STUNT ISTORICE

ASUPRA

CHILIEI $1 CETATII-ALBE
DE

NICOLAE IORGA
Membru corespondent al Academiel Ronnine.

310TTO:
Silum claque.

SCRIERE PREMIATA. DE ACADEMIA ROMANA

- CU

PREMIUL ALEXANDRU BODESCU DIN 1899.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE G-RAFICE CAROL GOBL
Furnisor al CurtIT Regale
16 STRADA DO,AMNEI., 16
1900
 STUDII ISTORICE
ASITPRA

CHILICI SI CET'ATIi-ALBE.
 STUN ISTORICE
ASUPRA

CHILIEI $1 CETATII-ALBE
DE

NICOLAE IORGA
Membru corespondent al AcademieI Romilne.

MOTTO :
Suum cuique.

SCRIERE PREMIATA. DE ACADEMIA ROMANA

CD

PREMIIIL ALEXANDRU BODESCU DIN 1899.

EDITIDNEA ACADEMIEf ROMINE

61-13

B tICUR ES CI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL G613L
Furnlsor al Carpi Regale
16, STRADA D6NINEI, 16
1899.
 PREFATA.
Istoria until ora § romanesc, In sensul de istorie localà, nu
se póte serie. Se póte urmärì viéta interiórd §i accidentele
politice ale unel localittiti din Apus, se p6te face din ele cevA.
legat §i interesant; pentru o localitate din RésArit, din Pe-
ninsula Balcania. (afarà de Ragusa), din Rusia, lucrul nu e
cu putintd. Acolo avem o continuitate de isvóre speciale, ar-
chivele, earl lipsesc dinc6ce. Acésta e deosebirea.
DecT o istorie a Chiliei §i CetätiT-Albe lipsesce, fiind-cd
nu se 'Ate s6 nu lipséscd. De unde am puté sci ftird intre-
rupere ceea ce s'a petrecut intre zidurile acestor ora§e vreme
de cincT secole ? De unde am 1uà lämuriri asupra organi-
Aril lor, asupra magistratilor, earl le administrati, asupra
dArilor, asupra num'érulul §i compunereT populatiunil, asupra
culturel, comerciuluï?
Ne-ar trebui, pentru a puté da o deslu§ire la aceste in-
trebgri, o archivá cum sunt cele sAsescl din Ard61, pro-
vincie a cdreia istorie se póte in adevèr serie ora § cu ora§
§i an cu an.
Chilia §i Cetatea-Albg, earl ail avut de sigur o archiv5.
sub GenovesY, n'ati pästrat-o; in Principate, archive orinduite
n'ati existat probabil niel odatà, socotelile §i actele diplo-.
matice rèmAind in mftna. DomnuluT, care se schimbA, §i, in
sfir§it, st'Apá'nirea turco-tAtard a trecut pe acolo, stApanire
pe urma cgreia nu r'émâne niel bogälie, niel culturä. StApa-
nirea turcà a fg.cut sa se pérdá minunatele archive bizan-
tine, din earl' s'a pgstrat cevà numaT in oficiile Patriarcha-
 6

tuluï, singura administratiune cre§tinA läsatà sä träiascA de

cuceritori. Ce putea sä se alégA din problematicele deposite
de documente ale unor cetäti moldovenescI, cu o culturà evi-
dent mai slabA decAt cultura din tärile Imperiuluf de R6särit?

Imposibild din punctul de vedere al istoriei locale, al vie-

tii particulare, de ora, istoria Chilieí i Cetätii-Albe Vote
fi intreprinsd insA din alte puncte de vedere deca.t al exis-
tentei lor separate §i inguste. Istoria exteriórd, politicä, a
acestor dou6 cetäli se p6te face. i istoria acésta e intere-
santa in gradul cel mal inalt, pentru noI întâiú, §i chiar pen-
tru popórele vecine, astAcj1 sail in alte timpuri, cu pämintul
MoldoveI saú al pril-Românesct Iatä de ce :
Chilia a fost rind pe rind castel bizantin, intreposit ge-
noves, cetate de granità munténä, debu§eil comercial §i bu-
levard de spre Turd §i aliatií lor al Moidovei, cetate mdr-
gina§ä turcéscd saú turco-tätarä, in Cetatea-A113ä ati stat
'Ate CumaniY §i Bizantinfi, cu sigurantä. Genovesii, Moldo-
venii, Turca iara§1 §i Tätarii. Si fie-care schimbare de stä-
panire n'a fost un accident neinsemnat, ci resultatul uneI.
mari schimbari economice sail politice, concretisarea aceleI
schimbärT. Cänd stégul genoves s'a implântat pe zidurile
ChilieT §i CetAtii-Albe, acésta insemnà stabilirea influentei
comerciale, monopolulur comercial genoves pe Marea Négrä
§i la Dunärea-de-jos ; cand Mircea ocupà cetatea, acésta in-
semnà fundarea «Basarabiei» r6sä.ritene, excluderea de la
gurile riului, nu Duma a suprematiei italiene, dar §i a stà-
pänirii bizantine §i bulgare, sub care acea suprematie eco-
nomicA se intemeiase §i puteà sà träiasca; când Cetatea-Albä
a primit in zidurile sale un Pardiab de-al luí Alexandru-
cel-Bun, acésta insemnä. ca Moldova §i-a atins hotarul ne-
cesar spre sud, atunci când aveà cursul Nistrului; inseninA
dà viéta sa isolatà economicesce se mântue, §i insemnä. ia-
rä.§T cA Statul românesc mal fiar de spre Polonia e§ià de
sub influenta celui-lalt ; cucerirea Chiliei de cAtre acela§i
Don-in represintà intregirea acestei opere de fortificare §i
completare &ésa. a Moldovei ; presenta Ungurilor in Chi-
lia kif:100 incetarea orY-cärei politice demne §i. personale
In tèrile românesci, incatu§ate de puternicul sprijin al lul
 7

Hunyadi, guvernatorul UngarieT; reluarea Chiliel de $tefan-

cel-Mare dovedia cA Alexandru-cel-Bun îi gAsise un urmal
vrednic, care nu Intelegeh sA pArgsésed nimic din cuceririle
strAbunulul; iar perderea celor doug cetAtl dunArene pe-
cetluig. ingenuchiarea cAtre Turcl, anuntA regimul tributuluT.
§i ostaticilor.
Ca istorie de hotare, istoria ChilieT i CetAtil-Albe e o
istorie insemnatA §i f6rte interesantA. insd insemndtatea lor
politicà nu se mantue aicT. in d3asarabia» cucerita trAig.
'Ate un spirit separatist. Orl-cum, de la mórtea luT Alexan-
dru-cel-Bun inainte, teritoriul acesta, acéstd provincie mol-
dovenéscg, a fost adese-orI un Stat cu capitala sa, cu Domnii
sgl. Un Domn In Sucéva, unul In Cetatea-AlbA, n'a fost un
fenomen rar in istoria Moldovel de la Alexandru I panA
la *tefan-cel-Mare. A urmgrì §i explich formatiunea, durata
§i contopirea acestuT Stat face parte natural din subiectul
nostru §i formézä incd una din insemnatele probleme de
istorie pe cari le ImbrAti§ézA.
In 1484, Sultanul Selim puse mana pe Dungrea-de-jos.
Sub StefAnità Inca, TurciT incercarl sA lärgéscA raiaua ora-
§elor cucerite. Purtarea provocht6re a luT Petru Rare§ le
dädù pretextul de care aveat. nevoe §i teritoriul Chiliel §i
CetAtiI-Albe cuprinse tot ,unghiul», Ora dintre Prut, Nistru,
Chi§ingil §i DunAre, deveni. intreg Bugécul. Suntem adu§T
ast-fel a studia istoria acestel hrApirI, acesteT importante mo-
dificArI de chartA, care e unul din cele maT pline de urmArT
evenimente din istoria n6strA. Anexarea turcéscA a Bugé-
cului era numaT o incAlcare politicA; némul nu suferia o per-
dere; sub sangeacul dunArén al SultanuluI poporatiunea'
moldovenéscA urma inainte a ocupa pgmintul stdpd nit nu-
maI de altil. inteo epocA, pe care nu suiú s'o fi stabilit cinew
ya panä acum, se petrech Msä o schimbare gravl In con-
ditiunile n6stre nationale.
Mara se a§ezarA, întâiü ca 6spetT, adese-orI goniI, apoI
ca locuitorT de drept, Inaintea cgrora trebuird O. se retragA
Moldovimii. Se retraserg, gonitT de ciambitruri; nu nume.
vechii stApg.nitorI al pgmintului, ci §i vecinii pand departe.
O nouA pustie a Getilor» se intinse pang.' sus in Moldova
 8

rdsdriténd, iar in Apus pAnd la cursul SiretuluI. Hu§iul p6te,

Fdlciul, Tecuciul devenird aprópe nisce ora§e pArdsite.
De stabilirea TAtarilor in Bugéc, de relatiunile lor cu Turcil
din cetdtT, de situatiunea lor fatà cu ace§tia, de infdti§area Ora'
sub din§i", de relatiunile lor politice cu Principatele nu s'a
ocupat panä ad l niel unul din istoriciI no§tri : expunerea su-
biectuluI nostru intreg reclamd insd §i ldmurirea acestor lu-
crur", earl n'ail fost 'hied pretuite dupd cuviintd.
Cdc", deslipite de trupul tern; Chilia §i Cetatea-Albd n'ail
devenit strdine pentru noI: de drept, ele nu s'ail putut in-
strdind niel o datd §i, de fapt, ele ad continuat, mdcar in parte,
sl fie canalul prin care bogdtiile tèril se scurgeail in strdi-
'Mate. Relatiunl comerciale, religióseepiscopia, care imbrd-
tià tóte ora§ele incdlcate de Turd de la noY, culturale-
trimitere de cart", oddjdi", cladiel §i repardrl de biseric1,
ne-ail reunit tot-de-auna cu aceste membra disiecta ale pa-
triet Nu numal cd nu le-am uitat, dar am pdstrat speranta
cd le vom avé odatti : a§à a credut Stefan, a§à a dorit Petru
Rare§ §i, dupd dinsul, cele mal luminate spirite ce ail dom-
nit peste Moldova, pand la Fanariotl: Despot, Ioan-Vodd-cel-
Cumplit, Aron-Vodd, Michaiil-Vitézul, Petriceicu, Constantin §i
Dimitrie Cantemir. Expeditiunile de recuperare §iproiectele de
reca§tigare fac parte, firesce, din istoria romdnéscd a Chiliel
§i CetätiI-Albe. Si nu cred sd se gdsésed inutild povestirea
pe scurt a imprejurdrilor car"' ne-ail restituit, pentru atat
de scurtà vreme, cheile Moldovel la Dundrea-de-jos. S'ar
puté ca manuscriptul acesta sd devie o carte, cartea sd fie
cetitd §i sd amintésed unor Omen", earl uitd atat de intris-
tdtor de lesne, lucrurf pe earl ar fi o crimd sd le uitdm.
Din punct de vedere absolut românese, se p6te face deci
o istorie politica a celor douè cetdtf pand in cjilele n6stre,
§i am ardtat cd acéstà istorie pote fi, prin sine, interesantd.
Tot a§à de interesantd pOte fi §i istoria economicd a celor
doué ora§e. Cum ail avut nevoe Genovesii de dinsele §i. ce ail
insemnat ele ca centru de comert sub administratiunea ne-
gustorilor italienl? Pentru a réspunde la acésta, trebue sd pe-
trecem cu ochiI, repede, Intréga istorie a comerciulul MdriI
Negre apusene in secolele al XIV-lea §i al XV-lea. Ce ail adaos
 9

ele la prosperitatea economical a Wra-Romanesd §i MoldoveI?

Prin ele ce legaturi de comer t s'ail stabilit de al no§tri, cu
cine i prin cine ? Carl ne-ail fost furnisora *i cump6ratoril
pana la 1484 §i. intermediara ? E de nevoe o ochire asupra
comertulta nostru cu R6sdritul, asupra legdturilor n6stre cu
misitil galitienT din Lemberg §i Cracovia. Dupä 1484, apol,
cum s'ati schimbat drumurile nóstre de comert §i Intru cat?
MIA la ce grad Bugécul a format o unitate economica
separata de Moldova ? Aid trebue sh intre istoria Incepu-
turilor Galatilor §i Braila istoria decäderil comerciale a
ChilieI *i. Cetatil-Albe.
Acesta e planul lucrariT, plan care mi se pare natural,
precum e natural a cautà sal se st6red unul subiect tot in-
teresul de care e capabil. (1)

(1) Lucrarea va fi urmatä de un indice bibliografic, care va completà

indicatiunile sumare din note. E necesara lima de la inceput observati-
unea ca documentele reproduse de d-1 N. Densusianu in colectiunea
Hurmuzaki aa fost utilisate in editiunile lor anterière. Acésta, nu pen-
tru a face un lux naiv de eruditiune, ci pentru ca, culegerea d-lui Den-
susianu fiind basati pe o selectiune arbitrara' sail pe o adunare negli-
genta, ne-am convins indatfi ea nu ofere garantii de despoiare com-
pieta. Ne-am adresat deci, neapérat, la isv6rele directe si le-am ci tat,
firesce, numal pe acelea.
 CA PITOLUL I.
ORIGINILE.

Pdrerile humanitilor si scriitorilor mg' noI. Regiunea

Duniiril-de-jos in isvérele antice. Tyros si Cetatea-Albii.
A fost un timp când un oras convenabil trebuià sd aibd
o origine anticd, Bind-cd alt-fel nu puted fi numit fdrd scandal
In latina puristd a humanistilor. 116sfoind prin operele de
istorie ale scriitorilor din secolul al XV-lea si al XVI-lea mai
ales, se pot AA adev6rate giuvaiere. Iatd treT exemple, la in-
timplare: dui:a della Valle, biograful lui: Gritti, Venetianul
mort In Ardél la 1534, Nicopoli e zidit de Nikias, fiul lift
Nikeratos ; dupd Timon, autor ungur din vécul al XVIII-lea
Bucurescil isl trag numele ea bubus, ex latino vel greco
sermone», si el InsusT luase, de sigur, acéstd fericitd idee
de la un scriitor anterior, Decius Barovius, care spusese cu
incredere, inainte de dinsul, ed. Bucurescif issf trag numele,
grecesc, de la < c6rnele boilor, din causa imbelsugdrif In pd-
§une» (1); iar Paul de Aleppo, biograful Patriarchulul Ma-
carie, a fost informat, pe timpul luT Vasile Lupu, ca Toma-
rova (Timarobo), ReniT nostri din Basarabia, ar fi evestitul
oras pe care Grecii il numesc Errina (2).

Mon. Hung. Hist., Script., XVII, p. 145.

Della Valle, In Magyar Tiirténelmi Tdr, III, p. 22; Timou, Imago
Novae Hungariae, I, p. 89; The travels of Macarius, tr. Balfour, II,
part. yin, p. 417.
 12

Chilia §i Cetatea-Albd aü avut §i ele legenda lor archeo-

logicd, de§1, cum vom vedé, abià s'ar puté crede cà unul
din aceste orase se afld pe locul une cetdtI vecIff, §i Inca cu
o evidentd §i indelungatd solutiune de continuitate. Italianul
Bonfini, curténul §i panegiristul luI Mateiü Corvin, admite
pentru Cetatea-Albd identificarea cu Tyras, in care vede,
dupd Amian Marcolin (un (Ater la pensiune fdrd multd In-
vètdturd), o colonie tiriand, feniciand adeod. El o In acela§I
timp emitétorul etimologiel archaice a ChilieI: «In delta peu-
cind se afid ora§ul Achillea, de curind ocupat de Turd, ora§
care tined mult la cultul lul Achile, precum aratd Leuca §i
Dromos,, iar pe margine cetim:llie, (Chilia) (1). Paul
Giovio, vestitul istoriograf Iovius, cu numele séü literar,
vede in Lykostoma (Lithostomum, scrie el) o denumire an-
tied a gurel ChiHO (ceea ce, cum vom vedé, nu e), iar in
Cetatea-Albd, trecutd cu numele genoves, §i italian in general,
de Moncastro, urma§a lul Vicus Ilermonactis, cvechia ce-
tate Hermonactus >. (2) In a doua jumdtate a aceluia§I secol,
un humanist polon, Sarnicki, Sarnicius literar, arata cd
Giovio a gre§it puind cBielogradul, (polonesce, pentru Ce-
tatea-Albd) la gura Niprulul; ora§ul e la gura NistruluI, cum
aratd Cromer, §i eel vechI II diceail eTheodosia» (confusiune
cu Caffa)! Aiurea, in Analele polone, acela§I scriitor afirma,
pe temeiul epitafuluI luI Ovidiu, descoperit de el insu§I la
Cetatea-Albd, cd ora§ul e Tomi, unde a murit poetul qTri-
stelor,. (3) Broniowski, autorull cTatariel , crede cd Monca-
strum e un ora § antic, cd Turris Neoptolemi erà la gura
chiar a NistruluI, unde s'ar masf vedé «un turn de pétrd»
§i cd tot acolo ar fi fost §i Vicus Ilernionactis; Niconia ar
fi fost la drépta Nistruldf, Ophiussa la stânga, dup'd Strabon,
care pune Turris Neoptolemi la Maiak pe Nistru, unde sunt
inca (pdretT de pétrd In ruind >. (4) In secolul urmAtor,

Bonfinius, Decade,s, ed. din 1690, p. 6, 8.

Giovio, Historiae, II, p. 313.
Index tabulae Sarmatiarurn, la finele editiunií vechl din Dlugosz,
t. II, col. 1890; Annales polonici, C. II, cap. IV, ibid.
Broniovius, Tartanas Descriptio, p. 2. Pentra Maiak, v. i Hur-
muzaki, Supl. 13, p. 112.
 13

Miron Costin afirma cä Cetatea-Albd e singura cetate da-

cicd ce cun6sce. Turris ar fi la Tatar-Bunar «pe apa Cogal-
niculuI», unde s'ar fi clddit dupd Constantin-cel-Mare (1),
ceea ce fiul sò'il Neculal indréptd. (2) Cantemir, care adund
neobosit greselile tuturora, pomenesce §i de Chilia-anticul
Lycostomum si de Chilia-Achillea, iar c'at privesce Cetatea-
Albd, ar fi fost Alba-Iulia (gre§ald noud si proprie) si, pe
timpul luI Herodot, «Ovia», ceea co pare a Insemnà Olbia. (3)
Carra vorbesce pe larg, In stil de paFtorald, de exilul luI
Ovidiu la Cetatea-Albd, care incepeh sd devie un tirgusor
turco-tatar f6rte interesant pentru «societatea bund» fran-
cesd de pe acea vreme. (4) Sestini, alt-fel un om inv6tat si
un numismat de valóre (5), crede si el in fantastica cetate
Achillea. (6) Sulzer, furibund ca tot-deauna, mustrd pe Can-
temir §i pe Carra pentru inventarea AlbeI-IuliI din Bugéc,
atacd ca vervd pdrerea cä Ovidiu ar fi pdtimit langd «lacul
OvidiuluI» (VidovuluI) si afirmd cu energie si incredere cd
locul de exil al poetuluI a trebuit sd fie «prin pdrtile TulceI
sail ale vecheI Achillea, fatd in fatd cu Chilia de astklY»
(fatd in fa, fiind-cd citase versurl de ale lui Ovidiu, din
earl esià cà barbaril, carI nelinisceaü Tomi, veniail de peste
Dui:Area inghetatd). Gdsise acest om sever si impecabil
pand si o dovadd filologicd: ce ertt Lycostomum deck A6zos
si T6v.ot. NumaI cine nu scie gramatica latinA, spunea el,
p6te crede alt-fel ! (7)
Putin dupd opera luI Sulzer, apdra «Descrierea pAmintu-
lul» (Erdbeschreibung) de Biisching, care pomenesce cu res-
pect de pgrerea cd < Chilia ar pdstrà in numele ski amintirea

Operele polone ale luI Miron Costin, in Archiva istoricd, I, p. 162-3;

Bogdan, Cronice inedite, P. 184, 202. Cf. Letopisete, I, p. 234, si
departe, cap. III.
Kogdlniceanu, Letopisefe, I, p. 69.
Descriptio Moldaviae, ed. Acad., p. 3, 4, 7, 9; Istoria
otoman, tr. Hodos, ed. Acad., p. 273, nota 38.
Carra, Hiel. de la Moldavie, ed. din 1777, p. 6 e urm. Pdrerea,
luatd din Sarnicki, e adoptatä i de Miron Costin. V. cap. III.
V. Arch. soc. se. $i lit, din lag, IV, P. 571 si urm.
Classes des monnaies, in Murzakevicl, Mem. soc. Odesa, II, p. 488.
Gesch. des Transalpinischen Daciens, I, p. 449-55, 458-62.
 14

cetatil Tomi, unde poetul roman Ovidiu a fost exilat.» (1) in

secolul nostru, in fine, Castelnau, un bun cunosckor al Bu-
Oculta', unde petrecuse muld vreme, afirm5. ed Tyras, (pe
insula Tirigetilor , aveä, ca cetate, Vicus Hermonactis iar, ca
far, Turris Neoptolemi. Niconia §i Ophiussa s'ar fi fundat
mal pe urmd, la cincl-spre-dece mile de la gura Nistrulut
Achermanulbzsci, eetatea-albei, n'ar fi oras vechiii. (2) Ukert
nu face identificdrI cu localitdtile actuale, iar Mannert gd-
sesee probabild prefacerea Tyras-eI=Aspron (din Porfiroge-
net) in ( actualul ora § tdtar Akkerman. (3). Charta luT Bekker,
publicad. in Memoriile societeigi din Odesa, la 1851 (4), dupà
cel dol de la inceput, serie sub Akkerman (Ophiussa sive Ty-
ras., iar mal jos ; Turris Neoptolemi, Vicus Hermonactis,
Repolium (din Pliniu). in fine, printre ultimil cereetAtorT,
Mommsen pune Tyras in pArtile CetatiT-Albe (e regione oppidi
Ak-kerman ; e regione oppidi Ak-kerman, In parte fiuvii [Ty-
rae] dextra, ubi fuisse constat Tyram antiquam) (5) ; Kiepert
o identifica cu Akkerman (6); Élisée Reclus t6rnà la un loe
Tyras «ou Ophious., Alba-Iulia «a Dacilor latinisall), Leuco-
polis (neexistentd), (Asprokastron al Bizantinilor, §i (Akliba
Cumanilor > ca strabune ale Cedtil-Albe. (7) IurghevicI sin-
gur, gdsind, la Ciubärciu, pétra, descrisd in Memoriile so-
cielcigi din Odesa, XIII, a ora§ulul Tyras, se intrébd limpede:
(Cum §i când a fost sträinutad pétra ? Sail pote ed fixarea
de cdtre mine a Tyras-eT la Akkerman e o gre§ald §i ar tre-
bul cdutat [ora§ul vechia] pe locul unde s'a gdsit pomenita
pétrd ?. (8) Cdtd dreptate are IurghevicT, vom vedé tildad.
Identificarea uneT localitäll moderne cu una veche se

II, Hamburg, Bohn 1788, p. 803.

Hist. de la nouv. Russie,II, p. 36-9.
Ukert, Geographie,1111 §i 1112; Mannert, Geogr. der Griechen und
Riimer, I, p. 240.
III, tabla 4.
Corpus inscriptionum latinarum, 1111, p. 147. Cf. §i Corpus inscr.
graec., No. 2057; II, p.117.
Lehrb. der alt. Geographie, p. 347, nota 2.
Suède et Russie, p. 557.
(b) L. c.,,p. 11.
 15

p6te fixA: a) pe basa unor mArturif istorice ; b) pe basa

gAsiriT in localitatea modernA saü in apropierea eT de urme
ale ora§uluT vechiù, precum zidurT, turnurT, clAdirT, dar mal
ales inscriptiunT i monete. SA examinAm lAmuririle ce se pot
dobandl pe aceste dou6 cAi asupra origina antice a orase-
lor de carT ne ocuphm,

De obiceiil, geografia veche se face cu maT putinA criticd

decAt alte discipline istorice. Resultatul la care ajung multf
dintre cercetAtorT nu e alt cevA decAt un mosaic, un con-
glomerat de mArturil, intre carf nu se fix6zà deosebirea de
insemnAtate a isv6relor: poetT liricT, ca Horatiu, poetT epicl
saü dramaticl, ca Apollonius din Rodos, Valerius Flaccus,
scenid, compilatorf incurcafi i suspectl ea Mela, Pliniu cel
BOtrAn, contribuesc, de o potrivA cu adev6rate autoritAtT, cu
invgtatT saú marturT oculaff, ea Herodot, autoril Periplelor,
Strabon sail chiar Ptolemeil. De aid ese cA, multele isvóre
aparente contracjicêndu-se, solutiunile sunt nesigure §i pu-
tin ciare. Dovada am avut-o in cele de maT sus.
De mArturiT poetice nu m'e" voiil folosl decat in casul luT
Ovidiu, care cunosceA téra ; in in§irarea celor-lalte in6 voiil
oprl asupra lor dupA gradul de credare ce-1 meritA.
Asupra Dundril-de-jos, de la Chilia pAng la gurT, §i a Ver-
muluT pana la limanul NistruluY, avem urmAt6rele himurirl
de cApetenie in scriitorif gred §i romanl:
Herodot (sec. V-lea inainte de Ch.) cunósce pe (GreciT de
la gura Nistruhil, carl se chérnd Tirii (ToptTat)»; in gurT nu
scie decAt de colonia milesianA Istria ('IatpEv). (1) Periplul
luT Skylax de Karyanda, póte din secolul al IV-lea, nu vor-
besce decat de riul Istru, lar in Scitia insémnA, ca orw
grecesd: T6 ptq 1CO'COCILbq (sic), NLX6VLOV vikts, '0Fo5act 7CaL;. (2)»
Eratostene, in scholile luT Apollonius din Rodos (sec. IIIII),
vorbesce de insula Peuce, in Dundre, triunghiulark mare
cAt Rodos. (3) Skymnos din Chios (sec. I) pomenesce ora§ul

Cartea II, cap. 33; c. IV, cap. 51.

Miiller, Geographi graeci minores, I, p. 57.
IV, p. 310; Miiller, I, p. 228 nota.
 16

Istros, milesian, Peuce, insula cam cat Rodos, in cele eina

gurI ale Dunaril, intre mare si gurI; iar, la riul Tyras (Tip
notalig) xermc), adinc, cu pescl bunI, navigabil, orasul milesian
cu acest nume. (1) Reproduand spusele luI Alexandru Po-
lyhistor despre Tyras si Tyrant' (sub Su11a), geograful Ste-
fan din Bizant (sec. V-lea dupa Chr.) adaoge (de la dinsul ?)
ca orasul se numià si Ophiusa (ixcasito Sè 'OF°flax). (2)
Strabo (pe la 20 d. Chr.) (3) dd Dunaril sépte gurI (Timaget
abia treI) (4): cea mal mare, Hieron (Sfinta), la drépta celuI
ce merge spre mare (iar restul «pe rind, in trecerea [rape=Xy]
spre Nistru»), decl Sf. Gheorghe: cea me mare insula e
Peuce, a Bastarnilor PeucinI. Intre gurl si Nistru malul e
pustiil: eil vin Ferío &pyipla, ze8ceeç iCall xat tcyoSpoq, pustia Getilor,
Mtá sésa si fall spa», iar «la gura NistruluI», 116pyoç Neon-
ToX6v.ou §i K6p.1 eEpp..ciwcottoç. in sus pe rig, la 140 de stadil,
NtxonEx la stanga, Ophiusa la drépta ; un alt oras ar fi, se
dice, Inca. 120 de stadff mal sus. Niel o mentiune despre
Tyras, caro existà evident si era prospera. (5) Ovidiu, exilat
la Tomi Intre anif 9 si 17 d. Chr., cundsce Hui Tyras, cu apele
incete -- nullo tardior, dar, mal sus de Tomi, el zugra-
vesce numal barbaria scita, sarmatä si getica. (6) Pomponiu
Mela (c. anul 43 d. Chr.) scie ca Tyras se varsa langa orasul
cu acest nume ; ca Dunarea are mai multe gurl, dintre earl
treI tenues, iar restul navigabile ; orase nu cun6sce In acésta
regiune decal Istropolis, «pe mal langa Dunare» (in litto-
ribus Istro proxima); lar dintre insulele din delta vorbesce
numal de Peuce, ecea maI cunoscuta si mal mare». (7) Pli-
niu cel Bétran, compilator din a doua jumatate a secolulul
intaiti d. Chr., numesce gurile DundriI, de la Nord la Sud :
Spireostoma, Boreostoma, Calonstoma, Pseudostomon, Nara-

In Miiller, o. c., I, p. 226 i in Mem. soc. din Odesa, III, p. 135

Vi urm.
in Miiller, o. c., I, p. 229, nota sail Fragm. Hist. graec., III, p. 232.
Kiepert, o. c., p. 7.
Fr. Hist. gr., IV, p. 519 (K)6v,.. 0 Ncipcotov).
Strabon, c. VII, cap. III, § 14; cap. IV, §§ 15, 16.
Ovidiu, Epistolae ex Ponto, c. IV, ep. X.
C. II, cap. 1, 2, 7.
 17

customa, Cu insulele Peuce, Sarmatica, Canopon diabasis

si lacul Halmyris. (1)
Peste Dundre citéz5. 1ocaIitäi1e (oppida) Cremniscus, Ae-
polium, i muntif (sic) Macroremni. (2) La cvestitul rîú Tyras»
pune orasul omonim, /linde se diced inainte Ophiussa. (ubi
antea Ophiussa dicebatur). (3) Ptolemeil (sec. II) imparte
gurile in p.eptcip.oE, despArtirI, cae): se varsd In mare prin
tiipl i cyr6vctra, pArtï si gurl ; cdespartirea» de langd Novio-
dunum are douiá cea de sud, cuprincAnd insula Peuce,
se varsd prin gura Peuce saù Stintd; cea de nord, formand
balta Thiagola, se varsd prin gura Thiagola saü Psilon. /A
doua despdrtire» cuprinde o parte» superiórá, ce se varsh
prin gura Boreion, si una inferiórd, ce se varsá prin gura
Inarakion. O a treia, probabil, se desparte In bratele
gurile Pseudostomon si Kalostomon.
In deltd, Ptolemeil citézd un cap : irtspbv axpov §i orasul
Istropolis. antre Prut [si Dundre], insémnd localitdtile Nt-
i,Lytoy, '07toficaa, Ttípotc racq, iar la Apus de vèrsarea Nis-
trulur: CE thvazvo th i 'Aprtç racq. (4) In periplul luI
Arrian cdtre Impòratul Adrian (sec. al doilea d. Chr.), póte
isvorul cel mal bun din cáte ni s'ail pdstrat asupra MdriI
Negre, opera unul militar practic si unuI cunoscètor al locu-
rilor, avem de la Odessos (langá Olbia) la 250 de stadiI
balta Istrienilor, Iarptavetiv Xtp.tilv; apoI, la alte 50, Icstaxo5v Xcr4v;
de aicI se ajunge, dupd o cale de 1.200 de stadiI, la gura
Psilon, liar cele din mijloc sunt g6le i fár5 nume.. ApoI
Arrian insémnd, dupd 60 de _stadiI, a doua gurd, de unde,
la 40 altele, a treia, Kalon, apoT, la 60, a patra, Narakos,
si, In fine, la 120, a cincea, de unde, dupd 500 de stadiT,
orasul Istria (Elq 'IsrpEav iracv) i, mal departe, Torni. (5)
Dupd Amian Marcelin, care s'a luptat póte prin aceste
pärtI, In apropiere de «Dromon Achilleos» se aflà colonia

C. IV, cap. XXIV.

Ibid, cap. xxvr, § 82.
Ibid., cap. xxtv.
C. III, cap. x, §§ 1-8, 16.
Miiller, Geogr., I, p. 397-9. Natural ca' e gre.5ita punerea Leu-
ceI (Insula Serpilor) la nord de gura Psilon.
Iorga, Chilia 9i Cetatea-Albtl. 2
 18

(feniciand, Tyras, udatei de riul Tyras. Dundrea are §épte

gurY, dintre carI in intaia, e Peuce; a doua se chémd Na-
racustoma, a treia, Calonstoma, a patra, Pseudostoma, apol.
(1°116 mal* miel: Boreonstoma §i Sthenostoma §i, In fine, (a.
§éptea, férte mare §i négra ca o baltd,. In fine, Amian vor-
besce de (I-Estros, quondam potentissima civitas, ; in gurá
mal locuesc TrogloditY, PeucinI (Peuci) §i alte popére
miel . (1) Al doilea periplu atribuit lui Arrian, mult poste-
rior, red actat dupd isvére mal vechl prin secolul al V-lea cel
mal curind, descrie ca §i. autenticul Arrian gurile Dundrisi.
In teritoriul dintre gurl §i Odessos, el pune, intre acest ora§
§i golful IsTptavciw, o localitate noua, ExoréXops kopEoy, la 160
de,stadil. de Odessos. intre golful citat §i gurl, pe locul de-
§ert al lul Arrian, pune, archaisand de sigur, Noubvcov zcopEov,
riul Tyras §i ora§ul (dupd Skymnos), Turnul lul Neoptolem,
Km.vicsxos §i Tet '.Avrtcp0,00. (2) Din toate acestea se vede, cà pe
locul ChilieI de astddI niel un isvor nu aratd o localitate
veche. Achillea e dupd Mela Insula erpilor, numitd de alta'
Sp6[Lo; 'AxcXXio4 (3), dar nu o cetate.

Lykostomon nu se numià In anticitate niel una din gurile

Dundril, carY, 'Ate, atat de variat se dà numsérul lor, eraú
alt-fel conformate decd.t astäcjI. (4) Gura de nord se cherna_
suptirea, §i niel o insuld nu e ardtatd. anume In acésta
gura' (Chilia, cum se va vedé, are o origine insulard). Cat
despre Cetatea-Albd, oil-ce identificare a el cu Tyras, dupà
isvére, nu se p6te sustiné : se scie numaI d. la Nistru, in_
apropierea mdriI, era un oras Tyras. Nu se pite afirma_
C. XXII, cap. vitt, §§ 41-2.
Miiller, Geogr., I, p. 417 si urm. Cf. Mannert, I, p. 240.
V. Mela, C. II, cap. 7 ( Achillea ..., quia ibi Achilles situs est ) ;
Arrian, Peripl., I. c. Pentru alt sens al lul Dromos, v. Mela, C. II, cap. 1;
Amian Marcelin, 1. c. Cf. Kiepert, o. c., p. 339 nota 1. Pentru Leuce,
v., din publicatiunile românesci, Papadopol-Calimach, in Anal. Acad.
Rom., Sect. ist., VII, p. 334-5; G. Popa, in Rev. p. ist. arch. $i fil., VII,
p. 390 si urm.
Ash crede i Miiller, Geogr.: «si de re mobili pronuntiare licet.
Ana Comnena vorbesce numai de cinci guri (ed. Bonn, I, p. 337). Dar pede.
sä fie de villa i confusiuni: ast-fel Biisching pune sépte guri, iar Klee-
mann cinci, apr6pe in acelasi timp (V. Kleemann's Reise, p. 39 nota 2).
 19

insdnid atata cd Tyras se Odd pe malul drept al riuluT,

In Basarabia, 0 nu dincolo.
Sd vedem daca o identificare cu localitäti antice se 'Ate sta-
bill, pentru Chilia §i Cetatea-Albd, pe descoperiri archeologice.
La Chilia nu s'a gdsit, pe cat sciü, niel o pétrd §i niel o
monetd, fie pentru cd nu s'ail fdcut cercetdri, fie pentru
nimic nu se p6te gdsl. Pentru Cetatea-Albd, Hase vorbesce,
dupd amintiri literare confuse (1), de «resturi de constructiuni,
earl par cd se suie, dacd nu la timpurile clasice, cel putin
f6rte departe in vécul de mijloc). (2) Castelnau aruned,
rind pe rind, identificarea orwlor vechT de la cursul infe-
rior al Nistrului cu localitAti moderne: Tyras nu ofere
o urrnd , Ophiussa nu OW fi la Mayak, de-asupra limanului,
unde nu-s niel ruine, nicl positiuni potrivite : Putem fi cre-
duff , serie el, cnoi earl am locuit in imprejurimI ; Niconium nu
'Ate fi la Cetatea-Albd, care < n'are nimic vechiii , castelul
fiind genoves §i ori-ce alte dovecji lipsind. Cercetdrile zelóse
ale lul Castelnau, care dorià sd inobileze «satul ) de la
inceputul secoluluf nostru Cu o origine anticd, scos la
lumind decdt cate-va monete roman% despre earl' nu vor-
besce cu amdnunte. (3)
Ín secolul trecut, Comitele Bartolomeiii Ferrati (4) comu-
nia din Bucuresci lul Timon, cd «la hotarul Basarabief sunt
dou6 monumente romane, in satul Ciubdrcid, dar inscriptiunea
de:pe ele nu cutézd s'o cetéscd nimeni, de frica TAtarilor». (5)
De Ciubdrciil (lIóspsqu), sat mal sus de Cetatea-Albd, va fi
vorba inteun capitol urmdtor: existenta lui se pa° urmdri
din intAia jumdtate a secolului XVI-lea. In vécul nostru, s'a
gdsit lângd Adjeder, apr6pe de Ovidiopol (In fata Cetdtii-

Se gandià, de sigur, la ruinele genovese, despre earl' vorbise Sul-

zer si dupil dinsul Biisching.
in Notices el Extraits des mss. de la Bibl, du roi, XI, part. a 2-a,
p. 338 nota 2.
T. I, p. 48-9, 207.
Despre Comitele Ferrati, v. Arch. ist , I, part. 2, p. 50; Hurmu-
zaki, VI, p. 147, No. xxitt.
Additamentum ad imagines antiquae el novae Hung ariae,Viena,
1754, in-80, p. 28.
 20

Albe decT), un fragment de statue, cu douè cuvinte gre-

cesci. (1) Cunoscuta inscriptiune de la 201 d. Chr., prin care
Tertullus, legatul MesieT Inferi6re, anunta Tiranilor cd, de§1
nu s'ati adus doveciT, impèratul le conserva vechiul
legiti de comerciti, cu conditiune cä, pentru a nu se aduce da-
une fisculul IliriculuT, nu se vor maT crea cetatenT noi M.A. au-
torisatiune, inscriptiunea acésta s' a aflat, nu la Cetatea-Alba, ci
In satul Korokotia, in partea steingei a Nistrulul. (2) Deere-
tul Tiranilor de la 182 un vot de cor6nä de aur, aflat
la 1881, e din Ciubärciti, §i nu din Cetatea-Alba. (3) Pe ce
dar s'ar put6 razima fixarea precisd a ora§ului Tyras la
Cetatea-Albä, marturisesc cd nu pot vedé.
Tyras insa, färà sa fie Cetatea-Alba, are interes pentru
not Existenta §i Inflorirea luT arata ca un ora § In regiunea
Nistrulul de jos e o necesitate, nu un accident, un loe de
schimb natural. in epoca bizantina a acestor téri, Mauro-
Kastron a fost intemeiat din nevoia comerciala de a schimbh
fabricate bizantine cu producte brute de-ale pop6relor
golice §i romanice din partile NistruluT. Genovesii, ocupand
acésta cetate gréca §i f dc6nd-o inflorit6re, urmariail iara§1
acela§T profit comercial. Din aceea§i causa, atra§T de aceea§T
ispita, altT 6menT de sud, MilesieniT, ati cladit o colonie in
acela§T teritoriti.
CacT §i In anticitate t6rile udate de Dunärea-de-jos §i
afluentiT sèï eratí capabile de un export insemnat. Vorbind
de Bizant, care avea cheile Pontulul, Polybiu ne reveléza
un schimb bogat §i vioiti de marfurT In acésta mare interi6ra.
(Dintre lucrurile de nevoe pentru traiti, locurile Mara' Negre
ne pregatesc piel i cel maT mare numér de robT, fàrä In-
doiald eel maT de folos ; iar, ca obiecte de lux: miere, céra,
carne saratd, ni le dati cu imbel§ugare. Primesc In schimb
prisosul nostru: unt-de-lemn §i tot felul de vinurT. Iar cat

Waxel, Recueil de quelques antiquités, Berlin 1803, in-80, planae,

de unde in C. I. G., No. 2067; II, p. 117.
Becker, Tiras in Men/. soc. Ode.sa, II, p. 2, 410 i urm.;
ibid., III, p. 47 i urm.; Arch. ist., I, p. 41-2; C. I. L., III, p. 147-8.
soc. Odesa, XIII, p. 7 0 urm.
 21

despre gria, cand ne dad eT, cand le dam nol.» (1) Coloniile
milesiene de la Marea Mgr% earl mijlociati comerciul Sci-
tilor, Getilor §i Tracilor, se imbogatira tóte §i, printre ele,
§i Tyras, care pasträ situatiunea sa de centru comercial Inflo-
ritor, *i dupd co perda neatarnarea sa §i fu alipita, In se-
colul Intaiii dui-A Chr., la Mesia Inferi6rd, provincie roma-
na. (2) Ora§ul pdstra sub stapanirea straina legile sale, gu-
vernul ski propriii, cu StLoc, Poukt §i arizovrec, dintre earl un
magistrat suprem, zpcinoq awn, dupà numele carilia se In-
semna data, alaturea cu cea cronologica. Pastra limba sa
grecésed, pe care o vorbiat. §i barbariI elenisatI, alixelleniI»,
ca archontil din 182: Cesar Zo6p1, Lesthenes 3,16xxcE, §i Ro-
maniT stabiliff acolo, ca Aelius Lucius, archont la aceea§I data;
pastra In decrete cronologia sa proprie, Incep8nd 56 de anl
dui:4 cea obieInuita, la trecerea ora§ulul sub guvernul ro-
man, luna sa milesiana, dreptul de a da decrete §i de a crea
cetatenl, mal tarcjia, cu Ore-carI restrictiuni. (3) De§I Ovidiu
se plange cä nu adese-orl corabil vin din Italia In Pontul
cu porturI rare §i cà negotul se face numaI cu vecinff:
Ille quidem mirum ni de regione propinqua,
Non nisi vicinas cautus ararit aquas.
Rarus ab Italia tantum mare navita transit,
Litora rarus in hace portubus orba venit (4),
prosperitatea ora§uluITyras e dovedita prin cea mal bung din-
tre dovedl: num6rul mare §i raspandirea Intinsa a monetelor
sale, mal ales de la Vespasian la Geta. and monetele dispar,
sub Alexandru Sever (222-35), disparuse §i ora§u1.(5) CarpiI

C. IV, cap. 38.

Mommsen, C. I. L., HP, p. 147-8.
V. cele doué inscriptiuni citate.
Tristia, C. III, eleg. x11.
Mommsen, 1. c.; Eckhel, Doctrina nummorum veterum, p. I, vol. II,
Lipsca, Veigel, p. 4; .Menz. soc. Odesa, III, tabla iv, numerele 4, 5, 6,
7, 8; XV, p. 1 §si urm.
Pentru Tyras, mai vedi C. I. G., No. 2059, p. 127, col. 1-2. Pentru
viéta din. cetätile mixte de la Pont, vedi Ovidius, Tristia, C. V, numerele
2, 7, 10; Epist. ex Ponto, numerele II, /ay.
 22

pdtrunserà 'Ana la Istros, cucerind-o, si barbaria puse stti-

pânire completa pe regiunile DunAriY-de-jos si Nistrula (1)

(1) Pentru Istros, Istria, Istriopolis, 'Ictptoy, pe care unul din ceI mai
bunl cunoscötorI al geografid antice a Dobrogel, d-1 Gr. G. Tocilescu, o
pune la Karaharman, langá marile lacuil de la sudul DunäriI, v. C. I.
G., No. 3.048; Mannert, I, p. 241; Eckhel, p. I, vol. II, p. 14-5; Cony.
Literare, XV, 119 - 20. Pentru comerciul MäriI Negre in anticitate, Hill-
mann, Handelsgeschichte der Griechen; Preller, Ober die Bedeutung des
Schwarzen Meeres far den Handel und Verkehr der alien Welt, Dorpat
1842, p. 18; Köhler, Ticptxo; ou recherches sur l'histoire el sur les anti-
guités des pecheries de la Bussie méridionale, in Nouveaux mémoires
de l'Académie Imp. de Pétersbourg, seria a 6-a, I, 1842, p. 347-490 si
lucrarile lul Bruun, Marea Négret, Vechia topografie a Rusiei sudice
fi Basarabia (in rusesce).
 CA PITOLUL II.
Chilia §i Cetatea-Alba de la Alexandra Sever pfina la
stabilirea Genovesilor.
Chilia nu apare, sub numele de Chilia (XX'), decal prin
secolul al XII-lea, ceca ce, natural, nu ne indreptatesce
tu0 de putin a crede cá acest castel bizantin nu exista cu
multa vreme inainte. Faptul cä Procopiu n'o mention& in-
tre fortdretele de hotar ale Imperiului §i acela cA Porfiro-
genetul nu cunósce in eparchia Misiei din tema Traciei (en-
VOov) decat cind-spre-dece ()rae, intre cari: Tomis, Kallatis,
Istros, Constantiana, Tropaios, Capidava, Carpos, Novio-
dunum, i niel unul la gura Chiliel (1), sunt argumente ex
silentio, pe cari le p6te distruge ori-cand un isvor nog, apa-
rut accidental.
La Nistru, insa, exista, Inca din secolul al X-lea, se pare,
un castel, cdruia i se diceà de o potriva Castelul-Alb 0 Caste-
lul-Negru, YAcurpov §i Mccup6xxotpov. De la castel, riul Nistru
insu0 purta i numele de Aspros, pe langa acel de Danas-
tris. Isvorul principal pentru aceste preti6se notiuni asupra
istorid mal vechl medievale a Cetatil-Albe e imparatul Con-
stantin Porfirogenetul, care a scris sail a pus sa se redacteze
opera sa : «Despre administrarea Imperiului > in apropiere
de jumatatea secoluldi al X-lea. Constantin vorbesce de cursele
pe apa ale Ru0lor la Constantinopole §i descrie, cu o pre-

(1) p. 47.
 24

cisiune dovedità de alte isv6re, cala pe caro o urmézd bar-

barit El cob6rd pe rind cele sése cataracte, pragurI, ale
NipruluT, se ciocnesc cu Pecenegil, earl', cum scim de aiurea,
tot prin el, stdpânesc regiunea NipruluI si Nistrulul si al-
tor Hurl de pe acolo >, la vadul cro5 KpapEou), ajung la insula
S. Grigore si do acolo, adaoge Imp6ratul, el" pot trece fdrd
fried de Pecenegl: pand la .6 Ee.Xtvets, In delta DundriI> (irapa-
-4Xecatov). De la plecare pand la limanul Niprului, uncle se afld
si insula S. Aitherios, Rusil fac pand la patru dile. Dupd
dou6 pand la trel dile de popas In acéstd insuld, undell
dreg luntrile primitive, indra'snetil: pirati pornesc spre apus,
si de la S. Aitherios el se Indréptd spre riul Aivarpts (ce-
tesce Bugul), unde, ajunend cu bine, se odihnesc ; lar, de
este vreme potrivitd (zva* irttliaELOS), coborindu-se, merg cd-
tre rIul dis A spros (cbv Isom/J.6v tbv krtX6761.Levov YArnrpov), unde,
poposind iardsT, vin la disa Sulind, In delta DundriT, si, pand
ce trec de gura SulineT, II urmdresc Pecenegil. De aid', cde
la Sulina , nu se mal tem de atacurI, ci se cob6rd In liniste
prin .téra Bulgariel, spre gura Dundril., de uncle ajung la
Ko.woret, licovcrcank, dui .Varna», riul Avcava, bite In Bulga-
ria, si dail In sfirsit de regiunea Mesembriel. Restul cd16-
torieI nu ne interes6z6.
In expunerea luI Constantin sunt cate-va contradicerl, call
se pot Inldtura Insd usor, dacd se admite si pentru isv6re
mdcar posibilitatea unel confusiunt Plecand de la Nipru spre
Tarigrad, evident ch RusiI nu pot IntIlnI Incà odatil acelasI
fig, cdcl: Niprul nu se varsd printr'o deltd, care sä. pad In-
pia.' prin gurile et Piratil, neputénd face dinteo intins6re,
QU vasele lor construite pentru riurl, o lungd cd16torie pe
mare, ei erati silitl sd se opréscd pentru <a se odihnl» in
limanurI. In cala pand la Selina, a cdreia identificare cu Sa-
lina nu se páte contesta, eI se opresc numal de trel: orI, si
ded natural la cele treI limane maT bine asezate si mal: si-
gure. Dupd Nipru, el poposesc In gura Bugula neapèrat si
apoi In gura celuI mal mare rid pand la gurile DundriI, decI
In gura NistruluIp Identificarea acésta, pentru care vorbesce
si numele cetdtil 'Aar póxxaspov de mal tardiii, Cetatea-Albä,
e naturald si nu Intimpind ilia' o greutate Insemnatd. Por-
 25

firogenetul are, In adev6r, de dou6 orI Aecvacrrptg pentru Nis-

tru (1), nume care se intilnesce, mal bine de un secol maI tarcjitr,
§i la Cedren. (2) insd nu trebue sd credem cä. Porfirogene-
tul rà un om de sciintd impecabil, care redacta dupd resul-
tatele uneI singar° anchete, fdcute de o cornisiune geograficd
In tot Imperial: scirile §i le-a luat din fel de fel de isvóre
§i din amintirI personale; confusiunI eraú, prin urm are, natu-
rale. Ldsand la o parte pomenirea indoitd a Nipruldf, care
e póte o gre§ald de copist, nu-§I inchipue Ore autorul im-
perial d. Sulina nu e la gura DundriI, dupd ce spune cd
face parte dintrInsa, §i nu spune cd PecenegiI atacd pand
la gura Sulinel pe Ru§Y, cand spusese inainte cd de la Ni-
pru pana la acéstd gurd eI nu supOrd pe vrdjma§il lor ? A
stima un isvor §i a pune temeiú pe dinsul nu Insémnd a-1
admite In total. CM, mal la urmd, pentru care altä identi-
ficare a rluluI (vAmtpos» ar vorbl atatea argumente ca pen-
tru identificarea cu Nistrul sati, maI bine, cu limanul Nis-
trulul? (3)
Acésta e ce se póte ser despre <Hui alb.. E probabil eh' nu-
mele i-a venit de la cetatea ziditd lângd apele luI. Era Nistru
prin numele sèú vechiù §i i se cjicea griul alb» din causa ce-
Acéstd cetate se intimpind tot In Constantin Porfiro-
genetul, In acela§1 tractat de geografie politicd. <Sd se scie.,
scrie el fiuluI Oil Romanos, «O. dinc6ce (basv) de Hui Ni-
pru, spre Bulgaria, la vadurile acestul rifa.", sunt iv67.a.orpa,
castele pustil: Intaiul numit de PecenegI Castelul Alb,
pietrele-I apar albe, al doilea Toorrcittat, al treilea Kfmtvcotizat,
al patrulea EmXpocizat, al cincilea Ecotaxevrat, al §éselea Ttatou-
ximc; In aceste ruine ale vechilor castele, se gdsesc §i semne
de bisericI §i cruel cioplite din pétrd potrivitd, §1 unil dio
cá Romanill ar fi stat cand-va aicea. (4). In aparenta', Con-

Cap. XLII, p. 179 i la p. 73.

II, p. 12. V. i Nicephorus Constantinopolitanus, ed. Bonn, p. 38.
Constantin Porfirogenetul, cap. IX; cf. cap. II, p. 69-70; cap. XLII,
p. 179-80.
Ace1a0, cap. XXXVII, p. 167.
 26

stantin vorbesce de alta cetate, dar numai In aparenta. *ése

castele la vadurile Niprului, In téra pustie, linde Pecene-
gil se luptaii perpetuil cu RuOI, e mult. Castelele acestea
sunt apoi unele de pétra, iar altele ail ruine de biserici
cruel, deci evident avem a face cu castele bizantine ruinate
Asemenea castele In regiunea interi6ra a Niprului sunt, cred,
neadmisibile. Retéua de castele zidite de Justinian §i alti im-
01.41 bizantini asigura porturile sail insemná granitele. Era"'
la Dunare, la Marea Négra, In Scitia Minora de alta data, in
Crimea de astadi, In actuala Abcasie, In Caneas; dar castele
pe Nipru, din sus de gura, n'ar fi avut niel* un sens i n'ar
fi putut aduce niel un folos. Pe urma, nu se pote intelege
ce ar fi vadurile Nipruldi de spre Bulgaria, cacl vadurile,
trecatorile, pot servl natural pentru amindoué directiunile. Ca
sa Opa un inteles pasagiul din Constantin, trebuie sa se ad-
mita cd el vorbesce de cetatile ruinate bizantino ce se mai
vedeati in téra barbara unul dintre dinsele se cherna de Pe-
cenegi Castelul Alb. Nu e firesc sa i se cauto a§ezarea la triul
alb» ? *i sciind ca Pecenegiinumiaü cetatea cu acésta numire
chromatica, am intelege u§or confusiunea din povestirea pre-
cedenta a ImpératuluI: un isvor Ii dedea numele peceneg
al Nistrului, altul numele mal tarcilhl clasic: el le-a intrebuin-
tat pe amindoué In locurI deosebite din opera sa, fArà sa
aiba consciinta ca vorbesce de acela§I rîü. (1)

Numele de 311.corp5v.coTpov pentru o localitate care 'Ate fi Ce-

tatea-Alba se gasesce IntAiil In nisce insemnari pe un ma-
nuscript teologic din secolul al X-lea, insemnari publicate
de Hase, In notele la Leon Diaconul. Nisce ofiterl romani,
soll, de sigur, la barbari, dintre solii aceia, carI, dupti Por-
firogenet, se duceati la Pecenegi prin Cherson sal pe la gu-

(1) Tomaschek (in Real-Encykl. des cl. Alterth. a luí Pauly-Wissova,

I) e de alta pdrere: 'Aarcpov, o ePecenegenfesten, ar fi situatft gjenseits
des Dn6pers, (rvOev are dublu sens), lfingi E6cpu).. Dar e vorba de un
fost castel bizantin! Pentru identificare cf. J. Potocki, Recherches sur
la Sarmatie, I, Varsovia, fära an, p. 154 §i urm.; mal ales, p. 159-160;
i d'arta.
 27

rile NipruluI §i Nistrulul (1), coborIndu-se pe Nipru, ca §i

piratiI ru§T, se opresc, nu la vre-unul din cele §ése castele, ce
i-ar fi impodobit cursul, ci la un singur sat de barbarT, la
Kó BopEco, pentru a se odihnl de drumul grefi, ce M-
euse In timp de 6rna. Gandiail O. piece de aid la Mauro-
kastron, rpels tò Mccop6xccatpcv, cand sunt prin§I de viscol. (2)
uncle era acest Maurokastron? Maurokastron se numia,
dui:4 Skylitzes (sec. al XI-lea), un castel din Armenia (3),
§i Bullialdus, In notele la Ducas, Il identified cu Korykos
anticul, cu medievalul castel §1 port Gorigos, In regatul
ArmenieI Midi. (4) Insa acolo n'aveall ce face .nisce ambasa-
dorl bizantinI, call, de sigur, se Intorceail la Ccinstantinopole.
Maurokastron nu exclude pe Asprokastron: pentru PecenegI
puteafi sa fie albe zidurile de pétrei, §i nu de lemn, care se
Inegresce de vreme mult mai tare, ale vechiuluI castel bi-
zantin, p6te cu basa romana, care era negru Msg., ca o ruina,
pentru GrecI. Un lucru e cu totui sigur : cá Genovesil nu-
rniaü Maocastrum Intaifl §i apoI Moncastrum,
§i e evident ca Maocastrum vine de la Maurocastron. Dediz
pe de o parte, un castel negru al Grecilor a trebuit sa fie
la limanul NistruluI cand a§ezat GenovesiI, cari Vail
fticut Infloritor ; lar, pe de alta. parte, In aceea§I vreme, ace-
ea§I cetate era alba pentru RomanI §i 'Agra pentru Gred
§i GenovesT. Ceea ce era posibil pentru ace§tia In secolul al
XIV-lea putea sa fie §i In al X-lea pentru Bizantinl §i Pe-
cenegl. (5)
Dupà o marturie bizantina, iata una rusésca : un isvor
din secolul al XI-lea, parafrasand un tractat din intaia ju-
matate a secoluluI al X-lea §i povestind un eveniment din
a doua jumatate.
Porfirogenetul, cap VIII, p. 73.
Leon Diaconul, ed. Hase (colectiunea Bonn), p. 497.
Skylitzes, p. 679.
Ducas, p. 568-9. Pentru Gorigos, Iorga, Philippe de Mézières, p.
110-114. Leunclavius numesce, In sec. XVIII, Maurocastrum orasul
Karahissar in Anatolia (Historiae Musulmannae Turcorum de monu-
mentis ipsorum erscriptae libri XVIII, opus Jo. Leunclavii, Frankfurt,
Wechel, 1591, in-40, p. 250, col. 2).
V. si Mem. Soc. din Odessa, XIX, p. 5 nota.
 28

Cdlugdrul Nestor ne da (1) tractatul dintre Rusl si Bizan.

till' incheiat la 945. Rush' , e spus induntru, «nu vor puté
petrece érna la intrarea NipruluI, la Bialobereg, niel la S.
Etherios, ci, cdnd va venl tòmna, se vor int6rce la dins% In
Rusia .
Localitätile sunt surprinclétor de asemenea cu cele din
Constantin Porfirogenetul, decl descrierea acestuia p6te ld-
murl ceea-ce e confus in tractat. Bialobereg e cetatea 'Acmpoy;
Rusii se refugiail insd, in drumul lor spre Constantinopole,
In limanul riuluI 'Acnrpos, ceea ce aratd cd cetatea erà ase-
zatd, cum am presupus, la rat Din faptul cd Bialobereg
e pomenit dupd intrarea Nipruluï» si inainte de S. Aithe-
rios, care erà o insuld din acéstd gurd, nu urmézd de loe
ed localitatea din tractat se gdsià si ea aid: tractatul nu-1
avem decat In versiunea unul cillugdr din alt secol, cand
localitdtile acestea nu mg erail pote cunoscute sub numele
vechl sail, In ori-ce cas, nu eraù cunoscute unul cdlugär din
Kiev. Pe urmd, locul de refugiù Bialobereg-YAarpov nu era,
dupd istoricul grec, la Nipru, ci intre gura acestuI rib. si
Sulina. incheierea e naturald, si maf bine decat traducè-
torul frances al luI Nestor, istoricul PorfirogenetuluT, Ram-
baud, traduce asa pasagiul citat din tractat: «à l'entrée du
Dniéper, A Bieloberejnie (le fleuve Aspros), ni a S. Etherios >. (2)
Aiurea (3), Nestor spune cd, la 971, Sviatoslav se intorced.
din Bulgaria la al sél din Kiev. PecenegiI il tdiard insd calea
la cataractele Niprulul. «Sviatoslav yenì la pragurI si nu pug.'
sd le trécd. Petrecti érna la Bielo-berejie si hrana Incepù sd.-I
lipséscd, si fu o fómete mare ; se pldtid un cap de cal jumd-
tate de grivng. i Sviatoslav std.tù érna acolo. CAnd venì
primdvara, an 6480 (972), Sviatosvlav merse la pragurl si fu
atacat de Kurka, Domnul Pecenegilor, si uciserd pe Svia-

Cap. XXVII; ed. Leger, p. 39.

Porphyrogénète, Paris 1870, p. 370. Duph Leger, p. 276, Bielo-
berejie , ar fi la gura NipruluI , ar insemna imal alb) si ar fi totusI
apreope identic ( dans ces contrées ) cu Akkerman, «que les Romains
appelaient Alba-Julia, les Grecs Leukopolis, les Slaves Belgrad (la ville
blanche) , ceea ce o greséld.
P. 59 din ed. Leger.
 29

toslav». Pentru lilmurirea acesteT povestirT se pot aduce

acelea§1 observatiunT ca §i pentru explicarea tractatulut Adao-
gem cA nu s'ar intelege cum Sviatoslav, in imprejurdrI grele,
bdtut de PecenegT la Nipru, s'ar fi a§ezat pe érnd la gura
aceluia§T WI, expus necontenitelor atacursí ale dumanilor.
Maurokastron e decT de origine bizantinä §i face parte
din castelele de ap'érare §i granità ridicate de impèratiT din
Constantinopole. Din märturiile presentate Onä aid, se vede
cä acest adapost de piratT, pe teritoriú peceneg, nu apartineh
decat nominal ImperiuluT, care aveà insä grijd sa-§1 afirme
In tractatele ca barbariT drepturile asupra punctelor de pe
c6stä: gura NipruluT, S. Aitherios, Aspron. Poporatiunea gre-
céscä r6mase pentru a face comertul cu poporatiunile slave §i
turcescI din interior, cu c6sta opus. a Asid l civilisate, imperiale
de fapt. Fdrä acéstä continuitate a elementuldf biz antin in popo-
ratiune, fail admiterea until Tyras bizantin-peceneg, analog
cu vechiul Tyras greco-scit, nu se 'Ate intelege transmisiunea
numeluT de Maurokastron Genovesilor, venitT in aceste pArt1
numa dupä restabilirea Imperiulul grec sub PaleologT, nu-
ma, dupd suirea Paleologilor.
Marea insd era politicesce, in tot nordul, a barbarilor. Ma-
sudi acordti dominatiunea asupra märiT «Pontus» Ru§.ilor
(«nicT un popor altul nu plutesce pe dinsa ), Bulgarilor §i
Pecenegilor (( Becenilor, Bacinakilor *i. Bascardilor, treT ra-
mum turcesci ce locuesc langä.' acéstä mare ). (1) In secolul
al XII-lea, un alt Arab, Edrisi, vorbesce cu o mare bogAtie
de amdnunte de te'rile de la Dunäre ; dar, dacA nu se con-
tradic, itinerariile sale nu pot servl a stabili nimic. Geo-
grafil arabT pot ajutà o teorie fantasistä, cäcT din eT se p6te
scóte orT-ce, dar nicT un lucru sigur, serios sciintificesce, nu
se p6te dobAndl de la aceste mintl neprecise. In adevèr,
Edrisi ne vorbesce de cora§ul Marich la gurile Dundrif,
de apropiatul ora* cArmocastm, ce ce allá la doug-decT §i
(1) M. C. d'Olisson, Des peuples du Caucase et des pays au Nord de
la Mer Noire et de la Mer Caspienne dans le divième siècle, ou voyage
d' Abou-el-Casim, Paris, Didot, 1828, p. 245; cf. p. 105. Cf. Ibn-Foszlans und
anderer Amber Berichte de C. M. Frähn, Petersburg 1823, in-80.
 30

cinci de mile de Pyrgos . Intilnim Armocastro > si in ca-

lea de la gurl la Constantinopole. Ar fi un «oras vechid >,
cu clädiel Inalte, câmpI roditorI, negot bun ; asezat pe po-
virnisul unul deal plAcut, de-asupra märiI. Se p6te Cetatea-
AlbA, care e Inainte de gurile DundreT, spre sud de ele si
cu perspectivä asupra mgrel ins41? Ne mal afirmd Edrisi
cg. e Armocastro > e la dota, dile de Desina , care vine dupä.
<Beriklawa , si acésta dupä. Silistra. In calea pe uscat cAtre
Constantinopole, de la (Pyrgos,, numit aici si < Bidhlos,, avem
un Aghirmini , un Buliagiscomos sati Buliakhiscos >, pe
unde trece un riil venit dintr'un munte vecin, rii.1 care, unin-
du-se cu riul .Mesinos >, se varsd In Dunäre intre «Monte-
Castro si Odestra . Mal e vorba si de distanta intre (Bonte-
Castro sail Monte Castro, si tAghranzinos,, care ar fi de
doné dile sail sépte-decI de mile. In periplul MdriI Negre,
ni se spune cä de la Vara la < Armocastro > sunt doué-decï
si cincl de mile, iar de la acesta la Dunäre trel mile ; de aja'
la Akliba o di de plutire ; de ad la gura NistruluI o milà.
In sfirsit, in Comania interi6r6., (deci nu la Dundre!) sunt
doné orase : Troia si Akliba, ambele fórte frum6se, la dis-
tantä de opt dile unul de altul: ultimul ar fi ccea din urmA
cetate ce atarnd de Cumani . Cine ar puté esl lämurit din
acest galimatias asupra lul , Armocastro,, «Montecastro saii
Bontecastro, si Akliba ? Mi, cel putin, n'am indrdsnéla sä
pretind a intelege ceva inteo geografie ash de adincg. (1)
IncurcAtura acésta a cules-o, de sigur, Edrisi din poves-
tirile negustorilor arabI, cari fusese pe Marea Négrà. Arabil
fäceati, de sigur, si el comertul In aceste pärtI (2).
Dar chiar dupä perderea stdpaniril asupra acestor regiunï
BizantiniI pästrati, In cea mal mare parte, folosul negotului ion.
Cu toti piratiI rusI, cornil din Constantinopole si porturile gre-

Ed. Joubert (Recueil de voyages el de mémoires publié par la soc.

de géographie, Paris, Bertrand, 1840, in-80 mare, II, p. 385-7, 394.-5).
in inthia jumdtate a secolului al XIV-lea (anul Hegirei 738; V. p.
160), negustoril din Kastamuni O Samsun mergeati inca' in Kipciac, la
Caffa, in tara Cazarilor, Ru§ilor g.i Bulgarilor Notices el Extraits,
XIII, p. 361, 363.
 31

cese! veniail A facá schimb de producte si fabricate in por-

tul% dintre carl unele: Caffa (Theodosia), Sebastopolul, Chilia
(cum vom vedé) le apartineal i niel ca se putea alt-fel,
cand capitala ImperiuluT ocupa locul aceita' antic Bizantiu,
care, dupd Polybiu, multdmita situatiunil sale, avea in mand
tot comertul Märiï Negro! (1)

TotusT isv6rele grecesci nu mal' pomenesc Maurokastron,

devenit, la cucerirea t'atara, un port tdtdresc, persan , cum
se expriman scriitoril savantT. Chilia apare insd in curind,
si in imprejurarl f6rte insemnate.
Chilia insulard, c'dci numai de acésta pae fi vorba pana,
tal-din, Eski-Kilia, era numitd de GenovesI Licostomo. Nu-
mele vine de la grecescul Aux6cprome, gura-lupulut Ceea ce
insémnd ea.' numele vine orasulul de la gura Dundril in
care erà asezat, si. insémná inca. ceva. Numele antice ale
gurilor le-am -védut in capitolul precedent, si actuala gura'.
a Chiliel se numia Psilonstoma, iar nu Lykostoma. Pe de
alta. parte, Genovesa' nu putean numì Cu un nume grecesc
un oras fundat de el irisa' san luat de la Munteni ori TAtarY.
Numele grec ail trebuit sä-1 ieh de la o poporatiune gréca, si
acésta poporatiune a trebuit sä persiste la Dundrea-de-jos,
pentru comert si exploatarea pescdriilor, sub oil-ce stapanire.
In secolul al XIV-lea 1114 al XIII-lea si chiar al XII-lea,
avem dove0, cà in castelul (Licostomo > stdpaniati Bizantinif.
Castelul nu purta insd acest nume, pe care-1 cun6scem
nuniaí, prin canal genoves (pentru Chalkokondylas, sec. al
XV-lea, Chilia e K6XXtov §i numele dublu : KEXMcc .-Yirot vb Au-
wknop.ov, inteo lisa de posesiunl patriarchale din secolul
XIV e singura pomenire a numelur din urind inteun is-
vor bizantin). (2) Numele de Lykostomion se intimpind la
scriitoril gred, dar pentru o localitate tesaliand. Acésta e

Idee pusä in relief §i de Preller, p. 12. Cf. Karl-Dietrich Hiilmann,

Gesch. des bizant. Handels bis zum Ende der Kreuzziige, Frankfurt a.
d. Oder, 1808, in-12.
V. mal departe, p 33, nota 3.
 32

dese-oil citata de Ana Comnena (sec. al XI-lea) (1); se gasia

In Tesalia nordica, i Cantacuzin o pune une-orI in Botiaia
macedonéna, care cuprindea i Kastoria ; dupd acelasi era
«un ordsel tesaliot». (2) Do alt-fel, un pouvbq T(iw KeXkEow se
pomenesce tot in Tesalia, langd Larissa, de Ana Comnena,
iar o localitate Chilia, TEva T6rov KEXXEct iTkopEcos óvottaC61.1.evov,
In Asia-Mica, in regiunea udata de Marea de Marmara, aprópe
de muntele Olimp, de localitatile Poimanenon i Lopadion. (3)
Tot In Ana Comnena, afiam pe malul maril, prin apro-
pierea riului Sangaris, un ztopEov Xrikii (4), si X7pA e nu-
mele vechiù bizantin, cel putin cel literar, al ChilieT. Acésta.
X7IX-4 , i nu cea de la Dui-16re, e cetatea pe care Turcil, earl'
pradail la inceputul secolulul al XIV-lea prin pustietatea
Scitilor din fata «Byzantidel», o luard impreuna Cu Astra-
bete si Hieron, dupd ce asediase Nicea i Nicomedia. (5)
In Octobre 1183, Andronic Comnen, care detinea puterea
la Constantinopole ca regent inca din anul precedent, se in-
coronéza ca Imp'érat alaturï. cu tinèrul Alexie II, care e
°morn apoI in 1184. Domnia luI fu cruda, plina de acte
de violenta si de prigoniff, dar, dupd cat se pare, dréptd,
económä i, o bucata de vreme, fórte poporala. Intro victi-
mele cele mal sus puse ale acestdi Tepes bizantin, a fost
ruda sa de aprópe, Alexie Comnen, fig bastard al Impera-
tuluI Manuil i sotul unei fete din fiorl a luI Andronic in-
susT, Irina. Din ordinul teribiluluI socru, tinarul, care avea
pacatul de a fi un membru al familieI imperiale, clod: un
stimul pentru résc6le, fu prins, orbit si exilat «la Chele, peste
hotar. Oraselul acesta e langa mare, f6rte aprópe do gura
Pontului (sic), unde se aflà si un mic castel, facut anume
pentru acest Alexie (6) . < Chele» nu p6te fi cea din Bitinia,

Ana Comnena, I, p. 248, 252, 255.

Cantacuzin, I, p.473-4, 499; II, p. 130, 320.
Ana Comnena, I, p. 246; II, p. 311-2.
Mixpt To5 xcup:ot) 1:71).-i¡g. Ana Comnena, II, p. 26.
(6) Pachymeres, II, p. 412. Cf. Hammer, ed. din 1834, I, p. 82.
(6) Eiç rìv Xyprp, 67cepóptov. noMyytov `6'i'aztv (Avg napcikov, líTztatá rot) To5
1161PCOIJCiT6WATOC nitleyov, 1v11 v.cd TcupTEov elcSizetut, 'rob 'AXeVoo Tarrov So-
Nic. Choniates, p. 401-2.
 33

care nu se alà peste hotar (6ncep6ptoc), ci in hotar, §i

inteun chip aprópe de gura PontuluI, ceea ce ar puté In-
semna §i (fruntea» acesteI märi, nordul el, dar mal curind
gura Duncirii: in Pont. OrT-cum ar fi cu acésta din urina
explicare, e limpede un lucru: anume ca X-i1X71 unde a fost
exilat Alexie era un punct de stapanire bizantina dincolo
de hotare, un fel de Ada-Kala a Grecilor din Constantinopole.
Ceea ce se potrivesce cu Chilia §i nu se potrivesce cu loCa-
litatea din Bitinia.
La 12 Septembre 1185, poporatiunea bizantind, emotionata
de arestarea ha Isaac Angelos, alt membru al familia impe-
riale, se rasc61à vi-1 proclama Imp6rat. Andronic, parasit de
soldatiI sal §i prins fara de veste, îI rupe coturnill de pur-
pura, arunca coróna §i crucea ce purtà la gat, îi pune pe
cap «o caciula barbará» (papeaposbv ItEXov) §i fuge, pe o tri-
rema, catre «TauroscitY». Sosesce s v X7pAv ca mica sa

suita «§i cele dona femeI», cea legitima §i cea-laltd. LocuitoriI

(oi ixass) nu cutéza a-1 prinde, ci 11 &ese, cum cerea, o corabie
(vila) pentru a merge la cTauroscitl»; pléca, dar furtuna 11
aruncà la mal (7cpbf; x6pcsov). CeI ce-1 goniati 11 aflá tanga ce-
tatea (aTru) Chilia, cfugind la TauroscitY», 11 léga §i-1 aduc
la Constantinopole, unde, cu ochiul scos, cu mana taiata, m6re
In cele maT grozave chinurI, pe cari trupul gil de batran
puta sá le suporte panä la sfir§it. (1) Chilia acésta e Chilia
n6stra ? Hertzberg vorbesce de Chele din Bitinia. (2) Irisa pe
acolo mergeh cine-va la Taurosciff, la Ru§1 sail la CumanT,
mai degraba.? Si, mal ales, pe acolo mergea cine-va cand era
un Imp6rat detronat §i urmarit? In fine, Chele era xwpiov, §i
ambil cronicael carì transmis istoria patimelor luI An-
dronic, Niketas Choniates §i Efrem (3), nu vorbesc de un
ora, ci unul de o cetate, iar cel-lalt da locuitorilor, nu nu-
mele de cetatenl, ci de oEixstaE. In sfir§it, vestea prinderli
Choniates, 453-4; Efrem, p. 226, vers. 5470 i urm.
Gesch. des byz. und des osm. Reiches, p. 328.
Niketas serie sub Isaac §i pâni dupi 1206 (Krumbacher, Gesch.
der byz. Litt., ed. II, p. 281-2). Efrem e mult posterior ; compune poema
sa dupà stabilirea Paleologilor In Constantinopole (1961), pe la 1313 póte
(ibid., p. 390), dar cuprinde bune amdnunte nou6.
Iorga, Chilia i Cetatea-Albi. 3
 34

ajunge tarcjiti la Constantinopole, dupd 46paq sozvis, decT

locul era f6rte departe.
in giva de 11 Ianuarie 1274, e silit s. abdice Patriarchul
constantinopolitan Iosif, de imp6ratul Michail Paleologul.
Mazilul std intaitt inteo mändstire do langd Anaplus, unde
primià multd lume, intre altele §i pe noul Patriarch Ioan
Bekkos, pe care el 11 recomandase pentru acéstd demnitate.
Michail, afland, Ii puruncesce sh nu mal priméseä pe «hete-
rodoxl., la care ordin Iosif rèspunde cd, deck sd nu i se
lase libertatea, mal' bine sä fie sincer exilat. impératul nu
se sfil s'o faca' §i puse sd-1 strdmute «iy 111 X-01 (acesta e
un castel Inteo insuld la extremitatea MdriT Negre), bun loe
de petrecut vara, dar rétt cu totul pentru érnd, cddi criv'étul
bate insula in fatd §i sufld amdrdciunea friguluT). (1) Iosif
statù in exil, se pare, pana la revenirea sa pe tronul pa-
triarchal, la 1282. (2) X-tiXt era decT in insuld (cea din Bitinia
era pe uscat) §i la eapelul MdriT Negre (aceea se gdsia destul
de aprápe de capitald). Era frig Orna §i vIntul bdtea in-
sula in fatd, ceea ce nu se 'Ate spune de o localitate biti-
niand, unde Orna nu e prea asprd. Chilia acésta e decT, de
sigur, a n6strd §i, fiind-ca Xidol era de la Alexie Comnen in-
c6ce un loe de refugiti §i exil, la hotare, pretutindenea e vorba
de Chilia nóstrd.
Presenta Patriarchulul in Chilia a fdcut pote ca cetatea,
castelul sà Mina() in atarnarea patriarchatuluT. O lista ne-
datatd, dar din secolul al XIV-lea, credem: de la in-
ceput num'érd intre .castelele» patriarchale de pe langd
Varna: Kfmgv., «Chilia satt Lykostomion >, repivta,
Silistria (II Apiospx.), faVaypa (Kaliakra). (3)

Pana in secolul al XV-lea, BizantiniT fAceati comert pe o

scard intinsd cu térile dundrene, chiar dupd ce debu§eurile la

'Ev r X.riXt (cppo6pcoy rtincncElitov Tepbq TOI; azpot5 ti.1; ESisbot)

S.caecr.cvs), ebzipsip.v veup(Cety, Soaxspit Tramcav StuzetticiCety, ti); IcWCGC CiTÓ/f
ii7CUY'ClilYTO; Ti; lekccp 13ogioo xcd ttv TctxpEav imEviowroc. Pachymeres, I, p. 419.
V., pentru expliedrI, I, p. 730 si urm.; II, p. 779.
Miklosich i Miiller, Acta patr. constantin., I, p. 95.
 35

Marea Négrà ale acestor t6r1" trecuse in mäna altora. in ca-

16toriile in Iad,, Mazaris, contemporan al luf Manuil Paleo-
logul, vorbesce de .cântäretul Polos, revenit din Vlachia cu
destul profit., §i de al doilea fiti al musicantulul Lampadarios,
care, la acest exemplu, hotäri §i el a se duce acolo, sä
se imbogdtésch. (1)
Resumänd, pe timpul garnisirri hotarelor cu castele, Bi-
zantiniT ail intemeiat (prin sec. VI-lea?) Maurokastron,
Castelul-Alb de PecenegY, la limanul Nistruldf, lar intr'o
insulet din bratul ChilieI, unde e Eski-Kilia de mil', un alt
castel, numit fel de fel : Kiktoy, KekVoy, tc KEXXía i, de
la un timp, Lykostomion. Nu scim daca* stäpânirea grécd
asupra castelelor a tinut continuti. Imperiul nu le-a pdräsit
insa niel odatà teoretic. in secolul al XI-lea eraü p6te am-
bele cu garnis6m1 bizantind ; in al XII-lea avem dovada
pentru Chilia, pe care Andronic Comnen o repard. in al
XIII-lea §i al XIV-lea Chi1ia-X-0st r6mäne un loe de exil
pentru personagil inane bizantine. Presenta ala. a unta. Pa-
triarch din Constantinopole, restabilit pe urmd, aduce casto-
lul sub dependenta economicä a patriarchatulut in Cetatea-
AlbA insä se stabilesc ratarit Dar stabilirea Tätarilor in Ceta-
tea-Alba trebue studiatd inainte de a inchide acest capitol.
Ndvdlirea Tdtarilor din 1241 n'a fost, pe cat se crede, un
accident teribil, aprópe färd de urme pentru t6rile de la Du-
n'Are. Dupd ce violenta näydliril s'a mal potolit, navälito-
riT ail Minas totu§1. Nu numat cd ei aü exercitat o autoritate
saii o suprematie fórte efectiva asupra poporatiunil indigene,
dar s'ail a§ezat, in parte, in mijlocul eT. Nomadul s'a con-
vertit pe incetul la viéta a§ezatà, ale cAreia róde le vedeä
Reichersdorf, un contemporan al lui Petru Rare§, pe
care-1 visitase ca sol imperial, serie, putinlí ani dupd mórtea
acestul Domn, cal Tätaril locuesc in Moldova. aú cincl

(1) V. Hase, De trois pièces satyriques imitées de la Néeyomantie de

Lucien, In Not. el extraits, IX, p. 138, nota 1. Editiunea cea mal nouà e a
ini Ellissen, Analekten. IV, Leipzig, 1860 (p. 223). Pentru Mazaris, v.
Krumbacher, maI ales, p. 492-5.
 36

sute de a§ezarl, cum die el', ale lor propril». Ace§ti rdsboi-
nicT hrdnitT numaT cu carne de cal ere' 6menii Voevodului
§i aveail indatorirea de a-1 ajuta pe socotéla lor la rdsboiii,
chiar §1 contra (Tdtarilor strainl». (1) Ace§tia era% de sigur,
TAtaril gdsitT de descAlicare; eT nu puteati fi prin§1 de rds-
boill, cad; deql 6menT ai DomnieT («Wayvodae ipsi sua fide
astricti»), erail liberi §i nu din Tataril robi ca Tiganii pe earl
if ddruid Voevodul; nu puteati fi immigratf recentl atra§1 de
Turd saú venia sub scutul coreligionarilor lor dupd 1538,
cAcT TAtariT no§tri atarnail de Domn §i apol, cum vom vedé,
§i fiind-cd Bugecenii aü venit mult maT
Popérele uralo-altaice trdesc §i ail trdit tot-deauna, cate
pästrat caracterul rassel, din spinarea altora. in téra cucerità
el cautd sd-T st6red bogdtia. Supusul e liber sd se adminis-
treze de sine, cu conditiune sd. réspundd tributul, care-1 rès-
cumpérd viéta. TdtariT ridicail, de sigur, tribut la noT, ca §i
dincolo in Rusia. Dar ceT de la Dundre, ispititT de comertul
insemnat ce se fdced prin porturile MdriT Negre cu Résdritul
asiatic §i (Romania» grécd, ati vrut sd aibd deciuiala nego-
tuluT, vdmile, §i ail luat deci porturile pentru dIn§ii. Vor fi
fost aiurea pe mal, vor fi atacat Chilia saú vor fi pus un
ghiumrucgi atar langd castelul bizantin, nu scim. Dar 'in
Cetatea-Albd s'ail a§ezat.

Dovada e o legend/ de mucenic, scrisd in sec. al XV-lea

de Romanul Grigorie Tamblac, una din cele douè lumini
ale literatureT slave In epoca sa. (Viéta Sf. loan Novi sail,
cum i se dice astddl, a Sf. loan de la Sucéva, a fost tipdritd,
dupd un sbornic din Némt (2), de Episcopul Melchisedec.
E o traducere din grecesce, cum se vede din unele nume
proprii sail de demnitälti: Italianul din Trapezunt care piresce
pe dint e un «Frang» (430-1,700; TAtaril sunt «Per§T ) (cum
sunt Turcil pentru multT Bizantini); guvernatorul CetAtiT-
Albe e numit «iparch . Acéstd imprejurare cresce val6rea

in Papiu, III, p. 137. Cf. vedija teorie a lui Bonfiniu, cu Mol-

dova de§artà i fdr5. stäpAn (p. 251).
V., pentru me., Revista pentru ist., arch. fi filol., III, p. 143.
 37

documentuluT, care e decT anterior MI Tamblac insusT, in

forma sa originald.
loan era negustor in Trapezunt i plecase spre Cetatea-
Alba, ccare este la Vospor», pe o corabie italiand, ceea ce
aratd mentinerea unor intinse legAturi comerciale ale cetd-
tilor dundrene si sub dominatiunea tdtard. Comandantul cord-
bieT, cuprins de urd pentru virtutile ortodoxulul, 11 piri ipar-
chuluT > cd ar vred sd-si lepede legea pentru a hid pe a
Persilor din cetate. Acestia se inchinail <s6relui» si estelel
care lucesce inaintea lucee"rulul». Iparchul, care aved in jurul
ski doctor)" din Iudea j Persida , invkatI evreT decT si td-
tarT, 11 indemnd sd se convertéscd, precum ardtase dorinta.
Ioan, refusdnd, fu supus la chinuri, bdtut pdnd la sdnge,
tirit de un cal. Corpul sfdramat trecii in Ona calului pe
la «locuintele Jidovilor > din oras, si unul din acestia II OM
capul.
CrestiniT ortodoxI din oras luard cu sfintenie
mdrturisitorului si le ingropard in cimitirul uneT bisericT, pe
care traditiunea o fixézd <In capkul de spre mare al CetAtiT-
Albe., unde se afld si o capeld si, mai departe, o fantand a
Sfintului loan. Frdncul care adusese prin pira Id)" m6rtea
Sfintului se incercd sd-I fure trupul pentru a-I duce la al'
séT, in schimb pentru banT, de sigur ; dar preotul bisericel
cdp'kd scire in chip minunat de gdndurile lui i le impe-
died. M6stele furä strdmutate in altar, langd trapezd,
ash ad rtim as sépte-clecT de anT si.cevA mal mult», pana le-a ri-
dicat Alexandru-cel-Bun, care aflase de minunile sdvirsite. (1)
M6ste1e ail fost aduse la Sucéva insd in cel dintdI anl
aT secolulul al XV-lea, póte in 1400-1 (2); martiriul Sfintului
s'a petrecut decT cam pe la 1330. La acéstd datd, (Persil
stdpAniaii Cetatea-Albd, Tdtarif adech, neputèndu-se admite
cd ar fi vorba de TurcT, numitl de obiceiii <Pei* > de Bi-

Rev. citata, p. 163 -74. incarearea Frdnculni s'a fdcut dupä enu multe
()flee, iar nu, cum credek editorul, edupA cel pu/in ece anie (ibid., p. 60).
Cf. Sim. Fl. Manan, Stintul Ion cel Noú, BucurescI 1895, in-80 m:c,
p. 33-4 si nota 1.
V. maI departe.
 38

zantini. (1) Pe atuncl Tátaril fácean dese incursiunI, dupá alt

isvor: in Tracia, de o parte, in Podolia, de alta. Olgerd,
Mare-Principe al LitvanieI de la 1330, ii Mtn In 1333 la gura
NistruluI : treI §eff numitI de Sarnicki Kadlubeg, «Dimitrie
§i Kaizibeg se refugiará atuncI In Dobrogea. (2)
E fórte inteligibil cum do se inchinail «Per§iI» din legend6
<,sóreluI» §i unel «stele ). Religiunea primitivá a Tátarilor §i
Turcilor AltaicI erä o religiune a elementelor, In special a fo-
culul §i stelelor. (3) loan a refusat probabil a face sacrificiul
de mâncare i bëuturá, pe care cântând 11 fácean Tátaril
donor lor siderati. (4) $i la 1330 existan incd Tátari
páganI, de§I Horda de aur, «Statul , primise oficial Islarnis-
miii cu vre-o cincI-dedi de ani in urmá, sub Berekai,
fiul luI Giugi, suit pe tron la 1257. (5) Existenta acesteI insule
págáne e admisä <,mal ales la r6stirit de Volga >, de Miller,
de pildá, care amintesce existenta Tátarilor págaril de astdc),I
In guberniile rusescI Orenburg §i Cazan, a§ä. cli§il Ciuva§I. (6)
De la Bizantini §i de la TatarI ail trecut Chilia i Cetatea-
Albá in acest secol al XIV-lea, pe la jumátatea luI safl dupä
acéstá jumátate, in stdpanirea Genovesilor. Pentru a ne 16-
murl acéstá schimbare, trebue sá cuprindem cu privirea in-
tinderea comerciald i politicti a acestora In Marea Négrá,
de la Pera pänd la Sevastopole, de la Bosforpänd la Caucas. (7)
Ast-fel, la 1322 e vorba de o luptd cu «Persib-OsmanliI in Cantacuzin
(p. 151). Persi, sunt Turcii si la Pachymer (II. p. 410 si urm.,de ex.)
P. 1134 din Sarnicki, Annales. Comentariti in Hammer, Goldene
Horde, p. 297.
Hammer, o. c., p. 202.
Ibid , p. 204.
A. Mailer, Der Islam, II, p. 243; Schiemann, Russland, Polen und
Livland, I, p. 197 (ambele in col. Oncken).
Miller, l. c., II, p. 286, nota 2.
Se va intelege de ce n'am vorbit de elista oraselor rusesci din
Voskressenskoja létopis, care pomenesce de Chilia intre Drestvin si
(Ecin ; fiind-eä e un isvor târçliú i confus. in diploma birladénd, care,
autentica fiind, ar forma un important document pentru istoria comer-
tului Mùrii Negre in secolul al XII-lea, nu credem. V., pentru amindoua,
Bogdan, Diploma birlddenci, in An. Ac. Rom., ser. a 2-a, Sect , ist.,
p. 65 si urm., 101, 104, 110 nota 2.
 CAPITOLUL III.
Genovesil la Marea N6gril §i la Duniire. (1)
La 1381 Chilia erà administratd de un consul genoves, la
1410 Cetatea-Albd fdced Incà parte din coloniile Repub:icel.
Cate-va deceniT stégul cu cruce ro0.e al Sf. Gheorghe a um-
brit amindou6 principalele porturi din regiunile dunarene.
Ca influentd comerciald §i de culturg, suprematia genovesa.
la Marea Négrd §i Dundre se intindeà cu mult peste hotarele
dominatiunil politice.
Cat a fost de adincd §i de puternich acéstà influenta ge-
novesd ne dovedesc amintirile pe earl le-a lasat in urmd,
In traditiunile poporatiunilor orientale §i, in special, balca-
nice. La Turci, orT-ce ruind frum6sà de castel tare e o «cetate
genovesd >, o «Ginivis-Calesi ; uria§iT sunt pentru din§ii §i
Ginaviz >, GenovesiT; nu, cum s'a dis, din causa bdrbdtieT lor
in presupuse lupte din secolul al X-lea pand la al XIII-lea (2),
cat fiind-cà numai un uria puted face, credea. Turcul, cas-
tele ca acele genovese. Dupd caderea Caffei, familil geno-
vese aii r6mas §i In acéstd cetate §i in alte coloniT vecine,
cklute §i ele (AMA cu capitala. Irémaserd in Solgat, Caffa,
Sirin-ta§ (Scuiritacci), nu popolani, ómenT de rind, cari
n'avead cu ce sd fuga, ci 6menT cu stare, patricieni din fa-
milli earl furd, un timp, sub Mari, o aristocratie de sfet-
diplomati §i negustorT. Botero, care, in misiunile sale,
V., in general, lucrärile lui Heyd (Hist. du commerce du Levant au
moyen age) ei ale lul Bruun (Marea Négrd; in rusesce; etc.). Cf. si
Sainte-Marie Névil, Caffa et les colonies génoises de la Crimée, 1856;
Murzakiewicz, Istoria coloniilor genovese (rusesce), Odessa 1847.
Sdineanu, Studg folklorice, p. 212-3. Cf. Col. la Traían, I, p. 57.
 40

a visitat, de sigur, si Crimea, citëza nume ca Spinola, Doria,

Grimaldi. Inca de la sfirsitul secoluldi al XVI-lea, multi
uitase limba ; Imbracati tataresce, vorbiail limba stapanilor.
Dar religiunea o pastrara: rèmasera cre§tini catolici, al caror
fil mergeail sa studieze In seminariile romane ; pe alocurT, Isi
pastrail si vechia biserica italiand. Unele nume ati strabatut
pana la noi: ast-fel, In 1513, trei Genovesi din Caffa, Augustin
de Garibaldi, un Ghizulfo, descendent al fo§tilor domni de
Matrega, si un altul, necunoscut, fac pacea intre Han si Po-
lonia; Augustin e creat cavaler de Regele Sigismund la 16
Iulie 1514. (2) Avem din 1523 pétra sepulcrald a lui Lan-
franco Zaccaria, fiul lui Angelo, mort la Caffa la 1 Novem-
bre. (3) Calkorul Bruce consultd pentru efataria» sa pe
Anton Spinola, sol al Hanului la Polont (4) La 1604, e trimis
in Moldova acela§1 ,Gianantonio Spinola, crestin catolic, 'id-
scut in Tataria, dar din familia genovesa cu acest nume >.
Grigorie al XIII-lea trimisese doi frati pentru ingrijirea reli-
gi6sa a Genovesilor din Tataria, cari erall Inca la 1604 (5),
cand cereail preoti iara§I, f6rte multi (assaissimi). insa se
exagerà insemnä'tatea §i numOrul lor ; Bruce vorbesce de
20.000 call ar fi mers cu Sinan-Pa§a intr'o expeditiune ungu-
résca si s'ar fi aratat simpatici cre§tini1or.(6) Castelnau afirma,
Inca in secolul al XIX-lea, cà un popor intreg cobovitor din
Genovesi ar locul In muntil cari despart Georgia de Circasia
meridionala. (7)
Cat privesce presenta lor de odiniára §i gloria lor in Wile
dunarene, ele nu a fost niel ()data uitate, ci exagerate continuri,
de la o generatiune la alta si de la un scriitor la altul. Ca
§i In legenda turca, Genovesil din secolele luí Mircea si hit
*tefan-cel-Mare intrail de-adreptul pe 'Arta largd a epopeei.
Botero, .Relazioni, III, p. 1390.
Acta Tomiciana, III, p. 140, 159 - 60.
Mem. soc. din Odesa, V, p. 166, no 14.
Brussius, De Tartaris diarium (Frankfurt, 1598, in-40), p. 3-5.
Bruce era intimul vestitului Hatman §i Mare-Cancelar poIon loan Za.-
moyski.
Col. lul 7'raian, VII, p. 317.
Bruce, o. c., p. 6.
II, p. 164.
 41

Pentru a vorbl intaiiI de ceea ce at' credut strainil, Dupont,

care, traind pe langa Ioan III Sobieski, i-a scris viéta, scie
ca Genovesil ail avut «stabilimente marl> la Marea Négra,
ca ale lor ail fost Caffa «si Bialigrad, asezat la gura Nis-
truldi, In Basarabia veche, care atuncI era' a Moldova» si
de uncle aù fost scosl de 'Marl la 1620 (sic). Nu numaT atat,
nu numai dominatiunea genovesa i se parea recenta, dar
credo ca limba latina a locuitorilor Principatelor ar fi fost
adusa de Genovesl. (1) Generalul frances Langeron, emigrat
In serviciul Rusilor in secolul al XVIII-lea si al XIX-lea,
vorbesce de Corturile genovese din Crimea, de micul fort
(fortin) al GiurgiuluI, din insula ce se afid in fata orasuluI,
fort <Ca l'antique >, care ar sem6na cu acelea. La Ismail, oras
turco-tatar, care s'a format dupd 1538, el descopere «un zid
facut alta. data de GenovesI.. (2) Boscovich, inaintea luT, in-
ventase inscriptiunI genovese la Sucéva. (3)
Printre cronicarl, numele Genovesilor e poporal i li se
atribue fel de fel de cladirI vecht
Eustratie Logorétul afirma cA DragosicjiT, IntindAndu-se
«pang. In Cetatea-Albà si la Chilia >, ail gasit cetatl «Mute mal
de demult de Ianovejl, cetatea la tirgul Suceva i cetatea la
Hotin j Cetatea-Albd j cetatea Chilia i cetatea Némtulul
Cetatea N6a, Romanul, ce i s'ail surpat pämIntul i aii
cdclut (4) Miron Costin, In «Cartea pentru descalecatul de in-
Mil a Terel Moldovel i némuluI moldovenesc», Imprumuta
de la PolonI parerea cd Cetatea-A113á ar fi anteri6r4
Traian i ca «August Cesarul» isl surgunià acolo boera ca
gresith, ca pe «dascalul. Ovidiu, care facuse «nisce stihurI
de dragoste... de Indemnase Rimul la curvie >; care Ovidiu
a si murit in acole locurl unde «Vidovul. II perpetuéza nu-
mele. Dar el Imprumuta, In acelasl timp, de la «gheografiile
ceste de acum de curInd» explicatiunea ca, pentru serviciT fd-
cute «Impotriva Turcilor >, impèratil bizantinI ail zalogit Cri-
mea, Bugécul, cu < schelele de la mare», «si atuncI GenovesiI
Dupont, ed. Fundatiunfi Krasifiski», p. 201.
Memoril, in Hurmuzaki, Supl. 13, p. 96, 159.
In cunoscutul séû Viaggio, p. 127. invétatl genovesi afi admis
ca Vilna' fantasia archeologia a abatelui.
Ed. Letopisefelor, p. 379.
 42

ail fdcut Chilia pe Dundrea i Chefea, care este pe malul

In Grim». (1) Acéstd pdrere o repetd el si in descrierea
sa polond in prosä a Moldovel, addogind cä Domnil ail fd-
cut zidurile de incunjur la Hotin, Sucéva, Tighina i Ceta-
tea-Albh, dar nu la Chilia genovesd; originea celor-lalte cetdt1
e dacd saú romand. (2) «S'a intunecat», serie el in poema po-
lond, in fine, «si cetatea TighiniI; numaf puternica Chilie
Po Dundre ne mal cam luminézd; fundatd de cdtre Geno-
vesl, ca. i portul CaffeI pe tèrmul Crimeel, pe cand el tineati
In zdlog de la Imp6ratil bizantinT teytä Taurida i litoralul
MäriI Negre pAnä la gurile Danubiulul». (3) Nicolae Costin
discutd pdrerile tatAluI séú, pe care le adoptd in parte: ob-
servand cd pe Cogalnic nu p6te fi Turnul luI Neoptolem de
la Nistru, el crede e, dacd in adev'e'r este o cetate la Tatar-
Bunar, «pote tot de GenovesT. sá fie fAcutd». Dupé spusele
lui «Nicusia Panaiotachi, ce erd Postelnic-Mare aid]: in térd
la nol, om ales la trebile 0111 pe atunce», el deosebesce «ce-
tatea cea mare» (genovesd) a Chilie)." de «cea mal micd», zi-
dità 'Ate de stefan, «ca o strap.' cetätil eel marl». (4)
Cantemir, pe care suntem fericitI cd-1 prindem cu o pd-
rere criticd, in Deseriptio Moldoviae, respinge insd idea ed.
Genovesil aù fälcut cetätile Moldovef, observând c.a. el Wail
sträbdtut in interiorul Véril, bun pentru agricultorI, nu pentru
comert. Cetätile, serie e], chinuit la rindul sseil de mania
archaismuluT, nu pot fi cleat romane sail dace, pästrate de
cdtre Romanl. (5)
Dintre eel noi. de tot, boerul Bals, de la care KogAlniceanu
a luat multe lucrurl hazlif, pune in circulatiune «confede-
ratia Moldovenilor cu Genovesil», titlul de «DomnI Maril
Negro» luat de VoevocjiI Moldovel i stäpanirea lor efectivd
asupra apelor eT, «panà la luarea ConstantinopoleI», precis. (6)
La rindul séù, Kogdlniceanu, in vestitul ski articol asupra
«BdtdlieI de la Rdsboienl i pricinilor el», intdresce aceste
Miron Costin, ed. Kogälniceanu, p. 23, 24, 25.
Bogdan, Cron. inedite, p. 183-4.
Arch. ist., I, p. 162.
Pentru descdlecat, in Letopisefe, I, p. 69-70.
Descr. Mold., p. 23-4.
Fragmente publicate in Arch. rom., I, p. 77, nota 2.
 43

afirmatiunI: «Caffa era, cum am dice, o parte a Moldaviel"»,

ceea co e adevérat cat si pentru Constantinopole, de exemplu.
Genovesa', sciindu-se slabi In Crimea, ar fi cäutat ailanto.
Moldovenilor, i «Alexandru-cel-Bun fu cel întâiú Domn,
carele se unl cu Genovesa inteun tel comercial» ; Domnil
purtaii, supt «Stefan-cel-Mare mal ales», titlul de «stäpanI al"
Mara Negre» ; Caffa era un intreposit al comertulta mol-
clovén, care se facea de «Genoves1 si de MoldovenI»; luand
Can, Mohammed II lovl Moldova «in mima sa». (1) Dupä.
Bälcescu, in fine, Galatil, Chilia, Cetatea-Alba., Hotinul, Ti-
ghina ar fi fost erepublice», intemeiate in secolul al XII-lea
de <sGenovesI i RagusanI». «Oda nu trebue a uita», serie
el aiurea, eca acésta mare era odini6rd un lac moldovenesc
ea Domnil moldovenI purtaü titlul de stapanI al.' Mara
Negre». (2) Filoromanul Colson afirma' cà a védut charte din
secolul al XVIII-lea, in care Marea Négrä de la Akkerman la
gura Sf. Gheorghe s'ar fi numit «Marea Négra a Moldovei» (3);
lar Reclus crede, dupa autorI ruI probabil, ea' Soroca a
fost o colonie dintre cele estabilite in volea Nistrulul pentru
a face negot cu poporatiunile din Galitia i Ungaria». (4)
Desl presentata mai sciintific i maI moderat, gresita mi
se pare si pärerea d-ha Hasdeü, d. Genovesa ar fi intemelat
localitátile Giurgiu i Calafat la Dunare. (5) Basa parera e
o potrivire fortuita de nume, care n'o pote sustiné singurá.
Giurgiu pote fi si un nume propriii románesc, iar numele Ca-
lafat, daca vine de la cala fatto, a putut patrunde printeun
canal bizantin: acésta asa de bine In cat in grecésca moderna
exista cuvintul de xalaifit71 cu intelesul din italiana, de unde
ar fi imprumutat. Calafat i Giurgiu se intimpinä, in adevér,
din secolul al XIV-lea si al XV-lea inca (6), dar Genovesa

Arch. rom., I, p. 70 si urm.

Puterea armatd, in Magasin, II, p. 43, 60.
in Sturdza, VII, p. 216.
Nouvelle geographie, V, p. 555.
San Giorgio si Cala fato, in Col. lu Traian, I, p. 57.
eVama de la Calafato interim chrisov al lui Dan cu data de 1424
(Arch. ist., I, p. 19-21).
 44

nu puteail fi adu§I de niel o nevoie comerciald sä stabilésed

Intreposite aid. Republic°le italiene 41. ImpArtird tacit sfera
de actiune economied In Orient. A st-fe], Ven etia deservià dup.
1261 mg mult Archipelagul §i, In Asia, Siria i Egiptul; Ge-
novesil lucre]. In Marea Négrd; In schimb, FlorentiniI aveati
comertul Ungariel: in Buda existaii negustorY din Ragusa
(care §i ea avea, ca tributare, tërile interi6re ale Peninsulei
Balcanice), dar cea mal inflorit6re colonie comerciald italiand
erh a Florentinilor. Prin Insemndtatea lor economicd, ace0
negustorT se InAltard la situatiunI inalte In Stat, sub Ludovic-
cel-Mare, de pildd, §i sub Sigismund, mal ales. Pippo Spano,
Filip Scolari, vestitul luptätor contra Turcilor, erà un negustor
florentin. Florenta recunosceà cti niedierl cetdtenil s61 nu se
simt maI acasd docat In Ungaria. (1) Cu ce scop decI, când
productele veniaii mal u*or §i mal eftin prin Venetia sail
prin Bavaria §i. Saxonia, le-ar fi dus GenovesiI pe o cale
lungd §i grea, pentru a aprovisionA prin Chilia §i Cetatea-
Albd pe UngurI, tributarI al altor ItalienT, instalatI de mult
§i puterniel? CM o navigatiune, care sui cursul DundriT, nu
pote fi fAcutd pentru alp' decat Ungurri: cu Bulgaril orien-
tall fAceail comer t Genovesil prin Varna, ca eel apusenI
RagusaniI prin Vidin, iar pentru térile n6stre ajungeati ca
locurI de schimb Chilia §i Cetatea-Albd. Unde mal punom
cd niel un cuvint In documente genovese nu ne face sd
bdnuim alte a§ezdrI la Dundre decat cele de sus ? Si avem
documente din destul. Ruine genovese, In fine, nu sunt niel
Intr'un loe, niel In altul; ci numaI la Giurgiu avem ruinele
casteluluI turc.

Prosperitatea Genovesilor In Orientul grec, monopolul lor

apr6pe In Marea Négrd, datézd de la restabilirea Imperiulu
bizantin In Constantinopole. Fundarea Imperiulul latin`jusese
o dibace loviturd a Venetienilor, call, prin «partitio», 41' re-
servase tot negotul In provinciile (Romaniel., cele mal bune
§i mal Inflorit6re porturl. (2) intelegerea pretendentilor asia-

Iorga, Notes et extraits, seria a 2-a, passim.

Ed. Tafel-Thomas, I, p. 473-4, 488.
 45

lid la coróna bizantina cu Italienil exclusi de la comertul

levantin erà deci naturald, si ea s'a Mont intre Michail Pa-
leologul, amOratul» din Nicea, i Genovest Tractatul de la
Nkymphaion (13 Martie 1261) (1) precedd cucerirea Constan-
tinopolei de GrecT i, daca n'o ajutd cu trupe, Genova fu-
sese stimulul cuceriril i r6mâneh o garantie pentru Imp6"-
ratul cuceritor. Situatiunea Venetienilor in Orient trecti asupra
Genovesilor, nu dinteun exces de scrupul din partea Paleo-
loguluï, ci din causa nevoieI ce aveh acesta de a se sprijinl
pe cine-va contra dusmaniel statornice a Venetiei deposedate.
Indatä. intelegerI comerciale se incheie cu State levantine
colonii se intemeiazd : In 1288, tractat cu Armenia (2);
putin dupa 1261, tractat cu Tdtaril i fundarea Caffel (3), care
sfarâmd insemnätatea Tanei venetiene i, prosperand necon-
tenit, absorbind tot mal mult comer t mal multa avere,
sfirsl, la 1475, cu o poporatiune de peste 75.000 de suflete. (4)
In 1314 fu stabilit un oficiii special pentru coloniile si co-
mertul din Marea Négr, ash numitul Officium Gazariae de
mal tardiii. In 1365, Soldaia i opt-spre-dece localitati mal
mid. din «Gotia» fura cucerite si crescurd punctele de razim
ale st'apanirii genovese in aceste parti. Inainte de acésta
data, In Imprejurarl necunoscute, furà ocupate de Genovesi
porturl pe c6sta fésariténa a Warn. Negre, spre térile Cau-
easulul, ca Sevastopole i altele. In Asia-Mica, pe malul
opus, colonia genovesd din Trapezunt se intarl; In Samsun
un oras genoves, cu consul propriti, se forma alaturi de
orasul musulman; Amastris (Samastro) devenl genovesa; un
fost consul de Sinope, care apartineh unuI emir turc, e men-
Vonat la 1391. In sfirsit, prin Pera, Genovesii aveati cheile
MariI Negre, incunjurata de colonil genovese autonome sail
supuse seniorilor i Principilor locati. La 1400, opera acésta

*i in Ducange, Recueil de diverses chartes (la urma lui Villehardouin),

p. 9-16; mai in urmA, in Tafel si Thomas, III, p. 64 i urm.
Notices et extr., (1827), P. 97 si urm.
Iorga, in Revue de l' Or. latin, IV, p. 25 si urm. tCuffu# din Tafel-
Thomas, III, p. 246, unde se aflaii vamesI greci Inca' in 1278, nu pete
fi Caffa, cum cred editoril.
Makuscev, II (in Glasnik, seria a 2-a, XI), p. 49, No. 16.
 46

minunata de stAruinta inteligenta era torminata. Dacd «lacul

moldovenesc» e o exagerare ridicula, nu se p6te contesta
ca, vreme de peste o sutà de anl, Marea Negra, Marea-cea-
mare, cum i se cjicea. in Italia (Mare Maius, Mar Mag
a fost un «lac genoves». (1)
Din Marea Negra luaü Genovesil materil prime si pro-
ducte : pesce, piel lucrate (2), sclavi, carne sarata, grid. Grin],
mal ales, de care Italia, coplesita de orase, avea nevoie tot-
deauna si in cantitate mare, se tncarca In tóte porturfie
tarn. Privilegiul lui Michail Paleologul, restringend dreptul
de a face comer t in aceste regiuni la GenovesI si Pisanl,
permitea celor dintal in chip absolut .extragerea de grid
din Imperiti. (3) VenetieniI, dupa impacarea cu GreciI,
petara i ei acest drept: in 1276 si 1278 inca, ni se spune
de grill adus din «Marea Negra» (4), conform tractatului din
1265, care opria exportul numaf atund când pretul atingea
un maximum la Constantinopole (5), si conform intaririI din
1277. (6) Tot in 1278, se vorbesce de grill adus la Venetia
«din partile Gazariel, din Marea Negra». (7)
Tractatul veneto-bizantin din 1285 cuprinde iarasT clausa
griulul (8), ca i cel din 1303. (9) La 1304, noul tractat dintre
Genova si Imperid permite cumperarea in posesiunile Impé-
ratuldl de orI-ce producte pentru hrand, «afara de grit' si
alte seminturI» (sic), i exportarea lor fär6 \Tama, dar admite
exportul fara drept de transit pentru marfurile, griul, lemnele,
etc. din «alte ten earl sunt la Marea Negra si nu sunt su-
puse ImperiuluI nostru». (10) In 1319 si 1330, intilnim o lunga
inderetnica certä intre Imperiali i Venetienl, earl pre-

Iorga, l. c.
Thomas, Diplomatarium, p. 167.
Ed. Ducange, d. ex. (dupd ed. sa din Villehardouin), p. 11.
Tafel-Thomas, III, p. 171-2, 189 (cf. p. 185).
Tafel-Thomas, III, p. 85.
Ibid., p. 144.
Tafel-Thomas, III, p. 276; cf. p. 266.
Tafel-Thomas, III, p. 332.
Thomas, Diplomat., p. 17.
Atti della soc. lig. di st. patria, XIII, p. 105 0 urm.
 47

tindeati sd vindd fdrd a pila vre-un imposit, in cuprinsul

Imperiului, griul streiin adus din Marea Négrd. (1)
Griul acesta se incdrcd mal ales in Crimea §i in ptirtile
de sud-vest ale mdril, la Mesembria, Anchial §i Vara. De
sigur insd, §i la Dundrea-de-jos, prin Chilla i Cetatea-Albd.
Italienil le frecuentail de mult, §i avem dovadd despre
acésta in presenta lor pe portulane. in atlasul catalan din 1375,
publicat de Buchon §i Tastu (2), figurézd de. la «Pangalli.
(Mangalia) in sus : «Costanza», «Zanava>, «Grossea» ; apoi,
guri: Stranbijo., «Laspera , «Sanzorzo», «Selina , cLichos-
tomo., «Farconayre., <Mauro-Castro», längd Hui «Tuno» (la
TurcT maI tdrcjiti. Turla), iar, In larg, insula «Fedonissi». Pe-
riplds octuplus, publicat in 1836, pe basa a opt portulane
din biblioteca imperiald din Viena, Ora la 1318: Mavrocastro,
la 1367: Mancastro, la 1408: Mavrocastro (numele se preface
pe incetul in Moncastro din secolul al XVI-lea). (3) Ambele
localitAtI se regdsesc in portulang din secolul al XVI-lea
In publicatiunile luT Serristori, Lelewel, de la Primaudaie,
Thomas, Jomard. (4) Dintre periplurile inedite, ce Oses° ana-
lisate in notele mele, unul, expus in sald de lucru a «Bibliote-
cei Nationale > din Neapole, are, de la < Pangalia» In sus : «Co-
stanza < Sanavarda», < Grossea> ; apoT, in gurl. : «Firavico >
(Siravico), «Laspora , «Sanzorzo >, «Solina >, apoi: «Lichosto-
ma , «Falconayre > §i «Monte Castro), langd «frum Turbo ,. Por-
tulanul e de pe la inceputul secolulul al XIV-lea : el insémnd
la nord de Dundrea inferi6rd, pe care o numesce «flum Ve-
cina> §i langd care, la sud, pune o localitate Vegina (5): Bur-

Thomas, Diplom., p. 125, 129, 141-2, 152--3, 165, 190, No. 91. CL
A tti. della soc. lig. di st. patria, XIII, p. 105 §i urm.
in Not. et extr., XIV».
Periplus Ponti Euxini octuplus, Viena 1836, in-80.
Cf. Serristori, Illustratione di una carta del Mar Nero del mcccu
(Florenta 1857), passim; Lelewel, Geogr. ctu moyen dge, p.12 din Atlas;-
De la Primaudaie, Hist. du commerce de la Mer Noire (Paris 1848, in-80),
p. 216-8; Mem. Acad. bavarese, cl. I, X, p. 258-60. Cf. t;ii Memoriile-
soc. din Odesa, IV, p. 244 tlio urm. Alte charte vechi, farà important5.
cele mal multe, in An. Ac. Rom., II din ser. a 2-a.
in raportul comisiunii Academia!, mi se imputdsingurul fapt pre-
cisca n'am admis identificarea Vicinel cu Macinul. Autorul raportului
 48

garla. Portulanul luI Petru Visconti din Genova, fkut In

1318, conservat astAdI la biblioteca imperiald din Viena
(ms. lat. 594), are, IncepAnd de la «Pangallia» spre nord
«Costanza , «Zanavarda», «Grossea», «Bambola», «Le do-
navici > inainte de gura S. Gheorghe, «Licostomo», «Salino»,
«Farconare», «Mauro-Castro». «Vicina» se gAsesce ca §i In
charta napolitanA, lar, In mare, sunt puse: insulal C4rossea, In
fat6 cu localitatea cu acest nume; «Straviqui , cevA mal jos
de Bambola; «Sancti Georgii , In fatd cu gura; «Aspera
In fatd cu gura Sulinei; «Fidonixi» i Solina». TJnul mal
tArclia, In aceea§I bibliotecl (ms. lat. 355, sec. XV), are: ;Co-
stança», «Cinavarda», «Groxea», Proslaviça., inteun golf, la
gura Sf. Gheorghe, «Brillago», pe gurd, maI sus, «Stravicho»,
«la Spera , «San Giorgio), «Salino», cu o insul6 mare ro-
tunca. in fatd (maI Incolo <Fidonixi»), «Lichostomo , «Sa-
line>, «Falconare>, «Monchastro». Cu ro§u sunt Insemnate:
Varna, Cinavar da, Lichostomo §i Monchastro. (1)
Cand erà o ar§ità in Tataria salí In Bulgaria, aprovisio-
marea cu grill se fkeà, pentru coloniile italiene §i metro-
pole, la DunArea-de-jos i Nistru.
Dar puteati intervenl §i alte motive, ca un rdsboill sail o
Ascólà. A§A, in 1317, Bulgaril ocupAnd Varna §i Anchialo,
.guvernul genoves opresce ducerea la Constantinopole de
grîfl Incdrcat in aceste pArtf. (2) Ast-fel iaräT, cu prilegiul
Asboiulul purtat contra luI Gianibec-han de Venetia i Ge-
nova aliate, rdsboiil In care comertul cu Gazaria fu oprit

-va fi avênd motivele sale pentru identificare. Din partea mea, observ
Mach". i Vicina, ca sunet n'ari a face, ea' n'avem nicI o dovada despre
un Macin medieval, ca Mäcinul e unde este, iar Vicina e pusà de por-
tulane intre Isaceea i Tulcea, ca Dundrea lea numele de rlul aVicina.
numaI de la schimbarea sa de directiune, spre est, pana la inceputul
gurilor. De altmintrelea. in identificarea VicineI cu Macinul cred
Tomaschek i ciliar Jireeek (v. Jastrow, Jahresberichte, 1897, III, p. 63).
Cele-lalte portulane inedite copiazd pe cele vechi. V., de exemplu,
mss. XII D. 71 din Neapole, no 356 din Viena, etc.
Atti della soc. lig. di st. patria, XIII, p. 120. Cf. Heyd, II, p. 530
(duptt Officium Gazarie, In Mon. Hist. Patriae, din Turin, II, col. 382
urm., 385).
 49

§i hotarul pentru corabil fixat prin tractatul de alianta din

22 Iulie 1345 la Caffa. (1)
Dovada frecuentariT ChilieT, cel putin, pentru comerciul
griuluT, de VenetienT §i GenovesT, in acela§I timp, ne-o da
insa un act public, plangerile Witte in 1360 de notarul
Damian Andrea, ambasador la Genova din partea DogeluT.
A noua §i cea din urma din aceste plangerT contra purtd-
riI Genovesilor din Pera e formulatä. ast-fel : cMu1t1 Vene-
tienT se plang de Genovesir,, cari stag (conversantibus)
In pdrtile Licostoniulu i In alte pcirg chiar, uncle sunt
schele pentru grîú (caricatoria frumenti) in Marea Né-
grei, dicênd ca nu li se permite de GenovesT a cumpéra
grid in acele OAT, daca nu se unesc cu din§ii in societate
de cumpérat §i, daca se unesc cu eT in societate, Ge-
novesiT ii in§ala, cacT cumpéra pe ascuns griul §i, la urma,
Venetienil nu maT al nimic dinteinsul. i de aceea doué co-
rabil venetiene al plecat in acest an (1359) din Licostomo,
fiind-c5, din pricina Genovesilor, earl* nu lasa pe VenetienT
sá cumpere, cum s'a spus, §i-I in§ald, cordbiile acelea n'ati
putut avé jumatate din capacitatea lor (medietatem sui
carichi), spre cea maT mare paguba §i dauna a negustorilor
no§tri §i a comuneT Venetiet» La 6 Februarie, guvernul ge-
noves réspunde ca nu scie cum s'ail petrecut lucrurile de
cari se plange Dogele, dar ca va scrie magistratilor din Pera
sa observe tractatele §i sa se pórte amical cu VenetieniT. La
12 urmator, scris6rea e redactata §i se ordona explicit Pe-
rotilor, carora li se comunica plangerea §i réspunsul, csa trac-
teze pe VenetienT in Pera §i in schele (locis caricatoriís)
§i alte locurI fratesce, prietenesce §i bine-voitor, a§à in cat
sa nu maT alba de ce sa se planga pe dreptate . (2) In 1361,
1 Februarie, GenovesiT confirma pacea cu Venetia §i decid

V. Thomas, Diplomatarium, p. 232, 243-4, 261-3, 266-7, 267-8,

278 si urm., 299, no 158; p. 300 si urm., 311-3, 320, 326, 327 si urm.;
Hammer, Gesch. der Goldenen Horde, p. 5 si urm.; Mem. sae. Odesa,
IV, p. 183 si urm.
Arch. de Stat din Venetia, Libri commemoriali, VI, fol. 82 V° si
urm.; dupd volumul al II-lea (sub tipar) din Thomas, Diplomatarium
Veneto-Levantinum, p. 57 si urm , No. 31.
Iorga, Chilla i Cetatea-AlbA. 4
 50

s'o comunice magistratilor din colonit Genovesul, care va

provocA un conflict, va pldti o amenda de dou6 sute de gal-
beni genovegf (ianuini) §i i se va WA cuna din urechile pro-
priuldf ski trap». (1) La 13 urmator, Venetia, la rindul
ratificd tractatul.
Presenta Genovesilor ca negustorY. la Chilia e doveditd
dedl prin documental citat. Asezarea lor politica, stabilirea
de consul in castelul refAcut, a trebuit sd se intimple dupá
catT-va ant In 1360 mai era o garnis6nä bizantind. in Chi-
lia ? E indoelnic. Masi curind e de admis cA acest oras apar-
tinea Bulgarilor, carI stApaniail «Dobrogea», i anume, in
curind, Chilia Mai parte din provinciile acelui dinast bul-
gar care a dat numele sal cuceriril nóstre de la 1877.
Cu BulgariT, negustoril italieni eraii ma'f de demult in
atingere. Inainte de 1321, Regele Miliutin Uros II al Ser-
apo'l succesorii sèt, *tetan Uros III si *tetan-Dusan,
oferird Venetienilor trecerea prin Statele lor catre «Roma-
nia» i alte pArti, «dar nu spre Bulgaria», adaoge Regele
din 1330. (2) La 4 Octobre 1352, Tamil bulgdresc Alexandra
dd, din Nicopole, un privilegiù de comert tot Venetienilor,
acordandu-le vama redusA de trei la sutg, responsabilitatea
personald a negustorilor, conservarea cordbiilor innecate, scu-
tirea de drept de transit, sechestrarea numaT dupd judecatà,
succesiunea regulata a negustorilor mortY, drept de- a face
bisericd i loggie (pentru consul) unde voesc. Pe acest timp
functionà la Varna un consul venetian, Marc Leonardo,
care trimete tractatul Dogelut (3) Cât despre relatiunile Geno-
vesilor cu BulgariT, ele sunt anteri6re anulat 1314, cand nisce
negustori turà prOdati in Bulgaria; satisfactiunea fiind refu-
satà, Genova oprl comertul i acordà drept de represaliï
la 22 Martie 1316. (4)

Mem. soc. din Odesa, IV, p. 219-23.

Ljubid, Listine, I, p. 337, No. 552. Cf. Heyd, I, p. 529 (dupd ru-
bricele la Senato Misti; Arch. ven., XVII, p. 266; XXIII, p. 77).
Ljubié, III, p. 246-8, No. 364-5.
Heyd, Histoire du commerce du Levant, I, penultimul capitol.
 51

Pers6na §i istoria luI Dobrotici, Domn al Bulgaria' orien-

tale, sunt f6rte rai cunoscute, din lipsa isvórelor. Stdpan,
Incà de pe timpul Tarului Alexandru, pe dou6 castele l'angd
Mesembria (1), el i§i forma despotatul In imprejurdrI inte-
ligibile, dar cu totul necunoscute. De acest despotat vorbesc
trel isvóre: Schiltberger, care a cunoscut prin sine pe seniorul
din Kalliakra (Kallacerka) (2); Chalkokondylas, care, povestind
expeditiunea de la Varna, descrie itinerariul lui Vladislav
peste Dui-Are, in téra Imp6ratuluT , pe la malul Märil Negre,
prin téra BulgaruluT Dobrotikes, cdtre Kalliakra §i Varna> ,
care redevenise pe timpul acestuia de curind bizantind (3);
§i, in fine, dupd isvóre turcesci, Leunclavius, care afirmd (4)
cà fiul lul Dobrotici, Ivanco, Dobritaogli pe turcesce, domn1
peste (Varna §i regiunea vecina, cjisd Dobritze». Kalliakra,
In portulane Kaiacla, Caiacra §1, In al lui Visconti din
1318, < Caliacra >, e §i astacji. numele until cap la nord de
Varna. cCaliacron Ponticum» e citat Ind. in 1512, cu ocasiu-
nea r6scólei lui Selim, care, bdtut, s'ar fi retras acolo, dupd
unii, In anul precedent.(5) In 1444, a fost luatd cu asalt de
cre§tini, car.' ca§tigä multi robi. (6)
Rudd p6te cu Imp6ratii din Trapezunt (dacd erà din fa-
milia Tarilor, cdcl Asên Michail, fiul Tarulul Alexandru,
erà cumnat cu Vasile I din Trapezunt) (7), el i§i mdritd o fatd
dupd Michail, fiul lui Ioan V din Constantinopole, §i incercd
sd-1 stabiléscd in Trapezunt pe la 1374. (8) In 1373-74, el
erà in luptd cu Genovesil, pe timpul consulatulul in Caffa
al lui Aimone de Grimaldi, care trimese in contra lui o co-

Heyd, I, p. 531-2; dui:A Hopf, Griechenland, II, p. 28, col. 1;

acesta dup5. Miklosich i Mailer, Acta patr. const., I, p. 367, No. clay'.
Ed. Langmantel, p. 52.
Ed. de la Bonn, p. 326.
Historiae, col. 266.
Gelcich, p. 673.
Chalkokondylas, 1. c.
V. editiunea partialä Parisot a lui Gregoras, in Not. et extr., XVII',
p. 151 §i. urm.
Hopf, II, p. 28, col. 1. in cronica trapezuntinä a WI Panaretos,
publicatä de Fallmerayer (Mem. Acad. bavarese, Abhandlung en, hist.
Classe, IV, partea I-a [1844]) nu se vorbesce nimic de acéstä tentativA.
 52

rabie sub Martin de Mare; dar rdsboiul dura mai de mult, cdcl
o socotéld din 1375 vorbesce de corabia lui Paul de Reza,
armatd aocaxione guerre Dobrodize,, sub consulul Iulian de
Castro, care a functionat in 1370. La 13 Martie 1375, se arma
o galera impotriva lui, deci rdsboiul continua inca. (1) In 1383,
Ioan Muazzo, guvernator de Tenedos, se r6sc(516, ajutat in
taind de Venetia, care nu voià sd indeplinéscd pentru acéstd
insuld prescriptiunile tractatului din Turin. Silitd insd Rind sd
iee m'ésuri contra luï, Muazzo capitulézd §i < fuge pe o co-
rabie la Dobroditza, Domn de Zagora,, pe care-1 atitd contra
Genovesilor. E prins insd in 1384 §i Dobroditza, care ince-
puse lupta, se impacd cu Genova in 1385. (2)
Rdsboiul cu Dobroticl incepe in 1370 §i, in 1381, avem do-
vadd cd Licostomo era genoves. Socotelile Caffei, intrebuintate
mal: sus pentru rdsboiti, mentionézd la 6 Maiti 1381 trei cu-
rieni. sositi in Caffa: unul din Buda, cei-lalti. din (adverssus,
deverssus, de) Licostomo, trimi§i de consulul Conrad Donato
cu scrisori catre consul, massarT i consiliti. La 9 Maiil, altd
mentiune a lui. Hagi-Ghirai li tovard§ului gil, trime§i de
consulul din Licostomo. (3) La 2 Septembre 1382, se pome-
nesce un noil consul de Chilia. Masaril din Caffa insémnd
intre debitorii comunei acastelul de Licostomo ... pentru o
scris6re de schimb, trimésd pentru plata de Petru Embrone,
consulul disuluf dastel». (4) Socotelile CaffeI mentioi tézd 114 in
1420, pe Andreiti de Licostomo. (5) Acele ale Pera de"' altd
serie de 16murirsi asupra functionarilor §i locuitorilor Chilla
genovese. La 5 Decembre 1391, e citat Gheorghe de Licostomo.
La 1 Aprilie 1392, procuratorul perot al Grecului Antipa,
< fost scriitor de scrisori grecescl pentru comund in castelul
Licostomo . (6) La 18 Maui 1403, aNicolae de Fieschi, fost

Iorga, in Revue de l'Or. latin, IV, p. 34-5.

Dupd inedite de provenienta venetiana, in Hopf, II, p. 28, col. 1;
cf. Heyd, I, p. 532.
Iorga in Revue de l'Or. latin, IV, p. 37.
Ibid., p. 41.
Ibid., p. 51.
Ibid., p. 75; acela§1, Acte fi Fragmente, III% p. 3, No. 2.
 53

consul de Licostomo». La 15 August, Iacob Bontempo, fost

masarid pentru comuna in Licostomo . In aceea§I Ji, compt
de 5.015 perperl §i 15 caratI pentru cheltuelile castelulta
Licostomo». (1) hl sfir§it, socotelile unel a treia colonil ge-
novese, Famagusta, insémnd la 4 Novembre 1442 pe Gheorghe
de Licostomo, burghes din Caffa, soldat. (2)

Aparitiunea Chiliel genovese pe timpul luptelor cu Dobro-

ticï, anume dupd intaiul rdsboiti, pare a ne da chela
Genovesilor in acest ora. Íi vor fi cucerit de la Do-
broticf; niel o altd solutiune nu mi se pare atat de naturald
satisfAck6re ca acésta. Cetatea steteà in legaturd cu Caffa,
dar se pare cd atarna de Pera, care pldtesce in 1403 cheltue-
lile, ca o datorie, §i intretine acolo un secretar grec.

