad lasatd in smintela, de perdu rosboiul, §i '1-ati cantata Tard§1 a se intOrce
in Ora Le§esca. trd dupe aceea, curinda vreme, scrie ca s'ad impacatd Stefan
Vodd, cu frate-s6d Iliad Voda, §i s'ati impArtitt cu tera, cum s'ad scrisd mal
glut, §i ad domnitd 1mpreund §epte ant. tra mat apol, lul Iliasti Von, i-ad
scosti ochil Stefand Vodd.
Pra letopisetulti eel 15,tinescd de aceste resboie a feciorilord lul Alecsandru
Voda, nemicd nu scrie; ce scrie ca, data ad venitti Stefan Voda cu agiutorti
Muntenescd, §i all impinsit pre Ilia§d Vodd, den t6rd, s'ad dusd Bia§d Von, la
craiul Lepscil. Dupe aceea au domnitti Stefan Voda numal 2 ant §i 9 luni.
trd not n'amd lasatti so nu pomenimd de r6sboiele acestord dot frati, ca pot°
fire adeveratd, de vreme ce all fostd avendd Vrajba, intre ei.
)bra cronicarul Le§escil scrie ca, data ad gonitti Stefan Voda pre Ilia0 Voda,
s'atl dusti Ilia§d Voda la craiul Lerscd, la Vladislav Iagello, gi ad poftitil a-
giutorti s6-1 duce. la domnie, §i s6 i se piece tot& tera. Ce- fd'ra gbavd, de la frate-
sea. Stefan Voda all venitti la craiul soli, cu darurl, poftindu-1 de pace; §1 'l-ati
afiatti la LancitI, lagAduindii §i el s6 fie plecatd bit craiu. Pentru care lucru,
macard ca Ilia§d ad fostd Hindu o sore a craiesel Sofia, §i-1 era craiul mat
prietend, fiindu-I cumnatu, ce sfatul, cunoscenda pre Stefan Voda ca-1 mat de
folosti Orel, poftird, pre craiu s6-1 lase in pace, §i se le glure ca s6 le hie lord cu
credintd; era lul Iliac s6-1 dea brand, §i 96 alba', socotinta, Cl veclendti Ste-
fan Voda ca 'I la cinste, s6 se Willa, §i s6 Dina giuramentul. Ce lul Ilia§d Voda

rile, primexara fiinclu vreme rece, au recite nOptea, si au caslutu in bola, si a 17-a sli an muritfi,
intr'o sli Lunt. Dupe mortea lei Vladislav, craiul Lesescu, ail statutu la crane fiul seu Vla-
dislav III; scrie Stricovskie, la istoria sa cart. XVII, zac. 1. precum la coronacia acestul craifi
se fie fostii Ili omenfi lot Stefan Voda. Era in anul 1435, acestu craiu. s'au pogoritfi la Siragi
pentru saimul. Atunce o sama de bowl.' Lesesci, prietenix luI Iliagu Voda, s'au rugatu lul
craiu se-I sloboslit pre Iliagu Von, de la poprela. Ce craiul n'aii priimitu, ca agiunsese Ste-
fan. Voda cu._ alit set fii la acestu craiu; ce dupe acesta 8urendu, gi cum an fostulucrul, all sci-
patu Iliagft Voda, den cetatea aceea, gi tar all intratu In tern, al treile rondu, etc.N. C.
www.dacoromanica.ro
 144

nu-1 sosia pita lui craiu, 1i gandi Tar de domnie, §i ati vrutu se intre in tera. Gee
11 au prin u craiul §i '1-au data la paza, in cetatea Siregiului, cu domna §i cu to-
ta ca a lui. Era Stefan Voda in Suceva an giuratd lui craiu inaintea solilord;
mai apol, ca se arete slujba, au risipitu pre o sama de Tatari, caril au fostu
intratu la Podolia se prade §i la Bratlav ; §i o sama vii 'i -au trimisu la craiu,
la Svidrigeil. Dupe aceea, cum s'au pomenitd mai susu, s'au impacatd Ilia§d Voda
cu frate-seu Stefan Voda, §i s'au Impartitu cu tera. Cetatea Alba §i Chilia, si
Vita tera de glosu, s'ad venitu WI Stefan Voda; era lui Masa. Voda Suceva §i Ho-
tinul, cu tera de susu, clicend ca dupe aceea au fostti legatura cu craiul Le§escil
§i mai mare, Si daruri in top anii 1-au fostu trimitendu Map; era craiul
fostu datu Haliciul, ca se-§I tina acolo averea')

Pentru nisce Tatari ce au pradatii lora it hue' rinduri.

Scrie letopisetul nostru CA in mil 6947, Noemvre 28, intrat-ad in tera oste
Tatarescd, de au pradatti §i au arsu 'Ana la Boto§eni, si ati arse §1 Tirgul
Botosenii. A§ijderea, in anul, dupe acesta pradti, in anul 6948, Decemvrie in 12,
lara§i au intratu Tataril in tera de giosu, de au pradatu 1i au arsu Vasluiul §i Bar-
ladul2). Era letopisetul latinescu de acesta Tatari ce scrie mal susu Ca an pi a-
data Ora, nemica nu scrie.

1). Vlachslay, craiul Lesescu, veflendu athta netocmala §i resboie intre aces dos frals, pen -
tru domnia Peres, 's-au aseflatu prsn soh' set, ca le-au imparhtii feta m doe lm Stefan
Voda i s'au venitu Ora de josu cu cetatea Alba, cu Chilm gi cu Tiginea, era lui Ihasu Voda
fern de susu cu Hotmul, cu Suceva ys cu site locun den susu, §i Iassy , precum sem Stis-
coyskse, la cart XVII. zac. 2 Ihasu Voda, nezaboymdu vreme, an mersu la craiul in Lsoy, im-
preuna cu bosun se', cum scrie Kromer la cast XXI, de au gmratil, fiandu crasul de fafn, pu-
nendu stegul la pscsorele sale, precum va fi credmcsosu crasulm §i gata in porunclle cramsci,
impotriva a fiesce-carui nepnetenu al cramlui. §1 atunce au legatu se dea Ihasu Voda pe
anu cate 100 cal, 400 bos, la cuhnea crasesca, 200 camme de morunu, §1 400 bnibarace
sau haine rocs ; macar, cum scrie Cromer, pescele ss bon numas in acel min au datu Ihacu
Voda crasuhu. Ss hnutul Scepsnulus, ce au fostu datu craml lm Alecsandru Voda, tatal lus Masts
Voda, cu uricu de asesla,mentu, '1 -au mtorsu Ihasu Voda craiulm, pentru pagubele ce au fa-
cutu Alecsandru Voda Lessloru, and au pradatu Colomea gi Smatmul. Era crawl au datu
lm Ihasm Voda cetatea Halscsul sell fine acolo averea. Asijderea ss Stefan Voda, sista
acesta chspu au trinassu soli' ses la acestassu cram Vladislav, cu darun, fagaduindu-se si el a
rema,ne sub poruncile cramhu ; ce la giuramentu nu l'au mai ashtu craiul, socotinda ca va
trai Stefan Voda cu frate-seu Map Voda, precum s'au fostu legatu amindoi cu gsuramentu
in cetatea Alba Era la al patrule anu au ss mai gmratil Domnn, cu tota bolerimea, lus craiu
Vladislay ; §i atunce Stefan Voda au adaosu a da 5000 galbsm de auru pe anu, si 400 de.
cal, cand ar tr bus la cras i, scree Cromer la cart. XXI, ss Stncovskse la cart. XVII, zac. 2.
Necolat Costin
2). Pre acesta vreme intrat an Tataru in f ra Lecesca, de an pradatu Podolia; gi intor-
cendu-se cu pleanu, Tatars', sant-au Mehl Podolem dupe Tatars ; yss agiungandu-s, ntorsu-sau
Tatarul la dens'', §i mulfs nemess au pentu. Pent-au si Mina Bucensla. Era in anul de is
zsdsrea lumei 6947 etc... Dupe ce Neculas Costm copiaze de la Urechi incur= Tatanloru
in Moldova, in pe apos a povesti bataha de la Varna, uncle an caclutu mortu Vl Islay, Raga.
Ungaries. Vesli acesta bucata la Apendscs IV.
www.dacoromanica.ro
 145

Pentru orbirea luT Masa %WA.

Domnindit tera Iliasitiz Voda, impreuna cu fratele sat Stefan Voda, tend ad
fosta in anil 6952, in luna tut Maiu, inaintea Rusalilora, afla vreme Stefan Voda
ca se se mintuescit de frate-sea Iliasiit, si se fie tote tkra insult; '1-aa prinsa
si 'T-ail scosrz ochil. Dupe aceea art domnita Stefan Voda, numaT cinci ant; era
impreuna cu frate-seil nit domnita septe anT.

CAP. VII.
Domnia lui Roman Vodd, feciorul luT Magri Vodd.

Roman Voda, feciorul lul Masa Voda, in anul 6956, neputenda rebda pa-
githetatea unchiulu! seri, Stefan Voda, s'art vorovittit cu o same den curtea dom-
ndsca, sj art prinsa pre unchiul sea, pre Stefan Voda, si i -au taiatrt capul, si s'aa
apnea-tit de domnie Roman Veda. Era neputenda se-sI ingadu6sca cu veru-seit
Petru Voda, pentru domnie, ca cerca Roman se °more pre Petru, de i-au
cantata lul Petru Voda a fugi la Ungurl'), fora zahava.

CAP. VIII.
De domnia luT Petru Voda, ce au data cetatea Chi lia Ungurilorh, §i de mortea
luT Roman Voda.

Acesta Petru Voda, dad art pribegita in Ora Unguresch, la Wu' 6957, n'aa
facutii zithava multa, ci a data eetatea Chilia Ungurilora; si, agIutorita de Tani
Huniad, tiitorul Ore Unguresci, au venial cu oste si au impinsa pre Roman
Voda den tern, dupe ce au dornnitii Roman Voda unit anti.
Era Roman Voda, fibula semintie2) de pre munta, luT Cazimir, craiul Leseseu,
art nazuitil la densul, si facenda jaloba, ail sfatuita se-T impace, sea cu tan° se-1
puny la domnia tereT. MaT apoi au socotita ca de-I si volt impaca, cu Petru
Voda, se domnescrt impreuna, tend mai apol vre-unul den densi1 se nu pats mat
red de cum ail Mita Biala Voda cu frate-sea Stefand Voda, ce art ales& sfata
se-1 puny cu tarie la Domnie. §i ail scosil craiul slahta rusesca, si de la Pre-
misla, de la Liov, de in Helm, si de la Podolia. §i matusta craiuluT, mama tat
Roman Voda, And all mersit acolo, careia i-au data craiul Calomea se tie; si
ail purcesil si craiul cu oste, si ail venitit Oita la Lima. Era dad art inple. it
ea Roman Von au murita, otrilvita de veru-sea Petru Voda, suit lasata de a-

'). In mil 8957. e.

11T-.-C.
'). Fiindil verit primare.N.C.
LEATOPISETELE TOM. I. 10
www.dacoromanica.ro
 146

cea tale, si au trimi u la Petru Voda soil se-I facd giuramentu, si se-I dea pre
Mihaiu, feciorul lul Jicmond, carele fugise de la craiul, Antal la Cnezul Ma-
zoviel, apoi la Prusi, si la lonsca, mai apoi prin Ora Unguresca, au esitu in
Moldova. La acestea au respunsu Petru Vodd soliloru, ca gmramentu se facd,
gata-I; era Mihaiu so-li i dea, nu i se cade, pre cela ce au caclutu la dInsul,
ca se nu 'sf percla credinta; era din Ora fl va goni; si dupe aceea s'ad dusd
Mihaiu la Tatars, si multd paguba ad facutu Lesilord1).
Era Petru Voda, dupe ce au datu Chi ha Unguriloru, ad domnitii unit and
si au muritu.

CAP. IX.
De unu Stefan Voda, i de Mbar Voda.
Scrie letopiseu1 cel atinescd, ca dupe mortea lul Petru Voda ad domnitil
and Stefan Voda, unu and, si ad muritu. Era dupe acel Stefan Voda at dom-
nitii Ciubar Voda. trd letopisetul cel Moldovenescd de acestd Stefan Vodd
nemicd nu scrie; ce slice ca dupe mortea lui Petru Voda ad domnitd Ciubar
Vodd doe luni.

'). Asijderea, la anul de la Christ. 1449, acelu Mihailo impreunandu-se cu Tatarii ail intratu
in tera Sibirului qi au luatu Starodubul, Novogrodul, qi alte multe cetati rusesci. Acestu
Mihailo, feciorul lui Jicmond, cnezului de Litva, dupe perirea lui cram Vladislav, la Varna,
qi el nadejdtua ca va apuca cram Lesesca. Era dupe ce statu Cazimir cram, el au vemtu la
craiul qi s'au rugatu de mum tatttne-seu, lui Jicmond, la Litva. Ce veslendu Mihailo ca ne-
mica nu ispravesce, cunoscendu pre craiul cu ura asupra sa, au fugitu den Litva la Mazovia,
la socru-seu, apoi la Prusi, apoi la Smolensca, qi neputandu-se mistui, au venitu pen tera
Unguresca in Moldova, la Petru Voda. Cazimir, craiulu Lesescu, dupe acea sohe, grabindu-se
se merga in Litva, pentru seimul Novogrodului, luandu veste de Petru Voda a vine la Hotin
se faca giuramentu sing-mu lui cram Cazimir, au trimisu craiul patru boieri de al sei in Ho-
tin la Petru Voda; era craiul au purcesu la Litva, neasteptandu venirea sohloru sei. Era Petru
Voda au giuratu inaintea soliloru Lesesci, impieuna cu boieni sei, cum vor fi cu prunta lui
craiti. Iar inca fund craml la Camenita, se fie venitu sol de la Hanul Crimului la craml,
indemukidu pre craiul asupra lm Petru Voda. Era cu ce respunsul va fi intorsu pre acel sol
Tatarescu, nu scan istoricii Lesesci , minim msemneza ca pe tama '1-au pornitu.
Bing inca nu ajunse craml in Litva, era Tatarn au intratu in Ora Lesesca qi au pradatu ;
co la intorcere, clicu ca 'i-au lovitu la stnmton Teodoru Bucetki Staroste, qi au scosu
totu pleanul. In anul de la Christ. 1448, Than Huniad, ocqrmuitorul term Unguresci, dupe ce
au pentu Vladislav craml la Varna, au purcesu cu osti asupra Turciloru; ce den viclesugul
lui George Despotul, Domnul Serbescu, find incungiuratu Huniad de Turci in campu Merulu,
la marginea Bulgariloru, au perdutu Huniad resboml qi au peritu crestimi 8 mu ; qi fugindd
Huniad '1 au prrnsu George Despotul; si au cautatu lui Humad a puue zalogu h acel George
Despotul p e V lisle fi 11 se i cel mar male N. C
www.dacoromanica.ro
 OAP. X.
Domnia lul Alecsandru Voda, feciorul lul Masa VodA, in anul 6969, ci reshaTele
ce au avutii cu unu fecioril at seti, anume Bogdan Von.
Domnind& Alecsandru Voda Ora,Waft sculatil asupra lul flu-se& (?) Bogdan
Voda, in anul 6962, Augustt in 22, vi s'ati lovit& cu tats -sett, (?) Alecsandru
Vodd, la Tamhsieni, aprope de tergul Romanulul, i dupe mullt nevointa at
biruitti Bogdan Voda pre Alecsandru Voda.
mult& mode s'ati f,cutii in &tea lul Alesandru Voda; si Intr'acel resboill att
perit& omen de frunte: Onciul Logofetul eel mare, vi Coste, si Andronicil, si
Insa, multi ylist, ca n'ati fost& Bogdan Vod5, feciorti en cununie, ci copil
lui Alecsandru Vodal).
Cronicarul latinescii acest& poveste o scrie, si dice ca acestil Bogdan Voda
a& venial cu 6ste asupra lui Alecsandru Voda, cum s'aq pomenitti mai sus, vi
'I-ati gonitii in Ora Levesca, dupe ce ati domnitil patru anl.
Alecsandru Voda, data au fugitti in Ora Levesch cu domn&-sa i cu coconil
set, aft poftitit de la craiii agIutorti ; si au trimisti craiul pre Ion Sinayski cu
Ora Rus6sca, i au impinsti pe Bogdan Voda, vi aft apucatil Hotinul, si Nem-
tul, si Suceva, vi aft aveclatil pre Alecsandru VoclA Domntt la scaunti.
Era Bogdan& fora zabava adunandit Oste, de pe unde aft pututti, ail venit&
vi aft scosii pre Alecsandru VodA den scaunit, i iar a& stittutil Bogdan& Voda,
Domnft in scaunt. Deci, Alecsandru VoclA aii nazuitil la Levi, vi aft facutil jaloba
la craiil pre Bogdan Voda. Era craiul a& facutil sfattt ce va face cu acesta ter&
mivcatore si neaveclata. Sfatuiaii unii de clic6i1 se scot& Domnil, se nu-I mal lase
se hie, vi se pun& giudetele sale, vi se o impart& se o fad tinuturi2). Era altil
coati, carii erail impotriv6,3), ca mai bine este a se apara de Turd, de dupe pb,retele

'). Ere dupe Stefan Voda si Ciuberu Vode, s'aii ridicatii Domnfi Bogdan Voda, facendu-se
feciorit lui Alecsandru Voda celui Bunii; ce precum scrie Stricovskie, cartea istoriei sole XL
zac. 2, n'ail fostii feciorii en cununie lui Alecsandru Voda. Aceste feciorii s'aft ]ovitu cu A-
lesandru Voda, etc. N. C.
Afie-se scrisfi la unii letopisetil serbescil de Azario celugerul, precum in dilele aces-
tui Domnu, Alecsandru Voda, s'ati hirotonisitu prea-o-st4tul Mitropolitft Chir Teoctist, de-
Nicodim, den Ora Serbeasce, prin dilele bun-credinciosului Cneazului George Despota.Ev-
stratie Logofetul.
2). Rat lui Alecsandru Voda eel des, vre-unii olatfi in tera Letiesce, Bel fie pentru traiul
sett. N. C.
3). Ere altore sfetnici s'aft perutil acestit sfatu forte cu gra' si primejdiosii inteunit norode
nesuferitord de stepini strain; si catre acestea, pentru lege, §i pentru megieqie aprope cu
Turcii, carii se 154ise pane in Dunere, ca grefi se socoteali lucrurile. Si cliceau, ce mai bine
este a se opera de dupe peretele altora, de ale de dupe al sou, de unu vrajmaliu ca Turcul,
Mai senfitosil sate au aflatti ceste de pe urme, ca cu putere streina Qi primejdie streine,
mai lesne 'I a se mintui de vrejmali N C.
www.dacoromanica.ro
 146

altuil, de catu de dupe al seu. i asq, aleserit pre Ozdrovotu si pre Conietpol-
ki, cu este, pentru pohta a o mina de Moldoveni, se duct pie Alecsandru Voda la
scaunu, carii au scosu Voevodia Rusesca, si au avutti si de MoldovenT glote mail.
i data au intratu in Moldova, cu trel esti: Moldovenii cu domnul lord, cu A-
lecsandru Voda, i unu polcu de Podolenl cu Buciatkie, si alta parte de este
era cu Conietpolski, ostea au trecutu Nistrul la Hotinu, sub cetate; ca era cetatea
Hotinul pre maim Omeniloru lui Alecsandru Voda. Era Bogdan Voda era atunce la
Lipovatu. Lesii, &Ica au intelesa de (Mitsui, au vrutu se treat Prutul se% dea res-
boiti. Era Bogdan Voda n'au vrutu so'T dea resboid, socotinda se-I bage la locurl
strimte, si zabovindu'i se-I flamandesca. Asa, I-ati purtatu den locti pana la apa
Birladulul; era elu tinea padurile, si trimitea cu inselhciune soli, ca va so se
piece lul craiul), si se faca pace, giuruindu-I 7000 galbeni se-I dea pre anu, si
Inca si alte multe dartirT gluruia, numai craiul se'l apere de Turd.
Credendu Lesii acela cuvintu, ati lasatu se hie pre ingaduinta lui, si s'ati in-
torsu. Era Bogdan Voda se ascutia, ca se-I pota vena unde arti putea. Ce sim-
tindt1 aceste omenii lui Alecsandru Voda, au spusti Lesilorti se nu se incl.*,
ci se se pazesca. Era LesiT, fiindti de inselaciune coprinsi, nu ba'gara, in semi,
pant au fugitu unu diacti a lui Bogdan Voda la ostea Lesesca de le-au spusti. A-
tunce boiariT lut Alecsandru Voda sfatuiau se incungiure padurea si se haladuiesca
de mestersugurile lui Bogdan Voda, ca in padure supusese este. Dera LesiT, fiiml
dirjl, n'au vrtitil se asculte; ce au intratu se treca padurea, si ati trimisu mita-
inte carele cu pircalabul de Hotinti, si cu (Mitsui toti Moldovenii, si cu Podoleuh.

Pentru resboiul lui Bogdan Voda cu al LeOlora.

Cand au fostu in mijlocul padureT, facut'au navala ostea luT Bogdan Voda,
la carele Lesiloru ; si aperendu-se Lesu, abia au scapatu cu mita paguba gi
perire. ApoI vrendu se untie si cea-alta este Lesesca, atunce s'au ivitu teta
ostea lul Bogdan Voda, cu multe steguri si buciune, si ZIA calarime, era multa
pedestrime. Vedendu acesta Lesii, ei s'au tocmitu de resboifi, si ail bagatti in
midlocu pre Alecsandru Voda. §i s'ati taruplatu acestu resboiu a sese di dupe
pacea ce se facuse la Crasna ; si s'aa batutti den'ainte de apusul sorelui pana
a inoptatu, perindu denteamendoe partile, pana au navalitti si glotele de pe-
destrime, care au facutu la stihntore mare versare de singe in LesT, taindu
cu cosele vinele cailoru. tinde, Hatmanil Lesesd, vrenda se imbarbateze pre ai
sCI, si-au pusu si el capetele, alesti Petru Ozdrovot si Neculai Porava, si Bu-
ciatki. fii biruia Bogdan Voda, de n'aru fi datu agiutoru Moldovenii lui Alecsan-
dru Voda, carii trecuse padurea cu Podolenii, pre carii ii trimisese cu carele.
Aceia s'au virtezitu la resboiu, de au datu inima celor-alp, ce erad peitori, si
'). §1 'Ana va vent Alecsandru Voda la vIrsta, ca era atunce de 15 mil, se tma Bog-
dan scaunul term, fagadumdu-se, precum marturisesce Dlugoq, istoricul Le§escu, §i Althovim
70,000 gibed de auru Turcesci, eta cum scrie Vapovskie 7000 galbent Turcesci, se dea craiu-
1 11 pe anu, § a to lar in nutlte fagaduia, numat se-1 apere craiul de Turei. N. C.

www.dacoromanica.ro
 149

ail impinsii pre &tea 1'11 Bogdan Voda, de unde an prima a fugiee, si impluse
padurile. i asa, cu vitezia iar a Moldoveniloril, au remasa isbinda la Lest, eel
ce perduse resboiul, dentre caril multi OW perise in resboia: Nievorskie,
Bieskovskie, Nvidovskie, si alp multi ca acestia. Deci, Alecsandru Voda., cunos-
cendil ca nu se va putea asecla la scaunti, ca pre vrajmasul sea, pre Bogdan
Voda, mAcar ca de acea datg, 'l-a4 fostii infrInta, era nici o paguba. nu'l M-
euse. Ca Bogdan Voda si cu Omenii set, cunufsi erail invetati a tinere prtdurile,
mg.car ca se reschirase din resboiti, prin Oduri, iarasi s'au string' si 8at a-
Wrath., neperclendil nadejdea, si so lovesca pre Lest, sciindu-1 ca sunta slAbip
de tail ajutorul. Intelegendii de acesta Lesii, de'mpreuniti cu Alecsandru Voda,
si veclendu-se slabl, nu era nadejde de al doile rend5 se se lovesca cu Bog-
dan Voda ; ca nemid. lul Bogdan Voda nu-i stricase, c4. den 6stea lui putini
perise; era de la, Lesi cu totul perise. Deci, veclendil ca nu le slujesce norocul,
nu s'au apucatil de scaunti, nici all asteptatti de al doile rendti resboiul, te-
mendu-se se nu-1 lovescg, Bogdan Von, fort veste cu oste tocmita, si von petrece
mat rea decata anted. Ce numai s'ati bulucita, d'impreuna, cu Alecsandru Voda,
si cu totil s'aii trasa mai degraba spre Ora Lesesal) Pea Bogdan Voda, ve-
dendu-se curatitu de vrasmasil sei, s'ati aseclatii in scaunti.
De aceste resbOie a lui Alecsandru Voda, cu a lug Bogdan Voda la uncle le-
topisete nemica nu scrie, ca.' pre Bogdan Voda, '1 stria feciorul lug Alecsandru
Voda, si cum se hie remasti pre urma lui la domnie. Era la uncle isvOdele n6s-
tre scrie de resboiele lor, ca si cronicarul Lesesel, numai mai pre scurtil. Ce
org cum ar hi fostik se tocmesctt ca isbiuda tow ail fostil a lul Bogdan Voda,
c6, all remasti Domnii, domnindii dol ani2).

CAP. XI.
Domnia lul Petru Voda, celui poreclita Aron.
Dupe dot ani a domniel lui Bogdan WA scrie letopisetul Moldovenesca cA,
ail venita for5, veste Petru Voda Aron, si as aflata pre Bogdan Vod.I la satft

'). ring n'ail Ittsatti Lesii trupurile Hatmanilorii set, ce pre Petru Ozdrovoz ducendu-11a. Liov,
Tag ingropat acolo si acolo, in Liov, frate -set, Episcopal Liovulul de jelea fratine-sea, dupe ce
'1-ati ingropatii an muritii $i el.
Scrie Kromer In cartea sa XXII. ca dupe acesta batglie a Lesiloru cu Bogdan VO-
dg, intelegendii Tatarii de perirea Lesilorii in Moldova, curindu au intratti. in Podolia
de an pradatti $i tera Rusesca, pang la Grodetil, mai susit de Liov, $i pang in mar
ginea IereI Bilzit. Scrie Kromer ca, dupe ce ait sositu Alecsandru Voda in tera Le-
Os* all mersii in craiul impreung cu mums -sa, D6mna Maria, la Samboru, ca acolo Venise
craiul, de dupe seimul den Litva. Rugatu-s'au craiului de agiutoru fiu-seu, lot Alecsandru Voda,
se-i deg impotriva lui Bogdan Voda. Ce pentru ca s se mintmesca craiul de aced dolma,
all respunsil ca la seimul viitorti a socoti. N. C.
'). Scrie la uuu letopiselg vechiu, serbescu, de Azarie calugarul isvoditti, precum in chicle
acestui Bogdan Vodg s'au inceputil a da dajdie Turcilorg, $i pentru aceea ne-au numitu Bog-
nanI pang astayli. Acestii Bogdan Voda este- tatal lul Stefan Voda cel Bunu. Evstratie Logoktul,
www.dacoromanica.ro
 150

la Reu§eni, den glosu de tergul Sucevei, §i '1-au lovitu VinerI in reversatul Qlo-
riloru, Octomvrie 16, in anul 6963, §i acolo taiatti capu lul Bogdan Vodl;
decil statu la domnia Petru VodA Aron 1).

Resboiul lul Alecsandru Vodd cu al lui Petru Voda, la Movi la.

Scrie letopisetul cel Moldovenescil, ca domnindii Petru Voda Aron, in anul

6963, in luna lui Maiu, au venitu Alecsandru Voda2), tatal lul Bogdan VodA(?)
'). Era cronicarul Lesescu scrie, ca until de eel ce era cu Alecsandru Vodit, anume Petru, feciorii
nu cu cununie lw Alecsandru Voda celm betranu, v5slendu ca craiul Lesescil gateza este,
indemnatu de Alecsandru Voda, asupra lui Bogdan Voila, intrat-ail in tea acelii Petit, fara
veste, Qi aflindu pre Bogdan Voda betu, '1-ait omoritu. §i cu viclesugii despre Alecsandru
Voda an apucatu scaunul teret, si au pusu g'andu cum aril putea se °more si pre Alecsandru
Voda. Asia scrie Kromer istoricul. N. C.
2). Alecsandru Voda, veslendu-se am'agitii de Petru Voda Aron, ce se facea fecioru lui A-
1 ecsaudru Voda, acne Kromer, in cartea XXII, ca tar se fia luatu agmtoru de la craiul Le-
sescu, asupra lut Petru Voda, '1-au aseslatu in donuua beret; era letopisetul terel nestre scrie,
ca an venitu Alecsandru Voda, tatal lut Bogdan Voda, etc. Numai, me tnirii de acestu A-
lecsandru Voda, ca '1 martunsescu letopisetele ca au fostu tata hu Bogdan Vodh. Nu sciu
de unde au luatu acesta ; ca cronicarit Lesesci marturisescu ca Bogdan Voda, se nu fi fosth
cu cununie fecioru lut Alecsandru Vod5, celui betranu, carele de cats -va ani ail muritu. Era
acestu Alecsandru Voda, carele ail avutu batath cu Bogdan Vodh nu fostu tata ; ca. Alecsan-
dru Voda an fostu fecioru 1m Map.' Yob'. ; st era de 15 ani de vrista chnd s'au bhtutu
Cu Bogdan Voda, 51-1 aduceah Lesii se-1 puna domnii in scaunul terei, si Bogdan Vodii, era
in vrista. Ce nu poem adeveri de acestu Alecsandru Vodh, tatal lut Bogdan Voda, ca nu-1
marturisescu scrirtorn Moldovenesci, de unde ail venial acestu Alecsandru Voda de s'au bh-
tutu cu Petru Voda Aron ; ca altu Alecsandru pe acele vremi nu se gra scnsu in croni-
cele Lesesci, fora de Alecsandru Vodd, feciorul lm Map Vodh, ce au luatu agiutorti de la
Cazimir, craiul Lesescu, ce-I era veru primare, gi dupe ce 'Lau scosh Petru Voda den tera,
tar in Ora Lesesca au nazuitu.
Era pentru mertea hu Alecsandru Voda, scrie Dlugos Leahii, ca 'Lail otravitu Petru Voda,
care le au statutu domnil Orel, st este de cresluth, ca nu la cetatea Alba au muritu A-
lecsandru Voda, ce in tera Lesesca, otravitu de Petru Voda; ca de made avea nadejde acolo
au nazuitu la nevoia sa Alecsandru Voda.
Petru Voda in cite -va rindun au ttimesu soh la craiul Lesescu, Cazimir, se-1 primesch
sub apararea sa, gturuindu'i ca va fi cu priinfa, craiet, ce, de odata nu '1-au primitu.
Era Kromer, cronicarul, in cartea XXV scrie, ca, au cetitii in Cracau, in camara cra-
tesca, ase0amentinule Moldovet, scrise cu slova serbesce, ca in anul de la zidirea lumit,
dupe cum num6ra biserica resaritulm, 6963, Petru Voda, Domnul Moldovet, au facuth purl-
mentu cramhu pre nevointa lut Ozdrovot, Voevodul Orel Rusesct, si a top boterit sfettuct,
in care se fagaduesce Petru Voda se dea agnitoru cramluz Lesescil, pre obiceiul vechiu a
Dommloru trecutt de mat intent de dinsul, la stile cratesci. Era maim sale Mariei lasa't
thrgul Stretul, cu ocolul lm, pana and va face crawl intre demo altu aseslamenth. Aice
se vede ca au fostu Petru Voda, M Alecsandru Voda, fecioru lui Blame Voda, pre carele
precum scrie Dlugosu, '1-au omoritu Petru Voda acesta ; si slice ca acestu Petru Voda au
fostu fecioru ha Ihasiu Voda, frate cu Alecsandru Voda, pre carele '1-au otravitu fra-
te- eu Petru Ca si pre dolma, Maria o face cronicarul mums list Petru Voda, si slice :
gi acestu Petru Voda, din sfatul bounloru set inteacelasm anu au trimisu solit set la Sul-

tanu Mehmet, imperatul Turcescu, de au legatu biru, pre anu 2000 galbem, respunslendu Le-
su, ca nu potu da agiutoru domniloru din Moldova, than invalurti cu ogtt asupra Prusiloru.
Intr'ac stu anu au muntu si Ioan Humad, vestatul chrnmitorti teret Unguent ; era la al
www.dacoromanica.ro
 151

cu Oste asupra luT Petru Vod5, Axon, si 'gi -au datu resboill la Moyne. O. no-,
rocul cel prostd a m Alecsandru Voda, nice aice nu-1 sluji se isbindesca; ea,
(Mudd resboid vitezesce de ambe pdrtile, all biruitd Petru Voda pre Alecsan-
dru Voda. Veclendil Alecsandru Vodd cd, all perdutil resboiul, au fugitll la ce-
tatea Alba, si acolo s'ad seversitti. Era Petru Vodd all domnitil doT ant.
De acestil resboill a lul Alecsandru Voda., cu a luT Petra Vodil Axon, cro-
nicarul eel Lesesctt nu scrie. Acestil Petru Vodit Axon all inceputd si au is-
voditil a da biro Xurcilord.

CAP. XII.
De domnia lui Stefan Voda cel Mare si eel Bud!, feciorul lui Bogdan Veda, qi
de multe §i minunate resbdie in domnia lui, ce au Mouth in anul 6965.
Dupe doi anT a domnieT luT Petru Voda Aron, redicatu-s'ad de la tera Mun-
teased, Stefan Voda, feciorul lul Bogdan Vodd,, cu multime de Oste Muntenesca,
si den Ord adunatil), gi all intratii aid' in Ord; i silinda spre scaunul SuceveT,
esitti inainte Petru Von, Aron, la sate la Ioldesci, pre Sirettl, la Tina, si
'0-au datil resboid in clioa de MIT-Mari, Aprilie 12, si au infrintil Stefan Voda
pre Petru Voda Aron. §i nu se ldsd Petru Voda cu atata, ci Tar Watt bulucitil
al doile rondil, la Orbicil, de s'ad lovitu cu Stefan Voda; si Tar all isbanditd
Stefan Voda, ca all prinsil pre Petru Voda Aron, si i-au thiatti capul, dupe ce
ail fostd Dorand doT anT,2) de 'si respldti mortea tdane-see, lui Bogdan VOA..
doele anti au muritu si Vladislavu, craiul Ungurescii, in vremea nuntil sale, in orasil in
Praga.
Erb, in anul 1453, Sultan Mehmet, imperatul Turcescu, au luatii Tarigradul, cu mare jale gi
grip, a tog crestinfitatea, 50 de Stile bfitendu-1; gi luarea lui mai multu 6 dial ea s'afi lu-
atti din viclesugul grecescii, anume Ghierluk, care au aretatfi locul pang unde era mai slabil
cetatea; era pre urnart nu'l lase. D-defi pre acel grecti gra pedepsit; c'au poruncitii Sultanil
Mehmet de '1-afi muncitfi pane, au muritfi. Perit-aii la porta cetateI silmperatul grecescfi, Pa-
leologu, in resbolli.
Sadahman, Hanul de preste Volga, fugindfi cu 9 feciori al sel, si cu o samil de
ispravnici mai de frunte ai sel, au nfizuitti la Litva, ca la, nisce prietem
mirzaci §i
al sei. Ce Wait amagitii ci '1-01 prinsit boleril Litvei, propuindil pre dmnsul se nu fie ve-
nitu pentru risipa Litvei; gi voindfi se fug& din Litva, '1-afi agiunsu Litvenii pre acel Hanii
dupe Kiev, si 'l -at prinsii, punendu-1 la inchisore in cetatea Romna, si acolo au fostti inchis
pang la m6rtea lui.
Sidor, Mitropolitul Kievului, care s'ati timplatu si la soborul de la Florenta, pre care
'1 Reuse cardinal Papa Evgenie de la Rom, strins-afi molt& slehte. Rusescit Qi 6ste, de
au mersil intr'agiutorfi imperatului Grecescii, la Tarigradti, un,de mare vitezie au are-
tatii. Ce, precum Wad scrisil mai susti, ca au remasii isbanda la Turd, luandu Tarigradul
cu mare cadere a crestinilorti, tote pentru pecate, de-lfi stapinescfi Turcil prinil in clioa de as-
tadi. N. C.
'). Dupe firea Moldovenilorfi, Bata la domnil noue. M. C.
2). Mitcar ca serif' unele letopisete Moldovenesd, ca au prinsu pre Petru Vodi Aron si '1-au
omoritti Stefan Voda, ci nu-I adeveratfi. Cronicarit eel Letesci intr'altu chipu scriu, ca all
scapatii Petra Voda in tera Lesesci, cum vom areta pre urma, uncle se va pomeni de res-
boiurlw Stefan Voda cu Matiasti, craiul Ungurescti, de ce pricina au statute.. M. C.

www.dacoromanica.ro
 152

Mind s'au string', tera Ia locul ce se chiama Direptate, si au redicata Dolma

pre Stefan Voda.

Stefan Von. au strInsu boiarii, si marl si mici, si alta curte marunta, impre-
und cu Teoctistit Mitropolitul, si cu multi calugeri, la direptate; si i -ait intre-
batit pre tote: este cu voia tutuloit se le fit Domnu? Atunce top cu unit glasit
au strigatil : In multi and de la Dumnedeti se domnesci ! Si cu voia tutulorit
'1-aii redicatu domnu, si '1-au ponitzuitil de Domnid Teoctistit Mitropolitul. Si
de acolo au luatu Stefan Voila schiptrul prei Moldovei, si au mersti la scau-
nul domnescit, la Suceva.
Decii Stefan Vodd, gittindu-se de mai man lucruri se fact', nu cerch se asede
tdra, ce de resbeie se gliti, ca au impartitti ostet sale steguri, si au push Hot-
nogi si Cilpitani, care tote cu norocit i-au venitu').

Mud au pradata Stefan Voda Ora Secuiesca.

Serie letopisetul Moldovenescit, eh fiindu Stefan Vodd omit resboinicti, si de

a pururea tragendu-1 inima spre versare de singe, nu se zabovi vreme multa,
dupe ce se aseda la domnid, ca in al cincile anu al domniei sale, in anul
6969, redicatu-s'ati Stefan Voditi cu tota puterea sa, si s'ait dusti la AIM de
au pradatti Ora Secuiesch. Nice at avutti tine se-i lest impotriva, ce dupe multi
prada ce ail fdcutu, s'ati intorsu cu pace inapol, fort de nici o sminteld.
Ce de acesta, poveste Cronicarul cel Littinescti nemicii nu scrie ; inct si alte
semne multe sunt care nu le insemnezt ; era letopisetul nostril, mdcar ca
scrie mai pre scurtit, luso le insenmeza pre tote.
Era in al sesele anti a domniei lui Stefan Voda, in anul 6970, Julie in 22,
au lovitu pre Stefan Voda cu o pusct intr'o glezna, Ia cetatea Chiliel2).
Era in al septele anu a domniei sale, in anul 6971, Julie in 5, si-au luatu
dolma pre Evdochia de la Chiev, sora lui Simeon Imperatu ; era,' cronicarul
eel Lesescu scrie ca, an fostu Evdochia fatt lui .-,iiiie,on Imperatu, 6rd nu sort.

Cum au luat Stefan Voda Chilia si cetatea Alba de la pagani.

In anul 6973, in Luna liu Genarie 23, adundndti Stefan Voda mitt Oste de
terit, vrendti se rescumpere cetatile care le luase pagtmii de la alp domm, po-
gorlt-aft cu tots puterea sa spre cetatea Chilies, si sosindti Mercun spre Jot
Ia media-mipte, au incongiuratu cetatea ; insa,, Jo' nu s'au apucatit de hartu, era
Vineri de dimineta au inceputu a batere cetatea, si asa tota dioa s'ati laratit pant
sera. Era Sambata se Inchinara eel din cetate, si au intratti Stefan Voda in ce-

'). Cunoscutu-s'au indata Stefan Voda, la inceputul domniei sale, ca va fi mai =lift ple-
catu spre resboie de catu ewe pace ; ca indata att data o%iloru sale stegun si Hotnogi si Ciipi-
tiLDI. - M. C.
2). Mai multu nu scrie altu letopisetu, ce au ispravitil Stefan Voda la Chilie. 211. C
www.dacoromanica.ro
 153

tatea Chiliei ; si acolo petrecendti trei Mile, veselindu-se si laudanda pre Dumne-
clea, imblanclia omens in cetate.
De acolo si la cetatea Alba all trasti, si multi 'Ayala facendu, all dobInditil
si cetatea Alba. Si asa amendoue cetatile cu mita versare de singe le do-
dobindi ; carele le -au intarita cu bucate si cu slujitori, all lasatu pre Xsaia si
pre Buhtea Parcalabi ca se le grijesca ; era Stefan Voda s'ati intersa la sca-
unul sea, la Suceva.
Era in al clecele anti a domniei sale, in anul 6974, Iulie 10, all inceputfi
Stefan Voda a zidire Monastirea Patna, intru lauda lui Dumnecleti si a Maicei
nostra Nascetorei de Dumneclea.

Resboiul lui Stefan Voda cu Mateiaqia, Cralul Ungurescii.

Mateiasiti, craiul Unguresti, bizuindu-se puterei sale si mestersugului sell, cu

care pre multi den vecinii sei i-ad surpata si i-ad supust, carele de multe on
resbOie facea cu Tura, si cu noroca izbandia, neavenda nice o pricina direpta
asupra lui Stefan Voda, ce numai ca se-1 puns, se fia subt ascultarea lul, ca
se-i fia cuventul depth* dud de multe on se lauda Mateiasiti craiu, ca, cute
rosVie face Stefan Voda, tote cu puterea lui le face, si de subt ascultarea 1w
face isbinda,', si vrenda de ce se laudare, ca se arate adeveratil, au tri-
mist' soli la Stefan Voda se i se Inchine. Era Stefan n'al primitti. Deci, veclendu
Mateiasia train volnicia lul Stefan Voda, ca nu o pote supune, au strirsti mita
Oste a sa ; si agiutorti luindil de la altiI, all purcesti, in anul 6975, si all esita
in Moldova, si clicea ca cu tale merge, se duck la scaunti in Moldova DomnU
pre Petru Voda. §i all esifti la Trotusa, Noemvrie 19; de acolo au mersa. la
Roman, Noemvrie 29, si acolo s'ati odihnita pima a septe cli, pradanda si je-
cuindd. Era a opta A Decemvrie in 7, all aprinsii tergul Romanul, si au purcesa
spre Suceva, se apuce scaunul. §i mal apoi, socoti se nu remina, vre-una unghiti
nepipaitti de dinsul, all lasatti calea despre Suceva, unde '1 astepta Stefan Vo-
da, si at luatti spre Bae, unde au sositu Luni, Decemvrie 14 ; si acolo la Bae,
cum nu vrea avea nici o grip, de nici o parte, fsi lasa Ostea fora nici o paza la
beuturi si la jacuri. De care lucru avendu Stefan Voda scire, si princlenda.
lhnba, Marti, Decemvrie 15, au aprinsu tergul asupra lora, CAM ei erati fora,
de nice o grija ; si fiindu ei bets, 1-ail lovitti Stefan Voda cu Ostea tocmita, in
reversatul zorilora, de all facutti multi mOrte si perire in Unguri ; ca ei, ne-
fiinda tocmiti de resboiti, nemica, de arme nu s'aa apucata, ce de fuga. Nice
urma se ia, cavil scapa, ca fiindti nopte de nu sciati incotro voru face, in tote
partile retaceati. Deci, fi vena teranii in zavoie, si prin munti, unde vre-o 12
mil peritt s'ati aflatti. Mai apoi, si singura craiul, ranitti de segeta forte reit,
abia all haladuita prin potici, de all esitti la Ardel. Asa norocesce Dilea pre
cei mandri si falnici, pentru se arate lucrurile ominesci, citti sunt de fragede,
si neadeverate; ca Dumneclea nu in multi, ce in putini arata, pute ea sa,, ca neme
www.dacoromanica.ro
 154

se nu se nadajduesca in puterea sa, ce intru Dumnecleu se-I hia nadejdea, nice for6,
tale resboie se faca, c`j. D-cleft celorti rnandri se pune impotriva').
Pre acea vreme, avendii Stefan Voda prietenie cu Legit, au trimisu din do-
banda sa §i craiului Le§escii, prin solii set.
Era Mateia§iii, craiul Ungurescii, data au scapatii, de isnovd gatise oste, ca se
vina asupra lui Stefan Voda; ci venindu-i alte greutati despre tera Ce§esca,
s'au intorsii la Ce§i cu ostea sa. Atunci §i Craiul Le§escu, intelegendu ca va
se mergA Mateia§lu Craiul asupra lui Stefan Voda, aft trimesu soil ca -I va da agiu-
torfi, de -i va trebui impotriva lui Mate MO Craiu; §i i-aru fi datu, de nu

1). Pricma ostirei lui Matiasu cram asupra lei Stefan Voda, o aerie pre largu Mihovie, is-
toncul Lesescii, la cart. XXVI. Dupe ce all biruiutu Stefan Voda pre Petru Voda Aron, era
atunce in resboifi cu Petru Voda i unu Berindel, ce tragea nadejde §Si acela de domino.
Ord ; an nazuitii amendoi cu Petru Von, in tera Lesesca la Cazimir craiul Legescu, rugandu- e de
agiutorti se le dea impotriva lui Stefan Voda. Ci craiul Lesescu, avendil de mai anteiu pretesugu
legatii cu Stefan Voda, nu le-au deli nice o nadejde. Deci Aron Petru Voda cu Berindel
vedendu-se caduti giosii de agiutorul Lesiloru, sciindu pre Matiesu craiul Ungurescu nepnatenu
lni Stefan Voda, pentru prada ce facuse Stefan Voda in tera Secuesca, au trecutu in tera
Unguresca la Matiasu craiu, rugandu-se de agiutoru, yai indemnanclq si pre ingurii crawl a u-
pra lui Stefan Voda. Era Mateiu craiul, si pentru pricinele ce avea de mai-nainte a upra
lui Stefan Voda, si flindu sumetti pentru cate-va resbele cu norocu, ce an avutu i cu Tiu-
ch ii en alai megies1 ai set, gi ra'vnindu se traga gi tera sub stapama sa ; ca de multe on
se lauda cu isbandele ce face Stefan Voda, ca cu puterea hu Matiasu cram le face, si facea pre
Stefan Voda ca este ispravnicii, pug! de dinsul, socoti se nu lase vreme ca aeeea, avendu
domni gata, pe Petru Voda Aron si pe Berendel, insit mai alesu pe Petru Voda. Si in-
data, stringendu ca 40 mh de Ungun, gi alta adunatura, au purcesu singuru Matiasu craiu, gi
au venitu preste munti asupra lei Stefan Voda. Deodata au trimisu oh se se inchi-
ne ; gi au esitu cu ostile Matiasii craiu, pre Oituzu, si au venitu drepta la, Roman, gi
all sedutu 6 dile de s'au odihnitti , gi purcegendu, all aprinsil tergul Romanul in urma
lui, de all arse; gi au mersu dreptil spre Suceva, ardendu si pradandu Era tefan Voda
neprimindil solia lui Matiasii craiu, sta gata cu ostea sa, de-lu astepta sa-i dea resboni. Avea
Stefan Voda, agiutoru §i de la Cazimir, crawl Lesescu ; 'ma, se timpme Stefan Voda pe
Matiasti cram la locil large nu cuteza, ce'l astepta se-1 peta lovi mai la strimtore. Era Matta u
craiu, nevrindii se lase mci unit unghiii in tent', necalcatU de omenn set, gi nepradatu, s'au
abatutii spre Moldova, si all sositu la argil la Bae, Decemvre 14. §i acolo cum nu vre avea
nice o grija, de Stefan Voda, asa all lasatu &tea fail de nice o paza, la beutun si in prada.
Era Stefan Voda, intelegendu den hmbi, ca We' abatutu Ungurn spre Bae, socoti se-1 lovesca
acolo la locti strimai ; gi indata all purcesu din Suceva, sera, cu tota &tea sa, pede trime
gi calarime , s' aflandu pre Unguri adornnti fara de grija, gi ametiti de betie, neptea, cand
tote se vedu mai strasnice si mai grosnice, aprms-au tergul asupra Unguriloru. Intrat-au o te-
nh lm Stefan Voda in Ungurii 1w Matiasu craiu, atata ChM nu avura de ce se mai apuca Ungu-
ni, fora cat"' eine incotro putea asa pleca de fuga, noptea, s6 scape cu Ole de spanna fo-
cului si de mine. §1 nime nu se mai intorcea; §Si prin muuti, pre potice, le tineau cab& te-
rardi, tnmisi de acea treba gata ; it taiau cu °Use, §Si cu fustun, gi cu top6re pre cast t t t m-
1)0050. Era singuru Matiasu cram cu cast s'au afLatu Maga dmsul, atunce ranitu cu tree rane,
cum scrie Kromer, lasandu teta tabera, au scapatu pre to munti. Pent-au pre loc 10 mn de
Ungar' ; pent-au si Bermdel ce tragea nadejde de domme, 'ra Petru Voda At n au capat
in tera Lesesca. Asa s'au timplatu laudei lm Matiesu cram, dup cum a to rt ra
Domnul, celorti mindiri le sta smpotrtva. M. qi N. C.
www.dacoromanica.ro
 155

s'are fi para itu de acel gandu Mateiasu craiul). Pe acea vreme, in 25 a lul
Noemvrie, s'au sevirsitu Evdochia, Domna lui Stefan Voila.

Despre pradarea Mei lora.

Scrie letopisetul Moldovenescu, ca inteacelasti anti, dupe resboiul lul Stefan

Voda ce ail avutu h Bae cu Mateiasil craiul, sail redicatft Stefan Voda cu tota pu-
terea sa, voindu se-sI rescumpere strimbatatea ce '1 facuse Unguril, cu Mateiasa
craiu, cand venise la Baea, s'au dusit la Ardel, si multA prada i robie au facutil
in Ora Secuesca, neavendu tine 'I sta ImpotrivA, gi cu pace s'au intorsu Ina-
po1 fora nice o smintelti. Pentru acesta poveste, ce spune ca, au prklatil Stefan
Voila, Ora SecuIesca, cronicarul cel Lesescil nemicA nu scrie.')

Cand s'au Impacatil Stefan MA cu Matefa0 craiul Ungurescii.

Nu peste mita vreme, an Incetatil vrajba intre craiul ungurescil i intre Ste-
fan Voda ; ca veclendu ei ca vrajmasul for si a tota crestinatatea, Turcul, le sta
In spate, si asupra volaiciei tutuloril Intinde mrejile stile ca se-i cuprin4, si are-
tandu-se prietenu cu multe cuvinte inselatore, gi catra unul ;?i catre altul, ca se-i
zadaresca si se afle capu de price, se Incepa zarva, socotindil ca Intre acele ames-
tecitun i se voru inchina lul, pentru se le dea agiutorti, si mai apoi 11 va ple-
cl sub pupil seu. Ci veclendu aceste inselacium, Mateiasii craiu gi en Stefan Voila
s'au Impacatu, gi s'aii aseclatil ; si Inca, dupe pacea aseclath' si legAturI tars ce

I) Era Stefan Voda, dupa isbanda 1i biruinta asupra Unguriloru, indata trimise soh" sei cu
damn din dobinda sa la Cazimir, craiul Lecescu ; st-1 aflara in Litva, in orasa in Vilna, scan'
liu Stefan Voda, multamindu cramlui de agmtorit, poftmdu sa inamte se nu-i lipseca agiutorul.
Era Bonfin, istoricul Ungurecu, nice cum nu priimesce aceasta isbanda a lui Stefan Voda;
ce el lauda in partea hu Matiasu, crawl Ungurescu, voindu se acopere ocara Unguriloru; era
ce scriea mincium scrie. Istvanfie, biruinta 1w Stefan Voda o scrie dephnu asupra lui Ma-
tiasu ciaml, precum s'au pomenitu mai susu.
Era Matiasu clam, daca au scapatu de odata in Ardel, au datu vina boieriloru sei gi Ar-
deleniloru, cum se se fie agiunsu cu Stefan Voda , §i le-au luatu 400,000 galbini de guru
Matiasu cram se mai gat' de este; ce neschndu-se inca adeveratu, au trimisu craiul Le-
sescu in Stefan Voda, cum ii va da agiutoru asupra lm Matiw?u craiu. Insa, acea gatire
pe urma Matiasu cram au facut-o asupra Cehiloru, ce le slicu Bohemi.
Insa, intern ce era se se pornesca Matiasu craiu asupra Cehiloru, au trimisu soh in Ca-
emir, craiul Lecescu, legandu intern pace, Matiasu, crawl Ungurescu, cu Friderich imperatul
Nemtescu, tragendu in partea sa acea domme a Bohemiei, avendu Cam= craiul Lecescu despre
emintia sa treba in acea Cnezie a Bohemiei Ce n'au primitu Cazimir crawl Lecescu, pofta lm
Matiar, craiul Ungur scu; ce darumdu bine pre soli lui Matiasu s'au intorsu mapoi. N.0
) Bine au clisu unu poeticu : cancl nebunesca Imperatii, piere norodul Asa si tera Secures-
ca, ttta prada ci risipa ce 't a,11 f tutu Stefan Voda, pentru vrajba cu Matiasu cram! N. C
www.dacoromanica.ro
 156

facura amendot, au dtruiti MateiaVi cr tiul pre ..tefan Voda cu doe cetati mail
ht Ardealii, anume Balta .,,,i Ciceu1.9.

Pentru nisce TAtari ce ail intratti in lore.

Venit-ati multime de Este Thlitresch, i ail intrath in Ora se prade, in anal
6978. Era Stefan Vodh, princlend de veste, le-ail e§itd inainte la o durnbrava,
ce se chiamh la Lipinti, aprOpe de Nistru; §i s'ati lovitti cu &tea sa, Augustii
20; §i dAndu resboitl vitezesce, i-ail risipitti, §i multh morte §i perire au Meath
intrin§il, §i pre multi i-ail prinsh vii, §i le luh toth pleanul ; de care lucru cunos-
clndti Stefan Vodh, eh agiutorul nu de aiurea i-a4 fostil, ci numai de la Dumne-
cleil Ei de la pre curata Maica Sfintiei Sale, ,i cu mare lawn, §i isbandti s'au
intorsil inapoI la scaunul seu, la Suceva2).

'). Pra dupe ce au legat pace Matiasu craiul cu Stefan Voda, trimis-au si Cazimir crawl Le-
soscu soli la Stefan Voda, anume pre Dobieslav Bisovski, Castelanul Belziei, si pre Stanislav Te-
censki, feciorul lul loan Castelanul de Cracau, mat intarind prietesugul Cramlui cu Stefan Voila; si
adaogand si acesta, ca se nu ostesca asupra nimenui, Stefan Voda, Era,' scirea crandui Lesescu;
aluderea, si craml, lid pre unu neprietenu a lid Stefan Voda, se nu-1 prumesca sub apara-
rea sa. i porniudu-si soul la Stefan Vod5., in luna lui Julie, era insusi s'au intorsfi la
Vislica.
Era, in al doilo anu, dupe ce au aledatii intro dinsii, veninde craiul in Liov, astepta
N enirea lui Stefan Voda la dinsul, pentru se faca singuru intaritura si legaturi de pace. Ce
alt respunsu Stefan Voda soliloru craiesci, ca aeon data nu 'Ate se merga, la craiul, pentru
multe valurt ce avea despre Turci si despre Ungun Pete fi ca avea si prepusu despre o
barna de svetnici, ca mergendu la craiul Lesescu, se nu-1 opresca. (La emeni man, si prepus-
sun mat mart). Eta inaintea soliloru craesci, Stefan Voda an facutu giuritmentu cramlui, ade-
verindu-se pre alt-data, on in Camenica, on la Colomea, on la Sniatin, va veni insusi cu
sine la cram], numai scire se alba de venirea craiulm, cu doe luni mat nainte. Pro atunce
au nimeritu soli si de in Hanul Tatarescu, Mengli Geret, in craiul Lesescu. N. C.
a). Scrie Stricos seine cronicarul, ca intr'acel resbom an caclutil in robie la Stefan Voda
unu fecionA al Hanului, si se fie titmisu Hanul de preste Volga soli la Stefan Voda se-i slo-
beda feciorul din robie. Ce, Stefan Voda, veclendu soha Hanului, cu semetie trimisa la dinsul,
alt poruncitu de au omoritu pre feciorul Hanului, inaintea sobloru acelora ; apoi au poruncitu
de au inepatu pre solit aceia ; numai pre unul au lasatu, en nasul si cu urechile taiete, se
merga se spunk Hanului ce nu veclutu (i,e acestea Dlugosu, si Kromer, si Mihovie scriu).
Pre acea vreme Tatani de preste apa Volgai, cu Hanul see Maniac, trecendu Niprul, in-
paryndu-se in doue pant, au lovitu nun la Lava, allu la Podolia, carii in Litva si in Po-
dolia, la Volin, teta acea margine pie langa Camenita, pre langa Jitomir, Ruzmir, Vladimir,
au pradatu, si au robit t 10 mu de einem Ca Litvenii, fiindu strinsi pulini, n'au cutezatu se--
lovesca pre Tatars. Precum scne Ki omer, au fostu dat scire mat 'nainte hu Cazimir craiulni Le-
s scu, Mengli Gerei, Hanul Cromulm, avendu pnetesugu acel Han cu craiule Lesescu. Era mai
inlauntru n'au pututu strica aces Tatars, cri, era strinqa este& Lesesca si Rusesca, In Trembole,
cu Israil Tat osla ski , starostele Liov slur, si cu Pavel Iaqinski, starostele Belzului si a Hel-
m ilui. M. C
www.dacoromanica.ro
 157

Pentru sfintirea monastirei PutneT.

Nat s'aq intorsil Stefan Voda de la acel resboi5 cu isbAnda ce aq facutt,

de ail britutil pre aces Mari, spre laud' aceea all multamitti lui Dumne11e5, si all
sfintitd monastirea Putna, cares, era zidita de dinsul, Septemvrie in trii, spre lauda
prea curate' feciorei Marie', Maicei Domnului nostru Isus Christos; la care sfin-
tenie Inuit& adunare -de calugari all fonts, si singur5. Teoctistii Mitropolitul,
Tarasie Episcopul, impreuna cu Iosif Archimandritul tii Egumenul Putnei, Dieu
ca all fostil la liturgie Archiepiscopl, preog si diaconl, 64, la Jertfelnica.

Pentru zavistia ce au intrath intre Stefan Voda si intre Radul Voda, Domnul
Muntenescii, qi pentru arderea BraileT, in anul 6978.

Intr'acele vremi, all intrat5 zavistie intre Stefan Voda, oi intre Radul Vodli,
Domnul Muntenescii. Pre obiceiul fire' ominesci, de ce are, de ce poftesce se
aiba mai multi', nu sosia lul Stefan Voda a le sale se le tins, si so le spri-
jinesca, ci, de lacomie, cele ce nu erati a lul, inca vra se le cuprincle1). Strins'au
Ora i slujitorii sei, si au intratu in Ora Muntenesca, de all pradat5 marginea,
Fevruarie in 27, si all arsti Braila, Marti, in septemana alba.

De taierea capetelort1 a nice boerT.

In anul 6979, Genarie 16, all taiatti Stefan Voda, pre Negrila Paharnicul,
,i pre Alecsa Stolnicul, si pre Isaia Vornicul, in tergul Vasluiulul.

Resboiul dela Sod, cand eau batutii Stefan Voda cu Radul Voda.

Radul Vodd, Domnul Muntenesdi, veclendit atata pradA in tera sa, ce -' facuse
Stefan Voda, n'ati vruta se lase se nu-si cerce strimbatatea sa. Ci adese se
temple, cela ce va sesi intorcO bataia, de doe on it bat5 ; ca, stringendu os-
'). Zavistia, muma tutulorfi reutatilorfi in lumea aceasta este, precum ni aice vedemft intre
Radul Voda, Domnul Munteneseu, i intre Stefan Voda, in anil de la Christos 1470. Dupe o-
biceiul nostru omeneseit, d cu cats ar avea nescine mai multi, cu atitu zavistnesce la a-
verea altuia, cum n'ar avea ; asa Stefan Voda, agiungea al seii, ce zavistuia Radului Voda.
Scrie cronicarul Lesescit, ce, pe vremea ce scia Stefan Von ca se apropiese vremea se mar-
g& singurd la craiul Lesescil, precum se- fagaduise, se pogorise craiul cu 3 mil de Omeni
spre sera Rusesci, se astepte- venirea lui Stefan Veda. Ce taro* prices ca Radul Voda im-
peded, pre Stefan VodO, de nu putu merge insusi la craiul Lesescfi; era, soil au trimisu
Stefan Voda, en call iscalite si cu pecetea sa, in care se adeveria cum la anul viitorfi, in
luna lui Maid, va merge la craiul. Simtise craiul 'Alps& de gatirea mai Stefan Voda asupra
Radului Voda, si in mare grill era craiul, ca se nu ajungfi Radul Vocle, la agiutorul Turci-
si se nu fie apoi risipa Orel Moldovei. Ere de venirea lui Stefan Vodi intelegendu
craiul, s'afi asedatil in sese luni, dupe ce se va da scire MI Stefan Voda, de la craitil, se
merge Stefan Vodit la craiul ; re atunce se intorse era in! la Curcin. N. C.

www.dacoromanica.ro
 158

tea sa, si vecinesch, all venitti asupra lul Stefan Voda; era el, ca unit leu gata spre
venatu, de sirgti s'ati pornitti, si la Soci le-ail e itu inainte si dAnd resboitvi-
tezesce, Martie in 7, veleta 6979, numal putinti de vitezia Moldovenilora cari
era. gata, as se moil, all se isbandesch, de eau de mestersiugul lul Stefan
Von., Radul Voda au perdutA resboiu1 cu multi paguba de al sei ; ch, pre toil
i-au taiatti, si tote stegurile Radulul Voda le-ail luatti, si pre multi i-ati prinsfi
vii, si pre top i-au Watt'. Numal ce au lasatti vii pre dol boierl de cel marl, pre
Stan Logofetul §i Mircea Comisul.

De unil cutremurii.

intr'acestasl anti, Augusta 29, s'ail facutil unit cutremuru mare preste tote
sera, in. vremea ce sal seclutti Domnul la mast de princlti 9. Sera, in anul 6980,
Septemvrie in 14, adus'ati Stefan Von, pre Maria din Magopti, de o au luatu sie
Domna.

Al doilea resbOiii al lui Stefan Voda cu Radul Voda, la lsvorul Apef. Anul 6981.

Stefan Voda, avendti inima aprinsa spre lucrurl vitezesci, fi parea ch unit
anti ce nail avutti treba de resboie, ca are multi paguba, socotindti ca §i ini-
mile voinicilorti, in resboiti traindti, se ascutti, §i truda §1 ostenela cu care se
deprinsese &tea, e a doa vitezie. Strins'aal de isnova este, si all luatti pre Basa-
rabti Laiottl, ca se-1 duct in Ora Muntenesca se-1 pune Domnd.
Ean socotesce, ca sub unit copaciti bunti catl, se mistuesci; sae cAta laud&
i§I adaoge nu numal purtatorul, ci i tera, dud nazuiati la densul si la tent si
Domnil. cel streini, se -i duct la Domnie ; i cu ajutorul lul erati cu nadejde ca
vord isbandi
i intrhaid Stefan Voda in tera Muntenesca, se gati se dee resboid Radului
Voda. Deci, veclenda Radu Voda ca nu-i va putea sta impotrivh, au datil dosu
cu ostea sa, i s'ati dusu la scaunul sea la Dimbovita.
Aid se socotimil. Letopisetul cel latinescu spune, ca dad all veclut Radul Voda
ca nu va putea sta impotriva lul Stefan VodA, au fugit la cetate. Ira Letopisetul
nostru scrie, c& dad all sositti Stefan Voda la margine, Noemvrie in 8, ail impartit
stegurile Wit' sale pre Milcovii, §i deaicil s'ati impreunatti cu Radul Vodh, Noem-

'). Micar ca fireScii lucru -este acesta, cutremurul cttud se timplk, era, potti s5 clicu, di
semne gi arktare cutremurul vremilorti viitore este. Precum gi atunce an insemnatti mare
v5rsare de singe, qi giugul paganilorti in biota', Moldova, qi in alte paid crestinesd, pane as11;
precum vomit scrie la rondul sett
In Emil de la Christ. 1473, Matiash, craiul Ungurescii, all trimisil 16 mil de oste, en Toms
Tarcet, de all pr5,datil pre sub munte, in Ora Lesesca.
Asijderea Sultan Mehmet, Imperatul Turcescti, an pradatti Ora Bosniei, qi bitttndil cetatea
Iii a, cu multi rusine Watt intotsti, litshndu tunurile inecate in ap5. 4
X. C.

www.dacoromanica.ro
 159

vrie in 189, Jol, la locul ce se dice Cursul Aped, si dandti resboit vitezesce, de
ambe-partile, s'ati bittutd acolo pAna In sera, asijderea i Vineri pi SAmbata pane in
sera. Era neptea, spre Dumineca, at lasatu Radul Voda tote a le sale in tabera,
si at fugitt cu tea ostea la scaunul set, la Dinabovitb,. Era Stefan Voda s'at por-
nitu dupe dinsul cu tote Ostea, pi inteacesta-s1 lima, in 23, au incongluratti
cetatea Dambovita ; gi intr'aceea nopte all fugitu Radul Voda din cetate, lasan-
du-s1 pre Minna sa Maria si pre filca sa Volchita, pi totti ce au avutu, si s'ati
dust la Turd. Era Stefan Voda, in 24 a acestei luni, au dobanditt cetatea Dim-
bovita, pi au intratti intr'insa, si ati Watt" pre Domna Radulul Voda; si pre fiica-sa
Voichita o au Matt sie DomnA, gi Vita averea lul, i vistieriele lui, i hainele
lul tale scumpe, si tote stegurile 1u1; gi acolo s'ati veselitti trel clil e, si de acil
s'at intorst la $uceva, andii laude lul Duranecle. Era preu Basarabil Laiotii, 1-au
Watt Domnil in tera Muntenesca, i at domnitt o luna. Era Radul Voda au
nazuitil la Turd, ca se-s1 scota, agiutoril de la Imperatul Turcesct, i se-s1
rescumpere domnia cu puterea lord.
Era Stefan Voda, dace ati sositt la scaunul 00, la Suceva, au trimisil la cra-
iul Lesescti soil , dandu-I veste de resboiu cu norocil, ce au facutii Impotriva
Radulul Voda , falindu-se ca i cetatea gi scaunul Dimbovita cu tab averea
i -aft luatd, d'impreuna cu DOmna si fiica-sa; i at trimist 1i lul crait din do-
binda sa, nu pentru c5, (lora au fosttt datorti se-1 trimita, cum clicu unil ca au
fostt supusil Lesilorti, ci pentru se-111 alba prietent la nevoie si la treba ca aceea,
de '1 va veni asupra-1, cum s'ati ysi timplatti, ca atuncesI i-au venitt veste cum
Radul Von, au intratti in Ora Muntenesca cu este Turcesca; i aceias1 ati tri-
mist altI soil la craiul, de ati poftitii agIutoril Impotriva Radulul Vodh'2).

Resboiul Radulul Voda cu Mardi, Voda.

Radul soda, dad, ail luatt agiutort de la Turd, ail intratti In tera Romaneset
cu 15 mil de Turd, ftira alti leficil ce-I adunase, i au dolt resboiii lul Bash-

1). De acesta de pre urme socotinta este $i Neculal CoStin, carele incepe povestirea aces -
tul resboiii cu aceste cuvinte: uStefan Voda, fiindit aprinsd pururea spre lucruri he vitezie,
strinsu-sT-au 6stea Qi ail Instil' cu sine pre Basarabii, se-i duce se-1 punk' Dome' Ord Munte-
nese!. Inimele marl, marl' lucruri rivnescii, de multe orl a face si a se REti peste hotarele sale.
Stefan Voda, glitindu-se he resboid asupra itadului Voda, cu este, Noemvrie in 8, all sositil
In margine, yi ati impartitii t6te stegurile 6stesi sale pre Milcov. Era, in 18 Noemvrie, GrIo1,
s'atit lovitti cu Radul Voda, etc... §i de aid urmezft pre Urechi.
2). Dupe isbaada Oa, Stefan Vode., aft tramisfi solil sei la Cazimir, craiul Lesescu, ficendu21
Hire de isb6,nda asupra Radulul Voda, trimicendu-r si 28 steguri, luate de la Radul Voda.
Era. ince, abia solii a Jul Stefan Voda afldndu -se nepurcesi de in craiul, eta si a111 soli so-
sesdi de in Stefan Voda, in Cazimir craiul, cersindil aglutoril Stefan Vode, impotriva Radu-
lul Voda, ficondu-i seire cum Radul Voda, ludndu aglutorii de in Turd, all intratii in tare
de prada eu food si cu sabie. Pornit-au indate Cazimir, craiul tesescii, pre Dobieslav Cas-
telanul si pre Egidel Sohodolschi, la Radul Voda, pentru se-I impace an Stefan Voda. Era
lui Mihaiu Bucianschi, staroste, 1I-ad poruncitil de sirgil se pornesci sleahta din Podolia in-
teagiutorii lul Stefan Voda.. N. C.
www.dacoromanica.ro
 160

rabu Vodd, Gcioi, In 23 Decemvrie'), si '1-la resbitti cu tOtit &tea luT ; carele, ye-
Ondu-se impresuratu de top vrajsmasii sei, au ntizuitu iarasi la Moldova, la stdpl-
nul sett, Stefan Voda.
Atunce Turcil s'all pornitti pe urma lui Basarab Vodd, si a"i venitti 1)60
la Berladu, si an statute ca unA zidil, VinerT, Decembrie 24, si asa ail sloboclitti
navrapil sei2), de au pradatu tota tera; si de ach s'ati intorsii prin Ora Mtn-
tenescd.
Era', craiul Lesescti ati trimisti pre Dombetki, Castelanul de Belz, si pre
Sohodolski, ca se-I pota impa'ca, macar pand Ia o vreme, pang, intealtii anti, si
't-au invetatu craiul, de are trebuintd de Oste de grabd, se redice Bucetchi
Wit Podolia, so merga inteagnitorti WI Stefan Vodii.

CAnd au luatil Stefan Voda cetatea Telejnei, si and s'aii batutii cu

Ungurii, cu Tepelusii Voda, mai apol si cu Basarab Voda.
In anul 6982, Octomvrie ttnteiti, art lultti Stefan Vodd cetatea Telejnei, si
au tram capetele Ptircalabilorti, si pre nmierile lord le-ati robitti, si multi ti-
gani ati luatu, si cetatea au ars'o.
Inteacestasi luna, in 5 (tile, au fostti resboiti in Ora /VIuntene'scii en Ungurii,
si cu Tepelusti. Vodd, si cu agiutoru de la Dumnecleti, ati isbanditu Stefan WA
si ati batutu pe rnguri si pe TepeltiO cu resboiti.
Inteaceeasi hind, in 20, a resbitti si pe BAsitrab3).

De vestita isbanda a Id Stefan Voda, cu Turcii, Ia podul Inaltu, Ia Vasluiii.

In anul 6983, Sultan Mehmet, Imperatul Turcescti, intearmandii oste, 120,000,
de onieni, si oste Tatarescd, si Muntenesca, se merga cu Radul Voda, ati tri-
misu asupra lui Stefan Von,. tea, Stefan Voda, avendii oste gata 40,000, si
Lesil ce-I venise inteagiutoru cu Bucetki 2,000, dela Cazimitt Craiul, si Un-
gui ii, ce'l dobendise de lq. Matiasti, craiul Ungurescit 5,000, le-ad esitti inainte, din
susti de Vasluiu, la Podul inaltll. Pre cud i-ail biruitti Stefan Voda, nu asa
cu vitezia, cum cu mestersugul; ca 'Antal a fostti invetatu de ati fost parjolit ierba
preste tote locul, de au slabitti cail Turcilorti cel gingasi, si apoi, agiutandu
si puterea cea Dumnecleesca, cum se vra tocmi voia Jul Dunmecleti cu a 6me-
niloru, asa i-ati cuprinsu pe Zurcl o nevi.* eatti nu se vedeau unul cu altul.
i Stefan Voda tocmise putineI omeni despre lunca B(rladului, ca se-1 amd-
giesca cu buciune si cu teambite, dandu semnu de resboiu. Atunce 6stea Tu -
cosea, intorcendu-se la glasul buciunelorti, si impedecandu-I si apa, si lunca,
si acoperindu-i si negura, taiati si sfiirimati lunca se treed la glasul buciune-
loru. Era din dosu 1-au lovita Stefan Voda cu oste tocmitd, in 10 vile a lui
'). In anul de la Christos. 1473. N. C.
2). Ceambultu Ile. N. C.
'). N. ( °stilt nu pnmenesee nintic de resboittl acesta al lei Stefan 1 oda en Basaraln, -Red.

www.dacoromanica.ro
 1f1

Ctenarie, uncle nice, era loch cle h ist tocmire ostea; nice de a se indereptare;
ci asa ei in desine taindu-se multi all peritil; Si multi prinserh, vii pedestri-
me ; ci si pre aceia pre top i-ati Mate, uncle pe urmh movile de eel mortl
at strinse, si multi Pasi i Sang6ti.. au perith; si pe feciorul lui Isan Pap,
dupe ce '1 -aft prinsii vie., 'I-aft sloboditn, 1i puscele le-ail dobanditil, gi steguri
mai multe de una suta au luattl.')
Ditch 1-ali batutil pe Turd, an luatti in glosit de la Poclul inaltil pin ph-
dure, si au esitti uncle purcede apa Smilel, in tinutul Tutovei; acolo in legea
lore. all date lauds lui Dumnecleti, ca Wait Teclutil esiti la lume.
Era Stefan Vodh, pornitu-s'ail dupe densiI cu Moldovenii sel, i acei 2,000 de
Lesi, si an gonith pe Turd pang I-aft trecutil Siretul la Iona'sesci, uncle se chiama
vadul Turciloril i pans astacli. i acolo deasupra Siretului, la movila cea mare a
Tecuciului, au odihnitli trel chle. i 1-ail venitft veste de la Starostii de Craciuna,
ce -i clich acmu Patna, ca Radul Voda vine cu csti asupra lui Stefan Von.,
fart' veste. Si intristandu-se Stefan Voda, cu clue avea cu al sel, ail rapeclitii.
la Osteni de-I stringea de sirgil. Atunce au sosite. i Sendrea Hatmanul, cum-
natul lui Stefan Vodh, cu o mina de osti ce all fostii remasii Inapol; si in-
dath si Costea Paharnicul cu alte osti, ce gonise pre Turd de-I trecuse Sire-
tul, au sosite. i avende. bucurie Stefan Vodh de ai sel, cum se aflarh top pre-
glue" elii, is loch de nevole si de grija, indata au repeclitti pre Sendrea Hat-
manul inaintea Wit Muntenesci, cu putintei slujitorl, ca -in chiph de straja.

'). In anul 6983, jar de la Hristos. 1475, Sultan Mehmet, Imperatul 1'u/teach', nevrendit se
lase pre Radul Voda, fiindil supusti imperatiel Turcesci, Int? at6,te pagube ce-i Meuse de
multe on Stefan Voda, gatindfi o suit si doue-sleci de mil este Turcesca cu Tataril, Genarie
in 10, 'I-ati pornitti cu Radul Voda asupra lui Stefan Voda, vrendti se supule sit pre Stefan
Voda, nu at' -1 era mill do Radul Voda. Era Stefan Voda, luandu i,giutorit 2000 este calareti
Lesi, si avende si &tea sa, 40 de mil, si mai avea 5000 Secui, cu acesta, osto Stefan Veda,
nu, ass, ca va putea sta, fatisi improtiva atata multime de Turd §i Munteni, cu Radul Voila
ce cu mestersugti alt socotitii se incept' cum anti putea. Ca anteiti all trimesit de au pirjolitti
erba preste 'tau locul in calea Turcilorti, de le -ail slabitii tail. Era dupe ce au intratti Tur-
cii in locuri strimte, de asupra Bacovatului, la apa Barladului, acolo ail data resbohl Tur-
cilorfi, supuindil o same, de Este in hind, de uncle au inceputit semne de resboiti, in trim-
bite, in buciume si in dobe. i intorcendu-se Turcii _asupra glasului bnciumelorit §i altoril
semne de resboiii, ca §i negura nu lam pre Turd se pricepi de unde le cauta a da resboiti
lul Stefan Voda, atunce Stefan Voda au lovitti pre Turd din dose; ci de multimea Turci-
lorti se ametise ostenil lui Stefan Voda, biruitori vetlendu-se, of singurti Stefan Von inbar-
batandu-1 pre ai sei, on agiutorul lui D-cleit remasera biruiti Turcii, chili el in desine s'ati
fostfi Wade.
Scrie Than Stricovskie, cart. 20, zac. 3, la o suta de mil de trupurl se fie catlutit in
tr'acel resboiti, precum dice Stricovschi, ca au veclutti cu ochii set' grameclile de 6se, unde
alt fostit acelft resboiti, la acelfi loco, viinc14 elti din tera Turcescri, in anul de la Hristos
1575; si 'end Qi trei crud de petra, puse in semnele acei vestite biruinti a lul Stefan Voda.
Psrit-aft multi Pali intr'acelti resboiti, aleal, si mai multe de o suta de steguri. Pre chli '1-aa
prinsit vii, '1-ati intepatfi. .r re pe patru robi Turd, mai aleci, 6meni de frunte, si 86 de steguri
ai o parte de dobanda au trimesti Craiului Lesescil in Litva, multamindu-ide agiutorti. Scrie
cronica Lesesca : patru Pe,gi alesi an caslutd inteacestti resboit. Aretatu-s-au Stefan Von,
dupe aceld resboifi, plecatti cu biruinta ; de la singurfi Neil au numerate ca este isbanda.
Patru Oile nici o mkncare n'att mancatil, fort numai pane cu apt. N. C.
LEATOPISETELE TOM. 1. 11
www.dacoromanica.ro
 162

dandu de o tea Radului Voda, fura biruiti de Munteni; ;?i acolo au peritu si
endrea Hatmanul, mai gio u de Reninicu , unde multu s'au pomenitu Movila
§endrii ; si '1-au dusu de '1 -au Ingropatu in biserica din Dolhesci, linga tata-seu.
Inplegendu Stefan Voda, ca adeveratit Radul Voda cu ostea sa h vine asu-
pra, Genarie in 13 Ode, an trecutu Siretul, si mai susu de Ronmial si-au data
resboiu vitezesce, si de ambe partile multi versare de singe s'au Scutt §i cu
vrerea lui Dumnecleu romas'au isbanda la Stefan Voda; era Muntenia perdura
resboiul. Dat'au Stefan Voda vole ostil sale se prade in ties Mile cad von"' pu-
tea In tera Romanesca ; si pradandu ostenii, adus'aii multa dobanda. §i zabo-
vindu Stefan Voda acolo 'Ana a se ctringere ostile tote, aducendil §i pre
multi din boierii terei Romanesu, si alti omen' de frunte, acolo au push pre aT
seT boleri si omens de cinste de an vorovitl i au tocmitti, de au despartitu din
Milcovul cel mare o parte de piriu, ce vine pre lAnga Odobesci si trece de da
in apa Putnei, ysi acela palm astach este hotard terei Moldovei si terei Romanesci.
Era, maT Inainte era price intre amendoue terns: ca tera Muntenesca vra se fie
hohrul seu iana in apa Trotusului; era Moldovenil nu-i 1asau, ping au vrutii Dum-
nekleu de s'au tocmitu aka. §i an luatu Stefan VodA cetatea Craciuna cu tinutti
cu fot i, ce se chnunA tinutul Putnei, §i '1-ail lipitu de Moldova, si au pusu
Parcalabn set, pre Valcea si pre Ivan.
Atunce intorcendu-se Stefan Voda, Si mergendii pre apa Barladului in susu,
i placendu-i locul intre Barladu i intre Vasluiu, Intru acea laudA i bucurie
de i binda cu norocu ce au biruitii pre Turci si pre Munteni, au Inceputu a zidire
Biserica sfintului Ioan Prediteci, in targa in Vasluiu, anal laudA lui Dumne-
cleu. Pre urma au facutu si case Domnesci, cum se cumioscti i pana astacll.
§i odihnindu Stefan Voda acolo cu ostile sale, si rivrundl cu nevointa a se
zidire biserica, i alte lucruri ce arata ca a i facutu mai pre urma, i intor-
cendu-se agiutorul Cranilui Lesescu cu multa dobanda, an trimisti Stefan VodA
solii seT, de i-au dusu 36 steguri, aratandu vitezia ce an facutA, si i -au mul-
tamitti de agiutorA.

Pentru nisce Cazaci ce ail venite in Ora se prade.

Odihnindu Stefan Voda la Vasluih, i-au venitii de sIrgti 6Iacari de la Soroca,

cum Loboda si Nalivaico, Hatniann Cazacesci, au intratu in Ora .i prada. Era
Stefan Voda neputendu suferi pre neprieteni a'i lasare se strice tera, Indata cu
ai sea, cu cati erau, i-au cautat i a mergere; unde s'au i tImpinatu cu acea
oste Cazacesca, pre Raut I, la Giumazesci, fiindu Cazacii in prada reschirati, si
lovindu I noptea foul, veste, remasera biruiti Cazach ; si Loboda, Hatmanul Ca-
acescu, fu prinsu de ostasii lui Stefan Voda. §i gonindu-i spre Nistru, Nalivaico
Hatmanul Si cu o sama de Cazaci an data se treca Nistrul §i multi s'al innecatu,
unde Si unu Polcovnicu vestitu a lui, anume Jura, s'a i Innecat, si altii multi; §i as-
ta ch este de pomei itu acel locu, de-i clicu N, dal Jura'. §i de acolo s'au Intorei
Stefi n Voc a, si au descalecatu tergid Ia§ii, ;?i in lauda hu Diunnecleu au InceputA

www.dacoromanica.ro
 163

a zidire Biserica la/ Sf. Necolg; si de itcolu ad mersd la scaunul BM, In SucevA, ea
mare pofala i biruinta ae la singurd Dumnecled de susil, esindu'l inainte lVlitropo-
titul cu top preutil, aducendd sfanta Evangelie §i cinstita Cruce in manile sale,
ca inaintea unul Imperatd. gi biruitord de limbi pagane, de 1-ad blagoslovitd.
Atunce mare bucurie all fostd tuturord Domnilord. di Crailord de pin pre-
giurd, pentru biruinta ce au facutd Stefan Voda. Si dad, s'ad aseclatii la scau-
nul set, in Suceva, in lauda lu.1 Dumnecled ad inceputd a zidire o infrumusetata
monastire, sfantul Dimitrie, ce este inaintea curtil Domnesci. i :s'ad cununatd
cu Domna Voichita, fata Radului Voda. Era pre maic&-sa, Domna RaduluT
Voda, cu mare cinste o ail trimisd. la Domnul seri, Radul Voda, in Ora Mun-
tenesal).

9. Rugatu-s'ail Stefan Voda, prin solii Craiului Lesescii, ca se se apropie Craiul cu stile
sale spre Lora Rusesca, se fie mai aprope de Stefan Voda., fli audindii Turcil apropierea lui,
se aiba grija.
Redicat-ad Stefan Voda atunce pre multi din prostime la statul de Nemesi, pentru res-
b6iele ce au avutd, gi aretandd ei vitezie In acele resbele.
Trimis-ad Stefan Voda, si la Sultan Mehmet soli cu daruri, se faci jaloba, a nisce 6meni
rti din Lora Turcesca, ad venial de ad pradatti Ora, si 1-ad cantatii a'11 apara tera de acei 6-
meni rei cum ad pututd, socotindd ca ce ad facutti, fora scirea si fOra porunca Imperatiel
sale ad facutd ; Belinda Stefan Voda, a nu se va lase cu atata Sultan Mehmet, Imperatuld
Turcescii, uici va uita perirea ostii sale de Stefan Voda.
Asijderea gi Papa de Romil ci lui Matiast, Craiul Ungurescd, all trimisti Stefan Voda darurk
poftindu-i si pre densii de agiutorit improtiva a until aca puternicd de obcte vrajmasid a-
tOta crectinatatea.
Red Matiasd Craiul indsta, ad luatit asupra sa acea isbanda a lui Stefan Von,' ; laudandu-
se ad rapeclitil carti pre in megiesi, dandd Beira ca Ispravnicul sett Stefan Veda, ad 'Mut&
pre Turci,iprod; ma'card ca nu de multd maiinainte petrecuse rusinemare de Ispravnicul sed
Stefan Voda, cand ad fostd trimisd 6000 de Unguri, cu Serdarul sett, Maer Balas, se prade
in Moldova.
Inteacestasd and vent -ad soli la Cazimir, Craiul Lapsed, trimici de Ion Tfapezinenul,
Ahusan Cazanilor, indemndndit pre Craiul LeSescit asupra Turcilord; si de la Craiul Lesescil
acestiasi soli ad trecutit In al' Dorani crestinesci, totiicuindemnareaasupra Turcilord.
Era Stefan Voda, nuparasea a trimite soli la Craiul Lecsescu, rugandu-se de agiutorti improtiva
Turcilord; ca intelesese Stefan Voda de iscodele stile, precum Sultan Mehmet stringea mul-
time de °FAY In Udrid.
Sratuia Litva pre Craiul Cazimir se apere pre Stefan Voda in Moldova de Turd cu tots
puterea sa, se-I fie ca and parete Moldova, de alit perdend-o se-i fie a se lupta cu Turcil
pentru tera Lesesca ; ci nimicit n'ad folositd, nici au clatitd aceste sfaturi pre Cazimir Craiul,
nici indemimarea si poftele alord sei; ca se strinsese toll sfetniciila Craiul, in Liublin, in lu--
na lui Julie. «Fost-ad 15 ilile voreva pentru Turd gi pentru Stefan Voda ; gi acolo cu ma-
nia s'aii sculatd, cu sfatul Domnilor tuturorii, asupra, Craiului Dieslav Rizvanski Voevodul
Cracaului, Iani Rizvanski Castelanul Sandomirului, ci Marsalul Craiul, dicendu Craiulul ca
en nepasarea de samd, a lui, precum. $i a tata-sed si a trate-sell, ca nisce blastemati aft a-
dusil Crams Lesesca in slabiciune ; Craia Lesesca care o ad luatd in fidre, acum nu nu-
mai neprietenii, ce si tovaresii nu o bags in sand,. Despre Litva iar red. Care Craie din pu-
terea si statul ei s'ad risipitil, si s'ad scurtatil, gi-i imputinatid,
Era cu aceste vorove a lord alta n'ad ispravitti, fOra catti aft trimisu Cazimir Craiul
soli la Sultan Mehmet, pre Martin Vrocemovski, Stolnicul Cracaului, poftindil pre Dupe-

www.dacoromanica.ro
 164

Resboiul luT Stefan Veda, and eau !Mug, cu sultan Mehmet, Imperatul
Turcesca si cu Muntenil, la Valea Alba.

In anul 6984, veclendii Sultan Mehmet cata paguba ail avutii in ostea sa de
Stefan Voda, art socotitil singura se merge se stropsesca tera Moldovel, 5i
se's1 is cetatile Inapoi, lia ssf cetatea Alba, carele fusese mal'nainte pre ma-
nile lor. i asa au purcestt cu multime de Turd, uncle Stefan yoda multu s'au
nevoitti se nu'i lase se treca Dunarea; ci n'au pututa; ca Tataril deoparte,
Turcil de alts parte navalindri, I -au cautata numal a dare cale Turciloth.
apucata de Marl, si pre lesne biruindu-I, I-al gonita 'Ana la Nistru. Vrea
da resboia i Turcilora; ci veclenda atata Turcime cu Imperatul, qi multime
de este cu pedestrime 1i cu purl; si Inca flu sfatuiati boierii se se dee la ion

ratul, aducendu-T aminte prietesugul vechiti, care era intre Imperatii Turcesci cu. Grail Le-
pad, se-si pexasescii, °stile de asupra Moldovel, care este subt apararea Cre'iei LesescI; ca
tntr'altu chipti tout puterea sa, Craiul Cazimir, improtiva celorti ce s'arti redica asupra alorti
sel, '1-a cauta a opune. M6,car ca mai 'nainte fiindil de toti Monarchil crestinesci indemnatil
Cazimir Craiu asupra Turcilorti, nici-odate n'ati priimitti se se redice asupra Turcilorti. De
all gresitu ceva Stefan Voda Sultanului, acea gresela cu statul tuturorti sfetnicilorti trebuie
se o deslege giudetul.
Era Turcil au pornitti 70 de galione in Grim, Qi all poruncitti Tatarilorti de pre uscatil, si
all dobanditti Kefea, cetatea vestitit a Genoveziloril, care neputendu-o Tataril mai multa a-
pera, a sese Sli o all luat-o Turcul subt ascultarea sa cuviclesugfi. §i dobandindfi cetatea, indata
pre nemisi, cu femeile si cu copil sel, gi impreunit cu singurl viclenitoiii, gi cu hanul Cri-
muliu Mengli-Gerei, cu dol frati a lei, carii, on din tImlare veniti acolo, on de frice, aft ve-
nial de in campti, ea, se scape in cetate, pretori-alt trimisil la Tarigradii. tre, pre prostime,
lasandu-I pe locti pane, la o vreme, apoi 2-ad mutant pre aiurea. Pre negutatori, pre soli
gi alit cercatori, pre top 'pad omoritti.
Numal until galion ce avea Inleuntru 150 de copii tinerl, luati din Kefea, pentru spurcata
sodomie a prea- curvarulul Turd', gi ce era dobanda mai buna all dust]. in Sultan Mehmet,
fiindu ispravnicu pre acel galion unit, greed; (eta sipezevenki Greci !) gi acestfi galionti era
despartitu de alte galione, gi erau 24 de Turd in galionfi pentru aperare.
Aceste le scrie cronicarul Lesesca dinteanti pisard Cralescti, carele pe acea vreme s'ati
timplatfila Crim, trimisti de Cazimir, Craiul Lesesct, in Mengli-Gerei Hanul. Atunce au luatt
Sultan Mehemt cetatile In lungfi, pe impregiurul CrImului stAndii, luat'ati si cetatea Alba.
Era cand s'au Intorsil solul Lesescii, Martin Vracemovski, dela Imperatul Turcescil, afispusfi
Craiului cum all aflatu pre Sultan Mehmet in Bulgaria, la Varna, cu neuumarate osti, viindu
spre Moldova asupra lot Stefan Voda.
Acestti respunstt all adusfi Craiului dela Sultan Mehmet, Imperatulti Turcesc6: precum
bucurosu ar fi fostti se face, indestul poftii Craiului, de nu 'I -art fi aflatu purcesii din Odriti
cu ostl asupra Moldovanului; clicendu ca acea ostire pe rugamintea Muntenilorti si a Mari-
lorfi, birnicilorti sec, face pre caril nu-i pete se-i parasesca. Ariz fi datfi pace Moldovenilorfi,
de nu art fi (Trial birul cel legatti pre anu, si de are fi sloboclitu robil, i de art: fi Intorsti
cetatea Chiliei.
Scrie cronicariulu Lesescu, ca repeclia Stefan Voda soli dupe soli In Craiul Lesescfi pen-
tru aglutoru, aratandu-i precum top Moldovenii, veslendu-se acoperip de atata multime de
Turcl cinesi de sine se socotesce, si pre Insti singurd ilt lase; era de anti vede agiutorul
craescu, toll vorfi sta pre langa densulu. i alte ca acestea arata Stefan Voda lei Craiti. tn-
lelegendt Ciaiult aceste, poroncit'ati se merga tote, tera Rusesca, Podolia si tera Belzii,
66 stee de strAja in margine. Era agiutorti lei Stefan Voda n'au vri tic se '1 den. N C.
www.dacoromanica.ro
 1.65

strimtil, de nu-I voril putea Dirui, Ince se se apere, i se nu ,aiba, smintela.

Intorsu-s'au de all intratti spre munti, uncle alien loch de resboit la
titrimtore, la Valea-Albk, nude se chiama, acmu Resboienil, de pre acelti resboiA
ce all avutft Moldovenii cu Turcil. §i pedestrindu-se &tea ca se nu nklejdu-
lescit de fug, ci numal la arme, datt. resboia Luny, Line in 26, $i multit
vreme traindft resboiul nealesil, de ambe partile osteniti; i Turcil tag adao-
ghndu-se cu este prospeta, era Moldovenil obosill, 1i neviindu-le aglutonl nice
de, o parte, ail picatil, nu fiesce cum, ci Oak la morte se aperau, nice biruitl
de arme, ci stropsiti de multimea Turcilord. All remasti isbanda la Turd.; si
atata de multi all peritl, dal au nalbitti poeana de trupurile celoril peril
uncle all fostu resboiul; si multi din boleril cel marl all picatt., si vitezil cel
bunt all peritil cu totul, atunce. i fu sctrba mare in WA, tera, @i tuturorft
Domnilon1 si trailora de pin pregiurti, dad all auchtil ca alt ckclutil Moldo-
venil Subt maim pkganilorl
Intr'acel resboifi, all cicluttl Stefan Voila, de pe cal giosti; ci Dumne44 '1-au
feritti de nu s'au vatamatil.
Era Turcil s'au intorsti spre Suchk, si au ared tirgul, si apoi s'au invIrte-
jitti inapoi, prkdkndti si arclendil Ora.
Rra dad ail esitil neprietenil din tea, ail strinsti Stefan Von, trupurile
celortt morti, nlovila, si au ziditit deasupra oselorti o biserick, care traiesce
pana astacll la Resboieni, Intru pomenirea acelorti sufiete.
Dupe poticala lul Stefan Vodh' ce au perdutil resboiul, de strgii au strinsU
este ce au pututti degrabk, i s'ait dusii dupe Turd, si I-ail ag,Iunsil trecendil
Dunkrea, in vreme de mep.-cli, si lovindu-i fark veste, 1 -ate stricatii de at
plecatti a fugire , lksandft pleanul si totti ce all fostil pradatil. tra, Stefan
Voila le-an luattt pleanul tote, si s'au Intorsii Inapoi cu isbandal).
La aceltt resboit ce au fostii la Valea-Albk, au fostti si Beskrab Vodk cu
Muntenil inteagiutorti Turcilorti, pre carele totl Domnil de pin pregiur 1111 cu-
ventati de red, clicendti ca n'an fostti Inteagiutord Crucii si Crestiniloril, ci pk-
ganilorti si dusmanilorilg).
In anul 6985, Noemvrie 8, pristkvitu-s'au Teoctist Mitropolitul Sucevel. In-
') 1ra LetopiseOl streine nu pomenescii de aces goal cum se fie mersii Stefand Vode
phne, la Dunarea. Ark' este si de credutd, cad tine era StefanVodit, on cu ce mopped se va
fi nevoitii, spre rescumpdrare despre Turd. N. C.
') Scrie cronicaruld Lesescii, ce a trimisii Sultan Mehmet, dupe resboiuld ce all avutii cu
Stefan Voda, sold la Cazimird Craiulti Lesescii en daruri; asijderea si de In Hanuld Tata-
resell, totii pe acea vreme, pentru prietesugal amendorord cu Craiuld LeseScd. Si dice cro-
nicarul Lesescii, ce pricing. aril fi fostd pofta ltd Sultan Mehmet dela Craiuld, nu afli, fore,
catd grija lui se nu se unesca crestinii asupra lord; si pentru sciderea ce- ad facutd lui
Stefan Yodit §i terei, se nu trage, Cazimir Craiuld si pre altI d'emnY crestini se se redice
asupra Turcilord, rescumparlindd paguba. Respuns'ad Craiuld Lesescii solilord, ca prtimesce
pacea, Qi pentru Intirirea pled( va trimite si eld scuff Bei.
Intr'acestil anti, Ion.iniperatultz Moscului afi luatii Novogorodul cell mare, si mare parte
din fern Rusesci cox Alba, &deed Bielorosia, ce mai nainte vreme asculta (le marele Cnezu
a Litvei,
Intr'acestil anti au muritd Sultau.Mehmet, aprope de °resift Nicomidei, si au remasti. In lc-
cu-1 Sultan Baiazid. N. C.
www.dacoromanica.ro
 166

teacelast annU, Decemvrie 19, pristavitu-s'au Domna Maria ce era de la Magop.

In anul 6986, Iunie 22, ail 4nceputti Stefan Voda a zidire cetatea Kiliei, el
o au sevIrsitti intfacelasti ant, Iulie in 171).
,Inteacelast anti, $i Intr'acestasA tuna, Iulie 25, pristavitu-s'ail Bogdan Voda,
feciorul lul Stefan Voda.
Inteacestasil anti, Avgustil 8, pristavitu-s'ati Kneajna 2).
In anul 64988, Noemvrie 15, pristavitu-s'au Petra Voda, feciorul NI Stefan
Voda.

136sboiul de la lidmnicii, and s'au balutti Stefan Veda cu TrIpeluVi Voda, in

anul 6989, lulie in 8.

Fosttati resboiti in tera Muntenesca de s'ati batutd. Stefan Voda cu Tepelusti

Voda la Romnictl; ei cu mila lu1 IDumneded, i cu ruga. Preacistii, si a tutu-
rorti sfintilord, i cu ruga marelui mucenict Procopie, au biruitti Stefan Voda,
ei multi Munteni au peritri, si tote stegurile le-ad Matt, si multi boieri au
picattl; si pre TerCu§ii Inca '1-ati prinsti vitt, eb1-an. Watt]. capul. De la Stefan
Voda Inca all picatil omeni de frunte bolerl. §i au pusti Stefan Veda Domini
Orel Muntenescl pre Vlad Voda Calugerul, carele mal apoi all facutti vicle-
sugU asupra lul Stefan Von, pentru ca didese agiutorti Turciloril, cand ati
mersti de all luatti cetatile si all pradatti Ora. Era Stefan Voda, dupe res-
boiul ou norocil ce au facutii, cu mare lauda s'au Intorsti la scaunulti seti, la
Suceva.
Dice. up% se se fie aretatti. luI Stefan Voda sfantui mucenicti Procopie, Im-
blandu deasupra resboiuluI calare gi Intr'armat4, ca unu vitezil, fiinde.
agiutoru lui Stefan Voda, i damn valhva ostil sole. Este de credutti acestit
cuvIntti, ca, dad, s'au intorsti Stefan Voda cu tota 6stea sa, cu mare lauda,
cm, unit biruitorti la scaunul sell, la Suceva, aft ziditu biserica Intru nunaele
sfantului mucenicti Procopie, la sate la BadeutI, care traiesce ci pana astadi.
Pentra if4614ti. Von, nu scriti toti Inteunti chipti; unii zicti ca au prinsA
Stefan Voda pre Radul Voda, carele all fostti atitatorti de pagani asupra crec-
tinilorti. §i i-au agIutattl si Bracovenii taindti pe Turd., i luande. tera Mun-
tenesca au lasatti pre Tepelu§ti in locul seti. Ce, on cum all fostti, totti se toc-
mescti ea au fostti isbanda la Stefan Voda.

1). Ce nu NW sci de acesta ziditura la cetatea Chilies, ce nu aru fi pututii inteunu anti
se o ispravesca ; ce au adaosu Stefan Voda vr'o cetatue mai mica, cetre cetatea cea mare,
sau a diresu si au intaritu la cetate co au socotitt, simtindu Stefan Voda cu cugetele paghni-
loru asupra cet tiloru, tragendu-i §i alte paneli, ca armu luase cetatea Alba Sultan Meh-
met, cum s'au pomenitu. N. C.
2). Demna lm 'Stefan Voda. Aici me ruirii cum pate se fie cu cale, de t criepentru aceste Do-
mne Letopisetulu terei; ca Stefan Voda acmu luase domna pre Voichita, fata Radulul Voda;
ce pete fi, asa cum at said' UrechiVornicul; care an mu,ritu 4nteiti si care pre urine,. N. C.

www.dacoromanica.ro
 167

Minunatil lucru! Dupe poticala lui de'nteid, cela ce nu avea voinici de Ode,
ci stringea pastorh din munti, si arglth, de-1 intr'arma, amu era se redica de-
asupra biruitoriloru ! Celu ce Anteiu se vedea ca au perdutu Ora, acmu da dom-
nh altora, si tera 'si ldtesce ! I

In anal 6991 Stefan Voda au Inceputu a zidire cetatea de la tergul Roma -

nului, ce se chiama Smeredova 9.

Cand au luata Baiazit, Sultanul Turcesca, Kilia §i cetatea Alba.

In anuld 6992., Sultan Baiazit, Imperatul Turcescd, cu mare osti au intratd
in tea, si aii. brautd Kilia si cetatea Alba, Inca si cu Vl'td Voda Calugorul,
Domnul Muntenescd, cu Muntenia ce ad mersd Inteagmtoru Turciloru, cum s'au
disu mai susd, ca ad facutd viclesugi asupra lui Stefan Voda, a stepaiiu -seu,
de at data agiutord Turcilord ; si Mercuri, in 14 a lui Iulie, ad luatu cetatea
Kilia, in clilele lui Ivascu si a lut Macsim, Pircalabh.
Asijderea, Inteacestasti and, Avgustu 5, ad luatti si cetatea Albd, in clilele
lui. German si Ion Pircdlabn, si aru fi apucatd si alte cetatI, cd, Stefan Von,
la gol nu Indresnea se iasd ; ci numai la strimtore nevoia, de le faces, smin-
tele). Ci veclendit Turch agiutorul lui Stefan Vodd de la tera Lesescd ce-

'). Care au caclutu §i s'au resipitu de apa Moldovei cu vreme. N. C,

2). i mai cu deadinsul au int atu in grija Casimir, Cram! Levscu, §i toti Le§n, veclendu slabil
to Ora Moldovei de Turci, se nu se inchine Stefan V la la Turci, §i se se lase de prieteptigu-
Leploru Ca vestitu Domnu era Stefan Voda inti e toti Domnn crepnu, pentru multe resbo e cu
norocu, ce au avutu in tote partile cu Tatarii, cu Turen, cu Cazacn §i cu Ungurn. Ce au o-
cotatu de au trimisu agiutoru lm Stefan Voda, mai multi' aperandu otarul term Lese§et, navalindu
ostile terei Turcesci §i Tataresci. Macar ea Craiul slim me o prima, se nu aiba de pre Turci, ce
socotindu ca avendu inca parete pe tera Moldovei, tot isi are pe vole de Tatars, Podolia, Ora Ru-
sesca §i Litva ; cu chtu mai multu lipsmdu paretele, adeca Moldova, s'aru resipi de totu Po lo-
ha, §i altele i a§a la inceputul tomnei, in anal Domnului nostril 1485, s'au rogoritu Cazimir, Cra-
ml Le§escu, la marginea Orel Le§esci, la Colomea, en teta lehta Rusesca §i a Podoliei gata
de este, pentru se se autle la Turci pogorirea sa la margine, despre tem Moldovei; ca fli Tur-
en pre atunce aru ave glue de Lei Nu dupe multe Ole, acolo la Craiul, in Camp' Colomeei,
vemt-au Stefan Voda cu boierii sei §i cu carte impodobita, §i bine grind shiptorn sei, qi Ste-
fan Voda viindu pre unu cal forte aratosu §i mare. Stau Polcovmcii, qi alte capetenu cra-
esei impregiurul coi tului, §i descalecandu aprope Stefan Voda, indata i-au eptu inainte Dorn-
mi craiesci, de '1-au dusu la Craiul subt cortu. §i anume facuse intr'acel lout patu inaltu, pre
care qedea Craiul la adtmare cu Stefan Voda, in podobe Craiesci, impregiuru standu sfetnicii
craiesci, tiindu a mana Stefan Voda, stepl term, cu pecetea ei, inchinandu-se Craiului dupe o-
biceml Moldovenescu, plecandu stegul terei la piciorele Cramlui. Atunce slobochra §i atele cor-
tului, dandu-se in laturi cm ce stau, impregiurul cortulm de departe privindu.
Atunce agmratu Stefan Voda cramhu Le§escu, qi ce au fostu de treba an vorovitu, cum catota
teia va fi cu pninta Craiului, §i'l va avea stapanu, se dea agiutoru Craiultu improtiva a toti nepri-
eteniloru sei, p cu mme nu va ambla, nice cu o tckmala improtiva Cramlui, §i nu e va aret mci
o data neprietenu, s'au prntoru neprietemlor craiesci, 'prom Afla-se in a§eclammturele male ci
micul hu Stefan Voda de tlensul pecetluitu, §i de 14 boien. i apa r dicandu'lu Craiul, i e-
rutandu mana Cramlui, '1-au ospatatu, §eclendu Stefan Voda la ma a cu boiern ei. ySi i au
onstitu, §i i-au dartutu bine Craiul. §i purcedendu Stefan Voda de la Craiul, dat' u 30 0 de
Lei calareti, totu intr'alesu, despre tote polcurile, era Craiul s'au dusu la Cracau. V. a
www.dacoromanica.ro
 168

venise, sal ingusi Craiul, cum scril unit, ca au trash de la Rusia si de la Litfa
tera tots, de se strinsese- omeni de treba mai multi"). de 20,000, si trecendil
Craiul cu densiT Nistru, subt Halici, iatl venal la, Colomeea de V-ail push. ta-
bera, unde si Stefan Voda all mend de s'ail Impreunatti cu Craiul, in anul
6993, Septemvrie 1. §i tote ce au avutit mai de treba all hotaritt; mai apol
i ospetatiati pre Stefan Voda, si 3000 omeni i-ati datd de este, cu cavil sell
intorsu Stefan Voda la Moldova; si inapreunandd ostea cea streina cu a sa, pre
multe locurl all smintitd pre Turd, de le-ad cautatd a wire din teed,.
Asa, Stefan Voda all curatitd Ora de vrajmasi; era cetatile care le-ad luattt
Duch, Kilia si cetatea Alba, nu all pututd se le mai scot& de la Turd; ca el
mat inainte de ce an esitti din Ora, le-ad grijitti cu omeni, cu pusce si cu
bucate deagiunsd; i asa au remasa pre mina Turcilor pans astacli.
Ci pang a ge sfatuire Stefan Von, cu Craiul Lesescd, unde se ad,unase la
Colomeea, era din giosd venise Hroet cu Turcil pane la Suceva, siati arse ter-
gul, Septemvrie 19, Lunt si Marti ; i de acolo s'ad intorsd pra,dandd si ar-
ciendd Ora. i dupe aceea, Octomvrie 19, s'all pristavitd Arhimandritul ce all
fostd anted Egumend in monastirea Putnii.

Resboiul luT Stefan Voda cu McNiff qi cu Turd' Ia Catlabuga.

Stefan Von, tnteacestasd anti, data au scosii vrajmasii din tern, si data au
recitd vremea, si. tail Turcilord au slabitd, au lovitti pre Malcocid la Catla-
buga in 16 clile a lul Noemvrie, de ad- topitd Vita &tea Turcilorti. Inteacesta
bucurie, dada s'ad intorsd la scaunul se's la Suceva, pus -all al (Toile Arhiman-
dritti in monastirea Putnill).

') In anul de la Hristos 1492, an murita Cazimir raiul Leseseil, lasAndii in locul 1111 Craiu ;
cu testamental, pre fiul sett Vladislay. Crait'at Cazimir Craiu ant 45 ; era de vresta era de 64 ant,
Dupe ce au Ingropatil pre Cazimir Craiu in email, s'ad strinsii domnil LesescI din Litva
]a Petricov, in luna lui Augustil, pentru alesul Craiului nos. Acolo indoite vol a Lesilonl:
unit poffiat se fie Craill fedora]. lul Cazimir, altii vreatipre Olbreht. ySi pe tuma, intarindu-
se partea ce tinea cu Olbreht, as remasii Crass Lesesca Olbreht, poniazuitil,pe obiceiul lord,
Ia Craie, de Zbignev Archiepiscop.
Scrie cronicarul Lesescu: indata dupe coronatia lni Olbreht Craiu, as nemeritil soli de la Ire-
netienl, si soh de la Sultan naiazet tinperatul Turcescii, menindii de bine lui Olbrecht stapanie.
Solia Venetianilorfi era cu pofta, se redice si ela Este asupra Turcilorti, ca luase Turcil nisce
cetatl de la Venetienl. Era solii Turcesci aducenda daruri Craiului, all aretath prietesugul
vechirt gi pacea stepane-seu cu Craia Lesesca. Statut'a in gondurI Craiul cum aril face ; ca de
o parte pacea cu Turd' h arata folosul sea ; de alts parte agonisita numelu1, gi latimea ste-
panirei sale, apoI gi reseumpararea unchiii-sea despre Turd de la Varna. Era indemnata ta-
re si de Ungnrl, Olbrecht, se se ostesca asupra Turcilora. Timplandu-se atunce si mortea lui
Friderich Imperatul Nemtescii, 's-afs diutatu a zabovi en respunsul solilors, peat la aura, legAnd
pace trel. am cu Turcul, care s'a iutarita cu juramentu de ambe partile. N. C.
www.dacoromanica.ro
 169

136sboiul °And s'ati WM Stefan Voda cu Hroiot, pe Sireth Ia Schee.

In anul 6994 venit'ati Hroiot cu oste de la Ungurl asupra lid Stefan Voda,
caruia i-ati esitu Stefan Voda cu oste inainte 11 Schee, pre Siretu ; si dandu
resboiti vitezesce de babe partile, Intel) Luni, Martie in 6, ail perdut4 Hroiot
resboiul si ostea, mar apoi si capul; fuse cu mare primejdie lul Stefan Voda,
ca i s'ati pornitu capul de au caclutu gios.r, catu putinu an fostu se incape in
mani-le vrajmasiloril sei. Mal apol, Hroiot fiind prinsti viii de Stefan Voda, 1 -au
taratu capul.
In anul 6998 aid muritti si Craiul Ungurescu, carele mare nume de vitezie
si-au ltisatti pe urma; ca nu numal eu Nemtdi si cu vecinil sei resbole cu no-
roru fete, ci si cu Tarcii multe trebi au avutu, si de multe or1 1 -an biruit i,
Era pe urma lul statu Crain Vladislay.
Inteacestasti anti, au muritti Ion, fecrorul tmperatului de Mosc, nepotul lui
Stefan Yob...
Era in anul 7004, Julie in 25, reposat-au Alecsandru Voda, feclorul lul Ste-
fan Voda, si '1-ati ingropatti in monastirea Bistritil, Huge stremosul seu A-
lecsandru VodiV).

Rasboiul lui Stefan Voda, cand s'ari batutii cu Albert Craiul, Ia codrul Cos-
minului, in anul 7005.

Albert, Craiul Lesescti, fiindti alesu de tent Craiu, dupe Cazim'r tata-seu, an
ultatu prietesugul tatane-seu ce avea cu Stefan Voda. Nu facea oste impotriva
paganilorti, carii in tote partile fulgerati si trasulau cu armele lorti. ca tvne-
tul, versandit siingele crestiniloru, si stropsindu volnicia toturoru, immultindu
legea lui Mehmet cea spurcata ; ce gandi ca se'sr arate vetezia asupra Mol-
dovei, socotmdti ca prea lesne o va supune, sciindu ca de multe on se agiu-
tart Moldova de la Craii Lesescr. §i stringendu este acel Crtiiu, au scosti cu-
vintu ca va se merge la Tani, se is si se desbate cetatea Alba si Chilia, care
cetati le luase de la Stefan Voda Sultan Baiazet ; si incii adaoge de speria pre al
ser, clicendi ca Turch mestecati cu Moldovenir voru ce treca la Podolia. i
le-au clan scire ca top se incalice, si se se impreune cu densul la Liov, si an
trimisu soli la Stefan Voda de d-ail datti seine se se gateze se merga cu den-
sul se bata Chilia si cetatea Alba, si WI gateze state sd hrana de oste. De
care lucru ati parutu bine lid Stefan VodA, si cu bucurie mare air primitu pre
soli, cacti au facutti oste asupra vrajmasulm seu. Numai ce an chsii ca va veni
acolo la locti cu ostea sa, subt Oldie.
1) In anul 6695, au descalecatu Stefan Voda tergul Harlaul, §i an ziditu li bi erica cea
Domnesca de petra, t;it curtile cele domnesci, en zidun cu totu, care stau pane, a t di.

Intru acestu anu, 6999, s6 sett cetitoriule ca au ziditu Stefan Vodabisenca lui Sf. Nicolae, dm ter-
gu din Ia§i De nu cte51i, calla, la. veleta] ce sem deasupraup bisericei, eta nu cum crie inapoi.
La anul 7003, Stefan Voda au ziditu sfanta Episcopie, in tergu in Hu 1, brain 11 Sant lore
Apostoh Petru qi Pavel, §i curti domn t i, car& stint t surpate. Nunnt b cu r le to p;11
astacli. S'inzion Dace& a
www.dacoromanica.ro
 170

Cunoscendtt sfetnicii luY Crain, alesit Episcopil, gandul lul; ea va se face oste
asupra lul Stefan Voda, multit 1-ail adusu aminte, @fl dice se nu fad, oste
improtiva dreptatii, se intOrca mania lul Dumnecled spre insul. Era el de gan-
dul sell nu s'an lasatri, ce Inca tpcea acelorti Episcopl af sei: «Voile ye este
lucrul biserica se paziti, era nu de resbole se grijiti; eti gandul melt vol nu'l
scitI, ce numal eft singurn; ce, de asu pricepe ca haina de pre mine scie gan-
dul met, in Ricu o asu baga!» Dece, multi din boierif Lesesci soeotiati ca face
indeadinsa se perch ostea Vita, cum ad si esitu mal apoi la densul si clice-
torea: in Vele Zug Olbreht. qleahta ail peritii.
De acesta Stefan Voda princlendd veste de la Unguri, cum Olbreht va se'l
vie asupral cu oste, ca, nicl Ungurii nu erati bucurosi se cap domnia Moldo-
vel pre mana Lesilor, macar ca Lfisle,u, Craiul Ungurescii, ce -1 dice lesesce
Vladislav, era Irate lul Olbreht Craiului Lesescd, ce se numia Unguresce Al-
bert. Trimis'ail Stefan Voda soli la Craiul Lesesed pre credinciosil boierii sei,
pre Tautul Logofetul si pre Ism Visternicul, ca se pote eunOsee ceva de la
Crain, ce iY yob, se face, caril nimict n'ad cunoseutil. eke, Craiul, cumu'si Imbla
cu inselaciune, ascunclendil cuventul, pre soh cu bucurie i-ad primitu, si da-
rurile eel trimisese Stefan Voda, cu multamita le-at luatil; si solilord iarasi
acelasiirespunsil all date, cum este mergetora la Turd. Mai apoi si solii sei
au triraisil lar la Stefan Voda, se'l intaresca cuventul; era el au intorsti ostea
spre Pocutia.
Intelegendii Stefan Voda' cum Craiul se apropie cu oste la margine, iar au
trimisu soli inaintea lui Craiii, pre Tautul Logofetul si pre Isan Visternicul, cu
multe darurl; si '1-ail tempinatl. peste Nistru, si I-alt inchinatil darurile, si ia-
rill cu dragoste le-aii primitd. i deacil au trecutil Nistru pe Je, Mihaleeni
in testa parte cu tote, ostea sa, si ail venitil la Cotmani. Acolo 'Si -au desco-
,peritil tOta, viclenia cea ascunsa; ca au prinsii pre Tautul Logofetul si pre I-
san Visternicul, de'i baga in obeze, si I-ail trimisil de I-au inchisii in Liov.
Era Stefan Voda, data au intelesu de acesta '(dentru iscodele ce avea
Intro ostea Lesesca, se scie de Craiul Incotro merge cu ostea Lesesca), cum
Craiul 1-aa viclenite si vine asupra lul, si au trecutil si Nistru cu 80,000 de
oste pre scrisore, fort alts adurtetura, de slrgit au trimisil In tote partile, in
tea, se'l strings la tirgul Romanulul. tea Albert ail seclutii Cu.. ostea septe
Mile la, Cotmanl. Cl pant a se stringe oste lul Stefan Voda, si pant 'i-a
veni agiutoru, ca si Craiul Ungurescil "f-ad trimisil 12,000 de oste, cu Birtoc,
Boevodul Ardelului, ce era cuscru Jul Stefan Voda, si de la Radul Voda Inca '1-ail
venitil agiutoril oste Muntenesca ; @i Rana a se stringere ostea tots la unit
locil, era Alberta ail purcesil cu ostea de la Cotman1, si au lovitil la §ipintl.
Deci, *Mudd Stefan Vode, ca,'1 impresOra vrejmasil sei, au tocmith strejI, si
ail trimisu improtiva Lesiloru ca se_ tie vadul Ia Prutii, la Cernauti. Era Ste-
fan Voda, In 27 de Mile a lul Avgustti, Duminica, au esita din Suceva spre
tfrgulu Romanulul, cu tots- ostea lul; si Intr'acea lli 1-ad adusti lirriba streja
lul, sese Lest; dintr'aceia pre trey au trimisii la Imperatulii Turculu1, era pre
trel 'I-an spinzuratil. Deci, Craiul Lesescil au venitu cu tote, puterea sa la ce-
tatea Sucevel, Duminica, Septembrie 24, era Marti in 26, de catre sera, au
www.dacoromanica.ro
 171

Inceputti a batere cetatea. Si ma, au batut'o trei Optemant, si clioa si noptea,

si nemica n'ati folosita, nadejduindu ca i se va inchina Ora, pentru ca li se
superase cu Stefan Voda Intru late resbOie fara odihna i fara mesura ce fa-
cet, de cu top se batea. ]ra tera socotta, ca de nu lei Indemana cu al seu,
deea cu str6inul mai multi neing5.duinta le va fil i inca veclendu atata prada
si resipa ce Men &tea Lesesca in tera, de bah prin padurl de mut% pracli
i jacuri, sihati tots de se stringeau h Romanu, unde le era viliagul. Asa Ora
stringendu-se, era din cetite catu putea se apera; §i ce resiprau Lesil cu pus-
cele clioa, era noptea tocmia si intana, de era munca lore Inz5.dara. ra pre
afara unde afla Lesi resipitt drepta hrana, fi lega, it tam, de nu erau volnici se
set

esa nice Inteo parte; mai multti stria, sie de cat1 celoru tartest', ca in tote clilele
li se adhogh lipsa, gi fl5.mangiunea. Deci, fiindu Lesit cuprinsi de atate nevol,
prinsera a graire red de Craiul lord, anteiti cu tatna, era apor in gura mare flu
vinuiati, ca ail venial film cale, de '1-au adusti ca perda, pre tots, si sco-
ttau tote semnele ate se facura rele, ca au fostu lore de aretare se fie con-
cenia lore. Ca anterti, in tera fora, Inteunti piratt de nimica s'au Inecatu unu
povodnicu a lut Craiu ; i and au fostu esitu din Liov, boil aril purtau er-
baria, de yenta mare s'au risipitu, de nu puteati se's strInga. Asijderea unu
teranti ce nebunise de capa, au fostu striganda in gura mare, si clicea: «Du-
ceti-ve spre peirea vostra, ca nu eta mai veni!» Si pre unit slehtrciu '1-au de-
tutiatu subt cortu, si 12 cal' a lul. Mai apor, si unu popa de a loru, slujind
la Liturgie, au scayttu Cuminicatura lora grosu. Si alte semne rele s'au ai e-
tatti, de proorociati toti ca va fi sfersitul for cu reu si cu amarti, cum s'au st
timplatu. Ca veclendu Craiul atate cuvinte rele de densul, de la &tea sa, se
temu ca se nu'ItI parasesca si se fuga, si el se calla in mini -le vrajmmiloru set.
S'ati agiunsu cu solit fratine-seti lut Vladislav, Craiul Ungurescu, ca set fm-
pace; eau, sosise si agiutorul Ungurescu in Stefan Voda. Si aka Birtos, Voe-
vodul Ardelului, ce venise cu agiutorul Ungurescii, au trimisu solil 01 la
Albert Craiu se's spue ca va veni singuru pentru pace; si pre Stefan Voda
cu multe cuvinte '1-au rugatti se fac5 pace cu Craiul Lesescti. Si asa au in-
tratu la mr(llocul loru, s'au dusu la Craiul Lesescu, de '1-au impacatu fn-
ys1

tr'acestu chipu, ca se se Inthca pre urma pe unde au venitu, se nu mai stri-

ce tern pre altu locu. Si au. daruitu Stefan Voda cu multe damn pre Birtos,
Voevodul Ardelultn; si s'au intorsu de au trecutu ratesi in tera 1.

Intorsul lui Craiii de la &lava.

Atunce Olbreht, Craiul Lesescu, fiind de inima rea bolnavu, au Au emnu
de Intorsu Inapor, de care semnu tots erau bucurosi se'lu aucle, se se Intorca
de la atata flamangiune la casele loru. Si in 19 clue a lut Octomvrie, G or, 'au
intors t Craiul de la Suceva; si n'au mersu pe calea ce veni e, ci pe al a
cale, pe unde era tera intrega, spre codrul Cozminului. Simtindu Stefan Voda
a Lesh n'au mersu pe unde venise, ci spre codrul Cozminultu mergu, Indata
www.dacoromanica.ro
 1 72

au trimisu dupe Craiu, de '1-au pohtitti se nu is spre codru, ci pre urma pre
unde au venitry ca apol veclendif Ora paguba ce se va face de ostea Lesesca,
nu va putea rebda, ce vork vrea apere a le sele; de uncle 'Ate se se
atite de iznova we unu luau rou, carele va strica si pacea. Ci Craiul mat( bu-
curosa era deadreptul so merga se lase in tera sa ; n'au bagatii semi, ci
V-au pazitti calea spre codrul Cozminului. Ded, Stefan Voda, fiind4 Inher-
bIntatil de resboitt, socotind% ca are vreme de a'si rescumparare strImbatatea
de pre cela ce n'au calcatu nu numal pacea cea vechle, ce all avutil Domnil
Moldovel cu Crail Lesesd, ci si giuramentul si pacea ce legase atunce de cu-
rend, tocmindu se se Intorca pre unde venise ; decd, flu atita si agiutorul eel
ven,ise de tutinderea (pretutinderea,) si ostea sa tota, gata, string si odihnith,
veclendil dobanda de pre eel flamancli si slabitI. Au trimisu Inainte ca se apuce
calea la codrul Cozminulul, se tale padurea, se o Intineze, ca s6 o petit porni
se cap asupra ostil, clad, vord intra LesiI in 'Akre. Era singuril Stefan Vociti
cu tota ostea all trasu dupe densiT, si cu dune mil de Turd. §i a patra cli
i-au agiunsu intrandu in padure, Gioi, 26 Octomvire, si luandti agtutortt de la
Dumnecleti, si cu ruga santiel sale Precistei, si a sfantulul marelul mucenicil
Dimitrie, 'f-at lovitu din tote partile, si naruindil copacil cel IntinatI, asupra
lord, multa este Lesesca all peritti, unit' de osteni, alth de teranI, ce le en-
prinsese calea ca cu o mreja, si altil de copacil Intinati. Asa perclend puscele,
si lasandil stegurile, carele tote le-ait adunatti Stefan Voda, era Lesii tine in-
cotro au pututti, asa s'ail risipitu prin pildure, uncle putinl au scapatti afara.
i singura Craiul, cu putinei ce remasese, stringendu-se, s'ati adunatti inteunti
ocolti, la satti la Cosmin, si de acolo bulucindu-se all esitti la Cernaup. Era es-
te% lul Stefan Voda, cu dansii de asemenea mergea, batAndu-se si taindu-se,
catil nice ace! putinei Lest ce esise din codru nu vrea fi scapatti, de nu s'are
fi Incurcatti al nostri in carele CrdlescI §i boIeresci, de le-aU Indelungatil vre-
mea de fugitti. ySi acolo au venitu veste lul Stefan Voda, cum vine si alta este
Lesesca fntr'agiutoru lui Craiu; si atunce au chiamatti pre Boldur Vornicul, si
h-au drati oste, si '1-au trimisu Improtiva aces osti, i all ciisti se le dea res-
boiu. Fi asa Boldur Vornicul, luandu este de agiunsii, au trecutti Prutul fm-
protiva ace! osti, Stnbata, sera ; si Dunainica dimmeta, Octomvrie 29, le-ati
datu resboiu, si indata 'i -au risipitu cu agiutorul lul Dumnecleti si cu nerocul
lul Stefan Voda ; si multa versare de &Inge s'at1 facutti atunce in ostea Leses-
ca, la satti la Lentescl, unde se cunoscu ocopurile Lesilorti, %cute de atunce,
si pilna astacli. i nernica n'au sciutti Craid de venirea ostii aceea , nice de
perirea er.
i Inteaceeasi Duminica trecendu Craiul Prutul ls, Cernauti, I-au lovitu o
slma de este a lui Stefan Voda, de i-au resipitti si i-ail taiatn, dad tibia an
scapatu lnsusl Craiul cu putinea este de a sa. Si de acolo trecendu Craiul spre
Ora sl, prin multe locuri au lovitit Moldovenil, alesii pre Craiul, si pre ce!
scapati dintr'acel pojar, de au peritu mu top. Ca Mlzurii intorcendu-se se
dea resboiu si se apere pre Craiu si pre cei scapati, dat-au asupra lul Bol-
dur Vornicul, de care s'lu pomenitu mu susti, ca era trill-Asti cu este Impro-
tiva (01 Lese ci ce vents Igiutoru InT Craiu ; si mare perite au facutti in-
www.dacoromanica.ro
 173

tr'en§ii, la sate la Sipintt, catu putini au scapatu in ostea ce era string tang&
Craitl. ySi a§a Craiul cu multa nevoie strecurandu-se au trecutu Ia Sniatin, gi
de acolo aft sloboclitu Ostea pe acasa cata remasese ; era elu s'au dusu la Liov.

Certarea celorti marl.

Dumneclea celu direpta, cela ce arta nedireptatea §i Inalta direptatea, cu

rata certare pedepsesce pre cei ce mica gmramentul ! Ca acestu Olbreht nu
asupra paganiloru, ci asupra Crestinilorti art redicata resboiu. Nu da agmtoru
celut ce nu avea odihna de Turd, ci vra se slabesca pre celu ce se lupta cu
vrjajma§ul cre§tinilora, car= trebuia se-i deie tots agiutoru. Ce Dumnecleti la
OVA lipsa §i nevota '1-ati adusti pre acelu ce mergea cu gat% fala se strop§esca
§i se calce Ora, cela ce anteiu nice taina sa nu o vrea se o spuie nimerui, ce
facuse cuventa ea merge se is Kilia §i cetatea Alba ; §i anca adaogia de qi-
cea, ca de ar sci haina de pre densul gandul lut, o arti baga in focu, era m'u
apoi nice at set nu -lit bagau in sama ; ce era in zavistia celora de casa, §i in
batjocurea tuturorti. A§a §i cinstea den Ali in cu mic§urandu-i-se, de inima rea
putinti de n'au murita.

De capetele tale de frunte a Le0orii ce s'au aflatii periff.

Aflatu-s'ati la acestti resboiu peritt omeni de frunte de la Lest : dot frati

Tincenski, §i Niculai Voevoda Ruski, §i Gavriil den Miravit, §i Hervor; a0j-
derea dot frati Grotov Humicki §i Murdelio, §i altil multi ; cme -I 'ite scrie
deamftruntul pre top ? Altit aft caclutit la robie, cumul Tucinski, Zbignev Pod-
Comorti de Cracatt, Brohotki, G-argovitki, §i altit. Pre unit i-au fostu spanzu-
ratu at nostri pe Cate dot de pent ; ca au fostti amblanda pre acea vreme pe-
roO, ca §i Nemtit ; §i alte batgiocurl multe le-aft facutit, de se pomenesce §i
pans astacli reutatea ce le-aft fostu facendti.
Era Stefan Voda, dupe isbanda cu noroca ce aft fa,cuta la acelu resboiu, s'au
intorsa inapoi la scaunul sett, la Suceva, cu mare lauda, ca untl biruitorti, mul-
tamindu lut Dumneclea §i Maicit Precistii. Si au santitu §i au infrumusetatu bi-
serica ce aft fostil zidita de densul pie numele sfIntulut marelul mucenicu Dimi-
mitrie, dandti lauda santiei see, in tirgu in Suceva, ce este Inaintea curtiloru
Domnesci, care traiesce §i Ora astacli.
Vied unit se se hie aretatu lut Stefan Voda, la acelu resboiu sfantul muce-
nicu Dimitrie, calare Si intr armatu, ca unu vitezu, dandu agiutoru §i vilfa, lut
Stefan Voda i o$it lut. Ce este de a §i credere, de vreme ce i-au ziditu bi-
serica infrumusetata.
Dupe aceea, dat-au Stefan Voda, cuventa la tote, tera, o§terni se se stringa
la Harlan, Ia cliva sfantului Nicolai. i adunandu e intr'acea Li su totil la Ilk-
www.dacoromanica.ro
 174

lau, facutu le-au o 1 etu tuturort bole loru si tuturorti vitejiloru sei ; si cu da-
iurl scumpe i-au daruitu pre densii. §i de acolo i-au sloboclitu de au mersu
tined pre acadsi, invetandu-i pre toti se dea lauds lul Dumnecieu pentru ca
tote puterile sunt de la Dumnecleu, de susu.

Cand au pradatil Malcocf 16ra Le§esca.

In anal 7006, Martie in 11, au intratu Milcoct in Ora Lesesca cu multa

multiple de Turd ; si n'au fostu tine le sta improtiva. Ce multh prada si robie
au facutu, si au agiunsu pana mai susu de Liov 25 de popristi ; si de acolo
s'au intorsu pradttndu tera si arclendu ; ca se vede% ca dupe acelu resboiu fara
norocu ce facuse Lesii cu Stefan Voila, va fi perirea loru.

Cand au pradatil Stefan Voda lera Leqesca.

Inteacelasi anu 7006, lunie 22, Stem Voda, vrendu s6-s1 intorca despre Lest
strimbatatea si, strmns -au tera, si au intratu la Podolia si h Rusi. Trecut-et
si de Liov, pane la Lantutu orasul, la api Visloca, tote satele arclendi si pra-
dandu. Ars-au orasul Premisla, Radumnea, Prevolsci, Lantutul, si o cetate Te-
rebul, si multe aver' au luitu dintrInsa, si multi jouniri an scogt §i pre toti
i-au tallith, si mai multi ad ars"' in cetate. §i cetatea Buceciul multa nevoie
an avutu ; sl Podhaetul au arsu
Si multi omen', barbati si muter., si copii, i-at luatti robs, mai multil de o
suta de mil, ce i-au aseclatu Stefan Voda' in tera sa, de si pana astach tdi-
esce limbti Rusesca in Moldova, alesu pre unde descalecatti. Era Stefan
Voda, pradandit si arclend t Ora, s'au intorsu inapol cu mire dobinda, si fara
nice o smintela an trecutu Nistrul in testa pirte, la Halici, si au prAdatit si
pe decesta pirte ; si a t venitu la scaunul seat, la Suceva, cu mare bucurie si
biruinta.

Pentru venirea LeOlorii de al doele rondil in 'era.

In anal 7008, in luna tm Martie in 11 Mile, Olbreht, Craiul Lesescu, ye-

clendu prada si stricaciunea ce facuse Stefan Voda in tera lui, nu vru se
lase, ci an strinsu oste si au intratu in Ora, si au priusu a pradare si a stri-
care Ora Om la Botorni. Era Stefan Voda, dad au Intelesti, strins'au de
striu ostile stile, si au esitu in ainte aces osti Lesesci, de i -au (latu resboiti
la 61.0 la Botosent ySi cu voia lu1 Dumnecle t au perdutu Lesh resboiul, si
remase isbanda la Stem Voda, cu multa versare de saute din Ostea Lersca,

www.dacoromanica.ro
 175

Multi au peritu, si multi au luatu vii in robiel). Insa, de acesta batalie nu

scrie Letopisetul Lesescu; era cel Moldovenescu scrie de acestu resboiu a lui
Stefan Voda, ce au avutu cu Lesii la Botoseni, precum pomenesce mai susu ).

Impacaciunea lui Stefan Voda cu Craiul Lepscri.

In anul 7009 Stefan Vodii lasandu inima cea neprietinesca, s'au Impecatu
cu Craiul Lesescu, si mare tocmala au legatu, nu ca dora s'au temutu de pu-
terea loru; care se ispitise, si resboiii facuse si cu Lesii, si cu Turcii, si de
multe on Ii biruise, el si cu alts megiesi de pin pregiuril avendu sfada, nici
odata nu s'au precatu,; ce pentru se cunosca tota crestinatatea, ca n'an fostu
pentru densul incepetura, can'ati redicatu elu anteiu asupra lui Craiu, ce Cra-
iul bra tale si lam scire au venitu asupra lui, de unde s'au Intorsu eu ru-
sine. Mai apoi ca se arate ca mai multu pote se strice el lui Crain, au in-
tratu de i-au arsii th-gurile, si I-au lovitu podann ; nice au avutu eine se -i
stea Inainte, ce cu mare dobinda s'au Invirteiitti in tel.-a sa in Moldova. i -de
ail venitu Ciaitil cu oste in Moldova, dobanda au adusu lul Stefan Voda, ca
s'au amplutu de ilcurile Lesesci. Asijderea de au mersu Stefan Voda, in tera
Lese;vd, cu pima s'au intorsu in Ora sa. Era la pace pre lesne se priimi, cl
se 'lu conosca ca fie la ce flu voru cerca, este gata, si la pace si Ia gilcev i.
Dece, pacea o -au legatu Inteacesta chipu, ca se 'I fie de agiutoru Improth a
fie-carui neprietenti. Era piibegn de ambe partile se nu'i priimesca. Era de
s'are intimpla vie unui Domnu a Moldovei se es6 de nevoia Turciloru in teia
Lesesca, s6 '1 priim6sca, si in totu chipul se nevoiesca so '15 asecle la Domnie.
Asijderea Domini' Moldovei deapururea se alba urechl deschise despre Turcu
se dea scire lul Craiu de gindurile loru. Era giudecata celonl cu strImbatate
de la margine, so se faca de ambe partile la margine3).

De unii Petru Voda ce rail Waif! capul Craiul Lepscii.

In anul 7009 au trimisu Stefan Voda sold sel la Craiul Lesescu la Seimu,
poftindu pre tocmala si legatura ce au avutu ca se 'I dea pre Petrul Vodd,
feciorul lui Ilies Voda, ca au simtitti ca pre multi Doman si boien Lesesci II
Intorsese spre sine, si ii indemna se faca oste asupra lui Stefan Voda, ca se
'). Carom multa cazna le facea Moldovenu, ca au pusu Stefan Voda de au aratti pre o
culme de deal la, Boto§em, §i au semanatu ghinda, §i s'au facutu dumbrava care tr esce i
in liva de astach, de se vedu copacu man qi gro§i. Evstratie Logofe ul.
2). Inteacesta§u anti, Marne, s'au pristavitu Donina Despina a Radului Voda ce era ro
bita de Stefan Voda, and luase cetatea Dambovila, qi cu cinste o au ingropatu in monas-
tirea Putna. Sin ion Dascalul.
3). Neculai Costin, descrundu impregiurarile campamei Rigai Poloniel asupra lui Stef n
cel mare, cu totul alto felu de atu Ureche, tota acesta bucata, din prima lungimei ei, amu
pus'o Ia sfu§itul tomulm, vecli Apendics V.

www.dacoromanica.ro
 17
tit Domnia de la den ul, si P giuruia so , e piece cu tote tera subt ascult t
rea Lesiloru. De care luau multa sfatuirit in Seimu, cd, multi emu lui Petru
Voda aperdtori. Mai apol, socotira se nu cumva zederesca pre Stefan Vodd
se le fie a stricare pacea, pentru ce si ei se gateau se merge la Prusi. Atunce
au taiatu capul lul Petra Vodd, la tIrgd la Cihov, Inaintea soliloru lul Stefan
Vodat).
Acesta era Petru Voda ce s'au pomenitu mai susu, ca '1-ad gonad Stefan
Voda den tea, si s'au dusu in Ora Ungurescd, §i luatti Stefan Voda
Domnia. Era elu fiindu in tera Ungurescd, au indenaintti pre Mdtiesd, Craiul
lingurescu, de s'au redicatu cu oste asupra ha Stefan Voda, la Baia, si tote
ostea 1-au topitu, cum s'au pomenitu, ca tibia ae. scapatil Craiul Matiesd. Era
data au muritu Matiesd Craiul Ungurescu, perdu Petri' Wald, nadejdea de a se
mai aglutorire de la Craiul Ungurescu. Veclendi si vrajba ce intrase intre Lesi
i intre Moldoveni, aft socotitu ca Intre acele amestecaturi va putea se'si fa-
ca si el locu la Moldova, si se dobandesca tera; s'au lasatd de Unguri, si ad
trecutu in tera Lesesca unde si capul si-au pusii, cum s'au pomenitu mai M.
De mortea acestuY Patru Voda nu scriu tots Inteund chipft; ca letopisetul
IVIoldovenescu scrie, ca data au venitti Stefan Voda cu oste Muntenescd, s'au
lovitu cu Petru Voda pe Siretu la Doljesci, si al doile rondu la Orbicu, unde
totti au isbanditu Stefan Voda, si au prinsd pre Petru Voda, si 'I-ati taiatu
capul. Era ('ronicarul celu Latinesai scrie, ca data an biruitit Stefan Voda pre
Petro Voda, aft nazuit t Petru Vodd si ad trecutd la Ungurl; si de aci tote
pre limit], cum scrie mai susu. Ci on cum ad fostfi, se tocmescii, ca isbduda
au fostu la Stefan Voda ; era lui Petra Voda 1-aft taiatu capul.

De mortea lui Albert, Craiul Lama.

In anul 7009, Albert, Craiul Lesescil, gatindu-se cu mare oste se merge a-
supra Prusiloru, n'au sevirsitu, ce au muritu. Era pe urine facendti Ora sfatti
pre tocntala loru, au redicattit pre Alecsandru, fratele lui Olbreht, la craie, cu
carele pacea ce facuse Stefan Voda cu frate-sed Olbreht, de nu'l vrea fi apu-
catu mortea, cum se va ardta mai jos, multa risipa terilord se vrea hi facutu 4.)

'). In apul 1501 s'au strinsu Seim in tera Lesesce in Petricov. Venit'au sol In acel Seim
de in Stefan Voda de au cerutu pe Petru Voda... Socotit-au Craiul ce aru face? se dea pe
unit omu nevinovatu, §i care s'au plecatu in Ciaie, se pares, lucru tiranescu; se tie lamp
neprieteniloru lui Stefan Voda, era improtiva meclamenturiloru legate intre sine §i InOlesese
Craiul a de nu-1 va da, oste se va face pentru dinsul. Craiul era gata se purceda in Prusi.
N'au cutezatti a lasa cerirea lui Stefan Voda, se'si lase in urma sa neprietint ; ci din sfa-
tul tuturor au aflatu se n 1 dea pe Petru Voda, ci inaintea sohloru ltu Stefan Voda au po-
runci u de Y au taiatu capul. i pentru se Mica norodul ca '1-au omoritti pe dreptate, au po-
ronci u Craiul de an stuiatu, precum Petru Bodo, au facutu carti viclene. §1 dec', afi pornial
inapoi pre solii lui Stefan Voda. Neculai Costal.
2) Dupe ce se obar§i Seimul de la Petricovu, s'au pornitri Craiul la Prusi;
1' sosindu in
Torun, au trimisu sol la mat maiele Prusilore, sfatuindu-lii se vie de buni von, sa, se i se
pl ce lui, de citu se vacla armele Lelesci asupra qi

www.dacoromanica.ro
 177

In anul 7010, prestavitu-s'aa Paisie Arhimandritul, si Egumenul monastirei

Patna Inteacestasi ant., Avgustil 4, prestkvitu-s'ail Atanasie Bolsun, amendol
laudati de via buns si curate; caril, in viata lora, nu le-ail lipsitu cele eey se
cede vietei plstorescl a facere.

Cum ail !nth Stefan VodA Pocutia de la Lep.

Stefan Voda, fiindd ca unu let gata de apucatil, ce nult 'Ate nime 1161E141,
si lui odihna altula 11 ptirea cu paguba, au Intrata cu Este in Ora Les6scA,
si au pradatil Pocutia, ssi o at. luatu, si clicea ca aceld olatil '1-au luatA Lesii
de la Moldovenl fOra, tale. Atunci Craiul, dup6 ce au facutd sfatil pentru Po-
cutia, ce o luase Stefan Voda, au strInsu Este pe banl, Si o au trimisil de au
intratil in tern, si multi paguba au racutil; qi gab, s'aii fostil superatil la at
nostri, pant s'au rugatil cu totii lid Stefan Von. de au esitt de la Pocutia;
inse, mai multu de bolt ce au avutt, de podagrie; i cetatile ce luase le-aA
Intorst.

Era Olbrecht, Craiul Lesescti, asteptanclu respunsul se-1 vie de la Prust, cand Prusit eraii
indemnati de Nemti se se rocosesca asupraLesilorti, ce au respunsii Prusil, di et suntii ple,
cati Lesilort, uroindu pang, Ie -a veni agmtort de la Nemtl; ce tntr'aceste amestecitturi ce
erat intro LesT si litre Prusi, an muritil Albrecht, Craiul Lesescii, de chime, si 'I-ati dust
in Craciiii de '1-at ingropatt. Acestti Craiti n'ati fostti insuratt.
Era temna, precum scriti Letopisetele Lesesci si Mihovie, vent -au S ahman Gird Sultan
Hanul ardelort de peste Volga, feciorul lut Ahman, intr'agiutorul Litvei asupra Moscalilort.
Scrie Cromer, ca la o seta de mil de Turd se fie fostfi cu ace% Han. Si at merst Hanul en
ostea sa la tent Sibirulul, si at statute subt Novogorodt, qi at pradatti tern Mosculul pane,
la Branco, si au dobanditt Novogorodul, tt alte cettici s'at inchinatti.
Data au muritti Olbrecht, Craiul Lesescii, Waft strinsti the, la Seimti la Petricov, fiindti
capti Seimulul Friderich, Arhiepiscopul Gneznii, care deodata si Episcopti Cracaului si Car-
dinal. Statut-at multu pentru alesul Craiului not, fiindti mite ti nepotrivite socotelile Levi-
lore, pre care dintre fecioril let Cazimir Crait 'si-ar alege sie Craiti; ca multi poftiat se
redice Craig pre Vladislav, Craiul Ungurescti, oicendu ca Vladislav cu averea sa va tact $i
va intemeia Craia, si '1 va apera de Turd £(1 de Mari. Altii poftiatt pre igmond. Ce au
biruitii socotela celora ce poftiat pre Alecsandru, Cnezul Litvei; cad erat ci mat multi, si
au avutii dovade mai buns pre alesul Craiel LesesciN. C.
Neculal Costin, dupe aceste, incepe descrierea ceremoniilord urmate la coronatia Rigilora
Polon1.Vetli acesta bucata la sfirsitul tomulul, Apendics VI.. pi apoi iarasY urmeze: Dupe
ce at statute Alecsandru, Cnezul Litvei, la Cilia Lesesca, indata se grabi a merge en 6ste
asupra Tatarilort de la Volga, cant se rococise pe Hanul lort, fi cerea Hanul aglutorift
de la Craiul Lesescil. Rococindu -se Tataril acel de peste Volga pe Hand lora, nepu-
tendil sta Hanul, at fostil fugitti la cetatea Alba en trei-sleci de mil de Wait di se semi
sem Tatarii ce se rococise cu Mengli- Gerel, Hanul Crimulul. Ded, Hanul acesta at data
scire la Turd; $i Trent% Turcil se'lt pringt de la cetatea Alba, elt aft fugal si de acolo pin
pustie, si ad merst la Kiov. Ce gi acolo n'aii pututti eta fora grije, ca princlendu-le Voe-
vodul Kievului trimisil la Vilna in Litva, si acolo i Wail poroncitu se astepte venires
Craiului. Ce pre lima, veclendu-la eft amble se scape si de acolo, '1-atinchie4 en paza tame. N. C.
ATOPISETEL,E TOM. 1,
www.dacoromanica.ro 12
 178

DE MORTEA LUI STEFAN VODA

In anul 7012, nu multa vreme dace, s ail intorsu Stefan Voda de in Pocutia,
la scaunul sell, 1% Suceva, fiindu bolnavu si slab t de ani, ca unu omu
ce era Inteahtia anT, in patruded fi septe totu in resbote si ostenele,
si neodihna, in tote parttle, de se batea cu tots, si dupe multe reshot
cu norocu ce au facute cu mare Ole au reposatu Marti, Julie in 2.
Era acest i Stefan Voda omu nu mare la statu, maniosu, si degraba
vet' a ange nevinowttu ; de multe on la o. pete omora font, judetu. Era
Intreg i la minte, nelenevosu, Si lucrul seu scia se-lu acopere , Si uncle
nu cugetal, acolo flu gilt La lucruri de resbote mesteru ; uncle era ne-
vole, 1nsusi se vim ca veclendu-11 al set se nu inderepteze. Si pentru
aceea, rare resboiu de nu biruia. Asijderea si unde -lu birtuau alto, nu
perdea nadejdea ; ca sciindu-se caclute josu se redid, deasupra birui-
toriloru.
Era dupe mortea lut, si fiul seu Bogdan Voda urma lut luase de lu-
crurile vitezesci ; cum se templa din pomul burn st toda bung se face.
Ingropat-rtu pre Stefan Voda in monastirea Putna, cu multa jele si plin-
gere tuturot a locuitoriloru terei, catu plingeau tot]. ca dupe unu parinte
a lore ; ca cunosce% t tots ca s'a 1 scapate de multil bine si aperare. Ce
dupe mortea lul, It clicea t *int?, 1 Stefan Voda, nu pentru suflet i, ca
este in mana lul Dumnecleu ca elu anca an fostu omu cu pecate, cipen-
tru lucutile sele cele vitezesct, cirele nimene din Dom u nice mat na-
lute, nice dupe aceta, nu '1-au agiunsu.
Post-au mm 'nainte de mortea lut Stefan Voda, intr acelast anu, ier-
na grea si gerosa, catu n'au Mal fostu terna ca aceea nice o (itt. tra
peste vary au fost 1 ploi grele si povoe de ape, catu s'an facutii multa
innecare.
Don:mit-au Stefan Voda 47 de am 2 luni si 3 septemani ; si an zi-
clan 44 de monastiri si biserici ; fi era insusI ratoru peste tota fera
Era Inaintea sevarsiret sele, chemat-au Viz dicil, st tott sfetnicii set,
boteri marl, $i altii top cap s'au prilejitu, aretandu-le cum nu voru pu-
tea tine tem, precum o au tinutu elu ; ci, socotindu de ate tog mai
puternicu pre Turc i si mai inteleptu, au datu Snvetatura se se incline Tur-
culul.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIII.
De domnia Id Bogdan Voda Geld orbil ci grozava, feciorul 10 Stefan Vodd
celtif bunk in anul 7012, lune).

Dupe m6rtea 1uT Stefan Vifidh, cu vita tutterorii lOcuitorilorg Ord, au redi-
catil Domnil pre Bogdan Vodh, feclorul lul Stefan Vodh, patina despartith de
firea thtane-sett: ca de nu i -all agiunsti anil, era lucrurl marl au apucatii.
Bogdan Voda, dach' au statute Domini, au socotith hnteiti Intaresch lu-
crurile cu megiegii, gi se-pi arate nume bum12). Pre invethtura tatane-sett, lul
Stefan Voda, trimis-an la Imperatia Turciloril pre Thutul Logofetul celii mare
cu slujitori, pedestrime darAbani, de ail dush birul, cleee pungi de banl, 1 s'at
Inchinatil cu tots tera la Sultan Suleiman3), Imperatul Turcescl Era. Imperl-
Oa, de bucurie mare, cu dragoste prinfitu, el au dhruith tool banil Thu-
tului Logofetulul cell mare ; si i-an a,dusil in terh, pi s'aii apucatt cu ace!
ban! de all zidith o iscusith beserica, in sate in Balinescl, pe Sireth, in tinu-
tulii Sucevel, care trhesce gi pana asta-c1I.
InteaceeasI vreme, trimis-an soli! sel si la Craiul Lesesch, intr'alte trebi, ca
se poftesch pe sora lei Craill, pre Elisafta, Si se-I intorch, Tesmenita i Cisives,
care le oprise thtkne-set si nu le intorsese4). Ci muma lul Cramu n'au primittl
se a fad aceste lucru, cace nu era de legea Papil. Numal ce au mul-

'). Inaintea Domnie! lei Bogdan Von, compilatorii Evstrati, Simion siMisail, cuprindii unit
tractatfi geograficd si politicd asupra terilord rnegiese cu Moldova, adece: Polonia, Tagaria,
Turcia, Ungaria gi Transilvania. Vesli acestil tractatd la sfirsitul -tomultd. Apendics ViI.
2). MOrtea, hotarul vietei omului. hotaresce luerurile, 410, ori bine de celd bunti, ori red
de cell reit Domnd a grainorodul ; precum silui Stefan Voda, credit, dupe mertea lei, mai
multu qi mat tare i-ati disti celd bunt'. Nemuritord nume este acesttlEpitetii: bun/ llitati-ve,
Domni, la acestd nestricatd qi nemancatti de vermi nume bund, cautandu-ve sea urmaci,
$i drmandii sett agonisiti. Fericitii Domnul dupe a Gann via jelesce norbdul ti -]a nu-
mesce bunt, blandit qi milostivti. N. C.
3) Amwrat, dice Necula! Costin. Ere' Simion Dascalul, de si in tecstul lui Urechi pastrezi
numele Imperatului Soleiman, adaoge a slice pe margin: Pote se o fi-inchinath la Sul-
tan Baiazet, ca Oil era pe aces. vreme Imperatii.nRed.
4). Ci le-ad fostti stepinindit Inca Bogdan Voda, precum aerie Mehovie; si nu le intorsese
Lesilorti, ori ce macar nu le avea aceste Bogdan .Voda, ere, gandea se le_ is de la Lesi ; in-
tr'altti chipd nu pOte afla cronicarul Lesescti. Vrendit Bogdan Voda se se crate Lesilord
qi blaudd, si simetit. N'ati primitit nici fats, nicI muma fete! pre Bogdan Voda Intik me-
vreudii Lesii se inttarite pre Bogdan Vodk qi din prieten se-lu faca neprietenft, aft artincatti
asupra fete!, cum nu vs, fata; gi multamindii Craiul de darer! lui Bogdan Voda prin soli,
ere. pentru logodne ad aratatti Wert). indoitti. Alecsandru, Craiul Lesescd, dupe ce ati pornitti
soli! lui Bogdan Voda, n'ati fostii fora grije de Podolia si de tera Itusesch ; ce sfatula cum
are putea se departeze pre Bogdan Von de la Pocutia; qi orenduise lefe slujitorilord, pen.
tru aperarea Orel t egad is margin. N. C.,

www.dacoromanica.ro
 180
thmitti cAtre soil pentru ce ati intorsA acele terguri ; era pentru logodnA ati
ndelungatil intealta data.

Cand ail pradatu Bogdan Voda Pocu ;ia.

Dupe solia d'AnteiA ce all trimisil Bogdan VodA la Craiul Lqescti pentru
sora-sa, n'ati perch tit nadejdea; ca Intel gendu ca muma fetel §i a lul CraiA
al muritl, indata ail poftoritil solia, socotindil ea dupe mortea betranel nu va
fi tine se 'I stea improtiva; ci C aiul lar ail indelungatil pe alts data, ca ve-
dea pre sora -sa ca nu vti se merge, dupe Bogdan Voda, ace era prea
grozavil la fata, §i orbti de unA ochitl. Deci, veclendl Bogdan Voda, ca cu bi-
ne nu '§i va folosi, ci socoti se '0 rescumpere ru0nea sa cu singe nevinovatil;
ci lAsandil inima cea prieteasca, de arme s'ai'l apucatil; §i stringendu-0 tote,
Ora all intratt in tera Le§e8ca, §i all lovitll Pocutia, §i all pusil omenii sel
in ea; era elt, pradAndA, s'an intorsil inapol.
Veclendil Le01 page ba ce le Meuse Bogdan Yak nu suferirA, ci strinserA
taste eu WA, 0 pre omenil lul Bogdan VodA ce 'I lasase in Pocutia I-ail im-
pinsA inapol1). §i inteacela resboitl all peritll dol frat , f3ciori de boieri Le§e§cl,
fecloril lul Trusil; §i deacil as intratil ostea Lqesca in tera Moldovel, de all
1),Lesii, 'Nana paguba de Bogdan Voda facuta, tiimis'at patru mil pe °stela, cu bani
facuti, si prea lesne all impinsti pe 6menii lul Bogdan Voda din Pocutia. Si pre urma all
intratd Lesil in tea de all pradatil pane la Botoseni, unde all peritu dol frail filehtict, ce
le clicead Strus, 6mem alesi al vitezi, tineri, amendoi p6d6ba §lehtii Rusesci. Alergendil mai
In launtra cu 80 de osteni pentru prada, dat'ad peste cati-va Moldoveni de a lui Bogdan
Voda, 4i acolo an caclutil amendoi fratil. Era num ele ace.lorti doi frail Cisesni §i Georgie
yi ducendu-1 la Bogdan Voda, impreuna cu alti robiti, le-ail taietit capetele indata inaintea
sa. Ce qi acestit perire acelord putinth Lesi, mare perire all adust term; ca indata agiun-
gOndd pre 6inenii lui Bogdan Voda, gi dandu resboid tare, all remasd biruili Moldovenii.
Perit'ail inteaceld resboiil Parcalabul de Hotinti; ere, Corpacid Hatmanul abia ail scapatil,ilu
eerie cronicarul Lesescd. Prins'ad pre multi bol ri de tell, si pre toil, in mania acelord
dol frati, i-an omoritil in Camenita. Ere, cum s'au obersitd acesta ostire cu Bogdan Voda,
nu scrie Leavul Mehoveta nice Vapouski.
vice Cromer, cronicarul Lesescti, ca all aflatd ca cu tocmala intre Bogdan Voda gi intro
Alecsandru, Cnezul Lesescii, s'au hoteritil litre densii armele; gi dovade pune cronicarulti
din scrisorea Craiulul ce s'ail aflatil in visteriile Cracaulul, cad sensor' de plin dovedescti ;
precum si a treia Ora, dupe resboiul ¢i prada Lesilerd ce au facutil in tent', all mai trimisu
Bogdan Voda tree sob la Craiul Lesescd, si an aseclatu intro densil aceste legatun: Se dea
Craiul pre sora-sa Elisafta dupe Bogdan Voda; numai, se priimesce. Bogdan Voda obiceiele
bisericel Apusuhul cu tote curtea sa se urmeze ronduelile ROmknesci, si se face, biserici in
tore, in care preutii papistasi pe ordnduela Papil de rondd se slujesce, Qi singuru Papa se
intaresca cununia lui Bogdan Voda cu sore lui Crain Alecsandru.Si se se piece Bogdan
Voda, cu Vat tent, Crailord Lesesci; si asa, impreuna cu alti Domni crestini, Bogdan Voda
se redice este asupra Turcului. Ce aceste nu s'au pututil hotari intro Bogdan Voda $i in_
tre Craiul Alecsandru, pentru mortea Craiulua Alesandru ce s'ad templatu; i all remasfi
neispravite nici de o parte. Ca standil Jigmond Craifi, pe urma fratine-seu lui Alecsandru,
tote acele s'ail uitatfi. §i scrie cronicarul Lesescil, cum se le fie trimisti tote acele scrisorl
Dogdan Veda la Jigmond, Craiul Lepson.-21T. C.

www.dacoromanica.ro
 181

fdcutti multA pagubd si peire, si ati pradatii pand la BotosenY; prinOendt pre
o soma de bolerl de tell, si in mania pentru cei doi frati ce au peritti in
resboit, pre tote i-att thietil in Camenita. Bogdan Voda s'ar'i ispititti si a trete
Ora de au trimisti soil la Craiul Lesescii, dory orti putea se fad intr'unti
chipti se '1 dea Craiul pie sord-sa. Erd Craiul ad fagAduitt, Insa inteacestti
chipt, ca Bogdan Vodd se tie legea lei Crait, si se fie plecatt1 Crailoru Le-
§e§ci. i curand atuncesi templandu-se mOrtea lei Craiu, Tigmond ;Pail plinitt
faghluinta.

Resboiul lur Radul Voda cu Bogdan Voda.

Pre acea vreme, Radul Voda, Domnul Muntenesol, neavendti nice o pricind
asupra lul Bogdan Voda, s'au scalar' cu tots puterea sa, si cu Roman Pri-
bagul, de ail intratu in tern; si au pradatii si ati arsti tinutul Putnel, si pe
de ceea parte de Sii eta, de, multd pradd si peire at fAcutti, si s'au intorst
ford de nice o sminteld.
In anul 7015, veclendil Bogdan Voda'), cat& pagubd 'i-ati facutti Radul Vo-
n, in t6rd, lean suferitii; ci au socotitt. se '0 rescumpere strambdtatea mai
cu asuprd: una, pentru scarba si paguba ce 'I Meuse Radul Vodd; alta, si pen-
tru vitezia ce avea; cd, socotindti ca se nu Ord numele cell de vitezie, ca se
Mica megiesii ca ati muritil si elti ca tats, -set. Sculatu-s'ati cu tots puterea sa,
si aia trasil inteaglutort si Real, si au intrattl in Ora Muntenesca, panA la
RetezatI, la movila CAeatii, de cola parte de Romnict, 28 Octomvrie; si au
stadia acolo clece Mile de ati pradatu si au arsti din Milcov pang, in Romnicti,
0 in giost pe ambe partile, pand, la Sireta. ySi acolo de la Radul Vodd '1 -at
tempinatil solti, unit calugerti anume Macsimian, feclorul lul Despott, Domnul
Serbescti2), si s'aft rugatu Jul Bogdan Vodd se facA pace cu Radul Vodd, pen-
tru ca suntit crestini, si de o semintie. Deci, Bogdan Voda, vNendil rugdmin-
tea de la acelit cdlugerti, au facutti pace pentru vola lul; si au trimisti soli la
Radul Vodd; si atunce Radul Vodd cu boleril sel au gTuratu pe sfanta Evan-
gelie ca se fie pace neclintitd; si hotarul celu betranti, pe unde at fostti at.
ldsatti ; si se intorcA Radul Voda tots prada, si arderea cats, fAcuse in Ora
Moldovel, la tinutul Putnel; si s'at. intors1 Bogdan Voda cu pace.
Cronicile cele Lesesci, de aceste doe povestl, ce au mersA Radul Von, cu
Roman Pribagul de at pradatt tinutul Putnel, si cum at merst. Bogdan Voda,
in Ora Mantenesca asupra Radulul Vodd, nemica nu Insemnd, nice se OA scristt.
In anal 7016, dupe Pasci, au reposatti Radul Veda, Domnul Muntenescii, si
alt statute la Donnie Mihnea Vodd, carele alt tatatti boYeri1.3
'). Vederrdil Bogdan Voclit paguba Orel sale, n'ati put utii suferi atita risiptt. La 6menl
marl cu greti se 'Ate fabda cele ce aducti micsnrare gi ultare cinstel numelul lorfi. Soco,
tindfi harnicia gi numele tattne-sefi, Jul Stefan Vodt, se nu pert, fiindti gi elfi ispititfi in cite-
va rOndurI cu lucrurile resbnielord, spre care mal multfi 11 era Urea, plecati.N. C.
2). De nemul Despotilora Grecescl.N. C.
4). Att deprinsu lumea a slice, et de nu ar fi merte to lume mai bine artifi. Ce mare greseli facfi
intr'acesta, ca nu numal &el omenesci, ee ¢i polities lumesd este trebuitore in lume mOrteao Cum
www.dacoromanica.ro
 182

Dupe aceea, la andl 7017, Aprilie hntein, s'an prestevitn David 1Vlitropolitul.

CAnd ati predate Bogdan Voda tera Lesesca, gi ae agiunsti pen la Liov,
in anul 7017.

Dupe multe soliI ce trimisese Bogdan Voda la Craiul Lesescn pentru so-
ra -sa Elisafta, pre care o an cersutt, gi Veclendil eh nu va se 'I-o dea, an so-
cotitil di are vreme se'sI rescumpere rusinea sa despre Craiul Lesescn cu sange
nevinovatti, i au inceputti a stringere oste. Ce, veclendii Craiul Ungurescft
vrajba ce intrase intro densi1, i simtindn ca Bogdan Vodh, face oste asupra
Lesilorn, an trimisti sole pre Stefan Teletni, ca se'l Ott imphca; ci nimicii n'an
folositn, eh Bogdan Von ail pripitn cu ostea, si an trecuth ape Nistrttlui, Vi-
nerl, Iunie 29, si all intratit la Rusi in Podolia, i Sambata au sositn la Ca-
menita; si de acolo an sloboclitn &tea se prade tem, dandu-le viva ea n'an
lege, pentru strimbitati ce face; alta, pentru ca va se'el pescumpere Pocutia;
a trela, si pentru sora lul Crain, Elisafta, ce 'I-o giuruise Alecsandru Crain.
Deci, arclendn i pradandn tera, s'an trasii la Liov, si art bAtutt tergul, si pu-
tin de nu '1-an dobAnditil; §i Oct cg, singurn Bogdan Voda an lovitti cu sulita
in porta Liovulul, care semml se cunbsce qi astatli, si nice Lesti nu tAgaduiescii;
si an pradatil impregiurn, $i an arse pretutinderea; i an ann. Rohatinul ova-
sul, si multit avere an luatti. Atunce an luatit fi clopotul celn mare de la Roha-
tin, $i '1-aii pust la Mitropolie in Suceva; si multi terani i bolerl aft robitt,
si Domnil lonl inch, bad prinsn, §i cu mare isbandi s'aii intorsii la scaunult
sell, la Snail, fora, de Wc1 o smintela; si robilorn ce'l adusese din Ora Le-
-sesch, le-an impartitn hotarn in Ora sa I).
Dupe aceea luatn DOmna. din Ora, ci au gent"' pre Stefan VodA celn
tenert.
Dupe isbanda cu noroct ce ati facutt Bogdan Vodit in Ora Lesesch, iata'i
vent de ld Dumneclen osindA asuprA, cum graiesce gi Prorocul David: «Lea an
Qi aice se se uitela Radu Voda, de nu '1,ar fi hotaratU m6rtea, iarasi s'ar fi atitatttpeire gi
risipg terei Muntenesci. Ca tine era Bogdan Voda pre acea vreme, n'ar fi trecutti se nu fie
rescumperatti despre Radu Veda stricaciunea Orel sele, iragl Cu risipa seracilorfi locuitori
a Ord Muntenesci. Deci, trebuitere este in lunre mOrtek care nu alta, ce hotarti face lucru-
rilora omenesci. Murit'ati Radul Voda,, in anul 7016, dupe Pagel, si au statute in locul lui
Domnfi Ord Muntenesci, Mihnea Voda cell* reti si cumplitU, ce ae omoritii pre boiarii Mun-
tenesci. Reit au deprins a pares a o semi de Domnia acestora ter1; caci pre cel rei si cum-
plitf Dorani 11 hulesce lnniea. Ar vrea de tot/ intermit chipti se eerie istoriile 1=11, ce acesta
in zadar o fact'. Cad, de s'ar lauda numele Domnilorti celorfi rel gi cumpli i, intr'unti child
cunumele celorts bun/ gi milostivi Domni, nemica alta nu ar fi, farts; numal hula celoril bunt
si laude celora ref. Ce, cad maritoril mai multti alergit dupe lauds de catil dupe hula, arts
alerga tog domnil dupe reutati si tiranii.--.N. C.
'). Exati bucurosi si Caminitenil lui Bogdan Veda, fiindit de lege pravoslavnici toti Podolenii,
gi pesemne avendti dodaela de Lesii pentru lege, se fie to uniaft, cum mai spot in ililele Jul
Ion alu treile Sobietki, Craiul, totil tera Lesesca, Rusescit, si Podolia facuse. unie. Audit -urns
spuindit tats -men, Miron Logofetul, cum Linea minte ci era scristi in porta Liovulul chipul
10 Bogdan Voda, gi dupe multi vreme stAndtic 'I-ati stersi Legit. P1

www.dacoromanica.ro
 183

scurmatil si au sapatt, si va cadea in grepa ce ati facutt.» CA nu era Bog-

dan bine etitu din tera Lesesca, iata Craiul stringendu Este degraba, au slat
se apuce pre Bogdan Voda and in tera sa, si n'au pututu de bola ce avea;
ci ati trimisti pre Hatmanul seu, pre Kaminetki, Voevodul de Craeau. Ce ORA a
sosire Hatmanul, iar Bogdan Voda ail trecutt. Nistrul in testa parte, s'att a-
seclatt la scaunul set la Suceva, si an sloboclitu ostile pe acasa, neavendu scire
de &tea Lesesca. Decl, Kaminetki Hatmanul, veclendu ca n'au apucatt pre
Bogdan Voda la margine, art intratu fora, de veste in tera, 7017, Iulie, si au
praclatti Cernautii, Dorohoiul, Botoseni1 si Stefaneseil, neavendu tine le sta im-
protiva 1). 8i asa, cum le -aft fostu vofa, au pradatt. 8i unu Vasco, ore -tine de
as nostri, avendu mane pre altti Vasco, ce i-ati fostu luatu mulerea, S'aii in-
chinatt la Les1,_ si i-all purtatu pretutinderea, sciindt ca, nu '1 tine le sta im-
protiva, de an pradatti si at arse; si vrasmasul sett, curvarul, Mica '1-au,-prinsti
viti pi Bail intepatu. tra Craiul, lul Vasco, pentru acea slujba i-ati datu unu
sqtt, anume Hotnita, subt Iaroslav, de '1-au tinutti pane la mortea lul.
Dace, s'au intorsu Ostea Lesesca inapol, trimis'au Craiul Lesesct, Jigmond,
la Craiul Ungurescu, Vladislav, se nevoesca s6 '1 faca pace cu Bogdan Voda,
sciindti ea Bogdan Voda va vrea se 's1 intorca mai cu asupra de pre densili
cum s'att si templatu; ca Lesii anca bine din tera nu esise, era Bogdan Voda
cu o sema de este, ce putuse stiinge degraba, au agiunsti pre 6stea, Lesesca
la trecetorea Nistrulul, si dandu pesboiii de ambe partile, multa morte s'as's
facutti; si pre o sema de boleti, vii, nevatamati, i-au prinstl, antrandu neso-
cotiti de ostea Lesesca, adeca Logofetul si un Homelnic, carora nume nu le
putemit afla, fora numai a Carstii, Petrica, saferul Dobrustamp. Mai apol s'au
dust Lesil Intregi catre Craiul lore, si aciesi ineepura a amblare se faca pace;
si au legatti pace inteacestti chipt: ca, de ambe partile se intorea, pagubele,
nice se mal hie zarve intre densit

Cdnd au pradatil Tataril in mai multe rOnduri Cara Moldovei.

In anul 7018, Bet Gerel-Sultan, feciorul Hanului, fOra de veste, cumultime

de 'Mad, pe trei locur1 au intratu in -Ora, si au pradatii de la Orheiu pang

') Si an agmnsu pane, subt Suceva. Erg neputendu nimica strica cetace; au pradatii in 20
Julie impregiurul Sucevei, si s'au intorsu in tera sa cu multu duiumu §i rob; cat& nu puteati
birui Legit se duce duiumul, gi '1-au tau ucisu '1-au taiatu. Agums-au pre Leip. la trecatorea
Nistruhu o same de Moldovem; ce fiindu Legit mai mulct, au infrhntu Legit pe Moldovem; rei
andti dose a fugi i-ati luatu in geme Legit; simulp aft cat utu in prinsere, anume: Matei -Logo-
fetul, Kirjesz Homelnicul, amendoi on Stolnici, on Medelnicer; ca Cronicarii Lelesm it nu-
meson §afan, Patrikie gi Doroteiu, gi allt bmerenasi de Ora, ca la opt-dem; carora, din poronca
1111 Camen4ki Hatmauul, le-au. taiatti ca.petele, dicendu cum si Stefan Voda, tatal lut Hag-

dan Voda, pre amenii Leqesm ce 'L prinsese la Trimbovlea, i-au taiatu cu. toporul in Pori,
haett. N, C

www.dacoromanica.ro
 184

la Dorohoiti, pi pe Prutti in sus, de all fecutu multe robie i plean; mal apol,
Sultanul, fiindil segetatil forte reil, ail =HUI 9.
tilt in anul 7019, Fevruarie, Mercuri, in septeme,na Alba, au murittt
Minna lul Stefan Vode,9) $i cu cinste o ail ingropatt in monastirea Putnel.
Inteacelasi anu, au muritu si Tautul Logofetula).
In anul 7021, all intratu Tataril cu Mendli Gerel Hanul in tera Lesesca, 5i
all pradatl. pane la Vilna, de, multa paguba au fecutt, $i multi robi au luatt.
Asijderea, pre acea vreme, Bet-Gerel, feciorul Hanulul, all intratti in Mol-
dova de ail pradatA tera pine la Iasi, si alt arsA tergul si tinutul Cerligeturei,
si ail agIunsil si pane, la Dorohoiii, i pane, la Stefenesci; ere altil aii pra.datil
in gIosft la Lapusna si la Kigecill; si de sIrgu, vrendu se iese cu robii, multe
suflete in Nistru alt innecatil, ti rob!, si de al sel. Ere Bogdan Vode trimi-
s'ati pre Corpacitt Hatmanul sea cu o mie de slujitorI, si nesmintiudu-se all
(lath resbohl, si atl caclutt'i de a! nostri 700, ere 300 all sapatti ; anulu 7021, Au-
gustti 25. Ere Tetarii, cu pagubil mai multe de ape de catil de 6ste avendA,
Waft intorsA la Perecopil.
Era Bogdan Voda, ingrozindu-se de acea paguba, lar alt trimisil la Craiul
Lesescil soh de all cersutti agiutoru improtiva Tetarilorti, de volt vrea se vie
de iznove se se apere; alta, pentru st'l slobocie solii se treed la Mosk; oi
pentru tote'l fecu pre vole.
Asijderea, inteacelasI anti, alt ma! intratil Math cu 6ste mare in tea, de

') Inteacestti ant de la Hristos 1509, Vasilie Ivanovic!, Imperatul Moskicescti, in lnna lal
Octomvrie, a luatil unt °rasa mare in Litva, anume Psco, care std deasnpra maul ezer mare, §i din
ezer cure, apl pin midilocul orasului, si in sese mile de loci acea ape. cade intermit ezer ce
se chiamit Ciucno, spre tera Lifiandia, de la Riga 60 de mile. N. C.
2). Muma lui Bogdan Vodit, fata Radulul Vod6. Zice Simion Dascalul $i N. Costin.
) In anal de la Hristos 1511, venit'at la Jigmond Craiul Lesesct, soli', de ]a Ellie Papa
ROmulul, indemnfindil pre Craiul impreune, cu alai Domni crostini asupra Turcilort, sfatu-
indu-la s6 alba, pace cu domnii din Moldova, si se aseze %era Lesescit despre Moldova, si
tera Lava despre Mosk, si se impreune ostile sale en °stile lui Vladislavt, Craiul Ungu-
reset, qi se purcege. la Turd.
Martie in 12, dupe ciilindarul Lesescti, agiuns-at solil la Craiul Lesescti si de la Bogdan
Vodit, fiindt si solul Turcescii nepurcest de la Craiul. Ire, a patra di dupe ce au per-
cest solul Turcesch, s'au adunatil KO Li Bogdan Voda cu Jigmond Crain, aducendit ode-
rele bisericiloril ce luase Moldovenil lui Bogdan Vod6,, dud peadase tera Rusesc6, de ar-
gintd qi de aura; gi robiea de ambe pArtile atunce s'atintorst. Si fa.cendt legiituri de pace,
intorst solii lui Bogdan Vode inapoi.
Asijderea, in luna Iii Mait, at mai agiunst soli de la Bogdan Von, la Jigmond Crain;
pentru ostirea Turcilorti atunce at fitcutit vorove.
Venise qi de la Ispravnicul cetatii Albe unit trimisu la Jigmond Crain, indemn&ndu-le, a,
supra Turcilorti. Vedi uriti stipinirea Turcilorti6nci de pe acea vreme,and end, nu supusese
de tote aceste ierl. Sokete, derli, ce art dice creltinil de &gait cest5 de acum !
Nemerit-ati pe arm/ soli si de la Imperatult Moscului, asedendt Litva -clespre tera IVIos-
cului.
Salt cronicarTi Lesesci a la Noemvrie in 7, pe alindarul lorti, at mai trimist Bogdan
Vod6 stilt la Craiul Lesescti, se 'I den agiutorii improtiva Ttitarilorti &lined; si ati mai
poftitti se 'I slob6clit solul sell se treat pin Litva la Vasilie Imperatul Mosenlui Sloboditu-
1-ati Orsini Bola] de all trecatti la Moak on pace. 4 M. a

www.dacoromanica.ro
 185

ati facatii multi pagalg, gi praa; si intorcendu-se inapol, i-ati lovitA Bogdan
Voila cu 6ste prospeta, si au scosil total pleanul de la densii.')

