STUDII I OCUMENTE

CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMINILOR
XI.

CERCETART SI REGESTE DOCUMENTARE

L)

N. IORGA
Prufesur la Universitatea din Bucure,

FlE./11911F2. A MINI,. S U11.1 LT LTA 13E IN t!,nrrutricTum

BUCUTIE$TT
A telierele mike SOCEC & Comp., Societate &minima'
59, STRADA BERZET, 50

1906.

www.dacoromanica.ro
 STUDIi *I DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

XI

www.dacoromanica.ro
 I.

DIN RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEr

MUNTENE SUPT ALEXANDRU-VODA GHICA.

1143. Vol. XI. 1.

www.dacoromanica.ro
 La vre-o douä ceasurf de Bucuresti e castelul din Pascani,
in mijlocul unuia din cele mar frumoase parcurí din tarä. Si
clIdirea $i aceastä frumusetä de pare Isi datoresc fiinta lul
Alexandru Dimitrie Ghica (nascut la 1-iti Maiii 1796) L, cel
d'intdiii Domn al Terii-Románe$ti dupä Regulamentul Or-
ganic, Doran pe viatä, dar a cärui stäpinire, inceputä la
1834, a fost intreruptä prin mazilia din ii. Stäpinul Pa--
canilor s'a mai intors hi tara, supt Stirbei-Vodä, care La sHit
sä. piece. Dar peste cîtiva ani, in 1856, el inlocuia, in cali-
tate de Caimacam numal, pe Stirbei. Dupä o cirmuire de
citeva luni de zile, el fäcea loc in 1858 celor trei boieri cari
trebuiaa sä supravegheze alegerea unul nor' Donin, care a
fost Alexandru loan I-iti Cuza. Ghica, acuma un bätni foarte
obosit, a mai väzut $i Domnia lid' Carol I-iii, murind abia
in 1862. 0 stampä, din care am gäsit un exemplar in ar-
hondaricul de la CAldärusan, infátiseazA strälucitul s'ail alaiü
funebru. Cu aceastä pomp& mare a fost el dus la necropola
ghiculeascä a Pantelimonului, unde se odihneste supt un uries
monument de marmurä, cu inscriptia francesd.
La Pascani se päistreazI sabia de onoare, biuro, I, sfe$ni-
cele däruite de Sultan, caleasca de ceremonie, auritä, biblio-
teca, culegerea de portrete si tablouri ale WI Alexandru-
Vodä. Din corespondenta 10, imprästiatä poate intr'o micä
parte, distrusä in partea cea mai mare, nu se mai aflä deck
prea putin in resedinta de varä de odinioarä. in Archivele
Statului se gäsesc, fireste, in multe dosare, actele de admi-

I V. Annuarre de la principauté de Valaehie, I3oukarest, IS4z, Imprimerie

de la Cour de Fr. Walbaum.

www.dacoromanica.ro
4 RAPOARTELE CAPUCHEMAIELEf MUNTENE

nistratie, insä aid e vorba de corespondenta intimg, persp-

nalg, secretg
Am putut culege numal. unele programe, cataloage $i hirtiT
scolare, care se dati in Apendicele la n3emoriul miet'i despre
«Viata $1 Domnia lui Barbu Dimitrie Stirbeiv, in Analele
Academic! Romine. Mai sint apoT o sumg de caietele care
cuprind adresele, imbielsugat iscalite, pe care deosebite orase
ale teriT le-aii trimes lui Alexandru Ghica in 1856, clad el
lua Cdimäcámia oarecum ca represintant al ideilor de liber-
tate, de reformä indräzneatg, de Unire a principatelor. in
acela$T Apendice tipäresc, ca probä, una din ele (de almin-
terea nu maT iscgliturile se deosebesc, textul fiind stereotip).
Cea mai insemnatg descoperire a fost insä, de sigur, aceia
a unor scrisorI grecestI, pe Mitt! lungärete, in care am re-
cunoscut indatg rapoarte ale capuchehaiele! din Constanti-
nopol. Una, cea d'intgia, era scrisg de insusii acest agent pe
lingd Poartg, care era Nicolae Aristarchi, iar celelalte sint
copiate mai ingrijit de secretariul acestuia.
*
Astfel. de rapoarte sint aproape un unicum. Unul, din
vremea lui Serban Cantacuzino, scris in romäneste, mi-a fost
comunicat de d. Nerva Hodos, si el a fost publicat in vol. III
din aceste Studa fi documente, pp. 96-7. Nu-m! aduc aminte
acum de altul.
Aristarchi era, cred, fiul cel mai mare al lui Stavrachi
Aristarchi, Mare-Dragoman al PortiI in 1821, Artnean de
obirsie si pretins coboritor al luT loan Tzimiskes, impgratul
bizantin de vitg. armeneascä. Stavrachi fusese bancherul lui
Scarlat-Voclä Callimachi, apoi represintantul lui la Constan-
tinopol, fiind onorat cu titlul de Postelnic al Moldova Dra-
gomania lui a tinut putind vreme, in mijlocul prigonirilor,
surgunurilor $1 uciderilor aduse de Eterie. La uring, si ,e1
avu soarta atitor frunta$1 a! Grecilor din impgrätie. in April
era trimes la Boll, $i. aid 'II ucidead pe furis, eind se intorcea
sara de la un ospät al PaseI de acolo.
Grecii eraii deprinsi a nu se teme 1nsg de un sfirsit co
acesta. Fiul luI Aristarchi fusese cu tatäl sgii acolo in Asia.

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEÍ MUNTENE 5

DupA ce se linistird lucrurile, el putu sd se intoarcd la Con-

stantinopol, i aid', dacA n'a ajuns nici-odatä in locul de mare
cinste $i priniejdie al tatäluT sAil, a fost mdcar capuchehaie
al Altetei Sale din Bucurest, $1 supt Alexandru Ghica (poate
chiar supt Grigore Ghica, innainta$ul $i fratele acestuia, cAcl
fl pomene$te), $i supt Bibescu (1842-8), $i supt Stirbei chiar,
pAnä la sfirsitul stäpiniriT acestuia '. La 1842 el purta titiul
de Logofät-Mare, baf-capuchehaie, si era impodobit de Turd
cu o decoratie saü un nifam, ca unul ce fusese hi 1835
Dragomanul luf Ahmed-Fevzi-Pap, trimes in principate, si
apoi al Palatului. Situatia de capuchehaie dupd 1834 p cl-
pAtase el prin numire de-a dreptul din partea Port-ff. Si gi-
nerele luT Aristarchi era intrebuintat la Agentia munteand
din Constantinopol 2. Ru0. II priviaii ca pe un om credincios,
g destul de istet pentru intrigi, dar foarte putin deprins in afacerlb3.
Rapoartele lui Aristarchi privesc deosebite felurT de su -
biecte. Cea maT insemnatä, $1 maT pe larg expusä, e insä
chestia tarifeT vamale ce trebuia sä se aplice dupA Regula-
mentul Organic negustorilor cari veniaü in Turcia propriu
zisA cu märfurT din Tara-Romäneascä. RominiT din princi-
pate, ca supusir aT SultanuluT, räspundean dreptul de 30/0.
N'a fost greii sä se capete deci o hotärire in acest sens
pentru g negustorii muntenT».
Dar acum negotul Teril-Romänesti era cu mult mal crescut
$i, odatä cu avintul sAii din aniT de pe urmä, el cApAtase
$i alt1 mijlocitori decit Turcii, Lazil, Armenii, GreciI supu$I
turcestI de odinioard. Pe ruinele cetätiT turce$tI BrAila se
ridicase biserica Sf. Mihail, dupd numele MareluI-Duce Mi-
hail, $i un intreg ora$ de negot. Gred, din noul regat aT
GrecieT, pe lingd Grecl din Turcia, Italieni $i alti Apusenl
se asezaserd aci. Griul romAnesc era dus pe cordbii ale
multor neamuri, care trebuiall sä pläteascA dupA tratate 5 0/0 .
1 Cf. Acte Fi fragmente. II, p. 637, no i ; Epammonda I. Stamatiade, Bio-

grajiile Marilor-Dragomanr Greer, trad. de C. Erbiceanu, Bucureti, 1898,

pp. 105-8 ; Annuaire de la principauti de Valachie, p. 168.
2 Hurmuzaki, X, p. 652.
3 Bld., Supl. I4, p. 462. n° cCoxir.

www.dacoromanica.ro
6 RAPOARTELE CAPUCTIEHATELEt MUNTENE

Pentru a se da amgnunte, Anuariul Statulul din 1842 scrie

astfel despre portul brgilean. cu care se mindriä si din care
se imboggtia acum tara: «BrAila a ajuns debuseul de cape-
tenie al negotului muntean cu sträingtatea. in timpul cel
bun al anului, portul e plin de corgbii turcestl, grecesti,
austriace, sarde, francese, englese si rusesti, care vin sg in-
carce tot felul de produse muntene, pe care le transportg
la Constantinopol, Genova, Marsilia i alte porturi din Me-
diterana ; clteva incgrcgturi s'ati expediat chiar de-a dreptul
in Anglia. E de observat insg cg pavilioanele prusian, danes,
suedes $i hanseatic naü apgrut hied la Brgila.»
in 1840, statistica oficialá dd urmatoarele cifre pentru
miscarea portului Bräilei :
321 de corgbii turcesti duc 2.500.000 de kgr. gria, 3.500.000
porumb si 10.500.000 orz. Cu 197 de corgbii grecesti pleaca
din aceleasi producte : 15.000.000, 4.000.000, 5.000.000, deci
cu o treime !vai mult. in al treilea rind vin corgbii sarde,
48, cu care se exportg. : 3.500.000 kgr. griti, 2.000.000 po-
rumb, pe and 39 de corgbii rusesti duc numai 2.600.000
si mai putin de 1.000.000 din aceste articole, la care se
adaugg insg 1.300.000 orz. Austriacil stag cam tot asa :
32 de corgbit, 2.300.000 kgr. grîü, 1. 100.000 porumb. Pe
atunci mg era incg un guvern engles al Insulelor Ionice: 7
coräbiI grecesti din aceste insule duc vre-un 1.000.000 de kgr.
grine de tot felul. Urmeazd 7 corabii cu pavilion romgnesc,
cu 170.000 kgr. grit, 195.000 porumb, 50.000 orz, - cum
se vede, foarte putin, si, la capgt, 5 corgbii napoletane, 3
englese, cite una din Franta si din insula Samos, cu ni-
mica toatg.. Englesii ieati si sämintä de in, Francesii mai
mult sä, cerut si de Turd, Greci, Rusi, pe and Austria
cere binisor lina din tail i.
Deci grija lui Aristarchi era sg capete vama de 30/0 pentru

1 Pp. 124, 130-1. Cf. Alica geogrqfie a DacieK, Moldavia fi a Terit-Ro-

mîneg, prelucratä. de Pitartu V. Popescu-Scrtban, elev Academii Mthailene,
EsiI In tipografia Albinel, 1838 sí Geografia prit-Ramtne,rtr, alcatuttä de
Serdarul Scarlet TImpeanul, tipografia Pitarulul C. Pencovid. Bucuresti, 1840.

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEI MUNTENE 7

mice negustor ar aduce produse muntene. $i vedem din ra-

poartele sale cä mijloacele pe care le intrebuinteaza el, in
1835 1, era intocmai cele vechi : «Were la picioarele puter-
nicilor», dare de sinete in mina lor, rugäciunI de a ocroti
pe e Vlah-beiul». Astfel se ajunse la tintä, cu ajutorul lui Reis-
Efendi mai ales.
IaräsI de aicl se vede cä Turcii nu se sfiati a cere si dupä
Regulamentul Organic tributul in chip neregulat. Domnul
Moldovei, Mihal. Sturdza, se pleacä innaintea abusului, Ghica
trebuie sä-1 urmeze. Numal pe incetul rinduiala impusä de
RusI se introduce in legäturile noastre bgnesti cu suzeranul.
$i de sigur cá Bibescu, in administratia cäruia, spune urmasul
säú $tirbei, Turcii nu s'ati amestecat mai de loc, a avut no-
rocul unor legäturi cu totul altele decit acelea care tineati
in umilintä pe cel d'intäiti Damn regulamentar.

ri.] EI

E6Tevazate. !lot dùObra., Prea-nobilul mieä Domn,

'Ert Tor) rapóvtoq ov ve6)-
Tepov repEepTov Exolisv iyzefieev
&Cc vec. Tpicla) rrp gIFEL Tqc rept
166av rqq, el IL eat zpò Tpt(i)v
inlepctio alrecpaCECOTI xae' 641-
Äiv 6aatÄmi¡v iztta.7-0 vet 8o-
06xst Tfi ()COGOln rpecs6ef.á abta
zOaciaaq rourreisc, Ezt Cosávto
T6A) 8,.pecloti.bow airoCyll.ta4asoni,
zepl t"iw xai *veto irEnlog
xotvorou-flacq &X Opooç Tor) T.
'Er. 1.1.1g 'Et . rpecs6EE4.
Mi r pcinv ei»tottpEctv rapa-
Deocamdatä n'am nici-un
subiect noü de scris innäl-
timil Tale, spre stiinta ei,
deck cg. acum trei zile s'a
hotärit, dupä innaltá po-
runcá impäräteascd, ca sä
se dea legatiei rusesti zece
mil de pungl, tot in sama
despägubirilor datorite : pen-
tru care s'a fäcut si o co-
municare oficiald din par-
tea lui Reis-Efendi al nostru
ambasadei rusesti.
Cu cel d'intale prilej mä

1 Data rapuartelor se vede dm aceia c. lntr'unul din ele se vorbeste de

moartea Impäratulul Francisc al II-lea.

www.dacoromanica.ro
8 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEÍ MUNTENE
%OS) va I.LE CSTaX@CSLY gv a6za-
ptar4pcov lrepi T05 Ts),covíou ecs
kcéa, rtiq, repi TE To M : IIa-
oáv 11.ocq xat .ciI v (x. Hóprav,
Sca, vert to6s %aim)) TCOLTElit.
Kca6v xat 7rpóaepopov elm
va Tpach, ?iv iTxp[v, icspE TS
To K.-Tcy.)1 xai T. 'Ecp. t.Loc;.,
%at iacact6p0ug itspi Tofyrou s6-
xocpco9pEoug iooxiasq riT.;..
E'cg ogq va C-fiq aoci TO xt-
116.ct .u.iiv, 8ca Ttv TEÄBEav atiTcc-
tv rtig 6Xocz : TapEcpag, IcaOciTc.
6 xouttepx: a6avpo7nat zo0, nailc-
Tou (sic,» iliv ivaéznat vex xouvo-
ropt" Elg ,s6 vex 66.o7,¡ .c.iXog el.;
Tip Tapirpav, ODuov va atapcXo-
vetxci) Tip kctEmatv rci)V irperr-
tlaccov p.sta .r06 6o6Xou T.
M' b'Äov grc. 116.xpc T05S5 aecx-
v6sc gcpeacv%at rpoOuvlav sig
Ti¡v TsÄeíav arcorepecnosw xat
acsa06vicv aiyclig, CITOXCutLCU.
3p.tos 6 Sokoç rrIg 3.rt dcfp' o6
dcpx[Ccollev Tip' irepl. To6.cou
7cp2miateLav, va lit Oellia.g va
[La; ápy0ir0r107,1 Sta. ye( 7sai
86)71 xcapbv aoci v' aú7'ia.f,1 xal
tztrq t@v 7rpantizow, zip 6-
Irof.av fiaTi zat TIA etvac zoXÄdc
1.1.sypEa. Kai iírav xaOopOwOrp 8c'
e6xliv T.:1g va X6c61-1 Téko '6871
xat vapEcpa li.ocç, Tózs oi. gliiropot
!lag zai oi ivitopeuóilevoc 1.1.è Tip
www.dacoromanica.ro
rog sä mi se trimeatä un
dar de multämitg pentru
varng, cAtre regelele (spri-
jinitorii) innältimiI Tale, si
pentru M.-Pasa al nostru $ i
pentru innalta Poartg, ca sä
li-I fac present.
E bine si folositor sA serif
Mg:6a Ta, dacg socotf de
cuviintä, lui Chehaia-bei si
luI Reis-Efendi al nostru si
multginiri maI deosebite pen-
tru aceasta.
in care scrisori sg eel innAl-
timea Ta si ajutorul lor pen-
tru orinduirea definitivg a
tarifei muntene, de oare ce
vamesul se lasA greti $i .. .,
de unde se poate sg. facg
inovatie, ca sg dea capgt
tarifeT, vrind sg desbatg pre-
tuirea lucrurilor cu mine, ro -
bul innältimii Tale. Cu toate
cä päná acum aratg aplecare
si disposit'ie pentru definitiva
mintuire si indreptare [a afa-
cerill, totusl robul innAltimii
Tale se teme ca nu cumva,
and vom incepe negociatii
in aceastä privintg, sg nu
vrea sg ne zgboveascg, pen-
tru ca sA dea prilej si sA
creascA si pretuirea lucruri-
lor, care pretuire e acorn
foarte cumpätatä. $i, clod
voiii aduce lucrurile acolo,
prin rugaciunile MgrieI Tale,
 RAPOARTELE CAPITCHEETAIELEÏ MIINTENE 9

BXccxfocv Xoriv ITX-t1pcb.9 axe- ca sä iea sfirsit si tarifa

abv Súri sie ixotTáv. noastrg, atunci negustorif
riostri si cei ce fac negot
cu Tara-Romäneasca vor
pläti aproape cloud la sutd,

[2.] [2.]

'0 etpxtss)Avile i81p,o)asv too Marele-Vames a declarat

cr4u.54 frp6; TO6e ip.lcópoue xai
nouNToue Ttv icipi 6Xocztxoti
TEXorao ixSoOsiamv estatXtxtv
6cpyiX1v irpriaraTilv, met &it?)
ot'orris TO5 TrapeXOávto; CtÄmtai
1LTj'.Ô ipctv vet Xa.116i.v7,1
313/0 ix Ttiiv kircápow. 'AÄX'
ir ol BÄdczot grcopot
xov xxl X 000c
TEXuweiou iTrATepov,ie cry) IS-
zipxouctv 48T aoaxoXf.ott sEvie
(.1.,ET46 T(i)V, Ó aokoq ri
Talivoltat vet xxOdcpcno ocircie,
xoa (Am 7°5 Xotiro at' ei)x63v
TÇ OÄop.ev ..atrzetait ma&
TO5T0v, arATC sò Os0-
tes.6per..
ppo6pyrov iigJoe Tile 3st TcávTose
Tà. Tota.ka. sie VI; apxecg Taw
gzonof. stvae ItepticXoxie, °tame
stak6owcocc eim6Xtoe, 3sav eri-
ate TO5 ókou etvat asspel.
oficial negustorilor i sudi-
tilor [nostri] porunca impg-
räteascd ce s'a dat cu pri-
vire la vama munteanä, si de
la -in a trecutei luni Zil-
rpbe cad a inceput sg. iea 30°/o
de la negustori. Dar, pentru
EZ- cg negustoril munteni aveari
j& TO5 si datorii de mai innainte
cgtre Vamd, din care vin
unele greutáti intre noI, robul
xa- innältimii Tale incep sä le des-
lusesc, si astfel de-acuma,
prin ruggciunile inngltimii
Tale, ne vom odihni in pri-
vinta aceasta; cad innältim ea
Ta stir cd totdeauna astfel de
lucrurT aú unele incurcAturi
la inceput, care se desfac
usor, cind temeiul intregiI
situatii e solid.

[3.] a't"9 [31

'Ex stir) 7cpoXaerivrcov TiVEl- Din scrisorile mele supuse

vcbv Tpap.ptiTtov !Lori i7X1potpo- de mai innainte a aflat in-
p-11871 sò °so?. 31)oe Tile iv nältimea Ta pe scurt greu-
Ouvriti)it T/e auaxoXEcce Tate l7cEE- tg.tile cele nesfirsite si incur-

www.dacoromanica.ro
10 RAPOARTELE CAPUCHEHMELEÍ MIINTENE

p0Oq Met 7COXtrzÄóxouq sob re- cate ale Vämif $1 munca ce

Äcovfou, xal Tois xata6X710btaq am cheltuit pentru impdca-
ayúivaç rap& to5 8o6Äoo rqg rea lor. Aceastä afacere,
etc; rip iotxovdmatv taútriv. innd Itimea Ta, alcdtuitä in p e-
Tb rpayp.,a Tofito, siy.gvearate trecerea de aid' a Innältimii
LQt) a.60ivra, aottLop-f(ooiv lo Tale in alt chip si condusd
r,74}' ivTaGOa ata.tpte.0 To 5 i400q pe basele cunoscute, nu se
rts ZaXey; la)q, xat aviNsp- mai vedea a fi folositoare
77Mv lin TaEç -00Jc:ca.; ßiasoc, teriI, precum stie innältimea
av lOmpTo 7s),iov 6.4 i7cco- Ta din poruncile prea-in-
ciosÄs lipbq Tbv Irov, xaO' a nalte ce s'a dat atund in
7vwpf.Cit, iyittp,61is vls £7. minile innältimii Tale: scopul
76)v aye( zetpag rriç npoiv.ao- innältimii Tale si lupta cea
Oivrtuv Thte 61). óptopAir, : 6 mare ce se dädea atunci in
axeltog r-ti; T-tlq %at 6 repi
6(1). aceastd privintä era : sä se
TO6TOD T(Yre &irm &yaw iitov aseze negotul muntean pe o
aLa va csocrrOt nô 6Ä2zusbv temelie solidd si cu folosul
ilmcápcov Ili arspebv Osp.,iXtov, simtit pe carel cerea tara,
xai 1.11 sip &rout oolignv Elg dar silintile noastre de atuncI
'Lb') Tó7C0v odo0coTtxtv ioc,c),stav, aü lesit in zddar, de oare ce,
lax' Bic airg6T13ly oE
116tr7ly cum stie inndltimea Ta, nu
tóte -finely) ay6weg, zocO6v., 64 s'a fácut orinduiald pentru
TwopEcv, iyg9st2 atizot4ts
V comertul national al Terii-
zspi To .TivExo5 et; 13Xaq Romdnesti, ci una speciald
&p:rtopoo, &ÄÄn. p.sptxt av iv,- pentru negustoriI muntera,
rópow 6X,±zwv, xai ozsabv nay- si in general aproape fdrä
Te:/.171Lv aVOYfEkiiq B v 170- folos pentru libertatea co-
0-tyci¡vikeodepEoty To acottzo6 mertuluI romänesc, ce se
iliropíoo, xaO6st O 1114 iv.- doria, cdcl putini sint Mun-
rof-Eo6p,evoc BÄizot 6Äíyot, v6 tenii negustorf, iar negotul
aè eXaztxbv ipiróptov moX6, muntean e mare, si cu pri-
ini To 6no[oo gaet va -rév-rj lj vire la acesta trebuia sä se
dordrpocatg. Tobraw oiíra)g izóv- facd declaratia. Asa fiind
Taw, 64). El ópTa xxi 6 lorat302 lucrul, innalta Poartá si Ma-
apxrceUng %MT& 6Excetov XÓTov rele-Vames de acolea cu
ivOictavTo rig ta rap' .4.6)%, dreptate impotrivit la
zpo6aÄÄá1isva, Cv.ivovseç sZç propunerile noastre, stäruind

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAFUCHEHAIELEt MUNTENE il

Tb yee itapaXatt6ámuscv ix To5 in pärerea c trebuie sä se

ßÄaztxoù irpecniaTog, literaTe-
poliévou 'zap& nouSiTow xxl tia-
7EmScov cd 7CEpazMacov ItivTe
Totg ixotT6y, íug ellhoTou, x206íg
x(xi zapeXciiißaviv 6 â.pzETEX6-
1.1g ËWCOTS ti,t(pt TObae xaT'
aircbv Tbv Tpó2Tov autmpúricog T'il
irpoixSoOsEcrt,i Irspi To6Tou Coro-
Tricot, xaí, to! 3Äov iiTt. ix Tibv
it.I.rópcov p.ouoTeilivcSig xcú BÄdt-
-zot 163ocoOivTeg imp& Tcbv (26-
T6OI curnpó?tov TOW, 07. I.LÉv .-
7EXIirmoactv irivTE Tolg ixaTóv, ol
Si iStSov axóvTo xotO' 6S-vícc)
Ito!), Si%) 1)8tyri¡Olcsav vec &pro-
al.oluac Sir/ a7CMET1OW TO5 Cy-At-
Teld.wou, xaTiFyrov Big T&C ILL-
atóvag Tiiw St& wit 6;TeriaarEcuoat
Tb irpey..p.ot xat vee Irk-qp6no.v5c
Tp[a To lg ixaT6v, Oa al
cn6vca Stà Totig aoes:yraq TÖTE
IrEpi Torno muCaxspiSag Siv
.-2186VCCVT0 vec zpo660w)af. TC, =pi.
TOI3ZO, 64. palSiva ÄÓyoy, /.1.11TE
txxicolict .gzounat. '0 a of.)xog Trig,
a?' ivb; LoeOo Xi2tur, soòg iiri
p.E.Tpicp Cc-I'd-wag T6.w itinápow
TO6Tcov, c'og ril izÓvTopi lvticSe-
play tzetp-tittocurily acyTevip-
Taco, Cog wpbg Tb TBXWytov,
xoci ev,o' iTipou OecopCov 3Tt. 66-
Settiot eorpiXitot. 7iwilaiTon Irpbg
TÓI) Tenrov, inTozán071v 3TE. Irpi-
net vac gliem eig T3yvaio0
76)votç, ICi ToczetptC4Levog
zciOe !limy npócrpopoy eig
lea de la riegotul muntean
care s'ar face de suditl $i
raiale si berathi (privilegiati)
50/o, cum era obiceiul, pre-
cum a si luat Marele-Vames
de atund $i pánd acum in
acest chip, dui:a declaratia
ce a iesit in aceastà privintä,
si, cu toate cä mustemenii
si Muntenii cari s'ail recu-
noscut de catre asociatll lor
de aicI, unii aü plait 5° o,
iar altii ail dat numal acont,
dupä sfatul mieü, totu$I n'aü
putut sä. impiedece cererea
Marelul-Vames ; el $i-ail luat
refugiul la Misiunile lor ca
sä sprijine interesul lor $i
sä pläteascä numal. 3 IN,
dar Misiunile, pentru cä se
(Muse atuncI chiar no-
te cu privire la aceasta,
n'aü putut sä foloseascä ceva
in aceastä privintä, ca unele
ce n'aveati niel-un pretext
si nicI-un drept. Robul Märief
Tale, väzind pe de o parte
clestulele silinte ale acestor
negustorf, care nu avuse nicI-
un efect real, cit priveste
vama, $i, de alta, väzind cá
nici-un foios nu va veni teriI,
a crezut ca trebuie sä ajungä
a- la silintT cum trebuie, $i,
intrebuintind orice mijloc
vs) de folos pentru a îndrepta

www.dacoromanica.ro
12 EAPOARTELE OAPUCHEHAIELEf MUNTENE
xasopO(oo) 3otoivoc %al xcr.O'
6 SET Tb 704.141a TO5TO, irpo-
St6oecsa 18E1. so5 b(p. M. It
'48E, pots, %al gretsoc xus60-
yov 1J p.opEooq spároug zpbq
Tbv 2:044: liexotTteurerly, 35-
TC ale ripzilq rivrgTELVE I.LST'
bulLovilq, OEcoriciw sty soaatísily
octa6owsncoltá.sylv so5 ssXmf.00
eopeXstav, xocf., 3),.ov 3sc no-
Äoat8Cog sip áv68v4ot 6st &Ng-
%cdiev ce(,,75tg 511/ 4-0,6VITCO
rflg ilsov s0t26s1 It al ilft TOE.-
26sotg 34.5ecc, met XecOos iyé-
VETO, civ OVOiV V& sby IrsEaw,
ótvststpo34ÄÄ0vroc sty .7rEtp0v
Cviav so5 AE6ÄesEoo, xott ltpbg
gvaetetv vfig TrocOepagazotpigek
TOO 1106X7re vo'c p.oc imasp6qrg
xod TV XPECOCSTLEip TC6v 55.000
7p0ar7Euno 3p.oX07f.a.v, TV &duo.
TOE-not) 8o0ar.lav, X67cov vot. 3sc
sty= Spostv,7IT 6pa. TO5 AB6-
Ästloo evicéXeux Ef.rcò sty 13tott-
s6pcxv. CO 6o5Äoç T, 6Xow
soLx6s7lv 67rt4Lovilv, 0?) tilDov 22,4
120x05' rtv Óti.oXoyEav, eoq xoii
sira zpo67pcvpov, IftXÄ' gireact eiq
TOk 76,35.q TOO, 1tapcf.v.0,6,"
Cleppiíg sty ixXotii: Too eig Tò
vee aoptacsocq sig Tag 1apx-
x7'astç tioo, xcd vet asEh E?)-
a2rÄccavEctv E To5g xasobtooq
siFiç BÄaxEctq, cd vpocssaaEocv
7Cpbq TbV BÄiZZET1p, g3TCg OE0J-
pef. sò 1.1.6vov gpstalla xii npo5-
Temp TOO Tip gZ),c(11,: TOO,
www.dacoromanica.ro
temeinic $icum se cade
aceastä afacere, am pus la
cale mntuiú cu M.-P.-Efendi al
nostru $i apoi am alergat
in fel de chipuri la prea-
stralucitul Chehaia-bei, care
de la inceput se impotrivia
cu statornicie, iind in samb."
atita folos foarte sim%it al
vämil, si, cu toate cä in multe
feluri i-am aratat cá cererea
de la inceput a innältimii
Tale era aceasta si pe aceste
base, si s'a facut gresald,
n'am putut sä-1 incredintez,
cáci imi aducea innainte
foarte marea pagubd a De-
vletului. i, ca sn-mi al-Me
cit e de statornicd hofairirea
lui, a vrut sd-mi dea innapoi
si sinetul de 55.000 de lei
ced dasem pentru aceasta,
spuindu-mi c'á e mai pre
sus folosul Devletului decit
al lui hi deosebi. Robul in-
nä.4imii Tale, vázind atita
statornicie, nu numai cä n'a
primit sinetul, cum am scris
si mai innainte tnnábimii
Tale, ci a cazut la picioa-
rele lui, rugindu-1 cu cldurA
pe Strálucirea Lui ca sd se in-
voiascä la rugdciunile mele
si sa." aräte mila sa faá de lo-
cuitorli Terii-Romänesti si
ocrotirea-i fatá de beiul mun-
tean, care priveste ca singur
 RAPOARTELE CAPUCHERAIELEt MUNTENE 13

xce3. tLET4 TtVc Loep INELO- razirn i ocrotitor at sü pe

13iiq ti xp*Lara, arrilÄ6ov garb
slags irp6g rip axÄcy,
xcd Äc ps.rec zoÄÄo5 xó-
Itou TV 61.1.oXoTíctv, 61rocrzólis-
vog ivasEast.g Tavvatoripag 6-
pcoLio6v &x p.épouq ro5
i4oug Trig 1.1,stà rip Eotorip&-
VOCCV rfig 67roe&moç rati'qq.
lictriTuTov el; r6v ircpWip Cep-
xLrild.wip EuXE)c-Ilipp, avOpo.)-
Irov eúdiroYfov xcd oixstov [tag, r6v
ózotov xod grim,. vac aupirpr-
r7,1 /Ise 4.o5 xcd ÄskilOárcoq v&
aLBVSFA Ci icpbq iûxoXf..ow ro5
2rp47pArog, &XV arTng iT6vETO
ÖCCXE., %Ca anow:c6orl b Tv.pip-
1167eg, iroX6rÄoxog xcd
&will)
S6axoXoq, oúz irrrov Si xod
ampt6i¡s 7C0Cparqpitilq elq nip
jvp6XeCtzv TO5 TeXcovfou, Eo-ortg xod
6..p.icaoq Iterdc sip ciiroxstr4cFor.-
csEv TOO inicpips Tag liz72Ä7i-
r6pag SocotoMocç cv.ptil.p.ilva)g efl
OiXipat ro5 KB-La:pins-11. 'Ev
rcp tiera.V) ta ro6rou aupArapi-
Xa6ov or.)Rtaxov r6v ivaoa : T.
p.g4, r v
i6o-tp-rias r8t, pIT.C3TCC.
MO% iravrazáfiev 6 So5Xog rj
SucxoXEceq Soacuravrilroug %at
grc riXoq Irávvov xcd zpoÄa-
6o5ciat SoaEccr. xcEvovrat,
ä.vompl.vow gtc xar' akby rbv
rpemov rò 6Xccxrxòv ipir6pcov
Siv ()ay. X6c611 rip azcdrou-
pév7v kraacv, isroxicgiip avay--
Strälucirea Sa. i, dupà cite-
TOO
:
va zile, imprumutind banii,
ani venit anume la Strälu-
cirea Sa $i am plätit cu multd
ostenealä sinetul, fägaduin-
du-T dovezi mai bune de re-
cunostintä din partea innal-
timii Tale dupä sfir$itul
acestei afacerl. Am alergat
la fostul Mare-Vames Salih-
bei, om usor de inriourit ni
prieten al mieti, pe care 1 am
$i induplecat sa lucreze im-
preunä cu mine $i sa fäptuia-
sea pe furis ce trebuie pentru
usurinta lucrului. Dar pe
nea$teptate a fost mazilit $1
in locul luI a venit Tahir-bei,
orn siret $i gred de convins,
$1, pe lingä aceasta, $1 obser-
vator exact pentru folosul
Vdmii; care indatä dupä strä-
mutarea sa a adus cele mal
mari greutätf, dupä voia lui
Chehaia-bef. intre acestea,
am cdpatat ca aliat pe prea-
aktiOef4 vestitul Reis-Efendi al nostru
BX6- care cu adevarat m'a ajutat
foarte mult. Väzind din toate
pärtile robul innälVimil. Tale
greutäti neinvinse i cä la
xcd urma urmeT $1. presenturile
ce am fäcut slut pierdute, si
judecind cä in acest chip
negotul muntean nu va cl-
pata orinduirea cerutd, am

www.dacoromanica.ro
J4 RAPOARTELE OAPIICHEHAIELEt KONTENE
xatázazov iô va, xiitoiLev rxpav
stva aocEav, T 6aYITEq x.ai Tor.)
irroozaToo [Lag M. 11. 'DOvat
nee, Eing idixptve va coyxx-
TeXCOTI elq Tofiro rj 64, FlOpta,
64 p.,6pog avai6tt5vov eiq ixstvo
ob litvtat6ptov, xai ij 6(.11Xótv;
TOO va atstA6v7,1 Tbv zoÄozp.
elstÄs:a (Lag, EEaov r0v4 2riv-
Tow 6 sofixtiq ç l5sr. alUo.4
we); sEvaL aa6vatov vet eLoao.)61,)
Tò itpaytta toato, xal iroplvtog
i6taaOlv va zap) rip rxpav
Tal)rfp Soclav, xata TO itize-
pmÄstólievov xal , si prin urmare am fost s Hit
rpoorreotbv p. imp.6voo; za.pa-
xX-Oetg 7Cpbç Töv liexa.Ttar6ylv,
Töv xat6pOtoaa TáXoç navroD
va iva( lyna aid z6 va 76v7,1
7ta.pixkriatc two, furoozálisvog
Zrt tò On?. ;t1r)og T71q BEV=
iblorrIttévov sic rd VE611/Td. Too,
za/ Fin at« Travrbs east si)-
ivtottol, xal. Oikst asocv6r,i iv-
aslee4 vijg p.sydOolg stiruy.o-
a6nq vqq, 7CpöcmeTzeov r ix-
Xav.... Too xai xpecoattx-4v [Lou
gvexa. To(nou 611oXoylav: TOLOtYCO-
Tp(57:04 itpocievexhi4 7cpbq gym
gX,CCOTO10 Tibu Xotiribv xartl)pOtona
rip aoixaTalhalv Taw, xat rpò
nayrtov Tòy i»3o 13: 'Ev : a:
[Lag, 3cyrtq xca pAvoq EirJpEV
EÇ 'Cò xovaUt Tip gItOSOL'), xa6'
()toy ijOeÄov Tpózov, il tota6-
Ta 6acistç, Coats OÄBr. p,s1'11
sig al@vac Trepsa zai ktsTd-
www.dacoromanica.ro
socotit cä trebuie innainte
de toate sä facem un mic
dar, cu sfatul $1 al sprijini-
toruluf nostru M.-P.-Efendi
al nostru, care a judecat cä
trebuie sa se atnestece in
aceasta $i innalta Poarta, ca
o materie ce priveste acel
ministeria, $i innaltimea Ta
sä staruie pe linga Maria Sa
imparatul. A väzut la urma
urmelor robul inn ältimii Tale
cäaltcum e cu neputinta O. se
ducä la bun capät acest lucru,
sä fac acest mic dar, dupä
insemnarea ce inchid aice,
$i, cäzind cu rugaciunl sta-
tornice la Chehaia-beI, 1-am
adus la urmä sä facä a se
indeplini rugäciunea mea,
flgaduind ea ca innaltimea
Ta este legata de sfaturile lui
$i ca neaparat va ft recu-
noscätoare $1 va arata do-
vezi ale maril el recunostinti,
oferind SträlluciriI Sale $i
sinetul mieü pentru aceasta.
Tot asa oferind fiecärua din
ceilalt, am capdtat ajutorul
lor, $i mal ales pe al prea-
stralucituluI Reis-Efeudi al
nostru, care si insusi a pus
$i in scris raportul sau, in
ce chip am vrut ea, eu ast-
fel de base, incit pe vocI va
räminea solidä $i nechim-
 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELE/ MUNTENE
zperrroc c avaxTopott arrril c'x-
iráfpcxarg, 37rep 06Äst Scp:
7-11 elq cb aovapireptxXeróp.svov
eivrEypapov To5 Te5xep6i-aorp.ty,
CorocrcaÄévTog mad Tb eicabç
Ei4 Tò ßacstX: 67r0ltáSrov. To5
67coi00 isvopivou, iT6vato at/6-
oç xott ron-rtoopooM1 ivreX-
Tema Tfig 64: nóptas 7cpbs Tbv
apyr.teXdrirp, o6 ca rb zoo,
0.7rEprx)ire.rov., iTpOCITáTTOV 'Cir)
Evid.XTO p Ott 10 Ta6T1IY &IT 67) To tv
Cip.Ezirpervrov xott -6tvalXo[oycov,
xx664 %xi slaorrocrimb9c,oapp.ivt
orpbç Tip E6p.ev6oc: p.or 6qap,ci-
vrizú. TTig, 37rap crovell7CE(LX),Ef.-
szat. 'Ex r(i)v 6roEctri To6trov
árroaTEÄÄopivro iyyp4/.prov 00ic
ir)olpoTop710.?¡ Tb 6q)og vis TV
ivra)M Cororrepitwarv xod ov-
p.6vritry. Tot) irp6.7pixTog. 'Exaí-
Sovtat 86 xat' )c&ç xo1 pep-
phyta rrepl Tofyrop elq 3ka Tet
pipt oip Toup.EXEotq xat 'Avcr-
to)diq irpb LV T6-.)v z TE-
ÄOPOS[COv %xi a pro psoo pivcov,
xadcbg irri.o71;. OéXouar aoOt
Itribg Tex; icuotóvaç xod p.opCor-
xsp68sq IrEpi Toírroo, ixOs-rmoi
rijg awcrxroprz?ig Tc/.6rrig C1ro-
?ciaso4., p 'rag &rroutooplyag
ivvoiag. lIpbg 8è Tip fmoo.xtv
p.tc;t6von) ia6071 ZECPI 7CPOZ4OK
xai kl7t0"i1P.E0c, rrapà. TOO T :
'Er: a, p.ot, ov TO17) ixao0wrog
11871 el3onorrycmo5 6(1): 6prop.o5.
Kcd oiirro nip OELIr aVTLX1p4EC xxi
www.dacoromanica.ro
15
batá si stgpinitoare aceastä
hotärire, pe care o va vedea
$1 inngltimea Ta in copie, in-
chisá aice, a teschereld, tri-
measg dupg obiceirr la pi-
cioarele impgrätesti. Ceia ce
fácindu-se, s'a dat fag zg-
bavg si buiuruldni (poruncg)
desävirsitg a innalta Porti,
cdtre Marele-Vames, a cgrui
copie e cuprinsg in aceastä
scrisoare, poruncind sä se
tie aceastg poruncg impgra-
teasel neschimbatä i nepre-
fgcutg, precum si un firman
de instiintare care mie prea-
binevoitoarea innältimea Ta,
care e inchis si el aid. Din
care acte ce s'ad trimes va
fi instiintatg Innältimea Ta
despre indepliniiea definitiva
si trainicia lucrului. Pe lingg
aceasta, se mai dati si fir.
mane cu asemenea scop la
toate pgrtile Rumelief si Ana-
tolia, pentru stiinta vame-
silor si a celor ce fac negot,
precum de asemenea se vor
da la Misiuni si note
pentru aceasta, cuprinzind a-
ceastá poruncg impäräteascd,
impreung cu ingrijirile ce-
rute. far cgtre arnbasada ru-
seascd s'a dat in ming si
solemn, de care Reis-Efendi
al nostru, o copie a prea-
inngltatei porunci de instiin_
16 RAPOARTELE CAPUOREHAIELEÍ MUNTENE
1.1.è rb zrtep.év. T-Tig 6(1):
xaTcúpOwcsa Toto&rov rpayp.a.,
ÚSCSTE pAvoy zap& Trr.daciA,
oi)
irpivaíacov xat xapa. 'cibv
Oa rpicAeubv ix-1'0601v Sta Tip,
CCdogoo Ta.únlv, &ÄÄ& xotE Trap&
ITOÄÄ6P.0 61.1.07EV6W xat xap' 3-
Äcov abv ip.76pcov, OZTE.VG:q Tyco-
piCoocst 76071 a)cpaeca
xpoiv-tIOTI x tofyrou elq toòç
%oxoo ç BÄaxiag. Kato:-
7Evoilat Si ata T6)v sûyfitiv v( g
va azESEalo) tL& to5 apzETE-
)Avou tapEcpotv ILE toto6tov Tpó-
irov, xpoaSEopECow rcbv xpay-
p.aTcov rV axtíp.lstv, WCYCE rb
TeXcE)vtov Tot) eXocztxo5 ilixopEoo
va xaTa.ßt.6a.C-tirat OXE.rdycepov
TGV tpubv tors Ltatóv, xaE,
yevotting Tor.26T71g, ikxECo.) a6v
esej) aporrql o pxívoy Maxoug
itL16pooq aouatTow IT ivtabra
va p.Era.cpipEo Eig thy xatptov
gouaEav rov, ÄÄd cd etÄÄoug
itoÄXobg ip.xopiuol.thvouç, ata
Tip) 7Cpocp2 osozcirip met ',302v-
Ttwill) eurfiXstav. KaO6v. %GCMG-
TEvoliat vet 8Esvesp-Ncio) xoti oao,
b'xip aooxoÄckaTov Xcd arm-
paSeratatmov, 87povátt.
xpayp.a Toopxtxbv Oa va axip-
-karat etg BXazEav, va xX-qpówy,¡
VZ at'ycò TpEa TOig &)VITÓV iv
oi Eiyea6Ox irepaTXEas; xat
ao6avot ia(ovtiç rpotbv 717ig
eACJIJIMOM-71C irExpaTeíaç xoti. iç
ei)pontaCxtv V xkilpEE)voultv
www.dacoromanica.ro
rsc tare. i astfel, cu ajutorul lui
Dumnezeti si cu norocul in-
ndltimil Tale am orinduit un
lucru ca acesta, care nu nu-
ma's' cd s'a Idudat, pentru o
vrednicie ca aceasta, de cd-
tre multi efendfi (domni) si
de cdtre ambasadorii de aid,
OiXel dar si de multi conationali
$i de toti negustoriI, cari
inteleg ce folos se va aduce
de aici locuitorilor Terif-Ro-
mänesti. MA' ocup acum, cu
rugAciunea innaltimiT Tale,
sd stabilesc cu Vame$ul-cel-
Mare tarifa in acest chip,
hotdrind pretuirea mdrfuri-
lor, asa inch vama nego-
tului muntean sd se coboare
la mai putin de 3N, $i, dacä
se face aceasta, nädäjduiesc
cu ajutorul lui Dumnezeii cf,
nu numaI pe negustorif ro-
mini suditi 064 aduc la si-
tuatia lor cea veche, ci si pe
multi alti negustori, pentru
cel mai vddit $i simt'st folos.
Cdci mä ocup a face si alt
lucru foarte grea $i färd
3csov exemplu, adecd : ofice marfd
turceascd ce ar veni in Tara-
Romäneascd sä pläteascd. si
ea 3°/0, pe cind beratlzil (pri-
vilegiatip de aid $i suditii
cari exportd. produsele Im-
periului Otoman $i in Eu-
ropa, pldtesc, dupd tratate,
 RAPOARTELE CAPUCHELIA1ELEI MUNTENE 17

;tat& Taq csovOlptaq 6.4 oi ()a- ca si raialele, 50/o. i, dacá

-(cciaag 1.c&ITE TOIg .s.17.a.T6'), xai, se face aceasta cu rugáciu-
ay TO5TO igntat ac e6z6)v nile inndlOmii Tale, in pu-
vils, EgÄst i.8-i,) !LET' i'AETov Roupbv tind vreme Tara.Romdneascd
'31 BÄazía Totot-nov aòownia va vedea atlta adunare de
iFropmbv xcd z ooain-qv elyp6- negustori si atita folos, ki-
Xstav, (Lene va OcullaCoxstv ol ck O. se minuneze alte nea-
Xotroi Ästof.. Eove06p.,s0a ag [Leta mull. Ne-am inteles si cu
Tliq 6(1J: 116pTag xai Tor) apzt- Înnalta Poartd si cu Vame-
teXi4voo etq csapecn6pav iagav sul-cel-Mare, spre mai buna
tor) TaXoMou, 3sc, 3Cov irpama stiintä a vdmil, ca, mice marfl
6X2r.xòv 06Xst gryzeTat. itq munteand va veni la Constan-
Kovatavtwo67coXtv, vec xi lily tinopol, sä ail:4 visa robulul
intx6ptuaw z oi o6Xou rqq, 86: innältimii Tale, ca sd nu se in-
va lit 7Ewovzac. xataxfniastq ample abusuri si greself din
xcd anitat zap& Tcbv iprópow. partea negustorilor. i pentru
Kai icept TG6TOO 64 866'0 Tag aceastasd dal innälVmea Ta
ava.ptsdaq inctayag TO iSI)o poruncile ce trebuie la vdmi si
wig Bic 'ca. 66.1.L2z0. %at 37C0o unde se mai cuvine, ca sä
aXXo5 aez, Sr.& verc &atom xat dea si sd trimeatä la negus-
va a.rOacoat 7rribg totiq ivta5Oct toril de acolea un act cu-
avarópoog giipacpov IseptexTtxòv prizind cifra produsului mun-
Tor) ispxotilvou aca Kcovatav- tean exportat cu destinatie
ztvounáÄecoq 6Xazototi icpoY6wcoq, la Constantinopol, pecetluit
aacppaytatov Ilé v 60030tv cu pecetea vdmii ; prin care
TOE) 6ey.IT0q, at: 0; MX .(iffricsca- ajungind negustorii la robul
CóliEVOE oi. giircopot Irpbs zbv inuältimii Tale, sd iea ca mär-
aoÄov Tylç va Xati6avcoaiv a- turie la vama turceascä tesche-
7C08ELV.V.)tbv 2pô ô xoup.6pm. reaua mea. i cu cel d'intdia
Teoxspév (lop. Kai i.i irpúrrqv prilej märog sd mi se trimeatä
ExatpEav mxpaxcaeo" va Itot si lista tuturor productelor
a7tocita4 xat 7.C(TicsTLy.01, ii)qo muntene ce se exportd, ca sä
abv ispxoplvcov IrpoZávTow T"tiq nu lipseascd nici-unul din ele
BXaxEag, ata V& p.t iXÄEE411 in tariface e sd se redacteze
Anuariul citat inseamn5. (la p. 126) pentru 1839 ; grill (68.726 kgr.,
1

8.400.000 leí vechi), s.ií (2.820.350 ock 7.000.000 1.), llni (1.531.185 0.,
6.000.000 1.), fasole (5.489.023 0., 4.100.000 1), pord (65.456 capete, 3.000.000

1143. vol. Xl 2

www.dacoromanica.ro
18 RAPOARTELE CAPUCHEHATELE1 MUNTENE

Mf.vev eakci)v elq v Tenaopl- Prea-bune Doamne ! Cit m'am

yip 26,371 TapEcpcev. Eilieviarcrce luptat si cite ostenell am
[Lot cc60évvoc ! 11ócsov iiTcovía- cheltuit pentru prielnica in-
OTIv xca 7c6aooq w57cooq xaT66a- deplinire a acestuT lucru, nu
Äov at& ztv cacgocv acitorepeaco- pot sg. scria. E de ajuns
otv TO5 IrrianlATOg. T06TOD, Sev numaT ca Innältimea Ta sä
p.ot Etvat auVCI.T61,, V& 7rEpt7p,p0). gindeascg cu cite chipuri si
'Apxst 1.1.6vov tichX: vtlç Và. metode e posibil sä se schim-
OTO'pa0 fi lL 7rÓcs0uq Tp6roog be o alcdtuire si hotdrire im-
xoa tie rof.ocç tieOéSow etym. pgräteascä si sä se facg. [in
aovcczby vec aNcapairi,) o irpo- loc] o orinduialä ca aceasta,
exaoosEao: Ftvamopost sta[1,6p- care aduce vämiI o pagubg
cp coat; md altório2ac.4, xcd v& simtitoare, iar Terii-Romä-
yen 2481 Toccc6n1 atetTaet,g, iriTtq nesti un mare folos. i citä'
Big 1lb Tb Xopii,épx,t irpoeevet glorie a adus innältimiI Tale
C-qp.Eccv ocicsOcnntx-4v, eig Se Tip fäptuirea acestei intreprin-
BXCVEOLY tisTEgtv avpeXecocv.11 - deli, orIce minte politicä o in-
a-qv ae e5xXec2w irpd4éncev eig telege foarte lAmurit, si deci
Tird 641Ä: rtis ccb ip-rci2ev TO5TO admirA organisarea politicg
ezczeEp7i[tisc, xiOs oÄvccxbq vo5ç de aid a innAltimil Tale. MA
irpoa-fpátatec Tò ivvoet, cd kco- feresc, prea-bune Doamne,
p.evcoq kopicCec 6c8c TbV eti- de a md láuda, lásind ca
TabOa iroXvccxbv 8copyvArtop.bv faptele insele, apärind ele,
T.714 cc6Oevcce(cK r. 'Azope6yo), sä vesteascä mgrinimia in-
evp.evecTraTe [Lot c(606yzoc, vet nältimii Tale si &it de mare
ITspcocuToÄopicm, atcpeig Tee 7cpecr- e dibAcia i incercarea ro-
liccra ccindoca.0' ictoTeccpoccvólievcc, bului inngltimiI Tale. Ci mg
vec acccaaÄrEacoac y [LeTaX6vo- rog ca atotputernica dreaptg.
:ay Toti Oeocp: iicpooq vriq ma Tip a Celui Preadnnalt sá in-
1.), porumb (37,295 kgr., 2,000,00010, pie.: de vitd (49.307 b.. 2.000,000 1.),
piei de oaie (318.373 b., 1.400.000 1.), vite (15.173 c., 1.300.000 1.), sare
(2.918.274 0, 1.300.000 1.), orz i ovds (22.107 kgr., 1.200.000 1.), oi i carne
(52.173 c., 700.000 1,), unt (208.980 0., 700.000 1.), cal (2.583 c., 650.000 1.),
miere (193.300 o., 400,000 1.), vin (60,827 vedre, 250.000 1.), sdinIntd de in
(295451 0., 200.000 1.), piei de iepure (77.669 b,, 16o.000 1), spirt (10,000
vedre, i6o.000 1.), tabac (107.663 o. 60.00o) 1.), meld (2.717 o , r4o.000
L), ceard (7.041 o., 80.000 1.), slinind (45.121 0. 60.00o 1.), catlii i mdgarl
(243 i 25 c.; 50.000 1.), pie de cal (1.037 b., 14.000 1.).

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAPUUHEHAIELET MUNTENE
o7c6o7r) irtascrjrtrza zat iv.-
itatptav To5 So6Xou Trig. EiSzo-
p.= V, 7ravaesviig SaLa Tor)
WaTou va suaue6v1-, icacsotg Tag
6ouXag rir; acp. ri,
acpopWcat
sig Tò zotri,) copLOpov, xat va
Tag citsiTy,1 XavriAg zal si)-
xXst-og zaTa v x01.10^0 i7CLOD-
p.:7N !lag.
[4.] 6't°1".
'Ezet.c3ii zat Tb 6acv.X, zoo-
p4ixt. D.64.1.6avs t.1,6xpc Tobas 5°/0
a7c6 Tag 6Äa7mag Irpayti.a.TsEag,
iv qi ito6Tt 8teTtlovetzetTo zat
atszpaypzas6sTo Tb v6ov akb
vtCip.t EZÇ Tie) 4. IlápTav p.e.-
Ta.V) iv.o5 xat To apzcTeX()vou,
ITrio6Tem 6 So5Xog TrIg
116vcog va ioacba7,1 Tò zoutigpx:
ilo TO6g 0,7c6poug pÄáxoug zat
csouSETougxat Xotzo6g, 3aov zoo-
papa gÄae,a Trap' aúr6)v no-
ptasóTspov T& TpY, arb Tijv
iamzija Tor) zposzao0vTog (pep-
p.avtou, iug avaXOTO5v sig To6g
(inciaeg T xpar. Bacm.Lstag
6Xixoug, O ixXati,. Kezaita-
reTrig aatívaTov iaTciO1 va Guy-
xarocze.011, 7:porsívcov rpbg TOt..g
aXXotg 3st Tò xotwipzt
071. %at Ely= 70,6:ov ivavTEov
TO5 zapizqpog xat T06 csa-
vcTo5 (?) T05 8E6XETtou Tò vet
torpan zaT' ainbv Tbv TrA-
irov, arp' 66 p.iXtaTa Tb 6(1):
www.dacoromanica.ro
19
drepte toate hotárIrile innal-
timif Tale, care privesc bi-
nele obstesc, si O. le duca
la capät strálucit si glorios,
dupd obsteasca noastrá do-
rintá.
[41 2.
De oare ce si vama impà-
rAteaseä a luat pänd acutn
5 0/0 de la márfurile muntene,
pe clad urmá discutie si
negocierl pentru acea rîn-
duialä nottä la innalta Poartä
intre mine si Vamesul-cel-
Mare a cdutat robul innál-
timii Tale ea sá se pläteaseä
vama negustorilor muntenI
§i sudiV si tuturor celorlaltI,
citä vamä li s'a luat peste
3°/o de la data iesirii firma-
nului, ca unele ce sint sume
datorite raialelor muntene
ale Puternicel impärätiI. Pe
prea-strAlucitul Chehaia-bei a
fostcu nepu tin tä sä-1 induplec,
aducind el innainte, pe lingl
altele, cá vama s'a luat, si cá e
cu totul impotriva earacteru-
luI si demnitátif (?) DevletuluI
sä se intoareä in acel chip,
maI ales pentru cä prea-in-
naltul Devlet págubeste &it
20 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEt MUNTENE
ai6Xitt C7)lito5rat zpocptxvi,yravx
&si) cb viov aiizò vt.civa, occa
ôtro60:kat Tip iÄrE3cx Tiic ¡X
c1c op vijg Itovi8aq Tot)
irrpEou 6Äayjxo5 rlocipou aps-
ÄsEocg, rtiv 67coEav ßiGtv iapaíztv
gzovreç viva oi iroXux: iamb%)
xpatotivte, äviXoteov yevyaims
rird cppovao; To5 V& riEcmot
Tby iroÄux. L&V aVIXTOL S'Lg
Tb vet zogylial TOtiTO Tò 7rpo-
v6p.tov tor) 'cakonLou rig pAvov
CJ
Toòç iprópouq 6Xdrzoug.
aotiXog TIN noÄÄixts xcd ivi-
ÄLG iiTLZEtOLGOEig xott rofrco,
xat p Sovitievoç irÄov, pdire
To Xpi)v V& vuxpo6ow eiç TtV
roL26s7 izEtiovov Irpeyraaw rC
axkotp,: TOO, aCirripa xoa xa-
r6pec000t sic tò vec 6o86)3w 6-
Itiin.1 am:Nu rd 7p6otoc, 3ior.
iÄ7oO7pav naria stiiv ivroaiOcc
itiptaxotiiwov OviCVOY iti.lcápow,
a vec Ten Evapatg sijs iZTE-
Ä6OEO4 Tot) viou toinoo vtCce-
p.Eot) eirb Tip) a"ly vo5 Irapep-
zoliivol) ail *vocal, 7CEpt Tec
TiX71 Tor) 6.7roEou i!e86071 6 6a-
tÄ' ipmak, xal té 61). rpbq
Tb10 etrixt:EX6wp rouTtoupouX6E.
Ki ()kw.; 2461 tte té xtyetihrt
Tor) ticpous TI)g É-xTslei".zat Tb
yLC4p.t. TO5TO.
1 Tributul era de 2.000.000, dar nu se plätia Turcilor aceastä suml. dupä
cursul lor crescut, ci dupä acel scäzut din taxi numai 1.415.730 ift 1842
(Annuaire, la p. 116), iar supt firbei-Vodä., ceva mai mult : i.600.000 (Do-
eumente pirbe)- Pinta, 11).
www.dacoromanica.ro
se poate de vädit de la aceas-
tä noul orinduialä si pierde
nädejdea cistiguluI din deo-
sebirea de monedä a tribu-
tuluf anual muntean 1, pe
care avind-o atunci ca basä
statornicd stäpiniI nostri, aü
luat bucuros grija de a in-
credinta pe implratul nostru
ca sä märgeneascd acest
drept al vämiI la singurif
negustori romini. Robul in-
nälVimil Tale, adesea si in
multe chipurl ocupindu-se si
cu aceasta, si neputind mai
mult, nici indräznind sä má
impotrivesc la aceastä sta-
tornia poruncä a StrAlucirif
Sale, am cdutat ?I am fin-
duit sä se dea Innapo acef
bani, ci.%1 s'ail luat de la ne-
gustorif muntenI ce sint aicI,
si sä fie inceputul aducerii
la indeplinire a orinduielii
acesteia notiä de la ale
trecutei hug Zilcadè, la stir-
situl cdreia s'a dat iradeaua
impäräteascd si innaltul bu-
iuruldiii care Marele-Vames.
Si astfel cu norocul Iting.l-
VmiI Tale se va indeplini
aceastä rinduiall.
 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEt MUNTENE
[5.] a"
'Enstai¡ wap-0,0e ncaq xca-
pbg aC 31) oi zauz. xpccTofiv.
Tsg, iamapeaTornao, wi Xoctf.-
66-mwTs; TO,Eictv 'Hr., &et Tciw
Civec xetpag T6w 611,o),Orciw To6
3(poog T-fl; i,;(y.r6pwatv, CSTE,NO-
7.01p061LEVOq 8ti. Tag it oak
cc6-c6w acucivccs, g-tow aè %at
ripf irx-fp 6 6o6Xog ,c-flg Big
sirf nrfjo TO306TOU xatpor) ate-
vsyloup.6v71v 67:60eow T05 TE-
Ä03VEGO, 8tà va Toi4 p.oa.ctx6),36.)
,c6 xcce apy.ay p. v srao-rov
Talk-fly xv.i. clvaixcaow Cucázt.--
s. T) zp6oug TO6-cou, zspi Or)
7Coaaxtg p.o irotp6voccf, 6tacs-
Osts .4c;),0,-riact cftcv ráv 6[Lo-
).crplav To5 iv8e 'P. 'ET. "at
ps, xcd xTtó7CC10 xasex atw6-
csatocv xca Tcjw Xotnciw aziwcow,
aavataaig caïTò. 7capi ,cciw i'v-
Tafi62 ivirdpow, i?' Grig %CO-
fY7CEZpa'6.187i67N oE grog., zú-
Zaptcsr-fieglecEg zzi xocT6: Tobro
rqq, DA' ilaTi
ôcre, Tip) Úlrfd,
7rpòg azopity Toti TrAzwrog
Tóxou, xca && ;irk atotT-qpijcsmiev
Irept ref. ouvaaccmaTtxa
67ca-frptiv Itag, i6ticsev v6c spa-
6-ficsco 26ÄtTCocv ypon:ow 200.000
1.11 r oÄÄ8( 6)apv aTCcov siq miip-
coy KavoMyti.y0D7CO3sco; Irkri-
poyr.ispocv 7Cpòç rbv x. Mócszov,
PA' ilti.iprxg gvasxa. p.sTet rilv
rap' aEow trig. 'Ex sciw 200.000
www.dacoromanica.ro
91
[5.] 4.
De oare ce a trecut mult
timp in care stApiniT s'ati su-
pärat pentru cä n'ail primit in-
treagä plata sinetelor ce ail de
la innältimea Ta, fiind strins
de multele lor cheltuieli si
avind robul innältimii Tale
si nevoie in afacerea vämiI,
negociatä de atita vreme, ca
sä- indulcesc de la inceput
cu aceastä áîreasc i necesarl
platä a datoriei, pentru care
de multe orl mi-aa si dat a
intelege, - silit decI am plait
întäiü sinetul prea-gloriosuluf
Reis-Efendi al nostru, i apol,
dupä rindul lor, si ale celor-
lalV totl, imprumutind aceI
bull' de la negustoril de aid',
la cari erail i datorl Efendiif
(= dumnealor), fiind astfel
multämiti si pen tru aceasta
de cAtre innältimea Ta. Dar
*Lied, pentru a evita cresterea
datoriei, i ca sä päzim pla-
nul nostru cu privire la trate,
am fost silit sä trag o politä
de 200.000 de lei, cu foarte
putin agiu, dupl cursul Con-
stantinopolel, plätibild la d.
Moscu, dupä unsprezece zile
de la inf4sarea el. Din a-
cest 200.000 de lei- luat
de robul innältimiI Tale, s'ail
dat unek sume pentru afa-
92 RAPOARTELE CAPIICHEHAIELEÍ MINTERS

TO6TOP) Äricp6ivauv imp& TO13 cerea de fatd a vätniI, cum

8o6Äoo rriç iad)O7piv TM( acEt se aratä intr'un raport maI
Ti1V irpoxect.dv-tiv 6r-tp To) special al mieti. Cunoscind
TelowEou kceAscin), (i) V TCp apoI innältimea Ta nevoia
laccuTipcp p.m) cpczívSTIA. rw.60- ce mä impingea sä trag a-
06Ecrilç Äoucbv xaTivicyo6oriq ceastä poli, o rog apo
Ta6T714. etvipmq, St' ip iTpc,..- sd o recunoascä dupd obi-
6-00-1) i iratTCoc aSIT-1), 'Napa- ceiti l sä se aiba grija de
%al@ rip) 64)-(1Ä: 'mg vex irapa- a nii se trimete $i o sumä
)(07,] garg Tijv cso9-40scocv oi de bani indestulätoare, pen-
vec vj pOVi Vó p.ot aTccki;] tru punerea la cale a atitor
xat iz ixa.vil iroo6rfig xfm- nevoi, cunoscute $i innäl-
Om,/ 7Cpbg ieomov61.1mocv TO- timii Tale, de care sint su-
105swv avarmiiv xxi
Tvo.v3T6ív pärat in fiecare zi, neputind
Tcj) Oso? zaTa-
i3,1)et, 6cp' rip) sä scap de asetnenea nevol.
2tc6cop.oct Ocnylpl, h Sovális- $i, innainte de toate, sä se
voq vet ecrocpetívo T6( Totoc6Tag pund la cale neaparat rämä-
Friáriccc. K1 itpò 7C4APCOIV vr± ita celor o mie de pungI,
OOYOh7l `ócsoy 057C(9 'Le( &- ce se cuvin mmbiel$ugatului
vatroXiqt3ivrx & T6)v xt'Alcov Arsenal pentru Domnia in-
irooraion, "OrpecX6p.svo-. TCp VP : nälVimiI Tale 1, pentru care
Cararx0C1) sta rip ilielioviav m'a strins ddunazi Pap, nos-
T1N, 7Cept i7ov h i6Eactiv xe:- stru, dupd porunca prea-in-
Tcos -)sai 6 LOâ c xccEr naltd, arätind cä innältimea
OtItt iircTaTilv. TrpontieaTco arc Ta al adus pe impäratul
4: Too grecas Tòv 6.vcosTa nostru sä faed o concesie
¡Lag vec xectly,1 ptmag.g.8:sv sig Tò acestef noud orinduielI si un
véov Torno vCdi irpove-
2W.i privilegiu, fägäduind din par-
pov, ;;mroaxey.evog ix.p.ipoog T05 tea innaltimii Tale $i a ro-
iítpooç T-qq zcd To5 so6Äoo rt¡ç bului eI plata &it maI rapede
Thy Tatryc6pocv ÓtiráTLOLV tip a sumei acestela datorite. Ne
ÓTSLÄ011,61 Ta6rfiq 7t066,T7iTOq. sile$te nevoia sä punem la
'Avec-pm Xotirbv zaTereiToona cale, cum socoate intelep-
' Era vorba de orgauisarea artileriel turcW1 celei noua, Tratatal de la
Adrianopol (1829) prevedea numal plata uneT sume potrivite (proportionnée)
en tnbutul, la schimbarea de Dorant

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELET MUNTENE 23

'481 v6: aot7tovoirli, 3cstoq iy- ciunea innItimil" Tale, si

xpf.v7,1 í 6atO6voti T./1g, xcd TO5TO
rb 7tetp416:tov alq siictpaargatv
TO5 6C/.5LX604 tiztç, xcd. eiç Trpcty-
pmazip) vB!.r. r
p..ag &?oluboatog.
acest capitol, pentru multä-
mirea impäratuluT nostru si
pentru dovedirea prin fapte
ouXotijq a devotamentuluT nostru de
rot:A.

[6.] 5.

'0 aza.Xeiq xxXolpials lL aldrasul trimes cu stirea

Tip/ al:Systy To Oo:vo'ctou Ta mortii imparatului Austrief
aûzo7tp:Topoq rijç 'Aountplots a sosit aid la 6 ale lunif
482,3vi ivrotOot rij 6ty2 To curgätoare, pe la al zecelea
Tpéxo,,,Toq, Irapl Tip) 867a:r7p) ceas din zi, dar, de oare ce
&Spay T pépç, axv irret- aceastä veste fusese impärtä-
r¡ ei'871Gtç ctiírtl lip!) 4 'fi- sitá innaltului Devlet cu patru
lial:AV T ôtsuog TOE) 7to:X2- zile innainte de sosirea cä-
pin} amtvoltotighl 7cpbc 76 64): lärasului, de cätre baronul de
8AxaTt imp& TOE) B. Ezo6pliap, Sturmer 2, care aflase aceasta
Itat.L6vrog ctúrilv 6't7c6 116w-fig de la Viena prin curier anume,
8,2 inErtias 7touptan, 7,0acsa.v- ce a sosit la Constantino-
tog eig KcowycotvzwokroXtv 7rup' pol pe neasteptate in spatiu
aX7rEacx Bi xch LEp6w ateca- de zece zile din Viena, robul
tylp.a an-6 Btavng, 6 SoÄng innältimii Tale, luind scriso-
Tylq, allot Xa6(301.) Tet Tpktliotta, rile, fiind atunci bolnav in
7tXtv7p7ic; TÓTS il')%), 6606g g7patlJot pat, a scris indatä o teschereä
Tò TECizapy lipbq Tòv 5cl): M. cätre innáltatul M.-P.-Efendi
II:ET: at tiotg, zott ilirceptaxXatoot al nostru, si am inchis in-
Tbv aptCév T71g, Tp4.1)0Cq 11 b4,71- näuntru arzul (raportul) in-
X0r1Ft TOD eat 6 ilrEwiaaq asct- nältimif Tale, scriind innäl-
Äaiç xaXctpótaylq, ay ab iiro- timil Sale cá acel cdläras
&CBro xctO) 686v siç Tac Hal- trimes anume, dacä n'ar
7tivt2 8tec rip) xv.zo7t2tplcod, fi- fi fost impiedecat pe cale,
OBÄB tpOdta-r,1 Irpò TÇ atpt4au)g in Balcani, de vreme rea,
3 Francisc al II-lea muri la
2 Mart 1835.
2 Sturmer era ambasadorul austriac pe lIng51 PoartN.

www.dacoromanica.ro
24. RAPOARTELE OAPUCHEHAIELEt MUNTENE

TO5 douTcpcxxoti zoupLpl. CH ar fi sosit innainte de curie-

64111X : TOO süztxptar4071 I.Leyet-
Äuog at6,. Tip) 'rep: TO6TOO zpo-
Oupl./.v r-qq, xxl ap.kaug ávgiecse
T61) aptCv rqg tivca TOÙ TBO-
wsp6 I.Lou eig rö 6ctotXtxby 6zo-
7cóacov,xal 'cò xpitog Tou .6-
44507] 661.Lewbg tòv Cip,ov vtig
Torycov, %at 'IT"ifiVECIS Tip ar5X`P.0%,
ItSpi Tà Totaryca r.ppowciacx rqq,
TietXV sq II/16,. tlaq Yd T.-,-;1
p64-0 cIJ. at7roxptTLx6v, 37rap met
&p.zEptxXsiery.,... Ti;) a?yrid- crcvnit
-(pv(lJ1 7Cp TO6rou xoci T(T) &V-
aocyrrity 'P: 6L tia;, xal
e613écog ate.a60-qrpbc; 3Xouq Toòç
zoÄuy : xpo:Tobvrots xoci gTeak
T71C TOD va rpalvyrcat r6f.wcy,1
6:ootmilvog E Tet au(Jiopovra.
TOE) xpocTato5 aiETEOD.
[Autograq 'Ap.6acuç cstatkot
aid Tor) ao6Äol) TfÇ Tpotti.1ccrt-
xo5 pm Td wept zof" x. &ME-
vtè7; xcd B. Drof.ipp.sp : &Cc Toti
xotkapirrq 0,001/T2C TpapliaTa
T6r) xovoo6Xwv Top.
rul austriac. innälVmea Sa
a multdmit mult pentru graba
ce s'a arätat intru aceasta,
si indatä a innaintat arzul
in nälthniI Tale, impreunä cu
te$chereaua mea, cätre impä-
rätestile picioare, $i Mária
Sa a primit binevoitor aceastä
dovadä de rivnä a innältimil
Tale, $i a läudat grija neo-
bositä ce al" in astfel de lu-
cruri, poruncind Pa$eI nos-
tru 0.41 scrie i un räspuns,
care e $i anexat aicL in
aceiag clipä am scris pentru
aceasta $i prea-gloriosului
nostru Reis-Efendi, $i indatä
s'a rdspindit intre toti puter-
niciI de aid i aplecarea in-
nältimif Tale de a se aräta
in toate devotat cätre cele fo-
lositoare puterniculuI Devlet.
[Autograf:] indatä am tri-
mes prin robul innältimif
Tale, grämäticul mieil, cele
privitoare la d. Buteniev si
baronul Sturmer prin cä-
läras1 vin scrisorile consuli-
lor lor.

[7.] g'. [7.] 6.

flpò vijq doOsvelaç [lot) i(3- innainte de boala mea am

TiÄ-tiv inEviaag rapet TO5 xpd- fost trimes anume de cätre
i Ambasadorut Rusie la Constantinopol.

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAPUCHEHAlELEÍ MUNTENE
zoo; zoo 7cp6g zby B: Erobp-
p.sp at« vet Tcp ouX"Xtr7r7106.) ix
Opoug rtilg MCIOLÄECOTITTOg TOD
'rep: TO5 Xoirylpob robrou aop.-
66671x6rog ro5 Oavirou ro5 cr.6-
roxpiropóg TOO, xca vex TCp za-
pctszlicko r?fi Sv6611.0ZOVX67C7IV
T05 Xpdf.TOOq TOO 7C1 T alto-
6o41 iv6g rotobroo eiltxptvobg
xn.1 itaXatob tpRoo xxtt xx6.ym
rob as6ÄsrEou, iro:p' 06 xty.07
3Äov robro r6 &Aar-fitly. riig
zotystmÄeofig 6n.atXstag Too i-
Ticúptcse Tpwicoto'vrag iVaEleetr;
EiÄmptvEE/g. METà rabro:, eat
öti.tXiotg el; 6p.XEctv, 6 ao5Xoq
T71; rctrAcyrtica. 665Z^0.0.4 Tetq
X,MT6t xcapoòg 7svop.Svag %/.TCC-
XplIGELq iv BXa.xoiroyaotvEn; imp&
rtirÌ EXB vrtacov, oZroisg
aèV 7CU.6006LV 6a71ip xa.rcx-
Tp6:T0 vreg aoo8Eroug Chitivavrt
r6A0 /lera.V.) rciiv 86(o 6otot),sttimr
cov0.71x6w, 7d 6itsp2czEC0vreg
xotz& icaochv lrepEara.atv rog
aouaEroug TOW, ¡IC!? pO005tV o;
Tip TOZO5Ca" &NV:MX(0W Elq rip
iITLTO7V.01, StObtTiltv 7.Cti t.11.E.760.71v
auoxoX1av Els r?iv iotoreptxtv
atEOOF:T71CRIO T(bY 7cpotiv.ol.r0), md
ter, napaxdOssoa. vet xim zy.-
p.Srr Irpbg T05To le' ilauxEctv rob
TÓ1TOO. `11 iaoz6r-tlg rot) irpin
aoactpsaroblisvog, xa1 p.oi etirsv
grt, p.' 3Äov 3rt. Irp6 xottpob g-
7pa.4,ev sig rv cciiÄ7v TOO &ex
vet ipiro8[0ioar. ref.g roto:67a.g rtind
www.dacoromanica.ro
25
Märia Sa [impäratul] la baro-
nul de Sturmer ca s6.4 ardt
condolente din partea Marie
Sale pentru aceastä tristä in-
timplare a morth impäratuluI
säti, si sä.-I presint intristarea
intimä a Märiel Sale pentru
incetarea din viatä a until
astfel de prieten vechiti si
adevärat si sprijinitor (?) al
DevletuluI, de la care in tot
cursul glorioaseI impärätii
a lid a cunoscut cele mal
vddite dovezI de sinceritate.
Dupä aceia, din vorbd in
vorbd, robul innältimiI Tale
i-a presintat cu cuviintä a-
busurile intimplate in vre-
muff in Moldo-Valahia din
partea Agentilor de acolo
cari inscriti zilnic suditi im-
potriva tratatelor dintre cele
douä impärätif si, sprijinind
la mice intimplare pe suditil
lor, aduc o nelinistire ce nu
s'ar cuveni, administratiei lo-
cale si o mare greutate in
orinduirea internd a lucru-
rilor, si 1-am rugat sä iea
mäsurl pentru linistea terif.
Escelenta Sa a pärut nemul-
tämit si mi-a spus cä, de si
innainte de aceasta scrisese
la Curte ca sä se impiedece
astfel de abusurI ale Agen-
tilor, si de acum innainte
va avea grijä sä le impie-
26 RAPOARTELE CAPUCHEHATELEf MUNTENE
&.(6vTta)V xsucazp7per4, a6v 06-
Xec XeEtFet xcd To6 Äomo cppov-
TECaw alg irc66cov cdycciw. 'Exat-
Osv airsÄ0clw 7Cpbs Sby x. BOOTC-
V,irp, -71votsc Tip/ ockily ó1iÄcv xsd
6.1-1COV 7coÄÄ&7cept'co6tou,1rpocs-
04TTOW ÖVL fiXtrzEot a.6v x et. x4-
v6v 7C2pet7covov 7cccp& abv (-)coacn-
xclw xcwcsóXaw, elq Tò orcept aou-
&Tow Tow xvpiXaccw, atÓTL 7Cpocs-
rp6povzat xotze( T06TO X0C0' 3X1IV
zip) &xpf.E5stotv T6n otwO7pcciw. TCp
etrcov s.6 lióvov epi T'Tiq ix70A-
aacoq Tciw atxaCop.évow, 3tc xoccet
Tb 64J : ixao06v Teripicw. gxxXylatg
xpfzecoq axxazo5 aèy 67cpeze. %a
76vvcac 7rap' oúaev6q, xal tt
-íj icapot6Escs.4 TO6Tou i1ttf7c6pec
gX6c67¡v acac6pOurrov it; Toòq &-
Irá.Towcag ij avcc(ovot)Ç ivzo-
rEol.)q, xat cs67zostv Big zip E6-
TotEccv 'cob ráiroo. ig To5ro ioi
a7expE071 3tt v gzolLev abcatov,
xal 3TE xcctet Tà.g cmvOlixag 6-
xouoc rb amcdo.TA oE ao6actot vdc
iv6.Tcoutv sig ri¡v 7c6Ätv. M' 3Xa.
tc(irca., &v útiJ Ilópta at.wsvvol-
Ot súcsz7J.coç vept T06T0O ILETà
zeiw 2rpso6scciw, iX7rECsr &ox6-
T7)q TOO Va acetAertiOt xcd 'ro6ro.
'Ay &ixpEv7,1 Tò OBOT. iitpog Trig,
54 V.OL wpoatdca7,) vec zpo6rAw xcd
ccTiOtg rcepi soúzew CoretMOV ÉV
xcupcj, E.60a."-Tcp Irribg Tof.R; 7coÄox:
xpocTO6notg, aci vet T6v7,1 %sec -11
xcaex TOTO ScópOwcscg.
Agentul austriac era Casimir Timoni, iar consulul rusesc Iacob Da-c o v.
www.dacoromanica.ro
dece. De aid plecind la d,
Buteniev, am deschis aceiaî
vorbä, i i-am spus multe
despre aceasta, argtindu-I cd
Tara-Romäneascd n'are nicT-o
supgrare din partea co nsulilor
rusqtlin ceia ce privete pe
suditli lor, de oare ce consulif
se poartä intru aceasta dupä
toatä observarea tratatelor,
dar i-am spus numai pentru
chemarea impricinatilor, cä,
dupg innaltul firman ce s'a
dat, chemarea in judecatä nu
trebuie sä se facä aiurea
de nimeni i cg o cälcare a
acestei mäsuri aduce pagubd
ireparabilä localnicilor, pin--
toff saü piriti, i tulburare
in buna orinduire a terii.
La aceasta mi-a räspuns cä
n'avem dreptate i cä dupg
tratate aü dreptul sudiii sä
facd proces la Constantino-
pol. TotwI, dacä Înnalta
Poartä s'ar invoi bucuros
in aceastä privintä cu lega-
tine, Escelenta Sa näcläj-
duiqte sg se puie la cale si
aceasta. Dacg socoate Innäl
timea Ta, poruncqte-mi sä
aduc vorba i aka datä pentru
toate acestea, and va fi prilej
potrivit, cgtre puternicil de
aice, ca sä se facd rinduialä
si in aceastä privintä 1
 RAPOARTELE CAPUCHEELAIELEI MIJNTENE
[8.] C
viaa6'oY rapta ç ayz afjOa
a6toxpaTopriliq fricumi-iq író-
wig T64 ataXsEo-aq p.oc 35.000
-rpm, Ta.; -7.[Aq Curivrriono rilc;
ixsiOev atdsou -rob" eig 'A-1-(Mav
azap-zop-ivou 60coli2vnto5 np6a-
'6Ecoq, xaTa TY 6topEav6o0ab3aq
rcapa To5 6o6Xou TTÇ, zoeL 6-
sparzaptsrcb Tg) Oso? : 3(14.st
TÇ 6Li sty irepi Toko Tpoy-
TE6a T-qq. Taq 6c( xcd aú-
Ocope: gam% 7CCIp' o6 Tdcg sIzoy
Irpòç azocporV labv
6aveto0-Ta,
siotaplwoy 6apuTaauv ip.nopt.-
-46iv tómov.
[91 1'.
'0 iv6oa. Cap-x-zavyaCE[aig,
tLETC:ocaXaccgizEtYlaegzby 6o5Xov
s-rig zat -c6v BoyopE6-v, iCirc-q-
asY aztp.,6ywq 'zap' ya sCp
6Wcsmi.ey xcd -zp-ipo.ata %at Tb
xa-c' gOo 67ros-zsztaby gyypa,foY
'Kepi Tiiq Tot) cp6pou *anorEasok;
ii ispoOsapia 6Myou zatpoö.
`117.atc rpoutElvotp.av aiisio 3TE.
6E6op.ev p.v Tò C7061.1LEv0v TO5-
To ()7coo-zetntby gyypacpoy, &7ci.
aur.pcoyEg. 611.04.TOti :Oa nÄylptoOt
6 iriptoq TÓpog sig 4 xioztoc,
1 §tefan, fostul Catmacam al Mo1dove
www.dacoromanica.ro
27
[8.] 7.
Am primit de la posta
impäräteascd de aid a Rusiei
35.000 de lei ce mi-a tri-
mes inngltimea Ta pentru
acoperirea cAlgtorieI de aicI
a TrimesuluI otoman ce plea-
cd in Anglia, date la so-
roc de catre robul inngl-
timiI Tale, si multgmesc In-
ngltimii Tale de Dumnezeü
päzite pentru grija ce al' a-
vut-o in aceastä privintä. Pe
cari bani i-am dat in clipg,
pe unde trebuise sg-I itn-
prumut, pentru a scApa de
dobinzile negustorestI obis-
nuite, care sint foarte grele.
[9.] 8.
Prea-strálucitul nazi/. al Ar
senalului, chemindu-mg anu-
me pe mine, robul innältimif
Tale, si pe Vogoridi 01 ni-a
cerut stgruitor sä-I dgm baniI
si sinetul fäggcluit dupg obi-
ceiù pentru plata tributului
in termin scurt. Noi i-am
intimpinat cá sintem gata
sg dgm acest inscris de fd-
ggduintä ce ni se cere, dact
insä se invoieste sä. se plg-
teascä tributul anual in pa-
i acuin capnchehaie a acestei yeti.
28 RAPOARTELE CAPUCHEHA1ELEf MUNTENE

Zara TptppEoto, S/ otitEcx; Xii tru cistiuff, la cite trei luni,

rijg 7ravtEÄVy..; azgliourEac, xcet $i din pricina desdvirsitei
triz aucixoXf.a; Eiç rip/ ieorho- crise de haul', si a greutdtil
vómacy T/6.r71g rtig IZ0056TTFOq, de a pregdti adtia ban, cu
Ili a/cgs r'riy xotTri zp6o; zottct- toatd grija $i sirguinta ce,
rdo:Uolt.i.vvi cppoyttal xii arrou- dupd datoria br, cheltuiesc
dip zcily 11'1E1tól/coy itocc,-. '0 Cap- DomniI nostri. Nazirul Ar-
zzotv6-vo'CEplq ety",:itstvey eiq senalului se impotrivi la a-
1:06TO 76 7rpógXvia, xczt xccr' ceastä propunere si nicf in-
06va. rpózoy 240E),E vO: ivacKrfi, tr'un chip nu voi sä se in-
zpo66:?acoy zr3,,q iveat6Jaaq xpEf.ocç voiascd, aducind innainte ne-
Toti acclgÄok C2p7zav. voile ce apasd asupra im-
at 7capExocÄaccliev otbrby Yet bielsugatului Arsenal. Dar
mterpO-fl %psi:troy Tb Irpó-tyita, noi 1-am rugat sä considere
ktoyzeq b'rt .6.;Qaug Civ6,pcxzog lucrul mai bine, spunind cd
iiumovómotg To6Tou, xotl altfel e cu neputintd orin-
àv.sTépoliev 3oo( Bet Irepl To(yrot) duirea acestui lucru, $i am
roE; roÄoz : xparotisc. Msri adus innainte cite trebuiail
ttNaq pç
iv pzEnta,),i- pentru aceasta, stdpinitorilor.
octro igtótg, %at L& stirsv 3.ct, Dupä citeva zile, iar ne-a
tr.' 3ÄTIV rird ZrifalaTtitip gXÄ-Zt- chemat, $i ni-a spus cd, cu
riP.V Toni Of..p7czavé, auptaTxti.- toatd lipsa de banl a Arse-
Ostat EZ,.; rb 7Cp66X-tilla pAg, nalului, se invoie$te la pro-
TrÄ-? Cqrn Tb 01ZatosbY )5)- punerea noastrd, decit numal
Erfpapoy xavi V cere inscrisul nostru de fl-
ourf covíay 0. vet 701pco- glduiala, pentru intelegere
ficboty "evps.6xtco /J-Ezpt TEXouc pe viitor : sä se pld-
Top Map.cEot) oixatpoti 7rpb teascd negresit pänd la sflr-
Tsv6p.svot 7rpbq idph.; za6c(kiaag $itul lui Mart cele de mai
Tor) Cotrizr." 8tie Tbv zoozou- innainte havalele, venite asu-
rciTt-vaCEnv ii && Tbv xacso'cr - pra noastrd pentru Arsenal,
7rototY, ax 'rob Ópoo vim/ Scíco-irrE- din partea lul Hububat-Na-
p.ovubv. 6'toY. Na kgpc'oocop.sy ziri $i lui Casap-Basa, din
Eig Irv/tap:0er/ anò oCvis 'laN- tributul celor cloud tell. 2-lea,
vouotp. 1835 gv xEstt Eig Tby iJ : sä plätim in cinci luni, ince-
t:araczavE, sic Terpoomvicc/ g- pind de la s-iti Ianuar 1835,
est70( rb e'" 7.7). a'7" (sic), %Mt un cîtiü cdtre imbielsugatul

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEt MUNTENE
Tb TsÄsuTcdov siç TptpivEav,
zspi. Tex Tikri T06 Tp6z0VT0q
grouq. Kai %Ott& 'HIS/ gyvOCOLY
Tabrriv iatbacctiev etrp6Tspor 6-
wooxittx.i gnpvioct ioppeticaToc
7rpbç Tbv acc(p: Cotprzctvé, xcd
6 So6kos wig Ti,i iprapcxXsEco
Tb rgov T06 i-apiTou !mu.
'AvarriXcov Äourby To5To
xscrex xpioç irpbç Tb Osorio: 54)oç
TIN, Tip/ TrapocxaX6 espy.64
v& xctra6C(XX7,1 reicsocv cppowri.aor
Eig TV TO:ZEIGV) irpoOnatv
aiw 860) TO6Tow zotócalam, TO6-
TE ZOU7CODTCda-vocCErni xcd %cc-
a4.7r7racr7, autirocsot.w.ivcov eiç
312.500 Tp 6ot: xod 7CX1po073-
aop.vcov acps6wroar; Trept Tec Tákri
T05 Tpixovroç MotpTiou, oacvsç
6cri1Lipocç [Li 6EaCoucy., xcd i7ro-
1Livo4 vex xilly,1 XL14T a;Oev-
Trxbv eis Tb vet irportiOs6ortrat
iv %mp() 'Ca avaXoTotivTa Tpcíat :
avbç iXi3T011 TLi/V VOTEM, xcd
Tocmiyry 1.1.0,X6v, 3a(p Tb 2p27-
[IA TO6TO 6".XX(14 8iv intSizeTar
Tooa6r7lv irapiTotatv, 6); Trpocs-
adopcollévov V Sra Tip 6ocatÄt-
xi¡v Tar : (?).
CO rloySivnerlç 8topiCer TCp
BoropEar,1 V& Tpaqi ivTe5Oev
2rarrCav siç pÄcupEct St& T6v
rIcópov, zcd pl TV 12peÄ0o6actv
www.dacoromanica.ro
99
Arsenal $i apoI, dupd patru
lunT, al doilea $i al cincilea
(sic), $i cel din urmá peste
trer luni, pe la sfirsitul anuld
curgdtor. i dupä aceastd
socoteald am dat amindol
inscrise de fdgälduiald, pecet-
luite, care imbiel$ugatul Ar-
senal, si robul innältimiI
Tale-$í inchide aice incrisu-
10' WI.
Pe 1ing5. asta dindu-V
de $tire aceasta Înnlimii
Tale, dupä datoria mea, o
rog cälduros sä se gin-
deascä innainte de toate
la ingrijirea rApede a hava-
lelelor acestora cloud., a luI
Hububat-Naziri $i a lui Casap-
Basa, care fac la un loc
312.500 de lei $i trebuie a
fi plätite negresit pe la sfir-
$itul luniI curgätoare, Mart,
cáci ei mä zoresc in fiecare zi,
si in urmd sä facä o poruncä
domneascl ca sä se ingri-
jeascd la timp baniI ce vin
pentru fiecare din cistiuff,
$i aceasta cu atît mai mult,
cu cit acest lucru nu primeste
altfel o zdbav d. a$a de mare,
cddi a fost orinduit prin act
impärätesc.
Domnul Moldova porun-
ceste luf Vogoridi sä tragä
aid o politä pentru baniI
tributului, $i cu po$ta trecutd
30 RAPOARTELE CAPUOREHAIELEt MUNTENE

r6orav 6 BoTopEarlq pa6riaev Vogoridi a tras o politä de

200.000 7pocs : 7C6XE.Tco). 200.000 de la
[1 0.] O. [io.] 9.
'0 lloyabireTylg 4pa4e TCp Domnul Moldovei a scris
Bo7opi87,1 3Tt %ate,: Tin) Tevo- lui Vogoridi c in Adunarea
vivriv [LoX8a6txtv iOvoctv an- 014teasa a .Orif s'a hotärit
viXeuotv areTaafaChi va itpol- sä se puie cite zece lei
Ts0(bac 7póat :
86%a Sig T6 de liude pentru acoperirea
Xo6800pov IrpOg iotxovdt.,:qatv cheltuielilor principatului, si
Teby TOITLVAbv ie6Suni, xca oová- tot odata a trimes raport
p.a gazetÄe ref). To6rou mati6 despre aceasta la innalta
TOO It pö; 20 ticF : Ildvcav, Cii- Poartä ca sä se dea un
TGw va ixsoeif, 6. pepv.4vt innalt firman intäritor al
Eztxupaynxby T26rilq vliq &a- acestei orinduiell. Vogoridi
Tar. CO Boyoptig pi iJp(1)- m'a intrebat de fatä cu Reis-
rtiasv ivcinnov 'rob CP. Ey in lino Efendi al nostru dacä un
;.v ilivEto TOttY.6T71 Tc.q rpoa- astfel de adaus s'a fäcut si
011%71 xal iv BÄazEa, %at ay in Tara-Romäneascä, i dacA
8tvan6XX)a TiA 64): Jáçic zò innAltimea Ta dä de tire
9Eorp: ii(pog sPilq rep: TO6TOO. innalte Porsl despre aceasta.
CO 8o6Äog riq alrexpEO-tiv 3Tc Robul innAlfimii Tale a räs-
SZOftE o63evlavirepi Torou axpt..- puns cä n'am incä nici-o
A i86av gxeo, xai coxiColiat tire sigurä despre aceasta,
ZTL, 7evop.ivri.; Tfiq atva-pmEag si cred cd, de s'ar face, cu
Ta6s7r. ItpooOlixyig,Ttiaovatviaec voia Curtif rusqtl, un astfel
Ttis (A)G0L7t1ls Cd)kfig, v'ne 136Ätu de adaus, atunci void avea
Tas SE1 Z71 Irpoa- instrucOile §i poruncile În
Tayciq 'cob rOD T7. ovecs- nältimiT Tale. La urmd, nu
takti Xoultbv o Bo7opEalig, xat s'a increzut nid Vogoridi,
aèv ivixptve xai 6 T: 'Ey : ai si n'a crezut nid Reis-Efendi
ti.c( ye( ITe4filiCItaa01) s't4 Tip at nostru cä trebuie s5. se
;y1). Ilóptav 6 x2ev.6q, iv 3a() infàtieze la innalta Poartà
86v auvevvo76-7,1 64). 116pza. raportul, de oare ce nu s'a
irept To6Too iirtcnIlictY; xal xaT' invoit in aceastä privintä in
Goç 11.6tdE icaç ityeatiem icpsa- chip oficial i dupd obiceid
ZsEag. '0 8orAoq rtlç rpoXati.- innalta Poartä cu am basada

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAPUCHEIIAIELEÍ MUNTENE
6ivcov latdtCw tò 7Cpa 'WA pòs
Tò Ow? : ii%bog vrlq, xcd Ccrvo6,
zby 0%07161), 7Gal &woo) 1.11 Tbv
Tpów.ov ç p.oXaa..6txiig atotx-
ostos, ivavetov Tfig Twiy.-tiq %at
av8smuotievTir.; atufgaeo.4 ci
c/.670-4p2T0ptvgiq cdAtiq.
[1 .] C.
'0 ivaoa. T. 'Erp.t /lag wpo-
itetve 7cpb LBpÖ xat atet 1100-
CEp iç TV fmcsotxtv p.tot6ve
war). tgiq C-t1Toottev-slq ataPPoO-
Ilia-20.4 air) p.ovaortipEow Tciw
8663 awctpxt(i)v, xoti ô x. Boo-
ttveT, Cap' or) Ä6.67,) 30ev 8E Taq
wept Tatirfiq T'Fig 67C006GEW r(b-
astc; OéÄEt CuroxptOt wpbg rv
ütl) : liáprocv.
'Ep.weptxÄaietat xcd z t'oov
rofi a006v1og p.ouCexep6
[12.] to:'.
'0 Boiopta-fig, cicp' o) i'.6(oxe
ti) únocszestxtri icept T05 irtlatoo
cpópou gy7pa90v Teo 8wpaet
Caprzave, noc6ev ax6vso To5
irtiatoo pápou Tfig MoXacc6Ectq
ixavec zry-6p.C(TCC imp& TO5 x.
'AXtú)y, xcd gcnatle 7CóXvECocç
Stà T-Tig w6(yeaq TC pôç .rbv Hoy--
36v-115333. itr)v awkrjpwae
www.dacoromanica.ro
31
[ruseascd] de acolo. Robul
innältimil Tale aduc din
vreme la cuno$tinta innäl-
timil Tale celei de Dumnezeti
päzite, $i nu $tiii cu ce scop
s'a acut, $i nu mä pricep
ce normá are guvernul mol-
dovenesc, impotriva päreril
$i apleclrif märturisite a
CurtiI impäräte$ti.
[I I.] Io.
Prea-strälucitul Reis-Efendi
al nostru s'a indreptat acum
citeva zile i printr'o muzeche-
reh cdtre Misiunea ruseascä
cu privire la cäutata orin-
duire a mänästirilor din cele
douä terI, $i d. Buteniev, dupä
ce va primi de unde trebuie
stiinte in aceastä afacere,
va räspunde catre innalta
Poartä.
Aid se cuprinde $i copia
muzechereld (notei), ce s'a
dat.
[121
Vogoridi, dupä ce a dat in-
scrisul de fägäduintä pentru'
tributul anual cdtre imbiel$u-
gatul Arsenal, a luat in sama
tributuluf anual al Moldovei
destui bani de la d. Alion
[bancherul], $i a trimis polite
catre Domnul Moldove. Din
cari bani a plätit acum trei
32 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELE1 MUNTENE

rpò Tpubv iiirepcbv xoti. Ter) ^AU- zile i havaleaua lui Hububat
6aXi T06 zo1)7r0urritt-vaCípil, Naziri, care intilnindu-mä
3cnts xOèq a1t2vr4accq [Le eig leri la Mabein H Cablnetul
76 Mcoretvt, iCtrIpev iztp.óvcog impdrätesc], a cerut stdrui-
xv.i Trap& Tot) 866Xou rts xp7)- tor §i de la robul ÎnnUimii
11,2T2 â.x6vso Titiy 6cpetlop.bo.w. Tale basil' in sama celor ce
IIX:riv 6 666koq Tig ac\ae.act datorim. Dar robul innäl-
7CiXLV TO npaylioc /.1.6zry. Taw); timii Tale a zabovit lucrul
To5 Tco(pc'Arroq Filvóc, 'Pit Tip iar4i pinä la sfirOtul lunif
list& TOE) Carinzavé-vaCin ,34L- acesteia, dupà invoiala noas-
f.F.O.WECV) p.Ag. TOLODTOTp67Mg trá cu Zarphané-Naziri. Ast-
zpocrfsp6v.svog 6 Boyora 71g, g- fel, oferindu-se Vogoridi, ur-
'nut V& o[urpotievin TbY meazd de aid' cd el compro-
8caoy vrig imp& Toiç 7roXtyz: mite pe lîngä stdpinii [notri]
xpa.toixst, teog cip.sksi StsyBp- si pe robul innältimii Tale,
-(oTyna ,cdt 7TpbC Tr!) auticOpov ca §i cum ar neglija de a
T^Tiq xpoczat5"4 6g.atÄsEcxq pas. lucra cele ce sint pentru
Ate) xcci a.+JOLg IrapcotaX6.) ivO6p- folosul puternicei impärätii
ti.wr; Ib a.i)OsTrty.by vqg Iser). a noastre. Pentru care iardsi
Totíroo xp196TL. má rog cu cäldurd pentru
porunca domneascä a innäl-
timii Tale in aceastd privintd.