Chilla genovesd din 1381-1403 era o cetate insulard, §i

nu un ora. Doué Chilil, Chilia-Noud i < Chilia-Veehe
existail inainte de secolul al XVIII-lea i al XVII-lea, cand
le intilnim numele (3), §i anume incd de la cucerirea tur-
céscd. Cronica venetiand a senatorulul: Francisc Longo, f6rte
bine informatd pentru evenimentele de la 1484, povestesce
cucerirea de Baiazid a <Licostomuhrb. LocuitoriI nu furd
du§I la Constantinopole, dice el, < ci i-a pus pe totI sd refacd
Licostomul vechiù, a§ezat pe o stancd (scogio, écueil in Du-
ndre». (4) Dacd cetatea veche ser cea noria era cea fortifi-
catd de Stefan, se vede din cele de mal: sus: Chilia-Veche
era ruinatd i Moldovenil apéraserd pe cea-laltd. insä, cum
vom vedé i mal departe, Stefan cucerise la 1465 Chilla in-
sular% pe care o ruina el la cucerire. Kleemann vorbesce la
1760 de Chilia-Veche, actualul sat dobrogén, spuind, cd n'a
mal rémas nimic din acest loe numit din vechime Lyko-
stomon , notiune cdpétatd, de sigur, de la locuitorl. (5) in Di-

lbid., p. 84, 89; ibid., p. 5, No. 2; p. 6, No. 1.

Acelasi In Revue de l'Or. latin, IV, p. 109.
V. Dupont, p. 171: les deux Kiliis».
Iorga, Acte f i Fragm., Mi, p. 85; cf. p. 89
Kleemann, Reise, p. 39, nota 1.
 54

vanul ad-hoc, C. Hurmuzaki afirma cA, In 1462, Stefan ata-

case «Chilia-Veche si asigura cd ruinele acestel cetdt1 s'ar
atla tried in deltd. (1) Pdnd si prin mintea lift Frundeseu,
autorul dictionariulul, umbla idea cd la Chilia (el dice: Chi-
lia-Nouà) ar fi «Licostolul cel vechiti . (2)

Murind, intro 1385 si 1387, DobroticI, II urinal fiul gii.

Ivanco. Acesta ne e cunoscut intaiti prin tractatul gil cu Ge-
novesil. In Maiti 1387, sosird la Pera solil luI «Ivanco, fiul
rdposatuluI Domn Dobordiz a> , anume Costa si Jolpanus. Trac-
tatul fu incheiat indatà. Se ertail de ambele pdrff ofensele
aduse in rOsboiii. Supusil lift Ivanco vor fi tractatl bine si
teritoriile luI nu vor fi atacate de < corabil ale Genovesilor
sail trimese din Genova , ceea ce insémnà cd el pOstrase
litoralul mArit Ivanco póte adAposti GonovesI fugan, dar
va restitul lucrurile sail mArfurile aduse de acestia. Tot ash
si pentru supusa s'él retrasI in teritoriul genoves («in terris
Communis ), decI el erati in hotar. Domnul bulgar promite
sA protégd. pe GenovesI <pe uscat si pe apd Va primi «in
.

téra sa un consul genoves, care sa dea dreptate Genove-

silor , in cause civile, criminale si mixte, dacd piritul e Ge-
noves. Consulul p6te decreta conditiunea de Genoves a cul-va.
Ivaneo va tractà bine «pe ori-ce consul genovos ce ar fi in
teritoriul gil>. Se va da loe pentru loggia §i bisericd. Nu
va fi responsabilitate colectivd ; in arturil ce vor depune contra
Genovesilor «Greet, Bulgarl sail alta, orI-carT > vor jura
intaiii. In cas de rasboiti cu Genova, Ivanco nu va rdpi ave-
rile supusilor ei, ci le va da cordba pentru alst se6te «lu-
crurile si. mArfurile mArunte» inteo lund; sarea si cot-nine
vor fi sc6se in sese. Exportul Genovesilor din Ora sa va fi
liber, granele putênd fi retinute numal in timp de f6mete,
si Inca clacd nici un alt strdin nu va exportà. Ivanco va li-
bera prinsiI. Se va pldti. vamd 1% la intrare si tot atat la
esire, dar vor fi scutite: aurul, argintul, mdrgdritarele, giu-
vaerele, cordbiile si mdrfurile de transit. Genovesil nu vor

Sturdza, Doc., VI', p. 316.

Dictionar geografic qi statistic al Romciniei, la cuy. Chilia.
 55

fi supu§I la ddrT. Tractatul va fi confirmat de BulgarT inteo

lund §i cine-1 va cdlcà va pida o amendd de 100.000 de
perpert (1)
Asupra vietil ulteri6re a lui «Dobritaogli», cronicele tur-
cesa traduse de Leunclavius (lucrat, mal: ales, dupd Neri)
ne maï dail cevá ldmurirsi. Din ele scim cá atát el cát §i
vecinul ski din Tarnova (Tarul din Vidin fusese detronat
de UngurT, apol restituit ca vasal) (2) furd invitaft de Sul-
tanul Murad a luà parte la expeditiunea contra Craiului
sárbesc Lazdr. El refusard insd, §i. Sultanul, pdnd ce rds-
b9jul din Serbia II va permite sd.-§1 rdsbune, poruncl. Vizi-
ruhT. All-Pa§a sd. prade Bulgaria tá.rnovénd. §i s'o supund,
dacd se va puté. Intre ora§ele luT. $i§man, Neri pune Giur-
giul (Jurgova), Nicopole, $i§tovul §i Silistria: el ar fi std.-
pánit riul pd.nd la Mare, ceea ce ar fi greil de admis, filtre
altele §i pentru cd. Genovesil luaserd la acéstd datd. Chilia. (3)

Ivanco trdià p6te incd. in 1395: la 19 Octobre din acest

an, socotelile Peref Insémnd plata pentru dol" secretan, «scribe
Curie», carl. «ail copiat pacea fdcutd. cu Ivanco al luI Do-
broticl, pe care a adus-o Todisio Pasteca, sol trimes pentru
ora§ul Pera». (4) In adevdr, e vorba de o copie, §i cheltue-
lile nu se insémnd In massariile genovese atuncl cAnd erail.
Mente, dar e probabil cd, dacd Ivanco ar fi fost mort la
acéstd datd, s'ar fi adaos un quondant la mentiunea nu-
melul gil. OrT.-cum, 16murirea acésta ne dd un amdnunt noil
privitor la ratificarea tractatuluf din 1387.

Not. et extr., XI', p. 65-71. Resumat, in Alti della soc. lig. di st.
patria, XIII, p. 145--6, No. 29. Comentarii in 1116m, de l' Acad. des in-
script, et belles-lettres, VII (1824), p. 292 si urm.
Thwrocz, ed. Schwandtner, p. 191. Cf. T5rt. Tdr, 1898, p. 113 si urm.,
357 si urm.; hron. Gy'dngyösiense, in Fermendiin, Chronicon obser-
vantis provinciae Bosnae Arg entinae ord. S. Francisci, in Starine, XXII,
p. 11--2.
Leunclavius, Hist., col. 266, 268-9. Cf. si Heyd, I, p. 532.
Alti della soc. lig. di st. patria, XIII, p. 152. Pentru ceI dol di-
nasti dobrogenI, v. si Jireéek, Gesch. der Bulgaren (Praga 1876), p. 12,
320, 324, 345, nota 4.
 56

Cum a profitat Mircea do m6rtea sail de Infrangerda luT

Ivanco se va arta In capitolul urmator. De-ocamdatd,
la istoria ChiHet' genovese, trebue pusa mentiunea cet'atil
cu prilejul expeditiuniT crestine din 1396.
Batalia de la Nicopole s'a dat, fara indoiala, la Dunare
Isv6re decisive afirma acésta. Ca o dovadd de caracteruI
decisiv al acastor isv6re ajunga numaT pomenirea faptulul
cd, In campania dundréna a Francesilor din 1445, un lup-
tator roman de la Nicopole a aratat lui Wavrin locul unde
s'a dat batalia (1), -- i niel un Invétat apusén nu maT sus-
tine astadT ipotesa cea-laltd. (2) Cum era natural, In casul
uneT lupte la Dun5re, Regele Sigismund a fugit pe acest rift,
nu spre Muntenia, si vom vedé de ce (pand acum era cam
greil de inteles), ci spre Constantinopole, Cu o mica suita de
nobilI i prelatT. Ajuns la «locul unde Thetis (sic !)
Dunarea îI unesc apele cu cele apropiate ale mAril», Sigis-
mund trimise InapoT in Ardél, pote pe altd cale decat a
MuntenieT, pe Voevodul ardelén Stibor de Stiboricze, pe
Ioan de Gara i altiT. Rege le insusT,cu palatinul Nicolae de
Gara si restul fugarilor, II urma drumul pe apa spre Con-
stantinopole, de unde, prin Ragusa, se Int6rse In Statele sale. (3)
Marturia treceriT crestinilor pe la Chilia e confirmata
de un alt isvor diplomatic. in Ianuarie 1397, Venetienil rés-
pundeail uneT soliT unguresd, care vense sa multumésca pen-
tru ImpruMutul de galere facut la Constantinopole de co-
mandantul Rote)." venetiene, sa anunte Infrangerea, sA céra
b anT si Incheiarea unel ligT contra Turcilor. Se refusg. Im-
p rumutul, Republica fiind impovgrata de cheltuelT, si liga
c are, daca nu pote fi generald, ar provoch In zadar pe Turd.
«Cu privire la alta parte din ambasada, in care povestesc
[soliT] ldmurit si serios mésurile luate de Rege in Licostoino
Caliacra i In Constantinopole, noT asà dicem ca, din ele si

Wavrin, bd. Hardy, V, p. 108.

Cf. Bruun, Geogr. Betnerkung en zu Schiltbergers Reisen, In Mern.
Ac. din Miinchen, an. 1869, II, p. 3; Kanitz, Donau-Bulgarien, I, p.181
urm. i observatiunea lui Jireeek, in Arch. fiir slay. Philol., XIV, p.540.
Fejér, X4, p. 667-8. V. i mal departe, p. 65. Cf. Dlugosz, I, col.
146 (ed. noud, XII, p. 512-4).
 57

altele, de§1 Dumnedeti a vrut sä fie alt-fel de cum doriam,

se póte intelege §i vedé destul de limpede virtutea, intelep-
ciunea §i bunele intentiunI §i dispositiunI ale RegeluT cu privire
la aceste lucrurl; pentru care trebue ldudat dupd cuviintd
la Dumnedea, cat §i la Regil §i Domnil lumil; §i suntem sigurT
cd A-Tot-Puternicul, a cdrul causd era. §i este mal ales acésta,
va réspldtl pe Rege in acéstd viét'd §i in cea viit6re Repu- .

blica MgAduia sà trimétd o galerd spre a asigura pe Imp&

ratul bizantin Manuil §i ardta cd s'a decis armarea a opt
galere, carI, reunite ca cele cincl ale Genovesilor din Orient,
cu alte cind ce se gAtesc tot de ace§tia, ar ajunge ca sd
apere Constantinopolea §i alte locurl de acolo». Pe langd
mentiunea fortificdril Chiliel de cdtre Sigismund, In trecerea
sa, documentul ne maI dà i interesanta sciintd cd, in 1396,
Kalliakra, f6sta capitald a luI Ivanco, era incd in mana cre§-
tinilor (carI anume, nu putem afirma). (1)

Acestea se.pot spune despre stdpanirea genovesa in Chilia.

Cucerirea Maurokastrulul a trebuit s'o precedeze ; totu§I
niel o pomenire a acestuflalt castel nu se intimpina in so-
cotelile genovese, a§a de bogate pentru Chilia. Scrisorile
Proveditorilor Romaniel perdut pentru acéstd vreme, §i
nicT de aid nu putem avé deci làmurirL Locuitorii pdstrard
insd pand tarcjiil in secolul al XVII-lea amintirea cd ora§ul
lor e clddit de GenovesT : un visitator apostolic, Episcop de
Nicopole, spune explicit acésta. (2) insd nu e nicl o indoiald
cd Maurokastron, luat, cred de la Mari', dupd infrangerea
lor de Ludovic-cel-Mare §i inainte de intdrirea noului Stat
moldovén, era genoves in 1410. La acéstd datd Nicolae de
Porta, notar din Genova, serie cIstoria strdmutdril. m6§telor
Sf. Ioan Botezdtorul la Genova > §i adaoge: Adaog ora§ele
pe-carl Genova le stdpanesce acum (ad presens) pe terito-
riile necredincio§ilor ; adecd: in pdrtile Grecilor ora§ul Chios,
etc; in pdrtile Saracinilor (evident Tcitarilor), cetdtile Caffa,
Soldaia (Sudak), Mocastro; in Tataria, Simiso, Sinopoli (Si-

Ljubid, IV, p. 398-400.

Petru Stanislavov. V., pentru relatiun6a sa, mal departe.
 58

nope), Cembalo §i maI multe alte cetatl, castele §i locurT, in

carl se pote dice cà locuesc o suta de mil de 6menl cre§tinI,
earl se numesc Genovesl . (1)
Un om cult din Genova, care cunoscea bine cele-lalte po-
sesiunI ale Republicel, nu se putea in§ela.
De§1 stapanit de Latinf, Maurokastron avea o Episcopie
gréca, atarnat6re, cu deslegare patriarchala, de Mitropolia
ruténa din Halicz. R6spundênd unor staruinte ale lul Ale-
xandru-cel-Bun pentru Mitropolitul afurisit Iosif, Patriarchul
Mateiti I al Constantinopolel Ii r6spunde ca Ieremia, con-
curentul luI Iosif, nu e S 8rb, ci localnic Moldovén, intarit de
Mitropolitul Haliczuluï, dupd cererea teril, «care Mitropolit
luase voie sinodicesce de a chirotonisl pe EpiscopI in Epis-
copatele din Rusia-mica, intre care era §i Asprokastron». (2)

StapanI peste t6te principalele porturì de la nordul Má-

riT a§ezatT in gurile DunariT, Genovesillegard relatiunI
intinse de comert cu t6te éri1e litoraluluI §i cu multe din
interior. In 1392, Perotii trimeteati curenl la Regele UngarieT,
la (Domnul Voevod al Valachiel., care le dedeà scirI des-
pre Sigismund (3); intrebuintati nobill ragusanI pentru mi-
siunI politice. (4) NegustbrI ca Giuliano di Finario §i Giovanni
Daniele se gasiati in acela§T an in eValachia.. (5) In 1410, un
trimis al guvernulul cafes cumpéra in cValachia» trel clo-
pote pentru a le pune pe zidurI, unul la porta VinatoruluI
(del Caiadore), altul la 'Arta St. Gheorghe §i al treilea la
pOrta (Vonitica , §i platià o suma f6rte insemnata pentru
ele. (6) In 1417, Baptist de Montaldo, luat in serviciul Rege-
lul Sigismund, cu douè corabil, e recomendat vecinilor. (7)
Relatiunile cu éri1e romane, Polonia, Lituania, chiar §i Un-

(I) Recueil des historiens des croisades, V, 1895, col. 239 A.

Miklosich i Miiller, Acta patriarchatus, II, p. 529.
Iorga, Acte fi fragmente, MI, p. 3, No. 3.
Ibid., p. 3-4, sail. Revue de l'Or. latin, IV, p. 78-9.
Ibid.
Iorga, In .Revue de 1' Or. latin, IV, p. 44.
Archiv f. öst Ge,sch., LIX, p. 134, No. 48.
 59

gana, nu contenirá Cu perderea stApânirif politice asupra

ChilieI si Ceatff-Albe. inceputul erà Malt, drumurl deprinse,
corespondentl si locurT de deposit gdsite, colonil resistente
stabilite in cele clout)" orase. inainte de a revenì la Geno-
veal, ca factor politic in ap6rarea MAril Negre, ne vom ocuph
de el' ca factor comercial in intervalul dintre 1410 si 1453
Inteun capitol urmAtor. (1)

(1) Cap. VI.

 CAPITOLUL IV.

Stiipanirea Domnilor Muntenia i Moldove asupra Chillel§1

Cetigil-Albe pana la m6rtea luÌ Alexandru-cel-Bun (1432).

E sigur c stapanirea genovesti a fost Inlocuita in Chilia

prin stäpa.nirea luI Mircea, Domnul TèriI-RomanescI, dup.
anul 1403. Dupd 1410, Cetatea-Alba a devenit moldovenéscl
sub Alexandru-cel-Bun. In sfir§it, Domnul MoldoveI a isbu-
tit inainte de mártea lul Mircea sa pue mana pe Chilia.
incercam a fixsa in ce imprejurgrI atit putut sh se facg aceste
schimbarI de hotare.

Dupg d-1 Hasdeil (1), expeditiunea facuta de Vladislav-

Voevod, ar fi dat priT-Romanescl gurile Dundrit Expedi-
tiunea s'a facut inainte de data documentuluT, care ne-a trans-
mis-o : dupg 15 Iulie 1372>. Du§maniI ()rail eTurciI pgganI»
§i eTarul de Tarnova, in Bulgaiia», Si§man. Se impotrivesc
insg acesteI explicatiunI atrag'ét6re cate-va fapte : anume
existenta pe la 1372 a BulgarieI maritime, care, dupg Schilt-
berger, se intindea eunde Dungrea se varsa in mare» (2) §i,
pe de alta parte, titlul pe care-1 p6rtg. Vladislav In insu§1
documentul, care mentionéza succesul contra TaruluI
novén. Niel o mentiune de stapanire a Dungrii pana la Mare
§i t6ri1e tatarescl, de putere asupra Silistrieï, ci acelal titlu

In lucrarea sa asupra lui Negru-Vocki, p. ccxx, cci.xxixr.xxx;

Zimmermann-Werner-Miiller, II, p. 386-7.
V. mal sus, p. 51.
 61

ca i In 1368 apr6pe (1): cDomn muntén, Ban de Severin

Duce de Fagaras».
In aceeas1 lucrare, d-1 Hasdeii atribue luí Radu, tatal
predecesorul luI Mircea-cel-Mare, un document, purtAnd data
indreptata de 1419 si in care titlul domnesc e clon Radu,
Marele-Voevod i Domn,' stapanind i domnind tóta téra Un-
gro-Vlachia si peste muntY, i Inca peste Wile tatarescl,
Ducele Amlasuldf si al FagarasuluI i Domn al BanieI Se-
verinuldf i pe ambele laturI ale Dunaril p'6.1-11. la Marea-cea-
mare (Mare Maius) i stapan al Silistriei». (2) Ar¡vorbl, crede
cl-sa, pentru o data aproximativa de 1379, acest titlu 1nsusT,
care corespunde epoceI celeI maI stralucite a Basarabilor,
pomenirea staretulul de Cozia Sofronie, adeverit documen-
tar In 1387, dar nu In 1388. LA, cum observa tot d-1 Has-
Sofronie e un nume calugarese destul de comun ; iar
stapanirea efectiva asupra unor teritoriI lasd urme In ti-
tulatura unul Principe, multa vreme dupa Incetarea el. E
maI lesne a admite acésta cleat a atribul o mare exten-
siune teritoriala undi Domn despre care nu se scie sà fi fa-
cut vre-o isprava rasboinica peste Dundre. (3)
Cu siguranta insa Intlmpinam titlul de stäpAn i Domn
-a WO téra Ungro-Vlachiel si peste munff In 1387. Domé (?)
documente ale luI Mircea, ambele din acest an si ambolo fard
clatä de lung, publicate de dol invétaff deosebiff, si de pro-
venienta deosebitd, daft DomnuluI Téril-RomânescI stapft-
nirea peste .térile tatarescI», cambele malurl ale Dunarrf
'And la Marea-cea-mare > i ccetatea Silistriel». (4) TreI off
mal târ4iü, Inteun act latin din '20 Ianuarie 1390, inteun act
(I) V. Hurmuzaki, I2, p. 144-5.
Hasdeil, 1. c., p. cciax i urm. Doeumentul e reprodus si in fac-
simile la sfirvitul volumului d-lui Hasdeil.
D-1 D. Onciul, care a fédut originalul, face asuprdNi minuthíse ob-
servatiunI, din cari resultà ca avem a face cu un document de la Mireea
saft Michail-Vodd, finut in curent, ea titularfi i datä, sub Radu Pras-
naglava, succesorul luI Michail (Originile Principatelor romdne, 1899,
p. 204).
Cipariu, In Archiva pentru filologia i Istoria (Blaj 1867), p. 77-8;
cf. p. 37; Hasdeil, Ist. crit, ed. a 2-a, p. 5. Cf. Venelin, p. 9 ( pe la 1382»[?]);
MileticI i Agurä, in Sbornic, IX (1893) (acelasI ca in Cipariu; fará datä.
Dar probabil i documentul citat de d. Hasdeil e acelavI), p. 327-8.
 62

de alianta. cu Polonia, titlul luT Mircea e cDespot al t6rilor

luí DobroticT §i Domn al Silistriel > (1), de§1 Ivanco traià la
acésta. data. La 6 Iulie 1391, o confirmare a tractatuluT din
1390 cuprinde, in alta ordine, titlul de maT sus. (2) La 27 De-
cembre din anul 1392 un document intern numesce pe Mircea
«Domn a tóta Téra-Romanésca, din muntY panä la hotarele
TatarieT, §i stapan vednic al Fagara§uluTp. (3) In 1395, trae-
tatul cu Ungaria n'are decat titlurile ordinare. (4) TreT do-
cumente nedatate, dintre carl dou6 puse fara dreptate §i, in
ori-ce cas, fdrà probabilitate, de editorT in 1407 §i 1409, cu-
prind titlul din 1387. (5) Dupa Nicopole, la 11 Maiti 1399, do-
cument intern pornenind stapanirea trans-danubiand. La 16
Septembre 1403, 'hateo nona confirmare a tractatuluT cu Polo-
nia, titlul domnesc e scurt: numal cmare Domn al t6ril basa-
rabesci >. (6) Dar, la 23 Novembre 1406, stäpanirea peste malul
drept al Dunarii §i SilistrieT e iara.§T afirmata (7). Un tractat
din 1411 nu coprinde titlurl trans-dundrene, dar mantuie cu
4etc,. (8) In fine, o scris6re din Giurgiu, 10 August, M'a an,
catre Regele PolonieT, cuprinde forma noud de cstapan al
multor ora§e turcesch.. (9)

Cat privesce Domnul intercalat in domnia luT Mircea §i ceT

carT IT sueeed, rivalul acestuia Vlad se numesce in 1396 nu-
mal .Voevod al BasarabieT, precum §i Comite de Severin (10);

Hurmuzaki, Pi, p. 322. Document din 1387, farä titlul dungrén, in

Arch. ist., III, p. 190-3.
Ibid., p. 334-5.
Ibid., p. 341-2 saii Transilvania, V, p. 151.
Fejér, X2, p. 270; Transilvania, V,. p. 163; Hurmuzaki, DI, p. 359-61
(dupà Pray, Dissert., p. 144-6).
Agurd i Miletici, in Sbornik, p. 328, 329, 329-31.
Venelin, p. 18-9; Mem. soc. din Odesa, IV, p. 322; Hurmuzaki,
p. 824-6. Cf. p. 825-6.
Venelin, p. 22-3. Cf. privilegiul din 1409 pentru negustorii polonl
lituanl, in Arch. ist., P, p. 4, No. 1.
Hurmuzaki, I2, p. 472--3.
Mem. soc. din Odesa, IV, p. 322-3; Hurmuzaki, P, 1. 825-6.
Hurmuzaki, P, p. 374-6; Dogiel, I2, p. 623; Fejér, X8, p.414-6. Re-
sumat de Cromer, ed. din Basel, cartea a XV-a, p. 381.
 63

Michail, fiu.1 lui Mircea, se serie numal Voevod muntén. in

1418, i tot a0. se Intituléza, de pilda, Dan din 1426. (1)
De aicT resulta cd afirmatiunea sapaniril peste Dundre
se observa întâiü in 1387, cd ea persista, cu deosebiri de
forma, in domnia luT Mircea, ca rivalul soèü pus de Turd o
pardsesce, §i ca ea dispare aprópe cu totul sub succesorii
s61. Unul din documentele din 1387 (2) aratd cd stapânirea
era efectiva, cuprinclênd §i ordin de a respecta privilegiul
pentru «capitanil» de Silistria. O parte din t6rmul Bu. Igariel
tarnovene §i o parte din mo*tenirea lui Dobrotici aú trecut clec!
la iNlircea dupa slabirea saú mórtea DespotuluT de Kalliakra
p6te dupd lupta de la Plodnik, In care Turcil aii fost
de o coalitiune balcanica. (3) Cuceririle acestea ail fost luate
MuntenieT de Turci la stabilirea lui Vlad In 1395, redobandite,
nu se pote s'el In cata Intindere §i pentru cata vreme, de
Mircea, dupa restabilirea luI. tn sfIr§it, ora§ele cturcescl»
stapanite de el In a doua peridda a vietiT sale le tineà pote,
nu fiind-cà le cucerise, ci fiind-cä fusese date de Turcl va-
saluluT lor.

Examinarea altor isv6re intaresce aceste conclusiunT. Vom

ved6 insa. cà i din acestea nu ese niel o lamurire asupra
stabiliril Muntenilor In Chilia dupd Genovesi.
La 1387, Principil bulgari liberT refusase contingentul mi-
litar. indatà dupa mantuirea campaniei nenorocite din Ser-
bia, Inca In 1387 sati in 1388, All-Pa§a cdp6tà ordin sd nä-
valésca In teritoriile lui Si§man §i Ivanco, care, ocupat din
acésta causa, se grabise a Incheià un tractat defavorabil cu
Genovesii. Dupd Neri, §eful Tarcilor iea cVenzina», numita.
§i <<Ventzina> , «Venutzena > (Ven6ina ?), incérca In zadar sa
ieà Varna, care erà a lul cDobrita >, §i se grabesce a alerga
Intru IntImpinarea Sultanulul, care, prin singurd presenta
Transilvania, V, p. 220-1; Engel, I, p. 164, nota; Miletici si Agurä,
p. 331-2; Arch. ist., I, p. 118-9; Col. l. Traian, V, No. 6; Hurmuzaki, P,
p. 602, 634, No. 445.Cf., pentru titlul domnesc muntén, Kaluiniacki in
Aleta, l. c., p. 23, nota 3.
Cel publicat de Cipariu-Miletici i Agurä (sail in forma publicatii
de ei).
Jireeek, Gesch. der Balgaren, p. 340.
 64

sa, aduce inchinarea luf irnan. Acesta vine la, Iamboli

°fell lui Murad «Silistria, cea mal' insemnata din cetatile
orasele sale, si ca marime i ca alte însuiri, precum stra-
lucirea elädirilor, multimea locuitorilor i chiar intariturile
ef . Dupl. Seadeddin, care, pe timpul luf Michaid-Vitézul, a
lucrat dupà alte isv6re turcesd, All-Pasa hid întâiü Provadi,
apof TArnova i umla, dupa care el esl intru intimpinarea
SultanuluT la Adrianopole. Dar Sisman nu se supuse, ci se
inchise. in Nicopole, <cel mg tare oras de la Dunäre», care
fu asediat de All. Asediul fiind greil, Sultanul insusI alerga
In ajutor: atuncT se supuse in sfirsit $isman, pldtind restul
tributuluf; Sultanul if cerit Silistria.
Dupa ambil cronicarl turd, Tarul bulgar, in loe s'o predek
incepa s'o fortifice. Dupl. Seadeddin, All pornl din noti in po-
triva-I, lua < Drigiasa», Mal o excursiune militara in Serbia,
asedia iarasT Nicopole, care se preda, i trimise pe *isman
si familia sa la Murad, care-1 ertd, luAndu-T Ora. Mult maT
.circumstantiat e aid Neri. El cunòsce numele sangiaculuf
ales, dupa intaia supunere, pentru Silistria: Iacì Timurtas-
Oglu. All ar fi zabovit, dupa refus, in lagarul dela *umla
ar fi luat dite-va orase, intre earl Thrnova. La 11Ciras-
tozai» i se presintara «cheile cetatif care se numesce Giurgiu»
(Iurcova). Dupa acésta, All cuceresce cate-va «turnurT > la
DunAre, pune mAna pe Sistov i «pe castelele si cetatile
acelea pe carf alta data, treand Dunarea, le ocupase Mun-
tenii in Bulgaria . In urmA vine asediul Nicopolef, unde se
afla Sisman, i noua supunere a acestuia, care mAntuie ex-
peditiunea. (1)
Important pentru noT e faptul, cà Silistria era bulgarA hied
In 1387-8. Cum se pòte impach acésta curtitlul de «Domn al
Silistrief luat de Mircea inca din 1387? Va fi fost o ocupa-
tiune trecét6re i trupele muntene se vor fi retras dinc6ce
de Dunare la apropierea ostilor turcescf.
Bulgaril sail Muntenil maf recastigat durabil cetatile

(1) Seadeddin, tradus de Bratutti, I, p. 136 si urm.; Leunclavius, Hist.,

col. 269-70, 272-3, 275-6.
 65

perdute. In 1395, Nicopolea-Micd era turcésa ; In 1393 ing

se vorbesce numaï de o campanie contra TarnoveI (1),
nu de o recucerire turcésed a DunArff, care se intimplase
inainte.
Istoria relatiunilor lul Mircea cu Turcif trebue urindrità
Inc4 o bucat6 de timp, pentru a vedé daca', in schimb pen-
tru ceea ce perduse In regiunea Giurgiulul i Silistriet Mir-
cea n'a Castigat partI. noué din mostenirea luI Dobroticl.
In 1389, Mircea trimite p6te ajutére Sérbilor. Prin 1391,
«In al doilea an al luI Baiazid , Sultanul si Feris-beg ieail
Vidinul, care se preclà, i alte cincI orase crestine. Baiazid
se luto-me apol. la Adrianopole, fAcênd pace cu Sisman si
néte cu Strasimir: Nicopole i Silistria redevenise crestine,
cad. Sultanul ordond Turcilor < ca, sub pretextul acesteI pdcï,
sä intre cjilnic la Nicopole i Silistria, pentru a cumpérà cele
de nevoie). In lipsa lui Baiazid, plecat in Anatolia, Nicopole
e luat prin surprindere, i Sultanul refusà sà-1 restitue
gcrestinilor . In anul urindtor, Baiazid asediaz5. Silistria, care
e luatà i garnisona prinsà in cursà si mAcelAritd, impo-
triva conventiunil de predare. (2)
Urmézá provocatiunea luI Mircea, care profità de lipsa
Sultanulul, ocupat cu preparativele lupteI Impotriva emirului
de Castemuni. Des'i promisese tribut, el trece Dundrea si
prada «sesul Cadin» saü Cariuovasis . Baiazid réspunde,
trecénd Hui la rindul sèui, In Muntenia, pe la Nicopole. Ni-
copolea-Mia. e ocupatä, Domnul urmArit pânä. la Arges. Aicl,
acesta 41' alego o positiune tare, unde Baiazid nu cutéz5.
atace. El plécA, l'asand un alt Domn in scaun, pe Vlad, 1-Ate
unul din boeril luI Mircea, Vornicul mentionat In 1391. (3) In
cursul acestel campanil, se c15.cla lupta din 10 Octobre 1394
la Rovine, In care c'écjurä. PrincipiI Marcu si Constantin, dupà
analele sérbescl. Mircea invinsese, dar, ca si Tepes In 1462, ca
Michaiil In 1595, el nu se mitù folosì de victorie si se re-
trase la munp, spre Arges.
Jire6ek, o. c., la acéstä data.
Leunclavius, Annales, p. 16; Hist., col. 306 i urm ; /sTiildeke, In
Zeitschr. d. deutsch. morgenl. Gesellsch, XV, p. 333; Thdry, I, p. 48.
Hurmuzaki, la, p. 342.
lorga, Chilia i Cetatea-Albi. 5
 66

Numai asá se pot !m'Acá mdrturiile cronicarilor turci

citati, a Bizantinului Phrantzes, trecut cu vederea pánd acum,
a cronicelor s'èrbesci si a documentelor, de cari va fi vor-
ba indatd. (1)
Anul 1394 e ocupat de lupta dintre vechiul Domn i cel
introdus de Turci. Mircea pare sd fi fost invins; In orl-ce
cas, situatiunea sa devenì in curind asá de grea, in cht el
trebuì sá trécd muntii, alergAnd la ajutorul Regelui Sigis-
mund. La 7 Marte 1395, in Brasov, se incheie un tractat
contra Turcilor intre cei doi Domni: ni s'a pdstrat actul
dat de Mircea, prin care el se indatorà a sprijinl dupd pu-
tintà expeditiune contra inimicului comun. Lupta in-
cepù, in curind, dice cronica unguréscd, (contra Turcilor
Muntenilor >, adecd Muntenilor lui Vlad.
Nicopolea-Micd fu cuceritd pentru Mirce% fdrd sd se p6tá
ajunge la un resultat decisiv, &del, murind Regina Maria (17
Sigismund fu chemat in grabd in Statele sale, urmd-
rit de ostasil lui Vlad, cari Il lovird in munti la «Pozata» sail
oPazata». La 28 Maiti al anului urmdtor, Vlad, qDomn al
Basarabiei i Comite de Severin», erà in scaunul ski din
Arges: el se declarg vasal al luf Vladislav Iagello i Hed-
vigeT, Regi legitimi ai Ungariei, cari II confirmase stdpani-
rea. (2)
In vara urmdtóre, se adund marea expeditiune crestind
contra luI Baiazid, expeditiune pe care, in ceea ce privesce
legdturile el cu Téra-Românéscd, o pune inteo lumind puter-

Leunclavius, Hist., p. 310-11, 315, 319-20; Nöldeke, p. 338-9;

Phrantzes, p. 82-3; cronicele sêrbescI in Arkiv za povjestniku jugosla-
vensku, Agram 1854, P. 16 §i ed. Stojanovid, in Glasnikul din Belgrad,
ser. I, LIII, p. 75. Cf. Cronicele muntene, in Magazin, I, p. 97; IV,
p. 223; cronica publicatd de I. Bogdan, in Arch. f. slav. Philol., XIII,
p. 538-9 §i Jirgek, Zur Wiirdigung der neuentdeckten bulgarischen
Chronik, in aceea0 revised, XIV, p. 267-8.
Bonfinius, col. 268-9; Thwrocz, in Schwandtner, I, p.219; cf. p. 251;
Nagy, Pdur, VII, p. 437-9; Fejér, X2, p. 438; Hurmuzaki, 12, p. 374-5,
383-4; Engel, p. 159, nota x. Cum se vede din comparatiunea diferi-
telor privilegiI acordate luptätorilor din 1395, vina ataculul din CarpatI
fu aruncatd maI târçliú numaI asupra lui Mircea. Cf. observatiunile,
förte indrepatite, ale luI Jireeek, art. ult. citat.
 67

nich i nouh un document, publicat in adev6r, dar care a

schpat atentiunif istoricilor nostri. (1)
Regele, cu Apusenil, apuch drumul TimisóreI, cspre Bul-
garia >,schph pe Strasimir din Vidin de paza turcésch, si
de tutela acestora ded, i, prin Rahova, inainth pand sub
zidurile Nicopolel, uncle ajunse la 12 Septembre. In ace-
timp, Voevodul ArdéluluI, Stibor, treca in Muntenia,
< uncle», dice documentul citat din 1397, < domnià, ajutat de o
6ste puternica." romand i turcésca, nelegiuitul de Vlad-Voe-
vod, pus pe atuncI Domn in acele phrtI, de disil TurcI». Se
dà co lupth mare , la care participh i Stibor i Vlad, care
e rhnit greil (acriter vulneratus). Mircea fiind restabilit, Sti-
bor sosesce in ajunul bhtälieI decisive contra Turcilor, sub
zidurile Nicopolei. Rhnit de lovitura unel petre, el fuge
pe Dunhre cu Regele si e trimes in Ard61 de la gurile riu-
intors, opresce perversele planurI ale Muntenilor si al-
tor vrhjmasi aI regatulul>. Nu numal atat, dar el isbutesce
a adunh trupe nou6, trece muntil i, fughrind pe Vlad,
inchide in «cetatea disä Dimbovita . (2) Duph un lung ase-
diti, usurpatorul se predà luI Stibor, care-I duse in Ardél
limpreund cu sotia, copiil i tótá familia» si-I infhtish Regelui.
Acesta erth pe revoltatul adus la pocäinth, gandindu-se
póte sh-1 intrebuinteze la nevoie impotriva lul Mircea, care
se argtase fórte rece fath cu causa crestind, in bdthlie chiar.
Domnul legitim al Munteniel nu se afth printre ultimil cre-
dinciosI, bogat r6splAtitl, mal pe urmh, carl intovArdsird pe
Regele invins in ratacirea sa de fugar. (3)
TotusI el se luptase in rangurile crestine i rësbunarea
SultanuluI 11 ajunse si pe dinsul.

G. Wenzel, Sztibor Vajda (in Disertatiunile publicate de Academia

ungurésed; Budapesta 1874, in-80), p. 96 si urm. Cf. privilegiile Jul
Nicolae i loan de Gara i altora, mentionate in notele precedente;
Cromer, ed. cit., cartea a XV-a, p. 381.
Asupra cetätii, v. un studiii de Gr. G. Tocilescu, in revista Tine-
rimea romdnd, serie nouk I, p. 1 i urm.
Expunerea de maI sus e intemeiatä mai ales pe povestirea cu-
prinsà in diploma regalä pentru Stibor. Niel un alt isvor nu se 'Ate
comparà in precisiunea i bogätia informatiunilor cu acesta.
 68

Stra§imir din Vidin pldt1 cu libertatea i rèmd§ita sa de

stAphnire inchinarea pripità din Septembre. Mircea scdpd
maT u§or. In primdvara luT 1397, de sigur, se facù expedi-
tiunea luT Baiazid.
Ca sub Tepe § §i ca in 1394, Muntenil se ferird de luptd.
§i prinserd pe TurcT inteun loc 'Muros, unde, dacà nu s'ar
fi oprit ace§tia, fdand lagdr, trecerea lor s'ar fi prefdcut
intr'o fuga parda A doua 4i, Sultanul treceh Dundrea ina-
poT §i Evrenos-beg, care dase sfatul mântuitor, fu pus in
fruntea o§tiriT, care atacd, in Iunie, Morea. insd expeditiu-
nea adusese un resultat pentru Baiazid, cdcI Silistria (Neri
serie §i Nicopole) fu recuceritä. Se deslipise probabil de Im-
perit. la 1396, dar Mircea nu erh in situatiune s'o ocupe.
Avem a face probabil cu supunerea unuT ora § r6sculat din
propriii impuls la apropierea cre§tinilor. (1)

Ceea ce ridicd iard§T situatiunea 1111 Mircea, iT restitul Oto

ceva din teritoriul de la sudul DundriT §i-T dddii, de sigur,
Chilla, fu catastrofa din 1.402 a luT Baiazid, infrângerea de
la Angora §i prinderea luÌ de rátarT.
In anul urmdtor dupd bdtdlie chiar, la 16 Septembre 1403,
Mircea dd o diploma din ora§ul nostru Giurgiu . (2) Se
scie cà, dintre fifí SultanuluT prins, Soliman ocupd
Romania , Turcia europénd. Prin 1409, un concurent i se
ridicd in pers6na frateluT gil Musa. Acesta, care se gdsià
la curtea emiruluT de Castemuni, Isfendiar, se imbarcd la
Sinope pe o corabie a acestuia §i e dus in Tora-Românéscd.
peste Marea Négrd saü Pontul-Euxin , la Mirkes Iflak, bdr-
bat fórte puternic §i ager . Acesta-1 primesce §i-V. dd mij-
16ce sd trécd Dunärea pentru a incepe lupta. Dupd o ver-
siune mal bogatd, care explicd §i o confusiune de forma ce
se intimpina in cea dinthitl 'povestire turcéscd, Mircea chemd
insu§T pe Musa, trimetènd la el un sol, care-T fágti.dul pe
fata DomnuluT (sic) §i jumdtate din térd, ca zestre. Chato-
Leunclavius, Anual., p. 15 ; Hist., col. 325, 332-3 (Nöldeke, p.349);
Chalkokondylas, p. 77-80.
V. rnal sus, p. 60, nota 6. Pentru o ciocnire in 1400, Iorga, Acte ?i,
fragmente, Mi, p. 4-5; Notes et extraits, seria 2, P. 81: Cf. Revue de
l'Or. latin, IV, p. 248-9.
 69

ria s'ar fi facut i zestrea ar fi fost oferita de Mircea gine-

reluf sèù. O ultima amplificare a acestor scirl se gasesce, In
fine, la Seadeddin. Causa hotaririT 1111 Mircea ar fi fost,
dupl. Neri, pradarea Taril-Romanescl: de catre
Batut de Soliman, care alérga. din Asia In August 1410,
Musa se refugiä iards'l la Mircea, de uncle Intreprinse o a
doua expeditiune, care fu norocósa. Dol anT, Mircea avù In
Turcia un prieten, sub care, dacd nu i s'atit dat feude ora-
ele turcesel, el a pastrat malul Marif, pe unde venise
Musa In 1409. (1)
Tot prin Dundrea inferi6rd sosesce In 'Muntenia un alt
protegiat turc al lul Mircea. Sectariul turc Bedreddin, odata
unul din intimiT MT Musa, se imbarca, intocmaY ca i acesta,
la Sinope, pe go corabie care O. plece n6ptea peste Marea
Mud In Téra-Romanésca». Din padurea «pe care locuitoril
o numesc de obiceitt Marea-Arborilor» (Agatz-Denisi), el agitä
gZagora» (Bulgaria), unde fusese judecator militar (cadi-
asker), dar e prins i spanzurat la Serres, prin 1419 crede
Zinkeisen.
Versiunea acestor fapte date de Seadeddin, care le-a luat
de sigur din ldris, e extrem de interesanta. (2)
*Parintele Bedreddin» ar fi scoborit Dundrea pand la Si-
listria, de unde se refugiaza gin nemarginita padure Dell-
Orman» (Teleorman). Pe acest timp Sultanul Mohammed
era la Salonic, pe care-I asedia (?). (3) Expeditiunea contra
luf Mircea ar fi fost Irish anteri6ra.
Dar In 1415 data sigura solil lui Mustafa, pretendent
turc, pretins frate al MI Mohammed, tree din Venetia la
Mircea. (4) Pe ce cale nu scim (nicl de unde), acesta vine In
Chalkokondylas numesce pe Dan, care comandà ajut6rele mun-
tene. Pentru aceste evenimente, v. documente noué i mentiunea is-
v6relor cunoscute In Iorga, Revue de l' Orient latin, IV, Documents po-
litigucs, la aceste data.
Leunclavius, Hist., col. 418, 433, 469-5, 473-4, 477 8, 478-9. Cf.
acela0, Annale,s, la acéstä daté; Seadeddin, I, p. 269-70, 301.
Seadeddin, 1. c. Un asedhl. al Saloniculuì la acéstd daté nu e Insä
cunoscut.
Iorga, Acte i Fragmente, IIII, p. 6-7; Revue de l' Or. latin, IV,
la data de 2 Aprilie 1416; Ljubie, VII, p. 218.
 70

Muntenia si pracla in Bulgaria inainte de 18 August 1415. (1)

In Maid 1416, comandantul GalipoleI asigura pe Petru Lo-
redano ca flota turca e gatita pentru a merge in Dunare
contra luI Mustafa. (2) In acelasY an, o scris6re ragusana ne
vorbesce de victoriile Caramanulut care incurajéza pe Mu-
stafa sd tot prade Bulgaria cu «cal-va Turd» si ccatI-va
Romani al lul Mircea-Voevod». (3) In Decembre 1417, el era
asediat la Salonic, atunci oras bizantin, uncle se refugiase,
de catre Sultan. Ragusanif dail ace-stá scire relativ la Ifra-
tele luí Mohammed, care fusese (erat) in Valachia». (4)
Biruitor, Sultanul Mohammed trimise iarasI pe Achingil la
prada. Dupa Neri, Sultanul insusi ar El venit din Brussa
pentru ace-sta expeditiune, ar fi facut un castel la Dunare si
si-ar fi trimis de aicI velitit earl revin cu prada mare. Dom-
nul muntén promite tribut si-si da fiul zalog la Pórta. (5)
In alta versiune, Mohammed ar fi avut ajutóre asiatice, din
Caramania si Castemuni, ar fi facut la Dunare cetatea «care
se dice Gergugi si locurile urmatóre: Sagzim (Isaccea) si Ieni
Suben (Sale), care apol s'a dis Sule Noua», póte Sulina. Sul-
tanul ar fi ocupat Severinul, luand zalóge de la fruntasil
(< principes») ,crestinilor de acolo». Acestea s'ar fi intimplat
In anul Hegirel 819 (Martie 1416Ianuarie 1417). (6)
Dupd Seadoddin, mai circumstantiat, Mohammed ar fi
chemat cu acest prileghl si pe Isfendiar, ocrotitorul de alta data
al luI Musa. Cetatea facutd. la Dundre ar fi cJer-köki», Ier-koki
ded sail Giurgiul. $i puse Inca sà se dréga fortaretele lsaccea
i Ieni-Sale». AchingiiI adusera din Muntenia robl si róbe
multe. Mircea a platit chiar tributul, trimitêndu-1 prin «Izzet-
beg, care fusese unul din ministril luí Musa-Celebl si fugise
de mult in Muntenia , pe trel ant Fórte insemnat in acésta
mentiune e faptul ea expeditiunea a restabilit zona de cetatI

Gelcich, p. 254.
Sanudo, in Muratori, XXII, col. 902 E (scris6rea din 2 Junio a lui
Paul Loredano).
Gelcich, p. 261.
Ibid, p. 265.
Leunclavius, Hist., col. 463-4; Annal., p. 22-3. Cf. inscriptiunea
de la Sibilii, in Arch. f. sieb. Landesk., A. F., IV', p. 115; IV2, p. 112.
Leunclavius, Hist., col. 473-4. Cf. Thfiry, I, p. 50-1.
 71

turcesdi care stringea. pe Mircea. La Giurgiu, ea trece Du-

narea ; la Isaccea ea distrugeà orI-ce dominatiune dobrogéna
a DomnuluI, redus la stapanirea gurilor Dundrit (1)
Expunerea acestor fapte era necesard, pentru a arata
explica variatiunile stapaniril transdunarene a lui Mircea, din
care faceà parte si Chilia. in 1408, orasul era de sigur crestin.
Dovada o avem inteun document venetian cu urmdtorul
cuprins :
Un Italian, Guilelm de Prata, venise la Venetia din partea
luI Sigismund, pentru a face propunerI privit6re la schisma
si la Conciliul general. Regele unguresc mai cerea, in fine,
incheiarea unel HO contra Turcilor si se ruga, in special,
ajute cu cate-va coräbiI marl pentru a ridica si duce
de la Licostom la Galipole (a Licostomo contra Galipolim)
trupele sale, pentru care lucru se va adresà si altor crestinI,
spre put() implinl planul asupra Galipolelz. I s'a rès-
puns, cu privire la ultimele puncte, ca. Venetia s'a reco-
mendat destul crestinatatil prin serviciile ce i-a adus «spre
distrugerea necredinciosilor», dar cd, pentru o intreprindere
ca aceea, trebue ca potentatiT i orasele de earl vorbesce
Sigismund dea i eI ajut6re pe uscat si pe apa. Atunci
§i Venetia va lucra alatufl cu el. Cat despre liga, marea iu-
bire a VenetieI pentru Rege o face inutild. (2)
La acésta data, Chilia nu se putea aft decal in mana umfl
aliat al lul Sigismund si unul dusman al Turcilor, Mircea,
In ajunul rèsc6leI MI Musa, era si una si alta. 0 stapanire
ungurésca in Chilia s'ar puté admite cu greii.
Presenta Genovesilor, 1egat1 prin tractate cu TurciI Inca
de pe vremea lui Orkhan i Murad (3), ar fi facut imposibild
Seadeddin, p. 343-5; Thúry, I, p. 122-3. Atund s'a Incheiat, daed
s'a incheiat, i tractatul eunoscut, inadmisibil a.à cum e.
Ljubié, V, p. 136-8.
Cel dintaiii tractat intre Genova i Osmanl e cunoscut numaI prin
mentiunea cuprinsa In cel intre Pera 0 Innieratul bizantin, de la 6 Maill
1352 (Atti della Soc. lig. di st. patria, XIII, p. 124-5). El fu semnat
pentru Genova de Pagano Doria, apitan al Dotel genovese din Arehi-
pelag. Orkhan ajuta Republica Impotriva dumanilor el venetieni, greel
catalanl (v. ibid., p. 128 0 128-9). Un noii tractat, cunoscut acesta, e
din 8 Iunie 1387 (Not. et extr., XII, p. 59-61 sail Atti, XIII, p. 146 0 urm.).
 72

alegerea Chillel ca loe do plecare pentru flota crestind. Cat

despre Moldova, acéstd térd era strins legatg. de Poloni, si
nu dinteun port moldovenesc si-ar fi putut porn1 trupele
Sigismund contra Turcilor.
In 1410, dupa infrangerea luï. Musa de Soliman, despotul
$tefan, aderent al invinsului, fuge la Constantinopole, de
unde Imp6ratul Manuil il trimete <cu cordbille sale catre
pdrtile Valachiei». (1) Iardsi o mentiune a Munteniel mari-
time. $i acéstà mentiune dintr'o scris6re ragusand e ad-
mirabil confirmata de acea care se afla intr'o opera inedità
a lui Tamblac. Musa fiind bdtut de Soliman, serie acesta,
$tefan, aliatul lui Musa, e dus de cornil grecesci la gurile
Duneira Mircea il primesce bine, petrec6ndu-1 pana. la Go-
lubac. (2)

A existat decir, dupd 1403, cand Genovesii erail in Chilia,

dar incg. in 1408, cand Sigismund se gandia sd cheme aici
flota cretina, o stdpanire munténd peste Chilia. De acéstä
stdpanire nu se legatl, macar de la 1416 inainte, teritoril do-
brogene, cdci granita turcd era la Isaccea, si, cel mult, a luí.
Mircea sd fi fost delta, dominatd de castelul din ostrovul Leti.

Stdpanirea chiliand, raionul acestui oras, era dincolo de

bratul ChilieT, pe malul stang al Dundril. S'a invocat pen-
tru acésta marturia Mi Chalkokondylas, care spune cd Téra
Muntenésed tine de la Ardél pand la Marea NégrA, la drépta
avénd Istrul pana la vérsare, iar in stanga Moldova. Mol-
dova-de-jos are, dupd acelasi, ca vecini pe (Daca' de la Is-
tru» si, de alta parte, pe Sarmati, adecd Rusi si Lituani. (3)
Adaogem, la aceste dou6 frase, puse in lumind intaiti de
d-1 Hasdett, o a treia, cuprinsd in descrierea térii lul Mircea :.
acésta «are de vecini si pe multi dintre Scitil nomaljf, ném
numeros si bogat, supus Regelui Casimir ; acestf Tätarl sunt
Gelcich, p. 123; cf. p. 124 si Stanojevi6, in Arch. f. si. Phil., XVIII,
p. 443.
Melchisedec, In Revista p. ist., arch. $i fil., III, p. 22.
Caci la p. 77, cronicarul deosebesce pe Ear,p.ivit. de HArivot, ace--
tia fiind la N. V. celor-lalti. V. si p. 134.
 73

obligati a servi pe Rege la räsboiti; téra lor se marginesce

cu a «Sarmatilor» la est si a Polonilor la nord. (1) Sunt a-
tarn', earl avuse Cetatea-Â1b i steteail Inca asezatI In ve-
cinatatea el, TatariI luí princeps Demetrius , cu carl faceail
comert Unguril i Brasovenii in 1368 (2), i, de sigur,
riI mentionatl, ea acelasI caracter rasboinic si sub stapani-
rea moldovéna, de Reichersdorfer, Tataril. «Bialogrodenses
earl aü precedat cu mult In Bugéc pe cel-laltI.
Marturiile acestea sunt importante, des1 Chalkokondylas,
care avea scirI maI vechI, confunda timpurile i atribue, de
pildd (3), Munteniel din timpul s'éti extensiunea teritoriald a
Munteniel luí Mircea. Desi apoI datele sale nu sunt tot-deauna
esacte in expunerea geografiel térilor vecine cu Imperiul
bizantin (Imparte, de exemplu, Germania in treI «tiranide
Cilly, Austria si «Blena , In Germania de sus), el e fórte demn
de incredere, extraordinar de bine informat pentru lucru-
rile de la Dunare, carl forméza partea cea maI resistentd
din opera sa.
F6rte importanta e si mentiunea TrotusuluI, BacduluI
BirladuluI, ca puncte de granita, In privilegiile acordate de
Domnil moldovenI din secolul al XV-lea negustorilor din
Lemberg. D-1 Hasdefi cita, atragAnd luarea aminte asupra
acestuI punct, privilegiul luí Alexandru-cel-Bun din 1407 (4)
si al luI Stefan-eel-Mare din 1460 (5), care reproduce insa,
pentru vama pesceluI la cele doué orase, privilegiul lui Pe-
tru Aron din 9 Iunie 1456. (6) Trebue sá se tie séma totusI
In intrebuintarea pentru acésta cestiune a privilegiilor comer-
dale (7) cà ele pastrézä de la unul la altul forme invechite
Ibid. Cele-lalte pasagil ibid. 0 p. 134.
Privilegiul lul Ludovic pentru acestia, publicat mal in urmä de
Zimmermann, Werner si Miiller, II, p. 315, No. 917.
P. 77.
in Arch. istoricd, I, p. 130-2; apol in Kaluiniacki, Akta Gr. i Z., VII,
p. 205-7.
Arch. ist., II, p. 172-6; Kaluiniacki, /. c., VII, p. 237--9; Hurmu-
zaki, ID. p. 689-92.
Akta, VII, p. 228-31; Hurmuzaki, 112, p. 689-3, No. 617.
Cf. si privilegiul lui stefan Alexandrovicl din 18 Nlartie 1434; Akta,
VII, p. 216-8.
 74

§i, In al doilea rind, ch vama de hotare se WA., de sigur, la

cele din urmd a§ezhrf insemnate din vecindtatea lor §i ch
decT, din faptul eh vama se luh. la Birlad, nu resultd chtu§T
de putin ch teritorul muntén incepa. la 1460 de acolo: Ga-
latif nu existail p6te atuncI (1), lar, In Basarabia, Chilia ell
pe acele timpurl singurul ora.
Cu mult cel maT important din argumentele ce se pot aduce
pentru sthpanirea MuntenieT In partea de sud a MoldoveT,
e chiar numele persistent de eBasarabia» pe care-I pórth In
mod exclusiv acésta pand fórte tardiii. Pentru ea acest nume
sh se fi incethtenit atht de bine, In insh.§T Ora denumitd §i
la vecinT, domnia bAshrdb6sch In aceste regiunT a trebuit sà
fie alt cevh decht un accident treekor.
la actele sale latinescI Mircea se numesce tot-deauna gVoe-
voda transalpinus >, MA titlu .genealogic, pentru el sail Ora
sa. Polonil Irish intrebuintail numirea de Basarabia, de pre-
ferinth. De ex. In 1510: «terra Basarabum sail Transalpina»;
In 1514: ( Besarabia, alias Valachia transalpina» (2); «per
Transilvaniam et Bessarabiam >, In 1510. (3) in 1461, un sol
polon e trimes In eBessarabiam >. (4) In jurhmintul din 6 Ia.-
nuarie 1395 al Voevodului moldovén stefan, acesta se Inda-
toresce a ajuth pe Poloni §i «contra VoevoduluT bashrh-
besc). (5) Vlad din 1396 ieh titlul de Voevod al .Basarabiel».
Un pretendent la tronul muntén Albu, Io Albu (Aldea ?), In
jurAmintul care Regele Poloniel (dupd Mircea), ieà titlul de
oPalatin al Basarabief» (Palatinus Bessarabiae). (6) inch. In
secolul al XV-lea Strikowski serie Basarabia, vorbind de
Muntenia (7), ca §i cronicaril polonT din secolul precedent. (8)

V. mai departe.
Hurmuzaki, 112, p. 629; Acta Tomiciana, III, p. 67.
Ibid., I, p. 66-7.
Hurmuzaki, 112, p. 135 6, No. 115.
Mem. soc. din Odesa, IV, p. 320-1; Hurmuzaki, P, p. 818-9.
Index, p. 38, No. 299; p. 60, No. 396. E de sigur o greplä de co-
pie redactiunea cterra Bessarabie et Transalpina», din tractatul moldo-
polon din 1517. Acta Tom., IV, p. 166.
Col. la Traian, II, p. 27.
Ist. crit., p. 61 §i urm.
 75

Venind acum la Basarabia moldovenéscd, amintirea situa-

tiunil sale politice din trecut era asà de vie In cat, tarcjill de
tot, cal6tori i altI scriitorf II atribuesc gurile Dunaril: ast-fel,
dupa Pigafetta, Dui-Area se varsa. in Mare «in ultimele parti
ale ValachieT». (1) Dui:4 Vigenère, «de-a lungul malurilor
Mari Negre, unde sunt fortaretele Cetatea-Alba. si Chilia, e
Moldova sail Basarabia». (2) Miron Costin, inteuna din ope-
rile sale polone, nu-VI pote explica numele de Basarabia
dat Moldovel dunarene, desl respinge idea cà ar fi un act
de curtenie al Turcilor fata cu Laiot, aliatul lor contra luT
tefan-cel-Mare (3); insa, in poema sa, el amintesce «Giur-
giul i Braila, eterne amintirT ale acelor DomnI BasarabT,
earl' stapaniail o parte a BulgarieI si acel térm al maril
uncle s'a latit numele Basarabiel, desl campia Cetatif-Albe
Oa. la Euxin a fost tot-deauna moldovenéscd, precum do-
vedesc maI multe urme ale parcalabiei de acolo». (4) Monti-
une f6rte importanta, intre altele i pentru amintirea Inca
In secolul al XVII-lea de documente provenind de la vechil
ParcalabT aT Cetatil-Albe.
In secolul al XVI-lea luand exemplele la intimplare (5)
calkorul Botero arata cà o parte a Moldovel se chOma.
Basarabia, «pe Marea Mgr% unde e Cetatea-Alba». (6) Sar-
nicki definesce Basarabia «Ora asezata la malul Mara Negre
intre gurI» (sensul cel maT special pote i mal vechiil al nu-
melul). (7) Chytraeus, In Saxonia, tiparita la 1611, spune
din Moldova face parte si Basarabia «langd Marea Négra»
unde e Chilia sat' Achillea. (8)
In 1690, un raport venetian din Constantinopole dà echi-

Starine, XXII, p. 93. La un Italian nu e de admis cá volt esce

de Moldova.
Moldova e la acest autor, care scrie despre Polonia, dupd isv6re
polone, Muntenia. V. Jablonowslci, in 2r6dla Dziejowe, X, p. cux.
Bogdan, Cron. ined., p. 191.
Arch, ist., I, P. 162.
Mai multe alte exemple aú fost date in Ist. crit. a d-lui Hasdeti,
p. 61 si urm.
Relazioni universali, edBrescia 1598, in-80, I, p. 186.
Dupd Dlugosz, II, ed. in fol., p. 1185.
P. 31.
 76

valenta Bugéc, adecd Basarabia». (1) Alte isvóre din sec.

al XVII-lea In§irä. Moldova, Muntenia §i Basarabia >. (2)
Timon in vécul urmAtor aratä. cd Basarabia e «extrema pars
Moldaviae >, cu Cetatea-A1136.. (3) In Peyssonel cetim iarA§I
«Basarabia saù Bugécul», (4) ca §i inteun raport frances
din Principate la 1798 (5) §i la Hase, in studiul s'ú asupra
lul Amiras. (6) Oronicaril fac in secolul al XVIII-lea inc6.
deosebirea: Dionisie Eclesiarchul scrie «Téra-Romanéscg, §i
Téra MoldoveY, §i Basarabia, ; (7) iar Naum Rimnicénu aratä
c6., in 1807, Ru§iI ají cerut «t6t5. Basarabia §i Vlacho-Bog-
dania,. (8) In fine, a§à e sensul qi in piese oficiale: Herbert-
Rathkeal, internuntiti, cere in 1782 voia de a cumpárà ar-
mäsarI in «Valachia, Moldova §i Basarabia,; consulil ru§I §i
austriadi furà numitl pentru t6te aceste trel provincit (9) In
treva din 1772, Basarabia are sensul dunárén, ca §i in alte
tractate.(10) Pentru intaia 45rä in 1806 Impäratul Alexandru
adresézä o proclamatiune «locuitorilor tárilor Moldovel §i al
ValachieI». (11) Intinderea numelui se fäcii. ilegal §i neistoric
In 1812; vor fi speculat Ru§iI cu acest nume, ca §i. Austriacil
In 1775 cu charte false, fatä cu incalificabila ignorantä. a Tur-
cilor.

In cjiva de 15 Martie 1412 se incheie intre Sigismund,

Rege al Romanilor §i al UngarieT, de o parte, §i Vladislav,
Rege polon, §i fratele sèü Vitold, Ducele LituanieT, de alta, un
tractat, la Lublau, la granita unguréscá. Prin el se aevede,
intre altele, cd, dacä la somatiunea suzeranulul sëú Vladislav,

Hurmuzaki, V2, p. 198, no 308.

Ibid., p. 195, no 303; Theiner, Mon. Pol., III, p. 723.
II, p. 86-6 §i 98.
II, p. 193.
Hurmuzaki, Supl. P, p. 178; cf. p. 750, no 1082.
Notices el extr., XI2, p. 336, nota 3,
Papiu, II, p. 169; cf. p. 173.
Erbieeanu, Cr. greci, p. 270.
Hurmuzaki, VII, p. 357, no 211, etc.
Sturdza, P, p. 122-3.
Ibid., p. 292-3.
 77

Domnul Moldova Alexandru, n'ar alerga in ajutorul luí Si-

gismund atacat de Turd saú pregdtind o expeditiune seri6sd
contra acestora, téra sa va fi impdrtitd. Cat privesce teri-
toriul dintre CarpatT §i Prut, «pddurea mare» §i «pddurea
micd» a BucovineT vor fi date, in jumdtate UngarieT §i in
jumdtate PolonieT; din rest, Sigismund va av6 jumdtatea
de jos a Or% cu Birladul, pe cand jumdtatea de sus, cu Ia§iI,
va fi anexatd la Polonia. In sfir§it, dincolo de Prut, pdrtile
vor fi iar'd§T egale. O linie trasd «drept prin campil pustiT
pand la Mare» va despArti ca§tigul fie-cdruia. Polonif vor
avea «Fayerwar, disd §i Cetatea-Albd», cu o jumdtate de térd
de «pdcluff», dice documentul, iar UnguriT cea-laltd, cu
(1)
Avem deci o dovaa sigurd cd la 1412 «China» era a Mol-
dovenilor, earl' stdpaniail §i Cetatea-Allad. In ce imprejurdri
a fost luatd cea din urmd de la GenovesT nu se OW pre-
spune; cat despre Chilia, ea a trebuit sd fie hula de la Mircea,
care trdia Incà la acéstä datd. Ceea ce e curios, e nu numal:
faptul cd in Téra-Románésed domnia pe atunci un Principe
puternic, ci §i acela cd situatiunea acestul Principe era pu-
ternicd. In adevér, Musa n'a fost inlocuit cleat in Iunie
1113, §i acest Sultan avea datorii de recunoscintd fatd cu
Domnul muntén. P6te nu e proa indrdsnet sd se presupue
existenta 'fried la acéstd datd a dou6 Miff : cea din deltd
fiind hied a lui Mircea, iar cea-laltd apartinênd Moldova-
nilor, de§1 a§ezatd in «Basarabia», ale direia limite aú tre-
buit sà fie variabile.
Trebue tinut séind §i de faptul cà tractatul vorbesce de
«Chilia , §i nu de «Licostomo , numele special al Chiliel
insulare.

LAsand insd la o parte Chilia, o intrebare se maT pune

in ceea ce privesce stäpanirea moldovénd in Cetatea-Albd.

(1) Tractatul s'a publicat f6rte des : d. e. In Dogiel, Dlugosz, Katona,

Fejér, Ulianicki, Caro, Liber Canc., I, p. 522-4, Prochaska, Codex episto-
laris Vitoldi, p. 229-30. Cei doi din urma reproduc ratificarea de catre
lritold ; am Intrebuintat versiunea mai desvoltatd.
 78

In 1410, ora§ul erà genoves, §i o dovadd maT mult de o

st6pAnire indelungatd, care nu se pote pune la altd datd, e
infdti§area zidurilor, pdstrate pând astddI, ale Akkermanulut
Aceste zidurT sunt fAcute fàrä indoialà de ApusenT, de Ita-
lienT, earl. ail trebuit sà aibh decT in stdpanirea lor multd
vreme Cetatea-Albti.
Existd insd in secolul al XIV-lea mentiunea unul locotiitor
de Domn moldovén in Cetatea-Albd. Anume Iuga Koriatovici
dA, la 3 Iunie 1374, din Birlad, un document prin care ha-
rdzesce satul «Zubrout> (ZdbrdutT) unul Iac§a Litavor, care
se luptase contra Tdtarilor la < Vlddiciil pe Nistru». Iac§a e
numit «loctiitorul de la Cetatea-Albd >. (1)
'Documentul pare autentic, i Iuga, ingropat, dupd mar-
turia luT Stryjkowski, lâfigà Birlad (2), aratd O. fi stat
mai mult in Moldova-de-jos, ocupat cu lupta contra veci-
nilor din sud-est, Tdtaril. A§ crede cä inteuna din aceste
lupte Cetatea-Albd a fost luatd de la din§il §i ocupatä pentru
scurt timp. Disparitiunea luT Iuga, intimplatd in curind (3),
Mai posibild a§ezarea Genovesilor in cetate, care fu cum-
pératd pote de din§il sail ocupatd fàrä resistentd.
iml e cu neputintd sd admit cd succesoril luí Iuga ar fi
avut continuil Cetatea-Albd, din causa argumentelor ardtate
maT sus. Titlul de «Voevod tèriT Moldovel de la munte pand
la térmul MdriT luat de Roman-Vodd in 1392 nu dovedegce
ciltu§T de putin contrariul. Moldova puteà atinge Marea §i
alt-fel deck prin stdpdnirea asupra CetdtiT-Albe. ApoI, titlu-
rile princiare nu represintd tot-deauna o realitate, ci f6rte

Ist. critica, I, p. 89.

Stryjkowski, in Arch. ist., II, p. 8.
Nu e locul aid sä de0ept iarAsi polemica asupra lui Iuga. Data
prinderil sail mortii lui e cu desdvir0re imposibilä de fixat. Cf. Has-
crit., I, p. 89 i urm. §i Negru-Vodä, p. ccu i urm.; Xenopol,
Ist. Rom., II, p. 136 i urm.; Onciul, in CO2W. lit, XVIII, No. 1 0 XX,
No. 3; acela0, Originile Prindpatelor, p. 234. Un lucru numai : Faptul
cä in cronicei se vorbesce de un singur Iuga, imediat inainte de Alexan-
dru-cel-Bun, §i numai odatd, nu dovedesce cá acela0 Iuga a domnit de
douë ori, ci cA Iuga Litfénul n'a fost recunoscut de istoriografia oficialk
n'a intrat in cronologia curtii §i cronicelor mänästiresci influentate
de dinsa.
 79

adese-orI numaT o amintire sat o pretentiune, un desiderat.

In fine, titlul acesta e special al lui Roman, afldtor numai
In trei documente ale acestuia (1), si, trel ani mai tArditi,
In 1395, succesorul séil stefan se intitulézA scurt : .c Voevod
al térii moldovenesci». (2) CAt despre existenta unei Mol-
dove sudice, unuf Stat ( al Tutovei» sail cal Térii-Romanesci»,
In opunere cu. Moldova propriti cjis6. Stat birläidén, care
ar fi cuprins si porturile la DunAre si mare e o pdrere
ingeni6sa, care nu se pote insà rezema pe textele intrebu-
intate pentru acésta. (3)
Din orasul genoves deci, si nu dintr'o cetate moldovené-
scA a adus Alexandru-cel-Bun, -- cum povestesc Viefile Sfin-
filor §i Ureche, care le urmézA <in doi ani al domniel séle»
(1400-1) (4), m6ste1e Sfintului Ioan Novi. Dupà viéta tra-
dusd de Tamblac, Alexandru, care «domnià peste tòtä Mol-
do-Vlachia si pe térmul mdril > si erà un <bdrbat infrumuse-
tat si cu alte insusiri, dar si iubitor de mucenici», sfdtuindu-
se cu (Archiepiscopul Iosif», trimete pentru a aduce móstele
Sfintuldi pe «un boer cu destuld 6ste». Domnul esì inain-
tea alaiului in apropiere de Iasi, la Poiana-Vlddial, MI-
preun6 cu Mitropolitul, clerul si curtea, cu Mehl si 'cu O.-
mAie si cu miruri bine mirosit6re . El intovärAsi apoi m6-
tele pânà la Sucéva, undo furd depuse intaid in vechia bi-
serien a Mirdutilor. (5)
Cele treI documente la Ureche, ed. 2-a, p. 134, nota 2; Hasdet, Ist.
crit., p. 5 0 Onciul, Rev. p. ist., arch. fi fil., VII, p. 367-9.
Mem. soc. din Odesa, IV, p. 320-1; Hurmuzaki, P, p. 818-9.
Pdrerea a fost emisd de d-1 Radu Rosetti, in Rev. Nouci, II, p.
464 0 urm.; III, p. 102 0 urm. Pasagiile, earl aii sugerat idea d-lui
Rosetti, pot fi interpretate mult mal u§or. In intäiul articol, trebue sá
se admità ea' vorba momuly are ace1a0 sens ca dominium in latinesce,
decI cuprinde nu numal idea de Stat, ci 0 de stäpAnire=proprietate,
domeni5. Iar in al doilea, nu existä cas in care un Domn sá se intitu-
leze Domn al Moldovei 0 T5ril-Românescl (din Moldova), ci Dorian mol-
dovenesc 0 [stäpAn] ereditar al Téril-Românesci, ceca ce e cu totul alt
ceva. Trebue sd ne gAndim apol ca.' avem a face cu o cancelarie 1.65
organisatä, supusd influenteI de formii polond set ruténä.
Ureche, p. 137; Cazania lui Varlaam (1640), la data de 2 Iunie.
Melchisedec, in Rev. p. ist., arch. ,Fi fil., II, p. 174. Cf. Manan,
Vie-fa SI. Ion Novi §i Mem. soc. din Odesa, IX, p. 149 i urm.; Melchi-
 80

Sà urmdrim acum istoria celor douè ora§e sub std.pdnirea

moldovenéscd.
Cel dintdiil atac al Turcilor contra lor a fost cunoscut §i.
istoricilor no§tri. in 1419, Turcil pdtrund, provocati de taw-
tea luT Mircea, fdrd indoiald (1418), in Téra-Românéscd. Mi-
chail, fiul Domnului mort, e inlocuit cu Dan, vòrul s61 Si-
gismund face o expeditiune contra Turcilor; Generalul
Pippo Spano, e biruitor la Dundre, dar campania se mântuie
cu infrdngerea cre§tinilor. Expeditiunea impedicd pe imp6rat
de a yenì la intrevederea de la Breslau inainte de 5 Ianuarie
1420. (1) in August al aceluia§i an 1420, Sigismund primise
scire de la Regele PolonieT cd TurciT ail trecut iar4T Dundrea.
Vladislav void sd plece contra lor, pentru a sprijini pe Mol-
dovenI, §i Sigismund declard, la 16, cd §i el are aceea§i in-
tentiune. (2) Mai multe scrisorT nedatate ne aratà cd in
acest an Turcil supuserd Muntenia, stabilind pe Dan, §i ata-
card Cetatea-Allad. Regele PolonieT serie vecinului ski din
TJngaria cd Muntenia, prddatä, a fost supusá cu totul ; locui-
toril aü fdcut jurrunint de credintd SultanuluT, i-ail promis tri-
but, ail primit garnisone. Apoi, indreptat spre
etéra Valachiel-Mici (adecd MoldoveI) (3) ea o flotà f6rte mare,
pe marea, §i ail asediat castelul Cetatea-Albd a VoevoduluT
MoldoveT, vasalul nostril». Alexandru, inspäimantat, a trimes

sedec, Not. archeologice, P. 62. M6ste1e aú fost primite la botar si, pä-
mintul moldovenesc mergénd pAná la zidurile Cetätil-Albe, Alexandru
puteà trimete f6rte bine 6stea pe care a trimes-o.
Asupra campanieI din 1419, v. Pesty Frigyes, Szörény Vdrmegyei,
1876, P. 56-7 (castelanul de Severin, Stefan de Losoncz, vorbesce la 25
Iulie d3 o luptä sub Severin cu Turcii); Caro, Liber canc., II, p. 173,
nota 1; cf. p. 258; Ducas, p. 201 (care povestesce sosirea luI Michail din
Constantinopole) ; cronicaril florentinI i venetienl, in Arch. de l' Or.
latin, IV, la data de 17 Ianuarie 1420, No. 2, nota.
Prochaska, p. 419-2; Caro, Liber canc., I, p. 390-3. Cf. Thwrocz,
P. 231-2.
CA Moldova se 'limià curent atunci aValachia-MicA» se vede din
Schiltberger (ed. Langmantel, p. 52) si din mal multe piese diplomatice;
d. ex : Minor Valachia, pentru Moldova in 1410, in Lewicki, I, p. 86, »die
cleine Wolachaye , in Prochaska, p. 771, No. 1286; .Wolevoda use der
Cleine Walachie, Moldaw, genannt., inteo scrisóre a Marelui-Maestru
teu ton i c, ibid., p. 800.
 81

trei solil pentru ajutor in Polonia, la 26 Maiú, 24 Iunie

25 Iunie (data apropiata de a scrisoriI). Regele a dat or-
dinele necesare trupelor de la hotare si tot ash a facut si
fratele ski Vitold. Vladislav insusI a pornit prin Sandomir
spre Rusia, pentru a lupta in persóná contra paganilor,
Vitold Il va intovarasl. Intr'o scrisóre maI scurta a aceluiasi
catre acelassi se insista asupra faptulul ca. in Muntenia sa
distrus ori ce urma de suzeranitate crestind ; la Cetatea-Albä
ar fi, pentru aseditl, o cputernica armata, de Tura. Aiurea
intimpinam aceeas'i scrisóre apr6pe, cu data de 22 August.
Alta versiune a acesteT scrisori s'a publicat tot de Caro. (1)
Interesant e insussf faptul ataculdf Cetatif-Albe de catre
Turd. Dar mal e de insemnat un lucru. Inainte de invasiu-
nea turcésca din 1419, Dan patrunsese in Ord. Tinérul fiti al
luT Dan I servise in 6stea turcésca, precum Michail traise la
Curtea ImpératuluI bizantin. Cu un prilej care nu se pote
determina si la o data necunoscuta (2), el venl la Constan-
tinopole, de unde vèrul séü plecase, pentru a face serviciti
de spionaj Turcilor. Afiand de mórtea lui Mircea, el cerit Im-
pératulul o corabie i acesta-i dete o galera., pe care merse
la ,Asprokastron., unde-si gäsì partisanii, earl il aduserh In
domnie. Alexandru-cel-Bun, vasalul Polonilor, primi ded la
sine si pe fugan l si pe candidatul acestora si-i sustinù contra
luÌ Michail, candidatul Ungurilor.
Ceea ce nu impedica pe Turd de a-1 atach si pe dinsul
In 1420, dupa stabilirea completa a luI Dan.
La 1421, un an dupa aceste intimplarI, calétorul frances
Guillebert de Lannoy ne da cea dintâiú descriere mai in-
tinsa a CetatiI-Albe.
Inainte de acestea, Cetatea-Albá e insemnata in descrierile
lor de calétorie de scriitoril ale caror nume urméza :

Cf. Prochaska, p. 487, 488 (No. 888) si Caro, Liber canc., II, p.
159--62, 162-3; Cf. 161, nota 1 (solii moldoveni la Lgczyc, in (;liva de
22 August Incä); Ulianicki, p. 25. Cf. Fessler, II, p. 353.
Ducas vorbesce de asediul Constantinopolei de Turd, dar acest
asedift e din 1422. V. Iorga, Notes et extr., la data de 26 August 1422,
No. 2, nota. Cf. acelasI, Notes et extr., seria a 2-a, la tablä, sub Danciul.
lorga, Chilia ai Cetatea-Albii. 6
 82

Cdtre 1416, alugdrul rus Epifan notéza In itinerariul

sOú: 'De la Veliki Slutsk la Belagrod 500 verste. De la
Belagrod la Constantinopole 500 verste». Diaconul Zosima,
care cdlkoresce intre 1419 si 1421, trece Nistrul, lângd Mi-
trevi Chisini, care <Ke granita MoldoveI>, pldtesce treat6rea
si se indréptd spre Belagrad, unde ajunge In trel
de drum; tot pe ttirim moldovenesc. Si am stat dou6 s6p-
t6manl la Belagrad. De acolo la mare sunt nou6 verste.
La gura Nistrulul e o col6nd ce se chémd Fanar si acolo
se opresc cordbiile.» De la Belagrad, diaconul porn1 pe o
corabie la Constantinopole. Se pare cd hagiil rusI luati une-
orI acest drum, care li se pareh mal lesnicios, In loe de a se
coborl la mare prin Crimea. (1)
Guillebert de Lannoy visita intaiti pe Ducesa MazovieI,
apoT, la Kaminiec In Rusia, pe Vitoldp acesta-I spuse cä o cd-
létorie peste Dundre e imposibild din causa turburdrilor din
Turcia, unde murise Sultanul Mohammed I (In vara anu-
luI 1421). (2) Lannoy trecù apoI la cea-laltd Camenità, din
Podolia, intrd In Valachia-Micd» i gdsl, dupd un drum prin
.marI pustii», pe Domnul t6riI, Alexandru, la «un sat (jis Co-
sial». Alexandru sfAtuì si el pe cd.16tor sd nu trécd Dundrea,
cdcI s'ar pune In primejdie i, apoi, niel n'ar gds1 cdlguzd
In asemenea timpurl de rdsb6ie. Lannoy se hotdrI decI sd
mérgd prin Caffa. Se coborl, iardsT, prin cmarl pustii», cale
de patru leghe pana la Cetatea-Albd. Erà, serie el, «un oras
inchis si un port la Marea Négrd, unde locuesc Genovel,
Romftn1 si Armenl». Imprejurimile erail pericul6se: c616torul
nostru fu atacat In spre sérd, Inainte de a pdtrunde In oras,
de hoff, bdtut, Impreund cu talmaciul sOü, rdnit la brat, des-
puiat «pana la cdmasA» i legat de un copac lângd Nistru
pana diminéta, cand tot hotil gdsird potrivit sd-1 deslege.

Ambele calé toril s'ah publicat in traducere francesa de d-na de Khi-

trowo, in Itinéraires russes en Orient, Genève, Fick, 1389, p. 195. V. p.
195, 200. Clatoria lui Zosima a fost tradusá in romanesce de d-1 Hasdeil,
in Arch. ist., II, p. 49. Pentru trecere de caTétorl evrel, v. Heyd, II, p. 731,
nota 2.
Data precisa' nu se cum5sce; data aproximativa' reese din Phran-
tzes, p. 113. Cf. cele-lalte isvetre in larga, Notes et extr., la data de 10
Octobre 1421, nota.
 83

luaserd vre-o sutd de galbenl §i inele ; politia patriarchald

a VoevoduluI Moldovei, Istdpân al disultil Moncastro,, erd
insd f6rte bunä, cAci in curind hotif, in numér de noud, furd
infdtipti" pdgubawluI, ca §tréngul de gdt; Lannoy, recdpd-
tandu-0 baniI, le dddii. viéta. El 41 urmd apol drumul pe
uscat spre Caffa.
Pe cdnd incd erà la Cetatea-Albd, calkorul véù sosind
< guvernatorul LopodolieI , adecd. Voevodul lituan al Podolia
Ghedigold, cu 12.000 de 6merif 0 4.000 de care ca lemn
pétrd, pentru a reface castelul, ceea ce se sdvir0 inteo lund.
Lannoy, care nu pricepe rostul acestul lucru, afirmd eá s'ar
fi fAcut un castel cu totul nod §i cd. Ghedigold l'ar fi clddit «cu
de-a sila (par force), contra vointel luI Alexandru dect (1)
Cunoscinta ce avem despre atacul turcesc din 1420 0 des-
pro excelentele relatiurif dintre Alexandru §i vecinfl sd1 cre§-
tinI din Rësdrit dá explicatiunea deplind a lucrulut Vitold
deded me§terI i materiale aliatulul sdil pentru a drege cas-
telul genoves din Cetatea-Albd 0 a o face deci capabild de
resistentd la un noil atac eventual din partea Turcilor. Ves-
tea until asemenea atac se rèspAndl. in Polonia §i tèrile ve-
cine in anul urmdtor, dar Marele-Maestru al Ordinuliff teutonic
asigurd, la 7 Iunie, pe sub-ordonatul ski din Lituania cd tre-
bue sl fie vre-o stratagemd de a SultanuluT. In adevdr, Mu-
rad erd ocupat la acéstd data cu asediul Constantinopolet (2)
In 1423, Sigismund luä cu suecos ofensiva contra Turcilor
pdtrunse pand in Bulgaria, in vara acestul an. (3) Coman-
dantiI trupelor ungurescl ere"' Pippo Spano 0 Dan, Voevo-
dul Muntenia care repurtd marl' succese peste Dundre, dupd.

(I) Pänd acum existä treI ed4iuni ale lui Guillebert de Lannoy, cea din
Mons (de C. P. Serrure, 1840), intrebuintath de istoricii no0ri, cea din
Louvain (Potvin, Oeuvres de Guillebert de Lannoy, 1879, in-80) 0 o
and in Archaeologia, XXI (1826), datä de Webb (cu note). Aft fost adese
ori reproduse pasagil din el. AO. in Caro, Lib. canc., II,p. 403-4, 412-4;
Script. rer. prussicarum, III, p. 451; Mem. soc. din Odesa, III, p. 433
urm.; Arch. ist., I. p. 129-30. Cf. Jules de S. Génois, Les voyageurs
beiges, Bruxelles.
Prochaska, p. 555-6. Pentru asediul Constantinopolel, v. mai sus,
p. 81, nota 2.
Thall6czy §i Gelcich, p. 292.
 84

ce respinse pe Turci din Ora sa. (1) In 1424, Sigismund i

Pippo restaurara castelul SeverinuluT *i alte cetatT de gra-
nitd. (2)
In acest an 1424, la sfir§itul luT. Octobre, se intórse la
Constantinopole Ioan VIII, fiul §i coregentul ImpèratuluT.
bizantin Manuil, prin pártile de la Dunarea, coborindu-se
inteo localitate anume Chiba. (K.EXXE(p), unde vin de-1 ieall
trireme din Bizant. Tinèrul Impérat ceruse acésta trime-
tere de cornil printr'un emisar venit cu scrisori, pe uscat.
E curios, ca Phrantzes, care a asistat la scena veseld de fa-
milie pe care o produse sosirea scrisorilor i s'a ales cu da-
runT. de haine §i podóbe de la b'étranul Imp6rat, ca unul ce
adusese vestea, pune Chilia in < Valachia-Mare , ceea ce ar
insemna Téra-Romanéscd. (3)
In curind Chilia incepe a fi des pomenita in isvórele tim-
puluT, §i inimicil de pretutindeni aT MoldoveI se unesc pentru
a pune in discutiune < hotarele basarabescI» i prescriptiunile
tractatulul din Lublau.
In 1425, Dan, Domnul Munteniel, e atacat intaia óra de
TurcI, carT aduceail contra luT pe Radu Prasnaglava. La 16
August 1425, Imp6ratul Sigismund era lânga Or§ova (4) §i
In Septembre o scrisóre a sa anuntá. Ragusanilor d. Voe-
vodul ArdéluluT a pornit in ajutorul vasalulul UngarieT. (5)
In 1426, Dan isbuti. O. invinga pe concurentul s'al, dar dupa
cate-va dile sórta IT fu vrajma0.; la 30 Maiii tóta. 6stea luT
fu distrusa §i Voevodul puta abia O scape singur, cu fuga. (6)
Radu, sprijinit de TurcT, rémase nediscutatul stapan al priT-
RománescI.

Iorga, Notes et extraits, la data de 5-20 Octobre si 11 Decem-

bre 1423. 0 cronicä brasovénd (Quellen, IV, p. 291) pune la 26 Februarie
1423 (sic) o mare victorie a lul Dan.
Nagy, Pdur, I, p.317-8 (si Hurmuzaki, Io, p. 531-2, No. 441). Cf. Le-
unclavius, Hist, col. 506, ann. 826 (1422-3).
Phrantzes, p.118-9. Cf. Iorga, ibid., la data de 1 Novembre 1424.
Nagy, Pdur, etc., I, p. 319-20, no 207.
Thallóczy si Gelcich, p. 309-10.
Iorga, Acte si Fragmente, Mi, p. 80-1.
 85

Sigismund priml la sine pe prea putin norocosul sèii va-

sal. Dan 'II destginul atund alianta, ce ar exista Intro Radu
Domnul Moldovel, unitT amindol cu Sultanul. impOratul
comunicd acéstd scire MI VitoId; apol o confirmd, In scrisorI
now) cdtre acesta i Regele Vladislav. Ducele LituanieI ex-
primg, in r6spunsul ski, idea cA Alexandru ar trebui
turat de o intreitd aliantà ungaro-polond-lituana. (1)
Totusl Alexandra nu dedeà nici un pretext pentru apli-
carea contra sa a tractatuluI din Lublau, pe care Incä pro-
babil cà nu-1 cunoscea. Sigismund ceruse ajut6re din Po-
lonia in 1426 pentru sprijinirea luI Dan. Alexandru le pro-
mise sd trécA prin téra sa, i trupe de ale sale asteptard
ele, vreme de data) lunI, la BrAila sosirea impératuluT, care
nu pleca decat tardill In érng. (2) Abia de Craciun, Sigis-
mund se gOsia la Brasov. (3)
Expeditiunea fu fericitd ; in Aprilie 1427, ImperialiI erail la
Campulung, si Dan fu restabilit. Pe cand UnguriI fortifican
Giurgiul si Dan ataca Silistria, Sigismand se retrase insA In
Ardél, si la 19 Main, el dd o diplomA din Feldi6ra unuia
din luptAtoril contra Turcilor lui Prasnaglava. (4)
S'ar puté ca scirea luI Ducas despre impAcarea lul Dan
cu Turcif sá fie adev6ratd pentru acest timp. (5) OrI-cum, el
domni In pace, dupd cat se pare, pand la 1428. La 25 August
din acest an, Vitold anuntd MaestruluI teutonic din Lituania cO.
Turcil > ail trecut Dungrea in Valachia-Mare», supusd 1111 Si-
gismund, i c5. Dan, < guvernatorul aceleT t61.1 >, a disparut, prins
saú ucis. (6) A fost inlocuit prin Radu? Nu se 'Ate afirma, dar

Caro, Lib. canc., I, p. 481-3.

Prochaska, p. 723-5, 735; Cromer, p. 440. Cf. Lewicki, I, p. 263.
Hurmuzaki, 12, p. 535-6, No. 448.
Vedi asupra expeditiunil, indicatiunile bibliografice din Iorga, Acte
Fragmente, HD, P. 81, nota 2; Nagy, Páur, etc., Codex dipl. patr.,
III, p. 252-5; Pesty Frigyes, Krass6, III, p. 310 i urm. Cf. Prochaska,
p. 758-9, iar, pentru o expeditiune la Severin in vara ace1ui4f an, Kerler,
Deutsche Reichstagsacten unter K. Sigmund, IX, p. 73 (cf. p. 22, no 20).
La p. 31 o scris6re a luI Sigismund (6 Aprilie) cu frasa: «Hoffen mit der
Hilffe Gotes die Tunau wider einczunemen .
Ducas, p. 202.
Prochaska, p. 802.
 86

nici nu trebue admisd aid mArturia luT Ducas, cum cd lovitura

a fost fAcutd de Vlad Dracul, care ucise pe Dan, spre marea
pdrere de Mil a SultanuluT, ce ar fi voit maI bine pe insu§I Dan
§i maT curind, pe cfratele luI Dan , pe care-1 aved la sine.
Pe Dan, restituit in imprejurdrI obscure, 11 vom maT in-
tèlnl in 1429.
Impèratul, bdtut insu§I de TurcT, in Mahl, nu putti primI
fdrá durere vestea gonirif lui Dan, care insemnd sfir§itul
influenteT sale dincolo de CarpatT §i distrugerea completd
a opereT sale. Bdnuelile fatd de Alexandru i se dqteptard
din not]. In inimd §i, cu ele, dorinta de a-1 sc6te din domnie.
In 1428 tried, el trimeted o solie la Vitold, pentru a-I spune
cd nu va ven1 niel odatd la intrevederea de la Luck, dacd
Vladislav nu se va indatorl sd-1 ajute impotriva Voevodu-
luT MoldoveT. (1)
De§1 o pace fu incheiatd pe treT anT cu Turci/ In 1429 (2)
de§1 Dan revenì in scaun, dumdnia luT. Sigismund fatd.
cu. Alexandru nu se imbund. Acesta luà mOsurT de preca-
utiune la Dundrea-de-jos ; in vara lul 1429, el Mat o pali-
sadd la gura ChilieT (ad Danubium, ubi mare intrat) pentru
ca cordbiile sa nu maT p6td sul pe Dundre . Dou6-spre-
cjece cordbil se lovird de palisadd; una se innecd, iar cele-lalte
venird la Cetatea-Albd (portum MUM Albe). (3)
La 23 Ianuarie 1429, Sigismund sosid. la Luck (4), §i nego-
cierile incepurd, cu VitoId i Vladislav, pentru afacerea Mol-
doveT §i pentru ridicarea LituanieT la rangul de Regat.
privinta luT Alexandru hotdrirT f6rte insemnate se luard.
Intdiù, se decise ca o comisiune de anchetà ungaro-lituand
sd vie de Sf. Gheorghe in Moldova; pe urmd, Sigismund
aflá ocasiunea potrività pentru a pune pe tapet unul din pla-
nurile sale favorite. In 1427, el chemase pe TeutonT in aju-
torul s'el la Dundre, le oferise a§ezdrI aicea, pentru a putea
stdp5n1 prin eT cDundrea pcind la Mare., reinnoise ofertele
sale catre TeutonI in 1428 §i-I stabilise, sub Banul Klaus de
Prochaska, p. 804-5.
Prochaska, p. 818; cf. Fessler, II, p. 376. In pace se cuprind i Wa-
lachye, Syrfey und Ruwszen [Rascien] .
Prochaska, p. 859-60 (August).
Fessler, II, p. 377.
 87

Retwitz. pentru un timp in Severin. (1) Planul de a apbrà gra

nita dundrénd prin cav alerI nu-1 pArdsise aventurosul Suveran.
Acum se gandià O. le deb. Chilia.
Acéstá interesantd scire reese f6rte limpede din compara-
rea ofertelor din 1427 cu scris6rea imp6ratului cdtrd Marele-
Maestru Paul de Russdorf ; scris6re datd din Pressburg, 17
Aprilie 1429. in ea Sigismund vorbesce de intelegerea avutd
cu Vitold la Luck, in privinta lui Alexandru-Vodd din
Moldova, a§à in cat solia n6strd §i a Marelui-Principe sd fie
de Sf. Gheorghe in Moldova, pentru lucrurile despre care
am vorbit la Luck, §i, mai ales, pentru ca Chilia (Kylia)
ne fie incredintatd. De aceea ni se pare cd trebue 86.41 gd-
tesci fratii §i soldatii, ca sd nu zdbovéscd, dacd Chilia ne va
fi datá a§d, pacInic; acésta ni se pare cd e f6rte insemnat
pentru Ordinul tèü.
In notele luate de soliT Ordinulul la Luck afldm iard§i
asemenea, de vorbit pentru Chilia, etc. De asemenea,
de vorbit cu Hotmeisterul nostru pentru Moldova, etc., cum
a vorbit impèratul cu Regele Poloniel §i Marele-Principe
despre acésta. (2) insb. Vladislav, care primise mediatiunea
luI Vitold in afacerea moldovenéscd, nu se tint' de cuvint §i,
la 3 Maiü, Marele-Principe se plange, indignat, impèratuluT,
cd i s'a fdcut insulta de a nu i se priml mijlocirea în aface-
rea unor hotare ale MoldoveI . (3)
In curtnd sosird la Vitold secretarul lituan Maldrzik, un
(1) Ibid., p. 373-4. Cf. Pesty Frigyes, A szörényi beinság i Voigt, Gesch.
Preussens, VII, p. 502, 627, 686; Hurmuzaki, 12, p. 591, 599, No. 494, 601;
Iorga, Notes et extr, ser. a 2-a, tabla.
«Als von Alexander Waiwoda wegen aus der Moldaw; alzo daz
unser und des Grossen Fursten Botschafft uff Sand Jorgen Tag in der
Moldaw sein sullen, von solcher Sache wegen als wir dann zu Luczka
beredt haben, und sunderlich daz uns Kylia sol geantwurtt werden. Do-
rumb so dunket uns geraten sein, daz du deines Ordens Bruder und
Leut zurichtest, ob uns Kylia also fridlich ein wurde, daz si des nicht
versawmten; daz dunket uns groszlich fur dich und deinem Orden sein.»
Prochaska, p. 823. Resumat in Voigt, IV, p. 533-5. Acesta pretinde cd
wzarea s'a 0 fäcut (in Severin ?), 1. c.
Prochaska, p. 809-10.
Ibid., p. 830.
 88

sol unguresc i dol eValachi basarabenI , earl aduceail o

descriere a hotarelor si locurilor ocupate, cum sustin, de
Voevodul Moldovel si luate de la BasarabenI». Regele Un-
garieï ca Marele-Principe sa adaoga o solie proprie
spre a vedé acele certe de hotare, pentru earl e discu-
tiune intre Basarabenl si Moldovenb. Vitold, sup6rat si de
faptul ca Alexandru arätase printr'un trimes ca nu primesce
mediatiunea si asigurase pe Vladislav ca nu póte ajuta pe
Sigismund contra Turcilor, r6spunse luI Sigismund, care, el,
nu trimisese nicI un representant la Sf.-Gheorghe, ca se con-
sidera ea deslegat de orI-ce Indatorire. (1) Fata cu Vladislav,
el se planse de neconsecuenta Domnulul Moldovei si-I cera
a Rxà hotarele conform cu decisiunile din Luck si Invoelile
anterióre. (2)
Pe acest timp, Dan, care consimtise a plat tributul Tur-
cilor (3), era solid asezat In scaunul MuntenieL Nu numal
ca Tamil 'nu-1 combateaii, dar el ere.' gata, sa-1 ajute. Si-
gismund va fi atitat p6te si el pe Voevodul, care gasia prea
1nguste hotarele, cu earl, In ultimil anl ai vietiI sale, se mul-
tumise Mircea-cel-Mare. Sigur este ca, in 1429 Inca, el treat
granita, cu MuntenI i cal-va Turd, si Incepù a prada teri-
toriul Chiliel (bona ipsius fAlexandri] que sunt circa castrunt
Kylia); In curInd, impartita in patru, 6stea luI Dan 41 urma
pradaciunile. Insa Alexandru urmarl pe dusmanI la plecare
tdia pe multI dintre dinii. In acelasI timp, el se plans&
lul Sigismund, care nu r6spunse, i luI Vladislav. (4)
Acesta inainta vecinuluI gil o lunga lista de tanguirT.
Arata cum Polonil din Rusia si Moldovenil ail asteptat In
zadar (in t6rile MoldoveI-Mari sail BasarabieI» pe Ungurl,
In 1426; cum Sigismund ceruse In zadar Poloniel sa atace
pe vasalul nevinovat; cum, la Luck, el, Vladislav, a uitat
de cate trebuise sa le sufere si a venit sà negocieze cu Si-
gismund, care, in locul cestiunilor 1nsemnate ce le anun-
tase, ridica afacerea ajutoruluI contra lul" Alexandru; cum
Prochaska, p. 834 si urm.
Ibid.
V. mal sus, p. 85.
Lewicki, II, p. 501-3.
 89

s'a prefdcut, neisbutind nicT acum (1), cd &Ad pe Domn, «dar

a voit ca Marele-Principe sal decidd ca arbitru in privinta
unuT castel dis Chilia si altor hotare, pe earl. afirma cá Voe-
vodul le-a luat. de la Basarabia ; cum s'a fixat terminul de
Sf. Gheorghe, la Troky; cum, pe cand solil moldovenI aü ve-
nit ca dovedT, Sigismund n'a trimes pe nimenT; cum, dei, dupd
decisiunea luT Vitold, pand la pronuntarea sentintel, «Dom-
nul Moldovei ar trebul sd fie in stdpanirea pacinicd i lini§-
tad a disulul castel Chilia §i pdminturilor stdpanite, cum s'a
dis, de dinsul >, Dan le-a atacat cu armele; i in sfirsit, cum
patronul provocatoruluT, impèratul, n'a dat nicT un rèspuns
plangerilor luT Alexandru. (2)
Copia acestor articuli fu comunicata i luT Vitold, care
declard fratelul sèü cd nu gdsesce niel o vind fatd cu trac-
tatele din partea luT Sigismund. BaroniT ungurl i polonl
ar trebui sd declare dacd niel Vladislav nu s'a facut vino-
vat de o cdlcare de tractate. Ar trebui de fAcut dreptate im-
pèratuluT pentru nisce afacerT de a doua mand, ldsand cele-
lalte, cum e a MoldoveT, judecatil Baronilor polont Cat pri-
vesce scusa, cd Sigismund n'a fost representat la Troky qi
cà Vladislav a trimis, dimpotrivd, pe mareplul sú, Marele-
Principe Ospunde cá inainte de Sf. Gheorghe i s'a comuni-
cat la Grodno de soliT polonT cd Alexandru a anuntat Regelul
indoitul suí refus, cd numaT dupa acésta a venit trimesul
moldovén si, dupd cate-va dile, maresalul. Dacd discutiunea
punctelor secundare, care nu se póte amana, ar duce la rds-
boifi, Vitold declard limpede frateliff sêú cd nu l'ar puté
ajuta contra imOratulul, care are cu el dreptatea. (3)
Sigismund refusd sd dea un rèspuns gin afacerea Vala-
chief i Moldovel» §i in Iulie urmAtor. (4) Cat-va timp dupd
acésta, desmintind vestea despre m6rtea lui Alexandru, el

V. argumentele aduse de Sigismund i rèspunsul lui Vladislav in

Dlugosz, ed. 1-a, t. I, col. 514-5; ed. a 2-a, XIII, p. 367-8.
Prochaska, p. 908-10.
Ibid., p. 841-2. Rèspunsul e datat din Novgorod, SâmbAta dupd
Sf. Than Botezdtorul, §i nu sciii la care din sérbätori se raportä.
Prochaska, p. 847. Insg, la 30 Iulie, el aruncd idea cä ar vol, im-
pacându-se cu Husitil, sä atace Marca sail Moldova (p. 851).
 90

11 acusa fata Cu Vitold ca a facut alianta cu Hanul §i pace

Cu Turcii. (1)
insa, in 1431, se intimpld brusca schimbare de orientare
a lui Alexandru, care trecti cu totul in apele lituane, fa-
gadul sprijin lui Vitold §i priml un predicator husit in
Statele sale. (2) Vladislav oferl atunci lui Sigismund alianta
sa contra Moldovei in schimb pentru servicii contra Ordi-
nului teutonic. (3) Alianta cu Lituania devenì §i mai strinsa
sub succesorul luf Vitold, Svidrigailo. (4) Gel doi schisma-
tia (din iubirea pentru ortodoxism, afirma Zbigniew Oleg-
nicki) se ridicard cu armele contra Poloniei in 1432 §i se ali-
ara cu Teutonil §i cu Turcil, carora le-ar fi inchinat Alexan-
dru Statele sale. (5) in anul urmator, cand Alexandru mufi,
afacerea Chiliei era cu totul uitata, i un noil Domn se suise
de mult pe tronul muntén. (6)

Prochaska, p. 915.
Lewicki, I, p. 254-5, 267-9, 284-6, 305-6.
Lewicki, lndex actor., p. 200, No. 1720. Sigismund rèspunde denun-
tând cavalerilor propunerea.
Lewicki, II, p. 515, 533-4.
Lewicki, I, p. 290. Cf. Index, p. 215, No. 1847. E in adever b5tatiíre la
ochI potrivirea cu Dlugosz, I, ed. 1-a, col. 695-6; ed. a 2-a, XIII, p. 461-2.
in 1427, Schiltberger trecù, venind din Constantinopole, prin un cas
tel, care se chémä Gily (Chilia), i chiar acolo se varsä Dunärea in
mare (sic) , apoi prin corwl se chéma in nemtesce Weysse Stadt (Ceta-
tea-Alba), care e in Valachia», i in fine, in colea spre Sucéva din Valachia-
MicA, cprin Asparsery» (Asprokastron). Ed. Langmantel p. 111; Neumann,
p. 160. Cf., pentru tot acest capitol, lucrares d-lor Picot §i Bengescu des-
pre Alexandru-cel-Bun. Pentru negocien l anteri6re ungaro-polone cu pri-
vire la Moldova, v. Raczynski, Cod. Lithuaniae, Breslau 1845, p. 375
(a. 1433) §i Lewicki, II, p. 399-400; cf. toi p. 398 (pe la 1439).
 CAPITOLUL V.
Chilia si Cetatea-Alba eu teritoriul lor sub sueeesoril tul
Alexandrn-cel-Bun pina la i5teran-cel-Mare.
La m6rtea sa, In vara anuldf 1432, Alexandru-Vodd lasa
maI multI copii, dintre caff dol legitiml, Ilias si stefan. Nds-
cutI, la doI anl de distanta, din douè mainel (1), fratii vitrigi
deschid prin nepotolita lor urd, unul impotriva altuia, o
erd a Atridilor In istoria Moldovet
Mas, un om matur la m6rtea bètranuluI ski tata, fusese aso-
ciat la tron de acesta, si donatiunea de orase si pensiune Rin-
gala divortate de Alexandru, e facutd, la 13 Decembre 1421,
In numele amindurora. (2) El lud tronul fará.' opositiune, aso-
ciarea la tron fiind documentarea alegerif Mente de insusI
Domnul mort. *tefan se supuse de-ocamdatd, si un act din
Sucéva, 1432, pomenesce pe fratiI VoevoduluI domnitor,
*tefan si Bogdan. (3)
Ilie era insá un om violent si de o fire usórd (4), asà ca-s1
nemultuml repede noil supusI ; pe de alta parte, ambitiunea
luI *tefan mergea pana la crima. Mal trebue notat, pentru a
explica evenimentele din tómna luT. 1432, si faptul ca in Téra-

Dlugosz, I, ed. 1-a, col. 640-1; cf. ed. a 2-a, XIII, p. 513-5; Cron.
de la Bistrita, p. 49, 65 si Manan, p. 35.
Hurmuzaki, I2, p. 514-5, No. 424.
Revista pentru ist., arch. si filol., VII, P. 370-2. Nu p6te fi decat
fals saii rhil datat documentul din Vasluih, 6940, care pórta numele Dom-
nilor Ilie si stefan. Melchisedec, Cron. Huyilor, I, p. 149-50.
Dlugosz, /. c.
 92

Românéscà se savirsise o schimbare de directiune politica in

paguba Statelor crestine din vecinatate. Vlad Dracul, Domn
de curind in acésta térà, se supuse personal, prin inchi-
nare directa, Turcilor si-I urméza in Ard61.
Cu tad' infrangerea, la Brasov, a beglerbeguluI Anato-
Eel* si retragerea-I precipitata, in August, Domnul muntén isl
pastra situatiunea, in aceeasl clienteld politica. (1) Cam un an
dupà infrangerea din Ardél (beglerbegul era la Adrianopole
la 22 August), Stefan, sfatuit de Vlad, fug]. in Muntenia si
se intórse de acolo cu ajutor turcesc. 0 noud injurie a lul
Ilie fata cu dinsul, el innecase pe mama sa vitriga, pe mama
drépta a luI Stefan, pusese virf nemultumiril si (Muse
un pretext onorabil atacului. Ilie, parasit de al sn, fuge,
cu familia lui D6mna si copiiI la Niepolomice, in Ga-
litia, unde se afla Regele Poloniel, cumnatul gil, cad el si
Vladislav tineail dou6 surort La 9 Aprilie 1433, Ilie era
Domn si dedea, din Sucéva, un privilegiil de comer negusto-
rilor din cele sépte Scaune sasesci. La 3 Iunie 1433, el face
juramint de credinta Polonilor, inteun document in care ci-
tézá pe fiil si fratele WI. La 15, danie a luI lije, care men-
tionéza pe Stefan.
La 8 Octobre 1433, 'te fan, Domnul MoldoveI, face el o
danie de mosie. La 11 Novembre, Ilie cerea ajutor DieteI
polone adunate la Niepolomice.
Ratiunea de Stat vorbia pentru recunóscerea luI Stefan,
a caruI situatiune era puternica. Ilie cap6ta mosiI pentru a
se intretiné, si oferta de omagiii fu primita. inselat in spe-
rantele sale, fostul Domn incerca sa fuga, dar fu prins si
oprit de a parasi orasul Sieradz, unde fu retinut inteo cap-
tivitate onorabilä. (2) La 13 Decembre, din Laneic, Regele
Poloniei recunoscea pe Stefan, II dedea ca feudd clout)" orase
polone si fixa hotarul intre téra vasaluluI si a suzera-

Thall6ezy si Geleich, p. 374, 375-6.

Dlugosz, 1. c.. Cf. Cromer,.p. 467. V. Arch. ist., I, p. 81; Lewicki,
I, p. 317-8; Hurmuzaki, 12, p. 580-1, No. 482; p. 840-2, n-le 644-5;
Uricarul, XVIII, p. 50-2; Amlacher, Urkundenbuch der Geseh. d. Stadt
Broos, Sibiiil 1879, p. 20-2.
 93

nula Acest hotar era Nistrul de la satul .Potoc» pdnd la

'liare. (1)
In anul urmAtor, Dieta polond, adunatd in diva de Sí. Sta-
nislav (7 Maii.1), la Sieradz, unde se afta. Ilie, refusd sa.-1
ajute a-sl redobandI tronul ; acésta mal ales pentru a asi-
gura PolonieI pacea pe timpul minoritAtif tinërula Vladis-
lav. Dupd f6rte scurt timp insd, Ilie fugo si incepe in Mol-
dova un sir intreg de framintdrI, carI se mantuie prin bi-
ruinta sa finald, in 1435. (2) La 18 Martie si 24 Aprilie, ca
si la 8 Octobre 1434, *tefan insd dedea unce ca Domn, si
el n'a fost silit niel odatd a pArdsì teritoriul moldovenesc. (3)

In acelasI timp, cDomnul CetAtiI-Albe , odominus Mauro-

eastri , «un calugar», probabil ca. Parcalabli puteati sd fie
clericl e mentionat de un document venetian. Republica
S. Marc primI sd lege relatiunl cu acest guvernator si Se-
natul venetian decide (19 Aprilie 1435) cd, fdrá a se trimite
pentru moment un consul aicl, relatiunile de comert se vor
stabill cu orasul prin trimeterea anuald a uneI galere. Vice-
Consulul, Francisc Duodo, fu numit abia. la 15 Alarde 1436.
Galera de Cetatea-Albá fAcil insd f6rte putin acest drum, cdcl
la 2 Iulie 1439 permisiunea fu retrasa.; si nu mal e vorba
pe urmd de d'irisa in deosebitolo mude §i viaggiï ale cord-
biilor venetiene. (4)

La 1 Septembre 1435, multdmitä interventiunif guver-

nula polon, tinut intr'o situatiune neutrd prin interes, prin
relatiunile de inrudire apropiatd a la. Ilie cu Regele si prin
serviciile aduse de *tefan Polonia o impdcare se facuse
intre fratiI carI nu se puteaii inlocul cu totul unul pe altul.
Ilie anuntd la data de mal sus lui Vladislav, adecd celor
carl 11 conduceail, cá a satisfAcut pe fratele s'éti. $tefan, dan-
Hurmuzaki, 12, p. 847-8.
Dlugosz, I, ed. 1-a, col. 679; ed. a 2-a, XIII, p. 558 9.
Mem. soc. din Odesa, I, P. 562. Cf. Uricarul, XVIII, p. 4-- 5; Akta
Gr. i Z., VII, p. 216-8.
Iorga, Notes et extraits, la datele de 19 Aprilie 1435 si 16 Martie 1436.
Despre o pretinsä stäpânire genovesä la Cetatea-A1b6. In 1445, v. mai jos.
Ni se pare dupä cele spuse in text cu totul imposibili.
 94

du-I «din mo0enirea néstra o stapanire, care cuprinde aceste

mo0I: ora§ul Chilia cu vama sa i baltile ce se tin de dinsa
[in delta, mal curind], ora§ul Vasluiú cu pamintul ce se tine
de dinsul apartine, tinutul TutoveI, tirgul BirladuluI cu
tot tinutul, morile covurluiene, ora§ul Tecuciti, OlteniI», §i
acésta pe viéta, ccu téte veniturile> Regele va trebul sà pe-
depsésca pe acela dintre Voevocg carl ar calca tractatul, in-
tarit prin juramint §i afurisenie. (1)
Incä de la 27 August precedent, 6943, Stefan anuntase,
din Birlad, printr'un act purtand marturia mediatorilor po-
lonr: Palatinul de Podolia 0 Cdpitanul acestel provincil,
cu suita lor de nobill, ca s'a supus lul Ilie, impreund cu
totI boeril s6I, i ca, prin urmare, tractatul ski anterior cu
Regele, indreptat contra luI Ilie, rémane fard valóre. (2)

Inainte de a trece mal departe 0 a explica sensul gene-

ral al acestel instraindri de pamint de la Moldova sucevéna,
cate-va explicatiunI asupra datei i und localitatl cuprinse
In tractat, Oltenit
Data scrisoril luI Ilie e de la Facerea lumiI, 6943. Dupd fe-
lul obidnuit de calcul, am avé, scadênd 5509, 1434. Acésta data
e imposibila, anul 1434 fiind intreg ocupat de lupte, earl ail
fost multe.
ScAcjénd 5508, avem o data convenabila, nimio nu se
opune la primirea eI: inceputul anuluI la 1 Septembre s'a
fixat maI tardiii, nand a existat in Moldova o cancelarie con-
secuenta i libera de influentd polona ; pana la sfir0tul se-
coluluI al XV-lea macar, un sistem cronologic n'a existat
pentru pisariI moldovenesd; §i vom maI avé dove4I chiar
In acest capitol. In fine, trebue tinut séma §i de faptul cä
scriséréa era destinata. Regelul Polonid, cá nu e decI un
document intern §i ca. se 'Ate admite fara scrupule ca re-

Publicat in Mem. soc. din Odesa, IV, p. 323-4; tradus de Papa-

dopol-Calimach, in _Cony. lit., XV, p. 185-6; Hurmuzaki, Is, P. 855-6,
No. 673. Cf. Inventarium, ed. Jablonowski, p. 8, No. 32.
Hurmuzaki, Is, p. 862-3, No. 677. Un document fals de la $tefan-
acel-Bétranz (3 Ianuarie 1435), in Uricar2d, X, p. 226-7.
 95

dactorul a cautat s'o apropie de cronologia admisd in Sta-

tul polon.
In privinta Oltenilor, carI îi datoresc numele vre-uneT co-
lonil oltene, de sigur, teritoriul ne e cunoscut printr'o serie
de documente de la sfir§itul secolulul al XV-lea §i din in-
taia jumatate a secolulul al XVI-lea. Ast-fel Stefan-eel-Mare,
la 14 Novembre 1498, §i apol, la 15 Maiù 1546, Petru Rare§,
dati Episcopiesi din Roman jumatate de sat la Olteni pe
Birlad, anume TapescI, cu garle §i cu a patra parte din
iazul Lozova ), cu prisaca §i altele, mentionate §i inteun
act al luí Stefan-cel-Tinar, din 28 Iulie 1520. Un alt docu-
ment al liff Rare§, cu aceea§1 data de an i probabil de
lund, cuprinde un schimb de teritoril, intre Domn §i Epis-
copie, in cuprinsul Oltenilor, la Tapesdl. Nu era, dupa cat
se vede, un sat, ci o bucata de pamint, pe care se gasiail
mal multe a§ezarI. (1)
Locurile date luI Stefan nu constituiail un Principat deo-
sebit : la a§a ceva nu trebue sa ne gandim Inca. DornniI
aveati aceea§l calitate politica ; erail ambil «VoevodI al Mol-
doveID, Ilie pastrand intaietatea ca mal mare, ca predecesor
al luI Stefan, ca biruitor in fine; boerI separatI pentru fie-
care din eI nu existati. lije, de alt-fel, n'avea ideI abstracte
de Stat, Domnia era pentru el profitul ce ree§ia dinteinsa,
totalul veniturilor, §i, pentru a impaca pe Stefan, care On-
dia, de sigur, tot a§a, i-a dat o parte din code venituril
De aid, pomenirea morilor alaturl cu a tinuturilor §i ora-
§elor, de aid, mal ales, lipsa CetatiI-Albe, pe care Stefan ar
fi cerut-o neaparat, dacd ar fi voit sa OA o téra, niece ho-
tare. In felul adev6rat In care trebue inteles documentul, §1
nu in acela in care a fost priceput de cronicariT poloril (2),

Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 150, 157-8, 168 --9, 170 §i

Cf. altä incercare de identificare, de Papadopol-Calimach, in Cony. lit.,
XV, p. 186. Pe Birlad erà, in sec. al XVII-lea, i satul Muntenil (Arch.
ist., I, p. u, p. 6).
V. Dlugosz, I, ed. 1-a, p. 691-2; ed. a 2-a, XIII, p. 573 -.4; Cro-
mer, p. 477. Dupd el, 'Ate, Ureche, p.144. Cf. §i Stryjkowski, in Col. la
Traian, II, No. 31.
 96

lipsa CetAtiY-Albe nu e o omisiune care trebue suplinità,

analisa tractatuluI: fie-care Domn I§I reservh báltile sale,
portul gil de mare, vAmile sale, negustorii s6I. N'a fost un
Stat acesta, precum, sub FanariotI, Boto§anil, ale cáruI ve-
niturT le luà D6mna, nu formA, In fav6rea acesteia, un «Stat
In Stat .

La 19 Septembre urmOtor, dupà scris6rea luI lije, ambii

fratl fac o danie de sate, pomenind In actul lor numaI pe fiul
lul lije, Roman, cAcI $tefan nu erà Incá, pare-se, Insurat. (1)

Ilie Insh representà consortiul fi-átese de domnie In strái-

nOtate. Regele Poloniel refus6 sä priméscá omagiul luI $tefan,
dar Ilie trebul sO.-1 fack cu solemnitate mare. Anume, la 1
Septembre 1435 (6943), el jurà IntAiil din Sucéva pentru
ambiI, i boerff t6ril confirmA jurámintul la 3 ale aceleia0 lunl,
din acela§I ora. (2) Pentru omagiul personal se fixase cilua
de 29 S eptembre 1436, Sf. Michail dupd calendarul catolic, Ins5.
Ilie sosl Inainte de acéstd dan', i Regele ven1 sà-1 intilnéscA
cu fratele ski Casimir §i nobiliT curtil. Jurdmintul se sAVir§1
la 18, dupO liturgia oficiata In biserica catedrald din Lemberg,
Intr'un loe anume pregátit. Stégul moldovenesc fu infátiat
Regelul §i sulita se rupse Inaintea lui. Domnul vasal promise
suzeranuluI, de care se alipise din noti, un tribut anual In
naturà, o sutà de cal, un num6r de haine de purpurä, 400
de bol i dota sute de eare de morun dundrén, pescuit de
sigur In deltà, ded pe teritoriile luI $tefan, In numele cgruia
incá. erä oferit tributul. (3) La 19 Septembre, Ilie fAceà. Re-
geluI jurámintul In scris confirmail boerit (4) lar la 23,
mentionánd jurAmintul prestat In Liov, ), Martia trecuta,
Ilie multumià Polonilor pentru sprijin, retrocedandu-le, pe

Arelt. ist., I, p. ir, p. 19. Mai tarl;lift el citézá' numal pe fratele

s'éfi Petru. V. mai departe.
Hurmuzaki, 12, p. 598-9, No 500; p. 857-8, No. 674; p. 858-9,
No. 675. Compararea textului slavon i celui latin aratä cA, in actele
pentru sträiná'tate, anul nu incepek de la 1 Septembre.
Dlugosz, I, ed. 1-a, p. 691-2; ed. a 2-a, XIII, p.573; Cromer, p. 477.
Hurmuzaki, I, p. 864-5, No. 678; p. 866-7.
 97

langd feudele acordate lui Stefan In 1433, si tot tinutul Se-

penikulul, cu Hotinul In plus, ca o despagubire pentru pra-
daciunile luT Alexandru-cel-Bun In Pocutia. (1) Dupa marI
ospete i petrecerl cu PoloniT, de carl era asà de mult
In atatea chipurT legat, Ilie revenia In Moldova prin Hotin,
unde era la 18 Octobre. (2)
Cronicele atribuesc numaT o domnie de sépte anT lul Ilie
Stefan Impreuna (3), ceea ce e p6te esact, cacT fratiT se certara
din noil cu cát-va timp Inainte de orbirea luT Ilie de catre
apropiata sa ruda i teribilul ski concurent.
in timpul de stapanire comuna, Ilie continua a representa
t éra fata cu vecinil. Asa numaï el incheie In 1437 un tractat
cu Marele-Principe lituan Sigismund. (4) Tot numaT cu Ilie In-
cheie un tractat Marele-Principe Casimir la 9 Februarie si 8
Iulie 1442. (5) Dar In Septembre 6947, decl 1438 sati 1439,
la cate-va dile de distantd, Ilie reinnoesce juramintul din
Lemberg, iar Stefan promite RegeluT Vladislav sprijin im-
potriva orT-cul i pagânilor, personal sati prin cboeriT no-
stri , i trupe, daca' i Regele 1'1 va ajuta pe dinsul. (6)
Actul din urma e dat din Birlad; pecetea are numaT titlul
de <Voevod», dar, In document, Stefan îI dl pe acel de

Ibid., 12, p. 872-3. Cineli va da ostenéla sä examineze cu atentiune

data acestor documente vi relatiunile dintre ele se va convinge uwr ea' Ilie
a fost numai odata in Lemberg, in 1436, cand a dat tete aceste documente.
In 1435, el facuse Polonilor alt juramint, E:a data de séptamana nu se po-
trivesce cu acest an. Pe cand aicI anul oriental n'a fost crescut cu una
la 1 Septernbre, n documentul latin din 23 s'a ridicat din greqéla cu acésta
cifra anul de la Christos. E singura solutiune admisjbilà, caci e evident
ca documentul din 23 Septembre amintesce pe cel-lalt, §i am vNut ea
In Septembre 1435 Ilie era la Sucéva.
Cf. Dlugosz, loc. cit. §i Hurmuzaki, 13, p. 860-1, No. 676.
(3). Cron. auonimd, in Bogdan, Cron. mold., p. 238; Cron. moldo-pol.,
p. 221; Cron. putnénei, p. 193.
Ulianicki, p. 54; trad. rom. in Uricariul, III, p. 68-9.
Ibid, p. 59-60 (in Uricariul, III, p. 69-73).
Hurmuzaki, 12, p. 873-4, No. 683; p. 874-5, No. 684. Cf. i Inven-
tarium, in Jablonowski, p. 17.

Iorga, Chilla r3i Cetatea-Alba. 7

 98

cDomn t6risf. moldovenesdb. Vor fi fost multe cjile rele §i

multe desbinArI ascunse in acést6 tovArA§ie de fratT.
De la ambi'l DomnI, avem numer6se diplome In acéstà pe-
riodd. AO, la 7 Decembre 1435, danie until credincios a!
Alexandru, de teritoril, dintre carl unele sunt in Tutova.
Documental e dat din Vasluifi, cu intArirea < boerilor no§tri»-
§i «pecetieI n6stre , care nu e pästratd. (1) La 24 Iunie 1436
insd, document din Sucéva, de la Ilie singar, autentie
'Ate. (2) La 17 Iulie, danie in numele amindurora, din Vasluiii
«pecetea nóstrg. , ins6, p6rtd numele luì Ilie singur; in titlu,
ambil sunt numitl DomnI. (3) La 24 Iulie, document comun. (4)
La 2 Iulie 1439, act din Sucéva, cu bow-il comunT, dar titlul
de Domn e dat numaI luI Stefan §i pecetea e ca mal sus. (5)
La 17 Februarie 1438, tot a§à: documental e dat din Su-
céva. (6) La 12 Martie urmAtor, document comun. (7) La 24
Februarie *i 8 Martie 1442 chiar, tot a§à. (8) In fine, la 12
Martie i 10 Maiii 1439, avem aocumente de la Iliaq singur
§i, ceea ce e caracteristic, ultimul e dat din Vasluig. (9)

Ruptura, dupg documente, trebue sa se fi intimplat prin

1443. Pand atund, Stefan §i-a tot fortificat positiunea. El se
instalà in Cetatea-A1b6, dobAndità nu se scie in ce impre-
jurki, dar probabil pe cale pacinicä, de la lije. Mal dunkj1,
s'a gAsit la Akkerman o pétrà, cAcjutd, de sigur, din zidurf,
purtand urmAt6rea inscriptiune slavonsá: <In aniI de la Intru-
parea DomnuluI 1438, s'a sAvir§it marea p6rta a cetAtil,

Hurmuzaki, P, p. 868-9, No. 680.

Uricarul, XIV, p. 59-61.
Hurmuzaki, 12, p. 870-1, No. 681.
Col. lui Traian, VII, p. 501-2.
Hurmuzaki, P, p 876-7.
Arch. ist., I, p. 4-5.
Uricarul, X, p. 124-6.
Hurmuzaki, p. 878-9 si Arch. ist., I, p. 745. Cf. Mem. Soc_
din Odessa, I, p. 235, nota sail Uricariul, 1II, p. 109-11
() Ibid., XVIII, p. 13, 17. Asemenea liste Wail mai dat in Tocilescu,
An. Ac. Rom., XVIII, Desbat, p. 334-5 si Conduratu, Relatiunile Malt-
Romdnesci $i Moldovei Cu Ungaria (Bucuresci 1898), p. 350 si urm.
 01,44';;iliP

log

q1:1-

1110Willt iiJiill
)R.1'
 99

In dilele evlaviosuluI $tefan-Voevod §i in (Pele I panuluI

Lutian Herman.,
O alta, publicata de Murzakievict maT de mult, e In gre-
cesce §i are cuprinsul urmdtor :
e Rugdeiunea robuluI hit Dumnedeil Teodor.Isus Christos
invinge. S'a fdcut acéstd cetate sub prea evlaviosul Domn
S tefan-Voevod §i de cdtre maiestrul Domnia Sale §i mal ma-
rele peste cetate, la anul 6948 [adecd 1440]. Feresce de pri-
mejdie, Ndscétóre de Dumnedeil, pe robul téti $ tefan-Voevod.»
O a treia, publicatd de acela§1, tot grecéscd, sund: .A luat
capét dumnedeescul zid ; vie Isus Christos in ajutorul celdi
ce l'a fdcut.> (1)
Aceste pregatirl erail fdcute, in prima linie, contra vecini-
lor de peste Nistru, Tdtaril. in adevér, cronica de la Bistrita
ne spune cd in Novembre 1439 Mara* prddard téra de sus
p*And la BotopnI; iar, in Decembre 1440, O ard doué din
ora§ele lul Stefan: Vasluiul §i Birlada (2) ApoI, in luna lul
Februarie 1440, Regele Vladislav recunósce cheltuelile fdcute
de Liovenl cu solul trimis de Sultan, cu care trdid deci bine
la acéstd data'. (3) Dar $tefan, devenind tot mal mult Domn
separatist, in apanagiul gil, se pregdtià a st fel §i la lovi-
tura contra lul Ilie.
La 6 Martie 1443, $tefan dd un document in numele ski.
E un document intern, ciar, dat pdrtilor, i nu o ascunsd le-
gdturd cu sträindtatea. Domnul p6rtd titlul de ,Domn al tèril
moldovenesch, el inv6cd numaI mdrturia frateluI gil Petru,
pote un frate legitim; documentul mentionézd i pe d'orca> ,
visternicul Dómnel. MaY e interesant un lucru in acest act:
intre boerI, multl dintre el cunoscutI din uricele comune an-
terióre, afläin pe IurghicI, Parcalab de Cetatea-Albd (Minoro-
poAcKu), ginerele logorétuluI 6ncea. (4) Acela§I IurghicI apare

Inscriptiunile grecesci s'ail publicat intdift de Murzakievici in Mem.