Cand a0 venitu Trifdila cu Oste Ungur6sca asupra lul Bogdan Voda.

In anul 7022, Fevruarie 27, in OA clecele anti a domniel mill Bogdan VodA,
fOra-veste art venitii ant TrifOilA, ce se facea feciorti de Domnti, cu oste din
tern Unguresca, ferna, cand eral. top ostenii pre la casele lort. Ce simtindu
al nostri, s'ati strInsu degyabh, din cap au pututti, igi '0-111 datA resboit la
podu, din Most' de Vaslaiq; si infringendul al nostri, i-ad topitil pre top ; §i
princlendu viii pre acelh. Trifoila 1-ati dust' inaintea lui Bogdan Vodh, si i-ati
Matti capul.2)
Era in anal 7024, Martie in 10, ail muritti Laslati, Craiul Ungurescti.3)

1). Asijderea, in anul 1511, ati intratd 'Marl KrimuluTin Ora ; ce avendfiBogdan Vodlieste
Lesesce, 4000, cu Hatmanil lesesci, Stanislav Lascoronski si Tvorovski, si Ungurl vr'o 800; §i
Olinda-se Bogdan Veda se '1 loves* era Nohail intelegendu de venirea Krimenilorfi intera
nostre,, i-ad lovitd ei mai ttnteiti in Krim. Ce aft ch'utatti Krimenilord a lasa dobanda din
Moldova, si s'ati intorsii se se apere de Nohai; use pens a sosi la Krim, era Nohail cu ce
an pututu apnea, prddindu in Krim, &ad dusil peste- Volga, si all remasu 'era nostre ne-
pr5.datd.
Pre acea vreme s'ati atitatil fapta lui Martin Later, fiindd omfi invetatti in teologie, in
orasulti Viirtemberg, in tera Sacsonia, pre unde a bisericel Apusulul &ad iscatilinvetituralui.
Pre acele vreml, marl rocosiri in pArtile Turcesci erafi cu Selim-Beg, feciorulu lul Sultan
Baiazet, vrendu se more pre tats -sed si se apuce 611 imperetia. All supustl Anteid subt
stapttnirea sa cetatea Kefea, ce este in Krim, care mai inainte o aft fostil dobenditu mosu
sefi, Sultan Mehmet, de la Genovezi; gi all mai luatusi cetatea Alb& si Chilia de subt ascul
tarea tattine-sed lul Sultan Baiazet, pi le -an intaritti slit cu Eniceril seT. §i fiindti la unti cu-
vend% cu Hanul Krim:1111i, s'ad recositd asupra tatIne-sett, care pe acea vreme, avendil nevci
de Imp eratul Persil ord, si betrenti fiindu, perpndil multi Este a sa Cu Persil, ail dositd din 4_ arigrad
is Odriti. Era Selim-Begauclindti cdtatii-sell s'afi dustila Odriil, avencld Krimeni, Serbi, Bulgari
si Turd cu sine, all purcesil asupra tate,ne-sell spre Odra Era auilindu, bietul tata, puree-
s'ati pi elti cu este improtiva feciorului Bed celui red; Ili tempinAndu-se ostile, au infrintu
betrtmul pe feciord, ca,tu abia all sce, patti cu und feciord a Hanului. Era curttud dupe a-
cesti rocosire, in anul de la Hristosti 1512, Sultan Baiazet, de bun& vela sa, fiindubetrenti,
all lasatd imper6,tia acelul feciorti alu sere Selim-Beg, sail Sultan Selim; era elu insusi st-au
alesfi locil de odihni betraneteloril sele la Amasia, in sera Siriei; gi catt all sositu acolo,
a doua cli all muritil. N. C.
2). Ere, in anul de la Hristos 1514, all dobAnditti Vasilie Imperatul Mosculu1, cetatea Sm.
lenska, bdtend-o in 12 septemani, cu mull& versare de doge; si multi avere all luatti Mos-
calil din Smolensca. §i mai nainte pentru aceste Smolenskrt, in ciilele Crate' lul Kazimird,
pi lui Olbrecht, si a lul Alecsandru, ispitindu-se in multe ronduri Moscalil cu °stile Bele au
mersti in Litva se dobandesca Smolensca, si n'ad pututti, fiimid ispravnicti cetatil Smo-
lenski, Solohul, in ililele lul Jigmond, s'ati aperatfi birbdtesce. Ere, cronicarii Litvel scriti ca
en viclesugii o at dobInditil Moscalil. N. C.
3). In anul de la Hristosti 1516, era de la clidirea lumil 7024, ad muritd Vladislav, Craiul
Ungarescti si Cesescd, !ii ail remasti Craid in local luT fiiu-seti Ludovic, coconfi de 4ece anX
Sian. N. a
www.dacoromanica.ro
 186

In anul 7025, Noemvrie in 8, s'ail aretatti semnd mare pre cerd, ea all strelu-
citft despre meclanopte ca unu chip de omit, de all statute multa vreme,
psi iar s'ad ascunsd.
Asijderea, curand dupe aceld semnd, inteaceeasi lund, s'att facutti cutremurd
mare de 'Anibal, intr'o Luni.

De mortea Jul Bogdan Voda.

tr*, in anul 7025, April in 18, reposat'ad Bogdan Vodd celd orbit si grozavd ,
fiul lul Stefan Vodd, la unu cesil de nOpte, in tergil in Husl, nu cu putind
laud& pentru lucrurile vitezesci ce all facutil. CA nu in betil .i in ospete pe-
trecea, ci ca unu strejeru in tote &tile priveghla, ca se nu se stirbescd Ora
ce-I remasese de la tatd-see. i domnindti 12 ant, si 9 luni, si 3 septemani,
multe lucruri bune ad. Menai, si cu mare cinste '1-ad ingropatti in mond,stirea
Putna.
Prd, .ce se va fi lucratu in lontru, sad. in Ord la nos, despre partea giude-
telord si a dreptatii, nu aflamii ; ce cunoscemd, ca nude nu'sd pravile, din vola
Domnilorti multe strimbath'ti se fad.

CAP. XIV.
De Domnia Jul Stefan Voda cola Weal, feciorul Jul Bogdan Voda, nepotul Jul
Stefan Veda celu bunti, in anul 7025, Aprilie.

Dupe mortea lei Bogdan Vodd all remasti la Downie fiul set. Stefan Vodd,
ce -1 Oict cell teller*, si '1-ad miruitti Teoctistd Mitropolitul in tergul Suceveil).
Era in alit doile and, 7026, Avgustd 18'), au Intratti Albu-Sultan cu 'Math
de la Perecop, si au trecutti Nistrul ford veste, i au trail spre Prutd, de s'ad
Suitd pen la erbanca, den susil de Steldnesci, pi s'ati apucatti a prAdare Ora.
Ce, norocul celu build a lui Stefan Veda, s'att prilejitil cu oste gata in gura
Corovei, din giosti de Stefanesci, si art da.td veste si terel de sIrgil se se strin-
g*. ; pi dad s'atl bulucitu s'ad suitd in susti ; i ati trimisd. Stefan Voda. pre
Petre Cardbetd Vornicul, pi cu toil Josenii, 8i dad all trecutti Prutul, cu aglu-
torul lul Dumnecieu, Luni dimineta, in revarsatul zorilord, ferd-veste all lovitd
pre Marl, neavendd el grip, de una ca aceea ; si cu norocul lul Stefan Voda
i-al resbitd, si multi Tatars all perittl, si multi in Prutd s'ati innecattl, si in
Ciuhru s'att fosttt inglodandd; si pre multi all prinsd vii, asijderea si pre dos
Marzaci marl, Itnume Tamis pi Bicaz. 8i pre cap au remasii i-ad gonad peste

Pentru acestti Stefan Voda cronicele Legesci nu pomenescu, ce scriu 05, dupe Bogdak
Veda au at5.tutu DomnA term Petru Vode, Barg& N. C,
'J. April. in 2. 1$7, C,

www.dacoromanica.ro
 187

campti, taindu-1 Ssi sagetanclu-i pen la Nistru, unde, fiindti obositi tail lore, multi
in Nistru s'ati inecatti. Numai Sultanul cu putintel au sc'a'patu, inse Ssi elu, rb.-
nitii in capti. Asa s'aft intorsti cu multa paguba si peire, Ssi rusine; si cap an
scapatti, si acel, pedestri i fora, arme. tea Stefan Vodii. s'ati 1ntorsti cu mare
lauds ; si ati poroncitil tuturorti bolerilorti se se stringl in Hirrati, la clioa
sfantului mucenicti Dimitrie; Ssi acolo, dad s'ati adunatti, ospete Ssi bucurie mare
aft fostti, si pre top viteziT i -aft d'aruitti Stefan Voda ; si dupe aceea si-an
luatti sie Domnul).

De mOrtea lul Basarab Voda.

In anul 7030, Septemv. 15, prestavitus-ati BAsarab Voda, Domnul Munte-

nescti, i s'ati apucatti se domnesca unit Tttrcfi, anume Mehmet, ce se tragea
din semintia lul B'asarab Voda. Ce, pentru legea lul cea intunecata, omenii s'ati
scarbitti de densul, si multi dintre densii se ispitiati se apuce domnia, alesti
pribegil, cari" de multi' asteptati una ca acesta; Ssi, intre multe amestecaturi, aft
aseclatti Domini pre Radul Vodtt Calugerul.
In anul 7031, Mart. 20, aft pribigitil §erpe Postelnicul'), de frica lui Ste-
fan Voda.

Cum ail peritu Arbure Hatmanul i cu fecioril lul.

Inteacestasttt anti, in luna lul April, in cetatea Harlaului, ail Watti Stefan
Voda pre Arbure Hatmanul, pre care Oicti se-hi fie aflatii in viclenie. Era lu-
cru adeveratti nu se scie ; numal atita putemil camosce, ca norocul fie unde a-
re zavistie, alesti unti °ma ca acela ce crescuse Stefan Voda pe 1 lmele lui,
avendii atata credint6, si in tineretile lui Stefan VocIA tots tera ocarmuia, unde
multi vrejmasi i s'ati aflatii, de cu multe cuvinte rele 1-ati Ambucatu in ure-
chile Domnu-sett. Ce pururea tinerii se pleat, i credit cuvintele cele rele a
pohlibuitorilortt (imbunAtorilorti). i acea plata all luatti de la densul ; in locu
de dulceth', amarti, pentru nevointa lui cea mare; ca nice giudecatti, nice do-
veditii, au peritti. De care lucru multi dintre boleril terel spaimantandu-se,
at" Inceputti a socotire cum vorii lua si ei plata de la Stefan Voda, ca $i Ar-
bure Hatmanul ; ea, nu multa vreme, inteacelasti anti, all Watt.' Stefan Voda
si pre fecioril lul Arbure, pre Toder si pre Nichita3).
'). Anume nu scrie pe tine se fie luatn. N. C.
2). In tera LeSesck. N. C.
3). Scrie Letopisetul Orel, cum se-i fie aflatii Stefan Voda in viclenie. Dera daca au aflatii
in viclenie pre Arbure, fecioril ce-i facuse de i -au omoritil ca si pre tats -seu. Pentru acesta
se cunosce tira'nia Itu Stefan Vodit. ]?ice Seneca Filosoful, ca tiranit numai pricing au pe-
depsitil, ere, miclilocii nu an. Crescut-au acestii Stefan Voda pe minele lut Arbure Hatmanul -
si ce plati aft Juan de la Domnu-seu! cum ci Seneca filosoful, de la cumplitulii IsTero,Impe-
www.dacoromanica.ro
 S8.

ROdicalus'ao boleril Moldovel pre Domnu-sea Stefan Voda.

In anal 7032, Septemvrie 7, vOende boleril Moldovei si lrscuitori1 terei m6r-

tea lul Arbure Hatmanul, apol si a feciorilore lul, sciinde cate bine at.. avute
Stefan Voda de la densi1, si mal apoi cu ce plata l'-at platitt, cu totii s'ae
Intristate de vrajmesia lul Stefan Valk socotinde. ca si el voril lua acea pla-
ta ce u luate ¢i Arbure Hatmanul, cu totil s'ai'l redicate asupai; ce nimica
Waft ispravitu; ca celul fricosa ¢t sphimintatil, sciindu-si perirea deapururea in-
n tintea ochilore, nice unit lace de odihnh nu 'I, nice inima de resboiti; ¢t ye-
clende ca lul Stefan Voda i-att venite Ora inteagiutorti, s'at resipitti pintr'al-
te teri, lasandu-si ocinile i casele. Ere pre Coste Parcalabul, si pre Ivasco
Logofetul, si pre Sima Visternicul, Si pre altil multi, i-ae prinsil vii, 0 le-ail
taw! capetele in terge in Romani).
Int 'acesta'se. anti, intorcendu-se o seine de Este Turcesce den tera Lesesck
ce ambla la prada, le -ail esite Stefan Voda, inainte pre apa Prutului, la Tara-
Once ; si din 4000 de &ilea putini au haladuite la Ora lort1),

Pentru pacea cum au facuta Stefan Veda cu Craiul Lepssu.

Pre acele vremi, Jigmond, Craiul Leseseti, ati trimist soli 'la Stefan Voda
poftinde ca se pdta avea negotitorii cafe deschisa din Ora lul se tred la tern

ratul Romulus, care -at crescutu pre menele Senec61, gi ca unit betrhut sfetnict '1-att sfituitt,
citrmuindu-1 pentru binele celtide ob1te; ere apol Seneca fu omoritt de Nero. Dice Saltistie: ace-
lorfi cumplitt Domni, a face strimbetati este a stepeni.. bra precut!) nici de la o curte a
Domnilorti nici °date, nu lipsesce zavistia, asa nici la Domnia hit Stefan Voda ; gi cu call era
mat tenerti, cu atitta mat lesne tale ati aflatt zavistnicil gi Imbunetoril asupra lug Arbure
Ratmanul. Dice Clavdie: .0 rava zavistiei cumplite nici o di nu o pote impaca:. Si adeveratt,
precum dice unit Valerie celt mare, cilia o fericire asa de isbende, nu-1 care s'are putea feri
de dintii zavistiel,. Asa gi norocirea lm Arbure, de-odate, en zavistia se bottirt din Uremia lug
Stefan Voda, tenerulut. Vedendt, dere., cet =alji boieri fapta mitt Stefan Vode.:tott s'atingrijatt,
citct si Serpe Postelnicul sisatise tinere Qi grosnice lucrur1 a 1111 Stefan yodA, plecate spre
versed de sange, si au pribegitit mai nainte ; ce, tog se temeat de plata lug Arbure, oavorit
lua fiescare de densh de la, Stefan Voda. N. C.
L). Dice Plutarch Filosoful: ca Domnii eel bunt din eel rel cu acesta se despartt, ce celul
reit Domnt numal ascultare, ere, celul bunt si ascultare si dragoste i se arate.. Peresise
boierii a avea dragoste spre Domnul lore, pentru greza gi tirenia, ce facuse cu Arbure gi
cu fecioril Int de'! omorise. Ce cu totil s'aii reclicatt asupra lui; Inse, cu gret este a afia
pie tisanul adormitt, ce, din fire este fricosti; si dupe ce's1 impreune fapta cu firea, ci mat
fricost este. Ceci fapta cea cumplite, a Domniloril turbati le arata depururea lnaintea- ochi-
lord griji gi primejdn. Asa si Stefan Voda, dupe ce area fapta sa cn mertea, lug Arbure,
se cunoscu improtivitorti boierilort set, si avea griji pururea, in can grije era trezt pre
giurt. sine. N. C.
'). Acestl Turd at pridatt )era Lesescl, olatul Liovulu!, si a Sanosculut, si a Belskii,
gi sera Podolia, si nici o smintel de Lesf n'ad avutti. Ce cu multi) pleanti s'ati intorsd, ca
n at cutezatt Legit se'r lovesce undeva, precum scrie cronica Lesesce, de aceste, Este Tur-
co* in knit de la liristos 1624i era de Stefan Vode, nupoinenesca cronicsleLesesa.N.G,
www.dacoromanica.ro
 189

Turcdsca, si -se fie intr'una asupra Tatarilort. trrt Stefan Veda asijderea att
trimisa soli1 sel intru intarirea prietesugulul, si se trimita 'la margine se fad
lege celorti cu strimbittatl, si se'l slobOcla soul sel se trOca, la Mosk. Deci, de
a facere lege la margine au fagaduitt, era la Mosk se treca solil prig tera
lul, n'au lasatu, pentru neaseciarea ce avea cu Moscull).
,,,,,,,
Cant] au pradatil Stefan Voda celii teneril sera Muntenesea.

In anul 7034, Fevruarie 5, Stefan Voda, simtindu-se pentru Alfa cu noroel

ce avea la resboie, strins'aii tera, si cu mare urgie au intratti in Ora Munte-
nesca asupra Radulul Voda, si au pradatii Ora pans la Tergusoril; Si nime
u'ati cutezatil se'l stea lmprotiva. Ce cu pace all nevoitfi Radul Von, de t-aa
potolita simetia. Decil s'au intorsil Stefan Voda inapol fora de nice o
smintela.
Inteacestasi vreme, Sepiemvrie 20, in anal 7035, prestavitus'ati Petru Ve-
da, feclorul lul Bogdan Voda, fratele lul Stefan Voda celul tenert.

Pentru mertea lui Stefan Veda celuT teneril

Inteacestasti. anti, 7035, Gen'irie 14, reposat'al. Stefan Voda, cel ii tenerA, fe-
deral lul Bogdan Voda, in cetatea Hotinului, si cu cinste '1-ati ingropata in
monastire in Patna, care este zidita de mosul sea Stefan Voda cal bunti. Si
ati domnitit 9 ani si 9 luni. Scrie la unti letopisett Moldovenescti, de slice, ca
pre aces-hi Stefan Vodit '1-au otravitti DOmna sa.
Acestii Stefan Wda intru totti semana cu urea mosu-sel, lul Stefan Voda,
celul llunti; a la resboie 11 mergea cu norocti, ca totu isbandla, si lucrul seu
ila scia all purta, macar ca era tenerti de qilei si era omti maniosa, iprea
lesne versatorti de ,singe.

1). In anul 1526 ati remasa biruita Lodovic, Craiul Ungurescti, de Sultan Selim, Impera
tul Turcescti, la cetatea Mohad, cu mare paguba, si cea de pre urma peire 5i rd ip& Unga-
rilora; ca fugindu Lodo'vic Craiu, s'au noruitti intr'o mlastina, calcatti de calul seu, i a
colo s'ad nadusitu. Er5, Sultan Selim inteacelasa anti au luatu Buda, si alte at* 9i tirg in
Dupe ce an peritu Ludovic Craiul Ungurescti, au redicatu Craiu, o seine, de Unguri, pie
Joan Zapoli; si Mdata ati mersu de ati Matti cetatea Budii inapoi de la Turd. Era al ul
craiel lui Ion Zapolii n'au fosta acea data, de temeiu. Ce dad, se strinsera la Pojrrnu mul
time de Ungar', ,fiindu si CraIesa cea veduva a lui Ludovic acolo, ati alesti pre Ferdinand
Crain Ungurescil, §i indata au mersu cu osti de ati luatu cetatea de subt ascultatta lut
Zapoli. Era hu Ion Zapolii cantata a fugire in fora Lesesca
In auul de la Hristos 1660, Jigmond Craiul Lesescii, fiind betrana, ati coronita pre fiu-set
Avgusta, copil fiinda, de 10 ad, cu vols. tuturorti LertilorkC. M,
www.dacoromanica.ro
 CAP. XV.
Domnia luf Petru Voila Rare0, feciorul lul Stefan Voda celui bud, in
anul 7035, Genarie 20.

BoTeriT si tera, dupe mortea lul Stefan Vodil cell tenerti, s'au strinsu si s'au
fatuitu pre cine'si voru alege se le hie Domnu; ca, pre obiceiul Orel, nu se
cadea altuia se dea Domnia, fora de caruia nu vrea fi semi* de Domnu. Si
i codindu unul de altul, s au aflatu unul de at marturisitti ca au intelesti dintru
Mitropolitull), ce s'au sevirsitii maT inainte de Stefan Voda; si fiindu bolnavil
Stefan Voda la Hotinu, ait lasatti cuventii, de se va sevirsi elii, se nu pule pre al-
tul la domnie, ci pre Petru Majearul, ce l'au porechtu Raresu, dupre numele mu-
Terei ce au fostu dupe altu barbatu, tergovetii din Harlau, si 'I-au chiamatu Raresii.
Si a§a, pre Petra aflandu-lu, si adeverindiici'ide osul lul Stefan Voda, cu totii 1-afi
redicatu Domnii. i apucandu-se de domnie, nime n'au perdutu nadejdea; ca pace
si odihn6, era tuturora, si ca unu pastoru bunti ce strejuesce turma sa, asa in
tote partile sele strejuia, si priveghla, si se nevoTa se latesca ce ati apucatti ;
ca nemica dupe ce s'au aseclatu la domnie n'au zabovitii, ce de resbore s'au
apucatu, si la tote'l mergea cu norocu,

D'and ail pradatii Petru Voda ;era Secuesca.

In anul 703(1, in alu doile anu a domnieT sele, Petru Voda ati redicatti oste
mare asupra Secuilorit la Ora Unguresca; si '0-au imp6rtitu ostea in doue
polcuri2), si pre doue potici; si data an intratii la Secul, in tote partile i-au
spartu, si i-au risipitu, si orasele le-au jacuitti, si pre tots i -au supusu, si i -au
plecatu sie; si cu pace s'au intorsu la scaunul seu, la Suceva.
Pre acea vreme au urclitu Petru Voda monastirea Pobrota, numal papa in
jumatate.

Al doile resboiii ce au facutil Petru Voila cu MO, den sus de Brasoii.

Inteacestasu anu, dupe ce au pradatu Petru Voda tern Secuiasca, trimis'ati
nos, Craiul Ungurescu, soli, la Petru Voda, de 1-ail pohtitii WI hie intr'agiu-
torn improtiva o soma de Domni Unguresci, cull nu vreaii se i se piece, si '1

www.dacoromanica.ro
 191

giurui ora§ul Bistrita cu totti tinutul dintr'acea tern; §i altele 11 fagaduia

va da, numal de '1 va supune subt ascultarea lui. Veclendt Petru Voda pohta
lul Iano§ Cr tin, una pentru giuruinta, alta pentru priete§uguI ce'lti aveail im-
preuna, Mat& au gatitti Este, §i ad trimisti pre Grozea, Vornicul celti mare, qi
pre Barbovski Hatmanul, caril erat mai credinclo§i din boleril sel 1); §i ati in.,
vetatil o sem& de Este se trece pre drumul Bra§oului, era a sema de Este
pre drumul Sucevel, se antre mal susti in Ora Unguresea. Era Unguril, degraba
de§teptandu-se ca din somnii, simtinda impresora vrajma§ii, de sire' s'at
gatitti de resboiti ; §1 nu a§a de &tea den sus se grijiati, ca de cea den josti au-
clindti ca vinti asupra lord. Si seulandu-se multi Domni din Ardeal, §i altii
caril ere' gata se morn pentru mo§iile sele, Si multe pusci §i arme luandd
cu sine, s'ati apropiatti den sus de Brava Oste de oste; §i 1nherbintati, as-
cutindti unul spre altul armele, §i se aratati vrajma§ilord sel, bulucindu-se ci-
ne§i la al sel; §i gAtindu-se Secuii de resboia, era Moldovenil sciinda agiutoril
numai de la Dumneclet a§a s'ati lovita cu den§ii; §i dandti resboia vitezesce
multd morte s'a,A facutd de ambe partile. Mal apol, veclendd Unguril atata pei-
r40, au perdutti resboiul, lasat,"ad tote armele §i puscele; cu ceea ce aveati na-
dejde se'§I .mistuesca capetele au datd dosti a fugire, §i multi den Domni au
picabl la apa Barsil. Era dupe resboiti, multa prada facendt s'ati intorsti cu
isbinda la donfnul lor, Petra Voda.
Era eel den susti, ce ati intratti pe drumul Sucevii, nu mal putina isbinda
au facutti, pradandt §i arclenda; §i cu pace s'aii intorst
Auclinda Iano§ Craiii ce s'ati lucratti; multi s'ati bucuratti; §i pre langa giu-
ruinta de'nteitl, ce'i giuruise Bistrita, §i alte ora§e ad mai data lul Petru Vo-
da. Atunce Petru Voda trimis'ati se is acele cetati ce'i fagaduise. Era Bistri-
tenil nu suferire nice cum se alba el streinl mai maril lord, §i twee indenmare
§i alte cetati, adece, Bra§oul §i altele d'impregiur, lepadandu-se de Iano§ Craid.

'). Dupe be perdu resboiul Ion Zapolie Craiul, ce au avutii mai pre urmb. la Tokai cu
Ferdinand, i-ati cAutatti a "s1 lasa craia, §i an mlzuitiz in Ora Lesesciti la Jigmond, Craiul
Lesescii, §i all intratilin tera LesOscii, si au descklecatilla Ion Tarnovsci, cu mare name §i
cunoscuth intre toti Lesil. Acosta Tarnovsii cu bucurie 'bah priimitil in casa sa 6spe, §i '1
lasa cetatea cu totul se 'I fie de hrank si de slujEcti, adiogendu'l t6te argintarii ce ar fi tre-
buitii la*masa unul Craifi.
Era nice in tern, intelegendu Petru Voda Rare§ de atate amestecitituri intre Craiul Ferdi-
nand si intro Ion Zapolii in Ardel, §i avendil grije ca se an se atite dintru aceea tulbu-
rare in Ora lui, ca si in Ardel, au trecutiz' este si au lovitu fora de veste pre 6menif lui
Ferdinand de i-aiti taiatu §i i-ad risipitu, luAndu-le tabera, §i s'aii intorsii inapol in tera sa
cu multi pleanti. tea Ion Zapolh, audindt in tern Lesesci de risipa a omenilorti lui Fer-
dinandfi, de Petri]. Voda, mare bucurie avu; §t indata trimise solu in Petru Voditi, de mul-
tami, si Id rug& se '1 fie intr'agmtorii, se 'si pet& dobAndi Craia an. Petru Vodit iar ati
intratii in tern Unguresca, fiindfi aprigil in prat i; si au dobttinditti de la Seoul' cetatea Bis-
trita. Ce nu o putu tine indelungii, avendfi grije de Sultan Selim se nu '1 vie btinat. Ce au
peadatii §i o au Lassa pustie Secuilork.
Era Letopisetul terel aerie: ca dupe solia si pohta lui Ian Zapolh, au pornitu Petru Voda
en Osten sa pe Groza Voruicul celli mare, si pre Barbovcki Hatmanul, §i au invetatti, etc. N. Q.

www.dacoromanica.ro
 192
Petru Voda al trifle rOnda au pradatti ;era Unguresca,
Ve !AMA Petra Veda ca Bistritenii nu vorA se 'Id primesca pre densul, nice
gIudete de la densul, and, si de Craiul loll se lepada, chiar cu sine s'ail por-
nitil cu tote. 6stea sa, cu mare urgie, asupra lord; si, stringendu'l, cu nevoIe
den tote partile, si cu focA ingrozindul, veciendii nevola ce le-ag veuitA asu-
prit, era el s'at inchintttit, si au primitti ma mare de la densul. Mal apol, cu
multe daruri fu daruitti Petru Von.; si ru mare dobanda, cu tots 6stea lui s'at
intorst la scaunul set, la Suceva.

Petru Veda au pradatii Pocutia in lora Le Oseit.

fn anul 7037, Avgustil, intr'aceste resbOie cu noroct simetindu-se Petru
Voda gandit'ail se face resboit si cu Lesii; si puindu pricia ca se nu Oka
ca 'I fora ,cale, trimis'at soli de pofti ca odd intOrca mosia sa Pocutia, care
o ail fost4 vendutil domnilort, mosilort sel. Ce LesiI nu socotiail ca cere cu cale, ce
zadaresce locii de price ; nice '1 dedera ce aft poftitit; ce s'ad intorsil soliI fora.
isprava. Dece, PetruVoda veclendii ca cu rugamintea nu pote scote*mosia sa, gandi
ea sabia se o ia ; de care lucru aprinclendu4e de mane inima lul Petru VQ(K,
de sire' at strinsA Este de resboiti, si au intratti in Ora Lesesca, de au pra-
datA Pocutia; si arse satele si tergurile impreglurti: Colomel, Sniatinul, Tis-
menita, pen la HalicI, pretutinderea ; si cu mare isbanda s'ail intorsti inapQl
fora de nice o smintela.
Inteaceea, auclindu-se h Craill2) acesta pradh ce au facuta Petru Voda,
at trimisu Craiul pre Tarnovski3) Hatmanul cu Oste. Atunce semnU mare
s'ati aretatil pre cent 4), si au statutU multA vreme; si atunces1 au trecutil 5)
LesiltNistrul spre Pocutia ca se scota pre Moldoveni, pre carii II lasase Petru
Voda se tie orasele se fie de aperare ; si in 12 locurl au avail resboil Ce
veclenclii al nostri multimea de a lorti, au trimist. la Domnul sea, Petra Voda,
se, le vie inteagiutorA, co, au nevole de 6stea Lesesca 6). Si fiindt subt Ober

'). Simelia mal de multe orl orbesce pre 6menii eel marl, precum aice pre Petru Voda
Raresk ca simelindu-se de atatea resbale cu norodi ce facuse. in Ardel, socoti ca gi cu Lesii
11 va sluji norocul. N. C.
2). Avgustd. 4.igmond. N. a
a). Ion Hrabii Tarnovski. id.
4), In cli inteiA a lul Avgustfi. id.
1). 1200 Lesi. id.
6). §i trimitendu Petru. Vocle 6000 de osteni, i-au lovitU Tarnovski Hatmanul cu testi, si
1-au resipit6 apr6pe de tergusorul Gvosdetul. Erg, dupe acea isbanda se inturnarii Lesii ina-
po1, neavendil grije de Moldoveni, ca, de °data, aril veni cu Este. Ce, iata. gi Petru Voda
precum scrifi cronicarii Lesesci, cu 20,000 de Este cu tunuri, sosesce. Luanda veste Tarnovski
Ilatmanul, au fostu intratu in grije Lesii; lasindu-si tunurile gi tabera satinet se se duce.
innapoi la cetatea Haliclulul. Ce neprimindil acesta Tarnovski au mersii la Oberlin, si acolo
asecltuidA taberai all ficutfi santuri impregiuril; si sosindu Petru Vode. cu Este, cu tunnri,

www.dacoromanica.ro
 193

tin ostea Levesca, au sositu §i Petru Voda cu ostea sa cea odihnita. Atunce,
intelegendil Tarnovski Hatmanul pentru Petru Voda, multu a,u statutu in gan-
duri ca se lase tabera cu puvce cu tote, §i elu se fuga; mai apol legandu ta-
bera, de ruvine, s'au apucatu de resboiii (ca de multe on unde perde omul
nadejdea, vi de Erica mai apoi ce intorse in vitezie), vi multa vreme batendu-se
cu mare versare de singe de ambe partile, inse mai multit Moldovenil, cu multe
rane incruntati, n'au mai pututil suferi, ce au datu tale Leviloru, §i s'au datal
inapol.
Tarnovski, Hatmanul Levescu, dupe isbanda ce facuse, au lasatil ostea la Po-
kutia, §i elu s'ati dusu la Craiul. Temendu-se se nu mai vie Moldovenil se
prade, au fostil socotitti Levh se intre ei mai'nainte se prade in Moldova; vi
ava au intratil o sama de Levi se prade, de carii putini au haladuitu ; ca prin-
clendu-le de veste Moldovenh, au datil asupra loru, de 1-au taiatil vi I-au risipitu.
Intr'aceea, Iano§il, Craiul UngurescU, veclendu aceste amestecaturi intre Le4i
§i intre Moldoveni, ambla la michlocil cum vase's impace ; ce nemica n'ail folo-
site, ca nu i -all pututii impaca, pen n'ari mai intratii ostea Lev6sca se prade,
pre carii i-ati acoperitil ostea Moldovenesca la Tarasauti, de n'ail scapata nime
den el. Atunce, de isnova, Iano§ti Craiti amblandu la michlocul lorti,i -au impacatu
pilna in cinci luni; era mai apol ad mai delungatii pacea pans la unu anu 1).
Indelungandu-se pacea din cu in cli intre Levi vi intre Moldoveni, nu rabdaie
Le§iI,carii era' cu oste la margine de paza, ce au intratil in tea, la Moldova,
de au pradatal vi au arsd la Cernauti, i alte sate, pana la Botoveni, neavenda
Moldovenil nice o griia, ffindll pace legata. Wendt" Moldovenh acesta calcare
de lege vi ametitura, nu suferire, ce cu totil se gatira se intre la Podolia se
prade, §i '§i-ati data cuventil se '§1 potcovesca caii, c'ail fostil erna gold §i ghe-
tosa. §i dad as mersti Q) ail arsil Cervona, §i Iagelnita, §i s'ati apucatu de
Ciarnokojinti.

1-au incogiuratd pre Lep, catfi nu avea grije Petru Voda ca, elu perde resboml cu Lepi,
cum avea grije se an 'i scape din tabera. (Lunecose suntu lucrurile omenesci in lumea a-
cesta.) Amblau MoldovemI impregiurulil taberei Le§esci se ametesca pre Lehi se en din ta-
bera la harp, ce avendu Lesu loitre se suiau pe §antun §1 ramau pre multi. Moldovem de a
lui Petru Voda. ySi incepura Moldovem a bate in tabera Le§esca din pusce; ce pitting, sca-
dere faceah, ca era gripta bine tabera LeOscrt. Dat-au §i Lep' din pusce, catu departara pre
Moldovenil ce navahau pe aprope, qi le cauta a se da inapoi Edit -au o sema de este Lese ca
afara din tabera, §1 se facu unu resboifi mare, cu multa versare de singe de ambe pantie.
Si infrangendu pre Moldovem, n'au mat pututil sta, ce au datu dosu p '11 lasara tabera cu
totul in mina Leploru. Era pre urma, Le1n ce au remasu de paza marginei la Poculia, nu
se racism, ce adese intrau in Ora de pradau. Era si omenii lui Petru Voda unde ti mpina pre
Lehi 11 omoriau, catu pucini se intorceati, cu mare scadere, inapoi. Apjderea gatmdu -se 1000 de
Le§i, vemse se prade Ora; era lovindu'i Moldoveni lm Petru Voda, pe Prutu la TarasautI,
pulini all haladuith la Ora lord. R. C.
'). Aceste intelegendil Ion, Craiul Ungurescu, de atate amestecaturi intre Lehi §1 intro
Moldovem, trimis-au sold la August Jigmond, Craiul Le§escu ; ce n'au i pravitu mai multu,
fora catu intr'unu anu 8'01 aleclatu. Scrie cronicarul Le§escu ca qi unu Ibraim Papa se fie
trimish Ia Craiul Lelesch, cu pohta se intorca lm Petru Voda puscele care le-au fostu luath
Tarnovski Hatmanul de la Petru Voda. Indilungandu-se etc. N. C.
'). In luna lm Fevruarie. N. C.
LEATOPISITELE TOM, 1, 13
www.dacoromanica.ro
 194
Princlbadil de veste 1eii, ca Moldovenif a4 intratu la densii de prada, de sirgu
s'au gatitti de resboil, ci s'au bulucitti I), i all esitii inaintea Moldoveniloril
la apa Siretulul; i danclii resboi6 vitezesce, aca ail strinsii pre Lesi, c ne-
mica, de arme ntt gandiaii, ce de fug, se scape. i anal in Siretli, multi s'ati
innecatu; pre multi at Matti si au impunsii, de au peritii2) mai multi de 2000
in resboili, fora robiti si raniti. Perit'at boleri alesi dentre : Venglinski, Pi-
letki, era pre Vlides 1-au prinsu viii, fora alti multi necunoscuti; i asa, iar
fu isbanda la Moldoveni.

Cand ail venal.; Sultan Suleiman, Imperatulfi Turcescii, asupra lul Petru
VodA, cu tbta puterea sa, qi Muntenii cu Domnul see, §i Hanul cu Tatarti, §i
Tarnovski Hatmanul cu dste Le§dscl, in anul 7046, Septemvrie 20.

Veclendu Lesii multa neingduintl i marea zavistie ce este intre Domnii

Moldovel i intre Craia lord, si sciindti ca Ora Moldovel este subt mama, Tur-
culul, strinsu-s'au cu top de s'au sfatuitii se trimita sol la Imperatul cu jalo-
bit, se'si cee lege cu Petru Voda; ti aleser6 de trimis era sol mare pre Ores-
covski, Castelanul de Brescil, ca se spuie Imperatului ea, de nu 'hi va redica
din ter& si din Domnie flu voru mate el cu oste; ca,' nu mai potti suferi reit-
Utile ce au iscatil intre (tonsil. Turcul, dupe pupae, vreme, fn elegeudu ca Le-
1il se redica cu tarie mare asupra lei Petru Voda, si temendu-se ca se nu is
Ora, ei, se alba, mai multa galceva el paguba, cu densii, de chat cu Petru To-
da, de Este at poroncitil se se gel** si la Mari au trinaisU ca, pre o vre-
me, se intre in Ora Moldovei. Asijdere si la Munteni au trimist se se gatesca
de Este. Diet, ca si den Ora all mersu pre taina jaloba la Imperatie; de me
lucru, Imperatul mai vartosuau socotitt scota, ca se nu se lipesca la Otte
&VI se '1 %chine tera. Si tote aceste pe o vreme s'au templatii. and Tar -
novsclmi, Hatmanul Lesescii, cu mare Este trecuse Nistrul la Hotinti, ci ceta-
tea incepuse a batere, in anul 7047, asteptandii si pre Avgustii Craiti, carele
at. venitil pane. la Liov, nu cu putina putere; Tatarii de alta parte, ampluse
tera de robie, ci pradati; Turcil treceaii Dunarea3). Mal dinlauntru, cunoscendt

1), Cu Sinayski Hatmanul Pelona qi cu alti Rohmistri. id.

2). i multi all peritii, multi s'au innecatil in Siretii; pe multi all luath vii fn robie. Prin-
s-afi seselleci de, sleahtici, alesi, precum scriu cronicarii Lesesci; era periti ad fostu opth
sute de eel mai de josh N. a
1. Sultan Suleiman, intelegendu de atatea resbele ce faces, Petru Vodh, Anteiti prAdandh
in Iera Unguresca, apol in tera Lesesch.; ca si Craiul Unguteset si Craiul Loses& fttense
jalobh, la Sultanul Suleiman de prhdile lie Petru Voda. Asijderea era pila asupra lui Petru
Voda din negutitorii turd ce 'treceai cu negotii de la CrIm prin Moldova in susu, a 'I ja-
euesee Petru Voda, si'I °merit en 6menii eel. Si acele pusci ce le-aii luatit Jicmond, Cra-
iul Lesesch, de la Petri' Voda, le-all fostu luath PetraVeda de la Perenie si de is Mailat,
Hatmanii lei Ferdinand, aImperatultu Nemtesch de la Ardel. De aceste jalobe a dot Oral,
fiindh atitatii cu mane Sultan Suleiman,. ca si de la terl mersese jaloba, asupra lei Petru
Vodi, indata au poroncitii o¢tilorii sele se se grijesca; deodath au trimish poronce. i la

www.dacoromanica.ro
 195

boleri! si Ora la ce vine lucrul, se sfAtuiau, si unul cu altul cercatt sfatu ce

voru pute face, ca se pen, haladui de atate nevol ce s'att atitatu in terit, si
risipa asupra lora. Aceste tote, data an intratu la urechile lul Petra Voda, si
maI vttrtosu I34rea chelarul '1-au spusti, cum si tera ce vorove*ce crt se'lu
partsesch , multa scarbt au intratu la inima lul, ct Incotro vrea interce
ostea ma! Anthill, nu putea cunosce; ca Lest venise cu tatie, puterea Tur-
cultu mare multime, *i tutimea Tatarilortl neoprita; cestt den lontru slab! *i
plim de tclesugu. Ce, den tote '0-au alesu cu al set de s'ar'i sfatuttu se a-
glunga In Ianosu, Craiul Ungurescu, se'lu Impace cu Lest, si se Intorcrt &tea
asupra Tatanloru ; ca, de-1 va putea btrui, era pre Turcu prea lesne 'lu va
imptca. Ce sfatul, macar calift de buuu, unit luau eel den vola tut Durune-
cleu nu se 'Ate schimba; macar ca pre Avgustu, Craiul Le*escu, '1-au Imptcatu
Ianosti, Craiul Unguresct, si remasese fora grtje dentr'acolo. tra &tea Tatt-
resca si puterea Iraperatiei Turcesci, ca unit pohoiu degrabt ce vine, '1-au a-
coperitu, de 'i -ait cautatu a lasare totu, si c'att data spre nmnte, partsitu de
tots slujba ce avea').
Veclendil Petru Vodt cit '1-au impresuratt vrajmasii de tote partile, *i al
set 'haft partsitu tots, lasat'at scaunul, st s'at datu spre muntl; mule, cunos-
duff' ca nice acolo nu se va pute mistui, au socotitu se trect in tera Ungu-
resct. §i asa, afl'andu-s1 tale deschist pren tirgu pren Petra, at trecutt pre
langa monastirea Bistritel ; si, lasandu-se ea se petit cevasi odthni in munte,
deasupra monastirea, veclut'au, unde ea unu roiu den tote partile, Incungturatt
monastirea, ca se'lu pota prinde. Dece, cunoscendu elii aceste, au inchlecatu pre
calu, si singurit au fugitti se haltduesca, in 18 Ole Septemvrie, intrandu in
munte inteadinci0). Fort drumu, fort povata, au datu la strimturf ca acele,
de nu era nice de calt nice de pedestru; ce '1-at cautatu a lasare calul. §i asa
in *ese clue Invaluindu-se pren inutile, liamIndu si truditi1, au nemeritu la unit
putt in giost3), an datu peste nisce pescarl, carit, data 1-au luatu sema, cu
dragoste '1-ail primitt. Era Petru Voda, infricosandu-se de el, s'au spahniintatu,
era ei cu giuramentu s'au gmratu inamte-I cum II voru hi cu direptate, si
nemica se se temt. Era elu le-ati data loru 70 de galbenl, ban! de aunt; si
veclendu et galbenit, cu bucurie '1-au luatu, si '1 -at dusu la otacul loru, de '1-au
ospetatti cu pane si cu pence hiptu, ospett pescarescu, de ce manta sf el.
Tatars, ca avea §1 grije Sultan Suleiman despre Le§1, se nu alba mai mare &cella pentru
tera §i asa, totu pe o vreme, and ma Tarnovski Hatmanul Lesescu era subt Hotinu cu
ostea Lesesca, se dobindescli cetatea Hotmul, Invrajbiti fiindu Legit on Petru Vodh, cum
s'au scrisu mai susu, pornitus-au Sultan Suleiman cu Este insugi cu sine, It Tatarii pe de
alts parte an intiatu in tera, arclendu p robmdu. Era imp' boien, Intelegendu de prada
Tatanlont, si (le Inueratie ca an sositu la Dunarea, se sfatuiau, p un d en altul cercau, etc.
etc. N. C.
') Era mai tare se temea se nu 'hrprincle limn' se 'In dea pre mama lul Sultan S &imam
pornitu'si-au Deanna spre munti Inainte, parasitu de top. M. C.
'). Au mmeritu la unu sihastru duhovnicu, unde este acmu monastirea Bisericanif, qi i-au
aratatu tale spre tera Unguresca. Adaos de 111. C.
3). Ce cum spre tel a Unguresca, spre Secui, gi esindu pe pariul acela, an nimeet t de
nisce pascan. idem

www.dacoromanica.ro
 196

data au in eratu, '1 -au imbracatu cu haine proste de a lord, si i -au data co-
manacti in capu, si 1-au scosu la Ardel. §i fiindu oste Unguresca de straja
la margine, 'I-au intrebat i pre densit ce omens suntii; ei au clisti: suntemii
p6scari. ySi a,ta au trecutu pren straja Unguresca, si nimene nu 'la -u cunos-
cutfi. Dece, pescaril 'I-ad dusu la casa unui boierinu Ungurescd, carele an
fostti avendfi prietesugu mare cu Petru Voda; ce pre Domnul nu '1-aft aflatti
acasa, numal pie Stupanesa lul; si pre talna spusera ei de Petru Voda; ca-
rea, Intelegendu de Petiu Voda, cu dragoste '1-au primitu la casa ei, si
facutu ospetu. Er5, unu voinicu ore tine, ce fusese aprodu la Petra Voda,
prilejindu-se inteacelu satii, fiindti scapatit si elft dintr'acele reutati, it spu-
sera lui de pescarn acha ce venise den munte, si sctindu elit ca Petru Vo-
da au intratu in munti, si nimica de densul nu se acie, si cugetandu intro
inima sa, cum aru putea intelege ceva de Domnul sett, an mersu la Os-
earl se 'I intrebe ; si data i-au veclutu, indata au cunoscutu pre Domnul seu, Petru
Voda; si au caclutti de i-au serutatu piciorele. Atunce veclendit Petra Voda pre
credinclosa sluga sa, multu s'au bucuratu si s'au mangaetu, si multe cuvinte de
taina i-au vorovitti, si imblanclindu-i-se inima, au adormitti putintel. Nice zabava
multa facendti, pana a odihnire Petru Voda, era acea giuptinesa, all glitita leganti
cu cal, si 12 voinici intearmati; si dadi 'had desteptatti, au seclutti in leganil
numal cu acelt aprodu, si au mersu pe locuri fora de drumu, pana all sositu la Ca-
sa until boiarin Ungurescu, care si acela era prietenu lui Petru Voda; si acela, da-
ca '1-au veclutu, cu dragoste '1 all pnmitti si '1-aft ospetattl, si indata i-ad ga-
tittl leganu cu sese cal, ca boat de zabava nu era, ca den urma prinsese de
veste ostea ce era la straja Ungur6sca, cum Petru Voda all trecutti pentre
[Rash, si nu '1-au cunoscutu, si s'au pornitu dupe demi] a'lu cerca, ca se Itt
pota agiunge. Ce, Dumnecleu, cela ce 't ocarmuitoru tuturorti celoru ce i se raga cu
credinta, au acoperitu pe Petru Voda, si i -au datft tale deschisa; si mergendti
cu nevointa all sositu la Ciceti; si Sambata, in resarita sorelui, Septemvrie 28,
au intratu Petru Voda in cetatea Ciceului, si au inchistit portile. Rra cei ce '11
goniau den urma, ve:endu ca au haladuitit Petru Voda dinaintea lorit s'au
intorsil inapoi. Acolo plangere si tanguire era de Domna sa, Elena, si de fill
seY, de Iliasu si Stefanit,a, si de fiica-sa Rucsanda, si de alti casasi, pentru
multa scuba ce le venise asupia-le, sciindu-se den cata man all caclut6 la
at to pedepsa. Decii Petra Voda au intratu in biserica de s'au inchinatti, mul-
tamindu lul Dumnecieu ca '1-au isbavitu de mttnele vrajmasalorit sel').
Pra Sultan Suleiman, Impeiatul turcescii, cu Ostea sa, in urma lui Petra
Voda, la Moldova, multa prada si scadeie facendu terel, si calcand-o, all a-
glunsu pana la Suceva, cu mare urgie si pedepsa tutus oru locuitoriloru.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XVI.
Domnia Jul Stefan Voda, poreclitu LOcusta.

Pradandfi i stropsinde ter& Sultan Suleiman, Imperatul Turcesci, i fiindii

tera bejenita spre munti, s'at strinsa VladiciI i boleril Orel, la sate la Badeutl,
den sus de Suceva, de s'ae sfatuita cu totii, ce vore face de acea nevole ce le
venise asupra. Mal apol de tote '0-ad alese data ca se trimita soli la Impe-
ratul, cu mare rugaminte si plangere, se-'f erte ; i asa ae alese dintre densil pre
Trifan Ciolpan, de 1-a.i" trimisii soli"' la Suceva la Imperatul, de s'ae rugata de pace,
si cersuta Dome". De care lucru, veclenp Imperatul rugamintea lore, s'ai'l
milostivitu, i i-ad iertate; i au trimise Ia densii cu Ciolpan pre unit dust mare
cti credinta, de i-at chiemate pre toti la Imperatul, in Suceva, caril cu mare
Mc& au merst si nit cacluta in piciorele Imperatului; pre caril i-at lertate
Imperatul, si cu dragoste i-aa primite, ca pre nisce robl al set i le-aa pusti
Domne pre Stain Voda, feciorul lui Alecsandru Voda'),, si elf" s'ae invartejitfi
inapol cu multa dobanda, d'impreuna cu tots ostea lul. Si decii Stefan Yoda,
cu Vladicii, i cu boierii, au petrecute pre Imperatul pane in Dunare si acolo
at intone Imperatul pre toil robii sf pleanul cate s'ae aflate de fats; si bi-
rul and '1 -all lertate; si decil au trecuta Dunarea; 6ra. Stefan Voda s'ati in-
tore la scaunu'si in Suc6va

Pentru multe nevoi ce au petrecutil Petru Voda de Unguri, in cetatea Ciceul,

ei purcederea sa Ia Tarigrad, in anul 7041, Genarie.

Pundit Petru Voda in cetatea Ciceuluil multe pedepsi i nevoi it veniati asu-
pra de la neprietenii sei, ca nu numai de in eel streinl, ce si de la al sei avea
Era Ion Zapolii, Craiul Ungurescii, intelegendti de clatirea lui Sultan Suleiman spre Mol-
dova, asupra lui Petru Voda, avende grije de viclesugurile pegenesci, ca dace, va supune de
tote Ora 1VIoldovei, se nu intre peganul si in Ardel se supuie tera Unguresca, ffindu me-
giese, macar ca erati legs* cu mare prietesugii Ion Zapolii cu Sultan Suleiman ; ce nice o-
data crestinilorti drags Wail foste pegenul. Cerstit'ari agiutorri Craiul Ungurescii de In Fer-
dinand, Imperatul Nemtescii, dupe aseclate pacea ce era intre &emelt, se se agiutorecce until
pre altul la vreme de treba, se trimitrt. osti mai de grabs. Era i elu, stringent:kV ostile Un-
guresci, va privighia ca la, locii bunti se 'qi ispitesce norocul cu (petite, ei cu singuril Sultan
Suleiman. Si trimitendil Imperatul Nemtescii &tea sa, ca, la optit mil, pre in Varadin, la in-
ceputul secerisului, si de acolo au mersii la Andel. Era cum putea IOn Zapolii, silia se fie
pren taina aceapornire de este, gnu oblicesce, Sultanul, avendii mare prietesuge cu densul.-,N .C.
'). Ce era maivainte isgonitti de Petra Voda, @i acolo in Suceva, Imperatul all legatti birti
pre anti se'l den tera Cate r,lece malt galbeni c4e (way, era alte vistere ce n'ati fostrt apucatil
se le redice Petru Voda cu sine, tote le-ati luatu atuncea Imperetia. M. C.
2). Intelegendii Sultan Suleiman, dupe ce all trecute Duntirea, el Ian Zapolii, Craiul Ar-

www.dacoromanica.ro
 198

pedep a, de la cei ce 'I miluise si 'I boierise in comma lui, de la cei ce au

nadejduitu se 'I fie cu bine si cu priinta la vreme ca aceea. Ca anthill Simeon
Parcalabul, carele era pusu de Petru Voda socotitord si tocinitord, de mai-
nainte vreme, cetatii aceea, impreuna cu Vladica Anastasie, gandindu reit la
inima loru asupra Domnului seu, Petru Voda, s'au sfatuitu ca se princle pre
Petru Voda si se '1A °mere, si se 'I fa capul se 'lu trimita la Stefan VOda,
ce era Domnd in Moldova. Socotiau ca voru dobandi cinste le la Stefan Voda;
ce, Duninecleit celu direptu, celu ce scie iiumile si gandurile tuturoru, sciut'au
si sfatul acestora, si fora voia santiei sele nice unu luau nu se ispravesce.
De care lucru princlendu de veste Petra Voda, si sciindu ca voru se '1u onaore,
silit-au cu mestersugd de i-au scosu den cetate si i-au gonitd Petru Voda
pentru acesta fapta.
De norocu era Petru Voda a tragere nevoi de neprietenii sei, ca bine de una
nu se mintuia, alta i se gatia; ca, scapandu de la vrajmash sei de la Mol-
dova, pre straja Unguresca dede, si de acolo strecurandu-se pre tams, si intrandu
n cetatea Ciceulul, spre vrajmasii sei nemen; si bine de acestii nu s'au man-
tuitil, WA, sosi de la Ianos Craiu Oste Unguresca, carii au incungluratii ceta-
tea de tote partile. Veclendu Petru Voda viclesugul lor, si nevola ce 'I venise
asupra-Y, s'au inchinatu lord, si au datu cetatea Unguriloru; can', data au do-
bindit-o pre sema loru, multa pacoste si pedepsafacead lui Petru Voda; ca a
lui Petru Von, ce au fostil, au luatu totu Unguril, si cu nemica volnicu nu
era; alesu de Mailat, Domnul Ardelului, multa nevole au avutit de densul.
Petrecendii Petru Voda in cetatea Ciceulul, cu mint& scarba si nevoie, In-
teund and si sese luni, nu mai putu suferi reutatile si pedepsa ce 'I faceau
Unguril; s'au socotitu ca se se desbata de subt stepanirea lord; si s'au sfa-
tuitu cu Domna-sa Elena se trimite carte cu mare jaloba si plangere la Sul-
tan Suleiman, Imperatul Turcescd, ca se i se fad run se-lu erte, plecandu-si
capul subt sabia Imperatului, si ca se trimita carti la Ianos, Craiul Ungu-
rescu, ca se 'lu slobocla den term se merga la Imperatie, si se slujesca Portil
Imperatului. i sciindu scrisore serbesch Domna Elena, ad scrisu la Imperatul
cu mare jaloba si plangere, si o au pecetluitd, si o ad data la Petru Voda.
Era Petru Voda o au sloboclitd den cetate pre o ferestra afara, langa zidul
cetatei, si all chematu pre o sluga a sa credincieba ce era serbd, si i-ad ara-

delului, cu stile sale si cu stile lui Ferdinand, Imperatului Nemtescu, au apucatii poticile mun-
tilorii, ca, de am urea, elu cu Turcn s6 'ntre in Ardel, se nu-le, lase, si cum a este gata se
se bats. cu densul, de acea veste pagamul gemendu, si scirsnindu in dint', aprinsil de ma-
nie, au trimisu Coup la Ian Craiul, thcendu'i ca au ultatu de bine facerea lm, §i lacendu-1
nemultamitoru, se '1 spine ca curind va fa( e de 'I' va perde Cram, sz se va tai. R6spuns-au
Ian Craiul Turculm, cu nfulta plecare, cum elu acea gatire de WI, nu improtiva Imperatiez
au facutu, pre carele 'I-au cuuoscutu aperatoru vietez sele sz cinstez sele, ce improtiva vrej-
masulm seu, lui Petru Voda, carele fizndu subt poronca Crailoru Unguresci, au facutu (le
multe on Kith iu Ardel, pe _carele acum ilu are znchisu in cetatea Ciceul, gi in mints. vreme
110 va area in mantle sele. El a Imperatul nice unfi banatu se nu alba sz nice o mdoire de
prieturgul ce '1-au legatu cu densul. 1V. C.

www.dacoromanica.ro
 199

tatd cartea, i '1-ad invetatui in taina, se is cartea gi se o duds la mama Imps-

ratului Turcescd. Carele, invetatura luandil, au mersd si all luatd cartea, gi
s'ati dusd. la Tarigrad, i ad tinsd cartea la inana Imperatului. Era Imperatul,
cetindti cartea, i veclendil atata jaloba i plangere a lui Petru Voda, sad, cum
clicft unit, pentru lacomiea Turcesch (ca Turcul bucurosu'l fie cui se-ld pri-
mesca, numal se i se piece, si se -1 dea bani), s'ad milostivitd Imperatul si
'1-ad ertatit cu bucurie, i '1-au primitd, veclendti ca i se pled. §i inaata
all poruncitd de all Scrisd carte la Ianos, Craiul Ungurescd, se slobocla pre Petru
Voda se merga la Imperatie-, si au trimisd sold de olacti J& Craid. tea Cra-
iul n'ati bagatti in grad cuventul Imperatului, nice all sloboditti pre Petru
Voda. Intorcefidu-se solul cu acea solie de la Craid la Imperatul, all i mai
triraisd Dana de sese orf Imperatul la Craiti, pohtindd se lase pre Petra Voda,
se merg'd, la Imperatie. Era Ungurif nice intr'und chipd nu vread se 'ld lase,
dandu'l vina, ca, fiindti Domini in Moldova., Petru Voda, multd, asuprela all avutti
tjngurii despre densul, si and adaogeatt de Id facead notclogof, qicenda ca
are mosil si ocine impreuna cu den iI. Era, mai pre urma, a septe (irk all
trimiSti Imperatul soli la Craid, cu hochimuri, aducendu-I aminte si de une gi
de alte; i abia '1-ad sloboclitti pre clisa Imperatului, ca se fie deplind. Decia
'au trimisd Imperatul hochim la Petru Voda, ca se merge cu credinta si se nu
se temd. Veclendd Petru Voda atata adeverinta dela Imperatul, Wad bucuratd
forte, si inima i s'ati veselitti; cunoscendu ca cum se redid psi. se risipesce ()-
nem& intunecatk asa si elu se curdtesce de sca'rba ce-Y zacea la inima.- i ga-
tindu-se de tale, all esitd den cetatea Ciceului, in luna lul Genarie, intr'o Dumi-
nick lasandull Domna i coconii, si all purcesd la Tarigrad. Atunce, multa jale
si plingere la impartitul lord. Era Petru Voda, dada ad trecutd Dunarea, a-
tunce au multamitti lui Dumnecled, ca '1-ati isbavitti den mana Ungurilord; si
mergendd la Tarigradu '0-ad plecatti capul la piclerele Imperatului, pre carele
cu mare bucurie 1-ati primittl Imperatul 1).

'). Toth acestu paragrafd (rdespre nevoile lui Petru Von, in Cetatea Ciceului, i purcede-
rea lui la Tarigra& nu se afla nici la Miron, nici la Necalal Costin; am6ndoi suntit multu
mai scurti despre nenorocirile lui Petru Rams; marginindu-se 1sTeculai Costin a dice: .Era,
Petra Vodi flindu silith in cetate in Mei in ihareinchisere, se temea si de emenil eel cel
avea de aperatii cetate, ca s6 nu-lh dea in manele Ungurilorh. Era nice se indola de
tote cu mila lui Ion Zapolie, Craiul Ungurescii; ce de buntt vole esindit din cetate, al ca-
dutil cu rugaminte la Craiul s6-1 lase cetatea Ciceul pentru traiul sell cu casa sa, rugan-
du-se 0-1 erte greselele cele de mai nainte gresite de densul, aretttindil Craiului cum si elt,
tuatara ca este Craiii, era flindit omit, este supusii primejthiloril pi vremilorit inprotivnice
acestel lumi. Facutu-si-au pace Petra Voda de la Craiulii Unguresch, pi 'l-aii rugath de 1-att
delft vole se se cerce la POrta sAi'si pate tocmi lucrurile despre Imperatie. ySi clandul, voie
Qi slobodenie, agiuns-ail Petru Voda pre la prietenil eel' la Porta, trimitendii Petro Veda,
daruri Vezirului si altort Agi imperatescI.
Arrt. Stefan Voda, aice in tea, intelegendii ca au caSlutii Petru Von pe "dude Craiului
Unguresch, nezablvindh vreme, u repeditilla Perth' facendit scire, §i rugandu-se pen priete-
nh Vezirului, se poroncesca Imperatia la Craiul Ungurescii, se-I trimita legatii pre Petri'.
Voda. Ce Petru Voda 1 l asedase lucruFde elite Imperatie, de-ltt chiema 0 mere', la Porta,.
www.dacoromanica.ro
 200
Pentru indirtea 10 Stefan Voda Locusts.

Stefan Voda, domnindii la Moldova, nu putina grija avea, scfindil pre vraj
maul set, Petru Voda, viii, carele mai de derautta avea scosa averea sa ei
Domna cu copiii la Ciceu, in tera Vnguresca, cum s'at, pomenitti mai susii. Mal
apoi oblicindu, ca si dad, au mersti la Imperatie, este la cinste mare ; aceste
tote erad ca o ghiata la inima luT Stefan Voda.
In clilele acestul Domnd, Stefan Voda, alt fostu fomete mare, si in Ora Mol-
dovei si la Ora Unguresca,, ca au venitti lecuste multe de au mancatil tote,
coda; §i pentru aceea '1-ati poreclitti ei (List. LOcued Vodci, Pra. mai a-
poi, urandu-1 tote, curtea i boleril, s'ati vorovittt o soma de boierl den curtea
luk anume Ganescil i Arburescii, si la asternutul lui, unde odhnia, '1-ad omo-
ritti in, cetatea Sucevel.
Era lncepetura acestul lucru uratti i necuviosti s'ati facutti de la Mihul Hat -
manul, si de la Trotusan Logofetal, caril s'ati vorovitti lute() sera, ca nisce ti-
rani si lupl turbatl, se veneze 61a cea neslobiva, adeck pre Stefan YAM, ; ei
dandu invetatura slugilorti sole, ca top se se Intr'armeze, §i puindu-le §i gIu-
ramenth se le fie cu dreptate, s'ati pornitti cu top, si internal' foisorti misii
in cetate, unde odihnla, au resipitti usa, i nesciinda Stefan Voda nemica de
acesta, s'ati sculatti fiindti numai Cu. camera ; era, el cu top, ca nisce lei sel-
baticI, au navalitu asupra-I, si multe rane facendu-I, 1-ad omorittf), ei '1-ad
scull afar& Acdsta plata au luatit Stefan Voda, de la cel ce-I miluise, carora
mal apol de la Dumnecled, curinda vreme, le-ati venitd osanda, si au luatti Pla-
ta si el pentru mortea luT Stefan Voda Locusts.
AcestU Stefan Voda au domnitti dol and I trel luni.

«Mergendd Petru Vada la Tarigrad, s'ati aseclatti la Galata, care cetate este facuti de
!tab, si de unA 'nerat ce se Ojai Ligurl, si se numesce la istorii Perar acolo cure, Boazul
Mitre Pera, aded Galata, si intro Tarigrad,,.
4Stefan Voda, aice intru nenorocita tore,, multe si grele dabile strangea de Ia bletii geld-
tori; si de la o vreme s'ati aratate mare versatorti de singe; a fie pentru ce raid, gresera
poroncia de omoria, si 'Inca de multe ort Ia mass chlemiudu pre multi cu mina sail' omoria.0
«ha Zapolie, and all trimisti jalobI la lmperatul Turcescii pentru Petru Voda Bares, cum
s'ait pomenitu mai Buse, jeluitus-ati, §i pentru mortea lui Grit, de carele ne trage rondul se
pomenimil aicen. Dupe acesta, Necula Costin de, o large. relatie despre m6rtea lui Grit si
d spre luarea Ungariei de citre Suleiman celti mare. Trull acesta bucati In Apendics VIII.
'). Citu si esti@ se cun6sce singele pe zidul paretiloru easel aceea, in cetatea Sucevei,
p* trelatfi din Stefan. Vode,, §i taindu -I capul 1.e.fi scosii dark'. N. C.

www.dacoromanica.ro
 CAP, XVII.
Domnia Id Alecsandru Voda Cornea.

AceT lei selbatieT §i lupT Incruntat,T, Mihul Hatman §i Trotqan, d'impreunh

cu altii cart eras protivnicil lora, data omorlra pre Stefan Voda, cu totil as
redieatti Domnu pe unti Alecsandru Voda, ce-1 cliceati Cornea, carele fusese a-
tuncea portara la cetatea Sucevel, Yar mai nainte au fosta slug la Mihul Hat-
manul ; §i data '1-ail redicatti Domnil, i-au pusu nume Alecsandru Voda').
Intr'acea vreme, Sultan Suleiman, Imperatul Turcecsa, gatindu-se se mere,
la Odriti, au purcesti cu ova puterea sa ; §1 data au agIunsti la Odriu, lute-
legendu de atate amestecaturi ce se fact in tera MoldoveT, §i nu se 'ite a§ecla
Ora, at socotitt ce va face se peta tocmi acesta Ora. Atuncea avu vreme §i
Petru Voda de cer§u Domnia la mo§ia sa, in Moldova, care i-o giuruise Im-
pe atul de mainainte vreme, Inca cand venise den tera Unguresca la Tar--
grad. §i de acesta pre vole i-au fosta ; i Indata i-au data stega de Domnie
la Moldova ; §i an trimisq pre credinciosul sell, Imbrea Aga, cu Iniceri §i cu
multa este Ti::cesca, ca se duca pre Petru Voda la scaunul terei Moldovel.
i luanda agiutorti de la Dumnecleti, Petru Voda, at purcesti spre Dristovii, in
7 clile a lui Genarie ; §i data au trecutti Dunarea, ail sositti la Braila. i a-
colo tocmindull &tea ca se merga asupra lui Alecsandru Voda, lata §i bol-
erii tereI Moldovel prinsera de veste, ch.' domnia este data luT Petru Voda, §i
alt sosita in Braila. Intelegendii do acesta, cu to' an parasitu pre Alecsandru
Voda, §i 'I-ati lasatu in Cetatea noa2), Impreuna cu Mihul Hatmanul, §i cu Tro-
tu§an Logofetul, §i cu Petrwo, §i Crasne§, §i Cosma. Era alp top s'ati
dust de s'aii Inchinatu la Domnul set Petru Voda, §i s'ail rugata se-I ierte
de gre§ela lora. Veclendu Petru Voda atka rugaminte de la Ora, i-au Iertatii
pre top §i cu dragoste i-au primitti, §i le-ati clisti se fie in pace §i iertatT de
tote gre§elele loru, cate i-ati facutti ore-candu. Era el cu tofu strigard clicendu :
«In multt ant se domnesci cu pace!. §i era clisera : «Bine at venitu la scau-
1 ul teti, Domnul nostru celu d'eintetil!. §i multa, bucurie §i veselie era tutu-orli;

'). In anii de la Hristosh 1538, Alecsandru Voda Cornea si cu Mihul Hatmanul, iprocii,
1 iitndu veste de Petru Voda Rases ci este in cinste la Imperatie, au repeclitu de sirgu la
Ferdinand, Craiul Ungurescu, pe until ce-i cliceail Petru Robem, Ispravmcul Sibiului, en rug..-
mute de agiutorti, se-i trimica improtiva lui Petru Val, giuruindu-se cu t6ta Ora ea se va
inchina subt ascultarea Craiei ITnguresci Acesta pofta de agiutoru indrclimdu-se despre F
dinand, mai multu agiutoru au facuth lm Petra Voda la Porta, ca au luatu prea lesne Dom-
ma, qi cu mai putma cheltuela, oblicindu-se la Porta imbletele lw Alecsandru Voda cu a
sfetmellorn se]. N. C.
-). La, Roman. Sutton Dascal ,l,

www.dacoromanica.ro
 202
d to till Iublau ea pre unu parinte a lora, si top erau bueurost de venirea
lui, cite li se suparase den mestedturile ce se atitase in tea, §1 de rtrutatea
acelorii let' eunipliti si fora de suflete.
Petru Voda, dad pi-at tocmitii ostea bine la Braila, all purcesd impreuna,
cu top boleril sei; si dad au sositil la Galati, s'ad tab6ritii pe termurile ape.
Era. Alecsandru Voda, princlendil de veste, s'ad gatitii de grabs, cu oste de
cat& avea, i afl a itu Inaintea lul 136tru Voda la Galati ce neraica nail folo-
situ, ca parasindu-lit al sel, all caclutii in mange vrajmasulul sell, 1ul Petru
Voda, si Indata au poroncita Petru Von. de i-au taiatil capul, de'mpreun'a, cu
Petrasco ce se Linea de densull lntr'o Mercuri, in luna Jul Fevruarie, 70499.
Acestd Alecsandru Voda Cornea au domnitit dou6 lunl si trel septemant

CAP XVIII.
Domnia a doua a lul Petru Vodd Rareqii, In anul 7049, Fevr. 19.

Petru Voda, data all talatu capul lui Alecsandru Voda, au purcesit cu bob,
puterea sa spre scaunulii sell, spre SuceVa; si Sosindii la Berladil, i -all facutil
Mare ospep si cinste credinciosil i cinstitu bolerinulu sell, Hura Vorniculd.
i de acolo au venitu pren terguld. Romanulul, si cu multi bucurie au nazitith
de all mersit la Suceva, Fevruarie in 19, Luni dup6 Stanfill Teodor, in a doua
septemana de postul cell mare, Impreuna eu Imbre Aga, si au seclutil in
scaund.
Dad, s'ad aseclatu Petru Voda la scaund la Suceva, aflat'al in viclesugil
pre Mihul Hatmanul, si pre Trotusan Logofetul, si pre Krasnesii, si pre Kosma,
carora, dad i-at aflatu vicleni, le-ad Matti capetele. De caril multa nevole
i pedepsa au fostit avutil Petru Voda, in domnia eanteitt; pre carii, cand au
pribegitil Petru Voda den Ora, i-ad fostii Inchisii in cetatea Romanulul, avendl
prepusii de viclenie, cum s'ad i aratatit mai apoi, ca adeveratii au fostit vi-
cleni; si %data princlendu'i, cu grele mind i-ad muncitd, si le-ad Matti ca-
petele.

1). 7048, dice Neculai Costin, carele arate tntr'altti chipt mOrtea lui Alecsandru Von. Cor-
nea. Dupe ce povestesce intocma ba Trechi impacarea bolarilorti cu vechiul lore Domnii Pe-
tru Voda, eld urmeztt asa: .tre, pre Alecsandru Vbde, precuni scrie Istvanfie istoricul Ungtut,
'had .omorittl boiarii ce erad cu densul, nadejduindir ea dintru acea fapte, voril sues cinste
la Petru Von,. Si esindti si acel &marl in tempinarea lui Petru Voda, cu multi gloat de
Ore, au intelesu Petru Voditiapta lord, si Dumnedeti nu i-au lasatti firra osenda pentru mar-
tea ce Meuse el, anteiu 1ui Stefan Voda Locusts, apoi lul Alecsandru Vogt Cornii. Au To-
runcitu Petra Vodit de le-ail taaatfi capetele, si Itnteiti i-an muncitit cu munci grele §i gros-
nice. Asa este sfarsitul reiloru §i cumplitilont versatorilorti de sttnge nevinovatil. Era viinda
Petrel Von, in Galati, au push Hatman pre Petrea, feciorul hti Varticn..Ar. C.

www.dacoromanica.ro
 203

Eanl socotitt DumniavOstra, emm platesce Damao; led celora ce facto red. At
cestil fiindti lei selbaticl Si lupi incruntalx, multi', pedepa ad facutd lul Petra
Voda In domnia d'anteid. Mal apol, stamperandull inimile asupra lui Stefan
Voda, neavendd nice o `via, cu rea morte 1-ati omorltd, cum S'ad pomenitti
mg suss, la bomnia lul Stefan Voda. Iati der, dupd, fapta lord cea rea, 01-
rand& vreme le trimise Dumnecled osanda asupra, de blare si el plata cit Sabie,
ca si Stefan Voda. Intfacestasi iii, Petru Voda au pu' pre Petrea, feciorul
lul Varticti, Hatman si Pared, Ian de Suceva. Inteacestasii and, dad, s'ati aSe-
clatal Petru Voda la domnie, all trimisd de V-at adust pre DOmna sa Elena
si pre fiil sel, pre Mast si pre Stefan, si pre fiica-sa Rucsanda, de la cetatea
Ciceului, din tera Unguresca; si sosindit la Suceva, Maid 25, esitu-le-ad Pe-
tru Voda Inainte trel mile de boa Acolo =RA bucurie era la adunarea lord;
ca pre cata jale era cand se despartise de la Ciced de se duseae la Tarigratl,
mg multa bucurie si veselie era acum la.impreunarea lord. Deacil, dad Se
aseclara cu totii la scaund, nu MU Petra Voda datoria sa, cu care tnainainte
pre toil ingradia ; ce, ca Unit pastor' bunt, grijia de oile sele cele petite, ca
se be afle. Trimis'ad soli la CraiuI Upset de 's1 cerea tobil sel, eel blase
Tarnovski Hatmanul, cand venise cu ostea la Hotin; ce, nemica, n'ati isprA-
vitd, ca 8'01 intorsd soli" *fora de nice o isprava.
Petru Voda, dad s'ati aseclatd in domnie, de nemica alta, nu grijia, ce nu-
mal cu toed casa sa petrecea in ocpete si in desmerdaciune.
Aceste povestl ce send de Petru Voda Rarest'', ca, all lasatti scaunul si all
pribegitii in tera Unguresca, side multe nevol ce all petrecutd acolo, si cum
all mersti la Tarigradil, si cum all esitd cu a doua domnie in Moldova, cro-
nicarulti Lesescii de aceste forte pre scurtii scrie ; pots fi ca n'ati sciutti de
tote. Era Letopisetul celd Moldovenescii deagiunsu si deschisd tOte pre-rond
Insemnecla; pre carele tOte clack' le-amd Wahl sem, le-amd socotitti a fi ade-
vere) si pe care le-amd tocmitd cared la locurile sale ').

Mud zeal igttutti Petru Voda cu Mailat, Voevodul ArdelutuI, In mud 7049.

Calcandu Unguril prietesugul celd avea cu Petra Voda, dupe ce s'ad ace-
4atti la domnie al doile, venit'ati hokim Imperatescd de la Sultan Suleiman
la Petru Voda, ca sa, merga asupra Ungurilord, si se pring pre Mallat, Voe-
vodul Ardelului. §i i -ad trimisd intr'agiutord pre Ciubali Reid, cu Ostre Turcesca, si

'). Negresitu ca acestfi Letopisetfi 1VIoldovenescii de care vorbesce Vornicul Urechi, si care
tratezit atittil de largii despre intempRirile Jul Petra Voila', Rana, este acelacii Letopisetfi
vechifi de care Urechi ne pomenesce in predoslovia, sa, si care ne asigurez& ott, se sfirsia
cu Domnia lul Petru Vodit Raresti. Vecil toratil I a Letopisetelorti, pagina 95. Simion Das-
cilul i cu cel-alti dol compilatorl au urmatii intocmai tecstubli lul Urechi in tote ce se &-
tinge de Petru Vocirt Raresii; era Miron §i cu, Neculal Costin, asemine qi Ion Neculce, sunta
multii mai scurti. Deosebirile ce suntii intre cei d'inteitt Cronicari, §i intre acesti trei de pe
urma,, s'aii insemnatii prin note in totrt Domnia Jul Raregii. Red.

www.dacoromanica.ro
 204
pre Raoul Voda cu Muntenia. i vrenda Petra Von, se plinesca poronca !nape ra-
tier, au purcesii cu t6ta &tea sa, impreuna cu Radul Voda culVluntenii, i cu Ci ubali
BOW. cu Turcil, $i au trecuta pre Oituz la Ardel. Si mergenda cu totil asupra luY
Mallat, Voevodul Ardelului, i and n'ad ajunsil la Fagaras, acolo i-au tempi-
nata Mallat Voevodul cu 6ste Unguresca ;, si audit resboia vitezesce de babe
partile, Tunic 20, perdut'au resboiul Unguril, si pre Mailat 'l -alt prima vita Pe-
tru Voda, pi '1-at bagatil in obecle, si '1-ad trimisii la Imperatie ; pi asa Petru
Voda, praandti i arclenda in Ora Unguresca, s'ad intorsti inapol fora de nice
0 smintela Dupe ce ail prinsti Petra Voda pre Mailat, Voevodul de Ardel,
pi '1-ati trimisti in obecle la Sultan Suleiman, la aid doile anti, in 7050, Sep-
tenavrie 12, iar au venita hokim de la Imperatul Turcescii la Petra Voda, se
mere. se prade in Ora Unguresck pentru multe neingaduinte §i ,amestecaturi
ce se 4442 pi plinindii poronca Imperatiei, avea si Petru Voda mare scarbk
pre Ungurl, pentru mulfe nevol ce '1 Meuse, anca de dud era inchisii in ce-
tatea Ciceulul, de nu 's1 era volnicii cu nemica; mai apol §i prietesugul ce 'lii aveati
impreuna 114 cMcase. Redicatu-s'ail cu tota puterea sa, si all intrata in tera
Unguresd de au pradata siau arsii pen la cetatea de Balt% .A.co:lo qtt seclutti
sese chile; si multi paguba facenda Orel Unguresci s'ad intorsti pc la Bistrita
MIA de nice o smintela, pi trecenda muntele all OW prep Campul-lungti, pi
s'ati dust la scaunul sea, la Suceva.
Cronicarul Lesescft, de acesta prada ce au th" cuff]. Petru Voda mai pre urma,
nemicit nu scrie; ea pote se Me, cum, dacaaiz mersa Petru Vod5, in tern Ungu-
resca, si nice unit resboia neavendii cu nime, pentru ca n'aii fosta cu tine '1
sta improtiva, ce au pradatil ti s'ati intorsit, inapcl cu pace, pentru aceea eat.
'). Sultan Suleiman intelegendii pentru Mailat, Domnul de Ardelti, di Ambla cu viclesugh
asupra Criiel Isabellii si a feciorului el, ajangendu-se cu Ferdinand, trimis-an porunce, la Ali-
met Pasa de la Nicopol, si la Petru Voda, 0 in Radul Voda, Domnul terei Muntenesci, de
an mersa cu olti in Ardeln. Intrat-an Petal' Voda pre Oituz, §i s'ati adunata cu Pasa i cu
Radul Vode, la Dunare. Nice o scadere terel Unguresci, pre unde au mersn cu ostile, n'ati
acutti, pentru se nu aibi grije qi prepusti Mailat. Era fiindti fern grip Mallat la casele sele,
facuri sfatti Domnii acestia cu Pala, neputendti se '15 princlifatisti, cu viclesugii; qi trimisere,
de &lomat% pre Malign se vie la Pap, pentru intemeerea legeturilorti de pace intre densul
0 intro Iraperitie, ficendu-I scire ca si Sultan Suleiman an purcesii de vine se mintuesci
Buda de incongiurarea Nemplorti, socotindii di, mai bine cu pace se se asecle de attn cu vex.-
sare de singe. Respuns-aii Mallet ca nu are cum merge la Pala; ce, de '1 va trimite Pala
zitlogn pre unit feciorii alit sell, elti va veni la Pasa. Respuns-an Pasa Ca pre fiul sett nu IA
pete trimite la densuln, cid este in slujbi Imperitesci, si este cu primejdie de viate la den-
01 a trimite zilogn Ora scirea Imperitiei; ce 'I va trimite dot AO marl,. de Vidin si de
Silistra, cirora le-ad dad" Imperatul steguri de Ispravnicie. §i imbrac9ndu Pasa pe dol Comi-
sei de a grajdiului lei in ha:Me sclunpe, qi cu arme ferecate, 0 pre cat impodobiti, tri-
misti. i incredintendu-se Mallet, 'i-an primitti cu cinste, nesocotindti ;hi viclesugn. Veslendti
zil6ge acei Turd de cinste, an venitti Mallet in tabera hit Pasa, qi deodati an mersd, la
corturile lei Petra Voda; si primindu-ld Petru Von, ca cinste, '1 -ad tinutti cu vor6va,
pine. an venitti multime de Turd', amestecati cu Munteni, de '1-an luatn qi '1 -ad bigatti
in obecle ; qi ducendu-lu la Pala, '1-an trimisti initiate, la Imperitie, la Tarigrad, si acolo puin-
du-lii in inchisere, '1-an tinutti OA' I s'ati se versitn viata. Era Petru Voda s'ati intorsti
inapoi; si era atunce auii 7049. N. C.
'). Ce se 444 pentru Craia Unguresci, dupe mortea hut Ian Zapolie. N. C.

www.dacoromanica.ro
 205

insemnatti cronicarulu Lesescu. Era Letopisetul MoldoNenescti arata acleveratti

cu au mersu Petru Vodd la Unguri, cum scrie mai susu, de au pradatu ei au
arsti, 0.1 cu nimene unu resboiu n'au avutu. Dece, si nol n'amu trecutu nice
acesta for pomenire
Dad, s'ati intorsti Petru Voda den Ora Ungurescd, intru acea lauda au se-
versitA monastirea Pobrata, care era zidita de densul, ei o au sfintitu. Asij-
derea Si monastirea de Itasca s'at1 apucatti a o zidire; 1i Dobrovetul ati istovitu;
si Ia monastirea Chipriana au lucratu. Inca Si alte multe lucrurul bune se afla
facute de densul, cumu'i la Mitropolia de Roman, si la Mitropolia de Suceva 2),
i la monastirea Bistritei, Si biserici de petrd in Harlati, si in Bale; si altele
multe au facutu.
§i cu adeve'ratti era feciorti lul Stefan Vodit celui bunu3), ca intru tote se-
mena thtane-seu ; ca la resboie 11 mergea cu norocii, ca tote an isbAnditu ; gi
multe lucrurl bune ei Dumnecleesci apucase de facea. Tera ei mosia ca unu
parinte o socotia. Judecata cu direptate o facea. Era la sfatil era omit cuviosu,
si la tote lucrurile indresnettt, si la cuventil gata a dare respunsu, de '1u cunos-
ceail top ca '1 barnicil se domnesca tera.
In anul 7052, in 15 Maid', purces'att Iliac Vodit, feclorul luT Petru Voda,
la Tarigrad

De mortea luT Petru VocIA Racegii.

Petru Vodd, fiindti betranil de Mile, si caclendu in bola grea, aft platitu dato-
ria sa ce ati fostti datorti lumel, i s'ail seversitti la anul 7055, Septemvrie in
4, VinerI la mdcla-nOpte ; si cu cinste 1-ati ingropatti in monastirea Pobrata,
ce este zidita de densul, cu multd jale ei plangere despre toti, ca dui ë unit
parinte a 1°111, carele n'au fostit mai josil de eau altil, ce aii 1alitu hotarul
Orel; cit pre Secui de multe ori arsti ei i-au pradatil, 1i luandu-le ceta-
tile si orasele, subt puterea sa i -au supusti. §i atata grOzd le-ati datu, catu
la vreme de_primejdie ce era si pribagu la dash, 'slperduse Domnia, ei dupe ce
s'ati dusu la Turd, ldsandu-si Domna ei cuconil in Ciceu, cu tota averea, atunce Un-
guril, necum se se bage Bel jecuiasca, ce inca i-ad pazitti, gi i-au socotitu pana la
venirea lui, alit doile rondti, Ia Domnia terei Moldova Asijderea si cu Lesii de
multe onT s'aft bdtutti, ei Pocutia le-aft fostti luatu suptu tinerea lul. Era mai

1, LA, Letopiselele streine, te§e§ci §i Unguresci, de acesta o§tire a lui Petru Voda nu
pomenescu; ce, de lha§u Voda, femorul lul Petru Voda, scriu ca au fiicutu acele pradi la
Ardelti, precum vomii meta la rondul seu N. C.
2) Severpt-aii §i Episcopia din Roman, §i Mitropolia din Suceva au innoitu qi au impodo-
bitil. M. C.
3). Semana bine a fire ficloru lui Stefan celui bunu : a§a istqu la fire pre resbeie, cum si
zidire biserici 9i alte lucruri bone. idem

www.dacoromanica.ro
 206

apoil dupe multa Utica, a sa, crestineKT, in cinste, si in tera sa s'ad seversitd,
dupe ce aft plinita Domniei Bele eel. d'anteid i cei de a doua, 38 de anI1).

CAP. XIX.
Domnia lul Wag, Von, feciorul lui Petru Veda, carele mai apol s'atl
turcitii. 7055, Septemvrie 5..

Inteacestasd and, dupe mertea lui Petru Voda Raresd, tota Ora ad reclicatit
Domnd pre Ili*. Vocla, feciorul celd mai mare a lul Petra Voda, trite° Sam-
bath, Septemvrie 5; ca si firea si fata flu lauda a fire blandd, milostivd si a-
cititorti, nadejduinclit boleril i fora ca va urma tatane-seas care nadejde pre
tots( au amegitt. Ca Iliasu Voda, denafara, se vedea pomd Infloritil, era den-
launtru, lact Imputitt; ca avendu lAnga sine sfetnici tineri, Turd, cu carii Slnta
petrecea si se desmerda, era noptea cu turc6ie curvindd, den obiceiele crest-,
nesci s'ad departatt. In vedere se arata crestinii, era noptea in _sloboclie mah-
metesca se dedese; i atata se calcase legea crestinesca, atti de 'id vrea cruta
Dumnecled multd tntr'acea desfranare, pre top 3l vrea aduce-den lumina la In-
tunerecd. Ce Dumnecled n'ad lasatft norodul seii. intru peirea nesciintei si ne-
cunoscintei Dumnecleesc12). SiInteacelipand a domniei lui, facutu-s'ad ierne gre-
le si geruri marl, cats si rifle si pomii au secatd de geruri. Era la alt. doile
anti a domniel sele, April 7, in anul 7056, Sambata dupe Pasci, Basil Voda
alt tdiatd capul lul Vartic Hatmanul, in Very]. in Husl, si 1-ad dust. de '1-aft
1ngropatd in monastirea Pobrata.
§i Intre multe fora de legI ce facea I115511 Voda, amplenduld Satana de hive-
tritium sa, lasat'ati domnia si fora pe setup, fratine-sett, lui Stefan Voda, si a
mane-sa, in anii 7059, Maid 1; era eld s'ad dusit la Sultan Suleiman de aft pri-
mitd legea Lul Mehmel, lepadandu-se de Hristos, socotinclii ca va dobandi cinste
mare de la Tamil 3). Era mai apoi, red s'ad Inselatd; ca dace, s'ail. Turcitd, a-
.11 I .1,, . .

i) Acestd portretti Mitt de caracteristicii,alui Petra Voda Rares, nu se afti nici la 'Mixon
nici la Neculai Costin, carii se .merginescil a dice ca: aImbetrinitti4 cu bold' grea adaosti
citre betrinetele sele, si-ad datti datoria cea de obste, cu mare joie tuturord, gi '1-ad astru-
catil in monastirea Pobrota, in anil 7054.t
2). De acestd Iliasu Voda, scrie Istvanfi istoricul, ci pe vremea ce erad multe amestecii-
turi in Ardel, '1-at venitu si lui poronce, Imperitesci de in Sultan Suleiman, de ati intratd
in Amid, avendti si este turcesci cu sine; si trecendu peste munti s'ad taberitu la Torian,
si de acolo ad sloboditti chlarimea ciamburti, si ad pridatti orasele Secuilord, si au arse o-
rasele Sasilorti, anume Herman si Prejmerul, pine, in pimentd, si multi 6meni ad tobitti. §i
prinend.it veste Tingurii, ad siritti si ad scosd tote duiumul ce luase Moldovenil si Turcii ;1
si pre multi osteni de a lui Magri WO, ad luatii Ungurii si Nemtii. Era de ard fi sositd
pedestrimea Nemtesee, se le fie apucatfi poticile, nice singtuii Masa' Voda n'are fi sce.patd;
si asa, cu desertd s'ati intorsd inapol, Iliagu Voda, la scaunul sell, la Suceve..N. C.
4). Serie Gvagnin 0 Cromer, c4 dupe ce s'ati turcitti, '1-ad pu' in Isprivnicie Sultan Su,
leunan; tied, yedendu-se in cinste Iliagu Voda, pentru se'si arate credinta si slujba la Im-
www.dacoromanica.ro
 207
puctIndu-11 si indulcindu.-iu cu "bine, pusu Passe la Dristoru; i numele 1-94
push Mehmet. Dece, nice Intru acea cinste eel dedese Imperatul n'ai'l traith
multi vreme; ce dupe doi ani, clevetindu-14 multi neprietent a 1U1, cy. multe
cuvinte role, titre jmperatul, all caclutt. la Inchisore; ca ah trimist. Impera-
tul de '1 -ail legatti si, i-a4 luath tote averea; i decia trimist peste mare,
la Brusa, de '1-ah Inchish; unde, de inima rea, curenda vreme all muritu, si
'sLati dath. sufletul in mina cliavolului, in legea Turcesca. Acestil Iliagt Vodh
ah domnith in, Moldova 4 ani si 8 luni; si deacil s'at turcitil, cum s'ait po-
menitbi maX susti.

CAP. XX.
Domnia luY Stefan Valk fedora Iul Petru Voda Rare§0, In anal 7059, lunie 15.

Data ah parasitil Iliash Vodti tera si domnia, Imprenna i legea cea pa,-
Antes* Atunce InteacelasI anti, 7059, Iunie In 15, boleril gi locuiteril terei se
sfatuisertt, si redicatil dorunh pre Stefan Voda, feclorul 1111 Petru YON
nadejduindu-se eh de n'ati semanath lui Petru Vodh fedorul celh mai mare,
doll ye, face datorie gi obiceiulparintesch feclorul celii mai midi. Uncle gi elf
cu coserdie s'ati apucath, catre top plecath, milostivu, blandti i nevpitord spre
lucruri bune. Bisericiloru gall aretata cu dumnecleire mare; ca se "Iota stinge
numele celh ret a fratine-set, Si ea se nu se arate ceva aba,Autti, de la prayo-
slavle, pre top ereticil den Ora sa vrea set Intorch on se hie la legea pra,
voslavnica, seti den tera se esa. Pre Armeni, pre unit de buns vole, cu glu-
late Si daruri amplendul, pre 410 cu Gila i -all botezath i i-au Intelitti la
pravoslaviej multi den tore ah esitil la Turd, si la Lesi, Si pentr'alte tee,
vrendit WO tie legea lode). Cu aceste vrea Stefan Voda se acopere fapte-
le fratine-set, Jul Blast Voda, de lucrurile spurcate ce facuse ; la aceste cu
nevointa se silia. tra de cele ce se cade pravoslaviel, adeca Legel Cresti-
nescl, departath era, ca s'ad aratata mai apoi cu lacomie gi asuprele, gi
curvie nestemparata era intru ela. Nu se rabda de femel cu barbap, nti
remanea fete fecIore nerusinate, nice gluganesele boleriloru nebatgiocorite; si-

p6ritie, vorbindu-se en o semi de ogteni turcescl", Cu seirea Porlii, avendil povatk pre unu
Turcti (de nu va fi foster Great) anume Marmara, ail mersit 1a Bratlav, gi au Incongiuralfi
cetatea, gi au aprinsii Vergul de an arse pardi in ptimentii, gi au loath pe toti 6menii in ro-
bie. b 1.`tt pre tirmft, si" pentru acestft fapta asupra nevinovatilorli brestini ce art periti el
robitil in Bratlav, intorcAndu-se cu isbanda, prepus'aft si pre densul Sultan Suleiman peu-
tru legea lora ca nu o tinuse deplina, gi an poroncitti de '1:..aft omoritb.; si 'nu se sole cu co
m6rte '1-afi 0 mp r i t , nice s'afi mai sciuta ce s'afi facutfi. Asa 'i -au plfttitif Dumnecleti.-1-N. C.
1)-Pe prOst6, cale purcesese Stefan Veal. cu aceste (isgonirea si-silirea Armenilorti); soco-,
tindfi ca va stinge °crofts, viaca a fratine-sea, i vs, Innoi bunul mime a tatftne-sea; ade-
vdratfi, feciorit bum adabgti gi crescil numele pttrintilorti set, ei'lg fa,cfiforit de mortelerti
cei fel feciori (wires& si stingti numele parintilorit bunt -1V C.

www.dacoromanica.ro
 208

mai apol, de vrea domni multu, nu vrea hi ca se nu lee urma fratine-sefi, lul
Masa Voda ').
Petrecendfi aceste nevol multe boTerii i lOcuitoril Orel, despre Domnul lord,
n'au mai pututa suferi fora-omenirea si reutatile lul; ce anteiti s'au sratuitti cu
taina, ce volt face ca se se pOta curati de densul; si, sfatuindu-se, aft alesil
ca se agiunga de sirgu la boieril cel pribagl, caril erafi in tera Lesesca, esiti
de multe nevol. Deacil, dad, aft avutti scire si respunsti de la densii, cum ei
voru veni fora zabava (cu tine aru alege se le hie Domnii de'ntre densii), indata
acestil, noptea, cu totil s'au redicatti la podfi la Tutora, si au Waal atele
cortulul asupra lul Stefan Voda, si acolo cu multe rane petrunclendulti 1-ati
oinoritu, in anulu 7060, Septemvrie, dupe ce aft domnitil dol ani si patru luni.
Multi voru se Oka, cum la acesta fapta ce insemnamd se fie fostu boleril
viclenl, de ad omoritit pre celfi mai mare a lord. Rea efi respuncla la acesta:
ca Dumnecieu pre celfi mai mare 'I-ati lasatu, si giudetuld celii cerescil alu
seu pre pamentii i datu; si precum iubesce elti se vacla pre Dumnecled
in ceru giudecatoru blandu faptelorti lul, asa se se arate si elu celoru ce suntil
subt stapeniea sa ; si cum nu sufere Dumnezeti strimbatate, asa si elfi se nu
faca altuia. Dece, care pOte fi omu ca acela, se'si vaclo muierea silita si bat-
jocurita, si se sufere? Carele nu va suspina, veclendfi fiica-sa, fedora den serail sell,
ce o au crutatfi, se o ia ore tine si se 'sT ricle de densa? Si care slujitorti,
s'au bolarin, va primi se't ia muierea sere pohta sa cea neastemperata, si
nu'i va gandi reu? Ce vina, dera, vomu putea da celul ce nu pOte suferi ama-
rulu inimil sele? Ca nu eh'', ce Dumneclefi simetesce pre unulti ca acela, se fie
plinitorfi si certatoru de pecate ca acele ; si pentru acesta le trimite sfersitil
ca se nu mai adaoge pecatulti 2). Precum pre eel bunt vedemti ca au sfersitti
bunu i laudatti; era eel rei, red s'au sfersitti dupe cuventulfi Proroculul, in
psalm'XXX.111: «mortea peccitogilora curnplitd este» 3).

'). Dice sfanta scriptui a, Levit XX "cela ce TA pi ecurvi cu muierea altuia, §i va face curvie
cu, muierea vecinulul seu, cu m6rte se mora curvarul §i precurvarulo §i la adoua lege slice
sfanta Scriptura: .,blastematu, carele dorme cu muierea vecinului seu, §i se dicit norodii ammu I
aka se fie 1. La Esdra, Cap III slice: Del:al-tali-ye de muierile pamentultu qi de muierile streme.
Pavel Apostol, la Copint. I. slice: Ferili-ve de curvie, cape curvari §i precurvari giudeca'i-va
Dumnesleu. Pentru aceea cu cale s'au sfatuitil boianl §i cu dreptate asupra lul Stefan
Voda, etc. N. C.
2). §i aceste b.nca se se scie, ci prin slobodirea lui Dumnesleu, nerabditndu s.purcata faptii,
se pedepsescil de omen Domini rei §i turbali, precum §i de acesta Stefan Vodi s'au are-
tatu, ca '1-au omoritu boiern. Adaosu de N. C.
). In anul 7065, era de la Hristosii 1557, Sultan Suleiman all trimisii Este Turcesci in
;era Unguresca, se bata Segedinul. Era Toma Nadajdie, Ispravnicul tereI Ungurescl, intele-
gendu ca all venitu Turd! la Segedinu, pornitil qi elii cu 051 Ungurescl de all inceputil

www.dacoromanica.ro
 CAP XXI.
Domnia Joldir Voda, carele au domnitti trei slile.

Indata ce al omor1tti boleril acel pre Stefanita Voda la Tutora, cu totil s'au
sfhtuitti si au redicati Domnd pre Ioldea, si i-au data sel fie DomnO. pre
Rucsanda, fats lul Petru Voda, sora lul Stefanita Vodh. Si au purees i pre
Iijia in susrt se merga la Sucevh se &ea nunta ; si au mersu pana la y ipote,
nesciindil nimene de venirea acestm Dommt. Primind t de veste pribegit boierl,
den tera Lesesca, de mortea lui Stefan Voda, au redicatti Domn t pre Petrea
Stolniculu, schimbara numele del 1iceau Alecsandru Voda, pre carele 1-au
poreclith Lhpusneanul. Intr'acesta chipq, aflandti vreme Inclemana pribegil se
vie Ia movie in tea, indata s'au sratuit'i si au cacluta dupe Siniayski, Voevodul
Rusiel, si Hatmanul Koronii, se le dea agiutori, se vie in tera. Dece, Voevo-
dul, intelegendu-se cu Kraiul, nemich n'ati zhbontl, ce au strinsu oste degrabh,
si au purcesu spre teed' ; unde, au socotitil ca se nu vie ora cap", si au le-
dieatu Domnti, cum s'au pomenitu mal susti, pre Petru Stolnicul, in tergu in
Trebulea. ySi au intratu in tera cu oste Levescb,, pre cuventul boleriloru celoi
den Ora, ce trimisese mal denainte vreme la pribegi, ca se vie fora zabava
cu capl, ca ei volt sili se se curatesca de Stefan Vodh', cum s'au si templatu;
ca gatindu-se pribegii Cu ostea Lesesca se intre in tern, boieni cei de Ora si
aflarA vreme se se curatesca de Stefan Voda. Deacia n'aii asteptatu pre euven-
tul ce trimisese la pribegi, ca se vie cu capti; ce, indata all redicatu la Dorn fie
pre Ioldea, si au venitu phna la §ipote, pe Miletin.
Intru acea vreme, intrandu i pribegii cu Alecsandru Voda in Ora, si de
strgu oblicindti el Ora au redicatu capti pre Ioldea, la domnie, carele mergea
spre Sueeva se fad nunth' cu Rucsanda, de sirg t au trimisu Alecsandru Vodh
pre Motoc Vornicul cu o sena de oste inainte, ca se primp pre Ioldea Vodd;
§i princiendu1 calea la ipote, neavendu elu nice o scire de nichire, '1 -au im-
presuratti &tea Lesesca si 1-ati prinsu viii; pre carele mai apol, data au
sositti Alecsandru Voda, '1 -au semnatti la nasu si '1-ati datA la calughrie, in
anul acestasti, 706') Septemvrie.
a bate cetatea Babolie, ce era luata de mal nainte de Turci Era intelegendu Turcil de
una ca exists, au lasatil Segedinul $i au mersu se dea agiutoru cetatii Babotu; 41 dandd
resboiu, au infrintu Uugurii pre Turci si i-au bnuitu. Atunce s'au Intorsu Craiasa Isabella
cu filulu ei, Ian Jigmond, Ia cnezia Ardeluhu, den poronca lui Sultan Suleiman, ga ind'o
pe Insa solul Turcescd la Petricovu in sera Lesesca ; si de acolo, Impreuna cu solul Tur-
cescd, au venitu in Artie], cum amu pomenitu nude amu scnsu de Craia Unguresca. Ell in
anuld de la Hristos 1554, Ivan Vasilievicl, marele Cnez a Moscului, all dobanditd subt
ascultarea sa orasul Astrahanul, si ordele ce suntu la mares. Caspia, carei marl n slicu Hva-
lensca more. De atunce se scnu ImperapI Moscului, stepami Astrahamului. N. C.
,) 7065 Zice Neculai Costin.
LEATOPISETEI E TOM. I. 14
www.dacoromanica.ro
 CAP. XXII.
Domnia lul Alecsandru Voda Lapulnenul.
Alecsandru Voda Lapusnenul, dad, ail venitu in tern, aU luatu, se'l fie Domna,
pre Rucsanda, fiTca lul Petru Voda, care era se o is Joldea; si cu dragoste
Ihl primire boleriI; si mergendu pre la Harlaii, aU trasu la Suceva, si au seclutt
in scaunu. Decii, s'ail cununatu cu Domna Rucsanda, si au facutu nunta.
Inteacestasil anu au fostu omoril mare §i IernO, grew. Dece, dad. s'au a§e-
clatt Alecsandru Voda la domnie, nu grijia de alta, ce numal de pace, in tote
ptirtile, si de aseclarea teref. Era cu DomnA-sa Rucsanda ail avutu doi feclorl,
pre Bogdan si pre Petru.
Domnindu Alecsadru Voda Ora, intru lauda lul Duninecleu au ziditti monas-
tirea Slatina, cu multa cheltu6la si oserdie, si o au sfintitu Grigorie Mitropo-
litul. Era la sfintenie, clicu se hi fostu preoti cu diaconi 117, in anul 7066,
Octomvrie in 14. Dupe acesta si Pangaratil an ziditu, mat multu de fric'd de
catil de buna vole, ca de multe oil i s'au aretatu in visa sftintul mucenicu
Dimitrie, ingrozindu'lu ca se 'I faca beseiica pre acelu loon; dece, cu oserdie §i
cu nevointa s'ail apucatu de o all ziditu.
In alu patrule anti a domniel lui Alecsandru Voda, trimis'au Sultan Suleiman
hochimil la Alecsandru Voda si la Petru VodA, Domnul Muntenescu, so mergA
cu oste la Ora Ungurescd, pre pohta Unguriloru se le pule Crail pre Stefan,
feciorul lui Ianos Crai Oa scaunul celu de mosie a tatane-seu. i indatti, dupe
poronca Imperatiei, all mersti §i '1 all dusu de '1-aii a§eclatti la Craie; si de a-
tunce s'au plecatu Ungurii a dare biru Turcului. Era Domnii se intorsera cu
WU, &tea loin cinesi la tera loril, aducendti multi' Jodi si dobanda de la
Ungurl.
Pre acea vieme fost'ati Milt mare si gerosa, de au ingietatil dobitoce si
here pen 'Mull.
Era inteacestast anti, 7066, Septemvrie 1), prestevitu-s'au Macarie, Episco-
pal de Roman, ziditorul §i incepetorul monastirel Risc6,1, carele all fostu la scau-
nul RomanuluT 27 de anl, si cu cinste '1-au ingropata in monastirea sa, in
Ricca; si in locul lul s'au sfintitu pre Anastasie, omu destoinicti a primire
,lujba pitstoriei sale, carele, 14 ani mat apoi, all fostu si Mitropolit12).

1. Genarie 1 &won Pas alai

). Pre acestA vreme, in affil de la Hmstos 1562, era de la zidirea lumil 7071, Ivan Va-
sil' %i 1, marel Cnez a Moscului avendii cu sine 300,000 de Este, s'au pornitti asupra ce-
alii Polo/cal, ce este pe apa Zvina ; 0 cu multi versare de range o as dobanditu Aflat'au
marl vi tern mteacerti cetate ; dece mil de omen' au robitil, scriu cromcarn LeFiesci , era pe ,p-
d Tl, cavil n aii vr itu se se bo ede, an poroncitii de i-an mecatu in apa Zvina C N.

www.dacoromanica.ro
 211

De ivirea lul Despot Ereticul 1 7069.

Dupe aid noele and a dommel lul Alec andru Vodk s'ai'l ivitd Despot, pre
porecla, era numele i-au fostd Heraclu Vasilic, ce au fostu de nascerea sa den
ostrovul Samos, carele au fostti sciindu multe limbi : Francesce, Nemtesce, Gre-
cesce si Latinesce. Acesta fiiindu nemei ltd. la Ora Lesesca, si intre slujito] I la
resboie amblandt, avendti si viata intre Sotini, s'au inclestatil intre Disce E-
vangelist) (ca, si eld nu era pravoslavnicii), si s'au facutu ca este fecloru de
Domn; si nu putea a eve se vie spre tern, ca. Alecsandru Voda avea prietenie
buna cu Lesii, cum si Lesii aveati legatura tare cu Turcil, pentru amestecaturl
ca aceste. Era Despot, pre ascuns, cu protivnicil sel se gatiati, srntre Cazacl
si-au facutu prietenie. Aceste intelegendu Starostii de la marginea terei Le-
sesci, ad datu scire la Craiti. Era Crawl indata ad trimisti cartile sele 1 ietu-
tinderea, de capd iugrozindd, carele se va baga se treck peste invetetura, si
pre Despot se lii opresca la Pomoran. Unde, macar ca deodata s'ad alinatd
lucrul, era mat apoi Despot mat bine s'ad gatitti, luandti inteagiutorti pi e
Albrecht Laski, si ad intratil in Ora cu Nemtl, cu Svecli, cu Spanioll si cu
Cazaci.

Re'sboiul lui Alecsandru Vodit, cu Despot, la Verbia, 7069, Noemvrie in 18.

Alecsandru Voda, dad. ad intelesti ca Despotti fell de veste de unde ad

intratti in tern cu este streina de 'Id impresera, neavendii la ce se apuca la unti lucru
asa degraba, ca den somnii desteptatd, de sirgd si cu putinl, negata, i-au esitii
inainte la Juia, la locul ce se chiama Verbia ; di Ora, pismuindd lul Ale-
csandru Voda, n'ad vrutd se incalece in este ; si cu tine ad pututu, ad esitd ;
si tempinandu-se 'si-au datti resboiti, unde cei putinl de eel multi, si eel ne-
gata de cei gatiti, n'ad pututti suferi, ce au (lath dosu ; si au fugitt Alec an-
dru Voda, in josti.
Oct' unit, ca si acolo se hie fostil resboiul cu viclesugu ; inse, cela ce perde.
fie cand nu va se afle vina ca, ce o muta la altul. Era aceste de la Dumne-
cled suntil tote tocmite, ca nemica se nu hie statatorti in lume, ice tote de ri-
sipa si trecetore. Pre eel de gios sule, pre eel suit) pogera, ca se he de pilda
si de invetatura ilea, se cunoscemti di nemica in lume nu avemd, fora numal
fapte 1 une.

1). bespre origins, intemplitrile li intrarea, in Moldova a lui Despot Heraclidul, 8einion
Discalul cuprinde o naraie forte interesanta, care din pricina lungimei s'ati push la sfir§i-
tul tomulul, Apendics IX. Asemine gi cu Domma lui Despot Erachdul, Neculal Costin p5,-
risesce cu totul Letopisecul liu Urechi; §i pan's la, m6rtea lui Ierimia Movila Voda, ne dA n
hronici. deosebiti,, cea mat important*. pentru not, pentru sferptul vecului al XVI iii incepu
tul vecului XVII. Vedi acesta la Apendics X. Red

www.dacoromanica.ro
 212

Alecsandru VodA fuge la Tarigrad.

.Alecsandru Voda, dupe ce perdu resboiul, fugi spre Iasi, si de acolo It lua
Domna si fugi la HusT. Acolo se grijia ca se stringa tera, si se is ajutorti
ale la Turd, se se tntorca asupra lui Despot ; ce nemica nail folositil. Ca
Despot, dace, au batutu pre Alecsandru Voda la Verbia, nu s'au pornitti dupe
elu, ce s'au tntorsu spre Suceva, si au apucatu scaunulu si cetatea Sucevel
cu tot, averea lul Alecsandru Voda; de unde pre slujitorT i-att umplutti cu
bani, si pre botert cu cuvinte Nine si dulci i-au tmblanzitu, si le juruia se le
fats bine mat multu de catu aru pohti ei. Asa amplendu pe top de nadejde,
i s'au Inchinatu Ora de sus tOta, si s'au gatitu de isnova asupra lull Alecsandru
Voda; si au pogoritti la Iasi, apoi la HusT, se pots apuca pre Alecsandru Voda
acolea. Ce Alecsandru Voda, veclendti si auclindu ca este golitu de total agluto-
rul, s'au pogoritu la Chilia, si de acolo s'au dusu la Imperatie, ca se se agiuto-
resca de acolo.

KAP. XXIII.
Domnia lui Despot Voda.

Despot, dupe ce au gonitu pre Alecsandru Voda pea, la Husi, s'au intorsu
inapol, si au venitu la Iasi, unde au poftitu Vladich, pre Grigorie Mitropolitul.
si pre Anastasie Episcopul de Roman, si pre Eftimie Episcopulu de Radauti,
si top boterit terel, de i-au cetitu mohtfa de Domnie, pusera numele de
Ion Voda .Despot. Dupe aceea, an trimisu boieri de tera la Imperatie pentru
stegu ; si cu haul fimplendu gurile vrajmasiloru set, '0-au aseclatu domnia, si
i-au datu stegu ; si daca i-au Sositu stegul la Iasi, dech s'au dusu la Suc6L a
cu mare bucurie.
Bra Alecsandru Voda, dad au mersu la Imperatie, fu trimisu la Iconia
Despot Voda, dad s'au aseclatrt la domnie, se arata blandti si tuturoru cup i-
ostl, si aeve crestinu dere' tu, era la taina ereticii; si avea sfetnict de at sei, de
o lege cu densul; mat apoi 'st-au ivitu si necredinta sa.
Trimis'ati dupe aceea soli la Craiul Lesecu si la Imperatul Nemtescu, dan-
du-le scire ca s'au aseclatu la domnie; unde pre soli bine i-au primitu, si ati
fostu bucurosi unuta ca acestuia ce slujise si la curtea Imperatului, si la Co-
rona Lesesca.
Mat apoT, pus'au pre tea nevoi si greutati mart. Bisericile desbraca argin-
tariile lua si facea bani, si alte multe lucruri fora de tale facea, care nice au-
Oise ca le va vedea. Facendu aceste Despot Voda, era Laski, carele venise
LIT densul, cunoscendu ca a Beni asupra loru reit, s'au dusu inapoi.

www.dacoromanica.ro
 213

Pentru isvodul amendorora Cronioarilora Lepsol, ci de toomala lora

despre Despot Voda.

Pentru acestu De pot Vodh Letopisetul Moldovine6cu forte prea scurtd scrie.
Era cronicarii cei Lesesci spunu inai deschisu si mat de agiunsd; ce macar ca
d'inceputul lui Despot nu spund amendoi intr'unu chipu, era mat apot totu se
tocmescd, ca cu acesta data al fostd isbinda totu la despotd Voda, ca au batutd
pre Alecsantru Voda, si au apucatu scaunul; unde data s'au aseclatu la domnie, multe
reutati facea, peste voia Orel. Pre carele 'Ana mat pre urma nu '1-ad pututd
suferi boierii si t era, vecleud i de la densul atata pedepsa si strimbatate asu-
pra lord. i deli vra cruta Du_nnecleu indelung i la domnie, nu vrea putea fi
intealtd chipu. se nu primenesca si legea, si se nu resipesca si tera.

Cand s'aa sfatuitii Laski se scats pre Despot Voda den Domnie.

De acesta poveste scrie cronicarulu Martin Pascovski, cum ca, Albreht La-
ski, Voevoda Siraski, clack' au aseclatu pre Despot la Domnie, cu multa cheltu-
ela a sa, s'au Intorsd la Ora Lesesca, dandu cuventu lui Despottl Voda, ca
set trimite tote ce ati cheltuitd pentru densul, se Vrescumpere mosiile care le-ad
zalogitu pentru Despot. Ce Despot data s'a i veclutu lsechtu la domnie, ne-
mica de aceea nu grijia, ce numai ce prada si facea reutati in tera. Asa, intrand t
scarba intre densii, intelegendu Laski (le atate asuprele si reutati ce facea Wei,
li ha nu'i platesce cheltuiala, ghndi ca se'll Kota den Domnie. De care lucru,
data s'au adunatu la Seim la Petricov, cu Dumitrasco Visnovetki, si acela era
omit cu putere mare, si sfatuindu-se amendoi, an tocmitu Laski ca seld dud
la domnie, si se scota pre Despot. De care lucru Incredintandu-se amendot,
nu dupe multa, vreme s'au redicatu Visnovetki cu este Cazacesca, si au ye-
nitu la Nistru, asteptand 1 acolo pre Laski se merga asupra lui Dospotu Voda.

Band s'ail sfatuita ci BoieriT terei Moldovel a scala pre Despot Voda
den Domnie, Augusta, 7071.

La aceea data sfatuindu-se si boierii Orel, d'impreuna, cu Epi copii, ce vord face
cu acell resipitord de lege, ca nu numai calca obiceele teref, si jecuri facea,
ce si legea cu totulu remesese de batjocura; deci, cu totil sfatuindu-se, mat
cu deadinsul Tomsa Hatmanul, ca se scote pre Dospot Voila den domnie; si
a,?a jurara pre Tomsa, ca era omu cu inima mare, ca se hie elu incepatoru la
acestu lucru. Inse, atunce0 intelegendu boierii ca Dumitraco Visnovetki an ye-
nitu la Nistru cu este Cazacesca si asteptA pre Laski, cal-it s'au gatitl se vie
en este asupra lui Despotu Voda; si a t socotitu cu ton, si au aflatu ca se tri-
mita la Dumitrasco Vinovetki se vie la domnie, §i se nu 7abovesca, nice se
www.dacoromanica.ro
 214

vie cu Este multa, di pota ei cu Ora, fora este, WI dea domnia; nice se mai
astepte pre Laski, clicenda: ca data va veniLaski, va fi slava lul, era nu a lui Visno-
vetki. to, Visnovetki, veclen lu aceste CU\ inte si adeverinta de la boleril de tell.
ail intrebatu sfatu de Pisacenski Porusnicul seu, cum va face, astepta-va pre
La ki, au ba; ca boleril terei flu poftescu. Ce Pisacenski, nesocotindu de vicle-
ugu, veclendu atata adeverinta de la boleril de tera, i-au clisti se nu astepte
pie Laski, ce se merga la domnie, dacala poftescu, se nu hie lauda a lul Laski,
ce a lora. Ascultanda acestil sfatu Visnovetki, s'aa gatita cu vr'o 500 de 6-
meta se vie spre tea.

Mild ati prinsti de vests Despot Voda ca vine Vilnovelki asupra lul.

Scrie Belskie, cronicarul Lesesca, ca Tomsa Hatmanul, vrendu se Insele pre

Despot Voda, se'i reschire Ostea, ca se n'aiba cu ce se sprijini despre vraj-
mash sel, aretandu-se prietenn lui Despot, 1-aii spusil ca Visnovetki se ga-
teze si vine asupra lui, si au sositii la Nistru, si a i chiematu Inteagiutora si
pre Marl; si Mica adaogea de clicea ca Tatarii stall gata la margine, si voril
se intre in tell.
Scrie Martinu Pascovski, di data ail Intelesa Despot Voda de venirea lul
Visnovetki, sciindil ca despre Laski, de unde'l era tota nadejdea, are sail)/
mare, pentru ce nu'i intorsese cheltuiala, all socotita ca de acolo nu se va
putea agiutori; Intelegenda ca si Laski va se vie cu Visnovetki asupra lul,
s'a 1 sratuitu se faca pace
cu Visnovetki. Nesciindu nemica de viclesugul bole-
rilor 1 sei, ail trimisa soil
la Dumitrasco Visnovetki pentru pace, giuruindu'i o
mie de cal si cate-va mii de boi, numai se flea pace, si se se 1110/.61, inapoi.
De care lucru ail intrebatil sfatu de Pisacenski Porusnicul seu, de a caruia
sfatu 'i-an venitil mai apol tota rMitatea asupra capului seu; ca vrendu Vic-
novetki se faca pace pre cuvent 11 lin Despot Voda, si se se intorne inapoi.
era, Pisacenski tote '1-au indenlnatli se merga, veclenda ca daca'lii poftescii bol-
eril si Ora, mai bine se fie elu stapena de catty altul. Si asa Visnovetki aq
ascultatii sfatul lul Pisacenschi, n'az'i priimita se fad, pace cu Despot Voda.
ce s'an pornita spre Ora, uncle mai apol 'si-ail pusii capul.
VNendu Despot Voda ca despre Visnovetki nemicil n'ail folositil, al tri-
misii iar la prietinul sea, la Laski, en multa rugaminte, WO tutored, scarba
despre densul, si se nu'lu lase la nevoia lui, ce se'l vie inteagiutora, sell: spri-
Jinesch de vrajma:zii sel, si ce'l va hi pofta, si cheltuiala lui si de'antehi si de-
apol se'l-o intorch pana h una banil; inch' si alte daruri multe 'i-au adeverita.
Dece, auclinda Laski rugamin ea lui Despot, flinch"' atunce si elu sosita la Nistru
la marginea terei, au chiamata pre tots Porusnicii sei, si ail cetitu cartea lui
Despot Inaintea tuturoru, si ail intrebata sfat'l de densii, scOte-va pre Des-
pot den Domnie, ail sprijini'l-va despre vrasinasii lui? Intelegenda Porusni-
di aceste cuvinte, si veclenda ca Visnovetki nu 'i-ail asteptata, precum le era
tocinela, ce ali intratii in tea, ei a i sfatuitii pre Laski se nu lase pre Des-
www.dacoromanica.ro
 2I5
pit( la nevole, de vreme ce mal 'nainte cu agiutorul lug push la domnie;
clicendri, ca de va lipsi Despot den domnie, ci cheltuTala lig Laski vit. .hi pe-
rita; era de va hi Despot la domnie, totO este en nadejde ea se va IntOrce
cheltuiala lug Laski, De care lucru Wanda Laski acestft Attu, au purcesti
ea se apere pre Despotu Voila, si at venitti pen la termurile Siretulul cu
14,000 de ostasi.

Cind au viclenito Tonna Hatmanul pre Qomnul sell Despot Veda.

Scrie Belskie cronicarul, ea, data au Intelesti Tomca Hatmanul ca Vicno-

veski au intratu in tea, aflat'ail vreme ca se viclenesca pre Domnul set,
Despotti Voda; Si all mersti de 'i-att spusti de venirea lug Visnovetki, Oicenda
ea at chiematti si pre Tatari InteagiutorO, si as intratti in tern. Asa, spal-
mantandula en aceste cuvinte, all poftitt Tomca Hatmanul so'l dea leficii lul
ce avea, omenT streinl: Nemp, Unguri, Lesl, Si Mtn, ca se ese cu acela Im-
protiva Tatarilorti; clicendO ca, de va putea opri pre Vitali, se va Intorce de
01.0 InapoT, ci pre Visnovetki prea lesne flu va sprijini; ca p'ana la acea
vreme se va stringe si tera, ci prea lesne se vora mantui de vrajmasiT set
Creclendti Despot Voila aceste cuvinte se hie de In inima, 'i-at datt slujito-
riT sel, leficii1 Nemp (fara pedestrime, ce o at oprittl langa sine), pre caril
avea nadejde.
De aice nu se toemeseu la poveste Cronicaril Lesescl.
Ca Martin Paccovski scrie, ca atunce s'ati fostii redicatil Iano§ Crain! Un-
gurescti, cu multh este, si s'ati apropiatt la margine, subt munti. gra intele
0110 de acesta boierii lul Despot Voda, fiindit vielenT Domnu-set, .a,vura
prilejti ca se Imputineze ostea lui Despot Voda. Au sfatuitti pre Despot Vo-
da ea se trimita oste despre granita Unguresca, se fie de straje; si atunce
se fie trimisti Despot Voda Nemtil sel, caril era* slujitorl la densul, ci cu 0
seine, de Moldoveni, si en densiT pre Tomca Hatmanul ci pre Motoeti Vorni-
cul, pi altil ea densil, calif aveati viclesugil ascunst1 la inima lore asupra Dotn-
nulul lorti, InT Despot Voda. Aceia at Invetatit in taina pre Moldoveni se u-
cicle pre Nemp. Dece, noptea, dace, ail adormitil Nemtil, 1-al Irnpresuratti
Moldoveni, si pre top 'i -au tafatu, fiindti Nemtil fora de grije despre sotiile
sele. Atuncea Despot Voda, fiindti Inchisil in cetatea Sucevel, de frica lug
Visnovetki, ca nice acela nu era departe, Indata s'alt virtigita Tomca Hatma-
nul, Si cu Motocti Vornicul, ci cu Moldoveni, ci all IncungTuratti eetatea. Ca
Unguril lig Despot Voda ince. IT plecase Tomea spre sine; era Despot Von.
/wag ce remasese cu pedestrasi1; ci puindfi Tomca strap pregiurti cetatea,
au esitti Inaintea lul Visnovetki, la Sirett, cum se va pomeni mai &sit
gra Belskie, acesta poveste ce scrie mai susti, pentru perirea acestoril
Nemp, nu scrie asa precut scrie Martina Pascovski;, ce aerie Intfalta chipti de
se tocmesee cu Letopisetul cell! Moldovinescti, precum vel vedea tnainte. Tomca.
Hofmann], cite Belski, dada '11-alt tocmita lucrucile cele de viclergif despre
www.dacoromanica.ro
 216
Domnu eti De pot Vodit, I itelegendu de venirea lin V4novetki, ca va se hare
in teat, dat'au cire de venirea lu Vi§novetkllui Despot Voda, clicendit eh ail chie-
matu si pre Tatari Intr'agiutoru; cad! at intratii in Ora, si ail poftitti set dea le-
feciii sel nemp, se ese, Improtiva Tatariloru, si apol se va Intoice Improtiva
WI Visnovetki. De care sfitu ascultandtt Despot Voda, dat-ail leficii se! nemti ;
pre calif, data i-au apucatu Tomsa la manele sole, ail purcesti cu ostea in giosti,
si au trecutl Prutul pre la Fratileni, si au taberitu la sattila Sapoteni. Si data
'al asqatu acolo de masu, Tom§i, cu alp protivnici a! se!, all sfatuitu in ce
chipu voru putea pleca pre Nemtl se hie una cu densil asupra luI Despot
Voda Ce sciindt ca Nemtil pre and slujescil &until cu direptate Domniloril se!,
si nu'f volu putea pleca asa pre lesne, ce socotire ca se trimip iscoda pre
ascunsu, se nu scie INeintii, se se faca a se ducere inaintea Tatariloru, si maI
apol, intorcendu-se, se aduca veste buna, cum Tatarii s'au intorstl inapol. Si
asa facelift pre urma clisera bolerif se se veselesca toti, a s'au intors1 TA-
tali! ; si cinstira pe Nemtd pana li imbatara, si peste nopte II ucisera pre top.
Boleril Moldovinesci, a doua cli, dupe ce all ucisti pre Nemtii lui Despot Voda,
cu toti! redicara Domnpre Tomsa Hatmanul, si Iipusera nume de Stefan Voda,
si indata purcesera spre Suceva se Incongiure cetatea, pana a nu prindere de
veste Despot Voda. Si dad sosire la cetate, avendti scire cum sosesce si Visno-
vetki, all push straje pregiur cetate, si Ana de aceste Despot Voda nemica
nu scia. Tomsa al esitil inaintea lift Vipovetki la podil la Vercicani, pre Siretl.
Martin Paskovski scrie, ca acolo 'pimp, tocmindu-si ostea sa in doue polcurT,
ca se Insele pre CazacI, all pusl unit 010 de o parte de podil, altti polcl
de alta paste de podti, dandu-le Invetatura Inteacesta chipti: dacase voru In-
sira Cazacil la podil, atunce se-I lovesch' fora veste de doe part!, cum s'ai'l si
templatu. Inse cu o cli mai inainte, all trimisti Tomsa olacar! inaintea lui Vis-
novetki, dandu'l veste cu Inselaciune, cum mane dimineta voru e§i boieril tots
Inainte'i, de i se voru Inchina, si voru merge cu totil asupra lui Despot. De
care lucru Intelegendu Visnovetki acesta veste, cu mare bucurie all purcesti a
doua (Li, asteptandtI WI ese holed' inainte se i se %chine, uncle mai apol cu
mare inselaciune s'au Inselatu.
Belskie si Pascovski, amendol scrip, ca asteptandt Tomsa pre Visnovetki, cu
6ste tocmita, la podd la Vercicani, venit'al si Visnovetki cu Cazacil se!. Inse nu
venia ca la untl resboiti, ce ca la o domnie deserta de stepenti, cu putin!; si and
ell fiindu bolnavti. Si acoperindu'i negura, atunce deodata Tomsa cu ostea sa cea
tocmita, le i-veste i-alt lovitu de i-au spvt,i, si i-au resipit'i, si pre multi all
prinsit vii. Unorale-ati taiatu urechile sii-ati sloboclitti; pre altii, Impreuna cu Vis-
novetki, stepenul lord, i-au trimisti la Imperatie. Ca V]povetki, neavendti grije de
poticala ca aceea, si nefiindu gata, lovindu'Iti Tomsa fora-veste, de nemica nu
s'a'l pututu apuca, ce numal de fuga; si veciendu ca nu va putea scapa, ca
era si slIbu de boll, s'au viritu intr'o copita de null, la anti satot Tanga Boto-
seni; si viindu unii popa la find se Incarce, 'l-Ati aflatu in copita ascunsu, si
luandu'l i de grurtrai '1-aq dusu la Toms'', de '1-al Incninatu. Apoi Tomsa '1-au
trimis 1 la Imperatie, de'mpreuna cu cumnatu-seu Pisacinski, de T-au Inchinatil

www.dacoromanica.ro
 217

Pentru mOrtea luT Viqnovelki gi a luT Pisacenski.

Ducendil omenil Tomsii pre Dumitrasco Visnovetki si pre cumnatu-set Pisa-

censki la Imperatie, i-au tempinatu omenillui Alecsandru Lapusanu, cluii ye-
nail cu fermand Imperatescil la scaunul Orel; ca dedese domniea Tar luT Ale-
csandru Vodh, pentru multe neasedarI si amestecaturi ce se facead aice in Ora.
Asa, data s'ad tempinatd, ad luatd pre Dumitrasco Visnovetki si pre cumnatu-
sed Pisacenski de la manule omenPord TomsiT, si '1 trimiserh de '1 Inchinare
eI la Iinperatie, de la Alecsandru Voda, dicendu ca pre acesta flu poftesce tera,
si in nhdejdea luT ad facutt slujba, Imperatiei. Dece Imperatul au poroncitu de
an pusd in carlige, despre Galata, pre Visnovetki si pre Pisacenski ; si acolo
al tan panh a treia di cu multe sudalmI si och'il spre Mehmetd. Mal apol,
TurciT, ca'ntr'o prose& sagetad IntrensiI, del implurit de sagetl. §i asa '0-1, t
qeversitd viata.

Tomla ail mersO asupra DomnuluT seu, Despot Voda.

Tomsa, dupe isbhnda cu norocii ce ad Inselatu pre Visnovetski, s'ad intors i

spre Sucevh, si stringendd tera, ad incungluratu cetatea uncle era Inchisu Des-
pot Voda, si ad abatutd puscele de o batead. Inteaceea, multh galcevh si hre-
meat se audia den lontru ; eh Despot, prepuindd de viclenie pre Capitanul
pedestrimel, Dervici Petrul), ca s'ad agIunsd cu Tomsa, si ca WI dea cetatea,
au scosd sabia si '1-ad omoritil. Atunce slujitorii, vedendd napastea CapitanuluT
lord si mOrtea, mare zarvh fecerh; si anteiu se ispitise se ombre pre Despot
Vodh; apol socotirh ca void dice di nu pentru Capitanul lord '1-au omoritu,
ce ad viclenitu pre Domnu-seu, si s'ad lacomitti de ad luatd bani de la Tomsa.
§i aka rupsera sfatd ca se trimite se le glure Tomsa se hie el slobodI, si el
WI deschidh cetatea, si de nume de viclenie se se curatesca. §i asa, luandd
adeverinth de la Tomsa, ad deschisti cetatea.

De mortea luT Despot Voda Eretioul.

Atunce Despot Vodh, dad, ad *pal eh '1-an viclenitu tog boleril, si '1-al
phresitil top slujitoril, si tera s'ad redicatd asupra lul, si nAdejdea de aglu-
tord de undeva, de la prietenul set' Laski, mei vine; asa vedendu perirea so-
sith asupra capulul seu, Imbracatu Domnesce ad esitu afara den cetate, mai
sus de Suceva, la Areni, uncle era Ora adunath, se se lnchine Tomsil. Atunce
Tomsa cu multe cuvinte '1 -au mustratu, aducendu'l aminte de multe lucrurl
forh de lege ce facea, eh nu numal Ora pustiesce, ce si bisericile desbraca
si de lege 41 ride. Cu aceste cuvinte mustrandu-lu Tomsa, '1-au lovitu cu

'). Petru de Veveriel. NC

www.dacoromanica.ro
 218
bu duganul, si indata ostea tots s'ar'i lasata asupra lut, unde, acoperindulti
m iltimea, cu multe rane i -au petrunsu trupul; deacil in pedestrime s'ati lasatu
cle talate, si i-au snopitu ; unora le-au tatate nasurile si urekile. i asa ati
foste sfersitul lul Despotu Voda. Si au domnitu 3 and si junietate.')

CAP XXIV.
Domnia lul Stefan Voda Tomca, in anul 7072.

Scrie Martin Pascovski. ca, dad, au peritu Despotti Voda Ia Suceva, eta sosi
Albrecht Laski, Voevoda Siraski, Ia termurile Siretului, carele venia inteagiutore
luT Despot Voda cu 14,000 de omeni ce nice de unit folose nu i -au fostu.
Ca, cumu 's1 &tutu Lesii de ce gatezo prea Incetu, pana a venire Laski se apere
pre Despot, era l'onpei '1-au fostu Inselatu pre Despot de i -au Impartite
ostea si i-au ucisu Nemtil, si au batutti si pre Visnovetki. Mai apoi au omorIte
si pre Despot Voda; si deacil Intelegende cle venirea hit Laski, ati prinse pre
Capihnul Nemtiloru celoru pedestri de i-au taiate nasal si urekile, si '1-ati
desbracatu de haine, si '1-au trimisa la Laski WI spuie ca au peritu Despot
Voda ; era elu de va veni, cum au patite Visnovetki, asa va ptiti si elit, si
cum au peritu emenii hit Despotu Voda, ai;a voru peri fi onienii lul; ca Ora
nu este fora de capu cum ii pare lui ; era de'i c ola so'i fie oinenii fora nasii
si fora urechi, cumu'l acelu Nemtii, elu se vie. Aceste tote, clack au spusu
Nem01 lul Laski, au intrebatu de Porusnicii set cum va face. Ce Porusnicii
i -au Oise «Dacii au peritil Despot, pentru carele mergeal snit aperl, si
cheltuela to au peritu. Nice aN emu ce ambla an ce cauta la Sucevii; ce se ne
Intorcemu Inapoi. Inse, neputendu'si afla cale deschisa ca se se Intorca pre
urma pre unde venise, se temea de viclesuge se nu le ese Inainte omenii
Tomsii, Si se pate mai reu de catu isnovetki. Pre la codrul Cosminului se
treca, se temeau de terani, intelegendu cle (Mush se nu seciuesca padurea asu-
pra lora, si se pate mai reu de Cate Albert Crail Mai apot, '0-au aflatu cale
se se intOrca pre nude au N enitu ; socotindu ca, de yore si esi vrajmasii loru
I iainte, se voru apera de senete, si se yore sprijini den arme, si voru haladui.
Carii, data s'auintorsu inapoi, pre multe locuri le Lem 1 navala teranit cu Irn-
b acie si cu cese; ce nemica nu le-au stricatu, ce intregi au haladuitti in Ora
sa ; nunra unulu de'ntre densil an peritu. Acesta dobanda ati facutd Laski de
la. Despot, pentru multa bine WI Meuse selu aseclase la Downie.

) Ca la tree ant, Noembna, 7072 S meon Dazcalv-I

www.dacoromanica.ro
 219

CAnd s'au batutu Stefan Voda Tamp cu Mircea Veda, Domnul Muntenesoli.

Mircea Voda, Domnul Muntenescd, Intelegendti de atate amestechturl ce se

facead intre Domnia Moldovel, au socotitll se se ispitesch se apuce tera se fie
subt ascultarea hit ; gandindu ca, prea lesne o va doba.ndi, pentru Impere-
chierea ce era intre chlarasT gi tntre pedestrasl, pi pentru superarea Orel ce
se facuse cu Despot Voda; gandi ca, fiindu 6161341 de reutatt, nu va avea
tine sel stea improtiva ; alta, ca gi domnia Tomsii era neaseclata; eh de la
Imperhtie nu'I venise stegd de Domnie. Asa, Mircea Vodh, cu tota 6stea sa,
s'ad pornitd asupra Tempts ; ce Tomsa, princlendu de veste, de sirgil s'au gh-
tatti, si T -ad esitd Inainte la Milcovd; pi dandil resboit, all blitutti pre Mircea.
Voda, gi decil s'ar'i intorsd la IRV).
De acesta poveste, ce au batutd Tomsa pre Mircea Vodh, cronicaril Lesescl
nemica nu Acrid ; ce numal la Letopisetuld Moldovinescu se afla acesta poveste,
precum s'au scrisit mat gust.

Stefan Voda Tomsa fuge In Ora Lesesca, de frica lei Alecsandru Veda
Lapusnenul.

Intr'acea vreme, Intelegendd Imperatul Turcesed, (le atate amestechtur1 ce

se facd in tell, si se scold, unit pre altil, nu suferi ce ad (lath Domnia iarhs1
tut Alecsandru Lapusnenul.
tra Stefan Voda Tomsa, dach ad omoritu pre Despot Vodh in Sucevh, gi
batu pre Mircea Voda, la Milcovd, intorcendu-se la Iagt, s'au gatitu se trimita
bolerl pi Omen' de Lora la Imperhtie, se cele stogie. Venerel olacarl del de-
dera de veste ca domnia este data luf Alecsandru Voda, $i all sositu la
Braila, si se gateze se intre in tern. Intelegendu Tomsa de acesta, s'au sfatuitd
cu boleril set, ce yard face ; pi aflara, ca se trimite la Alecsandru Voda omens
giuratl de la Ora, si se'i spule ca t6ra nu'lu va, nice flit iubescu, ;i de acolo
se trece la Imperatie; gi pana nu le va veni respunsu, se nu lase pre Alec-
sandru Voda se intre in t6rh. Dad, au mersu solil acii de la Tomsa, si au
spustt lul Alecsandru Voda, atunce se fie clissu Alecsandru Voda : «De nu
me iubescii el, ediIiubescd pre Irish; si de nu me va tera, ei void pre (Musa; si voi i
tau merge, orl cu vote, on fOra vote !» Si au opritu pre soli, si alt trimisu hokima-
rile Imperatulul la TI,tari, cant indata s'ai'l pornitu, de au acoperit t tera ca unit
rot pen in Prutu, priidandu gi arclendu. De alta parte, elu all intratu cu
Tamil §i cu &tea ce au avutd laugh sine. Dect, Torn 'a Voda, veclendu ca tm-
protiva acel puterl nu va putea sta, all trecutii la tera Lesesca cu sfetnicil
set, cu Motocd Vornicul, si cu Spanciocil Spetar, pi cu Veverita Postelnicul,
gi s'au aseclatu in Liov, dupe ce all domnitif 5 septemanT2).

r). Pre acesta, vreme an fostii Domnie In Ora Munteneack Petra Voda, fedoru lul Mircea
Voda. Simeon Dascalul
2). i;r5. la unfi Letopiseta S6rbesct acne ca. as fostfi domma lut ping. la 4 tutu Stmsort
Daaacaul. www.dacoromanica.ro
 CAP. XXV.
A doua Domnie a luT Alecsandru Voda Lapusneanul.

Alecsandru Voda Lapusneanul, dad s'ail aseclat t alil doile rondu la domnie,
co 'ail ceusu Imperatescu pre un Turd' mare, de 'l-att trimisu cu Ora la
Ctaiul Lesescil, poftindu pre viclenil sel, pre Tomsa si pre sotiile sale. Era
Lraiul, pentru pacea ce avea cu Turcul, si pentru Ora ce'iu pirlau Lesii pen-
tilt mortea lui Visnovetki, si pentru slutia a multi ce facuse Tomsa Voda, al
trimisu Craiul pre sluga sa, pre Crasinski, la Liov, de i -au Watu capul Tomsii,
a lui Motocil Vornicul, si a lui Veventa Postelnicul, si a lui Spanclocil Spa-
tarul, si i-au ingropatil afara den tergri, la monastirea sfetei Onofrie. Asa au
fostu sfersitul lui Tomsa Voda, cum scrie in sfanta Evangelie : «Cu ce me-
sura vets mesura, se va mesura voa.

Alecsandru Vodd au omoritti 47 de boieri.

Alecsandru Voda, data s'an curatitil de tOta grija denafark si 'st-au adusl
pre Domna-sa Rucsanda si coconii den Ora Muntenesca, ail vrutti se se cu-
retesca si de vritsmasii eel den cask pre carii ist prepusese elu ca pentru vi-
clesugurile loru fu scosti den domnia de'nteitt. Si ail invetatu in tams pre le-
feciii ce aft avutu streini, de s'au supust in curtea Domnesca, la Iasi, intr'o di,
5i au chiematii pre obiceiu boierit la curte. Carit fora nice o grije de primejdie ca a-
eea erau. Si data au intratu in curte slujitorii, dupe invetatura ce aft avutfl,
au inchisit portile, si, ca nisce lupi intr'o turma fora de nice anti aperetork
a't intratu inteensil de 'I snopiail, si 'I junghiak nu minim boleti, ce si slujitorl;
nice it alegea pre cel vinovati, ce unul ca altul II punea subt sabie. Multi se
virlatt pre ferestrl de cadeau afara de'si frIngeat. piciorele. Si au perita atunce
47 de bolerl, fora alta carte ce nu s'au bagatil in semi. Si asa, dupe atata
nedumnec1eire, 4l parea ca 'sl-au isbanditil de la inima.

Inv6tAtura 11 mustrare celoru mai marl.

In Moldova, ail eel mai mid despre cei mai maxi acestit obiceia, de pier t
feragiudetu, fora vina si fora sama. Singu 1, eel mai mart, giudecatorl; singurl pi-
Hsi; si singuri pliniton legit! Si de acestu obiceiA Moldova nu scapa, ca mai
multi dentre capete sunt t iubiton a versare singe nevinovatu. Apol dais vina
www.dacoromanica.ro
 221

l&uitoiiloru ca, suntu vicleni. Dera tit e aru iubi .6 morn? cine nu doresce ._e
vietuiasa? Cu dragu este celoru mai in se alba viata; cei mai mid and nu o arn
lepeda. Crech, mai bine aru hi den dragoste, de catu den frica se'l slujesca. Si de
s'aru inveta eel mai marl de pre nisce musce fora, minte, cum se tine dom-
nia! ca tota albina 1§I aperti casclora §i hrana lore cu acele §i cu veninul see;
era Domnul, adeca, Matca, pre nime nu vatema ; ce tote de invetatuta el as-
cult& Cum, dera, ar fi mai bine pentru blandete se asculte pre celd mai mare,
Si sell inbesca, §i cu dragoste se'l sluiesea, de cad de groza §i de ft ica
se i se piece. Pentru ca cela ce poftesce se se tema de el i atata norodu de
omti, trebuesce §i acela se se tame de tots. Ca totu versetorul de singe, de
Idea face, ca se'l is spaima i se se tema tog de ell], ce aru putea face en
blandete.

Pentru risipirea cetalilorii Moldovel.

Alecsandru Voda, vrendd se intre in vola Turcilord, precum se fagadnise

inaintea Imperatului, ca va resipi cetatile den Ora Moldovei, numal WI dea
domnia ; pentru ca, intelegendu Imperatia atate amestecaturi ce se faceau in
tern, ad socotitti ca se slabesca Ora den temelie, se nu se afle aperaturi; ksi
ad poroncitu, cine va risipi cetatile den _ _oldol a, acelui va da domnia. Dece,
Alecsandru Voda. facendil pre cm entul imperatulul, ad amplutii cetatile de
lemne, §i le-au aprinsu de an arsu, §i s'au risipitu. Numai Hotinul au lasat 1,
se hie de aperare despre t 'ra Le§esca.
Pentru acesta lucre cunoscemu ca nice un i bine terel n'ad fa,cutu ; ea, vasul
celu fora de fundu, macar cata, apa al turna intrensul, null mai poti amplea.
Ada §i Turcul, de ce'i dal mai multd, de aceea iti cere, §111 face mai multi
nevoie, ca elu darul scrie obiceiu ; mat apoi, de n'ai vrea se'l dal, Mica 'ti
cauta numai se'l dai.
In anal 7073, Septemvrie 22, pre Teofan, ucenicul luY Macarie, ce era den
tinerete Episcopu, '1-ail ruse Alecsandru Voda Mitropolitu Sucevel.

Pentru venirea unul Domnisoril den Ora Unguresca.

In anal 7074, Iunie, redicatu-s'au de la Ora Unguresca unu Stefan, ore cine,
carele se Men, °sit de Domnil; §i era pe porecla Mizga ; §i cu multi haiduci,
stnngendu pastori §i alta adunatura de omens, au intratu in tera, smomindu
omenii ca se i se inchine, §i se 'lii dud. la Domnie. Ce Alecsandu Voda, data
ad intelesd, ad trimisu improtiva Jul slujitoril sel, caril '1-au tempinatu mai
susu de cetatea Nerdtului; §i dandt resboiu, 1-an batutu, §i omenil i-au risi-
pitii. Ed eld au scapatii inapoi pren munte, pedestru; pre unit i-au prinsu vii
i i -au dusd la Alecsandru Voda

www.dacoromanica.ro
 222

In anul 7075, Septemvrie 26, Sultan Suleiman s'ati redicatti cu osti si ati
mersa a upra Neniti lora, uncle multa prada si resipa an facutu. Mai apol, fiindu
cuprin a de bola acolo, au muritu, dupe ce au imperatita 44 de ani: si a i ld-
satrt Imperatia fiiu-sen. Ini Sultan Selim.

De mortea luT Alecsandru Voda Lapusnenu

In anul 7076, Alecsandru Voda at caclutu in bola grea, si s'ail priceputd ca

va muri. Dece, inaintea mortii see, chema Episcopil, boieril si ttita cm tea, de
i-au invetatu §i le -air aretatu mostenitoru pre fiiu-sed Bogdan Voda sell puie
la domnie pre urma lul. Erit elu, dad ail plinitu 13 aai si jumetate a dom:
niei sele, si cei d'anteiu si a doua, primindri anteid calugeria, au reposatti, si
cu cinste '1-aq ingropatu in monastirea Slatina, care este de densul zidita.
Vicu unit, a si mortea lul Alecsandru Voda ad fostri cu Inselaciune; ca aid
mai 'nainte de morte, veclendu-se In bola grea, si neavendd nadejde de viata,
ad poroncitil Episcopiloru, de '1u voru vedea cal despre morte , sold caluge-
resca. Dece, veclendulu el ca, ad lesinatti, si mai multii mortd de catti vitt, dupe
cuventul lul '1-au calugeritu, $i i-au push name de calugerie Pahomie. Mai
apol, 4icu ca, dad s'au trezitil si s'ad veclutti calugerti, se hie Oisil ca, de
e va scula, va popi si elu pre uuil. Care cuventil intelegendd Episcopil si bo-
ieril, si mai cu deadinsulii Domna Rucsanda, temendu-se de acela cuventil, ce
era de a se temere, sciindu cala groza §i morte Meuse mai 'nainte in boieril
sel, temendu-se si Dolma se nu petreca mai red de catti altii, '1-an otravita
5i ad muritu.
Acestii Alecsandru Voda, clicA ca ad fostd scotindu ochiT omenilord, Si pro
multi ad slutitu In domnia Id.

CAP XXVI.
De Domnia lul Bogdan. feciorul lul Lapusnenu, la anul 7076, Martie.

Dupe mortea luT Alecsandru Voda, fiindit coconul Bogdan Voda de 15 ant,
Cu totii '1-au redicatu la Domnie; inse, fiindu brudiii, purta muma-sa, DOmna
Rucsanda, trebile Ord, ca era o femeia cresting, intelepta, destoinica si Duni-
necleesca, $i la tote bunatatile plecata si milostiva. Si all domnitd Impreuna, cu
fiiii-sell doi ani si noue luni; $i bolnavindu-se, au On §i ea den lame, pro
a ma parintiloru sel, In anil 7078 Noemvrie In 129, si au astrucat-o In mo-
t astirea Slatina, langa Domini-sad Alecsandru Voda.
Erit dupe mortea Domnei RucsandeT, rernas'ati domnia In grija lul Bogdan
. 00:1111Yrle 11, Si teon Datcalul
www.dacoromanica.ro
 223

Voda; ¢i cumu 'st era blandt si cucernicil, asa tuturoru reta direptate, cad se
cunoscea ca nernica nu s'ah areta.tti in ela den obiceiul tatane-set. Nice de
carte era prostil , la &Marie sprintenli, cu sulita la halca nu prea lesne avea
potrivnica, a sagetare den arca tare nu putea fi mai bine. Numal ce era mai
de treha, domniel SY lipsia: ca nu, cerca betrani1 la sfatti , ce de la cel tinerl
den casa lua sfatti i inv6tatura. Iubia se auclit glume si mascarii, si jocurl
copilaresci. Mai apoi, lipi de sine Lesi, del eraii si de sfatti i cle a batere
halca cu sulita, risipinda averea cea Domndsca. Deprinclendu-se asa, den cli in
Ali, aii lasatti In napusta trebile terel; ca .pre cata ilu iubiati Antal, pre atata
ilu arise apoi. Aceste lucrurl de hula, tragendu-se pana la urechile vrajmai-
lora la Impera:tie, nu cum oral, ce maY pre susti le adaogeati; intranda, aceste
in urechile sfetniciloru Imperatiey, au aflattt i el vreme se's1 ample pungile,
si dare], scire Imperatului. Dece, intelegena Imperatul, au socotitu s6 scota
pre Bogdan Voda; i all trimisa la Rodos de all adusu pre Ion Voda, care
era la minte ascutitu, si la euvefita gata, si se vedea a hire harnica nu nu-
maY de domnia acestel feel, ce si altonl t6r1 se he card $i maY mare.

CAP XX'VII.
De domnia luY Ion Veda, eel died Armanul, carele 'I-a0 ruptd Tur' de
eodele a hue camile, anul 7078.

Acesta Ion Voda., unit died all all fosta lecioru de Arman, altit died ca au
Costa feciord unul Stefan Voda 1). Era Martin Pascovski, cronicarul Lesescit, eerie
ca. au fosta Ion Voda de In Mazovia, den Ora Lesesca; era cu adeverata nu
se scie, nice Ha arata, a cut fedora este.
Sultan Selim, Imperatul Turcescit, intelegenda de Bogdan Von, ca s'ati prie-
tenita cu Lesii, si V-au maritatti surorile dupe Lesi, si elti and va se is fa-
te de Leavti, all socotitil se nu se cumva lepede despre densul, si se se di-
OKA la Lesi, si se inchine tera maY apoi; se nu MU' maY multa galceva cu
Lesii der calf' cu densul, au socotita seta mazilesca, i all trimisti de all adusil
pre Ion Voda de la Rodos, §i i-au data domnia la Moldova. Si dada acesta aft
luatu stdga de la Imperatie, all purcest spre Odra cu oste Turas&
Era Bogdan Voda, dad, au intelesd de venirea lui Ion Von, indata at trimisai
la boieril Lesescl, in Ora Les6scA, Ia caril si-t Meuse prietenl, se'l trimit,a,
oste , se nu lase pre Ion Voda, se intro in tell. Si de nu vrea fi pripitt
Ion Voda, cu Este Turcesch si Tataresca, nu prea lesne se vrea hi asqatti Ia
Domnie; ca. pana, a venire ajutorulti Lesescti, Ion Voda au fosta intrata cu
6ste in Ora. Dece, Bogdan Voda 'veclendii cald impresoravrajmasul sea, 'J -au
data cale, si s'atl duet la Hotin, Era Ion Voda, pre postal mare, all venita in
Iasi, si all secluttt in scaunA ; si aretandu-se groznicti ia, spalma top, nit
te.
1). AV. se afl sill scristi la uric& lui:---SitleoraDdacalui,

www.dacoromanica.ro
 224

de alta e apnea, ce de casne groznice si de versare de singe; si atuncesi, in

cliva de Pa ci, ati Ulan pre Ionasco Sbierea, si multe cazne facea.

Resboiul lul Ion Voda cu Bogdan Voda.

Ion Voda, sciindu pre Bogan Voda la Hotin, ca. nu (Orme, ce stringe este
improtiva lui, stims'au si elu tera, si este Turcesca ince avea. tea', Bogdan
Voda at trasu agiutoru din tera Lesesca: ca multi prieteni avea, ca si cumnati
1,1 thcuse, ca o sora o dedese dupe Peniatovski, alta o logodise dupe Sborovski,
si elu Mica tocmise se is fata lui Tarlo. i data au trimisti vr'o 2000 de Les!,
si Milenski Hatmanul vemse de era ostea pre mina lui, si Siniayski, Voevo-
dul Rusescu, si altii, au intrath In tech, si s'ail ldsatti pe Pruth in giosu, si at'
trimis i de au adusu puscile de la Hotin, si s'au pogoritu la Stefanesci. Acolo
au prinsu de veste ca si straja lui Ion Bodh nu'I departe, si a i trimish o semi
de el inainte se vacid, cub as datu la Prutti de Moldoveni. EY, dupe inveth,-
tura ce au avutu , n'au datu resboiu, ce au trecuth Prutul pe de ceea parte,
si s'au lasatu in giosu, de mergeau Moldovenii pe de testa parte, Lesiiipe de
ceea parte de Pruth. A doua cli, s'au ispititti se dea hartti ; ce Moldovemi totti
s'ari data inapoi, s,.)re temeiul unde era tera cu Turcii, la unit loch stiiii 1. §i
apropiandu-se spre Iasi, s'au a,etatu ostea tota a lui Ion Voda; si era Gio! dupe
Rusalii. Veclendu Milenski Hatmanul atata multime de oste, c,reh. socoti ca nu'i
va putea sta inUnte, se fete intro cli a cercare vadul la Peutu se treca sire
ostea lui Ion Voda ; si data aft inseratti, s'au porniti inapoi, si toth, *tea
s'au (lush. A doua cli, dad, a i veclutu Moldovenii ca Lesii s'au dust' inapoi,
s'al slobochtu dupe densit in dna, si dad, 'I-au agiunsu, in multe locuri s'art
batut i, si multi de ambe phrtile au peritu; era a'I risipire n'ah pututh. Mai
apoi, au silitu se'l sparga la trecetOre, la Nistru, subt cetatea Hotinului; ce
nice acolo n'au pututu, ca cetatea gra pre maw. lore, eel apera pre densh, era
pre Moldoveni reschira. Acolo ma! venise Lesiloru intr'agiutoru Iazlovetki Hat-
manul, cu 800 de Les!. si s'at' tempinatti la trecetore ; ce, veclendii ca nu le -at'
slujitu norocul, s'au dusk inapoi, ca se se gateze mai bine pre alta-datA.
Ce Bogdan Voila, bolnhviudu-se de ochi, de nu gaud% de domnie, ce de lie-
\ oia sa, s'au lasath, si s'au dusu la Mosch, unde si mortea i sad templath a-
colo. Si at' domnitu Bogdan Voda unu anu si trei hill!, forh dal at' ma! dom-
nitu si cu muma-sa D6mna Rucsanda. Acesta poveste ce scrie ma! sus, eh at'
venitu Lesii cu oste asupia lul Ion Voda, scrie maI deschisu Martin Paskovski,
cronicarul Lesecu; anse, no! n'amu vrutu se inserunhmu nice; era cul va tre-
bui se scie ma! cu adeveratu acela se caute acolo, si va afla.
Ion Voda, dupe is AMA cu norocu ce au gonitu pre vrejmasil se! den Ora,
se asecla la domnie. §i de'nteiu la tote era pre voia Orel; ea ma! apoi, pre
tot! i a4 covirsitu cu rbjing§ia lui, si cu morti groznice ce theea; eh vra se
is agonisita tuturorfi, nu cu alth mestersugh, ce cu versare de singe. §i den
cif m di i.vodia feluri de mune! none; bagat'au in focu, de viii, pre Vladica

www.dacoromanica.ro
 225

G-eorgie, de ad arsu, dandu'l vina de sodomie, auclindu ca are avutie. A.0.de-

rea §i Mitropolitul Teofan, n'au vrutu hi e0tu intregu, de n'aru fi fugitu pren
munp, de grocla lul. Temnitile pline de calugen; §i in gropa, de vii, au ba-
gatu pre Veverita §i pre popa Cosma, §i pre Molodet calugerul. tra de pre
boiern cei de cin,,te §i cei mg de gins, sabia lui nu lipsia, §i cu multe feluri
de moll). IT omoria, socotindu ca mat vrednicu §i mat destomicu de catu den-
sul, nime n'au mat fostu. De lege Ii ridea, ca in postul celu mare s'au insu-
rata, §i alte calcaturi de lege multe ca aceste facea.

Pentru maclilia lull Ion Voda, ciand s'au sfatuite Ion Voda cu ;era se se
redice asupra Turcilorii, in anul 7081.

Intro acele belituri §i morti groznice, fora dumnecleire, ce facea Ion Voda in
domnia sa, i nice de cum ou 'si aducea aminte cum va veni la celu de apoi,
iata i-au venitu veste ca 'had mazilitu Imperatui, §i este data domnia lul
Petru Voda, ce '1-ad poreclitu mat apoi Schiopul. Acestd. Petru Voda era den
-Ora Muntenesca, fecioru Mired. Voda.
Ion Voda, data se vq.0 strainatd de mila Imperatului Turcescii, socoti ca
se tie tera cu sabia; §i indata trimise la Caciaci de i-au poftitu cu lefa, se'l
vie inteagiutord. Si ad strinsti tera; catre care, cu multe cuvinte blande
se ruga ca se le 'Ate intorce inimile spre densul, §i areta nesatiul Turcilor
§i lacomia lord (era nesatiul §i lacomia lui nu vedea), clicendu ca Turcii
tote schimbarile facu pentru mesda (mita), de'i ingreueza ca se '1 seracecca,
i se'l sines* §i le areta cum 'Ate de lesne se departecle mana Turcului de
den0i, de voru vrea §i el. Ca pre Lehi Ii are spre sine pleca p; Cazacil s'au
adeveritd, catu le va da scire, catu vord veni, la earn au §i trimisu, §i caro-
ra nu le potu sta inainte nice odata Turcn. Numai tera ce lipsesce; ca de se voru
pleca §i et se fie intr'una, nice este nu voru trimite Turch, ce voru face terel pre
vole. Era despre sine se nu 'lu tie ca pre unu vrajma§d, ci ca pre unu prietenu §i
parinte; era de ad facutu conva0 inalgiosul, told pentru Turci au facutu se le intre
in vole, §i se 'I ample, 0 nu i-au pututu satura ; deci, pre catu '1-au cunoscutu cu
red, se'ld cunosca mat multu spre folosul for i. A§a, Ion Voda amplend i pre
tots cu nadejde, cu glasuri man strigara, ca langa densul voru pen top, cum
s'au §i templatd.

Resboiul d'anteiti a lul Ion Voda cu Petru Voda Schiopul

Ion Voda, data ail luatii credints, terei, se gati de resboiu, §i in tota t 'ra
trimis'at& de sirgu se esa la Oste. Trimis'au §i la Hendric, Craiul Lece cu, pof-
tindii ajutord de oste se'l dea; ce, de acolo nu s'au fol itu; ca Craiul s'a t
mantuitu, ca are legatura cu Turcul, Ora loru, mat multu de o su a de ant,
LEATOPISITELE TOM.www.dacoromanica.ro
I. 15
 226

ibeiintita. Eta Gazacn emu. untu Bata de a e ame tecare la tote, neintre-
bandu de unite, s'au adunatu 1200 de ()mein, si au venitu la Ion Voda ; pre
emit veclendul Ion Voda, nu intealtu chipu, ce cum ar hi veclutu Ingeri din ceru, cu
1,e to de i banda pogoriti, ci cu multe daruri capetele ce erau le-au daruitu.
Ion Voda, data au strins't ostea Vita, si s'au buluccitu la unu loco toti, 'i-au
venitu veste ca Petru Voda si cu Alecsandru Voda au Intrata in tern, cu multi
Omeni, si Muntein, §i Unguri, §i Turd. Au alesti Ion Voda, capu dintre Cazaci
pre Sfirski, cu o sama de Cazact si cu este de Ora, si 'i-au trimisit inainte
de straje, se vacle cu ochii ; era ela cu alta 6ste au purcesti dupe densii.
Rill Sfirski cu Cazacii, si cu one mai erau cu densul, au nemeritti asupra
400 de omens ce erau straja lui Petru Voda, si fora-veste InciingiuranduI, pre
top 'i-au prinsu.
Shrski, data au biruitil pre acea straja, si au prinsu veste ca Petru Voda
nu scie nemica de ostea lut Ion Voda, indata au rapepa omens de teea de
an dat i scire lui Ion Voda se sIrguiasca se vie WI lovesca fora-veste, ca are
vreine acum, del voiea se's bate; si I-ati spusu ca este este multa forte. In-
telegendu aceste Ion Voda, cum au pututu mai tare all sirguitii; si data s'au
Impreunatti toti, impartindu-se in trei polcuri, 'i -au lovita cand ei dormiaa
fora grije, desbracati, catu nime de nemica nu s'au apucatu. Caii lore erau
slobocli la pasune, in nadejdea stretii. Asa, impresurandu'i fora-veste, si mul-
ta morte facendu Inteensii, 'i-au biruitti Ion Voda. Era Domnii, Petru Voda si
Alecsandru Voda, amendoi au scapatu, histindu tote in tabera, si ail nazuitu
amendoi la Braila, numai en trupurile

Ion Voda an pradatu Ora Muntenesca, li an pusii acolo Coma, pre

Vintila Voda.

Dad au batutu Ion Voda pre Petru Voda, si pre Alecsandru Voda, .'au la-
satu in g6na dupe densii, si au sloboclita ostea in prada, de au jecuitu tera
Muntenesca mai multu de jumatate, si au pusil Domnu in tera Muntenesca pre
Vintila Voda.
Daca s'au Intorsu den pima ostea lui Ion Voda, den tern, Muntenesca, apu-
catu-s'au de Braila, de au arse tergul cu totul; numai cetatea ce au remasu.
i gatindu-se se bata §i ceta ea se o dobandesert, ca nu era multu a o luare,
i au venitu veste den urma, ca l atarii au intrata in tera Lasat'au, dara, cele stre-
ine, §i s'au intorsu la ale sale se le apere.

Al doile rhboiii ce au batutu Ion Voda pre Turd qi pre TatarT, si au arsu
Tighinea i Cetatea Alba.

1 itelegenda Ion Voda ca Turd! de prin cetati si Tatarn den Bugegu s'ati
dicfitu asupra. lift, indata au trimisu cum mai de sirgu se se buluccesca 6s-
tea i e pie uncle au fostii reFhirata, dandu-le scire pentru Turd si Tahiti, ce
www.dacoromanica.ro
 227

au hicalecatil asupra lui. Pre cant dad 1 au lovitti Ion Voda cu o tea a pr
lesne i-au batutu si pre acia. Inse, veclendu atata superare ce avea de Tun
implendu-se de mane, cu focu au arsu Tighinea i cetatea Alba, si mult1
prada ail facutii, si multti pleanu si robs au scosu. Decii, Ion Voda, curatm-
du-se de Vrajmasii lui, all datii putinel terei odihna,, se se resufle; eta Ca a-
cii nu se leniaii, ce campii Bugegului pururea cercau si mult& prada facead.

Al treile resboiii ce au Mutt; Ion Veda pre o sema de este Turcesca.

Cal Candi' Cazacii Campil Bugegului, au data. pre o sem5, de oste Turce ca,
ce se strinsese si mergea se lovesca pre Ion Voila fora veste; si de sirgu ai
trimisu Chzacii laton Voda de all cersutu se le trimit& agiutoru cti s6 de
resboiil acelorri Turd. Si dada le-au trimisu, prea lesne i-au biruitu, si i-att
risipitil, cu agiutorii prospetil; ca panh a venire agiutorul de la Ion Voda, et i
se p&p Cazacii resboiul, de multimea Turciloru; unde, mai apoi, Moldmenii
odihniti, audit resboiii vitezesce, prea lesne i-au spartd.

Al patrule resboia, cand s'au batutti Ion Voda ou Turcif la Cahul.

Imperatul Turcesca., auclindil de simetia lui Ion Voda, i cats pagubit i-ait
fAcutii, au socotitil ca se stropsesc6. Ora Moldovel cu totul, si pre hainul sea.,
pre Ion VodA, se'lii prinde. Si indata trimise in tote partile, la tots Sangecii
se se gateze de oste, si se treca Dunarea asupra lui Ion Voila. Era Ion V
da, dad all intelesu, cu OVA ostea sa s'au pornitu, si au supusu ostea cubt
Tighinea, si all trimisu o sema de oste a sa cu Ieremia Parcalabul de Hotinu
ca se apere trecatorea Turcilord se nu treca Dunarea. Ce cu greu este celord
putini a oprire pre cei multi, si celoru slabi pre cei tars; ca, trecendu anteiu
puscele cu Ianicerii si cu pedestrimea se apere vasele, aceis i tota a -1 -al 6,
oste Turcesch au sosittt. Unde, vedendil Ieremia Parcalabul ca nu'l pike opii,
s'au intorsil, si au datii scire lul Ion Voda; §i nice Ion Vod6, alta zablv6, n'a i
facutu, ce Math ail purcesu sere ostea Turcesca, Inse, anteiu au trimisu pre
Sfirski cu o sema de Caza,c1 i cu 6000 osteni de tera, se princle limba; i
fora zabava au data pre ostea Turcesca, unde, nu erau mai putini de ostea Mol
dovenesca. Si dandu resboiii, au fugitu Turcii, si nice alta limba au pututu lua,
fort de unit Turcii ranitil roll, catu n'au pututil de la densul nemica It t le e
Apoi, singurii Ion Voda cu vr'o 600 de omens, s'au lipitu la balta la Cahi I
unde era ostea Turcesca; si s'lii suitu intr'unu piscu de del 6 pot& cuno e
cat& same de oste va hi la Turd. Ce, nemica n'au pututu cunosce: o to
era pre vas, de nu se vedea; numai strejile s'atl vedutu in patru locuri. Si 'au
intorsii Ion Voila inapoi la tabea; si atunce o sema den boleril cei m ri, lu
rain vel Vornicii, Bilai vel Vornicu, ci Slavila Hatmanul, veclendu atate pu er

www.dacoromanica.ro
 228

de Este Turcesca Oe wenise cu Petra Voda, teniendu-se ca --s6 nu cap. in pri,

mejdie, au parasitil pre Ion -Veda, i all fugital la Turd; de s'ati Inchinatt la
Petru Voda,
Ion Voda V-ad Impartitil 6stea In 30 de pOlcuri, si la tote polcul au pusu
ate o puscA ; si avea si 80 de pusce husnite (haubite). Era tots ostea lui
Ion Voda era 30,000, fora prolti si adunatura ce erail pre langa. Ion Von,.
Deci, la inceputul resboiului, Mich ca o Baia de Moldoveni se se fie Inchinatu
la Turd, si Turcil WI fie pail in fruntea resboiului, de s'ati oprith focul In-
teensii, si au peritu cu totul. Deci, Cazacii cu focul, Moldovenii cu fusturile,
aruncati alit nu se scia Turcii ce vorti face. §i veclendil Ural pre Moloveni
ca vorh se morn, de cath se nu biruesca, cu multe mestersuguri ail nevoitil se
amagesca pre Moldoveni se'l dud,' asupra puscitorti. Ce veclendit Moldovenii
mestersugurile lord, nu'l goniati multu, ce numai pana dab dose; ea vedeati ea,
fuga lord era cu inselaciune; ca de multimea lord era tau locul acoperitti.
Deacil, lasandii Parch partea despre Ca'zaci, cu tota puterea s'ati. Intorsa spre
Moldoveni, si tote puscele slobocliati asupra lore. tra Moldovenii stall asa cum
ar hi gatiti de mOrte, era nu se isbandOsca; si multa mOrte s'ati facutil de
ambe partile, CA nu era o calcare pe pamentil, ce tail pre trupuri de omit;
si mai apol, asa aprOpe se bateau, ca si ma'nule le obosise, si armele lIt seeped.
Ca acela prah se facuse, cat(' nu se cunosceati tine de a cul este; nice de
sinete se auclia, de trasnetul puscelord, de ambe pa'rtile; &AM nice puscarii
nu mai sciall unde mg da. Deci, Ion Voda au indireptatti pre al sei de'napoia
puscelor, se se mai odihnesca putinel; si Turcii, asijderea. §i asa stand(' si
privindu unit la alp, all datil o ploie mare, de all muiath pravul call de pusce.
Deacil, n'ati fostti Moldovenilorti nice de unit folosh, tali s'ad mulatii puscele;
de uncle avea(' nadejde de agiutorii s'ad sca'patil; ce numai de a mana all can-
tatd a se batere, si nu se puteati sprijini de multimea Turcilor6. Mal apol 6-
ste Maresca prospeta, i-ad lovitti, de le-au cautatii a dare dosti ca se scape,
si Tataril gonire si el aruncare jos. Numai pedestrimea si &tea cea de strinsura
ah remash, si 300 de Cazaci. Ce, fiindh si Turcii obositi, nu navaliaii asa. Ion Voda
scapandu-se de Ostea cea tAlareta, 'si-au data glasti cu Cazacil se se pedes-
tresca top. CA pedestrimea Moldovenesca, ce &aft adunati mai multi in do-
banda de cat(' in lea', era aprope de 20,000. §i navalindh cu. densii singwit
Ion Voda, all luatil pusce, cu hires, de la Tura; si legandt tabera s'ad datti
Inapoi, si s'au trash langa sate Mg& Roscani, de s'ah ingropatii, uncle mare
nevoie avea de apa. Era Turcil, data s'ati strinsti top cu eel de la gOnti, i-ati
incongiuratti mg 'nainte de apusul sorelui, si tot& noptea 1-ad strejuitti, se nu
esa. de'ntr'acela local. Era data s'ati facutil iva, cu tote puscele all inceputti
a batere Intr'ensil; ce nemica nu le stricait, ca se sentuise bine; unde, trel
clile s'ah aperatil. Dece, veclenda Ion Veda, ca flamenzesch si morh de sete,
si pravul telt' de pusce se imputinOza, se fugh' se scape, loco nu era; numal
cu aripl Se sbore, iar intealta chipil nu se putea, ca tote locul era °eolith
de Turd. Ce all socotitti dOra cu blandete si cu juramenturi se faca cu Tura,
ca se scape de morte; si all inceputA a, trimitere la densii ca se va inchinal
.de voni trimite upu omit 4ca acela WI jure IA ca, de ce va pofti, sellaca pe

www.dacoromanica.ro
 229

voie. Turcil bucuroi se primira la un9, ca acesta: de alit cu arme si ca-ver-

sare de sange, mai bine en In§elaciune end dobandesck Asa, trimisera Turcii
la Ion-Voda dei jurara, pre pofta lul, ca selti due& via la imperatul; pre Cazaci
0'1 lase neatin§i, se merga, de uncle al venitu, era alts adu.natura se'l slobocla
se se dud volnici pe la casele 'or), ea nu va hi paguba lul, ce a Imperatu-
lul, ca robii Imperatiei mutt.

De mortea lui Ion Voda 7082, lunie.

Avendil Ion Von, toemela i fagaduinta mare §i juramentu de la Turd, cel
volt, face pre vole de tote de ce scriii mai sus ca all pohtitil elk s'ati gatitA
so merga la Pap, in tabera Turcesca, §i aft Impartial alit sell mai build, tail
ce au avutti, intre Cazaci, ysi de catre tots 's1-au luattl ertaciune; §i insu 1, alit
trifle all mersil la tabera Turcesca. Acolo, dad. dobanditd, cu multi'', tubule
de catra Pap, data de via de '1 -all legatil de codele a doue camile, ysi
le -alt sloboclitil pren tabera, de '1-al sfarmatu. Atunce, IA& unit, cum se hie clisu
Ion Vodit: «Ah 1 Cada, ca eft multe felurl de morti groznice amts facutil, 6ra
casna ca acesta n'amti sciutti se fatal»
Mal apoi Turcii s'all lasatti la ceea-alts spuza de 'i -alt snopitu, §i 'i-ati sclrobita.
Era Cazacii, *Mudd la ce le sta lucrul g1 viata lora cea sfar§ita, all silitii ca se
intro far In §antil; ce n'ati pututil, ca antul till cuprinsese Turcii; §i veclendil
aka, numai ce aft intrata in gramada Turcesca, se pera pana la unull §i ato
lo, taindu psi oborindil, ail peritU top pang la unul. Asa, au nemeritu tenchiul
sell Ion Voda; dupe ce all domnitll tree ani.
Dad all peritil Ion Voda, Wait pornitil Tataril in prada, peste tota Ora, catu
n'au fostti nice odata, mai mare pusteitate in Ora de dal atunce; ca pre to
i-ad cuprinsd pre la casele lord f6ra grip.; uncle, pana astacli, intro Prutd si
intro Nistru, ale atunce au remasu pustietate, de nu s'ati mai umplutil de omeni.

CAP. XXVIII.
Domnia lui Petru Voda Skiopul, in anhi 7082, lunie 25.
Turcii, dad at mortal pre Ion Voda, Domnd pre Petru Voda; era
spus'ail
el s'al intorsti inapol. Deci, Petra Voda indata au trimisti pre Bilei Vornicul
de all prinsit scaunul domniei den Suceva; §i dede scire de pace §i de DOMIA
not!, §i Hose bejeniile pre acasa. Era Petra Voda, In luna lul Tunic 25, as
seclutd in scaunk §1.1 pre toil i-ail trash catre sine.
In anal 7083, Decemvrie, au murittl Sultan Selina, Imperatul Turceset, t;ii ad
remasil fiul sett, Sultan Murat.
In .anul 7085, April 15, reposIt'ati Alexandru Voda, Domnul Muntenescti,
carele all domnitti 9 ani i o lung ci all remasil fiul sell, Mihnea Vodh.
www.dacoromanica.ro
 230
Intr'acesta and 0'4 aretatti pre ceit stea cu coda, comitii,

Pentru Ivan Poled* ce 1-ati poreclitti Cretul, ce 'IT-ati push nume de

domnie, IOn Voda.