[13 ] t6'Tov. [13 12.

'0 116766.v-zsTriq, Ihkow vet Domnul Moldovei, vend

8eiE7,1 7t,4T' i7C,..,faysE2v Tip 5.- sd ardte mai vädit marele lui
xpocv EctpooEcoaiv Too rpbq rò devotament fatä de innaltul
64): 8e.6),ftt met Ib iSa.cpLaiov Devlet i temeinicul respect
a6eccç 37rep atarripsi eZq Tb ce pdstreazd fatä de Innälti-
xpizog Ton, iCur(pcptcsev biz mea Sa, a zugrävit intr'un
six6vm p.eyecÄou 1isi6000; Tb tabloü foarte mare pe innäl-
Xpel.T0q TOD, 06TE.V0q Te) CmITETD- timea Sa, a cdrui reprodu-
710%) garetÄey gvta5O2 St& Ti- cere a trimis-o alci, prin.
Tn.P1 ispbg Tir. Boyopiav, St& tr'un Tatar, lui Vogoridi,
vet 71ocj3(RptcoOt rp6ç Tily ME- pentru ca O. fie inatisatä

www.dacoromanica.ro
 BAPOARTELE CAPUCHEHAIELE1 MUNTENE 33

rotlevirqta TOO atet TO5 M.- Mgriei Sale, prin M.-P.-Efendi

11.-'ET : 8t p.aq. "OoTtg 00,0' al nostru. Care, voind sá
vet arocp6pa e6.3711p.coq y'rp af- scape politicos de aceastg
'ClOEV TOO Tc6rtiv, ir sr!) Bo- cerere, a spus lui Vogoridi
T0pE- TL V 6ti0tiCet ivTeXcbg cá nu samäng deplin cu fdp-
p.è TÖV zapcmtilpa. Tot') v..p.Tot4 tura Märief Sale si deci
TOO, Ma ,i7C01.16V(Og (3,) ipcpEvec nu crede cd s'ar cuveni a I
vez 7rcq.frylcsta.o0i";¡. Kcd ogzo.) ks(- fi presintatg Si astfel, luind
eeuv ti.s.6' icdnor.) 7ráÄv n.6tó, cu el innapoI tabloul, Vo-
6 BoyopEa-qg &7cotviP,On eiq Ta4 goridi s'a intors acasg. Tot
Yaca. Euv64Loc Ti i'lra.?,frirsEccas odatä a presintat innalteI
T(T) TE M.-11.-Tp, ;t, 1.1.ccq xod Tt Porti si felicitgrile, scrise mai
bcp: Fldlyr4 recq únip TO6 xpci- de mult pentru Mgria Sa,
Touq TOO eixp-tg.LEag TÇ 1.1.oVax- ale gazeteI .moldovenesti.
(3tx.iiq iplp-spE8oç, Irpò xcupoii
Ts7pa11116vag.

[14.] (-1/. [IQ.] 13.

'0 1110,6,3-qg gorstlev &vraii02 Milos a trimis aid anume

ar.ET18eg gva r6r) intoopT6w ToE),
6voy.a.Cólievov Pepp.iv, Tvuocrrew
xca Tc7; 51)el. rqq, fp6povr2 [LBO'
otozoii tilco Ilesocr3t.)601.ttatv Tor)
IroXtrosor) aoon'p.azog rijg Eap-
6Eaç, 61« V& Tiv 6t.7tup(l)a.ti
641: Ilcipra. Oyroc iXO6v k:OC?)-
(S116L6tcsO7 -6.1.1.6awg Big TbV mob:
T:-'E?: a, pats, xod &T-ketpEciaq
otinCp TV 1.1,Brar3()601.1.tatv
Irpoftetve vdc irotopcofit. '0 CP:-
'Ep : at [Lag TCp Curexpl071
Tò TOLO5TOV XEV7g1.2 TO5 moAcyri
Tq) FEEveTd.t IroXXec irapOt8o!ov
%al Crcirsvá.vrt rcialq 1roXurntilq :
oûaéiroTs Äóyog zerii tieTa400-
pe until dintre ministrif
sdf, Gherman (Ghermaui), pe
care-I cunosti i inndltimea
Ta, ca sä aducd o noud orin-
duire a sistemului politic al
Serbiei, pentru ca s'o intg-
reascg innalta Poartd. A-
Cesta, cum a venit, s'a pre-
sintat fgrä zgbavd. prea-strálu-
cituluI Reis-Efendi al nostru,
si, dindu I aceastä noug orin-
ETL duire, a cerut sä se '14101-
i-eased. Reis-Efendi al nostru
i-a rgspuns cä o pornire ca
aceasta din partea luI Milos
i se pare foarte ciudatd si

1143. Vol. XT. 3

www.dacoromanica.ro
34 RAPOARTELE CAPUCHERAIELEf MIINTENE

p(smg aep6naig IrparceOcu ILB- impotriva offal-el norme po-

Tote?) T6)9 61"mo suplierew auv61.- litice ; nicl-odatg n'a fost
1.Lewv, xai Etym. róXingia vdc vorbä intre cele cloud Puteri
Tot.ofrcov sc avEu Ttiq COT- aliate de o noud orinduire
7.1.TO'fiCSE.04 051 (maanqg A6- a Serbiet, $1 e o cutezantg sl
?dig. CO eptiiv 8) iZsups el caute [Milos] a$a ceva fgrä in
v' 6oroxpt0t, x206.ct. 6 4.i,,671g voirea CurtiTruse$tf, Gherman
sij.) &rEnÄyles =V) %It ata rb n'a $tiut ce sä rdspundä, cäcí
xLvygin. Tok.o xad 6t6c si xE- Efendiul 1-a dojenit molt $1
v-filia TÚ-YI 1:Ep6o.w. vErectot TCp pentru aceastä faptä. $i pen-
8tWptcse vet 67Tdrfi xcd rp6g tru mi$carea Sirbilor. Apoi
Ten, X. BOOTEN6p. CO Chiroara- i-a hotärit sä meargg si la
Äsig ETICE 7Cpò roE 6ÄXo Ct d. Buteniev. Trimesul [sirb]
ÉV80e6T7ITE TOO 3TL arf3 cYti ir- a spus intre altele Strälucirif
xupcoOt p.s.ra[4)601/..tacg cciSsyl, Sale [id Reis-Efendi] cä, dacg
OéXe 0,07,1 xcd. 6 Alt.XWcyrig elg se va întäri aceastg orindu-
rjv KOWOTCYNztvo(nroXtv ati vet ialg, va veni $i Milo$ la Con-
ITpocsvw07,1 rp000ymcbg rò ec- stantinopol, ca sd se inchine
atÄ : fyroróStov, %al vec siiza- personal la picioarele impg-
pco'clpy,¡ Tb útp. AE6XE-ct. ratuluf $i sg multätneascd
innaltului Devlet.
CO [Y/10Eig ärip,OE 7cpög TbV Pomenitul Trimes [sirb] a
x: Bourcv6/p, xcd i¡ ieozóvtig plecat la d. Buteniev, $i Ex-
TOO, .iiría-riq int7EX7gag otirce0 celenta Sa, de asemenea, do-
ar)svilp(i)g, tip ernev ÓTL zpiiret jenindu-1 aspru, i-a spus cg
vet gmiTA 4s67.,c(og 6 IVIOAcs-qg trebuie neapdrat sd vie Milo$
sig Kwvar2vrtvo6roXtv, xod ótc, la Constantinopol i cg, dacd
414 Toc.a.6T1 p..E.T0iltat.g aceastä orinduire e de nevoie,
ijvcd avayksd(, 1é2r v at2- trebuie sä se lucreze intre in-
ltpg:nicccEn0-/101-1 1/...szotV.) T;tig 64, : nalta Poartg $i Curtea Rusid.
116procg xat 1; ()waat.x...-tig Ar)- Pomenitul a venit si la robul
Xtig.`) [fq0Eig -71),Os zat rpbg innältimii Tale, Impreund cu
Töv aoiao.) TfJÇ p.E'ca TOE' iv- agentul de aid al Serbiel,
,c2502 acyévzou TÇ EerißEcts, xoti si mi-a spus multe cuvinte
!Lot EXEys roaoòg kodvoug de laudd despre innältimea
6.7cp TOE) Oso?: BqJoug TIN. -1Ip;4 Ta pdzitd de Dumnezeii.
3v xcd etzov irEpi 'rob dorm-- Cgruia i-am i vorbit în pri-

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAPUCHEMAIELEt MUNTENE
T0DII6VOO TeÄmEot) rap& Tor)
AltX6)071 ata Tb EAX1s, xct 3TL
liaTaU) TEtT6vtov ilyellóvaw
Totot6Tot &iv grpere vet 7EVO)VTCCC,
axxa TO?),,,NTEov yri .)7r6tr)z-ta litEx
oblinvotaxat G.6[Lirpotat4 repl T6n,
xovt7,1 csomoarienTow Torq 671-
xe)otç Taw. "Oartç xat liot &re-
xpE01 6TL Tec Tomb TO: OiÄol.)at
xaTotzct6Oet atet T ierctU.) Tti)v
a6to ii(ipAycov cptXtmq xott eikt-
xptvobs aziamg, - iíÄov
irrelieuv Tot) etvTairoxpEviTott
p. 6ape2pósriTa. xoti Tpotx6rtiTct
sig Tip) sinivem 'tat 8eXtmer6-
TCn» To5 ii!l)oog TIç.
['5.] La'.
T-7,1 tot'vg TO5 TP6X0VTOg Trepi
Tb ltp6, iT6707} I)tbç T4 ) XotÄ7Ä-
1icae; x rilqat)C6rou TOO, ooÄ-
Tivi)g, xai Tb iazipotq ixervo
etir0.0ev &xi Tb xpiTOg TOO,
%Cd p EiTtiara zapaç xcet et.S-
-zotptar6oacog c'twepAcse. Tdv %on-
TezObTa Xapis-116771v, pi T6
6vo1Ict Tor) aetprOTOU 7CaTpóç
COD,EODXTetv XatLEToi), xotOottpi-
sow atet vein illotoTot) (sze)cptXotv-
OpmrEctg TOO Tb (00TaTOV ixeitvo
VJog To5 vet IsvEywat Tck, ar3fss-
vat viiv EoArgnion, atiTpttpo
tíktiv Tiv v6xT2 %Ei, not) xx-
irctpeoT6.071 Y 2ca6rov, rpos-
www.dacoromanica.ro
3b5
virqa vdmiI ce se cere pen-
tru sare, si [i-am spus] ca
TEt intre niste Domni vecinI ast-
fel de lucrurf nu se cädea
sá se intImple, ci, din potrivd,
sä domneascd o singurä in-
telegere in suflete si fapte,
pentru lucrurile ce folosesc
de obste supusilor luI. El
mi-a räspuns cä astfel de
lucrurl vor inceta prin prie-
art tenie i adeväratä simpatie
intre cel dof Domni, - cu
toate cä Domnul luI räs-
punde cu barbarie si asprime
la nobleta si delicateta In-
nältimif Tale.
[I5.] 14.
La I I ale lunii curgAtoare,
dimineata, i s'a näscut un
flú lui Halil-Pasa, din sotia
luT, Sultana, si in acea sarä
a venit acolo Märia Sa si
cu semne de bucurie si mul-
tämire a numit pe noul-näs-
cut Hamid-beg, dupd numele
vredniculuf de pomenire pá-
rinte al Märiei Sale, Sultan
Hamid, nimicind prin iubirea
ei de oameni acel obicei
prea-crud de a se ucide bái-
etiI de Sultan. A stat toatä
noaptea acolo, unde s'a dat
si un balet, pregait de mai
36 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEI MUNTENE

souriaCóp.evov irpò xottpob, 7Capà innainte, -de roabe tinere ;

axÄá.6(,)v vcov 01Ä6cov. Tò 6-
rolov imep-Osas: T,ô xparoç SOD.
MEL& Toti-yra aTC*7/7CYN
rcoXozpávtor. xpato6vTeq zpbg
zatpettcp.69 Toti Xa.Ä7jÄ-flaaa,
7rpocy,c6pcov 6 xaOsig gv 6Copov
TCp VEOTEZO6VTL. CO 6
Back sEvat 344 7c),./Ing
de care s'a bucurat Märia
Sa. Dupä aceasta ati mers
3Xot oE totl puterniciI spre felicitare
la Halil-Pasa, aducînd fie-
care un dar noultd-näscut.
Tar Halil-Pasa e intru toate
Xa'4-4X- plin de veselie sufleteascä.
(PO-

XLX OutqaEccq.

[16.] te'ov. [161 15 .

T..?1 g7parpov npoXaFAvvos 3rt Ti-am scris maT Innainte

;cp. Hópta. elzev arcw.paa1/27,1
v& stsEX7,1 no) Terratcxç liávov
eig 1v TpiroXtv ata 7c()Xtop-
v.i.av, &XX' g'zstSil &)86zaTat va
TEvyj xpeía %at ouptpoi)ask te-
voq, SZÇ V (3,) TjOslav ia.p-
xiaTj ed nO) aka TrÄo-ia, i-
vexpE071 va ara.X6)ocv áxreo TCO-
Äettnta xat álvra) Tor)s-Tra ce
6.000 orpitstv.a, T6.1V 67rokov
ap-,(7176,.; 8co)f)(00,1 6 sig Tb Neo-
zOipt. xatotx6)v Irépt)T. Netan-
flaaaç, Tbv 6norov i7v6)ptcse xat
Tb Osvf : títpog T71q 7t1T6c Ttv
ivTabOa at2rpt6-6v rilq, xal g-
Xa6ev 600 TETÄov cpapEval. Kas'
aka.; Xotiröv ot.p.(1136vTa 06-
Xot)v ano7Xe6ast `)TEf.glev eig
rbv 7Cpbg 3v (sic) ópov. X0iq
irepi W pLeo-fit.d..pt .giirXel)aav
á at oXEcnco orycog.
TnnältimiT Tale cä. innalta
Poartä era O. se hotäreasc .
a trimete cloud fregate numai
la Tripoli, pentru asediu, dar,
de oare ce iese cä va fi nevoie
si de oaresce luptä, pentru
care n'ar ajunge acele douä
coräbiT, s'a gäsit de cuviintä
a se trimete opt vase de
rdzboiù si opt de transport,
cu 6.000 de ostasI ; a c.a.-
ror cäpetenie s'a hotätit a
fi Negib-Pasa, care locuia
maT manainte la Neochori,
pe care 1-al cunoscut si
Tnnältimea Ta chid stäteaT
acolo, si a luat si titlul de
feric. Astfel pregätite, de
altminterea, vor pleca de aid
spre acea tintd.
[P. S.[ Teri* pe la amiazi
a plecat aceastä flotilä.

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAPUCHERAIRLEI MUNTENE
[i7.] io.".
CO 'merit Tà.q Suatt&Ç To6 aciu
e,s y zoaréÄynsoç Kowitawavoq
l'o5TCog, 6 xai tCaTav6g, gypa(pe
zoi zpò xacpoii T(i) Osop : ficpEc
271.;, GaXdC, ut 'MX6)1) IVIVEX-
Xiprpou FLzoxpEask 7;,
Tp6ifet Itod aiSetç, ItapaxaX6-
aaq [Ls vac iairocsTriXto TÓ 'way,
p.a TOD, 37rep %xi ipitsptxÄrico.
'0 7cpez6úrriq otizoq eivaL izat-
vgrri xa't 8oaTCtilq eitIe xat 8o0-
Tozet 'set tiiytcrra, C6w ie &Xioog.
[ iC'es,, xat TaÄrotaiov.
'0 &yraijOa e6pccotálksvoq K2-
p.noirtig 'A)4avapoç EsZavòq,
?flog %al obteog wt v, ira-
pexiXsary im.v.ówog Tbv o5Äov
riq vd p.eouze6cm np6g tb Oso-
TroApvcov iStpoç vtiq rapt Tot)
eiq tec 2in66L Scatpieovzog Et-
Se)vpoil Too Kop.icsou recopliou
Eer.avoii, ItaOóvtog mad iri
to5 eiç NntóroÄtv xai K oi3Xe
xazowtszaTtaktpdoo TOO, xai
zpootastoplvou Imp& roti &-
sp.v-iprou 260évrou aúta66Äcpot)
qq, xcd uaruxo5vzog '01 'Ea
gazara, xaOcbc xal It' Equrrilq
Too ötv6cpspe irpb rb 6eocppo6-
pvcov 54,oç tric. Kai at roXliti)
Stet TobSe io to5 tazetvo6 verc
icapczcÄ&o rb tpoç riN vex
www.dacoromanica.ro
37
[1E7] 16.
" Postelnicul Constantin Su-
t u, zis si Tiganul, care e pe
la sfirsitul vietif, a scris si
mar innainte innAltimii Tale,
dar, necdpätind rdspunsul
strälucit al innältimii Tale,
scrie cdtre innältimea Ta
iardsI, rugindu-md sá trimet
scrisoarea lui, pe care o si
anexez. Acest bdtdn este
ldudätor i davagiii (jälui-
tor) al innältimii Tale, si
e foarte nenorocit, trdind din
milosteniL
[18.] 17, si cea din urmd.
Cdminarul Alexandru Sei-
anos, care se aflä alcI, i e
prietenul i omul de casd al
mieti, s'a rugat stäruitor de
robul innältin-iif Tale sä mij-
locesc cdtre innältimea Ta,
pentru fratele säü, ce stä in
lard, Comisul Gheorghe Seia-
nos, care a suferit multe cind
era capuchehaie la Nicopol
si la Cule (Turnu), si fiind
orinduit de cdtre vrednicul
de pomenire Domn, fratele
Innältimil. Tale, si care a-
cuma e foarte nenorocit, pre-
cum si prin jalba lui a a-
rätat inndltimii Tale. i deci
incirdznesc prin aceastá scri-
soare smeritä a mea sä rog
38 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEY MIINTENE

sbv avc06:8/1 el; V irpoCiTa- pe innältimea Ta s5.-1 pri-

of.av se)1 %Mi. Vet Tii) 86.1crril xstpa meased supt ocrotirea ei i
ColiOsf.a; ei4 ripo bir6Oeatv sou, s3.1 dea mind de ajutor in
iírcog s6x-g To5amaí.ou TOO, atf5st afacerea lui, ca sa-sl capete
xecvescp. cpav.t.XX76v 67r6 s-71; dreptatea ; pentru cd de sä-
Suosuzíaq. racie i se pierde mica fa-
mine.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE.
741X6rars xat s6p.svistati 11-
116v a666:97C(,
OE fritocpatvótievot i.X6.-ztatot
a6rilç &Jam, TvcoptCovreq rtv ant
natatv fyIrriXilv a?.)Oevrtxtv akilg
npÓvatav, xat xptcrEcavtxtv
öt-raOotg int(ifio'4v clq xal t)nepet-
litetpov B7L Tolq xpl)Couat 6m1-
(Istc/4 xast atvz tÄMJerug 6nspiont-
atv r, npoatpéxotiev [LEO' 3X7ig
expO tercotelcsetoq sta napoiS-
mw tiaq Ta7CECAÇ avatIGG paq, (3C-
VaT7É ÄOWCEq aiirip, 3zt, y.ov.req
Eq.t.i.rOvrov a7CÓ'fd.CRY iv ri,1" iv-
ta 68 ev avaztor,Ipit rciiv 62,30a-
xtbv aTety.Teup.arm v& auv2n41-
06.y.ev met iîç, xat oi nepta-
aótapot Gw iizcoptcov, Zva. irso-
zetio)p.ev ata navrbq iv iliac!)
'EVA) exasÄcpcuv JcÇ zpEcrctavr6v,
vet 240eXi anvxatavs6cry,1 aút3ev-
Ttx6ic re, %at naTptx&g, iXeo5aa
-0.6ts 57r2vrocs, B Tò vet p.as
auyxasaTiall irnò Thy (*lily
cnttecv t1, xat vd i,a; Pen-
Tglg eig Tò vet 8La4l3tvroliev
ix kaXapacsív 1.1.É SeatirAs (30,6-
Tot4, 6n06 vet atermuliav iv
cu ortografia originaluluL
www.dacoromanica.ro
I.
Prea-mnnAltate $i bunule
Domn al nostru,
MaT jos iscglitil robif TAT,
eunoscind grija Ta Domneas-
cg în toate si crestineasca a-
plecare cätre cele bune $i
nemgrgenitul ajutor cgtre cei
lipsitT si ocrotirea Ta vred-
nicg de rdsplatä, venim cu
toatä lncredintarea, prin cea
de fatä umilitg jalbg a noas-
trg, vestinduTí cA, avînd nol
hotArirea neschimbatA ca, la
retragerea de aicI a impárA-
te$tilor otirí, sA plecAm $1
noT, si eel maf multI din
locuitorI, pentru ca sä ne o-
dihnim cu totul in tnijlocul fra-
tilor nostri crestinT), - [decT
te ruggm] sg binevoiesti,
domneste i pgrinteste, mi-
luindu-ne pe totT, ca sä ne
asezi supt innalta-TI umbrire,
si sg ne orindjiestf a räminea
la CalAra$T, cu legaturi ne
desfácute, ca sg. ne cunoastem
intru toate, noT i af nostri, ne-
supgratT si lib erIde ofice venit
40 RAPOARTELE OAPUCHEHAIELEt MIINTENE

rxvr jc
r xd 07. 1.1.9:0'
iLi civenEtp6acnor. zcd D,s6Ospot
x7.Tet ninot Curb xi.Os av 146 -
tisv ov aumosipoy npbq 'rely [tool-
vtivov, i x6pLov r ti,opaEaq,
zal fip,st; isóits0a irpó0up.ot
eiq rb vdc arcoad)alphi.Ev gzaccoç
3aa ayxptOt EiSÄoyov %at
xatov eig iraomv szívCtvav, xaTef,
tbavaXoyov ivbç ixiaToo. cr(h.
ÄÓzare xa't eòsp7EvAórcara tp419
n;06.vra, Sèv OLEO V& ap-
v-fiektsv Eict i& nap' iitiffiv a-
natT001,1b71 izTi),[s]etq rfiq
kiss aúOavroCtig npoaracsEaq T714
aiírr,1 avaasE7,1 3rsov ornm Tb
rotirmóv aTb Kdkapiat, av
6-zt. iroX5 pzIaÄÄYFEpov
'11.urpat)s7q, toAaztorov
tiErpov ooiotç, T(I) 7CX70e:
vétov iptaTo!xoy., incoaz6[Levot
ctûrilv 'Ott 6861roTs o8sVp.BOot
Tbv 7capalltzpbv 670) 3notov ail-
nose zeoptov ix 'air.) 67coxitilévtuv
T tip.ssipl "4,71).6r-tirt., [3attc]
ce s'ar cuveni mo$neanultil
(sic) sail domnulur mosier, $1
nor vom fi gata sä ddm fie-
care cit se va crede cd tre-
buie $i e drept pentru fie-
care stInjen, dupd partea
fiecdruia. Prea-mrind4ate si
prea-binefäcdtorule al nostru
Domn ! Nu putem sä tdgd-
duim cd hotdrirea,ce o cerem,
a innaher domnesti ocrotiri
a innälVimIT Tale va ardta
inialtimir Tale cä micul o-
ra$ Cäldra$ii de azr se va
face, dacd nu cu mult mar
mare decit Bräila, cel pu-
tin cit dinsa, prin multi-
14. mea locuitorilor nor, fägd-
icsó- duindu-r cd nicr-odatd nu vom
TC6,) primi chiar pe niment din
mice !cc, din cele supuse
innältimif Tale, care ar cduta
sd. vie.

fi0sÄs Cirr-07,1 Sta vi

HapaxxXobv.ev kotnbv Oip- Mal rugdm cu cea mar
p.órazot vet 240sÄiv ei'Aox:51,1 iú- mare cäldurd pe inndltimea
v.eviog ItaTa 'coin() z aupta- Ta sd se Invoiascd bin evoitor
Tave6axl TevaEcon BÇ Tip) OEpp...4v cu aceasta $i sd se indu-
!tag taiyrylv icapiA-gatv, Stu- piece, din bundtatea ei, la
x60ul2 TiV iazup4v Try; Tcp6- aceastd cdlduroasá a noastrd
votav %al tirepia2U6CV ip' falia rugdminte, revärsind provi-
a.60-avstx.4 ot6Tils ant/inst., denta er puternicd. $i ocro-
Zvc iL europ.axpovOcipilEv T-Tiç tirea el asupra noastrd, prin
rotTpf.aog p., at6Tt rb Kcf.Xx- domneasca er hotdrire, pen-
pat rb TwoptComv avixaOev tru ca sd nu ne depärtdm

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE OAPUCHEHAIELEI MUNTENE 41

[LET& aiyr& ev.110Cra, %al oti &a-
xpEvotiev ainò ni7" Ey1),Ä6srpot
Met Tífiv Itspi aftrip. "OOrv etç
irtaa.clAXe67 ,1 iJtitv V eiiep-0-
0Eav triq s6p.evciig eig Tò vó
ectcoOftillev iv Tizet i.vpiX-71s 26-
v514 a6Orlanaig a7roxpt.rmiil
irp ooTaytiq, &et vec oTERcop.sv a6co
TpETÇ rpòç etor.pcasta.v vim/ yen-
cv«w iyip4pcov met 67Pai,v
Cm:1746E0W Vig, Tva dtpx0o)p.ev
,rixç izocp.aEas, ceog 7rX-110716.Cov-
Tog Tor) Zatio5 xcii Tti; ipo-
limpla4, avO' Cov cirecvuov ir6-
p.sOcc acix &op Ilag p F5Xov rb
61rox'Atvg d6a.g.
Ptis úlistipa.; EberiTecrioni.-
vr6 Tgrtik6TITOqao6Änt Anzio-
TOL :
Tfi 6 louvvEou 1836,
1:71XX.6arpa,
Hagi Tanasa Toncovi,
Kchozoc Xp*rrou,
Hristu Calu, Anghilü
Ivanufü, Dobri Calinoviü,
171Mtp-qs E6.6a, Stan Triful,
Petrache CAntäret, 'Hßecv cli-
66moußt.TC, Hagi Ivanu Sava.
Kai oi Xotr.oE.
de tara noasträ, cäci Cälä-
rai1 II $tim de mult, vA-
zindu-i cu ochii nostri, si
nu-1 deosebim de Silistra si
de imprejurimile ei. Deci sä
ni däruiascä indurätor bine-
facerea ei ca sá ne invred-
nicim in curind de innalta
orinduialä domneascä de räs-
puns a innältimii Tale, spre
a trimete doi-trei pentru si-
guranta inscriselor ce se vor
face si a hotäririlor el nnalte,
si sä incepem pregätirile, de
oare ce se apropie vremea
si sorocul. Pentru care toate
vom urmäri pe innältimeaTa,
toatä viata noasträ, cu tot
respectul cel supus.
RobiI ceI mai mici ai prea-
binefäcätoare innältimil Ta-
le : [numele ca in fatd].
Silistra, 6 Iunie 1836.

[ResoluVa:j Il sera écrit 5. Monsieur de Ruckmann pour

lui communiquer le con tenu de cette petition et lui demander
son avis sur la réponse que le gouvernement doit y faire, vu
la possibilité des réclamations que le gouvernement turque
(sic) peut adresser ä l'égard des (sic) ses (sic) emigrations.

www.dacoromanica.ro
42 RAPOARTELE CAPITCHEHAIELEf MUNTENE

IL
erchÄótave aúdivza,
IImpootocX(i) ti) esocppotípvcov
5tpog Trig vet irpocstgrilgvOot ,Ety-
mt. St& và. Sohlf,¡ el; vtj
csEav oo Mapxo6TCa., xasa
'Eck iepet xceL ävan6cnroccrra &-
xotta Tex 67ro vpca rb ax-
TeXecstcxbv opp.ßoóÄcov grt gzst
ir.ÄrzirL: LátLvcs. Xeccina cr
x&v1-71, ainb el
ifittq 8t7MUCEt
p.ovacsviiptov xcd Er zposziyst
St& iS,Lcop.ccrocor) im.tportxo5
VIS yet CSOVEV07166.) VET& T05 6-
zoupTO Tti)v imallatacsrcxEw
67C0OiOstOv, WITS X Tor) 0.60-
aigiatOq MÚTO5 yet Guarirscotiev
azoÄefov valv(i)v eis riV
zarpf.8n. rrr.;, Bowtoop[6srd.
'EareKru 3TL 1,1 eaptit aircYj
71p0bOortg, artiptCottyl eiq dc
avacirirca 8ExccL2 T-71r; AelIng
-met EuroßÄ6ropcsa TV xotvip
iorpastav To tózoo, v 06Äet
ápr4aet vec Äiki rip &v71=ml)
6roSoxip 7rpò ix.c6Xsacv Taw
Osap6cruov Epyco.
Eipl p Ofncyrov .366ag
Tor) Oeocppoury4Tou útkA.4 rrig
SoCaog imo7,,Äcvftitaro; :
TptcvnicpuÄÄoç K. I2TCo6p-q.
5 Es7rt. 1835,
Booxoupiart.
Prea-innältate Doamne,
Rog pe inndltimea Ta pd-
zitä de Dumnezei1 sá orindui-
ou- ascd, un de se cuvine, a se d a in
sama mea [mänästirea] Mdr-
cuta, dupd sfintele si indis-
tructibilele drepturi pe care
le-a recunoscut Sfatul Execu-
tiv cd le are prea strdlucita
Doamnd Safta Ipsilanti, care
cere aceastd mänästire si-mi
porunceste prin rinduiald de
epitrop sä Ind inteleg cu Lo-
gofdtul Trebilor Bisericesti,
pentru ca din venitul mä-
ndstirii sá alcdtuim o scoald
de mestesuguri in patria ei,
Bucurestii.
Nddäjduiesc cl aceastä ru-
gdminte, intdritd pe dreptu-
rile nezguduite ale Doamnel
si privitoare la folosul de
obste al loculuI, nu va zd-
bovi sd capete cuvenita pri-
mire pentru indeplinirea lu-
crurilor pldcute luiDumnezeil.
Sint cu cel ma adinc respect
al innältimiI Tale päzite de
Dumnezeii rob prea-plecat
Triandafil C. Paciuri
Bucuresti, 5 Septembre
1835.

1 Doarnna Safta Ipsilanti era dm familia Thic5.rescu III 1834 se face jude-
catà cu privire la mosiile Afum0., Mosia-Mare, DoncestI i Ifouidji2, care

www.dacoromanica.ro
 RAPOARTELE CAFUCHEHAIELEt MIINTENE 43

Perilipsis de acturile ivile, adicd de näscuti, cdsätor4I

si mortf, dupd stiintele ce s'ati adunat prin eparhiile printi-
patulul. p un an in treg, de la Ghenarie -in pind la sfir-
situl luI Dechemvrie din anul 1834, dupd gldsuirea Organi-
cesculuI R egulament.

Näscu i sad botezati Morti

Parte Parte Toati . Cästi- Parte Parte Numirea eparhiilor
bärbl- femei- toriff Hrbl- femel- Toatä
teascli asel. sum teasel. aseä. suma

10230 8315 18545 4907 6072 5060 11132 Eparhia Sf. Mitropolil
7949 6227 14176 3124 6121 4954 11075 Episcopii ttlmnicul ul
4726 4018 8744 2044 2909 2472 5381 e Buzgul uf
2915 2448 5363 1437 2372 2162 4534 t A rgesulul
25820 21008 46828 11512 17474 14648 32122
82 70 152 67 65 57 122 Neamurile streine din
25902 21078 46980 115791 11539 14705 32244 BucurestI,
1

[Iscdli turd.]

fusese ale lui Alexandru-Vodä Ipsilanti si fusese luate de fial acestuia, Con-
stantin-Vodii, iar acum le reclamaii loan $ i Gheorghe A. Manu, fill Marelui-
Logofat al Sinodului, Mexandru Manu, i ai fiicel lul Alexandru-Vodi, Ralù.
Ralit gnaàiese vaduvg. la 1813 si peste citva timp ea peria In marele foc al
easel Ipsilantestilor din Terapia; la 7 Mart 1819, patriarchul de Constanu-
nopol märturiseste pentru garderea cea grozail, de este acum mai mult de un
an, la arderea carea intr'un ceas ad prefäcut In cenuse prea-frumuasa aceia
casä de la Therapia a räposatului Marelui-Logoflt Alexandru Manul, si, im-
preunä cti luminata sa sotie, Domnita Ran Ipsilanti, ail as Doti de mill si
atitea insig. Pe de altä parte, stäruia sä i se piistreze mostenirea, Ina din
1832, Doamna Safta (Elisabeta), aseeata, ea familia ei, la Cosnita, In gubernia
Camenitei. - Se anexeazä. sinete ale lui Alexandru-Vodá fafi de HXtrnineasa
Ruxanda Ipsilanti, sora sa (unul e din 1-iii April t 786) (Arch. Statulul, do-
sarul judeatoresc an. 1834, n° 15359 rosu). Cf. si Genealogia familiel Mann,
[13ucuresti, 1904] Itabelii.).

www.dacoromanica.ro
 II.

DOCUMENTE AMESTECATE

www.dacoromanica.ro
 -
MOLDOVENE*Tt
.t.

A. Colectia d-lul AI. Cantacuzino-P4canu,

T. HusI, - (rupt). Petru-Vodä [Rare], pentru Nicoard akx-ap-
HaKoy ream (13äharnicul Doamnei), care cumpdrd cu ziotI
tätäresti o mosie de la fiii luI Gavril rrkKetk8 (cintdretul). Si
siNtea Serbanca, la Ciuluc. Boieri : [Efrim Hur]ovicf, [B]orcea
si Sturdze, pircdlabI de Hotin, Dan6ul Huru, Miron, [pircAlabi
de Nearnt], Scripca , lurk Spatar, Mohild Vistier.... Plaxa
Comis. Pergament. Fdrd pecete.
E din a doua Domnie a luf Rares (1541 6). Cf. Uricariul, XVIII, pp. 130-I.
2. Ia51', 24 Februar 7095 (1587). e IIETA 110EIKOM, (färä 1w) dá
luI cllie diiacü fiul KOHAIROAE din Suceava» o gsiNte pustie, anume
Ungura0f, care este pe apa Sucevef, care sat a fost întäi
-
domnesc din ocolul SuceveI», aceasta pentru slujba ce-i
fácuse tla greutätile noastre, cind aú venit in tara Domniel
Mele acef fdcdtorf de rele Cazacif». Iscäleste însuí Domnul :
o iscäliturd enormd. Strold V. Log. Dumitru Filzpov scrie.
Pecete micd, rotundl, ruptd.
CrImcoaia e mama Mitropolitule Anastasie CrImcovid, Cristina, vAduva luY
Ion Crunca. V. articolul mieti : Mama Marapolitulur Anastasze Crimea, In Con-
varbirr Iderare pe 1905.
3. 1594. Nume : g Stefan sin Rete$te» (T. Hirldü). - Regest
de Gh. Evloghi.
4. Ia0", 5 Februar 7108 (i600). Ieremia-Vodd, pentru yin-
zare la satul Muntenl. Pomenit Nicoard al luf Toader Reate.
eNicoar[ä] Logft. ucil.» (Frätiman.»
5. Ia0', 7110 (1602). Ieremia-Vodä, pentru satul MuntenT.
Stroici Vel Logft. iscal. Bdseanul.»
6. 22 Septembre 7112 (1603). Ieremia-Vodd, pentru yin-
zarea satuluf Munteni cdtre Isac Balica: e rdscumpärat apoT. -
Regest de Gh. Evloghi.

www.dacoromanica.ro
48 DOCUMSNTE AMESTECATE

7. IasI, 21 Iunie 7112 (1604). Ieremia Movild. Judecatä pen-

tru Toader fiul luI Grebencea. Se pune ferie (4szolio) I I zlotf.
Stroici. ApoI adaus la urnad «Ieremia Bäseanul», dupá o
noug iscgliturä a lui StroicI.
8. fag, 26 Iulie 7112 (1604). cAcest catastif de cheltuialg ce
ail cheltuit ficioriI luI Iosif din MunteanI pentru satul MunteanI,
afarg de semintia lor, clod s'a pirit cu el' Toader Grebencea
si cu Nechifor si cu alte ale sale semintiI In zilele lul Iere-
mia Moghilä Voevod, Kau+ aRli WHH WAUTAAH H3 CM0 Clt HAHH
HCHHCOK (ITO HMAAH WHH WT HA IMIK8AA B.OEKOM HA KhCEP CMO,
H KI0031HAH HA HHX- 8 3AKOH EH KONCHTE Ch AKA AECET H tieTH0H
AIO,VE, "EH ENKHTE, H3KONSHAH (cd el. i ati aruncat din sat cu
un ispisoc pe care l-ati avut de la Iancul Voevod pe tot
satul, si puserg asupra lor lege ca sd jure cu 24 oamen, si
ail jurat) fill lul losif cu acesti 24 de oameni dupg legea
terii la sfinta evanghelie : 2 talerI Ha AKA "Fir AISKa, K. Sr. Ha pm
H SHTSpH H ApSrHx norirre (szc) (pentru dol. sac! de fainá si
dot' ughI pentru peste si unturä si alte bucate), 4 ug. med
mn,A,), 5 talerf ferie Marelur-Logoat, 1 ug. ispisoace,3 potron (szc)
pope! cind KOMI" KOMHAHHL111(a jurat jurätoriI), 9 talerI HOKOKA AAA
3AKOH HAM H HOKOKA nomfoni KOKHAHHH,H, li TH31 HOTON1 WHH
HE AEPKAAHCA 3" 3AKOH (ITO I1060MIlillirk, ,A,OICOM IIAKH31 fAHA
HgA (pgng ce ni-a dat lege, si pgng ce am adus juratorii, ;i
apoI eI nu s'ati-tamt de legea ce ati jurat, si am ma! stat
iardsT o s'aptgming); si am cheltuit 6 talerI si 308 aspri;... (rupt)
talerI ,A,a,A,oxaAS (am dat) uricarulza Beiseanul,i un cal Marelu
Logoat, de 20 de talerl, pentru di HEROA, "KO 611" TH)K "ore,
(aceastg nevoie, si o iapä logofgtu-
*e'roK OAAI ,ITO ChT1100H11
IA fiindcä a fgcut) ispisoac[e] de martorie 1, KAKO H3HEAH
KOAH H/111 KARA HOKAK. MH}K AIOAIE AORPH 3HAEAAH Ch HAM AllIAMH
wara KEirrSran (cg unele s'all pierdut cind a fost Baba Novae -
NoI, oameniI bunI,stim cu sufletele noastre de aceastg cheltuialg),
Säcuiti vatahul din Bältearg, Costin din Sod, Gatea din Dänu-
teanl, Grozav din Holceanf, Mäteifi de acolo, Nechifor din Bel--

1 In cursive F e dg. partea care e ronagnete $i In original. Locurile intere-

saute se publia $ i In slavonete.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 49

teatil, Petria din HälceanI, Gligorcea din Forästi, Chirila din

DänuteanI. Despre aceasta dätn in stire prin acest zapis, sä
se stie. Si noi marturi ni-am pus pecetile (nEttettn) pe acest
zapis. Scris in Iasi, anul 7112 [1604], Iul, 26.» Douä. peceti.
Interesantä si men tiunea 1'21 Baba-Novae, marele capitan slrb al MI Mihai
Vtteazul.
9. Ia$1, 27 Julie 7112 (1604). Ieremia-Vodd, pentru lonasco
diiac, cu mosie la Munteatn. Pomenit räzäsul Tomsea.
«Stroi Vel Logft. u[il]. Jacov.» Pe cealaltà foaie, alt act,
färä pecete, de alt uricar, cu aceia$1 datä.
Io. Iag, 21 April 7128 (1620). Gaspar-Vodä dä mänästiril
Pantocratorului (BurdujenI) silistea Mereanil. Iscälitura e semi-
cirilica, cu duct dalmatin, si sfirsitul latin : «Io Gaspar Voe-
voda, m. ppa». Pecete rosie cu forma' rotundä, bour mare, 11-
tere foarte fine, cu totul sterse. Iscäleste pisarul Lupul (in
colt).
I I. Iasi', 1 1 Januar 7129 (1621). « Alexandru-Vodd fiul lui
Dias Voevod» dä mänästirii Pantocratorului silistea Mereanilt.
Pecete mare, cu bourul incoror at si legenda : t Iw AniAati,e,pS
HAIM ROEKOM 11 [I'CAOIA 364114 MOMMICK01. Ghianghea Vel Log.
12. Ia$1, 14 Januar 7130 (1622). Stefan Tomsea-Vodä dä
mänästiril «anume Pantocrator, unde este hratn Sf. innältare a
DomnuluI Dumnezeti si Mintuitoruld nostru Isus Hristos», si-
listea Mereanif, in T. Sucevii. Ghianghea Vel Logoft. Pecete
mare, ruptä. - Slavon.
4 13. Iasi', 22 Iulie 7132 (1624). Radu Mihnea-Vodd, pentru
Miron Bärnovschi Hatmanul, dindu-I, pentru slujbe, JucsaniI,
«cu vaträ de helestat, care acel sat ati fost drept al Domnii
Mele : lipit de ocolul tärguluI Sucevii», si «hotarul» Ungu-
ra4iI, «care iaräs ail fost lipit de ocolul tärgului SuceviI».
Mare blestem pentru cine ar cälca dania. Scrie Toma Soco-
tianul. - Traducere din 1798 a 10 «Ionitä Stämate cdp[i]t[an]
de därdbanI». - Si originaluI pe pergament.
14. Härläii, 7 Februar 7134 (1626). Miron Barnovschii Moghila,
pentru Gavrila$, pircälab de Hotin, care are satul Jucsanii pe
apa SuceveI, «care sat a fost drept domnesc, cu slujba
(npuc,Suuni) la ocolul tirgulul SuceveI», $1 care fusese dat !III
1143, Vol. XI". 4
www.dacoromanica.ro
50 DOCUMENTE AMESTECATE

Barnovschi de Radul-VodA. Pomenit satul Grozentii (T. Hotin),

ecare sat a fost adevaratä cumparatura unchiuluT (SHKS) Dom-
niei Me le Simion Stroi Vistearnic, de la Ivanco diiac Silesianul
(ilammcia0), din uric de cumpäratura». Iscillit : do Miron Barn.
Moghila Voevoda» (ultimele doua cuvinte in litere mult mal
mart). Pecete rosie rotunda, cu : t 1W EapHORCIdlimoria ROEKOA
avind la mijloc bourul cu steaua, soarele $i luna. BorAleanul.
Gavrila e Gavril Mätelas, socrul lui lordachi Cantacuzmo. V, si no 20.
15. at Dumneta Comise Soldane, se dal celi cinsute de lei
ce-s la dumneta pe mana nepoto-meti lui Ursachi, ca aü
dat inteu loc pentru noi. MA rog sä no faci dumneta in-
teaalto chip, cA el ati luat bani cu camAta de ici de la nigo-
facet', de ati plait pentru mine. Deci se no-1 faci sminteld,
$i pecetluitol t'a hi dumitall di sam[A]. Mai 15 &la.
Az . . Ursachi (?).»
.

Dumitracu Soldan era ruda cu Vasile Lupu, In 1638, el era acum Vornic.
.Ursachi cel b5ltrin, a Onut de Ilenca, fata luT Gheorghe Hatmanul, frate al
lui Vasile. El era Vanie in 1662 (v. tabla la vol. III-1V),
16. et Cinstite dumnata frate Ursachie, dumitale co buna sá-
nätate mä inchin. Alta, in serif dumneta ca m'aa oränduit dom-
nalui Visternicol sá daü dumitale cinsute de lei. Ce ea cu
atata nu ma *tit' sa hiü datoriü dumisale. Ce voi merge $i
ea acmu cu Maxie Sa Duamna la E$I ; dece m'oi sucoti cu
dumnelol Visternecul ; dece, co cat voi hi datoria, ea tot
ma rog dumitale ca unui frate sal mal hii dumnata ingAclui-
toria, pana in c toamna, dara s'a vinde mi[e]re ati caí sail
alta, ot, $i voi da dumitale. Numai acmu n'am nice-un ban,
ca stn. $i dumnata eta cheltuiala am avot acmu la triaba
m, nece akä nu sä vinde acmu, nimicä, precom $tii $i dum-
nata. De aciasta poftescu pre dumneta, si sa fit' dumneta sdna-
tos ot Hrista, amin.
t Fratele dumitale, Soldan Comis, mA inchin dumitale.
[V0 :] La cinstita mama dumisale frateloi Ursachie cu sanA_
tate sá s[A] cl.»
Pecete mica, octogonala, cu cruce $i semne peste hirtie.
17. lag, 28 Februar 7144 (1636). Vasile-Vocia, pentru eVasilie
Bal$ fiiul lui Gheorghie Bal$, Logft., nepota Barlacleanului»,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE El

care vinde mosie la Forä$0 luI Bälan Postelnic. Paltra$cu

Ba$otä. V. Log. - Traducere din 180o a epolcovnicului
Toader Debris [ot] Mitr[opolie]).
13Irkideanu a foss Logoatul-cel-Mare al luT Aron-Vodà. Cf Pretendeng
domnrig p. 53, nota i ; Oräsanu, Cronicard moldavenr, pp. 38, 41 i urm.
18. Ia$I, 8 Mart 7144 (1636). Vasile-Vociä, pentru Bälan Pos-
telnicul, care schimbd parte din FordstI cu ctilugärii «de la
sfäntä män[ä]stire de la Bärnova, ce este in codru Ia$ului »,
egumen fiind Lazär, luind satul RadeniI (T. Hirläil), dat mänäs-
tirii de Barnovschi-Vodä, care-1 avea $i el «de la fiorii a lui Pro-
copie Cäräiman Visternic, din uric de danie si de miluire
ce 1-08 avut tatäl lor Procopie Caräiman de la Costandin
Movila V[oelvod». Pätra$cu Ba$otä V. Log. - Traducere din
1800, de Debrit.
Pentru Procopie, fratele Agi Caraimau (=Caramanul), V. vol. IV, p. LX.ENTII
19. 15 Decembre 7154 (1645). Vasile-Vodd, pentru «sluga
noastrà MihaI Arbana$», ce aduce zapis al I ui Tica biv Postelni-
cel, Savel ginerele luI Vorontaria, Ionascu Jora, Grigori Poroh,
Nicoard Dupnicl «$i de la altf osta$1' de frunte a CurSiT g[os]pod»,
pentru o vinzare fäcutal de Safta fiica luí Albotiu la
ForästI (T. Ia$0. Todira$cu V. Log. Iona$co.-Traducere din
1810 a lui «Ion Ianoli, tälma ot Vistieriev .
zo. Ia, 25 Februar 7164 (1656). Ghiorghie Stefan-Vodä, pen-
tru «Iordachii biv Vel Vist., ginerile räposatului Gavrila$ Mateia$
biv Vel Log », care aratà ea" «toate dresurile i scrisorile ce
ail avut socrul sáú Gavrila$ Logofätul, de clironomie si räscum-
päräri, de la alfi Domni ce aü fost mai Innaintea de nol,
pe toati satile ce Ii 08 avut in Tänutul Sucevii $i in Tánutul
DorohoiuluI, anume satile de la Tint. Sucevii : Iucsanif si
Salcea i satul Luzna $i giumätate de sat Crasna $i a patra
parte din VascAutf si tref par0 de CorläSale si partea Solomii,
mama Turetchiaf (T8prrnw), ce s'a alege din Turiatcd si din Ni-
horeanI, i tij satele de la Tänt. Doroholului, tot satul Podraga
si ijurbenii si AlisdniI i satul Cäbicenii $i satul Cornestif si
giurnätate de sat Giurge$til $1 giumátate de sat VoscäuS si
tot satul Pältinisul si satul LozeaniI, din trei pgrSI ce sä in-
parte tot satul BoroddceniI do? pärSI, $i tot satul Budenii,
www.dacoromanica.ro
52 DOCUMENTE AMESTECATE

cu lazuli si moil si cu toate veniturile, - acelea dreasuri si

scrisorI ce li-ati avut pe acele sati mai sus scrisä, toati s'aü prä-
pädit de spre CAzaci, cänd at' venit in pämäntul nostru al Mol-
davii Timus Hmilnitchl, feorul lui Bogdan Hmilnitchi, Hatmanul
Zaporojänilor, pänd la orasul SuceviI, si aü prädat toate mänäs-
tirile cari ati fost in cuprinsul orasului si, bätänd, ail agiunsu
si la santa mänästire Dragomirna, si aü räpit el toate avearile
boerilor si a pärintilor calugärI, precum si a altor ce ail fost
pastrate acolò, si acele dresuri si scrisorf ce aü avut socrul
säti Gavrilas Logof[ä]tul, de clironomil si räscumpäräri, pre-
cum sängurd Domnie Mea stire si am vdzut niste dresuri si
scrisori de azacl rupte.» intäreste satele. Ionascu Rusul V.
Log. Dumitrasco.» Pecete din 7163 [1654-5]. - Tradus de
Necolai Mandrea, la 1 -iü Decembre 1816.
Prada lui Timu s'a filcut In 1650. - V. p n° 14.
21. Iasi, i-iii Februar 7166 (1658). Gheorghie tefan-Vodä,
pentru Vistiernicul-cel-Mare Solomon Bärldclianu, ce are mosie
la HäncestI, T. Suceava. Sint trimesI la cercetare Dabija Vor-
nicul-cel-Mare de Tara-de-sus si Grigore Neniul Logofät al
doilea. intre locuri : Fántána Putredd. Iscaleste Contis.-Copie
dupä copie.
22. Iasi', 2 Septembre 7173 (1664). «Alecsandra Stolniasa,
sora räposatuluI Iorgal Postialnicul, si cu ficiorul miati Tode-
rasco », vind PlopeniI, ece iaste la ocolul Suciavei», «dumisale
lui Ursachie Cluciarul cel Mare», pentru «500 lei bdtuti». c'lcb,
'AXcuciv8poc HocÄot xoti Tip) poiAct /.1.74. 'ETC° Toaspricmo 65 flog
Tot) tóFiqo IToÄvbsou OT[e]peò 'C'5NOOV. 0 Pecetea, cu cernealä, e
micA, stearsä ; poartd. se pare, literele : M. II.
Pentru aceastâ valá a lul Vasile Lupu, v. vol. 114 p. 32.
23. IasI, 12 Decembre 7173 (1664). Ghedeon arhiepiscop si Mi-
tropolit Sucevel, Racovitä Cehan Logofät, Toma Catacozino V.
Vor. de Tara-de-jos, etc., intäresc vinzarea Plopenilor, «ce iaste
de ocolul trägului Sucevei». Pecetea Mitropolief, cu Sf.
Gheorghe sl : t 11E4LIT VITO PEWIllitl Mprivonomii dit1413CKOi. Un
Vornic de gloatä are in pecete crucea cu literele . C. C. C.
4
intre marturi, si «Miron Costin Vel Comis iscal».
24. Iasi, 12 Decembre 7173 (1664).Evstratie Dabijia-Vodd,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 53

pentru «Ghiorghie Ursachie Marilea-Cluclar», care a cumpärat

Plopenii. Nicola Buhus V. Log. Tiron pisar. Pecete mare pe
hîrtie, cu legenda: iw imirrie Am-Dicni soeriom ii rocnomo
3EMIIE MGAMECK0[1] ; f 3110.
25. 167 -. Hotärnicie. MarturI : ePraje de Bul[bulcanI si
'Pdlu ot Máläest».
26. «U Cotnari, Fev. 12» [7179 -=1671]. Catre Solomon [Bdr-
lädeanul], Marele-Logofät. Se aratä ea an venit oVasilie si Ste-
fan Ciusco si Värvara» si altiI, pentru o ceartä de pämint.
Iscäleste : «Toderasco Spät[arj». Pecete brunä, ruptä.
Toderaco e fiul cel mal mare al lui Tordachi Cantacuzino Vistierul.
27. Iasi, 24 Februar 7179 (1671). Duca-Vodä, pentru «Ste-
fan Ciusco si Gligorie si Anisiia, feèorif Värvarei, fata ha Toa-
der Grebencia si a MädäluteI, si nepotul lor, Ilie», din Mun-
tearff. .Ati cumparat Damir de la Doca, fata lui Bulboac
ce ail fost Vätav-Mare, din Hrälän ... S'an aflat pärintiI lor
vändutl rdziasilor din partea din sus.» «Bärldcleanul Vel
Logftu. Eftimie.» Pecete CU : liw ,A,Sla ROEKOM 60Ki0 MAOCTIO
two. amn. MKO. iw; la dreapta si stînga coroaneI, in ci-
fre : 1666.
28. 1681. Zapis Nume : oAndre[11 fäclder de Boteni [13ältenn
si Praje de Bul[bu]canl..., Magul ot RätestI, Teder Robul».
29. 20 April 7189 (1681). «Trucina, nepoata lui Osip Vis-
ternicelul din sat din Muntiani ce sintu pre Mileatin», face yin-
zare. Între marturI : «Päpdluf din MäldestI», Gavril Damir,
«Andrei fácliarul de BältianI si Gavril Magul de Rätesti» .
Scrie «Lupasco feilorul lui Päntece».
30. [7190=1681-2]. Vînzare din partea uneI Märica Go-
läiasä.
31. IasI, 15 Octombre 7190 0680. Vînzare la Muntenl.
Marturi : «Gheorgh10. Hociungu 6-an fost pärcälabn ... , Pin-
teleI din FrätianI».
32. Ianuar 7190 (1682). Vinzare; marturl : «Toader sin
Ursu Vddenul si preutul Echim de Tärgul-Fromos . .. , Gavril
Rä.spop».
33. Ia, 16 April 7190 (1682). «Märie Zupas[a] ot DgjenI
si cu feorul men Mitran» vinde partea luI .Zupcu». MarturI :

www.dacoromanica.ro
54 DOCUMENTE AMESTECATE

«Manole Pojar de pe podul Hagioae , Ion Mavrichi ot

Trifesa».
34. Iasi, 15 April 7193 (1685). Pornenit satul Pascgrief. Mar-
tar : «Pancul ispravnicul de la dumnialui Visternicul cel Mari».
35. 30 Mart 7194 (1686). Zapis pentru vinzare. Marturi :
«Dumitrasco Glulescul, aprod de targu ... , Pancul ... , Paväl
Horèag».
36. 2 Iunie 7194 (1686). «Märica Goldiasa, sora Onului»,
vinde pamint. intre marturf, «Tanasie tubeiv, epreutul Echim
ot Targul.Frumosb.
37. 17 Februar 7200 (1692). «Ermonah Cozma, egumen de
la sv[d]nta mandstire de la Ocng, märturisescu cu sufletul mieti,
la räpäusarea dumisalea Ursachie Visternicul, fiindu-I ea du-
misale duhovnic, aü marturisit catra mene si la diiatä dumi-
salea s'aa scris pentru un sat amume (sic) Plopenif, carelea
iaste pe apa SuceveI, cum l-aü latu dumnialuf acestu satu
dumisalea nepotu-säü lui Costantin Ursachie. Care s'aü so-
cotit pentru nestea datorie care aa fost dumisale dator, si
s'ati dat acesta sato carelea mai sus s'aa scris. A ti i
märturisescu cu sufletul miea : pentru credinta am iscälit, sá
fie de credinta.» Iscaliturä greceascd.
langstirea fusese chiar cläditâ de Ursachi. AzI e o bisermil cu totul pre-
fActifá.. V. Inscritp din bisericile Romdnier, J, cap Ocna, p. 28.
3 8. Iasi, 23 Iunie 7208 (1700). «Preutul Ursu ot Vrat (sic)
protopop si Toader sari Drughi ot Däjen[i] si Gavril Damir ...
Neculai Bäläut ot Dänuteni si Savastriia giner[e] Chiriua-
nulta ot Rates-a».
Cf. n1 27.
39. 30 April 7212 (1704). Zapis. Nume : «egumenul Evlo-
ghie ot Zagavei de la Harläti i Vasilii brat parcalabuluT Ur-
sului ot tefänesti [T. Botosanl] i Gavril Zuban si Andreai
Hazgpan».
Schitul lui Zagavie e acela uncle a stat Amfilohie, episcop al Hotinulul. Se
vede pe o culme la dreapta dcumulul de la Hlrati spre Cotnarl.-V. vol. V,
doc. Callimaclu.
40. Iasi', I-iü Maiti 7113 (1705). Vinzare. «Ea popa Stefan
Ipcg, hiind ea minion», fgcuse o vinzare. Martur : epreutul

www.dacoromanica.ro
 DOCUMEN E AMESTECATE 55

Dumitrasco din tdrgu din Ias, ot Sti NicolaI vis susl».

Scrie cIon[*a diiacon ot Sti NeculaI vis».
E Sf. Nicolae cel sàrac.
41. 2 Mart 7215 (1707). Raport pentru hotärnicie la Mun-
teni. «Am tras i brazde cu un plug, din piaträ in piaträ.»
Pomenitä «Jijioara sacd».
42. IasT, 4 Iunie 7215 (1707). dacobd, nepotul lui Hilotei cä-
lugárulul de la Zagavei», face märturie oentru satul Munteni,
«preutuluI Stefan din Es, de la Sti NiculaI vis». Marturi :
«preutul Macsin ot Sti Joan ot M51 i preutul NiculaI ot tam
si preutul Joan ot Vävedenii sl Dumitrasco preutul ot Sti
NeculaY vis».
43. Iasi, Io Ianuar 72[7 (1709). Märturie de la «preutul
Stefan din tärgu din Ias, de la Sti. Niculai de sus». Nume:
«Märica Zupas[a] de Dijenl», «fiorul eI, Mitrian». Scrie
«preutul Ion de Ias. de la Blagovestenii».
44. to Ianuar 7217 ('709). Vinzare. «Si, prilejindu-s[d] de
aü murit Darie, si avdnd o sor[d] Marie, é ad zis cd el n'ar[e]
ce-I hi bund mosie, s'ad scos-o vanzdtoar[e].»
45. II Ianuar 7217 (1709). Vinzare. «SA.' n'aibd trabd la
c petecd de mosie.»
46. IaI, 12 Maid 7217 (1709). Mihal Racovitd-Vodd catre
episcopul de eRadauti», Calist, pentru Mihail egumenul de
la Todeareni (Burdujeni), in ceartd cu Ion Bals Stolnic pen-
tru satul Mireanr. Pomeniti : «Deadiul Curdlariul, care ad
fostu la Vlddica la Nichea 1 ..., Vas[i]lie Ropotd si Lämäsanul
si Anton si altii din tir[gul Sucevel] frupt]... Antohie Jolla]
V' Logft.»
47. Ia,i, 9 Februar 7231 (1723). Mihai Racovit[ä], pentru
Sandul fustasullIde spre Domna».
48. Iasi*, 8 Iulie 7231 (1723). MihaI Rdcovit[1]-Vodd, pentru
aSerban Catacozunu Postialnicul», cu privire la «egumänul
de la BurdujianI», ce are «inpresur[d]turral» la «MirianI».
Acest erban Cantacuzino a avat u viatà politicA =data. V. asupra lui
cap. I din vol. VI si notele.

1 Grigore, Mitropolit de Nicea si egumen de BurdujenI.

www.dacoromanica.ro
56 DOCUMENTE ÂMESTECATE

49. Bulbucara, i6 Septembre 7233 (1724). «Vasilie Popa

Uricariul» face raport de hotärnicie. «Ne vini Sandul fu$ta$ul
de spre Mdrie Sa Doamna, de ni-an adus o luminatd cartea
Märiel Sale», pentru a hotärnici pe «Banul Macreinp. Adunä
pe «Bejan Jdera Postelnicul $i Andronache Damir $i Vdrlanu
fiorul Vldsdiase», «Stefan fratile lui Anclronache», «Toader
fiorul Butuasd», «Gavril Ghiga». ARA $i cloud' slug?: ale Ba-
nului : «Sandul Ciomärtan $i Zosän». Se aminte$te un act din
7128 [1619-20], de la Ga$par-Vocid, pentru ph-a lui Nebo-
jatco Logofdtul cu satul Bulbucanil $i cu DänutaniT: Ion
Scutariul hotärnice$te. «Uncle an fost morile lui Bdlboacd . ..
Pänd unde se chiamä iazul lui Dumnezen, unde s'ail näruit
dealul de an astupat Miletinul .. . An adus [acum] pe Ursul
fustasul de la Ostäpciani .. . Ionasco Negreiü . .. Gligore
Tägdnas .. . Damaschin Cotärcia [Cotorcia] cel bdträn .. .
Dintr'acel scruntar din sus .. . and iaste sloatä, stä balta
si nu merge nicäiure apa .. . 0 säli$te Sdngerii ..., altd sä-
le$te Muntianif ... Si, fiindu $i rdzäsii de Muntiani, sä li fie
zis Axintie Uricariul cä va veni o vreme $i li-or lua mo$ie,
si. or zdce cä pe uncle merge Miletinul acmù iaste Miletinul
cel bäträn, ce mai bine sd.-1 d o pärechi de ubote, nu
pre lungi in turiace, sd le pue o pliaträ, iar popa Chiscd si
cu alp i-an zis cd n'aii putere, cä ail el' la mänä urice, de
le scrie pänd in matca e'a bdtrdnd $i nu sd tem.» - Copie
Axintie e vestitul caligraf td cionicarul.
50. Ia$1, 18 Mart 7234 (1726). Mihai Räcovitä-Vodd, pentru
mosia Munteni. Nume : Cotárld, Jderoae.
5 I. Iasi, 13 Julie 7242 (1736). Costandin Neculae-Vodd cdtre
Serban Cantacuzinò biv Vel Medelnicer $i Solomon Botez
biv Vel 5 ätrar, pentru hotärnicie la «sdli$te Moreni, de care
sä tini Rätunda $i Colacul MO' $i hele$teul ce sä numesti
Pdscdrie Mitropolitului Grigorie Nichenschie, ce aii fost egu-
men la mdndstirea Todirenf, si la mo$ie Todireni, de care sd.
tini Ceiriul $i Addricata si Poiana Pustie». Ceruse hotdrnicie
Hristofor egumenul de Todireni. - Copie.
52. 31 Ianuar 7246 (1738). Grigore Ghica-Voclä, pentru Hris-
tofor egumenul de Todireni. Citatä hotarnica din 7244 (1735),

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 57

28 Octombre, cu chemare de gtargoveti den Suciavá, Moldo-

verd si Armen, anume Ionitá Necsoiti si Dimo Säo le$ si
Costandin Olariú, oltuz, si Grigoras Chele-Albá, Arman, $1
Toma Ciomag, Arman, si Stanislav, $1 Ion Ciubotariù, si
Vasâli Paduri, $1 altY multb. Carte de blestern de la Mitropo-
litul Antonie. Hotare ,de la crucia Armanuluf pär la Fän-
täna BäculuI, tot locul de triaba Domrdi, fiind Scaunul Dom-
nieI la Suciav, dar ei nu stiil cuI s'aa dat danie, ci dum-
[nea]lor hotarnicif ati intrebat si pe dichiu Isaiia de Suciava,
ari niscaiva ("sic) scrisori pentru un loc ci sal chiamä Päs-
cärie $1 Colacu Bältil. Dichiul aü zis ca n'are nicI-o scri-
soari. Iar egurnenul Hristofor ni-aa arAtat un uric de la
Irirnia Moghila Voevod si trif ispisoace de la raposatul Alic-
sandru-Vodä si de la Gaspar-Vodä si de la Stefan Tamp-
Voda, osAbit ati mai arätat un ispisoc de la Stefan Petru-
Vodá, pintru Colacul BMW, anumi ca este danie $1 miluire
m[A]n[Astirill Todirenilor. Si, väzänd scrisor! ca aceste, s'aa
sculat $'aci luat si pre alt boeri, cari slag tämplat acolo,
anumi Ghiorghii Turculeti Post. $i Ilie SaptilicT Stol. $[i]
Vasäli Bals si Isaiia dichiu di Suciavä si Toader Bädilitä
pärcalab $1Toadir Dämiian Vor[ni]c[ul] de Suciavä si alt oamini
bäträn! megies, si aü väzut hotaräle, si ati dovidit pentru acel
loc ci si chiamg. PäscArie, ca sänt in hotarul Mirenilor. Numa!
aú dat sarnä Hristofor cä in vremile vechi ail fost venit
un Mitropolit (lipsa), arn strain de la Nichie si ati fast egu-
menu la Todirerd, trimis de la Svinta Agurä, $i pe numile
acellia le zic PäscArii MitropolituluT, $i acum fac cá esti locul
Mitropoliii, mäcar ca aií i stapänit dichili de la Mitropolie
de multi oil pe acel numi ce s'ati numit Päscdrie Mitropolituluf,
schimbändu-sä numile $i numindu-sd osebit Päscärie $i Co-
lacul Bälti, iar säliste nu esti, hotar n'are Osabit $1 aka'
bucatá de lac ci sä chiamä Ciiriul, cAnd era Domnie la
Suciava, era ac bucatä de loc cuir gospod, pentru triaba
Domnid, dar esti din hotarul Todirenilor.z Hotarele le inseamnä.
acum Badilitá, «Grigori rotar din Todireni, Toader
Misca, Mihäilk E.oru Todosiei si Chele-Albä, Arman de Su-
ciava . . Du $tejar cu crud vechf inteänsul Drumul cel

www.dacoromanica.ro
58 DOCUMENTE AMESTECATE

mare ce merge de la Suciava la Botosdn'f, pänä intr'u poenitä ce

sä chiamä Poiana PutuluI, si esti $i un put vechl pardsit,
längä drumul cel mare . Pe unde ail fost si aräturI, sä
. .

cunosc hotaräle, sä chiamä Priloagile, si de acolo loveste la

Fäntäna Putredä, si apoI la Trestioara, apo la Fäntäna Ros
(sic). . . Vale-Mare $i Racovile ... PA la un stejar mare, in-
sämnat roate . . Pi din sus di lunca luI Marcu ... Vadul luf
.

Ciuscu .. . Cuibul Hulturulul ... Caput Domnulul, si de acolo

opcina cu hotar, Zvordste, pärä in hotaru Dragomirnir ...
Inpotriva altui Oita, ce sä pogoarä de la Ples ... Si de
acolo drept prin loziI, säsul ... S'ail pus o piiaträ in alma
dialuluf.» Sandu Sturza Vel Logoft. - Copie.
53. 18 Ianuar 7247 (1739). eVarlam Uisachi egumen ot Sla-
tin [a], inpreunä cu frate-meti Gheorghii Ursachi», dati zapis « un-
chesuluI Stefan Iani biv vtori Logofät», cä, «fiind maicd nosträ
Särafima Ursächioae datoare cu dol sälas[e] de TiganI intregI
dumisal[e], osäbit de aceste 2 sälasi de TiganI rnai are dum-
n[equI datorli la min[e], la Varlam, ce me'ti dat la Insurä-
une mè, unile $i altile, anum[e] : un bräti de Tar[i]grad, care
e-0 fost cumpärätura 12 leI in Tarigrad, s[i] 20 berbeci, $1 30
vedre vin, osäbit de altele ce me'fi däruit dumn[ea]luI la
traba nuntif». Pusese zälog Fetestil, geu vecinI», cosäbit de
doI vecinI ce s'aU räscumpärat de la maicä. nosträ». Cedeazá
satul. «S'ati priimit-o s[1] dumn[ea]luI pentru acestI TiganI
pentru alte datorii, s[1] ne'il dat wate zapisäle ... Sä-I hii
dum[i]sale driapt[ä] oOn[ä] s[i] mosii in vecI, si copiilor dum[i[-
sal[e] » Iscalese ma1 multi boleti'. Scrie «Costantin Län[ä], Me-
d[elnicer]».
Pentru Varlaam Ursachi, v. tabla la vol. III-IV,
54. 20 Ianuar 7247 (1739). Steafan Iani Log[o]f[ä]t vinde
cumpärätura sa de la cel doI Ursachi. «Sälase de TiganI -ana
fostu cumpärat de la maica lor, Martha Ursächioai.»
in cálugArte, Marta s'a numit Serafima.
5 5. 6 Februar 720 (1742) Märturie pentru ADarie 6-ail
fostu Med[elnicer]u cu NeculaI Drehle de la Rädeni ot Tinutul
Esulul». Pomenitä e o märturie de la Toader biv Vornic de
lemne si de la Iacomii Vornic, din välet 7246 [1738], Mai 2».

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 59

56. Iasi', 31 August 7250 (t 742). Costandin Nicolae-VodA,

pentru «chir Ioasaf, egumenul de la sv[ä]nta mfäln[A]stirea
Toderenii», pentru dijma Merenilor.
57. 26 Octombre 725 (1742). «Iordache Bals biv Vel Jicni-
cer» dA zapis «fratelui mat Lupul Balsi ce aü fost Medelniceri-
Mariaz,dindu-I Plopenii, «in Tinutul Sucevei», care «imi este
mie daniia de la dumniei mdtusica Catrina UrsAcoe», primind
el in loc Vladicina, «in Tinutul HotinuluI, de ocol tärgului».
Pomeniti «vecini de Novosilitg». IscAlesc i «Costandin Bals
Vel Pah., Vas[i]le Bals». Scrie «Toader Bädilit[g] Vor[nric
ot Suav[a]».
58. I-id lutne 7251 (1743). impArtire. «Paste ce aü fost
de bastin[A], frátascA.),
59. i-id Iunie 7253 (1745). «Toader CotArlA» vinde mosie
lui Ionit[ä] Chiscd. «Unchiul nostru Toader Cristit TrA-
gändu-ne i noI tot de pe namul dumNsale, din bAtrAni.»
6o. i-id Mart 7254 (1746). «Anita fata popii lui Stefan
ChiscA», cu flu donit[al si Malitita si Safta», face o vinzare.
61. «Costandin Pahar[nicul] [Cantacuzino]», cdtre Lupul Bals
Ban, «cinst[it], iubit si al me(' intocrnai ca un frate, cumnat».
«Mi s'ad rupt iazul morilor de la Tisut, si, dupa" cum s'ati
rupt, nu-i nedejde ca sg.-1 mat ezdsc acolo unde ad fost, -
nu de alt, numai dum. stii cAt nAcaz, cd in tot anul îl ezgsc
cAte de dot ori, ce acum am socotit sä-1 fac mai sus si sä
sap alt[A] gArlA, si, unde vin sg.-1 facd, vine cu un capAt pe
locul dumitale ; ce te instiintäz i te poftesc ca sa fii cu voe
dum. sA-1 fac acoló, undi am socotit, cA, unde voi sA-1 fac,
dumitale nu sä: face ni-o pAgubire ; si, pentru adetul mosii,
lards, ce-I socoti din sg. dad pe an, sA-m scrii dumneta, cAt
sA sad. Numai poftesc, frate, ca sA fie cu voe dum[i]tale, cA
ed sAnt nAddjduitu dragosti dum[itale].» «Mai 29.,
Pecete neagrA, cu vulturul bicefal, coroanä si literele K. C.
Lupu scrie pe dos : «ralvas de la PAh. Dinul».
E Dion fiul lur MateI Cantacuzino, Banul muntean, i bunul Mitropoluulul
Veniamin Costachi. V. vol. VII. p. 173 i urm. Ti.auçií 11 avea de zestre
p. 196). El s'a casatorit i asezat In Moldova la 1735-6 (ihd., p. 193).
Solia luI Lupu Bals, Salta, era fucä a luI lordachi Cantacuzino Pdfcanul, pe
cind Dinu linea pe Safta a lui Iordachi Cantacuzino Deleanul (y..Inscriplide

www.dacoromanica.ro
60 DOCUMUNTE AMESTECATE

mele, I, p. 4). Tot acolo, notite despre Lupu Bals. in curtea bisericiT din
Rus-Mingstioara, Intre Suceava si Reuseni, in Bucovina, am maI ggsit aceste
doug inscriptii blilsestl de pe atunci, puse pe aceiasY piatrg
Aice sg odihneste serbulii lui Dumneziii Ioanil Balâií Veit"! Vorgn[ic] ;
aii rgpoosat la valet 7247 [1738], Noemv. 25.
(Ake st fliulil dumisale Vasile Ba1â6 vow Stolnec ; ag rgpoosat la vglet
7262 [1753], Decb[emvrie] 25.1.
Pentru Bglsestii mai vechi 5i lnrudirea lor cu Birlgdeanu, boierul acts de
Aron-Voclä, v. mai sus, no 7. Din regestele date in vol. VI, p. 559, se vede
cg. Than Bals, cel lngropat la Plopeni, era frate cu Andrei, Pavel si Anita,
dupg care s'a numit fiica lul Ion, märitatg. cu Constantin beizadea, fiul lui Brin-
coveanu. Tatgl lor nu ar fi Vasile, fiul Marelui Vornic Ionascu (ibid., p. 589). Cf.
In sfirsit tabla Doc. Callimachi st Kozak, Inschriften aus der Bukowina, 1, pp 22-3.
Vanile al 1I-lea Stolnicul, se intimping si in actele noastre, la 1742 (no 61),
imp,eunä cu Constantin, poate un frate, si cu rudele lor, fratil Lupu. si Iordachi .
62. 17 Novembre 7259 (1750). Hotarnica. « Satul Grigore$tif aü
fost driaptä mo$ie a Saftif Spätäroad lui Neculai Ureche Spa-
t[arul], fara lui Andrei Hat[manul]; unde Neculai Ureche acolò aü
trait si ad murit, fiind fatä temeliile casälor $i numele lui scris
pe pliatra mormäntului, i dupd moarte Urichioaii ad ramas in
stärdnire niamuluf säü Buhusastii, fiind asezare inteacel sat
$i Dumitru Buhu$, tatal Sandului Buhu$, träind triizacI $i
dof di anY pän la morte sa, si acum träesc $i copii sä i
oameni marturi ce aft adus Buhus [Sandu, Postelnic], anume
Ghiorghi Dohotariul din sat din Mandre$U1 $i Vasale Härtie
ot tam $i Ion Dragu$an si Flore $1 Dänild . a Fusese hotar-
nicä intre Dumitra Buhu$ $i mänästirea Sucevita, supt aMihai-
Vodä» (Racovqd). - Copie.
Pentru spita neamulul Buhus, v. vol. V, pp. 573-5. Nicolae Ureche, fiul
lui Vasile si nepotul de fig al WI Nestor, si-a märitat fata dupg Sandu Buhus
Hatmanul. V. :bid , pp. 574, 578. So;ia lui Nicolae se vede de awl' a fi fost
fats. luI Andrei Hatrnanul lui Petru Schiopul. V. Hurmuzaki, XI, tabla.
63. 24 Septembre 7261 (1752). drina Chilculeasä, a lui Cos-
tantin Chi$cä biv poro$nic», vinde «salistea Muntenii», în
hotar cu cRatestit, dumNsali Aristarho biv Vel Spat».
Aristarho Hrisosculeg era fiul unel fete a Dacgl-Vodg. V. vol. VI, p. 563.
64. Io Mart 7267 (1759). Zapis al lul oCostandin Osmache»,
negustor, cu fratele, din Ia$I. Pomenit $i Tanas[e] Fäinä,
fost Vornecu di spre Doatnna la Duca-Voda».
65. 25 Iulie 7267 (1759). Judecata a luf cIordachl Canta-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 61

c[uzino] Pah.». «Ionasco $i Titiia, fiorill ui Gavril.» «Toader

cel mare, fior Ursuluf din P4cäner.» «Stäpänire räpousatuluI
Sandul Sturdze Log[o]fat.»
lordachi e fiul DeleanuluY. V. vol. VII, /. c.

66. 8 Septembre 1764. «Lupu Bads biv Vel Vor[nic]* se in-

voie$te innaintea «Sfiintii Sale pärintelui Gligorie arhimandritul
cheschiofilaxi tis ieras chevasilichis monis tu Aghiu Pavlu ',
de la sfänta manästire Sfetagora, ce esti hramul Sfeti Ghiorghi»,
$1 cu Timoftei egumenul de la Tudorera, pentru mo$ia MoreniI,
in hotar cu satul säil Plopenii. Bal$ avea si ValcänestiI, Fetestii.
Se face schimb : «mäcar cd MereniI sänt oarece maT lati, dar
esti mosii maI scurtä». Bals cheltuise peste o mie de lei cu
morile. «Si o carmä ce este langä moarä.» Marturi: «pärintii
sfetagoret de la sfintele mänästirl de la Ias, si alti boeff marl
care s'aii iscälit ... Care s'aii tämplat $1 Sfintie Sa parintele
Gligorie arhimandritul de la sfänta rnan[ä]stire Sfeti Pavlu de
la Sfetagora, undi esti inchinatä sfänta män]A]stire Tudoreni,
viind aice cu sfanta cruci». Pecete cu cernealä, cu blason ne-
inteles.
67. 22 Octombre 7273 (1764). «I. Cant. Spat.» da 0 porunca
hotärnicie la «Costandin Tacul, Capt. Joan Mat-gras $i Ioan
Päscanul, ot Sängeril».
68. 3 August 1765. a Cost. Ct.Pah » [Cantacuzino; v. n°61] face
izvod de mosii $i lucruri. «Lantuv de aur cu zalidi .. ., inelu
cu diamanturf de logodna, 2 inele calte c'un zamfiru albu ...,
1 inelu c'un zamfiru albastru, de pecete ..., 5 florI de argintù
pe hasä . , 1 stropitoare de argintu poliitä . .., 1 sacries
.

säpatu $[i] poliitu, 1 sacrie$ mic cu ur$inic de odoarä, 1 sacriti

mare cu boarfe, flocos ; 1 scoartä mari cu flori, 1 covoru
mare de ursinicu, 2 covoará de Tarigrad, 2 nafrämI de
oglinda.: una prisne cu hiru s[i] 1 de rátäle cu hiru ..., 6
cäme$ cu mänicä cu hiru, 5 ca.me$I lesästi cu hiru, i mas[ä]
a mas[a] cu pe$chiriurf .. ., 12 $Arvete cu ratale cu hir. . ..,
1 beni$ de $tiof galbänu cu samurI, 1 benis de $tiofu albu cu
cacomu ..., I roche belacoasi verde in sa.trange cu hiru ...,

1 Kat cxsoTtYka,5, Tilg lepdg xai ?e./-10.t.eilg liovis TOO eTiou lloctAou.

www.dacoromanica.ro
62 DOUUMENTE AMESTECATE

i rochi de aclazu singepia cu hiru ..., antereü di $tiof cu

1

hiru ..., I oghialu de lasträ cu $ar$aful lui, cusuta cu hiru,

..., i prostire cu sirmä peste totu, i prostire de rätäli cu
hiru ..., 2 feti de perne mari si 4 mic de papurä (sic) $i
cu r.täli cu hiru, I arnard.» Satul Soci il pastreazä. socrul.
69 8 Septembre 1766. cGrigorie arhimandritul cheschiofilaxi
tis eras che vasilichis monis tu Aghiu Pavlu de la sfAnta mänäs-
tirea Sfäntagura'), $i egumenul Timofteia de la Todireni daa
zapis Jul Lupu Bals pentru schimbul pomenit. IscAliturä
greceascä. Pecetea mänästirii Sf. Pavel.
70. < t Dum. räzd$ de Drägoten[i], cu fer[i]citä sän[ä]tate ma'
inchin dumilorvoastre. Tara* cä ea paartea mea de mosii ce o
am acolo, am vändut-o dumisale giupanuluf Costan din Pa [na]tti,
Lipcan. Fiinded sä hotäräste alAturT cu mosie dumisal[e],
este räzás. Dar, fiincled säntet dum. mai aprope, c säntetu
la un loc, de vret, dat banif ce scrie in zapis, si va rämänè
mosie la dumilur voastre. Nu vret sä dat bani, iscáli in
zapisul mea cel de vänzare, cá lea cd ea O. instiintäz, sá
nu zäcit pe urmä cá n'at stiut. too lei estea pretul vän-
zäri mele, si acmu pän la Sfete Dumitru sá venit, or bani
sá dat, or sä. iscälit. Si sä fit dm. sän[a]tos. 7274 [17651,
Oct. 17. Al drn. ca un frate : Ionit[al Chiscd.»
71. 3 Decembre -.
Iordachi Bals trimete Lupuluit, fratele
säti, actele Plopenilor si «peceduitu[1] lui Ursachi de o pungä
de bani a lui Cfoldany [= Soldan ; v. $i & 15, 16]. Pecete
micd, neagrä, cu o lebädä care-s ciuguleste pieptul.
72. Ianuar [1777-82]. Jalbä [cAtre Constantin Voda: Moruzi].
4Ea am rätnas intunecat, neavänd nici o scrisoare la mäna mea.
Si, in trecutii ani, in vreme Márii Sale rdpousatului Grigori
Calimah-Vodd, mergändu ea inpreunä cu dum. boeri -6ati
fost pribegi inteac vremi, la Cä$la Hanuluf, la Sultanu ce
era acolò, am gäsit $i pe väru-miea ce era acolö, robit
de Märie Sa Cräng[=Crim]-Gheri-Han, $i, fiind el orn slab
$i la vársta bätränetilor, mi-aa aräat -pe unde sint mosiile
zälog de dänsul, dändu-mi $i märturie innainte a tot boerif
1 V. p. 61, nota.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENÇE AM ESTECATE 03

6-ail fost acolo, pe uncle sint amaneturi pusd, cari shit

$i iscAlit 5 boeri marl intfacé márturie, ca sd caut sd-mi
scot parte mè de mo$ie. Si alte pArtl li am scos toate,
dupä ac märturie, iar, cat pentru o mo$ie anume Mun-
tenil, de la Tinutu HArlduluT, 6-aa fostu pusd amanet la
rdpousat 11. Panaite cupet, care o stápdne$te acmu fiiul sda,
Iordachi Panaite, mergänd la dum , niC intr'u chip nu sá
dd la cale, zicdnd cd o are cumpárbiturd cld la maica acelul
vdr al mieti. Doarnne, ea cehli parte mè i sá rdscumpdx
parte vdrulul miea, $i pän acmu n'am putut sd-m caut drep-
tate mè, fiind vremile räscoalilor, $i, dupd räscoale, fiind Ior_
dachi Panaite cm a ritpousatulul Mdrii Sale Ghicál-Vocid,
n'arn indrdznit sd jdluesc, ce acurn má rog Märii Tale, ca
until Donau bun $1 indreptdtor, sä aibu dreptate de la Mdrie
Ta. Si cum a fi mila Mdrii Tale.
Robul Mdrii Tale :
lonit[d] Chi$cä, mazil ot Niamtu.»
Fuga boierilor la Han se film supt han-Vod6 Callirnachi, In 1758-9. V.
])oc. Callzmachz, T, pp. CHI-W.

73. 3 Februar 1779. Cercetare la Munteni, pentru onitá

Chi5cd. Mdrturia väruluT sda era din 13 Novembre 7276
(1767). Cumpärdtorul aratd un act din 24 Septembre 7261
(1752), de la «Irina Chi$culiasd, a lui Costandin Chi5cá -aa
fost porosnic, muma luI Ioniti Chiscd $i mdi.u$a jäluitoriului».
«Rdze$ impregiura$.» Pomentl: «Ionitd Bantä$ diiac $i Macara
Gheban diiac».
74. III' Mart 1785. Mih[ai] Sturz[a] Vel Clucer old adeverintä
pentru mosí balsesti. «Fand a mándstirii Ocnil [mosia Vld-
dicica], datd dal rdp[o]satul Ursach[i] Vist., fiind aastä md-
n[d]stire fácutd din temelie dal rdp[o]iatul Vist. Ursache v.
n° 53] . . M'am invoit ea cu dumnealui nene Lupul Bals Lo-
g[ofälc.» Se pomenesc satele: Nädäbdutif, Novosdlnita. «Cum
$i ea cu mätusa Safta Hdtmäneaasa, fiind clironom rdp[o]-
satulul Iordachi Bal$ Vornic.» «Schimbdtura ce aa acut
mo$A.-miea cu dumnealuï.»
Ton Sturdza, fiul SanduluT, alipit la casa rude sale Grigore Matel Ghica,

www.dacoromanica.ro
E4 DOCUMENTE AMESTECATE

dupä plecarea aestuia In Tara-Romaneascä, aicY lîngá dinsul. Fiul sü

Mihai era deci prin crestere un Muntean i avea si Logofql naunteni ; de
unde particularitäple de limb'a ale acestel scrisorf. V. si vol. VI, p. 567.
75. 1793 Plingere de incälcare si pagube a lui Stefan Hur-
muzachi V. Vist. contra Stolnicesef Ilinca Bälsoaia. gTrecu
vitile lor din Cordon piste hranitä, in parte aasta, din-
coace, in Moldova.»
Pare O. fie burncul luY Doxachi de la Cernauca.
76. 20 Februar 1795. Alexandru Ioan Calimah Vodä, pentru
gIordache fiiul räposatuluI Stefan Hurmuzache biv V[e]t Vist.»,
care stäpäneste mosia eIucsenii, ci se numeste si Salcea, la
Tin[ultEul] Sucevvii, care ii este clironomie de la maica sa
Balasa Cantacazinò D.
Un Mate flurmuzak, care face hotarnicie la 1779 (vol. VII, p. 228, no 81).
1,7 naâritii fata, Anastasia, cu Ionia Canta, cronicarul (1st. lit. ram. 'in secolul
al X tabla). gilasa nu poate fi ded o fiica. a luí Dinu Cantacuzino, de
si o Bila, fiica lui, linuse întiiü pe Aristarho Hrisoscoleti (v. maY sus, no 63).
BAlasa HurmuLaki e de sigur fata lul Constantin Päscanul. V. Genealagia Can-
lactizinilar, tabla la P. 47.
77. F. d. oIzvod de zestrii 6-am dat fiichii meli Bälasil.» c0
mash" aliasa cu peschirul O. 0 masä nemtascä cu 12 servite
cu horbote, si un peschir de spälatu, cu horbote, si o nä
framä de märif cu retele . .. 4 mesä in cinci itä, cu 24 ser-
vet[e] si 4 n5.främi de mänä, o näframd de obraz in cinci
. .. 4 prostirI varstate de pus pe chilote, 2 prostir[I] d'inatat
oghialul ... 4 pärechf mari i 5 micl de burungicu cu räteli
cusute cu tiriplicu . I cärnesä de färedeti . sripetu de
cele flocoas[e] mad de la Leptcani, i säcriiü säpatu, pollitu
peste totu, j säcries micu, inbrdcatu cu ursinicu, cu oglindä
cu crilämär[1] s[i] de pus odoarele r chilotä de atlazu .

I pologu de taftä lesascä cu oclif ... e coloMocu (sic) de

postavu de pus asternutul, i oglinclä mare de cele bune $1
cu cheptenii, i catulcd leptaniascä de cele bune, cu 8 säpurI
si cu 5 pdh[are] si D carafitI Hamurf de bulgarii rusesti,
cdmarä cu 6 cal' murgI, cu hamur[I] din tarä. » Si mosia
.xSociI, la Härläü, pe Militinu».
E zestrea Bälasel Cantacuzino din rd precedent.
78. Sake, 27 8ber 1800.» [Iordachi Hurmuzachi] cMre un

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 65

Vel Vornic, care venise pentru hotarnicie $1 nu isprdvise

nimic. «lar d. cereare mè era intru scoposul acestn, ca sä fie
triabd adusd la Inplinire $i sävär$ire ei, iard nu pentru ca
sd-t facI dum. numai o prelmblare de la E$ pänd alce si sä
umbli doao-trel zile pe mo$ie me, nefäcänd nici-o triabd,
numai ca la o recregie dupd vdnat, $i, mdcar cä ai venit
dum. la mine drept la gazdd, cl, viind, te al dus dum. la
dum.-luf Vist. Bal$...
Al 3-lea, im serif cd vreame an fost de tomnd $1, strdcdn-
du-sd vreame cu totul, nu s'an potut face deplind hotdrdre.
En la aastd dan respuns a$5.: fiindcd dum. e$tI o per-
soand plind de intelepciune, plind de inVelegere 5[1] plind $i
de invatd.tur[d], foarte bine $tiI cd vremile de tomnd sdnt
nestatornice $i schirnbdtoare, intru care nu este cu putintä
ominiascd a face vr'o trebuintä $i a o aduce la sfdr$it $1,
$tind aasta, pentru ce darä a! venit? Nu pentru altd, numai
ca sd mä in$eli pe mine $i sä scot de la mine banif cu in-
$äläciune, carif färd de nic-un fel de chip de respundere
dum. eaf indätorit im a da InnapoI.
Al 4-lea. 1m scrif dum. cd cm insu$ prilmire me t'arn dat
butc[d] $i cal' de te af intors innapoI. Cu dreptul este ca cu
insu$ priimire me am dat cal' si butcd, dard $i cu rugdminte
Gum', väzänd vreame inprotivitoare, $1 cunoscaind trial:4 cd
nici-o silintd nu iaste de spre dum., am fácut cinste dumb
dändu-tI caI $i butcd ca s[al te intorcI acas[ä] 1nnapoI, iard
sä nu umbli crucis drumurile, precum al* fdcut dum.; cu care
umblare cruci$ a dum. mi-ai färmat butca $i Mid:me mi l'al
trimis acas[d], de unde mi s'an pricinuit multd cheltuiald la
tocmire el, care cheltuiald s'ar cuvini sd fie inplinitä de la
dum.; numaI trec acù cu videre. Ci baniI, ceI ioo # carif
cu 1n$Ildciune de la mine sänt lug, cu toatd frätascä drep-
tate poftesc innapa» Citeazd : «pravilele giudicdtilor a serif
$i Sfäntä Scripturd».
Al 8-le. 1m serif ca sd hi fost socotit ma! nainte $1. a$A
sä fi fost poftit pe un mazdl de hotärdre, darä sd nu fi fost
rädicdnd un boer de la E. Drept este cä a$d am socotit si
nädejduit ea boer de la E$, fiind totdeund practicos Intre
1143. Vol. xi. 5

www.dacoromanica.ro
06 DOCUMENTE AMESTECATE

giudicät si avänd la mäna pravilg, precum Sfint. Scriptuff si

a Sfintilor Pärint, ash' si pravilä politicestii giudicgtiI, nu va
fi lacom spre insälaciune, ci va fi urmator pravilelor si in-
pli[niltor, iarä nu calcator ; pentru aastä am rädicat pe
boer de la Es, iard nu fiescare mazgl care dä pravile sus
pomenite abia aude, nu tocmä sa le stie. Socotintä mé si
naciejde foarte tari m'aa insalat pe mine, fiindcg, incun-
giurand pe Lupul [Bals], am nemerit la Ursul.»
79. F. d. «Docsache Hurmuzachi am[inajr si cu sotie sa
Ilinca, ngscutä din Murguletl, de o parte, si Iordache Hur-
muzache I varul lui Doxachi], de alt[ä] parte», fac märturie cu
privire la satul Camäna, din Bucovina, dat la 1811 de Doxache
lui Iordachi in schimb pentru Salcea si Iucsani. Schimbul
nu se Indeplineste atunci, si acum se cere extabularea con-
tractului.
80. 5 Iulie 1805. «Enache Hurmuzache», pentru o vinzare de
Tigani catre Iordachi, nepotul säti.
81. 5 Octombre 1805. «Gheorghi Radovici» aratg ca a vin-
dut lui Iordachi Hurmuzachi so casä aice in Es, la mahalaoa
Muntenime-de-sus, unde sänt gropile de humg. ot Päcurari».
82. 10 April 1807. Chitantä a luí Grigori Dascal catre Ior-
dachi Hurmuzachi. «Mal cerandti hac la dumialui.»
83. 1812. Plingere a lid Sandulachi Catichi pentru cd «cV
polcv. Bulhatcov, ginerile rapousatuluI boeriti Spät. Grigorie
Basota, ail scos rnosiia VladeniI in mezat».
84. «Cu plecaciuni mä inchin Svintii Tali, parinte arh. Chiril,
egum. de naänästire Gäldtat
Mosäe Belcestii, a mängstiriI, sa razdste cu mosie Sängerii,
lovindu-sä in capite, s[i], pentru cä sänta randuitu spre ho-
Ware a nistor mosäi, nu lipsäsc a nu instiinta pe Svintäe
Ta ca sä trimetu vechilu, cu scrisorile dinpreunä, sä stei fata
in toatä cercetare, pentru ca sa nu sa faca vre-o gresalä. ; ma:I
värtos el ei1 snit al Svintli Tali fici sufletescu. 812, Avt. 30.
Plecatu : Ioan Sturza, Spat.»
E viitorul Domn. Meteahna sa de pronuntie se vede si din hotKiirile ce
pune in timpul Domniel. V., in adev6r, reso1u0a din vol. V, p. 28o, n° 182.
85. 8 Septembre 18 12. Chiril arhimandritul Galätif care Ioan

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECA TE 67

Sturza Spatar. «Fiindcd vremile sint precum este stiut dumle

si eü má aflu cu toatä casa mdn[d]stirei in gätire de cele
trebuinoasd, si vreme de a cduta de aceste ag incetat, ran
mai cu päsuire, pentru aceia má rog de ertäciuni cd n'am
pe cine trimite.»
Pacea se incheiase Intre Rug. 0 Turd, dar Doran nu fusese numit Inca,
86. Ioan Sandu Sturdza-Voclä ingäduie a se incepe din not
procesele la judecarea cärora nu s'ag päzit ctoate forrnele
pricinilor». SI se cerceteze de acum innainte dreptatea plin-
genii : «Färd aèasta sä nu sä aducd., nici sä sorociascd pe
pirit in zdclar pentru numal pint, sag rd-vointä a jäquitoripor,
(rind la eel' chemat in giudecatä acele dupd pravile vadele
spre adunarea dovezilor si prilejul infalosärii dupd indemnärf
potrivite cu pricina Iar apol, intru cercetare pricinilor, po-
roncesc sä fiti in pace, cu luare-aminte la cetire scrisorilor
si färä grdire, ingdduindu-vd i agutindu-vd unul pe altul
intru intdlegeria i cunostiinta pricinil, ca cu acest chip sd
putet pätrunde si cunoaste adevärul si a face socotinta
dumv., incit sd poatd fi priimitä si osänditului. Aceste fiind
dreptdple ce vd haracterisäse dupd datorii, le insemndm pä
rintesti i domneste dumv., mai mult spre aducere aminte
intru urmare ce cu prisosintI sintem incredintat cd yeti pIzi
spre contenire netemelnicilor ziceri, spre multämirea obstieI,
spre lauda dumv. i spre bucuriia noasträ. Poroncesc, Vel
Vornici de Aproz, ca sd stai a sä ceti adesä orl tidula
a6asta in adunare boerilor, atit la Mitropolie, cit si in Divan,
ca sä sá facd auzitä la acei care, precum maI sus s'ati zis,
sat n'ag fost fatd la hotdririle date mai innainte, sag n'ag
avut la indeminare dovezile in scris, a le ardta, si sä vie in
de iznoavd cercetare, unde sd fie cu neadormitd luare aminte
a sd päzi di-a pururea pacia i buna orinduiald intru tot
loc[ul], pu(r)tind a sä socoti acolo uncle sä dá dreptate fieste-
cäruía si unde acei ce nici sä judeca, nici aü drept a sd
judeca, nu sd cuvine a sta fatd. inplinindu-t dar datoriile
ce te haractirisäsc intocmai dupd cuprinderia acestii tidule
pentru oricare inpotrivä urmare vel face ardtare Domnii Mele,

www.dacoromanica.ro
68 DOCUMENTE AMESTECATE

ca sd fie cdzuta punere la cale. 1827, Ghenari 23.» Cdtre

-
Teodor Bals, Vel Log. al TeriI-de-jos. Copie.
87. 20 Novembre 1834. Parte din diata ba,c-boieruluiTeodor
Bals, privitoare la fiicele fratelui sda Stolnicul Nicolae si ale
cumnateI, märitatd a doua oard cu un Metaxd. : Zolta si
Anica. Aveaü mosia Maxutul, amanetatd la Log. Costachi
Ghica si altiI. Zoita iea pe Post. Lascarachi Sturza si Anica
pe Spat. Toma Luca. Li dä zestre si charurf pe giuvaerurI,
argintdriI, $alurI, strae, butce, caí, 134, of si altile». Anica
murise. E pomenit, tatal säü Grigore si fiiI fratilor luI, sora lui
Teodor, Anica, «ce s'ati sävdrsit in cdlugdrie D. - La 1840
Zoita tinea pe rotmistrul rus Cafegi.