Soc. din Odessa, II, p. 481; apol cea mal mare, impreunä cu cele sla-
vone, In aceeasi colectiune, t. XV.
Cron. de la Bis frita, p. 50.
Arch. Par Ost. Geschichte, XLIII, p. 425-6.
Hurmuzaki, P, p. 881-2, No. 687. Pentru Poxca, cf. si p, 888, No. 690.
 100

fara titlu, intr'un document din 14 Maiii urmator, §i, cu titlul

de eBialogradénul > (R-knorpaAcKaro), in unul din 30 ale acele-
i41 'mil. (1)
Din anul 1443, mai avem un document de la Stefan sin-
gur; e dat din Sucéva, 7 Mail Un document de la unul sin-
gur dintre fratl, dat in Sucéva, si de acel ce avea Moldova-
de-jos aratä ca schimbarea de Domn era facuta Inca din
1443. Ilie fusese r6sturnat de Stefan. La 29 Maiil urmator,
Domnul invins era orbit de fratele ski. (2) In anul 1444,
In ultima di a luI Februarie, vedem pe sotia lul Me, Ma-
rinka, si pe capitanul gil de Hotin cedand Polonilor cas-
telele Hotin, .Czeczun» si Chmilow, pe earl' ded Moldova
le pAstrase cu t6ta cesiunea anteriórd. Ilie traià inca, si con-
ditiunea, primita de Rege, e ca, in schimb, cel doT sop' i copiiI
sa capete alte posesiunl In Polonia. (3)
Cu suirea pe tron a luT. Stefan, creatorul prosperitata Ce-
tatiI-Albe moldovene, existenta uneí formatiun1 teritoriale
In Moldova-de-jos dispare. $tefan resida de acum inainte
In Sucéva sail aiurea, in f6stele teritoriT ale fratelul sèù, ne-
gligiand resedinta sa maritima de odinióra. Avem de la
dinsul documente din 26 Aprilie i 30 Septembre 1444, din
8 August 1445, din 5 Martie 1446, etc. (4)
In vara anuluI 1447, invingkorul prin crimà e inlaturat in-
sti*I printr'o alta crima. Roman, fiul mai mare al luT Ilia, acel
care se intimpina a§à de des in documentele lui, ucide pe
unchiul ski. La 25 Iunie, acesta incheià un tractat cu Marele-
Principe Casimir (5); m6rtea sa, pe care o notita din secolul
al XV-lea o pune la data de 13 Iulie, n'a intardiat, de sigur. (6)

Hurmuzaki, 12, p. 883-4, No. 688; p. 885-6, No. 689. Cf. docu-
mentul din 7 Maift 1143, de la Stefan singur, datat din Sucéva, in Arch.
ist., I, p. 123.
Cron. de la Bistrifa, p. 50.
Hurmuzaki, 12, p. 699; cf. Inventarium, ed. Jablonowski, p. 17, No. 69.
Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 112-3; Uricariul, IX, p. 137-8;
XVI, p. 3-4.
Ulianicki, p. 69-70; trad. rom. in Uricariul, 11I, p. 73-5. Cf. In-
ventarium, ed. Jablonowski, p. 17, No. 73.
Melchisedec, in Rev. p. ist., arch. i filol., II', p. 140; cf. Bogdan,
Cron. mold., p 247-8.
 101

Succesiunea sa n'a fost luata de Roman, a caruI Domnie

tinti f6rte putin, ci de un fig natural al luI Alexandru-cel-
Bun, de < unchiul sü dupa tatä >, dice Dlugosz (1), de Petru,
fiul Marinel lul Marin». (.2) Un timp, Roman gag un sprijin
In Vlad Dracul, ca care-VI maritase o sora, dupa acelasi
Dluggsz (3) si dupd Bizantinul Chalkokondylas (4); dar, In
1447, Vlad perda tronul si viéta, si Ioan Corvin, facëtorul de
DomnI > al acestuT timp, Il inlocul cu un protegiat i cu o ruda,
cu Stanciu (5), care adopta probabil numele de Dan. (6) Pe-
tru luä de nevasta pe sora, de 50 anI, a WI Corvin (7) sill así-
gura ast-fel Domnia. Roman fugl la rudele sale din Polonia,
pentru el o a doua térd. La 11 Septembre 1447, Petru acor-
da. Brasovenilor privilegiile de earl se bucurase sub Ale-
xandru, Ilia i Stefan, pe care decI nu-1 renegt adversarul
luI Roman. (8) La 5 Aprilie 1448 el da, de Tanga Harldil>,
un document de danie. (9) Din scris6rea luI Corvin catre
Vladislav, scris6re data din Medias, Sf. Petru ad Vincula
(1 August) 1448, se vede ca. Roman murise de Ma i ca
PoloniI nu voiail sa recun6sca 'MA pe < mostenitorul luI Ilie-
Voevod», pe care Hunyadi 11 numesce ruda si fratele
iubit si-1 sprijinä cu dibacie. (10)

Ed. 1-a, II, col. 34; ed. a 2-a, XIV, p. 42.

Cron. de la Bistrifa, p. 50. in Arch. ist, I, p. 123-4, un document
din 1444 al lui Petru pare a arätà eh el 41 mai manifestase pretentiunile
la domnie.
Loc. cit.
Chalkokondylas, p. 160 (care gresesce puind pe Dan in loen! 1111
Vlad).
Dlugosz, I, ed. 1-a, p. 33-4; ed. a 2-a, XII, p. 41-2; scris, lui loan de
Zredna, in Schwandtner, II, p. 40. Pentru Vlad Dracul, v., pe Iângä is-
v6rele cunoscute, i Lewicki, I, p. 453-4, No. 305.
E un lucru, de care trebue tinut grad, acéstà schimbare de nume
a Domnilor la suirea lor pe tron : as5. Laiot, Négoe, Radu erban; iar,
In Moldova, Alexandru Läpusnénu.
Dlugosz, loc. citat.
Bogdan, Doc. slavo-rom., p. 50-2.
Arch. ist., I, p. 153 4.
Sokotowki i Szujski, I, p. 33-4, No. 36; Jablonowski, p. 20-2; Dlu-
gosz, ed. 1-a, col. 41-2; ed. a 2-a, XIV, p. 51 (care (la 2 Iulie ea 'Pita
mortii lui Roman).
 102

Scris6rea lui Corvin mal vorbesce si de «un alt mosteni-

tor al 'uf Ilie Voevod» si exprimd dorinta, cam fdtarnicd,
cd sd se p6tá gdsi un chip «ea i Petru sd-si capete dreptul
sai si cel-lalt s'A' nu fie despoiat».
Acest-lalt pretendent erà frate bun cu Roman: Alexandru
saù Olechno, dupd numele sèù polon, erA, ca si Roman, fiul
luI Ilie si al Marinlal. Ruda sa, Regele Poloniei, care afirmà
cu atAta persistentd i venin, in scris6rea sa cdtre Corvin,
drepturile ce are asupra Voevocjilor in luptd, < ca Regele
Domnul lor» (1), nu puteh pArds1 causa mostenitorilor directi
aT lui Ilia, sacrificat in timpul minoritdtii sale. Petru in-
cera. tac) mij16cele ca sá scape luase de nevastd pe bé-
tralla sord a luT Corvin (2); ce-i mai erà sá faca jurdmint
Polonilor ? ti faca, cu boeriT, la 22 August 1448. I se cerù
atunci sd vie in pers6nd, dar Petru se codl mult timp inainte
de a da un rèspuns afirmativ. Cand, cu un pasaport asi-
gurAtor in m'Al* el se hotAri s'o facd, Regele nu-1 mai puteà
asteptà, gonit de aldurl i chemat de-odatd in Lituania. El
plecd ded in August, l'Asând nisce delegati pentru a priml ju-
rdmintul. (3) Curind dupA acésta, Petru gdsià ceea de care se
temuse, dar cel care-1 inlocul nu fu Alexandru de-a dreptul,
ci tatAl luí *tefan-cel-Mare, Bogdan, si el <un fiú din flor'
al lui Alexandru-cel-Bun». (4)

Petru, pentru a se mentiné, instrdinase Chilia. T6te ve-

chile cronice ale MoldoveT mArturisesc cá Petru, fiul luí Ale-
xandru, predecesorul lul Bogdan, «a dat Chilla Ungurilor
iar cronica moldo-polond, amplificatA de un Polon din se-
colul al XVI-lea, adaoge explicatiunea, eh' a fácut acésta «ca
s'o apere impotriva Turcilor». (5)

Lewicki, II, p. 33 4, No. 26.

V. mal' sus, p.101.
Dlugosz, I, ed. 1-a, col. 43-4; ed. a 2-a, p. 53-5; Inventarium, ed.
Jablonowski, p. 23-7.
Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 59-60; ed. a 2-a, XIV, p. 73-4.
Urechid, p. 145, 146; Cron. anonimd, in Bogdan, Cron. mold.,
p. 238; Cron. putnénd, p. 194; Cron. moldo-polond, p.224; Analele rusesci,
In Engel, Gesch. der Moldau, II, p. 127, nota 1.
 103

Cedarea Chilieí, pArAsirea el* de Moldovenl, e un f apt sigur.

Pe langá apr6pe unanima mArturie a cronicarilor, avem si
pe aceea a unuI document. Mad, doI anl dupA Petru, la 5
Iulie 1450, succesorul sAil Bogdan reinnol inteo formA mal
largA jurAmintul sëú de credintd fatä. cu Ioan Corvin, el se
indatorl s'A nu atace Chilia. «De asemenea , dice documentul,
«no): sA n'avem a cucerl cu sabia Chilia, fArA de voia pdrin-
teldi i Domnulul. nostTu Ioan Voevod, cA.t vom fi in viét6..» (1)
Din acest din urmà act, se vede lAmurit cui a fost cedatä.
In realitate Chilia. Nu e nevoe sa se denatureze sensul «Un-
gurilor» din cronicA, pentru a face din, eT Ungro-VlachT sail
Muntent Chilia a fost cedatA Ungurilor, dar nu pentru
ci pentru Muntenl, aliaiI acestora, guvernatT de 6meniT
luí Hunyadi. AcelasT lucru s'a intimplat i altd datA, cu alte
pop6re. impAratul AustrieT a cedat Venetia luí Napoleon
III ca s'o aibA Italienil luí Victor Emanuel. SA ne
dim numaT, pentru a ne convinge de adevArul acesteT so-
lutiunl simple, la sfortdrile pe carl le faceä. Sigismund
sub Alexandru-ceI-Bun, pentru a luA de la Moldova Chilia
«hotarele basarabeseI spre a le da Muntenilor. Acestia
ail avut decT orasul färä niel o sguduire saú atac din partea
Ion. Si la 1450, Bogdan se indatoriA sà nu atace Chilia
de voi a WT. Hunyadi, toemaT fiind-c5. nu eraii UngurI inAuntru
(cAcT nu se atacA nimenT cu voia luI), ci fiind-cä. dominatiunea
munténA asupra orasuliff se rAzimA pe voia luí Hunyadi si
pe puterea UngarieT. CAnd unul: a dispArut, iar cea-laltA a
Chilia cAdii de la sine in mAnile luT Stefan-eel-Mare.
IncA din 1450, lupta ineepuse, pentru Moldova, intre Bogdan
si Alexandru, sprijinit de PolonT, earl nu intelegeail ca Petru
sA fie inlocuit printr'un om care luerA pe propria luT soco-
WA, fdrA ajutor de nicAierT. Dlugosz povestesce pe larg ex-
peditiunile polone contra luT Bogdan. (2) In 1450, Bogdan
fuge la muntI i ostirile regale ocupà pentru candidatul lul

Bogdan, Doc. slavo-rom., p. 55-8.

Ed. 1-a, II, p. 60-3, 73, 79, 80-1; ed. a 2-a, XIV, p. 73-4, 75-8,
91, 100. Cf. Cromer, p. 511-3, care n'are, ca tot-deauna, niel o altà
16re proprie, deck aceea cái a Intretruintat i cate-va documente, cele
mal multe cunoscute insä.
 104

Casimir cetdtile: Mint, Sucéva, Hotin. Dar dupd plecarea

Polonilor, Bogdan recapétd tronul. In Dieta de la 9 Martie,
se discutd cestiunea acésta a Moldova §i unil consilierT sf A-
tuiail pe Rege O. se foloséscd de prilej spre a atach insu§T
Moldova, «folosit6re pentru orT-ce, dar bogatei fi prin portul
sa din Cetatea-.Albei Alexandru i s'ar fi dat, ca altd
datd luí Ilie, proprietdtt dincolo de Nistru, pentru a-1 des-
Iar < M old ov a insd§T sà fie unitä §i intrupatd pentru
tot-deauna la Regatul Poloniel». Regele se hotdri Irish' a
ajutd pe Alexandru, dar idea a§ezdril Polonilor in Cetatea-
Alba nu dispdrù. Ar fi fost o résbunare fatd cu UnguriT,
carY luaserd MoldoveI Chilia. Rivalitatea nevrednicilor suc-
cesori aT luT Alexandru-cel-Bun erà sd lipséscd decT Moldova
cu patru-decI de anI inainte de cucerirea turcà de porturile
sale., (1)
Expeditiunea porn.' In Iunie spre hotare; unirea cu Ale-
xandru se Mat la Camenita, dar Bogdan oferl un armistititi,
care se incheid la 5 Septembre; pdnd la implinirea de 15
anl a lul Alexandru, Bogdan ar pdstrà Moldova pentru un
tribut de 70.000 de galbenT turcesci pe an; acésta insémnd
sà i se lase téra pe patru anT. (2) La intors insd, Bogdan
lovi pe PolonT la Crasna, in diva de 6 Septembre, gonl pe
aT luT Alexandru §i, dupd cAt lasd s5. se intelégd Dlugosz,
puse in primejdie seri6s6 pe soldatiT regalT chiar. Princi-
palul aderent al fiulul lui Ilia erd Parcalabul de Cetatea-
Albd, care sustine atacul luT Bogdan. Dupd lupta cu acest
personagiii interesant pentru cercetdrile n6stre, Domnul fugl
la Birlad, care nu sprijinid decl causa luí Alexandru. Dar
se pare cd, pe lângà cetdtile cucerite de PolonT, partida <le-
gitimistáv a Ilia§idilor aved mal ales putero in Moldova-de-
jos, ceea ce e destul de curios, téra acésta datorind Ore-care
recunoscintd luí Stefan.

Cf. Xenopol, In Arch. soc. se. si lit. din Iasi, 1, p. 604; Picot,
Chron. d'Ureki, p. 71 si urm. si Bogdan, Doc. slavo-rom,., p. 40-1.
Inteun articol din Szdzadok, 1875, p. 349, se afirma in trécat stäpa-
nirea unguréscii asupra CetatiI-Albe chiar, ceea ce e o pärere.
Dupa Cron. de la Bistrita, Alexandru erà näscut la 17 August
1438 (p. 50).
 105

In August 1451, Marinka i 6menil el cerura iardsl" lui

Casimir sprijin militar. Regele, care gandia sd plece insusi
In Moldova, fu chemat de afaceri litvane, si cate-va trupe
polone pornird singure in Moldova, sub pretext cd merg
apere pe Alexandru contra 'Marilor. Bogdan era insd tare,
locotiitorii Regelui trebuird i acum sà ofere usurpatoruluI
conditiunile din 1449, scoborind censul la 50.000 de galbent
Pe cand se negocia la Gamenita, «un Ore-care Petru, care
afirmà cd are drept la domnia Moldovei. (1), se °felì a ajuta
pe Alexandru: inldturand pe Bogdan, ar impärti pe din doué
prada. Domnul fu surprins la o petrecere, beat, si tdiat de
Romdnil luI Petru Aron. Acesta, care pretindea a fi si el un
fiü lul Alexandru-cel-Bun, pdstra téra pentru dinsul. (2)
Bogdan domnise din Sucéva, uncle era. la 2 Decembre 1449
si la 5 Tillie 1450. (3) Petru era si el mat tare in acesto pArtI.
In sud, Parcälabul lui Alexandru II pdstra Cetatea-Albd
alte puncte de sprijin pentru dinsul. Dupd ce descrie fuga
luI Alexandru si retragerea lui Petru in interiorul térii, la
apropierea Polonilor, Dlugosz adaoge cà érna opri.
tile. insd portul inàrii, Getatea-Albd, dupd uciderea lui Bog-
dan, fu pdstratd de PareNab pentru Alexandru i castelul
Mint era ocupat tot In numele (4)
Nu numal atat, dar, pand la 1454, afacerile tinérulul pre-

Dlugosz, ed. 1-a, II, p. 80; ed. 2-a, XIV, p. 100. Ar fi fost prins Bogdan
de Petru la germanus, avunculus eiusdem Petri (?) . Aiurea 11 numesce
filius naturalis Alexandri quondam voievodae Valachiae . Din tractatul
s'éti cu Polonil §i din privilegiul dat Liovenilor (Hurmuzaki, ID, p. 645-7,
672-3), se vede ciar cá era fiul luI Alexandru-cel-Bun i distinct de Petru
Alexandrovici I, care e citat de el ca predecesor. De alt-Id, tóte cronicele
fac distinctiunea. V. Cron. moldo-pol., p. 224; Cron. anon., p. 233; Cron.
putnénd, p. 194.
Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 80-1, 81; ed. 2-a, XIV, p. 100. Cf. Cro-
nica de la Bistrita, p. 51. Pentru expeditiunea cea-lalta, din 1450, v. §i
documentul publicat in Lewicki, Cod. epistol., II, 1894, p. 51-3; cf. In-
ventarium, ed. Rykaczewski, p. 258.
in Uricarigtl, XXII, p. 338, un document fals al luI Petru, cu data
de 23 Martie 1449. Cf. Lewicki, i. c., p. 40-1; mai sus, p. 104 ei Bogdan.
Doc. slavo-rom., p. 54--5 (jurämint lui Hunyadi, Roman, 11 Februarie 1450)
Dlugosz, ed. 1-a, II, p. 80-1: ed. a 2-a, XIV, p. 100.
 106

tendent mersera tot maf bine. Progresele se oglindesc in da-

tele documentelor sale. Unul din 24 Februarie 1452, prin care
se daruesc BistriteT cdoui pesceirii: vechïpe Nistru», e din
Vasluiti. (1) Domnul vorbesce de vama sa de la Tighinea;
un document din 23 Septembre e din Siret (2); alt docu-
ment, din 26 Ianuarie 1453, e din Sucéva (3); §i un al pa-
trulea, din 17 Februarie, prin care Alexandru facù pace cu
Corvin, e tot din Sucéva ; la 3 Aprilie, un al cincilea docu-
ment e datat din Némt. (4) Prin Iunie 1453, Alexandru se
gaga, de sigur, In stapanirea porturilor, cacl vestea despre
luarea ConstantinopoleT fu adusd in Polonia «prin scrisorile
§i soffi luT Alexandru, Domnul MoldoveT . (5)
La 25 August 1454, gasim insa pe Petru inteo situatiune
f6rte bunat el scutesce, din Cotnarl, pe calugarT de vamd la
Tirgul-Frumos, la Ia§T, la Lapu§na, la «Brodul Calugarilor»,
la Vasluiii, la vadul TutoriT, la Mogo§escl, la Roman. (6) La
6 Octobre al aceluia§Ti an, el incerca sà indulcésca pe Po-
lonT, dand mameT luT Alexandru, Marinkal, pe care o numesce
din pietate «mama sa», Siretul §i Volovétul in schimbul Ho-
tinuluT, pe care-1 cucerise pae. (7) in sfir§it, in 1455, el ca§-
tigä o batälie decisiva la Movile: Alexandru fugl la Cetatea-
Alba. (8) McI acest tinér vitios §i betiv fu otravit de catT-va
boerT, §i, ocupat cu Ordinul teutonic, Insu§T Regelb Casimir
recunosca pe invinggtor. (9) La 29 Junio a anuluT urmator,
Petru jurd credinta RegeluT polon, promise a presta omagiul
In pers6na, lu Colomea sat Camenita, de va fi liber despre

Cf. documentul inedit citat in Conduratu, o. c., p. 37.

Hurmuzaki, 112, P. 656-8.
Cf. documentul publicat in Arch. i.st., I, p. 101-2 (8 Aprilie 1442).
Arch. ist., I, p. 103-4, 141, 142; Bogdan, .Doc. slavo-rom., p. 58-60;
Hurmuzaki, II, p. 1-2, No. 1. Cf. Uricariul, XVIII, p. 21.
Dlugosz, ed. 1-a, col. 116; ed. 2-a, XIV, p. 142-3.
Orest Popescul, Cdte-va documente moldovene, Cerraufi 1895, fase.
I, p. 8-10 (cuprinde in parte documentele traduse de Wickenhauser).
Hurmuzaki, 112, p. 667-8, No. 512.
Cron. de la Bistrifa, p. 50, 51; Cron. moldo-polond, p. 224.
Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 181; ed. a 2-a, XIV, p. 216. Cf. cronicele
citate in nota precedentä.
 107

TatarI i ceI-laltI vrtijmasI., a ajuta pe Rege In Prusia si

contra HanuluI, a ceda luI Casimir nisce PrincipI tatarT, a pleiti
tribut anual, a restituì Marinkal cele douè orase de despa-
gubire, r'e'maind ca drepturile eI asupra HotinuluI i cCzecho-
wulul» sa fie discutate la prestarea omagiuluï, a inzestra. pe
Anastasia, fiica lui lije. Cat pentru cele-lalte pretentiunI pre-
sentate de solul regal Predbor Koniecpolski, castelan de San-
domir si capitan de Przemysl, <adecd despre castelul i ora-
sul Cetatea-Alba) , i nisce articole de comer, se amanä ho
tärirea. (1)
Ast-fel, prin m6rtea fiilor lui Ilie i prin Impacarea luI
Petru Aron cu Polonil se mantuie desmembrarea Moldovel
In Principatul de Nord si col de Sud. Durata intermitenta a
aoestul din urma Principat a fost Insà destul de mare pen-
tru ca, mult timp dupd acésta, In a doua jumatate a secolu-
luI, Chalkokondylas sà scie Inca despre Bogdania négra,
care-sI are scaunul In asa dim Cetatea-Alba si se märginesce
eu DaciI de langä. Istru, cu LituaniI i Sarmatil (Rutenil) ). (2)

La 6 Septembre 1455, RagusaniI scriati RegeluI Ungariel

ca ail aflat de la fostul Principe de Achaia cà Turcii aü ga-
tit si tot gatesc corabil la Marea Négra, pe carI In prima-
vara ail de gand a le trimete pe Dunalre contra Ungurilor».
La 20 Novembre se scia la Ragusa ca Hunyadi, trecénd «In
pärtile MuntenieI , a stricat aceste planur! ale Turcilor, earl'
se gasiaa Inca adunatI <In locurile vecino>. La 15 Aprilie 1456,
Ragusanif aflase de la bailul din Constantinopole cá Turcii
se gatesc csa cucerésca locurile de la Dunäre». (3) In t6t5.

Hurmuzaki, 112, p. 65-7, No. 52. V. si tractatul pentru siguranta

hotarelor incheiat de acelasl cu castelanri de Sniatyn si de Podolia: din
el reese cà Petru se temea de un atac ungur, basarabesc» i tätar
(ibid , p. 675-7, No. 516).
'II p.EXcuvrx IloTauvEci, 41 iv Aetmorco),Exvy/ xrAsoottiv-g PCL60.Eta rxopaa,
arcb Auxano viiv rap& tbv Iczpov iltt Actoocivwv %alIapp.6.ta; ôt-ipte: (Chalko-
kondylas, p. 134).
Thall6czy i Gelcich, p. 583, 534, 685, 592.
 108

Marea Négra domnia de dol mil: de dile gróza Turcilor, car): II

cucerise cheile, puind mana pe Constantinopole. in acelasI an
cand se impaca cu PoloniT, Petru Aron Okla, el cel dintaiil
intre Domnil MoldoveI, tribut Turcilor. Dar lucrul e prea im-
portant pentru cercetarile n6stre, pentru a nu-1 urmarl mar
departe si me pe larg.
 CAPITOLUL VI.
Chilia §I Cetatea-Albd de la eiiderea Constantinopolei ptind
la 1475.

Stdpanirea genovesd in Chilia si Cetatea-Albd n'a remas

nefolosit6re pentru prosperitatea economicd a coloniilor Ge-
noveT din Orient. Relatiunile legate cu Statele vecine: cu Prin-
cipatele, cu Polonia, nu full trunchiate de cucerirea romd.-
néscd. Ele urmard si inainte sd folosésa. harnicilor §i di-
bacilor negustori italieni. Un schimb vioiil de mdrfuri se
Mail pand la cdderea Caffei !litre Lemberg, Cetatea-A1136,
Pera §i insd§I Caffa.
Pentru a da numaï cate-va exemple de acéstd infiltrare
genovesd in Orientul crestin de la nordul Mdrii Negre, in
1446, avem la Pera un conflict comercial intre GenovesI §i
Polonsf, §i trel supusi al Republicei sunt arestati din acestd
causd la Lemberg (1) ; in 1448 §i 1449, represalil contra Po-
lonilor sunt amanate de guvernul Genovel (2) ; in 1454 vedem
Genovesi land in arendd venituri polone (3); in 1461-2,
gdsim ca vame§ la Lemberg pe Genovesul Cristofor de San-
Romolo (4) ; in 1467 Bernabò Negroni erà proprietar al
mo§iei Pikutowice de langà acelasT oras. (5) Si mg strinse de-

Iorga, Acte qi fragmente, TIP, p. 23, nota 1.

Belgrano, in Atti della società ligure di st. patria, XIII, p. 211-2;
Iorga, l. c., p. 22-3.
Aleta Gr. i Z., IX, p. 76 §i urm.
Arch. fiir öst. Gesch., XLIII, p. 429.
(6) Ibid., p. 461, No. 370.
 110

cat cu Polonil, erail relatiunile Genovesilor cu tërile nóstre,

mal ales, i chiar aprópe numal, cu Moldova. Relatiunile aces-
tea sunt multiple §i f6rte interesante. Genoved stag in Ceta-
tea-AIM, in Sucéva ; Romänl se aOza la Caffa, in Pera. Ora-
le genovese i cele românesdi din Marea Négra fac schimb
de märfurl. Gäsim plängerI la Genova contra Moldovenilor
la Sucéva contra Genovesilor pentru interese de comer.
AO, Inca In 1430, guvernul genoves numesce soldat sträin
al Caffel; orguxiu, pe «Iacobin Valachul > (Iacobinus Vala-
chus). (1) La 3 Martie 1444, se acordà represaliI luI Cra-
veotto Giustiniani i frateldi ski. Angelo, cdrora Stefan Ale-
xandrovid le luase sub un pretext Ore-care 4.500 de galbenl
«curentl in acele locurT», fara a vol restitue paguba§uluI,
de0 el starul opt-spre-cjece lunf la Sucéva pentru acésta :
intro martoil mal avem nume de Genoves1 din Moldova,
precum: Cristofor Goardia de San Romolo, Francisc de Ber-
gamo, Ioan Rovello. (2) in 1449, gäsim plängerea lul Dominic
de Riva (Rippa), din Pera, prädat de un Polon, pe cand
duceà mdtdsära la Sucéva §i Lemberg. In acela0 an, un
Polon din Lemberg, care duceà i marfuri romkie pentru a
a le schimbh cu piper sail alte articole in Brusa, e arestat
In puterea until decret de represalii i i se vind lucrurile.
In schimb, dupti obiceiul timpului, Petru Mann, negustorul
moldovén, care däcluse Polonulul marfa sa pentru schimb,
la Cetatea-Albei, capètà de la Bogdan-Vodà dreptul de a
oprI altul Genoves 18 sad de bumbac, o sutd de cäciuti
(capelli pilosi) §i doI sad de taftd. in 1452, la rindul el, Ge-
nova I0 satisfaca cetäténul prin acordare de represalil contra
supu0lor moldovent Printre martoril adu0 de Genovesul
pagubit, anume Petru de Gravaigo, intilnim §i pe Hector
Mansano, «locuitor din Cetatea-Albl.. (burgensis Illoncastri).
Paguba luI Gravaigo se ridich, spune scrisórea DogeluI ge-
noves cdtre Podestatul din Pera, la aprópe 4.000 de «galbenl
din Cetatea-Albd , adeca, de sigur, galbenI moldovenescI. (3)

Genova, Archivio di Stato, Litterarum, II, 1427-31, fol. 353 Ir°,.

No. 826. Reproducem documentul la Apendice.
Iorga, Acte $i fragmente, MI, p. 16 §i urm.
Ibid., p. 27-31.
 111

Certele acestea arata cd relatiunile dintre GenovesI i Mol-

doven1 eral dese: alt-fel, de ce s'ar maI fi acordat repre-
sala contra celor din uring.? Genova cauta insa sa inlature
orI-ce pretext de neintelegere cu dina§til din Orient: Statutul
CaffeY, din 1449, impedid]." pe supuOI RepubliceI de a face
contracto saii de a vinde vre-unuI Principe sail funcionar
din Hanat §i din Marea Négrd, de a face imprumuturI saú
de a imprumutà de la din§iI, de a ridica IntariturI pe Marea
Négra sail de a ajuta ridicarea lor. (1)
RelatiunI bune trebuiati, ce e dreptul, intretinute neapèrat
cu Domnii c6stelor mariI, cae' In curind aceea§1 primej die II
unì ca Genova. La 1453, In diva de 29 Mal', bétrana cetate
a ConstantinopoleI ispa§ì pacatele el seculare ; ultimul im-
përat bizantin cacjii luptandu-se cu barbaril neInvin0 ea
s6rta §i impèratia lul Constantin-cel-Mare, 111 Iustinian §i. luI
Heracliu se inmorminta cu dinsul.
De mult inca, TurciI-OsmanlII -- sati AnatolitI, In genere
aveati aprópe tòtä e6sta de sud a marii; de mult iard§I c6sta
apuséna, odata" bulgaro-gréca, era a lor. Suba§I tureI co-
mandati la Varna, la Mesembria §i Anchial, la Samsun §i
la Sinope ; Imperiul de Trapezunt era blocat de teritoriI ma-
ritime osmane. Pentru a fi stapanI pe Marea Négrä, pentru
a face dinteinsa o mare turcésca, deschisa numaI corabiilor
de negot §i. rasboiù ale Sultanulul, doI concurentI trebuiati
sdrobitI, alungatI san respin§I In interiorul continentuluI: Ge-
nova §i. Moldova. La 1475, dominatiunea genovesa a disparut;
Moldova a resistat mal" mult, pana ce, in 1484, dupä mal
multe atacurI, cu peripetil variate, dar al caror scop ultim
e evident posesiunea Chilla §i CetatiI-Albe, scopul expedi-
tiunilor turcescl fu atins; de atuncI Osmanllii 'asara maI In
lini§te Moldova, ale careia cheI despre sud se gasiati in
mânile lor.
l'Ana la 1475, lupta a fost dusd decI in Marea Négra de
GenovesI §i MoldovenI, fara aliantd limpede 1110 i fara

(1) V. editiunea Statutului datä de Vigna, In t. III din lucrarea sa

chata'. Si in Mem. soe. din Odesa, V, p. 692 si urm.
 112

unire consecventd §i durabild. Lantul care-Y lega *i. pe care

niel o neintelegere nu-1 putea sfdrama, era lantul cel pu-
ternic al necesitdtiI. Nu putem vorbl de silintele unora fará
a vorbl de ale altora.
Mid Constantinopole 610, in primul moment de betie,
nesdtiosul Mohammed II se gandl la o loviturd analogd la
nordul Mdril Negre. De acest plan ne vorbesc maY multe
isv6re contemporane.
In scris6rea Podestatulul Perel cdtre guvernul genoves, se
pomenesce, la 23 Iunie 1453, de soliI trime§I de biruitor In
Chios, «in Caff a §i. pretutindenea in Marea Négrd , pentru a
cere tribut. Mohammed asigura. Mr cá in doi aril va fi la
Roma! (1) Leonard de Chios, unul dintre acel carI ail des-
cris cdderea cetätlf imperiale, adaoge: «De acolo se pregd-
tesce, cu 6ste fdrd numér, sd trécà la treI ora§e insemnate
*i puternice langd Dundre §i O. le cuprindd: unul se chémd
Periston sail Peristora, altul Forobium, cel-lalt Bellogardum,
cugetând a strdbate apol tótd. Ungaria, a o prAda, despoià
0. distruge, pentru a nu lash In urmd pe nimenT, care sd-1
opréscä atund cand ar vol sá plece aiurea.» Unul singur
din cele treY nume, iremediabif de stalcite, p6te fi inteles: e
Belgrad; mai curind, dacd ne gandim la notita precedentd,
Belgradul nostru, Cetatea-Albd, deck cel sérbesc ; prin cu-
cerirea orl-cdruia dintre ele, calea spre Ungaria s'ar fi deschis
Turcilor. (2) In fine, Zorzi Dolfin, vorbind In cronica sa de
cdderea ConstantinopoleY, prorocesce ast-fel: < Prorocind des-
pre puterea Sultanuldl, voiti spune cd in Europa §1 in Asia
are locurI potrivite pentru strins 6ste i bogate In provisiunY.
$i, dacà va avé putintd sd.-§I tie flotd la Constantinopole,
visézd stdpanirea peste lumea tótd. Dacal va trimete flota in
Marea Mud, cum a Mott, va stdpanl Cetatea-Albd §i Chilia

Publicatà in Notices et extraits, XII, p. 77, §i apol in Belgrano, 1.

c., p. 231.
Existä mal multe edi/iunì din Leonard de Chios. Ast-fel, in Bel-
grano, p. 233 §i urm. §i, inainte, in Sansovino, p. 268; Dethier §i Hopf,
editiune distrusd a isv6relor relative la luarea Constantinopolel, I, p.
693; Rinaldi; Reusner, Epistolae turcicae, I, p. 107 0 urm. etc.
 113

§i alte gurT ale Dunaril, cum e Soldaia, Caffa (sic) ; §i Dol-

fin urméza, prevestind tot §irul cuceririlor turcescl pana la
dobandirea MoreeT. (1)
Inca din 1453, cre§tiniI se pregatise de apèrare §i chiar
pentru o lupta ofensiva. Papa se puse in capul mi§cariT. ; se
pregatl o flota pontificala; Regele AragonuluT §i Ducele Bur-
gundiel luard crucea. (2) Pe la sfir§itul anuluï, GenovesiT for-
mase un intreg plan de recuperare, de§1 nadajduiail
1)60 redobandl Pera pe cale pacTnica. La 11 Martie 1464, in
adev6r, el trimeteati SultanuluT, <RegeluT Turcilor., pentru
acest scop i, maT esential §i mal serios, pentru altele: liber-
tatea de comer t in Marea Négra, regularea situatiuniI CaffeT
din punctul de vedere al tributuluï, etc., doi son': Spinola
§i Maruffo, carT statura pana in t6mnd tardiü i nu ispra-
vira nimic. (3)
Totu§T era nevoie de graba. In Aprilie 1454, un sol turc veni.
la Caffa pentru a cere tribut, dar nu i se dete niel un rés-
puns imediat. Hanul oferi atuncl SultanuluT aliania sa contra
capitalel posesiunilor genovese din Marea Négra. TurciT ar
luà prada §i robiT; Gaifa insa.§T, ora§ul, i-ar r6manea. luT.
CaffesiT aflara primejdia, §i luard m'esurT. Se fagddui Tata-
rilor un noil tribut de 600 sommi pe an pentru a-T. Impdca.
Dar, in Maiii, vestea pregätirilor uneT flote turcescr, p6te
<pentru a ataca locurile genovese din Marea Négra.», sosiso
la Caffa §i guvernul ora§uluI cerea ajutor metropoleT. Pro-
visiunT pentru un asediii eventual fusese adunate inca de
la inceputul anului din Cetatea-Alba, unde mersese corabia
luT Acellino Lercaro cu 300 de sommi. In curind, flota tur-
césca, in nula'. de 56 la 60 de corabil, sub comanda luT
Timur-Khodja, trecea Bosforul. Ora§eniT din Cetatea-Albd
cerura sprijinul Genovesilor vecinT, §i Caffa le dete provisi-

Ed. Thomas, in Mem. bavarese (si tiragit a part3); fu-

sese reprodus, dupi colationare cu manuscriptul, In Dethier i Hopf,
/. e, III, p. 986-7.
Notizenblatt, 1856, p. 30 si urm.; Rinaldi, an. 1454, § 6; 1455, § 18,
28, 30, 32, 34; Történelmi Tdr, 1878, II, p. 420--1.
Vigna, I, la acéstil data. Cf. Belgrano, /. c., p. 259 si urm.
Iorga, Chilia i Cetatea-Albd. 8
 114

uni si 70 de «Cazad i salariatI» (sociis cazachis) sub doI < comi-

sari». Flota turcd se oprI inaintea cetdtiI, dar, gdsind-o pre-
gatitd, trecii inainte. Sevastopolea fu luatd, dar pdrdsitd. apol.
La 14 Iulie, Caffa era atacatd i i se impunea a ratifica trac-
tatul recent cu TAtaril. Pradând malurile Gotiei, unde domnia
si un aliat al Genovel, Olobelf de Theodoro sat' Mangup,.
Turcil se intórsera cu corabiile la Constantinopole. De astd
datd, crestinil din Marea Negrd se aleserd numai cu spaima,
care fu insd grozavd. (1)
Dupd plecarea flotei turcesci, Caffa expedid pe trimesul
turc cu vestea cà orasul nu p6te lua niel o hotdrire de la
sine. Soli trimesi anume mai tarçliù aduserd r6spunsul
Sultanul lasd liber comertul in Marea Négrd, dar vrea tribut
cedarea coloniei genovese Samastro, pe malul asiatic. Pe
de altd parte, la Genova abia la sfirsitul anului se admise
idea tributului. *i in acest timp, lumea era convinsa la Caffa
cd in primdvard, i anume copt i1e dupd Pasci >, o noud Rota
turcéscd, si mai puternicd, va veni Ispre a ataca si cucerl
ori-ce orase sunt aid». Se cera ajutor la Genova, interven-
tiune pe langd Regele Ungariei si Regele PolonieT, pe langd
Hunyadi, eAlbul), pentru a permite trecere de trupe prin Sta-
tele lor, se ceril griti, fie si cu platd, caci anul acesta nu s'a fd-
cut mult «niel chiar la Cetatea-Albd i Chilia (Licostomo), de
unde obicinuia Caffa sd se aprovisioneze». Orasul se deserta
de locuitori si Genova trebuia sd acorde scutiri pentru a
acoperi lipsurile de 6meni; strigäte seditióse se audiati im-
potriva nobililor.
O ultimd incercare trebuià sd se faca pe langd. Sultan in
Octobre, prin trimeterea unei nou6 solil cu daruri. Situa-
tiunea era asa de ing6imatd, in cat unul dintre noii consulT

(1) Belgrano, In Atti, 1. c, p. 261 i urm. Cf. Vigna, I, p. 86-7, 87-9,

102 §i urm., 130, 136, no XLVIII, p.139-40, 351. lath' locul relativ la atacul
Cett4iI-A1be: Rex ipse Thurcarum quidem promisit triremes biremes-
que 66, que primo Mocastrum apulerunt, et, cum dictum locum invene-
rint munitum, bellum agere... xi sunt, cum nos iam de sociis Cazachis
70 cum commissariig duobus victualibus opportunisque.... munivera-
mus locum (p. 102).V. §i Michail Volcov, Patru an's' din istoria ora-
Caffa, în Mem soc. din Odesa, VIII, p. 109 §i urm.
 115

pentru anul 1455, Damian de Leoni, nu indrdsnì sd vie in

Caffa direct pe mare, ci trech pe uscat la Cetatea-Albd, de
unde numaT se s'II In corabie. (1)
In 1455, situatiunea deven1 mult mal bund. GenovesiT cd.-
pdtard de la Papa subsidif. pentru Caffa, pregdtirile DuceluT
BurgundieT dedead chiar sperante cd se va puté luà inapoT
Pera, cu ajutorul Chiotilor.
In Alarde 1114 solil caffesT incheiase o pace cu Turcil,
pArdsind In voia noroculuT pe conationalil din Samastro si
admitdnd un tribut de 3.000 de galbenT pe an. Flota turcd,
In care erah 10 trireme si 170 de bireme, morse la Chios,
In vard, si nu In Marea Négrd. Patru cornil genovese so-
sird In fine inainte de 6 Maiii, si doud altele la acéstd datd,
dupd ce intdrise Samastro. *i. pe timpul Romanilor, scrie
consulul de Soldaia, la 14 Maig, asemenea preparative ar
fi fost judecate ca remarcabile. (2)
Am vd-clut insd cd frica de TurcT nu dispara cu totul. Pre-
senta unuT important sol turc la curtea HanuluT, sol care
trech prin Caffa in Septembre, dadù nastere la prepusuri,
desì se diceà cä n'a isbutit In misiunea sa. Svonurile de
pregAtirl turcesci nu conteniah. (3) In sfirsit, in Decembre,
CaffesiT si riveranil crestinT aI MdriT Negre, in genere, tre-
buird sA priméscd cu spaimd scirea cd Turcil ait cufundat
o corabie genovesa ce voià sd trécd. Bosforul pentru a in-
trà in Marea Négrd si cá ah adaos opt bombarde pe lângd
cele-lalte opt, carT paziaú mal- de demult strimt6rea, ash
cd >, serie solul mila-nes la Neapole,-4acuma se pite privi ca
perdutd. t6td. Marea Négrd si insäsT Caffa, Tana si cele-lalte
cetatl, pentru-cd niel o corabie n'ar mal indrdsni sá infrunte
athtea tunurID. (4)

Moldova erà tot atat de amenintatd ca si coloniile geno-

Cf. Vigna, I, p. 112-3, 116-7, 286-7, 316, 341, 355.

Cf. acelasl, I, p. 255-6, 269, 284-6, 297 si urm., 301, 302-3, 303-3,
305-6, 373--4, 403 si urm., 412-4.
Vigna, I, p. 366, 385 si urm. Cf. Reusner, Ep. ture., I, p. 158 si urm
Makuscev, MO1ZUM. Slavorum meridionalium, II, p. 153.
 116

vese, dar o politicä consecuentd i priceputd nu se potrivia

cu insusirile slabuluT Petru Aron. In anul 1455, cand inte-
resul tuturor crestinilor de la Marea Islégra erh sà lucreze
impreund contra nesatulul turcesc, el provoch pe sub mamá
pe veciniI sal italienI prin urmdt6rea intreprindere, care for-
inézd unul din accidentele cele mal interesante si maï bine
cunoscute din istoria Cetdtil-Albe.
In Maiil 1455, pe &and niel o neintelegere nu turbura bu-
nele relatiunI dintre Genova si Moldova, castelul 11lex saù ita-
lienesce Lerici, la gura NipruluT, era stapanit de fratil. Sena-
rega : Toma, Ieronim, Grigore, loan i Petru, earl 11 cucerise
sail cumparase de la Mari 0.4 prefacuse inteun comptoar
de comert, ce le aducea. fol6se. In vecindtatea directd a
pdminturilor Hanuldf, ceI dud finer)." mai trdgeail profit si
din rascumpararea crestinilor robitT de TdtarI, crestinI de
la earl laaù, cu beneficiii, suma platitd pentru liberarea lor.
Asa fdcurd, la data pomenitd, si cu nisce 6menI din Ceta-
tea-Albd, pentru cari dtidurh' suma de 3.400 galbenI mer-
gatorl in Mocastro OrI cá Genovesii vor fi cerut o résplatd
.

prea mare pentru acéstd faptd bund, off cal Petru Aron
credit potrivit sd se folosésed de presenta until nume'r des-
tul de mare din supusil sèl (erail 14 da top pentru a cu-
ceri. castelul, lucrul se petrech ast-fel. Cu scirea guvernuluI din
Cetatea-Albd care patrase 6re-care autonomie sub Mol-
doveni i aveet, afard de Pa' ralabul domnesc, pecetea sa, ju-
- *ése-decT de alti MoncastresI ve-
nird la Lerici sub pretext de pescuit. La un semn dat, Mol-
dovenli opriff in castel panä la plata re'scumpërdriI, uciserd
pe paznicul turnuldl, deschiserä portile cetatuff, uciserd pe
putial mercenarI earl' o paziail, prinserd pe Grigore Sena-
rega, acoperit de patru-spre-dece ranI, si pe Petru, împreu-
ná o fatd naturald a sa, puserd mana pe marfurì si mo-
bile in val6re de 10.000 de galbenI venetienT sail 14.000 de
galbenT turcescI si dadurd castelul Mocastresilor, earl
primird.
1u acelasI timp, Toma Senarega, care se afia in Cetatea-
Alba., fu inchis pa.nd la restituirea sumeI pldtite de Moldo-
veniI réscumparatl; ceI-laltI dol fratl furd i el aruncati in
inchis6re. Trimes Domnultff, Grigore cdpOtd inteadevar or-
 117

dine de restitutiune §1 permisiune de all cduth dreptul pe

calea represaliilor, dar locuitoriT Cetatiff-Albe nu luard in
nidi o sémá porunca domnésed. Ambrosiu, un alt frate, aye-
zat in Genova, trebul sá se adreseze la guvernul RepubliceI
pentru a cere dreptate contra 6menilor din «Album castrum .
Guvernul genoves serse la Cetatea-Albd la 14 Martie 1456,
§i el fArd succes. (1)
La 4 Iulie 1455 incä, se luaserd mésurT in Caffa pentru
redobhndirea castelulul; la acéstd datd, consulul Toma de
Domoculta aratd cd a armat pe treI lunI o galerd, coman-
datd de Grigore de Allegro, care a plecat la 12 ale lunil tre-
cute, <anthill pentru rec5.0garea castelulul Lerici, luat cu
viclenie de nisce pescan l din Cetatea-A1135, cum trebue sá
seitI mal pe larg», §i, in al doilea rind, pentru a ridich provi-
siunl. Caffesisf trimesese pe Allegro färd intentiunl rdsboinice;
o luptd cu Cetatea-Albd pentru castelul rèú päzit al Sena-
regilor pärea ceva imposibil §i periculos ; de aceea spun lim-
pede cel treI consuli in August cd nu pot luh hotdrirl a§à
de grave, «fie pentru lipsa de provisiunT, care tot cresce,
din causa secetel din Tataria, fie fiind-cd a§téptd inch ordine
de la Genova».
In mijlocul pregatirilor, vedem, in adevèr, o corabie a
luI Girolamo de Leone trimésd la Cetatea-Albä pentru a
vedé de nu s'a refugiat acolo o alta, pe care fugise nisce
soldatl revoltatY. Allegro mersese, apa §i pentru provisiunl
§i trebuià sd trimétd de la Moncastro, cu promisiunI de pla-
th, t6te cordbiile incArcate cu grill, afard de ale Turcilor.
La 3 Septembre el se intorsese cu vestea cd «Lerici e
intdrit in numele luI Petru Voevod, Domnul MoldoveI (Va-
laehie Inferioris) §i al Mocastrulul, care nu vrea sd-lrestitue .
Toma Senarega plecá indatä la Genova, uncle Ambrosiu, fra-
tele WI, presentase póte o plângere inch' de inainte: e reco-
mendat de rectorli Caffef, la 6, lute° scrisáre interesantd :
rectoriI aratd ed le e fried sd n'ajungd castelul in mAna
cul-va care ar puté scädé prin el veniturile vämilor CrimeeI;

(1) Iorga, Acte fi fragmente, TIP, p. 32-6.

 118

inainte de a trimete pe Allegro, el' se plânsese lui Petru-

Vodd ; Allegro ar fi avut ceea ce nu pare probabil in-
structiunï de a Incerch dacl pote avé cu dibácie locul, ceea ce
nu putù face, cle§1 intrase «In Mil»; abià putù sä capete
audientá de la noil stápansf, carY dAdurá nicI un ere-
frescamentum . La 14 Octobre, dupd sosirea luY Toma, se
decise la Genova, cá, la cas de se va luà castelul de gu-
vernul Caffel, el sá nu fie retinut, cum ree§ià din ordinele
anteri6re, ci restituit fratilor Senarega, dupá plata cheltuelilor
de cucerire. Decisiunea fu comunicatá indatá la Caffa, dar
In zadar. (1)
Cu tot acest incident, relatiunile cu Moldova rémaserd bune:
In Septembre 1455, se din Caffa un papport luI cTeodor
Cha de Telicha, Román (Velachus), locuitor al ora§ulul Su-
dak . (2) in Octobre, lipsa de grit' Rind fórte mare In Ta-
taria, se trimeserá treI coräbil pentru a-1 cámtà In Marea
Négrá, de unde trebuiati trimese la Caffa Mite corábiile in-
cárcate cu grâne. Se coreetará cu acest prilej §i tirgurile
din Mocastro §i Licostomo, unde pretul uneY banite (berbe-
nitia) (3) intreeù la un moment dat pretul de 50-55 de
aspri. in Decembre 1455 Insá, tot maI intIlnim un sol trimes
de consulul CaffeI la < Maocastrum» pentru afacerea luI Iero-
nim Senarega. Dar fratiI II Ordsirá in curInd pretentiunile:
In Martie 1456, Toma erà comisar ales peste doué corábil
cu grîú trimese la Caffa §i aveò. §i sarcina de vame§ (jha-
gatarius) al grfuld1; documentul care-I citézá vorbesce §i
de fratil sOi Ambrosiu §i Ieronim. Printr'un ordin din 3 ale
acestel lunI, guvernul genoves rèspundea ofiterilor s'él din
Caffa cà niel Intr'un cas nu trebue rupte rela. tiunile cu
Cetatea-Albá, «ci e maI bine s6 vé prefacetl §i sä. zábovitl päná
vor veni timpurÌ mal bune §i starea lor vé va indemná
sá. vé gandiff la redobAndirea bocalitàtil Lerici». (4)
Cf. Iorga, Acte $i fragmente, MI, p. 34-6; Vigna, I, p. 189, 337,
343, 355 0 urm., 365-6.
Vigna, I, p. 371-2. Cf. mai departe.
Ibid., p. 368 9; cf. p. 380. La Caffa, mesura de griii er5. ccapi-
tium, (capiso) (II, p. 563; III, p. 303).
Vigna, I, p. 490 1, 530, 539, 553, 562,577-8; II, p. 777, 793 (Toma
mentionat in 1471). In August 1455, corabia lui Anton de Rogerio, in
 119

Anul 1456 trad.' in lini§te. Ve§t1 bune sosirà in Marea

Négrà ; Papa ghtise o floth §i pusese in fruntea el pe Car-
dinalul de Aquileia; Suveranif din téth Europa erail chemati
la lupta sfinth sail se declarafl gata s'o intreprindh
aà Impératul Frideric, dina§tiT. italienI, Regisl Angliel
Portugaliet Hunyadi oferl ajutére Genovesilor prin scrisérea
sa din 4 Decembre 1455. La Genova se preghtià trimeterea
a doné cornil in Marea Négrh.
Ordine furh date de Papa CardinaluluI Carvajal, legat in
TJngaria, pentru sprijinirea i aprovisionarea coloniilor ge-
novese, cu concursul Principilor vecint Papa acordh subsidll
Caffet Seniorul de Mangup, Olobel, se arath favorabil. La
22 Martie, se puteh anunth din Genova conationalilor ame-
nintatl din Rèsärit ch macar in primävara anuluI 1457 va
porn1 flota cre§tinh; tributul turc trebuià suprimat, cha. Sul-
tanul 1§I atacase tributarii, §i Caffa trebuià Oil calce §i in-
datoririle fath cu Tätarii sati sh le lase acalora carl le
primise.
«In curind», steteh scris in instructiunile luI Toma de Se-
narega, care veriì pe cale de uscat, prin Cluj, ccu mila luI
Dumnecjeti, se va vedé in Orient putere a tuturor cre*tinilor,
destul de mare pentru a-I libera pe eI i pe totI credincio§iI
din Réshrit., Planul SultanuluI de a ataca in primhvara lui
1457 Trapezuntul, Caffa i alto locurI din Marea Négrd nu
isbutl, cha flota cre§tinilor intrd in luptd, luând ofensiva. (1)
Moldova n'a§teptase acésth schimbare In bine a impre-
jurdrilor. Demonstratiunea navalä a Turcilor in 1454 ingro-
zise pe becisnicul Petru Aron. In 1456, din Vasluiti, Domnul
§i boerir, cu Mitropolitul Teoctist in frunte, trimet la Pérth

calea spre Caffa se opresce la Bräila (Brilagum) (Vigna, I, p. 364). Re-

presaliile burgunde contra Genovel mentionézä si ele, in 1458, une ville
appellée Brilague, située et assise sur la bouque de la Dunoue, (ibid.,
p. 843). Aici ar fi fost somat Tepe§ sä dea tribut, dupà Ienicerul sArb
(v. p. 123, nota 1). Arderea eI e menIionata, la 1462, de Chalkokondylas
(p. 505).
(1) Cf. Rinaldi, la acest an; Vigna, I, p. 506 i urm., 534 6, 545-6,
549-50, 550-2, 560 si urm., 587-92, 595 si urni., 611, 614 si urm., 641-2,
646-7, 657 si urm., 713 si urm.; Makuscev, II, p. 89-90.
 120

pe cunoscutul Logofét Michail sag Mihu, care capta voie

ofere Turcilor un tribut de 2.000 de galbenI ungurescI, ceva
maT mic decat al Caffet Ca raspuns, Sultanul rèspunse din
Sarchan-beglie >, la 5 Octobre, ca va crutà Moldova, daca
tributul promis de Michail i se ya rëspunde In termin de
trel lunI. lar, de nu-1 voiti priml, scitT voI ce va a§téptd.» (1)
$i ast-fel, In telmna anuluI 1456, pe cand Europa apusénd
se cufunda iard§I In visurI de cruciatd, pe cand, In Téra-
Romanésca, Vlad-Tepe§ pregaitia revolta sa §i Genova ()ferià
dece corabiT pentru crescerea floteT cre§tine, sub domnia luT
Petru Aron, fiul lul Alexandru-cel-Bun, MoldoveniI ince-
pará a platl bir Turcilorz. (2)
Dar, In 1457, Petru Aron erà gonit de Stefan, fiul luT
Bogdan, invingkorul de la Crasna, ucisul prin tradare do
la RausenT. (3) Lupta comunä a Genovesilor §i Moldovenilor
incepea iara§I contra Turcilor §i ea tinù fara intrerupere
panà ce unul dintre luptatorl fu doborit In 1475 §i Caffa
cadti.

Domnia luI Stefan incept'. in ImprejurarT grele: el avea.

intâiù sà 'Arta grija a dol pretendentl, fugitr, unul In Po-
lonia, altul In Ungaria: Berendeiti §i Petra Aron. Venit pote
cu sprijin muntén, el n'aveà pentru dinsul pe niel unul din

Hurmuzaki, 112, p. 670-1, No. 513; P. 661, No. 614. Cf. Inventa-
rium, ed. Jablonowski, p. 12, No. 46.
Pentru Michail, v. Hurmuzaki, 112, p. 67-8, No. 53; p. 132, 143, No. 121;
p. 684, No. 518; p. 685 6, No. 519; p. 706-7, No. 527. Cf. Inventarium, ed. Ja-
blonowski, p. 10, No 41. Sultanul anuntä Regelui PolonieI cä a fäcut pace
cu Moldovenii, läsändu-le liber comertul (Inventarium, la data de 1455;
ed. Rykaczewski, p. 143). Localitatea Sarchan beglie, de unde serie Sul-
tanul. e neidentificabilä. Cf. Verancius, Ratio itineris quod est a Vienna
ad Constantinopolim, In Mon. Hung. Hist, Script., XXXII, p. 57 9 ;
Epistolae, V, p. 78 0 urm.
Cron. anom , p. 238-9; Cron. moldo-pol., p. 224; tot a0. i cele-lalte.
Pentru data suiril luI Stefan, v. discutiunea din XPnopol, Ist. Rom.,
p. 263 0 urm. La 24 Ianuarie 1458, Petru Aron, fugar, dä un docu-
ment din Camenita (Lewicki, II, p. 98, No. 79). Corespondenta cu patri-
archia trebue sd aibà data gre§itä (Magasin, I, p. 277-8 0 Melchisedec,
Cron. Rom., p. 115 0 urm.).
 121

puternicil sél vecint (1) In sfir§it, Turcil incepeati a ameninta

iara§I cóstele Marg. Negre. Tributul turc §i tdtar fu plalit re-
gulat din Caffa §i, ingrijata, Republica genovesa ordond, la 8
Februarie 1458, noilor magistratl caffesT, sà trdiascä in lini§te
cu vecinil lor: ampèratul Tatarilor, Imp6ratul din Trapezunt,
seniorul de Theodoro §i fratil sèl i Domnul saù ora§ul Mo-
castruluT, al caror supu§T aü negot intins cu Caffesii §i cele-
lalte pop6re ce ne sunt supuse». (2)
Din fericire pentru consolidarea puteril luI Stefan, ceI din-
tal patru anl de domnie furd lini§titï. Turcil erail ocupatY
aiurea, in expeditiunT. marl. §i grelo; pe veciniI de mal aprópe
Ii ca§tigä cu dibdcie. In fine, in acest timp de odihnd §i pre-
gdtire, el TV forma 6stea, cresand-o prin chemarea téranilor,
earl trebuiail sd aibd totI, fara osebire, < sägetile, arcurile §i
sâbiilelor» §i sa fie gata orI-cand a se grdmddi in jurul sté-
gulul domniet
Cand pentru întâia óra el scóse acéstd Wire in luptd, Ste-
fan nu ap6ra deck indirect interesul cre§tinatatil. Adver-
sarul erà in aparentd un Domn cre§tin, de aceea§1 limbd, un
vecin, un binefackor póte, Vlad Tepe§; iar prietenul era
Sultanul. E vorba de expeditiunea lul Mohammed II in
Muntenia la 1462 §i de atacul neisbutit al luI Stefan contra
Chiliel.
Nu se p6te spune cu siguranta la ce datà a inceput lupta
intre Domnul Munteniel §i Turd. 0 cronicd venetiana, abso-
lut confusa in ceea ce privesce cronologia, dar plind de ama-
nunte interesante §i esacte, vorbesce de o ciocnire la Dundre
intre Tepe § §i TnrciI ce se intorceall cu pradd la 1458: ar fi
fost o adevèratd panicd : Sultanul insu§I ar fi revenit maI
iute din expeditiunea sa moreotd. (Pe vremea aceea», dice au-
torul anonim, <eram la Constantinopole, §i ora§ul acela, ca §i

Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 417; ed a 9-a, XIV, p. 495.

Vigna, I, p. 815; cf. p. 831 si urm. Frica de Turd dura §i in 1459
(p. 898 i urm., 940-2). Genovesii nu indrasnirä sä primésca in acest
an, pentru a nu provoch pe Sultan, insulele Lemnos, Thasos i Sarno-
thrake, oferite de Papa (ibid., p. 937-8). Cererl de ajutor si in 1460
(ibid., II, p. 37-8).
 122

Pera, (wail g6le de Turd, fugiff. In Anatolia, aà cd cu ciece

galere crestinil ar fi putut luà Pera §i Constantinopole,
dar pdcatele n6stre n'ail läsat sd fie atdta lauda pentru
crestint, (1)
OrI-cum, in 1461, relatiunile dintre Tepe§ si Turd se stri-
card si mal ICI. Nu se scie bine data la care teribilul Domn,
provocat BA plAtésed tribut pe trel* anI si. sd dea 50 de copiI
§i 50 de cal Turcilor, si iritat de o nouti delimitare a raielel
Giurgiuldl, se 'infurid, Old pe soli §1 pe delimitator, trecil Du-
närea si prddd pdnd la gurile el §i In vecindtatea imediatd
a Chilig, precum mdrturisesce insusT, in scrigrea sa din 11
Februarie 1462. (2) Dar in 1461, ina, locuitoriI ChilieT, ca §i
eel din Caffa si alte posesiunI cre§tine din Orient, se temurd
serios cd asupra lor se va indreptà marea expeditiune navald
turcéseä, care supuse Sinope §ii Trapezuntul. (3)
Dupd Chalkokondylas, expeditiunea luI Mohammed II
din 1462 ar fi fost provocatd de indemnul si ofertele de con-
curs ale DomnuluT BogdanieT Negre», dar nu erà nevoie de
acésta pentru a aruncd pe Turd asupra Muntenia Vlad in-
sultase intr'un chip prea gray pe suzeranul gil din Con-
stantinopole, pentru ca sä. maI 1360 fi tolerat. Dacd Stefan
s'a luptat aldturì de ostasrf Sultanulul la China, el n'a adus
insusì asupra celui-lalt Principat romdnesc urgia otomand.
In judecarea purtdri'l MI din 1462, acéstd observatiune nu
e Mil insemnätate.
Expeditiunea turcéscäl porni. din capitala Imperiului la 26
Aprilie 1462. Multi', §i, intre e`i, chiar personagil importante,
ca Despotul grb Gheorghe, credeail cd furtuna se va in-
dreptà asupra Belgradulut 0 flotd de 300 de bdrcl trecil prin
Morava in Dundre la 8 Maid §i cobori fluviul In directiunea

Iorga, Aete fi fragmente, HD, p. 12-5.

Publicatft In Bogdan, Vlad Tepe, p. 78 §i urm. Ambasadorul ve-
netian din Buda vorbesce la 4 Martie de sosirea acesteI scrisorl-, a areia
autenticitate e pug §i prin acésta afara de orl-ce indoiala (Col. 1. Traían,
1883, P. 34). Cf. cronica din Iorga, Acte qi fragm., HD, p. 12-15 §i scri-
sörea de sol miIanes din Makuseev, II, p. 157, No. 6.
Ducas, p. 340-1. In Ianuarie 1461, calea pe mare fiind Inclusa, aju-
töre vin la Caffa pe uscat (Vigna, II, p. 105).
 123

Vidinului, pe unde multi credeati cä va trece Sultanul. Tre-

cerea se facù insa pe la Nieopole, si un pasa cu 60.000 de
6meni preceda pe Mohammed insusT, cu restul ostiril de
150.000, dintre carl 20.000 de Ieniceri. Vlad-Voevod 1st re-
trase <tara» la muntI i incept, ca i Mircea inainte de din-
sul, o lupta de hartuelf marunte Impotriva vrajmasului. In
aceeasi vreme, el censa ajutor Ungurilor si, la 2 Iulie, Mateit
Corvin anunta locuitorilor din Pressburg ca. <in putine
va pornì contra Turcilor.
Prada.nd i robind, Turcfi inaintara spre ccapitala , de si-
gur Tirgoviste ; dar inainte de a ajunge aid, Vlad fact." un
atac de n6pte, care nu fu decisiv; retraigt.ndu-se, cu putine
perder)", dar Mil sa fi causat perderT mult mai marI
Domnul muntén fu lovit de All-beg Michalogli, ja-
ras)" fard ca lupta sà fie decisiva. Armata turc6sca trect de
Tirgoviste, se infiora véd6nd un lan de tepe pline cu ca-
davre musulmane, in cosurile carora pasarl îi facuse cui-
burile», si se ciocnì din noti cu corpul lasat de Vlad, care
plecase la Chilia.
Deconcertati un moment, Turcil furd tinutl' pe loe de ener-
gia unuia din fiff vestitului Turakhan-beg, care respingo pe
dusmanT si se intórce, biruitor, cu capete In virful sulitelor.
Dar, silit de fóme inteo térd pustiità sistematic si atingên-
du-si pe deplin scopul, cala Radu, favoritul Sultanului, fu
instalat In locul frateldi gil. fugar, Mohammed II se in-
tórse spre Dundre. Retragerea fu irisa grea, ca.ci dusma-
nil nu erat. nimicitï i Radu, nerecunoscut Inca in bita Ora,
nu putea da zaherea sprijinitorilor s61. °bid Turcil ajunsera
la Adrianopole, la 11 Iulie, 6stea parea obosita i desorga-
nisata. (1)

(1) Principalele isveire sunt Chalkokondylas i Ienicerul sarb (in Dethier

Hopf, IV, p. 356 si urm., trad. francesa, i Arch. ist., 12, p. 8-11, trad.
romana; un studia asuprä-i In Századok, 1876, p. 416 si urm.), contro-
labill prin scirile italiene din Makuscev, II, p. 25-6, no 2 3 ; p. 157,
n° 7; p. 158, no 9; p. 206-7, no 4; P. 222-3, no 10; p. 223-4, no 11;
p. 224-5, no 12; Acta extera, IV, p. 142; Col. l. Tr., 1873, p. 36-8.
Scrisòrea lui Mateifi Corvin s'a publicat de Teleky, XI, p. 28. Krito-
bulos din Imbros (publicat de K. Miiller, in Fragm. hist. graec., V si
 124

Dupä ce suntem ast-fel lamuritl asupra expeditiunii pe

uscat a Sultanulul, sh urmarim luptele din jurul Chilid. In
Majá Inca, Vlad scia ca o Rota turcésca se indrépta spre
gurile Dunarin el trimese un sol In Crimea pentru ajutor,
si-1 gasim pomenit In socotelile Caffel la 17 si 20 Majá. (1)
Prin Iunie, flota turcá ajunse la Chilia i Stefan incepti sá
atace orasul despre partea uscatulul.
Participarea DomnuluI MoldoveI la acéstá tentativá tur-
céscd e maT presus de orI-ce indoiala. Bizantinul col mal
bine informat pentru lucrurile de la nordul Balcanilor, Chal-
kokondylas, e plin de amanunte, cele maI multe absolut
esacte. Vlad, spune el, trebuise sá triméta o parte din 6stea
sa (contra DomnuluI BogdanieI Negre, pentru a oprl o even-
tuala navalire a acestuia, care se luptà cu Vlad si chemase
prin solI pe Sultan, spuind cd e gata de rasboiii. lar Sul-
tanul s'a bucurat de spusele Domnulul si a poruncit sa-I faca
ast-fel comandantul séti, adeca, impreuna cu cdpitanul
sä atace la gurile Dunaril Chilia, cetatea lul Vlad. Si Domnul,
adumlnd óste, veni la flota turcéscd de la Chilia, de-a dreptul,
pentru a se uni cu capitanul. Unindu-se deeï cu óstea Sulta-
nula asediará impreund orasul i, lovindu-1 mal multe ile,
aù ucis pe catT-va; dar, neisbutind sa.-1 iee, s'ail retras
Turcir i Moldovenil. Domnul Moldovel voia sa navalésca si
In Téra-Românésca, dar fu oprit de partea din 6ste lasata
spre paza Dupa trecerea Turcilor pe la Tirgoviste,
Vlad, renuntand la o resistentä deschisä, pe care o vedeà
inutila, porn1 insusl contra DomnuluT Moldova care asedia,
cum se spusese, Chilia». (2) De aid incolo, cronicarul nu mal
vorbesce de lupta cu Stefan.
Dar maI avem douè stirI absolut autentice, venite de la
isv6re din cele mal bine informate, earl stabilesc definitiv
impartasirea lul Stefan la campania din 1462.
Dethier i Hopf, I) nu vorbesce de expeditiunea naval6, nicI de parti-
ciparea lui Stefan, cum nu vorbesce nici Ducas, p. 343-5. Cronicarii
turd pomenesc pe scurt alungarea In Ungaria a lul Caziell (Leuncla-
vius, Hist., col. 5b4; Annales, p. 29-30).
Iorga, Acte i fragmente, HD, p. 39.
P. 504 §i unit.
 125

Una e scris6rea bailuluI venetian din Constantinopole, da-

tata din 28 Iulie 1462. Se povestesce inauntru mersul ostiril
turcescI in Muntenia, aprópe ca in Chalkokondylas, i, ca
In acésta, se mentionëza ciocnirea lui Vlad cu All-beg. La
sfirsit, gdsim pasagiul urmdtor, de cel mai mare interes
pentru nol; «Flota Sultanulul, impreuna cu Domnul Vala-
chiel-Inferi6re [Valachia Bassa; pentru Italieni tot-deauna
Moldova], merse sá lovésca cetatea Lycostomo, in jurul
cdrein stabs.' opt dile, si n'ail putut face nimic, ci aú murit
multi azapl intors cu rusine i invinst, (1)
A doua e scris6rea guvernuluI caffes catre Regele polon
Casimir, scrisa la 2 Aprilie 1462. Ea ne aratd, lucru f6rte
important, eä lupta dintre Stefan si Vlad incepuse inainte
de pornirea flotei i armatel de pe uscat a Turcilor; cà lupta
actssta, de sigur, pentru Chilia, nu e o anexd a campaniei
turcescI, ci un eveniment politic deosebit, cu alte scopuri
altd origine. Dupá cun6scerea acestei scrisoel, purtarea lui
Stefan apare mai curatd, mai indreptdtita, nu numaI din
punctul de vedere al intereselor moldovenesci, ci si din
punctul de vedere românesc, crestin. N'a fost surprinderea
traddt6re a prietenului in primejdie, ci continuarea unei
lupte anteri6re, aldturi cu dusmanil acelui care era incä de
inainte dusman.
Cerênd ajutor Polonilor, guvernul Caffei arata starea pri-
mejdi6sa a coloniilor genovese din Marea Négrd. «Si dach
Vlad-Voevod nu ar fi declarat räsboiti pe fatd Sultanului,
ceea ce le-a stricat i turburat planurile, îï pusese in minte
sa triméta contra n6strd 300 de corabil cu multd putere
pregAtirl de rdsboiti, cu cari a cucerit pe alp, maI marl
cleat noT, i inspdimantd i Regi mart.. Am inteles apoi cd
Stefan-Voevod, Domnul Moldovei saü Valachiei-Mid, se luptd
cu Vlad-Voevod, care porta rdsboiii fericit cu Turcit Cérta

(1) L'armada da mare de questo signore, insieme cum el signor della

Valachia Bassa, andò a combatere el castello de Lycostomo, intorno al
qual stette circa zorni otto, et non li hà possuto far alcuna cosa, anzi
sono stati morti azapi in grande numero, et cum vergogna son tornati
et communemente tutti malmenati. In Acta extera, IV, p. 168,
 126

acestora nu numaT ajutà pe Sultan, dar, ce e mal primejdios,

printeinsa Turcil capséta óre-cum intrarea in aceste dou6
Valachil, ceea ce ar fi un fórte mare pericol, atat pentru nol
cat §i pentru alte ten l vecine.» Regele e rugat ea' facá pace
intre Vlad §i vecinul §i vasalul Poloniel, ceea ce if va aduce
mare multdmità §i laudä de la Dumnegeil §i de la Domnil
acesteI lumI >. (1)

Asupra expeditiuniT luT Stefan contra vecinuluT sèú maT avem

dou6 16murirT, acestea indirecte. La 2 Martie, prin dou6 acte
deosebite, Stefan reinnoesce legaturile de vasalitate dintre
Moldova Qi Polonia; inteunul el se indatoresce a nu da pe
nisce Principl tAtarl, captivil s6I, decat Regelul, §i nu .Litvani-
lor saù Basarabi1oraù HanuluT Hagi-GhereT, nicT Turcilor sail
Ungurilor». La aceea§1 datd, §i boerii Moldovei i§T fac su-
punerea fatO de Casimir. (2) Trebue sd ne gandim cA in
acest timp Vlad era bunul prieten, credinciosul vasal §i
ruda de aprópe a luí Mateill Corvin. (3) Antagonismul color
doT DomnI se oglindia §i in orientarea politicO a celor dou'é
Principate.
La 15 Maia 1462 in fine, Stefan se gasià la Bacail, de uncle
da un act. (4) Ii surprindem ast-fel in drumul ski spre
Chilia, unde-§I comandà osta§iI in Iunie urmdtor.

Atacul turco-moldovén impotriva Chiliei nu isbutl. Croni-

cele moldovenescI ating f6rte pe scurt, cu sfialä, neisbanda,
din care pomenesc numal un accident al DomnuluT glori-
ficat de ele. «in anul 1462, Iunie in 22», serie cronica put-
néna, cil lovird [pe Stefan-Vodd] cu pu§ca in cOlcditi la

Leopold Hubert, Doc. ist., I, Varsovia 1861, p. 5-. 13, de unde

Vigna, III, p. 468-70.
Hurmuzaki, II', p. 694 5, No. 521; p. 696-7, No. 522; p. 698 9,
No. 623.
V. scrisórea lui din 1462 0 Col. NI Traian, 1883, p. 35, hora
homo del dito signor rè et ha tolto una sua parente per moglie . In ge-
neral, pentru relatiunile luI Tepe cu Ungaria, v. Teleki, p. 322-3, 333 4,
487 §i urm.
Uricariul, X, p. 146-7.
 127

cetatea Chilia.. $i acéstd cronicd §i cronica de la Bistrita

nu vorbesc nicI de pricina räsbolulul, nicI de natura Vrdj-
masilor. Numall in versiunea polond, tradusd de un om cult,
preocupat de explicArl si legdturi Intro fapte, numaI aid
notita imbracd o formd cevh maI clard. 4n anul 1462, Iunie
In 22, nil rdnit la picior pe Stefan-Voevod Ungurei din
Chilia., (1)
Turd).* call participase la acéstd expeditiune, la expeditiunea
pe mare contra Chiliel, dupd o gpt6mand de asediii si mal
multe qile de oboséld si de privatiunT, in smArcurile
de-jos, se int6rs6rd in adevèr demoralisatI. De el vorbesc
mal ales scirile apusene, cari zugrdvesc luptele din 1462 ca
un nesucces Védit i sgomotos al Turcilor. Dupd Albanesul
fugit din Adrianopole, care informd pe Venetienl, soldati.l
venig pe Marea .11régrei n'aveati, in cea mal: mare parte, cal
si erail mortI de Mine si de sete ; cali salvatI erail dusl cu
grail de cdp6stru. Lipsa de cal e ash de mare In Turcia,
In cht nid un transport de trupe nu va puté plech pand in
primdvard.
Dupä rectorul Camel In insula Creta flota ar fi sosit in
stare rea» (mal condicionata); Sultanul si ordond la Galipole
sà se armeze din nog cind cordbiI. (2) Cum erà natural sa
se intimple, neisbända limpede a uneI p'ärff din expeditiunea
turcésed contra MuntenieI intunecd succesul relativ al cold-
lalte. De aid marea reputatiune de care Tepeq se bucurd pen-
tru campania din 1462, la Apusenl mai târiü, ca Veran-
cius, de pildä, i apol la unil istorid modernl. Apèrarea vi-
tézd a Chiliel II salvase reputatiunea. (3)
Trebue invinovdtit greil Stefan pentru atacul Chilid?

Cf. Cron. putnénei, p. 194; Cronica de la Bistrifa, P. 51; Cron.

moldo-pol., p. 224. Cf. Ureche, P. 152 i indoiala lui Miron Costin,
nota 2.
Col. till 7'raian, 1883, p. 39, 40-1.
Cf. pärerea exprimatii asupra lui Vlad de V erancius, Chron., p. 126
(in ed. Kovachich, p. 90) ; Brutus, in Mon. Hung. Hist., Script, XIV,
P. 20-1. Pentru personalitatea-1 moral, v., afarä de isv6rele arätate in
cartea d-luI Bogdan, si Arch. f. sieb. Landesk., XXVII din N. Folge,
p. 331 si urm. (viéta dupä un ms. din Lambach).
 128

Nu atata pe cat se pare. Se mal bdtuse intre sine pentru

ispitit6rea granitd de la Dundrea inferi6rd DomnI aï Mol-
doveI §i prisf-RomanescI.
Daca Stefan ajutd pe Turd dupd ce el se amestecard In
luptd, trebue tinut sémd §i de faptul ed acWia umblaü dupd
Chilia pentru d'in§iT. ,Atata timp cat Chilia i Cetatea-Albd
sunt ale Valachilor §i Belgradul s'érbesc e al Ungurilor, nu
vom puté Invinge cu totul pe ghiaurI», ar fi dis, dupd Ie-
nicerul s'èrb, Mohammed II, In 1462. Presentandu-se i el
sub zidurile cetätil asediate, Stefan ndddjduià s'o led pen-
tru dinsul. A MoldoveI sail a MuntenieI, Chilia rilmanea Inca
o cetate cre§tind *i o cetate romanéscd.
Radu-cel-Frumos, depravatul succesor al luI Tepe§, care
fu silit sd fugd de trddarea boerilor i inchis In curind de
Mateit. Corvin pentru o indiscutabild scris6re de trddare (1),
Radu pdstrd decI Chilia.
Moldova re'mase cu Cetatea-Albd numal.

Relatiunile de comer t cu Orientul italian reIncepurd Indatd,

§i cu dinsele prosperitatea comerciald a celor doué" ora§e.
In Marea Négrd fu lini§te pang la 1465. (2) Niel un atac
turcesc nu se Intimpind In acéstd vreme, dimpotrivd, cre§ti-
niI se gandiad serios sd iea ofensiva: Papa eel-4 informatiunI
In Orient. La Intrebdrile sale, nisce GenovesI rkpundeati
cd, pentru a gonì pe OsmanI din Europa, trebue neapèrat
concursul, pe uscat, al Ungurilor .t§i al tuturor vecinilor lor,
cum mint ValachiI i alte natiunl»; iar altul ardta cd trebue
fdcutd o Rota' cam de 25 de galere pe Dundre, pe care sä
se imbarce la 20.000 de 6menI bine armatI, ea sa. atace Vara
sat. Silistria» (lo Discos). (3)

V. Comentariile lui Piu (asä disul Gobelinus) si Acta estera, IV,

p. 171.
Dar, dup5 Dlugosz, a cärui cronologie e une-ori gresitä, Caffesii
ar fi luat de la Poloni in 1463 soldati pentru vi al-Ark orasul de Turd,
ed. 1-a, II, p. 317-8; ed. a 2-a, p. 372. Cf. indulgenta datä Caffei in acest an,
in Vigna, II, p. 177 i urm.; Theiner, Mon. Slavor. merid., I, p. 464-6
No. 657.
Vigna, II, p. 238, 241.
 129

In 1465, Stefan-Voda puse mana pe Chilia, in diva de '26

Ianuarie, inteo Sambdtd. Evenimentul ne e povestit in acelasI
chip de t6te cronicele moldovenescl. Domnul sosl la Chilia,
In neptea de Mercuil spre Jol, 23 spre 24; l'O odihnl tru-
pele tea diva de Jol; incepa «a bate» retatea Vinerl si o
sill sh se predea in diva urmdtere. Cuceritorul statù treT dile
In frumósa sa stdpanire noud, «imblandi» pe locuitori i, ld-
sandu-le Parcalabl pe Isaia i Buhtea, se int6rse in scaunul
Domniel". (1)
Avem insd si o alta povestire, fórte circumstantiatd, a
Dlugosz. Cronicarul polon ne vorbesce de supunerea ChilieT,
ocupate de UngurI, fatd cu Radu, de dispositiunea orase-
nilor de a se da luI Casimir, suzeranul luI $tefan, de scri-
sorile cdpetate de acesta din partea RegeluI, de rugdmintea
Chilienilor de a se face un simulacru de asediii, de luarea
une.'" portI cdptusite cu fier la miedul noptil, de prinderea
unuia dintre (cdpitanI>, care era la o nuntd, de supunerea
celul-lalt, care avuse titnp sà fuga in cetate. Turciï, rugall
de Radu, ar fi pregdtit o expeditiune contra MoldoveY, dar,
vedênd cd $tefan a pus in piciere teta' Ora si ca e hotdrit
sa se apere pand la capet, Sultanul ar fi primit scusele si
oferta de tribut i darurI filma de Domn. (1)
Cum se vede, e o descriere bogatd i cu multa colóre, dar
-ea nu inspird multd incredere. Interventiunea la fie-care frasd
a Regelul Polonio": e un act de patriotism din partea
Dlugosz, si de ea nu trebue sd. se tie sémd. Dar, si alt-fel,
povestirea pare infrumusetatd i intregità din imaginatiune.
Cu grea se pete admite cd. Turcit ar fi pregAtit in 1465 o
-expeditiune In Marea Negra fdrd ca vre-un isvor italian, din
Caffa mal ales, sd spund un cuvint despre acéstd primejdie
comuna'. (2) $i totusl instructiunile noilor rectori al orasuluI

Cf. Cron. de la Bistrifa, p. 51-2; Cron. moldo-polon., p.224; Cron.

anon., p. 239; Cron. putnénd, p. 194; Ureche, p.152-3. »Joi pe la miedul
trebue inteles eMercuri spre Jo! , pentru a potrivi cu data de
lund. De alt-fel chiar i cronica dice: esi petreca acolo in pace Joia»
f Cron. de la Bistrifa).
Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 344-5; ed. a 2-a, XIV, p. 408-9.
NurnaI un document ardelén pomenesce, la 28 Septembre 1466, de
lorga, China i Cetatea-Albil. 9
 130

vorbesc de Stefan, la 18 Maiù ; guvernul caffes voia sa re-

invie sub noul Domn afacerea Lerici ; fratil Senarega Meal.
reclamatiuni i, Stefan raspundOnd printr'un refus, se ordo-
nase Genovesilor a plea din «Album Castrum». Guvernul
central ordoná sa se astepte tmprejurad maI favorabile si
sa se evite primejdiósa i daunatórea cale a rasboiulul. Incolo,
despre partea Turcilor, Caffesil cdutail sd capete in acest an
de la dinsil voia de a trimete griù la Genova. (1) «Orasul»,
serif' Protectori1 Sf. Gheorghe, la 1466, «prosper din mila
Dumneded In t6te, se odihnesce, cresce si va cresce si
mult pe viitor.» (2)

In Novembre 1467, Mateiù, Regele Ungariel,

In Moldova, pe care fu silit sa o pdraséscà dupa lupta de
n6pte de la Baia (15 Decembre). (3)
Abia scdpat de acésta invasiune, pe care, ce e dreptul, o
provocase prin pradaciunl In Ard61 si o prea evidenta aple-
care de partea Polonilor, Stefan avù grij1 none despre
Turd. Desl Mateig 11 acusa, In scris6rea prin care explica
Polonilor motivele expeditiunif sale, ca lingusesce fatarnie
pe Oa lumea, !rare altele si pe Turd si pe Mari (4), rela-
tiunile sale cu Sultana numal bune nu erati : acum, ca
mal tarcjiti, Mohammed II nu putea tolera sincer pe un Prin-
cipe crestin, a cdruia putere era, singura, o destuld ofensa.
La 12 Februarie 1468, cand vestea infra.ngeriI luI Mateiti.

Turd ascunsI in muntI (Amlacher, p. 27, no 37). Radu .erà fórte bine
Cu Turcil, earl anted, serie Mateiii Corvin la 18 Februarie 1465, sä im-
pace prin el pe UngurI (Frakn6i, Matyds Kir. levelei, I, p. 78).
Vigna, II, p. 341.
Ibid., p. 437.
Cf. cronicele moldovenescl, Dlugosz, ed. 1, II, col. 417-9, 430-1,
437; ed. 2-a, XIV, p. 495-7, 510-1, 517; Bonfiniu, p. 396-7; Ranzanus,
In Schwandtner, I, p. 398-9; Bachmann, Urkk. und Actenstiicke (Fontes,
Dipl., XLII), p. 442, No. 329; Transilvania, VI, p. 212; Teleky, XL.p.
306-7; Arhiv za pov. jugosl., IX, p. 19. Cf. Wertner (Moriz), Die Grafen
von S. Georgen und Basing, Viena 1891; Firnhaber, Die Verschwörung
der Siebenbiirger gegen K. Matthias Corvinus von Ungernint Jahre
1467. Cf. in Notizenblatt, 1852, p. 193 si urm.
Fraknói, M. Kir. levelei, I, p.210-3.
 131

In Moldova incepeà abia sd se r6sOndéscd, in forma f6rte

imblancjitd pe care i-o &la cancelaria regald (1), corespon-
dentul milanes din Venetia scrià DuceluT, cd Sultanul a plecat
din Sofia spre «Nicopole in Bulgaria, langd Dundre». Dou6
dile dupd acésta, el confirmA scirea : «Turcul ) plecase, inteade-
v6r, din Sofia spre «Nicopole §i Moncastro lhngd Dundre»
§i addogea: «Se crede cd a fdcut-o pentru-cd in acest timp
inghétd Dundrea §i. pe gliétd pune O. trécd azapi, carl ieati
robl" in Ard61 §i Valachia.» (2) In Iunie, se spunea in Arde
cd Turcri ail trecut Dundrea i vin spre Carpatt (3)
La 22 Iulie, tefan reInnoià legdturile- sale cu Polonia ca
sub «Alexandru-cel-Mare.: va presa omagiul personal in
Pocutia, nu va incepe rdsboiil fard voia Regelul, dar acesta
11 va ajuth «contra tuturor némurilor din acAsta lume: TurcY,
Tdtaff, UngurY, pdgAnY §i cre§thil», *i anume in persona in
cas de «ap6sare mare asupra n6strd». (4)
Din t6te aceste lucruri, ese cd atacuff turcesdi la Dundrea-
dejos puserd pe gândurT pe $tefan vi-1 aduserd a confirmA,
pentru a fi sigur de ajutor, legtiturT pe carT mindria MY le-a
suportat cu greil tot-deauna.
In 1469, pe chnd Domnul MoldoveY erà retinut de lupte cu
vecina' s'él, l'Atar% svonurile despre o flotd turcd menitd
sd vie in Marea Négrd apar din noil: la Caffa un imposit
anume fu pus, pentru apèrare, §i frica de Turcl: erà seriósd
In August. (5)
In Iunie 1469, un Tdtar fu expediat de Han la Caffa pen-
tru a anunth cd se scie de la o biremd sositd la «Saline»
(1ângd Chilia) cd flota turcéscá se va presenth la «Album

V., de exemplu, scirile date la Ragusa de solii unguri (ar fi 5.000

de morfi din partea lui Matefii, iar, din partea luI *tefan, invins, 25.000).
Acta extera, V, p. 94, 96 saii Iorga, Acte qi fragmente, III', p. 46-6.
Cf. Vigna, II, p. 589, 692 $i urm.
Amlacher, p. 28, no 39.
Hurmuzaki, 112, p. 704-6, No. 626. Cf. mai sus, p. 130, nota 3.
(6) Vigna, II, p. 624-6, 654. Cf. Acta extera, V, p.100 i urm. Pentru
luptele lul tefan in 1469-70, v. cronicele moldovenesci tli Dlugosz, ed.
1-a, II, col. 450, 458; ed.a 2-a, XIV, p. 530-1, 641-2 (cf. Heidenstein,
De vita Zamoscii, p. 289). Cf. Jablonowski, p. 28-30.
 132

Castrum». Ea sosl indatg, prin Iulie, la «Saline». In aceeasi

lunA, socotelile caffese pomenesc berbecil, puil, pânea, orzul,
lumindrile, vinul, date solilor trimesi de Stefan, de sigur pen-
tru transmitere de noutdti i cerere de ajutor. (1)
In anul urmOtor, 1470, In fine, azila Negroponte, «scutul
apOrarea tuturor crestinilor» (2), si un strigAt de dure-
r6sá surprindere se ridicd in intréga EuropO la acéstd veste.
De-asupra Statelor crestine din Balcani se inchisese apele
potopului turcesc ; Ungaria erà distras6 de la misiunea sa
naturald prin lupta cu Bohemii; Venetia erà acum ingenu-
chiatO. Rindul Moldovei trebuià s'A vie.
Sá urmArim de-ocamdatd vicisitudinile celor douè orase
pAnd ce lupta filtre Stefan i Turcl e deschisd cu strdlucire
In 1475.
ImbArbatatT de succesele lor contra Venetienilor, Turcii
cerur5. o sporire de tribut la Caffa incg. din 1471, si hara-
ciul fu urcat clec): la 4.000 galbeni. (3) Dar, In acelasi timp,
un aliat al crestinilor apAra ca biruitor in Asia-MicA. In Mar-
tie, un sol al lul Uzun-Hassan veni sä ofere Venetienilor ali-
anta contra Sultanului i i se rèspunse favorabil, la 7 Mar-
tie, prin frase cari amintiaú luI Uzun cá el e intregitorul
mosteniril lui Tamerlan. In Aprilie, sosl, cu un ambasador
polon, venind de la Roma, alt sol al Hanului turcoman
un sol al Regelui Alexandru al Iberiei sail Georgiei, condusi
de Lazaro Querini, trimis la Uzun de comandantul galere-
lor venetiene din Orient. Ambasada plecase inainte de cea
care sosise incd din Martie In Venetia: etrecuse., serie o de-
cisiune a Senatului venetian, «Marea Négra de la Trapezunt
la Moncastro, de unde apucá prin Polonia». Papa expedid
Cu dinsii un Franciscan, iar Venetia pe cunoscutul cAlOtor
Cattarino Zeno. (4) Stefan primise si el scrisori de la Han,

Iorga, Acte si fragmente, Mi, p. 46.

Acta extera, V, p. 185.
Vigna, II, p. 742-6, 762-4, 777 i urm. La 1459 inck el erà de
4.3.200 de galbenI saü apr6pe (Vigna, I, p. 919).
Cf. Acta extera, V, p. 212, 214, 259-60, 263-4; Enrico Cornet, Le
guerre dei Veneti nell' Asia (1470-1474), Viena, Tendler, 1856, in-80,
 133

prin care-T recomendà solia ce trimeteà «cdtre Domnif Fran-

cilor (1) in acelasT an, Venetia =WA, printeun emisar
.

special, sd atite pe TdtarT contra Turcilor: eT trebuiail

prade Tracia, trecênd «prin t6ri1e de langd Marea Négra
Moldova, pe la malul Dundrii». NeapOrat cd planul n'a avut
urmare, desil trimisul venetian a plecat in Tataria. (2) Ba
filed, in decursul acestuT an TdtariT pill:lard pe MoldovenT
RutenT. (3)

Tot in 1471, nisce scid din Regensburg vorbesc despre ma-

rele cutremur din Moldova: el se simti pand la Cetatea-Albd,
care e numitä aid nemtesce «das Weisse Schloss, Necter ge-
pant» si pan la Caffa. (4)

Trebue sd adaogdm apoT, pentru a mantui istoria poli-

ticd a Cetatil-Albe in acéstd vreme, cd, in 1472 si 1473, soli
noT al luT Uzun venird la Venetia, pe urma cdrora plecard
doi alti ambasadorl venetienT in Persia: Giosafatte Barbaro

p. 23, No. 12; p. 25-30; P. 31, No. 18. intre fortele turcescI ce luptard
in 1474 contra luI un contemporan mentionéza dodici mila Valacchi
della Valacchia Bassa et d'essi era capitano uno c' haveva nome Basa-
raba (Ramusio, II, fol. 67). Cf. Cattarino Zeno, ibid., fol. 222 V0.
Scrisärea pärtà limpede data de 1459, care e neapèrat gresitä. Edi-
torn ei îi atribuesc une-orl o alta dupd plac. V. Col. luí Traian, VII,
p. 464-6; Acta extera,VII, p. 293- 5; Hurmuzaki, 112, p. 124-5, No. 103.
Constantin de Sarra, traduckorul el, se intimpinä, ca «scriitor al guver-
nulul, In 1461 (Vigna, II, p. 122-3). in 1460 hick el erà notar si fu
ales «scriba et pro scriba illius protectorie et compere locorum Caffe,
[2 Octobre] (ibid., p. 82-3). E confirmat la 1468 (ibid., p. 526, 531). Nouà
confirmare la 31 August 1469 (i se lice i profesor de gramatieä ) (ibid.,
p. 629). in 1471, el fusese insá'reinat acum ca ducerea tributului la Peírtei
(ibid., p. 735) si vine la Genova (ibid, P. 813-5). in 1472, e confirmat
ca scribano (ibid., p. 848-9). 0 afacere a lul in 1473, ibid, III, p. 54.
V. si I, p. 760-1, 509; III, p. 190 si urm. (1475) Scriseirea il numesce ma-
gistru in arte, si notar public. S'ar puté insä ea scrisärea sé fie din
1474. V. capitolul VII.
Cornet, Asia, p. 98, No. 77; p. 106-7, 112-4.
Vigna, II, P. 777 si urm,
Bachmann, Urkundl. Nacktreige (Fontes, Diplom., XLVI), p. 171-2.
 134

i Ambrosiu Contarini. Unul din solii persant medicul Isac,

venì prin Caffa si decl probabil si prin Cetatea-Alba. (1)
inainte de a trece la campaniile turcesci din 1475 si la
caderea coloniilor italiane din Marea Négra, e bine sa adu-
nam la un loc ultimele relatiuni dintre aceste colonfl §i Mol-
dova, relatiunl intime de comert §i vecinatate, cad nu pu-
teati fi amestecate cu istoria politica a cetatilor nóstre. Notitele
ce avem sunt felurite §i, neput8nd fi grupate alt-fel, le vom
Insira cronologic.
Prin Chilia si Cetatea-Albd vor "ifi trecut solil luÌ Vlad-Te-
pes, cad se gasiail Inca la Caffa la 18 August 1462, ceea ce
arata cä numal dupa cate-va luni de la expeditiunea turco-
moldovendsca teribilul Domn fu silit sa trécá muntif, in Ar-
del, si aceeasi va fi fost calea urmata de Bartolomeiti sail
Barcac, trimes de $tefan-cel-Mare in 1463. (2) in Septembre
se mentionéza vechT reclamatiunl polone pentru oprirea de
catre consulul din Soldaia (Sudak) a bunurilor unui Lem-
berges care, mergênd cu corabia «de la Cetatea-Alba la
Caffa», fusese aruncat acolo de furtung. (3)
In 1464-5, Mtn soldatii straini al Caffei, gasim, pe langa
Radu, Stoica, Stancu, Dimitrie, Romani din Muntenia, pe langa
loan, «Valach din Sucéva», pe Bartolomeiti din Cetatea-
Alba. (4)
In Ianuarie 1468 se presinta guvernului genoves o plan-
gere, in care numele Chiliei si Cetatii-Albe sunt dese-ori po-
menite. Grigore de Reza, numit consul de Caffa in 1464, arata
ca trecuse prin Moldova, unde Meuse un dar WI $tefan, care
11 ruga sa-1 comande o sabie «dui:ä obiceiul moldovenesc.
la Genova: Reza fagadul, dar i se r6spunse de acolo ca, «obi.
ceiuly nefiind cunoscut, sabia nu se p6te face. incunosciin-
Cornet, p. 37, No. 26; p.38, 39-48, 55. No. 3; p. 57, 60, 68 si urm.,
70, 76, 80 si urm.; p.118, No. 96; P. 119 si urm. Cf., pentru pregátirile
papale, Infessura, Diaria rerum Romanarum, ed. Tommasini, Roma 1890,
ed. a Insiit. istoric italian, p. 76; Cornet, p. 91-2, No. 70. Cf. Dlugosz,
ed. 1-a, II, col. 330-1; ed, a 2-a, XIV, p. 626.
Iorga, Acte gi fragmente, HD, p. 39-40. S5. fie Birtok Drágfi (v.
ibid, p. 106 si nota 3) ?
Vigna, III, p. 471-2.
Iorga, Acte $i fragmente, 1111, p. 40-2.
 135

tat prin Dorin Cattaneo, Insurat la Sucéva, i emaestrul loan,

bArbierul Stefan spune cd el n'a Inteles sà cérd ce
era imposibil: el acordd un pasaport fórte satisfdcétor tutu-
ror Genovesilor din colonii trimise la Caffa. Reza In-
tretinù in tot timpul consulatultil ski relatiunl de prietenie
cu Moldovenil, primindu4 bine la Caffa i fdand darurl si pre-
sentand felicitdrI solulul trimes de ,51tefan pentru a anunid lua-
rea Jhilie. Cand fu sd se int6rcd, el lud calea MoldoveI, cam-
pia tdtard fiind pe acea vreme putin sigurd: des1 ceruse insd
un pasaport de la Stefan prin Genovesul sucevén Conrad
de Porto, printr'un cetdtén din Cetatea-Albd, un prieten,
anume Gheorghe (Volatax, i prin loan bdrbierul, Stefan I'
refusd, spuind cá ajunge vechiul pasaport general, comunicat
si ejupanuluI de Cetatea-Albd». AicI si in alte locurI, Reza
tovardsil si de drum furd bine primitI, dar se védurd
cu mirare arestati la hotar i, dupà sépte cjile de popréld,
trimesI In care cu bol, inaintea DomnuluI. Pretextul erà
nu se presentase inaintea sa, des1 ParcalabiI de la Cetatea-
Albd spusese cd nu e de nevoie, dacd nu-1 gdsesc In cale.
Pusl sub paza a doI, trel boefl, priniI furd de repetite orI
maltratatl despoiatI. Cand Insd Caffa trimese la Cetatea-
Alba un sol, Gulielm Centurione, impreund cu un trimes ta-
lar, pentru a cere liberarea celor arestatI, Stefan priml bine
pe dragomanul ambasadorilor, care venì la Sucéva, i dddit
clrumul lui Reza si tovaräsilor s'él, oprindu-le insd, cu Vote
protestdrile lor, averea. (1)
Atat fostul consul din Caffa, cat i cel ce-1 intovArdsise,
Baptist de Axereto i Gentile de Camilla, cerurd dreptate
Ja Genova, ardtand cd. numaI Anconitanil i Grecil nu-si
résbund supusiI insultatl. Protectorii BAndI Sf. Gheorghe, caer
aveaïl administratiunea coloniilor orientale, refusard represa-
hile dar trimeserd la Stefan, cdomnul CetätiI-Albe»,
un sol, Carol Cicogna, i dddurä ordine la Caffa pentru con-
tinuarea stdruintelor, din partea orasulul si din partea Ha-
nuluI (15 'anuario 1471). Stefan acordase un noil pasaport
(1) Iorga, Acte i fragmente, IID, p. 42-5. Alegerea lui Reza fu confir-
mata la 10 Novembre 1463 (Vigna, II, p. 207 8). La 30 Decembre 1465,
se ieaii mésuri pentru succesiunea lui Reza, Caloccio de Ghizolfi i loan
Gabella (ibid., p. 361 i urm.).
 136

Genovesilor din Caffa (prin Septembre 1470), dar zdbovise

plata despdgubirilor, din causa rdsboiulti fnceput de curind
cu Muntenia. La 21 Ianuarie, ordine energice se adurd_
pentru stdruinte rectorilor caffest. (1)
Cérta devenl tot mat acutd. intre Caffa §i Domnul Mol-
dova Antoniotto de Gabella, noul consul din 1473, fu oprit
cat-va timp, la trecerea sa, de *tefan, care trimese In acela4
an rectorilor un sol, oferind pace. I se r6spunsò cam aspru,
i Genova recomendà, la 17 Novembre, Intelepciune si pru-
dentd ofiterilor 01 in 1474, tot4, se retraserd la Caffa salv-
conductele personale, acordate Moldovenilor, ceea ce atrase
rectorilor ora§ulut, cart se puseserd r6i1 *i cu Moscovitil, ob-
servatiunl nou6 de la guvernul central. Dar, la 14 Septembre,
Gabella anuntd ast-fel sfir§itul nefntelegeril: «Cu *tefan-
Vodd cdutdm O. facem pace, a0 cd In tótd Ora lta at no§tri
top sd pótd face negot In sigurantä, §i ndddjduim stt ne
restitue pagubele, i de aceea a fost trimes la el Cavallino.
Cavallo, care nu s'a Intors 1114 nicf n'a scris; dar sper cd
vor merge lucrurile bine.» (2)
La 6 Februarie 1468, socotelile Caffel pomenesc din noii
pe stipendiatul loan «Romdnul sail. Ungurul», adecd. Ro-
mdnul din Muntenia; In 1469 gdsim §i pe cet-lalti soldati.
romiint : Stancu, Dimitrie, Radu, Stoica. Et se intimpind §i
In 1470, fmpreund cu «Teodor Romdnul Polon», Simon «Ro-
mânul Polon», «loan de Cetatea-Albd, Polon» §i «Mateiti Un-
gurul Polon». In 1471, avem pe Teodor, pe Simon «Valachul
i pe «loan de Cetatea-Albd». Ca negustor probabil, e men-
tionat in Iunie 1469 «Agop Arménul din Cetatea-Albd». (3)
La 9 August 1469, Caffa acordd un salv-conduct f6rte larg
lilt* «Gheorghe Vollata, locuitor nobil din Cetatea-AlbA» §i
tuturor alor OT. (4) La 30 August, se restituesc lucrurile unui-

Vigna, II, p. 33S-9 (v. si nota urrrtät6re) ; Iorga, Acte $i frag-

mente, HD, p. 47. in Maiil-Iunie 1467, Cicogna se pregkià a merge pe
uscat la Caffa (ibid., p. 481-2, 489).
Vigna, III, p. 124 (Iorga, Aete $i fr., IIP, P. 52); cf. Vigna, II,
p. 724-5, 729-36, 885; III, p. 31 (cf. p. 114 §i urm.), 66-7, 103-4.
Iorga, Aete fi fragmente, III1, p. 46-8.
Vigna, II, p. 617-8. Cf., mai sus, p. 135.
 137

f Vala ch mort» In Caffa. (1) La 26 Aprilie 1471, Protectorif

Sf. Gheorghe recomanda rectorilor caffel pe «cavalerul
Theodorus Cha de Telicha» saù «Theodorcha de Telicha
care ar puté fi architectul de odini6rd din Cetatea-Alba. In
Septembre 1474, In fine, consulul Gabella serie ca. a trimes
multe cornil i multI negustorI, pentru grane, la Cetatea-
Alba, < unde sunt destule». (2)
Interesanta e, in fine, inchiderea pe la 1472 In Cetatea-
Alba, probabil In urma uneI lupte, a SultanuluI tatar Emi-
nek, fratele luI Mamak, «capitanul CampanieID salí seful
Tatarilor din orasul i imprejurimile CaffeI. La 7 Novembre
1472, Caffesil daù scirl lui Mengli-GhiraI «despre Sultanul
din Cetatea-Albti». La 3 Martie In anul urmator, rectorid dati
un bacsis Tatarulul trimes de Mamak pentru a vestl «ca.
Sultanul Eminek a fugit din Cetatea-Alba >. (3)

Vigna, II, p. 627: illius Vellachi mortui, gubernatoris alias per Bar-
tholomeum de Ripalta et socium» (?).
Iorga, Acte fi fragmente, 1111, p. 51-2; Vigna, II, p. 770, 793-5;
III, p. 124. La 1471, 16 August, *tefan acorde scutire de veme' cfiluga-
rilor de la Pobreta la vadul de la Tutora pentru trimeterea la Chilia
de pfine, miere, pesce i altele (Arch. ist., I, p.115-6). Instructiunile
luf Gabella cuprindênd i locul despre cele trei stapanirI din Marea-
Négrd, citat mg sus, in Vigna, II, p. 867 (16 Iunie 1472). Teodor,
care locuià la Sudak, e mentionat ei pe p. 834 din Vigna, II.
Iorga, Acte qi fragmente, HP, p. 50-1.
 CAPI1 OLUL VII.
incercarile Turcilor de a ink Chilia si Cetatea-Alba si caderea
acestora in 1484.
Inca din 1474 se putea prevedé un atac impotriva Mol-
dova. Luptele lui Stefan contra vecinilor sal' din Muntenia,
téra cat:1110 cu totul In sfera de influenta turcésca, uciderea
lui Radu, favoritul de odini6ra al 1111 Mohammed II, RIM
considerate, firesce, de acesta ca insulte grave, carI trebuiail
rgsbunate. La 31 Ianuarie 1474, un an apr6pe inainte de
lupta de la Podul InaJt, RagusaniI anuntail Regelui tJnga-
nei Sultanul va trimite pe eunucul Soliman-Pasa In Al-
bania si In Moldova, al caruI Domn intervenise cu puterea
In Ora vecina. (1)
Solii Regelui polon, venitl pentru a Impaca pe Stefan cu
MunteniI, II gasira la Vasluitt, unde se Intarise cu familia sa,
decis sà taie calea navalitorilor: Téra-Romanésca era ocu-
pata militaresce de Turd, spunea el, si eI pusera garnis6ne
In castele. (2) Scirea acésta, transmisa de Dlugosz, e cu de-
savirsire adevëratd: Cand Paul Ogniben, trimes de Veneti-
en! la Uzun-Hasan, se Infatisa. la Intors inaintea DomnuluI,
In Novembre 1474, acesta II &la o scrisóre catre Papa, si
scrisórea e data din Vasluiti. (3)

Thallaczy i Geleieli, la acésti data, p. 631.

Dlugosz, II, ed. 1-a, p. 508-9; ed. 2-a, XV, p. 600-1.
Hurmuzaki, 112, p. 224-5, No. 202. Cf. Mon. Vaticana historian&
Hungariae illustrantici, seria I, VI, p. 96-7.
 139

A§teptarea nu-1 fu lungá. Sultanul II cert." in curInd sa-1

cedeze Cetatea-Albd i Chilia, sd plAtésed de acum Inainte
tributul i s adaogà pe col rémas In urmd, cdcI alt-fel II
va fi du§man, va veni Indatd §i va cucerl acele locuri cu
puterea, chiar §i fàrà voia luI». (1) Refusul era neapérat, §i
fdgdduiala turcésed fu Indeplinitd fdrd zdbavg. Soliman pd-
ràsì inutilul asedir" al Scutariulul §i, in mijlocul erneI, treat
Dundrea In Moldova, pe neprevNute. Aved la 120.000 de
ómen1 cifra pe care o cuprind maI multe isv6re deose-
bite ; In smárcurile BIrladulul, unde se gdsid Stefan, a§teptd
o óste destul de insemnatrt, 40 pánd la 50 de miI de ómenl,
curtenl §i térani din Moldova, Secul §i 'Ate cdtl-va PolonI,
Treand prin téra pustiità, &tea turcéseä nu intimpind niel
o resistentd. La 10 Ianuarie Insd, jute() Mari, o catastrofd
completd, pe earl niel sumetiI invin§l n'ari putut-o tAgadul
vre-odatd, Intrerupse acest mers triumfal. Turcil, prin§1 din
maI multe partI, lute° vale ingustd §i -rnld§tinósA, fidmandl
§i InghetatI de frigul umed al diminetei de érnd, furd bui-
mdcitI cu totul.
Bdtalia trebue sd fi fost scurtd: cdt a trebuit ea vrdjma§ii
sd prindd cu mintea grozdvia situatiuniI In care se gdsiati;
dar urmdrirea tint' treI 4ile. Cale de doué-spre-dece mile
gonird din urnid téraniI suiti- pe call fdrd stdpan: fugariI
dispdrurd sub ghéta riurilor §i lacurilor, drumurile se um-
plurd de trupurile lor incremenite; spune unul
din invingétorI, «ea snopil pe o cdrapie seceratd>. Prin§il.
dintre carI unil oferiati marl sume de réscumpérare,
tra§1 In tépd de invingétorul pe care primejdia Incercatd
sélbritdcise. Inteo laconicd §i mIndrd circulará, Stefan anuntd
Papel, Regilor vecinI §i altor PrincipI din Europa, din Su-
céva, la 25 Ianuarie, .cd a bdtut pe du§manil sé1 §i al cre§-
tindtdtil, i-a imprd§tiat §i i-a calcat in pici6re». Acésta e lupta
de la Podul Inalt, Vasluiti. sail Racova. (2)

Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 516; ed. a 2-a, XIV, p. 609-10.
V. cronicele moldovenescI, Dlugosz, ed. 1-a, col. 526 si urm.; ed. a
2-a, XIV, p. 629 si urm.; Cromer (p.630) si Bonfinius (p. 421); cronicele
italiene si cea austriacä a lui Unrest (cf. Fr. Krones, Die 13 sterreichische
Chronik Jakob Unrest's mit Bezug auf die einzige bisher bekannte Hand-
 140

Ceea ce ne interesézd maT mult In acéstd expeditiune, e

sdrta cetdtilor. In parte, pentru dinsele fdcuse Sultanul acest
rdsboiti, spre a avé numaT pentru dInsul Marea Négrd.
Dupd Dlugosz, ele so predard de la inceput §i, cum Stefan
I§I grdmädise t6te fortele la Vasluiti, lucrul nu pare impo-
sibil. «Si cetdtile BasarableT», serie cronicarul polon, «cart
se predase Turcilor, furá reluate de Stefan dupd victorie.» (1)
Dar avem §i o altd dovadd, care inlAturd Indoiala. La
10 Februarie 1475, massariul Oberto Squarzafico scrie din
Caffa Protectorilor Sf. Gheorghe. Dupd ce aratd cum «noul
cdpitan al Campaniel >, Eminek, a fost inlocuit de cdtre Han
§i a fugit (de sigur, dice el, nu la Hordd, niel in Moldova,
unde a fost mal rnu1i anT captiv) (2), Oberto vorbesce de
frica ce i-o inspird flota tared. Din Calamita a venit scirea,
printr'un brigantin sosit din Cetatea-Albl, «cd acéstd localitate
a fost luatd de Sultan, care a asediat-o pe uscat pe acest
timp de gheturl. Decl, dacd a§d este, Dumnedeú milostivul
sd ne ajute §i sd ne ocrotéscd cu mila sa; totu§1», mantuie
el, «sper cd nu va fi ast-fel». (3) Doué aile dupá acésta, o scri-
s6re a luT Gabella, consulul, anuntd cumpérdturile de più
ce vrea sd facd «spre Chilia §i Bulgaria §i Cetatea-Albd.». (4)
Scirea marei InfrAngerT din Moldova produse impresinne
la Constantinopole, §i Insd§T ma§tiha Sultanulul o anuntá so-
luluT venetian, Girolamo Zorzi, spun8nd cd e cea maT mare
ce aù suferit vre-odatd TurciT. (5) Sultanul nu clAda au-
dientd mal multe dile §i flota, care se pregatià sd 'atace po-
sesiunile venetiene, Nauplia sail Creta, i§T. conten1 un timp

schrift K. derBibl. zu Hannover, in Arch. f. 6st. Gesell., XLVIII, p.

421 i urm ; Cu variante), in Iorga, Acte fi fragmente, IID, p. 96 §i urm.
0 Acta estera, V, p. 300 sail. Col. lui Traian, VII, p. 423-4. Cronicele
turcesci in Leunclavius, Hist., col. 590-1 ; Annal., p. 31. Cf. Cantemir,
Isl. Imp. oto man, ed. Ac. Rorn., I, p. 158. Circulara in Iorga, Acte fi
fragmente, HP, p. 91-2, unde §i insemnarea altor editiuni. Cf. Hurmu-
zaki, VIII, p. 18.
Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 526; ed. a 2-a, XIV, p. 621.
V. mai sus, p. 137.
Vigna, III, p. 195-6.
Ibid., p. 203.
Iorga, Acte i fragmente, HD, p. 84.
 141

pregatirile. (1) Indata." ing natura sanguina a lui Mohammed

îï recap'éta energia pe care o perduse de-odata. Pregatirile
flotei continuara, si o armatà pr6sp6tä de uscat incepti
sa se stringa la Adrianopole. Sultanul yola, sa dea o mare
lovitura : pe cand Apusenii se temeail pentru Creta si Chios,
el 10 tintise ochil asupra Caffei si ceta:Olor moldovene. (2)
La 20 Maiii, flota pleca din Constantinopole ; era cea
frumósä din cate despicase apele Maril Negre; niel o putere
crestind nu era capabild de o asemenea sfortare. GedugI-
Ahmed-Pasa, capitanul de Galipole, comanda 180 de galere,
trei galeate, 170 de fusti, 120 de taforese, loo de barcI cu
provisiunT, ducénd 3.000 de cal si multime de pedestri. (3)
In ace1as1 timp apr6pe, la 21 Maiù, Sultanul esia din capi-
tala sa, spre a lua comanda trupelor din Adrianopole. (4)
Stefan scia scopul miscarilor militare ale Turcilor i luase
masurT din vreme. LuT Mateiil Corvin, cu ostasil cäruia avuse
o ciocnire putin Tnainte de victoria de la Vasluiil (5), dusma-
nului gil statornic, II trimesese Domnul o solie, oferindu-T
pace si prietenie, acum cand csi-a redobándit cea mal mare
parte din bunurile si mostenirea, carT fusesera perdute din
pricina tiraniel i crudimiT Turcilor > (6), si Regele se gil-
bise a-1 serie bine-voitor, anuntandu-1 ea-1 va visita in curind
printeun ambasador. (7) La Casimir din Polonia ceruse
ajutor Indata ce prinse de veste ca Sultanul stringe trupe
la Adrianopole. Voià de la dinsul 2.000 de pedestri, pentru
a apéra. Cetatea-Alba. i Chilia, stringerea nobilimii din Rusia
la Camenita, si, mal târIiìi, ajutorul personal al Regelui. Re-

Ibid., p. 87-8.
Cambini, in Sansovino, fol. 159 Vo; Col. l. Traian, 1883, p. 41-3
(cf. VII, p. 424-5); Vigna, III, p. 482.
Acta extera, V, p. 268 §i urm.
Iorga, Acte fi fragmente, mi, p. 88.
Dlugosz. ed. 1-a, II, col. 627; ed. a 2-a, XIV, p. 623. Cf. Berger, I,
p. 44, No. 256 i Baluze, Miscellanea, I, p. 502 (reprodus i in Hur-
muzaki, II, P. 7, No. 9). Pentru intelegerea ungaro-polon6 din 1474, re-
lativà Moldova, v. Bachmann, Urkk. Nachtrdge, p. 273; Lewicki, II,
p. 185. Cf. Berger, p. 45, No. 260.
Hurmuzaki, II, p. 2, No. 2 sail Fraknói, I, p. 313.
Ibid.
 142

gele polon, care se and In Lituania, Oda insd dovecil de o

uimitóre indiferentd si de o absolutd nepricepere a intereselor
sale. PolonT, Intre carT Dlugosz, Il v6clurd cu indignare por-
nind din Lituania abid pe la jumdtatea luT Maiù, ajungênd
Po incetul la Lublin la inceputul luï Iunie, oprindu-se
s6ptèmânI de cjile. Trimesese o inutild i ridiculd somatiune,
pentru a opri in mersul lor arrnatele turcescT biruitóre! Aid
la Lublin 11 gdsi scris6rea luT Mateiii de Lomza, notarul
trimes la Hanul Mengli-GhiraT, prin care notarul acesta
anuntà, din Cetatea-Albd, cd, la 6 Iunie, Caffa a cdcjut, cd
poporatiunea a fost robitd i incArcatti pe cordbil, impreund
Cu InsusT Hanul, afard de Latinl si de agentil i supusiT luT
$tefan, earl furd decapitatT. (1)
TurciT apdruse pe neprev6dute Inaintea orasuluT la 31 Maid
debarcase la 1 Iunie i, dupd cincY cjile de asediti, sprijinul
luT Eminek si nemultumirea Grecilor si Armenilor din cetate
cu guvernul latin le deschiserd portile splendideT i bogatei
cetAtl. (2) Vestea sosi indatd i lui $tefan, care nu puttr
aflà fdra durere i spaiml cele petrecute. Cu Caffa nu steted
bine in ultimele timpurl: pacea nu se incheiase intre dinsul
rectorY, si in zadar oferise el despdgubirT, cu conditiunea
und aliante contra Turcilor i lui Isac din Mangup. (3) Dar
nefntelegerile nu mersese pdnd la dusmdnie deschisd si,
orT-cum ar fi fost Genovesil, era inspaimântAtor pentru din-
sul sd se simtd acum singur, pe tot circuitul A/1MT Negre,
inaintea Turcilor.
E adev6rat cit Alexandru, fratele MarieT, sotia DomnuluT,
trimes la Mangup, isbutise a cuceri castelul si tot teritoriul,
ucig8nd pe propriul sü frate, Isac, prietinul Turcilor. Pe
de alta parte, boeril, earl fusese la Regele Mateiti, reveniati
pe la mijlocul luT Iunie, spre Bistrita, cu ambasadoriT un-

Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 627-8, 533-4; ed. a 2-a, XIV, p. 622-3,
627-9.
Ttite isv6rele aprelpe aú fost adunate de Vigna, III, p.249, i urm.
Apendice. Mai yell i p. 200-1, 239 9i urm. Cf. Hammer, Gesch. der
Chane der Krim, p. 33; Gesch. des osm. Reiches, ed. 1-a, II, p. 138-40;
ed. a 2-a, I, p. 526; Ilfon. Vaticana, ser. I, VI, p. 100 i urm.
Vigna, III, p. 203, 211. V., asupra 1111 Isac de Mangup, i p. 767-9.
 143

protonotarul apostolic Dominic, preposit de Alba-Re-

gall, Gaspar de Othwan i Michaiti de Pesta. In scrisdrea
luT $tefan cdtre eel dintAT (Stanciu, Duma 0 Michail), scri-
sdre datatd. din Ia.0, 20 Iunie, el aratd cd scirile i-ail venit
prin PdrcAlabil din Cetatea-Albd §i acestora prin corabia ita-
Hand. din Mangup, care dusese pe qcumdtrul Alexandru».
A aflat, urmézd el, .zacum de curind > (de novo) cä. TurciT
vin pe apd qi pe uscat asupra MoldoveT §i a o puternicd.
Rota merge Inainte cu multd tdrie de tunuri marl pentru a
dobdnell Cetatea-Albd i Chilia §i sunt pe Jrum, aprópe.» Pe
uscat, vine Sultanul cu 1MunteniT» (adecd cu Tepelu, pre-
tendentul muntén sprijinit de Tura): are decl nevoie grab-
nicä de ajutor din partea Ungurilor. (1)
TurciT lovise Moldova Inc'd prin Maiù. Inainte de adu-
narea desdvir0td a trupelor, nisce sangiacI, cu 15-20.000 de
dmenT, fusese surprin0 §i tdiatT de dmenil DomnuluT, §i acéstd
micd biruinta avti. rdsunet. (2) Ast-fel, la 14 Iunie, nisce
scirT. din Corfa spun cà cSultanul trimisese nisce sangiacT
In Valachia la locul Chilia pentru a luà o trecdt6re
unde trebue sà mérgà flota sa ; afldnd acésta Cara-bogdanul,
merse de-i atacd, a§à cà nu scdpd nimenT». (3) Acuma Insd.
tótd 6stea de .uscat §i tóth flota veniail asuprd-T.
Dovedl despre acéstd expeditiune, care ne era necunos-
cutd panà mail ddunddl, sunt multe. Fdrà a mal vorbl de
povestirea poeticd a luÌ Philelphus, In Amyris (4), la 4 Iulie,
Leonard de Santa-Maura, fost Despot de Arta 0 Ianina,
anuntdnd §i intentiunea Sultanulul de a trece Dundrea In
Moldova, serie Venetienilor cd. Mohammed a trimes Indatá
galerele sosite cu vestea ea' a cddut Caffa, ca ordine «ca
flota sà mérgd fArà preget la Cetatea-Albd». (5) 0 scrisdre
din Pera din 26 Iunie, reprodusd de un anonim chiot la 8

Acta extera, VIL p.306 7, 308-9; Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 634-5;
ed. a 2-a, p. 642. Cf. Hurmuzaki, II, p. 12-3; Acta extera, V, p. 267-8.
Pentru Mangup, v. Mem. soc. din Odesa, VIII, p. 419 si urm., iar
pentru dinastii de acolo, nota din Bogdan, Cron. mold., p. 257.
Iorga, Acte $i fragmente, III', p. 88-9.
Acta extera, V, p. 265-6.
Dethier si Hopf, III, p. 462, § xxxvii si urm.
Acta extera, V, p. 268 i urm.
 144

ale lunii urmat6re, spune ca «Rota trebuia sa plece indata

pentru a merge la Chilia si Cetatea-Alba, pe care le va lua
de sigur, dupa efectul produs de luarea CaffeI si atator lo-
curl vecine». (1) La 10 Iulie, reproducênd scirT din Pera si
Brussa (28-29 Iunie), Iacob Giustiniani scrie, din Chios, di
(TurciI ail lasat Caffa sub pazd si ail mers la Cetatea-Alba
In Moldova, unde se crede a vor pap o rusine, cad sunt
dou6-decI de cjile si mai mult de cand s'ail dus acolo cu
6ste mare». (2)
La 1 August, o scrisóre retorica a 1111 Laudivio de' Nobili
confirma si ea ca. «de la Caffa s'ail dus Turcil la Getil ce
locuesc peste Dunare spre a-I ataca si a le luà cetatea lor
cea maI tare, si nu se scie cine va invinge». (3) Dupd Dlu-
gosz, vestea ca Turcil si Mara' ataca Cetatea-Alba scuturd
pe Regele Casimir din toropéla sa si-1 Mai sa alerge la Korc-
zin, uncle aduna o Dieta la 2 Iulie, pe cand Stefan astopta
din munfi si codri resultatul luptet (4) In sfirsit, analele ve-
netiene ale luI Longo dail scirl preti6se asupra acestul re-
sultat. Turca debarcara patru tunurI, dar MoldoveniI le lu-
ard n6ptea, gonindu-I in apd. Plecand de aid, flota turca in-
cerca macar o lovitura asupra Chilia, dar Igasira locul ruinat,
Oa 11 ruinase RomaniI, ca sà nu se facd si aici o tradare
ca in Caffa». Ahmed-Pasa plecà indatä spre Constantinopole,
unde ajunsese 17 corabil cu 1.500 de Mei si fete din Caffa. (5)
0 sutd dou6-deci si dol de tinerl aflandu-se pe o corabie
comandata de un Grec, acesta se desfach pe incetul din flota
de transport: dol-spre-glece Turd furl ucisT, doI-spre-c13ce de-
barcap, prin inselaciune, si corabia, cu tóte bogatiile eI, se
indrepta spre Chilia, de unde Genovesil fura adusl ca robI la
Sucéva si aiurea in Moldova. (6) Cat despre Sultan, Moham-
Vigna, III, p. 480-1.
Ibid., p. 481-2. Cf. Col. lui Traian pe 1883, P. 44.
in Vigna, III, p. 236 §i urm. Cf. t;ii cronica lui Benedetto Dei, ibid.,
p. 247.
Dlugosz, /. c.
Iorga, Acte $i fragmente, III1, p. 89.
Bartolomelli de Piscia, citat mal departe (p. 150, nota 1); Dlugosz,
ed. 1-a, II, col. 533-4; ed. a 2-a, XIV, p. 630-1. Cf. Castelnau, o. c., I,
p. 220, nota 1 §i Hammer, Gesch. des osm. Belches, ed. 1-a, II, p. 142-3;
ed. a 2-a, I, p. 627.
 145

med II erd pe drojdiI; i se umflase pici6rele §i unii Il credeati

apr6pe de mdrte; se aucjid apoi cà Regele UngarieI se pre-
gAtesce, aà cd armata de uscat rëmase la Adrianopole i se
Int6rse, dupd o lungd znavd, fArd nicl o isbAndd. (1)
Aà scdpard In 1475 ora§ele de la Dundre i Marea Négrd.
Stefan fusese maI norocos decAt vecinil sAI italienl. In cu-
rind el se Impdcd. cu Unguril i cu aceia dintre Muntenl,
earl II erail protivnicI. Din Iasl, la 12 Iulie, el Wed declarati-
unea sa de prietenie cdtre Regele Mateiti i acesta rAspunded
la 13 August printr'o declaratiune analogd. (2) Hotarele dintre
cele dou6 Principate, erà spus In acésta din urmd, vor fi In-
semnate qconform privilegiilor cdp6tate de la Reef ungurI de
DomniI Alexandru §i Mircea.. (3) Mateiti inteleged sd resti-
tue In Muntenia pe Vlad Tepes, care se coborise Ina din
1475 In spre CarpatI, cdcY tractatul spune lAmurit cd Dom-
nil ImpdcatI, ale cAror hotare se determind, sunt «Ste-
fan, Domnul moldovenesc, i Vlad al MuntenieI». Vlad re-
nuntd decI la Chilia, cum renuntase 'Ate §i Mircea. Secuil
cdpAtard, In fine, ordin sà ajute pe Stefan (4) §i Regele pre-
gdtid, Impreund cu eel doI aliaT al al, o mare expeditiune
contra Turcilor, cer8nd «ca un led > sprijinul i subventiu-
mile Papel pentru opera sfintA. (5)
In Decembre InsA, Mangupul fu luat prin aseditt. Alexan-

V. scrisórea lui Mateiti din Peterwardein, 3 Novembre 1476, publi-

-catä In Acta extera, VII, p. 310 1L Cf. Acta extera, V, p. 205-6; Ma-
kuscev, I, p. 548-9, No. 8. Expeditiunea a lost cunoscutä si de Ham-
mer, Gesch. des osm. Reiches, ed. 1-a, II, p. 142-3: ed. a 2-a, I, p. 326-7.
Hurmuzaki, II, p. 8-10, No. 14; Teleky, XI, p. 5402-2; Lewicki, II,
p. 219-20. Cf. Hurmuzaki, II, p. 12-3. La 8 Septembre, lush el fdea ju-
rämInt Polonilor (Dlugosz, ed. 1-a, II, p. 634-5; ed. a 2-a, XIV, p. 632),
Secundum antiquos terminos et consuetudines per predecessores
vayvodas possessos et tentos, utrumque vayvodam, tam scilicet Stepha-
num. Vayvodam, Moldaviensem, quam Vlad Transalpinum, secundum pri-
vilegia Alexandri et Myrse, utriusque partis vayvodarum, a regibus ob-
tenta, conlirmamus.»
Hurmuzaki, II, p. 11.
(6) Ibid., p. 12-3; Acta extera, V, p. 273; VII, p. 282 si urm., 310-11.
Cf. Mon. Vatic., seria I, VI, p. 98. No. 74.
Iorga, China §i Cetatea-Albi. 10
 146

dru, cumnatul luT Stefan, omorit, impreund Cu tótd familia

sa, afard de fema si de un copil, care trebul sd se faca
Turc. (1) incá de la inceputul anuluI urmator, o expeditiune
contra Moldova se prevedea pretutindenea. «in anul acesta
scrin RagusaniI la 18 Februarie 1476, <Sultanul pare cd si-a
amanat Mote cele-lalte planuel: spre Dundre i se indréptä
tóte gandurile., (2) Spre Dundre i spre cetdtile din sudul
Moldova, carI forman, dupd o scrisóre polond din 1476,
«scopul principal> al expeditiunil turcescl din acest an. (3)
Ca si in anul precedent, si mai mult decat In acel an,
Stefan r6mase singur. in Apus trimesese son: In Venetia,.
Roma, Florenta. SoliI std.turd pana spre tómnd in Italia :
Venetia se scusa cd nu pite da nimic din baniI cruciadel,.
aldturd numal pe langd solI pe secretarul Emanuil Ge-
rardo, pentru a observa la fata loculuI imprejurdrile. (4)
Papa, ascultand de rugdciunile lul Stefan si ale Regeluï. Ma-
tein, fdcn «Episcop al biserica moldovene», cu scutire de anate,
pe unul din sofí, Petru, bacalaureat In decrete. in asteptarea
ajut6relor promise, Domnul si téra sa cdp6tard privilegiI
jubilen, dacd vor visita «mal marea bisericd moldovénd.». (5)
La 13 Ianuarie urmdtor, indulgenta fu reinnoitd pentru

Acta extera, V, p. 345-6; corectatä In Vigna, III, p. 488-9; Span-

dugino, in Sansovino, p. 141; Iorga, Acte si fragmente, 1111, p. 55. Cf.
Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 539-40; ed a 2-a, XIV, P. 637; Frakn6i, I, p. 317-8.
In secolul al XVI-lea, Polonul Broniowski, autând urme istorice In Man-
gup, gäsI un 196trän preot grec, care-i vorbl de luarea cetAtil sub prea
crudul i prea tialosul Impérat Selim al Turcilor, acum o sutä i dece
anl . Preotul scià incá sä spue de ceI dol din urmá dinaW Mangu-
puluI, unchiul i nepotul, din sangele Impératilor din Bizant satt din
Trapezunt . Pe pdretil bisericilor ruinate se maI vedeati gchipuri In haine
bogate de Impérati i Imp6rätese , §i poporul mal povestià Inca faptele
nelegiuite ale familia lui Alexios (Broniovius, Tartana, p. 7).
Acta extera i Vigna, II. cc.
Publicatä de Lewicki. V. p. 147, nota 3.
Hurmuzaki, VIII, p. 9-10, 10 11, 15-6, 26; Makuscev, I, p. 634,
No. 7. Cf. Mon. Vatic., ser. I, VI, p. 100, No. 77; Hurmuzaki, II, p. 8,
No. 10.
Monumenta Vaticana Hungariae historiam spectantia, seria I,
VI, p. 118; Theiner, Monum. Hung., II, p. 449-51; Hurmuzaki, II,
p. 13 5.
 147

ce vor ajutà, personal sail ba, pe *tefan in lupta cu Turca'

salí vor visità cele dou6 biserieT catedrale din Cetatea-Albd
saü bisericile din acest oras indicate de Episcopul CetdtiT-
Albe : indulgentele se vor da in una din aceste biserieT
In clädirile anexate. Episcopia latind de Cetatea-Albd se in-
timpind pentru inthia órd aicT : pote ca Petru, un Italian
credem, sd fi stdruit a i se permite resedinta in acest oras,
occidental si italian, ca locuitorT, limbd si moravurT. (1)
Dintre vecini, Mateiù Corvin se trezl ca tot-deauna prea tar-
diti (2), iar Regele Casimir Mal iardsT pe l'angd TurcT std-
ruinte bine intentionate §i adund la sfirsit o Dietd
in fine, ceea ce e mal grav, boeril incepurd sh. murmure.
Scrisórea polond eitatd, din 21 August, spune cà < tótd Mol-
dova, mustrând pe Domnul gil de tiranie si de crudime, a
refusat cu totul de a se grAmddl in jurul luí; ba s'a scos
de sub ascultarea lul, cjiand cd nu s'a purtat niel odath
ca Domn, ci ca un chinuitor i Watt. Ceea ce simtind dusma-
nul, a résphndit pretutindenea chi n'a venit cu atata Orle
contra poporulul, ci contra unuf ash de strasnic chinuitor al
némulul moldovenese >. (3) Dlugosz vorbesce si el in cuvinte
clare de acéstd resistentd a t6ril in timpurt asà de grele. (4)
Atacul fu duplu: din partea Turcilor si din partea
rilor, pe carl Venetia-T credeh bunl prietenT ai luí stefan

Theiner, Monum. Hung., II, p. 452-3. Pentru Episcopil catolicT din

Moldova in acest timp, v. Akta Gr. i Z., V, p. 181 (loan, Episcop de
Moldova la 1455); Hurmuzaki, II, p. 4 qi No. 6 (loan, Episcop de Mol-
dova la 15 Iulie 1466); Fabritius Károly, Pemfflinger Mdrk, 1875, p. 101-3
(Michail, Episcop de Milcov, in 1477); Nagy, Páur, etc., II, p. 275 §i urm.,
No. 176 (Grigore, Episcop de Milcov); Theiner, Mon. Hung., II, p.372 3,
No. 646 ( Episcopul de Moldova. in 1480). De comparat W. Schmidt.
Rom. cath. per Moldaviam episcopatus et rei romano-catholicae res
gestae, Budapesta 1887, in-80 i articolul férte important al luI Eubel, in
R6mische Quartalschrift, XII, caiet 2. Felicitärile Papel cätre Mateitb
pentru bätälia de la Podul luan, in Mon. Vat., 1. c., p. 122 3, No xcvn.
El fusese ocupat la inceputul anului cu lupta contra Turcilor, cä-
rora le luä Sabatul. V. Szdzadok, 1872, p. 11 i urm.; Acta estera, VII,
p. 317, 321-2.
Lewicki, II, p. 246-7.
Ed. 1-a, II, col. 546; ed. a 2-a, XIV, p. 645.
 148

§i partisanI ascun§1 al cre§tindtätit (1) Gel dintaT stabd-

turd Rumelia §i Bulgaria pe uscat, pe and o flotd se In-
drepta asupra celor dou6 cetAtT din sudul MoldoveT. Lucrul
e Intdrit de unul din cele maT autentice isvóre cu putintd :
mArturisirile fAcute de solil luÌ Stefan In Ungaria, pe la In-
ceputul luI Iulie. ET arAtard Regelui Mateiti cd téra §i Domnul
pdstrézd prietenia cu Ungaria, cd o mare flotd tura. a intrat
In Marea Négrd §i cd, la plecarea lor, ea se gdsia la Vara,
a. Sultanul voesce cu ori-ce pret gsd-§i indrepte cordbiile (2)
care cele dou6 castele ale lui Stefan, Chilia §i Cetatea-Albd,
carI sunt fórte tali», a 6stea de uscat va apuca. prin Muntenia,
pentru a ocupa pe Stefan §i a-1 opri de a-0 aprovisiona
§i ap6ra cetdtile §i a e nevoie de ajutor grabnic. (3) Dui-A
Dlugosz, la Vara tocmaT veni, la Sultanul insu§Y, un trimes
polon, pentru a incera OA opréscd: la 22 Maiti, el avii. au-
dienta ; Mohammed priml bine pe curténul RegeluI Casimir, II
dAda un caftan preps §i-1 vorbì cu bundvointg, dar nu
printr'o rugdminte polond se puteà oprl cuceritorul Con-
stantinopolei In fruntea o§tiril sale. Mohammed rèspunse ca.
la Adrianopole ar mai fi fost Ina. timp de discutiune (el pie-
case de acolo la 13 Maii.1), dar a acum §i-a luat indatorie
fatd cu Basarab-Vodd (de asta datd Laiot) §i Hanul. .Totu§1
va primi. §i se va infrinà de la rdsboiti, dad. Stefan 11 va
da tributul rémas in urmd, Il va pldtì de acum Inainte, va
restitui prin§il §i Chilia, care se tine de Téra-Romanéscd.» (4)
La neapòratul refus, 6stea inaintd, impreund cu flota, §i po-
durile furd aruncate peste Dundrea-de-jos.
Alte scirI, fórte seri6se, aratd §i ele cd unul din principa-
lele scopuri ale expeditiunil era §i acum supunerea cetdtilor.
0 scris6re genovesd din Pera, datatd 20 Maiti 1476, dupd
ce povestesce intrecerea In glume sanger6se a lul Mohammed
§i Stefan, aratd a la urmd acesta refusd tributul, Mid §i In-
tel:4 pe prin§ii turd din 1475, iar, ca rèspuns, Sultanul porni

Hurmuzaki, VIII, p. 114-5.