In alit patrule and aid domniel litl Petru Vodl, in anul 7085, unit Ivan, eel
clicead si Potc6va, pentru ca at fostA rumpendii potcovele, era, unii i-au Visa
Cretul, ce s'aft fostil facendii frate lul Ion Voda, respunclendu-se de movie si
de nascere de la Mazovia, de unde si Ion Voda era; acesta Potcova,
acosti nume de domnie; si intre Kazaci avendil cnnoscinte, pre multi as ame-
gitti langa sine ; si vrendu se vie spre tent, as vruta cu mestersuga se alba
sloboclenie si de la cei mai marl; si fitendil scrisori cu multe peceti de la
boierl si curteni de tera Moldovei, at pith se fie fosttt si cu voia unora de
tell, cum coca unil, gi s'ati dust Kretul eu cartile la Voevoda Kievski, ce era
pre atunce Knezul Constantin, si la Starostele de Bar, de le-ail aratatii ca'14
poftesct boieril si tera, se'si merga la mosia sa, la Moldova ; si fagaduindu-le
multu se le dea, numal sel fie intr'agiutort. Ce starostea de Bar au ciisit ca
nu i se cade sit dea este fora scirea lui CraiU, si maY CU deadinsul pentru a-
seciarea pacilord ; era luT Craid aii cliSfi CAI va da scire, ca se la invetatura.
Atunce, sflituindu-se Potcovit Cretul cu Starostea de Bar, eta si unit Ko-
pinski Ore carele fiindd atunclionemerit4 la Bar, carele de mend venise de
la campa, intelegendu de Potcova, s'ati adunatil, si vorovindd cu densul, cu
malt& giuruinta '1 -alt amplutti Cretul, de'14 va duce la domnie, lazcaunul Mol-
dovei. Decii, Kopinski, avendil mare cunoscinte intre Cazaci, agmersil la denail;
pre unil cu giuruinta, amplendu'i, pre altii cu banl unendu-le ochii, de ce au
awn si Olt den agonisita sa, I-ad plecata ; si ail mai lipitu catre sine pre
and Moldovand, anume Cepla, ce se insurase Intro CazacI; si as push"' Hatman
pre fah, pe 330 de Cazaci, caril s'ati strInsii cu nevointa lord. AA intratil in
tern. Era Petru Voda all string" tera ai s'ati gatitti de den01; si luandu pus-
cile, all esitti se merge, inaintea lord. Auclindu Cazacil de acesta, all apucatii
ce aii pututli de la margine, si s'au intorsii inapoi, crutandu-se pe alta data,
se se gatecle maY bine.
Avendil Petru Voda, grije de Cretul si de aces Cazaci ce eraft cu Onsuld,
ca se nu intre iarasl de isnova in Ora se prade, trimis'aii cart' la Castelanul
de Halicl, carele era se merga, sold la. Imperatie, se lege pacile, de i-ad data
scire cum s'ait redicatii Cazacil, si volt se aduca pre Cretul in scaunul terel
Moldovel; de care lucru, de nult volt prinde, si de nu vord face pace cu
Masai, si de nu se volt certa eel ce sunthi cu densul, pacga cu Imperatul nu
va putea sta. Aceste tote as sexist' Castelanul la Craiii.
Intelegencla Craiul tesesct de Potcova Cretul, ca Wad ridicatd cu Cazaci,
si face zarvit, si va se mato pre Petru Voda din domnie, indata at scrist la
Hatmanul si la o soma de boieri de la margine, se pule nevointk ca self'
dobendesca, si pe densul si pe Mad. Era Hatmanul, dad, i-aii venita cartile
www.dacoromanica.ro
 231

Craesci, au trimisu trel rote cu Boboletki, se merg se princle pe Cretul, §T

all mersti la Nemirov se'lti afle, sciindu ca, acolo se plea mai anteiu. §i a
flandull acolo, erg Cretul au prinsu de veste, §i au e0tu din tergu cu 50 de
Camel pedestri cu senete ; §i all mersu la un't Nadu in tempinarea lul Bobo
letki, unde all Intratu pang In pantecele cailorti, §i all pusu azaciT tnainte.
Era Boboletki, data au sosita la vadu, si veclendulu di este gata de a se ba-
tere, §i la locu strimtd, nu s'au apucatu de rosboiti, ce s'au intersu §i Mt
mersil in tergu, §i acTea§i, §i Cretul in tergit dupe densulu: Boboletki la curte,
erg Cretul in tergii la gazda. Deci, au cbiematu Boboletki pre mai maril ter
gulul, §i le-al clisu se princle pe Cretul. si se'lu dea ; era mai mail tergulu;
s'au lepedatU de densul, §i i-au clisu ca, ei nu'lu voru prinde, nice flu aperg ;
ce, del trebuie, elii se §i'lu princla. Veclendil omul Hatmanului ca nu 'mite face
nimica, s'art dusu §i au spusu Hatmanulul; ,i intelegend i aceste tote Hatmanul,
le-ati trimisu la urechile lui Oran, cum n'au vrutu se PM dea amenii Voevo-
dului de Bratlay. Era Craiul alt trimisu cu ponoslu la Voevodulu ca se'10
princle, §i se i'lu trimita. Ce, pang a mergere komornicul craesc't cu cartile.
era Cretul cu mai multi Omeni mai bine s'au gatitu, §i au intratu in tern pe
la Soroka. DecT, cum §i'T rondul omenilorti, acolo multi, i s'au inchinatu, dad
au auclitii veste de Domes ten6ru

Resboiui lui Petru Voda cu Potava.

Auclindu Petra Voda Schiopul ca, Ivan Potcova au intratti In tern pre la
Soroca, cu este Cazge6sca, de sirgd s'aq &Au, si i-au e§itu cu este impro-
tiva luT ; luat'ati §i puscile cu sine, O. s'au gatitil de resboiu, §i au pusu be§lit
dupe pu§ci, invetandu'l dad voru slobokli focul se se repacle in cazacime. Ce,
Cazacii, cum §i-sii invetati la resbom, cand au sloboclitil be§liii puscile, el top
s'a tinsu pre pamentu, de i-au coveritil focul ; era, be§liii, gandindu-se ca suntti
ucki, s'au lasatil la deqii. Atunce Cazacii alt slobochtu intr'en§ii focul, §i multa
pagubg an fa' cutii in ostea lui Petru Vodg; §i acie§u &tea lul Petru Voda
ail datti dosul, §i isbanda alt remasti la Cazaci. Deci, all mersti Cazacii la Iasi,
de ail apucatti scaunul Potcova, Noemvrie 23 ; erg Petru Vodg s'ati dusU in
Ora Muntenescg.

Alti doile resboiii ce s'ati lovitti Petru Voda cu Potava Crept', la Docollna

Petru Voda, dad '1-au batutu Cretul cu Cazacii, s'au dusu in tera Munte-
nesca ; §i au datu scire la Imperatie, cum s'au redicatu Cazacii asupra-I, §i '1-au
scosu din domnie. Atunce Imperatul de sirgt au trimisu hochimurl la Dob o-
gem, la Bugegeni, §i la Muntenl, se merga cu Petru Von, asupraCret dui. Dec Pet u
Voda indal a grijindu-se de este, venitu-i-a.1 inteagiutorn i Moldovenil gio enh

www.dacoromanica.ro
 232

i-au pornitu Petru Voda spre Iasi asupra Cretu 14 cu agiutord de la Impera-
tie si cu 6 tea sa.
Auclindu Cretul Potcova de venirea lul Petru Voc lh,, s'att gatith si elil cu este
Ca ii,ce ca, si au esitu inaintea lut Petru Voda, la Docolina ; era si este de Ora
cu Cazacii, ca multi i s'au fostu Inchinatu. Si tocmindu-se de resboiu ail push
Cazacii pre Moldoveni in frunte; mai apol, Sall, Hatmanul Cazhcesch, nu i-ah
lhsatu; temendu se se nu-1 viclenescl Moldovenii, au push pre azacii sei in
frunte, si n'ah lasath pre nime se esa in hall Si apropiindu-se &tea lul
Petru Voda, veclura Chzuh pre Turd aducendh. Inainte cerecli de vaci, ca se
stempere armele in dobitoce ; n'aft vrutti Cazach se segete de departe, ce o-
data, a 1 loboclitu focul, si in omeni, si in dobitoce, unde mai multh zhhhiall
era Turciloru de dobit 'ce de catu Cazacilorh, eh de trdsnete fugIail Inapoil.
Si dandu resboiu vitezesce, dupe multa nevointa a Cazaciloru, iath si alit doile
rondu perdu Petru Voda resboiul, si iar remase isbanda in Cazaci.

Cum s'au intorsil Cretul in ;era Lases* si ail parasith scaunul, si pentru
mortea lul.

Potcovh Cretul, cell pusese nume de domnie Ion Vodh, dupe rorboiul cu
noroch si cu isbAnda ce au facutu la Docolina, s'au Intorsh la Iasi. Si vecl'endh
ca nu se va putea appla in domnie, ca si den tera UngurescA se pogorise lul
Petru Voda ostea Inteagtutorh, au parasith scaunul si tera, si cu tog cu al
sea s'ah Intorsh In'tpoi, pre la Soroca, spre Ora Lesesca. De acolo nu-st pu-
tea afla tale pre voia sa, ca pre camps erati ameni marl ; pre in Nemirov se
temea de Hatmanul si de Voevoda Bretlayski, ca -lit cercal so -1u princlh. Mal apol,
data au intratu in Ora Lesesca, au chiemath Voevoda pre Sall, si i-ati dish :
( Vol att facut 1 unu lucru mare Improtiva lui Craig si a Orel, se resipitt pa-
cea cu Turcul ; deci, numal se aduceti pre Cretul, si se merged cu densul la
Hatmanul. Elu ve va trimite in Cram. Deci, si vol vets haladui de acea villa,
si Cretul inn va haladui, veclendu-lu Craig unit omit asa de folosii».
Aceste cuvinte data au spusu Cazacii Cretului, eld fu bucurosti, socotindti
di dad, va merge in Craiu hit va agiutori spre domnie. Deci, s'au dusti cu densil
in Hatmanul, era Hatmanul '1-au trimisu la Craiu ; si Craiul '1-au datu la In-
chisore, si peste putina vreme i-a 1 taiatu capul.

Cand s'au aseclatii. Tarasi in scaunu Petru Voda Schiopul, anul 7086, Ge-
narie I.

Intelebendu Petru Voda ca Cretul au parasitu domnia si tera, si au tre-

cuth in tera Lese ci, at venitu in Iasi si s'au aseclatu la scaunu, alit doile rondu.
Atunce Petru Voda an datu Mitropolia lul Teofan, carele o lasase la clilele
lul Ion 1, odit si de Lica lul pen munti au fugitu.

www.dacoromanica.ro
 233

Pentru unu Alecsandru Veda ce se fAcea Irate Cretului.

Inteacesta§ti ani, 7086, Fevruarie 9, 'ara§1 alt venitil unit Alecsandru

Voda, fratele Cretului, cu este Cazacesca, asupra lui Petra Voda. tea Petru
Voda, sciindti poticala de mamainte ce ati avutu cu Mach', nu s'ati apucatu
de resboiti, ce i-ati datu calea de'anteil Era Alecsandru Voda au Intratu in
Ia§i §i au §eclutti in scaunti. Petru Voda, Indata dupe aceea, au strinsa este
Turcesca, §i Muntenesca, §i Unguresch, §i ati incungluratti pre Alecsandru Vo-
da in curte in Iasi, §i au batutil pregIura curtea, din *legt pen in mecla pa,
resime. Era cand aft fostu neptea spre mecla paresi, Mart. 12, Alecsandru Vo-
da §i cu Cazacii au e§itti din curte, ca n'aii mai pututu suferi ; ca §i erba, §i bu-
catele li se Imputinase ; §i vrendil se scape, aft fugitti spre codru. Era prin-
clendti de veste estea lui Petru Voda, s'ail pornitti dupe den§ii, §i la ezerul
Ciorbescilorti i-ati agmnsti, §i pre toti acolo i-au topitit ; §i pre Alecsandru Inca
'1-ad prinsii viii, de'mpreuna cu boiern lui. Acestti Alecsandru au tiuutu scaunul
o luna.
Era Petru Voda s'ati a§eclatii la scaunul sea al triele rondu, §i s'ati apucatu
de as facutii monastirea Galata, den vale, §i nu dupe multa vreme s'ati risipitti.

Pentru nisce Domnivri ce venial in led cu Este CAzacesca.

De norocu era Petru Voda cu Cazacii, ca bine de unit nu se mantuia, altil

vemati asupra-t. Ca Inteacela§u anti dupe ce s'ad a§eclatu la domnie §i alu trii-
le rondti in scaunti, in anul 7086, Iulie 26, nisce Cazaci cu unit Domnivat au venial
]a Nistru, §i acila toti V-ati pusii capetele. A§ijderea, dupe acesti Cazaci, cu-
rendu, in anul 7087, Octomvrie 12, unit Domni§ora Constantin iar cu Cazaci
ati intratti in tern, §i s'ati topita tot' in Nistru §i acila.
Inteacesta§ii anti §lInteacesta§i luna, cand Constantin cu Cazacii treceati Nis-
trul, era Sborovski cu este Cazacescit au lovitti Da§ovul de 'had argil §i '1 -au
pradatu, §i multe Turco:51e au robitu, §i multu pleanu au luatu, §i s'au Intorsti
cu pracli.

De mazilia lui Petru Voda Scigopu10, In anulii 7088, Decemvrie 2.

Acesta Petru Voda, ce i-au clisti Schlopul, dupe ce au domnitu cincl ani, i-au
venitu mazilie; §i au venial. unu Tartu mare de '1-au luatu den scaunu; §i '1-au
trimisu Imperatul in Halepu, la pa za; §i domnia au dat'o Iancului Voda, ce i-au
clisii Sasul.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXIX.
Domnia lancului Voda, eel Iiceau Sasulil, In anul 7088, Fevr. 17.

Dm& au mazilitu Imperatul pre Petru Voda Schiopul, dat-ad domnia Ian-
culla Vodh, carele de nascare era Sasil, de lege Lateral* crestinatatea cea
drepta, nu iubia. Si data au veniti in tea, si s'ad aseclatil in scaunil, tots ne-
tiumnecleirea si ereticia aratatil; ca lhcomie la avere nespusa avea,
pentru care pre multi au omoritti. tra mai apoi, de racomie ce avea, trirais'ad
se is a iece din boi in tot& Ora.

Pentrn unit Domnieork eel diceati on Voda Lungul, In anul 7089.

Iancul Voda, fiindti plin de lhcomie, au isvoditti obicina care n'ati mai fostii
nice odiniara in Ora, 0 is bol de a flee e; care obiceill nu '1-ail pututil suferi
.era. Ce s'au redicatti Lapusnenil de s'att sfhtuitii 0 se desbath de subt mama
lui; i bulucindu-se, au redicatu dintre el pre Lungul, Domnil, si i-ad pusil nume
Ion Vodh, i aft purcesti pe Pratil in susti.
Tamed Voda, prinOndit de veste ca, Lapusnenii s'an rOdicatu asupra lui, in-
data ail trimisti pre Bucium, Vornicul celii mare, si pre Brut Postelnicul, cu Oste
improtiva acelora; i tempinandu-se ostile la Balota, eat lovitii de fats; si dandu
resbohl vitezesce de ambe partite, au perdutil Lapusnenii rOsboial, gi Domni-
sorul acela inch, s'aii tnnecattt in Prutii.

Pentru boTeril Moldovel cum ad pribigitu prin ten streine, pentru multe
nevol ce le facea lancu Voda.

Multe lucruri spurcate Mem Iancu Veda in domnia sa; chtfi, de real lui
toth tdra ci boierii Jul se oteriad; ca legea crestinesca nu o iubia; la avere la-
com si pradatord; tera cu dh'rile o ingreuia, i alte lucruri spurcate i nesufe-
rite lama; ca era curvard peste semi, ca nu numai afara ce nice den curtea sa
nu se feria, ca pre giupanesele boieriloril sei, de la masa Domnei sele, le sco-
tea si le rusina. Aceste tote neputendii suferi boieril, mai vartosl Movilescii,
Vladica Georgie, Ieremia Vornicul, carele mai tarcliil aii fostb. Domed, si Irate-
sea Simeon Paharnicul, gi Balica Hatmanul, s'ad sfatuitii in tainh ca so pribe-
giasca; carii, intent 'sl -at facutii prilejii cu voia lui ca s4 mOrga se sfintOsca
monastirea Sucevita, de uncle, mai apoi, cu totil ail trecutil in tera Lesesch.
www.dacoromanica.ro
 235

alp la, Turd, alp la Munteni, altii pintr'alte terL Pentru aceea, mergendtt ja-
lobA la Imporatie de risipa tereY, '1 -au mazilitu, si ait (lath domnia Yar Jul Petru
VodA Schiopul.

Pentru lancu Oda, cum au pribegitil ci cum i sad Intemplatu mortea,

in anul 7092.

IntOlegendu Iancu VodA ca 1-ad mazilitd ImperatuT, si au data domnia Jul

Petru Vod5, Schiopul, cunoscendd la ce va veii lucrul maI apoi, s'ad temutd
ca, de va merge la Turd, va avea plrA multa, i yoke sO si pele ; ce, all soco-
titd so trecA in Ora Unguresca, pren ter, LesescAt ca pren tOrA peste muntl
nu era putintA, ca se temea de tOrant i asa, au OW din terA pre la Pocu-
tia, uncle 1-ad tinutu calea Iazlovetki si '1-ad dusd la Liov cu tots averea lul,
i indati au trimistt la Craiu de i -alt datd scire. Craiuld au scrisd la
Siniayski Hatmanul, si la Herbort, staroste de Liov, se 'I is tota Cralescd ce
ar avea, si lui set taie capul. i au trimisd Craid pre Podscarbul sea set is
averea, Iancului Voda; =mai feciorilord si doranei se lase o parte sO lb fie de
hranA; si dupe poronca 1111 Craid asa au facutd, si all Matti capul Iancului
Von,.
Se slice, ca, mortea lui Iancu VodA sO fie fostd cu Invetetura Imperatului
Turcescii de i-ad Matti capul. All domnitd Iancu VodA 3 anT si 7 lunl. De a-
cestit Domnii clict ca Arabia vara cu sanie de osd.

CAP. XXX.
Domnla a doua a Id Petru Voda Schiopul, in anul 7092, Oct. 17.

Dupe ce all mazIlitl. Imperatul pre Iancul Voda, dat'ad domnia IarA's1 lul
Petru VodA Schiopul, pre carele cu dragoste asteptandu'lii top, au venitti in
ter& si Qu selutti in scaund, Octomvrie 17 1). Auclindd pribegil, caril erad fu-
pp pintealte tOri, de nevoia Iancului Voda, cu dragoste s'ati intorsd la Dom-
mil sea Petru Voda, pre caril iar cu boieriile lord i-ad miluitd.

Pentru nisce Cana ce venTaii se apuce -seaunul Moldovei.

De norocd era Petru Voda cu CAzacil, cA, in domnia d'anteid nu maY avea
odihnA de densil; acum, la a doua domnie, bine nu s'ad aseclatd la sunlit,
'). Era Leatopisqui &dies& scrip ca la veleti 7090, tocma,- au foint child as venitil
Petra Vodet, in ecaunii cult doua domnie. Simeon Datcalur.
www.dacoromanica.ro
 236

Tata Candi venTaii se apuce scaunulu intr'aceastasi lund, Octomvrie 27. Ce,
Petru Vocld, princlendu de ye te, le-au esitd Inainte la Prutd, la satti la Bog-
&Wesel, cu catI oineni au pututu tntr'acea data, si acolo i-au Incungiuratu.
Fiindu Cazacil in strlintore mare, cautatu-le-au a sc, Inchinare; dentre cars! ail
ale u Petru Voda o skim de omen' earn i-au parutu mai de trebd, de i-au
opritu WI slujesca, pre altii cu giuramentu i-au sloboditii.

Pentru nisce Chad ce au pradatii nisce sate, din susil de Tighinea.

Nu multd, vreme dupe aceea, au mai lovitti Cazacii nisce sate din susti de
Tighinea, pe decindea (de ceea parte) de Nistru, care sate erad desdlecate pe
hotarul Lesescu, Turd ciutaci, $i Moldoveni forte multi, carif wise din Ora,
de nevoile ce erau in clilele IanculuT Vodd; si multh morte au racutti inteensil,
si prada, yi robie, si cu dobAnda s'au Intorsil pre la casele lord.

Cand au ziditu Petru Voda Galata din del.

Inteacelasil anti, data s au aseclatti Petru Voda la Domnie, n'ati lasatti in

desertu pomana sa, Monastirea Galata, care o zidise anteiu in vale si se risi-
pise ; ce cu tot& nevointa au Oita de all ziditti Galata den delti, care trdesce
si pana astacli.

Pentru nisce Cazaci ce au pradatii Tighinea.

Inteacestasu anti, 7092, Avgust 7, s'au strInsd Cazacii, si ford-veste all lo-
vitu la Tighinea de o au arsu, $i o au pradatu; si au robitti pre cel tined, fete,
copil. Era pre alp palm in unul i-aii taiatu ; si multi dobanda au luatu cu
sine, neavendu tine se's opresca, sau se'l gonesca ; ce cu pace s'au intorsd
Inapol.

Pentru o seceta.

Iar in anul 7093, In clilele lul Petru Vodd, mare seceta s'au facutti in tern,
cant an secatu tote isvoiele, vaile, baltile; si uncle prindea mai nainte pesce,
acolo ara cu plugul ; si pre multe locuri au caclut i smida (petra). Copacii au
secatu de secaciune; dobitocele nu aveau ce paste vara, ce le-au fostil derimAndu
frunzd; $i atata pravd an fostu, eau se stringea troiene la garduri, cAnd batea
ventu: ca de °meta erau troiene de pulbere. Era despre tomnd, s'au pornitu
www.dacoromanica.ro
 237

ploi, §i au crescutu mohork, §i dinteacela'§u au fostu princlendu fomea sera-

cimea, ca era pretutindered fomete mare.

Petru Vodd cu Mihnea Voda s'au adunatil.

In anul 7094, Avgust 15, Impreunatu-s'au Petru Voda cu nepotul sett Mihnea
Voda, domnul Muntenescu, la sate la Munteni, pe Prutu, amendol cu curte
multa §i glote marl, de s'au ospetatii impreuna.

liosboTul Parvulul Parcalabului, ce s'au batutd cu Cazacii Ia Periaslay.

In anuld 7095, Genarie 8, redicatu-s'au o stunk de Camel ca nisce lupi

Invetati de pururea la prada, §i au Intrata in tell, §i multe bucate din tenutul
Soroca ati luatu. Era Parvul, Pitircklabul de Soroca, s'au indemnata cu HansariT,
§i cu a1 iI cap ati vrutti de bunk vole, de au mersa dupe Cazaci, §i i-au a-
giunsti la Periaslay. Acolo, Cazacii, vrendii se nu dea dobanda, era Moldovenil
se scow alu sea, tare resboid s'au facutu; §i in doe clile batendu-se, abia at
sparta pre Mad. Si dad, i-ail biruita. pre tots i -au Watt], numai unul clicu
se fie scapatti; era pre cap aft luatu vii, i-au trimisa la Petru Voda, pre caril
Petru Voda i-au trimisa la Imperatie.

Nunta ce ad facutu Petru Voda, nepotu-sett Vlad Vodd.

Inteacestasa anti, 7095, Iunie 20, Petru Voda au facutu nunta nepotului sea,
lul Vlad Voda, feciorul lul Milos Voda, de au luatti pe fata Mircil Veda; si al
chiematii la nunta pre Mihnea Voda, Domnul Muntenescii. Nunta domnesck au
facutu, cu multa cheltuiala §i jocuri ; §i multi megiqi de prin pregiura au ve-
nita de i -au 1mfrumusetata masa, cu multe veselil ei giocuri, in tergu in Teouciu.
Era inteacesta anti, Cazacii ford-veste au lovita Davovul de '1-au arsu, §i
'1-au pradatii; talat-an omeni ; mull& avere ei dobitoce au luatu, §i robl catu
au vrutti; §i s'au Intorsu inapoi fora nice o smintela

Reshoiul luT Petru Vodd, Ia Tutora, Gu nisce Cazaci, ce venise cu unu Domni§ord,
eel clicead Ivan Voda, in anul 7096, Noemvrie 23.

Pre acea vreme venit'au nisce Cazaci cu unu Ivan ce se redicase se is

Domnia ; carora le-au e§itu Petru Voda inainte cu oste, den susu de Tutora,
Noembrie 23 ; §i dandu resboia vitezesce, de ambe partile, multi au picatu ;

www.dacoromanica.ro
 238

§i n 26 de title au buuitu Petri' Voila pre Cazaci, i 1-au s6litu de i-al datu
pre celu mai mare all loru, carele V-au luatu plata dupe vina lul. Era cei-alti
e a cundeau prin paduri, si tine mule putea. Era Moldovenii ii goniati; mai
apoi Cazacii, fugindu pt in paduri i aporandu-se pant la apa Cerimusului, s'au
trasu in tera loru, putini intregi, mai toti raniti si sagetati, si pedestri, si
fort nici o dobanda.

Petru Voda ail *lath tera qi domnia de Nina vole, qi s'au dug, in lora
Nemlesca.

Domnindu Petru Voda in tera Moldovei, ca unu domnd cum se cade, cu de tote
podobele Cate trebue until omu de cinste; ca, boierilord le era ca unu phrinte, si
la mare cinste fi tinea, si din sfatul lord nu esia; terei era ap6rare ; pre seraci mi-
lostivu ; Monastile miluta si Intaria; cu vecinit de pin previru bine vietuia, cold
avea la toti nume bunu si dragoste, de nu era a clicere et nu'i harnied de domnie;
giudecata cu blandete si f6r fattrie o facea. Mai apoi, ve;lendii nevoia terei, ea
Turcii, pre obiceiul loru celu neastemparatu de Facomie, trimiser6, de cereal
bani se le dele mai multi decatii era adetiul terei; deci, s'au slatuitd cu bo-
leril terei, ce voru face, cum voru putea redica si alte dart carele n'ad mai
fostd. CA nu le era pentru ca n'ard putea birui se dea acesta dare tera; ce pen-
tru et se Ikea obiceiti, carele nu'lu voru partsi Turcii, ca si acela voru lua, si
altele voru isvodi, cum s'au si templatd. §i 'si-ati alesu sfatu acestei nevoi, ca
6 se isvodesct de la altul, Ora nu de la densul; ci s'ad gatitu se se duct den
Ora. Era boleril flu aperau snit sfatuiau se nu'si lase scaunul si tera, ce se
dea acea dare, ca altii voru da, i tera tote nu va haladui. Ce Petru Vodti
nice intr'unu chipu n'au vrutu se se apuce s6 dea acea dare, si se is blaste-
mul terei asupra sa. Ce 'i-au tocmitu lucrurile inainte, si last boieril se pit-
zesca scaunul terei. Era elu s'au redicatil cu fruntea boierilord, ca bolerii se
temura a remanere se nu pata ca mai 'nainte de Iancul Voda; intro cant erau
Stroiciu Logofetul cel i mare, cu frate-seu Simion Stroiciu, Ieremia Movila
Vornicul, cu frate-seu Simion Paharnicul, ce au esitd la domnie amendoi, mai
tarclid, si Andrei Hatmanulu, si altif multi calif nu se indurad de densul. Si
au trecutu pren tera LesOsca in tOra Nemtesca, dupe ce au domnitd 7 ani si
giumetate; $i acolo s'au aseclatu. Si spunu de acestu Petru Voda cum ca,
dandu bani de cheltuiala la cuhne, au fostd lacremandd, si at fostil ciicendu
KAceste suntu lacrimele s6raciloru!» De acolo boleril s'au intorsd in Ora Le-
sesca toti, $i s'au aseclatu la tergu la Podhaet si aiurea.
Deci, lui Petru Voda putemu se-1 clicemu celu Milostavu, ca binele au le-,
p6dato. pentru tera, si altu nime ca densulu asa nu s'ait mai aflatd. Era domnu
blandu, ca o mate& fora act; la giudep direptu; nice betivu, nice curvard, ni-
ce lacomu; si putemu se clicemu, ca tote pre isvodu le-au tinutu ca se nu se
mintOsea. Acestd Petru Voda, au Domnitu 12 ani si giumatate, intru amen-
doue domniile.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXXI.
Domnia lui Aron Voda celti reu si cumplitO, care multa greutate au adus0
!Ural, in anulti 7099.

Petru Vodd, dach au parasitti tera si domnia, si au intelesu Turcif eh tera

au remast" fora Domati, cautarti pre tine voru trimite Domnd terel in lo alit
lui Petru Voda. Ce norocul Orel celti bunt" s'au schimbatu, ca dupe norocu
bunt" i -au venitti si nil; cum ar fi insemnatu de Dumnedeu, dupe vreme bu-
m si senina, se vie vreme rea si tulburata ; dupe domnie lina gf blanda, 6
vie cumplita si amara.. Aflat'ati Turcit pre Aron Voda, mania lui Dumnedeu,
pentru pacatele nostre, cartua datu domnia cu multa datorie ; ca, fiindu
omit fora sufletfi, caci ambla si altit pentru domnia terel, eld pre top 'i-a
amplutu cu ban', luandti bani cu camata de la Turd. Si asa facendulu domnu,
au venial in Moldova, si au §eclutu in scaunti, in anul 7099.
tra dach s'au asedatti Aron Voda la domnie, nu se apuca de alte, ce nu-
mai pe afar& se prude; era in launtru nu se satura de curvaritn, de gmcatu,
de cimpolasi, pre earn ii tenea, de mascarii. Asijdere si dabilele cu call in-
greuIa Ora, nu ambla numal dabihrii singuri, ce si Turd trimitea de amblau
cu dabilarii impreuna, de nu'si erau terani" volnici cu nemica. Muierile nu e-
ran a loru, fetele le rusina, si ce vrea se Lea, facea. Pre dabilaru, de vrea
pira pentru unti potronicu deli" pira la densul, trimitea de'lu perdea negm-
decatu; pre boierI pentru avere ii omora ; gIupanesele loll le silea. Crude si
posne facea in domnia Tut. Dec', ca aceste facendu elt", au cunoscutti ea tutu-
roru este uritu i nevedutu. Si socoti se nu se increda, terei gi lefechloru de
Ora; ce aft chematu in WI Unguri Wall si pedestri ; si celoru pedestri a'
facutu oda' in carte, se fie purure Tanga elu. Mat apoi, vedendu ca de dator-
nici nu se va putea plati, au isvoditu se is de totu omulu, cat' si suntu in to-
t.% tera, cafe unu bou; si au trimisti in tOta Ora Turd de stringeau gi luau
act"' aflau in satu; de la altulu it luau totu, pentru altit, pentru acei ce nu a-
veau bol. Si au remasu multi, pentru reutati si dabile ce erau, de nu avelu
cu ce se hrani.

Resboiulti lilt Aron Voda, cand sail ktutii la 116util cu unu nomnicoru ce
slim(' Bogdan Voda, i pentru perirea lui Bucium Vornicul, gi Trotusan
Logofetul, si Paos Vornicul.

In anul 7100, Aron Voda domnindu, si atat reutati gr belituri facendu, n

mat pututu sufen tera, ce s'ati redicatu Orheienil si Sorocenit cu unu Do int

www.dacoromanica.ro
 240

siora ce'I cliceau Ionasco, pre carele '1-au fosta alesu dintre ei capu, pit pusera
nume Bogdan Voda. Era Aron Voda, data au intelesu acesta, au data scire
pre se se strInga, si elu fora zabava au esitu cu curtea si cu lefecii sei; si
mai 'naite de ce au esitu din curte, au taiatu pe Buciumit, Vornicul cell ma-
re, si pre Trotuanu Logofetul, si pre Paos Vormcul, *Ana ed'i cu scirea
loru; apoi, au purcesu improtiva vrajmasiloru set ; si mergenda au pusti pre
Urechi Logofetu mare. Deacif s'au tempinata ostile la Reut ; si (Janda resboitt
vitezesce de ambe partile, au isbanditu Aron Voda, si pre Domnisora inch '1-ati
prinsu vtu, ce nu '1-au omoritu; numai i-au taiatu nasul, si '1 -au chlugeritii.
Deacii, data au sparta Aron Voda pre viclenii sei, nici una loco n'au la-
satu se nu'lu Ample de vrajmasia lui ; ca nu numaI pre eel ce au fosta in
resboia perdea, ce si semintiile lora, si vinovatt si nevinovati.

Pentru Mazilia lul Aron Vocla,

Ciatindu-se Aron Voda se faca mai man vajma§ii dupe aceste, 'T-ad sosita mid ca-
larasu de la Tarigrad cu carts, de 'i-au data scire ca '1-ati mazilita ; ca in-
telegendu Imperatia de atatel morti, si reutati, si jacuri ce facea Aron VOA
'1-au mazilitu. Deci, se mira Aron Voda cum va face se nu princla de veste
6stea si tera de mazilie, ea se temea se null' omore. CA multi eral acolo
caril vreau hi bucurosi se aucla veste ca aceea de mazilie, eh' le perise parintil,
altora ficTorii, altora fratil, altil remasese seraci de nevoi si dari multe ce erau.
Ce pre tam& au Invetata pre calarasi se nu sap cuventa afara ; si indata au
trimisu la Iasl, la demna-sa, a se Incarce, si se purcecla in giost. Era pre
boieri 'I-au Invetltu de au chiemata glotele si le-ail multamitu de slujba ce
i-au facutu, si le -au clisu se marga cinesi pe acasa, gandindu ca dor se voru
duce, si elu se lee drumul spre Tarigrad. Adoa-cli, parandu-I ca, se vrea fi
dusu curtenii si alta glota, elu au incalecatil pi all purcesu spre Iasi ; si eel
pAruse ca se voru fi dusu, ca se silesca si elu mai tare, se nu oblicesca cineva.
Era glete, multi pe de tote partile mergeati. Atuncea all chiematil pre boieri
si le-au clisu; «Crezu, eu amt sloboclita &tea se se duca cinesi pre acasa;
dera cine'l opresce?» Datu-i-au a Intelegere ca o sema s'au dust, era carora
suntu casele spre Ias1 si spre munte, acesta cale att. asa Impreuna an mersa
Oita au Inserata ; apol tota n6ptea all silitu pen la Iasf, unde nimica zabava
n'au facutu, ce all silitu in cale spre Tarigrad; si mergendu, Tau si tempi-
natil Capigil ImperatescI, cant veniail seat Ia den scauna snit dud, la Im-
peratie.
Data intelesera tot' de mazilia lul Aron Voda, a§a le parOa, cum dupe multa
furtuna §i viforu, &Ica vedu omenit vreme bun'a, §i lina, el se bucura. Asa
tota tera s'au bucuratu.

www.dacoromanica.ro
 CAP XXXII.
Domnia a doua a lui Aron Vodd cold cumplitd.

Dupe ce as maziliti Imperatul pre Aron Voda, Dumnecled nu's1 plinise cei -
tarea Moldovei deplind; ca, Aron Vodd, and in Tarigrad n'au fostil ag1unsl,
iar i-ad data domnia Moldovei. Pentru cti dato-nicii Turd, cu totii au mersu
la Vizirul de all strigatti pentru Aron Von, si de nevoia datornicilord i -au
datit iar domnia.
Atunci Aron Vodd all trimisll Inainte pre Oprea Armagul se princle pre o
stIma de boTeri, gi se apuce scaunul terei. CA, dupe obiceiul luT celu cumplitt
cumu'si era Invetatu, nu se apuca de alts, ce socoti cite fOuthti n'au plinitil
in domnia d'anteiu, se le phasea la adoa domnie. Indata all rOpepti pre cre-
dinciosulu sett Oprea, vel Armasil, cu carp si cu izvodd, anume, de boleril
cati vrea set more, WI prinde, se'l tie la inchisore pand va veni si elu la
scaunti. Dad as venal de olacil Oprea, vel Armasti, dupe Invetatura domnu-sell,
au Intratd sara in Iasi, si nice la gazda nu marse, ce in odaile ddrabanilord
celoiu Unguresci in curte all merst, gi noptea all venitd la gazda lui Urechiii
Logofetul, carele 1111 ldsase Aron Vodd, se paclesca Scaunul, si i-au aretatti po-
ronca domnu -sell. Era Urechia Logofetul, uude aucli de numele lui Aron, cum
ad dobanditd asa degrabd domnii, s'au spdimantatu, si se mira cum a face se
hdladuiasch, se mei mai fie a se vedere cu Aron Voda. All datu respunsu 0-
prif Armasului, clicendti: «Acestii lucru cu bucurie priimesctl, si suntit g'tta se
slujescu Domnului nostru; numai se fie cu taint,, se nu Scie nime ca ai venial,
pand vomu oblici pre top, pre cats suntu scrisi in isvodti, gri vomit prinde,
can! de pre uncle volt fi. SO nu cumva smintimif se oblicescd se fuga., Si cu
aceste cuvinte s'aff Inselatil Oprea, si s'au aser,latu iar la odaile darabanilord
Unguresci, Intr'acea nopte si adoa cli pima in sara:

Cand au pribegitii Urechia Logofdtul.

Intelegendd Urechia Logofetul de venirea lui Aron Vodd, si de poionca ce

trimisese pren Oprea Armasul, nu cutecla se'lu astepte in Ora, sciindu cats
grOza si reutati fa'cus6 mai naint3 in domnia d'anteiu, gi acum a doa-ora mai
de mart casne ce va apuca. Ce, dad s'au aseclatu Oprea la odaile darabani-
lord, aflandti Urechia vreme si tale descbisd de a se departare si de a esire
din VIA, all invetatti pre gazda sa, tine va intreba adoa-cli de dansulu, se
spue ca, s'ail dust' acasi la Carligatura. Atunce, si noptea tots noptea, gi clioa
adoa cli tad clioa, fugifidd, all trecutd pre la Senna in tera Lesesca. Era a
LATOPISETELE TOM. 1 16
www.dacoromanica.ro
 242
doa-cli sara, Oprea Armasul au mersti iar la gazda lui Urechih, Logofetul se se
sfatuiasca, si nu Tail -aflatti; deci, au *luta ca 1-ail fnselatu. Indath all chie-
matt' pre altil caril s'at' templatti acole, si au repeclitfi cu chili in tote partile,
ae princle marginile. Erh, dach, all intelesh eh Urechih au trecutti Nistrul si s'au
departatil, n'ail mal avutti cel face, ce s'ati aseclatti de all tinutu scaunul pen
la venirea lui Aron Voda.
Era Urechih, dad all trecutil Nistrul, Indath all mersti unde erati alti boieri
pribegi, de all asteptatil sfersitul lucrului.

Pentru venirea lui Petru Maul, in anul 7101.

Phnh a venire Aron Voda la scaunti, erh, petril Cazacul s'at' redicatu din
Ora Cazacesca cu putintei Cazaci, si cu o samh, de pribegi, Intelegendti eh
scaunul este desertti; si, sirguinda se apuce _scaunulti, all 1ntratti in ,tera, si all
apucatd scaunul la Iasi, si all domnitti doe luni. Deacil all sositti si Aron Voda,
si all prinst. pre Petru Chzacul, si 'hail trimisti la imperhtie,
Era Cronicarul celu Lesescti, de acesta Petru Chzacul, ca au venitti de all
apucatt scaunul, nimicti nu scrie.

keilarea lul Aron Voda la scaunii, in a doua domnie.

Aron Voda, dad, s'at' aseclatii ald doile rondii 7a scaund, all push pe Oprea
Armasul Logofetti mare, si pre Vartic Vornich mare de tera de &sit, si pre
Georgie Vornicti mare de Ora de sush, pre Zota Postelnica mare, si pre Alecsi
Stolnica mare, si pre Iani Clucerul Visternicti mare, si pre Cod Comisti mare.
§i, cumti'si era nenailostivu, nu de all& s'ad apucatti, ce iar de asuprele a fa-
cere terei, cu dabile marl ; si anteiti cu voia lui arablati Turcil pin tern, cu dh-
bilaxii, de Strangeat dabile, erh, mal apoi nu'i putea opri, si silh, mare In tOth,
Ora %mei; luaA slujitori de ter& cu sila del raniati subt car; bucatele EVA
prep si ferh bani le lua.
Deacii, cunoscendii Aron Vodh, ca nu va fi bine phna in sfersitti, si tera schrsca,
pribegil stall intinati, all socotitti, dupe athta reutate ce facuse, se se curhtesca,
sit se arate Ord ca nu'l din vola lul ce s'ad lucratti in tea, ce de sila Tur-
cilorti; si all socotitti se se aping& cu Mihal Veda, Domnul Orel Romhnesci,
ea se se desbath de subt mhna Turcului. Inse, Antal all socotitti, dupe athte
reutati ce facuse, se se apuce se fad vre unti lucru bunt', se nu'i fie cu o-
sand& detot; si s'ad apucatii, in anii 7102, de au ziditii monhstirea in terina
carea se chiamh Aron Voda, pre numele Domnului ce all zidit'o, unde
este hramulti sfete Neculaii).

Sfirfitul Letopisetuta lrzi Grigorie ITrechi Vornicut

It In sail 71,03 as venitu Loboda cu date Cazacesca, qi au gonitil pre Aron Voda den
UAW/4 i ad anti tArgul Tagil. -- Simeon Dasealul,
www.dacoromanica.ro
 LETOPISETUL

TEREI MOLDOVEI
De la Aaron Vodd, de unde este parasitti de Ureki, Vornicul
de Ora de giosti.
ISVODITI, DE

1/111,017 COSTIN
BIV VEL VORNIC TEREI DE GIOSU,
In anif de la eiclirea iutnii 7185, in Ora.p.1 in Ialf.

(1594- 1662).

www.dacoromanica.ro
 L ISTORICIL
Adecit scriitoriT de cursul minor(' acestorii calf, mil pomenescil de desca-
lecatul cell' ranteiii a leriloru !Astro.
BONFIN, marele Istorict de Dachia sat Datia.
DION, la viata lui Trajant Imp6ratul.
TOPELTIN, Ungurt, iaraV pre acqtr dot ati urmatt.
Ace0I at scristi de Dachia, cum o at desailecatti cu ROmlenI, Tralan
Imp6ratult ROmului, in anil de la Hristosu 120, pre socotdla vremilort.

II. ISTORICII LEpSCL

Unit ail scrisii lucrurile Domniloru Moldovel.
CROMFR, ati scrisd LAtinesce.
STRICOVSKI LITVAN at scrist Lersce.
PIASINSKI, Vladicul de Premisla, Latinesce.

III. Is ?roma! LEpSCL

Pre calif rail urmatri rOposatul Ureki Vornicul.
BILSKIE.
MARTIN PACOVSKI.
i aceltil 'Ana clicti cä MoldoveniI suntii tool din RomlenT. Erl de des-
cglecatul cat d'anteiti n'at south; a Leii rrra apol de Imperatia luT Tra-
jan sunta venild Inteaceste par/I. 11,9tT doT Istorici at scrist Lersce,

www.dacoromanica.ro
 VOROAVA
Ceitre Cetitoriti.
Fost'ad in gAndul meg, iubite cetitoriule, se face Leatopisetul Orel
nostre Moldova' den descalecatul el cell" d'anteit, carele ad fostd de
Trajan Imperatul, §i urzisemd §i Incepetura LeatopisetuluT. Ce, sosirti
asupra 'Astra cumplite aceste vremi de acmu, de nu starve de seri-
sori, ce de grije §i suspinuri. i la acestd feld de scris6re, gg,ndil slo-
bodd §i fora, valurl trebuesce; erg, not previmu cumplite vremi, §i cum-
00, mare pamentului nostru i nod. DecT, priimesce acesta, (lath atata
den truda nestra, ca se nu se uite lucrurile §i cursul Ord, de unde
ad parasitti a scriere repasatul Urechi Vornicul. Afla -vel de la Dra-
gqd Voc16, den descAlecatul terei celd aid doile, la Leatopisetul lul, pre
rondul sea scrise Domniile torei, panl la Aron Voda a doa Domnie.
Fait de la Aron Voda incoce, incepe acestd Leatopisetd, care ti-l'amd
scrise nol, nu cum s'are cAdea de ameruntul tote, cg, Leatopisetele cele
streini, lucrurile numal cele mai insemnate, cum suntil resboiele §i
schimbarile, scrid, a terilord naegia§i; erg cele ce se lucreze, in casa
altuia, deameruntul lucruri de casa n'ad scrise, §i de a lul Leatopisett,
de Moldovand scrisl nu se afla. Era tote vel afla pre remdd scrise te-
te. §i priimesce acesta data acesta putina trud6, a nostrA, care ma
fAcutti, se nu se trecl cumva cu uTtarea, de unde este parasite; cu a-
cestg, fagaduinta, ca §i Leatopisetul intregti se a§tepti de la nol, de
vomti avea clue, §i nu va hi pusd pre vecTnieul sfatfl a puterniculuT
Dumnecled Orel ace§tia teanchiu §i sorocd de sever§ire.

MIRON COSTIN.
Biv-vel Vornieli prei de josii.

STIHURI
De descalecatul lerel Moldovei.

Nemul terei Moldovei de unde se trageneza,

Den Verele ROmului tottt onaul se crude.
Trajan, anteiti, Imperatul, supuindti pre DahT,
Drago, apoT, in Moldoveni primindu pre Vlahi,
Marturil este Troianul Bantu in tera nostra,
ySi Turnul Severinul, Muntern, in Iera vostrA

www.dacoromanica.ro
 CAP. I
Domnia lul Stefan Radul Voda, ci a lul Stefan Resvan Voda.

Pane. la cumplita a doua domnie a 1ul Aron Voda (asa Slice acel dom-
nie reposatul Urechi Vornicul), este scrisu Letopisetul Orel Moldovei de U-
rechi Vornicul, inceputil de in Dragon Voda, carele au descalecatty din Mara-
moresu, ally' doile rondti, dape ce se pustiise de Tatars, i fugise top locuitori1,
si a Orel Moldovei si a Orel Rumanesci, in Ardelu. Era anteiu descalecata de
Tralan, Imperatul Rinului, a carui Imperatu numele traiesce intre noi pane.
mach, cu santul cela ce se dice Troia/yet/. Era de h Aron Voda scrisu nu se
aft', nice de alp, nice de Urechi Vornicul; orl ca '1-ad impiedecatu datoria
omenesca, mortea, care multe lucrurl tale, si se se obarsesce, nu lase, orl ca
tsvodele lul, ce va fi mai scrisu de la Aron Vode, incoce, s'aa risipitu. Deci,
de unde au paresitil Urechi, incepemu nol, cu agiutonil Jul Dui:11110a
Domniei lul Aron Voda cu tale i-au clisu cumpidei, ca asa au fostu desfranata
domnia si nedireptry, catty, de reul lui, ce erau boieri de frunte fugise mai tots
in Ora Lesesca.
Se sfadiati pe acele vreml si dounii1 de Ardel cu Craia Lesesca, care de
care se cuprincle tern (Moldovei), se fie subt ascultarea sa.
Domnilorti de Ardel le clicemu Cral Unguresci; eti se le dau acestu name
nu pociu, cad Cral nu suntti, ce direpti Domni sea Cnezi. Era §i Ardelul
tote de Craia Unguresca au fostu, i totu o tern. Era dupe ce Imperatia
Turcului au ruptti o parte, cu Buda, si alta parte de Craie au cuprinsu Nem-
tul, cu Pojunul, unde sta si cununa Craiel Unguresci, s'ati osebitti acestu unghid
$i s'ati asechtti subt Cnezi. Deci, Craiu direptu Craiei Unguresci este Nem-
tul, ca in densul este cununa Craiel Ungurescl, cu Pojunul.
Tinea Domnia pre atunce la Ardel Bator Jigmond ; §i aflandu vreme pre
vole a supunere tera Moldovei catre sine, s'au agiunsu cu boleril lul Aron Voda,
card erati de casa lul, ca li se urise i loru cu faptele lul Aron Voda, anume
Stefan Radul Vornicul, i Resvan Hatmanul, ssi cu scirea loru au trimisu osti
Bator Jigmond, si au luatu pre Aron Voda cu tote, casa lui si '1-au dusty la
sine in Belgrad, unde '§i-au sfersitu §i viata. Era in locul lul puse e pre Ste-
fan Radul Vornicul, in Suceva.
La Levi, crala Jigmond pe atunci, feclorul Craiulul Sveclescd, era Hatman
mare era Zamoiskil.
Veclendti Lesil ca au pusu Bator de in densul Domn in Moldova, si o scriead
Lesii pe atunce, Moldova, ca este Craiei Lesescl sotie, dupe nisce legaturl ce
facuse Lesii cu Stefan Voda celu bunu, in Colomea, Si mai pe urine, cu Bog-
dan Voda, dupe ce ce impacase cu dey sal, n'au suferitu pre Stefan Radul
Voda; ce in late au till/1M osti cu boieri1 earl] era i esit in t 'ra be esch
www.dacoromanica.ro
 250
unit de r6utdtile lui Aron Voda (era Movilescii, precum scrie Urechi Vorni-
cal, Ind cu Petru Von, chiopul esise in Ora Les6sca), asupra lul Stefan
Vodd Radul, si '1-au scosu din tea, si au putt Domnd din partea sa pre Ie-
remia Movila Vodd, cu alesul boierilord de Ora; puindu de °data siprin tote ce-
atile terei slujitori de al sel, Lest. Fost'au aceste in anul 7103.

CAP. H.
Domnia lui leremia Movila VodA.

Imperatia Turculul lupta pre acele vremi pentru Orals, Unguresca, cu Nemtil,
pentru Buda, pentru Ostrogonul si Enicul. Era, vedendd a cuprindd Lesil 1,6-
ra Moldova au oronduitu pre Cazigerei Sultan, Hanul Tatarescd, si trimitendul
si 2000 de Eniceri catre 60,000 de oste ce avea Maresca (vestal era a-
cestu Han de resbOle, care ad avutd resboid si cu Persil', cu isbandd, in cate-
va ronduri), 11 trimise Imperdtia si stegurI, cu tuiuri de Moldova, se asede
pre tine va socoti eld la Domnie, se fie din partea Imperatiei.
PrindAndd veste Lesii de clatirea lui Cazigerei Sultan spre Moldova, cu ru-
vine socotindii a fire se lase pre Domnd la smintela, pusii de densii, si era pre
atunce si Crhia Lesescd in vartute, ad oronduitd si el' pre Zamoiskil Hatma-
nul. Cum spune Cronica LesOscd, mai multd de 7000 de draft si 3000 de
pedestri Iliad avutd (de nu se laudd), fork slugile lord ce ad el pururea, peste
cel ce suntd slujitori in catastijl. Octomvrie in 9 Mile, in anul 7104, ad sositu
Zamoiskil la Tutora, cu ostile 14 si a doua di Octomvrie 10, dupe sositul
lui Zamoiskii, s'au vedutd si str6jile Tathresci. Era Octomvrie 11 ad sositti si
singuru Hanul cu tota ostea.
N'aii pututu rebda Lesh ford santuri, CAM au veduttl atata putere ; ce 's1-au
intaritil tabera cu santurl pin pregiur, si ad fAcutd, cu socotela lui Zamoiskil
Hatmanul, si dinafard de santuri, basci de pdmentii, de la santail taberel asa de
departe, dal ajungea glontul puscei, si intre acele basci ad scosti Zamoiskil
Oste Lesescd, improtiva grosimel Tataresci. Navahad. Tatarii cu Oa &tea asupra
Lesilord; ce Lesil stair neclatiti, si din basci dad din tunuri. Dosul iar se le
11, nu putead 'MIA, de tab6ra ; si asa ad statute resboiul intr'acea di OM
1ioa.
Adoua di, socotindu Hanul cu mestersugu se depdrteze pre Lesi de la
santurT, ad oronduitu o semd de WI se dea naval& la Lesi, si se se fad a
fugire ; ce Lesil cunoscendu mestersugulu, stall intre basci neclatiti, si asa ad
statutd pane la vreme de chindie. Atunci, si deprindendu pre 'Mari, si ye-
dendu ca se temu si de focu Tatarii, i-au luatu Lesil in gond pane la 6stea
cea supusa, si cu aceea data s'au tempinatu, in locu ad stdtutu, si au tinutu
resboiul, cad s'au miratu $i Hanul, mai putina Oste fiindu Lesh.; si de acole,
'ar incetd sprigininclu -se de navala Tatariloru, au venitu iar la loci' intre
Nisei, ca trimisese Zamoiskil totdeauna trambite se Mica de intorsu.
www.dacoromanica.ro
 251

Hu dorm% Ieremia Voda; ce, de si avea nadejde in Le0, era indata au a-

gunsti la Hanul, 0 de atunci cele septe sate deted, ce se Oa Erdnesc't, le-ati
data Ieremia Voda Hanulul, i ati legato di miere se dea Haniloril in top
sail, si alte darurl. i asa, eu nevointa lui Ieremia Voda, 8,4 statute intre Ha-
nul vi fntre ZamolkiT tractate, aded legaturI de pace; dandti i Hanul dlogu
la LesT, vi Lei la Hanul, 'Ana se va inchide tocmela.
Capetele de pace ail fosttt aceste: Ieremia Voda se hie Domnti in Ora, bir-
nicti Imperatiel din anti in ant, dupe obicei6; era Hanului se 'I dea din antiin
anti darurl di mTere, di septe sate se hie de caslele Hanulul, in BugOgt. 001
LesescI in Ora Moldovel se nu mai Intre; soltt de-la Lesi se mOrga la Imperti-
tia Turculul pentru intarirea paci1. Era despre partea Hanului craft aceste
ponturi: stegul di tuiurile se le dea pre mana IeremieT Voda, si de la Im-
peratia Turcului scote urica de Domnie neschimbata in clilele lul, care
uric' in limba lora se chiama beratii; §i se iasa Hanul din pamentul Moldo-
vel pen a patra cli, cu tote Wile lui. Si asa obersindu-se pacea, Hanul, antelu,
alt purcesa cake Crimu, i ZamoTskil spre tera sa, lasandtt langa Ieremia Voda
pre Albert Tanski si pre Ion Pototki cu 3000 de LW osteni, di se temea
Ietemia Voda de Unguri. i asa ati purcesti Ieremia Voda i s'alt aSeclatti la
Sucdvli.
Resboiul acesta, la Tutora, este mal'nainte de acela dud alt peritti Iol-
kovski, Hatmanul Lesescti, precum vei afla si acela la rondul sea.
Bine n'alt esitti Zamoiskil din Moldova, era Bator Jigmona alege pre Ras-
van Domini in Moldova, dri oronduesce 12,000 de 6ste Ungur6Sca, se merga,
asupra IeremieT Voda, audit viva luT Stefan Radul Voda ca de blastematia
sa alt lasatti scaunul self). cuprinda Le i1.
Luandii veste Ieremia Voda de pogorirea Ungurilort, precum au pututlt alt
strinsti Ostea Orel, si s'ad gAtitii a stare cu resboill improtiva lui Rasvan. Era
bite() Dumineca, cand s'alt apropiatti ostile Ungurescr de Suceva; si au toc-
mitt]. otile Ieremia Voda, asupra tergului, in satti in Arent_ Rea Ostea Lesesd
ce avea langa sine o au tocmitti mai la camp', despre Scheea, pe subt unit
malti ce este alaturea cu drumul Bail. Singura, Ieremia Voda, ulna' in biserica
la sfanta Liturgie, i-ad datti scire, cum Wile lul RAsvan se vedu, si se apro-
pie de Wile terdT. Ce n'aq vrutti se ese din biserica pane nu s'alt setrsitu
sfanta Liturgie; si se agiungeti hariti1 lui Rasvan cu o the Ora Cand Iere-
mia Voda din biserica au esitli la ostI, tempinatu-sati Wile de Aube 'Agile,
di, dupe cats -va lupta, Intre osti, au lovitti Lesii pre ostea Unguresca din
aripa despre Scheea. Indata imbarbatandu-se i fruntea ostilora unde era Iere-
mia Voda, au frfntlt pe Ungurl. Subt Rasvan Voda ag caclutti calul atunee
in resboiti; ce, Indlecandii pe altdcalti, indata au silitti se opresca &tea Ungu-
rescA, gi au oprit'o ; di pusese resboiul Tar in locti. Ce, lmbarbatandu-se Tar
Ostea Jul Ieremia *Voda, unde si Lesi1 in frunte, alt datti do' &tea Id Ras-
van Voda; la care fug, ostenil lui Ieremia Voda alt pries' si pre Rasvan Voda,
si '1-ati dusti la Ieremia Voda. Sta movila i acmu pe drumul Bail de la &i-
dyl, care se pomenesce Movila lul Rcisvan pan& astaclI.
Cana alt dusti pre Rasvan la Ieremia Voda, dupe cat'ava mustvare, indati,
www.dacoromanica.ro
 252

i-ad taia,td capuld, si '1 -au push Inteund pard imp:otiva cetatii; era. pre TJa-
gurI I-au gonitd °stile pans la muntl, cu mare versare de singe,
Fost'ad aceste resbale in anal 7104, Decemvrie 5. Asa s'a'd platitd pi 10
Risvan red ce Meuse pi Si eld lul iron Voda.
Dupe acesta resboid pi pence a lul Risvan Voda, s'att 'aseclatd Dania lul
Ieremia Voda tea, grije; nice Bator Jigmond nu s'al mil ispitita se mai tri-
mita op in Moldova; ce, aveadti bluatu pre Lesi, de paguba omenilord sel
eu Rasvan, au trimisu soli cu jaloba la Rudolf, Imperatul Nemtescii, cumna-
tul sett, yi la Papa de :t m, jaluindd mare pagulA ce i -au facutii Lei in ós-
tea lui, luptandd ell se desbata Ora Moldovel de subt mina Turculul, se cu-
princla si pre Moldoveni cu sine impotriva Turcilord.; era Lesii au impiedecatit
acestti lucru, spre scaderea crestinatatel, ce ad aseclatti Moldova subt birul
Turcilord, de subt care bird acmu era esita tera Moldovei cu nevointa lul.
Aceste intelegendu Papa si Imperatul Nemtescii, mare ponoslu au trimisu
Lesitord, i osebire de biserica lord Craiulul Lesescd, ca unul impedecatord
de bine crestinescd.
Trimis'ad pi Craiul Lesescu sold la Papa, facendu'l scire cum ca, are Ott de
grija Moldovei se nu fie cu TurciI, si mai dinainte vreme, fiindti subt grija
sa, cum si decurand pre Cazigerei Sultan '1-ad scosu cu puterea sa din tera
Moldovei. Era Domnul Ardelului, neavendii putere se se apere pre sine, nupote se
apere pre Moldova de Turd si de Mad, mai avendd prilegid de WI fiesce
dud Criia Lesesca.
Aceste pricini avead el intre sine pentru Moldova. Era Ieremia Voda domnia
cu pacei pi cu lucrud aseclate pre acele vremi a Ceres, ca Linea yl osti strane
yi paclia i datoria sa ce avea spre Imperatie.

Pentru Mihaiu Voda, Domnul fere Muntenesd, cum s'a0 Mint!'" de ail Mouth
multe reptile asupra Turcilorti.

Ten, Muntenesca, inteacestasd and, vara, la marl reutatY era de Turd; ca,
din done pArtI avendti oasts Imperatia Tureului asupra °raid Unguresci, o sera
de opt/ spre Buda, era, alta, semi de este asupra ArdeluluY avea; ca ysi Im-
peratul Nemtescd improtiva Turcilord °stile lid intr'acolea erad orenduite; era
nice despre Ardeld, Bator Jigmond, fiindti cumnatd Imperatulul Nemtescd, alte
opt! avea thaprotiva Turcilord, i luase de la Turd cateva orase de °raja Un-
guresca, iar titre Ardelt.
Era despre aceSta aripa Sin an Pasa, Vizirul de Silistra; pi pentru se'l fie
mai lesne a supunere Ardelul, luase tote Ora Muntenesca ; pi tote orasele
Bucurescil, Tergovistea i alte orase, aseclase cu Turd. Domini era la Muntenl
atunci decurind Mihai Vodd, aceld vestitd intro Domnl, Inca bine neaseclatd
dupe mortea Mihnel Voda. VeclAndA tera cuprinsa de Turd, singurd au nazuitd
la Bator Jigmond, Domnul Ardelului, si ad trimisti soli si la Imperatulti Nem-
tesc1 dandu'i scire, ca, euprinclendd Sinan Rasa tem Muntenescar prea lesne
www.dacoromanica.ro
 25g

*a putea supune si Ardelul. Dat'at Bator indata osti iutr4a giutord lul Yiha
Von. Veclendti ca se apropie de elu focul si durendul inima si pre Muntenl
pentru inosiile sele, in putida vreme s'ati strinsfi ; si finteit all impinst pre
ostile lul Sinan Pasa de prin orase; apoi si pe la Glurglu all statutu si la
resboiti de fata, cu Sinan Pap, Mihaiii Voda. ySi all fostti resboiultt cu mare
versare de singe; si dupe dtava lupta, au Infrintit Mihal Vode, pre 6stea lul
Sinan Pasa, eau si singurii Pasa, se nu fie aflatt indemana e luntre mick cu
care all scapatt peste Dunare, ar fi caclutt la prinsore. §i asa eat curatitA
tera de Turd. intru acea data, cu oserdia lui Mihait Voda; fuse, avea si bste
Nemtesca de la Bator Jigmond.
Dupe acestti ,resboit, multe pagube all facuta Mihaiu Voda Turcilorti peste
Dunare, arclendu si praclandti satele pana aprope pe Pravadia. Fost'at aceste
tote Intfacestasti anti, 7104, si apoi si la anul, 7105.
Era precum isbandele d'Inteiii a multi all fostu pre urma spre sch.dere, as
si acestui Domnti, lui Miha ti Voda; vet' vedea povestea mai apoi, la rendul sett.
Nesciutore firea omenesca de lucruri ce volt se fie pre urma, ca pentru
unit lucru sett doe ce i se prilejescil pre vole, bietul omit purcede desfrtnatt,
si incepe lucruri peste puterea sa, si apol acolo gasesce perire.
Alit treile anti dupe- aceste, veciendu-se Bator Jigmond, Domnul de Ardel,
sositti la betranete si fere, coconi, si veclendu ca Tamil din anti in anti se In-
tarescit, si casca asupra Ardelului WW1 cuprincla, si elti betranitti si obositit
de vartute, alegendu'si viata betranetelorti cu odihna, au socotitti Ca si din fratil
lui nu volt putea nici unul se tie Ardelul, de reul Turciloril, all Dicutilt
tocmala cu cumnatul sett, Imperatul Nemtescti, se fie Ardelul In sema impe,
atiei Nemtesci. Era lui i-ati datti cumnatul sett, Imperatul Nemtescti, doe
olate, Ratisbor si Opelia, la 'Ora Sileziel, care! ter! ii tlicu Lesil Slonsca; se
hotkesce cu densil acea tent.
Peste vola Ardelenilorti era acesta tocmala, temendu-se mai apol de stipu-
nerea Nemtului; ce, Indata dupe purcesul lui Bator Jigmond, scat strinsu top
boierii Ardelului si all alesil se le fie Cnezt, adeca Domnq, pre Andries Bator,
carele pre acele vremi era in tera Belgiei, cu acesta gfinclit se 'se ealugaresca.
Ce, chiemata de boierii si de capiteniile Ardelului, cu glasurile tuturort, all
Waal calugaria, si au venitti la Domnia Ardelului de movie.
Improtiva era acesta lucru tocmelel ce Meuse Imperatul Nemtesca cu Jig-
mond pentru Ardel, precum s'ati pomenitt mai susti. Ce, nelasAndti in voia
capitaniilorti de Ardeal, Tmi eratul NerEtescti at sosotitti si cu sabia sei supue
avendu tocmala cu Bator Jigmond ; si au orenduitil cu ostile pre Unit Gene-
rant alit set, anume Bastea Giorgi, si all trimist si la Mihal Vodh unit Via-
did, alt. sett, indemnandulti asupra lui Bator Andriq, pentru supunerea, ma!
lesne Ardelului din doe part!, ca avea vi mal'nainte Mihal Voda pururea cu
Imperatul Nemtesct respunsuri.
jPrea lesne all primitti Mihailt Veda acestft lucru, ca unit omit de ostt pu-
rure poftiforh; si Ora zabava au strins0 &tea -Orel Muntenesci, ca 10,000 de
o§teui, §i all Intratti la Ardel OA la Mit, si acolo 40-ati pust tabera, a§tep-
pindu pe Bastea Giorgi en ostile Nemtesci,
www.dacoromanica.ro
 254

Trimisese Bator Andrie§ la Imperatul Nemtesql soli, cu rugaminte se nu'l

face acesta asuprela, selti scOw din domnia eel era de mo§ie de atate vecuri,
a Batorescilortl. Eji acele ogtl gatite asupra luY, mai bine, d'impreuna, cu &in-
Built, se se orenduiasca Improtiva Turcilorti. Ce, ve@endti ca nimicil nu pOte
face cu rugamintea, au socotitti se lovesca pre Mihal Von, marnainte de ce
se ya Impreuna cu. Ba§tea Giorgi.
Avea Mihai Voda o§t1 deprinse la isbInda, alesil o sem& de slujitor, ce se
chIemati pre numele Capitanilorii sei, anume Buzescii, a1 it Ratescii, forte jstatetore
este. tra Ardelenil, gi indoi l unit, §i Inca bine nestrIn0 la Bator Andrie§ u
top ; ce cu cats oste all pututti stringe, ati data resboiti lui Mihaiii Voda a
SAbit. tra forte pupa, vreme ail ,tinutti resboitil; ca Indata Ostea lul Mihal
Voda all Matti pre Unguri. Singurti Bator Andrie§ti la fuga, parasitit de top
Ardelenii, numal cu putintel Le§1, nesciutorn rOndul locuriloru, §1 retacitil in-
tro padure, au ca@utu pre manule o§tenilora. lul Mihal VOA 0 dad 1-aU
dust 4 Mihal Voda au pusti de-1 taie capul. (?)
ITesciutore firea omenOsca 0 de primejdiile sele, ca apol, nu peste Indelun-
gata vreme, age, ati. Mita §i Mihal Voda de Ba§tea Giorgi, cum all Scuff' §i
art lul Bator Andrie§. Bine @ice sfa'nta Evangelie «Cu ce mesurci tasurI, InZ-
sura-fi-se-vao
Veseitt §i tare Mihai Voda, dupe isbanda, prea lesne cuprinde ora§ele pre
aema, sa, §i i se Inchina ora§ele §i cetatile, dandu-I nume de Domnul lore, prii-
mindti prin cetatl gi Went de ai lul. De pe acele vreml, are nume de-I Aida
Mihai Craig ; gi au facutii §i Episcopia la scaunul Domnilorti de Ard61, in
Belgrad. tra capul lul Bator Andrie§ii 1-ati trimist pre soul sei la Imperatul
Nemtescti, pentru care slujba all trimisti Imperatul Neratescii darurl lul Mihal
Voda, qi fa,cuttl Printipa, adeca din ,Domni1 Imperatiel unull Era nu In-
delungti au tinutu Mihal Voda domnia Orel aceea, ca nici Imperatul Nemtesca
all pututt. a§e@a Ardelul in partea sa nici Inteunti chipti ; numal ce all fostA
pricina a multi versare de singe Intre cre§tini, si au facutti Indemana, TurcilorA
so pota, cuprinde locurile cele mai bune din Ardel. Fost-au aceste in anul 7107.
Staudt, Mihal Voda dupe a§e@area Ardelului, Ora de aice din Ora Ieremia
Voda, Indemnatil fiindti de Turd, all strinst oste ; §i cats oste avea §i strinsa
au purcesti asupra Orel Muntenesci ; §i, neavendti cu nime nici unit resboiti
nicaluri, in tern MuntenOsca, all mersti la Bucuresci 0 at a§e@atti. Domil pre
frate-sed Simeon Von, lasandti oste de a sa-langit densul ; era Ieremia Voda
s'ati intoraft in SucOvit.
N'afi fostA Inclelungata domnia aceea a lui Simeon Voda ; ca, Intelegendil
,Mihal Voda de cuprinsul Orel Muntenesci de Ieremia Voda, indata all purcesu
Improtiva Jul Simeon Voda, lasandil prin cetatile Ardelului slujitori din Wile
Bale.
N'aii statute Simeon Voda Improtiva lul Mihai Vodti dindata, ce s'at daffy
apre marginea torei, spre Foc§eni, pentru agiutorul de la (rate -sea Ieremia
Voda, 40 la care-I venise slujitorl din tOra de Mud in Simeon Voda. i dada
44 string' cats -vat soma de o§t1 0 la Simeon Voda, all statute §i au astep-
tatil pre Mihal Voda cu rOsbond In o vale ce se chiama Milcovul celti Mare,
www.dacoromanica.ro
 255-

in Ora Muntenesca (Are si alta nume grozavit aceld plrall, si sputa, de atunce).
i ai1 statute resboiul cate-va cesuri ; apoi as perdutii Simeon Von. resboiul.
Dupe resboid, &tea, care Incotro i -alt fostii calea s'ait risipitit ; era Simeon
Voda au ntzuitil la Suceva la frate-sea Ieremia Vodt. Ce nu s'aii destulitii
Mihai Voda cu atata; ce Indatt, fort nimica zabavt, at trasa Wile sale a-
supra Ieremiei Vodt, spre Suceva, cu mare sIrguialt.
La o grab& ca aceea, neavenchl nimid past nicl vreme de gatire Ieremia
Vodt, numaI ce i -all ctutatii a 'bare Suceva, si a nazuire spre Hotin. Asa 1111
pripise Mihai Voda de aprope pre Ieremia Voda, chat nisce haiduci pedestri,
cu cate-va care pre urma Ieremiel Voda, i-an agiunst fruntea ostil lul Mihal
Von, ; gi as statute haiducii la resboitt, aperandu-se cate-va cdsuri. Ce, dact
Wait inglotitti ostea lui Mihai Voda, spartii pre haiduci, pre Jijia, la unit
sata anume Verbia ; unde sta o movilt, mare preste trupuri, de Ieremia Vodit
apc.i facuta. Si era asa de groznicii Mihai Voda gi vestitii de resbOle in tote
aceste parti, chat Indata, ce ait sositti la Suceva, i s'an Inchinatil cetatea. Su-
cevei si a Nemtulul. La cettti pundit osteni de al sei pedestrasi, singurti nice
en atata n'aa vrutil se fie ; ce de la Suck& an purcesu gonindri pre Ieremia
Voda si pre Simeon Voda, pant la Hotin..
Cetatea Hotinului o grijise bine Ieremia Voda cu slujitori de al sel Nemti, ce
avea ; Or elit au trecutil la Lesi pentru ag-lutorl Pus-an Mihal Vodt, Si una
Domnisoril, anume Marcul Voda, druia numele nici se povestesce, pentru =AI
vreme ce ait avail acelil Domnisorii ; si nu se afla numele aces Domnil nice la
Letopisitele streine.
Eraii Lesii pre acele vremi string! la Selina la Varsav, sfatuindti Ostea Im-
protiva, Svedului. Ca Cralul Lesescii, Jigmond, fiindit direptil moan aces Crtil
ce Inch' via fiindii tats -sell Ion Craiu, 1-ati steal Lesii pre Jigmond la Cilia
lord ; si dupe mOrtea Wane-sea, neavendii altti fedora fort, Jigmond, cuprin-
sese Craia Sveclesd, unit frate a Craiului Sveclesd, unchiul. lei Jigmond, anu-
me Gustay. fled, fiindil mai aprope Jigmond feciorti. Cralului Sveclescu de acea
°die, de call Gustav fratele tatate:.sed, silia pre Lesl numal se pozvolesct
la acela Seima, se se fact osti Improtiva la Gustay.
tea socotindu Lesil et nice Intr'unii chipii acele doe Craft se se fad, una,
nu Torii putea, fiindit una dincoce, alta dincolo de mare, care mare se chlamt,
Balticum, o coda din oche* si nice din lege suntii una ; g templandu-se asa
cu Mibst Vodt, Ieremia Voda as datil Craialul nadejde de osti asupra Svedi-
101,1 pre altb, data, aretandu-I mare treba acesta si cu grije Craiei Lesesci, se
lase cuprinse terile acestea de Mihal Voda, Ardelul, Moldova si tdra Munte-
Desch'. Ce au statute Seimul dupe acestt &Obi, se se fact osti Improtiva lul
Mihai Voda, avendii Ieremia Vodt, cad! -va Domni la, Leg! &elf, totti Omeni
marl.
Mihai Voda cu tOtt, oskrdia batea cetatea Hotinulul. Glonturile LW se cuno-
sceatt in zidurile cetatel pant la surparea cetatei, avendti nAdejde ce, 4e ,1Iva
lua gi acea cetate, va putea stapini prea lesne -tera Moldovei.
Scrie Hronograful Lesescii, et, aka era de vestitti Mihai Voda si la Levi, att.'
tem Podoliel, fiindit de lege de subt ascultarea Patriarbulul de Tarigrad, ,ca si
www.dacoromanica.ro
 256

not pre ace& vremI avendd mare zerva si price cu. Papistasil pentru iegg,
asteptat cu bucurie pe Mihal Vodh se vie, sciindu-se de o lege cu densul, Se
i se inchine tot! Podolenil.
Dupe ruptul Seimului Lesi lord indata au purcesd Hatmanul i cantelierui
Zamoiskil la taberh, i apol fora, zabava s'ail pornitt cu °stile impotriva lul
Mihai Voda. Vestitu era acelit Hatman la Lea, a cant! fapte nicl Conet-
polskil Hatmanul acmu din vecul nostru n'ati aglunst.
Prim; lendt veste Mihai Voda eh at purcest °stile Lesescl asupra lui, au lh-
satti Hotinul gi at purcest spre Suceva. Ieremia Voila cu ,Zamoiskii And dach,
au oblicitit de purcesul. Jul Mihal Vodh, at lasatt drumul Hotinului si at tre-
cutt Nistrul, la unit sate anume Colodrubca, la tinutul Cernautilord, si apol
Prutul, la tergul. Cernautilort, si au mersti pre la codrii Cosminulul la Su-
chit, uncle Mihai Voda Inthrise cetatea cu omenil sef; era singurti at trast
spre tera sa, pentru se's1 mal inglotesca 6stea si se mal obosesch pre Leg!.
AfIhndti Zamoiskil cu Ieremia Voda cetatea Sucevei grijita bine de omenil luI
Mihal Voda, at alesil cu sfatul se nu fach' zabavh cu cetatea, ce se mergh' in-
tinst dupe Mihal Voda; gi asa au faculti, ca fare zabava au purcesti spre tera
Muntenesch.
Imperhtia Turculul avendt trebh tad cu Nemtii pentru Crlia Ungur6scii,
bueur6sh era eh se sfadesce Ieremia Von. cu Mihai Voda. Asa s'at trasit cu-
ventul ODs asthcli, cum se hie trimist cu lainb, 40,000 de galbeni de aura la
Ieremia Voda, se fad, osti asupra lui Mihai Voda, gi direst, eel clict ei Ati-
cern, de Domnie neschlmbata, lui gi semintiel lui.
Simtindt Mihal Vodh call tat vino asuprh'i Levi! cu Ieremia Vodh, 'al -al
mal inglotitt 6stea, gi V-at alesti loch do a dare resboid Lesilord pre apa
Telejinulul. Avea la acelilresboid Mihai Von. 60,000 de oste Unguresca, Munte-
n4sca, Serbl, i Nemtl Inca avea putini; si at tocmitt ostea pe malul cell.'
de dincolo. Calaretii all pusu de hmbe *tile la aripi, 6d, pedestrimea o alt
tocmitt cu puscile tocmai. asupra Vadului, unde era vadul de trecutti, gi asa
all asteptatt pre Legs, puindt apa ea n pedech 1ntre ostl, phna vord deprinde
ostenil lui acelil felt de Oslo, ca se vaclt pant Incatt suntd LesiI de simetl
la resboit
Ostea Jul Zamoiskil era la numerti, alesl, 30,000 de Lesi, si 10,000 la Iere-
mia Voda, Este de tent. Inse, 6stea Lesesch era alesa Ott in left, ca gi lefe-
ciii yacht, ce be clicti el Cvartana, craft tot! cu Zamoiskii, gi lefeciii no!,' cari-I
Meuse Craiul se hie Improtiva Svedultd, totl erat cu Zamoiskil, fdra alts gloth,
6meni de pre la Domnil gineril lul Ieremia Voda. De toth 6stea emu cu Za-
inoiskil si cu Ieremia Voda 40,000, intro carif craft 4000 de HusarI. Acelit
felt de Este este tott in hert, temeinich Este forte si nefrintt, alest de °stile
cum mutt a le nostre gi Muntenesct
Dad, ah sositti la Telejind si Legii, precum era ostile lui Mihal Voda, toe-
mite, asa at tocmitil i Zamoiskii. Aripile tineati deadrepta Petru Laski cu
ostea Ware; dintr'acole erat i Husarii. Dinastinga, Ieremia Vodh cu Ostea
pa 91 en o 86mit, de Lest Era, Zamoiskii singurt cu pedestrimea gi eu armata,

www.dacoromanica.ro
 Z67

adecii cu puscele, ail tinuti mi4illocul, i direptd impotriva pedestrimel, lui Mi-
hail yci4 nh statutti cu Ostea.
Cu atata era mai mesteril Zamoiskil de catty M ihaiu Voda, cad Wit au so-
}tit, iiidata all facuti ,cu pedestrimea en bAsti, de pamentil inalte, si acolo au
suitti puscele. TOta clioa aceea au statutit resboiul; numal den tunurl si den
senete mill la altil dal peste ape.
A doua clip small sumett. Zamoiskii de catA Mihal Veda, aft trimisit de au per-
catil -mai sus pre apat despre munte, gi au aflatit vadii; si /ndata tota aria
ceea ce sta din drepta, stolurA dupe sioluri, au pornitti la vadti; statut'aii sin -
gurit 9u focul asupra vadului mal tare de catil in clioa, d'inteiti,
Mihaiit Voda, vedendu ca trece ostea talareta a Lesilorii prin 041 vadd, pa
intaricti peclestrimpa pi eld cu fianturi ; era ell cu tots 4stea calarime ati mersi
Improtiva, esti ceii Lesescl. Vedendii Zamoiskil ce, lipsesce teti ostea, tea, ca-
lare a 111 Mihal soda, all pornitti si ell Otto. ostea sa pi cu Ilusaril itntr'acolo
1.9u Petru Lasci.
Miratus'at Mihaifi VOA' de sumepa Lesilorti, cu ce sirguela au apucattl vet-
dal;, si au statatit acolo unit resboift mare atuncl, pentru vadu. Singurg Mihaiu
Voda, ca unit lea, in fruntea resboiulul; i at. tinutit resboiul cateva cesuri pan&
alt ositu i Husaril. I'edeprinsa ostea Jul Mihaiu Vocli, cu acelu fell de oste ce
pomenitil Husaril. Acelt. felt. de este este totit in herb., numal °chi sibuzele
s'iad
se vedii; multi punit pi aripi, tocmite de pene de vulturit, sail de alte paserl
marl; si cei mai de fire, cu pardosi peste platose ; era plugile paril n'au par-
dosi punti scorte de ceste Turcesci; era,' in fruntea tailor punu o tabla de
herb., i multi si pe la peptultt cailoru, pentru !era, de glenturi. Nice fie ce
Yalu incaleca Husaril, ci totft caL marl grosi se pOta birui a purtare tartq, if
totit friji coo cei Neratescit salt cal Turcescl, la cei mai de firer La resboie
uici-odata nu alerga mai multu din trepadul calului , set. numai cand sari
asupra pedestrimel, orl taberel; ca asupra ostil sptintene, cum este Tataruj,
nici-odata nu slobode, ca se reschira Tataril; si nu face cu sulita nici o treba.
Sulitele lord suntit cite de optti cop de lungT, cu prapure Cana n pamenth.
Ca unit zidu sta. la resboil
Dad all sositit ton. ostea Lesilortl peste vadit, i Husaril salt stolitfi $i ait
purcesit asupra ostil lui Mihal Voda, §i de la cel-alts vadti all biruitu focul lul
Zamoiskil pre pedestrimea lul Mihaiii Voda. Si cum au impins'o de la mall,
din santurile lul Mihal Voda, au pi cuprins'o calarimea ce, mai era Ring ,Za-
moiskil; si au cadutu tots pedestrimea lul Mihal Vodi cu 'tots armatal pre
mama lul Zamolskii,
Au data scire lul MihaiA Voda de pedestrimea lui ca s'at spartu de la vadi;
§i acolo larasl nu era putinta sa se infringa ostea Lessca. Numal ce au ,Ciu-
tatil a dare dosti .ostile Jul Mihala Voda, tusk nu' de totit in resipa, ce cu toc-
mela, Intorcendu-se singuril gihiiti Vodi unde era greul ; si tote asa all mersu
iipa,rinduse pant- ia unit orast, anume Tergusoruf:
Selindfi Zamoiskil de Mihaiii Irode, tine Este la reshoie, se nu se mat #e-
parteze ,Ostea ui co, calareta, temendu-se cumva in gong de smintela, au tri-
niisu irimbitile de .au ilisit se se hard ostea, si cu poroncti la capete 1111-
LEATOPISETELE TOM. t 17
www.dacoromanica.ro
 268
Mai, de intorsh ; i s'ah, intorgh Ostea Lesesca, Chclut'all la aceJa resboiti 100Q
de trupurl, de Ambe partile; era vii multi prinsf din Ostea lui Mihal Vodh.
Fost'ati acest6 resboih in anal 7108.
Se urine Muntenilorti cu domnia lul Mihai Voda, tote cu osti 1i cu rsboie.
Ce, dupe fuga lui Mihal Voda, trel clile all secluth Domnii, Ieremia Voda, si
Simeon Voda, si Zamoiskil, pre Toed, OA aft inceputh a venire top 'boleti'
Orel Muntenesci i slujitorii, priimindil pre Siineon 'oda, Domnti, cu glare-
menta; si au mersa si Ieremia Voda pan& in Bucuresci, si all aseclata la sea-
unti pe frate-sea Simeon Voda, Wanda Si Zamoiskil trel mil de Este Lesesch
cu Iani Pototki, Starostele de Caminita. Ieremia Voda si cu Zamoiskil s'aft
intorsa la Suceve,.
Era Mihal VodA, dupe resboiul ce au perdutti la Telejln , strinse Tar Oste,
prin munti, de al sel si din tern Unguresca, cunoscuti, el facuse aprOpe de
sepfe 4nil de Omeni, cum scrie Hronograful, si pornise pre Udrea cu 4000 de
este se hie de straja. Era singurh tau se &la in munti se lag, °data cu
pulci, si gatith. Mai bine. Ce, 'T-ati pripith Simeon Voda, de n'ail mai avutil
vreme se se mai intarescit; ca, de sirgh stringenda Este de loch, si cu Lesil
ce avea pre sfatul boierilorti far celorh de loch, all purcesh din Bucuresci,
i au mersh clioa ysi noptea prin locurl ascunse, pana in tergul Argesului. A-
colo era Udrea -en Ostea Jul Mihaiit Voda, acea de straja. Desdimineth', intr'o
i, all ajunsa, Ostea lui Simeon Voda subt acelti tergusorti; i prinsese gi U-
drea de veste, §i i-au cautatti si lui a sotere ostea Sa, la campt, cA loch de
fuga nu era, ca, se apropiese stile lul Simeon Voda. Decl, pang. in de trey on
all data resboiti Lesilorti, era a patra Ora all purcesh in resipa ostea Udrii.
Mihai Voda de acolea nu era departe in munti, viinda se se impreune cu
ceea Este. Ci, data i-au data scire Udrea de resipa sa, au inceputh si cel-alti
alt1 parasire cu top, Ii numai ce cautata a parasire Ora Muntenesca, sf
a trecere muntil 1a Ardel.
Udrea, dupe ace,ea, curindti ati venita i elti, i s'ati inchinatti la pimeon
Von. §i asa, Mihal Von, vrenda se dobandesca Ardelul, au perduth Ii Ora
Muntenesca.
Sosit'aa. in Ardel Mihal Voda, i au aflatti Omenii sei, cadl pusese prin ce-
t4t1, scosi de Basta Giorgi, et pusi Weill de lmperatul Nemt,escii. Si veclendh
ch nu are loch nice in Ardel, s'ad redicatil cu WA, casa lui, i o sama, de ca-
pitenii, alesti Capitanil lul eel creclutl, MArza, Gesta si Race, si au merA. in
Becia in Imperatul Nemtesca , in na,dejdea slujbei ce facuse impraiva Bate-
rescilorh ; t?i '1-at priimith Imperatul cu bine. Era, Ardelul ca &aft fosttl pentru
Maul, ce pentru sine aseclatti, atunci s'ati aratatt.
Nu peste multh vreme, veclendti Bator Jimond perirea fratine-sea,lul Bator
Andries, pogorith de cumatu-sea, Imperatul Nemtescil,3si Ardelul nici intr'unh
chipit nu vrea se se supue subt Nemti, s'at caita de tocmela ce- facuse cu
cumnatu-set Rodolf, Imperatul Nemtesch cum s'a,fi pomenith Mal. suseg a-
sandti olatele, caxile era& mill date de cumnatu-sea, ail trecuta in Ora Leses-
ca, cal era Zamoiskii ginere, fiindd dOmna lui Zamolskil fate, lui Bator An-
drie§; i apoi, din tern, Lesescit ati venial in Ardel; §i indatit cuprinclendti 16-
www.dacoromanica.ro
 269
raf_ Ardelului 'tar catre sine, all inceputil a stringere (+01 impotriva lui Basta
Giorgi, generalulul Imperatulu! Nemtescil.
Veclendii Imperatul Nemtescii sculatii Ardelul si rocositil improtiva sa, de
alit doile ronda all OEM pre Mihai Voda, si '1 -alt pornitil se merge Tar se
stripe+, osti, impreunti, cu Basta Glorgl se stele improtiva Batoresciloril , lui
Jigmond cumnatu -sell, si lul Bator Istian, fratele 1uY Jigmond ; ca acestl dol
mai remilsese din Batoresci.
Purces -alt Mihai Voda din Becill asupra Ardelului r daruitii bine de Imp&
ratu1, stringendil lar osti si de al sel Munteni, caril se aseclase in Ardel , si
Serb!, si Unguri, si s'aii impreunatil cu Basta Giorgi, la Clujvarti.
BatoresaY Inca au strinsu oste, Si mai stimetl fiindl pre locurile isle, ati
datil resboilt lul Basta Giorgi si lul Mihai Voda, aprope de Clujvarti, la milt
sad anume Mojina, si ad fostit resboiul cote -va cdturi. Ce, standu Nemtil in
frunte cu focu1, i Mihai Vod lovindii din dosil pre &tea Batorescilora, ill
&Into. pre Batoresci cats abia all schpatil bi cu capetele. Rd, din ostile lord,
partea mai mare ce all fostil pedestrim6 cu armata, cu tabera, all *luta tot/
pre plant+. MI Basta Giorgi.
Facutus-al veste de biruinta la acelii resboil mai mare a lui Mihai Voda,
de catii a lul Basta Giorgi ; care zavistie au si facutil perire lul Mihai Von,.
Spunu omen! Meant de pre acele vremi, cum se hie aglunsti cu darurl Iere-
JAIL Voda la Rasta Giorgi, pentru se °more pre Mihal Voda ; care lucru pote
se hie ? clt, ce nu lucrecIA in lume avutia! Banff rescolescu in lume impere-
tiile, si marl cethti surph, cum dice unit cuventii Lesescg?.1 sula de wet; 01-
dul petrunde.
In anul '7109, Avgust 8, dins6dendpte, inteasternutfi adds fiindil Mihai
Voda, as venitu do! Capital)! Nemtesci, cu omenil lord, trimisi de Basta Giorgi
se °more pre Mihai Voda; si cum alt sositil la tabera lui, ca era de o parte,
au lovitg la cortul unde odihnla; si acol6 pre loch i -alt Matt capul i '1 -alt
duel la Basta Giorgi, orb trupul "Ana, atrela Ali all 5t /tutu 1a vederea tuturord
neingropatil. °stile lui ce avea nu erail cu densul in taber/ : pre tot! If Slo-
boclise In pradi, pang copiii lei and aft fostii mersti in pradg. i asa s'ati pig-
titg lu! Mihal Von, pentru slujbele ce au &cuff+, Nemtilor I
Dupe mortea lul Mihai Voda eat mai avutu Ieremia Von, nice o dod6,61g de
nime. Ce plinindu domniile sele cu pace, 12 an!, cu Lora aseclatl, in totti bi-
1

sugul, au plata& si elt datoria nines& AU reposatil Ierdmie Voda in anul

7116. Rbmasu'l-ad -pomang in tern, monastirea Sucevita, zidits de aensul.

www.dacoromanica.ro
 CAP. III.
Domnia 10 Simeon Movila MA.

Ertt la domnia prel, dupe mortea ,lul, ad stautal frate-sett Simeon Vodd,
nefiindd fecioril Ieremiel Vodd, 0,nca in versa deplind. Era Simeon "Von, omd
mare de clile, sositd la betranete, Era mortea Jul Semeon Voda, precum ad
rernasd dill omit fu emu, in Ora poveste, all muritil otrAvitti de cumnata-sa ,
&mina lul Ieremia yod4, tragendd' domnia mai curind la feciorii Bei, tiontn-
du-se ca se volt Intemeia, fectorli lui Simeon Vodi la domnia terei; care faptd
1,cei domne,, apoi, ad ?.ratatd Dumnecled cu patimile el.

CAP. IV.
Pentru resboiul ce s'ail WM intre Yee, feciorii luT Simeon VodA, cu
feciorif leremief Ma, pentru Domnia lerei.

Statufad la mare amestecdturd, si aarva scaunul pref., dupe mOrtea hi Si-

meon Vodd; cd erad fecioril Ieremiei Vodit trel : Constantin , Alecsandru si
Bogdan ; era a Jul Simeon Voda erad feciori and : Miballas, Gavriil, Masel ,
Ion si piltrascu. Deci , se imperechiard poierii, si cu densil si Iera , in doe
parti : o parte Linea cu casa Ieremiei Voda; era all& parte, cu casa Jul Simeon
Vodit. §i, d'istnteid era mai tare partea lui Mihdilas Voda, fecloruluf celui mai
mare a lul Simeon VOA, add at cautatil lul Constantin Voda, feciorului celui
mat mare a lui Ieremia Von, si cu boierii din partea lui, a esire cu fuga din
Iasi ; dupe tarsi ail trimisd MihAilas Voda in gOnd , si ad ajunsit carele bole-
yilord de le-at jacuitti la Milaesci.
Marginele Orel Lesesci mat tote erad tail de emenif tut Constantin Voda,
avendq ,cumnap DOmnI Lesesci, cum ()rad Pototcescii, Visnovicesch, Coretep,
tog cu cuscrie legatl; ca alt avutti Ieremia Voda trei fe,e maritate in tera
Lesescd, totfi. dupe omens marl. Ce, indatd ce all auclitti cd ad scosil fectorit
lul Simeon Vodd, pre fecioril Jul Ieremia Voda din scaunul terei, alt purcesit
singnrd Visnovetki, si cu call -va de Totntcesd, cu WI asupra Jul Mihailas Voda,.
Ivea qi Mihdilas Vodd oste de Ord ldngd, sine, si putintei Turd si Mad. Ce
Turcii la resboid n'az'i vratil se maga, ce au privitil de departe. Fost'ati acestil
rOsboid intre verl la StefInesci, si all Infrintd partea WI Constantin Vodd, pre
partea WI Mihailas Von.; si numal ce le-ad cantata a pardsire Ora feciorilord
lui Simeon Voda, si unii in Ora Uuguresca altil la Turd au mersil. Unul din-
tre densii, Petrascu Vodd, an ajunsti de at fostu Mitropolitu la Kievt , cu
www.dacoromanica.ro
 261
vest4 Mitropeliel §i Arbimandritt de Nonastirea mare, ce este pre limba
Rusesci Pecersca, unde staff trupuri a trol l sfinti, intregi, in pestere, cfi pond
astac11, cu multe mintmi.
§i asa s'au ase4atu Censtantin Voda, feciorul lul Ieremia Voda cell mai mare,
la domnie, cu bucuria Orel, avendt Ora nadejde eft va urma tatane-set. Ce
departe as fostii Constantin Voda, de acea fericie ; ai precum slice !sus Sirah:
q Yeti de stem cetate 1&nde este Dommul thzerii 1» ca luandu-se si Constantin
Voda dupe socotela tinereiloru, n'att pazita datoria sa deplin spre Imperatie
Ce, precum scrie Leatopisetul celfi Lesesct, d'antelasi data birul anului d'anteiti
nu 'I-at plinitt; si asa, scarbindu-se Imperatia, alt mazilitt pre Constantin Voda,
si au data Domnia lul Stefan Voda Tomsa. N'at folositA lui Constantin Veda
uricile ce avea de la Imperatie, date tata-seti Ieremia Von., de domnie veclnica
lui, si feciorilbrt led; eh Turcul cu vreme de., cu vreme ia; precum este we-
mea, asa lash: blandn, sand este vreme de blandete, sumetu 1i agera, candifi
vreme de sumetie. Crestinului nici odata cuventul nu tine, nice telt amegire
it este rusine ; t6te, precum este vreme face.

CAP V.
Domnia luf Stefan Von' Tomeea,

Pre Stefan Veda Tomsea nu '1-aii sciutti Leatopisetult celfi Lesesct de ce

nemt. au fostil. Era direptii, Moldovanfi ail foal, din sate din Otesci, de pre
valea Rocataulul, din tinutul Patna Era pre acele vremi Tomsea la pert& im-
peratiei, pentru trebuinta Orel, pe langa Capikihrti; si veclendulii omit de Ora,
cunoscuta la capiteniile Porcil, 1-ati scosil domnia, yl 'r -at data Impel** si
pre Cantemir Bel cu, ordele lul, carele pre acele vremi 16cuia in Bugegg, se
dud pre Stefan Voda la scaunti.
Apropiindu-se Stefan Voda Tomsea de tern, Constantin Voda cu mumA-sai
si cu fratii set au parcesu la Lesl, si cu cativa din boierl, Intre caril craft §i
Nistorii Urechla, tatal lul Grigorie Urechia, care s'ail pomenitil ca ail scrisa
Leatopisetal Orel pane la Aron Voda.
Lesil aveati atunel marl amestecaturl cu Moskul, si nu era vreme se fad
osti si in Moldova. Ce Stefan Pototkil, cumnatul lul Constantin Voda, carele
Linea pre dOmna Maria, fata Ieremiei Voda, Cu puterea sa 1i peste vola si po-
ronka lui ,Crain (cad trimisese singurii Craiul Una copilil den case. se nit
cumva se se ispitesca se intro in Moldova, se inta'rite Turcii), atI strinsil lOstn
de pren cetacl i de pre la rudeniile sale, ca la sese mil de 6meni stfinsura
Wanda pre &Sera-8a, pre dorana Ieremiei. Vodk, ain Ora Lesesca. Era insuill
Constantin Voda si cu Alecsandru Voda, frate-seti, ail purcesil asupra lui Stefan
Toda. Tomseit,

www.dacoromanica.ro
 262

Rosboiul 10' Stefan Voda 'roma cut Constantin VodAz feelforur leremiel Vodd,
111 pentru perirea Jul Constantin Voda,

Stefan Voda au prinsd de veste Indata do venirea Lesilorfi, si ad strina si

elit &tea Orel tea; $i se prilejise atuncea si nisce slujitorT de a lul Mihal
Voda, capitanii lui eel vestiti, neputendd trai, dupe mortea lul Mihal Voda,
In Iera Unguiesch, chemati prin carp de Stefan Voda, anume Marzek §i Cretia,
§i Raga, cu cativo, emeni; si ad pusd Stefan Voda tabera deasupra Poprica-
nilord, dandu scire Qi la Cantemir, la carele pre aces vreme erad multime de
Nohat; §i ad venitd $i Cantemir cu o$I Inteagiutord MI Stefan Voda.
Yenta Pototki simetd, cu isbandele,ce facusera Pap lut Intr'aceste er1, Im-
protiva lul iRa,svan Voda, ci apol Improtiva lul Alihaila§ Voda. Ce, cum, slice
Moldovanul: swntil in tote ililele Pascile»: mergead Ora de nice o tocmala,
fork strajtt de a putere hi, fOra limbi se scie ce feld sed ce mat, de neprie,
tend, on unde merge; ci avendil §i oste strInsuraf, nu 'i-au dodaitd 'Arnica Can-
teinir, nice Moldovenii, pans at sositu Lecit cu tabera lord la und loco pe
Prutd, unde se chiama, Cornul lui Sas; atunce ad veclutd Pototki unde ad
venitd.
La aceld lied, Cornul lul Sas, este cotitil Prutul ; Inse, cotul se prinde in
partea despre resaritd; era de acesta parte, unde era tabera Lesesca, este e-
site, apa Prutulul peptil0a campd. Inteacela_locd ad facutd octile lul Stefan
Voda, qi Tatarii, navala asupra Lesilorii; si n'ad tinutu resboiuld nimica Lecit,
catd Inteacela resboid asa desirgd s'ad spaimentatt, si s'ad amestecatd Lesii,
de nice tuturile n'ad apucatd °data se sloboda. Singurd Pototki, pentru se i
se tainniasca, numele, ad data Intre carele Haiducilord; ce, apoi, '1 -ad vedittl
Haiducii. Pre Alecsandru Voda Inca '1-ad prinsu Moldovenii. Rd Constantin
Voda ad ertgutti pre manile unul Tatard, carele, Intelegendu tine este, vrendii
ge's1 fact cinste la Hanul, ferindu-se de Cantemir, d'impreuna cu nisce cetaci
ce avea Muni, ad fugitd cu Constantin Voda, ci cu und Comisti anume Mi-
hailescut; Ass data ad sositd la DWI, ferindu-se Tatarii ci acolo de Turd
se nu he pre Constantin Voda de la mans, lord, au gasita o luntre mica si
S'ad bagatfi se free& singurl Tatarii preste apa Niprulul; s'ad scornitt ventuld,
si s'ad umplutd luntrea de apa, si acolo s'ad. Inecatd Constantin Voda, in
Nipru. tra pre Pototki si pre Alecsandru Voda i -ad dusu ostenii de Ora,' la
Stefan Voda, §i pre amendoT i-ad trimisd Stefan Vodtt la Imperatie. Pototki,
lipoi, eh esitu cu rescumparare prin soli, era Alecsandru Voda au caclutii la
legea Turcesca, in care ad ci muritii. Spund se hie agiunsu la Turd si la, boierie
la Interictie.
Cea-alts 6gte Lesesca, Vita au caclutil in robie la Mari; §i Mal multi s'ad
Innecatd in Prutd, catd Ala de at scapatii cineva de poveste; ca tine ad ci
innotatd Prutul, pline erad luncile de terani, Ass cosurile Tatarilor erad peste
Prutd, tad Lad prinsd si i-ad dust IL Stefan Voda, Tomsea; pre multi i-ad
ci ucisa terani!. Perit'au si boleril toti c'ati s'ad prilejitit de venisa cu ostea
totd omeni de casa Ieremiei Voda, anume: Vasilie Stroict Logofetul, Balica
Hatmanul, Kirita Postelnicul,,Miron Stolnicul. Numal Nistor Urechia n'au vrutt
www.dacoromanica.ro
 263

se vie den Kaminitnt gi asel sfatula si pre densil se nu merge in Moldova,

clicendu se lese se se mai vechiasca domnia lul Stefan VodA, c acmu, fiindd
domnie non, MoldoveniOuntd din hire pururea la domnie lacomi ; ce 3111 s'ati
ascultatu sfatul lui Urechin Vornicul, cum mai multe in lume sfaturl tune la
domnl nu se ascultn, ce apoi vinti la primejdie si el i casele lord.
tra, pre Vasilie Stroicl lid ertase Stefan Voda ; mime, invetase pre Nico-
rite, Armasul Mid dud, se vadA, perire celor-alti ca WI hie grijo, mai pre
urme, de morte, CA era omd tenerti Stroici, si din case mai vechid, $i cinstetd
de Cita tote casele in Ora. Ce, ciilele lul cele sfersite, cum dice cuventuld,
veclendd ca merge la perire, $i nu'l spusese Armasul povestea, s'ad apucatti de
sabia until daraband se morn cu rescumperare, di era mil de firea lui ini-
mosu. -Ce indatit '1-ad impresuratd darAbOil, si n'ad apucatd se sc6tA sabia
care lucru dad all spustl Armasul lui Stefan Voda, indatn ad push de 1-a3i
omoritd si pre densul, rechnindt Stefan Vodn: gAf, cainelel all vrutil se more
cu sotii;» Si pre cats fi aducea, pre, top 11 omoria, pAnn i slugi, $i prostime.
Acela versitord de sAnge era d'anteias-data, Tomsea Voda. Pentru and Diecti,
ce era forte de trebn de scrisore, s'ad rugatti boleril sna erte, ca, este cartu-
rarti bunt, All respunsti Stefan VodA: «Ha, ha, hal mai citrturard de cAtd dra-,
cul nu este altull» §i totd '1-ad omoritti si pre acela.
Asa all fostd stingerea easel Jul Ieremia uoda. Fost'ati acestd resboid, la
Cornul lui Sas, in anul 7120. TURA, dupe aceea, lndatA ad mersti in prada
la. Ora LesescA; si, lovindil ,fore, -veste, 11 desirgii, multi plean all luatii, M
mare robie in omenl ad fAcutd.

Redicatu-s'aa boleril Ord asupra Tonne Voda.

Domnia lul Stefan Voda Tomsea precum s'ad Inceputt, in versari de kluge,
tots asa all tinutd. Avea and tigand Wad, aded percletord de 6meni, grost. si
mare de trupti; acela striga de multe on inaintea lul, arntandd la bolerl «Domnel
s'aei ingrcigeta berbecil, buns suntC1 de junghtat?» Stefan Voda la aceste vuvinte
ridea c1 (Wu% bans tiganului.
Ce cum a tuturorti tiranilord, la tote Wile in lume, urita este stepania, asa ci
a Tomsei Voda. Ilu urise si boleril, mncarti ca erad de casa lui mai top, anume:
Beldiman Logofetul, Barboiti Vornicul, Sturza Hatmanul i Boul Visternical ;
ca nice ei fern groza mortli nu erati, ce amblad in tote cesul, cum se dice,
cu dilele amAnn; si he (And, unde este frica nu incape dragoste. Pentru ce,
intrebandu unit Imperatti pre unit dascalii, cum and hi Imperatti se hie dreptii
tuturord, au respunsd; «de nu vei fi Impgratii groosicti nitnerui.» Fericitl acel
Domni carom, Wile lord le slujescil din dragoste, nu de frica cA, frica face
1

uriclune; i uriciunea, Wu de tarcliti, tad isbucnesce.

Asa s'ad prilejita si la Tomsea Voda, in tote ciilele petrecendil boleril totti
cu prepusuri, totd subt grije, s'ad vorovitt c14 top, si ad trasil slujitoril top
in partea sa, $i pre Marzescil eel de la Mihal Voda; si inter, nopte all *tit
www.dacoromanica.ro
 284
ett till la hatti la Neaten; i ad acolo ad poruncitd lut Stefaii Vodu to bind
s6 dsa din Acaunil, clu fiu 'Ate ninle Merl dennia lul cu littte tersliri de Lange
Se Speriese Stefan Von de 6 Ililburare ca aceea; ce, tmbarbatanddld Wile
erait pre Binge densui, 'au stilnst darabanii, cart tot pre tint cuventt brad du
cei-all slujitori. fib, ilaca at veclutt butt ydrsandn-le Stefan Von., ad stAtutti
el ett domnik, i ail Strigatil $i tergul in ldfa ; $1 s'atl §trinsil din tergoveti
$1 den slugile negutitbriloril, i omeni nemernict, catava glota $i la Stefan Voda;
$f s'at prilejitt atunce de venise $i den tinuturile den josil nisce stdguri de
calhra$1 la eitutare, $1 brat desdilecati la Tomesci. Au 'repeclitt Stefan Voda
$t la keel, cu WA, 01-at trasti iii partea sa.
Slujitoril ce Brat cu boleril, auclindil ca striga Stefan Von, in WA, mace
ca Igiurase bolerilort, ce, pre obicethl ndmulg ilostru, att Inceputt 'multi tt fie
slhulgefe dift glota boletilort si h venire la Stefan Vodit, $i in locti ail ince-)
putt a SlAbire partea boterilort.
Dad ail Auclita boletil ca nu va sd as Stefan Voda de buna vole din sca-)
tint, ail 'venitti cu resboie; carora at Ott Stefan Voda tnainte cu glotele sale!,
de laturea tergului, deasupra fOntenel Jul Pecurart, $1 scose i tergul tutu
Stefan Voda, cu arme, tine cu ce area; $1, despre vii, at lovitu calarimea ce
avea pe glota boierilort, den dosti.
EOM zabava, at Inceputii a se rdsipire glota boierilurt ; debt, $i boleril caril
in'eotro ail pututt at plecatit fuga, din caril Indata ad prinst Tire Barbdit Vor.}
Meal, htiol $i pre feclorul Jul. Dece, pre BArboit cell bettanti in loci gLati 60.
patt, delaturea tergului; era pre feclorul lui Barboitt 'I-at taimist de '1 -all Sptn-i
zuratu in porta case tatend-set. tra Beldiman, yi Sturza, ei Boul, nazuira in
tera Muntendsca, uncle $i acela tott n'atl Ilalacluitt, precum vei vedea pove-
stea lore mg josh.
Pre cats si aducea 0141, pre top ti oniorla cu mustratea ce area elti in
obiceiil : «Sd nu to erte Dumnefleii cu acelil capii mare all WV)) Tuturort a-
cdsta mtistrate Ikea.

Venit'a0 dOmna leremiel Voda cu oste LeseSca asupra lui Stefan Voda pi
noel den Domnie i den tera.

Aceste nea$ecldrt a Jul Stefan Wail auclindil domna Ieremiel `Todd, avendd
Inca lulu copilt mica, anume Bogdan Vo lea, at indemnatt pre ginetif sal, prb
Virovetki si pre Kudzu' Koretki, den Ora Le$dsca; i atunce ere, $1 cu sfa-
tul lul iiistor Ureehia. Venit'at singura Domna cu gineril sal eu o$tt asupia Tut
§tefau VodA; si ail qiit. $1 Stefan .Voda cu b$ti tnainte'l, la satU la Tatareut.
de all tinufti forte putina vreme taboitil ; Indata au plecatil fuga calarimeal
dri bietil darkbani, parasitt de chianti', s'ad bulzitt M b rips deasupra Taal-
tesciloru, $i se aperat. Ce au venial Le$11 de le-ail fagaduita 'viata,numai SL -$t
deb armele el at creclutt darabanii, ei V-at data armele de la sine. Si da-
cA le-au luatil test' armele, at intratii cu sabiile in el ci au per4 toil aco-
le. T.e stair movilele yi pan& asta41 deasupra satulut Tautesellorl
www.dacoromanica.ro
 265

Erat la Stefan Vodii, darabaniI forte imbracati bine, dupe credinta ce-I Meuse,
de- statuse cu densul tend se redicase boleril asupra lul, cum n'az'i fostt nice
la o domnie grijite bine pedestrimea: en haine tau de felendras, cu nasturl
pi cu ceprage de argintu, in pilda Halduciloit de Ora Lesesca, cu pene de
arginta la comanace, i cu table de argintt la o 1 dull pre Wand.
Fost-ati acestu resbolu a lul Stofai Voda lu LesiI in TatarenI, in anal 7123.

Cand afi perita Beldiman Logofatul, Sturza Hatmanul §1 Boul Visternioul.

Dupe resipa ostil lul Stefan Voda, all fugitt Stefan Vodli in lore} Munte-
nescii pre la Focsenl, gi mergendt aprope de FocsenI '1-at tempinatii peusil
Imperatescl, cu Beldiman Logofetulu, ii cu Sturza Hatmanul, et cu Boul Vises
ternicul, in obezi, ta-I pornis6 Radul Voda, Domnul Muntenespu pre. atonal, dt
mers6se cu Ora la Porta asupra Tom it Veda; ca era Radul Vpda mare nepriel
tend lid Stefan Voda. Ira tine era, Vezir la Imperatie. era prietenil Tomsil
Vodl; ti alt dist Vezirul, pricependt lucrul: 4t. Ce fie acolisesce Radul yoda,
de acelil seract ?» Si, %data' at trinaisti ceusil de all tempinatti pre boterit ca-
riX mat Bust smith pomeni1I, gi 1-at push in obedl, si i-at dust la Stefan, Vo-
da. Dect, catt i-at dust ceusii, Indata le-au taiatti capetelei ei le-ati aruncatli
trurSurile in Siretil.

Pentru mazilia lul Stefan Veda Timm'.

Sedea Stefan Voda in Ora Muntenesca, in bejenil, la Radul yodh, ei lovlag

omens lul pana la Barlad, $i pane la Vasluit; ce totu-I Impingeat LotiY. Erit
DOmna lul Ieremia Von. era in Iasi cu fiul s6A Bogdan Voda, Inse divanurile
tote erat prin Nistort Urechia Vornicul; ei s'at traganatii acea Domnie mai
pant. la unU ant.
Se urise TurcilorA de aceste dodelale despre JAW asupra to rel Moldova
i mat vartosu ca totu atunce luase cazacil Trapezuntul, cetate Turcesce peste
marea Negra, l multe corabil Turcescl cu negott, $i pre unit C6caa Pasa cu
cite -va cora'bil de este '1 -all Watt' viii, $i Linea tea marea Negri Inchisa. Dectj
al orOncluitt pre Skindir, pap, de Silistra, cu ostl asupra Lesilort ce. erau
In, ,Moldova Gu Minna Ieremiei Voda. Si vedendu $i pre Stefan Voda in tul-
burare toot-d'auna, ei despre at set si despre streini, '1-ati mazIlitt, luandn-lu
in obedl din tors Mantenesce. Era Domnia, in ,locul lul 9 eh dat-o lui Radul
VAAL earele are mime in Ora( de-I clicA Radul Voda celfi Mare. §i ci mle-
veratt, cade-ile acestt numc in vecl se-bi alba, precum vet afla hirea acestui
Domntl scrisa, la rondul set Fost-at acesttt Raduli Voda firIcal tut Milmea
Voda den Lora Rozona,nescL, carele at domnitt pe p vreme cu Petru Voda Schio-
pul, ce ail fosttl nice in terL
www.dacoromanica.ro
 CAP, VI.

Domnia Radulul Voda Wu mare, ci pentru Domna lut lerimia Voda cum au
incaputu la mane Jul Sklndir Pala.

Au purcesti Skindir Pap si cu Radul Voda asupra Lesi lorii ce eraii in Iasi
eft domnit hit leremia Voda Visnovetki, unul den gineril Ieremiel Vodit, Mu-
rise ih LI* IDedi, amenit tail all fostu a Jut se dusese in Ora lorii, si den
6stea lug Cdretki. Scrisese Jolcovskii Hofmann] carp in slujitorl, care nu va
esi din Moldova locil in 6stea lord se nu alb4 ca intrase el fora vole lul Oral
in Moldova. Deci, numaY cu 600 de tmeni remasese Coretki.
Mese Yeste D6mna si boleril ea le vine Skindir Pap asupra, si le poroty-
Mt 'Rani Voda, ca Mit crestiml, se filet den Iakel mat de/ vreme. Ce Leavul,
sum* si fora trier!, ifat vrutu se puttecle mat de vreme, ce atunce dad se
aPropiAts ostild. Bine clict Crtzacii Lesilort: «Dupe paguba, fLeavul inteleptudo
Ihdata ee kit intelesit Skindir Pap de purcesul Lesilort den Iasi, all repe4
ORA o sema de este sprintenit si i-ad agiunsa la DracsanY, ih 4inutul Hied-
lul. Aperatu-s'au LOY ore-ce de'nteit; era dada s'au ma! Inglotitu 6stea, s'aU
resipitil tine hicotro all pututti. Singurd Coretki all caclutu pre mana luY Skin-
dir Pap, si Mate Delmna cu coconut Bogdan Voda, si o sema de bolerl. Decl,
pre bolerl pre fop i-aii scosU Radu Yoda de la Skindir Pap, cap erau prinsi.
Era Domna la mare ocarli all sositt; de care singura au marturisitil catre
bole& trecendil cn carol u veclutu pre boierY, si lecramandU At like: «Bol-
erl, 13043141 rusihatil-m'ad paganull» La acesta hcari au Vositii case lui Iere-
miaLloAa; t p6te hi pentru reutatile el, di era o femee 'repitore, precum spunU,
si de vreme ce si ore cumnatu-sell, pre Simeon Voda, ea '1-ati otravith (de
va fi asa), si de frica Jul Dumnecled departata.
Nu era tntr'acea fire singuril leremia Voda; ce era °mu intregti la minte, ne-
rapitorii, nemandru, neversatorq de singe, blandt, Dumnecleesett, precum mar-
turisesce yesboiul cu Rasvan Von, ce all avutii, cum n'ati vrutd all esit den
beserica 'Ana n'a6 sfersitA saute slujba macar ca -I spuneail ca se aglungil os-
tile. In Oldie domniel 11iT; marl 'bisuguri, si plina -era de tote. Ce de este de
vr'o oSanda stingerea bases lul leremia voatt, tat den faptele Donne Bele.
Pr? DOmna si pre Coretki 1-ati trimisd Skindir Pap la Imperatie. Deci, Co-
retki en44u1, apol, all esitti den robi cu multa cheltuela era D6mna all ca-
cluth dupii" lint Aga Turd! phi Ia m6rtea eY. Bogdan Voda, cocotiul Ieremiel
Voda,:la in legea Turcesca s'att seversitt ; aglunsese la Imperatie de era Ca-
pigi-base. Vogt-ati aceste in anal, 7111$.
Skindir Past, dupe resipa liii Coretki, den porohea Imperatiel, unt
ceusti la Craiul Lesesct, se opresca Clinch de pre Ithare, caril atunce si nisce
www.dacoromanica.ro
 267

cetati ce %case Turcil pre nut, anume Asian Gor6ti, si altt cetate luase,
si omorise si pre ostenii Turd ce erat in cetatile acele (si ace ste tote at fit-
clitt apol de alt venitt Sultan Osman la Roth* si se se paraseact de b., mat
calcare Moldova cu ostile lora.
Ah trimist si Craiul Lesesct la ImperAtie soul, anume pre Chohanski, (Hada
pricina Ott pre Mari, caril, dodeindit easele CAzacilorti, et And 'II intact
den pagubile ce le fact Tittarii. Este i acesta lauds In Leatopisetul lora, cum
acela Cohanski, cu solia lui at fAcutt de, Ott mazitlitu pre Stefan Vodt Tot
; ce nu scutl cum s'are prinde, acesta lucru. CA acmu statuse Radul Tod&

in locult Tomsii Vodt, candit atl trecutt Cohanski la Imperittie. Era pfrit a-
deverti et at avutt Stefan VodA Temsea totdeauna despre Lest la ImperAtie.
La anul, Skindir Pasa, den poronca ImperAtieT, all strInst dal Este at a
vutt a lui, si cu Radul Von, Domnul Moldovineset, si cu ostile Muntenesci,
i cu osti Ungurescl, de la Betlem Gabor Domnul Ardelului (ca, era Betlem
Gabor mare neprietenti Lesilort), f cu Matt, alt purcest asupra teie1 CA-
zicesci se le strice palancile si se'l prade.
Oblicise i Lesii &dui lui Skindir Pap, si i-at esitt Hatmanui JolcolAkir
fnainte cu osti LeseSci, la margine, la unt loct anume Busa, mai sust de So-
roca, peste Nistru ceea parte.
Incepuse Skindir Pap a batere Rascovul; ce, dad all filthiest de ()stile tea
sesci ca mutt aprope, au ltsatil Rascovul si ad purcesli pe dincOce de Nistru
pen tell, improtiva loculuT unde era Jolcovski, Inse'l despArtia Nistrult. Mai
putint este era la Jolcovski de dal la Skindir Pap, era mai alest, tott le-
fecii, t se stringeat i Candi den tote palitncile la densul. Numai, fiindti Cra-
iul Lesescii la Mosk cu ostile, s'att feritit Jalcovski a Interftare puterea Turl
tesca, avendit trebt intealta parte Cilia Lesescrt. At stAtutt cu Skindir Pap
Ia tocmalt de pace, nitclejduindil et volt tine Turcil pacea.
oapetele de pace era]. aceste : se opresck pre Mad se nil amble pre mare,
in Moldova se nu mai intre osti Lesesci. ]rit despre Skindir Pap, erait: se
°preset pre TOtari se nu mai amble stricandti tern Lesescit; si in Moldova
bomnti streinl se nu hie, fart numai cine va hi feciorti de _Donint. De tote
aceste in ventiit at fostti; ca bine n'ail asteptattl pacea!, au i Ourcest
i aceste si acele, Inapol; era TatariT, pe de altA parte, all lovitti in PodOlia,
si at facut multa robie. Apoi, la anul, fort-veste, multiple de TatarY alt lovii6
Volinia, o pert mai sust de Podolia ; si pant a stringere Jalcovski ostiK all
esitti T4taril cu mare pleant den sera Loses* f6ra de nict 6 smintelt.
Mare benatt pentru tote aceste at avutii. Solcovski de Ia eraiulfr qi dela
Ott Crtia Lesesct, pentru slabe lucrarile sele. Ce, la creslini nu Sunftf cer-
Uri pentru unele ca aceste, ca la Turd.

www.dacoromanica.ro
 2SE

Pentru mazilia Radului Veda.

Radul Voda spre acestil p1a treik anti 4 **el sele cele; d'AlatOi4 g'*
resbolitn la och!. §i rite hi, veslandil ca nu va putea trece se nu se ingr*
tare Turd $i tntre iLesi lucru de sfad4, singurn all pohtitd 1p Impergie sey
Nig mazilae, ao póä merge la Tarigrad pentru lecul ochilo9; deci, fipperatia
trait f4Outfi pre. vole. Pre densul Iran chlawatn la Port 4, ¢ra dump* it} 10411
Inn, in terA4 9 an datn lul Gaspar Vocla.

CAP, VII.
Domnia lui Gaspar Vod4.

Gaspar Vosla era Ita adecti French, omti nesciuitorn rOndului si obiceielor
Orel, ford limb de tea* care lucru mai gren nu p6te hi, child nu scie Dom-
nul limba terei uncle domnesce..
Q, X91dovit 1 cle arta' hi clomnil tol cariT st6penescii tin tine, top 14090, Inca
n'al peri asa lesne. Ce, domniile nesciuitOre rondul ten, si laconU, suntii pri-
cipt peirel tale ; pa nu cauta se itgonisesa, sie nume bunt N Lora ce eau*
desfrinatl, nnmai in avere se string ; care apoi totusl se resipesce, si Inca si
cu primejdia caselorn lora ; ca blestemuln seracilorfi, cum se slice, nu cade pe
Qopacl catn de tarslit.
Pra acestn Gaspar Vod4 multi vreme Terzimanti la Imperatie, adecl tal-
niacin tiuturork Dolilor4 crestinesci ce venlait la Imperatie ; si fiindti si la misl-
locul. 0931 ..ce se &use intre Tmperatia 1%1.63101W si fare ImperAtia Turculul,
pentru slujba aceea i-a4" flab} aice in Moldova domnia, in locul Raclului Vo-
dk,etrli, 014 Wan ajeslatn 4 Domnie, macar ca era la mare credinta la cala-
peratie, indatii, s'ai'l ajeslatti cu gandula spre *tile crestinesci.
De laudatti este fieca,re Domntalso hie spre partea crestinesca ; ca acesta,
Oa, *I palesce in satuld seta asa pane acmu, pentru teri crestinesci Ista,
papa astasli #n rfindurile sele 1110, cu intelepciune, nu fork socotelk pi fork
temeitt ca itt locu de folosii terec, se aduca peire, cum s'ah prilejith si in
vrenaile nostre in cateva ronduri, de adusese a multi nesocotela si nebunia
paarg cumpen4 acestui pamOntn. DumnOen mar bine scie, ca de nu s'are
ptilegitn p sena4 d'intre capete, s derce mijlOce i 0 nu alerge la Imp6r -
tie, are I fostn la peire tera acesta in cate-va ronduri, de istovti. Asa ?du-
sese la mare primejdie tera ji domnia lui Gaspar Yodir

www.dacoromanica.ro
 269
Pentru tme Domni lore de Ia Orheie, ce se redicase.

Iti clilele acestei domnii, se redicase si unt Domnisorti de la, Orheiu,r Ce in-
liulatit Gaspar Voda at trimist aste, si at esitii i elti Improtiva lui, si sin-
gurt GasPar Voda; si '1-at prinst vin pre acelt Domnisort, si pre icati-Na din
tipete de la Orheit, pre Orli 1-aii qi omoritt Indata. Scia limbs Serbesca Gas,
pat Veda ; si dud 1at prinst, i-at mustratii pre ace' 'cipitani de la Orlieiti,
si le-at ciist serbesce : «Da imaete serdte cisto ca Gospodarioo) Talmacea Bu-
doe Vornicul de term de 'Most aceste cuvinte, adecil «Se aveti iniini curati
-spre Demnul !.

Aloe scrie Pentru Gaspar Voda, cum s'ati agiunsircu Lelil se sd desbata de
subt linerea Turcului, undo i s'au template 9i mertea.

Stepania atunce Ardelul Betlem Gabor, dupe stingerea Batofescilor, 9i avea

marl resboie Improtiva Nenatilort pentrii Craia Unguresca, @f tndemna pre Turd
asupra Lesilort, ca Lesii dedese agiutorii Imperatului Nemtescii Improtiva lui
Gabor, Si atunci si de curendt tl batuse ostea forte ret Ia Casa. Decl, Intr'-
acea Pismi Indeihna pre Turd asupra Lesilort, fagAduindu-se, ca, de tort Merge
asttpra Lesilorfi, se nu pita da Leavul ajtitorti Nen4iloru, vort pute lua feta
abava Betiul de la Nemti. §i cu acele Indemnari $i giutuinti de marl daruri
scrisese i lk- Hanul, la CrIm, care carp at cadutt la manule lui Gaspar Irodh;
i Indata le-at trimist Gaspar Voda la Craiul Lesesct. Craiitl, dad all ve;lutii
eartile, singurtt [ilea vrutti se ponosluiesch lui Betlem Gabor; ce, avendt Be-
tlem Gabor omeni de al eel Intre sfetnicii Lesesci, cuscrie, at invetati Craiul
pre acia sei poroncesca, cad nu A4 parisesce de aceste fapte cu 'vrajniasii
'ImProti4a crestinilorii; @i Lad trimist Si isvode scOse de pre eartile lul. §i
at merst solul de la boleril Lesesci cu multi mustrare i batfatii, tratandifi
i isvodele cele scOse de pre scrisorile lui, ce scrisese Ia Hanul. Baca 11-at
veclult Betlem Gabor cuvintele sele de fats, all Olga titre sold: «Muriva Gaspar
pentru acele carp!), §i Indata, de tote lmbletele hit Gaspar alt datI scir la
Imperatie.
Curand an sin4iti Gaspar Voda ca V-at perdotu de la Turd credinta. Deci,
s'ail aseclatii eu gandul qi inai tare spre Levi, indemtiAndu'Y asupra Turcilort;
di in tetatea Hotinului Indata all bagatii ostif Lesesci, dandti-ite aevea tubt it-
kerafea 1b 6i Ora. 'Nu jutea de tau t&bodii se hie hi gandul set ddboieri,
gocotindt Cep, de ajol, se nu bie vre 4 peiro erei, Mei pristania boleril,
dintre caril mai capt erat -terei pre atunce Bucloc, Vornicul Orel de Most; Vasilie
Yoda riera iVisternict mare la avea domnie. Ce in matte fellurl se ispitea e o-
Mtie o s4ma, i)olerY, ca s Ade i§ingttrt Ilebodit in faptele sole. Ce at* aevea
'hese euiezi bm6re, 1pentni tern, di era Buciok la Ore alest din tog;
era 'ha 'Vnsilie Voda I-at Batt Qpritind, ca nu -di, Sera de o soink de bani a
Vistdriel, blear c ern hin kid cuntinie; '1 -au bigatii ill temtiti, el '1%-at pima 9i
www.dacoromanica.ro
 270
la muncli; era. prdi Bucioc at socotitfi 4'111 fotavescit §ii Inte9 di oprindulti
la mask, '0-a* scornitu volt bunt, inchinindti la Bucloo cu veselie, at puss
de f-ati datA otravi. In loch S'at. fiimtit4 Buclok otravitti, si s'ait visenlatu de
la mask vi s'at dust la gazda, avendft erbi Improtiva otrivei, date de la unit
doftort prietenfi, ca astepta elt una ca aceea de la Gaspar Voda. indata citu
at luatti erbi, at vi Inceputti a versare otrava, cu mare cumpAnA de, cvjata.
A doua cli stmt facutil resbolittl vi Gaspar VodA, (land-a vina stolnicilora, di at
fAcutti bueatele cotlite,
Iteclendti grija de -viata, Bncloc Vornicul, numal ce'l duta a pristanire cAtre
sfatul hi Gaspar Voda ce avea ave0ata cu Levil ; vi era aevea vi la Impe-
rittie Imbletele lul. Deci, trimisese Imperatia la Skindir Pava poronca se ne-
voiesca seat prindA ; ce, oblicisA Gaspar Voda, vi de tote da scirl la Levi.
Deci, veclendu Imperatitt cA, nuld 1360 prinde cu mevtervugu, au trimist unit
Agitl pre obiceid, Skimni -Agal se cuprincle scau91 vi se mazilesci pre Gaspar
Voda. irk citti s.4 prinsit de veste Gaspar Voda et vines Skim! Aga, ati si
scornitil al viral Levii asuprA, si at evitti din Iavi, si au pusti tabera la ca-
pit _Stifled improtiva TutoreT.
Cum at, sositt Skimni Aga, dupe obiceifi, era ghtitti luerull; Indata au push
de at abAtutti slujitorilf §i all titiatu pre Turd vi pre Aga, vi pre citi aid RIAt
cu elt, pi, IndatA, aft repeglitti In tergti In lavr de au turburatu tergulii, i cu
slujitorii amestecati, asupra Turcilortt; i unde pre card i -ad apucatti vremea,
acoln omorit4. Multi din Turd cu arme se Inchideati prep pivniti de se
aperpt. Gaspar Voda, dupe acesta, fapta, indata at purcesti in tempinarea Jul
Jolcovski, Hatmanului ,Levescil, ce era aprOpe la margine cu ovti.
Era Bata Skindir Pava, 0 de mai 'flairtte de aceste fapte a Jul Gaspar Voda,
se margA, cu ovti asupra Levilortl, den poronca Imperatiei; vi cra oronduitt pi
Hanul, §i Cantemir Beit, vestitu resboinicet pre acele vremi, §i ovtile Munte-
nesci, i o sent de Ungurii de la Betlenttl, de tOta Astea aprope de veseOeci
de pit, i Enicerl o mie oranduiti din edaile Eniceresci; §i cu aceste ovti ah
(ntrat4 n ter& Skindir, Pava.
Levil A,nca, se nu lest invelatti pre Gaspar VodA cu prietevugulti lort, si
sev't tocmesca Jolcovski smintelele cele d'inteitl, at purcesti i elt cu Oste, pi
att trecutti Nistrulti la Hotin, Avgust 422. 6stea lul Jolcovski Hatmanulfi era
,..1600 de Husarl, totfi In her, 4000 de calareti, ce le clicU Pantlrl inzaati, 200
ttAitari Nen* Willi, 400 CAzaci Lisovti, 2000 de Nemti pedestri. MOO, oste
era leficil. Era vi a Donmilorti deosebl, vr'o 200Q de omeni, si citiva de cel
ce mergil, de butia, vole in dobindA, earl apoi at mincatil capul Jul Jolcovski.
Venise i unjt eopila din casa Jul CraiU, ce '10 trimisese Craiul numal se kite
Jolcovski cu ovti in Moldova, intru ajutorul lui Gaspar VodA. All dole Hat-
man, cum clic4 la denvii, de cimpil, era linet-Polskii.
hack al tpcutd Jolcovski Hatmanul cu ovtile Levesci Nistrub, la Hotin, at fe.-
cut4 Levil sfattli i. sfA.tuta. Konet-Polskil se avtepte acolo la Hotin, pre Skindir
pap cu ovtile, s flu se d9pArteze ava in cimpie iFprotiva mulVmei de ovti Tktk-
react vilTtircesci, vi 014 se mdrga, pe Nistru,,pe deceea parte, se aline), CrIzaci, de
,prior Oland, se lovesc4 in urma ovtilorture la Tighinea. Cer acestasfatil n'au
www.dacoromanica.ro
 271

primita Jolcovski Hatmantil ; ee se hie clisti, mai bine 136 vacia vestile cum 'snail,
de eata de le aucle de la altii.
In 23 de Mile a lul Avgustti, att. sosita. i Gaspar Veda in tabera 3sesca,
sprinten, numal cu sese sute de emeni, la adunare cu Jolcovski si dupe sfata
ce au avuta cu cajietele Lesesci, au purcesti cu tots &tea Lesesca pe Pruta
in glosa, la Tutora, si acolo at pus Lesii tabera. Scrie Leatopisetur 'Lesesca, ca
ha a`buta $i Gaspar` Voda 12,000 este de Ora. At sosita la Tutora Jolovski,
Septemvrie 2. Nu scia Jolovski de Skindir Pasa la ce beg este si cu cats so-
ma de este, lasandu-se de tote in nadejdea lu Gaspar Voda. Era Gaspar Vo-
da, a 0 scia den iscodele sele de multimea ostilora Turcescl, nu spunea tote
Lesilora, se nu le strice inimile.
In T Ole a lui Septemvrie, a due cli dupe sosirea Lesilore la Tutora, au
sosita strejile Tataresci de- bdata, ea 300 de omeni ; cu caril haratindu-se Ca-
zacil, ce le cliceal iLisovti, au infanta Lisovtii pre Mari; Ora vii n'at putAta
prinde Did pre unul; numat capete de Marl, cate-va, au adusti la Jalcovski.
Ce n'oa Pututa dci Lesil nice atuncl de puterea lul Skindir Pasa. Era Tataril
in tote clilele prindeatt limba din holctta Lesilora, caril nnblat dreptti hrana.
i scia Skindir Pasa de tote de la Lesi, si cum este putina este Lesesca.
In 8 clild a lui Septemirrie, anteil Cantemir Beiit, apol Skindie Pasa, all So-
situ 'la Tutora, si all Intinsa corturile Skindir Pasa deasupra taberel Lesesti,
mai d'inglos ; Lesii eras in santurile cele ce ere' Inca de Zamoiski Acute, -eum
s'ati pomenita la domnia Ieremiei Voda. N'aa vruta se scOta Ostea Jolcovski,
intr'acea iii, mai multi" de nisce steguri sprintene, cu Lisovtil amestecate ;
mai multi", dory aril putea prinde vr'o Limbs, ca se scie pentru este cat& io--
sise, au i61 este pe urma. Ce tote clioa haratindu-se cu Turcil, qi cu Tatarii,
esindti si de al nostril Moldoveni la harta ; $i nice atunci n'ati Pututa se la
limba, ca mai multit de and stegarti Turd' n'aa prinst, si pen Oa ducerd fa
Jolcovski au murita de rand.
Atka este de WU, eke, sosIse de descalecata socotia ca este, Jolcovski,
sclindti ca inteaceeasl nopte aft fosta sositti. si ordele Hanulul, cu Kalga sultan,
fratele Hanulul ; ca Hanul remasese in Bugega, era ostile 4e pornisd cu Kal-
ga Sultan. A, doua cii din:4114a. au scosa Jolcovski tots &tea Lesesch' pe yilda
Jul. Zamoiski, and cu Kazi-Geret Sultan; si au tocmita Ostea cats' -agiungea
glontula puscil, &chin. si doua basil de pamentt : una fa unit corms de este,
alta Ia altia corm; cate cu patrti pusci, el cate bu trei sute de pedestra0 cu
foci". Era Skindir Pala, Ostea sa Turcesca, si pre Ungurl, si pre MuntenI, toe-
mise la aripa de glos ; era aripa de sus all dat'o lul Cantemir' Bent cu 6rdefe
lui ; era cele-alte Orde ce emu cu Kalga Sultan nu s'al aratatti de dupe dela
pana s'ati inceputa resboiul.
Dada s'ati apropieta o tile, all data LesiI cu Moldovenil intent resboia, si
in loco impingenda pre &tele lui Kantemir Beia, §i Turcil Incepuse a se da-
re inapol. Eciti Lecil la campa mai multi" de cata le era poronca cu siragul
cell den frunter all isbucnita $i Ordele lui Kalga Sultan, ci au datti cu tote
ostile 'Ayala la siragul cell densfrunte Lesesca, si 1-an infrintti. Era Moldo-
venil nostri indata au plecata de fugal ¢i holota Lesilora ce era in gena, a-
www.dacoromanica.ro
 p72
sijd re.. Kra Tatarii, neincapendu top in frunte, ad lovitu si den dosu pre
Les!; 5i asa cu mare versare de sange au infrintd rondul celu d'anteiti, si pan&
la al doile rondd all aglun a, ce era tocantd in frunte, unde erad si Hatmanii
singur!; pi erau tote acele ronduri mai incungiurate de Tatari, de catre tabera
loru. Ce an mersd tad bulucu Letisii, aperandu-se de Tatari pans subt santuri.
Skindir Pasa, totd cu acea navala, au lovitu la basca cea den giosti, si indata
ad intratu Eniceril in based,. Sarit'au Lesii de Mug& santuri, i au apucata de
au scosu o sema de pedestrime ce era in basca, era mai multi au peritd, pf
puscele tuspatru au luatu Turcil. Dupe aceea au statute in tocmala neclatita
o tea, numal call' se aperau Lesil de navala Tatarilor ; 5i basca cea den sus
ail remasd intrega
Aprope de apusul sorelui, Skindir Pasa at descalecatd ostea sa tOta la o-
dihna; era Lesii au caclutu la mare spanna pf turburare; pi Windt" i ei streji,
au intratu in santuri pre la otace, Si indata all mersd cu tote capetele la cor-
tul lul Jolkovski, la sfatu, uaihniti tot!, veclendu-se inchisi de atata multime de
ostl, departati de ter& si de cetatile sele, fOra de nice and ajutord. Tineat
Hamann amendoi inimi tars, respunclendii tuturort cd a doua cli vorii se toc-
mesca cu resboiul; tisi apol, dad nu voru putea a infringere puterea neprie-
tenului, se lege tabera pi se inerga cu tabera legata spre Ora lord, catre Nis-
tra. Au petrunsu tuturord inimile acesta sfatu, dad, au audits cu tabera legata
mersul, Iiindu den locu inchisi de hrana, de Omen! si de Apnea de cal ; pi dupe
aceea sari reschiratu sfatul indata.
Und Dotting, anume Kalinovski, Scaroste de Camenita, i Samoil Koretki s'au
gatitd de fuga cu omenii set, si au purcesd noptea, nazaindd indata se treed,
pratulA ; ¢i acolo la trecetorea Prutulul, dandu in Pratt", ca oile Inspaimati,
s'ad inecatu Kalinovski, Starostele de Camenita ; pi multi den Levi, unii re-
tacindu *tea, au caclutt a doua cli in manule Tatarilord ; pre altil i-at dust
repejuuea ape! si '1-au abatutd iar inapoi la malu, de le-ad cautatd a Intrare
iar in tabera. Era Hmilmski p1 Catanovski, capetele Cazacesci, at lovitd anteid
alaturea cu Prutul, apol au luatu campii, si at mersii iutregi fora nice o do-
deiala la Nistru ; cea-alts oste din leficii se turburase tot! tisi ei de fuga, scor-
nindu-so cuvental prin tabera ca au fugitu Hatmanii, cdtu 5i cei ce erad la
strap, parasise strd.jile. Ce, intelegendu Jolcovshi spaima acela in oste all lin-
blatd pe la otace cu faclii de yenta aretandu-se ostenilord cum este de fati,
si are grija de oste, si all mat 1ntaritu i strajile ; pi asa able at aseclatd Ostea
din spaima, inteaceeasi nOpte at scrist cart! la Craiul, cu par& pre eel ce
all fugitn din tabor&

www.dacoromanica.ro
 273

Pentru mortea Id Gaspar Voda, ci a 10 Buciok Vornicul.

Gaspar Voda, veclendu-se in mare turburare, s1 fug& in ostea Lesesca, pa-
rasitic de oStenit sec si de boteri, all purcesU si elu noptea, si all trecutft
Prutul bine;- numal, in Braniste, fiindu cu putini de al set, si din bolerl §ep-
telict Hatmanul si Gola Postelnicul, pe lunge densul, '1 -all omoritit acel ce erg'
cu densul.
Spurcata si grOznica fapta, ai neauclita in tote terile chrestinesci I Domnul,
on bunt, on refl., la tote primejdiile lui feritil trebulesce; ca on cum este,
de la Dumnecleti este, precum lice sfanta Scripture : «Nu este nici o putere,
fora numai de la Dumnecleil.D.
Platit'au apoi cu capetele sele acesta fapta, si eptelict si Gota, de la A-
lecsandru Voda, pre lege direpta; ca le-au Matti capetele, krä, trupurile le-at
aruncatti In esitore, i cu tale au facutil ; ea, dupe spurcata fapta, searnava
morte vine.
Era bietul Buciok Vornicul, in Braniste, at caclutil la unit hint alit set,
anume Toder Branisteriul, unde 1ocula acelil "'Oder, singuel neuieritu den re-
sipa, gra slugi pre l'an0 sine, precum vremea aceea in resipa ostil asa aduce,
si cu multa rugaminte si giuruita catre hinu-set, s'ail oplositti in viclena fa-
gaduinta lui. Era a doua iii '1-ati legate hinu-seti, gi '1-aii dust. legatil la Skindir
Pasa. b ! selti bats Dumneclet hint. ca acela 1 i dada '1-ati dust la
Skindir Pasa, Indate, all apucatti. de '1 -at Intepatil pre Buciok, seracul, cela ce
pururea sfatuia pre Gaspar Voda spre bine ; si de mare Devote, l-all ch'utatil
a'l pristanire la sfatul lei Gaspar Voda. Acestil Gaspar WA' nici-odata poste
nu ail avutil; ce, pre ascunst, in tote posturile manta came.
Era gatmanit Lesesci, veclendu-se fnchisi si pails*" de tovarosia Moldove-
niloril, In Ora streina, Incungiurati de atate osti, all scut a doua cli tote
ostea.cata le remasese, stoluri, 'rise aprope de santuri, catti se se apere de
navala Turcilort si a Tatariloril. TOta clioa aceea au statute calari in tocmala;
nice Skindir Pasa, si Tataril, asa nu le-ail statutiir asupra, alegendil cu sfatul
se'l tie asa inchisl pana'i-art stringe fomea si hrana de cat, se se Inchine de
Nina vote. Lesii and se face resboiti nu erkputere, ca si este li se imputi-
nase, cu Domnil cei fugi i, si raniti multi din resboiul celti d'anteie, titre coil
er' ranitl feclorul lui Jolcovski si unit nepotil de frate a lui. Ce si a trela
Ali dupe resbolul d'auteiti, tar asa all scosti &tea, cu tocmala, aprope de van-
turi. §i Intfaceea Ali 5'ati apropietii si Kalga Sultan cu putintel pre WO sine,
si au pohtitu pre. singurii Jolcovski la vorova. Scosese si Skindir Pasa, a trela
tote ostile sele, si le -at tocmitt. rendil Inaintea Lesilorti, se vada.' multimea;
si asa all facutti In trei Mile, pentru spatula Lesilorti, se se hichine, veclendil
este multime. Era la vorova cu Kalga Sultan, Jolcovski nail vrutti se esa, ce
all trimist pre Cnezul Coretki, fratele celula Coretki ce fugise. Dect, si Kalga
Sultan all trimisil pre Veli-sah ,Ma'rza, si au cersutti o mpg, mare de banl se
le dee Lesii si se merge cu pace. Era Coretki, aratanda alte legaturl de pace,
Marzacul s'aU apucatti de sabie, si au clisti se astepte Lesil toti sabia. §i ve-
Oendil Lesii -ca cu alto micliloct de acolo n'ail cum sd. MO, de wide erati el-
LEATOPISETELE. TOM. I, J8
www.dacoromanica.ro
 274
clutT, all alesti sfatil se lese cu tgbera legate pren midllocul ostiloril; si asa au
facuttl, in 19 Ole a lei Septemvrie, in desera, ca era de trel Bile tocmita
tabera la pandit.; si au WW1 porti in santuri, cine'si la rOndil, si au purcesa
den loch cu tabera legate, de care, si orOnduite osti pe de tote partile, si
pedestri si calarl. Socotlati Turcil si Tatarii d'anteiu se dele resboiti ; apoi ye-
clenclu purcesul, s Inteaceea di au mersu pane In sera si tote noptea Legit,
cu putina dodelala numal de 'Mari.
A doua di, Septemvrie 20, all sosit4 si Skindir Pala cu tote °stile asupra.
taberel Lesesci. Ce Lesii cum s'ail facutii di ail asteptatii uncle apucatu
dioa, si Inteacea di au data resboiu forte tare pen la vreme de chindie; si
desChiclenclii Turcil cu eorturi de masa, Lesii, mai indesera, lar au purcesU cu
tabera, si larasi toth noptea ail mersu, numal cu dodelala de Tatart
A trek di, Septemvrie 21, au statute tabera Lesesca la unit parit, carele
nu-14 pomenesce Leatopisetul cell Lesescil la ce vale au fostil, Ora direptil
pre la Scumpia all lovit4; ce on la o vale ce se dice Rechita, on la vre-unit
Milled. Inca nu trecuse tote tabera Lesesca valea, numal ce au sositil Skin-
dir Pasa, si acolo all ruptti Turcil o bucata mare din tabera Lesesca, si all
luatii si cate-va steguri si pusci de la Lesi; si Ian s'at. Inchisi" Lesii acolo la
acea vale, de s'au aperatil tots clioa aceea.
A patra di, Septemvrie 22, at s000tita Skindir Pasa se le tie calea den frunte,
si au purcesii inainte. §i aprope de Mut, deasupra Reutului, au tocmitii tote.
6stea in frunte. Lesii arra ce au avutil Este mai alesa o au trash de prin
aripl in frunte; si la o vreme ca aceea, la care si de nevoie de cauta a hire
tots vitezi, ca nu era alts nadejde de viata; si au mersil cu tots tabera di-
reptd asupra temelului ostii Turcesci ; si stancla tare, si cu focul, all ca-utatii
Turcilorti a le dare tale; si Inteacele resboit all luatil Lesil de la Turd doe
steguri, si Mari prinsi cativa. §i dupe ce s'ait aseclatu tabera, la Red, ail mai
esitti stegurile Lesesci si at mai lovitti pre o dramba (buluk)- de Tatarl ce
trecuse Reutul.
Dupe acea petrecanie, se imbatase Lesil, si perduse tots grija; era ce este
se nu se treca, si oronduela de la Dumnecleii nu se pote a se mistuire. Acmu,
fora de nice o grijk taxi si sumeg Lesii, si agiunsese in valea Cobolta, uncle
era de o parte pariul, de alts parte ostea, loch deschisii, fOra% trecetore, unde
si Skindir Pasa perduse nadejdea de al dobandire; si trimisese Skindir Pasa
la Jolkovski, pohtindd 551 trimite unA omit se soie Turcesce. Au trimisti Jol-
covski; si apoi tiu '1-al mai sloboditu Skindir Pasa pre talmaciul acela. Era
tend era aprope de Nistru, ca o mile. de Jon de Movilaii, in tinutul Sorocii,
uncle se dice Sloboclia Sauce, at descalecatt acolo ostea Lesesca , conacul
ce1u de apoi. Holota, ce era, strInsurit, temendu-se de Hatman pentru se nu
le la dobanda, ca jacuise multe case in Ora, at navalittl se apuce ei se treca
Nistrul. La trecetOre, all daft, noptea spaima, si tote ostea asa grew sled fulbu-
ratu cata care cum ail pututu, sluga a stepanului calil ail apucatii, si pedestri,
si calari, top amestecati, unit de altil fugindti, s'ah sparcuitt tote tabera;
Hatmanil remasi singuri, unul inteoparte, altul Intealta.
1?icil unit se se hie f4cutd acea spaima din -slugile ostenilorg, caril mersese
www.dacoromanica.ro
 275

Ia o arie de Rau; departe de tabera, §i se'l hie- levitil Tataril; si on cum ad

fostd spaIma, ca aceea au fostil in carea nu s'aii maI pututil Indrepta ostea se
se asecle. Pote hi de grija trecetorel la Nistru, care de care se apuce Be tred
mai curenct

Pentru martea lui Jolcovski, Hatmanul Leleseu.

rataril all priceputii Inca de-cu-nOpte resipa ostii Lesesci, pi incalecase tog
a doua tli dimineta; au *luta mai tote capetele Lesesci pre mana Tatariloril,
parasiti unit de slugile lord, altii retaciti. Pre feciorul lui Jolkovski, si cu unit
nepote. a lui, 'i-au. gasitti tare care, raniti ilia de la Tutora. Pre Conet-Pol,
ski, cu putintel omeni bulucti, asteptandu clioa, dora and pute aduna ceva oste.
Si se scie si de Jolcovski ce s'aq facutti: '1 -at incungiuratti Tatarif, si au ca-
clutu in manile Tatariloru. tea pre Jolkovski, retacitit numal cu o slug& a Jul,
si pedestru, '1-ail gasitil o dramba de Tatari; si pana a Intelegere tine este,
veciendu'lit omit betraml, '1-au taiatti; i apoi, den sluga lui intelegendu ca este
Jolcovski, 'i-at datt. capul la Skindir Pass.; si au statute tota ioa, inteo soli a,
inaintea cortului lui Skindir Pass., capul lul Jolcovski. §i inteacela locil este
stilpit de "Ara, facutil apol de omenii lui Jolcovski, care este *i pan& astacli,
in tinutul Soiocel, la Sloboclia Saticai, aprope de Movilau ca jumetate de mil&
Skindir Pasa, dupe acesta isbanda, capetele Lesesci ce au fostu, si pre Co-
net-Polski, 'i-au trimisii la Imperatie. tea elf!. s'ad Intorsu la Cetatea Alba,
si acolo, peste putine Mile, 'sf-au sfersitu viata, 9icu unit se fie muritti otra-
vitti de 1111r1 Vizirt1 ce era atuncl la Imperatie, temendu-V viziria de ell tra
Tataril au lovitO. tot& Podolia, si Rusia, de all pradatti; si, fora de nici o nib):
tea, despre rime, s'au 1ntorsii cu multu pleand in partile sele.
Fost'ati acesta resipa ostilorti Lesesci si perirea lui Gaspar Voda, in anul 7129.

CAP WI
Domnia !tit Alecsandru Von, feciorul lul' Hies Voda.

Dupe domnia lul Gaspar Voda, all venial Domini Orel Alecsandru Voda, fe-
ciorul lul Ries Voda, care hes Voda au fostA fecionl lul Petru Voda Raresil;
dupe mOrtea tatine-see, a lui Petru Voda, cacluse old la domnie, precum scrie
Urechta Vornicul; ce, de Nina vola sa all lasatti domnia, si at mersd la Sul-
tanul de s'ail turcitu, la care intunecare a mintel au venitu den desfrtnata
fapta a curviel.
Apol Ili Voda au caclutil la Rodos la oprela, si acolo la Rodos au Os-
cute acesta Alecsandru Voda. Spuml de acelti Lies Voda ca la ruOrtea sa all
marturNitt. legea Crestinesca.
www.dacoromanica.ro
 276

La inceputul domniet sele, oblicindti de mei-tea lei Gaspar Vocla ca au fost

pricina eptelicY. Hatmanul si Gola Postelnicul,' indata, 'i-at omoritt, si tru-
purile lord le-ati aruncatt intee esitOre, precum SI Mai sus o7ati pomenitti;
si cu lege direpta le-ati Mutt acea pedepst; numal, munca ce at facutt fe-
meelorti lort si mumel lui Septelici, pentru avutie, aceea au fostil peste pra-
vile; eft pre lege direptt nice feciort pentru fapta talkie-sell, nice fatal pen-
tru fapta feclorulul de versa, nu'l platnicii.
Domnia acesta alt fostii forte slabt si cu purtatul trebilort peste obiceiu-
rile tent Si lit Allele lui au venitt si Impera'tia Turculul, singarti Sultan. Osman,
la Hotin, asupra Lesilort; ca, Intelegendt Imperttia de perirea ostii Lesescl
de Skindir Paso, avea nadejde ca prea lesne va putea cuprinde din Cilia Le-
sesca o parte, socotindti et ce ad fostti fruntea ostilort LesestI si slujitoril vechl,
of peritt in Moldova, si nu volt aye Lesii nice o putere sel stele Improti-
vit. Si mhcar venise vests, cum se gatescti Persil asupra Tavilonulul Wit
In, de la Turd, Ott ae lasatti grija VavilonuluI, si at statute dupe &ire a-
supra Lesi lora peste tots Ierna, trimitendt ceusi Ia Craiul Lesescti dandul
scire et vine asupra Crtie1 lui cu tett puterea sa.

Mergerea imperatiet Ia Hotin qi mazilia Iui Alecsandru Vot

Alt obiceid Imperatil de's1 dad scire unul altuie dud vorti se fact resboiti
unul improtiva altula; de care lucru s'ati cutremuratt Lesii, de vreme. ce, ye-
ciendull si resipa ostilorti cu amendoi Hatmanil, si a vedere venirea pu,erei
ca aceea asupra lord. Ce at trimisit si Craiul unit sold de la sine la Turd,
mar multt se vacle si cu octal, este adeveratt. gatirea Turcilorti se vie, at nu-
mai ce se fact cuvinte? Ce pre solul lorti nice cu Vizirul nu 1-ati adunatit,
ce numal i-at respunsti cu scarbt, si '1 -at pornitd. inapol. Era si Craiul Le-
sescii Ind n'at seclutt fort &ire; ce indata Ierna at strinsti Seimu; si la in-
ceputul Seimulul ail trimisit soli pre la tote terile crestinesci, d'andu-le scire
de venirea Turculul asupra lord. Si at statute la sfatt se fact osti, ca se pi-
tit sta Improtiva puterel Turcesct §i ad alesti Seimul se fact 30,000 de lefi-
-cii, Intre caril se hie husari 4,000, si pedestrime 8,000 este mal sprintent de-
osebi; si la Cazaci se trimitt left, pre 15,000; si singurt Craiul cu tout Pos-
polita se incalece ; si ae statute si ei tOtt, Tema de gatire. Era de la Crab(
streinl de la nime nice unit agiutort nu i-at venitd; mai multt de la Holan-
degl, cateva corabil cu platose, si cu alte natestrii de este, Era de la cele-
nite CrAii crestinescI fOr4, de nice o ntdejde s'at aglutcrratt, s'at intorsti solil
lore; si Ind, de la Neinti oprise si marginea titres lore, ca nice pre banil lort
Lesii s6 nu pott face leficii, avenad imperatia Nemtului pre acele vreml marl
garve Si amestecliturY cu Craia Bohemulul, care Crtie cu alit mime se slice
Cehul. Asa, litsase tots pre Les1 numal singurI se respuncle Imperatiel Tur-
cescl. Husart Inca atatia n'ati pututti face Lesii; ca acelt felt de este se face
cu pelt i cu .multt cheltulala,
www.dacoromanica.ro
 277
Ng &ad desveratd, ad si purcesd Sultan Osman cu mare gatire , cu ostl
strinse din tote unghiurile terilord Turcescl. Asa scrie Hronograful Lesescd,
ca si din limbi, apol si din iscode ce aveati Lesii la Turd, cum se he avutu
Sultan Osman 300,000 de calari, si 12,000 de Eniceri, 80,000 de Mari, cu
Zaim Gerel Han, fora &tea Muntenescd ce era cu Radul Voda.
Apr Ope de Dunare fiindii Sultan Osman, i -au venittt vestel cum au luatu
Persil Vavilonul; ce totu 'pl-ati pasita calea asupra Lesilorit
La, Lesi lipsiad Hatmanil amendoi; ca Jolcovski, Hatmanul celd mare, perise,
era Conetpolski, alu doile Hatman, era robti la TarigTad, si era zarva tntre
Lesi pentru Hatmanie. Deci, Craiu.1,Jigmond, ferindu-se pentru ca se nu cap
la mai mare intemplare tntre capete, lucrul, ad respunsti Domnilord ca as-
tepta pre Konetpolski se esa din robie; si este pravila lord, alestz la capetele
ostilorti, ask se merge pe rendli, adeca din stepena mai mica la mai mare,
Deci, tote. °stile le -ad data pre mana lui Hotkievici, Hatmanul de Litva, omit-
vestitit den tineretile sele la resbole, si atunci era betrand, de 80 de anY.
Cu 14,000 de este de-odata ad purcesd Hotkievici Hatmanul; si inaintea sa
ad trimisti pre Libomirski cu 4000 de omen se treed Nistrul la Hotin, fiindit
cetatea Hotinului, din dilele lul Gaspar Voda, pre sema Lesilord. Dec; in-
trandti Libomirovski in sera, pen a se apropiere °stile Turcescl, ad pradatd
-Ora pen in Iasi; lasando. si Alecsandru Voda scaunul, au esitti cu fuga la Ro-
man, si atunce au arse Lesii i tergul lash; si din prada terei 'si-ad strinsd
Lesii hrana, care ad fostd Lesilord tots, vremea catil au fostd la Hotind, §i
apol ad sositii ii Hotkievici la Hotind, si dupe Hotkievici, si Vladislav, feclo-
rnl Craiula Lese,scit, cu 16,000 de este. Nu sciii ce vino ad data bietilord
tergoveti de Hotind, a p sand ce au kart mai de frunte, de i-au, impinsil din
cetatea Hotinului de pre zidd, Lesil, fed, de nice o mila.
Imperatia era la Tutora sositd, era, Mad tad nu sosise la Hotinti, cu, pa-
re malmiciune Lesilord, si incepuse a agiungere Tatarii in tabera Lesesca, Wit
perduse Lesii nadejde de Mad.
Avgustd in 20, ad lovitti and Sultan cu urdiile sele, si cu multi si din 6-
stea Turcesca, sub Hotin, la tabera Iesesca, rata Wad speriatii Hotkievici Hat-
manul, si alte capete Lesesci, cum ca si singura Imperatia au sositd ; si.au
fostti .scosti si Lesii tots ostea la campd. Ce Tataril, dupe patina 'Ayala, au
data inapoi. §i atunci, inteacea Ali, au sositd si o mie de Camel fnaantea Ilat-
manului lord, anume Sahaidatki, dandu'l scire ca sosesce si ostea Cazacesca,
viindii cu tabera, legato de trei clile, tad cu resboiii prin Tatarl; ca trecuse
Cazacii pre la Soroca, si zabavindu-se cu prada, dupe firea lord, fi apucase
Tatarii pre cale.
A doua di, in 21 de dile Avgust, ad sositti si Sahaidatki au 20,000 de, Ca-
zaci; si inteaceeasi li oronduindd Hotkievicl santurile pre Mug tabera, si fa-
rena' cautare Capcilorti, ad datd scire strejile, cum aosesce si Imperatia cu
tote °stile in tocmala, cum died la Turd aka §i Mate, ad parasitti Hotkie-
vici cautarea Cazacilord, si ad scosti si eld tota, ostea la campti cu tocmala,
puindd ostea prin va,i si prin ceretel supuse; era eld singurd ad statutd cu
partea mai alesd a ostii, frunte, Socotinda ca vord. da Turcil resboid.. 04 ostea
www.dacoromanica.ro
 278

Turcesca n'ati statutti de resboit.; -ce nurnai atu sositu, ad 1nceputti a descale-
care, intinclendt. corturile. Cantemiir Pap numai cu ostile sele au facutt. na-
val& odata, la aripa Les &ca. Ce, vNendil 6stea LeOsca supusa prin tote vai-
le, ati purcest. pi ell spre descalecatul ostii sele. Era Turcil scosese o se-ma
de pusci, si dali in ostea Lesesca, si s'au facutti harturf intro osti pana, in sera.
In 22 a lui .A.vgustil, de dimineta, au cuprinst1 Turcil tote locul acela cu cor-
turii unde statuse Lesil in cliva de'nteit. Lesil krica au scosti 6stea impregiu-
rul taberel, aprope; si intr'aceea 4ii, tote nava1a Turd loll au fostt" asupra ta-
beret Cazacesci, veclendu'i and Mr& santuri, si osebiti de tabera Lesdsca.
In 23 a lul Avgust, de dimineta, gatiti Turd' de resboiti, Candi erail des-
calecati cu tab8ra loll mai josti, pe Nistru, os6bi de tab6ra Lesilort, And fo
ra santuri, numai incheieta cu 'carutele. Acolo, -la Mad, au facutti mare 'A-
yala Turcil cu Mari! cu tote ostile, dbl. se vedea luata tabera Cazacesca. Ce
ah statutti Candi forte tart, si cu nevointa Hatmanului lore, care era ostenti
direptt.; si le-ail data si Hotldevici Hatmanulti ajutora cu tree rote de Nemti,
si cu 1000 de Haiduci cu bard* (este unit felti de arme, topore cu code
lungi). Deci, cum all veclutft Candi ajutora, au sarita direptii asupra Enice-
rilorfif ca, de la o vreme se Wet. deschisi cu sinetele, de au cantata Enice-
rilora a se dare Inapoi; si asa, gonindil Cazacil si Haiducii pre Eniceri, s'afi
IntarItatti si ostile calarete, si s'ati facutu o glogozala mare intre 001, adao-
gindu-se si tin ostile Turcesci cu Tataril, si din bulucurile Lesilord, la 'acea
aripa, undo era sfada cu mare vorsare de sange. $i Inteaceeasi data, la acelu
resboit, all peritu cite -va capete din Eniceri, si Pap de Silistra, vestitti ye-
WM. Den partea Lesilord, den capete au peritii Zavip si Andrilovski, amen-
dot Rotmistril; si din capetele Tatarilort" de Litva at peritt Bogdan Marza
si Tarovici Marza. Lucru mare, cumta laud& cronica Les6sca, cum at st&tutil
de bine atunci Improtiva Turcifora; macar ca suntil si el Turd de lege.
Intr'aceea cli spun4 se hie chiamatti Sultan Osman pre Eniceri, si le-at clisti
ca nu va manca pans nu vorit lua tab6ra Cazacesca.
In 24 a lull Avgustil, Lesii la campti n'au esitti, ce all statutt tot& &tea la
tntarirea santuriloril, ca ptina, atunci pre mai multe locuri era tab6ra LeqescA
nub:1M cu care Ingradita. tra, Turcii5 Inteacea cii, v6clenda a Lesii nu stair de
r6sboiti,ce de lucru santurilort , si calaril Impreuna cu Eniceril pedestri
anteiu ad data naval& unde era fruntea santurilort; si acolo dandu-le Nemtil
tare respunsti, s'aU mutate mai susti, cercandu loci" mai slabt. Ce si acolo la
nava% at cacluth multi den Turd; apol si in alit treila loch all merst, mai
despre Zvancea, CO- si acolo slat aperatil Lech tare, si- pant ameclacli au do-
deitti pre Lest. Apoi 'tar cu tdta navala all lovitt. la tabera Cazacesca, care era
grijita, peste nopte cu clod Tonduri de santuri: Ytnu santti tocma pre liinga care,
era anti rOndil de santuri mai pe departe de lab6ra, si lipid de santurile Le-
Okra. Multa oste Turcesca au peritt. de Chad intr'acea navala; si au gonitt.
Lesil pre Turd, taring de focul Cazacilorti, pant in corturi.
In 2-5 Avgustil, nemict n'ati ganditti Turcil da paguba ostil sele ce an a-
vutt. Ce a doua iii all scosu pusceIe cele marl, si s'at. apropiett de pnturile
Cazacilord, si ate data neparasita dte-va cesuri In Cazaci. In loci' de minuni,
www.dacoromanica.ro
 279

sale Hronograful Lesescd: ca dandti asa desit, si naal multA de unit Cazactl,
anunr Vasile Sotnicul, n'aii perittl, era, cal multi all ucisit In tabera.
Dupe patru cesuri ce Incepuse puscile a batere In CAzad, au esitu Ctizacil
si au facutil naval4 la pusci, de uncle bateail, si den aripa despre Les1 all lo-
vita unit stold de Lesi iar Intr'acole; si all impinsd pre tote ostea aceea de
pre liing pusci, si all apucatii tote puscele acele apropiete; si all merst. Cli-
zacii intfacea cii pen in corturile Turcesci, cu mare spaima, In tots tabera
Turas& Ce cum sit hired Cazacilord la dobanda, lacuna, all prinstl a jefuire,
si cu acea zabava, avendti vreme Turcil, all Impinsu iar pre Cazaci si den cor-
turi, si de la pusci. La pusci all apucatil Cazacii de all stricatil rOtele si stra-
turile.
Dentr'acea cli ad mai resuflatil Cazacii, si s'ad °coati Turcil despre partea
Lesilorti cu na'vala, ca se deprinsese Lesii de stall bulucurl calari si catO. im-
pingead Cazacii din foci' pre Turd, era Lesii fi loviail din aripa. Dec, den 26
a lui Avgustti all *luta greul asupra Lesilord, ca, atunce, in 27 a lul Av-
gustu, mare naval, au fitcutu Turcil 1a ostea Lesesa, care era sees& denafa-
ra, de santuri, si au infrantil pe Lesi, si do8 bulucurl de Nang cit doi Pol-
covnici all peritd cu totult. Mare bucurie si simetie In Turd, de atatea cape-
te de Nernti, de cad( o gramada, mare de capete erati inaintea corturiloril Im-
p8ratesci; si s8 nu hie intorsil pre Turd inapoi nisce stdguri de Husari, la
grija era WU tabera Lesdsca: asa se amestecase de red Lesii. All luatil in-
teacea cli Turcil stegul lui Hotkievici Hatmanulii: rumpendu-se zabala calului de
subt stegarul carele purta stegul de Husari la Hotkievici, '1-ati bagatu pre
stegariti, fora, -voia lui, In desimea Turcilorti. La acea grije, scrie Hronograful,
ca singurit mosnegul Hotkievici all esitit den santuri afar5,, si prin tote cele-
alte porti esia orOnduita Oste, si asa s'au desbaratti inteacea cli de Orba na,-
van, a Turcilord; era, multa este Lesesca, alt peritd Inteacea Ali, si stegarul
acela- cu stegul.
Avgustu 29 si 30, Turcii au seclutil pre odihna. Era Hotkievici Hatmanul,
mihnitu pentru stegulti sett, care lucru, la ostenii acestel parti, si in Intl de
necinste in loch de piezi rei (semnii red) se socotesce.
In Ali Antal a lui Septemvrie, all socotitd Lesii se lovesch nOptea pe Turd
cu tea ostea sa, numai pedestrimea se lash in santuri. i asa all ta'cutd: to-
ta, ostea scos8se dinafara; ce au impedecatti lucrulti lord plOea. A doua cis all
oblicitd 'Fifth gandul Lesilord, din Haiducii Unguresci, carii totdeuna fugeati
de la LW' la Turd, si de la Turd Rusil totdeauna. tra Cazacii nu s'ati reb-
datti. nice pa plOie ; la o aripa, de corturi au indrasnitA de all lovitu tottt In-
tr'aceea nopte.
A treia cli a lui Septemvrie, all venitti in tabera Lesesca, de la Radul Veda,
Domnul Muntenescii, 'Batiste Viteli, omit de nemul shit Critenti; clica sh hie
fostii cu scirea Vizirului, indemnandil pre Lest s8 trimita soli' de pace la Turd.
Si nu. s'ail aphatil Lesii, si au trimisu omil forte cuisprava, de la sine, anume
Zeliski, se intrebe, pute-vorti be se priimesca, soliile la Imp8ratie, all ba ? Si
de atunce umblau si sone ; er i si Angele bietilord osteui mai multi' se versa
de kabe parcile in tote Vele si in tote cesul,
www.dacoromanica.ro
 280
A cincea cli a lul Septemvrie, at istovitt Tamil si podul peste Nistru, si
at trecutt si in'ceea parte Nistruf, Ostea. Meat hrana pane, atuncl sloboda de
cal, Lesil, peste Nistru; era dintr'acea cli i-aft Inchist si de peste Nistru ; si
totil tntr'acea cli au venitt si Caracas, Pap de Buda, carele, temendu-se de
Imperatie, scarbita pe densul pentru z5,3ava, trimisese respunst yizirului ca nu
va merge h adun%re pane, nu va hi anteiti. in, tabera Lesesca.
Teta &tea Tunes& era se pornesca dupe camas Past; si den tote par-
tile at Mutt Turcu navala asupra Lesilort, era cu multi mat mare naval&
unde era Insusi Caracas Pap. Era acelt loct de pre Zvancea, uncle era. ma!
slabs tabera Lesesce. 'L-au dust pre Caracas, Pap anume la acela loet nisce
lingua ce fugise de la Lesi la Turd, si aceea navala at &N O. la §anturile
Lesesci, Wu se nu hie apucatil a esire and buluct. de Nemtl cu ca'pitanul lortf,
anume Beer Nemtu, si s'at prilejitii si vr'o 2,000 de Cartel caril pasceat mil,
tiindu-1 deamana pin ceritel, mal luandti Caracas Pap santul Lesilorti ; ce Nem-
tit se prilejise cam den dosul ostii Turcesci, si altil de prin santuri at ver-
satt focul in Turd, cum daft Nemtil ()data tot!; si dinteacelt toed aiinimeritt
glontul din sineta pre Caracas Pap direptt prin capt. Deci, Turcii, cum at
veclutii c& at caclutt. Pap, s'at datt Inapol. Esit'ati sf Lesii cb,lari din santurY;
era n'at gonitt pre Turd, standt dupe alte locurl de sprijinitt pe unde ma!
navaleat. Turcii.
Slabise Lesil de hranti.; si de desime mare de trupuri, se Meuse mare pu-
tore in tabera lord, ca nu mai biruiat a carare trupurile in Nistru. Dec!, se
scornise bola in Weill, si ma! vartos muriat tail de bola ce era in cal. Vladi-
slay, feciorul Craiulta; zacea bolnavii, si Hotkievici Hatmanul Yar asa; de care
bola at si muritti Hotkievici Hatmanul acolo la Hotin, Septemvrie 14, omit in-
tre Lesi vestitu de lucrarile resboielort. Splint de dansul ca pens at fostil viii,
child all venitt pomenire de pace de la Radul Voda, se he Mist: (Astepte
se vie Simedrul : se va cei Sultan Osman, eacI at venitt asupra Lesilortl.»
Trey Mile dupe perirea lul Caracas Pap, Turcii at statute fora resboit; era
Tataril ardet .,si pradad tera Lesesca pe lunge, Camenita si mal in rust, si fu-
mat tera Lesesca la vederea ochilort Lesilort; si. el inchisl de OM hrana,
ma/ multu ce resbiail Cazacif pen p5",duri, pe la cetatI aprope, i aduceat cate
Ore-ce hrana, ce lar nu de agiunst. i ae alert si Lesil Intfunt rendii ea la o mie
de Halducl, cu nisce care de at adusii pupa hrana den Camenite., si erba
de sinete, ca Imputinase Levi! si erba si plumbul; §i b6le se scornise multe
in Lesi, si in Nemti, mai multi bola de vintre, tnvetatl cu bere si cu horildt,
era acolo numal apa Nistrulul era beutura, care este forte grea la bent&
Sfatulat unit dentre Lesi 56 lase pedestrimea se apere santurile, era el se
ease Wail; altil sfatulat se pornesca pre feciorul lul Crait, se merge, elt sin-
gur se sirguiasca pre tata-set., pre Craiul, se vie Intl curind cu agiutort; si se
recosise si &tea Litvei, numal se o piece den tabera. Ce apoi tote acele sta-
turl le-at aseclatt. Liubomirski, pre carele 1-at si alesd &tea in locul lot Hot-
kievid, si '1-at push feciorul Cralulu! Hatman.
In 15 a lul Septemvrie, se Interse si solul Zelinski, trimist 14 Vizirul. §i-
tott intfaceea cll Turcil lar at lovitt tabera Lesesca, la porta Litvei ; ce fe,-
www.dacoromanica.ro
 281

cuse Lesil in cele trel Mile o tabie, adeca o bast& dell afara de santurl, de care
nu luase Turcil aminte. Ci si den, santurI si den tabie dandu tare Lesil lock
au citutatit Turcilonl a se dare Indereptt.
A doua iii, Septemvrie 16, all trecuttl Turcii puscele in ceea parte de Nis-
tru, i au batut4 tots Eioa in tabera Lesesca; si mind unit Nemtu all ucist
la corturile feclorulul lul Craiii; i tad Inteaceea cli au trecutil Nistrul $i sin-
gur Sultan Osman, si au mersu de all ve4lut4 Camenita. Pusese se bata, o ceta-
tue, anume PanOvski, lungs Camenita. Ce, erati acolo nisce Halducl, pusl de paza,
§i all peritti catIva Turd de HaiducI, si all rasatit cetatuea aceea nedobandita.
tra pre lang Zvancea numal cad at trecutit pre Mug cetate.
Scrie Leatopisetul Lesescit, se hie 4list1 Sultan Osman pentru Camenita; ((Duni-
necleil au facutii cetatea aceasta, si Dumnecled o va lua.» (Era acmu, _in (li-
lele nostre, o all luatit Sultan Mehmet, Imperatul Turcesol, numal in noe Mile,
in anul 7180 Avgust 16, pentru pecatele Lesiloru si netocmala fntre el.)
Fagaduita era, plata Tatarilont la Hotin de la Sultan Osman, Care va aduce
capd de Cazacu se ee cate 50 galbenl de aura bacsisit. Decl, alergad Mani
lovindit pren tera Lesesca terenimea, si le aduceful capetele si luau banl; deck,
carase nisce gramect de capete de terani inaintea corturilor4 Imperatescl, cu nu-
mele de Cazad. Era ostea Turcesca neputandit strica Lesilorit den frunte, au tre-
cuff' peste Nistru puscile cele marl, si bateau forte We, de ceea parte pre Cazad ;
gi o parte de tabera Lesesca, numal ce all cautatil a se mutare §i Cazacil si
Lesil de la malfi de pre undo ajungeall puscele. §i in 17 a lul Septemvrie, acela
resbohl si naval& s'ait facutti, cat" dedese Tataril innota. se tr6ca se intre in tabera.
Care grije veclendd Llubomirski Hatmanul, ce era in locul lul Hotkieviel, all pogo-
nth' Nemtil pedestri Cu focu, si s'ait inbarbatatil si Cazacii., si au inceputu a,
dare foal forte de', catu au cautattl Turcilora deodata a parasire puscile si
a se -mal departare de la mall.
Aceste lucrandu-se la Hotin, Jigmond Craiul Lesescfi venla incetit, cum se
dice Lesesce, inteagiutorii fecIorului sell. §i se imputinase de tot' in tabera
Lesesca erba de pusca ; si de hrana era' forte strins1; care nevole nice de la
Turd nu lipsla, ca flamanclise forte re' i Turcil, si in tote clilele venlaa vestl
de- marl pracil ce facead Cazacif pe Marea Negra. Dec1, far at vent' Batiste
Veveli dela Rsdul Voda, Domnul Muntenescd, cu fagaduinta tare ca von' hi
priimite soliile, numal zal6ge pohtescil Lesil de la Turd. Au dusil respunsu
ca este cu rusine ImperatieI se dea Wage. DecI, si Lesif au ales' pre Jacob
Sobietki, tatal acestul Sobietki ce all fostit acmu Craiii, si pre Joravetki, Cas-
telanul de Balza, si au merstl solii in tabera Tunes&
Schimbase Imperatul pre Vizirul, in scarba ca n'au fostb. harnicil a Ware
tabera Cazacesch, si pusese alit" Vizirit ; carele, vrendti se-st arete lucrurile
mal tan, all clist1 soliloru Lesescl se- lege haraclii se dee pre an' la Impera-
tie ; care lucru nice inteunit chi& nepriminda soul Lesescl, pre 6181101 i-ait
poprittl. Era ostea, cu tots marea gatiae, i cu tote puscele, si maestrielei au
pontiff' asupra tabere1 Lesescl ; §i o sem& de estl au pusii dincoce de Nistru
se bats ; Ara alta sem& de oste, cu sine, all trecutil Nistrul, si all bittutt In-
tr'acea cli tots qioa, Septemvrie 24 si 25. Era Lesii facuse santuri pre maid
www.dacoromanica.ro
 282

dinace. Ce totti d stricatt den pusci Turcil si mai red, cue ceea parte de Nis-
tru;, si asa se luptau in tote 0163 aceste, pana.in 27 a WI Septemvrie.
Au aceste obiceIi Mufti precum s'ati clisu mai sus, data -I dodalesce 1.6111
qi perdu pusci, esti de %di naval& tocma acolo de uncle bath puscile. Care hire
a lord fie tine o va hi intelesu de la Suceva, dud Inchisese Stefan Voda Geor-
gie pre feciorul lul Hmil ; asa, au facutti si la Hotin. Se ,parea Turci lorti ca
suntil partasi de morti ce faced puscile inteansii, ca-I bateau in cele 5, 6 Mile,
60 de pusci, cum scrie Hronograful Lesescti tau de cele marl, ce se chat
Baliemezurl, li-t socoteati spaimantati a hire. Atunce, in 27 Septemvrie, ail fa-
cutti cu Hatmanul lord sfatti. si s'ati oronduita in doe bulucurl: unii, in ceea
parte de Nistru; altil, de asta parte; si asa au purcesti noptea, si au trecutti
pre podd la Zvancea, ca aveati si Lesil podil peste Nistru, mal sus, improtiva
Zvancii; si au lovitft tocma santurile Vizirulul de ceea parte, CAW au cautatii
si Vizirulul inteacea nopte a nu mailer° subt cortti. Era denote, acea aces spal-
mA si glogozila facendu-se in ostea Turcesca, cattt jumetate de oste fugise
de subt corturl la alta parte de tabera de parasise si ptiscile, si se facuse o
amestecatura mare. Implutu-s'ati Cazacil de borfe, de sabil, de rafturl si de
corturl; era mal multe le-ail taiatA si le-ad oboritit; si cu multa dobauda a-
ria s'ati Intorsil la tabera lore.
De miratil era si la Imperatie, si la tote capetele Imperatiel, nefranta si
nespalmata firea Cazacilora, la ce strinsore erati.
Aduceall Tataril limb!, caril spuneatt de singurti Cralul Lesesca, ca au sositA
la Liov. Ce a doua Ali, dupe aceea petrecanie dinteaceeasi nOpte, au chiemattl
Imperatul de la sine pre Vizirul ; era puscele deceei parte totA au ba,tutti
pana, in sera. Era singurti Vizirul au statutti cu sold Lesesci la legaturi de
pace, avendti veste de sosirea Craiului la Liov.
Multti au statutil Turcil se priimesca Lesil cevasi bird. Ce Lesii nice se
pomendsca acesta lucru n'au priimitd. Deci, dupe malt& frama'ntare, au sta-
tutti qi s'aa alest pace, Septemvrie in 29, pe calendarul nostru, era pe a Pa-
pistasilorti este Octombrie 9.
Legaturile despre Imperatie au fostti aceste : ((Pace vecinica de is Turd se
alba Craia Lesesca ; nici-odata asupra el osti se nu fact ; pre Marl so-I o-
presca, se nu Amble stricendil Ora Lesesca ; in Moldova Past se nu pule ; si
alto menuntusuri pentru s3mnele hotarelora la dmpii Oziei, despre Tighinea.»
Era in Les! trau aceste legaturi; «In Moldova cu ostl se nu intro ; pre Ca-
zad de la mare se-I opresca ; cetatea Hotinului se o dee pre maim Domnu-
lul de Moldova ; solti de la Le0 ca marl darurl si cu intaritura legaturilord
at trimita la Imperatie.» i numal ce le-ad cautatti Lesilorti, mai apol, mai in
sila, a priimire si a legare si trailed de mil de cojoce den anti in anti se
dole Tatarilora. i asa, aceste istovindu-se, indata in tabera Lesilorti si a Tur-
ciloril aft strigatu strigatoril : pace! si in loco au parasitti armele dA Ambe
partile.
In trei-cled de Bile a lul Septemvrie, facutu-s'ati tergil intre Lesi si intro
Turd ; cumparat-au Lesil mull cal Turcesci eftinl, sfi corturt; si Turcil de la

www.dacoromanica.ro
 283
Lesi, postavil, -pistele. Si a doua-#i si a treia-cli totti s'ad &Guth tergti In-
tre osti.
A treia-iii dupe-pacea legath, all purcesti Imperatia in glos la Hotin. Elise
tOta ostea Lesesca in tocmalh la ca,mpti, §i trecendii bulucurile Turcead ts1 luau
clioa bunk, cu "clatirea cipulul de la Le 'l.
A patra-cli si LesiT, dupe purcesul Imperatiel, Octomvrie 6, exit -au si el din
santurile sele cu CazaciI, lhshndil cetatea. Hotinulul ye sem% Radu 11.1I Vodh,
Domnul Muntenescl Ca Alecsandru Von, Domnul Orel nostre, precum salt
pomenitti mai susti, viindil la Hotin, Impel-5,0a n'au aflatti nimicti grijitil, nice
podurl, nice conace, si Ora aflandu-o fugith ysi stricata de Lest, s'ati schrbitti pre
Alecsandru Vodh forte MU, asa, ChM era numal se-lii more. Ce scosil Vi-
zirul din morte; era. de urgie mare n'atl hala'duittl, a pen la Hotin mergendti
Imperhtia, '1 -all dusti in 0301 si legatit la pusei ; 5i in tots vremea aceea cath
ah zhbavitil Imperatia la Hotin, totti la Inchisore au fostu, phnh s'ati intorstt
Imperhtia spre Tarigrad.
Pre cale mergendd atunce de la Hotin Imperhtia, mare schdere all avutlin
omeni, hamisita &tea si tail, eh lovise nisce reeele eu plot §i cu ninsort; $i
de atunce smith luatl Renii, cu chteva sate, de Sultan Osman, sate de ter&
pre Dunare, ascultAtorh catre ocolul Galatilord; §i de atunce suntil date catre
Smil; a drill °latu venitul este lnchinattt la mormentul lui Mehmet, ce este
in tera Arhpesca, aprope de marea Rosie.
tra, Jigmond, Craiul Lesescu, intelegendil de pacea ce s'ail Ricuth Intre
Turd cu feciorul sell, s'ati. Muth maniosti de-odata. Ce era zugrhvith acea.
mane (vec11-dernne s'aU maniatit), ca Pospolita venla forte incetti. Vel-copolenil
atund treceati Visla. trä Litva atunce ti venla asuprh'I Gustav, Craiul Sve-
clescfi, la Riga, cetate vestita forte Intre cethtile lurniT, si atunce o alt luattl
Svedul.
Si a§a au fostil lucrul Imperatiei eel d'anteiti cu venirea lul Sultan Osman
la Hotin, in anul 7130.