B. Documente ale familiel Placa (azi la Ac. Rom.).

88. Iasl, 25 Iunie 7112 (1604). Eremia Moghild aratd ed.
Nistor Ureache, Vornic de Tara-de-jos, i-a adus un zapis al
luI Gligorie Vel Stol. si Buzul Pitar si Vasilie Tälpis biv
staroste st91-1c1p THHi [=--- si Burnar tot staroste] si Cehan
1-1

Vel (szc) Vist. si Sidor biv staroste, pentru o cumpäräturd

a lui de la Dräghina Tecmdneasa si fill el, Toader si Cozma
si Ionasco (cu 200 de ughi = 8ropoutiK). Stroic Log. Pe-
pelea.
89. C. 1650. Un boierinas din BuhusestI vinde partea lui din
oimdrestf. Marturi : un Capsea, Ionasco Cosug vätdmanul,
Misaiü ot BuhusestI. Capsea iscdleste: Capcea».
90. e Adecá eü Chiriiac Medelnicer si gupäneasa m Alexan-
draa, si Vasilie, fiorii lui Gligorie Ureache -ati fostu Vornic-
Maria, nepotii luI Nistor Ureache Vornicul, scriem si mdrturisim
cu cestu zapis al nostru cum, de nim[e] nevoitl, nid silitl,
ce de bund voia nosträ, am vändut a treia partea din sat
den oimdresti, din partea din gos, ce sintu [in] Tdnutul
SuceveI, pre apa RäscdI, cu vad de moard. in Räscaa,
care partea ne iaste noi cumpdriturd de la mosu nostru
Ureache Vornicul, de la Drághina Tecmäneas[a] si de la
fiorii eI Toader $i Cozma i Ionasco, aasta o am vändut

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECA TE 09

lui Gavril Cocris pentru cacT $'aa fostu mosie lui, dreptu o
sutä $i doldzaci de galbeni, bani buni. insä pentru aasti
a treia partea de sat de Soimäre$tT, partea din gos, avut-am
si pärà cu dänsul de cäteva ori înnaintea Domniei. Pentr'a-
ceia, cät am avut drease de cumpäräturi de la mo$u nostru,
de la Nistor Ureache Vornicul, pre aastä partea ce mai
sus scriem, pentr'aceia Rudetul ne'a dat noi sa tinem. Iarä,
dupä pärä -am avut cu Gavril Cocris, noi ne-am tocmit cu
dänsul, de $'aa intorsu mo$ie $i ne'a dat acei barn' ce mai sus
[scrie, ca sä fie] bunT intru manule nostria tot . . . ta, pentr'aceia
ca sä hie lui dreptä cumpärätura [$i mlosiia ; $i dres[e] -am
avut de cumpäriturä [de ]]a mo$u nostru Nistor Ureache
-aa fostu Vornic, toate le-am dat pre mäna lui Gavril Co-
cris, si, de sä vor mai gäsi la noi nescar[e] dres[e] oprite, si
de sä vor lovi In vr'o vream[e], $i acele Inca sä s[ä] dea pre
mäna lui. Si [la] aastaa toctnal[ä] a nosträ s'aa prilejit boeri
$i fiorl de boeri, anuna[e] Stefan Rugini -aa fostu Setrar $i
Silion $i Stefan Gherghial, VorniciI de Poarti, i Vas[i]lie
Talpä -aa fostu Vornic la BotäseanT $i Gheorghie Talpd $i
Ilie vätavul Visternicului celui Manila $i Earimia fiorul Du-
mitra$co si altii multi fiorI de boefi, tined $i báträni, s'ati
prilejit la aastä tocmal[ä] a nosträ. Aasta scriem $i märtu-
risim cu acestu zapis al nostru. i pentru credinta am iscAlit
si pecete incä ne'm pus la acestu adevärat zapis al nostru,
ca sä sä. creadzä. Si ea Ghiorghitä Arsenie am scrisu acestu
zapis : sa sä stiia.»
Iscäle$te : AXsai,i8pa (pecete neagrä, octogonalä, cu furn)
$i altii.
La 25 lulie 7175 [1667], .Clurii2c 'has fostu Medelnicearn se Judea' la
Ilias Alexandru-Ved5. cu Cocri i cistig5. Iscalese hot5rirea : Solomon Bärl[51-
d[eanul] Vet Log. $ i pisarml Anton, un foarte bun caligraf. - Altfel, v. mal
sus, cap. I, no 62.
91. Ia$I, 24 April 7177 (1669). Ni$te räzäsi de Bälo$e$ti fac
vinzare la Soimäre$ti lui Gavril Cocris, cu «doi lei, bara
gata». Marturf : eGheorghit[ä] Ipifanie, Iriwiia Muntianul, Ga$-
par de BärgAani».
Pentru Cocris, v. nl precedent i ale mele Doc. Butrifer, tabla.
92. 26 Septembre 7178 (1669). Boierii dati märturie pentru

www.dacoromanica.ro
70 DOCUMENTE AMESTECATE

impdrteala fäcutd de Gavril Cocris cu fratif sdi, de Gheor-

ghitä 13dlosescul, cu fratii, de Solomonesti $i fiii Tecmdnesei,
etc. - Copiat de «Toader Säcard, diiac de Divan», la 21
Iulie 7272 (1764).
93. «Träg Neamtu». C. 1670. Un Trimes domnesc aratd
cä a fost insärcinat sä aducd pe egumenul de la Cetatea
Neamtului in procesul cu Cocris. PArtile se impacd.
94. 13dlo$e$ti, 9 Julie 7183 (1675). Sotia lui Ion Muste $i fiii
ei, Toader i Gligori, vind o mo$ie. Scrie «Simion proegumenul
de la mändstir[ea] Neamtuld».
95. do Nicolae [Alexandru] Voevod bj. mil. gsprä zemli
moldavscoi.
Scriem Domniia Mea la toti läcuitori carii sänteti tocmit
cu rupta noi din [Tinutul Miamtului, vä ddm in $tire, iat[di
cd aü venit vremea sä s[d] dea banii birului inpär[d]tescu,
dup[ä] obiceiul cari este in tot aii, cari voi $tit binea cd.,
andu s'aii dat banii birului, altd dat[ä] sä scotea pe tEar]ä
osäbitä ordnduiald, afard de tocmal[a] ce aveti. Ce noi am
fäcut mil cu voi $i am läsat sä lipsascd alteli toate, $i din
tocmala voastrd sd nu fiti sco$1, $1 s'ati socotit de s'ail ordn-
duitu acmu o parte de bir. Pentru cari am socotit Domniia
Mea, inpreun[ä] cu tot Sfatul nostru, alt sd nu s[ä] scoat[d]
pe voI, fdr numal un öfertu din tocmala voasträ sä dap' acmu
la Sdptenwri pentru ae o parte din biru, precum scrie mai
sus. Cari $t4 $i voi cä intdia$ dat[d], la a$edzarea ruptii, s'ati
pomenit cd este cinci derturi inteun an, adecd un fert mal
mult, cari s'ati socotit sa dati acmu la Sdptemvri, $i, mäcar
cd, cdndu s'ati socotit de se-ail fdcut a$eadzari ruptei, s'ad
pomenit sä fie cinci ferturi intr'un an, socotindu-s[4] sämile
pe la Tinuturi mai marl, cari n'aa esit dup[d] socotial[ä] $l
m . . [rupt], iar noI tot am fIcut ma[á] $i am scAdzut, $i
.

din cuvänt nu ni-am in[depärtat], 6-am llsat sd fie rupta stätä-

toari, maI mult pentru binilea vostru. De cari lucru, iatIA
cd v[ä] sc[riem ca], viindu-v[d] carte Domnii Meal[e], sä
cdutatI sd s[i]liti sä vd dati banii acestul dertu la mdna zlo-
tasilor -aa stränsu dertul al doilea trecut, de la Avgust,
far neamic[d] intdrdziari, pe izvodul din Visterie, ce iaste

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMILSTECATE 71

la mäna zlota$ilor, $i cari dintre voi n'or fi e$1t pan acmu la

rupt[d], sá ias[d] la acestu deft, sä- i bani, nimea sä nu
rämde fär[d] rupt[d] pe numile lui, de vreatne ea* noi rupta
o ldsäm sä fie stdt[d]toare. Si, dändu banil acestuI fertu
ce s'aa scos acmu la Sdptemvri, vet fi in odihnd pan la
Noiamvri, i alt[u]] pan atuncea n'a iasi, ni it fi sco$ din toc-
meald. Si, [pre]cum vd adeverim, asea va fi, $i atuncea, la
Noemvri, la vremea v'eti scoate fertul vostru, pe tocmarldi,
iar din tocmal[a] mai mult nu-ti da. Si pre banii altor fer-
tuff, vetI da $i 5 p[o]t[ronicil de ug. pentru sulgiü, $i pentru
ili$, $i rdsuri veti da de ug. cdte 3 pt : 2 pt. vor fi a Visterii
s'un pt. a stringdtorilor ; insd pe acei 5 pt. de ug. nu-ti da 11-
suri. Si vetI da $i cei 4 ban! de lea, dup[d] obiceia, cosorul,
cum ati dat $i alta dat[ä] la banil birului ; insd rdsur[d] pe
ace! 4 bani nu-0 da.
Aasta scriem.
U. 1as, 1' 7223 [1714], Sä.p. .»
Pecete mica' cu chinovar, octogonald : bourul cu coroand
$i initiale neîntelese.
E o intImplare fericttä. cä. s'a pg.strat acest act, unlit din cele mai Insem-
nate documente financiare din aceast5I epoch'. Pe lîngâ o multime de noui
ainânunte, el cuprinde sigurarqa cl Nicolae Mavrocordat a introdus fferturde
si In a doua Domnie moldoveneasal a sa, In 1714, Indatà dup6 aezarea terii.
Cf. cartea mea Geschichte der Rumanen, II, p. 149 i urm.
96. 14 Julie 7271 (1763). Neofit egumenul de Secul se
impacd cu un boier. - Copie.
(cCucoand Mdrioard, cu plecdciune ne inchindm dumilor-
voastre.
Pentru vorba noastrd ce am avut cu dum[nea]ta cänd am
fostü acolo, noi am venit la Boto$anI $i ne am satuit cu
casnicif nostri, $i ne-am priimit cu acestü izvod ce ai dat
dum[nea]ta $i cu faIdduinta care aT fäcut-o dum[nea]ta cá
vei ma)" adaoge moard si casa la izvod, dar pentru altele
rämän la bunavointä. Cd, de ye! mai adaoge, fiicii dumptalle
ye! da, dar ma! mult de nol nu est.! dum[nea]ta sälitä, ce pre
dadtoriul de bund voia iube$te Dumnezea. Numai pentru
plofirul giubelii poftesca fär de supdrare ca sd s[ä] schimbe,
or cu mil (?), or cu jderl, fiindcd la noi nu fac nimine cu

www.dacoromanica.ro
72 DOCUMENTE AMESTECATE

cozi. Fiinda $i noI, dupä fäggduinta ce am dat, adiverez

dumitale c ne tinem, si stiut sg fie cg dgm jumdtate casa
noastr g. ce avem In BotosanI, in mahalaoa Triisfetitilor, si
4.000, adicg patru mil de lel, bani, 1 briöca cu doi cal si al-
tele ate mai sAnt lucrurI pentru trebuinta sa, toate negresit.
Si aceste de la noi, iar de la milostivul Dumnezeti blagoslo-
venie. Si acum, de este $1 a dum[nealvoastrg. bunavoi[n]tä,
$i voia luI Dumnezeti sg. fie, poftescti sá s[ä] faa toatg asä-
zare prin aCastä primire, $i sg ne trimitit dutn[nea]voasträ
prin otnul acesta al nostru izvodul cel adevgrat, iscdlit de
dum[nea]ta, cum $i de cuconasil dumnetale, impreunä cu lo-
godna, deplin, ca sä $tim a urnià pentru celelalte trebi si sä
fim nädäjduit, cä iatä i noI am trimis de la noi logodnä o
tabachere cu un ineal cu adiamante $i doaozäcI de galbinI
olandezi. Si pofuescil sä avem tot rgspunsul desävdrsit.
819, Julie 28.
A dumptlale slugp] :
IIctuct-pcd.yrilç ltoávou Iantiq.
Si sotul mieti Sultana sä Inchinä dum[i]tale cu pleaciune.
Si eti mä inchin la dum[nea]vostra la tot cu pgrinta[sed]
blagoslovenie: Theodor Sachelarion [scrisoarea e de mina lul].»
98. 2 2 Novembre 1820. Poruna pentru pretäluire de casg,
de la Vornicia Botosanilor, care «Gheorghi Anastasie, sta-
rostile de teslarf, cu trel mesterI, $i starostili de chetrari,
larg$I cu tril mesteri». - Iscglesc in raport : Fetbgtog N GtOTCL-
aEou, Dumitru staroste de dulghiiarI, calfa Ioan Murat, Ion
Tätar dulgher ; Simioan staroste de chetrati, Vasil[e] Ving-
gros calfa de chetrarI, Dimitrachi Vucevaz chetrar».
99. 6 Julie 1825. Scrisoare a hit' «Theodor iconom» atre
Nitä Tacul.
«Un sfesnicariti n'am gäsit, care scriI dum[neata] cä este
a casiI ... Cuconul iordachi Negrut nu este acasä, $i nu
stir' de are trebuintä ati ba, dar it asteaptä ca sä vie».
Acest Teodor economul (preot) e pomenit In doc. Callirnachi ale vol. V
i In publicatia .Doc Callmach: (v. tabla). .

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 73

C. Din condica Delenilor'.

ioo. cSatele ce mi s'aü venitti de la pärintl la impdrtala noasträ
si ceale -am cumpäratil eil si cari im sintil de danie, $1 de
pre cine sd trag de inceputil, si care ce pricinä ail avutü,
asijdirea si Tigan[i] de bastind ce avemil, dupä cumil dove-
desc ispisoacelea domnestI ce s'ail scris la rindul Ion, Delenii
incep intähl. Se citeazd actele «cite s'ail aflatil dupä prada
Moscalilorii, la Horodinca, fiindü acolo».
Aceastà lnsemnare o face lordacht Cantacuzino. cel d'intliil Pkcan. e Prada
Moscalilor» e ocupap lul Munnich, In 1739.
101. 7001 (1502-3). *tefan-Vodä, pentru Anusca si sora el'
Necsa, fetele lui Manoild, ce \rind mosie la Mändilestl, in hotar
cu Dumestii, lui Grigore Sävdscul, cu 270 de zlotl tdtärestI.
102. 23 Ianuar 6958 (1450). Bogdan-Vodä, pentru Steful
feciorul lui gFumuz si frate cu aländre», cari aü dat la
mänästirea Neamt un loc in hotarul Delenilor. Petru V. Log. -
Tradus de Evloghie, la 27 Iunie 7269 (1761).
V. Urechig, 1. e , p. 146.
103. 21 Septembre 7077 (1568). Bogdan-Vodä, pentru Draga,
fata Alexil diac, care avea uric de la cmosul Domniei Meale
Stefan-Vod[ä], privitor la o säleste de la Cärligdturd, unde ail
säzutil Iuga ; ce sä chiamd Cucutenii». 0 vinde aanului, dere-
gdtoriuluT de Bacdil».
104. 7090 (1581-2). Petru-Vodd, pentru un armäsel.
105 7099 (1590-1). Petru-Voclä, pentru pira cälugärilor de'
Galata cu Golde pivniceriul.
106. 7 I o6 (1597-8). Ieremia-Voclä, pentru Niagoe pärcalabul
de Hotin.
107. 7107 (1598-9). Ieremia-Vodä, pentru episcopul Agafton
de Roman, care e in laird pentru satul Costeni cu Goliestii.
Ia. cCind am fostü eü Belcea soltuz si cu doispräze[ce] Or-
gad» (la tirgul StefänestY) vin einnaintea noastrd si innaintea
ScaunutuI nostrup un numdr de rdzesI, ce si vind moara luI cpopa
1 136%trat1. la d. Gluca-Deleni. Dup 5. o altI. copie, V. A. UrechM' a dat
extrase In An. Ac. Ramble, XL

www.dacoromanica.ro
 74 DOCUMENTE AMESTECATE

Stefan si popa Parcovschie», pe ioo de galbeni. Marturi : «Mus-

teatä ofindariul si Belcea si Pancul si popa Vasile i Andrif».
Pune cpecetea, precum ad fostu obiceaiul de demultü». -
Supt Ierernia-Vodd ; pe la 7111 (1602-3).
La aceastä datä, popii Vind moara lul Cäräiman V. PA-
harnic, cu 150 de ughI.
109. 8 Iulie 7111 (1603). Ieremia-Vodä, pentru «Ignatü Cio-
golea, pircälabul de Orheid», cu privire la stapinirea lui la
Sipotean s. a.
V. pentru acest neam V, Bryan, Un vechill monument de lzmbii literard
rommneasca, din a CODY. ht., pe 1904.
IO. 24 Iulie 7113 (1605). Zapis pentru Gäilá vdtavul.
I I I . 7120 (1621-2). Radu-Vodd intäreste lul Costea BuocVe
Vornic satele Deleanif si Rusil, «6-ad fost la ocolul HärläuluIo.
«Am fostù luat Domniia Mea de la dänsul satul Deleanir pre
cuvinte omenesff mincinoasdo>
Cf. Urecha, i. c., p. 138.
f112. 12 April 7128 (1620). Gaspar-Vodd intäreste luI Buoc
Vel Vornic de Tara-de-jos satele: TribisäutiI, Dimideanif, Män-
dägäutti, Carlacdul, Romancäutil, Marcovätul, Hinaia, Buzovita,
Rästeul, Costestif, PloscAreaniI, Avramenif, NävräutiI, TetcaniI,
BäbulestiI, Sätrdrenii, Delenil, «cu cutul Ungurilorz, Rush',
Bejenif, PrideaniI, MärculestiI, NemteaniI, Cucuiatii, Tigänestir,
Vädenii, Gäoteanil, VlädeaniI, CuriiaciI, Andriutif, Särbestii,
«danie de la Bobeasa doamna nemisoaia», Cotujenif, Mänjästil,
BältätestiI, Bozdanil, Petiia-Micä, HintästiI, Horodniceanii,
Tulova si o vie la Mindru.
Pentru nemei, v. $ catastihul luí Petru Schiopul, In Hurmuzaki, X 1, p. 219.
113. 13 Mart 7130 (1622). tefan Tomsa-Vodä, pentru fami-
liile Banul si Moimäscul. «aril sintd fäcutI cu a patra fi-
meaia, färä cununie», nu mostenesc.
I J4. 17 Mart 7132 (1624). Radu-Vodd intäreste satul Tesäutif
luI «Duca 6-au fostd User-Mare».
115. 21 Maid 7134 (1626). Miron-Vodd, pentru [Dumitrasco]
vtori Stolnic i fi-atele sad Toader i surorile Tudosca, Can-
tachia, Tofana, Anghelina, fil ai lui Pätrasco Logofätul.
Sint ií lul Petrasco oldan. V. Tanoviceanu, In Arch. soc, ft. fi lit. din Aid,
111, p. 27. Cf. vol. V, p. 570. Tudosca Bucioc, Meals. Doarnu g. a lul Vasile

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 75

Lupu, fiicl. a Candachid, fusese numiti decl dupä mätusa eI Tudósca, pome-
nitá in acest act.
116. Suceava, 8 Iunie 7145 (1637). Dumitrasco Soldan Vel
Vornic $ i Toader Sqldan «si fetile surorif noastre Can-
dachiei, giupáneasa lui Buèoc biv Vornic, Alixandra giupi-
neasa lui Mäla Vist. si Catrina giupáneasa lui Iordachi Can-
tacuzino Vel Vist. si sora m Tudosca giupäneasa lul Pisoschi,
si sora noasträ Anghelina, giupäneasa lui Cost. Stircea pär-
cälab, si Tofana giupäneasa lui Räcovitä Cehan Logofät», im-
part mosiile lor.
V. si n1 precedent.
117. 2 Iunie 7146 (1638). Märturie a boierilor (nitre cari si
Gheorghie Stefan Postelnicul) pentru pira dintre Gavril Hatma_
nul si Pätrasco Postelnicul cu privire la IpotestI (Tinutul Su-
ceava), «care satd ad fostd danie si luI Pätrasco Postelnicul
de la Moisäi-Vod[ä] cindü ad fostü mazil in Tarigrad [in
1631]», apoI «Alixandru-Vodd Dies, cind ad fostd mazil, in
Domnie, aicea in tarä, atuncea ad dat si ad miluit si ad
vindutd acel sat dumisale Hat. Gavril, si ad datü dumnalni
ban [1] pentru acel sat in minile lui Alixandru-Vod[ä], de ad
fost de trebile si de nevoile täräl, care vind de la impärätie».
Se constatä insä cd «Domnul cind iaste mazil n'are treabá
a milui cu sate den tall pre nime».
E vorba de mazilia d'intáiä. a WI Alexandra Ilias, In 1621, clnd a fost
tlrit dupl. oastea Sultanului. A doua ()all, Alexandra a fost gonit de Ofá. nu
mazdit. V. notele la Socotelile Brafovulut si Prefap. vol. IV.
I 18. Februar 7157 (1649). Vasile-Vodä, pentru Anastasie egu-
men de Tazläd, cu privire la satul Podolean. «Pätru-Vodä
cel de apoI [Schiopul], cind ad fostu episcop la Roman
Agafton, de postrig de Risga [Risca], si ail datu cel pärinte
atuncea 30.000 de aspri la Pätru-Vodä, de i-ad datu in
treaba täril.» Se scoate «tincusä dentr' ace1 uricus fals.
«Ferde, 24 de florintl.»
Actul fusese recunoscut si de Simion-Vodd, la 26 Novembre
7115 (16o6), $i de Ieremia-Vociä, la 30 Octombre 7112 (1603).
Pentra Vlädica de Roman Agafton, v 1st. ht. rehgloase, locurile arätate
in tablä.

www.dacoromanica.ro
76 DOCUMENTE ANIESTECATE

119. 15 Mart 7161 (1653). intgrire de la Gheorghe Stefan

pentru «Conta's diac de jitnitä».
Data trebuie A. fie fail copiat'a î condial. Domnia lui Gheorghe §tefan
n'a inceput dectt in April.
120. 26 Februar 7170 (1662). Evstratie-Vodä, pentru Iordachie
Cantacozinò V. Spat. si fiul säti, Toderasco V. Comis, in 011
cu 111áricuta, giupgneasa a Neculii Vamesul, fata lui Ghiorghie
Hatmanulti, nepoata räpaosatulni Vasilie-Voda», pentru Deleni.
Se arata c el3u6oc Vor. ati inzAstratti pre Vasilie-Vodd si
pre alti cu alte sate si mosii». Iordachie aratä un catastih
isalit de Buoc.
V. vol. III, p. 33, nota I.
121. 1u Julie 7170 (1662). Sava Mitropolitul si boieriI märtu-
risesc pentru satul PodolenI si mAndstirea Risca, unde e
egumen Dosoftef.
122. 717 1 (1662-3). Karturie pentru Podoleni, de la Dosoftel
episcop de Roman si Tofan episcop de Rädäutl, Serafim
de HusI, Varlaam egumen de Pobrata, Ilie egumen de CA-
prian[a].
123. 12 Maiti 7171 (1663). Vinzare a IleneI CIogoloaei,
vdduva luI Constantin biv Vel Spätar.
V. Pîrvan, i. c., p. 35.
124. 7172 (1663-4). Raport al unui vtori Logofát. A fost la
HusI cu soltuzul i tirgovetiI, pentru a hotäri satul Pog1-
nestiI al lui Räcovitg. Cehan.
125. 28 Mail-17173 (1665). eMiron Costin Vel Comis» deschide
pîrà: la Dabija-Voda", cu Stefan Boul biv Vornic si David de
Zaluciia, Peatrea Dronea, Isac, cu fratiI, Savin Hermeziul,
cu fratii, pentru jumdtate din satul Waif:leant. Iea vecint la
CicacenI.
David e viitorul ofiler polon i pretendent la tron Davtdel. V. Doc. Ths-
triter, II, p. xxx1; Doc. Callzmacht, I, pp. XXV-NrI, XXIX.
126. 10 Ianuar 7174 (1666). Serafim episcop de HusI, Teofan
egumen, Ghelasie si NeculaT proegumen, Ioachim e ,

vind satul eTatn.a.si1 la Vaslui», etc.

127. 23 August 7176 (1668). Bias Alexandru-Voda face judet.
Vin, intre altii, din Härlafi : Nistorti, fiorul lui Ionasco a
Chirilii, den tirgii den Botäsen[I], si popa Dark den tirgii den

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 77

Dor[o]hoiti, si Vasile si soru-sa Simina, fiorii luI Toader Lo-

ghinescul», si vind un helesteg, «in hotarul tir guluI nostru }Tar-
lauln», luI Toderascu Cantacuzino.
128. 5 Iunie 7177 (1669). «Alixandru Buhusti biv V. Spat., cu
giupineasa mea, Alix[an]dra, fata luf NeculaI Ureache», dati
satul Stolnicenif lui Ursachi, pentru un imprumut.
V. mat sus, doc. Cantacuzino-Nscanu, no 62.
129. 14 Septembre 7178 (1669). Duca-Vodd, pentru Tofana
«Barbovschioae».
130. Mart 7179 (1671). Tudosi egumen de Risca märturiseste
pentru feciorif vätämanulul de PodolenI, cari-I slut vecznr.
131. 20 Iulie 7180 (1672). Värlan egumen, Theodor proe-
gumen si cälugárii de la Agapia märturisesc pentru vinzarea
satuluI Stingäcenilor, luI Ursachi.
132. April 7181 (1673). impärtire a Delenilor intre Iordachi
Cantacuzino i Doamna Ruxanda. Se string «oamin [I] bura, si
soltuzul de Härldii si tärgovetiI, si Peatrea Capra pivniceriul
de Cotnar, Frincul de acol6, Hanos Feltin de acole . .. Agiun-
gindu noI in satu in DelenI, dumneaei Ruxanda ati si purces
din satti in sus, zicindu cä mearge la Useriul Andronic ;
aing trimis de i-am zis sä sä* intoarcä dumneael, sà: fie la soco-
teala loculuf si a vecinilorti . . ., ce dumneei n'aa vrutti .. ., ce
aü zis sd facii ce oI sti, cä dumneei la hotäritù nu va fi.»
Nume : Andries Hamurá. intre vecinl : Tudorutti, Zacoschie,
Constantin Chirciul, Ionti Tratco si altil din familie, Romasco,
Toader Häria, Vasilie a Nacs[u]luI, Stefana luI Costin, Lupul
Vreames, Andronic Popäscul, Vasihrin (sic), Toader Nehet,
Nechifor Turcan, Toader Bortin, Miháilä Covátar, Ignatti
Zarä, CostinasT a luI Loin*, Larion brat lui Toader Butucti.
Cf. Urechik /. c, pp. 150-1. Andronic era un compatriot al colet de-a
doua Doamne a lul Vasile Lupu. I se zicea Cerchesul. Insurat cu Axana, el
chpâtà in August urmkor satul PkAuV, ling Botosani. V. vol. V, p. 222
si urm.
133. «David de Zaluci» se intelege cu Dumitrasco Log., pentru
ocinile Öogolestilor». Martur si csoltuzul de Botäsen[i]».
134. 18 August 7182 (1674). Dumitrasco-Vodä da o ho-
Wire pentru Toderasco Cantacuzino, ce are de vär pe

www.dacoromanica.ro
78 DOCUMENTE AMESTECATE

Dumitraco MA lain'. Poruncise asä se iä toate dereasele

Doamnii Ruxandif; ce, timplindu-sä de ati venitti impäräVia
in tatä, s'aü läsatti lucrulti in slabü, pentru sä nu facä ia
amestecaturä la Turd, ca sä ià de la dän0 puteare sä tie
aöastä ocinä cu impresäräturä, dupá cumu ail amestecat i
la Domniia lui Stefan Pdtru-Vod[ä], cindu eram Domniia
Mea capichihae, vazindu cä cu giudetul crestinescü nu-T sa
cuvine pe aastä ocing., ce, läcuindu la Racovu, cu mijlocul
luI Doroenco Hatm[an]ul cdzácescu ail poftitü giudetu de
la Turd».
Expeditia Sultana lei contra Polonilor prin Moldova s'a fäcut in 1674.
Sultanul abia plecase din Iasf. V. vol. IX, pp. 164.5. - Cu ortografie mo-
dernisati.. In Urechlä, I. c., p. 155.
135. 24 Novembre 7185 (1676). «Doamna Rucsanda, fiica
Märii Sale luI Ioan Vasilie-Vod[ä] §i Doamnil Tudosai, ne-
poata luI Costea Buoc Vornic», lasä dupg -moarte Delenif
la «priubitü frate nostru, dumnialuT Thodorasco Cantaco-
zino Vel Vist[ier]».
V. Vrechiä, l. c., p. 156, no 1 J.

136. Ianuar 7188 (1680). Gavrilie egumen cälugärii de la

i
Dragomirna märturisesc, pentru o intelegere cu Gavril Hat-
manul. «Doug courl de sficlits ail rämas nefgcute i un cer-
däcel de piaträ si 7 ccour de piaträ si 3 butI de var.» E
pomenit : Spätarul Dubgii.
137. 8 August 7188 (1680). Duca-Vodd, pentru Constantin
V. Post., dindu-I «un loc de odae den hotarul tärguluinostru
E§ului, unde sä cheamä odgile Partii, de unde sä impreung
cu partea den gos, ce-ati data Stefan-Vodg Pätru lid Ali-
xandru beizadea». «Locul posadnicilor .. ., locul Rufenilor ...
Pre in Cicaina.» Fiul luT Constantin, Dumitrachie biv V. Ar-
ma., o vinde luI Iordachie Cantacuzino Vel Comis, cnepo-
tuluT» sg.g.
Alexandra beizadeà era unul din fill fostulul Doinn Antonte Ruset V.
Ist. lit. ram. "in sec. al X VW-lea, tahla. - Iordachi Cantacuzino e fiul celul
d'intäiü Iordachi si fratele lu1 Toderasco.
138,. 20 Mart 7194 (1686). Ruxanda Doamna aratä cä a dat
hif Toderasco Cantacuzino 300 de lei : csi, luind dumnalui

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE,MIESTECATE '79

acesti ban[i], sä lea de'nteinsif 80 de lei preosfintitului" Mi-

tropolitil de la Odi;can (sic) chir Grigorie, flindu-i datoritl,
si, de va milui Dumngzeil sg fie pace in Tara azdascg,
precumil ail fostii si mat innainte, sä ià suptü stgpänirea
dumisale Rascovul, si sg.-1 stgphleascg. precumil 1-am stgpinitil
si ea, fiindu-mi de cumpärgturg, si, luindu-lii dumnalui pre-
cum am scris mai sus, O. poarte dumnalui de grije mg.-
nästirif ce amil in Rascov, sä o acopere, sg nu sg sträce, si
sg o impodobascg precum sä cade».
a Mitropolitul de la OditcanIn era egumenul Grigore de la (= ot) Itcanl, )3urdu-
jeni sau Todireni, Mitropolit titular de Niceia. V. § I, nIe 47, 52, 53-
139. 8 Mai(' 7 t 96 (1688). Irina, sotiargposatului ContAs Stol.,
si cu fiul ei Iordachie si fiica Mariia aratá cd, «dupá ce ne-ail
prädatti Lesii si ne-ail luattl tot ce am avutil, trecut-am in
Tara-Munteneascg t,, unde vind lui Gheorghitä Stolnicul o
siliste din ocolul tirguluf Suceve. «Mgcar cg si dumnealui
era bogatti de scgpatü de multe de toate si strein inteaa
tall, ca si noi.» Marturi : Mitrea Stolnic, Ilie Drggutäscul Sär-
dar, Apostol Catargiul Comis, Ion Stroescul Jitnicer, Ior-
dachie Stroescul Cgpitan, Pgladi Vornic, Ion Stircea, Ion
Avratn, StAmatie Cgpitan.
Prädäciunea s'a fäcut Ia nävälirea Polonilor In Moldova, In 1686. - Gheor-
ghitá Ciudin e Vel Stolnic. El fuge la Munteni, din nemultimire cu Duca-
Voclä, In 1683, apol, dupä venirea WI Constantin Cantemir, In 1685 (N. Costin,
p. 26 ; Neculce, p. 228). Ion Straiescul fusese Vornic la Cimpulung (Doc.
Callzmacht, I, p. xxvIri). Drigutescu fugise intäiii cu Petriceicu-Voclä In Po-
Ionia, la 1684 (Nenulce, p. 224). CeYlalti se adäpostiserä la erban Cantacu-
zino, ca la dusmanul lift' Cantemir. Pentru eI, v. si Doc. Bz.rtrye, tabla. Pentru
lrina Contäs, v. vol. VII, p. CCXLII.
140. 26 Maiü 7196 (1688). «Ianola ipodiacon, vinde o mosie.
Martur : «pgrintele Theodosie ce-ail fostu Mitropolit si alVi
multi. CruceanT de locil».
Sint iázki: de la Crucea-de-sus, din Tinutul Putna. Cu privire la Mitro-
politul Teodosie, v. 1st. lit. reltgloase., p. 180.
141. 7 Mart 7199 (1690 (sic!). tefan Petru-Vodg, pentru
«Sava Dorosan den tirgu den tefgnestl», care dg «un cal
bun» pentru un loc de moard ' «pre apg. Basgulu,.
142. 15 April 72o3 (1695). DoamnaAnastasiia, a Ducaf-Vodg,

www.dacoromanica.ro
80 DOCUMENTE .AMESTECATE

dA fetel el Deana [sotia lui N. Costin] satul Podolenii, ce-1

are la mdtusa el cAlixandra, data de sotul sü cel
Grumeadzea Armasul : numele lui 1-at chemat LN2Anschle».
0 däduse «unii fiice a noastre ce-aa chemat-o Alixandra», care
moare. Acum o trece la Doamna Deana».
143. Secolul al XVIII-lea. Iordachi [Deleanul, fia al lui Joan,
nepotul lui Toader Iordachi i stränepotul lui Iordachi Vis
tierulj pomeneste de acte ce «s'aù innecata in Siretü pe
vreame catanilor, cind aü venita Franta apitanul ; viind frate-
mica *bari atunce la la Esi, s'aa primejduit, de li-a..0 innecat
in Siret, cu alte multe de toate».
IVIvMirea lui Ferent se face In 1717. V. Ist. lit rom în secolul al XVIII-lea,
I, p. 214 i urm. Cf. pentru Serban, vol. VI, p. 526.
144. Mariia Vistierniceasa, fata lui Miron V. Logofeta, neavind
so% si copiI, aftndu-rnä ea la singurätate si släbä'ciune», dä
averea ei luT Iordachi Cantacuzino (Deleanul) care-1e ca un fia, si
anume: eBudele de la Soroca in Movilaa», Uihlibii si altele. Si
eden odoaräle ce arna fosta data fiiciI meale Bälaii, i aunt
luata o samd de la Domnita Safta Cretuleasca, dupd moarte
nepoati noastre Mariel, fiica fetil meale Blaii, if dä tot luf.
Maria, fiica lul Miron Costin, fu m'aritatä dup5. Ilie Cantacuzino Vistiertd. V.
vol. V, pp. 587-8 ; vol. VII, pp. 215, 240-1. Fitca ei Bklasa fu sotta lui Stefaq,
al doilea f10 al lui Constantin Brincoveanu, la 1709 (Neculce, p. 289). Dup5.
cronica lui Radu Greceanu (partea media), nunta se fact]. In Februar, cununind
nasal lui tefan, Constantin Cantacuzino Stolnicul. Ma7a mull. la 23 Decembre
1711, i a fost Ingropatä. In Mitropolta TIrgov4tel (Inscrippt, pp. 118-9). Safta
Cretulescu era fuca lui "ea Brincoveanu. Cf. Uncarzul, V, p. 367.
145.F. d. Maria Vistierniceasa, fata lui Miron Costin, dä nepo-
tulul ei Iordachl Cantacuzino jumg.tate de Cucuteni.
146. April 7225 (1717). Maria Vistiereasa Cantacuzino aratä ha'
Mihaf Racovitä cä sotul ei era dator din intäia Domnie, «den
cumpärätura ocnii . . . care o cumpärasä inteun anu drept 12
pungi de ban[i], den lunalui Sdpt. in 8 dzile, dupä obiceiü, si
aa tinutü ocna numai 8 lun[i], pä.nä in 13 dzile a lui Fev., cAci
i s'aa intimplatu si Märii Sale mazilie si inteaceale lun[I] . . .
N'aa fosta data Märil Sale nre-un ban, urnindu-1 pre Märie
Sa cu. cuvinte . . . 0 pungd de bani aü fosta mal data Märie
Sa in datorie cumnatuluI mica, luI Vasilachi [Canta]cozino Spa.,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 81

care if puseasä zalog o pajora cu rubinuri ., a luf Ursachl

Stolnic.z, Pune ca zälog mosiile Baltate$d $1 MinjestI.
Cf. vol. VI, pp. 418-9, 432-3.
147. 15 Octombre 7226 (1717). Ileana Costin dänite vecinr
onepoatei meale Catrineb.
Catrina era fiica suroreY Elenel cu Aristarh Hrisoscoleil.
148. 15 Maid 7226 (1718). Sava egumen de Bogdana face o
vinzare de vie.
149. 26 Maiti 7236 (1728). «Ea Cozma, nepotul rapaos. par.
chir Teodosie ce-ag fostu Mitropolitu tarii Moldovii», dä zapis
luf Iordachi Cant., pentru mandstirea Bogdana, fiind «la mare
lipsä, de prada Taarilor, atita cit ni pioru de vita sag altä
ceva n'ag ramas». Martuff «Timu $ Logofat, staroste de Putna . . .
Protopopa Mihaf de Focsan 0.
150. 7229 (1720-I). Mihal-Vodd intareste ILA Iordachi Cant.
satul Minjestif, epentru a luT dreaptä slujba ce ne slujeaste, pre-
cum si la vreamea acestor turburaff ce-am avutg cu präzäle
Tätarilor, nu putina pagubä ag avutg i dumneld, si la toate
o$tile pe unde am mersu, pren Tara Ungureascä [1717-8], $1
pre aiurile, n'ag fostü lipsitg de linga nob.
Accst act e citat In altul din 1730 (vol. VI, p, 432).
151. 19 Septembre 7230 (1721). Ileana, fiica luí Miron Costin,
vinde satul Deleanii. Parte o avea nepoata, de sora, Catrina,
fata luí Aristarho. Îi avea de la mama, $1 ea ode la matu$1-sa,
Alixandra, giupineasa Grudrnezir ce-aü fostu Arma$-Mare».
v., pentru Hrisoscoleii, mal sus, no 63 si ht. 1st. rom. 'in reco lui al XI/III-lea,
tabla, PP. 48-9. Pentru Alexandra, sc/ia. lui Grumedzea Lozonschi, mai sus, no 142.
152. I4E Ianuar 7232 (1724). Mihai Racovita, pentru vinzarea
Tesäutilor, partea luI Costin Ciudin, ocarele, fiind om rag',
aü furatti niste cal tätäre$d a luí Can-Mirzea $1, pen tru fur-
tusagul 6-aü fäcut, prindzind pe Costin, s'ag pus la inchisoarel .
153. 3 Ianuar 7234 (1726). Märturie pentru banii luatf de
Ursachle Vist. la Constantinopol, ode s'ag plait de ni$te
datorni,.
154. 26 Septembre 7235 (1726). Raport de hotarnicie la Te-
$autf, fäcut $1 de Toader Calmäsul biv pircälab.
V. prefa.a la vol. I din Doc. Callimachi, p. my.

1143. Vol. XI. 6

www.dacoromanica.ro
82 DOCUMENTE AMESTECATE

155. 27 Septembre 7235 (1726). Mihar-Vodä, pentru satul

Bältätesti. «Am luat acest satu si 1-am tinut pänd acmit la
mazilie», cind H. da lur Iordachi Cant[acuzino].
V. mai sus, n° 145 si nota.-tn adevär, Domnia lui Mihal Racovitä se in-
cheie acum,
156. «Prea-luminate, innAltate si de DumnAzdti credinciosä
Doamne si oblädultori il a toatd Moldova, chirie, chirie Ioan Grigo-
rie Ghica Voevoda, al nostru pr-iubitu frate si prè-indrAgit cus-
cre, pre Pr-Luminarea Ta fräteaste sdrutAndu-te, cu amdruntul te
bine vestim. Dom nul Dumnezdü sä te pdzascd intru intreagd sdnd-
tate si intru neincetatä si adease bund norocire cu lungd viatä..
Pricina acestil scrisori ar noastre cdtrd Preluminarea Ta nu
iaste altd färd numal intdiii sd cercdmu pentru pre-dorita sd-
ndtatea ta si, a doa, sä descoperim tie, pr-iubite frate. La
aceastea ce ne afidm, nu sd cddea sa supárdmu pre Luminarea
Ta, ce, socotind cd dupd curgerea vremir mar multd. supdrare
va avea Pre-Luminarea Ta de spre partea noastrd, amu
auzit pentru Vornecul Iordachi Cantacozind cum 6:are pricing
cu Gavrilit4tir pentru niste sate a lui Ilie Cantacozinö, vrind
ca sd. le impartd bund nemuirea lor. Citu pentru aceastea, facd
cum vor sti, nor la ceastea n'avemü a face, färd numar pentru
2 sate a lur Ilie Cantacozinò, anume Bgltätqtri i Mänjestir,
nor cu vreadnica de socoteald giudecata a boerilor tärdi leamil
luat pentru 6 pungi de bani, carile ne-ati mincat Ilie Cantaco-
zinö. Pentru aasta, prea-iubite frate si cuscre, esind cer mar sus
numit boer la domneasca giudecatä a Prea-Lumindrir Tale,
ne rugdm sd nu ne sä facd vre-o strämbdtate, cd.cr nor dupä
cdzuta giudecatä WM le-am luatu, si, luindu-le, nu ca doar le-am
tinutü pentru nor, ce noi li-am däruitti nepotulur nostru Ioan
Cantacozinó, fiiul Vorniculur Iordachi Cantacozind : de la Can-
tacozin fiind cele mai de sus nutnite sate, lards la Cantacozin s'd
rämie am ales. Deci ruggin pre Luminarea Ta ca sd le pe-
cetluiascd si sá le intäreascd domneste si Pr-Luminarea Ta
dupä daniia noasträ, carile le-am datil nepotulur nostru Ilie
Cantacozinò cu domneasca hotdrire si intárire, si vom mär-
turirisi multdmit la Pr-Luminarea Ta. Iar anir fa-I sä fie de
la Dumndzdti multi' si pr-norocit.»

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 83

Autorul scrisorff, Mihal-Vocti Racov45., era cuscrul lui Grigore MateY Ghica,
pentru cá fiica celui d'intliü, Anastasia (?), Onea pe Scarlat, unul din fiiY celui
din urnaü (Gen. Cantacuemilor, p. 43). Ioan, apoi Vistier, era fiul lul Iordachi
Cantacuzino Deleanu 0 al unel surorl a lui Mihai-Vodä (ibid., p. 49). Cf.
vol. VIII, pp. 190, 199 ; inseripA pp. Io, 264.
157. 7240 (1731-2). «Manila, fata luI Miron Vel Logofet, giu-
pîneasa a räposatuluT Hie Cantacuzinó Vistier», face märturie
pentru Moviläa, «unde sä face iarmaroc» ; îl dase In arena' «Bo-
teanuluT si lui Zosin, nepotuluI miet1», cu 30 de lei pe an. Ea
clä acum totul 'nepotului eT, Iordachie Cantacuzinó Vel Vornic.
«M'ati adus i pe mine la Esa, si m'aa chemat Costantin-Vod[ä]
despre Doamna, i m'aa Intrebata : al mieti iaste zapisul?»
V. mal sus, nie 143-5.
15 8. 29 Novembre 7241 (1732). «MihaT Micul, Vornic de
Chnpul lungu rusescu », si sotia luI, Safta, fiica Predil Pailad[i]
Stolnicul, vInd parte din satul PlesintI.
Pentru Preda Plladie, v. Doc. Bistrife, tabla.
159. to Mali"' 7244 (1736). Apostul Mihulet biv Vel apitan
vinde parte din satul Costesti.
Pentru Mihule, care slujise la Rusl, v. Doc. Callimachi, tabla.
i6o. «Smeritul giudecätor Bräilli Isac-zadea Dervis-Mustafa,
giudecaoria acestii pricin[1», aratä cä a venit la Iasi pentru
a judeca, cdupä pravila noasträ», procesul lui Iordachi Can-
tacuzimi, «fiiul lui loan Delianul», cu niste Turd. El luase
la 1739 niste oT ale lor, «a HotinuluIl. Le trimete In Rusia,
la Radu Costantin. Iordachi distigä procesul.
161. tIzvod de la Cretuliasca, fata BrAncovanuluT, din vlat
7249 [1740-I], din odoarä ce-aü data la mätusa Visterniasa
Ilie Cantacuzino Vistierul, cind aa' märsu la BucurestI, care
odoard ati fosta a Bälasii, feti el : Un lantuh cu sese nasturi
cu jmaltu de sese pläsT, un inel cu diamantu mare rozo, de sä
deschide, doal ineale, iar cu diamanturi marl rozo, una inel
cu zamfir pe unghi, o salbä de galbin 40 chesaricestI .. . cu
tabla cetatea Beciulul.»
162. 30 Iamfar 7253 (1745). loan Nicolae Mavrocordat, pentru
Iordachie Cantacuzino Hatman : actele t i s'aü prädata dumi-

www.dacoromanica.ro
84 DOCUMENTE AMESTECATE

sale de la Horodinca, cîndü aü venitti feltmarsal de ati cäl-

catü pdmintul Moldovil cu ()stile moschicesti».
V. maI sus, no IOC%
163. 3 Septembre 7254 (1745). Nichifor Mitropolitul, Theofil
episcopul de Roman, Iacob de Rädäuti, ErotheT de HusT fac
o märturie.
164. Ianuar 7255 (1747). Al patrulea testament al Mariel
lui Ilie Cantacuzino. Legatar e numit Iordachi Cantacuzino.
165. 15 Maiii 1786. Alexandru Ioan Mavrocordat, pentru afa-
brica de sticle ce este aice in teard, la Tinutul Härldului, care
mai înnainte tiindu-se de cätre un jidov, si pe urmä de un
Petre Mazi, Neamtu, ati rämas la cea mai de pe urmä, de
sg tine si pänä acum de catre Sabrà.
v., pentru Chabert, articolul mieil despre Sträinl oaspet1 al principatelora,
In Literal:4rd 51 arid romînd, IV

IV. Acte amestecate, din deosebite locurL

166. 2. 7048 (1539). Stefan fiul lui Stefan-Vodä, pentru Tu-
lucä si aliT, dîndu-li «sä1ite Gatei». Pomenit1 ca marturT fiiT :
Alexandru si Stefan. Boierr: Huru Vornic, ... lada, Scripca,
Craciun, Popescul si Sapteli pgralabl de Hotin, Manea 5i
Grozav pärcglabi de Neamt, Ungurul 5i Mätias (?) pärcalabI
de Novograd, Mihul Portar de Suceava, Ioan (?) Spatar, Cras-
nes Vistier, Sturdzea Postelnic, Steful Ceasnic, Lohan Stol-
nic, Petra5cu Comis. Scrie Ion Täutuloviô. Pergament. Pecete.
Arch. Statulul, Neami, no 4210. - Cf. vol. VI, p. 615, nota I.
167. Iasi, 16 Mart 7070 (1562). Ioan-Vodä (Despot), pentru
Pobrata si egumenul Frasin. Scrie Ion. Pecete mare, ruptä ..

Ibid., Pobiata, XIII, no 22.

168. 23 Iunie 7081 (1573). Ioan-Vodä, pentru Pobrata. Scrie
Stefänescul. Pecete ruptd.
lbid., XV, no 3.
169. 6 April 7088 (1580). Petru Vodg., pentru vînzarea ce
face Stefan snä Danovi.
Ibid., Neamt, no 4215.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 85

170. 17 April 7094 (1586). Petru-Vodg., pentru Pav lä (sic)

aslujniar». Pe dos : «Pavel slujniCar».
Bid., no 1253.
17r. i-ia Februar 7100 (1592). Aron-Voda, pentru mgnästi-
rea Tazlgti, dindu-I satele Ostupeani si Colcesti. Aron recu-
cunoaste ca parinte pe Alexandru LIpusneanu. a Vel Logo-
fg.t ue[il]».
Bid., .Pobrata, XIII, no 32. 0 condicä greceasea a na'ánaistirii se atli la
Bibl. din Iasi, si ea cuprinde multe acte lusemnate.
172. Ia$T, 18 Mala 7103 (I595).Stefan-Vodä,pentru Tazläti.
aAlecsa Logofet ul.» Scrie cl3orcia». Pecete micä, ruptg.
Ibid., no 36.
Alt act, cu aceiasT datä, ibid., 39. Pe dos, cercgrI de condeia
cu titlul Domnului si: sEnachi &lac, ce at invitatu cart[e] la ...».
173. Iasi, 22 Maiti 7103 (1595). Aron-Vodg., pentru o mosie.
cOprea Vel Logofät ucil.» Oprea cautä a imita pe StroicI in
iscäliturä. Scrie Mihälescul.
Ibid., Neamf, no 4421.
174. Iasi, 20 Iunie 7106 (1598). Ieremia-Vodä, pentru (Bar-
bul biv Dvornic».
Ibid., no 2910.
175. Suceava, 18 Septembre 7108 (1599). Ieremia-Vodg,
pentru Ionasco Moglgdea Vornic. Pomeniti : Arame biv sta-
roste, Cupcea neamis, Hiartea.
Ibid., IV, no I.
176. a Zapis vechia, pe särbii, de vänzare.
Ea Pgtrasc[u] pärcälab[ul] de Unguras prin aasta daa de stire
cg ail venit la casa m Stanca fata luì Bälos bätränul, sora
lul. Simion din Oräsgni, si aü vindut doi pämäntuff din pä-
mänturile sali Cozma ficioru luI Nicoarg bätrgnul din Bär-
bos, si Cozma i-aa dat 25 zlotl. in mginile StancgI, dinainte
m 51 a lui Gligace si Vicol si Grigorii din Bärbos si Andonli,
$1 Vätcanu din Dulcesti, si altor megies.» Tradus i n 1816.
Bibl. Ac. Rom., ms. 234, p. 2.
177, Ia4i, 23 Iunie 7110 (1602). Eremia Moghila Voevod,
pentru Ion $1 fratii luI, Vasilie si apopa Ghiorghie», fifi «Eli-
neI», nepotiI de tif al. Sorel, stränepoti lu Ilco si Bglos,
pentru jumätate de sat HälästiianiI (T Roman), de la Manea

www.dacoromanica.ro
86 DOCUMENTE AMESTECATE

Sulger (cSnmetpa) i fratele lui, Bälo$, car1-1 cäpätaserä g de la

bätrinul Stefan Voevod», pentru 500 de etaleff vechI». A
mal venit David $i sora luI Titilana, fiii. Catrind, nepotii lui
Hilimon, $1 $i-ati dat $1 ei partea : ,ITO err 110,NAH WO'
Kt-J*11411H pSquiuKHeste supt pariea doamnei Ru-
(care
tine* Tot asa Nastea fata lui Hälä$tiianul, cu fiiI, Oniul
$1 Stefan $1 Erina, nepo0 1111 Mihul ; apol Roman fiul ma-
MTh, nepot Mihului (parte din Once$ti, zii maI de mult
Väscanii). Pomeniti : Gligorie zlätar, supt Alexandru Voevod,
$1 Husnu Stolnicel, Tombric, Tänasie Robul, Bäla (pen-
tru Ränghile$tI), Avraam fiul lui Negrea. MarturI : fili : Cos-
tantin, Alexandru, boieriT : Ureche Vornic de Tara-de-jos,
Criste de Tara-de-sus, Ghiorghie pircalab de Hotin ; Vasilie
$i Nidabalco de Neamt, Lupul Scoarte$ $1 Veaveritl, de Ro-
man ; Oräs Portar de Suceava, Simion Stroi Vistiernic,
Bränovschii Postelnic, Bosiioc Spätar, Caraiman Päharn1c,
G1 igorie Stolnic, Apostolachi Comis. Stroi Mare-Logorät
Scrie Nicoar[ä]. IscAlesc Domnul $1 Stroici. Pecete cu snur
albastru $i ro$u $1 legenda : AIIITHO MHO iw epfitura MOPHAA
ROEROA H nos, 3EMi1H MOA,A,AKCKWH.
Colectie privata.
178. 14 Septembre 7115 (1607). Simion-Vodä, cu Teodosie
Barbovschii Mitropolitul, Joan episcopul de RádAu0, Anas-
tasie de Roman $1. Filoftel de Hu$I, fac $i ei danie Pobratel
mo$iile ei cele vechi. Vel Logofätul.
Arch, StatuluI, Pobrata, XIII, n° 47.
April 7118 (i 6m). iPetrea Soltuzul CU 12 prd-
179. I I
gaff din erg din Cotnar» adeveresc cä a venit ginnaintea
ScaunuluI lor» Buzdugan cu Anton din satul Pietri$ $1 aú
vindut «loc de douä. case (m-kcro sti ABA ,VMH) in sat in
ButcäteanI» lui cAlexei din Cotnar», pentru 200 de talerI, cbanI
gatal. Aú pus $i pecetea curafulub. Pecete cu fum, neinteleasà.
ColectM d-luI Goilav din Roman.
180. Ia$1, 18 Novembre 7121 (1612). Alexandru-Vodä, pen-
tru mänästirea Galata. Iseälitura Domnulul.
Arch. Statului, Galata, VII, n0 io.
181. Ta$T, 28 Iulie 7 117 (1609). Costantin Moghila-Voda, pentru

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 87

Ilie Vrabie, AROOHHIC rnoTnIu («Vornic de gloatä»), care, prin

act de la cunchiul DomnieI Me le, Simion Voevod», are satul
Brezeanii pe Elan si cu locul WT rpHHAS, in Tinutul Fälciiuluf
(*AktrincKom8), cumOrate de la familia lui popa Lupul (M3noyA),
de la Ari, de la urma$1I lui Bode, de la CIoban, de la fata lui
Leha, de la Ihnat, de la fin- AUHKKEH, de la Toader $i Tudu-
rineasi, fata mopmn, de la Toadea fiul sAATII, nepotul de fiti al luI
Berizanul, stränepot al lui Drapanit Berizanul, $i de la Dobra,
Ruja, Armeanca «$i altI fif al' NI Stanciulä si Marusca».
Apol pentru eBlaga $i sora, Drägilina, $i Pietra, fetele luI
Toadera nil», Lealea, «$i altä sitf.a, care trälie$te la Fräcest[I],
in Tinutul Neamtulul», si Rusia, «fiul lui -», Onaca, Anesiia,
Stefan fiul lul Päntelei, Nedelea $i nepotil de fif al' luI Praja
(npamn) «$i alt Simion ce i s'a zis K8neacuto WT HAEAM, filll Illi
Zarbul», coboritori al. luI Mihul Poiani, care träise supt Stefan-
Voolä cel vechiti,-cari aveafi RrideaniI pe Tutova Ck Act; (cu
'Ai:lure): totI vincl lui Vrabie. in al treilea rind vine «Trifanii Cras
tavitii $i fratele luI, Platonfi, $i sora, Anu$a, fiii Smoli (cmomi), i
Bl[a]ga, Vasilie Träbutul, fiul Simdziianei, Cerna fata Floard,
popa Gliga, Barbul fiul ]Jräghind, cari vind tot acolo, aceluiag.
ApoI, - 4°) - , fetele luI Toporü, Nastea, Toader Drädulti,
Pavil, Gligor[e] Rädiche (cumpäräturä de la Tuturman), Gavril
Cucolie, fiul lui Toader sSitan, Toader fiul sMirkn, Condroae,
exc itsiwku$A, \Find tot acolo. 50) Petrea Berhea, CH1-1 Ste (pome.
nit Negrili Hrinescul, CopaC" fiul lui Dragot[d], Petrea Chi-
co$, 6ortine$tiI), Ion wsup (zoierul»), fac vinzare la Vrabie,
tot acolo. Potnenit Ion Tuda Stolnicel, de la BräsAnestf. Apol
se intäreste via din Gure$tI. Pomenit si Trälea. Marturi :
Ureache Vel Vornic de Tara-de-jos, Petra$co Vornic de
Tara-de-sus, Gheorghie pireälab de Hotin, [Gheorghe si
Stanisflav, de Nean4, Manole $i Luca, pircAlabI de Roman,
Isac Balica Hatman, Chirita Dumitrachi Postelnic, Gheanghe
Spätar, Cäräiman Cea$nic, Vasilie Lozenschii Stolnic, Nicoarä
Prijescul Vistier, Vorontar Coatis. Lupul Stroi Vel Logofät
(iscäle$te). Scrie Arsenie Nebojatco. Pergament. Pecete atir-
natä de $nur ro$ aprins, cu legenda : mitemo min° IW KWC-
Tmihmitik M011-11111 KOEHOA PI rilph 3MA. MOAAMICKOH.

www.dacoromanica.ro
88 DOCUMENTE AMESTECATE

Pe indoitura pergamentuluT : «Cgte sate sgmtu scrise in-

teacest uric, toate simtu plätit[e] si tocmite, numal partea
lui Toader Dgrdul, din sat de [la] RgdeanI, n'aii vrut sg: ig
bani derept din sat, ce aft toctnit cu dinsul sg-I dea airea
sag sä-I curnpere loc derept loc ; prentru acearstal se-ag ras (?)
la uric : partea lui iaste dintr'a patra parte ce sg va aleage
parte m ... 1, iar, deacg-I va da, faa ... dres de schimbgturg.»
Proprietatea d-lul locotenent Duca, din BIrlacl.
182. 30 Mart 7121 (1613). Stefan-Vodä restituie satul Dg-
videanii, ce fusese datI färg drept lui Iona$co Talpi Vel
Ceasnic, lul Toader Boul biv Vistier, räscumpärat de el 'din
robie $i din minile paginilor». I se luase satul pe cind el era
«in Tara LeseascA)).
Mal., Neamt, XXXVII, no 8.
183. Iasi, 8 April 7125 (1617). «Radu Voevod Mihnea»,
pentru c Necorg Prîjescul biv Vistearnicü », care a fäcut slujbe
bune altor Domni si luI. h intäre$te satul HglistiianT Ck
CTAKOKE, TetcanI, cu mori, jumgtate din Borani, jumg.tate din
OniceanI si partea-I din ButciteanI si din seli$tea Toprgleani
(T. Roman) $i satul Mirce$tI $1 CozmestI, cu moarg. pe Si-
retiü, jumätate din Purcelest, jumgtate din Stolnióanr, la
Siretiti (schimbat pentru Bolde$tI, cu Calapod «hänsargy),
jumätate din Britie$d (T. Suceava), Dabovitul, «la Prutp, in
T. CerngutI (t lEpHOSERK01-1), BlimIceanf, «pe Jijie , jumdtate din
Prisgcani, pe Miletin (muIvkreH) (T. Hirläti), jurnätate din
Täpglu$eanI, pe Jijia (T. Dorohoig), Rgrighile$tI, isupt 6or-
nohal», Bonte$tf, «HA REAIIKAVO titirt$K"», jumgtate din BlindestI,
pe Jijie (T. Ia$9, Cotova pe Cginar (Ha KkHlIA(A), Visoca,
'la vîrful Cginaruluf 2., Crivceanii (T. Soroca), jurndtate din
Coze$tI (Ttnutul Orhel), VäsiianiI, pe Botna, Prije$tii (T.
Läpusna), Rdzboianif, HQ 6MOAA 1107'01111 (la «fiul alb», Valea-
Albd, vale fiind tot una cu rig ; e locul vestitet lupte din
1476) $i a $esea parte din Rominesti (T. Neamt). MarturI :
fiul Alexandru, Dumitru Goia (wl) Mare-Vornic de Tara-
de-jos, Nicoard de Tara-de-sus, Iacomii $1 Iona$co pircglabf
de Hotin, Ghiorghii si ÖoIpan de Neamt, Lupulti Dragoti
$i Duca, de Roman, Mihul Hatman $i pircglab de Suceava,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTRCATE 89

Bernat Postelnic Vasilie Spätar, [Dumitrachi] Ceapic, Ghlor-

ghli Stolnic, Dumitrachii Visternic, Mihail Furtuna Comis.
Ionasco Gheanghe Mare-Logofät. Scrie Nebojatco. Iscdlitura
Domnului $i a ha «Ghianghea Logofdt». Pecete atirnatd de
snur pembea, cu forma traditionald $i legenda : iw paAS BREHOAlt
CHk MHX1rk KOEKOM ren,A,ap HEMAH MOAAMICK01. - Pergament.
Colectia d-luT Godav, din Roman.
184. «Pan Bdrnat Velichii Postelnic märturisescu eü cu cest
zapis al mea de rändul a ne$te sate, anume Berindee$tii si SI-
boanii, aa fost acealea sate mai de ainte vreame tiindu-le un-
chia-mea Brut [Bartolomeia Bruti] Postelnicul, Dumnedzdu-1 po-
meneascd ; deci eü Ina mä apucase[m] d'insele sd le tiia. intru
acea, venit-aa la mine calugärif de la svänta mdnästire de la Säcul,
si aü adus ispisoace de la rdpdosatul Eremiia-Vodd cum aa
fost el miluit cu aceaste sate ce sint mai sus scrise pre aZastä
sväntä mänästire, pre Säcul. Dupd acea $i Domniia Sa Radul-
Vodi acmu s'aa m[i]l[o]stivit si le-aü läsat sd fie aceif sv[i]nte
mändstirif Säcului $i de la Domniia Sa date. Widzändu si
nof cum Domniia Lor s'ati m[I]l[o]stivit, eü incd Insumi, de
build voia mea, le-am dat sv[i]ntei mändstiri Säculuf, de nime
nevoit, nice asuprit. Pentru ac6a nime de semintiia noastri
sä n'aibd a sd amesteca, nice a invälui aceaste 2 sätceale
Berindeestif si S'aboanii, ce, ca sä fie $i de la noi daare
sventei mändstirl Sdculuf, mai mare märturie si credintä am
pus a noastrd peceate cdtri cest zapis. i ea Drdgusan diiac
am scris, sá sá tie. U Ias, vlto 7126 [1618], Ap. 17. Ber-
nardo Borisij Postelnich.» Pecete octogonald, cu arme, lei, scut
si literele B. B., pusd pe ceard verde.
Ibid., n° 1145.
185. 29 Maia 7126 (r 618). «Pan Brdnat [Borisi] Velichii Postel-
nic» aratd cd. «unchiul mieti Benetic [Benedict] Ciamic» a avut
satul Leucusanif (T. Roman), cumpärat de la Petru-Vodd [Schlo-
pul], «drept doaozed de mil' de aspri», si apoi IL vinde luf Ma-
noli pdralabul, cu 200 de ughi, rdmlind dator cu 134. Bränat 11
plreste : el iea banif de la Dumitru Goia Vornic, totl 200 de lei,
5i-i dd luI satul. Romäneste «Si, de sá vor afla alte urice far
aceastea ce iam dat noi, sd nu sä creadzd.» «Io Bernardo

www.dacoromanica.ro
90 DOCUMENTE AMESTECATE

Borisi Postelnich Grande afermo quant[o] di sopra.» Pecetea e

pusä cu cernealg. $tearsä, gälbuie. - Traducere de Debris.
Arch Statulul, Nervq, no 1143.
Prin n° 1142 (6 Maiti 7126=1618), se vede cä cgluggriT de la
Secul reclamail satul ca vindut luT Ureache. Manoli zice cd
acesta i-1 luase cu sila. El jurg. innaintea cfeorilor luI Ureache
Vornicul».
186. Ia$I, 2 Septembre 7127 (1618). Ga$par-Vodä, pentru
«Alexandra, cu fratele el Ghidion, firf lui Voico biv Logofät»,
cari dati satele Ciripcgü, NicorestT (T. Soroca), Ungura$ (T
Neamt), Ghiedea$1n (T. Fälciig), fi Vnghe §-tr (pe girla Putna), etc.
Ibid., VII, no it.
187. (VI 7129 [1620-1].» 0 femeie din Micle$ti arätä cg-$1
dd partea din BerindiestI. «Ce printru ce ail petit nisti viti
a lui Tiron, ce-ati perit diript mine, de dabile.» «Din partea
luI Benin.»
Bibl. Ac. Rom., necatalogate.
188. Suava, 4 Mart 7133 (1625). «Io Radul Voevod»
aratä cg a venit Dumitru fratele luI Millgilasco $i Gavrila$
si - (alb) i surorile lor, Brändusea si Irina, si bärbatul el
Lazor, fiul lui Motoc, «totT fill Id Lupul Vrglan», si s'ari
judecat cu «sluga noasträ Iane pärcglab de Cotnar, fratele
lui Alexa din Cotnar», pentru pArti de ocing In ButcgteanI.
Se aduce $i un ispisoc de la «Stefan Tom$ea Voevoda». F erdi
de 12 zloSI la Vistieria domneascg. Dumitrasco Stefan Vel
Logofgt u. Vlasie. Pecete peste hirtie, cu legenda : -I- iw paAS
sotgom Excno MACTII0 CIIK AINKIrk KOEROA ; 0 3pICA.
Colecoe particularä.
1 89. 12 Ianuar 7139 (1631). Moise-Vodg, pentru cäluggrii de
la Neamt, in pirä cu loan biv Postelnic. «I s'aii prilejit di
s'ati dus cu Barnovschie-Vodä in Tar]a] Le$ascg.»
Arch. Statulul, Neamf, no 4409.
190. 28 Novembre 7140 (1631). Danie cgtre Säcul, de la
Lupul [Prgjescul] Vel Vornic de Tara-de jos si sotia, Maria.
ibid., no 2491.
191. 9 Iunie 7140 (1632). Act domnesc pentru cIonasc[u]

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 91

fióoru popil id! Cehan $1 Cehan fiiul Savii si Ioan fiiul lui
Dobrotd». - Resumat din secolul al XVIII-lea.
lbid n° 2902.
192. 20 August 7143 (1635). Vasile-Vodd, pentru Stefan Boul
biv Cluhr, intdrindu-f satul DavideaniT. «Tatdl sdt1 Boul Vist. si
cu fratele sdü Pdtra$co Boul, si Dumitru, si sora hi!, Frosina».
Ibid., xxxvII, no Io. V. .1 n° 9.-Cf. vol. V, pp. 616-7.
193. Ia$1, i-iti Iulie -. Gheanghi Vel Spdtar, Boul Vistear-
nic, Grigorie Vel Setrar, Vrabie Vornic, Lupul Dragoti Vor-
nic, Beldiman Vornic, Ionasco Mihdilescul jitniear, Basot[d]
Cdnidras, Zubco biv hanoga, Drägan Pdharnic din Pizdean[i],
Bldtatui diiacu, Stefan fiiul pope! Ion din Bacáti, Toader
Motoc fiul lui Motoc Vornic din Movileani, Pdtrasco ..3or-
neaii.1 biv Vornic «S qu*kimp», «$i alti multi oameni bun! $1
slugi domnestly, mArturisesc pentru Erimia $1 Ionasco $1 sora
lor Maxim si nepoatele, Busca $1 Vrdvara, fetele Stancdf din
Butcdteanb, $i toti El' ai Condrel, cari vinci Id Nicoarä Vis-
ternir. Prdjescul, Mare-Visternic, mo$ie pentru talerl. Isedliturile
lor, cu pecetY neintelese. - Slavon.
Colecpe particulara.
194. 20 Februar 7150 (1642). Hotärnicie la Mirest. Nume :
Sutul, Buzul. «S'ati dezgropat acea piatrd, depreun[d] cu Bobi-
ceani, si nu s'ati aflat suptu acea piiatrd, cum iaste obliceaiul
(sic), nió cdrbuni, ni cenus[d], ce ail fost o piiatrd far ispravd).
Arch. Statului, Neaml, no 4242.
195. Ia$I, 28 Maiti -. «Toma Catacozon6 V. Dvornic visneai
zemlia cdtre «fiorul nostru Hostndnda», ca sä dea un Tigan
«Bestriceanilor» (cdlugdrilor Bistritei).
Arch. Statului, ..V. Sava, XXXII, no 90.
196. Suceava, 30 Iulie 7163 (1655). Gheorghe Stefan, pentru
aVasilie Corna, cu tätäisd-sa, cu Ndstasca, fa[ta lui Corn]a,
ce ati fostu dupä unchiu-sn Mdrdut, fe6orul Selitrariulub.
13t131. Ac. Rom., doc. 195/1.Xxvi. Tertiiiia e sora tatelt euvintul se rag In-
trebuin;eazd. In Ardeal. Corespunde cuvIntulta mdtusd, pentru sora mamel.
197. Iasi, iif Maiti 7168 (1660). Stefan-Vodä, pentru egu-
menul de la Neamt, cu privire la «un vecin a lor, anum[e]
Toader, a lor vecin drept de mosie, $1 crescut la ansib.
Arch. StatuluY, Neavit, 110 1385.

www.dacoromanica.ro
 92 DOCUMENTE AMESTECATE

198. Iasi', 7 Maiti 7168 (1660). Stefan-Vodd catre «zlota$T,

$i la leoa$T, $i la gälbAnasi, $i la tälerasi, si la ortasi, si la
dajnici cälgräsesti .
Bibl. Ac. Rom., doc. 9/LxxVII.
199. Iasi', 22 Ianuar 7170 (1662). Martur : ,<Pätrasco Dano-
lovi tretii Log[o]fet». Si iscälitura lui. Pomenita : «Safta fata
räpousatului Gavril Hatmanul».
Ibid., doc. 4/Lxxxv. - DanolovicY traduce un cronograf. - Safta, fiica acestul
frate al la* Vasile Lupu, a fost sopa MedelniceruluI Andrela. (vol. III, 13. 33,
nota 1).
200. Im Maiü 7170 (1662). Zapis al lui «Simior (sic) Ar-
manul, bdibäräcariul, fiorul CArste1 zlätariul». Marturi : doi
popi armenI, eManole nameastnicul».
Arch. Statului, Pobrata, XIV, no 9.
201. 18 Iulie 7170 (1662). Zapis al lui aPetriaico din Bd.
träneW, fiorul Dragir».
Ibid., Nearni, XXIX, 110 28.
202. 27 Februar 7171 (1663). Zapls al lui «Stefan Boul 6 ati
fost Vornic-Mare $1 David de ZAluciani $i Savin Hermeziu
$1 Petria Drone $i Isac Vaipan, cu fratiT miei, tot1 nepotif $1
simentii 6ogo1esti1or».
Ibid., Artaml, XXII, no i5. - Un act, asemenea, din 1665, in Uricariul,
XXV, p. 274-5.
203. Iasi', 23 Mart 7173 (1665). Vînzare fäcutä de «Alixan-
dra glupäniasa Iorgri Stolnicul, sora lore Postelnicul, $1
feCorul mieü Toderasco.»
Ibid., Galata, XI, no 26. - Pentru Alexandra, v. mai sus, p. 52, no 22.
204. Iasi, 26 Iunie 7173 (1663). eMäricuta Medelnicereasa-
èa-Mare. fata rapousatuluf lui Ghiorghie Hatmanul», dä ni$te
Tigani la mgrigstirea Dealul-Mare. Pecete cu coroang §i «Mg-
ricut[a] .
Arch. Statulul, Sava, Mir, n° 15.-Cf. vol. III, p. 33, nota
205. 16 Iulie 7175 (1667). Nume Nazaria, popa Deochietul.
Bibl. Ac. Rom., documente necatalogate.
206. Ja, 22 Ianuar 7177 (1669). invoiald pentru datorille de
la Toma Vornicul (Cantacuzino). cDoal cupe $i niste tinte de
apsi. n
Btbl. Ac. Rom., documente necatalogate.
207. la$1., 6 Mart 7177 (1669). Duca-Vodä, pentru cumpg-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATS 93

rAturä «de la Ghiorghie birdul si de la fameaia sa Märiia,

den sat den Crucia-de-gos».
Arch. Statului, Galata, XI.
208. 9 Iunie 7 177 (1669). Duca-Vodd, pentru Ora lui «Stefan
Stanetchi iuzbasea cu Cani 16 fratele lui Hrist]odor Sdoariul» ,
cu privire la niste vii «in valea lui Stefan-Vodd, in Miroslava».
Ibid., Pobrata, VII, no 13
209. Iasi, 14 Septembre 7180 (1672). Zapis cdtreIlie Sturdza.
Iscdleste «Calebj Manoel ...» (neinteles).
Bibl. Ac. Rom.. documente necatalogate.
210. Iulie 7185 (1677). Zapis pentru o luare de fatá de suflet.
ii va rdminea «toatä povijiia si cu bucate ce avem nol».
Arch. Statulul, /Veamt, XXVIII, n° 2.
211. 4 Ianuar 7189 (1681). Vinzare in care se amestecd
«Tärnouschi, cu femeia m, cu Románca, si cu soru-sa, Urdta».
Ibid., Xxv, no 31.
212. 28 Februar 7191 (1683), Pomenit cUrsul Boghirlan, sta-
rostia de mesärcif».
Bibl. Ac. Rom., documente necatalogate.
213. 26 Octornbre 7203 (1694). d Efro sin a starita de la sv[i]nta
mdnästire de la Gärcina» si doud alugärite aratd egumenuluf de
la Neamt cd, Ifiind noi bejendrite, si avänd noi vr'o sutd de
vite de oT, si neavänd pe ce cumpAra ndtret, temändu-ne cd
or peri», dag un Tigan pentru cd li s'ag tinut oile. titre marturT,
si «Beldiman fi6orul lui Penten». Pecetea mändstirii Ggrcina.
Arch. Statute, Neaml, apentru Tigara*.
214. Testament din 5 Mart 7207 (1699) (al luT Dumitrasco
Cuza ?). Tatäl lui e ingropat la «Simtilie» (in Bucovina, lingd
Suceava). «Záloage de vor fi, a vecinilor, la noT, pentru neascul-
tarea lor, sä li s[d] dia toat[e] carele voru fi de fat[ä], iarä
carele nu vor fi, poate fi cd vor räbda ... Pentru simbriia pd.-
curarilor ... La moarte md rog sd nu má bocitl cu aldutari
sag cu femeT ... La Doamna Safta a lui Ghiorghei Stefan-
Vod[d] sä agiungeti pentru niscare zapis[e], doard vä fi avändu,
pre satul nostru, pe UngurasT, rdmasfel de la Penisoard
Vistiarnicul.»
Bibl. Ac Rom., documente necatalogate.
215. 3 Mart 7211 (1703). cIordachi bezaide, snd. Antonie

www.dacoromanica.ro
94 DOCUMENT& AREETECATE

Voevoda» dä TiganT la mAndstirea Cetätii Neamtulul. Pomenitd

Maria Vorniceasa rdposatulul Alexandru Ramandi. Iscdliturd :
Faorquog POuCreT V.7retC7.nq. Pecete cu bour si re. run. g. El AN.
HO. (ecúpytoç preiCaS inbs 'Avrawin Bospák).
Arch. StatuluI, Neamh .pentru Tigani».
216. 12 Mart 7214 (1706). Sdmion Gornit[1] dd. zapis lui
Petre si Toader «Moromenchi» cd, «la vreme lipsäl de päine,
li-am fdcut bini cu doai pdträti de sdcard $i un porcu, $1
am pretdluit celi 2 pdträrT de sdcard $i porcul drept dol-
sprdzeci lei.» - Copie.
Bib]. Ac. Rom., doe. 85/wouctx.
217. Ia0, 23 Decembre 7219 (1710). «Ea Ivan päralabul
de la Piscu» aratd ch. 1-ati pirit la Dimitrie Cantemir-Vodd
cdlugäriT de la Neamt. Domnul, «vddzind cä sintu trebuitor
tdräT», 1-a îndemnat sä se impace. Ceia ce face, Mgdduind
cde a zecea». Pecete cu I. P. (in litere latine) $i iscälitura
«Ivan Cdpitan». Scrie «Vasilie Popa Uricar».
Arch. StatuluI, Neamh no 2846.
218. Ia$T, 9 August 7226 (1718). «NoT fioril rdpousatuluT
Ilia Motoc -ati fost Medelniciar-Mar[e], anum[e] eü Ghiorghiia
Motoc $[i] Toader $[i] Gligor[e], s[i] cumnatu nostru Gavril
C3olpan», fac o mdrturie. IscAle$te unul : «Grygory Mocoky».
16:d , no 4262.
219. Ia$T, 30
Iunie 7227 (17 I 9). MihaT Rdcovit[d]-Vodd,
pentru un Tigan, fiul luT «Bärgdtt zldtar, caril[e] fiindu Tigan
domnescu, trebuitoriti CurtiI domne$U, canal lucriadzd la bol-
duff de rddvanurT domne$ti $i la cocil ce sd fac pentru triaba
Märiilor Sali Hanilor $i altor Agi, i spoe$te hierile», -it iea
inddra de la Manolachi Rusdt Vornicul.
Ibtd., XXXI1I, no 45.
220. 3 Decembre 7234 (1725). Lupul Pilat biv Postelnicul
$1 cu sotia, Safta, fata luT Vasdli Sdlanul, vinde lui don
Neculeif biv Hatman» casele Ior din Ia§T.
Bibl. Ac. Rom., documente catalogate.
221. 21 Mart 1739. Egumenul Neofit de la Cetdtuia, mul-
tdmind Domnulul pentru ctitorie, fägdduie$te a face zidul $i
altele din afard, färä a-I maT supdra.
Ibid.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AM ESTECA TE 95

222. 5 Mart 1794. Mihail Costandin Sutul Voevod aratá

cä. Mihain Sturza biv Vel Vornic de Aprozi a adus un zapis
al lift' Nicolae Lipdnescul Cluceriti, fiul aRoxandil Bogdan, din
Tara-Romdneascd», din 30 Ianuar 1794, cu privire la Bäscd-
tenI, foastä mo$ie ea räposatulul Ionitä Sturza Jäcnicerin, cel
d'intäi sotu al malcii sale ; carile tämpldndu-se de an räposat,
an rämas maicd-sa doI copil $i cu räposatul Ionitä Sturza,
$i, träind $i copiif cinci aril dupä sávärOrea räposatulta Ionitá
Sturza, pe urmd an murit $i copiii, apo, dupd a pravililor
hotäräre, rdmäind ale maici sale toate cele rämase de la rä-
posatul Ionitä Sturza, maicd-sa acum asupra ace$tii pricini
fäcdndu-1 deplin plirexusios, fiind in deplind vrästä, de 27
aril', l-an triimis la Moldovva ca sd cerceteze acele mi$cätoare
si nemi$cdtoare ci sä vor gäsi a räposatului Ionitä Sturza,
si prin giudecata Divanului sá le tragä de pe la locurile ci
sd. vor afla cuprinse in stdpänire.» Mihai «nu s'an ardtat pri-
cinuitorin a nu o da ..., ffind dum[neap[uil Vornicul $i vär-
primare cu räposatul Ionitd Sturza». 0 cumpdrä cu 6.0oo de
lei. Intäre$te si Mitropolitul Iacov. Isaliturä greceascd a
Domnului. Pecete cu armele unite, din 1793.
Colectia d-lui Goilav, din Roman.
223. «Noi Costandinti Alecxandru Ipsilantü . .. Acestti
- sinü - Tiganti domnescn, lingurarin, este asezatü la tabla
VisterieI a da cele obinuite patru ddjdi pe anti, $i la Sfetii
Gheorghie ate unti leti de nume, banif masalalilorti, bezn
räsur[a], cite zece pdrale de lea, $i cu mat multü sá nu fie
supäratü, fdrd decitü la luatulti acestui peciü sä aibd a da
cite trel lei si patru pärale la amara Gospojdii, $i, pentru
ca sä fie alesn $i cunoscutti dintealti. Tigani, ne-ati data
acestn peciti gospodii, spre a sä folosi cu päzirea pronomii-
lorti lorti, ce prinn' osäbitü hrisovuln Domniei Mele li s'ati
intäritti ; 1799.0 Monogram. Pecete.
TiOrit. - Arch. Statului, Neamf, XLI, no 6.
224. 24 August 1815. «De la Visterie. Card. cinstitti dum.
Spat[alr Aleco Sturza. Ldcuitorii din satul Färcä$5.ni de la
acel Tinutu, din jaloba ce an dat in trecutele zile cd.trä Märie
Sa Vodä, an fäcut arätare eä ordndatoriul sail vechilul du-

www.dacoromanica.ro
96 DOCUMENTE AMESTECATE

m[it]ale de la mosie allestienli le face multe asuprirI, cd,

inchizindu-le vitele de pe irnas, II bate, if jdcueste, luindu-le
bani. Pentru care scriindu-s[ä] carte cdtre dumn[nea]lor is-
prav[ni][R] Tälnu]tului, ca, dupd ränduiald, sd cercetezi pri-
cinile si sä-I pue la cale, si numitul vechil, nu numal cd s'ail
inpotrivit a nu merge la isprdv[ni][ie] in cercetare, dar si
d[u]m[neatja, afldndu-te acoló la sat, pe unul din jäluitori l-al
pus in lantug si l-ai tänut dot zile, iar pe altl doi, anumi
Andrii Vor[nilc si Ianus Timus, i-al bdtut la talpe, si zdce
boI si patru vaci a jäluitorilor, si acum sd afid. Inchise. De
merare ail fost Visterii de aastd urmare a d[umi]tal[e] si
cum de al indräznit d[umnea]ta sä bati pe jäluitori, ace ce
s'aii cdotat dreptate prin drumul giudecdtii, - nesocotind cd
pentru asamine pricini pop' sd vii in vinovätie aceia ce nu
socotestl. Pentru care, sä scrie dumitale, din poronca Märiel.
Sale lui Vodd, ca indatd sd dal poroncä vechilulul, sä slo-
boadä vitile jdluitorilor, si pe vechil sä-1 dal' pe mäna zap-
clulul copil de cask ca dupd volnicie sd-1 clued la dum-
[neallor isprav[ni][i] sä s[ä] judece cu jdluitoril, dändu-/ po.
roncä ca mai mult sä nu incIrdzniascd a face acest feliii de
urmärI, si, de are vre o pdgubire de spre jdluitoff, sd-s caote
prin drumul giudecäti, cdci pentru asämine pricini sänt rdn-
duitl dregdtori de cdtrd Marie Sa Vodd, find incredintat
dum[nea]ta ed., o jalobä de sá va maI ardta asupra acelui
vechil, va fi adus cu ohodar si sä va certa cu bdtaia la
poarta Curtii, färä a nu-I put folosi dum[nea]ta cät de putän.
Iar, pentru bätae ce ati suferit jäluitorii de la dum[nea]ta,
urmare care nicl inteun chip nu-ti este slobod sd o facT,
sa-i invoestI pe jdluitorI ca sd s[ä] multämascd. Cad, mai
jäluind, O. va tulbura Märie Sa Voca asupra dum[I]tale, si
te va supune in giudecatä cu jäluitorii. i socoteste insus
cad difalmare este pentru dum[nea]ta a fi in giudecdtI pen-
tru asdmine pricinl. 1815, Avg[us]t 12.»
[IsCglitUr5. ]
Coleqia d-lui Goilav, din Roman.
225. [Titlul domnescl gSdn-gurd podoaba omenirii fiind ur-
mare c intru faptile bunk särguire lilt/ u supunire spre sd-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 97

värsire poroncilor mal marilor povätuitori si temelnica cee-

dintä intru slujbile cele .ce, din innalte impärAtestI vointe,
sä incredintazi persoanelor celor socotite de vrednice si de
statornice, tot ravnitoriul prin osärdie lesne poate a castiga
talantul räsplätirii si cununa vrednicii. Aceste aducu cu sdne
rodurile bunelor näldejdf, carele nasc cinste, lauda $1 evghenie.
Precum $i niamul rusätesc (care coboarä din famelie gre-
ciascä) din in vechime incä prin rävna, osärdie si driapta
credirO, sämänänd ostinelile bunelor fapte, air cdstigat de la
opstie lauda, evghenie, si de la impärätescul Devlet innältare
intru slavä si cinste la dornnesc printäpescu Scaun a Mol-
david, prin Andonie Rosät V[oe]vod, carile air domnit la
anul 1676 ; de la care air rämas cu läcuinta in pämäntul
Moldaviei urmasil sal, intru feliuri de slujbe si cinuri de a
acestil Cnejdi. Dintfacestia unul fiind dar si boeriul Domnii
Mele dum[neapul Spat. Vasile Rusät, spre a fi cunoscut si
stiut cum cd este din ardtata familie, ce sä trage din An-
donie Rosät V[oe]vod si spre av toatä cuviinoasa cinste,
cätä sä cuvine until evghenist, i s'ail dat acest hrisov a
Domnii Mele, intärit cu a Domnii Noastre iscäliturä si pe-
cete. Scrisu-s'ati hrisovul acesta la Scaunul Domnii Mele in
orasul Esi, intru a doa Domnie a noasträ la Moldavie. 1812,
Noemv[rie] 13.
[Semnatura si. pecetea.]
Iordachi Roset Vist. pro t.
Copie Inteo condic.5." din Domma luí Scarlat-Vodi Callimachi, In Arch.
Statuluí din Iasl. - Pentru Vasile Roset, v. tabla la vol. X din colecva Hur-
rnuzaki.
226. Ia0' 28 August 1826. Scrisoare de afaceri catre Gheorghe
Calinò Cäm [inar]. Pe dos : cypki.p.a to xcnteo1 Kwozobtl Ne..-
Tpo6vCco> («scrisoarea"coconului Costachi Negruzzi) : tatäl scrii-
toruluf?).
Bibl. Ac. Rom., doc. 165/Lxxxvm.

1 143. Vol. Xf. 7

www.dacoromanica.ro
 II.

DOCUMENTE MUNTENE.

I. BucuretY, 29 Maiti 7054 (1546). Mircea-Vocig, pentru bo-

ierul Vlaicul, cu privire la o moie pe apa Based, a lui Vlai-
cul Vistier i a doi Postelnicl. Pomenite : $pt3Humiu chparSnog,
manSil WOMBh. IIpH A1111 KildAd E06110,A, SMIIMILWO HMMH CST
n frkiiiF CkC nkTE H ChC E.011,1* H CISC tin.° 14M, HMailli CST notHIE
H flpH ANN RIATHtl[d] ROEBOAE H HON AHH P A,A,Ir Rogrom (deci
e vorba de un proces supt Vlad-Vodä innecatul, Vintilä-
Vodä i Radu-Vodä (Paisie)). MarturI: Ventilg V. Vornic,
Barbul V. Vistiar, Cr[ä]stiian -e Comis, Oprea Medelniar,
Steful Sulgar, Conda Stolnic, Dragomir V. Postelnic. [Tud]or
Logordt. Talapi, fiul luI Harvat, scrie.
Coleqia d-lul Gr. P. Olänescu.
2. Bucure-tI, 17 Iunie 7087 (1579). Mihnea-Vodg., pentru
Vlaicul Cliucer si Coltea i Dragul cu fratele lui, Staico, din-
du-li ocing la Cislä. Judecatä cu Gociul. MarturI : Mitrea
V. Vor., Miroslav V. Log., Stan Spat., Costandin Vist., Stan
Com., Harvat Stol., Gontea [PAIL], Stoica V. Post. Scrie in-
su,s1 .111-zroslav.
Ibid.
3. Bucuresti, 16 Tunic 7089 (1581). Mihnea-Vodg, pentru
Ivan Mare-Logofät i cu fill ce va avea, cu privire la satul
StoicänetiI. it dä lui Mitrea V. Vornic pentru satele Tur-
bure 5i Berendqtl, din ultimul jurngtate. Marturi: Dobromir
biv V. Ban, Dragomir biv V. Vor., Miroslav biv V. Log.,

www.dacoromanica.ro
 DM:MENTZ AMESTECATE 99

Dumitru V. Spat., Costandin V. Vist., Harvat V. Stol., Radul

V. Comis, Gontea V. Fah., Danciul V. Post, Scrie Bunea fiul
lui KOOK nor[o$rr]. Admirabild caligrafie. Pecete cu : t netiar
itv "Hp* ROEBOA PHI% RAMLIKOE, ceI dol sfinti lingd copacul cu
doud stele.
Ibzd.
4. Tirgoviste, 20 - 7123 (1614-5). Radu-Vodd, pentru o
Neacsa. E pomenit Avram Logofdtul si satul Rätivoesti, «Tes-
man Atiganul». di xan,A,Sto ELIFon,inoR &mom AH... H3RAMX
NO TM MIMPANSA WT Son, TAM Ec nowt% HA fAHH ICSFIN HA NM
npou ivm litumniK» (e vorba deci de haiduciI din vremea Iui
Radu Serban, de un Tigan prins de Unguri). Tiganul Gu-
tild. dA0KM EC RNA 'RAN Wr. NA Illiara CkC PAM" Kmoti.
BS'aecKSA» («chid a fost Tudor Log. la Praga cu Radul Chi-
cerul Buzescul»). Se pomenesc 0 satele CldcestI, Golestl.
Pergament.
Colecvia d-lui. profesor Sapcaliu.
5. 14 Ianuar 7129 (1621). Radu-Vodä, pentru un om din
satul MäräcineanI. cAcesti Tigani ce säntu mai sus scris, eii
tinu nestii Rumäne , si ad fdcut fiorif cu dinsele. inteaceaia
Domnii Mea am vdzut si cartea lu Gavril Voevoda cum i-ati
dat acei feiorI ce ail fdcut cu aceale Rumäne, sä le fie Ti-
gani, sä lucreaze, cum lucreazd i alalti boiar[i] Tiganii...
Pänd la un cap de päru.»
Ibzd.
6. Tirgoviste, 19 Ianuar 7130 (1622). Radu Mihnea-Vodd,
pentru un vad pe apa Buzdulul, «dar din partea lul Stroe
fiul jupaniteI Anal ot Cisldii», - dar de freilie. «Si am vd-
zut Domnia Mea si zapisul lul Stroe hi minile lui Mihalce
Vornic, de fräft, si cu m[ulitl oatneni buni, anurne Preda
fiul lui Dragomir vat[af] din Cislän, si Stan Märgineanul din
BäsceanI, si Anghel Log[o]fet ot òordst[i], si Cernat Lo[g]ofet ;
si s'ad infrdtit de build voia lor, si cu stirea tuturor megia-
silor, si din sus si din jos, si innaintea Domnie Mele.»
Marturi: Vintild V. Vor., Papa V. Log., Hriza V. Vist., Ni-
' Adeeal neveste de Rumásn, de oran neliber.

www.dacoromanica.ro
100 DOCUM.ENTE AMESTECATE

cula V. Spat., BirtolomeI V. Stol., Furtuna V. Com., Ion

Pah., Trufandà V. Post. Scrie Stanil[ä] Logoat. Pecetea cu
doI sfintI si : iw pAASA ROEROM CHk MHKWk ROA ME MATIE
Nk REMAH RAAWKOE.
Ibld.
7. BucurestI, 13 April 1630. Leon-Voda, pentru Mihalce al
2lea Vorn'tc, din Patralage, dindu-I sapte Tigani si cu mama lor
Stanca si cu fiul 6 Tatul, cu Ali ganca luI, Anasiia, ce ail fost
al g m5.n[Astirin Pinul, cu hramul Na$teriI Nascatoarel de Dum-
nezeri D. Supt Alexandru Ilia$-Voda, in 7137 (1628-9), «ctitori
sfinteI mánastirl Pinul [erai1) anume Neagoe Post. si MihaI Post-
din Saratap. Pomenit satul Braestif din Buzeti, il CEAO Rpk.
apTH ,0 CE KHESCTSKM11». Se citeazä un zapis cu marturia lui
«Radul Pah. Frijureanul si din Pätralaael . . . Ioorga, $i din
Ratest[1] Voica Dragomiru, si din Zorest[Y] BadeaD. ApoI
si Tigana Fiera, Chervasie. Martuff: Hriza V. Vor., Vladul
V. Log., Ianachi V. Vist., Miho V. Spat., Musat V. Stol.,
Buzinca V. Corn., Vasilie V. Pah., Alexandri V. Postelnic.
Scrie Lepädat Logoffit. Pecete peste hirtie. Slavon.
Ibid.
8. Supt MateI Basarab. Pomenit megia$ul «Neagul Mar-
cu lescul D .
Comunicat de d. P. Glrboviceanu.
9. Act privitor la satul Voinicul $i la Stanciul Croilescul.
ldem.
io. F. an. Matel Basarab. Judecata innaintea luI «Mihalce
biv 2 Dvornic ot PatralageD.
Idem.
1 1. Supt MateI Basarab. Act privitor la satul Sibiceti.
1dem.
12. Supt Mate Basarab. Act privitor la Nan Croial[ä].
Idem.
13. 7140 (1632). Carte a «raposatolui Grigorie Mitropolitu
Iviritu D, care zice «c.a., avind räposatul Stelea Spatarul sa
cladeasca aceasta biserica si O. o La metoh la manästirea
Ivirul, trimis-ati insa intaii1 acolo la Ivir ca sä vie aid om
de folos, sa facd minastirea, la care sä fie calugari de
acolo ispravnicI, $i, a$a savirsindu-se, s'a $i inzestrat de rapo-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 101

satul Ste lea Spgtarul cu mosii si prg.vgliI, inchinind-o la sf.

mingstire Ivirul de la Sf. Munte, iar dupg aceia, cind ati fost
in zilele lui Mihail Voevod, daca a venit Sinan-Pasa cu mul-
time de Turd aid in tail, de a robit si a stricat tara, ar-
zind si toate bisericile, s'a ars si minästirea Ste lii metohul
IviruluI, si de atunci a stat Ste lea peste 50 de anI, ping in
zilele lui Leon-Vodg, si, daca m'am vlddicit et"' Vlgdica Gri-
gorie, cu milostenie dup ä. la crestinI si cu epetrahirul meti
am fäcut mingstirea Ste lea precum a fost si intii0, fg.cind
case, pivnitl, moil si grädinl cu vie, si iar am dat-o metoh
la mingstirea de la Ivir.»
Arch. Statulul, dosarul administrativ noti 2863. Copie. - Grrgore, adus de
la Ivir de sigur de Stelea Spatarul, a apucat si Domma lui Mate.): Basarab.
V. vol. IX, cap. L - Biserica Stele! nu mat este astä.z1 In filiq.
14. 6 Iulie 7157 (1649). «Stoica sng Spinif ot Bäsdceane»
vinde partea sa din Cisläti, «din vadul DgrstiI» , DraguluI
iuz[basa] Scrie «Stanciul Log. sng dascaluluI Mann' si slug[a]
Com[i]sului Apostolache ot Ojggen[I]» '.
Bib]. Ac. Rom., documentele Scarlat Ghica.
15. 22 Mart 7178 (1670 ; cu arabice). Jane Logofgt si
fratele sää, Gheorman Logofät, fiiI «Vlaicului cgl[u]gäriul ot
ContestI», vincl partea lor din sat cRadulni 5terbeaiii, vgtahul
de aprozi».
Ibid., documentele Golescu. - V. vol. V, p. 686.
16. 12 Decembre 7204 (1695). Ca emosnean», Mate Stol-
nicul Chltescul cedeazá si el «dumnealui Aga Raduld Go-
lescul» parte din satul Chitestl, cgpätatä de la «tnosul Var-
laam dän Tig[g]nestf». Pomenit «vadul SätnuiliI».
Ibid.
17. 6 Maiti 1770. «Io Manoil Roset Voevod», pentru «dum-
neaei Stolniceasa Dimitrana, ce ail fost sotie dumnealuI rg-
p[o]satului Constandin tirbei. biv Vel Stol[nilc», care a fg-
cut o bisericg. a Troitei la Craiova («in tgrgul Craiovei»). Scu_
till pentru bisericg. MarturI ; Dimitrachie Geanoglu Vel Ban,
5 tefan Pgrscoveanu Vel Vistier, Costandin Argint[o]ian Vel
Cluó., Fota Vläddianu Vel Paharnic, Dumitrasco Ob[e]deanul
Vel Stolnic, Vlgdutul Gänescul Vel Comis, Dimitrachie Coléac
1 Locul lupte dintre Mate! Basarab si Vasile Lupu.

www.dacoromanica.ro
102 DOCUMENTE A MEST ECATE

Vel Särdar, Constandin Racovicean Vel Medelnicer, Gheor-

ghie Poenariti Vel Sluger, Gheorghie Cot[o]feanul Vel Pitar,
Ionitä Bibescu Vel Atrar, Andrei Vrus Vel Clucer za Arie.
Scris «in orasul Domnief Meale Craiova», de Costandin Buck+
resteanul, Log[ofalt] za Divan». Pecete octogonalä, cu vultur,
coroana cu cruce si «Io Mk. Rust. VV., 1770 (cu chinovar).
Monogramä. Iscäliturà greceasca : la) Mom* BogeZa.
E foarte important Divanul acestul Domn pus de Turd inteun timp clod
In Bucurestl erail Rusil.
Documentele d-liii Barbu ,tirbel.
18. 8 Septembre 1819. Alexandru Nicolaie Sut[u]-Vodä,
eboierului Domnii Mele dum[nea]lui blv Vel Hatman Cos-
tandin Golescu, ca sä aibä olacul de apg ce se aflä in grä-
dina caselor dumnealui ce le are din susul Bucurestilor,
längd apa Dämbovitii; care apg incä dintru intäia Domniie
a räp[os]at[u]lui Domn Alexandru-Voclä Ipsilant ati fost adusä
de la Crangasi, din jos de Giulestf, si ati fost dood cismele,
una de längà casele dumn[eallui Banului Costandin Cretu-
lescu, si alta din salvaragii ; iar, dupä ce s'ati gäsit alt izvor
destoinic, la Crevediia, de längä Cretulesti, pentru cismelile
ce sä afla acum in politiia BuclArestilor, s'ati batalisit aceste
dooä cismele, afländu-sä si mäsura apii prea jos, cu disco-
liie fiind a sä aduce In politie, si aü ralmas curgerea acei
ape acolo uncle s'ail aflat mai nainte s[I] fabrica de postav,
care fabricA cumpäränclu-o dumn[ea]lui Hatman, unde impo-
dobind acel loc cu acareturi i cu alte infrumusetäri, precum
sä vede, ati fäcut cerere la seleful nosqu prin pärintele dum-
[neapui räposatul Banul Golesc[u], ca O. i sa." hárdzeasca du-
misale acest lac de apds. I se dä.
Bibl. Ac. Rom., documentele Golescu.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MUNTENE
DIN COLECTIA D-lui AL. TZIGARA-SAMURCA§.