Originalul are: cele doué coräbii».
Acta extera, V, p. 316 8.
Ed. 1-a, II, col. 544-5; ed. a 2-a, XIV, p. 643-4.
 149

din Adrianopole si incept' sd armeze o flotd de 100-150 de

pAnze. (1) Altá scris6re, de aceeasI provenientd, cu data de
23, spune cd Sultanul ceruse Chilia, prinsil turcI, un BA al
DomnuluY ca zdlog, robil genovesI fugitl la Cetatea-Albd si
haraciul pe treI anT. in urma refusuluI lul Stefan, se armará
la Galipole la 60 de cornil maI miel si de transport cu unelte
de asedia «pentru Cetatea-Albd si Chilia». (2)
Dupd. raportul 1111 «Vlad, omul lui Dracul Voevod (3), plecat
din Moldova la 28 Iulie 1476, Turcil trecuse de curind Du-
'Area. Pe când el se aflail Incá de cea-laltd parte a riulul,
'Muff trecurd hotarul. 0 parte dintre dinsil, la 10.000, ve-
nird la Cetatea-Albd, dar furd bdtutl de Moldovenì lânga
acest oras si perdurd 5.000 de robI, pe carl II luase In trécdt.
Flota care se presentd. la Cetatea-Albd nu isbutl, ordsenif
apérându-se bine. La Chilia nu le merse Turcilor mal bine:
500 de Ieniceri, carl strAbdturd pand acolo, probabil pe uscat,
furd prinsI totl. incunosciintat de aceste nesuccese, Mohammed
se hotdri sd se mès6re intaiti cu Stefan, «cddl scià cd, de-1
va invinge pe acesta, va dobAndi usor si cetdtile acelea».
, Domnul se aflà nu departe de Dundre, cand vestea cd un
alt ciambur tatdresc a trecut Prutul pe la StefdnescI si se
indréptd spre Sucéva, de unde D6mna Maria fugise la
Hotin, il chemd in nordul tériI. Vestea sosiril sale opri
pe ndvalitorI la o jumdtate de di de capitala MoldoveT,
dar, cu t6te silintele lui Stefan, eel' 30.000 TAtarI nu puturd
fi ajunst ET dispdrurd cu o bogatd pradd omenéscd si Dom-
nul trebul sá dea voie tèranilor din &tea sa a se int6rce
spre a vedé ce s'a ales din familia si avutul lor. Cu 10.000
de curtenl, numaI, Stefan se retrase inaintea Turcilor : in-
taiti la Vasluiti, apoi la IasI, Bacdil, Roman, arclènd unul
dupd altul orasele pe can' erà nevoit sd le pdrdséscd. Ur-
mdrit de apr6pe de Sultan, care primia provisiunI de la au-
xiliarul s6ii muntén, el se addpostl in sfirsit in codrii Némtuhri
si aid, la 26 Iulie, indrdsnl sd dea lupta. Fu stropfit, dupd

Iorga, Acte $i fragmente, 1111, p. 55.

Ibid., p. 56, No. 1.
Publicat in Acta extera, VI, la data de 7 August 1476; p. 320-1
 150

energica expresiune a cronicaruluT, de multimea vrájma§ilor,

§i r6md§itele o§tiril sale, Urea boerimil moldovene, se stin-
será la cPirául-alb,la Itásboieni saú Valea-Albd». (1)
$tefan fugl in Galitia, unde fu v6dut, la Sniatin, (man-
chnd inteun han, cu putinT boerT. (2), dar Sultanul nu se
incredeà încà in deplindtatea victoriel pe care o cA§tigase.
Se sfil sd-§i grámádésca trupele la asediul Cetátil-Albe §i
Chiliel, .tem8ndu-se ca nu cum-va, pe cand §i-ar obosl &tea
de asediil, sä pátéscá vre-o pagubh saú vre-o primejdie prin
iscodirile viclene ale MoldovénuluT . (3)
Pang tárdiil in August, Turcii, impártitT in cete, prticlard
téra in lung §i in lat, asediând pe alocurea cetatile, ca Ném-
tul, §i p6te §i Hotinul, arci6nd Sucéva, smomind pe boeril
nemultumitT, cárora le infäti§à ca Domn pe Alexandru-Vodá,
fiul lul Petru Aron, amenintand cu incursiunl tinuturile ve-
cine ale Polonia (4)
Cam tardiii, ce e dreptul, dar ajutorul venià de la prie-
teniT de peste hotare. Dacá tabára poloná din Camenitd
trti o atitudine de observatiune, $tefan Báthory, avênd cu
sine pe Vlad Tepe, se apropià de hotare. La sfir§itul lui
Iulie, omul lul Vlad iT gásl. la Media § in calea spre Moldova.
Basarab Bátrânul, care venià spre téra Bársei s'o prade,
prinse de veste cd se apropie cre§tinil §i dän. de scire Sul-
tanulul. (5)

Cronicele românesci citate si Dlugosz ; Baltazar de Piscia, in Col.

luí Traian, VII, p. 376-80; relatiunea citatä a omului lui Tepes ; cro-
nicele apusene in Iorga. Acte si fragmente, HP; cele turcescl in Leun-
clavius, Hiel., col. 691 ; Ann, p. 31. -Inscriptiunea de la Räsboienl publi-
catä mai bine de Melchisedec in An. Ac. Rom., seria a 2-a, VII, p. 171-2
saft Cony. lit., XVI (iar destul de red, in Arch. rom, I, 94 si nota 1).
Cf. Ureche, p. 164.
Piscia, i. c.
Lewicki, II, p. 246-7.
Mid.; Akta Gr. i Z., VI, p. 185, 186-7; Dlugosz, ed. 1-a, II, col.
547-8; ed. a 2-a, XIV, p. 645 6; Relatiunea lui Piscia, l. c. Pentru ar-
derea Sucevel, v. Cron. de la Bistrita, p. 56; Cron. putnend, p. 196; Cron.
moldo-polond, p. 226. Dupä Dlugosz (col. 544 din ed. 1-a; p. 643 din a
2-a), Alexandru se liceä fratele lui Stefan . Relatiunea lul Piscia vor-
besce insä de un fiit al lui Petra, fost Domn al Moldovel .
Cf. si scrisórea din Lewicki citatá in nota urmat6re.
 151

Acosta, In armata cdruia cddeall 6menit de f6me si de

b615, care perduse, de furtund, o parte din flotd (1), nu se
-shntl In stare sd dea o noud luptd cu forte próspete. El porni
spre Dundre, pe care o trect In pripd, fdrd a mat atacA In
cale, cum se temeA Stefan, Chilia si Cetatea-Albd. (2) La
2 Octobre, Mateiti Corvin anuntO pretutindenea efectul pe
tare l'a produs numal vestea apropieril ostiriI sale. (3)
Se audl In multe locurt, pe alte al, cd rdsboiul se mantuise
prin victoria crestinilor, cd Stefan ar fi prAdat tabdra tur-
céscd, cd ar fi innecat In Dundre pe dusmanI, cà ar fi bAtut
la 8.000 de Turd gvenitl cu cordbit si galore pentru a dobandl
o cetate ce fdceO. Stefan la Dundre». (4) 0 retragere, care
lash pe Stefan In scaun si stdpOn pe Chilia si Cetatea-Albd,
erà prin ea insdsT o mare infrangere, cu atk mat mult cu
eht Sultanul crescuse Insemndtatea expeditiunit, punêndu-se
Insust In fruntea et.
In Novembre, Domnul Moldovet, unindu-se cu Bdthory,
consfintl succesul, alung5nd din Muntenia pe unélta tur-
-céscd. Vlad Tepes se vècjii., dupd lungt ant de inchis6re si
exil, iardst In téra peste care domnise cu crudime, dar cu
faimd si eesunet. 18.000 de Turd, cart sprijiniati pe Laiot, furd
invinst, cu perdert mart. La 11 Novembre, aliatil, In fruntea
a vre-o 20.000 de soldatt, so gdsiati. .1ângl. Insusl Bucurescil»,
probabil .Cetatea DimboviteT> din cronicele moldovenesd.
Orasul cddeà dupd cincI-spre-dece ciao de asediti, si Vlad fu
proclamat Domn de boerit Wit, cart se inchinard cu grózd
temutulut stdpan de altd datd. Vechil dusmant din 1462 fra-
ternisarA, si Mateiti, care af1á aceste scirt bune, la 4 Decem-
bre, se puteO gAndl cu 1ncredere la realisarea mug expedi-
tiunt contra Turcilor, pe care o plAnuise. (5)
Lewicki, II, p. 249-60; Dlugosz, l. c.; Gerardo, in Acta extera, V,
p. 323.
Relatiunea onmlui lui Tepe. Cf. scrigrea din Col. l. Traian pe
1883, p. 45-7.
Fraknói, Levelei, I, p. 348-60; Teleky, XI, p. 572; Lewicki, l. c.
V., d. ex., Col. l. Traian, VII, p. 380; Iorga, Acte 0, fragmente, I111,
p. 90, 98.
Iorga, Acte 0 fragmente, HD, p. 101-2; Teleky, XI, p. 663-5, 675-6;
all, p. 22-4; Hurmuzaki, VIII, p. 22-3; Acta extera, V, p. 325-6; VII,
 152

De§1 41 pastrase hotarele In 1476, Stefan nu perda cu_

totul frica unel none invasiunt In 1477, el trimise la Vene-
tia pe ruda sa loan Tamblac, pentru a povestl luptele tre-
cute §i a explica de ce retinuse pe mandatarul venetian Ge-
rardo. (Eil cred», spunea Stefan prin mijlocul luI Tamblac,.
cca Turcul va venl din not', impotriva mea, In acest an,
pentru cele doué cetatT, adeca Chilia §i Cetatea-Alba, earl il
supéra mult; de aceea vreail sa fii,1 ajutat acum, fiind-cá im-
prejurarile nu lasd pe VenetienI a luà mésurl generale ; §i
Dogele pote socotl ca. aceste doué cetatI sunt WI. Moldova,
§i Moldova cu aceste doué cetatI e un zid pentru Ungaria
§i Polonia. Ba mal dic ca, dacä aceste cetatI vor fi pastrate,_
TurciI ar puté perde Caffa §i Crimea, §i ar fi un lucru
u§or; dar nu spun cum, pentru a nu mè intinde prea mult;.
Insá sunt gata a explica dupa. cerere.» (1)
De frica ataculuI turc, Stefan incepa a intarl Chilia, fa-
cênd, anume, zid, nu in jurul vechiuluI Licostom, pardsit
de cat-va timp §i ruinat, cum se va vedé, ci In jurul ora-
§uluI ce se formase in fata, pe malul moldovén al Dunaril,
Chilia Nona. (In anul 1479, Iunie In 22,, scrie cronica de la
Bistrita, 'incept [Stefan-Voda] sa zidésca cetatea Chilie, §i
o ispravira inteacela§I an, Iulie in 16.» (2) In acéstei Chilie,.
zidl el,l.a 1482, prin architectul italian Ioan Provana (11pii6avcc),_
biserica Sf. Nicolae, pe care §i astadl poporatiunea, teribila
poporatiune poliglota, adunata sub controlul administratiy
rusesc, i-o atribue. (3) Ca-va anI mal tarditi, sub Parcalabit
Duma §i Hraman sail Hermann, el ridica in 6990 (?) de la
Christos (1481-2), o biserica in Cetatea-Alba. (4)

p. 325-7; Mon. Vat., ser. I, VI, p. 121-2, No. 98; Dlugosz, ed. 1-a, II,.
col. 551; ed. a 2-a, XIV, p. 651; Fraknái, I, p. 354-8, 358-60. Pentru
$tefan Báthory, v. si Szdzadok, XXIII, p. 701 s'i urm. Ráspunsuil la
anunciul de victorie al lui Matehl, in Mon. Vaticana, ser. I-a, VI,.
p. 121-2, No. xcvi.
Hurmuzaki, VIII, p. 53-5. Pentru solia lul $tefan la Venetia, v.
ibid., p. 8-9, 16-7, 22, No. 25. Pentru cea din 1476, Arch. soc. sc. si
lit. din Iasi, IV, p. 203-4.
P. 56. Cf. Urechiä, p. 166.
Inscriptiunea grécá. in Murzakievici, in Mem. soc. din Odesa, II,
p. 484 si urm.
Inscriptiunea slavonä in vol. XV, p. 506 si urm. (parcAlabil sunt.
 153

In 1479, Turcil facurd dou6 IntreprinderI In regiunile Du-

ndriT i Mdril Negre. O flotd. de 70 de galere intrd in Marea
Negra si cucerl cun castel ce nu-1 maI putuse dobAndl, ash
cà t6td acea mare e acum In stdpanirea sa». (1) Castelul e,
credem, Matrega, In peninsula Taman, std.pânit de familia
Ghisulfi: proprietarul de atund, Zacharia de Ghisulfi, fugl
intAitt in Moldova, unde stefan l'ar fi despoiat de avere. (2)
In acelasI timp, o expeditiune pe uscat, sub All-beg i Skender-
beg, treat in Muntenia, lud cu sine pe Tepelus (Basarab-cel-
TIn6r) s't pdtrunse In Ardél, unde fu sdrobitd In Cdmpul
Panel, la 13 Octobre. tnvinii furd urmdritl pand la Gher-
ghita, téra curdtitd de Turd, cetdtile intdrite, boeril supusI la
jurdmInt Ltd cu Regele UngarieI; Ungurii prddara, In sfirsit,
malul bulgar, inainte de a se int6rce obosiff acasd. (3)
In 1481 murl Sultanul Mohammed i, prev6dênd lupta care
isbucnI indatd. !titre fiff s6I, crestindtatea incept" sd maI re-
sufle. Dar, chiar pe timpul turburdrilor care intovdrdsird
suirea pe tron a luI Baiazid II, linistea i siguranta nu domnI
la Dundre.
La 23 Februarie 1481, Regele Mateiù dd ordine, in urma
sciriT, primite de la stefan, cd Invinsul din 1479, All-beg,
vine prin Muntenia spre a atach Sibiiul i Brasovul. Dom-
nul MoldoveI se declarà amenintat si el, ash In cdt Mateid

Duma §i Hermann ; functionéza insd intre 1479 §i 1481, v. Apendicele,

No. II). In 1482, Stefan inchise la Cetatea-Albi pe diacul rus Teodor Cu-
ritin, venit in solie la dinsul (Arch. rusd pe 1895, No. 1, p. 1-17, in
Revista critico-literard, IV, p. 292).
Makuscev, II, p. 185--6, No. 19.
Iorga, Acte $i fragmente, HP, p. 63, No. 1.
Iorga, Acte qi fragmente, HD, p. 102-3; Stryjkowski, in Arch. ist.,
III, p. 11; Col. l. Traían, an. II, No. 31, i, mai ales, scrisorile Reginel
Beatricea, din 9 Iulie 1480, in Acta extera, V, p. 436-8, 438-40. Cf. Mon.
Vaticana, seria I, VI, p. 122; Bonfinius, p. 445-6; Nagy, Flu; etc., IV,
p. 437-8; Acta extera, V, p. 394; Dlugosz, ed. 1-a, II, col. 586-7; ed, a
2-a, XIV, p.695-6; Frakni5i, I, p.449-51, 454; Tört. Tár, IX, p. 170-1. La 30
Mali] 1480 solI ai Marelul-Maestru teutonic spun c5. Stefan a anuntat Po-
lonilor cererea de trecere liberd catre Camenita, fäcutä 1111 de Sultan
(Lewicki, II, p. 316). Cf. documentele slave din Bra§ov, N-le 89, 100.
 154

se grAbi sd cérd, la 17 Aprilie, ajutor de la Papa. (1) In

curind el puteà sd anunte mórtea eceluI mal mare vrAjmas
al numeldi crestin >. (2)
Inainte de acest eveniment, pe cAnd se astepth trecerea
Turcilor la Orsova, Tepe1u îT adund 6stea si téra pen tru
a merge la Chilia sd atace orasub; apoi, rAsgAndindu-se, se
stabill in muntI, asteptdnd sosirea protectorilor s6T. Voevo-
dul ArdéluluT, Stefan Bdthory, credeh cd vor pornl impre-
und contra Ardélulul i cereh, la 30 Aprilie, contingentul lor
Sibienilor. (3) Insd in vara acestui an, Stefan pedepsi pe
acel care voià sd-T ieh inapoI cucerirea din 1465; el JAW pe
tinOrul Basarab, Ii sfdrmd 6stea si-I lud treT-deci de stégurl.
La 7 August, Regele Mateiti anuntd acest succes Papel:
o mie de cAldr1 urmdriail pe Domnul fugar si putina sa
snag. (4)
Dar póte in 1483 tiled, Mateiti Corvin cumpArd pacea de
lá Turd'. Inteo lungd scrisóre el anuntd Principilor Impe-
riului cum, dupd un sir de negociatiunf, el a primit con-
ditiunile oferite. PArdsit de totT, chiar de cel mal indato-
ritl sd-1 ajute, ca Venetia si Imperiul, el n'a mai putut tiné
se'ind numai de interesele crestindtAtil. In ash conditiunT,
nu mai póte lupth. Dacd trebue sd perim,, cjiceh el, cel
putin sd nu cddem eel dintAT noi si Regatul nostru. (5)

Acta extera, VII, p. 352-4. Scrisórea se aflä i in Frakm5i, Leve-

lei, II, p. 123 5; cf. p. 125-6, 150-3 ; Mon. Vat., seria I, VI, p. l'i0-1.
Cea-lalta scris6re, din 23 Februarie 1481, in Teleky, XII, p. 164-5.
Monum. Vaticana, seria I, VI, p. 175-6. V., pentru sperantele date
de acéstä merte, Notices et extraits, XI', p. 90 si urm.
Teleky, VII, p. 173 4.
Cron. de la Bistrita, p. 57; Cron. moldo-pol., p. 226; Cron. put-
nénei, p. 196; cf. Dlugosz, ed. 1-a, II, p. 562; ed. a 2-a, XIV, p. 665. Seri-
sdrea luI Mateiti s'a publicat in Acta extera, IV, p. 360; VII, p.361-3;
Mon. Vaticana, seria I, VI, p. 181-4. Nu credenn sä se refere la acelasi
eveniment ea si scris6rea Reginel Beatricea, deja eitata ; care scrisére e,
de sigur, datata bine. V. si Frakni5i, II, p. 156-9, p. 160.
Frakn6i, Levelei, II, p. 273-5. Pentru pacea turco-ungarä, de care
se indoia5 Ragusanii, incä In primivara lui 1484, v. scirile de la p. 156
nota, precum si Szerémi György, ed. Acad. Ung., Pesta 1857, p. 19.
PlangerI anteri6re ale lui Matein pentru isolarea sa, in Acta extera,VII,
p. 312 6 (1476), 335 (20 Maiii 1480).
 155

Incheiarea pacil de at-re Mateiti cu Turcii era condemna-

rea luT $tef an, cad din Polonia, cu care reinnoise legdturile
de vasalitate In 1478 (1), Domnul nu putea sd astepte nici
un ajutor altul deck pregkiri tarcjil si interventiunI diplo-
matice inutile.
Nu numal cd. $tefan era pardsit de Regele hnguresc, dar
o gresald de redactiune poke intentionatd legitima un
atac al Sultanului contra Chiliei si Cetdtii-Albe : cancelarul
Regatulul, Petru, Archiepiscop de Kalocsa, nu Insemnase In
tractat cele dou6 orase din partea crestinilor. (2)
Dupd Bonfinius, Mateiti ar fi fost surprins, la asediul Kor-
neuburgului, de vestea cd TurciI amenintd cetdtile moldo-
vene. (3) In realitate, lined de la inceputul anultil marile
pregAtirl turcesci nu erah o taind pentru nimenl. Avem o
intrégd serie de scrisori ragusane, cali vorbesc, la intervale
scurte si Cu multe amdnunte, de aceste pregdtirI. Se scia ca
se armézd o multime de cordbil. la Avlona si cd trupe si
munitiuni se indréptd spre acest punct din Albania, dar in
aceleasI scrisori se mentionézd preparativele nu mai putin
formidabile ce se fAceati pentru flotd si armatd, la Constan-
tinopole, Pera, Galipole si Adrianopole. VenetieniI le-ar fi
ajutat si tótd lumea, inspdimantatd, se chinuia sd afle in-
cotro vor porn1 cele douè expeditiunt La 8 Martie, o scri-
sóre vorbesce de 50 de galere si 100 de fuste armate, cu
sprijinul Venetienilor, la Constantinopole : in Maid, tóte co-
rdbifle vor fi gata. Se credea cd vor merge in Siria, la
Alexandria, la Rodos, la Chios, in Apulia, «In Marea Négra)
chiar, dupd o scris6re a undi Ragusan, datd din Manfre-
donia, la 28 Martie. (4)
In Ragusa, domnia fried mare; Chiotli sateatt cu portile
orasulur inchise (5); Rodienil °email explicatiunI Sultanuldi,

Hurmuzaki, ID, p. 709-10, No. 529. 0 trevd intre Ungurl 0 Turd

s'ar fi incheiat in acest an (Fraknói, Levelei, I, p. 382 3).
Iorga, Acte $i fragmente, III1, P. 63-1.
Bonfinius, p. 453.
Makuscev, I, p. 553-4, No. 13.
Makuscev, I, p. 552-3, No. 11-12; p. 555-6, No. 15; II, p. 55-6,
No. 21; p. 56-7, No. 22; p. 58, No. 23; p. 106-7, No. 18.
 156

care dedea solemn, de fatd cu ambasadoriI, ordine de de-

sarmare Rotel din Galipole, in Martie, *i asigura. pe Marele-
Maestru prin scrisorl din 13 Aprilie. (1) In Iulie flota se
presenta la Chilia, care cd.cjii la 14 ale lunil, lar Cetatea-
Albd, atacatd pe urmd, se supuse la 4 August urmdtor.

AmAnuntele acestor evenimente sunt date prea divergent

de deosebitele isvóre pentru a put6 combina din ele o po-
vestire sigurd. E mal bine sd le analisdm pe rind: scirile-
mdrunte, de carI avem destule, vor servI pentru a controla
§i explica pe cele-lalte. Vom impArtl isvórele in isvóre mol-
dovenesd, turcescl i apusene.

Trel cronice moldovenesci mal vechI mentionézd cu óre-carl:

amdnunte luarea cetdtilor. Cronica putnénd pomenesce spri-
jinul dat expeditiunil de Vlad*Cdlugdrul, pus cu putin inainte
In scaun de $tefan : Cetatea-Albd ar fi cdcjut la 5 August. (2)
Cronica moldo-polond fix6z5. la 15 Martie sosirea luí Baiazid
sub Chilia, care ar fi fost cuceritd. < atund», lar Cetatea-Albd.
In luna urmAtore; Vlad ar fi fost stabilit tot atund de Turct
(Acestea», serie cronicarul, cs'ail intimplat in Iulie §i Au-
gust.» (3)
Ca tot-deauna, mal desvoltatd., Cronica de la Bistrita men-
tionézd concursul 4 afurisituluT cdlugdr Vlad Voevod >, aratd
cd. luarea Chilie s'a intimplat la 14 Iulie, inteo Mercurl;
fiind ParcAlabi in cetate Iva§cu §i Maxim; la 5 August ur-
mdtor, inteo MercurI, a cddut in fine §i Cetatea-Albd, co-
mandatd de Gherman §i 6nd. (4) Acelea§I date se intilnesc-
§i in Urechid, care nu dd insd, pentru luarea CetAtil-Albe,.
cjiva sdptdmand.. (5) In fine, pe un octoich bulgar stà ur-
mAt6rea notità interesantd: «In anil ImpdratuluI Baiazid lu-

Bosio, Storia del sacro militar Ordine di San Giovanni Gero-

solimitano, II, p. 477.
P. 197.
P. 227. Cf. Cron. serbo-rom., p. 101; Cron. anonimä, p. 239.
Cron. de la Bistrif a, p. 67-8.
P. 166. Cf. legenda din O sémil de cuvinte, p. 179.
 157

rä Turcii cetatea Chilia i cetatea Belgradul vi pe 6meni

IT robirl; pe uniI II alungara in Anatolia ; pe altii Ii taiara ;
iar I>omnul $tefan nu merse la rasboiii, ci-i avtepta la Oblu-
cita [Isaccea]; iar Turcil fura vicleni vi nu venirá la lupta,
ci se avezara sub Chilia. D6mne, érta-m6 ca pe un om pa-
atos.» (1)
Numele Parcalabilor se constata a fi esacte (2), vi datele
sunt vi ele admisibile, dadi se inlatura cate-va graven evi-
dente. Ava cronica moldo-polona da din eróre data de: Martie
pentru sosirea Turcilor la Chilia, iar 5 August a caclut inteo
Jot Data de s6ptèmand fiind tot-deauna mai probabila, ar
trebui dad' sa se admita, cum am vi facut mai sus, data de
4 August, vi nu 5, pentru caderea Chiliei. Trimeterea locui-
torilor in Imperiil e adeverita vi de Phrantzes, care spune
.ca Turcil aú colonisat Constantinopole i cu locuitori din
A sprok astron. (3)

Cel maT important din isvórele turcesci e scrisórea Sul-

tanului, data la 2 August, sub Chilia. Ea e adresata Ragu-
sanilor, earl o primira la 2 Octobre, o tradusera din slavo-
nesce in latinesce vi o r6spandira in Europa. E prea impor-
tanta acésta scrisóre pentru a nu o reproduce apr6pe intréga,
In traducere. Iatd-o:
«Ve fac sciut ca stefan, Voevodul Moldovel, a fost pand
maI dOunacji sluga credinciósa a rèposatulta meù tata vi a
bunului meg vi cá nici odatà nu le-a calcat poruncile; apol,
indemnat de mintea lui cea pr6sta, Incepti sa nu ne mai
asculte. Ba, se puse O. prade Muntenia, care plätia haraciti
imp6rdtiei N6stre. Pentru care sup6randu-ne, am pornit cu

Octoich bulgar din sec. al XV-lea, descris de I. Bogdan in articolul

Manuscripte slavo-romeine in Chiev (Convorbiri literare, XXV, p. 508-9).
Cf. Cr. lui Nichifor de Constantinopole, citatà de acela§i In Cron. mold.
In. de Ureche, p. 264.
V. lista de la sfiraitul acestui studift.
P. 308. Dupà dinsul, probabil, Hierax (in Bibl. graeca medii aevi
a lui Sathas, II, vers 724: ix To5 D'AiEvou II6rcoo»). $i Ragusani se gäsiaii
In Cetatea-A1b5. (Luccari, Annali di Ragusa, p. 116). Analele lui Restius
pi Gondola, pub]. de Academia din Agram, nu vorbesc insh de luarea
cetätilor.
 158

ajutorul lui Dumnedell spre Moldova, cu tóta puterea nóstra.

Cu ajutorul luI Dumnedeil am trecut §i. Dundrea, uncle a venit
Hanul cu 70.000 de solda" i ni s'a inchinat, puindu-se cu
al' al la ordinele n6stre, impreuna cu totI osta0 munteni";
§i porniram de acolo i ajunseram intaiii la o cetate a MI
Stefan, disa Chilia, care e cheie §i 'Arta la tóta. téra Mol-
dove"' §i Ungariel §i a téril de la Dunare. Unde venl Hanul
cu tabara §i Muntenil, cu credinta, In ajutorul nostru. $i
a§a, cu ajutorul luI Dumnedeil, in opt dile am luat acea ce-
tate *i am intarit-o despre uscat §i despre apa In numele
Imp6ratieI Nóstre, §i am pornit de acolo §i am ajuns la alta
cetate a disuluI Domn, cu numele de Cetatea-Alba, care e
cheie §i 'Arta. pentru WO Polonia, Rusia, Tataria i t6ta
Marea Négra. Care cetate, cu ajutorul luI Dumnedeti, am
luat-o In dou6 aile, i am 1ntarit-o §i pe aceea, §i de acolo,
cu voia lul Dumnedefi, ne-am intors In Scaunul nostru
pèratesc.» (1)
Scrisórea, e de sigur, autentica, §i spusele el se potrivesc
cu marturia cronicelor moldovenesdi. E de insemnat, mal
ales, in acéstä potrivire, faptul cd amindou6 aceste cate-
gorii de isvóre pun luarea Chiba inainte de a Cetatil-
Albe, pe cand scirI apusene presinta lucrul invers. 0 sin-
gura greutate se intimpina: Baiazid a putut revenl prin
Chilia, pentru a asista la lucrarile de la Licostomo (de care
lucrarl" va fi vorba indata), dar data de 2 August, «die 1,1
Augusto», e evident falsa ; la 4 August abia se lud Cetatea-
Alba, a0. In cat socotim ca, In loc de «IJ», trebue cetit
«XI», confusiunea paleograficd, la un copist mal not" sat'
mai vechiti, Rind u§órä pentru aceste cifre romane, "in scri-
sórea timpulul.

Cronicele turcesd povestesc cucerirea ora§elor intr'un fe!

asemtinator: Sultanul se an' la Adrianopole, faand cladirI,
cand se respandl intro Ienicerì vestea, cà el vrea
cu ajutorul Achingiilor. Pentru potoll, Baiazid, dupd
sfatul celor ce-1 incunjuraii, anuntà o expeditiune. Trebul

(1) Acta extera, VI, p. 36-7; Makuscev, II, p. 134-6, No. 14.
 159

multA trudd i chezd§ia Vizirilor i Pa*ilor, pentru a-I face

sd priméscd pe Sultan in mijlocul lor §i sd pornéscd la rds-
boit. Sultanul ar fi mers pe uscat, ceea ce se intdresce
§i de aiurea. Trecénd Dundrea, el lovl Chilia §i ldsd o gar-
nis6nd in cetatea cuceritd, apoI merse la Akkerman, pe care
o asedid o lund. Vegênd turnul cetdtiI ddrimat §i *anturile
umplute, ord§enii se supuserd. Sultanul läsà in cetate numaI
pe locuitoril de mal demult, iar strdiniI furd du0. la Constan-
tinopole. Cetatea-Albd se predete la 27 Gemazl-ul-Achir (22
Iunie), care ar fi cdclut inteo (ji de MercurI, ceea ce con-
cu mdrturia cronicelor moldovene. (1)
Dupl Hammer (2), care a intrebuintat i alT cronicarI
turd deck Neri i Seadeddin, Baiazid ar fi avut 15.000
de Tdtarl. Atacatd la 6 Iulie, Chilia s'ar fi supus la 15, iar
Cetatea-AlbA, asediatA la 24, ar fi cAclut la 9 August. Sul-
tanul ar fi revenit prin Chilia i Dobrogea, dupd ce Mel).
darurI §i dAdit veniturl aliatulul séù, Hanul. in nepotrivirile
dintre aceste date j cele stabilite mat sus, o builà parte
trebue de fdcut, credem, combinatiunilor gre§ite ale luI Ham-
mer insu§I.

Trecênd acum la isv6rele apusene, cel mai amänuntit e,

de sigur, Cambini, cunoscut de tot): istoriciI noVri de la BM-
cescu inc6ce. (3) De§1 nu e, absolut vorbind, un contemporan
al evenimentelor, cAcI istoria sa turcésed merge pdnd la 1520,
el trebue sd fi avut la indemAnd o scris6re bine informatd,
pe care a denaturat-o i a banalisat-o.
Cambini nu scie nimic despre luarea ChilieI, pe care niel

Leunclavius (Löwenklau), Historia, col. 595, 626-8 (doué versiuni);

Annale,s, p. 32; Neuwe Chronica Tiirckischer Nation, 1595, Frankfurt-
pe-Main, p. 29.
Gesch. des osman. Reiches, ed. 1-a, II, p. 288-9; ed. a 2-a, I, p. 629;
Gesch. der Chane von Krim, p. 43-4. Cf. Cantemir, 1st. Imperiului
Otoman, ed. Acad Rom., p. 177-8, 297, nota 89 si Cronica tatarä, publi-
catä in Mem. soc. din Odesa, V, p. 195. Datele lui Htmmer, cu o gre-
salä nouä, In nota la Aibèri, XVI, p. 20.
Puterea armatd, in Magasin, II, p. 60-3. Traducêndu-1, Rál-
cescu vorbesce, bine inteles, iaräsI de ingroparea viitoruluI maritim
al Moldaviei» in 1484.
 160

n'o pomenesce. Expeditiunea ar fi fost la inceput destinatd

contra insuleT Corfti, unde Turcil aveaù intelegeri: Sultanul
vorbig de Cetatea-Albg si Moldova numaI pentru a adorml
pe Venetient
ARAnd insá cg acestia intdrise insula, Baiazid ar fi dat o
noug indreptare floteI i armatel sale. Flota merse paralel
cu trupele de uscat, comandate de Sultan. In cale, Muntenia
fu prgdatg, si Vlad silit sg se supue, ceea ce se p6te i ar
usurà sarcina de nerecunoscintä ce apasg asupra memorieT
Domnulul Täril-RomânescI. Sosind cordbiile, 6stea combi-
natd pornh spre puternica i vestita cetate Moncastro, pe
care Mohammed II o atacase In zadar timp de o lung. Org.-
$eniI se apärard cu energie si patriotism. Intaiul asalt fu
respins cu sggetl, foc i petre, desl TurciT se improspätail
necontenit i des]. tunurile Sultanulul Mouse o spgrturá in
zidurT, pe care eT o indreptase prin zggazurl i anturl. A
doua i, Baiazid ordong un noil asalt, care nu trebuig
inceteze deck la inchinarea cetgtiI. Inainte insg de a-1 in-
cepo, el Mea o somatiune din urmg Moncastresilor, promi-
Ondu-le, in cas de supunere, libertatea pers6nelor Qi a ave-
rilor. Putinil apärgtorl aI cetkil se supuserg i TurciT obser-
vará capitulatiunea. ApoI Sultanul se intórse la Adriano-
pole. (1)
Cum se vede, totul e vag i incurcat; abià cate-va lucruri
nou6 si probabile plutesc de-asupra. Cu totul alt-fel sunt
scirile venetiene, cu carI vom incheià : ele sunt, de sigur,
cele maI pretióse scirl apusene asupra evenimentelor din 1484.
Avem întâiú doug cronice : cea mal insemnatd sunt asá.
numitele Anale ale luT Malipiero. Dupä. dinsele, flota turcéscd
aveg 100 de cornil, marT i miel.; 6stea de uscat se com-
puneg din 300.000 de soldati si 'Madi erail 30.000. Se ajunse
la Cetatea-Albg in diva de 20 Julio; corturile furá intinse
tunurile incepurd a bate zidurile din trei pgrti, pânä le
sfárknarg in dece dile. Se umplurà apoI santurile, adinci de

(I) Historia universale dell' origine, guerre et imperio de Turchi, rac-

«colla da m. Francesco Sansovino, Venetia, 1654, Seb. Combi
in-80 mare, fol. 166 Vo. Reprodus i In Arch. ist., 12, p. 55 §i urm.
 161

opt picióre, ale casteluldi, care se apèra energic, fiind §i el

bine inzestrat cu tunurl. Cilla: frunta§I ai Cetatil-Albe venira,
In sfir§it, la 3 August, sa ofere supunerea. Baiazid trimese
o suta de IenicerI sa ocupe fortaréta ; 3.000 de Turcl, sub
un pa§d, II urmard a doua di, ceea ce explica data de 4
August data de cronicele nóstre pentru ocuparea ora§ulul
de Turci. Locuitoril din satele vecine, refugiatT in Cetatea-
Alba, fura deosebiti de cetateni §i facuti rol:A. Hanul aya
-2.000 dintre din§iI, 1.000 fura datT Ienicerilor, etc. Ord§enii
(dupd capitulatiune) aveati dreptul de a e§1 cu averile lor;
dar, dupd ce e§ira din cuprinsul zidurilor, avurd li eT aceea§I
sórtd: '2.000 de bdietI fura inscri§T in corpul Ienicerilor, 2.000
de fete merserd la Constantinopole pentru a popora seraiu-
rile §i tirgurile de sclave. Din 20.000 de locuitori, r6maserd
«200 de familii de pescan» intre ruinele falniculuI ora § de
odinióra.
De aici, ar fi mers Sultanul la Chilia, pe care o asedia cinc"'
.cjile. Locuitorii. ~será', dar fura silitl sa lucreze la «refa-
cerea Chiliel VechT, a§ezate pe un ostrov in Dunäre». Sul-
tanul vela inteo Vineri. (6 August de sigur), se inchind in
vre-o biserica prefacutd in moschee §i, lasând ordine O. se
lortifice Chilla, plecd inapoi de unde pornise, la Adrianopole.
In anul urmator, 90 de cornil mersera la Chilia «sa faca
un castel li. O. inchidd trecerea Polonilon. (1) Faptul din
urma e intarit §i de o scris6re polond din 13 Martie 1485. (2)
Acésta povestire face cea mal burla impresiune; e scurtd,
precisa §i plina de miez. Data e insemnata fórte bine; sórta
locuitorilor din Cetatea-Albd e descrisa intocmaT ca in cro-
nicele turcescI.
Rana §i cucerirea Chiliei pusa dupa a Cetatfl-Albe se ex-
plica: de la Moncastru, Baiazid se intórse, in adev6r, la Chilia,
§i l'am vklut scriind de aicT Ragusanilor, la 11 August.
Mal scurta e expunerea din «scrisórea unuT secretar al
lusi Sigismund Malatesta > (condotier in serviciul Venetiel),
.tdespre lucrurile facute in Morea de Mohammed II>, scrisóre

(1) Reprodus in Iorga, Acte qi, fragmente, 1111, p. 89-90.

{2) Publicati de Lewicki, la acést5. data:, II, p. 332.
Iorga, Chilia §i Cetatea-Albi. 11
 162

publicata de Sansovino. (1) Flota se pregatl la Constantino-

pole §i Galipole §i era compusd din 350 de panze; 6stea de
pe uscat era sprijinita de 'Mari. Téra fu pustiitd, Chilia lu-
at5 prin trAdarea Parcalabulul «Mamalacco» (Maxim ?); de
acolo Turcil mersera la CAtatea-AlbA, care capituld cu con-
ditiune de a se respecta persónele §i averea locuitorilor. Ca-
pitulatiunea fu Insd calcatà, §i Baiazid duse 500 de familii
la Constantinopole. Povestirea sém6nd cu a luI Malipiero
§i are avantagiul de a pune cucerirea celor doil6 ora§e in
ordinea es actd.
Dori() scirI prin scrisorY venetiene ni s'ail mal pastrat 'Med.
Sanudo ni-a conservat In piarele sale cuprinsul scrisorilor
§i secretarulul RepubliceI la Constantinopole: Piero di
ser Lorenzo Bembo §i Giovanni Dario. Sultanul ar fi luat
întâiú «cetatea fórte tare disa Chilia, Infrangênd 25.000 de
calaretl trime§I de tefan», Cetatea-Alba s'ar fi supus pe urmd
de bung. voie, «v6clênd crucjimile facute de Sultan la Chi-
lia,. Niel n'ar fi fost lupte la a doua cetate. (2)
Sanudo revine mal departe In 1485 asupra evenimentelor
din «Ellie trecut,: Turcil erail 300.000 §i flota avea 100 de
panze (ca In Malipiero) ; numèrul Tatarilor era de 30.000
(tot a§a). in Moncastro erail 20.000 de locuitorl; ceI din Chi-
lia s'ar fi predat pe urma «dupa o lunga bombardare,
«Chilia Veche» ar fi fost refAcutà In cincI vile, Inainte de
Intórcerea Sultanulul la Adrianopole. Cum se vede, Sanudo
a avut la Indemana aid isvórele de care s'a servit i con-
temporanul séù Malipiero. (3)

Ed. citatd, fol. 286. Povestirea secretarului merge pând la pacea ve-
neto-turcd din 1491.
Hurmuzaki, VIII, p. 27, No. xxix.
Ibid., p. 28, No. xxxi. Cf., ca isvóre unguresci, Bonfinius, ed. ci-
tatti, p. 463, iar, , ca isvóre polone, Listy o Polsce Wincentego Domi-
nica, pisane do senatu genueliskiego (1483-4), Bibl. Ossoliñslci, pocz.
nowy, II (citat in Bibliografia lui Finkel ; o deosebità lipsd de noroc m'a
fficut sé nu pot vedé cartea nici in bibliotecele strdine cari o posedd).
N'aii nicI o insemndtate scurtele mentiunl din opere târii, ca Giovio,
Commentario de le cose de Turchi, muxxxvm, nepaginat; Erasm Vitelli,
In Reussner, Orationes, I, p. 72; Ienicerul sérb, in Dethier i Hopf, IV,
p. 370.
 163

Mantuiii cu expunerea, in unele parí interesanta, pe care

o dà scrisórea humanistului polon loan Ursinus din Cra-
covia cdtre Cavalerul Gheorghe Montanus. E datatd din 30
Iunie 1484, ceea ce e, de sigur, o gresela.
Dupa. Ursinus, 6stea de uscat a Sultanului se infatisa la
15 Malt'. inaintea ChiHet Baiazid era hotdrit sd cuceresca
importanta cetate dundrena, cacl crede ca, dacd o va do-
bAndi, va supune lesne regiunile vecine si chiar s'i Polonia».
Asediul fu f6rte strict de la inceput. Gaud si flota apari
inaintea zidurilor, gróza cuprinse pe asediall: locuitoril su-
burbiilor se ingramadird, inspdimantati, cu tot avutul lor,
In cetate; grIul verde fu cules pentru a hranl poporatiunea
incunjurata. Dar, cu tóte enormele ghiulele de petrd pe cart
le aruncati tunurile numer6se ale Sultanului, zidurile si tur-
nurile remdnead acoperite de apératori. Ba, Ursinus afirmd
cd niste calareti poloni ar fi al:drat, alungdnd pe Turd pana
In tabara lor. Totusi, dupa cdte-va dile, un nod atac, si mal
Inversunat, se dete: turnurile s'i o parte mare din ziduri cd-
durd. Orasul era cucerit, si Turcii faptuird, fata. de invinsf,
obicInuitele lor ticdlosii: robil si rebele furd indreptatl apol
catre Constantinopole. <Asa s'a intimplati, mântue Ursinus,
«lucrul, intocmai.. (1)
Cum se vede, acésta descriere contemporana cuprinde si
elemente utilisabile, dar amindoue datele ce se Intimpind
una din ele, data aparitiuniI Turcilor, trebue apropiata de
a Cronicei moldo-polone sunt cu total false si nu pot
fi admise, fata cu potrivirea In sens contrar a celor-lalte
isvóre felurite, si contemporane ca si acesta.
Asa cavil Chilia si Cetatea-Alba. Marea Negra clovenì tótd
turcesca, si nimenI nu mai putt' strabate inteinsa fall voia

(2) Modus epistolandi eximii medicine doctoris et legum licentiati

Ioannis Ursini Cracoviensis, cum episto lis exemplaribus et orationibus
annexis, cap. xxit.
Din acest incunabul, pe care-I posedd Biblioteca Curtil din Viena, re-
producem, la Apendicele de documente, Ind. doué scrisori, in cari se
amintesce numal cucerirea cetfitilor n6stre.
 164

Sultanulut Moldova, lovitä puternic economicesce, era in-

genuchiata din punctul de vedere politic: calea era deschisa
Turcilor spre.nord, oti-cand ar fi voit el', pentru rasboitl q,i
pentru prada. (1)

(1) Pentru pfirerea ea tefan ar fi prirnit, in locul cetatilor perdute,

pe cele douë din Ardél, v. Apendicele No. I.
 CAPITOLUL VIII.
Istoria color don'e" cetatl pana la 1538 sji formarea miele
lor in acest an.
Vestea cuceririT celor dou6 cethtl strdbdtit repede pretu-
tindenea, prin sciil particulare, prin scrisorile de tanguire ale
lul Stefan §i prin proclamatiunile de biruinth ale Sultanulul.
O solie turcésch venl, In Septembre, pentru a da de scire
Venetienilor, carI se grAbird sh felicite pe Invingkor. (I)
De la Doge va fi afiat lucrul Papa, care serse Regelul Mateiti
despre (cucerirea unor ora§e ale Valachid la Dundre. 0-ï
amintl exemplul IntregeI luí vietl de lupth pentru credinth. (2)
Ungaria ajutase tot-deauna, de la 1475 Inc6ce, pe Domnul
MoldoveI In nevoile sale *i de la dinsa a§tepth el, de sigur,
ajutorul cel mal repede §i maI efeptiv §i acuma, pentru a
redobhndl cele perdute. Mateiii Corvin insh 'erh proa ocupat
cu lupta impotriva Imperiulul pentru a put6 Intinde cu
energie m'Axil de ajutor aliatulul sai din R6shrit.
Totu§I, Bonfinius afirmh ch, la scirea ch Turcil ati atacat
cetAtile, Regele trimese in grabh o o§tire de nobilT, care aflà,
inainte de a ajunge la Oradea-Mare, chderea Chiliel §i Ce-
tAtiI-Albe. (3) Duph scrisórea luI Mateiti din 17-18 Novembre
1485, ajutorul ar fi fost §i maI insemnat : se dh.durA ordine
trupelor ce se ghsiati In Ara], provincia intrégh erh gata

Hurmuzaki, VIII, p. 27, No. 30.

Mon. Vatic., ser. I, VI, p. 221-3, No. 176.
P. 453.
 166

ajute vecinul, o a doua armata strabdtuse pana.

§i el Insu§1 se pregatia, Cu tad puterea, sa alerge la Du-
narea-de-jos, cand scirea cd opera de cucerire e terminata,
qi decI Sultanul s'a Intors Inapol, facù inutile tóte aceste
sfortart (1)
Afirmatiunile pot fi adevarate, cu Insemnate restrictiunI
§i scaderI. Ceea ce nu se Intelege e ca pana In tómna lul
1485 nicI un soldat unguresc nu yenì sa lupte alaturI de
Domnul MoldoveI contra garnis6neT din cetatl, care ar fi pu-
tut fi gonita fárä greutate. E adev6rat cd Mateirt jurase pacea
cu TurciI, dar pregatirile din 1484, daca aú fost Mute, aveati.
§1 ele de scop o rupere a armistitiuluI §i reInceperea lupteI
cu Baiazid.
In schimb, Regele Ungarial, urmand exemplul din 1475 al
luI Casimir, fu fórte darnic In interventiunI diplomatice. Ni
s'a pastrat scrisórea prin care el acush pe Sultan de calca-
rea credinteI§i-lsoma sa dea InapoI ccastelele furate 6re-cum»,
fail de care el va ridica iara§I arma contra celor ce nu sciti
sa-§I tie cuvIntul dat. Colectiunile de scrisorl ale luI Mateiti
cuprind §i raspunsul, de sigur autentic, al SultanuluI: acesta
protesta contra calificativelor date de Regele UngarieI §i
dovedia, anexand o copie a tractatuluI, ca. In el nu se vor-
besce nimic de cele doll() Principate. Pe acestea consimte a
le cruta pe timpul cat va tino pacea, i garnisóna din ce-
tatile de curInd cucerite va primi porunca O. nu prade ; dar
nu se pot restitul Chilia i Cetatea-Alba, cdobandite cu multa
trudd §i cu multa perdere de vietl». Regele, afland scusa
SultanuluI §i convingêndu-se ca e Intemeiatd, lovl cu mana
sa pe cancelarul Petru, Archiepiscopul de Kalocsa, arunca.,
pana la sfir§itul 4ilelor luI, In Inchisóre. (2)
Dar aicl se marginl tot. Mateiti nu se mal gandl la *te-
f an §i. la pasurile acestuia decat atuncI, când, perOnd rah-.
darea, Domnul Moldovel se Intórse la politica sa de 'Main-
tea anuluI 1475. Afiand de juramIntul solemn din Colomea,
facut Regelul polon, Mateiti trimese o circulará furi6sa tu-

Iorga, Acte fragmente, HP, p. 103 §i urm.

Ibid., p. 63-5.
 167

turor Principilor cu earl stAteà in relatiunI maI strinse: in-

teinsa se plangeh de PolonI, earl II furase vasalul §i. nu se
pricepuse sh-1 apere cleat printr'un simulacru ridicul de ex-
peditiune; dar, in acela§I timp, Domnul transfug erà acope-
rit §i el de invinuirl false. Se cjice h de dinsul, ch, de§1 cu-
prins in armistitiii, el se desfAcuse din pacea generala in-
cheiatA de Ungaria cu Turcii, provocand nebunesce pe ace-
§tia; cA apol, cuprins a doua 6rA inteo pace recentA (al cd-
reI rost e o enigmA, dach afirmatiunea precedenth e ade-
Wrath), el ascultA de sfaturile in§elAt6re ale Polonilor §i,
gobrAmlicindu-se §i mai mult» (factus insolentior), rèspandl
vestea ch §i-a cAp6tat un sprijin §i chemd iar asuprh-§1
-urgia SultanuluI, care nu se maI gândih la dinsul. (1)
Pe când plhngerile acestea rèsunail phnA §i inaintea Sfin-
tuluI Scaun (2), Mateiil intretineh cele maI bune relatiunI cu
Turcil. In Iulie 1486, un sol al luI Baiazid, venit cu dou6-
4:JecI §i cind de cal', se aft la Buda. (3) In 1487, Regele tri-
mese el un mandatar la P6rtA, care fu ucis in Serbia, §i
Sultanul expedil un nog ambasador, probabil pentru a se
IndreptAtl. (4) In fine, in 1489, Baiazid trimeteh m(5§te alia-
tului WI din Ungaria. (5) FLA la mártea sa (6 Aprilie 1490),
acésta fu politica luI Mateni, §i e limpede ch un atht de bun
prieten al Turcilor nu puteh sal c6rä credintA i statornicie
de la acela care erà cjilnic amenintat de din§iI §i simtn. Inca
atat de dureros rana din 1484.
Fdrh silinte extraordinare, Polonia Mil, dimpotrivA, cevh
-pentru reca§tigarea cethtilor §i ajutorul lui Stefan.
LuI Casimir i se adresase Domnul indath duph. perderea
.celor dou6 porturi: cereh ca TurciI sh fie atacatl pang. nu
IntAresc mat bine cuceririle lor §i strAbat mai adinc In Mol-
dova. MèsurI se luarA fhrA inthrdiere de Regale PolonieT. :
nobilii i se ()ferirä pentru acéstd lupth §i se credeh.

Ibid., p. 103 si arm.

Mon. Vaticana, seria 1-a, VI, p. 231-3, No. 182.
Acta extera, VI, p. 123.
Ibid., p. 376.
,(5) Ibid., VII, p. 397.
 168

In Regat cd PoloniT, sub comanda luT Casimir Insu§1, vor

porni dupd Pasco spre Moldova. (1)
Regele doria mnsá sd se asigure de credinta aceluT pe care
voia s6-1 ajute, s6.-1 facd a confirma, personal §.1 public, le-
gAturile cu Polonia, s4-1 desfacd pentru tot-deauna de Un-
gurt Expeditiunea nu se fact In primavara luT 1485, dar, la
4 Septembre, Casimir a§tepta la Colomea pe Domn, caruia
Ii dadt un pa§aport, pe numele slugeT (servo) §i prietenu-
luT nostru iubit, loan Stefan, Palatin §i Domn al Writ' Mol-
doveT . (2) La 12 ale acesteT lunT, Domnul facea omagiul
RegeluT Casimir. Dou6 acte furd Incheiate pentru a-1 constatà.
Actul iscalit de Rege párta data de 15 Septembre : intre alte
clause, obicInuite In asemenea documente, Intilnim una prin
care Casimir se Indatoresce nu tracta §i face pacea fArd
sciinta luT Stefan-Voevod in luerurile cart privese granifele-
Teiii-Romeinesa fi Moldova». (3) Actul eliberat de Stefan,
scris In romanesce i apol tradus In slavonA §i latinA, cu-
prinde Indatoririle cunoscute: el pórtA data de 16, §i a fost
utilisat de tog istoricil no§tri. (4)
Dupd ce Stefan se umilise Inaintea RegeluT, rup6nd In chip
evident cd politica sa de r6c6la fatd cÏ PoloniT, el avil aju-
tC5rele de carY simia nevoie; In proportiune micA, dar le avit-
lii támna anuluT 1485, lupte se adurd la Duare pentru
stapanirea cet6tilor §i PoloniT participará i el' la dInsele.
Impotriva asertiunilor ciud6se ale luT Mateiti. Corvin,
de asta datà provocarea nu veni de la Stefan. Anume, Ba-
iazid trimese, pe cand Stefan se gasia in Polonia, pe eunu--
cul beglerbeg al Rumeliel, pentru a prAda, cu
30-40.000 IenicerT, SilihdarT, SpahioglanT §i Achingii.
strabAturd prin Muntenia, 10 Indeplinird sarcina, ardênd
Suc6va la 19 Septembre, i revenird pe la sfir§itul lunil ur-
mdtóre, la Adrianopole. (5)

Lewicki, II, p. 332.

Ibid, p. 332-3.
Ibid., p. 334-5.
Ibid, p. 335. Cf. Hurmuzaki, Hs, p. 711-2, No. 530 si, pentru po-
vestire, cronicele polone.
Leunclavius, Hist., col. 595-6; Annal la data de 890 d. Heg. Cf..
 169

Navalitoril adusese cu ei pe un pretendent cu numele de

«Hronet» sail cHruet» orT «Hromot», care s'ar puté O. fie
Alexandru, fiul luí Petru Aron, de care a mai fost vorba. (1)
In curind, porni o a doua expeditiune turcésca, care era
comandata de Iskender-Beg, fratele lui A1ìBeg Mihalogli
de Balibeg MalcocI-Oglu, acesta din urmà un vestit cdpitan
turc. Ca tot-deauna, Vlad Calughrul fu de partea celui maI
tare. Turcii pornira de la cetatile cucerite din noil i in-
cepura iarasi a pradà Moldova in lung si in lat. (2)
Polonií trimesera in grabd, de asta data, ajutor lui Stefan,
ba Inca o Dieta anume fu convocata la Thorn pentru afacerile
moldovene, si se cerurä contingente pana i Marelui-Maestru
teutonic. Cu aceste trupe i cu ale sale, Stefan dadit o lupta. In
camp deschis lui Malcoci, la Cdtlabuga (Catalpug), in cjiva
de 16 Novembre, ucise multi soldatf (dupa un isvor po-
lon 8.000, fata Cu 3.000 de morti in tabdra cretina). Navalitoril
fura fugariti peste Dundre, dar cetatile r6masera in mana
lor, crestinil Rind, se pare, prea slabl pentru a le atach. (3)
Lupta pentru Chilia i Cetatea-Alba nu se oprì insa.
Turcil îI r6sbunara, revenind cu pretendentul lor In érna
lui 1486, dar fura batutl iarasl, la Scheia, in diva de 6 Martie,
care fu cea de pe urma din viéta luí cHronet-Hruet-Hro-
mot», cad. Stefan II taie capul dupa luptl. (4)
Dar pe cand el ap6rà ast-fel tronul i éra sa, aliatul nog
se arath tot ash de nestatornic ca i cel vechiii. Exemplul
pacii incheiate de Mateiii cu Turcii fu contagios pentru Re-
gele Casimir. Inca din 1485, el umbla sa se imbuneze cu
Cron. putnénd, p. 197; Cron. de la Bistrifa, p. 58; Cron. moldo-pol.,
p. 227.
P. 150.
Cronicarii turd, l. c.
AO reese lucrurile din isvórele turcescl ki moldovene citate mal
sus Qi din cronicele prusiene (Danziger Chronik vom Pfaffenkriege;
Gaspar Weinreichs Danziger Chronik), in Script. rer. prussicarum, IV,
p. 687, 754, 766.
Cron. de la Bistrifa, p. 58 (data din Urechi6, p. 169); Cron. mol-
do-polond, p. 227 (15 Februarie); Cron. putnénd, p. 197 (Mx% dati de
Pentru ipotesa gre§itil a d-lui Picot asupra lul «Hromot., V. Bog-
dan, Cron. mold., p. 264.
 170

ace§tia, trimetènd un sol,pentru a reclama cetatile, pretindea

Regele. Lupta din Novembre indispuse Mg pe Sultan, care
IT dadtt drumul, fara rèspuns. Dar Casimir nu se descuraja ;
Cu o sinceritate uimiteire, el povestl, In Iulie 1486, Venetie-
nilor, prin solul ski, cele Intimplate, vi-I ruga sa-1 starostéscl
pe langd Baiazid, cum cerea i imp6ratul: amIndurora, (Pea.
Callimachus, Filip Buonaccorsi din Florenta, trimisul regal,
le era ru§ine sa céra singurI reinceperea negocierilor.
VenetieniI se aratara dispu§1 pentru mijlocirea ceruta
ordonar6 luI Ioan Dario, secretarul lor la Constantinopole,
sA facit pa§il necesarl. Buonaccorsi rémase In Venetia sa
a§tepte resultatul, care fu, din fericire pentru *tefan, nul,
cad Dario apucase a pleca InapoI spre téra sa. La 5 Sep-
tembre, Senatul permitea plecarea ambasadoruluI polon. (1)
Atunci Casimir, care acusase pe *tefan de pripire i ne-
prevedere, trebul sa continue, WA voia sa, lupta alaturI Cu
acesta. in 1487, dupa indemnul Papel, care scria Polonilor
sA atace ccetatea Intarita de Turd» §i le expedia ajut6re
de 6menI §i banY, Casimir trimese pe fiul séú Albert, prin
Camenita, In Moldova, pentru acest scop. Se dada o lupta
la 8 Septembre §i alta putin mal dupà scirI umfiate
din Polonia, Turcil §i Tdtaril ar fi perdut Inteuna 5.000 §i
In alta 1.500 de 6meni, iar cre§tinil numal 50 de totl. Casimir
Insu§1 s'ar fi gandit, spuneail soliI polonl la Dieta prusiand
din Elbing, la 15 Septembre, «O. mérga In Moldova, daca
va fi nevoie». (2)
Niel In anul urmAtor, $tefan n'avù motiv O. se planga.
La Dieta din Piotrkow, la 7 Maid 1488, In presenta solilor
unguri §i boemI, un ambasador turc cu o suita de 40 de
calAreti venl pentru a oferl pace. (3) Cronicarul prusian
Weinreich afirma cA ,Regele n'a vrut tot41 sA faca pace,
daca TurciT nu vor restitul întâiú castelele i ora§ele, pe
earl' le luase cu viclenie In Moldova». Un trimes polon, Ni-
colae Firley de Dambrowycza, pleca, pentru a le cere Sulta-
nuluI. Acesta avea instructiunI f6rte onorabile pentru Rege.

Acta extera, VI, p. 134-5, 136-7.

Weinreich, in Scr. rer. prussicar., IV, p. 766-7.
Weinreich, ibid., p. 768.
 171

Erà sA arate cd In Polonia nu se scie nimic de vre-o pro-

vocare a luT Stefan, care e, dupl dreptul ginWor, supus polon;
cA, In ImprejurArl anal6ge, tot epentru vre-o neplAcerez, Sul-
tanul Mohammed II, venit In Moldova, n'a ocupat nicT o ce-
tate, ci s'a satisfAcut alt-fel; cA libertatea de comer t fàgàduitil
nu ajunge RegeluT, care cere numai deck eastelele, pentru
a cgror Intretinere de la 1484 Inc6ce ar consimtl sa despa-
gubésa. pe TurcT. (1)
Douè lucrufl se intImplar5. InsA In 1489-90, care stricarà
bunele relatiunT dintre Moldova i Polonia O. deterà iarA§T o
nouà Indreptare politiceT cumOnite i sigure a WI Stefan.
Casimir isbuti a incheià pace cu Turcil (2); apoT
Regele Matehl murl, i Intre cei ce pretindeail succesiunea
luI erà §i un Principe polon, Vladislav, fiul liff Casimir.
A fi Incunjurat de 000 pdrtI de IagellonidT, de prieteniT
Turcilor, acésta n'o Intelega. Domnul mal bine decAt
o intelegere directd §i onorabild cu Sultanul. Pe de o parte,
el se puse In serviciul Regelui Maximilian, adversarul luT
Vladislav, concurentul sèti In Ungaria (3); pe de alta, Intre
dou6 ndvglirl turco-tatare, el lovl Pocutia. Papa, scrie Wein-
reich, 11 deslegase de jurAmInt, ea.cT PoloniT nu puteati sà-1
ajute Impotriva TAtarilor §i Turcilor, cum II fAgdduise». (4)
In 1492, Stefan pldtià tribut Turcilor, dar nu Intelegeà.
IncA sd-I ajute contra prietenilor din ajun. La 15 Iunie din
acest an, o scris6re venetiand din Constantinopole spune, cA,
«de0 tributar al SultanuluT», el refusA trecerea TAtarilor
prin Statele sale, cum IT cereafi Turcil. (5) El crutà, din par-
tea luT, pe PolonT i dupä ce noul Rege loan-Albert (de la
1492) trimese solT la P6rt5. i reInnol pacea pe treT anT, la
1493. (6) Insd relatiunile sale cu. Ungaria r6maserd maT bune,
Hurmuzaki, ID, p. 306-8 (dupd Szujski, in Mon. Pol. Hist, ID,
p. 291-3).
Hammer, Gesch. der Hane v. Krim, p. 43,
Arch. f. öst. Gesch., Ill, p. 410-11, 441, 458.
V. i Lewicki, II, p. 368-9, 489, 490 (mentiunea unui pretendent
refugiat in Polonia). Cf. Cron. moldo-pol., p. 228 si Jablonowski, p.
32-3, No. 10.
Hurmuzaki, VIII, p. 28, No. 32.
Iorga, Acte fl fragmente, III', p. 66 si nota 2.
 172

desì succesorul luT Mateid Corvin, Vladislav, erà fratele luí

Ioan-Albert; in politica pur ungurésch a luí Vladislav, Sto-
fan ghsih un sprijin pentru propria sa situatiune. In 1494 si
1495, intimpinhm solil moldovene in Ardél. (1)

Dot anT duph acésta se intimplh expeditiunea lut loan-

Albert in Moldova. Regele polon porni prin Tulle spre Nis-
tru, r6spunse inghimat unet solit moldovene, care venia sh
se convingh de scopul rhsboiuluT, aresth fhrh motiv pe cet
ce formad a doua ambasadh, trecti Prutul, asedià Sucéva,
pe când Stefan ist adunh trupele la Roman, de la 26 Sep-
tembre phnh la 19 Octobre, adech peste tret gpt6mânT ;
primI, silit de starea rea a (Mira' sale, armistitiul impus de
Voevodul Ardélulut, in fruntea a 12.000 de 6menT, si, conti-
nuand a prAda si in retragerea sa, duph tractat, fu lovit de
Moldovent la 26 Octobre «in marginea fdgetulut de la Cos-
min», In memorabila bAthlie de la Dumbrava-Rosie, cea din
urmA mare vinht5re rhsboinich a 136trânulut led moldovén. (2)
Acésta e, in putine 'Mil, campania polond din 1497. Ceea
ce ne interesézd e sinceritatea motivuluT, care, duph Albert,
i-a determinat expeditiunea : redobhndirea Chiliet si Cethtit-
Albe, «desbaterea lor de la Turcl», cum se exprimd Ureche.
Regele insust a sustinut tot-deauna ch la acésta s'a gfindit
dintru'ntâil Ast-fel, la 17 Iunie, el vorbesce, inteun pri-
vilegiti acordat LemberguluT, de intentiunea ce are de a luh
«Caffa, Chilia si Cetatea-Albh, pentru crestint». (3) In instruc-
tiunile solilor sè1 la Dieta din Friburg, in primdvara lut 1498,
el sustine eh voià sh indeplinésch faghduiala data de Casimir
lui Stefan de a-I redobAndl cele douè cethtl. (4) In instruc-
tiunile solilor trimest in Ungaria, instructiunl de o fhthrnicie

Engel, Gesch. der Moldau, p. 147-8.

Ces mal' bulla' povestire e, färä indoialk a cronicelor moldovenescl,
mal ales a celei de la Bistrita, p. 58-62, reprodusa de Ureche (p. 173);
cf. Cron. moldo-pol., p. 227-8. [importantill; Cron. putnénd, p. 197.
Mal v., pe Miga Michowski, Wapowskii Tubero (col. 210 si urm.) si
Leunclavius; (Tocilesct in Rev.p. ist., arch. fi. fil., III, p. 486; Iorga, Acte
fi fragmente, Mg, p. 106-7.
Akta Grozkie i Z., IX, p. 152-8 (si in Hurmuzaki, ID, p. 385-6).
Iorga, Acte gi fragmente, iir, p. 66. Cf. Lewicki, II, p. 449 si urm.
 173

admirabila, in care se vorbesce de persistenta luT Stefan in

a se declara vasal turcesc, de «inaintarea incétä a o§tirli»,
ca distractiune pana la r6spunsul RegeluT UngarieT, consultat,
de sobrietatea trupelor, care n'afi atacat nicl o cetate, de
retragerea sa, in fine, pentru a doved1 c lumea Ii calom-
niaza, atribuindu-1 scopurI rele,in acésta scris6re, el con-
firma ea intentiunea sa era sà reiea «cele douä castele
luate de Sultan de la Voivodul MoldoveT, inaintea cucerirri
carora nu se faceà niel un atac in Regatul nostru §i intrarea
era inchisa vrajma§uluTp. (1) Marele-Maestru teutonic fu con-
vocat -pentru o expeditiune contra «Turcilor paganT , earl ar
fi intrat in Moldova; svonurI se räspandira despre atacurT
turcescI in Pocutia (la cari se adaose mai târflü participarea
luT Stefan). (2) Inteo scrisóre din Corfti, datata din 3 August,
se vorbia de o liga moldo-polona-lituand-ungurésca contra
Turcilor §i se afirma ca. Stefan, ajutat de «Regele RusieT»,
ar fi luat Cetatea-Alba prin predare. (3) Acest svon fu f6rte
rèspandit Inca din 1496, cand (vara), se vorbia la Pera des-
pre victoriT ungurescl §i despre I6stea pe care o pregatia
contra ChilieT Regele UngarieT §i BoemieT». O scrist5re din
Chios (25 Iunie) repeta cucerirea celor dou6 ceta de Regil
UngarieT §i PolonieT, cari ar fi luat §i Lerici. La 24 Octobre,
consuliT chiotl scriù cà pregatirile celor doT RegY ail adus tri-
miterea, in dou6 r6stimpurT, la Chilia §i Cetatea-Albd de ie-
niceri §i de §épte-spre-dece cordbiT maT miel cu tunurT; be-
glerbegul GrecieT primise comanda §i plecase §i el. In Sep-
tembre se vorbia de pregatirT ale Turcilor pentru a reluet
cetätile §i tot a§a spune §i o scris6re constantinopolitand
sosita la 14 Octobre in Venetia. (4) Cronicele moldovenescT
sciü t6te cà Regele «in§ela cu vorbe pe Stefan ca se duce
impotriva Turcilor O. le ieb. cetatile Chilia §i Cetatea-Alba >. (5)
Tot a§à e explicata expeditiunea i in Tubero, cronicarul

Lewicki, II, p. 442 §i urm.

Liborius Nakers Tagebuch, in Script. rer. prussicar,, V (Leipzig
1874), p. 290, 296, 297, 299, 301-2.
Sanudo, in Tört. Tdr, XIV, p. 14.
Sanudo, Diarii, ed. italianä, I, p. 295, 740, 744, 756-7, 809, 846.
V. p. 175, nota 1.
 174

ungur. (1) in fine, pana *i cronicaril turcesci aï luí Leun-

clavius spun ca. Stefan ar fi poftit pe Rege sa ieh eetatile
de odini6rA ale MoldoveT, cucerite de Baiazid. (2)
S'ar put6 erede cà intentiunea dintain a fost pardsita pe
timpul expeditiunii, i loan-Albert a invocat întâiú pedecile
aduse de Stefan expeditiunii, apoi dou6 pradaciuni facute
de acesta cu TurciT, de cari vorbesee, in parte, §i cronicarul
prusian (numind numal pe Turci). (3) insá acela§I cronicar,
de la care seim ca in August inca a inceput a se §optl printre
nobili adev6ratul scop al rasboiului, afirma cu putero ea toti
eredean in hotarirea lul Albert de a pune pe frate-sèn. Si-
gismund in Moldova §i-§1 explican ipocritele lui asigurarl vir-
tubse prin frica ce avea de a nu insciinta din vreme pe
Unguri. (4)
Credem ca o parere drépta ar fi acésta: loan-Albert era
un om tinèr, f6rte mimos i f6rte romantic; el stetea pe acel
timp sub influenta lui Callimachus, un seriitor bombastic §i.
un spirit superficial din timpul Renascerii. (5) Visurile de
glorie ale idealistului tinèr §i ale u§urateculuT bètran putean
merge departe. De ce numal Chilia §i Cetatea-Alba? Sati
de ce numai Moldova ? Pentru mintY ca ale lor, nu se putea
nimic mal lesne clec'« a le face pe amindouë pe rind §i. a
crea o Polonio mare pana la Dunare. De Turci uitan, de
Unguri apr6pe, §i in Stefan le era permis sa nu vada o
pedecd seri6sA.
Urma, inca in 1497, o mare navala de Turci cd-
rora Stefan le dada trecere prin téra sa. (6) In primavara

Tubero, in Schwandtner, II, p. 210.

Leunclavius, Hist, col. 636 i urm.
Iorga, Acte §i fragmente, 1111, p. 66; Naker, i. c., p. 299.
Naker, i. c., p. 306-7, 310, 312; cf. Wapowski, p. 24. Nu pare
intemeiata asertiunea lul Sanudo dupä scrisori din Constantinopole
(T'art. Tdr, XIV, p. 7), a, la 20 Ianuarie 1497, un sol al Regilor Unga-
riel i Poloniei ar fi confirmat pacea cu Turcii.
(6) Schiemann, Russland, Polen und Livland bis ins 17. Jahrhundert
(in colectiunea Oncken), Berlin, 1886, in-80, I, la acéstá datä.
(6) Iorga, Acte fi fragmente, III', p. 66-7. Cf. Sanudo, in reir& Tdr,
XIV, p. 14-6; Wapowski, p. 33-4.
 175

anulul urmator, se audia de pregatirile Sultanulul contra

RusieT, de acele pe carT le faceall trel sefl tatarT Impotriva
Lituania Prin MaiiiIunie, sustinutl de Domn, barbaril stra-
batea"' In amIndou6 provinciile, umpléndu-le de jafuel si
de gróza. Teribilul <Malcod luptà, de data acésta, alaturl
cu Stefan. (1) Succesul IntreprinderiI se si atribul acestuia.
Comitele de Veglia serie, la 31 Ianuarie 1499, ca. TurciI is-
butise, < pentru cd Stefan al Moldovei tradase pe Regele
Polonia si un voevod turcesc se Intelese cu el, si pu-
será pe PolonI la mijloc si-T baturd.. (2) LA, la inceputul
luT 1499, Polonil cerura pace MoldoveI saii, mal .curlond, In-
curaj ara din Vote puterile sfortarile de mediatiune ale Re-
geluT Vladislav. Stefan nu mal' dadit trecere Turcilor si
acestia intrara, mai putin hotaritY, pe alta cale In Polonia,
pe cand «All-beg (cetesce Ball-beg Malcod-Oglu) r6masese
la pasurile Moldovei cu 20.000 de Turcl, de frica luI Stefan
al Moldovel». (3) La 18 Iulie urmator, Domnul intarià, din
Harlaii, pacea cu Ioan-Albert, cel mal Mindru din tóte trae-
tatele ce le-a Incheiat vre-odata : (4) indatoririle ()rail de o
reciprocitate absoluta filtre Rege si «Domn» (dominus), §i
Ungaria nu intervenia ca suzerand care impune o pace, ci
ca mijlocit6re si prietena. Ungurii si Polonil se Indatoriail
sa-1 apere pana la viitórea expeditiune, pe care Vladislav
trebuia s'o faca. In Téra-Romanésca, lar loan-Albert, cu fratiI
s6l Alexandru si Sigismund, In Turcia, prin vadul de la
Oblucita (Isaccea) si aiurea. In schimb, el fagaduià infor-
matiunl si se obliga sa resiste cat va puto la cererile de

larga, Acte li fragmente, 1111, p. 68-71 §i Cron. luí loan de Co-

marovo, in Arch. f. list. Gesch., XLIX, p. 418. Cf. RaczhIski, Cod. dipl.
Lith., p. 378-9. V. li cronicele moldovene (Cron. de la Bistrita, p. 62;
Ureche, p. 174; cf. ed. Picot, p. 200, nota) si Leunclavius, l. c., col. 636
si urm.
Sanudo, in Tört. Tdr, XIV, p. 28; in Arkiv za povjestnicu jugo-
slavensku, V, p. 23, 27; cf. p. 28-9, 30 (scirl false).
Sanudo, in Tört. Tdr, XIV, p. 26, 36-7, 39, 67, 92. Cf. acela§1, in
Arkiv za pov. jugosl, p. 53, 91, kli Leunclavius, Hist., col. 636 li urm.
in Hurmuzaki, ID, p. 421 li urm No. 366; p. 439 ili urm No.
371 §i p. 719 li urm., No. 532. Cf. Jablonowski, p. 33-9.
 176

concurs militar Mute de Sultan contra Regilor. De cetati nu

se vorbesce nici un cuvint §i nimic nu face alusiune la dInsele.
Dupti ce relatiunile bune intre *tefan §i Po1°131 furd ast-
fel restabilite, lupta comund contra Turcilor reincepti, dar
domol, §i fara actiuni stralucite, de o parte sail de alta.
Sciff italiene ne vorbesc de pradaciuni ale luI $tefan pe
pamint turcesc In Maiil §i Septembre 1500, de participa-
rea la expeditiunea ungurésca asupra Semendriei In No-
vembre §i de hotarirea luI de a luptà inainte. (1) In 1501,
el promite, dupa acele4 isv6re, sprijinul WI luí Vladislav,
care-1 ceruse. (2) Dar, in Octobre al anului urmator, *tefan
ocupd prin surprindere Pocutia §i. declara cli n'o lasa. «o data
cu capul» (ad gutur meum). (3)
AO In cat, cu t6te staruintele Papel, care trimesese pe
Cardinalul de Reggio la Regif Ungariei §i Polonia (4), ne-
gocierile 'cu Turcii incepura Indata, din partea creOinilor
desbinati §i obositi. in Decembre 1502, Samido mentionéza
un sol polon venit la Constantinopole, pentru pacea Intro Sul-
tan §i ceI dol Regi frati. La 10 Decembre, un sol ungur se
afla la Ciorll, cale de trei dile de capitala lul Baiazid. *te-
fan §i. Radu din Muntenia sprijiniati aceste silinte de Impa-
care. (5) Tractatul fu incheiat, In sfir§it, Intre Ungaria §i
Turd la inceputul anulul 1503, i ambasadoril venetieni din
Constantinopole il puteatí anunta guvernului lor la 22 Februa-
rie. La 20 August urmator, Vladislav confirma actul, Intro-
git §i desvoltat. (6)
Tractatul insemna renuntarea la cetatile perdute. intre Po-

Sanudo, in Arkiv za povjetstnicu jugoslavensku, V, p. 123, 147, 159;

In Tart. Tdr, XIV, p. 105-6, 137, 187 8.
Hurmuzaki, VIII, p. 33 4.
Ulianicki, p. 25-7.
Theiner, Mon. poi., I, p. 269 si urm.
Sanudo, in Thrt. Tdr, XXIV, p. 97; in Arkiv zapovjestnieu jugos-
lavensku, VI, p. 225, 232.
intAia versiune in Sanudo, ed. din nrt. Tdr, XXIV, p. 61 si urm.;
(cf. p. 57) ; a doua, ibid., p. 83 si urm. (si in Hurmuzaki, ID, p. 20-2).
Cf. relatiunea lai Gritti, in Albèri, Relazioni, XIV, p. 29. Pentru pacea
polono-turcd din 1502, Inventarium, ed. Rykaczewski, p. 144.
 177

sesiunile turcescI, aldturY de Rahova, Nicopole, Giurgiu, Rus-

ciuc (nu 1110. Brdila), gdsim esi castelele Ak-Kirman, adecti
Cetatea-Albd i Chilia, cu t6te dependintele lor». in acelasI
timp, situatiunea de tributarI turcescl a amInduror Dom-
nilor era recunoscutd oficial, de dinsiI, earl negociase trac-
tatul, si de Ungaria, care-I ratifica. in versiunea turcésed se
spune < cd nu se vor cere de la Donna' alte servicil, sat'
ddrI sari pldtI, decat cele anteri6re», iar In versiunea
desvoltatd din Iulie cetim: eDomnif vor continua -a rèspunde
SultanuluI tributul si darul i serviciile ce i le faceail
pand gcuma ; iar mai mult sà nu se cérd de la dinsiI, nici sä
nu li se arunce vre-o ndpaste; de asemenea», urma tractatul,
Inaintand o evidentd minciund, care salva aparentele pentru
ungurT, < ne vor plAtl i nouè cele ce ne pldtiail pand acum,
si mal mult de la el sd nu cerem.»
Un an dupd acest tractat, care erh o durer6sd, dar inevi-
tabild renuntare, stefan Inchideh ochil, la 2 Iulie 1504. (1)
Consciinta luI trebue sd fi fost pe deplin linititá, cad Meuse
tot ce sta prin putintd unui om superior pentru a zdbovl
fatalitatea.

Rand aid subiectul nostru InsusI a avut o legAturd in-

timd si o unitate pe care n'o mal p6te avé de acum Ina-
inte. Schimbarea In materia de tractat trebue sd aducd dedi
si o schimbare In felul de expunere. De la m6rtea lul Stefan-
eel-Mare pand In secolul nostru vom urmArl de acum Ina-
inte cronologic vicisitudinile celor douè orase si vom da ast-
fel cronica vietiI exteri6re a Chiliel i Cetatisf-Albe.
Din loc In loe Insd, probleme interesante ne vor oprI, In-
trerupênd monotonia acesteI povestirI nelegate. In 1538,
format raiaua acestor cetält; TurciI ail anexat Moldova
sud-esticd, vechia Basarabie, ash cd. va trebuI sd privim din
punctul nostru de vedere lupta dintre Sultanul Soliman si
Rares. Incursiunile Cazacilor, duelul secular dintre acestia

(1) Cron. putnend, p. 197; Cron. moldo-pol., p. 228; Cron. anonima,

p. 239. In ultimele timpuri, noná mediatiune unguréscA cu Polonia, Sa-
nudo, In Thrt. Tdr, 1. c., p. 92, 93, 94.
Iorga, Chilia §i Cetatea-Albi. 12
 178

si TdtarT, de multe orT pe pdmintul BasarabieT (1), va tre-

bul sd ne intereseze, ca si incercdrile Domnilor din secolul al
XVI-lea de a recastigd porturile vechT ale Moldovel. La in-
ceputul véculul urmdtor, se impune discutiunea asupra im-
prejurdrilor in earl TdtariT, stabilitI de mult in Dobrogea,
unde-I intilnim documentar la 1512 (2), si pe malul Nistru-
luT opus Cetdtri-Albe, unde ddm de dinsil ca qTartari Bia-
logrodenses, incd din 1510 (3), s'ail stabilit in Basarabia,
intaiú treator, apoI durabil, pentru douè secole apr6pe, im-
puindu-1 numele War de Bugéc, schimbandu-T nomenclatura
geograficd, modificand radical intréga infdtisare a t6ra, ori-
entalisatd de dinsiT in chipul cel maT desdvirsit. Vor venì
apoT rdsbdiele crestine de recuperare din secolul al XVII-lea.
In urmd, dupd inceperea rdsbdielor ruso-turce, vom asistd
la tentativele de cucerire a BugéculuT si pe urmd la anexa-
rea-i cdtre Rusia, anexare in care a tras tdtd Moldova din-
tre Prut, Nistru si Dundre; vom urmärl eliminarea vechiu-
luT element dominant tdtar si inlocuirea lul prin poporatiu-
nea pestritd, fdrd amintirT istorice si Mil paren 1 de rè'ii sail
sperante, care locuesce acum in acele locurT de lungl lupte
glori6se pentru némul nostru. i, pe de-asupra celor treT se-
coil din urmd, vom arunch o repede ochire, Incà din ulti-
mele pagine ale capitoluluT de fatd, din evenimentele de la
1538, earl ne inchiserd in tot latul t6riI aprópe calea la Du-
ndre,asupra maril schimbArT de cale pe care trebul s'o facd
negotul moldovén de aicl inainte, asupra credrif de drumurT
noug si de nouej intreposite in partea rèmasd din sudul
ciuntit al MoldoveT.

La 1510, sub domnia luT Bogdan, care se gdsid fatd cu

Turcil in aceeasT situatiune ca si $tefan in ultimil ani aT

Lei de la 1524, abià organisati, Cazacil, cei din Cercask, pradä pe

nisce negustori din Caffa si prov6cá p15.ngeri din partea Hanului (Acta
Tomiciana, VII, p. 51).
Scriseire a Regelui polon Sigismund, in aceeasi culegere, II, p. 103;
cf. II, p. 129; III, p. 112, 170.
Scris6rea acelulasl, ibid., I, p. 100.
 179

vietil sale (1), cetdtile castigd o Insemndtate prin résc6la lul

Selim, fiul cel mal mic al bétranuluI Baiazid. Audind cd
tatd1 ski II preferd la mostenire pe fratele mal mare, Ah-
med, care trdise pe langd dmnsul, Selim îI pärdsl sangiacatul
din Magnesia, se imbarcd la Trapezunt i ven1 la socrul gil
Hanul (2), cu hotdrirea de a incepe un rdsboiii civil, dacá
nu i se vor satisface cererile. Prin Iulie, Bogdan spuned
unul sol al RegeluI PolonieT cd s'a si inceput cérta Intre
doI tinerI PrincipI otomanl, cd Selim se pregdtesce sd vie In
Europa si cd ,si-a ales pentru locuintd Chilia». inspdiman-
tat de acéstd alegere, el semnald primejdia Regelul Poloniei
si-1 ruga sd se intelégd cu veeinul ski din Ungaria pentru
a ajutd Moldova. (3) Planul luI Selim erà sá reunésed sub
mana sa, cu voia Sultanulul sail alt-fel, gcetdtile de langd
Dundre i Nipru», pentru a trAI din prada ostilor sale In
Ungaria si Polonia. (4) Se creded chiar cd ambitiunea sa

Adecä Okra tribut. In privinta lui Stefan, am dat doveop mai sus,
p. 177, i el singur o märturisia, dupä Naker (1. c.: comparatiunea cu
osul aruncat intre doI cânI). Mal mult, el trimese, la Pórtä, ca zdlog, con-
ditiune pusä de obiceit tributarilor de cdtre Turd, pe fiul sdd Alexan-
dru, care murl póte acolo, läsänd in locu-I pe finl séii Stefan, clis apoI
Läcustä (acesta e «fiul de la Turci , de care vorbesc, la miírtea lul Ste-
fan-eel-Mare, Ureche FA raportul venetian din Hurmuzaki, VIII, p. 40).
Cf. si Callimachus, Oratio, in Reusner, Orationes, II, p. no i expu-
nerea lui Miedzilecki catre Papa Leon X (1514), care afirmd cà «vul-
pea §irétd«., cum Ii *eat' Turcii, a plätit la urmd tributul In
de 8.000 de galbeni (Acta Tom III, p. 170-1). Cdt despre Bogdan, ajungd
o singurd dovadd, din 1511: la 7 Aprilie din acest an, Sigismund al Po-
lonia scrie cdpitanulul de Camenita despre plângerile Domnulul,
Polonii II smomesc serbiI prin oferte de libertate; ace§tia se duc buou-
ros «ab eodem [Bogdanol ob eam rem quod ipsos ad exercitum ac ad
solvendunt Turco tributunt cogat (ibid., p. 157).
Cdsätoria se Mai in 1502, and Selim era sangiac de Caffa (Hur-
muzaki, VIII, p. 37). 0 noul legdturd de familie se stabill in 1511. Ve41:
mai departe.
Acta Tom, I, p. 96. Pentru réscólä, cf. Leunclavius, Hist, col. 666
urm.; Pand, p. 200; Verancius, In Mon. Hung. Hist., XXXII, p. 189;
Cambini, p. 169; Giovio, Commentario, nepaginat.
Acta Tont, I, p. 223-5.
 180

ar merge mal departe si ca ar vol sd lea pentru sine WO.

Moldova. (1.)
La 1 Malt' 1511, Selim venl cu o armata seriósa. Inaintea
Cetatif-Albe si o cucerl, pe cand fiul a1iatulu sú Hanul
stateh cu trupele sale la Dasov, gata sa se arunce asupra
Moldova In Polonia se luara m'esurI de ajutor, la cererile
desperate ale hff Bogdan, si concursul UngarieT fu cerut, nu
fara succes : la 27 din acésta lung, Vladislav, anuntand
*tefan Hedervary luarea < castelulul nostru Neszterfejérvar
ardta ca e decis a aduna jumatate din contingentele Rega-
tulul: In Iunie la Oradea-Mare pentru a le porni contra <fiu-
luT Impératulul turcesc>. (2)
Prin Junio insa, primejdia treat pentru moment. Vestea
mortif SultanuluT fact]. pe Selim sà tréca de la Cetatea-Alba
In Bulgaria ; fiul Hanuluf se retrase la Oceacov. (3) indatá
dupa acésta se audl ca Baiazid, care trdia Inca, a impacat
pe fiul rebel, dandu-I. Semendria i alte cetatT de granita catre
Ungaria. (4) Selim nu se astlinp6rd totusi, fu batut, de trupele
Sultanului i silit sa se retraga, pentru all" reface 6stea
a petrece Orna, iarasT la Cetatea-Alba, de unde pornise. (5)
In Decembre acésta hotarire era. cunoscutd In Polonia
Regele aduna, pentru a se sfatul cu nobilil sél asupra celor
de nevoie, o Dietd la Cracovia. (6) Chilia se gasia si ea In
stapanirea luï. (7), si Bogdan traià In frica vednica a until
atac din partea fiului revoltat al suzeranuluT
Silit de imprejurarT, Domnul Moldova incerca sd impace
pe noul sèü vecin. Selim servl apoI de mijlocitor pe langa
Han, care, cu t6ta dorinta sa de a prada din noti IVIoldova,
incheid un armistitiii de-ocamdata cu Bogdan, r6maind ca
V., d. ex., ibid., I, p. 181-2, 221.
Acta Tom., I, p. 193-4; Pray, Dissertationes, Viena 1774, in-40, p.
150-1; Epistolae procerum, I, p. 78-81; cf. Sanudo, ed. italiana, XII,
col. 508-9, 511.
Acta Tom., I, p. 197, 201, jos.
Ibid., p. 221; Sanudo, ed. cit., XII, col. 520-1.
Ibid., II, p. 4-5, 6-7; cf. I, p. 234-5.
Ibid., II, la acésta. data.
V. nota 4. .Albo Castro et Kilia potitur (Acta Tom, II, p. 13-4); «Al-
bam ad Nester nuper intercepit et Kiliam vadit intercepturus» (ibid., p.14).
 181

pacea sd se statornicésch. duph. Sfintul Gheorghe. Ajutóre

polone neput6nd fi trimise panà la acésta dath, pacea se si
(1) lar, putinh vreme dupd acésta, Selim, cdruia In
Aprilie se credeh cd i se crease un guvern din tóte cetdtile
sdncepOnd de la Caffa i mergOnd pând la Nicopole» (2), luä
tronul, întâiii aldturI ca bétranul Baiazid, apoI, dupd ce-1 In-
p6te insusT, prin otravä, singur. (3)
Selim Irish, care, dupd conceptiunea obicInuitti In Imperiul
turcesc, nu recunosceh indatoririle luate de predecesorul
ski (4), inspirà multd vreme ingrijirI serióse vecinilor s6I :
Polonia si Moldova. Inch. din 1512, Bogdan cereà stdruitor
sprijinul luI Sigismund i acesta promitek duph ce mu-
strh pe Domn pentru neutralitatea sa suspectd pe timpul
ndvAliril tdtare in Regat i pentru oprirea, chiar prin asasi-
nat, a treceril spionilor polonI la cCetatea-Alba sail in Tur-
cia». (5) Se scih. si In Polonia, In Martie urindtor, cd Sulta-
nul not', sub pretext ch. Bogdan i-ar fi ucis ostasit fuganl
In 1511, voià sa-1 «nimicésch. >, indatà ce va avé liniste in
Imp6rdtie. (6) 'Mull fdcurä, in adev6r, o strasnich. ndvdlire
In 1513, prOddnd pand la IasI. (7) In Novembre, Domnul
InsusI considerh situatiunea sa ca desperatd (8), si cereh drep-
tul de a se retrage in Polonia la o nevoie. (9) Cu tótá pa-
cea polono-turch. din 1514, incheiatd pe trel aril, pace care
trebue sh fi cuprins si pe Bogdan (10), el fu prh'.dat de Td-

Acta Tom., II, p. 41, 53-1, 69, 66-7, 72, 76, 83, 92, 94. Cf. I, p. 180-1
anul 1511, passim; Hurmuzaki, ID, No. 455, p. 699-700.
Acta Tom., II, p. 64, 65-6.
Ibid., P. 100-2, 108, 116, 119, 126. Cf. Albèri, XIV, p. 64.
Polonii se gAndiaii la 1512 cu Mind eft n'aveaii armisti011 (inducie)
Cu el (ibid., II, p. 119).
Ibid., p. 112-4.
Ibid., p. 183-4; cf. p. 205, 216.
Cf. Cron. moldo-pol., p. 229 §i Acta Tom., II, p. 243, 244, 218, 249-
250, 253, 268.
Ibid., p. 266; cf. p. 218, 222, 224, 227, 239-41.
Ibid., III, p. 14.
Pentru pace (solul e trimes in Februarie i resultatul comunicat
de Rege lul Vladislav in Iunie), v. ibid., p. 23-5, 27, 43, 153-4. Atunci
prababil intdrit §i candiOunile acordate Moldovei sub *tefan-eel-
 182

tail §i in acest an, §i in primavara se a§tepta o expeditiune

personald a SultanuluT peste Dunare. (1) In 1516, Regele
UngarieT se temea Inca de un atac turcesc contra Principa-
telor, earl §i-ar fi perdut guvernul lor separat. (2) Doi' aril
dupd aceea, altd ndvalire de Mari din Perekop in Mol-
dova. (3) Siguranta fu ca§tigata de noul Domn al Moldo-
veT abia in 1519, and pacea ungaro-turca cuprinse §i Prin-
cipatele, ai. caror Dolma trebuia5 sa. platésca §i de acum
inainte ctribut §i peche § donum §i sa faca serviciti Sul-
tanuluI . Intre posesiunile turcescI, se insémnd §i de astä'
data eGiurgiu, Chilia §i castelul (jis pe turcesce Ak-kirman,
iar pe unguresce Neszterfejérvar, cu dependentele §i vadu-
rile lor.. (4)
Inca de la 1509, Papa Iuliu II indemna pe Regele Po-
lonieT la luptd contra paganilor. (5) Succesorul sat, Leon
X, isbutì sà ca§tige pentru idea cruciatei pe Regele Fran-
cieT §i pe Impsérat. La 1517 In tómna, intilnim un proiect
imperial, care trebuià comunicat Principilor pentru discu-
tiune. 0 armata cosmopolita trebuia sá aduca in trel anT
distrugerea completa a ImperiuluT turc: treT armate erail
O. lucreze in Asia, Africa §i Europa. In 1518, Regele Polo-
niel, unit cu Moldovenii, Muntenii §i 'Muff (sic), ar fi ata-
cat Semendria §i Chilia, unde ar fi luat cvartire de érna; in
1519, ar fi intrat aliatiT in Bosnia, s'ar fi unit cu 6stea fran-
C9S6 i ar fi cucerit Tracia; apoT, in 1520, ar fi luptat, alaturl
cu 6stea africana victori6sa §i cu .5 ahul, contra Constantino-
poleT §i restuluT posesiunilor SultanuluT. (6) 0 versiune fran-

Mare, cam in forma data de Neculcea. 0 impiicare cu Turcil se vede

s'i din neincrederea Polonilor de acum inainte fata cu Bogdan. V. Acta
Tom, an. 1514, passim, dar, mai ales, p. 302 (dar si p. 371-2).
Cron. luí Macarie, p. 200. Cf. Acta Tom., III, p. 52 si urna. Pacea
era incheiatä la acesta data.
ray, Ep. Proc, 112, p. 28.
Ureche, p. 186. Cf. Gelcich, p. 682.
Pray, 1. c., p. 29, No. 31; Theiner, Mon. Hung., II, p. 626; cf. p.628.
Acta Tom., I, p. 46-8.
No 1 din Hurmuzaki, XI, sub presa. Hanul era supärat pentru ci
Soliman nu-i luase fata, petitä pentru el incä de Selim (Acta Tom., VI,
p. 43, no 36).
 183

cesd pune ca seop al expeditiunil din anul intâiil i Cetatea-

AIM. (1)
In 1521-2, frica de Turd apare iards1 In Moldova. Solul po-
lon la Dieta din Niirnberg, cer6nd ajutor, spune <cä Sultanul
[acum vestitul Soliman] are 6ste gata pentru ac6sta la Chilia
Cetatea-Albd, pentru a sdrobl Moldova, a luà Camenita
si a prädd hotarele Regatului . (2) Sangiacul din Silistria aved
paza DundriI, i TurciT, supdrati pe tefdnitd, care nu-ï aju-
tase contra Ungurilor, ocupase acum < partea de jos. a Mol-
dovel, pe care Domnul trebuì s'o r6scumpere, corup'end pe
trimesul luT Soliman. (3) La 1523, póte ca mésurd de ap6-
rare, gdsim pe Carabét ccdpitanul Moldovei-de-jos . (4) In
anul urmdtor, o scrisóre a luí terdnitd. cdtre Regele Polo-
nieT ne destdinuesce cd un sef turc anume 1Thasule > stä
incd intre Chilia fi Cetatea-Albei, §i a..clund trupe contra Po-
lonia (5)
In 1525, Regele Sigismund trimete la Pórtd. pe Stanislav
de Sprowa, ale cdruT instructiunT sunt interesante si pentru
noT. Se cered Vizirilor sä nu crédd calomniile luí $tefdnitd,
care ar fi afirmat cd Polonil aü intentiunT dusindnescI i cd
car fi vrut sd ied Chilia si Cetatea-Alba». Pe de altd parte,
se presintail plângerl contra ntarilor din Cetatea-AllA
earl' prddail in Regat, une-orI impreund cu conationaliT lor
din Perekop. (6)
In 1526, pe cand Turcil pregdtiail marea loviturd contra
UngarieT, se svonise cA ei vor atach Ardélul, prin Moldova.
In Martie, se vorbid cd ail fdcut pod la Oblucitd, apoT se
afid el trel poduri aü fost aruncate la Nicopole; In fine, de
la insusl Domnul MuntenieT, cA ail sfArdmat acestea si ma-

Charrière, Négoc. dipl. de la France dans le Levant, I, p. 49 si urm.

(sail Hurmuzaki, Supl. 13, p. 1, No. 1). Cf. Brewer, Letters and papers
of the reign of Henry VIII (col. Master of Roles), 113, 1864, p. 1197.
Acta Tom, VI, p. 30, n° 27; p. 36; cf. p. 55, n° 47 si V, p. 386-7.
Hurmuzaki, 1113, p. 715-6.
Acta Tom., VI, p. 325, n0 297.
Hurmuzaki, ID, p. 724; XI, p. 3, n° iv (Tassà-Basa).
Acta Tom., VII, p. 281.
 184

terialul dus la Dundrea-de-jos, unde fac pod la Chilia

(nunciul serie «§i Cetatea-Alba!»). (1)
La 1528, In expunerea negocierilor cu Vizirul Ibrahim ale
luI Hieronim Laski, trimes de Regele Ferdinand, IntIlnim,
pe de o parte, cea dintaiti pomenire de prAddciunI cdzAcescl
In Basarabia (documentul vorbesce de oile furate de la «Os-
toril no§tri») i, pe de alta, mentiunea robilor polonl trecutI
de Tdtarl prin Chilla i Caffa: m'A atAtia In cAt In ultimil
doI anl vdmile acestor orw ddduse un prisos de 30.000 de
galben1 peste venitul lor obicInuit. (2)
In 1531, loan Zdpolya, Regele ungur din Ardél, afirmá cd
el a scdpat Moldova de prefacerea In «sangiacate», cum aved
de gand Sultanul. (3) In 1532, scirI din Dalmatia vorbesc
de intentiunea co ar fi avut Soliman de a «Impinge destule
trupe spre Moldova». (4) Insd, In 1533, cdpitanul de Ca-
menita mustrd pe Domnul acesteT térI, atuncI Petru Rare§,
cd a prddat, cu TAtaril, un sat polon §i a vIndut robil «la
Cetatea-Albb. (5)
CincI anl dupd acésta. Domnul se simtià destul de tare
pentru a Incercd ceea ce nu isbutise luI Stefan-cel-Mare: el
lovl Chilia vi-1 arse marginile. (6) Soliman rèspunse prin
expeditiunea din 1538 i luarea Basarabiet

Acel care ne-a dat scirea asupra ataculuI Indreptat de

Rares contra ChilieT, Cantemir, adaoge §i cdte-va ldmurirl.
Causa conflictuluI ar fi fost o cértd pentru lemne intre lo-
cuitoril din Chigeciii i TdtarI: ceI dintâl, fugArind pe cel
din urmd, ar fi ajuns pand la Chilia, cdreia II deterd foc. (7)
Se Oto ca acesta sä fi fost pretextul invocat de Sultanul,
Insd umilirea MoldoveT, incunjurarea Chiliel i CetdtiT-Albe

Mon. Vat., ser. a 2-a, I, p. 359-60; Theiner, Mon. Hung., II, p.

759, 764-6; Brewer, o. c., IV!, 1870, No. 2027.
Hurmuzaki, p. 64-5, 56.
Gairdner, Letters and papers (col. Master of Roles), V, No. 471.
Sanudo, In Starine, XXI, p. 157.
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 75.
Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 42.
Ist. Imp. Otoman, I, p. 295 7 si nota 87.
 185

printr'o bandd de teritoriti, care sd le protégd i sd le in-

tretie cu hrand, stAted, de sigur, mal' de demult, precum
aratd si svonurile mentionate Inainte, In vastele planurl de
IntArire si consolidare a ImperiuluI, pe carT le concepuse
Soliman.
Din expeditiunea de la 1538, ne interesézd maI mult re-
sultatul final. De aceea va ajunge o scurtd aruncAturd de
ochiti asupra evenimentelor rdsboinice:
Incd din Februarie, Soliman pregAtiA, pentru o tina ne-
cunoscutd, o mare expeditiune pe apd si pe uscat. (1) La
16 Aprilie, VenetieniT, carI credeati cd furtuna se va ndpustl
asupra lor, cerurd ajutor tocmaT RegeluI AnglieI. (2) In Iulie,
Sultanul se gdsiA la Adrianopole, i anuntà Polonilor cd a
plecat Impotriva necredinciosuluT Moldovén >. (3) Aved la
vre-o 150.000 de 6menl, putinI Ieniceff 1'110, si putind 6ste
bund, rAsboiul din Asia inghitind si el multe trupe. Soliman
duced cu el doI fii aT s6i maT miel, pe beglerbegul Greciel;
pe sangiacul de Belgrad, pe Lutfl-Pasa, pe un Mihalogli
altil. Podul se fácil, nu la Chilia sati la Silistria, cum cre-
deati unif (4), ci la Oblucita. Avan-garda trecti Dundrea cu
cAte-va Jile inaintea Sultanulul, care cdlcd pdmintul Mol-
dovel la 23 Iulie. Petru Rares ave& cetAtile aprópe g6le de
ap6rAtorT. seriosÌ: Polonil Il atacati la nord, i 'Mara* tre-
curd Nistrul. (5)
Resistenta erA imposibild. TdtariI furd, inteadevèr, res-
pinsI (6), dar tocmai prin Septembre Polonil se indurard a
ceda rugAmintilor RegeluI Ferdinand si fdcurd pace cu Dom-
nul Moldovel, Insd fArd a consimtl sd ajute pe dusmanul de

Calendar of state papers, Venice, V, 1873, No. 177.

Ibid., No. 179.
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 110.
Theiner, Mon. Slavor. merid, I, p. 643.
Cf. Tart. Tar, pe 1878, I, p.222, 223-5; pe 1889, p. 183; Verancius,
Epistolae; Script., IX, p. 22-3, 27; Theiner, Mon. Pol., I, p. 524, No. 683;
Hurxnuzaki, II', p. 178-9, 185, 188-9, 192-3; Gayangos, Calender of
letters, VI, 1890, p. 9; Verancius, ed. Acad. Ung., p. t34.
Cron. moldo-pol., p. 200-1.
 186

atata vreme al Regatulul. (1) Prin téra pustiita, lunga ostire

turcésca, cu sutele sale de tunurI i numer6sele sale ca.mile,
strabata In voie. Sucéva fu ocupata de paghni, iar Petra,
respins pote de la Hotin (2), trecti muntil In Ardél, unde-1
astepth inchis6rea. In cale se oprise la manästirea Bistrita
si se rugase pentru cea din aria. 6rá In cuprinsul tarn' sale :
«Si, intrand in sfinta biserica», spune el inteun document
din a doua Domnie, «am cadut la pamint inaintea sfin-
telor ic6ne, si malt am plans, asijderea i egumenul si tot
soborul plangeh impreuna cu mine, cu fierbintI lacramt) (3)

Soliman cruta provincia cucerita: cum nu se astepth ni-

menI, el se sfil a o preface In sangiacat (4), si puse, in locul
luI Petru, tot un Domn, un Domn de téra, pe Stefan Ale-
xandrovicI Lacusta, care erh prin tathl sail, Alexandra sail
Sandrin, nepot al luI Stefan-eel-Mare. Lasându-1 In Sucéva
Cu o garda. de 5.000 de Turd (5), Sultanul calarl spre Ti-
ghina, pe care puse sa o intaréscd, zidind In porta nouei
cetatI o pétra care aminta calcarea invinsuluI «sub pot-
c6vele cailor turcescI» si < supunerea Moldovei . (6) In Oc:
tobre, el anunth biruinta Regelul Polonief din lagarul de
pe riul Prut . (7) La 4, el treceh Dundrea inapoI pentru a
petrece érna la Adrianopole. (8)
Inainte de plecare insa, el ceruse luI Stefan-Voda cel nog
plata pentru stabilirea lul In domnie i g1613á pentru necre-

Hurmuzaki, III, p. 163, No. 123; p. 170, 173-4, 175, 183, No. 134;
p. 186-7; Tort. Tár, 1. c., p. 236, 238, No. 20.
Verancius, ed. Ac. Ung., p. 92.
Uricariul, IV, p. 421-4.
Sangiacul trebuià 0. fie Mehemed-beg. V. Hurmuzaki, ID, p. 171-3;
Supl. III, p. 141, 181-2 i nota urmiitóre.
Ibid., p. 188, 193-4, 195, No. 148; p. 196-7, 200 -1, 202, No. 157;
p. 202-3, 206, No. 162. Cf. Verancius, ed. Acad. Ung , p. 85
Publicatii in Mem. soc. din Odesa, XIII, p. 263-4.
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 111-2.
Tört. Tdr, an. 1878, I, p 239, No. 21; cf. Hurznuzaki, p. 200-1,
No. 155 si Gairdner, XIII!, No. 693 si 949; Gayangos, VI', p. 107 (scirl
false despre infringerea Sultanulul).
 187

dina i rebeliunea lui Petru. Din Prut pAnd In Nistru, t6tà

laturea dela nordul DunAril fu deslipità de Moldova si formA
raiaua CetAtiT-Albe, unde fu statornicit un sangiaz. Maiacul,
Ciub6rciul, oras Infloritor, locuit de UngurT husig, emigratI
pe timpul lul Alexandru-cel-Bun iStefan-cel-Mare (1), Cdu-
sanif (2) trecurA in stApânirea guvernatoruluT turc al Mol-
dovel sudice. ParcAläbia moldovenéscà, strAmutatd, dupà 1484,
din Chilia i Cetatea-Albd la CiubArciu, unde aflAin la 8
Aprilie 1526 pe Ftitul si la 22 Martie 1535 pe Toma (3), se
.confundà de acum inainte cu cea din Soroca citatà d. ex.
la 1510 si 1522 (4), care cetate, odatà clAdità contra T5ta-
rilor (5), deven1 i punctul de sprijin spre sud, de partea
Turcilor.
Un fapt f6rte insemnat acéstä dintâiú ciuntire a téril n6s-
tre, caro se Ostrase IntrégA pana' atuncT, de o parte si de
alta a MilcovuluT, daca se exceptézA anexarea cdtor-va orase
de granità tot de Catre Turcl. $i totusl amintirea impreju-
rgrilor In carT s'a stivirsit hrApirea se Intunecà usor si re-
pede: pe vremea luT Sobieski se credeà cd expeditiunea luT
2olkiewski in Moldova si infrängerea lul ayuso ca urmare
perderea BasarabieI (6), iar Cantemir, Domn moldovén
inv'état Domn moldovén, amesteca asà de mult r'espunderile,
In cás t fäceà din Basarabia, si din Tighina chiar, un peches
fAcut Turcilor, Impreunä cu doué-spre-cjece sate, de Aron-

Cf., pentru istoria interesanfa a acestui ora, Mon. Slay. mer., XVIII,
p. 76; Hurmuzaki, ID, p. 430; Szdzadok, 1868, p. 582-3; 1873, p. 538 ai
urm.; Tinton, Additamenta, p. 21; Pray, Dissertationes, p. 121; Zöld, in
Ungrisches Magazin, III, p. 105 ai urm.; Bandini, ed. Urechia, p. 198,
330; Col. l. 7'raian, 1883, p. 152, 262. lar, pentru Husitil in Moldova,
Fermenain, Mon. Bosnae, p. 246-8; Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 19
urm. (cf. Dousa, p. 82); Ungarische .Revue, 1887, p. 813-4.
Dadi existaii pe acest timp, ceea ce e probabil, judecand dupli nu-
mele sëü romanesc. De alt-fel, poporatiunea erà rara in aceste pArti. In
charta lui Reichersdorf nu se allá Cauaanii.
Uricariul, XVIII. p. 116-7; Mem. soc. din Qdesa, II, p. 563 satt
Arch. ist., I, p. 83.
Hurmuzaki, ID, p. 629; ID, p. 719; Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 9.
Hurmuzaki, 113, p. 699-701, No. 455.
Dupont, in Biblioteka Krasifiski, VIII, p. 4.
 188

Vodd, a cdruia memorie n'avea nevoie, de sigur, qi de acéstd

patd. (1) Rand astddI anexarea Tighinel nu era fixatd cro-
nologic, *i nu sciil sa se fi preocupat cine-va de vremea
cdnd ziluri1e acestea de cetate s'aii ridicat spre a priveghid
asupra Moldovel: §i a o tiné In frîü.
Totu§1 doveglile sunt multe, §i pentru anexarea Basara-
bier, i pentru a Tighinel.
Avem întâiú mdrturia boerilor moldovenT, carT, indignan
de u§urinta, explicabild de altmintrelea, cu care Ldcustd is-
cdlise mutilarea teritoriald, Il uciserd, ridicand In scaun pe
Cornea, un fiú din florI al lul Bogdan Orbul. (2) El spun ca
aù primit pe Stefan, precum ar fi primit < pe un Tigan sag
Arap., numal sà nu-I prade Sultanul, dar s'ail convins In
curind cd ail a face cu un adevdrat Turc (precum If erd
crescerea) §i cu un om care duceà téra la peire. <Am bagat
de sémd», çiic eI, In vorbe pline de un patriotism naiv,
a Inceput putin cate putin a da impdratuluI pdmintul tdriI;
void ded t6tà c6sta de la Dundre pand la munti, pre-
cum i Nistrul tot ; §i, vëcjénd acésta téra, s'a deprins sd-1
cun6scd. §i a vdcjut cà Domnul e mal cu priintd Turcilor
decat noud cretinilor., aà cd, dupa trel rdscóle, ucis
intr'o nópte, cu Turcil SOI cu tot. (3)
Nu mal putin explicit e Sultanul, In scris6rea sa din Martie-
Aprilie 1541 cdtre Regele Sigismund. Dupd ce. amintesce me-
surile ce a luat odini6rd cand enisce 6menT de langd Bia-
logrod» aú prAdat In Polonia, apoI povestesce cum nisce
réü fdcdtorl dintre supu§iI no§tri MoldovenI» s'ail résculat,
ail -Mat pe Domn §i, Impreund cu caff-va PolonI, «ail rid-
vAlit In Ora de langd Cetatea-Albd §i Tighina, ail prAdat
ate-va sate, ail ucis pe mull)", aù furat oI §i alte dobit6ce,
aú prddat multe mdrfurl i ail fugit In Ord la tine.. (4)

Descr. Mold., p. 10, 14-5. Dupd el, Sulzer, I, p. 441-3 §i de la

acesta Hammer (v. p. 189, nota 2). Paná §i Miron Costin numesce pe Soli-
man eacel Sultan care ni-a luat Tighina» (Bogdan, Cron. inedite, p. 194).
V. §i Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 144-5, 147-8; Szilágyi Sándor,
Nddasdy Tamds, 1540, Budapesta 1876, p. 22-3 (in DisertaIiunile» pu-
blicate de Acad. Ung.).
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 141-2.
Ibid., la data de 29 Martie-26 Aprilie 1541.
 189

Cronicele moldovenescl cunosc i ele anexarea. Ast-fel,

cronica moldo-polond vorbesce «de luarea sub stapanire [de
catre Sultan] a unel ceta moldovenescl, anume Tighina >
de cotropirea sub Stefan Lacusta ea uneI jumatatI din Ora»
de catre Turd. (1) Leunclavius, care resuma sail traduce pe
anal4ti1 turd, e tot a§a de lamurit. Sultanul Intins hota-
rele ImparatieI sale panà la riul Prut. Erà pe cel-lalt mal (?)
un or4e1 care era fórte potrivit pentru un scaun de san-
giac. De aceea a §i pus sangiacul acolo., (2) In fel analog se
exprima alti anali§tI turd : Pecevl, Aall, Gelalzadè, Ferdl,
intrebuintati de Hammer. (3)
Dintre Apusenl, in fine, Verancich, care povestesce fórte
pe larg expeditiunea din 1538, spune cà Soliman ea ocupat
partea aceea din Moldova care se intinde de la riul Prut
pana la Hui Nistru §i a alipit-o la Cetatea-Albd; pentru cd e §i
imbel§ugata in turme §i folositóre pentru a stapanl Moldova
tot-deauna». (4) Giovio, §i el un contemporan, adaoge cá nimic
nu s'a adaos la tribut, dar, In schimb, luat o Ore-care
parte de parnInt, care era apr6pe de Cetatea-Alba» (5) §i un
raport de nuntiu din Viena, datat din 11 Februarie 1541, re-
produand o convorbire cu Archiepiscopul de Erlau, II face sa.
spue cá Soliman ea facut o fortdréta la hotarul MoldoveI de
spre Polonia>, unde voia sà pue cu de-a sila o garnisóna de
5.000 de boerI (?), ceea ce face ca nobilimea moldovenésca sa
se e6scóle, sà ucidä «pe Voevodul turc cu a s61». «5i aü mers
unde Turcul, dupa ce a luat Ora de spre Marea Négra, 1§1.

P. 230-1. Evident cd In Macarie, panegiristul luI Rare§, nu se

vorbesce nimic despre desmembrare (v. p. 210-11). Restituirea teri-
toriului hräpit In 1541 e Insemnatä din greOld, 0 aid si In Leuncla-
vius. V. nota 2.
Annales, p. 50-1.
Hammer, Gesch. des. osm. Reiches, ed. a 2-a, II, p. 152, care vor-
besce de presentarea tributului la doI anI personal i de rezidirea Chiliei,
ars'ii de Rar (dupd Cantemir, i. c. la p. 184, nota 7, Sultanul ar fi re-
facut-o cu materialele podului), d fortificarea CetAtil-Albe.
Ed. Acad. Ung., p. 114-5; ed. Kovacich, In Script, res. hunga-
ricar. minores, II, Buda 1798, p. 80.
Historiae, ID, p. 319, 320-1; cf. Arch. ist., II, p. 26 0 urm.
 190

tine de obicehl multe vite, pentru bogdtia pdsunelor, si

prddat la 100.000 de oI si la 80.000 de capete de alte dobi-
t6ce. (1) Alte dovecri se vor presenth In curind. De-odatd.
adaogem numaI atat cä la 1539 Inalnim cea dintâiü pome-
nire a unuI «sangiac de Cetatea-Albd >, i anume lute° scri-
Ore a SultanuluI însuì, iar, la 1541, Intilnim pe «Malcocie-
vicI, (MalcocI-Oglu) ca sangiac al ChilieI, ale cdreia suburbil
fusese arse de Cornea. (2).
La 1540, Petru-sI dreged afacerile la Constantinopole, si
cdpéth voie sd vie acolo. Vestea résc6leI din Moldova, cerceir
datI la nunta feteI luí Soliman, darurile, ash de bogate in cat
Rare§ cheltul cu ele 100.000 de galben1 i ven1 In térd ca
o datorie de alt1 50.000, Ii dddurd. InapoI Moldova. (3) Tre-
buih Insd sd ded. Portil un tribut de 12.000 de scucjI, sd tie
pe langd el o gardd. de 500 de Turcl ca i Ldcustd, sd-si tri-
métá fiul la Porta i sd accepte situatiunea teritoriald creatd.
MoldoveI In 1538. (4) Domnia e dulce, si Pbtru se Induplecd.
s'o aiba i asd. in Februarie erh Domn.
Dar, de uitat, nu uità acela In sufletul ambitios al cdruia
strdlucid Inca o scanteie din geniul lul $tefan-cel-Mare. Se su-
puse, dar scrAsnind din dintI. E onorabil pentru Rare§ cà pe
nimenI nu l'a durut maI adInc rana din 1538 decat pe dinsul.
De la Inceput trddd, cum era dater sd. tradeze. La 13 Mar-
tie 1541, Laski, anuntând luI Ferdinand numirea luI Rares,
spune: ca se va rèscula pentru pricinile ce le-am scris
Inainte, dar are nevoie de ajutorul de tunurl i munitiuni
al MdrieI Tale si de cevh puscasI ungarI ca sd atace ceta-
tea TighineI, din noil cldditd., (5) La 30 Martie, acelasI spune:
«Se va résculà, daca va avé de la Mdria Ta cate-va tunurt
pedestri pentru a ataca cetatea TighineI, din noti zidità.»
MoldoveniI, urmézd el, «nu pot suferl nicl intr'un chip cd.

Mon. Hung. Hist., Diplomataria, XVI, p. 205.

Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 129-31; II, p. 223, No. 189; cf. Hurmu-
zaki, ID, p. 215, No. 174.
Della Valle, p. 52; Verancius, Epistolae, IX, p. 98.
Hurmuzaki, Supl. IL, p. 3, No. 5. Hururazaki, ID, p. 214, No. 173;
p. 225, No. 192.
Hurmuzaki, ID, p. 215, No. 175.
 191

li s'a luat cea mai frum6sd parte a Moldovel §i vor indemna

pe Domn la re'sc61d, lar el nu va puté sd se impotrivésca
acestor cererT, daca vor sci el cd Maria Ta vrel ajutl>. (1)
«De§1 slujesc pe Impératul turcesc», serie Rare§ insu§Y, la
22 Ianuarie 1542, < tot mi-ar paré mat' bine sd n'am din
t6te partile deck cre§tinI in jurul Statelor mele. In Main
1542, un dragoman polon prima de la el o declaratiune de
prietenie pentru cre§tinI, de o indrasnéla care arata cat de
jignit era Domnul de Turcl in cele mal adind §i maT pu-
ternice simteminte ale sale. (2)
Evenimentele din 1538 despArtira pe incetul Chilia §i Ce-
tatea-Albd §i economicesce de Moldova, cu care 'And acum
statuse inca in legaturl. strinse. Moldovenff §i negustoril
straini earl' treceail prin Moldova, opriti de noua granita,
i§I formara un alt drum, pe teritoriul care ma apartined
Domnilor : prosperitatea comerciald a celor douti porturl
basarabene treat asupra altora, earl' inainte de 1538 n'aveail
niel o insemnatate. Cu cat creseeail acestea ca poporatiune
bogdtie, cu anta scadeail Chilia §i Cetatea-Alba. In se-
colul al XVII-lea, ele ajunsese sd deservésed numal mdrfurI
tdtare sail pentru Mari; pescariile marl' de odini6ra erati
decdcjute §i pardsite.
In tot vécul al XV-lea insa, prosperitatea lor de odini6r1
sub Genoves1 se mentinù i crescti 'Ate. Câtà vreme Chilia
a fust munténd, ea forma debu§eul principal la Dunare pen-
tru negustoril din Téra-Romanésed §i pentru Bra§ovenI, cei
mal privilegiatT dintre Sa§I in ceea ce privesce comertul
oriental. (3) Dupd anexarea la Moldova, in 1465, ea trebue
O. fi scadut ca insemnatate in profitul Brallel, care era in-
Ibid., p. 217, No. 178.
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 159, No. 80. Cf. ibid., p. 154, No. 77; II,
p. 22-4, No. 191.
Transilvania, 1833, II, p. 103; V, p. 163; Arch. f. sieb. Landesk,
A. F., III, p, 271; Fejér, X2, p. 294 Cf. Teutsch, Aus dem sdchsischen
Leben, vornehmlich Hermannstadts, am Ende des XV Jahrhunderts, in
Archiv f. sieb. Landesk, N. F., XIV', p. 176 si urm.; studiele asupra
Sasilor in secolul XIIIXIV-tea in Századok, XXVI si Frederic Hann,
Zur Gesch. des siebenb. Handels v. 927-1845, in Arch. f. sieb. Land.,
A. F, 1112, p. 139 si urm.; 1113, p. 267 si urm.
 192

florit6re incd din 1462, dupA mArturia lui Chalkokondylas. (1)

Subordonatd CetatiI-Albe ca port, ea intreceà insA pe acésta
In pescdriI, i pand pe la mijlocul secolului al XVII-lea pes-
cAriile acestea erail vestite. (2)

La Cetatea-AlbA tintià unul din cele dou6 drumurl marl'

comerciale carI legaü furnis6rele de fabricate germane ale
OrientuluT, Cracovia i Lembergul, mal ales Lembergul, cu
Marea NégrA. Unul din aceste dou6 drumurI treceà prin
Luck i Vladimir *i ajungeA la Caffa, cu care, pe timpul Re-
gelul Casimir, §i chiar cu mult timp inainte, legAturile erall
numer6se §i continue. Al doilea apuca prin Colomea si Ha-
licz, treceA prin Siret, Sucéva, Birlad §i atingeA marea la
Cetatea-AlbA. Unul erA drumul in «Tataria , cel-lalt drumul
In «Valachia . Chiar inainte de 1475, anul cdderiI CaffeI, cel
din urmd drum trebue sd fi fost cel mal frecuentat : de la
Cetatea-Albd erà mal apr6pe drumul spre Constantinopole
§i Pera, unde se duceati bucuros Polonii§i Moldovenii *i de
unde negustorI veniaù adese-orI in Moldova i Polonia. DupA
cAderea Gaffe, rèmasd ora turcesc In térA tAtAréscA, negus-
toril earl nu voiail sd aibA a face cu hrApitoriI vames1 aI Sul-
tanului apucarA numei prin Cetatea-AlbA, chiar §i pentru
comerciul cu t6rile tAtAresd. (3)
In MO acéstA epocd de dominatiune moldovenéscA ora§ul
presentà o infAtisare vi6ie i coloratd. CruciatiT din 1445 aflarA
aid representantl de. al tuturor pop6relor cari stdpaniati. co-
mertul Levantulun alAturI de poporatiunea moldovénA, GrecI,
ArmenI*i atAtia GenovesT, in cat nepotul comandantulusi floteT
burgunde, Jean de Wavrin, care ne-a transmis povestirea

P. 606.
V. mai departe.
Rasp, Beitreige zur Gesch. der Stadt Lemberg, in Arch. f. öst.
Gesch, XLIII (cf. XXXIX, p. 29, 132 si urm.); Akta Gr. i Z., 111, V,
VI, VII; Arch. f. öst. Gesch XXXII, p. 44; XXXIII, p. 203 qi urm.;
Codex diplomaticus civitatis Cracoviensis, I (Cracovia 1879; in eMon.
medii aevi hist. res gestas Polonor. illustrantia); Raczy6ski, Cod. dipl.
Maioris Poloniae, p. 174, 354; Berndt Stegmann, Hanseatische Chro-
nik, In Script. rer. prussic. V, p. 498; Acta Tom., I, p. 212; Columna
ha; 7'raian, I, No. 39, etc.
 r prrorri rr
Ir4tifrirmirr,
1111'

\
o go goy
oil mg 'IF,

Biserica armenéscrt din Cetatea-Aligt, dupA Batiuscov, Basarabia i Arbure, Basarabia.