CAP. IX.
Pentru a doua domnie a lui Stefan Voda Tampa.
Dupe grea scarba Imperatesca, mazilia lui Alexandru -Voda, feciorul lul Dies
Vodh, each de pie cale mergendil Imperhtia la Hotin, all trimisti la Stefan
Vodh Tomsa, §i tar i-ati datti Domnia terel.
Mal blandti era Stefan Von, la a doua domnie a sa. Precum all pututti an-
teih Imblandd pre la bejenil, stringendti conace ImperAtieT, si aflandu-se in
slujbh. i catti s'aii mantuitil de Imperh0e, s'ati apueatu cu tóth oserdia de
ghtirea MonastireI Solchl, care o urzise in domnia d'anteiti, si nu o seversise,
si o au ghtitti si o au sfintitti in anul 7138.
In loch, peste vela Le§ilorti, era domnia 41.1 Stefan Von. Tomqea, ca, -era in
www.dacoromanica.ro
 284
mare vrajbe, cu dInvil, si pre Radul Vodd, and lid avea Stefan Vodh mare
neprietend. Inse, Stefan VocIA silly se nu dele ceva pricinh Lesilord, hiindii
atuncl legatel cu prietesuge. nod IniperhtieI. §i dupe Imperhtie, Inteacelasi and,
unul sold care venla de la Lest la Imperhtie, pentru intarirea phceir ce fAcuBe
la Hotin, mare cinste si valhva ad silitti se'l face,. Ce tad pre Lesl prietenl
se'l fad n'au pututil.
Era solul acela de la Craiul Lesescilt omd mare, anume Cnezul Desbaraj,
din Visnovicesci, cu Multime de omenl, cu podobe desfrinate de tad, cad abla
de Be afla in vre o istorie, pre aceste vacuri, solie ca aceea la vr'o Imperhtie
prilejith, cu 300 de omens calhri, fora pedestrasi, pre langh carete si care ce
avea; si pane, vezeteil inabracati cu ursinice. Ciuberele cu care adhpati tail,
erad de argintil; si cofe, si barilce, si tinte la Hamuri, si la Haiduci ceprage,
tote de argintii. Intrandti in Tarigrad, all pusii potcove de argintd la o semh
de cal, numal cu cite unit cuid batutii, pentru se cap, pe uli a.
Esindii Stefan Voda o mild de loch fnainto 1, cu dteva glote, in carets cu.
sine solul nu '1-ad pohtitd, nice all priimitd se vie la ospetti la masa lul Ste-
fan Vodh. Ea Stefan Von. si la purcesul lul din Iasi spre Tarigrad '1-ail pe-
trecutd cu cinste Ora la locul unde, apol, Barnovski Vodh all &cad unit
helested, ce se chlama Band NI Barnovski (Barnovii) pank astacli.
Acolo '1-ad tempinatu cal'arasii de Tarigrad, cu veste a s'ait schimbatt
Vizirul, si au sttitutd. Vizird unul ce era prietend lid Stefan Voda. Deci, cum
all Wiese. veste de calhrasi de viziria acelui Vizird., indath au {list gletelord
se se inter* si in locil s'ad Intorsd si singurti pohtorindii, ea glasti: «Lash,
lash, cane Lese, ca to void purta ed.» §i neluandu'sI clioa bun& de la, sold, s'ail
intorst la scaund, sn au trimisd' si inaintea solului pen -Ora pre la tote cona-
cele de iau thlatd obrecele.
Sosindd solul acela la Tarigrad, alt aflatu Imperatia lui Sultan Osman la
mare turburare, si Inchist Tarigradul de redicatul Enicerilord asupra Impera-
tiel; si ad tinutu aceea turburare 9 Ole, fnchisl top cinesi la casele sele cu
mare grije si spalmh. Deci, solilord si omenilord celoru streini, esise poronch
de la Calmacamul ce era subt acea vreme, nime dinafarh de casa lul se MI
ease. Asa si solului Lesescii i-au esitd respunsd se ste dinafarh de Tarigrad.
§i ad seclutd soluld tote clilele acele dinafarh, la unit sate, ce se chlamh Hal-
cali, pane, la aseclarea lul Sultan Mustafa, ce au statutti Imperatii in locul lul
Sultan Osmond.
Era pricina redicarel Enic,erilord asupra Imperhtief era acesta: intorcendu-se
Sultan Osman de la Hotin fora isbandh, da tote viva Enicerilorti, cum ca n'aii
vrutd ca se stea la resboid cum se cade slujitorilorii celord buni, mustrandul
pururea ca smite. bunt numal de betie, se hie calcatorl legii lul Mehmet. Ce'si
aseclase &dui pre tog se's stingh, si se fad slujitori Arapl, card' sfatuse la
Hotin mal tare la resboid. i asa. in tote noptile fi zugruma pre Eniceri. Ce,
neputencld a's1 plinire gandul asa pre vole in Tarigrad, V-au alesd tale spre
Anadol, la mormentul proroculul set, la inchinhciune, si all pust de all strigatti
pre obiceid strightoril, dandu scire de ghtirea purceSplui Imperdtiei.
VeclAndu Eniceril gandul Imperatulul lord, aseclatd spre stingerea lord, anteid
www.dacoromanica.ro
 285
la Muftiul 0 la Vizirul,, in glott adunati, all mers4, si all strigatil se gads-
et Imporatului, ca se se lese de acea cale, hiindt1 de curand descalecati din
6ste, lipsiti de tote. Ce data n'atl pututti face nimict, cu. gralul Vizirulul si a
Muftiulul se baton& pre Imperatul din cale, a doua cli s'aii strinsit cu totil,
plecandu -spre sine pre Spahil, §i au mersii la curtea Imperatesca, et all stri-
gatA se se lase Imperatul de cale ; inse, atunce venise fora arme. Ce respun-
clendu-le Sultan Osman ca, a§a va se fact, §i va face, a treia cli au venitu cu
arme iar la curtile Imperatesci, multime din tote unghlurile Tarigradutili, multi
caril nice EnicerT nu erati, §i all lovitu casele Imperttesci. Si indata hadim-
bil ce erail frunte In curtea Imperatesct 'i-au facutti faxime. Singuru Sultan
Osman deodata, au scapatu la grajdurl; ce 1-ati gasitti Eniceril.
Era in casele cele de la gradinit, Sultan Mustafa, unu uncial a lul Sultan
Osman, ascuns, care fusese -ant'eld Imperatt putina vreme hiindu la hire forte
prostan, '1 -alt fostd scosti din Imperttie, eit tines ascunst Intro grtdinl. A-
colo obliclndult. EniceriT, au avalitti. §i '1 -ail apucatti de acole Inspaimantattl de
raorte, Si '1-at pusti in scaunU, strigandti cu totil: «Acesta ni'T Imperatu I»
Dad all stdtutil Sultan Mustafa Imperatu , cu invetttura lui au luatu Eni-
cerii pee Sultan Osman, si '1 -all push pre unit Wit prostil, acoperita pe cape,
se null cunosca nime, §i lig ducead indatt la Edecule. Apol, temendu-se Sul-
tan Mustafa se nu ease cumva Tar la Imperatie, ail trimisU poroncit se'le o-
more; §i omorindulu Eniceril pe cale la Edecula, '1-aii ingropattl la unu me-
cetii Imperttescd fell, de nice o cinste.
Decil solul Le§esciiu datti solia la Sultan Mustafa , intrandU in Tari-
grad cu acea podoba §i vtlhvt, catii este in vorova Tarigradenilor solia aceea
pant astacg. Potcove de argintti la o sema, de cal bttute cite cu unu cull,
anume se tacit pe ulite, i alto sburdate cheltuele, carele tote acele pre a-
celu solti 'l -all adusti la mare nevole i cheltuialt, §i pre Le0 la mare cainta.
Mil, este legatil cu Seim, omens marl ca acela de atunci se nu mai trimitti
la Turd. Se nu .hie fostti nevointa Radului Vodt, Domnulul Muntenescti, ca
dupe ce sloboclise Turcil pre scat, s'at templatil de lovise atuncinisce Mad
pre marea Mgt, §i rep Oise Imperatia de their ceu§ti se intorct pre sohl ;
6ra, Radul Vodt, de mai 'nainte simtindti povestea, 1i-au datti de Birgit cale
prin tera Unguresca.
Spuntt pentru solul acela, dad, '1-ail dust.' la Imperatie, dupe adunare ni-
mica, n'at vrutti se click cautandti pre dupe sine vre-unit scaunti se §acle, si
§eclendti se'0 dea solia. §i a0eptandu catva, veclendt ca nu'l deal scauna, ca-
banita,. ce era pe densult. Involindu-o o au pusti glos §i au §eclutii pre dense In
boa de scaunti; §i dupe solie n'ati vrutil se mai priimasct haina aceea, res-
punclenda se hie pretul ei la visteria Imperatesct de unu scaunil, ca se hie de
soil Lelesci. §i acesta poveste all remasti de acea solie, §i alte cheltuell des-
franate peste mesurt.
Nimict a§a de insemnatti ca in ceillti ani donmiel acestel a lui Stefan
Voda Tornqea nu s'ail templatil. Ce era Ora in pace si In tote bipgulti, catu
Wee, hie cal cri, nu este domnia celui d'antaiti, ,tote in zarve, §i pant la dom-

www.dacoromanica.ro
 286
nia lul acesta. La tote birurile din anti in ana se Linea la yisteria Impera-
tesca cite 5,000 do galbini, lefile darabanilorti.
Numal nice intr'una chipu ulna la'sa Radul Voda, Domnul Muntenesca. Ce
sapandu'l totdeauna, i astacli si mane, i-ad venitti mazilia lul Stefan Voda,
care i s'ati prilejita i morte in Tarigrad, unde tdta avereai-ati luata Imperatia.
Domnul Stefan Voda Tomsea, mare versatora de sange, grosa la hire, pros-
tatica, cata it parea ca asa este bine, 'and in domnia d'anteia. Era la a doua
domnie cu multaschimbata intealta chipa, dupe patimi eel venise pi lul la capa.
Acesta Domna aa fatuta i Biserica Domnesca de pe Porta. ')

CAP. XIX.
A doua Domnie a Radulul Voda eel Mare.
Domnia Radulul Voda, celuf Mare, Imperatie, nu domnie semanatore , pi
pentru lucrurile pi tocmelile easel Jul, 1-ati 41isu Radu Von. cel Mare.
Scrie Plutarch, vestita Istorica, la viata lui Alecsandru Macedon, carele as
scristi Alecsdndria cea.adeverata, nu basne cum scrie o Alecsandrie din Grecie,
or1 dintr'alte limbl scOsa, pe limba Romanesca , piing, de basne pi scorniturl.
Eld dice ca hdrnicia Imperatilora si a Domnilora mai multi' se intelege din
cuvintele lora si din sfaturi graite de densii, si care, cum si 'Ana incatti ati
fosta, de catti din resboie fa' cute de densii ; ca rosb6lele, averea si prileglul
vremil face mai de multe orl era cuventul si sfatul intelepta din augur& hi-
rea isvoresce pen incatti este, precum dice pi inteleptul Solomon : «Din ros-
tul direptului isvoresce intelepciune.»
Fost-aa acesta Domnit, Radul Voda, deplinti la tote, si intrega h hire ; cu-
ventul ce grata,, ca o privala era tuturora, judecatile cu mare direptate, i so-
cote& ford fatarie, cu cinste, era nimerai cu vole veghiata. Avea acesta Cu-
Yenta Domnul: «hie carele c'and judeca pre unit boiera cu and eurtena, ochil Dom -
nulul se hie spre boler, era judetal pre calea sa se merge. 81 asa, dud se piresce
unit curtena cu una Want", mai de cinste se hie curtenal, si la cuvenu si la
cautatura Domnulul; era neabatandu-se giudetul din calea sa cea direpta.» 8i
la multe- divanuri clicea care Vornicil de glota (de Porta) : «Vornice, di celui
omit, mane se mai emit la divanti;» ferindit se nu hie gresita cumva giudeca-
ta. 8i de se templa gresita giudetul la unit Divan% se indirepte in altul. Ili -
cea de multe ors: «Nimicti asa nu oca'resce pre Domnt, ea cuventul nestata-
tora». Pentru boieri clicea: «De mare folosa pi cinste este Domniei si Wei
boierinul intelepta ci avail, ca data are Domnul tines -sese boleti avuti, nice
de o nevole a terei nu se teme». Cu bolerinul ca cu una boierinti, cu slujitorul
ca cu unit sluitora, cu teranul ca tu una tomtia vorovia, i tart cu blandete, ci
cu mare intelepciune; ca de si" era rapita la vremea sa, era nu indelungti.
Pre boleri la mare cinste it avea, pi clicea: «Pre una omit dacalti boleresce
'). Care Beserick o au marita ki o all lnfrumuaatU, de undo este Hamill Domnescii spre Jie,
Maria sa Mihal Racovip.. Voevod, la domnia sa nea, d'anteiti, fn anul 7213.
www.dacoromanica.ro
 287
Domnul, nu tncape se'la suduesca. -Ce, de nu se ports cum se cade until boleri,
Mitt scote, si use pie altul in locul lul; era R7l suduire sea se nu i se treed
cuventul graitii, cu tale nu i ae cade».
Avea o slugs Radul Voda, &Ilea din copilaria sa, carula, socotindii ca nu'l
este de bolerie, Ila socotea deamana, era bolerie nu'l da. Ce e1u, veclendu-se
afara din rOndiil altora, pe hirea omenesca ce este pururea silitore in viata
se hie Intre eel de cinste si de frunte, s'-au rugata Mitropolitului si boierilora,
se graesca Radulul Voda pentru densul, se nu hie ratata, hiindu'I slugs de
atata vreme, si asteptanda in norocul stapinu-sett se hie si el ii Intre ()meat
Grait'at boleril cu totil pentru ell, se nu hie uitata, ca o slugs vechla ce
era, ca si slugile in nadejdea steptnilora Bel se agiunga si el a hire Intre 6-
meni, mal multi slujesca.
Respuns'ait Radul Voda bolerilora: «Mie se nu vi se treca cuventul vostru,
nu mi se cade; era ea scia hirea oraului ca nu'i de bolerie; era, lad 'la void
boleri, pentru voia Domniilord vostre». 8i a doua di '1 -ad chiemata si i -au data
Vittajia de Divana, care era de cinste in clilele Radului Voda ; si Aprodif de
Divant, chtu mai de cinste nice la o domnie n'aii fosta. Cu ursinice multi, si
cu cabanita cu jdera, si cu hulpi Imbracati ; si ari la tine, si Ia ce boierina
mergea cu. carte Domnesca, in prciere sta boierinul, parka ce eetea cartea.
N'ati trecutu septemana, au i venial jaloba din terga la Divarra de la nisce
femei, pre acelit Vatayii de Aprozi not, pentru silk ce le Meuse si le, batuse in
terga. All cautatti Radul Voda la boleri si le -au clisa : All nu v'amii spust ca
acesta mull de bolerie nu este? Era catra densul as clisit: et, mare, and pe
bolerie n'amii apucata all (gee. 8i all si clisa Armasului: «lel garbaciul;» si
au pusti de i-at data 300 de tolege.
Numal, cu nime in lume fora vita; asa si Radul Voda, cu mare pustietate
terei, care nu se va ulta din pomenirea Omenilora in vecl. 8i de mirata este
cum all incaputt Infr'o intelepciune ca aceea, o viva ca acesta. Asa era de
grew tereI, cata se pustiise curtea si tera. Ce pricing are hi fosta, nu mitt,
Pia de tote sburdata podoba curtii. Nime din boleri pen in eel all trela, cu
haine cevas1 proste se nu hie, ca, era de scarba. Postelniceii, copiii din case
cu marl podobe si cu fotaze la cal Mare'i Intelepciuni acestui Domnfi, mare
Intanecare, ca Domnul este se se porte cum biruesce venitul Orel.
Birul terei era legatti la Tighina si la cetatea Alba, pre acele vreml. Ce
venial Enicerii la biro, si pan& cu hamgierile sariaii Ia bolerl. Acesta Veclenda
Radul Voda, au mutate birul sa, se dud in Tarigrad la Imperatie, ca, credinta
ca aceea avea Radul Voda la Impera'tie, care n'all mai avuta nice mal nainte
de densul, nice pre urma alto Domna, caci au fostit in ter& i Craiile cres-
tinesci, ales Lesii:Unguril si alte tee crestinesci, multil folosti aveatz de ell;
ca de multe primejdii -11 ferea, ca unit cresting paclinda slujba direpth cake
Imperatie, gX datoria crestinesca pazia, precum s'ail aratatit si Ia Hotin cu
miclilocele lul la pacea ce s'aa facuta intre Turd si Intre Lesi, si apoi cu solul
Lesescii, Cnezul Dezbaraj, carui i-aii &la cab prin tera Unguresca, gatita a-
cela sole de oprela la Imperatie. Decl, si la Turd credinta, si la Crestini lau-
de avea, ca tote erail cu tntelepciune legate.
www.dacoromanica.ro
 28,8

Radul Von, domnia aice in Ora la not Era, fiul sea, Alecsandru Voda, in
Ora Muntendsca; si la acdsta .domnie au facuta sI nunta, Tecucia, feclora-
lul sta cu fats lul Scarlatil, omti vestita Intre Titrigradeni,la care veselie erati
adunate doe tell, -tera nostra ysi tdra MuntenOsca. Scaunele boIerilorti de Mol-
dova dinadrdpta Domnului de Moldova; 6ra, dinastanga, boleril Muntenesci ti-
neati dvorba, i asa si capiteniile de slujitori. Divanurl, case, cerdace, %cute
anume de aceea tr6ba, cu lucratori de ambe partile la satil la Movileni, in ma-
lul Siretulul, dincOce, unde si soil streini cu darurl erati venitl de la Ungurl,
si de la catI-va Domnl din Ora Lesesca. .Si au traganatti acea nunta Cana a
doua septemana, cu mare petrecanii si bisuguri.
Pacea era temeinica, pre acea vreme din tote partite, fOra, numal ce dodelaa
TafariI, Cantemirescil, cu trecetorile sele in Ora Lesesca, ca se desbatuse
Cantemirescil de subt ascultarea Hanilora, sI sedeatl cu ordele sele (lino:ice de
Nistru, in campil Cetatii Albe, si a Chiliel, ce se dice Bugeagul, dedese
Imperatia Pasta lul Cantimir, de se stria Pasa, si in tots anii lovia in tera Le-
Oscit, precum si atunce in dilele Radulul Voda. Nu asa cu zh.bava, dupe pa-
cea legatit Intre Imperatia Turculul si Intre craia Les6sca, au lovita ordele
lul pre la Sniatin tota Pocutia fOra-veste, si au %vita mare robie Si plean;
si dupe aceea prada a Lesilorti curind alt lovitil si in Ora Muntenesca, pana, in
Buzea, de au facutil multit pradb. la Muntenl. Si as saritil Falcienii, hi Cuur-
luenil si Tecucenil cu porunca Radulul Voda, de ail lovittl pre Marl la In-
torsa, si le -alt luata tota dobanda, si robil; si au facutil Radul Von. mare ja-
loba la Imperatie, din care se apropiase lul Cantemir Pasa scarbit mare de la
Imperatie, si nu s'ail scapatd mal pre urnait de densa pentru aceste fapte.
Curind dupe ce au ar i curtile Domnesci aicea in Iasi, s'au mutate Radul
Vodit la Hirliau cu sederea; hi as1 Indragise locul la HIrlitil, CAM in tote yell
acolo sedea cu tota casa lei ; ca tocmise si curtile cele Domnesci, si biserici
au Retail none in Hirlaa cute -va.
Omit boled fiinda Radul Voda, si de mini §i de pici6re, care bolt podagrA
ysi heragra se dice, n'aft traganata vista Indelungata, si acolo la Hirlau i s'au
sfarsita viata.
Den mare primejdie slag prilejitit de an scutita t6ra atuncea mortea Radu-
lul Voda, case suise Tatarif cu singur Calga. Sultan den Krim, si cu Cantemir
Pasa den Bugecti, cu patrud.eci mil de Tatarl, cu prada in tent Lesesca, pen-
tru oprite cojocele lore de LesI, ce le legase la Hotinti, cum s'ati pomenitu
mat sus; si le-aa tinuta calea °stile Lesesci cu Conetpolski, Hatmanul Lesesca,
de mina. esitu den Edicula, de 'nchisore de la Tarigrad, Iarasi cu nevointa
Radulul Vodit; si asa ail batutd pre 'Mari catii si Sultanu si Cantemir ad sca-
patd cu fuga. Ce vrendA se -s1 acopere rusinea, veil ne veil se prade Ora, (land&
vin/ Radulul Voda cum elu se hie data scire Lesilora, de s'ati gatitu asupra
lord. Ce, deca as sciutil de mOrtea Radulul Voda n'ail Stricatti in tera. nimica,
Mr/ ce as fosta de hrana cailoril, 'di, era Cantemir fertatu lul Barnovski Hat-
rhanul, si satele lei nice-odata den calea lord nu se bejeneati, cand tr-eceaa
pre la Cernitutl ordele in tdra Lesesca; ce petrecea Cantemir la Toporautl cu
Oilele, in easels lei Barnovsld Hatmanul.

www.dacoromanica.ro
 289
Ose le Radulul Voda cu cinste le-at pornitu den HAAN la tera Muntenesck
in Monastirea facutt de densul la Bucurescl, cu Hrizea Visternicul, §i cu Tru,
fanda Postelnicul, §i cu Costin, Postelnicul alii doile pre atunel. Rrá in scau-
nul terel au statute Domn Barnovski Hatmanul.

CAP XI.
Domnia lui Barnovski Vodd.

Dupe mOrtea Radulul Vodt celul Mare, boieril §i Ora veclendu pre Barnov-
ski, ce era Hatman pre aceea vreme, omit de teed §i fora ficlorl, cunoscutt qi
la Porta Imperttiei pentru slujbele ce Meuse la Hotin in vremea lei Sultan
Osman, §i sciutt §i capiteniilort. Tattresel, ales a lul Cantemir, cu carele le-
gase priete§ugt Ina den marzacia lul la Toporeuti, la o trecetore a lul spre tera
liqesca, au alesti Cu glasurile tuturort pre Barnovski Hatmanul la Domnie.
Indatt at trimist o gnat de boieri la Import-tie de i-at adust stegu de Dom-
nie; era Barnovski Voda, dad au statutt. la Domnie, anteiu au statute dupe
grija terei, cel venire asuprt de la 'Mari, cum s'at scrist mai sus, §i au tri-
mist la Ca lga Sultan §i la Cantemir Pa§a darurl, §i au Intorst vrajnatt§ia TA-
tarilort ce gatise asupra tereI, carea era stricatt forte raj de la MAW 'Voda.
Ira resboiul Tatarilort atunci cu Le§ii at fostii a§a : Netiindu-se Le§ii de
cuventul ce legase la Hotin, se deie ratarilort den anti in ant cojoce trilcleci
de mil, s'at sculatt Calga Sultanul, fratele Hanului, §i Cantemir Pa§a, cu 40,000
de Mari, §i au lovitt tera Le§escA, in tril parti: pe o parte Calga Sultan,
pre alte, parte Salma§a Marza; pe a triea parte Cantemir Pa§a, §i au prAdatt
pAnt la Soh]. §i pant mai sus de Liov. Ce i -au lovitt Le§il, §i anteit. pre Calga
Sultan, Conet-Polski Hatmanul §i cu Hmiletkii, §i at pedal acolo multime de
TAtar, §i unit fedora a lul Cantemir at cdclutu la robie, §i unit frate a Ha-
nulul mai mice. ae Calga, la Leif, care mal pre urnat au e§itt §i au fostt Han
la Orb* de ambla cu Hmil in tera Le§eSet; _ea partea lei Salma§a Marza,
§i a lul Cantemir nu erat de tad resipite, flatcar ca §i pre Cantemir Pa§a
lovise Iar Le§il cu Llubomirskit Ce de tutu resipe a facere acestort Orde n'at
pututt. Si, stringendu-se ordele far la Nistru, 641 scapaserh, §i Calga Sultan,
numal ce era_ se prade tera Moldovel, dandii vint Radulul Voda, ca at datt
scirp Le§ilort pentru den§ii; §i se nu se hie prilejitti =Sae Radulul Vodt, §i
cu nevointa lei Barnovski Voda, n'are hi haladuitil tera atuncea de mare pri-
mejdie.
Ce precum florile, §i pomil, §i tOta verdeta pamentulul stag. ovelite §i im-
pedecate de recela brumel, caclutt fora vreme, §i apoi dupe lint cAldurt a so-
relul vint lar la hire §i la frumusetile sele cele &Wit, a§a §i Ora, dupe greu-
Utile ce emit la Radul Voda (carea vecnrilort de miratt all remast, cum all
pututti Incapea Intru intelepciunea acelul Domnu, acea nemila, de ter6), au ve-
nitti fort zabavt Ora la hirea sa, §i pint la anul s'at amplutii de Omeni §1
de tat bi§ugul.
LEATOPISETELE TOM. 1. 19
www.dacoromanica.ro
 2913

Mile le Domni lord potd asecla terile; nemila si lacomia fa& resiph Whorl
Muse Barnovski Von, mare volnicie, anteiti curtiY, se dele la bird numal °data.
in and; si ore tine den curtem, de nevole, are hi reseritii den ocinile sele
la satd boierescti, la satii Domnesca pre tots 'i -au adusti Ia breslele sele, si
la locurile sele; si selistiloru unde se pustiise au data sloboclenie, chemandu
(nerd den Ora Lesesca; si asa, in putina vreme s'ati ampluta Ora de omenl,
La alit doile and aid Domnie1 sele 'i -a1 venitii porunca de la Imperatie se
matga cu ostile Orel la Dasov pentru intarirea Dasovului; ca, macar ca le-
gase pacea acesta la Hotin Intre Turd si, Intre Lest, se nu amble Tataril in
Ora Lesesca stricanda, nice cazacil pre mare la Turd; era nu putead opri am-
be &Vie pre aceste nbmuri, nice pre Tatari Turcil, nice pre Cazael Lesii; ce
ioviail totti-deuna si Mach pre marea Mgt% locurile Turcesci, si ma1 multu
Dasovul avea nevole in Ma vremea de densii. Decd, as nuersti. si Barnovskil
Von, Intr'acela and de au lucratti tots vara pen preglurul cetatei, tocminda
zidurile si saMurile, si cu Muntenil Si cu nesce Pasi oronduili de la Impera-
tie pre area treba.
Dupe slujba ce aid facutd Barnovski Voda Imperatiei Ia Dasov, domnea cu
mare fericire Orel, standu totu de a tocmire Ora si de a facere lucruri Dumne-
cleescI; si aid seversitti monastirea Mere In dricul orasului Iasiloru, uncle este
hramul Sfanta Maria, apol monastirea Hangul, la munte, den pajiste o au zi-
ditu; monastirea Dragomirna o au seversitd, fiinda urzita de Crimea Mitropo-
litul, aprope de tergul Sucevel, si monastirea Barnova din codrul Iasilorit, ca-
rea apol o ad seversita Dabija Voda, fora biserici In multe locurI, si biserica
lui Sveti Ion, in °rasa lit Iasi, de malca-sa zidita. Eli ad lasatti mosia so, sa-
tul Toporeutii, de la Cernauti, si satul §ipotile de la Harlati, a patru Patriarsi
cu blastemtl, anteitt cu Ora se nu fie amestecati la alte dari, fort numal la
bird. Ce binele pururea este gingasti, si pentru pecatele omenilora nu In mul-
ti vreme statatord. Pentru 40 de pungi de haul. -ce 1-ad cersutd Vizirul lui
Barnovski Voda, ferindit Ora de obiceiti, i-au venitd mazilia, neplinindd and
4 anI la Downie; si multi earn erau prieteni ilk sfttuiaii se nu se pue Impro-
tiva unul Vizire, ce se dea aced bani se nu'I vie vre o primejdie. N'ati vrutu
nice intr'unii chipti se prinabsch,, se nu se fact asupra Orel obiceiti ; urmanda
pre Petru Voda care an facutti monastirea Galata, carele, avendil dodefala
tot-deuna de la Turd cu darile, au strinsli boierii si tera, si le -ad Oisti et nu
mad Vote sttura pantecele Turcilorti celd fort fundi, si luandu'sf clioa bunt de
la, top, as lasatii Domnia, si s'ati dust' pren tera Lesesca la Venetia, unde 'g1 -ad
siersitd si viata, cu vecinica pomenire in tell. Dec1, se cunosce ca acestI
Domni ad fostit maice direpte -tereY, era nu mastehe, dad pentru obiceiti
se nu se fact In clilele lord cu greuld Orel, Domniile 'sl-at lasatit, oi asupre-
Iele Orel n'ati primitti se fie de la densii.
Asa au facuta si Barnovskil Voda, macar ca cu forte prosta sfatti. Decd, du-
pe mazilie n'aa mersa la porta, ce'si cumperase unit tergti in Ora Lesesca, a-
nume Ustia, cu cute -va ocini, ttu departe de Nistru; si dupe mazilia ce 'i-ad
venitil, au mersa cu casa lui In Ora Lesesca, la Ustia; era Domn in locul
Jul all venitd Alecsandru Voda, feciorul Radului Voda celul Mare,
www.dacoromanica.ro
 CAP. XII.
Domnia lul Alecsandru Voda, feciorul RaduluT Veda, si a lul MolseT Veda, si
a lui Alecsandru Voda Hies.

Aceste trei domnii, a lul Alecsandru Vok feciorul Radului Voda, si a lul
Moisei Vora domnia de'nteiii, si a lul Alecsandru Voda Iliep, subt unti capti
inchidemd, pentru a tote aceste domnii, i scurte, cite glumetate de anti u-
nele, altele peste anti ore-ce cu putin trAitore au fostu, si nice lucruri asa
Insemnate nu s'ail templatti.
Mai cu gred 'ml -ail fostu a scriere, Tubite cetitoriule, de aceste domnii, de
eatil de cele mai de-demultii trecute; ca de aceste Domnii, ce mai sus seri-
emu, nicAiri nice Intfunt. Leatopisepu streint nu se aila pomenittit orT del au
Aosta scurte, on ca nimica asa alesti nu s'ati prilejitti in clilele lore. Ce Gatti
amu pututil intelege den boierf betrani den clilele lord, pre rondul sell -men-
gendii, cursulti anilor Itl-ama Insemnatti. Dupe esitul lui Barnovschi Vora In
tera LesescA, au venitti Domnti terel Alecsandru VodA, feciorul Radului Voda
celul Mare. In vestea tAtane-see ce avea la ImperAtie i se dedese Domnia.
Ce cu cabti cerul de pamentii, cu atata de hirea tAtane-see departe omit si
de trupti si de hire slabil, bolecd, care lucru intelegendii gi Imperatia ca nu
este de domnia terei de margine ca acesta, neplinindu bine giumetate de anti
i-au venita mazilia.
Se ispitise Barnovski Voda ore ce la margine cu trimisul lei, Nicorita Hat-
manul, la Toporeuti, in clilele acestil domnii a lei Alecsandru Vora. Ce i-au
esitti osti fraprotivA cu Lupul Vornicul pi cu Gram Stolnicul, pi all Impinst
pre Nicorita de la marginea terei.
Dupe mazilia lul Alecsandru Vok feciorul Radului Voda, all venitu Domn
terel Moisei Mogila Voda, feciorul lul Simeon Voda, omit blinclii la hire, .ca
unu mielU, nice lacomil, nice cu red nimerui. Multe case de glos lipsite a 16-
cuitorilorti Orel au redicatil, ales pre Ciogolesci. Pace de tote, partile ; numal
de datornicil Turd mare strinsore pi sila era; si de omenl ref asa se Ampluse
tera, CAM aieve bulucuri Arablati de prildafi, si jAcuiau omenil si pre bhp,'
orase.
Era cum tote domniile nu suntti fora neprietenl, si mai ales Domnii, mai
multi neprieteni au. Precum copacil cei mai 'nalti, mai multe vifore, si mai
marl Venturi sprijinesdi, asa pi Moisei Voda, avendu neprieteni la Imperatie,
i -all scornitti ca va s6 fugA in Ora LesescA, pre urma lut Barnovski VodA; ca-
re lucre intelegendil imperatia, fn taina aitt trimisd porunca la Cantemir Pala
se marga self' pornesca den scaunti spre Imperatie, se marga la Ora; era
de ar vrea se eie Wealth, parte, Wit prink si salt trimitA la 'Arta Ini-
perAtiel.

www.dacoromanica.ro
 292
$i asa, neseiindti nimica MolseI Voda, statu Cantemir Pasa la Tutora, sprin-
tenit cu o Barna de pstenl a! se!, si aft trimise lul Motel Von, pren ceusd
carp de mazilie. Dec!, numaI ce Lau cautatti a purcedere spre 'arigrad, yi
in locul lul s'ati date. domnia lar lul Hies Alecsandru Von., a, doa domnie.
Cum an venite veste de domnia lul Alecsandru Voda, la bolerl, mare mah-
niciune In tote curtea, mar alesti la bolerl, sciindu'l hirea cu toil acelul Domnti.
Ce au Wittu sfatd cu tog si indata au purcesti fruntea tea den boleri la
Tarigrad, cu jalba la Impertie, pentru greul ce petrecea tera de domnil ne-
sciutorl renduelel: Lupul Vasilie Vornicul, ce au fostu mai pre urma si Domne,
Cehan Vornicul, Savin Hatmanul, Costin Postelnicul, 1TrechIa Spatariul, Buhu§
Visternicul, Furtuna Comisul, Basota Logofetul si all boleri, cu numerul papa
la 80 de capete ntlmal den bolerl, fora alte capitenii de tera, Si au purcesti
cu totil la Tarigrad. Gengett: Logofetid si Enachi Postelnicul au remasti CaIma-
caml la scaunti.
Nepurcest. den Tarigrad ail apucatal boleril pre Alecsandru Voda, en Dom-
nia, d oblicise elti de boleti ca vino Cu pars, cum nice Inteunti chipti mai
primesce tera ; 1 aft tiiimistt Inaintea bolerilor Alecsandru Voda pre Batiste
Veveli si cu ceusI ; Batiste se le graesca bine , era ceusiI sell traga pre
boleti ea se se sparie, fora scirea Vizirulul fiindu acesta. i veendti ceusif a-
tatea capete, nu s'ail cutezatti a facere sila, si anca pre Batiste '1-all Suduitil
forte tare, ales Cehan Vornicul.
Era, Ia curtile Imperatilorti multe reutatl potu se se fad peste scirea ce-
lore ma! marl. Asa s'ati prilejitti si bolerilorti celord ce mersese, tuturorti. Pan&
a ag!ungere el la Vizirul, au venial trite() n6pte, 'Ate hi cu scirea KihaeI
Vzirult 1, caril multu pott fora scire, si of legatil pre catIva den bolerl, ce
era. mal capite, si i-ad cinutu pren esitorl Inchisl, peste scirea Vizirului, si
numai ce all cautate boierilorti a facere tocmala cu Alecsandru Vodb, i lega-
tut!. Se mar ispitisera boIerii, dupe ce au esitti den oprela, se merge la Vizi-
rul, si era gata lucrul acela numal s'ati template. perirea Vizirulul. Pre u-
licit mergendu de In seralurile ImperatescI in seraiurile sele, ucisu Enice-
rii cu petre. Ce numai au cdutate boleril a primire pre Alecsandru Voda; si
ad meth la Patriarsie si au fb,"cutti giuramenturi BoleriI, lul Alecsandru Voda,
si Alecsandru Voda bolerilorti, i asa au purcest den Tarigrad spre "sera.
Dad s'a,A asetlate. Alecsandru Voda la scaunt (lupul perul schimba, nu hi-
rea), tote. pre acea tale, ea si la Domnia d'antele, au purcesii lucrurile. Ce
earpYau boleril Cum Duteati trebile tore; era Domnia maI multi). Is! petrecea cu
Batiste Veveli.
In t6ra Muntenesd pre atunci se radicase Muntenil pre Domnul lord, Leon
Voda, pentru marl desfataciuni ce emu acela Domnu; ysi de'ntru tote cape-
tele Wei Muntenesc! era Mate! Von, ; si de atunces1 au statute. elf' la Dom-
nia tore! Muntenescl. Pre acele vremI, acelord amestecaturl, scosose. Alecsan-
drd Voda domnia feclorulul sett Radulu! Voda In tera Muntenesca, tote. In a-
nul d'antail a Downie! sele. Dupe ce all venitti stegul de in imperatie a fe-
etorulul sea de Domnie, 1-ati pornite se merga, In /era Muntenesca, si Cu ca-
teva glote den Oa. Ce i-au e§itA Mate! Voda, Domnul Muntenescil, Inainte,
www.dacoromanica.ro
 293

ci able at scapatti, gi singtut Radul Voda, cu sprijinela nnora den Moldoveni

CQ pall alesu pre lunge, densul.

Cum s'ail redicatO boierii !era pre Alecsandru Voda.

Nice intr'unu chipa se amistuesch Alecsandru Voda fapta boierilorfi, n'ail pu-
tutu, ce Meuse cu venirea improtiva lul la Tarigrad; si nice boierilort, nice
inteunii chipu, lucrurile ce eraii forte proste la tote trebile nu le plces.A.
§i dentru acestea adtogAndu-se necredinta §i prepusul den cli in cii, aseclase
in gandul sett, Alecsandru Vodt, numai se more pre o sem& de bolerl, ales
pre Vasilie Lupul Vornicul, si pre Cehan Vornicul, FO pre Savin Hatmanul, c1
pre Buhus Vistiernicul, si pre Urechit Spatariul. Costin era mazilil la tell; ce
on Mid tragt in partea sa, Alecsandru Vodt, on altu gandu avea, flit chema-
sera la curte si'l dare Hatmtnia. Ce veclendil Costin lucrul ingrosetil intre
domnie si intre data, de &dull spurcate §i forte rele, '§i-ail luatii clioa bung
pre cateva Mile si au ecitu la sera. Era celorti-alti boleri tote gandurile lul
Alecsandru Voda au descoperitil Constantin Aseni, omit de casa lul Alecsandru
Voda, cum ca in dioa de Pasce era WI °more, cu sfatul lui Batiste. Deci, gi
boierii Amblati tots cu paza vietei.
Vedendu boierii cn adeveratii urzita peirea Torii de Alecsandru Voda, ca
celil ce se fulled, se apuct de sabie cu mana gold, s'ad vorovitt. cu toil, si
ail data scire terei; care, herbendil in greuati si in netocmele, pre lesne s'aii
pornitt, si nu numai curtea, ce ci teranimea ; §i atata multime Wag strinsu
den tote ph' rtile, catu nu inetpeatt in tergil, ce Amplusb loculu pe subt Miroslava
pretutinderea, strigAndii pre Greci de pren tote ulitele.
Vasilie Lupul Vornicul era capil tuturoril lucruriloru acestora. Dad au na-
busitil Ora, all mersii de all spusu Domniel aeve, cum s'aii radicatii tera §i
strigt pre Greci all respunsil Alecsandru Voda : «dact se radica, pre Greci,
pre mine se radica ;» i veclendii atAta multime , nu s'ail apucatil de nimicA,
numai de grijit se htladuescg cu casa de- glote.
All mersu boierii cu totii la carte; si la purcesulii Domniei, se nu se hie
pusil en toil se °preset' desfranata prostime, pozna mare, ci able in vr'o tern
de s'arii hi intemplatil. Ce totit pre hinge, Domnie au mersil bolerii, oprindil
§i domolindil tertinimea ; era mai nu era putere nice la boieri a oprire gro-
simea tergnimei pornitk Ce si pre Vasilie Vornicul, anume ca, este ei elil u-
nul den Greci, all svirlitil until cu unit osil, ci '1-ati lovitii in capit, de care lo-
vitura all fosta rttinitil multh vreme Vasilie Vornicul.
0, nestAtatore ci nice-odata incredintate lucrurile lumei t cum vrastezt tote,
i turburt, si face lueruri improtivt I cand cu tale este a hire fricg celord mal
mid de eel mai marl; erg cursul lumil educe de multe orl de este grija celui
mai mare de eel mai mici. Fericiti suntu Craft, Imperatii c1 Dom% cavil dom-
nescii aca se nu le hie de eel mai mid nice-odatt silt!
ail Craill de Znglitera de cA,te oil se imbrka diminetele, de atAtea orl ldi
www.dacoromanica.ro
 294
dicea singurti sie: «Aduti aminte ca a multe gli5to de omeni esci Stapinfi». Dom-
nil eel bunt si direpp Ewa grija, si desfatata domnescti; era eel rei, tat cu
sieala.
Bed au ajunst. Domnia in sesul Bahlululul, aprope de monastirea Ballets,
tutu locula era plinil de omeni; nu se vedea nicalurea sesul deserts. Strigati:
erDii-ne Domne pre- Grail unil haicaiati, t.1 it *Wail ; si acolo au strigatu pre
Batiste sO-la dea, care era tote aprope de Alecsandru Voda, veclenda strigare
pe sine. Ce nu stark Domnia de grija lui Batiste, ce start de grija sea; si
numal ce clisti, se se dephrteze de Mgt dansul, si asa '1-ati apucata si
data pre mina teranilord. Nespusa vrajmasie a prostimei si asa fail de nice-o
mill, de via, cu topOre '1-ad facutt &rime; si pima inteataa s'ati amestecata
unit, anume Bosie LapusnOnul, cita nice mantatia den spinarea lui Voda n'au
haladuitt, ca era burl de plole.
De grija teranimei, ce era peste tote locul, se nu intre Alecsandru Voda in
data in padure, si boleril and, asa socotise, se se mat depart* de glote, la
locu deschisa fora ph'dure, '1-ad pornitu pe drumul Branistel in glos, pre laugh
Bahluia, puindti si Silmeni cu senete gate pre laugh' densul. Ira data s'au in-
torsu boleril, au intratt ingrijire ca se nu se indirepteze Alecsandru Voda
den Braniste spre Bugect; si indata at alest o sema de bolerl, cu Buhus
Visternicul, si at trimisti dupe Alecsandru Voda se 'I indireptecle calea de la
Husl spre Barladu,
Mal mare spaima de dal anttiti au avuta Alecsandru Vodh, dad au vecluta
glota tar viinda dupe sine, si in braniste, si 1tt lasase si Siimenii, si Copiil
den casa top; si dad eat apropietti boleril, le-ati clisti Alecsandru Von,: Arne
rogu pentru filul melt, Radul Voda, se 'Itl asap vitt». Ati 41isu Buhus Vister-
nicul, se &alb& nice-o grija; se nu gandesch Maria Sa ea au venlig cu reit.;
numai, Ora poftesce pre _Maria Sa se merga pren Bar lada spre Galati, se nu
aduca vr'unt. i eu asupra Orel cu Thtarii. yii 'i-ad &rata. se &alba nice-o grija.
Si asa at primitti Alecsandru. Voda, pre unde va hi yoga Wei, pre acolo va
merge ; si au purcesa spre calea Barladului; si au asqatti Siimenii si pre Co-
pill cet den cast., mil ila parasise, tar pre MAIO Alecsandru Voda, dandu'i si
de bolerl petrecetori pina la margine, la Galati.
La Tecuci, at esita Costin Postelnicul de la Putna inainte'l si '1-at petre-
cuta cu cinste si cu conace ph,na in Gala 1, plechndu-se, ca se vie la impact.-
dime cu boleril, si tar se si hie Domn in scaunt, luandii Costin Postelnicul
asupra sa acea grija. Ce n'at vrutu se primasch nice cum Alecsandru Voda;
deacil au trecutti Dunhrea pre la Galati, si au mersti cu pace spre Imperatie.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XTTT.

Pentru Barnovski Voda, cand 'I-aG poffitil boierii qi ;era se vie den 16ra
Leqesca la Domnie, §i cum ail peritil in Tarigrad.

Mantuindu-se boierii si tera de klecsandru Voda, au statutil cu totii dupe

alesul Domnului nod. Strigau cu totii se ne hie Domnt Lupul Vasilie Vorni-
cul; inso, 4i dati i leghturi cu tocmala, ce va lua den tell; ce s'are legs, pen-
trn dark atunci la acelii alesii, era mat multii se nu la den tern, Ce acele le-
ghturi veclendii Lupul Vasilie Vornicul, on ca vedea pre ore &V den capete
a tragii spre Barnovscki Voda, n'aii primitii Domnia, intr'acea da,th, si au AA-
tutti si elii la sfatul acela, se se trimita in tera Lesesch la Barnovski Vodh. se
vie lax la scaunul Orel.
Ce nu era se trech pre Barnovski Vodh, gi sfersirea iiileloru trage cu cleasila
pre omit Catii au sositii boleril la Ustia, in tera Lesesch, uncle. era Barnovski
Vodh, cu veste ca tera ilu poftesce 'far la Domnie, cu mare bucurie au pri-
mitt vestea aceea.
Nesciutorti ghndul omenescii singuril de sine la ce merge si la ce templari
apol sosesce. Indath au data scire i la Crait_ si la Domnii de Ora Lesesca,
poftindii vole se merga la scaunul terei cei de mosie ; i indath s'ad ghtitii den
Ustia, i au purcesii spre terh; si la margine 114 asteptaii boieril si slujitoril
cu mare bucurie.
Mai 'nainte de purcesul lui Barnovski Yob', den Ustia, and Leav, megiesu
de al lui, tote-deauna flu sfhtuia se nu mergh, se nu 's1 deie viath feed, grip,
pe via cu grip, gi cu cumpenh, aratandu'i lunecose lucxurile Domniel den
Moldova subt ImperAtie paganh, ; i ce i-ar lipsi, fiinde. ca gi unit Domnii in_
Ora lord, fora griji, cu terguri gi cu sate. Era Barnovski Voda se hie clisu
Leavului: «Dulce este Domnia den Moldova». Era Leavul Care, densul: ((Era
qi obeclile Turcesd anti suntis grele». Apoi asa ail Nita cuvintele Leavului, cum
at. clisii.
Cum aii sositu Barnovski Voda den tera Lesesch in Iasi, cu bucuria tutu-
sore, ausatute. dupe ghtirea de calea Tarigradului ; ca nu era alio miclilocu,
ce munal se mergh, la Imperatie, se la de acolo Domnia dupe serutatul polel Imp&
rhtesci. Sfatulail multi in multe chipuri; si s'ail cercatii si la Abaza Pasa de Silistra,
ce n'au aflatti altii miclilocii, numai de mersii in Tarigrad. §i atunceasi s'ail tem-
platii de ail chiematti Imperhtia si pre Matel Vodh, den tera Muntenesca la
serutatul' pole! Imperatiei, si dupe chte-va fapte si a lul Matel Voda impro,
tiva Imperatiel, cu scosul lui Leon Voda, si apoi a, Radului Voda, falorul lui
Alecsandru Vodh. Era total mai us4e Iucrurile lui Matel Voda, ch, nu esise
intealt'a tOrh, cum au esitil Barn ovski VOA ,subt ascultarea altui stapan(i,
Cralului Lesesch,

www.dacoromanica.ro
 296
Decl, pentru se aduce, Turd! mai lesne pre Barnovski VodA la mana fort,
pre Mate! VA& '1 -au pornitti fere zebave cu steel de Domnie in lera Munte-
nesca; ere Barnovski. Von, n'at haleduitt de peire, precum vei afla scrist la
rondul set.
Purces-at Barnovski Vode cu multime de bolerl gd fruntea Curcii, preuti,
ci celugeri, cu unt gAndt si cu tint glast cu totii, se se 'ige Imperettei se
le deie Domnii pre Barnovski Vode, titre card era ci Lupul Vasile Vornicu.
-Ce, veclendt ca, multi sfetuiat 'pre Barnovrki Vode se more pre Lupul, sci-
indu amestecAturile lul, i mergendt Barnovski Vode pre la Mate! Vode
pren Bucuresci, au statute Lupul Vasile Vornicul, veclendu cal este a merge-
re pre la Mate! Voda, care sciindii den Tarigrad tote embletele lul, au nevo-
itt cu tote midilkele se se intorce inapol in tere, clicendt &etre Barnovski
Yon, WM vorti galcevi Grecii pentru mug ce au facutt. Grecilort, In scosul
Jul Alexandra Vode den scaunti. Deci, Barnovski Voda, ca tint Crestin ce Ora
la hire, '1 -all sloboclitu. tea dace' s'at adunatti cu. Mate! Vode, gi at oblicitti
Mate! Voda ca s'ati intorsti Lupul, Mate au repeclitt dupe (Musa' Whit in-
Ord. Ce se pezise bine en mersul, Lupul Vasile, si nu 'Lad agiunst in tale ;
si nice Barnovski Voda avea paten- se trimite WI face vr'unti ret Lupulu!
Vornicului, nefiindu'l ince Domnia data de la Imperatie, gi stAndt de grija lu-
crurilort Self).
De la Mate! Voda aft merst Barnovski Von, pre In Abaza Pasa, pen Silis-
tra. Catit at pututti Mate! Vode au luptatti pentru densul si in Abaza Paca,
qi in Porta; si se arata Abaza Pasa f6rte bleat, si cu cuvinte mangftiOse; fu-
se, Turd/ cu sageti de bumbact ucidti pre omen!; i lorti le pott sluji aceste
cuvinte den Sfenta scripture: «Muetu-s'ati cuvintele lore mai multi' de eat
'intuit de lemnt, &i acele suntii sagep.»
Dace at sositt. in Tarigrad, vecienclii Vizirul atate glote de ter& cu Bar-
novski Vode, 'i-at invetatti se nu strige pentru Barnovski Von., ce se tacit,
Zvise se Jae pre mila Imperetiei, ce'l volt face perire. Ce gandindt bolerii
cum ce, este agiunse Vizirul de la cine-va cu dartiri, tote-deauna strigat, gi
dab. revase la -Vizirul, cum nu primescu pre altul; si se puneat top cu glote-
le la locuri ca acele se se vade si de singurt Imperatul. §i aceea apol at
mencatti capul lu! Barnovski Vode, ca Ora de la neprieteni nu lipsia, mai a-
lest de in Lupul Vasile Vornicul, pre in prietenil lul cu carp de aice den O-
re, cum dela volt' slobocli viii pre Barnovski Vode, tern Moldovei va, hi cu
Lecil una, ce elti este ca o iscode a Lesilorti. 0, indracite a voitorului de red
teninuri, ce nu scornesce limba mare a neprietenulu!!
Acele adaogandu-se la Imperatie asupra Jul Barnovski Vode, dupe fapta ce
i se prilejise de ecise in Ora Lesesce, i Abaza Pasa ince era &1st., ci mai
ales clilele lul cele sfercite; in acea vreme si Meet lovise pre marea Negre;
numal ce s'at alest cu Sfatulti Imperetiel se pert Barnovski Vode.
Stetuse vola imperAtiei, pre tot! Ceti venise cu Barnovski Vode, on se'i pule
subt sabie, on se'l dele In catarge. Rfa tine era capt lege! Thread, Muftiul,
n'au vrutii, ce at Mist; «Gel' vinovatti °Iota? Capul se se p&p', se vorii po,
ph glotele.n
www.dacoromanica.ro
 297

Aii priceputit Barnovski Von- peirea sa cu cite -va Mile mai 'nainte a ca.-
dere in inchisere (calf' Inchisese Yizirul cu poronca Imperatiel) ; scrisese 9
carte la maica-sa aice in tern, care carte pren cuvintele lei Wail cunoscutu di
era asupra mortil acea scrisere. Si asa, lute° cli '1 -au luatil de la Imperatie,
si la vederea Divanulul, privindu si singuru Imperatulti perirea lui pren le-
restra, 'i-au taiatii capult. Era boierii, o semi erail inchisi, si asteptail $i ei
perireasi den cesil in cesil; era alti boieri mai de glos si glOtele ce erail, toil
spaimati de grija mortis, pren tote unghlurile ascunsi, at petrecut4 cite -va
clile cu mare grija.
Nu putemil trece cu pon.enirea nesce templari ce s'ae prilejitil in Tarigrad,
dupe perirea acestui Domna, care nu numal in tea nice, ce plina pia, as-
tacli este Tarigradul pentru unit cal a lul Barnovski Voda: ducendulti la graj-
durile Imperatesci, dupe perirea lul, intfaceeasi cli s'ail trantitk calul la pa-
menttl, si in locil au muritil. Si a doa (ji au arse si Tarigradul neptea, cite-
va mil de case. Aceste cum s'ail templatti atunci, cum si alts -data se 'Ate
templa, on ca s'ail mai templatti, on ca, ail aratatil Dumnecleil singe nevi-
novatil ; ca era Barnovschi Voda omit cu fries, MI, DumnecleA, de carele mar-
turista Toma Vornicul, fiindii Postelnicti alit doile la densul, eh' in multe nopti
'1 -ail zaritil pren mieclul noptei ingenunchlatti inaintea iconei la ruga cu ma-
re oserdie.
Era la hirea sa Barnovski VOA forte trufa.sil, si la portul haineloril man-
dru; era in inima, forte direptd, blandu si nelacomil. IVIonastiri si biserici ci-
te alt facuttl in asa scurta vreme, nici-unit Domnil Wail facutii. Facut-au alti
Domni si mai multe, era cu mai delungate vreml, unii in 40 de ani, altil in
20 de ani, ere elf' in trei ani. Monastirea in orasil in Iasi, ce se slice San-
ta Maria, si Hangul in munte, si Dragomirna in Suceva o au seversitil, si au
urzitil si Barnova, pre numele BM, in codru lingiti Iasi, si au istovitil si bise-
rica cea mare, in Liov, in tergul unde si chipul let este scrist. Cu tote bu-
natatile-era sere Ora; era de sine cu purtatul trebiloril Imperatiei, pre mar-
turta a multi boieri betrani, forte slabil. Se pomenesce den clilele lui si o
lerna ce ctcluse in luna lul Mart, cares ierni II dice: Erna lui Barnovski Yo-
cla; pima asta-cli. Fost-au perirea lui Barnovski Voda in anal 7141, Iunie.
Trupul lui, dupe perire, all statute inaintea curtii Imperatiel pint in-de-
sell, apol all poroncitil Vizirul se slobocla pe unit boierti ce are fi fostit Ki-
haeua lul. Dect, at sloboclitti pre Costin, Postelnicul celtl mare ce era pre a-
tunci la Barnovski Voda ; all mersti si ail luatu trupul d'inaintea curtif Impe-
ratescT, si 'l-aa dust: in Patriarsie, si acolo pre scurtil, precum au lasatti vre-
mea de atunci, 1-ati astrucatti in Patriarsie intru aceeasi nopte; apol de acolo
spunu se-I fie adusil osele in teed Vasilie Voda.
La sloboclitul hi Costin Postelnicul den inchisOre, elicit se hie intrebatd. ceu-
sii: (ccu pazit all fora paza 1-orti. slobocli», Alt clisil Kihaia Vizirulul: amide
se fuga seracul ?» Ce de atunci cei-altIt boieri ce ere' inchisi, si eel ascunsi, mai
au apucatil in suflete cu nadejde de viata, data all veclutii pre Costin ca, Tail
Watt. fora paza, se astruce osele. Apol' a doua, cli, data au veclutil Kihaia. `Fe,
7irului pre Costin Postelnicul, au dist'. : (relic, s&acul, ail venita ca oea singurii
www.dacoromanica.ro
 298

la inchisore ; pas la cel-al fl ; vel e i fi N fi ef.» Inchisl din bolerl erat. : Genge
Logofetul, Basoa Hatmanul, Cehan Vornicul, Rosca Visternicul si Costin Pos-
telnicul.
A trela-(ii dupe astrucatul lui Barnovski Voda, bite() sera, trecuse Impera-
tul, Sultan Murat pe acea vreme, peste Boaz in ceea parte la Scudar, la prim-
blare, $i au intrebatti pre Vizirul: «Afeclat-ail _Domini' la Moldova in locul yhiau-
rulul ce azT peritu ?» respuns-au Vizirul ca Inca n'ati. pusti Domnti, ce pre tine
va hi voea Im.peratiei tale se va pune. aSe nu stele acea tercl ford Domnii,» i -au
respunsA Imperatul: «Chiamci pre ghlauril ce suntil bo1erl acef rerI, fi pre tine
aril vrerf et selt alegcl Domivei, se le hie datli.» Dec1, 'Math, tote Inteaceeasi
nopte, all trimist. Vizirul cu caicul la bolerl unde erau InchisT, si au luatt
pe Costin Postelnicul Tar, Inspaimata ce-lt duct noptea se-lii innece, on se -lu
muncesca pentru averea lul Barnovski Voda. Dad, 'WIT dust Inaintea Vizi-
rului, i -au clist: Eta di Imp0atul ye ierki capetele, §i sunteg de acum slobocli,
gi se merged se ye alegefl Doinnii pre tine vetl pohti.»
Intorsu-s'au Costin Postelnicul den spin* cu bucurie, de la Vizirul, la cei-
alti boleti ce erat inchist, si le-ati spusti vestea, si at sloboclitti si pre cei-
alti boierT de all merst cu totil la unit loch, si Indatti, all statute k data cu
totil si all alest pre Moisel Voda in locul lul Barnovski Voda, cu a doa Domnie.

CAP. XIV.
Domnia a doa a Id MoTseT Movila Von.

All mersd a doa Ali top boierii i glotele la gazda lul Moisei Voda, si de
acolo la saralurile Vizirulul de all luatti caftan de Domnie, si fora zabava au
purcest spre tern, era, en multe datorlI acute pentru chieltuela ce s'ati facutti
de asuprelele Turcilorti.
Nu es% despre tot1 suspinul pentru mortea lei Barnovski Voda ; ce totibanulati
pre Lupul Vasilie Vornicul, a drub, tote pirele se oblicise. Deci, Inca de pre cale
all alest Moisel Voda pre Cehan Vornicul, si pre ROsca Visteuicul, si pre Banul
se vie inainte se princla pre Vasilie Lupul Vornicul. Ce, precum era paza, acestora
ce mergeaA se-lt princla, cu multu mai mare paza avea elti, si mai mesteru
si mai cu pad, avendu scire de tote cite i se gatise. Au fugitti den Iasi, si
in cate-va Mile all fostu tupilatti pen paduri, aice in Ora ; apol, pren Ora
Muntenesca au trecutfi la Tarigrad in chipu de negutitorit tra easel lei, si
=mei lul, si sororilorA lui ce all avutti, dad all venitti. Moisei Veda in sea-
unt, nice o nevole nu le-ati facutd ;_ ce Inca socotinta au avutil glupbesa si
Coconil lul de Molsel Voda; de care lucru se cunOsce hirea crestinesca a lul
Moiset Voda, imam ca scia ca Indata ce all mersti Lupul Vasilie Vornicul
la Tarigrad, ambla pentru Domnie.
In cale Inca hiind4 Moisei Voda,, era lul Abaza Past, venise poronca ca se
se gatesca asupra Lesiloru, card asa supusese pre Muscall, catt Craiul Le=
www.dacoromanica.ro
 299

Vladislav, nu mai esia den Odle Moscului cu osti ; si perduse tote pu-
terea Moscalii, de a stare Improtiva Lesilora cu 001; si pink in Stolita Mos-
cului tineati cetatile Le§ii, §i multi den capitele Moscalilorti primise se hie
Craiul Lesesct si la densil Imperatt.
Deci, trimisese Moscalii solti la Turd, giuruindu-le Cazanul si Azderhanul,
doe teri ntaresci, cart acmu le VI% subt mina lore Moscalil, numal se le
dea aglutorit Improtiva Lesiloru ; si le-ati datii agiutorti atunce§i, oronduindu
pre Abaza Pasa cu tote ostile Turcesci, Cate suntA den Buda pan& in Nistru
si terile amendoe, Ora nOstrl si tera Muntenesca, si pre 'Mari. Si anteiti
ordele lul Cantemir aft lovitfi cu trecetorea Nistrului la Hrinciuct, mai giost
de Hotin, in Ora Lesesca,, si robise Podolia ; §i cu multu plean Intorcondu-se,
i-au gonitu Conet-Polski Hatmanul, carele era lasatil aice pre margine- de Craiul
pentru paza despre aceste phrti; si au agiunsti pre Mari aice in Ora, pre lfingti,
Pratt, direptfi. Cornul lei Sash; §i lovinduk, au scos4 tots robii ce luase, si
multi 'Mari au peritti.
In anul 7141, in Luna lui August, au Intratti Moisei Voda in Iasi, la scaunt;
si bine Inca neaseclatil, la elf' doile anti, 7142, au intratu Abaza Pasa cu ostY in
teat, cu care si Moises Voila d'impreuna cu ostile terei au purcest spre Ora
Lesesca; si au pusti tabera Abaza Pasa pre Nistru, unde cade apa Camenitel
in Nistru.
Puterea Lesiloru tot5, era cu Craiul asupra Mosculul; ce catu au pututit
strInge oste, Conet-Polski Hatmanul, LesescA si Cfizacesca, ca 11,000 de omens,
all push si elu tabera despre capi§tea Armenesca. Era Abaza Pasa, lasandii ta-
bera pre Nistru dencoce, precum s'ati pomenitii, singur cu tote ostile gata de
itesboiti, au trecutti Nistrul, si au mersti direptti asupra taberei Lesesci, avendii
cu sine de tote ostile, cu Turd, cu Tatari, cu Moldoveni si cu Munteni, cu
Matel Voda,, ca la 30,000 de omens de resboiti.
Lesil grijise santurile bine cu pusci §i cu pedestrime, si au e§itti si el cab,:
rime den-afara de santuri. Air datti navala Turcil cu miyillocul ostil forte tare,
si aripa den dir6pta a Tatarilord, pans s'ad aMestecatti cu calarimea Lesiloril ;
6r6, aripa den a stInga a Doinnilorti, on nedeprinse hirea teriloru acestora, la
focti, on nu'I tragea inima pre Munteni §i pre al nostri se mergl, crestinu a-
supra de crestint, au statute mai slabti. Era §i Turcil cu Tataril n'ati WA-
vitA multd apropieti de santurile Lesilorti, pentru focul care da forte demi cu
morte in Turd si Mari; ce s'ati datti si ei Inapoi; si s'ati mutate Abaza Pasa
cu tots 6stea despre o vale, ce este aprope de Camenita, anume Mucsa; §i
lar all tocraitil &tea. i indatfi Turcil cu sabfile smulte asupra Moldovenilorfi
si a Muntenilorti se merg4 de frica lord la navala; qi a§a au datil Abaza Pa§a,
alit doile rondil cu tote ostile 'Ayala asupra Lesilort, "si InfrInsese o rota de
Lest Ce, le-ati esitti alte rote in sprijinela,, si nimict n'au isprfivitu nice cu
a doa navala, ca se pot& sparge taberq, Les6sca.
Statut-au resboiul peste vreme de claindie; si se mirat Domnii cu ce miyIL
loci/ art. face spaima de la Camenita lei Abaza Pasa, care vrea elu se la ta-
bera Lesesd, pus5, la unit loco ca acela si subt o cetate ca aceea, ce nice nu
era putinta. Ce all facutil veste pen nesce cfilAra§1 .cum ca au datti calarasil
www.dacoromanica.ro
 300
de nesce ostr CAdicesd, viinciti cu tabOra legatt despre NAdobort, viit6 re in-
teagiutoru Lesilort; si den cuventt in cuventt at Intelest Abaza Pap vestea
aceea; si vrendt se scie eu adeveratt, si intrebandt pre Molsel Voda, at a-
dusu pre altras1 Inaintea lul Abaza Pap, ins6 invetag so adeveresct lucrul
cum este ap, si cum at velilutA cu ochil lorti, peste ptdurea Nadoborulul,
443. All statutil in ganduri Indata Abaza Pap, de purcesti spre tabera sa,
spre Nistru, vOdendti ,cd, nu are ce face si ostil Lesesci, si socotindil si rOcela
acestort clod tell la batae, si at .purcesti inteaceeasi di cu noptea inapoi.
Lesii cu bucurie ea s'at mantultii de neprieteni, n'ati gonitt, ce au satutil
pre loci, padindu's1 tabera lord. Era Abaza Pasa, se nu se intord de tat fort
veste, intelegendil de unti tergusorti Lesescil HMO, Nistru, de giosti de Came
nits, anume Studenita, au purcesti asupra acelui tergusorti, la care putini hal-
dud erati de paza cetatei; cea-altt glota, tat tertnime, bejeniti de pen pre-
glut. Aptratu-s'at in do6 41i1e tergul, era spre a triea iii halducil at fugitu
cu nopte spre Camenitt; apol tots tertnimea cat era strinst acolea at et-
dutt in robin la Turd si la Mari. Acolo, la navalii, au cautatti si a lore nostri
a mergere; Ora totusi au datt scire halducilorit se fug se nu pert.
Mare veste silla Ablza Pap, so fact Studenitel: si ce at fostti. ()meal mal
frunte, i-au Blest pi i-alt trimist, la ImpOrttie, scornindu-le nume de omeni
marl den sera Lesesca.; si o fat', ce se prilejisd Intre robe, forte iscusitt de
trupt, at trimis-o la Impdratie, ftcendt veste et este iota Hatmanulul Lesescti.
S'ati intorst dupe acea isbandt Abaza Pasa spre Duntre, cugandil forte reAsi
pre Domnl si pre boieri, pentru insel'aciunea ce s'aA aflatti mal apoi; ct ce
at scornitt pentru Cazaci la Nadobor n'ati fostA nimict. Si dad at sositt aice
in Iasi, at desctlecatt cu corturile in Best, despre monastirea Balicai, si a doe,
qi era asedatt cu gandul lui se prindt pre top bolerii, se'i pule in obedi, st'l
la cu sine, 86 se plates et la Imperttie de ponoslu, ca i-ati fostti tulle aceste
-de smintelt. Ce unt turd orbit de lint ochit, prietenul hub Costin Hatmanul,
at descoperitt gandul lui Abaza Pap, si au fugitti in noptea aceea boieril,
catu ptnt in kind', at agiunsti la monastirea Pobrota.
A doa Ali Abaza Pasa at strinst pre Molsel Vodt pentru boleri; era Ma-
te Vodt hiindu'l circled, prea Iesne 'p1 -ad tocmitti lucrurile la densul. Dat-pit
sena Moisei Vedt pentru boleti ca s'aii dust pentru graba birulul, Intarclietti
hiindA birul. bra altil soptiati Jul Abaza Pap ea teat dust boieril la Lesi, se'l
pornescti, se vie in urma lul. i ass s'ati sfdrsitti venirea lui Abaza Pap asupra
Lesilort ; in anul ce scrie mal sus, 7142, tomna la Noemvrie, all trecutt. Du-
Adrea Inapol la scaunul set.
Si ats s'ati aseclatt, nu parasia a pirire pre Domni, ales pre Molsel Vodt,
pentru boIert Si pentru Ora Jul u'at pututt in-delungt domni Moisei Vodt,
ales fiindt. awl° si Lupul Vasil° Vornicul, cunoscutii de mai nainte lui Abaza,
Pap. Domnit-au Molsel Vodt, dupe Abaza Pap, numai peste ierna, era, prima-
vara i -all venitt mazilia, si s'ati data Domnia Lupului Vasilie Vornicul, de
Sultan Murat. Era Moisel Vodt, dupd niazilia sa, sttul de binele Turcilortl,
11.4 trecutil in tdra, Lesdsca, petrecutt de cati-va boierI pant la margine; unde'sl

www.dacoromanica.ro
 301

apol, dupe cAti-va ani petrecendli in odihna cu ocini in tera Levdsca, i cinste
de la Levi, '0-an sevarvitti viata pe vreme Domniei Dabijar Voda.

CAP. XV.
Domnia lut Vasilie Vodd.

Fericifk Domnia lul Vasilie VodA, in care, de au fostu candva acOsta terk
in tau binele, cu bivugti, vi plink de tots averea, cu mare fericie, vi trAga-
nata pank, la 19 ani, in clilele acestel Domnil. Au fostu in anil de'nteiii cu pre -
pusurl pentru nepace, Tar intre Levi vi Intre Turd; erk, apoi, dupe trei ani,
devchiclenda '91 calea ImperAtia Turcului, cu Sultan Murat, asupra Persulul,
pentru Vavilon (Bagdad), aice aceste parti la mare pace Si linipte erail.
Domnia cum s'aii prilejitu de ail luat'o Vasilie VodA, s'aii pomenitii la Dom-
nia lui Molsel Voda, in Capul XIV, cum au fugitu Vasilie Voda de frica lui
Molsel VodA, de aicea din tera la Tarigrad ; pi acolo, cunoscutu hiindil la
cativa den Capete, vi mai vartostt la Abaza Pava, care era pkravil lul Molsel
Voda, vi mai multil cu nevointa aceluia i -au datt. Sultan Murat, Domnia
Dad au luatil Domnia, n'au vrutti se hie nemult,'mitorti lui Molsel Voda,
pentru binele ce fAcuse easel lul; au scristi carte la Molsel VodA cu mare
multAmitA pentru omenii sel, ca el' n'ati avutt nice o nevole; vi lasandultt in
vote, unde are vrea se mergA, oe spre ce parte, volnici1 WA* de .nice o grija
se hie; vi sfatuindulti se nu vie la Tarigrad, pentru multe datoril ce avea 1Vloi-
sei yodA in Tarigrad; vi se nu bAnuesca cad s'ad prilegitu, ava hiindU -a-
ceste lucruri, ales a Domnilorti, subt oronduiala lut Dumnecleti, fOrA care nu
este Domnie.
Dupe acesta teremonie, au purcesti Vasilie VodA den Tarigrad cu Domnie
in -WA, in anul 7142; era Moisel Vala stronsu cu casa hit vi cu Costin Hat'
manul din boieri, au trecutti in Ora LevOscA.
Abaza Pava iar se gatia cu mare putere- asupra Levilorti, sevi tocmesca, lu-
crurile a resboiuluf celul de'nteiii care fA'cuse asupra lul Conet-Polski, la Ca-
menita, pang n'are oblici Imperatia el in rondul d'anteiu n'ati lucratil at:Ala
catu da sem& la ImperAtie; i Indemna pe ImperAtie lar asupra Levilora;
stare de fata si Solil Moskicesci la Tarigrad, nevoina cu mare fagaduintl Im-
perAtiel, ae Cazan vi de Azderhan, .se hie a Turcilorti; ei numal ce avtepta
pi Vasilie VodA, neaveclatii bine la Domnie sel vie poronca de ghtire de ostel
Tar ca i lul Moisel Voda.
Era vi soul Levescil den tera MoskicescA, pornitii de Craiul Levescii la Im-
peratie, anume TrAbinski, pre carele (da,WI Neste Craiulul Conet-Polski Hat-
manul el vine Abaza Pava asupra lui ci ovtI Turcesci) '1-aft trimisti Craiul la
Imperktie Intrebandu ce pricing are hi stricaciunei de pace ce era legatA0 cu
Sultan Osman la Hotin; pi aft trecutti solul acela pren tern, curand in urma_
lui Abaza Pava, in clilele Jul Molsel Voda. Ce oblicindii Abaza Pap au tri-

www.dacoromanica.ro
 302
niisa de '1-au oprita la Pravadia, silindu-la seo dea solia, la densul, temendu-
se se nu se oblicesca de'ntru elu acea tale a 1ui cum ad. fosta. Ce, neyrenda
solul se'§1 dea solia, §i respunclendu'l cum ca este trimisti la singura Irapera-
tial nu la until den Pasi, '1 -au oprita alba vreme. Ce solul aft silitu de sine
de au data scire la Porte. ca este oprita; staid venita poronca la Abaza Pasa
se'la slobocle; i numai ce i -au cautatt sloboclire. tea, asal stricase lucru-
rile solului la Imperatie, cata nice o cinste n'are avuta care se cade soliloril ;
si '1-au pornita cu respunsd de Barba Inapoi fora zabava, i anume se hie
gata Craia Lesesca iar de dada,
Acela respunsa all) Turcilorti data au agiunsu la Craiul, in Ora .Moskicesca,
ca tall in tera Moscului era cu osti, §i dandul scire de la margine far de
gatirea Turcilora, deci, numal ee au cautata lui Craiul a stare la tocmala cu
Moscul, i indata lasanda tote Intr'o parte, au legato cu Moscalif pace, cu
cite-va orase luate de la Moscall in partea Le0lorti ; s'aft Intorsa Craiul la
Varsav, li Indata au statuta la Seim de gatire asupra Turcilort.
Intelegenda Turcii ca aft facutft pace Lesii cu Moscul, si mai adeveratd den
Solif Moskicesci, si era §i de la Turd sold. la Mosk, Intarindu'l improtiva Le-
Oloril, si de aice den Ord de la Vasilie Voda, avenda scire, aft pornitti pre
solii Moskicesci cu scarba, pentru ne starea lora la cuventa; si all trimisa
sold si la Craiul Lesesca pentru inoirea pacei, anume pre Sahan Aga, unulti
den Agii Divanului, avenda §i cu Cazalbasii amestecare Inceputa pentru Bag-
dad, s'aii Vavilonul, Imperatia Turcului.
Pornite o the Lesesci all aflatti Sahan Aga spre Camenita, si pre singurii
Craiul, aprope de Varsav, in tabora; respunclenda lui Sahan Aga solului Tur-
cesca, Craiul, cu scarba, pentru stricarea si calcarea pacei, carea cu atate giu-
ramenturi Waft facuta la Hotin, cu Sultan Osman; si intre acela soli) c&teva
conace au mersa spre Camenita cu Wile; i cu acesta respunsa all pornitti
pro solul Turcesca, carele da tOth' vina pre Abaza, Pasa, si cum ca este gata
de perire pentru acele fapte.
Fost'ail acestd, clatire a Le0loril in anul 7143, care WI mai marl si mai
bine grijite nu se pomenesca in tote. cronica Lesesca. Tina mince omenit be-
trani, caril spun' ca agiungea tabera de subt tergul Camenitei pana, la unit co-
pacia la camp', mai multi' de o mila mare de loci' ; ca °stile er' gata cele
ce au fosta asupra Moscului, §i paint tera Lesesca pre acele vremi de multime
de omeni. tra pans a sosire Craiul Lesesca la Camenita., Conet-Polski Hat-
manul sosire cu o soma de osti subt Camenitd.; i veniau carts pren Vasilie
Votla de la Vizirul Murtaza Pasa pentru pace, adeverinda lui Konet-Polski
a ace& calcare de pace ce au fd,cutti Abaza Pasa va plati-o cu capul, ca una
calcatora de pace, cute ford, scirea Imperatiei au facutu asa. i asa omorinda
Imperatia pre Abaza Pasa, zugrumatti, s'afi reschirata §i gatirea Lesilora in
vent', hiinda superati §i slujitorii lora de atata vreme cu Wile la Mosca ;
0 all statuta pace Ian Intre Lesi i Intre Turd, cu Innoirea legaturilorti de la
Sultan Osman, adaoganda $i acesta legatura Intro sine, pentru Tatars, se nu
loculescit to Bugegt. Omit, Abaza Pasa, vestitil cu resbole asupra Persului, ysi
Went direpta.

www.dacoromanica.ro
 303

La anul dupe acesta, au purcesA Sultan Murat cu mare gatire asupra Per-
sului, si inteacelti anti au luatti de la Persi cetatea anume Ra'vanul; care apoI,
and s'au Intorsti. Inapoi Sultan Murat la Tarigrad, lar a au luatu Cazalbasil
Inapoi.
tra Vasilie Voda domnia cu mare liniste si cu pace, Ora grija Ora de tote
partite ; stair top de negutitorii si de agonisite; lnse, lacomia nice atuncea
nu lipsia cu dari grele; ce avendii locuitorii terei vreme de agonisita, birulau
tote acele greutati despre Dompie.
In tera Unguresca erail marl amestecaturi Intre Racoti si intre Betlem Ist-
fan, feciorul lul Betlem Gabb,r, pentru Domnia Ardelula Ce ail cautatti a dare
iota Domniel aceea Betlem Istfan, lul Racop, neputendil a luare agiutorti de
la Imperatia Turculul, pentru gatirea lul Sultan Murat tar asupra Persului.
In anul 7145, se radicase Cazacii cu Paviliuk, Hatmanul lord, asupra
lorti, pentru oprire de pre marea Negra; pre caril Pototki, Hatmanul Lesescti
celti de campti, i-ati lovittf; si Inchidendu-le tabera, all datii Kazacil viii pre
Paviliuk, Hatmanul lord; si In anul acesta au facutti Lesii o cetate, anume
Kodacul, pre Nipru, la pragul celti d'anteiti a Niprulul, oprindti pre Mad se
nu amble pre marea Negra, stricandti pacea cu Turcil, care oprela a lorti all
-resuflatt spre marea pustietate Craiel LesescI, cu Hula, Hatmanul CazacescA.
Totti In acelast. anti Cantemir Pasa cu ordele sele, peste yob. Hatmanulul,
au esitil den CrImil, si s'ail asezatil tar in Bugegii; care lucru nesuferindil Ha-
nul, si mergendti dodeiala si de la Lesi, caril legase a doa legatura,, pren
Conet-Polski cu Mustafa Pasa Vizirul, se nu hie slobodi Mull a locuire In
Bugegti, facendii dodeiala Craiei lorti. Au esitti poronca la Hanul si la Vasilie
'Voda, Domnul terel nOstre, si la Matel Voda, Domnul Muntenescti, se merga
cu Hanul asupra lul Cantemir. Deci, all venitti Hanul cu osti, si au purcesu
si Domnil cu ambe terile asupra lul Cantemir ; care, temendu-se de Hanul,
au fugitA In Tarigrad; era ordele lui le-ati luatii Hanul cu sine la °Amu; si
de Ora Flanului au peritti si Cantemir, zugrumatti, In Tarigrad.
Dupe ce au pornitu den Bugegd, Hanul, pre 'Mari all la'satti pre doi Sul -
tanl, frap al set, se vie cu densii; era elf" au purcesti spre Crimtt inainte,
Ira cand au foal la trecetorea Niprulul, s'ati raeicatti Nohaii, si all lovitti
fOra-veste pre Sultani, gi i-ad °mufti' pre amendoi; si dupe acesta fapta, au
purcesti cu cosurile sele spre tera Lesesca, pohtindir de la Lesi loch. se se
asede subt ascultarea tor. Amble' pre la terguri si pren sate, top cate cu o
truce de lemnii la peptti, semnii de inchinaciune. Ce Lesil asa Jodi desertii
Ora ()meal, mat in launtrul terei sele, neavendb., le-ail &Ili campii pre Nipru,
Intre Crilav si, Intre Codin; si erau aprope de 20,000 de Nohal, orda aceea.
Care lucru intelegendti Imperatia Tureolui, Ian, cu a doa _Ora, all pornitti
ativa Past in prejma lore, la anul dupe scosul lui Cantemir Pasa den Bu-
gegil ; si i-au venitil poronca, si lul Vasilie Voda si lul Matei Voda se margar
se se Impreune cu Pasii asupra Nohailva. Deci, de isnOva au purcesa Vasi-
lie Voda cu osti, alu doile renal, la cetatea Alba, la adunarea Pasiloril; era
Matel Voda au venitti pans la marginea terel sele; si de acolo all pornitil
unti Sardarti alu sell cu osti, era elt s'a facutti bolnavh. si s'ati Intorsii Ina-
www.dacoromanica.ro
 304
pot. Era si Vasilie Voda si Pasil fora zabava, s'ail intorsA de la cetatea Alba
inapol; ca. -pre Marl 11 trasOse Hanul cu blandete si cu lagaduing de ertare
pentru mortea Sultanilorti; p11 trecus6 Niprul, pre unit in Crimti, era pre alp
i-a4 asedatti in campil Donului. Era mort3a Sultanilorti, mai pre urma, tote
n'aU lasatu Hanul nerOscumperata. Ce cap °rail den sangele lul Cantemir, mai
capete, intru una de one, cu mestersugii i -au impartitil : pre unit, la o sepia
den Agiit curtil sele, la ospetfi; pre altil, la masa sa oprindul; si la acela
ospetii pre top i-ail omoritil cap ere]. Cantemirescl mai de frunte ; si de a-
tunci s'ait stinsti acelti /Alit la de*, caril erati mai de frunte de cat tote
6rdele, precum pre aceste vremi suntti §irenescii. Unul den Cantemiresci, a,
nume Azamet *Marzea, pre care si eft '1-am apucatti Dvor6n la Craiul Lesescit,
Vladislav, neprilejindu-se la acelil ospetti ce facuse Hanul, au scapatit den
ertnati fn t6ra LesOsca, si slujla la Craiul Lesescii /titre Dvorenl, si avea la,
Crain lefa.
Inteacestil anti, au luatik Cana Donului Azacul, cetate Tatardsca, pre
apa, Donului, care apoi o au dat-o de bun& vole Moscul Turcilorti inapol. I-
sariii au amblatU la acestii miclllocu pentru acea cetate la Mosk; omit, pre a-
cele vremi aicea in tera vestitil cu negutaorie in tera Moskicesca.
Era Intorsul lei Matel Voda de la margine, mergendil alit doile rondit la Ce-
tatea Alba, n'au fostii fora pricing. Ce avendu mare neprietenie Matel Voda cu Va-
silie Voda, de'ndata ce ail statute Vasilie Voda la Domnie, facuse multe ameste,
caturi pre acele remi la Pasa de Silistra. Dect, s'aii temutti Matel Voda a
mergers, pentru acele amestecaturi, ce'la amestecaso Vasilie Voda la Pas'a ;
ce, precum s'aU pomenitli mai sus, au trimisti oste, 0 s'au intorsii la scan-
null 'set.
Era la ImpOratia WI Sultan Murat, pre acele vremi, tote trebile si lucrurile
ImpOrapei pre dol omens, caril erait Musaipi lei Sultan Murat : unul, Silihtar,
Ce era in Mara, care slujba este de imperatie forte aprope, adeca Spatar,
ce porta spata sat. buzduganul dup6 ImpOratul; alit doile, CazIar Aga, care este
pests tot's casa ImpOratesca, si pre fete mai mare. Acesti dol purtaU tote
trebile Imperatiel. Viziria fnaintea loll era forte slabs; cand se aduna Vizirul
Cu unul de acela, spunti ca le sOruta pola 'hainelorit.
Decif pre until den acele capete la Imperatie, pre Silihtar Pasa, 110. cuprin-
sOse Vatel Voda cu darile, era pre Cazlar Aga, Vasilie Von.; si esiau ispra'vi
de la Imperatie si lul Mates Voda si lul Vasilie Voda, pren chipurile mai sus
pomenite. Covers% cu atata Mate Voda pre Vasilie Voda, ca Matel Von, avea
si cu megiesii marl prietenie, ales cu Ungurii; era Vasilie Voda nice cu
unit Megiest, precum amit apucatit si nol acea Domnie, viata bunt n'ail a-
vutti, den nebagare de sena& cu nime den megiesi.
0, nesatiosa ,hirea Domnilor spre lathe si avutie orbs I pre catil se mat a-
daoge, pre atata ravnesce ! Pohtele Domnilorit si Imperatilorit n'ail hotarit ;
avendu multtl, cum n'are avea nimica le pare; pre catt le da Dumnecleil nu
se saturrt; avendu Domnie, cinste si mai mare si mai late teri pohtescil. Deh
Dervif, derehilimi avhuibeedd, vedu patifah derichilimi, nechin uceeedd: adeca,
clew Dervisi pe unit covort potti lnch'pe, era dol Imperati Inteo tern nu incapil.
www.dacoromanica.ro
 80
Avendu tOra, psi tera altuTa a 6 cuprinde, easel; 1i asa, lacomindu la a altuTa,
sosescii de perdti ysi alu sea. Multe Imperatii in lame, vrendu se gie alte teri,
s'at stinstt pre sine. Asa egi stinsu Imporatia luT parie Imperatu de A-
lecsandru Macedon: vrendti se supute Odle GrecescI si tota Macedonia, Darie
au stinsii Imperatia sa, de all caclutti pre manele lul 4k_lexandru Macedon.
Ase i Imperatia Cartagenii, vendu se supufe Romul, au caclutu in robia Rom-
leniloril. Asa Pit. Imperatti, vrendu se is Italia, all perdu1tu terile sele. Asa si
MihaT Voda, vrendu se hie Craft"' la UngurI, ad perduttt Domnia terel
Muntenesci,
Asa si Vasilie Yob., avendti fericita vreme, Tu pace de tote partile, el si
tera nu era nice cu o datorie Ingregletd, fOra nice o dodeTala gespre Turd,
caril aveati Inceputa sfada cp Persil si Intr'acele pdrti stall cu yaluri, a in-
ceputti dada cu MateT Voda, Domnul Muntenescti, pentru Domnia ace! ter' :
on ca nulti Incapea Moldova, ca pre anti orati cu hirea Inaltd,
1i Imperaesca
mai multll, de &VT Domnesca ; on ca silla se vecla pre fuul sell, Ion yoda, esitti
la Domnie. care hire all parintif spre PcIoriT lora, se'T yecla in viata lore esitl
la cinste: Domnil, la Domnie pre feclorii lore se'T vecla pohtescti ; boigrii, la
boieriT ; slujitorul se bucura se's1 vecla de slujitorie pre feclorul sell hal-nicil ;
pamen,tenul, de hrana pamentului pre feciorul sell destoinicii pohtesce still
vecla; on cd. Indemnatti pre Vasilie Vodd marea netocmala i peprietenie
ce avea mar de-dentultti, anca den boleria sa: scosese Domnia de la Imperatie
prin miclilocul lul Cazlar Aga si a Nil de Silistra, filului sell, luT Ion Voda,
in Ora Muntenesca.
Prostatecti tinea Vasilie Voda pre Mater Voda. DecT, avendu si pre Vizirul
In partea sa, au facutii osti de tea, si all purcesll in tera Muntenesca asupra
lul Matei Voda, lasandti aicea in caunti pre fitul sett IOn Voda; era singurti
Vasilie Voda au Intratll cu osti in tera Muntenesca, cu scirea Vizirulul si a
Panel de Silistra; osti avea cate-va, era tau de teed, i lefecil, si acea-alts
este, fora putmil serbi ce avea in leld calarI.
Era i Matei Voda, Domnul Orel Muntenesci, nu dorm% ; ce, aperandu alu
set, avea ostl si streine si de Ora sa, alesll pedestrime; fie cand avea cate
1000 in lefa, ford darabanii de tea, si calm de al nostri Moldoveni, acolo
mersi in lefa, carora era numele Leving; si Lest calan tinea pururea cate
200; si deosebi, Unguri calari; 1i dedese scire si la arcalele sele, ce avea la
Imperatie, de sila eel facea Vasilie Voda. Deci, cu michlocele Jul Silihtar Pasa
bine n'au intratii Vasilie Voda in tera Muntenesca, la o apa ce se alma
Minna, '1 -all intimpinatll unti ceusti de la Imperatie, cu poronca numaT se se
intora Vasilie Voda Inapoi; si in urma ceusului au sositti si o sail de osti
de a lul Matei Voda.
NumaT ce au cautatii lul Vasilie Voda a se intOrcere Inapol, veclendu cartea
Imperatesca; si tine era Sultan Murat, nu era de a suguire cu elu. Deci, pur-
ceclendu Inapoi Vasilie Voda, se simetise Muntenii, si in chipul gone! se go-
niasca pre ostile lul Vasilie Voda, lovise lin coda Nth ; ce apol s'au intorsu
Inapoi ostile de tera, 1i singurll Vasilie Voda. si au InfrIntu pre Munteni,
all prinsil eativa vii, §i au §i peritn cativa den Munteni.
LEATOPISETELE TOM. 1. 20
www.dacoromanica.ro
 306

tVa the Voda, dupe aceea, 144data ati -0 ita din f era Muntenesca, plinindti po-
tonca Impkii,t6 ca; si Seeildu catei4 Mile la Ploscuteni, de acolo au pornita
pre ceusui delu Imperat6sch, era, dlu an venitil In scaunu.
Era pre acele vreini Vizir anume Tabani Buiuk, carele tmea to Vasilie Voda,
si Pal. le Si lisitta tar as 0 flumaY ge scOth tire Matet Voda, Ise pusese cu
tota voia; si feta Scii-ea Imperatesda emu isptivf de' la Vizirtil de domnia
tere Muntene ci lui Ion Voda, fedirul lui Vasilie 'Voda; Cum Si atuncil, data au
veclutu Vizirul impiedecate ispravile d'anteiu de 5ihhtrarul, au facuttl allele la
singuru Past, de Siliftra, se &Ica elu singurd pre feborul lul Vasilie Voda in sca-
unul terei Muntenes01; care latu, apoi, ad raahcatu thpulu Vizirultn, oblicindil
Imperetia, limn Silihfrarul, resbotele si Tersarild de singe Intre Domni, de unde
se pogora. Nice to infra bum Ile iu pututu Domnia ambla in zarve fora scieea
Impe Oei, i ales h unu ImPeratu leu Ua atela; deci, se scii 65, terile aceste
pre atunci nu dila asa SuPusd, cd intealta 'void vegheta ; si se temeatt Turcil
s8 nu se deie tera Mo1dovei in partea Lesiloril, ca i erau pra acele `mini
forte tart, cad se siea Imi eratia tle 'sfada Lesilora; si ales atunte, avendu
inceputt'i si rsboicil cu Persil', pieCum ti s'au pomenitu. Cie erau bucurosi ca
se sfadiau aceste tOri intre sine, si pott pricepe si pre Domniile aceste Asa de
indbiungat 19 dm1 Vasilie Voda Domna, era Matei Voda liana la mOtte, a-
{
prope de 30 de ant, la Domnie. Alte vacuri socotesce teriloru acestora pre a-
tunci.

and ail trimisii vaslie Vodd pre Multi sed, Ian Voda, Ia Pasa de Silistra,
WO duca Ia Domnia Ord Muntenesci.

Cu a doa isptava de Domnia Orel Muntenesci, aft socotitti VaSi1ie Von, cu

altit tale; avendu nice si de la Vizirul SciFe, hd pornitu pre Ion VOcia. la Pasa
de Silistra, cu cati-va boterT, Win duca Pasa la scaunul Wei Muntenesci; si
trimisese inainte la Pasa pre Enachi Catargiul, Vel Postelnicti, se mat Vita-
rescg lucrurile pan& va veni Ion Voda. Seclendu 'acolo Pasa, Catargiul astep-
tandu pre Ion Voda, au simtitu lucrutile Intealtu chipu, ca'iu agiunsese pre
rasa atte poronci imperatesci, prin Silihtarni, si untese osia 1A. Pasa si Matet
Veda. bed, vbciendu Catargiul lucrurile Intr'altu chipti, tsi ati mirositu cum CAW
are sost Ion Voda la Pasa va se'lu opreSca si se'lu Wraith la Imperatie, dat-au
Catargiul scire la boierii ce erau pre 160 Ión Vodti, aprope de Dristor, la
unu satu; si indata s'..iu intorsu Ion Voda, cam cu fuga, de grija Paset ; si asa
sal esita si a doua ispita pentru Domnia terei Muntenesci.

www.dacoromanica.ro
 3(17

Aide done rondd ad mend Vasilie Val ea °VI asapra ful Mad Vodi in
;era Muntenesed pand la Praova.
Pia nice en data nu s'ad Ilsatd Vasilie Voda; ce, indemuatd si de Vizirul,
si ca b nimie socotimdil a chime pre Matel Voda, lay strlasd esti, cu
mar bunt gAtire, pedestrime i cu puscl,b Tar all purees& in Ora Munte-
nesta asupra lui Matel Voda; si ell aceea neblgare de semi de Mater Vq414,
catd dice in locul sell pusese- Domnd pre filul set, I4n Voda, in scaml terei,
cu bolerl, cu Ispravnicl, cu Domnie deplinl, Hindu ca in palms domnia texel
Mnntenesel. Pei binecOse lucrarile resboielorti, si in puterea lul Dumnecleil lnal
multd stat. Nici-und neprietend, end de slabd fie, cum se nu'lll tie niwe, nice 'Id
tine ostertii eel direpti; si bine ad clisd unul: resboiele in Opals, ochiului
stall; ca atita era ntimai, se ere acela resboiti Vasilie Voda, si se se mecle in
Dbmnia Orel Romanesci. Lra rota lumel nu'l asa cum gandesce omul; ce, jn
cursiil set fie Intorce.
De care sill Wad mar pututti Silihtarul a trimitere alte ispravl lul Mltel
Vodl, Se nu so descopere de tad cu ambletele improtiva Vizirului, se se ree
sad ceva Imperltiel cu scarbA in partea sa; ca alest la Turd, forte on siealA
suntii tote; si cu mare mestersugd, ¢i talk stricA unul altula, caul va anal
pre altul end surpe; el, se piresek in vederea, sie's1 stria,, tine incepe pira.
De milte or Cu lauds, pre neprietenul sell mar curend pogor4; $i ales sat
ImperAtia lug Sultan Mtutt, cu mare -siealA, erad tog. Era tot-deauna -trimi-
tea Silihtarul pren talnll la Matel Vodt, inabarbAtAnduld se stea inoprotiva lul
Vasilie Vodt Witt batl; era pentru scarba ImperatescA se nu pOrte grijo, a
este grija 1n1. Deci, si "Matel Voda 'sl-at. stransd ostea MU; si veclOndti pre
Vasilie VocIA ea trage oSti spre Bneuresci, nu spre Tergoviste, at pogoritd
eId cu vosti spre Bucuresci.
Vasilie VodA, daca at sositd la 'Praova la salt la Ojogeni, sciindti den Hall
de gAtirea lul Matel Voda improtiva sa, ¢i cu octl cateva, i streine i de ter y,
at fleutd dat acolo la Ojogeni, socotindd si trecetorile apelord, i locuri In-
chise ell Wail den tote pArtile, i bahnisuri; intelegendd pre Matel Vodrt ca,
anume la 4ocurile acele pohtesce se/ dea resboid, &clad ostile mar tart hi-d
incld la locul set' si la strimtorl improtiva ()salon) celorll _streine, ad alesd en
sfatul s8 nu tree/ Praova, ce se stea acolo in campd, se traga pre Matei Voila
cu octile sele In campl; si asa alegendu-se sfatul, at purcesd tote ,o the lui
Vasilie Vora in jacurl in Porlgorie, pre subt muntl, ineatro era bejenita. WA
Ora MuntenescA, de pren tote acele elate, pans in Praova. §i asa, cu acelid
sfatt (ce sfetnicl ar hi fostti aca bunt de resbOie pre atuncl), reschirata ostea
pre la jacurl, in loch all prieeputd Matei Veda luerul, si indata. at purcesti
spre Praova, direptd in prejma Ojogenilort, unde era Vasilie Vora cu cortu-
rile; all stAtutil la trecAtore, dandti scire den cateva pusci ce avea cu sine.
§i Indatdati inceputil a trecere Zstea in vadti; tai totti cAlaretul ad, trecutd ate
and pedestrasd dupe sine; $i at statutd In tocmall en °stile dencoce de Praova,
toemintld &tea pedestrA, 8u focul si cu puscile, Sntre- ostea calareta; si ad pur-
cad ell totA bstea stout' asupra taberel lul ,Vasilie Von,.

www.dacoromanica.ro
 30$

Nu,nvea de ce se apnea Vasilie Voda, pu Ostea Oschirata in tote partite;

si asa de grabs venirn Asupra'l a lul ratet Yod4, i temeinica, ca octenil lul
Vasilie Von, unit veniaa cu plean ingreuiati, nesciinda lucrul ce este, altii spat-
matt de sosirea ostilord asa degraba, mat multtt de gatirea la fug& Math' all
statutil, de rc,ata la resboiti; si asa, sparcuita, tstea, cats nu era dusa in prada,
fOra de nice o tecmala au plecatti si Vasilie Voda fuga, si tote Ostea, lasanda
si corturile $i puscile cu tots pedestrimea pe mana lul Matel Voda; si, de grija
gonasilora, Vasilie Vodti au lasata calea pre care Nenise, si direpta la Braila
au nazuitti.
La Braila zabavindu-se Vasilie Voda cate-va 4ile, Ara Matei Voda dedese scire
de olaca la Pasa, indata, de isbanda' asupra lul Vasilie Voda, asa de sirg lucrul.
On cu scirea Pasil, orl dentre sine, Agil den Braila si den Mecin siatuiati se'la
pring pre Vasile Voda, slid trimita la ?ma; si se nu'i hie data scire Sta-
Matie, carele maY apoi all fostil Stolniot la, Vasile Voda, lar mar pS urma O.
Poste inlet mare, are hi incaputti Vasile Voda la prinsore. Ce, seclenda sera
la masa, 'i-au data scire, si de la masa s'aa sculatti $i bite° grading peste
garda at sarita, apucandu-se de pre spatele a unula din slujitori; i acolo 'i-ad
scosa calul i as esitt cu fuga den Braila la Galati, lasandtz' tote in Braila,
cite nu remasese in Ojogeni.
IntAlegendt. Ion Voda, ficiorula lul Vasile Voda, de poticala tatane-set in
Ora Munten6sca, strins'ati boleril ce ere' pull la bolerie pre Bungs elt, $i
le-at clist ca elti de domnie nu este, pentru slabs senatatea sa ce avea (ca
era Ion Vcida slaba, si desnodatti si de maul si de piciOre, cum nu anti hi
fostil feciorul lui Vasile Voda care era ca nufii let si la hire si la trupti), lar
tatane-seta, au lasatt scaunul domniel; $i au venita Vasile Voda Yar in scaunt.
Era Matel Voda, jeluindu-se si la Imperatie de prada ce'l facuse octile luY
Vasilie Voda, si la megiesi, se'si intOrca strimbatatea eel Meuse Vasilie Von
terei Muntenescl, legase cu Racoti, CnOzul Ardelulul, tatal luY Georgie Ra-
coti, lucrul; hiindu i Racoti ranitti cu nebagare de sema megiesiel luY de Va-
silie Voda, au pornitti nesce osti asupra lui Vasilie Voda, cu Ion Movila, fe-
ciorul lul Simeon Voda, carele era in Arde aseclatti de dupe resboiul de la
Stefanesci, cum s'a pomenitti dupe mOrtea luY Simeon Voda, ca au facuta res-
bout feciorii lul Simeon Voda, ci cu fecloril lui Irimia Voda, pentru domnia
Orel. §i s'at pogoritt. pin& in Trotusi Ungurii, i ostile Muntenecti pans la
Milcova sositl; as schimbatu sfatul Racoti cu. Matel Voda: on temendu-se de
Imperatie, inteleg6ncla de patima Vizirului, orl alts socotela le -all venitt : at
Intorsa pre Ion Movila cu °stile inapol, si s'aii Intorst si Muntenii. Elise ca-
sa luY Vasilie Voda pre MO, de spabma aceea; si pre vremea pogorirei aces-
tonl ostl au perita Gorgan li Samachise, eapitanii, li Carstea Visternicul, pen-
tru prepusa de viclesuga Domniel.
Dupe aceste zarve, numal ce 'i-at. cantata luY Vasilie Voda a stare la,
dace, veclenda li patima Vizirului curenda dupe aceea, se nu se may attte lu-
crurile asupra sa; cum n'are hi fostil fora primejdie Vasilie Voda atunceci, de
/Are hi statutt. Imperatia dupe lucrarY ce avea cu Persil, unde, dupe aceea
curend as purcesu cu tart puterea asupra Bagdatuluii On de la cel-alti del
www.dacoromanica.ro
 309

megies1 n'are hi fostd ford rescold de nu s'ar hi spaimatft Raebti gi Matef

Vodd cu mortea Vizirului. §i sta in cumpand Sultan Murat, asupra Azaculul
va, merge, di Ind nu'lti dedese Mugeali1; au pureed]. asupra Bagdatului. tra
pand a Se intelege purceSult, aceste terI emu subt grije a va veni Imperd-
tia spre aceste parti cu osti. Fost-au aceste zarve intre Matel Vodd, di intro
Vasilie Vodd in anul ;7141, si 7145.
Rrd patima Tabani Buiuk, curl ad ° fostu de all perita de Sultan
Murat, este asa: dup6 Ttsipa de la Ojogenl a Jul Vasilie Vocla, ad facutd Ma
tel Vodd arzahal, sad revaSd de jalbd, N singurd. Imperatul; gi aflandu omit
de acea trebd se dea acea jalbd la singurd Imperatul, all purcesu omul acela
cu cartile; i Sciindu randul, au paclitil card au esita .Imperatul la primbla-
re cu venatOrea lar canipd; atunce s'ad facutd omuld acela a mergere de-olacti
pe dinaintba Imperatului, anunie seld vecia, i asa veclenduld Imperatul mer-
gendt tare, at trimisd de '1 -ad opritd, si '1-ail Intrebatti de uncle vine. Eld
au respunsu ca vine den Ora Muntenesca cu carp la ImperAtie de mare pra-
da si versdri de sange ce ad &cuff]. Vasilie Von, In Ora Muntenesca, care ad
venitii cu ostl asupra Jul Matel Voda. In loci' all trimisd Imperatul de 1-ad
luatu cartile, si all cetitd. arzul celd de jallad asupra Jul Vasilie Vodd, pome-,
nindu ca se laudd Vasilie Vodd cd, are ispravi de la Vizirul se hie Domnii gi
in tent Muntenesca si in tera Moldovel. Atunce all avutu vreme Silihtarul asu-
pra Vizirului, cdindu Odle cum se strica, ele intre sine si se pradd. De carer
jalbd foot s'ati facutt Sultan Murat pre Vizirul, intelegendu ca de la Vizirul
se pOrta acele amestecbAuri. Ce, anteid au trimist pre omul acela cu tote seri-
sorile acele se le vacld Vizirul; era Silihtarul all clisd &Are Imperatul ca o-
mul 'acela Indatd va peri de ViziruL Ce 'i-at datu Hasi1 i, si le-ad clisd sin-3
gurd Imperatul: «pre ucestil omu lar snit aduc0 la mine.5) i asa au fostd; ca
dacd 1-aii dust in Vizirul, si au intelesii, au veclutd ca este red de densul,
ad vrutd se opr6sca pre omit; ce Hasikii spusil poronca Imperatulul, co,
este se ducd pre omit iar in ImperatuL Scosese Vizirul daruri Hasikilord se
lase pre omit la, densull ce nu -s'ati cutezatd Hasil ii, pentru Silihtarul, a fa-I
cere presto poroncd. Era se nu hie fostii oihul de fata, putea slice Viclirut,
se'll tocmascd lucrurile sole cum ca au fostd omul acela unit marghlold den
Tarigrad, di spusii menciuni; ca de aceste multe se fact la Turd; sad
s'are hie liftoff" la Imperatie; care de lucrurile a tot& lumea gandeste, eel&
mai menunte le trece cu gandul. Ce pazia acestii lucru Silihtarul, se nu scape
vreme ca aceea asupra Vizirului; di inoindd Sc'arba Imperdtiei, Silihtarulu, ad
chematd Imperatul pre Vizirul; si dupe mustrarea ce 1-at Batt., cad stria,
Wile fort scirea lui, '1 -at. omoritti. Deci, asa s'ad scosti Vizirului aceluia cu
zarvele acele intro Domnii. Aceste amt. Intelesd denteund Boleril betrand de
sfatil ce era pre acele vremI.
Curend dupe aceste zarve cu Aida Voda, pentru se potolescd Vasilie Vo-
d5, vrajbele sunate, pre.filui Bed Ion Vdda 11 -at. trimist. in Tarigrad, undo'
V-ati sVersitil gf viata. Nu apol Neste alti anl, ce inteacestasii ant, V-all sfersitd,
viata di DOmna Jul Vasilie Vodd cea de'fit, EA, fats. lut Bucioc. Dupe mortea
Ponandf- at trimist Vasilie Von, pre Catargiul in Ora Cerchez4scii, si de acolo
www.dacoromanica.ro
 310

is adusti. 116mna, pre fats maul Marzacd de al lord, cu care all traits Anti
ila sfersitul sea.
In anal 7146, all luatfi Sultan Murat Bagdatul, cu mare yersare de range
de la Persi, dupe patru luni den ce di Incepuse a batere oraaul. Spune istoria
t36 hie fostd gook) in iravilon, all in Bagdad 9steni 39,000. Ce ago. gatire M-
euse si Sultan Murat improtiva, Persilord, catil Angara ,Bagdatul. Ira tau
Mialrul, si Paoli cati sunt4 peste damn, i-rad poruitil despre marea rosie de
afi lovitd si dentr'acole Ora Persulai; si le-au Wad Turcil si deutealta parte
o scald forte mare ; si asa anduitu Persul n'aA pututil se dole nice uric agiu-
tett Vavilontflui.
Sultan Murat inteacolo zabnwindu-se cu ostile, ,,,era in pantile ateste start
fericite vecuri, liniste si pace intemeiata, din tote &Vie, fiind4 in pace Va-
silie Veda cu tnegiesii. Intriacesti ant all aidktu Vasilie Veda si laudata nao-
nastirea, in orasul IarSilord, antei0. ubt nume a trei invetatori bisericei, ce se
dice : Trii Sveatitelif ; mai pre urma, a dos monastire, ce se chiama, Golia, cu
faptara cum s6 edu peste tote monastirile aicei in Ora maiiscusite. Golia se
dice pre tiumele until bolerin anume Golaea, carele pre aceld 100 gidise o bi-
serieutal Mica de petra. Si Intru acesti an ail Oust' Vasilie Voila si mostele
Sfltrtei Preacuvi6sei Paraschivel,' in anul 714.8, a caret Mute. viata si den ce
locurt all fostd, si cum all petrecutt cu mare Dunmedeirei vet Ceti la gctom-
*tie in 141 Mile.
Acestd Donand afi facutii ca. de 151160', curdle cele Deroncsci in Iasi, ,casele
mid Cucinii, gradini, grajdiurl de petra,AuSte de densul Acute, si roulte locuri
ail asedatd care multa vreme au statutd, asedatec ca,' de all fostd cand-va vremi
fericite acestord Orli de lume, atunce au fostd. Pliny )era Leaescaf void. dice,
de aurd, la care pre acele vremi isvorla din Moldova, Du bol de negotd, cu
kcal, cu micro,si aducea den area tea totd am-4 si arginta, Putearvold dice
ca seracd nu se afla spre acele vremi, dor care null vra 56 arba. Tra. Le-
send la acea scary dd fericire se inaltase, precum si Lesil dicu, si scrisorile
Tort, care nice 0 Creie de pre acele vremi nu-I era de'mprotiva, asa in bine
si in desmerdaciune cu )era Lesesca si )era nostra.
Era de pre acele vreml se cunoscepaharul maniel lull Dumneded. aprope 31e
schimbare, si curend spre alto mai cumplite vremi ; ca la mare sburdachme
brad teed° aceste. Si care teri se. sine pre in marl bisuguri, sburdeza hires o-
meneSca, al sburdkiunea nasce peCatul, si pre pecatii flu. urmeza mania lui
Dumnedeil. Asa tell Lecke& era. la. mare sburdaciune, asa ysi tem. Moldova
Bi InsusT Domnul Vasilie Voevedu, cu silo a. cate-va case de bolerl luandule
fetele, peste vola parintilord, la tiitorie; era omenil de casa lui, nepotitlui Vasilie
Veda, mai mare silt, Wean, loandu baetii omenilord in sits in curvie ; care tote
faptele mai pre ulna s'ad araratd cu mare osanda, asupra caseilui Vasilie Von..
Intr'acestl ant, dupe ce ad ardatil SUltan Murat Vavilonul spre Imp6ratia
Turcesca, eau intorsd in Tarigrad, si se OM tares asupra. Lesilord,
reaCampere roine,1 liil Sultan Osman, deSchidendu-si calea prin Ardel se lo-
Vend direpta poste munti spre Liov. Ce atunci ctrind puternica mane a Jul Duna-
tdee i-aii titiatu dilele ; si ih lobul Jul Sultan Murat all salad Sultan) 1braim,
www.dacoromanica.ro
 811

fratele sod, omd plecatft cu tota firea spre sburdhclune ; si cu Imperatia lui
Tar au haladuitu Odle aceste de rOcCle,
Incepuse in cesti am Racoti celu betranu sfadh cu NemtiT, caruia era or6n-
duita, Oste si de aicea den tern si den ter Muntenesch. Ce n au tinutu multd
acea sfada ; curend an venitd la tocmaki, cu, Imperatul Nerntesed ; era pra-
dase cart locti cu al nostri in Ungurimea de sus. Apostol, de 0/held ail
fostd Serdarid cu Racoti intr'acea oste.
In anul 7153, an fAcuta nunta Vasilie Voda fiicei sele ceil mai marl, Dom-
nei Muriel, dupe Cnezul Ragivil, omd de casa mare dill Cuezia LityQT. NumaT
cu ce inima si sfatu au facutu acea cash dupe omfi .de lege C,alvinesch, care
lege este scornith de and Poph de Flandria, de subt ascnitarea Papei Romu-
lul, peste legatura soborelord cu multe minuni Dumnedeesd legate. Era Cal-
vinul numal prin siugure poftele sele trupesci, osebite de sfanta sobornicesca
biserich, an scoruitt acea lege, la care, ca la o lege Sloboda, in putina vreme
au cursd Vita. Flandra si Englitera. De miratd au reuaasti vacurilord acesta
cash, cum all pututd suferi inima lui Vasilie Voda se se fad; si Inuit& vreme
s'au framantatd acestil lucru in sfatd, si cati-va pre atunce aperau Acestd lu
cru se nu fie, ales Toma, Vornicul si Iorgaki Visteriiicul care capite ca a-
cele abla de all avutti Ora cand-va, sea de va mai avea. Ei dicead Iul Va-
silie Voda si pentru legea retacita, i unu lacru, nu fora, de grija, despre Im-
peratia Turcului, Era, Todirasco Logofetul si Urechlh Vornicul stall asupra a-
cestel nunte se se fad.
Avea Vasilie Vodd pozvolenie de la Turd ; inse era acea pozvolenie din haul,
nu din inima Turcilord. ySi alai s'au facutd nunta aice in IV, la, care cati-va
Domni din Ora Lesesca singurl cu chipurile sele, cu curtile lord au fostd, si
Petrasco Moghila Mitropolitul Kievulul, feciorul lui Simeon Voda. Era, solil tri-
mill eras: de la Racoti, Cnezul Ardelului, Kemeni Eln&s, cu dararl; si de la
Matel Voda, Domnul Muntenescu, singuru Stefan Mitropolitul terei Muntenescl,
si Radul Logofetul, i Dinul Spatariul, a se Impacase Domicil intre sine.
N'au lipsitd nimich den tote podobele cute trebulau la o veselie ca aceea, en
athtia Domni si omeni marl, din ten streine : mesteri de bucate adusi din alto
tee, dicaturi, &curl si de Ord si streine, curtea Impodobita totd, si stransi
boieril si capiteniile terel, fec orl de boleri, 6meni tineri, la, alalurl pre cal
Turcesci, cu podobe, si cu petiene la slice. Si asa cu petrechnil traganandti
-s'ad veselitd cateva septemani ; si au purcesu Cnez Ragivil on Thimna sa in
Ora Lesesch cu zestre forte bogata.
La anul, simtindu -se Grail Lesesch in vartute, indemnath de Papa de Rom
si de Venetianl, caril aveau dodelald de Turd la Ostrovul Critulul, ad facutt
sfatu senatoril, Craiul Vladislav numal se incepa cfada en Imperatia Turculul;
de care satire a lul, si la ce an esitd mai apoi acela sfatd, vel ceti povestea
mai gios la rondul seu. Era soil trimitendu la tots Crail crestinesci, Craiul
Lesesed, aice la Vasilie Vodd pre Cnezul gagivil au lasatu solia cu acesta, tre
bh. fiindu viitoru Ragivil, la anul dupe nunta, la socrul sed aicea in terh; care
Cnezie all credutu Vasilie Voda inch* si an primitti se fie una cu Lesii; eau
si birth °prise a anulul acelula, si pornise pre Aga birului fora bird, respun-
www.dacoromanica.ro
 312

dendtef a flu s'ati pututft stringe Ural, lidtth seracia emenildit. Ce, data at
statutt 144 voreva cu boleril pentru ,op)rit'ul -hitultdt, si inteuht Mina It tnt?
altul, spt1lifi i36 fie clist11 etricetco, Vertittul de Ora de Sts, bre tarelt tineati
el mai j5iatatict dare iltil ad sfatti; BEd 411 (Ike ge nu oprimt not birul,
pin& iifi Yofnt 4edea,,ch treed. LeSil Dtinaread) t acela -c`u.vOntt s,i1 Intratt in-
data ill gindfd 1 l 1Tasilie Voda, si at tepeditti dttpt Aga birulut 01 '1-atf 1)pritt
in Galatl pin& at gatitt birul, si '1-at incercatt, i '1-at ISornitu. Asa feretct
pre Doratil i terile voreva cu sfatul. de -primejdil; ca pentru adeea alt datt.
Dumnedet tnIperatil, Crail i Domnif, carmuitori teriloru, se sfetnicl pre
Hinge sine, cu' cart, yorovindti o treba, se fra.minte cu voreva lucral; si unul
una, alt41 altar respundendt, se lamuresce Maul can't mat 'spre indemana.
Era ce fact. DOMnil Singuri din gandurile sele Sat din sopte, rant lucre este
de Midst $, tit ilia in fume n'at. nascutt °rat liana astadt ca acela, se met
trebuesca vorela cu sfatt. Ca de si gicesce carmuitoriul cite o trebS, fuel
tat se nu se increde ca at gicitti, pina nu sb intaresce parerek lul cu TO-
rova gi iltort pared. Dect, ce at sototitt ca este bine, dad se mat tocmescil
cu gandul teti ce at ganditt ca, este Cu cale, inter cu a dot set a fret 'eoco-
tela, ford grest pre acela lucru se stat, ce nu to va InseTa. .nre, cell pare =-
mai a singurtt ca este bine, ci alcit top clict ca este Intealtti chipti, se nu
credit acea socotele, ca to amagesce. Multe lucruri ne part ca mutt glcite ;
Tar apot, data mat last vremea Socoteler, afli departe mat pre urma, intealtt
chipt. J.4 multi Domn1 mart smintelele at cadutt din sopte, set ne sfattlitlt
acum din vacul nostru; fOra data' alt facutii Vasilie Voda de at lovitt pre
Marl la Bratulent; apot prada de Marl a tote Ora ne spuse cu cite robie
si plean dintr'aceu fapta au venitt asupra tent Aca si Duca Voda, sfatuindu
numat cu unul pentru carte la Hanul, 'di -au stricat4 Domnia, din care mazi-
lie mare risipa 9i greutati asupra Orel at venitti, carea era in ,statt bunt
pre atunct, ¢i gata lucruriie se redice numat cu orondulala, dateriile Orel to-
te. Era dintru acea mazilie de'nteit. a Ducal Voda, oat templatti trek Inoiturl
de Domnii: una, la Beligrad, a Dabijil Voda, dupe care neplinindt anul at
muritt Dabija Voda; alta Donnie, tat Inteacelt ant., Domnia d'intejt a Du-
cal Voda; atreia Domnie, a lid Ries Voda, cu mare resipa. Dec1, trot Domnit
cite 600 sat 600 de pung1 la inoituri, tote inteunti ant, cum at pututt fi bi-
ne? Asa, cu soptele cu unit, nu cu sfatt, at facutt Petreceico Voda de at le-
padatt Mra de, nict o nevoie Domnia torei, si s'at. dust in Ora LeSesca; din
care fapta, se stinge Ora Moldovei astadt.
Cnezul Ragivil, dupe zabava sa peste eateva septemani in Suceva, la socrul
set Vasilie Voda, pre Domna-sa oat pornitt pre la Sniatin spre tera sa, era
elti at lovitt prin Ardel pre la Racoti, Cndzul de Ardel, tati cu acele trebl
pentru redicarea asupra Imperatiel Turcesci.
Intelesernt din boleri betrini, cum se fie vrendt Vasilie Voda in Suceva, a-
tuncisl, se'sI desparta fata de Domnu-set Ragivil ; era ea n'ail priimitt, cu-
cenda tatene-set: «se fi socotitt anteit lucrul, nu mat pre urmrt.»
§i cu vremile pans aice atilt istovitti o parte de Domnie a lut Vasilie Vo-

www.dacoromanica.ro
 313

cid ; ca pan/ aicea, pre dal au fostu fericita Domnia acesta, Cu atata mal
cumplite vremi Wad inceputti de atunci ; din card au purcesd din scadere in
scadere acesta, teed, pand astacli.

Pentru CazacT, ce nernri suntO, ei pentru Hmil Hatmanul lord cate pratT
au facutii,

De vrebie ce scriitorii cel streini, pre lAnga povestile sele n'ati trecutu cu
pomenirea si de lucrurile terei nostre, Moldova, si catu scinid de lucrurI tre-
cute a terei nostre, mai mitu dintru densii scimu, cu cale este si not de
vreniild lord a povestire, ales pentru Hmil, Hatmanul Cazacescu ; de card
vremi, ah 1 s'ad inceputd si reul nostru, in care pana astacli ne afiatnu cd a-
cestu pamentii la cumplite vremi, si Dumnecled scie de nu'sh si peste NhIcul
nostru trecatorel isvorul tuturord reutiiplorti si pustiirei acestoru parti,
inceputul caderei si imputinarei Craiel Lesesci, resipa si pustiirea si Cazaci-
lord, stingere si tereI nostre.
Era mai 'nainte de vomit incepe de redicarea Candice' cd Hmil Hatmanul
lord asupra Lesilorti, stapanilord sel, a pomenire de Cazaci ce nemu Suntd,
si de cand subt acestu nume Coadi, cti cale ca va fi amit socotitu, aticlindd
pre Multi intrebandd acestu nume a lord, de unde si de cand at u fi ? Deci,
multi all clist ca numele lord arti fi de la unit neniti ce este preldnga, apa
Volgai, anume Casale; ce acele deserte povesti suntu.
Suntti Cazacii de nemul lord .Rusi remasita din ostenii a Cnezilord Rusesci,
pre card cu indelungate vremi supuindu'i Craft Lesesci, si caclendu si Chiovul,
scaunul Rusiet, pre mana Lesilorti, et pre Nipru in giosd si pre de ceda parte si de
testa parte traiau subt ascultarea Crailor Lesesci, slobocli de vecinatate, in
chipul osteniloru, cu hrana slobodd pre Nipru, on cd venatoria, on cu pesca-
ria, pana la Pragurile Niprulul, unde are Ntprul in tree locurl Prague, asa
din firea loculul facute, si cade apa de pre static', te suntu in tutidul apel,
la lacal mai gios; care locuri nice unit feliu de vase a trecere nu potd, ford
vasele loru; si acele, Inca, cu mare grija trecu ; si de multe on pre uscatu
tragti vasele pen treed acele Pragun; si asa traiau pana in clilele lul Avgust
Grant.
Acelti Craiti Lesescd, veclendul omeni cu viata direpta de °stud, 'i-ad trasu
si la lege, si le-aft facutd si capitenii cu tocmala, si in rondul sett se fie vol-
nici a se bulucire si a se ostire improtiva Tatariloru , ca o phza se fie
Cratei Lesesci; ca dodelati Tatarii la marginea teriloru si pre atunci. Si pen-
tru ca erati sprinteni si solbateci, le-aft clis Cozad, adeca Caprag (care nume
si la Lest), adeca caprci sRbaticci; seu ca amblandd ei la campu pentru capte
selbatece pin luncele Niprulul, le -ail Vekith acestu nume de atunci, de le-au
clisti Cozad, aded caprasi; care nume, si la Lest la o sama de oste, ales ste,
gurilord ce suntu mai sprintene, le chef]. stegari Cazacescl si pand astacli.
Apol, Stefan Bator, Craiul Lesescti, si mai marl aseclari au facutu Cazacilorti,
www.dacoromanica.ro
 314

dandurle i Hatman se aibk cu stegn, cu dobe, cu trembite, si dupe vola lord

se 'al alega, Hatmctu; si 1-an pozvolitu si 't -ati Interitd se face si vase de ma
rea Negre, i Se fact Cdzaci registrovl, aded de Catastij6, peal, la 40,000 de
6men1; si locti se alba scaunul lorti intfund ostrovd 12 Nipru, ilr card estd o
monastire mare cu cate-va alte biserici mal mid, anume Trahtmirov. i acesta
este incepetura *Hord lord, dupe cederea Cnejilord Rusesci, de 150 ani.
De pre acela vreml multit,nevole facean -Mach CrImului si terilord Tur-
cesci pand i Anadolul nu halgduia: Senopol si Trapezundul, &t at! marl, le-ati
luatti in cate-va panduri, i alte orase trial mid, dincolo de mare Negra; sf
dinc6ce, Varna, Misivria, Ahilo, pane la Altos si la Pravadia, pururea pradati;
$i an lovitu si pen aprOpe de Tarigrad, la En-Will, Pe Boaz, nude curd marea
Negra, in marea Alba, subt cetatea Tarigraduluf. Si aSa dodeindti Imperatiet
Turcesci, Venia de la Turd ponbslu, pentru pradi ce facean Candi in leTile
'or*, Acele socdtindn de la o vreine Letil, pentru sellm strlce paceif, eu Im-
peratia Turcului, facead CazaCilord mare streaSore, oprindu'l de pre mare;,
care ,hrine, o deprinsese i l cii tnare dobanda; $i averea" ce scoteati -de acolo,
ji cu allele avutil; zidlati biserici, mdriastirl de- 'Ara; eat, CP monastire in
Kiev, drela 11 dicu Arhangel, sta i pane, astedi Cu o bona in midiloctufolite mare,
si tote bolta acoperita cu table galbine de arama, sY poeite tit atilt: Si pen-
trti ae 'I, opreac dd. toad se nu amble pre mare, an facutti Lesii o cetate,.
anume Kodadal, _la Pragul celti d'anteiti a Niprtilui, si paean ncolo sate 000
de Nernfl pedestrime, eu pusce, pentru oprela lord, care era forte, cu mare
silfi Cazacilorn, ca unorn omeni carii alts hrana nu sciati, fbra ostenia; si
d'intfaceeli °gel& s'ati redicatti in cateva roaduri improtiva Lesilord, cu Pale-
vaico Hatmanul, apol cu, Sulima, mai apol cu Cuziraa, Hatmanil lorti. Ce totti
ii resipian Hatmanil Lesesci; pant, vedendn neticneld cu densii, le redicase
Hittmenia, se nil fie, si le trimitean sate dot Dorani Comisarl se Jet fie mal
marl; i acel Comisarl le faceati gludete, sl '1 carmdiall; si cu *reme ti alte
volnioil ,le-at stricatti tote, can nu era Cazacul cu nindc volnicd.
Asa, s'att trasti asuprelele lord pane, in, Crain VlacTislay. In *anuld acela, Vla-
deslav, veclendu-se Cidia in vartute, dupe atatea fisbande asupra Moskulul, cu-
musl era asa, ce, mai fericia Craia Lesesci, si in tarie, si in tott binele ysi
bisugurl, nice .I`a Min Craiti n'az'i foStti cum an fostii atunci. Pentru mem, bine
clitea und dascal: «Cei to suntd, in scare virtutil cea mai de sus, ne putenda
eta tote intru acea stepend, cadd forte in maie Slebatiune». Asa si tote IMO-,
ratifier dud prea ce sule la mare- tarie, ne avendtt locd se se mai sule sus,
cadii s purcedd indereptd, cum vedemn $i Craig, Lesesd.
AVendu -acela Craft; Vladislav, i pratsimil, adice, scfintd, ce suntti Turcil cu
resboiul 'de la Hotin, cu. Sultan Osman, la care resboffi era singurti ePt tri-
mistt de tata-set Jigmond, Craiul Lesescn, indemnatO de Papa de Ram si de
Venetianl, GU mare sragduinp, §i cu bani gata de Papa, din and in anti, pe
12,000 dd este left de la sine, si Venetianii avendd cu Tarcii incepute resbeie
Ala (irit, fat pusi gandu Craiul LeSescd nuniai se incept sfadd cu Turcit Pen-
trd care trebe si singurd imperatul Nettestd all raerSA de 8'aa admiatii la
Vratislify, 'hi Ora Siiezief, care tea & Imperatului Neintescn se botaresce cu
www.dacoromanica.ro
 31,6

Lest!, Si acolo, dupe aseclaa, vorova Cu Imperatul, 'i -al oronduitti Nemtal OSte
Nemtesca 12,000, facendti scire psi 'apa 9i Imperatul pre la toff draft cresii-
zesci, cum este alesti Craiul Lesescti se fie General peste tag cre§iinatateal
adeca purtatord de ostl, improtiva TEL.cului,
Decl, Apteiti Hispaiml o sa,ma de bani 'i-at oronduitu la Craia sa de la
Neapol, cg se rudia Vladislav cu Imperatul Nemtescti, si cu Craiul Hispapie!,
fiindd feciori dintr'o nepota a Imperatulul Nemtescl
§vcdul larasi, faggduise 6000 de feste, si Imperatul Moskicescu 26000. A.-
cele tote vedendb. gata Vladislav, aft trimisd §i la Cazacl si au chematu la
sine pre unu canal betranti, anume Barabas, si pre Hmil, care era atuncl pi-
,sarti ostilorti. Daca au venitti Barabas si cu ITnlil la Craiul, cu densil ad tal-
nuitd multe vorove Craiul pentru gatirea lord de marea Mgr* pentru locuri
pre-14ga mare, si ad asedatu cu acela amendoi si dintr'acolq tOta gatirea;
Nandi} cu Uricl, lul Barabas, hatimania cu stegii, pre obiceTul vechit, si lui Emil
pisaria de 4ste; dandu-le si cateva soma de bald gata se faca vase si ce ,aril tre-
bui, de a ceea tale. i asa, g4tincla tote Craiul, inselatti de Donmil card tots it faga-
duiaa eh vort1 priimi acela sfatt si ostea Nemtesca era sosita Ana sere Liov ;
era ascunsA giudetulti lul ,Dumnedeu tote ggndurile omenescl le stremuta. Lipsla
numal Seimul, pre obiceiul Krejci, se fie cu sfatul tuturorai si pentru cheltu.-
ele, si pentru lincalecatul .Lesilord. Dec!, la Seim all statuta Lesil, Improtiva
lul Crain, Intrebbdti, pre Craitt : ce pricing are avea Incepaturei de sfada cu.
Turcil, aducendu'i aminte de primejdia stremo§u-seti la Varna ; si banuipd4
pre pi aill ca all bagata osti streine in Ora fora scirea lore, si cum ca acele
Berl streine numal de-odatg IT vorti da agIutot, apoi va ddea sfada numal
pre densii. Si se prilejise de murise si Hatmanul lord ceiti vestitti &net-
Polski. i asa, Impiedecata Craiul, cu lucrurile gatas'aa poftitti la Lesi se 'I
posvol6sca cu cheltupala lul cu Oste strain& sa merg6. asupra. Turculul. All
strigata cq top In gura mare : ca, chla va trece hotarul, ckA ra,dica alta
Crait. Deci, numal ce all cautatil a se surpare tole nevointele lul Craiii si a
mergere in ventu.
S'at trasti cnventul in Ora Lesesca pang astadi, cum Craiul dad all ye,
Tutu ca'! stau Lesil Improtiva la acela gandti a lui, In pisma lore se fie In-
demnatil pre Cazaci se se radice asupra Le§ilord, cum 'pt -era pute asi eery
care lucrul. De NA amti fosta la Bar, anablamt la scold, dud at trecuta pre
la. Bar Canteliarul cela mare, anume Osolinskil oml f6rte de la inima pi
Grail, si mare capti, it torcendu-se de la Kiev, unde s'ad facutti a mergere io
mestele sfintiloril ce suntu la Kiev, pentru bola la de piciore ; si de la Kiev
all Amblatti la cate-va orase Cazacesci ; si la Intorsu ate venitil pre la Bar,
undo era scaunul hatmgniel. Era Hatrnan mare, pe urma, lul Conet-Pqlsid,
Nicola! Pototki. Au secluta vr'q trel ctile acolo la ospeta la Hatmanul; si se
mind 6mepii ce erau ma! capetenii, cum nu, tints minte se vie unit Captelard
se amble prin Qcraing. De este asa, c at amblati cu acea treba nu sciti,
era de acele ce am fosta de fata scria.
Cazacii, macar ca. alter pstY, streine, dupe ce s'ati resipitti lucrul, s'ati ,Intorsfi
tines' In !era sa, tofu paziati treba lord, si fAceati vase barbatesce cu band
www.dacoromanica.ro
 316

cniTesci, si se gatiaii de marea Negrd, ; pAnA. oblicindt Hatmanul Pbtotki d

toti(, se Otescb, azacii, §l alibi, Mahn Hatnianilbrei gufiti tote partite dc,elet,
ail scrisit la Barabas s6 pArbadad itesta lucru, §i se'si adad aminte de pd.-
tima JuT Pavliuc si a lui Sulima. Decd, Barabas, ca ilfilf omit !Arbil, vb.-
dendti cartea Hatmanulul, au asata lucrul mai fn slabil, socotindii eea de a-
poq pia Ilmb, indemEld lArlAtesce §i pre Barabas si pre alji Polcovnici, p'ad
at trimisil Hatmanil Lesesci, Potofki §i Calinovski, de le-ati drsii tote vaseld;
niulte trail gata de aph., inceputti a venire de la starostil Lesescl, de la
thargin6, Ora la Hatmani pre li pisariubl.
Adea limit pisariul danie de la Craiul, ltingh Cehrin, unb. lace dd odae; ale
colo Mcgndu'si i beserid fling& odae, §i ad6ogandn-se Omeni den di. in di,
Wait gelid slobodie, anume Sobototi, 'Lodi de o mild de 1 Cehrin, fn ch'mpti,
pre alia Tismanului, §i StArostia fiindti a Cehrinului pre sama lul Conet-Pot-
ski 'Horunjii, feciorului lul Conet,Polski Hatmanul. Ispravnicul lui, anume Ce-
plinski, totdeauna plea pre Hmil pisariul la, stOphoul sea pentrif slobodia a-
ceea Sobdtob, clicendii pentru be se tie unti Mujicti terguri? i asa prilejin-
du-ae lul Horunjil, Stbpanului lui Ceplinski, a trecere cu osti asupra Orulu4
tdde mutt. Pleand as luatu de la Mari ; §i an pratlata atunci pre Hilhal, ce
end Hinga Ora, si la Intorsul 1uT all venitti pre la starostia sa In Cehrin: §i
acolo sedendd, p6ste cateva Stile, pre gura Ispravnidului, Jul Ceplinski, as in-v
Chisb. pre Hmil 1i i-aa luatn §i Slobodia lui, care ma! sus Wail pomenita et
Sobotob, §i o au data in sama lul Ceplinski. i de nu '1-are hi scosb- unit
Day den slugile lul Conet-Polski, slug6 betran'a, anume Zah-Illilovski, ilia
puses$ 4t1 pr4c6, sO'l ()rare. Ce halk'duindti Hmil, prin ruglimintea Jul Zah-
Fitilovski, de inortel dad alt purcesii Horunjil, feclorul lul Conet-Polskl; din
Cehrin in sus, ed. rabdattt Hmil, ce ad dial: Luatu-mi-aii Ceplinski Sobo-
tovul sl tout ce and avuttt ; Ora sabia de a maim, nu 'rni-au luatt. §i peste
putine dile all litsatd Cehrinul gih'att dust. peste Nipru, in olatul Perieaslavulur.
Acolo oblicinchelb Hatmanil Lesescl, as scristi la Polcovnicul de Perieaslav
self& prinSla. Ce Polcovnicul, fiindu'i prietenti, 1-aft data cale. §i asa, neavOndd
loch nice peste Nipru, as sdpatii la Mail de in Pragurl, si deacolo fora
nice 1) zabava s'ar'i dasu in Crim in Hanul ; si tat adunarea sa all dist. Hanu.-4
Jul aceste tirvinte:
nCrdia Lesdscg, cute §i ce slujbd are de lb, noik clime ea Crimul nu este mar-`
td.d. Cu not, Lesii 'st-all unit! CrAia; cu noi, nu baga in sama nici o Impera-
tie ; ifl tatlejdett o6atrd mai multi' ae 'redid asupra Imporatiei Turcesci ; si
CrIntul sela la do la Turd catre craia lord, acum suntii gata. trA, ce bine
alt tazacii §i 4,olnicie de la densii? Robil in Crim as mai bud. viath. Ceti
add aminte, luntinate Hane, de slujba nostrap care amts facial mosu-tea, Jul
aaranghirei Sultan. Nu lepada d1 la tine marl isbAnde si in tot.lutfiea ves-
tite. Na te lipsi de multe aver! ci debandi, carele In putina vreme, prin not,
veniti-vdrA la mans. Nu Asa se se mai intaread neprietenul aft §i chiclito-
riul de volniciele nostre, Leavul. Aa nu vedeti cä as inceputu a vb cblcare si
pre *it Lekvtil? Citrapii intro Nipru si Intro Nistru, eT cu cetele lord ,stOpi-
nescd, Bugeagul, Oamenif lonl fn tote clilele prada. Conet-Polski Horunjil Val)
www.dacoromanica.ro
 317
praclatu pang, in Or in ceste Mile. Aceste tote incepeturl suntil. Eta cartile
Craiului, cetitilej ce sera se lovimu Crimul, se cuprindemil marea. Erb, de
to vel" tpdoi, Hane, si nu voitl 9.ve la tine credinta, feciorul men. la curtea ta
zaloga void pune.»
Multi]. au statutn. Hanul Indoitit dupe aceste cuvinte a Jul Emil, si'l data la ce
are esi solia aceea. La Hmil eras cartile Craiesci cele ce le dedese Cazaciloril prin
Barabas si ppntr'ensul, is Varsav, subt vremea gatirel Lesilorn. asupra Turcilorn,
precum s'an pomenitil mai sus, si le furase Hmil de la Barabas. Era tail
nugh prAmia Hanul. Ce Tobai Bel, carele era pre atunce Beiii la Or, an luatti
asupra sa lucrult, clicendu Hanului: cli ca ftra, scirea ta pi fugitit nisce Nohal.
i ttsa Aseclendii Hanul cu Hmil tote legaturile, at. purcesil Impreuna cu Tobai
Bel de-odata cu 7000 de Tatari, tote intealesii ostenl.
Pototki, Hatmanul Lesescit, Intelegendit de scularea lei Hmil la Pragurl) si
de turf urari cad au inceputit a facere intre Cazaci, Tana nu s'are ingloti Ca-
zacil, se se latesca in amestecaturi, au purcesii den Bar si cu ale doile Hat-
man, Colinovski, llicendu acestil cuventil: «Pre carpe, pOna nu redid capul
den earba, sell lovesci,» spre Cerchejl, pre Nipru. Ce acea lerna 'i-au apu-
catil acolo, cas n'at.,pututt. a tragere °stile nice Intr'o parte. Ce a<u cautatil
a iernare pre Nipru, prin olatele Cerchejulul si Canovulul, panb, In primavera;
si catil s'aii desveratit, indata den 8000 de omen ce aveau Hatmanil besesci
Intr'alesii, at. oranduitii 3000 cu feciorul sea, cu Stefan Pototki, pe uscatii, si
cu 1000 de Nemtl, si 3000 de Cazaci de prin orasele Niprului, cu Barabas,
pre apa Niprulul In vase, asupra Pragurilorn, se strange pre Cazacil de la
Praguri se dea pre Hmil. Care atunce -Flinn era bulucitit cu 8000 de Cazaci
de prin °strove si cu 7000 de Th'tari cu Togal Bel.
Veclendit Hmil cu Toga Bei ca, vine Stefan Pototki in putina Oste asupra
lord, au sfatuitit Antal pre eel de pre uscatil se'l lovesca. i ash, all facutt.:
la unit loco, ce se chiama Jolta Voda, all data resboiii Lesilorit; carli; fiindft
in ,numeru cu multa mai putini si lu locurl departate in campi de la temelul
set, si Tatarii cu calarjmea, era Cazacil cu pedestrimea den sinew impresu-
randu'i, au slabitii in loci' Lesii; si se se apere de navala lorii, 8'0 pedes-
tritii tote ostea. Era putin loci' a; tinutii de multimea ce era, cu and partl
mai multi' de catii densil.
Teta acea 6ste Lesesca, si singurt. Stefan Pototki) Sapieha si Balaban) carli
ersu capete, toti acolo in campy s'ail topitii. Stefan Pototki ra'nitt all muritd
in resboiii, Sapieha si Balaban au chi lutt robl la Tatari.
Hatmanil Lesesci, aucl.indii de nevoia celorit 3000 de oste a hut ales Po-
totki avendil de feciorit grija2 au purcesil Intr'agiutoril cu cele 5000 de outs
ce mai remasese. Ce, a doua cli dupe ce au esitu la campii, tempinatu
veste de Omenil den resboiu scapati, de risipa ostil sele si de perirea n res-
boil a Jul Stefan Pototki. i Intelegendil si de puterea Jul Hmil, .la carele
curean de prin tote ostrOvele Cazacii, ca la Mesia Jidovii, si se adangq.ii si
ratarii, all sfatuitti se se Intorca inarit ce sciindit Hmil de,putera Hatmani-
lortl slabs, si indrasnetil dupe isbanda d'anteiii, in locit au purcesii in urma
ostil Lesescl; si la unit Qrasu, anume Corsun, agiungendil pre Hatmanl, au

www.dacoromanica.ro
 318

Aritu t6te satele Mace ci, unit adaogendu-se la Hmil, a1 iI tiindh trecatorile
$1 apandi, drumurile pre la stramtori, ati venith §i ceea Este a Hatmanilorti
in primejdie, de care putini Le§I an schpatil. Hatmanii amendoT a i cadutti la
robie, Siniav ki, §i alte capete tote. Glota, cata n'au cacluth pre man Tatari-
loiu, au peritu de teranime.
Era o tea ce era trimisa, pre apa Nfprulul, dad au intelesh de perirea o§til
eel de pre uscatu, cu Stefan Pototki, s'au burzuluith pre bietuI Barabn ca-
pul lore, vrendu se tie credinta ti ca era Cazacu betranii §i vestitu Barabau
§i de miratu, Nemtil cu Cazacii au viclenitu, ca erau Nemtii acela numai cu
numele de Nemp, era top den Cazaci erau facuti. Au legato o petra de gru-
mazit luT Barabl, §i '1 -au aruncat t in Niprn Gi pre chteva capite Nemtesci
ce mai erau cu (Mitsui ; §i dupe acea fapta, s'au dush tog §i s'att' InchinatA
la Hmil.
Se scriu sle acum : Le0i ce pojaru au put cesu d'enteacesta sch'ntee ? in inul-
te parti de lame ce varsare de sange, ce pustietate terilorti? ce surpare si
slabicTune puterei CraieT Le§esci ? ce ribipa amara §i nedobendite cethti? ce
robie §i plean de crqtinT in mhnele paganebci?
Nol se ne IntOrcemit la a le nostre: *i de a§u avea la cineva pentru acesth
lucru vre o hula, ca acestil Leatopisetil mai multu de lucruri streine pome-
nesce de chtu de loch §i de tell, rospundu ca amti facuth acestii curse pentru
se se deslege mat bine lucrurile terei nostre, care la acea vreme s'au prile-
jitu. Si aceea se se scie, ca Ora acesta, fiindd mai mica, nice unu lucru sin-
gura de sine fora adunare §i amestecare cu alte teri n'au facutil.
S'ah cutremuratu tote terile pen pregturu de naprasnica tulburare Craief
Le,esci. Ce teta 'Astra, cu iiorocul, cu carma §i valhva vestitei DonmiT a lui
Nasilie Vodh, cativa ani, §i dupe ce se radicase Hmil, ah statutu neclatita de
nime, phnh la anal 7157. Intr'acesth anti Incepatorti spre marea scadere tetei,
Intorcendu-se Tatarii den tera Le§esca cu. robs §i cu plean, Bugegenif §i o
semi de CrimPni all lovith la intorsul prin Ora, §i ca o oste ce trece nu pate
fi se nu'§'T strice ceva. Ati venitti Prutenii, §i de pre alte vat de pre hinga
Prutu, cu jaloba la Vasilie Voda, dicendit prada Tatarii §i le strica pa-
nne. i Intru una de ile, prelejindu-se Vasilie Voda la masa veselti, §i viindu
Tar jaloba pentru Tatari ca strica Ora, cum era la mash veselli, Indata all chie-
matu Capitanii, dhndu-le poronca se purcecia, intr'acea data, cu slujitorh, §i
den slug boTeresci, §i den tergu, nine va vrea se merga In dobanda se lovesca
pre TatarT. Au facutu Indata poronca Capitanil ; §i nemulu moldoveniloth den
firea loru la dobanda lacomi, care cum an putute §i den ora§u a dobandire cal,
flind4 ora§ulu plmu de tota sama de omenT pre atunci, §i den slugl boieresci
multime, si au mersh impreuna cu slujitoril de all lovitu pre Mari ferh-ves-
te, pice'n gandh avendu Tatarii de una ca aceea.
Era descalecata orda cu temeTul la unu sate anume Bratulenii, la Razina, In-
carcatT Tatarii de robl §i de pleln den tera te§esca. Nefiindu gata Tatarii,
a intrath al nostri indata cu sabiile inteensit. Perit-au multi Tatari, §i le-att
luatti al nostri §i robil §i pleanul, card numal cu fuga an scapath dinteacelti

www.dacoromanica.ro
 319

feredefi, spre Bugecti. Ce §i pre tale in multe locuri, pe la Lapusna, le-ail ti-
nuta fcalea al nostri.
Muitu au statuta boierii aril se prilejise la aces, mash, mai multu Catar-
giul, se nu se faca cu grabh acelu lucru, 0 den nesocotela de la masa; era ce
este se nu treed, cu anevole se math cu sfatul. Tatarii, clack au scapatu is
Bugecu, indata pren cateva capete an facuta scire la Hanul en mare jaloba,
cum 'i-au lovitu Moldovenii fora-veste, trecendu el pre locurile loru, ford de
nice o stricaciune terel, si le-au lug,' atata plean ii atatia robl. S'au ampluta
indata, si Hanul si tote capetele Orin:mita de mare vrajmasie, fiindu si simeti
pre acele vremi de isbandele asupra Le Oloru. Indata au datu scire la Irnpe-
ratie, pre Vasile Voda si pre tota tera, cu pira ca este haina ; ki Turciler la
mare socotela erad Domniile acesteril tea ass de, tart si de temeinice. ce in-
data at pozvolita Hanulul se fie volnicu a pradare Ora Moldovel pentru aces
fapti,
Vasile Voda, dupe, area fapta, ce paella forte cu grije si Is Imparatie si is
curtea Hanulul. Ce de ambe parti i -au veuitti cu inplaciuno, ales de is Sefir
Gazi Aga, Vizirulu Hanului. Asa '1u aseclase pre Vasilie, Veda, prin cart! cu
cuvinte blande, catu s'are pare ca nice in gandu nu are Hanul, nice alte ca-
pete a loru pentru aces patimd a Tatarilora ce petrecuse in tera. Era vrej-
maia acoperita mai multi' red aduce.
In maul 7158, sfatuinda Crimul se rescumpere paguba fa' mita de Vasilie Vocla
ordelort loru is Bratulent, i se curn,eze si simetia pan& in cats era in
Vanilla Voda4 aft pornita pre Calga Sultan cu osti, cu acela glasu ca merge
se lovesca. Ora MosIdcesca ; ssi Hanul dedese scire -0 is Emil, smgur se fie
gata se purcecla asupra lul Vasilie Voda. i catu au mita Sultanul, era Hrpil
mai nainte cu °stile gata era, ammo spre partite Mosliuhp. Au, purcesu Ambe
°stile cu mare taina pre Nistru ; sosinda, indata au Impartitu Ostea: o parte
de la Sorooa direptu spre Suck& ; era alts parte spre Orbeiu Si Lapusna, papa
in Prut, oste Tataresca, cu Cazacesca amestecata. Nespusa prada ca acesta
este Wei, si de prada de la Ion Voda nu Mina mai mica, alegepda de a-
ceste cumplite vremi de acmu cu care tote pnmejdille acestui pamentu co-
versite suntu.
Nu scia nimicu Vasilie Voda, seclendil la Divan. Una dupe alts veste viindtl
cum prada Tatarii tera, sit veclutti atunce la ce all esita sfatul de la masa
indeserta procitinda cat tile lul Sefer Gazi Aga, in nadejdea caryera carti se
laSase Vasilie Voda.
Dramba cea de WI care era oronduita spre Suceva, an cupripsu catu tine Sorocs
ci tinutul Iaciloru pan& in terga in Iasi, Hotinal, Dorohoiul, Harlaul 1i Cer-
nauta papa In cetatea Sucevet, temeiul; eta ariprle liana in munte agiungeau.
In cetatea Sucevel apucase Gavrilac Logofetul, $i calf -va boieri de la WA 443
se inchisese. acolo ;?. all data Cazaciloril i riatariloru o sera de ban!. Era din
afara la telt, au aflata Vita Ora pre acask cry dobitoce, cu hergela, de care
era pre atuncea plina tem. Rola, plean, (autluatil fOra. mina multi, si case de
bolerl au robitti f atunci all luatu pre giupauaa Jul Mimi Clogole Stqlnicul ell
0 cucona a in!, care n'au mai ecitu den robie in veci. §i au peritu gi Stefan
www.dacoromanica.ro
 320

Murguleta, la Cernauti, pamenten vestitu intre curte. Sate le, oraoele, tote ax-
clendu §i pradandu ; cu acea vrajmaorie erau Tataril terei. Ira cea -alts dramba
de o to au lovitu Orheiul, pi Lapuona, pi Falciul pap. in Pruta; atunci au
robitu casa Sturzil Jitniceriului, carele apol au losta pi Visternica mare; of
multe ca e intemelete le-au duou in robie. Era, codrulul Chigeclulul, la Falcia,
forte putina, paguba i-au facutu Tataril atunci, ca indata au nazuita la codxi-
oorul lore, anume Chigeclul, padure nu aoa inalta in copacl, ca putini copacT
suntu, cum e to desa of raposa, pi spinl mai multi de catti altu 'emit' in pa-
durea aceea ; of de acolo Chigecenil s'au aperata de nu le-ati pututa strica
nim ica.
Calga Sultanul singura cu coourile, i Hmil Hatmanul cu tabera de, la So-
ma, direptu as trasa la Tutora, unde Sultanul cu coourile Tataxesci au des-
calicatu; era Hmil cu tabera Cazacesca au statutti pre Vlamnic.
Vasilie Voda vedendu-se la grija pi spaima ca aceia, ca luase Mara' pans
subt tArgu Iwyghehile, pi a, slujiturilora cat as apucata, ati pornita pre Dem-
Impreuna cu castle boieriloru prin frinturile codrilora, pre la Capotesci
spre cetatea Nemtului ; apol yi singura Vasilie Voda, Wad tinutti multe (Lae
scaunul, ce s'au mutati den Iaoi in nesce poeni, in codrul Capotescilora ; pi
s'au aoeclata acolo in codru cu curtea, lasandit in Iasi putintei daraban1 de
apararea curtil ; carii, data au vedutu multimea de TAW' den OA in cesu a-
daugandu-se, pi cu Cazticil amestecati, au lasatti cu popte curtea pustie, i au
eoitu yi acela. Si au arsti atunci totu orasul ; unde oi un,de ati reraasa P4te p
dughenita ; curtea doinnesca, casele boieresci, tofu oraoul, "i.ntr'o ru,ica, de, c4§0
cenuoe s'au fa,clitls ; era mona,stirile ,au hajadulta., ca n'ati yruta paga,ci,i se do-
deiasca den poronca lul Hind Hatmanul, i Tataril n'ati pututa, ca, erap. of O-
mni cu sinete Inchjgl prep monastiri. Numai 4 monastirea TreisfetibeleI, erne-
menil ce ati fosta acolo inchisi, acolo Jp-au venita primejdie ; ca arclenda Or-
gill, den para, fuculuf g'Ati aprinsi i monastirea. Dece, as cautatti p sama de
omeni, de aroita of de grOza focului, a eoire pe o portita ce este pen zida pe
despre $ahlzuiu, gi Acolo au luatu pre multi omeni in robie, Tataril, of multi
of in heleoteul )3ahlumlui s'au inecatu de groza robiel.
u oblicita Sultanul yl Huai' Hatmanul de fuga lul Vasilie Voda, pi au tri-
misu unu Wlarzagu la Vasilie Voda 1ntrebandulu, ca ce ati fugita den scaunti?
De oaga este intrebare ca acesta la vrerge ca aceea. DecI, pi Vasilie Voda,
daruindu vine pre Wrzactil acela, air trimisti de la sine bolerl la S,ultanul,
pe Ghica, Vornicul de Ora de posit', era la Hmil pre Clogolea yei Spatars ;
of au toctnitu tucrul c,u Sultanul cq damn, of nu cu putina gheltuiala. Si. de
atunci au legatu yasilip Yoga llan r ce se da I SultanAoru den anti in aua, of
cabanita. Ira lul Mind Hatinanull de 'Rai r15 into de acpste vietni intrasa in
&cid cuscria cu Vasilie Voda, poraeniridu of mai nainte, prpy ploggIgg cu
solie, pentru fata lul Vasilie Voda, dolma Rucsiaudq, ;cumai ce icaa cautata
lul Vasilie Voda a ardare atunci oi logodna fetel sele jtucsanda dupe Malmo,
feclorul lul Hind Hatmanulul, cu cAte-va daruri. of lea.
4tunpe apt purceoa pi Sultanul pi Hmil de la TutorN spre locurile sele; era
t ra au romasu pradata of pre midtp locurT pustie, schimbata, den fericirea et cea

www.dacoromanica.ro
 321

de'nteiu. Aft esitu $i Vasilie Voda den codru in scaunu. S'aft prilejitu atunce in
bejeniile acele si mortea lul Todera§ Logofetul. Facut-aft Vasilie Voda mu!
tä jaloba la Imperatie, ce nice unit folosu n'au pututu face pentru stricadu
nea terei.
Darabanii, la acea fuga a lul Vasilie Voda de scauna, erau gata se jecu-
%sea carele cele Domnesci ; era dupe ce s'au aseclatu Vasilie Voda, s'au fa-
cutu a le facere cautare, incinsil cu sabie, si Nemtil ce aveau gata cu smetele
pline Anteiu au luatti Dara'banilorti armele, apoi pe top 1-au inchisu in tem-
nita ; pre unit '1-au trimisu in ocna, si pre unit cu alte pedepse 't -aft pedep-
slat. i de atunci all purcesa Ora tote spre rely, den anu in anu, pana astacII.
Nu numai cu o certare certa direpta manie a lul Dumnecleu, dad se por-
nesce spre vre o tera ; ca dupe esitul Tatariloru au lovitu mare omoru in O-
men!, si acia in Iasi si in tota. tera.
La anul, Hmil Hatmanul cu mare multime de WI cazacesci, si singuru Ha-
nul cu 70,000 de Tatarl, strinse este si de pre la Cerchezl si den tota Do-
brogea, au purcesa asupra Craluluy Lesescti, caroru ostI Cralul Le§esca, Cazi-
mir, le-au esytu inainte la unit tergusorti, anume Beresticico, tale de trel cli-
le den-sus de Camenyta, cu 40,000 de 6ste Lesesca, in care Oste m'amu
templata i ea.
Nu era(' tote Voevocliile sosite, nice Litfa, pentru ca Litfa avea de Cazacil
de peste Nistru mare dodelala ; si aft esita Craityl, ca acela resboiu, biruitoria
§i asupra Tatariloru si asupra Cazaciloru, catu au cautatu Cazacilora, cu Hmil
Hatmanul, si Hanulul, a luare fuga $i a'si lasare tota tabera cu totulu. De care is-
banda a Lesilorti dad. ati intelesu Vasilie Voda de la Ionaruta, Parcalabul de Ho-
tin, '1 -aft imbracata cu haina cu soboll, avendu nadejde ca cu acea isbanda a
Lesilora va haladui de cuscria lul Hmil. tea nu s'au curmata cu atata reutatile
Orel Lesesci, ca Iar, la anul dupe isbanda de la Berestricico, aka rely an pe-
nth' &tea Lesesca de Cazaci si de Tatars, lasatl Le§ii in nedejdea pacil ce
se Meuse la Beseryca alba (Bela-Tercov), catu nice Hatmanul, nice unu cap(',
nice unu sufletu voiu vice, den 8000 de este ce pedestra ce era, n'au hala-
dultu; si den este calareta, ce erau pen la 12,000 de Omen!, forte putini. In-
ca, de cey de glosu de vorti fi scapata cineva, incungiurati de 'Mari de tote
partdle ; era ce era frunte, toffy subt sabie all mersu. Ca asa an clisu Hmil cu
Sultanil, si aseclase, ea, la acela resboiu unit robil se nu fa Tataril, ce tota
subt sabie se pule, se se Imputmeze Omenit de Oste den Ora Lesesca. §i a-
colo au perita si singuru Hatmanul Calinovski, $i cu unu fecioru a Jul ce nu-
mai pre acela avea. §i inteacesta anti all cautatu a facere Vasilie Voda $i
veselia filcei sele Rucsandel dupe Timus, feclorul lul Hmil Hatmanul Caza-
cescit. Mare netocmela in de potriva taselorti si firiloru. Acesta parte era o
domnie de 18 ani, §i Imperatlel cu bisyugti si cu cinste somanatOre ; era
cea-alta parte de doI an! eitti den Wayne. Ruscile cu Lado, Lado pren t6-
te unghturyle. Ginerele numaI singuru chipu de omit, era WU. firea de herd.
Inse, ate trebulau la o nunta domnesca, tiimica n'au lipsitu ; si dupe cateva
septemani ce-ail secluta Timu§ aicea in Ia4l cu asaulil, polcovnicii §i atamaniI
sel, si nepota lut Vasilie Voda, fecloril lull Gavril Hatmanul, §i a lul Georgi
LEATOPISETELE TOMwww.dacoromanica.ro
1. 21
 322

Hat. §i den feciorii de boYeri de tern, Neculai Buhus :§i Ion Prejescul, toti
acolo In Cehrin pentru Timu§ erall zalogu; purces'au cu Domna'§i la Cehrin;
era Va ilie Voda au remasu Indata la prepusuri la Turd pentru until nume-
le Cazaciloru la den§ii ; §i la megiesi Indata la zarve, ales la Matei Von,
neprietenul vechiu, tare siindu-se de unirea lui Vasilie Voda cu anti], si
la Turd amesteca Domnia lui Vasilie Voda; §i cu Racoti au statutu Indata In
sfaturi, ca amendororu era invrajbitu Vasilie Voda, §i amendol se shad de acea
unire, ales cand aucha soil ca acele, Racoti, de la Vasilie Voda; ca 'i-au tri-
misd pre Georgie Stefan Logofetul, Intr'unil rondu, poroncindu'i se secla mol-
comu Racoti, call va face de va versa nesce galbini Manion'', si la ce va
veni lucrul elu va vede. §.i prilejise si solulu unul ca acela, care, neavendu
coconi, de atunci luase gandu spre Domnie ; si mai multe adaogea spre vraj-
ba ; si in locul trebiloru stepanu-sed, In solie, au aseclatu trebile sele spre Dom-
me si la Racoti §i la Nigel Voda.
Precum muntii cel !map si malurile cele inane, cand se naruescii de vr'o
parte, pre catu suntu mai nalti, pre atata si duratd facu mai mare cand se por-
nescu, si copacif cei mai nalti mai mare sunet t facu cand se obOra, asa si casele
cele nalte si Intemeiete cu Indelungate vremi, cu mare risipa, purcedu la cadere,
cand cadu. Intr'acela chipu si casa lui Vasilie Voda, de atata ani Intemeieta, cu
mare cadere si iisipa, si apoi la deplina stingere au purcesit de atunci.
Stefan Georgie Logofetul, ce era la Vasilie Voda Logofetu mare, dupe mot.-
tea lui Toderasco Logofetul, sciindu pre tatu-sed, Dumitrasco Logofetul, la
atate Domnii boieru vestitu, cu ocine Intemeiate, care nice o casa In Ora mo-
sil ca acele, ocini, sate, curb, n'au avutd, dupe ce 'sl-au gatitii lucrul spre Dom-
nie, precum s'au pomenitu mai sus la Racoti si la Mate:: Voda, ad legato vo-
rove si cu o sema de boieri de tea, anume cu Clogolescii §i cu Stefan Ser-
dariul, cuprinclendu'i cu juramenturi se tie thin& Ad alesu cu sfatul loru nu-
mai se aduca osti Unguresci si Muntenesci asupra lui Vasilie Voda. Sunase
cativa la urechile lui Vasilie Voda aceste, si anteiu de la unu Tared den Foe-
seni; si de la Munteni and, 'i-ad scrisu; ce n'ad creclutti Vasilie Voda.
Spunu istoriile de Pir, Imperatul Epirotilord, ca fiindu intr'unu resboiu la
Ora Italiel Inprotiva Romlemloru, anablandu Pir Imperatul in fruntea (*Horn
sele, tocmindd ostea, si mutandu-se §i Intr'o parte §i intr'alta, unu copilu de
cel ce Alia pre Imperatul s'au apropietu si 'i-ad clisu: «Se lei aminte, Imp&
rate, pre celu Remlenu pre unu calu negru, den toti Went ; alta =tea nu
paclesce, numai 'sl-ate pusil ochii pre Imperatia ta : on Incatro to intorci, eld
total aceea paclesce, si cerca, cand-de-cand se vie asupati cu sulita gata.» Ati
respunsu Pir copilului: (Cu anevoe este fie-cui a se ferire de ce este se fie!» Asa
se pote clice si lui Vasilie Voda : fiindu Domnu cu paza pre la tote portile si in
tote partite, nu s'ad pututu feri de ce era sel vie asupra; si mai alesu de pri-
mejdia den cask forte cu anevoe a se ferire fie-cui. Macar ca intrase la unu
sfatd ca acela si Ciogolescii, si Stefan Serdarul, era saga le. parea a sfatuire
nesce lucruri ca acelea; ce sedeat uitati, gandindd ca nu va nasce nimica den -
tr'acele sfaturi. Era Stefan Georgie Logofetul, veclenda ce sotil all dobanditd
la aceld sfatU, as el ta den cli in cli se se vadesca sfatul loru despre Ciogolea
www.dacoromanica.ro
 323

Spittarlul, la betie; di la cateva. mese bate mar vedea lucrul; ce nime nu lua
aminte and lucru ce nice in gande. nu Incapea. Decl, au paditu singur Stefan
Georgie Logofetul treba care o luase, $i Insemnase dioa osti lord Ungurescl si
Muntenesci, se esa in tea tocma in serbatorile Pascilord.

Clod V-ati IWO 6lioa bund Stefan Georgie Logofdtul de Ia Vasilie Vodd,
si apot as venittl cu ogtT asupral.

IsT trimisese Stefan Logofetul giupanesa la Ore, in pilda ca o trimite pen-

tru trebile cases ; era ele, tocma in dioa tend se cants in beserica canonul
Sfantului Andreid de la Critti, la 8 cesurl de nepte, gAtindu-se Vasilie Voda
de beserica, Inca nime den bolert nu venise la curte, au manecatil se'0 is dioa
bunk, dandul scire de acasa al este giupanesa despre morte, cu hartie scor-
nita. i Intrebandii Vasilie Voda de Postelnicei tine den boieri este afarit, i-ad
spuse Postelniceir ce este Logofetul celti mare, dvoresce se Ia dioa bunk ca
'i-ad venite veste de bola forte grea a glupanesei. SO fie Oise Vasilie Voda:
Kce omit fora tale Logofetul: sciindu'qi giupanesa boleca qi a nu o tinere aice
cu sineos i at dist! se Intre se V is dioa bunk. Intrat'ad Stefan Georgie,,Logo-
fetal cu fat% sc'brn'ite, de mare mahniciune, $i V-ad luatti vole' se merge, spre Ca-
WO. Spund, se fie ciisfi Vasilie Voda, se afle lucrul pre yob, sa. Nesciutorid
gandul omulul spre ce minesce. Indata, fora nimica zAbava, esiati cele cu grije,
$i nu cu fie-ce grije all purcesti Indata de °lace ; $i Inteaceeasi di all suite.
la Bogdana, Ia satul sett, subt munte; Qi atunci era $i este Ungurescl, tote,
cu Kemini Ianoi, pren potice, 1i oste Muntenesca in Minna, cu Dilcul Spatariul.
Spund de Vasile Vode, ce, den Beserica lovitti genauri de purcesul Logo-
fetuluI asa fora nadejde. Si asa'si, a doua di dupe purcesul lug, all inceputt
a sunare aeve de Ungurl $i de Munteni; la care sunetti, vedendu-se Ciogolescil
cuprinsl Qf 'asap de Logofetul cu care'sI sciad vorova, ad statute. la grije ca
aceea ate pre pasitul lore. Si pre cilutAtura, tine le -aril fi luatti sama, le -art
fi cunoscutd Indata vina. Ce, mirandu-se cum vord face se MO se'ql lase ca-
sele cars erad cu totul aice in Tall, cu gra', $i adoua morte este, qi dilele lord
sfersite pate hi, cum dice: s'au apucatil de alte. Indreptatura, scri:ndu and ri-
vasti Ciogdea Spatariul, la Vasilie Vc de, intr'acesta chipt:

Milostive Ddmne I
&En, unul den slujitoril Marie tale eel streinl, mancandd pinea si sarea MA-
riel tale de ataxia ani, ferindu-me de °AMA se nu'ml vie asupra pentru pa-
nes si sarea Mariei tale care o manancu denteatatia ani, ig face scire Mariel
tale pentru Stefan Georgie, Logofetil eld mare, ati este adeveratd veclend,
qi s'ail aglunsd cu Racoti gi cu Domnul Muntenesce, gf smite. gata ostile qi a
lug Racoti $i a but Matel Voda se vie asupra Mariei tale; de care lucru adelve-
rate, adevZrate se credl Maria to ca nu. este Intealte chiply
Si data ad scriad ravasul Clogolea Spatariul, ad Chematd la sine pre Iosaf,
www.dacoromanica.ro
 324
Egumenul de la Aron Voda, care era pre acele vremi dehovnicii tuturprii bo-
lerilorti, si cu ispovedanie giur'audd pre Egumenul se null vedesca tine este,
si anteiu se arate revasul la Iordaki vel Visternicd, apol la Domnie, rat Jegatii
cu mare &ran:Lentil asa se faca. 1Viirandu-se calugerul de unit Jucru ca acela,
ad. mersd cu ravasul acela la Iorsdaki Visternicul; care, dace, au intelest, si
stiindd cum s'ad sunatd aceste si den alte parti, indata ail statutt la mare
vole rea, ca unit omit intregti la OM fire. S'aii lepadatti indata de ravasii, si
at klish gumenului numal se merga se dea ravasul la Domnie; si ad mersii
si fiat datti la Vasilie yodd, §i Indata ce '1-at intelesti, slat simtitii cuprinsii
de primejdie, si ad statute, cu mare strinsore asupra Egumenulul se-I spule
de la cine ad esitii aceld resasti. Ad statute d'anteid calugerul forte tare, pri-
mind.* si morte, Ora a, vedire nu petit, ca era datii cu taina de ispovedanie
ravasul. Era data s'ati strinsu boieriida sfatii, si aretandii calugerului si munca,
Vasilie Voda, ca pentru unit lucru ca acela ce se atinge de domnie si de a-
tate case, decT, luandu-si Egumenul si de la Vladica Varlaam, ce era pre atuncl
Mitropolitd, deslegare, ae spusii calugerul anume tine ail datti ravasul. Si in-
data chlemandu Vasilie Voda pre Clogolea Spatariul, i -ad spusd tote deame-
nuntul, si cum este si Stefan Serdariul tae inteacela gandii si la acela sfatii.
Cu pupae cuvinte i-ad mustratd Vasilie Voda pre amendol Ciogolescii. Ce
amendol se aparad ca Watt primitil aceste, ce i-ad fostti tote cu credinta, si de
are trimite macar pre until dintre densil se aducd de gfuraazi pre Stefan
Georgie Logofetul; ce fie Elise Vasilie Voda: in zadar acesta slujba arum; se-mi
fig spust aceste pa,na, era in Iasi Logofetul. Decl, pre Ciogolesci i-aii push la
inchisore ; ero, in urma Logofetului au repeclitd pre Sculi, apol pre Iacomi ce
era vatav de Aprocli, si pre Alecsandru Costin, cu carte la Stefan Georgie Lo-
gofetul, numal se vie cum mai curendii la Curte, pentru marl trebl ce all ne-
meritd. de la Imperatie. Inca la mai mail grijI era Vasilie Voda pentru Ste-
fan Serdariul, fiindd atate osti pre acele vremi, si marginea tots pre sama lul.
i indata au icrisd cartl si la Stefan Serdariul ce vie Cad mai de sire] la
curte. Se prilejise mai nainte de aceste inceputuri u treba de care invetase
Vasilie Voda pre Stefan Serdariul se gateze nesce steguri de slujitorl, i. cand
i-ar da scire-se purcecla cu o sama de orneni la carapd peste Nistru, ca-si des-
chisese ,calea negutitorii Grecl taril amble]. la Mosk pentru soboli, pre la Ti-
ghinea, pentru greul vamei, si se face. a scadere vamei aid in tea. Si socotise
Vasilie Voda se-I sparie de pre acele drumuri de peste campi ; cu prilegiul
aceI trebl, scriindu Valilie Voda. la Serdariul se vie cum mai de sirgd la carte.
Si. pornindu cartile, dedera scire ca lath §i erdaritil in curte sosesce. Spund,
ca, deed s'au apropietd. de orasd. Stefan Serdariul, se-lii fi tempinatii 9 slugd,
a lut de i-ad spusd de tote ce se sunase in tergd si la eurte, si cum ad pur-
cesd. Logofetul cold mare den Iasi, si multe amestecaturi §i cuvinte mutt de
Ungurl. Se fie statute multi]. irk gandurl Serdariul, intra-va ink tergu ad inter-
ce-se-va inapol i si-1 clicea Q slugs a MI.:, intorce-te giupane, ca nice la unit
bine nu mergl. Era °sandal, trage la plata; ad biruitii gandul, sd intro in tergd;
si indata cum ad sosita la gazda, nimick zabavindii, ati mersd la curte,
Vasilie Vodk cum au Intelesti de venirea erdariului, nu s'ati ingeclutti
www.dacoromanica.ro
 325
de-odatii, ce in doe trel randurt au trimist se vecla sosit-au adeveratU. Ce dad
au sciute ca este in diva* %data au qitti Vasilie Voda in Spatarie §i 1-ati
chematii la adunare, unde i-at SpusU Vasilie Voda eh' §i carp i-at scrisu se
vie pentru treba aceea care s'ail pomenitu maY sus.. Ce bine este ca al venitti
singurti. 'L -aft Intrebatti dupe aceste de Tucrurile ce se vedescii despre Ungurr,
cu amestecaturile lul Stefan Logofetul, scie ceva au ba ? Tare s'ad apucatt
SerdarIul ca nu scie nimica, cu mare giuramenturf ; §i cum se fie elu ameste-
catu la undo ca acele spre real stepanulul set., clicendti cu glace : «Domne, eine
au fostt mal creclutil la Maria to §i cinstitu ca mine, §i m'al scost den o-
biale, §i den seracit m'ai imbogatitti ?» i i-au clisft Vasilie Voda : «.4a scie
i eil.» Dupe aceea i -all clisti se merge se *graesca cu Clogolea, se aucla ce
spune Ciogolea Spatailul.
Cum au intratti Serdariul in Visterie, §i au veclutd paza de SlImeni, s'ae
spaimatd sciuterea rie,vina a sa fire, §i indata all Inceputti a'l mpunere de tote
de fats Ciogolea SpatarIul. Se apara Serdariul de loth acele. Ce, ca unfi vi-
novatu intfacele sfaturl, se apara slabu. Decl, au cunoscutti Vasilie Voda totft
lucrul ; era n'ati -wad. se-I °mere indata, a§teptandu ce s'ar mal Inoi despre,
Trotu§, unde au mersu Logofetul. Ce, neapestita, vreme, sosi den fuga §i Alec-
sandru Costin, dandu scire de perirea lei Iacomi, vatavul de Aprocli, de stra-
jile Ungurescl elite in tern; atunce all vecluttl Vasilie Voila tote cumpana ce 'I
venla 'asupra, hefiindri gata de o primejdie ca aceea a§a degraba.
lacomi vatavul de Aprocll, daca all sositu. Ia Roman n'afi mersil pre cail lei,
cant avea §i bunl i de aglunst ; ce'§I-au lasatu cail 1u1 in Roman la hrana,
§i ad Matti cal de °lad., ca unu omit de§teptatii 'WW1 in bine, ,.§i de tote pri-
mejdia nesciutord. §i 1-al (list Alecsandru Costin se null lase cail de Hinge,
sine. Ce n'ad. Trutt' se asculte prietenescii dad', si ae purcesti pre cal pro§tI;
§i la Bacat. indata s'at tempinath cu strajile Unguresci, care strap CAM '1-ad.
Zaritti"1-aii luatii in gong, §i %data '1-at agiunsil ; §i a§e§1 gonindu -1t. '1 -au
omoritii den pistol°. Era Alecsandru Costiml, 4i tine -au foga pre cal bunt, all
scapatii de yerire.
Agiungea fruntea o§tilorft Ungurescl la Roman ; §i de la Foc§en1 au datl1
scire pentru °stile Muntenesci ca all trecutti Foc§enil cu Dilcul Spatarlul. A--
tuna au datti pre amendoi CIogolescii 1i pre Stefan Serdariul pre maim Sit-
menilord, de i-au omoritti nOptea denaintea jitnitel ce era in lontru in curtet
Adusese §i pre ,Mogalde, fiindu unchiti Jul Stefan Georgie Logofetul ; ce nu
'1 -at. omoritu, numal Taal legatti la pusci papa la Hotin, cu sine.
Multi! all statute boleril, maY vartos Iorgaki Visternicul cell.' mare, se nu
plele Clogolescii §i Sefan SerdarIul. Ce, temendu-se Vasilie Voda ca dupe a-
propietul o§tilorit Unguresci se nu face §i el vre-o zarva in curte, bait omo,-
rite. Eram ed. parure in cask la Iorgaki Visternicul, §i adormise forte tare de ma-
re scarba ce avea; cand au fostii pre la mecca -nopte s'au de§teptatt, dandu'l scire
de la curte de perirea Clogolesciloki t§i, a Serdariulul. i dace, i-al spust, au
suspinatti de gra", clicendt : «Ad perita boierii ?» §i dada au sciutu de peri-
rea boleriloru, at. clisii «oh, ce s'ad. Scutiil»
Se mira Vasilie Voda uncle va nazui; la Tura,se temea de pita Orel fg
www.dacoromanica.ro
 326

de lunicesa fire a Turcilorft, si cu grije; 1a CazacT, se feria se nu'sl mai strice

numele de la Turd; era a stare improtiva ostilord c'el venial asupra, nu era
cum, neavendd nice este gata, si ,era tots cu urn, si gata la lucru nod ; eh
Orhelul, ce erati capete erad tog de a lul Stefan Voda. Ce ad altsd Cu sfa-
tul sg nazulasca la cetatea Hotinulul, tiapeclendt indata la cuscrul sea, la Hmil
Hatmanul Cazacescfi, dandu'T scire de tote aceste fnceputurl. pre Stamatie Ha-
damul, vel Postelnicd.
La cetatea IsTemtului era tot& inima' avutiel lul Vasilie Voda; decl, acole at
rapeclitd Vasilie Vodh pre Steffinita Paharnicul, nepotu-sed, se apuce averea ;
orl el n'ad sciutu Stefan Georgie Logofetul de averea aceea in cetatea Nem-
tuluT, on all statutd dupe lucrurile ce 1ncepuse, §i n'ad socotita acea avere;
era era mai apt-4e de ell acea avere decatti de Vasilie Voda.
Emit Wire Unguresci cu Kemini lands, Hatmanul lul Racoti, 41 cu Stefan
Georgie Logofetul, la Roman, cand si Vasilie Vodh s'au sculatd cu tote casa
lul, si curtea, si cu boleril de curte, si all pdrcesu den Iasi spre Hotin. A-
tuncl ce Blujba amt facutti lui Iorgachi Visternicul, prin multe cuvinte nu
lungesed; era inima agonisitel lui amd trecut'o la Camenita si o amli data la
and prietend a tatane-med, anume Mihal Stegariul. §i deplin acea avere, mai
apol, la mina lui Iordachi all venitd.
Solul carele trimisese Vasilie Voda la Hmil Hatmanul, precum s'aft pome-
nitti, Hadamul Postelnicul, on ca '1-ad impedecatt Stefan, Parchlabul de So-
roca pre acele vreml, on de blastemata Si lipsith hire de hadamd, s'ad intorsil
inapoT ; gi aflindil pre Yasilie Voda in calea Hotinulul, all paritd la Vasilie
Voda pre Stefan Parcalabul de Soroca, de viclend. Deci, alt cautatd i trimi-
tere pre alp de la Hotin Tar la Hmil Hatmanul, pre Grigorie Comisul, si pre
Stefanita Paharnicul, nepotu-sed, si pre Neculal Buhus Jitnicerlul, si lord le
all datu poronca, pentru Stefan, Parcalabul de Soroca, se'ld princle si snit tri-
mite legatd de la Soroca la Hotind ; i asa, an facutd. El singurl all tre-
cutti la quill Hatmanul ; era pre Stefan; Parcalabul de Soroca, '1 -ad datd in
sema unora de Hancesci, caril se tineat pre-liinga Stefanita, Paharnicul Witt
duce la Vasilie Voda. Ce, pentru lacomia sa, aducetoril se fie a lord ce luase
si ce mai era pre-hinga (Mitsui, '1-ad omoritil pe cale.
Omit de miratu la intreg,imea lui de sfaturl si de intelepclune, chtd pre a-
cele vreml able de era pamentend de potriva lul, cu carele i Vasilie Vode,
singurd, ospl de boierT, facead sfaturT si multe cesuri voreva; asa era de In-
tregd la fire. Era la statul trupulul sed era garbovd, ghebostl, si la capti cu-
culatil, catd puteal se did ca este adeveratu Isop, la capd.
Dace, all sositu Vasilie Voda, la Hotinti, s'aft aseclatil cu tabera aprope de
cetate, deasupra.
Era Stefan Cr eorgie Logofetul, cu Kemini 'ands si cu Dilcul, Spatarlul Jul
Mater Voda, cuprindendd scaunul Ord la Iasi, 1ndata ad alergatd multi de to-
te partile de la tea la Iasi, i glotindu-se alt merst la Kemini Thuds stri-
gandd:, «Se ne fie Domnd Stefan Georgie Logofetul!» Le -ad respunst _Kemini
Imes ; «Pre volt se ve fie, precum poftitt1» Spund pentru Dilcul, Spatariul
Muntenescd, ca se ispitla, si cu acea nadejde era, se fie ell Domird.
www.dacoromanica.ro
 327

Deck dupe obiceid, all mersll Stefan Georgie Logofetul in beserica Sfete .N1-
colae cu -catava glota, $i i -at cetitti molitva, de DOMille Gedeon, Vladica de
Hurst, fiindti Varlaam Mitropolitul esit4 la munte. i asa, statut'aa Domna
Georgie Stefan Voda.