19. 20 Maiti 7251 (1743). Zapis al biv Vel SätraruluI

Mihai Fälcoianu.
20. 8 Februar 7263 (1755). Zapis al egumenuluI Samuil
de Cozia, iscAlit si de proigumenul Mihail si de clisiarhul
Climent.
21. 21 lunie 7266 (1758). Carte de afurisenie de la Mi-
tropolitul Filaret.
22. 22 Ianuar 1767. Vînzare -cle pämint a luf Costandin
Bälcescu.
23. 1777. intdrire greceascä din partea Mitropolitului Gri-
gorie a! Ungrovlahiei.
24. 22 Mart 1779. Foaie de zestre a LuxandreI Cretulescu.
ai scoartá mare de patu, 1 checeä de Tarigrad, 2 sege-
deale, 4 perne de fringhie, i pilogri de atlaz, I paplomä
de hataià cu florI de fir, cu cearsaful eI cu coltl, 2 perne
marI cu rätealile cu fir, 4 perne ¡mid', iar asemenea, I cear-
saf iar cu fir, 2 perne mail cl. borugiucu cu retealele cu
fir, 8 perne mid asemenea, I cearsaf iar cu fir, 2 cearsafurI
pe pilogii cu räteale, I masä aleasá cu peschiru elf umplut
cu fir, 12 servete cusute cu uagurele si cu fir, 1 masä iar
aleasä, i2 $ervete cusute pä scris, 1 maramä de mäinI, ase-
menea, I masä de pänzä. lesascä, 12 ervete asemenea, I
maramd de mainI asemenea, 1 masä de pänzA värgatd, 12

www.dacoromanica.ro
104 DOCUMENTE AMESTECATE

servete maramg de mäini, 1 2 pgrechi cutite cu pläselele de

argint, cu lingurile lor, i solnitä de argint, 1 2 talere de co-
sitor, 12 tipsiI de cositor, 1 scatulcg de Liptca, i oglindg
cu marama el cu fir, i sepet, i ibric cu lighianul lui, 2
sfesnice cu muddle lor, 2 feate in casg de Tigan, 1 2 epi
cu mänzi lor, cu armäsarul lor, too cif cu mieI, too rndtci
de stupi.
[Nedate :] i carga cu 6 telegari, cu hamurile lor, i cal de
ginere, cu tacrunul lul de argint.»
25. 20 Iulie 1786. Episcopul Filaret de Rimnic cumpkrä
de la «fiiul nostru sufletescu» biv Vel Clucerul Constantin
Geanoglu mosia Ckciulatii. Iscgliturg greceascä.
26. 26 Februar 1790. Declaratie din partea colonelulta
Kray. a Auf geziemendes Ansinnen des hierlandigen Bojern
Herrn von Dsanoglu, ehemaligen Landes-Bann und Divans-
Mitglied, nehme ich keinen Anstand an, durchzubestätigen
dass selber bey Gelegenheit als ich erloschenes Jahr, in No-
vember Monat, mit den unter meinen Comando gestandenen
kal. königlichen Trouppen-Corps anhero nacher Krajova
vorgeruckt, und den Feind glücklich von hier und über den
Schil-Fluss verdrängte, mit den hier versamleten Adel
und hiesigen Inwohnern dieser kai : Trouppe entgegen
gekommen und die Huldigung der Treiie gegen Seine
Mayestät angelobet, und durch Lauthung aller Kirchen-Glo-
cken, und nacherig-erfolgten solemnen Absingung des Te-
Deum. etc., etc., in der Cathedral-Kirchen seine besondere
Unterwürfigkeit und Zuneigung geäussert und bestg,tiget
habe.» Ajutg si aprovisionarea. DA still din Craiova, cAuch
schon wehrend der Campagne 1788, als ich, wehrend 5 Mo-
nathen, mit einen detachirten Corps in hiesigen feindlichen
Lande bey Porcsen standel'.
Din 1791, märturii analoage de la Enzenberg si Coburg pentru Costandm
Geanoglu. 51 decret imperial, din 19 Octombre 1791.
Corespondentl din 1788 cu Sibilul, care cere limurirT despre miscarile lut
ncolae-Vocll Mavrogheni. Spiona pentru el un (pIrInte Vasile», aluer In
Tara-RomAneases.
Si Dionisie Eclesiarhul (Paptu, Tesaur, II, p. 179) povesteste intrarea
»Nerntilor» in Craiova, supt comanda luT »OMrster Cratil». Unul dmtre BibestY

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENT& AKESTECATE 105

era cu eY, si el to flcut tspravnic. Trupele erail compuse din clinguil hu-
sarY, , c militarY rumlnY ungureraa si cnevomsl de Nemtl 2 , cari se prIphcluni
de ( lungoare).
27. 1790. invoiall pentru a clädi o moard, cu «Ioan mo-
raru ot Tärnava».
28. Novembre 1792. Zapis iscdlit de Dositeill episcop oe
Buzdti, Nectarie de Rimnic $i loan Vdcdrescu.
29. 1 803. a Cercetarea de muntiI ce ma! jos sd aratd, care
$i de cine sd. stäpänesc.
Pravalul jumdtate, sä stäpäneste de mo$teni Rado$anI $i
jumdtate cuprinsq cu linia de spre Tara Nemtascd, din urma-
rdzmiritil Muscalilor... Costa luI Rus, pang.' in rdzmiriCa Mus-
calilor s'ail stäpänit de mo$tenT Rado$ani, apoI cu linia s'ail
cuprinsii $1 s'ati luat in Tara Nemtascd [ca si jumätate din
Poiana Muieril. $1 alti muntil.»
Se pomenesc Safta Bräiloiii, «Mate! Vdcarescu, cu ceta$if
lui» (aduce act de la «7180 (!), a rdp. Domn Moghila
Voevod»).
30. Craiova, 13 Maii1 1810. Generalul rus Zuccato cdtre
boierul Constantin Samurca$. li mulVdme$te pentru aprovisi-
onarea o$tilor impäräte$tI. Pentru cobjets secrets pour le
service», i se va adresä direct lui, nu Divanuld. Cu mina
generalulul : «Vous en aurez le mérite, comme la responsa-
bilité».
31. 17 Maiti 1817. Act iscdlit de «Sevastis (de Sevastia-
Sivas), Dionisie, proegumen Tismeni».
32. 31 Decembre 1825. Gentz cdtre Alexandru Samurca$. II
aratä condolence pentru moartea unchiulul. lui (Constantin
Samurcas), corespondent al lui Gentz, $i cere a i se restitui
scrisorile luI cdtrd acesta.
Cunoscutul diplomat Gentz a fost st corespondentul Dornnilor nostri pe
aceastg. vreme. V. Gentz, Dépéches inédites aux hospodars de Valachte, 3
vol. in 80, Paris, 1876-7. AstizY aceste scrisorY ale luT si altele, netiyante, se
Mil la A c. Rom.
3 3 . Alexandru Samurca$ cdträ un anume Dumowitz, 30
April [1827]. (Se asteaptg. mucarerul.) Le fils aîné de ce
prince, qui résidait depuis quelques années 5. Constantinople,
s'étalt amouraché d'une Arménienne, fille d'un trs riche né-

www.dacoromanica.ro
MG DOCUMENTE AMESTECATE

gociant connu sous le nom d'Agobi Tinguiroglou, l'a rendu

enceinte, et pour la sauver des affronts et des insultes
qu'elle méritait de la part de ses parents, il conçut le projet
de l'enlever de sa maison paternelle, ce qu'il a effectué en
effet et, á la (sic) Dimanche des Rameaux, c'est-à-dire une
semaine avant la fête de notre Paque, pendant le carême, con-
tre l'usage reçu, l'a fait tenir au fond (sic) du baptême, pour
la rendre véritablement chrétienne, l'a convertie et, le /name
jour, l'a épousée. (Turcil il poruncesc säi plece, si el e asteptat
acum la Bucuresti.)
Asupra aceste afacerY de dragoste, v. si raportul prusian din Constantinopol,
in /fete tri fragmente, II, pp. 720-2.
34. 6 Novembre 1837. Pe o reclamd tiparitä a luI Morison
pentru odinioarä-cunoscutele sale hapuri, se ceteste In rindul
d'intditi : (Prince Johanniza Sturza Voivod) (sic).
Adecä fostul Doran moldovean loan Sandu Sturdza. Morison se putea läuda
cä hapuriIe lui ail çiniut In vialä pe bätrInul mazil, care muri abia la 2/14
Februar 1842 (Melchisedec, Notite, p. 269).

www.dacoromanica.ro
 IV.

0 SCRISOARE A PRETENDENTULUI BOGDAN

SASUL (1607).

in memoriul mieg despre «PretendenVI domnestI» (t An. Ac.

Romine», XIX), am vorbit despre acel fig al lui Iancu Sasul,
Bogdan, care sI luä mai tgizig nutnele fostului Domn muntean
tefan Moldoveanul sag Bogdan, zis Surdul, si rätaci Inuit
timp in Europa, pgn'a' ce ajunse, la sfirsit, Musulman si PasA.
Una din scrisorile luI, cuprinsä in fasciculul gKönigl. Wiird.
in Engellandt Schreiben de anno 1603 usque ad annum 1678»
(n° 8019) din Archivele Regale ale Dresde, rärnsese ine-
dit'A, si o dag aid, fär g. alteldmurirI, de care nu mar e nevoie :
Jo Don Steffano Bogdan Despot, legitimo principe he-
rede di Moldavia, etc., etc. Desidero che V. Alteza per la
sua solita dementia me favorisca con una sua littera di ra-
comandatione alla Sacra Regia Malestà de Ingliterra. Essendo
io della religione catolica evangelica, non posso esser fa-
voritto de altri principi, sinon della medesima nostra religione.
Adunque sapia V. Alteza, Ser[enissi]ma come per il pas-
sato io son statto in servitio della felici memoria Regina
Elisabet, et anche son statto favoritto dal R Giacobo, de
adesso R di Ingliterra, mentre che io me trovava flagella-
to in Turchia. Hora, volendo andar servir quella Sacra Corona
de Ingliterra, supplico V. Alteza che me favorisca con 'una
littera de racomandatione per il detto r, et prego V.

www.dacoromanica.ro
108 0 SORISOABB A LTA BOGDAN SAM.

Alteza che me adiuti con qualche costo di denari per il

mio viagio, perch questa sera me ne parto. Et, per tale
benefitio, mentre che sat-6 huorno, sar6 memore, et, mentre
che sarô vivo, sal-6 obligato. Et, si come io procurarb di
mostrarme grato con le opere, cosi supplico V. Alteza Serma
di non me abandonar in questo mio bisogno.
Di V. Alteza Serma servitore :
fl principe di Moldavia, m. ppa.
Alla Serma Alteza Duca di Saxonia, etc., etc., signor, si-
gnor Rmo.

www.dacoromanica.ro
 V.

0 SCRISOARE DIN BOIERIE A LW IEREMIA

MOVILA.

D. Eduard Kaczmarczyk, asistent la Archive le din Cra-

covia, imI trimete urmätoarea scrisoare a VorniculuI, in cu-
rind a DomnulLI MoldoveI Ieremia Movild, care o iscgle$te
cu insusT mina sa, dindu-$1 numele, ca $i in iscglitura dom-
neascg, supt forma de cEremiia», iar familia supt aceia de
«Movila», $i nu «Moghila», adecg Moyild, cum obi$nuie$te, färg
o singurg esceptie, cancelaria tiff domneascg. Scrisoarea se
aflg in culegerea de «Acte $i scrisori cgtre loan Simion $i
Alexandru Iurievici, ducii de Sluczk, 1588 6002 (pp. 83-6), din
colectia Rusiecki, depusg' in Archive le pomenite.
«lasnie oswieczone miloscziwe xipe,
Panie panie i dobrodzieiu mnie miloscziwii.
Poslugi moie nainisze mole nainisze v. x. m. miloscziwemu
panu zalecziwszy.
Ani w ziemi woloskil chociarzkomo chalupa vlaszna byla,
tak wielkich wolnosczi i tak dostatnich roszkoszii w iakich
povinnich moich az do namnieiszego zastalem i sam prziia-
chawszi zaziwam, zaziwalem, ktorq lask miloscziw4 nietilko
przez pisanie iz bim umial zadziekowac, ale i obeczni stoiqcz
nie umim, i chocz bim dobrze bil Cicero eloquentissimus,
iednak szezedl na slowiech, iako s4 zbitnie wielkie dobrodzi-
eistwa w. x. m. mego milosczivego pana, iednak sserdeczn4
chuciä pragne thego abim w. x. mcz., gdzie i riichlo w
zdrowiu dobrim ogl4dawszi iako mogpz mogl unizenie podzie-
kora i rozkazaniu w. x. m. sluzbami moimi dogodzic. Zalim

www.dacoromanica.ro
110 0 SCRISOARS A LTA IEREMIA MOVILÄ

dai Panie Boze abim w. x. m. richlo i w dobrim zdroviu

og14clal. Z Usczia, dnia 12 Decembris, anno Domini 1591
data. W. x. milosezi vnizoni sluga :
[V :] Jas-
nie oswiecza-
nemu panu,
panu Ian Si- a / e
meonovi, z las. EX11941.08/14015(o r,(21-
ki Bozei xiq- A
zecziu na
Sluczku, etc., p/tedit-6BA:irron
panu, panu i
d obrodzieiovi
mnie milosczi-
vemu.

Traducerea fäcutg de J. I. Bogdan, e aceasta :

«Prea-luminate, milostive principe, doatnne, doamne, binefg-
cgtor al mieti milostiv ! Slujbele mele prea-plecate, prea-plecate,
InnältimiT Tale princiare, domnuluT mieti milostiv, inchinindu-le.
De si in Tara MoldoveT imi aveam asuta, am pärgsit asa
de marl' drepturT si asa de indestulgtoare boggtiT ce aveam,
päng la cea maT micä, si venind [aid] singur, mä hränesc
si m'am hränit. De aceastg milostivä indurare, nu numai cg
n'am stiut sd-ti multdmesc prin scrisoare, dar nicl acum nu
stiii. Si, de.as fi chiar un Cicerone foarte bun cuvintätor, tot
mi-ar lipsi cuvintele [ca sä spun] ell de mail si multe sint
binefacerile innältimii Tale princiare, ale domnuluT mieti mi-
lostiv. Ard totusi de dorin'ta inimiT mele, ca, väzindu-te peste
putin in bung. sgngtate, 0.11 aduc, dupg putintd, umila mea
mulOmire si sg implinesc, prin slujbele mele, poruncile in-
nältimil Tale princiare. DecT sä. dea Domnul Dumnezet1 sg
väd pe innältimea Ta princiarä degrabl si in bunä säng-
tate. Datä in Uscie, 21 Decembre, in anul Domnului 1591.
A innältimiT Tale plecatg. slugä :
leremia Movild, Vornie,
cu mina lul.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE AMESTECATE 111

Prea-luminatului domn domn Joan Simion, din mila lui Dum-

nezei1 duce de Sluczk $. a., domnului, domnului si binefäcä-
torului mieä milostiv.»
Scrisoarea n'are alt scop decit sä aräte multämiti pentru
buna primire. Pentru a o intelege, trebuie insä lämuririle ur-
mátoare :
La 19/29 August 1591, Petra chiopul, silit de cererfle si
amenintärile Turcilor, pleca din Moldova, prin Muncaciti, spre
posesiile Casei de Austria, unde-I era voia O. se adAposteascä.
Ít intovArdsia floarea boierimii moldovenesti, $i, intre aliY, i
fratii Movilä, iubitori statornici al crestinätätif. Prin Satu-
Mare, Ca$ovia, Tolna, Petru mergea la Viena, i peste citeva
zile îi lua o resedintä de pribegie in orä$elul Tulln din apro-
piere 1.
Pe aceastä vreme, Mitropolitul Gheorghe Movild era lingd
dinsul, dar nici-unul din fratii säT. Scrisoarea de acum ni
aratä ceia ce se fäcuse incá de atunci cu din$ii ; din alte
izvoare se $tia cä in 1593 Ieremia era in Polonia ; se vede
astäzi cá incá din 1591, din Decembre, el se afla la Uscie.
Uscie vine asezatä pe la Nistru chiar, cum pleacd cineva de
la Hotin §i Camenita in sus spre Pocutia $i Galitia, - intre
Jaslowiecz $i Rohatyn. Ea joacä mai tärziti un rol in viata
Movilestilor, mai ales a väduvei lui leremia, Elisaveta, $i
a copiilor ei, dar $i in a lui Moise Movilä, fiul lui Simian.
Multe scrisorl privitoare la Moldova din epoca Movile$tilor,
sint datate din aceastä Uscie 2.
Ieremia o cumpärase de sigur, dar in 1591 ea nu era
inch' mosia acestui boier, care cäpätä $i indigenatul polon
in 15933. Pe atunci, ea fäce parte incä din proprietätile du-
cilor de Sluczk, in provincia Rusiei. in comoara mänästiril
1 Hurmuzaki, XI, p. Lxxv. i urm. ; Iorga, Mdrunfi/urr istarice culese
fo Ungama (extras din revista cLuceafärul., gBudapesta, 1904, pp. 21-2 ; Oa-
menr 9i _Tape din trecut, I, In eBiblioteca pentru tosip.
2 V. si Barwiski, in Prinos Sturdza, Bucurqtl, 1903.
s Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 325. Tot pe atunci s'a dat cet4enia polonä $
Vorniculul Gligorcea Cräciun (Varpvia, Arch. Zamoyski, ms. 1790 de scri-
sorl románeol, fol. 16).

www.dacoromanica.ro
112 0 SCRISOARE A LI l IEREMIA MOVILI

ArgesuluI se afig. un «brig al lui Neagoe-Vodät ctitotul ef,

care briti a fost lucrat aid, in Sluczk, si poate trimes de
duclI, odatä neatirnatl, de acolo '. in 1557, Despot, pe atunci
in Königsberg, trimetea pe ciracul sag, vagabondul literar
Horatius Curio, la «Sluczk, la ducele Sluczkulult. Ducele era
un otn cu multg trecere, si el cigdeain 1563 un ospät solilor
tätärestI, veniti in numele Sultanului pentru a cere Polonilor
uciderea lui Stefan-Vodä Tomsa 21.
Pe timpul cind Stefan Tomsa era Domn al MoldoveI, dupä
gonirea, la inceputul anuluI 1612, a Jul Constantin Movilä,
cu rudele si sfetnicii sgI, mosia aceasta, Uscie de pe Nistru,
fu adäpostul intregel familif a Movilestilor. La 4 Ianuar 1613,
din acest loc, Doanina Elisaveta si fiica eI Maria, sotia lui
Stefan Potocki, fac o danie de venituri mändstirii Sf. Pa-
raschive din satul Zadarow, din apropiere, unde era egumen
Stefan. Elisaveta se intituleazg «suprema ducissa regni».
Peste un an, in aceias1 zi de 4 Ianuar, filnd de fatä. si
Vitolt Logofätul, se face aceleiasi mängstifi, de aceleasi, o
danie de serbl sat ccmeti»3.

I Inscripp din bisericile Romainer, p. 153.

2 Iorga, Nouveaux matériaux pour sarvzr a l' histoire de Yacques Basilikos
l'Hérachde, BucurestY, 1900, pp. 27, 84.
2 Relationes castrenses haliczenses, In Arch. provinciale din Lemberg, 1661
(152), p. 815, pomenire in Tharaniewicz, Cronica lid Rypatius (poloneste),
Lemberg, 1875, in 80, p. 62, * `a 25 (trad. In mss. Schmidt ale Bibl, Mu-
seului Na4ional din Pesta). Cf. ibld., p. 63, n. 27: danie fácufd biserica din
Mosciska de Ana fiica his Ieremia-VodA (si Intkire, de regele loan al III-lea,
ta 1691). - tri Rel. castr, hal. fragrnenta, 1600-7oc, no 108, e vorba de
procesul, de mostenire hofárlt In 1632, la Camenqa, intre Bronislaw Grnszecki
si Maria Movilä, v5.duva luT tefan Potocki.

www.dacoromanica.ro
 VI.

0 CTITORIE NECUNOSCUTA A LW VASILE

LUPU.

Litre hîrtiile privitoare la pomenile ce s'ati fäcut dupg

moartea celui din urmg tirbei din ramura veche, se aflä,
in volumul eartelor de jotecie» (sic) din Archive le familia,
si adeverinO, greceascg ce urmeazg, cu ortografia el :

Tö iatxóv tiovotattipt, b 6notov 1.11 aviOpei)i, xcd ispor5votzoy

IA halm, xal aucò v axXx6sictv Tei)v aiow 'Apkw.tebv nl ijÄip-
6pa p. Segnv iroX)6)v TpocsEaw, 6vollaCiT.a.t Cvfíct Xa.bpa, eivac
tacsa Elq Tbv Mo)picc, eig xarspdxt.ov 6voliaCólievov KotÄogporoc, rer.
órola Tec roNet. Äo'x(i 6 ápxt.E7C(CAOZOg TCepvíCls, sly= 'ma-
116909 Cdysò rb ovap ii cmpa. proyamaxec, Tor) Ba.mÄiLon, xal
Erepecvon Boe.666x, met. 'hoivvou Boe668a, xczl AixotTepEng A6v.v-iç
xal Dam TCV6)v apZó1PCOW 6f. tiig MazEocq, Cup oti ixTE071 go4
tc;)pa etvou arrtlpaallivot xpóvot ixcabv tptivta ivvéct : Exec xa.Xo-
T-Ooug tdact xai. Ec.t) gtog vvv, f eni; iopqg Ko[p.71-
OL zirig OBOTÓXVY MEL 7COM) oi1 xx8' ixaartp ii[Lipav Big Tok
xplattavok Clco5 Corepvot:Iv, xcd i.ápv p. sty lit.Lipci.v 8iy Xeí.-
7CODY ialVTOC xpt.cruavot ózor.) wic pckyouv tp(olLE, xcet cstracupoöy i-

xsívotn óro6 Haver) ta (11uxmat xott 6705 6fiVOOV : aka Tee 6/.(o)s.ovi)
Evirpoakv eiq Tbv 00e.bv xat B aong Toòq jvff.oug améXoug.
1 814, louvEop 23, Bouxonpfav..
1(6pLÄÄog &pxy.avapErrIç xcd xvsup.catxbg ix r a6pac, Tot)
111topicoc.

1413. vol. xi. 8

www.dacoromanica.ro
114 o CTITORIE A IAA VASILE LIIPU

Adecg :
«Mänästirea mea, care m'a crescut si m'a fgcut ieromonah
$i m'a liberat din robia Albanesilor necredincios, cu dare
de multi' lei, se chiamd Sfinta Lavrg, e in mijlocul Mora',
in Tinutul ce se chiamä Kalavryta, pe care-I pästoreste su-
fletete archiepiscopul de Tzernitza ; a fost cläditä acea mg-
nästire cu bad* moldovenesti, al' lui Vasile si al lui tefan
Voevod si al* lui loan Voevod $i al' Ecaterinei Doamna $i
al' altor dtiva boieri din eVlahia». De cind s'a clgdit 'And
acum sint o sutä treized si noug de ani incheiatl. Are cind-
zed de cälugäri, cu eel d'innuntru si cu eel de-afar-A. Hra-
mul este Adormirea MaiciI Domnului. Ea dä in fiecare zi
multd pine crestinilor färd mijloace, si zi de zi nu lipsesc
seized de crestini earl sä mädince pine si iartg pe aceia unde
ail mers sufleteste si uncle merg. Acestea le rnärturisesc in-
naintea lui Dumnezeg si a tuturor sfintilor ingeri.
1814, Iunie 23, Bucuresti.
Chinn, arhimandrit si duhovnic din lavra Moreit,
Vasile Lupu a avut din cäsgtoria cu Doamna Tudosca pe
Ioan-Vodä, mort in Novembre 16401, iar din a doua, cu
Cerchesa Ecaterina, pe tefan, care a fost Doran. El sint
ctitorii. Data ce resultd din scrisoare, 1675, e fireste falsä.
Poate cl acea de 1635 ar fi mai bunä.
Fireste cl nu intimplator a clädit Vasile aceastä mängstire
a sa de lingg. Kalavryta. hi prefata eManualuld impotriva
rätdcirif Calvinilorp, vestitul Dosoftei patriarhul de Ieru-
salim, care era de pe la 1660 prin senile noastre $i a trebuit
sg cunoascg personal pe Vasile-Vodg, spune cg neamul säti
era din csatul arndutesc) saii Arvanitochorilingä îrnova din
Bulgaria, dar cä venise din «Macedonia»2. Acest nea e al
tatäld numai, Nicolae, AO al lul Radu Mihnea, $1 de sigur

1 Vol. IV, p. 226, no lam.

2 Meletie Sirigul, Kalec Ttily xrAßtwatTni xrpcauEtuv... xcet äoca9ou iTxst-
pEStoy, Bucurqfi, 1690. Romäneste, In Uricarul, VII, p. 39. Cf. pentni targ
sat'', Nicolae Vel Ag'i, InscriNi, p. 113,

www.dacoromanica.ro
 0 CTITORIE A LIff VASILE UPC. 115

sträin, grec - Vasile insusl nu vorbia bine romäneste 1, -pe

cind RomincI pare a fi fost maind-sa, care i-a dat numele
cel adevArat §i de la inceput, Lupu, cdci Vasile e numele
domnesc, cu sunet bizantin, pe care-1 lul Vornicul Lupu
nutnai la suirea sa pe tron. SA se mai tie in samä numele,
curat romänesti, ale surorilor lur Lupu, Marga si Märicuta,
si al Ivärului, sH, Stiuca 2.
E foarte cu putintA ca obirsia Arvanitochoritului, tatäl lui
Vasile-VodA, sä fi fost din Mor ea. Tinutul Kalavrytei e cel
mai muntos din peninsulä, si pe vremea lui Pouqueville incA.
(cap. XI) 11 sträbäteaii cu turmele vitejli pAstori albanesl, cu
saricä alipä si «coifuri de pale». Acelasi cälätor spune a si
«locuitoril din orasul Kalavryta sint in mare parte Albaneslv,
dar poate cd greseste cind vede in el numar urmasi de-ai
nävälitorilor din 1770. Astfel ar fi cAlbanes, Vasile Lupu.
intimplarea a fäcut ca in acest sat Arvanitochori sail Ar-
bänasr, de unde plecase pririntele lui Vasile-Vodä, sA se ri-
dice, numar peste citeva zee de anl, o bisericä romAneascä,
cu cheltuiala lui Constantin Brincoveanu, bogatul ocrotitor
al tuturor crestinilor din Räsärit.
Episcopul Melchisedec o descrie ca co zidire lungd si scundä,
acoperitd cu olane» si alcAtuitä din cloud biserici despdrtite
in lung printr'un pärete. CAlritorul romin a vdzut si chipul
ctitoruluI, co persoan 6. imbräcatä in costumul Domnilor ro-
t:all-Az, dar cu capul sfArmat, la vre-o profanare turceascl a
bisericii3. LingA bisericA se mai pomenesc Ong astäzi niste
«case ale Brincoveanului». Dar nu ale lui Constantin-Vodd.
CAci iardsl intimplärii i se datore§te cd aceastä bisericd

' V. vol. IV, pp. 30-1.

2 Vol. HI, pp. 31-2.
8 Revista isentru istorie, archeologze fi .filologie, vol. IV, p. 520. Nu e ex-
cluA ideia c'è.' BrIncoveanu ar fi einnoit din temeliel o bizerial mal veche,
datoritfi tocmaT pief4i1 lul Vasile Lupu. Altfel, alegerea loculuI poate s'á parg.
ciudaa. De alminterea, Arvanitochori ajunsese sederea de veil a lumil din
Tîrnova, st a Mitrop olitulul chiar. Cf. preek, Das Fzirstenthum Bulgatien
1). 407 (se area' st casele until Cantacuzino si Filipescu).

www.dacoromanica.ro
116 o MITOSIS A LUÍ VASILE LIIPIT

a primit peste un veac intreg mormintul unui Brincovean.

in adevdr, o inscriptie pe piatrd1, supt vulturul incununat,
cu cloud capete, pomene$te tri aceste cuvinte pe un urma$
al ctitorului :
Accv (sic) 6n ' 6xpoo6na p1yocs, [Leyet4 r avunOsig
'EvOias xbcpurvat, cpe5, vioq ebtocgrtiq
Telv Xotp.bv xdAewç -11pZurt. 8Aaltáml) :
Otívotia Kcovatavzi-vog rro;(sic).Tovoq & Tev60)av
Aaprrilp ratqavéow Mrpocyxo6civaw, véog (?),
'Ever*Olg grt, 6ápoq Te, 6PnEovag, si-Sog ivork,
'Eusneuxtk, acoq etiflopoo6v-IN Äóyog,
Atozperpilg 8i TVoto v6og, 44 ispapWrepog tu
HapOev[7,1 'cssÄckycov (?) Isat ii.sTaXo?poa6v,
'Hy Or rbOog CiXacrrov &oç evatç, zocatrtrocq.
'HU xmOmErrig xclam ' 3c7rorpOilisvov.
414, 'Iouvi.ou Le'.
Adecd :
cSupt aceastä piatrd rece, mare pe mare aptuit,
Aid s'a inchis, vat un tindr de ant douäzeci,
Pe care ciuma 1-a chemat In a doudsprezecea zi.
Numele lui, Constantin, mare de neam,
Lumina din strälucitif Brincoveni, [de $1] tindr,
Dar harnic, la chip, la brate, Ltd minunat,
Binevoitor, in toate, chip de veselie.
Dumnezeiesc fiind tmnär, ca un bdtrin
Trdind in curätie $i märinimie.
A fost durere neincetatä la pärinti i frati,
Iar dascdlu-a päräsit pe räposatul.
1790, 15 Iunie.»
Iatá cine e acest tindr mort rämas in sträindtate.
La deschiderea räzboiuluI cu Ruii i Imperialii, Nicolae-
Vodd Mavrogheni, prepuielnic cum era, trimese intre altii peste
hotar $i pe unul din Brincovenii prigonitI de dinsul, Banul Ni-
colae. Acesta stätu întäiü la Nicopol, cu toti surguniVI cellaltl,
dar aPor primi poruncd sd meargä tocmai la Rodos. Familia
Mi-o comunica d. I. Bianu, in desemn dup.a. pialet.

www.dacoromanica.ro
 0 CT1TORIE A L'Uf VASILE LUPLI 117

insä-I rämase tot la Nicopol, de unde nici-unul dintre boieri

nu gindi sä-si ridice nevasta si. copiii. Ceva mar tirziti, si tot
din pricina räzboiului, Brincovenita si coplli trecurä, in aceiasi
toväräsie, la Tirnova. in Februar 1790, intunecindu-se steaua
luT Mavrogheni, boierif din Rodos cäpältará voie sd se in-
toarcä lingl ai lor aid, la Tirnova. Ei if gäsird tocmai la
Arvanitochori, pe unde trecuse si Nicolae-Vodä, mergind de
la umla la $istov, in osteneli räzboinice. Ienachi Väcärescu,
scriitorul, aratä cu durere cä, «din patru copli ce läsasem
cu sosia mea Domnita, cind am mers la Rodos, am gäsit
numai unula 1. Ciuma secera prin aceste pärti. Väzuräm cl
ea luä si pe Constantin, cel mai mare dintre copiii lui Nicolae
Brincoveanu.
In provinciile Turciei celei vechi trebuie sä se gäseascá
multe ctitora de acestea ale Domnilor si bolerilor Moldovel
$1 Terii-Romänesti. A le urmäri sistematic, e cu neputintä.
NumaT intimplarea le poate da la luminä, ca in aceste casuri.
Astfel, la mänästirea lui Sisman de lingd Tirnova, Melchi-
sedec a gäsit acte romänesti de danie, care pomenesc pe
altele, pierdute, ce se urcä pänä la Radu $erban, deci pänä
la epoca lui Mihai Viteazu12.
Poate ultima din aceste zidiri ronaänesti peste Dundre, e
aceia pe care a fäcut-o, intr'un sat din Tesalia, räposatul
Joan Ionescu (de la Brad), care era pe atunci administratorul
mosiilor MareluI-Vizir in aceastä provincie. in paginile de
bätrineä pe care le-a intitulat a Viata mea de mine insumi»
(1889), el ni dä. inscrigta bisericii aceleia, cu urmätorul
cuprins:
(0 krtTotv-i¡g okos vabg Tot) ciiEou zpoyrolliptopog xxi. Tponato-
pópoo Fecopliou avexacvia97} ix OstisX(cov a2rá.v.1 1 To5 apxovrog
Kap.w4yi °Cis MoMcf.6tiot 3.66mou 3rowg:cntou, 7.5vntoii i7CLIT &Coll
7C6CMOV TOilo iv 0 acastXf4 TaL?Xt.xEcov Toti Maycaou-BaCEpou Tecs-48-
Haack.
i Väcärescu, Istaria isuparafilor atamant, In Paptu, Tesaur, ll, pp. 295,
297-8. litcolae BrIncoveanu era tanuit cu oarecare dreptate, ca unul ce acuse
parte, In 1770, dintr'o solte la Petersburg.
2 L. c., p. 522.

www.dacoromanica.ro
 VII.

0 SCRISOARE GLUMEATA DIN VEACUL

AL XVII-lea.

De curind, Academia Ron-And a cumpärat un numär de

'documente moldovenesti, care nu sint vechi, dar cuprind
une off lucruri de un deosebit interes sa de o adeväratä:
noutate.
Am gäsit intre ele un zapis ostasesc, de la strAjerri de
Nistru, ce stäteaü la Vadul-luI-Vodä, pe unde se merge as-
täzI la Chisinäti un act oräsenesc din Roman, de prin anif
1590-600, care Inseamnd ca martuti la o vinzare pe «pop Ver-
deas, i pop Ion, i pop Iachim, i pop Vasilie, i Macsin Gräbea,
I soltozol Ion Duchitul, i Anton HM11 biv soltozo, Ion Drägoiti
alt1 oameni bun, tirgovetl, (11 HUNIIK 1110A Aonfie MEBN-LAHTE),
un alt zapis ordsenesc, datat din 2 Mart 7194 (1686), in
care se inseamnA acestI oameni din Agiud: cdumnalui Sa-
vin soltuzul [Mdicul, Ranet vnoc [nepot] Pitarul si Ghenghe
soltozul de Agud si Toader Dopnitä si Ion Spatosol, ne-
mesnicif de Agud», si se pune o pecete neinteleasä, cu in-
I cAdeci eii Costinas chihae de la Cdpitanul Beiiisor, din Vadul 1111 Vodi,
Toderasco ot tam, $ i Durnitrasco Pojighie, i Simion %/Aran, i Necula, ei
Iftodie, si Durattrasco èolovicul ornul], si Anton, si Andonie stegariul, si
Gavril, si Haan, i Chhla, i Alecsa, i Caisin, st Macarie, ci tefänitâ ot tam
scrim st märturisim cu destu zapis al nostru cura sintem noI tot chins pentru
Mane apitanul, di, de va fii de v'o Intrebare, sä fie de fatä ; $ i pen tru nol
iaste chizes Irirnie, si Lupasco, si chihae de la Stängact i pe[n]tru credinta
ne'm pus $ i degitele, ca sâ s $ad,

www.dacoromanica.ro
 0 SCRISOARE GLIMEAT.A. 119

unul care pomeneste pe

scriptia FIEHATIt AISMASI, in sfirsit
soltuzul Tutorei Iîngä Iasi 1. Am mai hisemnat intre ele un
ciudat Inscris al unui dragoman de pe la 160o, care nu stia
romaneste - eadec[ä] ea Tofan Draguman ensum marturu-
sescu» pentru ecunbaratura» la Gästen[I] si la Concest[i] -,
o socotealä de nunta de pe atunci - icuI sintena datori 1156
lei, cheltuial[a] nuntei», o poruncd a lui Gavril fratele lui
Vasile Lupu - ETO t13 PAHOHA KETMAH H nitoKkAel6k CSHMKCIOH -
cdtre egiudzii cad? inblatI pentru Tigani», cu privire la un
Tigan cApätat de Constantin Macri de la unchiul säti, Macri
apitanul. Printr'un act se afla o dajde necunoscuta, osluka 2,
iar altul da numele starostelui de Putna de pe la 1690,
«Bejan Gheuca biv Vel Pit[a]r». Se mai culeg nume ca Du-
cul, Stoica Lolozul, Vasilie Peirzncariul, Toader Toropcel,
Dräghici Sdligeanul, Iftinca.
0 mare parte din aceste documente priveste pe boierul
moldovean Neculai Buhus, Marele-Logofät al lui Dabija-Vodd
si prietenul ha' Miron Costin3. inteun Inscris fära datä (de
pe la 1690) vedem pe o eSofronie Bähnäsoae», care arata
cu durere cá fiii eI, hotl de cal, erati sä-si piardä viata
«era sa-I scoatä la deaalu, sä piards. Ca sä scape, ei se dati
ca vecini lui Buhus, numai Medelnicer pe atunci, la Suceava,
odenainte dumisal[e] lui Ionasco Brancä, Armasul-cel-Mar[e]
si denainte Fräncului Armasul, si denainte Drosäl Armasu,
si denainte a tuturora Armasilor» 4.

E o vinzare de prin 161(3, gelled. de Hilep, fiul lui Dan, catre Toader
1

Cehan pircalabul. oi derept on cal biuluit dere[p]t 45 de talere, i 1-aii biu-

luit soltuzul de Tutura l cu oameni bunY, la cas[a] luI Avram, i ed, Avram,
am fost In toc[ma]lä, si nol razeasie Inca am fost Si Dorin de-acolea ...
si nol tot seteanie am fost, den sat, den Ro.;61 a
2 [Catre I600.] c -I- Simion V[e]] Satrar i tefan scriil la feeoril nostri, os-
luharil volost Vaslui, deaca veti vedea cartea nostra, vol sa lasati In pa[e]
de osluha na (sic) Ion din Burdugani, ca s'ail cautat la catastih si s'aü
aflat bun. Dee al nu-1 Invaluit ... 8 rac, Dech. 8.0
3 Vol. V, p. 574. V. $ i alci, mal sus, p. 53, n° 24.
4 Un alt cas de "wire se afla in aceste documente. Inteun act din Iasi
7156 (1647-8), ePatrasco Varaasiul» arata cä a luat adzeace bol de la Paval
Capitanul [de Vaslul], pentru treldzaci de galbeni, si boil ail fost lu4i de pre

www.dacoromanica.ro
120 0 SCRISOARE GLUMEATI

inteo scrisoare cltre dinsul a lui Ion Flaba$escu, membru

necunoscut al uneT familii pe care a fäcut-o vestitä Grigore,
ajutatorul lui Stefan-Vodä Petriceieu -Ion va fi fost fratele
lui Grigore -, se intilnete cu placere acel ton glumet, fa-
miliar, care lipsete ap de mutt in mNtenirea scrisä a tre-
cutuluT. De aceia o daü aici in intregime, dupd lämuririle
de mai sus :
cCinstite al nostru mai mare frate, dumnata
Medelnicear-Mare, sä. fif dumnata sänätos. Cu
sänätate mä inchin dumitale, i poftescu de la
m[ip[o]stivul Dumn[e]zda dumitale pururea multa
sändtate i cinstitä viatä, inpreunä cu toatá cin-
titä casa dumitale. Pentru tocmala carea am fa-
cut cu dumiata pentru prisaca ot Tuma4, in-
teaceaia vreame nentänpländu-mi-sea zapisul acolo,
dac'am sosit, cautatu-l-am, st-I trimi dumitale
pre cest fior al nostru. Nämai de stupi ma
rog dumitale sa-m dai maT de aproape de pre
aici, cä de acolea n'am cumu-i aduce, atäta cale,
si prenteatátea franturf, ce mä rog dumitale sa.-m
dai de-aici. Alta, pentru raindul2EHLTLELle sarnänta,
Inseama-te-voiii ea pre dumiata pre cat va t[r]ebui
dumitale, c'am pus de-1 strän[g] inteun cotqu :
nämai atäta, de-are hi i cu voea dumitale, ea a5
hi foarte bucuros la un schinbu. Eti sa Inseam-
nez dumiata[lel de pea$te de sämäntä, i dumiata sä
ma inseami de unul di ceea ce ciutna in dzuoa
de Ignat ; nu pentru altä, ce trebue acmu sa-s
afle, cä spune un peat mare ciceluea ce n'are
de-acel feal, ales acmu la Craciun. Si, din maple
de $tiuca nu pocI face di eeea ce sä chiamd pre
numele durnisale lui tretii Log[o]f[ält 1, de sä pun
a Curteanl pentru dajde; apt)! ail vinit CurteniT de'ü grgit Mgrii Sale lui
voa, i ad -pgrgit pre Pavül Cápitanulb, cgpgeind dreptate de la Domn. Cg-
pitanul e pus cla temnit[g]», rudele nu-1 plAtesc, dar aceasta o face 12.gco-
vit[g] Log[o]fgtulv. Iscgleste S II6vprraxe Liop.éattxo. - Cf. vol. V, p. 30,
nota 2.
1 Nti am IntlInit un treti LogJat cu acest name de : Porcul.

www.dacoromanica.ro
 0 SCRISOARE alanaEATII 121

a sea , a =Ole §tiucii sänt suptirr, ia[r] noal,

hiindu oamenif de tard, ne-a foarte trebui de-acel feal
sä fie mal gros. Deci, ce va hi mila dumitale, de vr'un
[porc], multimi-vom dumitale"; de n'a hi, la prilej tot
'om multämi. Sä fil dumiata säng.tos WT KE, amin.
U fläb[ä]sest[T], Dech. 20.2
Urtneazd iscdlitura slavond, impodobitä, a ltif Ion I-15.13d-
sescul si adresa lui Neculal Buhus, Mare-Medelnicer.
Un oarecare tort familiar se vede si in acest rgvas de egumen,
pästrat tot la Academie (doc. necatalogate ?) :
cVarlam ieromonah, igumenul ot stäa monastira
ot Cälddropni, scria la cinstit si de m[i]l[o]stivul
Dumnezea cläruit fiia al sf[i]ntei beseareci si de la
D[u]hul Sfrainta al nostru ca u[n] fiiii sufletesca,
dumneaalui jupan Radul Spitar, poftesca de la m[i]-
l[o]stivul Dumnezeil sa-t däruiascd tot bindle dum-
netale cu pace si cu sänätate impreuni cu tot[ä]
cinstiti casa dumnetale. Iar de l'a nostri smerenie
si de la tot saborul sf[i]ntel mgnistiri plecatä 'litchi-
niciune trimit la dumneata. Alta, de riva ce mi-al
trimes dumneata, am inteles de tote : cinstiti mi
soarea dumneatale, a mi-ai scris dumneata cä am
purees i n'am flcut dumnetale stire, iar dumneata-
stii cäind ne-am despärtit, cä am griit cu dunt
neata sä via si ea päni la mängstire, sä intreba
sgbor[ul] si cAluerii cum vor zice si eI. Deci asa
ne-am vorbit cu totil pintru ca sä nu mai intrif
nici dumneata in gilciavi si in jurimänta, cg nu este
bun sä jure omul, mdcari de s'ari sti cä este al de
direpta, cd Dumnezea iubeate Sf[i]ntia Sa pa6a.
Deci, cum am zis cgtri popa Necula cgind l-ai
fostil trimes dumneata la mine si m'aa intrebat
M[o]l[i]tva Lui de acesta lucru, ea am zis un cu-
vanta, sä intreba si pre alalti cälugira0. Deci si
el sänta bucuros asa, a. VI dumneata RumäniI
cgt aa fostü cumpgratI de pärintele dumnetale,

www.dacoromanica.ro
122 o SCRISOARE GM:MAO.

jumatate, si cu mosia jumätate, si sfrainta ma-

nästire sä tie jumatate, si sg fie pace intre noi.
DecT, daca va fi voia dumnitale asa, sa viT dum-
neata pänä la sf[g]nta mandstire, de acum Du-
mi[nelci ceia Dumined, ca in asti sgptimini voT sg
mi duct"' pän'i deal sg-m aduci niste vinisor ce avem,
ca am inteles cd va sä. pogoare Maria Sa Voda
[Brincoveanu] la Bucuresti. Ce va trebui, ce cum
vel sti dumneata de venitul dumnealuT, tot sa-rd
faci dunmeata stire cu un rävgsel. De aasta mg
rog dumneatale. M[i]l[o]stivul Dumnezea sä adaogi
viata dumnetale cu pace si bunt sängtate, de la
Vl[d]d[i]ca Is[us] H[ristojs. Amin.»
(Adresa care jupin Radul Spätarul.)

www.dacoromanica.ro
 VIII.

POMENIREA IN POLONIA A INA ER01

ROMINt

I. DiscursurI plazmuite cu privire la

Ioan-Voda cel Cumplit.
Luptele luI Ioan-Vodä cel Cumplit, ajutat de Cazaci, cu
Turcil at.' avut un mare rasunet in Po Ionia, unde Paprocki
si dupa el Gorecki ati vorbit in deosebi si pe un ton epic
de dinsele. i cintecele Cazacilor vor fi pomenit pe fratele
lor de vitejie si de suferintä: avonia».
Ele aid produs insä si un exercitiu de retoricd, dintre
acelea care se plazmuiati dese ori prin scolile latinesti, in-
trebuintindu-se insä de obiceiii numele glorioase ale eroilor
anticitätii.
in mica lucrare de scoald de care e vorba aid, strasnicul
Ioan-Voda s'a pärut un personagiu vrednic de o asemenea
cinste care nu se prea dädea contemporanilor, si cu afit
mai putin dparbarilor» din mijlocul acestora.
Titlul e T.A.ctio deliberativa de Ivonia duce Valachiae,
Turcae rebelle, Polonis addicto». Cea d'intaiti parte e cu-
vintarea ce se chiamá a o tine Ioan care Cazacif sal, ca-
rora insä retorul li zice Po lorii: cOratio prima Ivoniae ad
polonos milites v.
El aratä cum Turcii iaii cerut haraciul indoit si cum a
luat mäsuri ca sä li se impotriveascä. Regele nu l-a läsat
sä si iea ostas cu plata din Po Ionia, asa Melt i-aii sosit nu-

www.dacoromanica.ro
124 POMENTREA A DOY EROI ROMtlif

mai 1.200 de oamenI cdin-cimplile Podoliei» («mine ducentos

qui ad me ex patentibus Podoliae campis in Valachiam
ultro venistis»). EI 1-ar fi ajutat sä cistige biruintI ... cincI
aril' de zile («per quinquennium»), cu dinsii ar fi invins la
Hotin, unde nu s'a dat insä nici-o luptg («pugna in campis
cocinensibus facta, in qua centena Turcarum millia parva
manu delevimus») si la BrAila - aceasta e adevgrat. Svier-
sevschi f Polonul i-a fost totdeauna credincios, pe dud Mol-
doveanul Ieremia (Gole) 1-a trgdat acum. A fost bätut, si
Turcii it incunjurä. Cere deci sfat de la cApeteniile sale, cu
numele inventate, intre care si de la «sutasul Rominilor,
Bogdan» (i Zadorski, Reskowski, Vibiszewski, singula veri
Martis fulmina, teque, Valachoruni centurio, Bogdan»)i.
Souil turd sint tinutl a fi de fatä. El incep acum cuvin-
tarea lor, o «legatorum Turcarurn ad Ivoniam oratio». Data
aceasta, e o simplg parafrasg a celor citeva rinduri din
Gorecki, p. 245. Tot asa si cu cResponsio Ivoniae ad pe-
tita legatorum». El declard ca va cruta pe Romani pentru
trädarea lor : cDe Valachis multis opus dicere non audeo ;
supplices nostri sunt, sub imperium iam olim Turcarum con-
ciare, quos ut a furore vendicetis Martis aequissimum est».
IargsI in ordinea de la Gorecki, Ioan-Vodà intreabä pe
al' säl, ce este de fäcut («Ivonia a militibus consilium petit»).
Aid insä, Sviersevschi ar fi luat cuvintul pentru räspuns
(«responsio Swierczewski ad orationem Ivoniae »). ApoI se
desfäsurg toatä verva retoruluI: e o lungg i entusiastä di-
sertgie, cu exemple istorice, dintre care unul de la cronica-
rul italian Stella, despre reaua creding turceascg.
Rdspunsul Rominilor, in sensul predärif, îl dä presupusul
cApitan «Bogdan» (esecunda suasio Bogdani militis ut se
Turcis Ivonia tradat»): Moldoveanul vorbeste despre exem-
plele de abnegatie ce ati stiut sg dea Romanil! Si acum
vine hotärirea luI Joan insusI, pe care o spune multima os-

1 Cf. numele adevarate In Gorecki, d. ex., p. 222 din editia lui Papiu Ila-
rian, Tesauru, III.

www.dacoromanica.ro
 POMEN1REA A DOÍ EROI RoxiNi 125

ta$ilor (coratio Ivoniae post auditas senatorum sententias, ad

suos»), iarg$i cu amintirea Romanilor.
0 lipsg in manuscript opreste exercitiul. Manuscriptul
acesta, 2906 al BiblioteceI Iagelonice din Cracovia, e din veacul
al XVII-lea.

II. Un Armean din Polonia despre Mihal Viteazul.

Pe la sfir$itul veacului al XVII-lea TurciI erag in rdzboin
neintrerupt cu Perii, urmindu-se astfel strgvechea luptg. dintre
Romani si Per$1, Bizantini $i Sasanizi. Gindul de a se inte-
lege cu ahu1 a trebuit sä vie de la sine tuturor du$manilor
din Europa ai Sultanului. Persia trebuia sg facg parte din
liga pentru zdrobirea Imperiului otoman.
Si regele Sigismund al III-lea al Polonie se interes g. de
urmasul lu1 Uzun-Hasan si trimese in acea targ asa de de-
pärtatg un Armean, anume Sever Muratovici, adecg Sever
fiul lul Murat, nume obisnuit, nu numai la Armenii curati,
bg$tina$1* din Asia, ci si la ce corciti, amestecati cu Grecii
si trecuti Ia ortodoxie, ca acel loan fiul lui Manuil Murat,
Grecul2, care e ingropat in bisericuta din valea Itcanilor
Muratovici a cälätorit din Varsovia prin Lemberg, a luat
Moldova in lung, $i la Mangalia s'a imbarcat pentru Trape-
zunt.
cSeveri Muratowicz, eines Armeniers, so newlick aus Per-
sien kommen, Ihren Konn. Mtl. abgelegte Relation, 12 Au-
gusti, anno 1632.
... So binn ich von Warschaw aus auf die Reussische La-
wenburg zugezogen, habe mich daselbst nicht lange geseu-
met, sondern binn durch die Wallachey fortgezogen und
' Kozak, Die Inschriften aus der Bukavina, 1, Viena, 1903, p. 148 In-
doielile ce arätasem cu privire la acest nume In vol. VI, pp. 633-4, cad fati.
de märturia explicitä a inscrIptiei, pe care am avut prilejul a o controla. De
fapt, ea trebule centá astfel (cu cîteva Indreptirl fatä de d. Kozak) :
t Myyjairin x[6pt1e pet& TCu-v 6.TEcov T+110 t.povilv Tor) "tlotiXou aou 'hu[dvvoa]
&of) MrAvoo-iiX Moupáu [T]wp.ai.00; ixotp.41099 xrzi iceEpl iv xcupc;) to6
aLeivtog '16 flox86voo Boe66k, tSto5 Tot) p.e-rou xop. 'Ito Dcry6von Ben-
6acc, kst OCt'fr, Evarwri.wvo5 rf', Alyo6cmou roCylg.

www.dacoromanica.ro
126 POMENIREA A DOÍ EROf ROMM

mich uber die Donau sezen lassen undt inn die Turckische
Stadt uber dem Schwarzen Meer gelegen, Mangalie genandt,
angelanget. Daselbst habe ich denn 1. Aprilis anno I6o I ein
Schiff bedungen, mich aufs Meer nach Trapisuntwerts be-
geben. 2.
Trimesul polon mergea sä vorbeascä ahului despre pu-
terea regelul säti. Pentru imprejurärile din Persia, poate cä
ar fi bine sä se tipäreascä vre-odatä aceastä parte din me-
moriul WI. intre aceste lucruri insä, el descrie astfel ca-
riera, de putin timp zdrobitä, a ha MihaT Viteazul, care se
afla incl in viatä ;
«Uber das, ist auch newlicher Zeit des Kaysers aus der Tur-
ckey grosser und mechtiger Feindt Michael Mutanischer Woy-
woda entstanden, so des turkischen Kaysers Kriegsherr, Bas-
sen undt Beglerbeken zue etlich Mahlen niederleget, wessglei-
chen auch der Sinan-Basse vor ihme weichen undt seine mech-
tige Armade verlauffen müssen ; welcher sich immer gestercket
undt dem Fürsten das erdensche Landt , eine grosse Provincz,
abgenommen undt ihne selbst sammt seinem Kriegsvolck ge-
schlagen. Der sich darnach daran nicht genügen lassenn, son-
dern denn teudschen Kayser auch angegriffen, undt ezliches
Kriegsvolck, daher er noch viel übermütiger worden, undt sich
ann eine Landtschafft Bogdan, so Ihrer Mtt, meinem gnedigsten
König zuestendig, gemacht, hat daselbst denn Woywoden zum
Lande hinaus geiagt, Städte und Schlösser eingenommen, mit
seinem Volck besezet und sich wieder zue Hauss inn sein Landt
gemacht. Welches der König nicht zu leidenn gewust, son-
dern hat seinenn Feldthauptmann mit einer gewissenn Anzahl
ausserlesenen Kriegsvolck ausgerüstett, der hatt ihne wieder
aus dem Lande Bogdani geiaget, undt ihme biss inn seinn
Landt nachgesezet, das er ihm habe müssen eine Schlacht
liefern; da dann unser Feldtherr, so nicht mehr als 20.000
Mann bey sich gehabt, mit dem Michel getroffenn, welcher
60.00o Mann starck waren. Unser Haubtmann hat ihn nie-
derlegt, das Feldt behalten, undt seinn ganzes Kriegsheer
1 Ardealul.

www.dacoromanica.ro
 POMENIREA A DOt EWA ROMINt 127

biss aufs Heupt geschlagen, hat ihm uber 300 Feldtstück

ann Geschütz genommen. Der Mihal aber ist selbst kaum mit
dem Ha Is darvon kommen, undt hat also seine Lande einge-
nommen, so der Könnig noch iezo heldt. Diss ist also, undt
nicht anders. Ist derowegen der Könnig inn Pohlen do mechtig,
wie S. K. Mtt. ich verzehlet, und, do sichs anders befinden
solte, so solten E. K. Mtt. mir die Zunge hinden zum Nacken
lassen ausreissem»
Memoriul se afiä, in dublu exemplar, in Archive le de Stat
din KOnigsberg, Gesandtschaftssachen.

www.dacoromanica.ro
 M.

STIRT NOUÂ DESPRE LUPTELE

TURCO-POLONE SI TURCO-GERMANE
DIN ANIT 1671 SI URMATORIT.

1143. Vol. XI. 9

www.dacoromanica.ro
 Ca intregire i urmare la capitolul din vol. IX despre
rdzboiul dintre Turci si Poloni in epoca lul Sobieski, pot
sluji urmätoarele informatii pe care le am gäsit prea tärziu
pentru a le intrebuinta acolo, si paginile de povestiri ce vin
dup. ele.

I. Luptele din 1673.

in Biblioteca Universitätif din Bologna, ms. Ghiselli, 36,

PP. 481-4, se aflä o scrisoare, de bung samä din mind po-
lonä, datatä din tabära lui Husein-Pasa, la Ii Novembre
1673, ziva luptel si a biruint'a : eCopla di lettera scritta al
signore Aginoe di Bologna, dal campo polacco sotto Coccim,
nelli padiglione (sic) d'Husceim-Bassa, li Ii novembre 1673».

in fuga Turcilor, RominiI se aratä ca urmgritorl ai lor :

4E quelli che per il ponte circavano con la fuga salvarsi
a Caminietz, seguitati da Moldavi e Vallachi, che di la dal
fume erano comandati a batter le strade, sono restati la
più parte morti» (p. 483).
Trädarea lui Ghica e insemnatä in aceste cuvinte : ell
principe di Moldavia [=Vallachia], all' avvicinarsi de' nostri
alle sue trinciere, il giorno avanti la battaglia, si rese volon-
tariamente con le sue genti, et hora confessa che con arte lo-
fece, per sminuire le forze dell' inimico et accrescere l'anime
e coraggio a' nostri» (p. 485).

Peste doI anI, in 1675, Stefan-Vodä Petriceicu, Domnul

www.dacoromanica.ro
132 LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE

Moldove fugit la PolonI, scria, la 24 Februar, din Nimirov,

regelni Po Ionia'.
Petriceicu iesi iardsI la iveall numal in 1683, chid regele
Polonie, ca aliat al impgratuldi german Leopold, incepu
iargsl lupta impotriva Turcilor. Se stie cä pentru dinsul a
fost prins Duca-Vodä la Domnestl si tot pentru dinsul unii
dintre boiera pribegi, Ilie Motoc, Savin Smucilä i alta, se
aruncard, impreunä, cu CazaciI lui Cunitchi, asupra Bugea-
geaculuI, in toamna acestui an 1683.

II. Rommnií la Incunjurarea VieneI.

in acest an, MoldoveniI si Muntenii trebuird sg meargd,
cu Domnii lor in frunte, la incunjurarea Vienef. Citeva cuvinte
asupra impärtgsiril lor la aceastä faptä räzboinicä de la care
se socoate de obicela inceputul decäderil mariI impäräti
turce*t.
inca din 1682 era fricg sd nu vie asupra provinciilor im-
pärätestI o mare oaste de Turd cu contingente romänetl,
care ar fi fost chiar cerute de la eel do Domni, Duca-Vodg.
din Moldova 2 0 erban Cantacuzino al TeriI-Romänestf.
Aceasta se vede si din raportul bavares, din Viena, 23 Iulie
1682, care urmeazg. (Arch. de Stat din München, K. Schw.,
1115, f° 126) :
«Die aus Ober- und Nider Vngarn eingekhommene Bericht
vnd Privatschreiben melden einhöllig (sic), dass die Anzahl

Ms. citat din Bibl. Fundaticl Zamoyski la Varsovia, fol. 70.

2 CC, pentru numirea lul Duca In Ucraina, vol. IX, p. 8t li aceste stiri
venetiene, In ms, It. 193 al Bibl. Regale din München, fo i8o (Varsovia, 4
Septembre 1681): « ritornato da Costantinopoli l'Hospodar Moldavo, quale
ha, col titolo di prencipe di Moldavia, ottenuto quello dr signore delle terre
dell' Ucraina, conforme si accenn6, a conditione di (s)popolarles. Cf i ra-
portul frances din Constantinopol, 12 Septembre 1681 (ins. frances 641 din
acems1 Bibhoted, p. 164) : cLe prince de Moldavie a dit en grand secret
avoit ordre d'occuper tous les lieux contestez aux environs de Biela-
cevkiers et de Porralacz. J'ay donnay (sic) tous ces avis au Palatin de
Russie

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE §t GERMANE 133

der Türckhen sich von Tag zue Tag vergrössere, angesehen

(wie man sichere Nachricht hete) alle zwischen Constanti-
nopel und Offen gelegene Bassa, neben den Tartaren, Siben-
bürgeren, Moldauer vnnd Wallachen, befelcht waren, mit einer
gewissen Anzahl Volckhs vor Aussgang dises Monats sich
in den Feldt-Läger bey obbemelten Offen einzuestöllen. Were
also nicht anderst zue gedenckhen, dan dass eine solche
Kriegsmacht alda zusammen khommen, welche sufficient sein
werde, sich in drey Than zu erthailen, und also Ihr Kayl.
Mayt. desto mehrer zu schaffen zu geben.»
Se s tie cä, din primävarä Lid, Turcif luaserd cetatea Fülek;
in Iulie-August, el' se inteleserä cu cdpetenia Ungurilor
räsculati, Emeric Tbköly, duptátorul pentru Dumnezeii i pa-
trie», ca sä-i ci'tige cu armele Ungaria-de-sus. Solia ultimä
a impäratuluT, condusä de Caprara, se dovedi zädarnicd.
Räzboiul trebuia sä inceapd innainte de expirarea, la 1684, a
vechiului armistitiu 1.

La sfirsitul lui" August, principele Ardealului, Mihail Apaffy,

stätea cu ostasir sal la Berény, apoi el pleca la Pazk6, ling4
Fülekul de curind cucerit.
CApitanul impgrätesc de la Karpona intrebä pe spionul
ce-i adusese aceste vesti dacá ca väzut in tabárä pe Dorn-
nul muntean sat pe cel moldovenescp i cdpätä asigurarea
cä nici nu se vorbeste de sosirea lor2.
incä din toarnd Sultanul dddu semnele obipuite cä va
pleca insä0 fiinta sa impäräteascä. In arum. 1683, i se scu-
tea cortul afard din ziduri. Peste putin, el venia sä-I locuiasd,
gata de plecare. in cea din urmá zi din Mart, multimile in-
narmate pornirä incet spre Dunäre, spre Belgrad, unde tre-
buiail sá soseascd toti ajutätorii 3.

Porunca de adunare trimeasá Hanului i Domnilor nowi

1 Zinkeisen, Gesth. des osmanischen Reiches, V, p. 94 si urm.; Hammer, Gesch

des osmanischen Reiches, ed. din Pesta, III. p. 720 0 urm.
' Arch. de Stat din Munchen, /. c., fo 165.
3 Hammer, /. c.

www.dacoromanica.ro
134 LUPTELE TURCO-POLONE *I GERMANE

insemna ziva de 25 April, sail mai curind de 23, data Sf.

Gheorghe, pe care Turcil o luaserä de la Bizantini pentru
punerea in miscare a ostirilor 1.
Duca-Vodä, pe care Francesif îI niriaii la Poartä prin
agentif lor cä ar fi inteles cu Nemii 2, nu crutâ nio oste-
nealä pentru a sosi cum trebuie si la vreme. Strinse Cazacr
din Ucraina sa, Curterif si hinsari, pläti lefeciT cu iämie1e
de bir culese räpede si fArd milä, pofti supt steagurf pe
boieff i maxi", indatorindu-i a-si aduce cite 10-12 oamen
de pe pdminturile lor, fácu o ceatä din ccvätajii boierilor si
a giupäneselor särace». Chiar a doua zi de Sf. Gheorghe,
Luni, la 24 April dupd calendarul cel vechiii, el iesia din
IasI cu frumosul säü alala räzboinic, si mergea tot incetinel,
cts oturace lungi de mai multe zile. Cdci Tatarii venian pe

I Raport bavares din ii Mart (mss. citate, 11/6, f0 44 V°) :

Es hat auch der Gross-Sultan dem Tartern-Han mit Uberschuckhung
stattlicher Praesenten bedeuten lassen, dass er auf den 25. Aprilis mit allen
seinen Horden sich zu Kriegischweissenbuig ohnfelhbar stellen solle; derglei-
chen Befelch auch an die siebenbürgische, moldauische und wallachi.che
Fürsten gegangen.
2 Bid , raport din 29 April (f0 77 Ito):
«Ein leztere aus Tiirckhey von dem alda anwesenden ordinari Residenten
alhier eingelangte Schreiben, halten undern andern in sich, wie das sich in
Constantinopel ein P. Soc. Iesu natione Gallus in thrckhischen Kleidern be-
funde, welcher in Gegenwart des ihme, zwar unbekannten, kayl. Dolmdtschen
sich gegen aMige turckhische Ministres dahin vernemmen lassen dass der
Sultan nun die gewinschte Zeit und Gelegenheit hette, sich in zwei Campa-
nien des Khönigreichs Ungarn völlig zu bemachtigen, dan des Rom. Kaysers
Khriegesmacht in mehr nicht dann 27m Mann besthndte, des Kbönigs in
Franckreich aber, in die 20010 Mann, mit welchen derselbe, das dem Khayser
aus dem Reich khain Hilff geschickht werden möge, nicht allein behindern,
sonndern auch, da Seine Kay. Mayt. mit dem Sultan in dem Khrieg wirckh-
lich verfangen sei, eine solche Operation vornemben werde, wardurch der
Ottomannischen Portten das Urragarlandt gleichssamb in die Schuss geiaget
werden solle. Allein solte der Sultan in Moldau zeitliche Vorseung thun, unnd
den jezigen Fursten, welcher gegen die Teutsche nicht recht daran wolle,
abseczen, uud einen Anderen, dessen Devotion gegen der Portten man mehr ge-
sichert seye, vorstellen. Den Töckheli in der bisherigen Bezeigung zu erhalten
werde, Franckhreich weder Müehe, noch Gelt sparen. Unnd was dergleichen
mehr gswesen ist. Welches hier uss Unngern vernomen wirdt.,

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE 135

la Fa 'kilt'', prädind pentru cd, nu li se däduse pretul de

rdscumparare cerut. NuinaI cind if vdzu ajung in Tara-Ro-
rndneascd, Duca se cobori si el pänd la Focsani. Trecu muntii
prin pasul Branului, si hid de-a latul Ardealul
La 4 Maid, Brasovenil trimetead soli innaintea Hanulul,
iar la 24 VI acead daruel in tabärd. La 29, oamenI al ora-
luY erad indreptati cdtre Duca-Vodd pentru (a.-1 opri de a
innainta» (zurfick zu weisen). in acelag timp, Serban-Vodd
iesia pe la Orsova ; el nu se intilni cu vecinul säld decit la
vadul Dundrif, din jos de cetatea turceased a Budei 2.
La 13 Maid, Sultanul ddduse la Belgrad steagul prooro-
cului in minile MareluI-Vizir Cara-Mustafà. Acesta luase in
cale pe Tökcily si pe Curutif lui si ajunsese cu oastea im-
pdratului säü i a nouluI rege unguresc la Alba-Regald, pe
la jumdtatea luI Iunie3. Atund se unird in acea tabärd du-
ndreand puterile roindnesti. In revista pe care o trecu Vi-
zirul rnal tärzid, la 4 Septembre, se insemnard, cu nurnerele
43 si 44 din ostire, Serban, cu 4.000 de oameni, si Duca-
Vodd, cu 2.000 numai 4
Ostasii nostri merserd de acum innainte la un loc cu la-
gdrul cel mare, dar n'avurd nici-o parte la luptele de la
Raab, de la Petronel, care urmarä. Nu li se dAdu mdcar, ca
in 1663-4, sarcina de a face prädäciunI impreund cu Tataril.
Trddarea de atuncI, cea de la Hotin, luminaserd pe deplin
pe Turd asupra inimii stäpinitorilor si boierilor romini. Er
n'avurd altd sarcind decit aceia de salahorf, de lucraorI la
podurf.

1 Cf. Doe. Bistrifer, 11, p. 46 0 urm.

2 Cf. Cronicile lui Nicolae Costin, Neculcea, Const. apitanul i Socotelile
Brapvulut, pp. 116-7.
3 Hammer, Z. e., pp. 730-2.
4 Raceolta delle historie degf imperatori ottomam sino a .ilIehemet IV, re-
piante, di don Neriplava Formanti, Vene0a, 1684, p. 378. Acela.0. nunfárI
18.000 de ArdelenT, Romln't «et altri tributarii, (p. 155). Cu Tataril la un
loc. ar fi fost 30.000, dupa Das tuerekisehe Cabinet und die Haubt-llIaximen
der Ottomanischen Pforte, 1684, nepaginat: (Die uebrige tuerckische Reuterey
haben nichts in sich als Streiffer, welche vorauss rennen, und unmenschlich

www.dacoromanica.ro
136 LTJPTELE TURCO-POLONE QI GERMANE

Despreaceastä muncä a lor povestesc urmgtoarele doug ex-

trase din «Ragguaglio di quanto é successo nell' assedio di
Vienna e poco avanti et dopo di esso, fondato sopra notizie
avute da persone state presenti a quanto è accaduto in tale
congiuntura ; opera del signor Gio.-Domenico Filippeschi»
(ms. X. G 5 din Biblioteca Nationalg de la Napoli) :
«Arrivati in loro [dei Turchi] soccorso li prencipi di Mol-
davia e Vallachia con le loro truppe, ad essi fù dato il com-
mando di riedificare i ponti, e già s'erano avanzati fin' all'
ultimo ramo grande del Danubio, dove avevano già alzati
due archi, rnä poi furono impediti dai nostri, come si dirà
frà poco (f° 81).
[Ducele de Lotaringia bate pe Turd si merge la Kor-
neuburg.] E, perch& premeva che s'impedisse al nemico di
terminar la fabrica del nuovo ponte, lasciò il duca a Cor-
neuburg i regirnenti croati di Lodrono, Chesi e Ricciardi e
quello di dragoni d'Erbeville, acci scorresseno quel tratto
di paese et impedissero ai Turchi il passagio per barca et
ai Moldavi e Valachi il lor lavoro, et egli con il resto della
cavalleria passò più sopra, et ivi si fermò per poter poi ad
incontrare il r di Pollonia» (f° 96-6 V°).
Lucrul poduluf supuse pe RominI, la 6 August, unui atac
din partea artilerief vienese :
Iatä locul din Formanti care priveste acest fapt ((° 223) :
«Alli 6. d'agosto si viddero dalla torre di San-Stefano in
gran numero i nostri star sotto le tende di a del Danubio,
sù la riva del fiume, in faccia all' isola grande, della quale
poco fa il Scultz haveva disfatto il ponte, come sopra s'é
detto sotto li 15. luglio. Qual ponte, in mentre che, hora i
Moldavi, hora i Valacchi, che n'havevano cura, tentavano di
rifare, e gig era ridotto a bon stato, stimando per ciô il Duca
di Lorena doversi far oppositione, comandò a Donato Heisler,
Colonel di Dragoni, e al conte Lodovico Archinto, Tenente-
Colonello del Regimento d'infanteria di suo figliolo, e al
hausen. Ihr Anzahl ist ins Gemein 30.000, von Tartarn, Walachen und der-
gleichen Voelckern, so die Tuercken Alcanzi (Achingil. V. 1st. lur Stefan-
cel-Mare, p. 86) nennen.,

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE $,I G ERMANE 137

Colonello di Croatti Pietro Ricciardi, che dovessero con

ogni sforzo impedirne la struttura. Questi havendo piantata
batteria contro i barbari che lavoravano, e havendo disposta
la moschetaria longo la riva del fiume, col continuo sbarro
impedivano a' nemici la continuatione del lavoro. Mentre si
sentivano questi sbari nel campo, si viddero subito i Turchi,
che erano alloggiati più vicini all' isola, come sarebbe
quelli che dal ramo di sotto sino al promontorio di San-
Marco havevano disposte le loro tende, salvi subito a
cavallo, e, uniti sotto i loro stendardi, portarsi a dirittura
verso l'isola, sin tanto che, resi certi da compagni che dimo-
ravano dell' Isola, per mezzo de' cavalli, che correvano di
quà, e di lä, del fatto li Bassä e il Primo-Vizir, comanda-
rono che s'alzasse una controbatteria. Il che fù fatto, e per
alcuni giorni si continue, a battere e controbattere, mä, con
tutto ci, ti à tanto e dopo, si lasció di fabricare il ponte.»
Cincl sosirea lui Sobieski aduse la 13 Septembre liberarea
Vienef, se gäsi in päduricea Gatterhcilzel, unde stätuse Serban-
Voclà, o cruce de amintire, ca acelea ce acopär in a$a de
mare numär päminturile principatuluf rruntean de odinioari.
Ea era mult mai putin de cum se crede o manifestatie
crestinä : crucea fu ardtatä vicariului episcopal si a$ezatä apoi
in curtea palatulur episcopuluT de Viena. Aid o vbizurd rim-
ripi timpuluf, cari o reproduserä in stampe, dintre care
una se vede la scara cea mare a Academic! Romine. Samuil
Klein spune cä a gäsit o incä cln polata archiepiscopulur
din Viena» 1.
Crucea purta de sigur o inscriptie indoitä, romäneascä si
latineascä. Ultima s'a pästrat singurd. Cealaltä avea fireste,
in ceia ce priveste partea de la inceput, indätinatä, urmä-
torul cuprins, pe care-I luäm duplt crucea, cam din aceiasi
vreme, a lui Mate! Mogos sad Mogo$escul, pusä la una din
inträrile vechilor Bucuresti. $1 inchisä astäzi in altarul bise
lien' Oboruluf-Vechid din acest oras :
«Crucii tale ne inchinäm, stäpine, si prea-sfinta Invierea
I lorga, Cronicile muntene. din gAn. Ac. Rorn.v, XXI, p. 91, nota.

www.dacoromanica.ro
134 LUFTELE TURCO-POLONE SI GERMANE

T. slävim. Cruce, päzitoare a toatä lumea, cruce, a Bisericil

podoabä, cruce, a impäratilor intärire, cruce a credincio$ilor
intemeiare, cruce a ingerilor slavd si a diavolilor rand 1.»
Din cele ce urmeazä, se vede cä acolo fusese altarul bise-
ricii de lemn la care Domnul $i al säl ascultase liturghia in
acele zile de luptä, si care loc trebuia crutat de profanare.
Reproducem acum aceastä inscriptie a lui Serban $1 lämu-
ririle privitoare la dinsa dupä cele douä scrierl contemporane
citate : Formanti si Filippeschi 2 :

A.
eServano sopradetto, aVanti la città, nel tempo del l'as-
sedio, fece sotterrare, non lontano dal sito dove haveva il
suo padiglione, una gran croce di quercia, e haveva trà gl'
altri captivi christiani un certo Giovanni-Agostin Strouesser,
agente del conte di Questembergh.
Questo, pochi giorni avanti la liberatione della città, ha-
vendo pagato per il suo riscatto cinquanta ducati, fù posto
in libertà, e li fù cornmandato che, ritornando ä Vienna,
andasse dal vescovo, e li parlasse di questa croce, ch'egli
haveva veduto mentre era prigione, pregandolo a nome di
esso principe che la facci alzare in sua memoria in quel
luogo ove egli haveva piantato il suo padiglione, acci ivi
in avvenire fosse venerata dal popolo. Ma, perch, avanti che
quest' huomo capitasse in cittä, hi a caso questa croce sco-
perta da una serva, che di a passava andando a far legna,
mostrata al Reverendissimo Prevosto e Vicario-Generale della
cathedrale di San-Stefano, il signor Giovanni-Battista Mayer,
ed egli haveva fatta portare essa croce nella città, al palazzo
vescovale, prima che sapesse il desiderio di questo Servano,
prencipe di Valacchia, - perciò si vede detta croce riposta
nel palazzo episcopale, lunga 17 piedi, con un' inscrittione
latina intagliata nel legno, di questo tenore :
1 Inscripfir din bisericile Rornänier, fasc. a 2.
2 Alte lzvoare privitoare la asedm nu le pot avea la incaralnä aicl. Cf.
Kabdebo, Bibliogruphie zur Geschichte der bezden 7Urkenbelagerun.7en 11519
rind 1683, Viena, 1876, in So.

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE 130

cCrucis exaltatio est conservatio mundi ; crux decor Eccle-

siae ; crux custodia regum; crux confirmatio ficlelium ; crux
gloria angelorum et vulnus daemonum.
Nos Dei gratia Servanus Cantacuzenus, Valachiae Tran-
salpinae Princeps, eiusdemque perpetuus haeres ac Dominus,
etc., ereximus crucem hanc in loco quavis die devotione po-
puli et sacro honorato, in perpetuam sui suorumque me-
moriam, tempore obsidionis machometanae a Vezirio Kara-
Mustafa-Passa, viennensis, Inferiori Austriae, mense septem-
bris die prima, anno 1683.
Viator, memento mori.»

B.
« Mold giorni dopo liberata la città di Vienna dall' assedio,
fa trovata in vicinanza di Hierzing et di Schönbrunn una
croce di quercia, d'altezza di 17 piedi geometrici, con un'
inscrizzione latina, che si porrà più a basso. Questa era stata
fatta fare dal prencipe di Valacchia et da lui posta nell'
istesso luogo, dove aveva il suo padiglione, perch, essendo
cristiano, volse far conoscere che, se era al campo de' Turchi,
v'era forzato, come suddito, mä in altre operazzioni si diede
a divedere più per amico che per nemico. Egli aveva appresso
di se un certo regente o fattore di beni d'un cavaliere, che
era stato fatto prigione dai Tartari et poi comprato da lui. A
questo dunque diede la libertà, con obligo però che si portasse
da monsignor Vescovo di Vienna, doppo liberata la citä, e lo
pregasse a suo nome di voler far eriggere et venerare quella
croce in sua memoria nelistesso luogo dove si sarebbe
trovata, mà, prima che il detto reggente o fattore arrivasse dal
Vescovo, fit trovata accidentalmente da una donna, che andava
a raccogliere legna per il campo, et, datane parte al vicario-
generale di monsignor Vescovo, fù trasportata nel palazzo
episcopale, per suo comando. E, capitato pochi giorni dopo il
fattore sudetto, riferi il desiderio del prencipe di Vallachia.
Onde, datane parte a monsignor Vescovo, et da questo alla
Maiestà dell' imperatore, vollero compiacere il prencipe, et
però fù eretta detta croce nell istesso luogo dove si trovó,

www.dacoromanica.ro
140 LUPTELE TURCO-POLONE E.I GERMANE

Flà nella sommità intagliato : I. N. R. I., poco più sotto, nella

parte superiore vi sono quattro circoli con alcuni geroglifici
o lettere non note a tutti ; nel mezzo, cioè Dell' intersecazione
della croce, vi è un'imagine della SS' Vergine con due altri
circoli ; per ciascuna parte laterale sonovi altre lettere o gero-
glifici ; sotto l'imagine, vi è un'aquila coronata con due teste
et una picola nel mezzo, et sotto vi sono intagliate queste
parole : Crucis exaltatio, etc. Dopo le quali parole tirata
una linea, si leggono le seguenti : «Nos, Dei gratia, etc. In
fondo della croce vi è una testa di morto col moto seguente :
«Victor, memento mori».
(Fol. 117-8 V°.)
Adaugim ca Laurian a tipärit inscriptia in Magazinul
istoric, II, p. 191, «a$a precum i s'a impärtäsit de la Viena,
impreunä cu alte acte diplomatice». Icoana ar fi ajuns, dupa
Sinca1, la Blaj 1.

in retragerea lor, Turcif furä atacati la Parkany de Polonf,

cari trecuserd Dunärea pe la Pressburg. Sobieski voia sa
atinga cetatea Neuhausel 2, dar unii credeaù cä ar fi cäutat
numal sä se puie in legäturä cu Rominii 3.

Domnil nostri merserä la Belgrad, in sfir$1t, unde se fäcu

Ora intre Serban si Duca, pentru o datorie de bir a Terii-
Romänesti 4. Apoi ei se indreptard spre terile lor. La io De-
cembre stil nod, BrasoveniT trimeteati lui Duca in tabära de
la Codlea orez, placinte cu miere, lamb', pestY, rachiù si alte
lucruri de post, - fiind postul Craciunuluf. De serbatori.
1 Cromca Rombular, ed. din 1886, III. pp. 209-f 1. Cf. i Engel, Neuere
Geschichte der Walachey, p. 326; Xenopol, 1st. Rominilor, IV, p. 261, nota 5.
2 Zinkeisen, 1. c., p. 110.
3 Raport din Roma, 16 Octombre, dup ä. still. din Viena, 26 Septembre ;
tChe, finito il ponte di barche sul Danubio, a Possonia, il r di Polonia
cominciò a passarlo alli 25, con la sua cavalleria, per inoltrarsi alla sinistra
del fiume, verso Strigonia e Petz, et anco più avanti, a dar calore alli princip!
di Transilvania, Vallachia e Moldmia, perchè si rivoltino contro il Turco:,
(ms. It. 193 al Bibl. Regale din Munchen, fo 607).
4 Constantin Cäpitanul, ed. Iorga, pp, 204-5 ; Nicolae Costin, pp. 26-7 ;
Neculce, P. 218.

www.dacoromanica.ro
 LIIPTELE TURCO-POLONE 1 GERMANE 141

si MoldoveniT $i MunteniI se ga.sird acasä. EI aduceati cu

dinsit robi $i alta pradä, rascumpärata de la Tataff, intre
altele, acel frumos si mare manuscris latin pe pergament,
astazI la Biblioteca Academie, pe care mina deprinsä a lui
Constantin, fratele lui Serban, $i poate traducätorul pisaniei
de pe cruce, a scris aceste rinduri :
«Nstä carte veache $i grea este adusa de o$teanif no$tri
ce ail ostit cu TurciI la Beciti, de acoló luatä, mergand la
anul de la Spasenia Lumil 1683, meas[elta Mai, candu cresti-
nätatea ati batut toata puterea ture.asca, si i-att gonit cu
mare rusine d'acolò, luindu-le $i toata avutia $i arrnele ; cap
ostilor tutfu]ror crestine$t[i] fiind Joan al treilea Craiul Le_
säscu, din rodul Sobiestilor, si Carol duca al LotaringhieI, ce
era $i cumnat fiind prea-l-innáltatuluI Frantisc celuil de'ntif,
inparat al Romanilor, iar a Turcilor era Vizirul Cara-Musta[faj,
jar imparat Sultanul Ibrahim.»

III. Cazacii §i Moldovenil In Bugeac (1683).

E acum rindul sá se povesteascä expeditia polonä din
Bugeac, facutd in acela$I post al CraciunuluI din anul 1683.
Expeditia, care nu izbuti, e cunoscutä mat ales prin ra-
portul luI Cunitchi, datat din Bender, la 7 Decembre '. 0 altä
povestire se da inteo aRelatione de' felici progressi dell'

l V. Chil a fi Cetatea-Albd, p. 235 si urm. Acelasi raport se intrebuir4eazd

si in §tirile din Cracovia, 1-iü Ianuar 1684, publicate in Hurmuzaki-Bogdan,
III, p. 545 si urm. Scrisoarea lui Cun4chi sosi la Cracovia in ziva de 8 ta.-
nuar, si cuprinsul ei, amplificat in ceia ce priveste izbinda, fu rdspindit prin
scrisori pretutindenT (Bibl. Regard din Munchen. ms. it. 194, fo 21 Vo). Ba
in scrisorl cracoviene din 15 ale lunii se scria cd alti mow de Tatari ar fi
fost bdtuti de Cazaci si Moldoveni, cari ar fi ajuns acum pánd la septe leghl
depdrtare de Adrianopol (Ibid., fo 25). Vesti din Venqia Intdresc acest zvon
(ibid., fo 28 Vo). NoutAY din Cracovia de la IO Februar ardtad cb. aceiasT Ca-
zaci, supt Hatmanul cel nod, Mohild, Ccontinuavano a scorrere nel paese del
Turco», pe clod tefan-Vorld Petriceicu st d. in liniste domneascd la Iasi (ibid ,
10 31). 0 coresponden0 romand, inspiratd tot din Cracovia, numeste pe cel
doi Domni ail Palatino Diminschic si cil Palatino Duchahsa (ildd., fo 34).

www.dacoromanica.ro
142 LUPTELE TURCO POLONE $,1 GERMANE

armi christiane contro il Turco», cuprinsä In ms. 46 al co-

leciei Ghiselli din Bologna, f° 897 $i urm.
Îri aceast g. grelatie saü raport nu e vorba de fapt decit
de mi$ca'rile cazäce$ti indatä dupä despresurarea Vienei de
Sobieski in 1683. Se arat înäiü - punct de plecare inte-
resant $i lamurit pang acum numal prin ni$te vesti. craco-
viene - gonirea din Ucraina cazaceascg a Caimacamulul pus de
Daca-Vodg, Hatmanul din mila Turcilor, a luI Iene Gredinevid,
saü maI bine DraghinicI Se pomeneste fuga peste Dunäre a
Doamnef lui Duca, Nastasia, $i in adevär Cronica munteand a
lui Constantin Cdpitanul märturise$te cd Dommil Moldovel, in-
torcindu-se de la Viena, aflâ ea sotia lui era «fugitä la Braila,
de nevoia räzmiritilor ce sg atitase in tar.D :2 el n'o maI vazuse
din April, cind plecase la oaste, $i, fiindca a cazut Indatä in
robie, «nu s'aii mal adunat», scrie Nicolae Costin, cnicI se vor
maI aduna pind la a doua venire a luI Hristos»3. Cu dinsa
plecaserg si Caimacamii, barInul Logofät Nicolae Racovitä,
Spätarul Toader Paladie $i fiul lui Iordachi Vistierul Can-
tacuzino, Toader Iordachi4. Costin, al card frate, Joan, Pos-
telnic al doilea pe atund, aduse NastasieI la Birlad vestea
cr« Ia$ii sint al lui Petriceicu, stie cum s'a urmat aceatä fugg..
DoI dintre Caimacaml nu merserd deck pänä la Vasluiù ; nu-
mal Päladie statu pe lingd Doamna sa, ducind-o de la Birlad
la vadul de la Siretiii al Marg$estilor, apoi la Focani, unde
auzi cum astrigati car-tile lui Petriceico-Vocia», de Domnie
noug., si in sfirsit in cetatea turceasca a Braila unde putea
fi mai sigurä decit la Curtea din BucurestI a acelui Serban
Cantacuzino care-I fusese ibovnic. De alminterea, Serban nu
se intorsese Inca de la rgzboia. Chid Duca se opri In co-
nacul de la Domne$t, in Tinutul PutneI, - un vechiti sat al
lui Dabija-Vodä, iar acum al vdduvef lui, soacra Domnuluf,
- Nastasia veni spre el pana la Fogara. Dar atunci pod-
gheazul le$esc prinse pe Domn.
1 Cf. i vol. V, p. 47, rtota.
2 Ed. Iorga, p. 205.
a P. 27.
4 Ihid.

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE 143

Ce s'a intimplat pe urmá cu o suma de bani pe care Anas-

tasia o trimisese pentru liberarea unuT sot pe care-1 nu iubia,
se stie bine din alte izvoare I. Ca o intregire la ele, se re-
produc aid citeva rinduri privitoare la acestT banT ai lui
Duca, din «puncta conferentiarum habitarum cum domino
comite Königseg et cornite Sztratman» (Bibl. Mareland din
Venetia, It. VII, 1882, f° 62) :
«Inter praecipua publice instructionis puncta pon endum
est proprium Sac. Reg. Maiestatis negotium, quod ita se habet.
Captus ante annos circiter septem a polono milite Palatino
Moldavie Transalpine Duka, nuncupatus traditusque Sac. Reg.
Maiestati, honestissimo loco alebatur. Ille, non tam lytri no-
mine, quam gratitudinis ergo quod servatus beneque sumptu
regio tractatus fuisset, summam certam ad ducenta millia
sese extendentem Serenissimo Regi ultro promisit et obtulit.
Interea temporis vir senio fessus supremam obiit diem : ex-
olvit nihiliminus fidem per ipsum datam superstes coniux,
expediveratque fidos familiares suos cum eadem summa, qui
in partibus Moldaviae [.Transylvaniae], civitate Bistricia,
cum eadem summa, arresto detenti sunt. Re proinde cognita,
institit Sac. Reg. Maiestas ut et predicti homines arresto ab-
solverentur et pecunia remitteretur. Promissum id a defuncto
Palatino Moldaviae [= Transylvaniae] fuerat, quaraprimum
proceres et nobilitas ad comitia convenirent, celebrataque
sunt semel atque iterum ibidem consilia, in quibus, veluti
patuit memoratam summam detentam fuisse, ita Sac. Reg.
Maiestati ex illo conventu data est submissio exolvendi ;
certeque assignata temporis statione, quibus satisfactio S. R.
Maiestati prestari debebat. Nectebant tarrien illi debitores a
quinquennio, nectuntque in hinc usque diem moras. Et, cum
recenter per Reverendurn episcopum bachoviensem regio no-
mine requisiti fuerant exolutionis, non esse se solvendos, 1deo
quod -eandem pecuniarn in militiam Sac. Ces. Maiestatis ero-
gaverint, responderunt. At vero, cum non ere alieno, sed
propriis contributionibus suis exercitui caesareano assignata

. 1 Cronica lul Constannu Ca'pnanul Ftliposcu, erl. Iorga, p. 207 i nota 2.

www.dacoromanica.ro
144 LIIPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE

stipendia solvere tenerentur, non regia pecunia perperam

surrepta, instabit, ubi res postulaverit, ut serio ad satisfac-
tionem adagantur,»
Boiera lui Petriceicu stAtuserg. la IepureniI lui Gavrilitä
Costachi, pe Prut. Cunitchi, venind din Ucraina, lovi Ben-
derul, si, tain.d in curmezis Basarabia, merse spre Codrul
ChigheciuluI, ca sä se uneascA aid cu vestitii CodrenI.
Atund partida polond se cobori pita la Flciiü, si trecu Pru-
tul la acest vad. Toate cetele se unird pe riul Ialpuh, in
inima Bugeaculul (Novembre) 1
CeI d'intaii.1 Tatati cari se intoarserä de la oaste, risipirä
ins g. pilcurile pfädätorilor.
Si Petriceicu trecu in curinci de la Iasi la Suceava si in
Polonia 2.
Iatá acum raportul din Bologna, scris innainte de a se in-
toarce lucrurile in ráa.
«Il K inicki, per corrispondere alle gratie reali e dare
prove indubitate della sua fede, cacciö subito da Niemirovia
il Caimacano del Palatino della Moldavia, occup in un
tratto tutti quei castelli ch'il medesimo Palatino haveva fa-
bricati sù le rive del Neister, per poter con tal freno più
facilmente governare l'una e l'altra provincia, anzi constrinse
a ritirarsi con la fuga fuori affatto dalla Moldavia, di lâ dal
Danubio, la moglie del Palatino, con la famiglia, consiglieri
e luogotenenti.
1 Cel mai bun izvor e Nicolae Costal. Neculce stie ceva sigur si folositor

numal despre prinderea luT Duca la Domnestl. Cf, Vita Constantini Cante-
myrn. de Dimitrie Cantemir.
1 Polonii, plecInd, stricada' cet4ile moldovenesti. Aceasta o spune raportul

olandes din 3 Ianuar 1684 . 'De Poolen regneeren als noch in Moldavien,
ende hebben op de confynen van die provintie veele opene plaetsen g eruy-
need. Wat dit Hoff' en nieu [turckse] Gouverno in het aenstaande voorjaer
tegens de christenen sal undernemen, moet den tyt leerena. Cf. raportul fran-
ces din Constantinopol, 4 Maul, al lui Guilleragues (ins. fr. 641 din Bibl.
Rega15. din Miinchen, p. 388); c Les Turcs font passer en Moldavie et en
Silistne, vers la Pologne, une grande partie de leurs troupes, que Soliman-
Pacha commande. Les Polonois ont enlevé quelques habitans et pris un grand
nombre de bestail en ces pais s . lorga, V. si Documentele Bistriler, II, p. 40 si urm.

www.dacoromanica.ro
 LUPELE TURCO-POLONE SI GERMANE 145

Visto cie), i popoli della Moldavia s'unirono al vincitore, e,

come pratici della Tartaria Bialogrodense, alla quale sono
confinanti, insegnarono a quello una strada breve et sicura
da potervi con facilità penetrare ...
[intrA in ultimele zile ale lui Oc t ombrel Avea alcune
migliaia di Moldavi di quei cristiani che vivono mescolati
frà Tartari. [Tara e pirAsitti de ost4', plind de locuitorl i
de vitel
Nel primo ingresso si portó il Kunicki ä Tehina . ., e .

la pose a ferro e a fuoco ; non pot& pere) espugnare la

fortezza, presidiata da woo gianizzeri, perch il Kunicki,
per havere i Cosacchi più spediti e pronti alle scorrerie e
fattioni militari loro proprie, non haveva condotto l'artiglieria.
[Kunickil invie) l'esercito verso le foci del Neister a
Bialogrond . .. Sperava di trovare ivi, come in luogo prin-
cipale e creduto più sicuro, gran numero di fuggitivi, con-
corsi a mettervi in salvo i suoi haveri di mobili e mercantie,
con intentione di rovinar col ferro e col fuoco tutto cie) di
che non potrà approfittarsi. Per la strada ... hh rovinato
una piccola fortezza che da Latini fù nominata Turris Nea-
ptolemi, e per tutto, dal primo ingresso scorrendo in ogni
parte, Ilk messo a fil di spada quanti si sono incontrati, o
per l'età, o per l'infirmità inhabili all' armi et al lavoro . . .
Dopo l'impresa di Bialogrod, pensa il Kunicki di tornare
indietro e di dare a sacco Kilia e Smano [Ismail, Smil].
[AnunVa* Regelul che i popoli della Valachia e della Mol-
davia si sono obligati con giuramento a' Cosacchi, et questi
vicendevolmente a quelli, di militare contro i Tartari nemici
di Cristo, a gloria della croce et ad honore et ingrandimento
del re et della Repubblica di Polonia.
[Regele promite artilerie] e qualche numero di dragoni,
della relatione espressi con la voce greca dimachi, che, do-
veranno servire di guardia alla di lui persona, si che, con-
giungendo poi it principe della Moldavia le sue intiere forze
al Kunicki, possono insieme applicarsi all' intiero distruggi-
mento della natione tartara, cominciato con tanta prospe-
rità, non ostante il valore loro, il rigore della stagione.
1143. VOI XI. I()

www.dacoromanica.ro
146 LUPTELE TURCO-POLONE 1 GERMANE

Vivea già da molti anni ii detto principe o Palatino

Stefano Pietro nella Po Ionia, da che i Turchi, entrati in
sospetto ch'egli havesse cooperato alla celeberrima rotta
data a' medesimi sotto Cocimo, dal re, alhora generalissimo
della Polonia, lo privarono del principato. Hora Sua
Maestà lo rimandò in Moldavia, con felice riuscita, per-
ch& vi f accolto da numeroso partito, e già si trova in
possesso di Botuszany, dove continuamente si portano a
riconoscere il loro antico signore i principali dello Stato.»
E interesant sä. se observe cu privire la aceste intimplärf
din 1683 cä. Duca nu träise räü cu regele Poloniei, si cä, la
3 August 1684, Sobieski dädea o recomandatie unu orn al
Domnuluf moldovenesc, trimes de acesta îmt all L. Iar expe-
ditia lui Cunitchi n'a plecat pe furis, ci se stia bine, pe la
inceputul luí Novembre, in Cracovia, cA se adunä la Lem-
berg o ceatä. de Cazaci, pentru a pune iaräsI in Scaun pe
Vodä Petriceicu 2.
intr'o carte apärutä la Venetia, in 1684 chiar «Raccolta
delle historie delle vite degl 'Imperatori ottomani sino a Me-
hemet IV, regnante»., de don Nerislava Formanti, am väzut
mal sus cä se povesteste mntäiü asediul Vienei. Un capitol
de la sfirsit vorbeste acorn despre intoarcerea lui Sobieski si.
campania din Bugeac: «Ritorno della Sacra Maiestà di Gio-
vanni III, rè di Polonia, alla sua reggia, con relatione della
signalata vittoria ottenuta dalli Cosacchi, Valacehi e Moldavi
contro Tartini ("sic)».
Si aid se stie despre guvernul lui Duca in Ucraina, «aproape
incorporatä la Moldova» si cirmuitä, in lipsa Domnului, de
illanumenta eantztuslia regni Transsylvanzae, XIX, p. 244.
2 Raport din Linz, 16 Novembre, al 1311 von Stoyberern atre electorul de
Bavarla, Max-Emanuil : et,us Crackhaw will verstchert werden, dass bey Reus-
sischen Lemberg ein considerable Macht von Cosacken in Bereitschaft stehen,
sich auf des Königs Ordre mit seiner Armee zu coniungiren, und sulle ihr
Deseine vernehmblich dahin gehen, umb den, nach der Chocinischen Victorij
von denen Tiirckhen vertriebenen und biss hero von der Cron Pollen unterhal-
tenon Hospotar in der Moldaw und Wallachey widerumb einzusezen, (Mun-
chen, StaatsareInv, K. Sant,. ills, fo 200 Vo).