 193

ispravilor facute de cruciati pe Millar% afirma ceea ce pare

imposibil ca orwil apartineet politicesce chiar Genove-
silor. (1) Cat despre Armeni, cad pastrard k3i in secolul al
XVIII-lea in rindul intaiú sarcina de mijlocitori de comert
intro Polonia *i. Principate, ei formad o colonie numerósa,
care se inmult1 Inca sub guvernul direct al Turcilor. (2) La
1693, s'a putut afirma ca. in Sucéva Armenil erail 3.000 fata
de 20.000 de MoldovenT: cu putin timp inainte, misiunea lio-
vénd (lembergesa) avea in resortul ei Benderul, Cetatea-Albei
§i Ismailul, «cad aveati fie-care o biserica armenésca §i un
preot, .., t6te trei sub jurisdictiunea Episcopului armenesc
din Moldova>. (3)
Amanunte asupra vamilor din Cetatea-Albà se intimpina
In privilegiile, identice, in acésta privinta ca i in multe al-
tele, ale lui Petru Aron, din 1456, i *tefan-cel-Mare, din
1460. (4) In amindou6 se spune cal Lembergesil earl vor
trece spre Tataria» vor plilti vami la Sucéva, Tali *i LA-
pupa, iar la Cetatea-Albá o jumatate de rubla de argint;
In cas cand n'ar trece pe aid, vama s'ar plan numai la La.-
pupa, §i nu la Tighina. Oile insä ce s'ar cumpéra la Bacaii,
Roman, Baia, Mint §i altele, vor plan numai la locul de
cumpèrare, ca i porcil i pieile. Cad vama tataréscd ce era
la Cetatea-Albä le-am ertat-o Liovenilor, §i am hotarit sa nu
platéscà nici un banut, chiar 0. pentru 60.000, fie cà pe acel
timp fiul Imp6ratulul tatdresc va fi acolo sail ba.)
In ambele privilegil se fixézá drepturile ce se vor per-
cepe de la negustoril din Lemberg, ecari ar vré O. piece la
Braila sail la Chilia, pentru a cump6ra pesce .

Wavrin, Anch. Croniques, ed. Hardy, V, p. 65; ed. Dupont, II, p. 95.
Cf. Urkunden zur Gesch. der Armenier in Lemberg hggb. v. dr.
Ferd. Bischoff, in Arch. f. 6st. Gesch., XXXII, p. 1 vi urm.; Gorecki, in
Papiu, III, p. 213; Akta Gr. i Z., VII, p. 134--6; IX, p. 116-7.
Cf. Ungrisches Magazin, III, p. 104, nota; Col. l. Traian, I, No. 73.
Hurmuzaki, 112, p. 680-3, No. 517 (cf. Akta, VII, p. 226-7, 228 -31
vi Hurmuzaki, l. c., p. 672-3, No. 615: privilegiul vag, care citéza pe
fratii *tefan vi Petru §i deosebesce ast-fel pe Aron de cel-lalt Petru Alexan-
drovici); ibid., p. 689-92 (cf. Arch. ist, II, p. 171 0; Akta, l. c., p. 237-9).

lorga, Chilia ai Cetatea-Albi. 13

 194

Am spus ca prosperitatea disparil pe Incetul de la 1538

Inainte. In locul ChilieT §i CetatiT-Albe se ridicara GalatiT §i
Braila. Cea din urma, ora § vechiti, citat In secolul al XIV-lea
Inca (1), treca In stapanirea Turcilor pe la mijlocul secolu-
luT al X VI-lea, fu stricata de Michaiti-Vitézul, care gasl o pradd
de un milion intrInsa (2), dar se ridicä repede din ruinele
sale, ca §i castelul cu §épte turnurT, care o domina. (3) B an-
dini serie despre dinsa In secolul al XVII-lea: «Acest ora§
e portul tuturor marfurilor, unde vin cornil din Marea Né-
gra.» Avea pe atund 5.000 de case, 15.000 de locuitorT §i un
Episcop armenesc. (4)
Cal despre Galatl, tirg (oppidunz) sub Petru Rare§ §i Ilie
Rare§ (5), 11 intimpinam ca o localitate de mana a doua
In 1562 §i 1564. (6) In timpul luptelor dintre cre§tinT §i TurcI
la finele secolulul al XV-lea, el fu ars de catre Han, 1na-
inte de 1596. (7) In vécul urmator, el progresa repede. Ma-
carie de Alep gag acolo cornil din Trapezunt §i Sinope,
venite pentru grane. (8) Marfurile se taxati dupa declaratiune,
§i plata vamil se facea la Ia§1. (9) Cordbff cu treT catarte
sosiati aicT, §i la GalatT chiar se construiati cornil. (10) Un
vame§ moldovén §i un delegat al nazirului de Chilia 41 taxati
fie-care conationalii In secolul al XVIII-lea, cand Galatil

V., d. ex., Schiltberger: Ein Stadt die ist genandt tebereyl, und
die leytt auff der Thonau, und do haben die Kocken und die Galein ir
Niderlegung, die Chauffmanschafft pringen auss der Haidenschafft» (ed.
Langmantel p. 52; cf. ed. Neumann, p. 92). Cf., pentru &lila in 1368,
Hurmuzaki, I', p. 144; Fejér, IX*, p. 148-60.
Bandini, p. 203; v. si mal departe, p. 210.
Kleemann, p. 35, nota 1.
L. c. Cf. si Hurmuzaki, IV', p. 569, No. 666. Despre un sangiac de
BrAila in 1616, v. Hurrnuzaki-Bogdan, I, p. 393. In 1569 inc5, i se Oicett
Brdilei schelea Munteniei si Moldovei . Hurmuzaki, II, p. 689, No. 570.
Reichersdorf, in Papiu, III, p. 142; v. capitolul urm5.tor, p. 196.
Hurmuzaki, ID, p. 424, 612.
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 402; cf. ibid., p. 347.
T. II, partea vil', p. 408; cf. p. 413, 416, 417.
Tavernier, Voyages, I, p. 421.
Kleemann, p. 35 si nota 2.
 195

ajunsese, dice un raport moldovenesc oficial, «schelea coil-

biilor ce vin de la Tarigrad . (1)

AO se formd §i dispdra prosperitatea ChiHeil §i. Cetdtft-

Albe §i In acest chip treca mo§tenirea lor comerciald asu-
pra altor porturl r6mase românesdi cu totul sail mal roma-
nescl decás t acelea.

(1) Hurmuzaki, Supl. I', p. 607, No. 881 kii raportul boerilor catre
Generalul Elmpt, In Arch. rom., I, p. 140.Cf. Hurmuzaki, IV', p.536,
No. 63G; V2, p. 242, No. 376; Supl. 11, p. 260, No. 384; 12, p. 179; 12,
p. 101, nota 1; Arch. rom., I, p. 246; Avril, in Papiu, III, p. 192; Peys-
sonel, II, p. 195. Melchisedec explicase destul de bine prosperitatea
Galatilor prin cdderea porturilor basarabene (Cron. Rom I, p. 132).
 CAPITOLUL IX.
Chilia si Cetatea-Albd in secolul al XVI-lea de la 1541
inainte.
In tot restul secoluluT al XVI-lea, atdt Chilia cdt si Cetatea-
Albd full cetätT turcesa, si Bygécul, raiaua lor, avi1, sub
guvernul sangiaculul din cea din urmd, o poporatiune romd-
néscd. Cetatea-Albd insd, in vecindtatea imediatd a TAtarilor,
car): ocupail malul opus al NistruluT, Cdmpiile PustiT, cdpétà
tot maT mult o intätisare tdtdréscd, erà tot ma mult frecu-
entatd si chiar locuitd de (BialogrodeniT» din fatd. Relatiu-
nile intre TtitarT. si Turd aveaú loe adesea pe aid.: ast-fel,
cand P6rta trimese pe ascuns ca Han al Crimea pe Devlet-
Ghirai, el debarcd la Cetatea-Albd. (1)
Nisce reclamatiunT turcescT relative la o delimitare cu Po-
lonia ne-ail pdstrat numele sangiaculuI din Cetatea-Albd, la
1542: se numia Osman-$ah. (2).
In 1545-6, socotelile BrasovuluT mentionézd Chilia: in
Aprilie 1545, Dimitrie gTschupra» e trimis de oras la Chilia
(pentru a vedé dacd Turcil gAtesc un pod acolo», iar, in
Iunie al anuluI urindtor, un curier e trimes pentru a cum-
Ord vin oriental, moscatello, de la «GalatT sail ChiHa». (3)
In 1553, boerisf din Vrancea vorbesc de prada fdcutd in

Hdmmer, Gesch. der Krim, P. 54-5.

Inventarium, ed. Rykaczewski, p. 148.
Rechnungen der Stadt Kronstadt, III, p. 264, 347.
 197

Ardél de «200 de l'atar-1 din cetatea Chiliel*, ticdlosI si nede-

prinsI cu rdsboiul». (1)
«Sangiacul de Cetatea-A1135.» e pomenit, aldturi cu Domnii,
In tractatul turco-polon din 3 August 1553, confirmat de Rege
la 12 Martie al anului urmAtor. (2)
Dacd erà o durere pentru Domnil buril i conscientI de
misiunea lor, raiaua turcéscd din sudul Moldovei erà pentru
ceMaltI un noroc. Bdtut de Despot, pdräsit do así. séï, cruntul
Läpusnénu fugl la sangiacul dundrén, care-1 trimese la
P6rtd. Ureche spune cd Alexandru «s'a pogorit la Chilia
Forgdsch Ii face sd fugd «la Chilia si Cetatea-Albdt. Un do-
cument contemporan aratd cà fugarul a gasit addpost, pentru
el, familia si ultimil sél aderentY, «inteo cetate a Sultanului
lângd Dundre, 4isà Chilia». (3).
Din IasT, la 30 Novembre 1561, cate-va i1e dupd victorie,
<loan-Vodd , noul Domn, ordond starosteluI Ioan Golia
(«Role») sà cIldréscd cu al s'él «spre malul Dundrii , pentru
a prinde pe < pdcAtosul de Alexandru» si a «mângeìià poporul
acela din partea mea». El ceril, inteadevér, interventiunea
«sangiaculdi de Chilla), adecà locotiitoruluI in Chilia al san-
giaculuI din Akkerman, pentru confirmarea sa de cdtre Pòrtd,
ca Domn tributar. Intr'o allá scris6re, rèspuns catre «md-
retul i ca un tatd, sangiacul de Chilla», el 'fi asigurd
«sérmanii supusT ai fericitului impèrat , locuitoriI raieleI,
nu vor fi supèratI; el reinnora cu acest prilej protestdrile
sale cd va fi un Domn bun si un credincios supus al Sul-
tanului. (4)
Dar visurile sale mergeati departe, ca ale unul om de o
inteligentd si de o culturd neobidnuitd. Pe cdnd Forgach,

Hurmuzaki, II', p. 312. Cf. prädäciunile din 1537 ale Bialogro-

denilor in Ungaria si Polonia; Inventarium, ed. cit., p. 147.
Inventarium, ed. Rykaczewski, p. 151; Hurmuzaki-Bogdan, I, p.
204. Aceeasi clausä se intimpind si in tractatele urmät6re turco-polone.
V. Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 253, 261. Mentiunea ebeiului > de Akker-
man la 1564, ibid., p. 245.
Ureche, p. 212; Forgach, ed. Acad. Ung., p. 226-7; Hurmuzaki,
II', p. 390.
Hurmuzaki, II', p. 392, No. 366; p. 394, No. citat si No. 367.
 198

atund Episcop de Oradea-Mare (1), propunea impèratuluT

sá incredinteze noulul Domn moldovén sarcina de a cucerl
Ardélul, peste care ar fi numit Principe, dandu-i-se §i cate-va
mo§iT (2), el se gandia la cucerirea Muntenia la incursiunT
pana la Varna, la rèscularea Sgrbilor §i a Bulgarilor. (3)
inainte de t6te Insa, el simpa pentru Moldova nevoia gra-
niteT dundrene, care ar fi facut-o mult maT cu greil de atacat
din partea Turcilor. in anacronica proclamatiune din Febru-
arie 1562, care amintià boerilor moldovenT originea romana,
nu a§a de cu totul nitata de catre Romanil de atund (4)
(voT voinicilor §i rasboinicilor, ce v6 coborlt1 din vitejiT Ro-
manl, carT ati M'out sa tremure lumea» , In acea rara §i
preti6sa proclamatiune aflarn frase ca acestea, de o mare
importanta pentru cercetarile nóstre : (Scopul metí nu e
altul, clec'« sa fie Dunarea hotar al tèril mele Moldova, §i
sä mè lupt ji i nópte cu necredincio§il i blestematil de
Turch, §i: (Cu ajutorul §i sprijinul ce voiti avé de la nein-
vinsul impsérat Ferdinand, stapanul mal prea milostiv,
dajduesc sa. ca§tig In scurt timp cetatile Moldovef mele pe
cari le posedd paganul, adecti malul Dunarif, §i nu numaT
acelea, ci §i Muntenia §i tóta Grecia». (5)
Si acestea nu erati cuvinte de§erte, cacÌ bailul venetian
din Constantinopole ne spune ca. el Intarl (douè cetatT la
hotarele TurcieT, una la hotarele Tatarilor §i a patra catre
Polonia», puind In ele tunurT bune, arme, munitiunT, provi-
siunT §i o garnis6nd de peste 400 de soldati. credincio§T §i
bine platitT: GermanT, GrecT, ItalienT, Spanioll §i Arnautí. (6)
In 1563, gasim plangerT ale SultanuluT catre Regele Polo-
niel pentru pradaciunile facute de «nisce hotT i tradatorT»,
(In campiiile bogate in pA§une ale Bialogrodulul», unde ju-

V. Bunyitay, A vdradi Plispökbk, I, Oradea-Mare, 1883, in-80,

p. 419 si urm.
Arch. f. siebenb. Landesk., N. F., Is, p. 289 si urm.
Hurmuzaki. II', p. 384.
Cälugilril de la Dél povestirft lui Gritti despre descendenta ro-
maná si despre Traian, dupà Della Valle, p. 23.
Hurmuzaki, II', p. 415-6.
Raportul final al lui Marcantonio Donini (1562), In Albèri, XIV, p. 206.
 199

p6ie oile §i mieii i pradd pe ciobanT, ruinand fiscul turcesc

din aceste regiunï. (1) Campiile gBialogroduluï, se Intindeati
dincolo de Nistru, iar chotil §i tradatoril» sunt CazaciT, du§-
manil de fie-ce clipa. a 'Marilor, vitéza poporatiune de gue-
rilleros de granita, earl Inca de la 1557 turburail comortul
musulman al MariT Negre, pradail. la Caffa In 1562 §i In
1568 pana la Astrahan. (2)
Se scie cum hatmanul lor, Dimitrie Vi§nievtchi, vol
se faca, In 1563, Domn in Moldova. Invasiunea sa In acésta
t6ra fu denuntata RegeluT PolonieT de sangiacul de Cetatea-
Alba. -(3) Tot sangiacul anunta la Pórta. In 1568 ca. PoloniT
lui Albert Laski, neastamp6rul personificat, ail Imprastiat
pe Tataril pradalnicT i asediaza la Nipru Oceacovul. (4)
In acela§T an, 1568, Sultanul serie Domnulul MoldoveT
a aflat despre aparitiunea de piratI «In apropierea cetatii
Chilia». Domnul primise ordin de a face pregatirl la Galati,
pentru a ajuta pe Pava de la Silistria §i fiotila de (§alupe
din Chilia i Braila». (5)
La 1569, Andreill Taranowski, prietenul de maT tarditi al luT
Michaiil-Vitézul §i un f6rte cunoscut diplomat polon, treand
prin téra, insémnd In descrierea sa de calkorie Chilia i locul
din Dunare, unde se prind moruniT, la treT césurT de ora. (6)
in 1572, .zbegul» din Akkerman, Intro altiï, stabilia In Mol-
dova pe loan-Vodd cel Cumplit. (7) DoT anT dupd suirea lul
pe tron, acesta se r6scula, fiind-cd nu putea face alt-fel.
(Umplêndu-se de manie», serie Ureche, qcu foc ail ars Ti-
ghinea §i Cotatea-Alba §i multa prada ail. Mont §i mult plean
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 226, No. 115.
Verancius, Epistolae, IV, p. 262; Hurmuzala, Supl. P, p. 18, No. 33;
Inventarium, ed. Rykaczewski, p. 154.
Inventarium, ed. Rykaczewski, p. 152.
Hurmuzaki, ID, p. 581.
Copie de document turcesc din Constantinopole, la Bibl. Acad.
Rom. La 1566, Turcii luase mäsuri pentru ca Voevodul moldovén
sefii turcl din Silistria i Akkerman sä lupte impreunà pentru apärarea
hotarelor coritra Imperialilor (ibid).
Hurmuzaki, ID, p. 595, No. 576; XI, p. 79-80, No. 123. Existä
o tipäriturä a acestel descrieri de cälkorie (Niirnberg, Dieterich Gerlatz,
1571, in-120), de care ne-am folosit.
Hurmuzaki, ID, p. 618, No. 599; Lasicki, In Papiu, III, p. 268.
 200

§i robI ají scos Iar CazaciI nu se lecuiail, ce campil. Bu-

géculuI pururea cercail §i multa pradd faceati....» (1)
Povestirea lui Ureche e esacta numal in parte, §i se vede
de la inceput ca Otà col6rea e modernisatd, potrivita dupa
starea lucrurilor din secolul al XVII-lea, cand exista un
Bugée §i in el Tatarl, pe carl cre§tinif II puteail prada Orà
mustrare de cuget. in realitate, in acésta a doua campanie
a hl Ioan-Voda, pe cand Domnul ataca Tighinea, careia putui
sd-i ardd numal suburbiile, Cazacil, aliatil s61, luara, pe 25
de §eicl, calea lor obicInuita spro Dunarea-de-jos, cucerird
Cetatea-Alba, o pradera §i-I detera foc, de arse la jumdtate
din ora. (2) Totu§I, indata dupd acésta, Caz adi retragêndu-se,
In Akkerman se forma expeditiunea turco-talara contra
Domnuldf, expeditiune din care fdcea parte §i. sangiacul lo-
cal. (3)
Se scie cá loan i§I perdil la urmá tronul §i viéta. Simpa-
tiile Moldovenilor pentru el furä pedepsite printr'o cumplitá
navalire de TatarT intre Prut §i Nistru . (4) In curind, un
cal§ venl in Polonia sd se planga de arderea Cetatii-Albe
de catre supu§il RegekuT. (5) Se rOspunse SultanuluT, la 18
Septembre, cd acésta ardere era necunoscuta inainte de so-
sirea trimesuluI §i cà, in orI-ce cas, Caz aciI nu erail supu§iI
nim6ruia, ci o g16tä de aventurieri farä stapan. (6) Atuncl,
fiul Hanulul sosì la Akkerman pentru a organisa o expedi-
tiune de nIsbunare: Rusia fu jefuita de hordele tatarescf. lar,
dupd acésta, céu§ul Geafer sosl pentru a ordona Principelui
musulman sd plece din cetate §i sa nu mal ndvaléscd in Sta-
tele Regelul polon. Un alt céu§, Ahmed, dadui ldmurirI in
acésta privind Voevodulul" Podolid la 22 Octobre, aratand
ca totul s'a petreclit din propriul impuls al Tatarilor, pe carl

P. 227 Begulul i se adresézil comandantul trupelor polone Iaslo-

wiecki (Iorga, Acte fi. fragmente, I, p. 111).
Gorecki, in Papiu, III, p. 230, 238; Paprocki, ibid, p.280-1; Hur-
muzaki, IP, p. 706, No. 680; P. 709, No. 683; P. 716; VIII, p. 180, No. 263.
Hurmuzaki, IJI, p. 709, No. 682; Gorecki, 1. c.; Paproc ki, 1. c.
Ureche, p. 229.
Hurmuzaki, VIII, 1. c.
Hurmuzaki, ID, p. 726.
 201

Sultanul, firesce, Ii desaprobd. (1) In curind insd dusindniile

ascunse furd potolite de tractatul din 29 Decembre 1574:
Turcil promiteaii prin acest act cd de acum inainte vor fi
opriti de a prddà Tdtarrl din Crimea. Nogari, cel: din Ocea-
cov, din Cetatea-Albd, din Tighinea f i Chilia. (2) 'Muff, de
cart o vorba, erail insd neapèrat soldatl, ap6rAtorI al cetd-
tilor, si nu incd locuitoril pdmintului, cum vor fi maI apoï.
Dar Cazaeil revenird. El pradd sub Rozinski in Tataria la
1575. (3) La 25 Novembre 1576, marele ministru al lui Selim
Mohammed Sokolli, ardta cd, dupá spusele lui Rizvan,
prea- vestitul si proa cinstitul sangiac de Cetatea-Albd , la
35 de caice cu hotI» aú venit la acest oras, ail pus scärile
pe ziduri si ail prins pand la 28 de Musulmanl. Dupd acesti je-
fuitorT, altil se adunará sub Hmil 4Mischeth» i Hmil 4Usach
pentru a continuà prdddciunile la Bender (Tighinea) i Gian-
chirmen, furand turmele si devastand campillo» p'and la
Oceacov. (4) 0 scris6re nedatatd a aceluiasI cdtre acelasY men-
tionézd alte calcdr1 do pace, Mptuite de 4hotil> din Demirova,
Bar, Braclav si Winnice, intro earl «un hot cdruia Ii(lie Isti-
osovicI», cu dol fil si la o mie la Cazad. La 25 Maiil, jefuitoril
aù prddat un sat langd Bender. A1t1 o mie do 4hotl se cobo-
rird 4spre Akkerman i Ozt» (Cetatea-Albd i Oceacov), tur-
burard comertul musulman in aceste pArti, despoiard, uciserd
sail prinserd pe negustorI, intre carl se mentionézd, ca prins,
un Suliman-Emir. (5) Pe acelasi timp, Polonil se gandiail dacd
ar puté sà capete «amindoué Valachiile cu t6te tèrmu-
rile lor, call se intind pan, la Marea Négrd , i pusese acéstd
conditiune lui $tefan Bathory, ales llego in Decembre 1575. (6)
Desi Regele trebui sd se scuseze de repetite off pentru
prAddciunile 4g16tel. din Campiile Deserte , Nizovilor, ele
continuara i devenird un fenomen regulat la Nistru, ca

Ibid., Supt. I', p. 277, 284-5.

Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 279; Hurmuzaki, ID, p. 732-3.
Gorecki i Paprocki in Papiu; Acte fi fragmente, I, p. 113.
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 285-7.
Szádecky, Bdthory Istvdn, p. 412-3.
Pray, Epistolae procerum, III, p. 227.
 202

prhdäciunile, peste acésth apg, ale 'Marilor ebialogrodenI»

si cdobrogenID. Pe and Stefan scrig, cu desvinovhtirl In-
dreptgtite, Hanulul (29 Decembre 1576) (1), SultanuluT, Vizi-
rula'sangiaculuf de Akkerman (22 Ianuarie si 5 Februarie
1577) (2) (care se plansese la Thorn prin solul ski Mustafh,
venit In Decembre) (3), lucrurile se petreceatt ca si Ina-
into si inguvernabilil Cazad ascultail numaï de dorinta lor de
jafurT si de aventurI. Vorbind tocmaT pe acésth vreme despre
Cetatea-Albg, demnitarul polon Sieninski se exprimg cam
ast-fel: Prin Bialogrod trece drumul frecuentat si vestit spre
Oceacov. Pe aid maT ales tree caravanele de negustorT turd
si tatarT. Pe aid, adesea din ordin regal, pima CazaciT pentru
a avé scirT do la negustorif, pe cad IT duc In pripä la ch.-
peteniile lor, une-orT cu fata Int6rsg, pentru a li se perde
urma (?). Desì sunt prins1 si eT adesea-orT, nu se desbara
de obiceiul ce al De-T IntrebT de ce Infruntg ash de usor
primejdia, eT ItT r6spund: cSä nu fie alt folos si tot ne-ar
ajunge ch no mAnghiem tineretele cu o petrecere ca acésta.»
A fost odath Cetatea-Albh un vestit Virg, la care ómenil nostri
veniail adesea. MI, pe vremea Regelul Casimir, eT mergeail
pana in Cipru Cu corAbil Inchrcate cu grill din Podolia.
Acum, Polonii cob6rd abià pe Nistru, cu primejdia vietiT,
scandurT pentru barbarI. (4)
Cu tot tractatul turco-polon din 1577, In care e cuprins
si sangiacul de Akkerman, alAturT cu colegul ski din Si-
listria (5), prAdhciunile urmarg, complicate cu navalirile de

Szádecky, I. c. p. 453-4.
Iorga, Acte qi fragmente, I, p. 24-5; Hurmuzaki, XI, p. 591, No. xx
§i pp. 0 n-le urmätóre.
Pawifiski, Ksiggi PodskarbiAskie, In 2rddlo Dziejowe, IX, Varsovia
1881, It, p. 94.
Forma a fost datd notelor lui Sieninski de Sarnicki, §i pasagiul de
care e vorba se cuprinde in Index Tabulae Sarmatiarum, publicat la
sfir0tul lui Dlugosz (H, col. 1890). A fost tradus 0 comentat de d-1 Hasdeil,
In Col. 1. Traian, an. 1870, No. 51. Pentru comertul dintre Cetatea-Albti
0 Caffa, v. mal sus.
Hurmuzaki, HD, p. 5-6; IX, p. 598-9, No. XXVI; Reusner,
Epistolae, IV, p. 13. V. Inventarium, ed. Rykaczewski, p. 154. Pentru
negustoril evrei In Chilia, ibid., p. 149.
 203

Donzniorï, cart forméza agrementul domniel palide a WI

Petru Schiopul. Des1 Regele Stefan dada in 1576 o organi-
sare Cazacilor, desì lug m6surl contra lor in 1578, el trebul
sd audg nouò plangerl de la Sultan in acest din urma an.
neastamp6ratT», spunea scrisórea, ail luat in dol anI
din «Campine CetatiT-Albe» 700.000 de oT, asa cd apr6pe n'ail
maI rémas turme; eI ail distrus cetatea Islam-Kerman, pe care
fostul Han o ridicase pentru a ap6ra stepa si pastoril tatarI
dinteinsa. (1) In 1579, cu tóte protestarile Polonilor, TurciT
facura, pentru a se puté ap6ra, o fortaréta noua langd
Bendèr, dinc6ce de Nistru. (2)
In 1579-80, intilnim pentru intaia óra, trimaterea do orz
si grid Turcilor, dupa porunca, ca rechisitiune de rasboig,
din ambele Principate, «la gurile Dunarili. (3)
Turcii refusand sd darame cetatea de langd Tighinea, Re-
gele Stefan arunca iardsT, in Iulie 1583, pe Cazad l peste
Nistru: data acésta, nu eraù mal putini decat 8.000, dupa
socotéla comandantulul expeditiuniT moldovene de ajutor,
Bartolomeiù Brutti, sail chiar pang la 9.000, cum se credea
la Constantinopole. El asediara in regula Benderul, unitl cu
vre-o 2.000 de Poloni, si-I arserg suburbiile. Petru Schiopul
trebul sg alerge in ajutorul sangiaculuI tighinén, si porni
din Iasl la 6 Iulic, dar Benderul fu luat si ars, lar sangiacul,
ranit de mórte, fugl. Turcil pregatird atuncl o flota de cincT
galere, cu 1.000 de ieniceri i 500 de spahil, i poruncird
HanuluI i comandantulul Achingiilor sa plece spre Basa-
rabia. Petru-Voda se retrasese Inaintea navdlitorilor, earl' se
intinserd pang la Dunare, aratand cä ar indrasnl s'o tréca:

Gerlach, col. 551; Hurmuzaki, 1111, P. 14, 18. Pentru m5surl, v.

Janicki, Acta hist. res. gestas Steph. Bathorei illustrantia (Varsovia
1881), p. 31 si urm. si An. Ac. Rom., ser. a 2-a, XIX, Sect. ist , p. 204.
Hurmuzaki, HP, p.40-1 ; XI, p. 634 si urm. Tot pe atuncl Ansein-
beg, sangiac de Cetatea-A1b5, anuntà din Bender RegeluI, ca a Infrinat
pe ITätaril, ce sunt sub puterea lui cereà a strunl pe CazacI (Ja-
nicki, p. 208).
Hurmuzaki, IV-2, p. 107, No. 23; p. 110, No. 31.Alte asemenea tri-
meterl, lard mentiune de loe, se pomenesc in copiile de piese turcesci
din Constantinopole la Bibl. Ac. Rom.
 204

Cetatea-Albit fu iardsT temeinie prAdatd, impreund cu t6te

asezdrile mar micT din vecindtate i begul «Turkali», coman-
dantul flotilel dunärene, °mora cu al si. (1)
Polonil se scusard iardsl, iar in t6mnd vedem injgheb-dn-
du-so o noud bandd de CazacT, ceea ce faca po insusT be-
glerbegul Greciel sd se gdtäscd do cale. (2) Desì un sol
anume fu expediat la P6rtd. de Regele Stefan si prada fu
restituitd, TurciT isT rtisbunarä printr'o ntivälire a Cazacilor»
lor: TAtariT, in anul urmtitor. (3)
In 1587, In fine, ndvala cea mare din 1583 fu reeditatd cu
succes, de 7.000 de prädlítorT. Dar Oceacovul fu prddat in-
ludndu-se de Cazad 30 do tunurT. Apoi», serie can-
celarul Zamoyski, dddurd foc castelului Tighinea, ca tòtd.
téra Cetdtif-Albe, i fdeurd mad uciderT, ludnd i multi robT.
Afard do acésta, Cazacii prinserd o corabie cu marfd,
venid din Constantinopole, si o arserä, dupd ce o jefuirä, i uci-
será pe toti cel ce eraú in läuntru.» Trebul ca Petra Schiopul
sd dea 3.000 de care si 15.000 de salahorT, pentru a drogo
eetatea Oceacovuluï, impreund cu sangiacul de Silistria. (4).
In acelasl an, Hanul Islan-Ghirai murl subit la Tighinea
si fu ingropat «in marea moschee de la Cetatea-Albd». (5)
In 1585, avem cea dintâiú dekriere maT intinsd a Cetdtif-
Albe fácutd de un calétor. Franeois de Pavie, Baron de
Fourquevaux, dupd o edlätorie in Orient, se imbared la Con-
stantinopole pe o corabie, care-1 duse la gurile DundriT.

Cf. Hurmuzaki, XI, p. 166-7; IV', p. 118, No. 44; p. 120, N-rele 47,
48; cf. Leunclavius, Annul., p. 85, 87 (confusiune eu Potc6vä). Dupd
Hammer, Gesch. des osm. Reiches, ed. 1-a, IV, p. 152 (cf. 117), Turcii
ar fi pus in 1682 ca sangiac de Akkerman pe Ardelénul pribég Mar-
khazy, ceea ce e fals (v. Hurmuzaki, XI, loc. cit.; cf. raportul imperial
din 30 Iulie, pe p. 667 i cel din 13 August pe p. 669; v. i p. 682,
No. cxxix).
Hurmuzaki, IV2, p. 120, N-rele 47 §i 48.
Hammer, Gesch. der Krim, p. 65; Leunclavius, Annal, p. 88; Hur-
muzaki, Mi, p. 88-90; XI, p. 673 i urm.
Vraye Relation, la acéstä datä; cf. Hurmuzaki, HP, p. 102, No.
88; p. 134, No. 69; XI, p. 697-8, No. 155; p. 700.
Hammer, Gesch. der Krinz, p. 67.
 205

vécjA pesedriile cele marl, pomenite §i de Andreitl Taranowski:

morunul se vindeä doT solidi de monetA francesA; produsul
pescuituluT, extrem de imbel§ugat, servià maT ales la sc6terea
icrelor §i la facerea de pesce sArat. Ceea ce e interesant e
faptul cä Fourquevaux pomenesce incA de la acéstd datA, de-
alungul térmuluT dunArén, «familil rätilcit6re dupà bogAtia
pA§unelor,: mergeail pe cäruta Cu patru r6te, in earl avcail
panA §i m6ra de vint pentru Mina trebuit6re. E imposibil
sA se aclmitd cÊt ace§t1 nomacjI erail MoldovenT: avem a face
mal de grabA cu Marl, earl, cu mult inainte de asedarea
lor in sate, sub forma de colonil agricole, vor fi cutreerat
In clasicele cArute mongolice pAminturile bält6se, mal mult
pustiI, prin care so mântuie la DunAre §esul basarabén.
De acolo; calétorul se intinde asupra InsuleT Serpilor, uncle
se oprl corabia, §i mentionézA Chilia, fArA amAnunte. La 70
de mile de aicl el insémnil gura TurleI saü NistruluI (1): la
alte 10 mile in susul apeT, se intilnesce fora§ul Creman
sad Magraman , unde debarcä sangiacul noil, care adusese
intr'una din galiotele sale pe Fourquevaux §i tovard§il
de drum.
UrmézA descrierea cetAtiT, care e acésta: «Creman e un
ora § in Moldova, pe care Sultanul l'a supus sunt acum 95
de anl, ludndu-1 de la GenovesT. E a§ezat, cum am spus, pe
malul riulul Turla §i are la un capét o fortArétA, cu multe
tunurT, zidurI Indoite i§anturI adinel. E fdeutA dupä obiceiul
vechiil, dar bine intocmitA, ceea ce se p6te. Suburbiile sunt
mult mal marl deck ora§ul §i casele-s clddite de sus pAnA
jos din lemn, cAel nu se pote avé pétrA pe acolo decAt cu
greutate. inainte i se dicea Monte-Castro sail Cetatea-AlbA.»
De la Cetatea-Albd inainte, cAlétorul, care nu putù gäsi in
ora § niel cal niel trAsurT, ci numal un car cu bol pentru lu-
crurT §i provisiunT, Mai o di pe jos, prin tinuturl de pä§une,
strAbAtute de numer6se turme «de vite, bol, cal, oT. §i capre

(1) Numele acesta e comun la Turd pentru Nistru, dar se intimpind

si la seriitoril crestinl, ea Zamoyski; v. Vraye relation si scris6rea lui
Sokolli din 12 August 1578: tfluvium Turli nuneupatum. (Hurmuzaki,
p. 39).
 206

pand la granite. MoldoveI: csatul cjis Porcaer (1), care des-

parte Ora Turculul de Ora MoldoveT». Mult incd dupd acéstd
granità, persistd frica de CazacT, si drumetil furà sfAtuiti
nu poposésed n6ptea fdrd a pune strAjT, care sd-T apere do
o surprindere nepldcutd din partea pribegilor. (2)
In primdvara anuluT 1588, Horda se aflà ointre Tighinea
si Cetatea-Albd», dar in ace14 an, spre Winn& CazaciT ris-
card o ndvdlire. In num6r de 4.000, eT prAdard patru sate
turcescl de lângd Bender, dar full ajunsT la Nistru de Turd,
Wart unil, altil innecatI saú pu si pe fuga. Ca pedépsd pentru
PolonT, TAtarif prddard tocmal patru sate de dincolo de
Nistru. lar, cat despre Caz acT, eT erail asteptatl, Inca in
timpul erneT, si se luail m6suri la Bender prin Octobre. (3)
In Iunie 1589, Cazacii prddard, pe timp do Mal, Coslo-
vul si li se rèspunse printr'o ndvAlire a Tatarilor, earl furà
bdtutT la intors de vecTnicil lor antagonistT. (4) Hidir-Pasa,
beglerbegul GrecieT, venì apol in t6mnd pe la Cetatea-Albd
jeful tinuturile vecino ale PolonieT, atacate din alta parte
si de Tdtarl. Sniatinul fu ars, dar Hidir se retrase inaintea
lui Zamoyski, hatmanul RegatuluT, si petrecil érna la Silis-
tria. Pe când Polonil aruncati fried odatd in Vint vorbe marl
despre intinderea graniteT pand la Dundre (5), beglerbegul
trimeted la Pórta scirea cd «pArtile BenderuluT, OzuluT, Ak-
kermanului i MoldoveT sunt t6te in sigurantd». (6)

Peyssonel citézfi si el satul Pourkar intre Akkerman si Bender

(I, p. 308).
Iorga, Acte fi fragmente, I, p. 34-6.
Cf. Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 295, No. 152 si Hurmuzaki, HP,
p. 113-4, No. 100; XI, p. 174 si urm., N-le 174 0 urm.
Zamoyski, Vraye relation, p. 2-3. Cf. Rosinus, Cont. Chron.
Drexleri, p. 107; Hurmuzaki, XI, p. 726; cf. pp. urtnat6re.
Leunclavius, Türk. Chron., p. 148.
Hurmuzaki, IV', p. 148, No. 95; Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 297,308;
Gyúlafi Lestar, Chron, ed. din Mon. Hung. Hist., Script., XXXI, p. 24;
Zamoyski, Vraye relation, p.12; De transitu Tartarorum per Pocutiam
anni MDXCIIII, In Reusner, Epist, 1112, p. 80; Iorga, Acte i frag-
mente, I, p. 122-4: Leunclavius, Tiirck. Chron., p. 147-8.
 207

In 1590 fu vorba iara§I de cladirea unei cetati langa Ben-

der (1), dar pacea se incheia. la 15 Ianuarie 1592: e vorba
In tractat de tciobanil de oi» turcf, carl: vin In Polonia, dar
nu se arata de cari anume e vorba. (2)
Rasboiul inceput Intre Turci i ImperialT la sfIrOtul seco-
luldi: al XVI-lea faca sa se vorbésca adese-ori de cetatile
turcescl de la Dunare, §i. ded §1 de Cetatea-A1131, vecina cu
dInsele. Ca t6te cele-lalte posesiuni ale SultanuluT din apro-
pierea provinciilor rèsculate, Chilia §i. Akkermanul furà de
repetite orI atacate, Imprejurimile pradate li pustiite de o§ti-
rile, irietene san vrajmae, cari I§T gdsian drum pe acolo.
imp6ratul incheia indata un tractat cu Cazacil, la carI tri-
mese o solio cu un stég imperial pentru expeditiunile vii-
tóre. (3) La rindul gil, Papa se ganen la sprijinul pe care
l'ar put6 da cause'l cre§tine acésta aglomeratiune indra8n6ta.
de pradatori. Un Croat, preotul Komulovie, italienisat Co-
muleo, capOtd Insarcinarea de a visita pe voiniciI, cari, clic
instructiunile, csbóra ca vulturul, cand icT, cand colo» §i s'O.-
panesc prin gróza tóte imprejurimile. Ar trebul sa lovésca
pe nea§teptate Cetatea-Alba san Coslovul §i sa-§1 urmeze
calea de foc de-alungul Maril Negre. (4)
Pe cand se redactan aceste instructiuni, Cazacil se *i. pu-
sera. In mivare, de la sine. La 24 Decembre 1593, el' se iviati,
iara§i pe timp de balcin, la ora§ul «Orihovo» saú dlarcowa»,
unde-va In apropierea Nistruluï, pe langd Moldova. Prada
tinn trel dile: comandantul era Slobodka. Alta céta de-
vasta Imprejurimile Tighinei §i provoca plangerile luI Aron-
Vod a. (5)

Hurmuzaki, IV', p. 161, No. 101. E curiósä persistenta cu care

scriitoril din sec. al XVI-lea si al XVII-lea vorbesc de anexarea Tighinei
sub Aron. Nicolae Costin dà data de 1590 (Kogalniceanu, III, p. 465). S'a
fi fogt in acest an o indicare de teritoriii din partea sangiaculuI ?
Ibid., III', p. 160-2.
Ra6ki-Pierling, L. Komulovica izvjestajilistovi o poslanstvu nje-
govu o Tursku, Erdelj, Moldavsku i Pojku (extras din Starine de la
Agram, XIV, an. 1832), p. 44.
Starine, XVI, p. 225, 227. Cf. Hurmuzaki, 1112, p.37 (la altd dat6).
Iorga, Acte gi fragmente, I, p. 134-6; Hurmuzaki, III', p. 40,
No. 55 ViVreyna, .
 208

Turcil se unirá atund cu Tátaril ebialogrodenI» si tre-

curá In Rusia, unde se luará m6surI de apèrare, fárá zá-
bavá. (1) El nu pátrunserd mal departe, dar, In aceead érná,
pe cand un ciambur tátriresc apucà spre Ungaria, alto cete,
sub un Geviz-Aga, státeail, gata pentru ori-ce intimplare, in
vecinátatea CetátiI-Albe. (2) Cu t6td alianta dintre Moldo-
veril si Cazad, incheiatá de Komulovie (3), T5tarif strábá-
turá In Moldova, asediará In ultima di a luI Iunie 1594 pe
Aron-Vodd In IasT, Il silirá O. se r6scumpere i pornird apol,
ard8nd, spre Pocutia. (4)
In acest timp, Komulovie organisä expeditiunea Cazacilor
In Basarabia. Pe cánd un corp se aduna. längd Camenita,
spre marea gr6zá a aliatulta lor Aron, amenintat si de Tä-
tarl, altul merse In primávará, ,zspre gurile Dunárif i spre
Nistru, pentru pradá . Un om trimes, prin Aprilie, pentru
stafete, de Palatinul de Chiev, aduse vestea cä eI sunt la
Marea Négrá, asteptând vre-un prilej sd intre In gurile Du-
náriI; carl nu sunt niel 2.000 de 6menI>. Pentru a scápà pe
Domnul MoldoveI de incomoal s'O veda emisarul Papel
se gändl s'a-1 trimétä si pe ceI dintäl la csatele turcesd,
cad nu °rail prea departe . Cevá darurI si multe fágádueli
determinará pe aventuried; fárá sd mal astepte, cum era
vorba, altI Cazad de la Nipru; el venirá prin Iulie sub zi-
durile
Pe când Komulovie insä pregátià un corp de ajutor polon,
pe care l'ar fi condus capitanul de Sniatin, Nicolae Iaslo-
wiecki, 8.000 de Cazad intrará, spre mirarea tuturor In Mol-
dova, < pentru a se unl cu Aron contra Turcilor». .ATeinfele-
gendu-se cu dinsul, CazaciI 11 atacg, 11 bat, II ieaú tunurile
si-1 fac sd fugá spre muntI. Acuma», continua raportul luI
Komulovie, din 17 Novembre, ceu tunurile luate, se vor In-
dreptà spre Moncastru, Chilla si alte cetAtI ale Sultanulul
vor face, cred, lucrud bune». Nu se scie dacá sPerantele
luI Komulovie ail fost indeplinite 'nácar de astá datá, dar

Iorga, Acte $i fragmente, 1. c., p. 134.

Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 327-8; cf. p. 338.
Raeki-Pierling, 1. c., p. 13.
Iorga, Acte fi fragmente, II, p. 731-2.
 209

Cazacil se impdcard cu Aron întâiú, as'a cum se impdcase

TatariI in Iunie, prin peschesurI imposante. (1)
Venindu-i ajut6re din Ardél cu Emeric Becz., Aron in-
ceptt, prin érna de la inceputul anuluI 1595, o campanie de
recuperare in Basarabia, la care colaborará, cum nicI nu se
puted alt-fel, pedépsa vecInicä a Turcilor din aceste regiunI,
Ca z acit (2)
Asupra acesteI campanil avem un isvor excelent in scri-
s6rea luT Aron insusi cdtre Sigismund Bá.thory, Principele
ArdéluluI. Scrisórea e datatd. din 28 Februarie, probabil de
Inaintea Cetätil-Albe. El povestesce cum trupele moldo-
transilvane aú atacat Tighinea i ar fi luat-o, dacd n'ar fi
reclamat-o CazaciI, ca o pradd caro le revine de drept. Mas-
cand-o cu câte-va trupe moldovenescl, Aron pled. spre Ce-
tatea-Albd, pe care incept a o bate energic cu tunurile. in
cale, el imprdstiase pe Tátaril carI se intorceati spre Nistru,
cu familiile lor, i bdtuse pe cbegul de Cetatea-Albd>, care
esise inaintea dusmanilor: ar fi scdpat numaI el si Inca
opt din tad 6stea, crestinil puind lama pe spoliI bogate :
stégurY, trimbite, tobe. Dou'è cete moldovenesci trecurd Du-
ndrea in dou6 locurI si revenird cu pace, aduand dour) sté-
gurl dobandite. «EA>, mântuie Domnul, esunt insumI lángä
Dundre cu ostasil MdrieI-Tale.. (3) Un curier al luI
venit la (Curte. in Martie, dá numele <Pasei de Cetatea-
Albd: acest sangiac se chemd Hassan si 6stea sa bdtutd se
compuned din 20.000 de Marl% (4)
Orasul fu luat i prddat; 'Mara fugan l se innecard in

Raòki-Pierling, p. 20-5, 26, 28, No. 11; P. 28, No. 30; P. 44. Cf.
Gyulafi, p. 97, 102 (No. 34).
V., asupra expeditiunii, afard de isv6rele ce vor fi citate anume,
In notele urmattire: Selaniki, in Hammer, Gesch. des osm. Reiche,s, ed.
1-a, IV, p. 254; ed. a 2-a, II, p. 607; loan Decius Barovius, Commenta-
Tiorum de rebus ungaricis ac transylvanicis decas decirna [dedicatä lui
Sigismund Báthory], in Kovackich, II, p. 233 0 urm. saú in Mon. Hung
Hist., Script., XIV, p. 146; Walter, in Papiu, I, p. 22; Hurmuzaki,
p. 226, 229, 232.
Scris6rea e publicath in latinesce, lard, datd, de Reusner, Epistolae,
IV, p. 122. Data o avem in traducerea germand din Hurmuzaki, 1111,
p. 227 ( Prep e, de sigur, indicatiunea provenienteI traducerii).
Hurmuzaki, III1, p. 228.
lorga, Chilia gi Cetatea-Albi. 14
 210

Nistru, a cäruia ghétâ fusese spartà de crestint (1) Insd

cetatea, ca i mai t6te cetatile turcesd din Moldova, resista,
Aron nedispuind de tunurile earl i-ar fi trebuit pentru a o
sfarama. (2)
In schimb, Andreifi Barcsai, unul din comandantil transil-
vanenT, lovi Ismailul sat', cum IT diceatt MoldoveniI, Smilul,
oras format dupa anexarea BugéculuT, dar care in putind
vreme ajunsese sd fie unul din principalele centre de po-
poratiune si din cele maI tarY cetdtI ale regiunil. Fortardta,
garnisonata de 4.000 de Turd, cadea la 22 Martie i apara-
toril erafi maceldritl. 2.000 de MoldovenI erail làsaçi spre
paza Ismailulul, care fu perdut, de sigur, dupd cat-va timp.
Intre cele 15 tunurl: de aramd luate, unele purtail marca luI
Ioan Corvin, altele a RegeluI Ferdinand, contemporanul 10.
Rares in Ungaria imperiala. (3).
Cazacri venira indata la Tighinea, se reunira cu soldatI
ardelera i moldovenI i incepura iaràï atacul, pe cand Mun-
tenil puneail mana pe Braila ora i cetate i prddaii
pentru un milion in aur. (4) Sangiacul din Tighinea, nepotul
cumnatul Hanuluf," crecjii cä orasul se va perde i cert.i
grabnic in Crimea un ajutor, care i se refusd. (5) Insa, en
tóte svonurile de cucerire a Tighinel si frica ce domnia
la Constantinopole, In acéstd privinta. (6), asediatli o fru-
m6s6 6ste de vre-o 20.000 de 6men'i se retrasera, ne mal
nadajduind sà pue mana pe cetate. (7) Prin Iunie, expedi-
tiunea cretina din Moldova era incheiata si Aron Mat sa.

(I) Hurmuzaki, IID, p. 225.

V. notele urmdt6re. V., maI ales, Hurmuzaki HD, p. 228: auszer
desz &Mon .
Hurmuzaki, HD, P. 230, 231, 232; 1112, p. 95; Iorga, Acte i frag-
mente, 1, p. 139-40. Pentru ora, v. Dousa, Der, p. 17-9.
Hurmuzaki, HD, p. 234, 476, No. 41; 11I2, p. 97, No. 119; IV2, p. 199
No. 159. Svonuri despre luarea Bràilei In 1594, ibid., 1112, p. 69; Iorga,
Acte çi fragmente, I, p. 130. Pentru rezidirea din cärämidd a castelului,
In ace1a0 an, de Turd, Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 364.
Heidenstein, De vita Zamoscii, p 121; cf. p. 128.
Hurmuzaki, lila, p. 471; 1V27 p. 193.
Cf. ibid., 1112, p. 101, No. 122; Heidenstein, 1. c., p. 121.
se presinte la Alba-Iulia, in diva de 8 ale acesteT lunI, nouë
stégurï i doué tunurI cucerite. (1)
MaT indérknicT furd Cazacii, pentru carT, in acéstd vdpaie
care cuprinded tot Orientul, se deschideail minunate perspec-
tive de pradd. incd din timpul ernel, eI pusese mâna pe
Oceacov (2): 300 de §eici ale lor venird pe nea§teptate
Iunie la Cetatea-Albd; patru galere turcesd furá prinse §i
tunurile cdzkescì incepurd a bate cetatea, pe caro se a§-
teptail s'o ied wr. Se auçll §i despre Cetatea-Albd cd ea ar
fi aglut, ca §i Benderul. Dar cavaleria u§órd a Cazacilor nu
scià nie§te§ugul cetdtilor §i, când nu le puted surprinde cu
portile deschise, ele scäpail tot-deauna. (3)
In acela§I an 1595, TurciT pregAtird o campanie de fés-
bunare contra cuceritorilor momentanY ai Basarabia Ned
de la 20 Iunie, a doua i dupd scirile dese ale biruintelor
nea§teptate, se afid in Venetia cd o parte din 6stea turcésed
ar pornì spre Dundre, nu departe de Marea Négrd, pentru
a Mil inapol ceca ce cuprinsese Românif cu Ardelenff . (4)
La 16 Septembre, Papa scrid nunciuldi in Polonia cd 'Mara'
vor debarch póte la Cetatea-Albd. §i cd Polonff ar trebul sd
se gâ.ndéscà la propria lor apsérare mdcar: nunciul dAduse
de veste la 25 August cd o sumä de Mari imbarcat
la Caffa, pentru a trece de acolo, prin (gurile Dundril , in
Moldova §i Ungaria, unde se afiail conationalil lor. (5) in
1595 incd, un §ef de rdtaff se aflà in Basarabia §i cdutà sd
atragd prin faig6.dueri me§te§ugite pe Michaiti-Vodd. (6)
Hurmuzaki, HP, p. 239; Iorga, Acte f i fragmente, I, p. 140-1.
Pentru o solie, aprepe simultanee, a Cazacilor, Tart. Tdr, an. 1893, P. 131;
Gyulafi, in Script., p. 27.
Hurmuzaki, HD, P. 470, No. 41; 1112, p. 141, No. 164 ; IV', p. 199,
No. 159.
Hurmuzaki, IV2, p. 201, No. cion: raportul de bail din Constantino-
pole, datat 1 Iulie 1595, utilisat i In expunerea evenimentelor precedente.
Nicäeri nu se spune c cetatea ar fi fost luatä.
Hurmuzaki, 1112, p. 113, No. 132.
Ibid., p. 131-2. Cf. märturia ambasadorului engles la Constanti-
nopole, despre intentiunea Hanului de a venl, cand Dundrea va fi in-
ghetatä, de la Cetatea-A1135. si Bender cdtre Muntenia §i Ardél (1595, färä
und ibid, p. 168.
Walter, in Papiu, I, p. 39.
 212

In acest timp s6rta MoldoveT se fixase la P6rtd. Téra hainä

trebuià impärtitä.: cpartea vecinä cu Tàtariï ar fi fost re-
unità cu posesiunile acestora, trec8nd sub administratiunea
fiului coluT mal mare al HanuluT; restul ar fi format sangia-
catul luT Ahmed-Pa§a, guvernatorul de Bender, cäruia i se
däduse, pe langd acésta, §i Chilia. (1)
In séra de 13 Octobre, Hanul treceO. NistrullOng5. ora§ul
de re§edintä al luT Ahmed ; aveà cu dinsul pe fratele
§i o mare óste cu tunurT, dintre cari cincI din Bender, patru
din Chilia, patru din Cetatea-AlbA», §i alte dou6 tot din Ben-
der. Sangiacul se unl cu ruda sa, aducOndu-i soldatii ce co-
mandà : 2.000 de be§lii, dintre carT parte venitI din cele dou6
cettitT de la sud. (2)
De mult timp, Papa Indemnh pe Polon1 sä nu pérdd pri-
legiul de a se intinde la sud, ajutând In aceea§I vreme §i
pe Germanil In luptd cu Turcil släbitl. La 10 Iunie 1595, in-
structiunile nunciuluI de San Severo mentionézd dorinta Pa-
pel de a vedé Polonia Intinglêndu-se pand la Marea Négrä,
ap'étand ast-fel un bun punct de razim pentru lupta contra
Tdtarilor din Crimea. (3) In alto instructiunT ale aceluia§T,
din 28 Octobre, se spune: < Inaintea Polonilor stä. Moncastro,
Belgrad (sic), Falconara (!), Lic.ostomo §i alto cetätT, carT t6te
sunt dependinte de ale MoldoveT; sá se ocupe de ele, §i s5.-§T
intindà puterea RepubliceT lor pand la Marea Négra, càdi
nimenT nu va invidià glori6sele lor cucerirT.» (4)
De altmintrelea, acésta erà §i. dorinta ascunsä a Polonilor,
pe carl II dureh amar sd vadd pe un Principe ardelén luand
titlul de cDomn al PriT-RomânescT §i MoldoveT.». Dacd nu
Reusner, Epistolae, IV, p. 173 (afirmatiunea e a lui Zamoyski).
Ahmed 'Arta titlul de sangiac in tractat chiar, i asa-1 numesce si Za-
moyski, in scrisórea catre Sinan-Pasa. V. notele urmätóre.
Povestirea unui Bèrb prins langä Tighinea (17 Octobre), in Hur-
muzaki-Bogdan, I, p. 352-3. in 1598, se dadit momentan Hanului
guvernul Silistriei (Hammer, Gesch. der Krim, p. 87). in 1581, Tätarii
cereal Moldova ca rsplata pentru serviciile ce li se cereaii in Persia
(Hurmuzaki, III', p. 61; XI, p.108, No. 176;p. 649, nota 2; Supl. It, p. 66,
No. 104).
Hurmuzaki, liP, p. 107.
Ibid., p. 142.
 213

puteat1 pastrà nici o sperantä despre Muntenia, uncle veghià

Michaiti-Vitézul, o incercare asupra MoldoveI 'Area mal lesne
de fäcut, i el inelegeaü, cel putin, sä n'o vadO cacy,And in
stapanirea directa a vre-unui vecin, ori-care ar fi fost el, fie
chiar Turcii.
in Iulie, cand Dieta germana de la Spira discuta asupra ras-
boiulul contra (inimicului ereditar , PoloniI faceati sa game
alianta lor, intro altele, de conditiunea cä, (=Bind invins vraj-
masul si cucerindu-se tri asupra luT, earl ar trebul împar-
tite intre confederaff, Polonia cere pentru sine Moldova si
Téra-llomanésca, cu partile vecine de la Marea Negra». (1)
Iar, in 1596, Octobre, istoricul Heidenstein, secretar regal, se
exprimà ast-fel, intr'o scris6re catre Electorul de Branden-
burg: cRegele si Dieta si-ati reservat, de la inceput, Téra-Ro-
manésca si Moldova, impreunä cu alte locurl de langa Marea
Négra, ca si plutirea pe acésta mare . (2) Cereatí amindoue
ca sa aiba mdcar una.
Idea de a perde cu totul Moldova, contopita de acum
inainte cu provinciile turcesci si tatare, in deplinul inteles
al cuvintului, era intolerabild pentru Poloni. Farä a fi au-
torisat la acésta, hatmanul Zamoyski alerga in pripd, pen-
tru a oprì stabilirea sangiacului Ahmed in scaunul domnesc
de la Iasi. °stile se intilnira la Tutora, si Tätarif, prinsi pe
neprevéclute, improscati de tunnel, trebuira O. se plece. Ah-
med renunta solemn la situatiunea sa in Moldova prin trac-
tatul din 21 Octobre, si Sinan-Pasa, Marele Vizir, fu insciintat
de intelegerea stabilitä cu andurarea Sa Ahmed-beg, sangiac
de Tighinea i Chilia . Ahmed si colegul set.' de la Cetatea-
Alba se intòrserä inapoi in guvernele lor i Hanul trebul
sa renunte la indeplinirea ordinului imperial, care-I spunea
sà erneze in aceste doue sangiacate. (3) Ieremia Movild,

Iorga, Acte qi fragmente, I, p. 141, No. 3.

Ibid., p. 151-3.
Cf. Hurmuzaki, 1112, P. 215, 245; IV', p. 218-20; Heidenstein,
Vita, p. 124 si urm.; declaratiunea luí Zamoyski in Dieta din Varsovia, la
1596, in Reusner, Epistolae, IV, p. 176-8 (cf. p. 86 i urm.) sail Papiu,
III, p. 55 si urm. (traducere germana); Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 357-8,
359, 366; Dousa, Iter, p. 17; Iorga, Acte i fragmente. I, p. 146-7, 149-51.
 214

noul Domn, ales sub presiunea Polonilor victorio§I, ajunsese,

de alt-fel, la Han, dandu-I «cele §épte sate de térà, ce se die
hänescI , §i promit6ndu-I un peche anual de miere §i «alte
darurI,. (1)
In 1596 insä, Hanul, dupà ce petrecti Bairamul la Ocea-
coy, redobändit, pradd Muntenia §i, intorandu-se, mal mult
sail mal putin prietinesce, prin Moldova, cu t6te rugämintile
VoevoduluI Ieremia, se indreptä spre Chilia §i Cetatea-Albä,
unde se credeä cá va petrece érna. (2)
In 1597, intilnim de repetite orl svonurI de atacurl tätä-
resa contra Muntenia i Ardéluluï. (3) Ieremia insu§i credeä
in ele §i seria, la 21 Septembre, luI Zamoyski, cä in curind
Hanul va sosi «sub Bialogrod §i Tighinea . (4) lar mal
tárcjitl, la 26 Novembre, el anuntä aceluia§I protector al sn
cä, indatd ce va inghetà Dunärea, «Cerchez-ba, sangiacul
de Bialogrod , va porni la räsboiti. (5)
Se scie cd, in 1598, Bdthory incepti negocien l inutile cu
TätariI §i di Imperialil, luAnd Ardélul, le continuarä, prin
Alichaiii-Vodd, admitênd §i ei superstitiunea cd Tataril ar fi in
mima lor bine dispu§1: pentru cre§tinl §i du§manl al Tur-
cilor. Negoeierile se fAcurd intre trimesul ardelén, Pan gratie
Sennyei, §i delegatii HanuluI la - Cetatea-Alba. (6)
Ca §i in 1598, §i in 1599 intilnim mi§cArI militare turcesa
§i tätäresa pe la Cetatea-Albg. Hanul erà a§teptat acolo in
érna acestuY an. (7)
Prin mijlocirea luI Ieremia.-Vodä, un tractat se incheiä
intre Poloni §i 'Mar): la 8 Octobre 1599: Regele se inda-
Miron Costin, ed. Kogdlniceanu, p. 251. V. intdrirea luI Ieremia
de atre Sultan, in Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 411. Despre informatori
al B51 la Tighinea §i Cetatea-A1bá inainte de domnie, ibid., p. 343.
Szamosközy, in Tört. Tdr, 1889, P. 46; Hurmuzaki-Bogdan, I,
p. 405-6.
Iorga, Acte fi fragmente, I, p. 153 §i urm.
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 428.
Ibid., p. 437. Despre un tractat al luI Ieremia cu PoloniI in acest
an, V. Uricariul, V, p. 277-9.
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 453, 455, No. 242. Cf. Tört. Tdr, an. 1878,
II, p. 561 §i urm.
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 463-4, 467-8, 469, No. 251; p. 532, No.
277; P. 569, No. 302.
 215

torl a face anual un dar de bata i lucruri Hanului vi a-1

trimete la Cetatea-Albd. (1) in August incd, inaintea ratifi-
cäril Giantimir-Aga, unul din trimeviT Mari, primi,
de la delegatil luT Ieremia, pevchevul regal vi-1 trimese la
Cetatea-Albd, in adev6r. (2).
In acelavl an, Michaia puse mana pe Ardél i, cate-va lunf
dupd acésta, el era Domn al Moldovei, In Maiii 1600.
Fel de fel de sgomote umblail atunci asupra intentiunilor
acestuT om extraordinar, ale cdruia visuff stateail la indltimea
talentului ski militar vi-1 intreceati chiar cu mult. UniT vor-
biaa in Ardél de planul lui de a se impdca cu Sigismund,
fdc'èndu-vi-1 ginere, ceea ce e naiv din tate punctele de ve-
dere, altii de gandul ce are de a cere pentru Pëtraveu pe
fata luT Ieremia, fdand una din Ardél, Polonia, Moldova
Muntenia.. Pand atunci, el vi-ar fi pus in minte csd go-
néscd pe rátarT pesto Dundre pand la Cetatea-Albd i riul
Nistru i ast-fel sà-vi eréscd vi 0.-0 intincld domnia . (3)
La Viena, chiar, se credea in intentiunea din urind atribuitá
cuceritoruluT; de aceea pentru mu4T neapèrata prudentd Uta
Cu Turcil, pe care Domnul, lipsit de off-ce sprijin In afard,
trebuià s'o observe pentru moment, fu interpretatä r&a, ca
un indiciii de 4trddare). crescut spune o
scire vienesa din 24 Iulie 1600, «cdcl se credeli ca sigur cd
:Mehala, intrand in Moldova, va pätrunde pana In Basarabia
spre Marea Négrd, gura riuluT Nistru i Bialogrod saú Mon-
castro, al cdruT castel e garnisonat de Turd i teritoriul,
locuit odatd de TdtarT, a fost pustiit in ultimele rdsb6ie de
Cazad. Si el puteà s'o facà fdrd nidl. o greutate, i totuvi
n'a fdeut-o; de aceea se crede aicT cd nu vreà sd se strice
cu TurciT, devl el afirmd cd va face vi acésta cand va vedé
vreme potrivitä.. (4)
Inventarium, ed.. Rycaczewski, p. 166; Barovius, p. 204-5 (cu
data de 4).
Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 544.
Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 155.
Hurmuzaki, 1112, p. 359-60. Totusi Michaiù trimesese la 4 Iunie pe
Baba Novac ecAtre riurile Nistru i Dunare, pentru a nimicl cu foc
fer pe acei carl n'ar vol sh jure credint5. lui Michaift-Vitézul* (Raport
din 12 Iunie al unui Ungur venit din Iasi; Hurmuzaki, IV', p. 72, No. 59).
 CAPITOLUL X.
China i Cetatea-Albil in secolul al XVII-lea: Cronica
cetatilor, arzarea Tatar'lor in Bug*, expeditiunT recupe-
rare moldo-polone in Basarabia.

Necontenitele campanil tdtdresd contra Cazacilor, Munte-

nid i Ardélula aduserd asezarea Tatarilor In Bugéc. Incà
de la inceputul secolulul al XVII-lea II vom gäsI fixatI In
acésta provincie, fixatI pana la un Ore-care punct, panà la
exprimarea de plangerI mai energice din partea Polonilor,
pand la stdruinte maI dibace si mal bine intovarasite de da-
ruri din partea Domnilor moldovenI, inspaimantatI de o ase-
menea vecinatate. PriiniI sd se aseze la Dunarea-de-jos,
fara o autorisare limpede, eI erati scosI solemn din noua lor
térd la asemenea imprejurad. TätariI bugec9n1 se intelegeait
insa tot-deanna cu ceI cad primiaú insarcinarea de a-i gonl
facd ast-fel in cat evacuarea sd fie o satisfactiune
maI mult formald. De altmintrelea, i eel gonitI se intorceaú
usor inapol, treand simplu Nistrul din < campiile bialogro-
dene, sail fémaind la intorsul din vre-o expeditiune. Ferti-
litatea nouelor asezarl II aträged, i ea-I influentase Inteatata
In cat pdrasise vechiul obiceifl mongolic de a trail din pro-
dusul turmelor manate tot inainte, pe stepa; i incepura
a lucrd minunatul pamint moldovenesc. Basarabia sdvirsI
acésta minune: fadi din vecInicil drumetI si din pastoriT ex-
clusivT nisce locuitorl in sate si nisce plugarl.
Afara de functionaril turd, corupti prin bacsisuil pentru
a se face ca uita pe Marl In teritorul de unde trebuiail.
 217

sc6td, Statul turcesc insusT, Imperiul Otoman, ayeà nevoie

de TatarI in Bugéc. Mel, éstea de pradd turca puteä spiond.
in fie-care clipd i respingo orI-cand 6stea de pradd polond..
Pentru a avé hotarele pacInice i cetatile de granitá asigu-
rate, nu folosià niel un tractat: ratarul trebuid sà se gdsésca
In f ata CazaculuT, pentru a-1 opri, saù pentru a resbund ime-
diat asupra patronuluI acestuia navalirea Menta.
i niel odatil Cazacil nu ardtará atas ta Indrasnéld ca pe
vremea c'and poporatiunea talara incepa a pdtrunde palcurI,.
palcurI In pustiile basarabene. In 1601, el mäeeldresc pe lo-
Soroca; In 1602 prada Constanta si cetdtile ba-
sarabene ; In 1603, se asteptà o nävälire a lor in Moldova,
pe länga cea din Crimea : eI venir, inteadever, spre Du-
'Are i facurd cenusä. Ismailul i Oblucita; in 1606, praddciunT,.
In Basarabia; In 1612, 60 de eice de ale lor pradard Babada-
gul i merserd, ardend, de-alungul mdriI pana% Vara si Me-
sembria; In 1614, el jefuesc Sinope, pradä. In Moldova si
spre Marea Negra», unde bat pe Turci ; in 1616, el se in-
fatiséza iarasT la Nistru, dar sunt respinsi do MoldovenI
de ratarY; In acelasI an, o flota intrégd porni. contra lor sub-
Cigala-Zadè; in 1617, esira de langd Oceacov 80 de seicl
prdd ara.
Tractatul ineheiat, in t6mna acestul an, intre PolonI, carI
cautase sd capete voia de comer t In Cetatea-A.1136, i TurcI,
cuprinde de treI orI indatorirea din partea color dintaI de
a oprl pe Cazad, in coborirea lor pe Nipru. Insa indatd
dupd aceea Turcil se ved si1iI sd intärésed Impotriva lor
Oceacovul, pe cdnd eete de Cazad cutezaii sa distrugh un
castel imperätesc de pe Bosfor. Un rásboitt turco-polon isbuc-
n1 din pricina Cazacilor in 1620 si el profitarä: 300 de luntri
de ale lor atacard flota de pazd din Marea "Negra, innecard
12 galere, urmärird pe cele-lalte pana la Constantinopole.
OpritI iarasI de a prdeld printr'un tractat, ei intrd In Mol-
dova inca in anul acesta (1621). In 1623, noil tractat turco-
polon : Caz acii pradd Samsunul, in Asia-Micd. In 1626, expe-
ditiune de 400 de eid; in 1627-8, mesurI de pazá tureesci
contra lor la gura Niprulul, unde se zidesce Dasovul; In
1629, eI sprijind resc6la fratilor Mohammed-Ghirai i*ahin-
Ghirai contra noului Han, cueerind un moment pand i Caffa
 218

§i prAdând, in acela*I an, langd capitala Imperiulut In 1631,

Polonil consimtiaii a sc6te pe incorigibilii prädAtorI din os-
tróvele lor, dar, in 1634, eraii silitY sd se indreptAtéscd fatd
cu TurciI pentru prAddciunI nou6. In 1640, aliatl cu Ru§il
moscovitI, el pregAtird o mare expeditiune, care emotiond
tótd lumea turcéscd. i In 1641 §i In 1658, se maI pomenesc
încä mivdrile lor: In acest din urind an, eI se ciocnird cu
T Atarit (1)
E evident cd in asemenea improjurdr1 fdgdduelile Turci-
lor cd vor gonl pe 'Marl din Bug6c nu puteail fi fórte se-
rióse, precum i indatoririle luate de PolonI In privinta Ca-
zacilor erail §i trebuiati sd fie cuvinte
TAtariI din Bugéc sunt mentionatI chiar de la inceputul se-
colului al XVII-lea: un raport venetian din Constantinopole
spune la 15 Iulie 1601 cd s'a dat ordinul de a trece In Mun-
tenia sangiacilor de Silistria, Cetatea-Albd §i Bender «§i Td-
tarilor co locuesc acolo . (2) In acela§I an, pe cand se a§-
teptà o ndvald a Cazacilor la Akkerman, doT fratT al Sul-

Cf. Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 4, No. 3; P. 164-5, 270-1; p. 305, 336;

1V2, p. 334, No. 350; Supl. II, p. 176, No. 266; IV', p. 549-50; IV',
p. 288, No. 279; VIII, p. 364-5; Supl. ID, p. 398-9, No 204; Supl.
p. 173; Supl. p. 427; Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 287-29,
292; Hurmuzaki, Supl. 112, p. 441, No. 215; p. 431-3, 442; Supl. p. 176-7,
No. 268-9; p. 181, No. 275-6; Supl. ID, p. 468; Bzovius, Annales eccle-
siastici, la data de 1620 (jurnalul lui Mateiii Titlewski); Besoldus, Historia
constantinopolitano-turcica, Strassburg 1634, in 16, p. 1308 si urm.;
Hurmuzaki, Supl. IP, p. 472; Iorga, Acte $i fragmente, I, p. b6 si urm.;
Inventarium, ed. Rykaczewski, p. 169; Hurmuzaki, IV', p. 390, No. 430;
Supl. Ii, p. 249, No. 319; IV', p. 414, No. 467; Kovachich, I, p. 285; Hur-
muzaki, Fragmente, III, p. 88; Törak-Magyarkori Állam-Okmányldr,
p. 112 3, 116-7; Tart. Tdr, an. 1887, p. 40; an 1892, p. 449; Hammer,
Gesch. der Krim, p. 109-10; Bisaccioni, in Sansovino, p. 389-90, 402;
Inventarium, ed. citatä, p. 160-3; Hurmuzaki, Supl. II", p. 608-10, 624;
VIII, p. 491-2; Thr.-Mag. Äll.-Okm., III, p. 69-70; Thrt. Tdr, an. 1893,
p 438-9.- Cf. Miron Costin, in Let., I, p. 281; Barozzi si Berchet, Re-
lazioni, I, p. 215, 283 si Bisaccioni, 1. c., fol. 293 (atac al tributului Mol-
dovel). Acest tribut se deda dui:A M. Costin inainte de a doua domnie
a lui Radu Michnea la Bender si Cetatea-Albä ienicerilor trim* pentru
acésta (p. 287).
Hurmuzaki, IV', p. 38, No. 34.
 219

tanulul Caiga revoltat se refugiazd aicI. (1) Dupd dinsiT, pe

la Cetatea-Albd, pe la Bender si pe la Maiac, trecurd tru-
pele Hanului, si noul Calga, in cértd cu Hanul, veni si el tot
niel'. (2) In 1602, pe cdnd negocierile cu PoloniI continuati in
Akkerman, Hanul insusl vine la Cetatea-Albä, i in Tulio-
August, mal' multe mil' de TAtarl Nogal se aliad in oras. (3)
In primdvara acestui an, CazaciY fusese in Basarabia, go-
nise LADO Chilia o micA &Ad turcéscd i prinsese o corabie
de negot din Caffa Muga Cetatea-Albd., unde furd retinuti
de vint mal' multe dile, spre marea grózd a sangiacului Ze-
nek-Beg si a subordonatilor sOi, carI fáceail dile amare solu-
lui polon Piaseczinski. Patru galere turcescl venirä prea tdr-
diti pentru a-Y urm'ärl.
TurciI din cetate mustrail pe sol cd a venit sà cera Ha-
nulul o intindere de hotare «pana la Marea Albd». (4) Aveail
dreptate, &Ad, dupd cdderea luI Michaid-Vit6zul i résund-
törele biruinte ale lui Zamoyski in Principate, contra rebe-
luluI, Polonil putear' face pretentiunI fata cu Turcii. ti i ve-
dem reclamdndu-le, in Maid 1602, cele doud provincil duna-
reno <i doud saü treY cetdtl turcescI de la gurile Dundril, ca
unele ce se tin de ele . (5)
O alta versiune a acestor pretentiuni cuprinde explicit :
Chilia, Cetatea-Albd, Ismailul i Benderul. (6)
Se rdspunse mindru soluluI cd ele sunt cucerirea lui So-
liman, ca aceI ce le-ail luat n'aü murit inca cu totii, d. nu
se p6te da nimdruI < locul unde ají sdpat copitele cailor os-
tiril turcescI invingétóre.» (7)
Dupa un raport din Praga catre Archiducele Maximilian,
Turca erail dispusl sa dea altora Principatele i ctótd téra
de la Nicopole pana la Chilia ï Cetatea-Albál : anume Ha-

Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 46.

Ibid., p. 59, No. 35; p. 65, 66, No. 38. Cf. p. 115, 119.
Ibid., p. 135, 164-6, 167-8, 172, 174, 190, 196-7, 200.
Ibid., p. 153-4 Pentru un alt -sol polon la Cetatea-Albd, in 1600,
Adrian Rembowski, v. ibid., I, p. 617.
(6) Hurmuzaki, IV', p. 260-1, No. 233.
Inedit in Arehivele din Innsbruck.
Hurmuzaki, IV', p. 264-5; cf. p. 277.
 220

nulul, dacd ar supune Téra-Românéscd, 111sà numaI pe vield_

Cu acéstd restrictiune, scirea s'ar put6 admite ca adev6-
red. (1)
In 1603, când se creded cd Sultanul are acéstd intentiune,
Hanul ven1 iardsI ca trupe sub Cetatea-Albd >. Tributul
polon sosise lila. din Ianuarie, in acest oras, prin carel&
domnescI ale Jul Ieremia Movild, carl Il duserd pand la Ciu-
barciil. (2)
In acest an, numele < Tiltarilor din Bug6c e pomenit
pentru intaia 6rd: boeril munteni din partida lul Radu Ser-
ban r6gd pe Moise Székely, revoltatul ardelén, la 11 Iunie,
sd stdrue pe langd Tartari Bucyakienses» ca laso in
pace. La 11 Iulie (?) o cerere asem6nIttóre e fdcutd do in-
susI Domnul muntén. (3)
In 1604, afddm Polonl In serviciul turcesc la Cetatea-Albd. (4).
In 1606, Cazacil: pradd i ard Bugécul i chiar Cetatea-Albd
Chilia, ceea ce infurie teribil pe Turcl. (5) In 1607, soldatit
francesI revoltatI contra Imperialilor in Ungaria sunt tri-
mesl «la gura Dunärii > contra Cazacilor. (6) In 1608, agen-
tul luI Gavril Movild aratd Turcilor cd, dacd ruda luI, Con-
stantin, va fi ldsat in scaunul moldovenesc, < Caz aciI vor
In scurt timp Benderul i Chilla, cetdtI pe Dundre (sic), din
carI nu vor mai put6 fi apoI gonitID. (7) Constantin e Dom-
nul, care, cresc6nd tributul, isbutl sä capeta inapol cele-
Opte sate moldovenescl cedate Hanulnl de Ieremia. (8)
In 1612, avem praddciuni de crdtari rebelI» in Moldova,.
chiar pesto Dundre. (9) in 1614, beglerbegul Rumelief

Inedit in Archivele din Innsbruck.

Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 249-50, 252-3, 293-4, 310-11.
Szamosközy, III, p. 183; Pray, Epist. proeerum, III, p. 262. Cf.
Szamosközy, l. c., p. 183-4. Dar la 1606 §i 1620, Tätaril din Bugéc nu
sunt meigionati, ci numai cei din Crimea, Dobrogea, Chilia, Bender,.
Nogail i Bialogrodensil (Sobieski, De bello ellotiniensi, p. 172, 187-8)..
Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 328.
Ibid, IVa, p- 288, No. 279.
Ibid., Supl. 1,, p. 127, No. 192.
Ibid., IV', p. 295, No. 290.
Ibid., p. 304-5, No. 308.
Ibid., p. 335, No. 351.
 221

venit Cu trupe la Silistria, avea sub dinsul si <3.000 de le-

niceri si 3.000 de altiI pe jos, din provinciile Cetatea-
Albd, Chilia i Tighinea . (1) Tdtarii trecurd si el Nistrul
In dreptul Cetdtil-Albe: expeditiunea erà indreptata contra
Cazacilor, earl' prdclase si in Dobrogea. (2) Hanul mal ve-
nise odatd, prdeland, pentru a asedia in Cetatea-Albd pe
rèsculatul Sahin-Ghirai, pe care-1 atrage si-1 om6rd. (3) In
1615, Polong gonird pe Stefan Toma II, ap6rat de Td-
tari si de sangiacul de Bender. (4) In domnia fórte scurtd
a luT Alexandrut Movild, pus de PolonI (1615-6), unul din
sustinétoriT acestuia, Korecki, supuse pe OrcheieniI revoltatl
asediazd «orasul i cetatea Bialogrod, asezate pe riul
Bug (sic) i ocup ate de Mara, din Perekop, cu o garni-
s6nd de ienicerl : pribegil moldovenT reusesc totusT a-1 gonl,
primejduindu-T i vié1a. Prinsd de rdtarT Hanul era' langd
Akkerman In Februarie 1616 (5) sotia lul Korecki fu in-
chisd mult timp la Cetatea-Albd. (6)
In 1617, avem lupte de ale lul Skender-Pasa si rátarilor
In Buggc. (7) Un raport frames de la Constantinopole afirmd
ast-fel, la 5 Maiti 1618, presenta Tdtarilor In Basarabia : <In
Moldova locuesc acum cati-va TätarT de ceea parte a Nistru-
luI: de la gurd cale de dou6 ejile In sus s'ati stabilit de cu-
rind 15.000 de 'Mari, In locurT pustii, pe care eI le vor std-
Ora de acuma.» (8) Guvernul Cetdtil-Albe fusese reunit in
acest an cu al SilistrieT i uneT a treia cetAtT, ca guvernd-
mint pentru un Vizir, care se crecja injosit prin acéstä nu-
mire. (9)

Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 386.

Ibid., IV1, p. 554, No. 471; Supl. p. 164, No. 253.
Ibid., Supl. D, p. 163, No. 252.
Iorga, Acte qi fragmente, I, p. 189; cf. p. 62-6.
Papiu, II, p. 152; Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 393.
Baret (Joppecourt), in Papiu, II, P. 62, 77 §i urm.
Sansovino, p. 273 (adaosul); TOrt. Tdr, an. 1882, P. 436.
Hurmuzaki, Supl. I1, p. 479, No. 272; cf. p. 177, No. 270 gi Fontes
rer. austriacar., Dipl., XXV, p. 87 si urm. sail Hurmuzaki, IV', p. 596
urm.: relatiunea lui Polo Minio.
Hurmuzaki, Supl. II, p. 183, No. 280.
 222

In 1620, Intaia óra dupd Aron-Voda, o armata crestind,

Gaspar-Vodd cu aliatil séT, PoloniI lul 2 olkiewski, se gándl
la un atac contra TighineI si CetatiI-Albe. Se hotarl Irisa a
Intarl de-ocamdata tronul 1111 Gratiani. Se scie ca acésta cam-
panie fu f6rte nenorocita pentru crestinT. (1)
inca do pe vremea scurteI stapanirl In Arde a lui Moise
Székely, dam de mirzacul Cantemir, ca sef de TatarI. (2) La
1618, avem mentiunea une ciocnirl intre acest mIrzac si Po-
lonI. (3) La suirea sa pe tron, Sultanul Osman 1'1 faca Pasa
de Silistria. (4) Acest Cantemir e cel dintaiii cap recunoscut
de TurcI si durabil al Tatarilor din Bugée ; el aduna sub
acelasi guvern cetele réslete, le cresca prin contingente aduse
de rudele sale din Crimea saa venite de la sine si-I aruncd
timp do cincI-pre-dece anl (5), In ciuda tuturor tractatelor
turco-polone, menite g.-1 indeparteze, asupra Regatulul. Bu-
gécul devenì pe timpul puteril salo ceea ce °rail ostró-
vele» la Nistru pentru crestiniI din aceste regiunI: un loe
de refugiii, un lagar gata tot-deauna de lupta, o ascundkóre
de bogatif pradate. Térile vecino tremurail la numele s'ü
si, multa vreme dupd peirea lul, ele-VI mal' aduceati aminte
cu spaima de vitézul si sélbaticul lor vecin de odinióra.
Un misionar catolic, care a descris Principatele pe timpul
luI Vasile Lupu, ne transmite o multime de lamurirI audite
In téra asupra aceluia, care, In fruntea color 40.000 de Tatarl
al stáT, c cugetà ruina IntregeI crestinätät1 . (6) Miron Costin
vorbesce pe larg de dinsul (7), iar cronicarul muntén Cons-
tantin Capitanul, pomenind cu amanunte despre Cantemir
Mirzea, gcarele era vestit si vitéz», ni-1 aratd ca un mic Su-
veran independent, mal pre sus de ordinele Hanilor si de
instructiunile de la P6rta. (8)

Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 486. Am descris-o In Anale, XXI.

Szamosközy, III, p. 75.
Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 461.
Sansovino, Adaos, p. 308.
Bandini, p. 203.
V. mai sus, nota 5.
Ed. Kogälniceanu, p. 288-9.
Magasinul istoric, I, p. 293-5. Cf §i Dupont, 1. c., p. 7.
 223

indata dupa expeditiunea din 1620, la inceperea careia se

credea cä avuse un rol de frunte (1), Polonfl staruird cu
energie pentru indepartarea aceluia care primejduià con-
tinuù RegatuluT vecine cu Moldova. In 1622, la
negocierile din Constantinopole, Vizirul apër insd cu cill-
dura pe «Pap de Silistria, pe care-1 privia ca pe copilul
promitènd i daruri soluluT, daca va conten1 cu plangerile
impotriva la Cu t6te serviciile pe earl Cantemir continua
sa le aduca. Turcilor, ei trebuird sà simuleze desaprobarea
solemna a pradäciunilor lui, pe earl Regele Poloniei ar avé
dreptul de a le °pH de-acum inainte cu arma. Cate-va lunf
dupa acésta, el era confirmat ca Pasa. «si guvernator al c6s-
telor Maril Negre, in spre gurile Dui-Aril). (2)
Tractatul turco-polon din 1624 cuprindea clausa explicita
ca, (de Ore-ce pacea e mat adesea-oil vatématà din pricina
Tatarilor earl locuesc in hotarul Moldovei, in Cetatea-Alba,
pentru inlaturarea conflictelor, némul Tatarilor O. fie mutat
atat din Bugée cat si din hotarele téril Moldovenilor si
nici inteun chip sá nu mal fie lasati a sta acolo . (3) Un
simulacru de expediOune, sub comanda luISahin-Ghirai, fra-
tele Hanului, se si Mai in 1624, dar Cantemir cu 10.000 de
Tatari prada farà fried in Téra-Romanéscä, amenintand
Ardélul, pe cand Cazacil, pote aliatii s61 pe ascuns, ardead
Braila si Ismailul. (4) tnsa, in Martie 1625, ahin anunta
mirzacul a fost rechemat din Bugée, asa ca Polonii nu
se mai pot indreptatI pentru pra.daciunile Cazacilor, earl pa-
trund pana la Scutari si inaintea Arsenaluldf din Constan-
tinopole. (5)

Negocien l ardelene la Cetatea-Albä cu Calga in 1621, in Tör.-Mag.

Okm, I, p. 286-91. Presenta lui Skender-Pap aici in acela0 an,
In Miron Costin, 1. c. p. 275.
Cl. Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 194, No. 265-6; p. 196, No. 297; p. 203,.
207, No. 306; p. 210, No. 309; p. 211, No. 310; p. 215; p. 229, No. 326.
Rosznyay David, ifémeisife istorice, in Mon. Hung. Hist., Script.,
VIII, p. 188, 194.
Hurmuzaki, Fragmente, III, p.78; Doc., IV2, p. 406 7, No. 459. Cf.
Kraus, Sieb. Chroniken (in Fontes rer. Austr), I, p. 73, 75.
Hurmuzaki, Fragm., III, p. 79-80.
 224

In 1626, afidm pe Han la Akkerman si la Bender, pe ciind

Cantemir ajuth pe $ahin-Ghirai contra Cerchesilor, earl' il
bdturd ash de strasnic in cat se réspandl vestea cd a fost
ucis. (1) El pare cd-sl retrdsese inteadevér 6meniT din Ba-
sarabia.
In curind insd, tenle de la Dundre-1 vèclurd iardsl in
fruntea Nogailor stiT. Prea mult fusese pusd la incercare
räbdarea Turcilor de indrdsnetele ndvdlirT cdzAcescT. In 1627,
Sultanul adresh in acéstä privinta RegeluT PolonieT o lunVi
scrisóre, care pentru noT are o insemndtate deosebitä.
Se amintiail asigurdrile polone cà s'ail ars seicele Caza-
cilor si cd eI ail fost obligatI sd nu maT ésd pe Marea Né-
grd. Acésta ar fi fost si o datorie pentru Rego, cdc'T el, Sul-
tanul Osman, a fost acela care a ordonat HanuluI csd ni-
micésed pe Cantemir si sà strAmute in Crimea pe rätariI
din Bugéc, chiar fArd voia lor , pentru a asigurh linistea
locuitorilor vecinT al PolonieI, ceea ce ell, de sigur, co mare
binefacere . Cantemir a fost, In urma acestef porund im-
pérdtescT, bdtut, dar Caz acil ail continuat cu provoc'ärile ion,
prddând acum in urmd cu 60 de seict BdtutT, eT nu s'ail astam-
pérat incä. Precum Turcil ail observat tractatul, «strAmu-
tând pe TdtariT din Cetatea-Albg, Tighina si Bugéc», ash
trebue sä facd si PoloniT, pui.nd friii Cazacilor, cdcT alt-fel
pacea nu póte ddinul. (2)
La 4 Iulie, amiralul turc erà la Chilia, cu cjece galore si
250 de seicl. Sacagl-Pasa, capetenia supremd a luntrilor
de pe Dundre , rémase aici cu 300 de alte seicl. Canton&
§i ca sa &mini iarcisi: in Bugée §i incepurd sd se gdtésca
de rdsboiii. Domnul Moldovel fu invitat sd participe la acéstd
expeditiune fdcutà pentru pedepsirea Cazacilor.
Domn erà atund in Moldova Miron Barnowski, un Mo-
vild dupd mamá, dar Polon dupä tatal s'éti. Ajuns la Oceacov
In Iulie, el 'Detract' aici vre-o done' lunl, unind stdruintele
sale pentru pace cu ale undl trimes special al RegeluT Si-
gismund. Silintele acestea isbutird: Capudan-Pasa se int6rse

Tört. Tdr, an. 1881, p. 106; Hurmuzaki, 11/3, p. 416, No. 469.
Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 580-3.
 225

inapoY, promiténd pace pentru un an de dile, daca nu va

fi niel o návalá cá.z1.c6sca in acest rèstimp. (1).
Abiä se intorsese Domnul la IasT, in Octobre, i afld de
nou6 cálcárT. de pace din partea Cazacilor si ofiterilor regalL
earl fáceati. sd .se prade turmele in Bugéc, unde l'Atara
fémaserá, cu consimtemintul Polonilor óre-cum. (2)
Cantemir nu-si pástrá numai positiunea, dar si-o asigurd
Hanul Mohammed fiind mazilit, el se impotrivl
cerk prin fratele s6t, aliin, sprijinul Cazacilor, carl prá-
dará iardsI in Marea Négrá si asediará Caffa. Contra lor fu
intrebuintat Cantemir-Pasa cu al s'O, ajutat pe urmá si de
serdarul Mehemed. Hanul cel noú invinse, predecesorul
fiind ucis si ahin silit sä fugg. (3)
La 1630, Cantemir erà la Chilla, si pira pe Miron-Vodá,
(fartatul> i bunul sè prieten de alta data. El fu chemat
de Turd i pentru campania din Ardél. De formd insg, se
oferiá. Polonilor, dacd vor sc6te pe Cazad l din ostróve, go-
nirea din Bugée .a celor 3.000 de TátarI r6masI in Mol-
dova, unde venise pentru a inträ in Polonia». (4).
Acésta fu perióda cea mal gloriósá din viéta puternicului
Tätar: prádä când voiä i unde voià. In mai multe rindurT,
provinciile vecine ale PolonieT furd devastate do el insusl
sail de fiul sèü, in fruntea unor otirI numer6se. (5) Fatá
de tèrile vecine ale MoldoveI i MuntenieI, el juch un rol
de protector sall de stäpám temut. El aduse, cu o 6ste de
BugecenT, fermanul de mazilie luI Moise Movild in intAia

Ibid., p. 539-40, No. 244; p. 545-6, 651, 561, 665-6.

Sultanul vorbind In scris6rea sa de 'Mara de aicl. Hurmuzaki-
Bogdan, II, p. 568-9, 571-2, 576-7.
Tört. Tdr, an. 1883, II, p. 260-1, 270; Hurmuzaki, Supl.Ii, p. 229,
No. 331-2; P. 230, No. 434; Sansovino, Adaos, p. 384--5 (dupd autorul
adaosului, Maiolino Bisaccioni, Cantemir ar fi fost exilat la Rodos
inte de 1629 si s'ar fi retras pe tima, dupd Intdiele victorii ale Cazacilor,
la Sinope).
Hurmuzaki, IV', p. 444, No. 503; p. 448-9, No. 511; Tört. Tdr.,
a. 1895, p. 668-9. Pentru prietenia cu Miron, v. Miron Costin, p.288-9.
M. Costin, p. 288, 299; Anon. rom., In Magasin, IV, p. 320; Hur-
muzaki, IV', p. 470, No. 534. Pentru prädftciunl pe timpul lui Miron-Vodà,
Miron Costin, p. 288.
Iorga, Chilia §i Cetatea-AlbA. 15
 226

domnie; tot el puse In lanturl, atuncI la 1632, pe acela§I

Domn care se credeh c ar puté sd fugg. (1)
Polonil gâncliati sd-1. opréscd printr'un nog tractat. Incheiat
In 1633, el prevedeh cd mirzacul §i ai sI «vor pdrds1 téra
BugéculuI, pentru a pune cap6t ndvälirilor ce fdceail in Po-
lonia. Si, dacd el n'ar vré sh plece, Turcil §i Hanul
unéscd puterile pentru a-I gonl». Natural cd In schimb se
flgAduià lini§tirea Cazacilor. (2)
Ordine de plecare s'ar fi dat luí Cantemir incä din No-
vembre al anuluI urmAtor, dupd ambasadorul frances la
Constantinopole. (3) In 1636, un sol polon venl la P6rtd
anume pentru a cere «peclépsa i strdmutarea de fapt a luI
Cantemir». Dar Sultanul trimese cam pe aceea§i vreme o
sabie §i un caftan temutului 'Mar, «cu un forman care-1
Irxtdrià in guvernul s6i.1 de la gurile DundriI.» Toff erail
convin§I cd solul polon stdruise de géba, ca totl predece-
soriI 0)1, In acéstd privintA: pe langd folósele cele-lalte pe
earl le aduceA, Cantemir puteh servl la intimplare contra
Harmful, cdruia Ii erà du§man vechiti §i nelmpalcat. Caima-
camul r6spunse trimesuluI cd lucrul nu se póte aà in grabd,
dar cd se gdndesce fórte serios sd depdrteze pe narzac
cunde-va dincolo de mare», i acésta cat maI iute. Cand
Polonul pima in August, Il intov6rd§ià §i un cétw turc,
care trebuià sd... invite pe Cantemir a nu maI prdclà in
Polonia. (4)
AO de tare erh situatiunea «guvernatoruluI gurilor Du-
'Aril» in 1636. Totu§I cdderea sa se apropià, §i cjilele be-
trânuluI §ef tdtar erail num6rate. Präddciunile sale II crease
dumanI pretutindenea, §i el gdsird mijloc sd se facd ascultatl
la Pórtd. Polonil, carl "nu-1 puteati erth nicI odatd, nu sciati,
ce e dreptul, sd vorb6scd cu Turcit Scià insd Hanul §i,

Ureche, P. 292; Hurmuzaki, Fragm., III, p. 90 (Hurmuzaki (pc&

gresit: Alexandru
Bisaccioni, In Sansovino, fol. 433.
Hurmuzaki, Supl. It, p. 234, No. 34'7.
Hurmuzaki, Supl. II, p. 234, No. 342; p. 235, N-le. 343-4; Fragm.,
III, p. 100; Doc., IV', p. 488-9, No. 660. Pentru oferte inse1dt6re de
supunere, fiteute de Tätarii din Bugée Polonilor, v. nr-Mag.
II, p. 451.-2.
 227

bine deck dinsul, Domnul MoldoveI, pe atuncI Vasile Lupu.

Mindrul Albanes, pe care un asemenea vecin trebuià sd-1
umiléscd des, insinu6. la Turd, cu mima tot-deauna deschisd
pentru btinuiald, cd prea multd 6ste se adund in Bugéc, cd
prea multI supu§I tdtarT se rdpesc impératuhil §i cd p6te
aceste silinte de intdrire ale luí Cantemir ail scopuel du§md-
nescI fatd cu P6rta : ()dad, mirzacul refusase a se supune
la un ordin de pornire la rdsboid; ce ar fi acum, cand se
simte a§à de tare §i de sigur? (1) Din partea lui, Hanul
expunea causele sale de nemultämire cu supusul s6i1 revol-
tat §i Risa afacerea la apreciarea Sultanulut
Acesta erà decis sd facd lini§te filtre TdtarI, suprimand
pe Cantemir §i pe rivalul sOil, Hanul. Gel dintaid fu chemat
la P6rtd, pentru a se indreptdtl, dar el trimese numaI pe
fiul s'éti, care fu ucis. in Aprilie, dupd somatiunf nou6, Can-
temir insu§I venì sa-1 plece capul inaintea imp6ratulut
Sahin-Ghirai fu adus din Rodos i afacerile mirzaculul päreati
cd merg bine, cicI se vorbià sd fie trimes in Persia. Sultanul
lovl cu petre in cadavrele celor doI fratI aI HanuluI, uci§I
la vinat de un nepot al luí Cantemir, §i puse sá le arunce
In apd. ahin fu proclamat apoT, §i vechiul Han, care venl
supus la Constantinopole, fu gatuit. CantemiF plecase spre
guvernul sOu asiatic, când trimesul imOrdtesc 11 ajunse.
Adus inapoI la Constantinopole, i se tdid gatul inaintea Sul-
tanuluI, care se gdsià la o petrecere. (2)
TdtariT din Bugée trebuird sd afle cu o adincd durere
m6rtea tragicd a acelul care dusese pe copiisí stepeI in Ca-
naanul Bugéculul. El se grdmddird in jurul fratelul celuI
omorit, care se vsécjii incunjurat de 6.000 de familil de Nogal,
cu caff ridicà stégul revoltet
Sultanul erà insd decis sd mantuie cu nesupu§il de la Du-
näre. Un fost Mare-Vizir, Mehemed-Pap, cdp'étd poruncd

Bandini, p. 203.
Hurmuzaki, VIII, p. 455, 457, No. 651; p. 468, No. 652; p. 459, No.
654; p. 460, No. 655. Cf. Bandini, Miron Costin i Bisaccioni, //. cc. De
mult, Pa§4 de Silistria erà un altul (in 1634, d. ex.; v. Hurmuzaki-Bogdan,
II, p. 608).
 228

vie In aceste pArtI pentru a sfdrdmh rOscóla, care puteà da

nascere la complicatiunl periculóse. Sosit «la gurile Dundril»
In Octobre, Mehemed putù sd anunte In curind cà sépte
sell' ail primit sd pärds6scd Ora, pentru a trece, ca supusl
al noului Han, In vechia patrie, Crimea, si la Don. Tresí
fugird, probabil In Polonia. Pornirea numer6sel poporatiunl
de pribegI, exodul dureros al 'Marilor, Incept fdrd zdbavd.
Pe drum, o cad se oferl Polonilor, cerAndu-le, cu «crucea de
lemn pe pept ca semn do inchinticiune , pdminturl rodit6re,
eI furl asezatI la Nipru. Alta' ii gdsirä sdlas pe aceeasI
apd, mal in jos, si petrecurd acolo Orna; dar in primdvard
Pasii i Domnii romAnT furd convocatl la Cetatea-Albd, pen-
tru a-i gonl. tnsä, luatI cu binisorul de Han, eI se indemnard
a plech. efii lor de odiniórd, CantemiresciT, fusese ucisl totl,
afard de unul, i Generalul polon, care asistà la hotare, in
fruntea uneI armate, la strdmutarea TAtarilor, aveà drep-
tate sd multdm6scd luT. Mehemed «pentru cd a scos din cuibul
lor de la granità pe acel cari altd datd. prAdase atAt de sél-
batec Polonia... (1)
La 1644, Intilnim pe un Murad-Pasa, «sangiac i paznic
al malurilor Dundrii.. (2) Paza luí i succesorilor ce va fi
avut p6te erà Insh' f6rte putin efectivd. Chti-va ani trecurd
abid, i Bugécul se =pH' iardsI de 'Marl, atrasl de dorul
semAndturilor manóse pe car): nu le mal gásiaü aiurea.
Dupd cAt-va timp de pace senind,, serie Bandini, care
visitd aceste pdrti tocznaI pe atuncI, TdtariI venird iardsì
cu duiumul in Bugéc, Dumnecjeú scie de ce; de sigur cd. nu

Hurmuzaki, VIII, p. 462-3, No. 657; p. 464, No. 659; p. 465, No.
661; p. 466; IV', p. 493, No. 667; p. 496, No. 571; IV', p. 637-8, No. 564;
Supl. I', p. 237, No. 347; Const. Cdpitanul, 1. c., p. 298; Anon. rom,
1. c., p. 322; Hammer, Gesch. der Krim, p. 117-8; Cantemir, Ist. imp.
otom, p. 539, nota 98; acelasI, Collectanea orientalia, p. 5; Bandini, Mi-
ron Costin, Bisaccioni, II. cc. Nisce scirI din Arddl aratd si ele, in Ianua-
rie 1638, ca in ultimele timpuri Turcil aú ridicat pe Tdtarii Esezati in
Bugéc i i-ad adus iar In Crimea» (Hurmuzaki, IV', p. 639, No. 666).
Inventarium, ed. Rykaczewski, p. 163. Mentiunea Cetiitri-Albe in
1645, la Hurmuzaki, IV', p. 541.
 229

pentru binele, ci pentru peirea térilor crestine i, in Intdiul

rind, al vecinel Moldove . (1)
In 1648-9, BugeceniT> pradd iaräí, ca in timpurile 1111
Cantemir, in Polonia si Moldova, si Vasile-Vodd se réscum-
péra, indatorindu-se a plät1 vecinilor s6l un dar anual, bald-
bqlicul, (2) Pe acel timp, se infdtisa inteo Dietà polond o
scris6re de la un Tohai-bel, mirzac, care se intitula «Prin-
cipe al Tatarilor din Bugée». (3) Macarie, Patriarchul de Alep,
gas1 tot locul intre Soroca i granita BugéculuI ars de nd-
vdlirea Marilor de sub Vasile Lupu. (4)
TuiciI nu se gandiati sa gonéscá pe acestl 6spetl. nepoftitT.
Svonurile de intentiunT ale Polonilor i Moscovitilor asupra
CetatiT-Albo, Benderulul, Oceacovulul faceaú presenta lor in
Basarabia maT. degraba placutd. (5)
Istoria ChiHO.' i Cetatil-Albe pand la 1683 se p6te grupa
numal sub forma de cronicd. In tot acest réstimp, ele con-
tinua' a fi °rase administrate directe de Turd in téra re-
devenitd ta.tara. Hammer asigurd, cd pe la 1670 TatariT ar
fi fost iarasT. scosl de un trimes special al SultanuluT, céusul
Ssaribec Mohammed-Aga, si a o noud descalicat6re s'ar fi
fault numal pe la sfirsitul secolulul sub un not'. Cantemir,
prddalnicul Gazi-Ghirai, fratele HanuluI Devlet; dar niel o
altà mdrturie nu intdresce acéstd afirmatiune, basata,
lndoiala, pe interpretarea vre-unor confuse isvóre osmane. (6)
La 1655, Mari)." din Crimea, Dobrogea i Bugée sunt in-
trebuintatl de Pap de Silistria contra Cazacilor. (7) In 1657,

Bandini, p. 203.
Hurmuzaki, IV', p. 569, No. 667; Miron Costin, ed. cit., p. 317 si
urm; Nic. Costin, Tractaturile, in Letopisefe, III, p. 457-8; Iorga, Acte
$i fragmente, I, p. 62, 200.
Rudawski, Hist. Pol. ab ezcessu Vladislai IV libri IX, Varsovia-
Leipzig, 1755, in-40, p. 16.
Traducerea citatä, I, partea II, p. 162.
Hurmuzaki, IV', p. 553, No. 644; Hammer, Gesch. der Krim, p. 134.
Litre 1647 si 1648, Vasile Lupu refaca biserica Sf. Nicolae din Chilia
(inscriptiunea in Mem. soc. din Odesa, I, p. 293 col. 1 si plana V).
Hammer, Gesch. der Krim, p. 150-1, 176.
(7 Hurmuzaki, VS, p. 19, No. 23.
 230

el sprijina pe PolonI contra Domnilor coalisatI aI celor treI

Principate. In acest an, eI se gasiail sub Sultanul Nureddin
§1 sub un Subhankazi-Aga, care lea, Inteo scris6re latina
catre Regele PolonieI, titlu de «Palatinus hordarum bialo-
grodensium». (1) Dupa o informatiune din 1658, erail la 25.000
de 6menI arm* (2)
Ìn Februarie 1659-60, eI email In «provincia Akker-
man». (3) In anul 1658 Inca 50.000 de 'Mari din Bugée ar
fi ajutat, sub Calga HanuluI din Crimea, pe Domnul Moldo-
veï, b6tranu1 Gheorghe Ghica. (4) Expeditiunl de ale lor, po-
runcite de Turd, se IntImping In 1661, 1663, 1664. (5)
In acest din urma an, Intr'o scrisbre din 24 Decembre,
Gheorghe Stefan reveléza tractatul pe care-1 incheiase ca
Domn al MoldoveI cu Marele-Duce al Moscovel. Acesta se
obliga a nu cere tariT niel un tribut §i a reuní cu crinsa
Bugécul. «Locurile, teritoriile §i cetatile pe earl' Turcul le-a
desbinat de Moldova, precum sunt Cetatea-Alb'ä, Chilia, Ti-
ghinea §i provincia bugecéna, le va recupera Marele-Duce
cu arma §i le va Inapol PrincipatuluI MoldoveY pentru tot-
deauna (iure haereditario).» (6)
In 1666, Hanul fu destituit pentru cà supara pe NogaiI din
Bugéc: «satele hanescl», redobandite, nu scim cum §i cand,
de catre Mari, furl sc6se de sub administratiunea HanuluI
prefacute Inteun voevodat turc, arendat Nogailor. (7)
Ace§tia, pe cand stateail rkl cu «CramleniI», se gandise
facd o liga cu CazaciI, §i el ImpacatI acum cu TurciI, i sA-I
ajute a ocupa In primavara luI 1666 «nisce cetatI turcescI
de la hotarele Moldovel . (8)

Iorga, Acte $i fragmente, I, p. 246-7 sa5 Papiu, III, p. 78; Kraus,

I, p. 294; Hammer, 1. c., p. 142.
Kraus, I, 367. Cf. ibid., p. 365.
Hurmuzaki, IX, p. 116, No. 175.
Kraus, I, p. 369. Cf. Miron Costin, la acéstil datd (p. 358 §i urm.).
Kraus, II, p. 152. Cf. Iorga, Acte fi fragmente, I, documente din
Berlin la datele de 1663 §i. 1664.
Hurmuzaki, IX', p. 217, No. 297; cf. X, p. v, nota 6.
Hammer, 1.c., p. 151.
Hurmuzaki, IX', p. 236, No. 322.
 231

La 1667, Inteun tractat Cu Polonff, Hanul lea Indatorirea

de a InfrIna pe «Nogail din Bug6c §i Cetatea-Albd, turbu-
ratorI Indrasneff aI pdcil i aI t6rilor RepubliceI». (1) In
anul urmator, Pava de Silistria, autoritatea turcéscd su-
premd la nordul Dunarff, scóse din ordin imperial, din Mol-
dova, o hordd de 2.000 de Nogal, earl' se avezase dincolo de
hotarele Bugéculut (2) La 1670, Bugecenil pradä iar In Po-
lonia. (3)
In érna de la inceputul anuluT 1672, pe cand Sultanul se
pregatia sd tréca. Dundrea la Oblucita, pentru a venl asu-
pra Camenita Stefan Petriceicu, Domnul Moldova adres6
RegeluI polon Michail, In numele sèü i al vecinuldf s66, Gri-
gorie Ghica din Muntenia, o scris6re, In care vedem apd-
r6nd iard§I dorinta de a a-v-6 Bugécul. «Dar, cu ajutorul luI
Dumnedeil», scrie Domnul, «ar trebul chiar acum érna sd
adunatf o§ff la Dundre, a§ezandu-le In ora§ul dundrén Rensf
§i de:acolo In sus de-alungul PrutuluI, Incunjurat tot cu ora§e
§i sate avute, unde armata se póte mentin6 In tótá multd-
mirea, avênd pane multd §i destuld hrand pentru cal. Pe
datd s'ar puté cuprinde tóte ora§ele: Cetatea-A1136, Tighina,
Smil; §i apoI, desghetandu-se Dundrea, 6stea fdra pericol,
cu sabia in 'nand, ar Inainta pand la Constantinopole; iard,
dacd S6rbil ar afla despre trecerea Duarff, §i elt Incà s'ar
r6scula contra Turcilor.» (4) Ideile acestea ale DomnuluI erati
Intemeiate pe o cunoscintd solidd a trecutuldf Basarabiel, §i-1
vedem cu mirare amintind mal tarliti (30 Martie st. v. 1673)
Genovesilor stapa.nirea lor medievald In aceste regiunl. (5)
In 1672 Turcil grdmadird o Rotà importantd la Chilia 29
de galore a§teptandu-se póte la un atac. (6)

Zaluski, Epistolae (Brunsberg 1709), I, p. 10,14; Hammer, l.c., p. 154.

Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 271.
ZaIuski, I, p. 243.
Arch. istoried, I, p. 25-6. Cf., pentru data probabild, Hurmuzaki,
Supl. I', p. 260, No. 384; Iorga, Acte i fragmente, I, p. 83, 292-5.
(6) Col. luí Traian pe 1882, p. 477-8. E curios cá documentul ace-
sta lipsesce din archivele genovese, unde I'am cdutat in zadar.
(6) Hurmuzaki, Supl. II, p. 257. Mentiuni ale Bugecenilor In 1674 qi
1678, ibid , p. 87, No. 95; IX!, p. 298, No. 421.
 232

Inainte de a no ocupà de campaniile de recuperare cre-

tina dupg. asediul Vienel §i de staruintele polone pentru a
dobandl la pace Bugécul, sà ne oprim asupra celor dou6
mal bune descrierl al acestel provinciI In secolul al XVII-lea
Avem intaiti pe Macarie de Alep, care se int6rse din ca-
lkoria sa in Principate §i In Rusia la 1659. (1) Patriarchul
sirian se cobori de la Rea pe atuncI §i el ora § turcesc, in-
chinat emandstiril (sic) din Khasikia > (2), pe la Ismail, oras.
cu 12.000 de familii romanescI §i bulgarescT, guvernat de «un
prefect» (probabil beitl) turc, si apneá apoI cu luntrea pe Du-
ntire, de-alungul campiilor m1astin6se, «insemnate de mania
luI Dumnedet , pana audl muezzinul chemand la rugaciune
din moscheele Chiliel. «E o vestita cetate», serie redactorul
cal'étorieI, Paul de Alep, «cu un castel larg §i maret din vechT,
f6rte puternic, cu constructiunea cea maT solida; bine inzes-
trat cu tunurt Se dice cà a fost zidit de Francil GenovesT,
pe carI Grecii chemat in ajutor, dandu-le acest castel,
impreuna cu castelul CaffeT, carI amindou6 at. r'émas In
manile lor o bucata de vreme. Aid se face cercetare pentru
corabil §i echipagiti §i marfurT. E hotarul DobrogeT §i gura
canalulul MariI Negre.» Macarie v6da marile pescaril de
langd oras, cele patru-spre-dece ingraditurl de pari in cart
se prindea morunul, care era ucis apoi cu peril. Pescariile
eraú arendate, dar Sultanul avea In ora § un vame§, care
lua vama pescelul sarat §i icrelor. Se prindeail atat de multi
morunI In cat acest funcionar II dedeà gratuit cordbiilor
carI treceati. In comer, un pesce de 80 de oca se vindek

Mem. Ac. Rom ser. a 2-a, Sect. ist., XIX, p. 231.

Dupà N. Costin, Renil ar fi fost deosebiti de Moldova abià in 1688
(Tractaturile, l. c., p. 459), ceea ce se vede ea' e fals. Altii dab' alte date
false pentru anexarea Renilor. Miron Costin afirmà limpede, ca pe tim-
pul sèii nicl Renii, nici tirgusorul Troian nu mai fdceail parte din Mol-
dova (Arch. ist I, p. 172-3; Bogdan, Cron. ined., p. 203). Bandini, in
aceeasi epoch', numérà si el Renii intre orasele turcesci (p. 202, 308);
Miron Costin pretinde cá anexarea Renilor s'a facut pe la inceputul se-
colului, dupri expeditiunea Sultanului Osman la Hotin : Renil ar fi fost
inchinati mormintului lui Mohammed, (Bogdan, l. c., p. 199). Cf. Com-
mentarium Chotinensis Belli de Iacob Sobieski, Danzig, Forster, 1646.
 233

obicinuit cu un galben venetian, iar icrele se desfaceail pe

un pret scadut, do vames, la Galati. (1)
De la Chilia, Macarie trecit spre v6rsarea Dunarii. Trece-
rea din bratul riulul in mare era grea, i corabille din
Egipt si Turcia, cari venial' la Chilia pentru a incarca grane
sail productul pescariilor, luaù cu ele din oras o luntre, pe
care Incarcati, in momentul critic, o parte din povard, pen-
tru a usura vasul. (2)
Afirmatiunile Patriarchului, atat de circumstantiate, sunt
Mirto esacte, in genere : ele se potrivesc cu scirile date de
Fourquevaux si de Taranowski inainte de dinsul I cu no-
titele lui Tavernier, care visita ceva mai tarditi Basarabia.
Dupa. acesta, <la Chilia se face in fie-ce an cel mal' mare
pescuit de moruni». (3)
Descrierea cea mai preti6sa e irisa a Id Petru Stanisla-
vov, Episcop latin de Nicopole. El vorbesce intaitl, cu ama-
nunte bogate i aflate din propria-i experienta, de Chilia
Nouci, zidita, < cum se spune, de Genovesi . Cetatea are dou6
porti de fer i dou6 puntl carl se ridica ; e locuita exclusiv
de 1.600 Turci, in 300 de case, cu patru moschee. Suburbiile
sunt f6rte intinse: in ele se cuprind 500 de case de Tatari,
sail 3.000 de 6menT, i cinci moschee de lemn, 400 case de
schismaticI>, de diferite natiuni, salí 1.600 de 6menl, i dou6
biserici i trel case de catolici, plus cincì altele de Ragusani;
de toti, unii si altil, 30 de suflete.
Cat despre Akkerman, Episcopul de Nicopole scie cà ce-
tatea e zidita de Genovesi, cum spun locuitorii>. «Zidurile
ají santuri asa de adinci, in cat o aruncaturd de 8460 abià
ar intrece inaltimea acestor ziduri.). in cetate locuesc nu-
mal barbati, 1.700 de ostasi turd alei, in 200 de case, cu
dou6 moschee. Si ala suburbiile sunt fórte incdp6tóre, ada-
postind 4.000 de Turd i TatarT, in 700 de case, cu 13 mos-
chee de lemn, dará.' de crestinii cschismatici», In 50 de case,
cu o biserica, si de 15 .catolici stabiliti. Ragusanii veniaa
Trad. cit.. II, partea VIII, p. 419-20.
Ibid., p. 418.
Les six voyages de Jean Baptiste Tavernier (de la 1663 la 1703),
ed. din 1712, I, p. 415.
 234

el multl ca negustorl, dar nu format' o poporatiune stator-

nicd. De aceea, la Cetatea-AllA ca i la Chilla, nu era niel
biserica, nicI preot, ci slujia numal Episcopul, cand fdceà
visitatiunea sa.
Stanislavov pomenesce i Ismailul i spune cd aicl se
exilézd Patriarchil gred de Constantinopole, cand sunt ma-
zilitI, de Sultan. c Tráese din mila schismaticilor, de carl se
si ingrijesc sufletesce, si de aceea se chémd Episcopl de Is-
mail.» Cetatea-Albd e supusd si ea, dice el mg departe, cEpis-
copulul ismailitén, proin Patriarch de Constantinopole». (2)

Acéstd mentiune a EpiscopatuluI basarabén ne aduce na-

tural sd vorbim de dInsul.
Luand In stdpanire Bugécul, In 1538, TurciI inteleserd
deslipéscd de Moldova sub téte raporturile, si sub cel spi-
ritual. Un pAmInt Impérdtesc nu putea fi administrat niel
Inteun chip de o autoritate residand inteo térd vasald. Se
stabill decI un Episcop basarabén, care luà, cand titlul de
cal BrdileI i IsmailuluI», cand acela de cal Brdilel i Reni-
lorz. Prelatul pentru cetdtile turcesd i raiaua lor stAtea sail
la Brala, sail la Ismail, sail la RenI, sail chiar la GalatI.
Se cunosc numele a patru Episcopl: intaiil, avem pe Ioa-
nichie, care se certa In 1715 Orest din Hui pentru Du-
basan i doué sate de la hotarul moldo-tdtar, invocand prin-
cipiul cá «t6te locurile ocupate de Turd, atat pe marginea
DundriI, cat i Induntrul Basarabiel, precum i acele de
peste Nistru, trebuesc sd fie sub ascultarea unuI Episcop tot
din olaturile turcescID. Dupd m6rtea cBrdilénuluI» Daniil,
eparchia sa fu Impdrtità la 1771 Intro a BuzòuluI si a Hu-
suluI, care lud Bugécul (Hotinul, cuprins si el In eparchia
desfiintatd, trecti de-ocamdatd la a RAddutilor). Generalul rus
care guverna Ora pe atundl, Rumientov, aprobd acéstd. mé-
surd, In chip provisoriil, la 1773 (25 Aprilie). TotusI eparchia
fu restabilitd Indatd, si o carmuia la 1777 Episcopul Ioachim.
Intro 1788 si 1790 'Astoria succesorul acestuia Chiril, care

Mon. speet. Slavor. merid., XVIII, p. 265.

Ibid., p. 264.
 235

traid inca, dar retras, la 1808. Rusil creara inainte de 1792

o episcopie speciald a Akkermanulul pentru Gavril Banu-
lescu, care deveni Mitropolit al MoldoveI fu acest an. Dupa.
anexarea BasarabieI la Imperiul rusesc, in fine, Bugécul
atarnd spiritual de mitropolia noil creata a cChisin6uluI si a
Hotinulul» (1813), iar Episeopul BraileI, devenit, pe la 1818,
al BraileI si SilistrieT, Ostra autoritatea asupra raielelor din
Téra-Romanésca, ca texarch al intreguluI mal dunarén».
Episcopia, reclusà ast-fel, cuprindea si Chilia-Veche, cata
vreme aasta mal fu a Turcilor. Cun6scem dol Episcopi: Ca-
Buje si- Antim. La 1828, cand cetatile dunarene fura restitu-
ite PrincipatuluI Munteniel, eparchia trebui neapërat sd fie
desfiintata cu totul. (1)
Succesul pe care-1 avurd la despresurarea Viena con-
sciinta di ail in fruntea lor un om neobiclnuit, Regele Ioan
Sobieski, ciadura Polonilor, de la 1683 incolo, sperante marl
de a putö capOtà de la TurcI ceea ce rivnise inca de pe
la sfirsitul secolului al XVI-lea, cand cu cea-laltà liga eres-
tina contra Osmanilor: Moldova, Téra-Romanésca si Bu-
gécul.
In tömna anuluT 1683, Bugécul era gol de TatarI, dintre
ear'l parte se gasiail sub Camenita, iar ceI mal' multl, sub
insusl Hanul, Murad-Ghirai, in Ungaria. (2) 0 expeditiune
combinata, moldovene-sca si cazacésca, fu pusa la cale de
PolonI. Pribegil, cu Petriceicu si boerii s'él, Ilie Motoc si
Savin Smucild, intre altil, erail In num6r de 10.000 de caldrl si
1.000 de pedestri. El se gasiail, la 28 Novembre (8 Decembre),
la Chiperesdl, de unde insciintati pe Gantemir, viitorul Domn,

Cele spuse despre eparchia Brállel (sail Proilavului) se razimgi

apr6pe exclusiv pe cercetArile réposatulul Episcop Melchisedec (v. Cro-
nica Husilor, I, p. 98-9, 188-9, 318, 366-7; II, p. 148 si urm., 152 s't
urm., 160 si urm., 167, 312-7; Cron. Rom., I, p. 107, nota; II, p. 28-9).
CL Revista Rom., III, p. 304; Cron, lu'i Naum Rimnicénu, In Erbicénu,
Mitr. Mold. salí Cron. greci, p. 280, la data de 1808. intaia mentiune
a eparchiei e din 1641, ciind biserica SI. Nicolae din Ismail e despärptà
de (ilusa (Melchisedec, Cron. Hufilor, II, p. 152).
Miron Costin, p. 25. V. si notele ce urmézà.
 236

si alti tovardsT de exil sd incalece i sd vie, cu al lor, «sá

fdrAmdm pdgänul, sá ne rescumperdm pdmintul nostru, care
dentryinsa ne sträinaserd pAganil>. (1) Kunicki, seful su-
prem al Caz acilor, veni prin Basarabia cu 6.000 de 6menT,
pe cand un alt corp, sub polcovnicul Tirasco 21.000 de Ca-
zacI cu 28 de tunuff , so coborid pe malul stäng al Nistrulul.
La Chisineii, cele doue némurl se infiltird; prAdand, 6stea
comund inaintä spre Bugéc. In grabä, comandantul ter-
mului , Iall-Agasi, seful tätar din Bugéc, strinse la 30.000
de Turd si TAtarl i esi inaintea näydlitorilor la un sat ca
numele de cTilgrotin».
Crestinil invinserd: prin§T de viscol, Tdtaril bdtutl nu
puturd fugi. Iall-Agasi cAdii §i, impreund cu el, Azà-beI de
Tighinea si Aga spahiilor, apoI cjece mirzacI. Tighinea fu arsä,
scdpd numaT castelul, in care se refugiará 1.000 de ieni-
cerf. Cazacil i MoldoveniT strabdturd apoI pand .la margi-
nile BugéculuT, pe care-I gdsird de o admirabild fertilitate:
eplin peste mesurd de grill, orz i rneiü, cu adeverat rivalul
Egiptulul i grinarul Constantinopolei». Gaff furd luatl, ro-
bilor li se dete drumul, familiile tiltdrescI duse, in locul
lor; bétränil i bolnaviT ucisT. (Istea crestinä se presintd sub
zidurile Cetatii-Albe, unde se refugiaserd 6menil §i
aved de gänd sà atace apoi Ismailul i Chilia i sà se lo-
vescd chiar cu Hanul, care alergase in pripä, dar trebuise-
sá se oprésa, obosit de drum, la Giurgiu. (2)
Resbunarea Tätarilor fu grabnica. Hanul se ciocni cu
Kunicki la Tobac i acesta, nemultdmit de auxiliaril si mol-
dovenT, se int6rse inapol, desl Petriceicu 11 indemnd la o.
noud expeditiune contra Bugéculut 10.000 de Mari intrard

Scriseirea, f6rte interesantil, s'a publicat de d-1 I. Tanovicénu,

Arch. Soc. sc.si lit. din Iasi, VIII, p. 715-6.
Raportul lui Kunicki din Bender, 7 Decembre 1683, In Arch. ist.,
I, partea II, p. 28 (dupd Liinig, Sylloge; dar e tipdrità i in Me volantd
Copia litterarum ducis Cossaccorum Kunicki, Ratisponae, litteris Pauli
Delnsteineri, fArd an); raport din Cracovia, 1 Ianuarie 1684, in Hurmuzaki,
IX', p. 307-311 (cu date asupra BasarabieT). Cf. ibid., p. 167, No. 257;
Mustea, p. 83; Miron Costin, p. 33 §i Cantemir, Ist. Imp. Otoman, la
acéstii data.
 237

in Moldova, pe când Hanul erna la Chilia, gonird pe Domnul

pus de PoIon): pan la Dorohoiii si Sucéva, in Aprilie 1684,
si ocuParti Iasit. Dar, in t6mnd, Regele PolonieT se decise a
ven1 In pers6nd pentru a atach Bugécul, legdtura dintre Turd
si 'Mari, a-1 goll de Musulmant si a-1 alipI la Moldova, reser-
vatd pentru anexarea la Regatul sn. El ven1 In Septembre
la Nistru, a WI cate-va lupte us6re cu 'Mara si Turcit, in ta-
bdra carora veni apol si Hanul, dar fu silit sd se retragd In
Octobre, din causa ploil continue, bolilor si lipset de pro-
visiunt. Niel' Nistrul nu fusese trecut, des' Sobieski vish sd
ajungd la Cetatea-Albd. A doua campanie de recuperare a
Basarabiet se mdntuie mat rOd decät intdia, care fusese mdcar
Insemnatd prin victoril. (1)
In 1685, des1 se scia cd. Regele Poloniei n'a renuntat la
planurile sale contra Bugéculut, nu intilnim decdt ciocnirt
cu Turco-Tätarit in Moldova, a$à de prAdatd de acestia, in-
cat, de la hotarul Pocutiel pdnd la Iast, Dupont, un om al
lut Sobieski, nu gds1 nicT un locuitor. (2)
In anul urmätor, se fAcurà pregAtirt mart, de amindou6
pärtile. TAtariT se adunarh In mare nunfér, din Bug& si
alte provincil ale Hanulul, sub Nureddin-Sultan. Sobieski,
din parte-i, ni anifestd intentiunea de a ndvAll asupra Vita-
rilor din Cetatea-Albd si Chilia, pentru a se stabill la Ma-
rea Négrd. Se creded cd Polonit ar put6 sd castige ecel
putin hotarul Dundrit. 0 ndvAlire a Cazacilor de la Don
In Crimea erd proiectatd. (3)
116.6 aprovisionatg, o 6ste polond, sub conducerea perso-
nald a Regelut, porn1 ilicet prin Lille, ridicând intdriturt in

V., pentru aceste evenimente, afara de cronici, Hurmuzaki, VIII, p.

311-2, No. 435--6; IX, p. 322, No. 454; Ciampi, Lettere militari del rè
Sobieski, Floreirta, Borghi, 1830,p. 47; Zaluski, I, partea n, p. 859-60;
Iorga, Aete §i fragmente, I, p. 297 §i urm.
Dupont, p. 197-8, 204; Hurmuzaki, V1, p. 109 si urm. Cf. Zaluski,
I, partea II, p. 923.
Zaluski, I, partea n, p. 962,988; Dupont, p. 206-7 (care contesta
ca Sobieski ar fi voit sá gonésca pe 'Mari din Bugéc), 209-10; Ciampi,
p. 61-3, 64, 65; Theiner, Mon. Pol., III, p. 700, No., 716.
 238

calea et La 9 August, Sobieski era la Stepanovita (141) (1),

pe care o fortified. in Septembre, &tea ajunged la hotarele
BugéculuI, pe care se pregdtià sd-1 prade. Mull se re-
traserd inaintea ndvAlitorilor, earl se gasird cu totul lipsiti
de twang. O secetà de trel anI, serie Regele lui Teleki, la
16 ale luniI, golise riurile §i Meuse sterpe campiile. Cerce-
ta§ii earl* inaintard pand la Dundre gdsird un pdmint gol,
dogorit de s6re, cprefdcut in cenu§5. §i cdrbuni». Localnicil
erail mortl de Mine §i mancail crud griul pe care li se in-
timpld descopere. Polonil murird eel maI multi : infan-
teria fu perduta. -WM Prin. Octobre, Regele mantui nenoro-
c6sa campanie intorandu-se spre Lemberg. Vina neisban-
del' o aruncd asupra climei §i lipsei de sprijin serios §i sin-
cer din partea Domnilor din Princip ate. (2)
in anul urmdtor, 1687, Tdtaril, deveniti indrasneti, apdrurd,
sub Nureddin, la Nistru, pe la Camenita, §i Polonii trebuird
sá ied m6surI de apérare. (3) La o noud tentativd in Bugéc,
dupd ce le mersese a§d de rki. In expeditiunile precedente, nu
se mai gandiall ace§ti din urmd. Domnul Moldovei se adresd
In zadar Regelul la 1688, oferindu-1 concursul söü opentru a
gonl pe 'Mari din Bugéc,. (4) Sobieski se convinsese cd el nu
se pot sc6te de dinsul singur cu armele. Cantemir insu0 faced
propunerea scià cd nu va fi primità : in fond, el era.
convins, §i o 0 opuse lui Serban Cantacuzino, eá niel o expe-
ditiune pand la Balcani n'ar fi in stare sd sc6td pe Tdtati
din a§ezdrile lor dundrene. (5)

cOppidum Estepnicz, in confinibus roldaviae», serie Forgách (ed.