CAP. XVI,.

Domnia lul Georgii Stefan Veda.

Den cinci simtiri ce are omul, anume: vederea, auclirea, mirosirea, gustur gi
pipaitul, mai adeveratu de tote simtirile este vederea: ca prin auclg, cate aude
omul nu se pote asecla deplin cu gandul, este aft ce se aude, au nu este; cad,
nu tote suutil adeverate cafe vine prep aqui nostru. Asa $i mirosul, de multe
on Insert, fiindu multe mirodenil de'nteid grele, era apol mare si iscusitt mi-
rosti fact'. Gustul Ince este asa, ca multe ne part' ca suntii dulci, apot sim-
timii amarti, gi improtiva multe amare ca suntll ne part', gi suntil dulci. Pi-
paitul, Yara,sl, multe pipaimii in chipu de unele, gi suntfi altele, gi nu le pu-
terau cunosce pre sing-urii pipaitul, fora vedere. Era, vederea 11100 da tote a-
seclate in adeveru gandului nostru, i ce se vede cu °chit nu incape se fie
tridoiala in cunoscinta. Asa si noa, iubite cetitorlule, cu multu mai lesne a
scriere de aceste vreml, in cart mat la tote ne -amt' prilejitu singurt ySi pentrl
lungimea capitelorfi ce s'at scristi pentru Indelungata domnia lul Vasilie Voda
mat sus, den esitul edit de'nteift den scaunul terel a let Vasilie Voda. In-
cepemrt a scriere de domnia lul Stefan Von, Georgie, 'care on cu direpta ca-
le, on cu nedirepte mic1116ce, dicandu-se asupra domnu-seu, i -att luatti dom-
nia, tote unele ca aceste den oranduirea lul Dumnecleti a fire se credit.
Indata, ce s'at' aseclatti Stefan Voda Georgie in scaunul domniel, cu sfatul mut
Kemini Ianos, Hatmanul lul Racoti, si a Dilculul, Spatariul Muntenescu, all a-
/lad si den este Unguresca si den Munteni, i au alesti gi o sama de.ement
de tell, cu Petrasco Morenul Hatmanul , i au trimisA spre Hotin fn urma mut
Vasilie Voda.
Scia_ i Vasilie Voda de tote ce se lucreza in Iasi In urma lei ; i au tri-
mist si alit-dole rondt de la Hotin soil. la cuscru-set, la Hmil Hatmanul CA-
zacescil, $i la ginere -sell Timus, cersindii agiutoru cum mat de Sire( La Lest
Aiwa pre mine m'ati trimisti la Starostele de Camenita, la Petru Pototki, la I
caruia wire den robia Crimulul mare aglutoril 1.1 dedese Vasilie Von, cu ba,
nil set. Aceste aducendu'l aminte, flu poftia se se afle de agiutoril la primej-
dia lei. Si cu acea solie aflandti pre Starostele, tale de trel clile mat sus de
Camenita, la nesce ocine a lei, Indata au lasata tote treble sele, si at purr
test' de sire' spre Camenita. Era pang sosire Starostele la Camenita, daft
scire la Hotin 1u1 Vasilie Voda, co, eta sosescu ostile luT Stefan Voda, asupral;
all statute in ganduri de'nteift, se stea se dea resboiii cu cap 6meni avea pre
langa sineT ca 'and, eraii tott boleril cet de scaunt cu glotele sele cu Vasilie
www.dacoromanica.ro
 328

Voda Ii cu Boj, Capitanul de Lefecii, si Cara, Capitanul de Darabani, §i avea

Siimeni vr'o 60, 0 Nemel vr'o 100 forte bunt. Era dace au veclutd recela tu-
turord, c1 a capitanilord si a slujitorilord, pre caril avea mare nadejde pentra
mila ce le facuse cu multe vremi mai nainte, s'ad apucatu de trecetorea Nis -
truluY, suspinandd pre "Boj Capitanul, si pre Cara Capitanul.
Aice s'ad caclutt a pomenire pentru averea lul Vasilie Voda ce era In ce-
tatea Nemturui, la care trimisese pre nepotu-sett, Stefanita Paharnicul, Vasilie
Voda. Acolo la Hotin, pine a se clatire Vaiilie Voda, ad. sositd 0 Stefanie&
Paharnicul cu tote deplind la Vasilie Voda ; de care, dad, au data scire ce
sosesce si Stefanita Paharnicul cu tote deplinii, s'aii bucuratd. Vasilie Voda,
clicendti: «De won inainte pans la ecinze$ 'art vela da, qi nu vorli ride ne-
prietenkn §i asa Vasilie Voda, trecendd Nistrul cu o same de bolerl, anume
Toma Cantacuzino Vornicul, Georgie Hatmanul, Iorgachi Visternicul, gi cu cats
boleti ce mai erad stransi, de casa lui, boieril cei-alei tog si cu slujitoril cu
puscile, s'ad intorsti spre Iasi la Domn tenord. i tempinindu-se cu °stile lui
Stefan Voda in Dumbrava, aprope de Hotin, pane a se incredere unit cu altiY,
ad trechtu chteva cesuri, in care zabava an trecutti Vasilie Voda Nistrul cu
t6te casele boieresci ; inse, nu fore mare paguba in carele boierilord, la tre,
Were, si mai multi' de tergovetil de Hotin, carii, veclendu spalma 1i grabs
la trecetOre, precum face vreme ca aceea, au data facti in remasiea carelorit,
si Smite haine scumpe ¢i arginturi ad apucatti, CAI de atuncl sciam imboga-
titi caelva Hotineni.
Apucase ostile lul Stefan Voda pre o same de Nemti netrecuti; 0i dada si
den cetatea Mogalde, Paharnicul de care s'ad pomenitd mai sus ca '1-ad legatd
la pusci, den sacaluse, si navalindd i slujitoril lui Stefan Voda, all peritii
putintei Nemtl la trecittore cu podul. Era dad si Silmenii lui Vasilie Voda de
peste Nistru, dal nu se apropia nime in vadti.
Nu mil fostit intr'acea data la trecatke, ca trecusem Nistru mai nainte,
precum amt pomenitd. Era amd intelesti den cel ce au fostil acole de fate, cum
singurd-Vasilie Voda alt fostti seclendd in acea parte de Nistru pre unti scenes.
Ali sloboclitd tergovetil, i spunti cu invetatura Mogaldel Paharnicul, unit sa-
calus, den care sacalus glontul forte pe apope de Vasilie Voda all lovitti. Spur-
cate ci nebunescA fapta, si nu fora osinda alit de tallith
Nu, pocid tate aice pentru cetatea Hotinulul, ce nesocotela a o Ware indata
pre mina altuia: de nu de alts nadejde, pentru trecetOre, se hie fora de grije,
s'at'e caclutd se pule (meal sineeasi; ci ce ornenl? trey -cleci de Nemti se fie
pustt se o tie despre Ostea Moldovel, gi despre Ungurl ct1 anii. Au n'ad fostd
hrana? Perm until sate de la Hotin o ar fi pututd tine unit anti, sail cite era
numal in tergt; i acea cetate on tine va vre se socotesca, va afla ca alt fostd
a risipel easel Jul Vasilie Voda pricing; si de me vel intreba cum, iti respuncld:
ca de ar hi fosta dOmna lui Vasilie Voda in cetatea Hotinulul, nu la Suceva,
11'0 fostd in puterea lui Stefan Voda, a batere cetatea Hotinului, cum ad. bd.-
tutu fora grije cetatea Sucevel. Ca asa venise Vasilie Voda cu Sulfa:MI pin&
in Prutd cu osti Tataresci; ce 'i -all intorsd Hanul, ca sosia, CraYu? Lesescd.
Salt cum are hi batutd Stefan Von cetatea Hotinului, i Hmil era la Husetin,
www.dacoromanica.ro
 B2S

cale de o cli de la Hotin. Ce, multe ar hi pututd lure Vasilie Vodd, gi dom-
nia tutu neclAtitAl "Ita la Porte,, pan& texclid dupe luatur cetatel Sucevei de
Stefan Vodd.
Nime, derd, se nu vinuesca sfaturile de acum. Vecll greseld ce s'ad facutd.
la acest1 vestiti sfetnicl, yi acela lucru era in putere a facere; era, vremile de
acum nu suntd in putere, si nice und sfatii nu incape la gred ca acesta; ferit
de marturie elicit ce, este sositd perirea. Dicemt, ca de ar hi cutare, si cutare
ar hi intealtd chipd ; era nu suntil vremile subt carma omului, ce bietul on%
subt vreml, Multe 1i marl smintele fund apucatil den clilele celerd mai Mani.
Ira ig agIunga i acesta una cu lasare fora osten1 a cetatil Hotinuki, den
care rani.° este resipa a tote, averea lul Vasilie Vode, cu casa.
Pentru cetatea Hotinul tompinendu-me in cale cu Cotnarski, credinciosd ph
sail a lui Vasilie Voda, mall intrebatd, ca eld yenia de la Cralul trimisd pend
la, rescOle de Vasilie Von., yi eft mergemd in susd la Staroste de Kamenit& ca unit
omit deplinii ce era: grijit'ait bine cetatea Hotinului Vasilie Vodd? Pus'ait omens
mi pusci, au ba ? Am respunsil : ce, nice unit semnd la purcesuld med se se grijesce,
cetatea n'amu veclutd. Au suspinatil Cotnarski cum are hi sciutd, ce, se va lasa ne
cotita cetatea aceea. tre, pote hi, cu giudetul lul Dumnecled spre ce trage, cu
anevoie se mute, cu sfatul omenescit.
Intra Vasilie Vode. in Camenitd, dad amu sositd si ed cu vestea ca late,
sosesce Ii Starostele de Camenitd, cu mare fagaduinta yi cu celdurd se se afie
la acea vreme, cum s'ad fostd.

Pentru venirea Cazaciloril cu Timuc asupra lul Stefan Voda Georgie, ci I-ail
scosil den tera

Wad plinitd Vasilie Voda o lima de Mile cu pribegia sa in Camenith, ad si

venitti scire cum Timus, feciorul lul Hmil Hatmanul, cu 8000 de Cazaci lntr'a-
lesd, trece pe la SoroCa Nistrul. Acum se cauti, derd, firea de prietenti Levd;
Dakar ce, Mach pans la inima Le iloru intrase cu sabia, i Vasilie Voda, fi-
indd o case, cu capul lord, si in nddejdea lord de a'si rescumpdrare Domnia,
nice o oprela sad vr'und banatd desijre cineva n'ad avutti ; ce cum ad venitd
ford grije, asa dud had fostd vola alt OW, fora numal de unit Polcovnicit,
anume Condratki, ce era cu o mie de Lesi de paza inarginel, avea sieala Va-
silie Vodd. Ce prepunea ca nisce omens streini, de se siea al nostri; era nice
acela nice unit gandd red, nice acea putere se strice lui Vasilie Von, ce va
'fad avutti. Timus cu &tea, cum ad trecutd Nistrul, n'ad ma asteptatd A se
adune cu socru-sed, Vasilie Voda; ce de la Soroca Intins la Calceni ad trasd
cu &tea, i acole ad trecutd Prutul.
Luanda veste Stefan Voda' de Timus ce, vine Intins asupra jLesilord, Dlicul,
Spatariul Ifuntenescd, pre poronca Domnu-sed se nu se sane de tote, lucrul
ce. ad Intratd cu °stile sele in raealia Imperatului, se Intorsese cu cateva clue
mai '-nainte. Asijdere si Kemini lanes, ort temendu-se de laic) smintele, sad de
www.dacoromanica.ro
 330

veund viclesugd de tera, on sciindii soliile steplinu-sell, 1uX Rakotil la Hmil,

pentru craia Lesesca, ca Se agiungea Rakoti cu Hmil pentru craia la Lest der
atunci; si ad pornitd si elu tots pedestrimea de Nemti ce avea, si cu puscile,
pre la codrul Capotescilord pren Cobale, direptd la. potica Oituzului. Numat
eld shigurd cu calarimea remasese., pre rugamintea lui Stefan Voda, in Iasi;
si all strinsd si Stefan Voda este de tell cateva, ca. la 12000 de Omni, si au
esitd. deasupra Popricanilord.
Timus, claca, all trecutu Prutul, all purcesd la Jijie Ore Ipopricani, Cu tabe-
T1, legata. Esise o sema de osteni de a lui Stefan Tod& peste Jijia, in chipd
de harts, si a i pogoritd Stefan Voda cu Darabanii la Jijia la vadd; era putind
lucru all tinutu hartul ostii lui Stefan Voda: i-ad Impinsd Indata calaretii lui
Timus; si end si de al, nostri carii ,ineau cu Vasilie Voda ; pre lenge, Stera-
nita, Paharnicul den Hancesci, si den Haucesci o sema, si cati-va Cerkezi erati
de a lull Vasilie Voda; caril top mersese cu boierii cei trimisi de Vasilie Vo-
da `la Hmil Hatmanul
Candi, cum all Impinsil pre calaretii ce le esise inainte den 6stea lui Ste -
f to Todd, all purcesd orbd la vadd cu tots tabera ;- si unil pre podu, mai
multi pre lung& podd, ca era Fijia mica, all (lath' cu tabera ; care navala ye-
dendd Ditrabanii, au plecatt fuga de la vadd la deli, spre Redd ; si Ostea
cea-alts ce sta pe culmea delului deasupra, nedandu-le nice-und agiutora,
i -allagiunsd pre costa Popricanilord calaretii lui Timus, si eld singurti; si a-
cOle apt *du multe trupuri den bietif Darabani; altii, earli till haladuitil ph-
nit in Rediii, 'si-ad, scutitd viata cu padurea.
Vedende, acea primejdie a Darabanilorii, Stefan Von. si Kemini Ianosi, all
trash 6stea mal spre Iasi, si ad tocmitil de ambe partile de drumd calarimea;
si era acea Este si de tell si de in Kemini Ianosi, dal se putea ca la 24000
fora gres se se Socotesca. De are hi fostd la und gandd, ce era ? Nedandd
resboid Clizacilord, numai se le inchide calea si hrana den tote partile, ce are
hi facutt cu tabera Timus?
La suitul taberei Cazacesct pe costa la deld, Arise o sema de Weill de
tera si infransese pre calaretii lui Timus de i-ati bagatd pana in tabera. Si
acolo in delft, dada all sositil tots tabera, s'ati asedatil pre mas, ca era in de-
sera, si acolo all mas peste n6pte. Era den 6stea MI Stefan Voda, Intr'acea
nepte multi lasandti ostenia all mersd pre la casele lord.
A doua di Timus, cu tabera legata, au purcesd direptil asupra ostilord Yui
Stefan Voda spre crest, fora de nice o sieala, dodeindu'i Moldovenii sate Ore-
ce pre-de-laturi. Ce, vedendit Stefan Voda si Kemini IanOsi ca se imputineza,
6stea, si inteacea nopte s'au scursd giumatate Ostea, pens intre vii ad tinutu
drumul orasului ;, era de'ntre vii all luatd Bahluiul in sus, si cativa boierl de
casa lui Stefan Voda, cu totul.
Timus inteacea di, dupe ce all i'mpinst pre °stile lui Stefan Voda, all in-
cratti in tergd, si all descalecatu in curdle Domnesci, si tabern. ezita tots In-
naintea curtil si pren pregiurd; si au statute asa cu tabera, ezita pana la ,ve-
nirea socrului set, lei Vasilie Voda, in Iasi, de la Camenita. i IAA, a sosire-
Vasilie Vodit, all pradatd Cazacii pren Codrii Iasilord, de la drumul Capotes-
www.dacoromanica.ro
 331

cilorA pane apr6pe de Husi ; si scosese fora numern vite; cart apol, dad, au
sositu Vasilie VodA, pre cate au aflatu nemancate totil cite and zlotu de vita
au dattl CAzaciloru; si au datu sure omenilora de at venitu de 'sl-au luatu
vita cine o au cunoscutu.
Multi all peritil aice de Cazaci, 6menii nesciutorl cine suntt. Cazacil, oplo-
siti in tergii ; alth mergeau se se Inchine la StefanitA Paharnicul, carele era
cu Timus. Ce nu agiungeau pen la Stefanita, cad lempinau Mach, §i'l omo-
riad; intre cariT si Maul Armasul, si altii multi au. Perita de Cazaci
Pre Vasilie Voda, vestea de isbanda lui Timus '1-au tempinatu la Zvancea; cu
care veste, Grigorie Comisul Insusi mersese, si '1-au Imbracatu cu hainA cu so-
boll; si %data au trecutu Nistrul la Zvancea, ca cetatea HotinuluT nice Intr'unA
chipti n'ati vrutii se o dea tergovetil, cu Hajdeii Parcalibul lord; on ca all vrutil
asa, de credinctosi se hie lul Stefan Voda ; care lucru n'-tsu da se hie Intre al
nostri IAA Inteatata nevointA pentru singura credinta ; on ca s'au siitu pen-
tru jacurl ce Meuse tergovetii la carele borariloru, precum s'au pomenitu, pi
slobodise cate-va sacaluse in singuru Vasilie Voda. flu acesta este pricina, nu
alta ; si in cate-va randuri au trimisu V isilie VodA la Hajdeti, carele era pusu
de Stefan Voda, si la tergovett, cu marl gturamenturi. Ce nice intr'unu chip4
n'au vrutti se dea cetatea ; si au tinutii cate-va lum, pAnA la adoui venire a
lul Stefan Voda den Lora Muntenescd. fostil incungiuratu Vasilie VodA, si
cu nesce Nemti. Ce totii au tinutu cetatea tote vara Inchisa. Asa cu anevole
se agonisesce, ce se perde odatA.
Vasilie Voda, dacA au sositu la Iasi, dupe sfatu ce au facutti cu ginere-seu
Timus, s'au mutate Timus cu tabera sa la Galata ; era Vasilie Voda all re-
mast in curte, gh'tindu-se asupra lui Mate]. Vodd cu mare gatire, dandu scire
Orel se incalece tote omul, ertandu pre tot' de tote gveselele, macrir si im-
protiva Domniel de are hi gresitil cine-va.
Aice cauta cum nu se pate trece ceea ce este se hie ; ca dupe isbanda a-
ceea a lrrr Vasilie Voda, se hie intorsil pre ginere-Pti inapol, si se se fi ase-
data cu paza t ebiloru la Imperatie, Intarindu-se cu slujitoril streini, cum avea
avutie, nime nu are hi mai venitu asupra-I. Si asa sfattuail pre Vasilie Voda si
o soma de boieri. Ce, in nadejde neindoita ce avea Vasilie VodA, pre o§ti ca-
zacescl, se-s1 rescumpere strImbatatea despre Matel Voda, Anteiu, si despre
Racoti mai pre urma, cumu'si dicea Timus : el den Ora Muntenesca, pren Ar-
del se va Intorce. Au biruitu sfatul, numal se merga asupra lul M ttei Voda in
Ora Muntenesca. Era nu omul, ce Dumnedeu sMrima resboTele, precum dice
scriptura : rornoAT, clic} iii 6p Ha.
Nu se cade se trecemu poticala Nemtiloril de Saugail Orel nostre la munti
pre Oituz, de care Nemtl s'au pomenitu pornise Kemini Iano,?I den Iasi
Inainte pren strimtorl deadireptul, si apol in munti la Nemti ; s'au indemnatu
atlgAii dela Ocna, si au tinutu calea pedestrimel aceea a luT Racoti §i, cu
sfatul unuTa, den Saila, dad, se vord tipropie de Nemtl, se calla tots la pa-
mentil "Ana va trece focul sineteloru cum dau Nemtil top ()data. Asa au fa.-
mita; cadendli top la pementu, dupe ce s'au estemperatu sineOle ; pana a se
gatire alu-doile randu Nei*, au intratu Saugail Inteensil cu c6se si cu top6re
www.dacoromanica.ro
 332

lungt in coda ce au et, §i au peritt. cats -va Nemtl acolo de aces atg4,1, cata
au eautatil acea pedestrime a lasare §i puscile in munti; §i able s'au desba-
rata de §atigal cele-alte bulucurl de Nemti. Pentru care fapta a §atgailord2
apol, Alecsandru Costin, fiinda- povata data den IRV acelorti Nemti, au §eclutt
unit and Inchtetett. in 001, §i in temnita, in Vigara§I.
Stefan Voda pans in Trot* au merst. cu Kemini Ian5§I; e0,' de acolo, a-
Venda nadejde pre Mate Voda, de agiutoru mat de sirgii, §i trageait §i boleril
in Ora Muntenesca, §i pote hi ca §i perirea Morenulut, Hatmanulut lut Ste-
fan Von, ce '1-aii ucist terani1 ce se strinsese la Stefanita Paharnicul, nepo-
tul lut Vasilie Voda, §i patima Nemtilort. de §aiigat, Ikea ore -ce sieala lul
Stefan Voda. S'at despartitii de Kemini Iano§1, §i au luatii in glos pre Tro-
tup, de au trecuta prin Foc§ent in tern Muntenesca.

CAP. XVII.
Pentru a doa venire a luT Vasilie Voda in Moldova.

.Rice in Ia§1, pang la purcesul lul Vasilie Voda in tera Muntenesca, ail pe-
ritA Cotnarovski, Pisarul Le§esea, de credinta a lilt Vasilie Voda, omu deplinu
la tote trebile, de Timu§, ginerile lut Vasilie Voda, den firea lei acea de ti-
rand ce era, §i de omit selbatica, §i fora nice o filch', de Dumnezed, scornindd
pricing ca este Leav, §i cum ea ell opria pre Vasilie Voda se dea fata
dupe ell. Dect, tntr'o iii au trimisii la Vasilie Vodg, poftindu se-lii trimita ca-i
este de treba. NeganclindA Vasilie Voda de una ea aceea, '1-aii trimisii la den-
sul. in Monastire la Galata, §i acolo, dad au mersii Cotnarovski Pisarul, Ti-
mu§ au 1nvotatt pre Cazact de at set cu sabiile gata se stea ; §i dupe vorOva
ce au avutu scornitlt cu densul, la e§itul lut de la vorova, au datii Candi, ce-
eraii gata de area fapta, cu sabiile Inteensul §i '1-at omoritit cu mare beanie,
fora de nice o vina ; de care fapta a WI Timu§, data au auclitti Vasilie Veda,
numal nu se otravia de vote rea; §i ambla Timu§ cu acela &Hi §i asupia To-
mei Vornicul, §i a lul Iorgaki Visternicul, tote dintru acea pricing, clicendil ca
acestl dot cu Cotnarovski opriat pre Vasilie Voda se nu dea pre domna Ruc-
sanda dupe densul, Ce Amble]. §i et cu (pie amana, §i s'at cer§utii la Vasilie
Voda se-t lase se merga la Ora. Ce Vasilie Von, nu-1 Asa ; §i au poroncitit
la ginere-seit, cg, mat bine mortil se hie, de &tit se Me boleril can't are ell
la inima sa cu tots credinta, la atata grije ; sae cu ce inima vorii veni eel alp
bolerl de la tera la densul. Dect, 'had mat mutate de fa gandul lut ; inse, a-
cestY dot boleti tote cu ferela amblat, §i tetu pre-ascunsii, noptea. Pre porta
despre casele Domnel venial la cute la Vasilie Voda, de care -Vasilie Voda
en gred suspina, §r§I fringea manele de ginere ca acesta.
AA purcesg Vasile Voda den Task spre Ora Muntenesca, cu ale -treile rondii
asupra \lut Matey Voda; i antehi Timu§ cu tabera Cazacesca, cu alii-doile co-
nack au statute la podul inaltt, pre Barladii, §i acolo au racutii Timu§ (Okra
www.dacoromanica.ro
 333

sere cautarei si le-ad impartitti de la 'Vasile Vodi lefe, i cipetenifiord si esti-

lord tuturord, Erad den capetele Cazacescl cu acea Este Bohul, ysi altul Nosaci,
anume Polcovnici vestiti, sf vechl cazacri psi totii acolo, fora de nice o vine, TL
mus, pentru unu cuventa ce au cligi in gad' B_ohul, ad scosd sabia si au lo-
vita pre Bohul inieunti umerti, den care rant in tota calea aceea au amblatt
Bohul cu maim legate. Acela °mu cu firea de hers selbateca era Timus ; name
dentre Polcovnicl nu cutezad unu cuventu se Mica se indirepteze lucrurile osti-,
lord. Ce de'ndata pre-purtatul trebilord ce era Timuq, omit tenerd si fora de
nice o socotela, se cunoscea ca nice la unit folosti nu'i volt esi lucrurile. De
acole au purcesd stile in giosti ; ssi Vasile Voda era in frunte cu oste de tera;
ssi i se adaogea den cli in ill 6stea de tea de pretutindere, si pad. la marginea
Orel s'aii string]. In 8000 Este de tera.
Matel Voda, domnul Muntenesca, luandu veste de scosul MI Stefan Voda den
Moldova de WI cazacesci, trimisese pre Dilcul, Spatarul sea, se strings tote,
6stea de pre marginea Orel' sele, se Stea la hotarti intre tell; si cu Dilcul Spa-
tarul de straje, si Stefan Voda cirecul lui. Avea si Stefan Voda 300 de omens
alesi calareti, i cats -va feciori de boieri tined cu sine. Si Antau straja lord. pen-
tru limbs ce trimisese s'ati ivitu in gura Berheciulul, mai sus de Tecuciii, pre
carif 'i -au gonitil omenil lui Vasilie Voda catva locii. Ce ssrindu tarclid le-ad
pierdutti urma. Venise marl apele Siretului, pentru care ail cautatti ostilorii
cateva vile a facere zabava, Oa, &i facutti podii peste vase. Si asa, trecendii
6stea a doua-cli. de la Siretti, au intratti pre la Focseni in tera Muntenesca.
i indata, fOrA de nice o mils, au data focil si orasului; i on pre unde's1
agiungead. Candi fumau a bletiloru locuitori nevinovatl locasurile, odaile si
hrana.
Sta in tocmala cu stile i Dilcul, Spatarul 111Y Matel Voda, nu departe de
orasul Focsenilorti, la Milcovul celii mare. Ripile acelul pa,rati pusese pspre o-
stile lui Vasilie Voda, i 6stea sa tocmise de ceea parte stolii, tea 6stea ins
teunt siragti tocnaita, ca 9000 de omens; ca si den lefeciii lui Matel Voda erati
osema cu densul, ysi 6stea de tea, cats era in Ora Muntenesca den Bucurescl
in coce pane la; margine, tote era acolo adunata; si acole era si Stefan Voda,
cu leo 300 de Moldoveni. i asa in radii tocmitit 6stea Muntenesch, astepta
pre Vasilie Voda si pre Timus. Anteiti li s'ati aratatti :Vasilie Voda cu stile
sele, i au statutii. frunte ssi Moldovenil; era Mach t tocmiaa tabera mai
pre lama; si atata au statute Muntenil la resboiti, CAW ad facutii 6re ce har-
puri'cu Moldovenil peste parati, trecendii Moldovenil, apol trecendu'l. Muntenil
iar inapoi; asa, in doe trel ronduri, pane ad. trimist. Vasile Voda Nemtil ce
avea, i s'au supusil pre subt maluri. Deci, au luatu calarimei Moldovenilora
si malul dincolo. RI% catti au veclutd. Muntenil tabera cazacesca apropiata .de
parail, all purcesii in risipa tine incotro 1-ad pArutti. Gonit -ail Moldovenil pi
o sema de Ca,zac1 calh'ri pans la 'Romnicii; era multi n'ati peritd. Munteni, ca
au luatii de yreme la fuga, dupe Jealrisipa a ostilort. Muntenesci, care s'alt
facutii mai multi' den prostia Dilculul Spatariului, c4, nice trebula se astepte
.elii pans inteat4ta pe este ce era cu focti, si eld numal cu calarimea.
Au purcesft Vasile Voda cu Timus spre Tergoviste, stricandil si ar4endb. ce
www.dacoromanica.ro
 834
si le sta inainte, Era Matel Voda,. Domnul Muntenescd, luandh veste-si de ri-
sipa ostilon1 lul la margine, si cum ca vine asupra Jul intinsu 'Vasilie Voda cu
Thnus, nimica cu acea smintela a ostilon1 de la margine nu s'ad spaimatl. Ce,
stringendu's1 ostea de Ora si lefeciii ce avel, at purcest si elu den Tergovi§te,
el 'el -ad alest loch forte bund de Ott, la o poena intro Ialomita, apa curgatore,
li 'ntre unit parch forte tinosii, §i de trecetore 1.611, la unit satil anume Hinta;
si acolo au statutil cu mare inima, nu a§a ostile sele cum eld singurh, a§tep-
Waal. pre Vasilie Voda. Trimise Matel Voda Si alta semi de 6ste, Siimeni, gi
Lefecil o seta, inteagiutord Dilculul Spatarului la margine. Ce, dad s'ah
tempinatuth cu veste ca s'aii risipith ostea aceea cu Dilcul Spatarul, s'aA in-
torsh ostea aceea inapoi, si 'i-ati agiunsil la Telejina fruntea ostil lui Vasilie
Voda. All statutt Muntenii Wail la vadii, pentru se se mai departeze pe-
destrimea.
Parutu-s'au gt Jul Vasilie Voda sf lul Timu§ ca va fi acole Matei Voda sin-
gar, cu totA &tea, la Telejina; apoi, data s'aii veclutii ca este Este patina,
as datil o§tenii lui Vasilie Voda pe trel locurl peste apa, si salt statuth Muntenii,
ce s'att data inapoi; era gonasii indata au agiunsh §i pre Siimeni, si aciea,
danAu-se inapoi, s'ait aperatil pen nesce dumbravi ce suntii acotn. Decii dandii
scire lui Vasilie Von, de Siimenii aceia, au purcesti ei singuril Timu§ cu o sema
de tiste cazadsca Wad, lasandil tabera pre unna cu Vasilie Voda. i data au
aglunstt Timue, au pedestrith pe °Azad giosil la navila asupra Siimenilorii. Ce toth
ah mersil aperandu-se forte tare den foch Siimenii, 'Ana all intrat1 intealta pa-
dure, ce era lunca Praovel, si nu le-ah stricath nitnica Ciizacii, pana in nopte bit-
tandu-se den foal, fora ce at picatil den Siimeni si den Cazaci. Den Cazaci au pe-
ritii dol sotnicI atunci. Vesel Matel Voda ea i-at haladuith Siimenii, i ca all
pututti cia respunsii foctilui cazacescii, luandll mare inima si nadejde dentru
acea intimpinare a Siimenilora cu Cazacil. tea Timus, dupe acea gona, n'aii
vrutti se se intOrca, la tabera, pre care o au apucatil noptea cath au trecutti
apa Telejinel, ce aft remash ca masul la anti satil, anume Cucorescii, la nesce
case boleresci, afiandh casele pline de tote bucatele. Singuril at push de all
data focii caselorg, dad s'ati sculata de la mast ametith de vino.
A doua-cli, ostea trudita de cale §i obosita tabera, necercanda ce loch este
inainte, undo si in ce loch este neprietenul, §i cum de-departe, abla de all In-
gaduitil doe trel cesurl, au si clish trimbitile de purcesul o§tif. Malta au statuttt
Vasilie Nod, sfatuindulii se remeie acea Ali ca se se resufle ostea, se se string.
bine tOta, §i se se cerce locurile; $i pre MO loch. nu pre acole, pre unde ale-
sese Matel VGA WI hie indamana a stare improtiva. Ce chi se Siici aceste?
salt cu cine se sfatuescl? Cu unit omit in hirea hiareloro. selbatice? Polcovni-
cir ce erait, unul unit cuventh nu cutech se Oka; ca numal pentru unit cu-
Venth, cu sabia smulta da ca intr'unit cane inteensul. §i Bohai Polcovnicul cu
mama legate de rant de sabie, facuta de Timus, Arabia ca fora sine.
Aice cautil acesta, isbanda, den ce, si cum s'at prilejith luf Matel Voda, §i
ca acea isbanda, care nu se va fi prilejitd alta ca aceea in WA. viata Jul, cats
resbOie va fi avuth in clilele sele; ct tine art. putea se cr41a, in socotdla, se
se tufting oste *liana cu tabera, de erste cum este ostea Muntenesca,
www.dacoromanica.ro
 g35

Nu se detain* ce on pedestrasul, on calaretul vet socoti, si nu yel afla se

hie de potriva sinetasulul cazacescil. Ce, vei dice: fost'at acolo Serbs, Ungurl
ai Lesi, nu numal Munteni. Asa este: Lesi au fostt putinl, ce are hi facutt
ei numal, de are hi fost't tocmala in ostea cazacesca pre obiceiul, lord.? Shine-
nit Serbi, sat Ungurl, nu'i alegt den Munteni, nici sunta Siimenil Serbi sat
Unguri atocma, cu focul Cazacilort, cum nice darobantal Muntenesct. Et, ce
este parte% me, tots, isba'nda acesta a Jul Mate Voda de la Hinta, alegendt
densebl voia si orOnduela Jul Dumnecieti, numal pre socotela omenesca graesct,
este den nebunia lui Timus, anteit, si den bt,'rbatia lui Matel Voda, a doua.
Inse, den nebunia Jul Timus anteit, cu calva mai multi]; ca socotindt vitezia lul
Matel Voda de atunce, cum ambla pre denaintea o til sele imbarbatandt in
frunte, se se hie apropiatt ostea cazacesca cu tabera legata, nu rupta cum ct
at rupt'o Timus in trei parti, se se hie lipitt a dare la tinta, nice are hi 8cá-
path'. Mateo Von. fora primejdie, sail mortis, sat ranii, mal Brea de cum i s'at
prilejitt tote atunci, nice Siimenil are hi tinutt multu improtivd foculul lord.
Ce tad pricina isbandei aceia, nebunia lui Timus, care nice vorovia cu nime,
nice intreba de Polcovnicii sel sat de cinevasi. Ostea obositti de atata tale,
tat inteacea iii, cu tabera rupta in trei pArtl, precum este mersul i tocmala
in'resboiii socotesce. Ce daca at veclutu Vasilie Voda ea cu sfatul .nu 'face ni-
mica, at suspinatt, si lasandt tote in voea lul Timus au purcest cu 6stea
sa bar in frunte; si pre urma Timus cu tabera, scarsnindt in ding, cum -ca de
lauds Moldovenil ca el at %tutu isbanda de laVocseni si de la Telejina. Mer-
ges tabera, ales Cazacesca, cu gret pren locurl strimte si tinOse, si pre pa,-
Aar Hintei numal unt podett. §i *Antal, clack at trecutt ostea lul Vasilie
Voda podetul in poena, at luattl aripa in a stinga, si s'at pust siragu in reindil
improtiva aripei ostil lul Matei Voda cel direpte; era direpta, ti singurt. mic.11-
Joculi at lasatt Vasilie Voda, taberel cazacesci improtiva miclIlocului si aripel
eel den a stinga a lui Mold Voda. Ce tabera cazacesca, data aft venitt 'pang,
la wit loci', at statutt, si n'aii vrutu, Timus se o aduca aprope in rondt, ala-
ture cu ostea Moldovenesca, qicendii: lass, vitezil Moldovenl vord bate el pre
Munteni §i singurl fora de nob. Aice cauta, ca agiungea acesta singura nebu-
nie_la intrega smintell. Rra Motel Voda in tocmalb, sta Intr'acesta chipt: arun-
case santul pren preglurul taberel sele, den apa Ialomitei den sus deb parte
pang den gbos, si at scost ostea den afara de acelt sands: Den direpta at pust
curtea, ce se dice la densii Roqii, §i alts Este de tea; si at pust o sema de
pedestrime Siimeni, si acea aripa era improtiva Moldovenilort. Era elt .sin-
gurt at statutt in micilloct cu Leventii, ei cu Darh'banil, i cu o sema de Sil-
meni. cu pusce tocmite pentru pedestrime. tra, den astanga, ce se prindea in
protiva Cazacilort, at past Lest, Lefecii, si Ungurl; si asa, cu 6ste sc6sa den
santurl, nu departe at statutt si au asteptatil pre Mad si pre ostea Mol-
dovenilort.
cateva cesuri at statutt °stile Moldovinesci, asteptandu se 0 apropie Oh-
zacil cu tabera; 1i trimitendt rondit dupe rondu Vasilie Voda la Timus se a-
propie tabera, n'at vrutt se vie, ce at respunsit: Ine4pci bumnIalordi resbo-
NZ, pi void vend s ed. N'au avutt ce face Vasilie Voda, at mat .crititt cu tOta,
www.dacoromanica.ro
 336

o tea, §i au Inceputu Moldovenil hartul cu Muntenil; dau Siimenii lui Matey

Val& in Moldoveni cu focu. Ce §i Vasilie Voda, o suta de Nemti ce avea torte
bunt i-au trimisu so sprijine c6, calarimea Moldovel; au statutu Nemtil Impro-
tiva focului Silmeniloru §i, pre obicelul loru, cum slobodu odata focul, s'au Indem-
natu ma! multu de giumetate ostea Moldovei, §i au facutu acea navala cu stegurT
a upra Munteniloru, eatil Vita curtea ce se chIama, Ro§i1 au data dosti, §i unit §i
pe to IalomitA dedese, nesocotindu vadul; pane, in corturile Muntenilorti at mersti
Moldovenil cu acea navalii ; §i lime nu putea dice cg, nu era ace ti navala a marl vi-
tezi. Si se hie fostu §i tabera CAzaciloru odata alature cu focul asupra midloculuT
§i aripeT cei deastinga lui Mate! Voda, s'are hi alesu lucrul. Ce, neurendti Mate!
Wide, nice o treba l'i, midilocul unde era elu §i aripa lul cea-alta, s'au mutatil sin-
guru cu capul luT in aripa den direpta, unde Pra infranta de Moldoven! ostea lul,
§f au datu inderapt pre calarimea Moldovel, Intorcendu tote puscile in Moldo-
vent, §i Oa pedestrimea. Si viindu maT desti focul, s'au data Moldovenil pre
Incetu Tar inapoi; li intr'acea desime a foculul picandil cat! -va Moldoven!, ail
peritu §i Capitanul celu de Nemtl a lul Vasilie Voda, omit Wenn direptil, de ne-
mul sell Levu. Pu§cile neparasitti dati in Moldoven!. Si a§a, puindti Mate! Von.
re bolul la locti, la aripa sa din direpta, Timu§, cu nebunia sa, au ruptii numai o
sema de pedestrime Cazacesca cu o seine, de pu§ci, fold tabera, for alta tarie, §i
i-au apropietu de midilocul o§tii Muntenesci, unde venise lax la loci,' Mate! Vo-
da §i sta indemn'andu ostea sa asupra Cazaciloru. Imo, era attita locu, cAtti
abla se aglungeau cu glonturile unit pre altii; §i lucrau pu§cile de ambe par-
tile. Cazacil prencetu totu se apropiau de ostea Muntenesca pre furi§1, ca este
locul acela forte spinosu, §i Cand dau pu§cile lui Mate! Voda Intren§ii, top
catleau la pamentil. Era aripa deastinga. unde erau Le§ii lui Mate' Voda, stari
plecati Le§ii pre cal neclhtiti, dept ins! §i sciutorl fire! Cazacesci, vedendul fo-
ra tabera pedestrime gOla singuri in campti, a§teptati cu inima se se ma! a-
propie Cazacii. Timu§ sta Inapoi cu tabera, despArtind'o in doe part!, fora de
nice o socotela, liana s'au scornitu chiotul Intre Cazacii cel den frunte, §i au
sloboditu focul ; den care focu au nemdritti unu glontu den sinet,6, pre Mate!
Voda, aprope de Incheetura genunchiului; §i '1-au priceputu indate, unit Peicti,
§i au navalitu la scara ha Matey Voda se nu cumva cap'. 'L-ati gonitu pre
Peicul acela de liinga sine cu sudalma Mate! Voda, §i nearatandu-se nimica
de rand, au Indemnatu ostea sa ca unu deplinu o§tenu. Si atunci ati. saritt
Le§il direptu asupra pedestrimel Cazacesci, §i Indata au intratti Intr'en§iT cu
sabiile, §i au cadutu cite -va trupurl de Ckaci, §i rhniti forte multi, c6, i -au
clilcatu calaretii liana aprope de tabera. Si dupe acesta a doua indreptatura a
o§tiloril lul Vasilie Voda, ales a Cazaciloru, in carit erau ochil tuturoru, d-
clut'ad inimile tuturoru glos, catu nime nu avea, nadejde de isbAnda; ce top
mahnitT §i splimati.
Nebunul Timu§, ce se face, nu scia; fora de nici-o tocmala §i ordnduell, stri-
gau Mach: ( Piceta-ne in vr'o parte ori se mergemu, orl se ne arunalmal fan-
fu 1, dupre obicelul nostru.) Nu era nice sfata nice oronduela; §i tot-odata
cu aceste, se scornise den sus unu viforu cu pleue direptti In fata o§til lul Va-
silie VodA; §i cu acea furtuna, cu sunetul copaciloru §i cu plole repede, eat
www.dacoromanica.ro
 337
se liana ca, este anume urgia lul Dumnecleti sosita asupra &eel ostl cite, era
despre Vasilie Voda; si Matel Voda cu tunurl adaogea groza stir, si simeti
ostenil lul. Deer, Antall"' aripa stir nostre, a Moldovel, au purcesti in risiph,.
Vasilie Voda, veclendu aleve risipa ostil sele, s'at mutate de cake ostga lul
Timu§ Mug& tabera Cazacesca, unde muncea Timus cu tabera ce o rupsese
anteiti se o impreune la loco, pe o plOie si furtuna ca aceea ce nici de unil
sport. nu era; ce catl au pututti a se Inca larare. dintre °Azad s'ati Incalaratu,
si ail 'plecatti Si Timus cu Vasilie Voda fuga, lasandii tote. tabera si bietil pe-
destrasi in perire.
Perit'ati In acestti resboiii emeni insemnati den boleril Moldovel, Bucium
Stolnicul, lovitti den tuntl, gi Hristodul Caminarul, si den slujitori putini, den
pedestrimea Cazacesca cativa den cel ce au fostil In frunte, precum s'ati scrisd,
den Nemtii lui Vasilie Voda pre giumetate vii mull, si din ostenil de tern si
den Cazad au ch,elutti pre maw, lui Matel Voda,. bra si den Munteni, nu fo-
ra scadere -in omeni au fostit, $i mai vertosil primejdia lui Matel Voda, cu ra-
na ce i s'at prilejita, den care cu adeveratti §i brantil au fostti; era catti are
hi mai pututti trai, rana aceea 'i-au scurtatu remasita pelort; et pane la a-
nul, netamaduittl de acea rana, au muritil; ca, se nu se hie ranitti, abia cine-
va de are hi pututti haladui den Moldoveni, i Cazacii unde intrase si cu ce
tocmall.
Asa sfersindii si acestil resboid Vasilie Voda cu Matei Voda, pe urma si
norocul celor-alte resbele ce-ail avutu mai nainte, au luatu cu Timus campil
pre Ia Gradiste, trecendii Siretul la Vadeni, au venitil In Iasi la scaunul sett
cu mare mahniciune tuturoril lucruriloru sele.
Nime n'at ganditt. pentru pedestrimea Cazacilora se esa vii cineva, den cats
remasese, dupe fuga ostil cei calari: De miratil firea CazacilorA la nevole. du-
pe ce le-ail fugitti tote capitele, §i Hatmanul lorti, el dentre sine au redicatif
capil, i au tocmitti tabera legate., sl s'at aperatil pane, in nOpte; §i apoi nop-
tea aft facutu focurl den carele lord si den spin!. Rra singuri a pureed' cu
tocmala, fare, tabera, numal pedestri, i au esitti top pans la unul fora de
nice o dodelala, pang, aice in tera.

Pentru Stefan Voda cum ail venitil alii-doile ranc, cu osti Muntenesci gi 1.1n.
guresci asupra lui Vasilie Veda, §i s'at lovitri cu oOile Ia Sirca, vi au
perdutil Vasilie Voda resboiul.

Aice In Iasi, Timus odihnindil, dupe ospetul de la Matel Voda, clece clile,
au purcesti spre Ora sa; era Vasilie Voda s'at aselatt. in scaunt, ca la Per,.-
ta., it sta doninia nestricata, fuse nu Indelunga cu pace. Ca cersindii Stefan
Voda de la Matel Voda agiutoril se merge. In Moldova, 'i-at datil 400 de
Silmeni, si den Darabanii sei tine au. vrda den bunk vole, in lefa lui Stefan
Voda, si den Liventi o sema. ySi au antratti -Stefan Von, lar in ter& -cu acelt
agiutoril de la Matel Voda pren Focseni, si s'aii aseclatt in RacaclunI, la sa_
tul lui, de-odati asteptandil si altA agiutorii de la Racoti, linezul den Ardell
LEATOPISETELE TOM.www.dacoromanica.ro
1,. 22
 538
Cu anevoie se tocmescti doi Domni 'intr'o tern ; asa si Vasilie Voda, pana a
nu se mal Inglotire si a se Intarire partea MI Stefan Voda, au alest 800 de
osteni, intealest, Orhieni si Lapusneni, si 'i -all trimist asupra lul Stefan Voda
cu nepotu-sea Stefanita Paharnicul, si de prin sate boieresci cata-va, sama, de
Omani, caril tinuse calea lui Stefan Veda la fuga de la Popricanl, carii au fostt
omotfta si pre Morenul, Hatmanul lui Stefan Voda.
Strajea lul Stefan Voda era la Bacati, 400 de omeni Calarasi si Siimenl cal -
va; era si o smug, de feclori de boTeri adunati la Stefan Voda: Andronic Ser-
darul, Dania Spa.larul, Antiohie Aga, si alti bolerl de mai 'nainte cu densul,
si cu strajea lul Stefan Voda. Den boiert au fostil Mogalde Paharnicul si Sturza-
Visternicul. Dad, at Intelest pentru venirea lul Stefanita Paharnicul asupra tort
cu ostile lei Vasilie Voda, s'ati datti la o rips, ce este aprepe de sate de Fa-
ra6n1, anume Valea-Sacs, si s'ati tocmitti acolo stolii pre lint piscti, alaturandt
Itinga, sine si 'Darabanil cei de la MuntenT. i cum veniat Intins Orheenil la
&IA Impedecati cu trecetorea rlpei, ce s'ati pomenitt, nu treculi toti, at 0,-
ritt Calaretil lul Stefan Voda, si in loci'. all Infrinta pre Qrheeni; au plecatt
fuga §i Serdarul lord, Stefinita Paharnicul, si Hancescii, si i-at gonitti strajea,
aceea a lul Stefan Voda pana i-ad trecutti fOra vadil apa 'Bistritei; pre alp,
caril at luatt spre Roman, 'i-at gonitt pant, in Roman, si au cuprinsti si pre
teranimea aceea, pre cant Stefan Voda, apoi 'Lad omoritti pre unil, era altora
le-at talatti urechile.
Dupe acea isbanda, strajea lul Stefan Voda s'at mutate la Saboani, mar sus
de Roman; era Stefan voda den Racaciuni s'ati mutate la Baal, adaogandu-i-se
den cli in cli omens de Ora de sus tout, si den gioseni multI; acolo ci i-ad ve-
nitti agiutort si de la Racoti, Cnezul de Ardelt, de omeni, cu Boros Ianosi.
Vasilie 'Voda, veclendu-se Tar la cumpenti, grea, si Ora Indoita cu uraciune
Vasilie
spre densul, si Donanal in Suceva cu tOta averea, cetatea Hotinului esita de
subt ascultarea lui, ca, era tuchisa, si tote se tineati pre numele lui Stefan Voda,
unde era se mal nazuesca, nu avea: Cazacil infruntati si rusinati cu Thous
in Ora Muntendsca, si dol neprietenl marl si tail pre acele vremi, si Racoti
si Mater Voda, se mira ce va face. Era tau nelasandu-se, stria slujitori; si
at trast si pre Orheeni si pre Lapusneni la sine, si au rapeclitii si Ia Cazaci,
si'l lasase si Timus vr'o 200 de Cazact, cu Hluh Polcovnicul. S'at Multi de
feta estea vr'o 4000 de omens; si alt esitt d'anteiti la Movile, pre Bahluit; a-
poi, dad, at lovitt si alt -doile rand, strajea lui, ce era cu Grigori Paharnicul,
era strajea lui Stefan Voda au purcest spre Tergul-Frumosti Ia Sirca, s'ati tern-
pinata cu Stefan Voda.
Acestd resboit, cum as fostt si cum s'at templatii, nice unil parti nefata-
rindt; ca nimica nu stria, credinta asa celort ce scriti Leatopisetele, ca rata-
ria, cand Veghe voea unuia, si pogOra lucrul cu hula altuia. Nol, macar ca amt's
fi datorl cu pomenire laudata, mal multu lul Stefan Voda, de la carele multi
milli ama avutt, decatil lui Vasilie Voda, de la carele multi urgie parintil nos-
tri at petrecutt ; era, direptatea socotindii, nu pociti scrie intealtd chipt. Deci,
den harnicia Domnilort, de parte, mar in frunte Vasilie Voda; ca s'at afiatti
pururea in fruntea ostii sele, Invetandt singurt, mutandt stegurile si Indem-
www.dacoromanica.ro
 339

nandu; erg Stefan Voda in ostea sa n'ad fostii, ce all statutd de-parte de este
inapo1. Era numeral otil si firea, si ca acele tad era Vasilie Voda mai tare
ca, 0 mai buns ostenT, si mai multi calAreti la Vasilie Voda, inse tots IndoitY,
si -firea nemulul lacoma la innoiturl. La Stefan Voda Brad 1000 de UngurY ca-
IAA, pre atatTa eraii si MoldovenT, si erad 500 de PedectrasT MuntenT, si alte
stransurl. Rea la Vasilie Voda erg]. 3000 deg Calari, 400 de Cazaci, 200 Sil-
menT cu DarabanT. Ce acestea au fostii voia luT Dumnezed spre stingerea ea-
sel lul.
Tocmise &tea sa Vasilie Voda, cuprinclendil drumul care vine de la Tergul-
FrumoS peste Shea; Inse, Boros Ianocl, oblicindii ca, pre la podti este loco.
raposii, all lasatii drumul, si all luatti In sus pre costise, In prejma lord, ala-
tare ca paraul. Vasilie Von, Inca au purcesii In sus pre costise, si au statutd
asteptandii resbolul. Den Ostea lui Vasilie Von, all esitii hartul; dra Boros
nosT den Ostea sa n'ail lasatu, ce s'ad aretatti mai Indrasnetii cu Ostea luT Ste,
fan Voda, de' c'atd Vitae. Voda, ca au trecutii parAul; si lul Vasilie Voda s'aii
*lath, nu 'hartul, CO cu tots &tea se merga Improtiva lord, Incetd, cu toc-
mala, alature cu pedestrimea. Ce, asteptandii Vasilie Voda den loct. neclatitii,
cei -altI Inca statuse ; si deprinsi cu isbande In cateva fondue, eT all saritd an-
teit, Moldovenit In frunte si Ungurii dupe densii. De acea saritura a osteni-
lord ha Stefan Voda, cum s'ad si datil hartul luT Vasilie Voda Inapol, cum este
dedina hartulul, cum ad si plecatd stegurile lul Vasilie Voda Inapol fuga, fOra
de nice o nevole, caril Incotro all pututd: Cord nu ostenilor semanatore Oste.
Bietil pedestras1 n'ad apucatil. -nice focul se slobocla deplin, ce Indata lute°
clipala, cum s'ar dice ochiulul, s'ad insiratd stegurile lul Vasilie Voda pre Bah-
laid in gios cu fuga; era pedestrimea au luatii peste Bahluetu la Carligatura;
si CuzaciT, cu puting scaderea sa, Tar all haladuitu pre la Braniste, all na-
zuitil. la Nistru. Era Vasilie Von, veclendii risipa ostil sele, au purcesti si elu
deodatl forte cu putini pre-l-Cmga sine den capitele slujitorilort, si den Han-
cescl unit, si '1-at luatii Intre sine, aparandu'lll cu mare lauda sa si veste si
pomenire cinstel. La vreme ca aceea se stee la nevoia Domnulul, cu cinste ye-
cinicl -hie carula este.
Gonit-ail gonasii pre Vasilie Voda pans aprope de Prutti, si '1-ah tota apeµ
raid cariT Brad pre- Itinga densul, precum s'au pomenitii, si trupurl asa multe
n'att caclutii ; den OmenT mal Insemnati, Nichita Vamesul si Isar Clucerul, si vid
all prinst pre George Hatmanul, fratele luT Vasilie Voda, caclutii cu calul la po-
gortsii.
Vasilie Voda, dupe acestil resboiti, au trecutii Nistrul la Rascovd, si acolo
petrecendt cateva clile, s'at mutate la Volodijin, and orast Cazacescil, si des
acolo ad trinaisil pre Iorgachi Visternicul sold la Hmil Hatmanul, cuscru-seta.
Era Stefan Voda, lasandu IasiT, ait venitd numal liana la podil; si de acolo,
oranduindil la scaunul Tasilord Caimacami, ad purcesu .cu °stile sele la Su-
ceva, unde era casa lul Vasilie Voda, cu tOtta kverea lul, Inchisa, In cetatea Su-
ceveY,. cu Toma Vornicul den bolerT, avendd 80 de SiimenT, si cu puscasi de
loch, si Nemtl 60 lefecil In cetate.
Stefan Voda, data au sositil la Seas* ad descalecatil la and sate aprope de
www.dacoromanica.ro
 340
Sucevii, aniline §cheTa, In casele 1uT Toderacco Logofetul ;- era Impregiurul ce-
tatil "A'at Ingropatti Silmenil sei gi o sema, de Unguri, i at ,dust i pucciler,
ci de la Hotin ci den Iasi, ci ail ingeputt a batere cetatea ; ce nimica nu'i strica.
Se aditogea Ora de-pretutinderea la Domnil not ; era pi Vasilie Voda, unde
era nu dormia; ce macar ata nevointa pune omul, sorocul mill Dumneclet cum
este oronduitil, a'lt crake nime nult pOte.
Peste scurte Mile sosit -ail veste ca Timuc cu 9000 de Cazaci tail pre la
Soroca In tel.% ; pi lovise omenii lul Vasilie Von, ci pre Grumeza Capitanul,
carele era In campil Sorocel cu strajea, Mi scia Stefan Voda di nu se va lasa
cu atata Vasilie Voda asupra lul. Ce agiunsese gi elii la Racoti, Cnezul Ar-
delului, ci la Cazimir, Craiul Lecescil, ca amendorord era urItil Vasilie Voda,,
pentru legatura cu Ca'zacil. Decil, de la Racoti indat4 'i-au orOnduitii pre
Petkt Istfan cu top Secuil, ca 4000 de omeni ; era Craiul Lecesct, unit Pol-
coynicti ce avea la Camenita, anume Codratki, cu 1000 de Leci draft 'I-ae tri-
mist poronca acesta : de are veni vr'o este Cazacesca asupra Moldovei, se ne-
voesca cu tots oserdia, adunandu-se cu Moldovenil 00'1 smintesca, care lucru
aria at ci fostil.
Dad at simtitt Stefan Vodk de ostea Cazacesca apropieta catre Pratt, ci at
oblicitt c Tatari nu suntu, nu spre Poman, ce spre Cotnari au purcest, sci-
indt ca sosesce Petki Istfan cu este Unglues* vrea se tie calea Cazacilorti
la loci largt undeva pre Jijia; pi la Cotnari s'al impreunatt cu, Unguril, $i
at purcesii spre Stefanesci, aceptandu ci pre Leci. Era mai zabavindt Lepii,
n'at lndrasnitil Ungurii a se tempina cu Cazacil ; pi aca -Ungurii au trecutt
codrul pre la Cucorenl, spre Suceva; era Stefan Voda au remasii pre cleavul
lord despre Prut, ci a treia-cli at sositit Condratki cu 1000 de Ledi.
Timud, cum au sositt la cetate, de a doua-cli s'at desfrenatt la jacurile MO-
nastiriloru l ysi anteit asupra Dragumirnel cu pucci at merst ci at batut'o ; si
dace. i s'at Inchinatt, tote odorele i vedmintele In ject u datt; i to i negu-
titori erat Inchidi acolo, ci multi den bolerl, rucinandil Mac' femel ci fete ;
ci nu ca Credtinl, ce mai Mt ca paganil s'ail purtatil la acea Mona'stire; si
se fie mai avutal cevaci yreme Timud, nice o Monastire n'are fi remast ne-
pradata.
Octile ce venise Inteagiutort lul Stefan Voda, ci. Ledesci ci Unguresci, dupe
ce s'ail adunatt la unit loci, au rcerst Indata Lecii fn frunte; i daca au tre-
cutil tote odtile codrul, at statute pre Siret, la sate 1a Grigorescl, ci at fa-
cutt. sfatt Impreuna Stefan Voda cu Petki Istfan, Serdarul lul Racoti, ci cu
Condratki, Polcovnicul Craiului Lecesct, Sfatul alegea cats osebire este titre
omt pi ; Stefan Voda au poftitil pre Condratki se primesca acesta cinste
de catre dencii, cum i-art pare, cu ce tocmelk, di cu ce socotela, i cu ce rondt
s'ar We, se merge cu totil asupra acelul neprietent, se hie tote pre sfatul lui,
ca unul vestitil slujitort, i sciutort obiceiului pi hirei Cazacesci, AA multamitt
Condratki de acea cinste celt Intempina de la Stefan Von; pY anteit aceste
c uvinte at Mist cake Stefan Voda §i catre Fetid Istfan. Eu, carele suit
aceste, m'amfi prilejitt la aceste, talmacitt ci la altele mai pre pima.
stimperatil Intra imperati, Craft Intre Crai, Domnil titre Domni, boieril Intre
www.dacoromanica.ro
 341

boleri, slugile tntre slugi, ati osebire unil de cake altii, cu scaunele mai sus-;
gi slugile intre sine unil decata altil cu cinste se osebescit. era lul, stepanu.-med,
cu scaunul sea macar d este mai sus de cata luminatul Cnezul de Ardela,
era, Dumnialui Petki Istfan este mai mare de cinste la stepanul sea ; ea la
stepanul melt sunta mai de glut. Dumisale se va cade se to carma asupra nos-
tra, i not dupe poronca Dumisale vomit face.»
Aceste dad ail spusii catre Stefan Vocla gi catre Petki Istfan, all respunsil
Petki Istfan: macar ca este la stepanu-see. Serdara, va, si pohtesce se hie tote
pre sfatul lit Condratki, ca unula carele pan& acum atate resbeie all avant cu
Candi, si scie rondul gi hirea lore. Dad au Intelesa respunsul (cum are hi
sciuth ca nu vora face asa amendol cum va sfatui elii) all clisii: «devreme ce
me alega Mariele sele, se se fad pre sfatul si socotela mea. Pohtescd, dera,
pre Mariele sele se Intelega hirea acelul fella de este, cum este? si ce sunta
Cazacil ? In ce loco mail? uncle sunta acmu ?»
obstea CazacescA, daca apuca, a se Ingropa 0 arunce santuri pregiurd sines,
nn la Metz subt cetate, ca acesta, ce hie la ce parat, nedobandita este. Acmu,
vedemil ca and santuri n'az'i, nice bine credit de numele nostru c& sued' si
Lest aice; pan& maine de vora gi oblici, tote nu vora crede. Capt eine le este?
este tenera §i nebunt ; trebuesce, de vomit se ne ma,ntuima Inteuna cesa de
aces-VI neprietena, pre laugh voia lai Dumneclea, fuse se facemii itsa.»
«Ostea den loco de aice, CAA va trece pa'raul, Indata se se tocmesca sto-
tuff, se'si scie cine't rondul care dupe care va merge, si's1 va tine local. Not,
Lesil, vomit tine fruntea; dupe not, °stile Mariel sele Cnezului de Ardel; dupe
ostile Unguresci, Maria sa Stefan Voda cu &tea sa; ca hie ca.nd, capetele gi
mai pre urma a hire se cade. Este, cum Intelegil, de aice o dumbrava de tine
catil-va loch. Deci, pans vomit trece dumbrava, va merge Incetii &tea ; era
cum vomit trece i vomit esi la vedere cu ostile, nimica neoprindu-ne, se
purcedemii, ronda dupe rondii, W trepadul cano' cela mare; ca, se ne hie
grije de- vre o este In campy se ne ste Inainte, acea grije nu este ; ce cum
ne volt vede, de alts nu se vora apuca, ce Indata de santuri se fad. Se
facema, dera, cu top naval& pane n'an santurl ; i .1a graba asa de sirgil
nice sinetele nu se sloboda tote ; era cetatea, cad va da den puscl si den
vacaluse, acele patine, paguba fact. In este, ales care mist& si in unit lacy
nu sta. Nu tote cate se slobodu glonturile nemeresca : mai large este pre
delaturi decata omul. La not este o poveste, ca tine este de glontiz' de tuna
se piara, tote. era de tuna de bilged' se moil. Mid tinta este omul cu sabia
smult6,; §i mat lesne'i sinetasului a nemerire- o vrabie, decata pre unit omit
&glare cu arme. Graba perde, adeverata, de-multe-ori; era de-multe-ori $i is-
bandesce. Aice anume graba trebuesce; cu (Musa se ne mantuima de acestd
felt de neprietena ; ca Intealtu chip', de nu vomit nevoi se'l spargema /Ana
nu se Intaresca cu santurile, nice not cati suntemii, nice de aril veni singurd
Craiul, stepanul met, si Maria sa CneZul Ile Ardela, nimica nu le vomit face.
La ce kb,bava va veni apol lucrul, se se socotesch; gi not aice fora, hrank for&
care terei aceste va aduce gbava nostra cu acestit neprietenii paguba $i mare
scadere.»
www.dacoromanica.ro
 342

Aceste sfatuia Condratki, carele tote priimindd si Stefan Val& i Petki Ist-
fan, s'ad sloboclitd sfatul; si a doua-cli denOpte, cum all trecutd Siretul in vadd,
asa, all purcesd Ostea de-odata, precum se alesese la sfatil de-cu-serd'. Rra nu-
mai de-odata s'ad tinutu Unguril de aces socotela, pans all trecutii dumbrava.
Era cata all trecutd dumbrava, Lesil indata au purcesti In bicid spre cetate,
pre la Ioscani.; era Unguril, att. aii -esitd den dumbrava la vedere, si au za-
eta hartul Cazacilord tempinatit cu fruntea Lesilord, ca ,avea Timus cu sine
si 200 de 'Mari, in loch a. statute Petki Istfan si Stefan Voda. Lesii, cum
s'att tempinatd cu Tataril vi cu Candi, canal, indata 'i-au Impinsd, si au sta-
tutu In tocnrill pre deld, asupra tabereT Caz'a'cesci, asteptandd pre &tea Un-
guresch, si pre Stefan-Yob,' cu este de Ora, tot-deana trims endu, ronduri dupe
renduri, se vie mat curand; ce nu avea cul (Ace. A. asteptatil Condratki, doe
cesuri aprope, se vie Unguril. Ce, dad all veclutil ch, nu folosesce, au suduitil
in gura mare pre Petki Istfan, pre Serdarul lui Racoti, si pre Stefan Voda,
$i all poroncitu se chat trambita de resboid. Se rupsese den &tea lui Petki
Istfan vr'o 200 de capite forte omens debreba, si den Moldoveni pre atatia, si
all purcesd asupra Cazacilord direptii la cetate.
Ch.zacii, cum all simtith. de LeVI ca suntd, cum all Inceputd a ,sapare van-
turi tmpregiurul taberei sele; uniT se aperah de Lest, altii sapaii barbatesce de
aruncad pamentd pre chrute ; si bate° mica de cesd all radicatil same, de-odata
mica, catd era piedica cailord.
Lesil cu 'Ayala de'nteid au mersti in tabera. Ce,. dad ad veclutit ca nu vind
cele -ilte osti, s'ad. data inapoi cu stegurile pre dupe casele Tata'rasilord, gi
pre dupe beserica ce era acolo, si pen nesce pometi ce erad, si all statute pen
In-desera ; gi deacolo apol s'ad mutate in prejma cetatil, despre Ipotesci, peste
und ambit, aprope de cetate chat covarsead glonturile den cetate. A. venitd
In-de-s6ra sf Petki Istfan cu &tea sa, gi aii deschlecatd pre dambil, despre
loscani; era Stefan Voda au venitii de all descalecatil aprOpe de Lesi. Si a-
ceste tote null scrid laudandii vre o parte, ce tocma cum all fostil, nu se facd
laud& ostil Lesesci, amt pre multi marturl de tera.
Peste nopte all facutii Cazacil santuri, stst-ad fntaritil tabera, chtd nu era
a gandire se's mai dobandesca; si asa, s'at plinitit tote cuvintele lui Condratki;
graite de-mainainte ; nice mai navaliail nime la tabera lord, ce amble]. numal
cu harturi, 5i den Tatari si den slugile Jul Timus Wad denafara. inse, Ta-
taril alt statutil liana a trela-cli ; si fiindit peste hires lore a fire inchisi, s'ad cer-
sutd Mariacul ce era cu densif la Timus sel hie cu vole, se'i slob6cla pan& nu'si
perdd call. Ce, tra,gandu.-se Warzacul se merga, era Timus de mane dobitocesch
a. taiatd capul Marzacului; era ratarii totd intr'acea nopte ad plecatd den tab era,
$i all luatu d'anteid in sus pre la Cernhuti, apol pre la Hotin spre Movilad; acolo la
tinutul Hotinului le-ad e§itil Parcalabul Jora, de Hotin, se le tie calea cu o sema de
omens. Ci s'au supusd Matt intro vale, si s'ait intorsii du totil asupra Per-
calabulut ; si 'ndath, all plecatil fuga Parcalabul to omens seT si la gbh, ca
ah gonitd catva loch Taaril ; all penal. multi de at nostri la aceld resboid,_
fOrtt isprava.
S'aii pomenith de sosirea hit Timus la Subeva; cum all sosith; elu singuril
www.dacoromanica.ro
 343

ati si mersit la mOnastirea Dragomirna; era alte cete pre la alte monastirl aft
purcest fn jacti. Ce Timus all apucatt cu o cli mai 'nainte de all Intratti in
tabera; era celora-alte cete de_ Mad de sirgii le-at platitu Dumnecleil plata
pentru jacurile caselorti sele ca au merst &tea lui Stefan Voda de le-ail ti-
mitt calea, si s'aii topitit .multe bete cu totul.
Stefan Voda, dupe ce s'at. aseclatt cu ostile preglurt cetate, si Taberel Cel-
zacesci atl push pusce cate avea: stbatea in tabera Cazacesca, cu putina stri-
ca,ciune Cazacilort, ca'si racuse el indata gaurI in pamentii; apoi si pentru spalma
cetatil at mutatU puscele In tergd, si den tergil bateat alature cu cetatea si
in tabera. Esiat entail Cazacil Marl cu harturi, fuse putine (pie; si, pre o-
biceiul set, lute() Ali au datti navala In tergii la pusci, si yenise aprope de-
pusel, tabu una ce era mal aprope o apucase. Ce si atuncl indereptandu'l LOY,
s'aii intorsil Ca,zacil in tabera lord, si de atunci numai ce tineat santurild sele,
si furat hrana de cal si apa despre apa Sucevel, den -vale, pan& ce-aa mutatt
Condratki si dentr'acole 4 steguri de Lesi, si i-ail %chisel si dentr'acolo cu
acea straje; apol all mutate si Unguril o semi, si asa at remasu Cazacil In-
chisi si still)* den tote partile.
Mud se lucrah aceste la Suceva, Cazimir, Cralul Lesesct, cu 40,000 de 6-
meni, pogoria asupra Cazacilord; de care pogorire a Cralului sciindt Stefan
Voda, all trimisil la cralul cerendt agiutorii den estea sa, se p6ta sparge pre CA-
zaci de subt cetate; si tote inteacea data at trimisti si la Racoti, Cnezul Ardelului;
de la amendoi, fora-zabava i -all venitt agiutort; ca pre Cralul tempinandulii
solia la Halici, pe Nistru, %data au pornitu pre Dinof Polcovnicul Cu 600 de
Hemp, cu 4 puscl, si o piva; era de la Racoti singurt Hatmanul lul Kemini
Ianosi all pogoritii cu vr'o 6000 de Unguri. Anthill de la Cralul Lesesca so-
sindit Nemtil, s'au pusti in Mil desupra cetatel, preste drumul ce vine den WO
pe subt cetate, si au tocmitt puscile si pioa direptu deasupra taberel; si'l ba-
teau forte tare, catil si pren gauri fl nemerla den puscile si piva; si acele puscl
curand au scurtatt si clilele lul Timus, cu direptri judetul lui Dumnecleil, pen-
tru prada ce au facutil besericilorti. Dupe aceea, data au ositd Kemini Ia-
nes1 cu &tea -Unguresca, at trecutt spre locul unde statuse si Petki Istfan,
aseclandil tots tabera Unguresca Inca mal aprOpe de santurile cazacesci.
Cazacil, fiindil in mare stransore de hrana, inchisi den tote partile, peile
de pre cal morti frigeaii si mancaii, si opincile si reda'cinele mancaii, obositl
de straje totd'auna si strebatutI den puscl. Timus peritt de glontd de tuner,
cum dormia subt cortul sea : macar ca, era in pamentu luting', '1-ad nimeritu
intr'una piciort glontul, dupe care lovitura pane, a treiaili au statutt/mortfi.
Radicase Hatman pre unul anume Fedorov.ici, dupe mertea lul Timus, ce nu
aveat nice o putere Cazacil, numai ce erail de perire spaimati; si intr'o nepte
facendu-se spaima, in tabera lorii, all datti tots ca oile la podul cetatil, si acolo
imbulzindii del de-pre-urma pre eel deuainte, all chclutii de pre podii in §ax-
turi; §i au peritii multi den Cazaci, iltrytcea ripte, de spaima aceea ; si .se
se fie sciuta la eel denafara spalma ce se facuse in and, luata ,era tabera
atunci.
Facuse o navel, Nemtil, Cralulul Lesesct, asupra, santulul Cazacesct, cu
www.dacoromanica.ro
 344
trey Mile mat nainte de ce se ranise Timis-. Pre ameda-di era, cand Dinof,
Polcovnicul de Nem11, socotinda Mr& grije pre Cana, aid datil scirg si Ia Zest
si la Ungurt, la vremea ce vort audi doba hit Se dea den tote partile navala,
lacendA elt cu omenit set la santurt navala. §i asa at fostii : a at morsii
Nemtil, i cu navala d'Auteid luase de la Cazaci o bucata bunt de sail* era
neSarinde Ungurii ci at nostri de pe alte locuri se fact Cazacilort spatula, s'ad
pornitt Vita Cazacimea, cu singuril Timuc, la locul unde cuprinsese Nemtil, si nu
den sinete, ce cu drugi, cu hlube, i cu sinete de tiist au impinsii pre >Tamtt de
la santuri ; ji sarindii. dupe .Nemtl asupra unel rapt, unde se stile drumul de
la terge. pre subt cetate, ail perite Nemtl in acea rapt catt-va, catil zaceat
ticsite trupurile Nemtilore dentr'acea navale la rapt.
Oralul Lesescit sosise la Camenita, Improtiva carula ji Hmil Hatmanul, adu-
nate cu Hanul, purcesese ; fuse, nesciindil Inca de venirea sail de s'osirea era-
lulut la, Camenita, au pohtite. Hmil pre Hanul se alega o sema de.. este Maresca,
se rapedi cu Vasilie Voda se'l scota pre Domna lui, i averea, si pre feciorul
lul de'nchisore. Ail date. Hanul in sema lui erim-Bet pre Vasilie Voda, ci '1 -alt
pornite. pre in Soroca. Ce Intr'acele Mile neputendil a mat traire Cazacil
de subt cetate, flamenditi si strebatuti, au legate. tocmala cu Stefan Voda si
Kemini Iano t, ca Condratki purcesese bolhavii la Camenita, den care bolt au
i muritd ; ci at date. Mad! cetatea Sucevei pre gala lut Stefan Voda cu
,Dorana si cu tote averea lilt Vasilie Voda, si pre fie. -see. Steffinita; ei el, cart
remasese, all purcesu cu tabera putina, clue'st cumperase cal de la Ungurt, de
in at nostri, si de la Lest.; de subt cetate dendata s'au trasii pren Orel, apol
pre apa Sucevet in gtos spre Sirete, cu emeni de zalogil de la Stefan Voda se
merge cu pace. §i asa 8'81 sfersite. resbolul Cazacilorti de subt cetatea Sucevel.

CAP XVIII.
Domia lul Stefan Voda Qeorgie, and earl aeetlatii ale. -doile rand, Ia domnie.

In mica clipala stair lucrurile omenesci si risipele a mart case si domnii;

ci bine au ilisu unu dascal, c6, lucrurile resbotelort in clipala ochtulut stet.
Vasilie Voda era sositil cu ordele Tata'resci in Prut, in Stefanesci, cand '1 -ad
tempinatil vestea ca cetatea Sucevei nit caclutil pre sem, lul Stefan Voda ; si
chm au peritii ci Timus, si Cazacil, si call au remase -putini, in giumatate
morti, ci hamnisiti ; i oblicise si §erim Befit, ce era cu Vasilie Voda; au sta-
tute. o di pre sfata ce art face cu unu lucru ca acesta, sciindii ca acolo subt
cetate craft osti cateva, si Lesescl ci Unguresci. Au alese, cu sfatul Marzacilorily
o seme de Marl se lovesca direpte. in Roman; ere, alts dramba se lovesca
direptd subt cetate ; ct Ambla Vasilie Voda cu lacriml, cadendu la pictorele
silt erim Beie., si cu multe darurl. Ce catit sta lucrul gata, vi,. sfatul, numal
se pureed& in cembuluri Tatarit, sosescil de la Hanul °Wart in §erim Bele,
ort Unde '1-are aglunge Inteacelu belt se lase tote, macar de ar hi si asupra
www.dacoromanica.ro
 845

Tr& unef trebY, si Mat& se purcecld inapol, clandu'l scire ca 6t4, Hanul are
resboid cu Cralul Lesescd.
Dad ati lesd §erim Beid poronca Hanulul de intorsd, si cum era de &-
prop° Hanul de Cralul Lesescd, au Wad treba lul Vasilie Voda, i s'ati In-
torsi]. Intfaceeasi cli cu ostile spre Haunt Era Stefan Voda luandd pre dOm-
na Jul Vasilie Vodd cu WU, averea, cu Stefanita Vodd, feclorul Jul Vasilie Voda,
ae purcesti de la Sucevd spre Roman, si cu ale -doile conacd all statute in
Roman, in mire grije de Tatars, de caril scia den strejile sele ca all aglunsd erim.-
Beid cu. Vasilie Voda la Prut, tra luandd veste de intorsul Ordelort tatArec1, Walt
aseclatit la Roman in Episcopie; era pre domna lul Vasilie Vod5, cu Stefanit6,
Vocia o ae trimisii in unii sate, ale see cu pad, anume la Buclulesci, pe Bis-
trip. Kemini Ianos, den conacul deantei4 de la Suchk pe Moldova, .de la
Raciulenl, all alesd 800 de catane, si Stefan Von, 300 de Moldoveni, si all
trimist. inteaglutord Cralulul, in locti de multamita pentru agIutotorul lul ,ca-
rele trimisese i eld asupra Cdzacilord. Erd cu cele-alte o tl, Kemini lines
all merst la Ardel cu islAnda la stapanu-see Racoti ; era Stefan Voda s'ae
aseclatti in Roman, precum s'att pomenitii.
Aice pre scurtil ni se cade a pomenire de Condratki Levul, Polcovnicul Craiulul
Lesescil, carele s'ati pomenitii ca all fostd venitu inteagiutord lul Stefan Vodit,
asupra Jul Timus; ca Dakar ca, ae fostil. omit streind, cade-se se nu tacemd
harnicia lul si hirea cea deplin ce avea, omd alesti la lucrurile resbeielord ; el
tine se va Indemna in bunatati de nu se volt lauda omens humid my lume7
den carii era ales aceste omd. Th' cutd, t i 'Area ca nu scie nimica. tra uncle
trebula se sratuesch, isvord, si tote cu mare inima; 0 pre cale trezii, nein-
spgmatu la resboid; ostenilord deplinti, singurd unde trebula in frunte,
cu plina tocmald nvetatort. ; de-multe-orl cu o mie de emenl ce avea subt
maim sa, pre trel mil de Marl all batutd, si pre Cdzaci cis miile, on unde'l
si tempina is Infrangea.
Nu s'ae pomenite pentru semnele cerlulul carele s'atl templatil mai nainte de
aceste tote reutdti i craiel .LesescI i Ceres nostre, i stingerea easel si dom-
niel lul Vasilie Voda la rondul Bed, ca era se se pomenesch la domnia lul Va-
silie Voda pentru cometa, adcd stea cu add, care s'ail prilejitd cu cativa, ad
mal nainte de acesta. Aca de grea priminela a acestel domnii, si intunecarea so-
relui in anul acela in care s'afi radicatii Hmil Hatmanul cu Cdzacil asupra Le-
silord, forte groznici intunecare, in postul telt mare, intr'o Vinerl; si ton in-
acela0 and lecustele, neauclite vecurilorti ; care tote semnele, betranil ci as-
tronomil in sera Lesesce, a marl reutAtl ca snail acestord tern, menlati.
Me 'ye erta, lubite cetitoriule, cad null-am scrisd aceste semne la local lord;
crede neputintei canenescl, crede valuriloru si cumplitelort vremi; Intrebh pre
ce vreme am scristi si catt amii serist? Adu fi lipitd aceste semne in rOn-
dul sea; ce, era trecutd rOndul la isvodul celti curate; si scriitoriI caril isvo-
descd, putinl se afla, Ord tipariii nu este.I Dec!, aice -de aceste semne ill dad
scire, $i alesil 13ovestea locustelord, cart cu ochil cum venlatt am privitd.
Cu und anti ma! 'nainte de ce s'at. radicatit Hmil, Hatmanul CazAcescii, a-
supra Lesilord, aprope de vremea s6cerei, cram pre atund in scold in Bar, in Po,

www.dacoromanica.ro
 346
dolia; pre tale fiindtl, de la sate sprd orask mime ce vecluiu despre ameclacli
unu norA unde so redid ca o negurh; ne -au parutu ca, vine o furtunti, cu Void
de-odata, pen& ne-amu tempinata cu norA de Waste, cum vine o Este stela.
In loch ni s'ah. luatu Orel° de desimea locustelora cele ce sburati mai sus
ca de trel s'ati patru suliti nu era& mai sus ; era care era) mai glos de
unti state de omt, si mai giosu sburati de la pamentti. Urletu, Intunecare, n-
supra omulul sosinda se redicat 6re-ce mai sus, era multe treceati alitture
cu omul, fOrti sieala, de sunett, de ceva; se redicaii in sus de la omit' o bu-
cats mare, acea poeada, si asa mergeau pre deasupra pamantulai ca de dol cop
pant% in trel sulite in sus, tote trite° desime, §i intr'unt chipu. Unti stolti Linea
und cesh bunt, si dad, trecea acesttt stolii, la alu-doile cash sosia altul ; si asa,
stold dupe stole tineau, CAM peat din pranclti pan& Indesera. Unde cadeail la
mash, ca albinele zaceaA; nice cadeati stold peste stolfi, ce treceaii stolii de
stole, still.' se pornhu pant nu se inedclia sorele bine spre praDVil; si calatoriati
pan& in desera, si pa'na, la ca,dere de mash cadeah si la popasurl. Inse, unde m,-
neat remanea numal pamentul negru, Imputitil; Dice frunze, nice pae, on earbk,
on semanatura, nu remaneall; si se cunoscea si unde poposiail, ca, era local nu
asa negru la popos4, cum era unde manea acea mane a lui DumneVeti, Cate -va
Vile all fostti acea urgie; den partile den ,gios mergeati in sus. §i tote atunce
0.4 iota lOcuste i aice in Ora; §i apoi dupe aceea si alit -doile anti au fostti
.115custe) time mai putine. Mal apol, si in Vilele Jul Stefan Voda a4 fostti 16-
custe, Ina pre une'-lolurl, si nu ca acea desime ca in acela anti, de care s'a4
scrish; si lerna se gasiati in pamentii Ingropate pe multe locurl.
Ne intorcemu acmu Tar la povestea de unde amu parasitti; si fiindti aceste te-
te tau pre acea vreme cu lucruri streine, ales cu lucrurile craiei Lesesci, si im-
preunate, cum all intelest la resboiele de la Suceva, nu ni se cade se treceml
ce s'au lucratil intre Cralul Lesescii, Cazimir, si intre Hanul Crimului, si gat-
manul, Cazitcescu, Hmil, atingendu-se tote aceste si de tern. Sta Cralul Lesescu
cu °stile sele subt Camenita; si data i-all venue acelt agiutorti de la Unguri si de
la Stefan, precum s'at pomenitt., luase sfatii se .purcecla de la Camenita impro-
tiva Ranului si lul Hmil, unde se va tempina se le dea resboiti. Ce luandt veste
den limbl c& ast trash Hanul tote ordele la sine, si pre erim-Beiti, carele flit
trimisese in Moldova, precum s'ail pomenith, se nu flamanVesch undeva in gigs
&tea, au socotitil se se lipesch de Moldova, -'pentru hrana Ostil, la Nistru, si
acolp se astepte pre Mari si pre Cazaci. §i asa au Acute; s'au mutate de
subt Camenita, si V-at' push tabera la Zvancea; si indata all facutil pode
mereti pre cosuri peste Nistru, peste carele trecea &tea Lesesca pea, peste
Prutd la pane si la Mate; stricati si prisecile Omenilorit §i era la Hotin. pane
in stogurX, cu mare bisugu inteacela anti; era mull den Le§1 ail platitil si ea
capetele hrana aceea, de Omenii- de Ora, durendul inima pentru munca sa.
Hanul cu Hmil, dach ail veclutti ca'I tragil Lesii la loco tare se le hie a dare
resboia numal den frunte, s'ati siitt a mergere asupra Lesilort, .aducendu'si a-
minte de resboiul de la Beresticiea. Ce Hmil s'ati suite in sus, i au statute cu
tabera la Husetin, era Hanul all cuprinsu campil Camenitel in sus cu ordele sele;
inse, nu avea cum Bel ilamanclesch pre Lesi, ca'l hranea Moldova. A mergere
www.dacoromanica.ro
 3 47

iarasi -asupra lora la strimt6re, nu vrea; nice Lesii la largt de tat, nu vrefta
se esa. Ce, Tar Hanul au trimist pre Sefer Gazi, Vizirul set', si CraYul pre
Canteleriul set, subt cetatea Camenitel, gi acole s'aa legato pace, si s'at tn,-
torsa ostile caress la locul set. §i de atunce Hmil au Inceputa a stricare le-
gatura ce avea cu Mart, si se cerca la Mosk.
Vasilie Voda, in tera Caz'ac4sca, veclendu-se *luta de domnie, despartita de
DOmna sa si de cocoa si de avere (canta la ce aduce rota lumel marl case;
ca ce p6te hi mal grew de catil aceste ? 41ict, ca nice mortea), si nice o na-
dejde nu i-at mal remasa in prietesugul Cazacilorii, singurt s'ail trash cu liar
nul se merga la Crim, si acolo seclenda pre mlerticit de la Hanul in cetatea
Giozlaul cateva luny, apol de acolo, cu poronca imperatiei, '1 -au trimisa Ha-
nul in Tarigrad.
Era,' Stefan Voda, cu aseclata domnie in Roman, toff' acolo au §eclutu, Dana
i-au venita 1i stegul de domnie de la Imperatie, cu care treba trimisese bo-
lerl Inca den Suceva, pre Etamatie Postelnicul; i au venita si unit Aga, mare
cu caftana de domnie gi cu stegul de in Imperatie, in Roman. Cant& aice- la
ce vole au fosta domniile tem.! pans nu demultt, si la ce sunta acmu.
La Roman petrecenda Stefan Voda, cerca in tote -patine avere de a WI Va-
Silie Valk; gi acmu unele, apol altele tupilate, orl adore, onY bang, den 4i in
cli se vediat, unele la unit loco, altele la aka loco. S'at oblicitu i is ozIuga
a sa, crecluta den boleria lul, anume Gatoe, unit surguci de a lui Vasilie Ve-
da, la densul inchisa, de cat-va prep, trimitendu-la pre densul in tote ale
se luad den casa lui Vasilie Voda, pentru credinta, §i pre sama lul emit o-
dorele cate se luau. Multit au statute in ga'ndit. Stefan Voda, cu ce ganda au
Scutu acela furtusaga acea slugs a lul. Nu sail ce i-at paruta pre densul, si
dentr'alte semne de mai nainte, si den fapta acesta cu surguciul, 1-au taiata
capul in Roman, clicenda ca.: «de art hi oprita unit lucru ce i s'arti hi -cuve-
nita lul. 1-asti fi ertata ea; ele au furata unit lucru ce se cuvine unul Domna».
A privire era aeve pedepsa, i stingerea casel lui Vasilie Voda, i pito o-
sanda osandla pre 6menii de casa lui, ales pre nepotii lul Vasilie Voda, pen-
tru multef ark cafe all &cuff' i ei in vremile sele, sile of scarnavii. §i an-
teal pre Stefanita Paharnicul, feciorul lui Georgie Hatmanul, in& Ia Suceva,
i-at Matti capul; apol pre Alecsandru Paharnicul, si pre Ianachi Comisul, fe-.
cioril lul Gavril Hatmanul, -nepotii lul Vasilie Voda, cu marl munci i-au orao-
eta in Buciulesci.
Dupe ce au luatu stegt si caftana de domnie Stefan Voda in Roman, $i cu
acelasa Aga carele i-aa adust stega au pornita birul of poclonele _Imperatesci.
Au venitil in Iasi la scaunt, $i s'at aseclata de atunci cu intemeleta, dom-
nie, fort de grije ; ca Imperatia era tenera, copil Inca, Viziril erati bucurosl
se hie lucrurile cu pace de tote partile. Ce domnia Stefan Voila fOra de gri-
je ; numai o sent de Lapusneni, ales Hancescii, nu eraa de-.odata aseclata, si
fugise Mihalcea Hancul la Turd._ Ce agiudgenda Stefan Voda, cu bans in Pasa
de Silistra, '1-at prinsa Pasa gi '1-at trimisa in obe0 in Stefan Voda; gi 'I-at
ertata, i 1-aa push Armasa alit -doile.
In scurtA vreme dupe aseclarea domniel lul Stefan Voda, '§I-at sfersita gli-
www.dacoromanica.ro
 348

lele vietel sole si Matel Vodg; Domnul Muntenesetir omit fericitt peste tote
domniile acel Seri, nemandru, blandti, direptn omit de tera, harnicn la res..
bele, asa netnfranta ai njespalmatti atit potl seld asemenl cu marl si vestitl
ostenl a, lumel,
Dupe mortea lul ail alesit Ora Muntenesca la domnie pre Constantin Voda,
feclorul lul Serban 'Voda; si ma= ca era fedora de Domnii, sciutit Si lul
Matei4 Voda si altorti Domni de- mal- nainte, tote au loaf' feritu, numal la
nasu putinel lutru era insemnatd.
Inca nu esise deplin sufletul lui Matel Vodd, cand Silmenil si Darabanil, -ca-
ril la acea simetie se suise den isbande cu Matel Voda, catti nice pre dom-
nie, nice pre boierl intru nimica nu'l baga in sec* precum s'ait aratatti mai-
pre-urma fapta lore, an redicati-i pre Constantin Von Domnii, si all data cu
puscile $i cu sinetele de veselie; i acea domnie a lul Constantin Voda au data
Mile Tomil Vorniculul si lul Iorgachi Visternicul. Toma Vornicul caduse pre
mana lul Stefan Voda la cetatea Sucevel, era Iorgachi Visternicul venise den
Ora Cazacesca, singurt'i de buns vole, ca unit miel spre giunghiere, ca fusese
cu Vasilie Voda scapatu acolo. Erati numal de perire amendol frail in Buhl-
lescl, la Inchisbre amendoi, si peroncl mergeati una dupe alta s61 °more. Era
cum an auditu Stefan Voda ca at statutti. Constantin Voda la domnia terel
Muntenescl, indata au trimist se nu'l °more: ca fratele lord., Constantin Postel-
nicul, era in Ora Muntenesca cumnatti lul Constantin Voda ; i asa an hala-
duita Toma Vornicul i rcu frate-sed Iorgachi Visternicul atuncl de primejdia
mortii. Singurn Dumnecleti peste nedejdea omenesca feresce pre eel direptl de
primejdie; ca ce omeni eran acel dol frati aice in tera acesta, ales Iorgachi Vis-
ternicul, Rut scrisorea mea credit ca va trai numele lord. in veci in tera a-
cesta de pomenirea omenilorn den emu in omit.
Constantin Voda, Domnul Muntenesca, cu Stefan Voda nu era in viata a-
ceea cum era Matel Voda ; inse, eran amendoI bucurosi de aseclarea sa, ca
nisce domniI none. Mee in tea la not s'ati aseclatil pace; numal pre- margine
Arabian. op Cazacescl i Tataresci, dodeit.,1a-se cu Lesil; inse mal slabe res-
bole de cata cele de'nteiti; i curand dupe aceea s'an lasatti Cazacil de Marl,
i s'an legate cu Imperatia Moskului. Si era aice in tera mal grey de dad,
pentru multimea lefeciilorti ce Linea Stefan Voda, pre pilda lul Matel Voda, den
caril nu fu man pana, Acura, o zerva, mare aice in Iasi intre sine slujitoril.
Erad Silmeni, de top, cu eel den tera Muntenesca si cu eel de locti, caril
as fostu in slujba si la Vasilie Voda, 1000; qi Nemtl, cu Loncenski Polcovni-
cul, 400; $i Led Wad 200, cu Volcekovski Capitanul de- Lefecil; i Moldo-
venil cu LesI amestecati 300, eu Rudici Capitanul; ai Lefecil de teed, cu Gru-
meclea Capitanul, 400. Atata sem& de Este slujitorl tiindn Stefan Voda, nice
de la unit zarva n'ati inceputt, numal de la Muntenil Silmeni si capetele lord;
si luasera in vordva cu sine ci pre SilmeniI cesti de loch asupra Nemtilora ;
el Nemtil erati pe giumetate in -Iasi; era 200 de Nem %l, cu Polcovnicul lord,
11 Linea Stefan Focht la Suceva. In postula celk mare era, cand Silmenil, de
nebunia r,Apitanilorn sel, si den simetia ce se ampluse Inca den Ora Mnnte-
nesca, '0-au data cuventu, in de sine', si au purcesti bulucurl pre WO; si
www.dacoromanica.ro
 349
pre tag Nemll ad aflata la ulita, 1-ait omorttil. Ficutu-s'aa Indata spa,Ima FA,
zarva in terga; i Nemtil, unit rani% sdpati la curte, Capitanul lora able hale,-
duita de la- gazda, cap au pututu strange den 6menil sel, §i Cu eel ce erati
de pack curtil lntr'acea iii, ad apucatil in curte cerdacul cell de pad, §i s'au
oronduitil pie aperare acolo. Ail statute in mare zarva, i spaima tots curtea;
gi singura Stefan Voda la mare spaima; altort slujitorl tail mai multi pre la
odal. IJnu norod au fostii, ca bulucbasii si Capitanul Silmeniloru celora Munte-
nescX s'ati Inselata fit ad venial la Stefan Voda, chiemandu'l cu blandete. Ce
cum ad venial Inaintea Jul Stefan Voda, i Silmenil se buluclad atuncl top la
und loci" in prejma curtil, Indata ad Invetatd de le-ad taiga capetele si Capi
tanulai si a tree bulucbasf; §i acesta ad fosta potolitul zarvel Siimenilora ace-
lora, ea -Indate, ce au Intelesil ca le-ad perita capetele, au §i purcesti la fuga.
Acoperise -eazul de SiTmeni; apol au luatu spre Socola, in sesa la ceirU la pa-
raul ce vine pre acole. Statuse, si wise §i &tea asupra lora, tots curtea,
slujitoril, i Nemtii, peste poronca lul Stefan Voda, cu steguri, cu dobe, eau
ce puteail merged" set aglungd, se'si rescumpere sdngele lord, ce le facuse lord
Silmenil. Ce, au trimisd poroned tare Stefan Voda, pre la Capitani, tine and cu-
teza a facere vre-unti resboiti, cu capul va plati; numal se se respuncla Six-
menilora celord Muntenesci WO merge. la tera lord, era cel de loci se re-
male ertati de acea fapta. Deci, ad purcest Muntenil spre codru, cam cu fuga,
§i de cesti de loci" o semi; ere, cati au remasti, 'i -alt ertatti Stefan Voda,
Nimica era zarva acesta de aice Improtiva laptel care s'aii acuta curand,
apol, dupe acesta de ice, in tera Muntenesca, de Silmeni si de Darabani; fapta,
ca aceea, care able de se va afla in vr'o tea.
S'ad radicata Silmenil cu DarabaniI, §i tog peste MU, tera lord, i ad aba-
tutti la casele bolerescl, cu arme, feramandu'l Inaintea ochilora glupb,neselora
lora si a coconflord lord, facenda rIsa pre multe locurl de glupa'nesele lora,
jacuindil casele §i averea; si nu numai in Bucurescl, ci §i la tera la multe lo-
curl si case. Perit'at multi bolerl i negutitori de densil jacuiti. Ce Dumne-
clef' n'ad rabdata acea fapte, Indelung; si la ce certare ad sositti ci ci, vel
ceti la rondul set.
_De simetia aceea a acelora slujitori, §i fapta aca spurcata, abia auctita Int
Waite teri, subt mare grija, ci ca Inteo robie flinda Constantin Voda la sluji-
toriI sel, nu cele ce poroncia elf", ce cum vreail el a facere faced". Ati agiunsti
pre taina, la Racoti, Cnezula de Aida, §i aice la Stefan Voda, pohtinda agiu.
tort. la mare nevole a sa de slujitorl. Romp, omit teuera, in bine si in multi
avere, sbura cu &dui, in tote partile facere ceva veste. Bucurosii acestui
prileja, Indata s'ati gatita cu osti a venire in Ora Muntenesca, and" scire
la Stefan Voda aice numal se pun* se se adune cu elf" la apa _Telejinulul,
Dece, numal ce cautata si Jul Stefan Voda .de ice a purcedere cu octile
aele, §i au intratti Stefan Voda in Ora Muntenesca, pe .den -sus de Focceni,
si Racoti s'ai1 pogorlta den tera sa pre ATI, Telejinulul.
Dad Wei oblicita aevea la curtea Jul Constantin Voda ca se pogora. ei Ra-
coti §i Stefan Voda cu osti, au strinsti capeteniile slujitorilora ci le-ail data
scire de- neprietesugul lui Racoti, cum vine asupra scaunului. «Ce, se fig gate
www.dacoromanica.ro
 350
qi ne inspaimati, precum ate fostu la atate resboie totu cu isbande, ales acel
slujitori fiindu, cariT vestite osti Cazacesci atl tar btu.» Ace le auclindu, strigad
top pana,'ntru unul: «la ii! la i1 numal se ni'I aratI.» i a§a, gatindu-se Con-
stantin Valk au purcesd den Bucuresci; §i den alu-doile conacu au fugitd de
la den§ii spre Dristov, catra Pap de Silistra, ca se agiunsese §i cu Pasa, dan-
du'i scire de tote de aceste.
VO0endu-se Siimenil §i Darabanii fuse lap de Constantin Voda, nimica den
nebunia lord nu s'au scaclutu, ce Indata au radicatu Domn pre unul anume
Hrizica, §i 'i-au pusu surguciu in capu. Indata Hrizica Voda au rapeclitd carp
in tota tera Muntenesca, dandu scire, ca den mila lul Dumnecled all statutu
Domn tOrel Romanesci, de sirgu se se stringa Ora la densul la Telejin. Und
aprodu de acelui domni§oru cu carp au caclutu pre maim lul Stefan Voda, ca
nesciindu nemid de o0i, mergea la slujitorii de giudetul Buzed, se incalece
cu totil, all datu in strejile nostre; §i dentr'acele carp, §i den gura Aprodului
all tntelesd Stefan Voda tota, povestea, §i de fuga lui Costantin Voda §i de
radicarea Hrizicai la domnie.
Stefan Yob. cu o §tile sele era la Sarata; era Racoti Inca den munti nu se
pogorise. Ce nu era fora grije §i la nol, se nu vie anteiu la nol se-ne lovesca
acelu domni§oru liana va pogorl Racoti cu o §tile sele. Decii, nesciindii nimica
de Racoti la ce locu este, nu s'au suitu mai sus Stefan Voda, ce all statutu pre
campil Buzeulul UPI Mile, §i Inteacele§1 (Jule s'au pogoritu §i Racoti cu o §tile sele
in §esu la Telejinu ; §i nedescalecatu bine bald cu tota tabera, 'i-au §i data
scire strejile lul cum sosescu Siimenii la vadu, pedestrime §i puscile. La mare
tulburare 13i spaima cacluse Racoti, a§a, de graba ostea semeta apropiata, §i cu
Stefan Voda 'Lica neimpreunatu; ca acolo erad se se impreune °stile. SO nu hie
fostu unu capitanu de Nem1,1 a lul Racoti, anume Gaudi, la cumpena era so
hie facutu Siimenil o pozna o§tiloru Unguresci. Ca, cum au auclitil de la Gher-
ghita unde radicase pre acelu domni§oru capetele Siimeniloru §i a Darabanilort,
de Racoti, cum este mai aprope cu ostile lul, §i And cu Moldovenil nu s'au
impreunatu, au sfatuitu se merga se lovesca antem pre Barcoti. Cum le-ati spusa
capetile sfatul, au §i inceputu a strigare tots in tote partile: «haida, haida! la
el, la eV» nea§teptandu nice porunca, nice vreme, nice tocmala, §i nice pre
langa sine vre-o tabera, cum se cade uneT pedestriml se merga ; ce care cum
putea mai nainte, cum ar hi la lucru gata; m'anau bivolil carii tragead puscile
totu in biciu ; nice la unu locu and stransa &tea; ce carii cum putead, bulud dupe
bulucu mli tare. Decii, cum au sositd la vadul Telejinulul, cum au inceputd a dare
den sinete, §i de-o-data se stoliau, pana aru agiunge §i cele-alte bulucuri.
Era ce tocmala se hie la o Oste ce era ca unu roiu thra mat* puscile cum
as sositd la apa, bivolii, pre hirea sa, nadu§iti §i de caldura, ca era vara, §i
de ostenela tail pripiti, cum as veclutd apa cum au nbalitu in apa preste o-
mens, §i au bagatil cu sine §i puscile in apa.
Tote aceste socotindu Nemtul Gaudi, Capitanul lul Racoti, au imbarbatatu
pe Racoti se'sn tocmesca 6stea; era elu singuru cu pedestrimea tot& NemtOsca
§i cu puscile au purcesd §i all statutu improtiva loru la vadd, §i au tocmitu
puscile spre Siimeni, §i all inceputil a dare den pusci in Siimeni. Dad §i Siimenil
www.dacoromanica.ro
 351

den pusci, cite mai remasese neintrate in apa, §i den sinete. Era nu fu za-
bava, ce catu s'au apropietu &tea lul Racoti, §i Gaudi capitanul le-au data
focu, cum dau Nemtii odata, au §1 inceputi Siimenil a se amestecare, §i Da-
r abanii cu domni§orulu loru. Decil, veclenda Racoti tulburarea loru §i lucrurl
fora temeiu, au §i inceputu §i pe den sus §i den gios a trecere 6stea pen va-
dun, §i indata au purcesu tota pedestrimea Muntenesca §i domni§orul lora,
cu calarimea de cata avea cu sine, in risipa. La fug& ce sporu se hie pedes-
trapluT inaintea calaretului; indatg, au agIunsu Ungunil, calarimea. Nu era alts,
fora direpta osanda pentru faptele lora, §i nu resbom sau vr't, aperare, ce di-
repta mesernita. Trupunle pe §leav zaceau pologa, §i spinii pre de laturi plinl
de trupurile loru, §i multe bulucuri and nesosite, pre carii cum fi agiungeau,
§i 'I tempinau ; a§a zaceau pana in Ploiesci. Avut'au in Rasta zarva Racoti
este cu sine ca 12,000.
Lu! Stefan Voda, Racoti, indata cum au sositu la Telejin, dedese scire se
vie cuin ma! curand ; §i au mersu intr'acea nopte cu &tea cateva cesuri; era
totu n'au apucatu resboiul; ce desdimineta ne-au timpinata veste de risipa SiI-
menilora. Ce totu au mai mersu in urma lui Racoti, carele cu tota, tabera sa
purcesese indata dupe Muntem ; aprOpe de Ploiescl an statutu Racoti cu este
tocmita in doe parti, §i Stefan Voda cu ostea sa pren michloca trecendu, au
mersu de s'au adunatu cu Rae*. La adunarea lora au sloboclitu tots pedes-
trimea focul §i tunurile, §i apoi au purcesii o§tile spre otace. Stefan Voda au
avutu cu sine liana la 5,000 de omen!, §i forte intealesa este.
Tota inteaceea§I cli, dupe descalecatul lui Racoti, ail pohtitu Racoti pre Ste-
fan Voda la masa, veselu §i voiosu de isbanda ce au facutu. Cimpoie§ul, cu
cimpoile imbricate de ur§inicii, la dvorba cu clicaturi; §i apoi, data s'au maI
veselitu, an pohtitu pre Stefan Voda pentru surlari se click §i an clisu §i sur-
lariI.
Era langa Stefan Voda unu Marclacu, anume Rusten Marza, pre acela au
pohtitu Racoti se '1u vacla; §i dad, '1-au veclutu omu sprintenu, cu zea im-
bracatu, §i cu cojocu de soboh preste zea, ca '1u purta Stein Voda bine, cum
§i pre alp slujitori, able de all avutu la vre-o domnie in tera mils, cum an
avutu la acela Domn. Pus'au pre Marclacu la masa Racoti, §i au petrecutu in
clioa aceea cu masa pana aprOpe de sera. A doua-cli an purcesu Wile pre Pra-
ova in gios pana aprope de Gergita. A treia-cli, luandu veste Costantin Voda
de risipa Siimemloru, an e§itu inaintea lui Racoti cu 300 de omen!; §i dupe
adunare §i cu Constantin Voda, Racoti an trecutu Praova pe podu, §i s'au
a§eclatu cu tabera, §i a sa, §i cu amendoi dommi, la Gergita.
A doua-cli dupe descalecatul oOloru, au facutu Racoti masa mare, §i all
cinstitu pre amendol Domnil, elu smguru in capul mesel, den direpta Stefan
Voda, Tar dea-stinga Constantin Voda; boieril lul cu boierii amendororu ten-
loru, varstati; in fruntea tuturoru, Kemini Iano§1, Hatmanul lui. Vel vedea cum
inghite Racoti marl §i inalte ganduri, cuin is'ar vedea Craiu preste Cral, §i
Do mnu preste Domni. Orbu noroculu la sui§u, §i lunecosu de a stare pe locu,
grabnict §i de sti gu pornitoru la pogon§u. Tote aceste priviat Turcil cu c6-
da ochiulul aceste tovaro§iI a teriloru aceotora.
www.dacoromanica.ro
 352

Dupe ace te. petrecanie, Racoti oronduindh pre Boros Tames cu 2000 de tin-
gurT, si Stefan Voda lefeciil sel, Lest §i Moldoveni, se merge. in urma unde aril
intelege vre-o strinsOre de Siimeni, on de Darabani, se 'T cerce. S'ati intorsil
Racoti la Ardel, $i Stefan Voda in tera, era Constantin Voda la Bucuresci; §i
atunce se vedi si plata SiTmeniloru si a Darabaniloril in tote. tera Muntenesca
de Constantin Voda.
Cap SiTmenT au remasu de la resboiul luT Racoti, de la Telejinil, Si capetele
1°111, n'au rabdatu multu in tera Muntenesca se remaie; ce, unil au trecutil Duna-
rea, Tar altil cap an romasu n'au haladuitil de mine nice unul; si nu pane. la o
vreme i-au certatu Constantin Voda, ce pana la dol ani, unde si se oblicea
Silman, sau Daraban, Indata '1u Intepa. Phnu era campul, si pre hinge. Bucu-
rescl si pre liInga alte orase, de trupurile lord Intepate ; si cum aducea pre cine-
va la divanu, sail fora divanu, §i striga : «Domne t Ta, qi acesta au fosti4 Sii-
manu,» In loch fig intepa ; §i cine-ld aducea lua plascci, cum diet' MunteniT.
Palm inteatata se suise certarea lord, catii de pizma unul pre altul giura ca
au fostu ditrabantd, si in loch peria ; se faceail unora §i napesti, de pizma, care
den omenT nu lipsesce nice-o-data ; ce giurati pentru densul hlt1 Omeni, de ha-
laduia ; sau de striga : «n'amti fostu, n'amu fostu deireiban,» giurail cel ce -Id
prindeau, si in locu lid intopa.
Facut-au bogata dobanda Orel Muntenesci Boros Tames, §i aT nostri ; pana
$i la olatele cele Turcesci n'au haladuitii. Fost-au in ceambulurl i Resten
Marza, de carele s'au pomenitu. Ce acolo all remasii, aprope de Dunare, tem-
pinandu-se cu nesce slujitori Muntenesci; lovise si pre UngurT Muntenil, la sate
la Calugareni, pre singiut Boros Ianosi ; ce apol s'ail purtatil red slujitoriT cu
Stefan Voda.
Dupe aceste tote ce s'ail lucratii in tera Muntenesca, aice domnia lul Ste-
fan Voda au fostu in pace, de se 'Ate dice ce, are casa aceea pace hInga care
alta lipita de perete arde ; asa §i Ora nested, nu se pOte dice ca all fostii cu
pace temelnica, cand reutatile den tera Lesesca si den tera Cazacesca nu lipsTail.
Se radicase pre acele vremi unil talhariu, aliume Detinca; carele aeve ambla
fore, siealit in tinutul Hotinulul si a Cernautilorii, §i poroncea sateloril. Deci,
ad trimisu Stefan Von. pre Buciocil Stolnicul cu o sema de slujitori, §i '1-au
sparth, si top Omenil i-au risipitu.
Si tau inteacela anu au purcesii Hatmanil Lesesci asupra Cazaciloril Term,
si au pohtitu si de la Stefan Voda 700 de slujitori, intealesh, cu Voicehovski
Capitanul ; §i n'au mersil Lesii asupra lul Hmil Hatmanul ; carele, perdendil
nedejdea in Marl se-0 scota lucrude la c,a,pii asupra Lesilorii, se lepadase
de Mari si se legase cu Moskul. i au facuth Lesil Inteacea Tema marl reu-
tapT, Impreunap:cu TatariT i cu ai nostril, in tera Cazacesca; i Inchisese pre
Hmil cu Moscalil la unu loch, forte ford-veste, Si putin lucru de n'aii luath
tabera Moscaliloru si a Ca'zaciloru. Era o sema de care cu 24 de tunuri all
rupth ; §i acela geru §i vicol ah lovitu, dal multa este de ambe partire all
perith de frigh ; si se pomenesce acelu resbom de-I cat. Drijipolia pans astadi.
La anul dupe aceste, amplutu Georgie Racoti, Cnezul de Ardel, de duhurl
spre marl lucrurT, indenanatu 0 de §vecli, caril se redicase §i eT cu Carol Gus-
www.dacoromanica.ro
 353

tav, CraTul lore, asupra Le 01ora cu este, au Inceputu a se agiungere cu Hmil,

Hatmanul Cazacescu, se hie in Ora Le§esca Cram Racoti ; §i de atuncl amblau
solii, §i a lui Racoti la Hmil, §i a lul Hmil la Racoti.
S'au Intunecatu sorele !ntr'acelu anu, in luna lui Iunie, cu mare grog, catA
perise &Vele nu putinu, cu tota lumina, tocma amiakli ; §i multi omen!, ne-
sciindit a se ferire de Intunecare ca aceea, §i privindu la sore multu, au per-
dutti vederea in tota viata lort.
La anul dupe acesta, Impreunatti CraTul Sveclescit cu Cnezul de Prusi, dom-
nul de Brandeburg, cuprinsese tota craiea Le§esca, scaunele amendoe, §i Var§a-
Tul §i Cracaul, Infrangendu cu resboiul de fa4a pre CraTul Le§escu cu tota Os-
tea lui ; dupe care ishand5, Svedul, cum s'au ciisu, cuprinsese mai tota tera
Le§esca ; §i i se inchinase §i Hatmanii Le§esci, neavendu Incotro mal lua ; ca
dentr'acolea Svedul, dencoce Hmil Hatmanul cu o §tile Cazacesci, §i cu cat! -va
Voevocli Moskicesci. Crawl Lqescii, Cazimir, e0se den Ora sa in Ora Nem-
tesca ; n'ar hi &dial nime se eg craia Le§esca de subt cumpena ca aceea.
Rrá aceste lucrurl, eine va vrea se scie mai deambruntul, se le cerce la Hro-
nograful lore. No! ne Intorcemit la ale nostre.
Dag au veclutii CraTul Sveclescil ca elti se stApanesca o craie preste mare,
cum este Syeclesca, §i alta dencoce de mare, cum este craiea Le§4sca, nu este
in putinta, §i nemurile osebite §i den lege, qi den obiceiuri, §i Hatmanii Le-
§esci anca Indata 'hail parasitti §i s'ati data spre Nemti, au Indemnatu pre
Racoti, Cnezul Ardelului, numal se vie asupra CraieI Le§esci; §i cu acea solie
au trimisti Svedul §i la Hmil Hatmanul. Dec!, Racoti au statutu spre gAtire
cu osti, trimitendu §i la Domni in Ora Muntenesca §i aice la Moldova. Dec!,
Hmil Hatmanul aft pornitu 20,000 de Cdzaci cu Anton Polcovnicul intr'agiutoru,
si Costantin Voda, Domnul Muntenescil, pre Odivoeanul, Capitanul seu, cu 2000
de Omen! ; era Stefan Voda, Domnul Moldovel, pre Grigorie Habmescul, Sardartul
seu, §i cu Fratita, Capitanul de Falcht, iar cu 2000 de omen]. ; §i s'au adu-
natti aceste osti, §i a nostre, §i Munten! cu Cazaci, la Centautt, §i au intratu
in Ora Lesesca pre la Sniatin.
Racoti, trAgendil &tea preste munti, all pogorItti in tera Lesesca pre la
Strel unde §i aceste 00i, Cazacesci, Moldovenesci §i Muntenesci, i-au e0tu In-
ainte ; §i de la Strei au luatti pre subt munti cu tote aceste o$1, mergendu
Indata la Cracati, la scaunul craie! Le§esci, care ora0i era cuprinsu de Svech ;
si luandu Cradul ora§W, Racoti, pre sema sa, au purcesu spre Var§av ; §i a-
colo s'au Impreunatti cu CraTul Sveclescu. Spunu de CraTul Sveclescu se he clisu,
dupe ce all veclutti ostea Unguresg : «Nu ye! stapani pre Le§! cu acesta oste.p
Imperatul Nemtescu, voclendti nevola Le0loru de Svecli, §i CraTul de Danie
a0jderea temendu-se de puterea Sveclilorti se nu cresd paua inteatata, au sta-
tutA la anu sfatil amendoi se nu leg craiea Le§esca se o cuprincla Svedul; §i
indata CraTul de Dania all Intratu cu o §tile Tele In Ora Svedului; §i Impera-
tul Nemtescu au datu Craiulul Le§escu agiutoru. Dec!, ntunai ce i-au cautatu
Cralulul Sveclescii a lasare pe Racoti In sera Le§esca, §i elu a mergere a'§I a-
perare Ora sa; apo! §i Racoti ce au patitu In tera Le§esca, nu vomu lungi
mai multu, numal, scrie unu historicu a loru, anume Topeltin, de dice pre
LEATOPISETELE TOM. I. 23
www.dacoromanica.ro
 354
scurtu asa: «Ce au petrecuth Lesii de Racoti, se scrie Lesil; era la ce au
so itu Ardelul den ceste amblete a lui, nol o mie de ani se plangemfi cu
lacriml.»
Lesii, cum au lipsitd Cratul veclesc6 de Itinga Racoti, indata s'au ImbArbA-
tatti si Hatmanit loru, si Cernevski Voevodul, si and putina Este avendti la
una locd o au lAsatil cu carele; si numal cu calarimea, sprintenti, s'au facutti
a fugire de Racoti, pand '1-au trasu cu °stile lul aprope de Litfa. DecI, art
Aritu, si 'i-au luatti dosuld; si asea Racoti, veclendu-se inselatd, alt lasatti pre
Gaudi, Capitanul sea cu o semA de pedestrime, si la unti orasti anume Briscea-
Litovsca, era elil s'ati Intorsu Inapol, cu Lesii in spinare la tote conacele;
dedese Lesil scire si la Hanul, si purcesese si Hanul cu tote ostea lul asupra
lul Racoti. Ail perdutu RIcoti sarita curend; fuse, nAdejduia CAzaciloru, caril,
dad, '1-au adusil pane la Meji-Boj in Podolia, la unit Tergusora, au stricatu
tote podurile pre urma sa; si de acolo au plecatil si at nostri, si Muntenil,
fuga la Nistru; si asa aft caclutu Racoti pre manele Lesiloril, cersIndu'si de la
densii viatA cu rescumperare, de done mili6ne se dea Lesiloru banl; pentru
care bani lAstind6 Lesiloru zalog i pre Apafi, fratele Cnezului, ce au fostil ac-
mu Cnez In Ardeld, acmu apropiindu-se Hanul cu ostile au fAcutti crestines-
ce lul Racoti Lesii: '1 -au luatu si '1-au sloboclitti In tera lul; era ostea lul, re-
mase cu Kemini Ianos, tota au mersu in robia CrImului. Spunti de nesce ste-
guri de catane, ca cu navalA pin 'Vail V-au fAcutti tale si art halAduitU.
RI-A mai 'nainte de aceste templAri, NPInisii de Ardelu se rupsese de la Ra-
coti, forA voia IA nAztiindti la Ora lorti pre nice pren Ora, pre la Campul-
Lungu, de carii dilndu scire Racoti la Stefan Voda, au trimisifY Stefan VodA
In Campul Lungu de le-ad tinutu calea. Mare osandA pre omeni 1 cap s'ati to-
pitu atuncl Ungurl in Ora la noT in munt4 I Zalogul care s'ati pomenitti mai
sus, data Lesiloru de la Racoti, ail sepal pana au muritti In Liov, si banil
n'ati mai luatu Lesil.
Nu s'au pomenitu de prada Lesiloru in tera Unguresca. Mid Racoti Arabia
pren Ora Lesesca,, spre Litfa, era Llubomirski, cu 4000 de Lesi, ati. Intratti In
sera NI Racoti, si multe terguri si sate au arse.
Intr'acestu anti '0-ail sfersitu si Hmil, Hatmanul CAzacescti, clilele stile; In-
cepetura si isvorul a tote ecutatiloru acestoru partI de lume, a multe tee, ce-
tap, stingere si ristpa. Purcesese cu ostea sa in intimpinarea lul Racoti, Ince-
legendu la ce slabiclune au sositu, biruitu fiindu de Lesi, si de Hanul cum
au mersu asupra lul. Ce nu se scie cu ce gand4 mergea si elti, ca spunti ca
scArsca in dintl boluavu Hmil, In taberA, si clicea: «Oh! de mI -ar da Dumne-
cleu pre tuba me pre lcelu cane scurtu!» Asa suntil Mach la tovarosie de
nadejde; ce curend Inteacele Ole au muritu Hmil Hatmanal, in taberA, pre -
cum s'au pomenitu.
Peste vole era Turcilorti acesta indltare a lul Racoti, cat acmu poftia se
A la Craia Lesesca, si impreunarea lul cu aceste doue domnil, de Moldova si
de sera MuntenescA; si era la Turd lucruri slabe; Imperatul Inca tenerti; '1-ati
sfatuitu capetele, o sema, si au alesu pre Kitiprilaul,-omu cu fire tare si yr*
) asl, si an graitu mumel Imperatului, de nu se va pune unit omit ea acela
www.dacoromanica.ro
 355

Ispravnicd Imperatiei, Ardelul, Moldova si tera Muntenesca suntd elite de subt

mana Imperatiei. Deci, cum au statutu Kiuprilaul Viziru, cum au luatu pre
sine tote, si anteiu au statutu dupe lucrurl den cast a aseclare, si a lamurire
lefele tine catu la fort isprava de la Imperatie, pre multi din capete omo-
rindil; si apol aseclandu aceste tote, au pusu gandii reu pre Racoti si pre a-
ceste (Toile Domnil.
Stefan Voda, veclendii patima si risipa lul Racoti, si temendu-se de Hanul
ca era in sus, ail purcesu den Iasi la Suceva; si de atunci, den cesil in cesu
astepta si asupra sa primejdie. i Hanul, dupe ce au luatil tota 6stea lul Ra-
coti in robie, si tote capetele Ardelului, si pre Kemeni Ian Os, Hatmanul lul
Racoti, intre caril den boleril Ardelului all fostil si Apafi Mihai, carele acmu
pre urmh au fostu Cnez Ardelului; trimisese Hanul dol Agi marl al sel, unul
la Imperatie, ca se scie Imperatia de isbanda lul, si altul la Stefan Voda, cu
poronca se esa inaintea Hanului la Tutora; si au luatil, cu acea spaima, de in
Stefan Von, cite -va pungi de banl Hanul, si ad trecutii spre Krim pre la
Orheid si pre la Lapusna. Stefan Voda, dupe ce all trecutil Hanul, au ye-
Tutu in Iasi.
T6ta povestea de Stefan Voda, si de Constantin Vodd se scia la Imperatie,
cum suntu la sfatii cu Racoti una, si cum i-au datil asupra Lesilord Oste;
Era Lesii cu laudd mare asupra terei, si Ca'zacil asijderea pentru mortea lul
Timus. Vizirul singer se gatia asupra lul Racoti, si la Domnil dentr'aceste doe
terl trimisese poronca pre unit Aga, mare de in Imperatie, anume Uzun All
Beid (dice de acestil Tared ca era capil mare la Turd, si cu sfatul lul s'ail
alesil la Vizirie Ktupritaul, si OM de Kluprilaul au peritil), intrebandd pre
Domni, apucase-vord el se merga amendoi asupra lul Racoti cu osti, se fact
slujba acesta Imperatiei, se se curatesca de, faptele stile si de amestecaturl ce
avuse cu Racoti? §i atuncl spund ca socotise Kruprilaul se scota pre Vasilie
Voda den Edicula, Witt pule Craiii in Ardel, In locul lei Racoti; care lucru
nu scimil cum ar hi fostil pentru lege; era puterea ce nu lucreza? Care po-
ronca, dad, au venitil la Stefan Voda aice, si pre atunci purcesese Stefan Vo-
da la munte, se alega boil de monastire, care se chiama Casinul; den Raca-
ciuni mall trimisil pre mine in Ora Munteuesca, sfatuindu-se cu Constantin
Voda, ce respunsil voril da, viindu-le amendurord o poronca, si la unit pre-
pusii fiindu amendoi in Imp'iratie, si amendoi Domnil toe= intr'unu chipu de
primejdie aprope. Era nestatatore si lunecose firile ominescl, la greu si la ne-
vole cinesi de sine se stea, si apoi si unul si altul mai lesne peru, si nice
si era alta putere ; siha se esa care de care mai bund, cu primejdia altula, la
Imperatie.
Nu s'ad apucatu de acela sfatil Constantin Voda cu Stefan Voda; ce anca
se temea se nu esa ceva de la densul, se vedesca la Imperatie Stefan Voda.
Ce all respunsii: «cum aril socoti Dumnelui, fratele nostru, mai bine, asa se
respuncla,' lul Uzum Ali Beiii, si se ne fact I scire pre acea tale se respundemu
si noi. «Au priceputu Stefan Voda indata, indoita inima a lul Constantin Voda
si mestersugul, si au scrisil la Uzum Ali Beiu cum elu este gata pe tota po-

www.dacoromanica.ro
 356
tolica Imperatesch; uncle va hi voiea Viziralui, acolo va merge cd £0,a, &tea
sa. Ing, nu era acestd respunsti den Ufa, inima.
Costantin Vodh Lead apucatti Indata de pungl, se'§Y tocmesca domnia cu ba-
d!, ca era averea 1uT Matel Vodh, neclatita Inch cu multe pricint la Impere-
tie, (*Wit: ca elu n'ad sciutd viclenie, nici n'ail. luau Domnia cu sabia sad'
cu oSt1 streine, ce 1-ad alesu tera dupe mortea lui Matel Vodh, i eld de ma-
re! silk, d lui Racoti si a lui Stefan Voda, temendu-se de densii, at date. pu-
pia este, carii nice'si erad Munteni, ce marginenl de Moldova; suvala se hula-
dnesch, de scarba lord; si cu de aceste silla WO tocmesch domnia.
Vizi4 e.1, dad, ad veclutu ca nu se apuch el s8 se sfh,desch cu Racop, si nu
va face nimich cu acesta, ad statute. asupra Domnilord, numal se vie se seru-
te pola Imperatiei, de Domnie, gi se'§I mergh, iar la Domnie. Atunce s'ail a-
pticatd Stefan Voda la Uzum. Ali Reid ca va merge de-odath, pe de alth par-
te glum% toth, averea sa, numai Witt erte Vizirul de venitd la Tarigrad; i.
aceea apol au mancatd capul lui Uzum Ali Reid. Ch Domnilord asa ad res.-.
punsd Vizirul: ca de and ample maul cate o cash piina de galbini de aura, nu
se pOte acestit lucru ca se nu vie aice; si de vord veni, iar Domni volt hi.
Era de nu va veni, Stefan Vodh, inteund cesti void pune in locul lui pre a-
cesta, arAtandd pre Ghica Vornicul, care era Kapikihae lul Stefan Voda la
Perth. Spund de Ghica Vornicul cum ar hi clisd Vizirul acestd cuventd, eld all
gt alergatd de all serutatd pola Vizirului.
Era CAM putemii intelege den multi si den multe lucrurl pre urmh adeve-
iife, cue ar hi mersd Stefan Vodh, la Porta, Domn ar hi esitti iar, ca era
Eiuprilaului cu mai mare veste se aduch, pre Domni la Vila Imperatiel, pre
d&e'l Linea Imperhtia la prepusii de hainie. Spund de Vasilie Voda, ca avea
mate grije cg, va veni Stefan Vodh la Perth; s in taina: «se nu'N mad adu-
cc dracul aice.» hse, cu anevoie este a mergere de bane vole la grije, si cum-
pgna vietel, sciindu-se la atate amestecaturi, §i avendil acolo la Perth atatia
phrisi Grecl, carora se luase tots ce ail mat in Inceputul domniei lul, tii
multi all si peritu ; ca s'aii Malta la Inceputul domniei acesteia marl jacuri la
omens streini de omenii lui, ales la Greet
Incepuse Stefan Vora, si se lucra tare mOnastirea'Casinul ; iar in anul du-
pe urclitul el, 'i -au venitd mazilie, Ziindti Ghica Vodh, Domnii in scaunul te-
ref, gi lul Stefan Voda mazilia; lase, mai nainte cu cate-va luni luI Constan-
tin Vodh 1-ad venitdInazilia, cu Mihnea Voda In tera Muntenesca.
Domnia luI Stefan Vodh, fost-ad cu mare bisugii Orel; In top nil domniei
sele, care at traganatil tacma septe ani, In pane, in vine., In stupi §i in tote
mare recta. Omit deplind, capd Intregil, fire adanch, dts pop dice eh nasal si
In Moldova (anent La Invetaturile soliilord, a drtilorti la respunsuri, am au-
Oita pre multi mhrturisindil se hie coversindti pre Vasilie Voda. Mesele si pe-
trechniile acestel Domnii able la vre o domnie se se hie prilejitd, nu fora marl
desfranficiuni la lucruri preste .mesura a curviei. Slujitoril mila §i cinstea ca-
re ad avutd In acesta domnie n'ail avutd nice la o domnie; era cum 1-ad mul-
tamito. 1111 alujitorii la mazilie, ceti-vel mai gios in Intratul Ghichi Voda In te-
rd.) si la esitul lui Stefan Von, den tera, spre tera Unguresca.

www.dacoromanica.ro
 357
Esirea lui Stefan Toda den Ora au fosta in anul 7165; tocmai pre vremea
aceea 'i-ati venitu mazilia, pre ce vreme au scosu 1i elA pre Vasilie Vo
den scaunti.

CAP. XIX.
Domnia Ghia Voda.

Domnia Ghicai Voda cum s'ati prilejita, s'ati pomenita la domnia trecuta :
ca fiindu Kapikihae la Porta, au esitti la domnie; era -aice in tern, den clilele
aTtorti Domni, negutitoria tiindti pang la, Vasilie Voda, 1i fiinda de unu nemfi
cu dansul, Arbanas,,l-aa trast Vasilie Voda la curte, pi de-odata la bolerii
mai de gios, apol in Vornicia cea mare de tera de gios at agiunsa ; pi tidnduld
Vasilie Voda de credinta, Tat trimisii in Porta Kapikihae, veclendula orna con-
tenittila tote, si scumpt, cum se cade fie tend Kapikihael se hie. §i asa, au
statutt de tare cu Vasilie Voda, cum Vaal la vremea ce s'au Watt" cetatea
Sucevei cu domna lui Vasilie Voda, in tote rescolele acele, in pribegif cite se
prilejise lei Vasilie Voda, de au esitu in dote rondurl den scaunt, si dupe
smintela pi in tera Muntenesca cu Candi, tote at tinutd domnia lei Vasilie
Voda nestricata in imperatie, ph& ce au sositti Stefan Voda in Roman, dupd
isbanda de in cetatea Sucevei.
Atunce, trimitendti -Stefan Voda pre Stamati Postelnicul cu cativa boleti de
iera se'i ispravesca steel de domnie; si de nice pre Grigorasco, feciorul Ghi-
cai Voda, ilu trimisese la inchisore in tera Unguresca. Deci, slit n'ati mai avutft
ce face improtiva unel teri ; 1i auclindit de fecioru'si al in inchisore, au sta-
tutu i eld cu boieril lui Stefan Voda, si all venitt si elu cu alts boieft in
tint, si cu Aga celu ce ail adusil steel de Domnie lui Stefan Voda.
Stefan Voda, socotindu 'tar acea socotela ce socotise si Vasilie Voda, in
Ghica Vornicul, cum este omit de Kapikihaie, neavendtt gandii. se IAA esi u-
nul ca densul in Domnie, Tat Matt de casa .sa, cu o nepota a sa, fats Star -
zit Vornicula dupe feciorul lui, Grigorascu Postelnicul;_ si dupe ce eau incus-
critti cu Ghica Vornicul, pre feciorul lul '1-ad boieritti cu Agia, era pre Ghika
betranul '1-at trimisti la Porta, tar Kapikilne. i au fosta pre trebile lut Ste-
fan Voda Anti ce venitt mazilia, chemandulti Vizirul Kiuprilaul la sera-
tarea polei, Imperatesci, cum s'ail pomenitti mai sus; si necutezandt. Stefan
Voda a mergere la Porta, at datt. Ghicat Vorniculta Domnia.
Purces'ati Ghica Voda spre tea cu doi Agi marl, den carii ere, unul Mus t-
ipu in imperatie; §i anteiti pre Ismail Aga '1-ait trimisti, carele apoi au caclutu
Aga Spahiilort. Skimniceusti. Stefan Voda Arabia legamandu-se incotro va lua,
ca craft unil de lift sfatuiat se merge la, Ca,zact. Ce aceea dart era hit temeiu,
ca nu socotia eh, de acolo Vasilie Voda] curu fiindt. lei Hnailt nu slat pututu
pune in piciere cu agiutorti de la Hmil, pima au statute cu gandul numal se
purce4 spre Racifti, de la, care axe% carp cu gturamentil -se nu Ilse unul pre
altul pana vol.& ave o pane se o imparta,
www.dacoromanica.ro
 358

Aice cauta ce multamita all avutd Stefan Voda de la slujitorii 801 cel mi-
luitl. La Podul Iloei cand era Stefan Voda, top s'ad radicatd se ja.cuesca ca-
rele domnescl; si se nu se hie prilejitd Grigorasko Aga, fedora' Ghical Voda,
aratandu-le marl certari, n'aru hi haladuitu de aicea, ea strigat: «lefe, lefe sg
ne deal» Acea multamita, all racutu atunci lul Stefan Voda slujitoril, pentru
mila, care nice la o domnie asa n'ad avutd, cum all avutd de la Stefan Voda.
De la Tergul-Frumosu Stefan Voda daruindd cu unu surgucid domnescd pre
Grigorasco Aga, '1-au intorsfi cu slujitoril Ia Iasi; era elu, mergendii pre la
Buciulesci, la Comanescl all intratu prin raunti in Ora Unguresca. Era Ghica
Voda, peste putine clile, all intratu in Ia§1, totd Intr'acel and 7165, mai 'na-
inte de Puce cu o septemAna.
Inteacelasi anu, Kluprilaul Vizirul, purceclendii asupra Ardelului, at trimisu
poronca, si la Hama se incalece. Era in Bugegii Hanul; si Inca bine neaseclatd
Ghica Voda, standd indata dupe gatire de oste, cd'i venise si lul poronca se
1ncalece cu tota Ora, venit'au veste cum Stefan Voda trece muntil cu este in
tern. Si viindu intinsu, an statutu cu tabera den-sus de Roman, la aboani;
era _we Thlmaciu Paharnicul Hu trimisese cu strap spre Tergul-Frumosu. Cu
putine clile mai-nainte de acesta veste cu Stefan Voda, au peritii Grumeza
Capitanul, de Ghica Voda.
Precum era Ghica V a plecatu spre singe ell mare contenire, '1-amil cunos-
cutu aici; ca era cateva carol a o sema de boieri prinse la maul lui, cu care
card chemau pre Stefan Voda se vie; ca avendu Stefan Voda mare prietenie
cu Sefer-Gazi, Vizirul Hanulul, carele de multe on ii stria, clicendd: «Ce porti
grije de muffle, au asa de neputernici tii to pre Hanii Crimului, ca de aru
vrea se tie pre vre-unu Domnu subt aripa sa, au nu '1-aru pute tine si peste
vola altora?» Si asa, atunce pre Stamati Postelnicul au poroncitii la Stefan
Voda, Indata cum va trece Hanul pren tera Muntenescd, eld se vie in scaund.
Era ce le este loru a batere jocuri pre crestini 1 i asa viindu Stefan Vodd,
in nadejdea lui Sefer-Gazi Aga, si Racoti veclendu asupra sa greul ce'l venia,
era bucurosu se se turbure terile aceste in vr'unu chipii.
Ghica Voda indata all rapeclitu pre Stamati Postelnicul la Hanul, macar
ca era o carte a lm la. Stefan Voda scrisa, prinsa de Ghica Voda, ca venise
Stamati de-curend de la Crim, i-au giuratu ca nu are nice unu banatti; ce
I tr pre densul nadejdea last se tocmesca aceste lucruri. Au mersd Stamati
Postelnicul, si in statutu la Sefer-Gazi Aga, Vizirul Hanului, si all scosti pre
ng iru §erim-Beid cu este aice Improtiva lul Stefan Voda. Nu vrea Sefer-
thcli A. a; ce i-au respunsu Stamati Postelnicul, si i-au aratatu mare strica-
clime tare' de se va face intealtu chipu. Ce si agiutorul era ciudatu, ca venise
erim-Beiu cu vr'o 300 de Tatani, si nice la putin resboid ce an fostu la
Strunga, n'au fostu, nice s'au apropiatu.
Ghica Voda, dupe ce au rapeclitd pre Stamati Postelnicul la Hanul in Bit-
egu, si veclandu apxopierea lul Stefan Voda, an purcesu spre Tutor% ; si peste
putine clile s'au impreunatu cu Serim-Beiti la Tutora, fagaduindu si Hanului si
lui, pentru ostenela lui, daruri. Au purcesu erim-Beiti in frunte, si Grigorasco
V a, fec orul Ghical Voda, si mergendu tota noptea aceea ad sositu pre a-

www.dacoromanica.ro
 359

ineclacli, a doua cli, spre Tergul-Frumosu. De Li Podul-I16e1 strejile ce trimi-

sese Inainte Grigorasko Voda ad datu de strija lul Stefan Voda in Crivesci,
cu care era Talmaciu Paharnicul.
Au simtitu Talmaciu ea vine ostea, si an silitu se nu se arate elu cu 6stea sa,
ce de dupe nesce piscuri au purcesu spre Strunga; era ce au fostd omenT mai
sprinter!' ail venitu la podetu, pre drumul carele vine de la 'I ergul-Frumosil
la Roman ; si acolo, Omit a sosire ¢i m nostri cu ostea, de'antein vorova, apol
au Inceputil al nostri sfada. Era dentr'icet vorOva d'anteiu, venise la urechile
lui Scrim -Belo, ca este viclesugil ; pentru aceea nece'si s'au apropietd de este.
Se Ingrosase lucrul ¢i sega dud an statutu a sosire stegurile ostil nostre, si
pe vr'o 100 de Tatars, ca pre mai multi nu'l lasa Serim-Beld ; si la hartul a-
cela, de al nostri ad caclutii cu capul Gavrilita, Aga pre atunci de Darabarn,
11-14 apucaso hartul 1111 Stefan Voda Ce ad saritu nesce Tatari, si de al nos-
tri o sema, §i 'had scosti, era cu grey rana in capd si la o man& cu scadere
la degite. De al lord Inca s'ail ranitu Cati-va, den earl rane ad si muritd u-
nit Era data s'au apropiatd stegurile Ghical Voda ¢i TatariI, n'au mai statutu
nice hartul lord, nice ralmacid Paharnicul cu stegurile, ce an plecatd fuga spre
Skeie ; ¢i acolo, aprope de Skele, s'au Intorsu o sema de osteni de a lui Ste-
fan Voda, nesce Unguri ce fusese cu Talmaciu Paharnicul; si la aceld in-
torsd a loru au peritu vr'o 30 de omenT de at nostri, gonasi, ce erad mal in
frunte, si ail apucatii si vii, si dusu la Stefan Voda unde era cu tabera,
la Sabatini.
Cum ail oblicitu Stefan Voda den limb' ca este adeveratu Serim-Beiu sin-
guru cu capul seri, n'au statutu; cs nesce Nemti ce avea, vr'o 80 pedestrirne,
i-au trimisu la vadu la Siretu se apere vadul; era elu singurd cu ostea Ware
au plecatu fuga ; si de atunci n'au mai ve(lutu Stefan Vocla, in tota viata. sa,
Moldova.
Aid sosita In Siretu si Grigorasco Voda cu t6ta ostea Ce nu avea cum tre-
ce Indata. Siretul, ca era mare; si se vedea in ceea parte si pedestrimea; Ca-
rii, data an auclitu ca au fugitu Stefan Voda, ei s'au apropietd de Siretu si
s'au Inchinatu la Grigorasco Voda; pre tarsi apol Ghica Voda betrAnul pre tots
i-au datil in robia Tatiriloru, lul Seim-Belo; care fapta fleet estinesca nime
nu o lauda ; i multil ad statutu fiul set', Grigorasco Voda, s3 nu se faca unu
lucru ca acela, cu nesce omen! Inchinati fora resbolu, si crestinI ; ci n'au a-
vutd ce face ; i Baca au venitu in Iasi, Ghica Voda, au mal onioritu pre nesce
Vornicei a lui Stefan Voda, fora de nice o vina, numal caci 1-au fostu slug'.
Si cu aceste fapte au esitu Ghica Val& versatorti de singe, la versta be-
tranetelorit ce era ; si ma, maslituitu de Stefan Voda, ail statutu dupe gatire
de este, si Impreuna en Hanul itu purcesu cu ostea, ca 7000 de omenT, pen
tera Muntenesca, ; si de acolo, Impreuna et" Hanul avea si Hanul 2000 de Ca-
zaci, cu Hanenco Polcovnicul, an intratu in tera Braseului. Acole au esitu gf
stray, den Brased, si i-au lovitu Tataril fora-veste, ca,tu Om, in Braseu abia
de an scapatu cine-va dentr'acea strata I
Pre unde amu intratu in tera Ardeltdul, pun mlchlocul muntilont, era o pa-
lanca de zidd, i trasu zidul den lips unul munte 1 ana in ripa altui munte ;

www.dacoromanica.ro
 360

acolo s hie push niscab pedestrime Ungurii, fora vOrsare de sange n'ard hi
fostt intratul nostru. Ce, cand amii sositt nob, amt aflatu palanca si locul a-
cela pustiit de &ilea At clist Hanenco Polcovndcul : «0, Domne, cum n'al
datti tote unort nemurb 1 la noi, la Cazaci, de ne-al fi data aceste b eurb, tine
are putea se intre in tera nostra
Dencolo, pre la Timisvar, intrase Vizirul Kbuprilaul, si pre dentate Hanul
cu Moldovenii, §i cu Mihnea-Voda Cu Muntenil. Cine pate se scrie deplin pra-
da, stricaciunea si robia Ardelului depre acele vreml, i partilort apropiete
de Aral ? Costea Ghical Voda at luatu atunci in tera Braseului, ce se chia-
ma Barsia, tril palanci, den care palanci bietil omeni, tnchi 1, tots, in robia
tarilort ad merst.
intru una den acele palancb, socotindt Ghica Vocla ca va hi multi' avere in
ceta.tue, dud era ticsita Ostea in Oland., plina de 'Marl si de ai nostri, au
Intratu si Ghica Vocla cu mare nevointa in lontru, uncle nu era locul unui
Domnt sO intre. Putinl al lipsitt de nu s'at. nadusitt acolo de desimea aceea,
si cu putint sufiett abia all esitt, si s'at lovita de una Wart in capt. Nime sO
nu banu6sc6, cad se pomenesct aceste ; ca Letopisetele nu suntl se le cetesca
omul se scie numal ce-ati foctt in -vremile trecute, ce mai multi' so hie de
tnvu4atura, ce este bine si ce este WI, si de ce se" se feresca i ce va urma
fie-cite. Domnul, den faptele Domnilort care cum al fostt, i cu ce veste, si
pomana, sO ele urma de viata ; boleril, urmandt pre boleril eel cinstesi si In-
tOlepti ; slujitoriul, a slujitoriului ; ca cinesi dupe bresla sa: de urmeza pre celt
cinstesi, cinstesT este ; si tine urmeza pre cell ret, WI este, si reit se va sferst
Den Ora Barsel al purcest ostile prep midilocul ArdOlului spre scaunul a-
cob Orb, uncle eral de paza curtil Oraesci, cum cat el, nesce haiduci. Deci, si
curtea si orasul Belgradul Intr'o mica de test. at statute cenuse. De acole
6'4 despartitu Serim-Beit de Hanul, cu carele s'at poftitil i Grigorasco Vo-
da, $i at. agiunst cu prada pana in olatele Ungurimei de sus. Si la Sibiiii bar
adunancru-se ostile, all lovitil pre la Oradia si at trecutt. la That, care (vast
Vizirul tit dobandise ; si veclendu ca nice o oste nicaiure nu este, at lasatt
pre Sinam Pasa de Buda sO tocmOsca cetatea si se o asecle cu oste, si i-ad
pranduitu si pre Domnul nostru Ghica Von. cu Moldovenii, si pre Mihnea Vo-
da cu Muntenil. Rra Vizirul Kiuprilaul, Intelegendt de nesce amestecaturi ce
se faceat la Imperatie, pre Cum eratenerit Imperatia, s'at intorst cu mare sir-
guiala la Tarigrad ; era nob, cu aceld Pasa, alma seclutti pan& la Simedru de
amt. tocmitt cetatea haul ; si all mai luatt. Pasa de Buda nesce Oland mai
pre aprope. Si cu Serim-BeTil despartitt, Grigorasco Voda al luatti o cetatue,
anume Almasul ; si de la aceld Pala al luatt Borcea lams domnia de Ardeld.
Den luna lul Julie purcesese Ghica Voila, si all venitt la Decemvrie, pre la
Sfeti Necolae, in SucOva; si pentru mare omort ce era in Iasi, at lernatt in
SucOva.
Hanul, dentr'acea tale dad. s'at intorst la Crim, pe poronca Kiuprilaului
Vizirulul at. omoritu pre Vizirul set, pre Sefir-Gazi Aga, ca, oblicise Vizirul
de arabletele lui lute aceste parfi, i clicea ell tot-deuna Hanului: «nu to Vasa

www.dacoromanica.ro
 361

de tote se habil pre voia Turcilord, nu de tote WI asculti: ca ei, prechtu NI

amble pre vole, pre atata se sule in cap u.»
Borcea Ianus, unul den slugile lui Rakoti, au luatu domnia de la Pap, cum
s'au pomenitu mai sus; ChM se se potole Ruch ca este adeveratu Improtiva
lui Rakoti, chtu au purcesu ostile s'au facutii a cere de la Turd agiutoru; si
indata au venitu poronca si la Mihnea Voila, in tera Muntenesch, si la Ghica
Voda aice, se dee lui Borcea Ianus agiutoril. Deci, indata au trimisu si Ghika
Voda agiutoru 1000 de omens cu Neculai Chrnul; ce, n'au racutu zabava mul-
a acolo.
La anul, Rakoti, ca celu ce se fried si de sabie g6la se prinde, Fogarasull
Oradia si Sibiiul, hnca fiindu cu omemi lui, lar au pogoritu cu osti in Ardelu.
Era Borcea Ianus cu Turcil s'au inchisu in Clujvar, spre partea Turcesca ; si
avendii si Constantin Voda prileju bunu, ca 4000 de omens lefecii, s' Stefan
Voda mai slab', ca 500 de omen', au pu' &du lar se faca amestecaturi in
hmbe terile aceste. Si asa, ail orOnduitii pre Constantin Voda lar in sera Mun-
tenesca, si pre Stefan Voda nice in ter* si standu asa sfatul, trimisese Ste-
fan Voda cu bans pre Thlmaciii Paharnicul in partile Cazacesci, se faca o§ti
poftindu pre Hatmanii Lesesc" se nu apere acestu lucru; si Incepuse ThImaciu
a strIngere omen' in Movilau; era acolo, la Racoti, s'au schimbatu sfatul in-
tealtu chip'.
Mihnea Voda, Domnul Muntenescu, omu fora de nice o frica de Dumnecleu,
fora de nice unii temeiu, dram, direptil fantasticu, adeca buiguitoru in On-
du, al pusu gandu se se hainessa pre Turd; Si mirandu-se cum va face, se
n'aiba siella de boieril ce eratt capete terei Muntenesci, cu mare si nespusa
tiranie ail omoritu 30 de boieri, tutu de frunte aceel ten, $i aft pusu borer'
pre vola sa; si dupe acesta fapta au si rhpeclitu la Racoti, dandu'l scire Ca
on in ce'lii va scot° norocul si vremea, este tovarosii cu densul improtiva Tur-
ciloru; care lucru intOlegendil Racoti, de'ntem n'au creclutu pre Mihnea Voda;
era mad apol, data ad &mist' gmrhmenturi, au vecluttl adeveratu vola lui ca
este improtiva Turciloru. Aii schimbatii sfatul, si au lasatu tern Muntenesca
se o chrmuesca Mihnea Voda despre acea aripa, fiindu pre locu domnia si cu
prileju de oste; era pre Constantin Voda '1-au oronduitu asupra Moldovel, a
vendu larasi si Constantin Voila oste mai gloth, si prileju a tine oste. Pre Ste-
fan Voda '1-ail opritii, faghduindu'i ca de va da Dumnecleu lucrurile spre folo
sul lui, lar elu va hi la domnie; si asa au remasu Stefan Voda Inapot. Necu-
lai Chrnul Inch veclendil pogorirea lui Racoti, si amestecate lucrurl, au venitu
cu ostea ce se trimisese.
Aceste amestecaturl auclindu Ghica Voda ca se lucr 'za in Ardelu, cum ia-
rap se gateza amestecate lucrurl asupra terei, ail trimisu la Hamann Lesesci
pre Grigorie Paharnicul se nu priimesca lucrurl ca acele carele suntu impro-
tiva Imperatiei, de face Stefan Voda lefech in tern loru asupra Ora Ce Hat -
manil Lesesci prea lesne s'au aperatu, clicindtu ca in partea Cazaciloru se facu
acele, nu in den0; §i era Ghica Voda cu tabera Intr'acea vara in Carniceni,
Ce, data aft veclutu de sfatul lui Racoti ca'i intr'altu chipu schimbatu, si au
oblicitu ca si Mihnea Voda este adeveratu Improtiva Imperatiel hainu, si Cons
www.dacoromanica.ro
 362

tantin VW& gata se vie asupra Orel, direptil peste mnnti se pogore, s'au mu-
tate cu tabera la capul Stance!, despre Tutora, in prejma Bugegulni.
Imperatia, intelegendu de aceste tulburarl la Ardelu, standu Vizirul dupe
paza mdrei despre ostile Venetiel, cu galiOne, trimitendu la Hanul numaY se In-
calece, onT elu singuru, on pre unu Sultan cu ostile CrImulul se trimita in
aceste ten Improtiva Ardelului. Ce Inca nu sosise in Bugegu Sultanul, cand
dencoce Constartin Voda au intratu in tern cu WI pre Oituz. Si in sera Mun-
tenesca Mihnea Voda au intratu in Turd ; pre unit i-au omoritu, pre altil
multi au si botezatu, catisi s'au aflata Turd in Ora lul, on slujitorl de al lul,
on Age oil negutitori; ysi asa s'au Inceputu ca de isnova amestecaturile in a-
ce to tee. Mihnea Voda, dupe acesta fapta, singuril sprinteml au mersil de
s'au adunatu cu Racoti de fata in men t, la strata uuguresca, unde venise si
Racoti; si'0-ad datu credinta unul spre altul; si s'au 1ntorsti Mihnea Vodd
in TO goviste, unde erau tote °stile strinse; si Racoti i-au datii o serna de
Nemtl al set, si Catane; si ail purcesil Mihnea Voda in olatele Turcesci asu-
pra Giurgiovului singuru, era o sema de oste asupra Braila Era Racoti, des-
pre Mehedinp si peste Dunare arclendu si pradandU, elu singurti au luatti Giur-
giovul ysi '1-au arsu ; si ostenii lei Tar au arse Braila, si au arse si Galatil a-
tunci totu acele Catane a lul; si in Dobrogea asupra Hirsovel aii trecutu ostea;
ce, aceea den locd n'au amblatu bine, ce able au scapatu de Tung.
Aceste s'au Inceputu den Ora Muntenesc,a; iar aice, Constantin Voda cu 5000 de
omeni au venitu asupra Ghical Voda; avea limbl Ghica Vodd, si de la Roman, a-
pucate de 11 nostri, si de la Podul-Iloei mat pre urma. Si voclendii apropiata
Ostea, au scosu Ghica Voda ton, calarimea Improtiva lui, cu Habasescul Hat-
nianul i cu Grigorie Paharnicul; era singur Ghica Von, cu tota pedestrimea
si cu pt4cile au trecutu la Tutora, in ceea parte de Prutii. Grigorasco Voda,
teciorul Ghica! Voda, era purcesu la Tarigrad la dvorba.
Ostea calareta a Ghica' Voda, de care s'au spusu, dad au trecutu in sus de
la Iasi, noptea, au masu in valea Tautesciloru; si acolo au facutti sfatil cape-
tele, mu se deie resboiu cu singuri calaretii fora focu, ford. pedestrime; si cu
Constantin Voda se scia den limbl ca erau si Nemp calari cu focti, si Siimenl
pedestri, si ostea Unguresca, nu este cu tale si ford. smintela. Ce aft alesti cu
sfatul se se intorca tota ostea la cea-alts rite, si numai 200 de omeni, ca
in chipu de straja, se se arate ostii lul Constantin Voda. Si asa, s'au intorsu
tota ostea inapol; eta, Volcecovski Capitanul cu 200 de omen' aft purcesit in
sus pre Bahluiu; si mai sus de Movile indata s'au tempinatti cu ostea lul Con-
stantin Voda in tocmala.
Ostea nostra, care se intorsese cu Habasescu Hatmanul, n'au paclitti calea spre
Tutora ; ce Hatmanul singurd au descalecatti la nyonastirea lul Aron Voda, si
cu alp bolerl; era ostea de pre subt steguri au amplutu tergul prin pivnite
slobode cu vinuri, pren case, pren poduri, morti bets pre ulite; pren tote piv-
nitele IT bateau Capitanii WO merga subt steguri (ce care betA asculta la
treba ca aceea?). Volcecovski Capitanul, data au veclutu in tergu maY tota Os-
tea beta, s'au opritu de laturea tergului, cu omenii ce erau cu elu. 'gra Con-
stantin Voda, dad au sosita la valea Copoului, ail statutu in &dull, ca este
www.dacoromanica.ro
 36g

&tea supusrt in WO; era dach au veclutd ca nu'l oste, ce este o glogotala
deserth, ad luatd cu ostea pre deasupra Copoului ysi pentre vii; si acolo, la ca-
ptil villord, '0-ad tocmitti in tocmalh ostea si ad statutu.
Era Lesii lui Stefan Voda, carii fusese lefecii la densul, in frunte cu Con-
stantin Voda; si o shah de catane cu al nostril heti, fora poronca nimerui,
fora de nice o tocmala, au inceputu hartul, intfandu beti cu sabiile smulte,
ODA, in siragurile Unguresci. Au chutatii si nea, a stare cu Voicecovski Capi-
tanul, se nu piece at'atia emenI; si au statutd hartul acela mai bine de unti
cesu, neputendd a'i desbara nice inteund chipd pre omenii beti dentr'acela locu;
i perise vr'o 3, 4 Omani de acela, si se apropia inceta Vita ostea. Amer pur-
cesu dreptil in tergii; gonasif au datil dupe noi, luso, numai ph,na la marginea
tergului; si au statutu Constantin Voda pre loci, phnh ad cercatd bine Or-
gill si curtea; si oblicindd pre Ghica Voda la Tutora, n'ad mai bagatu o-
stea pen tergu, cum au facutd al nostri; ce, alature cu tergul, peste valea
Cacamii, trecendii cu ostea, au purcesu intins in urma nostra cu oste tocruith,
apucandu pre multi de al nostri in tergii, calif ad platitu scumpu acela vine
ce beuse eftind indata cu capetele sale.
6stea nostra, cum era risipita den purtitul prostd, asa i cu mai prosta po-
ronca au venitii, numai se b. se dee resboiii acmu aprope de capul Stances;
direptii pre Wu au statutu tote stegurile nostre in tocmala si all asteptatu pre
ostea lui Constantin Voda.
Acolo nu Luis, ce draganimel Nemtesca era in frunte, tocmita, la Constan-
tin Voda, cu focu; i unu stold tota cea-alta este, dram nu era a nostra
de potriva, ca si mai putina cu multi, si fora foal, numai este calareta. Era
peste poronca, neavendu cum hire intealtu chipt, a,u saritri stegurile nostre
anteiu la densii, si mai alesu Capitanul Voicecovski, ca unu mare vitezu si
aice si la tote trebile cite au fostu, fie child slujitoru deplin, in loch all lu-
atu in sabil pre cat tnele ce eraii in frunte la fr-trtd, si phna la Nemti au ca-
dutti acela mai top, fiindii la acestl al nostri si caii mai prospeti. Si au dati
stegurile lul Voicecovski direptii in focul Nemtilord, den care focu in locu all
picatu cativa den slujitorii nostri, si un i stegard de a lui Voicecovski. Era
neinspainihntandu-se nimic al nostri de acea cadere acelord slujitori, intrase
cu sabiile in Nen*, chtd n'aru hi pututu dare focu alu-doile rondu, asa se
amestecase. Inse, indata au navalitti tota ostea, i aripile ostii lui Constantin
Voda. Deci, numai ce au cautatu a se dare ingpoi stegurile noste. S'ad pri-
lejitu la Intorsul ostii nostre peste trupurile de Ungar', cans cacluse la, tern-
pinarea den-teid, unu Ulguru cadutu de rand, lasatu in locu de mortu, au a-
pucatu o sulith ce cacluse hinga densul, i veciendu ca fugd ai nostri, au a-
nal cu sulita si au tempinatu pre unu slujitoru de as nostri direptu pen vin-
tre, si in locu bietul slujitoru au cadutu de pre calu giosu.
Incotro era a nazuire ostil nostre, era loch forte reu, si indata pogorisi la
Jijia; si de trecutd rea Jijia si tinosh, nice detvadu, nice de innotatu; pe podu
nu incapeat, si imbulclindu-se cadeau de ambe partile de pre podu; cuprinsa
era Jijia de cal si de Omani; i acolo multa este de a nostrh au peritu, i mai
multi de aph; au caclutd i vii cativa, pre maim MI Constantin Voda, i mai ales
www.dacoromanica.ro
 364
den boleri, Bucioc, Buhus Slugerul celii mare, si Gavrili a Costachi, vel Jigni-
ceritl pre atunci, pre taril data 'i-alt dust la Constantin Vodd, indatA 'ban
bolerite. §i 'i-aa sloboclitu fell de nice o pacra lax la boleriile lorti. Peste po-
dul Jijiei n'au mai gonitA &tea lui Constantin Vodd, ce ail statute pre delil
tote, 6stea, la mast. Erd Ghica Vodd, cu Ostea spaimatd, s'aa sfatuitil, sicu
nOpte au purcesu spre Ldpusna, cu pedestrime i cu pusce, rdpoclindt1 indata
de Wad. la El Agasi, den Bug 6ctl, .dandu'l scire de aceste de tote. Mers'ati DA-
rdbanil bine panel in Lapusna, acolo pre loco o Ali resuflandii ostea. A doa-cli,
agiunsi DardbaniT de Constantin Von. cu &mita de mild si de lefe, diminetd
8'4 sculatil si au apucatil puscile cate erati, de'mpreund si cu Siimenii au
purcest inapol, fAcendti mare galceva cdpeteniilorti, si nice ar remanea, cu morte
lAudandu-se; care &cell a lorii veclendt holed' de catl erail, se nu'l apuce
cu sila, s'ati date in laturi; era singurA Ghica Voda au esitti la densii cu sli-
cul a mans, rugandu-se se hie ingaduitori nu mai multil de cinci sese dile,
spuindu-le adeveratt de venires Sultanulul; ce, fat avutti cul dice. Nebunite
si turbate gandurile prostimel aceea; i s'ati aflatu ca cel ce nu s'ail rusinatu
de chipt. de Domnt. Ce au lipping" de la pusci pre Ghica Vodd, i all pur-
cesil cu puscile spre Iasi; Ord curend au luatu plata deplin pentru faptele sele,
precum vel ceti mal glos.
Muir:duff" Ghica Voda numal cu boierii, n'ail cutezatti se mai zdbavescA la
Ldpusna, ce au purcesti pre Bice spre Tighinea panel la Luteni, i acolo au
asteptatti pre El Agasi. .erd, Darabanii si Siimenil au venitil in Ia,sI si s'ait In-
chinatA la Constantin Vodd cu totii; si de la Movildil Inteacestesi Mile 'i -au
venitu si TAImacio. Paharnicul cu ca ,T -va de al Ia Stefan Voda. S'ati miratti
Constantin Vodh de Silmeni si de Dardbani, caril de toti erati pen la 700 de
Umeni, cu focil si cu tunurl,
§i asa, Constantin Vodd, aseclendn-se In scaunul terel, au trimisA si la Ta-
rigrad, cercandu cu fil'gaduintd se'si tocmescd domnia. Ce n'ail apucatA se21 vie
respunsul, nice era cum, ce omti era liluprildul Vizirul pre atunci; ca intea-
-celesi Mile all sositti pre Botna si El Agasi cu o soma, de WI, si s'ati mutate
si Ghica Von, de pre Bicti spre Botna, Si s'ati impreunatu cu El Agasi, Si au
statute la Chsuteni pand all sositti i Sultanul.
Turburarea lui Racoti acum era la scirea Imperdtiel si hainia lul Mihnea
Vodd. Deci, asupra lul Racoti era oronduitti All Pasa, Vizirul de Buda, Ord a-
supra Mihnil Vodd, Calga Sultan de CrImti. Si atuncesi au venial veste §i de
schimbarea IuT Ghica Voda den domnia Moldovet In Ora Muntenescd, Demon,
fn locul Mihnei Voda; era aice In Ord au data domnia lul Stefanita Voda, fe-
cIorul lul Vasilie VociA. Deci, pentru se nu se reschire boierii de pre Aug&
Ghica Vodd asupra vremil aceea, s'at thinuitil multe Mile acestii lucru. Apu-
candu-se Ghica Voda, ca va primal aceste Intealtti chipti, si tail cum ar hi
pentru trebile sele, au statute improtiva lul Constantin Von. cu Sultanul.
Calga Sultan, mdcar ca avea poroncd de la Imperatie se rddice pre Ghica
Vodd. den Moldova si se'la pule Domnil In Ora MunteitescA, aflandil Iucrurile
In Moldova Tar asa amestecate, se nu lase pre Constantin Vodd hainul Imp&
ratiel In scaunul terei, all purcesti In sus pe Prutil, si all statute cu cosurile
www.dacoromanica.ro
 365

la Bo lota, mai giosu de Tutora; §i acolo ficendu sfatu anguiu an rema u cu

cmurile, §i au opritu pre Ghica Voda limp sine ; era ostea tota, sprintina de
resboiu, Tataresca, §i pre tote boierif cu cata glota aveau, o an datu sub ma-
na lui Ahmet El Agasi de Bugecu ; §i an purcesu El Serdariu asupra lul Con-
stantin Voda la Iasi.
Luanda veste Constantin Voda de Sultanul ca este aprope, '§i-au radicatu
&tea den tergu §i s'au mutatu la Galata de sus ; §i acole au pusu Darabanil
nostri §i Snmenii, §i cati pedestrap au venitu cu densul, de au sapatu unu
§ant,u pe deasupra paramlui, ce se desparte den paraul Barnovei §i vine pre
sub Galata ; §i acolo dupe santit au tabeiltu tota pedestrimel, era calarimea
in Mu, si an statutu acolo cu tea tabera.
6stea Tataresca, cum an purcesu stoluri dupe stoluri, §i data s'au stransu
toth la Ciricu, au Inceputu a dodei anteiu Ivirturi, mergendu Tataril pana la
park' ; versatit focul Dara'banii fora de isprava in harp'', cum aru vedea mare nä-
vala ; ma strical erba fora nice o treba, §i pre nime nu ramau, care lucru era
indata senanu de mare frica a loru ; tote aceste le socotia El Agasi, omit able
In tote ordele Crimului, altul alu done Ia sprinteme si Ia lucrurile resb6e-
loru ; era In-de-sera, o sema de Shmem de aceia al nostri ce se Inchmase la
Constantin Voda, s'au Indemnatu de an e0tu den §enturi ; viindu pre eazu
pre NITTA parau, au venitu pana la podul Bahlumhu, i trecendu preste po-
dul Bahluiulul, ce era pre atunci mai posit de eazu. §i ma se simetise cats
pedestrime era, §i In sesu dencoce de pa lu mise cite cmcl-§ese la unu lout,
§i apu case §i case cite -va In Brmteni, i daii den mete in Tatar). Era §i a-
tunce era de miratu, ca pre nime nu rarnau, fora dol cal ce an ranitu subt TA-
tari la acelu mitu a loru.
Acea simetie a loru veclendu El Agasi, au incalecatu singuru, §i au pogo-
ritu in §esu la Bahluitii, §i fiindu i doe steguri de Unguri. Era elu singuru au
indemnatu pre nesce Tatar) sprintem asupra Snmeniloru, ce eraii In §esu ; §i
all saritu Tatarii direptu asupra Siimeniloru, cu sin* la obrazii Silmenii fi-
ulit; §i cum n'arit crede nime se merga Tatarul Ia focii, ma Indrasnetu all
mersu, ales cum amu veclutu pre unu Tatarii Bugegenu direptil asupra, a dol
Shmeni cu senetele In pravila, §i de aprope au sloboclitu amendoi sinetile In
Tatar, §i nici unul nu '1-au nemeritu ; cu sabia smulta Tatarul, pre unul '1-au
ranitu. era pre altit-doile mar '1-ail adusu viii la El Agasi. Ada, se cunoscea
de pre atunce pedepsa otii lul Constantin Voda. Era In ceea parte de Bah-
luiu, pren ceiru, fugiait cele doe steguri de catane, de la o vreme, numal de
unit Tatar, cu mare ocara §i risu intre toil, ca fugeail atatia omen) de unul ;
§i fugindu daft inapoi den pistole in sus, nevedendu unde dau.
In-de-sera era acestu harp ; peste nopte au mitu den tergu Tataril Ia mast
peste ceiru, era Darabanii §i Siimenii unu cesu n'au statutu: tota nOptea au
datu den sinete, §i nu cate unul ce toti odata, ca in chipu nemtesce; stricaii
erba fora treba, In 1 entty, amu socotitil antenn ca'i voru hi dodeindu Tataril;
ce nu avea nice o dodeiala de nime, numai se cunosce, u bine lucrurile bldg.-
Ornate §i spalmate.
A doua-di, Vim' se piilejise; deci, Tataril resboiu se fac,a, n'au vrutil, fe-
www.dacoromanica.ro
 366

rindd Vinerea, care cli la demil se tine cum tinemu nol Duminica den clilele sep-
temanei. Ce au statutu gata cu calif a mina pen spre ameclacli (nicl slobode le-
gea lord se merga asupra nimerul). Ad chiemat El Agasi pre bolerl la sine i le-
ad spusu cum Intr'acea cli nu'l slobode legea lord se mkga asupra nimerui; era
de aru veni alp asupra lord, atunce el voru face resboid; §i au intrebatu de bolerl
ce le -aru pare §i loru, in ce chipii adoua-cli aru merge asupra lord, §i den ce
parte i aru lovi, §i ce locu este unde sta ostea lul Constantin Von, ? Aceste
vorovindd cu boieril, a era omu in faptele sele den-afira de hirea 'Maresca,
ma de blandu, linu, §i la treba o§til deplind. Si vorovindii, numal ce se au-
Oka dobele gi trembitile in ostea lul Constantin Voda ; §i s'ad veclutu fora ze-
bava i clatirea o§tiloru la vale, spre Bahluiu. Si ma, ail mitt' Vita 6stea cu
pedestrime la §esu, cu puscile. cuprinclen lu estea lord de la pdraul ce vine
alature cu etzul pan& la Galata de glos ; §i ma, cu acea tocmala as purcesd
spre podil Constantin Voda cu ostea.
Ati incalecatd §i Tattrii; §i erad de top ca 3000 de omeni, §i de al nostri
Moldoveni vr'o 300 de omeni ; §i ad tocmitti El Agasi pre Tatari §i pre al
nostri dencoce de Ciricu, pre podi§u, asupra Tatarmilord, mteptandu pre
Constantin Voda in tocmala.
La Constantin Von, de OM 6stea aru hi fostii la 8000 de omens; in §esu
la mitul Hartulul Tatarescu inainte, peste Bahluiti, n'au mitu de la den§iY
nime la hartu ; slobocirtu puscile cite -odata ; ,i end puscile bune i marl, de
cele pusci ce facuse Stefan Voda Georgie in Liov ; dent ma dad de bine
denteensele, cad nu se lovesca, pre tine -va, ce sunetul glontului nu se audIa
pre nicaluri. Aceea tocmala era, i se gandiiil ca volt inspaima pe Titihrl numal
cu sunetu ; ce nu se sparie neprietenul numal cu sunetul, in dare, fort morte.
Daca, au sositil 6stea lui Constantin Vodit la Bahlulu in esii, s'au apucatd
de trecatorea Bahluiului ; §i data all veclutd El Agasi ca are gandii ostea se treca
Bahluiulu, all pusu unu Tataru betrand la o movila, care este mal dencolo
de unde sta ostea Tataresca, despre Mon Voda, asupra CiriculuI, Invetindu-ld
catd va vede de acolo Ca va incepe a se sui ostea lul Constantin Voda la
deld, pre Mug& Tatarmi, elii se se invertesca pre movila de trel oil ; §i ma
ad facutil Tatarul. Dec1, cum au veclutu semnul la movila unde era Tatarul, a-
tuncI El Agasi anteiu, ca unu leu, singuru, §i dupe densul OM ostea cu glasu:
Hala! Hala ! Hala! au purcesu. Au sloboclitu Darnanif §i Silmenil top focul
§i puscile, de care duratu a sinetelord se °prise Tatarii catva. Era dach ye-
clura da nu cade nime den Tatarl de sinetele loru, all rabdatii pans all ince-
putu a se mai rari focul. 0 sama de Darabani, cum au veclutu ca se stem-
Ora focul, §1 Tatarii tau stiu, unit den coda all plecatu fuga innapoi ; pre
caril, cum i-au zaritu Tatarii ca fugu, cum orbu all navalitti §i all intratii in
pedestrime cu sabiile smulte. Se privescY morte, se vesli °sandal ySi ma, de
siigd se vecli versare de sange de 6meni ! Erad trel eazuri de trupiiri, cum all sta-
tutu ft-el randurl de pedestrime, unul peste altul, de subt mal Om in Bahluiu.
Constantin Voda au luatu drumul celu mare spre Scantee; calarimea care
mcotro at pututu, unit pre Bahluid, altil pren Carligatura ; §i s'au topitii multi
Ungur1, §i den calarime, §i multi all datu §i de pre eazid in hele§ten, multi
www.dacoromanica.ro
 367

'§i-ati pusu capetele §i pren codri ; era carele lui Constantin Voda tote al re-
masti la menastirea Galata den del. i a§a multu Tatarii n'au gonitu, ferindu-
se de paduri. Atunci ail cadutti la robie Banul de Craiova, Balenul,
Aice in ora§ii er' pline monastirile de Meth omens tergoveti §i seracime;
au datti top bans de s'au rescumperatu ca den robie.
Sultanul, dupe acesta isbanda, luandu pre Ghica Voda cu sine, dupe poroncl
Imperatiei, au purcesit pre la Hu§i in Ora Muntenesca, §i acolo, fora de nice
unu resbolit cu Mihnea Von, 1-ati a§edatu in scaunu, fugindu den Tergovi§te
Mihnea Voda, §i simtindu-se in faptele sele cele mai multu decat paganescl, pre
furies, la Racoti in Ardel, unde'§i-au boritu §i sufletul curend in prapa§ttle Ia-
dului ; §i cum slice sfantl Scriptura : «Ati peritti pomenirea lui cu sunett. »
A§a spun' ca '1-ati otravitu Racoti. Facuse elu o zarva pre la Dristov §i la
Giurgioti cu Turcii, pana a venire veste de risipa lui Constantin Voda de aice,
care de aft facutti vr'o vitejie acolo, se scrie Muntenit; era nice au venitt
Domnii Stefanita Voda, feciorul lu Vasilie Voda.