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE Tt:RCO-POLONE I GERMANE 147

un Caimacam. Se trece la coborirea lul Cunitchi ; din neno-

rocire insä, lipsesc din exemplarul, ce am avut innainte, al
acester cArtf rare, pp. 330-5, care descrig inceputul expedi-
Vd. apetenia Cazacilor ar fi avut de gind sä astepte la
Cetatea-Albg pe Tataril incarcatI de pracla Austrief, i apt)!
sä loveascg. Ismailul si Chilia. in acest timp, Hanul, care se
temuse a lua alt drum, venia de-a lungul Dungrir $i se oprise
la Giurgiu (gin Dintzin, cittä altrimenti detta Gergiopoli»).
Si alci, ca si in scrisoarea de la Bologna, se anuntg sosirea
lui Petriceicu, gSteffano Pietro», in Botosanr. Aceasta, dupá
stirI din Moldova. Urmeazä alte stirI, luate din scrisoarea din
7 Decembre, citatä si mar sus, a lui Cunitchi.

IV. imprejurärile rázboinice din 1684.

in April 1684, Dumitrascu Cantacuzino, cdrula TurciI li
däruiserd o sutg cincIzecl de pungi pentru cheltuielile de
räzboiti, era Domn in Iasl 1. Dar Sobieski nu intelegea sg.-$1
päräseascd numai pentru atita planurile sale de cucerire asu-
pra terilor noastre. Asupra gindurilor si faptelor sale in 1684
clati multe lämurirl nouä rapoartele ambasadorului venetian
in Polonia, Morosini, care n'aii fost intrebuintate pgnä acum
pentru istoria noasträ 2, Ele incep in Julie ale acestur an 1684.
Anume, cete de Moldoveni si de Cazad stäteag gata in
primgvara anulu 1684 sä inceapä lupta din nog $i cereati
numal arme de la regele loan 3. Se acläugia, prin April, cg,
nu numar Petriceicu, ci $i Domnul muntean cer sä li se tri-
meatä steagurI crgiesti si comandantl deprin$I cu mestesugul
cel nog al rázboiuluii 4.
1 V. si Doc. Bistryer, II) IL 43 si urm.
2 cRubbrica delle lettere scritte dal clarissimo signore procurator Morosini,
ambasciatore estraordinario appresso il rè di Polonia., Arch. din Venetia. Po-
Ionia, .Dispotei.
a Bibl. regal5. din Munchen, ms. it. 194, f° 58 ; Roma, 22 April . ache il
castellano di Rubariova (2) dimandava al re enari e zoni moschetti per pro-
veder d'armi e niunitioni i Vallacchi e Cosacchi, suggetti al Turco, che vole-
vano unirsi sect».
4 Ibid., to 62,

www.dacoromanica.ro
148 LUPTELE TURCO-POLONE $.1 GERMANE

Pe la sfirsitul lulf Maiti, se stia insä la Cracovia cd Dumi-

tracu e acum Down al Moldovei 1
Pe la 7 Iunie, generalul regatultif era gata sd.' piece spre
Nistru 2.
Camenita era tinutd foarte strins, si nu se vedea in ce
chip i s'ar putea strecura hrana cerutd de Turcl de la
Domnif nostri 3. in Iulie se vorbia despre sosirea la Zwa
nice, cu 2-3.000 de oameni, a Tesaurariului regatuluI4. Se
auzia prin tard cä este la Stefdnesti de Prut o tabärd polond,
cd Petriceicu ar fi in tard, 5i Dumitrascu-Vodd fugia din Iasi.
la Galata si apoI in jos, la Tutora 5.
La 12 Iulie, luati parte la masa regelui sal' din amindoud.
terile ". Serban-Vodd fäcea sd se starule prin Poloni pe lingd.
Imperiali pentru ca acestia sd-1 ajute la o rdscoald intimplä-
toare, lar Moldovenii din partida iubitoare de crestinT veniati
sd se inchine, cu singura conditie de a se asigura fiecdref
stria vechile eI drepturi 7. Era nklejde ei. si Mihail Apaffy
1 Bibl. regalä din Munchen, ms, it. 194, I° 79. Roma, 27 Malii, dupä
scrisorI din Cracovia, 23 : ctin gran numero de' Tartari e giannizzeri haves-
sero condotto a 1assi In Moldavia un nuovo principe, onde era convenuto al
Petrinzesci, vecchio principe, retirarsi, come inferiore di forze ; doppo di che,
pensavano 11 Turchi portare qualche soccorso... in Caminiezs. Cf. aceste ra-
poarte din Constantinopol (ms. 269, f° 45, 57 ; 14-28 Mart si 30 April) :
' 1. «II prencipe nuovo dichiarato dalla Porta per Moldavia, detto Dimi-
trasco, hà seco alcune truppe per assalir e cacciar quello Petroceico dichiarato
dai Polachi ; però non ardisce d'accostarsi.,
2. ,Si ha di sicuro che Caminizza sia abbocata dalli Polachi, e Dimitrasco,
nuovo prencipe, sin' hoggi non ha potuto accostarsi, con tutto che ha militia,
perchè il Petreceico, prencipe, si trova ben provisto di militia polacha e Co-
sachi. 11 prencipe di Vallacchia.... questo anno ancora non s'é mosso , si sta
in Vallacchia ancora aspettando gli ordini della Porta ; si stima che lo lascia-
ranno a guardar il suo posto.s Cf. Hurmuzaki, IX', p. 314-5, nle CCCCXL-I ;
V2, pp. 168-9.
2 Ms. citat din Bibl. Regalä din Munchen, I° 103.
a Hurmuzaki, IX', p. 318, n° ccCcXLvI. V. si nl urniätor si p. 321, no
CCCCLIII.
4 Ibid., p. 319, n0 CCCCXLVIII.
5 Doc. Bistript, II, p. 42, n° Ccxxxvi ; pp. 48-9, n° ccxcix.
6 ,Alla gran cena intervenero li due deputati di Valachia e Moldavia.,
7 Humuzaki-Bogdan, III, pp. 150-3.

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE I GERMANE 140

din Ardeal se va da de partea crestinilor, i planul era in-

tinderea regatului pänä la Marea Neagra. in ziva de 14, si
vine stirea cd s'a dat luptä la Camenita, «ucigindu-se 2.000
de Turd', fugä.rindu-se 4.000 de Tatari si luindu-se 200 de
care de bagaj». De fapt, vre-o ispravä de podghiaz 1. La 19,
se aratä cd plecarea regelui insusi a fost hotg.ritä pentru 25
ale lunif. Se va trece Nistrul la Camenita, capoT se va merge
spre Marea Neagrd, pentru a supune pe Tatarii Bugea-
cului», urmind apoi cu ocuparea principatelor si cu luarea
intr'ajutor a Germanilor. Venetianul 11 indemna chlar sä
treacä Danärea, pentru a spulbera impärätia turceascá 2
Turcii lucraü la un pod peste Dunäre, dar färd mijloace
mari, si se credea cA Tatarii sint oprit in loc pAnd la in-
toarcerea in Crimeia a HanuluT celui vechiü, care fusese
mazilit pentru putinä vreme, Selim-Ghirai3. Sperantele Polonilor
plutiaü acum in lumile cele mai innalte ale biruing cuceririi
si gloriei. hick' din toamna trecutä, niste cáläreti poloni, din
oastea de la Viena, cari merseserd pentru a duce in dar
impäratulul citIva cal" scampi' din pradä, se láudarä fatä de
rovardsii tor de arme, Germanil, «cá Polonii vor ierna in Ardeal,
Moldova si Tara-Romäneasca, cä aceste teri li slot prietene,
cd vor merge tot innainte, si, rdspunzindu-li-se de German : sá
dea Dumnezeü, ef rgspunserd ca incl nu si-aü scos cu ade-
värat sablile din teacä, c vor Incepe din noü räzboiul, numai
sá li tie Dumnezeü pe regele ce aü, i cä nAciAjduiati sä vadä
in curind Constantinopolea» 4.
1 Cf. Doc. Bzstrzler, II, pp. 45-6, n° ccxLIII.
2 C Poi verso il Mar Negro, per sottomettere h Tartari bialogrodensi, chi si
riccoglierà verso la Moldavia, con speranza s'unisca al suu essercito Valachi e
Moldavi, che il Transilvano sail per dichiararsi favorevole, che all' hora pu-
tevasi sperare di trovarsi con l' armata di Cesare, quando non fosse divertita
nelUngheria Superiore ... Press ii 1-6 a passar il Danubio, ma con roam
delicatezza, sapendo agravarsi quando si vuole documentarlo.»
3 Raport venetian din Polonia, 26 Iulie : cche, eletto il nuovo Can de'
Tartari, ne haverebbono incaminati un numero eonsiderabile, non senza pericolo
di grandi disturbta. Cf. Hammer, ed. din Pesta, III, p. 759.
' Bibl. Regan.' din Miinchen, ms. 293, fo 619 Vo : »che Dio conservasse li
loro ré, e che speranno di veder in breve Costantinopolik.

www.dacoromanica.ro
150 LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE

Pe cind Turd! erag acum asigurati, dupä stirile ce aveati

asupra lungilor zäbävI märete ale cuceritorilor impärätieT lor
i spuneati cä li-a trecut toatä spaima 1, oastea leseascal
rämäsese in aceiasi stare sufleteascd. Cind Morosini, care in-
demna si el cit putea in acest sens, putu sä vorbeascä in
August, la Zloczow, regeluT, care nu era incä nici pe pragul
isprävilor anuntate, el aflâ cä planul campanid e sä se meargä
de la Hotin drept asupra Bugeacului, cu seized de tunuff
pentru cetätile dundrene ; apo! se va face unire in Tara-Ro-
mäneascä cu comandantul imperial, ducele de Lotaringia, care
cistigase lupta de la Waizen, in Iunie, dar se afla acuma la
asediul Budei. Sobieski intreba cum se poate lua Constanti-
nopolea, si se punea la cale, cu toate aparentele seriositätil,
alcdtuirea unei puternice flote la Salonic si innaintarea ostilor
polone invingAtoare asupra CapitaleI turcesti 2 Regele cerea
Venetienilor sd-I dea maiestri pentru a face cornif Cazacilor.
in acelasi timp, incepeati, atit in Polonia chiar, cu Trimesul
impäratului aliat, cit si la Curtea acestuia, unde mergea in
Septembre Contarini pentru a vorbi despre «räzboiul cu Turcif,
chipul cum s'ar face liga intre principii crestinl si s'ar putea
räpune puterea otomanä», - vechile certuff pentru stäpinirea
asupra terilor de la Dunäre, cuvenite Case! de Austria - ca
si Ardealul - in puterea dreptului istoric 2.
Raport din Costantinopol, 20 Matti (ibid., ms. 269, 1-0 109) : «Flora si
dice per li Polachi che il spavento si sia stato più grande che non 6 la polaca
potenza, e poco si teme di questa loro campagna..
2 Raport din 13 ; cLi rappressentó [il ré, all'ambasciatore] il disegni suoi,
ch'erano di passar a due leghe de Caminietz il Niester per incaminarsi verso
Tartari, da molti stimata impossibile una cosl lunga mar chia con sessanta
cannoni. S. M. peró glie l'haveva discorso per fatibile, per ritornar poi per
la Moldavia ré vorrebe che Lorena s'avanzasse verso Temisvar, mentre
egli s'inoltrava nella Moldavia e nella Valacchia ; cosi s'haverebbono potuto
unir le due armate ... Li dimandó se erano entrati mai vascelli veneti dentro
le Dardanelli. Li disse ch nó, e che si voleva un' armata di terra per caminar
di pari posto per farne l'acquisto de mede;inai, che S. M. era destinata a
questa gloriosa impresa. Considerationi che a Salonichi si potrebbe fare l'uni-
one delle armate a questo effetto..
3 Raport din 22 August . tChe, acquistando S, M. la Moldavia e la Valac-
chia, habbino a cedere a benefitio di Cesare, come membri d'Unghena [dice

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE T[ GERMANE 151

Deocamdatà insa planul era mal modest : sä se iea Camenita,

sä se aseze iardpi Petriceicu in Domnie pi sá se smomeascä
de la Turcl - pi nu maf putin de la Imperiali - Serban-Vodä
Cantacuzino, orn nesigur, on-Ilia Turcif if cereati familia ca
ostatecä si care tinea lingd el, pentru negocierf cu Polonia,
pe contele ungur Ladislas Csäky si pe un Trimes romin al
regelui liberator '. Pentru aceasta trecu Nistrul Marele-Te-
saurariii, incunjurat pi de pribegil lui Petriceicu, pe chid Soliman-
Pasa, ciipetenia apärätorilor turcepti ai principatelor, nu se
clintia de pe malul dobrogean, de la Isaccea, unde se is-
prävise podul. Turcii din Camenita erati somatf sä se preclea,
si, din porunca regeluT, tot Tinutul de cimpf pi moll in jurul
cetätiff ardea pänd la o leghe de depärtare, spre a inspäi-
minta pi a face foamete intre apärätorif cetätif. Ambasadorul
ambasciatore cesareo] ; mi.) la fatto studiare il nuntio. S. E., trovate nella
relatione del Lipomano descritte le ragioni della Polunia, glie le la toccate in
discorso, e se n'é valso a disaaderlo. Per la Transilvania conviene la stessa
pretensione : Polachi peril, non haver sopra questa quelle ragioni de' quali sono
in possesso per la Moldavia e Valacchiap. - V. memoriul lui Morosini (o
copie in Bibl. Na0onal.S. din Neapole, XE7, fol. 1 i i ; f0 522): eSi deve anon
far' capitale de' Valacchi, popoli anch' essi christiani scismatici, else si vantano
tirare la loro origine da Italia, e perciò lino ad oggidì parlano (sebene corrot-
tamente) la lingua italiana. Costoro, se havessero ajuto de' Christiani. tenendo
i migliori cavalli d'Europa ed Asia. farebbero non poche imprese contra il com-
mune nemico, conforme per il passato ben si conobbe. Con questi Valacchi
vi sono anco gli Bogdani, i Moldavt, che si stendono fino al Mar Negro,
slargandosi dal Danubio al Nistrop. Si f° 134 . .11 ré di Polonia pretende
giustissima causa le provincie di V alacchia e Moldavia, come suoi feudi,
havendo ambedue usurpate a' Turchip.
1 Raport din 29 August : .11 Tesorier s'era avanzato nella Moldavia, cioè
Valacchia detta, dove haveva insegu ito Turchi, battutili con la gente del Pe-
trocenco ... Oggetto del ré, di confermare il Petrocenco. Che il despota di
Valacchia, chiamata indi Moldavia, era travagliato da Turchi, volendo in
pegno della sua fede la di lui moglie e figliuoli ; questo era risoluto di
dichiararsi fedele al ré, tenendo presso di esso il co : Siaschi et un Valaco,
per concertar l'unione. Lo stesso Siaschi, essendo di nation tedesca, corris-
ponde con ambasciator cesareo, "da che poder nascere la pretensione dell'
Imperatore che nella deditione sia compresa la di lui auttorità. Il Transilvano
mostrava pure dispositione verso i cristianiv. Cf. vol. IV, Prefata, si Huratuzaki,
IX1, p. 313, n° MCCXxxv.M. V. si n° CCCCXXXis (cu pretinsa inrudire dintre
Petriceicu si Patriarchul de Constantinopol).

www.dacoromanica.ro
152 LUPTELE TURCO POLONE 1 GERMANE

venetian era foarte multämit, si la 5 Septembre el declara cä

ciu se mai väzuse de mult timp o oaste polong mai bine
finduitä, cu toate cd ea nu e incl unitä in intregime».
Si inchipuirile si visurile trufase urmail ca si pänä atunci.
Astfel la 20 ale lunii ambasadorul venetian aratg cg. cineva
intors de la oaste I-a asigurat cum cg totul e gata pentru ca
regele sg treacg Nistrul, cd Sobieski va petrece iarna in Mol-
dova, cgci a dat si reginei intilnire la Iasi, cä de aid in
primävarg el se va indrepta spre provinciile mai depgrtate
ale Impärätief pggine, aduclnd la indeplinire dupä asteptäri
tratatul ce incheiase la 5 Mart din acel an cu ceilalti luptg-
tori pentru crestingtate, Impäratul si Republica Venctiel '.
Se credea cg Serban-Vodä, cu toate incercárile sirete ale
Turcilor de a 1 clstiga si stäpini, nu-sT va cglca fägdduiala
de a lupta impotriva vechilor asupritori. Sosirea unor Tri-
mesi ai sal la Varsovia, In August, putea intgri pärerea.
Dar pare cd era un fácut cu expeditia ecea mare» : ploile
de toamnd venirg si rupserg podul 2.

l 411 co : Fenici, sud-lito ritornato dall' armata, liä. assicurato S. E. [Faro-

basciatore] che il ponte sopra il Niester sarrebe stato finito, che il re l'ha-
verebbe assolutamente passato, impaciente dell' impresa contro Tartan a Bilo-
grod e di stabilirsi in possesso della Valacchia e Moldavia ... Li è stato com-
municato con secretezza. che avanti di separarsi il ré dalla regina havessero
stabilito di ritrovarsi insieme l'inverno a lass], nella Moldavia, e di fermarsi
ivi con tutta l'armata, per passar il Danuhio a prima stagione, e proseguire
nell' impero ottomano, con oggetto di concertar con la Repubblica l'intrapresa
verso quella dominante ; cosi poterli riuscire di scansare di convocar la dicta,
fermandosi il 1-6 in Moldavia, e poter obligar li Palatinati alla contributione
per militie, e mantenerli in un fertile paese . . Il Turco dissimulava e blan-
diva il principe di Valacchia, ch'era costante di sottomettersi alla protetione del
Polacco.a Cf. raportul din Roma, 22 Septembre, dupa scrisorT din Varsovia,
23 August (ins. It. 194 din Bibl. Regalä. din Miinchen, fo 280) : eChe in Corte
era arnvato un inviato del principe di Vallacchiaa. - Tratatul si In Hunnu-
zaki, VI.
2 Raportul citat al luI Morosini . (Avviso dal campo di essere rovinato
per le pioggie 11 ponte sopra il Niester e ntardato il passaggio del rèa. Cf
raportul din Roma, 28 Octorabre, dupá altul de la 19 Septembre, din ccampo
polacco sotto Zvanicha : (Per la gran crescenza del nester non si era potuto
perfettionare il ponte, onde il rè faceva passare l'essercito con barche, risoluto

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE 153

Unii se gindiaii la asediul Carnenitel, care era foarte bine

asezatä, minunat apdratd, dar flämindä $i färä nici-o putinta
de a fi ajutatä. Insä oastea era neorinduitä si putin potri-
vitä pentru o sarcinä ca luarea unei astfel de cetat. Sobieski
se temea ca Turcii sd nu se intdreased in Moldova pe timpul
de iarnä. El trecu pe luntri citeva tunuri, le a$ezä lingit
Hotin, $i iardsi se vorbi in lagär cu cea mai mare stäsuintä
despre planul regal de a lua Moldova si a-sf face iernatecele
inteinsa, intinzind mina lui Serban-Vodä Munteanul. Mare le-
General al regatului era si el de aceastä pärere 1-
Vremea trecea Insä. Apele de toamnä venirä marl $i luard
ca o jucärie podul de la Zwaniecz. Turcif din Camenita, vre-o
d'andare in Moldavia e svernare in campagna. E perm() sollecitava li principi
di Vallacchia e Moldavia ad unirsi seco. (ms. Italian citat, 0 152 Vo).
1 Scrisoarea din 26 Septembre a lui Morosini : .Lettere di 17 portavanu
la premura del ré nella fabbrica del ponte, alla quale assisteva giornalemente,
ma semore più era contrastata dall' escresenza delle acque. Tutti li generali
e Parmata premevano per l'assedio di Cameuizza, ma il rè era costante in
esseguire li suoi propornmenti. [pupa Or't de la cil ,stio genero., venit din
lagärb é bella [l'armata] di cavaglieri e coplosa di carri e servitori, scar.a
d'infanteria, mal in ordine et incapace per formar assedij, come è molto va-
lida per una battaglia campale . . . Che irponte era più d:sfatto che mai, che
il ré faceva unir qualche numeio di barche per suplir al bisogno, It gabioni
sconvolti e battuti dalla correntia dell' acqua, che pativa tutto l'essercito per
li tempi sinistri e per la scarsezza de' for aggi, che si dovevano provedere di
luntano, non oenza il pregiuditio d'incontrar uell' imboscate de' Turclu, quali
havevano in Camenizza condotti molti prggioni. Se t voluto nel partire Lill
credere che ch la. del Niester vi fosse con molto numero il Gran-Can de*
Tartan ; avviso che fù ritratato. Il r ha fatto passar sopra zattere qualche
cannon de campagna e qualche quantité di militie, ad oggetto di guardar l'al-
tra riva, diffesa da Cochin, dove il ré consegul la vittoria, quando era gene-
rale. Porta che S. M. era risolutissima di passar il fiume contro l'opinione e
con esclamatione di tutti , che si parlava publicamente che vogli svernar in
Valacchia et poter aver a primo tempo pronto a suai dissegni. Che il Valacco
era costante nell' intelligenza COD S. M. e che habbia un buon corpo d'ar-
ma ta da unirli.. Cf. raportul din Roma, 20 Octombre, dupa Varsovia. 29
Septembre (ms. italian, fo 294): . Che, doppo tcnutosi il consiglio di guerra e
molte altergationi tra il Potoschy, generale campestre, et il gran-generale del
regno, pi evalse il parer e di questo di mantenere l'essercito polacco di entrare
nella Moldavia per devastare quel paese e togliere il commodo al Turco di
campegiarvi quando pensasse di entrarvi verso la Polonia.

www.dacoromanica.ro
15i LIIPTELE TURGOTOLONE GEESTANE

io 000, se zice, se .tinean bine, si regele, care n'avea ingineri

milutati $i maiestri pentru incunjurarea cetätilor, se päzia sä-I
alace. Dintre ai luf, unii li sfdtuian sá puie mina Întiü pe
intäriturile de prin prejur : Barul, MiOzlbozul. Astfel se ajunse
in Octombre.
Atunci se ivird Tatarii, cu Hanul in frunte, la vre-0 30.000
de oameni, dupd pärerea, inriuritá de spaimä, a Polonilor.
Oastea lui Sobieski era prea flämindä, prea coplesitá de boll',
prea lipsitä de caI si in sfirsit prea obositä de atitea luni
de zädarnicä asteptare fricoasä pentru ca sä incerce a curall
malurile NistruluI de acesti cerceta$I strapici. Tätärimea se
revärsä pe la margenile lagärului, robind, ucigind incetul pe
incetul. Nici-odatä Polonii n'avurd mäcar mingiierea de a
putea intimpina in fatá una din cetele lor prrtdalnice si de
a-$l putea räzbuna pe deplin pentru suferintele indurate. Un
pod se fäcuse din non, la Grodek, cäcí regele nu voia sá
se recunoasc g. invins fairä luptä., de du$mani ca acestia l cu
o astfel de armatd. Dar luptätorif Hanului ii nimicirä. Pe la
sfirsitul lunii sosi in sfir$A, pe drumurile gätite de Dumitrascu-
Vodä, Serascherul Soliman insusi, care stiuse sä astepte. El
privighi asupra stricärili poduluf 5i intrtriturilor Hotinului.
Apoi chemä la luptä pe crestinI
Regele nu mai era insä In mijlocul lor. intriin, el incepuse
a vorbi de dieta ce-1 asteaptä la i i Novembre. Apoi dädu
vole fiecrtruia sd-$I caute de mintuire, cum intelege, incepind
astfel neorinduiala unei peiff rusinoase. Pe la I' Novembre
el era sä vie la Lernberg. De aid se duse tot mai departe,
cätre capitala sa. Serascherul se afia pe malul sting al Nistru-
lul in fruntea gloatelor de Turd $i Tatarl, lingä Camenita
n ei nvinsä

Cf. urmátoarele rapoarte ale lui Morosini.

1

i. 4 Octombre «Non vi era certezza che il ré fosse passato il nester

L'infanteria e li Cosachi erano passati a guardar il posto di Cochin, attaccato
da"Pariari. Cosacchi buonamente li hanno battuti, con srragge Il Can era
vicino con 4om Tartari ; il rè risolutamente voleva passar per batterlo. Era
incerto se si ritrovassero col rneclesimo Turchi; tanto si há con lettere di 24.
Principiano Polachi la campagna, in tempo che gli altri la terminano. il ré

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE I GERMANE 155

Pentru a nu raintui intr'un chip asa de zädarnic expeditia

care trebuia sä dea regelui iernatecul in Moldova i sä pregd-
hi fatto saper che ogniuno passi alla meglio. Si vede chiaro che Turchi non
hanno fatto avanzare a soccorso di Buda i Tartan ad oggetto di opponerli a'
Polacchi, che la massima del ré era d'imposssesarsi delle fortezze della Bassa-
rabia, per levar alli Crimensi il loro facile passaggio, che in tal modo assicu-
rava il suo regno dall'invasioni.,
2. II Octombre : .L'escresenza delle acque haveva ruvinato del tutto il
ponte ; rittratosi perciù il ri da Svaniez sotto Caminiez, haveva risotto formar
altro ponte per passar il Niester, fermo nelle sue divisate intraprese, Cochin()
e Svaniez lasciati pressidiati Tartari erano grossissimi, havevano seco tre
Bassi, cots 150u0 Turchi, infestavano di continuo l'armata, con asporto de'
huomini e cavalli Gran-Generale ha fatto condur in citti li due Bassi.
prigionia.
3. IS Octombre : cAccordavano tutti che il ponte si fosse fatto a Grodech,
che S. M. habbi ordinato che ogni uno stasse pronto a passarlo Risoluto
il rè d'incontrar l'inimico, che s'atrova di là, costante ne' suoi clissegni, so-
frendo i patimenti e dissaggi.g
4. 25 Octombre : «De' quali [Tartari il 1.6] ne hi fatto stragge , ii stessi
s'erano ritirati verso Caminiez, doppo haver ruvinato il ponte di Grodech. S. M.
cercava per la terza volta di far formar il ponte ; ma era dubiosa la speranza
della nuscita. Manca l'armata de disaggi e patimenti ; molti mormoravano e si
dichiaravano che pochi haverebbero seguitato il ré nel passaggio : molti amalati,
molti morti et altri allontanatisi, et il resto in necessiti di cibo. Cosi
languiva un'essercito floridissimo ... Suliman Seraschier haveva passato il
Niester con buon numero de Turchi et, unitosi col pressidio di Caminiez e
con Tartari, formava un considerabile essercito. Il 1.6 consigliava attaccarlo, ma
si considerava debole.«
5. tin Novembre : «St attendeva in gum giorni il ré a Leopoll Correva
dubio di quello potesse succedere al Valacco, non havendo potuto il rè passar
11 Niester. II nontio era disposto a socorrerlo di danaro. Considera che i prin-
cipi confinanti al Danubio trovano modo di agiustarsi col vincitore,.
6. 7 Novembre : «Rapresenta il disciolgimento dell' armata, 'venficati i mali
successi. Molti soldatt a cavallo, morti, e la maggior parte dell' infanteria,
persi quasi tutti li Brandemburghesi et altrt da malatie. La maggior parte de'
serviton, o morti, o caduti in potere de' Tartari, spenn da fame li cavalli.
Tanto eccidio successe senza cimento coll'inimico ... 11 Vaivoda di Valacchia
s'era poi accopiato al Seraschier, e col medesimo s'era accampato di lis dal
Danubio. Il general lt his detto esser stato quello che his fabbricato il ponte
a Svanieza.
Cf. Hurmuzaki, IX', pp. 321-2. Rapoartele lui Morosini trebuie cetite im-
preuna cu ale baronultn Truchsess, din contingentul brandenburgic, In ale mele
Acte si fiagmente, 1, pp. 299-301.

www.dacoromanica.ro
156 LUPTELE TURCO-POLONE 5:L GERMANE

teascä luarea Constantinopolel, se asmutird Cazacii asupra Ta-

tarilor, cari se intorceaii voio$1 spre Bugeac, plini de pradd.
Hatmanul Mohild indeplinia acum aceia$I sarcind ca $i Cu-
nitchi in 1683. Dar el nu mai aflâ sprijin din partea boie-
rimif moldovene, care nu cuteza sä se mai clinteascd. Din
potrivd, Codrenii si altd teränime din margenea pustiului se
atinu in calea nävälitorilor, cari erati sá fie prinsi kite() cursä
$i nimiciti 1. Pe acest timp, se vorbia in Polonia despre ne-
gocierile de pace ce ar fi sä se inceapä prin mijlocirea luf
Duca-Vodd, care trdia in addpostul säil silit din Lemberg 2.

iV. Luptele din 1685.

Primävara anului 1685 se strecurâ in liniste, la Nistrul
polon ca $i la Dunärea ungureascd. In Mart, Dumitrascu-
Vodd, care petrecea cu fata de rachieritä pe care a fäcut-o
nemuritoare Neculcea si prigonia in acelasi timp pe boierif,
primiti pe urmä cu cea mai mare bucurie de vecinul säti
erban Cantacuzino, n'avea nici-o grijä. El scria la Poartä
cd regele a. dat pribegilor moldoveni porunca de a se intoarce
acasd. $i cä a deschis granita pentru drumul negustorilor 3.

1 Raport din Roma, i-iii Decembre, dupä altul din Jaworow, 1 -al No-
vembre : (Che il Mohila, con X.," Cosacchi fedeli, andati verso Bialogrod, per
fare diversione, potesse arrivare in tempo per levargli [al Tartaro] la preda,
e v'era restato poco che l'essercito polacco uscisse dal bosco prima dell' ar-
rivo di 30m villani e Vallachi, che con le loro false relationi credevano di
coglierlo nel detto bosco per trucidarlo. (ms. it. 194 din Bibl. Regall din
Manchen, fo 3f s Vo)
2 Rapoartele lui Morosini, 14 Novembre : .Sospetto dell' ambasciator che,
dandosi alcun trattato con la Porta, potesse passar per mano del Ducale, già
principe di Moldavia Riflessi sopra di ci62.
3 Raport olandes din Constantinopol, 24 Mart 1685 : 'Het casteel Nime-
row in Ukrania sonde op d'aencompste van den Tarter-Gans soon door het
poolsche gearnison verlaten ende by hem in besettinge syn genomen. Den
prins van Moldavien heeft de Porta bekent gemaecht dat den coningh van
Poolen alle de gevluchte baronnen van de provincie hadde gelicentieert, om
nae haer landt te mogen gaen, ende de negote met den Grooteu-Heers onder-
danen in syn ryck t'eenemael open gestelt sonde hebben ; waerover by het
Hoft wooded: speculation werden genomen).

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE 157

Dar, indatä ce se deschise primavara, un podghiaz innainta

pänä la Cotnarr, batu pe bietul Hatman Zosin Basota, care
numal pentru razboiä nu era bun, si fu oprit in drumul spre
Iasi' numaI de vitejia bätrinuluI Serdar Constantin Cantemir,
care in 1684 curalise tara de ostasiI strainI ce ratáciail
hoteste '. in Maid, informatorul imperial din Constantinopol
nu stia altceva de la Dunäre deck cä amindof Domnil as-
teapta imprejurärile 2.
TotusI si in acest an TurciT trimeserd o oaste in Moldova,
$i iarasi supt comanda luI Soliman-Pasa Ainegi. Cind acesta
sosi la Isaccea, in Iunie, toVi nemultämita cu Domnia lui
Dumitrascu : fugarif de la Muntenl, Gavrilitä Costachi, Stur-
dzestii, eel intelesI cu PoloniI si, in sfirsit, $erban Cantacu-
zino insusT, if pirira pentru stoarceri de bani. EI cereati in
loc pe Cantemir, ca pe un bätrin viteaz, care stiuse sä se
lupte cu podghiazurile fiindcä fusese si el ofier al regela
Polonief 3. Serascherul facu raport la Constantinopol, si un
Aga aduse numirea nouluI Domn. Aceasta se facu solemn
la 25 Iunie st. n. Dumitrascu fu pornit spre Adrianopol,
unde nu sosise totusi nici la inceputul luI August pentru
a-sI ispäsi prin temnitä pacatele. Domnul si boieriI se inda-
torisera a pastra deplinä credin%a Porte, si-sii trimeseserä fill'
ca ostateci. NumaI dupä aceasta, la 18 Julie, spre Sf. Me,
lua Scaunul din IasI Cantemir, cäruia i s'a zis «Constantin-
Vodd batrinulz 4.
1 Vita Constantini Cantemyrii, pp. 22-3.
2 Ms. It. 270 al Bibl. Regale din Minichen, fo 107 ; 15 Maiii : «II pren-
cipe di Vallacchia, detto Serbano, et il Dimitrasco, prencipe di Moldavia, vi
stanno nel loro prencipato vigilanti e pronti a guardar quelle provinciev.
3 E ciudat ca un raport italian din 15 Decembre 1686 (ms. It. 271, f° 245)
face din Cantemir un Grec, fost capuchehaie al lul Duca : «II principe di
Moldavia moderno, detto Constantino Cantemir, che 11 agente del principe
Duca in Costantinopoli, questo sudetto Constantino e nativo greco, et la
parenti gram in Constantinopoli, non si vergogna a vantarsi d'haver ingan-
nato il rè di Polonia alla grecaz.
4 Cronicile teriT 0 Vita Constantini Cantemyrii. Cf. raportul din 8 Au-
gust, in ins. italian citat, fo I i8 : «II Dimitrasco, principe di Moldavia, non
contento di quello gli si dava dalli Moldavi, rah datosi alla rapina et ingor-

www.dacoromanica.ro
158 LUPTELE TURCO-POLONE 5,1 GERMANE

.Turcii urmard $1 in acest an acelasI plan ca $1 in 1684.

Ei asteptarä pänd in toamnä. Atunci Tatarii intorsi din Un-
garia furä chematl in ajutor, si se alcaul o mare oaste pentru
aducerea de hranä, culeasd de pe la nor in Camenita. Si
DomniT nostri furä poftitl sä se uneasa cu tabära. erban-
Vodä veni abia pe la mijlocul lui Octombre, stätu citeva
zile lingd Iasi, in cotturile de la Aron-Vodä, apoi se räscum-
pärâ cu bani $1 lud drumul intoarceril, vîiimnd pescuind. 1

Cit clespre Cantemir, el trebuise sd meargä innainte, cu sto-

pinit sAI L.
Mare le-General Iablonowski se hotari sá impiedece aceastä
peditie. Stringind vre.o 15.000 de oameni, Litvani netrebnicl i
Reiten regali, acestia cea mai bunä caste de atunci a Poloniei, el
trecu Nistrul $1 prin marea pädure de fagi dintre aceastä apá $1
Prut, prin asa zisa Bucovina, el ajunse in margenea provinciel
austriace care poarta astäzi acest nume. Turcif erati in santuri,
späimintätor de multi pentru dusmanii lor, la marele sat Bola-
nul. Polonii stäteaü mai sus, la _Tunica, chiar lîng Cernäuti, spre
care li era indreptat drumul. La 29 Septembre st. v., Cim-
pulungenil nu $tiaü incA de ciocnirea ostilor, pe care le soco-
tiaii departe opt ceasuri una de alta. 9Dar de fapt lupta pen-
tru trecatoarea la Cernauti Incepuse hied de la ii. Ea urmâ,
cu multä inviersunare, dar cu pierderf de tot mici, in curs

digia, cominció a far dell ingiustitie e travagliar quern suddid, che, disperati
molti capi, sono andati a portar li loro lamenti al Suleiman-Pascia, chc è so-
rascher constituito contra ti Polachi, e questo sudetto Pascis diede parte al
Gran-Signore ; quaie subito spedl un' Agha che sia levato detto Dimitrasco
dalla carica, e condotto in Adrianopoli, rimettendosi la Porta all' elettione di
quelli Moldavi ; quali elessero un loro patriota boiare, persona prattica. Flora
il sudetto Dimitfasco vieh condotto in Adrianopoli, soto risigar di perder la
vit
1 Cronicile noastre ; Vita Constantin: Cantemyrit. Cf, raportul din 24 0 c-
tombre, lii ms. citat : eLa Transilvania e Vallacchia provede in gran quantith
l'essercito ottomano con proviSioni di fromenti, orzo, castrati, etc. Al principe
di Valacchia detto hervano gli fïi mandata la conferma con un caftatio fode-
rat) di zebelino ; in gli costs 220 borse, che fin' adesso mandò per rigalo,
al Gran-Signore, al Graii,Vesiro et altri ministri (fo f5o)
.Doe. Bistripr, 1I, p. 52, no CCI.V.

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO POLONE Sf GERMANE 15g

de citeva zile incl. Iablonowski nu putu räsbate prin pädure

$i trece Santul vechiti, pe care-I numia evalul lui Traian» si
care nu era alta decit vechiul troian moldovenesc din tim
purile chid voinicif lui Stefan-cel-Mare räpusesera la Lente$ti,
ceva mai in sus, puterile litvane ce veniaa in ajutorul rege-
lui Ioan-Albert. in välmä$ag se deosebi prin me$te$ugul si
vitejia lui bátrinul care era de puting vreme Domn al Mol-
dovei ; Hatmanul sail era Veli$co, tratele lui Miron Costin
pe care izbutise a-I aduce in 'Ord. Polonii trebuird sä se in-
toarcä innapof, $i Camenita îi primi zahereaual.
La 9 Decembre, Soliman-Pa$a, intors de putin timp din
Moldova, fu fäcut Mare-Vizir, dupl ce serbase la Adrianopol
triumful säü pentru gonirea Polonilor din Molclova2. Dar ei
rdmaserä la hotare. Cantemir voise sä träiascd in lini$te cu
din$ii si li däduse a intelege cä in oastea turceascá el va
fi numai de formä; la Boian insä, Cazacil: ar fi nävälit
asupra lui ca asupra päginilor, färd sä tie in samä semnul
apärätor al crucii. Atunci el intoarse räul cu rda, dar
I Hurmuzaki, II, p. 109 i urm.; Cantemir, Vita Constantini Cantemyrii, p. 32 ,
cf. si 1st. Imp. atoman, la acest an, Cf. Chilia fi Cetatea-Albd, p. 237. V. si ra-
portul din 24 Octornbre, lu ins. citat, fo 152 : 'II Ciaus-Bassi h fatto bollare la
casa del Dimitrasco prencipe e la casa del Grillo, per quella parentela che
ha detta casa col principe, e si discorre molto male d'esso .., li nuovo prin-
cipe di Moldavia si porta bene con h Moldavi, et anco con li Polacchi, che
non vien da loro molestato ; si chiama Cantemir, di natione moldavo, fit elletto
dalla Moldavia, come loro patriota, e confermato dalla Portz...
2 Scrisoare a lui Alexandru Mavrocordat citre ambasadorul olandes Caliper,
Adnanopol, 9/19 Decembre 1684 : gPatris Mitts [al lui Collyer] et hollan-
dicae gentis sincerus patrones et benevolus ac meus clementissimus dominos,
supremus inter purpuratos ottoinanici imperii excelsus Vezirius Solimannus,
Passa, postquam, eiectis a Moldaviae limitibus Polonorum copiis, victor ac
triumphator Adrianopolim ingressus fuerit, ab Augustissinia Imperiali Maiestate
primi Veziriatus insigmbus amictus, die nona mensis decembris istius anni
taustissimis auspiciis amplissimi imperil regimen exortus est .
Cf. si raportu
luT Collyer din to Ianuar 1686. Soliman faeduise odatit Ragusanulul Marin
Caboga locul de Dome moldovenesc, clack' va merge la Veneia sd. cumpere
citeva mil de coti de brocard de aur co flog de mod 5. nou5., pentru nunta
fetal Sultanului cu Musahlb-Mustaa-Pasa. V. raportul italian din Constant-
nopol, 18 lanuar 1686 (ins. 27r, fo 5) : cPromettendogli, quando che adempira
questo sesvitio, al suo retorno lo vorebbe far principe di Moldavia. Inteso che

www.dacoromanica.ro
160 LUPTELE TURCO-POLONE § GERMANE

regele nu Onu in samd cä fusese snit la aceasta. Podgheazuri

de Moldoveni, Cazacr si Po lorff furl aruncate necontenit asupra
mAndstirilor moldovene$ti. Bur Id nd.vdli la Cetätuia, fu prins
si schingiuit ; Zaharoschi pdtrunse pänd in Iai, unde Cantemir,
care se Meuse a fugi, ii culese, la ceasul priincios, joimirif
din circiumele ingropate in care se infundaserd. Cum se vede,
Domnul osta$ nu-$1 dezmintia trecutul, si se recunostea la
Constantinopol, unde domnid aceia$i neincredere fatä. de
$erban-Vodd, cd el face tot ce-I stá prin putintd inteo arä
turburatd, pustiitä $i goald de locuitorI2. Bänuielile fatä de
$erban erati asa de maxi, 'hick Inca prin Februar 1686 se
vorbia cd el ar fi fost chemat la Poartd saü i s'ar fi cerut
sä urmeze pe Cantemir, dindu-si si el fiul ca ostatec la
Curtea SultanuluI5. Ele eran insd indreptdtite, cddi tocmai in
Februar se intorcea din Viena cel d'intaia sol al lui erban
hebbe questo il suddetto Marino, abbracciò con ogni prontezza questo affare
et adempi il tutto con ogni sodisfatisone, nià., come succede, in molte parti,
che «buone parole e cattivi fatti inganna i sani e matto, cosi restò deluso il
sudetto Marin Gabogha,-che tutto privo d'ogni sodisfatione se ne ritornd con
gran disgusto in Ragusa«.
1 Vzta Constantin: Cantemyrzi, 1. c.
2 Raportul italian din 18 lanuar 1686 (ms. citat, fo 22): «II principe
Serbano, di Wallacchia, continua net suo governo prudentemente ; però gli
sono spediti ordini dalla Porta di ponersi in ordine e trovarsi provisto ogni
volta che farebbe bisogno, e frà tanto si v ricavando diverse provisioni da.
quella provincia per servitio dell'esercito. Il principe Candemir (che vuol dire:
fez ro .zanguineo), nato Moldavo, rah corraggioso e soldato, che si trova nel
governo di Moldavia, procura di ridurre Moldavia in buon stato ; però gli
riesce molto difficile per adesso, mentre il popolo s' disperso in paesi lontani,
la. maggior parte in Tartaria, per rendersi pas sicuri,. tiri le acestui cores-
pondent sInt foarte bune ; la 5 Mali"! (fo 124 el dà, pe rinei vesti despre
inchisoarea luT Dumitracu-Vodai, ei stirea morlii (Decembre 1685) lui MateI,
fratele lui erban, i a Doaninei Elina, mama lul : «Dimitrasco principe nella
prigionia 115. sborsato sin'adesso 6o borse ; mancano altre zo, che v procurando
con la vendita di mobili e stabili , fr 5. tanto hanno il suo figlio in prigionia e
per gran grazia li sar 5. data la vita. - Serbano, principe di Vallacchia, si
trova nel suo posto e governo, e si f stimare. È morta la sua madre, d'età
di 75 anni ; morto anco il fratello del sudetto prencipe, detto Matteo Can-
tacusino, timoroso dt Dioa,
3 Arch. Regan'. din München, K. Schw. 348/7 a, b. c, fo 2 Vo ; 5 Maiii
1686 : «Si dice che '1 Sultano, avanti a molto tempo, per assicurarsi maggior-

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE l GERMANE 161

catre Impärätie, Cstiky 1.; el era oprit pe drum de cetele

tätäre$tio ce sträläteati Ungaria2.
V( imprejur5rile räzboinice din 1686-8
incä de prin Iunie, Cantemir stia cä regele Poloniel, in-
noind pregätirile cele marI din 1684, îi va intra in tard.
ePolonif», scrie el Marelu Vizir, prietenulul i binefäcdtoruluI
säti din 1685, «aü gindul asupra MoldoveI $i BugeaculuI. ca
in anif trecuti». Aceasta i-o spuneati oamenif sal trimi,-,1 sä
spioneze, $1 podghiazurile care ajunserä pänd. la Iasi'. El se
fdcea a fi prietenul regeluI, care Y scrie intrebindu-1 dacä Turd!
aü fäcut pod la Isaccea, dac5 Tatarii vor iesi la pradä si
dacä erban-Voclä a fost inlocuit sati ba. De altfel luase
mäsurile sale de apärare, strinsese cu leafá zece steagurI si
cerea stäpinilor sä trimeatä oaste impäräteascä, plätitä
din Vistieria SultanuluI. Cu toate acestea la Constantinopc1 se
asteptati ca el sit se coboare in jos clack' ostirile luI Sobieski
ar veni intr'adevär sA-f cerce credinta $i sit Y incalce tara.2.
mente in queste pencolose congionture della Porta della fede del principe di
Moldavia, rabbia richtesto ch' egh st presenti overo mandi per ostaggi li suoi
figh in Adrianopoli, ma che '1 detto Principe facesse tanto più instanza
appresso la Corte Cesarea a che le sue forze si avicinassero a quei confini,
acctoché eglt avesse una ragione di negarlo ed apparentemente congiugnersi
con l'armi cesaree«. Cf. Ens. it. 194 din Bibl. Regal5 din MUnchen, fo 353
V° ; 6 Februar : «Di Valacchia scrivono che a quel prencipe fosse gionto ordine
di Costantinopoli di portarsi colà«. - Se zvonia In acelai timp ea' Moldo-
vend si Muntenri ar fi venit In apitorul luf TÓkly, apärut la Oradea-Mare
(Archive, / c., 542/243. f° 13 ; Viena, 17 Februar).
1 Ms. 194, f° 354 V° ; 16 Februar tE tornatu verso Valacchia l'inviato
di quel preticipe a questa Corte, rimanendo sodisfatto della sua commissione«.
Cf. Socotelile Sibtiultit; din cAn Ac. R0142.3, XXI ; p. 27.
2 Ibid., fo 331 Vo ; Roma, 23 Mart, dupä scrisori de la Curtea polonä, 23
Februar : «C.:he il co : Sacchi, Ungaro. che fit inviato dall' Imperatore dalla
Valacchia in Moldavia, per procurare dí tirare quei prencipi al partito cristiano
non havendo potuto penetrare, per causa de' Tartari, era ritornato indietro).
8 Socotelile Szbitulur, i. c., p. 23 i urm. Cf. raportul italian din 23 Iunie
(ms. cit. 271, fo 154 vo) «In set gionu vennero le poste da Moldavia, e
portano come l'e«erciti polaccht tutti verranno a calar in Moldavia. Per6 sono
molti d'opinione che l'intentione del ré sarà altrove, perch& Moldavia si trova
tutta ruinata, aperta e desolata, da dove sono fuggiti et fuggiranno sino li cani

1143. Vol. Xl. 14

www.dacoromanica.ro
162 LUPTELE TURCO-POLONE SI GERMANE

Cantemir parea hotarit sa nu stea la vorba. cu Polonii, cu

atît mai putin sä li se închine si sä innoiascä astfel gre-
seala pe care, spre nenorocirea vietii sale, o facuse Petriceicu.
În zadar îl îndemnau spre o politic priincioasa crestinilor
Costinestil si aka boierime. El voia sä rämlie In Iasi numaI
pän a. la vederea acelor steaguri pe care le privia ca dus-
mane1.
Totusi inteun anume ceas e raspunse la intrebarile regelui
prin conditii, care cuprindeaa asigurarea situatlei sale, a pri-
begilor boierima si clerului si a drepturilor terif. Era deci ceia
ce dorise Miron Costin si tovaräsii sal de pribegie In 1684,
ceia ce era sä cearä mai tärziù $erban Cantacuzino de la
e gatte, e dove vorr a. colloccarsi, se la Zozzava, Zzozzora e Jassi non son for-
tezze per difendersi, e, non potendo il prencipe Cantemir altrimenti fare, s'anclarà
ritirando e fuggendo col seg,lito che ha.. Ma s' penetrato, e piaccia a Dio
che non sia vero, pet-6 cosl si dice che il r di Po Ionia habbia intelligenza
secrete col prencipe di Vallacchia deal .Serhano, e molto debita che non st
porti in Transilvania. U prencipe moldavo mandO a cercar °Auto dal serascher
e dargh siClITO avviso della calata del rè di Polonia, che a questo fine il Han
di Tartan non s'è mosso, per veder dove vanno a calare il Polacch,.. Cf.
ms. 194, fo 411 Vo ; Viena, 16 Iunie 1636 : cPulonia s. ha ... si aspetota sentir
l'attacco de' carri che duvevano tornare in Valachia voti dello scritto convogho,
e da Valacchia si ha la gran penuria de viveri che prendevano li Turchis si
1.0 418 ; Viena, 14 Iulie ell r di Polonia andO al campu per passare in Mol-
davia, senza sapersi li finis.
1 E curios ca.. In Mehl se vorbia de trimeterea unul sol imperial pentru a
prnni jurnnintul, nu mime' in Ardeal, ci si In amîndoud principatele (Arch.
de Stat din Munchen, K. Schw. 11/16, fo 156 Vo ; 30 Maiù). Cf. raportul
bavares din 30 ale luniI (Ibid., 348/7, a, b, c; fo 6) : «In tanto anche i
Transilvani si tengono armati per difei dere il loro proprio p.,ese ed i v,ctnt
luoght de' christiani contra tutte le invastoni de' Turchi, e si aspetta ora
d'intendere e di vedere se anche il principe di Moldavia si muovera ad una
simile fede verso S M. C., con l'esemplo dell' Abbaffi... Tot asa raportul
din 9 mile (fo 7 Vo) : cSi dice perd che la Corte Cesarea abbla imposto al
detto generale (de Scherffenberg) un altra commissione, e si cunghiettura che
dopo ih' egh havera presidiata una od un altra piazza, donde si sia basteuomente
assicurato di quel paese (Transilvania), egli col resto delle sue truppe si
muoverit verso la Moldavia,. - Din laerul de la Danus, lingä. Schlessburg,
contele de ScheriTenberg trimetea In lobe un espresso al principe di Va-
lacchia,s per sapere i movimeenti de"l'urchi e de' fartari. (zbzd., fo 20 Vo).
Tot asa st in dosarul 342/2, fo 239-

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO POLONE $.1 GERMANE 163

Imperialf. Iatg, in adevär, ce scrie, din Viena, la 24 Ernie,

1686, trimesul bavares Stoyberer duceluT Max-Emanoil 1 :
«Polnische Briefe melden, dass der moldauische Hos-
podar durch seinen Gesandten bey dem König umb Pro-
tection angeworben habe, welche auch ihme solcher Gestalt
zuegesagt worden, wan er seinem Prinzen mit zweyen des
Fürstenthumbs Vornembesten, zue Versicherung seiner Trewe
nacher Hofe abschickhen werde, mit dem ferneren Veran-
lassen, dass so dan an determinirten Orthe er drey Diplo-
maten, warmits seine Pelson, dan s auch der geistliche
Standte, und das ganze Landte 4 der königl. Protection ver-
sichert seyn könne, zu empfangen haben solle.s»
Nu $tim ce räspuns va fi cäpätat Cantemir, dar e pro-
babil cd regele a intrat in tarä fArg st aducg cu sine acele
privilegif pe care le doria cumintele Domn bgtrin. incg
pe la sfirsitul lui Julie puterile cele marl' ale lui Sobieski
se apropiaü de hotarele noastre, pe clod Turcif dädeati
obisnuitele porunci de adunare cgtre cel dol Domni al'
nostri si ettre Hanul Tatarilor, care rämäsese acasä.
In tarä, se väzuse ilia. din Iulie Hanul sosind la Cislä si
Nuredinul säti innaintind päng la Iasi. in August se afiâ
deodatä cá atacul vine din partea leseascg.. Vornicul de Om-
pulung scrie astfel Bistritenilor Ardealului la 14 August 1686 :
t Sä stiti Märiile Voastre ca- Craiul lesesc a venit in tail

I Arch. de Stat din München, K. Schw- 11116. f° 179 V°.

2 Variantd: seinen an den König abgeordneten Gesandten vmb dessen Pro-
tection habe anwerben lassen.
3 Variantd: Orthen vnd Enden.

4 Vartanti i : SOW.:31.
5 Varlanta : auch (variantele sInt luate din copia dela f° 182). - Cf.
raportul italian (ms. 594, f° 432) din Cracovia, 35 August : cHabbiamo avviso
che il prencipe dt Valacchia havea mandato un tal Alessandro Ceroasso ad
alcuni Tartan verso Crimea per haver certezze della guerra contro Moscoviti
et, ritornato, dice, etc. 11 principe di Valacchta, che tiene il partito turco. Ità es-
pedito ra' fi (sw) per spare ove si trovi it nostro essercito per dare parte al
Kam, ma li principali di Valacchia si sono dichiarati voler pits tosto sottoporsi
alla Polonia, e già Phaverebbero fatto senon ghe l'havesse impedito detto
principe.»

www.dacoromanica.ro
 104 LUPTELE TURCO-POLONE ,.I GERMANE

pänd la un erg ce O. chemd Stefänestf, 2 conace pänd la

EsL Iarä altu Domnu nu ail pus.. . Iard Cazacif säntu una
cu Lesii. Bujecul stä alare. lard la Cram am auzit ca.' ati
mers Popovicea lidtmanul de preste Nistru. Ce I foarte rdn
si'n tara noasträ, cd tälhatii tot o stria.: 1.
Si tocmai din Stefänesti avem o scrisoare tradusä in ita-
lieneste, pe care o reproducetn aid in intregime, ca un intäiii
buletin al cainpaniei :
«Strzanopoli, cittä in Moldavia, x agosto.
Il re di Polonia é alla testa di loom soldati a cavallo senza
quelli a piede, marchiando per continui deserti, havendo già
quella provincia reso obendienza a S. M-tà et l'Hospodaro
mandò li primarii per sicurezza, et hora si marchia verso
Jassi per mettere gran gente in quella città, per haver la
retirata sicura, et il re lià intimato a detto Hospoclaro
di venirsi ad unire con le sue forze, per avanzarsi a Bilia-
grod, a visitare li Tartari e scacciarli da quell' ameno paese,
non inferiore all' Italia, havendo pure S. M-tà. risoluto sog-
gettare le piazze di Smail, Brail e Galatz, sul Danubio, per
torre il comercio nel Mare Nero e Danubio con Costanti-
nopoli.
S. M-ta, lid ricevuto avviso che il prencipe di Valacchia
era pronto con alcune migliaia de cavalli per unirglisi, stando
hora se[c]undo gl' ordini regii accampato alle Porte Ferrese,
per impedire al Sultano Galga tornare d'Ungheria con li
suoi Tartari, s
Ceia ce indemnase pe Sobieski a trece in Moldova fusese,
' Raport Italian din 26 Iulie, i-iii August (ms. 271, fo 194) : oHora li Polacchi
si fanno spesso sentire e vanno facendo dt gran danni al Turco ; per questo
il Gran Signore spedl un capigi-bassi al Han di Tartan di far armare tutti
' quelli che sono habili all' armi, prometendogli una buona ricompensa, et
anco il principe di Moldavia debba reunirsi colli eserciti dell' Ottomano. Si
dice che tali ordini lià anco il principe di Vallacchia». Cf. cel din 12, 23
August (ibid., fo 203) . c Spedir il Nuradin Sultan con 20 m Tartan contro
li Pollacchi, et il Seraschercon 25m Turchi ; vi si fa il conto che di Moldavi
e Vallacchi saranno altri 5m, che in tutto arriva il numero sin' a 50m, con
()Mini espressi di marchiare insieme quando che il Polacco l'attaccasse, di tro-
varsi uniti».

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TUELO-POLONE Ef GERMANE 105

in adevdr, innainte de toate, lipsa de-acasd a Tatarilor, che-

matl de incunjurarea Budei de cdtre Imperiali.
Primirea ce se fäcu Polonilor, fu du$mänoasä La 24 Sep-
tembre un dregätor regal scrie : «Moldovenil ni sint vräjmasi ;
in Bucovina ucid pe ai nostri, if robesc $i nu poate trece
nimeni fdrá siî cadä in minile lor» Cantemir stätea neclintit
in Iasi.
Tri Viata tatälui säti, Dimitrie Cantemir aratd cd, la indemnul
din partea regeluf de a se uni cu dinsul, Constantin-Vodä
ar fi rdspuns cd-1 impiedecä anumite imprejuräff, precum :
tinerea la Constantinopol, ca ostateci, a fiulta säti Antioh $i
a atitor feciori de boieri si sosirea la Nistru $i Dundre a
Tatarilor $i a lui Mustafä Buicliul, serascherul din acest an.
Asa ceva se pomene$te $i in povestireá tärzie, dupd amin-
Uri, a lui Neculce 2. E interesant cä aceastd mdrturie a lo-
calnicilor e intäritä de un raport vienes de la 5 Septembre
incd, redactat dupd altul din tabära polond :
«Di Polonia si ha che il Moldavo havesse mandato al re
scusa che, tenendo egli per ostaggio alla Porta un suo figli-
uolo, non poteva con le ste genti unirsi a S. M., et perch')
si era ritirato presso 11 Valacco, et, havendo S. M. preso le
fortezze di Czerova [Suceava] e Iassi, si fortificavano, havendo
già la Moldavia eletto per suo sovrano detto re, quale tut-
tavia marchiava per attaccare Muradin [Nuredini-Sultano 3» .
Cantemir pregai toate pentru buna ospätare a musafirului
pe care nu-1 dorise, apoT el plecd. spre Tutora $i Fälciiu.
Bolerii eraü pentru cre$tini, $i oastea, pusä la cale de Velisco
Costin si de cdpitanul Mitre, se tulbura ca de rdscoalä, ce-
rind leafa pe sese luni innainte. and Domnul porunci sd se
treacd Prutul la Fälciul, cdtre tabdra pdgind, numal bdtrinul
Postelnic Constantin Ctobanul si siretul Gavrilitä Costachi,
c1.1 toate cd acesta tinea pe fiica lui Velisco 4, se invoirä a-1

t Hurmunki-Bogdan, 1H, pp. 155-6, no LXXXL.

2 P. 233.
3 Ms. 11. 193 citat, f° 437 V°.
4 Gavri1i0 Vel Vornic : Intaid aü int.it pe fata luI Caraca-; Spatar, i ad

www.dacoromanica.ro
106 LUPTELE TURCO-POLGFE §I GERMANE

urmà. Cella ltI merserä sä se uneascä cu «Craiul», care era

acum in Iasi, de unde se räspindiati pretutindeni podghiazuri
prädalnice, pänä la Ocna si la Cetatea Neamtului, uncle fu
ucisd acea odinioarä frurnoasä fata mai micä a lui Vasile Lupu,
Ruxanda i. Intrarea lui Sobieski in cetatea de Scaun a Mol-
dovei se act' intr'un chip deosebit de pompos, $1 intiiul
rege cre$tin care calcI in Iasi fu intimpinat de Mitropolitul
cu toatä preuOmea. Se dädurá ospete, cu bucatele strinse
de Domnul fugar, $i la unul din ele, regele, inviorat de vinul
cel bun al Moldovef, prinse a data romäne$te acest viers de
batjocurire impotriva sfiosului care nu voise sä astepte pe
inintuitorul sää :
Constantine,
Fugi bine :
Niel n'ai casä, nici n'af masá,
Nice drag-A jupáneasä.
$ederea in Iasi se prelungi cloud sdptäminI in capät, si aicr
ar fi läsat räspuns Sobieski sä-I vie $i solii Tarului cu care
stätea in negocieff necontenite.
tried in Septembre, oastea pleca pe urmele luf Cantemir
spre Bugeac, pentru a strica odatá pentru totdeauna cuibul
Tatarilor.
Cu privire la aceastä perioadä de izbinclä a expeditiei, $tirI
noug se cuprind in rapoartele ce urmeazal :
1. Raport olandes din Constantinopol, 9 Septembre :
«Den prins van Moldavia schryffc aen dit hoff met een post
in 8 dagen overgeconaen dat de Poolen in de provintie syn
gevallen en dat hy genoodsackt is geworden sich in Galatz te
retireren ende dat den Coninck daerselfs en present soude
weesen. Den bnstangibassi van Adrianopolen heeft ordre
gecregen orn de derden man optelichten ende met die volckeren
het leger aen den Donauw te gaen verstercken.»

filcut pe Vornicul Vasile i pe Ileana ; al doilea ail tinut pe fata luT Costin
Hatmanul, cu carele ail ficut pe aslantl fratt, (genealogia fat:mild Costachi In
dosarul 377 al Archivei Statului din Iasi).
I Vita Constantint Cantemyrn i cronicile Moldova.

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE S,1 GERMANE 167

2 Raport din Viena, 15 Septembre (ms. cit. 194, fd 440)

Di Polonia si Ità l'ingresso del re in Jassi, Metropoli di
Moldavia, incontrato da' grandi e del clero ruteno, con grand'
honore ; é andatto nel palazzo de' prencipi. Banchettò quelli
grandi, et p )1 Si inoltre) con l'essercito verso Budiach, ma altri
dicono andato verso il Danubio per incontrarse e combattere
Muradino Sultano con suoi Turchi e Tatari. Intanto si for-
tificava Jassi, havendovi posto 1 2 cannoni, et il prencipe di
Mo,davia haveva portato seco il thresoro, et l'altro di Va-
lacchia non aspettava che la presa di Buda per dichiararsi.»
3. Raport din Venetia, 18 Septembre (fo citat) :
«Che S. Maestà, nel marchiare verso il Danubio, havesse
atraccato l'tssercito de' Turchi, Tartari, Moldavi e Valacchi,
quale, doppo sette hore di ostinato combattimento, ritorne)
disffatti, tagliando l'essercito regio la meth dell' essercito
nemico a pezzi, aspettandosene la conferma.»
Stirea e inst falsa.
4. Raport din Viena, 22 Septembre (Arch. de Stat din
Munchen, K. Schw. tilo, fo 172) :
«Von der KOnigi. Polnischen Armee wird geschriben, dass
die vornehmere Wallachen mit sambt dem Ihrio-en sich in
die Türkhey begeben, vnd dass der König von denen in-
wohneren der eroberten Stan Jassy das Jurament genohmen,
vnd befolchen habe, clisen Orth zu fortificiren, wie auch
noch andere bequembe Orth, war durch der Vestung Camieneck
die Zuefuhr khan ahgeschnidten werden, zu erpawen.»
5. Raport din Lemberg, 25 Septembre (ms. it. citat, f° 444
V°):
«L'ambassatori moscoviti andaranro verso Jassi per atten-
dervi il re, che si remora in quelli paesi.»

in curind insä venird ve$ti rele. Regele güsise Bugeacul

pustiü, si roiuri de Tatari zburatüciati in jurul lui, ucigindu-r
si robindu-i oamenif. Sobieski trebui sä se incredinteze cd
marea lui oaste nu putea face, chiar caläuzita de dinsul, in
asemenea locur o isprava mai bunü decit a in! Cunitchi
odinioara. El se intoarsr in Iasi, arse multe mänästiri, smuls

www.dacoromanica.ro
108 LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE

pc Mitropolitul Dosoftel cu comorile Mitropoliei si moastele

Sf. Joan cel Noti si plech spre SiretiO, urmdrit de Cantemir
cu Tatarii. Viteazul Turculet, mazil in slujba lui, II luä pe
samd, facindu-1 sä ajungA mai rdpede la Sniatyn, pe end in
urmd oastea-i peria de foame si de boll.
Aceasta nenorocire se oglindeste si in rapoartele ce ur-
meazd :
1. Raport din Viena, 13 Octombre (ms. it. citat, f° 440):
al re di Polonia, gionto con l'essercite al flume Prut, li
Tartari, Turchi, Moldavi e Valachi, in numero di 50m , segli
opposero ; ma il re, presentatoli la bataglia, si ritirorno in
parti montuosi; volendoli il re combattere in qualsivoglia
maniera, perch in qualche zuffa sono morti molti signori di
qualità, frà quali il Palatino di Podolia, rimanendo la città
di fassi et la provincia di Moldavia quasi affatto destrutta »
2 Raport bavares din Viena, 17 Octombre (Arch. din
Miinchen, K. Sdrzu. 1 ilio f', 185 V°) :
«Auss Polen wird geschrieben, dass die Ursach, warumb
man so lange Zeit von dem Konig vnd dessen Armee keine
Nachricht gehabt, dise gewesen seye, weil selbder sich gar
zue tieff in die disorts hineingelassen, daselbst die Armee
an Vivers vnd Fourage grossen Mangi gelitten hette ; weil
wir dan zugleich gefunden, dass die Sachen mit Moldaw vnd
Wallachey weith anderss alss man sich anfanglich eingebildet
hat, befunden, vnd erfahren class disse viel mehr der Tar-
taren, als des Königs Partey halten theten, als hette disser
mit der Armee sich nothgedrungener Weiss widerumb biss
nacher Jassi zurukh gezohen, ohne dass man wissen könte,
wohin das weittere Vorhaben aehenb möchte.»
3. Raport din Viena, 20 Octombre (ins, it. citat, f° 452 V°) :
«Di Polonia si liit esservisi stato in gran pena per l'av-
viso che Tartari e Turchi angustiassero il nostro essercito
polacco nella retirata verso il regno, e si diceva ancora, fos-
sero usciti da Camienetz 3.000 gianizzari et Soo cavalli per
difficoltare il passo della selva Becovina : mit poi si sono
ricevute lettere da S. M , che dicono che, avvertita che nu-
mero considerabile de' Tartari alloggiava in una valle, una

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE I GERMANE 169

lega del suo campo [Valea-Strimbá a luI Neculce], perciò

si mosse su la mezza notte et, sull' alba attacati li nemici,
ne facesse strage di molti e prigionia di 300 capi principali,
fugando il resto, con la perdita di quattro soli Polacchi, e,
doppo comparso altro capo de' Tartari, che non sapeva il
successo de' suoi, furono anco quei battuti, ma non si st
il numero de' morti, supponendosi per non havranno più
nemici ardire di presentarsi alla vista de' Polacchi, perché
S. M. potrà ritirarsi senza disturbo ; sendo la sudetta fat-
tione seguita alli 3 corrente Havevano scritto le lettere del
campo delli 20 passato che la città di Jassi era abbrugiata
per accidente, con tutti Ii nobili monasterii e chiese del rito
greco, et l'ultime lettre non ne parlano, forsi non stimando
necessario replicare -quello..
Di più si ha di Polonia che, accampatosi l'essercito sotto
Jassi, l'insolenza de' soldati accese ii fuogo nelli tetti delle
chiese greche, nelle quali erano ricovrati gl' habitanti et il
meglio delli loro haveri e, perche si vedeva difficoltà di pre-
servare quella città e castello, si retire) il presidio e moni-
tioni, per essere quel popolo di fede incerta. Bensi S. M.
prese sotto la sua protettione quelli volsero seco andare, frà.
quali il Metropolita, d'ottima intentione per la Christianità,
e, nel marchiare l'essercito al quartiere d'inverno, verso la
Polonia, vedutosi alle spalle il nemico, fù questo battuto»'.
4. Raport bavares din Novembre (Arch. de Stat, K. Schw.
948 7, a, b, c, fo 109) :
«Polonia. It gran tempo, che' Ré di Polonia frapose (??)
prima di uscire in campagna fecero credere che'l suo di-
segno non era di far gran male al Turco.
Tuttavia si dice ch' egli abbia data una battaglia a nimici,
e quello che fa più inaraviglia e non si può comprendere
si é ch' egli andò a cercare i nimici cosi lontano, avendoli
alla porta; in effetto, i Turchi di Carnieniek gli facevano più
male che l'Hospodar di Moldavia ed i Tartari, ed ha
meno guadagnato in cacciar gli uni che gli altri. Caminiek

I Cf, , pentru alte izvoare, Chilia u Cetota-Albi, pp 23S-9.

www.dacoromanica.ro
170 LIIPTELE TURCO-POLONE ST GERMANE

sarà sempre una spina a' piedi de' Polacchi, ed averebbe

fatto assat meglio di prenderla che di voler far dichiarare
l'Hospodar »
5. Raport bavares din Viena, 3 Novembre (ibid., K. Sckw.
i/lo, f° 194 V°):
din übrigen vernehme ich von vertrauten Hand, dass ienes
was ohnlängst von glücklichen Progress der königl. pol-
nischen Waffen anhero notificirt worden ist, sich nicht aller-
dings also verhaltet : vnd werden disse particularia gemeldet,
dass bereits vor 14 Tagen der Ktinig schon widerumb ohn-
weith der polnischen Grânizen im Ruckmarsch demselben
auch niemahls ernst gewesen seye, mit denen Türckhen vnd
Tartaren, welche doch über 30m Mann nicht starckh ge-
wesen weren, zue schlagen ; ia er hette viel mehr durch den
praecipaanten Marsch über 4.000 der P-Olackhen von denen
Feindten gefanglich hinden nehmen vnd von den Seinigen
die Statt Jassi einascheren lassen ; welches dan die einzige
Operation des ganzen Veldtzug,, gewesen were. So seye auch
die polnische Infanterie dermassen ruinirt, dass selbe iiicht
über 1.500 Mann starckh were, indeme es an vivers also ge-
manglt hette, dass sich der gemeine Knecht des Ross.
fleisches habe gebrauchen miiessen. Vnd wird dises alles
denen französischen consiliis attribuiret, durch welche nu-
mehr all Littawer zue S,2cundirung selbigen Cronintention
weren verleittet worden ; hette auch eben clisser alierchrist-
lichste König seinen abermahligen Legaten an die mosco-
vitische Czaaren geschickht, umb alle Mittel anzuwenden,
&alit die getroffene Al ianz unfruchtbar gemachet werde »

Dupä plecarea Polonilor, Cantemir pare sä fi cerut ca Ta-

tarif sä-I rámiie in arä pentru a-I päzi de vre-o nävälire
rdzbundtoare. Raportul din Cracovia, 20 Decembre, cuprinde,
in adevär, urmraoarele (ms. it. citat, f° 472) .
«R'solse detto Naradino unire le proprie truppe et farle
passare in Moldavra, per mantenere quelia provincia, cosi
comandatoli dal Ca n de' Tartari, tanto più che quel pren-
cipe l'haveva d Knand.tto, se bene stava questo pronto per

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE V GERMANE 171

prender l'armi et uniisi all' Imperiali ogni volta sii securo non
esser abandonato I.»
in acest an 1687, ImperialiT ci$tiga o biruintä pe cimpul
vechif infringeri de la Mohacs $i tot odata el' pun mina pe
Ardealul intreg. Negocierile incepute de demult intre el $i
erban-Voda. Munteanul trebuiaü sa iea deci un mers maI
räpede. Îri primavard se asigura ca el ar fi primit porunca
de a ie$i cu oastea lui la Belgrad, ca in 16832.,5erban stiu sa
se räscumpere, $i in curind el capäta iaräsi prietenia atot-
puternicului Dragoman al Portif, Alexandru Mavrocordat'.
in legaturl cu asemenea vesti e stirea olandesa din 2 2
Ianuar ct toata horda va fi orinduitä la Dunare impotriva
Tatarilor $i Muscalilor Caltre sfir$itul anului 1687
Poarta se ocupa serios cu &dul de a face loc in terile
noastre Calmucilor, cari voiati sä se desfacä din ascultarea
Tarului $i sa se alipeascä la dinsa5.
1 Ultima parte pare a privi maf curInd pe Seiban-Vodi, despre care se
zice in scrisoarea din Viena, 28 Decembre (f0 472 V°): eUn numero de Tar-
tari, scorrenno verso la Transilvania, 1-6 banuto dal prencipe dt Valachia. quale
dice habbi mandato tin suo figlio (I) a Pogsorna per sicurezza di certe truppe
che domanda per scorrere con quelle nel paese ottomanol.
2 Ms. citat, t ro5 V0; Constantinopol, 22 Mani : (Cos) la Porta si dice
ordinò questo anno il principe di Vallacchia Serbano Cantacuseno di portarsi
a Belgrado con tutto il suo apparatu,--che dall' anno della fuga di Vienna non
s'era mosso da Vallacchia , ma si credo che la mos,a del sudetto principe di
Vallacchia sarà per trattare e cercare quelche aggiustemento di pace».
3 /bid., fo 145 ; Constantinopol, 15, 18 i 24 Septembre ( 11 principe Ser-
s

bano st fece am co del Maurogorduo, - che 1.er avanti mane, nemici».

4 Dat den gantschen tartarischeen macht met het leger aen den Donauw
gclegen op de Polen ende Moscoviters souden passen».
6 Ms. Cit. 272 din Bibl. Regald din Munche f0 215 Constantinopol, 1-111
Decembre : aQuelle lettere ... dove gli davamo anco parte dell' ambasc;atore
di Calmucchi Tartari, che all' hora era arrivato alla Porta con 15 persone, e
dimandava da Gran-Signore una provincia a nome di molte mine funighe
calmucche, per poter loro habitare, non volendo più stare çotto li christiatii
et esser soggetti alli Moscoviti, supplicorno di dargli licenza d'intrar nell
Ukraine overo nella Moldavia. Gli fit risposto all' hora che non fosse tempo
e che habbino patienza. bopra questo proposito horn vien un discorso fatto
quesu giorni in una conversattone di cortegiani, dicendo che li Tartari preco-

www.dacoromanica.ro
172 LUPTELE TURCO-POLONE §,I GERMANE

Cit priveste pe Cantemir, el avu numal ciocnirá cu pod-

ghiazuri (in Iunie) si grija carelor cu zaherde, pe care mil'
de päzitorl Ogini le intovdräsiati spre Camenita. Ajutind cu
brana aceastä puternicg cetate, el se fAcea a pästra totusi
prietenia fatä de Sobieski, poftindu-I chiar sä-i mai vie in
tarà, dacA-1 da mina.
Aceste afacerl de o insemndtate mica sint arätate astfel
in rapoarte olandese si italiee.
1. Raport din Cracovia, 7 Iunie (ms. It. 195, fo 89): «Una
partita della nostra cavalleria, scorsa in Valacchia, havendo
incontrato un' altra de' Tartari, che andava verso Cameniez,
fù da' nostri disfatta, con morte de too nemici e 40 prigioni,
et un Tartaro fuggito in Jassi, rappudendo (sic) a quel prencipe
falsamente che li nostri furono battuti con gran perdita e che
gl' altri si erano nascosti nelli boschi, che peró detto principe
spinse altro corpo di gente per distruggere affatto ii nostri,
nià riusci il contrario, mentre furono battuti con gran mor-
talità de' nemici, e trà l'altri prigioni furono quattro principali
Tartari, un' Aga turco et il capitano Lipchy.»
2. Raport din Constantinopol, 26 Iulie: ,<Den 18 deses
seen courier uyt Moldavien aen dit Hoff gecomen met
tydinge dat de Waivoda van deselve proventie, beneffens
eeniege Tatars, een goede quantiteyt provisie geluckigh in
Camieniec soude gebracht hebbe.,
3. Raport din Viena, 27 Iulie (ms. citat, f 109) : «Di Po-
Ionia habbiamo che, saputo it generale del regno lo stacca-
mento della Valacchia del gran convoglio scortato da 15'
Tartari e 4' Turchi, prendendo la strada di Cifera (sic),
S. E., in fretta unita la cavallaria leggiera, parti verso la selva

pensi hanno havuto una secreta intelligenza con li Cosaccbi e con it Calmuchi.
Quella di Cosacchi é svanita, perché fit scoperta; questa di Calmucchi la vanno
trattando, e, sebene la Porta sin' hora non 13.6. consentito di voler introdurli nel
suo dominio, pero. hora che é venuta la noova alla Porta, come la Vallacchia
s' portata alla devotione e suggetione di Sua Maiestà Cesarea, vorranno, se
potranno, introdurle in Moldavia, che serviranno per freno all' chriotiant. Peru
questi sono ch.corsi che st sono fatti e penetratt da una casa, dove erano
oficiali del nuovo Gran-Vesiro. PerO non v'é nessun tal segno.,

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCOPOLONE 1 GERMANE 17 3

Boccovina, conducendo in groppa e sopra carri la fantaria,

con speranza di prevenir il nemico, come faceva il generale
campestre con tutta la sua gente e Gran-Generale di Li-
tuania ;' ma finalmente si seppe che detto gran convoglio fosse
penetrato il medesimo giorno in Camenicz, reznanendosi
li Turchi e Tartari ad assicurare la raceolta de' grani, caso
che l'armi polacche volesse impedirla; et, perché si teme
che dopo li Tartari havesse possuto scorrere nelle viscere
del regno, etc.».
4. Raport din Viena, 3 August (ibid., f' 113) : «Di Polonia
si há. che il principe di Valachia fosse stato causa che
entrasse il gran soccorso in Cameniz, poiche non avvisò li
nostri generali senon quando detto seccorso era entrato.
Passe) doppo l'essercito polacco, tre leghe de Cameniez, etc,»
5. Raport olandes din 18 August : «Na dat het poolsche
leger voor en ontrent Cameniec in Podolien is gecomen,
heeft men daervan met aen den Danauw besich orn alles wat
doenlyck is by den anderen te brengen, om de voors : stadt
te gaen ontsetten, en wert geoordeelt dat syn leger behalven
de Tartars ontrent dertig duysent mannen sal uytmaecken.»
6. Raport olandes din 13 Septembre : «De Polen segh men
dat weder by Cominiec op de grensan van Moldavien gesien
souden syn».
7. Raport din Cracovia, 27 Septembre (ms. it. citat, V
148): «II prencipe di Moldavia continua nella sua sommes-
sione verso S. M, volendosi rendere per ogni verso, ma S.
M., stante la poca fede di quel paese, non accetta l'offerta,
havendogli risposto in ambiguo, cio di voler sopra ciò tener
consiglio de senatori, sendo più volte stato ingannato da
quella gente.»
8. Raport din Cracovia, t-iii Novembre (ibid., f0 171) : «Il
principe di Valacchia assiste a Turchi e Tartari per introdurre
il convoglio in Catneniez, ma li nostri gl' hanno peluto (sic ?),
etc.»

in cursul anuluY 1687 inca, irnpäratul incoronase pe archi-

ducele Iosif ca rege al Ungariel. in Ianuar 1688 se stia la

www.dacoromanica.ro
174 LUPTELE TURCO-POLONE $.1 GERMANE

Sibiifi ca amindoi Domnii vor trimete soli pentru a felicita

pe noul vecin 1. Trimesul muntean, Antonio Stefani, epis-
copul catolic de Nicopol, se intorcea in Februar cu maT multe
scrisori de multämiff cgtre stäpinul sal s.
Relatille cu Turcii erati totusi intretinute cu dibäcie. Päng
si Apaffy din Ardeal scria in Ianuar Portii cá el n'a trecut
de partea Imperialilor 3. in aceiasi luná sosia tributul muntean
cu daruri bogate pentru toatá lumea din Constantinopol ;
Serban cäuta sä capete cea de-a treia intärire a sa. Aga
care veni indatg cu vestea Domniei noug a luT Soliman al
III-lea primi din partea aminduror Domnilor cit putea sg.-1
multätneascg 4.

' Ms. it. 195, i° 195 V° ; Viena, 4 lanuar 1688 : <Si ha ch Cebinto che li
prencipi di Moldavia e Valacchia, dubitando ch qualche invasione de'nostri e
come feudatarii della Transilvarna, havevano risoluto incaminare deputati a
latere, per rallegrarsi della sua prospenta, con offerta d'ogni assistenza, et in
breve si aspettano in Possoma». Cf. raportul bavares din aceeiasY zi (Arch. de
Stat din München, K. Schw. 11/16, fo 7 Vo) : <Negst deme wird aus besigten
7-burgen gemeldet, dass von selbigem Abbaffi und dem Wallachischen Wey-
woda eme Gesandschafft vnterweegs nacher den kayl. Hoffe begot:fen seye,
und dass rimer noch imer Instanz mache, damit dune eine Anzahl teutschen
Volckhs gegen seincr Bezahlung überlassen werden mochte, mit dem Vertrosten,
class er wider die Porten gutte Dienste thun wolte, vnd khonte» (altä copie,
fo
9)
1 Genealogia Cantacuzinilor, p. 246 si urm. Cf. Socotelde Brapvulut., la acest
an. ApoY Doc, C'antacuzinilor, pp. 323 4, n° II.
8 Raport olandes din 2 Februar.
4 I. Raport din Constantinopol, 12 Ianuar (ms. it. citat, fo 16) : <Dal principe
Serbano di Vallacchia questi giorni è arrivato il tributo al Tcsoro, et anco a
parte al moderno Gran-Signore e nuovo Gran-Vestro et a tuttt li nuovi ministri
molte borse ha mandato e procura d'ottener la confermatione sempre si fa
ogni tre anni, e si fit il calcolo che gh costara, col tributo che ha spedito
adesso, con li particolari gran rigalli, e per la spesa della confermatione, in
tutto la somma passert dt mine burst>, senza allot,.
2. Raport din Constantinopol, 8 Mart (Ibid., 10 19) : <Gil Agha che furono
spediti dalla Porta al principe di Transilvanta e Vallacclua ritornavano ben
rigallati da questi prencipt, per haver portato la nuova dell'essaltatione del
nuovo Gran-Signore al trono, e raccontano questi che, non solo la Transilvanta
è piena d'esserciti alemant, ma anco la Vallachia si sta. In continuo timore».
Cf. raportul bavares din Viena, i-iS Februar ;688 (Arch. de Stat chn Munchen,
K. Schw. 11116, fo 37 Vo) : <Negst dune auch von dannen (Transilvania)

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE E,I GERMANE 175

Era de alminterea singura politicd cu putinta inteun timp

chid incepea a se vorbi de pace, $i anume de una care ar
läsa impáratului, nu nurnai Ardealil, ci si atnindouä principa-
tele dunärene 1
at priveste Moldova, Polonii nu plecaserä in 1686 fArg.
a $1 opri toatä partea de Miazg.-Noapte si Apus, cu Cimpu-
lungul si Tinutul CernAutulul. Dar in cursul anului 1687 se
fäcuse o imbunare a relatiilor lui Cantemir, care asculta tot
mai mult de partida lui Miron Costin, lui cMironasco», cum
i se zicea la Curtea regelul. Paza in cele cloud stäpinifi po-
lone se dädu unor ofiteri moldoveni de obirsie, Davidel, care
$i plecä in curind cu al sal', si Turculet. Podghiazurile futl
de acutna infrinate. Si la inceputul luf 1688, Cantemir-Vodá
trimetea la Rege pe Sava pircállabul de Orheiii, cu o scri-
soare dulce ca mierea 2.
in Iunie se vede oarecare rni$care la Dundrea-de jos. Hanul
vine spre Isaccea, unde trebuia sä se uneasca cu Mustaa-
Pasa ca sä apere granita aceasta de Poloni $1 de Muscall.
La Silistra se puse un Pa$ä noti, dupä recomandatia lui Iesern
sati Ieien-Pasa, Carà Mustafh 3. Tatarii din Bugeac se ridicarA
pe Prut $1 Räut spre Soroca, pe cind Marele-General al re-
gatului se coboria spre Camenita 4.
Aid' ins51 nu se ajunse la nimic. Din potrivA, lucruri foarte

geschrieben wird, class oer newer Grossherr einige Aga an disco, wie auch den
Ftirsten in Moldaw und der Wallachey abgefertigt habe, deren an- vnd MIL-
bringen aber noch unbekannt seye3.
I V. raportul bavares din Viena, 1 i Mart (Arch. de Stat din Mitachen,
K. Schw 11/16, fo 73): <Soya man weitleuffig vernehmen kdnte, were die
Porten entschlossen, das oberhalb Esseckh gelegene Landt lhro Kayl. Mayt.
abzutretten, und zugleich ihren auf die Furstenthumber Sibenbargen, Wal-
lachey und Moldaw habenden Praetensionen zu renunciren, dagegen die Scla-
vonische und Bosmsche Lande der Porten verbleiben sollen ; warvon die Zeit
ein mehres erciffnen wird». -
I Hurmuzaki-Bogdan, III, p. 156 si urns.
3 Rapoarte olandese din 19 Iunie si 28 lulie. in Februar 1689, Pasa din
Silistra si ocrontorul 05 perirl amindoY, dupä sffruinOle Hanulta (radon
olandes din 21 Februar 1689).
4 Hurmuzaki-Bogdan, III, p. 176 si urrn.

www.dacoromanica.ro
170 LUPTELE TURCO-POLONE Sj GERMANE

insemnate se petreceau de spre partea Terif-Romänest.I. In

Iulie, Serban-VoJä trimetea la Vicna pe episcopul Stefani,
impreund cu cîiva boieff. Se pare 6. &pa' indemnul lor
generalul Veterani din Banat lua- in August Caransebes, îna-
intîrid spre Orsova 1 La inceputul lui Septembre, trupele lui
erati acum la podul luf Traian, adecä unde e acum Severinul 2.
Veterani scria cä tara e gata sä i ajute iri tot chipul 3.
Dar nu era asa. erban intrebuirrya toate silintile sale
pentru a face sä-I iasd din tarA, trecind in Ardeal, generalul
care venise innainte de a se fi incheat un tratat formal, pe
deplin asigurdtor, intre dinsul si impärat. Indatä dupä
aceasta el trimetea pentru acest scop la Viena pe cei trei
soli marl, in fruntea eh:I-ora era fratele säü Iordachi. Pe la
inceputul lui Novembre se afla in Viena cd ei se gäsesc «la
Brasov», pe cind Turcii, cu canclidatul lor pentru coroana
Ungariel, Emeric Tökoly. se string la Nicopol. Vestea despre
moartea lui *erban nu sosi deck in Decembre, cu zäbavd.,
pentru cd o bucatä de vrerne vestile in sträinatate fiseserd
oprite, ca sä se poatä întári Domnia cea noud a luf Brinco-
veanu. Tot odatä sosiaü insä, la to Decembre, si Trimesii

I .Doc. Cantaczatnilor, p. 324 si urm.; raport bavares din Viena, 29 August

(Arch. de Stat din MUnchen, K. Schw, 11/16, f° 241 Vo).

2 Ibid fo 254 Vo (16 Septembre): lc an den Dounaugtrom, biss in die
Gegent der traianischen Brucke».
3 V. raportul bavares din 26 Septembre (tbui, fo 260): «Die gegen der
Wallachey und 7burgen zu marchiren beorderte Regimenter nicht allein den
Saw-, sondern auch den Donau-Fluss bereits repassirt seind .. So hat auch der
General Veterany anhero berichtet, dass sich die wallachische Standte sehr
geneigt erscheinen, nicht allem das tur:kische Joch ganzlich von sich zu legen,
sondern auch die kayl. Waffen wider die Porten nach allen Krafften zu
beforderen». Cf. raportul din 21 Novembre : «Von dannen (Pransilvania) hat
man auch rr it Schreiben vernohmen, dass mar der General Veterany habe
mit etlichen tausent Mann in die Wallachey gehen wollen, alss er aber die
Weege und Strassen zur Passage hatte recognosciren lassen, weren selbige
dergestalt inpracticabel erfunden worden, dass solches Vorhabe nothwendig
habe mussen unterlassen werden, dahero es nun an deme were, dass selbige
Ständte anstath der wurckhlichen Einquartirung zue Behuef der kayl. Miliz
und etwas Sublevation der 7-barg. Landten ein gewisse Summa Geldts con-
tribuiren sollen».

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO-POLONE Ell GERMANE 177

lui Serban, cari intelegeail A.-0 indeplineascA misiunea, cu

toat5 schimbarea de Dornn '.
Rapoartele italiene citate slat urmatoarele :
- 1. Raportul din Viena, 7 Novembre 1688 (fu 325) :
«Il Zecheli e verso Nicopoli e con lettere escre (s2c) se-
ditioni a favore de' Turchi, un corpo de' quelli stava pos-
tato a Nicopoli, e qui si attendono alcuni parenti del prin-
cipe di Valacchia, wandati dal medesimo come ambasciatori
per qualche aggiustamento, essendo gia arrivati a Corona.»
2. Raportul din Viena, 1 1 (?) Decembre (f° 335 V°):
«Con staffetta s' saputa la morte del principe di Val-
lacchia, e dicono che quei popoli habbiano eletto per suo
successore il Brancovan, che era suo nipote e cancelliere della
provincia, molto amato e stimato dai Vallacchi, ma non si
sa se habbino tenuto il precedente consiglio de' Turchi nella
longa maladia del Cantacuzeno, opure se l'hebbero fatta
relettione per sottoporla alla confermatione della Porta, e
non si sh nemeno se l'inviati del morto Cantacuzeno prose-
guiranno il viaggio verso questo-paese o pure aspettaranno
nuove instruzioni.»
3. Raportul din Viena, 12 Octombre = Decembre] 1689
(f° 480 V°) :
E arrivato Mon. vescovo di Nicopoli e altri inviati di
Vallachia, che partirono avanti la morte del principe Sar-
bano Cantacuzeno e per strada hanno licevute le lettere del
novo principe di Casa Brankivan, nipote di sorella del novo
eletto, ad esclusione di suo figlio e de' fratelli, havendo li
popoli stimato più proprio questo che era cancellario della pro-
vincia et informato di tutti gl' affari ; et alla sua elettione hä
costituito un ministro turco principale, che era andato per
esigere il solito tributo, e probabilmente sara confermato
dalla Porta.
Le loro instruttioni fin hora non si sanno, ma li suppon-
gono dirette al guadagnar tempo, come hanno fatto fin hora
per esimersi dalle contribuzioni, rimanendo sempre attaccati.
a Turchi e Tartari.,)
I Doc. Cantacuszínilor, pp. 325-6
)143 Vol. XI. 12
www.dacoromanica.ro
178 LIIPTELE TURCO-POLONE §I GERMANY

4. Raportul din Viena, 19 Decembre (P 343) :

cAlli deputati di Vallachia ci sono dati commissarii per
udire le propositioni loro..
5. Raportul din Viena, 22 Februar 1689 : 'Due delli inviati
della Vallachia sono ritornati alla patria con il trattato di
protettione concluso con quel principe, e due sono restati
qul sino alla ratificatione, incaricando il Veterani di assister
a quel principe in ogni sua occorenza 1 .
De aid intrdm in Domnia lui Brincoveanu, care a fost
tratatá dupd aceleai izvoare in Operele lui Constantin Can-
tacuzino Stolnicul i in Documente privitoare la Constantin
Brincoveanu.

www.dacoromanica.ro
 Adause (1689-93).
Viena, 12 Iunie 1689.
Dietrichstein cätre Electorul Palatin.
.... Der Waywoda in Wallachey hat sich mit therschickung
des Tribut und Regalien bey der Porten entschuldiget, dass
er sich der kayl. Obediens ergeben müssen, er wolte aber
treu bleiben, und haben die Türcken die Vestungen so sie
darinnen haben, alss Tule [=1.0 le, Turnu], gegenüber Nico-
poli, Giorgeli gegen Ruschick, woh die Brucken bey der
Tonau ist, und Ibrall besezet....
Viena, 5 Julie 1689.
Stoyberer catre Electorul de Bavaria Max-Emanuel.
... Auss Ober-Ungarn nur discs zu berichten, dass, lauth
der in 7bürgen habender Avisen, der wallachische Fürst auf
das Newe den Tribut nacher der Ottomanischen Porten über-
schickht, und seine ohnlängst an dem kayl. Hofe alhie ge-
wesene Abgeordnete, weil selbige die limites mandati eg-
redirt haben solten, in die Eisen zu schlagen befolchen
habe....
Viena, 19 Februar 1690.
Stoyberer cätre Max Emanuel.
....Auss 7bürgen hat man die Nachricht, dass der wallachische
Hospodar den Generaln Heyssler zue sich eingeladen, und
diser zu erscheinen die Zuesag gethan habe ; alss er aber
albereits in procinctu gewesen, in Begleittung 63 Pferdt dahin
zu gehen, seye die Kundtschaffl eingeloffen, wie dass die

www.dacoromanica.ro
180 LIIPTELE TURCOTOLONE §I. GERMANK

Tartaren ihme aufpasseten ; dahero er 20 Mann zue recog-

nosciren aussgeschickht, wel2he zueruckh gebracht, dass der
Feindt 20133- Mann starckh seye, mithin verursacht, das
er General sich mit der Miliz also gleich gegen die 7bür-
gischen Grenzen retirirt, und bey Campolongo logirt habe,
wolle auch auss diser Begebenheit eine vorgehabte Verrätherey
vermuethet werden. Weilen nun das Landt 7bürgen, etc.
Viena, 29 Innie 1690.
Stoyberer care Max-Emanuel.
....Es sind auch einige wallachische Deputirte alhie, ohne dass
man wissen khan indeme deren Negotiation bestehet, so sich
doch mit Negsten äussern wird....
Viena, 4 Main 1690.
Stoyberer cátre Max-Emanuel.
(dap-t scris. polone). Indessen weren die bey Jassj ver-
samblt geweste Türcken mehrern theils wider von einander
gangen, nachdem sie zuvor den wallachischen Hospodar ge-
zwungen, eine Quantitat Proviants in Camieneck zu wen-
dyren (?). von deme aber die Polacken 30 Wägen hinweg
genohmen, viel der Wallachen caputirt, und den comman-
direnden Rittmeister gefangen bekommen haben, welcher
ausgesagt, dass zue Jassy noch 500 mit Proviant belaibne
nacher besagten Camieneck datinirte Wägen in Bereitschafft
stundten, auf deren Abfuhr man polnischerseiths ein wacht-
sambes Auge haltete.
Viena, 16 Iulie 1690.
Stoyberer care Max-Emanuel.
... Der jungst gefänglich anhero gebrachte Wallach solle
derienige seyn, welcher den General Heyssler in verwichenen
Jahr, unter dem Praetext, class er ihme die pactirte Summa
Geldts ausszahlen wolte, nacher Cronstatt zu kommen per:.
suadirt, selbigen aber in der Nacht denen Tartaren in die
Hande zu lifern gesucht hette, welchem Ungliickh er General
kiimerlich entgangen were....