Ac. Ung., p. 222); Stepanovetia ve! Iassi (Broniovius, Descr. Tar-
tariae, p. 2).
Mon. Hung. Vatio., seria a 2-a, II (1886), p. 65, 99, 142, 178, 193,
201, 230, 266; Zaluski, I, partea n, p. 978, 986; Teirt. Tár, an. 1888, p. 365-7.
?68; Ciampi, p. 61. Coyer, in Histoire de Jean Sobieski,III, Varsovia-
Paris, 1761, ieà tiáte scirile asupra relatiunilor lui Sobieski cu Moldova
din Dupont.
Iorga, Acte $i fragmente, I, p. 302, No. 1.
Hurmuzaki, IX1, p. 340, No. 482.
Dimitrie Cantemir, Vita Congtantini Cantemirii, p. 46 (v. i Papiu,
rII, p. 190). Cf. pentru m4cdrile Tätarilor din Bug& in 1688 t}i Hur-
muzaki, vi, p. 173; Dupont, p. 207; pentru cele din 1689, ibid., 172,
p. 177, No. 273; IX1; p. 346, No. 492; Tör.-Mag. ."11-0km., VII, p. 618--9.
 239

In 1689, Sobieski cert.,. ajutorul Germanilor pentru a-sr

implinì vechia dorintd. El arg.tg. Papel cg rgsboiul e numal
decat necesar si ca cspada nu trebue bAgata In técg, pang ce-
Mohamedanil. nu vor fi goniti dincolo de Mare si ntarul,
care nimicesce tóte provinciile crestine, de o parte si de alta
a Dungril, scos au totul din cuiburile Bugéculul si Crimeel».
RusiI, Germanil si PoIona' ar trebul sd colaboreze la acéstd
operà folosit6re pentru crestingtate, impgrtind profitul ter--
torial Intro sine. (1) ,tE vorba», spune el, In altg. scrisóre
&are Papg, cde dus ostI in téri f6rte indepg.rtate si pustiI,
e vorba de intins stApanirea crestinà pang. la Marea Négrä
si Dungre, e vorba de stirpit cu totul pe TatarI, de earl e
legat norocul Turcilor, de gohit pe Turcii 1110 din t6ta Eu-
ropa si de a-I arunch in vechile ion tainite din Asia.» (2)
Nunciul la Viena presintà propunerile de conlucrare in
Bugéc, cerênd pentru Polonl. 6.000 de pedestri germanI, si
provisiunI din Ardél, dar Leopold r6spunse evasiv, iar can-
celarul refusà noted ori-ce concurs militar. Cat despre pro-
visiunI, le vedem incuviintate, in schimb pentru platà, in
1690. (3)

Tot in 1689 incepuse negocierile aliatilor pentru pacea cu

Turcil. Propunerile crestinilor, eta GermaniI ct.l.t si Polonil,
sunt interesante pentru istoria Bugéculul. Regele cerea resti-
tuirea CameniteI si PodolieI ocupate de Turd', Moldova (sail,
In loe, Muntenia) si Bugécul: la nevoie, consimtia, ca, In ceea
ce privesce acéstg. provincie, Tgtaril sA fie numaI gonitI din-
teinsa. Din partea sa, ImOratul cereh ca Bugécul, evacuat
de Marl, set- fie dat Moldova, care pi-ar fi redobelndit ve-
chile hotare, dar se scià ca.' Bugécul ar fi cedat Polonilor, call
ere' consideratl ca avênd drepturI asupra MI, numal Mun-
tenia 0'. rémae Imperiulut (4)

Theiner, Mo.n. Pol., III, p. 717-8.

Ibid., p. 715.
V. isvOrele citate p8.na aid' §i cele din notele urmdtcíre.
Ibid, p. 710; Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 329, 337-8; Doc.,
Supl. I', p. 277-8; 1Xt, p. 341, No. 485; p. 342, No. 486-7; VI, p. 233,.
234-5 (raport al Comitelui Starhemberg, care creda. ca Bugécul e un
castel: cdas Schlossz Butschiak»).
 240

In 1690, pretentiunile Polonilor se ridicard, i stdruintele

lor la Constantinopole si Viena fur/ presintate i mal energic.
Rdsboiul trebuih continuat panä la desfacerea de Imperiul
Otoman a celor treI Principate (si Ardélul) si a Bugécului.
Impératul trebuià sd dea RegoluI 3.000 de infanteristi si pro-
visiunl din Ardél pentru expeditiunea ca acesta propuneh
s'o facd. in Bugéc, uncle ar atach Cetatea-Alb'd i Chilia,
«de la luarea cdrora athrnd nu numal stdpanirea Dundril
si siguranta celor cucerite de Imperiall, ci despdrtirea de
6stea turcésed a ntarilor, earl sunt un brat al prea puter-
niculta corp otoman . Polonia ar avé din pradd o mo-
destie! Moldova si Muntenia, térile locuite de TatarT, cu
Cetatea-Albd, ash in cat hotar sd fie Dundrea . Sultanul
réspunse oferind restituirea CameniteI, iar Impératul, re-
fushnd ajutorul de soldatI cerut, trimeteh, la 2 Septembre,
urdrI cAlduróse aliatilor s'éT pentru campania in Basarabia:
Moldova pot s'o iesa, insd Muntenia va fi imperiald. (1)
In 1692 si 1693, Polonil continuard cu propunerea de a
atach Bugécul, dar Imperialff sciail bine si greutatea lu-
cruluI cucerirea atArnhnd de luarea celor doué cetatY, f6rte
puternice i gradul de seriositate al ofertet Oficial, Regele
persisth in vechile sale cererI de granità, dar se scia, de am-
basadorul frances la Pórtd, eh el s'ar multuml cu Moldova,
Camenita si Podolia turcd, Ukraina i sc6terea TAtarilor din
Bugéc. (2)
In 1694, chte-va lupte, de o importantd secundard, se dd-
dull In Bugéc. O Md. de 1.600 de PolonI prddd provincia,
luhnd cal i turme. Urnidritl de 'Marl', el puturd sd-I res-
pingd de doué orI in sesul Tutoret Dar, Iall-Agasi, läsand
locul séil pe un Beg-Mirza, se indreptd spre Camenita,
In Junio. In fine, desi Hanul venl insusl la Dundre, In tim-

Hurmuzaki, VI, p. 300-4, 324-5, 336 si urm., 355; V2, p. 192, No.
300; p. 193, 194, No. 303; p. 202, 234, No. 363; Fragmente, III, p. 523,
nota.Pentru miscdrile Tatarilor din Bugéc in 1690, v. ibid., Supl
p. 283 si urm. Se scie cd in 1691 Sobieski veni pentru a doua érd in téra.
Hurmuzaki, Fragm., III, p. 373, nota 1; p. 377, 379, nota e; Doc,
VI, p. 368-9, 410, 423--4; Supl. It, p. 306, 316. Pentru asediul So-
rocel de Tiltari in 1692, v. Theiner, Mon. Pol, III, p. 737; Iorga, Acte
fragm., I, p. 96 -7.
 241

-pul veril, coyà maT tarcjiti, Colonelul cazac Pally trecti. Nistrul
intre Tighinea i Cetatea-Alba i jeful Bugécul. Dupa dinsul,
Greneralul cazac Samus trecii pe la Soroca i fácil o incur-
.siuna f6rte roditdre In paminturile OrcheiuluT si Upupa
pe cari Hanul le incalcase, stabilind pseudo-CazacT recrutap
-dintre MoldovenY sub un chatman» cu numele de Stect (1)
Data Incheeril paca' Intre Polonl i Turcl era Insa apropiata,
-cel dintaI fiind cu totul incapabill de a mal continua lupta
scadêndu-sl ded simtitor pretentiunile. Din partea lor,
Turcil desertara In 1690 Camenita, ale careia provisiunT, muni-
tiunY i unelte de rdsboiil furd duse de MoldovenT la Tighinea,
Cetatea-Alba si Chilia. (2) Pe acest timp, Tataril, intercatI
de prada, prin armistitill, se revoltara, i Hanul, Pasa din
'Tighinea i Domnil Principatelor primira ordin a-I scéde din
Bugéc. El r6spunsera pradand Ismailul i ReniT, smomind
-soldatiY HanuluT i silindu-1 sa se Intórca fAra isprava. In
Crimea. tiara Nohail ati mers pe la casele lor fard vatë-
marea tèril.» (3)
In 1698 Polonif presintail ultimele lor conditiunl: dacá nu
se pot da Principatele i Bugécul, macar Moldova t6ta. si
-trimeterea Bugecenilor In Asia, sail si numaY cetatile mol-
-clovene ocupate de ostirile regale : CernautiT, Sucéva, Ho-
tinul si Soroca i ca hotar Nistrul pana la vérsarea luT in
mare. Tractatul era Incheiat la 24 Novembre 1698 (4) si con-
firmat la 26 Ianuarie al anuluT urmator. Articolul 6 suna
ast-fel:
«In timpul acestuT rasboiti, BugeceniT si all TatarI, esind
.din salasele lor si intrand pe pamInturile Moldovenilor, se
p6rta ca dusmanT cu MoldoveniT si Moldova; ceea ce, fiind
contra sfintelor capitulatiunl aeordate maY Inainte vreme
Regilor Poloniel, trebue sä inceteze, si Tatarll trebue scosl din

Hurmuzaki, IX', p.361-2; V', p.,253, 255, No. 398; p. 270; Zaluski,
I, partea II, p. 1345; Theiner, lion. Pol., L11, p. ;760 ; Mustea, Lelo-
pis*, IlI, p. 27-8.
Nic. Costiu, ibid, II, p. 38. Cf. si mal departe.--Cf.Amiras, ibid.,
-

III, p. 142.
Mustea, In Letopisete, III, p. 27-8. Cf. Hurmuzaki, 11. ce.
Hurmuzaki, VI, p. 494-5, 519; V2, p. 306, No. 462; p. 301, No. 463;
Fragm., III, p. 421-2; Doc., IX', p. 353-4 (cf. p. 357, No. 507).
Iorga, Chum i Cetatea-Allml. 16
 242

orTce locuri i posesiuni i mo0I i ernatece din Moldova,

sag ocupate sail facute din noii, §i sa locuiasca in locurile
lor de origine (nativis propriis locis) i sa vietuiasca In pace
§i sä" nu mai feed niel o sup5rare.. (1)
Era vorba de hatmania basarabénd i de a§ezarile luí
Geaun-Mirza 0 altor Principl Wart langl Chi0n5i1 epand In
Nistru. (2), dar terminul de enativi proprii loci» era am-
permitea Polonilor sad traduca, nu prin Bugác, ci
prin Crimea. De altmintrelea, el sperail ca 'Mara nu vor
ceda locurile usurpate i c5 vor indigna pe suzeranul lor,
care-i va sc6te pi din Basarabia.
Tataril refusard Intr'adev5r de a se strInge In vechile bo-
tare §i se rocopird, oferindu-se Ru01or, cari,negociand atunci
§i el cu Sultanul, II refusara. Hanul fu numit atunci Seras-
kier contra rebelilor §i i se dadura ca ajutáre Domnil din
Principate, Pa0i de Oceacov *i de Camenita. Antioch Cante-
mir ajunse Insa abia la Falciii (3), cand and ca r5scála se
potolise. Hanul trecù Nistrul la Tighinea ; Tataril, caril
fost tins, de 0-ail fost facut Geaun-Mirzea i cu
mirzaci sate la tinutul LapupeT, din jos de Chi0n5ii, pe de
ambe partile de Bic, inca aú ldsat locul teril §i aú lipsit
de acea stapanire.. (4)
Turcii fusese corecti 0 observase prescriptiunile tractatulut
Polonil tinura sa mantuie comic tragi-comedia rasboinica
diplomatica pe care o incepuse In 1683: el gasira drept
folositor sa se plangd la Párta, In Iulie 1700, ca 'Mara' aù fost
a bid. sco0 din locurile usurpate In Moldova, pe cand, con-
form tractatului, ei trebuiail du§i din Bugécul ins4 In ve-
chia lor tára, Crimea. Turcii, 6meni de bun simt, basara acésta
tanguire fard ráspunsul pe care, de sigur, nu-1 merita. (5)
Hurmuzaki, VI, p. 226. Cf. Supl. IL, P. 347, No. 512; P. 348.
in 1686, oraul erà cu totul distrus de Tátaii: «ora nemmeno si ve-
dono le minime vestigie di essa [città] > (Ciampi, p. 61).
V. maI departe, nota 4.
Nic. Costin, In Letop., II, p. 43-4. Cf. Amiras, ibid., III, p. 112;
Hurmuzaki, Supl. P, p. 349, No. 514; p. 350, No. 516-7; p. 311, No. 518.
Hurmuzaki, Supl. P, p. 352, No. 520. Pentru o rèsci5la a lui Gazl-
Ghirai din Bugéc contra fratelui ski Devlet, v. Hammer, Gesch. der
Krim, p. 175-6.
 CA PITOLUL XI.
Chilia si Cetatea-AlbA in secolul al XVIII-lea si al
XIX-lea. TicIsitudinI politice. Schlmbarea poporaiAlun Bu-
géculul. Obiceiurile si guvernul Marilor bugeceni. Co-
mercial provincia sub (HRH.
Bugécul fu locuit de Marl; apr6pe in tot decursul se-
colului al XVIII-lea. El nu pArAsirà asezArile lor deck
atunci cAnd provincia nu mg' fu supusA unuf potentat mu-
sulman si trecit in stApAnirea Rusief. Locuitorf statornicf
al vechef Basarabil, Bugecenif nu mal avurd insA, ca in
secolul al XVII-lea, o existentA aprópe independentA, sub
mirzaci earl nu dAdeatí socotélA nimäruf de faptele lor. Téra
pe care o locuiad, vecinAtAtile acesteia, noua ocupatiune agri-
colA pe care o imbrAtisarA s6lbaticif vinAtorT de robi if do-
molirA, il civilisarA, dar le släbirA in aceeas1 vreme nota rAs-
boinicA §i revoltatA. TAtaril din Bug& sunt, dupA inceputul
secolulul al XVIII-lea, in directa atArnare a Hanilor: acestia,
call intrail altà datá in provincie numal in fruntea unel os-
tiri de Grimleni, cApétarA atka putere in cat pronuntail si
indepliniail ordine de strämutare fatA Cu supusif lor basa-
rabenf, fArA niel un pericol. Ask nu mal putin de 800 de f a-
milli furA trimese peste Nistru (1), in 1701, in urma unef
scurte revolte. Capif rniscArif puturA fi du§1 la Ordie. Ieni-
cerif email in Bugéc, spre pedépsa Tatarilor, .riOndu-si

(1) Hammer, Gesch. der Krim, p. 178.

 244

aevea de femeile si de fetele lor >. Cu acésta insd, mésura

era intrecutd : o noud r'ésc61d, conclusd de fratele unul Han
mazil, isbucnl in 1701; colatul» Chiliel fu prAdat, ReniI arsT,
ca i in anul precedent, si Seraskierul otoman trebul sd se
inchidd in Ismail inaintea barbarilor indignatt ApoT, ca de
intre veril bunl, ce erail Turcii cu Tätaril, lucrurile
se potolird fdrd vre-o strasnicd vérsare de s'auge. (1)
Pand la tractatul incheiat de Dimitrie Cantemir cu Petru-
cel-Mare nu mal gdsim in Bugéc decat intdrief de cetdtl,
trecere de DomnI mazilI, miscdri militare la granitd. (2) Ex-
peditiunea Jul Antioch-Vodd in 1707 ne ldmuresce asupra ho-
taruldi ce despdrtia Moldova de Statul turcesc din sud la
acéstd data. Cronicarul contemporan ne spune cd Domnul,
pornind de la Chisin66, apucd «in glos pe Bic, pe nzarginea
PHI; pand in térmurile NistruluT, la sat la Davida, la ho-
tarul viind apol la Bender. (3)
In tractatul ruso-moldovenesc care preceda campania de
la Prut, avem o noud dovadd cd Moldova sèlbdtdcità i umi-
litd nu-sl uita perderile teritoriale, nu renunta la intregirea
trupuluI s'éil mutilat. Ceea ce dorise Alexandru Cornea si
Petru Rares, fusese visul luf Despot, lul Aron-Vodd, lul
lul Gaspar Gratiani, al luT Petriceicu,
acuma el mangaià si pe cel din urnad dintre DomniT conscientl
aI MoldoveT inainte de regenerarea nationald. In ambele
versiunT ale actuluT, intilnim indatorirea luatd de Rusia de
a ne da inapoT Bugécul. (Téra MoldoveI cu Nistrul sd-i
fie hotar, i Bugécul i ca t6te cetAtile tot a Moldovel s'A
fie>, scrie Nicolae Costin. lar redactiunea ruséscd stilisézd
ast-fel articolul XI din tractat: Hotarele Moldovel, dupd
vechile el drepturI sunt acele formate de Nistru ([cul Carne-
nita, Bender, cu teritoriul Bugéculul), Dundrea, Muntenia,

Neculce, p. 271-2; Nic. Costin, p. 47-8; Hammer, Gesch. der

Krim, p. 184. Cf. Hurmuzaki, Supl. P, p. 356, No. 528.
Nie. Costin, p. 55, 69; Neculce, p. 285.
Nic. Costin, p. 53.
 245

Ardélul §i Polonia, dupa hotarnicia facutd., (1) Cine ne fit-

gaduia o Moldova mai mare ! !
Domnul anunta Moldovenilor gandul s6i1 de revolta §i, In
proclamatiunea sa, ca §i in cea, anteribra cu peste un v6c,
a luT Despot, se arunch Impotriva Turcilor mustrarea rapirii
de teritoriil din 1538. AlaturI de noil lor suzeranI, boeril §i
locuitoril téril trebuiaú sá lupte pentru rectigtigarea Tighi-
net ChilieT, CetatiI-Albe, Ismailulul. (2)
Tarul era sfatuit de unil sa atace Oceacovul, iar de acolo
sa se indrepte asupra Cetatil-Albe, orT sa cob6re Nistrul
contra - TighineT. Carol XII, care atitase expeditiunea tur-
césca, se retrase la Chilia, iar familiile tatarescl fugira ctocma
la ghiolurT, dui:4 Cetatea-Alba, despre Marea Négra». (3)
Se scie ca Ru§il furl opritl In drumul lor spre Duntire de
armata MareluI-Vizir, care-I Mai la StanilescT, cum nu se
a§tepta mal
Contra hainilor, orT-ce era perrnis, i trebul persistenta §i
de§teptaciunea §ir6ta a lul Nicolae Mavrocordat pentru a
scutl Ora de Incalcarl mal durer6se decal acele earl urmarà
dupa rèsvratirea lul Cantemir. (4)
chiar in anul ce urma dupa campania de la Prut,
vedem pe un ala-ba §i alti Turd din Camenita (Ceimini-
mid) cerAnd, in schimb pentru o arenda, Soroca i to parte

Cf. Neculce, p. 306 0 Sturdza, II, p. 17. In 1718, delegatii munteni

earl rugail pe Germani sa-i cucerésca (lasandu-le insa Domn prtmintén
pe viéta) II indemnaii sa retie pentru térii Braila (Magasin, IV, p. 189
urm.).
In proclamatiune mai e vorba de cate-va localitäti, earl', sub t6te
variantele ce posedäm, nu se pot identifica, 0 de Galati. Mentiunea aces-
tui ora se expliel prin faptul cà, dupl pärerea Episcopulul Melchi-
sedec, Turcil ocupase din acest ora mahalaua Badalanului, ca i lacul
Brat (Cron. Rom, II, p. 29; cf. Arch. rom., I, p. 140; cf. 0 Arch.
ist., I, p. 170).Proclamatiunea in Hurmuzaki, Supl. D, p. 396-7, 398;
IX', p. 456.
Nic. Costin, p. 98 9; Neculce, p. 305. --.Transporturi militare tur-
cesci prin Akkerman la 1710. Hurmuzaki, VII, p. 73, No. 38.
Sub Cantemir, hotarul era format de Hui Prut pana la Troian,
apoi de Val, de riul Botna 0 de o linie dréptil, de aid la gura Bicului
(Descr. Moldova, p. 4).
 246

de loe» din vecindtate. Staruind pe langl patronif, stäpdniï,

amintind prescriptiunile tractatelor celor mal recente,
puind sd mijlocéscg pungT fOcèt6re de minunl, Nicolae-Vodd
isbutl sä zadArnicéscd acéstO noug tentativA de desmem-
brare. (1)
Dar, In vara luT 1713, Seraskierul Abdi-Pa§a luà cu dinsul
pe Regele polon Stanislav, care petrecuse o parte din érnä
mAcar la Cetatea-AlbA, §i pornl, In fruntea o§tirilor sale,
cAtre Camenitd, cu gandul sá faeä vre-o expeditiune contra
AugustiOlor. Oprit pe drum de motive earl nu se pot de-
termina cu sigurantg, el se gandl sd nu mantuie färä niel
un folos o expeditiune de la care se a§tepta mult. Stanislav
cApOtà poruned sO se intórch la Bender, unde fu Inchis, lar
Turcil i cu auxiliariT lor moldovenT, condu§T de Insu§si Dom-
nul, Incepurd sA repare cetatea HotinuluT, destinatà sá ser-
véscd de sprijin pentru vre-o viit6re loviturd In Polonia.
Seraskierul ernd In Hotin i fu numit muhafiz al cetàtil.
OrT-ce stdruinte full inutile : noua cetate turcésc5 I§I cdpétA
In curInd §i raiaua, smulsd din tinutul moldovenesc al Cer-
nOutilor. (2)
In acela§I timp, TAtariT din Bugéc §i acésta ne intere-
sézA pe noT aicT pretextara cá nu pot Incäpé In hotarele
vechT, dintre DunAre §i chofarul luT Halil-Pa§a, (probabil
cel care fu fixat In 1700, dupà tractatul cu PoloniT). ET ail-
targ. cd satele vecine ale MoldoveT sunt pustiT §i cA n'ar
supra decl pe nime a§ezandu-se acolo. Geaun-MIrza,
care locuise §i el cand-va In locurile usurpate peste hotar,
acum bell de Oceacov §i de Tighinea, un a-tot-puternic func-
tionar otoman In aceste 041, le dAda sprijinul sëù, i gra-
nita fu astlfel cOlcatd. (3) Sub Michaiti Racovitd acéstd lätire

Axenti Uricarul, p. 131--2.

Pentru anexarea Hotinului, v. Amiras, p. 122-3; Axenti Urica-
rul, p. 158 si urm.; Mustea, p. 51-3; Nic. Costin, Tractaturile, p. 461;
Neculce, p. 345; Hurmuzaki, Fragm, III, p. 25-6; Cantemir, Descr.
Mold., p. 16; Hronicul, p. 304; Rev. p. ist. arch. fi fil., II, p. 142. Al
doilea Pas'á fu Mustafà. BoeriI reclamail in 1770 tinutul la Petersburg
(Arch rom., I, p. 223). Cf. si Hurniuzaki, Supl. I% p. 426, No. 623.
V. p. 242.
 247

a BugéculuI fu recunoscutd In chip solemn: TAtaril cdp6tati,

pentru culturd i pentru pdsunat, bucata «de la hotarul luI
Halil-Pasa i pdnd la Nistru», o fdsie de teritoriii moldovén
lungd de treT-decI i dou6 de césurI i latd de dota) (1); pen-
tru a da un caracter provisoriti cesiunit Domnul dobandi
de la IncAlcatorY dijma bucatelor (ourul) §i o dare anume
pentru pdsune, anume aletmul. (2)
Urmd rdsboiul cu Imperiul, care se termina prin pacea de
la Pojarevae sail Passarowitz. Prin tractatul din 27 Iulie
1718, Germanil cdpètaii voia de a navigd pe Dundre, dar
cordbiile lor trebuiail sd se opréscd la Vidin, Rusciuc, etc.,
§1 nu puteail trece In Marea Négrd niel intr'un chip. Ne-
gustorli crestinl puteail lusa face comertul cu Crimea, Tra-
pezunt, Sinope si alte porturT ale acestei mdrY, dar pe
barcatiunI turcesd, caff trebuiail naulisate la Brdila, Isaccea,
Chilia 4csi alte porturf). (3) Comertul crestin pe Dundre
cepti, serios, dé la acéstd datd.
Pe timpul domnid lui Grigore Ghica in Moldova (In 1727),
o noud résc61á isbucni in Bugéc, si ea fu provocatd de ved"-
nica cestiune a Tdtarilor. Dupd cdt se pare, Domnul cdp6-
tase de la P6rtd sosirea unuI Capigl-basa, pentru fixarea
hotarelor, necontenit incAlcate de Tdtarl". Acesta sc6se pe
usurpatorl din cdte-va sate sail câle i, dupil plecarea
Domnul ddrdmd locuintele pdräsite, intre altele si o mos-
chee. Pe ldngd acésta, el judea si pedepsià personal, si nu
prin agentul pe care Bugecenil Il aveail la Iai, pe aceia
.dintre (ilusa' carI comiteail vre-o vinovdtie. Fostul Calga,
Aadil-Ghirai, profitd de nemultàmirea Tatarilor ca Ghica

Amiras, p. 138-9. Cf. Nic. Costin, Tractaturile, p. 460.

V. pi mal departe, p. 249. Pentru suma produsä de aceste d'al:1 in
1769, v. Arch. rom., I, p. 146-7 (unde cetim : «bucatele (in sens de
vite) cari pase ). Cf. Ghibgnescu, in Archiva Soc. se. si lit. din Iasi,
VIII, p. 364 pi Hasdeil, Magnum Etymologicum, la cuvintul aldm; D.
Greceanu, Archiva de la Stdnca, In Opinia, gazetà politied din Iasi,
anul 1897, No. 73. Pentru uurgii, culegkorii «upurulul , v. pi Melchise-
{lec, Cron. Husilor, I, p. 53.
Sturdza, It, p. 42. Cf. d'Ohsson, État de l'Empire Ottoman, p. 456.
Hanul erà la Chilia la 16 Februarie 1718 (Hurmuzaki, VI, p. 209, No. 139).
 248

pentru a-I face sa se ridice In favórea fratelut séti, Hanuf

mazil Caplan. Se adunara, la 8.000r de 6ment, carT, ca
obiceiti, calarira catre cetatile turcescI din provincie §i de-
vastara Imprejurimile lor, precum çi paminturile vecine ale
tinutuluT Lapu§neT.
O expeditiune de represiune fu organisata fara Intärcjiere:.
compusa din Han, Pa§il cetatilor de la Dunäre, Nistru
Nipru §i din DomniT din Principate, Ghica §i Nicolae Ma-
vrocordat, ea trebuia sa fie condusa de Mustafa-Pa§a
Hotin, care Mat apoT comanda luT Abdullah, probabil cole-
gul WI de la Oceacov. CrImleniT trecura pe la Tighinea, Mol-
doveniT se coborlra la Falciti: t6te trUpele aveati sá se adune
la Ismail. Vadênd ast-fel de pregatirl, afländ ca Vizirul spri-
Putt pe Meng11-Ghirai, noul Han, Aadil perdtii curagiul. El
gt) Infati§a, la Ismail, Inaintea SeraskieruluT, care-I imbraca
«ell Conte§ de blana de päntece de vulpe de Mosc. (!)
tritnise la Iampoir unde murl dupa putin timp. RAsculatil se
supusera toff noulul Ca1ga, Toctami§, fiul HanuluI Meng11;
dar acesta din urma petrecit mult timp In nalpocul lor,
cu darT grele. (1)
- Pe cand Hanul se gasia In Bugéc ì Tataril flu puteati
Ghica dobändl rectificarea hotaruldi, nu numal de spre-
Be'nder, ci §i de partea Bugecenilor. Hotarul luT Halil-Pa§a
fu recunoscut ca singurul legal §i cel stabilitt dincolo de
clinsul Incepura a fi stramutatT. (2)
Moldo n'ar fi putut pastra multd vreme acest teritoritt.
cacT TatariT nu s'ar fi gasit tot-deauna sub controlul Hanulut.
Pe de alta parte, conferinta tinutd la Ismail Intre Han §i Pa§a
de Oceacov (Ma un resultat favorabil Bugecenilor, carora
se confirma obucata de pamint, cedata de §6pte-spre-dece ant
§i confirmata cu §6pte anT In urma, intre Prut Nistru, In la-
time de doua césurl», promitênd, In schimb, a pastra
La 6 Septembre 1729, Domnul Incheià In acest sens un con-

Radu Popeseu, in Afagasin, IV, p. 154-66 si urm.; Neculeea,

p. 366-7; Mustea, p. 73; Amiras, p. 160-6; Hurmuzaki, Supl. It, p. 464-5,
No. 682; p. 465, No. 683; p. 466, No. 684-5; p. 468, No. 689; Hammer
Gesch. der Krim, p. 195-6
Amiras, p. 166.
 249

tract cu §efil: Nogailor. Concesiunea bucgtil suplementare era.

Intarita, In schimbul celor :douè darl traditionale pentru
pamInturile ocupate : algmul §i. u§urul. Mal mult, pentru un
aläm Indoit, 'Muff puteail pd§una vitele, cu voia ofiterilor
de la hotare, §i In Incalcarile recente pe earl le pargsise,
câtá vreme ele nu vor fi ocupate de nimenI, ceea ce In-
semna tot-deauna. (1) Peste cate-va i1e, Caplan-Ghirai era
fgcut Hart de Patrona-Calil. (2)
Moldova r6manea decI ciuntita (3) §i mai mult .decat ia
vécul din urma. Eratt totu§i boerI carI o credeati Inca prea
mare.- NesocotitiI ace§tia oferiaù, In 1730, Hanulul, clack
acesta ar consimta sg-I sprijine a-§I alego Domn dintre din§iI,
otéra dirt Prut Incolo», care sa fie de aicl Inainte «loe tg-
Wesel,. (4)

Noul rasboiii eu Ru§iI nu pagubl mult Bugécul. Generalul

Miinnich se cobora In aasta provincie, dar nu atacg cetgtile,
de§1 se auclise cg va asedia Akkermanul. (5) Cele « doao cia-
surl» r6maserg In stapanirea Bugecenilor i dupg Incheiarea
pacify §i upurgiii continuará sg percépa pe pamiliturile cul-
tivate, In acest teren, de Marl, dijma i pdnea domnéseci. (6)
NumaI In 1766, Domnul MoldoveI capkg de la P6rtI. un
ordin care interdicea Tgtarilor pascerea vitelor §i turmelor
peste hotar, ceea ce aduse, natural, o r6sc61A. In Bligéc. (7)

Consciintiósa carte a luI Peyssonel, mal ales, ne ajutg a

Injgheba o cronicd a BugéculuI pang la noul rasboiti ruso-
turc din 1768-74.

Hammer, l. C.; Amiras, p. 174-9.

Hurmuzaki, Supt. D, P. 471, No, 693.
Adaosul de 32 de césuri lungime 0 2 lätime fu confirmat de
Domni in mai multe rinduri : ast-fel de loan Calimach (Canta, p. 189),
de Constantin Moruzi (Uricariul, III, p. 162 0 urm.). Mai vesli Arch. ront.,
I, p. 141, 0 art. eitat din Opinia.
Neculee, p. 369.
Hurmuzaki, Supl. D, p. 606, No. 739; p. 621, No. 761.
Documentul publicat de G. Ghibänescu in Arch. Soc. sc. si lit. din Iasi,
VIII, p. 360 0 urm. Pentru hotarul dupil pace, v. Peyssonel, II, p. 224.
Hurmuzaki, Supl. D, p. 736, No. 1041.
 250

In 1757, móre Seraskierul de Bugéc, Hagl-Ghirai. Succe-

sorul sú, Seadet-Ghirai, se revoltd contra Turcilor, e bdtut,
respins de la Bender, de IenicerI, §i std la Chilia, ascuns,
pdnd la mazilirea tatdluT s611, Aldm-Ghirai. Sultanul Nureddin
administrd provincia pAná la sosirea nouluT Han, Crim-Ghirai
qi el fost Seraskier al Bug6cu1uT. Acesta prddd tinuturile ve-
cine ale MoldoveY §i ale PriT-Romanesd. (1) La 1764 §i 1768,
HaniT Arslan §i Caplan se gdsiall In Cdu§anT, care 1ncepe a
fi privit ca un fel de a doua capitald a Hanatulul §i ca prin-
cipalul centru tAtar din Bugéc. (2)
In campania din 1770, Ru§iT atacard sudul Moldova Chilia,
garnisonatd de 3.000 sail 4.000 de IenicerT, se predd la- 30
August Principelul Repnin, care puse mâna pe 91 de tunurT,
400 de but6ie cu praf de pupa .§i alte muhematurT §i za-
herele», serie un boer muntén de pe acea vreme. Garnisona
fu petrecutd pana la Tulcea, conform cápitulatiunit (3)
Cetatea-Albd, pdzità de 6.000 de 6menT, fu asediatd de
brigadirul Igelstriim; ea resistd dece 411e, Cu patru maT mult
decAt Chilia, §i alit la 1nceputul luT Octobre. Garnis6na,
care capitulase, ldsd du§manuluT 70 de tunurT, 1.000 de m6-
surT de praf, 8.000 de gl6nte, 2.000 de bombe §i <18 plod . -(4)
Se scie cd, la pace, Ru§il restituird Mote cuceririle ce fd-
cuserd. Un moment, prin 1772, fusese vorba sd se dea in-
dependenta TAtarilor, acordându-le cetdtile turcescT din Cri-
mea §i Bugéc, fàrà earl nu puteail fi stdptinT la el. acasd. (5)
Pe de altd parte, In raportul lor cdtre Generalul rus Elmpt,

Peyssonel, II, p. 341-73. in toeing ash i in Castelnau. II,

p. 87-91.
Tott, partea II, p. 114 si urm. V. si maï departe, p. 257 si urm.
Kleemann, p. 39, nota 1; Cronica luí Dumitrache Clucerul, in An.
Ac. Rom., ser. a 2-a, Sect. ist., X, p. 378; Hurmuzaki, Fragmente, V,
p. 331-2; Hammer, Gesch. des Osman. Reiches, ed. a 2-a, IV, p. 607;
Bartoszewicz, p. 162, 164, 165, 173. Pentru inchiderea luI Grigore Calimach,
Domnul mazil al Moldovel, in Chilia, la 1769, I. Kogalniceanu, p. 262.
Cron. cit., p. 378; Hurmuzaki, Fragmente, V, p. 333-4. Cf. Ham-
mer, 1. c., p. 608; I. Kogälniceanu, p. 264; Hurmuzaki, Supl. It, p. 813,
No. 1166; p. 818-9; p. 820, No. 1177; p. 828.
Hurmuzaki, Supl. 13, p. 27, No. 13.
 251

boerif moldovenT insistase asupra faptuluI c/ vechile ho-

tare ale téril fusese Nistrul §i DunArea i ca ded ale
Moldova erati tóte cetàtile stApanite de Turd In aceste re-
giunI : §i Tighinea, §i Ismailul, §i Hotinul, §i Cetatea-AlbA,
§i. Chilia. (1)
Articolul XVI din tractatul de la Cuciuc-Cainargi sund
a§A.: ampératul RusieI dI InapoI Portil Basarabia tétà,
cu ora§ele Cetatea-A1136, Chilia, Ismail §i cu tIrgurile §i sa-
tole §i tot ceea ce cuprinde acéstä provincie, precum II res-
titue §i cetatea Bender. De asemenea, impératul Rusiel
restitue Portil cele doué Principate: Tora-RomAnésc5. *i. Mol-
dova, cu téte cetAtile, oraple, firgurile, satele i tot ce cu-
prind.» Dup5. e§irea Ru§ilor din Principate, trebuiail resti-
tuite §i cetAtile dundrene, In genere. (2)
Prin privilegiul acordat Principatelor In anul când se
incheià pacea (4 Novembre), se hotAil cä la Galati de acum
Inainte vaina va fi perceputä flumai de agentii DomnuluI, §i
nu, ca pand acum, §i de ghiumrucgia naziruluI din Chilia §i
§efule turc din Isaccea. (3) Acéstd clausA fu confirmata apoT
In 1784. (4)

Teritoriul bugecén revena decl Portil, dar TätariI dispAru-

serà, In cea maI mare parte, dintrInsul. La 6 August 1770,
26 de mirzacI, delegatI de TAtaril din Bugréc, se Inchinarg,
sub Tighinea, luI Repnin, cu conditiune cä se vor Ostrà na-
tiuniI vechile sale privilegii. El oferiail sä supue impérAte-
seI i pe conationaliI lor din Crimea. Pe cand eI läsail os-
taticl i trimeteati o deputatiune la Petersburg, Ru§il se
ocupail de trimeterea lor peste Nistru, ceea ce se §i. Mai,
pentru multT, de sigur. (5)

Arch. rom., I, p. 191, 278; cf. p. 143.

Sturdza, II, p. 131, 135. Cf. Hurmuzaki, Supl. P, p. 876, No. 1243.
Ibid., p. 144, 269-70. Vame§ul turc se introdusese la Galati (ca
§i la Hotin) incft din secolul al XVII-lea (v. mai sus, f¡i i Miron Costin,
In Arch. ist I, p. 167).
Sturdza, P, p. 198.
Ienache Kogalniceanu, p. 265-6; Hurmuzaki, Supl. P, p. 812, No.
1165; Bartoszewicz, in Col. Krasiiiski, p. 171-2; Cron. lui Dumitrache,
L. c., p. 378.
 252

Urmara cal-va anT de pace : la 1786, intaia corabie ger-

mana sosl la Chilia (1) ; iar, in 1786, Rusia stabilesce un
vice-consul In Chilia, in persona unuI Maior, care fusese odi-
niórd un boer moldovén pribég, Atanasie. El fu arestat
In 1787, cand ostilitatile incepurd intre POrta § i Austro-
Ru§T. (2), De Akkerman se credea in 1782, la Viena, di Tureft
11 vor face port-franc. (3)
In August 1789, Potemkin lua Akkermanul, eveniment
rasboinic obscur. (4) Din contra, luarea Chiliel, la 23 Oeto-
bre a anulul urmator, facù mult sgomot, nu prin importaMa
resultatuluI, ci prin gre§elile Mute §i prin mutila perdere
de timp §i de OmenI ce costa
Un deta§ament din armata hit Potemkin-10 batalióne de
grenadierI, 8 de pu§ca§T, 4 de vinatorT, 36 de escadróne de
cavalerie §1 2.000 de Cazad, de toff o frumósd 6ste de 15.00G
de 6menI fu pus sub comanda b6tranulul General de arti-
lerie Miiller, un Livonian de 70 de anI, §i trimes spre Chiba,
aparatd de 3.500 de IenicerI §i de o flotila de §alupe §i cbom-
barde», conclusa de insu§I Capudan-Pa§a. (5) Se perdura
întâiü cAte-va gptèmanI, fàrá vre-o causd binecuvintata,.
apoT, din ordinul GeneraluluI suprem, asediul incept' in diva
de 14 Octobre. Trupele Generalulul-Maior Meknop trebuiait
sa atace suburbiile in nOptea de 16 spre 17; comanda se
cladh, din nenorocire, nepotulul 1111 Potemkin, PrincipeluI Sa-
moilov. Cele 12 batalióne Inaintara in 5 colóne spre suburbiile
apérate numaI de un §ant mediocru. Pe cand Turcil se re-
trAgeail, o invalma§ala se produse intre soldatil ru§T; aripa
drépta §i cea stangd incepura a trage asupra centrulul, undo
era Samoilov, care, dat jos in ingramadéld, fu calcat in pi-
ci6re de regimentele earl' se aruncati inainte. Cele 40 de
cartu§e ce se dadurd trupd eraü mantuite, cand, intrand
Hurmuzaki, Supl. P, p. 19, No. 32.
Hurmuzaki-Iorga (X), p. 33-4, No. 32.
Iorga, Acte i fragmente, II, p. 202, No. 2.
Castelnau, II, p. 195. Cf. A. Wolf, Bes.chr., P. 190. Inscriptiunea lui
Potemkin de la Golia 11 numesce: gcuceritorul Basarabiei, Oceacovului,
Benderului, AkkermanuluI, ChilieI, IsmailululD (Melchisedec, Not. ar-
cheol , p. 242).
Hurmuzaki, Supl. P, p. 75, No. 134; P. 78, No. 140.
 253

suburb% RuqiI se convinserä cA n'avuse niel un du§rnan In

lata lor.
Piaza rea insl continuA. in loe s6 deschida tran§ea co-
mandatà de Miller, Samoilov poruncl atacul asupra cetAtif.
Sub focul Ienicerilor §i flotilel, el n'avti unde sà se retragd.
Miller alergl. In grabä pentru a face ordine, dar un glont
de carabin/ 11 lovi in pept, mortal. intorandu-se in lagdr,
-eu perdere de 8-900 de 6menI, comandantul IAA sl. se ardà
casele din cale, earl, dispArtind, 15.sarà pe Ru§T descoperifi.
Tran§eele, fAcute tArdiil, furl fdeute rèil, a§à in cat abià dupa
opt cjile de bombardare Chilia se dada Locotenentulul-Ge-
neral Gudovid, succesorul luí Miiller, care permise garnis6-
neT. a se retrage la Ismail. Ru0 rèmaserä sub zidurile ora-
§uluT cucerit. (1)
De0 Chilia, Akkermanul *i. Bugécul intrase In fel de fel
de combinatiunT, ele full restituite pur §i simplu prin trac-
tatul de la Ia.*I din 1792, analog In acéstA privintä cu cel
din 1774. (2) Un noti privilegal cuprindeà prescriptiunea din
acest din urmA an relativ la vama Galatilor. (3)
indatà ce redobAndirti Chilia §i Cetatea-AlbA, Turcil a,vurti
.grijA sd le intaréscA. (4) RI multdmiail edlduros, in 1798,
lui Alexandru Calimach, Domnul Moldovel, de ostenéla
.ce-vi dase cpentru zidirile cettitilor Akkermanuldi qi Chi-
Eel, ea sl. sfir§escI In curindd vreme acele poruncite dou6
Iambare». (5)
in 1802, privilegiile Principatelor furá reinnoite solemn.
intilnim in acest not' act clausa privit6re la Tama Galatilor.
Intre adaosurT, e unul prin care se restitue proprietarilor
vechi plminturile obupate pe nedrept in raiaua GiurgiuluT,
BrdileI, Turnulul §i Hotinulut Despre Bugéc nu se vorbesce
mimic. (6)
Hurmuzaki, Supl. I3, p. 94-5; cf. p. 112. Cf. ibid., II, p. 841 (1771);
Castelnau, II, p. 197.
Sturdza, II, p. 221.
Ibid, p. 239.
Hurmuzaki, Supl. I2, p. 85, No. 155; p. 102, No. 177.
Sturdza, It, p. 237.
In Sturdza, II, p. 276, trebue cetit Cule=Turnu (vi nu Chilla). V.
vi Hurmuzaki, Supl. P, p. 262.
 254

In 1806, un mil rasboiii incepit intre Ru§1 §i Turd, acela

care trebuia sa realiseze, in sfir§it, pofta celor dintaI de
a se intinde in paguba Moldovel. Inca din anul dintaiù al
ostilitatilor, cetatile basarabene cadura. La 11 Decembre, Du-
cele de Richelieu, General in serviciul Tarnluï, porni spre Ce-
tatea-Alba: din cale, el trimese pe Colonelul de genill Förster
§i pe Atamanul Cazacilor de Don, Principele Cantacuzin,
céra comandantulul, Arnautul Tahir, predarea ora§ului. A
doua i, la clece verste de Akkerman, Generalul priml vestea
ca Akkermanul s'a supus färá niel o greutate. Ru§iI intrara
In mare parada §i Tahir priml pe musafirul sèti cu cafea
ciubuc. Un Maior fu numit comandant al cetatil cadute in
atat de gloriöse circumstante.
Richelieu apuca de la Cetatea-Albd spre Maiak. In drum,
un adjutant al GeneraluluI Zass venl cu v.estea ca atat Hagi-
Hussein-Aga, comandantul cat §i colegul sèti de
la Ismail cer ajutorul Ru§ilor §i ocuparea de din§il a celor
douil cetatT, amenintate de qtalharil din Bulgaria». Zass ca-
pètà porunca de plecare. Avek patru i1e pentru a ajunge
la Chilia cu dragonil sal §i trd batali6ne de iufanterie, cu
§ése tunurl. Ajunse in trel §i °cup/ fárá nicI o resistenta
cetatea, la 21. Daca s'ar fi luat §i Ismailul, istoricul campa-
niel, Langeron, asigura ca toti. Mara (pe carI II socöte la
30.000 de soldatI) (ar fi trecut in Rusia». (1)
Langeron insu§I fu numit comandant al Chilid, cu ordin
sa scöta pe Turd dinteinsa §i sa reguleze cestiunea TA-
tarilor cum va crede maI bine. 0 ciocnire avit loe, intre
ace§tia §i Rud la Kinbey, in 1807. Urmarea fu disparitiunea
Bugecenilor: ceT mal multl patru cincimI trecura sub
obladuirea rusésca, cel-laltI la 3-4.000 soldatI se inchi-
sera In Ismail. (2) Asf-fel (Tataril disparura. Emigrará in
massa. Tirgurile lor perird cu din§iI. El distruserd singurI
multe case, §i cele pe earl nu le daramara, fiind facute din
valatud, cadurà de la sine. Dupa o lung, nu vedeal niel
urma imenselor sate, earl' impoporati Basarabia ; numal

Hurmuzaki, Supl. 13, p. 112-2, 114 0 nota 1, p. 120.

Ibid., p. 121-7; cf. p. 145; II, p. 388-9.
 255

doar érba erà mai tuf6sä §i de un verde mal inchis...

lAsarà in satele lor tóte animalele domestico, carI perirá cele
mal multe de Mine. Cand te apropie de o casA pgrAsitA,
audie strigAte, urlete, i o multime de pisicl, de curcanl, de
gAinI, de gdsce, de rase, veniei sA céra mila omului, pro-
tectorul lor firesc. Multd vreme Caz aciI §i soldatil ru§i nu
se hrAnirà decât cu pas6rI.. (1)
De§1 Langeron pretinde cA entaril din Rusia §i locui-
toril din Hotin, Bender, Akkerman i Chilla., aú fost adu§1
inapol inainte de a se incepe negocierile de pace (2), e
sigur_ ca TAtarif nu s'aft mal intars in tinuturile pe carI fu-
seserà silitI sA le pArgséscd. Tot Langeron spune, la 1826, cg
ThariI gel fost distru§I in cea me mare parte in Bug6c.. (3)
Multl vor fi trecut in Turcia, cand acéstd trecere a fost in-
OduitA. (4)
La 1812, tractatul din Bucurescl despdrtià Moldova in
dou6, §i RuOI luaü partea rèsariténA, frum6sele regiuni dintre
Prut i Nistru, cu Hotinul strAvechiii, cu Tighinea, cu Ce-
tatea-AlbA i Chilia, plAmâniI economicl ai Moldove luI
Stefan-cel-Mare (5), «tot câmpul i mima VériI., se tan-
guiet ,decgdutiI» boerI de la 1812, «isvorul vitelor, magasia
t6riï, indemAnarea i adApostirea pAmintenilor. >. Hr5pirea
erà §i un fals : intinsele câmpil smulse MoldoveI erei tre-
cute sub rubrica modestd a Basarabiel. (6)
Rusia cdpètà Chilia-Nou6 impreuna cu insulele din bratul
cu acela§l nume, filtre Chilia *i Ismail, ca fiind mal aprópe
de malul stâng decat de cel-lalt. Aceste insule nu puteall fi
locuite, ci formati o zonA de pustietate intre cele dou6 ImperiI,
ca i omarile ostróve, din aceea§Ì gurd a Chille, pAnA la
o orà de distantà de tOrmul stang. Totu§I, Turca stateei
inca in Chilia-Veche, in castelul genoves de altd data, de-
venit un amestec sär6cAcios de case de pescan, §i niel o
Ibid., p. 125.
Hurmuzaki, Supl. P, p. 157, nota 1.
Ibid., p. 65, nota 1. Cf. Gamba, I, p. 6, nota 1.
Sturdza, P, p. 297-8, art. 7 din tractatul de la 1812.
Uricariul, III, p. 343-57.
Sturdza, P, p. 297-8, art. 7 din tract. de la 1812.
 256

protestare nu se ivl contra presentel lor aid pänd la 1817. (1)

O comisiune de hotare, In care Turcia erà representatä
printr'un funOtionar ignorant, fu numitä pentru stabilirea
definitivd a hotarelor In 1815.
In 1817, ambasadorul rus la Constantinopole, Strogonov,,
cera Turcilor o parte din Deltä. El se oferià sä. dovedéscA,
Impreunti cu Colonelul rus care ridicase charta localitätilor
de la noul hotar, cä bratul ChilieT el§T schimbà une-orT cursul
§i face deci granitä. nesigur5.». Divanul refusd cu indignare
acéstà cerere nouà a uneT diplomatil insatiabile ; totu§T, ca
tot-deauna, TurciT cedark .Intaiii se admise idea ung con-
ferinte, decT se recunosca implicit utilitatea unor negocienT
In acéstä privintd, declardnd totu§T sus §i tare, cä o cesiune
de teritoriil otoman e .cu totul : pentru a se in-
deplinl 111sà litera tractatuluT, Reis-Efendl propuse strAmu-
tarea locuitorilor din Chilia-Veche la distal* de malul stâng
prevädutà de pace. Dar nu treca o lunk §i, la 2 Septembre,
P6rta primià ca hotar, cum voià Curtea din Petersburg,
bratul SulineT. (2) Conventiunea de la Akkerman, In 1826,
Intärià decisiunile conferintel din 1817, WA a le pomen1
limpede. (3) lar tractatul din Adrianopole (1829) dä.deh RusieT
MO. Delta §i-T Intindeà hotarele pand la Tulcea. (4)
Inainte de a aruncà o privire asupra vicisitudinilor ulte-
ri6re ale ChilieT i Cetätif-Albe panä In dilele nóstre, s'a ne
Int6rcem In urmá pentru a vedä ultimele descrierT ale celor
4:1°0 ora§e, pttnd la anexarea de cAtre Ru§T, §i a cerceta
viéta In Bugéc §i relatiunile comerciale ale provinciilor sub
stäpftnirea TAtarilor.
Avem Intâiú pe Peyssonel, consul frances In Crimea §i,
de sigur, cel maT bun cunoscétor al BugéculuT In vremea sa.
Cartea sa a fost terminatà In 1762.

Pentru cele doué cetáti in 1816, v. Mem.. soc. din Odesa, VII,
p. 302 §i urm.Pentru ocuparea militará a Chiliei-Vechi de cdtre Turci,
v. Hurmuzaki, Supl. I2, p. 746, No. 976.
Iorga, Acte i fragmente, II, p. 506 @i urm.
Sturdza, It, p. 311.
V. ibid., la acéstä data%
Vederea Chiliei dupLKIeeman
 257

In privinta Chiliet el arat6 ca orasul atinge aprópe, ca

poporatiune i marime, Cetatea-A1b6. Dei garnisonat cu
multI Ienicert el are numai zidurile genovese In ruina ;
portul bun si sigur de odiniórá e inomolit In multe locuri.
Bogatia principald i-o forméza si acum pescuitul morunilor,
luat de cele maI multe orI In arenda de vames, care pri-
mesce cu pläcere, In loe de bant marfurt Se prind pe an
-atatia morunt In cat pescele sArat produce la 100.000 de 161
venit (fie-care pesco, tragénd obicInuit 60-70 de ocale, se
vinde cu 31/2-4 leI); icre se Vind 10.000 de ointare anual
(ocaua costa 8-12 parale). Pescele sgrat se exporta In restul
Turciet In polobóce de 18-20 de cantare; icrele, mal próste
decat cele din Crimea si Circasia, gAsesc debit maI mult In
Moldova si In orasele dunarene. (I)
Cetatea-A1135, devenita Akkermanul turco-tatar, e un oras
turc, garnisonat de Ienicert sub un muselim, care Mama de
Pasa din Oceacov sail Babadag. (2) Poporatiunea Intrece
-20.000 de locuitorI: mal musulmana decat Chilia, ea are nu-
mal 4-5.000 de ArmenI i catl-va EvreI saù Moldovent fata
de 15.000 de ntarI si Turct GreciI voie sa se aseze
in cetate. Portul e bun si póte adapostl érna corabiile miel;
locuitoriI Intretin 40 de cornil"; exista si santiere. FArA a fi
de Intaia ordine, acest port p6te avé, In alte Imprejurart
-un viitor, mal ales daca prin el comertul polon s'ar revérsa
In Marea Négrä. (3)
Kleemann, negustorul german care se cobori pe Dundre
pâna la Chilia, In 1768, ne-a lasat un desemn representand
-orasul (4), si urmatórea descriere: cOrasul se vede frumos
-de catre Dungre ; e fórte bine situat pentru navigatiune,
--fórte Intins i impodobit cu multe moschee. ArmeniI
maticI ail aicI doué biserict Zidurile ce Incunjura Chilia,

I, p. 307.
Re§edinta-1 erà când intr'un loc, când Intealtul.
Ibid, p. 305-6.
0 gravur5. representand Akkermanul la sfir§itul seeolului XVIII,
-e reprodusi de Batiu§cov in scurta sa istorie ruséscil a Basarabiei. Am-
bele sunt reproduse, impreunä cu o vedere a Akkermanului actual (din
Batiu§cov), in acest volum.
Iorga, Chilia j Cetatea-Alba. 17
 258

sunt prOste, dar este spre Dundre un castel puternic §i in-

cdpdtor.,
De la Kleemann avem §i cdte-va scene din viéta Chiliel In
secolul al XVIII-lea: Giummegi-Aga, §eful vdmil, desfdcénd
bucatd cu bucatà mdrfurile nenorocituldf negustor strdin, pen-
tru a vedé de nu-s pusci pentru Muscalisaü lucruri de contra-
banda. ; cresand vama, fdrd sd-i pese de vre-o interventiune,
fie §i a HanuluT, §i oprindull bac§i§ul legal; poporatiunea trdn-
davd i lacomd, grAmddindu-se, printre Ienicerii de pazd, in
nddejdea cd se va alege cu cevà din acéstà stra§nicd cercetare
vamald; negustorul evreú, oferindull serviciile ca tdimaciii;
bairacele ieniceresci treand spre Bender in pocnetul pus-
cilor §i pist6lelor, prddând magasinele deschise, in cari
aruncail sail ba, dupà plac, un pret Ore-care, desbrAcând
de bldni §i de haine pe Armeni, §i chiar pe FrancI, o serie
de tablouri orientale, cari aratà cd nimic românesc nu mai
remdsese aprOpe in Chilia de la 1768. (1)

Atdt Chilia cdt §i. Akkermanul sunt zugrAvite, in stilul

vioiil §i vesel, de Langeron, care le-a cunoscut f6rte bine,
cevd mal târjiù. Iatà întâiú locul privitor la primul din aceste
ora§e :
qChilia e un ora § vechiii, iidit de GenovesT, când cdpe-
tard, sub Imperatil grecl, comerciul exclusiv pe Marea Négrd.
§i Dundre, ceea ce-I silià sá aibd cetdtT pentru a pune comp.
tu6rele §i magasinele lor la addpost de ndvälirile barbarilor
din imprejuriml. Chilia e f6rte micd ; n'are decdt vre-o sutd
cincI-Ileci de case pr6ste, inchise de un zid stricat, f6rte
vechiti, la colturi cu patru turnuri, unele pdtrate, altele ro-
tunde. Principala-I aperare e un §ant fals. induntru erà un
mic castel, cu patru turnuri. Despre Dundre nu e decAt un zid.
Are o positiune bund pentru aperare, in general; se afid a§e-
zatd pe o fi-1610mo care domind, cdt ved' cu ochii, o cdmpie
netedd §i sterpd.»
Akkermanul e descris ast-fel:
E situat pe o stancd f6rte inaltd ; a fost zidit de Genoves'i,

(1) P. 40 9i urm.
 11 1111
11 1
ri 1
I.'do d!
11111
I 1 11.IYI 101 110
!I
I l
"
''11 I 11 11'11 Ir1111111111111
i II 141
1,1, '1111 11'1111
,
¡hi
11'1 ji 1111
,
1I I
I
.1
\'\
, , 1,
111111111f}
1,,
,111111', 1111 II ! ,!'
'1 111111; 1'111.111'
i ,111 , )111
11'11111 1111111,1 '1 hI 11
.11
I 11,11
I
I
ill' '1 111
I , 1,
'111111'1111'1'1
I l
I
111(r r 11111,1
CI 111111
1,1 11,1
r 1
I 11hr 111 "
I I
rl
I
I, 1;111 .1, I 1 Ir 1
I r
I1Yrr
l"lìhjp' '1111,1
11,11 'HI' 11/11/11
;1'111
'
ji 1"111
1111111116'1 '1 , [114111 r
11,111111 1,11:1
"
I
,111,111i1! :,
4,-
ff,,
111110111
 259

carl, odini6rd stäpanT pe comertul Mdril Negre, zidise pe

malurile el o multime de cetätI. Fortificatiunile II sunt go-
tice. Genovesil ati grAmddit aicI zid peste zid, tóte strasnie
de inalte. antul, tdiat In stâncd, are nouè cap' de adincime
si e fórte ingust. Aceste zidurI imense se pot insd ddrama
usor i fórte iute cu tunul, dacd s'ar aseza nisce bateril
fórte aprópe, &del suburbiile ating cetatea. Chiar de i s'ar
da foc [do apérátorI], ar rèmané incd destule ddrdindturl
pentru a adäpostl pe lucrdtorT, i ulitele ar fi In loe de transee;
dar un asalt e imposibil din capul locului. Cetatea e maI
tare despre liman decat despre uscat si, de Ore-ce limanul
inghétd une-orI, acéstd precautiune era de nevoie (?). Impre-
jurimile sunt impodobite de grddinì cu pomI si va f6rte im-
belsugate. In cetate nu-s decat dou6 trel case locuibile, dar
In suburbil sunt multe case turcesci frumusele, bine clAdite,
cu zugrAvell pe peretl I cu grAdinf de jur imprejur >. (1)
In sfirsit, Castelnau, care a trdit langd Cetatea-Albd cat-va
timp, dupci cucerirea ruséscd, descrie ast-fel orasul: cAkker-
man e un vechiii castel zidit pe malul riuluI, care ala are
dou6 leghe de ldtime. Principala intdriturd e un sant cdp-
tusit cu petre, adinc de peste 60 de picióre i lat in pro-
portiune Situatiunea casteluluI e frum6s6; positiunea ocu-
patd astddl de sat e dintre cele mal fericite si interesante.
Imprejurimile sunt pitorescI., (2)
Precum mi e fdrd interes niel pentru istoria MoldoveY, In
genere, studiul istoriel politice a Tdtarilor bugecenT, tot asà
nu pote fi fdrd folos cercetarea imprejurdrilor In carI
trdit pe pdmintul Ora' vecinfi nostri fortatI de dou6 secole.
Ne vom oprì mal mult, se intelege, asupra feluluI de orga-
nisare si de viétd a TAtarilor din Basarabia In secolul al
XVIII-lea, cand asezarea lor In provincie a devenit dura-
hila si felul lor specific de administratiune si de traiti s'a
fixat mal bine.

Hurmuzaki, Supl. 13, p. 112.

I, p. 48-9; II, p. 195. Descrieri fárá importantà In Bilsching
Erdbeschreibung, II, ed. 1788, p. 803-4; Sulzer, I, p. 459-62.
 260

In acéstà epocA, de drept ca si de fapt, Hanul exercitä

autoritatea supremd asupra Bugéculut El IsT are aid o re-
sedintl, opalatul» de vá.lEttucI din ausanT, unde se opresce
inaintea expeditiunilor in Polonia sail dupd aceste expedi-
tiuni. (1) Afarà de cet41, supuse direct Turcilor, guvernate
de ofiteril lor cu nume variate: muselimT, muteveliT, emirI,
beslegT, capitanl>, atarnand de sangiac (care dispare insei
de la o vreme) (2), restul 019 ascultà de poruncile luI. El
are veniturile sale propriI in Bugée baniT mieriI., balci-
beslicul (Bal Aceesi), pe care-1 plätesc incä de po timpul
Vasile Lupu Domnil MoldoveI (3), presenturile acestora, aren-
: 8.000 de lel pe an de la Hatmanul de DubasarT, 15.000
de la Iall-Agasi, 4.800 de la oguvernatorul de CAusanl> . Bu-
gécul e in adevär, in acest timp o provincie a Crimeel. (4)
Dou6 din cele patru triburT (horde) tättirescI locuesc in
Basarabia : tribul Iedsan ocupà ambele malurl ale Nistrulul,
regiunea de 16.ngd Bender, ca si, la Nipru, regiunea Ocea-
covulut Tribul Buge'culdi e asezat in restul Tatariei moldo-
venosa (5) Dupd obirsie, tribul se imparte in némurile
Orak-ogli i Orumbet-ogli, flil luI Orak i fiff luT Orumbet. (6)
Dupà guvern i locuinte, triburile se subdivid in cele, §i
acestea in auluri" satl sate. Cetele aü fost mult timp patru
In Bugée (7); numèrul satelor. a crescut de la 60, cAte erall

Axinte Uricarul, p. 154; Ienache Kogälniceanu, p. 234-6; Hurmuzaki,

Sup t. D, p. 605, No. 1152; Castelnau, II, p. 97; Hammer, Gesch. der Krim,
p. 214 (un Han mort la Cdupni), p. 223; Tott, ed. in-80, partea II, p.
60; Kleemann, p. 53, nota 1, p. 65; Peyssonel, I, p. 305; Mem. Soc. din
Odesa, XII, p. 455 i urm.
Reusner, Orationes, IV% p. 106; Arch. rom I, p. 219; Cod. bra-n-
covenerscet, ed. Aricescu, p. 737, 1307; Cantemir, Descr. Mold p. 22; Sul-
zer, I, p. 455-7.
V. p. 229, §i Peyssonel, II, p. 240-3. Domnil continuail a Intretiné
relatiuni cu Bugécul, mide fáceaft danil bisericilor (v. Mem. soc. din
Odesa, II, p. 484 i urm.; Melchisedec, Cron. Huyilor, II, p. 1657).
Peyssonel, II, p. 240-3.
Tott, partea II, p. 36-40; Peyssonel, I, p. 322; Castelnau, I, p. 337-8.
Cantemir, Descr. Mold, p. 19 §11 urm.
Peyssonel, II, p. 300-1.
 261

pe vremea luI Bandini, la mai bine de 300. (1) AldturI cu

din§il, vechia poporatiune românésck se mg. mentineä. In
cc-dune, §i pand astddi partea de cgtre Dunäre a Basarabiel
e plind de nume românescI. (2)
Fie-care sat 41' are feudalul sù, mirzacul, care probabil
dà dreptatea §i conduce cAldretil aulului la luptä. Anume
pArtI din provincie aú o organisatiune superiórä deosebitä:
Aà hätmania DubasaruluI, cuprincOnd ora§ul cu acest nume,
jumktate din tirgul Balta 0. la 40 de sate, intre Nistru §i
raiaua Benderulul. Hatmanul fusese altd datä. un Cazac,
maI mult saú maI putin autentic; mat' tarcjiti arenda§ul func-
tiunil erk mal adese-orl un Armén sail un Grec, cdcI tre-
buià sk fie cre§tin, ca i majoritatea administratilor s6I.
De la Bender, dar in jos, de-alungul Nistrulul, erail iark§I
sate cre§tine, locuite de MoldovenT, i aceste lali-Kioiler
formaü guverndmintul unul al doilea arenda§ al Hanulul,
Iali-Agassi, Mar acesta, cu rangul de Voevod. (3) La Cku-
§ani, In fine, peste sate tätärescl, comandà un suba§i, care
§i el 41 tinek dregätoria In arendd. (4)
Peste mirzacil satelor §i §efii de teritoriti avek autoritatea
supremä. locotenentul Hanulul, caimacamul säti. Poporatiu-
nea tatar5 fiind insá o armatd, gata tot-deauna a porn].
pentru prada saú rdsboiti, caimacamul purtà titlul de Seras-
kier, generalisim. Erà tot-deauna un Insemnat mIrzac crim-
lén §i aveà demnitatea de Sultan. El 41 aveà re§edinta,
nu la au§anI, ca Suveranul säti, pe care-1 represintà, ci la
Han-C41a, cale de patru leghe de la Cetatea-Albd. Pentru

Ed. cit., descrierea Bugécului, p. 202; Marsigli, in Hurmuzaki, VI,

la data de 28 Februarie 1691.
,Oppida et pagi pleni sunt moldava gente« (Cantemir, Descr.
Mold., p. 19 si urm.) Cf. Marsigli, raportul din 1691, 28 Februarie, in Hur-
muzaki, P. Daniel Krumann (708-9) aflá Romani si la Oceacov, pe
langa Tatari, Greet' i Turci (Mon. Hung. Hist., Script., XXXIII, p. 576).
Totusi pustiile nu eraü rare pe timpul cand Bugécul fu luat de Turd
(v. Orest Popescul, Doc., p. 26-8). Cf. si C. Hurmuzaki, in Sturdza,
VII, p. 316.
Peyssonel, I, p. 301-3; II, p. 262.
Ibid., I, p. 308; II, p. 240-1, 262; Hase, In Not. et extr., IX', p.
374, nota 2.
 262

intretinerea sa, eSultanul-Seraskier al Bugécultil» percepea

cate un leú de fie-care casa si cate o 6ie de fie-ce sat,
afarà de presentul de instalare, care statea in 500 de bol,
din partea HordeI intregI. Dar Sultanul acesta avea si alte
venituri: de la el cumpèrail Domnil MoldoveI linistea i pri-
begil sprijinul i refugiul. (1)
Locuitorii musulmani cari traiail In acest cadru adminis-
trativ nu mal erail cu totul l'Atara tipicl, ratacind frä frîù cu
ecosurile» in mil 41 adapostiail familia (2) si turmele inainte,
b6utorii de lapte de cal si mancatoril de carne de cal, d.-
rora Michaiti-Vitézul trebuia sà le furniseze pentru hrana.
< cal de ambe sexe» (utriusque sexus) (3), pentru a le face
pe plac. Daca instinctul nomadului nu disparuse cu totul la
dînii si-I vedeaI pregatind la nevoie besicile pe cari sal):
tréca familia peste Nistru (4), ei devenird statornicl locuitori
de pamint.
De pradat, pradail si acuma; acésta le stateà in sange. Ser-
daril i capitanii moldoveni pandiail necontenit la pasurl,
asteptand o ndvalire. (5) Ciocnirile cu Codrenii, voinicii Chi-
gheciuluI de la Prut, furnisoril lor gratuiti de lemne, eral"'
inca. dese. (6) 0 larga bandd de pustie despartia pe Tatar
do 111o1do'v(fm si nu putea inca sa apere cu totul pe cel din
urma. (7) Satele erail pline de robi crestinI din t6rile vecine,
si poporul vorbia ca gr6z1 de 'Madi si Capctiunir din Bu-
gée cari mäncaii carnea prinsilor, dupd ce-I ingrasail In

Peyssonel, II, p. 257-8, 301; Tott, partea II, p. 29, 32, 36-40; Er-
biceanu, Cron. greci, p. 73; Hurmuzaki, Supl. 13, p. 17; ibid, p. 52I,
No. 766; p. 719, No. 1015; Cron. bnine., p. 201.
Cf. (Kosz, corpus exercitus», in Zaluski, I, partea II, p. 1345.
Arch. f. sieb. Landeskunde,113, p. 454 satt Szádecky, Mihdly Vajda,
ed. 2, p. 291, No. 17,
Marsigli, raport din 28 Februarie 1691, in Hurmuzaki, VI, p. 368-9.---
Pentru tipul vechiulul Tàtar, Callimachus, in Reusner, Orat., II, p. 117;
Atti della Soc. ligure di st. patria, XVII, p. 311 si urm.
Mirou Costin, in Arch. ist., I, p. 170; Arch. rom., I, p. 141; Melchi-
sedec, Cron. Hwilor, I, p. 48-9; Cantemir, Hronicul, I, p. 303, 339.
Arch. ist I, p. 172-3; Cantemir, De,ser. Mold., p. 30, 124.
De ex., pe vremea lui Elmpt, boeril afirmail ea* din tirgul Tecu-
cilor (sic!) «n'a mal rknas niel o casa (Arch. rom., I, p. 140).
 263

bc6le, tea pe vite». (1) $i acji a mal rémas vorba In Mol-

dova, maT dese-orl pradata de «Doar nu dart TatariVb

Jefuitoril erail Insä acasä la el* nisce satenI paelnici i cin-

stitT, nisce bunl cresci5torl de vite si nisce agricultorli har-
priceputt Cine cunoscea. pe Turc si pe Tatar da.
-dea. tot-deauna preferintä acestuia din urma, si Muff 11100
aveail un fel de consciinta de superioritate fata de cuceri-
toril i stapanfl lor. (2) Aulurile nu faceail impresiunea de
salae-momentane, pe earl capriciul sail nevoia le stramuta.
Inteo clipa aiurea. °and se cobora cine-va spre sesurile du-
narene, In can* de posta, taa numal din lemn, conclusa
de un Tatar calare, tiind pe cel-laltl doI cal de str6ngurY (3)
el Intimpinà sate In tótá forma, cu case din valatud acope-
rite cu paie, cu ferestrele g6le vara, acoperite cu hártie
-6rna. (4)
Daca intral 1ntr'una din aceste case, ga.siaI o ospitalitate,
larga i sincera; femeile cu obrazul descoperit (5) n'aveail
frica de strain a femeilor din Turcia. In casa., erati mobile:
_patue, scaune, mese, -- mobile de call Tatarul din Crimea
n'avea niel o idee. (6) De sigur, Tatarimea cea maI accepta-
bild In limitele aptitudinilor rasseI erà la hotarele nóstre.
Turmele Bugecenilor continuail sa e admiratiunea strai-
nilor rassa cailor era bung. In Basarabia (7), vitele, oile, ca-
prele erail vestite i r6masera tot-deauna ast-fel. (8) Cal'éto-
rul vedea cu mirare, alaturi cu aceste ciretTsi turme, cirecif
de dromadari si de candle (9), earl, cu uritul pastor Nogal
-care le pazia Nogaiul ecu fata de baba , cel mal slut

Säineanu, Studiï. folklorice, p. 181.

Kleemann, P. 62, 68; Bruce, Tartana, p. 6.
Kleemann, p. 51.
Tott, partea II, p. 36-40. El descrie i marile viatorì ale Mirza-
.cilor; Peyssonel, Langeron, passim. Cf. si Macarie de Alep, partea I,
p. 41-2. Cf. Sulzer, I, p. 462-4.
Tott, partea II, p. 185 si nota 1.
Ibid., p. 188-90.
Cantemir, Descr., p. 8, 19 si urm.; Cond. breinc., p. 190.
Cf. Stryjkowski, in Arch. ist., II, p. 5; Dupont, p. 207.
Tott, ed. cit., partea II, p. 36-40.
 264

om de pe fata pdmintulul (1) dddeati o nuantd asiaticA

acestuI colt al Europel résdritene.
Dar Bugécul avé i tarine frum6se. in 'reme de secet6,.
Mòldovenil aduceati qpane» i «de la .Tdtarl». (2) Tott, autorul
cunoscutelor qMemoriI» asupra TAtarilor, ne spune cd el ex-
portan §i grin, ( pe care-1 culeg cu imbelpgare». (3) Bu-
gécul rImAné pdmint fertil sub noil stApanI, pe carl II Con-
vertise la muncá vi-I dusese la bogdtie.
Comertul trebuid ded sd fie activ in centrele principale-
ale téril: Ismailul, Cetatea-Albd, Chilia, Cdu§anil, Tobacul,.
Renil, Troianul, CAsla, unde trdià din sarcina de misitI o in-
trégà poporatiune de ArmenI *i de EvreI. Drumul de co-
mert la Constantinopole treced prin Isaccea §i strAbdted ast-
fel Bugécul. (4)
Cantemir incd. numesce Chilia .tirg f6rte renumit, frecu-
entat de totI, nu numaI de cordbiile cetdtilor maritime ve-
cino, ci si de altele mal depArtate, din Egipt, Venetia §i Ro-
gusa . Bugécul exportà printr'insa cérd i piel de boti ne-
lucrate. CAnd o navigatiune europénd fu permish chiar §i
cu restrictiunl pe Dundre §i In Marea Négrd, mi§carea co-
merciald cresa' in Basarabia..(5) Kleemann venise In Bugée
cu ferdrii, panze, postavurI, pentru 'a le schimbd cu
piel brute, cérd. La Ismail, Ttitaril exportan, dice el, si multe
piel lucrate. (6) Tott vorbesce de exportul de grIti, de piel
(lucrate la Ismail), de lAnd tunsd si pe piele, de blänl de ie-
pure, carI aduceati TAtarilor din bel§ug galbenI olandeil
techini de Venetia. (7) Raportul TarasconesuluI Paris din 1801,.
care propuned un vice-consulat francos in Chilia un csub-
comisariat., aratd cd prin Akkerman se exportan: grAne,.

Castelnau, II, p. 345-6; cf. I, p. 347.

Neculce, p. 224.
Tott, partea II, p. 60; cf. p. 190. i Marsigli vorbesce de semänditu-
rile Tdtarilor, la 1691 (1. c.).
Kleemann, p. 36.
Descr. Mold., p. 22.
P. 36, 55.
Partea II, p. 60-1, 190-1.
 265

postav prost, unt, sail, céra, vin, canepd, lemne, in schimb

pentru zandr §i cafea, postavurl §i stofe lux6se, bdcdnil, ma-
rochindra, panze colorate, hartie. (1) Un raport frances din
1802 in0rd acelea0 obiecte pentru export 0 import 0
afirmd cd ar fifolositóre stabilirea uneI case francese la Ben-
der §i a una alteia la Cetatea-Alba, cu factorI la Chilia, Is-
mail §i Braila. (2) Despre Chilia scim cd exporta in deosebI
sare de mare, in cantitate insemnatd. (3)
Peyssonel, In fine, acel care s'a ocupat mal pe larg de
importanta comerciald a BugéculuI, dd cam aceea0 listd de
articole. Si el, cu mult inaintea luí Paris si raportoruluI din
1802, era de pdrere sd se stabiléscd un magasin frances, mai
ales pentru schimbul postavurilor cu productele indigene,
la Cetatea-Alba sail la Bender orI in alt tirg bugecén. Fac-
toril ar fi residat la Chilia, CausanI, Ismail si la Nogal. (4)
Cea dintaiti grijd a Ru0lor in Basarabia > autenticd si
propria cjisd fusese sd inlocuiascd pe Tdtaril dispdrutI prin-
tr'o poporatiune crestind, care set' nu fie romanéscd. Nému-
rile cele mal deosebite devenird vecine pe acest vechiil pd-
mint moldovenesc. (Contora strdinilor», biuroul de colonisare,
aduse intaiii NemtI, §i chiar Italienl, Germanil formail pe
timpul luí Demidov cindi comunitdp agricole, -- apoi Armen!,
Cazad, LipovenT, Bulgarl. Un ucaz din 29 Decembre 1819
regulamenta situatiunea acestora, ca mal numerosI dintre
colonist', fatd cu Statul. El trebuiati O. aibd privilegiile co-
1oni0ilor fixati in secolul al XVIII-lea dincolo de Nistru :
scutire temporard de bir §i mal tarcjiil nadrginirea acestuia
la 22 de copeici de argint anual de fie-ce deseting, ca dare
funciara, §i la 24 altele pentru fie-ce bdrbat, ca dare perso-
nala ; scutirea completd de armata; concesiunea gratuitd a
una mo06re de 60 de desetine de familie. Centrul colonia
agricole devenl Bolgradul, tirg care-I datoresce formarea

(I) Hurmuzaki, Supl. I% p. 216-7.

Ibid., p. 232.
Ibid., P. 186; 13, p. 523. V. 0 lista lui Castelnau, II, p. 278.
Pentru vin de Cetatea-Albd, Peyssonel, I, p. 298.
Cf. I, p. 310, 312,323. V. 0 de la Primaudaie, Hist. du commerce
de la Mer-Noire (Paris 1848, in-80), p. 217-9.
 266

sa ; membriT coloniel, impArtitT in dece cant6ne de câte deco

sate, ocupaii noun° oc6le Prut, Cahul, Ismail §i Bugéc. Dupd
mântuirea rasboiuluT din 1828, BulgariT §i RumeliotiT com-
promi§1 trecurd Dundrea, spre a se addpostl, ceT mai multI
in Muntenia, dar destuf §i In Bugéc. (1)
Resultatul fu cd In 1857, cAnd Bugécul revenì Moldova
erail 83 de sate bulgAresci inteinsul, locuite de privilegiati
aT administratiuniT rusescT, carT intelegeati sd pdstreze tot
sub noul guvern, pe care-1 dispretuiati: limbd bulgard in bi-
sericA, limbd bulgard In scólele inferi6re §i In §c61a supe-
riórd care trebuià Intemeiatd la Bolgrad, administratiune
particulard electivd cu limbd bulgard In relatiunile cu colo-
nia, t6te acestea pana se vor deprinde cu ctrebuinciosul
dialect moldovenesc», pe care declaran cu mindrie cd enu-1
scin nicT cum». Deputatil, carT sprijinian in Divanul ad-hoc
al MoldoveT aceste cererT, eran top* representantil provinciel
ca§tigate, adecd ce colectiune interesantd de nume ! Dimi-
trie Vasiliev Romov, < deputat al coloniilor bulgare §i do-
meniilor Statulul», LazAr Galiardi, Timofti Sacalov, Constan-
tin Stiun, Ioan Roca §i Pandelachi Croitorul. Despre ale-
Otoril lor, KogAlniceanu puteà sd afirme ecA, de nu mai
mult, cel putin o pdtrime ere'', fi catolicl saú armenT», iar '
altd datá el erà silit sd recunóscd cum cA ccolon4til §i do-
meniile StatuluT representézd partea cea mal importantd a
poporatiunif din Basarabia».
In §edinta de la 21. Decembre, Divanul avn curagiul sd
inlAture consideratiunile de inaltd metafisicd politicd §i de
sentimentalism §i sd voteze propunerea Teriachiu, care in-
Mull pentru moment cestiunea privilegiilor bulgare, ca una
ce nu fdceà parte din organisarea constitutionald a Moldo-
veT, ci din orinduirile administrative ce trebuian fixate ul-

(1) Sturdza, III, p. 967, 994, 1073, 1083-4; Hurmuzaki, Supt. Ji, p. 444;
Démidoff, Vogage dans la Russie méridionale, p. 260-1; Statutele co-
loniilor bulg are din Besarabia, anexatei cdtre Moldova dupd tracta-
tul de Paris din anul 1856, Bolgrad 1866, p. 17 si urm. ; Iorga, Acte
fi fragm., II, p. 729-30. V., pentru obiceiurile acestor Bulgari, Mem.
soc. din Odesa, IV, p. 4:50 si urm. Limitele ocolului Bugéc, in Statu-
te, p. 22-3.
Cetatea-Albg, dupL o fotografie reprodusl In Batiupov, Basarabia 0 Arbure, Basarabia.
 267

tenor. Dar la 1861 Alexandru loan I trebuid sd acorde co-

loniilor un fel de administratiune particulard, sub Ministeriul
de Finante, i scutirea de 6ste. In privinta scólelor, li se
acordase de Cdimäcdmie, filed din 1858, cd, In satele cu ma-
joritate de poporatiune bulgard, se va Inv6tà carte bulgd-
réscd, «cu aceea Insd ca i pentru acésta inv6tAtura limbei
romrtne sd fie obligatorie». Oficial, noul Stat romdn recu-
nosced desnationalisarea BugéculuT, infiltrarea adincd a ele-
mentuluT strdin pe care ni-1 hdrdzise Rush'. Aved dreptate
Negri, t And In sedinta de la 12 Novembre 1857 spuned, cu
durere : «Sciil ce ail fost si ce sunt coloniile de prin preju-
rul nostru.» (1)

Articolul 21 al TractatuluT din Paris alipià la Moldova tot

teritoriul deslipit de la Rusia, decT si Delta Dunärit (2) Pe
urmd, Insd, diplomatil europeni credurd cd e mal bine a se
Incredintd. Turcilor paza gurilor fluviuluY. In a doua confe-
rintd explicativd a tractatuha, se hotArt a se ldsà. MoldoveT
ca hotar bratul ChilieT numaT pdnd la Vîlcov, unde acest
brat se ramified In opt. De-aicT inainte, noul teritoriti mol-
dovén se Intinded numaY pand la gArla GAsceT saù Ghesova
aved numaï proprietatea asupra apelor acestei garle.
Acésta Insemna cd se dddeati MoldoveT orase riverane
färd apele spre earl mergea comertul acestora, orase vestite
prin pescdriT fdrà locurile unde se prinded pescele, punctele
cari dominail Dundrea-de-jos fdrd. cursul InsusT al acestuT
rIti. Pentru a se vedé cht de artificiald i ridiculd erà des-
pArtirea, ajunge sti spunem cA pescara din Chilia nu pu-
teail exercità meseria care-I Web.' sá trdiascd, cdcT pescd-
riile orasuluT erail turcescI, ca i Chilia-Veche din fatd,
P6rta le arendase, dupà sistemul sdii de inaintea anului
1812, unuT Armén. Iar pescara din Vilcov nu se puteati In-
t6rce decdt prin gdrla Oceacov, turcésed i acésta, unde-T

Sturdza, III, p. 1133-4; VII, p. 29-30, 32, 81, 137-9, 140, 227,
238, 246, 252, 487-8, 490; Statutele coloniilor bulgare, passim.
Delimitarea preeisti In Sturdza, II, p. 1081. Partea retrooedatà ava.
dupil Thouvenel o poporapune de 320.000 de 6menI (ibid., III, p. 1013).
 268

a§teptail vame§ii SultanuluI de eate-ori reveniati cu produc-

tul ostenelii lor.
Constantin Hurmuzaki fact' raportul in acéstd cestiune la
Divanul ad-hoe. El invoca, peniru a cere (Indreptarea hota-
relor de o comisiune europénd», drepturile pe cariPrincipatele
le-ail avut tot-deauna asupra malului Dundrii, chiar §i dupd
capitulatiuni, faptul cd Basarabia sensul noú al cuvin-
tuld1), cu tinuturile BugéculuT, Ismailulul, Akkermanulul
Chiliel», forméza «a treia parte din Moldova» §i cd, prin
urmare, i Delta fluviulul ca fost proprietatea necontestatd
a Principatului Moldovei >.
Argumentele nu erail nediscutabile §i, cand Kogalniceanu
adaose unul not, in §edinta urmdt6re : anume cd mata
Dunarii Ana-Duna ar fi, dupd hatul din 1774 chiar,
hotarul dintre Turcia propriti disd §i Principatul vasal al
Moldovel, el schimba, pote cu sciinta, intelesul pasagiuluI
invocat, cddl acesta fixa granita intre Muntenia §i
cul de Silistria. Causa erà insd o causá dréptd, din t6te-
punctele de vedere. Divanul adoptd in unanimitate propu-
nerea de a protestà solemn pe langa Puterl contra luaril
inapoI a unui dar, care era, cel putin cat privià insula Leti,
o restitutiune, o satisfactiune. -(1)
Protestul celor slabi nu fu audit, §i darul din 1857 al Eu-
ropeI rämase un dar necomplet, care nu era fAcut
mos §i. din táta. mima. Desvoltarea economicd a provinciel
alipite iard§I la Moldova fu impedecatà prin restrictiunile
acestea, iar de§teptarea unel consciinte nationale prin diver-
sitatea, produsd in chip artificial, a nationalitdtilor ce-I lo-
cuiaii pdmintul. Arlechinul etnografic anexat in 1857 nu era
autenticul fig perdut intorcêndu-se la vatra parintéscd.
Cele trel judete erail insd pämint romanese; redobandirea
lor era impdcarea partiald mdcar a unor indrepatite recla-
matiunl, indulcirea pentru nol a unei incalcdri pe care n'o
meritasem niel inteun chip. Din puncte de vedere superi6re
intereselor practice §i imediate, judetele basarabene trebuiail

(1) Sturdza, III, p. 1031, anexa; p.1121; VII, p. 316- 6, 319, 320, nota;
p. 321-3, 325-6, 333-4.
 269

sl ne rèm'Ae §i nu puteall fi eschimbate > pentru nimio. Chilia

nu e doar pentru Romani numaI un tirgu§or de Lipovenf,
precum Cetatea-AlbA, pe care n'o avurAm inapol, nu e nu-
mg un asil de §erbi fugar l din Rusia (1), niel Sucéva un
orà§el de provincie austriac!
Totu§T, alt-fel a vrut norocul altora §i continua, neexpli-
cabila lips6 de noroc. Boerilor supu§I, Indatoritofï
§i pravoslavnia, din 1812, li s'a luat ca r6sp1atd Basarabia
,cea mare; t6riT primitóre, credinci6s0 aliate, soldatilor vitejT
din 1877, li s'a smuls, ca multumità, Basarabia cea micA. $i
p6te ar fi naiv sA credem c6 nu pentru tot-deauna, amin-
douè.

(1) V. Reclus, o. c., p. 557-8.

 APENDICE.
I.

Despre pretinsa despAgubire a Noldovel eit Cieeul i Cetatea-

pentru Chilia i Cetatea-Albil.
A fost 'o parere curenta in Ungaria ca Mateiti Corvin a
despagubit pe Stefan pentru perderile sale de teritoriil din
1484 prin infeodarea luT cu douè castele ardelene, dintre earl
unul destul de apropiat de muntif moldovenescT, anume Ci-
ceul i Cetatea-de-Balta (Csicsò i Kiikfillöwar).
Pilrerea a fost exprimatd intaiti de Verancics, care traià
In intaia jumätate a secolului XVI-lea, decl destul de apr6pe
de evenimente. El povestesce cum Petru, Archiepiscopul de
Gran (sic), cancelar al RegatuluT, a lasat la o parte, din
grese-16, Chilia i Cetatea-Albd in pacea cu TurciT si cum
acestia aü profitat pentru a le lua. Pe urma, el arata ca
Moldovenil, banuind buna-credinta a RegeluT, i s'ail plans
violent, indräsnind a ameninta chiar cu revolta, trecerea
la Sultan si refusarea tributuluT obidnuit catre Ungaria (sic),
dacd Mateiti nu le va restitul cetätile luate saù nu-T va des-
pagubi cu altele >. Regele IsT apèra reputatiunea de cava-
lerism prin intemnitarea pe viéta a cancelaruluT i infeo-
darea luí Stefan cu Ciceul i Cetatea-de-Balta. (1)
Dar acésta opiniune nu se intilnesce numal inteo istorie
din acest timp, ci i inteun act public, emanat de la Regele

(1) Ed. Kovachich, II, p. 81.2; ed. Ac. Ung., p. 116-6.

 271

Ferdinand. R6spundénd unui sol al luI Rares, loan Diacul

(litteratus), care cereà cetätile ardelene Inapol, Regole vor-
besce de < castelele Ciceul i Cetatea-de-Baltä, In Ardél,
date in locul ChilieT i Cetätii-Albe, ocupate de Turcl . (1)
Cu Ore-carT gresell nouë, pärerea se Intimpinä si la un
cronicar polon din a doua jumätate a secolulul al XVI-lea,
Gorecki, biograful lui loan-Vodà cel Cumplit (2) i, in fine,
la cronicarul ungur Simigianus, putin mai tarditi. (3)
Dimpotrivä, Engel fixézA, pentru luarea In stdpânire a
CiceuluT i Cetätii-de-Baltd, data de 1468 (4), si o pune ast-fel
In legAturd cu expeditiunea neisbutitá a luT Mateiti Corvin
In Moldova si cu prädäciunile ulteri6re ale VoevoduluT Mol-
doveT dincolo de muntl. (5)
Iatd cum stä lucrul In realitate, &del' ambele date sunt false
achisitiunea din Ardél nu stä In legaturä niel cu expe-
ditiunea de la Baia, ilia cu perderea ceatilor de la Dundre.
Am véciut cd Stefan s'a impAcat cu vecinul säil din Un-
gana, In vara anulul 1475, dupä bätälia de la Podul-Inalt.
Amenintat Ind. de Turd, si inteun chip f6rte serios, el rupse
întâiú ghéta, scriind Regelul Mateiti o scris6re prietenéscd.
Ii cereä ajutor contra Turcilor i, In acelasi timp, temén-
du-se sd nu fie gonit de Sultan, Stefan Isl. arätà dorinta de
a avé un loe de refugiti In Ardél, la o intimplare. Tn adevér,
In réspunsul séti, Corvin aratä cá solul ce va trimite In
curind, 11 va vorbl si In privinta casteluluI cerut». (6)
Dupá impAcarea solemnä, castelul acesta fu acordat. Dom-
nul Moldovel dobandl ast-fel Ciceul. Incä din anul 1475, se

Szilágy, Nddasdy, p. 46-8.

in Papiu, III, p. 212.
In Eder, Script. rerum transylvanicarum, II, p. 271.
Engel, II, p. 136.
De altrnintrelea, niel nu s'ar potrivi, fiind-cä expeditiunea din
Ardél, in care Stefan täiä pe Petru Aron, s'a fácut la 1469 (Dlugosz,
ed. 1-a, II, col. 445; ed. a 2-a, XIV, p. 525). Engel a:fost inselat de cronicele
moldovenescI : Cron. putnend apune cä Domnul cäpätä castelele dupà
o scurta trecere de vreme» de la expeditiunea luI Mateift (p. 195). Dupà
un articol din Arch. f. sieb. Landesk., N. F., VI, cedarea CiceuluI i Ce-
tätil-de-Baltä s'ar fi Mont abià dupä lupta WI Stefan cu loan-Albert.
V. maI sus p. 145 si nota 2.
 272

pomenesc ecastellani Chycho (1) >, §i se scie ca MoldoveniT

aveail obiceiul de a tiné tot-deauna in cetatile lor, nu un
castelan, ci da.
Cat despre Cetatea-de-Balta, ea fusese amanetata. de Re-
gele UngarieT in 1471 MI Ioan Pongracz de Dengelö, Voevo-
dul ArdéluluT. Acesta, luand darT extraordinare asupra su-
pu§ilor s6T, prov6cd o rèsc6la de SécuT. La 9 Novembre 1478,
Mateiti, silit sA intervie, hotAri d. prisosul, perceput peste
veniturile obidnuite, se va sea«) din suma imprumutata.
Cor6neT. El declara, in ace1a0 timp, ca-§T reserva a lila m'é-
surf pentru r6scump6rarea castelului la sfir§itul luT Ianua-
rie urmator. (2) Pe acea vreme, murind Pongracz, cotatea
fu §i ea ddruita luT stefan, atuncT incä un credincios ade-
rent al Regelut (3)
SA urmArim acum istoria intaririlor ulteri6re din partea
Regilor Ungariel pana la sfir§itul domnieT luT *tefan.
Ne oprim intaiil asupra CiceuluT.
De§1 ambele cetatT ere"' reclamate de particular]: ungurl
carT credeat,i ca posea drepturT asupra lor anume, pentru
Ciceil: Michail Desöffy de Losoncz cu fiff, §i. vkluva lui Marc
Bethlen, Ana; iar, pentru Cetatea-de-Baltg, v'éduva luT Pon-
gracz, Elisabeta, cu fiul §i fiica .61, noul Rege Vladislav con-
firma luT $tefan §i fiului gil Alexandru (t 1496) ambele po-
sesiunl printr'un act din 25 Aprilie 1492. (4) Ovt anT dupd
acésta, la 1-iil Maiii, Vladislav intAria lul $tefan ambele ce-
tAtl *i desp5gubia prin acordare de alte feude pe Michaiil
Imreffy de Szerdahely, un noto' pretendent la stapanirea Ci-
ceulut (5)
La rindul lui, *tefan inlAtura, la 13 Ianuarie 1502, prin-
tr'o despagubire de 400 de florinl de aur, pretentiunile
moOenite de Sofia de Zob, nep6ta de fiil a luT $tefan De-
Arch. fiir sieb. Landesk., N. F., VI, p. 79.
Colectiune maghiard; indicatiune pierdutd. Cf. Archiv. 1. c., p. 63
§i urm.
V. mai departe plângerea Caterinel Pongrácz (1508); cf. Archiv,
1. c., p. 82.
Transilvania, VII, p. 19-20.
Hurmuzaki, II, p. 18-19, No. 22; cf. Archiv, 1. c,. p 89.
 273

s8ffy (1), iar In 1503 el °Minui i renuntarea luT Nic. Beth-

len. Ast-fel, Ciceul ramase, fara niel o contestatiune, sta-
panirea dréptà i ereditara a luT Stefan. (2)
Cat despre Cetatea-de-Baltd, ea fu confirmata Domnulul
Moldovei la 1492. (3) in 1507 insti Caterina, Rica Voevodului
Pongracz, se planse PalatinuluT UngarieT ca. Bogdan, noul
Domn, IT detine stapanirea ereditard. Chemat prin crainici
sà stea la judecatd, Bogdan refusd, neaparat, si fu osindit
In lipsa la o amenda. de 400 de florini de aur catre recla-
manta si la perderea feudelor sale ardelene (24 Ianuarie
1508). (4) Neaparat ca osindirea ramase litera m6rta si fu
o mangaiere f6rte slaba pentru Caterina.
In sfirsit, legaturile ulteri6re ale castelelor cu Moldova
pot fi resumate In cele ce urméza.
La 1527, Ciceul era moldovenesc, si avem numele Postel-
niculuT Petru care era castelan in acest an. (5) Se scie cd
Zapolya adause la aceste posesiuni pe a BistriteT, cu tinu-
tul, si a UngurasuluT i ea Regele Ferdinand recunósce acé-
sta danie, reinnoind vechile donatiuni ale Regilor UngarieT,
In 1535, la 13 Iunie. (6) Dar, cand Petru fu scos din scaun
de Sultanul Soliman, Baltasar Bornemissa lud de la Mol-
dova Cetatea-de-Baltd. (7)
In 1552, si Ciceul era perdut, i Stefan Rare§ cerea, de
sigur in zadar, posesiunile ardelene ale familieT sale Regelui
Ferdinand. (8)
Codex diplomaticus comitum Kdrolyi de Nagy-Kdroly de Géresi
Kálmán, III (1491 600), Budapesta, 1885, No 32, pp. 61-3.
Engel, II, p. 156 sail Archiv, l. c., p. 91, nota 69. Cf. Engel, II, p.
146-7; Archiv, l. c. p. 93-4; Hurmuzaki, II, p. 19-20, No. 23.
V. mal sus 0 Engel, II, p. 146-7; cf. p. 148, nota.
Archiv, l. c., p. 82, nota 60; p. 96-7 0 nota 83. Cf., pentru o con-
firmare din 1605, Archiv, i. c., VI, p. 94-5; p. 95, nota 79. V. 0 Engel,
II, p. 159.
Archiv, l. c., p. 95, nota 80.
Hurmuzaki, II, p. 91, No. 65 (data de pe margine e gre0tä);
Transilvania, VII, p. 129; Pray, Epist. procerum, I, p. 156-7; Cron.
moldo-polon., p. 230; Cron. lui Macarie, p. 204-5. Cf. Iorga, Documente
romdnesci din archivele Bistrifei, I (Socec, 1899), p. xxx.
Kemény, Fundgruben, I, P. 27.
Arch. ist., I, partea II, P. 152-3.
lorga, Chilia i Cetatea-Alba. 18
 274

Cronica moldo-polona afirma el cetatile s'ar fi Iuat de

UngurT sub Lapu§nénu, dar nu se pare ca ar mai fi avut
ce lua la acésta data. (1)
In scurta sa domnie, Despot, a§à de setos de a Intinde
hotarele OriT pe care i-o daduse norocul, Mai cererna Viena
pentru cele dou6 cetati, pe earl le-ar fi dobandit pote, In ne-
voia de aliatI contra Turcilor pe care .o avea Regele Ferdi-
nand, daca stapanirea i-ar fi tinut maT mult timp. (2) Ca un
ecoil indepartat al acestor revendicarT, Intilnim, in fine, la
1568, un ordin turcesc catra Principele Ardélulul Ioan-Si-
gismund pentru restituirea Ciceulul §i Cetatif-de Baltd catre
Moldova. (3)

II. (4)
GuvernatoriT Chilief i Cetatif-Albe pànä la 1484.
A. Sap-Mire genovesci in Chilia.
6 Maiti 1381 Conrad Donato, consul.
2 Septembre 1382 Petru Embrone, consul.
Inainte de 18 Maiti 1403 Nicolae Fieschi, consul.
Inainte de 15 August 1403 Iacob Bontempo, massariti.

Cron. moldo-pol., p. 233.

Hurmuzaki, II, p. 383; p. 419-20, No. 388-9; p. 424; Forgách,
Ac. Ung., p. 259.
Verancius, V, p. 264.
Pe timpul stàpânirii muntene trebue sä fi fost de sigur PärcälabI
In Chilia: numele lor Insá nu ni s'a pastrat. O listä de sangiad al Ba-
sarabieI §i de SultanI-Seraskierl al Bugéculul nu se p6te forma (de0
pentru unele provinciI otomane, ca Bosnia, lucrul s'a dovedit posibil:
C. Pee; Die ottomanischen Statthalter in Bosnien, In Wissenschaft-
liche Mittheilungen aus Bosnien und der Hercegovina, II. B., 1894;
Notizen aus I. Theil, Viena, Gerold, 1894, p. 33). N'am creçlut util sä
dail numele réslete ale putinilor functionail turcl §i tatari pe earl le
cum5seem. Semnul * Insémnd documentele inedite, pe earl mi le-a facut
cunoscute d-1 I. Tanovicénu ; lar semnul t aratä eä provenienta docu-
mentulul care da numele de Pareälab a fost spusä Inainte, la Cetatea-
Unde nu e niel citatiune, niel semn Inainte, isvorul a fost indicat
 275

B. Steipcinire moldovenéscd in Cetatea-Albei.

9 Iunie 1374 Iacsa Litavor.
1438 Lutian Herman.
6 Martie 1443 IurghicT.
14 Maiil 1443
30 Maiti 1443
1449-51 Bogdan.
8 Septembre 1456 X [Arch. ist., D, p. 154].
9 tulle 1466 Zbierea [ibid., p. 114-5].
20 Ianuarie 1467
11 Septembre 1467 Stanciu [Uricariul, XVI, p. 282-5].
28 Iulie 1468 Hurmuzaki, 112, p. 706-7,
No. 627].
26 Octobre 1469 Mirzea si Zbierea [Uric., XVIII, 36].
7 Maiti 1470 Zbierea [Rev. p. ist., arch. si fil., VII,
p. 378-9].
10 Septembre 1470 Luca si BlAco [Uljanicki, p. 108].
13 August 1471 Luca i Bldca».
5 Iunie 1472 » B Aleo » [Rev. p. ist., arch. si
fil., III, p. 700-1].
3 Septembre 1472 Luca si gBalcu» [Popescul, p. 10-13].
7 M ah:1 1475 HrAman
22 Maiii 1476 ? ? [Col. lu Traian, VII, p.559-60].
(Cf. Uric., XIV, p. 68-70).
11 Septembre 1479 Duma si Hl-Aman.
* 15 i
[
* 15 Octobre » »Duma

27 Maitt 1480 » » » [Uric., XIV, p. 70-2].

5 Octobre 1480 Gherman i Ònd [Arch.ist., II, p.116].
1 Februarie 1481 » [ibid., p. 75-6].
? Septembre 1482 »

In memoritt la data respectiftDocumentele inedite de la Bibl. Ac. Rom.

fost intrebuintate prin cercetare proprie, ele fiind amestecate pentru
regestele in preparayiune. La Archiveis Statului n'am cules material in-
sumi, «organisarea actualä a acesteI lamentabile institutiuni, f6rte putin
publice, impedecändu-mé.
 276

17 Februarie 1483 Gherman §i 611A.

13 Malt]. 1484 » »
14 Maiù » » [Uricariul, XVIII, p.
42-3].
5 August 1484 Gherman i 61.14.
Diplomà fdrà an, a lui tefan-cel-Mare, cu «Goian» in Ce-
tatea-Albg, Rev. p. i,st., arch. pi fil., VII, p. 373-5.

C. Peirceilabii" de Chilia sub stdpeinirea moldovenéscei.

26 Ianuarie 1465 Isaia i Buhtea.

t 9 Iulie 1466 » » [gre§it Bucium].
10 Ianuarie 1467 ) [Vricarul, XIV, p.
67-8].
20 Ianuarie 1467 Isaia i Buhtea.
t 11 Septembre 1467
t 28 Iulie 1468 » » [numaT ea Vornic].
2 Octobre » »

t26 1469 Goia §i Paco.

t 7 Maiù 1470 >> >>

10 August 1470 Goian [Hurmuzaki, 112, p. 707-8, No.

528].
t 10 Septembre Négu
13 August 1471 Négu *i IvaFo.
t 5 Iunie 1472
t 3 Septembre
" 7 Maitl 1475 a

f22 1476 [Négu]

11 Septembre 1479 Maxim Iva§co.
15
-1- 15 Octobre
27 Maiil 1480
5 Octobre
t 1 Februarie 1481 >> >>

? Septembre 1482
17 Februarie 1483
13 Maill 1484
 277

-I. 14 Malt' 1484 Maxim §i Iva§co.

14 Iulie » » » »
[Un fals 135.rcAlab de Ismail (?) §1 Chilia, Teodor Cante-
mir, mentionat de presupusul gil descendent Dimitrie-VodA,
In Descr. Mold., p. 107.]
 APENDICE DE DOCUMENTE.
I.

Nos B., Sancte Mediolanensis Eclesie Archiepiscopus, du-

calis ianuensis gubernator, Consilium Antianorum et Offi-
cium Provisionis Romanie civitatis Ianue egregio et pruden-
tibus viris consuli et massariis, Consilio, Communi et Uni-
versitati civitatis Caffe, dilectis nostris, salutem. A ttentis pro-
bitatibus probi viri Iacobini Velachi eiusque meritis, decre-
vimus eundem Iacobinum, qui illuc accedit suis armis bene
munitus, scribi per vos et annotari in arguxium et pro ar-
guxio civitatis illius Caffe, c-um salario, commodis, hono-
ribus et obventionibus prout similes arguxii soliti sunt ha-
bere. Mandamus itaque vobis expresse quatinus, visis pre-
sentibus, pretactum Iacobinum, omni exceptione remota, in
dictum arguxium recipiendo, sibi pro toto tempore quo ibi-
dem steterit, de salario suo mense quolibet respondeatis et
responden i faciatis eumque benigne tractantes. Ceterum, no-
lumus dictum Iacobinum esse subpositum aliquibus aliis an-
gariis quam illis quas occasione guerre ipse Iacobinus facere
tenetur. Registratis presentibus ad cautellam in actis cancel-
larie Communis Ianue nostrique sigilli munimine roboratis.
Data Ianue, MCCCCXXXI, die III Martii.
(Genova, Arch. di Stato; Litterarurn II (1427-31), fol. 353 Vo, No. 862.)
 279

Exemplum epistole historie narrative. Capitulum XL

Iohannes Ursinus Georgio Montano, Equiti aurato.
Salutem p. d.
Idibus Mails Turcorum Imperator, ingenti exercitu Mysiam
ingressus, Kyliam urbem munitissimam obsedit; putat enim,
si hac potitus fuerit, finitimas regiones ipsamque Poloniam
facile dicioni sue posse subicere. I.Tt autem facilius caperet
Kyliam incoleque celerius in eius se potestatem traderent,
aditus custodit prohibetque ne frumentum et alia que ad
victum attinent, in urbem ducerentur. Cum antem nunciatum
esset populo Turcorum classem apparere extensisque vous
navigare ac ad oppugnandam urbem contendere, tota civi-
tate trepidatur populique clamore cuncta resonant, omnis
quoque plebs que in suburbio erat cum. suppellectili urbem
intrat. Frumentum crudum (nondum enim messis tempus ade-
rat) quod urbem circumd ab at, prout cuique facultas fuit, popu-
lus eradicat, colligit et in domos portat. Turcus autem, collocatis
omni ex parte tormentis, que Bombarde appellantur, urbem
oppugnat, assidueque in loca edificiis frequentiora ingencia
saxa machinis torquet. Erat quidem populo ingenti terrori,
qui in urbe tam grandes globos saxeos conspiciebat ; non
enim parvam anxietatem id civibus incussit, plus tamen noctu
quam interdiu terroris attulit. Dum hec Turcus ageret, cives
robustiores, turres murosque conscendentes, acerrime se de-
fendunt. Vehementer ibi aliquot diebus pugnatum est. Tan-
dem, civibus laborantibus, celeriter missi a rege equites,
Turcos in fugam vertere, paucis interfectis, frequentibus vul-
neratis. Illi in castra redierunt multitudineque convocata,
panels interiectis diebus, urbis pociunde desyderio conpulsi,
superiorique repulsa accensi, urbem grandiori conatu, arte
et ingenio aggrediuntur. Turres iactu machinarum demoli-
untur, magnaque pars muri deicitur, ita ut liber erat Turcis
in urbem ingressus. Capta igitur ea, arma omniaque bellica
instrumenta que intus erant efferunt, plebem autem dinu-
merant, matronas pudicissimas stuprant, puellas innuptas
 280

viciant et abducunt, pueros virosque robustiores ac sacer-

dotes vendunt. Habes historiam, et eam quidem verissimam,
ut res acta est. Vale. Data Cracovie, pridie Calendas Quin-
tiles: Anno 1484.

Exemplum epistole in genere sluthematieo: hoc est severo.

Capitulum XXII.
Iohannes Ursinus Iohanni Lupranelo iureconsulto.
SaIntern p. (1.

Nudius tercius cum Regi nostro Casimiro nunciatum esset

Turcorum imperatorum ingentibus copiis terra manque My-
siam invasisse Belgradumque ac Kyliam urbes munitissimas
intra paucos dies cepisse et citra Danubium Valacchos et
Moldaviam subiugasse, omnes quoque civitates Russie, co-
piarum magnitudine Turci perterritas, iam non in virtute,
sed in fuga spem habere, Rex, trepidus atque de statu rerum
sollicitus, optimates regni convocat, ineuntque consilium
essetne cum Turco bellum gerendum, an, quia infestissimus
hostis acerrimusque sit, fedus potius ineundum, consultant.
Graves atque varie .sententie dicuntur. Tandem nihil potius
in re fieri decernunt quam bellum gerere ac eligere proba-
tissimum imperatorem, qui et auctoritate sua labantes ac
fractos animos subditorum confirmaret, et virtute atque animi
magnitudine tanto hosti obviam iret. Omnibus itaque suf-
fragiis ad tale negocium ydoneus imperator designatur Io-
hannes Albertus, Re&is filius, qui superiore hieme ingentem
Tartarorum exercitlim prostravif, quique non minus ob vite
integritatem, quam ob rerum gestarum magnitudinem et belli
periciam clarus habetur. Comparato igitur exercitu, armis,
commeatu festine atque sine mora in bellum proficiscetur.
Hec diebus istis apud nos acta sunt. Que post hec gerentur
ad te quam diligentissime perscribere curabo. Vale. Date
Cracovie, tercio Nonas Maias.
 281

IV.

Exemplum epistole consolatorie. Capitalum XXV.

Iohannes Errsinus Francisco Corvino.
Salutem p. d.
. . . Videmus enim hec tera nostra a deo calamitosa
luctusque ac miseriarum plena, ut mori potius quam vivere
sit optandum: Duo enim pestiferi et impii Christi hostes
populum christianum maximis detrimentis et erumnis aff e-
cerunt quotidieque afficiunt : Turci et Sarrhaceni, quorum
alteri Egyptum, Syriam, Iudeam, tres opulentissimas provin-
cias, per nostram negligentiam occupaverunt. Turci vero per-
magnam orientalis imperii partem ceperunt, Thraciam et
Hellespontum totamque Greciam possederunt ac multa op-
pida, que quondam florentissima fuere, ab eis nunc prostrata
et diruta ante oculos iacent. Polonis Kyliam et Belgradum,
urbes munitissimas Mysie, que citra Danubium est, abstu-
lerunt Valacchosque et Moldaviam subiugaverunt. Reliquas
quoque finitimas oras in dies magis magisque populantur,
quin, si velint, ad paucos annos totam Europam possidere
poterint. Hii propterea hostes crudelissimi spurcissimique, quo
nihil abominabilius vel dici vel excogitan i possit, hominibus
christianis pro calonibus et lyxis dumtaxat, sed pro iumentis
etiam utuntur : his vehunt, his arant, his fodiunt, his abiec-
tissima exercent omnia erubescendaque ministeria, hos de-
nique omnibus iniuriis ac probris afficiunt. Quod, si tot pre-
clarissima regna occupata esse, si tot opulentissimas pro-
vincias ademptas, si de imperio christianorum tantam di-
minutionem factam, si denique nomen christianum tam tetro,
tam horribili tamque detestabili dedecore a nefariis illis
immanibusque et spurcissimis beluis scelerari miti animo
ferimus...
 Un sir de neasteptate descoperirl, fdcute de mine in va-
canta anulul 1899, imi permite a prelungI acest Apendice cu
documente de o val6re usor apreciabill asupra Cetltil-Albe
(inc6 din secolul al XV-lea), asupra BugéculuT, asupra
deosebitelor puncte de istorie teritorialà i economicl atinse
In ac6std carte.

A. LEMBERG. (1)
a)

I.
11470]
Calyan de Albo Castro. Domini consules.
Dy Hern Ratmanne haben czu Calyan dem Krychen von Weis-
senborg xxx lapides piperis genomen off enn Jar, den Stenn czu
vij florenis und enn Ort, als der Hern Ratmannen Schult-Briff
ausweiset, den sy em ober sich gegeben haben. Actum feria njaia
vigilie Nativitatis Domini [27 decembris]. Item anno sequenti
[1471], feria Mita in octava Epiphaniarum Domini [16 ianuarii],
haben em dy Hern mit paren Gulden beczalet hundert und ij un-
gerische Gulden. Item eodem anno, feria Mita post Conversionis
Sancti Pauli [30 ianuarii], datis ad commissionem suam Lauren-
tio Kosner quadraginta florenos in pecunia. Item eodem die da-
tum Caliano quinquaginta marcas et xvj lat. (sic) g. pro Lx et
(1) V. alte documente, cari completéza pe acestea, in studiul metí
Relatiunile n6stre cu Lembergul, care se tipäresce in revista Economia
nationald §i va aparé ei in tiragiti a parte de o sutä de exemplare.
 283

xvj florenos; sic totum debitum, videlicet ije et xvnj floreni,

Bunt soluti.
(Lemberg, Archivele oralulul, Najstarsza Ksigga Miejka, IV,
p. 255.)

II.
[14711
Calyan Grecus de Albo Castro. Domini consules.
Domini consules receperunt anno preterito in vigilia Nativi-
tatis Domini [24 decembris] a Calyano (1) Greco de Albo Castro
xx lapides piperis, lapis pro vij florenis et unos Ort, prout litera
dominorum consulum obligatoria cavit, quam eidem Calyano de-
derunt. Item racionem dicti debiti dederunt sibi circa festum Sancte
Agnetis [28 ianuarii] centum et ij florenos, quam raciocinacio-
nem et ulteriorem solucionem vide anno precedenti. (2)
(Ibid., p. 278.)

[1484.]
(M6suri de spionagift gi apèrare proprie luate de LembergesI
la vestea ctideriI cetiltilor moldovene.)
Itinerancie et donaria anni presentis...
Item Zacharka Armen° misso ad explorandum versus Va-
lachiam...
Exposita de pecuniis ducentarum marcarum civitati per Ma-
iestatem Regiam donatarum eo tempore dum Kylia et Byelo-
grod per Turcos capte sunt et eodem tempore taraszniz a longa
et hufnicza que dicitur cardinalka cum klenodio domini ohm
cardinalis hue de Cracovia sunt adducte per notarium civitatis :
Primo vectori ab adduccione bombardarum predictarum et mi-
nere sive cupri xxx czentner cum uno quartali et xnj czent-
ner plumbi et aliis necessariis dati sunt viginti floreni.
Item domino Hilario in Wratislaviam, ad comparandum arma
pro civitate dati sunt xxxta floreni.
Item Mathiaschek, pro parva tarasznicza vj floreni.
Item pro salletra domino Hanneswalach ad racionem .. . (sic)
lapidum dati sunt xij floreni.

V. ei documentul precedent. Kaloianni..

Ultimul membru de freed e eters.
 284

Item Iohanni pixidario pro vj lapidibus salletre cum tribus bz.,

duo floreni et unus Ort.
Item Iohanni pixidario, pro una maiori hakownicza una marca.
Item pro octo ereis parvis hautpmen norimbergensibus vij
floreni.
Item pro prenominatis xxx czenthner cum uno quartali et xiij
czenthner plumbi dati sunt centum iloreni cum tribus florenis
et unus Ort.
Item ad comparandum hakownicze domino Nikel Karle de Cra-
covia dati sunt txta iloreni.
Item pro salletra et pulveribus civi kameneczensi, aput cura
emptis, xxv floreni.
(Ibid., p. 461,460.)

[1485.1
(Warsius Michowski, sol la Sultan. Sosirea Regelui cu fiii sèl.)
Item Logofet cum aliis nuncciis de Valachia, unum vas cervisie,
j bovem, carucum cum feno, quatuor truciones ave[ne], et ollam
malvatici et ollam vini
Item domino Stano (1) cum notario civitatis, in Colomiam missis
dum Stephanus Woyevoda Moldavie omagium fecit, pro expensis
date sunt Ix marce. (2)
(Ibid., p. 478.)

[1486.]
Item nuncciis domini Palatini Valachie ad Regiam Maiestatem
in convencione Pyetrkoviensi euntibus dono date sunt unum vas
cervisie, quatuor trunci avene pro v g., duo currus feni.
(Ibid., p. 493.)

[1487.]
[Se scie cä, in 1487, Principele polon Albert veni in ajutorui
Moldovenilor, contra Turcilor. (3) Ii afläm la Lemberg in ogua
de 30 Iunie incfi. Dar in acela§I an trec prin Lemberg Lassoczky
Filip, soli poloni la Sultan.]
(Ibid., p. 505.)

Sail Stephano?
CL in text, p. 167 i urtn.
Ibid, p. 170.
 285

VII.
11497.]
.. Et domino... (sic), redeunti de Turcia in legacionem do-
mini regis, datum est vas cervisie pro j sexagena et duo olle mal-
vatici et olla vini -pro 1 g.
Item ... (sic) date sunt due olle malvatici cum eo existenti.
Item domino archiepiscopo in adventu .
Item domino Potoczky .
Item in alio adventu domino archiepiseopo, dum venit cum
rege, unum lapidem piperis.
'teni pro duabus lapidibus rizi domino regi donatis dati sunt
duo floreni
Item . (sic) domine Pallatinisse, videlicet eapitanei nostri
uxori, in primo ipsius hue adventu data est una pecies tele.
(Ibid., p. 718.)

[1497.] VIII.
Anno quo supra, pro adventu Serenissimi domini Iohannis Al-
berti, regis nostri Polonie, etc., dum primum post coronacionem
hue venit, feria sexta ante festum Beatissime Trinitatis [19 maii].
(DarurI lui i suiteL)
Iohannes auriga currus, ad bellum super expedicionem belli-
cam versus Kyliam, etc., conventus ad. ducendum currum super
-unam septimanam, pro quinque g. Ad rationern sui predi data
est sibi una marca, feria quarta ante festum Sancti Iohannis
Baptiste [21 iunii].
Item domino Georgio pro comparandis necessariis ad currum
media marca.
Item famulis pro expensis dati sunt x floreni.
Item ab equis apreciatis ad ducendum necessaria pro dicto curru
victualia j flor.
Item pro ferris ad currum datis rj marce.
Item Sabato ante Elisabet [18 novembris] solutum est ei totum
servicium et data est ei una marca sive quattuor grossi.
Thomas conventus ad eandem expedicionem.
Feria quarta ante Iohannis Baptiste [21 iunii] conventus ad
unam septimanem pro vij g.
[1497.] Hufnicza.
Fusa est per pixidariurn regalem, cui pro dono ratione laboris
sui data est una marca.
 286

Anno domini 1497, dominica post festum S. Martini [12 no-

vembris], cum rex Serenissimus Iohannes Albertus ex Valachia
rediisset, sunt dono data :
Item Serenissimo regi eques (sic) quattuor cum curru, valoris
quinquaginta fi.
Item piperis unum (sic) lapis pro quattuor sexagenis solutis
de pecuniis census.
Item duas libras croci pro v fi. solutis de pecuniis census.
Item Sigismundo unum stamen panni mechaliensis rubei pro
xvtj fi.
Item pro uno vase cervisie donato domino Przerempszkj vice-
cancellario 33 g.
Item pro uno vase cervisie regi donatum (sic) triginta duos g.
Item pro una (sic) vase cervisie donato domino marsalco tri-
ginta duos gr.
Item pro malvatico et vino donatis regi et aliis dominis xitj flor.
Item pro vase cervisie donato Palatino j Schock. (1)
(Ibid., p. 724, 725.)

[1498.]
Alia singula percepta et exposita ex iussu dominorum consu-
lum, et signanter propter multitudinem et varietatem exposito-
rum tempore illo geworrarum,.conscripti sunt ad singulare re-
gistrum....
(Ibid., p. 742.)

[1500.]
Exposita pro necessitate Regie Maiestatis. Primo Georgio misso
cum litteris regalibus in Kamenecz ad Palatinum Moldavie, ttis.
(sic). Pro expensis et fatiga data est j marca. (Mentiune de «ex-
ploratores» färä destinatiune.)
Item Sabbato ante Nativitatis Marie [5 septembris] missis ex-
ploratoribus ad resciendum de Tartaris nj florenos de pecuniis
Czappengelt.
Dominus Mathiasch a Regia Maiestate portavit pro expediendis
nuncciis Tartarorum triginta fi. in auro et xi, fi. in mediis gr.;
exposita. (Din cele ce urmézä, se vede cA erà un singur sol.)
(Ibid., p. 785, 787.)

(1) V. in text, p. 172 0 urm. Alte documente noué le daii in despiir-

Oren Königsberg, ce urmézä.
 287

XI.
[1502.]
Legacio Palatini Moldaviensis.
Item czu dem ersten ist kommen Illia Steckle und het enn
Gleutbryff von dem Woyewode, data czu der Kolomey, brecht
an den Mytwoch nocte [post] Omnium Sanctorum [2 novembris].
Item der Herre der Woyewode het ewch entpoten alz seyner
Frunden das Ir wellet lessen dy Kawfflewte yn seyn Lanth wyder
czyhen, alz vor aldirsz her kegen Moltau, kegen Turken; we[n]
ymant bedurffende ist; und sulen sich nicht foerchten ummb
das clibrnste Dyngk.
Item das yderman seyne Czalunge thv dem Woyewoden ummb
Hawzen und Wax beczal und wyder seyn Czalunge neme; wenne
her wil keyn Kryck habea mit dem Koenige; her het seynes
Grosfaturz Lanth yngenommen, das ym dorfoer antlicher man
Gewalt hot genommen. (1)
(Ibid., p. 810.)

b)

XIII.
[1464.]
Dorinus Italicus de Soczavia. Cokcza Armenus de ibidem.
Quomodo spectabilis Iulianus Gebeletus de Caffa (2), ad re-
quisicionem providorum Georgii Pollo de Albo Castro et Georgii
Göbel, notarii nostri, ad presentiam nostram consularem accer-
situs et vocatus, interrogatusque quid sibi constaret de racio-
nibus negociorum inter nobilem dominum Dorinum Cathaneum,
camerarium et theloniatorem terre Moldavie (3), et providum
Cokcza Armenum Soczaviensem, qui Iulianus sub onere con-
scientie sue deposuit et recognovit in registro in quo scri-
bebat racionem thelonei predictorum Dorini et Cokcza, quod
registrum tenebat ad fideles manus, se propria manu scrip sisse
in folio manualis centesimo sexto partitas racionis inter pref atas
partes et omnia contenta in dicto centesimo sexto folio, per que
ipse Cokcza restavit ipsi Dorino debitus ducatos quadringentos
sedecim. Non recordatur tamen qua de causa; in capite illarum

Cf. Ulianicki, p. 226-7 0 mal sus, in text, p. 176

V. studiul citat asupra relatiunilor n6stre cu Lembergul.
V. Iorga, Acte i fragm., p. 43.
 288

-partitarum scripturn est in abacho 346 et extra ; sunt ducati

ceecxvj. Actum feria sexta in crastino Assumpcionis, etc. [sic; 16
-augusti 14651
(Ibid., Protocede, p. 85.)

[La 5 Maiti 1466, Petru Velluti, intr'un proces cu Ainolfo Te-

daldi (1), deelarà cà a primit ea perceptor al supparilor de
Drohobycz §i Lemberg, vame§Y de Grodek, de la diferki negus-
tort suma de 205 uglif, rèmftindu-I datorf, intre altif, «Lukinus
de Caffa (2), fideiussor pro Iaeobo Italico de Sancto Salvatore»,
.xMichel Koler de Soczavia , «Pascalis Walacha», «Colojani Wa-
lata de Albo Castro».] (3)
(1-bid., p. 118.)

[1469.]
Martinus Kuchta cum Margareta, uxore sua. Dynlitr TValate de Albo
-Castro filius.
Constitutus Martinus Kuchta cum Margareta, uxore sua, reco.
gnoverunt se teneri certi et veri debiti septuaginta duos flore-
-nos hungaricales, pro novem lapidibus piperis provido Deme-
trio Walathe de Albo Castro. In quibus Lxxij flor. sibi obliga-
verunt domum eorum penes domum Fogel ab una et domum
-ohm Clener Institoris partibus ab altera sitam, obligaverunt tali
-condicione quod, si ipsi Demetrio pro festo Sancti Michaelis [29
.septembris] cum promptis fiorenis non fecerint solucionem, ex-
tuno dominus Arnestus, confrater noster consularis, etiam coram
nobis constitutus, promisit ipsi Demetrio dictas Lxxrj fi. hunga-
"'leales exolvere et debebit in eisdem Lxxij florenis in eandem
-domum recipere intromissionem, tanquam in pignus omni mxe
(sic) (4) consecutum. Si yero pro pref ato termino Sancti Michaelis
ad percipiendum solucionem dictorum florenorum hic presens
non fuerit, extunc ipse Kuchta vel dominus Arnestus predio.
tus nuncio dicti Demetrii, qui presentem nostram litteralem rec6-
gnicionem eis ostendet et presentabit, tenebitur facere solucio-

V. studiul citat pe p. 282, nota 1.

Acest Lucchino are in 1467 un proces cu Ainolfo (ibid., p. 141-2)
V. mal sus, p. 282-3.
.(4) Mode?
 289

nem, ipseque nuncius, habita solucione, potens erit eos liberos

racione dicti debiti pronunciare. Actum feria Mia ante Georgii
119 aprilis 14691.

[1469.]
Martinus Kuchta cum Margaretha. Demetrius, 114lathe filius de Albo
Castro.
Constituti Martinus Kuchta, civis noster, cum Margaretha, uxore
sua, recognoverunt se obligasse et inpignorasse septuaginta unum
zlothnik aun i in septuaginta quinque fi. hungaricalibus provido
Demetrio, Valathe de Albo Castro filio, sigillis dicti Martini
Kuchta et dicti Demetrii sigillati, quos Lxxv fi. hungaricales pro-
miserunt dictus Martinus Kuchta cum eadem Margaretha, uxore
sua, sibi Demetrio aut nuncio suo, qui presentem nostram litte-
ralem recognicionem eis ostenderit, pro festo Assumpcionis Sane-
tissime Virginis Marie [15 augusti] plenarie exolvere ; sua ab
ipso Demetrio aut nuntio suo vadia pretacta redimendo. Actum
die quo supra.
(Ibid., p. 175,182.)

114711
Dominus Arnest. Dymitr TValata de Albo Castro.
Coram nobis constitutus dominus Arnest, recognovit quod ad
mandatum magnifici domini Raphaelis de Iaroslaw, capitanei
Leopoli, fideiubet coram nobis pro domino Aynolpho, suppario
et the[lo]neatore le[o]ppoliensi, domino Dymitr, domini Iurgii
Walata filio, de Albo Castro, centum et xxurj fi. hungaricales
pro quindecim et medio lapidibus piperis, quelibet lapis per octo
florenos, solvendi ad festum Sancti Michaelis proxime instans [29
septembris], et [non] alio modo; quod, si pro eodem termino festi
S. Michaelis dominus capitaneus leopoliensis aut prefatus dombius
supparius prefatus je xxmj fi. dicto Dimitr Walata non Per-
solverint, ex tune eandem summam je xxinj florenorum idem do-
minus Arnest dicto domino Dymitr pro eodem termino S. Mi-
chaelis promisit integraliter solvere et pagare. Actum Sabato
infra Conductum Sollennem Pasee [27 aprilis 1471]. 1472 ante
Carnisprivium [10 februarii] Nigel Armenus venit et recognovit
ex parte dicti Caliani quod dominus Arnest predicti debiti suf-
-ficientem fecit solutionem.
(Mid., p. 213.)
lorga, Chilia I Cetatea-Albi. 19
 290

X VIIX VIII.
[1472.]
Herre Arnst. Her Ainolphus der Zawpnik. Dymitr, domini Iurgi
Walata de Albo Castro filius.
Nigel der Ormenige, in Macht Dymitr, Here Jurgi Walata von
Weysenborg Zonef4, hot bekant das em Her Arnst dy Mulder und
fyr und czwenczik ungerische Gulden beczalit hot, dy her vor
xvj lapides piped's, den lapis czu vuj Gulden, vor Herre Aynol-
phen dem Zawpnik (1) Dymytren geborgit hott, und hat en der
Schult frey und ledig gesagt. Actum Sabato diei Conversionis
Sancti Pauli [25 ianuarii 1472].
Iwaschko Turizin el Steczko, Iacub filius. Calyan Walata de Albo
Castro.
Iwaschko Turczin et Steczko, Iacub filius, Armeni, recogno-
verunt se manu coniuncta teneri Callan° Walata de Albo Castro
sexingentos duos fi. hungaricales aun et iusti ponderis, quos
promittunt sibi exolvere indilate pro festo Nativitatis Domini pro-
xime instanti [25 decembrist Actum feria mjta ante Purifica-
cionis Sanctissime Virginia [29 ianuarii 14721.-1473. Sabato ante
Katedre S. Petri [20 februarii], dictus Calian Greens reeogno-
vit ab ipso Iwaszkone Turczin et Steczkone plenam habuisse
solucionem.
(Ibid., p. 229.)