CAP XX.
Domnia lui Stefanila Veda, feciorul lul Vasilie Voda.

Stefanita Voda, feciorul lui Vasilie Voda, in tots domnia lui Stefan Voda
Georgie fiindu aice cu maica-sa la oprela, de care lucru siindu-se boierii ce
erau de casa lul Stefan Voda, se nu esa la domnie in viata loru, indemnail
pre Stefan Voda se-16 insemneze la rmsti. Ce n'ati primitu Stefan Voda, cii-
anal : «Omti muri not pant atunci, pant va e§i unul ca acesta la domnie ;»
ca era copila§ mien anca pre atunci Stefamta Voda. tra dad, s'au mazflita
Stefan Georgie §i aft venial in scaunu Ghica Voda, aducendull aminte binele,
mila, §i cinstea care it avutti de la Vasilie Voda, pre Domna-sa §i pre cuco-
nul Stefanita Voda i-n' trimisti in Tarigrad cu cinste. Era Inca Vasilie Von,
vin, Inchisu la Edicula. ySi data at mersti in Tarigrad domna lui Vasilie Voda,
era sloboda a mergere la Domnu- sett ; era pre Stefanita Voda '1-au datu ta-
ta-seu Vasilie Voda la carte la prieteni; §i facendu-se voinicelti mergea Cate
cu unu rava§ti la Vizirul Kiuprilaul celti betrenti de la tata-seu Vasilie Voda,
pentru nevoile sele. Spunti, ca data '1-au vedutu Vizirul se hie disu: «fedora
vomits i are Vasitte Belli». §i a§a fera zabava au e§itu la domnie Stefanita
Voda, mutandu Vizirul pre Ghica Voda in Ora Muntenesca, ca pre unu omu
MAIM, pentru a§edarea aceei ten, dupe marl rescole ce facuse Mihnea Voda
acolo in Ora Muntenesca.
Bine nu se a§edase in scaunu St+nita Voda, aice in Ora, §i Ghica Voda
acolo in Ora Muntenesca, in anal d'anteiu a domniel loru, Constantin Voda
laru au lovitti fort-veste pre Ghica Voda; §i a§a de-degraba, CAM de cu nopte
at plecatu fuga Ghica Voda den Bucuresci, §i iar au apucatit Constantin Voda
scaunul Orel Muntenesd
www.dacoromanica.ro
 368

Sultanul era in Bugegti; indatit ail mersu poronci de la Imperatie se raOrgd

asupra lul Constantin Vodd, si au purcesil Sultana]. ht Constantin Vodd, au
strInsti Este forte band, ca i tera t6ta venise la densul, al s'au tabOritil in
munti, asa la loco tare, catt Sultanul, dad, ail intelesil ce_ oste are, si in ce
locii este, nice se gandla ea asalesne va dobandi; ca avea pi LeVI, pi Nemtl,
si Unguri, si Serbi lefecii, ca and nu sfersise banil lui Mittel Vodd. Ce Inteo
Sii au alesti Sultanul 300 de Marl, si i -au trimisu, dandu-le poronca on cum
numal se strebata, la local acela unde era tabOra lul Constantin Voda. Ail pur-
cesA `Muff, ysi s'ail tempinatti cu o straja a lul Constantin Voda; care straja,
dacd all veclutti ca virtu Tatarii, s'ati datti inapoi, i luandifi Mari)" in gong,
tabera cea-altd nu -s6 se apuce de resboiti, in ce loch era, ce aceea spalmd
le-ail *cdclutu asupra, cum, care Incotro au pututii all plecatil fuga, pi at lä-
Bata totd, tabOra pustie. Numai Constantin Voda, veclendii spairad ca aceea,
'el-ad stransu lefeciil ce avea 1i ad trasil preste munti h Ardelti. Viclesugft all
fAcutt Muntenii, au ca n'ati vratil se se pule improtiva ImpOrdtiei, au ce ur-
gie a lul Dumnecleti all fostu la acea spaima, ca spunu, ca numai septa Marl
se hie fostu eel ce i -all gonitti, si all resbitti pand la tabera, ca,tu s'ati mi-
rata si singurd Sultanul. Deci, dupe acesta isbandd, au aseclatil Sultanul lath
pre Ghica Vodd, care fugise la Pasa de Dristov.
Constantin Voda, dupe fuga sa den Ora Muntenesca, n'au mersti la, Racoti;
ce, cu 800 de omeni intealesa, lefecil, s'ati suitti in sus alature cu muntil, a-
pr6pe de MaramorOsu, pe la Bistrita, all luta potica pre la Dorna, i au esitti.
pren Campul-Lungil a Orel nostre; pi trecendt mai pre den-sus de Suceva,
alt lovitti pre la Hotin, si au trecutil Nistrul pre la Movilati, ispitindu-se al
despre acea parte.
Stefanita Vodd aice, ca anti omit tenera, nevrendii sord-sa Rucsanda se vie
pre scrisorile Wane-sell si alul in cell den Rascov, carp tergti i-au fostu datil
Hmil dupe mortea lul TilllU§ feciorului BM, trimis'au oste asupra Rascevu-
lui so 'It bate, §i se lee pre sord-sa, pre domna Rucsanda, cu de-asila. Ce
nimicd al nostri n'at pututu face Rascovului, numai ce all facutt zarva cu
Cana Cand-de-cand asteptaa prilejti ca acela Candi se lovesca in tern aice;
pi tOmplandu-se a neinerire lui Constantin Vodd la densii atuncl, in loco
giuruitA Este.
In sera Muntenescd, dupe fuga ce facuse Ghica Voda de Constantin Voda,
Viclirul pia scarbitti pie dem]; nu peste malt& vreme all trimisu Pasa de
Dristov de al -ad luata den scaunil, i au data domnia, in local lui, feciorului
sell, lui Grigorasco Voda.
Si asa, tofu inteacelasil anti, in anul d'anteiti a domniei lul Stefanitd Voda,
tomna, as venial Constantin Veda cu oste Cazacdsca asupra lul Stefanita, Voda,
ispitindil cum ail pute Be incapd la domnie; nu ford, agiutoril ai Indemnarea
lul Racoti; ca pi Racoti aseclatti and nu era; si in Ardelii o cetate, anume
Oradia, cu Omenii lul Racoti aseclatit pre atuncl, o batea Ali -Pala, care o au
si luta: esindti o femee din cetate, i aratandii .Turcilora apa de uncle -yenta
de Incunglura cetatea, acesta abatand'o Turcil de la cetate in laturl, all Matt,
cetatea, vestith Intre cetdtile Ardelului.
www.dacoromanica.ro
 369

Intelegendu Stefanita Voda ca trece Constantin Voda Nistrul la Soroca, au

eSitil cu Ostea sa la Coiceni peste P ut, Si au pusu tabera acolo. Inse, &tea
era prea putina, ca tem, intr'acea foinete era inteacelu anu, catu mancau 6-
menii papura care o uscati 1i o macinau de faceau pane; si pre acea %mete,
porecha tera pre Stefanita Voda, de 's tlicea Papura-Vodci; fuse, vremile voiea
lui Dumnetled nu suntil in voiea domnilord.
tra si cat& este era, o trimisese Stefanita Voda OW in frunte inainte, pre
Matti, cu Catargiul, 5i cu Grigori Paharnicul i cu Mihalce Hancul Serdarml;
i calarasii de Ora, si top mazilii cei mai sprintem, ca 200 de omens; 1i asa,
&tea aceea, forte cu prosta tocmala, cu oranduela acelord Serdan ce erau fora.
criers, 'i-ad lovitd Kelsca Cazacul numai cu 300 de Cazaci, si ad risipitti rota
6stea aceea, cu mare ocara; este numai den sunetil risipita, nice gonita de cj-
neva. Era tad adunandu-se la locd, pre giumatate den cata era d'anteiu, au
statutu de straja pans all venitu si Constantin Voda cu tabera la densii; ca-
rele, dada au luatd veste den limbi ca este la Coiceni Stefanita Voda, au
luatti in gios, tragendu ostea pe Prutii la Zagarancea; i se nu hie data acesta
veste unu Capitand, anume Voicekovski, cum ca Constantin Voda, este mai gios
de nos cu &tea, 'far de strajeril nostri amil hi sciutil atunci cand ar bi. trecutu
Prutul. Deci, 1i Stefanita Voda all purcesu in posu pre la Pasadnici; li tre-
cendd de Iasi, pre deasupra monastirei lui Aron Voda, au trecutu la Tomesci
pre Bahluid, §i acolo all statutu cu ostea; era Constantin Voda inteacea nopte
all mast peste Prutd.
A doda-tli Constantin Voda s'au apucatii cu Cazacii de trecetore la Prutd;
era Stefanita Voda au luatd in gios in prejma Bugecului; c& indata, au rape-
tlitd la El Agasi in Bugecii; si era cu Stefanita Voda si Balgi Basa de la Ha-
nul, cu vre o suta de Tatari; dentre cars 'Mari si de ai nostri au alesu Ste-
fanita Voda 0i i-at trimisti subt tabera Cazacesca, cand erau trecup Prutul
Ostea lui Constantin Voda, de till luatti limba.
Au spusd limba ca suntd cu Constantin Voda 5000 de Cazaci, den tote pot-
curile alesi, si 1000 de lefecii de a lui Constantin Voda; si mergea Constantin
Voda intinsii la Iasi. Aceste intelegendd Stefanita Voda, cu sfatul Balgi
au luatt pe Prutd in gios in intimpinarea lui El , Agasi; si la codrul Chighe-
ciului s'au timpinatd cu El Agasi.
Trimisese Constantin Voda in urma lui Stefanita Voda, 500 de omens, cu
Durac, inaintea carora i Stefauitd Voda trimitenchi pre Habasescu si pre Vol-
cecovski Capitanul se cerce, numai cu o suta de omens de la Obileni, s'au su-
pusil (mend lui Constantin Voda; §i unii s'au aratatu si s'au facutu a fugue, $i a
nostri a'i gonire; au OW Iota straja loru. Deci, numai ce au cantata cestora
ai nosti i plecare fuga. Erau cu al nostri i putintel Tatari, intre carit era si unu
Cornish'. a Sultanului, ce venise pentru poclonul Sultanului la Stefanita Voda.
Acolo au peritu aceld comisti a Sultanului si alp doi Tatar' cµ densul: nava-
lindu peste Jijia inapoi, li s'au ingladatu cad, 'Lau fostu apucatu unu Tataru
pre aceld. COMiStil a Sultanului pe cad, dupe sine; ce apol amendoi V-au pusu
capetele.
Dupe ce s'au timpinatu Stef6,nita Voda cu §ab Bolat Aga, E1 Agasi den
LEATOPISETELE. TOM I. 24
www.dacoromanica.ro
 370

Bugecu, cu 2000 de Tatar! cu densul, si cu Stefanita Voda cu 1000 de ()meth,

ad puree u direptu asupra lul Constantin Voda la Iasi. Adunase Constantin
Voda pre Vladici la sine, si cativa boieri Susenl. El Agasi indata au alesu o
ema de Tatiri sprintenl, si i-au trimisu se lovesca Iasii fora-veste; si asa de-
graba au lovitu, catu au luatu tergul in lungu de au apucatu multi omeni den
tergu in robie. Constantin Voda, veclendu ca 'l vinu Tatarii asupra'1, aii esitu
cu tabara, si au statutu de laturea tergului, pre paraul Cactinil, mai giosu de
podul lul Stefan Voda; cu El Agasi au cuprinsu Tatarasii.
Merge to o sema de al nostri mai bine de catu Tataril la resboiu asupra
taberei Cazacesci, §i Shmenii Ii bateau den senete de dupe case. Intr'acea cli
au venitu o sema de capete Cazacesci it El Agasi, si cereau de la densil El
Agasi, WI dea pre Constantin Voda, §i el se se intorca slobocli. Pre unit
capu de peru au statutu atunci viata lui Constantin Voda; ca solif pozvoliati,
ale u Stamatenco, carele era mai mare pre Cazad. Numai Cazacil, singuri de
sine, den fagaduinta lm Constantin Voda, ca de totu omul va da cate 20 de
lei la Movilau, si dandu o sema de bam sotnicilorti, si mai multu la Kiasca
sotnicul, au strigatu Cazacil top pana intr'unul chiuind: «Ilexafi CIABSt Marna
lie3 xtheT», adeca: se nu peed cinstea nostra; vom sta cu totii, §i acestit lucru
nu'lu vom face. Spun, se hie luatu si El Agasi bani de la Constantin Voda
atunci.
Adoua-cli, pre la amecla-cli, au purcest Cazacil cu tabara legata den locti
inapol; §i la suitul delului, pre ldnga Tatarasi, se he fostti o tocnaela, §i ne-
vointa lul El Agasi, era de a se rumpere tabara la acelii loctt de al nostri. A
&Mt naval& au facutii al nostri pre delti spre monastirea lui Aron Voda; si
infransese pre pedestrimea cazacesca pana in care; si ati picatti acolo Cazacil
larasi subt al nostri. Era subt al nostri s'au aflatti multi cal raniti.
Si a§1, au haladuitti Constantin Voda si intr'acea-data, de subt cumpana
mare a vietei; n'au mal cercatu zarve denteaceeasi-data, ce s'au aseclatii subt
CrAia Lesesca. Mers'at Stefanita Voda in urma Cazacilorti cu El Agasi pen
preste Prut; era petrecatorilor, nu ostenilorti §i gonasilord semanatorii; §i s'au
intorsu Stefanita Voda in Iasi, era El Agasi la Bugecti. Cazacil cu Constantin
Voda au trecutu Nistrul pre la Movilai, si acolo marl nevoi au avutti de Ca-
Lad pentru lefe.
Bine nu s'au mantuitu Stefanita Voda de El Agasi den Bugecti, ati sositu si
Mustafa Pasa de Silistra; si cum au sositu ail descMecatii direptd la curtea cea
domnesca in Iasi, si au strinsu pre top boierii la sine; si intrebandul de a-
ceste ostl, cum de ati venitu asupra tore]. Imperatului, facendti pre IN:lied haini;
si pre top cap boieri au fostu i-au luatu de i -au inchisti, tiindti de reti §i
pre Stefanita Voda, facendulu omu de nimica. Ati secluttl in Iasi trel clile, cu
mare cheltuela si sile in ora§u de Wend lul; si la purcesu ail alesti dentre tog
bolerii pre Toma Vornicul, si pre Septilici Hatmanul, si pre Prajescul Vorni-
cul, §i i-au luatu in pacla; §i pana n'au datu cateva pungl de bani nu i-au
sloboclitd pre acesti boieri, ce se pomenescu maI sus, ipso de la marginea
terei.
Stefanita Voda, de tote faptele acelul Pa§a au facutti jaloba la Vizirul Klu-
www.dacoromanica.ro
 371

prilaul, si la Vasilie Voda, ea wise si Vasilie Voda den Edicula slobodu ; indata
as rapeclitii la Pap de '1-ati dusu la Tarigrad, si putin de n'au peritu singer
Pap; iar Kihaea lul all platitu acea fapta cu capul.
Intr'acestu anu 's1-au sfersitu chlele vietei sele si Vasilie Voda, Domnu Yes-
titu intre domnii terel, cu fericita domnie. Era lul Stefanita Voda, catu s'au
desvaratt 'i-au venitu poronca se trimita este in tera Unguresca, si de la Mun-
teni lar asa, asupra lei Racoti; si au trimisti Stefanita Voda pre Mihalce Han-
cul Serdarul, si pre Voicecovki Capitanul de lefecii, -cu o mie de omenl.
De la Imperatie era oronduitii Seidl Pap cu este asupra lul Racoti. Nuld
potu uita Turcil pans, astach pre acelu Pasa; si acela omu asa era de resbolnicd
si tare, cum spuneau i al nostri de densul, eau cu Hatmanil eel vestitl in lu-
me pete se se asemine firea lul. Cu acela impreunandu-se ostea nostra si cea
Muntenesca, all purcesu asupra lul Racoti; $i la orasil la Clujvar le-au esitd
Racoti inainte cu ostile sele.
Pap nu avea mai multu de 6000 de omeni, fora ostea acestorll dime teri; in-
se, cum spund, neinfrantu omu la resboiu ; era Racoti avea 8000 de ()mem, pen-
tru mare scumpete ce avea acela omu; ca de ar hi avutd este mai multa, cum
era ostea Turcesca patina asupra lul, la densulu era acea-data resbolul cu is-
banda; si cum all fostu aceld resboiti n'am yrutii se trecemil cu pomenirea.
Tocmise Racoti tots pedestrimea si puscile den-a-direpta in protiva Moldo-
venilord si a Muntenilorti, sciindii ca acestq nemurl improtiva foculul nu stall.
Era elu cu capul seu, cu tots calarimea all statute improtiva o til Turcescl,
ca avea calarime alesa.
Era Seidi Pap tocmise 2000 de Munteni si 1000 de Moldovenl den stanga;
era calarimea Turcesca, o sema in frunte inaintea sa, si o serma o au tocmitd
odata cu pedestrimea ce avea, si cu puscile, de all statute dupe calarimea
cea de'nteiti. Si data au tocmitti ostea, au chamatti. capetele, si ale nostre si
Muntenesci, si le-ad data poronca asa: «Cdinilora! lack ell void. merge direptil
asupra ghiaurului, si nu cu alta arms, ce numal cu sabia; de'ntre vol care se
va apuca, on de arcd, on de alta arma, aceluia capul fi voiu taia, si anteid
voua capeteniiloru. Dec1, eu cum void purcede si void Incepe resbolul, vol se
treceti peste pedestrime, si se loviti ostea neprietenului den dos ; dace, voiu
Infringe, ca sciu eu cal voiu infringe, unul den vol se nu cumva se se apuce
de jacd, descalecande la borfe, sad se alerge se princle cal slobocli; ce se go-
niti struisi pe neprietenul; ca de gene, mai bum sunteti vol decatu ostea mea
testa -alta; i acesta invetetura se tined, precum ye dau poronca; era ca nu'lu
voiu bate pe neprietenul meu, nime den vol se nu gandesca, ca sciu eu calu
void bate.»
Si dupe acesta poronca, cum all sositil capetele ostil nostre la bulucurile
loru, all si purcesu Pap anteiti cu ostea tocmita, asa cum s'au clisu, $i al
nostri alaturea. Daca s'ati apropiatii. Turcil de ostea lul Rakoti, au saritu R-a
coti cu tote, &tea odata, singuru in fruntd, cu alese catane ce avea, si indata
all infrIntii pre tot& calarimea Turcesca cats era in frunte ; si aka au Imbul-
zit'o, dal incepuse a dare peste Pap, care veins, cu temeiul pre Lima. Ce
au statute singurd Pap cu sabia smulta, oprindii ostea care o infrinsse den

www.dacoromanica.ro
 372

frunte Ungurii; §i pasindu singard Pasa cu bulucul seu Inainte, s all ameste-
catu ostile Turcesci in sabil cu Unguril. Ce, Turcii mil IT hnbulziaii, singurd
Pasa cu capul seu all lovitu, si aripa cea de Muntenl si de Moldoveni, asupra
pedestrimel lul Racoti den dos; cb. trecusd Racoti Inainte si remAsOse si Mun-
tenil si Moldovenil cam napola lul. Au sloboditd Nemtit focal si puscile lul
Racoti Intr'ai nostri, care foca nesuferindu al nostri, in loch s'au data Inapol
ca in chipu de fuga. Acolo mare giesela au facutil Racoti, de n'au pusii
ga pedestrime si ceva calarime. So hie Incalecatu pre Muntem si pre Mo ldo-
vent atunci cand i-au infrintu focul nu s'arii hi indreptatii al nostri in vecI.
tra dad au vedutu al nostri ca alta, grip, nu au, for numal focul, cum s'au
desertatu sinetele, s'au si intorsu o soma de capetenit, ales Volcecovskil CA-
pitanul si Cantemir, ce era la Munteni cOusii Spatarescu pre atunci, si carele
apol nice in Moldova au fostu Serdar, si altii, si Indata, dupe densii OVA 6-
stea. Si pen a ample Nemtit sinetele de alit-done rondit, all intratil cesti-altt
cu sabiile smulte in pedestrime; sl all pornit'o Intro risipa, remaindi1 si pus-
cile si armele pedestrimel in desestu. Si asa, Ungurh, vedendii perirea pedes-
trimei sele, si anca den-dosul sett, au Inceputu a slAbire, si mai vartosu lup-
tandu Racoti singur in resboiu '1-au ranitu will Turcil direpth in capit, forte
cu area rank den care rana i s'au prilejitu si mcirte.
Vedendu tTnguril pre Racoti ranitu, '1-au §i apucatil catanele Intro (Mush si
s'aii abatutu in laturl; Indata au purcesit tots ostea in risipa. Gona asa grea
Turcii n'au facutu, ca Turcii pre obiceml lora n'au gonitii, si ai nostri and
fiindu aprope de padure nu s'au latitii cu gOna. Si asa au fostii sfersitil lul
Racoti, Domnu in mare fericire; nascutu intre cei fericiti Cneji, mare fericitil.
Dora la ce nu aduce nesatiosa hirea omenesca la marire I Dupe acesta isban-
da asupra lull Rakoti, Seldi Pasa au asedatu totu Arde lul in partea Inipera-
Vet, si ostile nOstre le-ad lasatii pre acasa.
Ake in tent, Inteacestil anu, domnia cu pace Ftefanita Voda peste tOta va-
ra; era and bine nu sosise Ostea ce era la Ardel trimisa, i-au si venial alts
porond de la Imperatie se purceda Stennita Voda la Nipru, se hie de aglu-
toru acolo Pasil de Silistra, si Hanulul, la lucru unorii cetati, care all facutit
Imperatia de padaste pe Nipru, pentru aperarea despre Cazaci, se nu OM am-
bla pe mare. Numal ce au cautatil lul Stefanita VodA a purcedere, §i in ca-
le mergendu, aprope de Tighinea, pre Bacu, la unit satii anume Lutemi, au
cadutu in bolt forte grea, lungOre, care bolt Indata at priceputil doftorul ca
trebue la sange. Ce, n'au ascultatu, si addogandu-se bola, si ales tomna
fiindu, asa do greu '1-au cuprinsu herbintela, catu pant la Tighinea all statutit
franitictii adeca buiguitit de hire. Cu chipul ciumel era bola, ca, i-ail esitu bol-
fa la o mina. de nu era cluma, ce clirepta lungore, caret bole Ii died doftoril
Maligna; si catil au trecutu Nistrul la Tighinea, atreta-di au statutit mortd.
De acea bola, tau acolo, au muritu si Dumitrasc6 Dragutescul, de la Suceva,
omu cunoscutd si alesu la tots curtea
Fires, acestel domnii a giudecare nu putemu, ca Inca nu era coptil in versta
sa; multa se cunoscea inteensul den firea tathne-Seit; tar la uianie rapitii.
T reit agalaril de Tighinea cum au auditu de mOrtea lul Stefanita VodA
www.dacoromanica.ro
 378

Incit bine nu'l era esitt sufletul, s'ati Inglotitti si an venitu se la ce vortt afla
domnescu, in sema Imperatiel. Putin lucru au lipsitu de nu s'all facutu mare
zarva Intre nol si Intre densil; ca intrase ca in chipu de jacu in tabera n6s
trtt unit de densil; ce, dad, all statute la vorova cu boTeril, nu le au opritu
bolaril, ce le-att respunsu: «Nap, numai a nu ve fie a dare semi de mai mult4
edtu yeti lua.» DecT, lubdu 'sl sema Agil, se nu cumva (lea mal unite de
catu vorfi lea, s'ati lAsatt. Bo TeriT, dupe mertea lul Stefanite, Voda, Indatg au
alesti pre Chirita Dracon Ruset carele au diclutA si Domnq nice in tere, si
cu (Mitsui si pre Alecsandru Costin Postelnicul, si i-au rapeclitu Indath la Im-
pertutie, dandti scire de mOrtea luT Stefanita Voda, si se arate mare rugamin-
te tereT, pentru Domnil de tern, si se pomenesca. Indat& de Dabija Vornicul.
Inse, nu era cu scirea tuturorti pentru Dabija Vornicul; altil tragead cu alte
chipurI, pre cull WI treca condeiul nostru, pentru urita pomenire.
Era osele lul Stefdnita Voda le-ail luatti boterii cu sine, au purcesu deo-
(lath pre Nistra in sus, pe de ceea parte, si au trecuth Nistrul pre la Bila-
dill, si '1-ati adusti in Iasi, si Tail ingropatii in monastirea care se pomenesce
Tril-Sfetitele.

Sferqitul Letopisefului luI Miron Costin.

www.dacoromanica.ro
APENDICSE

www.dacoromanica.ro
 APENDICS I.
Cd. Pentru ijderenia Moldovenilork si cum aii Mutt, si an isgonitri pre Ta-
tari de pe aceste loud.

Serie Leatopisetul celu tingurescil, ca brecand pre aceste rocuri au fostl lo-
cuindt Taut; si immultindu-se acesti Tatarl s'at bust de au trecutti §i peste
munti la Ardel. i Impingendu pre Unguri den ocinele lora, n'at mat pututt.
a suferire; ce singing Laslat, Cralul Unguresca, caruia clict ca at fostfi vet-
hovnict, s'ail sculati de s'ati dust la Imperatul Romului, de 'ct -au cersuta
oste intr'agiutort improtiva vrejmasilorti set. Dece, Imperatul ROmului altt a-
&tort nu 1-ail ragaduitt, ce 1-al datil respunst si ail clisti: «Et. suntil ju-
ratd, cand amt statute la Imperatie, mut de judetul met se nu piae; pentru
aceea, multi omeni ret s'ati facutt fn Ora mea, gi cate temnite, tote smitu
pline de densit. Si nu mat amt ce le face; ce ti'l voit da tie se fact isbau-
cu densil. Era to in tera mea se nu'i mat aduci, ca VI darueset tie.» Si
de sir& inveta de'l strinsera pre toti, de i-att arse impregfurul capului, de
le-at pirjolitt perul cu unil hert inherbintatil; care semnt tratesce 01 pang,
astacli in tera Moldovei §i ja Maramorus, de se cehluescu pregiur cape. Dece,
Laslat Craft, clack* ail luatii acelti agiutort talharesct de la Imperatul ROmu-
mului, au eilita la -Ora U,ngurese:a,; i dg aci, pre casiegil,e Cractunulut, cu
tots puterea sa salt apueatt cje ratgi p1 batere s§i a'i gonirp, de at trectte
muntele n fiesta tera pre la Itodna, pre care tale i iemne prin stance de
petra In doe locuri se 010, facing de Laslaii praia. i apa goninclu'l Ken
munti, scos-fail si pre acesti Tatari, calif ail Aoso ocuit9FI In goldova, de
'40 gonitil Tana 1-01 trecutil gpa Siretului. Acolo Laslat ,prat), cg qo chia-
ma. Lesesee Stanislav, st4tdil ti terminile ape!, gu strigatt Ungurescp: ire -
tem, isiretem) fia deck': plaoe'mY, plue4mi, sae cups slicem0 not: asa 't4 place
Mai apui, data s'ail descalecatt tera, dp pre cuv6ntul Jul Crait co at tlisa
Siretem, au pust nume4e ipet: Siretul. pupe multa gOna, pp Int gonitii pre
Tatari din tote jocurile de unde eraii ,a§eAlati, stair In /3aultf PPurirlinprotiva
ostilort lui Laslat Crait dece, ceta ce star' batuti erat ca Till se puteau
sprijini; era zeta ce fugeati di se da lunga inainte i scapat. Pre acplc vrepl
era mestequgui Tatarilorii de se faecal a dare dosu, ii apoi ,indata se 'Oar-
www.dacoromanica.ro
 378
cead asupra celorti ce'l gonlad. Ce, nece unti mill spord nu avead; ca cadeat
In primejdil de periati, i on ce felurl de mevtervugurt vread face, tote lord
eratl de smintelh, pen 'i-ad scosil den tote locul, si 'i-ad dephrtatti peste Nis-
tru la Orlin, unde si pan& asthtlt traescd.
De acolo s'ati rotors' Las lad Craid cu laudh si biruire; si sosindd a cash
In clioa llsatel seculut, ad cervutd la Episcopil lord blagoslovenie seld lase
trel Ole se se veselesch cu donmay! si cu bolaril set L'ad blagoslovitti de
ad Watt sect Mutt cu WO. curtea sa; care obiceId se tine la legea lord vi
IAA astitch, de lash sect Marti, In septemana postulul cell"' mare.

B. Pentru descalecarea Maramorusului.

Las lad, Cralul Ungurescd, dupe isbanda cu norocti ce au facutd asupra Th-
tarilord, si s'ad aveclatti la scaunul set, s'ad sfdtuitu cu boiarii set ce volo face
cu acel thlhart ce'l luase Inteagiutord de la Imporatul Romulul, cu cant mare
isbanda, at facutti, de at risipitd puterea acelord Mart; ca, se le dea locti si
movie In tett, nu suferlad Unguril eel de movie, veclendd eh suntti omen' rel
si ucigavt, socotindd ca de -se volt Imulti, et se Ford intdri, vi se nu li se
temple vr'o price cu et vi se petrech mat red de Cad cu Tatarii; 'mat apol,
se nu le hie a'vt perdere si Craia. Ce le-au alesd unit loci osebitt. si pustild,
Ingraditti cu muntI pe'npregturd, intre tera Levesch 'ntre tera Unguresch,
unde este acmu 'era ce se chiamA Maramoruvul; acolo le -ad Impartial movil
de tergurl vi de sate, uncle traescti vi phnh astacli.

C Pentru descalecarea fere! MoldoveT de alt -doile randri, In ce chip si

cum s'aii asedatu.

Dupe risipa tore deinteiti, cum scrie Ea s'ad pustiitd de greul ovtilord lul
Flah, Hatmanul Itomlenescd, sad cum scrie la Leatopisetul cell Ungurescti pentru
LaslAti, Cralul Unguresce, ca at risipitd multimea Tatarilord de pre aceste lo-
curl, de ad remasd locul pustitil ; mai apol, dupe multa vreme, chnd flit cel de
Domni, din muntit Unguresci pogorindti dupe venate, si at netneritti la apa
Moldovel, veclenda locurl desfatate, cu chmpl deschivt, cu padurI dese, i cu
ape curgetere, Indragindil locul, ad trasd pre at set de la Maramoruv, vi pre
altil at Indemnatd de all venitti, vi ad descfdecatti anteth. Subt munte; mat apot,
Imultindu-se 4i crescendo inainte, nu numal apa Moldovel sad Siretul le-ad
fostd hotard, ce phnh la. Nistru vi pia la Mare s'ad latitti. eke i resboIe
mal apol facead ca se'el apere Ora i pamentul se's de chtreSchitt vi Gott, vi de
WI% alti vecint ce eratt pe'npregturd. Ce avendd purthtort de grije pre Domnit
lord, care'' 4hdicase dintre sine, de- multe -orl in Ora Levesch ad latratd, si mul-
th prada si isbanda ad facutd. Den campt pre Marl 'i-ad ECOSa, eh dupe ri-
sipa TatarilorO ce-I gonise ore-candLaslitti, Cralul agurescd, de pre acestelocurl,
lar41 b,$ fostd Inceputt a se tindere la amyl...tit dad ad ucist acel feciori de
www.dacoromanica.ro
 379

Domni zimbrul, sat bound ce au fosth, cum scrie Letopisetul celd Moldove-
nesch, i inturnindu-se Inapoi, au nemeritil la loud unde este acmu Tergul
Sucevei ; acolo mirosindu-le fume de focii, ¢i fiinda local despre apa, cu pa,-
dare maxima, s'ati pogorith pre merodenia fumului, unde este acmu Monasti-
rea Etcanil. Acolo, pre acelaci loch, ail gasith o prised cu stupi, $i unti mos-
ndgu Meanu prisacaritt; de simintie au fostii .Rusal) '1-ah chlemath Eaceo. §i
Intrebandu-lh ace1 feciorT de Domni, ce feld de omu'l si den ce teal, elf" ad
spush ca este den tera Lecesca, Rush. Acijderea si pentru loch intrebath,
ce loch este acesta, si de ce stapo,nu ascula. Eatco ail dish ca este unu loch
pustriui fed% de stapanii, delfi domnesch fierele Si paserile; si se tinde lo-
cul in gios 'pans in Dunare, Tar in sus OA in Nistru, de se hoaresce cu
Ora Lesesca ; si este locul forte bunt de hranl. In46legendu acei feciorT de
Domni aceste cuvinte, au sirguith in MaramoruS de 0-ail trash omenii sex, si
pre altii au indemnatii ; si ad descalecath Anteih subt munte, si s'ah latith
pre Moldova in jos. Era Eatco prisacariul, dad all Intelesh de descalecarea
Maramorisenilorti, indata WA dust. in Ora Lecdsca si au adusti Levi, ci at
descalecath pre apa Sucevel in sus, si pre Sireth, despre Botoseni. i aca de
strgh s'ati la itu Romanii in jos, si Lesil in sus, si plinith tote locurile
cu omeni inteacesta tera den munte pans in Nistru, si in jos pAna uncle dh
Dunarea in Vidov, si OA, in Cetatea Alba, ci la. Chilia, si la RenT, §i pe Nis-
tru in sus Oa uncle se impreuna, cu hotarul terei Lecesci, si pe Prut pad,
maT sus de .CernAuti si pre Cerimuc.
.A.sijderea i Tergul Baia, scrie ca '1 -ad descalecatt nesce olarT. Era Sucdva
o au desdlecath nesce cojocarl Unguresci, ce se chiama pre limba lord Sod;
era Socova pre limba lord se chiama Cojoarie. Intr'acesta chipti s'ati facuth
aceste. Allatu-s'ati inteacesta Ora si cetatT acute mai de-de-multh de Ianovezi
(Genovezi); Cetatea la Tergul Sucevel, i Cetatea la Hotin, ¢i Cetatea Alba,
Cetatea ChilieT, i Cetatea Nemtul, ¢i Cetatea nóä Romanul, ce i s'ati sur-
patt. pamentul si at *Tutu.

Evstratie Logofefral, gi dupe densul Simion Dascalul 4i Misail Calugerul.

'). Cronicarii Moldova subt nume de .Rottqi intelegh pre Ruteni sat Rusned, cum le cii-
cemti in limba populari; fiindu ea, Rosieniloril is died pururea Moskali) de pe numele Vev
chef Capitals Moska, Ed,

www.dacoromanica.ro
 APENDICS IL
04. Despre ludovik, Craiul Ungureseri si Lesesen.

In anii de la Hristos 1360 inurit-au Cralul Lesescd Cazimir: eqindd la ve-

natil ad alergatiu flupe unit cerbii, au caclutu cu calul, §i §i-at irintu unit pi-
dolt, §i i s'aci emplatu mortea I Erb, in urma lui au statute °raid Ludovik,
Craiul Ungurescu, nepott lui Cazimir mortului, Indemnatd fiindd de o shah
de Boieri Lesesci, neav6p4d feciori Craiul Cazimir parte bdrbatesca, fora nu-
nafti doue fete. AA parasitd vita Craesca. Mare mahniciune au remasii 1e i-
loru dupe mortea Craiului Cazimir ea Ludovict Craiul, fiindd streind la Craia
Le§esca, pe Dime frnu suferla la sine ; ce tote lucrurile pen thlmaci se ispra-
viad, qi multe Jocuri ce erad se le Impreune care Craia L4esca, le da unui
Domnd Ungumcd, dimple lui Cnezd Vladislav a Opoliei, i altora. Nezabovindu
Ludovik qrahl in ,fora Le§esca, s'ati iintorst in Ora Unguresca, lasandil canna
Craiei Le§esci mume1 sae Elisavetei, surorel lui Cazimir Craiu, ce au muritil.
Cie, ea, fiindil femeia betrana, departa emenii vrednici cu sfatul, i aduna 6-
meni de nimice: qi Imbunatori. Doue fete a lul Cralt Cazimir, cu tote ce le-at
remasu de la tatal lore, le-ad trimist acesta betrana Craesa., Elisaveta, in Ora
Unguresca, la nepotul see Ludovic, Craiul Ungurescii; i acolo au pusii de s'aii
sunatd cum fetele lui Cazimir Craiului nu'i suntu adeverate fete lui Cazimir.
i pentru ca se nu agiunga fetele lui Cazimir dupe omens mail, le-ad mari-
told : pre cea mai mare, Ana, dupe Dvihelm, Cnezul Spiel ; pe Iodviga, cea
mai mica, dupe Romer, Cnezul Stiriei ; amendol acestia erat legati subt Craia
Lesesca pre acele vreml. Iar in anul 1367, Sultan Murat, Imperatul Turcescil,
ficiorti lid Orhan, nepotul lul Otoman, tare at inspaimantatt. Ora Venetiel pi
a Genuel dintru Indemnarea lui Ion Cantacuzino, Imperatul Grecescd, scrid cro-
nicarff ',qua Era Hronograful Grecescd scrie ca acestu Sultan Murat, in cli-
lele lui Ion Paleologu, Imperatul Grecescd, au merst de au luatti Solonul de
la Fraud, is anul de la zidirea Lumei 6810 ; ca Solonul '1-ad cumperitt Ve-
netianii de la Manoil, ficiorul lul Mihail Paleologu, Imperatul Grecesci1;1 far
mai Inainte ad fostd a Genoveziloril, si apol '1-ad luatu.Grecil de la Geno-
vez1; ce atuncea ad Inspaimantatu Sultan Murat pre Venetiani. Si pre urma
at Nan Sultan Murat de subt ascultarea Imperatilort Grecesci, Bulgaril, Sex-
www.dacoromanica.ro
 381

bit, Bosna s. a. t. Era in anal de la Hristos 1369 au muritu Ludovik, Cralul

Ungurescd si Lesescii, ford de simintie barbatesch, remaindu'l doue fete, anu-
me Maria si Edviga; ce, precum in viata lui, asa si dupe m6rte, multa a-
mestecare era in Ora Lesescd.

B. Pentru Cnezia Litvei cum earl unitil ciltre Craig LeOsca.

Dupe mortea lui Ludovik, Cralul Ungurescil si Lesescii, mare amestedtura

era in tera Lesescd pentru alesul Craiului noti; ca nici acestul Craiu semen-
tie parte bArbatescd nu i -art remasii, ce numai doue fete. Maria ail fostil mini-
tata dupe Jigmont, Markgraful Braudeburgulm; Lea Edviga era fan acolo. Unit
tagead pre Jigmont la Crdia Lesesca; lar alth, pre Edviga, dupe tine aril so-
coti Sfatul Craiei Lesesci se o marite, acela se fie Craiu; si au remasil toti
pre acesta socoteld. Era Jigmont venise acum in Cracail ; ce, ne lasandu-lu Le-
git ce s'au Intemplatil la Cracgii, i -au cautatii a se intorcere Inapoi, In tera
Ungurescd, petrecutd de Lest i asteptandd Lesii catava vreme venirea Edvi-
gel, fetel lui Ludovicii, la Cracd,d, si fimdit Seimu in Seragi, alesese pre Sa-
moyit, Cnezul Mazoviei, se fie Craiu Lesescd. Ce, intelegendu de acesta Cra-
esa cea betrand a terel Unguresci, Indatit ad trimsu 12,000 de Ungurl, cu
ginere-sett Jigmont, pre la Sandezu, de ad pradatu Ora Mazoviel. Trimis'aii
Lesit sold la Crdesa Elisaveta se nu'i mai tie cu cuvinte, ce se le trimitd pre
Edviga, clicendd ca apol isi volt alege altd stapantt. N'ail pututu face intealtd
chipd Craesa; ce ail trimisil pre Edviga, Impreuna cu ginere-sett Jigmont, ca
se pdclescd elu si se cdrmulascd pAnd va veni mai la versta fata Crdesei. Ve-
clendu Lesii cd'i are in nebAgare de semi Crdesa cea betrana, si le trimite
ocarmuitord cu fata, s'au stransu multi si au trimisu Inaintea lul Jigmont se
nu vie in tera Lesescd, ca nu'lu voru priimi nice Crain nice ocarmuitoril; ca
apoi se voru lupta cu densul ca cu unit vrannasd. Aii cd'utatil lul Jigmont a se
IntOrcere inapol de la Lubov. Era Crdesa au trimisd pre fata'si, Edviga, cu
gilt bolerl la tera Lesesca, cu mita avere. Ealtu-i-ad inainte multi Bolerl si
ostasi, cu bucurie; si viindd Crdesa in email, indata au pomazuit'o Crdesd
term Lesesci, Bodpnt Archiepiscopul Gnezului. Era in athil de la Hristos 1375,
intelegendu Iagelo, Marele Cndz a Litvei, de venirea si dorunatia Edvigel,
trimis'aii la (Mush pre fratii set, pre Schirgel si pre Boris si pre Hovnul staros-
tele Vilnel, Cu daruri snarl si prea filimese, IntrebAnd-6 die va vre seal la
barbatil §i primesca la satinal Crate, cti ac'eSte tocmele : 1nt lit, ca se
va boteza cu WU. tera Litvei, gi va impreuna tote tinuturile can le-ail luatu
Litva din tera Lesesca lar catre tera Lesesca, asa cetati cum si orase, ales
partile rusesci si tota tera Podoliel, si toti omenii din robie II va sloboii, caril
erau robiti Inca de alp Cnezi de mai anteiu. Catre acesta, si Cnezia Litvei cea
mare se o 6prenne Odtre 'tern Lesersca hi vtci; Si Ea va dobAidi Cneziile si
terile a SionScal, a Prtisilord, a Pomerainiord, §i le N)a itthpre`una Ohre Craia Le-
§dsca, cu avfitia cAtti ate i chtu to abed, toti 6 Va da redip6spolith la tkra Le§061.
Era aegtii lueru tuturorrt Lesirotu plAdit 1, nadejtluitidit ca asa VOrti awe Trim
www.dacoromanica.ro
 582-

despre densii. Ere, araesei mei placea, del Jata-set o logodise dupe Gvihelm,
Cnezul Racuziloru, $i la logodna au fostu push la micliloct galbini 12p007 tine
aril strica logodna acela, se Ord& acea soma de bani; ce so-cotia Craiasa ca
pi acea soma de bani o va perde din partea ei. Ce pi pentru acesta Inca se
apucase solii Litvel cal va plati Cnezul Iagelo. Socotit-at Lesii se dea scire
Critesei col betrane din migocul sfetnicilorti, psi au mersti soli Lesesci la Ora
Unguresca, impreuna cu solii Lityei, pit priimi betrana Cites& cu dragoste; pi
le-ad respunst cum pre socolela Domnilord Lesesci las& se fie tote ce ore.
socoti el, spre folosul recipospolitii se fad,. Era intorcendu-se solii din tera
Unguresca, au merst soli si la Litva, la Iagelo Cnezul, se'ld aduca la craie,
dupe tocmelele fagaduite. Era dad au intelest logodnicul ce s'ad pomenitil
Gvihelm Cnezul Racuzei, sciindil pi voia Craesei spre densul, orl, cu indema-
narea ei, precum socotescu unit, on din sfatul lui Gnevosti Daleveci, Podco-
mori a Cracaului, caci acestuia mai multi). credea. CrAesa, ati venial la Gra-
caa cu irumOsit curte asa nenatesca, -en milt& avere, pt acolo in Cracati ati se-
cluta catava vreme. Era in cetate nu '1-ati Waal se intre, din sfatul lul Domis-
lay, Castelanului de Cracati, si a altorti sfetnici. Tara, Craesa Edviga adese
se vedea cu densul la Monastirea lui Francisco. Venia cu saraguri de dvorel-
nici, si acolo in ospete si in giocuri petrecea cu, densul; ysi spiel ca asa riv-
nia Craesa se se cunune mai Inainte cu Gvihelm pans a nu veni Iagelo ; ca
nelasandti sfetnicii pe Gvihelm in cetate, singura cu manile ei vrea se des-
chicle cetatea, i selti lase Inlauntru, de nu arti fi abatut'o de la acelit gandtt
Dumitru Garonski, Visternicul Craiei. i asa, Gvihelm pricependii. voia Lesi-
lord, si auciindu ca se apropie Iagelo Cnezul, au esitt pre taina din orasii pi
s'.111 duse. la Racuzi. Iar °Ureic, pi multe lucruri scumpe, le-ad la'satti Gne-
vosu Daleveci, Podcomori a Cracaului, perdute in veci de Gvibelm, Cnezul Ra-
cuzei. Dupe ce ati venitti Iagelo la Cracati, in anal de la Hristosil 1376, in luna
lui Fevruari 12, dupe calendarul Romului, s'au botezatti elu, puindu'i nume Vla-
dislav; si acolo cu densul s'ad botezatti ci fratil lui, si le-ad datti nume de bo-
tep.: lui Vigul, Cnezul Kervonului, i -ah pusti mime Alecsandru; lui Schirgailo
pi lui Caricel le-ad clist Cazimir; i lui Sfidrigailo, Boleslay. Acesta Iagelo, cum
s'au cliSfi mat sus, luandti pe Craesa Edviga, fata lui Ludovik, au impreunatit
Cnezia Litvel catre Craia Lesesca de s'ait facutti unq trupti. Si de la Iagelo,
cam% s'au. clisA Vladislav, s'ait scrisa Craig §i se said Craft Lesesci si mare
Clew a Litvei, catre Craig, Lesesca. Si pre ace vreme pi pana aice ne agiunge
se scimA de Cnezia Litvei cum s'ait Impreunatti cu Cra'ia Lesesca; altele, ia-
samti la Led se le scrie lucrurile lore si a Litvei.

C. Despre Vasilie, Cnezul Mosculut, ci de alte lucruri de pe'mpregTurii.

In anil de la Hristos 1387, Vasile, Cnezul pi Imperatul Moskului, mers'ati

singura la Vitold, marele Cu& a Litvei, la Smolensc; legandii prietesug a-
mendoi, s'au vorbita se radice esti amendoi asupra lui Tamerlan, marele Han
Tatirescti. Pre acea vreme era Smolenscul subt stapania Cneziel Litvei. Era
www.dacoromanica.ro
 385

in anul 1414 Vail luatt. Vasilie Impeatul Moskulul de la Cnezia Litvei, 4iflff
stApa'nescti Moskalii Ord in clioa de astacii. Intr'acestasil anti, Jigmont, Craiul
17ngurescd, vrendil se scot& pe Turd din Dobrogia, sail din Bulgaria, strins'ati
multa oste de Crestini, si s'ati lovitil cu Sultan Baiazit; ce r6mases6 biruitti
Jigmont de Turd, dill able au scapata peste Dunarea. Fost'ail cu Jigmont
Crain multa slehta Lesesca. Dup6 ce au perdutti Jigmont Asboiul. cu Tur-
cii, flinch"' uritti. Ungurilorti, au trecutti in Ora Lesesca la Craiul Vladislav
Iagelo, in Crackl, si acolo ati facutti legtura cu Vladislav, in anul 1417. Era
Witold, Cnezul Litvei, s'ati pernitil cu oste singurti asupra Tatarilorti; trecendti
apa Donului, aflat-ati multa tatarime strand, cu muieri, cu copil, in campi;
si lovindu'l, 'i-au biruitil, si multi robi ati adusti in Litva. 0 shag, de Tatari 'i-au
trimisti featene-seii, lui Vladislav Iagelo, Craiului Lesescii, si 'i-ati botezatti;
6r5, o sdma 'i-au aseclatti in Litva pre Ring& apa ce se chiam4' Voca, si in alte
locuri. §i pan& astacli traesdi in legea lui Mehmetti Lipcanii ce mail in Litva.
Scrie si Mihovie, la decada Cap XLI lista 26.1, a pe urm5, Tamerlan all pra-
datil tera RusescA, si Litva. Chievul s'ati rescumpAratii de la Tamerlan cu 10,000
de ruble. Acestit Tamerlan mai inainte vreme avendti r6sboiti cu Sultan Bala-
zit, Imperatul Turcescii, si prinslendu viti pre Sultan Baiazit '1-aft Watt in
cusca de fern de '1u purta cu sine; si dud era s6 incalece Tamerlan pe call,
incaleca despre cusca aceea, i '1-ati tinutil inchisti in cusca fana all muritil
de scarba, privindil cumin prAdati si '1 ardeati terile lui ostea lui Tamerlan.

Necula Costin.

www.dacoromanica.ro
 APENDICS III.
Pentru Crijaci (Cruder°, ce nOmit ail testa, vi de unde s'ad isvodita in
!era !Acesa.

In anil de la nascerea lui Hristos 1188, stepanindd Baldovin, Craiti cresti-

nescd, in Jerusalimd, cand acea strinsore avead Cresting despre paganil Sara -
chineni catil nu se pote a spunere, nicl cu condelul a se scriere; ce dupe a-
ceea ad luatti paging de la Crestini Cetatea Ptolomiada, Latinesce Acona, lar
Nemtesce Acris, marl pracll gi scadere famad paganil crestinilord. Care luan-
du-le aminte Baldovin Crag", scris-ad la alti Crestinl cu rugaminte pentru a-
gIutord ; care rugaminte ad pornitti ostl din Wile Romulul asupra Sarachi-
nenilort4 adeca de la Italia, din tongobardia, de la -Venetianl, sese-cleci de
galiOne, in cart erati tincl-cleci de rail de osteni, ennui' alesi de resboid.
Asijderea de la Frantuji, de la Nemtl, de la Sasi, de la Rend, $i de la Lu-
bec, den Coln $i den alte orase, multime de omens aprinsi cu dragoste ca-
tit Dumnecleti, asa pentru se vela acele locurl, cum pentru agiutort se dea
alord sel crestinl. Dinteacestti orasti, Lubec, NeMtil, omenil caril erat Weld,
grijindu's1 o corabie careia, i-ad pusu nume Crache, in care erati omens ca la
700, tarsi dreptd subt cetatea 8i orasul Acona all mersd. Incungiurat-ad pre
urma Cresting Acona cu mare putere, unit anti intregii standti -subt cetate, o
bateau cu multe felurl de mestersuguri, era cu mare scadere in Crestini: ca
multi de sagetele neprietenilord rants gi bolnavi zaceati, $i de necaiuri ne-a-
vendti nicl o cautare. Unil de fome $i de rane grele, $i de bola, zacead $i mu-
eau. Aflatu-s'ad intr'acel ostasi 1ece barbart, .caril, avendti frica lui Dumnecleti,
dintre acel nimeriti acolo din terile Nemtesci, s'ati aprinsti de mila crestinesca,
gi s'ati apucatti a pap.° $i a grijire pe acel bolnavi; dintre cars unti orasand din
Lubecd, luandd. panclile Corabiel aceel eel clicead Crache, all dat'o de ad
facut'o cortd, precum ad pututd la aceea vreme; subt acelti cortd all strinsti
pre eel 111141 0 bolnavi, grijiad; ci cu agiutorul lui Dumnecled, $i. cu ne-
vointa acelord paclitorl, cu hrana, Ii cu unsorl la rane, multi s'ati insanatositd,
tilt dupe ce dobandira Cresting Acona, in anil 1190, dat-ad Cresting Biserica,
Sfantulul Ion acelorti bolnavi, care Biseric:9', all fa'cueo ostenil crestini de la
Rodost de mai 'nainte vreme. Deci, all pusd ispravnicl pe acea Biserica pre
www.dacoromanica.ro
 885

acel oiled barbed, se alba grije de acel bolnavi. Erati pregiurd acea biserice,
pometi frumosi, i i-aa cumperatti acel Wimp tematori de Dumnecleti se
fie pentru bolnavi; cd, dintfaceld pometh mat cerbolnavi multe feluri de ro-
duri, i multe feluri de buruene de lecuri pentru spelatul ranelorh. Si inteill
acolo in Acona s'ati &cuff' bolnite, intru pomenirea Precuratel Fedora Maria,
4i hnteih intru lauda lui Dumnecieti celu slevith in Troite. Cu aceste pilda,
acea din Acona, Baldovin Craiii fiindu povatuith, fecut'ati si eld bolnith in Ie-
rusalimii, i at numit'o bolnita .prea Sy. stepenel Muriel, precum si in Acona,
puindd phclitori se grijesce pre acei bolnavi ysi reniti. Ispravnicti pre acele bol-
nite era Henrik din Vopolte, carele cu fratil sei In insenatosatil, si cu alp o-
stasi a morrnentului lui Dumnecleti. ; ca cu norodi era, si tare sta 1mprotiva
pegamilorti. La acestti zaconti pre-urma forte multi den Cnezi, den Omni, ci
Nemici nemtesci se adeogial Erati la numerti antkiti, in anul d'anteiti, numai $5,
carii petreceati viate cu fried Dumnecieesce, i mars neprieteni erau tuturora
neprietenilorti sfintei crud ; Si asa, cu pilda a Fee bunei vietei sdle, multi
de'ntre eel necreclinciosi veniat, petrecerea vietei lord Wendt', cum acei Mr-
bap senetosr steir intru tote faptele see, petrech mai multe de catal altil, cum
dintru alorti pilda s'ati facutu crestini multi si s'au botezatti.
Dau multit avere la acele bolnite ; si de ce mergea, de ceea se immultiati
bolnitele i acestil zaconti sat lege a Crijeciloril; §i child muria vre-unii Domnti.
in -Ora aceea sleuth, lase lucruri scumpe la bolnita; de nimeria acolo vre-unti
Ospe cu nume sciuth, rasa daruri la bolnith, poftindh se alba grije de semi;
precum §i Ragivel, Preutilorti Ierusalimului ce Allah Mormantul Domnului do
facti lauda lui Dumnecleti, le-ati imphrtitti milostenie, precum scrie elti intru
gmbletele sele prin Seri streine. Si asa, acelti Mistru sau Ispraynicil bolnitei
agonisit'ati multe card pricinetore de la crestinii Domni la Cale'stin, ald-treile
Pape de Ron* si la Henrik Chesarul, alt-sesele cu acesth nume; cu care carp
au trimish pe Patriarhul Ierusalimului la Minh de au aseclatti si au Bcosit
zaconului, salt legei nemtesci, intarire de Crijacti, adech Crucisarti, in anulti
1191, adhogandti titiulush ca se scrie : Freitimea a easel; nemtesci a boinitei
st4cine! Maria in Ierusalimd, Asejdirea le-at (lath pecete crucea NOgra, subt
legea pravelei Sv. Avgustin, poroncindu-le se se porte cu tote aser,lementurile,
cu faptele, cu bolnitele, iproci. Aceste, Interim si pecete adusere MiStruluT,
sad Ocermuitorului Crijacilorti (sati se clicemti romanesce, Crucisarti) in Ierusalimh;
si acelti urich cu mare cinste qi terimonie fu cetitli. Acolo Patriarhul Ierusalimului
au imbracatti pre-fratii acei lege sau pravila, in haine albe scumpe, pe pare
era din-fate i dendosti crucea Negre. Inteacesta chipt, pe-urme, de acestti
fela de haine i altil purtati; si den acel frati erati pe acea vreme cepte pre-
up, carii acestil felt de haine purtati, preutesca; si ere" nemisi lumesci ; a-
cestora era slobodii incinsi cu 8abie se face Liturgia; nime nu'ci radea barba ;
si pe sach umplutti cu pale, dupe zaconul lore, dormial Ce acesta curend
o all schimbatti (precum este in poveste): b4ugul educe- desfranare. Fost'ail
aseclatti si alth orenduera zaconului, acesth Mistru a bolnitel prea curates
stepenei Muriel, Henrik de Vapolth; adech' anteiti gresindu vre-unti. frate din-
tre acel tmrotiva Legel sati zaconului sell, se nu fie de nime certAth, fern
LEATOIDISETELE TOM, 1. 25
www.dacoromanica.ro
 306
Iitzmal de singurii Mistral zaconulul, sat de cela cc:qt va orandui eIt spte
ceel, si certare nime de streinl se nu scie. Adoa, pe fratil ostasi pe- lunge.
densul au pust gludecttori, §i 'i-au Glatt lul putexe Intre densii, pre eel In-
protivnici se'l tocmescil, si pe ace!, neascultatori ce'l certe. Atriia, au aseciatt
numere sciute de rugaclune (ocenas) peste tots clioa mirenilort se cetesch.
Inteacesta dregatorie at vIetuitti ant cleci, si au muritt in Acona, si acolo rat
Ingropatt. Alt. -doile Mistru a Crijacilort at statute Oto Cargen, nemist nem-
teseu, la acestt dregatorie, in Oilele lul Filip Chesarul ald-doilessi a lul Ino-
centie Papa Reraultt; st in tern LesescA era Crait Mecislav celt beteant, in
anil de la Hs. 1200. Acestt Mistru in prostie at slujitt lul Dumneclet; si in
viata sa all facutt pecete zaconulul cu chipt de megart, pre carea sedea
Malca precurata cu Fitz' in brate, si Iosif betranul pre-liinga densiI cu toegt,
si scristre pe giurti pecete cu aceste cuvinte : «Pecetea orcincluelei illistrului
a frcifimel easel' Nemtesci in Ierusalitn.n In acestti felt de pecete tineat Crija-
cil pall in chide lul Fridirik celul Anteiti a Mistrulul. De acestt zacont
acestu Fridirik pe urnat o at schimbatt in tera Liflandel. Pe vremea a-
cestui Cargen, Fratimea, ce se cinema latinesce Ensiferi, purtitorl de sa-
ble, Watt isvoditt : caril, pe-urma, s'at unitti cu Crijacil Prusilort. §epte ani
fiindii Indregatoria sa, au muritt in Acona. Alt-trifle Mistru a ostasilort mor-
mentulul lul Dumneclet fu alest Reiman din Alsatia, in anul de la Hristost
1218; erli pe vremea stepanirel lul ail Matt Saracinii Ierusalimul de subt car-
Ina crestinilorti. tra Crijacil fin a iFgonitI afara de Siria; si acesta -tote pen-
tru plicate! et giudecatile lul Dumneciet ascunse sunlit Era, pre-urine. acestI
Crijacl s'at Inchinatt la Chesazul Fridirik, rugandu-lit se le den loco WO fact bi-
serica dupe pravila sa, se petrect pant la sfersitul set, dupe cum era obicl-
nuinta Ilia Dumneclet. Datu-le-at Chesarul locti sciutti, de tralul lore. Ertt in
anal 1222, Conrad, Cnezul Mazoviel, avendt adese neva -de Prusacl, vecinil sel
marginenl si neprietenl al sel, au nazuitt Conrad, Cn6zul Mazoviel, la Fridirik
Chesarul, se'l dea agIutort pre ace Crijaci improtiva Prusacilart, ce ere' pe
atuncea pAgani. Asejdirea si de la singurl Crijacil de in Ronat au poftitt agiu-
tort. Deci, Fridirik Chesarul at sloboclitu pre Crijaci, ca erat 20000.Indata,
catti at sositt Crijacil la Conrad, le-at data tern Helmultil si cat& loci cu-
prinde Intre Vila, Mocra si Dervinta; ca acelt lost. '1-at avutt Conrad osebitt
de in Lesi, care '1-at Watt Lesil de subt Crijaci. Cu mate, tocnielrt as Watt
acelt loch Crijacilortl, ca cu nevointl pururea se Wesel Crijacil asupra pit-
ganilort, pentru legea crestinesca ; si dupe ce Ii voril asecia pre paganl, si'l
vort subpune, se intone. Ora Helmulul Inapol lul Conrad, sat. celul ce va fi pe
urma Jul. nit el terile ce 'art dobandi de la Prusaci se le ImpartA *ea so-
cotela, omenl vrednici, cu Cnezul Mazoviel si cu urmasii lul. Lesilort, ea nisce
crestinl, se nu le fact pacoste, nicl-o -strimbatate, nicl scedere; pre vrejmasil
lord se null ascuncle, nici se le aglute cu sfatt salt cu alit aglutorti a lore
ce ImprotiVa, paganilort, vrejmasilort Sf. crud, catt art trebui lul si Lesilonl
se le fie Intziaglutort.Erii de n'art asculta, si art calca vre-unul dintre a-
cestea glurementurl, atuncea, ca uncut vinovati, se le la averea si bonnie pen-
tru nemultemire,
www.dacoromanica.ro
 $87

Adstd tocm6la si dsecilmenttti intre Conrad, Cnezul Mazoviel, gi tntre frata

Crijaci aft fostd; care tocmela si aseclamentil '1-aU Intaritti Grigorie abl-noelea,
Papa a Romului: le-aft Ind adaosti pre-hnga aceste Conrad Crijacilord tera
Dobrinului gi cetatea Nesova, to Ora Culavului; arjdirea i Ghedeon, Episco-
pul Pelomcultir le-ati dad" den Eparhia sa une-Iocuri se's1 la de a clecea, §i
sate cu ostrovii. Acesttt aseclamentri 71-at. tginuiti Crijacil; numal Uricul cu
pecetea de aura a lui Fridirik alit -dope, Chesarulul, cu mare nevointh tlii p-
unt; care le-ag Int Arita loril Ora Helmulul cm. a Dobrinului date, macar ca
Conrad Cnezul nu le-au datti in veci. Dec1, pentru acea Intaritura a lug Fridi-
rik Chesarulul, pre-urma marl sfecli au fostii lute Crijaci §i lute Leg, pand
ce s'ait spartil gi s'ad stricatu cele neadeverate a lora Urice. Arjdirea avendu 6000
Capitenii mai alese acel doecleci de mil de Crijaci ostasi, luA,nd asupra sa, impro,
tiva ptiganilorti Prusaci, aperarea Le§ilort. §i a Mazovilorti, Antall. in Ora Dobrinu-
lug Wad arclatii; au pusii anteit fn partea despre Visla o bard facutd de straje
dreptu in prijma Torunei, care se chiemd astacli Dambov, ce era se'i clica Du-
bov ; dintr'acolo pacliau pe pdganq Prusaci preste Visla, cu dese §i multe Fusee
fY stricati §i pre-urmd, cu agiutorul Lesiloru si a Mazurilonl, all inceputu a
se plecare paganii Prusaci, pustiindu-le i stricandu-le Ora; dal all cdutatit
Prusaciloril dintru acelea locuri a se parasire pi aldsare 'loft tera Helmulul,
iproci. Murit-ati Herman din Salce, §i 1-ati ingropatil in Berlum.

Pe ce vreme s'aa aratata acestI CrijacT neprietenT Lesilora, ci and

le-au trimisa agiutora Alecsandru Voda.

Alii-triIspreclecile Mistru, sail Ocarmuitorul Crijacilorti gold Prusilorti, anume

Carolo den Trever, in clilele lui Henrik Chesar, $i a lui Climent, Papa Romu-
lui, §i a lui Vladislav, Cralul Lesescii, Locheten, in mil de in Hr. 1409, all
rddicatti sabia asupra Lesilort, in loco de bine §i de multdmita (cauta ce facg
streinil dud fl primescb tovara0 locuitoril terelort, precum 9i in nol in tell,
pe-urmd, vel afla de Greci la ce state all adust Ora nostra tii boierimea ..e1);
ca, anteid, Crijacii, tera Pomerania o au luatti dela Levu, §i altele cart pand in
dnele alti-trii-lui Cazimir Craig all fostg aceste tee in manele str6inilorg, cum
s'ati ponienitti mai sus, pustiindii satele Slehticilorli si omorindA pre Slehtici.
Pre acesta vreme, veclendii Si all megiesi ca se immultescti §i se intarescti Cri-
jacil asupra Lesilort, s'ati radicatu §i Liflandil de ail luatii de in Lell Vesti-
tul ora§11 §i cetatea Riga cu tote tinutul el. Si pre-randii ce all lucratil acel
Crijaci. pi asupra Litvel, cetesce pre Alecsandru Gvagen, istoricul _Orel pi lucru-
rilorit. Litvel, vel afla. Era nol cata amt. socotitt s6 fie pentru deschisul vol.&
vei §i sciintei nostre, amt. scrisii.
Dupd ce 'au perdutd ttsboiul Crijacil, cum s'ail scrisd mai sus, cu Vladislav
Iagelo, Cralul Lesesal, drub, i-at trimisfi in agiutort Alecsandru Vodd impro-
tiva Crijacilorti 500 de Moldoveni, chclut-at in pace Crijacil, care all primit'o
cralul Vladislav Iagelo, din sfatul, si socotdla fratane-set lui Vitold, Cnezul Lit-
veY, macar ca acea pace cu Crijacil era peste voia, sfetnicilord lersci. Leg-
www.dacoromanica.ro
 388
tura intro el lasame la Lest se scrie. Era in anul de la Hs. 1439, venit-aii
soil de la Ungurl la Cra lul Lesesce, poftindulti la craiea Unguresca, aflandu-se
pre-atunce in mare grije Unguril de Turd; si poftiat solil Ungurescl pre Vla-
dislav, Cralul Lesesct, WO to mulere pre o vara a sa, Elisaveta, Cr Masa lore,
ce remesese veduva. Decl, dupe multe sfaturl a Sfetnicilort Lesesci, macart ca
Vladislav, Cralul Lesescii, era omit tenertl, nepriimindit se's1 la femela veduva
si in versta, mai multi betrana si grea, ce, pe sfatul tuturoril as priimitti ci
craiea Unguresca; yi hare alte tocmele, aseclat-ae si ac4sta: ca, de va nasce Elisa-
veta Craiasa 4l0, 0 de ya trai, se silesca Cralul Vladislav cu aglutorul set
self' pue Craft Bohemiei; era craiea UngurOscA se fie asupra lul Vladislav si
a seminciel lul; si pentru acesta tire se nevoiht Ungurii, mai multi pentru
grija ce aveat despre Turd; ca Inca fiincla viii Voiceh Albert, Cralul Ungu-
resct, all foste. trimist Sultan Murat sole la Cralul Leper', Vladislav, fagaduin-
du'l banl si 100,00Q de aste se'l dea, numal se, se radice asupra lul Voiceh
Cra WW1 Ungurescit; si at zabovitt soil turcescl la Cracat Vaal ce all Watt
respunsit ca Unguril de buna voia lord ae datt craiea Unguresca Jul Vladislav,
cralulul Lesesce. Statut-aii, dent, Vladislav Craia Lesesce si Crait Unguresca;
si Inca fiindii solil Unguresci in entail la Vladislav Craig, Iata de-olact vine
veste ca at nascutii Mt Cr Masa Elisaveta.

Xeculd Costin.

www.dacoromanica.ro
 APENDICS IV.
R6sboTul lul Vladislav, Craiul Lesescii si Ungurescii, ce au avutil cu Sultan
Murat la Varna, si au peritu Vladislav Craig in resboiri.

Acestil Craig, Vladislav, era, cum s'au pomenitu mat fins, Craig Lesescd. si
Ungurescii, pe vremea ce Impel* la Ion Paleologu, Imperatul Grecescd, in Ta-
rigrad, fiindit in mare grije de Turd, ca, din cif in Ali amblati se'l la Tarigradul,
cum luase si alte WI de subt stepania Grecilorti. Deci, Imperatul Grecescd
purure stria la Vladislav Craiul si la Iancul, Domnul terel Ungurescl cel dirt
Ortoma,giard, se nevoiasca se vie se'l dea agiutorti improtiva Tur-
cilort, ca se se isbavesca crestinil de incungiurarea paganilort; si facendu a-
cea isbanda, Ild va incununa cu stima Imperatesca, si nu se va mat chlema
Craid, ce Imperatd. Era Craiul Vladislav cu Iancul Domnul, intelegendd pofta
Imperatului, le era aminte si cercad vreme se se radice asupra Turcilord, pen-
tru volnicia crestinilord; si oblicincld ca Sultan Murat s'ati dusd la Magnesia
se odihnesca, ca und Meant. si 'base in locul sea Impertitti pre filul sea
Sultan Mehmet, omit tenerd, nesciutord randul ostilord, s'ati Witt cu tarie mare,
si au trecutt. Dunarea, si pradara si arsera satele bulgaresci, si agiunsera pana
la Varna, de o luartt. Der& Turcit nimic de acesta nu griglad: ca, fiindti tenerd
Sultan Mehmet, ambla la venatd mat multd, si la alto dismerdAcTunl. Era Ve-
ziril ce erau pregiurd densu au scrisu la Sultan Murat, numai se vie cum mal
curend, ca este in cumfena se Ora imperatia lord; ca Sultan Mehmet nu'l
ascultit de celu sfa'tuescd. el. Atuncea, Sultan Murat indata au venitti pana in
potriva Tarigradului, la Scudari, presto Boazd.; Era in testa parte esise'l °stile
in timpimre cu Halim Pasa. All poroncitd Sultan Murat Imperatulul Grecescti,
lul Ion Paleologu, se 'It treed, cu vase in testa parte de presto Boazd, se nu
fad, zabava cu trecatOre pe la Galipoli, pe undo era a trecere, ca apol volt
strica pacea ce avead intro sine.
Era Imperatul Grecescd, Ion Paleologu, de Md., all trimisti de au trecutd
pe Sultan Murat cu tota ostea ce all avutd, dreptd pre la Besictasl, pe-lunga,
Tarigrad. Atata minte avu Ion Paleologu, Imperatul Grecescd, cu sfetnicil lul,
si cdsocotirea becisnicil, ca Vladislav Craig pentru densil venise asupra Turd-
elicit ;-ca de s'artt fi zabovittil Sultan Murat cu trecutul pre la Galipoli, se
www.dacoromanica.ro
 390
nu'Itt fi trecutti dreptti peIa Tarigrad, s'ar fi zabovitti of ar fi lovitti Unguril pre
Sultan Mehmet singurd, of ar fi isbanditu Vladislav Craid, i ar fi prinsti si pre
Sultan Murat. Atuncea Sultan Murat all si mersu la Unguri la Varna, si s'ad
impretmatd cu Sultan Mehmet, i s'ad lovitd tare cu Unguril; of infransera
Unguril pre Turd, fit Wail forte tare, Cad se imputinase calarimea Turci-
lord ; numal cu pedestrimea remasese Sultan Murat. Se sfatuira Turcil se fug5,,
ca perduse nadejdea; ce, Eniceril n'ad Watt', macar se pera, pans la unul
n'aru fugi, ce cu totiI se esa. Decl, Unguril, simetindu-se, s'ati sfatuitti se mal
dea resboid Turcilort, $i se face navala tocmai la corturile Imperatilord. Era
Iancul, Domniil Ungurescti, ati ]list care Cralul, gi top Boleril, Be merga, elti
Anteld cu o sema de WI se fad naval& la Turd si la cortul Imperatului, cal
parea ca'l va isbAndi; lar capatendti isbanda atuncea lesne va fi se vie si cra-
iul pe-urma cu tote &tea- se fad navala; Si.placu tuturoiti acestd sfatd,
top cunoscead ca va face Iancul isbanda, fiin.dd omit inteleptii* vitezt build.
Cc- Craiul, fiindn Marti, n'ad ascultatd, ce s'ad potrivitti celord ce eratl pre
Mug& densul eil clicead ca dad va isbandi Iancul se va vesti numele lul. Deci,
asa s'ati inselatu Craiul; of indata, poronci de ad datt in trambite, si incalecara,
be p, ametiti, ei fora de nici-und cumpetd. Dedera naval& asupra portii Impe-
ratului, uncle etad Eniceril, si se film until resboid lute si tare; si navallad la
cortul Imperatului, si se facu morte mare si cumplita, catd era numal se dea
doss ,Imperatul. Ce Eniceril nu '1 -ad lasatd, clicendu'l ca, numal ce cauta a mu-
rire aicea cu totil, ca apol intr'altit chipit nu pote fi; of anat. naval./ Cralul
tocmal in cortul Imperatului, fora siiala si fora cumpett, era, unit enicerd dede
de'! talc amendoe piciOrele de 'nainte a calului de subt Craid, tocma dinain-
tea Imperatului, i indata sfertimara pre Cralul in mid bucatt, gi'l luara,
eapul de 'Id pusera intr'o sulita ei 'Id purtara prin tabera. Era ostenil lui °raid
intepura a fugire, of Turcil a'I gonire, taindu'l 1i luan,lu'l in robie ; i mai
multi s'ad innecatu intr'o balta mare de lags Varna. Aceste tote le-ad facutti
$fatul celd red i turburatil de vinyl. Era Iancul inca pane a nu dare Cralul
resboid Turcilord, all cunoscutd ca va petrece Cralul asa ; ce de acolea 'el-au
luatd &tea si s'ad indelungatti i s'ad dusd in Ora sa, de nimene nedositt.
Atala avuremk a pomenire resbolul lui °raid Vladislav la Varna, si lasamd se
aerie Unguril de aice 'nainte.
Dupe peirea lul Cralu Vladislav la Varna, mare jale s'ad facutd in ton, zraiea
Lesescit de peirea Cralulul lord; si intelegendit ca Unguril 'sl -at alesti Grad
pre Ladislav, ficiord Jul Arbert Voiceh, ce at fostit Cxaid mal inainte de Vla-
dislav ce ad peritd la Varna, nimbi Ladislav copild numal de 5 ani, stransu-
s'ad ei Lesil ald-dolle and dupe peirea Cralulul lord; cad, nu crecluse indata
pentru perirea Cralulul, viindu-le Ve§ti intealtd chipti. Era pe-urnalt, intelegendd
Lesil ca Unguril el-al pusd Craid, cum s'ad pomenitti mai sus, pre Ladislav,
atuncea. i Lesil ,s'ad striinsd la cetate la Shag, in anul de la Hs. 1445. A-
col° all socotitti, din sfatul lul Zbignev Cardinalulul, at alesd Craid pre Cazimir
alt - dolls, ficiord a lul Vladislav Iagelo, Cralul Lesescti, si 'I-ad coronitti iti
Cradd. Neculal aostini

www.dacoromanica.ro
 APENDICS V.
fiesboful lui Stefan Voda cu Albreht, Cralul Leqeseil.

Venit-au pre-urma Vladislav, Cralul Ungurilorti, si cu Alecsandru, Cnezul

Litvet, 11.41 lul Olbreht, Cralului Lesescti, la, Livoci, si au vorbitti pe-taind
fratii lntre sine, sfatuindti de este improtiva Turcilord ce miiiiloctt arft afla
mal bunti ; si acole au pomenitd si pentra Stefan Voda se -lit seep, dih dom-
nie, si se pule pre fratele lorti, pre Jigmond, spre acestk ostire. Olbreht Cralul
au trasd pe-taind pre frate-sed Alecsandru, Cnezul Litvel, si pre Ion Tefienie,
Mistrul Prusilorti, si pre Condra, Cnezul Mazoviel, si pre frate-sed Jigmond.
Si aft poroncitd la tote. slehta Lesesck si Prusilorq, si Pomeranilorti, si Sion-
saki, la luna lui Mal 1497, se se afle top purcesl, si strinsi la Liav ; si catre
acestla multa 6,ste pe bani au facutti. Asijderea all repeclitd. solo h Stefan Vo-
n., ficendu'l scire de getirea sa asupra Turcilorti, si indemnandu-lti si pre
densul, dupe datorh crestinesch, dupe vechile asecleminturi ce are de-mal-in-
nainte legate cu Grail Lesescl, si cum se-I rescumpere Cetatea Alba 'si Chilia
care le luase Tamil de la Stefan Vodd. Si indata dupe ce alt pornitti soluld
sett la Stefan Voda, s'ad si pornitd cu frate-sed. Jigmond, si Cu ostea ce avea
in WA; si sosindd la Premisla au asteptltd cate-va Mile cea-alth se nemeresca.
Acolo, la Premisla, '1-ad agiunsti Creslav Decurestvak, cantelariul, si Episcopul
Kievului, trimi§1 de Friderik Cardinalul la Olbreht Crain, ca, se descoperise
viclesugul lul asupra lui Stefan Voda, si ad. Qisii CraTului cu frumose cuvinte,
si cu pricink ca acele, abatendu-1u de la socotela si fora-tale ostire asupra
WI Stefan Vod& ; ce nimica nu all ispravitti, co cu sudalme, 1-aA gonitti Cralul,
dicendd Episcopulut se-sT pazesca slujba bisericel, cum se cade unut preotd,
ea nu Ostea ; ca de i-aril sci camera sfaturile lui, o aril arunca in foal. Asij-
derea Alecsandru, Cnezul Litvei, la &fink la Parciov, pre-tainit aseclase cu
frate-sett, cum eld cu &tea Litvei va merge in Moldova pre la Braslav si pre la
Soroca. ySi asa au purcesd pre alts parte: Litva, Smuzil, Rusii, Volinia si Pelleasil;
si dupe ce au sositti la apa Buhulul, 'Lau Intrebatti maril Litvel unde mergft,
nesciindti el nemic de acelti sfatti alit lui. Era Alecsandru, Cnezul, i -all pottitt 66
nu banulasc4, cad nu le p6te descoperi taina : de vreme ce Cralul all respunsti
Lesilord ca de -i-ar eel cam* de pre Onsul sfatul lul, o and arunca in foot,
www.dacoromanica.ro
 392

1 se cade si lul a tinere in taina sfatul craescu. Respuns-au bolaril lul Cn Oz

Alecsandru: «De vreme ce to despre nod al tagaduitil sfatul socotelelorti tale, not
Aral departe cu tine de aice nu vomit merge, nici vomit o§ti nicalurea. Si asa,
neputendd Cnezul Alecsandru se fad, indestul sfatului celui de talna a fratine-
seA Olbreht Cralul, asupra lui Stefan Voda, caci boiarii, sfatul, si tot& Ostea
Litvel nu au vrutii se mai merge cu densul, atunce att. pornitt. Ultra aglutorul
1111 Olbreht pre marsalacul set, Namesnicul Stanislav Petrovici Kiska, si pre
Cn6zul Simeon Ivanovicl, cu cute -va mil de dvordni, omeni alesi. Era singurt.
Alecsandru, Cnezul Litvel, au poroncitt, se fad cetatea Braslavul, carea mai
nainte era arse de Moldoveni.
Era Stefan Voda au pornitii cu mare parere de bine si bucurie pre solil Craiu-
lul Lesescu ; carii, dupe ce alt sositit la Craiul, i-at spusti precum Stefan Von,
cu bucurie au primitu acesta ostire a lui improtiva Turcilerd, vrajmasii a OM
crestinatatea, fagaduindit hrana ca a griji de &tea cradsca, si insusi cu ostile
sele ca se va tint, numal se pornOsca. anteiti Craiul in glos, spre Cetatea Alba
si spre Chilia.
Era boleril Unguresci, canoscenft ca Lesil umbla se la Ora Moldovel de-
to-VI subt .stapinirea sa, indata prin souii sei dais scire lui Stefan Voda se fie
treza pregiura sine, ca Olbreht, Craiul Le§escil, nu asupra Turciloru, ci asu-
pra lui face ostd, se pule Dommi in locul lui in Moldova pre Jigmond, frate-
set, care el 'l-au gonitU den Ora lora. Si cunoscenft. Stefan Voda viclesugul
Oraiulul Lesescil asupra sa, inceput-ati a se Wire tare, si a cercare prin is-
code adeverul. Era Olbreht Cralu, facendii cautare o§til sole in Liov, la ger-
situl lul Tunie, pre calendariul lore, au pornit'o dreptii spre Moldova. Si a,
times% s'au i aratatti semne rele si de primejdie Lesiloru : ca unit tergovetii,
ammo, Eroba, nebunitil, striga prin Liov c& mergd Lesil la peirea sa. Asijde-
rea subt Cralul, unit podvodnict, ce era mai alesti, intunfi parau mica au ca-
clutu si s'aU Innecatti. Pre unit slehticiir subt cortii detunatii, si 12 cal.
Preotul facelift slujba aU scapatil tainele de pe Pristol, precum scrie Vapovski
si Mehovie, yi Belski, privinft Singura Cralul, au aretatu.
Era cunoscendii Stefan Voft deplin viclesugul Jul Olbreht, Cralul LesescU,
si veclendd a nu merge pre tale, direptd spre Cetatea Alba si spre Chilia, ce
trage la Pocutia, si mai trezti s'ai facutii Stefan Voda lucrurilorri lul Olbreht. Si
indata si trimisd soli al sei, boiari de tore, pre Tautul Logofetul si pre Isac vis-
ternicul, la Cram!, intrebandu-14: cu miclilocd prietenescit ad. cu vrejmasescu vine
spre Ora Moldovel? ca, de merge asupra Turcilord, mai direpta tale air avutti pe
alurea; si cum se adeverise soliloru cralesci, ca la marginea Orel de gios art fi
adusd hrana de agluns o§til craesci si a Lave ; si singurd Stefan Veda, acolo
intru agiutorti gata era se vie, numal cata art fi fosta Cralul la hotarul Ord
Turcesci. Ce, nemica solil acela n'ati cunoscutu pe Craiul ca amble en insela-
dune ; ascunclenft. cuventul, pre soli cu bucurie primitii si darurile ce-I
trimisese Stefan Voda. Era respunsa le -alt data, tote ca merge is Turd. Tri-
mis-al Craiul sa solil sel la Stefan Voda, se intaresca. cuventul; era elu ye-
nia cu oste spre Pocutia.
Intelegendii Stefan Voda ca se apropia Cralul cu oste de margine, al mai

www.dacoromanica.ro
 393

poftoritu solia; trimis-ati la Craiul iaravi pre Tautul Logofetul, vi pre Isac
Visternicul, cu multe daruri ; §i au tempinatti pre Craiul peste Nistru; i tre-
dual Nistrul s'ati descoperitii tofu viclevugul Craiului. Atunce solii atl avutd
poronca de la Stefan Voda de all stisii Craiulul: «De vei se fad &tea acesta
asupra lui Stefan Voda, fbra de nici o pricing de vatamare, pune-va Stefan
Voda nevointa, ca to vei cai, cad ai radicatA sabia asupra lul Stefan Vodadi
Deci, cu acesta solie semeta a 1111 Stefan Vocla, s'ati maniatil Craiul, peste 0-
biceiul a stepanilorA lumei, vi puindii pre soli la inchisore i-at trimist. in
Liov, pi.* in obecli; §i indata, neasteptandu ovtile Litvei, nici a Prusilorii, ni-
ce pre Mazuri, s'ag pornitii de all intratii in Ora cu vrajmavie mare; vi all
mersii de all incungiuratil Cetatea Sucevei, i incepu de a o batere de patru
parti; nadejduindti ca Moldovenilorii li s'are fi un til cu Stefan Veda pentru
atate resboie cu verge de sange ce fa'cuse Stefan Voda, mai anteiti cu Tuna,
en Tatarii vi cu Unguril, iproci, vi se voril inchina lui, parasindu pre Stefan
Voda. Ce reit s'ati grevitu Craiul in socotelele sole (precum all deprinsti pre
eel mandri i sumeti a'i arnagire "norocul orbit); ca macar ca all avutt. Craiul
optii cieci de mil de Este, fora alta adunatura ce se tragil dupe Este, tare se
numerat la patru-cleci de mii, i alta pihota, vi cu caruciore- trii-cleci de mil in
tabera; era cetatenif tare se aperail: a uncle glonturile 1ioa spargeaii, era el
noptea tecmiail cu pamentti, cu scanduri §i cu petra; ca grijise bine Cetatea
Sucevei Stefan Voda. Era Stefan Voda, dupe ce evise din Suceva, s'at trash
spre Roman cu &tea sa; §i acolo la Roman s'aii strinst top ovtenif sei, a-
vendu ajutorii de la Turd, vi de la Munteni, vi de la Unguri doe mil de
Sochi.
Era Stefan Voda, macar ca lasase straje se tie vadurile Prutului la Cerna-
uti improtiva Leviloril, au purcesii den Roman, Avgust 27. EvindU de-o-data
nu le da Levilort campii; era pe uncle se revehirati Levii pentru prada §i jatti,
pre uncle vi'l gasiati 6menii lui Stefan Voda, acole ii omorIal i atata if stem-
torise pre Levi, cath nice den tabera nu cutezati se ese; vi veclendu-se Le Y
inchivi de tote partile, all inceputti, de-o-data pe-taina, iar apoi strigati prin
tabera i gralair reii de Craiul lord, vi tliceaft, «Se ne lase Craiul se ne du-
cemti la casele nostre.» Ca nu le venia nici de o parte hrana, nici agiutord
nice de la Litva, nice de la Prusi, ca Mistrul Prusilorii remasese In Liov un-
de i se temple, §i mortea. Era Stefan Voda trimisese de tineati tote drumu-
rile, de nu lasaii se vie in tabera Levesca nice hrana, nice oste intro agiu-
tort.. Nice socotise Le ii, cu. Grath.' lorii, ca voril cadea inteatata lips& vi strin-
sore de Omenii lui Stefan Voda; i standii pregiur cetatea trei septemanT, brt-
tend'6 den pusci clioa i noptea, i nemic folosindti, eta venira soli de la Vla-
dislav, Craiul Ungurescii, la Albreht, Crab]. Levesct, in tabera, intrandd la
micialocit pentru pacea intro Stefan Voda §i intro- Craiul Albreht. Primit-ati
bucurosti Albreht pacea, fiindit i bolnavii de frigurl Craiul. Era neputendu-se
tocmi ambe pantile in punturi, cad silla Vladthlav, Craiul Unguresca, se fad
pace Intemeiata- intro Stefan Voda §i intre Albreht, Craiul Levescti, avendu
grije de Stefan Voda se nu se inchine la Turd, vi se le faca mare perire te-
rei i craiel Leqesci; ce au legatii pace intre den it OA la o vreme, vi att
www.dacoromanica.ro
 894
aveclatii se se tutored Cralul eu 6stea sa de la "Suceva pe vleVul pe unde
ad venitd, pi pe uncle all Intratti in terd. i indatd se clatirit Levil de la ee-
tatea Sucevel; i all trimisd Cralul la frate-sed Alecsandru,_ Cnezul Litvel, ce
era tote la Bras lav de tocmla Cetatea, dandu'i scire se nu se mal truclescd
6stea Litvel. Strigat-ad i pren tabera se se tutored la casele see, cad at
facutu pace cu Stefan Voda. i au purcest Cralul de la Suced, Octomvrie
in 19, inse, nu pe vlevd pre uncle venise, ce pe -alts tale, on pe uncle le-ard
fi mai apr6pe de tera lord, orI prin locurl intregi, pentru brand. tra Stefan
Von, veclendd ca Levil nu mergd pre uncle all venitti, trimis-ad sold la Cra-
lul, clicendul se se intend' pre calea ce ad venitti, ca pre uncle all purcesd
nu va avea cale deschisa: ca suntu pacluri dese, vi Mari marl, si stand, vi
Inchise drumurile cu lemne, vi este cu grije ca se nu'l faca teranil vr'o smin-
tart, fiindu-le grije de Levi, fiindt nemd grost i neplecatt, se -nu tie calea
Levilord la strimtorl; aratandil soil lui Stefan Voda vi miclllocirea pacer Cra-
Iulul ce legase: KA se intOred pre unde ail venit4,;» ca Stefan Veda era btu-
curosii se se mantule de Levi, se &a mai curend din tern Mr& de nits o pri-
mejdie. Ce n'ad intelesd Levil aceste, nice all creclutd pre solul lui -Stefan
Vodd, clicencld ca, cu viclevugd Ambra Stefan Voda, se -pt apere locurile acele,
se nu'l prade tera. Deci, mergead Levii One cum putead vi pre unde vread.
§i all-patrule conacd all ajunsd tabera la codrul Cosminul; pen codru drumu-
rile naruite, Inchise; Mud marl', paduri forte dese pi stand marl intru aceld
codru. Nenorocitul Craid ad pornitti de all bagatii tabera cu carele, cu caru-
tele, vi all trecutii fora de nice o scadere. tra Mehovie vi Belski said ta,
indatd Cralul anteid au Intratt. In codru cu Velcopolenii. Ce, cum scrie Cromer
cronicarul , adoua-cli ad Intratii in codru (trimitendd inaintea lul puscele
si carele) numal cu curtea sa, vi pre urma sa slehta, acel smici §i acel marl
Wei Levescl, pi Rusimea fora oronduela, fora tocmeld, ferd arme, golf ca la
casele sole ; fora grije amble' prin pilduri. Mal pe urma venial Lefeciii. tra
Belski scrie, ca puscele erad In mi4lllocd puse peste obiceiiii spre mai mare
perirea Levilord. Venise acum la miclilocul codrulul carele craesci pi altele cu
greime, dad iata pedestrimea de teranl den tote partite prin-pacluri dad glut'
vi navali asupra taberel criesci, tale, Impungd pi omord. pre Levi, strigandh:
ucide, ucide! resipescu carele, jecuescd, desbraca, vi oborul copacil asupra lord,
ca erat abla intinacl, vi numal dal it clAtiail indata cadead cu sunetii mare presto
drumurl, de nu mai putead Levil se mai merga. Uncle vi Stefan Vodd, ford nd-
dejdea Levilord, all z imeritd, Qctomvrie 27, cu multd este cdlerecd pi pedestri,
pi avea pi Turd 2000; macar ca scriii unit ca era Stefan Veda in sanie, bol-
navu de podalgie, acole ea mare navala all lovitd den dosii pre Levi. trd pre
urma se indreptud Legit, vi se aperad barbatesce ; ce fiindu fora oronduela, fora
Hatmani, nice Rotmistri, nice stegari, nice alto semne de ostavi, nice se mai
audd de sunetd, de huett., de trasnetq, caciendd copacil, de loviturile armelordl
de nechezaturile cailord, iproci; care tote in codri mal stravnice pi mai cu
spalma resunandil, se pare. Veclendu-se Levil periti de 6stea lui .Stefan Voda,
slat Intorsu la tabera sa; ce pi acolo i-ad incungiuratu 6stea lui Stefan Vodd,
cats perduse Levil totd Midejdea de viatit; numal spre cad cautat; roil stri-,
www.dacoromanica.ro
 395
gait de agiutorti ic6na prea Sfintel Nascatorel de Dumnecleil, eel la e estihov;
altii strigail pre sfanta Crime; altii se fagaduiad la mormentul lul St. Ia coy-
Ce nu i -all Ingaduitti Moldovenil pan& acolo. Ce de tote partile 11 °mural, 'Ana
le-ati trimist Cralul agiutcrei din slujitoril curtail Bele tntealesti; caril, esinda
din padure cu dobe, cu trimbite, cu armele gble, all atitatti larh,v1 resbolul en
6menif lui Stefan Voda. Se Intorsese asupra acelora vi Stefan Voda, pi dandu
resboid Indoitti as data dosil Levii, de fugeair tine tncotro au pututd; vi all
scapatil pin phduri de ail nazuitd unde era Crain', abia evitil la 'Nsatd la Cos-
min; pe urma vi dvorelnicii Cralului cu mans vitezesca aperindu-se s'ad tn-
torsi' pin phduri la Craiul lord. Dupe ce au trecutd Cralul preste codru la Cos- -
min, all avteptatd pre eel schpati vi reaciti de s'ad strinsfi de pin paduri la
tabera. Era forte malt& Oath Levesch i Rusesca all peritd, unit ucivi vi al-
iY prinvi; i astag stall movile de 6sele celorti periti, de care scrie Stricovski
ca au veclutil cu ochii sei forte movila mare, vi 6sele acelord periti, dud all
trecuttl pe acolo, in anul de in Hristos 1574. Said cronicaril Levesci de Ura-
nia lul Stefan Voda mat multd de chtd paganif se fi Meath cu. Levii eel To-
biti Mtnu acestil resboid; carii, pre cati au prinsti -vii pre top It omoria. Nu-
mat chti au Inchputd in mhnile Turcilord pre acela i -all luatt in robie. Din-
tre caril mat abed erati: Neculal Grebeadin Tecenski, Voevodul terei Rusesci,
Si Gavril Tecenski den Muravit, movan, vi Avenie Hierbod; standti a-
cestia tare in _resboid, all peritd. Era Ian*, ficiorul lui Zbignevil, a Podcomo-
rulul Crachului vi a Starostelui, Maliborculul, pre care Ha numesce cronica
levesca Marvalul celd mare, 1-ad robin Tamil, vi pe urma au sch,patti, ci au
venitu in tern Levesca la precum scrie Mehovie, Cartea IV. Avijde-
rea pentru Prohnitki, vi de alp multi, all schpatil din robie din Ora Turcesca,
precum marturisesce Cromer. Era pentru ficiorul lul Ozdrovat, voevodul Orel
Rusesci, era Indoela, in ald optspreclecelea and scat:411dd din robie; multi O-
cean ca nu'l ficloru lui Ozdrovat acela, ce este vecinu Jul. Ce respunclendu-se
ca'i ficioru lul, U-ati primitd mums -sa la mociea Wane-sea. Era pre-urina mare
betivii s'ad alesil acela, care ad cheltuitd pi at repusd la. betie tot& averea
tatame-sed, pe obicelul betivilord vi a desfrhnatilord.
Era dupe ce ad esitti Le§ii din padure, facendu-se mat Intelepti dupe athte
pagube ce air avutd, leghndti tabera i tocuaindt Ostea in ronduela, s'ad por-
nitu de in Codru, ca Moldovenil nu'i lasad, ce'1 tcrtd pi cad pen pregiurd; pi
intr'o nopte fiinclti venal' mare all aprinsd erba uscath asupra taberel; batea
ventul, pi s'ad facutd pojard mare. Ce au apucatd Levii de, all Dosit4 erba- pen
pregiurul taberel. Intru acea-data venial ci vase sute de Mazurl, trimidl intru
agiutort Craialui, de la Cnezul Condra, cu unti Polcovnicd, vi de a Crijacilord,
ins.6 pe all& cale. De care, Intelegendt Stefan Voda, au pornitd improtiva lord
pe Boldur Vornicul vi cu 3000 de- oste aided, ci i-ail tempinatii peste Pratt
mtiY dengiosd de Cernauti, in Hentesci, unde este ocopul sapatd, vi acole i-ad
Infrantu pre acel Mazurl, vi au peritti rdai oti. in resboil Cu care biruintti
vi maY sumetti Stefan Voda air apucatti malul Prutului cu &tea sal puindd ne.
vointh', la tredtore s6 r6sipesca de-totit pre &tea Le§escl. Sosindd Cralul la.
Prut, ail statute trey Mile cu tabera legata, pi tad se slobo5liair Lesit pe
www.dacoromanica.ro
 396

prope de epucak i pfadati; ce, putini se intorceafi, prindeat &lent lul

Stefan Vodd ucideati. Era acole, in Cernauti, all lovitu spaima pre LW,
cum s'ad. fnglotitu ostea lul Stefan Voda si vine asupra lord.; si Infricosan-
du-se, top se gatise numal se fugd, si mat alesti Velcopolenii Incepuse a'si le-
gare pre cal ce aveati, precum scrie Cromer, vrendti sOssi lase carele cu to-
tul; ci oblicindo. Craiul, au mersti singurti de s'ati ardtatu si au potolitu
acestd veste; amblat-all tots noptea cu fOnare bucura, si mergea pe la cor-
turile botatiloru, pang s'aq potolitti spaima. Era adoua-cli, gatindu-se Craiul de
purCest, aft nimeritu cAteva mit de oste Wait Litveni, trimisi de Alecsandru,
Cnezul Litvel. iimplutu-s'au Craiul de bucurie, si mai vesele inimi.
Scrie Letopisetul celd Rusescu, puindu pricing acestoru Litveni, pre caril
au fosttl povatuitorti Stanislav Petrovici Risca, 1i CnOzul Simeon, de care s'au
pomenitd mai sus, CA nevrendd alts oste a Litvei de la Braslav se mai merga
dupe Craiul, ail fostu oronduitti pre acestd oste Intru agiutorti Cralului; care
Intrtrclias6 a mergere dup6 Craiul, i i-au tempinatti ostea lul Stefan Voda den-
coce de Nistru, si dandu-le rOsboid. au Infrantil Litveni pre ostea lul Stefan
Voila, Si all strobatutti de au venitu lnaintea Craiului la Cernduti. Ce, aceasta
nice Cromer, nice alte Letopisete Lesescl nu o scriu; ce, de art fi fostti, cum
art hi tacutd., ales Cromer? Era acesta scriii, Cl all nimeritti Litveni la Craiul;;
li scrie Cromer ea aceia s'ali cersutti la Craiul se'i slobodd so maga in pradd
pen Ord, si nu 'i-ad ldsatti Craiul, clicendd cd l bolnavt, si se grAbesce se merga
in Ora sa.
Mai datu-le-ad. resboiti Stefan Vothi la trecetore la Prutti, ce nemicd nu le-an
stricatti; Ord nu i-at lisatil pkna in Sniatin; si pre Mazuril carii aperati pre
Craiti, i -at lovitil la Sepinti. Ce cu putind oste au scdpatti Craiul la Sniatin.
Era dup6 ce au lovitti Craiul in Sniatin, au sloboclitd ostea pre acasd ea den
robie ; si den Iitva s'at dust la Braslav; Ora mai dincolo de Braslav i-au lo-
vita Tataril.
ra Olbreht Craiii, dup6 ce ad ajunsti den Moldova la Cracdti,- dentru acea
batale rusinosa, ca cand anti fi ispeavitu vr'unti lucru build, au Inceputti a se
veselire cu ospete, cu betii, cu jocuri. Spunti, ca fate° nopte, mergendii Insusi
alt-trelle in ulitA, teptild, Mu, at nimeritu pre nisce bets, s'au Intdritatu sfadd
Intre densil, li Inteacea sfadd all ratitil pre Craiul de all 7acutti multe (file.
Serie cronicarul Lesescti, clicendii, anume '1-ati fostti pedepsitti Dumnecled. cu
acea pagubd rusinata, orbindulu a nu 'st vedere ocara ce pdtise in Moldova.
Metre jale au facutti tuturord in tdra Lesescd acea ostire nesocotita a acelui Craid,
Lesescti, dada au venitti veste de atati boiarl li ficiori de boiari si de atati
vitezi I bum, unit in rgsboid au peritd, altii in robie au *luta la Mari, la
Turd, caril cui sdngele lord all rOscumperatii viata lul Oral.
Puneati viva mai mare Lesil pre und. Filip Calimah, aca'rui sfatil mai multti
Asculta Craiul de catil a altord omens at set (Asa petrecli Donanif cu sfatul
si cu apropierea streinilorti la sine). Acestd Filip Calimah era Ital, din Flo-
rentia, bind. InvOcatii, dascal lui Olbreht Crain, omit nestAtb,lorti la cuventd,
prostd la dad, pentru ce flu gonisO din Italia. At vellitti in Ora Lesdscd
www.dacoromanica.ro
 397
era,' si den Ora Lesescl. fugise preste mare pentru nisce fapte a 1u1; apol, pe
cartile 1uT Olbreht Crag', Tar au venitit in tera Lesesca, si acolo ail muritti.
tee. Stefan Voda, vrendtt se-si rescumpere strimbatatea ce avu, despre Lesi,
si intOrca pagubele Orel 61e, la alt.-dolle anti, primavara, au intratti in
tera Lesesca, avendtt in &tea sa 'Mari si Turd, de all pradatti Podolia si
tera Rusesca pen la unit tergusorti, anume Comcluga, mai sus de Liov, si pen,
la apa Visloka in lung psi in curmeclisit pradandti. Mare groza si frica au pusti
peste tots craiea Lesesca, cats nime se-I stea improtiva sail se-I indrasnesca
lui Stefan Vodh', nu era ; ce top gata de fuga, nu numal in orase si pre la
cetatl, ce la munti si pin codri fugeati ; si au luatit. Stefan Voda multi robl,
barbati, muieri, copii, pe carisi agiungeau pe drumuri fugindit in bejenii. Multi
au luatti Tatarii si Turcil in robie. Era si Stefan Voda ca la o seta de mil
all adusti de i-au aseclatii in tell. Tame de of multe, si de alt-felit de dobitOce
au adusti din tera Lesesca. Ars -all Stefan Voda atuncea Premisla, Radomnu,
Iaroslav, Prevolska si Buceclul; si multa nevoe au avutti si Podhaezul, si alto
mai mici terguri si sate fora numerti pradate si arse. Numal unit lucru au fa-
cutti Lesil de folosul lore, inso de frica lui Stefan Voda: au intaritti Cracaul
despre amecla-cli cu baste, cu, zidurl si cu santuri ; si au sloboclitii pen san-
curl pe subt Cetate apa Rudava, addogandti si alte case multe pre-lUnga ziduri.
tea Stefan Voda s'ati intorsti en pace la scaunul sett la Suceva, si cu bucu7
rie pentru biruinta.
Olbreht, Craiul Lesescti, veclendit prada si re,sipa Orel stile ce f1 facuse Stefan
Voda, nu vru se se lase ; ce strins-au oste si an intrat in Ora, si all pradatti
pane, la Boteseni. Stefan Voda, Inca stringendil oste, si esindo. Inaintea Levi-
lora, le-ail data resboiti la tergil. la .Botoseni, si infrense pre Lest. Scrie de
acestti resboitt Letopisetul Orel, era. cronicarii Lesesci nu pomenescii,
In aril 7009, asezatu-s'ati intro sine Olbreht, Craiul Lesescii, Cu. frate-sett Vla-
dislav, Craiul Tingurescd, si cu Alecsandru, marele Cnez a Litvel, cu marl le-
gaturi, veclendit risipa si prada terilord stile de Turc, si de 'Mari, so alba a-
giutorti unul pre altul in nevole si in grija sa ; si de art' simci until dintre
densil ea face pace pre-taina sail oste cu Turcil, se nu-lit lase ; era de nu
art urea, atunce se nu fie datorii a-111 agiutora ; ca'ci, Inca bine nu se sfersise
prada in Ora Lesesca, de Stefan Voda, era Tatarii au intratit de all pradatti
in Podolia si in tera Rusesca. DecI, Olbreht, Craiul Lesescti, veclendti marl
banaturl de catro top, de sirgit au poroncitti la Vit.& slehta Rusesca de s'au
strinsft la Sandomir, se merga inprotiva Tatarilorl Ce Oita a se stringere ei
era Tatarii cu multit pleand se intorsese, fora de nice o grije. i intelegendit
Lesil de inturnatul Tatarilord, si el acolo la Sandomir tie all pututil all luatit
si all stricatti in olatul Sandomirului.
Nu lasamti a nu pomenire aice semnele ce s'alt templatti in chid.° acestul
Craitt atunce, dupe ce s'ad intorsti de la Sandomir ; caci, si singurti Craiul a-
lergaso din Cracati la Sandomir pentru grijat improtiva Tatarilorti, cum s'ati
pomenitti mai sus. S'att nascutur unit vitelit cu doe. capete, la, jidovi, in orasul
Cazimirul ; unit 0(9,0 erado locul code4 era coda era in micillocul, spinArd
denadrepta. Acestit semi* de nenorocire Illi chiamait omenii; precum, nu presto
www.dacoromanica.ro
 398
niulta vreme, tOmna, all intratti in Ora Lesdsca, 70,000 de Turd, si tote fo-
curile pe Nistru, pre la Ha lid, pre la Jidaciov, pre la Drohobici, pre la Sam-
bor, cu fwd si cu sabie le-ad pustiitti, si multi robi au luatil. Si de nu stare
fi intorsd singurl paganii, nime nu, le esia indite se le stee improtiva; ce nu-
mai Dumnecied i-ad batutd, facendu-i-se WM, de norodd ; ca aceea Om& de
grab& cu ometi marl si cu gerd ad caclutd, dal nu putead Turcii strebate cu
Gail prin omete. Ce all rOmasti inghietati ca la patru-sleci mil' de Turd prin
munti. Yi aflati omenii ucigAndu-sl cail, si intrag in cosul lord de se Juvenal
Era call all rOmasd trecendti pre aice prin tern, le tinead. calea Moldovenii;
facendu-se Lest, it ucidead, catil abia clece mil de orti hi haladuitd presto Du-
flare. Statut-ail la mi(lilocti pentru pace Intro Jigmond si intro Stefan Voda
solii lui Vladislav, Cralul Ungurescd. ySi pe acea vreme. s'ad impacatti Stefan
Voda si cu Olbreht Craig, den ce pricing nice Letopisetul Lesescg nu scrie,
fora add fiindti mai multd datoria crestinesca, aducendu-si aminte si de prie-
tesugul ce ad avutd cu Cazimir Cralul, tatal lui Olbreht : fagaduindg until al-
tula sO dee agiutord improtiva neprietenilord set. Legatu-s'ad la acesta pace,
se nu se primesca nice dintr'o parte pribegii si fugaril. Rra de aril fugi la
craiea aceea veunti Domn de in Turd, sO aiba orl in tOra Lesesca on in Lit-
va a'1A primire slobodd, si s6-1 aiba al dare aglutorti Cato s'are putea sO se
dud se-lti asecle far la Do mnie. i acea aseclare, cum Ungurilorti cum si Le-
snort, improtiva Turcilord ostindu-se, depururea sO fie intru agiutord ; si de
nu are putea siliguri merge cu agiutord, pre ficiorul sed sO aiba felt trimi-
tere. bra Turcilord improtiva Lesilorti s'ati a Ungurilord esindii, se nu le dea
agiutotil, fora numal de mare sila, chid ord fi strinsi. Si se Mb& urechl des-
chise pururea Domnil den Moldova despre Turd, ce and intOlege se dea scire
Lesilorti si Ungurilorti, paclindu-se unii pre alp. Strimbatatile ce s'are face la
margine4 de ambe partile, so le certe Starostii de Camenita, de liotin si de
Cernauti- De s'ard face despre partea acestorti starostl vre-o strimbatate, a-
tunce bolarl marl de ambe partile se se trimita sO cerce ; si sO fie slobodd a-
mendurord norodelord a facere negutitoril unit la altii. Si pre aceste asecle-
minturi si scrisorl s'ad &cuff', cart se Oa si a,sta,-cli. in Mitrica craesca, in
Cracati. Scrie Vapouski, cronicarlul Lesescii, ca pe acea vreme se fi trimist
si Ion Cnezul, Imperatul Moskicescti, legendti si elu prietesugti de pace cu
Cralul Lesescil.
Nezabava vreme, Sultan Balazet, Imperatul Turcescti, intelegendti de leg-
tura pacei intro atktia Domni crestinesci, all trimisid si elu solii de pace la
Olbreht, Cralul Lesescd. ; si ad primitti si Cralul acea pace cu Tura Ince-
pendu ostea cu Venetianii, avea grije Sultanul se nu se radice acel Cral, ce
s'ad pomenitu mai sus, ca au legatd pace intro dAnsil asupra Turcilord, carit
luase de la Venetians Morea si altele multe.
Nenorocitd era acestd Craid Lesescd, Olbreht: ca, de cite ors loviati 'Mani
in Ora lui, nice-odata gata nu se afla improtiva lord, ce tad cu plea -
nurl se intorceat ; precum Si in anul 1500, dupe ce Acura aseclaminturi de
pace intro Domnil ce amid pomenitil mai sus, at Jovitu Tataril la Volin si in
Ora Rusesca pre la Beizu, pre la Prasnostav, pre la Toruben si pre la Lublin,
www.dacoromanica.ro
 399

si pre la Crasnep, pin& in Bisla, de au prAdatit si au robitti ; i pia a se

gatire Cralul s6 mergi asupra loll, el s'ati intorsil cu multi, pradA, Mx% de
nice o smintelA.
Intru acestasti anti, mare r6sboiti eel fkutti in Italia, bAtandu-se Hispanit
cu Frantozil pentru crAiea lTeapolii; si Macsimilian cu Sviteril; asijdere si Papa
cu Flocentinii; 1Tenetiani1 cu Genovezii; Mediolanil cu stepAnal seu, Ludovik
Sforta.

,Nicolai Costin.

www.dacoromanica.ro
 APENDICS VI
Despre obiceele Le ilorn sand fad Crain non.

Stringendu-se Episcopii §i Ott clirosul bisericel, i sfetnicii crd,iel, asijdere

i alta, bolerime, tog la Cracat, atunce Craiul celt alest se grijesce Imbrdcatt
anti it de sfinta ispovedanie, cu milostenie, cu podinta ; cu o cli mai nainte,
Duminid, se pricistuesce. Adoua-cli, child este sell blagoslov6sca pre Craiul,
se stringt preotil desdiminett la cetate, in biserica Episcopiel, a 1ul Stanislav,
Imbracindu-se Episcopul in mita% episcop6scd. Asijderea pi boleril to se aflA
la acea adunare de preoti. Atunce Arhiepiscopul cu Ott preutimea, pre WM-
duela bisericel Apusului, purcedt din biserid la curtile crdesci, cu cinste di
Dumnecleire; pi acolo, inaintea curtil crdesci, remaina scolele si alto chipurl
ce mergil la -alait, numai singurt Arhiepiscopul cu Episcopii intrd in curtea
cedes* se dud, pre Craiul nod la biserid. i WM. prin Postelnicul celt
mare, sat prin alto. chipt mai de cinste titre preoti, Imbracd pre Craiul in
haine Episcopesci, puindult Intro Domnii gi Intre boleril cel mai de frunte.
Era Arhiepiscopul flu stropesce cu apd sfintita of Bice acestd rugh:-
uDumnesieule, Ziditoriule celoril plecati, care cu lumina Sftntului Duh ne bucurl, trimite
asupra acestul gerbil alt tea (cutare) darul ten, ca prin transul se cunescemii venirea ta In-
tre neu
De acolo duet. pre Craiul 1a biserica dot preoti mai de cinste, u-
nul de mina dir6pti, pi altul de mina cea .stangd; pi inaintea lui, unit Dorant
dintre sfetnicl duce corona, si altul schiptrul, alt -triele mdrul de aura, alt
patrule- sabia gold, duee, i preotil Inainte crucea, i toti cei de biserid 1i bo-
lerimea einesi la rondul set. Vilna la biserica, acele °are crdesci le punt
pe Pristol in altard: corona, schiptrul, mtrul i sabia. i acolo °Vagina. ora-
iile stile, Arhiepiscopul si Episcopii Ilu punt in scaunul craesct. Apoi unit
Episcopit slice aasta raga:
WAtotti puternice, prea vecinice Dumnecleule, ocarmuitorule celorti ceresci i celorti pa-
mentescI, carele pre robul tett al voitii tech"' rildica la stepena si In vrednicia Craiet, rugi-
mu-ne, lash ca, facendulii slobodii de tete impotxivirile, se se intiiresce, cu darul piled bise-
ricel, ei spre bucruia vecinicei pact din darul tea se se Invrednicesca a ajunge pren Hristos
Domnul nostru, Amino
www.dacoromanica.ro
 401

Sfersindil Molitva, II aduce aminte tare, pentru credinta catre Dumnecleti,

§i alte 'bunatap ce se cuvinii Craiului se le paclescg, clicendti:
c,De vreme ce astedi prin mttnele neostre,,pre bunule Domne, caril puramil spre acesta dui-
bele lui Hristosii Domnului nostru, macar ca nevredniei, sfAnta unsote §i semnele craiel le
primesci, bine este anteifi sett aducl aminte, 6re-ce, pentru sarcina la care esci insemnatii
astadi, vrednicia crlesce, si a indrepta credinciosh norodul tea ce data, te grijesce. Lu-
minate, adeveratii intre eel muritori, loco plinii, inse plinii de scadere, de ostenelit $i de griji;
qi adeverati de vel olgeta, ca tart puterea de la Domnul Dumnedeii este, prin care cra,lescfi
trail, §i feeetorii legilort cele drepte alege; §i de turma ce i se de, pre mans, unula lui
Dumnedeii vet se dal Berne.
Inteiii se paslesci Dumnecleirea; pre Domnul Dumnecleul tea cu tote, mintea ci cu curate.
inime, cinstesci. Legea crestinesee, credinta nostril Catolicesce care din pruncie o al mAr-
turisitil, pAna in sfersith se o tii nevatemate, si pre acesta improtiva tuturorfi improtivitoriloril
dupe puterea to se o aperi. Ispravnicilorii bisericel, qi tuturorii preotilore, se le dal cinstea
ce li Be cuvine. Volnicia bisericel se nu o strici. Dreptatea, fora, care nice o toveresie hide-
lunge,' a stare nu pOte, spre to i neclintite se o staphnesci.
Celoru bunt harezitorfi, celorii rel cerceteri se le dal, dupe vedire.
Pre eel meseri, pre eel slabl, neputineiosi, de tote superarile se'l aperi, tuturorii celort
te are nezui la tine, bun, blandh i primitorii se El.
§i asa se te portl, cats nu spre alii ten, ce spre a tail norodul folosh se, stipttnesei, si ha-
rul bunittatilora tele nu aicea pre pementii, ce in cent se 0 se pare el astepti; care acela
harazesce, tie, ce vietuesce qi impereOsce, Dumneclefi, in vecri vecilorii, amin.

Dup6 aceste intreba"lii Episcopul, clicendb.:

Pei se peslesei sante credintit data de Biserica Catolicesca, i ste,ndil pre-lenge dreptate
se te porci cu cale ?
Respunde Craiul:
Voia.
Vel se flu aperare bisericei si a slugilorii bisericesci?
Vogl.
Vel craiea data tie se o padesci cu direptate, se o chivernisesel si se o aperi? Voifi.
§i cu agiutorul lui Dumnesleii qi cu sfatul credinclosilorii mei, asa a peclire intro tete me
juruescii cum vola putea mal bine.
Dupe aceste cuvinte, ingenunchie Craiul inaintea Arhiepiscopulul, luandu's1
§licul, dice aceste cuvinte:
erEu (anume) cu vola milostivului Dumnegeil, facendu-me Craft.' Lesescii, me marturisescii
si me fagaduescfi inaintea lui Dumneclii si a norodulul pre sema mea datii, dupe putinIft pi
dreptate a facers si a padire, privindii in vrednicia milei lui Dumnecletz, precum mai bine 1mi
va putea arata sfatul credinciosilorii mei. Episcopilorfi i preetilorii bisericel lui DumnecleA
a dare cinstea ce srcuvine, gi ce s'ait aseslatii de Chesaril si de Craft' crestinesci Bisericel,
intregii voia pep. Arhimandritilorii, egumenilorii, tuturorii ostasilord qi sleahticilora cinstea
ce se cuvine dupe sfatul a credinclosilorfi mei, a ariitare si a dare, voifi qi me fagiduescii).
Acumu'si pune amendoe manile pre Evangelic si Oita:
Asa se 'ml ajute Dumnedeii qi acesta Evangelie I

Apol, Arhiepiscopul dice ruga acesta:

At6te puternice, Dumnecleule, tuturorfi imperatilorii Imperat, $i Domnul Domnilorii, carele
pre Avraam credinciosul robul tea '1 -al &edit biruitorii asupra vrajmasilorii, lul Moisi si Jul
LSATOPISETELE TOM. 1. 26
www.dacoromanica.ro
 402
rims a Id Nevi, povetuitoril norodulul tee, mare biruing le-al date, si pre smeritul David,
coconul tee, '1-al inaltatti la imperatie, si pre Solomon '1 -al indestrate cu nespuse darufi a prea
intolepclunel qi pace; privesce, rugemu-ne tie Di:mine, la rugele smereniel nostre, qi spre a-
cestet serbe al tee (cutarele) ce pre Insul cu smerita cinste amu cinstitti alegeme Craifi; haul-
pacel darurile blagosloveniel tele, si pre Insul cu dreptatea puterel tele pururea acmu qi fierce
dad lie indrepteza; ca urnAnde credinta lul Avram, bllindetele lul Moisi, taria lul liens a lul
Nevi, agonisinde smerenia lul David, fiindu inaltate cu prea intelepcIunea lul Solomon im-
podobitil, intru tote tie sell place qi pre aware& direptittif cu norocitil past. pururea 0 pa-
sesca; §i cu coifal acoperernentuluY tee se se imbrace, si cu paveza nebiruirei se se acopere,
invascute cu armele bisericel, se dobinclesce cea poftita asupra vrejmasiloril sfintei crud
biruinte, si se la isbanda norocite, si se le adaoge lore spalme puterilore, si pace celorii
ce vorii osti impreune cu deusul, cu bucurie qi cu veselie se OA pre Hristos Domnul nostru,
carele cu puterea crucel au sdrobite Iadul, biruinde imperetia diavolului, birnitoril s'ail su-
ite la ceruri, intru care tete puterile qi biruinta crailore sta, care este marirea celoru emeriti,
Ili vial& si mantuire non:deb:me, care petrece intru top vecii, Dumnedett Amin In
§i mai cetesce el alte molitve, ce nu le-awl mai scristi, pentru lungimea
vorovei. tra dupe ce cetesce molitfele, Arhiepiscopul ingenunchie, i Cralul pre
truce cede culcatit Era ONTO cants nisce stihurl ce nu le-amti mai scristi. Apol
tog Episcopil cu tote preutimea ingenunchindii, fact. litie asupra Craiului. Dupe
aceea Arhiepiscopubl. cetesce Ocencq, §i alte molitve. Apol mai cetesce anteiu
molitve pentru Craig, ¢i seciendrz Arhiepiscopul, era Cralul ingenunchindil ina-
intea 1ui, se desbraca cit halnele preotesci. Era Archiepiscopul 1 l intinge in
mire si unge maw, sa direpta de la palms, degitul cele mica, pana la cote, gi

intre spete, si in umerul celii dreptii, ipcendti:

Te unge pre tine intru °raid. Decl, untul sfintenieI, in numele Tatelui, si a Filului.si a
Sfantulul Duh. Amin I

Pace cu tine!
Si respunde Cralul:
§i cu Duhul tee.
Apol cetesce molitva, precum 41e pomAzuesce Craiu, iproci, gi altele ce nu
le-amil mai scrisu aice, pentru scurtarea vorovei. Era pe-urma, dupe ce ci-
tescii molitvele, tog Episcopil tiindu preamana pomacluituri de bumbacti, stergil
umerile cele unse a Craiului, clicenda ruga acesta:
Dumnedee 1 Imperate Imperafilore, Domnul Domnilorit pren care Imperap imperatescil, Qi
fecetoril legiloril facii judecati, se blagoslovesci acestil imbracaminte critescii, si fa ca ser-
bul tee (cutarele) Craiul nostru, care este se o perte, hainl de bune obicelurl qi fapte sflnte
inaintea to se lumineze, si dupe viata trecetere marire vednice, ce nu are sfersite se mos-
teasel prin ale nostru Dumnedeil Iisus Hristos.
i imbraca pe Cralul in habil, clieendu :
Iall haina facuta den patru inceputuri, prin care se intelege patru parti a lumeI a fire
supuse puterei Dumnedeesci, ca nime nu pot() cu nonce a stapanire pre pen:lentil, de nu i
se va da lei putere din cerii.
Aceste clicenda Ayhiepiscopul, 10 spala manele, si puindu'si infula, haina,
cetesce: Vearoio ud edinago bogs, iprod. Ducendti pre Cralul la scaunul Ora-
ascii, apol la liturgie facendt. tog Episcopil ruga pentru Craiul, ysi ingenun-
chindil Cralul, Arhiepiscopul 11 da sabia, slicendg:
.Primesce sabia de sus data, de la oltarti, pren manele &rare, de si nevrednice, iprsciw.
www.dacoromanica.ro
 403

3i atunce, la liturgie, incingAndull cu sabia, dice Arhiepiscopul:

IncingelS sabia to peste micrilocul teii, prea puternice, qi ia aminte ca sfintil nu in sabie,
ce prin credinli au biruitti imparaps.
Apoi fi pune corona in capil, §i dice :
Primesce corona craiei, care macar di de nevredici, inse de manele Episcopilorii ti se pune
in caf311, in Numele Tatillui, a lui §i a Duhului Sfitntit
Mai pre-urma_marul de aura, rtitunclirea lumei inchipuindii, in stinga, si in
dr6pta schiptrul, tolagh crdescii 11 daft, clicendii:
uPrimesce taiagul intelepciunei gi adeverului, iproci.
i cand aduce de pune pe pristol pane §1 vino, §i Cralul seruta sfinteniile
(care se dice pace) se cumineca atunce Craiul. Apoi flu descingh de sabie; §i
dupe liturgie, dupe ce flu punti in scaunti, atunce Arhiepiscopul flu inalta la
craie, Si oronduela cradsca fY da, clicendh:
§esti, si tine de acmu locul lie datil de Dumneslet, iproci
Apoi Arhiepiscopul incepe:
Pre tine Dumnesleule, to laudamii, iproci.
Si sfer§indii, sta din drdpta, respunclendia
Direptatea qi judecata puterea scaunului teu, iproci.
ApoY cites& doe molitve, dupe care obarescii oranduelele §i obicelurile co-
ronatiel. Atunce cu totil, cum sunta stra'n§1 sfatul, cum celti bisericesca aka
cela mirenesch, petrech cu mare cinste, §i cu multe §ireguri pre stepanul not
a lord, ducendulti la curte% cetatel, unde stall dvorelnicl i altg adunare, °eon-
duith', pre obicelul ce se face. Adoua-cli fY jura Ispravnicii tergului, aducendu'l
in tipsie, acoperith cu tafta rosie, cheile tergulul acute de aura, si alte daruri.
Apol face Cralul cavalerl, dandu-le sabil gole, iproci.
§i aceste pentru maY deschise lucrurl, si a Crailorii Le§esci, cu care se me-
gie§eza Ora nostra, macar pre-scurth arei scrish aice.
Neculat Costin

www.dacoromanica.ro
 APENDICS VII.
Povestea qi tocmela altore ter ce sunte pe'mpregTure, cum nu se cads se
nu pomenime, fiindu-ne vecine de- aprope.

e4. Antall cumu'T tera Le§esca.

Tera Lesdsca, set cumu'l clicti pre limba lore, Polosca Zemlia, adeca, tera
Campului 11 dice, pentru loco tins* 'T-au push nume asa, nu pentru ca &Sr
este campie multa, ca. Rea de dmpil Dasovului, canape slobode i pustiiii in
tera Lesesca nu se aft, pentru multimea de Omeni, ce sunte sate -pretutin-
dirile di terguri, ce numal pentru al loch. tinst. Pentru aceea 11 Bch. tera
Lesesca, pentru-ca mat de-demulte o afi foste chiemande asa, dupre numele
lul Leh, ficIorul lul Elisel, nepotul lul Ivan, carele antelti at' locuitt pre acele
locurt. Tera Lesesca este tera mare, avende. despre meclanopte tell de se
chiama BOFUSia §i Pomerania; era despre resaritti, Litva i tera Mazovief; des-
pre meth -di, Rusia, ce se hotaresce despre Unguri cu mun4i1 Ungurescl; era
despre apuse, Lusitania, Slezia si Moravia. Tote aceste Cnezil dad le-ae su-
pusti °rail Lesescl subt ascultarea lorti, adeca Mazovia, Rusia, Prusia, Litva,
at fe.cute ural truph din madulari multe; tote o tent gi o judecata ati. ySi Ne-
mesii, card le cab §7ehta, nu asa de Craiti asculta, cum de legi, carl le-at fa-
cute el; de se judeca la scaonele ceta ioore, cine's1 la tinutul set. De acolo
tine nu va WO tie de lege, volnicul fles-tine indelunge legea la ate
scant mat mare, alest in doe locurl: la Lublin vara, sila Petricov erna, uncle
Oka acelorti legI Tribunal. Acolo de va avea si de Craiti ceva asuprdla, fora
de nici-o &id are vole sele traga la judecata, unde procuratorii yore respunde
pentru °rale; si de va avea strambatate, afla-va judete si direptate. Nice pre
unit Slebtice nu va putea lega cineva, nice Cralul singure,, pant nu le va
birui cu legea. Acestil nu dati birti nimerui, nu asculta de altul, nice in este
datore 11 se merga, fora numal de bunt, vote; numal cand va incaleca Cralul,
di cu vola tuturoril, di cu plata, si dud be YR, veni neyole de undeva. Aceea
este datoria lul Craiu, ca so dea scire la tinutri, se se string& la Ii ce be va
arata; si dad, se yore stringe i yore sfatui de lucrulil ce le va da scire, el
vort1 Rie e. soil srl Yore trimite la Seim, undo se yoril impreuna cu toil sold
www.dacoromanica.ro
 405

tinuturilord, de volt sfdtui de tote nevoile: ei de osebT, "Craiul cu sfatuld seti

deosebi. Ce volt isprdvi paste cli, sera se volt impreuna cu sfetnicii, ce le
4icti Senatori ; si ce Torii asefla pan& a se seversire Seimul, ca std Seimul
sese septemani, de at nu volt sfatui, numal de ce va fi pricea intre den-
sil pana la severOtd. Ira in clioa cea de apoi, de- multe -orl se templa, de nu
vord putea lesne se tocmescd ciioa, tots clioa, une-ori i nOptea; mai apol, pund
si alegu dintre densii caril volt fi cu sfatd mai mare, si ce le Va parea lord,
pre aceea sta.
La Este Slehticii nu mere el singuri ; ci dud trebuesce Este, el slobodd
la Seim bill", de i-ad dupre la vecinil lord, cu cats potii radice treba ma-
re ca aceea. Numai atunce cAnd Torii vedea ca trebuesce si insult Craiul, va
merge ; luso, numal pand la margine, se's! apere Ora. trä denafard nu'su datorl.
Lesii suntii omeni resboinici, omeni invetati de carte ; ca, pentru Invetatura
si a cartel si a viteziei nu li'i pregetii nice de ostenela, nice de chieltuga, ce
Incungiura terile de invata, ca se deprinda tineretele ostenela, si betranetele
intelepclunea, de earl ad nevointa mai mare.
Lesii n'ad nevointa s8 string& avutil ; c& avutia i strinsorea o dad si o ri-
sipescii. Lefecil multi Lind; dupe catd'i puterea, si mai multi tins. Nu este la
densii rusine a fi datoril ; ca nice unul, nice den cei de frunte, nu este se nu
fie datord ; si la jidovi ocinile le zelogescii si odorele lord zalogescd la neguti-
tori, si le oranduescd altora, si multi si de tote le perdu, hranindii glOta, dupe
sine ; ca pre cela ce scie stringe, ei fi punu numele de jidovii. Stapanil lord,
cui slujescd, suntd cu crediuta; i pentru numele lul si pentru cinstea, capul
41 pund ; pentru ruda sa si pentru semintia, dal de de-parte, stab. pentru
ansul pand la mode.
Au obiceiti Lesii, nu ca Grecii, dupe sfada si dupe price, (WA ii vord im-
paca nu va Linea pisma, ce la nevola lul ca direptii und frate se pane.
Crail, nu cola ce suntd mosteni, ci pre carele ild alega. ei ; nice alta vole
mai mare are, Med numai ce'sd boieriile pe mama lul ; cul va vrea se dea,
le va da. Nice acele date nu pote se le ia, ford numai de viclenie spre tors, del
va lua anteid capul cu judetd, pana nu va muri. Pentru aceea pogorindd pu-
terea si luand'o den ratina Crailord a std vole se faca cuiva inaltd-glosul, si se
pita, atita dupe pofta sa reutati terel ; ce pentru frill se tint falcile lord ce
are face multe reutati. i pentru aceea radicandd ei intro sine reutatile lord,
din putind ad crescutd Ora mare, si se potti apera de top vraimasil lord. Si
de la altil ce ad lust!, n'ad datd: de la Nemtl, Prusia ;- de la IVIoslid, nu pu-
tin& -tors ad dobanditd : Seviria si Cernihovul, si alte tinuturi 1).
Turcil, caril pre la alto teri au isbanditti si at luatd cetati, Tar la Lesi de
cate orl s'ad ispititd, cu rusine s'ad intorsil ; i is tote lucrurile suntii gata ;
si cu puterea si cu gura gata suntd se_ se apere. Si Dumnecled iT apera pan&
acum, de Vote dice fie-chie ca suntd ca o feciord neatinsd si nesilita2). Numai

'). Aceste cum aerie, atunce &la ati fostti; erg acme mule stapinescii Legii, ci Moskalil.
CopistuI din 1725.
2).A-cum ati agImisd mai defilimata de ctitti o femee rea. Copistul din 1726.
www.dacoromanica.ro
 406

Tataril II card, in tote oplele de grumazu, cad amble la densil ca la sit&

Ad Lesil dol Arhiepiscopl pi unspreclece Episcopi : tril Episcopl la Cnezia
Litvel, patru la Livonia, fell Mitropolitul de Kiev, si all Episcopi ce suntti
spre Rusi, de legea Grecesca; 17 Voevocii de scaon in tera Lesesca : 5 la
Litva, 3 la Prusi, si al iI cinesi pre la scaonele sele ; si 61 de CasteLani, Ia-
rasi boieri de scaont.. Era Starostil suntii mai multe.
Tera Lesesca are ape marl: Visla, care trece pe la Cracaii si se pogora pre
la Varsali si la Torun, si la Danska da in marea Alba ; i seici &Labia multe
pe densa. Este si San apa, mare, care da in Visla. Era despre Moskii., Niprul,
lar apa mare.

B. De imperalia Maresca, §i de obiceTul Tort., pi cats locti cuprinde Ora

'Maresca.

Aice nu multil vomit pomeni de Tataril caril se gig, ca suntil limba betrana,
si de'nceputii vetezl, si pana astacli vedemit ca s'at tinutu tad in ce ad apu-
catil. Tataria, sad, cum II clict unit, tera Tataresca, este Imperatie mare : ca
nu numai testa WI la Crim, ce in tote partile se latesce, si cu putere mare,
de cuprinde locdmultu, o parte mare den Evropa, si Sarmatia OM, de la Asia
cu Skitia sail Sirika, ce'l clicu acmu Katalo. Numele sl-at luatti tera de la apa
ce'l clict Tartar, care cued Intr'acele parti ce'i clicenau Magopi; lar lecuitorii
isl cliCti Mongol. Sta. acesta lerit spre meclanopte; despre resaritil cu Imperapa
cea, puternica a Hinei ; despre mecla-cli India cu apa Ganges, ce'i dice cartea
'Astra Fison, si apa Osna; iar despre apusii marea Caspium i tera Lesesca (?),
de acolo se apropie de Moskti ; si despre media -nopte cu marea cle ghiat,a.
Vesduhul acestei teri este nestemperatti : ca vara, acele tunete atatii de grosnice
sunta, catti de frica, multi omeni more ; si suntd calduri marl, si acelasu frigu
si omep marl. i acele venturi suntii. asia de marl, dal de- multe -orl se templa de
oprescri pe omulti calatoru cu calul, silt" surpa glos; copacii din redacina °bo-
ra, i multe pagube fact.. Erna nice-odata nu plea, ; dabia jalovesce pamentul
Rodesce acea tera grad, orzd si de alta pane ; matase se face, imbir, scorta dul-
ce, piperu, reventA, zaharti, muscatint, smola ; pre-alocurea si aura i argintA
scottt. Era, vim"' pre putine locurl se face, ca la Ora Cataio nu se face. Alia-
se §i stance negre de petra, de facii fon cu densa dad o saps, si arde in
loch de lemna, pentru lipsa lemnelord. De tote dobitocele se afia multe. Afla-
se scrisa in cartile Tatarilorii ca, Imperatul lork hranesce 10,000 de epe albe
numai de mulge lapte ; si tine 20,000 de venatori, ca fora -de -soma se afia,
paserl multe. Imperatd all push anteid de felul loll, pre unul ce '1-at chie-
matt Han, ca se fie judecata pre densul; si acestii nume, Han, s'ad chiematil
in tots Hanii, dupre numele acestuia, cap all urmatd mai pre urma lui. Cum
si la Egipetii anted. Faraon, apoi Ptolometi ; Ia Rom KesaK. i din seminta mill
Han top Sultanil s'ad trash §i ail laptti Imperatia acesta de Ia Ora Sanari-
lord 'Ana la Ochent, Oa la marea ce '1 clict Caspium.
.Pre urma lul alt statutii Iok-Han, carele aU nascutti. pre Zain Han,
www.dacoromanica.ro
 407
Alti-trelle Imperatt, ce'lli poreclescd null Bati. Acesta a i pradatti Rusia,
Ora Lesesca, Slezia, Moravia, Ora TJnguresca.
Alti-patrule Han, ficiorul lul Bati, Temircutl, carele fl Old. Tamer lan, $i se
add acesta la istorie scristi pentru vrajmasia care tot& Asia ail pradatil, de ad
arse pan& la Egipetil.
Acesta at biruitti pre Baiazet, Imperatul Turcescd, si '1 -ad prinsti vitt, si in
cdtuse de aura '1 -at bagatti in cased de '1 -at purtatd prin tota, Asia.
Ali -eincile dupe Temircutl, filul set celt mai mare, Temirhan, ad sthtutd
Imperatti, carele qicit ca all peritti la Prusi in resboid, bdtandu-se cu Crijacii.
Aldlesele, fiial set Mahmet-Han.
Alt-septele, filul sett Ahmet-Han. Acesta at ndscutti pre Sahmet.
Era la Ora Cataiului, data. ail Imperatitti iinghis, alt -dolle Cal, alit-treile
Barhsin, alt -patrule Arlan, alt-cincile Mungu, alt-sesele Cublai.
Tamil suntil omeni resboinici, suferitori la tote nevoile, nu grijescti de a-
vutie, ci de isbAnda; si de Mule rabda, cu septemdna; ei unde va se fad, oste,
degrabil ; ¢i nu este loci] direptd hrana se se zdbovescd, si de o septemand.
mananed ca se fie satul, se nu flaminclesed. Resboiul nu este asa de tare, chtd
este de grabnicti, pentru navala si galedva; si de aril rabda multi'', cum le este
navala, tiniene nu le -art sta Improtiva. Ce din navala mare prea lesne dad
dosul, si din fugd reschirindu-se de-multe-ori poftorescd resboIul ; si cumu'l
navala cu grOza a o sprijinire, asa si gona cu primejdie a o gonire: cd, din fugd
se tutored, si isbandeseti. Si asa, lucrul ce volt se fact, degrabd se apucd; ea
undel aucli numele, acolo flu si vecli. Acestii nu lecuescii in case, feed numal in o-
rase marl, in carele de multe feluri de omeni lOcuescd, negostoresed agonisescd;
si in campd, dupe pasune cu dobitocele umbla. In lost de case, cotigi Ora,
ales la Ora !Maresca cea pustie. Cd, Tartaria in multe se imparte : ca Ora
cea, mica care std catre Evropa, tntre Nipru ei Intre Don se Inchide, i tn-
teensa Crimul este, unde le clicenni la Pericop. tra Tartaria cea pustie, in
care multe orde suntd: dnteiti Zagaarci este; Stitia, Intre Emmaum ti Cate°,
cu cralea Tangum; ei alte multe orde de cuprindti, cumul Zavolha, Kazanul,
Nohail, Tumenil, Shibenil, 1E4 Coahianii, Astimhavenii, Chirhesaril, Barhi-
durii, Mongomozoril; si altele multe mita, care n'amd. Troia' se le mai scrimii.
Ce Zavolha ¢i Cazanul, Vasilie, Cnezul Moscului, le -at lipitd de imperAtia lul.
Er. Nohail suntt dencolo de Volga, impregiurul indrel eel died Caspium,
apa Ia.ih, si alte locuri ce'sti locuitorl multi. Si pre multe lbeurl suntdsi bo-
gati, de nn se tint: cu prada ca abestii eel vedemd noi, ci cu agonisitd. Si a-
pe multe se afia, balti nu numal pescose i cu agonisith, ce intru unele se a-
& atata margaritard de multi, de nu'i nice de und prep. Ce, de aceste a
Tatarilord destul amt pomenitd. Ce iarasi de altele se ardtdmd, ca multe amt
avea a scriere de densii, c. de-multe-orI amt pAtitil. nevole de catre (Mush ;
si nu numal nol, ci tote Odle cate'sit pe'mpregiurul lord. Ce mal apol, se
nu ne arktdmd istorici de lucrurile aItord text

www.dacoromanica.ro
 408

C. De Imperatia Turciiorti si de inceputul fora, §i de adaosul lorti, in ce

chip(' s'ari inceputii, §i s'ail imultitii, ci s'ati lain la Mate marire,
§i cinste, §i tide.

Aice, de vomit scrie, si vomit pomeni de incepetura si adaosul Turciloru, si de-

Imperatia lore, nu vomit gresi ; ca se vede cal fora tale ca se nu pomenimii i se
nu scriemd de densii, ca subt maim lord si subt jugul lord suntemii robi.
Acestii felt de omeni, ce le qicemii not Turd, cull antet den omeni pu-
VIA athta s'ati Nita si s'ati imul itu, ca doe parti de pamenta cuprindti, a-
deca Asia si Africa, s'aii. Intinsil de ail apucatii o parte mare si din a triea
din Evropa, de suntil de Dumnecleii lasati certare crestinilord si groza tutu-
roru vecinilorii de pen pregiurti.
Numele acesta, eel clicemil not Tura, se Intelege omit eel cu viata selba-
tict; ere, jidovii it chiama Togorina; era et IsI died Busurmani, adeca Wag Im-
pregiuril, sad credinciosi; ca Turd se'i chiemi, nu sufera, cal de ocara la den,-
fit acestd nume; ca pre limbs jidovesca se Intelege nemernicti sail pradatord.
Altil Isi died Otomari sail Osmani, dupre numele Imperatului lord cell de'n-
tat, ce 'hat chiamatt Osman.
tra Incepetura Imperatiei 1°0 Intfacesta chipii se alia se fie fosta :
Otoman, Imperatul loll cell de'nteiii, au fostil Mart, slujitord a Hanului
celui mare, omit Indrasnetil si mat mare de chtii altii de trupii. Acesta, de ne-
vole aii esitii den Ora Tataresca; si au Inceputil anteid la Capadocia a tinere
drumul, avendil cu sine numai 50 de omeni, i s'ati adaosii dupe acela unul cite
unul, phna s'ati Inglotitii: unit' den omeni ref adunati, altii si de nevoia, lore, pen-
tru ca se scape de morte, alp in nadejde de dobanda. i asa, dupe adaosil ce fa-
ceaii, Antall pre-ascuns, era dach, s'aii Imultitii in vedere se apucail de pradaii si
jacuiaii; si de acia cu totii s'ati pornitil de au luatt Capadocia, Pontul, Bitinia,
Pamfilia Tilitia, teri malt §i aceste s'ail lucratii in anul de la zidirea lumii 6808.
Pre urma acestuia at luatii Imperatia fiiul set Orhan; si IarasI acesta, cu a-
celasi mestersugtt s'ail apucatd ca si tate-sett; numai axle i avere mat mul-
ta, au avutii, den Ali in Ali adhoghndu-se si latindil imperatia. Ca, crescendil
vrajba Intre crestinf, at luatti Misia, Liconia, Frigia, Carla si Nitia. Batutu-s-au
si all dobanditt, si au lalitit imperatia phut la Helespontil; -ca pre aceea vre-
me Intrase vrajba intre Paleologu i Intre Cantacuzino, cart eraii capetele Ta-
rigradului; si socoti neprietenul crucei ca se se arate uneT parti cu prietenie,
sj. Wit chieme Inteagiutoril; care s'ail si Inttmplatii: ca au trecutil cu ostea
in Evropa se fad multi nevoia, si all deschisil calea si altora pre-urma, la
Evropa. Acesta, aprope de seversitul sett, au facutil resbott cu Tatarii, si au
caclutil in resboiul acela ftra norocil, si at Imperatitti 31 de ant.
Pre urma tut at statute imperatii fifil-set Amurat, omit mesterii si ascunsii la
inima, carele n'ad fostil mat joS de Wit altii de vitezie, de a rabdare nevoile pen-
tru Invetatura viteziei. Acesta, acoperindil ghndul set ce vra se fad, veclendri, cum
s'ad pomenitil mat sus, vrajba Intre Greet, Si slabiti de resbdie ce faceat Intre sine,
,naimandii cu left vase de la Crenua; si dupe ce all dobhnditt. Helespontul, au ire-
cutu la Tratia, in mil 6871, si de la Galipoli la Orlin at apucatil. Ci apol i o
www.dacoromanica.ro
 409
parte mai mare de a Tratiel all Watt.; dupe aceea all supusti. Misia, Bosna, Ru-
meli. Mai apol, dach all dobanditu scaonul Udriului de la Bulgari, de Serbi s'ati a-
pnea-M. 1Vai apoi au peritti de o slugg, a luT, anume Lazar Despot, ce au fostil mai
Inainte de la inimg, iubitil lui, §i '1 -aft fostil prinsil in resboiti. i i-aii remasti pre
urnra lul doi ficiori, Suleiman si Baiazet. Ci Baiazet, omorIndil pre frate-set, all
apucatt. imperatia. Era omit barbatil, de minte ascutitti, i poftitorti de lucrui ma-
rl, si Indrasnetil; fie la. ce se apuca, la trudi rabdatoru, vremea cunoscea, i lucrul
cum flu va purta, §i silitord ca, se implinesci de ce se apuca. De aria, dace, all do-
banditti Tracia tots, intorsil inima spre Tarigrad.
Maid all socotittl so se apuce de Tesalia, Machedonia, Fotida si de A-
tica, si Misia, ce le clicemil acum Serbii, §i Bird ce'i chemgmil Bosna, si Tri-
balii ce'i poreclinati Bulgaril. 0 parte din sila au luatri, si all ucisti. si Dom-
nul Bulgaria Mai apoi au incungiuratil in optic ani Tarigradul; i auclindti ca
vine este Unguresci §i Frantuzescil, pre carii Imperatul crestinescti i-ad adusti,
§i t -ad chiematti inteajutorti, temendu-se de atita este all parasite Tarigra-
dul de a-lti batere, i all sirguittl de all esitti naintea aces °Of, la Nicopoli;
§i anal. resboili, au biruitti Baiazet, i multi Domni §i Hatmani ai Frantozi-
lort all peritl. De care lucru cu norocti, semitindu-se Baiazet, lar sail ln-
vartejitti la Tarigrad ; §i dot ant standu'i asuprn de flamanclitt, si
cel inchisi mat erail periti de n'are hi venial Tamerlan, Hanul Tatirescti, cu
multime de Este de all stropsitti toti Asia, si cu focti o au parjolitti, si orasele
le-ad pradatt.. Deacia, de Idea lul, de sirgil s'ah invertejitd, si la Galatia si
Bitinia de resboitl s'ati gititti; si bitandu-se pang, au thnoptattl, birui Tamer-
lan, Hanul Tatirescil, i Baiazet fu biruitu, pentru multimea ratariloril ce nu
era de -o potrivg; si '1-ad prinsu vie; §i, ferecatiI in citusi de aura, 9i in cusci
bigandull, 1-ad trecutil la Asia; ce la Asia '1-all sloboclitti; erg tile, de rusine,
in-curand maxi, dupe ce au imperatitti 13 ani si 6 luni.
Remas'ail ficioril den trensul Kalepin, Mold, Mehmet §i Mustafa. Ce Kale-
pin curindil au muritil; erg fiiul seu Arxan de unchiu-seti Moisi fu omoritu, §i
Moisi de frate-seti Mehmet. Acesta Mehmet tera Muntenesci §i Machedonia au su-
pusti, i tenkiul sae hotarul Turcesol pang' la Madenanici (?) 1-at mutate, si sea-
unul push la °drat; si dupe ce au tinutti Imperatia 17 ant, all muritu.
Dece, alti-doile Amurat aclu la Imperitie; acesta, cu agiutorul ce avea de la
Genova, trecendti la Tracia, all bitutu pre unchiu-seti Mustafa, si Tesalonicul
au sferimatil, carele era orasti betrinti, tare si plin de avutie, Si pre acea vreme
Venetia 1111 Linea. Deacia au supust Chiprul, Epirul, Etolia. Cunoscendil deaceia
cg de va putea se lege prietesugg. cu George Despetil, Domnul Serbilorti, lucru-
rile lul se vord Intiri, si a crestinilorti se volt slabi, cu tots nevointa au sl-
ag si all Matt fata lul WI fie Imperatesi. Deaciea, i cu puterea socru-seil §i cu
a sa, s'ail apucatti de Belgrad, si bb,lendti cetatea all perittl 7000 de Turd.
Dupe mortea acestuia, statu Imperatti Mehmet, carele oil incunglu-
rata Tarigradul cu multi multime de oste §i 1-ad luatil, in anil 6961, in 31
de Mile a le lul Mtii, (era la letopihtul Grecescti scrie in 29 ale lul Mat). In
ald-doile anti dupe aceea, s'ati dust la Belgrad, i multi de a lord acolo perindil,
si elti inch ranitti '1 -at. pgrasitti deaciea 13ulgarii. All luatti si Dalmatia, si Ras-
www.dacoromanica.ro
 410
cia au dobanditti. Deaciea Trapezuntut '1-alt dobanditti, si Mitilinul ,cu alte os7
trove at. luatt. A.pucat-at Eubea, si Cafa, ce o tineati Genovenil. §i at fm-
perAtita 32 de ani.
Deaciea Balazet alt-dotle, luandt. Imperatia, resboit cu Venetianii fAcu; le-at
luatti Lepantul, Modonul, Diharia, i, WA Dalmatia all prAdatt. Si at muritu
otrivitt. Acesta Baiazet at luatt Chilia si Cetatea-Alba de la Stefan Voda
colt bunt.
Deacia, Selim, filu-set, cAclu la imperatie; acesta au luatt Alcarul (Cairo),
orast mare la Egipet, si dupe ce au omoritt pre Sultanul, Alecsandria tot&
cu Egipetul dobanditt si le-at lipit?i de imperatia lui. Damascul Inca
'1 -all luatti.
Pre urma lui, filu-set Suleiman tiindti ImperAtia, luat-at Beligradul, apera-
tura nu numai a Orel Unguresci, ci a OM crestinAtatea. Deacia Rodosul at.
biruitti, i Strigonia, si Buda, si alte orase a le tore Unguresci. Incungiurat-at
i Beciul. Mai apoI at peritg la Gezet, imperAtindt 47 de ant
Urmat-au alit -doile Selim, carele au legatt pace cu Nem if, si au butt Vene-
tranilord Chiprul, si deaciea Tunisul ¢i Gouleta au apucatt.
Pre urma lui, Amuratt t imperhlitt, si dupe densul Mehmet alt -triile, ca-
rele at omoritt 18 fratI si au luatti imperAtia.
De aice inainte Risamt de a mai scriere, ca se nu ne arAtAmt istorici de
lucruri Turcesci mai multi de chtti de ale nostre; ce putin and de puterea
si de obiceful lorti in ce chip tint imperAtia, unlit a scriere.
Obiceiti au Turcii, in alt-patrule anti, se la a clece den copii, parte bitrba-
tescA, ca se adaoge pururea slujba imperatiel. Si la vremea aceea trimitt omens
imperAtesci la Grecl si la Serbi, carii mutt pre hotarul imperatesct cresting ;
alegendu Ora Moldovel i tera Muntenesca; a, in locul acela ce del el copii,
not suntemil datori se fiat gata de oste in tote, vremea, cAnd va veni cuven-
tul imperatescit, si de bani de a le dare p ururea. -gra omenii eel imperatesci
Amblandu den sate in sate, dece cumu'i satul asa arund si copii se dea, dupe
putere ; si cum se pottz' tocmi cu dansit, si cu bani inch se impa ca. Multi se
allA si de bunA vole fie mergti, ca se est, din robie, si multi den Turcii caril
suntt. netAiati (si nu spunt c& suntil Turd, ce, nu i-arii primi), ce se del in
locul crestinilort, ca tray.' nadejde ca dintru unil ca aceia est la cinste mare,
ca se dobAndesca bolerie. Pre carii apoi, pre unit 11 duct la Tarigrad, pre al-
til la °drill, si pre la alte schele, del dab de'l hrinescii, pre unil la Brusa,
pre altil la Koralmani, de se inveta la terine. Acestora le 4.ict AgemoglanY sat
Iamoglani, adeci nevinovatl coconi. Era dacA cresdi de septe ani, adecA eel
mai iscusiti, ii baga la Saralul imperatesct, pane, la 500; acolo sedt panb, ajungt
la 20 de ani. Unit invatA carte, altii la lucruri vitezesci. Dentfacestiacopii strinsi
alegg (afire, den cAtl suntti de treba SaraTului) del punt Eniceri, caril se afiA
pururea pe-ltinga curtea imperAtesca, 'Ana la 12,000. Den Eniceri se alegt mai
de frunte Spaxiii-oglani, pana la 3000, carii mergti denadirepta Imperatului,
si fie-carele din densil cate cu patru sat cinci slugi slujescii. Deaciea dena-
stinga 3000 de Silihtarl, de Tart slujesdi in patru sat in cincl cal; dupe aces-
tia 5000 de Olafaul, asijderea, dinadirepta Imperatului, gi alto 5000 denastinga,
www.dacoromanica.ro
 411
caril suntu alesi den Eniceri, saii den crestini jurat,i, caril cu credinta slujba,
at aratatil Beglerbelulul sau Pasel. Dupe acestia, eel de apol merge, caril se
chiama Carapiti, ce se chiama may seracl, carii den -OM tera Turcesca, nu nu-
mal Turd, ce si crestini strinsi, de au venitil de buns vole se slujesca, Impe-
ratului. 200 sat mai multi mergii, ce se chiamb. Mustafaracale, carii pentru
slujba lord cea alesa i -au scosti la cinste; M i-au WA, mare, uniT cate unil lea
de iii, altil si mai putiml, cumu'i omulu i cumul slujba. Dupe acestia mergq
30 de Cauzilarl, caril, deschiclendd calea Imperatulul, si °preset navala de la
Imperatul of Tau articele cele ce suntii de jaloba, la imperatie. Dupe acestia maT
aprope mergtt Selatil carii porta arcele pre umert, cu camesi albe pana jos,
de se WA de subt haine, si in ma pana Cate 200 de oste. Si denainte si
denapol sunlit si Paid, pana la 100. Acestil tog nu lipsesdi de ltinga curtea
Imperatului. Era fora acestia sunttt altii multi de oste, caril mergii Jora lefa,
cercandu se pots arata slujba, ca se pots dobandi pane.
Era la terile imperatiei, si la margine, unde se hotarpscu cu crestink all pana
la 10,000 de Eniceri, resipiti pre la sate, de se hranescii cu plugul i cu ne-
gustorii, carii nice de unii Pasa nu asculta, Mr& numal de cuventul Imperatu-
lui, dud volt esi la oste. Suntu den copil de a-i-lecea, 'Ana la 10,0007. im-
prastiati pre la tergurY, de suntii de plininirea locurilort, de vorii peri dentr'a-
cestia la resboiti.
Este si alta curte ce se chiama Spahil, carii suntil Beglerbel. Acestil au cin-
ste mare: at sate de la Imperatie in loco de lefa; si de acestil nu suntil pu-
tint, ca tote locul Cat tine imperatla este plina de densil.
Are Imperatul intre al ti sfetnici, mai ales, trii sad patru ce le clicti Vizii-
Azem, carii tote trebile imperatiei porta, si de pace si de oste; si de Pasii si
de Domnil a le schimbare Si a le dare, la mina lore. Unul dentru dansii este
mai mare, pre carele este tots credinta Imperatului, adeca Vezirul. Era luT de
j se va templa a mergere la oste, ca mai mull& grije este Vezirulul de oste
de catii de alte trebi, eld pune in locul sett Neamestnicil, carele acea putere
tine ce au tinutu si ell. Ci de imperalia Turcesca destul amt. scrisil, i amii
povestitt, ce si de altele se povestimb..

2D. Pentru !era Unguresd de jos §i ArdOlul de sus.

Aice nu vomt Vasa si de Ardelii, see Ora Unguresca, cum ti (pert uniT, ca
se nu atingemil, si se nu pomeninat de Inceputul lorii si de obicelul lore, fi-
indu-ne vecini de aprOpe, si de multe-orl nazulaii Domnil Orel Moldovel de se
ajutorati de la densii,
Ardelul, si tera de jos Unguresca, se chlama, Ora preste munte, care cuprinde
o parte de Dacia. Direptil aceea ii cicu Ora preste munte, cad este IncungIu-
rata de tote partile cu munti i cu paduri, cum ar fi ingradita. Zicu'l i Ora
de septe orase, den limb% nemtesqa; era locuitoril pre se qicti Ardeleni, ca-
nil se hotarescii despre apust cu Ungurimea, sat, cumu'l (pal uniT, Panonia;
era despre meza-nopte se hota,rescu cu tera Lesesca, despre an:16011i cu ter4
www.dacoromanica.ro
 412
Muntenesca, despre resarite cu Moldova. Tera Arde lului nu este a tea ina,§1;
ci Ardelul este si se chiama miglocul Orel, care multe cuprinde in tote par-
tile, in care stasi scaonul cralei; era pre la marginile el suntd alte ten mat
mid, carele tote se tine de densa, si subt ascultarea el sunte; anteie, cumu'l
Maranauresul despre Ora Lesesca, si tera Secuesca despre Moldova, si tera
Oltuzulul despre Ora Muntenesca, i tera Barrel, si tera Hategului, Ora Oa-
sului, si suntt si alte hotare multe carile tote asculta, de craiea Unguresca, si
se tint' de Ardele.
In tdra Ardelului nu locuescti numal Unguri, ce si Sasi, peste grab,' de multi,
si Romani peste tad locul, de, mat multe. este Nita Ora de Romani, de catu
de Unguri.
Era Ora Unguresca de sus, unde se chiama Ungaria cea mare (sad cum IT
(lice unit pre limba nemtesca, Panonia), acolo numal Ungurl traesce; era de
se Oa si Roman! pre alocurea, Inca, legea Unguresca tint. Ungurii nu tine tote
o lege, ce in patru sad in cincl leg! suntt Imperechiati; ca unora le (lice Cal-
ving, altora Luteri, altora Calangio, ce se chiama pre limba lord lege direpta ;
alp se chiama, Veres-Ianosi, caril crea. in Ion Botezatorul, era de Hristose
nimica nu se atingti; alp se chiama Sarnbatasi, caril. credit legea jidovesca;
alp se chTama. Papistasi, caril credit pang in giumetate de legea Grecesca; de
acestil se afla la Ardel, era la Ungaria cea mare forte putini. Acestil au si
icone in biserica, Inca si crud pe biserica; Inca si pe casele lord se afla crud.
Acestil nice la o treba de a le bisericel nu poftescii pre eel -alt! Ungurl, nic!
iT Iubescii; §i mal bucurosi suntii se merga la biserica Romanesca, de catu la
capistea celor -alt! Unguri.
Romanii, cat! se afla locuitori la Ora Unguresca, si la Ardel, si la Mara-
murese, de la unit loco sunlit cu Moldovenil, si toti de la Rome se tragti. Este
tern Ardelului plina de tOta hrana, cata, trebule vietei omenesci; ca pane peste
sema rodesce multa, de nimene nu o cumpara, ci tuturord prisosesce. Yin pretu-
tinderea nimerui nu lipsesce. Miere Enna si bung; de care fact miedti asa
de bunt, cate se potrivesce marmaziuluI.
Tera Unguresca mai denainte era o Ora, forte mare, de cuprindea o parte
mare si den -Ora Turcesca; ca scaonul craiei nu era la Belgradul ceste. nod,
unde este acmu, ce era la Buda, care o tine. acmu Turcil; ca dace, au luate.
Turcil Belgradul cell mare, care era aperatura nu numal a terel Unguresci, ci
a tot& crestinatatea despre apusti, au dobanditti deaciea si Buda, care era scao-
nul crAiel UngurescI. Deaciea '0-au mutate scaonul la Belgradul cele not., des-
pre Ardell Ce deapururea, fora odihna, avendii resboiti. Nemtii cu Turcil, i fi-
indd si Ungurii inteagiutore. asupra Turcilord, si avendti Nemtil prietesugti cu
Ungurii, si mergende asupra Turcilorti peste densil treceati; Turcil, suindu-se
la Nemtl, pren Ora lore. fa,' ceati cafe. Ce Unguril, Wendu atata stropsatura, si
nevole a tore!, una despre Turd alta despre Nemtl, neavendti odihna de 00
grele, li s'ad superate, si s'ati sfatuitu cu totil de s'ati inchinate. Turcilord, si
al Mate de la densil Domne, ca si in terile nostre. Era Nemtil, duct au ve-
cluta ca sotiile i-ad viclenitti si s'ad inchinatu la vrajmasii lore, au halt de
la Ungurr giumetate de Ora Unguresca de sus, si o tinu pane. asta0. Asa,
www.dacoromanica.ro
 413

Ora Ungurdscd, craie mare ce era, dinteund trupti in multe nandularl s'ati
intorsti: o parte Turcil inn, cu, scaonul craiei cu Buda; Nempi all/ parte; Ar-
delul de este cu stO.pan, era este subt robia Turcesdi).
Ungurii suntil Omni iscoditorl, §i necredinciosl, vicleni; prietesugul south
tine la loco de nevoie. Pren tera Arddlului nu pOte omul prea lesne so trOcl
Mg carp crIesci; §i taina asa de bine o tint", eh nice de la terani cuventii
direptii nu vel afla. Ciludecata, lord forte pe direptate o giudecO,; si de nu lu-
besci legea intr'unti loco, volnicti esti se'ti tragi legea la altii scaunti, unde vel
pofti; inca ci despre- Craiti de vei fi avendil ceva asuprell i nedireptate, al
vole se to intrebi qi cu Cralul la scaonul terei, unde se adung, top Domnil
de se sfatuescii pentru trebile terei, ci de vel avea strimbatate, afla-vel direp-
tate. Nice Cralul n'are vole se pal& pre vre-unti nOmesii, Mr& numal delti
va dovedi de viclenie.
Simeon Dascalul

1). CAnd isvodita Letopiseol, aqa au fostii; era scum Nemtil at'ap&neacii totA Ord
UngurOaca.Copistul din 1725.
www.dacoromanica.ro
 APENDICS VIII.
De lucrurile terer Ungurescr, si cum art cuprinsti Turcir Ora Unguresca.