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE TURCO POLONE 1 GERMANE lgt

Viena, 1 t Mart 1691.

Stoyberer cg.tre Max-Emanuel.
.... Politische Briefe melden von sicherer Nachricht, dass der
wallachische Hospodar bei Verlierung seines Kopfs eilfertigst
nacher Constantinopel citirt worden ; die Ursach, und der
fernere Erfolg wird mit der Zeit zu vernehmen seyn....
Constantinopol, 28 Septembre 1691.
.... S' inteso che il re di Polonia viene in Moldavia, e non
si sh dove vuole andare. Il principe di Moldavia Cantemir
con gran premura I ha avvisato in Adrianopoli, da dove
furono spediti ordini alli Tartari et hanno constituito nuova-
mente serascher un certes Ghlurgi-Mehmet-Pasciä, cosl detto,
che oebba andar in Isakce e di far hefiram, cioè una znsur-
ream, colli quali e con li Tartari dovrà andare per incon-
trare li Pollacchi [che, havendo] solamente seco to m Co-
sacchl, haverebbero potuto esterminar in Budziak et li porti
di mare....
Rapoarte din Constantinopol, 22 Octornbre si t6 Novembre
169 1 .
.... Il Cantemir, principe de Moldavia, diverse volte scrisse et
assicur la Porta che non vi sia gran militia di Cosacchi col
Polacco, di quali temevano in Budziak et in tutti quelli con-
torni, Pollacchi non s'haveva da temer, perch
ma. delli
questo prencipe fece abbrucciar tutti li fieni e sotter li
fromenti, lasciando come un deserto le parti dove ha dovuto
passare l'esercito polacco'....
Constantinopol, 12 August 1693.
.... Hoggidi le vie si trovano chiuse e pericolose per la fre-
quenza delle poste e di passaggieri che vanno all' armata.
Nondimeno habbiamo voluto questa volta anco risigare la
nostra vita, per esser molto necessario e premuroso questa
aviso per il ben publico e per la christianità, e perch im-
porta molto che a tempo lo sappia l'imperatore, gli dobbiamo
' Ms. 277, fo 162 (19 Octombre 1692), despre räspingerea de la Soroca
a la Cantemir si Mustara-Pasa ; fo 163 (aceiasí datä), despre intärirea cetätilor
Hotin si Zwaniecz de cltre Poloni.

www.dacoromanica.ro
in LIIPTELE TURCOPOLONE §I GZIIMANE

dire che habbiamo penetrato da sicura parte, che non pub

fallare, e cosi credetelo, che la Porta diede una particolar in-
cumbenza al nuovo principe di Moldavia, figlio del quondam
Duca principe, et il Gran-Vesiro anco avanti la sua partenza
d'Adrianopoli glilo scrisse, che con ogni studio et attentioni
procuri quello gli é stato commandato dalla Porta, cio
d'intendersi col General Jablonoski di Polonia e di trattar
la pace di Polachi colla Porta, senza frameschiare l'Impera-
tore, né il Venetiano. A questo fine B. scritto la Porta al
Han di Tartari, sapendo che questo sia amico del Ré di
Polonia, e l'ambasciatore di Francia diede al sudetto Prin-
cipe di Moldavia avanti la sua prtenza lettere per il Ré
di Polonia, per il sudetto Jablonoski e per l'ambasciatore
francese che si trova in Polonia, assicurando quest' ambas-
ciator francese la Porta che spuntará presto la pace per
mezzo del General Jablonoski, al quale si dice che il su-
detto Prencipe habbia spedito una sua persona colle lettere....

www.dacoromanica.ro
 ADAUS.
In ins. 404 al Bibl. Ossoliski din Lemberg, f° 354 V°, se
aflä o scrisoare a luI Veterani, din Lipova, 22 Septembre
1691, adresatä cltre regele PolonieI. El aratä urmaitoarele
pärerY cu privire la räzboiul turcesc : cMoldaviarn tuto pos-
sidebit nemo qui nisi Budzakum sit expugnatus et, licet
Tartari absint modo, tempus agendi tamen brevitas vix con-
cedet, eversionem credo». Deci ar fi bine ca regele sä iea
pentru anul viitor mäsurile pe care le cere o expeditie in
Bugeac.
In ms. 408, f° 77, se cuprind instructiile date, la 2 Sep-
tembre 1691, luI Stanislav Malachowski pentru Incheiarea
until tratat cu Poarta : ele sint darate tin castris regiis ad
fluvium Prut, in Moldavia».

www.dacoromanica.ro
 IV.
MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINT
DIN 1821.

www.dacoromanica.ro
 I.

In Prefata volumului X din colectia Hurmuzaki' am vorbit

despre sentimentele de nemultdmire cu starea de lucrurf ce
ddinuia, de dorintd a unef noud orinduirf ce se de$teptaserd in
inimile unora dintre boierif muntenf, fugarf in Brasov, pe
urma tulburdrilor grece$U si romäne$tf de la 182 S'a ardtat
acolo cä ace$ti nemultdmiti se alcdtuiserd in comitet de re-
forme, aleseserd un secretarid, pe destoinicul Vilar, Grec
care gäsia bine sd lupte hnpotriva Grecilor, cä el puseserä in scris
un memoriu pe paragrafe $1 plänuiserd chiar trhneterea la
Petersburg, izvorul alindrilor $i fintina rningiierilor, a uneT
solif de seisprezece, ( are trebuia sä dea $i graiü celor cu-
prinse in acel act de plingere $i de rugruninte.
Plingerea boierilor $1 proiectul lor de reforme se aflaü in
traducere greceascd la N. Kretzulescu, care le a däruit in
1890 Academief 2, dar aceste acte aú fost cuprinse in volu-
mele de Miscelanee, unde nu stiii dard s'ar putea da de
urma lor. A$a hick memoriul nu era cunoscut pand acum,
§1 atita se putea bAnui cá el cuprindea cea mai necrutätoare
criticd a Domniei sträine, in toate urmärile ei, adevdrate sari
inchipuite. intimplarea m'a fäcut sal descopär, intr'o colectie
particulard din Ardeal. E scris inteun caiet de hirtie asprd,
de formatul jumätätii de coalä, $i se intinde pe tref file Nu
e forma definitivd, ci un brulion, o ciornd, cdcf a sfir$it slot
§terse cu condeiul tref puncte, care nu &lilt, de sigur, printre
cele mai lipsite de interes.
k Pp. LxvIff, LXXII1.
2 Analele, XII, partea administrativg, pp. 99, loz-3.

www.dacoromanica.ro
188 MEMORIILE DE REFORME ALE BOTERILOR IialliNf DIN 1821

Presupunerile mele de la 1896 se aratg pe deplin indrep-

tätite. Boierii din comitet lupta cu cea ruai mat e inviersunare
impotriva regimului grecesc, si incep pentru aceasta de la
cele mai depärtate timpuri ale Grecilor, cari s'aii sfäsiat hip-
find intre cetäti, cari alli adus apoi dihonie si urä intre toate
popoarele ce i-ati primit, cari prin mania lor de intrigg an
adus raperea legii intr'o Bisericä a RIsdritului si o Bisericg. a
Apusului - ciudatä mrturisire inteun act pornit de la niste
ortodocsT si menit sa ajungg. la Petersburg ! - si, la urmg,
präbusirea pentru totdeauna a itnpärätiei grecesti. Scriitorul,
orn cu stiintä istoricä, aratg apoi cum Grecif färä tat-A s'an
furisat ca Marf-Dragomani In tainele si increderea Turcilor,
cum atuncea ef ail inceput sä pit-eased pe ai nostri ca trg.-
dätori firesti af Sultanului, cum an izbutit in sfirsit sd iea
tronurile noastre.
Odatä ce si-ail atins aceastä tintä nelegitimg, cad intre
noi si ei n'a fost nici-o leggturti sufleteascä si nici-o aple-
care, Voevozil fanarioti ar fi inceput in chip conscient si
sistematic o politicd menitä a scoate pe Rominl din toate
rosturile si a intemeia pe pämintul smuls de la dinsii o
4Grechie noudy. Pentru aceasta an suprimat ostirea de tat-A,
ail impiedecat negotul cu sträingtatea, a dat drumul in tail
vinurilor si rachiurilor strgine, an pus Greci de af lor in
capuchehaielicuri, prin care de atuncf Rominif nu s'afl mai
putut plinge, filnd chinuiff in voie, «cu usa inchisä2, si tot
asa in Bisericd, in multe boieril, in stringerea veniturilor
vämlf si in arendarea totalä a «rusumaturilor» Domniel. La
aceste pdcate s'a adaus prädäciunea din acest an 182 t;
aruncarea in pribegie pe vreme de iarnä a familiilor boieresti
si prädarea intinsä a intreguluf bor. avut.
Boierif tinerl din Brasov nu se folosese insä de acest prilej
pentru a cere Turcilor indreptarea intregii stäri de lucruri
si nu se inspirg pentru aceasta de sentimente iubitoare
pentru intregul popor in numele cgruia vorbian. Nu, ci ef
se indreaptä, in chip trädätor, cdtre Rusi si vorbesc protec-
torilor crestini o litnbä cu desävirsire oligarhicg.
ET nu mai vreail Domnia Grecilor, dar nici o aka Domnie.

www.dacoromanica.ro
 MEMORHLE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821 189

Aceasta o spuneau explicit intr'un punct din urrng, in care-sT

argtati dorinta de a cirmui prin douä Divane locale, de
boieff mari, Tara-Romäneascd, din Bucure$ff, $i Oltenia. din
Craiova. Stergind acest punct, care li se va fi pärut prea
deslu$it, prea indtliznet, el' nu pomenesc nicäin in restul
actului Domnia prin päminteni pe care intimplarile de la 1822
erau sd o aducä la viatd.
Puterea va fi decf a boierilor, numaf a boierilor. Lisa a
boierilor in cmuri, nu a mazililor, $i a boierilor de tarä, nicf
mgcar a celor ce stateau de mult in tará $i-pf luaserd neveste
pgmintence. Ef nu vor avea numai stäpinirea intreagä, ci $1
toate drepturile care se adunaserd pe incetul in minile lor :
vor pästra, ei 1vdduvele lor, scutelnici, vor iaminea cu
poslusnicif, vor primi darurile de sare, pe care vor putea-o '
si vinde. Dar atita nu e de ajuns, odata ce este vorba de
reforme : viniíriciub, care-1" supära, va fi inlocuit prin pogo-
närit, $i boier!mea nu va fi supusd la nicf-un fel de dijmä,-
scutire pe care $i Moldovenif o cerurd $i o cdpätara- de la.
loan Sandu Sturza Voevod 1 Toate veniturile Scatului vor fi
date in arenclä, si baler-if marl' le vor putea dobindi pentru
a le trece apof, ta bucdtl, altora. Turcif nu vor mal putea
cere ajntoare in naturd, cu drepturi asupra lor. Ef vor da
innapol raielele in folosul mosierilor. Vinul $i rachiul strdin
nu vor putea intra nicf de transit, pentru a nu dduna yin-
zarea produsuluf viilor si velnitelor boierestf. Hotarele se vor
deschide pentru ie$irea vitelor $i grinelor. Se va ingädui
lucrul minelor, $i se va ajuta intemeiarea de fabricf.
Prin .noua sa cuno$tintä a lucrurilor europene, boierimea
incepea $i supt raportul economic sä prindd aripf.
Grecif vor fi gonitf din clerul innalt $i din conducerea
rnängstirilor. indreptarea in acest domeniu se va märgeni, de
aitfel, numaf la inchiderea episcopiilor in venitul patrafirului
si in ajutorul de hranä. i egumenif vor fi ingustatf inteo
ca $1 slujbaif mänästirestf de pe lîngä din$ii. Averea
cealaltd se va stringe de <dconomf mirenT», oamenf cu ga-

' Uricarnd, II, ed a 2-a, p. 199 sl arm.

www.dacoromanica.ro
100 MEMORIILE DE ELLFORME ALE BOIERILOR ROMiNt Dill 1821

rant% cari O. impartd veniturile intre Locurile Sfinte, dacd

mdndstirea va fi cumva inchinatd, i intre nevoile zilnice de
reparatie sari pornenile pe care de sigur le-ad dorit ctitorii.
Cite ceva se prevede in folosul negustorilor. Nu vor fi
negusto:1 strginl privilegiatl, ci totf vor trebui sa intre in
acea Cotnpanie ce se va injgheba pentru negustoril de tard.
Ace Iasi lucru $1 pentru mesteff, cari vor trebui sä intre in
breslele, in esnafurile, croite dupd moda constantinopoli-
tand, ale localnicilor.
Fireste, foarte puting grijä pentru terani. Ef vor fi crutati
de anumite gräspunderis cgtre Domnie. Sistemul impdrtirif
sumef de bir ce se arunca asupra unuf sat intreg, intre mai
multe lude, unitäti fiscale, va fi pärdsit, si fiecare sätean va
fi impus personal si dea dreptul, impärtindu-se pentru aceasta
locultorif rurali in tref categorii. Pentru aceastá eu$urare»
el' vor trebui insä sd dea boierilor, nu douäsprezece zile de
lucru, ca [And atunci, ci doudzed si patru, $1 anume acestea
se vor socoti, nu pe cap de familie, ci pe (nice lucrgtor
de pämint.
Dacd se asamänd aceastä dorintil cu acelea pe care tot
boiera muntenf le arätaserd in 1791 1, nu se va vedea de
sigur nid-un progres, nici-o inndltare a idealuluf politic, nici-o
imblinzire a inimilor.
«La prea-puternica, pravoslavnica si. prea-slávita inpgrätie
a toatef RosH, prea-nailostIva apärätoare a tot neamului
crestinesc, iar mai värtos a neamuluf nostru, ldcuitorilor
Dachii, acuin dupá ce ne-ati covär$it crestetul nevoile, scdr-
bele $i desdvärsit[a] obsteascä pustiire, ngzuim cu mare cre-
dintä noi, ticälosiT si dgznäciajdultif, linnält.Ind jalnicile noastre
striggri cu suspinuri din arldicul inimii $1, inteaceastä vreme
cdnd, din dutnnezeiasca Pronie ni s'ad deschis u$ile ascul-
tdril, a$ternärd la pärnänt genuchile noastre innaintea strä-
lucitului Inpdratesc Scaun al mareluf si prea-puterniculul
monarhu, cu izvor de lacrätnI cerem milostivire, mäntuire si
dreptate, arätänd cu mare ¡ale tot adevdrul, dintru inceput
I V . Convorbirile Iderare pc 1901, p. 1126 %,[ urm.

www.dacoromanica.ro
 MEMODULE DE REFORMS ALE BOIERILOR ROHM DIN 1821 101

de unde ail izvorät scdderea fdritii noastre, necurmatele si

nepovestitele jafuri, si acum cea de sdvärsit prdpädeniie, cu
hotärdre ca sä stingd de tot neamul nostru si sä rdmäe
streinul $1 vräjmasul neam mostenitor averilor si patrii
noastre, schimbdridul $1 nurnirea, ca si nu sd mai pome-
neascd nici arma mostenirii $1 Eintei noastre. Neamul gre-
cesc, cdt ail fost de turburätor, rdzvraitor si vätämätor,
atät celor ce din nenorocire aii avut vre o politiceascd 'Mehl-
nare sari adunare cu cldnsii, cd.t si chiiar lorus, istoriile pe
larg cu deslusire indeslulatd ne aratd. Intriga greceascd ail
cutezat mal intäi a ridica inteatdtea rdnduri räzbolil asupra
Bisericii lui H[risto]s, ce au rdscunapärat-o cu scump sängele
sdil, si asupra propoveduirli Sfintilor Apostoli, cu atAtea
eresuri ce dupd vremI au ndscocit, insäländ duhovniceasca
turmd, earl! Apostoli, cu matte primejda si trade de oste-
nell, ail adunat-o den bezna intunerecului necunostintii. In-
triga greceascd ail dat pricind de s'au -dezghinat in cea
dupd urmd si toatd agonisita apostoleascd, adecd intregi-
mea pravoslavnicii Bisericil noastre, cdci, de unde era numai
una $1 un trap, s'ail despärth, de ail rämas pAnd in veacul
de acum doao, numindu-sd una a Rdsdritului si alta a Apu
sului. Tot acest neam indärätnic si trufas, depärtänd cu
total din inimile lor frica lui llumn[e]zeil $1 iubirea de frati,
pentru spurcata filaftie (sic), mändrie $1 nelegiuita läcomie,
ail rdzvrätit si armoniia celor pollticesti, si, ca O. nu intdra-
pine cei in putere vre o zdticnire la relele lor cugetäri, in-
preunänd obidduirea bisericeascd cu obtdduirea politiceascd,
fdcAndu-sd aclecä patrliarsi Tarigradului fii inpäratilor, ail
adus dreptatea si starea supusilor in vointa celor puternicf,
apoi $1 cei puternici anal pe altul aii rdsturnat si au zdro-
bit, incdt nu li s'au cunoscut nici urma. Si la atäta släbi
une ail adus toatd sistitna politiceascd, incät ail si surpat
-ea total inpärätila lor si din depärtare dumn[e]zeiasch" au
cdzut grumazul lor cel mändru si invdrtosat in robiia jugu-
lifi de her, s'ail pierdut si luminarea invdtaturilor, si, lipsin-
du-sd de tot pärlejul ce le ar fi putut sluji la relele lor nd-
rdviri, le-au rdmas robiia ca o povatä de infränare si de

www.dacoromanica.ro
192 DEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821

astämpärare. Cel ce va ceti istoriia, väzänd cele dupd vremi

Intämplate la inpärdtiia lor, negresit ed.' sa v[a] cutremura,
pentru cd si cerul si pämäntul ad arätat la acele vremi
multe si groaznice semne, scArbindu-se de sälbaticile si ne-
cuvioasele lor fapte si insemnändu-le mai nainte cdderea $i
zdrobirea ce era sä le vie, cu toate cä rdotatea, inpietrin-
du-le inima, nu i-ad läsat sá sä destepte si sä inteleagä. in
cursul de cdteva veacuri, dobändind lumini de invätäturä
din Evropa, au arätat de multe ori hi faptä cä firescul lor
närav 'Mcä nu s'au stins de tot, ci il hränesc atätat, cdte
putin, in inimile lor, adäständ vrenie inderndnatä ca sä dea
vdpaie räotatilor de fatá. Adevärul acestul cuvänt poate
sä-1 adev[e]reze si alte täri streine IA unde all ajuns acest
neam, cä si acolò Wad petrecut co astämpärare si färä in-
trigd, iar mai värtos in Tarigrad, la Scaunul impáratii
Othotnanicesti, nu este nimeni sä nu aibä aceastä deplinä
stiintä cft necurmatele lor inti igi ati fäcut nenumärate ames-
tecdturi si turburdri pänd la inpdrätiile streine, cu toate a
ascutitul sälpii pd multi dinteänsii ad märicat, iar de nära-
vul lor nu i-ati putut dezbära.
Patria noasträ Valahiia s'ati supus la inpärdtiia Othoma-
niceascä la leat -, cu legäturi in scris, sä rdspunzä pe tot
anul suma de bani ce s'aii legat, drept semn de supunere
tocmitd, si sä nu ail:id Poarta Othomaniceasca nici un fel de
amestec in pämäntul nostru, cdtus de putin, ci sä sá std-
pdneascd tam de Domni pämänteni, cu toate obiceiurile ce
au avut, pd deplin. Dar aceastä tirand inpärätie si vräjrna$
neamului crestinesc, nebägänd in seamd cinstea legAturilor
sale, de multe ori s'ad pornit ca sd ne aducd in jugul robii ;
insä tam, fiind in bunä stare si avändu oarescare putere de
oaste pdmänteanä, s'au tot apdrat din vreme in vreme, cu
toate cd sä!batica tiranie ad calcat hotarul tdrii, ce era PA-
m[ä] tate apa Dundril, si ad fdcut si tref ceLdt pá pämäntul
nostru : Bräila, Giurgiul si Turnul, si, intearmändu-le cu oaste
turceascd si artileril, asezänd inteänsele läcuitori de familii
turcesti, si intärind acolö veènicä obläduire turceasca, ant
politiceascd, cat si a legif lor, cu geamii, neainul grecesc,

www.dacoromanica.ro
 MEMORIILE DE REFONME ALE .1:101ERILOR NOMINI DIN 1821 193

cu care neamul nostru nu avea nici-un fel de inclinare sad

adunare, izbutind cäte putin la duhurile turcesti, ad aguns
in trebi marl politicesti ale Scaunuluf Sultanului turcesc, fd-
candu-sä dragomani al" Portii. Toatä lumea stie in cdta slava
si putere este un dragoman al Portii, $i, iscandu-sa Grecil cu
duhurile tirandor, ca sd-$ poatä sävärsi ale lor interesuri, in
cele dup[1] urma le-aii si sävär$it intocmai dup[ä] al lor cu-
get si dorintä, $i, cu zavistiile kr dändu Portii sä inteleagd
ca neamul nostru nu este credint:os, ail induplecato de ad
stricat legaura veche, sä nu sä mai fack adecd Domni pa-
mänteni, ci sd sa facd Domni streini, din namul grecesc.
La leat -, facdndu sd cel d'intaf Domnu grec in tara noastrá,
treI lucrurf indatä ad pus in lucrare, ca sa strice de tot elef-
teriia neamuluf romänesc si sa-1 supue supt jugul robii ;
adecd: militiia pamantului, ce era cu armele in mana pentru
paza $i strejuirea Wei, de tot air stricat-o, capechehaelile
greci in Tarigrad ad randuit in locul celor pämäntenr, $i
slobodul negot al tärii de tot 1-ati tdiat a nu trece peste
granite, fait numai prin vointa Domnilor, pentru al lor-
folos. Tot in zilile Domnilor oTeci eel intaiti Turd!' din
:->

serhaturiLe Braili, Giurgiului si Turnului, intinzindu-sd in

pämäntul tärii. ad coprinsu multe mosif boierest si mänds-
tiresti, cu sate Intregi de lacuitorf pämäntenl, dezghinandu-I
din trupul tarn' si fäcändu-i raid., supusi la acele .serhaturi,
si- cu aceasta s'ati izvodit alte doao lucruri rele si vät[dj-
mätoare obsth Tárii-Romárnesti : una, ca Turcii oricand vo-
esc sá preumbla prin tail, fdcandu multe räotati 5i luiri in
sad de orice, si, alta, cd hoth ce sä izvodesc in tart, la
aceste raele turcest is gasesc scaparea, intovarosindu-sa
inca de multe orf si cu Turd' in fapte de hotii. Si cu acest
chip ce s'aii zis mai sus nevinovatul norod al tarif acestiia,
pierzandu-s de tot elefterria, ad cdzut supt jugul obläcluirii
neamului strein grecesc celui nes1.0os $i indärdtnic, $i, ajun-
gaud robi la robil Portii, nu numal ca am pAtimit groaznice
si necontenite jafuri si stingerf caselor $i averilor noastre,
ci hied ne-ati ingrädit si toate canartirile (sic) prin care am fi
putut alerga cu ¡Muir! spre aflarea ajutorulul $i mängleril,
1143. Vol. XI. 13

www.dacoromanica.ro
194 MEMORULE DE liEFORBIE ALE BOIEMLOR ROHN! DIN 1821

prin asázarea adeca ce au facut ei de capichehaele grecl, atat

la toate serhaturile turcestl, cate sant pe amandoao märgi-
nile DundriI, cat si in Tarigrad, langä Devletul turcesc, $i
prin rudele lor de acol, cum si prin ministrif Porp, pe
carif in indestul a cuprins-o din jafurile ce lua din tall, si
if avea unit( la toate vointile lor, $i cu insotire de Greci
cu pämäntence, prin puternicile mijlocirI ale Domnilor, si cu
intemeere de tot felul de averi, acareturf si mosii ce do-
bandea in silnicie, cugeta cu vreme sd surpe din tam lor
pa totf pamanteni, si sá rämaie el desävärsit stapanf pa-
mantulul tärif, numindu-o Noao Grechie. Care aceasta a lor
vrajmasä cugetare veacul acest de acum aü aratat-o in fapta,
nu s'atl multämit numal cu atat, ci, ca sa-$ acopere urmele
si sä 46] arate cd ei sánt credin6o$7. al Portii, de multe orf
cu chipurile lor cele räzvrätitor aü adus pe Poarta otho-
maniceascd la banuelI si turburärI asupra nevinovatuluI no-
rod al äriT, osebit cä dobandisera insu$I el depliná putere
sa pedepseasca cu rädicarea vietif si averif pa oricine din
pamantenf interesurile lor ar fi cerut de trebuinVi sa 1 invi-
novateasca : unul ca acela ticalos pamantean judecata nu
avea, vina nu sá cerceta, ci indatä Domnul acea aratare
pentru clansul, orIcum ar fi voit, Sultanul if hotärd vina
lui si da porunca sal omoare. Poarta Othomaniceascä, si
de intelegea rdotatile ce sa urmä de Grecl in tara noastra.,
dar, avandu-ne ca pe niste gheauri, socotea eä este cu
vointä si de mare trebuinta cat de tare sá fitn inpilatl supt
jugul tiranii, $i ministrif cel de länga Sultanul, indestulan-
du-sa apururea de bani ce lua de l[a] Domnif grecI, toate
ale lor le fäcea bune si drepte, numal ca sa urmeze acest
negot ce facea cu d1nii, spre saraciia si stingerea neamuluI
nostru.
Proniia clumn[e]zeiasca insä nu s'ati deOrtat cu totul um
brirea sa de asupra acestil nevinovate tärf, ci, graind la pra-
voslavnica si milostiva inima a prea-puternicif inparatif Ro-
sestf, aii ad is o la filotimiia slavif sale, de all luat supt a
sa puternica protectie aceste doao pravoslavnice si mult pa
timase tarl, Moldaviia si Valahiia, Inca din zaile prea-marif,

www.dacoromanica.ro
 NEMOIIIILE DE DEFORM ALE BOIERILON RONINÌ DIN 1821 195

prea-slävitei $1 prea-fericitei nebiruitei inparatesiI Ecaterinei

a 2, ce ail fost prea-clornic a. mumä a tuturor pravoslavnici-
lor cre$tini (de l[a] al cäriia prea-puternicil bratu incä $i
acunn vrajina5u1 cre$tinatatii simte ranile in [spinare]), intä-
rind odihna, privileghiurile $i toate obiceiurile lor, cu lega-
tura ce ail fácut la Cainargic, in it 1774, cu Poarta Otho-
maniceascä. Dar aceastä legatura ail tras-o Grecii numai spre
al lor folos, si prin acela$ al lor negot ce fäcea cu ministril
Portii, mai vartos indoindul din cat ail fost, iar noi ticalo-
sii läcuitori al' acestor doao täri mai cu asuprä am fost
prädati $i in multe chipuri jdfuitl, inbogatindu-sä cu totif din
nevinovatul sänge al norodului $i indestuländ $1 pe eel' din
Tarigrad pentru ale lor interesuri. De multe ori pravoslav-
nica inpärätie Roseascd, filotimisindu-sä asupra protectli sale
si asupra slavii Maririi Sale, cu armele in mänä $i cu Arai--
sare de sänge ale nebiruitelor sale o$tiri, s'aii nevoit de ail
intärit ale legaturil din Cainargic cu alte legaturi in urma,
Inca. $1 cu oare$care adaos, numai ca sä intemeeze nebän-
tuirea $i lini$tita petrecere cu toatä dreptatea a norodului
acestor doao tari. Dar duhul cel neastämpärat $i hrapitor
al Grecilor toate aceste osteneli le-ari al ätat zadarnice,
pentru el ei si mai cu asupra ail ardtat tiranie asupra
noastra, cumpäränd Dom niile de Poarta Othomani-
la
ceasca cu mari $i groaznice sume de bani, $i pe noi de
tot ne-an inpilat vointelor lor, $i in multe chipuri ne-aii
prädat, pand $i cinurile $i mansupurile toate ce sä da
mai nainte dup[a] cuviintä $1 dupa vrednicii in slujbe cre-
dineoase ale tärii, le vindea toate pe bani pänä la cel mai
mic.
Anul acesta 1821 am socotit cä v[a] fi epohi a lor, adeca,
vremea cea indemänaticä spre sävär$irea celor ce sä vede
cä din vechime ail cugetat neastämparatul lor duh : facurä o
epohi de tot urätä, si lui Dumn[e]zeil $1 tut[u]ror neamurilor,
de an räsunat in toatri Evropa. Dar, Ned pänd a nu sal in-
temeia bine in nadejdile lor spre sävärsirea lucrurilor celor
mari ce ail izvodit in gändul lor, sä apta aceastä epohi din
Mihai-Voda. Sutul, Domnul Moldavii, la Fevruarie trecut :

www.dacoromanica.ro
19ti MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821

innältard simia neamului lor, zugrävind intr'änsa inchipuirea

lu finix, ca sä arate cä cu menire udatä aleargd spre in-
vierea neam[u]lui lor, si incepurd, nu de l[a] Dumn[e]zeil, de
unde îT facii inceperile pánd $1 limbUe cele pdgäne, ce din fapte
nelegiuite, dup[d] näravol lor, $1 numai in doao luni fdrä
nici-o milostivire golird toatd ob$tea norodului acestor doao
tdri de toatä averea, de dobitoace $1 de toatd hrana lor,
räsipind cu multd jale pe fii patrii in tdri streine, pe vreme
de iarnä, cu copii mici, cu mare lipsä $1 cu toatä ticAlosha,
'Meat multi $'aii primejduit si viiata din mdinile acestor ca-
prasnici tillhar si din lutimea vremif in care li s'au Intäm-
plat fuga, näpustindu-si casile cu tot ce aü avut. Nu s'ail
sfiit nict de dumn[e]zeestile läcasurf, a nu le despuia de
sfintele odoard, arginturf de l[a] sfintele icoane, Fcule $1, cm
un cuvänt, toatä averea ; !land $i sume de bant cu mare sit-
niclie, atät de l[a] tärani, cu mime de bir, pä cdt aü putut
rupe, cdt si de l[a] toatá tagma preotascd si igumeni nzä-
n[Itjstirilor, ca sä-1 cheltuiascd in sävärsirea scoposului lor
cel mare, ce era insemnat in simiia lor. Din tot felul de do-
bitoace $i zah[e]rele aú rddicat cu cärdurile, de aü vdndut
peste granitä. i s'aü fäcut pricind a intra si o$tile turcestt
in WA, spre izgonirea lor ; care o$tiri $1 acum stall pe locr
cu nesuferite supardrI cdträ ticd1o$ii läcuitori. Aceasta este
jalnica stare in care ail adus tam noasträ cu nepovestitä
sälbalcie vräjma$1 si nemilostivii GrecT, aceasta este rdsplä-
tirea ce aü fácut patrii noastre, care in sumd de atätea ant
i-aa hrdnit $i i-aii inbogätit cu sängele ticdlosilor ldcuitorf.
Poate ea' Wile streine nu vor fi luat deplinä $tiintí de pa-
timile noastre ce am cercat in zilile Domnilor de acest neam
vräsma$ $1 nesätios, sati, de $1 vor fi auzit, nu vor fi crezut ; iar
acurn, in aceastd infricoptä epohi, credem färd de indoiald
cl sä vor fi indestulat toatd lumea de adevär, cdci tam noas-
trä sä aflä in vederea tut[u]ror de tot prädatd $1 golitä, de
nu-$ va putea veni in stare multi ani.
Dar nol, avändu-ne toatä nädejdea la mila marelui Dum-

I Ilp.sta, sonnele, steagunle.

www.dacoromanica.ro
 MFMORIILE DE REFORME ALE BOTER'LOR ROMiNt DIN 182t 19 T

n[elzeti, celui ce zd[r]obeste cursele vräjmasilor, si la fireasca

dreptate $1 nemärginita milostivire a marelui monarh a Rosii,
puternicului protector al ticAloasiI patrii noastre, credetn
färä de indoiald cd nu vom fi trecuti cu vederea si näpästuitY
Intr'aceastd mare ticdlosie, el aceastd epohi a scdrbelor celor
cumplite si a deznädäjduiril sä v[a] preface in epohi de
deplind si statornicd bucurie, rädicandu-sä din mijloc toate
heardle sälbatice ce in diiastimd de atalea ant ne-an supt
sängile, si acum ne-aii adus peirea cea de sävärsit, depär-
tändu-sä cu totul de acurn innainte in veci top Grecii, pänd
si cei ce sä aflä insotAll cu pämäntence, de toatä politi-
ceasca slujba In tam noasträ, pänd la cea mat micd, ca nu
curnvas dup[ä] vretni, cu neastämpärarea dub[Ulrilor lor $i
cu fire$tile lor intrige $1 lacomit, sä ne depärteze $i sá ne
lipseascd de päinea noasträ.
De aceia, asternändu-ne la pämänt genuchile noastre, cu
izvor de lacrdint ne rugdm milostivirit prea-puternicif Inpd-
rdtit Rosesti sä-$ aducä aminte de ticdloasa noastrd patrie
si de acest nevinovat närodti, pe carele acea prea-norocitg,
prea-puternicd, prea-fericitä si pururea pomenitä inpäräteascd
maica crestinilor, sfardmänd capul sälbaticului $i veninatulut
balaur, aü binevoit de 1 ati pus supt addpostirea dripilor ro-
segti, $1 in urmä dup[ä] vremi s'ati mat värsat atäta sänge
ale nebiruitelor ogtirI ale Rosii, numai ca sd aducd norocirea
si temeinica bund petrecere intr'aceastä arä. Sä nu sä in-
dure de noi, toatd plinirea pdmäntenilor, ce alergdm cu mare
näclejde la aceastä tare sprij[i]nire, ci, cdutänd cu ochiul cel
milostiv la suspinurile si jalnicile glasurf ce din adäncul
Inimit innaltd toatd obstea, sd nevoiascd a ne asculta $i a
ne mntäri cu statornicie veenicd aceste drepte cererl ale
noastre, ce cu tofti de obste am socotit, am chipzuit si am
gäsit cd sänt folositoare la o dreaptä i liná obldduire,
prin care sd poate aduce norocirea $i buna petrecere in
tot pämäntul nostru, cu multdmirea si priimirea a toatä
obstea :
1. SI sä intemeeze de acutn Innainte iardst hotarul eel
vechia al %Aril' noastre de spre Tara Turascd, adecd gu-

www.dacoromanica.ro
198 MEMORIILE DE REFORME ALE BOIb.RIL013. ROMINI DIN 1821

m[A]-ate apa Dungrii sd fie nestrAm[u]tat si venicti hotar

despärtitor Intre Tara-Rum[A]niascg si intre Tara Turascg,
slobozindu-sg toate mosiile boeresti $i ingn[a]stiresti, inpreund
si cu toti crestinii ce sä afld läcuind pe acel pätnAnt, fArg.
osebire. Jar Turcii pAzitori cetgtilor si familiile turcestI cu
ale lor drepte lucruri sA treacä peste Dunäre, in Tara Tut-
ceascg, rämdind si acele cetät, Bräila, Giurgovul si Turnul,
Intregi si nevdtdmate in stäpAnirea Ora noastre,--- fiindcg nu
cu cheltuiala din hazneaoa inpärätii Othomanicesti s'ati zidit,
ci cu sudorile si ostenelile Tärli-Rumänesti cu mare siluire
si s'ati ziclit si de multe off s'ati pref[a]cut si din vreme in
vreme s'ati dres si cu tot felul de zah[e]rele s'ati umplut
cl i n tarä.
2. Cerern pre deplin, in puterea legAturilor trataturilor ce
s'aü fgcut la Cainargic in It 1774, ca sä avem toate acele
folosinte de care ne Inpärtäsam In vremea inpgraqului Otho-
manicesc Sultan Mehmet al patruleal, la leat 1641, cänd in
Valahiia domnea Matei-Voclä Basaraba, adecg pänä a nu
intra patriia noastrA supt gugul oblAduiril Grecilor, si sä nu
fie Indatoritä tara la multä räspundere, nic mäcar la cel
mai mic si putin lucru, cu nici-un fel de pricing, färg numai
la ceia ce [sg] coprinde in legáturile cele vechf ale tgrii.
3. Negotul sg ne fie slobod, adecg din tot venitul ce ago-
nisim din pgmantul nostru, O. din dobitoaccle noastre, $1
din alte mijloace de lucruti ce ne-am putea indemgna, sä
nu fim popriti de nimeni a scoate peste granite, in orice
parte vom putea gäsi folosul ali$verisului nostru, - ca cu acest
mijloc sä s[Al poatg allidtora patriia noasträ si a veni in stare
bung, dup[A] cum sd urmeazä la toate tArile, de chivernisesc
si sä folosese prin mijlocirea slobodului negotu.
4. Sd putem deschide fabrice de orice fel de mestesug si
sit le negutätorim cu cele ce vor esi din lucrarea lor.
5. SA deschidem cate metela (sic=metale) va da pämdirtul
nostru, sä le lucräm si sit sd foloseascä tam prin negotul lor
slobod.
6. Dreggtoriile cele dupg cuviintg ale obläduirii tarii si stg-
' Coufuste cu Mohammed al II-lea.
www.dacoromanica.ro
 MEMORIILE DE REFORM ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821 109

rile de orice treaptd sä s[ä] dea pämäntenilor, iar Grecii

ceT sAldsluitori in tard prin cuväntul cä sd afld cu pbmAn-
tence, &I nu aibä inpärtd$ire de privileghiurile ce sd cuvin
pámantenilor, $i cu un cuvänt sä n[u] fie priimiti in veci la
nici-un fel de dreg-Rorie politiceascd, mdcar al de mica,
nicr sd aibá privileghiurile ce sd cuvin celor ce au dregAtorfi
51 cinuri.
7 Cinurile sd le dobändeascd fiescare pämänteart dup[di
credinoase slujbe i vrednicíf cu care sd vor ardta, cdrora
sd li sä canoniseascd si privileghiul scut[elnilcilor ce dintru
inceput 1 an avut. far boerii greci dup[d] tot cuväntul drept
sä n[u] fie inpärtd3iti nicT din acest privtleghiü al scut[elni].
cilor, cdci nu, in har saü färä de cuvänt a dobändit pämän-
tenii din vechime privileghiul de scut[elni[cf, ci cdci era de-
sävär$it stapdnitorf de ocini de mo$ie, cu top' läcuitorii dup[ä]
dänsele, $1, slobozindu-i din acea robie, ca sä fie dajnici ai
Vistitrii tdrif, ca un chip de räsplätire acestiT pagube $1 pentru
iubirea de oatneni cad' i-an slobozit, li slat dat acest privi-
1Fghit sa aibd scui[elnilci.
8. Poslu[ni]ci din vechime a avut pämänteni pe l[a]. mosii,
ca ni$te lucrätorf de cele trebuinoase caselor boiere$ti, din
pricind cd intämpinä 'rebuintele läcuitorilor cu cele ce le
sänt de hranä, adecd locurf de semänNturi, livezf de fdnu,
izlazurf p[erd-ru pdsunat vitele, lemne de foc si fäcutul na-
mestlilor lor, si altele trebuinoase, si, acest prívileghiü fiind
al pämäntenilor, streinif nu aii a sä inpärtd$i de dänsul cdtu$I
de putin.
9. Toatd tagina boiereascd, adecd cdti sänt cinstiti cu
cinuri, si cdtf sä vor mai cinsti dup[d] vrernf, dup[ä] credin-
oase si vrednicile lor slujbe, pän la cel mai mic cinu, sä
fie scutitl de vamd, dijmärit, oierit, pogonärit, tutundrit $i,
office alt rusumat, drept bucatele lor ; sä n[u] sd supere, dup[d]
cum aú fost din vechime, asemenea sä fie scutite $i vdd[u].
vile i copii räposatilor ce aú slujit si s'aft cinstit cu cinuri,
avilnd si jum[d]tate scut[elni]cf din suma ce aü avut mortul,
dup[d] cinul sda, dup[d] vechiul obicei
to. Slujba vinäriqujlui sa lipseascä cu totul, fiindca l[a]
www.dacoromanica.ro
AO MEMORIME nz REFORM'S ALE BOIERILOR ROMNi D IN 1821

aceast4 slujbd multe chipuri de nedreptäti s'ail urmat, iar

mai värtos cu masuratorile cele strambe si cu alte multe
nesuferite suparati ce facea tacsildari si slujbasif vinaricerf,
cum $1. dregatoril judetelor. trecdnd cu vederea jafurile, si
cu nicl un fel de chipa n'aii statut putintd sa s[a] facd in-
dreptare si 01 sk pazeased dreptatea. De aceia de trebuintä
este sa s[d] steargd de tot aceastd slujbd dintre rusumaturile
tdrii, si in locul vindrieului sa s[d] asaze pogongrit, adecg
mäsurandu-sa toate viile Ora in pogoane ; insa ale celor ce
nu ati privileghiù de scuteall, sa sä canoniseascd un pretu
hotarat, cate cat aa sd plateascá stdpanii viilor de fiescare
pogon cu rodii inteansul.
i i. Ponturile _vdmil, si mai vártos tarifa, sä s[ä] indrepteze
pa cat sä v[a] putea mai cu deslusire si cu dreptate, spre
folosul Oa fiind multe din ponturi intunecoase, din care sal
dd pricini de asupriff, ndpastuirl si de necurmate jud[e]catl,
sd zaticnesfe si folosul negotului si al tdril. De acela sä s[ä]
puie toata silinta ca sá s[d] alcatuiascd pontiff! deslusite si
cu dreptate, de vreme ce acest rusomat este din cele mai
intdi ale tdril, si, dup[a] cum este stiut eá toate tdrile
cu vamile sd folosesc, insá oamenf streini sd n[u] sa ordn-
duiascá nicT de cum, ci numai pamänteni, Inca i pamanteni
sá fie popriti a nu sd lotovardsi cu oamenI streini la aceasta
slujba.
12. Rusurnaturile täril, adecg vamile, ocnile, dijmdritul,
oieritul, pogonaritul si mice ait rusumat strigandu-sa la cochii
vechl, spre vänzare, sá s[.] dea la boierii pämänteni, si aceia,
facand al doilea vänzare, dup[d] obiceiii, sá fie datori a le
da iaräsi la pamanteni, iar la streini nici de cum, nici odi-
nioard, c i nici-un fel de pricinuire sa nu sg.* dea.
13. Vinurile si rachiurile din Tara Turceasca sá fie po -
prite a nu intra nicT de cum in Tara-Rumaneasca, ca O. s[a]
treacd vinul si rachiul Wit, pentru ca DomniI greci si aceastä
pagubd fdcea tdrif, dandu voie vin.ilui si rachiului streinu
de intra in tara noastra si scadea pretul celui de pämant, sad
ranglInea nevandut ; nici sd fie slobod vinul si rachiul streinu
sa treaca pan Tara:Románeascd, cu cuvant ca-1 duce in aka
www.dacoromanica.ro
 MEMORULE DE REFORME ALE MORMON. NONNI DIN 1821 201

tard, fiindcd de multe off, cu aceastá pricinuire cd.-1 duc

aiurea, I ati vändut aid in targ.
14 Sarea ce ese din ocnele tgriT si sd vinde in Tara Tur-
ceased, de vreme ce sä. pagubeste Vistieriia de castigul ce
avea din rusuinatul vinärièuluf, care rusumat s'ail hotargt sg
lipseascd cu totul, sä s[5] hotdrascä a sd vinde peste Du -
ndre ocaoa de sare po parole $aisprezece, care pretu so-
cotim a fi drept, de vreme ce in vecindtate vedem cd sd
vinde sarea pärnänt[uflui de acoló cu Indoit pretu, si chiar la
ai lor lgcuitori 51 supusi ; de aceia cu coviintd este ea si
patria noastrá sd s[ä.I foloseascg cu oaresce din matehul
sAit ; care sare scoborändu-sá la schelele Dundril pe pämäntul
tdrii, sä vie musterii sd cumpere cu bant pe sin.
15. Merticile de sare, fiind $1 acestea un privileghiu vechiü
de ale Ora', sd s[ä] urmeze $1 de acum Innainte a sd da la
toti eel ce s'ati cinstit $1 sg vor cinsti cu cinuri, pgn la cel
mai mic, si la väduvile lor, dup[d] starea cinurilor, dänduli-sä
obienuitele rävase, cu trei luni mai nainte de incheerea anu -
Jul ocnelor, ca sä aibä vreme fiescare sg-$ iâ sarea de lia]
gura Ocnii, si eel' ce, au acest mertic, de nu le va fi de tre-
buintä sarea, sd fie slobozi a o vinde oriunde vor voi si
vor putea.
16. Ludele tärii sä sä strice, fiind si aceasta o pricinä de
nenumid]rate jafuri si mänedtorii, cdci multi din ldcuitori
sa apgra, si multí sä näpästuia, cAzdnd toatä greotatea pg ce
slat:4 si neputineosl, si mai värtos pä satele care nu avea
norocire sä fie supt apärarea celor marl, si celor in putere,
si, cu toate asäzämänturile ce dup[d] vremi s'ail fäcut ca sá
intocrneascä o bung cumpänire, n'aü stdtut putintd sä cerce
läcuitoril eel impovgrati usurint.i, ci, acele asäzgiranturi nds-
cándu-sd din casa [. causal läcomii. a Domnilor, sä acea o
pricind de cgstig si celor oränduiti, intre care era mai multi
Greci ; n'ail fost indreptärl, ci la unii apäräri pentru al lor
in parte folos sail hatgruri, si la altif inpovärdri. De aceia
dar, stricAndu-sä ludele, sä s[a] hotgrascd de acum innainte
ce are sd plateascd la Visteriia tärii fiescare läcuitor, in tref
stdri de camera.

www.dacoromanica.ro
202 MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMiNI DIN 1821

17. SA* sä facd o intocmire de pravild pentru veniturile

mosiilor, In care sä l[ä] adune toate obiceiurile pämäntului,
si, cu toate cd all fost legiuit ca ldcuitorii sd facd clacd la
stdpänul mosii cdte doaosprezece zile pe anu fiescare, dar, din
pricina läcomii cererilor Domnilor, neputänd ticalo$11 ldcui-
tori a birui raspunderile, stäpänii mosiilor rämänea tot in
urmd, incdt nici de aceastd clacd nu sd folosea pd deplin.
Iar acum, fiindcal ludele lipsesc, ce era toata pricina inpo-
värdrii si särächlor, si ei dobändesc de obste multä usurintit
la rdspunderea diljdiilor, cu cuviintd este sä dobandeascä
sta-pdnii mosiilor acest drept al pämäntului intocmai dup[d]
cum sit urrnä in zilile vechi, acleca cdte doaozecf yi patru
de zile pe anu, de fie$care läcuitor al mosii, - ce vine cdte
doao zile pe lund.
18. Pentru verice alte politice$0 lucruri" folositoare patrii,
atät la ale bunif obläcluiri cu rdpaosul $1 odihna läcuitorilor,
cät $1 la sporirea norocirii $i inbunátätärif pdmänt[ullu, vor
fi de trebuintd a sd pune in lucrare, cum si pentru infrd-
fidnarea rdotdtilor, nof pämänteni sä avem deplind putere
a le chibzui cu sfat de ob$te $i a le legui, ca sit s[a] urmeze.
19. Pentru streinii c5.1,1 sd arid acum cu sdlä$luirea in pd
mäntul Taril-Románe$ti, si cat" vor mai veni spre silla.$1uii e,
oil case ale tor fileä idu, sail cu chide sfizändu, pentru toti
acestiia sa sd hotärascd ca, cdt.i dintfänsii vor fi negutäton,
aceia sd s[ä] lege la Companiia negutatoriascd a pämänte-
nilor, pdzändu intru toate obice'urile $i canoanile negutatc-
resti, dupä cum sant intocmite si legiuite aci in pämäntul
! aril, supuíndu-sd intru toate la stäpänirea pamant[u]lu in
ocrnai ca si päinantenif, färä osebire. Calf vor fi cu me5te-
Tug, sd s[d] asaze la esnaful aceluf mestesug ce-1 stie, cu
toatá ascultarea $i supunerea, iard$i cd (pc) $i pdmanteni,
A
rocmal supt canoanile tjrif ; cat)" nu vor fi negutaturi, nicf
nu vor $ti vre un meste$ug, ci sa vor hrani cu mäinile, aceia
sä s{Eil asaze in dajdie de rändul cu pämäntenif birnici, iar
intealt chip strdinii sd nu fie priimiV, ei sd s[ä] sccatä afard
din tard, a sd duce innapoi la Wile lor, de unde sit vor fi
trägändu.
www.dacoromanica.ro
 MEMORDLE DE REFOIME ALE BOIERILOR ROMiNf DIN 1821 203

20 Pärintii arhierei ai eparhiilor tärii, adecd pärintele Mi-

tropolitul $i pdrintif episcopi, sd-$ aibd venitul epitrahirului
slobod, sá facd ce vor voi cu dänsul, si cheltuiala mesh- cea
dup[d] cuviintä sä li sä dea din venitnrile Cash" Mitropolii
sail episcopiilor, sä-$i aibä si oränduita leafä pentru cdei
sänt $Azdtori la Divanu in theoria pricinilor politice$ti $i la
alte sfaturi $i indreptdri pentru folosul obstii. Protopopiile
judetelor sd sa dea fail rusfet, la oarneni cuviosi, vrednici
$i invätati la ale Bisericii, iar celelalte venituri toate, atät
din cele canonisite däjdif ale preotilor, edit $i din cele ce sä
adund dup[ä] mosiile si acaretul Ile Mitropolii sail episcopiilor,
strAngändu-sä pän la un ban, $i scutändu-sä mai intai tre-
buinòoasele cheltueli ale tacämuluI bisericii si altor trebuin-
'Cos! oameni ce vor fi in slujba Casii Mitropolii si episcopiilor,
prisosul sá s[d] id la Visteriia tärif, ca dintr'acele sd s[a]
cheltuiascä iard$1 la acareturile Mitropolii $i episcopiilor, cdridu
cu vreme sd vor strica din vechime sail din vre o neapäratä
intämplare, si ce va mai prisosi sä ski] cheltuiascd la alte fo-
losuri ob$testi.
[De aici sters :1
2 I. TotI igumeni män[ä]stirilor, si celor pämäntenesti, si
celor streine, sd fie cu simbriie oránduitd pe anu, carii sa
fie ingrijitori nurnai pentru slujbele bisericii; askiderea sd [sal
oränduiascä simbrii $i la doi preoti, un diiacon, doi cAntä-
retf $1 un paraclisier de fie$-are m in[a]stire ; mäncarea tu-
turor acestora sá le fie oränduitä din venitul Casii md-
n[d]stiri, lar peste celelalte venituri toate sä oränduiascfi
obläcluirea pàmänt[u]lui iconomi mireni, oameni cinstiti, cre-
dineosf, cu frica lui D[u]mn[e]zeu, oränduindu-li O. si lor
simbrii; ace$t1 iconomi, strangändu toate veniturile man Nsti-
rilor, sá le rdspunzd. la Visleriia tärii, din care scotändu-sä
mai inai emvatichiul cel oränduit sä-I räspunzá la mAn[d]sti-
rile unde sänt inchinate fiescare män[d]stire, si prisosul sä
s[ä] urmeze intocmai dup[ä] cum s'aü zis mai sus pentru
eparhii.
22. Jáluirea tdrii sä fie de acuma innainte slobodd, ca sal
ne putem ardta pdsurile $i nevoile noastre ce ni sä vor in-
www.dacoromanica.ro
204 MEMORTILE DR REFORME ALE BOLERILOR ROMINI DIN 1821

tdmpla, si s[t] dobändim inn-101re de indreptare, jar nu

dup[a] cuin s'au urciat pan acum, de ne sfardma unghile cele
salbatice ale ldcotnii cu usile inchise, $i nu era putintä sä
s[ä] auzd tánguirea glasului nostru afará la nicI-o parte
de loc.
23. Fiindcd Domnir de acum innainte lipsesc, si tara an
scapat de a fi supusd supt tiraniia vointer until cm strein $1
lacom, ce avea canon $1 pravild nurnar slobodd vointa sa,
cerem cu genuche plecate la pämdrit de l[a] iubirea de drep-
tate a prea-puterniculul monarh al Rosii sd sá intäreascd si
cea mar jos ardtata intocrnire a ocArmuirif tarif, atat asupra
Divan[ullui ce inchipueste Domnia $i cu desdvdr$it stapdnire
amändurora Valahilor, si cel MarT $i cel Mici, cdt $i asupra
Visteril, ce este Casa ob$tif, unde sa adunä toate veniturile
tdri: aceastä reforma a otcarmuirli chibzuindu-o nor a fi cea
mar folositoare la toatä ob$tea patrier noastre, cu priimirea
tuturor o aratam intocmitd inteacesta$ chip.»

1[.

Cererile acestea ale Muntenilor an asa.rnanare numai în

unele privintr cu cererile pe care le alcdtuird boieril moldo-
venT addpostitr in Bucovina in aceleag timpuri de revolu0e.
i din partea aceasta era dorinta de a se inlatura Domnia

in folosul boierimii, care ar fi intemeiat un fel de republica

oligarhica, de cea mai proastd specie. i Moldovenii punean
toate pacatele trecutulur supt nurnele Grecilor, a cdror std-
pinire era zugrävitä pe larg, in colorile cele mar urite insis-
tindu-se asupra acelorag räutatr dc capätenie: inndbuOrea
plingerilor %era', asezarea Grecilor in dregatoriile pifir-in strä-
lucitoare, dar bAnoase, deschiderea hotarelor pentru unele
produse strdine de contrabanda. In ceia ce prive$te cererile
$i in acestälalt act se intilneste dorinta comertului liber: dar
incolo e vorba de alte lucruri: oastea de tard, o schimbare
a ddrilor, numirea de capu-chehaiele romdnestr.
Acest memoriu, in sfir$it, nu era indreptat cdtre Ru$1, ci
catre Puterea suzerand.

www.dacoromanica.ro
 MEMOR11LE DE REFORME ALE BOIFEILOR RONiNT MN 1821 205

El a fost tipärit întäiü, de Barbu Cepescu, in «Foaia pentru

minte, inimd $i literaturd din 1840 (n-le 40-1)) $i de aici s'a
reprodus in Uricarzul, VI, pp. 123-34 (cf. Kogälniceanu, Le-
topiszle, III, pp. 465 7 $i Hurmuzaki, X, p. uoc, nota r). Se
pare cd aceastä forma e insa numai o traducere a actului
turcesc. Ea e prea neajutatd si plind de obscuritag. De la
aceiasi persoana din Ardeal am capdtat insd o altä forma,
mult maT romäneasca, mai mlädioasä si limpede, nu e insä ált
eeva decit altä formd a traducerii din turceste.
0 dam aici pentru inseinnatele deosebirt ce infd4ieazd :
«La prea-strälucitul prag al prea-puternicif i hränitoarif
noastre inpäratii, unde sä aflä incuibat razemul mantuirii si
scaparea tut[u]ror celor ce sant in nevoi si scarbe, nazuesc
acum eel' cuprinsi de amärd6une si in dureri rätäci i dez-
nddljduiti, iar caltrd prea-puternica inpäratlie credino$T si
supusi raele läcuitori memlechetului Moldavii, Mitropolitul i
episcopii, arhimandritii si igumeni mändstirilor, boierii de
treapta d'intai, a doao $i a treia, boierinasii si toate cele-
lalte staff ale mazálilor, ruptasilor, negutätorilor si toed
obstea neamului Moldavii, parte biserieascd si politiceascd,
si cu izvor de lacrämi din inimile noastre plecandu-ne ge-
nuchile credintif si grumazul supunerii $i al rdvnif sufle-
testif noastre järtfiri, cu cele mai jalnice strigäri innältänd
catrd Dumn[e]zeti mäin rugätoare pentru neasemänata slavd
si impaternicire (fters : tärie) a prea-puternicului si iubitoruluf
de oamenT inparatului nostru $i a prea-innaltului Devlet (a
cdruia putere fie in veci nebiruitä spre a supune pe tot
vräjmasul si pizmasul): indrdznim nol ticalosii sä ne apropiern
cu acest prea-plecat al nostru magzar, arätänd cä acest pa-
man t al tärii noastre Moldaviia, fiind incredintat de l[a] prea-in-
naltul Dumn[e]zeil ca un amanet sfänt la prea-puternica si ve-
nica inparatie, fried din vremea strämosului Sultan Suleiman
celui d'intaf ; de atunci s'ati invrednicit prin asäzäri si canoane,
sd sä miluiasca cu a sä numi $i a sd zice chiler al prea-
puternicii inpäratil $i mefruzul-calem. Lisa nici odinioard
aceastd credine'oasä si supusä raid nu s'afl ardtat cu catu
de puOna abatere spre invinovatire de hainläc sail mäcar cu

www.dacoromanica.ro
206 MEMORIILE DE REFORM: ALE BOIERILOR RUMIBI DIN 1821

oarescare aplecarecdt de mia spre cugetare de apostaslie,

ci, inpotrivd,din inceputul supuneril in cursul de veacmi
Intregi, mai luminat decdt soarele Moldaviia ail päzit cu toatä
1ntregimea neclintirea ei de teful credint'ff care prea-puter-
nicul Devlet, cu mal multe sfinte mäsuri decdt toate cele-
lalte neamuri cäte ail avut norocire a sä afla in toatä ldti-
mea de doao pämänturi $1 doao Mdri ce sänt supuse la in-
päräteasca putere a prea Innaltului Devlet. Dovada luminoasd
si färd inpotrivire la aceasta este cd ticdloasele rale läcui-
torii acestui pämänt aii in mäinile lor numai plugurile de fier
pentru lucrarea pämäntului spre inplinirea poruncilor $1 voin-
tilor Devletului, multämitori cu totii pentru nedäsärtatul izvor
al milelor si al harurilor ce am dobdndit si in scris de la
hrdnitoarea noasträ inpäraVie, avändu.le acelea ca piste co-
mori de mult pretu. Dar cumplitele supdrärl ale Domnilor
greci din Tarigrad carii de l[a] o vreme incoace ail inceput
a O. orändui in locul pravilnicilor Domni pämänteni moldo
veni, ce era asdzatI, asupra vechiurilor obiceluri ale Oman-
tului, ce din vechime era fäcutä häräzire sfäntä in tara noastrd,
ace$ti Domni streini, ce ail incdput in locul celor pämanteni, '
pentru päcatele noastre, insu$1 e( ail pricinuit $i aceastä mare
rand a apostasii ce s'ail iuvit ; din care ati cursu cea de sd-
vär$it stingere a memlechetului, cea negrditä durere si tdn-
guirea cea vei2micd, care tänguire nu este cu putintä a sä.
$terge nici odinioard din sufletele crediaoaselor raele ce sä
aflä acum in goldtate $i däznädäjduire. Acest pdmänt al
Moldavii, acest cheler al prea-puternicii inpäratil, aceste ne-
vinovate $1 supuse raéle ail rb.mas acum ca un trup färä
suflet, omorät din pricina acestor fäcdtori de rele $i präpd-
ditori apostatI, carli trägänd asupra loru $1. $1 nävala nebirui-
tel[o]r ()stir! ale prea-puternicii ilpärdtii spre zdrobirea lor,
ail ajunsu Moldaviia sä fie rdzboinicd privelniste (sic) a iz
goniril Grecilor, $1 iota' acum in vedere este pämdtitul [pustiit ;
fters] mai pustiit, orase golite $i arse, bisericile pentru in -
chinäunea noastrd prädate $i därämate,dobitoacile hräpite $i
de tot input.tnate, zaherelile hrdpite $1 noi ticalo$if pämän-
ten! golitl, $1 mo$111e noastre in stare vrednicä de jale, fiind

www.dacoromanica.ro
 BIHMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR NONNI DIN 182[ 207

lipsite de venitul lor. Acestea sänt sfärsiturile obläcluirli Fa-

nariotilor in Moldaviia, $i iards multdmitä aducem prea-in-
nältatulu Dumn[elzed ed.' nu ne-am amägit a ne indupleca in
cugetarea apostasii, ce este präpastiia pierzIrii sufletelor
noastre ce ne-aii rämas, pentru a in multe chipuri s'ail silit
sä ne tragd si pe nol la aceastä de Dumn[elzed urätä cuge-
tare, ca sd ne piarzd si pe noi, lipsindu ne de nepretuita co-
moarä a creJi ntiI si a supunerii noastre cäträ dätätoarea de
viiatd putere a prea innältatului Devlet ; cu izvor de lacrámi
aducem multdmitä cdtrd negralta indelung[d] räbdare a iubi-
torului de oameni inpdratului nostru, cdcf, cu scumpätate
cercetAnd si prin de lung[d] räbdare descoperind, ad aflat
strdlucind neprihänita credintd a supusilor (sic) sale rale $1
ne-ad häräzit noao märturiia sfintef nevinovätiri prin sfänt
vrednic de inchindune ferman ce s'ad dat pentru acesta.
Sd nu sä Indure de nof prea milostiva putere a prea-innal-
tului Devlet cu a ne da ascultare acum, asupra celor mai
simt'itoare patimi ale tdrif noastre, pricinuite din partea Voe_
vozilor fanarioti si celor dinpreund ell dänsif Greer', pre carif
nof ticAlosif if cunosteam de Domni stäpänitori, pentru cá
avea semnile mdririi $i stäpänirif deplin a puternIcului Devlet,
socotindu-I In locul celor pravilnici pdmäntera si pdrinti af
patrii.
Dar eel mai multf dintr'änsii, ca niste lipitori sorbitoare
de sängele celor ca niste oi spre jä[r]tfire neglásuitoare raéle,
din vreme In vreme ad pus in lucrare cea nepovestitä des-
puiere si särdcie a noroduliff, trägänd in partea lor toate
tune prea-puternicii inpärátii $i privileghiurile locului, fd-
cándu-ie numai spre al lor In parte folos, al rudelor lor $i
al Tárigrädenilor, neamului lor, zdrobindu rdrunchif säracilor.
Pentru cä, cu cät aceia sd inpuOna, cu atdta el* sporea nu-
märul G-e ilor celor inpreund cu ddrisif si addogea cheltuelile
or, näscocin I chipurf noao spre despuierea noastrd, ca sa sd
indestuleze ti Pämdntenif nu avea locurf de slujbe, nici boerli
de starea d'mtaf, nici eel de al doilea, hied nici eel mai mici
nu-$ gasea inAnglerea, nici sirmani si vdduvele aj[u]tor, pentru
cd, $1 cele mar cu folos din drägätoritle cele marI, $i cele mai

www.dacoromanica.ro
208 MEMORILLE DE BEFORMB ALB BINERILOR 1101diNf DIN 1821

multe din isprävnicif $i alte slujbe ale tdriT, Tarigrádenii

toate le coprindea, spre amärätä prdpldeniie a pdmäntenilor,
iar Voevodul fanariotul hräpiia fdrá dreptate, $i din veniturile
lefilor, si din milele cele oränduite pentru läcuitorif eel sd-
racf, trei pártf din bani pentru Grecif ce avea inpreund cu
sine, pentru fil, fete si ginerif luf si pentru celilante familif
ale Fanariotilor din Tarigrad. Acesti Voevozf lua veniturile
rusumaturilor, adecd a disetini, gostinii si vácirárituluf, din-
preund cu ale vdmilor $i ocnelor, cu cuvänt cd acestea sänt
pentru zephargiti al Domnuluf, dup[ä] urmarea celor din ve-
chime pämäntenf Domnf, carii aceia lua numai veniturile vd-
milor si ocnelor, si dintr'acelea acef pämäntenT Domnf inpär-
ea mill si aj[u]torurf cátrá cef sdracf pämäntenf. lar Fanariotif,
addogändu plata rusumaturilor, sä folosea numai ef si Grecif
neamuluf lor, $i, neindestuländu sä lincepuse : nemultdmindu-sdj
nief cu aceStea, lua si din bani Visterii, din dajdiia hara-
Culuf, cu cuvänt de cheltuelf nenumárate. $i in scurt toate
era pentru ef si nimic pentru pämäntenf ; sä negutätorea si
cu zaharelile ce sä cumpára pentru miriia inpäräteascä,
plätind sdracilor läcuitorf plugari union cu mult mal putin
decdt pretul ce lua ef de l[a] prea-inältatul Devlet, $i alte
orT nedändu-le nicf-un ban, incdt, págubindu-sä ticAlo$if plu-
gaff, aft ajunsu sä-$ päräsascd lucrarea pämäntuluf, de a nu
face maf multä zaherea cleat trebuinta capanuluf. Adecd
päinea cea obsteascd a päpusoiuluf läcuitorilor, care ticdlo$if
pämäntenf prin multe trude si ostenelf o lucra si o semätia,.
Domnif o negutätorea, $i numai cu platd da voe de e$a din
Ord peste hotar, pentru alisveri$ul de obste. Jar intr'alt chip
era peste putintä sá indräzneascd pämänteanul sä sä inpär-
td$ascä de rodul ostendilor luf, färä dare.
Dregätoriile pämäntului sá vindea cu rusfeturf $i le cumpAra
eel de neam prost si nevrednicf, fdand multe supärärf si zulu-
murf sdracilor raele, ca sá poatá scoate cati ban! aú dat la ru$fe-
turf i sd s[ä] foloseascd si e maf cu asupra. PA sluj[i]toriTi
cef oränduitf, adicä pe siimeni $i ceilaltf paznici ai tärif, $i
pe aceia if avea Grecif eel pe längä Voevoda ca un venit)
al lor, $i if vindea, rárnäind tara frä nicf-un paznic, inc4

www.dacoromanica.ro
 MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINÍ DIN 1821 209'

cu acest mijloc ail putut sd-$ inlesneasc d. in faptd cugetarea

apostasii.
Ace$ti Greci de l[a] Fanar, inboggindu-sá din sudorile $1 oste-
nelile pdmäntenilor, pe carii cu sailbätdcie if avea ca niste rale ale
lor, apoI cu bani sängeluI inpdräte$tii raèle cumpära mo$iile
pärMintenilor $i familiile credino$ilor DevletuluI, Moldovera,
rämänea stinse $i präpädite dup[a] fata pdmänt[u]luI, cdutänd
sä sd strámute pe alt pdmänt streinu, ca sä-$ petreacd räna[d]-
$1ta vietiI lor. Pentru cdicI MCI milostivire nu räm[ä]sese pentru
ei, nicI loc de slujbä, nicI aj[u]tor de leff, nici dreptate la
pricinile lor de gudecgl, find [sters: pentru] cä santa drep-
tate a sfintelor gudecAV sä vindea, spre a lor inbogdtire,
Inca $i unele mo$Ff, cu numire cä sänt mo$Yi domne$tI, uni
din Domni le lua in sild si le vindea. Sntele inpdräte$ti fer-
manurI ale prea-innaltului Devlet, ce sä da pentru pricinl
de ale tärii, si caril era indatoratl Domnif, dup[d] coprinderea
vredniculul de inchind6une inpodobituluI sfänt hat ce s'ail
dat la leat othomanicesc 1217, ca sd le ceteascá intru auzul
tut[u]ror si sä stea päzite la caidurile täriI, $i acest fel de
fermanuri le fdcea nevdzute $i ne$tiute pämäntenilor.
auta cu sälbätäcie asupra unora din boeril cei d'intli, earl!
numal prin cuvänt osdndea nedreptätile ce sá facea la judecätT,
sail asuprelile däjdillor, si intru toate era silit sfatul boerilor
sä iscäleascä färä voe anaforalile, cä adecd gäsesc cu cale
nelegiuitele insärcindri [p`ers: indemndndu Domnii], silind
DomniI induplecarea lor prin plers : a trage in partea lor pe
eel' ; fters fi sus ; mijlocu celor] mijlocu tragerif celor nevrednicI
innaintea lor, spre cari if cinsteh cu stárile dregdtorillor ce
prin a$Azämänturile tdriI era päzit numaI pentru ceI de bun
neam si pentru ceI ce in slujbe ale tairiI sá aräta cu vred-
nicie. Popritl $i osändit1 era aceia cariI cugeta sd sá indräz-
neascä a alerga la limanul prea-innaltulul Devlet prin prea-
plecat arz-mahzal ; mare ticálo$ie era pentru aceia cariI ar fi
indráznit sd facd o nevinovatd intrebare pentru ce sä Lsters :
fac lu...] urmeazd lucruff inpotrivitoare la hotärdrile prea-innal-
telor hatiserifuff, pentru cd unii ca aceia sä gonea pänd la
moarte. Si Ole altele mai sänt care le trecem cu tdcerea,
1143- Vol. XI. 14

www.dacoromanica.ro
210 DIENORTILE DE REFORM: ALE BOTERILOR ROMINI DIN 1821

pentru indräzneata Esters: inmultire de vorbäl prelungire a

cuvrtntuluI, si care le-am mai ardtat prin plecatul nostru mag-
zar, atunci cänd aii pribegit cel din urmd tiran, Mihail Sutul.
Däjdif intregI pentru fain si orzu al grajdiului Voevodi, dájdii
pentru menzil-hanele, peste cea adeväratä trebuintä a menzil-
hanelelor, däjdif pentru rachiu ce fácea ldcuitorif din insusI
al lor pdpusoiti ce sätnAna, si slobodä intrare rachiuluf strein
in tall, spre a noasträ pagubd si al lor folos. Zid tare era
spre a putea trece ca sä alergäm noi pämänteni la mila prea-
innaltilor nostril stäpänitori, fiind si Dornnii greci, si isprav-
nicif grecI, si zabetif greci, si capichehaelile in Tarigrad tot
Greci, totl inteo cugetare ei obläduesca pe vräjmasI, iar nu
pe credinsàoasele rale ale prea-innaltulta Devlet. Pentru
acela cu izvor de lacrdmi si cu fried fiind coprinsi, cu mare
jale ne rugam bundatif cel asemänate ILA Dumn[e]zen si iu-
birii de oameni a prea-puterniculuf nostru inpärat, sd nu ne
osänditn ticdlosif pentru indräznire, ci sd sä milostiveascd
$i O. ne miluiascd cu prea-innoirea vietif noastre ceI vred-
nice de jale, häräzindu-ne cu milostivire aceastä de mal gos
prea-plecatä rugli;une.
Adecä : sá fim slobozi de acum innainte in vecl de Domniia
si obläduirea greceascd si sä sä milostiveasca prea-puternicul
nostru inpärat, prin hotärdre de sfänt si inpodobit al sail
hatiserif, dup[d] cea din vechime sfäntä asdzare, ca sä-$ aibd
tara noastrá obläduire de pämänteni, päzändu numirea de
Domniie si privileghiurile cele vechi ce sant häräzite tdrif
pänd acum, si, prin trimitere de capuchehaele pämänteni in
Tarigrad, sá trimitem legiuitele citighen-idighen si rechea-
bighen la prea-strälucitul prag al prea-puternicif inpäratif,
inplinind cu [f ters: neapd...] datornica rävnä a supunerlf si a
credintii sfintele slujbe, dupä puterea si starea täril, urmä-
toarea mi(li)lelor, harurilor si privileghiurilor ce ni s'at dat
de l[a] nedäsärtatul izvor si sänt coprinse in inpärätestile
hatiserifuri ce sänt date la leaturile othomanicesti ii8c), 1198,
1206 $1 1217.
i, fiindcä starea puteril tärif si räsuflarea mijloacelor st
radejdilor vietif lui (sic) s'ail desärtat, imputindndu-se vitele,

www.dacoromanica.ro
 MEMORIILE DE REFORM ALE BOIERILOR ROMiNf DIN 1821 211

zaherelile $1, cu un cuvant, toate, neavänd zaherele gata

pentru hrand, lipsind cu totul semänäturile $i ardturile pe
al doilea an, si dobitoacele pentru lucrarea plmäntului, si
oameni lucrdtori, si bani pentru cumpärdtoare de sämdntä
din alte pärti, ingrozindu-ne si foamete de ob$te, si, pe längd
acestea, fiindcä pämäntul tdrii din intregimea lilt' cea d'intdi
s'ail micsorat, si dintr'aceasta si veniturile luI s'ail inputinat,
hick $1 veniturile ce aii mai rdmas in vreme de birsug, nu
era destoinice sä, indestuleze pe Domnil greci, cu cdt mai
värtos acum la aceasta peire si särdcie negresit cd nu vor
fi destule, nici la cel mai drept [fters: pdmdntean] $i cu bune
mdsuri pdmäntean ce sä va insärcina cu Donaniia, spre a s
putea iconomisi cheltuelile sale si ale oamenilor etpaiului
sä.u, pentru cd nedreptätile este de mare trebuintä sä lip-
seascd cu totul, precum si nelegiuitele venituri ale dregato-
rilor asemenea all sä lipseascd si acelea toate, ca sá simta
ticdloasele rale rodul milostivirli al prea-innaltului Devlet, - de
aceia nici cugetdm, nici facem rugdune acum intdi de a sa
ordndui nici pärnäntean Domn, ca sd nu sä insdrcineze tara
cu osebitele cheltueli pe chipul Domnului, painá va veni in
stare vrednicd, iar prea-plecata noastrd rugdciune este ca sd
ne miluim cu a ne sd hdräzi in veci si a ni sá intári obld-
duirea tarif de pdmánteni alesi din neamul Moldavii : sa sa'
aseze un Sfat de un numär de boeri, $1 dintr'aceia unul sd
7fie bas-boiar, prin alegere de cei mal alesT. Si acest Sfat al
boierilor, dinpreund cu bas-boiaru, avänd puterea sävärsitoare
a Domnului, va orändui Divanuri, isprävnicif, judecdtoríf si
dregAtorif. i, cdnd tara va veni in stare bund (pentru a de
a ajunge la chipul d'intAI, este trebuintä de multi aril', dup[d]
vrednica de jale stare in care sä afld acum), atunci, pentru
ca sä nu lipseascd lauda si sohretul Domnil tdrif, chipzuind
noi ticdlosiI fdrä inpovdrare si supärare, si fdrá lacrdmile obstli
o putind suing de bard pentru a sd putea tinea cu cumpd-
nire o pohvald a Domnii, vom alerga cu ruglune catre
prea-innaltul Devlet, arätänd pre acel pdmdntean ales de
Domnu si supus la pravilele pämäntuluI, si la cele mai [fters :
periositej strinate $1 neclintite obiceiuri, ca sd sd facd. prin

www.dacoromanica.ro
212 MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821

contenirea insäscindrilor si spre fericirea a mult-pdtimasului

acestui norod.
[Si] aceasta obläduire pdmänteneascd, pentru strejuirea
tdriT, va avea pe ceI din vechime asdzat si legiuitl paz-
nicT pämäntenI, pe aceia adecd earn' si pänä acum ii" avea
osebiti pentru aceastä treabd si nedajnicI, numindu-sd sei-
menI si slujitori, pe cad! GreciI iI vindea inpreunä cu cdpi-
tänille ca un ghelir al lor de mostenire, si paznici nu era ; iar
acum, izgonindu-sä top' ArndutiT, incdt sd n[u] sá mai afle,
acest! pämänteni paznici sä sd inbrace si sd sä gdteascä
spre slujbá inläuntru, in coprinsul tärif, cu un numär in-
destulat la aceastä treabd, si sä sá supuie spre a strejui cu
mare luare-aminte orasele si tärgurile, ca niste credinosI
pártidntenT si vechI slujitorI al ogeacurilor. Dajdiile sd. sd Th.
numaI cele drepte, iar veniturile dregätoriilor sd lipseascä,
si toate cele necanonisite sä sd steargd ; insä acum intr'aceastä
ticaloasd stare si cele canonisite sd sä mai usureze. Sfintele
porund ale prea-innaltuluI Devlet sä sdi dea cätre alesiI pd.-
manterü ce inchipuesc Domniia cheleruluI inpärdtesc, si pd.-
mänteni capuchehaele in Tarigrad sä dobändeascd aj[u]torul
cel ddtdtor de viiatä, invrednicindu-sd poruncilor prea.innal-
tilor nostril stäpänl. Mare slavä va fi prea innaltuluI Devlet
sloboda negutätoriie a pämdntuluI nostru si apdrarea che-
leruhil inpärätesc de cittre supdrarea serhatliilor !
Acestea cu cutremur si cu izvor de lacrdmI ne rugdm,
cdzänd la picerile stäpänilor nostril, pentru cd nu ne-ail mar-
rämas putere sä mai obihnim (sic) aducdtoarea de stria:dune
obläduirif (sic) ce am avut. Iar, de aü supärat vre odatä pe
prea-innaltul Devlet strämosif nostril' DomnT (care [ters:
aceasta noI nu o] aceasta ne este nestiutd, stiind numaI a
noasträ venicd järtfire a credintif si a supunerii), dar, si asa
fiind, noI ticalosii indestul ne-am osändit si cumplit ne-am
pedepsit noI eel' ce ne tragem dinteaceia, mai mult de un
veacu fiind supt jugul tiranii Grecilor tarigrädenI, si, de
vreme ce GreciI aü cálcat datoriile creding cu cuviintd este
sä dobändim noi acum fiinta noastrd cea d'intAI, färd a sá
lipsi ei de nimic din cele ce n'ati avut [din vechime, fters], pen-

www.dacoromanica.ro
 MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINf DIN 1821 213

tru cd din vechime Domniia 'WA era härdzitd la noI pdmanteni.

Vrednici de jale eram noi ticdlosii rätäcindu-ne pe l[a]
mdrginile Ora, multämire aducem prea-innaltuluT Dumn[eizeil
cd acum prin purtátoarele de biruintä ostirI inpdrätestI s'ati
curdOt apostatii din tat-A.
Acest prea-plecat al nostru magzar 1-am proferisit prea-in-
nältatuha Vall al Silistril, prea-ldudatulu Serascher si drep-
tuluf Vezir, ca sä-1 inchine la pièoardle inpärdtestii puterr, si
Dumn[e]zed cel fär inceput si veónicil, marele domnu al in-
cepätoriilor si al stäpdnirilor, cel ce dd lumind la soare, va ged'i
cele bune la inima prea-puterniculur si iubitorului de oamenI
InpdratuluI nostru, ca sd strigdm cu toti in vecl : Mdreascd-se
pe toatä asemdnarea lauda si puterea prea-innaltului Devlet ;
amin !»

www.dacoromanica.ro
 V.

UN VOEVOD NECUNOSCUT.

www.dacoromanica.ro
 In Archiva Bibliotecif Academiei Maghiare se aflä o po-
runcä, datatä. din Bistrita, Marti dupä Buna Vestire a anuluT
1499, a VoevoduluI ardelean Petru comite de Skt. Georg si
Posing (Bozyn), prin care se hotäreste cu privire la trel mosiI
pe care le avuse Petra si Albert, fiil catolici aY unuI Dan
Voevod :
«Possessiones Alsofyld, Kezepfyld et Felsenfyld vocate in
comitatu colosiensi habite, que alias Petri et Alberti, filiorum
condam Dank Wayvode, prefuissent ...Filii prelibati condam
Dank Wayvode».
Mosiile puseserä cutnpärate de un Ungar, Gheorghe Wisthez
de Bykal, si porunca are in vedere mäsurätoarea lor.
Acest Dan Voevod nu poate fi altul decit tinärul «dom-
nisor» pe care 1-a prins Tepes si 1-a täiat dupä ce osinditul
si-a ascultat prohodul '. El trebuie sá fi fost insurat cu o
catolicá, de vreme ce unul din fiii säI se numia Albert. Nu
trebuie sä se uite cal i Tepes luase pe o ilatinä», ruda.
CraiuluI Matias 2

1 Lutrurr noud destre Vlad rep', In Cony. lit. pe 1901.

2 Bogdan, Vlad repef, p. 78 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 VI.

ACTE PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODA.

www.dacoromanica.ro
 intre hirtiile d-neI Ana Odobescu, am aflat, pe lingd multe
documente de mo0I, si citeva altele care meritd sd fie date
in intregime si deosebit. Din ele fac deocamdatá o despär-
tire privitoare la Gheorghe Bibescu, Domnul muntean pe
care l-a inldturat miscarea de la 1848.

1.

intdig, am gdsit foaia de zestre a maiceT sale, Catinca. Era

o Vdcdreascd pe care o infiase batrinul StirbeT, ultimul din
ramura cea I, eche, pentru cd Stirbel' insu0 tinea pe altd VA.-
ca'reasc, mdtuP a Catinad. Catinca era de sigur fiica luT
Constantin Vdcdrescu, Pdharnicul din 1780, Postelnicul din
1782, care, om sdrac, nu putea sd-sT tie cele cincI fete cu
care fusese binecuvintat . De alminterea, acesta era si numele
bdtrinel, care poate cd fusese nasa fete! ce se mdrita, inzes-
tratd de dinsiT, la 1794 2. Mire le, li?umitrachi Bibescu, fiul lui
Stefan, fAcea parte 'hied din boieria maI mdruntd, si nimeni
n'ar fi putut zice pe atunci ce soartd strdlucitd eraid sd aibä
copiil ce se vor na$te din aceastä cdsätorie : Gheorghe
Dimitrie-Vodd Bibescu si Barbu Dimitrie-Vodd Stirbef.
e Cu ajutoriu luI Dumnezai foae de zestre a prea-iubiteI
noastre fie! si nepoate Catinca, cum aratd ma! jos anurne ;
1794, Fevr[uariel 5.

I 1st, lit. rom. 'in sec. al XVIII-lea, II, p. 132, nota 10. Cf. Gen, Cantacu-
zlnilor, p. 369: de acolo se vede cá acest Constantin era 6111 luT Radu,
(1- 1778), unchiii al poetuluT Ierachitá i al Ilinaf Bneanu. Sopa luf Constan-
tin era fata lui Constantin Cretulescu,
2 Cf. memoriul mieS Viala id .Domnia hit Barbu Dimitrie Shrber, In «Ana-
lele Academie RomIneD., XXVII-VIII (19o5).

www.dacoromanica.ro
222 ACTE PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODA

1 ränd haine bune de chesmariti, rochea cu antereii si

giubeao la feli, inblänitä cu räs.
I ränd de haine de al doilea, de ghermesut cu flori de
fir, cu rochea si cu giubeaoa la fell, inblänitä cu nurcd.
I giubea de chesmarin cu pendispecuri cu 8 ränduri, in-
blänitä cu sängap negru $i cu rochie la fell.
I bini$ de atlas cu flori, le$Asc, inblänit cu cacom, $i cu
rochea lui, de tulpan.
1 mosiia Sasa de la sud Gorj.
1 mosiia Säcelu ot sud Gorj.

I vie la mosiia Säcelu.

1 partea din MAghiresti de mosie, ce sä va alege.
Aceste 3 mosii $i viia snit ale mele pärintesti, $i le-am
däruit copilef.
12 ir u ri märgNritare.
2 pärechii cercei.
1 floare de diiamant.

1 ghiordan de diiamant.
12 pärechii cutite de argint, cu lingurile lor.
2 solnitä de argint.
1 tavä de argint.
4 inele, insä unu de logodnä $i 3 deosäbit.
I mosie ce sä nume$te Vadeni, peste Olt, in sud Ialo-
mitä : aastä mosie sä dä pentru sculele ce sä aratä mai
sus ; care mosie este pärinteascä, a copilei.
1 s suflete de Tigani, cu z fete ce sänt in casä : aceste
15 suflete de TiganI le däruesc eti copilei, de la mine.
Sculele $i arginturile ce sänt, in Or, care sä &A deosäbit
din cele ce sä coprind in mosiia Vlddeni, ce sä nume$te
mai sus.
1 floare de diiamant si cu 3 pi6oare de zmaragd.
too gälbina$ mid : ace$tiia sä &Ai pentru o päreche paf-
tale de aur.
I farfurie de dulatä, cu lingurita el.
I cdtie de argint.
1 päreche paftale de argint poleite, cu colanu lor, cusut
cu särma.

www.dacoromanica.ro
 ACTE PRLVITOARE LA GHEORGRE BIBESCII-VODA 223

12 zarfurt de argint cu feligenele lor.

1 cärätä cu 6 telegari, cu hamurile lor.
12 epe cu armäsariu lor.
12 vact cu bohait lor.
12 boi.
too of.
too stupt.
Pentru carätä si pentru dobitoacele ce sä aratä mat sus
sä dä mo5iia Dalbanu du peste Olt, in sud SlcuenI, insä
s[tär]j[änt] I ow, care aCastä mo$lia laste a Catincät de zestre,
$1 dum[ne]et ail ddruit-o copilet.
Ránduiala asternutulut.
1 a$ternut bun cu beteald de pdioard, insä 4 perint mid
$i 1 mare cu cear$afu lor, asemenea $1 4 fuldi de puf mici
$1 I mare.
1 asternut de al doilea, cusut cu tiriplic $1 umplut cu
mältäsurt, cu rätelele lor, lar umplute cu mätasä, cu ar$afu
14 cu $uvitele de rätele, umplut cu mätäsurt.
1 'ear$af asemenea cu $uvitá de rätele, cusut cu tiriplic
$1 umplut cu matasä.
4 bosceläcurt, 1 de nun, 1 de ginere, 1 de socru, 1 de
soacrä.
I plapomä cu flort de fir, cu cersafu el' de pänza suptire.
1 saltea de atlaz, cu 3 perine asemenea.
8 cämä$ de borangic peste tot.
I masä mare in ochiuri.
12 $grvete asemenea.
1 masä iar mare, värgatd.
12 $ärvete asemenea.
1 mähramä de mäint, suptire, cusutä cu tiriplic.
I prosop de cele bune, cusut cu beteald.
I prosop cusut cu länurt.
12 tipsir de cosätor.
12 talere de cositor.
1 lighean cu ibricu lut.
2 sfepice de alamä, cu mucärile lor.
I scoartä de pat aleasä.

www.dacoromanica.ro
224 ACTE PRIVITOARE LA OHEOROHE BIBESCU-VODA

De la noT acestea, lar de la milostivul Dumnezgil dar si

blagoslovenie.
Brarbtri t[irbein], Má Tag BtTrceip.r1q.
Cistig2 !
[Pe V° scrie Dumitrachi Bibescu : «Foia de zestre a Ca-
tincAT » 2.]

Gheorghe, Iorgu sad Iordachi Bibescu se näscu abia dupg

zece anT de cAsätorie, in i 8o43, pe cind fratele säti maf mare,
Barbu, numit dupg bätrinul StirbeT, care-I botezase si era
sä-1 infieze, dupg ce înfiase si pe mama luT, Catinca, avea
noul anT maT mult, fiind ngscut in 1795 4.
' Cuvintul e de mina Carnal tirbe-i.
2 tn Novembre Dumitrachi, acum Stolnic, se plinge de o incflcare la «Ha-
märästl« din partea mo0e1 Balota.
2 V. scrisoarea dm 1824, tip.rith aid, a fratelui sail Barbu.

4 Memorml citat, I, P. 2. Cf. si §tefulescu, Gorjul istol p ptaresc, 1904,

p. 189 st urm. Gcnealogia ce reiese d.n aceste acte, e urmätoarea
Tudor Bibescu

Mihal - Anuta Durnitrasco.

Cilina - loan Durmtrascu Constantin. Ancuta,

Sotia lid Preda Hurezanul.
Anita-Safta
(solla luT Gheorghe
Tutoianu).
Se pare ch. loan a avut de fil pe Stefan tathl luI Dumitrachi, chci intre
hirtdle acestula se aflá testamentul lui loan :
cOhen. 25 d., It. 7250 [1742].
t In numele Tatilul i alh Diuld si alh D[u]hului Sf[5]ntii, mama.
t Eil Ion Bibescu Ihsat-am a6asta dnata a mea la vreamea mortil
meale la mána piphnesei meale anume Chlina i a fieorilor mie, anume
pentru toate pricinile i dichisurile mo0i si datorii ce voar fi, care In credinte
cu sufletul mieh : Nadi di la dumnealui Vornicul Fota Vrád[o]ianul tl. 12
cu ace0e ban[i] am rhscumparath un munte de la dumnealui Ionitä Ben-
gescu 0 am luatil zapisul , am luat di la juOnul Minea zlot 16, dändu-T
mo0ia in ar[i]ndh, pentru aceste bart[i], cu livezl, cu toath ; am datoHe la
Bratul zloti 15 ; la Enea Orbu ot Anmoas[a] zlcq 7 pl. ; am dat(at)ii la
Costandin nrc4anu1 pe Mibartil Tiganu1 cu trel feeorY RI luí, anume Ali-

www.dacoromanica.ro
 ACTH PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VOTIÄ 995

and Gheorghe avea numal septe ani, o mare avere it' era asi-
guratd prin diata Ba lase Bibescu. Aceasta care fusese mdri-
tatd, dupd Stdnut, fiul acelui Stan Jianu, care mersese in 1774
la Constantinopol, ca sa stäruie pentru Domnia de tard a la
xandru, Ivand, Stan si cu f5miia 1111 Soara si cu neputo-s55 Stoma ; am dat(at)it
talere o sut5 doaozeci i cincl tocma, i 1-am sea'Onit anl doisprazece cu
bun5 pace , apoi s'a5 sculatil Stefan Pr5iloi5 si cu frate-säil 1(5.ducan de
i-ail luatd cu pustile si cu pari In sin, Mr de nici-o judecatI. Deci am mersti
de trel [ori] cu dAnsiT la Sibil, si, toat umb15nd5 in judec5tI, am cheltuit z1(.1
130 de in-am judecatil, i i-am toat r5mas si luat Tiganif, de-I tinem cdte un
an la casa mea. Apol s'aii sculatü de i-ail luatil in sild fär de nicl-o judeca[a],
st st5p5nit ani 12, p5n c5nd a5 venit Mania Sa Costandin-Vod[ä] la
Craiova. Apol' am esitii cu zapisele de cu[m]p5rätuare si cu vânz5toriul den-
preun[51 i co Räducanu Briiloid Innaintea Märii Sale lul Vod[5], de ne'm
judecatü, si am rimas eil pe Brnloiti s5 st5p5nescü ed Tiganil cu bun[5]
pace, and M5rila Sa pecetluitu M5orii Sale ca s[N] stäpánescil aicel Tigani cu
bun [h] pace ; asijderea si pentru un Tigan de cas[6], anume Nicola, care ad
fost5 cu treI fe.orf i cu trel fete, de Inp5iIare (sic), 1-arail läsat5 frStine-
mie5 luf Costandin ca s5-1 stípineasc5 pan 1-a vrea, de p5rtare ; apoT frate-
meil b5t5ndu-1 si aznindu-1 1-a5 trecutü Dunäriia. ArAt si datoriI ce am la
frate-mieti tl. saptezed si chief, precum va ar5ta si foia, iscilit5 de boerI, care
m'arn socotit cu ddnsul, - anume Preda Hurezanul, Alexandru 13otul i popa
Mania ; pentru n fata de Tigan, neporn[5] de fat[5] lu Mihartii Tiganul, care ail
vändut o Dincu BrAiloid lul Gheorghe Brâiloiü, $ acea fata de Tan iaste a mea-
A 6ast[a] am scris si am ln t5rit cu isc5litura i cu m5xturil anume, boiar[i] ipreoçi.
Eil pop Nicola ot Vidia ()). Ion Bibescul. M. V15d[o]ianul mart[ur]. Am
scris e5 pupa Stan cu zisa lor
Ioan

Stefan-Maria P-Map.
Maria (lui D. BrailonI).

Dumitracht 5tefan-Eufrosina Constantin Catinca Bälasa lui

(Dina ; (luí Stâni4 Jianu.
Barbu StirbeT. Glzeorghe Joan. Nicolae si prins de Ion
Bibercu. Maria. Turd). Ggnescu).
Elena
Tache Tinca.
Stefan, cgsiltorit cu Maria, ctitor la Sanestil din Gorj, e, de sigur, tat51 lui
Dumitrachi. V. de alminterea vol. VIII. Un Constantin Bibescu (nu Tache) e Mare-
L ogof5t de Tara.cle-Jos in 1822 (Hurmuzaki, X, pp. 189-90).