XIX.
[1473.]
[«Iwaschko Turczin et Steczko, Iacub Armeni filius», recunose
cli datoresc 'Ana la 15 August suma de 200 de ughT «domino Ca-
lyani de Albo Castro, Walatax.; 15 August e data «nundinarum
Iaroslaviensium». 20 Februarie 1473.]
(Ibid., p. 250.)

X X.
[1476.]
[43altazar cum Cristkone, sacerdote Armenorum, et Iacub; Te-
merbasch filius, cum metre sua, Mugalchatun» (2), recunosc o
datorie de 175 ughI cätre «domino Dymitri Walata de Albo

Zuppartius.
Mugal-Catun.
 291

Castro»; terminul de plata e 25 Decembre, si datornicil zälogesc

nisce case. 1 Martie 1476.] (1)
(Ibid., p. 310.)

[1476.]
[«Ffortat, Armenus noster leopoliensis, cum Cristanno et Za-
charia, filiis suis», recunosc o datorie de o sutä de ughi citre
«domino Dymitr de Albo Castro», de plätit la 18 Februarie 1477.
6 Martie 1476. Plata se face la 25 Februarie 1478.]
(Ibid., p. 311.)

[1476.]
[«Her Nicolas Eberko» recun6sce catre Dimitrie o datorie de
patru-rileci de ughI, a se plät1 la 25 Decembre. 9 Martie 1476.
Plata se face lul «Dymitrasch» la 29 Ianuarie 1177.]
(Thid)

[1479.]
Dominus Migu,1 cancellarius terre valachiensis. Kalinik Armenus,
concivis noster.
Veniens personaliter ad presenciam nostri consulatus Kalinik
Armenus, concivis noster, obligatus est coram nobis generoso
domino Migul, cancellario terre valachiensis, tanquam factori
legittimo magnifici domini Hermanni, capitanei Albi Castri (2),
sufficiens documentum et probacionem portare quod ipse eidem
domino capitaneo Albi Castri in centum florenos satisfecisset
et, si ipse Kalinik huiusmodi documentum et probacionem non
attulerit ab eodem domino capitaneo, quod sibi in centum florenos
plenam solucionem fecisset, extunc eidem dominus Migul in aliis
centum fiorenis absque illis prioribus pro pena succumbere
debet, sibi nullo obstante soluturum. Actum feria 4 ante Nativi-
tatis Marie Virginis [6 septembris 1479]. (3)

La 31 Ianuarie 1477, 80 prelungesce terminul plAtil, dupft réspun-

derea und pärtI din datorie (ibid., p. 329).
V. lista ofiterilor de Cetatea-Albi, p. 276.
Pentru Mihu, v. mal sus, p. 120 si nota 1.
 292

XXIV XXVII.
[1479 80.]
Steczko et Iwaschko, Armeni. Kylianus de Albo Castro.
Venientes personaliter Steczko et Iwaschko, Armeni, recogno-
verunt manu coniuncta et divisa se obligan i veri et iusti debiti
in centum et quinquaginta florenis ungaricalibus ffamoso Ky-
liano, negociatori de Albo Castro ; quos florenos dicti Armeni
obligati sunt coram nobis eidem Kyliano solvere a festo Pasce
proxime venturo [2 aprilis] per decursum unius anni indilate,
nullo colore dilacionis evadendo. Actum feria tja post festum
Circumcisionis Domini [3 ianuarii] 1480.
Caspar Mikosch. Kylianus de Albo Castro.
Veniens personaliter Caspar Mikosch, Armenus, recognovit quo-
modo ffamoso Kyliano, negociatori de Albo Castro, in ducentis
florenis ungaricalibus veri et iusti debiti obligaretur et vigore
presencium se teneri fassus est. Quos ipse Caspar eidem Kyliano
solvere et reponere obligatus est coram nobis a festo Pasce pro-
xime venturo per decursum unius anni indilate ; nullo sub pignore
aut alio colore excogitato evadendo. Actum feria tj post festum
Circumcisionis Domini 1480.
Caspar Mikosch. Kylianus de Albo Castro.
[Gwar recunósce o datori6 de 200 de ughI de la Kaloianni.
Ambele date ca In documentele precedente.]
Feria quarta post Agnetis 1482 [23 ianuarii], Duka, filius Kalian,
recognovit quod Caspar Armenus predictus plenam cc fioreno-
rum predictorum fecit solucionem, de quibus eum quittat per
presentes.
NIwaschko, gener Migne et Iacobus, filius Chaczikz, recunosc
o datorie de o sued de florini catre «ffamoso Kaliano Greco
de Albo Castro. ; quos obligati sunt coram nobis eidem Ka-
liano solvere et reponere indilate, dum et quomodo ipse Kalianus
testitudinem (sic) eidem Iwaskoni vacuam et expurgatam faciat»
(14 Ianuarie 1480)].
(Bid., p. 393-4.)
XXV III -- X XIX.
[1481.]
[«Famosus dominus Petrus Lindnar > recun6sce o datorie de
200 de ughl. «famoso domino Kalyan Greco (§ters: «Armeno»).
 293

de Albo Castro», pe timp de un an, Inc epélid de la 2 Februarie,

«sibi aut filio suo Luca (sic).; daca niel tatäl nicl fiul nu se vor
presinta la termin, banil vor fi depu§I chic in pretorio»; se pun
nisce case zalog.Duca primesce plata la 6 Martie 1482.]
[«Providi viri Thomas, filius Iacobi et Michno, filius Andronyk
Armeni», recunosc o datorie de 301 florinl catre «ffamoso Kalyan
de Albo Castro»; plata o va primI acesta saü fiul, Duca, la 25
Decembre 1482. 7 Martie 1481.1
(Ibid., p. 420.)

XXX.
[1482.]
[«Petrus Bedros, Armenus», garantézil pentru «Iwanis Ar-
menus», care 1mprumutase 68 de ughi de la «Kaliano Greco»;
platesce, In numele aceluia, la 11 Martie 1482.]
(Ibid., p. 444.)

XXXIXXXVI.
[1483.]
[«Michno, filius Andronik, Armenus, cum Thuman Armen° ,,
recunosc o datorie de 301 de floriril fatal de «Kaliano Greco», care
refusà de a priml de la Michno jumatate numaf din datorie.
20 Februarie 1483.]
[«Steczko Woytowicz et Thuman, Armeni», recunosc o datorie
de 360 de florinl catre «Kaliano Greco», de plätit la 18 Aprilie
1484. 3 Aprilie 1483.]
[«Ffortat pater et Christoff Mitts» recunosc o datorie de o
sutil de ughf de la «Kaliano Greco», pentru acela§I termin, de
platit creditorulul saú fiulul seú. Data de maI sus.]
[«David, filius Moysi, Armenus», recunósce ciitre acela0 o
datorie de patru-1;lecl de ughi, pentru acela0 termin. Data de
mg sus.]
[dwascho Armenus cum filio suo Iacobo» recunosc o datorie
de 200 de ughI dare acela§f, pentru acela0 termin. Data de
maT sus.]
[«Simon Wolkowsky» recunósce o datorie de 48 de ughf catre
acela§T, pentru acela0 termin. Data de maf sus.]
(Ibid., p. 457-8.)
 294

XXXVIIXLI.
[1489.]
[«Duka, Kalianis Son von Weysenborg», recun6sce cá «Iwaschko,
MigolisEidern, der Armenige», i-a plätit datoria de o sutä de ughI;
26 August 1489.]
[AcelagI dit chitanta pentru 60 de ughl luI «Iwaschko, Moyses
Son, der Armenige».]
[Acela0 d'A chitantil pentru 48 de ughl luI «Wolkowsky der
Armenige».]
[AcelaqI dà chitant6 pentru 360 de ughI luI Steczko und Tho-
mas, beyde Bruder, dy Ormenige». Datele teite ea mal sus]
[Acela§i dä chitantä pentru o sutä de ughi lul «Furtat der
Armenige». 29 August.]
(Ibid., p. 560-1.)

[1498.]
Memoriale Thurcorum.
Item Dominica ante Zophie, ipso die Servacii [13 maii], fuerunt
citra quadraginta muja Thurcorum foribus illam famosam civi-
tatem,devastando inclitam terram Russie, quamplura opida, villas,
allodia ac suburbia istius civitatis, equitando ferme per totiim
diem circumquaque in eminentissimis montibus, conspiciendo et
explorando eivitatem, exercendo preludia, et, regran. (sic) ac
volen. (sic), nil alias attemptarunt contra siquidem civitatem.
Sed mox, die sequenti, videlicet feria secunda [14 maii], in ancora
recesserunt. (1)
(Ibid., p. 774.)

[1499.]
Copia salviconductus a Regia Ilfaiestate magnifico Domino Iohanni
Stephano, Pallatino moldaviensi, subditis suis mercatoribus dati.
Iohannes Albertus, Dei gratia rex Polonie, supremus dux Litva-
nie, Russie, Prussieque dominus et heres, etc.
Significamus tenore presencium quibus expedit universis qui-
a de certa sciencia nostra magnifico Iohanni Stephano, Pallatino

(1) V. in text, p. 175.

 295

Moldavie, subditisque suis mercatoribus cum mercibus generis

et maneriei cuiuslibet ad civitatem nostram leopoliensem merca-
ture gratia veniendi seu mittendi in eademque civitate nostra
leopoliensi mercandi et merces quaslibet, quas secum adduxerint
seu illas duxerint, exponendi, vendendi, res pro rebus commu-
tandi et cambiandi et tandem in eadem civitate nostra standi,
mercandi et pausandi, quamdiu res et merces ipsorum vendide-
rint ye] pro rebus aliis commutaverint exindeque ad propria
cum rebus et mercibus eorum, si illas habuerint, redeundi tute,
libere, secure et pacifice sub tutela et proteccione nostra, personis
et rebus universis ipsorum salvis, nostrum presentem salvum
con ductum christianicum regium dedimus et concessimus damus-
que et concedimus. Quem quidem salvum conductum nostrum
in omnibus punctis inviolabiliter tenere promittimus et ab uni-
versis subditis nostris teneri precipimus presentibus. Sic tamen
quod theloneis introitibusque consuetis nostris more mercatoris
satisfacere teneantur, harum quibus sigillum nostrum est subap-
pressum testimonio literarum. Datum Cracovie, feria sexta in
vigilia Epiphanie Domini [4 ianuarii], auno eiusdem millesimo
quadringentesimo nonagesimo nono, regni vero nostri ver. (sic)
septimo. (1)
Creslaus episcopus et regius procancellarius subscripsit.
Ad mandatum Maiestatis Regie.
(Ibid., p. 782.)
c)

XLIV.
[1571.]
Chaimus Cohen. Andreas Bariczka cum alije vectoribus.
Venientes ad Officium advocatiale leopoliense providi Andreas
Bariczka de S4cz, Martinus de Camieniecz et Olesko de Kalecza
Gura, suburbanus leopoliensis, vectores, ex pacto et conducto,
obstrinxerunt se sexaginta quinque centenarios certarum mer-
cium in Kiliam, turcicam civitatem, Chaimo Cohen, Iudaeo Cons-
tantinopolitano, equis et currubus eorum deducturos, salvas et
integras. A quibus mercibus pro ductura ipse Chaimus Cohen
medium alterum florenum a singulis centenariis soluturum se
eisdem obstrinxit, tum etiam ex Kilia Leopolim idem Chaimus
Cohen dictis vectoribus alias merces ad vehendum dare tenebi-
tur similemque mercedem a quolibet centenario eisdem solvet.

(1) V. mai sus, p. 175-6.

 296

Quod, si ipse Chaim in Kilia mercas non habuerit et vacuos eos-

dem vectores inde dimiserit, extunc ibidem, ab iis mercibus
quas nun() in Turciam vehunt, ad singulos centenarios per grossos
quindecem addere eisdem vectoribus tenebitur. Denique omnia
telonea et vectigalia, tam a mercibus quam ab equis et curribus
per Turciam et Valachiam et in Polonia et Russia, tantum a
mercibus, Bolus Chaim expedire iuxta consuetudinem negotia-
torum aliorum solvere debebit. Vectores vero ea vectigalia in
Russia solvent qug ab equis et currubus solvere consueverunt.
Solutionem vero mercedis prefatae Leopoli in presentiarum di-
midiatam et in Valachiam reliquam ipse Chaim facturus est
vectoribus prefatis. In ICilia vero prefati vectores ad summum in
quintum diem impositionem mercium expectaturi sunt. Ubi vero
plures dies expectaverint, ipse Chaim et vectoribus cum aurigis,
et iumentis seu equis eorum, cibos ex pecunia propria parare obli-
gabitur. Quod etiam in terra Valachie singulis Sabbatibus facer&
debebit, propter moram qug causa Iudei factoris ipsius Chaimi
circa merces destinati sunt (sic). Actum ut supra [feria tercia
ante Sancti Petri ad Vincula [16 ianuarii], anno Domini M° DoLXXI°.
(Ibid., Advocatialia, V, p. 360-5.)

B. CRACOVIA.
I.
De anno 1489.
Sultan Baiasith, Dei gratia Asiae, Greciae, etc. Imperator Ma-
ximus, Illustrissimo et Excellentissimo domino Casimiro, regi
Poloniae, salutem. In questi giorni la Excellentia Vostra ha man-
dato el suo ambassatore Nicolao Ferli con la honorata sua let-
tera. El qual ha referedo molte bone parole circa la causa de
l'amicitia e la pace que inter nos est; la qual 6 accresuta pia che
prima et aiuti domandato capituli in vertitudinem de la pace ;
al presente per confirmar la amicitia, vi hevemo mandato cum
lo nostro ambassatore lettere che da nostra' parte sunt scriptae
in fidem et certitudinem. Et, a Dio piacendo, anche la Excel-
lentia Vostra per confirmar la amicitia, in presentia del mio
servd et fidel' homo, ella slinelmente curarete et mandaretene
iscreta (sic) li eepituli dela pace, segondo che nui havemo man-
dato cum lo vostro embessadore. E da quI inanzi intra utramque
partem segondo el tenor de capituli se habia a observar ; e da
 '297

quI inanzi, se i vostri homini e ambassadori vorano venir, po-

sano liberamente et expeditamente venir. Et i vostri mercatandi
posano venir e traficar nel mio paese et andarsene senza alcuno
impedimento. Et da quI dananzi le porte siano haverte per la
bona pace e amicitia. Ex Constantinopoli, die ultimo mensis martii
anno lesna 1489.
[Urmézà traducerea polonA.] (1)
(Museul Czartoryski, ms. 611, p. 27.)

Copia ex originali de anno 1489.

Lieu du turra, chyfre de l'empereur, en turc.
Sultan Bayasit, Asiae, Graeciae, etc., Imperator Maximus, Illus-
trissimo et Excallentissimo domino Casimiro, regi Poloniae, salu-
tem. Pel el pasato fa asaltado alcuni nostri mercatandi, li quali
cum mercatandi andavano di Caffa nel paize della Excellencia
Vostra, el queli furono asasinadi et morti, et li lor parenti, sub-
diti dell' imperio mio, sono recorsi alla mia Porta ; et per l'a
more et optima pace che 6 infra lo mio iimp:erio e la Ex-
cellencia Vostra amorevelemente scrivemo ala Excellentia Vo-
stra in favor de queli pover' omeni, che li faciati restituire le
sue robe o la valuta, et sl como pill largamente intenderete dal
nostro sciavo. Ex Constantinopoli, die ultimo martii anno Iesu
munciaxxviii[i]. (2)
(Ibid., p. 31.)

[1576.]
Rieran Bech, Sendziacus Benderiensis et Techinensis..., Potentissimo
principi domino Stephano, regi Poloniae, etc.
Postquam hue veneram, ex mandato altissimo foelicissimi im-
peratoris, domini mei, ad gubernacula arcis Tehinia ad illamque
villarum pertinentium, dumque iam illam in protectionem meam
suscepissem, tuno temporis ex parte Honoratissitnae Maiestatis
Vestrae servitor suus hic venerat, quo tempore, vel paucis die-
Cf. textul, p. 171. Ms. are, pe p. 23, tractatul cu Turcil din 146t,
pe p. 25 pe acel din 1487, pe p. 29 ( copia ex originali,) ordinul Sulta-
nuluI pentru armistitiul de dol anl (22 Martie 1483; traducere din 1789,
dupä original).
Urmézi (p 33) tractatul din 22 Februarie 1492 (In polonesce), cel
din 6 Aprilie 1497 (p. 35 i urm.), In latinesce, i apoI alte tractate, de
data' ulteri6r1
 298

bus antea, duas villas antiquitus ad Tehiniam pertinentes ac

penes fluvium Nester ab ea parte Boristenis collocatas ac fundatas
homines latrones, ex arcibus Maiestatis Vestrae venientes, deva-
starunt ; qui quidem supranominatus homo Maiestatis Vestrae
illud factum scelusque patratum sine licentia voluntateque sua
esse factum affirmavit promisitque illos patratores sceleris per
Maiestatem Vestram castigaturos fore captivosque liberos fa cer e
damnaque sibi illata persolvere. Ego igitur, tanquam affeccio-
natus, quamprimum huno nuncium Maiestatis Vestre audivi,
promissioni Suq Regiae acquievi expectavique ut promissio ex
parte Maiestatis Vestre facta finem suum sortiretur. Hoc dum
ita fuerat, Imperatoriam Maiestatem, dominum meum, certiorem
reddideram, Maiestatem Vestram iam omnia sub potestatem obe-
dientiamque suam certe subegisse. Iamque extunc nihil suspica-
bar, nisi quod utrorumque regnorum populus ac miseri sub-
diti in pace publicaque tranquillitate vivere debebant. Verum
praeter spem meam inopinate, 18 die lunae octobris, media
nocte, venerunt 600 homines in naviculis sub arcem Oczakow
praefectusque illorum, kniasz (1) Miszko (qters: una cum fratre),
capitaneus circasiensis, una cum iuniori fratre, aderant, illic
suburbium, eius arcis incenderunt atque in pinerem redigerunt
substantiasque diversas hominibus pauperibus abstulerunt, ipsos
quoque homines, numero viginti, in captivitatem abduxerunt.
Praeterea per gradus secum allatos maenia arcis ascendere vo-
lebant, arcem occupare volentes; tandem, usque ad lucem diei cum
custodibus et militibus arcis preliantes, non habentesque tantas
vires ut arcem accipere possint, iterum naviculas conscenderunt,
iterque publicum, ubi diversi variique homilies cum mercibus
praeterire solebant, occupantes, plurimos homines, iter progre-
dientes, trucidarunt atque spoliarunt. Hoc cum ita agitur, si impe-
ratoris, domini mei, licentia voluntasque Maiestatis Vestrae fuisset,
procul dubio ego quoque potuissem ac tantas vires habuissem
aggredi illas arces hominesque in illis habitantes protligari, sed
non est mihi data potentia neo licentia ab imperatore, domino meo,
hoc in negotio. Quoniam vero Maiestatis Vestre promissionibus
hucusque fidem adhibui ac verbo regio credidi, eam ob causam
ad Altissimam Portam nihil denunciavi, sed ex nunc, licet non
lubens id lacere astrictus sum, nam omnium subditorum haee

(1) V. mai sus, p. 201. Chinel represintd deei, nu Chnte/=}1mil, cum am

creçlut, el Chines, Knez, Principele. Seris6rea eitata e de pe la 15 No-
vembre 1576, nu chiar din acea Oi.
 299

est unanimis vox, sicque, et non aliter sentiunt et credunt, hoc

factum esse voluntate atque licentia Maiestatis Vestre. Igitur Ma-
iestas Vestra principales huius facti atque sceleris tanti patrato-
res, una cum praefecto Circasiensis, Bialocerehensis, Canioviensis,
Braslaviensis, Barensisque arcium, castigare debet, uti publice
pacis perturbatores, quoniam illorum instinctu et consilio ceteri
omnia scelera perpetrant ac damna facere non desinunt, ha-
bentes ab illis et victuaria et omnia necessaria. Imperator qui-
dem, dominus meus, fidem adhibet Maiestati Vestre; etenim, si
non credidisset, utique nos etiam, subditi et servi eius, ipsas
arces expugnare sceleratosque homines castigare potuissemus.
Nunc iterum magna caterva hominum conquerendi causa de ini-
uriis sibi illatis per supranominatas arces ad Imperatoriam Ma-
iestatem iter arripere volebant; ego autem illos vi intertenui,
expectans certius responsum a Maiestate Vestra. Hoc quoque
Maiestas Vestra scire debet quod propter damna subditis Im-
peratorie Maiestatis illata nomen et fama Maiestatis Vestre va-
rie inteligitur, eo quod sub potestate Maiestatis Vestre eae
arces sunt. Si ergo Maiestas Vestra iustitiam idoneam de illis
sceleratis non fecerit neque administraverit, certe postea hoc
factum non ad bonum finem deducetur. Etenim, istis saucis (sic)
hue venientibus, ex supranominatis arcibus praefecti, non solum
modo legumina ad victum pertinentia, verum et arma omnis ge-
neris praebere audent. Cum quibus, silente Maiestate Vestra, illi
sine intermissione scelera patrare danmaque inferre non desi-
nent; unde nihil aliud nisi magne difficultates ac detrimenta Ma-
iestati Vestre crescere videntur. Etenim non solum modo volun-
tarii, sed ipsimet etiam servitores conductitii capitaneorum in-
cursionem faciunt confitenturque sine pudore eosdem esse taus
et talis capitanei hucque venisse cum licentia atque voluntate
illorum. Sic ergo Maiestas Vestra Lucentissima his de rebus sciat.
Caeterum vitam in sanitate in annos quam plurimos imperiique
augment= faelix semper et in aevum exopto Maiestati Vestre.
Ex. Tehinia.
[Vo :] Tureczka.
Risvan Begh,
Sendziacus Benderiensis Tehinensis.

(Ibid., ins. 1659, p. 267-9.)

 300

IV.
Beglerbegul Hidir cdtre loan Zamoyski. Ex castris, 10 Septembris
115891..

(Plfingeri contra Cazacilor, earl* mArturisesc a fi in serviciul

Polonilor.)
Isti latrones Caesari multa damna quolibet anno fecerunt, sub-
ditis Serenissimi Caesaris nostri, et praesertim jis annis elapsis
arces Thehinam et Ocakovam una (?) ac in districtu Moncastri com-
busserunt et homines promiscui sexus occiderunt ac captivos
fecerunt; ex istis finibus multae querelae habitae sunt apud Se-
renissimum Caesarem Turcarum, sed semper expectavimus ut
rex Serenissimus cum Senatu iustitiam administrarent; ista nostra
diuturna expectatio vana fuit, et, quid amplius, nobiles existentes
in his finibus pessimis latronibus omne adiutorium contra cives
ThehinQ et ceteros subditos nostros dederunt ... Nos non sumus
discessuri usquequaque exitum istorum latronum videbimus.
Spero quod rex Serenissimus et Dominatio Vestra finem dabunt
istis nostris iniuriis habitis ab istis pessimis Kossakis, et, si
hoe videbimus, sciat Dominatio Vestra Illustrissima quod ami-
citia nostra in aeternum manebit, quemadmodum semper fuit.
Caesar Serenissimus iussit nobis ut curam haberemus ut nullus
ex istis latronibus his finibus riostris damna faciat. (De ar fi venit
solul ctind erà el la Adrianopole, n'ar fi prildat nicI Tatarif. Sul-
tanul p6te stApiini pe numero§il sei supuqI; de ce nu p6te §i re-
gele 0116 In frig' pe 6meniI sT ?) Aliud dicam: isti latrones ausi
sunt etiam comburere navem prope Moncastrum, que erat plena
mercimoniis, et homines et res in nonnullis oppidis in finibus
vestris adduxerunt, cum consensu nobilium... Aliud dicam Do-
min ationi Vestre Illustrissimg : mense junio ausi sunt isti pessimi
Kossaczy fines egredere, civitatem Kostoviam, sub imperio Scita-
rum positam, devastarunt et multa damna fecerunt. Si pes-
simi hoc non fecissent, Scitae provincias vestras non inva-
sissent et tam magna damna pauperibus fecissent quemad-
modum fecerunt. Opus est ut iugum ponatur istis latrenibus;
quod si vos non feceritis, necesse est ut nos faciamus ... Si rex
Serenissimus operam dabit extirpare Kossakos et nonnullas arces
in finibus Podoliae et Volyniae funditus destruere, ubi isti so-
lent manere, nostra amicitia in perpetuum erit, 'viand° nobis-
cum Illustrissimus legatus res istas optime tractaverit.
ms. 340, p. 147-9; copie contimporanii.)
 301

V.
[1759.]
Instrucliuni, pentru solul polon Potocki.
.... 13) Des sujets polonois ayant été venus dans les échelles
du Danube, Kilia, Galaz, Isakdji, Moncasto et Ismail, oil ils ne
payoient autrefois que trois piastres de droit pour le baril de
vin, les fermiers et receveurs s'étant permis d'en demander jus-
qu'à 40, on demande le redressement de ces griefs...
'Firman à expedier conformément au VIII article [de la paixl.
.... 14) Le mouteweli d'Isakdji ayant confisqué l'heritage d'un
sujet polonois mort à Moncasto, la restitution est demandé[e].
La teneur du VIII article est claire en faveur de la demande (1)....
(Ibid., ms. misiunif Potocki, p. 644.)
C. KÖNIGSBERG.
(Staatsarchiv.)

I.

Marele-Maestru al Ordinului; Teutonic recomandd pe Guillebert

do Lannoy Regeluf Francid si Duceluï. Burgundiei.
[Marienburg, 24 Februarie 1414.]
Spectabiles mores et virtutes egregie nobilis viri Gilberti
de Lannoy, quibus eum insignitum iam certa experiencia didi-
cimus, et operosa exhibicio, qua nos ac nostrum Ordinem, tam
hic in Prusia, quam in Lyvonie partibus, prosecutus est...
De quo eciam, multa de probitatibus suis enunctians, Illustris
princeps Witaudus, dux Littwanie, nobis scribendo narravit....
(Copialbiicher, VIII, p. 2.)

Svidrigailo cdtre Marele-Maroal al Ordinului.

[Tracken , 16 Martie 1431.]
Despre int6rcerea Polonilor de la Camenita spre Bractaw.
(Schublade XVII, no 187.)

(1) Cf., pentru misiunea 1111 Potocki, lorga, Cäiátori, ambasadori

-misionari (extras din cBuletinul Soc. Geogr.», 1898, sem. II; p. 42 tsi
urm.).
 302

.Voith czum Brathean. calm Marele-Maestru.

[aMostp, 2 Februarie 1432]
Arata ca, la 1-14, Svidrigailo a refusat solilor polonI partici-
parea sa la-Dieta pentru pace, daca se exclud, cum s'a facut,
Ordinul Teutonic i cdie Herren us der Walachey» din salv-con-
duct, cu t6te cà i eI Bunt cuprin§1 in armistitiul de un an ce
va !mope la 24 Iunie.
(Schublade XVI/a, no 15.)

Svidrigailo catre Marele-Maestru.

[«rracken,, 30 Martie 1432.]
Recomanda pe «den namhafftigen und strengen Herren Gedi-
golt, Woyewoden.zur Wyllen», plenipotentiarul
(Schublade XVII/a, no 93.)

« Voith zum Brathean. cdtre Marele-Maestru.

[ Slonyn., 27 Iulie 1432.1
Art sosit in acea i la Svidrigailo Reybenitcz i Focha,
Ordinulul in Moldova, earl at' fost fiirte bine primiti de «dy
Heren der Walachye». AceOia aú promis a trimete Marelui-Ma-
estru o solie.
(Schublade XXIV/a, no 11.)

Comandatorul de «Mewe», fratele Ludovic de Lannsee, anunta,.

la 21 Decembre 1432, din «Weitwiske», intentiunea pe care o are
«der Herr us der Walachie» a pornì cu tiite fortele pentru a
«visità, pe PolonI, edupg puteriv, in Ianuarie 1433.
(Schublade XVII/a, n° 101.)

Marele-Maestru indémna pe Svidrigailo a lucra pentru o liga

In contra Poloniei, in care ligii sa intre i «die Walachen» (17
Iunie 1433).
(Copialbilcher, XIII, p. 10.)
 303

Comandatorul de Osterrode serie, din «So'dew», la 5 August

1433, MareluI-Maestru, desmintind vestea c MoldoveniI («dy Wa-
lachens.) s'ar fi impilcat cu PoloniI.
(Schublade XVII/a, n° 42.)

[11 Novembre 1433.]

Scirl-sosite comandatoruluI de Thorn, a «der walachische Woy-
wode», unit cu Svidrigailo, a fiicut pagube neauçlite Regoluf Po-
lonieI, in Rusia.
(Schublade XXI/a, n° 116.)

[1497.]
(Pe dosul socoteleI pentru expeditiunea In Moldova :)
Anno 1497 ist von Landt und Stedter verwilliget, von eines
jden Einkommens von der Marcken Firdungk dem Homeister
zugeben.
(Schublade LXXXVIII, no 119.)

[20 iunii 1497.]

Homeisters Stadthalder und Gross-Kumpthur.
Lieber Her Kumpthur. Wann, of manchfaldige Erforderunge Ko.
Mt., den uncristlichenn Turkenn zu widdersteenn, unnser G. H. Ho-
meister, noch Macht gerustet, von Konnigsbryk awssgezoginn,lvon
Ortelssburg fordan von Ko. Mt. Sendeboten unnd Geleitzman of
weyternn Zog angenomen, Got gebe zw Gluck zw volenden,
hiezw dy Hulfe, awss unnsers Ordenns Landenn getan, vast zw
wenig, alz ir selbist wisset, och dass unnsir G. H. awss der
Masaw -wnss scriftlich hot thuen erkennen, nach dem, grosser
Hulfe zu erhalden, eyn Tagefart warth vonameth habenn, der
halbenn of nehst konftigenn Dinstag nach Visitacionem Marie
der Hulfe halbenn zw handelnn vorgenomen begerenn, of dem
Mentagk do vor offm Obend bey unns zw Konigssbrg thuet
erscheinen, sulchs ewres Gebittis Lewthenn erkundet, zwene von
den Steten, zwene von den Landenn, mith aanczer Macht der
andernn, wy gewonlich, nicht awssbleibenn. Vorhoffenn dissze
 304

unnsers G. H. hartliche Rostunge unnd sweren Zog in fromde

Lande werdenn, ausshen seinem Gnaden trostlich Hulfe zw thuen,
woldet vormanen, irem naturlichenn Herrenn unnd Landis Fur-
stinn, wellcher vor ssye dy Cristenheit noch Vormogenn zw vor-
fechtenn Lieb unnd Gut dorzw nicht hot vormedenn, och umb
sonderliche Beistand unnd Gnade von Gote zw erlanngenn. Nach
Begir unnd Befel unnsers G. H. Homeisters losset of unnsers
Ordinns Hewsserenn dissze drey nachgescribene Messen singen, alz
de Sancta Trinitate, de Sancto Spiritu et de Assumptione Beate
Virginis. Dor an geschit uns unnd unssrem G. H. Homeister zw
Gefallenn. Gebenn zw Konigsberg, am Dinstage noch Viti unnd
Modesti, anno, etc. XCVIj-stenn.
[Vo :] Dem Comethur zw Balge.
(Ibidem alta : eDem Compthur zu Reyn. >)
(Sehublade LXIX, 31.)

XII.
[24 iunii 14971
Bruder Wollther von Plettemberg, Meister zu) Leifflandt Deutsch Ordens.
Dem edlnn, wollgeborn, wirdigem und geistlichen Hern Wilhelm,
Graff und Herre zw Eissenburg, Grosscompthur Deutsch Ordins
und nu Stadhelther unnssers- erwirdigen gnedigenn Hernn Hoe-
mestrs, unsserne besunder lieben holdenn guten Frundt.
Unnsern fruntlichen Gruus, mit Vermogunge alles Gutten stets
zuvorn. Edeler, wolgeborner, wirdiger und geistlicher lieber Her
Grosscompthur und Stadthalther. Unsser erwirdige, gnediger Her
Hoemeister hot uns nu kortcz gescreben wie das Seine Erwirdige
Gnade, uff Vorderung des allerdurchlauchtigstenn Hern Konigs
zw Polen, des Mitwochs in der Octaven Corporis Cristi nestvor-
liddem, mit ijo Pherdenn und ein Zall zw Fusse widder die
Turken, zu Hulff und Trossthe der Cristenheit, aussgezogen sei
und Euwr Gnad uber Landt und Leuthe in seiner Erwirdigen
Gnaden Abwessenn vor einen Stadthelther gezatcz habe, unns
derhalben mitsompt unnsrn Mitgebitgen scrifflich angelangen
zw zuelcher verren swerenn Reisse mit einer Sumen Geldes
Zeiner Gnade mit dem Allererschen, do mit sie die Eren dest bas
in der Arbeit, Kumers und Noth enzetozen moge, zuversorgenn
und, wes sich Seine Erwirdige Gnaden disses zw uns und unssrn
IvIitgebitgenn moge vorlossen, Ewr Wirdikeith ein solchs in
Seiner Gnaden Abwessenn unvorzoglich scrifftlich Antwerth wol-
 305

den entdecken. (Aratä cà are de lucru cu Rusii, si se song.)

Gebenn auss unnsgrs Ordinns Hawsze zw Wendell, am Obent
Iohannis Baptiste, im, etc. (sic), XCVIj-stenn.
(Cu P. S., cerAnd ajutor, din «andern Tag noch Petri und
Pauli Apostolorum > [30].
Urrnézd informatiunile despre Rusi.)
(Schublade XXIX [L. S.] 45; copii contimporane.)

XIII.
[2 iulii 1497.]
Bruder Hans von Tieffenn, Hoemeister Dutschs Ordins.
Unsernn fruntlichenn Gruss stets zuvorenn. Wirdigenn unnd
geistliche lieben Gebietger. So wir denn, uss uwem der Herrnn
Prelaten, Lande unnd Stete Rathe uff Erfordernn Ko. M., unnd nach
Innhalt des ewigenn Friedis, den sweren ferren Czugk wedir
die ungloubigen Tiirken uff unns gnommen, unnsers Alders nicht
geschonet habenn, der unns ferrer Wege unnd Tewrunge hal-
benn gantz swer gefallenn, wissen ouch noch eigenntlich nicht
wie weit unnd lange Zceit sich unnser furgenomen Wergk will
verweilen, denn Ko. Ma. teglich fur sich zeuht nach Camynitcz,
gross Folk versammelt, unns ane eynigerley Hulff ader Ussich-
tunge nach zu czichenn fordert, wie wir das one Hulff unnser
Lande unnd Stete erlichenn fulenden, mogent ir mercken unnd
abnehmen, werdennt ouch durch unnsern Herrnn Stadhelder
unnd Her Catwitcz, unsernn Undercompan, diesser Dinge Gele-
genheit wel weiter berichtet. Hirummb ist unnser vleissige Bete
unnd Begir, se wollet allesampt mit den Hernn Prelaten, Landen
unnd Steten Vleiss ankeren, unnd in die Zach selenn wir also
durch uch unnd sie mit gnugsamer HUT unnd Stewer in diessen
ferren Landen unnd tewrer Zceit nicht hulffloss gelassenn, sun-
der versorget mit Gott das unns gehulffen werde; wir den un-
sernn diesenn Czugk, ummb Gnade unnd Friede den Landen zu
behaltenn, obir unns gnommen, erlichenn fulenden mögen, unn-
serm Ordenn unnd unns allen czu Gute. Alls wir das einen gan-
tzen Vertrawenn czu uch allenn habenn, sy notnu nicht wer-
dennt lassenn. Das wollenn wir in Allem gutwilliglich verschul-
denn. Gote bevolenn. Gebenn zw Bischkowitcz, am Tage Visita-
cionis Marie, im etc. (sic) XCVIj-ten Jar. Begern mit Her Cat-
Iorga, Chilia 0 Cetatea-Albd. 20
 306

witcz eyn eigentlich Antwort, waruff wir unns mogenn vertrostenn,

etc. (sic).
[V° :] Denn wirdigenn erbarenn unnd geistlichenn Herrenn
Erasmo von Reitczensteyn, Obirstenn-Marschalk, und allenn an-
dernn Gebietigernn in Prewssenn, Dutschs Ordenns.
(Schublade LXIX, no 33.)

La 29 Iulie 1497, sinet al ofiterilor superiorl al OrdinuluI cdtre

Iacob Reiff, zis Welter, Pfloger la Sötzen, pentru 1000 de ughl,
datf de el pentru expediVunea contra Turcilor.
(O. A. S.)

[8 augusti 14971
Bruder Hanns vonn Tieffenn, Hoemeister Dutschs Ordenns.
Unnssernn fruntlichen Gruss stets zuvorn. Erb ar unnd geistlicher,
lieber Herr Compan. Fugan euch wissenn das wir virtzehen Tag
unnd zwen Tag im Velde vor Halitz bey dem Wasser Nester
genant gelegenn unnd unnser Botschafft, den Compthuren vonn
Osterrode, bey Koniglicher Maiestat gehabt unnd widerumb zu
Antwurt erhaldenn, unns aisso lanng alhir uffhaldenn zollenn,
bas Konigliche Maiestat unna forder schrifftlich oder muntlich
Beschede gibt, wornach wir unns richten mogen. Unns komen
manicherley Zceittung an ytzt, wy des Grosfurstenn Volck ein
gross Menig der Taternn, ytz wyder des Koniges Volk ein
gross() Menig der Turken erslagen habenn : wes die gantze
Warheit doran ist, konnen wir noch nicht wissen. Unnser Bgir
ist ob Ir eine Summa Geldes mit euch brecht adder bey euch
hett, das yn Gehaym unnd Stille ouch die Summ nymant offen-
waren wollet unnd mit Rath unnsers Wirtz zw Loeblyn Vleis
ankeren, wie unns solch Gelt durch Weichsel zwn Handen kom-
men, dovon nicht vil Geschrie wurde; wo unnsser Wirt ssambt
mit euch Rat finden unnd solch Sum Geldes durch Wechsel one ge-
wisse Kouffleut in die Rewsche Lembergk ane merglichen Schaden
mocht verschafft werdenn, verhoffen wir als denn wol aldo von
dannen bey unns brengen ; wo ir aber in diessen Wegen und Syn
nicht möcht Rath finden, sso last unns solch Gelt in gewiss
Vorwariing, Brife und Sigel von dem Helder des Geldes vordert,
und den, mit ander uwernn Bevelen unnd Ausrichtung, wie Ir
uss Prewssen gescheden Zeit mit euch brenget, ane Seymenn
 307

unns aller Zachen Gestalt möget berichten. Doran thut ir unns

zw Dancke. Geben unndter unnserem Signeth, im Velde vor
Halitz, am Dinstage nach Dominici.
[Vo :] Dem erbaren unnd geistlichenn Herren Hanns Cottwitz,
unnserm Unnder-Compann Deutschs Ordenns.
(Schublade LXIX, n° 85; Copialbiicher, XVIII b, p. 552.)

[15 augusti 1497.]

Se ad vota semper spondet, egregie domine fautor et amice.
Accepit hesterno vesperi dominus meus R[everendissimus] novi-
tates quas mihi, ab amico habitas, placuit Vestre Excellencie
facere communes.Inprimis quomodo dominus Serenissimus noster
rex habet muja centum et viginti simul bellatorum. Obsedit Kilia
et Bialigrodt uno die ; isti (sic) duo : arx videlicet et opidum, per
Turcos multis victualibus sunt munita, sed non superfluis mili-
tibus ; expulsus est omnis populus qui prius possiderat hec loca,
et positi fuerunt in eis novi cives propter precedimenta. Deus
ipsius (?) fortunet inceptum suum, pariter et itinera magnifici do-
mini nostri magistri generalis ... Inter hec scribemus : vide
epistolas in qua (!) continentur Turcarum mine posite Reveren-
dissimo nostro regi et suis; quas tempus ... Ex Heilsberge, ipso
die Assumpcionis Beate Virginis anno XCVIj.
Vestre Excellentie
Georgius Wehr, plebanus ut 'supra.
[Vo :] Egregio et Illustrissimo viro domino Michaeli, magni-
fici principis et domini, domini magistri generalis, cancellario,
decretorum doctori, domino suo et fautori sincere observato.
(Schublade LXX, 32.)

[25 augusti 1497.]

Marele-Maestru ff.-are Regele Poloniei.
. . . . Meines Leibes Unmögenheit unnd Abnehmenn der Creffte
hot Ewr Konigliche Maiestat vonn dem grossmechtigen unnd
gestrengen Herren Stentzel von Chadetz, Lembergischen Herren
unnd Houptman zu Halitz, :ouch uss dem erbaren unnd geistli-
chen Herren Cumpture von Ostirrode, meins Ordenns und Ge-
santen, on Zweifel wol vornehmmen. Nii lege ich alhir in der
Gewalt des Almechtigen Gotes, sseines gotlichen Willen vor-
 308

wartende. (Atacul rus in Lituania. Chemat InnapoI. Cere qi el

acésta.) Geben in der Lemborg, am Tage nach Bartholomej,
anno, etc., XVIj, etc.
[Hanns de Tieffenni
(Copialbficher, XVIII b, p. 513.)

XVIII.
[16 decembris 1497.]
Erlauchter, hochgeborner Furst, etc. Wir thun Ewer Gnaden
zu wissenn das Ko. Mt. vonn Polann einem Anschlag widder
die Turckenn hot aussgehenn la essen, dorczu den hochwirdigen
unsernn G. H. Hoemeister zeliger durch mergiiche seine Bod-
schaft ermanenn; der Seiner K. Wird, in Meinung widder die
Turcken, mit Macht noch Vormilgen czu HuIff geczougenn, uff
der Reissen gestorben. Got czur ewigenn Zelickeit bevolhenn.
Gleichwol die Seinen in geschribener Meinung furth czu czihenn
verssold unnd verordennt, etc. (sic). Inn wasserley Urzach aber
K. M. widder die wallachischen Hern und Houptman mit Czorne
erwecketh, denselbigen seine Undersassen und Land mit Heres
Craft gewaldiglich obirczougen ist, unns noch czur Czeit nicht
eigentlich czu schreibenn. Zunder thun E. G. warliche Berich-
tung das die Hrnn (sic) unnd gute Leuthe unsers Ordens, vonn
unsrm G. H. obgeschrieben -abgefertigt an der Meinung, dess
mehrnen Teilhs erschlagenn unnd adssblieben sein. Unnd haben
unns vil grösser Erschrecken in irem Beywessen geschen gessagt :
das K. M. im Abeczuge noch dem Fried vom wallachssenn Woya-
woidenn geschlagenn, wol bey vjm verdackte Herwagenn, ane alle
Czall der andern, verlouren habe. Dorczu vil Hernn unnd guter
Leuth doe bey: die Unsrnn, zovil der gebliebenn ist, nichts dann
gewunthe Pferd unnd zulochtenn Harnisch brocht habenn ; inn
ganczer Bssorgung ssitczen, die Turckenn Ko. M. zu Poln, ouch
Preussen, bessiichenn werdenn. Wann sie haben, Got erbarm es,
nemlich den Deutschen vil angewonen, zo sie inn Aussczuge mit
irer Wagenburg zum Letczten verordent unnd geschickt worenn.
Nu ist es nicht weiniger, zo die Thurcken erweckt sein unnd Noch-
folgung als czu besorgenn thun werden, ist E. G. unnd allen
Fursten auff die Lando Preussenn, die vor den Ungloubigenn lie-
genn, helffenn zu behalten vonn Notenn unnd Beyssorg czu ha-
benn. Angessehenn wts grösser Ehre der gemeinenn Deutschen
Nacion unnd Notcz des hohen und niddernn Adels am Land zu
Preussenn haben zu vormercken, das die Deutschenn kein Land
 309

gewonnen und noch me habenn dann Preussen, durch welcher

Ehr und Manheit sich die Turckenn biss noch czur Czeit merg-
lichenn beförchtenn. Inn ganczer Zuvorsicht E. F. G. werd das
mit ihren Verwanthenn herczlich betrachten unnd, zo es die
Nod erfordrt, der heiligen Cristenheit czum Bestenn, disse Land,
czum Ehren unnd Nuez des deutschen Nacion, bey dem Cristen-
thum helffen behalten unnd vertedingenn, ouch bass unnd
tieffer dann wir schreiben bedencken. Wir wolten E. G. vil
lieber, besser unnd lostbarlicher Czeitung, dann wir iczt wissenn,
schreibenn. Wo aber wir E. G. zu Dienst sein konnenn, wollenn
alczeit w- illig erfunden werden. Kenne Got, der dieselbig E. F. G.
in Freud unnd Gessuntheit lange Czeit enthalten gerwche. Ge-
geben, etc. [Apol:] Am Sonnabend nach Lucie Virginis, in, etc.
(sic) XVCIj-ten Järe.
(Ibid., p. 514.)

XIX.
[16 decembris 1497.]
Denn Ertczbischoven Cohen unnd Trier, anno, etc. XCV1j-tem, Sab-
bato post Lucie virginis. (1)
Willige all unnseres Vermögenns Irbietunge fruntlicher Dienste
mit beheglichem Willen stets zcuvornn. Allererwirdigster in
Got Vater, irluchster, hochgeborner Fiirsst, gnedigster Herre.
Wass wemiltiger unnd der Cristenheit erschrecklichenn Geschich-
tenn werden wir vorursacht, nicht alleyn Uwern Fiirstlichenn
Gnaden, sunder alln Step denn der heiligenn Cristenheit czu schrei-
benn unnd czu eröffnen, wie (2), uff Erfordernn des durchluchtenn
Hernn Konigen von Polan, etc., wedir die unglaubigenn Tiirken,
unnser gnediger Herr Hoemeister, nach Pflicht unsers Ordens,
etc. (sic) (3), in achten Tage des heiligen Leichnams nechst vergan-
gen, gerust mit etczlichem Felkb, beylewfftig funnffhundirt Reis-
sigen unnd etzlich Fussknecht, in die Padolie obir hondirt Mey-
len dem Hernn Konnige nach geczogenn, mit Krangheit beval-
lenn, seyn gerust Folk (4) hinder ime bey dem Konige gelassenn
unnd also schwach in wenniger Zcall czu riick in die Rewssche

6ters: Unnsere willige fruntliche Dienste mit ally...

6ters : Unnser gnediger Herr Heemeister in Got versturben.
A5ters: inainte de etc.: ouch des Friedens.
,,5'ters: das fordan.
 310

Lemborgk kommen, aldo versturbenn unnd gen Kenigsberg in

Prewssenn todt gefurt unnd am Sonnabende nach Mathej Apostoli
begraben ist; Got geruch der Zelen gnedig seyn. So aber der
genant Herr Konnigk von Polan in Versamelung vil Folk, alss
man spricht, obir hundirt tusint Man, wissen nicht uss was Ur-
Bach, in die Walachey seynen Czugk geseczt (1), Willen an dem
walachisschn Woiwoden czu erhaldenn, das denn ime gefelet unnd
nichts guts geschaffet, sunder von Not (2), Kummer (3) unnd Gebruch
Vitalien von dannen czu riick hat miissen mit grosser Macht gesyn-
nen (sic), die frende Tiirken, Tatternn, Walachen unnd andere un-
cristlich diet im nochfolgenn, sie angegriffenn, vil Hernn und guter
Lewte (4) gefangenn und jommerlich erslagenn, dem Konnige unnd
de seynen obir sechs tusint vordackte Wagen (5), der andernn keyne
Czall genomen (6), unsers Ordens Hern unnd gute Lewte alle ire Wa-
genn, unnd was sie gehabt, verloren haben : nicht die Helffte an
der Zcall zovil behabt, mit czerbrochen Pferden und Harnisch,
alss des ist, heym kommen seyn ; Got wolle seyner Cristenheit
beystehenn. Bisorgenn unns aber mit diesser (7) Nidderlege unnd
Verlust (8) die Turkenn unnd Ungleubigenn, also gereitzet und
von der Nam (sic) geriist, nicht (9) uffhoren, vil meher, alss ire
Art ist, chr Cristenheit czu Schaden forder gedencken (10), Got
verbiete die Propheczeyen, wie lange geschrieben nicht war wert
denn, dann sie jczt an mugerley Verhindenn durch ebene Lande
biss ze Crakow unnd an die Wessell czihen mögen. Diss habenn
wir Uwern veterlichenn Gnadenn, zam der heiligenn Cristenheit (11)
unnd des Reichs Kiirfurst unnd (12) Mitbeschirmer, im Besten
nicht raogen furhalden. Dann unserm Ordenn in Prewssenn unnd
Leifflanndt die Last unnd Anfechtunge der Ungleubigenn, an al-
lem Eyll (?) der abgesunderten Rewssenn in der Muschkow

6ters: het in Meynung seynen.

6ters: und.
gters: Vitalien.
.Cuvint qters, apol f ters : gislag.
6ters: genomen haben.
6ters: habenn; apoi qterse cdte-va cuvinte
A,S'ters: nicht.
6ters: nicht ir.
61ers: werden.
6ters: das.
&ere: Stende.
6ters: ersch (?).
 :311

unnd Turkenn im Reich czu Polen, die Lenge (1) czu swer will
gefallen ; herumb bittenn wir E. F. G., alss unsern gnedigsten
Hernn, die geriiche diesse Ferrlikeit unnd Not der Cris tenheit
an den Enden, do es billich verb andelt soll werden, fiirsetczenn
unnd gnediglich helffen verfugen, so es czu bsorgenn ist die
Not erferder der heiligen Cristenheit unnd diesem gentcz (?)
Landenn Hulff unnd Rettige widderfaren mögen unnd den Un-
gleubigen irs Furnehmens und Inbruchts gewert werde, uff
das sie nicht weiter diltsche Lande besiichen unnd beschedigen.
Das wollen wir umb E. F. G. williglich verdynen. Der Got Al-
mechtiger lange Gesunt enthalden geruche czu enhafftenn Zceit.
Bruder Wilhelm, Graff unnd Herre czu Eyssenburgk, Hoemei-
sters Stadhelder unnd Grosscompthure, unnd alle andere Gebie-
tiger in Prewssen.
(Ibid., p. 516-7.)
XX.
[Circa 16 decembris 1497.]
Dem Landcompthure an der Etsch in etc. XCVIj-ten Jare, am
(sic).
Mentiune cd : cane die Hulff unnd andere mehre, unmogelich
ist die Lenge der abgesundertenn Rewssen unnd Turken Graws-
samkeit Wedirstandt zcu thun».
(Ibid., p. 637.)

[26 decembris 1497.]

Dem Rilmischen Königke, im etc., XCVIj-ten Jare, am Dinstage
Stephani (ten inidia 6rd).
Allirdurchluchtigster (2) Fiirst, grossmechtigister Konigk, aller-
gnedigster Herr, meine (3) willige undertanige Dienste mit pflich-
tigen all unnsers hechstenn Vermogenns Erbietunge stets zuvornn
emphanngenn. Allergnedigster Her. Uss Wemuth unnd erschreck-
licher Angst werden wir, alss Pfeiler unnd Mawern der heiligenn
Cristenheit an denn Ortenn der unglaubigenn Turken, Tattern und
Rewssenn, geursacht E. K. M., in zam der Cristenheit Beschirmer,
unnd allenn Stendenn (4), sundern der diitschenn Nacion,
Sters: an der heiligenn Cristenheit czu ewer.
Sters, inainte: Meine.
Sus e adaus: unnsere.
Fters: der Cristenheit unnd.
 S12

eröffnen clagelich Geschicht diss Jare eigangenn (1), wie unnsers

Ordens loblicher Furst unnd gnediger Herr, Hanns von Tieffen,
Hemeister (2), uss Rath unnd (3) Fulbort seyner Herren Prelatenn,
Gebietiger (4) und Lande unnd Stete (5), von dem Durchluchs-
tenn Hernn Konigen von Polan, etc. (6), wedir die Turkenn czu
gebenn (7), sich (8) mit swerer Unkost gerilst, Hernn unnd gute
Lewten samelt (9), in der Meynung, unnd nicht anders, denn (10),
czu Heil seynn Czele (?) unnd die Cristenheit czu beschirm, den
altenn Man doran ze setczenn, angenomen unnd in ferre Reisse
obir hundert Meylen, nach unsers Ordens Vermogenn, beylewfftig
unnd deroben funff hundert Man wol gerust Seiner Gnaden nach
gefurt, mit Krangheit bevallen, in der Reuschen Lemborgk ver-
sturbenn, in Prewssenn begraben, Hernn unsers Ordenns, gute
Lewte unnd seyn Dyner hinder ime (11) bey dem Konige von
Polan gelassen; der denn, uss Urzach uns unwissende, nicht wedir
die Tiirken, sunder dem walachischem Waiwoden in seyn Landt
geczogenn ist (12), aldo durch Hungers Nöt unnd von manglicher
des Konigs von Ungern Botschafftt (13), welchem Reich die Wa-
lachey, alss sie vermeynen, sey underwurffenn (14), das fientlichenn
Furnehmen abzcustellen ermanet unnd hartlich anngezoegenn
eynen Fredenn czu machenn unnd mu riickczuczihenn genöti-
get (15), und von dem Walochenn gewarnet (16).
(Ibid., p. 557.)

$ters : Konigliche Wirde, unser gnedigster Herr von Polen.

A5ters: Unsers v¿irdigen Ordenns.
Fters: Ihenen.
$ters: und Bruder.
(6) $ters: bet auff Erforderenn unsser.
AFters: den pflic...
4Fters: der Pflicht unsers Ordens nach.
$ters: gerust.
fters: unnd.
$ters: seynen alter Man.
AFters: gelassenn.
,Fters: in Meynunge den czun underbringen.
6ters: der ein Herr unnd Beschirmer des Lands der Walochen
czu sec ...
S'ters: unnd anhenglich vort von dem.
(16) $ters: ist und.
(16) ,,5'ters: unnd doch.
 313

XXII.
[26 decembris 1497.]
Dem Romischen Konige, post salutem.
Allergnedigster Herr. Uss erschrecklichen Angsten unnd Wemuth
werdenn wir, alss Pfeiler unnd Mawern an den Örternn der un-
gloubigenn Turken, Tatternn unnd Rewssenn, geursacht E. K. [M.],
in zam der Cristenheit Beschirmer, unnd allen Stenden, besundern
der diitschen Nade, czu eröffen wie unnsers gemeynen Ordenns
lieblicher frommer Furst, Herr Hans von Tieffen, Hemeister, uf
Rath u- nnd Fulbort seiner Herrnn Prelaten, Gebietiger, Lando
unnd Stete, von dem. durchluchstenn Hernn Konige von Polan,
etc., widder die Tiirken czu czihenn ernstlich erfordert (1), mit
swerer Unkest sich geriistet (2), Bruder unnd Ordens Ritter und
Knecht versammelt, czu Heill seyner Zelen unnd (3) Beschirm
der Cristenheit seins Alters nicht geschönet, uss grossmutigenn
guten Herczenn eyne ferre Reysze obir anderhalb hun dirt Meylen
firgenomen (4) unnd angefangenn, in der Podolien mit Krangheit
bevallenn, in der Rewschenn Lembergk versturbenn (5), in Prews-
senn gefurt unnd aldo nach Gewonheit begrabenn ist (6); die
selbigen unsers Ordens Bruder (7), Ritterschafft unnd Dyner
hinder ime bey dem Hernn Konige von Polan gelassenn, die denn
in der Walochey, neben des Herrnn Konigs grossem Macht, die
niddergelegt ist, dass mehrer Tayll von den Tiirken, Tatternn,
Walechenn erslagenn seyn, alle ire Wagen unnd Habe verloren
habenn, das unns unnd allenn diessen Ort, Landenn nicht wen-
ingk thut erschreckenn, unnd steht czu bsorgenn dieselbige
Ungleubige diet also mit kostbar Wagenborgk unnd andere
Kriges Waffen (8), dem Hernn Konige unnd den Unsernn ange-
wonnen, gestercket unnd gereitczet, an den Enden forder, wie ire
Art ist, gedenckenn werdenn der Cristenheit zcu Schadenn; unnd,
so der Gros-Furst uss der Muschkav sulchin der Cristenheit Un-
fall erferet, wirt seynen Obirmuth unnd Tyrannikeit an den (9)
S'ters: ermanet.
A,Fters: Hern und gute Lewte.
6ters : zu.
61ers : unid Not.
AFters: und.
A,5'ters: und.
6ters: und.
6ters: unnd Garthe.
,5ters: Land.
 314

cristlichenn unsers Ordens Landenn, Leifflandt, wie die sich

teglich des vermiiten, vorsiichenn unnd beweissenn, villeichte
von den Turken unnd Tattern, die unsers Ordens Bruder in der
Slachtunge an iren Wapen-Röcken vermerckt, Rechunge zcu
sächen (1), mit dem Grossfursten uss der Muschkow eyn Vers-
tentniss machen unnd den Cristenlanden czu schadenn geden-
cken: diesse betouerte Geschicht, den (2) unsers Ordens gemeynen
Obirstenn unnd Landsfurstim Vorlust (3), Bruder unnd (4) Ritter-
schafft unsers Ordens, ouch Angst (5) der ungloubigen Turken,
die an eynem Ort unnd die abgesundertenn Rewssenn am andern
Ort uunsers Ordens Lande unnd die Cristenheit understehenn
czu obirczihenn, wir nymands billicht wissenn czu clagenn denn
Uwer Kaiserlichen Majestät, Beschirmer der heiligenn Cristenheit.
Die wir mit hohem Vleiss diematiglich anruffen uund bittenn mit den
jrluchstenn Herrnn Kurfurstenn unnd (6) Stendernn der Cristen-
heit in die Zachen gnediglich sehenn geriiche unnd Rath mu fynden,
wie diessen Ferlikeiten (7) weisslich filrzcukommen, domit der
Cristenheit von den Ungloubigen nicht forder Inbruch geschee (8)
unnd diesse Ort, Lande unsers Ordens (9) entsaczt werdenn, dann
wir alley[n] zcu Nutcze der heiligen Cristenheit, unnd Herrn
der dutschen Nacion, unnd seynen gemeynen Adell, wie wir uns
pflichtig erkenn noch unserm. hochsten Vermögenn Leip unnd Gut
ungespart williglich darstrecken, etc. E. K. [M.] geruche sich
hirinnen gnediglich beweisen wollen, wie in allen (neinteligibil)
williglich. (10)
(ibid., p. 562.)
XXIII.
[26 decembris 107.1
Dem Burgermeister und Rathmannen der Stadt Lemborgk in Rewssenn.
Unsernn fruntlichenn Grwss mit Erbietunge allis Guten stets
zuvornn. Ersame, volweissenn unnd vorsichtigenn guten Gonner
5'ters un cuvint neinteligibil.
A5ters: Todt.
,,S`ters: Hernn.
6ters: guter Lewte.
6ters: vor.
6ters: den.
,51 ters : fur.
6ters un cuvint neinteligibil.
6ters: gereth.
6ters: Bitten ... gnedige unnd tröstlich
 315

unnd Frunde. Wir dancken uch vleissigk unnd hoechlich aller

Ere unnd Weltat unnsern loblichenn Fursten bey uch in Got ver-
storbenn, besundernn grosses Vleiss, Gunst und Dienste unnsser
Ordins Herrnn Brudernn unnd Dynernn in irem Unfall unnd
Not xnildiglich beweisset. Wo wir unnd unnser Orden ummb
uwer Stadt unnd ire Inwoner mogen konnen unnd sollenn, sein
ungeczwivelt gneigt williglich (1) im allem Besten czu erkennen.
Wann wir denn von den Unsernn, uss der ungluckseligenn Nider-
lege heym kommen, bericht werdenn wie etzlich unser gnedigen
Hernn Hoemeisters seliger Hoffdyner (2) in der Walachey ge-
fanng-enn sein, die wir gerne woltenn gefriet (3) unnd erlosset
wissenn, habenn czu Uwer Weissheit gross Czuvorsich, Rath,
Weisse unnd Wege wisset zcu finden (4), do durch sie, ane gross
Beswerniss unsers Ordens, der doch siist diesses unnd anders Um-
fallen merglichenn Schaden genomen het, mechtenn gelesset wer-
denn; dann sie gute arme Dienstlewten sein, nicht anders denn
Habe unnd Pferdt gehabt, unnd die verlorn haben. Hiruminb bit-
tenn wir mit gantczen Vleiss fruntlich, Uwer Liebe wolde uss
reiffenn Rath weisslich in die Zache sehenn unnd unserm Orden
zcu gute, beqeme unnd czu den Dingen wissende, alss von uch
selbst oder wie ir das im Nficztenn erkennet, ussschickenn, eigent-
lich ummb dy Gefangenn, wie vil unnd wer sie sein, Förschunge
thun unnd uff eyn Summ Gelts irer Lössunge handiln. n lassen,
woruff das mocht kommen, unnd unns zou wissenn werdenn :
wollenn gerne dornach seyn unnd sulch Gelt czusampt uwer
Unkost derzcu gethan ussrichtenn unnd die gutenn (5) arme
Gefangen nicht verlassenn. Wo (6) sie ouch durch Uwer Weis-
sheit Anrichtung ummb eyn beqweme Summ machtten ge-
freiet unnd (7) desselben Gelt von uch dargeleget werdenn,
gebenn wir unnd unser Orden das gutlich an Widderrede
beczalen. Es ist auch noch bey uch unsers Ordens Herrn unnd
Bruder krangk hinder stellenn, bitten den in seyner Not nicht
zcu lassen. Soll wol vergulden werden. Euwer Ersamkeit hirinn
sich ummb unsers Ordens. Wille vleissm (sic) beweisse ; wie wir
$ters: zu.
,S'ters inainte: Dyner; in urmd: Ordens Dienslewte, gute, arme,
erbare Dienstlewte.
05'ters: freie.
6fters: erdenckenn.
(6) &ere: Lewte.
6'ters: die Gefangenn.
$ters: von.
 316

ynen bewertenn Trost mu uch haben, wollenn wir umb uch unnd
die Uwern nimmer vergessen, sunder in Allen gut gedencken.
Geben, etc. (sic). (1)
(Ibid., p. 563.)

XXIV.
[20 maii 1498.]

Regele loan-Albert cdtre Gheorghe, Duce de Saxonia.

Cracovia, Dominico die Rogationum [20 maii], anno Domini mil-

lesimo CCCCLXXXXVIto (sic), regni nostri sexto».
Ceterum Vestram Illustritatem nostre moderne ac nove tur-
bationis certiorem facio, quod, nobis non opinantibus, Turcus,
Tartarus ac Volachus, simul conspirati, mag[n]is et, certe, numeros-
sissimis copiis comparatis, partem regni nostri opulentissimam
impetuose ac ex tempore invasere, igneque ac ferro devastaverunt,
et veremur quod praedis onerati salvi evadent, nam eorum su-
bitam celeritatem, ob longam distanciam, insequi non possimus.
Sed suspicamur quod post eorum egressum novi hostes similia
patraturi venient, annixuri ut sibi ad cristianos infestandos li-
berum iter patefaciant et praesertim ad germanice nationis opes,
quarum ipsi sunt cupidissimi; sed, Deo adiuvante, nos paratiores
invenient quam isti qui modo ' crudeliter vastarunt, quibus pro
viribus nostris annitemur iter quod querunt prohibere, tarnetsi,
mutuo conspirati, potentissimi sunt et superiores viribus nostris .
Qui, si (quod omen Deus avertat) me superaverint, reliqua facil-
lime quae cupiunt perficient, atque ideo omnium vicinorum
principum esset virtus ignem vicinum ardentem ac flammam pro-
pagantem adiuvare extinguere sibique alteri benefaciendo pro-
desse. Vestra Illustritas hec secum recenseat pro alti sui ingenii
excellentia et aliquando in noticiam sui Illustrissimi domini ge-
nitoris, discipline belligerendi hominis peritissimi, ac aliorum
principum Germanio, hoc ingens commune reipublice cristiane
periculum deducat et persuadeat eis ut nos non deserant auxi-
liis, donee aduc vires nostre aliquid roboris haboant. En ipsi
hostes hae vice in Hungaria, in Lithuanie magno ducatu inque
regno meo crudeliter praedaverunt, nostras vires debilitantes, ut
ad reliqua faciliorem ac commodiorem aditum habeant. Et, cum

(1) Pe p. 559 se aflä o scriselre din 2 Ianuarie 1498, catre Papá, In care
se vorbesce de dumanil OrdinuluI : Tura, Tätari i Rutg.
 317

Vestra Illustritas secum hoc reputaverit, diligenter procul dubio

cognos[c]et quid hoc negotium requirat (1) ...
(Schublade XXVIII, n° 35; 70, n° 16.)

[1499.]
Aller gnedigister Koningk. Der edle, wolgeborne unnd geistlich
Herr Wilhelm, Graff unnd Herr czu Eyssenbuergk, unsers Or-
dens Hoemeisters Stadthelder unnd Grosscompthure, het Uwern
Koniglichenn Gnaden am nehstin schrifftlich gebetenn unnd an-
gelanget, Rath unnd Hulff begert, wie unnser Gefangen in der
Walachey möchtenn gefreiet unnd loss werdenn. Wann denn
dieselbigenn von der gewegistenn Ritterschafft unnsers Ordins,
von unserm gnedigstenn Herrnn Hoemeister ussgefiirt, eynsteyls
erslagenn unnd etczlich gefangen seyn, wirt dei Herr Stadhelder
und unnser Ordenn von derselbigenn gefangen Frunde hartlich
unnd wemutiglich angelanget Vleiss unnd Arbeit nicht zu sparen,
die ge15.sset möget werdenn, wie das unnser gnediger Herr Hoe-
meister unnd unnser Orden verbrieffet unnd verschriebenn het;
unnd, wo wir dorinne lessigk erkant wurde, mehr Widderwille
unnd Umglimpff unserm Orden daruss erwachssenn. Do bittenn
der Herr Stadhelder, Prelaten unnd Gebietiger, E. K. M. wolle
gnediglich in die Zach sehinn (2) ..., Rath unnd Hulff mitteylenn,
wie die gefangenn gute Lewte rnogen gelosset unnd nicht lenger
in Gefenglcnus gehaiden werdenn. (3)
(Copialbilcher XVIII b, p. 564.)

[1499.]
Instruefiuni pentru ambasadoril Ordinului in Polonia.
.... Es had aber mit Seiner Ff. Gnaden disse Gestalt, das Sein
Ff. Gnade des Ordens Lande in grosser Beswerung, Schulden und
unrath befunden, nicht allein von den alten Krigen, die etwan

Ducele Gheorghe erà. fiul Ducelul Albert 0 verul primar al Elec-

torului de Saxonia Frideric V. Böttiger, Ge,sch. von Sachsen (in col.
Heeren 0 Ukert), I (Hamburg, Perthes, 1830, in-80), passim. Reges-
tul documentuluI in publicatiunea, adese-orl citatä, a lui Lewicki.
Sters: unnd...
in locul Marelui-Maestru mort, fu ales Ferdinand de Saxonia. V.
felicitdrile ce i se trimit din Rodos pentru alegere, ibid., K. I., no 6.
 318

zwicsten dem Reich zu Polan und dem Orden gehalten herkum-

mend, sunder auch von der Verlust die der nest in Got ver-
scheiden Heenmaister E. K. Gnaden czu Gefallen in der Wala-
chei erlieden hadt, als dan der selbt in Got verscheiden Hoemai-
ster selliger und lublicher Gedechtnus sampt dem gantzen Orden
all das jeninge zum Ernst dinend, an Pferden, Harnisch, Leuten,
Buchssen, Yezelden, Wegen und Anderm, beschedigt und verloren,
das sich der Orden noch nicht erholt und in [k]einer Zeit zu er-
holen ward. (1)
[V°:] Instructio Ern Zesar Palinskj.
(Schublade XXIX a, p. 49.)

«Hans Nymesgar» cgtre «Bartolt won Altma[nishoffen, Haws-

kuntir czu Raynneyth»; Vilna (Wille), 23 Aprilie 1503.
... Szo wisset, wirdiger Her, das iczunt dy Czeytunge alhy
ist wyder, dy Boten dy der Konigk [von Polen] yn dy Moskaw
gesickt hat, jczunder uff dem Wege sint und widder heym kom-
men und habin mit denen Mosquiter (2) Fride gemacht . vj. ummb-
geende Jar langk. Und szo hot der walachsche Woywode och
seyne Boten czw ym Konige gesant, sunder das ist uff geschobin
bas ken Krokaw, das ay do sollen czw ym kommen . . ..
( Lag bey LXX a», 34.)

[30 August 1538.1

Illustrissime princeps, domine, domine [dux] gratiosissime,
.. .. Nova quq in aula Serenissimi principia mei versantur acci-
piat Illustrissima Dominatio Vestra velim. Serenissi[mi] Roma-
norum et Hungarie reges, missis nunctiis, significant imperatorem
Turcarum, magnis coactis copiis, recta Moldawiam contendere,
qua, et regione Transalpina, occupata et Palatinis suis collocatis,
in Hungariam penetrare illicque hiberna agere decrevisse, orantes
ut Palatino Moldawk, cuius vires sibi accessuras scribunt, Maies-
tas Regia in praesentia parcat et commune bellum non impedi-
in ala versiune, cu multe Indrepari: enicht allein von den alten
Krigen herkumed, sunder auch von der neste Raise, sze Seiner Gnad
Vorfare E. K. M. zu Gefallen in die Wallachei nachgezogen und mit
vil andern sweren Burden beladen», pe paginele urnateore.
Ivan III.
 319

at, se omnium dampnorum et sumptuum vados pro eo ponentes.

Orator Maiestatis principis mei, dominus castellanus Brzestensis,
ad Imperatorem Turcarum missus, rediturus, praemisso ad Maies-
taten Reglam nunctio, eandem Turcarum expeditionem et decre-
tum confirmat. Palatinus Moldawie, petitis subinde et prorogatis
indutiis, nihil agit ; exercitus noster arcem Choczym xvna augusti
obsidione cinxit, que ab omni oppugnatione et tormentorum ic-
tibus atque igne dicitur esses tuta. (1) Magnificus tamen domi-
nus castellanus Cracoviensis, frater meus, cuniculis, non sine
pociundi spe, adorsus est eam
Datum Cracoviq, penultima mensis Augusti 1538.
Eiusdem Illustrissime Dominationis Vestrq
servitor,
Spitek de Tharnow (2),
manu sua scripsit.
[P. S] Obsignatis iam ad Vestram Illustrissimam Dominationem
litteris, accurrit celer nuncius et retulit Tartaros, qui predas in
ditionibus Maiestatis Regio agebant, per nostros milites fusos
esse, ex illisque insigniores quosdam ex Caphensi et Oczakovi-
ensi sectis, quas vulgo ordas appellant, caepisse, qui, questioni-
bus subiecti, retulerunt Caesarem Turcarum totis viribus in
regnum Hungariae invasurum et totam vim Scytarum cum magna
parte exercitus mi in ditiones Maiestatis Regie missurum, sed ex
his ipsis captivis, quos in singulas horas expectamus, certiora
habebimus. Quicquid allatum ab illis fuerit, faciam postea Ves-
tram Illustrissimam Dominationem certiorem.
Coresponden0. ; scrisori primite.)
XXIX.
[6 martii 1539.]
Illustrissime princeps et domine, domine observandissime,
.... De rebus novia tristissima queque ad nos perferuntur. Aiunt
enim Turcarum tyrannum pontem quo ripas Danubii iunxerat
Pentru incercarea lui Rare% fugar, de a intrit in Hotin, v. i stu-
diile citate asupra relatiunilor nöstre Cu Lembergul (un proces relativ la
aceste evenimente in 1541).
Spitek era fratele Hatmanului loan, invingatorul din 1531 asupra
Moldovenilor. El serie Ducelui EA la 23 Iulie 1538. De la loan, avem o
scris6re catre Albert din 16 Martie al aceluiael an, eSkrzynno.; ambele
In corespondenta polona din Königsberg. Cf. si Iorga, Acte fi frag-
mente, I, p. 10.
 320

anno proxime superiori, cum in Valachiam esset irrupturus, eun-

dem in locum nune deportandum curasse, ita ut certum hoc sit,
eum proxima insequenti aestate in Valachiam esse rediturum ;
inde quorsum so conversurus sit, nihil dum certi habemus. Sunt
qui existiment eum recta in Hungariam cum exercitu progres-
surum, alii vero per regnum nostrum in Silesiam invasurum. Non
desunt etiam qui affirment eum Prussiae potiunde desyderio
teneri, precipue vero portus geda.nensis, ex quo facilis ei fu-
tura esset transmissio in omnes terrarum partes. Deus Optimus
Maximus avertat truculentum tyrannum hunc a cervicibus nos-
tris. Illud pro certo et indubitato allatum est quod in ipsis regni
nostri finibus futurus est, ita ut vacuo a metu animo esse non
possimus. Cum autem periculum hoc aeque attingat Vestram II-
lustrissimam Dominationem atque lios, qui sumus illi paulo vici-
niores, aequum est ut provideat diligenter ne quid regnmn de-
trimenti capiat, cui nihil potest separatim accidere a ducatu Illus-
trissime Dominationis Vestrae.
Datum Cracovie, VI martii, anno Domini MDXXXIX.
Eiusdem Vestre Illustrissime Dominationis
obsequens capellanus
episcopus cracoviensis (1) subscripsit.
(Mid)
XXX.
[20 Wulf 1539.]
Illustrissime princeps el domine, domine colendissime,
.... Nova nulla video quae perscribam Illustrissimae Domina-
tioni Vestrae, nisi quod auditus est hisce diebus nun cius Vala-
chiae satrapae, qui non mediocres iacit terrores Caesaris Thur-
carum. Ait eum tres habere collectos cxercitus, quorum uno
Sophi, Persarum regem, alio Germaniam, tercio Hungariam ado-
riri statuerit. Dicit ripas Danubii ponte eum iunxisse, quo mi-
nore negocio transire queat exercitus; arcem e xtruxisse muni-
tam in Valachia, non procul a Belgrado ; mandasse preterea
Tartaris ut in ditiones Sacrae Regiae Maiestatis impetum faciant
et arcem Braczlaw, que est in finibus, obsidione cingant, quasi
potiti sint, quod Deus omen obruat,sibi eam tradant, quod ei
ad multa futura sit opportuna. Hisce novis per hunc nunciatis,
non usquequaque lides per nos habetur, sed pro certis illis et
(1) loan. Asupra tuturor acestor persdne si a acestor evenimente sper
a revenì inteun studiii asupra rdslAielor iul Petru Rares, basat pe is-
Wore negligiate la noI sail inedite. V. Literaturd fi Artd romdnd, pe
anii 1899 si 1900.
 221

indubitatis adfirmat seque a satrapa suo missum esse dicit ut

pro amicitia lacere Sacram Maiestatem Regiam de his cerciorem,
quo mature rebus suis prospiceret. Esse autem haec allata per eos
qui reversi sunt in Valachiam a legato quem habet satrapes sive
Vaiwoda apud Turcarum tyrannum. Sed habet Sacra Maiestas Re-
gia suum quoque apud eundem nuncium; eius reditus in pro-
pinqua est expectacione; quod is attulerit, id pro certo sumus ha-
bituri... Datum Cracoviae, XXa Iunii, anno Domini M°D0XXXIX0.
Eiusdem Illustrissimae Dominationis VestraeJ mancipio dedi-
tus : Samuel Macyewskj, decanus cracoviensis et vice-cancel-
larius. (1)
[P. S.] Scriptis iam et obsignatis literis meis ad Illustrissimam
Dominationem Vestram, venit nuncius a praefecto arcis Camene-
censis, qui scripsit significasse sibi Valachiae satrapam Turcarum
tyrannum ex hac vita excessisse, filium eius in aoje interfectum,
exercitum universum a Sophi, Persarum rege, fusum esse et ad in-
ternicionem usque deletum (2) petiisseque ut in hac rerum turcica-
rum perturbatione copias sibi daret auxiliares praefectus, quo
possit satrapes iste, quae sibi erepta sunt per Turcas, ea asserere
atque inpedire quominus quae caepta est aedificari arx in Vala-
chia (3) ea perfici queat. Sed haec nova magis etiam quam priora
illa suspecta nobis sunt. Cum certius erit aliquid allatum per-
scribam Illustrissimae Dominationi Vestrae.
(Ib)
XXXI.
loan Tarnowski ceitre Duce. Sandomir, 11 Aprilie 1540.
1Pentru liga contra Turcilor.]
Ac, si quando ea statuendi commodum futurum esset, certe hoc
tempus videtur eius generis ut, si christiani principes, eciam
non omnes, et aliqui saltim, qui et possent et vellent, hoc onus
plum ac vere christianum institutum suscipere sibi inviicem et
coniunctis viribus non deessent atque id unum quod Reipublicae
utile futurum esset sentirent, essent omnia faciliora: priusquam

Se pare cä Inlocuià pe Luca Gorski, care serie, eu Caneelariul, la

2 Martie 1538.
E inutil a spune In mai multe cuvinte ca e un svon fals despre
campania din Persia.
Benderul (Tighinea).
Iorga, Chilia §i Cetatea-Albil. 21
 322

enim [Turca] vires extenderet suas, in hac Danubii parte sibi arces
edificare et locari iussit, collectis viribus animisque, minori cum
negocio procul repelli possit. Et inter caetera loca, in quibus
commode et extra maius periculum cum eo decertari possit, ea sane
in quibus arces collocavit, meo iudicio, perquam opportuna essent.
Quae quidem facile redegi in potestatem possent ac, ubi recu-
peratae fuerint, et ex his et Hungaria caeterisque locis chris-
tianorum invadendis arceri possit. Quod, si gentibus et arcibus
suis ferret suppecias, quod sine dubio faceret, guando eas videret
a christianis principibus oppugnari et sibi eripi, facilius in eo.
loco quam alias secum esset confligendum. Haberent enim
adiuncta eciam sibi moldavicae gentis auxilia, quod in illis locis
sint, qui et libenter et utiliter christianis praesidio non essent
defuturi. Quare effectum esset ut Dei Optimi Maximi patrocinio.
Vinci hostia immanis possit. Qui, etsi non parum valet amplis-
simis copiis, tamen hoc nomine non esset reformidandus, nam
potencia et viribus nullam unquam neo caepit, nec aggressus est
provinciarum alio pacto quam cum videret principes secummet
ipsos dissencientes, pugnantes, ferro et armis decertantes : tuni
demum animum et audaciam sumsit alterutrum eorum ut op-
primeret, diciones subiiceret, civitates vastaret. [Dar se teme el
rAsbedele vor opri Incheiarea ligei.]
Orator Sacrae Maiestatis Regiae iam e Turcia redit; hodie in
Camyenyecz, arcem finitimam Sacrae Maiestatis Suae, venisse
fertur ; quid ferat, nondum mihi est certum. (1)
[Se spune resultatul soliel In P. S.; dar el nu ofere interes
pentru noI. Tarnowski se ocupa' si de pilsunarea oilor bugecene.
peste Nistru.]
Praedones eciam quos Kozakos vocant, qui incursiones in di-
cionem Sacrae Maiestatis Regiae facere solebant,, cum absolveretur
orator, imperator comprehendi iussit et capitis pena mulctari...
Capitaneum Thehynensem, qui Pretfficz (2) et subditos Suae-
Maiestatis Regiae affecerat minis, quod id ausus fuerit invito.
i

Toma Sobocki, solul: ctribunus lanciciensis (Lentschitzl, regni

pocillator., serie Ducelui la 1-id Mala 1540, dupá inttircerea sa.
Acest German in serviciul Poloniel, ca Voevod al Podoliei, e po-
menit adese-ori in corespondenta polonfi. Cf. §i Hurmuzaki-Bogdan, I,
p. 125 lli urm., no LXVII. in 1561 se intimpld curiosul cas al mortii
lui aparente ; de§teptindu-se din letargie, dumanul Tátarilor fácil o,
straanicä petrecere, care nu-1 impedeca de a murl de-a binele "ése-
ani mal társliii, In 1567, cand fiul séil Iacob anuntil lucrul Ducelui.
 323

imperatore, eiiciendum aliumque sufficiendum mandavit pontem-

que in littore Sacrae Maiestatis Regiae factum Sadzyakomj suf-
fecto dirimendum et deiiciendum mandavit. Interminatusque est
ne S4dziak in littus regium aliquem ingredi permitteret. [A or-
donat Crâmlenilor a nu prädà.]
(Mid)

XXXII.
[30 octobris 1540.]
Illustrissime princeps, domine, domine michi clementissime,
[Primejdie turcéseä pentru Ungaria §i alte . 'érl'.]
Nempe et in ora moldavitica, in contigua vicinitate nostrati-
bus consistente, idem Thurcarum imperator iis non ita pridem
actis diebus partem terre Vayvode illi Moldavorum ademit di-
cionique sue subegit : eam videlicet ab Nistri fluvii ad Danubii
littora intermediam consistentem, quindecem in latum et viginti
in longum milliarium distancia atque spacio extensa[m] atque
protensa [in].
In terra deinde transalpinensi seu Multanorum, ex ea parte
Danubii, civitatem magnam et opulentam, Brahylow nuncupatam,
idem Thurca, ademptam, dicioni sue subiugavit ibidemque arcem
muro erigendam construere occepit.
Ad littora tum demum Nestri, a confiniis Sacre ac Serenissime
Regie Maiestatis, domini nostri, consistentibus, arcem Thehynya
nuncupatam, defense cum primis accommodatissime provisam,
muro constructam, erexit. Adhuc vero, pro futura in proximo
estate, alteram quoque arcem in loco dicto Horeyow, ab ipsa
priori arce erecta versus nostratum oram superius tendendo,
septem milliarium, ab arce vero confinitanea Braczlaw, dicionis
Sue Sacre ac Serenissime Maiestatis Regie, domini nostri, ad
magnum ducatum Lithvanie pertinente, decem octo milliarium
distancia consistentem, erigendam velle dicitur. Successive, proch
dolor ! hostis ille serpit versus nostratum oram. Deus ipse Opti-
mus Maximus scire dignetur qui[d] nobiscum tandem futurum sit.
Moldavie vero modernus Vayvoda Stephanus non ita pridem
actis diebus cum duobus cese nominantibus et contendentibus
heredes Moldavie fore, qui sub ipso unus post alterum in Vay-
vodam prefici tentabant, manus conserebat. Alter horum erat
filius Petri quondam Vayvode, non ita pridem expulsi, alter
vero filius ohm Stephani, Vayvode edam Moldavie ; jis utrisque
instructis aciebus victis, capitibus plexit, una cum omnibus fac-
 324

tionis illius auctoribus, diverso penarum genere morti traditis :

iam ad presens respirat.
Senatus vero terre Mills moldavitice, de jis duobus obtenta victo-
ria, obsequia sua Vayvode illi suo in recenti prestita asserentes, iis
verbis Vayvodam suum aggressi sunt : aloe., inquiunt, cimpre-
senciarum propter te fecimus, quod duos istos inimicos et hostes
tuos, auxiliante Christo, prostravimus ; sed, si partem terre illius
per Thurcum ademptam non reacceperis dicionique tue restituen-
dam Thurco non opposueris, futurum est, tercio quopiam hoste tuo
ad fasces Vayvodatus anhelabundo sese offerente, nos procul dubio
a te ad eum deffecturos esse persuadeas. Et neque te amplius nobis
pro domino seu principe et, ut ipsorum vocabulo utar, Vayvoda,
habere reputareve vclle. Illi siquidem pocius obedire et servire
vitamque, sanguini et rebus omnibus non parcendo, in et pro pa-
tria paternaque ora exponere mallemus, quam quod nobis chris-
tianis, proch dolor! gentis nephandissime princeps imperare pa-
trimoniave nostra deoceupare, debeat.» Ad hee Vayvoda inter
cetera illis fertur respondisse, pollicitatus illos protegere partemque
terre illius ademptam redimere et in dicionem suam restituere;
solum duorum annorum ab illis sibi ad hoe perficiendum dani
peciit induciarum spacium, eas potissimum illis adducens in me-
dium raciones : primam famem in terra illorum impresenciarum
magnam seviisse, alteram nondum sese thezaurorum, qui nervi,
ut ayunt, belli existunt, copiam habere; terciam nondum sese
certo scire, uter in regiment° Ungarie rex iam turn demum
sufficiendus sit. (1) «0 utinam., inquit, «regno illi rex belligerun-
dus idemque magnanimis atque locuples sufficiatur, ad quem
reffugium habuerim, illiusque atque Polonie regis et a ceteris
cristianis principibus consiliis et auxiliis supplicabundus uti
velim. Habito siquidem ab ipsis aliquid suppeciarum, commode
satis Thurcarum imperateri possem resistere. Quod absque ipso-
rum regum et ceterorum principum christianorum suppeciis non
ita commode, et ymmo difficile perfici possit et frustra forsan
tentandum.» Acquievit Senatus ille Vayvode sui persuasionibus
prefatis infra duorum annorum spacium defensam sibi illam
expectaturum.
Mea vero sentencia, si a principibus christianis non habuerit
auxilia, procul dubio senatores illos suos hosti nephandissimo illi
proditurus est, vite periculo exponendos, tamquam contra eius
imperialem actores factionis potestatem, ex aggrarico (sic) ordine

(1) loan Zipolya móre la 22 Iulie 1540 (Fessler-K1ein, III, p. 498).

 325

alios dignitarios subministraturus ; Thurcarum vero imperator

maiorem partem terre moldavitice, earn videlicet nostratum con-
finja contigue respicientem, sue dicioni subiugaturus suspicatur,
Vayvoda illo in aliqua parte mediterranea illius relicto. Utinam
autem principes christiani Vayvode illi suppecias laturi slut!
Ex jis siquidem duabus terris, Moldaviensi videlicet et Transal-
pinensi, illorum apparatu solito, pro armis capiendis centurn
millia equitum, necessitatis tempore sese offerente, exire certum
oat, qui, christianorum principum auxilia habendo, Danubio flu-
vio, qui terras illas utrasque alluit, in sua potestate habito,
magnum indo principium sunt habituri, arces omnes illas Turco
impresenciarum obedientes, circumcirca Danubium consistentes,
commode possent a Turco eripere sueque (1) dicioni subiugare
exercitusque tum demum thurcicos per Danubii undas tentantes
transmeaturos prohiberent. Deus Optimus Maximus inspiret
corda cristiana hosti illi nephandissimo iamiam unitis viribus
resistere debere.
Dicitur preterea, Petrus ille, quondam Vayvoda Moldavorum,
non ita pridem expulsus, apud Thurcam esse illique filium
suum in pignus obsidionis dedisse, ea sub condicione ut, si rur-
sus dicionem moldavicam possit adipisci, qua pulsus est (quod
sibi Cesar ille annuere affirmatur), quod esset obediens in om-
nibus Cesan i Thurcarum. Ad quid devenire suspicatur status
noster cristianus Deus ipso solus scire dignatur.
Quid tandem innovatum certi precipue fuerit, non negligam
Vestre Illustrissime Dominationi scriptis meis pro temporis exi-
gencia significare. In iis siquidem et in aliis omnibus licitis ob-
sequiis Vestra Illustritas, dominus dominus meus clementissimus,
me servitorem suum semper paratum invenire obtemperabun-
dumque dignabitur. Humiliter rogo ut Vestra Illustrissima Do-
minatio mili esse clementissimus dominus et me pro uno suo
servitore reputare dignetur. Cuius me gratiae commendo. Ex
Halicz, penultima octobris anno Cristi 1540.
Eiusdem Vestre Illustrissime Dominationis obsequiosissimus :
Nicolaus Syenyawski, castellanus Belzensis, exercituum Reipublice
campestris Haliciensis, Colomiensisque capitaneus.
[Pe V°, adresa latiná cfitre Ducele Prusiel si nota urmätiíre :
cAnkommen durch Jhon Politzkj zu Ortelsspurgk, den 4 Decem-
bris. Ist den 8 Januarii widerumb beantwort..]
(Mid.)

(1) Ms. are: go.

 :426

[15 ianuarii 1541.]

Illustrissime princeps, domine, domine meus clementissime,
.... Valachi Palatinum suum, cum Turco sencientem, occiderunt
et omnes Turcos, qui in dicione illa iarn se locaverant, ad unum
interfecerunt resque illorum et Cezaris maximo lucro diripue-
runt...
Datum Vilne, xv Ianuarii, anno Domini 1541.
Eiusdem Illustrissime Vestre Dominationis servitor,
Petrus Opaliensky,
Curie magister.
[Catre Duce.]
(Mid)

[21 ianuarii 1541.]

Illustrissime princeps, domine, domine clementissime,
. . . . Novarum rerum nichil habemus preter hec : Vayvoda
Moldaviae in arcae (sic) Szoczawa, quem Turcarum imperator
ante biennium instituerat, a suis noctu necatus est, ob hoc quod
certam partem dominiorum suorum imperator Turcarum sub po-
testatem Szandziaczi Nisteralbensis tradere constituerat.
Electus est ab eis ipsis alter, nomine Allexander, filius ohm
Bochdani Vayvode, qui, cum huic loco sufectus esset, sub arcem
Nisteralbensem turcicam aliquod millia hominum misit praedatum,
qui, profligatis octingentis aequitibus Turcarum et abactis quam
plurimis pecoribus, ad sua iam redierunt. Quid inde futurum
est, expectamus.
[Mentiunea 1nt6rceril la Curte, de la Sultan, a solului \Vila-
mowski, cu «Armenus interpres regius idiomatis turcici 1
Vilng, 21 Ianuarii, anno Domini 1541.
Eiusdem Illustrissime Dominationis Vestre
addictissimus servitor,
Thomas Soboczkj, tribunus
lanciciensis, Regie Maiestatis pocillator.
[Catre Duce.]
(lbid)
 327

Toma Sobocki cd ire Ducele Albert. Vilna, 12 Martie 1541.

.... Interpres regius sermonis turcici ex Turcia rediit; edu-

xit secum 59 homines captivos, quos Tartari nisteralbenses e do-
miniis et regno Re& Maiestatis abegerant; eos rursum impera-
tor Turcarum, ob federa et pacta cum Regali Maiestate sibi
intercedentia, repertos, remisit (1). . . .

(Bid)

«Ambrosy Kurapach cdtre Ducele Albert. Vilna, 5 Aprilie 1541.

. ... Der Vayda Peter der Volochaj ayn gnumen hat un[d] den
Alexendrovycz (2) hat gyekepft, der naglest Vayda vur, doch
myth tyrkyem Gyehelff ; dy Tyrkyen zeint gancz hamlich ...
P. S. Der thyrkiszi Poczavt kumt morgyen myt zamt enn vo-
lochiszer Potszovt: hot der tyrkyszy Poczszavt xi Pffert un[d] der
Valach 14 Pferd...
Datum zu der Vylnn, am Dinstag for Palmarum [5 aprilis] 1541.
(Mid)

Iacob Przyluckt, notar de PrzemOl, «Illustrissimi domini Pallatini

Cracoviensis, etc., familiaris,, cdtre Ducele Albert. Cracovia, I Mar-
Sie 1550.

.... Heri allatum est hue partim triste, partim letum nuncium ;
primi enim tabellarii ex finibus Russiae missi nunciabant Pret-
vicium in Bar a Valachis et Turcis obsessum esse, ut non con-
quieturi essent, donec vivum comprehenderent Turcarumque

E alipiti si o traducere germanä.

Cetesce: eBogdanovycz»: se confundd Alexandru Cornea cu stefan
Leicustä Aleocandrovici.
 328

imperatori, ante aliquot menses Constantinopolim ex Persia re-

verso, adferrent. Secundi autem ad 5.000 ipsorum Turcarum et
Valachorum a Palatino Belsensi et ipso Pretvicio fusa esse certo.
referebant. Ita hie nos, inter spem metumque positi, nescimus
pacemne an eertum bellum expectemus cum illo tyranno, qui
liberorum principum professus hostis est. Duo autem sunt quae
his novitatibus, hue certo alioqui allatis, fidem abrogent: et quod
legatus Turcae, qui Persam victum esse (1) referebat, nuperrime
hic secessit et quod Bogusz, capitaneus Crasnostaviensis regius,
ibidem legatus, nondum ab imperatore reversus sit....
(Mid)

Stanislas Boianowski ccitre Ducele Albert. (2) 1549-50.

. Ab extra hec sunt que ego scio. Misit hue Palatinus Mol-

daviq, dicens se duo mandata ab imperatore Turcarum, quia ad

primum non fecisset, habuisse : ut ad regem mitteret atque re-
sciret an voluntas regis fuerit, vel scitum, quod nostri Kozakj
incursionem versus arcem suam Oczalow atque damna subditis
eius facerent, etc. Dixit eciam idem orator privatirn quod duo
Czaussi turcici hos Tartaros, qui nuper Wolhiniam vastarunt et
spoliaverunt, ex domibus eorum fustibus, invitissimos ad id,
expulerunt. Metuimus igitur maiorem eorum. incursionem prop-
tereaque castellanus Cracoviensis ex Russia nondum rediit.
[Se trimete la Turci, ca sol, «Bogvsh.D] (3)
(Ibid)

Stanislas Boianowski ceitre Ducele Albert. Lublin, 7 Iunie 1551.

.. Certe periculum ex Valachia sive per Valachiarn a Turcis
. .
maximum pro foribus est, tam certum, si quidpiam aliud. Non
quidem vulgare illud periculum, qualia multa sepius ab incursio-
nibus extemporaneis vidimus; sed de subiugacione et tyrannica
Sultanul Soliman se intorsese victorios din expeditiunea sa in
Persia la jumätatea lul Decembre 1649 (Hammer, III, p. 287).
Scrisórea, fará data, e pusa /a inceputul anului 1549, data care
pate fi admisti. Dar mentiunea plecaril luI Bogusz o arata nu cu mult
anteritira precedentel.
V. si scrisórea ce urméza.
 329

perpetuo possessione res agitur. Primum, quod nullus rex Polonie

fecit, ter in Turciam pro pace sive induciis obtinendis modernus
rex legatos misit, neo tamen obtinuit ; que quidem et ob hanc
nostram, qttam Turco probe norunt, ignaviam et discordiam et
ob Palatini Valachle ad se deffectionem, quam illi iam olim
facturam sperabant, de qua Illustrissime Celsitudini Vestre ali-
quocies scripsi et que iam effectum sortita est, negate sunt,
deinde ob illatas per Pritwicz et alias nostrates Cozakos in fini-
bus iniurias, ut illi dicunt, pro quibus componendis iam sepius
utrinque commissari deputati fuerant, sed numquam aliquid
tale effecerunt. Manifestissimum nobis a longo iam tempore mi-
nabantur, se videlicet ulcisci velle. Nunc Palatinus Valachie cum
duobus sqndziakis et turcico exercitu in proditam a se patriam
redit, suscepta apud Cesarem mahometica religione, a quo, dum
abesset, onmes primarios (sic) et mediocris Ordinis homines defe-
cerunt, audientes eum Turcam esse factum; illorum magna ,pars
ad nos vOnit, suo et reliquorum nomine rogans ut eos rex pro
suis agnoscat et illos paucis equitibus aut pauca pecunia iuvet;
se velle suo et suorum extremo periculo Turcis resistere, nee
tam perfidum dominum quondam suum amplius admittere. Et
ut illis rex credere possit, volunt primarias quatuor arces in
potestatem regis dare, ut illis suos preficiat capitaneos, etc. (sic).
Nos quidem sentimus illos ut christianos et confederatos nephas
esse desere[re]. Metuimus tamen Turcas, non animadvertentes
quod, eciam si (1) illos summo studio observemus et illis in hac
et in aliis rebus gratifican i velimus, idque maiori nostro peri-
culo, nos illos amicos nequaquam habituros et per omnem occa-
sionem hostes experturos. Sed, in diem viventes (si hoc est vivere),
omnia pericula non fortitudinis, sed virtute ignavie contemnimus,
mulieribus magis inermes, nee de ullo defensionis modo cogitan-
tes ; qui apud nos duplex in usu semper fuit: mercenario, scilicet,
milite, pro quo scribendo nulla prorsus est pecunia, et generali to-
cius nobilitatis rcgni convocacione, quam practiei aulici nequa-
quam lacere agdent. Ex Valachia itaque hec sequentur. Resti-
tuitur in suum locum Palatinus Turce; subditi eius, praesertim
primores, fugient; qui ad nos certe, exceptis paucis, qui, ex vici-
nitate, in Hungariam, ibunt aut iam iverunt. Mittentur ad nos
nuncii ut illorum subditos restituamus. Si facimus, perpetuos
hostes ex illis habemus et contra Deum et hominuin fidem infide-
libus christianos trademus, ut dedecus dedecori addamus. Si non

(1) Cavil-Au' e repetat de doué orI.

 330

restituimus, apertum bellum habemus, quamquam, eciam si resti-

tuamus, idem sit nobis sperandum. Sunt igitur et imminent pe-
ricula, si umquam fuerunt. Tamen nos omnia hec deseruimus
sic indifferenter et sine omni cura et ordine putamusque magis
officii nostri et debiti esse cereos nigros sive tedas in meridie
accendere atque in omnibus villis templatis per totum iter des-
cendere ac circa nefandissimum cadaver pedibus ire (1)....
(Aid)
XL.
[24 augusti 1551.]
Illustrissime princeps, domine ac domine clenzentissime,
Prosperam valetudinem ac felicissimam Reipublice administra-
cionem et gubernacionem a Deo Optimo Maximo assidue opto.
Quod tam diu ad Tuam Celsitudinem, clementissime princeps, non
scripsi, id non mea negligencia accidisse Tua Celsitudo reputet,
sed partim meis occupacionibus, quas Reipublice causa sustineo,
partim vero quod Zyczynsky, Tue Celsitudinis minister, me in-
scio, discedebat ex Russia. Nunc autem Tue Celsitudini ea scribo
que sine magno dolore scribi et dici non possunt, quia videntur
minan i ruinam Reipublice christiane. Elias, ohm Pallatinus Va-
lachie, suasu turcici tiranni allectus est ad impietatem machio-
meticam : abnegata fide christiana, circumcisionem suscepit. Cui
turcicus tirannus multas arces dedit et civitates: inprimis Kiliam,
deinde Albam sev Byalogrod et Tbeinia et Oczakow, que sita
est supra mare, inter duo flumina, nempe Nestr et Boristenem,
deinde, ultra Danubium, Silistra, deinde Baba et Oblvczycza; item
Thulcza; circiter quindecim arces et oppida. Postquarn ista occu-
pavit prefatus Elias, collata a Cesare turcico, deinde quoque in
Valachia multa occupavit, ut civitatem Czvburcza, item Galacz
civitatem, supra Danubium sitam ; item civitatem Ren, quoque
super Danubium, item Lopusno civitatem, item Kygietz, non
parvam, abundantem piscibus et pecoribus,ea omnia a Valachia
abstulit. Interea temporis frater eius minor natu, Stefanus,
subrogatus est a quibusdam in locum fratris, eos autem qui sibi
contrarii fuerunt interfecit et in dies maximam tirannidem exer-
cet ; quoscumque suspectos habet, gladio ferit, nam non ignorat
superstitern esse filium Pallatini ohm Valachie Stefani, qui vo-
catur Ivan (2); hunc itaque tota Valachia Pallatinum esse cupit,
Se face alusiune la mertea RegineI Barbara.
Joldea, concurentul lui Läpupénu, pe care Joldea Socotelile bra-
pvene (in Hurmuzaki, XI) II numesc cIoan-Iroda.. Cf. §i prefata mea
la Scrisori ronzcinesci din archivele Bistrifei, I, p. max.
 331

.et precipui domini ei adherent ; qui ohm erant apud Pallatinum

Elliam in officiis, ad prefatum Ivan convenerunt, expectantes
Regie Maiestatis gratiam, et se paratos offerunt ad defendendam
patriam contra tirannum turcicum. Si tantum eos Regia Maiestas
benigne et clementer in suam protectionem susciperet! Quare,
Illustrissime princeps, dignetur Tua Celsitudo patrocinium Va-
lachie suscipere ad Regiam Maiestatem, ut sine dilacione subve-
niat aflicte Valachie, porigentis ei ultro manus et spem totam
post Deum Optimum Maximum in Sacre Regie Magestatis cle-
mencia et protectione collocantis. Nam, si Regia Magestas differet
subvenire aflictis, turcicus tirannus interea occupabit omnem
Valachiam arcesque et loca munita ac presidia firma collocabit,
et sic tota illa bellicosa gens valachica cogetur arma ferre
contra christianos, cum tamen hactenus pro christianis fortissime
pugnavit et rnaximas sepa clades Turcis intulit et omnibus Sacre
Regie Magestatis dominiis veluti invictum propugnaculum fuit.
Si itaque Regia Magestas tempestive in suam tutelam susceperit
prefatum Ivan, quem tota Valachia Pallatinum optat, et eum in-
troduxerit in provinciam, faciet imprimis rem Deo Optimo Ma-
xhno gratam, deinde et toti regno maximopere utilem, nam
multa muja christianorum, qui nunc anima et corpore pericli-
tantur, liberabuntur ab oppressione turcica et impietate machio-
metica, ad quam facile est obficere in tantis calamitatibus. Quanta
vero sit utilitas sequutura tote christianitati, hinc Tua Celsitudo
intelliget, quod Valachia contra hostem habere quinquaginta
milia equitum et paulo minus milis peditum. Si itaque tantum
commodum dilatione et procrastinatione amitetur, quod Deus
omni mentat (sic), tot sumus cito habituri hostes, quod pro
nobis, si servati fuerint, pugnaturi cum hostibus erunt. Huc ac-
cedit si Regia Magestas, quod speramus et optamus et speramus,
mature opem tulerit et constituerit Pallatinum optantis Valachie
et colla ultra subicientis, quod et Multhania, que est huh: vicina
regio, provincia magna et potens, que ingemiscit sub tyrannide
turcica, illa quoque mallet subesse christiano principi, christiana
existens, quam turcico tiranno, quem detestatur et equo contra
christianos bellum gerere invita compellitur. Nihil dubito, Illus-
trissime princeps, de Tue Celsitudinis sapienti salutarique con-
silio, quod in rebus tantis ad Reipublice tutamen et defensio-
nem spectantibus suppeditare Regie Magestati potest, ut ille
princeps, qui non tantum ea que gerantur optime perspicis, sed
eciam ventura, et bona et mala, ex circumstantiis sapiente[r]
consideras. Et olim Deus Optimus Maximus salutare tuum con-
 332

silium et pium de Reipublice conservacione conatum ac la-

borem cumulate pensabit, ac tot milia christianorum, partim iam
tiranide oppressa, partim eciam opprimenda, Peo gracias agent
et nomen eius celebrabunt, pro liberacione et restitucione. Com-
mendo me, Illustrissime princeps, clemencie et optato favori Tue
Celsitudinis ac mea officia promptissima et perpetua defero. Deus
Optimus Maximus servet te, incite princeps, una cum clarissima
coniuge et dulcissimis liberis, ad longa tempora incolumem et
florentem. Datum in Brzezany, die et festo Sancti Bartholomei
Apostoli, anno Domini 1551.
Vestre Illustritatis
servitor deditissimus,
Nicolaus a Szyenyawa,
Pallatinus Belzensis, Halycziensis
Vlamyensisque capitaneus.
Illustrissimo principi, domino, domino marggrabio Olbrycht
z Bramburk ac Byrkvlabv Zynobzkv ac duci Prussie, etc., domino
mihi clementissimo. (1)
[Pe Vo, resumat german §i : oBei Pretwiz Diener (2) wider
beantwort.v]
(lbid)
XLI.
Nicolae Sieniawski ecitre Ducele Prusia-- ,Ex Brzezani , 2d Iulie 1555.

. . . . Novarum rerum hic nihil habetur que digna essent ad

significandum Celsitudini Vestre; hoc solum quod Turcam aiunt
in Amaza eo tempore esse, quindecim dierum spatio a Constanti-
nopoli, narraturque ab his qui de Constantinopoli veniunt eun-
dem faedus ad aliquod annos cum rege Persarum, alias Zophi,
mire etiam in animo constituisse, omnes suas vires convertendas
Din aceste documente resultd cd lije, turcindu-se, pästrà speranta
de a stlipini Moldova i, and, inaintea intórcerii lui .Mehmet» de la
boeril aleserd pe $tefan Rares, Turcil despagubirá pe prelspétul
lor coreligionar, dându-I, cu Silistria, supraveghiarea asupra Bugécului
si guvernul Oceacovului, adecd provincia märginasi a Principatelor, pe
care o stapfinird in secolul XVII Abaza i alti Pasi de Silistria l Ocea-
cov. Se pare ca, profitând de ocasiunea ce se ()fea Turcil rotuinlied
la 1551 dominatiunea lor din sudul Moldovei cu Ciubárciul, Chighe-
ciul si o parte din Galati (v. si In text, in acéstà privint5).
V. mal sus, p. 322, nota 2.
 333

contra principes christiani nominis et futuro vaere vel estate

Hungariam invadere et ad finem illam totam in potestatem suam
adducere. Nune vero mandavit Palatinis seu Waiwodis Moldawig
et Multaniae Turcisque Bialogrodecensibus, Tehinensibus, Sylis-
triensibus, una cum Tartarorum copiis, ut, si Serenissimus filius
regis Ioannis Hungarig pro autumno proxime futuro non intra-
bit in terras Transsilvaniarum, ad eiusdem vocationem et postu-
lata, iam non semel per eius nuntios facta(m), et nunc denuo per
oratorem Serenissimi regis Gallie (1) renovata[m], ut illas terras
Transilvaniarum omnes prefati invaderent et vastarent ferro et
igne; quod Deus omnipotens avertat et eorum conatus et tyran-
nidem illam in nihilum redigere pro sua clementia dignetur (2) ....

* *

Discorso di Giulio Rug gieri, protonotario apostolic°, i2ztorno alli

aiuti di Polonia a favore della Santissima Lega. MDLXXIL
[Mentionarea relatiunilor dintre Moldova §i Polonia sub *te-
fan-cel-Mare.]
Il Valacco parimenti è christiano et è offeso non poco dal Turco,
il quale gli occupa violentemente Bielogrodo et Kyli, benchè egli
hora lo riconosca per supremo signore, mosso più tosto da paura
che da benevolenza, et Stefano, uno de' suoi predecessori, guer-
reggiò più volte con Mahomete et Baiazete, a'danni de' quali si
eongionse ancora con Cazimiro et Giovanni Alberte, rè di Po-
Ionia...
Non essendo trit le ultime parti della Podolia, soggetta al 1.6
di Polonia, et Bialogrodo, posseduto dal Turco, altro mezo o
impedimento che il fiume Niester, molto commodo et facile a
passarsi, viene ad haver quel 1.6 gran commodità di assarlirlo con
gente fresca et provista di vittovaglie et, occupato che havesse
quella città, passare più oltre per la Bassarabia sino al Kyli, ove,
valicato il Danubio, pub di la arrivare a Constantinopoli in otto
giornate, overo, pigliando il camino della Taurica Chersonesso,
assalire Capha.
[Dacá nu se face cleat o alianta a Regelui Polonia cu imp&
ratul, nu pot fi atinse marl resultate.]
Perciochè, incamminandosi l'essercito polacco verso Bialogrodo
et Kyli nella Bessarabia, o verso Capha, nella Taurica Cherso-
V. Hurmuzaki, XI, p. 64, no LXXVII.
V., pentru aceste lucrurl, Hurmuzaki, XI, la acéstii data' de 1555.
 334

nesso, gli sarebbe necessario, non solo di superare li presidii

che tiene il Turco in quella città, ma li Tartari ancora, li quali,
essendo stipendiati dal Turco, se gli opporrebbero gagliarda-
mente in quelli confini et, per essere vicini alle loro abitationi-
potrebbono havere continovi rinfrescamenti di gente et di vetto-
vaglie ; le quali sarebbono anche loro somministrate dal Valacco
tributario del Turco, et negate all' essercito polacco ; il quale,
per tale ragione, si trovarebbe posto in molto necessità; et final,.
mente sarebbe astretto a combattere parimente il Valacco,
quale, oltre all' obligo che tiene col Turco, si moverebbe ancora
per interesse proprio, dubitandosi di perdere il stato per le ra-
gioni che vi pretende il rè di Polonia et per la disubbidienza
sua verso quella Corona (1)....
(Arch. VaticanuluI, Politica, XXXV, f° 1 §i urm.; dupä o copie
fäcutà pentru d-1 Al. Em. Lahovary i aflät6re la Bibl. Ac. Rom.).
*
Stephanus, Dei gratia Waywoda et heres terre moldawiensis,.
salutem. Reverende in Christo nobisque honorande. Accedet ad
Vestram Reverendam Dominationem egregius Bernaldinus, castel-
lanus castri nostri de Kikwllwar, in certis et arduis nostris ne-
gociis Vestre Reverende [Dominationi] referendis. Quare petimus.
Vestram Reverendam Dominationem velitis eidem castellano nostro
predicto fidem adhibere creditivam in dicendis, tanquam ab ore,
nostro prolatis, cui et optatam relacionem, precipue Serenissimi
domini nostri regis Romanorum et nostri gratia, facere velitis.
rogamus. Date in Bohlowia, in die Rogacionum, anno domini
millesimo quadringentesimo nonagesimo octavo. (2)
[V°:] Reverendo domino Bernardino de Pelheim, preposito ec-
clesie temesiensis, nobis honorando.
[Pecetea cu boul §i legenda: + 1164ATI. 1wGT4411/1 1106KOAKI
11 ril] (3)
Autorul pomenesce, dupii cfedi publiche nell' Archivio del rè., trac-
tatul din 1440 intre Moldova si Polonia (sic) (v. mal sus, p. 96-7), ce!
din 1469 (p. 131), cel din 1485 (p. 168). Asupra lui Ruggiero, v. larga,
Acte $i fragmente. I, p. 14 si E. Rykaczewski, Relacye nuncyuszow, I,
Paris-Berlin, 1864.
Cf. text, p. 174 5; Apendicele I si Prefata la Docum. rom. din
arch. Bistr., p. IX.
Dupfi o fotografie a originaluluI, aflätor la Neuhaus (Boemia), in
colectiunea de autografe a Comitelui Czernin, fotografie däruità Academiel.
RonAne de d-1 Andreiii Veress, profesor la Deva.
 DOCUMENTE POLONE.

a) CRACOVIA. (1)
I.
Piotr, z Bozey laski Ho. spodar
ziemi Moldawskij Pan i dziedzic.
Zdrowia dobrego i na wszem
sczesliwego powodzenia od Pana
Boga wszechmogaczego w. m. wie:
rnie miecz zycze na wielie liath
pothomnych, etc.
Dospzedl mie listh terasz nie-
dawno od w. m. s kthoregom wszit-
ko wyrozumial wielkq przyazn,
w. m. naprzecziwko nam za kthor4
w. m. wielcze dziekuiem ie nasz
w. m. nie raczysz przepomynacz
pisaniem swem. A czos w. m. tesz
raczyl pisacz do nasz o the Ko-
zaki kthorzy byli w wiezieniu :v
nas kthorzy byli z miasth pogra-
nicznych K. I. M. tedy thak bylo
iak powiedali. Bo oni, tho lo-
trowstwo nimai zadney powsczi-
qgliwosczi w ziemi K. I. M. i prze-
Petru, cu mila
Domn i mostenitor al MoldoveL
Íi urez cu credintà sAnatate-
bung. Domnief Tale si isbandà fe-
ricità in OW cele, pentru
anI, i altele.
Am primit de putin timp scri-
grea Domniel Tale si am inteles
tot prietesugul cel mare ce-1
Domnia Ta pentru ; de care
f6rte-%i multumim Domniei Tale,
cà nu ne-ai uitat cu scrigrea
Domniei Tale. lar cht despre ceea
ce-mi scrii Domnia Ta despre.
acel Cazaci din cetätile de hotar
ale Märiei Sale Craiuldi, earl ati,
fost la no): in pringre, ash á fost
cum çlic ei. Fiind-cä ace' lotri n'aú
nici un traiii in térile MAriei Sale.
Craiului; deci se bulucesc din ti5te

(1) Datoresc revisiunea pe manuscript a relel mele copii de necunosce-

tor al limbel polone d-lui Bibliotecar al Museului Czartoryski, Dr. Bis-
kupski. Traducerea a fost fäcutä de d-1 Skupiewski, cdruia i se datoresce
traducerea documentelor polone din Suplementul II al Colectiunii Hur-
muzaki : am archaisat-o insä, ca vocabular ei sintaxa.
 336

tho siç sprzatywai4 zewszad. I partile. i de aceea nu-1 infri-

nikth ich nieukracza bo iesth w néza nimeni, cad in térile Ma-
ziemi I. K. M. wielkie swowolienst- riel Sale CraiuluI este mare vol-
wo. A wszagze gdy s kthorego nicie. i, totue, &And ace§ti lotri
miastha wydzie tho lotrostwo a ies din vre-un ora § §i fac vre-o
vczynia potrzebe iak4 thedy bi6 ispravä saú bataie, se gdsesc tot-
im naiduia panowie i powiedaia deauna domni, cari spun ca sunt
ze tho moi liudzie vgzinili poslugQ. 6menI de-aI Dumilor Sale §i ca
A kiedy vtracza a oni si ç ich zabi6 6menli mel ail poprit slugile Dumi-
prza tedy tho dziwno czlowiek lor Sale. i aú trebue sa se mire
ma sgdzicz. Alie then rosthirk i cine-va clack el nävälind, ai no§tri
tha pomstha czo si g dziewa w voiesc sa-1 ucidä ? Dar acéstä. di-
ziemi naszey aby tho na thego honie §i du§manie care se Intlm-
spadlo i na pothomek wszitek jeo pia la noI In sarà sá cadä asupra
s kogo tho pochodzy thakowy celui de la care pornesce acéstä
rostyrk. A wszagze czi lotrowie dihonie §i asupra urma§ilor unuia
dadza sprawe przed Czesarzem. ca acela. Ci lotriI aceia vor da
Czoby Panowie pograniczni mo- sama Inaintea ImpèratuluI. Dom-
gli zabiegacz they swey woli, nil de la hotare ar puté pune
kthora siç dzieie z ziemie Jego K. cal-At acestei volnicil ce se face
M. A isz nam thesz w. m. raczysz din Orile MärieI Sale Craiultu.
pisacz powiedaiacz zebie stal po- fiind-cd Domnia Ta-mi serif
swarek jakis w ordzie miedzy despre o cértä care ar fi la Horda
czarowiczami i miedzy pany rad- intre fiii ImpèratuluI §i Dumné-
nymy thego niemasz zaprawk lor Sfetnicil [Impèratulul], acésta
tho wiçm i oznainmiQ w. m. ze nu este, ci cu adev6rat sciù§i-tI
then lotr Lukian Kozak, kthory vestesc Dumitale cà acest talhar
byl terasz wthargmil w ziemie Luchian Cazacul, care navalise
naszQ poszedl pod Oczakow i de putin timp In Ora n6stra, s'a
wzial tho i osmdziedziath koni; dus spre Oceacov, land cu sine
s thego si Q tho sthalo i poszla §i opt-Oeci de cal. De aceea nu vor
leo K. M. niechcza pusczicz asz Tatarif sä base pe solul Mariel
si ç im tho nagrodzi; poniewasz Sale Craiuluf panä nu vor fi des-
ze siç tho dzieye nad pacta kthore pagubitï, fiind-ca acésta se face
posthanowil K. L M. s czarent tha- Inpotriva legaturilor ce Maria Sa
harskim. Czo pothym wyszedl ie- Craiul le-a Meta cu Impgratul
den czarowicz, na imie Alepkiran tataresc. Mal scril Domnia Ta
na polla Oczakowskie, i tham az- &A un fiú al Impèratulul, anume
traz trzima dlia thych liudzi, alie Alp-Ghiraf, a ie§it in campiile
niesthak wielia liudzi, jako w. m.
OceacovuluI §i sta acolo pentru
raczysz pisacz ze 2000 thisieczi ace§ti 6meni [pradalf ?J. Ci n'are
Thathar. Bo ich nie moze bycz atatia 6menf calf sera Domnia
nigdy thak wielie. Wszakun ja Ta : douè miI (de mil) de TätarI;
 337

wydkial wszitko ich wOlsko na &del' niel odatà nu pot ei sä fie

Ckd swe kiedy y nasZ szam woio- atatia. Am väçlut eü eu ochil mei
wali, gdy syl sam czarz sthary t6til bstea lor, cAnd ail fdeut ras-
z osmnasczi4 synow. Awdy ich boiti ala la noI, &Lid a fost insu0
nie bylo thak wielie a czosz the- bètränul Impärat eu opt-spre-çlece
raz. I powiedasz w. m. zeby sie feciori, si tot n'ají fost atatia (1);
then liud mial z14ezicz s kozaki y d'apolacuma! i spuI Domnia Ta
s them.lotrem czo niegrzeczy ze- eä. acest neam s'ar fi legat cu Ca-
by sie mial z1Qczycz wilk z owezq, zaciI 1 eu lotrul acela, ceea ce
ado nasz przyscz woiowacz, nie- n' are rost : ca lupul sà se unéseä eu
wierz w. m. themu. Bocz oni 6ia, ea s'A vie la noi sA facä. räs-
maig przysiege s nami y tributh boiii; sä nu creçlf Domnia Ta acest
im thesz dawamy wedlug vstha- lucru! Fiind-cd ei cul legaturti cu
wy. Jakosz oni niesmiei4 nicz noi fi le platirn fi tribut, dupii
czinicz bez dozwolienia ezeszar- invoialci. (2) ApoI ei nu indräs-
za thureczkiego. Wszakosz jeden nesc sA facA nimio Mil de voia
pn miedzi nimi byl vczinil pos- ImpératuluI turcese. Unul dintre
warek alie Sig za6 pogasyl i nicz domnI a stirnit Intre dînii cérta,
s thego sie niedzieie. A izesmy dar s'a potolit, si nu va ies1 nimic
thesz w. m. oznaimil ze sie then dinteacésta. lar ceea ce ti s'a (3)
lotr Kosthathin obroczil na Niepr vestit Domnid. Tale, cä acel lotru
tho bycz moze. Thelo ¡a w. m. Constantin s'a indreptat spre
prosze iako przyaczielia swego Nipru, acésta se 'Ate. Dar te rog
Jesliby sie czo thakowego odno- pe Domnia Ta, ca unul ce-mi esa
wilo racz mi w. m. dacz znacz a prieten, dai de scire, daeä."
la tho bqk powinien zadzialowacz s'ar mai unelti a§à cevä,
w. m., w czym nlcz niewatpiQ, a fi eu recunoseintd DomnleI Tale;
zathym sig laacze a przyazni do- ñu mé Indoiesc cä asä ve face.
brey w. m. zalieczam. Dan z Was- acuma mäInchin Domnid Tale.
luia, dnia 6 Decembri, roku llo- rn Vasluill, 5 Decembre, anuI de
zego 1578. la Christos 1578. (4)
W. M. we wszem zyczliwy przy- Al Domniel Tale cu totul bine-
SeAS1. voitor prieten.
(Poma roCutzdit, ruptd) [Petru-Vodl]
Ve': lego Msozi Panu Pantt Mi- Doinnid Sale Domntiltif Nicolae
kolaiowi Brzeskiemu Brzezecz, Brzeski de Brzesk, general al

Probabil In 1671 cand cu stabilirea, si de TáltarI, cuHanul, a lul

Petru, impotriva lui loan-Vodi. Ved' prefata la vol. XI din cbleetinnea
Hitrffluzaki¡ p. argAr ql nota 1.
Balei-begieul. Vedi p. 214, 229, 260.
In traducerea d-lui Skupiewski stä: fi-am vestit.
Scrisórea &ti& ptisttnidrf lujital% Pderti-Vodà Cu Codktantih,
Constantin-Vodä. Stefanovici Làcustä. VedI Prefata citatä, p. XLIII.
Iorga, Chilla i Cetatea-Albi. 22
 338

generalowi ziemi Podol. i Kami- täril Podolia, staroste de Came-

enieczkiemu, etc. starosczie, Panu nità si altele, DomnieI Sale prea
przyaczieliowy nam wielcze mi- milostivului nostru prieten.
lemu naliezy.
(Ms. 2460 b, p. 89 §i urm.)

II.
Petrus, Dei gratia Princeps terre Moldavie, Dominus ac verus heres, etc.
Serenissinae domine, domine amice ac vicine nobis semper obser-
vantissime, salutem, amititiam ac vicinitatis bone omniumque pros-
perum successum comendamus.

Thak iako w. k. m. niebarzo Precum, nu de mult, M'Aria Ta

dawnego czaszu raczyl poslacz Crgiasca te-a Indurat a ne tri-
sluge swego do Nas i raczyl Nas mete o slugd a MärieI Tale si a
w. k. m. z4dacz aby byl przewod- ne cere sä.-lindrept6m, cu cäläuzäl
nikamy i podwodamy odprowad- §i cu care, la Sangeacul de Ceta-
zon aze do sedziaka Bialogrodz- tea-A1b6 si la impératul din Pe-
kiego thagze i do czara Perekop- recop,noI a§à am fäcut bucuros,
skiego. Mychmy tho gwoly w. k. dupä voia M'Aria Tale CriiiescI,
in. s checzia radzi vczinili, ze iesth §i l'am dus. lar Sangeacul de Ce-
przeprowadzeny. A isz tesz teraz tatea-A1b6 trimete acum la Käria
posyla sedziak Bialogrodzky do Sa CrEascá pe o slugg, casnic
w. k. m. slugg z domu swego w po- al ski, pentru nevoile luI. De la
trzebach swych, s kthorego po- care slugA am Inteles cäl solul
wiesczichmy wyr ozumielich my, z e Märiel Tale CraiescI vine si el
posel w. k. m. tusz iedzie. s ktho- din urma, si vel afta Märia Ta
rego w. k. m. wszitko liepiei wy- CrEasch de la dinsul t6te cele
rozumiesz. mal bine. (1)
E andem Serenissimam Regiam Maiestatem Vestram benigne feli-
citerque valere cupimus. Datum ex opido nostro Iassi, die xxxr
Marci, anno Domini millesimo quingentesimo septuagesimo nono.
Sacrae Maiestatis Vestre fidus amicus ac vicinusque (sic).
Ex proprio mandato Petri Principis terre Moldavie, etc.
[Seria pe o f6ie mare :]
Serenissimo domino domino Stephano, Dei gratia regi Pollo-e

(1) Solul polon oprit de Han. Ved1 seris6rea preeedentà.

 339

niae, magno duci Lithvaniae, Russiae, Prussiae, Masoviae, Samoi-

ciae, Infflantiae, necnon prineipi Transilvaniae, domino domino
nobis semper observantissimo, etc.
Litterae ad S. N. B. vel minus neeessariae (de alta mana).
Färd pecete.
(Ibid., p. 123.)