Dupe ce au muritti Ion Banfi, ce era Voevodti Ardelului, in clilele luT Ion Za-
polie, Craiul Unguresca, ail statute Grit ocarmuitora §i namesnica craiei Un-
guresci; inse, la acesta dregatorie a lul Grit, cativa bolerl Unguresci nail vrutti
se se primes& Ce standa $i Laski Levul, care pe atunce era in mare cinste
la Craiul Ion Zapo lie, si cu barbatie in partea lui Grit, i -au ispravita drega-
toril, acesta de la Craiul ; i i -au facutit si ispisoca Craiul, poroncinda Craiul
se iscalesca si boierii terei Unguresci. Ce n'ad vruta, boierii, nici au primitu
se iscalesca §i boierii Orel Unguresci, pentru mare ura ce aveat pe acesta Grit.
Acestu omit era si trufasa, si pentru limba'si turcesca era cunoscutti la impe-
ratia Turcului, pe carele ile trimisese Ion Zapolie Craiul Ia Porta, dupe ce'la
Meuse ocarrnuitortl Wei Unguresci, pentru se asecle lucrurile Ord Unguresci,
ce se atitase far netocnaela intre Domnil Unguresci. pea nnii ca acesta Grit
se fie vorbita impreuna, cu Vezirul, &agenda la sine craiea Unguresca; i ase-
clase une lucrurl spre peirea lei Ion Zapolie, Cralul Unguresct Ce bine (pee
scriptura : ca cine mpg, grOpa altuia, ela cade intrensa. Asa si Grita, dupe ce
ail purcesa din Tarigrad, trecenda Dunarea la Dristor, au venita in Ora Mun-
tenesd, avenda cu sine 3000 de pedestrime Enicerl, Si Mari 1000 si mai bine
de Turci, fora, Unguri ce erat al WI; avea si Fermanti la Petra Vodg si la Rd.
dul Voda, Domnul Muntenesca, se asculte ce le -art's poronci Grit.
Scrie Istvanfie, se fie spancluratti la Dunare pre unit bolero Mutenescti, a-
flume Ilie, aratandti tuturorti lecuitorilorfi terel Muntenesci se se t6mit de
densul.
Trecenda presto munti la Ora Unguresca, s'ait aseclata cu tabera la Brasovil, si
indata alt trimisil Grit carp la unit Domna Unguresca, anume Emerit Tibah, ce
era Ispravnica Ardelului, facendu'i scire se vie la densul, pentru sfatul a marl
lucruri. Era Tibah, nepurtanda grije de pclesuga despre Grit, indata cu doe sute
de omeni all venita la Grit, si s'au aseclata ca de doe mile de Brasov; si acolo,
noptea, fiind Tibah subt cortti, all trimisii Grit nisce Enicerl de '1 -au mist. Asijdere
si pre omenil lui, pre cap au pututt prinde, 1-ati omoritil. Dada all adusa. capul Jul
Tibah la Grit, veclenda cei-alti bolerl fapta tiranesca a lui Grit, s'ail apucata
www.dacoromanica.ro
 415
de arme ; si stringendu-se cu totif la Sibil, s'ati sratuitii se rescumpere nevi-
novata mOrte a lul Tibah despre Grit, alergande. cu sebiile crunte prin sate
i prin orase, strigindd i aratandu mortea lul Tibah fAcuta, de Grit.
Nezabovite, vreme, se alege. trel ba'rbati, atume Gotard, si Stefan Mailat, $i
Franc* Kvendie, catre mit s'ati adunatti multi Domnl, pe cant 1 treed cu
scrisorea, pentru imultirea vorovel; 15,sande, tine va vrea se scie mai multd, se
citesca la Istvanfie, istoricul Wei Unguresci.
Trimis'ati indatd soli la Petru Vodd ,ice in tdra,, si la Radul Voda in Ora
Muntenesd, aret'andti tirania lut Grit ce all omoritil pre Tibah si pre alt11, ce-
rende agiutorti Improtiva lul Grit. Ame,ndoi Demnii nu s'ati aparatil a le dare
agiutorri, ce fudga le-ad trimist. osti. Si asa, cu JOU. &tea facendu-se ca la
40000; aceste dad oblici Grit, cum nu numai Unguril ce si amendol `Domnii
din ceste term it are neprieteni, fiindti in mare grije, s'au mutate. la cetatea
Megisia, care dobandind'e au sfatuitti cu at set de s'au inchisti acolo, plena i-ar
veni agiutoru de la Craiul Ion Zapolie si de la Mehmet Pasa, Saraschierul de
Beligrad, si Bali-bet cepitanul Samandriel. Co, nemerindu mai curend Ungu-
ril cu agiutorul de la Domnil cestoru tee, n'ad ldsatti pre Grit se se grijesca
de altg cu zAhezalele, Si alte ce gdtise se aduca de-pre-attire in cetatea Me-
gisia; ce au si purcesti se dobandesce, cetatea unde era Grit. Apdratus'ati de-,
o-date, Grit, avendu cu sine Eniceri, si alta Oste Turcesd, impingendu pre Un
guri de-o-data. Era sratuindu-se aces ce erat jurati asupra lul Grit, socotinde ca
nici hrana indelunga nu va ave Grit in cetate, au incungiurate cetatea, tiind'o
inchisa de tote pArtile, si au pusti de all strigatti ca, tine nu va fugi de la Grit
pans in patru Mile, se vie la densii, if volt ave de vrajmasi. Dect, anteiti Urban
Batiani si Parusal, lasande. pe Grit, all fugitti in tabera acelorti tril barbati ce
incungiurase pe Grit cu osti. Asijderea si tergovetii, au abatutti in Turd, de
i-ad Matti ti. i-au omoritti ; pre catisi n'ad pututti scapa din Orel, all Ince-
putt' a't batere din tunuri de se sfarima cetatea. Asa, veclendu-se Grit de ne-
prieteni incungiuratti, si Imputinandu-se hrana, s'ad agiunsti cu o sem& de 6-
ste, dandu-le daruri, WI lase cu ficiorii lui se lase, din cetate. Ce nimic n'att
ispravitt la nisce 6ment ce eratz aprinsi cu rescumpararea asupra WI. Si in-
tru acesta strinsore fiindii Grit, tad cdclu zidul cetatei de care resdrita, ba-
tutu de pusce; care spartura veclendd ostenii, Indata navalird in cetate, cu mul-
tA versare de sange, ca Turcil din cetate se aparati barbdtesce. Ce biruira
Unguril pe Turd si dobandirg cetatea, nelasande. pre nime viii. Ere, Grit cu fi-
ciorit set all fostil schpatu din-afara de cetate, lasandit tots averea sa in jacil
biruitorilord Ce, nemerindit in tabera Munteniloril si a lVfoldovenilorti, '1 -ad
primu si date. Ungurilorti, si au pusu pe caled de i-at talatu manile, apoi
i-au Matti capul. Perit-ati i Dotie. Era pre doi ficiori at lui, anume Anton si
Andrei, aducendul aid la Petru Voda, si omoritti pre amendol.
Vecli, cum platesce Dumnecleti &milord, versatorilora de sange Era de este
asa de Petru Voda, cum scrie Istvamfie; ca alt omoritti pre ficloril lui Grit,
uritai fora mild fapta, i able auclita n lume la crestini. Vied unit, ca dace,
au iutelesti Sultan Suleiman de inchigrea lui Grit. se fie poroncitt lui Ion
Zapolie, Cratuf Ungurescti, se merge, se dea agiutord tut Grit; ce n'all cutezatii,
www.dacoromanica.ro
 416

clicenda ca, nu are cum asupra unui norodu se merga pentru mortea 1ul Tibah.
Era dupe ce au penal Grit, all statute Ispravnici terel Unguresci Mai lat ei
Ba las%
In anil de la Mantuitorul nostru Is. Hs. 1480, crainda Matias Corvin, pen-
tru faptele si vestea celui-altd Corvin, Ion Huniad, sfadindu-se cu Cehul, sae
cu Bohemienil, si Inprotiva, Austriei, cu Turcil all tinutil pacea. Ce, veclenda
acesta si Papa de Rom si Venetianii, 100,000 de galbeni de aura caril in toil
anil t da craiel Unguresci agiutora Improtiva Turcului, s'aa Wan de la Un-
gurl acesti bail. La Ardela era Ispravnica pre-atunce Stefan Batori. Pe aceea
vreme, unit Ala-Bela cu unite osti turcescl au lovita Ardelul, fuse, cu agiuto-
multi Capitanului de Timisvar. Mare perire s'ad facial in Turd! De este asa
cum scrie Hronograful, 60,000 de trupuri turcesci se fi *luta papa la Duna-
re. I ra tail in sfatul sea nu s'aii fnselatti: Turcil si cu Nemtil se sfa'deaii a-
tunce, i lntre densii nespuse versari de sange s'ati facutil ; ca in anul de la
Hs. 1514, s'ait rocositil si Wait fntartfata teranirnea Improtiva Domnilorit sel,
radicandu-si Crala pre George, din Secul, mare versatora de sange in tote par-
tile craiel. Apoi s'ail adunata la Timisvar, i Incungiurandula selii le, i-at lo-
vitt Ion Zapolie, Voevodult de Ardelil, i cu ajutorul Timisvarului, i as ea'clutil
acela George traisorul, cu (rate -sea Lucatie, la prinsOre ; puse Voevodul
pe acelit craisora la marl chinuri : facendul cunung, de feel, aprinsa in foci",
i-aa pus'o in cape, cununandula ca pe Grail Apol, sloboclindu'l sange din vine,
at data a bea, ostenii ce eraa prinsi cu densul ; alegandil §i 20 de capitani,
larasi de al lul, in trii clile opriti de mancare, apoi i-at Witt se manInce
carne de pe craisorul lore via; era remasita de pe tnipul lul si a fratine-sea
puinda se fad mancare, au push la acea masa se manince otenil lui ce erail
prinsi cu (Hush. Acele pozne facendu-se in craiea Unguresca, i versari de san-
ge. Atunce Sultan Suleiman statu imperatii, era la Unguri era Craia Ludovik,
omit tenera. Acaruia copilarie, i turburarile craiei Unguresci veclenda Turcul, as
lasata pace cu Peril, si Wait Intorail cu tots &dui spre Unguri, i cu tots pute-
rea. Veclenda Ludovik netocmala in putere cu Turcul, trimis'ail pre la tote cra'ffle
crestinesci soli, cersinda ajutora Improtiva Turcului. i asa, cand vela amblail
sfatuindu-se si cumpenindu-se, Sultan Suleiman purcede cu tots puterea sa a-
supra craiei Unguresci. Cralul Ludovik, fnsa, si elu cu cats oste avea inainti
la Mohacf, si dandy resboit acolo, at peritit si elit si mal tots Ostea Ungu-
resca. Pripindula Turcil pana s_osesce Ion Zapolil, Domnul Ardelului, cu oste
din Ardel si a Ungurimei de sus, cuprins'aa Turcul tote locurile pe Drava, si
Sava, si se Mona cu mare pleana. Era Ion Zapolie, timpinadula veste necazil
de perirea lui Ludovik Cralu cu ostile lui, all si luata in gandil de craie, ye-
clendil ca s'ail stinsa cu acela Ludovik de istovil semintia de Cral Unguresci.
i Indata Incepua tragere la sine pre Domnii Unguresci, si cu darurl si cu
cuvinte, aretandu-le la ce folosa si In ce bine as adusil Ora i cralea Ungu-
Asa, Crail streinide alte nemuri. Ca Albreht Cralul, din casa Austriel alesii,
state tulburariSi amestecaturi au lasata in craie pe urma sa.
Vladislav, .Levu, cu nesocotdla WI, la Varna as peritit, si as remasa Ostea,
Ulna si virtutea craiei. Aducendt aminte faptele stile $i de'nradacinarea care
www.dacoromanica.ro
 417
o fact's& elfla Timisvar a, prAnimel, ostirea si potolitul acelui pojarti, aratandit
si ocara nemului Ungurestit, avendu omeni harnicl i detrebh, si cum WO a-
lega Cralii din alto nemuri..
-Cu aceste cuvinte 1i fhghclunti alt trasit catre sine pre multi' Domnl i cApi-
tani. ySi child au fostil la astrucarea oseloril lui Ludovik, in Buda, cum s'att
aratatil mai sus, ca ail peritti la Mohaci, si s'ai1 aflatii trupul lul tat e° bah-
nh, intinath, undo flu veclu unit Wend de al lui, -ea ad peritu nadusitil de ca-
lul lui, alegit Crain pre Ion Zapolie, o sera de domni, ce-I trasese in partea
sea. De alth parte Ferdinand, fratele Impe'ratului Nemtescii, si eld ad trail
care sine pre o sena de dorag, se apuce eld de craie, fiindu elii si semintia
lul mai aprope de craiea Unguresca, ; de vreme ce Albreht Omit" alt fostit din
sangele lore, dintr'o cash cu lush, a Austriel. §i cu Ferdinand tineati parte cati-
va, do zavistulat pre IOn Zapolie. Adunandu-se domnii ce tineau cu Ferdinand,
cu ostea lui au purcesti dreptil la Buda; era En Zapolie, Craiul noit, veclendd
asupra sa putere viindii, si eta Inca cu tote lucrurile craiei neaseclate, si din
domnia lul nime nu'i venise, ca la unit lucru ce are Inca crhie` nóh, au pur-
cesii de la Buda si ait Matti calea spre tera Lesesca. tin ostenif Jul Ferdi-
nand gonindu -lit in urnarc, si ail luatti Buda fora-de nicl -o aperare ; si pusera
ochrmuitoriii, gait namesnicit, pre Stefan Batori, craiei Unguresci, i pre alti
domni. Era Ion Zapolie, pribagd in Ora Lesesch, ail nazuitii la unil domnu
Leav, anume Ieronim. Lasco, omit vestitil peste top ; primindit acela pre Ion
Zapolie pribagul, cu mare omenie i cu dragoste, li alta, ii fa'gadui cum ma-
car toth averea sa sell pule la miclilocii, numai se -Ill pule in scaunul craiei
Unguresci, va sili si va nevol. jigmond, Crain' Lesescii, mh.clr de razimul a-
cela ce razima la densul Cralul celu pribagti, Ion Zapolie, la Lasco, it parea
bine ; fuse', mai multu nu se amesteca.
Era Lap) cu a lul socotdla la inainte &Ida, i, de la o vreme, it spune
ca nici inteunti chipti cu altii micliloctr, la cinste ti podObele see nu va veni,
fora, nurog prin nazuire la, Sultan Suleiman, Imperatul Turcescit acaruia fi-
indu decurend WA de la Lesi, Lasco, au cunoscutii omit cu Malta fire, si nu
lui asa de tell s6 scie, cum de veste in Vita lumen, se gba unit Cralu ekecit alit
sea, si de densul pusti Crain,, ca -mare veste II va fi; pre care svatii asa sup-
tire amestecaturh, la lucrurl marl asezatii, si elii §i pribagul Cralit, se opuea
Lase° de treba. i agiunge anteiti. la Vizirul, en care avu cunoscinth din so-
lie. Apol, fora zhbava vreme, I,si face dela Seim solie la Imperatia Turculul;
i mergendii solo, alt amblatit cu daruri, si Anteiti pre Vizirul si pre alto ca-
pete ce erg' aprope de Imperatul, in partea sea i-au trasit.
tra in fruntea solig, de la Imperhtle alt poftitit eu puterea sea si cu armele
sole se pule pe asupritul si gonitul din 'scaunul sou, Ion, cu mare strimbhtate,
si de la Ferdinand, cu viclestgul a o sema de domni Unguresci ; graindil chtre
Imperatul ca : «Ce art fi mai mare si mai vestal"' imperailorit, lauds si in ln-
mea tots veste BSI vilhva, de eta a aperare asupritii, a radicare caclutil ; ii
pentru unele ca aceste radica Duinnecleii lyre= imperati, si le dh, si le latesce
li inalta puterea, pentru se fie aperare lumel de strimbathti; si ee-ti trebuesce
mperittiei tele la mai mare si mai laudatil lucru in tOts lumen, de catti acesta,
LEATOPISETELE TOM. 1. 27
www.dacoromanica.ro
 418

s8 aibi Cral ciraci, Ia care fericiea imperatilorti cu cuviOse tai arata scars
Pre Ion °rail'', scosti din scaonul sett de neprieteni, pre carele dacalt va ra-
dica tnalta yt nebiruita myna ta, in tot& viata lui, si semintia lui in urma lui,
neuitatA va fi mila bunnatei tele.»
N'ait trebuitil mai multiit de-dta athta se ostenesd Lasco 14 o imperAtie,
care unele ca aceste pAclesce si Wept& IndatA ali esitu poronca de gatire de
este. Respunsul esitit lui Lasco : se esa cu IOn Inaintea lui Ia Beligrad, IndatI
CAM s'a desvera, in anul viitortt. Adulma ca Ferdinand.. sciinclti a lui Lasco Le-
vului la PortA solie, trimite si ela soli Unguri, ca de la unit' Craia Ungurescil,
la Sultan Suleiman, poftindil, cu Inselaciune, Inuoirea craiei pe chipul sell; ce,
nu'i fu primith solia la Imperatie, respunsti fiinda solilorii lui Ferdinand, ca-
rele fOrk rusine craiea altuia o au csalcatii, de care aril fi ImperAtia mai apro-
pe ; c& nu este, den betrani, Impertitiei aceea 51 priimire la prietesugti pre a-
ceia caril numelui Otomanilorit fact. strimbatate, nice pre unil ca Ferdinand, ca-
re nevrednicil gludecatli este la Malta Impeatie de prietesugii ; Ind se scie,
ca strinibatatea ce au fa'cutti Ferdinand craiei Uuguresci, MU, asup51 vine cu
mare putere la rescumpArare, si cu atate oti catti se cerce pre Ferdinand
ptina si in Virtile Apusului. Dupe acestti respunst, si solii scotere din Tani-
grad, art esitil poronca. Intr'aceea yard, purces-ail Turcul cu multime de osti;
si esindu-I Ion Zapolie Inainte in Beligrad cu Lasco Levul, la adunare s'all
clatitit putinel de pe pering Sultan Suleiman, cu sbarcita frunte, fuse cu blandii
ochlu ctiutttndu spre Ion, i-au flush.' maim clicendu'i : «I i daft myna aporatore
la tO,te trebile tele, si radicAtore la cinstea care al fosttt, i aceea care de la
Dumneclell nimic alta, nu poftesce numai asupritii si caclutii se'i rAdice. Fil,
(lea, cu buna si vesela inima, §i mileloru mele neuitAtort.» Bi Indath all Inve-
OW pre Vizirul WI esA cartea cu giurAmentul, cu aceste cuvinte scrise in
lironografil
uDitatoriul de daruri, §i milelorti sole, acela a tote ziditoriti, DummeOet, §i cela ce este
mare si puternicti, prin voia Dumnecleescii socotele, acela care a ambe raiurile este Sultan,
si h tuturorti imperatiiloru acestei lurni la4ite, Armada., si alit -dolle crkngul capOtk, osti-
lorti diregetorti, carele este alb. nostrn proroct, Mehmet, asupra caruia prorocil fie pururea
blagoslovenie gi dragoste lnaintea Dumnecleescii mile, prin a ekrula bunk mile si al ski
patru prieteni marl billet:4.ton' Abubechier, Osman, Omer, Ali, prin caril blkndu In-
bunklati, inaltul Durnnecleti, dintru a sa nesfersita milk, fie pururea veselti gi priimitorti de
totti, puternicul Dumneclefi, si a tolt sfintil gi fericite suflete, carile fib. lauds; cu a ciruia
vole §i milk, di, Sultan Suleiman-ah, Imperatul Imperaciloril, cu mila lui Duninecleti, lau-
data mare, si nebiruitb, Imepratul Tarigradului, Craiii a Crailorti. Dkatorlul c'ununelork,
umbra MY Dumnesieti asupra plimentulut, stapanitoriul a marel eel marl si a Evropei de gios,
Shia, Araviei, Iudeel, Hanane et, Galileel, Finichiel, Alecsandriel, Egipetului, §i a. mare -
lm Cair, Etiopiel, Midiei, Liviei, Lanhe, a miirei de la India, si a marel Rosie, cilia
Ierusalimului, Samatiet, a mitrel Tiveriel, Damascului, Halepului, si a marei Antiohia, Me-
sopotamia, Haldeei, si a marelui Vavilon, cu mai mare si mai mica Armenia, Partilorti,
Persllort, Mengrililorb, Giorgilor, mare Caspiei, Trapezontului, Tavrisia, Capadochiei, Chesa-
riel, Pamfiliei Cbilichiel, Tarsiel, Caramaniei, Amastriei, Paflagoniei, Lidiei, Frigiei, Vifiniei,
marelui orasti Nichea, Nicomidiel, Cal hidonului, a tots marea Anatolia, Gretiel, Tratiel
si a raarel Romaniei, Machedoniei, Tesaliei, Peloponesului, Corintula, Hersonulul, Albania,
Bosnia, Bulgariei, Valahiei, Moldaviet, Schitiei, Tartariei, si a multe alte nesferOte teri gi
call; si Imperalii dobtuidite cu sila, si putere, gi mite vitezesci, sivitezirea nostra fulgerir
www.dacoromanica.ro
 419'

tore sabil; si de inal 'naiute de nol Imperati, Mehmet qah, si filu-set Sultan Selim Sal; blagos-
lovitul parintele nostril, in odihua aroma necuprinsi si prea Ina lta mila fericirea, Dumue-
deescii cu sufletele lore, In yeti sL fiel.
IT6a, der, prea Luminatuldi Ion, din mila lui Dumnedeil Craiul Ungurescil, Croatiel*Palma-
tiei, Moraviei, iproci, eil, mai sus pomenitul Sultan, Suleiman Sall, Imperatul Turciloru, nebi-
mita, giurfi Inaintea a tote puternicii Dumnedeil, Svanta prea Waite lumina lui) a toth pu,
ternica si bunatatea Domnedeiret lui, in aria Ceriului, sorele, luna, stelele, pamentul si
fata pamentului, la Imperatia prea sfanta a lui Mehmet, stremosa, Mosul, si tatala mea, si mu-
ma plea, si panea mea, sabia, sufletnl, si viaa mea, si a tuturoril Busurmanilorfi Obrezuiti-
lord, senetatel.
KCAtre tine, fratele met, Ione Craiii, nu te volt. parasi, de aril veni t6te Imperatiile qi mita-
le mele in scadere se nu se alega nimica de densele, se remaiii numai Insumi, sail cu dol.
trii Busurmani impregiuni taiati, Inca legatil si datora suniti, gi rema,iu 86 te- cautil, si se te
cercil prin t6te unghiurile lumei qi se'ti diet: lath, et. gata suntii; ce vel despre mine, la totii
gata sunta bine se face; @i fagilduintei melee de nu vela face destul si deplin, dintr'acela
cosh, prea puternicul Dumnedet, maniea si dreptil giudetul ldi, asupra caPului met' se vie,
si pre tail Ise me plardit ; si orLde ce m'asa atinge cu trupul met, prea lnaltul Durnnedeli
In petra se me intorce; uici se me sufere aria pamentului, nici amblandil se me pOrte
ci In done parti se se resface, si se me Inghita cu tote trupul qi sufletul met, si se me Orbits
Acestii giuramentii, asa groznict, prin tots crdiea Ungurescd si la partile
Arddlulul, pre la tot! s'aii rapeditd. RrA el cu °stile indatd, se clatescii spre
Buda, care forte lesne s'ad luatti; ca Nemtii, veclendii atata greime de osti,
lasendil tergul s'ad mutate la cetate, care o Linea Nadajdi; si in cetate ne-
primindti Nadajdi se se inchine, 'l -ad push in obedi Nemtii si au facutii de
halAduirea, sea legaturi. i asa, si tergul si cetatea luandu Impiratul, au datil
pre maim. lui Craiii Ion; era Imperatul, cu ostile, au mend dreptd la Beciii.
Si bAtenduld cu tote feliul de arme, o lung intregd, Imperatul fu respinsii de
Salinas 1Iispanul, cu mare vitezie.
,Apropiindu-se 16rna, s'ad intorst Turcul inapoi, dandii pe mana lui IOn
Craiul tote podObele craesci: Corona, Schiptrul si altele, in divan, in vederea,
tuturord; cu tote 1-ad impodobitt; #i 1-ad dish Imperatul:
uPrietene si frate, de vreme ce, la nevola ta, In mine, si in agiutorul met al nhuitil, du-
pe alul Dumnedeil, ea Inca Intelegenda strImbalatea deplin, cetatea si orasul Buda si tote,
craiea Unguresca in mane, to le den, si pre tine Craiil Unguresca alegil si intirescit.
.V6a iarasi, domniloril $i boiariloru acestei craii, poruncesch se fiti.acestui Craiii ale vostru
plecati si cu credinta ; care lucru de vets face, me vets avea prietentl; era, de nu, sabia mea
In vol se va Incrunta..
Tu clerk, prietene Craiu, bunetatilore lui Dumnedeii si alorfi rode, neuitataret se fil; care
tu aicea ai cununa, si alte craesel pod6be, se te inopodobesci tu si urmatorfi tel dupe tine.*

Dupe aceste, lashndd cu cite -va steguri pre Aloes Gris, feciorul lei And 1iu,
Ilatmanul Venetianilord, de paid, Craiului, s'alr intorsit cu multd plean Turcul
spre Tarigrad.
Era Ferdinand, dupe ce se duse Turcul, isi rddica inimile cu rngurii din
partea sa, asupra lui Ion Crain, VIII inchide in Buda.inpreund, cu Gris, ce'ld
ldsase Imperatia de pada. Inse, domnii Unguresci, din partea lui IOn Craid, ce
renaasse afara den chisorea Budel, pre Nen i inspaimara, si purcedii ford
isbandd de la Buda.
lgultA venue de singe au MAIM intre sine rng-uril, pre acele yremI; cari
www.dacoromanica.ro
 420
cum puteaft birui, unul pre altul. Unix tineait cu Nemtil, altir cu Turcii; Oath,
de la o vreme, pe Ambe partile au petrunst acea grozavie ca de fera, si mai
multi' de MIA selbatica. i at statute titre Ferdinand si titre Ion Crain', a-
seclatil se cral8sca Ion in Ora sea ; era dupe mortea lui, nu altul, ce numai Fer-
dinand, sat. unt. 'ficiord a lei, s6 fie Craig; era lui Ion Crain', del va remanea
feciorti, se tie tote cetatile tatane-see, si pre Ardeld. ySi pang inteatata se in-
desat, cat pe Gris, telt. lasase Sultan Suleiman, nail &cad at fOra CAA
versare de sAnge intre. sine ; pre-urma s'aii aseciatt cu legaturi de pace, cu
giuramenturi intre sine, de are vrea se'i cake Turcul, sotil sesi fie. tra
dupe ce s'ati aseclatii Craiul Ion, au inceputil cu &di de insuratt ; si, din sfa-
tul prietenilorit sei, ei -au loath craiasa pre Isabela, fata lui Jigmond, Cralul
Lesescii; si aclucend'o cu cinste si cu_ mare glote, s'ati cununatii in Stona-
Beligrad.
Abla se satura bietul Crain' de putintea pace §i Craesa, ]a Buda; 'era la Ar-
delt. ,se radica o sera, de Domni de oprescil &Arlie Visteriel. de, Math sarindit
Cralul, au potolitd acea rescola, i cu certare unora acolo ostenindit Craiul,
dupe aseclare si potolitul aceloru rocosasii, se bolnavesce, in orasit in Sasse-
bes. Incepuse a se radicare din bola, cand numal cel veni veste ca i-au nas-
cutil unit file Craesa; si de bucurie, nitandit slabiclunea bolel, Wag luatii dupe
mese, si petrecendb., de care all caclutt in mare herbintelA inimii, si 'sl -ail
sversitt. viata.
Era in urnaa all lasatt cu testamentit, pre coconut set, de va trai, urnaa-
torit craiei, si pre Georgie Martinengo carmuitorit Oradiei, pentru mare cre-
dinta ce ,avea la (Mitsui, si pre o ruda a sa, anume Petru Vintehie, att.la-
satit epitropi coconulul; rugandit pre tots Domnil se nu priimesca Crai stre-
inl, Bandit pre filu-seu in laturi. Si se agiunga la Sultan Suleiman; ca va fi
aperatore fiiului sell; si indata la Porta lui se trimitA soli' pentru inoirea eraiei
fiiului sett.
CAte-va 1ile au tainuitii mortea Cralulul, neclatindu-se ostile din loci, si
nesciindit nimica de mortea Craiului.
Solia indata la imperatie pornindu, si dud scuff cu mare credinta, pre testa-
mentul Cralulul, merge cu sirguelaIa Porta, era Ferdinand, intelegendit de mor-
tea lui Crain', indatA trimite la cradsa, ce se Linea in Buda, poroncindu'i se se tie
de tocmela, ce au facutu barbatu-set. in viata lui, se lese craiea, se se dud la ora-
sele cele aseclate, cu pruncul el, fagaduindu'i si mai multa zestre, ca unei era-
lese cum s'arit cAdea; era, de nu art vrea de buna voe se se duck si va vrea se
calce tocmela i legaturile Crai Elul, bhrbatului el, in dou8 randuri asezate, arme
se astepte, cu cart, ca o craie drepta a sa, va cerca casa Austriei; si de sirgit
voel sele, in ce vole este, respunSil sill fad. Deci, pre solul luf Ferdinand kr-
te cu grew '1 -alt opritit in Buda diregatorii craiei, si tarciiit forte cu gra' all
facuta pre Craesa se *priimesca solia. Deci, ce au poroncitit Ferdinand, tote au
graitt. solul, si pe-urma ysi lauds de arme.
Respuns-at. Craesa care sold, di nu pote se stew acum dupe svatiid, ce art
respunde lui Ferdinand, slabita fiindil de lacrimi si de amara jale dupe solul
el, Cralul ; nici pote nimica face fora invetatura tatA,ne-sell, lui Jigmond, Craiul
www.dacoromanica.ro
 421

Lesescii; la care, de initial va da o vreme Ferdinand se ageing(' la tats -men

pentru invetatura, ce, se va apuca de arme, patina laud vord agonisi, si chiar
Macsimilian si Ferdinand? asupra un.el femei stinsa de lacrimi, si asupra unui
pruned in lase.
Dupe solia respunsa de Craesa,, Ferdinand, pimic zabovindii, ad ales(' oste, si
cu mare tocmela, cu generariul sea Leonar Velehs, si o trimise in craiea Unga-
resca se bate, cetatile; care nu vavrea de buns vole 0, se inchine, se le cu-
princla cu osti in partea sea.
Sultan Suleiman, cu svatul socotindd ca cu cinstea Imperatiei este, se apere,
pre giuramentul seri si datti cuventul, pre Craesa veduva si pruncul, chemande.
pre solii Unguresci, le respunse: cum, ad date. Craiea -Unguresca lui Ion si fii-
lora sei, si ad inoite acea craie, si asupra pruncului filulul lui Ion si semiu-
tiel. Si s'ail gatitii de oste, puindii tOta, puterea sea, se nu se bucure neprie-
tenul see, Nemtul; aide si seilore daruri; si pruncului, in semne de aperare,
caftan cu sirma, tesute, paveza cu petre scumpe impodobita, si buzdugan, si
sabia tote acoperita. Si indata, ad poroncitii lui Ustrof Pasa si lul Mehmet
Pasa se purcecla cu oste, sirguindtt se apere pre Cralesa si pre Coconii.
Ferdinand, intr'a-cea vreme, trimite si ell sold la Sultan Suleiman, poftindii
craiea Unguresci, cu legaturi ca acele cu care au tinutd si Ion Crain de la
Imperatia lui. Ce, solil lui cu mare scarba i-au push la inchisore, dicendu-le
ca suntii de morte, ca suntd de la una neprietene a Imperatiei trimisi; si a-
cela ce'si bate &cid de Imperatie, mild cere fora -de rusine, cold craiea Un-
guresci si pre Craiesa cu pruncul, care este subt aperarea Imperatiei.
Nemtii lul Ferdinand, dacA simte. ca vine. acel dot Pasi, Ustrof si Mehmet
Pasii, se daii inapoi; era cum intelegd ca s'aa intorsii Turcil, far ail venial cu
Hatmanul lord, Rohan Duca, si pane, in Buda sosindu o ad incungiuratil din tote
partile, cu mare strinsOre. Sultan Suleimau, intolegendii acesta veste, se apuca
cu mare sirguela a se &ire de oste ; si indata au pornitti °stile de prin tote
locul inainte la Buda, si elu singurti, cu multime de oste, au purcesd pre-urma,
grabind4 Se apuce pre Nemtl subt Buda. i dud agiungea in marginea craiei
Unguresci, tempinatil veste de isbanda, cum, Rohan Duca, Generalul lui
Ferdinand, cu doe-cleci de mil de Nemtl, cu Unguri, au perite cu totul de
turcil caril aii merse mai 'nainte. Dupe acesta veste, merge mai incetii; si a-
giungendii la Buda, ail descalecatii despre Buda-veche, si indata Craiului
pruned, ce'l pusese nume Stefan, i -au trimisd daruri; trel cal cu tote podobele,
si caftand bolarilord ce era(' pre -lunge, C0001111.
Solif Turcesci ce au merse cu daruri au poftitii cu mare blAndete, de la
Craiesa, se trimita Co_conul in tabera, la corturile Imperatesci, si pre top domnil
si boiarii pe-lfinga prunce, fora de nici-o siela; ca Imparatul va se privesca
cu ochii sei pre Coconul, prietenul i cirecul see. i din bratele see se'le dea
Hold sei, carii sunth nice, ca de-pre-acum sold cunosca, si de temeiii prie-
tesugti neclatitei credinte a Otomanilord, die rum se incepa. i pre singura
Craiesa, in loch de filed a sea.si nor& o tine, ca pe o filca, a iubituluf sed prie-
tend si cir6Cii, a reposatuful Crain sotie si pruncului Crain maid, ar vrea prie-
tenesce se o yacla; nunaal, pravila, din betrAni, a Otomanilord apere. a intrare
www.dacoromanica.ro
 422
barbatul streinti la locasul femeescl; ,nici a poftire pre Crliesa la sine pote, la
corturi, pentru prepusul lumel, so, nu se clatesca in ceva cinstea numelul ci,
care, la femei marl si -de cinste, mai stumps de tote odorele este cinstea. La
acestil grail a solilorl, indata, ranita inima de maid, a Craesel, forte slabs,
mahnita si ipmrotiva, au respunsil Craesa. Era data i -au clisil Georgie Mar-
tinengo, epitropul, se socotesca, cu acesta diserta siela se nu Intarite pre pa-
ganul rirvarii la fiscal tiraniI, cu inima in tremuri au imbracatil pruncul cu
lucil craiescl fasuri, si '1-ad push cu manca in caret./ lucie de aura, si cu o
sem./ de Donne de cinste, si cu top Domnil si boiarif 1-ad trimisl la corturi.
Esit'au inainte multe stoluri de calarime, si '1-al petrecutil pans in corturile
Imperatesci. Sultan Suleiman cu blandeto ail cautatil spre Coconii, si I-al luatl
in brat& stile, vorovindh prin talmaci cu manca; an chiematii si pre copiii
set, ce eraii cu densnl, si le-ad clisl se serute pe pruncil, ca este fill cire-
culuT set, si tie minte, intra'cea dragoste se'lii alba qi ei, cum al avutil ell
pe tats -seti. Era pe Domnii si pe bolerii ce venise cu pruncul, i -au chiematil
cu Vizirul la masa.
Si cand acolo ospeteza pe Domnil Unguresci, era gata oronduita &tea, se
cuprincla tergul; si necunoscendil Ungurii, au purcesh turcil Eniceri bulucurl,
anume ca, merga se vacla orasul, cat(' nici cei ce au stremitil la porti nu ail
simtitii and au cuprinsii portile cetatii, tote ulitele, si meidenul orasului de
midiloce. Indath au inceputit a strigare telalii pe ulite, se. se inchicla tutu o-
mul 11 casa'si, si cinesi in gazda sea. Armele tote omul de 1% casa sea se le
dea, care va se nu vale cu 'Oa casa sea. Si acesta de o face, nime grija se nu
aiba. Daca i-au data scire lul Sultan Suleiman ca tergul s'ati cuprinsl fOra-de
nici-o turburare multime- orasului, si acum suntil tote portile si ulitele pre soma
'Eniceriloru, era data insorase, au trirnisu pruncul la mama-sea; era pre boiari pre
toti i-an opritu in tabera. Craiesa, dad ail veclutil cetatea cuprinsa de Turd:, si
Domnil opriti to in tabera, au scrisl ravast en mare jaloba la Imperatul si cu
lacrimi: se- nu uite Imporatul cinstitu si cell milostivii numele sel, si slava ce
are. de bunatatile stile la tots lumea, si giuramentul carele-lumei sciutii este, cu
carele au intaritu milele blandetelorl stile. si pe-urma so-01W sett Craiului, se
tie; pre boiarii, toti acestia all tinutil credinta stapanu-sel, cu tota inima, in
partea numelui Ote;maniloril si Impe-ratiei stile, improtiva neprietenilorl Impera-
Vet, si stapanului lorl Cramlui, cirecului scaonului set, se'l slobocll'. Ail sta.-
tutu dupe acesta, patru clile Imperalul la svatl, ce va, face cu Buda si cu casa
Cratesei, si cu Domnii Unguresci. Svatuiaii unit se'l trimita in Tarigrad, pe
pruned. si pe Domni, si in Buda se se pule Pap. Era altil svatuial se nu se
calce giurementul, nici se se fad sill ca acesta, lumel urita, unel femei si u-
nuf pruncil, carii s'ail priimitd pentru aporare, si acum se's scot./ din casa lore
cu robie, la care fapta in tota lumea ocara se va nasce. to pasa de Beligrad
svatula se se pule pap in Buda, pe obicelul betranilorl set; Craesa se se tri-
mita la tats -sel; pruncul in Tarigrad, in casele Imperatescl, seld hranesca si
se crests in legea lord; pe toti Domnii se'l °more; cetatile lord se le resi-
yes* cap omeni are fi de resboil, toti la Anadol set treca. Numai teranii
www.dacoromanica.ro
 423

plugari, lucratoril de phmentti pre la tergari, pre la sate, pre la cetati, cu omenT
de pazh sel lase.
Sultan Suleiman, cumpenindil eu 01)&11 svaturild de ambe partile a Pasi-
lora, au alesti miclilocul: nice asa apregil cum ail diet Pasa de Beligrad, nice
cum au Visa cei-alti. At trimisti poronch Craiesei se nu'si fach Vole rea, pen-
tru chci 11 cauta a wire acum dentru testa cetate: care, neputend'o sprijini de
Nemti, s'ail socotitil a o tine cu o ti Imperatesci. tea el, scaonil Crhiescti s'au
aseclatii, ea pruncul, la Lipa, si cu tote Ardelul si partile craiei Unguresci de
sus, pang se va fadica pruncul Stefan-Crain in verstk: aces, Ora fiindil mai
in laturi; si cu atata mat Indemang va fi Crhesel, ca se va hotari cu tats -setl,
Craiul Lesescii, avendil Imperatia pururea grije de ac6sta se fie subt apera-
rea Imperatiei, pruncul cu mums -see,. Care, din-loc all datil poronch, se fie slo-
bocli bolaril cinesi la slujba ce all avut6. Numal Verbetie betranul se ramlie
in Buda, se giudece Omenii dupe pravila lore. §i at petrecetoril ImperatescI,
cu stegurl, cu care, si agi Imperhtescl pre-lAngh Craiesa, de si-ati fadicatu tots
averea easel; numai armele cetgei si zaharalele le-au lhsatti.
Atunce Crhiesa, cu lacrimi i cu ascunsu suspinti, ceriului phganesca
dune marturisimiti, au purcesti din Buda. Bietil Domni, scapati cu cllle, pur-
cedii cu Crhiesa; de bucuria vietei ea nu sl-au pusti capetele, au ultatti ce all
perduth. i asa mAntuindu-se Craiesa, cu pruncul Stefan Crain, chruia i-au pusA
nume mai pe-arnah Unguril Ion Jigmond; si in dragostea Mane-sett, lui Ion Craiil,
carele aprOpe de trei-cleci de ani all craitti cu bine de la tog. Domnii, bolarii
si tau Ardelul, au adusil pruncului la Lipa scaonil note de craie, &rd.
Aceste dud se lucrezh la Buda, era Ferdinand luhridil veste de perirea
ostil sele la Buda, temendu-se de puterea Turculul, all trimisti solo cu daruri
scumpe la Sultan Suleiman, poftindt1 craiea Unguresch se'i-o dea pe soma lui,
se'l dea haraciii pre anti. Era Sultan Suleiman, luandil darurile, au respunsti
prin talmaciti eh necuviose lega'turi aru fi acele de pace se is Ferdinand craiea,
care all tinut'o Ludovik Craft (ce all pedal cum s'ati scristi mai sus), si elti se re-
nae cu atenela, i truda, i cheltuiala, cu atata numai cu hhraciul; de pe tera
Austriei aseclatti scaunut set spre pace, atunce se se tie cu adeverata Impera-
tiel lui prietesugil; care micliloca, de'i va 'Area WI Ferdinand cu greii, $i aril
vre se alegh resbee, pre aceea va sta: eh si craiea Unguresca despre dansul va
apera, gi partile Austriei in prada wall merge. Asa lhskadil Sultanul Suleiman
iucrul la micilloctl, cu apropiate vreml de tomna s'ati Intorsil spre Ora sa, la-
sandti in Buda este de pads, Eniceri. Intru aceea, Georgie Martinenzie, la Lipa,
nebhgAndil ~in soma pre alp Domni, trebile craiei all luatti dupe phrerea sea,
pre sine; cu ce, au adus'o la ganduri pre Crhiesa ca, aru pofti elti craiea; din care
prepusuri au intratil intre deu§il marl zarve; care si lord si partilora cresti-
nescl pre-acolo mare rea s'ail atitatil ci s'aii Inceputil, §i Tana Inteatata au
venial lucrul, chat au adusit pre Craiesa, de ail la.satu craiea lui Ferdinand, pe
tocmela si scrisorile ce au Meath Ion Craig, bhrbatul el, cum s'ati scristi mai
sus, cu leghturi ca aceste: Crhiesa, cu num* Iilulni seti, Ardelul alit apera
de Turd nu Vote, ce se fie craiea pre soma lui Ferdinand, cu folosul a tots
crestiatatea; sr in locul Ardelului au luatti Crh'esa si Coconut el o tera, a.nume
www.dacoromanica.ro
 424
Evboria si Ratisboria, in Ungurimea de sus, alature cu Ora Lesesca, presto
muntil lesesci, acarora terl era venitul pre anti 25,000 de galbini de aura. Si
pentru mai marl legating prietesugtilui Intre casele lord, Anna, Elea lui Ferdinand,
se fie logodita dupe Ion Jigmond, cuconul Cralesel, si cu. zestre 100,000 gal-
benl de aura, si datoria care era faeuta de tats -set si de muma,-sea Craiesa,
50,000 de galbini de aura, asijderea se platesca Ferdinand. -Si in loci" de zalogil
pentru aceste, at push cetatea Kasa, se fie scaonu Craiesel cu fiiul el; si pre
aceste tocmele si legaturi, care arata Baptista Kastald, ce venise de la Ferdi-
nand cu este si cu armata, inteagiutort. lul Georgie Martinenzie, ce era Is-
pravnicil si carmuitore. Maga Cralesa si Ring Cocont, ltisatil de Ion Craid, cum
s'at pomenitt mai sus ; apoi acela au facutt amestecaturi si s'at agiunsii cu
Ferdinand; at purees(' Craiesa cu Coeonul el la Tinob, si au scost cununa, schip-
trul, marul si alte podobe cralesei, si le-at datt lui Castald. Spunt, se fie fa"-
cutii CrAiesa graid ca acesta catre Cocont:
Dacii §i Ala tea si alit men noroca Mat vruta se flu in scaonul craiescii a take-tea, carele
drepta tie se cuvenia, §i eu Dumnezeescil §i omenesca gludeta, mania spre nor a ceriului, care
nici cu unit mi011ocii a se primenire nu p6te, a rebdare ne cautil intr'aceste cumplite vremi.
§i se alegeme, ce red mai mica se vede; caci este 0 ti-se pletesce critiea de mosie. Numal
eel mai fore grije, §i eu binele crestinete4e1 se priraime. Intr'aceea, anilora Inca esti versa
care a to chivernisi la grele vremi nu poti improtiva puternicului; cu vole bunk 0 dal co-
lui mai puternica, se nu fimil de a lumel mustrare. Incailea-pe partea crestinesca, prieteni pi
cu mild spre nor, 0 facemii; ce a Turcilora prietesuga, puternica, dere ca este fora credince,
bine '1-am simtita. Fie, dent ! si Dumneclea asa se daruesca marea strimbatate a to incar cu
binele crestinilora se fie I Tie, Castalde, dad aceste a creiel °dere cu care se incunune, craii
Unguresci; to fora zebave la stapenul tea, Ferdinand, se le dal, prea luminatul stepenul tea;
carele, luandu -le, nu asa de densele g se bucure, cum pentru binele acestora teri cre.stinesci
nevoince §i grije se alba; §i de cuventul sea, prin tine data, se se lie.
Mate. dupe aceste au merst cu toti Domnil la giuramentt, se fie cu cre-
dinta in partea lui Ferdinand, si ales Georgi- Martinenzie, si apoi Sasii, Secuii;
era apoi sciindt ca acesta primenela a lent fora svada cu Turcii nu va fi, au sta-
tute si in svatt de este. Era Craiesa ati purcesii peste grei munti, para,sindt.
Ardelul.
Georgie Martinenzie, amestecatorul si neaseclatul intru ambletele sole, cum
de purcesul Craiesei veselt, asa de resboele cu. Tamil era gata mahnitt, in mul-
te ronduri se isbia; si anteit haraciul care se da la Turd la cetatea Ulvarului
'l-at string". si Tat pornitt cu sirguela la Imperatie; and(' scire la Porta de
aceste ce s'at facutt, ca tota vina este a aces femel Craiesa, din ambletele fe-
meesci. Si cu de aceste silla se'si tocinesca lucrul si numele set la Porta, si
se 1ntOrca &dui Turculul, de osti gatitt, pentru ambletele lei asupra Ardelu-
la Jnse, aceste amblete a lul Georgie in ambe 041 i-at gatitil de perire, cu
svatu1 a unora dintre densii. Ca si Turcul, Sultan Suleiman, oblicindt pentru
Ardel, Inchinatt la Ferdinand, at poroncitt Pasii de Buda, si lui Stefan VOA
din Moldova, si Domnulul Muntenescii, si la alti Pasi, se intro in Ardelti cu
armata, se certe viclenia ce at Mout(' Imperatiel. Mers'ail ostea Turcesch cu
Domnil acestort teri, si au apucatii cetera eetati ; luat-at si cetatea Lipa.
Era Ungurii Inca se punt improtiva cu osti, si F-at cete4ile iar cat% sine.
asa, inteacestt chipt, cand stag, poroncesce Ferdinand la Baptista Cas-,
www.dacoromanica.ro
 425-

tald, on cum aril putea face se omore pre George Martinenzie, simtindd am-
bletele Jul IntOrse la Turd. Rea Castald, plinindu poronca, da acdstti treba, Jul
Palaavitie Polcovnicului si lui Marco Antonie care era died pre carp nem-
tesci, lui George WI fad semd. Facut'at pe poronca; si all mist' pe George
Martinenzie. Pentru adruia morte, spaimantati Ungurii, si mai. ales Secuil, fact'
Intre sine giuramentii asupra lui Castald Baptista. Asa, dupe multe cu Turcil
ameStecaturi, Ferdinand trase inimele Ardelenilord la sine, le pune Voevod.
pe Andrei Bator'. Craiesa rsabela, Intr'acea vreme, cerendil de la Ferdinand ce-
le prin Baptista Castald fagaduite; era dad veclu ca numal ce o porta cu cu-
vinte, deserte, amagind'o, incepe pe-taind a se agiungere cu domnil de Ardelk
cel ce se giurase asupra lui Castald; si all agiunsil si la Mircea Voda, Dom-
nul Muntenescit Apucatu-s'aii Mircea Voda pentru trebile Craesei si a Coco-
nului el la imperatia Turcului; si standil asa la pdrere, din doe fartf, si de
Turd si de Nemti, triraitit sold la Ferdinand, poftinduld se nu fie opriti. a'si
cercare micliloce de pace cu ImPerdtia Turcului; cep cu venirea a unul Hagen,
anume Halil, pe carele ispravise Mircea Voda, nddejduiail Ardelenil ca vorti
pleca pre Imperatia Turcului la pace, nepomenindil nimic de Ferdinand.
Dat -au vole Ferdinand, inso cu tocrneld se dea Turd.' cetatile ce luase de-
eurend. Se apud Hall cu respunsti de acele, si pand in opt-spre-clece 4ile
respunsil se -aducd. Ere, ph& la Intorsul lui Hall!, s'ad string]. Ungurii la Gin-
lustd, la Aguropul, unde sosesce si Halil, aducendil respunsii de It Imperatie,
ca intealtd, Imperatia nu primesce, nisi va primi, numal, de vreme ce at' mu-
ritil George cu nedrepta morte, si ei cu puterea lord pre Nemtl nu'l potil
scote din Ardelit se asculte poronca Imperatesca, sel adued la -loch pre Coco-
nul Ion Jigmond, filul lui Ion Craiu, cu mums -sea, la craie, de volt Ungurii
pace si linisce, care o ail avutri de la Imperatie in clilele lug Ion Craiu. Si
eta Pasai de Buda se poroncesce, si i se 0, pre manA, putere de osti, se vie
la (Mush. Deci, de vord fi drepti, si se vorii da subt ascultarea Imperatiei,
haladuiti vorii fi; era de aril mai tra-gana cu aceste amestecAturi, inchinandu-
se la altil, plata faptelord lord Bata este : ca top lecuitorii acestel ten subt
sable voril merge.
S'ail cutremuratil totI Ungurii de aceste poronci care all adusil Halil, sci-
indii bine de puterea Turcilord cum este. Multil ail luatd Baptista Castald sel
bArbateze improtiva Turcilorti; ce nimic cu mestersugurile sole n'ail pututil fa-
ce. Inteacea-data s'at' rocositd si ostile Nemtesci pentru lefe, ce nu luase, si
er' se ucigh. pre Castald si pre alte cdpitenii a lord ; si neputendu'l opri s'aii
dust', puindu'si alte capite dintre sine; pe urma lord si Castald s'ati luatt. si
s'aii dust]. la Becht Spunit ca, far elf' all facutil aceld mestersugd, se &A din
Ardelii mai cu acoperitd rusine. Era- dupe ce s'at' dust' Castald, tote Ardeluld
s'ad plecatii subt ascultarea Isabelei Cralesei si fiiului el. Era pan`i a:veni
Crlesa, multe- zarve erail intre densii ; ce, dad all venitit au trimisil clece
mil de galbini de aura. la Porta Impel-acid iTuircului, WO fad, prieteni; caril
bang, apoi, s'ail legato la Imperatie in loco de datorie, pana in cesti ang ce au
perdutii Turcii Buda si totu. Ardelul ; si s'ati aseclatu pace, Vaud la mOrtea
Crdesei. Era pe urma Craesei rem'aindii Inca copilul nu de yresta, elil au pof-
www.dacoromanica.ro
 426
Mu, si Domnil 'I-ad svgtuitti de au alesd. 12 svetnici, prieten1 de a tatane-sell,
se carmuiasca trebile craiel. Inse, dilele IM nu de tout fericite: ca lasandu-se
numal cu and gandu la una imperatia Turculdi, a to Crail si Domnii cresti-
nescl srat pornitii ura, cad nime din °rail sat. din Domnil crestini, pane, si
Venetianii, din casele lord mosance, de cinste WI fie Cralesa, n'aa priimittl.
Spuna, co cu invetatura doEtorului, anume Stan, care au caclutti in legea
Arienesca (Arian. se cunosce pe direseIe lei, date Arieniloril in Ardelti. pen a-
cum), aceste Crag' au aseclatu aceste, lege, se fie priimita in Arde 111 ; si nu
numai legea Arienesca, ce ysi legea Papistasesca, Calvinesca i Lutera'nesca, si
acea Arienesca, cares lege este capil Fotie si Arie, de la sobore procleti; si
aceste patru legi stall pant arum, scotindu's1 ochii unit altora.
Murit'ail acesta Craid tenerii, nascutit si crescutd tote in zarve, si in nea-
seclarl, nu feed prepusii de otrava, remaindil craiea Tar fora urmatori, semintie
de Crail Si apol s'at osebitkArdeltil de la craiea Unguresca subt Cnezi. Si
anthill Stefan Bator, careli5 pe-unna au fostti Oral in tern Lesesca; era in lo-
cul 1111 all statute Cu& Jigmond Batori, si apoi Andrei Batori, ce '1-at stinsil
Mihal Voda, Domnul Muntenescil, en poronca Turcilorti. Aceld Jigmond Batori
au fac,utu schinabii cu Imperatul Nemteseti, de at lasatil Ardelul in soma Im-
peratuluI Nemteseq, si i-ati data lui Imperatul o terisora in sus. Si en acelil
schirabil, Ian au adugt asupra Ardelului amestec'aturl; ce, nu s'ait indelungatil.
Rra dupe Andrei Batori at. statute Cnei Jigmond Racoti ; si Tar, In Incepu-
tul Domniei lui, ail inceputti valurile si netocmelele, in care se aflail cape-
tele acel term ; ce, batandu-se pe domnia acel term, era din Batoresci, anu-
me Gavriil Batori, i fagaduindu'i doe olate, a Muncaciului '0 a Patacului, a-
cela ail lasatil cnezia lul Gavril Batori, i elil cu mare avere s'au mutate la
Muncticmd si la Patacil. Acestil Gavril era sburdatil copilandru; cu hibote se mar-
turisia ca betranul Racoti cu temere 'I -ad ara'a'gitti si '1-ail .spariettl, de i-au
luattl den mail Domnia Ardelului. Si asa, in gAndulti see, celii cu crieri tined
suite, s'ad desfrinatil in viata fora-de rusine, calcandil casele a ore -cats bo-
hart, ficencld sila femeiloru lore i feteloril lore. Anume trimitea, uncle scia fe-
mei frumose ; si pe unde i se templa a merge, fugeail omenil de'si ascundead
femeile i fetele pre la biserici ; sl cand it spuneail slugile ca s'ascundd si
fuga omenil cu fetele, eld ridea cu hohotd in mare glasil. Atata era departe
rusinea, ca o fert,. Era lute° vreme au mersil la Sibiti ; nesciindil bine de 'ye-
nirea lul acolo, asa fora-veste all gcosti pe barb* din-afara de orasil, cats
at socotitti ca are fi mal multi la numerti de curtea 1111; era femeile lore le -au
tnapartitti tuturord a lord, se le dea petrecanie, fora-lege alegendu-s1 Anteif
sie unit. cardd ; i suntt. femeile in Sibiu lubet,e, cum 41 suntti de felt. albi-
nete. Pentru care spurcata si rar auclita fapta, strigati Teologil; preoti-
lord, pre in biserici de al lord, all respunsti ca blAnda plata Tau Sibianii, pen-
tru fapta ce au facutil cu Andrei Batori: in nazuirea 1111, n'ad vrutti o portita
set deschicla, de all peritd. Era cu aceste, fapta ce face cu muieriIe lord, nici-
unit red nu face, ce, imultesce tergul. Aceste fora -de -legs, nepovestite, nespuse,
nicl auclite in lunge, veclendil Domnil peste Dumnecleesca Si omenesca praviI4,
trirais-au jalba la Imperatie pe denSul. Care lucre simtindu-la, si temendu-se
www.dacoromanica.ro
 427
de viclesugh, s'ati mutatti in Oradia; si esindu la primblare, '1-au ucisti dot
ficiort de botari Ungurl, si s'ati stinsh cu acelti *Mu forh-rusine laudata cash
a Batorescilorii, cu reh sfarsitul sea i de-ocara.
Pre-urma aceluia au stAtutti Cnez Ardelului, Betlem Gabor ; acesta era cu
mare si deplinh, fire. Fost-ati inaprotiva Nemtilorti multh vreme cu Cehil im-
preunath; Vii, cu agiutorul 1.1urcilord, phnh la zidurile Beciului au agiunsti cut
oste, si phrtile craiei Unguresci de sus all desbhtuth despre Nerati, $i la vol-
nicie i-ati adusti. Murit-au acesta Cnez in anul de la Hristosh 1629, cu mare
jale tuturorti dintru acele partl. Pre urma lul, Domnh.-sea Caterina, care era
de casa Cnezilorti de Brandeburga, au nevoitii de at push pe fratele sotu-seu,
Stefan Betlen, .care la Turd era de mare credinth, fuse onni blandu ; i ve-
clendu Intro Ungurl multe capete amestecatore, all lasatti de bung. vote Cne-
zia, si all data locul Racotescilorti. Spunti de chiala Ungurilorft, cu povestea
lui Esop care scrie ca broscele, sciindti null butuch in loch de Imperatd, in lo-
cul lui au alesh pre unti wipe se be fie Imperatti, ce era inteunti eazer. Asa
George Racoti, stAtu la cnezie cu sfatul si priimirea tuturorti ; Inthrit-ati Ar-
deal in clilele sele, si phrtile Ungurimel de sus, cu intemetath cnezie ; pre
multi amestechtori i-ad resipitti ti i-ad push. la inchisore in tots viata lord.
i panh inteatata inthritti si Intemeiatti, chth. si elh nhdejduia de crhiea Le-
sesch ca si Batori, in anil de la Hs. 1648. Si cugetandti cum aril agiunge la
cununa crhiei, all actual in bola ce se chiamh Melanholie. care, din svatul dof-
torilorti, silia se se lecuesch cu venatoria ; 9i nefolosindu-I si acele primblAri,
si-ad sversith viata.
In locul lui George Racoti all statute Cnez Ardelulut celu Anteitt nhscuth,
tar pre numele tat'ane-seil, George Racoti, omti cu inalth fire. De acesta, cum
si de urmasii lei, vom scrie unde vomit agiunge la Domnia Jut Vasilie Von,
ce au domnith in tea la not.
Neculai Costin.

www.dacoromanica.ro
 APENDICS IX.
Pentru Despoil(' WA de undo s'ar, ijderitu Si In ce chip(' '0-ati noel nu-
me de Domnie.

Pentru Domnia acestul Despotti Voda, Letopisetul (telt' Moldovenescii forte

prea scurtd scrie; ca numal ce arata cum ati vents Despot(' den Ora Lases-
ca cu oste streina, si s'ati lovitd cu Alecsandru Voda la Verbia, p au biruitt"
pre Alecsandru Voda pi 'l-ati gonitu papa la Husi; si deacil s'ati intorstt la,
Toil, unde cetitti Vladicii molitva de Domnie, pi 'i-ad pus(' numele Ion
Voda; si arata cap ani ati domnitii.
Era de lucrurile- si resboiele ce s'ati facutti in chicle lui, nemica nu Insem-
neza, nici arata de ce ruda, este.
Era reposatul Urechi Vornicul, vrendt se mate acesta poveste a lul Des-
pot(' mai deschis si mai adeveraf, impteunandti isvodele all cetift la croni-
cul Lesescti, care este isvoditt de. cronicarul Lesescitz Bielski, si de acolo
aflIndii, mai ales de Despotti, all scosil acesta poveste ce scrie mai sus, ca
este Despotti Voda de h Ostrovul Samosa den nascerea sea, si cum s'ati inr-
prietenitti cu Laski si au venitu cu oste spre Moldova, si au gonitd pe A-
lecsandru Voda si au apucatti scaunul; si deacii, tote pre-rond, cum spume
maY sus; fuse, maY adeveratil said arata de unde s'ati ijderitti, si cum 'si-ati
scosd nume de Domnti.
Era ea, Simion Dascalul, vrendu cu adeveratil ca se potd dovedi acesta lu-
cru, maY alesti si mai deschisti, pentru Despot(' Voda, cetindu isvodae amti
cercatti si eu la cronicul Lesescu si amti aflatti isvodul carele este isvoditd
maY de'nainte-vreme de Alecsandru. Gvagneu, pre limba Latinesca; si deacii,
dupe acelti isvodti, '1-ad isvoditti. Martin Passcovski, den limbo, Latinesca pre
limba Lesesca. De acole si eA m'amit silitti Cu nevointa de anati isvoditti de
pre mitt isvodul, pre limba Romanesca, acesta poveste a lui Despotti Voda,
de unde s'au ijderitti, si in ce chip(' 'psi -au most" nume de Domnie.
Pentru Acestu Despotti. Voda scrie, dera, Martin Passcovski, cronicarul Le-
dosed, ca ore-cand all fostu unit Despotti Ore-carele, locuindti la Moldova, omit
de cinste si de folosti forte, care intim nemica 'fag fostti maY jos de catti cel
de frunte, avendd i unti nepotu, anume Vasilicu. Acesta Despotti, si cu nepo-

www.dacoromanica.ro
 429

to -set., viindu Alecsandru Voda la domnie, de frica lull cu tots averea Jul all
pribegitti den Ora, si at trasil spre Roma, unde, nu multa vreme trecendtt, all pe-
ritt nepotul sell la unti resboit. Si -de acolo mutandu-se Despotu la alto os-
trovu, 'l -au cumperatti ocina, si s'all asedatil ; unde nu multa vreme all mu-
ritti si Despott, remaindu'l tots avutia lui pre Datum sluplorti stile. Si fiindti
unul dentru slug de ruda green, anume Heraclu, carele era mai de folosil si
mai de cinste de CAM top, si mai credincioSt. la Despott de catii tote slu-
gile, fiindti si omit istetti la, fire, si ascutitti la minte, ail chieraatti pre top
tovarosil sei, pre slugile Jul Despot", si le dise: «Fratilorti, Tata stepanul nos-
tru muri, si averea lui OVA pre manele nostre remase ; si IA& cumu'l obi -
celul la acesta loch: ea, dad more omul si nu va avea feciori, sat. alts ruda,
Yati giudecatoril remasita tot& a mortula Si acuma, de volt oblici de mortea
lul Despot'', voru veni de volt lua ton', avutia stepanului nostru, i not yowl
remane cu nemica. bra de yeti urea se me ascultati pre mine, si se facets cum
voiti dice en, not fora grije vomit fi dentr'acolo, si avutia stepAnului nostru not
o vomit stepani ; numal, se priori l unit ctiventti: se me mh,rturisiti catre top
ea suntil nepottl lui despotic, §i Despotit au muritti, si avutia lul pre m'ana
mea an remasti; i se me parlti la giudecatori, cum nu vret se ye platescii
simbriile ; ca el nu sciti ca Vasilicu, nepotul lul Despotti, au peritti Ia resboiti
Ci, vq.endu ei ca marturisiti ca suntti nepotil lul Despotii si me parIti pentru
simbrii, vord 'crede cu adeveratu ca suntti nepotti lul Despot'', si nu Torii lua
avutia stepanului nostru ; ce, vorti dice se ve platesdi simbriile. Deci, vomu
imparti tota averea de'mpreuna ; si et. voill rasa se luati vol totti ce va fi, nu-
mal semi dati mie catastisele Si zapisele cate suntil tote, si ceva bang de chel-
tuela &hi ye yeti indura ; ca voa nu ye suntti bune de nemica acele hartil,
nicl ve suntil de vr'o trdba ; i deacil ne .vomit reschira, carele fncotro 1111 va
indirepta Dumnecleii.» Deci, ei cu totil primira aceste cuvinte, SJ i se Omura,
cum ca nu numal inaintea giudetilord sail catre a1c1 6meni, ce i prentr'alte tort
flu yoru marturisi cum ea este Vasilicu, nepotul lul Despotti. Asa, mestersugu-
indti tnteacesta chipti Heraclu, cu tovarosii lui, au fmpaqitti avutia lul Despotii;
si ell". at. apucatti catastisele si zapisele Intru carele au fostti i dresele cele
de domnie a lul Vasilicu, nepotul lul Despot'', carile perise la resboiti, si an
luatti si den haul Ore-ce, ca WI fie de cheltuela. i impreunandti numele tovarosului
Ioru 'i -all disc Heraclu Vasilicu, nepotul Jul Despotil, luandii numele celul ce
perise Ia resboit. Si deacil reschirandu-se toll in tote partile, Despot"' all a-
pucatil nume de domnie i au trecutti la tera Nemtesca ; caruia, dad' 'f-at
luatti sema Chesarul, cu dragoste '1-ati primith ; i dee& 's1-au aratatil diresele cele
de domnie, '1 -all creclutd cu adeveratt ca este nepotti lui Despott., si era la
cinste mare. Inse, lui nu'I era de cinste, ce socotia cum ar putea face cumva
se dobandesca domnia la Mosia sa, la Moldova. Carele, ambIandu pentru domnie,
at. lasatil Nemtil gat trecutti la Lest; si slujindii coronet Lqesci, §i hanblandil
intre yolnici la resboiti, stall imprietenitti cu Albreht Laski, Voevodul Siraski;
carele, dad 'i-au luattt sema, cu tots nevointla aft silitu ca se'lil dud la domnie;
adeverindu-i-se Despots" ca ori catil va cheltui pentru clensul 11 va intOrce

www.dacoromanica.ro
 430

mal cu asupra cheltuela. Intelegendii Laski de aceste cuvinte; s'ati infratitt cu

densul.
Intelegendti Laski si cu Despotti de multe asupreje ce racea Alecsandru Voc
bolerilort sei, &dirk. ca prea-lesne se Torii Imprieteni cu o sema de boleri
de tea. sfatuindu-se amendoi, at lasatt Despot(' se strings Laski este, era
elt, facendu-se omit prostil, si fiindti necunoscutti, s'ati dust in ter& la Mol-
dova. Ca fiindt omit cu minte mare, arablandt cu taina pre la boleri, pre toti
i -au facutu prieteni. Mal apoi, amblandt cu Intelepciune mare, s'a,ti apropiatt
de au graitil si cu Rucsanda, Domna lui Alecsandru Voda, care i -au fostt sora
buna (?). Rucsanda au spust lui Alecsandru Voda de densul, si s'ati rugatt
so albs socotinta. Nice Alecsandru Voda nu i-ail Infrintii vola, ci '1-at primitt.
Mal apoi, dupe multa vreme, prepuindull Alecsandru Voda pre Despoil, 1-au
otriisitti pre-ascunsti ; carele, data s'at priceputti Intr'acesta chipti ca'i otra-
vitit, s'ati data la doftorl de 1-au paclitt, sf nemick nu i-ati fostt.
Era Laski, in sera Lesesca, zalogindu-si multe sate si ocine, si luandu bani
de pre la al ii, stringea oste. Era Despottl, dad. at esitti de la doftorl, Indata
au fugitti in sera Lesesca, pi earl dust la prietenul set, la Laski, si i-at po-
vestitu de tote cate petrecuse la Moldova.
Laski, Voevoda Siraski, dack. at strinst vr'o 4000 de omeni pre lefa, luandii
pre Despott cu sine, au trast spre granita Moldovei ; unde, sosindt la Nistru,
si gatindu-se se intre in sera, au prinsti de-veste Alecsandru Voda, cum Des-
pot vine cu este Lesesca asupra lui si au sositti la margine. Asa, Alecsandru
Voda de sire" .se gatesce Cu vr'o 40,000 de omeni, si le-at esitti Inainte la
Nistru, asteptandt pre Laski si pre Despotil.
Intelegendt Albreht Laski si cu Despotti cum Alecsandru Voda le-at esitti
Inainte la margine, Cu atata putere, n'ad cuteclatt se intre in sera, ci s'aii In-
torsi]. Inapoi crutandu-se pre -alts -data. Au rechiratt &tea WA pre la sate,
litsandu-le cuv'entil dud le va da scire, se fie top gata. Era pre Despotil '1-at
tnchist. Laski lute° taina a sa, unde nime nu intra acolo, fora numal Laski,
si au seost cuventti la glota cum Despott s'ati resbolitti; Si asa den 4Ii in Ii
aretandu,se Laski cu vole rea ca'tre toti, pentru bola lui Despott, si amblandt
tristfi, .nu dupe multk vreme Intru una den cube at esitti Laski dark' la glota,
aratandu-se posomoritt la fats, si cu haine negre, jalnict si cu vole rea, mar-
turisindt, call-6 top cum Despot au muritt. ySi at Invetatti se grijesca cele
ce trebuiat la . pogrebanie, si at poroncitt de at racutt unit secrit, si '1-at
Watt in-taina unde era Despat, si au pusa in secrit o petra mare, si at
smolitt secriul bine, cum art fi fostil omit moral Inteensul. i deacii, adu-
cendt preoti multi, cu tote glotele sole, i cu multa jale au racutt. Ingropare
acelul secrit.
Deacil, viendt Laski ca se creels toti ca au muritt Despott, au trimist cu-
Yenta si scrisori bin tote partile, dandti scire de mOrtea lui Despott. Era pre-
ascunsii, cum putea, vitezesce se gatia. i fiinclii acole si iscodele lui Alecsan-
dru Voda, si veclendt ei cu ochii lort cum Despotti au muritt, si 1-at ingro-
patu, de sirgt au alergatt la Alecsandu Voda, ducendu-1 veste buna, cum ca Des-
pott at muritti, sl at veclutt cu ochii lort unde '1 -au Ingropatt, si cum ca este
www.dacoromanica.ro
 431

Laski jalnicti pentru mortea.lui Despott. §i, creclenda Alecsandru Von. aceste
cuvinte cu adeveratt, cum ca all murita Despotti, cu mare daril all claruitil pre
vestitorul acela; i, bucm-endu-se ca s'at mantuitti de vrajmavul set, all slobo-
clita ovtile pre-a-casa.
Albreht Laski, scotindii cuventul in tote laturile, cum ca Despot:a all muritil,
vi intelegenda cum ea Akecsandru. Voda ovtile see le-au reschiratti, afia vre-
me indamana ca se lovesca fora-veste, de isnova, asupra lul Alecsandru Vo-
da ; vi de sirgti at trimisa la poruvnici, cum mai curend, ca se strings &tea
Ott, la unit loch; unde, dada au adunatt Ostea tots, 8'aq aflatil 12,000 de (5-
menl. §i deaciea au clisti. Laski lui Despot se se stole den morti, adeca se
esa de la Ulna, unde era inchisa. §i de sire]. mergenda .spre granita 1V1oldo-
vei, fOra-veste at trecutil Nistrul; unde, intelegendti ava de -grabs slujitoril luT
Alecsandru. Voda, ce erad la margine, de sirga au alergatil la Domnul lord, la
Alecsandru Voda, de i -all datil scire cum ca Despot till impresora fora-veste,
vi au intrata in tera. ,De care lucru, cu adeveratti sciinda Alecsandru. Voda, ca
Despot all murita, n'all creclutti ; ce au -Invetatti se tale capul acelula ce all
adust acesta veste, dandu-i vina ca face spaima terei : ca elti scie bine, el
Despotil all murita. base, nesevervindu-se olacarii, viindu unul dupe altul, si
tool aceste spuna cum ca, Despotti sosesce, si intelegendil aceste Alecsandru
Voda, devteptandu-se ca den somnti, de unit lucru ava de- grabs, neavenda de
ce se apuca, fiindfi Ostea lui reschirata pre-a-casa, at apucatil puscele
cu vr'o 1500 de Omni ce all pututt stringe de- grabs, i all evitl Inaintep, lul
Despotti, la Jijia, la sate la. Verbia. §i all tocmitil puscele tmprotjva podului,
ca so pots sprijini pre Despottt ; unde, facendti naval& mare pedestravii lui Las-
ki, all apucatil puscele i le-au intorsa spre ostea Jut Alecsandru Voda. Unde,
Impresuranda pre Moldoveni cu focul puscelorti, vi den senete cu plumbtl ce
pica ca ploia, de multe rane snail mat pututa rabda Moldoveniiii parasiudti Dom-
nul set, pre Alecsandru Voda, au datti dosul a fugire, vi au remasa isbanda
la Levi.
Rra.. Alecsandru Voda, veclendu-se gonita ci parasitil de tote agiutorul, au
fugitil in gios spre Huvi, vi de acolo s'au dusti la Turd. Era Laski all trasti
spre Suceva, vi au aveclata pre Despotti la scaunti. Era, elti, nu dupe multa vreme,
s'ati dust' Inapoi, lasandu lul Despotu oste, jolniri, gi Nemti, vi Unguri, ca se-I
fie de aparare dencotro va avea nevoie ; tar lui se-I intOrca tots cheltuiala catu
at facutu pans aveclatti la Domnie.

Simeon Dascalul

www.dacoromanica.ro
 APENDICS X.
34. Domnia lui Despota Voda.

In anul de la zidirea lumel 7070, era de la Nascerea Domnulul nostru Iisus

Hristos 1561, Iacov ore -care Vasilie Iraclie, de nemii grecii, den ostrovul Sa-
mos*, socoti cu arme i cu osti se intre in tern, se apuce Domnia terel.
Acestil greet', Iacov Vasilie, de la 'radio., dupe nespusa trufie grecdsca, si
a Id, facendu-se a fire nemil de a Despotilort. (cad si acesta au Grecil din
firea lord, a se facere nemuri marl; cä unil nu numal de nemul Imperatiloril
Grecesci a se numire, ce si de nemul acelul Irac lie, vestitii pre vremile Eli -
nilorii, de nemul lul Ahilevs, nu li'l rusine a graire minciunI), asa si acestil
Ivey Vasilie se numia a fire de nemul Despotilorii; i altif Ila scian a este
den am* de la Sam, sail cum suit unil, Criteanii; care, fiindil trufast, si
multi de sine socotindil, se face -a fire den nemil mare, avendil hrisovul care
s'aii data Despotilorii de Carol alit cincile Chesarul, luatu cu mestrersugii dupe
morteh unul Despotic, inteacesta chipil:
Despotul eel*: adeveratii fiindil pre acele vremi in Rom*, ¢i bolavindu-se, au
muritt: era acestil Iacov Vasilie era slug*, mal ispravnicil si mal isfetit la fi-
re; gi dupe mOrtea lul Despot* Waft stataitii cu toyarosil sel, cu slugile lul
Despotil, clicendo. entre 01101: «Fratilort, stepanul nostru ail muritii si nu are
nice o semintie a sa pre-King*, sine; pentru aceea, bolerimea sfatulul fl volt
lua, tot* ce au remast, cum este legea lort.; era nol vomit remtmea cu nimica
de'ntru atata slujba ce am* slujitii lul Despot* pen terl streine, pans aicea.
Era de me yeti asculta, cum void Inve'ta, si voe si mie va fi bine. Se merged
tnaintea sfatulul 1i se spunetl de mortea st4lnului nostru, lul Despotii, si se
faced jaloba pre mine, clicendit c5, este unit nepotil a lul Despotil, care va se
ele tots averea mortulul Despotil, unchlului set, si no6 nu va se ne plAtesca
pentru slujba lui Despotrt. ySi atuncea va poronci sfatul de me veil chIama 5i
Iml va poronci se ye platescii. Era ea ye fagkluescu se luati vol tots averea
ce aa remasil de la stepanul nostru ; numal scrisorile semi dap mie §i ceva
de cheltuela, catii se me potii duce de aice, semi aflu stepanii ; ca, vee nice
de- o tr6ba nu ye sunt* acele scrisori.» i ascultandu'lii tovarosil lul, at fa-
cutd cum i-at inv6tatt. eliii. §i impartindii el averea ce le -al fostit remast de

www.dacoromanica.ro
 433

la Despot, luat-au eld scrisorile cite au fostd, zapise, i mice, intre care scri-
sorl era si uricul cell de Despotie, cum lead scrisu mal sus, si o semi de
bani de cheltulard; si se facu nepotti lul Despot, pre numele unul nepotti Fe
au fostii avutti. Despot, si perise in resboiii. Decl, Iacov Vasilie viindu de-oda-
ta la Brasefi, au incepultii a sunare cum este nepotti. lul Despot, si arata uri-
ce de Despotie;' si amblandti pren tots tera Nemtesca, au trecutA in. Ora Le-
§esca. Apol au venitti aicea in tell la Alecsandru Voda Lapusnenul. Fa'cendu-
se ruda Domnel, '1-ail primitti cu dragoste Alecsandru Veda ; ca, Domna Rue-
Banda era de, pe mums -sea ruda de Despot; Si avea socotinta de la Alecsan-
dru Voda si de la Domna Itucsanda. Era dupe firea cea nestatatOre grecesca,
care'l tote a supunere pre altif si a remanere numal eI nesupusl, au Inceputh,
cu o semi de boieri a lul Alecsadru Voda, pre-taina, a sfatuire cum are pu-
tea se apuce domnia terel; ca era(' satui i boIeril de Alecsandru Voda, pen-
tru multe greutati ce incepuse a face Alecsandru Voda. Wei. Nu s'ail pututu
ascunde socotela si &did greculul despre Alecsandru Von.; ca intelegend4
Alecsandru Voda, all pusti de '1-au otravitil pre-taloa. Si simtindu -se a fire
otravitil, indata au luati doftorii, si nu i-au stricatti nimica otrava. Dupe a-
ceea au fugitil de aicea pren $era Muntenesca si afl trecutii in Ardel, in Bra-
set. Acolo, alegendu'si loch de odihna, sciindu limb& Sasesca, Yemtesca, LAU-
nesca si Romanesca, Muhl in Braseil catava vreme, trimis'ad Alecsandru Vo-
dit sell pot& gamba. Ge, oblicindu elu, i intelegendil ca, vrea seed dele Jig-
mond, crawl Ungurescil, de grumazii lul Alecsandru Voda, au fugitil den Bra-
va noptea, sloboditU peste zidti de mit% prietenil den cetatea Braseului,; $i
amblandu retecitti pren multe locurI, lipsitu fiindu si de belsugil, nesciindu-se
ce se face, au nimeritil la Olbreht Laski in tera Scepinului, la ,hotarul Orel
Lecescl si Unguresci, avendii slobodenie de la Crail Ungurescl. i pentru ca
nu de-mult mai nainte ';l -ad fosta luta aces-VI Laski femeIa cu multi avere,
veduva, primitu'l-au Laski Leavul cu cinste la casa sea; si fiindit Ilipsitti de
bani, Iacov Vasilie grecul, a facere oste, au cadutil cu rugaminte la Olbreht
Laski, aratandu'I nemul soil i Instreinarea sea, fagaduindu'i grecul ca nice -or
data nu'I va ulta facerea de bine, numal Wit aglutor6sca la lipsa ci la nevola
lul. Primit-ati. Laski rugamintea grecului, ca era ace!(' Laski risipitortl pi chel-
tuitoril a lord see, ci revnitoril celoru streine, ca averea )aespusa ce au avutu
de la tats -see, si ce au luatu cu femeea'sl veduve, ce o luase decurand, aca
cheltuise i o imprastiese, CAM. remasese la top' fora nume de avere,, ce mai
multd lipsith. Era pe pofta lul Iacov grecul, ce push nume Despot, '01-8.6
zalogittl ,tote mosiile sele drepth deco mil de galbini de aura, i cu aces bani
au purcesil a facere emeni de oste Despot cu Laski Levul, nu atatla de mull,
ce ath se le agiunga numal se intre in tell.; cocotindti Despot ca indata
ce se voril apropia de marginea terel, i se va Inchina WI Ora, aratandti ne-
suferite nevoI i apesari a lui Alefsandru Voda asupra terel. i gatindu-se die
ce le-ail trebuitti, pi este cu opth tuuurl marl de zidurl, au sositii in Podo *a:
ce acolo, den poronca lul Jigmond, afiandu-se catava oste den -Ora, si de sI
si Aug', impedecatil de n'atl pututti trece, macar ca ail statute la p
tale. Ce, fiindii mai putini, n'aii pututii trece, ce perdurg, fesbolui qi tunurile,i
LEATOPISETELE. TOM. I.
www.dacoromanica.ro 28
 434
ca se templase si Dimitrie Visnovetki, Voevod Podo lief, la acelti reSboitt cu
Laski si cu Despot. Dupe aceea, Despot totti n'ati perduttl nadejdea; ce au
trecutA la Francesko Zale, Ispravnicul lui Ferdinand, in sera Unguresca, im-
preuna ell Laski. Si impacandil pre Zate cu multe daruri, 'I-ati rugatti de apt-
toil se pota merge se apuce domnia terei, aratandil precum gi capetele ce
suntA in tell, boterimea, flu astepta, avendti buns nadejde de biruinta. §i dupe
multa vorova intre dash, all alesti de au scristi la Ferdinand jaloba si pofta
lui Despot de agiutorti i sloboclenie ostilora asupra lui Alecsandru Voila; a-
ratandu ea mat cu cale gi mat cu cinste este se alba pre Despot de prietenii,
de cat. pre Alecsandru Voda, carele, fiindii supusti Turcilort, face multe gi
nespuse tira'nii locuitorilorti terel. Era Ferdinand multti at socotitil cu sfetnicii
set; ce, nu se tocmtail la data top in scoteld, -pentru Despot, ca unit qiceau:
nu trebue a se protivire unut omit nesciutti, inch nice nemul Jut, nice harni-
cia lui, si ca nu trebue a intaritare pre Turcti, subt a carula stap'anire dace
acea tea; gi catre aceste, a legaturile care le poftia a avea cu Sultan Suleiman,
Imperatul Turcescu, se le asecle, se vorll strica, de se va improtivi unlit omti
nesciutii ca ace% Despot, i ca aceste. tea, a1 ii dintre sfetnici, cant erati mat
aprin#si la minte, aratat ca nu trebue se lase Imperatul Ferdinand o tea, care
si mat nainte vreme era supusa craiel Unguresci, ce, ispitesca cu (Musa
norocul. Era de ar fi yeunil prepusti despre Turcti, se va respunde ca fora
scirea lord all intratti Despot cu este in Ora sea, in Moldova, cum si 1a sta.-
Tutcesci se templa de-multe-orl °stir!' feed de scirea Imperatiet. Acesta
136,rere de-pre-urma fu mat socotita de Ferdinand Imperatul, gi ram tespunsii
Jul Zale se fie forte cu taint acelti lucru cu Despot, earth 'i-au trimisil Fer-
dinand Imperatul si darts, sese mit de galbini de aura.
Era Zale, dupe ce all intelest vota Imperatulut sell, s'at sfatuitli cu Laski
Levul i cu Despot, purtandA tote pre-taina. Au oranduitti pre Anton Seculul
cu mare veste, pre atunci purtatoril de cost, si pre Ion Rusel, de nemul set
de Burglindia, care avea o suta de calarime cu sinete subt ascultarea sea, si
Ion Veld, Frantoz, cu 100 calh'rme 11 cu alts pedestrime, s'ati unitil i elti cu
cel -aIti, si den Slonska cu Petru Seledtie, cu 150 calarime. Au venial la agiu-
torul Jul Despot si pedestrime Nemp, den cetatea Casovel, i dentr'alte ceti4t
de pre margine furl adunap, can cu totil Se facura 2000 de octenl alesi. A-
ceste ispravindu-se, all lasatil in socotela lui Anton Seculul, elu se fie purta-
tord acel octi, si so cannuesca pre top; era Laski se alba grije pentru alte
trebi a Jul Despot.
sSi tvrendti se fie pre-taina lucrurile lord, au facutt veste ca au muritil Des-,
pot; si inclata Laski all ascunsti pre Despot inteo Camara de- taint, ci facura
veste, cal bolnav, si se arata mahnitti i cu vote rea, Laski, pentru Despot.
tea presto putine Mile exit -au Laski jalnicti4 clicendti ca au muritt Despot, si
de cheltuela ce all facutu cu atata soma de bani pentru Despot remane pa-
guba§A. Factt-ail secrit de mortis,' all 'pug]. o 'Ara mate; sigh duce cu pre-
op la, bisericl de'lil prohodescti, ingroparl; si dupe aceste s'aq pornitti
Despot cu osti, cu Laski Levul, cu tunuri, wen 'tera Unguresca; ci apropiin-
du-se de muntiY terel Lesesci in prejma Liovului, avea Lest paclitori la cane
www.dacoromanica.ro
 435
acelord munti. -Ce, n'ati pututh opri pe ostea lei Despot. Si viindti la hiarginea
Orel IVIoldovei, oblicise Alecsandru Voda de apropierea ostilorti cu Despot;
ce, nu credea, viindu'i veste mai nainte ca au muritil Despot, avenda iscode
emenil sei de ail 'veclutti ingroparea acelui secrit. Era apoi 'i-ati ca tatt a cre-
dere den prietenii sei Lesi, ca au invinsti Despot, si vine cu Laski asupra lui,
cu ostile Unguresci cu Anton SOcuiul. Sirguit-ad si Alecsandru Voda de eau
strinsil ostile sae, ca la 25,000, facendu-le cautare la Suceva. Ce mai multi
erau terani in ostea lui de catu slujitori. Esit-au Alecsandru Voda, improtiva
Jul- Despot; scia, inse, Alecsandru Voda, ca si Nemp suntu in ostea lui Despot.
Tocmit-au la trecetore Alecsandru Voda ostile stile cu tunuri, se nu lase a
trecere ostea lui Despot. Era Despot, amblandd calare pre termure, veclu iota,
&tea Jul Alecsandru Noda,, si se spaimanta ca nu'lii va putea infringe. Ce, so-
coti,ra se se interne si se fuga, perclendii nadejdea de isbanda. Era oblicindii
Anton Secuiul de spaima lui Despot, '1-ati imbarbatatil si au cercatt de afiare
alto vadti, si trecu ostea lui Despot cu. Laski si en Despot.
Era, Alecsandru Voda, veclendit trecerea lui Despot, den sfatului Motoc Vorni-
cul, ce era pre atuncea purtatord de ostile Jul Alecsandru Voda, au intorsil
tunurile cu mare nevoe de unde erail tocmite si le pogori mai gios. Era An-
ton Secuiul cu ai sei trecendd de Birgit dederd navald, si apucara si podul si
tunurile lui Alecsandru Voda; era dupe aceea ail trecutil top, tocmindt tot&
ostea Anton. Indata dedera in dobe 'Si in trambite semnd de resboiil, si nava-
asupra ostil lei Alecsandru Voda. Did., se fie avutil. Alecsandru Voda in
&tea sa si 2000 de Enicerl, si alai Turd de cala'rime. Ce, n'ati tinutd multa
vreme resboiul, ca ostenii lui Alecsandru Voda se amestecase, calarimea cu,
pedestrimea Turcesca, si purcesera in risipa. Gonitu-i-ad cat-va loch Anton si
Burgundinul cu Raitieril Frantozi, de 'i -au agiunst gi Watt. Picat-ail
multi den ostenii lui Alecsandru Voda. Fost-ail impartita o sema de este pre
care o purta Motoc si Bogdan ; acestia au tinutu cata-va vreme resboiul cu
Laski si cu Despot. Ce, nemerindd Anton Secuiul cu al sei, si dandtt fesboittt
indata au purcesd in risipa Alecsandru Voda cu Motoc si cu Bogdan; remas-all
multe steguri de a lui Alecsandru Voda, si tunurile tote, pre mana lui Despot.
Scrielstvanfie istoricul, so fie caclutil inteaceld resboiti trupuri 3000, de cstenii
lui Alecsandru Voda, si Eniceril mai toti perili si robiti; multi au caclutii robi pre
mana lui Despot; ce, pre top: 'i-ati sloboclitu, cu sfatul Jul Laski si a Jul Anton, pen.e
tru so trap, cu blandete inimile a tuturord lecuitorilord terei spre Despotti. La a-
cestti rOsboiii, tare si vitezesce au statute Alecsandru \Todd, singurti; ca pre und
Ungurti ce %tea resboiti singuril cu densul, '1-ad oboritt cu sulita de pre calti.
Asa flu lauds istoria streina, ca mutt& vreme singurd Alecsandru Voda cu pu-
ini, parasitil de top, ate tinutti resboiul. Era dupe ce all purcest in risipa si
Alecsandru Voda, cu tine erail pre -lungs sine remasi, au caclutil ca la 2000
den ostenii lui, impiedecati lutre One gardurl si santurl, ce era". Ingraditl
nisce pometi, unde .se strinsesera teranimea; unit den fugaril Weill a lui Alec-
sandru Voda s'ad fostu suite pen copaci, la'sandu'si caii, si pre aceea '1 uci-
deail. den sinete. Acestil resboiti a lei Alecsandru Voda cu Despot, la ce loch
all fostti, cronicaril streini nu scriti; era reposatul Grigorie Ureche, ce au fosta.
www.dacoromanica.ro
 486
Vel Vornick scrie ca, au foga la Verbia; inse, pre-scurtu scrie; era -nof, den
cronice streine awe. aflatu mat pre - largo} of scrieme. mai pre-large.
Alecsandui Voda, dupe ce au perdute. resboiul cu Despot, luandu'si de-grabe,
Domna i averea tots, ca mai nainte trimisese la Suceva de V-ail luate. tofu
ce ad avutti, si aft trimisu spre Dunare, i elit den Iasi s'au pornith spre Husi.
Acolo se grijia se strings Ora i se is agiutoru de la Turd, se se 'intone, a-
supra lui Despott; ce nimica n'aii. folositt.
Lauda acestul resboiti o Krile si o dat istoricil streini lul Anton Secuiul,
carele, neparasitil si fora pregete. Ymbarbatandil pre al'. sel, aii luate entehl
biruinta.
Resboiul acesta s'ad templatti in clioa Sfantului Martin,t.ce'le. serbeza Papis-
tasii, care sfantu este in 11 Mile in luna Jul Noemvrie, dupe calendarul lore,
ere, la nol vine in 31 Ole a lui Octomvrie.
Dupe isbAnda, Despot cu Laski Levul Si en Anton, cu tots &tea, au mersA
la Suceva, i au push de ail zugravitu pe pareti, la ulita ce se chiema ulita
Maresca, resbolul lul Despot cu Alecsandru Voda, chipurile_ capitaniloru, o-
sebi de a Domnfforii, en mare mestersugu serise, chipurile Hatmanilort., si a-
nume. Care zugravitura si scrisore cu vreme pre-urma au caclutil i s'au stersti;
precum 9i o biserica in MAUI, ce aft fostii zidita de Despot Voda, in pomana
tatane-see, de sese stanjini in pared de Inalta, care sta astacli risipita,i nime
nu scrie de acea biserica, nice este pomenire de densa, Papistesesca, facuta
de Despot Voda.
N'au zabavitA Despot, ce au trimisti in gong dupe Alecsandru Voda; ce nu
'1-ail pututti agiunge, nice alts nimica de a lui n'ah pututii lua, fere, numai
unit cart cu covore, cu paretare, Imbracaminte de case, far prOste.
Lra Alecsandru Voda, stringendii remasite, den ostenii sei, ce scapaserk stilt -
rime Turd, si mai ven.isera i alti Turd ca la 5000, Intro caril avea i ore-
cati Eniceri, cu acela au venite. Alecsandru Vode, pen& in Prute.; i acolo, drepte.
Husi, au facutil pode. peste apa Prutului, si acolo astepta agiutorti pre Mir-
cea Voda, Domnul Muntenesce.. tra Intelegendii Despot ca s'ab. ostitii Alec-
sandru Voda, strins'aii Ora i ostile terel la sine, ca 25,000 Weill cu terani,
Ja, Suave., i luandit tunuri 32 Despot Voda, au purcesti den Suceva se merge,
asupra lul Alecsandru Voda. Intelegendil Alecsandru Voda de apropierea lul
Despot Voda asupra lei, au poroncite. de au stricatu podul 1e, Prute. celii fa-
ease. Era unit sate. despre parte& lui Despot cu putinele case, uncle, socotindu
Anton Secuiul loce, Mina de supus tunurile, au trasu tunurile si le -au supus
pentre case; era pre sinetasil Ernguri si Nemti pentre desime, i pentre co-
pad, i pe malul Prat-dui, undo era mai ponoritti malul, alt supusii se face.
rdesterke. viclenti ; si au poroncitu se nu dea de nsinete peste poronca lul. Stall
o tend lul Alecsandru Voda cu Motocii si cu Tur.ci amestecati, ca 12,000, pre
o Prutului; caril, dace, veclura ca se apropie 6stea hi Despot, si au pof-
tife. Motoce. de kii vorovite. cu Anton Secniul, amendoi puindit parola. Ce yore.
fi vorovitu in scud& vorova, nu suie istoricil, fore, catu ca au Vorovitt amen-
doi. Nu s'a,A pit utu vedea de 6stea lui Alecsandru. Voda, 6sted cea supusa a,
lul "Despot, pentru desimea calarimel lui Despot Voda. Turcil asijderea, fiindu
www.dacoromanica.ro
 437
fora, grije pentru apa Prutulul, pare era, pentre demi', nice socotiati a fire vre-
unh vielesugh, ce alergat bulucuri se vacla, tabera lui Ungurul. Atunce poronci
de sirgii Anton de slobociira tunurile in &tea lui Alecsandru Voda, 1i poronci
de esira, senetasil de unde erat supusi. Patina resboii tinurh ostenil lui Alec-
sandru Vodh, ca slob' lindh foch tare Ungurii, picarh de pripa call lore., i u-
nil tnorti cacluti, altii raniti, all datt dost la tabera lora.
Era, luandh veste de venirea Mircii Voda si de Tatari Inteagfutorh lul Alec-
sandru Vpda, s'at apucatit Anton Ungurul cu mare sirgulalh a fa,cere podul
ce'lh stricase Alecsandru Vod,h; adunandh multe cosuri, amplendu-le cu petre,
le-at aruncath in Prutit, leghndu-le de grincli cu nuele de stejarh §i lozie, in
loch de otgone$ peste pare all push lese Impletite bine, asternendh pale si
pleva, peste lese. Pus'au tunurile in termurile Prutulul de al:are/ despre Ostea
lui Alecsandru Voda podul, c faceah navala se impedece se nu pe` face podul.
Vec lendh ,Alecsandru Voda ca s'ah ispravith podul peste Pruth si agiutorul i
se Intarc lie de la Mircea Voda si de la Tatari, perdut-at nadejdea de agiutorh, si
de nopte s'at radicath si s'ail dust spre Chilia ssi spre Cetatea-Albh; psi trecendt
Dunarea s'at dust/ la Silistra, si de acolo la Tarigrad, cu tote ale sele; era
ostenli lui s'au reschirath Incotro at pi tat.
Despott Vodh, veclendh ca"'I sluji norocul si acolo, cu vitezia Id Anton, s'au
Intorsii cu mare bucurie in Iasi; i, pre obicei,u1 Domnilort, i-at cetitit mo-
litva de Domnie Grigorie Mitropolitul; si apol, mergendti in Sucevh au poroncith
de all strigath se parasesch top' armele de aperath, si se merga, cinesi pre
acasa.
Dupe ce sosi in Suceva, esitu-i-au tntru Intempinare Mitropolitul terei cu
Episcopii Ii cu tote. norodul, deli/ petrecura, panh in cetate. Avendh grije de
Alecsandru Voda, sciindulti ai cu avere esith den tell, all oprith tbf ostea
streinh pre-langh sine, si se arata blandu tuturort §i cu cuvinte dulci; pre
boieri Imb lanclfa Inthria cu nadejde de bine ca vorti avea in Domnia lui.
Poroncit-au i acesta, ca tine nu va asculta si nu se va supune poroncilort lul,
se va certa cu morte. Grhiah tot} de reti de Alecsandru Voda, camel fi-
rm* era, lui Despot'''. norocire in multi ani strigal
Ales-ad Despot Voda patru boieri de eredinth, pre caril all Ihsatil t6ta car -
ma terei, pre &mid Vel Logofeth, pre Barnov Hatmanul, pre Moto& Vel
Vornich i Grigorie Leveles, de nemul lui de la Beciti, ce era In mare cinste
la Despot Voda.
Rra, Mircea Voda, fiindt purcesh cu Oste se vie Intru agiutorti lui' Alecsan-
dru VodA, en Tatar% data all intelest de fuga lui Alecsandru Vodh, s'at. In-
torst iar la scaunul seu.
Despot Voda, mhcar ca Ina isbanda si s'aii aseclatt bine In Domnie, dera,
tern era deserth si stersh de Alecsandru Vodh; i fiindh multh trebuinth la
Inceputul Domniei lul, fiindu In mare lips& de bani, si cheltuelele den iii in
Ali adhogendu-se , nice s'ati gasiltti cath-de-putind In urma lui Alecsandru
Voda, ca luase tau cu sine Alecsandru Voda, si nice lefile slujitorilort nu a-
yea- de uncle plat; se's slobOdA, nu cuteza ; ca tau avea grije de Alecsandru
Voda. trh apol au sloboclith tots &tea la lernatich, Inse, cu putina plath; Cl
www.dacoromanica.ro
 438
de-o-date, socotise se li se des de lotil capult cats unit galbent de aunt; si
acesti bani neputendu-se mai de grabA, strange, alt poroncitit de at luatit unt
polecandru si, nisce sfesnice de argintt, ce Meuse Alecsandru Voda In Metro-
polie, si le-at stricatt. de au facutil banl de plata ostil. Deci, cu acel banl
facuti den argintul bisericel, si en ce s'at sttinst den ter& at datt lefile slu-
jitorilort. tra Indata at intratt. In ura terei Despot Vod& vedendil ca strict
odorele bisericilort carele suntil de alti Domni inchinate lul Dumneclet (se
privescl aicea real amt. alit Grecilort, si &dee& toti asa. Pedepsitii pamen-
tul pre care punt piciorul Grecil 1) Si asa, dupe ce se app. Despot la Dom-
nie, trimis'at soli]. la Jigmond, Cralul Unguresct, eel deh cetAtile Clujvarul
si Ciceul, care cetati erat date Inca de Mateias Craiii Domnilorii den Moldo-
va; a fiatealtit chipt, de nu le va da si le va Linea in peptul lui ascunse, le
va scote elt deli peptul lilt De care solie maniindu-se Jigmond Cralul, at
respunst solulul, se spuie lul Despot VadA ca Critenii deapururea suntit min-
ciunosi.
Alecsandru Voda, dupe ce at merst in Tarigrad, facut'at jalobh' la ImperE-
tia lui Sultan Suleiman pentru mare strimbRate ce facutt Despot. tit.
Imperatul, dace. at intelest, at poroncitt ViziruluI se duct cu agiutorul set
pre Alecsandru Voda la domnia terei. Trimis'at si la Oraiul Lesescii cu ba-
natt, pentru ce at lasatil peen tera lui a se facere at'ate amestecaturi tereI
cu Despot.
Pea cand se &ha Alecsandru Voda se vie cu Domnia lar in ter& lata so-
sescu bolerl, trimisi de Despot VodA la Imperatie cu poclone, adAogandt bi-
rul tece mil galbeni de aunt. yii tocmindu'si lucrurile Despot Voda despre
ImperAtie, trimisu-i-at stegt 9i sabie scump& pren Ag'a', Imperatescii, de Dom-
nie no&
Aseclendu'si Despot Voda lucrurile domniei si despre Imperatia Turcului,
Incepu a, facere marl reut541 si tiranil. trä Anton Secuiul, daruitt bine de
Despott Voda, cu aurd, cu argintt, si cu haine scumpe, cu soboli si Sale fe-
recate, si palose la cal, cu sele ferecate, s'at intorst la casa sa, lasandu In
local set lAng_Despot Vode. pre Petru Devan, ce era lasatii de pacla ceratei
Sucevel. Asijderea lui Albert Laski I-at datil galbeni cieN mil, Jagaduindu'i
Despotit. Voda &AI va da si alti banl eel mai remb,sese datorts; datt.
si cetatea Hotinului, la care Ispravnict au pust Laski pre Ion Peasovski, omit
alit set, Lev, Slehticiii. Ira pe-urma la marl vrajmasil si vrajbe at venitt
Despot cu Laski, precut, vomit areta la rOndul set.
Dupe ce seat dust Anton si Laski pre la a le see, s'at dust si Ion Petru
Rusell, mAchr alit ()pea Despott VodA se mai Op; ce, fiindt legatt In sluj-
bele lui Ferdinand, Imperatului Nemtescii, s'at dust si elt in Ora UngurescA,
daruitt bine de Despot Voda. Spun& se'lii fie petrecutt unt conact singurt
Despot Voda. Trimis'at Despot Voda la Imperatul Nemtescil, multamin-
du'l pentru de-bine-facerea lui, facendu'i scire ca si despre Imperatia Turcu-
Jet aseptu Domnia ; asijderea si la Cralul Lesesct at trimist. sold Des-
pot Voda.
trd, dupe aceste tote, cum seat pomenitit mai sus, pre vremea coronatiei
www.dacoromanica.ro
 439
lul Macsimilian, ce0.-Ad coronitt. Craid Ungurescd, la Pojon, In anul de la zi-
direa lumel 7072, era de la Hristost, 1564, schimbatti acum Despot Voda
den blandiz', cutnplitd; den milostiviz, apucatord i lacomd, puindu pre Ord
marl nevoi ; desbraca si bisericile, casele lei Dumnecled, luandd arginturile de
facea bani.. Preste nadejdea terel despre Despot Voda, neputendd suferi, (cu a-
nevole se sufere reul si necazurile de obste) boieril si cu. Tomsk ce era Hat-
man_ pe tots Ostea terei, cu totii s'ati giuratil se fie la unit cuventil se scbta
pre Despot Von., den Domnie, alegendd pre Toinsa Hatmanul, care era cu 1-
nima mare dentre toti, se fie Incepotord acestui lucru. Atuncea Intelese bole-
Hi cum Dumitrasco Visnovetki, indemnatti de Laski, era gata se vie se eie
Domnia lul Despot Voda, ca si Laski se Intorsese cu red asupra lul Despot
Voda; s'ad sfatuitti boierii se trimita la Visnovetki seld. poftesca Domnii te-
rei. Simtindu-se Despot Voda uritd terel, avea grije mare, ca unul Inchist fn
cetatea Sucevel; all rapeclitii pre and Valentin Ungurul la Ferdinand., Chesa-
rul si la Macsimilian, Craiul Ungurescil, in cal de olacii, poftindd agiutord de
aperare imprOtiva bolerilord set; si au invetatil Despot Voda acelui Valentin
se gasdsca se se vac% cu Zane si cu. Anton Seculul, set poftesca de la Des-
pot Voda, se strings osti si se pa'clesca Be'i vie inteagiutord, fagaduindu amen-
dorord, Despot Voda, marl daruri ca si anteit, aratandu-le ca lesne volt pu-
tea sta Improtiva unord (anent ce'sd nesciuti intru mestersugurile resboldord.
Era si Ferdinand, fmperatul. Nenatescit, si Macsimilian, Craiul Ungurescdt
socotira a nu lasare pre Despot Voda In primejdie, &kora areta nemutata
credinta, s1 slujbele Bele, Despot Voda. Deci, primird, amendol rugamintea
Jul Despot Voda, sciindu ca au fostd si mai 'nainte aperatori Craft Ungurescl
terel Moldova Era si Anton Secuiul, de care nu odata anad pomenitti, bate-
legendt den Valentin grijea i strimtorea lui Despot Voda, nu apara des-
pre sine agiutorul, ce socotia ca ya avea pedeca departarea cab.' sele cu
ogle, si ca'l lipsiad banii, 'intim care stall madularile ostilord. A§a, intar-
4iindu-se lucrurile, all sositd Despot la mai mare perire; in °stile Ardelului,
cart se aflad pururea gata, nu punea nice-o nadejde; cad, pe Volvodul de
Ardelu mai nainte i cu scrisorile i cu cuvintele de vatamare nit stricase
Anton Secniul, pre diregatoriul a Cinci-biserici, anume pre Lupul Petin, so-
lul Chesarului Ferdinand; carele, treeendd pren Ardeld la Tarigrad, lid prin-
sese, pentru ce '1-ail fostiz Orilla. pre Anton Seculul la Sultan Suleiman. Asij-
derea intre densul marl si grele pricini erad de neprietesugg; si acele pri-
cini anteit all fostd de all pard'sitit Laski pre Despot Voda, de s'ati unite Laski
cu Visnovetki asupra lul Despot Voda, aflandu-se pre atuncea la Liov in tera
Lesesca.
S'ad fostd pornitd acum Despot Voda ca ostea, se eie cetatea Hotinului de
subt ascultarea lul Laski, care 'i-ad fost'o data mai nainte. precum eau pome-
nituf ca era Ispravnicil pusd de Laski Ion Peasovski. Veclendu, dexa, Peasov-
ski apropierea Jul Despot Voda, ad trimisd inainte'i de 'i-ad spusd cal va da
cetatea Hotinului, numai seld lase se esa elu cu alit sell slobodti ,den cetate.
Facutu-i-ad Despot, Vodd pre vole Jul Peasovski, i au luatd cetatea tax in
seiria 11.0,
www.dacoromanica.ro
 440
Intelegendu ei acdsta Laski, si mai mare gatire o,u facutti cu Visnovetki, si
s'ad pogoritti cu osti la Kamenitt in Podolia. Ce Despot V-odt n'ait cutezatd,
se. treed, Nistrul, pentru ca avea Este putina; ce s'ad Intorsti spreGalati si la
Reni, de acolo Tar la Sucevt. Mdca,r el se intorsese Despot Voda, era,' u-
ritd tuturord pentru greutatile ce facea terei, fiindu lacome.; ca, ford alte ne-
vol, mai scosese de cast cate and galband de aurti. Se ra'cuse ysi cumplitd, ti-
rand si neimbranditii; pi asupra celora ce se despdrtiad de muiere i luad alta,
ct acelora marl i cumplite wand le facea, clicendu-le ctci nu s'ad indestulatd
cu o femeia. acesta duct au adaosd la nevola terel, ca, i muierea aceea pia-
tia a -trela parte de galben de aura, si atuncea da vole ,Be se despartt de bar-
batii. i acesta o racea Despot cu sfatul maul omit, anume Ion Llubcenie, ce
'ld adusese den tera Lesescd si 'Id facuse Episcopt. Pre multi, taindu-le cape-
tele, poroncla de nu'i Ingropa multe Mile, se fie la privirea altora. flu urise red
tera Si pentru credinta pravoslavnict, ca, nu o Linea Despot Von, ca la bise-
.ric't rant, sat nice-odatt nu mergea, ce cu alte slugi petrecea. Si in Cotnard
fiindt Sasi multi pre atunci, le-ad fabutil biserica si scold, si au adunate vivli-
otiki. Pre-semne biserica cea stricata den Kotnar a Papistasilord eld o at fa-
cute., de nu va fi i cea mare, ce std pi pAnt astdcli cu Sasi. Si aduna dascall
de pren t6ra Nemtesca, si den t6ra Lesesca, Papistasi. De atuncea at remasd
aicea in tell la not Ezoviti, i alti popi de a bisericel Apusulul, Papistasi.
den sfesnicile de la Mitropolie, de arginte, &cute de Alecsandru Todd Lapus-
nenul cu mare cheltuela, s'ae acutti bani, cum s'ae pomenitii mai sus. Acmu
oblicise -Ora de nemul Jul Despot, ca, cu amtgituri, era nu cu dreptit ad fostd
agonisitd acestil nume imptrAtescd de Despot si de Heracli, de nemul impe-
ratilord Tarigradulul facendu-se. Era trufase. mare, si multe socotindit de sine
Despot; si se simtia se apuce domnia terel Muntenesci de la Mircea Vedt, si
teca Ardelului, avendd la aceste svetnied pe unit Dumitrask Bulgariti, clicende
ca, i s'at pogorIta den cerd doue cununi de aunt. Oblicise Intr'unii-randil Des-
pot Vodd ca at muritit Jigmond, Craiul Ungurescii, si se pornise cu osti se
Intro in Ardeld se apuce cradea; i, sosinde pant la Trotusd, li-ad venitti veste
c s'ad Insanatosatd Jigmond Craiul; pi s'ad Intorse. indatt Inapol la scaonul seq.
Aflu si acesta la Istvanfi istoricul: ca, esinde. Despot Vodt, cum s'ad pome-
nith, spre Hotin, fimblandu cu putini In campl, 'bad esite multime de Omni,
.ei, Incungiuranduld, strigat se le radice acele grele dad ce le aruncase, de cast
tate unit galbend de aurd; era Despot Vodt le respundea et den sfitul Jul
Barnov si a lui Motok si a dol Vlddici face acele greutati, de pune cu asuprt ;
si, de este cu vole, se le dea pre aciea pre manele lord, WI °more, clicende
ca totil acestl patru at fostt pricina si la Alecsandru Yoh,' de '1 -at Indem-
natil la tote ; i nu se yard parasi de reutatile lord acesti patru, de
nu va grabi Despot Voda, se le fact sfersitt vietel lord; si abla cu multe cu-
vinte s'aft aseclatil acea multime de terani, adeverindu-se ca le va face pe pohta
lord si le va radica acele nevol. Acestt vorba pi respunsit a ltml Despot Vodt
de at vinuitil pre -acei holed, ail fostd pre-urint perirea lul Despot Vodt.
inteld Ba'rnov, intelegendt ptrerile si poftele tElanimei, sciindt si socotela lul
Despot Vothi, socotit-ad ca mai bine este se cerce orl ,ce va putea, decate se
www.dacoromanica.ro
 441

patimesca. Sfatuindu-se cu altil, s'ati apucatil a va fi celti anteid pricinuitord

Si desteptatord acestul lucru; si anteid pre Ion . celti adusese den tera
Lesesca $i le Meuse Episcopd, 'l-ati otravitti, ca acela scia tote sfaturile lug
Despot Voda, si '1-ati Ingropatti afara den tergd uncle tint" meidenul ,den-afardx
pre aceld Luscenie; si asa s'ati apucatti de cele-alte cu mare tacere si taina.
Era Despot Voda '11 -ail luatd Domna den Ora Lesesca, fata lug Martin Zbo-
rovski, omit sciutti pre atuncea in tera Lesesca, socotindd ca cu legatura aceea
va trage si pre Laski lar in dragoste.
tra tera, veclendti pre Despot Veda ca V-ati luatti sie Doran& de alta, lege,
si mai tare 41u urira pre dansul. La nunta sea, Despot Voda acele cheltuele au
adunatti, catti nu numal de tad omul, de tad fell de bucate, ce sl paserl,
venattl, si pesce, si felurl de cheltuele la bucate, cu mai mare lipsh si nevore
bletilorti locuitori a. terei; si cu aceste adaosd den cli in cli mai mare
mt. asupra's1 Despot Voda.
Anthill se Incepu rocosire asupra lul Despotil. Voda. yenis6 omen de .era, j.
spusera lul Despotd Voda ca au Intratti Tamil de preste Nistru in tern, si prada,
si ardd, si cereal agiutorti Improtiva Tatariforti. tra Despotti Voda, macar tilt
clicead multi, si mai-ales Lupul Sasul, pre carele flu adusese de facea banl,
ca era mesterii, sciincid bine limba Romanesca, se se paclesca de viclesugul
boierilorti ; ce, veclendii de la o vreme Imbunaturile bolerilord ce erat giurati
Inteunti cuventd asupra lul, carii lid sfatuiad se Wraith' este parte mai multa
Improtiva Tatarilord, s'ad Inselatd Despotti Voda, si ad trimisil Inteales osteni
Ungurl 350, si Serbi 50, tat calarime, cu cateva mil de Moldoveni, si ore-
cati Nemti peinistrasi si pov'atuitori de tunurl. Teta acesta este o au datti in
sepia Jul 'lie Toroman si a lul Stefan Tomsa, carii erati la unit bed gralti
cu alti boieri asupra Domnului lord, Jul Despotti Voda,. Era dupe ce trimise
este cu Toroman si ca. Tomsa, ne-fiindti nici-unit Tataru, ce, liniste; nice -unit
semnd de prada, ce, tacere; tote stab. in pace. Si veciendii ciea ce erau &-
rap asupra lul Despotd Voda, ca, UtTgurii si Serbii eugeta a fi lucul Intr'altti
chipti, au respunsti col -alti ca este mestersugd. de Tatars facutti ; si au oran
duitti Tomsa pre Ungurl si cu cei-alti Intealta, parte, vrendd. se'l Imparta la
unit sat'i aprope de Nistru, si le-ad poroncitti se'si grijesca call si pre sine la aceld
sat'''. Era pre Serbt i-ad oranduitu la ant sate, nu departe de cel-alti, se
gazdulasca acolo. Era noptea puroncesce Tulsa- si Toroman de all aprinsti o
cash in sate, facendd semnd Moldovenilord de au abatutti cu totil cu sabiile
gole in Ungurl si in Nemti. Perit-au multi i, den. Moldoveni ; era Unguril
si Nentii, de tad, top ; ca remaindii o cema., se aparati dentru-o gradina cu
santti Incunglurata, cat-va cesti, pans ce ail poroncitti Tomsa cu Toroman de
ad Indreptatt pus cile asupra lord; si acolo pan& la unul s'ati topitt si Nemtil,
carora le poroncise Tomsa se slobecla focul in Ungurl si in Serbi, si ei, nevrendti
se asculte poronca, sciindu-I tovaresi, i-au Matu pre top; fora numal unul, a-
nume Hristofor, care at Indreptatd tunurile asupra Ungurilorti, ad remasd vitt
Veciendti Serbii acea perire, o semi, Banda in note, au trecutti presto- Nistru
si ad scapatti ; era cap. n'ail vrutii se fug& ad peritti top de Moldovenl.
Intfacea iii, dupe ce s'at lueratti aceste, purees-ail Tomsa cu Toroman la
www.dacoromanica.ro
 442

Suceva asupra lur Despotil Voda; base, Anteiii all mersti pre la cetati si la tergur
pre unde eraft pAclitori omenii lui Despot Voda ; si Anteift all lovitii la ceta-
tea Nemtului, uncle era pazitorii cetatei Iakim Prudentie, Silezian, tovaresa in
tote nordbirile lui Despot Vodh. Nu 8'4 templatii atunce in cetate ; era ph-
ditoril cetatel, nesciindit a fire viciesugit, all Wan pre Tomsa in cetate; si pu-
tint Nemti ce erau in cetate, pre tots i-aft twist.; si au luatu cetatea in se-
ma lui. Era Prudentie, nesciinclit nimich, §i avendft durere de cetatea luata de
Tomsa, s'atl dust' la Suceva, cu vr'o patru-cind tovarki, audit naval& pren
Ostea ce era pregiurti cetate, all scapatd intregd in cetate. Tomsa, dupe ce au
luatu cetatea Nemtului, nezabovindfi s'ait dust' la Suceva, si s'au inceputii mai
tare a se Stringere cetatea Sucevei. lea Despotti Voda, neputendd se esh den
cetate cu nAvala, fl4isu, s'ait apticatti de alt Intarita cetatea, se se OM apara;
Si all push de au sloboclitt unit tunic, ce era mai mare, audit veste se se
string& toti ai sei. Ave a, nadejde Despot"' Voda in Zborovski, aocru-set', de a-
&tort'', calti va asecla cu Laski sri va veni agiutord ; asijderea si la Anton
Secuiul, si la Zanie nadojduia, si se va apara den cetate Vaal va veni agiu-
ford de la acestif ce s'aft Mist'.
Avea cu sine in cetate Despot Voila' slujitori de treba 1256 ; mai multi erau
Unguri si pre cAlArime era Martin Farcas, era pre pedestrime era Petru De-
van, ce era lasatii de Anton, si pedestrime Unguri 300 subt ascularea Tomei
Calabaneanul, Stefan Horvat. tra cele-alte polcuri era de multe feliuri ; Vlosi,
Nemti, Greci, Lesi si Turd ; erat adunati si putintei Moldoveni.
'Despot Voda, remaindit in mare strinsore, se veclu fora -veste incungiuratti de
nenorocire si de acei ce eraft ()data subt mila ltti, si se parellatunci priitorT
lui; base, eraft si mesteri a multe lucruri, den cars eraii mai multi Vlosi, sail
halt, si Nemti, i-a4 fostd radicatti cumplirea celorii ce &aft &rap asupra lui
Despot Voda, atAta, catil nice muieri nice copii n'aft Watt. vii. Intru-aceste
amestechturi, pre Georgie Leveles, na'scutil la Becia, care stringea haraciul
in partile despre Dunare, nesciindit nimica de rocosituri, prinsit §i '1-at
trimisit la cetatea Nemtului la inchisore.
Standu incungiurath cetatea Sucevei mai multi' de cum se socotia, era roco-
sienil boieri, mai ales Bhrnov, Motok i cu Stroici, sfatuirh, ysi alesera tapir
dentre sine pre Tomsa, ce all fostit Hatman.

B. Domnia Id Stefan Tomsa.

Dupe ce all radicatd Cap si Dunn pre Tomsa, mAcarti fora voia lui, ince-
pure, mai tare a batere cetatea ; si aft orAnduitit Tomsa patru tumuli de ba-
tea4 in pOrta se sfarame porta, se dea nhvala in lontru. Ce, final nosciutori
Moldovenii Tome, putina stricaciune faced" ; ca esfail den cetate si dad nh-
yard, MI impingiaq atAta, cat' de la o vreme Amblau den cetate pre-ascuns
dash la kali& de aduceau in cetate. i intru-una de Mile, cu sloboclenia lui
Despot, tfatuindu-se cu polcovnicil den cetate, Petru Devan alt datii navala
tit 400 de Omeni asupra acelora ce eraii oranduiti de Tomsa Von, de -Mead
www.dacoromanica.ro
 443
cetatea ; si acela au deft navel, catu apucase de trageati cu mania aceste
patru pusci in cetate. Facut-au den tots tabera naval r mare se nu lase tuuu-
rile se le ele in cetate : ciea- se le ele, cestia se nu le dele ; statu unA res-
boiii mare ; ce, de la o vreme, aruncendii den cetate cumbarala, si dandil foal
remasera birui i Moldovenii Tomsil, si luara tunurile cel den cetate.
Perit-au den Moldovenii TOmsii atuncea ca la 200, precum scrie Istvanfie, rail-
car ca pote se laude pre ai sei.; si acolo au penal. si Ilie Toroman, celii an-
teitt mcositorii asupra Domniel lui Despot Voda; 's1-al luatti indat5, plata. Ira
den Omenii lui Despot Voda, sese periti de sulite, si pre atatia AYH. Standl
lucrurile asa, precum s'ad scrisii, era Tomsa veclendil mole lucrul de dolAnditil
cetatea cu ai sei, s'at sfatuitu cu boierii de all trimisti soil la Jigmond, Cralut
Ungurescii, cersinda Este seq trimita. Inteagiutorii asupra lui Despot, sciindu-lir
neprietenu si invrajbitii lui Despot Voda. Si eta veni veste la Tom$a, cum
Demitrasco Visnovetki, on chiematii den boleri, on indemnatt. de Laski, ail
sositti cu ostl la marginea terel, cu acela gandu, se apuce Domnia, intelegendil
netocrnela intre Despot si intre Tomsa.
Parasit-au Tomsa Voda cetatea si s'ait mutat"' cu tabera preste Siret; era Visno-
vetki cu &tea sa s'at push in locul unde statuse Tomsa la cetate. Veclut-au Des-
pot Voda in locul unul neprietenii pre altul sositti, si de densul incugiuratii, mai
in mare grije statu Despot Voda; aseclendu tabera 11Ing5, cetate Peasovski, omul
lui Laski, de carele emu scrist mai sus, ca era lasatii de Laski in cetatea Hotinu-
lul. Pre acelii Peasovski '1 -au trimisti Visnovetki soil la Despot Voda in cetate,
cu aceste ponturi: de "a da Despot Von, 25,000 galbeni de aura lui Visnovetki,
atuncea, pentru cheltuela ce au facutu cu ostea sa, si de se va apuca de tota a-
nul set dea ate 12,000 galbini de aurit, flu va scote den primejdie. Primit-
au cu mare bucurie Despot Voda aceste legaturi, si au multa,mitil 1u1 Visno-
vetki; si daruitil bine Peasovcki, s'au Intorsti la tabera lui Visnovetki.
Ira intr'aceea$1 cli vent -au boierii terei la Visnovetki in tabera; °aril de la
Vita tera twill primescii Domnit Lad aratatii, ducendu'l si carp de la tots bo-
leril, $1 de la Ora, pentru mai mare si intarita. credinta. tea pre Tomsa Hat-
manul '1 -ad racutt carmuitort. Domniei, pan& se va alege alto Domuu, $i pane
se va sfersi 'Man, cetatel; laudandu pre Visnovetki pentru lucrurile lui sciute
in, lume, ce all ispravitu ,Improtiva Moscaliloru si a TatarilOrti, fiindu de nemil
mare. Si ca aceste cuvinte inselatore, aratandil boieril Levului Visnovetki, a$a,
s'aii amagitti Visnovetki de viclenia boierilorii de Ora; si trufindu-se Levul cu
adeverinta Domniei terei , de sirei trimite card in cetate la Despot Voda,
dandu'l scire de vrajmasie, si cum nu primesce nice-unti aseclementii cu den-
sul (vede -vel nebuniea Levului la ce au venial si ce primesce). Elise den ce-
tate o sem& de Unguri pentru hrank sciindii ce legaturi primise Visnovetki
cu Despot Voda. Pre acei au poroncitA de i-au ucist; unit, inchiclendu-se in-
tre case in WO, trimis'au set tlobandesca; ce, au esitii den cetate o Mina de
Unguri de all datil ag,iutorti celoru inchisi, cu mare morte in Lest
Ira Visnovetki, nesocotindu-se a fire amagitil de boleril terei, all oranduitu
500 de azaci, cu Lesi amestecati, pe pofta boleriloru, se trimite cu (1641 se
aduca capul Tonasii (Ulta-te la mestersugii 1) s57d inchine lui. Ira dad, all tre-
www.dacoromanica.ro
 44,4

cutti aces 500 de osteni Siretul, fiindu &tea Tomsii sup*, nesciindt. Cazacii
cu, Lesil de este supuse, i-au lovitu Moldovenii eu Tomsa, si pre tots Lad to-
pittt, att. n'ail zeruast. nice-unul. Era Visnovetki, nesciindii deg perirea (meta-
lorti Bel, socotindu-se acmu Domini terei, esise in carets, ca era si cam bol-
navq, cu putinl (mall in tompinarea 6menilorti sel. Si oblicindt de perirea 6-
menilorti sel, atuncea se veclu amagitil si viclenitU de Tomsa si de boleti. Nu
s'ati speriatt de-o-data Leval; ce, ati Incungiuratil tabera cu care; ere, cu ca-
larimea all esitti la resboitl, care s'ati tomplatti la podt. la Vercicani; si fiindti
bolnavil Visnovetki, au data tocmela ostil in sema lui Peasovski. Datu-si-ati
resboid Moldovenii Tomsii cu Lesil lui Visnovetki; si de-o-data Infransere, Le-
sit pre Moldoveni; era pre-urma, Tomsa, de alts parte ?.ovindti pre Lesi, i-ati
Infrintil, si au frinsu via pre Visnovetki si pre Peasovski; si Indata pre aces
del Lat. si trimist la Tarigrad la Imperatia.-PrinsOrea lul Visnovetki asa s'au
templatil: Fiindu bolnavti Visnovetki, precum s'ati pomenitti, neputend4 fugi
mai departe, au Wrath'. Inteo capita de fat& unu sate hinge, Botoseni ; si
mergendt uml preofii la fAnti. se Incarce (Cu gret si anevoie se trece primej-
dia, omului ce'l se petreca; nice-cum nu se pote trece) fanU in card, afiat-ail
pre Visnovetki ascunsti in capita, si '1-at legatti bine, si '1-at dust in B.oto-
seni de '1-at. Inchinatt. Tomsii; si deci, cum s'ati pomenitti, i -ate trimist. la Im-
p eratie.
Ducendti omenii Tomsii pre Visnovetki la Imperatie si pre Peasovski, s'au
tempinatti cu (menu lul Alecsandru Voda ce veniati cu carp in tera 1a boieri,
ca, era Domnia data lar 1111 Alecsandru Voda, Lapusnenul. Data tempinara (-
menii lui Alecsandru Voda pe 6menii Tomsei, ducendii. pre Visnovetki in ca-
lea Tarigradului, luara pre Visnovetki si pre_ Peasovski de la omenil Tomsil,
trimisera el in Tarigrad la Alecsandru Voda de i-at Inchinatu eh. la Im-
peratie, zicendii ca Ora flu poftesce pre densul se le fie Domnii, si in nadej-
dea lui au facutti slujba Imperatiei.
tra pre Visnovetki si pre Peasovski alt poroncitu iimperatul de i-ati pusti de
vil in carlige, despre Galata, si in carlige all traitti vii pana a trela-cli, cu =1-
te sudalmi si ()earl gore Mehmet; si Turcii ca lute° prosch' sagetail in trensii
de'i amplura de sageti; si asa s'ad sfersitt. Visnovetki si Peasovski.
Des, ot. Voda are fi pututil esi den cetatea Sucevel se se fie dust. Incotro
are fi vrutti, pane, a se galcevire Tomsa cu Visnovetki, precum flu sfatulat.
multi de al lui. Ce, den sfatul lui Dionisie Iva]. Doftorul, au remasil in cetate,
zicendu'l -se nu bage in sema pre Moldoveni. Era den Ardel se pornise 1000
de calareti si pre atatia pedestrasi, de la Cralul Ion Jigmond, si au venitii
inteag-lutoru Tomsii; si, iar_ au mersti Tomsa de all Incungiuratti cetatea 8uce-
vei, unde era Despot Inchisii, si all apropiatti. puscile de batea cetatea. Era
Despot, macar ca scia ca all venitti Unguri agiutorti Tomsii, tail nu perdea
nadejdea; si se plinise trii lunl de-c'and era Inchisti in cetate, Si sositi in ma-
strinsore si lips de zahara.
Esit-au den cetate de all data na'vala &tea, pedestrime, asupra Ungurilorti
si a Moldovenilorti. Statu until' resbolu mare cu mita versare de singe in
Arabs partite.
www.dacoromanica.ro
 446

Peril -au la aceltt resboitt Barnov, den sulitft, i Grigorie Vin4ie, omit bListe-
matt!, den capetele lui Despot Voda, care de-multe-ori sfatuia pre Despot
Voc1.6. se °more pre cei vicleni al sel; dicea in saga. Erg, dupe ce se apropia-
ra Unguril cei den-afara subt cetate in metereze, incepura a vorovire cu eel
din launtru pe-talna, fagAduindu-le de la Radislav Radac, mai ramie lorti,lefe
bune, i slobodenie in tera lorti. Incepuse cel din cetate a se plecare spre hlte
lucruri noue se fach,. Vedut-au si pre ore -care den cetate graindii de pre zidu
cu altil de a Toms% pre care Intrebandult. Despetti Yea, WI spuie ce at
vorovitti, i elti nevrodti se spule deplin, '1-ail emorttl Atuncea, mare galceva
si strigare $e audia in cetate: ca. Despotti Vol* prepuindu'si pe Petru .Devan
Polcovnicul de viclesugti, vrea se"lit °more, care mg nainte era de mare erei
dint& la Despotii Voda. Era slujitorii, *Audit napastea ce se face Polcovni
culul sett, mare zarva fecera, si se sfatulati sO °more pre Despota Vodi,. Ap
socotira so nu 'si fad nume reti 1i ucigasi de Doninti; si trimisera sO le giu
Tomsa Vod5, sO fie slobodl, si el se deschig cetatea.
Intelegendu Dehot sfatul lord, pus-ati der au emorItil intro casa pre Pet
Demi; dupe a druia perire apoi fatistt strigati d el vorti Inchina cetat
Era Farcas, ce era mai mare pre calarime, i dpitanii caril nu erati and a
acele galcevi, stall Intre slujitori sell potole, pre unit cu reti pre alfil cu ru
minte, si ales pre pedestrime carii erati mai multi dealt) cei-lalti, ce g I-
ceviau mai tare; ce nimica nu folosira. Inceput-ati Despot Von, a -se rug e
cu multa rugAminte a lord sei, so nulti lase, dicendti ca este aprOpe si ag -
torul ce le vine de la Lesi; a le facea cuventA in cetate ca s'ati impacattl La i
cu Zborovski, socrul lui Despot Voda, si vine cu 4000 de Lesi. Ce nimica n a
folosita rugattntea lui Despot Voda; ca pedestrimea incepura a destupare rt.
cuetorile portil ce crab. astupate cu phmentti i cu pail; era si o bute m re
plina de petre; rasturnAndu-le, au *luta preste Martinengu i '1-ati omo u.
Acelil Martinengu era den Ora Unguresca, denteunti tergusorti ce se chi
Sfantul Gotard.
Vedendu'si Despot Voda sosita perirea, o cununa scumpd de aura ce n,
neavendti cu alts cu ce multami a o senah de Nemtl si Unguri eel slujis cu
direptate, le-ati inpArtitu acea cununa; si imbradndu-se, incAleca pre cal cu
podobe scumpe, si cu alaiu, dupe or'anduela Domnesca, au esitti den cetate la
Areni, unde era Ora adunatk.
Venitu-i-ad inainte porond, de la Tomsa Voda, de at. descalocatti Desptt c1.6
pre cal', i au mersti pe-giosti la Tomsa undo' era ; si stand' Despot in ntea
Tomsil, si in vederea tuturort., '1-au mustratti Tomsa cu multe cuvinte, adu-
condu'I aminte de multe lucruri fora -tale si fora-de-lege ce -Ikea; ca n nu-
mai Ora au patimittl, ce si de lege V-au rise, si bisericile au desbra Stu gi
le-ati pradatti; i dupe mustrare 1-an lavitt cu buzduganul de multe b pttnti,
au cAdutti la pamenta,. 0i i -au tpatti unit T'alarti capul, macar ca si d 06-
tele ce stall acolo se tepedfatt deli" lovian. Acolo au omoritti si pre MAI
Prudentie. §i despnihdu'l petea de pre talon o au amplutti de pale, i o 'all
trimisti in Tarigrad la Imperatie. De vresta era Despot ca de 40 de nal, /1
au domnitA aprolie de trel ant,
www.dacoromanica.ro
 446
Atuncesi, data au peritt Despot Voda. la Suc Ova, ail sositti si Albreht Laski.
Voevoda Sirttu lui, cu 14,000 de oste, la Siretu, ce venla intr'agiutorqui Des-
pot Voda. Intelegendil Tomsa de venire& Jul Laski, au trimis pre unA capitanil
de Nemtl ce aft fostti la Despot Voda, taindu'l nasul si urechile, se merge se
Ispuie lui Laski ca au peritil Despot Yoe* era de va vrea Laski se path% si elti
pima au patitti Visnovetki, se vie cum ail purcesil. Si mergendil Nemtul acela all
pusti lui Laski; si sfatuindu-se Laski cu al sei, ce toti 'i-au clisil: de vreme ce
il peritil Despot Voda, pentru care ,piergil perit-au si cheltulala lul Laski. Si
'ail intorsil inapoY Laski cu ostea sea; si gonindu'l Tomsa cu 12,000 de este
liana, mai susil de Sniatin, si nimica nu le-ail pututti strica Lesilora; si intor-
ndu-se Tomsa, all aprinsii Sniatinul, la intorsti.
Intru-acele zarve ce se faceati aicea in tell, in anul 7068, Mircea Voda den
okra Muntenesca, intelegedii de atate amestecaturi ce se faceati aicea, si dom-
Bpi Tomsii neaseclata de la Imperatie, si pentru superarea terel ce all fostd
in clilele lui Despot, socoti 86'0 ispit6sca norocul mal multi de cum era, se
apace t era, se fie Domnil si terei Mokdovel. Ce, prinendti de veste Tomsa, s'aii ga-
tie de sirgti cu ostr, Si 'i-ail esitti inainte la Milcovil; si dandu'si resboiti, at'
perdutti Mircea Voda resboiul. Dupe isbanda, Tomsa Voda, asupra Mircil Vo-'
a s'ati intorsti la scaunul sea la Iasi ; si Olindu boleri se trimita la Porta
Inveratiel cu all omeni de Ora, WI scota stegti de domnie, etal sosira oil-
ca4 cu veste de domnia terei data lui Alecsandru Voda Lapusnenul, care ac-
mu era sositti la Braila, si de acolo se gatia cu Tatari si cu Turd so intre
in Ora.
i.ceste in4elegend4 Tomsa Voda, s'ati sfatuitti cu boierii sei, ce volt face;
i gocotira se trimita la Alecsandru Voda omeni de tera &rag gt'l spule cum
tell tote null va, nice flit lubescti; si de acolo ei se, tree& la Imperatie ; si
pant nu'l va veni respunsu de la Imperatie, nu voru lasa pre Alecsandru Voda
se intre in tera. Dupe ce all mersti omeni Tonasil cu acele cuvinte la Alec-
saniru Voda, si'l clisera cum nulti va tdra, se fie clisti .Alecsandru Voda: «De
nu fa va Ora, et/ ii voii pre' denfil,; qi de nu me iubescd ei, ed ii iubescri pre
den i; fi voii MN merge, ori, cu vole, on ford vole. Si oprindu la sine pre
solir,Tomsil, all rapeclitii la Marl Hochimurile, pre poronca Imperatiei; si in-
datiliail purcesil Mani in timpinarea lul Alecsandru Voda de ail acoperitil O-
ra pone in Pratt, pradandii si arclendii. De alts parte, Alecsandu Voda, cu erste
Turcisca, si cu tine avea pre-lilnga sine, ail intratil in Ora,. Deci, veclendu-se
TOrlaW, intru aceste griji, si a nu va putea sta improtiva puterei imperatesci,
cu sfitnicil sei, cu Motoc Vornicul, cu Veverita Postelnicul si cu Spancioc
Spata,u1, as trecutil in Ora Lesesca, si s'aii aseclatii la Liov, dupe ce dom-
nise anti septemani. Vecli, cum orbescil pedepsele pre °mu 1 Acolo all nazuitil,
de undp le-ad venitil perire; sciindiesi fapta cu Visnovetki lucrata, si all cutezatil
a mergere in Ora -Lesescal tea pre Dumitrasco Serbul prinendu-lil, '1-ati data
Mircii Voda in Ora Muntenesca, pre care Ile. insemnase Tomsa la nasil den
dreptacu prepusil fiindd de domnia Orel Muntenescl, si '1-aii omoritii Mircea
Voda.
Asecletidu-se Tomsa cu boleril ce s'ati pomenitil, in Ora Les4sca la Liov,
www.dacoromanica.ro
 447
scrie Istvanfie, ca si Stroici at fostii pribagti acolo intre acel bolerY, craindA
pre acea vreme Jigmond Craiti la Lesi. Era la atelti Crag]. in mare urA, si yre-
pusti Tomsa cu sotiile see. Era Alecsandru Voda, data s'ati aseclatti la domnie,
scos'ail dust imperatescit de all Irimisii cu pill la Cralul Lesescu, la Jigmond,
asupra Tomsii si a boierilortI pentru viclesugul lore (Dice -Titero, ca Mare
vine se afra, intru acela ce lepada si adev6rul, si slujbele le pune intru vicle-
nie), Veclendii Cralul si sold trimisa de la Imperalie, prii miclilocul lul Alec-
sandru Voda, cu pid asupra Tomsii si a altorti boieri vicleni, 4 sciindti si
de prinsorea si mortea lui Visnovetki si a lui Peasovski den Podolia, si pen-
tru slutia a multi ce facus6 Tomsa, trimis-au pre omul sell, anume Krasinski,
de au talatti capul Tomsii si acelorti boieri a 14 anume: Motoc, si VeveritAt
si Spancioc. Dice Istvanfie ca si Stroici aft peritti atuncea. §i 'i-au ingropatti
afar den tergit, la Monh'stirea lul Sveti Onufrie. tit pre G-eorgie Develes, ce
era inchisti de Tomsa in cetatea Nemtului, trimis-ail, Alecsandru Voda de '1-ati
zugrumatti.
In anil de la Hristos 1565, lovit-ati Malt In Podolia si In tera Rusesca,
pradandti si pustiindu multe terguri si sate; asijderea rataril la Mejiboje au
inchisti pre Sinevski, Voevoda Ruskii, si Hatman fiindu, cu mare greil s'au
aparatii de ratari. Cazacii caril erati in Litva, tvendii povata pre unit Beri-
la, at intratii de alt pradatu in Ora Moscului; si la unit tergusort, eel (Act,
Shtna, au batutti pre 3000 de moskali, luandu-le si cate-va pusci.

C. A doua Domnie a lui Alecsandru Voda Lapusnenul.

Alecsandru Voda Lapusnenul, dad s'aii mantuitti de grijea den-afara, si au

adusil Domna si coconil den Ora Muntenesd, au pu' gAndit s6 se mantas-
ca si de vrajmasii seI eel den launtru, pre carii isi prepusese. elti ca ,pentru
viclesugul lorti fu scosti den domnie. Inveta, In taina pre slujitoril sei eel a-
yea in lefa, omen streni, de s'ati supusti In curtea domnesd In Iasi; si chie-
mandu la curte pre boieri, caril, viindu fOra grije de primejdie, nice gandindu
de fapta tira'nesca ca aceea, dad, all Intratil tots in curte, atuncea slujitord,
pre invetatura ce au avutti, all inchisti porta pi s'aii sloboclitti pu sabiile ca
nisce lupi lute° turraa fora pastori, In boieri, a'i Ware, si a'i snopire, i a'I
giunghiare; si nu numai pre boieri, ce si pre alti Omeni, cidfeY era. In cur-
te, nu'i mai alegOti ; vinovati nevinovati, pre top 'i-ati Watt; multi sariatt de
pen feresti de sus, de si-au frantic piciorele. Atuncea, numal boieri sail gii-
situ periti 471 forA de alp citi volt fi peritti intru acea_zarva, tiranesca.
Deci, dup6 obiceiul tiranilorti a se bucurare de versarea de s'ange, iY parea
Jul Alecsandru Voda usurare inimel si domniei see. Ce, ia cauta, vecli ce mgx-
turisesce &Mita Scripture la boy, cap. XV. «Ili- tote clilde se'le, cell nedireptd
se trufesce, numeral anilori tnesciutil este tirdniei lost; suntetul de spaImd
pwrwrea intru wechile luI, i ccind este linisce; elu pururea iqt prepwn,e vide-
fugii; nu crede cd s'are pu ea intone den intwnerecii in lumina', privindii fon-
preSwrii preste totd locul. Sabiile cdnd s'are clati, sa cerce, pcin,d vede cd i dad
www.dacoromanica.ro
 448

gatatti u in mina ltd clioa intwnereculuf ; finspdfrnal-va pre densul lipsa, fi

stritntorile incunOuraq-vorli.» i iarast la Pilde dice, in cap. XXVIII: «Leul
racnindu, fi ursul fleimendli, Domnul reit' asupra norodula»- Ia aminte ce
lect. scrie 'ppm de tirani: dice, «Nice o tovarosie se »u ne fie nos cu th-a-
nil; si nu este iraprotiva fires alu desbracare, de pop; si Inca cu cinste este
pre tirant se'la omorl: ca aCestil felt. veninosu si roil, trebue sterpitil den,
obstea emenilorfi; ca precum se tale une Inchieturi a trupului, cars, neavendil
sange, seek si skate vatema i colon parti senatose a trupului, asa siintea-
celci feiti de &neut. vrajmasie si ne'mblandire sle flare de la obste ca de la
omenia trupului, despartitti pi departatu trebuie.» N'au renaasti nime pre-ur-
ma acestei cumplite fapte a lui Alecsandru Voda, sed arate slujba i credin-
ta den dragoste. Mare lucru i temeinicti este a slujire Donmilord den dra-
goste; era, miselA acela Domnii carula slujescil de kid. Frica dragoste nu are,
ca unde'I frica nu'I dragoste; uncle nu'i dragoste este ura, den care isvoresce
multa risipa homnilorti.
Alecsandru Voda, la luarea domniei a doua a lui, s'ati fostil adeveritil Impe-
ratiet ca va risipi cetatile terei, puindii In socotela ca acesta, ca cu risipirea
cetatilord mad lesne ist va ispravi domnia de la Imperatie, si et va slabi qi
Ora. Ce Intru amendoue socStelele nu s'ail inselatti Alecsandru Voda; ce ase-
dandu-se la scaunul domniei, au trimisti de ati implutti cetatile Ile lemne, si
le-at aprinsil de ati arse §i s'atl risipitu. Numai cetatea Hotinului o ail lasatt,
set fie aperare despre Lest.
Faptele domnilorti, ord lauds, on ocara le aducti, si le resuna la lame: de
suntii fapte bune, lauds; de suntil rele, ocara, Time nu va Duda acesta fapta
a hit Alecsandru Voda cu risipa cetatilortl; era alb. ocarire pentruaceste stri-
cactuni 'ce au facutil. ceta iloru, lumea nu se va satura.
Pre aceste vremi, Sultan Suleiman, Imperatul Turcescii, cu mare Wake de
osti ati mersti. asupra Nen:Vora; de care Intelegende. Macsimilian, Imperatul
Nemtilorti, strinsail. Seim la orasul Avgusta, cu boierimea si cu staturile Im-
peratiel; era alit-done Seim au stens la Pojon cu staturile Unguresci si pen-
tru lucrurile Ungurescl. §i la Seimul de la Avgusta singur Macsimilian Im-
peratul au mersti; era la acelti de la Pojon, pre fratele set Carol au trimisil
§i acele Seimuri le-at strinsti pentru gatirile ostilorn. Improtiva lui Sultan
Suleiman. Primit-au tot* Seimul de la Avgusta se -fad osti; si asa, cu mare
sirguinta a tuturorti Nemtilorti ail alesti, cu calarimea, cu pedestrimea, se fa,
ca 50,000; asijderea si tera Unguresca au alesti se dea agiutorli i cu bard
si cu ()plea
Era Sultan Suleiman, fiindil indemnatti si de Craiul Ion Jigmond si de As-
ian Pasa de Buda, la Inceputul mut Iunie ati purcesti cu osti den Tarigrad, si
sosindil la. Odril, au pornitil pe Bertas-Pala cu 26,000 calarime i cu 2,000
de Eniceri, se lovesca Inainte In Ora Unguresca. Era lui Jigmond, Craiul de
Ardelti, cu Tatarit, au poroncitil se merga se "beta Sacmariul si Tocaiul; el
Sultan Suleiman, se merga la Agri& sail. la Segedin. Berta§ Pap fora zabava,
au sositu, si au Incungiuratitz Ght la eetatea; atuncea batendt Ghtula, eta, ,so-
Bosco Sultan &liftman la Beligrad. .A.folo la, Beligrad esitu inajnte 110

www.dacoromanica.ro
 449
Ion Jigmond, graiul de Ardelt, cu frumOsa i trupodobitk curte; si dupe adu-
nare, daruitii de Sultan Suleimanl s'ad lutorsa la Ostea sea.
Era dupe ce se porni Sultan Suleiman se bath Agria, pre Mehmed Pasa de
Bosna, lovinctu'lil Unguril la cetatea Clujul fora-veste, '1 -all omorttu. Intele-
gendil Sultan Suleiman, ail lasatu Agria, si au venita maniosa In Sigidin, de
unde esise Unguril ce all omoritii pre Mehmed Pasa de Bosna; era Berta§ Pa-
sa au lua,tit Giu la, Inchinandu-i-se; luat-au si cetatea Iniul, lasata de Nerati.
Macsimilian Imperatul, cu trate-sea Ferdinand, in 15 Mile a lui Avgust, dupe
calendarul lore, au purcesa den Beciii in Wile Bele, 'ears stall cu tabera in
Ovarin; cars o§ti, cu calarime, cu pedestrime, erail mai multti de 100,000; 0
clatindu-se au pusil tabera la Iavrim. Era Ion Jigmond cu Tataril ail incun-
giuratt Tocaiul; si all pi-Matti Tataril pre la Sares-Patac, pre in Moncaciii,
luanda multe mil de omens in robie. Era Sultan Suleiman , care avea
100,000 calarime, fOra Enicerf, au tnceputa a batere Sigidinul; §i o apera vi-
tezesce den lountru Neculal Zrini. De-multe-ori si den cetate esiaa si faceau
nava% asupra Turciloru. Era acolo zabovindu-se Sultan Suleiman, ail caclutt
in bOla de :vintre, si curend au muritt acolo in Sigidin, Thinuit-aa cate-va
clile Vizirul Mehmet Pap mOrtea lul Sultan Suleiman, si incepu si mai tare
a batere cetatea; si aprinclendu-se den lountru cetatea, a-opta-di, Septem-
vrie, s'at aprinsCpeste tota de ardea. Atuncea Turcil all data navala in ce-
tate; era Neculal Zrini, veclendu-se in primejdie, au deschisil porta 0 all pusil
tunurile in porta; si sthnda vitezesce cu al set, au perita in sese sute de
Turd. Si atuncesi, in acea navala, ranindu-se cu done rane, au picata si elu;
si cel-alt1 au peritil tots, Impresurandu'i multimea Turcilora. Era dupe ce as
dobanditil Turcil Sigidinul, au sloboOitii Vizirul ostea in prada panh la Ca-
nita si preste apa eel Oica Arabon; era ela all pureed' de all dusii Osele lul
Sultan Suleiman In Tarigrad. Ion Jigmond Cralul, Intelegendii de mortea lui
Sultan Suleiman, all lasatii Tocalul. Era, Macsimilian, Imperatul Nerntescil,
intelegenda ca. s'au %torsi," °stile Turcesci, mergenda pre in Comora s'al tu-
tors"), la Bea.
Pre aceste vremi, in anal 7073 Septemvrie 23, all pusii Alecsandru Voda
pre Teofan Episcopul Mitropolitt Sucevei, Atuncea s'ad radicatil unit Stefan
Voda den Ora Unguresca, facendu-se vita de Domnu; si stringendil pastori
de pren munti, si alta adunatura, as intratit in tera, smoraindit pre omeni se
i se Incline, sell aduch la domnie. Ce, intelegenda Alecsandru Voda, au tri-
mist tmprotivn slujitori; si tempinandula mai sus de cetatea Nemtului, si
dhndil resboit, '1-ati infranta si 'i-ad risipitil Omenii; era ela ail scapatii pren
munti, pedestru.
Alecsandru Voda, &Audit in bOla grea, si se pricepu ca tau va esi, eel va fi
bola hotaril v'etel sele, chiemat-ail Episcopil si boleril terel, aratandu-le pre
filul sett, Vogdan Voda, moan tirmatoril domniei terei dupe mOrtea lui,
self' primesea. §i seld radice de Donrat.
Scrie Leatopisetul terel, se fie fosta mei-tea lui Alecsandru Voda cu insela-
dune : ca fiinda slaba de bola, aprbpiatti de mOrte, s'at giuruitil calugariei, de
aril mai avea viata; si au lasatu cuventti Episcopiloril si bolerilort, de art
LEATOPISETELE TOM, www.dacoromanica.ro
I, 29
 450

Vedea spre morte, Wit calugaresca. Deci, veclendulti ca at fostil lecinatt

in Ma, mai multil mortis de cat Tit, dupe cuventul lui '1-at tunst. calu-
Ord. lra dupe ce s'au trezitii din lecinatura, veclendu-,se calUgeritt, se fie
%Usti : ca, de se va scula, va popi qi eta pre unit Apol sell fie otravitil
Domng-sea Rucsanda, temendu-se de cuventul ca acela; ca era de a si cre-
dere, sclindt Cate mOrte si Cat& grog facuse mai 'nainte in boierii set Te-
mendu-se DOmna se nu petreca ea mai roil de dal altii, 'hat. otravitt; ci au
=lett Alecsandru Voda, si cu cinste '1-at Ingropatt In monastirea Slatina,
zidita de densul.
Viet, ca acestii Aleesandru Vode, all fostt scotindt ochii Omenilortl, ci pre
multi at slutitil In Domnia sea.

D. Domnia lui Bogdan VodA, feclorul lui Alecsandru %NU Lapusnenul.

In anul de la zidirea lumei 7076, era de la intriiparea Domnulul nostru

Iisus Hristos 1568, radicat-at cu totii Bomna terei pre Bogdan Voda, feclorul
lui Alecsandru Voda Lapucnenul, fiindti wont de 15 ani. Tote trebile terel si
a domniei le purta muma-sea, Domna Rucsanda; ca era harnica si hitelepta, cu
Dumneftire, milostivita, ci la tote bunatatile plecata. i dupe doi ani i noue
luni a domniel lul, au muritt Domna Rucsanda, muma lul Bogdan Voda; si
rameindt Bogdan Yob', singurt, cumuc era blandt i cucernict, deodata tu-
turort arata dreptate. De carte nu era prostt, la calarie sprintenu, cu sulita
la halca nu lesne avea protivnicil ; scia a segeta den arc% nu putea fi mai
bine. Pa ce era mg de treba domniel, lipsia : ca nu cerca la data 'betranii.
Sfatul coptt, de betrani, copte lucruri adaoge Domnilort ; era sfatul crudt, de
tineri, crude ci nemistuitore lucruri face Domnilord. Aca, Bogdan Voda de la
cei tined de casa lua invetatura ; lubia glumele, 3i mascariciunl, qi giocuri co--
pilaresci. Mai apol au primitt pe-limga sine Leci, del eras ci de sfatt ci de
alergatit la halca, risipinda cu dencii averea domnesca. Aca, napusti trebile te-
rel, ea, pre cats till iubiaa enteit, pre atata 11 urlse pre-urma. Aceste lucruri cu
hula, tragendd-se de neprieteni la urechia vrajmacilord sel, la Imperatie, nu
ate,ta, ce mai pre sus le adaogia; 1ntrandu in urechile sfetnicilort imperatesci,
afieuclu vreme si el se'ci Ample pungile, dat-at scire Imperatului; de care lucru
mai-cu-deadinst dace. at 1ntelest Imperatul, at socotitil se mazilesca pe Bog-
dan Voda, i se trimita la Rodos se aduca pre Ion WA.
8crie cronica Lecesca, precum Bogdan Voda, dada at Intelest de mazilie de
la Imperatie, ca se scarbise pre dansul Sultan Selim, ce statuse pre-urma ta-
tane-set lui Sultan Suleiman, at pribegitt. tri Ora Lecesca, la Craiul Jigmond
Avgust, vrendil Crgul Wit agiutoresca, ca pre cela ce as nazuitil i s'at data
subt mila i aperarea lui; ca se adeverise se dea Craiului Lecesct 24,000 6-
meni de Oste,'Bogdan Veda, cand art pofti Cralul.
Trimis'at Craiul jJecesct sold la Imperatia Turcului pre Andril Tarnovski la
arigrad, cu rugaminte pentru Bogdan Von, Wit primesca %AV subt mila sea
imperatesca la domnia terei Moldovei. Dupe ce au merst Tarnovski la Tarigrad,
www.dacoromanica.ro
 451

primita anteia Vizirul, pre-urma si Imperatul, cu bine si prietenie. Era 13ogdail

Vodd, neasteptanda solul-craiescti cu respunsul, au Intratii in tern, fora scirea Cra-
Tului, cu 2000 de Lesi (de la cumnatii sei Lesi, ca o soya au lui Bogdan Voda era
maritata, dupe Caspru Panevskit lar a-doa Bora a 1u1 a fosta logodita dupe Cri-
stof Zborovski); si multa paguba au facuta terei cu acel Lesi. §i pentru aceea nu
i -at mai pututt tocnai trebile domniei lui Bogdan Voila solula craiesca la im-
peratia Turcului, la Tarigrad ; macar ca de-o-data, pre pofta Craiulu1, conte-
nise imperatia pentru mazilia lui Bogdan Voda. Era luanda apoi veste de
strica'ciunea terei cu Lesi ce au facuta Bogdan Voda, trimis-au Imperatul de
au adusa pre Ion Voda de la Rodos, si i-ad data domniea terei Moldovel ;
era Bo gdan Vod& au fugita in tera Lesesca.
In anul de la Hristos 1569 Avgust, Jigmond, Craiul Lesesca, au impacata
pre Ion Jigmond,:Cralul Unguresce, cu Macsimilian, Imperatul Nemtesca. Intr'-
acesta anti, Sultan Selim, Imperatul Turcesca, trimis-aa soli' la Craiul Lesescti,
pre Ibraim Stras, Leh Turcita, poftindd pre Craiul Lesesca, pentru ca avea
neprietenie Turcul cu Cnez Ivan, Imperatul Moskului, se'l sloboda Craiul Le-
sesca 30,000 este Turcesca pren tera Lesesca se treed la Mosk. Ce, n'ati primita
CraiuliLesescd se treed. 6stea pren Ora lui ; ce, ad trimisd si -Craiul Lesesca
solo pentru acesta la Sultan Selim, pre Andrif Tarnovski, se intorca Turcul
estea, care orpornise cu trei Mile mai nainte de ce sosise Tarnovski, se mer-
ga pre la altrcale, ca pren tera Lesesca nu o va lasa Craiul se treca. Por-
nit-aii, deed, pre alta tale, Sultan Selim, °stile sole, de ail mersii la Astrahan.
Asa eraa de puternici Oraii Lesesci pre-atunci I

E. Pentrn tera qi st6panirea Astrahanultd.

Hania sau Craiea Astrahanuluf sta d'asupra marei Caspiei, dupe ordele- No-
hailora, si dupe Tatarii de .preste Volga ; si aceste totii subt Mosk suntti.
multe orase bogate si indestulate sunta., intre earl este orasul Astrahanul, cea
mai bogata scala pre marea Caspia ; si de-pre numele acestuf °rasa. 'Vita a-
cea craie se numesce. Deasupra termului apei Volgai, si de alta parte untie
apa Volga, caclenda in marea Caspia, se imparte in 70 si mai bine de boazuri
si acolo face ()strove asa de dese, ca, dedeparte privincla., se pare a fire ca o
mare, acele boazuri.
Acosta Hanie sat Crdie era mai-nainte sloboda, si .avea stepanii sei den
mode. Ere, in anul de la, Nascerea Donanului si mantuitorului nostru lisus Hris-
tos 1564, i -au supusti marele Cnez si Imperata alit Moskului, Ivan Vasilievici.
Era in anul 1.566, Sultan Selim, Imperatul Turcesca, fiinda aprinsti de laco-
mie si de zavistie, indata, la clece Mile a lui Mart, ad pornita den Tarigrad
osti pre uscata, 26,000 calarime 0 30,000 Eniceri ; pi pe mare, 160 Gali-
one ; si ordele Tataresci, Crimeni- si Nohai, 80,000 ; cad osti, trecenda inde-
lungate si multe primejdiose tins si ezere, au sosita la Azak, ce este in gura
Donului. Era Turcescil Azacul ; si pana acolo mai sfersise zaharaaa ce's1 adu-
sese pre camile si pre catdri se le fie de calea Astrahanului ; §i odihuindu -se
www.dacoromanica.ro
 452
°stile tote la Azak, in clece clile, pans s'aii grijitt. de alit zahara, i al pur-
cesl tntins1 la Astrahan, pre campi pustii, peste ordele Tataresci, Nohai, Cer-
chezi, pi peste alte locuri, Sosit-ail la cetatea Astrahanului in .25 de Mile a lul
Julie. Era galiOnele de pre mare all sositti subt unit munte, ce se chiama Pe-
revoloka. Ave& m'a'estril multe in galione de sapatil muntele acela, care munte
sta tntre Don si Intro Volga ; pi pentru aceea 11 clicu Perevoloca acelul munte,
ca pre-acolo Cazacil Moskicesd tragead vasele sole, nisce luntre usore, peste
acelu taunt°, den apa Volga! pans in apa Domilui, tale de sese mile marl. A-
colo Turcil, data ad sositu, vrea se tale muntele se abate apa Volgal in Don.
Ce, fat lovitil 15,000 de Moscall fOra-veste ; pi, din 80,000 de Turd, ce emit
la acele vase de trast, abla au romasil vr'o 3000, $i le-ad cautatil a se In-
tore° Inapol cu armata loril ce era in vase ; si nice aciea Intregi n'aft scapatil;
ca papa la Azak gonitil Candi cu acele luntre a loll de pren stub, dan-
du-le spinal. Uneorl le eslad Inainte, i den-dosti facead naval/ la acele ga-
Hone, cu multi scadere Turcilort, pans abla au scapatil in Azak cap ma! re-
masese.
Era dada au desertattt tuuurile si all descanatil den galiOne alta gebhana
in Azak, Septemvrie 20, aprinclendu-se o case in cetate, s'ati aprinsil pi acele
tote, erba de pupa pi altele, cu multi scadere celorii den cetate in Omeni pi
in totit ce all avutu. §i asa, s'aii prapaditil de -tote acea oste Turcesca, ce mer-
gea pre apa la Astrahan ; i ce au remasil, amblandd pren unghlurl, Intr'o parte
si Intr'alta, nice unit galion deplin pan& in Tarigrad tau eat Intorsil. Era si Ca-
zacii acleasi Intorcendu-se, slobocliatt pojard in campi, de ardea erba ca se nu
se intOrca pre-acolo ostea cea calareca, Turd si Tatari, de la Astrahan ;Si
pentru se nu merge hrana Turcilorit de la Azak, nice de aiurea. Care Oste, ne-
putendu-se apropia de cetate, pentru apa Volgai, ce trece pe subt cetate pi o
incungiura, gi fiindit cetatea bine grijita cu arme, Si cu omeni, zabovindil ostea
Turcesca nimica nu Incepea. §i tend se socotiat Turcil fora-de-grije nice den-
te() parte, eta cate-va mil de Moskall noptea, cu luntrl pi seici, ysi cu plute,
cu Hamann' lore Serbrini, Septemvrie 22, mad nainte de zorl de iii ail lovitit
pre Turd si pre Tatari, facendu-le multi scadere. Au intratii Moskalil vite-
zesce in cetatea Astrahanul. §i oblicindit Turcil de ostea lore cea de pre apa,
ce le venIa Inteagiutoril, cum all pll itti si cum s'ad Intorsu, i hrana Impu-
tin'andtt, erad top cu multi grije; si de-odata au lasatd cetatea, i vreail numal
se se Intorca Inapoi. Ce, cu sfatul Tatarilord, adoila-cli au Incungiuratii cetatea,
pi Incepura a facere o cetatule acolo, unde au fostd Astrahanul cell vechid,
cab de (Idle mile mad in sus, pe apa, de la Astrahanul acestd de acum. §i
Indata s'at pornitd multe mil de Tatarl, pentru hrana, la Mosk; ce, nice unul
de aciea nu s'ail mad intorsil, ca fat lovitd Moskalii, si nice unit' Tatard vitt
n'ail scapatu. §i mai zabovindii Turcil 11 dile, neavendil zaharea, nice hrana
de cal, s'a't Intorsil, aprinclendtt cetatea ce o facuse ei, cu mare jalea lora $i
en ocara ; aprins -ait pi unl sag' lungs cetate.
Era purcesul lord de la Astrahan inteacestfi chipl s'ad teraplatil: Septemvrie 12
de diminetit, pre obiseiul lord, all trimbitatil; pi Indata teat pornitil agarlacul lord
Gu camile $i cu caters; qi a-doa-ors trimbitandt, Indati se pornir4 cu rOnduela, ca
www.dacoromanica.ro
 453
acdsta: /nteiti Spahiil, in chte-va stolurl; apol dupe den§ii mergeati tunurile r}i
gebhanatia; §i in &rube pantile mergeati §iragurl de camile §i de catari, gi tail
in povochl, ce duceati zahara; apol Eniceril, unit Wad, altil pedestri cu si-
n* ; dupe Eniceri mergeati Solacil cu arce, ce pert& cauce in capti, cu arm&
cusute, de 'Asia, albe; dupe Solacr duceati cati-va cal in povodti a Saraskie-
rului ogti1, cu podobe. frumOse forte; dupe povodnici venial sanglaga0; era
pre urma lore venla Saraskierul, -§i dupe densul unti prapora mare de code
albe de cal, iscusitti tocmitil; §i pe urma venial trii steguri marl ro§il de tafta,
invalite, care numal la Wale le desvalesca de tote, si in loct de bola. este
lama inima mare de aura; ddsupra acelorti inimi suntti scrise clove: Legea
luf Mehmet, pre nisce canafe sal sac§ori ,le lastra; §i la vremea resbolulul cu
neprietenul, atuncea desvalescti acele steguri se vaqA, top legea scrisa pre a-
cele steguri : se nu jeresca viata, pentru legea lui Mehmet; §1.- le porta, cet.qii
Saraskierulul, de pe o§ti. Dupe acele steguri venla tabulhanata; dupe tabulhana
veniati optil steguri, fierce care intealtti fell de &we; dupe stegurl, unu bu-
bleu mare de Spahil; Or pe- de- laturl mergeati eel* de nu lama se se apropie
de acela Beglerbeiti ce era mai 'mare pre o§tile Turcescl. tr& pe- de- laturl mer-
geati alte polcuri, unit inainte altii mai Inapol, tine unde putea. Era la conactl,
acel sangeaga§i §i spahil petrecti pe Saraskierul Omit la corttil lul, §i standti iii
rondo i se trichina,. Era Tataril mergeati pre urma o§til Turcescl, Mehmet Gerel
Sultah, feciorul cell mai mare a Hanulul, cu clece mil de Mari aleqi; era
Kazi - Gerel Hanul mergea inaintea o§tilora Turcescl cu giumatate de mill; era
Aldi-Gerei Sultan, cu 30,000 de Nohal, den-a-stanga mergeati. Gianclai, Donz,
nul Azacului, cu alts Tatarime, mergea deadirepta. Era la unti locti, den 21 de
Ole a lul Septemvrie pana in 23 Septemvrie, n'ati avuta aph se bea, nice Tar -
cii nice Tataril pana, all patrule conacti, all sosita la unti emit, dupe apusul
sorelui; §i era apa Inteacelti &era cam sarata, §i au bautil apa mai totl den
ezerti; §i de acolo au aglunsti a doa-cli pana la apa bung, unde se chiama Burna
si Kescenia. De acole se incept' campil fora apa, ca pe-acolo le-ad cantata a
mergere, cad pre alurea Moskalil au arse campil. 'use, Gazi Marzea, povata
ordelorti Nohailorti, s'att vorovitt cu Hanul se povatuesca pre Turd pentr'acei
campl, se le eie agonisita; ca, se apucase cid volt duce pre Turd pre locurl cu
ape, §i cu_ flare de agIunst de lira)* dicendti c& numal in patru chile volt avea ca-
le Ana la Azak. Ce, acesta era viclepgul Tatarilorti asupra Turcilord. §i a§a, uno-
ra le-ad murita tail, altora le -au statute call; ea, mergendti pe acel campl, nu aflau
aph cate cinci clile; §i multi Turd all r6masti pe-acolo, unit Meg de Mari, altil
leOnati de tome §i de sete. Call Turcilora, caril sta., it luat. Tataril §i'i mincau.
Nice noptea la pa§une nu cutezat. Turcii slobocla tail, aq furad Tataril
§i'l departati in locurl pustii. i mai multa fu a mergere Turcilorti penteacei
campl, ce le clic-a campil Magiarilora (ca de pre acele locurl all e§itfi Unguril),
ca sciati Tataril ca pre-acolo sunta 1§erpi multi §i alte jivini; §i amagiserl pre
Turd de'l dusera pre-acolo, unde au aflata multime de §erpi gi de alte jivini
cumplite. Pre-lang& nisce mlqtini, era locul plin de peT de §erp4 se /Area cal
acoperita cAmpul cu panza alba. Spunii, ca pre acel c &mpl nu pota ambla vara-
nice cu mil de cal, de multimea §erpilora.
www.dacoromanica.ro
 454
Mergendi, deft, &tea Turcesed, peste Reel campi, ueavendu apit cateva clile,
at sositu la unit parat sect, sat cu putint apa, gi navalindt se apace apa,
multi s'at ueist Intre sine; si mal mergendt de acolo at mas la nisce mo-
vile, fora-de apt. Acolo eras zidurl de caramicli; se cunoscea ca au fostu
ore-candt fiscal biserici. Flare multe, de multe feluri, i mai multi cerbi, de
caril scrim multi ea mananca serpi ; si mai mergendt fed, apa doue clile, at so-
sitt a triea-cli la o mlastint twist cu apt, forte amara i strata. Ce, cum, alt
Mutt si omenil si call, de nevoie, de multa sete. lo le-aq vetitt veste et
at perith vr'o 500 de Turd, omeni idea, ce'i amagise unit Tatarit, clicendit ca
scie fenteni -cu apa buns in campi, numal se'l platesca lui cu bani, i elit se'l
duct la apt; si luandt Tatarul cati-va bani de la Turd, I-at departatit in
campi; undo, ne aliandii apt, et fugitil Tatarul; era Turcii, ratacitI, toil at
peritt; numal patru Turd ce aveat camile s'at Intorsit si at nemeritil in este,
si at spusii de perirea color-altl.
tra a doila-cli at nimeritt la unit ezert curatort, ee se chiamt Lesesce Pre
zvodnita, adeca, treeetore, 5i fiindt ape, bunt at odihnitt o di; si de -acole, a
doita-qi mergendit pant in sera fork' apt; era apt in ostea Tatd,resca, ; era Tur-
cii sapase gropi gi aflase putina apt de ploie, ce ploase 'Intr'acea cli.
Intr'acea cli pre unit ginere' a lui Saraskier Pasa '1 -at jacuitil Tataril, mer-
gendt elt Inainte cu 40 de Turd se agiunga la Azak, pentru hrana, si se se
odihnesca. Ce, Tataril pre toti tl *Oat, tum pre cel de- pre -urns ca rema-
neat de omen sail de este, asa si pre eel ce treceat tnainte. Ded, Turcii, de
dal se incape in primejdie la Tatari, se lase' de nu cutezat se merga nice
unul Inainte se haladuesca la Azak; si de lipsa ce avet de fome si de ,sete,
si de primejdia de Tatarl, pan agiuusera la ezerul ce se chIarat Gigherlik, si
acolo s'at odihnitt i el si call done clile; hi acolo, cantarul de posmagi cate
84 galbini de amt. cumparat Turcii, -si fain& chila cate 20 de galbini de aunt,
i mazire cu numeril cumptrat, cate 10 graunte la lint aspru; era pre-urnaa
si mai scumpit-cumparat titnarul de pane cepa luso, si acei ce Ikea' neguti-
torie cu atata scumpete, lacomindu-se la bani, la amart au sositti, ama-
gira Tataril, licondt ca sunlit nutnal trii conace pant la Azak; era abia at
worst de acolo in septe clile pant la Azak. La acelt ezeril ce s'at pomenitit,
Gigherlik, at ospetatt Hanul pre Turd imparthadii tuturort Cate o bucatt de
pane, clicendu-le ca tots hrana cata ale le imparte lord; ce, acesta fa' cea Ha-
nul pentru s'8'51 acopere Niclesugul set
,De la acelt ezeril, a doa-cli at agiunst la ezert curators, care se &lama Sa-
selgle-Gighirlik, i acolo este hotarul Campilort Mdgeresci. Intr'acela campi pant-
astricli se Wu ziduri multe i turnuri multe de para.', unde at fostt de-multi bi-
serice; 5i asa se vedt, ca child chipt de owenii eel vechi, mormanturi de petrd
le faceat ; era acmu at crescutil pre acele petre muschI. Tataril cel betrani spu-
neat cum at auclitil den betranii lord ca at locuitt pre acele locuri crestini; ce
n'at sciutu ce nemil at fostil: Sarmati, sat Petilioti, salt Greci, del aciea tin
legea Greased.
Doue septemani deplin at calatoritt pre aceI campi; era esindt dentr'acel
campi in 9 clone a lui Octomvrie, au avutit conact fora apt; era a dofia-cli at
www.dacoromanica.ro
 455

popositil la CI aph mica, ce se chiamit Cheughelnik. Ce pang, acolo au roman &-

mutate de cal, morti, si lesinati de sete; i multi Turd au =mitt, si s'aii bol-
navitii de sete si de fame, si se rugaii altora se'l amore, ch, numal rabdaii fe-
mea i setea.
Intr'acea cli s'ai1 scornitil ventil mare, ate oboria pre omit de in picIere;
dupe ventil, ploie rece, tril Mile ploandil neincetatd; si acea plate au stricatil
mai reilpre Turd, cap mai remhsese; si pre-lAnga acea aph au mersil trii
clile &A, in Azac; ca acea aph luta in apa Donului la, Azac. Sosindil la A-
zac,- au fostil remasu ca la 20,000 de Turd pre tale ( acolo intre Don si intre
Cheughelni Thtarii iernezh; era, vara mergil in camp eel marl cu dobitocele
sae). Subt Azac ail sositu noptea, pi s'au taberitu limgh apa Donulul, eh, acolo
era o cethtue mica care au fostil arse de profit de pusch ce s'aii fostu aprinst ;
i acolo la acea cethtuie l I stringead hrana, pan& s'ad strinsil Turcil eel re-
maxi, aduceati rataril pre tail ,sei, arAtandii DIM cu den it, era unit nat-
miau cal de la Mari. §i dupe ce sosiati la conacti de aces lesinati, la Azac,
le ferbeail pasatii, si le daii si posmagi; eh, de multh, flamanglune, nu puteail
se mai:Lance, ca li se amflase capetele si pantecele; si inteacea nepte multi
au muritil. Bi de la Azab au intratil in corabil imperhtesci si au purcese pre
mare spre Chefea. i scorninclu -se fiu-tunh pe mare, s'at innecatil corhbiile acele
si s'aii innecate. toti ; era Beglerbeiu cu cinci Sangiangii aitt remasti la Azac.cu
remhsita emenilord sei, ca la 1000 de omen pate se fie fostii, si acolo astep-
ta poronca imperhtesch, ch, avea grije se null. amore Imperatul pentru ce an
perduta atata este; eh, den vr'o 200,000 de este cu chla,'rime, eu pedestrime,
si vase pre aph, 180,000 ail perdute, si abia 20,000 de omen s'aii inturnatit
inapol. tra den 'Mari putini au peritil, fiinde mai deprinsi cu lipsa; i avendii
sate -va epe cu densil, traiaii den laptele lore. Fora numal, Tamil ce au tre-
cutil preste Volga pentru hrana, in tera Muskalulul, nice unul nu s'afFintorsil
ing,poi, nice s'au sciutil ce s'aii acute.
Era in anul de la Hristos M'antuitorul nastru 1571, intrat-ail rataril in Ora
Moskulul; si in clioa de Ispas au aprinsd tergul Moskul i o cetate den gibs,
de au arse phnh, in phmente, si multi omeni au peritil de foal; numal ceta-
tea Chitai Gorod au hhladuitil; si en mare pleanil s'au intorsti Tatarii, forh,-de
nice-o scadere salt dodeialh.

Domnia lui kin Voda.