1143. Vol. XI. 15

www.dacoromanica.ro
226 ACTE PRIV1TOARE LA GHEORGHE B1BESCU-VODA

Stefan Pdr$coveanu 1, era o soil a luI Dumitrachi. Se mal

vede din diatd c. Dumitrachi avuse dol frati, $i el" mar mid
decit dinsul: Constantin, mort atuncI, in 1811, $i Stefan
sad Stefánicd, ce era hied in viatd, ca si o altä sorb:, Ca-
tinca, mdritatä dupd Gänescu.
«De vreme ce intämplarea cea viitoare este neväzutd si
insus ingerilor necunoscutä. pentru cá numaY la Dum[ne]zed
snit toate cunoscute, drept aceia eü Pal[d]rniceasa Bälasa
Bibeasca am socotit maI nainte, pänd md aflu in viiatä si
cu mintile intregi, sd fac diiatä i sá dovedesc gändul mied
care mostenitori miei cei ale$, care voesc sä chiverniseascd
$i sä stdpdneascd averea mea miscdtoare $i nemiscaoare dupä
petrecerea mea din viiata. Si, intdI, mä rog luI Dumn[e]zeti
ca unuf milostiv sd-m erte multimea pdcatelor mele, cele ce
am gresit ca un om intr' aceastä lume. Má rog si tuturor
crestinilor, cui ce voi fi gresit, sä má erte, si de mine sä fie
ertatl top' cdti inn vor fi gresit $i verIce räü mi ar fi acut.
In 1782, la 3 Mart, Mariia 13ibeasea Pah[a]r[niceasa], bunica luI Gheor-
ghe-Vodä Bibescu, se plinge la Divan impotriva lul Cip[i]t[anul] Gheorghe
feorul protopopuluT Mille, de aicl, din Craiova, pentru ed. mosiia Amdristi
din sud Dolj ail fost de mostenire a neamului nostru, intre care mosie ad
avut parte si Suleti, i, Intdmpldndu-si de ad fost cizut la scipitä6une,
s'aii vdridut pirtile la protopopu Mihal, rämdind numal partea maicirmea ne-
vdnduti ; maI la urnad. cu protimis ail riscumpdrat-o de la fe6ori protopopulul
dum[nea]qui] rdposatu boeriul mied, dupd cum zapisdle ce sint la Mina
noastrd arati, si, filndci aeastä mosie si hotiraste cu o mosie a lor, ce sIi
chiami. Zoreanu, vedem ci multi. sumi. de stinjin't ne inpresoará ..., ardtdnd
si o carte de hotdrnicie, la care hotdrnicie n'ad fost nicl SIiuletl, mcl all
rezas, precum iaste obiceiul, ca si s[d] fie vdzut $ i cartea mosii AnadristI, de
hotdrnicie, ce este la mdna noasträ. Pentru care In anu trecut am fost luat
cu porunca Divanului pe dum[nea]l[ul] Cliuò[erul] Barbul Otetelisanu l pe
dum[nea]lui Iordachi Zdtreanu, si ad hotirit mosiia .. . La capul de spre
Rdsdrit mi si lncutroape afaita suma de seinjinl, treand peste seamne . . .
Nici-odat[ä] Zoreanu n'aù' stipinit acea inpresurare...Stipinirea isprdvniceilor
s'ad urmat tot dupl seamnele cele vechi . .. Iml tae hotarul de spre Itisdrit
Ping In Fircas». - In Maid hied, «Marisa 13ib[easca]; cerea Divanului sI se
faci o hotarnici de care Clucerul Barbul Otetelisanu. - Peste patru anI
Insi, in Mart 1786, 4Dimitrache Bibescu atr[a]rx. /nsusI urtnixeste drepturile
sale asupra loculuI uncle era emora Melinesculuïs.
1 V. 1St. lit. romine în secolul al X VII1-lea, tabla, st mal ales vol. VIII,

www.dacoromanica.ro
 ACTE PRIVITOARE LA OHEORGHE BIBESCU-VOLA 227

Dupä aceasta flindc eü fif de trupul mkt"' nu am fäcut,

ci am ales, din nepota de frate, pa nepotul mieti Iorgul, fiul
dumisali fratine-miea Dumitrache Bibescu biv Vel Log[ofät],
de 1-am fácut feor de suflet, atat pentru parigoriia mea,
-cat voi fi in viiata, cat si dupa sävärsirea vietiT mele, de a
=fi spre pomenirea mea in yea, sä clironomiseasca in bund
pace cele maI jos numite, adeca las : fiia-meti Iorgul dupa sfar-
situ vietiT mele sl stalpaneasca. mosiia Desa din sud Dolj, tot
hotaru, $i mosiia Pädina pe jumft-a-te77-)axtea mea, de peste
tot hotaru, din sud Meh[edin]t, fiindca jumatate sä stapäneste
.de dum[ne]ei Pit[ä]r[easa] Up. Säuleasca, $i viia de la Ore-
vita, ce mi s'an dat de zestre. Îí las si casele de aid din
Craiova tot fiia-mieti Iorgul. Las si fratilor mid : dum[ne]eI
surori mea ielii Catincäi Gäneasai sä i sa dea tl. treT
mie, banI gata, $i cinci suflete de Tigan[i], $i dumnleal lui
frätine-rniea Med[elni][e]r[ul] Stefanica Bibescu t tref mie,
banI gata, $i cinci suflete de TiganN, i nepotilor mieT, fii
raprosa]t[u]luI frätine-mieü Sárd[ariull Costandin Bibescu, it
cincT mie $1 cinci suflete de Tigan[11.
Ace$t1 banI si acestI TiganI sa-I räspunza fii-mieü Iorgul
dum[nea]lor fratilor, din TiganiT ce am adus de zestre, iar
ceYlall Tigani ce mai trec, sä rämäe fiiului mieti Iorgul, $i
dum[neajlor sa nu mai poata cere $i a mai pretinderisi mai
mult, cad atata este bunavointa mea.
$i, de mi sä va intampla mie moarte, i copilu va ramänea
nevärsnic, las $i insarcinez pe dum[nea]luI frate-miea Dumi-
trache, ca pe un frate maT mare ce 1-am avut $i 1-am cu-
noscut drept pärinte, ant la cresterile noastre $i la aid-
tot-if, cum $i in toata viiata noastra, ca sd caute $i de su-
fletu miea $1 de al copilului, 'Ana va veni in várstä, wi
dumínealluI sä fie ca un epitrop pe acestea care las fii-miea
Iorgului, sä nu poata sa le dea la altf copiT ai dum[nea]luT,
saü sä le schimbe. Iar, cand, fereascd Dum[nejzeii, sä va in-
tämpla dupá moarte mea $i copilului moarte, las vechil $1
stapan de spre partea mea iaräs pe dum[nea]lui neica, ca
sa-m aleaga pe unul din fii dum[nealluI $i sä mi-1 numeascd
eor mie in locul IorguluT, i sä i sä dea toate supt stä.-

www.dacoromanica.ro
228 ACTH PRIYITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODA.

pAnire4, pentru pomenirea mea in veci. Iar frati sä nu poatä;

pretenderisi mai mult decdt cela ce le s'aa insemnat
mai sus.
Las $1 insdrcinez pe dum[nea]lui neica frate-mieü Dumi-
trache Bibescu biv Vel Log[ofdt] ca, de nu vol putea ea sd
scot de la Pgh[arni]c[ul] Stan Giianul toatd zestrea mea si
alt bani, ce prin cArti $i prin comision im sänt lgmurite, sA
le scoatd dum[nea]lni, si toti ace banrsä sä dea pentru su-
fletul miea, adecä sg-m facä pogrebaniia cu toatá cinstea si
orAnduiala : cu arhierea i arhimandritl $i alte obraze cins-
tite besericesti, si pomenirile cele obinuite, pand la patru-
zeci de zile $i pänd la inplinirea de trei ani, cum si de adia
incolò, a$4derea si milele si sArindarele, dupä cum mai la
vale sd numesc.
SA sá pläteascA datoriile $i tdrguelile ce vor fi cu /IN/as u
mieti, $i t' cincizecl cumnatului Ionitd.
Saized sdrindare.
T' cinci sute la SfAnt[ul] Mormant.
T1 cinci sute la Sfäntul Munte.
T' doag mie chid sute la zece fete, ate tl 250 de o fatd,.
din care t' cind sute sg sä dea nepoatei Stgncutal Fo-
teascdf.
l'' una mie la doadsprezece fete mai de jos, $i cAte o
vacd.
Oile $i scroafele ce am sd iaü de la Jiianu, sä sg dea
iard$ de pomand la fete sdrace.
SA sd facd o besericd la Pädina,
Sä sá facd o bisericd $i la Desa, $i sg sg impodobeascä .
cu oddjdii si cele trebuinoase.
Cardta ce mi s'aa läsat de rdp[osa]t[a] maica, inpreund
cu cai, ori sd sd vänzA, si bani sä sd dea Stäncutii
Foteascdi, ori cardta $i cai, cum va pohti. Iar care,
ori din rudenil, ori din judecdtorf, sail din cei bise-
riceSI saü din cei lumesti, s'ar ispiti a-m strica diiata, sä
aibg a da seama $i rdspuns la mnfricosata zioa aceia
a rgsplAtiril innaintea Domnulul nostru I[sus] H[risto]s,
Dum[ne]zea cel adevgrat, pentru cä cu dreptatea inintif,

www.dacoromanica.ro
 ACTH PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODÁ 229

mele am oränduit, $1 litnba mea all gräit, $i mAna mea am

si iscalit.
1811, Iu li 3.
Bäl[a]$a Bib[easca] : aceste snit toate cu zäsa si inv'ätä-
tura mea.
B[arbu] t[irbei], Vor [rifle, mart[or].
Aceste mai sus arätate le-am scris eil cel mai jos iscalit
din insäs zisa si invätätura dumn[ea]ei Päh[ä]rnicesii Bäla$a
Bibeasca, $i snit märturie : Ioan Ple$[o]i[anu] Log[oNt za
Divan '.
Chemati fiind de dumnei Päh[ä]r[ni]ceasa Bälasa Bi-
beasca, ne-ati arätat abastä diiatd, pe care cetindu-o mai in-
Val' din cuvänt in cuvänt, si arätändu-ne cä din bunä vointa
-dum[nea]ei ati fäcut aastä fe6orie de suflet, pä coconu Ior-
gul, nepotu dumisale, ne-an dat rugd6une ca sd intärim si
noi cu iscäliturile, $i, fiindcä ahstä feèorie de suflet s'ati
fäcut $1 cu cetanie de molitve, dupä. oränduiala sfintei bisea-
rici, precum sä aratä $1 prin deosäbitä carte, de aceia, dupl
cearerea ce ne-an fäcut, s'ati adeverit $1 de catre noi cu is-
cäliturile.
'AvOloc ôtryplavapírfig, ir[tpoirog To5 óvliou INivíxou tiro6s6ottot.
1811, 'full io d.
Pop Oprea, protopresvi[ter].
Pop Iordache Castris.
Dup[d] rugräunea ce ne att dat $i. noao dLumnea]ei Pa-
h[a]rniasa Bäla$a Bibeasc[a] ca sä intärim aöast[d] diiatä,
ce lase a se urma dup[ä] sfär$itul vieti dumjneajel, care
theorisindu-o $1 noi, $1 väzindu-o Ca' iaste cu bunä orändulalä
am adeverit-o cu iscaliturile noastre.
1811, Säpt. 8.»
[Trel iscáliturl neintelese.]

Balasa nu mal era in viatä la 1816, cAci iatä adeverinta

ce dädea la aceastä datä Stefan Bibescu fratelui saü Dumi-
trachi pentru partea sa din mo$tenirea surorii :

2 Cred c'ä e tat61 scrutorului Gheorghe Plqolanu.

www.dacoromanica.ro
230 ACTE PRIV1TOARE LA GHEOROHE BIBESOU-VODA

t4.000 t', adeca patru mie, am priimita si ea, partea din

clironomiia ráposatei soru-mea Balg$ica, de la dum[nea]luI
frate-miea Dumitrache Bibescu biv Vel Log[olf[alt, maI ra-
mgind Tigani a ni-I lua, $i pentru incredintare am dat aceasta_
adeverintä dum[isa]ii.
1817, Fevr. 12. ,,Steltaln Bib[escq.
i ea am priimit pä Marcul zlät[a]r cu cincI copi din ...(?)

räposati surori-mea.
[V°:] Adeverintile frátine-mieü tefan de bani ce i-aa
läsat $i Tigani cari s'aa dat de raposata sora noastra.
Bgla$a.»
Adeverinta luI Joan Gänescu, sotul Catincgi, sora Bala$0,.
e ceva mai innainte datatg :
(4.000 tl, adecg patru miI, am priimit $i noi, parte din,
clironomiia räposatei cumnatä-mea Bäläsicg[i], de la d[u]m-
[nea]lui cumnatu Dumitrache Bibescu, biv Vel Logofat, mar
rämäind Tigani a ni-I lua, $i pentru incredintare am dat
aZastä adeverinta d[u]m[neall[uy.
816, Iuli 8.
loan Geinescu.
[Pe V°, tot de mina lui Dumitrachi :]
Adeverinta cumnatului Joan Gänescu de partea de banr
$i de Tigani ce i-ati luat, ce-s läsat de d[u]m[neajel räposata
sora noasträ Balasica.»
Pgrig a se ajunge insä aid', fusese oarecare neintelegere,
precum märturiseste acest ravas al frateluT mai mic, tefan,.
care cel maI mare, Dumitrachi :
«Cu frgtascd dragoste mg inchin dum[italle.
Frate. Nici-odatä nicI prin cuget nu ne-aa trecut ca sä
intre judecatä intre noi : ma! värtosa cg. Catinca [Gäneasca]
nu te-aa socotit de frate, ci IntocmaI ca pa un pgrinte, $i
te lasä la proeresis $i sine de sine al dum[ita]le. Fiind al du-
mi[ta]le ca un frate mai mic :
5?efan Bzbescu.»

Vgduva lui Dincä Bibescu, cel prins de Pazvangii In marea

www.dacoromanica.ro
 ACTE PRIVITOARE LA GHEORGRE BIBESCU-VODÄ 231

lor nävälire din 1802, Elenca, scrie lui Dumitrachi o in-

treagd scrisoare in afacerea aceasta a mostenirii :
4Cu pleaune ma inchin dum[ital]e.
Cinstit pitacu dum[ital]e cu pleaune priimind, am väzut
cele ce mi sd scriie de cätre dum[neatal, cd räposata cum-
nata Bäläsica prin diiatä lasä si copiilor miei, lui Tache si
Tincäi, e 5.000 si 5 suflete de Tigani, si cä banil vor umbla
cu dobäncid la loc sigur, pänä chid vor trebui la mdritisul
copilii, iar dobinda poate sä sd iä de mine. Tar pentru acele
suflete de Tigani im insämnez dumn[eata] cei ce sänt sä
sä dea. Pentru care arät dum[ital]e cd, pentru bani, bine ar
fi ca sä stea la dobincld pentru trebuinta copiliI, dar dum[neata]
bine stii cd butcd nu am, ca sä mä tirdsc mdcar pänd la o
bisericd, saa, la o vreme rea, sä trimit copilu la dascal ; casäle
s'ail präpädit dupd cum pot dum[neata] sä trimit sä O. vazd,
precum si grajdu si sopru si cuhniia. Ea putini.'masä O. le
fac, nu sänt, cä stiut iaste dum[ital]e clot venit are casa si
citä cheltuialä urmeazd a merge pä an, dupä scumpirea care
iaste acum. Cd, cu venitu ce am eii, nici logofetär si negu-
tdtorasii nu poate sd-s iconomisascd cheltuiala casäl intr'un
an. La care te las pä dum[neatal sä judecI crestineste: pänä
acum am säzut pd capul dumnrea]1[0] neicn, cumnatu-miea,
dar, fiindcd si dumn[ea]l[ui] iaste supdrat, cd are calabaldc
mult, nicI ea nu poci sä-f aduc mai multä supdrare, - maT
värtos cd poate sä piece si dumnei lelita, soru-mea, la
Tärg[uNiiului 1. Si ea ml rog dum[ital]e ca din banii ce aa
läsat rdposata cumnata Bäläsica sä orinduesti dum[neata; pd
cine veT socoti, ca O. sä dreagä casäle, sä sd facd si cele
trebuinsdoasä namestii, grajdf, sopru si cuhniie, cd iaste si
0:cat si pentru mine, sá n'am uncle sä s Az cu copilasii, si
casäle copiilor sd sä präpädeascd cu totu, cind sd vor drege
acum in grab.
Asemenea ma rog ca sd-m cumperi dumn[eata] si o buta
sail sd-t faci pomand sh-m däruesti caräta räposatii cumnatä-
1 in biserica de la StAnestI (Gorj) se vede, 1ing6 chipurile ctitorilor repa-
ratiei si al Domnulul din 1824, Grigore-VocTh. Gbica, chipul until Dina: Ro-
sianu (Ripnu1).

www.dacoromanica.ro
232 ACTE PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODÄ

mea Bä1áicäí, cd nu va fi nici-un päcat, pentru cg $tiut

iaste dum[ital]e cä sänt adichisätg [.nedreptätitä] din iume.
si las sd judeci dumn[eata] de sä cade sä nu am $i eü o
butcd sä Ind täräsc la o biserica, dupä cinstea neamului inieü
$i dupä cinstea dum[ital]e. Pentru care, cAnd dum[neata] vel
priimi a mä sugruma a nu mi sä drege casele $i a mi sä
cumpära o butcd, sänt sälitä ca s. jäluesc la stäpdnire sg sd
vAnzä vre un acaret, cg nu pod sä mai trdesc ca niminea
dupd pgmbint $i pä toate zilele supäratä de datornicI ; cä nicI
a mä mai lndatori la cineva$T nu ma! gdsäsc, niel timpiT
nu m'ati mai ajutat de vre o trei anT incoace ca sd maI fac
fiscal zaherele pentru trebuinta casdf, sati legumuri, ci träesc
cu färgu. Acestea toate judecAndu-le $i dum[neataj cre$tine$te,
veI face cum te va lumina Dumnezdti maT bine, Iar, pentru
TiganI, Stan Tiganu, fratele luT Joan, cu nevasta luI $i cu
bdiatu, if priimesc. Iar pd Maria Tiganca, fiind väduvd., nu-m
dd. mäna s. o hränesc i sä o imbrac. i mä rog dutnritalle
ca sg mi s. dea Gheorghe Tiganu, fratele Iui Stan, cu un
copil ce-1 are, fiindcd nevasta if iaste Rurndrica, cu care
incä nu s'aii ma! cununat.
Si cu plecdune sgnt a dumi[talje mai micä ;
Fevr[uarie] 14. Ele[n]c[a] Bib[easca].»
IlL
Tot Bälasa se cherna o altd. Bibeascä, Bala$a, väduva unuI
Bibescu, decT Bibeascä prin cäsätorie, $i, cum spune insd$T, o Ar-
getoiancä. De oare ce Elena, vdduva lui Dined, if venia, cum
scrie, nepoatä, iar Dumitrachi nepot, se vede cg ea fusese sotia
unui frate al luT Stefan Bibescu, deci nora lui Joan. De la aceasta
avem un lung testament, din 1825, in cuprinsul care urmeazd
15 August 1813. er0 `Pcpbcou caootzlow int6s6ouo!.. . Bäla$a
Bibeasca, eaflindu-mg in patimg de board., temindu-mä a nu mi sd
intimpla sfir$itu fär de veste», i$I face diata. e Ca sg nu maT las
pricini $i judecät1 pg. urma mea, ardt in scris cui ce am läsat de
bun[d] voia mea ; pentru care, macar cg, aflindu-mä la tarä, am
fost fac[u]t o dilatA scrisg de popa Gheorghe de la satul
Bäläcita, dar, fiind orn färd $tiintä, n'ati stiut sd o alcdtniascd.

www.dacoromanica.ro
 ACTE PBIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODI 233

d gad cugetul mieü, iar acum, aflindu ma aid la Craiova,

am fdc[u]t a6asträ] din urmd diiatä intocmai dupä cugetul
mieü, si am rugat pd Prea Sfintlia Sa episcopul Rdmnicul,
chir Galaction, de aü aleverit-o cu iscälitura Prea Sfintii
Sate ca O. fie crezutä la toate judeatile.
Toatd zestrea räposatiT fii-mea Marii, dupá foaia de zestre
ce i-am dat, o las supt stdpinirea gineri-mieti Clu[e]r[ul]
Durnitrache Brdilolti .., iar, dupd moarte durn[nea](ui ..., sa
rdinlie ale nepotu-mieü Nic[o]laie Slu'g[e]r Brdiloiti, pe carele
cu toatd fivna $i pohta mea 1-ati fdcut fie-mea $i gineri-mieti
copil de suflet prin $tire de Domni si de arhiereT, $i,
mdcar cd la urmá mi-iati bänuit atit rudele mele, Argetoeni,
cit $1 rudele räposatulu sotuluT mieü, Bibe$tii, socotind eá
l-ail fácut 01 nepotu-mieti Nicolditd clironom pd toatä casa
mea, $1, fár de a $ti eü, ail si pornit jalbd din partea mea
la Domai înpotriva iothesii, dar maT la urmä cu învoire intre
noi am facut $1 zapis, care s'ati iscdlit, atît de nepot[i] mid
Bibe$tiT, si de frat[i] mid, Argetoeni, cum si de rdp[osatu]l
nepotu-mieti, Dined Argetoianul, coprinzätor cd toatd zestrea
fie-mea dupá moartea fie-mea $i a ginere-mieti sä rämlie
supt clironomiia nepotu-mieti Nicolaie, iar mosiia Bäldicita,
partea mea, dupd moartea mea $1 a frie-mea $1 a gineri-
mieütnlie nepotilLojr mid Bibestif, cum si inpsiia Po-
iana, jumatate, partea mea, ce n'ati fost datd de zestre fie-
mea, sd rämlie la frati $1 nepc:qif mid Argetoeni. Iar iothe-
slia nepotu-mieti Nic[o]lae 0, s[ä] pdzeasca intocinaf. Dar,
mal la urmä, in$Alatd fiind prin multe vorbe, am fost fäcut
o insemnare de diiatd, lásind si ceialaltä jumdtate mosiia
Poiana, ce este zestrea fie-mea, dum[nea]lor nepotil[o]r Bi-
bestf, maT acind si alte strämutdri din iothesie, si din le-
gdtura zapisuluT ce cu invoire am fäcut intre noi. Si, fiind-
cd acea insemnare ce am fost dat dumn[ea]lui nepotu-mieü
Log[ofä]t Dumitrache Bibescul s'ail fácut prin gresald, in
vreme cind má aflam in jalea mortii fie-mea, induplecindu-
md prin multe vorbe, $1 uluitä fiind de jale, - de aceia, cu-
noscînd cd am gresit, pentru ca sd nu mai las judecati $i
jurdminturi pd urma mea, printr'aceastä diiatä anerisesc

www.dacoromanica.ro
234 ACTE PRIVITOARE LA OHEORCHE B1BEECU-VOD.A.

toate cite s'ad fcut in potriva iothesii si a legAturi zapi-

suluI de invoke, si rog cinstitele Divanurl ca acea diiatä
sd nu sä tiie in seamd, ci sd. urmeze iothesila si legdtura
zapisului ce s'ad fäc[idt prin invoke cu frati i nepoti mier,
prin care s'ad Idsat la amindoaoä neamurile mete ce li s'ad
cdzut, atit din mosii, &it si din Tigani.» Mai lasä lul Ni-
colae tpd Dinul Tiganu, Govorean , pe Nicolae Talabd $. a.
cinsA mosiia Baidcita jumdtate, cum si mosila Poiana juml-
tate, partea mea, ce le am supt stäpänirea mea, trei ant sd
nu fiie volnic nimeni a le stdpini, deck sd s[ä] dea in
arendä si sä s[ä] fach pomenirile i milosteniile cele ordn-
duke ; insd, de va trdi gin eri-mied Clu[e]r[ul] Dumitrache,
sd. s[ä] facä acestea prin iconomiia dumn[ea]lul i printea
nepotu-mieü, Pit[a]r[ul] Ghitä Argetoianu.» Apol mosiile se
vor impärti intre Argetoieni si Bibesti. Jumatate din Izvoa-
tale, data.' cnepoata-mea Rucxandi», sd-I rämiie. Tiganii :
Stepan, Govoreanul, «Stanca fatä lui Tui i Joan Murgul fe-
rojr[ul] Radii un plug cu opt boi i cu toate fiiarMe
plugului, si zece oi, si o scoartä, si o caldare mare, si dooad
castroane de cositor», Argetoienilor. cLas si dol telegaff sd.
s[d] dea cumnatd-mea Ilincuti, cu hamurile lor, pentru co-
pile.» Tiganil lsaY dui Costache, fiiu rdp[osa]t[ullul nepo-
tului Dinca Argetoianu . Nicolaie croitorul, ce tine o Ti-
gancd a nepoati [Särdäresill Elena Bibeasai ... Ion Ti-
ganu, feorul lui Stepan, ce tine Rumincd ..., Tudor Jim-
blariu ..., Tiganca Märgdrita» si altii, cnepotilor miel Bibesti,
la cite trel &atilt si amindoaod sorile. Dinul Tiganu läut[a]r,
feorul Radului bucdt[a]r», si alfd, enepotu-mied Petrache
Obedeanu : asemenea îi las o scoartd. Butca cu doi telegati
$1 cu hamurile lor le las nepoati Mariutif Mileascii, cum si o
roiche de atlaz si maloteaoa cu samur, puindu-i sä fatä
noaod .. Plapoma cu doaod perioare cu fata aleasá si sal-
.

teaoa le las copili raposatEululi Clu[e]r[ului] Barbu Otete-

lisanu. La chid fete de boeri särace sd 11 sä facd cite o
roche si scurteicá cu cacom . .. DoaodzecI de stupi sä sl-d)

I Constantin, de si rhposat, e socotit prin fiti säl.

www.dacoromanica.ro
 AGTE PRIV1TOARE LA GHEORGHE BIBESCUVODA 235

dea la biserica de la Argetoia, sä fiie pentru sfänt[a] bise-

ricd Asemenea sá sä dea doaodzecf de stupi la biseric-a
de la BAläcita. Doaod capre $i doaod of sd s[5.] dea finuluf
Ionitä Botezatu de la satul Gogosif, sd sd dea si fie-sa o
roche de $amalagea $i o scurteicd sat televichiie inblänitd
cu sangeap. Celelalte of, stupf, flindtoff ce sä va mai gäsi
din vitele cash)", sd le i nepotu-mieil NicolditA Bräiloiu, ca
sd le inpartd pentru sufletul mieti ; din care sä dea si doaod
of lui Tui Tiganu. Tl. too sd s[d] dea la biserica de la Cre-
td$W, tl too sá s[ä] dea la biserica dela Popinzdlestif, t'
200 sä s[d] dea la biserica dela Lainicif, t` 500 sd s[d] dea
la Sfänt[ul] MormInt, t' 500 &t s[d] dea la Sfánta Gora. SA
sd dea si treIzecI de sdrindare pe la bisericf, $i la pome-
nirile pink' la tref ant' sá aducd in trel rindurf arhiereti sd
slujascd. Bell[a],s[a] BibRasca].»
[Pecete cu eBl. Biod
Copie intdritd de Divanul ve1iilor boierf la 28 Decembre
1825. - Si copie dupd aceastd copie.

Iv.
infiat de intdia $i ddruit de cea de a doua Bälasa. Bibescu, Iorgu
fu insä aproape infiat de cineva cu o bogäfte mult maT mare, Ma-
rele-Ban Brincoveanu, care-I dddu pe nepoatd-sa Safta Mavro-
cordat, poftindu-1 sá i vie sä-f locuiascd In casd. La 3 De-
cembre 1824, Banul scrie luI Dumitrachi Bibescu urmAtorul
rAvas grecesc, pe care nu-I traducem cd.ch n'are alt inteles
Tip EirravEocv Vfig CiasÄTnui); EtsraCólievog 1poomv6).
Tò &7Cb x6' NosgpEoo claelfpotóv tiaq airlq äroxpmxby W.Or-
cip.evoq, &veitkiicsOilv ^zap6.g xai OopiaEaq, xai ateds6acco0Eig Tirfr
7rpbs ipi eiktxpc.wil 7ç rpoollX(ocsw xai vv x Osiaq iturveu-
oscog ,.pcX6crropyov aznaoztv ç I.LeÄÄo6als vias an(ewx-iiç tiag
cs)(6a1cog prr& Tot') tktáToti Trig oiot-.) ecopyixyl, iaCiaaa tbv Ki-
pcov, zef.pag ix6Ttaag xal e6xaptartipEoug ?cm/6(g aThcov icpbç Oti_nbv
tbv stiaorlioxyza va ircsuvich xa't vet csullickripcbal ctinò tb 1.11)Trii-
pLoy Tor) ovomeaEou, r Osfq i2rnie6 rset Talewroto*svov. Oryno te
tLE Myou antsdou eúl3tyruby anzaEpco xal Tti) E.17)-(e.vEr+ Oa; ini et
3aov o5nto 6c720.0 ix6ioet ete Tot267q isp5.g 7rpoOicsaw, ikzíCo),A

www.dacoromanica.ro
23(5 ACTH PRIVITOARE LA GHEOROLIR BIBESCU-VODÄ

3rt o: 'got, ItEpticoto6tisvot 3r3ov gva.g 6ta TO: IT4ovExTlitiaTa TOW,

xai 7rpoaTaxstAllevoc (se iraf.aeg [Lag, vac v6w v ),atirpbv at 4.-
Zov, zapa ITivaov eilwoiv.Evot, va plpoxoplatoot xai Lçz va
cpawbatv iocpatp.ot eig iveyxal.dmv. 'AU& 8ta va e6xoXuvekli
xoti ixnÄlipwatg To5 gp(ot) gESTOLL Vi Ev7,1 sat via awsicoats
-T6)v 3Otov IS1$ZOMV Ttil rpt.),T6mq tLOU ZWIFC01., al& vck gyji Tbv
Zpoolropta(ibv Ttiiv avaptakuv vgg, )(Ai 6 paTaTog ya.p.ßrAg va Ädc6.1]
etqapEartiotv 5ta Tt'x pobstpLeva. Too. iç Tò
TleptxÄBEw a
v(c
sta va Tb Oetorrim, xaí, a?' O p.ot Tb aicto-
Toto(5mv Crlip.s61.1A
Tp6:1)et tista azoSoxiig, T6ZE Oast am-own xal 6roypa?ii pis Tip
av-4x0oc3av cpopp.aXtTav, xal Oast iyxstpta4 Tq) ayamiTcp avs(Kip
IlaprooTCivtp ata va Tb ayy.stpEcrgiv xatrAy Tio akaaacpy Too.
"As p.t ataXszy,1 n zapaxaX6) va tiag e6a.nEXECTITat covszcbg Tet
6.XXo iyxpívla gcov set
a'pETWrivilg 1.1.ot 6ytsias Trig, %at 'Ort
Tb xotvcbayj Irspi laBag Loo. Ti¡v eveaTaTly aryx6vTtaaN Bop-
1.Loc

vtTCésav xoxt;)vav KarEyxov absa?tx64. 7cpooxov6), xat sip).

W.; ala?bg zai op.m6'Ty, ae-
at' 6ptcsv.ok. xsv.epEou '.
aofiXog
l'plyóptog llpomto64voç.
Kcd Toi.)To p. laiag oag, aiia?è etpz. Mpvtxe, gy. p.sTa. TV
otics[av ima-iiptoaw Ttiív 7ipose, g)p.) va IT3ptÄi6ce TÓV ya.p.6pbv Big
Tb 07riM. tio5, ata va BV 8ta 7CiVTOC GuyxotTomibv xai 7capeuptax6-
ti.svog [JAC!: gar, zspi laiav Tot) avsatv, allotF.aiav eúzapiiTystv sat
7C)./Istearipav [Lag rooxopiav.
In acei4f zi, Brincoveanca trimete o tot asa de cälduroasä
scrisoare Bibeasai, incredintindu-I pe gfiica so, ca una ce e
vrednicä de iubirea de mainti» a soacrei. SI ea dore§te in-
cheiarea formalitgilor §i ziva de bucurie a nun01. Si la 27
Decembre, odatä cu fe1icitrile pentru Cräciun, se vorbete
ole apropiata zi a a cäsätoriei tinerilor.
Trebuie sä se spuie cá propunerea nurqiI fusese primitä
de Brincoveni Incä de la 15 Novembre.
Felicitärile pentru serbarea casátoriei, fäcutä, printr'o deli-
can.' aterqie, in ziva Sf. Grigore Teologul, se scriü la 28 Ia-
nuar din partea Banului §i Bänese cAtre Vornicul i Vor-
niceasa Bibescu. Brincovencel îi pare räti numai c.61 on'a putut

www.dacoromanica.ro
 ACTE PRIV1TOARE LA GHEORGHE BIBESCII-VODA 2 37

fi de fata" pentru a sdruta de aproape cununiile lor». Ea ng-

ddjduieste, orI sd vie insäsI in tard, ori sd-si primeascd la ea
in Ardeal cuscrii ceI noi.
inteo noud scrisoare a Banulta, la 28 Mart, se si vorbeste
in adevär de apropiata trecere peste munti a Catincal.
Alte ldmuriri asupra sederii peste munti dupd. 1821 a
Brincovenilor si Bibestilor se pot afla in vol. VIII, care cu-
prinde corespondenta si cu acesti boieri a marel Case de-
negot sibiiene Hagi Constantin Pop.
V.
in negocierile pentru cdsätorie fusese amestecat fratele cel
mare, Stirbei, si de la el ni-a rdmas astfel In aceastä cores-
pondentd foarte Insemnatul rdvas de tineretd pe care-1 ddm
aici intreg, $1 cu traducerea cuvenitd :
15/17 9;piou, 01.664Ty. "/21 Novembre, SImbda.

rqv ae!Liv tylç as7r4Colica. Sgrut mina,

`H Eautbm at' sú-zdív TÇ Säftica, prin rugdciunile
57taf.vet avzsÄSataza t Exop.sv d-tale, e in cea mai desdvir-
p.ap.p.-i¡v &7CE.TtaELOYVítrip xs: ia- sitä sänätate. [E vorba de
Tpo5c,- CiitoÄóyouq,Tbv Bpartv nasterea el apropiatd.]
xoci Tbv KapaC-0ov, vBoi iX-
Oóvta a7Cò Bts'-vng, zby 6r of.ov
ttiÄtazot aateTavc;)sottlev, Eau-
TEVA itat i76), zpò ivòç 1.1311,6g
[1ST3 ttvog Bpalo6vpt. 'Ap.-
tpótepot oi lottpoi 6r4zouv
¡tóÄoyot 1.1.6:111.Loc, xoti iX7c[Cuo
Suic Tql; p.seauptvilç taxuapo-
bLiaç v6t t-(1 s±)a.iyeÄtoOti, Vird
aim) -el 3...zeksueépcootv T au-
C6Tou p.ou,
'A; X/67,1 ip.zspiAstorbv Primeste scrisoarea litchi-
Tpip.p.a tot) lsea.azo5 Osou p.ou sä in acest plic a respecta-
Bp/y(464,4u, x to5 67coEou tului unchid Brincoveanu, din
(MÄst 6e6atoOT¡ 2rX7IpSot2ra 7CE- care te vel incredinta pe
pi 3109 T1,1 E1ZOV ypiqn: sic,- tò deplin despre cele ce avem,

www.dacoromanica.ro
238 ACTE PRLVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU.VODÄ
aroxptztx6 Thq, 6-vp' o6 -
pcB ziv Zapdo Vet, s6ppo-
s6vhy 8ta z& e6otratot TiN 7CM-
vo!d e6Talok 67tsEctq, Thq iv-
Tc(613ct xccrevoacúcsuog xoti Thq
xocTi 2remcc i6ccpirillscoq Tti)Y
.72 T'llg iati) Scarpt6h. kMÂst 6-
pal-spar: IrXif.aTag Tip. Tag ay.-
ToTipotg Stit Tip latiC000MCV ay4-
7L-hy, iiivotav xca xXiacY 67co6
ivairhY600at 2tp6ç Thy IcmrExav
X2i ip.i, Wax6rcoq Mt Thy 7tribg
ilp.éig zsccpcxa T6i) 6VTL 07CX6trt
vc TWv.
METC6cavooca 51Tipoy sig Tip
irzóOsatv To6 claiÄ7,05 iLoo, 06-
Xic Impocarlicna Tip ()sic!) Iloo Eto
imaTokh Thç ebyiyia; too o6.g
.ixfxrice 1167pt alxp6o)y Stet T6
7rvT durp0 csaóît,71TOV T06 zpiy-
tIcaog: Corposaóxhrov 8i XiTco
-ata Thy IrctfikomCop.,6ny avaX-
1rE0Tu4 Inoç 6zipkaprpoy T6nv
Teo v6y, xca as6Tepov at& T6
7coÄÄ& vepô z focg Too.
Xet ixfppio7A Tip aXpall B6-
-Tvofilolo6vhv T-ts &Cc Thy To-
atxhv xMaty xca aopirc'cOstay
Tip 61COI-2V asízoTE Erxe rp6g
Thy olxoyeyeEaY Thq, xaTeuip-
yeThOBEoay 'nap& zi E6TevEag
Too. 'Arp' o) Si CuroxTiorvey
e6T0zh T6v rpoTelTox6Y Tiqq, lrpo-
-cf.tpeiTat T()rice và àr0ae.E4 6-
www.dacoromanica.ro
a-si scrie cu privire la räs-
punsul d-tale, de oare ce
scrisoarea lui exprimä bucu-
rie $i multämire pentru ves-
tea sänätäffi desävir$ite a Ca-
sei dtale, a aldtoriei d-voas-
tre acolo $i a pläcerii ce ati
avut-o cu petrecerea d-voas-
tre aid. Veti aräta foarte
multe multämiri amindurora
[unchiului $1 mätu$0] pentru
deosebita iubire, bundvointä
3i simpatie ce o aratä cdtre
Säftica $1 catre mine, pre-
cum $1 pentru simtirile cu
adevärat pärinte$ti ce aü
catre noi.
Viind apof la afacerea fra-
telui mieä, vei ardta unchiu-
lui mieä cá scrisoarea d-sale
v'a mi$cat pinä la lacrimi
pentru caracterul cu totul
nea$teptat al lucrului : nea$-
teptat, zic, pentru soarta
prea-strälucitä care pe ne-
a$teptate se gäte$te tinäru-
luI, i, al doilea, pentru ma-
rea tineretä a vristei lui.
Vei exprima innalta-ti recu-
no$tintä pentru fireasca aple-
care $i simpatie ce totdea-
una a avut-o care Casa du-
mitale, care a primit bine-
facerile d-sale. i, dupä ce a
fäcut fericit pe cel mai mare
fia al &tale, vine acum sä
facä prea-fericit i vrednic
 ACTE PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODÄ
zsp-suaai.v.ova. %al Cypuorbv z6v
Ssínepov uiáv T./1g, avoíraw ni-
Tql ZOI) Xoczo5 ar&acov &rip-
Äaimrpov. Tena. ai 2r4vTot tit
auvapktil aXX0); .7aug v& i¡Ti-
rim), T' anordet. el; TbV ()E6V,
gaTt.; OEXEt va. aa.; rcap-vopirrr,1
El; Tet pipateta xal ver. CO4
aVtati.ENI ati Toò; ITÓvou;,
?povríaa.; zcd 6rcep6ixou;
nivag, Zaa; ix Tot) atEv4p.a.-
TO; Cia; ETE at& va. Trpo-
p.716e6aEze iXE6Ospov
T-'tiv 'rots IStistEpot; TixvOt.;. "OTC
av Ela0e 'Omni v' azo8dy3ErE
aeía.; lei Toúrg) súzaptaTía;
T(j) 'IrVaTtp. 'Ov. V Ti'a elkospc-
veía. ri); xap8Ea; csa.; Xattßi-
vErs C 13a."(4.4; v& Tfp 6p.OXO-
plasts, 8TC XuratcsOE t.tiv
pit)); 3T: & PEcopyira); &Napo.-
CET/L iV t(i) 1.1.0(11 Tcov
116.tow %at xat& Tip/ TcoÄtnttlo-
répav iroztv 2-11a idaxEa; Too
va. St.axixItrj Tb asib.ov ç TJT011-
8.71c rou, T önolov at6tptcps Tó6O
X1.1.1.1Tp64, 7toci, el; tò
fYlTiGZETO rob Xotrob ti.ETEara;
7tpo6aot);. 'Enatat plArq cptÄo-
ztp.Ea aaq ncfc07 1 aiEltozs v&
oatáCETE roù; pi06; oa; p.è
ör.X7101) vat.8Eta.v, Osevcsavreq
sa6vriv ( .); cija v.óv-riv &zpiaav-
To') 6OV Ti E66a.ctiovEas Tofi
&v0pdmou, jug TbV ti6vov axii-
wrycov rÄornov xcd -av4nepov id-
Crri; isctpaia; T Tór
Mipo,
239
de invidie pe cel de-al
doilea, deschizindu-i pentru
viitor o carierd prea-stralu-
citd. i acestea toate nepu-
tindu-le insira altfel, le lasi
in sama lui Dumnezeti, care
voieste a te rah-10a la bdtri-
netd si a te rdspläti pentru os-
tenelile, grijile si cheltuielile
cele din cale afard de marI,
ce, din cri4area d-voastre,
le-ati fdcut pentru a pregAti
&varpo- o crestere liberald copiilor
d-voastre. Cd nu sinteti
vrednicid-voasträ. [Bibestil] a
da pentru aceasta multdmitil
vrednicä Celui Prea Innalt. Cd
in sinceritatea inimii d-voas-
tre luaVi curajul ce trebuie
.'- pentru a-i ardta cä vd pare rdil
numai de aceia cd Iordachi e
p,..ta071- silit in mijlocul studiilor sale
si in vrista cea mai scumpa a
lui sä intrerupd cursul sir-
guintii sale, pe care l-a strdbd-
tut cu atita strälucire, si in
Carolov care fagAdula pentru viitor
cele mai mari progrese. Caci
singura d-voastrd arnbitie a
fost totdeauna sd indrumaVi
pe fili d-voastrd cu adeväratä
crestere, privind cresterea ca
singurul terneiti nezguduit al
fericiril unul orn, ca singura
neclätit d. bogdOe i mai pre-
sus decit orice valuri ale
norocului. Dar, incredintati
www.dacoromanica.ro
240 ACTE PRITITOARE LA GHEORGHE BIBESCII-VODA
1TC7COLOCÒTEq CITL fyIrb Tip rocrpc-
xtv 6arnEocv rtiq xaXoxcrri6Ou,
woÄulreípou
suvErcoro'cryl, %at
7roXumesorivir; e?navíac; Too
vropet vec avazÄ6ar,1 rb Pk-
XETIrov, xarec rbv TE),árt.p.ov rob
viol) r4potxriFiricx, xoci v' 27to-
xxrcora.4 itè TbV xoupbv COV
rgiq ircit(301esEaColAv7 l otúrfp Xot
iTrAdr6trfiq T6rtiq, 666caot övraq
özE O BiymEa T»V OD,ODY iITC-
Osp.eXtWast TObTO Tb OUVOM4OLOV
eig rtv 1.0v7iv (xpciaarCov 6&ILV
rt'Sc ouvarlOsEac xoti Tuatx"-rig
xMoscog äpiforpcov r6)v véwv
xpbq akX-fp,oug, wi. yvuipECOvrag
írpoT T& EvrcEOCt cixXT-Lva xcd
zb axpov otrixata6artx6v TWV
iug irpòç rb 7CCdark verxpbv Tî
ipaxEls rob ecovrú.x(, tr?' 2-
xovroq elaért irk4petg zobg 22
zp6vouc., xca izop..6vEug euc npbq
TV 3t7cEcpEav xcd c:c7rpa.[1.v 3-
not) rzopsi: V& gm el; rec 7:p6.7-
p.ocza, sig rabra tivr( a2tapt-
a61.L.svcit, T(j) i'Xaopt-rifre &irb
xapaEaç 3),ag Tag narpotag sú-
xeLg x' euXo'lLa cag, TbV &-
cptepáveTe )(Are( Iravra ei,.; TV
siylevíctv row, xal r(j) rpocsriz-
'SETE Irotzpoubg verc rob
Oecopfl
ÄoElro6 6.4 ilóvou lovaiq, si)ep-
T6zac; rou x' Irctsiot4 Osobc Tip
eirfaviav rcov, iivoralitsbeaes Eb
rbv rxpóv sots fay 'B:Ptov
rpbç xapotpOEco xoti icapEOaX-
cptv Tot) T4pcoq, sc.& va cas 7Y1-
www.dacoromanica.ro
fiind cä supt pärinteasca cä-
läuzire a bunätätil, intelep-
ciunif, IncercArif multe si
multer deprinderl a d sale,
va putea sä indeplineascä
ce-r lipseste, dupä caracte-
rul ambitios al tinäruluf, si
sä se facd cu timpul vred-
nic de prea-strälucita soartä
ce i se presintä, fiind siguri
cä d-lor vor intemeia aceastä
cdsricie pe singurul nezgu-
dult temeiti al simpatie $1
aplecárif firestf a aminduror
tinerilor unul cdtre altul, si
stiind fncá i bunele senti-
mente si marea indulgentä.
ce se potriveste cu vrista de
tot tinärä a luf Iorclachi, care
nu are hied nici 2 2 de aril
implinitf, s:, prin urmare, cd-
tre neincercarea si lipsa de
practicä ce poate sä aibä
fatä de lucruri, - netrecind
cu vederea nimic din acestea,
if trimeteti din inimä toatepä-
rintestile rugAciuni i multä-
mirI, II inchinati [pe Iordachij
cu totul dumilorsale si-I datf
poruncä pärinteste sä-i pri-
veascd de acum innainte pe
dumnealor ca pe singurir pä-
rinti, binefäcätorI ai lui $i
Dumnezer pe pämint, si v( tr
pästra pe eel mar mic fia al
d-tale, lancu, pentru ingriji-
rea si mingiierea batrinete-
 ACTE PRIV:TOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODÄ 241

poicopAcq. ()FAzra ai a7coraE- lor, ca sä vä caute. VA yeti

vao6e B rceir(j) ypi?ovreg
EV
oy pivoy zpbc rbv OEov, Oacc
xci.i irribg Tie) OsErCald,
74yet Tif) 6VT: ,,,,Erprxet cswX7-
-z9sc 7TrAC; T6V aaaÄ'f6V
11 062 a-d.q 6e.r..2ui) 3rt atvccr.
zpaidoti.avy) 'Zap& rijç tp6aauog
irXsiorn. yz& xod
!lam& xiÄ).71, iroXtap.av7; 44
Po. 6-At 6M.ye.i. zT7TCM rpo-
r-qpp..ara. "00av npazat v&.
7cXacista (sic) Tby aViXOICV
7.6pp.ov. KexO' 3Xn. 8è 'Ca aÄÄ/
zaozEcsocza ;It &.1rop.otxpoy6s
xcte oy airò rijv 7s-:vvotay rot)
ip41.,),Icf.roq voti, oryca irpoi0a-
g2vrac, QC &Z2íiOÚVCc rb
pap.tzpóy TC, at6TI. SE 7cXsiorTp;
zsEpaq xcd cxs".1)scoç T rfic TrApoi
(Do)2,(6-ce s±, zpbc Oso6,
r(ixyA xcd i1oirratiOi:1 TEC Ta ata-
Tp6zovra, st6Te TÓTS Ta 7G6tvra
avarpiirtmv. E I EÇ Tird 111-
T6pa. ;Lou, 5q tit Ta ipirtirnot.
si; gd.reiv C6)57.V.
TaTCS",Vb; La; r-r; :
Ertf-A6/.f.71q.
adresä întru aceasta insA,
scriind, nu numai cdtre un-
04 67roici. ci si care mAtu$A-mea,
care are In adevAr destulä
11.0t). simpatie pentru fratele mien.
Te asigur cä tinära este
inzestratä de fire cu cele mai
oco- marl' frumuseti ale sufletuluT
$i trupului $i impodobitä cu
nu putine talente cl$tigate.
Deci trebuie sä-I dap* lauda
ce se cuvine. Iar întru toate
celelalte binevoiti a nu \Id
depärta întru nimic de la gin-
dul scrisorii mele, nici adä.u-
gind, nici suprimînd, chiar $i
za- cel mai mic lucru,- pentru
eS ti scria acestea din cea
mai mare incercare $i cuge-
p:1-1 tare. Ci pAz1ti-vd, pentru
Dumnezeü, sä nu care cumva
sä bAnuiascä cineva cele
ce se pun la cale, pentru
cä atunci toate s'an schim-
bat. Afará de mama, sä nu
Incredintezi aceste lucrur
nimänuia.
Supusul Íi al d-tale :
.7Stirber.

Ti 'wit:1417.ra. ovc 6±X-sta. Scrisorile d-tale le ye! tri-

craEXat IL (A.citrEat, Xn.p.6ivov- mete cu recipisä, luind toate
Teg 3Äcr. T& zpvpAotxrtx6: p.aoct mäsurile de precautiune ca
TV< v& IA r67.7,-1 ;tat rotpoc76- sä nu se intimple a se pierde.
Cow/. T& azò 11 yoap.6p. -(04- Scrisorile d-tale de la II No-
4,17..cx occq D,a6ov. vembre primit.
1143. V01. XI.
16
www.dacoromanica.ro
242 AC rE PLUYLTOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODA

13 -.plot.; ILO!) 2fibs),e, Xi67,1 Procesul mieti si-ar fi avut

TiXoç xottpO 1..Ler6c rd)v
1cp6
alnyev6.)v rob rnsapi.rou Oeroi)
zatpóc !lot), St 82s.v -Tyco') Bit;
cL 23)viw 6 ilEptaq rp/aLaTi.vo.
oryco, 6pEoxerat zlt& r6 Vapbv
siq 13p666v iv axpor, Üt')-
)(Eq.: p 25 xcli6taocc TpolEcov
G!)TOÇ 66 Xet ouvôtarsOlj v( Tv.,-
6i6ccadifj, vex 7vo)pEC7,1 iT795.,ftoc
t' òtvavrEfikra 8btata Imo xoci
tés tyx,(1),37,1 xiOa irpOTÉTCO arcb
tb ()(parmsbv xov,3ouXirov, zap&
tor) 61toiou East into,pplytofl
tò ..cipotcpov Top. Tobto té ia-
7c6atoy xx06c..: climoOt, itistail
oi kotnol rivriantot fyrrip-touv
3Äot fm-i-ixoot roopxmoi, 6.4 i turcesti, ca si mine, atunci
76, vire tj xpE'7,4
OecopeErat
gvirpo5Oev TO5 atîOevrixo0 At-
6avinu, inmpoiirat ava.-
ff op& rebv eqyx6vraw, Xa.p.66:vo.)
sty 7capi 'air/ v6I.Luw ei7Wtrou-
1.Linv a.strripco cd)OivroCqv i7C--
11.6pwciv, sal CuypaXECopLa.r. %IT&
Itsívra (;)Ç itpbc 76 tiiaov. Eq
ro6to mcrocTivollat vútict, 13i)mv
vic Tepco sic riXoc; rotúrriv v
.67cóOsatv 11.00, zpiv 7é900v oi
igtliot rot) &SEXT.65 p.ou. Tofiro
incipzet avorptat6rotrov %at -
r1050XC01) Tcpbç ilampa3um, vîç
p.eXXo6crtic rúktic 11' zpiv Z-
10117 7 aterip0-7,1 xae' ilvi)v 6
-(evocbç pO6voc z6v ßaccx.civcov
xoti. pOovsp6v do6 pc4mv. T6 lió-
vov 3701) tis Äuze: eivott órt n.6-
mai de mult sfirsitul, cu ru-
dele räposatuluT mien tatä
adoptiv, dacä unul dintre ei
n'ar fi fost Dincäi Grädis-
teanu. Acesta e acum la Bra-
sov, in mare nenorocire :
cu 25.000 de lei el s'ar in-
voi sä. ajungä a recunoaste
in scris drepturile mete, care
nu se pot contrazice, si sä
scoatä orice protest de la
consulatul rusesc, la care
s'ar intäri inscrisul mien. in-
datá ce s'ar inlätura aceastä
piedecä, pentru cg ceilalti
protivnici sint toti supusi
s'ar cerceta judecata innain-
tea Divanului domnesc, s'ar
intäri anaforaua boierilor, as
lua cea de-a doua intdrire
domneascä pe care o cer
legile, si mä asigur in toatä
privinta pentru viitor. De
aceasta mä ocup acuma,
vend sä duc la capät aceastä
afacere a mea innainte de a
se face nunta fratelul mien.
Acest lucru e de cea mai
mare nevoie si neapärat pen-
tru asigurarea rostului mien,
innainte de a se mai trezi
impotriva noastra invidia ge-
neralä a oamenilor rü voi-
tori sl pizmätaretf. Singurul
lucru ce mä supärd e cäacolo

www.dacoromanica.ro
 ACTH PRIVITOARE LA GHEORGlig BIBESOU-V01).X. 243

-to6 pAvOivw órc Sèv Omporrnat aflu cä nu se mal cerceteazä

x'Aéov xpEastg, ie cdciag v7ig rcc- judecAti1e, din pricina ciumiT,
vcirkou, xcd 3tcTò Atßavt, xa- si cä Divanul, ca si celelalte
064 vi Xotnet 6txxar4pta, Oat Curti' de judecatá, skit in-
incipzouv oVro xac-
SiOÉTC. &EL chise lncä pe mult timp.
pby xXstav,éya. IlapaxxX6) vck Rog sd se cerceteze cu chib-
axecpOt WpEp Aog Tò rpeentx, xod zuialä lucrul, si, dupd 11muri-
!1ST& iocxpl:,6(oatv 3'ncov Tiiri refit- rea tuturor imprejurärilor, sä
csmcmi)V vdc 1.1.è Ciat6crri ty toixec mä invrednicesti. rdpede de
as6aaToti a7roxpvccxoti n. veneratul d-tale räspuns.
Tb ipv ou avapoiiact Cetind aceastä scrisoare
siyrevíct vriq iteTec ITOX)Aq .ktr3TOC- a mea cu multä ingrijire
aEag xcd rp000xilq, b1rayops6- si cu bagare de samá, si,
lean a akb atxxpxX- dictind dupl aceasta intoc-
)o VAT'
ô 7Cpòç Tòv Ostov Ito» mal rdspunsul cAtre unchiul
alioxpttExr5v, OéÄste cppoTECetv mien, sä te ingrijestI a-1 lä-
-vec czícsne 606q. muri indatä.

www.dacoromanica.ro
 VII.

SCRISORT ALE DOMNILOR MUNTENT ALEXANDRU

GHICA SI GHEORGHE BIBESCU.

www.dacoromanica.ro
 Intre aceleasT hirtif ale d-nei Ana Odobescu, am gäsit
citeva scrisori autografe ale lui Alexandru Ghica si Bibescu-
Vodä cAtre maiorul $1 colonelul, apoi generalul Odobescu,
Acesta era prietenul intim al luf Ghica-Vodd, care a fost
nasul scriitoruluT Alexandru Odobescu. Scrisorile dintre acesti
doT prieten1 privesc cunoscutul complot al Bulgarilor cari
voiati sA treacä Dunärea pentru a stirni tulburAri in tara lor.
Putinul ce se $tie isupra ei se aflä in cunoscuta [storie a
lui Régnault si in memoriile colonelului Papazoglu, tipärite
supt titlul de astoria Bucurestilor». La o conspiratie olteanä
necunoscutä se referä una din scrisorile lui Bibescu. Cu pri-
vire la amindoud, Archivele Statulu trebuie sä cuprindd anu-
mite dosare, pe care am de gind sä le strabat cindva. La
aceastä: informatie trebuie sä se adauge aceia pe care o &Xi
rapoartele consulare francese, in copie la Academia Rominä.
I.
[Nedatabild.]
1. Domnule. RAspunzii cu multumirile mele la cele din 8
ale lunil insemnate si trimise. Pentru ecselbantuff nu face
trebuintä sd mijlocescu a sä adäoga vole ajutorului mien,
cAci cu un cuvint tab pusu aceasta pentru tot stabul. PA
Stepanov si pä stab-trubacig cu vole datä if am poprit aid, i
astäzI li sä gäteste jälbile de ostavcA, apoi î trimetu pg.
Stepanov, iar pä celdlalt îl dad d-lui Hatman de aid. Pen-
tru leafa mea, gheneralu nu stiii de uncle ail aflat el s'ar fi
vorbit de poprirea ei, i cerut deslusire, si, cu toate cd
nu am vrut sä priimescu osäbire ce Ex. Sa aii volt a face,
dar pricazu I-a dat de nepoprirea lefif mele si a lui. Popescu.

www.dacoromanica.ro
248 SCRISORI ALE WI ALEX. GHICA §1. GIL BIBESCU

VA rogu, domnule, sd punetl din muzicanti cdt1 vor avea

glasu bun sá invete cintarea liturghii rose$ti cu cuvinte ru-
mine$ti ; frate-mieU Mihalache are notele ace liturghii. VA
rog, intelegeti-vd-ti cu Domniia Sa $i facetI bung punere la
cale pentru aceasta, ca sd iá grabnicd sIvir$ire, fiind lucru
lesne $i de trebuintd.
12 Mart.
Sint al Domnii Voastre ca un frate si slugA : A. G.'.
Adiutan0 Golescu $i Mänescu vd rog sd: mi-I trimiteti pä
urtnAtoarea sdptdmind, cdcI am Ural multe strinse $i a$
vrea sä mi le puiù la orinduiald cit stati pe aid.
De yeti putea gdsi vre un prais-curant de lucrurI ost4e$t1
din vre.o fabricA sail magazie din Petersburg, vd rogu sä
mi-I trimiteti ; mi sd pare cd. frate-miea Costache are un afi $
ce il ail venit cu epoleturile sale.
VI rogu, domnule, sd ma* in$tiintat1 'cu cea d'intiiil oca-
ziond de izvorul pricinii ce curge intre polcov. Baleanu si
malorul Filipescu pentru darea polcului 1-iii. Gheneralu me-aii
dat pricina asuprd-m[1], si nu $tia ce sd if rdspunzu. Scrie-m[i]
particulara pArerea Domnit Voastre, $i nu va $ti nimenl.
2. [1841.] Iubite Odobescule,
Trimite mi un rapportu respunzdtoru la cererea ce ti am
fAcut a ne insemna un ofitu pentru postul de inspectoru de
dorobanti in Mica-Valahie, $i insemneazd-ml pe Grigorie Ghica 2 ;
cdci nu pou intelege cd ministru dinduntru saii altul orIcare
ar lua din ostire mdcar un prost soldat fArd a-1 cere $i a i
sd da de cAtre seful ostirei. A. Ghica.
3 14 Iullie 1841, II ceasurf dimineata.
Odobescule !
Acum priimesc la Breaza in$tiintare de ivirea une cete ce
ar voi sd treacd peste Dundre spre ajutorul celor ce sd afiä
in räsvrAtire in potriva stdpinirii locald. Datoria stdpinireI
1 Ca sef al noil ostirl muntene. Odobescu era atunci In Rusia, ca ofier
al ostiril ImpärätestI. cGheneralulo e Chiselev.
2 Full fostulul Donau cu acest nume s'i nepotul de frate al lul Alexandru-
Vocrä

www.dacoromanica.ro
 SCRISORÍ ALE LHÍ ALEX. GHICA §I GH. BIBESCU 949

acestif (sic) printipat in asemenea inprejurare o cunostI ; de

aceia nu-t (Min nicl-o osäbitä instructie : un lucru numa
cerem neapárat, ca sä nu pierzi vreme a ii suppune, cAd in-
clestule zild ati trecut de chid s'ail Inceput pricina, $i la
asemenea lucru $i un menut este scurnpu, cäcI zThava rätg-
ce$te duhurile, parind släbiciune saü voe vegheatd. De aceia
cu tonos cere sä sä predea, si, la al treilea chemare neväzind
suppunere, aruncl focurI asupra-le si prinde-I morti saü vii.
Al. Ghica.
4. Iubite Odobescule,
Nepriimind pänä astäzI de dimineatzà. nid-o $tlintä despre
sfirsitul pricind räzvrAtirilor bulgare, $i, din $tiintele ce mi
sä trimitea de la BucurestI, väzind cä pang. la 13 rä.ul spo-
Tea, scriindu-sä in veleag si altä adundturä de oamenI cu
proaste cugete, am fost plecat sä viti la Buzäti ca sä fitl
mal de aproape in intele[geire cu Dom. V., pentru ofice
ecstraordinare mäsurI $i combinatii ar fi fost trebuintä inteo
asemenea intlmplare, dar, pe drum intimpinindu-mä currierul
ce ati fost trimis de cApitanul Manu la BucurestI, $i de acolo
indreptat cAtr[e] mine, am venit numaI pänä la Buzäü, si, so-
cotind pricina desävirsit potolitä, pe de o parte vä insär-
cinäm a incunostiinta $i cApitanuluf Manu $i ofitärilor $i
soldatilor comenzi dum[nea]lor cä sintem foarte multumiti
de urmarea ce aü fäcut, $i cä asteptäm rapportul dumv.
de nu mele d-lor ofitäri $i de numärul soldatilor, ca sä: le
rinduim rdsplaire. Asteptäin si $tiintä de starea ränitilor
soldatI, pe lingá care vetI binevoi a ingriji cu toatá doctori-
ceasca cAutare $i pe Bulgaril 111141, si ne vetI instiinta $i ce
familie aü läsat $i unde impu$catul unterofiteru. Iar, pe de alta,
vä orinduim dinpreunä cu Aga Manul sä facet1 in taind cerceta-
rea pricinilor, ca sä doveditl ce inclinare aü avut in acest complot,
atit aid, cit $i la Servia $i Bulgaria. Putet1 sä le dati toatä încre-
dintarea, In numele nostru, cd, märturisind adevärul, nu numaI
stäpinirii turcesti nu va fi prädatä taina, nepriimit fiindu-ne
sä däm sabii si robii pe ceI de cindea crestinI, ci incd, 11-
murind cu $tiinta ce li sä cere pentru a obläduirei noastre
regulä si lini$e, vor scApa $i insu$ de sträsnicia sub care

www.dacoromanica.ro
250 scrusoal ALE Mil ALEX. OH CA St GH. EIBESCU

urmeazd sd fie suppusi pa citä vreme vor fi sub ladnuialä cd

nu srt destäinuescu despre toate inclinärile $i uneltirile ce aü
fost avut $i mai ad hied ; cad, aflind mai la urmä ca all tai-
nuit ceva$, apdf drmeaza sd bänuim cugete necurate, $i atunci
vom fi silitI sä if tratarisim ca pä ni$te vra$tna$f al linistii
ob$te$tf intr'acest panic pamint, unde fiind fast umbritY $i
miluitf, sd fac maf nevrednici de milostiviria omeneasca pen-
tru nemultumirea lor. Ca acqte chippurf lucrat1 pänä chid
yell chibzui ca sa if transportuitl. Ea miine mä intorc la
Bucure$tf, a$teptind rapportul Dom : V : despre e$tire, ce
s'ail aratat mal sus.
T[irgul] Buzati, 16 Iullie 1841. A. G.
5. Iubite Odobescule,
Ierf la prînzu am priimit scrisoarea Dom. V : din 17 $i
astazf cea din 18, si cu intoarcerea maioruluf Manu, ce aduce
$i a celorlaltf ofiterT $i a soldatilor rasplatiff, grabescu a vd
lauda toate chibzuirile $i lucrdrile ce a4f savir$it Dom : V :
Acum cd puterea ostä$eascá vd este de ajunsu, luati tonul
cuvenit atribuOilor stapiniref ce vi s'ad incredirqat. Me$eria
noastra este guvernu : intr'aceasta ne $1 margenim ; lasä sa
latre pe din afarä pro$tif de minte, carii, fdra sa aiba curaju
nici cit un ghitig, vor sa fie viteji $i rivnitoff cre$tinilor
de dupä u$ile lor : aceia in toate pdminturile lumil $1 in toate
veacurile se vor numi necinstiti oamenf. Cad uneltescu cloä
mestesugurf de o data, adeca. $i lacuitor sad dregator saü
neguVtor paönic, $i intreprinzator sad sprijinitor de complo-
turf, de carele ei ar fi cea mai gata jertvä, de nu ar pri-
vighia stäpinirea, sä le scape veata $1 stärile. Pe totf cel
arestuitf if yeti porni acl, clnd $i cum yeti chibzui. Pofte$te
pe Simion Andreevici 1 sa vd talmaceasca cu tonos $1 curat
cu acef ratacitl ce hind ardtatf ca s'ad fost adunat la ld-
cuirqa veti-consululuf, ca sa le scoatä din capul lor, cd, la ase-
minea imprejurare, si fiind tovaräsii lor prin$I cu armele in
mina, nu if poate apara nici cum. Vite-consul austreacescu ad
Consulul rusesc din GalaV : el fu wos pentru ajutorul dat räsculatilor
I

(Régnault, trad. rom. clin 1856, pp, 232-3).

www.dacoromanica.ro
 SCRI6ORÍ ALE LW' ALEX. GHICA *I OH. BIBLSOU 251

trimes ocirmuirii o notd, carea, de nu ar fi de risu, ar putea

sä-1 invinoväteaseä cdtr[e] guvernul sat), i, fiindcä intrinsul-
reclami. pentru un Ioan Nep$tevo, ränit asupra räsbolului, si
Manu ne serie cä aü fost si el intre räsvrätitori, - de nu IT
s'ar primejdui viata trimitindu-1 a$a cum sä aflä, il poti ri-
dica $i 11 yeti trimete aici, unde se va cerceta de ati fost la
privele$te, saü in toväräsia celor ce ati impuscat pg. oamenii
stdpinirii. Prin frate-mieti Mihalache scriti, $i cdutati de intele-
geti-vä amindoi, $i lucrati.
za lullie 1841. A. Ghica.
6. Iubite Odobescule,
Iatä hotarirea mea in pricina ofiterilor ce aü luat parte
la cearta luI Polizu, a cáruia vin ä. lasd hied un cuvint, nu de
indreptare, ci de indurare, ca una ce durazI din fire$ti ale-
tinereiY rätäcirl i uimirl. Trimite-mi dar numele lor, pe carele
comandantul este dator sä le dea, precum urmeazd dupä
clatoria sa sä le $i cunoascá, $i cu insemnarea numelor in-
toarce-mi si ofitul de alaltaerl. Din minutul ce ai plecat de
la mine, am fost iarä$ cercat de chipul de holerinä ce sä
preumblä in Bucure$tf. Astäzi abea Ind simtu in stare de a.
insemna cite ceva$.
Simbätä, 13 lullie. A. Ghica.
7. Iubite Odobescule,
acum socotindu-mä mai bine in pricina rangului lui Ca-
ragea, vdzu cä párerea ta este mal bunä decit a mea. Iatä
dar un isvodu de rapportu in privinta rangului ostä$escu,
pentru ca sä-1 prescrii indatä, cu leatul celui ce mi-ad fost
indreptat mar deunäzi, $i mi-1 trimete indatá aid la Vornicie
ca sä-i probezu coprinderea, i sä-ti trimitu ofitul. A. G.
8. Iubitule,
Ca sä te impacu cu grija ce ai de a nu pärea cä. reco-
manzi ofiterul trebuinosu pentru postul de inspectoru doro-
bántescu pe carele dupä lekuire recomandd Departamental
dinuntru, iatä indreptezu redactia rapportul ill de mai nainte,
si, pentru cáci ar fi o confuzie primejdioasä sá intelegemu

www.dacoromanica.ro
252 SURISORÍ ALE LUI ALEX. GHICA 5,I OH. BIBESCU

cg un Departarnent poate chema in slujba pArtif sale pe un

amploat al altul Departament färä a 1-1 cere, iar mai värtosu
r Ind s'ar aplica aceastä intelegere cu chipu ca osta$1i sá fie
intrebuintatl de Departamentul dinuntru, all a fi insemnatI
de capetenia lor, a trebuit neaparat ca in acest prileju sä
deslusescu desavir$it rinduiala cuvenita. Prin urmare, pentru
trebuinta mijlocitä $eful ostirif im insemneazg, dupä cererea
cei facu, pe ofiterul ce poate avea disponibilu, $1 poate con-
ceda alte slujbe fail a sä zminti cumva trebuintele slujbei
osta$esti, $i ca acela $i atund numai poate Departamentul
dinuntru a recomanda. Astä seard trebuie sa piece ofitArul
inspectoru. 26 Lillie. A. G.
H.
1. D-lui Polcovnicul Odobescu va da poruncá ca astazI la
12 ceasuri pelotonul dá cavalerie sa sA afle la palat, avind
a escortà. carita domneascä in mare gala.
Durnineca, 30 Iunie [1846].
D-lul Polcovnicului Odobescu $. c., $. c.
2. Vineri, 14 Septernvrie [1846 ?]. Domnule Odobescule.
Avind trebuintä dá ni$te lucruri, sá trimisä un unterofiter ca
sa le aduca ; fiind însä cal este dA neaparata trebuintä ca pina
miine noapte sa. le $1 priimesc la Clineni, dumneata, da. loc
-cum va ajunge acolo trimesul curier, vei trimite aceasta scrisoare
-cu insotha cheie in prihnirea casierului nostru, iar pa de alta
veI gad tot inteacel ceas alt unterofiter vrednic, $1-1 ver tri-
mite da loc cu caruta in curtea palatului ca sä ià lucrurile
ce sit cer $1 O. sit aducg drept la CiinenI.
Ramli sändtos. Gk. B.
Nu still inca dacä trebuie sA vi ca sit ne intilnestI $1
alcea sati nu, neavind nici-o $tire dä. printul Servii.
3 Polcovnice Odobescule. Flind trebuinos in Capitala,
vei rdminea acolo.
SA intoarce hirtille ce mi s'ati trimis inpreung. cii raportul
Comisii, care hirtii, in numär de cinci tacriruri $i patru scri-
sori, sa vor pastra clA cdtre Comisie.

www.dacoromanica.ro
 SCRLSORI ALE LUI ALEX. GHICA I SH. BIBESUU 253

Pricina mi sä pare mai serioazd dá cit nu o socotearn, si

linistea obsteascd cere a sg cerceta cu scumpätate, ca sg-i
cunoastem inceperea si cele adävärate cgpetenii, precum $1
sfirsitul. S'ati dat d'adreptul poruncg a sg trimite la Bu-
curesti :
Dined Somonescu,
Gheorghie Lidesanul,
Costea Hilclan,
Poapa Dinul,
F'otea arstoi,
Constandin sin Särban,
care sal vor päzi cid a nu avea comunicatie intre dinsii. De
$1 dar am pus in rezolutie ce am dat la raportul Comisii
sä sä ceard acestia de la departamentul dinguntru, aceastd
cerere ar fi acuma de prisos.
Am poruncit a veni $i supt-otcirmuitorul plaiului Oo-
sani, care va putea da Comisii oarescare luminare dgspre
corespondentia si relatiile lui Timbru si celorlalti.
Somonescu, care sá vede unul din cd mai comprometatT,
este cumnat cu Burilenu, si urmeazg a fi pgzit foarte dá
aproape.
Astept de la iscusinta si credinta mdcluldrilor Comisii a
sä däscoperi fiinta adg'värulu spre a putea lua cuviin6oasele
mgsurI pentru paza, cu nebäntuirea rgpaosului obstesc.
Cozia, 15 Sept. 1846. Gh. B.
4. Porlicovnicul Odobescu urmeazd sd fi priimit pg arestanti
care s'aii prins dä la Cerneti : cea mai mare pazá trebuieste
sä sg facl ca sä nu aibg comunicatie nici intre dinsi, nid
cu alt nimini. D-1 Odobescu va fi vázut scrisoarea lui Ni-
colae Timbru cgtre Dräghicean Härgot, prin care if dá clä
stire cg are 600 oameni sdraveni, care ar putea tinea räsboiti
sapte ani. El, la Intrebarea ce i s'ati fäcut chid s'ati prins,
ati tägdduit tot, precum si celalti trel, pä care if numeste
in scrisoarea sa. Sg trimisgrg insä patru scrisori tot cu slova
numitului, din care sá face dovadd ca acea scrisoare ce sä
af1g in mgna dumv. este intru adevär a acelui N. Timbru

www.dacoromanica.ro
254 senisonI ALE LUI ALEX. GHICA §L GH. BIBESCU

i innu aceasta nu mal poate fi bbinuia1ä, precum aseme-

nea nu poate fi banuialä cá duh de räzvrätire este din
partea acelora. Dumneavoastr ä. avetT trebuintä de toatä
iscusinta ca sä puteti cunoaste inceputul si sfirsitu1, cdcf
sä vede botäritI a tägAdui tot. Un mijloc care ci-1 po-
vätuesc dumitale, ca unul ce ati dat rezultaturf bune dà
cite ori s'ati cercat, este ca, dacä vor tägAdui pinä in sfirsit,
sä cercaV a nu-I läsa sä doarma nicI de cum 24 ceasurf, ci,
cind vor fi cu totul obositi, noaptea, sä mergetI sä4 cercetat,
insä färä mult sgomod.
in sfirsit, Timbru este aa de dovedit, iticit nimic nu-1 va
putea sä scape dä ocnä. Singurul mijloc dä scdpare va fi
daca va märturisi tot. Gk. B.
Acele patru scrisorI a luI Timbru s'ati trimis in priimirea
dumnealuT Logf. Arghiropulu 1.

1 Constantin, de mar multe oil miniAru.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

ALTE DOCUMENTE AMESTECATE.

www.dacoromanica.ro
 A. Moldovene§ti.
I. 14 Novembre 7090 (1581). Iancu-Vodä dä lul Nanotd,
DrggäliniI, Maical si altor fil al" Viii, cnepotil lui Ihnatü
Stolnic», de supt elliia i frate-säti Stefan Voevod», mosia
de la DobroslävestI, partea Ignätestii. Stroi V[el] Log[ofät].
Pecete mare rosie. i traducere din 21 August 1816.
2. 4 April 7117 (1609). Costandin Movila Voevod, gacestii
femei anume Mänisoard, fetii lui Ciudin» , pentru ociná de
la fratele ei, cGrigorii, feorul ArmancE», la cObärsie Ber-
heului».
Traducere de pe la 1750.
3. Iasi, till Iunie 7118 (I6to). Costantin Moghila Voevod,
pentru sluga sa Roman, fiul Hwatimi, nepot TOMH Aor$T., strg-
nepot ilsnE 11Fpx-kii, care a fäcut vinzare la satul Obärsii cAtre Lo-
gotItul Vitoltu. Iscälitura, neinteleasg, a DomnuluT. 1M1111,11 no-
Apt, Sti[tin]. Pätrasco Vel Dvornic iscal. Bäseanul (in colt).
Pecete micg peste hirtie, cu bourul si : t Itv KOCTAFITHIllt.
11/Ionina E.06110Atl.
4. 28 Maiü 7140 (1632). Alexandru Iliias Voevod, pentru
(Conde biv Vel Vam[es]1 $1 fiorul sgü, loan», cari ati cumpárat
supt Stefan Tomsa parte din Totncesti (Tecuchi) de la «Tudor&
si soru-sa Mariica, featele a lui Ieremie Tälabá, din diresul
lor ce 1-ati avut mosul lor Toma Tglabg». Altá parte e de
la cIosip si de la surorile lui, Urita si Antoniia, fiiI a lui
Dumitru Tälabg, toatä partea a unchiului lor, a hff Pätrascu.
Cf. Doc. Bistrtfer, I, p. 42, n° LV; pp. 78-9, n° CVM.

1143 Vol XI. 11

www.dacoromanica.ro
258 DOC UMENTE MOLDOVENEF?. T E

Tälabg.. .. Cu bältf de pe$te päscuitoare.» Vind luf «Cos-

tin Postelnicul», cu roo de talerf de argint. Maf %rind $i
partea «din tot satul din Pop!, din Ustie, din Gura Geru-
lull- (T Tecuciii), «de la Vasilie ginerele Crästif Vornicul,
$i de la cumnatul sgii Cernatii biv Log[o]f[A]t, ginerele
Crástif VornHc[ul], $i de la Schiva gupdneasa a räposa-
tuluf Dabij[a] biv Pah[arnicul], fata Crästif Vorniculuf», lu-
atä $i de rgposatul Vornic «de la Roatä$ $i de la Vrancea
$i de la Duma». Altg parte e «de la Cräste $i de la frate-
säti Danciul, fi:Corif Mändruluf si a Marti!». Pomenitä si
«Märii.a fata luf Mihäild» si «Chelsiia fata Tudosiif». - Tra-
ducere din 25 August 1816, a luf Debrie.
5. 1a$1, 15 Ianuar 7164 (1656). «Preutul Gavril din sat din
wGherghe$tI» vinde «do! biträni pol din sat din Pogine$tf,
. ce sintu in Tinutul Putnef, $i cu vadu de moará in gärla
Putnef, $i cu lemnul more!, $i cu hearäl[e] morel», cumpä-
ravi de la «Iacul $i de la Popgscul, $i giumätate a luf Gräj-
dam). Se vinde acum «dumisaal[e] Raduluf Marele-Pitaria».
Martuff : «Vas[i]lie Hatmanul, Dabij[a] Vornicul, Solomon
Barlädeanul Vornicul cel Mare, $i Vornici de gloati, si alsf
boiarf». Dabija iscdle$te foarte grosolan : Dabijea Vel Vor-
[nicl. Maf iscglesc : Dumitra$co Rosca Vor., Bejan Gheuca
Vornic si altif.
6. Ia$I, 13 Decembre 7210(r 701). Costandin Duca-Vodä care
-don Abblza 3-aili fost Postialnic $i Vasile Husanul», ca sä
zaleagä la satul Lele$tf (T. Tutova) partea «luI Opri$an Gheuca
-6-ail fost Sulgiar, -ati avut cumpärätur[d] mosu-sgii Du-
mitrawo Gheuca 6-ati fost staroste», de spre «Iftimie Talpä,
cgálra.$ de T[a]rigrad». Sä se facä jurärnint pentru cloud za-
pise, dacä «nu li-aii fácut ef cu vre un mestesug maf pe
urmg, $i li-ati aflat ef asia». Iscäleste Vel Vornicul, «netäm-
pländu-se Vel Logof[äjtu». Pecete mare, cu chinovar.

7. Ia$1, 4 Octombre 7214 (1705). Antioh Costantin Voevod

--cg.tre «Opri$an biv Sulger $i Miha si Iliuta», pentru o <gal-
.Cavg.». SA meargä la Antohii Jora Vel Log[o]f[a]t cu «dri-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MOLDOVEN&STf 250

:as[e], zapis[e] . .. Si Talpä incä-$ va scoate uricul si cdrti

TndrturiI ce va avia ... Pentru 2 boI si o sap[d] ce i-ati
luatti Chiriicel ... Chiriicel n'are nicT-0 triab[1] la gllce-
vile ce sä fac pentru mo$if, cdci pentru aceste gälcevi are
triab[ä] dumnialuI Log[o]fdtul cel Mar[e], a-I globi.» «Vel
Log[o]f[g]tul vä Divan.» Pecete mare cu chinovar.
8. 29 Decembre 7215 (17o6). «Tot cd.lugdriI, intai Vartho-
lometi dicheul, $i cu to t. alalti frat carif ne afläm läcuitor[I] la
m[ä]n[d]stirea rdpdosatului Alexandru Ramandi ce ati fost
Vornic-Mare», dal:1 zapis cdumisal[e] MareluI-Vornic Gheor-
gachie, cu sfatul si voia dumisale MarieWorniceasei, a rdpo-
satuluI Alexandru Ramandi», $i vind un vad de moard cde
la Necoard, nepotul Petrel Scroafd», cde doao roate». Pecete
pe negru, cu Treimea $1 : t il 1Jç Aowilary. ['nu zGov ápzarfauw]
Nitzccip xcet ceópt-4Ä. Alta, cu acelasi desernn $i : BapOoÄópoç Lo
vax6q, 1686 (scris dedesupt : Vartolometi dicheti), $1 oa
trela, cu trel stele si Craiti Nod, lingd care e scris : «Maria
Vornias[a], a räposatuluI Vorniculuf Ramandi».
9. 13 August 1765. «Zmaragda, fiica dumnealui rdposa-
tului Banului Ionitä Ruset, inpreunä cu dum[nea]lul boeriu-
miefi Dimitra$co Rdc[o]vit[ä] biv V[ell Comisu I», dafi zapis
lui Ianacache Milie [ =Milo]. biv V[e]l Spd.t. cd, «avändu
-dum[neapur ráposatu pärinte nostru mo$il si vii in tara Mol-
-dov[if], de clironomie pärinteaascd de la dum[nealui] räposatu
mosul Iordache Ruset Vornic, anum[e] Piticenil in Tin[ult]ul
Romanuld $1 Hulube$til la Tin[uKul] Tecuului si Carau-
lestiI $1 viile dä la OdobestI, afard din mosiia Scheiul, care
deosebitti mai innainte am vändut-o iar dumisale, dupre cum
maI pre largü le va coprinde diiata räposatului mos[u]lul
nostru Iordache Ruset». Nu pot cduta mo$tenirea rdmasd
«de la pärintele nostru Banu Ionit[d] Ruset», $1 deci se in-
voiesc «cu dumnealui cumnatu Ianache Spät.», vinzindu-I

1 Fiul luI Radu i nepot al Intaiula Dumitrasco i al Wadi, fiiceY luI

Mihal Siiátarul Cantacuzinio. Cf. Gen. Cantacuzinilor, p. 135.
2 v iSt. ht. rom. In secolul al XVIII.lea, lf, p. 492.

www.dacoromanica.ro
260 DOCUMENT NI MOLDOV ItNES r

acele mo$ii cu 2 500 de lei «SI sä sä $tle $1 aasta cä, nu,

nurnai pentru pricina rudenii i-am vändutil dumisale aceste
moqill $[1] vii, ci mal mult cä am cunoscutu dragost[e] du-
misale päzitä cdtre folos[ul] nostru, ca unui drept frate, iar
da alte rudeniT nici cu cercetarea nu ne-atr cunoscutu ; pentrut
aèasta, nu numai cä i am vändut-o, ci mal mutt i-am dä-
ruitti Afarl numal din Tiganf, care nu i-am vändut0.»
Grigorie Mitropolitul al Ungrovlahief adeverez. D. Racovitä
biv Vel Cowls vänzItor [pecete neagrä cu fum, cu coroanä
$i stemä tinutä de do! lei, avind literele : A u1, p tc.; 1757], Zma-
ragd[a] Räcovitä Com. vänz. [pecete cu tref flori, coroanä $i
literele ,o, m. (?)], Costantin C[ar]t[acuzino] Ban, mart., Andro-
nachi Vor. márturi, Pärvu Cantac[u]z[ino] biv Vel Vornic,
B[adea] St[irbei] biv Vel Vist. mart., Pantazi CAmpl[neanu/
biv Vel Clucer, Anastas[ia] munahiia . Vel Logft. Si am
,

scris eti Pred[a] Prejbeanul Post. cu zisa dumnealor.,

Ionia Ruset, frate mal mic al luT lotdaclu, era fiul lui §tefan i nepo-
tul lui Manolachi, care era fratele lui Iordachi MtrInul. Ar fi murk pe la.
1762'. Cf. vol. VI, pp. 549-50 si R. Rosetti, Cronica Bohotinulur, din .An.
Ac. Rom.» XXVIII, p. 26.

ro. Novembre 1792. Alexandru Constantin Muruz Voe-

vod raspläteste pe Vornicul Manolache Conache' pentru
slujbe, catát in vremea celor mai de nainte lumina.% Domni,
$i in vremea räzmiritii trecute, la scoatiri $i pornirl de za-
herell, i petreceri de oteni inpäräted, cu multä trudä $1.
pAgubiri ale sale, $i cu alte deosäbite chipuri pline de fher-
binte credintäl,. if dä dougzed de säla$e de Tigard domnesti,
intre cari Gheorghl Hodungd, Stan läutariii, Bunicä rudari,
Radul lingurari, Opre lingurarill, Marin läutari, Särban Bo-
di!, Tatai Sintical, Costache brat Thai, Gheorghitä Maciul,
Ianache sin Adam, Gheorghitä Haraga, Ilie sin Haragdi,
Tänasi sin Paraschiv, Loghin sin Pätrascd, Vasile zät Giu-
dile, Iordache sin Gataroi. Iscälitura Domnului. Initiale si
podoabe. Pecete cu chinovar din 1792 : «IO Alixandru Cos-

Taal poetului. V. 1st ht. ram. în secolul al X 17111-lea, 1, p. 495,,

uncle se citeael i actul de faa.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MUNTENE 261

tandin Muruz Voevod, cu mila lui D[u]mn[e]zati Domnu a

toatá Moldavia».

B. Muntene.
1. t [C. 1620-30.] Jupan Preda Spatariul scris-am zapissul
nostru cum se fie de mar[e] credinte la mana fièoruluilnostru Le-
tpäldat car[e]le ati slujitti la tatal mieti la NicLogofätul $i aü slu-
jitti si la noi. Dec! l-a tniluit tatd-meti Nica Logofdt[u]l de i-ati
ardtat putinä milä cu o fonie de mosie, cätä se va alege in
sattl in Imosa, din teiul crdlescil, cätil se va alege din cdmilpil
$i din pädure $i din apä, cu vadil de morä, plaid de vie $i
-din sezutul satu[lu]f, cum se-I fie lui de mosie $1 coconilor
lui in vacti ; $1 1-amti miluitti päntru credinose slujibä e-aa
slujitti de mica pAnd la vremia de casätori. Deci, cAndil
l-amti cäsätoritil, I-ama miluita cu aastä. mosiord ci mat*
susi scrie, $1, cAndu 1-amti miluitti, fost-ati multi boeff
märturie : anum[e] Mihartu Post. ot Vältule$ti, Pärtinil
(s/c) otam, Räducanti ot _brow:1, Nicula Bläranul Comisul,
Grecul Preposa (sic) ot Grdbovet, Stäitä Ivanü ot Corcova
sluga mè, Duca ot Boteni, si fieoru lui, Serbtl. Si amti in-'
tärit acesta al nostru zapis cu blästem, carel[e] din ficiri
mief sail din nepot[i] miei va strica aastä putin[d] pomanä
a nostrd, se fie blästämat $i proclät de 318 otät Kit HEIM,
sufletul lui la unti locü cu Iuda se fie. Acesta zapis scrisu-1-
am eü Preda in casele mele in Corcova, in zilel[e] domnostu
lu Alixandru Voivoda, si 1-am scris et popa Oprea.
2. f M KAETOIKIJAIRäducanulov, snä Ioovanov ot Corcova,
poim p=anumel: ot Negoe$t[il Mihart CliuC. i ot Negoesti Ivänis
i ot Pri$neanT Necula i ot Orbesti Tanasie i ot Cázänest[f]
Nan i ot Jirov Neagoe al Pronel i Manole ot Tämna i ot
VätiulestI Dräghiciti i Lepädat iuzba$a i ot Stängácea Ni-
cola i ot Härgetoae Mihaiü i ot Corcova Frätilä, sä jure
Räducanul de card Vasilie Spat. nepotul Nicäf biv Vel Lo-
g[o]fet cum nu se-ail fost vändut tatä-säil Ioovan rumän
Men Log[o]fAtul, nie' el, nie oóna lift', den Corcova, nió ail
luoat bani ; ce ail fost oi;na slobodi. Si cum n'atl fost ru-

www.dacoromanica.ro
262 DOULIONTE MUNTENE

manu. Lis a. cum voru afla cu sufletele bru. Si zioa la St

Petra. I is[pravnic] Necula vt. Post. Pis Lepädat u BucurestY,,
msta Maia 28 dni, vlt. 7147 [1639].
Monogram. Pecete cu chinovar.
3. Bucurest[i], 4 Iunie 7147 (1639). «Raducan fiorul lu
Iovan din Corcova dá zapis «Necolei parcalabul ot Glo
gova» tca aa cumpgrat satul Corcova de la Vasilie feorul
Predei Spat., nepotul Nicai Log. Dece ail cautat in crü-
tile satulul de cupärätore, ce aü aflat pre tata-miii scris mn
cartile de cumapgrator[e] ale Nicai Log., dece paracalabul
Necola s'aa apucatii de minea si aa zas ca.-T sämtil Rutnan,
cä aflä pre tata-mia scris in carp'. Iar eü m'ama sculatii de-
anaii mersa in Divan, innainte io Mate Bastiraba Voivod de
m'ama pärät de fatral cu Necol[a] paracalabul in Divan. De-
ce Necola paracalabul m'aa ajuns cu Divanul de mi aa data
sa jur lek[e] cu 12 boiar[I] cum n'aa fost tata-mia Rumanü,
nece aü luata ban[i] de la Nica Log., iar dupä aceia ama
placat capul cu pae[e] si cu rugaune cu mulí boiar[i] ca
s[a] má las[e] de rumanie, iar eü sa-T (lag un Tigan, anum[e]
- (alb). «MarturT : Grigorie Vel Log., Dumitru Vel Pit.,
Diicul Vel Aga, Iacov Cliu., Neco][a] Post. Stägul (sic), Ma-
nol[e] Post. ot Jirov. Scrie «MihaT Peh. ot Bresnit[a.]». Nicola Pos-
telnicul are pecete cu Sf. Gheorghe, Dumitru Pitar cu o cameie,
Manole cu Ufl animal ciudat, lacovü cu un luptator cälare,
MihaT cu un palm i ot stea, - toate intipärite cu fum.
4. C 1640. Zapis «cá aü cumparat Comisul ocina in
Grabovata, di la Iancul feorul lu Danila», «derept0 2.200 as[pril
gata, cu saliste de cas[a]... Si iara aa luat Comisul o säliste
la mortia Radului fiiorul Bade, de i-aa dat vin si peste si
fäninä derept 270 as[pri] si aü luat di la Stoica al Fruli
derepta 300 as[pri] gat[a] on loc la Znamän. Si iarä a luat di la
Stoca al Frua din Spärturi jumatate din partia 1111, dereptii
t. 50, as. gat[a]. Si iara aü luat di la Stapan Laptesäscul
la mortia luT on loc in gura PrahodiT, di-att dat mie dä
50 as. hruptü, si iara aü cumparat Comisul di la Balosinü
pre vale 2 locuri si di la vin mai sus pre dial o curatura,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MUM NE 263.

iarä di la Balosin, si iarä partia lu Balosin de prilog din vie,

la dos On hmatcd ... Si márturie multi megiias din Grdbo-
vät, anume Bor'un si fior[u] l[u]I Novae si Prävul Rddutul
si Stoica Iancul, Rädoslav i Toderü, Lupul NegheI si fiorul
lui Dragomir, i Vldsan al GherceI, i pop Bufte si iard ad -
(sic). i- Si iard aü luat Comisul di la Frätilä fiorul Albul[u]i
o sdliste dereptd 270 as[pri] gat[a].»
5. 23 August 7170 (1660. «Eti Lepedat Cdp[itan] din
Imoas[a], dä zapis lul «Semen Cliue. ot Glogova», cdruia-I
vinde «parta mè de mosie din Imoas[a]..., si de cumperetul
(sic) si de miluitul, card mil[d] m'ad miluit Nica Logofetul
inche in zilel[e] Radului-Vod[d], cum se tie si din sezutul
satultd», Vindutä cu oug. 30». 0 face «de m'am cdutat ti
m'am comänduit cum se cad[e] mortultd, si, ce me ad remas,
m'am hrenit, cd ominhi miei m'ad peresitti tot la vrem[e] de
nevoe». Marturi : Preda Com[i]s ot Gräbovet, cumnatul mieü,
Mihartd iuz[basa] ot Cernae, Preda Post. ot tam si Pdrvul
iuz[basa] ot Vdtulest[T], Lupul zet otam si Pärvul Stegarul ot
Semerist[e]ne i brat ego Martin otam si Arvat mazilul ot
Imoas[a] i Mänea Post. otam. Si am scris eti pop[a] Radul
ot Corcova.» Peceti cu degetul.
6. Craiova, 27 Mart 1728. Testamentul Ilincäl Strdm-
beanca. «Väzindu-mä de supárarea boatel' slabd4.- orinduieste
cele ce urmeazd. Corcova, cu roate de moarä si co roatä
de ph», «fiiti-miet lui Costandin. Iar din pio, al treilea ban
cdstigul cdt va f[i], sä sd dea pentru sufletul mied totdeauna.»
Sätcelul (J. Gorj), Mdgherestif, «de längd Stitcel», fiid-mied,
Costandin si Ion». Gärbovii, «sd fie al dumnealui iubit sotul
rnied Costandin Strdmbeanul». azänestif si Cervenita «i
un copil de Rumän pänzari sd fie al' fie-mea Dum[i]tranei,
insd Ungureanul care invatä la Mocanul». Vdtulestif (tot
J. Gorj), «Mr rumäni cumpdrat de tatd-mieti», ai fiultd
Costandin. Broscarif (J. Mehedint1), al sotultd. Mostistea
(ibid.), «care s'ail cumpdrat de la Cioroboreanca, fiind cum-
pärat pe baniI dup[d] oile meale, rog pá iubit sotul mied
sá nu-I fie cu pdreare rea, cä pohtescd iar fiilor dumnealuI sá

www.dacoromanica.ro
264 DOCUMENTE MUNTENO

fie al luI Ion, fiin nostru». Bärza (J. Doin, «iaste cumpáratä
jumätate cu bani din casä, dupe miiare, si jum[qtate din cäs-
tigul dumnealuI, si din vointa de obste sá fie aI fie noasträ
StancdI ; ce mä rog sä fie cu vointä, sä nu fie indoire la
aasta, si fiorul lui Tomoial[ä], Andrei Pärjol sä-1 inveate
pänzarf». Corlätestri (J. Romanati), luI Ion. Obärsiia (J. Me-
hedintl), afar rumänI, numal cu un copil de rumän pänzari»,
sä fie al fie-mea MaricAL Insä cop[il1u1 Nicola Zorilä». Märiasti-
riul, esi cu rumän[1] pänzarI», Dumitrana Pentru via de la Glo-
gova, i-a dat värul Matel Glogoveanul mosie la Cläsnesti: O.' fie
a DumitraneI. «Vila de la Valea Featel sä fie a copiilor.» Ti-
ganiI: Vintilä bucdtariul, «fie-mea Stancäl », Trandafir, Adam,
Radul, «fiind fugit», Sora Tiganca, Anca, Pistruia, Manila, Mara,
Ion Manea Tiganul, VIAclutul, Läpädat Cretul, Barbul, PA-
dure, Serban, Preda Nieolescul Tiganul, Gheorghie Jimblariul,
Iorga bucätariul, Iane, frate-säti, Neagoe Braica, Iovan, Stama-
tie, Iordache, Dragomir feorul lui ortan, Mutul, Radul, «de la
Bälaceanul», «un feor si o fatä a Drägulel Tiganul», Ion
«de la Päianul», «un feor al Radului Bäräluicd1», altul kfiind
laurdarl (sic). . . Din intämplarea spargerei casei, din vreamia
räzmiritif, nu sd gäseaste zapisul 0 fatä de Tigan la Marco
Vornicul Stana Tiganca, care o am dat-o dup. un Tigan
ce 1-am luat de la Buicescul, ea' la moartea soacra-mea,
Dumnezen sä o odihneaascd, neavänd cu ce o griji, 1-am dat
t1 6 si läsat doao suflete de Tigan. .. Din featele din
casä... Oprea fata StrueI... Dumitra, care am luat-o de la Tis-
mana... Fata Dräguler Tiganul. Un fior al Anghiroacal...
Sculele... z parechl de cerceI de aur fäcut la Venetiia...
inel de aur cu zmaragd prinsu in unghl..., r inel de aur care
mi ban dat Märiia Sa rapoosatul Costandin-Vod[ä], cu zma-.
ragd, sä fie al fie-mea Marical, i inel de aur cu diiamant
si 1-an oprit cumnatä-rnea Dumitrana, puindu-mä sä jur, si,
nejuränd, mi an oprit t.1 800 i acel inel si multe bucate ; dar
eü märturisesen la aastä vreame cä mai multu de zoo de
leI nu i-am rätnas datoare. i päreache de brätär[f] cu diiamante
care s'ail facut la Venetiia, sä fie fie-mea StancAl. r päreache
de brätärf de aur mititeale... 2 ineale, unul cu zmaragd, altul

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MUNTENE 265

cu bdlas, aceaste le-aii cumpärat du[mnea]l[ull väru-mieü

Pan[a], in BucurestT. t inel de aur 1-ati cumpärat ai in
Craiova. t pareache de brätäri in zale... I iie cu marga-
ritar incretitä... io siruri de märgäritar, care snit la vita,
12 irtirl de märgäritar care 1-am avut de la Buicescul, de
a doao zi...1, niste märgäritar[e] de ][a] Be, iaste pe topil
copilelor... CAte märgäritari cu cel de la iie si cu ce iaste
pe la copile, cu cel dupe topi, sal s[1] stränga tot la un loc,
$i mic, si mare... Datoriia ce am avut la neaica Barbul pe-
cum m'am asezat cu zapis cu coconii dumnealta... Iar t' 200
care iaste datoare Tismana, sa fie ertate, si locul de la Cloara
iar sal fie dat mänästireT, sd pue vie, pentru sufletul mica...
Pentru sufletul mieü, dumnealui sa alb[ä] datorie sa-m facd
12 särindare si pominiff pan la tref ara. Pe fata mätusei
MaricAT sä o inzästreazä cu 2 vacT, 2 boT, o rochie de dimie
si un zäbun de sandal. Asa si 6 feate, care sä va intämpla,
sä sä inzestreazl cu ate un boü si o vacä si o rochie si un
zAbun $1 cizrne. Pentru sufletul mieti, ertü trei rumba, anum[e]
Barbul feorul luT Gheorghie si pe Ion parcalabul de la Cor-
cova si pe Pärvul.
intre aceastia zic, de sä va intdmpla, din päcatele noastre,
a fi pedeapsd dumnezdiasca, ca sä nu-m trdiascit copil si co-
pilele, - intre altele sit rärnfte dumndzdiasca chivernisire pentru
sufletul nostru si al pärintilor, iar mai mult pentru tot ru-
mänii, de la toate mosiile, tot sit fie ertat si slobozi, fär nicT-
o bäntuialä, de card neamul mieii,- ca aceia deplin s'aü luat
pärtile, si cu ale meale n'ati nicT-o treabä ; ci, orice s'ar
putea, sal fie pentru sufletul mieü. Iar, dupd bunä mila lui
Dumnezeil träind copii, tot Rumáni sä-i inpartä amändoi frati
de la toate mosiile frateaste... in cätä vreame prea-iubitul
mieti sot va petreace neinpreunat cu altä sotie, toate vor
rämänea mai spre bun[ä] chiverniseaala dutnnealuT, ca un
stäpän spre toate desävärsit, iar, den vreame ce dumnealui
di neputintä sd va Inpreuna altii sotiT, atuncea fii nostri cestif
d'intäi cu ale meale sä aib[ä] osäbit a sä. chivernisi...