Acestil Ion Vodh, a cal fedora are fi, Serie la istoriile Lesesci se fie fecioril
unui Stefan Vodd, insa nu cu cununie. Altil cau eä alt caste. de la Mazovia,
den tera Lesesch, se fie slujitil la Ferlil, Voevodul Crachului, si se fie naersti
aceste. Ion Vodh in Tarigrad; Ora iu insemneza cu ce trebh se fie mersil, nice
cranicaril Lesesci. bra Leatopisetul Vornicului -Creche scrie ca Ion Vodo, se
fie fostil fecioril de Arman; era den tine au aflatil acesta, nu arata dovada.
Intelegendli Imperatia de amestechturile lei Bogdan Vodh, cum s'al Toste
hnprietenitil cu Ise it, de'st. maritase surorile dupe Levi, i elu Ora WO la
www.dacoromanica.ro
 456
Demna den Ora Lesesch, si Linea Lesi de sate. pre-lAngh sine, ad mazilitti
pre Bogdan Voda, si an adust de la Bodes pre Ion, Voda, si 'i-ad datti dom-
nia tares; insel si la Rodos nu Putemd sci pentru ce s'ad fostu (lase. Ion Vodh;
pOte fi surgun, facutti de-mai-nainte. Luanda. stegu de domnie in anal 7078,
all purcesti cu este Turcesca, cum scrie Gvagnin, ca la 20,000; esit-an in tim-
pinarea lui Ion Voda o shah de boieri de: tern, mai de frunte, Gavril Logo-
fetul si Dinga Hatmanul.
Era Bogdan Voda, intelegendt de domnia data lui Ion Voda, all rapeditd
la nisce boleri in tera Lesesch, eel trimisese cu prietesuge. in partea sea, pof-
tindu'l de agiutorti improtiva lui Ion Voda. Ce, sirguindu Ion Voda cu &tea
Tureen& si cu Tatari, au apucatil scaunul domniei in Iasi, in postal mare.
rh Bogdan Vode, s'ad dusti la Hotin. neavendii nice -unit agiutord.
Ion Vodh, dad s'at asedatti in scaunul domniei terel, socoti la inceputul
stapanirei stile se se arate grozhicil si strasnicti, se se Wine, tog de ensul; eh
atuncesi, in dioa de Pasci, au Matti pre Ionasco Zbiara.
Bine all dig de tirani, ca nice o vreme n'ati de bland*. Precum acestd
I6n Veda, nice la dioa Pascilord nu s'ad infricosatti de Dumnecled se nu fact
versare de shnge. 5t5,tut-au indath ingriji i bietii boleri, macar ca alergase in
timpinarea lui Ion Voda, cu mare poftd, de Dome' crestind si blandd, si se tan-
guiaii eh mai bine le-ard fi fostti cu Bogdan Voda, macar ca avea Lesi pre -lungs
densul; eh de le luau Lesii hrana, cu catti mai vartosd Turcil, care 41 'ideau
de muierile si de copiii lore.
tre, lui Bogdan Voda viindu'l agiutorti'la Hotin den tera Lesesca, de la, prie-
tenii lui, 2000 de Lesi, cu Neculai Militki Hatmanul, si cu Neculai Siniayski,
Voevodul Ceres Rusesci; intrandd acele 2000 de Lesi in tern, pradail si stri-
cad tote ce aflad. Pre-urma all mai intorsti o sema de Lesi, omens mai prosti,
inapoi, pentru se nu strice in tart, cad Lesii; si trecendd codrul Militki, all
agiunsd la apa P-utului, si de acolo au rapeditii pe Bielayski cu O'Dens lui la
Bogdan Voila., 1 Hotin, de at pogorite puscele; si, dupe ce au sosite. puscele,
s'atl clatite si Bogd n Vodh pane, la Stefanesci cu ostea Lesesch. y5i tempinhn-
du-se cu &tea lui Ion Von, n'ati cugetatti. Lesii se stew la resboid, ce numai
strejile s'ati lovitii, si s'ati intorsti spre Hotin; si Moldovenii lui Ion Voda, cu
Turcil amestecati, s'at 'nate.' dupe Lesi, se's pots include unde-va la vr'o strim-
Ore, dAndu-le resboiu in multe locuri pant la cetatea Hotinului, fiindii ceta-
tea pre manele Lesilore; all trecutti presto Nistru Ostea Lesesca, cu Bogdan
Voda, fdra-smintel
tre, Ion Voda, dupe ce all trecutd Lesil preste Nistru, all inceputii a batere
cetatea Hotinului, si chteva septerahni .neputand'o dobandi cu armele stile, au
trimisil sold* la Iazlovetki, Hatmanul craiei Lesesci, poftindulti se poroncesch lui
Dobroslovski, ce Linea cetatea, se'l dea cetatea.
Ce, se fhgeduia, Ioan Voda de- pre- atunci se fact, gurAmentd Craiului Lesescti
chl va fi cu credinth si cu priinte, in tote- foroncile crhesci, precum all fostd
qi alti Domni de-mal-nainte de densul, iproci; Iazlovetki Hatmanul, vedendd
acesta solie a WI Ion Voda, ad racutd scire luj Jigmond, Craiul Lesesce, si
ad primite Craiul giurimentul lui Ion VodI.
www.dacoromanica.ro
 457
Bogdan Voda, per-clendu's1 naciejdea de domnia terel Moldovel, fiindd si bol-
navd de ochi, viindd la CamenitA cn Militki au multamitti tuturord capetelord
Lesesci, pentru nevointa ce ad push pentru densul selli duck la domnie;si de,
acolo s'ad dusti cu putintei Lesi la Moslg, si acolo si-ad sfersitti viata.
In. anii de la Hristos Mantuitorn1 nostru 1572, all muritti .Jigmond, Cralul
Lesescd, in °rasa in Ticotin. Acestd Jigmond ad fostti cell de-pre-urnik se-
mintie a Iagelonilord. Trait-ad ani 42.
trA ald-dolle anti,, s'ati strinsti top domnii si boieril Lesesci la Varsavil ;
acolo au mersti soli si de la Ion Vodk, poftindti pre recipospolita 51'1 dea pre
Bogdan Yob"; pentru care all facutti park Ion Voda si la, Imperktie; si se fa-
gaduia Ion Voda ca va fi in prietenie cu. crkiea Lesdsck, cum s'ati fostd ade-
verincld si mai nainte, numai Bel dea pre Bogdan Voda. Pomenit-ad soul 1111
Ion Voda si pentru Pocutia ca nu a va cere de la densii.
l'Acut-au Lesii respunsti lui Ion Vodk intr'acestii chipti : ca, «te-ai faluitti
Imperatului Turcescd, pre Bogdan Voda se till crania noi; cum nu '1-aind chik-
math, asa nice vomti so auclimti de dansul; si cd, nu se ail Bogdan VodA in
crkiea Lesesck, se scii ; era de are fi stringendd Bogdan Voda unde-va osti,
se scil ca pren Ora Lesesck, nu'ld vomti lksa se trOck cu osti; era pentru Po-
cutia, ca nu o vei mai cere de la Lesi, bine vei face».
Venit-ad sold la acelti. Seimti si de la Hanul Crimului, poftindd pre Lesi se
nu'si alegA Craid. pre Imperatul Moskului, nice pre vre-und fedora a lui ; ck
Moskalul de-demultd este vrajmasti lord, si terilord sole ; si atuncea, nu ste-
panti, ce vrAjmasil are avea. Arkta solul Hanulul, cum, 'mai bine se alba lesil
prietenti pre Turd' de CAW pre Moskal, nil sfatula solil Hanulul se'si alega
Lesii 'Craiii on fie pre tine, fOrk pre Moskalti.
Ad fosta ,trimisti si Turcul la Craiul Lesescii card ; si neapucandd viii pre
Cralul, all cetitti dartile la ivela tuturorti Lesilorti, scriindu se dea lea Ha-
nului Crimului, ce-ad foal. mai 'nainte Lesii se dea Crimului. Ce, au respunsti
Lesii ca gata suntti ; numai, anteid se Eck direptate cu 'Muff, caril nainte,
and, viii fiindti Craiul, all lovitti in Podolia de all arsti cetatea Barul si dte-
va sate Si tergusore, care nu s'ati ckciutd. Tatarilord. se fad, preste legkturk
acea strickciune in Podolia.
Ion Vodk, dupe ce remase isbanda la dansul, de scOse den tern pre Bog-
dan Vodk, si Pre Lesi, de fe si arkta de-odatk pre voia terel, insk pre-urmi
pre toti dolma au coversitti cu vrAjmasie si cu morti cumplite. 0, &inane sfin-
tel se oteresce. condeiul a scriere tiranfile si miclilocele tirk'nesct acestui cum-
pad. tirand Domntil Bagat-ad in foct, de viii, pre Vladica Georgie, de ad arsd,
pentru Kepusd de avutie. Totti tiranul este lacomd. i bine ad 5ist ore -tine,
ca lacomul nice sie, nice altula este de folostit. Mitropolitul Teofan au fit-
gitti pren munti de gr3za lui Ion Voda.; temnitele erati tote pline de cklugAri,
si'.I ingropa de vii pre Veverita, pre Cozma si pre Molodet alugerul. ASijde-
rea den boierii de cinste sabia lui mkt, omorindu'l cu tofu felul de morti,
asemanandu-se cumplitilord tirani, hi Nero si lui Dioclitian. Inse, aciea erat.
pkgartir 4ra acesta crestintil Imo, de all fostd crestinti, nime nu scrie; ca pre-
cum Mute nu, adeveresce ndmul mul, asa nice legea lul cle ce lege ad fostd ;
www.dacoromanica.ro
 458

nice erect(' se fie fostti cretin pravoslavnicti (Vede-vets plata de tirand si a

lui Ion Voda, la ce ad venitti pe-urma); ea, de are fi fostg cresting, nu ,S'are
fi insuratti in postal mare.
Era alt'- trifle and a domniei lui Ion Voda, facendti atate raunci si motif
cumplite, mite ha Dumnecied si Write lumel, eta iT veni veste ca '1-ad ma-
zilitti Imperatul, si ad datti domniea lui Petra Voda §chiopul. Acestd Petra
Voda era den Ora Muntendsca, feciori Nadi Voda, si nepotti de sora, Mihnil
Voda.
Ion Voda, dad, s'ail sinatitti streinatti si scosu den domnie (eta aice se in-
cepe urgia i resplatirea de la Dumneded asupra Jul Ion Voda, pentru Urania
lui), i -au losta scristi Kapikihaelele lui Ion Voda se trimita bani se impinga
pre Petra Voda §ehiopul. Sfatuindu-se Ion Voda cu boleril eel avea sfetnicl,
tirani ca si clausal, cum are -fi mai bine, trimite-va bani la Porta WO toc--
mese& domniea despre Im.pOratie, ad se se apere de POtru Vodda cu sabia; sfa-
tuitu'l-ag top, mai bine se fad cu aciea bani oste asupra imperatiei Turcului,
si se.nu lase pre Petra Voda la scaunul terei Ve0 aicea cum streinuta Dam-
necleu sfaturile cele bane spre rele, cu reu sfersitti tiranilord. Dumnecled, de
la cela ce nu are direptate in sine, nice silesce se o aiba ; is de la dansul
mintea cea bunk si o intorce in soeotela cea rea, ca se nu cunosca nimica de
cele ce gresesce.
Socotia Ion Voda se agiunga si la Henrik, Cralul Lesescti, de agiutorti; ce,
scundd ea are craiea Lesesch legaturi de pace cu impOratia Turcului, i nu'l
va da aglutord, ati ales' de ail trimisd la Mad se'l chieme iii lefa, ca pre
nisce omen globodi. Strins'ad pi tera ; care care se ruga cu multe cavinte
blande (Acme bland', de frica!) ca se le pita, intone si se traga inimele spre
dansul; arata pi nesatiul Turcescit pi lacomia lord (Vedea stercul in achiul Tar-
cilord, dra barna in ochil sei nu vedea!), clicenclit ca Turcil tote- schimburile
faca pentru mazda i pentru se seracesca Ora, so slabesca. Arata terel Ion Vo-
cla ,si acesta, ea de volt vedea ceva si vord vrea cu totil, prea lesne va de-
parta m'ana Turcului deasupra terei. Ca si pre Lesi 11 are prieteni; °buil
s'ad adeveritti se vie inteagiutorti, carora nu le potti sta Turcii inainte la res-
bold §i ca aceste clicea .terei, cum de au facutti on cui in al giosul, totti pen-
tell Turd ati fficutd; si cum 1-ad fort' cunoseutti Ora de red pre Ion Voda,
asa i acmu sold cunosca de bunt', si mai multi spre folosul lord.
Asa, Ion Voda, amplendti pre- top de nadejde, ati strigattr cu totil ca Pan-
g& dansul vord peri, precum s'ati i templatii. Cazacil, veclendti lefe, i carii
den firea lord suntti gata la jacti si dobandi, s'ad strinsd ca 1200, neintre-
bandit. vola Cralulul, s'ad a altord capitenii a craiei Lesesci; ad purcesd In
tdra la Ion Voda; intro can cazaci erati acesti capetenii: Svirciovski si Bar-
sam. Amendoi avea' cate 200 de Camel; si de la Bratlav erati 200 de Ca-
zaci; Cozlovski MAO avea 200 de Cazaci; asijderea i Slujinski; era lance
pi Socolovski avea' cate 100. Era dad au sositil Cazacil in tabOra Jul Ion
Voda, au poroncitd Ion Voda de ad daft, de bucurie, den tunuri si den si-
nete. Dupe ce s'ad radicatu masa, ati poroncitd de au adusti cate-va tipsii de
argintd pline de galbinl de aurti, si le-ad pus' denaintea Cazacilorg, poftindti
www.dacoromanica.ro
 459
s primesch acea-data de la dansul. De-odata Cazacii nu primiati atata left,
apoi luarel; $i se Impartira eu galbenr; $i i-ail amlatti denastangb, o$tii stile;
i le-ati trimisti $epte butt de vinti de Mute. Cazacil, pentru sanatatea lui Ion
Voda, si le-at data si taleri cate-va sute. A doila-cli, mai 'nainte de roversatul
zorilorti, au merst. Ion Todd. la Mad, $i 'i-ad poftitti la cortul sell; $i mer-
gendil, area le-au graitil Ion Voda, Lepsce, ca scia limba Le$esca, ca era a$a$T
Le$u de nascere:
«Pentru fucrurile vestre si vitezilorti Intelepti.de nu a$ti sci, nice deneore
n'a$ti fi trimisu la vol se ve fill ostenitu de atata tale; era sciindu.ve a aveti
mare laud Intru meter ugul o$teniei, pentru aceea v'amii chlematti la acesta
treba ce amt.' cu Sultan Selim Imperatul, vrajmapl meti de capti, rugandu-
ye se'mi slujiti pre bani; macar Ca volt a ye aratare lefa nu Indrasnescii, a-
vendu grije se nu ve aratti putinti In prejma lucrurilori vOstre cele marl;
era on ce voli trebui, sail bani, sail haine, a$a voa cum $i cailorti vostri,
de tote den-d.estul yeti avea. Rra i ell nu me Indoescit Intru acesta, eh vets
sta si vets Incepe cum se cuvine celoru bunt Pre-liinga aceste, pentru oste-
nela Nostra, forte ve multb,mescil; ca, fiindi omen crestinf, ati venitu la mi-
ne, pentru care pururea voiti fi datord; $i pre atata voiti se Ire platescti, pre
catil vets urea voi; ca, macar ea veciti putini inaintea vrajmmului a$a de -ma-
re, era a$a ye socotescti ca dud a i fi venial. 20,000 de Wart; macar ca de
aceste Vrajma$ti paguba, nu este nob,' a socotire se nu fie de noi biruitt. Imt
cauta a martutisire acesta, ca le slujesce norocul; ca den midi, a$a de pu-
ternicti s'aU inaltatti; tote dentru sloboclenia lui Dumnedeti, pentru pecatele
nostre sail facutti; $i on ce au dobanditti, tutu cu viclqugti si cu amagirea
loril, era nu cu taria. De celoril mai sus sburandti, mai lesne cu vreme soco-
tescii ch potti cadea. Mai multi a graire, de bucurie lacrimile nu me lash.
Cum ve sun-tit de volosti, i ce inima amt.]. catre voi, Dumnecleil scie, si voi
yeti putea cunosce de mine. Pentru ce, dent, mai multi nu'mi trebue voe a me
laudare; acesta numai se sciti, ca norocul meti, norocul vostru este.» Aceste
dicendil, au lacrimatil Ion Voda.
La aceste cuvinte a lui Ion Voda, respuns-ati Svirciovski, de la tots, ca unti.
°steal. deplinu, pre-scurte, *Audit: «Nice banii, de caril putinti bagamti se-
ma, ne-at adusil pre not la acesta se venimti la tine, Ione; ce, ca se batemti
pre vrajmasul tea; pentru aceea, nice de o plata nu bagamit sea& ; des-
tul vomit avea, de vomit goni de aice pre vrajmapl tell, $i pre tine vomit
Impaca cu dansul. Tu, precum ne vet multami; norocul tea va arata acesta.
Not de puterea Turcesca cats de pupil nu ne tememti; fora CAW, ce sfer$itti
va fi, Dumnecleti sciel era vomit nevoi forte multi cum amti putea se to apt-
ramii de vrajmapl tett»
Apoi 'i-ati poftitil Ion Vodd la ospetti cu sine, puse pregiurti mesel, Ion
Vodh, cu sine; la aita mast, LogofetAl celit mare, $i Irimia Hatmanul lui Ion
Voda, si cu alai boieri Moldoveni, au $eclutti. Tote aceste auclindu-se la Sul-
tan Selim, ImperatuL Tunescti, de sire' au trimisti Turd 30,000 $i Unguri
2000 la Alecsandru Voda, Domnul Muntenescil, se merga se prinde pre Ion
VOA, i se duct pre frate-sell, Petra Voda, DomnU terei.
www.dacoromanica.ro
 460

Alecsandru Voda, Domnul Muntenescii, den poronca Imperatdscit, Impreuna

cu frate-set P6tru Voda, cu ostea Turd Sca, cu Ungurl pi Munteni, au pur-
cest ; si viindu pana, presto apa Siretul, s'at taboritt, sloboclinda'si mit la
pasune.
Ion Veda, intelegendt de Alecsandru Voda si de Petru Von, en vint cu
osti asupra, indata au pornitt o sema de Cazad cu Sfirciovski, ¢i cu 5000
de Moldoveni, sclutori lucrurilort pre-unde mt. merge. Era pre urma lord
s'at pornitt Ion Voda cu ostea. Mers-ad Sfirciovski cu al sel mulcomis, si
dede pre strejea de qtenif munteni; 300 &at; si incungiarandul fora-de-ves-
te, pre toti 'i-at prima. Si Intelegendt dentru aciea, Sfirciovski, ca nimica nu
scie Petra Voda de ostea lul Ion Voda, au s1 rapept la Ion Voda se sirgu-
&ea, se vie moll-de-sin-a cu ostea. Grabit'at Ion Voda; si dupe ce s'at im-
preunatt cu totil la unt loci, Wail impartial In trel polcurl, pi au lovitt de
tril parti pre ostea Jul Petra Voda, dud toti dormiat fora-de-grijt, in na-
dejdea strejel. Multa morte au facutt intrensii 1 ca, de nimica nu se puteat
apuca, numal de fuga, pedestri, si numal cu camesile. Abia aii scapatt A-
lecsandru Voda cu Petru Veda frate-set; Petra Voda fugi la Braila, lasandt
tots tab6ra in mana lul Ion Voda. i multa dobanda racuse Cazacii, ca asa
poroncise Ion Voda se lase mai mull& dobanda Cazacilorii.
Purces-ail Ion Voda in gona dupe Petru Voda pi Alecsandru Voda, cu tot&
ostea sea, de at arse si at pradatt Ora Muntenesca, mai multi de gilumata-
te4 §i au pusti Domnil pre Vintila in tera Muntenesca. Oblicindt Ion Voda ca
Petru Voda pi Alecsandru Voda s'aii opritt in Braila, Intorsu-s'at cu ostile se--
1e asupra Brailei; pi, taberindt. subt Braila, trimis'at doi Munteni la Belul
de Braila,- cerendt pre amendoi Domnil se if dea pre -maul; ca apoi, de nu'i
va da, elt va sty, cu resboit pregiura cetate, pad. o va dobandi. Trimis'at pi
Belul de Braila patru Agi la Ion Voda, cu clece glonturf marl de tunuri pi cu
clece mid, clicendii lui Ion Voda ca cu acelt felt de bucate fit va ospeta den
cetate, care nu le va mistui. Maniatus'aii tare Ion Voda pre acel Agi, §i au po-
roncitti de le-at Watt urechile pi nasurile cu buze cu tett, gi i-at spanzuratt de pi-
clore inaintea, cetatei; i indata at poroncitt pedestrimei de at facutt naval&
asupra tergului. Avendt loitre gata, at °born gardul tergului ; gi Intrandii
in te'rgt, at Matt pre Turcil den Braila, dal nice cane n'at remasil viii, pi
curgea sangele Oral. in Dunare; Si at data foci de all arse tergul; pi multa
avere at luatit, si scule de aunt si de argintii, i margaritart multi, ca era
bogatt a,celt tergt, nefiindit pradatt nice-odata, de cand '1-at fostil dobanditt
Turcil in sema lord.
Vrendt Ion Voda atuncl se bath, gi cetatea, numal ce'l veni veste ca.'1 vint
tntr'agiutora Brailei 15,000 de Turd. Si indata at triniist pre Sfirciovski cu
Candi improtiva acelord 15,000 de Turd, dandu-i si 8000 de Moldovenl. §i
tempinandu-se Sfirciovski cu Turcil, dat-ail resboit vitezesce; si infraugendt
pre Turd, i-at topitt asa, catt abla au scapatii vr'o mie Wait fir& dupe a-
cesta isbanda cu noroct, venit-au veste lul Ion Von, den urma c& at intratii
in tea Turd si Tatari. Lasat-at Braila, si s'ail Intorst. cu ostea improtiva
Turcilort si a Tatarilori1 ; pi lovindu-I vitezesce, i-at risipita si i-at gonitti,
www.dacoromanica.ro
 461

Dupe aceea au mersfi cu ostile see, Ion Voda, subt Tighinea; qi batand'o cate-
va Mile, o au dobanditil §i o aft and, Trimis-au de acolo 600 de Mad la
cetatea Alba, §i o all aprinsu de all arse gIumetate de Orel. Era Ion Voda
cu 6stea sea, &IA a veni Mach de la cetatea Alba, s'ali odihnitti; §i dupe a-
ceea, Intelegendii Ion Voda de nisce Turd ce Wse de pren ceta'ti §i se Wise
cu Tataril Bugeculu1, §i mergeatt la cetatea Alba, all oranduitil pre Cazad gi
cu 3000 de Moldovenl, pre caril, lasandu-I Sfirclovski pre-urmA, au tocmita
Candi in trel polcurl. In polcul celu denainte erail 300 de Mad cu si-
note, §i top cu calcanurl, se se sprijinesca de sulitele Turcesci, oranduiti. Alu-
dolle polcii, era pre atatla, cu sinete §i cu arce ; pre aciea i-ad oranduitil iii
cornul" den direpta ; acolo, Intr'aceld polcit, era vi Sfirclovski. In all trifle, pre
atAtia, cu sulite lungl; pre acestia i-al tocmital in cornul den-stanga.
Era Turcil, veclendii. omeni de emeni, au saritii cu indrasnire asupra Caza-
cilord ; era Sfirclovski au poroncitit polcului celul den-michlocti de all saritil
improtiva-Turciloril, sloboclindit focul in"Turci ; §i se facu o amestecatura mare
inteenqii. Atuncl §i singurit Sfirclovski cu alto -polcii f-ail lovitu den-dosii, so-
getandil in Turd den arce, §i ciea cu sulitele lungi, de-alta-parte, navalinail
asupra Turcilorii del giunghIati §i'1 impungIal Statut-ail unu cesii aceste res-
boil de ambe partile, pan& au sositu §i Moldovenil, §i cu mare indrasnire all
navalitu asupra Turcilorit ; qi, ingfrangendu pre Turd, prins-au vii 200 de turd,
§i'l mb,nait, denapol ca pre nisce dobitoce-, de i-au inchinatil lul IOn Voda ; gi
Indata au poroncitti Ion Voda del taIara cu cosele. Pre acea Oste Turcesca
era Capt unit Aga prea bogatii, §i se pretelula cu mulct bans §i odOre se se
rescumpere de la Cazaci, se null"' mal duca la Ion Voda, Ce, Candi mai multii
socotIail credinta spre En Voda decaat averea, §i fu omoritti §i acela ca §1
cei-alti Turd.
Intelegendii aceste Sultan Selim, Imperatul Turcescil, forte se turbura tare,
§i socotia se se stole elu cu puterea sea, se vie asupra lul Ion Voda' ; ca in-
trase in grije mare se nu pIarcla, Moldova §i catii stepania elii dencoce de Du-
nare. Poroncit-al §i Hanulul Crimului se se pornesca cu Este se merga asu-
pra lul Ion Voda ; trimis-ail Iar41 §i pe Petru Voda cu multa este Turcesca.
Intelegendii Ion Von, de atate qti ce'I vino asupra, au oranduitt pre Iere-
mia, Parcalabul de Hotin, cu 1400 de Moldoveni la trecetorea Turcilorti la Du-
are, se pOta opri se nu treca Turcii ; ca Petra Voda cu Turcil acmu sosise
la Dunare. tea Ion Voda au lasatit Wile de se odihniati pans fl va veni veste
de la Ieremia Parcalabul se scie de vrajma§ul sell, de Petru Voda,.
Ieremia Arcalabul, mergendu la Dunare §i veclendii in ceea parte atata mul-
lime de Turd ogtiti cu Petru Voda, elt s'ati agIunsti pre-talna cu Petru VI-
da, §i au luatu 30,000 galbinl de- aura de la Petru Voda, dart; qi s'afi facuta
ca nu pOte opri trecetorea Turcilord, pentru multimea de o$1 ce suntii I vi
torcendu-se Ieremia Parcalabul de la punare, au aflatit pre Ion Voda subt
ghinea, batandii cetatea Tighind ; §i'l spuse cum n'au pututii opri atata mul-
time de WI. Era auclindl aceste Ion Voda de la Ieremia Parcalabul, ca' Tur-
cil anteiu trecuse tunurile cu Eniceril de presto Dunare in acesta parte, s'ati

www.dacoromanica.ro
 462

gatitA si elil degraba ; stringenda &tea, au purcesti in tempinarea Turcilorfi.

la Dunhre, si wait taberita aprOpe de Dunh're.
Rra Mach, limbs, tad pre leremia. Parcalabul nultrcredeati Ca-
zacii, fiinda in grip cu totii s'ail strinsti la cortul lui Ion Voda, si au clisil
Sfircioyski: «NM, cats ama giuratti se'ti .fimti cu credinta, Ione, seti slujimii pa-
ns la acestti cest. Improtiva vrajmasilorii, de acmu gata suntemu se ti slujima,
si scimil a vrajmasil COI nu pentru tera ta, ce pentru trupurile nostre vino.
Ce, n66, anteiu ne trebue 56 scimii, multi suntit? ce gandescii? pentru s6 nu
fimti ca nisce mortl adusi la mormentii, si se nu ne punemil capetele ca nisce
dobitoce mute. Pentru aceea, ce veste al de dansii, ce sfatu, ce mestersugil
spune, SO seimu si nol.»
La aceste cuvinte a lui Sfirciovski au suspinatti Ion Voda, rOspunclendti pros-
tesce : «Cunoscut-amu de-multe-ori priinta vostra spre mine, Whip mei yitezi,
si nu asti fi bucurost se v6 amagescii, nice so facti ceva fOra sfatul vostru;
asa y6 tnsciintezti cum leremia nu'l departe cu alts oste, si l-ftrati poroncitti
so ne dea scire de neprietenul nostru, chid are avea ass de-plina, veste si
nil* de dansul. Eti pre leremia credit ca pre Sanatatea mea, ca ieamti cu-
noscutti *PI sciti bine credinta si bunatatea lui ; elu mi-au facuta scire ca mai
multi' de 12,000 de Turd nu. suntti. Ce, de are fi si 30,000, ne vomit bate cu
dansil, de ne va. agiuta Duronecleu..» Nu s'ait aseclatil pre cuventul lui Ion Voda
Sfirdovski, ce au poftitil pre Ion Voda so secla cu tabera cold ; era elu cu
)5menii sei au mersd pentru limbs ; gill deda Ion Voda si pre Veronie, Hat-
manul seti, cu 5000 de Moldoveni anti. §i mergendti, au datti peste strajea
Turcesca, atatia de multi, pre cats emit si ostenii lui Ion ; si dandu-le
resbolt, ail Infrantil pre Turd. tra alts limb. n'aii pututti lua, fora numai unii
Turco ranita forte tare ; ce nemica dentru acela n'aA pututti se 1n olega, ce
numai pre singuri strajea au cunoscutti el ca este multa oste Turcesch. Pentru
aceea, au isu Cazacii lui Ion Voda se fie trOzti si cu pacla, cum va crede pre
Ieremia Parcalabul mai =Mi. La aceste cuvinte Ion Von, nimica alts n'aii
respunst, fora numai ce au OM: «Nu avemii de ce avea grije; nig si nad6j-
duescii, ca in scurtti se va arata, a ee pentru aceea am yenitti, pentru semi
apOrti mosiea Tana la mOrte.» §i au esitti Ion Voda den tabera cu 300 de Moldo-
veni si s'att lipitt de balta Oahu', si s'au suite inteunil piscii de OM se Iota
cunOsce cath, sema de oste va fi Turc6sch. Ce nimica n'au pututti pricepe; ca
&tea era pre vai Merl* ce nu mai strajile s'au veclutti in patru locuri; cart,
nelasandu-se so se yacla de tail de Moldoveni, s'air clatita pre-incetti pre val.
Neputendti, derd, pricepe Ion Voda pe neprietenul see, s'ail trasil cu tots 6s-
tea sea, care era 30,000, si au tocmit'o in treicleci de polcuri, si la tote pol-
cullerati tunuri. Era atunci, o s6ma din boietil cel marl, anume: Murgu Vorni-
cul celA mare, si Bilae Vornicii mare, si &Avila Hatmanul, YedOndii atata pu-
tere de oste ce venise cu POtru. Voda, temendu-se se nu cacla in mreja vraj-
masiloril sei, all parasitil pre Ion Voda si ail fugitil in Turd, la Petru Voda.
Avea Ion Voda si pive 80 de aruncatit cumbarale, si calarime de osebi. Avea
tiitore Sasore, Ion Voda; sta deosebi; care, pentru multa dragoste ce avea
spre Ion Voda, nu I-ail lasatii intre &tea cea calareta, temendu-se se nulil

www.dacoromanica.ro
 463

viclen6sca boleril terei, precum au si facutil de-nevoe, si se nulti dea Turci-

lord; ce numai in Gazaci nadejdula si credea.
Dupe ce imparti Ion Voda ostea sea in 30 de polcurl pana a se incepere
resboiul, atuncea at. veclutti Ion Voda multimea ostii Turcesci, care se socotla
mai bine de 50,000, Si atuncea se ye0.0 amegitii de Ieremia Parcalabul, pre
carele ilti avea mai de-credinta decant pre altii; si chlemandulti Ion, Voda la
sine, s'ati aPeratti Ieremia Parcalabul, clicendtr ca elii n'ati pututu pricepe se
cunosca, multimea Turciloril; era priinta i ,credinta, Jul catre domnul sell, Ion
Voda, se va vedea ca anteiA elu va da tesbniii Turcilord. §i indata cu polcul
sell e purcesii Ieremia Parcalabul asupra Turciloril; Ora apropiindu-se de Turd,
au poroncitii stegarului sea de all sloboi,litil stegul in glos, pf 'sl-ati Matt. top
§licele vyi '11-ad plecatti capetele la Turd. VOclenthi Turcil ce erg' in frunte
sesi dea resboiii, alt statute pang, s'ati inchinatti Ieremia Parcalabul cu al sel.
tra alp Moldoveni, *Tenth.' faptele Ieremiei Parcalabului, inspalmantati all a-
lergatti la Ton Voda i i-au spusti. Ce, Ion Voda, ca unit omit cu inima, mare
ce era, se nu'si blaznOsca, inimile pentru Ieremia Parcalabul, care all viclenitti
pre Domnu-sell, asa indata all porOncitu se dea in dobe si in trambite semna
de resbniii. tra Turcil au pusil in frunte pre Ieremia Parcalabul cu omenil Bel,
del mallet denapoi ca pre nisce vite asupra ostii lul Ion Voda.
Era Ion Voda, *Tench" pre Moldovenil set cu Ieremia Parcalabul in frunte,
ae poroncita de all sloboclitu sinetele tote inteansii, de all peritti pana la uniil;
si cap n'ati peritii de focal Jul Ion Voda, Ii ucideati Turcil den urma, de nu
puteaU strebate de trupurile lord caclute.
Pra Gazacii, vectendti ce se lucreza, all sloboqibl focul in Turd asa de tare
cAta alt data Turcil dosti de-odata, orl di. nu le putura sta., mai multi" impro-
tiva, oil vrea mai aprope WI la in foci", apropiindul de pedestrime, Ce,
Sfirclovski, pricependti aceea, all strigatil asupra lloldovenilorit se se intik*
inturnare-se Moldovenil, si Turcil fY luara in gong., Veclendii Moldovenil
gonescu asa de tare Turcil, se intorsera la Turd, si se facu unti resboiti mare
intre dans% dila de a mans se Matt si se impunglail in sulite. Slobozit-at
Turcil focul in Moldoveni; acea mOrte se facu, caul pleat" de pre cal, asa, Moldo-
yenii cum si Turcil, de ambe partile; nice se mai aucli& de trosnetul pusci-
lord, nice se vedea loal de fume, nice mai serail puscasil in cine dau cu pus-
cile, CAM le slabise ma'nele a se -Mare unii pre altii. Atuncl Ion Voda all in-
dreptatti pre all sell denapola pusciloril se se odihnOsca cevast, gi se'40 pa4l4sca
stegarile. sole. Asijderea si Turcil s'ati datti inapoi se se odihnesca i eL Asa
standti pi privindti unit spre altii, au data Dumnecleti ploie mare si rapede, pi
s'att udatu pravul de pusci, de unde aveati nadejde de agiutorti. Moldovenii.
Ce numai de a mana le cauta a se bateret ce §i manele le erg" slabite §i nu
puteail sprijini multimea Turcilorti; ca si Tat vi prospeti se adaogiatit viindu
den do', 1-ati lovitti pre Moldoveni i 'i-au infrantti, sari gouira impreuna cti
Turcil; si 1-a5 Matti, catu numai pedestrimea- au remasti. pi Ostea de steam-
sura, Maxi 250. Ce, filnda §i Turcil ostenip, nu cutezaa a navali asupra Ca-
zacilorti.
VOctenda ma Ion Voda, alergat-all de sirga la Gazaci si le clise bit
www.dacoromanica.ro
 464
nil mei vitezl, a den viclesugul leremiei Parcalabului amt. sositti la acesta,_ se
ne punemil capetele; ce, unde vord pica capetele vostre, acolo si alt met; su-
fletul sO merge drepth la cert.» La aceste au respunsti Sfirclovski: RDe morte
nice catti-de-putinti no/ nu ni'l grije, i cu dragh vomfi muri tots; ce and se
mai damt resboiti acelort spurcati paga'n1.» Ce indata s'au pedestritt cu tojii;
si impreunandu-se cu 6stea ce venise mai multi in dobanda, de catt in lea',
ce erail ca 20,000, si navalindti cu dansil, singuril Ion Voda au apucath pus-
cile de la Turd, cele usore; o pusca de acele singurti Ion Voda o all apucatti,
ca asa era de tare Ion Voda, att. o au trash. singuril. Si amplanda puscile
acele de pravil, le-ati sparta si le-ati lepadatti; i legendil tabera, s'ati trash
cale de o cli, la unt salt, de s'ah ingropath; inse, de ape le era lips/ mare
si nevoe. rti Turcii, data s'ah strinsil cu totiI .cu cei den gone, 'i -au incun-
glurath de-mal-nainte de apusul sorelui; si era]. multi .Turci cu Tatars, catti
nu'l putea cuprinde cu ochil, si acolo tots nOptea 'i-au strajuitil se nu scape
denteacelti loch ; $i all aprinsti casele in satt, ce erau pustil, se -se face lu-
mina, se se vacla Turcilorti. Eli dad s'ail facutti Sli, inceput-m Turcii cu tote
puscele a batere intransii; ce nu le puteah *strica nimica, ca se ingropase bine.
De acolo, tril Mile s'ah aperatii, facendh naval/ Cazacil in multe rOndm-I a-
supra Turcilorti. Wendt. Turcii ca cu greh 11 vort dobandi, all push socotela
se face legatura Ion Voda se li se inchine.
Ion Voda, anca verilendt1 ca flamanclesch si lesina de sete, si pravul and in-
putinase, se fug/ se scape loci' nu era, ca tote locul cuprinsese Turcii, tau
ganditt a dor cu blandete i cu giura'menth racendt. Turcilortl, se va scOte
den peire. Era jele mare lui Ion Voda de Ostea ce venise in dobanda, macar
ea Cazacil tog erau gata se more lungs Ion Voda; incepu a trimite la Turd
ca se va inchina, de'l vorti trimite omu ca acela se's giure la poftele lul Ion
Vodk. Turcil, bucurosi erati la una ca acesta: decath cu arme ci cu versare
de sange, mai bine cu insela'clune stilt doba,ndgsca. Si trimisera unit Turcti
la Ion Voda de'l giura intr'acesta chipt: Anteiti, pre Cazaci set slobOcla cu Mile
intregi se se dud; a-dota, seltil duce pre Ion Voda vii' la stepanul sell, Im-
peratul; era pentru Ostea de t6ra, nimica n'ati pomenitti, cad nu se indola cum
nu o vorh erta, fiindt rasa, i paguba Imperatiel se va face de'i va omori.
Dupe ce au giuratfi Turcul pentru aceste lug Ion Voda, all esith den putt,
luandu cu sine pre top Cazacil, si asa at clisti catre turd: MDe vreme ce
este vola lul Dumneclet se cap. eh. astacli in manele vostre, me rogti semi
aratatl acele ce mi-ati gIuratti, se sloboclitl pre acesti omens bunt; Ora de a-
yeti vre o manie spre dansii, de pre mine ye resplatig, si lorh 1e dati pace».
§i asa impartindu'si Ion Voda tau alt. set. intre Cazaci, 'Ii -sit luath ertaciune
de la dansii, ilicendh ca pans la mortea sea nu'l va ulta. Auclindti Cazacil a-
ceste, at inceputt cu totii a plangere si a'1U serutare; si data s'at departatu
ca tril pistrele de la Cazaci, 'it -alt luath ertaciune de la ter/ cu multe lacrimi ;
i lar s'ati intorsh la Chad de le-ah impartitil aura, °don ce au avutil la
sine, clicendh: «N'ati. vrutil acesta Dumnecleu, bunil mei voinicl, ca se poth a
ve avere mai multi]. pre vol, sail pre aciei deplin 1200, cam'asti fi nevoitti
cu agiutorul lui Dumneilett, se nu amble acesti dull pre locul met, care 'rni-at
www.dacoromanica.ro
 465

luatd Dumnecleti, pentru multe ale mele pe,Cate. Ce, inzadar, aceste tm1 can-
a a rabdare ce aid sloboclitti Dumnecleti asupra'mi, se me despartu de vet
Dumnecietse v6 duct 01)614 la asele vostrel era pre mine, de me va pidi
Dumnecleil dentru sangerosa man& a acestord &rani rei, §i me volt duce cu
viata la stapanul medj nu me indoescu nimica intro stapanul meq, ca'm1 va
du Iaraci domnia, ci -void sci multami craiei Lecesci i netnului Lecesefi. Ce
amt. avutu pre -lunge, mine, mai bine voe se remae decatu acestord caul, pen-
tru priinta gi slujbele ce awu cunoscutil de-multe -eri de la vol. Clatit-au la
multa curgere de lacriml pre Mad acesta vorOva a lui Ion Voda; ci V-au
lasatti i sabia la dancii, i au purcesu insuci alt-dolle .numai cu unt. Lad,
anume Osmonski, ca Unit robti, in tabera Turcesca.
Dad aid dusii pre Ion Voda la Paca ce era Saraskier pre octi, '1 -at MUS
tratii Paca ca la patru cesuri. Ce are fi respunsd Turcilord, se cunosce a art
reSpunsd cuventil mare: '1-ati giunghiatti Paca cu bamgerul in pantece si in
gura, ci scotinduld afara 'i -au Matti capul 1i7u puserVinteo sulita; era till.
pul lui 1-ati legatil de codele a dime camile ci 1-ad ruptil bucati; aca scrie
cronica lui Gvagnik istoricul. Era Ureche Vornicul in Leatopisetul terei, scrie
ea de vitt '1-at legatil pre Ion VOA de codele a doue camile de 1-au sferamati1;
si se fie ciisli atuncea Ion Voda ca: «Eu multe feluri de munci 1i morti grpz-
nice amii facutii, era morte ca acesta n'amii sciutu se fiti facutii» (Ve(ii, ce
felt de pocainta are tiranul!). Apol Turcii top 41 ungead sabiile cu sangele
lui Ion Voda. Plata '0-ati luau Ion Von., pentru cumplite morti ce au facutfi
ci elu. Mai scrie Gvagnik clicendti, ca pentru aceea '1-ad pedepsitii Dumnecleil
pre Ion Voda, cad se turcise, Ca, cu legea Turcesca, se pita scapa de morte.
Dupe aceea s'au sloboclitd .Turcii la ceea-alta spucla de tera de '5i-ati sno-
pitd. ci 'i-au sfarematd. Era Cazacii, vedendit spre ce este lucrul, nelasandu-se
pre giuramentul Turciloni, ail silit& se intre in Cantu se se apere pane, la morte.
Ce, n'ad pututii, ca era cantul cuprinsu de Turd. Ce, s'at slobopil cu totii de
ad intratt in tabera Turcesca, in gramada, thindd yi omorindu pre Turd, Ont
au peritu ci a pana la unul. Era pe Sfirciovski Polcovnicul ci pre alti sotnitl
'i-au luatu Turcii in robie, ci pre-unna, au *O. den -robie cu prep. de res-
cumperare.
Domnit-at Ion Voda trel ani; ce omii at. fostil nu trebue mai multi Ott
talmacire, ca faptele lid '1 -ad aratatil.
Dupe peirea lui Jon Voda ci risipa octil sele, sloboclitu-s'at Tatarii in prada
in tote, tern ci au robitti, catti mai mare pustiire decatu atuncea n'ad mai
fostii de caudal Ora mistra, impresurandu'l pre top fora- de -veste pre la ca4
sele lord; ci dentru aceea prada de atuncea pre multe locuri 'Ana astacli
multe sate ail remasil pustil, ales la campii, den Prut pana in Nistru.
Turcii, dupe isbanda ce alt facutd asupra lui Ion Voila, s'ari intorsii inapot;
era Pam Voda au trimisii pre Bad Vdrntcul inainte, Caimacam, la scaunul
domniel, la Suceva, (Buda veste de Domnii not; ci au scost bejeniile pre a
case,' pre-urma au sositil ci Petru Voda, la Iasi, Iunie 25.

LEATOPISETELB TOM. I. 80
www.dacoromanica.ro
 466

G. Domnia tul Ptitru Voda §chTopul, in anul 7081.

Legit, dupe mOrtea 1uT Jigmond Cralul, aft fostii afesti Craitt Lesescd pre
Henrik, trate Cralulul Frantuzescti; Ora Henrik, pre-urma, oblicindii de mortea
fratine-seti lul Carol, Crain lui Frantuzescii, all esitti pre-taink nesciindti Le§ii
den Cracaii, pre o portitar si s'ad dust' in Ora Frantuzesca, de '1 -all facutu
acolo Craiu Frantuzescil in locul fratine-set lui Carol.
Inteacestri anti ati muritii Sultan Selim, Imperatul Turcescil, dupe ce Ina
veste de bucurie pentru done ceta,ti in Africa, la- Ispania, anume Tunis, si Go-
leta; dad facu Dunanma de bucurie, mai traindil done septemkni, au muritti,
§i all radidatil Turcii al:drat-a pre Sultan Murat, fedorul lui Sultan Selim
cell mai mare. .A.cela Murata au omoritii pre dud trap ai sel mai mid.
Imperatit-at Sultan Selim ant 7, si luni 5.
In anul de. la Hristos Mantaitorul nostru 1575, in Luna Octomvrie, mare
pradA, all facutil Tataril 3n terile Rusesci, in Volinia si in Podolia; 55,000 de
auflete au peritii, cu mica cu mare; 340,-000 au robitti; cat; epe, vacs, boi, oT,
fAra-sema all luatii, fora alte pradi ce all bath; cu aceste osti Tataresci in
sera LesOsca all fostil septe Sultani.
Pre aceste vreml, murit-au 'Alecsandru Voda, Domnul Muntenescit; dom-
nit-ati ant 9 si luni 1, si all remasil domnia fiiu-seil Mihnea Voda. Arata-
tus-ail invezduh stea cu coda, ce se chiama cometa.
Scriti cronicarii Lesesci ca acea prada ce amt' pomenitii ca as facutti Ta-
tarii In Ora Lesesca, se fie fostil cu scirea lui Petru Voda, si Oct. se fie fostii
si 6menii lid Petra Voda; si Odd ca si pleanul ce au adusti 'Mull den tern
Lesesca snit fie impartitti cu Petru Voda. Ce, nu'i de creclutti, WW1 fie im-
partitii. Pote WO fie avendii banatii Petru Voda pre Lesi, pentru Cazacii ce
ail venial Agiutonl lui Ion 'Voda, se fie fostil cu scirea lul; Ora dobAnda se o
kaparta cu Petra Voda, di nu prep. Era si Cazacii n'aii seclutti fora lucre_
pre acea vreme, ca all lavitu Crimul, avendii povata pre unit cazacii, anume
Bogdan, de all facutti multa _paguba Tatarilord.
Lesii, pa'rasiti de Henrik, Cralul lore, ca numal septe luni craise, statures cu
totii dupe alesut. Craiulur noii. S'all strinsti toil la Varsavii; unit poftiad pre
Macsimilian, sad pre fifur sel Ernest, uncle si solii lui Macsimilian fiindu in
Var§av, trots -aii cu darurl pre multi Domni Lesesci in partea lui Macsimilian.
Cralul §veclescii AncA tragea la sine craiea Lesesca, avendd si elii soli In
Tarsavii; era si fate lul Craig Jigmond, ce numal ea singura, remasese de se-
mintiea 1u1 Iagelo, Tar partea barbatesca ,se stinsese. Stefan Batori Domnul de
Ardel, iara, trasese o sema de Domni Lesesci in partea sea; si Alfons{ Dom-
nul de Ferrara, asijderea. Era o sOma de Domul numal pre Anna, fata Crain-
bit celui mortil, socotiail se o alega so fie cralesa, si s o marite dupe Stefan
Bator, domnul de Ardelii, Macsimilian avea parte mai tare, si Meuse §i giura-
Manta inaintea solilora Lesesci, la Beciii. Co, zabavindu-se Macsimilian a ve-
nire in Ora Lesesca, ciea ce trageati cu Stefan Bator au nemeritil mai cu-
rend den _Ardelii impreuria cu Bator, lasAndii in locul sea pre frate-seii,
ponmq In Ardehl. Era Macsimilian remase fora craiea Lesesca,
www.dacoromanica.ro
 4_67

Ou aceste leghturi si tocmple s'an asedatii Stefan Bator la craiea Ltsclt:

I. Se se glare ea ye, Linea tote legile Lesi lorti.
2 Datoriile craiel s6 le platesca.
3. oni catil loci de- a Lesilorti a dobanditil Muskalil, self' rescumpere.
4. Cu Turcii vecInica pace se aiba.
6. Hotarele se le Weser), si s6 MN, de grije.
6. Mal nainte de Intrarea lul In tera Lesesca, se trimitg 100,000 de zlotI,
de rescumperarea, robileru den TatarI.
7. Robil de la TatarI sel rescumpere.
Venit-ail Stefan Bator In luna lid April pren Moldova, si au mersu in tera
Lesesta. B8itu-i-an in tempinare, la marginea terei Lesesci, Ieronim, Voevoda
terel Rusescl, si Sinevcescil, cu mare glota si slujitorI. §i mergendti latoy fn
Cracail, fu alesil Craiii;. si atuncesI s'an cununatil cu Anna, fata lul Jigmond
Craiii; era, In 30 Mile a lul Mal fu coronitti Crain. Nol se venimti la ron-
dul istoriei !Astro, lasindA la Lesi, el se scrie de Stefan Bator Cralul lore
Dupe ce trecu unit anti in domnia lul Petra Voda, la anal 7082, s'ail sco-
cIoritn anti c'azack anume Ion PotcOva, dentre cazacil de la ,Praguri, .facen-
du-se, cum 4icti nail, frate 1111 Ion Voda, respunclendu-se de la Mazovia, de
uncle all fostil si Ion Voda; era Potcova it era poreclh', pentru ca frangea in
marl pptcove de call Acesta all trash o sem& de cazaci la sine. Scrie cro-
nice Lesesce, ca audindii o sem& de holed de ter& de aceste cazacti ca, se
scrie si se numesce frate lul Ion Voda si strtnge cazaci lfinga sine, all tri-
misu pre-taIna la dansul, den tern, poftindulil se vie la mosiesi, ca pre urma
frating-sea, lul Ion Voda, lei se cuvine domniea tereI; si ca aceste se jeluiati
si pre Petra Voda, pentru marl strimbatat.I si nevoi cu darile preste-putinta
ce le face lork si au marl asuprele de Turd, Intru caril mare dragoste ayea
Petru Voda, III avea in curte pre o sema de Turd. Primit-ati Potcova pofta
boierilorii, si le-at multamitil; 001 intreba de sfatii, In ce chipt si cu ce mic11-
Ike are putea PotcOva se vie la domnie 41 fad respunsil aces bolerl ce'la
poftIan.
Trimis-au acel BoIeri done carp-, scriind4 una la Cnez Costantin, Voevodul
de Kiev, ca pre-atuncea era Kievul Lesescii, si altb.. carte la Starostea de Bar,
cu. peceple a cat f-va boieri de mai-de-frunte, in care card rugail el tare se
dea agiutorti lul Potcova numal pana la Nistru; era acolo la Nistru el ilit
vorti tempina cu este. Luandti Potcova cartile acele, au mersil necunoscutii
la. Bar, si le-at data StaresteluI de Bar, si all avutti cu dansul naulta vo-
rova de-taina.
Respunsu'i-al Starostele, bucurosti 'i-ar da agiutora, si prea lesne are pu-
tea face acesta; eel sciindii de legaturile, si tocmelele ce are Cralul Lesescil cit
imperatia Turculul, a facere acesta alt 1 se cads, MO, Yob, cralesca; Ins6, in-
tre altec, trebl, scriindil la Cralul Starostple,t vq, pomeni si pentru acesta; §i 6.0
indit cu voia Craiului, nu se va apera de acesta lucru. i all iiisii lul Potco-
va, OJAI va veni respunsil, de la Cralul, se ,zabaveSca Intrialtti loch ; cad, Se-
clendti in Bar, se nu se sane, si s'are facere spalma la Moldova. Ded, multa-
raindil Potcova Starosteluil, s'ail dish de-acolo, Era, unh cliact anume Cow
www.dacoromanica.ro
 468

petki, ce nemerise de-curendd acolo in Bar, intelegendti acesta, au merst la

Pote6va, bucurAndu-se de norocirea lui si giuruindu'l agiutord, dupe put*
lul. Multamitu,i-ad PotcOva, si '1-ad rugatd pentru ce'l adeveresce see arAte si
Intru fapta, p11 va multami, gi t va plats ostenela lul.
Copetki, avendu cunoscinta intre Cazaci, cu carii au fostil veo 20 de ani,
mers'ad la Cazaci; avendti putintel bani Copetki den agonisita sea, I-at fm-
partitu Cazadlord ; si se gisi si und. Moldovend, anume Topa, ce era thsuratd
In Ora L-esesca si trAia In tinutul Braslavuluf, care si aceea se amestecal cu
Copetki. Si cu nevointa lord s'ad string' X30 de Cana a1esl, si all Intratinn
Ora, Era Intelegendd Cazacil cu Potedva ca. Petru Voda vine cu Este mare si
cu pusci In timpinarea lord, ef all apucatd ce all pututd de la margine si s'atl
intorst Inapol, paclindtest vreme pe-alta-data.
Petra Voda, avendl grije de Cazaci ea se thi mai intro si alta-dati, in Ora
86 prade, trimis'ad carp pre und ceusu la Castelanul de Halici, ce era merge-
tord sold la imperatia Turculul, pentru legatura pacei, facendu jalba, ca, presto
legiturye picei ce all Lesil cu. Porta Imperatiei Turculul, pustiescil Cazacil
tera Imperatului, si vord. se asecle Domnd terel pre PotcOvi.; pentru aceea da
scire, se scrie la Cralul se opreSca acea fapta a Cazacilord, si seld princla
pre Pote6va self' pedepsesca, se faca direptate despre top Canal ce suntd
cu Potcova; ca apol, nevrendit Cralul se fad, acesta, se scie ca Imperatul Tun-
cesed va steel, pacea cu Cralul. Aceste tote deplin le-at scrisl Castelanul la
Cralul; i indata intelegendd Cralul, au trimisu la Hatmanul, psi la o semi de
boieri de, margine, se pule nevointa se princle pre aceld PotcOva si pre Caza-
cii Co fact" rocosituri ou dined; si nu '1 -au pututti prinde. Ce And mai bine
s'ad gatitti PotcOva, cu mai multi Cana, si all trecutd Nistrul pre la Soroca;
si audindd omens de Domnd tenerd, multi i s'ad inchinatil de pre margine.
Auclindu Petru Von. ca all intratd Cazacil cu. Ivan Potcova in tern, indata
Wad gatitil st au esitu cu este improtiva Cazaciloru, avendd Turd 500, si all
luatd si puscile cu sine; si toemindd puscile, si dupe pusci pe acel beslei Turd
in frunte, invetandul se slobocla puscele in Cazaci. si data vord slobocli pus-
cele, se se Slobocla el cu navala asupra Cazaciloril; ce, Mach, dumusi smith
invet4 la resboid, data all veclutd ca slobodu puscile, el top s'ati plecatil la
pamentti de i-au coversitd focul. Era Turcii, parindu-le ca mad ucisi Caza-
cii de pusci, s'ati lasatit l9 &Al Atuncea Cazacii sloboclirl focul in Turd, si
indata &pre, 300 de cal, si cel-alp ad si data dost, si multi paguba facura
'in Ostea. lul Petru Voda.
Wendt"' Petra Voda nenorocirea sea, all data dosti ; si lasAndd scaunul sea,
Iasii, au trecutu iol tera filuntenesca; era Potcova Cretul au venial cu Cara-
oil Don't' in local lul Petra Voda, Noemvrie 23. Era Petra Voda, fiindd in -Ora
Muntenesca, all frimist jalba pre Cazaci la Imper6tie, ca '1-ad gonitd den terd,
si 'strict% tern; ce, se'l dea agiutord Imperatia. Venit-au p on o slu lui Petru Voda
de in Imperatie, pentru mol lucrurile lui; bra si poronca all trimisti la Dobro-
geni, si la Tatarii Bugegenli fii bomnulul MUntenescd, AC se ostesca asupra ltil
Potc6vd Cretul.
bra jootcov'a dretul, clad. all venitu in IasT,. Anthill at sloboclitti teninitele, si
www.dacoromanica.ro
 469

pre altil ce craft inchist; apoi au facutti Bolerl: pre Topa 1-au facutd Vel Pos/
telnicd, pre Kopetki Parcalabti de Hotin, era,' in sema lui f ah all datti pre 041
Moldoveni, si all rapecati si la Imperatie sesi scata, stegu de domnie. Ce',"
pre tine all trimisti. Potcova la Tarigral pentru domnie 1-ati prinsti omenil Jul
Petra. Voda sJ n'ati agiunsti la Porta. Petru WO, all intratd in tern cu &tea
ce s'ad pomenitti mat sus, viindu'l si Moldoveni de Ora de gios agiutoriti.
Intelegendu Muff de venirea Jul Petri]. Voda, all sfatuitu pre Domnul lord,
pre Potcova, Cu- nume ce'l pusese a Ion Veda., de as esitti den Iasi si s'ait dust'
Omit la Docolina in timpinare Jul Petra Voda. Multi emu si omeni de ter&
intre Cdzati, ce se inchinase la Domnul tenerd, Ion Voda. All vrutil Potcova se
tocmesca in frunte pre Moldoveni 1a resboitr, ce, nu primiati Cazacii, necredendd
de-totti pre Moldoveni, Ce, all oronduitd fah pre o sema de Camel se ele a-
minte ce fad de ronduire face Petru ostilord see, si vedura ca an poroncitii
Petra Voda, de all push inalnte herghelii de cat, ciredi de vaci, pentru se calce
pedestrimea lui Potcova cu acele dobitoce; si inaintea ciredilord au esitd Tur-
cii la hartd. §i asteptandd Cazacii 'Dana a se mat apropie ostea lul Petra
Voda, slobodira focul; si acele dobitoce mat multa zahaela &curd Turciloril,
ca inturnandu-se aobitocele inapol, au daft peste &tea lul Petra Voda; si lo-
vira Cazacii in ostea lui Petru Voda, et den direpta si §ah den stanga; si in-
fransera pre Petri' Voda, si remase isbanda aril la Mad.
Ivan Potcova, dupe ce birui pre Petru Voda, macar ctei merges cu norocd,
era nu se incredu de-totti ca se se acele la domnie; ca Petra Voda tar stria-
gea este Turcesca, si Unguri 'i-au fostti venitli inteagiutorii. Ce, intorcendu-se
la Iasi, nimice, n'ad zabavitti, ce s'ad grijitil de hrana, si au luatti cu sine 14
puscl si alte jacuri, si all esitti den Iasi, si s'ati dust" (den ate° all venitu.
i pre-urma, pre Potcova cu inselaciune '1-at duel. la Craiul, si puindu'lti la in-
chisore 'i-au Waal capul, pentru aceste rocositur1 ce Meuse asupra Jut Petru
Voda.
Petru Voda, intelegendti ca Potc6va all lasatd scaunul domniel, si all trecutti
in Ora Lesescri, all venitd in last si s'ati asedatu cu pace alt" -doile rondu, fi-
indd cursul anilorti 7087. Atuncea au push Mitropolith pre Teofan, care fu-,
gise de frica lui Ion Vodd, precum s'ad pomenitti is rondul set', si fugise prep
munti. Candi, flinch scarbiti pentru mortea Jul Potcova, tar s'ati redicatti cu
Alecsandru, fratele lul Potcova, totfi inteacelasti and, Fevruarie 9, all intratu
in ter& asupra Jul Petru Vodd. Ce, Petru Voda, sciindti poticala denteiti ce all
patitti Cazacii, nu s'ad apacat4 de resboiti, ce anteiti au data cale. )Jra Alec-
sandru all intratd in Iasi, Fevruarie in 9. Petra Von de sirgti all strinsii este
Turcescd si Unguresca, si foraveste au lovitd in Iasi si all incungiuratu pre
Alecsandru in curtea domnesca, si au batutd den caslegi pans la miada-pa-
rese, gr5, jute° uopte, Mart. 12 Mile, all esitt. Alecsandru Cu Cazacii den curte,
ea numal putura, suferi, ca, si erba de Itiscla sfersise, si bucatele li se imputi-
nage, si nedejduindti ca Vora stags,, all fugitd spre codru. tra prindetdu vests
&tea Jul Petru Von', all saritU dupe dansit, si agiungendu'i la Azerul Clur-
beiciloru, ah prinsti viii pre Alecsandru, de'mpreuna, cu bolerii Jut. Aturici Min

www.dacoromanica.ro
 470

Voda, aseclandii-se in alit - trifle randii, au ziditu Monastirea Galata, in vale,

care fOra-zabava-vremel s'ati risipitd.
De norocl era Petru Voda cu Cana. Asa scie face templari norodul omu-
lul, de nu'I lasa locti de odihna; ca bind de unit nemantuitti, altil veniati asu-
pal; ca inteacelasil anti, 7087 Iu lie 26, vent. -au nisce OazacI cu una domni-
sorti pana la Nistru; ce, dentr'acila nice -unul nu s'ati intorsti, tog 'sf-au pusa
capetele. Asijderea, curand dupt acesti Cazaci, la anul 7088 Octomvrie 12,
unit Constantin far cu °Azad veni in tell, si tog s'ati innecatti in Nistru.
pre acea vreroe, i intfacelt anti, si intr'acea luna,. Zborovski, i u oste Ca-
zacesca, ail lovita Dasovul de '1-au arse si 1-at pradatii, si multe Turcofe id
robitti, gi cu multti duiumu s'ati intorsil inapol ftra-de smintOla.
Domnit-aA Petri' Voda chlopul 5 ani, 1i 'i -ad venitu mazifia de la Impe-
ratie ; viindu and Aga imptratescu '1 -alt luatti den scaunti §i '1-ad trimisti lit
Halep, la pa4a; era, in locul lul at pusti Domnit pre Iancul Voda.

H. Domnia lancului Von, col slid Sasul.

In anul 7088 Fevruarie 17, vent -au Iancul Voda, in Ora, si s'ati aseclattt
la domnie; carele, de nascere all fostti Sasit, Luterant de lege; pravoslavia
nu lubla. §i data s'ati aseclatii. Domnit terei, tots ereticia si nedumnecleiiea
'sl-at aratatii; ca lacomie de avutie nespusa avea, pentru care pre mulp au
omoritil; si au trimisti de au luatti de-a-clecea den bol, de -prep tots tera.
Iancul Voda, de mult'a lacomie ce avea, Scos-ail in Ora cltciela de bol, care
obiceit Ora n'ati suferitt. Ce s'ati radicatti Lapusnenil se se desbata de subt,
roam Ianculai Voda; si ostindu-se, au radicatil dentre dam' Domnit pre Lun-
gub ri Tad pumitil Ion Voda, si au purcest. pe Prutti in sus.
Iancul Voda, princlendt. de-veste ca Lapusnenif s'au radicatii asupra lul, in-
data alt trimisti pre Buclum Vornicul en Este improtiva lord; si tempinandu-se
la Bolota, s'ad lovitu de fata; gi dandti resboiti de a-nbe parr vitezesce, per-
dura Lapusuenif resboIul, si pre domnisorti and 1-au prinsti vitt. Unif,scriti
ca s'aii innecata in Prutti domnisorul.
Multe lucrurl spurcate si de Dumneclet urite facea Iancul Voda in domniea,
ha, dad, de reutatile lul, tota sera li boleril se ottriati: ca legea crestinesca
nu labia; la avutie- lacoma ysi pradatora; tern cu darile ingreuia; .gi era cur-
yard preste-sema, ca nu numal afara, ce nice de curtea sea nu se feria. Glupane-i
self du la masa Domnei see le 8cotea dele facea silk. Aceste tote neputen-
du-le suferi boleril, mai-vartos Movilescil, Vladica Georgie, Irimia Vornicul,
i frate-L'eti Simion Paharnicul, gi Balica Hatmanul, s'ad sfatuitti pre-taina se
pribegdsca; carif, anteit 'sf-au facutu prilejti, en voia, lul, ca mergt 0 sfin-
osa, Monastirea Sucevita; i asa, au pribegitt in tera Lesesca cu toil. tra
alp bolerl at fugitu in Ora 'Muntenesca, altil la Turd $i in alte part. Era
pre-urma, mergeati jalba, la, Importitie de risipa terel, ai mazilitt pre lancul
Voda, $i at datti domniea far lul Petra Voda §_chfopul.
kanal 7091, inttlegendii Iancul Voda de mazilie de la Imptratie, si Cu-
www.dacoromanica.ro
 471

noScendd la ce'l va veni- mat apol lucrul, gandi ca, de va merge la Turd, va
avea Ora mult6, si gAndia se nu plae. Ce, s'aii sfatuitti se treed, in Ora Le-
sescd,, si de acolo se treed. in Ora TJnguresca, ca pren tell nu putea se treed,
pren munti, ca se temea de terani. Si isa, at *tit den Ora, si an trecutn
in tera Lesesca; i trecendii pre in Pocutia, 'i -all tinutd calea Iazlovetki, cit
'1-ati duet in Lloyd cu Vita averea lui; si de sirgti an trimisii 1d. Craiul de
'i-an data scire, Era Craiul all scrisn la Sinevski Hatmanul, si in Herbert,
Staroste de Lio Vii, de all Matti capul Ianculul Vodd si 'i-au luatu averea in
sema cfalesca; numai o parte de avere at lasatd Domnei si cuconilorti lui se
le fie de hrana.. Serie Urechi Vornicul ca perirea Iaocului Vodd, s'ati facutn.
cu invetatura imperatiei Turcului de 'i -all taIatt. capul.
Domnit-au Iancul Voda ani a ysi luni 7. Vial, ca acestit Iancul Vodd, anablit
vara cu sanie de esti.

J A dorm Domnie a Id Petru Voda colfropul.

In anal 7092 Octomvrie 17, vent -au Domnii terei Petra Voda Schropul, pre
carele toil tin asteptati; si auclindti pribegii ce erail fugiti pentr'alte teri, de
rievoea ce trageati de IacuI Veda, cu dragoste s'ail intorsii la Domnul lore,
la Pam Veda, si 'i-au miluitti iar ca boieriile lord.
De noroct era Petru Veda cu Mach; cd, in domnia dentein nu anal avea
odihna de Cana, si acmu, in a-dona domnie, bine uu se aseclase la scaunu,
eta CazAcil veniati se apuce scaunul, inteacesta tuna Octomvrie 27. Ce, prin-
della veste Petra Veda, le-an esitn, inainte la Prutu, Ja sate la Bogdanesci.
si acolo, incungiutindul, le-ati cantata Mad lora a se inchinare lui Petra Voda.
i dentre acel Cazaci all alesii Petra Voda o sena, earl socotitti Omni
mai detreba, gi 'i -ad opritti slujesca; era pre altil cu giurdmentii 1-at slo-
boclitti de s'ail dusti. Dupe acesta, nu multd, vreme trecendii, an lovitil alti
Cazaci la Nistru de ceea parte, mai sus de Tighinea, nisce sate, co descalecait
pre hotarul Lesescti, Turd Clutaci, si Mbldoved forte multi, esiti den tea
de nevol in clilele Ian.culul Veda; si mare perire all Mutu intransil, si ro-
bin, si s'ail intorsti cu dobanda la lorurile Bele, Mull.
Inteacestii anti, Petru Voda, dad, s'ail aseclatn la domnie, nu lash, in ultare
pomana sea, monastirea Galata, ce o zidise in vale si se risipise, ce cu oserdie all
silitti si au ziditti Galata in den, care std, sir pana astacli.
In anul 7092 Avgustti in 7, venit-au Cana si ford,-veste au lovitit Tighinea
de o' all arse si o au pradatti ; pi ail robitti pre eel tineri, copii si fete; ere
pre betrani pana la until 'i-ad taiga, si mull& doliandd, au luatti.
In clilele acestul Petra Veda, in anul 7093, mare seceta an fosg. in tern,
cd,tu all secatti tote isvorele, pd.raiele i. leltile; qi nude maI'nainte prindean
pesce, acolo arat cu plugul: si 'Ara pre multe locuri all ca4utll si copacil
an secatti de seceta; si dobitocele, neavendti ce paste, le daramati fruqe. Si
at'ata pulbere era, cater dad batea ventul, Se stringean trolene in ripi si pe
la garduri, ca si erna de bmdtu. Erd, despre tOmna, dad. s'ail pornittt -plot
www.dacoromanica.ro
 472

ail otavitti campul, si s'ati facutti moho5 pen terinif si at strinsti de acelu ;no-
hort de 'sl-at scosii seracimea fOmea, ca se facuse fomete in Ora.
In anul 7094, Avgust 16, adunatu-s'ar'i Petru Voda cu nepotu-sea Mihnea Voda,
Domnul Munteneseti, la Batt]. la Munteni, pe Prutti, amendoi cu curte lta
§i cu glote marl, si s'ar'i ospetatil trapreuna.
In anul 7095, Genar 8, radicatu-s'ar'i o Berne, de Cazaci, ca nesee lupi Inver
tats la pra411, de at intratti in tera, si at pradatti in tinutul Sorkei7 si multe
bucate at luatt. fir& Parvul, Parcalabul de Soroca, au saritu cu Htnsaril du-
pe 6,41, si eti altii, tine at vruttl; si agiungendu'l la Perieslav, vrendti se's1
sc6t6, alit sea, Cazacil nevrendii se's1 lase dobanda, tare resboit facura; si in
doge tlile abia all spartti pre Cazacl, si pre toil i-at omoritii ; numal pre u-
nul lasandult IAA '1-at trimisti la Petru Voda. Intfaeesta'sti ant, in luna lui
Iunie, Petru Voda all facutd nunta nepotu -sell, lui Blad Voda, feclorul lui Mi-
los Voda, si at luatti fata Minh Voda, Domnul Muntenescii; si at chematil
la mina pre Mihnea Voda, Domnul Muntenescti, in tergl in Tecuct ; nunta dom-
nesc6,, cu multi cheltuele, si cu frumosa podoba si giocuri ; si multi den vecini
at venitt, de le-ail Infrumusetatd masa.
In anul 7097, Noemvrie 23, vent -ail Mach in Ora cu unil Ivan sell ra-
dice Domnii. Ce_, esindu.-le Petru Voda Inainte cu este, den-sus de Tutora, si
andt resboiii vitezesc,e de ambe parple, multi all peritti; si in Noemvrie 27,.
birui Petra Voda pre Cazaci, si'l sili de i-at data pre tine avura mal mare,
carele sl-au luatti plata dupe vina sea. tit multi se ascundeat pren paduri, si
pre uncle puteail, si Moldovenit II gontati mai apol pren paduri, fugindt Cazacil
care pre `made puteau se scape; aPerandu-se pana, la Cirimusil, putinisIntregl.
all scapatt, tots raniti si pedestri.
Domnl Petru Voda tera Moldovel ca unit DoinnA cum se cade, cu de tote
podebele cate trebuescti unul Domnt de cinste: ca boieriloru era ca unit pa-
rinte, si'l tinea la rave cinste, si den sf Itul loll nu esia ; terei era, aperare ;
seracilorti milostivt; monastirile mtlula si Intaxia; cu megiesil de-pe'mpregiurti
bine pet-ecea, atu la tog avea nume bung si dragoste; la giudetti blandti §i
fora fatarie era, catA nu era a clicere ca nu'I harnicti de domnie. Mal apol,
veclendil. nevola Orel, ca Turcil, precum este felul lore cela paganescil si ne-
stemparatil de lacomie, trimis'lil de cerea o soma de bani, se dea preste a-
diatul ce era se dea tera, s'ati sfatuitti cu boleril terel, ce voril face, si cum
vora putea radica i alto dart ce n'ati mil fosttl; ca de acea data nu't era ca
nu va putea radica aeea soma, de bani den tell, eel era se nu se fad, obi-
cell, carele nu are mai esi den tera, ca si acesta are lua, i altele vorti is-
vodi, turn s'at. si templatt. Si at alesti cu sfatul set. Petra Voda se se duct
den tell, se nu se fact' de la dansut Incepetura, ce, de la altul; si Wag ga,Aitti
de dust. tra, boterli top tit aperati de avea cale, se nu se duce, den ter& si
den domnie,, cc mai bine se dea acea soma de bani den tera, precum da sf
alto dart obicinuite, si se's1 tie Ora Si domnia; ca altul, ce va vent Domnit in
loculti hai, va da, si Ora tote nu va haladui. Ce, Petra Voda nice Intr'una
chipA nu vrea se se apuce se dea acea dare, se la asupasi domnia terel cu
blastemi de la teat; ce'si tocnii lucrul Inainte, si rasa, boleril 06 tie scaunul
www.dacoromanica.ro
 473

terel, pans `1e, va veni Dorant de la Impe'ratie. Era elA s'ail radicatti cu Q se-
ma de bolerl de frunte, caril se temura a remaneref se nu petreca ca mal na-
inte -en Iancul Voda: anume era Stroici Vel Logofet, Irimia Vornicul cu Irate-
set. Simion Paharnicul, Andrei Hatmanul, i altil multi.; si trecendu pren tO-
Lesesca la tera Nemtesca, pi acolo s'at. aseclatA Petri]. Voda. Era boleril top
s'au intorsu in tera Lesesca, ¢i s'ad aseclatil la t'Ogt. la Podhaet si pre aiu-
rea. Splint de Petra Voda, ca acolo, cand da bani de cheltuela bucatelort, ad
fostal ld'crimandt, si dicea: Aceste suntu lacrimele .9,6racilorA ! » Deci, youterat.
se'i clicemit Petra Voda, cela milostivt; ca binele sell '1 -ad lepadatil pentru
tea ca altul ca, acesta n'au mai facutii. Era Domnu blandA, milostivd, la
giudete direptii, nu betivA, nu curvaril, nu lacomu, nu risipitorii; putemu dice
Cl tote pre isvodii le-at tinutil, ca ce nu se smintesca.
Domnit-ad in a-dotia domnie ani 7 si luni 6, si in domnia de'nteit. and 5
si luni 6, cars fact to doi-spre-clece ani i giumatate (?).

I. Domniea lui Aron Voda cola Compile!.

In anul 7099, dad all parasiVl Petru Voda domniea of tera, Intelegendu
Imperatia ca tera au remasu fora Domnti, au cercatii, pre cine volt trimite
Domna in local lul Petra Voda. Ce, norocul terel se schimba: ca duke norocA
bunt., eta vine si reA; ca cum are fi de Dumnecleil insemnatti, dupe vreme bu-,
na, pi senina se vie vreme turburatd; dupe domnie Tina p1 blanda se vie cum-
plita si amara. Aflara 'rural pre Aron, carula i-au datA domniea cu multe da-
torii, EndA fere, sufletl; si amblandd Si altii pentru domnie, pre toti i-au um-
plat Arbn cu banl, luand t bani cu' camata de la Turd si de la altii, si au
esitii la domnie. -Era dupe ce au venial in Ora, nu'i era grip de alta, fora
numal eta, de a pradare, era-den lduntru nu se satura de curvie, de &-
curl, de cimpoiesi $i de mascaricil ce'i Linea. Asijderea dabilele pren Ora, ce
ingreueat. Ora, nu amblau numal dabilaril singuri, ce si Turd trimitea de am-
ble' pren era cu dabilaril,. de nu'sI erau bietii terani volnici cu nimica; mu-
lerte nu erau a lorA fetele le rusinati ; ce vrea se lack facea. Pe dabilaril,
pentru unit potronicit de'ld vrea piri la dansul, nulti giudeca, celti trimitea
acolo delft perdea, Pre bolerl, pentru avutie ii oinoria; giupanesele le silia; pi
domnindA, nu alta, ce ciudese i pozne facea. Aceste &hal, cunoscu ca tutu"
mit este with, si socoti ca se nu se increcle, lefeciilord terei; ce, at strinst in
1011 Unguri, Wad i pedestri, si au facutA celorA pedestri odai in curtea dom-
'Asa., in Iasi, se'r alb pururea hinga dansul.
Apoi v4du ca de datornici nu se va putea mantui; ce, alt oranduitt. de WA o-
mul se is ate- unit boil! si au trimisu in tots Ora, cu Turd, de stringea; pi
Pentru care omit nu avea boll, a luau a full gasiaii in sate ; de la unul luau
boil top, pentru altil: ca multi remasese, de reutati si de dabile ce emu in O-
ra, seraci, fora bob de hrana.
Era in anul 7100, inteaceste_ reutati pi beliturl ce facea Aron Voda, nepu-
tendil suferi Ora, s'aA radicatti Orhelanil i Soroceanii cu unit domnisort, co'
www.dacoromanica.ro
 474
cliceait Ionascu, ce '111 alesese cap"' dentre dansii, si '1 pusera nume Bogdan
Voda.
Dad, intelesa Aron Voda de acesta, au date. scire terel se se string, si elit
fora zabava au esitd cu curtea si cu lefeciii sei; si pane, a esire den carte, ad.
Mate. pre Bucium Vel Vornic, si pre Barlaclenul Logofetul, si pe Paos Vor-
nicul, dandu-le villa, de viclesugd, ca'l cu scirea lord. Deci, alt_ purcesd Impro-
tiva vrajmasilorii sei. Atunce mergendd au pusti pe Ureche Vornicul Logofetti
mare ; si tempinandu-se ostile la Rautd, V-ad date. resboid vitezesce de ambe
partile. §i isbandi Aron Vodh,, si prinse si pre domnisotul acela, tail na-
sul, si '1-ad calugeritil. Pre, dada au spartd Aron Voda pre viclenil sei, nice
unit loco n'ad remasd se nu fie plin de vrajmasies, lul ; ca nu -mime pre cel
vittovati ce all fostd inteacela resboid perdea, ce si semintiile lord, si vino -
va p si nevinovati.
Gatindu-se Aron Voda se fad mai marl vrajma'sii, eta II venire, calarasi cu
veste de mazilie ; ca intelegendd Imperatia de atate reutati, si morti, si asu-
prele fora-mesura ce facea, '1-ad mazilitu. Atunce Mon Veda tainui aces ves-
te, se nu -0 intelega tera siujitoril, temendu-se se nult. ()more ; ca multi
erail buturosi se sacra veste ca aceea: ea unora parintil, altora feciorii si fra-
til le, perise, si altii remasose seracl de multe reutati a lui. Ce, pre -taint in-
vet,a pre acel calarasi se nu mita cuventil afar& ; si lndata au rapepd in
Iasi la Domna sea se se incarce si so purcep, in gios; era pre boieri 1-ad in-
vetatil de all chlematu glotele, si le -ad multamitil de slujba, ce i-at facutd,
si le-ad disu se, merga cinesi pre acasa, gandindd ca se vord duce, 0 elle. se
Ia drumul in gios sp're Galati.
A-dotta-cli parendu-i ca se yoru fi dusd curtenil si calarasii, all incalecayi
si au purcesd spre Iasi, silindU se agiunga elit mai curend, se nu oblicesca
tine -va ; si eta glotele mergead pre de tote partite. Atunce au chtematd pre
boleri, diandd : «Crep, eu amid slobo itu ostea SIC O. mergei pre- ascascl, derd
cine'l opresce?». 1-ad spusd boieril ca, o sem& s'ad dust., -era celora ce le este
calea spre Iasi si mai la munte, acesta le este calea ; si asa de pre urma all
mersil pan& au inseratti. Apol noptea au slab. Mon Voda de at mersd ; Ai
nefacendii 2abava in Iasi-, ad purcesu in gios spre Tarigrad; si pre cale '1 -ad,
tempinatii Capegiii imperatesci ce venia se-111 la den scaund se-ld duct la
Impel-Ape. Era dad Intelesera top de mazilia Jul Aaron Voda, nu intealtii chipt,
ce cum dupe furtuna si vreme rea, dada vedd Omni' senind silinisce se bu-
curl top, asa tote, Ora s'at. buctiratii.
Inteacesta chipd s'aii templatti, inse, intercerea lul Aron Voda_ co. domnie
not, de pre cale, nesositd Inca in Tarigrad : Pact all Intgesti datornicil, de
nalzilia WI Aron Voda, mai vartos Eduard Barton, ce era pre-attmce sold
de la Cralesa de Anglia la Porta, ca au fostil luatit bant inapt-mute. cate-va
sums. de la alp negutitori, Greci si Englezi de ad data lul Aron Voda, cand
ad esitd Domnu inteid, si n'ad fostil apucatil Aron Voda se'l platesca banii.
macar ca de -odatl astepta acelti sold se vacla pre Aron Voda sosita mai
curend mazilii in Tarigrad ; erg apol, pricependu ca's1 va perdu banil, aclunat-
ad pre top datornicil negutitoril de la cull luase bani pre chizesiea sea, si i-at
www.dacoromanica.ro
 475
rnvetatd de ad mersit Ia Bizirur i at facutu jalobd, asupra lui Aron Voda,
cL Jentru scud& domnia lul, n'ail pututit plati banil ce au Imprumutatd pen-
tru domnie. Altii, de-alts-parte, clicead ca n'aii fostd vreme aka curenda se se.
mazil6sci Aron Veda ; ca agiunsese de-mg-nainte Aron Voda Ia prietenil sel;
dat-ad. scire §i Imperatiei; si tnca neintratti in Tarigrad, '1-art tempinatd cafta-
nul de domniea terei.
Dunanecled Inca nu'si plinise certarea de-asupra terel ; ed. Aron Voda, dude
obicelul lui cell red. si cumplitd, dad. all tntelesd ca i -au data domniea, Inda-
ta at rhpeclitt pre crecluta sluga sea, pre. Oprea Armasul celd mare, cu carp
in Ora, se tie scaunul, i se potl prinde pre tine i-ad scrisd Intfunit isvodil
ca se apucase Aron Voda nu de alta, ci totil de reutati se fad ; §i ce n'at
plinita cu red in domnia de'nteit, se plinesca acmu: se'l tie pre toll Oprea
Armasul, Ia Inchisbre, pans va veni eld se'l p&p.
Oprea Armasul, dupe Invetatura Domnu-sea lul Aron Veda, viindu de-olacd,
ate intratil in Iasi sera, si s'au dust. in eurte si au descalecatti la odaile da-
rabanilord Unguresci ; i nOptea_ all venial la gazda lui Urechi Logofetul, ce
era Caimacam la scampi pang, va veni Domnil in tea; i aratendu'l poronca
Domnu-sea, era Ureche auclindii de numele Domnu-sed lui Aron Voda, nu-
mai ce s'ad intristatd ; §i vrendii se haladuiasca, se nu'l fie alit mal vedere,
Os-au catre Oprea Armasul : «Cu bucurie primesci, qi gata sunta bueurosii se
slatjescic Domnulid nostru aceste ce'mY poroncesce Illdria sea; numal, se fie cu
tafna, nime se nu scie ; si; bine as venita Dumneta, Se qeft la taind pcind ii
vomit oblici pre to 0 se'f, scimic eine unde suntii; cd pre cafe i scrie in isvodei,
putema prinde, se nu cum-va prinde veste se Iva, qi ne va fi cu smin-
told.» Mers-ad Oprea Armasul de ad seclutd la taina, cum all 41isu Ureche Lo-
gofetul, la (Kiddie darabanilord, inteacea nopte. Era Ureche Logofetul numal ce
se mira tncotro se va duce, de uritul lui Aron Vodd,, se nu'i fie aid mal ve-
dere, sciindd cats groza §i reutdti facuse mg nainte in domniea sea 5i acmu
mal de marl cazne se va apnea. Attalla vreme §i tale deschisa, -Urechi Logo
fetul, de a se departare se esa den Ora, s'au gatitd, §i purceclendii au !nye-
tatii -pre zazda'si, cineld va tntreba kdoda-cli, se spule ca s'ad dust acasa. in
Carligatura. i asa, at purcesii, si mergendd cu sirguire inteacea nopte si a
doda-0 tota etioa, ail trecutd pre la Soroca in Ora Lesesca.
A-doAa-cli, sera, Oprea Armasul all mersii..la gazda lui Urechi Logofetul se-
se sfatuesca; si neaflandu-lit, atuncea au veclutil ca '1-ad inselatti InteaCesta
chipd ; si indata ad trimist carp pre la margini se Ales* se princle margi-
nile. Era data ad Intelest ca Urechi ad trecutd in tera Lesesca, si s'aii de-
partatti, elit s'at aseclatd si all tinutii scaunul pang ad venitii Aron Voda.
Urechi Logofetul, data alt trecutti Nistrul, au thersti unde emit si cel-alti bo-
Ted pribegi strinsi, unde asteptad ithp sfersitul lucrului.
Scrie Urechi Vornicul, in anul 1101, Inca pad, a sosire Aron Voda in td-
ra zu domniea, s'aii radicatil unit Petru, cazact den Ora Lesecca, cu putintg
pribegi, tntelegendii. ca Ora este fora Tomnd ; §i intrandu in tell, au venitd
in Iasi la scaunul domniel, si au domnitd dode luni ; era data ad 'venitii A-
ronNoda, au prinsti pre Petru cazacul ci '1-ad trimisd la Imperatie.
www.dacoromanica.ro
 478

Aron Voda,, dad, s'ail aseciatti curausa era vrajmasii, se a-

pnea tost5 asuprele se Lel terei; si punea dabile marl ; si anteiti cu voia lui
amble' Duct pren tea de stringeati dabilele cu. omenii Donanesd; era apol,
nu!! puteaopri, si sila mare tuturora faceaii ; bucatele feel pretti le istoviat", si
Wei de bans le luau. Inse, apol, cunoscendii Aron Vode, ca, nu va fi bine pana
in sfersitil, ca Ora scarsca, pribegil star' incina i, gandi, dupe tot& reutatea ce
&case, se arate si vre-unti lucru bunt, ca se se curatesca de strigare, si se
Old terei ca nu'i den voia lui ce s'ati lucratil in Ora, ce'l de nevoie, si de sila
Turciloril; si socoti se se agiunga cu Mihal Voda, Domnul Muntenescti, ca se
se desbata de subt stapanirea Turciloril. §i anteiil se apnea de zidi Monastirea
in Carina Iasilorti, care se chlama pana astadi Aron Voda, pre mirage
unde este hramul Sfantului Neculae, in anul 7102. Era in anul 7103, au iu-
tratu in Ora Loboda cu ostel'ciizacesca, si au gonitti pre Aron Voda den sca-
tint, si ail arse tergul
Scris-am de aice inainte mg pre-largii Domnia lui Aron Voda, precum 8crie
in istorii streine.
Aron Voda., viindu in tern cu a-doila Domnie, cum am pomenin mai sus,
si mantuindu-se de Petri", parendn-i-se a fi mai sloboda, yrut-au se'si asecle
Domniea mai fora grije ; si indate. pre o soma de boieri eel avea inprepusfi, i-au
omoritu; den evil, unuliera anume Brut; era ce boierie ail avutil, nu putem4
scire fora cat(' ca, era Arbanasil de nom(', omit sciindu cateva limol, si sositti
la mare avere, sciutu si la Porta Imperatiei; pre ,acesta, Inca pentru avere
'1 -au omorittl; si alte greutati cu dabile ingreuea tera. Veclendu-se Aron Voda
in ura tuturorii, si den case, si de afara, si in Imperatie sunase pentru mot.-
tea lui Brut, fiindil cunoscutil la Porta acelti Brut, 'ea era ruda cu Sinan Pasa,
vestitil pre atunci acelti Pasa la Imperatie; faptele lui Aron Voda oblicindu-se
la imparatie, anteiu porouci 11 Bator Jigmond, Oraiul Ardelulni, pren Ahmed Pa-
p, ce era cu osti in partite terei Unguresci, se trimita la Aron Voda se'sI radice
omenii cei in iefa, ce'i trasese Aron Voda, pre-langa sine den Ardela, pi se
is =into se nu'si mai lese omenii se merga se, ilujesca in Moldova.
Eduard, solul Craesei de Anglia, asijderea part pe Aron Vode, pentru banil
celti indatorise si nu'i pute' scote, si silia sna pota aduce la Tarigrad pen-
tru acea datorie; cad se facuse veste de Aron Voda, cum, se dreg 84 fuga
in partileLCrestinesci. Parit-ail pre Aaron Voda si pentru Oprea Logofetul (care
au fostu si krmasil) si pentru Rasvan Hatmanul, pentru ea acestia are fi sfet-
nicii lui Aron Voda in tote reutatile acestea, sapandulti den i in cli,; ve0ndti
ca nu va fi bine de dansul, s'ati agiunsti cu Mihal Voda, Domnul Muntenescti,
se se desbata de subt mana Turcului. Se agiunse cu Mihal Voda, Batori Jig-
mond, Cralul Ardelului, si cu Aron Vodkindemnandu'l se se radice pre Turd,
neprietenil crestinatatei, si se se 'mesa, top cu Imperatul Nemtescu. Era a-
ceste amblandil pre-taina, eta veni veste Jul Bator Jigmond de la Capikihaia
WI de la Porta, dandu'i scire precum Sinan Pasa se gateze, cu Tatarii se intro
in Ardelii s pule subt sabie si copii de optu ani.
lard dace, s'ati desvarattl, intrat-ail Tataril in sera Unguresca, de 8'01 im-
preunatii Hanul cu Sinan Pap,. Intranda Hanul pen tera, pe poronca Impera-
www.dacoromanica.ro
 477
tiei, 1.-an grijitu conace Aron Voda si Mibal Voda; era Hanul att fostn data
scire Id Lesi, precum merge prea Moldova si pren tera Muntenesca la Belgrad se
se ippreupe cu Sinan Pasa; acesta au facutti se nu albs grip Lei de Mari.
Cs, flanul, data aft trecutil Nistrul, an lasatusi calea pen Ora Muntenesca,
si au mprsti direptti la Hotinti la marginea terei Lesesci; si de acolo, macar
ca eran si alte cal, ce, au alesn trei cal de mersil: pre la HAM si pre la Ca-
lust, fiindti si mai largil locul si sate mai dese pentru prada lord; si pre acea
cale an mersu pans la Sambor, o Beata; alto, oste, pe Nistru, Dana la Stril, alt
trecutti la Muncact; era a triea oste, pre la Pocutia, si ail lovitti la Maramorost.
Acespe intelegendn Zamoiski, Cantelarul craiei Lesegcl, au strinsu oste, ce
all pututti, in grabs, se apuce pre Mari la striratorl ; ce, nemica nail ispra-
vitn, c4 trecuse Tataril preste munti, cu mare prada pen tera Lesesca.Era
ce an facutn Tataril la Unguri, dm& au trecutil pen Maramorosii, se scrie el;
era nol ne intorcemti la radul nostru.
Lucra'ndu-se aceste, era Candi ce tralau pe-ltnga Nistru in Podolia, supe-
randu-se de partile Tatarilorti, intelegendn precum Bator Jigmond stapanesce
tera Moldovel si tera Muntenesca, au trimistt sold la dansul; si viindil la Beli-
grad, la Eaton Jigmond, an cersutii primesca la slujba sea; si, de le va da
WI de done luni, si en lase se traiecsa pen tern Muntenesca, vorn sta nevoi-
tori de volt merge pana la Odrii cu armele sole. Acesta solie de la acel ca-
zaci o an primitn Bator jigmond, fiindn agiunsti si cu Aron Voda si cu Mi-
hai Voda, cu indemnarea, lul Rodolf, Imperatul Nemtescti, si 'i aid intorsn cu
marl daruri. Era aicea in Moldova, si in tera Muntenesca, mare sunetti de arme
se afla; ca Aron Voda, int,elegendti de venirea Hanului, den poronca Impera,-t
se intre intr'aceste teri, intfamendone, se le prade, indata aft rapeclitil la
Mihal Veda si la Bator Jigmond. i indata Bator Jigmond all trimisti cu osti
pre Albert Kiral si cu osti Muntenesci; si lovindd pre Ta',tarI, 1-ad infrantti
si dolAnda ce luase Tataril de la Unguri, in anul trecutn, o au luat'o inapol
Aron Voila si cu Mihai Voda, cu Ungurii; si an luatti cateva ceta.11 mid pe
Danare (nu le min anume istoricil Unguri). Era ore-care Iancul, fedora ar u-
nit( Dome, Mu.ntenescti, avendti oste Turcesca, si cu Mari, au intratti in Ora
Muntenesca aoupra Jut Mihai Voda. Ce, esindn'i mai curandt Mihal Voda, In-
nainte cu °stile s0e, si cu Unguril lui Batori Jigmond, si cu Moldovenil Jul Aron
Voda, avendu sx Ore-ce Cazaci, infrant-au pre acelt domnisorti, si multa,versare
de sange an facutti in Turd si in Marl; si au mersti in Oa, de au incungitt
ratti Cetatea-Alba, si an aprinsti Tergul de-afara de an arse. Dupe acea is-
liana, at 'clan scire lui Bator Jigmond, cersindn Aron Voda si Mihal Vodk
se's trimita mai multti agiutorti, se stapanesea Dunarea tots. Trimis'att cate-va
tumid :WI Bator Jigmond, dobandite de la Turd den care pusci era pe cloud
Scrise stegurile si numele lul Ferdinand, Imperatului Nemtescil; si pre alte
done, numele si stegurile lui Ruttish Ion, tatal lui Mateias, Cralul Ungurescti,
(aceste -pusel, eu socotesen ca snail doband to de Stefan Voda celti bunti, cand
au batutti pre Mateias Cralul la Bale).
Bator Jigmond use Linea stepann asa terei Moldovel cum si teret Munte-
nesci; macar ea urik pe aceste done teri nu'sI facuse. Era aceste lucrandu-se
www.dacoromanica.ro
 478

&A. Stefan Itasvan, Hatmanul lui Aron Veda, au scrisii pre-talna la Bator
Jigmond, precum Aron Voda se dreg. WO fad pace lar la Turd, sEql toc-
mese& lucrurile despre dan§ii. ySi IndatA frimilse (*erg de al sel inteales, Ba-
tor Jigmond, asupra lul Aron Voda, $i 'hat prinstt §i legatt '1-at dusts in
tera Ungurescl, §i 1-at. inchist cu tots casa lul in cetate in Alvincit, in anul
1595, in_ luna lul Malt' 19, §i acolo '§l-at sf6r*itil viata, pedepsita la inchisore.

IC Domnisa lul RAsvan Von.

In locul lul Aron Voda at pust. DomnA Bator Jigmond pre Stefan Rasvan
Hatmanul.
Era dupt aceste, se facurA legAturi Intre Bator Jigmond cu Stefan Rasvan.
VodA, §i cu. Mihal VodA, du.pt ce at pust la inchisore pre Aaron VodA, in-
teacestil chipt :

21/4ToW, Jigmond, den darul lug DwynneOeti, a terilora Ardeluluf, a Moldovei, cs

terei ,Dfurtenese; .i a impe'rcitiei ROmulid, Domna, a partilorti craie' Un-
gwresel stepcinitorii, qi a Se'euilorfi obleiduitoric.

Derail in sciinta, cu cartea acesta, tuturord celord ce, se cede, ce. de buns facere 1ud Dumne^-
01:1 celui prea band, dupe ce emit dobanditii canna craiea Ardelului, $i dupe ce au inceputii
lii groza tiraniei Turculul si a Tatarului a se aratare in tera Unguresca, nimica alts n'amd avutil
in cugetil, fora °atilt lepadandd si departandil prietesugul nesuferitului vrajmasii pentru, a lord
nestatatorie yi necredinta,republicei crestinesci; §i fiindu craiea Unguresca de multi lipsa
1ncungiurate, si mai in cele de-pre-urme primejdil Oak sate ni s'are cadea, dupe Dumne-
sled, a aglutorire si a aperare ysi craiile si terile asuprite de giugul Turcilord, den cumplita
a lord robie a le radicare, si in tea veche si de ere-cand poftitil volnicie a le inturnare se
putemd; i acestui prea bund sfatti, de catii care nimice lui Dumneded mai dragt, si nei
aid und lucru mai laudatd ca va fi, si nice until lecd spre agonisita numelul nostru nemuri-
torie i mai de folosfi nu as vs, putea afla. Pentru aceea, ca se redicamit den robiea Turcip
lord craiea nostril, adunandli ostila nestre si tote gatirea ostenesca maritului Dorand Mihai
Todd. (cards lasindd necredinta Turcilord, pre sine' impreunft cu tog. boierimea mai 'na-
inte s'art fostil inchinatd), amt nevoid; si cu norocite lucruri si cu multe resbeie biruindu
vrajmasii, gi scotindu-se den Ora, lead asezatil tera in volniciea sea cea veche; i Inca ostasii
nostri veslendfi asupril reul norodului de la marginile Bulgariei, biruindd pfe Turd in tera
Bulgariel, cu multe resboie si cu mare peire in transii, prada,ndii tergurile si satele si olatu-
rile Turcesci in tore Bulgariei, Wad intorsii intregi la hotarele Bele. Si acea tare care s'aft
asedatft de nod in volnicie, -pentru se se pdta mai bine otcarmui in legea crestinesca, si se
s pet& apera de vrajmasi, au venitii la nod dentru acea ter& cu One poronca si volnicie
a lui Mihal Yoda si a tuturord staturilord acel Oil se itlege, si se incheie ponturile i le-
gaturile intru amendoue pantile.
Den partea lui Jigmond °rah' au fostil boieif anume : Stefan Josica ,Logofetul odd mare,
Georgie Ravazdi Svetnicul a lui Jigmond si Starostele cetatei trivaruM-Samos. Era den. par-
tea lui Mihal Vodit si a statului terei Romanesci -erad, Uftimie Mitropoljtul Tergovistei, Teofil
Fipiscopul de Remnic, Luca Episcopal de Buzau, Mitrul Vel Vornic, Carstea Vornicul, Di-
mitrie Logofetul, Danul Visternicul, Teodosie Visternicul, Radul Clucerul, Radul Postelni.
cull Bordur- Logofetul, Tintila Clucerul, Stamati Postelnicult si Preda;, in Beligradi hi lima?
lui Maid in 20 clile, pe calendarul Papistasilord, in and 1595? -asedate, li lucbeiete, dentrn
amended) partile, fire vatamare peclite ili tinute;

www.dacoromanica.ro
 479
nttiu noi, piscopil gi bokril, stepania, prietedugul di robiea iota a Turcilorti, ca tmerit
tecredinciodi dicalctitori de lege, o vomit lepada; di toti, cu o inima i cu unit cugetti a§a,
noi, carii ne aflamu aice, cum eel mat marl di mai unei a modiei nostre norodit, impreuni en
Mihai Yoda, adijderea cu tote clirosul bisericei di tog boleril, pre noi singuri, seninatului
Domnului Jigmond, den darul lui Duninedet terilorit Ardelului, a MoIdovel, a; 'ere' Roma-
nesci, a terilorii preste Munte, di a slavitei imperatii a Romului, Domnului, a partiloril craiel
Unguresci stepanitorfi, di a Secuilorti obladuitori, iproci. Stepanului nostru milostivii nesupn-
nema, gi acesta impreunit cu noi di a tote norodulut terei nestre locuitorilorti, subt puterea
lui o damii; cu tete, deplin giudecata priiterel qi amestocate imperatiel, di pre dansul ilii a-
de4amil, 111 Onaltamit, cu o intima di en unit glasti a tog, lera, Domini nob', qi terel nostre
stapanii gi Craiii de movie, luanda intru dansul acea nadejde ca Maria sea pre noi yi mocia
nostra improtiva tuturorit grezelorii Turcesci, di a alto& vrajmadi, ne va apara di ne va a-
coperi; di pre not in volnicia cea vechla ca ne va padi intru adeverii; ca ne va giudeca
precum pre alte teri gi domnii a mariel sale supuse subt poronca sea, dupe adediminttuile
di legaturile aceste earl pre acesta vreme le adeclamil dentru anAndoue partile intru tariea
acestui lucru gi Intru marturie.
Anteiu noi, carii cu chipurile ne afiamil credintel Mariei Bele, cu numele Domnului nostru,
lui Mihal Yodit di a tote, tera lui, norodului, facemil giuramantil noi, di Oita tera, lui qi ur-
inadilorti lui, cum, voril fi credinciodi pane, la m6rte; acesta cu iscalitura manilora nostre In-
tarindu. Ada. di Mihai Yoda, acmu adedatti Domn,ii i eel pre urma lui Domni, di tote statul
terel Romanesel, volt fi datori a padire, §i de vreme ce seninatul Domnn, stepanul nostru
milostivii, in tent nostra nu pate sta di lOcui pururea, noa, in locul sea, va pune Domnii pre
care staturile terei cu socotela de obdte cc pa'rere de la Maria sea, vomit pofti, care se fie
sciutoril limber model nestre, di care are carmui dupe orenduela tera aceea, di care prici-
nilegnostre direptit Qi cu oronduela, dupe veche volnicie gi deprindere, di dupe legaturile a-
ceste di adedaminturi, di cu poronca seninatului Domnului nostru gi acelula ce va fi in ur,
ma, se giudece di se alega. i pentru ca aceste mai bine di mai direptu se se petit a ispra-
vire di a urmare, Maria sea, subt numele gi norocirea sea, dupe Dumntesleii, steel odtescti,
buzduganii gi sabie Domnului de tera, ca unui Namesnica alit sea, II va trimite; den care, se
cunesca toti di este In locul set pusii, di toti, de la cell"' de'nteiti panit la celii de-pre-urma,,
dupe aceste legitturi gi adedamintii, se fie ascultatori Domnului, intro totii ce va poronci
Maria Sea Craiul.
Adijderea, Domnul de tera, pentru se pots plini mai bine datoria gi slujba sea, data dupe
vote Muriel sale Craiului, di dupe folosul staturilorti, 12 boferi, sciu i lucruriloru cu versta gi
en ispita, gi istetl, se se adaoge cure dansul; eu ararora sfatii, Lida intru pricinile giude-
cat6re, a le alege, cum di intru isprava altorti lucruri. Dupe aceste legitturi di adeclaminturi,
singuril Domnul terei se paslescii, ca se nu se face nimerui strimbatate peste direptatear di
putinta; di aciea boieri, precum cu so-otela numai, di vote, di en soiree Mariel sale Cralului,
di a lorii eel urmadi, se vor pune; ada, di cu aceeadl scire di vole, se fie departati de slujba
qi locul loru. Adijderea, ce se atinge de veniturile terei, de acele- ada aderrama, atilt, de cite
on se vord face de Maria sea stepitnul nostru, in tera sea in Ardel, nomisie, se se trimite,
boieri di den tera Muntenesca la acea adunare, carii are socoti, dupe voea Mariei stile di a
urmadilorti set, dupe trebuinta a punere dart pre tent. §ila acele adunarl di de obdte a te-
rel impreunitri se alba locii deosebitti ca i altil trimidl, cu slobodit vole a'dl da parerea pi
socotela, se fie eel unteiti cu loeul di cu voreova, dupe Domnul, di boieril den Moldova, §i
birul adedatil Ili wort spune numai Domnului. §i acei 12 boleri, ci boleril, vorii cun6sce de
la Maria sea, carii vorii fi aledl di orenduiti, carii in top anil depline ci indestulate same do
cuprinse cheltuele gi veniturile_se fie datori a da same..
Tote haraziturile, uricile, di Interiturile a pomnilorti celorti de'nteiti a terei, Maria/ sea Ora.
lul qi urmadil lui se le lase neclintite precum stet; pi pre-ufma, subt numele di pecetea
Maria sole di a urmadiloril lui, tote acele card ci direse se ease,;. di pretul tuturorfi scrisori-
lore, facutfi dupe lege di obiceiul acei ten, se se pule; era module se nu se p6tit harazi, aa
Lora, fora locuitorilora ace ten.

www.dacoromanica.ro
 480
Domnilord ping pane la. vrme, den veniturile Orel aceea, dupe datoriile slujbelorti lord,
Maria see Cralul le ea orendui vents, pe pofta terei ai a bolerilorti.
Tote pricinile dupe vechi legi si obiceiurl a terei, inaintea giudecatorilord orttnduiti se
se incepit se se giudece, si inaintea Domnulul ai a 12 boleri. Dupe giudecata, se se ober-
geed, osebitd de tote; si on ce feld de pricini de pedepse, atingendu-se de vieta ei averile
bolerilord cull se val ca den giudecata de captir s'are pane in oprele, Inge so se lase Toed
de mile i de ertare; si nice viata, nice averea boierilorti ce'sd de pedepse, fore scirea Craiului gi
a urmaailord Jul se nu se pet& lea. Era, de s'ar pedepsi cineva on morte, averea lni, dupe o-
bicelul terel aciea, se merge, la rude ai la urmasii hi. §i intr'aceste oranduele, si isprave se
se inchitle tote Ora Muntenesce subt hotarele si marginele el vechi, despre partea Moldovd
ai a muntilorti, despre Dunare pane la mitlilocul mateei Duna:ref, de la Ruaava Dana la Bra-
ila, si dupe veehile hotare ai. margini se se Ia venitul terel.
Teti oranduela bisericel ai a preoglorii s'ati a calugerilorti se o lase Maria sea in vechia
tinere $i obiceid: pravile, teremonii Qi volniciile, se fie slobodi a'si hare obicinuite veniturile
Bele; asijderea si tote bisericile Muntenesd, cart se afia in tcrile Mariei Bele sad a urma-
silorti, volt A subt giudecata aaedamintulul Mitropolitului de Tergoviate dupe aaetlarea legei
bisericei ai orandueleI terei aciea, si veniturile sole se'ai pea, ha pre obiceid.
Titulugtt va avea Maria sea ai urmaaii lui de is DOmnd, ai de la tote oranduela terei, aria r
Prea seninatul Domnd stapttnul Jigmond, den darul lui Dumneded, a Ardelului, a terel Mot-
doves, a terel Rominesel $i a sfintel Imperegel Romuld, Domnii, a partilord eritiei-Ungu-r
read stapand, ai a Secuilord obladuitord, iprocl, stepinul nostru Milostive.
Ere Domnul de `Ore, Dumnealul marital Doran& Mihal Vode, a terei nestre Romanesel, crea
dinciosul no& iubitti.
Era insusi Domnul, la tituluaul seta, pe urme se an se pule cu mile lei Dumneclea, nice
Tergul, sad locul, de aide va trimite artile sole la Mariea sea, la urmaaii lul, se nu se po-
menesce.
Domnul terel se alba, pecetea nemulul see., ere an cea de (abate a Domnilorti terd Munte-
need, era cu °ere roaie. Era pecetea terel se fie la Maria sea, qi la urmaaii
Bolerii tog se Tore. chema a domnului de Ardelfi, nu a Domnului terei, gi fiescare va area
inteacela chipd tituluati.
Domnul Muntenescii se va aerie intre sfetnicil de Ardelti.
Domnul terel prin Boll, sad cu alt.& socotela,, cu name den norodul streinti sad den Domni,
fore slobodenia jai voea de la Domnul Ardelului si de la urmaaii lui (si lord be va d) nice
de une lucruri se nu pita, screoti ai a isprevire. Ce, and va fi trebuinte, ca aceea, se intrebe
de Maria sea poinnul Ardelului si de urmaaii lui, ai lord be va fi pricina Domnului si a
tote Ora, a be ispravire si a be urnire.
Ara, de ostaah Unguresci, sad de altti nemti, de va face strimbitate vre unula den 16cui-
toril Orel, den partea acelula, cepitanul Domnului de Ardelti, care va fi past acolo Rental"
tereatura vines si a .faptei; asijderea de va face vre o sal, einevaal den lecuitoril Dorimulul
terel vre lung ()stead a Domnului Ardeluld, den partea aceluia, singurd Domnul, pren Vornicul,
se cerce giudetul fere de nice o zabava. Era care, on chipurilord bderiloril orb carpi, va
face Gila improtiva legei si clireptatel, se i se face certare de caps.
Intro eel 12 boleti. &rag se an lade fi nem"' de Greet), si nice a slujbe sad rancid care
reslemit de eirmuirea aces terl, a avea se nu pita.
Ospetele si heraditurile ce suntd obiefnuite in Pesci si la Botezul Domnului Nostra Bans
Hristos se se face den venitul terel.
Aaijderea Domnul terel si tog bolerii, ficendti giarementti cu incredintarea sea Mariel sole
Domnului de Ardeld ai urmasilorti lei, se vord legs cu tainele credintel.
Dupe aceate pontiff si aaedaminturi, atuncea cilia se va trimite stegul oatenesdi Dom-
nulul terei, aaijderea Maria sea, Domnul Ardelului, se fageduesce en tete ptiterile, en bani, tat
pusci, cu erbA de pupa,' si cu altti gatire de oste in Ora Muntenesce, improtiva tutttrord
vrejmaallord a o aperare si a o sprijinire, si a o eirmuire. Dupe aceate legiturl i aaccle-
Tol aturI urmasil Jul vorti face. Pentru aedrul lucre, incredintase ci vednica pomenire Maria

www.dacoromanica.ro
 481
sea, Domnul Arden lui, Anteiii, si nol, chipurile ce le-amtt pomenitti maY sue, dentru amendow5
spre a oversire aveste -ponturi tii ase4mintur1, ea isertlitura de mknele nOstre qi
en pecetile nostre ,obiclnuite le voroti intgri si intemeia. Lucratu-s'ati aceste in 13eligrad.
§i eta indati singing"' Jigmond, Craiul i ,Domnul de Ardelti, tote cele mai de-sus scrise
ponturi $i, asesitiminturY, dentru amendoue panne, prefa' cute si inchgete, primindu-le, ne-
schimbate si tare avendu-le, cu iscalitura mtmei gi cu pecetra inelulul nostru adeveratii, a le
inarire amt.' vrutti; si pre acelea a le tinere, §1 necla"tire a le Wire, ass, si cu a urmasi-
lora nostri nume (and von"' sta ei stilpanitor1), credinta Si cuventn1 nostru, Domnescu
ffe leeamti. Lucratu-s'ail aceste in orasti in Beligrad, Mal in 20 de Bile, anul de la Aries
tos 1596,
Aceste ispravindu-le soul Muntenesci, .s'ati. intorsti in Ora sea. Dupe dansil
au mersti Palatitie cu busduganil Ii cu stegu, de all intemelatti pre Mihai Vo-
da, Domnul terei Muntenesci. Giurat-ail acolo pre -loci asa, Mihal Vodk cum
si toti boierii dupe ponturi. inaintea lui Palatitie,
Dupe acesta, in luna lui Janie in cli anteid, trimis-ad boieri si Stefan Ma-
yan Vodd, Domnul Moldovel, la, Beligrad, de s'ati legath si ei, dupe asecla-
mintul lui Mihai Voda,-cu Jigmond Craiti. Era la sfersitul lui Maid all intratti
Tataril in Moldova $i in Ora Muntenesci cu mad este; gi lovindul Muntenil
cu Ungurii si ea Ca,zacii, la marginea Ora Muntenesci, i-au batutti si i-all
Matti. Perit-au multi 'Mari.
Curand dupe acesta, lovit-ad Mihal Vodd la Nicopoli pre Ferhat Pap; pre
care biruindulti, ati. aprinsti Orgill de all arse, puindil pre toti subt sabie; nu-
mai cetatea all remasti intrega. Era cneand dupe- aceea au lovitti in Bugecti,
si mare pradd all facutti; luat-au ei septe bunciucuri. Tatdresci de. le-au inchi-
natit lui Jigmond °raid, si multi robi.
Aceste rocosituri li turburdri intelegendd ImperAtia Turcului, ail si orSn-
duitti pre Sinan Pasa; i cad s'ati desveratti, au si purcesd cu osti den Tari-
grad asupra lui Mihal Vodd. Intelegendil Mihai Voda de cldtirea lui Sivan _Pap,
cd'i vine asuprd, tras-au agiutorti de la Baton Jigmond, Craiul Ardelului, 2000 de
Unguri caldrime si 500 de pedestrime, cu Kiralie; ei And a venire Sinan Pasa, era
Mihai Yode, si cu Kiralie au lovitti pre turcil ce se aflati la orasl la Plod, si pre
toti pusii in sabie. Lovit-ad si la Rusova, si la Silistra, si la Dristort, le-au
dobanditti si le-au arse. Lovit-ad pre unit Mehmet Pasa, Mihal Vodd, care ye
nia cu unti Bogdan Vodk cu este Tames* i cu ratari, i cu 14,000 de Serbi,
li '1-ati bdtutti Mihal Voda; trecut-all Mihal Von presto Dunare, pe ghitta,
de al pradatti in Dobrogea, el -aft dobandith Astova, Blucita; risipit-ad Cerna
Vodd, Azgradul, Rihova, ei Ana la Chilia si la Cetatea Alba. Sosit -ait si Si-
nan Pasa in Dobrogea cu 100,000 de este Turcesca; i facendd podg peste
Dunare, au mersu direptii la Bucuresci si la Trgoviste; nefiindit nice o este,
prea lesne le-ati luatti, ca Mihai Voda nu se nddejdui in °stile ce avea. Ce
11-ad, trimisti Domna §i cu fiiu-sea, Petrasco Vodd, in Sibilu, in Ora Ardelului;
si elu cu Kiralie all intratti cu °stile I sale in munti, la a cetatuie eel clicu
Cerna Vodd, cetate veche li stricata, de Turd mai de- multi, era in locd tare,
petrosti. Era,' Sinan Pasa, stringendti den tetd terafuneni, all incungiuratti Bu--
,curescit i Tergovistea cu Bantu si cu Arcane. Era &tea o au imphrtitti in
dote Arg; o parte, cu Ali-Pasa, all ldsatii in Tergoviste se ispravesta lucrul
Sinan Pasa dupe Mihai Voda.. i data Walt a-
www.dacoromanica.ro
cetatei ; era cu alta, all merst
,LEATOPISETELE TOM. I. 31
 48

propietu de uncle era Mihai Voda, ad or6nduitu 12,000 de Turd, intr'ales,

se mergA se lovesca pre Mihai Veda, peste acele locurf strimte, §i se nu se
intorca pAna ntelti vorti birui. PrA Mihai VodA cu Kira lie; nadejduindti intru
Dumnecleti, gi bizuindu-se §i locului, au esitil in timpinarea Turcilorti la acele
strimtori, ce s'ati pomenitti mai sus, si stAtu unil rOsboiti mare intre dense,
cu multA versare de sange, papa au datti dosu Turcii; si'M goniati ostenii lui
Mihai Voda, p6,116, in tabera TurdscA ; si de acolo iar luati Inapoi a gonire
pre 6menil lui Mihai Voda. i totti AmblarA Intr'acea ci &IA indesera tau
hAratindu-se, si se gonlati unil pre altil neputendu-si alege. Era inteapusul
sorelui, nimerise 300 de Unguri pedestrime, ce erati esiti den taberA pentru
pasune, si sosindu in resbolti, Indata, den poronca lui Mihai VodA, stAturl §i
aciea bArbAtesce la resbolit Era Turcii, Inteleg6ndd ca au venitil agiutoril pros-
petit lui Mihai VodA, nesciindil numeral lorti, facutti spaima, si au datti
dosu, §i luatti ostenii lui Mihai VodA in gong, si pre multi all agiunsti gi
i-at omoritti. Apucat-ati §i patru tunuri §i cate-va st6guri; Si fugindil Sinan
Pasa, clicu ca all *Mu cu calul de pre unil podt in apA, §i abia au eOtti,
Intitiatti. Si dupe acestu resboiti, nezabitvindti Sinan Pasa, iar s'at gatitu cu
Este §i at mersti asupra Jul Mihal Voda. Era Mihai Voda s'ati dust in munti,
si se gAtia mai cu mare gatire Improtiva lui Simian Pasa. Pornit-ati Bator Jig-,
mond pre Benedect Mindtenite, ocarmuitorul Secuilorti, Si pre Baltasar Boga-
sie, si pre Niculai Cornisie, cu WI, se se adune in dmpii Barciului, la unit
terg1 sasescn, ce se chiamA Valea-Negra ; §i singurtz Jigmond au purees-a den
Beligrad la MeV". Si acolo i s'ati nimeritti vests bune : ca au dobanditti 6-
menii lui cetatea Lipa ; adotia, de biruinta lui Mihai Voda asupra lui Sinan
Pasa ; atriea, Cazighiril Han, esindti den Crim se vie in Moldova cu Este se
prade, erA, viinda Muscalii de preste Nipru, all lovitti in Crim de all pradatti
si au arsA; care veste Intelegendil Hanul s'ati Intorsti MT in Crim.
Venit -ail lui Jigmond agiutorri den Ora LesescA, Ian Veiher, cu 300 de CA-
zaci; asijdere §i ostea NemtescA, calarime 1,500, de la Imperatul Nemtescu,
cu Albe.t Geterarul, Ora osebitil ostea Ardelului 2,400. Mers -all poronca lui
Jigmond $i la ItAsvan Voda den Moldova de all intratti, de grijea TAtarilort,
pre la Semi, cu 2,300 de pddestr'me si 700 de calArime, si cu 22 de pusci,
gi s'ati tgberItt la cetatea Terhvara intre munti, ce era facuta de Ludovik,
Cralul UngurescU, si mai apoi largita de Ion Huniad Craiul, care pre atunci
o st4Aniati Brasovenii. acolo veni veste lui Rasvan Voda eh' all inttata in
t6ra cu 6ste LesOsch Irimia Moghila cu Zamoiski Hatmanul Lesescil. V.eclendtt
Lesii ca at push Bator Jigmond de la sine Domnil in Moldova, si pre atunci
Lesii o scrieati pe Moldova ca este sotie Craiei Lesesci, Inca de pe legaturile
ce facuse Lesil cu Stefan Vail celii bunu, si mai apoi cu Bogdan Voda, cum
s'ati pomenitt la rondul acelorti Domni, n'au suferitti pre Rasvan Voda.
De uncle au luatti Miron Logofelul de scrie in leatopisetul sell de Stefan
Radul Vornicul, selti fie pusil Domnti Orel in locul Jul Aron Voda, ell nu pocid
aila, nice este altt Stefan, fora Stefan Rasvan Voda ; c. i cronicaril str6ini,
Neculal Istvanfi, §i Volfgang de Betlem, carii in istoriile see ponaenescu de
Do.mniile Moldovel, scriti ca pre urma lui Aron Voda all statutd ,Domnd Ste-
www.dacoromanica.ro
 483

fan Rasvan, push de Bator Jigmond, Craiul Ardelulu1, precum s'aA pomenitti
mai sop ca ail mersti Rasvan Voda, pe poronca lui Bator Jigmond, inteagiu-
toril lui Mihai Voda. Era Movilescii, precum aerie Urechi Vornicul, Inca, cu
Petra Vocle, Schiopul trecuse in tera Lesesca. Asa dere, au pusil la Domnie Le-
01 pre Irimia Moghila Vornicul, cu .alesul oierilord de Ora, puindu de-odata
ssi prep cetatile Orel slujitoril sei Lesi, in anul 7103.
Imperatia Turcului pre-atuncea lupta pentru Crdiea Unguresca, cu Nemtil,
pentru Buda, pentru Ostrogon si pentru Elnicul. Era veclendil ca cuprindil Le-
ssil Ora Moldovei, ail oranduitil pre Cazighirel Sultan, Hanul Crimului, trimi-
tindu'i si 2000 de Enicerl, catre 70,000 de Mari ce emit. Trimisu-i-ail Im-
peratia ssi stegu si tulurl de Domniea Moldovei se ase4e pre tine are socoti
elu la Domnie, se fie den partea Imperatiei.
Prinendii veste Lesii de clatirea Hanulul la Moldova, cu Turcii, socotindu
a lasare la smintela pre Domnul pusil de dansii, at. oronduitn pi el pre Za-
moiski Hatmanul cu 10,000 de Este (de nu se laude.). In anul 7104, Octomvrie 9, all
sotitU Lesii la Tutora; era a-doua-cli se veclure. ssi strejile Tataresci; era a-triea-cli,
Octomvrie 11, all sositil si Hanul cu Tatarimea. Era Lessii, veclendii atata Tatarime,
and putun rabda Ora sqnturi, ce'si-ah Intaritil tabera cu santuri pen pregiurt;
facut-ail si basti de pamentu den-afara de santul taberei, asa de-departe catil
aglungea glontul puscei ; gi an pusu Este in MOT, si de acolo dati den tunuri.
intr'acea cli all statutil resboiul tOta clioa, navalindii Tataril spre tabera Lesi-
lora den-fata; era dosul nu puteaii se -it. la Tataril, ca Lesil stall neclatiti. Era
socotise Hanul cu mestersugd se departeze pre Lesi de la -santuri ;
ati oronduitii pre o soma de 'Mari de ieceati navala asupra Lessilorit ; apol se
faceau a fugire. Ce, Lecil, pricependii mestersugul, stair Intre basti neclatiti,
pan& in-de-sera. Atuncl, deprinclendii Usti! pre 'Mari, Wendt' ce. se temil de
focii Tatarii, luatu-i-ail Lesil in gona pana la &tea cea supusd; apoi s'ail in-
torsti Lesii Incetu, sprijinindu-se de navala Tatariloru ph,na intre basti.
Nu dormia Irimia Voda; ca de si avea nadejde in Lesi, era indata all a-
ginned cu daruri la Hanul, gt all datil cele septe sate de Ora Hanulul, re se
clich Hanesci pAna tstacli ; au legatii atunci si mierea ce se cid in tog anti,
balci bqslak, ssi alto daruri ; i cu nevointa Irimiel Voda au statutu legaturi de
pace intre Hanul Tathrescti ssi intre Zamoiski, aria. si Hanul zelogil la Lesi
si Lesii la Hanul, pang, -se va inchifi tocmela.
Capetele de pace au fostil aceste : Irimia Voda se fie Domnti terei, birnicu
Imperatiei den anti in anti, dupe obicein. ; era Hanulul se'l dea acele sate si
alte daruri, cum s'all pomenitll mai sus ; si ostile Lesesci se nu mai intro in
ten, Moldovei; i se merga solii de la Lesi la Imperatia Turcului pentru Inta-
ritua pacei. Era Hanul 56 dea stegu pi tulurl de Domnie Irimiei Voda; ssi se'l
scot& Hatiserifti, salt Uricti, de Domniq vecinica, de la Imperatie. w i asa, salt
impacatn; i s'ati dust. Hanul la locurile sole cu Tatarii, ei Zamoiski cu Lesii
la Ora lore; lasa,ndh lfinga Irimia Voda pre Albert Hanski si pre Iani Pototki
cu 3000 de osteni, ca se temea Irimia Voda de Unguri. Si all purcesd i Iri-
mia Voda, i eau aseclatu la Suceva la scaunul Domniei.
Acosta veste dad all agiunst la Bator Jigmond, Cralul Ardelului, ail adu-
www.dacoromanica.ro
 484

natil sfatt, cum volt face se scot& pre Irimia Von. den sera, tiindt _Moldova
a lui; ail alesti cu sfatut se Ingaduesch Tana li se va alege cu Tureii, cu Si-
,nan Pasa, cum s'at pomenitt mai sus, ce venia cu mare putere de osti asupra
lei Mihal Voda, Domnul Muntenesct ; facendt1 chutare ostil sele, Jigmond craiui
care era impartith in 9 polcuri: 20,000 calarime cu suli e, si 32,000' pedestrime,
avea si pusci pe rote 63, si cateva care cu &ha de pupa, i alte trebuitOre
de resbolt, silad trecutt preste munti in tera Muntenesch, la Rucal. Acolo vi-
indt si Mihal Veda cu Kiralie .cu 8000 de (Weill Intr'ales. Venit-at acolo si
Stefan Ithsvan Voda cu Moldovenii; si de acolo pornindu-se Jigmond cu ta-
bera, at merst unde _era taberitt Mihal Voda, o -mild de loci' de la Tergo-
vister si at seclutti pre loch 10 Mile. Era Sinan Pasa cu Turcil era in Tergo-
-viste, unde o 'notarise cu santuri si cu *cane, si cu spini Ingradita; si mer-
gea Sinan Pasa de privla &tea lui Jigmond denteunt delh ; si 'Ate fi cunos-
cutil ca nu'l va pute sta Improtiva. S'ait sfatuitii cu al sel so nu astepte acolo
pre Jigmond Craih; ce, at lasath la Tergoviste pre All Pasa, cu o semi de
Este, si pre Mehmet Beiti; era Sinan Pala s'at trash cu alth Oste de-sirgt la
Bucuresci. Era Jigmond cu tocmela ostiloru sele, cu Mihal Voda Si cu Rasvan
Voda, ah incungiuratt Tergovistea: Inainte era Mihal Voda cu 4000 de chlh-
rime lntr'ales, cu sulite ; si Kiralie cu cateva polcuri, den direpta si den sthnga,
chte 5000 de sulitasi child; era in micliloct era pedestrimea si Secuil, cu su-
lite, cu cOse ; dupe aceea, carele cu pive de aim* pe urmh,, rote Nemtesci ;
era dupe Nemti, Bator Jigmond cu 12,000 de calarime, cu sulite; si pre urmh,
cea-alth, este. Precum suit istoricil streini, at fostt de tots &tea ca 60,000;
si at sositt in locul unde sthtuse Sinan Pasa ; Si intelegendt ca au fugith Si-
nan Pasa, se temea Jigmond de viclesugt, si poronci de state Ostea Intocmela
sea tots noptea §i a-doda-cli pan& amecla4i, pans at venith cerchtorii eel trimi-
sese Jigmond de at cercath se scie de Ostea lul Sinan Pasa ce s'at facutt. §i
dach sciud ca s'a trash la Bucuresci Sinan Pasa, s'at sfatuitt Jigmond Cra-
lul, merge-vort in- gOnh dupe Sinan Pasa ; §i aft alest cu sfatul se nu ramie
neprietenil in urmh; si s'ati apucatt a batere Tergovistea de trei earti, cu mete-
reze si cu cosuri.
Rhsvan Voda cu Skull -era oranduitti despre reshritt cu 10 tunuri; era ,Mi-
hal Vodh si Jigmond cu Kiralie, despre munte si despre apa Ialomitei, cu 20
de pusci. Se aparat tare Turcil den lhuntru, si Impingeat pe ciea, ce pusese
actual lontre pe zidurile cetasteil nephrhsitii dad den tunurl, si cumbarale arun-
eat. Era Secuil strinsese lemne uscate, si catratit, si resins, si altele de aprinst
foct, si au aruncatt in cetate; ce, nu s'at pututt aprinde Indata. Era a-dota-cli
Secuii, vrendt se se crate _multhmitori pentru volnicia ce le facuse atund de-cu-
rand Jigmond, at si mai strinsh gramecli de lemne uscate, si alt aruncatt in
with unde erat Turcii; si aprinclendu-se, au data naval& Secuii cu lontre pests
ziduri, si s'at suitt pe o parte de zidt, qi lar at data foci' acelord vrescurl
§i pe alth parte de zida. Atuncl Turcil vecleidu-se aprinsi si incungiu-
rap de foct, nu se mai putud apera, si esirk pe o portith ce era nesciuth,
de °stile Jul Jigmond. Ce, n'at schpatii, ca era calarime impregiurul cetatei,
pal la campt. Incaput-at Nit in manele lui Jigmond Ali Pasa si Mehmet B.
www.dacoromanica.ro
 485
Dat-ae in prada cetplea, den care mat multi dobanda ae. luate SecuiI, ca el
au serial anteill in cetate. Afiat-ati si done pusci mai marl (era glontul cite
de 67 oca).
Sinan rasa, dad. aft inteles1 ca all dolaanditti cetatea Tergoviviste, mare Mc&
'1-aticuprinst Lasat-at si Bucurescil, si ail fugite la Dunare. Deodata tntarise
Sinan Pasa o biserica in Bucurescl cu santuri si cu basti, ce era zidita de Mihal
Voda, si de Alecsndru Voda, domnul terei Muntenesci. Ce nime nice acolo n'ad
cutezate se astepte pre Jigmond Craiu. All fostti puse lagumuri impregiurul ace]
biserici, sr lasase o teta de 6meni ca, de are venire Jigmond pe-aprope, se a-
princla lagumurile asupra ostii lul Jigmond. Ce, s'at. Inselatti in sfitti Sinan
Pasa; ca Jigmond, dupe ce au dobanditti Tergovistea, nu all venitil direptu pe
slevul Turcilore, ca pre unde mersese Turcii aft fostti remasil numal Omen-
tul; ce, pre alit' loce. aft fostu merstl, remaindti Bucurescil de-ast'anga. Apro-
piindu-se Jigmond de Dunare spre Giurgevii, au intelesti ea Sinan Pasa all
trecutu preste Dunare cu o shai de Este; era alth semi de Este all remasU
dencke 'de Dunare. Pornit-air %data Jigmond o semi de osteni inteales, de
iii cercatti se afie este asa; si pre multi Turd all aflati pre tale, wergende
s agiungh la Cetatea Giurgevului. Ce, putini au scapate, era mal multi 'i-at
Mate gi 'i-ad prinsti vii; gonitu'i-ad 'Ana la Giurgevti. Apucase Sinan Pasa
de trecuse preste Dundre inteunti ghecetti. Erimultime (le Tura treceaft preste
podt, ca nu numal incapeati peste pa; ce, se sloboclilft unit si innotft, si mat
multi se innecail. Sosit'att atuncl si Jigmond cu ostile, si mare porte se film
in Turd de ostenii lul Jigmond, mat ales de Secui, ce aratara mare vitezie.
PeHt-at multi Turd, Cate se amestecase apa cu sangele loril, de ce Meuse
rosle de singe; era den ceea parte, Sinan Pala nu inceta a batere den pusci
in 6stea lul Jigmond ; ce, nice o schdere facea. Era pedestrimea, ce era in Iefa
la Rasvan Voda, au data &wale, la podul despre cetate de at apucatu podul,
si acolo mare si cea de-pe-urma, frica in Turd era, caril trecuse Dunerea de
all Mate. si au stricatu podul, temendu-se se nu treed ostea lui Jigmond si
in ceea parte de Dunare.
Dobdndit-aft Jigmond si cetatea Giurgevului, s io au arse, si omori pre tog
cetatenii; si all stricatil podul, si au arse vasele pre earl era &add podul.
Intorsu-s'at Jigmond, petrecute. de Mihal Voda pane la Gergita, si Indata ail
gatitil pre Rasvan Vode, cu osti, se merga asupra Irimiel Voda, si 'i-ati date
12,000 de Este Ungaresce.
§i intelegendfi Irimia Voda de venirea lui Rasvan Von. cu Urnguril, au strinse
al elt Este de Ora cata au pututti, si s'ati gatitti se stea cu resboift impro-
tiva lul Rasvan Voda. Era intr'o Duminica dud s'aft apropiatil Rasvan Voda
cu -Unguril de tergul Sucevei; era esite. Si Irimia Vode, la sate la Arent. Era es-
tea Lesesca ce era la Irimia Voda, lasata de Zamoiski, o all tocmitt mat la
canape-, despre Skeia, pe subt Ina male. ce este alaturea pre-lenga drumul BeYei
Irimia, Voda era in biserica la Slanta slujba, cand se agiungeail haratii den este&
lui Rasvan Voda cu ostile terel; si chnd all esitti Irimia Vodd den biserica, se tim-
pinara ostile de ambe partile; si dupe cats -va lupta 1ntre osti, au lcvitu Lesii in 6-
stea Itnguresch, den aripa despre §keia, si Indata au infrante. pe Unguri. Era
www.dacoromanica.ro
 486

subt Rasvan Voda, precum scrie Istvanfi, doT cal at *luta in resbol atun-
cea, tai incalecilndt pre alt - trifle calt, at silitii de at imbarbatatti &tea sea,
si all tocmitil resboiul la-locd. Ce, curand purcesera in risipa Ostea Jul Ras-
van Voda. Parasitd de tqti Rtsvan Voda, fugindt, '1-ad prinsti Went Irimiel
Voda; scrie Istvanfi ca era ranitu Rasvan Voda. Si anteid at poroncitti Irimia
Vode, de '1-ad slutitil de oast si de buze, si dupe catava mustrare i-ad talatd
capul, si 1-8.4 pust intr'unti part improtiva ,ceta.tel. Se pomenesce si astach
Movila, lui Rasvan Voda, pe drumul Blllel ce merge de la Sucevd. Era pre
Ungury gonitti pans, in munti, taind0 a ucigandu'i ostenil Zrimiel Voda,
cu mare versare de sange.
Fost-ad acestd resbold in anul 7104, Decemvrie 5 (pie. Asa s'ad platitd lui
Rasvan Voda reul ce facuse si elt lul Aron Voda, de la carele all avutd mile
i cinste.
Era Skull, cum cei ce sciipuse den resbolul de la Suava, asa si acel de-
pre locti, veclendu-se in volnicia sea ce le dedese de-curand Batori Jigmond
Crait, all inceputd a facere gong asupra Nemesilord de le-at pradatil casele,
i multe ngbuniiat. facutti. Aceste intelegendd Jigmond, at strinst Blatt, si
le-ad stricatti volnicia ce dedese Secuilort.

L. Domniea lul Irimia Voda Movila.

Dupe. acestii tesboiti $i perire a lui Rasvan, s'ad aseclatti domniea Irimiei
Voda fOra grije; nice Batori Jigmond,. Domnul Ardelului, nu s'all mal ispititit
se mal trimita osti in Moldova. Acosta perire a Jul Stefan Rasvan, cum si ri-
sipa ostilord lul Jigmond Oral% de-odata si desbaterea terei Moldovel de subt
ascultarea craiei Unguresci, nu numal Imperatului Nemtesct unul Crait Un-
guresci , de care rezimak si de-mal-nainte-vreme Moldova, Inca de-mai-nainte
de ce at luatd Turcil Tarigradul era si intovarosita i-al parutd red, ce ci
Jul Kliminte, Papa Romului, i-ad parutd red, pentru cad craiea Lesesce, se
unla cu TUrcul; cand Cralul Jigmond luptandd elt se desbata Ora de subt
mana Turculul, se cuprincle Ora Moldovei, se impreune si pre Moldovenl cu
sine Improtiva Turcilorti ; cad trimisese Jigmond Craiti soli' la cumnatu-seil.
Rodolf, Imperatul Nemtesct, si la Klimintie, Papa de Romt, jeluindt de mare
paguba, ce i-at facutd Lest in ostea lul, i Lesil at impedecatt lucrul, spre
scaderea crestinatata de all aseclatd tera Moldovei Tar subt birul Turcilord,
de subt care bird era esita tera cu nevointa Jul. Era si Papa, mare ponoslu
at trimist Lesilort, ci osebire de biserica lord Craiului Lesesct, ca unui Im-
pedectitord binelui crestinilorti.
Trimis'au ci CraiulLesescti soli]. la Papa, facendu'i scire eh are elt de gri-
jea terel Moldovel, fiinda mai aprOpe, vecina terei Lesesci, si mai inhotarita ;
ma cu tale at socotitil a fi se razime de craiea Lesesca, si de republica Ler
sena, de catd de craiea Unguresca. Acea Irij6 porta elt, se nu fie Mol-
dova cu Turcil, gi de-mai-nainte-vreme, thud(' subt grijea sea, cum si acmu de-
curia cu puterea sea sit scost den Moldova pre Hanul Krimului. Era Cra-
www.dacoromanica.ro
 487
lul Ungurescti, neavendu putere se se apere pre sine, cum p6te sn apere pre
Moldova de Turd si de raari; mat avenda prilejil fie cand crdiea Lesesa de
Este. Aceste pricini aveati el Intre sine pentru Moldova.
Irimia Vodd domnia cu pace si cu lucruri aseclate i tntemetate, ct), Linea si
osti streine, si paclia i datoria despre dtie.
Era nu multa vreme dupe acesta, Bator Jigmond, ver,lendu-se tmbetranitti
si fora cuconi, si veclenda ca 'Parch den anti in anti se Inthrescl si cased se
cuprincle Ardeul, si elti obosita de vartute, alegendu's1 betranetelora viata cu
odihnd, au socotitil ca fratit set nice unul nu va putea se tie Artie 11'1, de real
Turcilorti; si all fdcutti tocnaeld cu cumnatul sea, cu Imperatul Nemtescu, se
fie pre sema Imperatului Nemtescu Ardeul ; era lui i-at" data cumnatu-sea,
Imperatul Nemtescu, tine olate, anume Ratisbor si Opolia, la Ora Silezia, ca-
re se chl'amd Slonsca, ce se hotdresce cu Lesil. §i dupe aceea Jigmond, dupe
legAturile ce Meuse cu cumnatu-seti Rodolf, Imperatul Nemtescti, pentru Ar-
dent, lasat-aa de-o-datd Ardeul pe sema lui Caspar Corsine, pre care flu avea
credinclosti Jigmond; si chiemandu-la in-taina, i-ad clisu asa; «Este voea mea,
ca dupe ce void efi den Ardelii, nimerui se nu lad domniea ArdeluluI ; ce, se
o tragI 44 tine ; pentru aceea to -am14 fdcuta Batman pre Wile Ardelulwt».
A-dotia-ii lard, all chtematti pre Stefan Botcai, Unchiu-seil, clise: «Afa to
sfrituescii :cd, de'ti va trebui domniea Ardelului, se nu racli pe vre-unil Mun-
teat' (areiteindil pre Iosika), se tie domniea». Dupe aceea, nezabavindti vreme,
tomna, all data domniea Ardelului lui Stefan Iosika, Logofetul sell, a druta
sfata nu numal in cele de obste, ce si in cele deosebite le Linea Jigmond.
Aceste semandturi de netocmela si de nelubire Intre acel tril au aruncatu
Jigmond.
Era Rodolf, Imperatul Nemtescii, nezabavd vreme, all trimisti soli' la J gmond
de '1 -au Irtrebatti de tine tocnaela cu clausal, faglduindu'l pren solil set multe ye-
nituri den ant" in anti lul Jigmond; si se despdrtise Jigmond si de femeia'si, alegen-
du'si viata, singuratica. Era dupe ee all tutees(' Papa, cum, s'ati despartitti Jigmond
de femeid'si, si va se petred viata calugdrescd, i-ad giuruitti Episcopia de la
Olom sail de la Vratislav, se'l dea. Cu acesta felti de fagdcluinte, sad parent -
du-se lui Jigmond, au respunsti solilorti ca se va lasa in aria acelora caril
asa de cele de cinste cum si de cele de folosti flu volt sfdtui.
Era caindu-se Jigmond de legaturile see ce fl'euse cu Imperatul Nemtescu,
socoti pre-taind se trimitd, solti la ImperAtia Turcului, se fad Craft" in locul sea
pre Stefan Iosika; se'l trimite Imperatia, steel si buzduganti. Aceste aseclandti-se
inteacesta chipti, pentru 0 se obdrsescd, deplin lucrurile, au rdpeclita Iosica,
den poronca lui Jigmond, carp la Namesnicul Cassovei, se nu se grabescd ni-
ce elti nice Comisaril Imporatului Nemtesca a Intrare In Ardelt, cad and de
purcesul lui Jigmond den Ardeld nimica adeveratu nu s'ati aseclatil, si sfatul
Ardeulal spre aceea se pled, ca set nu\ remae Ardelul in manele Secuilora.
Aceste carp de -sirgi le trimise Iosica cu soli' la Cassovia; era Namesni-
cul Cassoviel, Indati le trimite la Rodolf, Imperatul Nenatesca. Dupe aceea
Jigmond au poroncita se se stringy toil la Beligrad ; si acolo, viindu Jigmond,
all ilisu care top se fie trite() tocmela, lid se se batd cu Rodolf, Imperatul
www.dacoromanica.ro
 488
Nemtescu. i pentru se nu inraultimii povestea, lasama de aice altele la
Ungurl se scrie mai pre-largii.
Era Jigmond, dupe legb.turile ce &curl cu. Rodolf Imperatul, pentru Ardelti,
ail lasatu Ardelul pe sema emenilora luY Rodolf.
AtuncY, Mihal Voila ati.fostu trimish sold la Jigmond, poftindil agiutoril se
inerga asupra Irimiel Voda, sd'IN scoff den domnie, se apace elu si domniea
Moldova Ce Jigmond at respunst Jul Mihal Voda, precum mai bine Se_ stea
in pace, de vreme ce si Papa de TI,omil si Rodo lftl, Imperatul Neratescti, po-
roncesc4 se nu scociortsca arme asupra Lesilorit si a Moldovenilorfi; ca asa
Papa, cum si Rodolf, aratandil ca vett. afla pre-urma lecu, se fie top megie-
sit in pace. &poi Jigmond, para'sindt Ardelul sf femeea'si, at' purcesii- spre
Opolia,
Era Mihal Von., intelegendu de Jigmond ca au lasait Ardelul iu.sema lui
Rodolf, Imporatuluf Nemtescu, de sire au trimisti la solil lul Rodolf Impe-
ratulul, Ia Ardeltl, cersindti sfatti ce va face, si de ce se va apaca, de vreme
ce Jigmond ail parasitti Ardelul, si de unde'Y va veni agiutorti improtiya Tar-
cilorti, ca nice ostI, nice banl nu are;si pentru zaloge ce art pu' pentru plas-
ta (Wit pe poronca 1'11 Jigmond, arate solli imperatesci de unde le va pu-
tea suite, si pentru alts plata a ostiloril co le -are trebui de unde se va da9
Respuns-ail solii, se nu porte grije Mihal Voda, ce, se fie cu inima bung, ca
in-scurta-vreme poftele'l se volt implini.
Mal trimis-au Mihal Voda pre Radul Clucerul si pe Mieriste Logofetul la
Comisaril lul Rodolf cu solie, in care era marl lucruri a le descoperire; ¢i'1
pofti de venire Comisaril lul Rodolf cu o serna den boierii Ardelului in Tergo-
viste, si au sfatuitil cu Mihai Voda pentru grijea ostiloril. Si hada% ail datt
bawl lul Mihai Voda 10,000 galbini de aura, si au facutti asecleminturi intre
(Musk Mihal Vodti, Domnul Muntenescil, se alba stepant1 pre Rodolf, Impera-
tul Nemtescu si Cralul Ungurescti; era Rodolf, ca pre o tea de mosie se 0
deie lui Mihai Vod6 si fiiului sett lui Patrascu Voda, fora de nice-o dare; nu-
mai, Mihai Voda se triinita dararl Imperatului, cum se cade unul Domnil; si
pre acea alegere se stea Rodolf, iproci.
Purces'ati Mihai Voda, dupe aceea, trecendil Duntirea la Nicopol, in tere%
Bulgariel, de au pradatii si ail arse, si alt adusil robs in Ora Muntenesca
15,000 de barbati cu femeY, de. i-au aseclatti in Ora Romandsca.
Peste vole era Ardeleniloril tocmela ce facuse Jigmond cu Rodolf, Impera-
tul Nemtescu, temendu-se pre-urma de supunere de Nemtti. Ce, -nezabavindil
vreme, dupe ce au purcesA la Slonsca Batori Jigmond, s'aii strinstI top boleril
Ardelulul, si au ales' Craid pe Batori Andries, carele era atunci in Ora Fru,
siel. Improtiva era acestii lucru tocmelei ce facuse Imperatul Nemtescii cu
Jigmond pentru Ardelu, precum amti pomenitil mai sus. Ce, nelasandu in voea
Capiteniilort de Ardehl, Imperatul Nemtescti, au socotitil si cu sabia su-
pule, avendA tocinela cu Batori; si au oronduitri pre unil General flu sell, a-
nume Basta Georgea, si au trimisil si la Mihal Voda de 1-aii indetonatti se
vie asupra lul Baton Andries, pentru mai pre-lesne supunerea Ardelenilora
de clod Virg; ca Mihai Yoda pururea avea cu Imperatul Nemtulul respuu-
www.dacoromanica.ro
 48

surf. Pre lesne au primito. Mihal Voda acesti lucru, si fora za ava ati strInsti
.

este den Ora sea, ca 30,000, si all Intratti In Ardelti pane, la Sibiiti; si acolo
tAberandil, ail asteptattl,--pre Basta Georgea cu ostile Nemtesci.
Trimis'at. Batori Andries la Impentul Neintescil solie, en irugaminte se nu
face, asuprelh Witt scot' den crale, ce fl de mosie de atatia vets a Batores-
ciloril ; ce, acele osti gAtite asupra lui, mai bine, cp. (Mosul impreuna, se se
oronduescA, asupra Turcilord, arAtandil ca elti nu den sine, -ce den voea tutu,
rortt sfetniciloril si a boierilorA Ardelulul au primita crelea Ardelulul ; rugin,
flu-se Imperatului Nemtdscil soli' primesca subt mila sea, iproci. Si C11 acesta
solie au fostti trimisl Batori Andries pre Volfung; si de-odate, '1-ati fostii pusu
la oprele, In Becie, i lar '1-ati slobalitit Pre-urmA au trimisu solo si aicea
la Irimia Voda, legend' prietesugil cu Irimia Voda, poftindu'i si fata se's1 dea
Irimia Vode, dupe frate-sell Ion; socotindu B3tori Andries a, Incuscrindu -se
cu Irimia Voda, se se pot' 16,ti si la domniea Moldovei, puincla pre Irate-set,
Domnu. Sciindil Batori- Andries de prietesugul ce au avutd frate-sea Baton,
Andries ocu Mihal Voda, Domnul Muntenescil, au trimisti solti la Mihal Vocla,
pentru prietesugil; si tine all fostti cu acea solie, In locil de prietenie Intro
dansil, au atitatil pre Mihal VodA cu mare vrajba spre Batori Andries.
Ce, Mihai, Voda, Indemnatil de Imperatul Nemtescti asupra lui Batori An-i
dries, all facutti veste ca as &in. Ostea aceea Improtiva Turcilort. Era, pre-
urn* simtindii Batori Andries ca merge Mihal Voda asupra Jul cu ostet ae
trimisti soli' la Basta George% se afle de lucrurile lui Mihai Voda. Ce,_ Basta
Georgea au respunsti ca gAndul lui Mihai Voda, infle scie. Trimis -all Mihai Vo-
dA de at iscodittl ; ce vrendu Mihai VodA se Insele pre Batori Andries, all fAcutd
giurAmentil ca eh' nu iiitA binele si mila lui Batori Jigmond, frAtine-sett, care
agiutoritti improtiva Turcilord ; si, precum au testa in bunA megiesie, asa si
acme cu Batori Andries, Pre-urmA s'ail descoperitti viclesugul lul Mihal Voda, du-
pe multe solii Intro Mihai Voda si Intre Batori Andries. Poronci Mihal Voda se
se gAteze de resboiti stile see ; asijderea si Batori Andries. Era, se scurtAma
vorova, au re'masti isbA,nda la Mihal Voda, Infrangendii &tea lui Mihal Voda pre
Ostea lui Batori Andries ; si purceserh In risipa den resboiti, lasandu tote ta-
bera, cu Ora galirea ostescA, in man% lui Mihai Voda; ca singurd Mihal Voda
veclendti ca, sta resboiul nealesti, all data naval' in Ardeleni de 'i-ad sparcuitti.
Perita -ail multe capett in resboit; fugit-ail Baton Andriesi cu putini boieri de
ai set, Era dupe isbanda, Mihai VodA all purcestl cu 6stea la. Beligrad, tri-
mitendu inainte la, cetAteni se le yap socotelai; Anse, dupe ce s'ail facutil clioa
Mate, ae rApeclite gonasi dupe Batori Andries. Era cetAtenii den Beligrad, in-
telegendU de risipa Ardelenflorti cu Batori Andries, si de Mihal VodA ca le
vine asuprA, trimised, solti cu daruri la Mihal Voda, timpinara nu departe
de Sibiiu cu tabera, si i, se rugara Beligradenii, se he fie mil', iproci. tre, Ba
tori Andries, pArasitil de tots, sink inkdu calti gonesctt Secuil self' princla, all
fugitil; si ratacindti pedestru, numai cu Necolae Mica, at nimeritti la nisce
pAstori; si fiindtt insetatti at cersutti ape.; era pAstorii, ne-avendil ape,, 'i-au
data zeril de lapte. Si dAndti la Necolae Mica se guste, Oise Batori Andries:
rSi bemii aceste mifelif, care n,e-cal direst% ne-au inchinatil. venfleitori1 i vide-
www.dacoromanica.ro
 490

nii nostriv. ySi benda putinti din aceld titilfi, au trimisd pe und *toil WI aducit
apt, dede unit galbend de aura. ySi esindu Andries den coliba clobanulul, s'au
lasatit subt und bradd se odihn6scd putinteld; si ad clisti lul Neculae selt stre-
juesca. ySi nesciindu Batori Andries cal suntti neprietenil aprope, luandulti pe
urmd, pen franturi, pen locurl grele, si nemerindd gonasil la clobani, i -au in-
trebatti. Si auclindd Neculae Mica de uude era-de paella pre Batori Amines,
'1-ad desteptatd; si nemerindu'I Secuil, ad esitd la dansif Neculae, dor fl va
amblAncli. Ce, nimicd isprdvindti, ca nisce 6meni turbati au navalitti cu arme
si '1-at omoritit. Apol, gasindil si pre Batori Andries, ad avAlitd ca nisce flare
selbatece asupal si '1-ad omOritii in-loct.
Veseld si indrasnetd Mihai Von, dupe isbanda, prea lesne cuprinde orasele
pre sepia sea, si i se inchinati si cettiile, numinduld Domnul lord, primindd
prep centi osteni de a lul (de pre atunci are mime de'I died Mihai Craid).
Dupe ce'l duserd gonasii capul lul Batori Andries la Mihai Voda, ad trimisti
Mihal Vodd de at adust si trupul, gold de tote halnele lul, a-notia-cli dupe ce
perise; si cosendu'l capul la trupd, '1 -at ingropatil in Beligrad, imbracatd en
haine scumpe.
Staudt Mihai Voda dupe aseclarea Ardelulul, 4ra, de aicea den tea s'ad
radicatd Irimia Voda, indemnatt de Turd, si ad mersd cu oste in Ora Mun-
tenesca; si ne-avendil cu nime nice-nal resboid, ad mersd in Bucurescl si au
pusd Domnd pe frate-set, Simion Pdharnicul; si lasaxidd Oste de a sea pre-
Mpg& ansul, s'ati intorsd la scaunul set la Suceva.
Intelegendd Mihai Vodd de cuprinsul scaunului 'Orel Muntenesci, de Irimia
Vodd, indata at purcest cu Este den Beligrad, de at mersti asupra lul Simion
Von. N'ad asteptata Simion Vodd se stea improtiva lul Mihai Voda, ce, s'ad
data spre marginea tereIspre Focseni, pentru agiutorul de la frate-sea
Irimia Vodd. i stringendd catdva soma de oste la margine, au asteptatd pre
Mihal Vodd la Milcovul celd mare (are si altd nume grozavil acea apt de a-
tunci, spund Muntenii), si tinu resboid cat-va test; apol perdu Simion Voda
resbolul, si s'at dust in risipd ostenii lul Simion Vodd,, cine incotro au pututd.
Era. Simion Voda at nazuitti la frate-set Irimia Voclit, la SucOvd.
Ere, Mihal Vodd, dupe isbandd asupra Jul Simion Von., n'ad zabbisitd; ce,
stringendu &tea ce au avutil si Secuil, at mersti .asupra Irimiei Vodd, care
se afla la Trotusi, nuntindd, nepurtandti grije asa Ingrabk se% fie Ospe Mihai
Voda; Ord dad intelese ca Mihai Voda trece muntil si'T vine asupra cu multe
ostI, nefiindt gata Irimia Todd', se pots sta improtiva lui Mihal Voda, ad mersu
spre Sucevd. Mihai Vodd, nimicL zabdvindti, s'ati pornitti dupe Irimia Voda,
cu mare sirguOld; si lasandii Irimia Vodd Ostea Lesesch ce avea Mug dansul,
se 'Ate lua limbs den Ostea lul Mihai Voda, supuindu-se ace ostetil Lesi, ad
lovitt- pre nisce MuntenI si SerbI dentr'o aripd a °sill Jul Mihai Vodd, in-la-
turf de tabera, pi'l Jai-Ansel* gonira pant in tabera, Wit se ingrijise si
insusi Mihal Voda de-odatd. Erg, standti Unguril, au infrantii pre Lesil Irimiei
Vodd, si acolo pre-locd at peritti 100 denteansiI. Intelegendii Irimia Voda de
perirea ostenilord seT, au nazuitti la Hotin; asa, lilt prinse Mihai Vodd de a-
prope pre Irimia Voda, catd si pre nisce halduci pedestri cu bre-cate care,
www.dacoromanica.ro
 491

mergendt pre urma ostiY Irimiei Voda, i-at agIunst fruutea ostil lui Miha
Voda,, si ati statute haiducil la resboit, aperandu-se cat-va test. Ce, Inglotin-
du-se &tea lui Mihal Voda, i -au Infrantd, la sate la Verbia, pre Jijia, uncle
sta movila Meath de Irimia Voda, deasupra acelort trupuri. Si data era de
groznict Mihal Voda, si vestita de resboie in tote aceste parti, cat, Indati
ce au sositt la Sneed i eat inchinatt cetatea, si a Sucevei si a Nei:41114
si au pust Weill de al sei de pads la cetati, pedestrasi. Si nice cu atata nu
s'at lasatt Mihal Voda, ce at pincest de la Suceva spre Hotin, de at gonitu
pre Irimia Voda si pre Simion Voda pana la Hotin.
Cetatea Hotinului era bine grijita de Irimia Voda, cu slujitori Nen* de al
sei; era Irimia Voda, at trecutt preste Nistru, la Lesi, pentru agiutort. Puses5
Mihal Voila si tint Domnt de la sine aicea in tell, Anume Marcul, a aria
nume nu se povestesce, pentru scurta vreme ce au avutt acelt domnisordi
nice la Leatopisetele streine nu se afla numele aces domnii. sSi socotindt Mi-
hal Voda, ca va domni si tera Moldovei, poroncise la 6stea sea. s5 nu fad.;
strica,ciune pen tern.
Erat Lesii pre acea vreme strinsi to`i la Seim, la Varsav, sfatuindii de Este
lmprotiva Svedului; ca Cralul Lesesct, fiindu mosan aces trail, ce ante vie ta-
ta-set, Ion Craiti, all alesti Lesii pre Jigmond la craie; si dui-4 mortea tata-
ne-set, ne-avendii ant fedora fora Jigmond, cuprinsese craiea Sveclesca unit
frate a Cralului Sveclescu, anume Gustay. Deel, fiindt mai aprope Jigmond,
feciorul Craiului Sveclescil, de acea Cade, decatt unchiul set Gustav, sills pre
Lesi la acela Seinit numO se pozvelesca s fad. ostl Improtiva lui Gustay.
Era socotincit Lesit ca nice inteunt chipt acele done trail 0 se faca una nu
volt putea, fiindt una dencoce si alta dencolo de morel Balticum, si prile-
jindu-se acesta templare Irimiel Voda cu Mihal Voda, at data Lesil nadejde
Cralulul lord pre-alta-data asupra Svedului, aratandt mare treba acesta, si cu .

grije craiei Lesesci, se lase cuprinse terele aceste de Mihal Voda, Ardelul
Moldova si tera Muntenesca. Ce, at statute Seimul dupe treba acesta, se se
fact, osti Improtiva lui Mihal Von., avenclii Irimia Voda ginerl, Omens marl
domni la Lesi. Istoriile Unguresci suit ca Irimia Voda at Intratt in cetatea
Hotinului, si de acolo s'at aperatt cate-va clile de Mihal Voda. tra dupe spar-
tul Seimulul Lesesct, Indata au purcest Batori Jigmond, fratele lui Batori
Andries, care se afla atuncl in tera Lesesca, den alesul Seimulul sfatului, Im-
preunA cu Zamoiski, Cantelarul cralei LesescY, la tabera in Podolia, si fOra-za-
bava, s'at pornitii Improtiva lui Mihal Voda. Vestitt era acela Hatman la Lesi,
a chilli fapte nice Koniet,polski Hatmanul n'at agiunst.
Intelegendil Ungurii de clatirea lui Baton Jigmond cu Zamoiski, Indata,
trimist soli la dansul, den sfatul boierilord de Ardelt, aratandil nevoea ce at
despre Mihal Von., si rugandu-se his Batori Jigmond se se IntOrca la CrAiea
Ardelului, iproci (scrie Volfgang de Bettlem).
Aceste Intelegendii Jigmond, all respunst solului clicandt: «Dumneclel este
unul stapant, carele at %cat tote, si carele, luandu domniea unula, o math si
o da la altul. Pentru ce, nice o nevointa "nu'l trebue, nu. numal in cele marl,
be nice in cele mici lucrurl, de multi va noroci Dumneclet pre dansul; macar
www.dacoromanica.ro
 492

ca Cnezia ArdeluluT este in primejdie, ce, de va placea lul Dumneclet i deft--

va chema la acea sarcina, nu se va pine Improtiva lei Dumnecreu.
Era Zamoiski, veclendt acea solie la Batori Jigmond, au primitt. Era Iri-
mia Voda, aperandu-se de Mihal Voda den cetatea Hotinulul, prins-at Neste
ea vint ostile Lesescl asupra lui; si lasat-at Mihai Voda o soma de oste, cala-
rime si pedestrlme, cu Marta, cu 7000, si cu Moisei, care era pusti mai mare
Capitan *pre Ungurl. Era Mihal Voda cu cea-alta age, lasandt Hotinul, eat
dust pre Oituz in, Ardelt. Era Zamoiski cu Irimia Voda, Inca dad at InteJ
lest de purcesul lei Mihal Voda, au trent(' Nistrul pre la Colodrubca, la ti-
nutul Cernautilort, si Prutul pre la Cernauti, si at trecatt Codrul Cosminulul
si at merst la Suceva. Mihal Voda Intarise cetatea cu omenif sel; era elt sin-
gurt, cum s'at pomenitil mai sus, at trecutt la Ardeld, pentru Inglotesca
6stea, si se mai obosesca ostea Lesilort. Afiat-at Zamoiski gS Irimia Voda bine
grijita cetatea Sucevel de omenil lul Mihal Vail; si at alest cu sfatul se nu
faca zabava la zetate, ce, se merga Intinst dupe Mihal Voda.
Imp6ratia Turcului av6ndt resbole cu Nemtii, pentru craioa Unguresca, era
bucurosa ca se bfadesce Irimia Voda cu Mihai Voda; si ,s'au twit cuv6htul
panti astacli cum se fie trimist cu-taIna 40,000 de galbinl de aura la Irimia
Voda, 86 fad,' este asupra lul Mihai Voda, si Hrisovt, sat Uricd, de domnie
vecinica luY si semintiei lul.
Simtindt Mihal Voda ca'i vind asupra Lest, cu Irimia Voda, ku purcest den
Ardeld, si at alest loct sest dea resboid cu Le$il, pe Tolejin; era la Mihal
Voda, 60,000 slujitori la aceld resboit, Muntenl, Unguri, Serbi, si Nemti putin-
teT? i au tocmitil ostea pe malul dencolo; calarimea au push de ambe par-
tile la aripi, era, pedestrimea au tocmitt asupra Vadulul. i au asteptatt pre
LeA puindt apa ca o pedeca Intre osti, pana, art deprinde ostenil lul acelt
felt de este, si se vacla pang in Cad suntt de simeti Lesii la resboit.
°stet 1ui Zamoiski era 30,000 Lesi, alesi3 di hernia Voda avea 5000 ostenide
tea. Daca, u sositd Lesii la vadt, Kea.= era ostea lui Mihal Voda tocmita,
asa al tocmitt si Zamoiski ostea sea, direptt Improtiva ostil lul Mihal Voda.
Cu atata era mai mestert Zamoiski decatd Mihal Voda, ca Indata catt at so-
situ la vadt, au facutd cu pedestrimea sea basti de pamentii Inalte, si acolo
at suit's puscele; i asa, O' clioa aceea au statute, aria numai den tunurl
si den singe presto -apa, uniT spie altii. A-rdota-Oi, Zamoiski au trecutt mai
sus, Intr'altt vadd, apa, mai despre munte, ostea calariine, i Indata bulucuri
at purcest la vadt unde era ostea lei Mihal Voda; era singurt Zamoiski cu
pedestrimea au statute mai, tare cu focul asupra vadulul.
Mihar Voda, veclendd ca trect Lesii pentealtt vadt, au final Intaritt pedes-L
trimea 8i eld cu santuri; era elt singurt cu iota calarimea se tie vadul pe
unde treceat Lest. S'at miratt Mihai Voda de simetia Lesilort, cu ce sirgu-
ela, at apucatt wadul; si se facu mat resboid mare pentru vadt; singurt Mi-
hai Von., ca unit let, in fruntea ostii Imbarbatandd pre al set, '11-at tinutt
resbolul cateva cesuri, pan& ail venitu Husaril.
Nedeprinsa ostea lul Mihal Voda, cu ace% felt de este, Husari: ca suntd tat
in tat, numai °chit §i buzele se vedt; multi punt ti aripT tocmite de vulturt
www.dacoromanica.ro
 493

safi de alte paserY marl; si cel mai de fire cu pardosi poste platose; era, slu-
gile earl n'ati pardost, punt" scorte turcesci; era in fruntea cailoru, cate o tabla
de ferti; multi punt si la peptul cailord, pentru ferela de glonturt Nice fie-ce
call !ilea leek ce tota cal grosi, marl, se -pka purta tarul, si tail cal frijl Nem-
tesci, sat cal Turcesci, la cel mai de fire. Nu alerga la resbole nice-odata; rar
dati in trepatul cailortl, cand are Sari asupra vre-unei pedestrime, sat" a tabe-
rel; era asupra ostii sprintene, cumu'sti Tatarii, nice-odata nu alerga, ca TA-
taiil se reschira si nu fact' nice-a isbinda cu sulita. Sulitele lore suntil de optia
coil de lungi, si cu prapore pang in Omen* staff ca unti Zidti la reSboit.
Cum ail sositt1 Lesil preste vadd, i at mersti asupra Wit lul Mihal Voda, indata
de la cel-altil Tacit au 4nfrintu cu focul Zamoiski pre pedestrimea lul Mihai Voda
den santurile lord; si cat& pedestrime era, tots au Incaputti in manele lul Za-
moiski, cu armata lorti cuprinclendu'l calarimea ce mai era remasa la acela
vadil cu Zamoiski, Dat-ati scire lul Mihai Von, de. infrangerea pedestrimei lui;
si acolo, unde era elil cu calatimea, nu avea putere se stea Improtiva Levi-
lora; numal ce i-ail cantata a dare- dost" lui Mihai Voda; task nu de,-totti in
risipa; ce, cu tocmela, Intorcendu-se singurti Mihai Voda uncle era grije, si totti
aperandu-se, au mersti pan& la Tergusorti.
Selina Zamoiski tine este la resboie Mihal Voda, se nu se mai departeze Os-
tea lul cea calareta, se nu alba vre-o smintela, au trimisti trambacii de au disc
de intorsti o$iI. CaOnt-ae la acelti resbold 1000 de trupurl de ambe partile ;
era prinsi vii, mull de a lui Mihai Voda. i pedestrimea cu totul. Fest-all a-
cestu resboiti in anul de la zidirea limit 7108.
Se urise Muntenilorti cu Mihai Voda, cu atata ostire. Ce, dupe fuga lul Mihai
Voda, tril Mile dupe resbold, all statute pre loci"' Irimia Voda, si Simion 'Voda
cu Zamoiski, pans ati venial toti boleril acel teri, si slujitoril, priniindii pre
Simion Voda Dom(' cu gluramentii. Mers-ati cu totil &la in Bucuresci, Yi all
aseclatti 7a scaunt1 pre Simion Voda; ei i-ad lasatti Zamoiski 3000- de Lesi cu
Ion Pototki, Starostele de Camenita ; apol s'ati intorsti Irimia Voda cu Zamoi-
ski la Suceva. Era Mihal Voda, dupe ce au perdute. resboiul la 1 elejin, ati
strinstx este pren munti, de al sal si den Ora Unguresca cunoscutl, si den
Secul, vr'o 7000 de osteni, cum scrie Hronograful ; si pornise pre Udrea Spa-
tarul cu 4000 de osteni se fie streje ; era ele tote se mai gatia in muntl,
se esa °data cu -pusci i OAHU mai bine. Ce, au grabitti Simion Voda, de n'ati
avutti vreme se se' mai Intemeieze ; ea de-sirgti stringendu osti de Ora, §i
cu Lesii, pre sfatul lar a boIerilort, all purcestl den Bucuresci, i all mersti
cu Ali cu nepte pren locurl ascunse papa la Argesq, unde era Udrea, cu &tea
lul Mihai Voda de streje. Prins-ati de-veste Si Udrea, i all scosri este de streje
la campd, ca locti de fuga nu era, ca se apropiese ostea lul Simion Voda ; si
pans in tril orl 'si-ati data resboiti, cu Lesil ; tntorcendu-se lar, a-patra-Ora,
all purcesti in risipa Udrea cu osteeil sal.
Mihai Vodk nu era departe, mai in munti de acolo, viindti se se Impreune
ce, data all datil scire Udrea de risipa ostii ce ati foste
cu c.eeh-alte, este ;
cu dtmsul, 'bat parksite cu totil si eel-hip ; ce, numal i-ail cautaa lui Mihai
Voda a lasue tera Aluntenesca, si. all trecutil la Ardelti. Udrea Spatarul, dupe
www.dacoromanica.ro
 494
aceea, curend all venitd si eld si s'ad inchinatd la Simion Voda ; si asa, Mi-
ka Voda, vrendti se domnOsca Ardelul, all perduttt i tera Romanesca.
In Ardelt, dupe ce all sositti Mihal Veda si all aflatil omenii sel eel pu-
sese pen cetati, nos' de Basta Georgea, si pusi osteni de a Imperatifiul Nem-
tescd, veclendti a nu are Iced nice in Ardelii, s'ai1 radicatil cu tote, casa lu!,
si cu cati-va Capitani creclutI al sei, Marzea, Ghlete, Racea, si au mersti in
Beal, la Imperatul Nemtescti, in nadejdea slujbei ce facuse Improtiva Bate-
rescilora ; si '1-ail primitA Imperatul bine; era pentru Ardelti, ca n'atl fostii pen-
tru dansul aseclatit, a pentru sine, atuncea s'ail aratatti.
ErA Basta Georgea, Intelegendil ca au aseclatti Zamoiski, cum in Ora Mol-
dovej asa si in tera Muntenesca, Domnti, avendtt grije se nu face, vr'o claire
si asupra Ardelului, trimis-at carti la Zamoiski, aducendu-I aminte si poftin-
du-ld se nu stepanesca cu made tera Muntenesca si tera Ardelului, care teri
suntil den vremile vechi supuse Imperatiel Nemtului ; se' nu turbure legile a
bunel megiesii si a vechiloril toemele, nice 36 fie pricina de tnvrajbire Intre
Chesarul sl Intre CraTul Lesescti, caril is1 suntti rude, si cunoscutl. Ere, de are
vrea se fad indaratnicie, se stea improtiva, vortt aglunge armele Imperatului
sett, cu care se va apera si pre sine si terele see.
La aceste, Zamoiski trimitendii omit alit sell, all respunsti, precum nice elu,
nice stepanul sell, Cralul Lesescit, care este iubitoril de crestinatate, pofti-
torft de pace, n'ail WWI nice unit vuetU de acme ; ce, pentru sell rescum-
pere de pre Mihal Veda Muntenul, omit Indrasnetti, mandru, lacomd si cum-
plitti, carele nu numal Ora Moldovel, ce este supuse, Craiel, cu sila all fostti
cuprinsu, ce si hotarele Rusesci si a Podoliel, si locurile preste Nistru le-au
pradatti cu feed si cu sabie ; si precum elu. mat multi nu poftesce decatti li-
nisce a tots crestinatatea, 4i Intre Domni incredintare si intemeiett priete-
suet ; era Mihal Voda au datti pricina tuturord reutatilorti ; si, macar ca este
isgonitll den tote terele, era socotela nu V-ati mutate. Ce, trebule -se se ra-
dice Mihal Voda den miOiloct, ca unit amestecatorti si turburatort de priete-
sugti intre Domni, si viclenti tuturorti cu total, iprocl. Era remaindil Ardelul
pre soma otepaniei Chesarulul, 11 pare bine ; si, de vreme ce Ardelul este 1)0-
rete terei Lesescl, pentru aceea all socotitil si elil si senatul, ca, aprinclenda-
se Ardelul, se nu ar0e, Ora Lesesca.
La aceste, Basta Georgea, cu boleril de Arddlti facendu sfatO., all alest pre-
cum pren scrisorl nu vorti putea se se asecle acele ce erail de Indolala intre
sine. Ce, aft alesft cu sfatul de all trimisd pre Stefan Claki giuruindul multd,
numal se mOrga la Zamoiski, ca tote nu esise den Ora Muntenesca, se voro-
vesca cu dansul, se nu supere mai multd Ora Muntenesca, si Ardelul, fiinclu
stricate de osti ; ce, se merge, inapoi de unde all venitt ; si Basta Georgea va
sta la michlocil, lipsind4 pre Mihal Voda, si se aduce, pre Baton Jigmond la
mila Chesarulul; numal, va fi nevoitora se intone, pre Zamoiski cu °stile Le-
Sesci. !Dec, viindll Stefan Claki cu seta la Zamoiski, dupe cats. -va vorova au
esittl Zamoiski den Ora Muntenesca la Moldova ; era si slujitoril lei Mihal
Veda, caril fostA adusti Molsi Sekeli den Ora Lesesca, all trecutu den Ar-
dad pre la Cruk la Moldova, la Zamoiski. Ere, Basta Georgea, stringendti tab,
www.dacoromanica.ro
 495

boierimea i nemesii Ard6lului, den poronca Imperatesca, ficutu de au

giuratd tots, cum, volt fi credinciosi Imp6ratului.
Nu preste multd vreme, Baton Jigmond, veclendit perirea fratine-sed lui Ba-
tori Amides, pogoritu de la cumnatu-ifet, Imperatul Neratescd, salt anti ie
tocm6la ce au f,cutti, cum s'ad scristi mat sus ; gi, ldsandti olatele cari' de-
dese cumnatu-sed, ad trecutit in Ora Lesesca, cal era Zamoiski ginere, fi-
lucid Domna lui Zamoiski fat& lui Batori Andries. trd Intre atatea ames-
tecaturi Intro Ardeleni, intrat-ad Ibraim Pasa cu osti Turcesci in tera Ungu-
rescd, de ad dobanditd cetatea Babotia; era Tatarif ad pradatd ,pre la Cane-
jul. Era Intelegendu Ardelenil ca Mihal Voda, cum, se afla la Imperatul Nem-
tescd, la Becht, intrara in grije s6 nu'si isprdvdsa deregdtoria Ardelului de
la Imporitia Nemtului ; avea grije si de &tea Turcesca, ce era acmu la
Bulgaria cu Mehmet Pasa ; 1i atunci facura ghlullus acolo la Cluj si afara
o soma de boieri, se aduca tar pe Batori Jigmond, la care socoteld era $i
Stefan Zaki si M9Isi Sekeli; gi altii stall Improtivd, clicenclit se nu Intarite
pre Imperatul Nemtescd, cad tragd pe Batori Jigmond, si se lepada de Rodolf
Imperatul Nemtescd. Si dupe aceea, Ward, tote giurdminturile ce Meuse catre
Bastea Georgea, 1i trimisera sold la Batori Jigmond cu 300 slujitori, carele
era in Botoseni, in Ora la not, in curtea domnescd, sub pacla Irimiel Voda;
cad, macar calti avea prietend Irimia Voda pre Batori Jigmond, ce, avendit
grije se nu se fad, nescare amestecaturi pentru (Matsui, ild Linea in Botoseni
cu pacla de slujitoril set, Impregiurd. Ere, Unguril au scostt pre o ferestrd,
den curtea domnesca den Botoseni, pre Batori Jigmond, si aft nazuitil de-olacu
spre Ardelti, cum ad pututd mat de-sirgit. tra, dad oblicird slugitoril Irimiel
Voda, ce emit de pacla, purceserd a'i gontre pre Unguri, si nu i-au mat a-
&nat. i trecenclit Bated Jigmond preste muntl, au mersil in cetatea Bistritel;
i priminduld top cu bucurie, j-au venitd slugitori Inainte, si ad mersil la
Clujii. Si Indata au trimisil sold la Imperdtia Turcului,i Kapikihail au tri-
mist s6 se afle pururea pre-liingd Imperatie, supuindu-se la imperatia Turcu-
lui. Trimis'au soli §i la Rodolf, Imp6ratul Nemtesdi; ce, Imperatul Nemtescd,
maniindu-se pre soli Ardelului, ad poroncitit solilort s6 esa den Praga, ca acolo
gash& solii aciea pre Imp6ratul. i Indata at $i pornitii pre Mihal Voda', daruitd
bine de Rodolf Imperatul, se mdrga se se Impreune cu Basta Georgea, Mihal Vo-
da, si se se sfdtuiascd pentru rescumperarea Ardelului de subt Jigmond Bator; cu
nevointa Witt aduce tar subt ascultarea sea; poroncindit si la Basta Georgea se
se Impreune to Mihal Voda ci cu alte dpetenii. Era Jigmond Batori Ai:1MA
ad trimisd asupra Secuilorti, vrendil resbune pentru mOrtea fratine-sed,
lui Andrei Batori. Era solit Ardelenilord, dupe ce spusera lui Jigmond, cum,
nu i-at primitu Rodolf, Imperatul Nemtescii, si cum, ad poinitil pre Mihal Vocld
asupral, Indata incepu a facere osti, cdldrime gi pedestrime, i puindit cdpitani
crecluti de at set. 'use, nelasandu-se Jigmond Batori in nadejdea ostenilorti set, ca
se potA sta Improtilia aca de puternidi neptrietenului sett, ad trimisti sold la Pasa
de Buda si la Pap, de Beligrad, si la Belul de Temecvar, ci aicea la Irimia Vodd,
poftindul de agiutorti. Ce, Past i-aii f5gaduitti ca la vreme It vord trimite agiu-
tort; era. Irimia Voda i-au trimist 3000 de octeni. Strins'at si de la Serbi agiu-
www.dacoromanica.ro
 496
tort. Erg Basta Georgea at pusd de- ad matt: -precum, ellti nu asupra Ardeluuli
ctringe este, ce pentru se duca pre Mihal Vodg in tdra Muntenesca, Domnt-
Erg de la imperatia Turculur i-ad venitt lul Batori Jigmond respunst, pre-
pun, cu bucurie at primitt ImperAtia pofta lul, si nezabavg vreme 11 va tri-
faite agiutort. De aceste vests de la Porta mare bucurie all avutt Ardelenil,
impreung cu Jigmond Batori. Ce, gatindu-se Jigmond den Clujil se esg in fa-
berk s'ad resbolitt, si at trimist la Basta Georgea soli, precum, at intelest
Jigmord Baton de banatult cumnatu-sd, lul Rodolf Imperatul, asupra sea; ee,
elt nu pentru alts s'at intorst la mosiea sea, cum se fie Improtivnict Impera-
tului, ce pentru se's1 pots apera mosiea, sea despre varvarT; si elf', nu den voea
sea, ce cu pofta a tuturort Ardelenilort au venitil la Ardehl, tired.
Respuns'ail Basta Georgea solului, precum era nu poftesce versare de sange
crestineset, macar cg are sci voea lul Jigmond; si Rodolf -Imperatul nu este
capd prostd ca acela, se se potg Implea cu unt ()SOO ; ce, i, se cuvine mai
mare cinste si ascultare de-catrt tuturort Domnilort. si cu aceste cuvinte at
sloboijitt de la sine pre solul lui Jigmond. §i far at mai trimist solt Jig-
mond la Basta Georgea cu giuramentil, de i--at spust cg elt nu pentru scAdere,
ce mai multi pentru adgogire si crescere intre crestini au venitil. Ce, de vreme ca
Jigmond ail cunoscutil ca Basta Georgea, vine asupra lul, Ohl And este gata a stare
Improtiva'1. La aceste at respunst Basta Georgea, precum ell este slug; i ce
poroncitt, are datorie a le facere; si se scie Jigmond acestA poveste, se induplece
nueaga, era se nu o fringa; si la induplecatul nuclei multi se socotescg in cugetii;
adaogAndu si acdcta: miijicul dad se vede aprope de stepA'nire, si hainele see a
cheltuire pentru (Musa este gata ; erg' Cralul Jigmond den stepAnirea care o are
va se se desbrace si altula se o dea. Cu aceste cuvinte Basta Georgea at vrutii se
tnsciiuteze pre Jigmond ea, cu acele pricini ce Arabia Improtiva lul Rodolf, t va
perde stepAniea, care are putea se o tie, de -are fi cu credintA lul Rodolf.
§i asa, clen iscode intelegendil Jigmond Bator, precum Basta Georgea §i cu
Mihal Vodg, s'au pornitd cu osti asupai, at trasi si old tote ostile de pren
tote locurile la uni satii aprope de Clujil, aniline §amos Falva ; si elf]. Ana
au purcest den Clujil ea 43 de steguri, acute de-curend. Erg Basta Georgea,
clatindil de la Dobritint, s'al tAberitt la Maetin, facendo. impregiurt santa9.
Neculai Costin.
1). Pala aice Leatopisetul Moldovei este eerie" pe Neculal Costin.
Dupe acesta top copistii adaoga; urmatorele versuri, in alusia mortii lul Mihai Vode, ce
curhnd apoi se intempld.
Mortea inteund chipil ceded tote, case
Domnesci §i imperatesci; pre nime nu lash.
Pre bogati qi pre semi, ea le tale vacul,
0, viclen-ol in tote vremea veneti ca cu sacul.
Nepravalitti, stremutatt ce nu staruesce?
De tine in tail cesul ce haladuesce?
Spre -Were de tine, to cu vreme tote
Primenesci §i nimick se stea in -veci, nu pate.
Tu, parinte tuturor, Domne gi Imperatel
Numai singur cover§esci vremi nemesuratel
Al poroncitd vremilord se nu stea,
Nimich in veci pre lume nu p6te se custe.
Multi ad fostfit gi multi suntemil, si multi to a§itepth,
,Lumea den priminele .nu se mai degtepta.
SFincilTUL LAATOPISETULIII, TOM. I.
www.dacoromanica.ro
 SGARA
TOMULUI ANTAITI
Pag.
Prefall, la a adoua editiune
Hem la antaia ed4iune XXIII
Cuventh introductivd la istoria nalionala XXXI

M1RON COSTIN
Carte pentru descalecatul d'anteid a Moldaviei.

Predoslovie 3
CAP. I. De ndmul Moldovenilord, din ce Ora. aii eqitd. 9
CAP. II. De imparalia Romului. 12
CAP. III. De Dacia 15
CAP. IV. De Trajan, tmpe'ratul Romulut , 16
CAP. V. De cet4ile ce'rilord. acestora 23
CAP. VI. De numele neamurilord acestord fe'rl, §i de limba lord . 25
CAP. VII. Cat ad trditd aceste locurl cu omenr, dupe descllecarea lul
Traian cu Romanil. 29

NECULAI COSTIN
Carte pentru descaleoaty d'anteiii a Moldovel.

Predoslovie 33
CAP. I. Pentru zidirea lumiY i pentru imparcirea limbilorii i pen-
tru descAlecarea terilord . . 39
www.dacoromanica.ro
 498
rag.
CAP. II. Pentru implrlirea lirnbilord gi de imultirea a multe nor6de
din trei feciorY aY MY Noe. 46
CAP. III. Pentru semintia gi nemuld luY Sim 47
CAP. IV. Pentru seminlia luY Ham 48
CAP. V. Nemul luY Iafet 5o
CAP. VI. Pentru Dad 54
CAP. VII. Illtntru impe'ratia Romului 57
CAP. VIII. Pentru Italia de unde a egad n6muld Maldovenilord, dupe
risipa Dacilord 59
CAP. IX. Pentru numele Moldovenilord gi a Muntenilord dupe ce a
descaIecatd Trajand 6o
CAP. X. Pentru Trajanti, Impdratul Mnn lur, pet% ogtlle luY a-
supra Jul Decebal Craiuld Dacilorti ..... . . . 62
CAP. XI. Pentru ceatile ce se add aicea In lard 69
CAP. XII. Pentru numele neamulul acestori Ore, gi pentru portuld gi
graiultt lord 7o
CAP. XIII. Pentru risipa Dacia ce era de Trajand descdlecata . 78
CAP. XIV. Ca/Y ani ati traitd pe aceste locuri ageclarea Romanilord, gi
cap anY ati stAtut locul pustid pent la descAlecarea Jul 81
CAP. XV. Dragug Pentru descalecarea te'rel Legegci 82
CAP. XVI. Descalecatuld alit doilea a t6rei Moldovel 83
Fragment(' dintr'o cronicA, atribuita lui Nicolai Milescu 85

GRIGORI UREKI
Domnil Moldovii ci viola Toni.

Predoslovie x20
Pentru deschlecatuld te'reY Moldovel 131
CAP. I. Inceputuld Domnilort peril Moldovii . . 135
CAP. II. Domniea fecioriloril Jul Stefan Vodd celd dinteid . 134
CAP. III. Domniea Iugdi Vodd S 136
CAP. IV. Domniea luY Alecsandru Vodd celti bunt. 137
CAP. V. Soborulti ce s'ati adunatil "In Florenla 139
CAP. VI. Domniea Jul Magi Vodd 'ii a lui Stefan Vodd . . 141
CAP. VII. Domniea luY Roman Vodd 145
CAP. VIII. Domniea Itfl Petru Vodd t 146
CAP. IX. De un Stefan Vodd gi de Ciubar Vodd 146
CAP. X. Domniea luY Alecsandru Vodd gi de resbOele ca all avutd cu
unit fedora alit sett Bogdan Vodd . . . x . . 147
CAP. XI. Domnia luY Petru Aron Vodd. 149
CAP. XII. Domnia luY Stefan Vodd, celd mar e 91 celd bunt. x51
www.dacoromanica.ro
 499
Pag.
CAP. XIII. Domnia lut Bogdan Voda . ,179
CAP. XIV. Domnia lul Stefan Voda celd t8n6rd. . , . . . . 4 x86
CAP. XV. Domnia 1uY Petru Voda Rare§ 190
CAP. XVI. Domnia ha Stefan Vodg, Lacustg 197
CAP. XVII. Domnia lui Alecsandru Voda Cornea 201
CAP. XVIII.
CAP. XIX.
CAP. XX.
Domnia a doua a lul Petru Voda Rare§.
Domnia lul Diea§ Vodg Apostatul .
Domnia luY Stefan Voda feciord lul Petru Rare§ ,
.... 202
206
207
CAP. XXI. Domnia Joldii Vodg 209
CAP, XXII. Domnia lut Alecsandru Voda Lapu§nenu 210
CAP, XXIII. Domnia 1uY Despotd Vodg, , 212
CAP. XXIV. Domnia lul To§ma Stefan Voda , . . 218
CAP. XXV. A doua domnie a Id Alecsandru Voda Lapu§nenu.. 220
CAP. XXVI Domnia luI Bogdan Vodg, feciord lul Lapu§ndnu. . . 222
CAP. XXVII. Domnia lul Ion Voda Armanul. 223
CAP. XXVIII Domnia luY Petre Voda §chiopul. 229
CAP. XXIX. Domnia lui Iancul VodASasul.. . . .
6 234
CAP. XXX. A doua domnie a !nI Petru Voda §chipu. . . . . . . 235
CAP. XXXI. Domniea 1uY Aron Vodg celti cumplitd , . . 4 239
CAP. XXXII. A duoa domnie a luY Aron Vodg celd cumplitti.. - 241

MIRON COSTIN.
Letopis,elul teri MoldoviT.
Vorava catra cetitorid 248 -
CAP. I. Domniea lut Stefan Radu Vodg §i a lut Stefan Ras van Vodg , 249
CAP. II. Domniea lut Irimiea Moviig Voda 4 250
CAP. III. Domniea 1u1 Simion Movila Vodg , 250
CAP. IV. Resboiul ce s'ad facutd Intre very, fecioril lut Simion Vodg
cu feciorii lut Ieremiea Voda pentru domnie . . 26o
CAP. V. Domniea luT Srtefan Voda Tom§a 261
CAP. VI. Domniea Raduld VOa celd mare . I .. . 266
CAP. VII. Domniea lui Gaspar Voda. 268
CAP. VIII. Domniea lul Alecsandru Vada ,feciord lut Iliea§ Voda 275
CAP. IX. A doua domnie a luY Stefan Vodl. Tamp,. 283
CAP. X. A doua domnie a Raduld Voda celd mare. . . . . . 283
CAP. XI. Domniel. but Bgrnovski2y6d3. . . . . . . . . a . 285
CAP. XII. Domniealur Alecsandru Vodg feciorul Raduld Voda, §i a
lul Moisil Vodg Movila, §i a lul Alecsandru Voda llia ii.
CAP. XIII. A doua domnie a Id Barnovski Voda. . . . . . .
CAP. XIV. Domniea a doua a lul ,MoisiY Vodg Movila. . ..
CAP, XV, Domniea luY Vusj1 Vodg, . , , . .
, .
. ,a
291
295
298 -
30r
www.dacoromanica.ro
 500
Pag.
CAP, XVI. Domniea Jul Stefan Geargi Vodd 3g7
CAP. XVII. A doua domnie a Jul Vasile Vodd 332
CAP. XVIII. A doua domnie a lul Stefan Voda Georgie . . 334
CAP. XIX. Domniea GhicAY Voda. 357
GAP. XX. Domniea 1ttl Stefani0 Vodd. 367

APENDICE.
Apendicsil I. de Evstratie logofatul, Simeon dascalul, Misail calugarul.

A. Pentru ijdereniea Moldovenilord, §i cum ail bltutd pre Tdtarl de pre

aceste locuri . . r 377
B. Pentru descalecarea Maramuruiulul 378
C. Pentru descalecarea /ereT Moldovel de al doile rand . . . idem, .378

Apedics H. de Neculai Costin.

A. Despre Ludovic Craid Unguresc §i Lees cu. . 38o

B. Pentru Cnejia Litvel cum s'ai'l unitd cu Crtiiea Le§easca 381
C. Despre Vasilie Cneasul Mosculul 382

Apendics III. de Neculai Costin.

A. Pentru CrijaV (Crucia0 ce nearnd aii fostil. 384

B, Pe ce vreme s'ar'i are'tatd &cestl Crijaci neprietinY Le§ilord, §i cand
le -a.ti trimisti adjutorti Alecsandru VV 387

Apendics IV. de Neculai Costin.

Resboiuld Jul Vladislav Craiulil Lesescti §i Ungurescti ce all avutd cu
Sultan Murat Ia Varna 389

Apendics V. de Niculai Costin.

Resboiuld Jul Stefan Vodd. cu Albrecht Craiuld Lesescd. 391

Apendics VI. de Niculai Costin

Despre obiceele Le§ilord cand facd Craiti nod 400

Apendics VII. de Simeon Dascalul.

A, Cumu'l Ora Le§escd . 404

B. De tmp6rdliea TAtIrdscd, 406
C. De tmpe'raliea Turcilord 408
D. Pentru lera Ungurescd §i Arddluld de susd . . 1
411
www.dacoromanica.ro
 501

Pag.
Apendics VIII. de Niculai Costin.

De lucrurile Ieril Ungure§c1 si cum att cupriusti Turcil Iera Ungurescl. 414

Apendics IX de Simeon Dascalul.

Pentru Despottt Voda de unde s'att ijderitti si In ce chipti 's1-,act scost

nume de domnie. , 428.

Apendics X. de Niculai Costin.

A. Domniea 1111 Despotic Voda 452

B. Domniea Jul Stefan Tomsa .. . 442
C. A doua domnie a lul Alecsandru LIpusnenu 447
D. Domniea lul Bogdan Voda feciorti lul Llpusndnu 450
E. Peutru Iera Astrahanulut 451
F. Domniea lut Ion Voda 455
G. Domniea lut Petru Voda §chiopul 466
H. Domniea Iancului Vodl ce'l slicti Sasul 470
I. A doua domnie a lut Potru Vocla. §chiopul
J. Domniea Jut Aron Vodtt celti cumplitii .
K. Domniea lui Rasvan VoclI
. ... 478
431
478
L. Domniea lut Irimiea Vodd Movill . . 486

SFtRqITITL TOMULITI INTAItT".

www.dacoromanica.ro