1 Dar de nuntä.

www.dacoromanica.ro
266 DOM. MENTE MUNTENE

Dupe aasta, mai aducändu-mi aminte, am ränduit $1 doicer

care-rn creaste rpe Ionicä, sä i sd fac[d] feati un ränd de
haine, $i tuturor feorilor cdt slujdscu in curte sd li O. dea
cdte un cal.»
Pecete micd octogonald. Pe cusuturä aceiasi, cu I. A. K. B.
(---. Ilinca Vorniceasa) $i sterna cu un cap de cerb.

7. 3 Februar 7248 (1740). Foaia de zestre a Dumitranel,

fiica lui Constantin Stränbeanul.
a i pärechie dá brdtdri dä auru cu paftale cu zmaltu si
in zalea..., 2 floe dd märgäritati dä ureche..., 2 inele cu
zmaragdu in unghie..., i ghiordan cu 3 $drurT dd. märgäri-
tar $1 cu 6 zmaragduri..., i dulamd dä lastrd cu pacea dd
samuru, cu 1 2 nasturi &A' auru..., i dulamg dä lastrá captu-
$it[ä] cu nasturf dd. särmd. $1 unplut cu märgdritaru, i ghior-
die dd bealacoas[ä] cu flori dä fir, bldnit[ä] cu idal-cacum,
cu nasturi dä auni, i zbibun dä tabinitä cu nasturi dd auru,
1 rochie vearde dd bealacoas[ä] cu flori dä fir, cu sponcile
cla argint, 1 rochie cld bealacoas[ä] ceamenie cu florl dá fir,
cu sponcile (id argint, i rochie dd.' canävätu cu fiori clä md-
tase, sponcile dä argintt'i, i brdil cu cdpätäile dä sarasir, ro
chingd cld ceale- bune, tot fir, paftale dd argintü, 4 ii cu
sdrmä, 7 if cu firü, 8 ii cu mätase, 2 märämf cusute pe
scris, 4 märämi unplute cu fir, 1 mgramg cusutä piste tot
$i unplutä cu fir.
Asternuturi cum sä cade :
...i arpfu ales, 2 perine marl..., 2 perine mail de-a a
doo, cu räteale cu fir..., 1 perind mare cld a treaia..., I pe-
rind mare dä a patra $i 4 perine mid cu rdteale $1 unplute
cu fringhie, 4 pärene dd. fringhie, 2 covoarä seagidea, i scoartä
aleas[ä] dä patil..., 1 zdvas[d] clä sandal cld Venetie.
Rdnduial[a] measii.
i mas[ä] aleas[ä], cu pe$chirul aleas[d], i mas[ä] le$ascd cu
12 $ärvete unplute cu fir, I mas[ä] värgatg, cu peschirul ales
inprejur..., I i$licti cu 7 flori da" märgäritar cu cdsutele dä
auru cu robinuri $i cu zmaragcluii, i máramd dä maira cu.-
sut[d] $i unplutä cu fir, r märamä aleas[d], unplut[ä] cu fir $1

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MUNTENE 267

cu mätase..., 12 pärechi (Id cutite da argint, 12 lingua da

argint, i solnitd dá argint, i catie dä argint, r un bukur]-
dar dä argint, 12 tipsii dá cositor, 12 talere dd. cositor.
Cardta cu 6 telegar[i]. Cal dä ginere cu podobele lui...,
20 da vad cu viteaI $i cu buhai lor..., 3 bivolite cu puT...
Viile dá l[a] Mägherea$tI cu 2 pimnite si cu case pd. pim-
nitä.. , mosie dä la Satcel, cu tot rumänii da acolo..., mo$ie
ciä l[a] BroscarI..., mo$ie dart CazdnetI..., tuo$ie Dränicul...*
8. 29 August 1772. Foaie de zestre data de eD[umitranai
5tirboaica fiicel sale aMariuti». c gubea de atlazü cu flori de
fir In $atrange, cu b[I]aná de samur, i roichie de atlaz cu
florI de firii In $atrange, cu antereu eI, r ubea de $tof cu
flori de fir, cu bland de nurcd..., I eubea de ghermesut cu
florI de fir, cu bland de cacom.. , 4 perinI mid $i una mare,
cusute cu tiriplic si umplute cu matas[d]..., i salted de ai-
lazü cu flori de matas[d]..., 2 ar$afurY cu juvitá de rätdle
pe saltea..., 2 perechl de fringhie..., 2 sfeatnice de alam[d]
12 §drveate cusute cu tiriplic..., I masä le$ascd, 12 g.i-vete le-
$e$tI, r pe$chir cusut pe scris cu fir..., 12 pdreichi de cutite
de argint cu lingurile lor, I burdarf de argint..., lighiianú
cu ibricu liff de spälat, 12 tipsal de cosätori..., Ioo t1 pentru
calu de ginere, i cardt[d] cu 6 telegarl cu hamurile lor».,
Io vaci cu viäl, cu bohaiul lor. [Mo$iile : Strämba, din J.
Vlawa, Drdnicu, din J. Dolj, Ohaba din J. Gorj. ViT
la Stäne$0, SutestT, eloc de cas[ä] in Craiova». 2.000 de
talerit, bani gata.] r päreche paftale de aur, i trahilti dd mär-
gäritar, 12 zarfuri dä argint, I tavä dä argint, i carätä cu
doT telegarl, cu 6 hamuri cu alämuri. rriganl : Vladu, Ca-
lina, Staicu, Serban , Dimitra, Mdrin, Voicu jimblariul, Di-
mitru Már$oghie, Stoica Gala, Udrea, Gaspar jämblaru,
V lada '.1

9. Cu frAteasca drag[o]ste ma inchin dum[ital]i arh. 3t.

Logf. Dined.

I Se af1 i ansinware de zestrile fie-mea RucsandeI dupä cum aratä anunle ;

Iu][ie] 23 dne, 1767), cu dania mosiilor Florestl, Clorond, Izemsa, Dränicu.

www.dacoromanica.ro
-268 DOCUMENT& MUNTENE

Pentru slujba Cdm[d]ndrituluT din sud VA lce am vdzut rds-

punsul ce-mi fad d[u]m[neata], ea* mal jos de 300 lei nu-VT dä
mäna a mi-1 da, ce, fiind am apucat de am vorbit cu omul
acela, itni este rusine O. mä las, mdcar $i patru sute de lei
sä daü ; - a$a dar im cautd a-I priimi dupä cum dum[neata]
serif. Iar, de vel vrea d[u]m[nea]ta sd-m las mai jos, aasta
Na fi bundvointa dum[ital]i». Numai trimite-m cartea dum[italli,
$i voi numära banii. Numai acum mal in grab sd mi sd
trimitä, fiindcä sä gräbeste omul sd piece ; $1 snit
al dum[ital]i ca un frate
Benedictj D: Sas.
1791, Ghen[a]r to.
Cu frdt[eas]cd plecige[une].
Dragostea, prietqugul $i fireascd bunätatea Märii Tale
mä indatoriaz[d], nu numai sd Ind pdgubesc, ci $i järtvä sä-mi
fac Märii Tale, si eii, cu toate cd vre un cd$tig nu caut, nu-
mat' sá nu pdgubesc.
Dar Mdriia Ta trimite m e 290, $i cartea vei luoa de la
311 Logf. Gheorghitä, fiindcd nu mi le-ail mai dat. Si poftesc
milostivul D[u]mnezdil sd trimitä Märii Tale mdcar cel putän
700 cdstig. 90 (sic), Ghen[a]r[ie] to.
Rämäi gata slugä Costandin ...

[in proprietatea mea.]

to. i i Mart 1791. dDivanu Banatului Craiovei» dd certi-
ficat de purtare bund gdumnealui sinior Leopold Benedecti, ce
afi fost secretar aicea la Divanu Banatului Craiovel». Iscd-
lesc St. Präscovean, Brarbu] St[irbel] V[el] Vor[ni]c [intre
aceste cloud. iscälituri : pecetea cu judetele oltene : albina,
cerbul, spicul de grid, pe$tele $i o ghindä, cu literele B. N.],
Vel Spat., Joan Geanoglu Vist., $i cu litere latine : Hara-
lampis. cGheorghe 3ti Logft. prot.» Ibid.
I T. [Craioval, 21 Mart 1791. Vel Spat[arul] dd adeverintd
-pentru ebani de ugeretu po$telor..., stränsi de dumnrea]l[u]i
Leopolt Benedicti».

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MUN rENE 269 .

12. 1816. Raport al lui Staicu Buduhdleanu. eMois[i] Co-

toroga dä la At'ig, din Tara Nemtasc[d]», avuse judecatd.
la «dum[neallui biv Vel Medelniceru Ionitá Sgendaiche, ju
decdtor acestuT judeti Gorjii, cu Miutd Cotoraga ot Buzästif
i brat ego Gheorghe [i lianas] si cu a1T cetas ai lui», pentru
mosie. Se afid la cercetare cd «din ani nepomenitY ail fost
numai 3 mosi" mari, insä Stelpuescu i Moga i Lupu Mdsca,
carele dup[d] vremi aü fost vändut multe livezi i fälcii dd
loc dinteacel hotar dä mosie Buzästii la sfänta män[ä]stire
Crimea cu zapis si incheiare in ristov (?)». Egumenul Var
tolomeig restituie si cu banif cumpdrä «altä mosiie in Allman,
al[d.jturea cu a sfentei mändstirl», la 1707. «Lupu Mäsca, din
care sd trag Cdrstestii, i Stan Puescu, care ail fdcut pd Lupu,
Cotoroga, i Lupu pd Stan, si Stan aü facut pd Dumitru»,.
etc. - Ibid.
13. 1818. Plingere care ispravnicii de Gorj a lui «Moisd
Cotoroga, militari ot Hatäg, din Ardeal», pentru hotdrnicia
ce i-a fácut la Buzdsti si la Sdcel Postelnicul Staico Pudu
häleanu. «Esindu-mi sorocu pasosuluT, m'am dus iar innapoi
in Ardeal.» Venise acum din noci, cu «poruncd de la domni
nostri ca s[d] nu am vr'o bänuiald». Adversarif «md portä
cu vorbe de az pänd mdine, socotind cds mi sd va uri si
vol pleca iar in Ardeal.» - Ibid.
14. 12 Ianuar 1820. «Joseph Weitz Maurer-Meister» se
indatoreste «la cinstita mäna dw[nea]luT poruciculuT loan
Odobescu», «sd-i facu cas[e]le eel le are arse in curtea cea
veche, care staü intre cas[a] lui theodoran Cincul i intre
ale lui Mimi dd.pd planosul ce sä vede intocmit chearä dä
insum prin deosibitä hartd... Sá le fact"' cu doad caturi, pä
dood pimniti, o pimnitä boldtd cu zidig i alta cu grinzi,
insä catu dä jos sä fiie in mijlocu poartd, si pä amándood
pärtile sä file cdte o prdvallie, una cu dood odäii, iar alta
numai cu o odae, dar catul de sus sä aibd chid oddi si sala,
adecd trei odäT in fata podultd, iar dood si sala spre curte.
Dar dumn[ea]Iul mal sus numitul sä file dat[or] a-m face
teslirn, atät varu, nisipul, cdramida, cum si toatä cheresteaoa,.

www.dacoromanica.ro
.270 DOUUMENTE MOLDOVENLVI DIN T1NUTUL HOMANULUT

cum si usile, ferestile de l[al catul de sus sa aibä a mi le

da duran[ea]lui gata, iar la catu de jos sa am eil a i le face
atät u$1, cum $i fereste, din cheresteaoa dumn[ea]lut adeca
cinci u$f si cinci fereste, cu tot lucru, ma incarcu ell a fi
asupra-mi, adeca zidari, dulgheri si sal[ah]orl $i alti, toti
mesteri care vor fi trebuin6o$1' pentru ispräveniia casi ace$tiia,
sí am ea a le plati, cum si invelitarea casi, O. o invälescu cu
tigle sail cu hiieru, scotandu strea$ina de caramida din te-
meliia (sic) zidulut sä fifi dat[o]r a le inväli cu mesteri miet
insa cu toatä materiia dumn[ea]lui. Si ell c'un cuvant O. am
.a-T gad cas[e]le din toate si a-i da cheia. DA care pentru
aceste toate m'am tocrnit cu dumn[eapul sa-m dea tlr. 6.500-
1. Sä fiti dator sa däram toate zidurile casi cele vechi pind
in fata pämant[u]lui $i a alege carämida, molozu, pentru in-
leznirea $i trebuinta casi cu chelt[u]iala mea. 2. Sa lungescu
cas[e]le spre gärlä cu o jum[ä]tate stanjinu nemtescu zi-
dindu din terneliie. 3. Sa fiti dator a curata atat pimnitele,
cat si toatä curtea de toate boclucurile ce sä va afla ; aceste
toate tot cu chelt[ujiala mea sIt s[ä] faca. 4. Toate usile de
sus, cum $i ferestile sä fig dator a le aseza la locu lor, deci
la tot lucru acestor case ma indatorez ell a fi privighitor,
cu toata silinta, mestesugului a sa face lucru temeinica si
fara clä cusur, iar, cänd inpotrivä de vre o a mea ameliie
[_=amelie, &p.skricc] sail nebägare cla seamä, orf, mal vartos
zicand, apovlepsind la vre o iconomiie pentru rail folos, sa va
pricinui vre o primejdiie cu bägubire, sä fill indatorat la
räspundere.»
Intäre$te Cancelaria Agentiet La 20 Ianuar, se dati lui
Weltz 500 de lei. La 2 Februar, invoire nouä : ecatul de
sus in dood car[almizi, $i mijloacele una car[A]midä $i jum[ä--
tate». Alte chitante sint date in grece$te.

C. Documente moldovene§ti din Tinutul Romanului.

1. Ia0, 31 Decembre 7082 (1573). «loan Voevod», pentru
Vascan aprod, fiul flpniamm, nepotul AospSum, stränepotul
lui Patru Coplescul (IforkucKSAA) Usar (umom) vind ocina ce

www.dacoromanica.ro
 DOCURENTE MOLDOVENEjTI DIN TINUTUL ROMANULUf 271

o avea strgbunul, Pdtru Coplescul, WT IllYkA*AA rCKMH CTA-

Iwo GTE*AHA ROEKO,A,Y, la Obroani, Jut popa tefan si preu-
tesei Hirkint, pe zlotf tätäresti. relik pm ail /tort, Smin. Luca.
Pecete mare, ruptd. - Traducere de Gheorghie Evloghi
dascal, 2 Iunie 1781.
2. 27 Septembre [c. 1590]. Stanca fata popei tefan, sora
lui Gavril din Oboroceani, (IA ocina sa de acolo, cumpäratà
de la Cupariul, lui Necoar[l] Vel Sulgar, pe zloî. Marturi :
Boul Stolnic, Vasilie, Ion asco Slujniar, Andonie, popa ot
Vor[un]tärest1, Lazor ot icp+cnba ThortS. Peceti c i fum. Pe
V" foil a doua : f pMft KKK liCTOR WCTAAll 3" HAM WT KOAT.
.,,ko pop to.
3. Cotnari, 3 Maiil 7101 (1593). Petrea soltuz cu 12 prA-
gad din Cotnar[i] arat cá innaintea lor a venit Romt.isa din
Butcatenl, Visternicial, si cu Necula din Cotnar[1], si a dat
o casä cu toatá partea ei, din Butcatera, cu toate dreptu-
rile el"», pe zlotT tg.tarestf, «Neculei» i sotief si fiilor lui. Pun
«pecetea orasului». Martur Lupul Vgrian. Pecete rosie (cea
cunoscutd). Slavon.
4. Cotnar[1], 5 August 7101 (1593). cMgriicoe, nepota Hu-
roe, CUT"' Isacu, »MIA Ursulu Userel ot Ghigoestii», aratg
cg. a vindut mosie la Butcateni, pe zloti tgläresti", lui Ne-
cula (Beam) cupet din Cotnar[i]. Marturf : Simion soltuz ot
Cotnar cu eel 12 prAgarf. Se pune cpecetea orasuluL>. Scrie
Stetco de la CotnarEil. Pecete verde, ruptä. Slavon.
5. Mohileani, 4 April 7102 (1594). Vine Nicula Grec cu
Eremiia, flub KOHApH ot Butateanl, pentru vinzare. Marturi :
pan Ionasco Vist. ot Crivesti, pan Petrasco Purcel Vel Va-
tah de Tutova (TSTomonA8), Pghtea finl lui Lupul Postelnic
bivsli (sic), pan Toderasco fiul lui Motoc bivsii Velichii Dvor-
nic, Lupul t[g]rcovnic din Mohileani. i AOA1 kirkHIIH (no-
woae2. Cinci pecetl mici, puse pe ceará verzuie, peste o bandg.
e hirtie.

Insemnare pentru plata IlipluT la Tinutul Dorohoiulul.

2 .tn casa jup5inesel Melocoaie.,

www.dacoromanica.ro
272 DOCUMENTE MOLDOVENEri DIN TINUTUL ROMANULUt

6. CotnarI, 21 Septembre 7102 (1593). cHanos soltuz cu

cel doisprezece prägati din Cotnar[i]» aratg cg innaintea la
Simeon bivsii soltuz $1 prggarilor an venit Buzdugan ot Pe-
triciani si fratele lui, Popa Toader de acolo, de-sT chi"' partea
t Necule ot Cotnar[1]», la ButcätenT, pe zloti. Se pune pe-
cetea firgulur. Pecete rosie, rupt g. cu totul.
7. Suceava, 27 August 7107 (1599). ,cSelevestru monah
ot monastir ot Neamtu» vinde «loc de treT case» din Oni-
cean pe Sireatiti, in T. Roman, lui Nicoar[g] Logofet, pe
zlotT. Marturi: Gligorie Balse 6asnic, Lupul Balse Sulgear,
Nävrgpäscul biv Dvornic, Manea biv Pitar» si alti multi', slugi
domnesti. Pecetl puse cu cernealg.
8. Hglestiian[1], 15 Novembre 7108 (159). Ungurul biv
präcalab, pop[a] Viardes, Buhus Visternicel, Calotg Medelni-
cerul, Lazor ot KOACHTH Tokr märturisesc pentru Mgriica
normATra lionS IhTpii, nepoata non Illuisau$, cari vind ocing
de la Obroani, partea for si a frateluI illiSwirgn 1111 Nicoar[ä]
Logofetu, pentru 30 de talerr. Scrie Frätiman. Pecete micg cu
fum. - Traducere a lui Gheorghie Euloghi, 1781, 2 Iunie.
9. Suceava, 8 Decembre 7108 (1599). Eremia Moghila,
pentru Ionasco Nemteanul hänsgrel si sotia Annisia, fiica
Pktm, nepoata Xspoae, care a vindut tnosie la ButcgteanT
si locul lui Hreblea lui Nicoarä Logofet, cu taleri. Strol6
Vel Logof. u. i iscal. Pepelea. Pecete peste hirtie, cu bourul
Instelat, intre soare si lung si MACTI10 6)1{110- gOEROM IMMIk.
3Mdl. MOAMIICKOH.

io. Suceava, i r Decembre 7108 (1599). Eremia Moghilg.

Voeod, pentru Anghelina, fata Nastasie, nepoata Anuscgi,.
stränepoata Pilatel (IInnyr4), cari vind la ObroanT lui Ni-
coar[g] Logofet, pe talerT de argint. Vinde si o rudg, Märica,
fata PHHAli, nepoata lui Väscan Cupar (11snark). A treia vin-
zare o fac Stanca si Costanda si Märica, fetele luf popa ,tefan
sl ale Deane (Hirkim), ce avean parte cumpgratd, de la «loan
Voevod». A cincea, Cozma, Arsenie, fiiT II,Arrn, nepotil
MAP" stränepotiT luI Stanciul. Pomenitl si Arvasia, Andreica,.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MOLDOVENESTI DIN TINUTUL ROMANULUI 273

Iosip, Condrea, Agahia, Samoil, Reanga, Catálina, Gafta,

Anusca Frätäto+, Rugini, Sofroniia, Päcurar, Condrea. Stroic
Logofätul. Pepelea. Pecetea cunoscutd, peste hirtie. - Si
traducere a lui Gheorghie Euloghi dascal, 2 Iunie 1781.
II. Suceava, 24 Ianuar 7108 (i600). Eremiia Moghila oe-
vod, pentru mänastirea Rdaca, cu hramul Sf. Nicolae, în
vinzarea intre Necoar[5.] Präiescul, tretii Logofet, la Soprd-
learif si Butcateani. Pomenitä danie de la Gherman si Väs-
can, supt Bogdan Voevod. in loc capätä mänästirea parte din
Miroslävestl, moara pe rîul Navrapestf, luatä de la Anghilina
fata lui Bogdan Medelnicer si vara ei Evghenia, de la
Neacasa, Märiica, Simioana, Chirighena, fiicile (aceste cloud
ultime) lui Mil-AAA] Rujini, toti nepoti lui Miroslav. Iscali-
tura Domnului. Pecete mica peste hirtie, cu bourul instelat
Intre lunä i soare si : t Iw Gomm ilIornim HOEBOAa. Stroi
HCKM ; StIHHHTE EMS t3filiK M. p. Parasco.
12. [C. 1600.] t Adeca eü Spiridon cel baträn den Butch"-
teanI scria si daa stire cu asta murturie a mea insumf pre-
[cum] märturisescu cum am avut Ord $i price cu Alexa si cu
Nicoleasi din Cotnar printru o livadä, curätura, ce o am des -
chis ea, si iaste pre loculsi pre ocina i Nicolease si Alexei.
Dead, vädzändu pururilea price si cuvente, ea insumi m'amu
rugat ca sa-mI lase acea curaturi, sä o tfia ea pänä voia hi
via $i cu sufletu, si dumnealor numai sä-$ iä de a dzeacia
de ce va hi intrInsl, cum va hi cu dreptul, iar mai multu
nimic sä n'aibä treabá pan voia hi ea via'. Iar de-acii, dura
mortea mea, ei sä aiba a si tinea ocina si aceale vadü cum
vor sti, sa n'aibä nime nice o treaba de oamenii mii, a
Ord saa a ceare, ca sä hie a lor, cu tot ce-I Inteänsä, prin-
tru cáci ne-am tocmitu de bunä voe s'am datu cad iaste
ocina bor. Si mute ai';asta tocmal[ä] fost-aa oamenli buni, anume
Rusul din ButcateanY $i Ignatu (cel ; Oers) i Eremiia si alti
oamenl buni si Nechifor ot tam $i ea Serghie -am fost cä--
märas la sulgu am sells ca se s[e] stie. U Ias, Fev. 25.
t ,13 [C]litiHA014 INC MO' 11-KKA IMAM.
Pecete cu C l o cruce iesitä dintr'o ancorä.
I I 43, Vol. XI. 18
www.dacoromanica.ro
274 DOCUMENTE MOLDOVENE§TI DIN TINUTUL ROMANULUI

13. [C. 1600.] t Adecd eü Tintar amu luat 85 ug. de la

mätu$a mè Zubcoe de Eldlauce$tf, $i ail zdlojit o casä u Io-
n4esti, cu tot casa Floret, cu point, cu ogradd, cu plmän-
ture, den tarinä. i all fost in tocmald Hranitd $i Para$co
Brut $i Rugind $i Lozovanul. i märturie s'ab pus pecetile.
f Treit peceti cu cernealä.]
t Acesti barn' a mätuKT s'ari intorsu pdrintele nostru Vis-
tearnicul 17 Maia.
t 25 taler[f] ce am luat in Liar, cändu am märsu la slujbd
de Vistearnicul.
Ton samic gnimap MUM. [=acest zapis 1-a scris Tintar].
14. [C. 1600.] 26 Septembre. Anghelina nepoata Anu$cdt din
Oborocent, stränepoata lift Calotä, vinde parte din Oborocent
lui Necorä Vel Suljer cu 300 de zloti. Marturi : Boul Stolnic,
Andonie, popa din Vor[un]tärestl, Lazor din Tirgul Frumos
(itpacilin TpiirS). - Si resumat de Gheorghi Euloghi.
15. C. 1600. Märia i Titiiana, Vasilie, Dochiia, flit lui
Lazol Pitdrel, daid casä in Obroceant lui Nicoar[ä] Log[o]fet,
pe talent de argint. Marturi : Ghiorghie biv$ii präcdlab ot
Siminiceant, Gligorie diiac ot cheal, Ionascil ot Crive$tf,
Toader snä Motoc ot Movileanl, Calotä ot Obroceanl, Costin
ot Häle$tiiani, Lazor ot Tpkr Kpactum, Irimiia hotnog ot
Butateant, Frät[i]l[d] ot Cärje$411. - Iscdle$te «Pop Costin».
Peceti.
Adaus : Pop Avrarn slid pop Gavril ot Obroceant dä zapis
pentru acela$T scop, cu aceia$I marturi. Scrie Gavriil diiac.-
Traducere de Euloghi, 2 Iunie 1781.
16. Iasi, 12 Februar 7109 (I601). Ori$ Hatman, Bosioc
Vel Spätar, Trifan Postelnic, Coste Bäoc Cliuar, Macri
Vel Arma$, Bugza Logofdt, Rosca Dvornic aratä cd One,
Pone $i sora lor Anna, fiit lid Gligorie $i «Todoscäet», vind
lui Nicoar[d] Logoat H 113,wklan partea lor de la tatd,
Gligorie Mamie, care o luase de la Mihäila$, Nechifor,
Märica, Fräsina, Nasti, fetele 11/Ikomtig11, nepotil llSonii, de
la Butcätent7: Ana 4santu sit Knnorpm din Hirläü.

www.dacoromanica.ro
 DOtiUMENTE D1OLDOVENESTI DIN TINUTUL HODIANULUÍ 275

Urmeazal iseäliturile, dintre care se inteleg ale lui Bogza

Log[o]fet, Rosca Dvornic, Trifan ... Pecett, cu litere nein-
telese. Una are : . .. CAMIIPOHO . . . {v. n° 22].
17. Iasi, 5 Maiti 7110 (1602). Eremia Moghila, pentru Ni-
coar[ä] Log[o]fet, care aduce zapis al luf Gheorghie biv prä-
calab, Gligorie diiac, Ionasco Buhus, Toader fiul lui Motoc,
cä a cumparat o casg din partea de jos a satulut Obroant,
de la Märiica si surorile el' Titiana si Dochiia, si fratele lor
Vasilie, pe talent" de argint. Alta casá i-o vind pop[a] Avraam,
fiul lui pop[al Gavril, cu fratil. Pecetea cunoscutg. Stroici
iscgleste.
<cf- Friitiman.»
18. Scheaf, io Maiti 7111 (1603). Dumitru fiul BAKAStairie,
Depot ailkpIiitckgn, stränepot lui Ignat din Roginosa, vinde
moia sa lui Nicoar[ä] Logofgt. Marturt : Bogdan Pos-
telnic i dvornic of Scheaf, Ionasco Buhus ot Crivest[I], Gli-
gorii diiacul ot 5cheaf, popa Costin ot Helesteiani 111SA- 1-1

TOSOM ksrr Tpkr Illii-kn, Drägan din Pizdeant, Nichifor din

ObroceanT csi multi' oament bunt si bgtrini». Se adaug :
Motoc, Cotoc ot Päscan[f], Frätilä ot Onian[f], Ion gude
ot Roginoa[sa], Ionasco ot Oniani, Gheor[ghie] ot Obroan.
Peceti, intre care a tirgului, cu un peste si riftrr w[m] Tpkrt;
Gwkii (cu fum).
[Pe a doua foaie :]
f /1311 ECINit Domitro feorolo Bahloianef, nepotol Märeicdf,
stränepotol a lu Ignat, denainte lu Ionasco Buhus si denaintia
luf Motoc si Cotoc si Fritilg di Oneciane si [non godele
de in Ro'gonosä si Ionastico di Oneciane, Urso tij si Gavril
di in Boldestf si de aceia multe oamen[i] bune, drepti dooa
sote de galbent.
19. Suceava, 16 Maid 7111 (1603). Eremiia Moghila, pentru
Nicola ot Cotnar, in ceartä cu Lupul Vornic, pentru But-
cätean. Iscálitura Domnultni. Kfmium swami Sti[un].
Pecete mica, ruptd.
20. Suceava, 7113 (1604-5). Eremia Moghila, pentru Mariica

www.dacoromanica.ro
276 DOCUMENTE MOLDOVENESTI DIN TINUTUL ROMANULUI

Kwkriark raposatuluT aNiculeT ot Cotnary si fata ei, Nastasia,

care aü adus zapisul de la $oltuz si pirgariT de acolo, pentru
o vinzare. Pomenit Nechita ot Pietri$, Buzdugan ot Pe-
trianT, Cazanel. Pecete ruptä. -E fal$.
21. Ia$1, 25 Maiti 7116 (1608). Precop ardiman Dvornic,
Bran Comis, Udrea Gligorie biv Vel Vätag, Dumitru Spätar
aratä cä. Odochiia, Nicoar[ä], Trofim, fiii GAKH, nepotif luI
Ion Juco, ati vindut parte din Butcäteani $i cu Hu-03U wr
gapiiHS lui Nicoar[ä] Logof[ä]t. Scrie Nebojatco Uricar. Iscd-
lesc : Precop Cdräiman Vistiiarnic, Udria iscal, Nicoar[ä] Comis.
22. t GE WCO MU A3 HOD" IIHApOHHK H CK CECTpA MOA TO,A,OCIM,
CHH KHAHA, 1111Y11,11 "pH H RH, nrkSHOLIATOM illAHHM, in$ine de
bunä a noasträ voe märturisim cu cest zapis al nostru cum,
de a noasträ bunä voe, de nime siluiT i neirapresuratI, am
vändut a noasträ direaptä ocinä $i mosie din sat din
ButcäteanT $1 din selistea ce sä chilamä opärleanii, din sat
din ButcäteanT, din gumätate de sat, din na opta parte
gumätate, $ i din seli$te din Sopärleani din na opta parte iarA$T
gumatate, cät s'ati ales partea lor intr'aceaste sate ce-s rnai
sus scrise, cu tot locul nostru, din vatra satului, si din
cämpu, $1 dinteapä, $i din hälästeae, cu tot venitul nostru,
ce iaste partea noasträ. Si am vänduto gupänuluf Necoar[ä].
Mare-Vistiiarnic drept 108 taleff cpsimx. Si at fast in toc-
mala noasträ cänd am vändut si am loat banl deplin si toff
de fatä odänioar[ä] : Procop Caräiman Vistiiarnic $i Ilea
Booc Vomic de Poartä $i Toader Dragotä Vornic de
Poartä $1 Ba$otä Camaras $i Serghie diiac $i altT omeni
bunT : Samson din tärgu din Iasi si Luca croitor. Si pre
maT multä credintä pusu-ne-am $i ale noastre pecetif inn 'acest
zapis. Si pre multä márturie am sells eti Ionasco
lesculJitniar. De aasta märturisim in cest zapis al nostru,
ca sä sä tie. Amin. Pis u Ias, Fey. 26 [1608-17].
Procopie Cdräiman Vistiiarnic [pecete en tot felul de flori].
Ilea Booc Dvor[nic] [pecete cu : Ilea]. Az popa Adrunic.
Gheorghie Basot[ä] Cämäras [pecete cu o pasere]. Az Io-
na$co Jitniar [pecete cu o cameie]. fI3 GFprIe KKANKM1 34.

www.dacoromanica.ro
 DOUUMENTE MOLDOVENEF;TI DIN TINUTUL ROMANULUI 277

CSMKS FIVE% CF1-0,*TEACTKPIEM [pecete CU C. p . I'. E.]. i alte cloud

peceti.
23. Iasi, 29 Octombre 7118 (1609). Costantin Moghilä.
Voevod, pentru Gligorie $i sotia Agafiia $1 altii cari ail
vindut mo$ie de la liSMFIATA Er Marica $i de la Grozav $i
de la Izmeanul, lui Nicoar[d] Prijescul Vel Vistearnic, la
Butcateani !,,i Sopräleani. in loc, se dá parte din Obroeani
WT LIACT RS11410,1.Pecete mica, cu bourul instelat intre soare
si lunä $1: t IW KOCTMITIIH abE11111 KOEBOA. Stroi Vel Lo-
gofet u. Urmeaza iscälitura lul, cu adausul, de alta minä :
Sql-IIIHTE EMS SIIHK. Nebojatco.

24. Iasi, 5 April 7118 (i 6 to). Costantin Moghila Voevod,

pentru Iona$co Vist. $1 fratele Iordachie, fiii lui Costandin,
nepoti illapmi, stränepotT Alum, cari vind mo$ie lui Nicoard Vel
Vistiiarnic la Butcateani, pe ughi. Pomenit satul Ruginoasa,
luat de la Dumitru fiul fiaptitami, nepot
InkpificH, stränepot fIrd$HH, fata lui Ivanco
Pitar. Iscalitura Domnului. Vel Dvornic ucil.
Si iscdlitura lui. t Täutul. Pecetea micä,
peste hirtie.
25. I I. April 7118 (16 I o). Act de la
La no 25
ora$111 Cotnari (v. mai sus, p. 86, n° 179) (pecetea Cotnarului).

26. Suceava, 6 Iulie 7118 (1610). Costantin Moghila Voe-

vocl aratä cä Nicoar[a] Präjescul Velichii Dvornic a cum-
pärat mosia unei «Anisiia Nemtana, fata Ruscai», nepoata
Huruoaef, cu fiul, Focsa, fetele MägdAlina si Sofiica, pe taleri.
Iscälitura Domnului Pecetea cea mica:. Pätrasco Vel Dvornic
u. Basot[ä]. - Si traducere romäneascä din 1820 intdritä
la 5 Mart de «Leon arh[dmandrituly (Asachi).
27. Iasi, 24 Mai5 7.125 (1617). Radul Voevod, pentru Pa-
trichle si Cr[d]stea, in pkg. cu Alexa cu privire la o mosie in
Butcäteani, de la Antonu. Se face jurgmint pe evanghelie.
Vel Logft. ti. Ghianghea Logofet isca1ah. t Bäseanu. Pe-
cete mare.

www.dacoromanica.ro
978 DOCUMENTE NOLDuVENEW DIN T1NUTUL ROMANI/LTA

28. Iasi, 30 Maia 7125 (1617). Radul Voevod, pentru Crstea

fiul lui Furdui i Condrea Visternicel $i pop[a] Andronic,
fid KI-Irk1114, toti nepoti aum, cari s'aa judecat (Term 3"
itguem) cu Nicoar[ä] Präjescul biv Vist. pentru parte din Bu-
cdteani si selistea sopräleani (T. Roman). Se pune ferie
(lisEldi.o) 12 2lOti. «Vel Logofet uö. Ghianghea Logofet iscaah,
m. p.» Nebojatco. Pecete rosie, ruptä.
29. 1114C 8 ramp", 29 Julie 7126 (1618). Radul Voevod, pen-
tru Nicoard biv Vistearnic si Alexa w'r 'rpm' urr Komap,
cu privire la o cumpäräturä in BäscAteani. Se pune ferie
(4segio). t Ghianghea Vel Logofet u. iscal. Gavril. Pecete
mare, rosie.
30. Iasi, 28 Iunie 7131 (1623). Stefan Tomsea Voevod,
pentru Dumitru, Mihäilasco, Gavrilas, Bránduse, Irina, «Lazar
fiul lui Motoc», totl fill lui Lupul Vrälan, in ceartä. cu Alexa
biv Cämäras, pentru päri din Butcateani (T. Roman). in
colt : Dumitru Sälucor (sic). Pecete peste hirtie, CII bourul
instelat si incoronat, intre soare si lunä, sabie si sulitä. In-
scriptie : t IW GTE$ANK TOMMA KOEKO,A, PF1M1 3EAAAE AAOAAAKC-
K0i. Pe V° : t fu HERWTHOCT Er MACT. HAN FIAN rk KEA Wrilvr.
A3 LIHKOAO[k] AWrdiT HCKAA (splendidä caligrafie).

31. Obroceani, 4 Octombre 7144 (1635). «Popa Anton de

Obroceard si cu fAmeala mea cu Märica si tot fea'orii mieT,
anum[e] Märiia si Anna, si ea Gavrilas Furduia si cu feorii
miei, si eü Nechifor feorul lui Ionasco Calot[ä]..., si ea Leal ea
cu feorii miei, cu Ostahie si cu popa Isac i Acsiniia» \find
«o parte de ocin[ä] a nostri -am avut in cel hälestea noa
-aa fäcut dumnealui Postelnicul Ionasco Präjäscul la podul
Ordzei ... De in deal de spre Scheal.» Se face innaintea «Vor-
nicului lui Gheorghie Ngvräpäscul, lui Iurasco Adam de in Vlä-
dest[i], lui Toader Härescul de Hasnäseani, lui Andonie de-
acolea si a lui losip de-acol[o] si a multi oamen[f] buni me-
glias de pre inpregiur». Iscälesc si Nichifor, Slävil[ä] pis[ar].
Peceti cu cerneala si urme de degete.
32. Iasi, 26 April 7144 (1636). Vasile Lupu, pentru Ionasco

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MOLDOVENE§TI DIN TINUTUL ROMANULIJI 279

Präjescul Jicnicear, care a adus zapts, si de la Gavrila$ Fur-

duin, de la Gligorie Butcäteanul, de la Irimiia fiul lui Ghe-
rasim, de la Ilea, Ostahie, popa Isac. «Präjina eke de patru
stänjini.» tritärire de mosie lui Ionasco Präjescul Jitnicear,
pre «acea bucatä de loc ce an innecat apa de hälästeul ce an
acut la podul Ordzei», pentru a-I fi «direaptá ocinä si schim-
bäturä».
Gavril Mätias Vel Logof[e]t. Corlaat.
Pecete mare rosie.
33. Hälpisteian[i], 8 August 7183 (1675). Zapis pentru
o vinzare. Marturi : «Dumitrasco Präjäscul, ce an fost Postial-
nic, Hacic de Hotin, Aftänasie Vornicul de Ruginoasa, preutul
Dumitru de Crivesti, Pätrascü Vornicul de acolea».
34. Iasi, 7 Februar 7187 ( t679). a Arvintie de Drägotiani,
ginerile popei lui Ionasco de Ruginoasa, si cu fiatel[e] mial[e],
Alexandra si Mariia», $. a. vind mosie la Oborociani, «trei
casä in siliste cu loc de arat in [alt.[i]ni si cu loc de fänat
si din hälestiae si din tot locul, cu tot venitul, toatä partia
noasträ cätä sd va aliage», lui Chirtiac Sturdza Päharnicul
cel Mare, cu «lei bätutl». Marturi : «Alexandru Buhus Hat-
manul, Gavril Costachi biv Hatman, Velico Costin biv
Comis, Gavril Nianul biv Logiolf[ä]t, Savin Nävräpäscul
Soimariul si multi boiari $i oameni bunI». Scrie «Enachi
diacul». Iscälesc : «az Gavril Cost[aiche biv Hatman, az Ve_
lico Costin biv Comis, Gavril Näsräpäscul biv Logofát».
35. «En Aftimie fata Anei, nepota popeI lui Anton din
sat din Oboroceni», aratä cä «am vändut si en daca an vändut
frate-men Gligorasco si soru-m Märie, eä eil n'am avut
putere sä intorcu baniT dumisale Päharnicului, deci i-am
vándut odatä cu frati, si am vändut mai pe urmä catu s'an
ales parte mè, o cas[ä], sä fie dumisale Pdharnicu Chiriac
Sturdzii si jupänesei dumisale AniV», pentru 22 de lei $1
jumätate. cDenainte dumisale Hatmanului Buhus, $1 de nal[n]te
dumisale lui Manulachie Sulgeruluf celui mare, si denai[njte
pärcälabului Lupului de Tärgul Frumos».

www.dacoromanica.ro
280 DOCUMENTE MOLDOVENETTi DIN TINUTUL ROMANULUI

36. «No1 fe'eorif Märi, nepotii pope liff Anton din Oboro-
cerif» aratä cä ail vindut «dumisale luI Chiriac Sturdzei ce
ail fostu Fäharnicu-Mare $i jupänesii dumisale Aniti» partea
Ior din Oboroceni. «Eü Costantin si Damaschin $i Märie $i
Ana sururile nostre am märsu de am luat bani din mäna
durnisale.». Marturif de la n' precedent $i, pe linga ei, popa
Paväl. Iscälesc, prin punere de deget, si Porhira, Urdta, Pa-
laghie. eIscal pop Pavel ot Häläne$te (sic).»
37. Iasi, 30 April 7188 (1680). «Gligorasi $1 cu sori-m,
cu Märie, fiorii lui Gavril Donici din Oborociani $i a Annil
fämeii lui Donici», vind «dumisali Sturdzii, lui Chiriiac, Pä-
harniculuI cialui Mare», cloud case in Oborocerif, pe «lei
bätuti». «M'em intrebatu toatä ruda mè $i räze$ii mei, sä-m
dé banT pre aceR doi casä, $i nime dentru ruda noosträ
,nu s'ail aflatu.»
38. 17 Februar 7200 (1692). «Eil Acsana, a räpäusatului
Frangule Stolnicul», aratä cu zapis «la märia dumisali nepotului
Costantin Ursächel, cum am dato danie dumisali kum[ä]taate de
sato din Areni, ce iaste la Suavä, care iaste mie dreptü cum-
päräturd, a$ijdere kum[A]tate de sate de Areni care ail fost a
dumisali frätine-mieii Ursachie Visternicul, am dat-o dumisali
danie. Care parte de satu am tinut-o eü pentru ne$t[ej da-
torie ce-mi iaste dumnialui frate-mieii dator, cu tril sute $ai-
dzeci de lei,- care am fäcut $i izvod de pe ce mi-T dumnialui
dator. Si sä aibä dumnialui nepotul Costantin Ursachie a tin
$[i] ac gum[A]tate de satu. Iar, cändu vor da ace$t[i] bani ce
mai sus scriem, cuconi dumisal[e] frätine-mieil Ursachie Vis-
ternicul la mäna nepotu-mieü Costantin Ursachie, atunce sä
aibä a tiné gum[qtate de sat de Areni, parte lor. A$ijdere
$i dupa moarte mia, multu putin ce sä va afla a dumisali,
sá fie nepotului Costantin Ursachie. $i dumnelui sá albä a
má grij[i] dupa moarte mia i nimia dentru nepot $i oameni
de ai mie sd nu aibd treaba a stä] amesteca ham ceva. Si
pentru o diiatä ce aii fácut nepotul mieil Dumitrawo Ursachie
la o da.care a mè, care eü n'am $tiut nemic, $i fär[ä] $tirea
mia s'aii fácut aceia diiatä, s[ä] nu s[ä] bage intru nemicä

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MOLDOVENE§Tf DIN TINTITUL ROMANULUi 281

samä. Si ahstä dreptä danie si scrisoarea s'aa fäcut de

nainte dumisali Scull biv CAm[i]nar, CAm[ä]ras de Ocnä., $i
dumnialuI Toderasco biv am[ä]ras de Ocnä, $i denainte du-
hovniculuI miea Cozma egumen de la mänästirea de la Ocnä
si Nica gramatic de la Ocnä $i Dima zugrav si Zota negu-
titor i Vas(ljlie Bländia biräu de la Ocnä. $i Gheorghie zu-
gray $i popa Ion Sorca de la Ocnd. Si eü popa Ion Buhoci
am scris zapisul, sä s[ä] creazä.
Acsana Fränguloe (pecete cu fum, neînteleasa).
'0 ilyo6v.svoq vijg YOxvots Koalidg ispollóvazoq Oprog. (Alte
patru iscálituri grecesti.)
Az erei Ion Sorca iscal. Vasili Blände
biráa (pecete cu un ciocánas $i inscriptie
neinteleasä). t Aftiog Zóypocr,00g tapTopaq.
t e.Wprcoç EaropcoypiTog, phpropocg.

Franguli e cunoscutul s5.uar i apol Vames-Mare (vol. V, p. 133). Pentru

UrsIchesti, ibid., pp. 582-3 ; Inscrzp/ir, I, 13. 28.

39 t Bani ce mi-I dator frate-mea Ursache $i de pe ce

mi-I dator, sd s[ä] stii.
t 120 lei de pe o patc de samur.
t 130 leI tij de pe alt[ä] blaná de patc de samur.
t 50 lei de pe gumätate de bland de alimii de samur.
t 60 lei de pe 2 cal' murgi ce mi-aa luat, si bani nu mi
i-aa dat.
40. 15 Decembre 7210 (1701). «Ea Alecxandra Spätäroie
a räposatuluf Gligorasco Spätarul» aratä eh' «am luatu pe
nepotä-m Paraschiva, fiica surorif me[le] Catrinil de o'm
crescut-o $i o'rn botezat-o, i am ales-o dentr' altif nepotiI aI
meI ca se-m fii a miia fiicA, si cu vrere luI Dumnezea o'm $i
cdsätorit-o dup[d] Sandul Sturdze fiòorul lui Chiriiac Sturdzil,
$i l'am datu multu putän 6-am avut. Dat[u]-l'am g umätate de
satu de CäcárádzenI si gu m at ate de satu de OsimzlianI $i
TiganI -am avut parte m de la pärintii mel, si odord den

www.dacoromanica.ro
282 DOCUMENTE MOLDOVENE§TI DIN TtNUTUL ROMANULTJI

cätu am avutu i-am datu. Si, multu putin ce mai am si m'am

opritu de comandu, iar, murindu pre mäna dum[i]lorsali,
ca sä aibä a m[ä] griji $1 sä fiia totu a lor. lard nime den
fratif mel saü din nepotii mel sä n'aiba trab[d], nici sä s[ä]
mestece la nemicä al meu.
Asisdere si eü sä nu fia volnicA a luare den ce l'arn
datu : den mosfl, den TiganI, a luare de la fiica mè, Pa-
raschiva, $i a dare altor nepoti saü frati ; ce sIt fiie datl du-
milor sali, precum am scris mai sus, c'am datu sIt fie pentru
sufletul mea si pentru sä m[d] grijasca si pan ol fi vie $i,
dup[ä] moarte m, sä m[d] pomenesc[a]. IarIt cini s'ar is-
piti den frati sati den nepoti a strica, sä fiia neertatu de
Domnul Dumnedzea si de mini, $i sä fie legatu i blästärnatu
de 318 ot[e]ti clan Nechie, herul $i arama sa putrezasca, iar
trupul lui sa nu s[d] topascä, sä (sä) st in ved. i pentru cre-
dinta m'am pus si pecete, $i cine s'ar tänpla, off din fratiI
mei, orf de nepotil, a ved aastä scrisori, sIt aibä a iscali ; si
alti boerI sträinI, ca s[ä] fie de credinte.
Alexandra Spät[Aroaie].(Pecete octogonald cu « Alexa[n]dra»,
push' cu fum.)
41. 26 Septembre 7216 (1707). iSava egurnen de Hangu»
dä zapis idumisalea SanduluI Sturdz1T de Hälästeenl» cIt i-a
vindut o päraginä de vie, carea viia aa fosta a ha Ignat
Tuturman, $1 alta viia längä aceia, 6-ati fostü a lui Visarion
cälugärul, cumparaturä de la Gheorghitä a lui Haidrugan»,
pentru « io stup1 $i o bivolitä cu vital ... Însä s'aa vändut
butucul vii, iar nu pämäntul, cä. [0]mäntul iestea a mänä-
stir[i]. Jar dumnealuf $i cuconif dumisale si nepotil dumisalea
vor da de o dzeacia din an in an; insä cu pomat ce ar hi
pe acel loc, sa tie dumnelul, si va da dzauirea». Marturi:
Toader 6orteiti $i Gavril Sirbul $i Ion Bäianul si Iftimie
ot tam si Mihäil[a] de DrägAteanì ». Ermonah Sava eg[u]-
meanul cHang[ulul] iscal». Pecete cu mai multl sfintil $i netiaT
IIKKEAEHIE WT KAM'S AET MOM.

42. [C. 1732-31 Bani ce am dat pentru lucrul viilor, sa

s[ä] stie.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MOLUOVENESTI DIN TINUTDI, ROMANULUÍ 283

3 pt. am dat la Damaschin pentru lucru intgI.

3 pt. tij am mai dat la Damaschin.
2 lei, 6 pt. am dat tij la Damaschin pentru vii, antgrtu.
3 pt. tij am dat la Damaschin tot antärtu.
z lei', 3 pt., 6 bani tij am dat luI Ilie si lui Apostol de
au ingropat, tot antärtu,
9 lei am dat luI Ilie vier in anul trecut, la vii.
1 leu am datu pe 2 hgrage.
6 lei de scosul hdragilor.
3 lei am dat kn. Anton in iastä prim[ä]varä.
1 lea WI Ion Savin, tij acmu vier.
15 par[a]le pe i ocd p[o]l her, de aa fäcut o sapä la vif.
4 par[a]le dä fgcut sapa.
1 lea lui Anton vier.

3 pt. datu luT Ion Savin.

r lea am dat lui Ion Tisul, vier.
6 pt. tij am dat luI Anton ; Dech. 25.
4 pt. pl. tij. am dat luf Anton; Fev. 1.
6 pt. pe 5 cot pgna, Rusului.
3 pt. Tuntal (sic?), pe i oc[a] tutun.
3 banI pe 3 lulele.
2 banI Tuntäl (?), pe 3 litre sopon.
9 bani un apästru.
6 pt. undelemnu.
1 pt., 2 banI icri.

3 pt. pesti.
I lea, 2 pt., 4 bam holercä.
6 banI tutun.
37 lei am dat pe 2 boY.
16 lei, 6 pt. am dat pe vaci si gunicY.

43. t Ghedeon arhiep[i]sc[o]pa i Mitropolit Suavschii.

-L Fäcut-am aastä scrisoare a nostrg
1
la mäna dumisali
StolniceasiI Sturdzoaei pentru un loc de cas[ä] ce iaste 1ängsa
Mitropolie, din sus de Temnitä, car[ej, and aa fost Sturdzea
la Muscali, i-aa fost dat Anton Tanschii polcovnicul banI
ioo taleff ; si bani nu i aú mai dat, ce tot aü scris la Domnu

www.dacoromanica.ro
284 DOCUMENTE MOLDOVENESTÍ DIN TINUTUL ROMANULUT

sä pliniascg, cu ce'r gäsi dänsul. Deci ea, scriindu la

la
Tanschi', s'aa m[i]l[o]stivit si aa dat acel loc danie sf[i]ntei
Mitropolii. Si, pentru datorie ce am avut la dumn[ea]lui, si
ati läsat acea wo taleti, si scrisoarea dumisale acea de danie
iaste la mäna nosträ. Deci de acmu (sic) Stolnicias[a] Sturdzoe
sg aibä bung paci. Iar, de'r mai dzici cineva ceva, noi om
da sam[ä]. Pentru aceaia i-am fácut aastä märturie, intru
care am pus si peceatia sf[i]ntei Mitropolii, si am iscalit ca
sg.1 fie de bunä credintä.
U Ias, It. 7231 [1722], Noe[m]v[rie] 5.
Ghedeon Mitropolit al Moldovlahiei. [Pecete cu Sf. Gheorghe
si legenda=nmaTk ECTIt CTPO MHT110f10...], intipäritä cu fun"
44. Ia.i, 17 Iafivar 7242 (1734). Grigorie Ghica Voevod,
lui Adam Luca biv Sulger, cu privire la jalba fäcutä de
«Safta Pisosas[a] pe Erina TomitoaiD, pentru o moarä in
Somuzul cel Mare, la Tinutul SucevilD, pe care o ddduse
Pisotchi «in sama lui Basot[ä] Setrar cu tocmalg. .. Ati
luat moara cu de a säla [Tomita] de la Basotta.1, cäci ii era
cumnat Pisotchi, si, luind moara, ar fi luat si 30 de merte
de päni din moarä ; si, luindu moara, n'aa vrut sä o gri-
jascä, s'aa lásato de s'ati präpädit moara din pricina To-
mitoai, si ià n'ail avut niö-o treabä, niun amestec la ace
moara.» Vel Logft. Pecete mare, cu chinovar.
45. 21 Mart 1794. Mihail Costandin Sut[u] Voevod, pentru
judecata lui donit[g] PrAjescu biv Vel Pitar cu Safta Tinti-
loae, fiica lui Grigoras Hermeziu Post.D. Mama lui Ionitä era
c Alecsandra Jicniceroae, ce ati fost fatä luI Andreia PrAjescup.
Pecete lungäreatä cu chinovar.
46. 7 Octombre 1.801. Alecsandru Necolal Sut[u] insärci-
neazd pe Andronachi Doniö biv Vel Ban cu o hotärnicie.
Pecete cu chinovar.
47. 4 Decembre 1801. Hotarnicg a lui Andronachi Donici
Ban, trimes, cu Com[i]s[ul] Cost[an]din Catargiu, la Bosco-
' Tantchi, ofiter de Cazaci: in 1711, e pomenit st In Neculce, p. 331. Sturdza
sä fie Sandul (ibid., p. 303) ? La 1727 acesta era Spätar (ibid., PP. 364-5)

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE MOLDOVENE§TI DIN TINUTUL ROMANULUI 285

ten! si OnicenT (T. Roman), ale luT MihaT Sturza biv Vel
Logft., in cearta cu Sdrd. Ionit[d] Prkjese[u]. Se aratd ho-
tarnica din Mart 7269 0760 a lui Ion Meleghie Vor[ni]c de
Poartd $i Lupul Haddmbul, tovard$ul säti. e Apa Tigäncil...
0 groapd de putu de ldngd drum, in gura väi $oimäritii...
Stänj[dnI] prosti... Hotaru Oborocenilor, in Poiana Popii...
Coada iazului Bärbinti... Stdlpul Prdjescului...... Längd hota-
rdle DucdT-Vodä . . Rdp[osatul] Ban Costandin Sturza., Altä
hotarnica, din 15 Iulie 7269 (1761), «de la rdp. Sul. Toad[e]r
Buhus... in margine bähniT pdräuluT Civil. . Di spre Vorän-
tdresti, in Tiganca c mare... Hotarnica di la un Sämion
Che$co Uricar, din lat 7260 [1752]... Ioni.td Pisoschli, stäpänu
Onicenilor... 0 groapd näruitd... Pascal Vorc. de Vordntd-
re$tf... Dum. Stol. Dimitrache Beldiman at'i ardtat altä groapd
maT din sus... Timelie casdlor rdp. Pit. Iordachi Sturza. .

Pärdu Gropilil... Intru care poenitä este $i prisacä si crämd a

dum. Logf... Un alugär bdtrán, anumi Vasdli Bulaiti, carile
multä vreme ati fost tot vdtav la OborocenT.»

www.dacoromanica.ro
 IX.

DOCUMENTE EXPUSE LA EXPOSITIA DIN SIBI10.

www.dacoromanica.ro
 1. 6 Decembre 7054 (1545). Mircea-Vodd, pentru o ocind
la satul Micsanul.
2. Tirgoviste, 2 Apri17133 (1625). Alexandru-Vodd fiul lui
Radu, pentru Neagoe fiul lui Bub.' din Brdtivoesti cu privire la
ocina sa din acel sat, Rh CSACTKW filinim, S iiouniu, partea
lui Stanclul Logofät din Cepari. Pomenit fratele lui Stanciu,
Ion Aga si Radul Comis, precum si Km$rqpii WT CTA Moilac-
THIlli Ilomn-kHa. Lepddat Logoat.
3. Bucuresti, 15 Iu lie 7139 (1631). Leon-Voclä, pentru
Deatco si sotia sa, «fata a lu Momcild ot Dedulesti wt c8-
ACTIM stis.». Se pomenesc : «ona Buzdnarilor... Ati fost
luoat aceaste tref surori... Doi oamenT buniden'naintea boea-
rinul Domnii Mel[e] Mihalcea Dvornicul ca sd.-4 judece si sä-1
tocmeascd» Nume : Sora, Sorcd.
4. 27 Februar 7155 (1647). «Ea Radul si. cu Larion
si cu alaltl frati care am foost päräsi pentru sfadaa cd-
lugärului», &a zapis «ZopeT Post. si Radul Tiganului»,
pentru eä ei luase cu chezdsie pe Tigan, insä enumai pänd
a doo zi, mai multu nu 1-aa luoat». Se face Ord la Dra-
gomir Vel Vornic, care dä «carte la pärintele episcupul si
la Zipa Vornicul, ca sä luodm sase boiari sä jure Zipa Post.
si Radul Tiganul cum n'aail luoat pre cälugdrul in chezdsie
mai mult de a doo zi». Iscäleste: «ep[i]scup Stefan Buz[dului]».
5. Bucuresti, 31 Maia 1761. Scarlat Ghica Voevod, pentru
«Radul Slatineanul biv Vela Comis, ca sd albd a tinea si a
stäpäni mosiia ce sä chiamd Ploestorii din sudti Prahova, ce
iaste pe apa Teleajdnului», foastä a lui «Pantazi Primichir
1143. Vol. XI. 19

www.dacoromanica.ro
290 DOCUMENTE EXPUSE LA EXPOSITIA DIN SIBIIIY

b[i]v Vel Medelnicearin» 1, luatä de la mosneanil de acoló»,

«si apoi de la dumnealuf s'an fostü cumpärat de raposatul
Scarlat Cdp[i]t[an] Zugrumale», läsatä apoi danie la «mg-
nästirea Si[ä]ntului Ioann din Focsani». Egumenul Theoclit o
vinde lui Constantin Cändesculti b[i]y Vela Cliucearn, pentru
«altä mosie ce sä. chiamä Däsärätil in sud Slam Rämnec»,
lingä «altä mosie a mänästiriI ce iaste afierositä de fa.-
poosata intru feridre Märia Sa Doamna Zoi, maica Dom-
niei Mele». Cindescul o trece donatarului pe 1635 taleff.
E in hotar «cu mosiia mänästiril Tárgsorul i pe din jos cu
mosiia Bereasca». Boierl : Costandin Dudescul V. Ban, $tefan
Vdcdrescul V. Dvor., Pärvul Cantacozinó V. Log., Dumitra-
chi Ghica V. Spät., Costandin Florescul V. Pah., Nicolae
Brancoveanul V. Corals, Pang. Filipescul V. Stol Iordachie
Väcärescul V. Sluger, Grigorasco Nran V. Pitar. Scrie «popa
Floru, dascalul slovenesc ot Sf. Gheorghie cel vechiti. Pär-
vul Cantac[uzino] Vel Logf. Scarlat Gre [anul] V. Logft.»
Iscäleste i Domnul. Pecetea poartä armele aminduror prin-
cipatelor. Documentul e cuprins intr'un cadru de aur.
6. z Maig 1796. Alexandru Muruz, Domn muntean, pen-
tru Ioan biv Vel Särdar, care a luat prin schimb de la má-
nästirea Coltei mosia «Tomcestii, pe apa BarlatuluI, in Ti-
nutul Tecueulta din Moldova». Iea in loc zidirile nool ce
prin ajutor de cheltuialä a numitultfl Särdar s'a fäcut in ha-
nul mändstirescu, de la care sä poate folosi män[ä.s]tirea si
spitalurile säracilor bolnavi». intärise Mitropolitul si idum-
n[ea]lui biv Vel Cluke]r Dumitrasco Racovitä, de la al cäruia
neatn s'ai1 dat danie ahstä mosie män[As]t[i]ril».

V. Doc. Cantacuzinilor, pp. 183-5.

www.dacoromanica.ro
 TABLA NUMELOR
.1Vogd. n, = nume. f = familie. Locurile subliniate arata unde se vorbeste In
special de vre o farallie. Nu s'ail luat numele de localififf si persoane neisorice.

Aliáza f., 258. Arb'ânasl, 51.

.AchingiT, 135 n. 4. Ardeal, 81. (Voevod de), 217.
Adrianopol, 141 n. I, 157 si n. 4, ArenI (line Suceava), 280-x.
159 sl n. 2, I6011. 3, 166, 181-2'. Arges (manästire), I 1.2.
Afumatl (sat), 42 n. 1. Argetoia (sat), 235, 261.
Agapia (Mán'ästire), 77. Argetoianu f., 233-4.
.Agiud, 118-9. Arghiropulo (Logotitul Constantin),
Ahmed-Fevzl-Pasa, 5, 254.
Alba-Regalg, 135. Aristarchi (Nicolae), 4 si urm.
Albanesl, 113. V. si ArbXnasL Armenl, 57, 92, 279. (grecisatT), 125.
Albotici f., 51. Aron-Voa, 85.
Alexandru-Vodd. Coconul, 289. Aron-Vodä. (mádástire), 158.
Alexandru-Vocg 11ia, 49, 75, 86, Arvanitochori, 114 0 n.
wo, 257-8. Atos, 57, 61-2, 228, 235, 259. (m5.-
Anglia (regele Iacob 107-8. nástirea Ivirului din), 101.
Apaffy (Nlihail, principe ardelean), Axintie Uricariul, 56.
143, 148-9 si n. 2, 162 n. I,
174 i 9. I.

Baba-Novac (d.pitan al NI Mihai- Man f., 51.

Viteazul), 48. BIlcescu f., 103.
Bac.65, 77, 91. (episcopi latini de), BAleanu f., 221 n. 2. (polcovnicul),
143. 248.
Bädilitä f. 57, 59, Balica f. 47.
Bahlniana n., 275, 277. Bals f., so, 55, 59-60, 61 i u.,
135.16ceanu f., 264. 68, 272.

www.dacoromanica.ro
992 TABLA BUMELOR

Bant4 f., 63. Briloiú f , 105, 225 n. 233.

Banul f., 74. Bran (pas), 135.
Bar, 154. Brandenburg, 154 n. 1.
Barbovschi f., 77. _Brasov, 135, 140, 176-7, 180, 187
Barnovschi (Miron-Vodü), 49-51, 74. si u, 237 i u.
Bäseanul (uricariti), 48. Breaza (sat), 248 i u.
Basotü f., 66, 91, 157, 276, 284. BrIncoveanu f., 83, 116-7.
Beldiman f., 91, 285. Brincoveanu (Constantin-Vocti), s
Belgrad, 133, 134 n. r, 135, 140, si u., 122, 176 i U , 264.
171 si n. 2. Brincoveanu (Banal Grigore i Safta),
Bender, 141, 144-5. 235 i u.
Bengescu f., 224 n. 4. Bruti (Bartolomeiü), 89.
Berény, 133. Bruti (Benedict), 89-90.
Berheacili f., 257. Bucloo f., 74, 76, 274, 276.
Bialocerchiev, 132 n, 2. Bucovina, 66, 204. (Veche), 158,
Bibescu f., 104-5, 219 si n., 225 n., 165, 168, 172-3.
226 i u. Bucurestl, 102, 249, 251, 253, 265.
Biloescu (Gheorghe.Vod6), 5, 7, 219 (Spitalul Collei), 290.
91 u., 235 si u., 252 si U. (Doamna Buda, 133, 135, 154 n. I, 167.
WO.), 235 i u. Buduhäleanu f., 269.
Birlad, 142. Bugeac, 141 i u., 149-50, 154 n_
Bblädeanul f., 50, 52, 258. 1, 161 1 u., 164, 181, 183.
Btrnova (inünästire), 50. Buhocill f. 281.
Bistr4a (oras), 143, 163-4. Buhu; f., 6o, 77, 119 i 11 272,
Bistrita (münüstire In Moldova), 91. 275, 279, 285
Bogdan-Vodä Orbul, 73, 125 n. I. Buicescul f., 264.
Bogdan-Vodä Sasul, 107-8. Buicescul (Diicu), 262.
Bogdan f., 95. Bulaiü f., 285.
Bogdana (naänüstire), 81. Bulboacü n., 53.
Bogza f., 274. Bulgari, 39 si u. (complot), 247 si 2.
Boian (lupta de la), 158-9. Burdujeni (mänästire), 49, 55-6,
Boli, 4, 61-2, 79.
Bologna, 131. Burileanu (conspirator), 253-4.
Borisi (Bernard), 89-90. Burlä f., 16o.
Bosnia, 175 n. I. Busioc f., 274.
Botez f., 56 si u. Bticüteni, 270 si n.
Botosani, 58, 71-2, 76-7, 146-7. (Vor- Buteniev (ambasador rus), 0-6, 31.
nic de), 69. (bresle din), 72. Buzgii, 249-50. (episcopi de), 105,-
Boul f 76, SS, 91.2, 274. 289.
Baila, 5 7i u., 40, 83, 124, 142, Buzescu (Radii), 99.
164, 179, 193, 198-

Caboga (Marin), 159 n. 2. I CilärasT, 39 si n.

Cainargi (Chiuciue.), 195, 198. Caddrusanl (inünästire), 10-2*

www.dacoromanica.ro
 TABLA NIIMBLOR 293

Calinó f., 97. Cehan f., 119 n. I.

Callimachi f., 81. Cerchez f., 77, 163 n. 5.
Callimacht (A1exandru-Vod.6), 64. Cernäuti, 158. (Tinutul), 175.
Callimachi (Grigore-Vodá), 62. Cerneti, 253.
Callimachi (Scar1at-Voc5), 95-6. Cetatea-Albál, 145, 147, 149 n. 2,
Calmuct, 171 $ i n. 5. 152 n. i, 156 n. I, 164.
Camenita, 131, 148 31 n. 1, 149- Cetätuia (Mángstire), 94, I60.
50, n. 2, 151, 153 5i n. I, 154 Chabert, 84.
si n. I, 158-9, 167-70, 172-3, Chesco f., 285.
175, 180. (gubernia), 42 n. t. Chigheciul, 144, 156.
Cantacuzino f., 51-3, 55-6, 59-62, Chilia, 144, 147.
64, 75-8, 80-4, 91-2, 142, 16o Ch4a. f , 59-60, 62 51 U.
n. 2, 176-8, 260. Chiselev (general), 248.
Cantacuzino (Dumitrascu-Vod4 77-8, Chitescul f., io 1.
147 si u., 154, 156-7 n 2, 4; CiinenY, 252.
159 n. I, 16o n. 2. Clmpineanu f., 260.
Cantacuzino (Serban-Vodá), 4, 132 Cimpulung (móldovenesc), 158, 163-
si U., 142, 148, 151 st n 1, 152 4, 175-
si n. 1, 153 si n. I, 156 si u., Cimpulung (muntean), i8o,
160, 167, 171 si U. (Fiul gri lor- Cimpulung (rusesc), 83.
dachi), i6o. (Crimea sa de la Cincul f., 269.
Viena), 137 st U. Chadescul fl, 290.
Cantacuzino (Constantin Stolnicul), Ciobanul (Constantin Stolnicul), 165,
141. Ciogolea f., 74, 76-7, 92.
Cantemir (Antioh-Vodá), 165, 258-9. Ciolpan f., 94.
Cantemir (Constanttn-Vodá), 134 n. Ciorneiti f., 91.
2, 157 si n. 3, z58 si u, 18i. Cioroboreanu f., 263-4.
Cantenair (Dinaitrie), 94, 165. Ciorteiii L. 282
Caprara (general), 133. Cls15., 163.
C5.priana (niánástire), 76. Ciudin f., 79, 81.
Capsa f., 68. Ciusco f., 53,
Caragei (ofiter), 251. Coburg (principele de), 104.
CárEman f., 51, 74, 276. Cocris (Gavril), 68-70.
Carà-Mustafá (Vizir), 135 si u. Codlea, 140.
Caransebes, 176. Conachi (Manolacht), 260-1.
Casovia, II t . Constanttnopol, 81, 133, 149 $ i n.
Catargiu f., 79, 284. 4, 155, I 6o n. 3, 18h (patriarch
Catichi f., 66. de), 42 n. I. (ArmenY din), 105-6.
Cozad, 47, 52, 79, 123 91 u., 132, Consull (austriacY si rusl), 250-1.
134, 141 si n. 1, 142 si 11., 154 Contarini (ambasador venetian), iso.
n. 1, 155 si n. 1, 159-60, 164, Contás f., 76, 79.
171 n. I, I81. (Hatinanl . Doro- Coplescul f., 270-I.
senco), 78. (Timus, fiul Hatma- Corcova (sat), 261-2.
nultit Bogdan Hmilnitchi), 52. Cordun (Bucovina), 64.
Ceauru f., 258. Cornaciri f., 91.

www.dacoromanica.ro
294 TABLA NUMBLOR

Costachi f., x65 si 0. 4, 166, 279. serica Troi0, 101-2. (Divanul,

Costin f., So, 542, 1591 162, 165-6, din 1790-I), 268.
279. Crettilescu f , 80, 83, 103-4, 221 11 1.
Costin (Miran), 5 2, 76, 175. (fami- Crimca (Mitropolitul Anastasia, 0
lia luT), 83. familia sa), 47.
Costin (Nicolae j sotia, Domnita Crlstea (Vornicul), 257-8.
Ileana), 79-8 x . Cruce (sat), 79.
Cotmeana (mänástire), 289. Crucea-de-jos (sat), 93.
Cotnail, 77, 86, 90, 157, 271-3, Csáky (Lndislas), 151 si n. 1, 161
275-8. n. I, 2.
Cotoroga f., 269. Cut:litchi (1-19.0ma001), 132, 141 5,
Cozia (mänästire), 103. a. 1, 144 $ a., 156.
Cräclun (Gbgorcea), III n. 3. Cupariul n., 277.
Cracovia, 141 n. x, 142, 146 si n. Curio (Horap), 112
2, 148. C111141, 135 ?i U.
Craiova, 104, 226 n., 233, 267. (bi- Cuza f., 93

Dabija-Vodä, 52-3, 76, 142, 258. Dania' (Andronachi), 284-5.

Damir f., 53. Dorohol, 76-7. (' inut), 271.
Dan-Vodá (tinártil), 217. DosofteI (Mitropolitul), r6S.
DanolovicT f., 92. Drägánesti (In trevederea de la), 79-80.
Danos (Danes, lingá Sighisoara), Dragomirna (mänästire), 52, 78.
162 n. I. Drágiqescu f., 79.
Danavid f., 84. Dubdii f,, 78.
Dardanele, 150 n. 2. Duca-Vodá, 53, 74, 77, 92-3, 13 2
Davidel (pretendent), 76-7, 92, 175. si u, 141 n. I, 142 si U. 156 si
Dealu-Mare (manäsure), 92. n. 2, 157 n. 3, 285. (Doamna
Delenl, 73 si u. Anastasia), 79-80.
Despot-Vodä, 84, 112. Duca (Constant n-Voc11), t82, 258.
DocTca n., 53. Dumowitz, 105-6.
DomnestI (sat), 132, 142. Dupnicl f., 51.
Donicl f.. 280.

E
Enzenberg (generalul), 104. 1 Evloghie (Gheorghe, tälmácitor),
Eterie, 187 si U.
I "".
Evrel, 84.

F
Fälciiil, 135, 144, 165. Ferent (cäpitan), So.
Fälcoiann f., 103. Filipescu (maiorul), 248.
Fárcäsanu f., 224 11. 4. Filippeschi (Gio-Domenico), 136 si u.

www.dacoromanica.ro
 TABLA RUMBLOR 295

FocsanT, 81, 135, 142. (mändstirea Frangule (säuar), z8o-i.

de la), 290. Fulek, 133.
Formanti (scriitor), 136 si u., 146. Furdinü f., 278-9.
Franta i FrancesT, 134 si n. 2,
170, 182.

Galata (mänästire), 66-7, 73, 86, 148. Ghica (Grigore fiul luT Grigore D.),
Galati, 164, 166. 248.
Gänescu f., 230. Ghica (Mihail Banul), 248, 251.
Gärcina (mänästire), 93. Giurgi-Mehemed-Pasa, a I.
Geanoglu f., 104, 268. Giurgm, 147, 179, 193, 198.
Gentz (cavalerul de), 1o5. Glogova, 264.
Germani (oaste la 1683), 136-7. Glogoveanu f., 264.
Gheanghe f., 91. Goia f., 89.
Gheorghe-Vodä tefa.11, 51-2, 76, 78, Gole f., 541 73.
91. (Doamna Safta), 93 Gole (Ieremia, plralabul), 124.
Gherghel f., 69. Golescu f., 101-2.
Gheuca f., 119, 258. Golescu (generalul Nicolae), 248.
Ghica (Alexandru-Vodä), 3 si u., Govora (mänästire), 234.
247 si u. Grädisteanu f., 242.
Ghica (Grigore Alexandru-Vodi), 63. Gran, 140 n. 2.
Ghica (Grigore Dimitrie-Vodä), 5. Gratiani (Gaspar-Vodä), 49, 56, 74,
Gluca (Grigore MateT-Vodä), 82-3, 90.
284. (Doamna Zoe), 290. Grebencea n., 48.
Ghica (Constantin, fiul lul Grigore Grillo, 159 D. I.
D.), 105-6. Grodek, /54 i n. I.

11

Häbäsescu f., 120 si 11. Hirgot f., 253-4.

HadImbul f., 285. Horodinca, 73, 84.
Häläucesa, 280. Hotin, 83, 13 T, 135, 146, 150, 153
Ha lil-Pasa (din 1830 ; i familia), si n. 1, 154 si n. 1, 81 n. 1,
35-6. 279. (pIrcalabl), 49-50, 73.
Hangu (mänästire), 282. Hrisosculeti f., 6o, 64, 81'
Härescul f., 278. Hurezanul f., 225 n.
Hateg, 269. Hurmuzachi f.. 64 si U.
Heissler (general), 179-80. HUM f., 272.
Helestieni, 272. Husein-Pasa (din 1673), 131.
Hermenu f., 76, 92. Hug, 47, 76. (episcopi de), 76,
HIrläri, 53, 76-7, 274. 84, 86.

www.dacoromanica.ro
296 TABLA NUMBLOR

lalpuh r., 144- Ioan-VodA cel Cumplit, 84, 123 0.

lancu-VocH, 48, 257- u., 270-2.
Ianoli f , 51. Ionescu (Ioan, de la Brad), 117.
Ia4f, 141 n. 1, 148 D. I, 152 0 n. losif I-Iii. (Impârat), 173-4.
I, 160-1 i n. 3, 162-70, 172, Ipsilanti (Alexandru-Voa.), 102.
180, 276. (mahalà), 66. (biserici), Ipsilanti (Constantin-VocH.), 95.
55. (negustorT), 60. (Doamna Safta), 42 n. 1.
Iepurera, 144. lpsilanti (Ruxanda), 42 n 1.
Ierusalim, 228, 235. (Dosoftel, pa- Isaccea, 151, 157, 161, 181.
triarch de), 114. Ismail, 145, 147, 164-
IesuiV, 134 n. 2. 4cani, 125.
Ilias (Alexandru-Vodg.), 76-7.

J
Jablonowski (Hatmanul), 158 si u., Jora f., 55, 258-9.
182. I
Judfca, 158.

K
Kalavryta, 113, Korneuburg, 136.
Karpona, 133. Kray (colonelul), 104.
KOrogsegg (de, general), 143 si u.

L
Läcustäl (tefan-Vodà), 84. LitvanI $ Litvania, 158, 573.
Làpusneanu (Alexandru-VocH), 85-6. Lotaringia (ducele de ; general im-
Lemberg, 125, 146, 154 si n. 1, perial), 136, 15o si n. 2.
156, 274. Lovi5te, 289.
Lei:4estl, 159. Lozonschi f., 80-1.
Leon-Vocla, 100, 289. Lupu (Ruxanda Domn4a), 77-9, 166,
LtOnescu f., 95. Lupu (tefan-Voc16), 91-2.
LipeanY, 62, 172. Lupu (Vasile-Voc16), 50-1, 91, 113
Lipova. 183. si 11,, 119, 277-8. (familia luT),
Lippomallo (ambasador), 150 n. 3. 50-2, 74-6, 78, 92, 113-4.

111

Macrl f., 56, 119, 274- Manu f., 42 Si n. /, 249, 251.

Mgdgliqa n., 53. Már4eW, 142.
Malachowski (Staruslas), 183. Marea Neagrg (comertul pe), 164.
MAlaiii f., 75, 78. Matel-Voa Basarab, 100, 198.
lanescu (ofiter), 248. Mateias (Gavrilas), 49-52.
Mangalia, 126. Mavrocordat f., 235.

www.dacoromanica.ro
 TABLA NIIMELOR 297

Mavrocordat (Alexandru Exaporitul), Moglldea f., 85.

159 n, 2, 171 $i 11. 3. Mogosescu f., L37-8.
Mavrocordat (Alexandra Ioan-Vorlä), Mohacs, 171.
83-4. Movilâ (Hatman cäzäcesc), 141 n.
Mavrocordat (Nicolae-VocD.), 70-I. 1., 155 i n. I.
Mavroghem (Nicolae-Vocl1), 104, Mounäscul f., 74.
116-7. Morison (hapur1), 106.
Maxut (sat), 68. Morosini (ambasador), 147 i U.
Meleghie f., 285. Moruzi (Alexandru-Vodä) , 260- ,
Melinescu f., 226 n. 290.
Migdziboz, 154. Moruzi (Constantin-Voclä), 62-3.
MihaY Viteazul, 101, 125 i u. Motoc f., 94, 132, 271.
Mihädescul f., 91, 276. Movilä. (Constantin-Vodä), 51, 86-7,
Mihnea-Vocld Turcitul, 98-9. 257, 277.
Milan let (Apostol, Cäpitan), 83. Movill (Gavril-Voc15), 99, 105.
Milescu f., 234. Movilä (Ieremia-Voc11), 47-9, 68,
Milo f., 259-60. 73-5, 85-6, 89, 101 si u., 272-3.
Mircea-Voclä Ciobanul, 98, 289. (Doamna Elisaveta), 111-2. (fa-
Miroslava, 93. milia), 112
Mitropolitl (moldovenl): Antonie, Movilá (Moise-Vod1), 75, 90, III.
57. Ghedeon Mil, 52. Ghedeon Movilä (Sunion-Vodä.), 75, 86-7, III.
al II-lea, 283-4. Gheorghe Mo- Munnich (feldmarestil), 84.
vilä, III. Iacov I-iil, 95. Nichi- Muncacid, I 1 L.
for, 84. Sava, 76. Teodosie Bar- Muratowicz (Sever), 125 $1 11

bovschi, 86. Teodosie al II-lea, Murgulet f., 66.

79, 81. Musalub-Mustaf5.-Pasa, 159 n. 2.
MitropolitT (muntenI): Grigore Ion Mustaa-Pa so. (din 1693), 181 n. 1.
ritul, 100-1. Grigore al II-lea, Mustaa-Buicil-Pasa, 165.
103, 260. Filaret MI, 103. Muste f., 70.
Mocani, 263.

Nävräpäscul f., 272, 278-9. Negruzzi (C.), 97.

Neamt (mäulstire), 70, 73, 90-I, NemtY, 84.
94. 272. Neniul f., 52, 279
Nearnt (cetate), 166. (mänästirea din Neochori, 36.
cetate), 70, 93-4, 166. Nica (Logofátul), 261-3.
Neamt (tIrg), 70, 272. Nicéa (episcopi), 55-6, 61'2, 79-
Neamt (Tinut), 63. Nicopol, 37, 116-7, 176-7. (episco-
Nebcoatco D., 86, 276-7. pul de: Antonio Stefan°, t 74, 176-7.
Neculce (Ion), 94. Nimirov, 132, 144, 156 n 3-
Negib-Pasa, 36 Novoselita, 59.
Negrut f., 72.

www.dacoromanica.ro
298 TABLA NUMBLOR

0
Ocna (tîrg in Mo1do1/9), 166, 281. Oradea-Mare, 160 n. 3.
Ocna (mIngstire), 54, 63, 281. Orä f., 274.
Odobescu (general), 247 51 u., 269-70. Orheih, 175. (pirchlab de), 74.
OdobestY, 259. Orsova, 135, 176.
OjogenI, Osmachi f., 6o.
Oltenia (separatism), 189, Otetelesanu f , 226 n

Paciure f., 42. Plach f., 71-2.

ladie f., 79, 83, 142. Plesoiann f., 229.
Párkány, 140. Plopera (sat), 52, 54, 59.
Párscoveanu f., 225-6, 268, Poarta-de-fier, 164.
PascanY (Ilfov), 3. Pobrata (mgmastire), 76, 84, 86.
Phtärlhgeanu f., 99- 00. Podolia, 1242 168.
Pask6, 133. Polonia, 79, 88, iii. (Sigismund al
PazvangiY, 230-I. III-lea, rege), 125 si u
Pécz, 140 n. 2. Popa (Vasile, uricariti), 56, 94.
Persia, 125 u.1 Popescu (ofimr), 248.
Petersburg, 117 n. i, 248. Popovici (Hatman chzgcesc), 164.
Petriceicu (Stefan-Voc16), 78-9, 131-2, Potocki (Hatman), 153 n. I, 154
141 n 1, 144 p U., 146-7, 151 D. 1.
si n. I. Potocki (Maria), r 12.
Petronel (localitate), 135. Praga, 99.
Petru-Vodh. Schiopul, 73) 75, 84-5, Prhjescu f., 51, 88-91, 271-9, 284-5.
89, I I I. Prepeanu f., 260.
Pilat f., 94, Pressburg, 140, 171 n. 1, 174 n. I.
Pinul (ml.n5stire), 100. Primichirul (Pantazi), 289-90.
Pisoschi f., 75, 284-5. Putna (starostl dc), 81, 119.

a
Questenberg (contele de), 138.

Raab, 135. Radu-Vodh Paisie, 98.

Racovith f., 52, 75-6, 142, 159-60,
290.
Racovitá (Mihal-Vodh), 55-6, 80-3,
94.
RhdhuV, 84. (episcopf de), 55, 76,
86,
Radu-Vodg Mihnea, 50, 74, 88-90,
99-10o, 263, 278.
Radu-Vodá Serhan, 99, 117,
Ragusa, 159 n. 2.
Raman& f., 94, 259. (mánástirea
0), 259.
Rare; (Ilie-Vodh), 257.
Rares (Petru-Vodg), 47.
Rare; (Stefan-Vod1), 257.
Rascov, 78-9.

www.dacoromanica.ro
 TABL A NUMELOR 299

Reates f., 47- Ruckmann (consul rus), 41.

Rimnic (episcopl de), 104-5, 229, Ruginä f., 69.
232. Ruginoasa (safi, 275, 277, 279.
Riosanu f., 231 n. /. Ruset f.. 94, 97, 259-60, 279.
RIsca (mänästire), 76-7, 273. Ruset (Antonie-Vod.), 96. (fia AT),
Rodos, s 16-7. 78, 93-4.
Rogojinschi (Sava), 175. Ruset (Manoli-Voclä), sOI-2.
Roman, 118. (episcopT de), 73, 75-6, Rusia (provincie poloná), 132 n. 2.
84, 86. RusT, 66, 68, 73, 105, 166, 170-
Romara (originea), 150 n. 3. si n. 4-5, 175, 283-4.
Rosca f., 258, 274.

Säcarä f 70. Slavonia, 175 n. 1.

Salce (sat), 64 si u. Sluczk (dud de), 109-Io.

Sälceanul f., 94. Smucili f., 132.
Salih-beY, 13. Sniatyn, 168.
Salonic, 150. Sobieski (loan, rege al Poloniel),.
Samurcas f., 105-6. 112 n. 3, 142 st u.
Säräteanu f., Soo. Socoteanul f., 49.
Sas (Benedict, Leopold), 268. Solca f., 28x.
Sätmar, iii. oldan f., 50, 62, 74-5.
Säulescu f., 226 n., 227. Soliman-Pasa (Ainegl), 44 n. 2, 151,
.5cheia, 275, 278. 154 65 n, 1, 157 (I n. 4, 159 Si
Scherffenberg (generalul), 162 n. I. n. 2, 161 n. 3
Schultz (oterul), 136. §omänescu f., 253.
Scull f,, 18 . Soroca, 175, 181 n. I.
Secul (mänästire), 71, 79, 90. tefan-cel-Mare, 73.
Sefendachi f, 269. tefänestT (Virg), 54, 73-4, 79, 91,
Seianos f., 37-8. 148, 164.
eptelic f., 57. Stelea (Spätarul, si mänäsfirea),
Serbia $ i Slrbf, 35 si IL, 249. Ioo-I
Severin, 176. tirbeT f , 101, 221, 224 $.111., 229,
Sf. lije (mänästire), 93. 260, 264, 266-7.
Silesia, 50. tirbeT (Vornicul Barbu), 113.
Silistra, 39 $ i U., 144 n. 2, 175. §tirbef-Voclä (si Doamna), 3, 5, 237
Sinan-Pasa (Vifirul), mo-I, 126. u.
Sisman (mänästire), 117. Stlrcea f., 75, 79.
.5i7tov, 117. Stratmann (conte de), 143 si u.
Sivas (episcopl de), 1o5. StrImbeanu f., 263 5 u.
Slatina (mänästjre), 58. Stroescu f., 79.
Satineanu f., 289-9o. Stroici f., 50.
Savia n , 278 Sturdza f., 6r, 63-4, 68, 93-6, 279-85.

www.dacoromanica.ro
300 TABLA NUMBLOR

Sturdza (Ioan Sandu-Vodü), 66 $ i timla, 117.

u, 106, 189. su4-11, f., 37.
Sturdza (MihaY-Vodü), 7, 30 $ i u. Sutu (Alexandra Nicolae-Vod1), 102,
Sturmer (Internunpu), 23 si u. 284.
Suceava, 521 55, 57, 90-1, 119, 144, Sutu (Mihail Constantin-Vod1), 284.
161 n. 3, 165. (orüsen1), 57. Silo (Mihail Grigore-Vodä), 195-6,
Sucevqa (münästire), 6o. 210.
Sultanl, 35, 174 0 n. 4, 198, 205. Sviersevschi (Hatrnanul), 124.

T
Tacu f., 61. Tirsor (m*ánüstire), 290.
Tahir-beiri, 13. Tismana (münüstire), 105, 264-5.
Tülabü f., 257-8. Tököly (Emeric), 133-4 n. 2, 135,
Talpil f., 88, 258-9. 160 n. 3, 176 i u.
Tanski (Anton polcovnicul), 283-4. Tolna, IxI.
TatarasiI Vasluiulul, 76. Tomita f., 284.
Tatan, 62, 81, 94, 112, 133 Si 11., Tomsa n., 49.
181, 183. (Rua), 149 0 tt. 3, Tomsa (tefan-Vocrá I-iii), 112,
Tazläti (rnünästire), 75, 85. Tomsa (tefan-Vodá al ll-lea), 49,
Tepes (Vlad-Vodl), 217. 74, 88, 90, 112, 257, 278.
Terapia, 42 n. 1. Trapezunt, 126.
Tica n., 51. Tripoli (Siria), 36.
TiganT, 5, 91, 99, 100, 225 n., Tulin III.
227, 231-2, 260-2, 264, 267, 289. Tur01, 94.
(de Curtea domneascü), 94. (lin- Turculq, f., 57, 168, 175.
gurari, dajde de), 95. (juzI de), Tureatca n., 51.
119. Tilrnu, 37, 179, 193, 198.
Timbru (complotul), 253-4. 7'urra Areoptolemi, 145.
J
Timisoara, 150 n. 2. 4.upra, 119 $ i n. X, 148, 161 n.
Tirgul-Frurnos, 53-4, 271-2, 274 3, 165, 172.
279. Tutova (Tinut), 271.
TIrgul-JhuluT, 231. Tzerniza (archieptscop de), 113.
Tlrnova, 115 n, 3, 117.

u
Ucraina, 132 n. 2, 142, 144, 146-7. Ursachi f., 50, 52-4, 58, 62-3, 77,
Ungaria (Matel Corm, rege), 217. 81, 2804.
Ureche f., 6o, 68-9, 77, 90. Uscie, I I.

V
Vacürescu f , 221. Valea-Strimbä, 169.
Vicürescu (Ienachi), 105, 117. Varsovia, 152 si n. 1.
Vadul-luT-Vocil, 118 i n, I. Vasluiü, 142.

www.dacoromanica.ro
 TABLA NMI:BLOB 30t

Vas luiü (Tinut), r 19 n. 2. Vintil5.-Vodü, 98.

Venetia, 141 si u., 159 n. 2, 182,
264.
Veterani (general), 176, 178, 183,
Viena, 83, I I I, 132 0 u., 142, 160,
176, 265.
Vilarit, 187.
\Tit-Ian f., 278.
Vitolt (Logofütul), 112, 257.
Vlad-Vodü tonecatul, 98.
Vlüdoianu f., 224 n. 4, 225 n.
Vogoridi (tefan). 27 si u.
V rabie f , 87, 91.

W
Watzen, 150.

Zadarow (münüstire), 112 Zloczow, 150.

Zagavie (schitul luI), 54-5. Zuccato (general), 105.
Zaharoschi (ofiter polon), 16o. Zwaniec, 148, 152 n. 2, 153-4 n. I,.
ntreanu f., 226 n. 181 n. I.

www.dacoromanica.ro
 TABLA LUCRUR1LOR

AläutarY, 93. V. $ i Säutarl. I Arm asY, ii.

ArmäseY, 73 I AsternuturY, 23 n, V. i zestre (foY de),

BäilshräcarY, 92. Birul, 70-1, 140.

BanT, 7 t . Bir5.1, 93, 281.
Batalisi (a), 102, BlänY, 281.
BejenarY, 93. Bucätarl, 264.
Biciului (a), 119 n. I. Butch, 65.

o
Cal, 281. (pentru banY), 79, Ciubote, 56.
CditirasY de Tarigrad, 258. Ciurnä, 242-3.
amänärit, 268. isiesl, 76.
Cimärag de oenä, 281. Comeq, 5 si u.
araära0 de sulgirt, 273, 276-7. Comlnd, 263.
Camätä, 50. Covätarl, 77.
Cäpitanl, 263. (de judet), 119 Li. 4- CroitorI, 234, 276.
Ceiriii domnese, 57. CuparI, 272.
Cintäretl, 47, CurilarY, 55.
Cismele, s oz. Cuvintc rotnanestY vechi, 98.

Dajd1 (ImplinitorY de), 92. Died' de jignifi, 76.

nasal'', 66, 231. DohotarY, 6o.
Dichil, 57, 259. Doic, 266.
Died, 63, 73. Dragomanl, 119.

www.dacoromanica.ro
 TABLA LUCRIIRILOR 303

FächerT, 53. Foamete, 94.

Familie (vechl nume de), 73 FoY de zestre, 61, 64, 103-4, 222
FeciorY In curte, 266. si u.
Ferie, 48. Fustasli, 55-6

C
Gloabà, 259.

Haine. 234, 264. Hotar (cum se face un), 55.

HInsarT, 88. HotarnicT, 91.
IlInsitreT, 272. Hotnogl, 91, 274.

71, 271. Intrebare de rude. 280.

Imasurf, 96. IpodiaconT, 79.
tnfiare, 281-2. IspravnicT vechT, 54.
tnfr4ire, 99. IuzbasT., 93, 261, 263.

Jimblarl, 267. Juvaiere, 264-

Jurg.torT, 48. Jul: de sate, 73, 275

LNutarT, 260. L Lingurari, 260.

Limbg. veche (probe de), 48.

Mazill, 65-6, 263. MosnenT (cetasi), 269.

Mazilie domneascA, 75. Mostenire (drept de), 74.
MesArcil, 93. Mucarer, 158 n. 1, 174 11. 4.
Mier; 264. Mun0 hotarului muntean, 105.
Moar'i si morarl, 105, 284.

ra

Nemeg, 74, 85. Nuntk (cheltuiaa la), 119.

0
Oaste 5i ostasT, 118 n. i, 134. OrindarT, 74.
Ocoa le, 49-50. Osluha si osluhari, 119 si n. 2.

www.dacoromanica.ro
 304 TABLA LIMIWRILOR

P
Pleurae, 93. PlvnIcerT, 73.
135.harnicY ai Doamnel, 47. Plütirea capultd, 119 0. 4.
Paps, 269, Porci, 120-1.
Peste, 120. Porusnici, 6o.
Pinzarl, 263-4. Postav (fabrieg. de), I o2.
Ptralabl. de sat, 53, 85, 94, 262, Pretuff, 194.
264, 272, 274- Prilog. 263.
Pi firel, 274- Proces (forrnele de), 67-8.
hue., 263. ProtopopY, 54, 81.

R
Räsurl, 71. RuratnY., 99, 121-2, 261-2. (iertare
Rotarl, 57. de - ie), 265.
Rudari, 260. Rupte, 70-I ,

s
S5.oarl, 93. oimarI, 279
Scutar, 56. .,. Starea avilA, 43.
Scruntari, 5, StarostI, 68, 85, 258.
Selef, 102. Stegall., 263.
ferturl, 70-I. Stic16 (fabricä. de), 84.
Silitrari, 9 t . Stupl., 120.
Sloatü, 56. Sulgiü, 71.
Slujnieerl, 85, 271.

T
TAtaisä, 91. I TopI, 265.
TircovnIci, 271. I Tribut, 579.

Ugeretul postelor, 268. I UOrel, 271,

Vamesl, 119 II. 4. Vil, 282-3.

V'iamani, 68, 77. VInzare In naturale, 262.
Vütag, 48, 53, 69, 74. (Vel), 271. VornicI de spre Doamna, 6o,
t Vecini,, 91, Vornicl de sat, 275, 279.

www.dacoromanica.ro
 TABLA LUCRURILOR 305

Zahcre6., 158 n, 1, 180. Zidarl (sträinI). 269-70.

Zestri, 68, 71-2, 265 (Fol de), Zlâtarl, 86, 92, 94.
266 si u. ZugravY, 281.

GRE?ELT
La p. 84, no 167, cetezte: (Frosinh:pentru (Frahm..
La p. 87, actul din 1612 nu poate fi de la Alexandru Ilia,.
La p. 229, nota, cetete: (Grigore. pentru (Gheorghe..

1 143. Vol. XI, 20

www.dacoromanica.ro
 TABLA CUPRINSULUT.

I. Din rapoartele capuchehaielel muntene supt Alexandru-Vocra Ghica, t

u. Documente amestecat 45
L Documente moldovene;tii 47
u. Documente muntene 98
M. Documente muntene din cclectia d-lui Al. Tzigara-Samurca 103
IV. 0 scrisoare a pretendentulul Bogdan Sasul (1607) . . . 107
V. 0 scrisoare dm boierie a lui leremia Movilä 109
VI. 0 ctitorie:necunoscutä a MI Vasile Lupu 113
VII. 0 scrisoare glumeatä din veacul al XVII-lea 119
Vm. Pomenirea in Po Ionia a doY eror romini 122
M. tiff noui despre luptele turco-polone si turco-germane din anii )
1671 si urmätoril 129
IV. Memoriile de reforme ale boierilor rumba din 1621 185
v. Un Voevod necunoscut ..... . . . . 215
vi. Acte privitoare la Gheorghe Blbescu-Vodä 219
Vu. Scrisorl ale Dommlor munteill Alexandru Ghica st Gheorghe Bi-
bescu 245
VIM Alte documente amestecate 255
Ix. Documente expuse la exposipa din Santa . 287

www.dacoromanica.ro