Wielmozny Mseiwy Panie Kan- Puternice ì milostive Winne

elerzu, panie panie a przyiacielu
mnie Miloseiwie laskawy.
Sluzby swe powinne y nawszem
powolne w laszke w. m. swego
m. pana pilnie zaleeam.
Dziekuie w. m. swemu m. panu
wieleze isz mie w. m. slugi swego
piszaniem swym nieprzepomina-
ian6 do tego wiesd raeysz, abym
Kr. leo Msei y W. M. swoim m.
panom kolo szpraw y potrzeb
vkrainnyeh tutecznych cesto da-
wal znad, to zawsze mam y siebie
na dobrei piecy a zwlasca wcym
pewnym a K. leo M. wiedzied
potrzebnym nie omieskiwam. Co
sie dotycze Tatar yz naprzod od ea Maria Sa Craiul a aflat Ina-
kogo ynszego Kr. lego Msd. o inte de altii despre navalirea lor
wtargnieniu yell pod Czerkassy spre Cercase, acésta n'are Insem-
wiedzied radyl natym barzo mato
gdysz nienowina y niepirwszy
raz Tatarom y Po kilka razow na
iednym Thydniu pod zamkiem
vkrainnym bywad, tym sie niebes-
piecznos6 zadna panstwom K. I.
M. nieokazata ani tesz sie miastu
y poddanym K. I. M. skoda zadna
niestata, by sie o takowych trwosz-
kaeh zawsze miato dawad zna6 za
kazdym nazem pewnie ze by y
poslancow prze dalekos6 y niebe-
pieeznos6 drogi niestawato. Pisz ad,
Cancelariti, D6mne i prietene mi-
lostiv i bine-voitor pentru mine.
M6 Inehin staruitor Domniet
Tale, dupal cuviinta i eu tótä as-
cultarea, milostive Dómne.
Íi multdmese, milostive Dómne,
ea, neuitandu-tI sluga cu serisórea
Domniei Tale, lml dal prilej
vorbl MarieI Sale Craiulul
Domniilor Vóstre, milostiva met
domnl, despre trebile i nevoile
aeestor térí de la hotare,lucru
de care am grijà tot-deauna, mar
ales luOnd aminte la cele sigure
§i trebuincióse, ea sà le seie
ria Sa Craiul. Cât despre Tatarl,
'Mate, nefiind un lueru mil 0
neIntImplandu-se Tatarilor pen-
tru Intaia0 data sa vie de etite-
va orI pe sépt'éma.na sub eastelul
de la hotar ; dinteacésta:nu-iesa
niel o primejdie pentru t6rile Mä'-
riel Sale CraiuluI, nicI nu s' a facut
vre-o pagubà orapluI saü supu-
01or MarieI Sale Craiulul. Dacii
am sta sa dam soire In fiesee-eare
data' despre asemenea griff, n'ar
mal ajunge, de sigur, trime0f, pen-
tru departare i pentru primej-
 340

mi w. m. moi X pan racysz ysz dia drumuluI. Domnia Ta, milos-

tu zasz K. I. M. lance° posyta6 Live Dómne, 1ml seril eä. Märia
aby pieniadze Nizowcom byly Sa Craiul trimete pe Janee, cu
dane, tedy nietak pieniedzy, ale ban!, la NizovI; ci Cazacir
y Iancego Kozacy doceka6 sie dat cu ochil nicl de banY, niel de
niemogli, a iam ych tesz dluzei Jance, i niel eft nu i-am mal
sadzierze6 niemogl zadn4 miara mai putut tin; se duceati cu
sil wszysci na Niz vcynilem byl spre Nij; destul am frteut
wolei y rozkazaniu K. I. M. dosy6 dupä dorinta i porunca
zem ych byl wszystkich do Czer- Sale Craiuluì, i-am strins pe totI
kass zwiodi, ale snadz prze nied- la Cercase; dar, probabil din zà-
balos6 poslancow K. L M. abo bava trime§ilor Märiei Sale Cra-
niewiem zacym ynnym ta rosz- iultil, sail nu saill de ce alta, acé-
prawa kozacka omiesskata acz std tréba a Cazacilor s'a Zalovit,
Kozacy wszysci mnie przyrzekli de0 top Cazacif fägàduit
y obieczali nad wola K. L M. ca nu vor face nimio Tritarilor
nic nieczyn0 Tatarom y na Lhusy färä voia Märiel Sale Craiului,
niebyc ale temu do konea wierzyc nu vor merge la Oceacov ; dar
nietrzeba, gdysz to iest lud swo. nu trebue sà credi mult In vorba
wolny. Zrozumialem tesz s pis- acésta, pentru cà acest neam e
zania w. m. moiego m. pana, ze feírte neastâmpèrat. Am inteles
mie tam iakis niebaczny czlowiek iarAsT din scrisórea Domnid Tale,
niewiedzac szprawy ani obycza- milostive Dómne, ea' un om far/
iow tutecznych vkrainnych, iako eumpèt, care nu cunósce niel
sie w cym zachowao y w tych imprejurarile, niel felul nostru
potrzebach K. L M. z takimi lud- de trait'', de aidi de pe hotar,
zmi postepowac odnioszl, iako nu seie cum trebue sa se peirte
sie widzialo albo mu to czymic cine-va In. afacerile acestea ale
przystalo do uszu_ K. L M. pana Mdriei: Sale CraiuluI, cu nisce
mego y do W. M. moich in. pa- timeaf ca acestia, m'a pirit, dupà
now y rad y vrzednikow L L M. capul saù gandul lui, &Are Wária
zla a. nieprzykoiniei ea° mnie z Sa Craiui, Domnul met., si c6tre
mlodoaci od. zadnego na. swiecie. Domniile, Wistre, Domnii
niepotykalo, gdysz ia wiemialrom. atre Sfetnicri §i dre-
poezat z mlodych lat moich K. L gtitoril Miiriei Sala Craiul,
M. palm swenui. y Rzeczp. aluzy6 nu mé port bina; lueru care nu
wiernie-vacziwie, iako namoi dom. mi... a!a intimplat de la nimenI
slachecki przyslusza, terazem_na. da pa Wine, din_ tineratile mele.;
siwy wham moy y na dawnazaa- ennosami cab dupa ca. am slujjt
luzoneAata mole_ na takowego, din tiro:Irate, cu.. credintä cu.
mlodzika eznago swam% pt., dilate,. MAria a_ Craiul, Dom-
yzbymz Thawarzystwern mil. met, TiSta,.., cum- se_ cuvine
Lukianowym iàkie spolki mial InaltateT. mole Case, aeum, &And
 341

anie6 y wtym ych lotrostwie ym am albit §i am In urmA munca

dobrze tuszy6 a od nich dzieci mea de anT de dile, am cAdut supt
anurzy iakiego mie6 temu W. M. pInie unul timer necumpetat, cum
pan moi M. ,panowie wiary nie- cA adech a§ fi lnteles cu tovarA§iI
daian6 yako zmyslonei rzecy. Po- Lui Luchian §i cà a§ fi cu priintA
kornie prosze W. M. swego M. hotiilor ce le fac eI §i eä a§ fi
pana, abys mile W. M. y przed primit de la din§il copiil unul
K. I. M. laszkawie obmawiac ra- mArzac. (1) SA' nu credl acésta,
nyl, wiedzac to oderanie zapewne, niel Domnia Ta, niel milostivil
ze ten Lukian z towarzystwem meI domnl, fiind-cil e un lucru
swym bywszy w Wotoszech do Inchipuit. Te rog cucernic pe
panstwa K. L M. prosto posli y Domnia Ta, milostive Deanne, sii
tam sie rosprosyli a tu, do Czer- me IndreptätescI §i de fatA cu
kasz zaden niebyl. Dale tesz w. m. Märia Sa Craiul, sciind acésta cu
rnsweniu Mseiwemu panu zna6 o sigurantA de la mine eä acest
Tatarach Biatogrodzkich, ktorzy Luchian cu tovar4ii, dupA ce a
za namow4 moiti takie zemn4 po- fost In Moldova (2), s'a dus de-a
stanowienie vcyniwszy obieczali dreptul In Ora MArid Sale Cra-
by6 skoro Po wielkiei noczy tu iulul, lar aid, la Cercase, n'a fost
zamku K. L M. Cerkasz a stad niel unul. Ìi daft iarA§I de scire
zasie na posluge K. I. M. ysc WO- DomnieI Tale, Domnul meù ml-
owae na Moskwe, z ktorymibym lostiv, despre TAtarri din Cetatea-
tesz y la zapomoca Boga wsech- Albii, cart', dupil stäruintele mele,
mogacego ysc ehcial, cego besz ail f Algäduit &A, Indatä dup 'A PascT,
wolei K. I. M. vcynic niewaga6 vor venl aid la castelul
prosze, aby nil na to wola K. L Sale CraiuluT, la Cercase, de unde,
M. oznaimiona byta. Czo mi tesz In slujba Miiriel Sale CraiuluT,,
z laskidego K. M. za listem przy- vor merge s'A se lupte cu Mus-
powiednym kazano da6 na rote cu earl a§ vrea §i sä
pultora sta koni pieniedzi o cym due, cu ajutorul luI Dumnedeil
listy byZy K. I. M. do pana Sa- eel a-tot-puternic ; ceea ce nu
farza ziemie Ruskiei y do pana cutez insfi a face fAre. voia MärleI
piszarza polnego piszane, tam mi Sale Craiul; mé rog BA' mi se
pieniedzy niedano dla tei przy6y- aducA la eunoscintä voia MärieT
ny, yzby pieniadze poborowe Sale Craiulul in acéstd privinfá.

Wiszniowiecld, fratele lul Dumitrascu, cunoscutul Hatman de Cazadi

pretendent la tronul moldovenesc, mort in 1563 (v. Iorga, Nouveaux
matiiriaux pOW' servir d l'Itistoire de Jacques Héraclide, dit le Despote,
Bucuresci 1900, in-16), nu spunek adevérat. Avem doveo;li eà cei doi
fusese °Intl de dinsul. Y. PreIata citatà, p. max.
Cu Constantin. V. prima scrisére.
 342

Rzecp. na sie wziela. Besz kto- Din mila Miirid Sale Craiul, prin
rych wolei da6 niemozem a ynaks- scris6rea de vestire, s'a poruncit
zych pieniedz y natencasz K. I. M. a mi se da banl pentru un pole
u siebie nie mamy a ja bqd4c pe- de o sutà cincI-decI de cal; pen-
wien laszkawei obietnicze K. I. M. tru care ail fost serisorile Mfiriel
wsystek pocet ludzi zwiodszy Sale Craiulul cätre domnul in-
yusz dwie czwierci sluze, w ce- tendent al Rusiei §i cätre domnul
mem sie barzo zawiod/ y zadlu- secretar al lagäruluI; nu mi s'aii
zyl niemaianc na to z skarbu dat acolo baniT, fiind-eä Repu-
Jego K. M. wieczei iedno pie6 set blica ar fi luat asuprti-0 toff banif
zlotych y to lewkowymi talarmi de contributiune, färit earl n'a-
dawano Po zlotemu y po groszu, vem ce face; 0 acum n'avem la
na ktorychem skodowa6 musial noI altI banl al Mdrief Sale era-
po piaci grosy, azem swymi wlas- iulul. *i. di, fiind sigur pe MO-
nimi pieniedzmi dokladal, gdzie- duiala milostivii a MärieT Sale
bym mogl mie6 sluza6 K. lego M. Craiului, am adunat totI 6meniI,
y Rzecip. pozytek iaki, tu mi iesce §i el slujesc acuma de §ése lunI,
wietsa szkode przynioszlo. Pil- In care timp am fost mult 1n§elat
nymi prozb ami swymi W. M. swe- 0 am fficut datorif, neavand, din
go M. pana prosze, aby sie W. M. vistieria Märiel Sale CrainluI, de-
w to laskawie do K. I. M. obiet- eät 500 de florinr, 0 Ineä in leI,
nicze byly dane, za ktorymibym earl se dädeail drept un florin §i
ja tym sposobniei mogl K. I. M. un gros, pagubind eil eincI gro0,
0. am fost nevoit sä pun de la.
y Rzecip. sluzy6 a ja przy ynszych
wielkich laszkach w. m. swego mine ; pe ciind, In slujba Milrief
M. pana y te skluzbami swymi Sale Craiuliff, s'ar ad() sä ies eil
na wselakie roszkazanie kwoli W. In folos, mi s'a pricinuit Inca §i
M. zaslugowa6 bqdQ. A stym y mal mare pagabg. Te rog stii-
po drugie samego siebie y sluzby ruitor pe Domnia Ta, milostive
.swe nawsem zycliwe powinne Winne, sä pill' cutint pentru ea
lasce W. M. swego M. pilnie zale- sit se ImplinéscA faggduiala Mil-
cam. Z ktorei prosze, abym opus- riel Sale Craiulul, Cu care a§ pu-
eon niebyl. Datum z Cerkasz, 8 té maI lesne sä. slujesc Märid
Aprilis. Anno D-ni 1579. Sale CraiuluI 0 Térit i eil, earl
de alte multe §i mart mile ale
Domnief Tale, milostive Winne,
void fi multämitor 0 pentru acti-
stä milä, 1mplinind orl-ce slujbä
a DomnieI Tale. Acum, mä Inchin
stäruitor incä. odatä, Impreunil
cu slujbele mele smerite, mileI
DomnieI Tale, de care vä rog sä
 343
W. M. swego M. pana zydiwy
y powinny sluga y przyiaciel
Dfichal Wisniowieczki,
Starosta Czerkaski y Kaniowski.
[Adresa :]
Wielmoznamu Panu leo Msci
Panu Janowi Zamoiskiemu, kan-
czlerzowi koronnemu, Belskiemu
Knysynskiemu, etc. Staroscie, pa-
nu a przycielowi mnie milosci-
wemu.
(Ibid., p. 159 0 urm.)
IV.
Andreiù Taranowski ceitre Zamoyski.
.. .. A tak mi Crol leo Mcz roz-
kazuie, zebich zatrzymawszy ElZig
Instructi4 nazad odeslal, az do
insze o rozmyslu Cro : leo M.
etc. (sic). By mi s2 ty listy bely
zastaly Woloszech, albo stamte
stroni2 Donaia, tedybich woliey y
rozkazaniu Cro : leo M. doszicz
vczynil . . .
. . . Czar Tatarsky szyna ktore-
gokolwiek, albo brata z iakiem-
kolwiek woiskiem wespolek s Ta-
tary Bialogrodzkiemi przy wo-
isku Cro leo M poslal . . . Tezem
doszicz szerocze powiedzial okolo
tego zamku, ktory na tq sztrong
Niestru szqdziak Tehinski zbu-
dowat na gruncziech Cro. 1 M.
y zglalem aby bel znieszion,
wedlug instructiey mnie poda-
ncy, etc. (sic).... Atak to mieiscze
nu fiti lipsit. In Cercase, 8 Aprilie,
anul 1579.
Al DomnieI Tale, milostive
Dómne, supus 0 asculator slugti
0 prieten
Michaiii Wieszniowiecici,
Staroste de Cercase gi Canis&
Puterniculdi Domn, DomnieI
Sale Domnulul loan Zamoyski,
cancelariti al CoreineI, staroste
de Bielz, Knyszyn, etc., domn 0
milostiv prieten al met'.
Constantinopole, 8 Aprilie 1579.
.... DecI, Märia S a Craiul imI po-
runcesce ea, oprindu-m6 [in cale],
FA trimet instructiunile inapoI,
pang la o altà chibzuire a 116-
rid Sale Craiulul, etc. (sic). Dacii
aceste scrisorI m'ar fi gäsit In
Moldova sail dinci5ce de Duare,
a§ fi Implinit bucuros porunca
MärieI Sale CraiuluI ...
Imp5ratul tiittiresc a trimes,
pe liingA trup ele MilrieI Sale Cra-
iuluY, un fiti al sa orI un frate,
cu nisce trupe, impreunä cu TA-
tarI din Cetatea-Albii... Am po-
vestit iarsä0 [Turcilor] destul de
pe larg despre acest castel ce l'a
&Olt Sangeacul de Bender din-
c6ce de Nistru, pe piimintul Mä-
riel Sale CraiuluI, ci am cerut srt
se dArame, cum spuna in instruc-
tiunile ce mi s'ail dat, etc. (sic) . .
 P44

na ktorem zamek terasz zbudo- As'a dar, acest loe, pe care s'a era-
wano, zawzdy Tureczkie belo, y dit castelul acela, a fost tot-deauna
na grunczie Tureczkiem, bo tam turcos° si pe loe turcos° i o
wiesz przedtem Tureczka by- mosie tiind do Tighinea, Insä. Ca-
wala y folwark do Tehiui przy- zaciI rail ars de mal multe °ti,
naliezaezy, iedno ze i Kozacy si, de câte-orl s'a ridicat
kilkakrocz spalili, y potem ylie- ati fácut tot-deauna nävàhiri. Ask
krocz szie zbudowala zawzdy dar, de aceea, pe locul unde a
naiazdy czynily. A tak dlia tey fost mosia, s'a clddit acest castel,
przyczyny na tem mieisczu, gdzie peutru tälharil aceia de Cazad,
folwark bel, zamek zbudowano carl nu ascultd çle Märia Sa Craiul.
dlia tich zlodziey y Kozakow, Dar vor poruncl Sangeaculul
ktorzy nie szq poddani Cro: Ie° Tighinea ca din acest castel sä
M. A wszakosz chcz4 ,rozkazacz nu se fach niel o pradä pe pil-
sedziakowi Tehinskiemu, y zeby mintul Märid. Sale CraiuluT4 dad
tego przestrzegat, aby od tego ar ieì vre-o pagubä, nu va fi pe-
zameczku zadney szkody w Panst- depsit pentru adsta nimenI altul
wie Cro : leo M. niebelo, gdzieby dedt Sangeacgl insusI, dad nu
iak4 skode mieli, tedy nikt inszy va 136gà de samä. (1)
o to karan nie bqdzie, iedno sg-
dziak na oszobie szwei, iesli do-
gliedacz nie bqdzie
(Bid, p. 239.)
V.
Naiasznieiszi Mcziwi Kroliu, Panie Prea luminate i milostive Rege,
Pa ¿je mnie Mcziwi, donanul domnul meit milostiv,
W the przes14 niedzielie dosli Rptämilna trecutrt, sosit
mie ssam listi z Turek od Pana de la domnul Taranowski, din Ora
Taranowskiego, ktore W. K. Mczi turdscä, scrisorile ce trimet Md-
poszilam. riel Sale CdiescI.
Dnya wczorayszego drugie za.- lar erI ajuns alte scri-
szie listi od pana Taranowskiego soff, tot de la domnul Taranow-
dosli mie, ktori my tesz odpi- ski (2), care-nil rèspunde cà avu-

Pentru solia lui Taranawski, v. Apendicele I la vol. XI din Hui-

muzaki. Adaog la cele spuse Acolo el Trimesul regal erit la Tara.-
nowyeze laca la 28 Iannarie, and serie despre Turei.(ms. Czartoryski,
no 1659, p. 872). la X2 Zartie el serie lui Zaanoyski, din Adriawvole,
Cu sc,ir) espre nisee negustori din Leinberg i despre èaii.cerulti. de
Tara tribntarilor (acest ins., p. 209).
Cf. scris6rea precedent4 qj nota preeecientli.
 346

szuie, ze iusz mial audienti4 u se acuma audienta la impèratul,

Czesarza, kiedi go iusz thi listi cAnd sosit scrisorile acelea
od W. K. Mczi dosli, ktorem ya ale MdrieT Tale Crdiesci, pe cari
za nim przeslal, tegosz dnia kiedy le-am trimes eù dupà Dumné-lui
my ye then Tatarzin oddal, czo in diva &d'id mi le-a dat TAta-
do Ordi od W. K. Mczi jachal, rul ce se duceá. la Hora din par-
tho iest 5 Martii. Rozumiem tea Märiei Tale Crtliesel, adeclí la
themu ze do tich czaszow iest 5 Martie. Cred ea' pänä aeurna
W. K. M. Jlya z gonczem Czarza va fi si ajuns la M'aria Ta Crä-
Przekopskiego. Pana Broniows- &ea Ilie cu curierul Impératu-
kiego, s poslem Czarza Przekop- luT din Perecop. Asteptdm aici
skiego, tesz szie ssam czo In curind pe d-1 Broniowski cu
czasz spodziewami. Oth Czarza trimesul Impératului aceluia. Nu
Przekopskiego niespodziewam cred sä pótä. trimete ImPératul,
szie, aby mogl tak wielie liudzi pentru trebuinta MärieT Tale Crd-
ku potrzebie W. K. M. poslacz, escl", atatia 6men1 cati trim.eta
iako przed thim bywalo, bo Cze- inainte, &del Impératul turcesc
sarz Tureczky wielkie mu vpomin- i-a trim,es mari daruri ca sä-1
ity postampil, abi mu liudziczo na- expedieze cá.t se p6te mal multI
wieczey do Persiey wypravil. Res- 'Mari In Persia.
Pons na thi listi do Dzierzaw- Volü trimete fdrä gre§ Mirla
czow dobr W. K. Mczi s stroni Tale Crdiesci réspunsul la scri-
tey expeditiey przecziwko Mo- sorile cätre arendasil mosiilor
skiewskiemu, iako bende mogl Wäriei Tale Cräiesci In privinta
napredzey od nich miecz, nieo- ostiril contra MuscaluluT, Indatä
mieszkamW. K. M. przeslacz, ktore ce voiil priml acel réspuns.
listi dopiero my w the przes14 scrisorT mi dat la mfinh din
sobothe Szaparowski komornik .Sambäta trecutà (1) Szaparowski,
W. K. M. oddal. Cämärasul M'Aria Tale CrAescI.
Woiewoda Woloskyprzed thimi Voevodul MoldoveT se teme Mi--
Nizowimi Kozaki a Konstantinem te de aceT Cazad l Nizovi cu Con-
bardzo szie trwozi. Acz szié ja stantin. Des1 In acéstä privintä.
o thim z Panem Starostam Bracz- eCi stail niereù In Intelegere cu
lawsldm czesto porozumiewam, domnul staroste de Braclav, ar
dobrze ze by tesz W. K. Mcz bine sä. serie M'Aria "I'a Gräiasek
Pana Hetmana Polnego o tim ceva pentru acésta Dumi-salellat-
pisqez raczil aby tesz mial na manuluT de lagdr, ea i Durnué4141
tho pilne oko, iakosz widze ze na sd pórte de grijä. in adevér, véd
nyrn niez w tey anierze niescho- despre acésta, nu-T lipsesce ni-
dzi, iedno isz w kupie liudzi su- mio, numal cá din prieina hrane4

(1) 25 Aprilie.
 346

zebnich dlia ziwnosczi miecz nie- nu 'Ate tia) la un loe pe sluj-

moze, i iezli ze by tho niemoglo basiI luí si, dacA nu s'ar puté ca,
bycz, ze by in genere vsisezi dup'A lege, OVA lumea s'A dea hra-
ziwnoscz zolniiezom dawaliwedlie n'A ostasilor, ar fi bine s'A trimetl
vstawi, tedi by dobrze ze by W. scrisorl M'Aria Ta CriiiascA la -MI
K. M. raczil universali poslacz arendasiI mosiilor regale, carI, in
do wsitkich dzierzawczow dobr provincia Podoliel, sunt apr6pe
Krolewskich, ktorich szam w ziemi mal multl dec'At proprietarif de
Podolskiey malo niewieczei nisz vecl : Asà, ostasul ar puté fi bine
dziedzicznich, tedi by moglii do- hrtinit, &AA ce e drept, cu atá't de
brze tego zolnierza wiziwicz, bo puting léfä, nu se 'Ate tiné ostasul,
zaprawde zadnim obiczaiem zol- dacA n'are si un addosag de hra-
nierz na tak malim zoldzie szam n'A. inchin MArieI Tale Cräiesci
witrwacz niemoze, iezliby pobocz- slujba mea smeritä si credinta
ney ziwnosczi nie mial. S thim mea supusii. in Camenita, 29
unizone sluzbi in z wierna pod- Aprilie 1579.
danosczi4 W. K. M. zalieczam.
Dan z Kamiencza 29 Aprilis 1579.
W. K. Mczi nanissi sluga i wi- Al M'Aria' Tale CriliescI cea mal'
erni poddani Mikolai Brzesky smerità slugl si credincios su-
z Brzeczze, ziemie Podolskiey ge- pus, Nicolae Brzesky de Brzezce,
neral starosta Kamieniczki. Hatman al Podoliel, staroste de
Rqk4 swoig. Camenita.
(Ibid., p. 317.) Cu m'Ana luI.

b) KÖNIGSBERG. (1)

I.
[7 Aprilie 1539.]
Vszmoszny (sic) panye panye Nic. Iskrzyczki serio din Ca-
mnye myloszczyvy, po zalyiczeniu menita cli Voevodul Moldovel
slusb mogych zdrovia y pano- astéptA de mula vreme solia Re-
vanya sczaslywego wmi zprzy- gelul si se teme di nu va sosl ;
yam, panu mnye mylosczywemu. are scire de la Kierdey din Adria-
Z granycze novyn w. x. ni. nye- nopole °A crestiniI ati pus m'Ana
mam pyszacz ; gynszych y odno pe 300 cornil' ale Sultanulul ;
(1) Copia mea a fost revNutft de d-1 archivar Paul Karge din Ii5nigsberg,
dar, textul fémaind, In unele pasaje, ftirte putin inteligibil, am putut ca-
pkit numaI un resumat din partea d-lui I. Bogdan.
 347

szobye czynymy zprawyedly- acesta a poruncit sá pregiite-scrt

voscz nyeodwloczn4, day panye altele ; a mal poruncit Voevodu-
boza, aby thalz (sic) dlugo. Woye- luI moldovenesc sä dea
v oda zylnu (sic) vadplyvoscz myal pe Todor si pe fiul acestuia, cadi
-w thym, aby poszlovye krolia Ie° alt-fel nu-I slpböde pe solul séi1;
Myloszczy myely gycz (sic) do Voevodul a trimes Sultanulul In
nyego a tho ze thak dlugo gych dar 40 sor6ce de soboll; Kierdey
nye bylo. W tha sobota przessla Ii maI serie de nisce 15.000 florinl
przynyeszyono my lysth od Kier- In aur, pentru Pocutia; Turcii
deya. Kierdey my nye pysze zad- din Dobrogea i Cetatea-A1b5. se
nych novyn, lecz szluzebnyk yego gfitese sà intre pe varà In Podo-
pysze kv mnye, kthoremu lysthu lia ; Sultanul vrea sà inainteze
-data z Endrnopolya wstepna nye- prin Braclav spre Lublin In Li-
dzyelya, yss Cesarzovy Chrze- tuania. (1).
sczyyanye wszyaly 300 okrathow,
ledwa ych ssie trzy wroczyly, (1) Nu sciii cine póte fi Kierdey.
a wszagsze roskazal Cesars okra- ta documentul din 22 Martie 1635 al
thy drugye czo nayrychlyey go- luI Rares avem ca marturi doI boerl
thovacz ; panu woyevodzye wala- cu numele de Tudor (Arch. i,st..
schkyemu roszkazal Todora wro- p. 83). Pentru solio, cf. Hurmuzaki,
III, p. 207, no 164.
czycz, w czym zadzyerszal poszla
gyego y nye chcze go pvssczycz
ass Todora a szyna szwego by
Cesarzovy poszlal; pyethnasczye
sorokow soboly w dary Ces arzovy
poszlal, a panum then posszel
roszdal; pysze then szluzebnyk
-o pyethnaszczye thysyacz zlo-
thych ve zloczye, dlya przyczyny
Pokvczye; gyyeseze ma darow
nyemalo Basum a zadza koni, lecz
Cesarza szobye szylno roszgnye-
-val tym Todorem ; na voyna Ce-
sara roskazal sye gothovacz, le-
ez y zamy Thurczy nye moga
vyedzyecz dokad. Dobruczczy,
Byalogroczczy Thurczy gothu-
ya sie na lyatho do Podolya za
harany ; yessly ze gym gych
nye wrocza a czo zyvo provadzy
sie na myeskanye za Dunay
-w thy pusthe polya ku Braczla-
 348

vyu, a tham chcze Cesars thady

uczynycz droga prostho na Bra-
czlaw ku Lyttwye ku Lublyny.
Zalyczam sie lascze w. p. m.,
panu panu mnye mylosczyvemu.
Ex Camyenycz, feria secunda Pasche [7 Aprilis] anno 1539.
Nicolas Jskrzyczki, succamerarius et capitaneus camenecensis.
[Pe Vo : adresa latinä.]
Dyser polnischer Brieff ist von Nicolay Volsskj durch Konglicher
Majestät zu Polen, etc. Diener, meinem gnädigsten Herrn, zuge-
schickt worden; helt newe Zeyttungen vom Tuxcken und andere
mer in sich; ist obgedachtem Nicolao Volsski durch den Isskrtzkj
zugeschrieben worden. Ankommen zu Konigsspergk den 27 Aprilis;
darauff ist vilgemeltem Volssky in manes gnedigen Herrn Namen
geschrieben worden, den 1 May 1539.

Catre Stanislav Odrowqz, Palatin de Podolia. 19 Martie 1541.

Racz V. V. vyedziecz yssh w then Nicolae Sieniawski iacrie din

Pyatek przeszly byly u mnye Vo- Bolshow cá Moldovenil din-Sucé-
lochovye z Soczavy, ktorzi my za va comunicat pa Petru Voe-
pewne povyadaly, yssh Pyotr Vay- wodul Moldova, VinerI a fost o
voda Valaski yako w then Pya- Nsäptémânti (1), a täiat pe .Mihul
thek thidzien mynal dal stra- liatmanul, pe Petrascu Comisul,
czicz Myhula Heythmana y Pyo- ginerele luí, pe Trotusan Lagar&
traska Commissa zienczia yego, tul-Mare si pe Coma _Logafétul
Tolthrushana Logofetha vyelkye- M'e; in locul lui Mihul a pus Hat-
go y Koszime, Logofetha mnyey- maza si &araste de Sucéva pe Pe-
sshego, ktory byl mylosznycze tru Vartic, in locul 1111 Tratusan pe
yego poyal. Magas Vistiernl, jar Vistiennic a
Na myesczu Myhulovym Pyo- pus pe Toma Logotétul; pe4epti-
tra Varthika Heythmanem y sta- läsat iluAndu-11
rostha Soczawskyem posthavyl, stärostia In locul luí
na myesczu Tholthrvsshanovym .a pus pe Hira Cämärasul. .ERe
Mathiaska Vysternylca Logofe- Alexandru,, oare fusese ales Domn,
them vyelkyern, a vysthernykyem l'a täiat, desì marturisise eä inu
Thome Logofetha posthavyl. ,e1 a voit sa se faca Damn, oi
(1) 11 Martie.
 349
Sshepthelicza thego zosthavyl
przi gardlye, alye mu wzyal stha-
rosthfu Choczinskye, a na yego crtlfirI §i 300 pe destri pe lfinga sine;
myesczu Hyre komornyka, ktory
as nyem byl w Thurczech, pos-
thavyl.
Alexander, ktory byl obran yo-
yevodq, prosszil aby mu byl noss
ursznacz dal a zivo pusczycz
w manastyr myedzi kalohory,
chczqcz- Jfin (sic) Boga proszycz i
povyadayacz, zem ya nye chczyal
bycz Hospodarem, yedno mye
Myhul k themv gwalthem przi-
v-yodl. Poyyedzial my Pyotr Vay-
voda : Nyechay tho na thego
dusshi bandzie kto czie przivyodl
k themu, y dal go za them sczyacz.
Ma przi sobye Pyotr Vayvoda
thiszyacz Thurkow yesznych a
trzistha pyesszich, nad kthoremy
yesth Heythmanem Vseyn aga,
then kthory go w voyevodsthfo
wvyezoval; od Dunaya ych dzye-
vyecz thyssyenczi pitsczyl nazad,
y kthorzi przi nyem therasz szq
y thych opusczi wrychlye, by
yedno yem omysslyl (sic) a myal
skqnd zaplaczicz za ych szlvssz be.
Do Thatharow poslal posla, na
ymye szundzara szwego, a dwu
Thurczynu thessz sz nyem; then
Vseyn aga posslal przikazuqcz
aby yego ziemye nye voyovali, bo
yesth poddanym czesarskyem, a
Thabucza stharosthe Soroczskye-
go aby pvsczyl.
Et cum jis mq et serviola mea
gracie V. Ill. ac Magnifice D.
commendo.
Ex Bolshow, Sabbato proximo
ante Oculi, anno 1541.
Mihul l'a indemnat la acésta.
Petru-Vocla are 1.000 de Tura
Hatman peste ei este Hussein-Aga,
cel caro l'a adus in domnie; de'
la Dunäre a trimes incl6rát alte
9.000 i va trimite i pe ceI-laltl;
indatà ce le va pldti. slujba, A
trimes- sol la 'Mari; Hussein tri-
mes gi el la aceqtia, cu poruneä
nu prade téra luí [a Voevoduluf
Moldova], cría e supusul Sulta-
nuluf ; va sosl in curind o solie
la Regele, dar nu se scie cu ce.
Dupá scrierea acestor noutäll,
sosesce un sol de la Voevodul Mol-
dova : Burla, care merge la Re-
gele, odatd cu solul Sultanuluf,
trimes de Hussein-Aga, sil spue
RegeluI cá. Sultanul a ertat pe Pe-
tru-Vodli §i i-a poruncit sti trä-
iasod in buná pace °u Regele,
In acelaa timp s.4 r6ge erte
gre§elile de mal* inainte. S'a apla-
nat §i arta pentru incursiunile
Moldovenilor in teritoriul Ceta-
teI=Albe i Oceacovuluf.
Din partea Voevodulur, Burra' a
avut insárcinarea sä"-mi spue c'd
Sultanul l'a ertat i f-a intors téra
ce flor luase §i. Tighinea,numaI
are sil prátéseit pentru zidirett 08-
tntiI Tighinett 10.000 ziotI. El vrea
sA triliascä in pace cu mine i db-
resce sá." intervin pe lfing6 Rego
magnatI) ea erte grepla
fácutg, ()fiel se,' va r purta de- ati
irrainte alttfel fatg dir Rege 04
va. pitzl de ori-ce aman] ge
r6g6 db Rege ati4 imprumutO
cu cfite-vh mil- de zibti pentru
rtscumpérareu Tighinel 0 por-
 350

Eiusdem Vestre Illustrissime ac tru alte cheltuell ce-a facut. Cu

Magnifice Dominationis. aceea§T solie merge Burla §i la.
Do Krolya yego Mczi slye w po- Rege. (1)
szelsthfye kyczore y tholmacza
Burla, Kthorych yesth o dwanas- (1) E de observat ca acest docu-
czie kony, thych szie czo y dzyen ment confirma stralucit marturia lul
u gzybye nadzyevan (sic). Jescze Ureche asupra schimbärilor Mente
de Petru-Voda la restabilirea sa. Pen-
nye vyem s czem do krolya yego tru Petru Vartic, i Hurmuzaki, II1,.
Mczi yd% alye gdy u mnye band% p. 207-8. Pentru Nicolae Burla si
czo sz nych vyrozumyem a bando Cosma Septelicl Ghenga, Arch. ist.,
vyedzyal, v. v. oznaymycz nye I', p. 33. Afirmatiunea lui Iteresc.
omyeskam. i s'ah restituit locurile Inalcate se
Servitor : aflä i Inteo scrigre a lui (Doc. din.
Nicolaus Syenyawski,
arch. Bistr, I, p. xxxvi). Eftimie
pomenesce si el pe Mati (Bogdan,
castellanus Belzensis, etc. Yechile cronid, p. 213).
[Pe o f6ie adaosa :]
V. Mczy oznaymuye, ysz Po na-
pysczanyu lysthu thego przyal
gaywo gonyecz od Woyewody wa-
laskyego na ymye Burlya, kthory
yedzie do Crolya yego Mczi z
gonczem thureczkyego Czessarza,
kthorego poslal s czesarskyego ro-
skazanya Uscheyn aga kthory
przynyosl Pyotra Woyewode na
woyewoczsthwo; gdzie nyesye
tho poselsthwo od czessarza do
Crolya yego Mczi opowyedayacz,
yss Pyotra Woyewode Czessarsz
w laske prziyal a przikazal mu
abj s Crolyem jego Mcz4 w do-
brey przyazny myeskal, a Cro-
lya yego Mczy proschgez, aby nan
laskaw byl a wisthepky, kthore
pyervu czynyl brzeczywko Cro-
lyowy yego, aby mu odpusczyl.
Vyrozumyalem thess ysz y o thi
yezdy kthore Wolochowye czy-
nyly pod Byalogrod y pod Ocza-
kow, ysz sye wymawyaly przed
Thurky, ze thesz byly lyudzie
 351
Bana nasego tham; gdzie thesz
otho ma poselsthwo, aby thi skody
oprawowaly. Wskazal do mnye
Pyotr Voyewoda, abychmy ssye
znaly k themu, abo s thego nycz
nye bendzie. Alye zadny czlowyek
z nachey zyemye any z lythew-
skyego kxyesthwa tham nye pos-
thal. A thak tho yess pyerwszi
kuss pana Pyotrow ze nasch czcze
thesz w tho wmyesacz boye sye,
ze w they przyasny bendzie nan
trzeba pyecza myecz.
Myal thesz then Barlya do rayacz ssye o swazyenye ze go
mnye zamyerzaczym lysthem po- sthogy przesz stho a dwadze-
selsthwo od Pyotra Woyewody,
naprzod ze my powyedzal laske
czesarsk4 ze go czessarsz w laske
przyal, a the zyemye kthorri byl
wzyal y Thehynya zasye m. v.
wroczyl, yeno ma dacz za budo-
wanye z a mk v Thehynskyego
dziesyecz thissyacz zlothich.
Thesz ku mnye roskazal pro-
schricz, abych s nym dobrgprzyazn
zachowal, a on thakye chcze se
mnq, abych szie thesz przyczynys
zl-inyl (sic) ku Crolyowy yego Mczy
y ku panom radam, aby nayla-
skawy byly, a then vysthepek,
kthory pyervuczynyl przeczywko
Crolyowy jego Mczy, aby mu od-
pusczic raczil, a on chcze yvss y-
nakschym obyczayem sye prze-
czywko Crolyowi jego Mczi za-
VIII.
Jaszny a wyelmoszny Panye
panye moy mylosczywy. Zalye-
czywssy szluschby moye powolne
chowacz, a szwey strony chczo
od kazdego nyeprzyaczelyg (sic)
strozem bycz pansthvu jego Cro-
lyewskyey M. By thoprawda, the-
dycz by nye zlye thesz wskazal,
abych ssye przyczynyl ku panorn
radam, aby sye przyczynyly kv
Crolyowy Jego Mczy y samy
aby k themu pomogly, aby mu po-
ziczono bylo kylko dziessyath
thyssyavz zlothich na odkupye-
nye Thehynyey y na pomocz thick
nakladow kthore uczynyl, stha-
sczya thiszyacz zlothich ; thak
povyeda a on chcze placzicz vol-
my y czym bendzie mogl.
Then Bvrlya thesz do Crolya
Jego Mczy yedzie s thym posel-
sthwem, yako y mnje powyedzial,
mala roznoscz.
[Pe altá hartie :1
V. Mczi proscze Pana mego,
yeslyby v. m. nye sial therass do
jego Mczi Pana Crakowskyego
kogo, thedy proscze aby v. mcz
raczil thi lysthi roskazacz ode-
slacz do Gortyczyny a pysacz
Tharanowskyemu, aby ye ye (sic)
besz omyeskanya odeslal do je°, bo
thess do je° M. pysse.
[Cdtre Stanislas Odrowanski,
Palatinul
(Ibid)
[28 Martie 1541.]
Nic. Sieniawski acre luI Odro-
1 wanski cd-I trimite scris6rea lur
Pretficz asupra und incursiunr
 352

w laszk4 w. w. pana mego my- de treI, patru sute de cAláratI du§-

loszetywego, etc. maul' (turd) In tinutul Winnica;
Poszylam w. w. lyszth Preth- ace§tia stint 6menil ce merseserä
ffyczow, s chtor ego w. m. wyrozw- In Moldova ; opritIsà prade In
myeez raczy o nyeprzyaczye- ac6sta' Ora i teputênd sä stea
lyu, ezy czo braly wynnyczkyey fiirá pradá, aù intrat In teritoriul
wloszczy, nye pysze poczthu wye- RegeluI polon. Va merge Impotri-
lye gych bylo, wssakze rozumyem, va lor spre MiQdzyboie.
ze nye wyelky poczeth: thrzy albo Despre Laski (1), Voevodul
ezthyry stha kony, a czy pobraw- Turcul (Hussein-Aga) spun c'á nu
say nazad poszly ; alye thych e la nicT o Inchis6re, ci sub pazá;
thrzeba szy4 wyszthrzegacz, yako Sultanul nu e supárat pe el. CAt
Prethffycz pyschg (sic), ze na privesce faptul eä Sultanul cero
polyu sz4. Bo thoczy lyudzye, czo 10.000 de zlotl pentru. Tighinea §i
byly poszly do Woloch, alye Wo- cà Voevodul ar vrea sA träiascri in
yewoda Wolosky poszlal do nych, pace eu noï, a§ da eii InsumI 100
y then Thurczyn, czo go przypro- zlotI ea Turcil s'al nu mat fie a§à
wadzyl na woyewoczthwo, aby de apr6pe de Migdzybo2e.
nye chodzyly do zyemye yego, a
thak thrudnoby szy4 zdzyerzecz (1) Ieroniin. V. si Iorga, Documente
nriyely, aby nymyely szkody ya- geografice, I (extras din (Buletinul
kyey uczynycz w zyemy Crolya SocietAtii :geografice, pe 1899, no 4).
yego mczy, a ya yak() na thym
thego dnyu wyeszdzam na Myqn-
dzybosch. A bendonyalsobit thrzy
stha kony, albo czthyrzy s tham-
thymy Podolymy. Jedno yeszly ze
gych bendz3te thak wyelye yako
pysche, thedy nasz przymnyey-
szym na nye. A wssakoseh yednakf
panu bogu szy4 poruczywssy,
na zagon yaky bend4 czyhal.
Jeszly ze czy lyudye therasz nye
bendq, a zdzyerz4 tho przymyrze,
thedy mozemy gym na drugy rok
wyerzycz, alye szy4 ya nye na-
dzyewam Po nych they cznothy.
Czo szy4 dothycze kxy4ndza
Prurfskygo, isko byly chlopy u-
ozynyly, tho sthanye therasz mu
zaszy4 nye dopuszczyly zadney
zywnosczy sz myasztha, a wolay4i
 353
yq nany yecz z choroda (sic), bo
czy4 spalymy, y uthopyly therasz
krolyowey yey mczy mithnyka, a
sz1ysch4 ze mu krol Jeo m. kazal,
zeby zyechal do Jego krol. Mczy.
Gdzye przyszlal Crol yego m.
dwu dworzanow na thy zamky, a
thak nye wyem yeszly ze gych
bendq chczyecz przyquez. Za thym
szy4 zalyeczam w laszkq w. m. y
szluszbamy szwemy yako szwemu
mylosz. panu. Datum in Brze-
zani, feria secunda post Domi-
nicam Letare anno Domini 1541,
Martii 28.
Eiusdem Vestrc Illustrissime
ac Magnifice Dominationis ser-
vitor obsequentissimus Nicolaus
Syenyawskj, castellanas Belzen-
sis, etc.
[Pe o fede anexatä :]
0 panu Laskyem thez woye- czicz do mnye. A thesz yakom py-
woda do mnye wskazal y then ervu pysal v. mczi, ze bych nyebyl
Thurczin powyeda, yz nye yesth
w szadney wyezyenyu, yedno poth
sthroza, a dosthathky mu wszycz-
ky daya wedlye potrzeby ; then
Thurczin thuszy, yze wyydzye
rychlo; abo powyeda , ze nan
Baszowye barzo laskawy y Cze-
szarz szye nan nye gnyewa, yed-
nego tho poszelsthwo wszilo o
Budzin (sic). Czo szye dothycze,
yz Czeszarz chcze dzyeszyeczi thi-
szyeczy za Thehinya, by tho
bila prawda zeby sz namy Pyothr
chczyal dobrze zycz, thediby nam
nye wadzylo pomocz na nye, y ya
bych szam dal stho zlothych szwe,
aby Thurczy nye bily thak blysko
Myedziboze, Orhy, Dzarpicze ;
czo szye ych voyewoda Walasky
lorgar, Chilia ai Cetatea-Alba.
upomina, zeby uczyekly skarby,
czy sza wynnyczkye wlosszy, a
mala korzyscz Po nych, bo zlo-
dzyeye lyapyeby ym kazacz da-
lyey, a yeszlyby skarby myely,
yako Pyothr pysze, thedyby ym
ye kazacz zabracz a wroczycz ye
Pyotrowy, a zabywsdy prze the
przyczine chczyalby sz namy
bycz dobrze.
[Pe alta I
Vyelmozny panye a panye moy
M., etc. Przithem n. panye, yakom
v. m. pyervo pyssal o Thatharech,
thedy racz v. mczi vyedzecz, ze
yako dzysz byor4 w wlosczy vyn-
nyczyey, ja bym rad posedl, za
nymy czyhacz na nych, alye chlo-
py naszi nye chcz4 pusczicz any sz
szamku any z myastha, any slu-
zebnykow mych nye chc4 pus-
przy kxyazeczyu yego Mczi, the-
dy by go dawno dybyly a spalyly
z tamkyem (sic). A thak Mczywy pa-
nye, radbym posedl z a ymy, yakom
visschey pysal, jeno ze mye nye
chcz4 pusczicz any sluzebnykow
moych do mnye. A thak racz v. m.
vyedzecz yze lyvdzie lyez4 na
solyv okolo Bohu a okolo Czeresz-
kyescheny aszslo yngulu (sic) osm
abo dzewyen thiszieczi, kthorzi
thesz thymy czassy maya bracz.
Gdzie y czlovyek od nych uczyekl
kthorego byly wziely w wolo-
schech, kthory povyeda ze yna-
czey nye yesth. A thak racz v.
Mcz o them vyerziecz, a stharacz
eye o thim yakoby v. mcz mogl
lyudzy zebracz mogl. A s thim sye
23
 354

lascze v. v. poruczam n. M. pany. [CAtre Sieniawski, care, la Hu-

Datum in Vynnicza, feria tercia dul luí, comunidi scirile lui
post Oculi [22 Martii] a. Domini Odrowanski.]
1541. (ibid)
Bernat Prethfficz, naimyeyschy
sluzebnyk v. v.
 INDICE BIBLIOGRAFIC.

Akta Gro dzkie i Ziemskie, z Bachmann (A.). Urkunden und

czdsow rzeczypospolitej
polskiej, z .Archiwum tak
z waneg o bernardyfiskiego
we Lwowie, III, V, VI,
VII, IX; Lemberg, 1872, 1875,
1876, 1878, 1883.
AIWA (Eugenio).Relazionidegli
ambasciatori veneti al Se-
nato, Florenta, 1839-77, 7
vol. in 80.
Amlacher (Albert). Urkunden-
buck der Stadtund des Stuh-
les Broos, Sibiiii, 1879, in 80. Lucca, 1761, 4 vol. in fol.]
Ariceseu (C. D.). Condica de Barovius (I. Decius). Commen-
venituri f i cheltueri, a Vis-
tieria de la létul 1694-1704
(vol. III din Revista istoricd
a archivelor Romania), Bu-
curescI, Imprimeria Statuhil,
1873, in 80. Citat : Condica
brancovenéscd.
Bachmann (A.). Urkundliche
Nachtrage, in Fontes rerum,
austriacarum, Diplomata,
XLVI.
Actenstacke, in Fontes re-
rum austriacarum, Diplo-
mata, XLII.
Billcescu (N.). Puterea armatd
fi arta militard la Romani;
In Magasin, II §i in Istoria
Romanilor sub Michaiii-Vo-
Viteazzd, urmatd de scri-
ezi diverse, ed. Odubeseu.
Baluze (St.). Miscellanea, Paris,
1678-1715, 7 vol. in 80 [a
doua editiune, de Mansi ;
tariorum de rébus ungari-
cis decas decima, ed. Aca-
demieI maghiare, Budapesta,
1866, in 8°.
Barozzi (N.) §i Berchet (Gu-
glielmo). Le relazioni degli
stati Europei . . nel se-
.
colo XVIlo, Turchia, Vene-
tia, 1871, un vol. in 8°.
Bartoszewicz (Iulian). Listy wo-
jciecha Jakubowskiego do
 356

Jana Klemensa Branickiego Lemb erg, in Archiv fiiröster-

z lat 1758-71, in Publicatiu- reichische Geschichte, XXXII,
nile Fundatiunii p. 1 i urm.
Varsovia, 1882, in 8°. Bogdan (I.). Ein Beitrag zur
Becker (P.). Tiras Fi, Tirig, in serbischen und bulgar ischen
Memoriile So cietcifii din Geschichtsschreibung, in Ar-
Odesa, 112. ai?) fiir slavische Philolo-
Be!gran° (L. T.). Prima e se- gie, XIII.
conda serie di documenti Bogdan (I.). Cronicele inoldo-
riguardanti la colonia di vene,st`i inainte de Urechici,
Pera, in Atli della societec BucurescT, 1890, in 8°.
ligure di storia patria, XIII. Bogdan (I.). Cronieeinedite, Bu-
Berger (Albert). Urkunden-Re- curescT, 1895, in 8°.
gesten aus dem alien, Bis- Bogdan (I.). V lad Tep2f Bu-
tritzer Archive, 3 seriT in curescI, 1896, in 8°.
Progranzm des evangelischen Bogdan (I.). Manuscripte slavo-
Obergy nznasiums zu Bistritz române m Clziev, in Gen-
pe 1893, 1894, 1895, in 8°. vorbiri: literare, XXV.
Nuova serie di documenti suite Bogdan (I.). Diploma bcirlä-
relazioni di Genova coll' im, and din 1134 fi Principa-
peno bizantino, raccolti dal tul Bárladului, in Analele
Can. Angelo Sanguineti e pub- .Academia, Romcine, seria a
blicati con molte aggiunte 2-s, XI, P. 65 §i urm.
dal Prof. Gerolamo Bertolotto, Bogdan (I.). Gina documente
In Atti della societez ligure slavo-románe din Biblioteca
di storia patria, XXVIII, Imperialci de la Viena, in
fase. Analele Academia, Ronzáne,
[K. A.] Bernfirdfy Jáiios krimiai seria a 2-11, Sect. ist., XI, p.
k6vetsége 1598-ban, in Tör- 29 i urm.
ténelmi Tár pe 1878, II, p. Bonfinius (Anton). Rerunt hun-
561 §i urm. garicarum decades IV, ed.
Besoldus (Christ.). Historia con- din Colonia, 1690, in fol.
stantinop olitano-turcic a, Boscovich (Bugg,.-Giuseppe).
Strassburg, 1634, in 16. Giornale di un viaggio da
Bianu (I.). , liefan-cel-Afare (do- Costantinopoli in Polonia,
cumente din Milan), In Co- Bassano, Remondini, 1784, in
lumna lui Traian pe 1883. 8°. [Cf. Hurmuzaki, X, p. xc §i
Bischoff (Ferd.). Urkunden zur Antonii Mariae Gratiani De
Geschichte der Armenier in scriptis invita Minerva, ed.
 357

Lagomarsinl, I, Florenta, 1745, cietägt din Odesa, IX, p. 149

in 4°, p. 356, nota 1.] urm.
Bosio (Iaeob). Storia della sa- Brusius (Wilh.). De Tartaris dia-
cra religione di San Gio- rium, Frankfurt, 1598, in 4°.
vanni gerosolimitano, Roma, Brutus (I.-M.). Historiae, in Mo-
1594-602, 3 vol. in fol. numenta Hung ariae histori-
Botero (loan). Le Relazioni u- ca, Scriptores, t. XIIXIV;
niversali, divise in quattro Bud apesta, 1863 si urm., in 8°.
parti, Brescia, 1598, in 8°. Buchon (J. A. C.) si Tastn (J.).
Brewer (J. S.). Letters andpapers Notice d'un atlas en langue
of the reign of Henry VIII, in catalane,In Notices et extraits
< Colectiunea Maestrulul Ro- des manuscrits de la Biblio-
lurilor», Londra, in 8°. thaque du Roi, XIV, p arte a 2.
Broniovius (Martin). Tartariae Bujdos6 (Valentin). Régi ma-
descriptio, Colonia, 1595, in gyar helynenek, In Szazd-
fol. dok pe 1875, p. 348-50.
Brun (Filip). Marea Négrä (ru- Blinking (Ant.-Frederie). Erd-
sesce). beschreibung , II, Hamburg,
Brun (Filip). Vechia topo gra- Bohn, 1788, in 8°.
fie a Rusid sudice ?i a Ba- Bunyitay (V.). A váradi piis-
sarabid (rusesce). pökök, Oradea-Mare, 1883-4,
Brun (Filip). Geographische Be- 3 vol. in So.
merkungen zu Schiltbergers Monumenta Hungariae Vati-
Reisen, in Memoriile Aca- cana, seria a 2-a, II, Bela-
denzid din Miinchen , pe tiones cardinalis Buonvisi,
1869, II. anno MDCLXXXVI exara-
Brun (Filip). Tyras, in Memo_ tae; Budapesta, 1886, in 40.
riile societeila din Odesa, Bzowski (Bzovius; Fr. Abr.). An-
III, p. 47 si urm. nales ecclesiastici post Ba-
Brun (Filip). Guillebert de Lan- ronium, Colonia, 1621-30,
?1 oy ,recensiune, in Memoriile 8 vol. in fol.
societägi din Odesa , III, Calender of State Papers. Vene-
p. 432 si urm. tian; editiunea eMaestrului
Brun (Filip). Beregul Wag Rolurilor» ; Londra, in 8°.
Negre, in Memoriile socie- Cantaeuzin (loan). Chronicon,
tagi din Odesa, IV, p. 244 ed. Bonn, 1829-30, 2 vol. in 8°.
urm. Cantemir (Dimitrie). Hronicul
Brun (Filip). Viéta Sfintula Romano-Moldo-Vlachilor,
_roan Novi, in Menioriile so- Iasl, 1835 6, 2 vol. in 8°.
 3E8
Cantemir (Dimitrie). Vita Con-
stantini Cantemyrii, cogno-
mento senis, Moldaviae prin-
cipis ; in Operele Principe-
lui Cantenzir, VII;
Bucurescï, Tipografia A cade-
mieI Romane, 1883, in 8°.
Cantemir (Dimitrie). Collectanea
Orientalia; dupà precedenta
(cu paginatiune deosebit6).
Cantemir (Dimitrie). Descriptio
Moldaviae, ed. Academia Ro-
mftne, in Operele principe-
lu Cantemir, I; Bucu-
rescI, Tipografia Curtil, 1872,
in 8° [editor A. Palia lia-
ran].
Cantemir (Dimitrie). Istoria im-
periului otoman, I, trad. Io- Choniates (Nicetas). Chronicon,
sif Hodo§, B ucurescï, 1876, ed.
Academig Romane.
Caro (Iacob). Aus der Kanzlei
Kaiser Sigismunds, in Ar-
chiv fiir österreichische Ge-
schichte, LIX, p. 1 §i urm.
Caro (Iacob). Liber cancella-
riae Stanislai de Czolek, in
Archiv far österreichische
Geschichte, XLV §i LII; Vie-
na, in 8°.
Carra (Jean-Louis). Histoire de
la Moldavie et Valachie,
Ia§1 (sic), 1777, in 12.
Castelnau (G. (le). Essai sur l' his-
toire ancienne et nzoderne de
la Nouvelle-Russie, ed. a 2-a,
Paris, 1827, 3 vol. in 8°.
Ceruti (Antonio). L' Ogdoas di
Alberto Alfieri, episodi di
storia g enov es e nei primordii
del secolo XV, In Atti della
società ligure di storia pa-
tria, XVII, p. 311 §i urm.
Genova, Tipografia dei sur-
domuti, in 8°, 1885.
Chalkokondylas(Laonikos).Chro
nicon, ed. Bonn, 1843, in 8°.
Charrière (E.). Négociations de
la France dans le Levant,
1515-1589; Paris, 1848-60,
4 vol. in 4° (in «Coll. des do-
cuments inklits»).
Chmel (I.). Briefe und Acten-
stucke zur Gesch. der Her-
zoge von Mailand von 1452
bis 1513, in Notizenblatt pe
1856, p. 30 §i urm.
ed. Bonn, 1835, in 8°.
Chronica serbicadespotae Geor-
gii Brancovie e codice ser-
bico latine reddita, operante
L. B. Francisco Xav. Peja6e-
viò, in Arkiv za povjestnicu
jug oslav ensku, III, Agram,
1854, in 8°.
Cronicon Fuchsio- Lupino - 01-
tardinum, ed. Trausch, 2
vol., Bra§ov, 1847-8, in 8°.
Chronicon Gyöngyösiense, in
FermendMn, Chronicon ob-
serv antis provinciae Bosnae
Argentinae , Ordinis Sancti
Francisci, in Starine din
Agram, XXII.
Chytraeus (David). Saxonia,
Leipzig, 1611, in fol.
Ciampi (Sebastiano). Lettere mi-

litari del rè Sobieski, Flo-
renta, Borghi, 1830, in 8".
Cipariii (Timoteiti). Archiva pen-
tru filologia pi istoria, Blaj,
1867, in 8°.
Cociubinski (Al.): Inscriptiuni; Schwandtner (F. G.). Scriptores
lapidare din sec. XV-lea din
Cetatea-Albd, in Memoriile
socieatiidin:Odesa, XV, 13.
506 si urm.
Codrescu (Th.). Uricariul, 22
vol. in 80; IasI, 1852-92.
Comnena (Ana). Alexias , ed.
Bonn, 1839, 1878, 2 vol. in 8°-
Condaraki (Y.). Mangup-Kalè,
In Memoriile socieggi din
Odesa, VIII, p. 416 si urm.
Conduratu (Gr.) Relafiile Te-ra-
Romdnesa pi Moldova cu
Ungaria, BucurescI, 1898,
in 8°.
Cornet (Enrico). Le guerre dei
Veneti nell' Asia (1470-4);
Viena, Tendler, 1856, in 8".
Corpus inscriptionum latina-
rum.
Corpus inscriptionum grae-
carum.
Coyer (abbé). Histoire de Jean
Sobieski, 3 vol. in 8°, Var-
sovia-Paris, 1761.
Cromer (Martin). De origine et
rebus gestis Polonorum, ed.
din Basel, 1558.
Cronicele române :
a) moldovene; Kogilniceanu,
Chronicele Romelnidi, 3 vol.
in 4°, BucurescI, Imprimeria
nationala, 1872-4.
359
b) muntene; in Laurian si Mil-
cesen, Magasinul ist. pentru
Dacia, 5 vol. in 8°, Bucu-
resd, 1845-7.
Cronicari ungurI In:
rerum hung aricarum veteres
et genuini, Viena, 1746-8,
in fol.
Czotowski (Alex.). Pomnikidzie-
joweLwowa z archiwum mi-
asta, I, Arajstarsza Ksiqga
miejska (1382-138S); II, Ksig-
ga przychod6w i rozchod6w
miasta, 1404-14; Lemberg,
1892, 1896, 2 vol. in 8^.
Démidoff (Anatole de). Voyage
dans la Russie méridionale
et la Crimée, Paris, Bour-
din, 1841-2, 4 vol. in 8".
Dethier (Anton) si Hopf(K.). Cule-
g ere de isv 6r e relative la lua-
reaConstantinopoladeTura
(editiune retrasd de Acade-
mia maghiarg). 4 vol. in 8".
Dionisie Eclesiarchul. V. Papiu
(t. II).
Dlugosz (I.).Historiaepolonicae
libri X11, Frankfurt, 1711, 2
vol. in fol.; in Opera omnia
cura Alexandri Przedzieckl,
14 vol. in 8°, Cracovia, 1863-87.
Dogiel (M.). Codex diplomati-
cus regni Poloniae et mag-
ni ducatus Lituaniae, Vilna,
1758-64, 3 vol. in fol.
Belagerung und Eroberung
von Constantinopel in Jahre
1453, aus der Chronik 21022
 360

Zorzi Dolfin, herausgegeben Ephrem. Chronicon, ed. Bonn,

von Georg M. Thomas, Miin- 1840, in 8°.
chen, 1868, in 80. Erbieeanu (C.). Cronicarii: grea
Dousa (Gh.). De itinere suo carii," ariscris despre Roma' ni. ,
constantinopolitano, Leyden, BucurescT, Tipografia CArti-
1599, in 8°. lor bisericescT, 1890, in 40.
Dueas. Chronicon, ed. Bonn, Erbieeanu (C.). Istoria Mitro-
1834, in 8°. polia Moldova fi Suceva,
Dudik (B.). Archive im Keinig- BucurescT, Tipografia MO-
r eiche Gallizienund Lodome- lor bisericesci, 1888, in 4°.
rien, In Archiv fiir österrei- Esareu (C.). Documente isto-
chische Geschichte, XXXIX, rice inedite descoperite in
p. 1 si urm. archivele din Venetia, In
Dupont (Philippe). Mémoires Revista pentru istorie, ar-
pour servir (I l'histoire de lacheologie pi filologie, II.
vie et des actions de Jean Esareu (C.). Document din Ar-
Sobieski, III du nom, In Pu- chiv ele deiFrari din Venetia,
blicatiunile Fundatiunel Kra- in Archiva societd fa sciinti-
sinski, Varsovia, 1885, in 8°. fice $i literare din lag, IV.
Eckhel (Iosil). Doctrina nummo- Eubel (Conrad). Intregirt la
rum veterum, Leipzig, Wei- Schmidt, in Römische Quar-
gel, 1792-8, 9 vol. in 80. talschrift, XII, caiet 2.
Eder (Iosif-Carol). Scriptores Fabritius (111roly). Pemffling er
rerumtransylvanicarum, Si- Mdrk, in e Disertatiunile» pu-
bilii, 1797-1800, 2 vol. in 8°. blicate de Academia maghia-
Edrisi, tradus de Joubert, In rd; Budapesta, 1875, in 8°.
Recueil de voyages et de mé-
Feyr (Gh.). Codex diplomati-
moires, publié par la Sociétécus Hungariae, 11 p6rtl In
de géographie, Paris, Ber- 40 de vol. in 8°, si treT al-
trand, 1840, in 8° mare. tele de indice. Buda, 1829-66.
Ellissen (C. A.). Analekten der Fermen&in (Eusebiu).ActaBos-
mittel- und neugriechischen nae, potissimum ecclesiasti-
Literatur, Leipzig, 1855-62, ca, In Monumenta spectantia
5 vol. in 12. historiarn Slavorum meridi-
Engel (Joh.-Chrlst. von). Ge- onalium, Agram, 1892, in 8°.
schichte der Moldau, Ge- Fermend2in (Eusebiu). Acta Bul-
schichte der Walachei si Neu- gariae ecclesiastica, ab anno
ere Geschichte der Walachei, 1565 usque ab annum 1799,
Halle, Gebauer, 1804, in 8°. In Monumenta spectantia hi-
 361

storianz Slavorum meridio- Gayangos (P.). Calendar of Let-

nalium, XVIII, Agram, 1887, ters ; editiunea «Maestrulul
in 8°. Rolurilor», Londra, in 80.
Fessler (Ign.-Aurelius). Geschich- Gelcieh (Iosif) i Thall6czy (La-
te V012 Ungarn, ed. Ernest jos). Diplomatarium relati-
Klein, t. II-III, Leipzig, Broc- onum reipublicae ragusinae
khaus, 1869, 1874, in 8°. cum regno Hungariae, Bu-
Finkel (Ludovic). Bibliografia dapesta, 1887, in 8°.
hist.polskiej, Lemberg, 1891, Géresi (Iiiihmin). Codex diplo-
2 bro§urI in 80. maticus comitunz Kcirolyi de
Firnhaber (Frederic). Die Ver- Nagy Károly, Budapesta,
schwörung der Siebenbarger 1882, 1897, 5 vol. in 8°.
geg en K. Matthias Corvinus Gerlach (St.). Tag-Buch einer
von Ungern im Jahre 1467, in die Tiirckey 6-jdrig en röm.
In Notizenblatt al Academiei key serl. Gesandtschafft,1674,
din Viena, 1852, p. 193 §i urm. in fol.
Firnhaber (Frederic). Beitrlig e Ghibiinescu (Oh.). Document din
zur Geschichte Ung erns, 7263, Sept. 25 (1754), in Ar-
1430 1526, in Archiv Mr chiva Societági; $tiinfifice fi
österreichische Geschichte, literare din Iafi", VIII, p. 360
III, p. 375 §i urm. §i urm.
Forgich (Francisc, de Ghymes). Giomo. Rubricario, in Archivio
Rerum hungaricarunz sui veneto, XVII, XXIII, XXXI.
temporis commentarii, Pres- Obvio (Paul). Comentario de le
sburg-Ca§ovia, 1788,in 80. [A cose de Turchi. MDXXXV111.
doua editiune, datà pentru Giovio (Paul) Historia sui
Academia maghiard de Fidel temporis, Basel, 1567, 3 vol.
Mejer, in Monumenta HIM- in 80.
gariae historica, Scriptores, Greceanu (D.). Archiva de la
XVI.] Stánca, in diarul Opinia din
Frakn6i (V.). Mátyás király le- Ia§T, no 73, pe anul 1897.
velei, 2 vol. in 80; Budapesta, Gregoras (Mcephorus). Chroni-
1893 i urm. con, ed. Bonn, 1829-30,2 vol.
Friihn (C. M.). Ibn-Foszlans und in 80.
anderer Araber Berichte, Gregoras (Nicephorns), ed. ul-
Petersburg, 1823, in 8°. timei cdrtI, de Parisot, In No-
Gairdner (James). Letters and tices et extraits des manus-
papers, Henry V111, in «Co- crits de la Bibliothèque du
lectiunea Maestrului Roluri- roi, XVII, partea 2.
lor», in 8°. Gyulafi (Lest:h.). Chronicon, in
 362

Monumenta Hungariae his- fiunea contimporand despre

torica, Scriptores, XXXI; Bu- te fan cel Mare descoperitei
dapesta, in 8°. de C. Esarcu, in Columna
Hammer (Iosif de). Geschichte lui Traian, VII, p. 380.
des osmanischen .Reiches, 10 Hasdeti (B. P.). Istoria criticei
vol. in 82, Pesta, 1827 §i urm.; a Romeinilor, I, Bucurescl,
a doua editiune, prescurtata, 1874, in 4°.
4 vol. in 8°, Pesta, 1834-6. Hasdeil (B. P.). San Giorgio pi
Hammer (Iosif de). Geschichte Cala fato, in Columna lui
der goldenen Horde, Pesta, Traian, I, p. 57.
1840, in 8°. Hasdett (B. P.). Trer lune peste
Hammer (Iosif de). Geschichte munfr, in Columna lui" Tra-
der Chane der Krim, Viena, ian, V, n° 6.
1856, in 80. liase (C.-B.). Chronique de N.
Hann (Frederic). Zur Geschichte Costin, in Notices et extraits
des siebenbirgischen Han- des manuscrits de la Bibli-
dels von 97.2-1845, in Archiv othèque du roi, XI).
fiksiebenbiirgische Landes- liase (C.-B.). De trois pièces sa-
kunde Alte Folge, 1112, p. 139 tyriques imitées de la néeyo-
urm., 1112, p. 267 §i urm. mantie de Lucien, in Notices
Hasdeii (B. P.). Archiv istoric et extraits des manuscrits de
§i Codice diplomatic, in Co- la Bibliothèque d'u. roi, IX.
lumna lu Traian, I-II. Heidenstein (R.). De vita loan-
Hasdeii (B. P.). Archiva istoricei nis Zamoiscii, ed. Dzialyfiski,
a RomânieiÇ Bucuresa, Im- Posen, 1861, in 42.
primeria Statuluï, 1865 §i Herodot, Io-voelat.
urm., 4 pArtY in 4°. Hertzberg (G-. F.). Geschichte der
Hasdert (B. P.). Documente ine- Byzantiner und des osmani-
dite din Biblioteca Doria- schen Reiches, in Colectiun e a
panfilianei din Roma, rela- Oncken, Berlin, 1883, in 8°.
tive la istoria catolicismultd Heyd (W.). Histoire du com-
In Romcinia, 1601-6, in Co- merce du Levant au moyen
lumna 1u1 Traian, VII. dge, ed. Furey - Raynaud,
Hasdeil (B. P.). Etynzologicum Leipzig, 1885-6, 2 vol. in 82.
magnum Romaniae, 3 vol. Hierax. zher Thy z6v Tol5exon, Ba-
in 4°, i prefata vol. IV; Bu- caelav, in Sathas (C.). Biblio-
curesci 1887-98, ed. Acade- theca graeca medii aevi, I,
mia Romano. 1872, Venetia, in 82.
Hasdeil (B. P.). Notita la rela- Hirsch (Th.), Tiippen (Max.) §i
 363

Strehlke (Ernest). Scriptores ¡cunde, Alte Folge, IV', p.

rerum prussicarum, Leipzig, 110-30.
1861-74, 5 vol. in 4°. Inscriptiunl slay ein biserica St.
Hopf (Karl). Griechenland im Nicolae din Chilia, in Me-
Mittelalter, 2 vol. in 8° (In moriile socicteifii din Odesa,
Enciclopedia luI Ersch si I, p. 293.
Gruber). Inscriptiunea turcéscei delaBen-
Horváth(Hihály). Magyar reges- der, in Memoriile societeigi;
ták (1118-1605), in M. Tör- din Odesa, XIII, p. 263-4.
ténelmi Tdr, IX, p. 1 si urm. Inventarium omnium el singu-
Hilbert (Leopold). Documente is- lorum privilegiorum, etc.,
torice (In polonesce), Varso- quaecun que in archivo regni
via, I, 1861. in arce cracoviensi continen-
Hiillmann (Karl-Dietrich). Ge- tur, ed Rykaczewski, Paris,
schichte des byzantinischen 1862, in 8°.
Handels bis zum Ende der Iorga (N.). Acte §.i fragmente cu
Kreuzzftqe, Frankfurt - pe - privire la istoria _Roma' nilor,
Oder, 1808, in 12. Bucurescl, Imprimeria Statu-
Hiillmann (Karl-Dietrich). Han- l uT, 1895-7, 2 vol. si o fasciculd,
delsgeschichte der Griechen. in 8°.
Hurmuzaki (End. de). Documen- lorga (N.). Ceileitorï, ambasa-
te privit6re la Istoria Ro- dorï fi misionar ï in fe-rile
ma' nilor, 27 vol. in 8°, Bu- n6strevi asupra f érilor n6s-
curescT, Socec, 1876-97. tre ; extras din cBul. Soc. Geo-
Hurmuzaki (Eud. de)..Fragmen- grafice» pe 1898, sem.II ; in 80.
te zur Geschichte der Ru- Iorga (N.). Cälätoriile la Do-
meinen, BucurescI, Socec, menico Sestini, in Archiva
1878-86, 5 vol. in 8°. Societägi sciingfice fi libe-
Iatimirski (Al.). Notife biblio- rare din laei, IV.
grafice, in Revista critico- Iorga (N.). Documente romet-
literarei, IV, p. 292. nescï din Archivele Bistrifei
Infessura (St.). Diaria rerum (scrisorï domnescï ?i scri-
romanarum, ed. Tommasini, sori private), partea I, Bu-
Roma, 1890, in 80 (In Publi- curescl, Socec, 1899, in 12.
catiunile «IustitutuluT istoric Iorga (N.). Notes et extraits pour
italian»). servir et l' histoire des croi-
Inscriptiunile murale din Bra- sades au XV-e siècle, Paris,
f0V fi Sibiiii, in Archiv Leroux, 1899, 2 vol. in 8° [al
fiir siebenbirgische Landes- treilea va esì in 1900].
 364-

Iorga (N.). Philippe de Mezières pe 1878, partea I, p. 209 si

et la croisade au X IV-e siècle, urm.
Paris, Bouillon, 1896, in 80. Katona (St.). Historia critica re-
loins. V. Giovio. gum Hungariae stirpis mix-
Inrgheviei (V.). Inscriptiunea tae, 1788 si urm., Buda-Pesta,
grédi de la Ciubeirciii, in Pressburg si Casovia, etc.,
Memoriile socield la din Ode- 23 vol. in 8° mic.
sa, XIII, p. 7 si urm.; Mone- Kedrenos. Chronicon, ed. Bonn,
dele din Tyras, ibid., XV, 1838-9, 2 vol. in 8°.
p. 1 si urm. Documente din colectiunea Io-
JaMonowski (A.). Sprawy wolo- sif Kemény, In Transilvania,
skieza Iagiellonow, in Zr6d- V, VI.
la Dziejowe, Varsovia, 1878, Kemény (Iosif). Deutsche Fund-
in 8°. gruben der Geschichte Sie-
Janickl (I.). Acta historica res benbilry ens, 1839-40, 2 vol..
gestas Stephani Bathorei il- in 80.
lustrantia, Varsovia, 1881, Kerler (D.). Deutsche Reichs-
in 80; in Publicatiunile Fun- tagsakten unter Kaiser Sig-
datiunif KrasiAski. mund, in colectiunea Reichs-
Jireek (C. I.). Buletin al lucrd- tag sakten, VIII si IX.
rilor relative la Slavi`i desud, laitrowo (D6mna de). Bin&
In Jastrow, Jahresberichte raires russes en Orient, Ge-
pe 1897, III. nèv e, Fick, 1889, in 8°.
Jire6ek (C. I.). Geschichte der Bul- Kiepert (R.). Lehrbuch der alten
g aren, Praga, 1876, in 80. Geographie.
Jireek (C. I.). Zur Wiirdigung Kleemann .(Nik. Ernst). Reisen
der neuentdeckten bulgari- von Wien iiber Belgrad bis
schen Chronik, in Archiv fiir Kilianova (1768-1770), Leip-
slavische Philologie, XIV. zig, 1773, in 80. Ni tradu-
Ka1u2niack1 (E.). Dokumenta cere francesd : Neuchatel,
moldawskie i mantafiskie z 1780, in 80.] V. la «Anexe».
archiwum miasta Lwowa, Mier. Támog ou recherches
sur l'histoire et sur les an-
Lemberg, 1878, in 80; extras
din Akta grodzkie i ziems- tiquités des pêcheries de la
kie, VII. Russie méridionale, in Nou-
Kanitz (F.). Donau- Bulgarien veaux nzémoires de l' Acad.&
und der Balkan, Leipzig, mie imp éria le de Péters-
1875, 3 vol. in 8°. bourg, ser. 6, I, 1842, p.
KArolyi (Arvid). Frciter Gyorgy 347-490.
levelezese, in Történelmi Tdr Kogillnieeanu (M.). Archiva Ro--
 365

meineascei, ed. a 2', Iae, 1860, COMM Kunicki, Regensburg,

in 8°, 2 vol. Paul Delnstainer [1683], in 80.
Rogrilniceanu (M.). &Willa de Langeron. V. Hurmuzaki. Docu-
la Reizboieni fi pricinile ei, mente, Supl. I, vol. III.
In Archiva Romeineascci, I, Lannoy (Guillebert de). Voyage,
p. 70 §i urm. ed. J. Webb, in Archaeologia
Kovachich (Martin Gh.). Scrip- XXI (1826) ; ed. C. P. Ser-
tores rerum hungaricaruni rare, Mons, 1840 §i ed. Potvin,
minores, 2 vol. in 8° mic, Bu- In CEuvres de Guillebert de
da, 1708. Lannoy, Louvain, 1879, in 8°.
Kraus (Gh.). Siebenbfirgische Lelewel. Géographie du nzoy en
Chroniken, in Fontes rerun?, el g e, Atlas, Bruxela,1857,in 80.
austriacarum,Scriptores,III, Leon (Diaconal). Chronicon, ed.
IV; Viena, 1862, 1864, 2 vol. Bonn, 1828, in 8°.
in 8°. Leonardus Chiensis. De urbis
Kritobulos din Imbros. BEoc ro5 Constantinopoleos iactura
11104e0 [3', in C. Miiller, Fray- captivitateque epistola, deo-
menta historicorum graeco- sebite editiuni, mentionate
rum, V. mai jos, p. 112, nota 2.
Krmann (Daniel). Oroszországi Leunclavius (Hans). Historiae
ut jcinak leirdsa, in Monu- musulmannae Turcorum de
menta Ming ariae Historica, nzonumentis ipsorum exs crip-
Scriptores, XXXIII, Buda- tae libri XVIII, Frankfurt-
pesta, 1894, in 8°, p.423 §i urm. pe-Main, Wechel, 1591, in 4°.
Krones (Franz). Die österrei- Leunclavius (Hans ). Annales
chische Chronilc Iacob Un- Sultanorunz otnzanidarunz,
rest's, mit Bezug auf die ein- Frankfurt - pe - Main, 1596,
zige bisher bekannte Hand- in 4°.
schrift der k. Bibl. zu Han- Leunclavius (Hans ). Neuwe
nover, in Archiv Mr österrei- Chronicatfirckischer Nation,
chische Geschichte, XLVIII, 1595,Frankfurt-pe-Main,in 8°.
p. 421 §i urm. Lewicki (Anatol). Codex episto-
Quellen der Stadt Kronstadt. laris saeculi decimi quinti,
Bra§ov, 1886 §i urm., 4 vol. Cracovia, 1891, 1894, 2 vol.
in 80 mare. in 80.
Krambacher (K.). Geschichte Lewicki (Anatol),Indexactorum
der byzantinischen Littera- saeculi XV ad res publicas
tur, ed. a 2-a, Leipzig, 1837, Poloniae spectantium quae
in 80. quidem typis edita sunt,
Copia litterarum ducis Cossac- Cracovia, 1888, in 80 (In Mo-
 366

numentamediiaevi historica Narcellinus (Amian). Rerum g es-

res gestas Poloniae illus- tarum libri.
trantia). Marezaly (Henrik). .Reg estak a
Ljubie (Sima). Listine o odno- kiilföldi lévéltdrakb6l, in
gajih izmedju jubloga sla- Történelmi Tdr pe 1878, t.
venstva i mletacrIce republike, II, p. 419 i urm.
in itionumenta spectantiahi- Marian (Sim. FI.). S. loan cel
storiam Slavorum meridio- Nog, Bueuresel, 1895, in 8°.
nalium din Agram, 10 vol. Nela (Pomponius). De situ orbis.
in 8°. Melchisedek (episcopul). Cata-
Luceari (Iacob), Copioso ris- logul mss. Némfuldi, in Re-
tretto degli Annali di Ra- vista pentru istorie, archeo-
gusa, Venetia, 1605; a doua logie pi filologie, III.
editie, Ragusa, 1790. Melchisedek (episcopul). Croni-
Macarie (din Antiochia). The tra- ca Hufilor, BucurescI, 1869,
vels ; trad. Balfour ; Londra, in 8°.
1836, in 40. Nelchisedek (episcop u1). Cronica
Makuscev (Vincentiu). Monu- Romanului, 2 vol. in 8°, Ro-
menta historica Slav orum man, 1874-5.
meridionalium vicinorum- Nelchisedek (episcopul). Inscrip-
que populorum e tabulariis fiunea de la Reisboieni, in
et bibliothecis italicis de- Analele Academia, Romane,
prompta, Var§ovia, 1874, in seria 2-a, VII, sail in Convor-
80; Monuments historiques birï literare, XVI, sail, aparte,
des Slaves méridionaux et de BucureseI, Tipografia Cdrti-
leurs voisins, tirés des Arch. lor bisericesei, 1882.
et des Bibl. publ. d' Ralie, Nelchisedek (episcopul). Mitro-
II, Belgrad, 1882, in 8° [in politul Grigore Tamlac, in
rittICHHIS al Academiei Sk- Revista pentru istorie, ar-
bescl, seria a 2a, XIVY]. cheologie fi filologie, III.
Nanfroni (Camillo). Le relazioni Nelchisedek (episcopul). Notite
frd Genova, l'impero bizan- istorice fi archeologiee, Bu-
tino e i Turchi ; in Atti della curesei, 1885, in 8°.
socieleclig ure di storia patria, Nelchisedek (episcopul). Vial a
XXVIII, fase. III, seria III. Sfdntului loan cel No ii, in
Nannert(M.Konrad). Geographie Revista pentru istorie, ar-
der Griechen und Römer, cheologie f i filologie, II.
Niirnberg, 1788 Leipzig, Meltzl (Oscar). Az erdélyi szds-
1825, 14 vol. in 8°. zok ipara és kereskedelme
 367

a X1V és XV szdzadban, in niilor genovese (in rusesce),

Szazddok, XXVI, p. 633 si Odessa, 1847.
urm, 720 si urm. Murzakevid (N.). Cdlétorie la
3llechowski [Michovius; Matelli]. insula ?erpilor, in Memo-
Chronica Polonorum, Craco- riile societdfa din Odessa,
via, 1521, in 8° siadaosufl- I, p. 549 si urm.
Scriptores rerum polonica- Murzakevici (N.). Documente
rum, II, Varsovia, 1872, in 8°. moldo-valache, in Memoriile
Miklosich (Fr.) si Hillier (los.). societdfa din Odessa, II, p.
Acta patriarchatus constan- 562 si urm.
tinopolitani (1315-402), Vie- MurzakevicT (N.). Materiale pen-
na, 1860-62, 2 vol. in 8°. tru istoria Moldova, in Me-
MileticI (L.) si Agara (D.). Do- moriile societalii: din Odessa,
cumente romd no-slave, in IV, p. 320 si urm.
Sbornik, Sofia, IX, 1893, Hurzakevici (N.). Inscripfiunea
in 8°. greased din Cetatea Albd,
Minio (Polo). Scrittura presen- In Memoriile societägi: din,
tata nell' Eccelso Collegio, in Odessa, II, p. 480 si urm.
Fontes rerum austriacarum, Nagy, Paiur, Rath si Véghely.
Diplomata, XXVI, p. 87 si Codex diplomaticus patrius,
urm.saú Hurmuzaki, IV', p. Raab si Budapesta, 1865 si
596-600. urm., 8 vol. in 8".
Mon umenta Vaticana historianz Nagy (Ivim) i Nyary (Albert).
.Hungariaeillustrantia, seria Magyar diplomacziai emlé-
I, VI: .Matthiae Corvini, kek Mdtyds kirdly kordból
Hungariae regis, epistolae (1458-1490), in Acta extera,
ad Romano* ponti floes da- publicate de Academia ma-
tae et ab eis acceptae, Bu- ghiar6, Budapesta, 1875-8,
dapesta, 1891, in 40. 4 vol. in 8°.
Hillier (A.). Der Islam, in Co- Neaga (I.). Vechia bisericd
lectiunea Oncken ; Berlin, Cdu§-ani, in Memorii-le so-
1885-7, 2 vol. in 8°. cietätii; din Odessa, XII, p.
Hillier (C.). Fragmenta histori- 455 si urm.
corum graecorum, Paris, Di- Nestor. Cronica, ed. Leger, Pa-
*dot, 1841-70,5 vol. in 8° mare. ris, 1884, in 8° mare.
Millier (C.). Geographi graeci Nicephorus (Constantinopolita-
minores, P aris, Didot, 1855-61, nus). Chronicon,-ed. de Boor,
3 vol. in 8° mare. 1880, in 8°.
Murzakevici (N.). Istoria colo- Mildeke. Traducerea luiNeri,
 368

In Zeitschrift der deutschen Paleolog (M.). Dreptul fi obi-

;nor g enleindischen Gese l- ceiurile Bulgarilor din Ba-
schaft, XV. sarabia, in Memoriile socie-
( o. Oklevelekamagyar-bul- teiffl din Odesa, IV, p. 450
gár összeköttések, in Mr- §i urm.
ténelmi Tár pe 1898, p. 357 Paleolog (M.). Skylax din Ka-
§i urm. ; cf. acelasI, in Szá- ryanda, in Menzoriile socie-
zadok, 1898, p. 113 §i urm. teilii" din Odessa, III, p. 130
Officium Gazarie, in Monu- urm.
nzenta Historiae Patriae din Paleolog(31.).Skyinnos dinChios,
Turin, Leg es, II. In Memoriile societeilii din
Ohsson (M. C. d'). Des peuples Odesa, IH, p. 135 §i urm.
du Caucase et des pays au Panaretos (Mih.). Chronicon, ed.
nord de la Mer Noire et de Fallmerayer, in Memoriile A-
la Mer Caspienne dans le cademia din München, Ab-
dixième siècle, ou voyage handlung en, hist. Classe, IV,
d' Abou-el-Casim, Paris, Di- p. I, 1844, in 8.
dot, 1828, in 80. Papadopol-Calimah (Al.). Doza
Ohsson (Mouradgea d'). Plat ac- acte vecia, in Convorbirr, li-
tuel de l' empire ottonzan terare, XV.
(vol. ultim din Tableau de Papadopol-Calimah (Al.). Dunci-
l' empire), Paris, 1824, in 80. rea in literaturei pi in tra-
Onclul (D.). lug a-Yodel, in Con- ditiunï, In Analele Acade-
vorbiri literare, XVIII, p. mia Romeine, Seria 2-a, Sect.
1 §i urm. ist., VII.
On clul (1) ). Chestiunealuijuga- Papiu Ilarian (A.). Tesauru de
T'odei , in Convorbiri; lite- monumente istorice, 3 vol. in
rare, XX, p. 266 §i urm. 80, Bucuresci, 1863-4.
Onciul (D.). Document, in Re- Pawhíski (.A.dolf). Ksiggi pod-
vista pentru istorie, archeo- skarbifiskie z czas6w Stefana
logie pi filologie, VII, p. Batorego, in Zrddla Dzie-
367-70. jowe, IX; Var§ovia, 1881; 2
Onciul (D.). Originile Princi- vol. in 80.
patelor romcine, Bucuresd, Peez (C.). Die ottomanischen
1899, in 8°. Statthalter in Bosnien, in
Ovidiu. Epistolae ex Ponto. Wissenschaftliche Mitthei-
Ovidiu. Tri.stia. lungen aus Bosnien und der
Pachymeres (eh.). Chronicon, Hercegovina, II. B., Notizen
ed. Bonn, 1835, 2 vol. in 80. aus I. Theil, Viena, 1894, in 8°.
 369

PeripIns Ponti Euxini octuplus, Popescu (Radu). V. Cronicele

Viena, 1836, in 8°.
Pesty (Frigyes). Krass6 vcirme- Popescul (Orest). Ccite-va docu-
gy e története, 3 vol. in 8°, Bu- mente moldovene, CernAuti
dapesta, 1883-4. 1895; o fasciculà in 8°.
Pesty (Frigyes). A szörény vár- Porphyrogenetes (Constantin).
megyei hajdani oldh, kerift- De administratione imperii,
letek, Budapesta, 1876, in 8°, ed. Bonn, 1829, 1830, 1840;
In Mrténettudományi osz- 3 vol. in 8°.
idly Potocki (J.). Recherches sur
Peysonnel (de). Traité sur le la Sarmatie, I, Varsovia,
commerce de la Mer Noire, Mil an.
2 vol. in 8°, Paris, 1787. Pray (Gh.). Dissertationes his-
Phrantzes (Gh.). Chronicon, ed. torico-criticae in Annales ve-
Bonn, 1838, in 80. teres Hunnorum, Avarorum
Picot (tinte). Chronique d' U- et Hungarorum, Viena, 1774,
réchi, Paris, 1878, in 8°. in folio.
Picot (tudie) i Bengesco (G he- Pray (Gh.). Epistolae procerum
orghe) . Alexandre le Bon , regni Hungariae, Pressburg,
prince de Moldavie, Viena, 1806, in 8°, 3 vol.
1882, in 12. Preller (Lud.). tIber die Bedeu-
Plekosiñski (Francisc). Codex tung des Schwarzen Meeres
diplomaticus civitatis cra- fir den Handel und Verkehr
coviensis, In Monumenta me- der alten Welt. Dorpat, 1842,
dii aevi historica res gestas in 8°.
Poloniae illustrantia, 2 vol. Prochaska (Anton). Codex epis-
in 8°; Cracevia, 1879. tolaris Vitoldi, in Monumen-
Pigafetta (Filip). Viaggio, in Sta- ta medii aevi historica res
rifle, XXII. gestas Poloniae illustrantia,
Pii Secundi Commentariirerum Cracovia, 1882, in 8°.
memorabilium quae suis Procopiu. Opera, ed. Bonn, 1838
temporibus contigeruntlibri urm., 3 vol. in 8°.
tres, Roma, 1584, etc. Primaudaie (tile de la). His-
Plinius (Bgtrfinul). Naturalis toire du commerce de la
historia. lifer Noire, Paris, 1848, in 8°.
Polybin. `IaTopExt. Baal. (Fr.) si Pierling (P.). L.
Popa (Oh.). Insula 5'erpilor, in Komulovica izvjatajlistovi
Revista pentru istorie, ar- o poslanstvu njegovu u T'ar-
cheologie pi filologie, VII, sku, Erdelj,Moldavskui Poi-
p. 390 si urm. jsku, extras din Marine, pu-
Iorga, Chilia si Catatea-Albd. 24
 370

blicatà de Academia din A- novese din Caffa, in Memo-

gram, XIV, 1882, in 80. riile societeifa din Odesa,
RaczyAski (Ed.). Codex diplo- XIX, p. 14-26.
maticus Lithuaniae, Breslau, Reussner (Nic.). Selecte ora-
1845, in 40 tiones et consultationes de
Rambaud (Alfred). L' empire bello turcico , 2 vol. in 4°
grec au dixième siècle. Cons- mic, 1596.
tantin Porphyrog énète, Paris, Rinaldi (Odorlco). Annales ec-
1870, in 80. clesiastici, Lucca, 1738-46, ed.
Naum Riimniceanu. V. Erbicea- Mansi, 38 de vol. in fol.
nu (C.). Mitropolia Moldo- Rosetti (Radu). Statul &irk&
va §i Cronicari2i grea. dén, In Revista nouci, II, p.
Ramusio (G.B.). Navigazioni 464 §i urm.
e viaggi, Venetia, 1554-606, Rosetti (Rada). Téra Moldova,
3 vol. in fol. In Revista nouci, III, p. 102
an zanus. V. Schwandtner (t. I). §i urm.
Rasp (C. Wilk). Beitrdge zur Rosinus. Continuatio Chronici
Geschichte der Stadt Lem- Dreschleri, In De rebus tur-
berg, in Archiv far österrei- cicis, Frankurt, 1598.
chiqche Geschichte, XLIII, Rosznyay (David). ReMeipifie is-
Viena, in 80. torice, in Monumenta Hun-
Recuell des historiens des croi- gariae Historica, Scriptores,
sades, publicat de Academia VIII, Budapesta, in 8°.
francesà, V, 1895, in fol. Rudawski (L. J.). Historiarum
Keehn (Elisée). Nouvelle, géo- Poloniae ab excessu Vladis-
graphieuniv erselle: l' Europe lai IV libri IX, Varsovia-
scandinave et russe, Paris. Leipzig, 1755, in fol.
1888, in 80 mare. Rykaczewski. Relacye nuncy-
Reichersdorf. V. Papiu (t. III). uszow, Paris-Berlin, I, 1864.
Relatiunile Rufilor cu Mara Rykaczewski. V. Inventarium.
din Crimea, In Memoriile so- Sacy (Sylvestre de), In Mémoires
cieteifii" din Odesa, V, p. 178 de l' Acadénzie des inscrip-
§i urm. tions et belles-lettres, VII
Restius §i Gondola, Chronica ra- (1824), p. 292 si urm.
gusina, In Monumenta spec- Sacy (Sylvestre (le). Paces de
tentia historiam Slavorum Genes, in Notices et extraits
meridionalium, A gram,1893, des manuscrits de la Biblio-
in 80. thèque du roi,
Retovschl (O.). ge- $11ineanu (L.). Studi( folklo-
 371

rice, BucurescI, Socec, 1896, 8°; Langmantel, Niirnberg, in

in 80. Bibliothek des lilt. Vereins
Saint-Gónois (Jules de). Les vo- in Stuttgart, Tiibingen, 1885,
yageurs belges, Bruxelles. in 8°.
Sainte-Marte Móvil. Caffa el les Schmidt (W.). Romano-catho-
colonies génoises de la Cri- lici per Moldaviam episcopa-
mée, 1856. tus et rei romano-catholicae
Historia universale dell' ori- res gestae, Budapesta, 1887,
gine, guerre et imperio de in 8°.
Turchi, raccolta da messer Scriptores rerum prussica-
Francesco Sansovino, Venetia, rum. V. Hirsch, Töppen si
1654, Sebastian Combi si La Strehlke.
Not, in 8° mare. Seadeddin. Chronica dell' ori-
Sanudo (Marino). Diarii, in gine e progressi della Casa
Történelmi Teir, XIV. ottomana, trad. Bratuttl (Vin-
Sanudo (Marino). Diarii, in Ar- cenzo) ; I, Viena, 1649; II,
kiv za povjestnicu jugosla- Madrid, 1652, 2 vol. in 8°.
vensku, V, VI, IX. Serristori. Illustrazione di una
Sanudo (Marino). Diarii, ed. carta del Mar Nero del
4. Deputatiunil de istorie a pa- MCCCLI, Florenta, 1857.
trieT» din Venetia (netermi- Sestini (Dom.). Classes generales
natd). geographiae numismaticae,
Sanudo (Marino). Vite dei duchi, Leipzig, 1797, 2 vol. in 4°.
In Muratori ' (L.-Ant.). Rerum Zur Geschichte des siebenbilr-
ltalicarum Scriptores, XXII, gischen Handels, In Archiv
Milan, 1733, in fol. . far siebenbiirgische Landes-
Sarnicki (Stan.). Index Tabulae kunde, Alte Folg e, III, p. 271
Sarmatiarum, in ed. in fol. si urm.
a luT Dlugosz (v. acest nu- Skylitzes. Chronicon, ed. Bonn,
me), II. [cu Kedrenos], 1838-9, 2 vol.
Sarnieki (Stan.). Annales polo- in 8°.
nici, ibid. Sobiecki (Marc). Commentaria
Schiemann (Th.). Russland, Po- chotinensis belli, Danzig,
len und Livland bis ins 17. 1646, in 8°.
Jahrhundert ; in colectiunea Sokolowski (August) si Szujski
Oncken; 2 vol., Berlin, 1886, (losif). Codex epistolaris sae-
in 8°. culi decimiquinti, in .Monu-
Schiliberger (Hans), ed. K. Fr. menta medii aevi historica
Neumann, Miinchen, 1859, in res gestas Poloniae illus-
 372

trantia, Cracovia, 1876, in 80. Szab6 (Iifiroly). Bdthori lstvdn

V. i Szujski. erdélyi vajda, in Szazddok,
Stanojevie (St.). Die Biogra- XXIII, p. 701 §i urm.
phic Stefan Lazarevie' s, in Szfideczky (Lajos). Bdthory 1st-
Archiv fiir slavische ?win lengyel kiralylyd vá-
logie, XVIII, p. 409 0 urm. lasztäsa, Budapesta, 1887,
Statatele coloniilor bulg are din in 8°.
B es arabia anexatd catre SzAdeczky (Lujos). Erdély és
Moldova dupd tractatul de Vajda története, 1595-
Paris din anul 1856; Bol- 1601. Oklevéltdrral, Timi§6ra,
grad, 1866, in 8°. Nyomatott a CsanAdegyhdz-
Statutul genovesdin1449, in Me- megyei Könyvsajt6n, 1893,
moriile socieldfii din Odesa, in 8° (ed. a doua).
V, p. 632 i urm. Szlideczky (Lajos). Sobieski és
Stojano vie (Ljubomir). Cronicele Teleki levelezése, in Történe-
s'erbesd, in Glasnik din Bel- lmi Tdr pe 1888, p. 160 0
grad, ser. I, LIII. urm., 334 §i urm.
Strabon. Geographica. Szamoskiizy (St.). Rerum hun-
Sturdza (D. A.), Sturdza (D. C.) garicarum libri qui extant,
§i Ghenadie Petrescu, apoi In Monumenta Hung ariae
Sturdza (D. A.). 0 C. Colescu- Historica, Scriptores, XXI,
Vartic, Acte Fi documente re- XXVIII, XXIX, XXX, Bu-
lative la istoria renascerii dapesta, 4 vol. in 8°.
.Romd III, II - VII, Bu- Szer6my (GyOrgy). Chronicon,
curesci, Tipografia C. Göbl, ed. Academiel maghiare, in
1888-96, 8 vol. in 8°. Monumenta Hungariae .His-
Sulzer (Fr.-Iosif de). Geschichte torica, Scriptores, t. I, Buda-
des transalpinischen Dad- pesta, 1857, in 8°.
ens, Viena, Gräffer, 1781-2, Sziloady (iron) i Szilágyi (S6n-
3 vol. in 8°. dor). Török-Magyarkori Al-
S z. Vorschlag des Bischofs lam-Okmänytár, publicat de
von Grosswardein, wie das Academia maghiard, Buda-
Fiirstenthum Siebenbiirgen Pesta, in Török-magyarkori
mit g ering er Müheüber fallen történelmi emlékek.
und erobert werden könnte, Sz116gyi (SAndor). Levelek és o-
In Archiv fiir siebenbilrgi- kiratok Bethlen Gabor u-
sche Landeskunde, Neue Fol- tols6 évei torténetéhez, in
g e, I, p. 289 §i urm. Torténelmi Tdr pe 1887, p.
1 I urm.
 373

Szilligyi (SAndor). Nddasdy Ta- Tfircken dazumal erlitten,

más, 1540, in «Disortatiunile» sehr nuetzlich unnd wol zu
(ctört. osztdly körebol»), pu- lesen.GedrucktzuNuernberg,
blicate de Academia maghia- durch Dieterich G er l a t z,
I'd, Buda-Pesta, 1876, in 80. MDLXXI.
Szujski (Iosif). Codex epistola- Tavernier (J. B.). Les six vo-
ris saeculi decimi quinti ; yages en Turquie, en Perse et
pars posterior; in ace1ea§1. aux Indes, Paris, 4 vol. in 8°.
Monumenta Poloniae histo- Teleky (Iosif). A hunyadyak
rica, Cracovia, 1876, in 80. kora magyaroszágon, Pesta,
Tafel (P. L. Fr.) §i Thomas (OEM.). 1852-7, 9 vol. in 80.
Urkunden zur eilteren Han- Teutsch (Fr.). Aus dem sachsi-
dels- und Staats geschichte der schen Leben, vornehmlich
Republik Venedig mit beson- Hermannstadts,am Ende des
derer Beziehung auf Byzanz XV. Jahrhunderts, in Archiv
und die Levante vom 9. bis für siebenbürgische Landes-
zum Ausgang des15. Jahrh., kunde, Neue Folge, XIV 1, p.
herausg. von . . . , in Fontes 176 §i urm.
rerum austriacarum, Diplo- Thaly (Kalman). Bessardbiai
mata, t. XII XIV; Viena, magyarok, in Szazddok pe
1856-7, 3 vol. in 80. 1868, p. 582.
Tanoviceanu (I.). 0 scrisóre a Thaly (liálmlin). Bay Mihdly és
boierilor Ilie Moto° pi Savin Pdpay Gdspdr napléja ta-
Smucild , zis pi Smucicâne, tdrországi követségiikröl, in
cátrá Clucerul Cantemir, din Szazddok pe 1873, p. 538 §i
1683, In Archiva societeitii urm.
sciinfifice pi lit erare din lapi, Thaly (Ialmtin). Jdnos kirdly
VIII, p. 714-6. szamaddsa, in Történelmi
[Taranowski (Andrei)] Beschrei- Tár, pe 1889, p. 188 §i urm.
bunge einer Reyse oder eins Theiner (Aug.). Velera monu-
kug es dins fuernemlichen pot- menta Slavorum meridiona-
nischen Herrn, von koenigli- lium historiam illustrantia,
cher polnischen Wirden bot- Roma, 1863, 2 vol. in fol.
schafftsweiss gen Constanti- Theiner (Aug.). Velera monu-
nopol und von dannen inn menta historica Hungariam
die Tartar ey g ezog en. lifit B e- sacram illustrantia, Roma,
richt und Meldunge man- 1859-60, 2 vol. in fol.
cherley seltzamer Hendel Theiner (Aug.). Vet era monu-
und grossen Schaden, so die menta Poloniae et Lithua-
 374

niae gentiumque finitima- Acta Tomiciana, Epistole, leg a-

rum historiam illustrantia, tiones , responsa, actiones ,
Roma, 1860-4, 4 vol. in fol. res geste Serenissimi princi-
Thomas (G. N.). Periplus des pis Sigismundi I, regis Polo-
Pontus Euxinus, In Memoriile nie, 1507-1526, Posen, 1852
Academia din Miinchen, cl. 60, 1876, 1899, 10 vol. in 8°.
I, t. X, partea I. Tott (baron Franvois de). Mé-
Thomas (G.111.). Diplomatarium moires sur les Turcs et les
Veneto-Lev antinum... a.1300- Tartares, Maestricht, 1785, 5
850, In Monumenti storici vol. in 12; Amsterdam, 1785,5
pubblicati dalla R. deputa- vol. [trad. germ. Frankfurt-
zioneveneta di storia patria, Leipzig, 1787, 2 vol. in-8°.1
1-a serie, Documenti, V [am Tabero. V. Cronicarii unguri.
Intrebuintat §i partea a 2-a, Ukert (Fr. Aug.). Geographie
ilia. neapdrutd]. der Griechenund Römer, von
Thdry (I.). Török történetir6k, den friihesten Zeiten auf Plo-
Bud apesta,1893 §i urm., 2 vol. lemaeus, Weimar, 1816-46,
in 80 [Török- Maqyarkori 6 vol. in 80.
Történelmi Emlékei, II. Irok, Ulianickij (V. A.). Materiale p en-
I §i III tru istoria Rusia, Polonia,
Thwrocz. V. Schwandtner (I.). Moldov eï, Tériï-Romcinesei.
Timon (Samuel). Imago novae pi Turcia, in secolele XIV
Hungariae, Viena, 1754, 2 XVI (rusesce), Moscva, 1887,
vol. in 4°. in 8°.
Toci/eseu (Gr. G.). Manual de Ungarische Geographische Ge-
Istoria Roma' nilor, Bucu- sellschaft, Bericht, in Un-
rasa, 1899, in 8°. garische Revue pe 1887, p.
Tocllescu (Gr.41.). Raport, In A- 813-4.
nalele Academia Romeine, Urechiii (V. A.). Istoria eveni-
Desbaterï, XVIII, p. 334-5. mentelor din Orient, cu re-
Tocileseu (Gr. G.). Studie cri- ferintei la Principatele Mol-
tice asupra cronicilor romd - dova pi Valachia, din anii
ne, In Revista pentru istorie, 1769-1774, scrisci de biv vel
archeologie pi filologie, III. Stol. Dumitrache; In Analele
Tliriik-Magyar, etc. V. Silady. Academia Roma' ne, Ser. 2-a,
Tomaschek (W.). Articolul As- Sect. Ist., X; kd a parte, Bu-
pron, in .Real-Encycloplidie curesci, 1889.
des classischen Alterthums, Ureekid (V. A.). Codex Bandi-
condusd de Pauly §i Wissowa. nus, In Analele Academia
 375
Romeine, Ser. 2-a, XVI si se-
parat, BucurescT, 1894, in 8°.
Modus epistolandi eximii me-
dicine doctoris et legum li-
centiati loannis Ursini Cra-
coviensis, cum epistulis exem-
plaribus et orationibus an-
nexis; incunabul.
Della Valle. Narrazione della
gra2zdezza, etc. dell' lllustris-
simo signor Andrea Gritti,
In Magyar 71 örténelmi TO,
III, p. 1 si urm.
Cazania lul Varlaam din 1643.
Venelin (I.). Documente daco-
bulgare, 1840, in 80.
Terancius (Anton). Ratio itineris
quod est a Vienna ad Con-
stantinopolim, In Monumen-
ta Hung ariae Historica,
Scriptores, t. XXXII, p. 57-9.
Verancius (Anton). Epistolae, in
Monumenta Hungariae His-
torica, Diplomataria, t. III
IX, X, XIX, XX, XXIV, XXVI; '
7 vol. in 8°.
Verancius (Anton). De apparatu
Ioannis regis In Kovachich, si
In Verancii Opera, tipArite de
Academia maghiarà, Monu-
menta Hungariae Historica,
Scriptores, t. II; Budapesta,
in 80.
Tigenère (Blaise de). La descrip-
tion du royaume de Poloi-
gne, Paris, 1573, in 40.
Tigna (Amadeo). Codice diplo-
matico delle colonie tauro-
liguri durante la Signoria di
San Giorgio, Genova, 1868-
73, 3 vol. in 80; extras din Atti
della società ligure di storia
patria, t. VI, VII, partea 1-a
si a 2-a.
Listy o Polsce Wincentego Do-
minica, pisane do Senatu
genueliskiego (1483-4), In Bi-
bliotheka Ossolifiski, pocz.
nowy, II.
Ober den walachischen IVoi-
woden Wlad IV, In Archiv
fir siebenbargische Landes-
kunde, Neue Folge, XXVII.
Villehardouin, ed. luT Ducange,
Paris, 1657, in fol.
Voigt (J.). Geschichte Preussens
von den eiltesten Zeiten bis
zum Untergang der Herr-
schaft des Deutschen Ordens,
9 vol., Königsb erg, 1827-39,
in 8°.
Volcov (Nichail). Patru an1 din
istoria orafului: Caffa, In Me-
moriile societeigi din Odesa,
VIII, p. 109 si urm.
Wapowski (Bernard). Chroni-
con, In Scriptores rerum po-
lonicarum, t. II, Varsovia,
1872, in 8°.
Wavrin (Jean de). Anchiennes
eronicques d' Engleterre, ed.
M-elle Dupont, in Colectiu-
nea SocietàtiT =de l'histoire
de France», 3 vol. in 8°, Paris,
1858-63, si W. Hardy, In Co-
lectiunea (Maestrului Roluri-

ion, Londra, 1864 §i urm., 5
vol. in 8° (afará de volumele
de traducere).
Waxel (Leon de). Becueil de
quelques antiquités, Berlin,
1803, in 8°.
Wenrich (W.). Geschichtliche
Vorbedingungen zur mol-
dauischen Lehnsherrschaft
an der Bistritz, In Archiv
far siebenbiirgische Landes-
kunde, Alte Folge, VI.
Wenzel (G.). Sztibor Vajda. Bu-
dapesta,1874, in 8°, Int -Er-
tatiunile» publicate (le ca-
deima maghiard.
Wertner (Moriz). Die Grafen
von S. Georgen und Bösing,
Viena, 1891.
Wibling(K.). Okiratok a svédor-
szági levéltdrakb6l, in Tör- Zaseluk (A.). Eparchia Kiisinelt-
ténelmi Tdr pe 1892, p. 440
§i urm., 593 §i urm.
Wibling (K.). Diplomacziai ok-
mdnyok II Rdkóczy György
uralkoddsa történetéhez, In
Történelmi Tdr pe 1893, p.
409 §i urm., 678 §i urm. Zimmermann (Franz), Werner
Xenopol (A. D.). Dare de Maid
despre Documentele din Vie-
na de I. Bogdan, in Archi-
vao Scieglii sciintifice fi li-
terare din _Wt., I, p. 601-4.
Xenopol (A. D.). Istoria Romd-
nilor din Dacia traiand,
Ia0, 1888--93e 6 vol. in 80.
376
Zaluski (A.). Epistole historic°
familiares, Brunsberg, 1709,
5 vol. in fol.
Zamoyski (loan). Vraye relation
de la deffaicte des Tartares
et Titres faicte par le seig-
neur Jean Zamoisky. . . . , et
laquelle on a ajouté le dis-
cours de Jean Zamoisky tenu
d la di6te de Varsovie en
MDXC et la réponse de Si-
g ismond III; Paris, Techener,
1859, in 12 (dupá o editiune
anteribrà, din 1590).
Zamoyski (loan). De transitu
Tartarorum per Pocutiam
anni MDXCIIII, in Reusner,
Opus colleetaneum Epistola-
rum turcicarum, liber 1112;
Frankfurt-pe-Mein,1590, in 80.
la, In Revista Romeinci, III.
Zeissberg (11.). J. de Komarowo
tractatus chronice fratrurn
minorum observancie, in Ar-
chiv far österreichische Ge-
schichte, XLIX, p. 297 §i urm.
(Carl) §i Milner (Georg). Ur-
kundenbuch zur Geschichte
der Deutschen in Siebenbar-
gen, 2 vol. in 8° mare, Sibiia,
1892, 1897.
Zttld (paroehul). Reise nach der
Moldau, In Ungrisches Maga-
zin, III, p. 104.
 ADAOSURI.
La p. 21-2.
Pentru o inscriptiune din Tyras, un decret de cetätenie de sub
Marcu-Aureliu, v. Mem. soe. din Odessa, XVII, p. 33 si urm.
La p. 67.
Din Gilen, «Mar ti dupä. Iudica», färä. an, Matern, episcop de
Arde, serie Sibiienilor pentru un Trimes regal «ad Wlad Vai-
vodam» (copii de documente sibiiene, la Bibl. Ac. Rom.). Docu-
mentul e probabil din 1396, si data ar fi deci aceea de 21 Martie.
La p. 103.
Totusi in primele timpuri se pare a Ungurii exercitarà o au-
toritate realä, cel putin din puna de vedere militar, in Chilia.
T4a 11 Aprilie 1453, vedem, in adevär, pe Vladislav, Domnul mun-
tén, care fusese insciintat de sluga lui, Stoica, despre sosirea la
Brasov a armelor ce Hunyadi destink Chiliei («castrum Kilye»),
observänd oräsenilor crt Turcii i-ar puté bänul pentru trecerea
armelpr acelora prin téra sa. Dar consimte ea ele a fie trimese la
Tirgoviste «cante et secrete»; de aici ar fi duse «occulte» la Baila
si «abhinc yero usque castrum Kilye...., propter ipsum dominuna
et patrem nostrum Iohannem de Hunyad». Cf. Bogdan, Vlad-
repeg, p. 64.
La p. 178.
In 1502 ina, Snitanul poftià pe Han a se aseze «ad campos
Kilie et Byalogrod» pentru a infrina Moldova. El ii promita,
pe lfingà vama, dlruità inainte, a Cetätii-Albe, si vama robilor
(Ulianicki, p. 195).

Acest volum ea terminat and am cunoscut «Documentele asu-

pra relatiunilor Genovei ou Imperiul bizantin, culese de cano-
nicul Angelo Sanguineti si adaose si publicate de profesorul Ge-
 378

rolamo Bert°lotto». (1) Publicatiunea acésta face parte din vol.

XXVIII al -colectiunii In care ail apärut i lucrarile, earl' mi-ail
folosit atat de mult, ale luI Vigna i Belgrano, In Atti della So-
eietà ligure di storia patria.
In tractatul din 1170, Manuil Comnenul, Impérat bizantin,
permite Genovesilor a merge In Rusia (cRussiam») 0 la Matrega
numaI cu permisiunea sa speciala. (2) Dar In 1174 ei cer, prin
noul ambasador, Grimaldi, libertatea absoluta de comer, 0 «la
Matrega i aiurea». (3)
Din secolul urmator, avem instructiunile, date In 1290 0 1291,
luI Nicolae Spinola, trimes de Republica la Constantinopole. Spi-
nola avea i misiunea de a reclama de la Impgrat restituirea
sumelor luate de GrecI unor GenovesI earl voiail sa intre in
Marea Négrà, ceea ce, dupa tractate, le era permis fArà nicI o
plata de imposit. /ntre ace0I negustorl In cuprinsul Warn niís-
tre, Intlinim pe Roland de Quarto, care merge, cu o barca a sa,
la Vicina («Vecinam»), pe mal multI compatriotI aI acestuia, earl
se Indréptd spre Caffa, 0 pe Gulielm de Berzezis i loan Musso
de Predis, earl' fusese cu o barca la Cetatea-Albei: «ad Maura-
castrum». (4)
In fine, la 26 Magi 1351, trimetêndu-se in Orient, din partea
guvernuluI genoves, solii Oberto Gattilusio i Raffo Erminio,
se da, Intro alte ordine, §i urmatorul : (5)
«De asemenea, i pentru a avé, cum v'am spus, banI 0 pen-
tru a contribul la cheltuiala räsboiuluI [cu Venetia], Ed scrietI
0 la Cembalo, Mahocastro (Cetatea-Alba), Vicina i alte locurl
din Marea Négrä, uncle sunt Genovest»
Textul are: oubi Ianuenses sunt». Ajunge acésta pentru a face
din Cetatea-Alba i Vicina nisce colonii ale RepubliceI, cum era
Cembalo IncA de pe atuncI? (6) Nu cred, pentru crt maI sus acé-

Nuova serie di documenti sulle relazioni di Genova colt' Impe-

ro bizantino, raccold dal Cav.Angelo Sanguineti, e pubblicati con molte
aggiunte dal Prof. Gerolamo Bertolotto. CL, In continuatiunea aceluiasI
volum din Atti, Camillo Manfroni, Le relazioni fret Genova, l'Impero
bizantino e i Turchi.
Bertolotto-Sanguineti, p. 351, 355, 360, 432. Cf. Manfroni, p. 617.
Bertolotto-Sanguineti, p. 348. Cf. Manfroni, p. 683 §i urm.
Bertolotto-Sanguineti, p. 517, 538. Cf. Manfroni, p. 703.
Bertolotto-Sanguineti, I, p. 558.
V. Iorga, Notes et extraits, seria I-a, I, p. 17 nota 8.
 379

stii propositiune se maI Intlinesce, FA anume sub forma lämuri-

Ore : «et ibi multi Ianuenses sunt» (e vorba de Simisso). (1)
In privinta luI Eminek, in fine, de care e adese-orI vorba In
lucrarea de fata, o scristire grecéscii a HanuluI Mengli, adresatii
cätre doI GenovesI, da 6re-carI lämuriff, din nenorocire prea
putin clare §i nefixate cronologic. (2)
* * *
Nisce inedite din Bibl. Ac. Rom., cercetate dupà tipArirea
textuluI, mi-ail dat maI multe lämurirI asupra luI Kleemann, de-
semnatorul vederil Chilid, care Intoväräqesce acest volum. Din
Viena, la 17 Decembre 1784, loan-Adam Bienenfeld scrie AgentieI
austriace din Principate cä, deciçlêndu-se «d'assaggiare un com-
mercio nella piazza di Jassy con de' prodotti e manufatture de,
Stati di S. M. l'imperatore», a obtinut de la Kaunitz scrisorI
de recomandare «pel mio direttore, sig. Niccolò Ernesto Klee-
mann, che si trova in viaggio per costl con due assistenti, sig-
nor Vincenzo Moriggia e Vincenzo Maader». Multumind, la 23
Aprilie 1785, pentru sprijinul acordat, el vorbesce de o «fasti-
diosissima scena» Intro Kleemann §i Moriggia, «un insensato ed un
temerario», pe care-1 sctite din serviciti.--in 1784, Kleemann pre-
sintä reclamatiunl AgentieIca «Bevollmächtigter des Herrn Dome-
nico Dellazia et Andrea Brighenti» sail «General Supercarico der
Handlungs Compagnie Domenico Dellazia und Andrea Brighenti»:
re§edinta-I erà la Galati.
In acelea§I hiirtiI gäsesc scrisorile latine ale luI Kaunitz &are
Pa§iI dunärenI pentru o companie care voiä sä facd negot cu
GalatiI §i Chilia : «Exposuit non ita pridem nova mercatorum
societas que sub nomine Willeshofen innotuit animum intentio-
nemque suam merces hisce in terris confectas secundo flumine in
provincias ottomanicas, Gallatzium aut Killianovam us que, propriis
navibus transvehendi ibique, prout magia commodum videbitur,
aut vendendi aut cum aliis permutandi et, ut hoc in coepto
nullis importunis exactionibus maiorique aut iterata telonii per-
solutione gravetur, id petiit maxima ut tutus securusque illi corn-
meatus procuretur.»

Pentru vremea, mult posteri6ril acestei date, and Simisso-Sams-

sun yell un consul genoves, v. ibid., p. 26, nota 2.
Bertolotto-Sanguined, p. 569-70.
 TABELA NUMELOR.
A

A adil-Ghiral (membru al di- 160-2, 168, 185-6, 256, 300, 344

n astieI crImlene), 247. n. 1, 346.
Aall (istoric turc), 189. A epolium, 17.
Abaz a-Pa§a (de Silistria §i 0- Africa, 182.
ceacov, In secolul al XVII-lea), Agatz-Denisi (padure), 69.
332 n. 1. cAghirmini, (localitate in E-
Abcasia, 26. drisi), 30.
AbdI-Pa§a (Serascher, 1713), (Aghrenzinos» (localitate in
246. Edrisi), 30.
Achaia (Principele de, In Ahmed II (Sultan), 240.
1455), 107. Ahmed (fiul SultanuluI Ba-
Achile, 12,10 n. 3. iazid II), 179.
Achillea (pretinsd cetate an- Ahmed (Céu§, secolul XVI),
ticä la Dungrea-de-jos), 12-3, 200.
18 §i n. 3, 75. Aitherios (S., insuld), 25, 28-9.
Achilleos (tiromos), 12, 17-8 Akliba (cetate cumanA),14, 30.
§i n. 3. Akkerman (convenIiunea de
Adige, 311. la), 256. V. Cetatea-Alba.
Adjeder (apr6pe de Ovidi- Alam-Ghirat.;(Han), 250.
opol), 19. Alba-Iulia,13-4, 28 n. 2, 211.
Adrian (impèrat), 17. Alba-Regard (Dominic, pre-
Adrianopole, 64-5, 92, 123, posit de ; ambasador unguresc
127, 141, 145, 148-9, 155, 158, la tefan-cel-Mare), 143.
 382

Albania §iAlbaneg, 127, 138. Arad la 1479), 123, 125, 153, 169.
Albert (Ioan-,Rege al Polo- All-Pasa (Vizirul luT Murad
niel), 170-1, 271 n. 5, 280, 284-6, I), 55, 63-4.
294-5, 303 si urm., 312-3, 316-8 All - liadam - Pasa (sail All-
si n. 1, 333. Pass. Eunucul, beglerbeg al Ru-
Albert (I, Ducele PrusieT), melieT sub B aiaz id II), 168.
318 si urm. Allegro (Grigore de, Geno-
Albu (Io, pretendent), 74. ves), 117-8.
Alep (Macarie din, Patriarch Alp-GhiraT, 336.
de Antiochia), 11, 229, 232-3. Altmanshoffen (Bartold de),
Alep (Pavel de, redactorul 318.
calkorieT. precedentulul), 11. Amasia, 45, 332.
Alexandria (Egipt), 155. Amastris (Samastro), 45.
Alexandru VI B orgia (Papa), Amiras (Alexandru, croni-
316 n. 1. car), 76.
Alexandru VIII (Papa), 239. Amlas (Ducat), 61.
Alexandru-cel-Mare, 145 si .Anaplus, 34.
n. 3. Anastasia (Rica luT Ilie-Voda
Alexandru I (Tar), 76. Alexandrovicl), 107.
Alexandru (Tar bulgar), 50-1. Anatolia, 65, 92, 122, 157.
Ale xan dru (Rege al PolonieI), Anchial, 47-8, 111, 135.
175-6, 287, 318. Andrea (Damian, solvenetian
Alex andru (cel-Bun, Domn la Genova), 49.
al Moldovel), 6, 7, 37, 43, 58-9, Angelos (Isaac, Imp6rat), 33.
73, 77-8 n. 3, 79 n. 5, 80-3, 85-7 Angora, 68.
si n. 2, 88-91, 97-8, 101, 103-4, Antipa (scriitor grec al gu-
131, 187, 302. vernuluI genoves din Chilia),
Alexandru (fiul liff Ilie, Domn 52.
al MoldoveT), 102-4 si n. 2, 105-6. Antiphilu (ta, localitate), 18.
Alexandru (fiul WI Petru A- Apollonios din Rodos, 15.
ron, pretendent), 150 si n. 4, 169. Apulia, 155.
Alexandru (Sandrin, fiul luT Aquilea (Cardinalul de, 1456),
S tefan-cel-Mare), 149, 179 n. 1, 119.
186, 272. ArabI, 29 si urm.
Alexis (Tar), 230. «ArapT», 188.
Alfons V (Rege al NeapoleT), Archipelag, 44.
113. Aral §i ArdelenT, 5, 11, 56,
All-beg (Mihaloglu, invins In 67, 72, 74, 84-5, 92, 129 n. 3,
 383

130-1, 134, 153-5, 172, 183, 186, Babadag, 217, 257, 330.
196, 198, 209-11 §i n. 5, 214-6, Bdc, 242, 244-5 ii. 4.
222-3, 225, 228 n. 1, 239-40, Bacdzi, 73, 126, 149, 193.
245, 271 §i n. 5, 273, 333, 344 Badalan (mahalA In Galati),
n. 1. 245 n. 2.
Argef (ora), 65-6. Baia, 130, 193.
Armenia §i ArmenT, 27, 45, Baiazid II (Sultan), 7, 63,
82, 142, 192-4, 257-8, 261, 264-7. 65-6, 68, 153, 156-68, 170, 173,
cArmocastro» (In geografia 175-6, 179-81, 270, 279-80, 284,
luT Edrisi), 29, 30. 296-7 §i 297 n. 1, 333.
ArnAut-T, 198. V. §i Albania. &data, 44, 63, 132, 238.
Aron (Domn al MoldoveT), BAlcescu (N.), 43, 159.
8, 187-8, 207 §i n. 1, 208-11, Balge (comendator de ; din
244, 622. Ordinul teutonic), 304.
Arrian, 17-8. Bal§ (§ambelan polon), 42.
Arslan-GhiraT (Han), 250. Balta, 261.
Asen (Michail, fiul luT Ale- Baltazar (Armón din Lem-
xandru, Tar bulgar), 51. berg). V. Lemberg.
Asia, 29, 36, 44-5, 69, 70, 112, (Bambola» (localitate din
182, 185, 227, 239, 241. portulane), 48.
Asia-Mica, 32, 45. Bandini (Marc, Archiepiscop
cAsprokastron», 14. de Marcianopole, Legat in Mol-
gAspron,, 14, 23, 25-6 §i n. dova), 194, 228, 261.
1, 27-9. Bar, 201, 299.
Astrabete, 32. Barbara (Radziwitt, Regina
Astrachan, 19. Poloniel), 330 §i n. 1.
Aubusson (Petru de, Mare- Barbaro (Iosafat, cAlótor ve-
Maestru de Rodos), 156. netian), 133-4.
August (Impgrat), 41. Barcsai (Andreiiii, General
August II (Rage polon), 246. ardelén), 210.
Austria §i AustriacT, 73, 76, Bdrlad, 38 n. 1, 73-4, 77-9,
252. 94, 97, 99, 104, 192.
Avlona, 155. Bdrlad (r1i1), 95, 139.
Axereto (Baptist de, Geno- Barnowski (Miron, Domn al
yes), 135. MoldoveI), 224-5 §i n. 4, 5.
Barovius (Decius, cronicar
B ardelén), 11.
Barsa (Téra-), 150.
Baba-Novac (General al luT Bartolomeiti (solmoldovón in
Michaiti Vitézul), 215 n. 4. Caffa sub Stefan-eel-Mare), 134.
 384
Basarab (cel-Tiar, Domn al
PriT-Românesci). V. Tepelu§.
Basarabi (dinastie), 61-2.
Basarabia, 6, 7, 19, 41, 62,
74 §i n. 6, 75-7, 84, 88-9, 103,
140, 177-8, 184, 187-8, 191, 195
n. 1,208-10, 215-20, 274 n. 4,
333. V. §i Bugeac.
BAthory (Sigismund, Prin-
cipe al Ardélului), 209 §i n. 2, §i n. 1, 27-9, 31-6, 38, 41-4, 46-7,
212, 214-5.
Bdthory (Stefan, Rege al Po-
lonia), 150-1 §i n. 5, 154, 201-3
§i n. 2, 204, 207-9, 300, 335-6,
338-46.
Bavaria, 44.
B e atrice a (Regina Ungaria),
153 n. 3, 154 n. 4.
Becker (P., scriitor), 14.
Bedreddin (revoltat turc din
secolul XIV), 69.
Behadir-Ghirai (Han; fiul §i
fratii luï), 226-8.
Bekkos (Ioan, Patriarch de
Constantinopole), 34.
Belgrad, 122, 128, 185.
Bembo (Petru, bail venetian
la Constantinopole), 162.
Berekai (fiul HanuluI Giugi),
38.
Berendei (pretendent), 120.
Bergamo (Francisc de), 110.
«Beriklawa» (Pereiaslav ?),
30.
Bethlen (Ana, Marc §i Nico-
lae), 272-3.
Bialobereg, 28 §i n. 2.
Bialocerchiev, 299.
eBidhlose (in Edrisi), 30.
Bielz (Palatin de; In 1550), 328.
Bischkowitz, 305.
Bistrita (din Ardél), 142, 273.
Bistrita (mAndstire dine Mol-
dova), 106, 186.
Bitinia, 33.
Bizant (Stefan din), 16.
Bizantini, 5-6, 14, 20, 23, 26
50-1, 70, 73, 146 n. 1, 258.
«Blena», 73.
Boemi, 132, 170.
Bogdan (tatal hit $tefan-cel
Mare; Domn al Moldova), 91,
102-5 §i n. 1, 110.
Bogdan (Orbul, fiul lui Ste-
fan-cel-Mare ; Domn al Moldo-
va), 179 n. 1, 180-1, 273.
Bogusz (capitan de Crans-
nostaw), 338.
Boianowski(Stanislav,cores-
pondent al Duceldf Albert de
Prusia), 328-30.
Bolea (Than, staroste moldo-
vén), 197.
Bolgrad, 265-6.
Bolszow, 348.
Bonfini (Anton, istoric), 12,
155, 165.
Bontempo (Iacob, massariii
de Licostomo), 53.
Boreostoma (gura a DunArii),
16-8.
Bornemissa (Baltazar), 273,
Boscovich (abatele Ruggiero,'
cAlètor), 41 §i n. 3.
Bosfor, 38, 113, 115, 217.
 385

Bosnia, 182, 274 n. 4. Bruti (Bartolomeiil, ofiter

Botero (Ioan, scriitor), 39- moldovén), 203.
40, 75. Brzesk (castelanul de, In
Botiaia (111 Macedonia), 32. 1538), 319.
Botna, 245 n. 4. Brzeski (Nicolae, ofiter po-
Botofan'i, 96, 99. lon), 335-8, 314-6.
Braclav, 201, 299, 301, 320, Brzezany, 332.
323, 345, 347. Buchon (I., scriitor), 47.
Brdila, 9, 75, 85, 118 n. 4, 177, Bucuresa, 11, 19, 67 si n, 2,
191-4 si n. 1, 4, 199, 210 si n. 151, 255.
4, 223, 234-5 si n. 1, 245 n. 1, 247, Bucovina, 77.
253, 323. (EpiscoPI de : Antim), Buda, 44, 122 n. 2, 167.
235. (Calinic), 235. (Chiril), 234-5. B tisching (Anton-Frederic),
(Daniil), 234. (Ioachim), 234. 13.
(Ioanichie), 234. Bug, 24.
Brancovénu (Constantin, Bugéc, 7-9, 13-4, 36, 41, 76,
Domnul priI-Românesdi), 242. 196, 200, 203, 210, 220 n. 3,
Brancovid (Gheorghe, Des- 221-8 si n. 1, 229-31 si n. 6,
pot sêrb), 122. 232-7 si n. 3, 238 si n. 5, 239
Brandenburg, 89 n. 4. si n. 4, 240 si n. 1, 241-3 si
Brandenburg (Ioan-Gheor- urm., 274 n. 4, 279, 282, 322 n.
ghe, Elector de), 213. 4, 332 n. 1. (Ocol), 266 n. 1.
Brapv §i BrasovenT, 66, 73, (Trib), 260. (Mehemed-beg, pri-
si n. 2, 84 n. 1, 85, 92, 101, 153, mul S angeac de), 186 n. 4,
191, 196. 187.
Brate$, 245 n. 2. Buhtea (pArcdlab de Chilia).
Brathean ( Voigtul OrdinuluT V. Chilia.
Teutonic la), 302. Bulgaria §i Bulgarsf, 6, 24-6,
Breslau, 80, 283. 28-30 n. 2, 44, 47-8, 50, 54-5,
«Brillago) (punct in portu- 60, 63-4, 67, 69, 70, 75, 83, 111,
lane), 48. 140, 148, 156-7, 180, 198, 254,
«Brodul Cdlugdrilor» (loca_ 265-7.
litate), 106. «Buliagiskomos» (sail (Bu-
Broniowski (Martin, scriitor), liakhiscos»; In Edrisi), 30.
12, 146 n. 1, 345. Bullialdus (comentator), 27.
Bruce (Wilhelm, scriitor), 40 Buonaccorsi (Filip, zis Calli-
si n. 4. machus ; scriitor), 170, 174.
Brusius. V. Bruce. Buonvisi (Cardinal, nunciil la
Brussa, 70, 110, 144. Viena), 239.
lorga, Chilia §i Cetatea-Albi. 25
 386

Burgio (Anton ael, nunciil Camentya, 52, 104 6, 120 n.

In Ungaria), 184. - 3, '141, 150, 153 3, 170, 170 n.
Burgundia (Ducele Filip-cel- 1, 183-4, 208, 235, 238-42, 244-6,
Bun de). V. Filip. 284, 286, 301, 305, 321-2, 346,
Burton (Eduard, ambasador 348. (Martin elrAu§n1 din), 295.
engles la Constantinopole), 211 Camilla (Gentile de), 135.
n. 3. 'Campofregoso (Petra de, Do-
Burld (Nicolae, boer moldo- go al Genovel), 110.
vén), 349-50. Cdmpulung (muntén), 85.
Buza (eparchie), 234. Cdmpul-Nnd, 153.
Canea, 127.
Caniov, 299.
.«Canopon diabasis. (insu-
«Cadin» (ves), 65. la), 17.
Caffa, 12, 30 n. 1, 31, 39-43, Cantacuzino (loan, Imp6rat),
43 0 n. 3, 49, 51-3, 57-8, 82-3, 32.
199 urm., 121-2 §i n. 3, Cantacuzino ($erban, Domn
124-5, 128 n. 2, §i n. al PriI-Romanesd), 238.
120-33
1, 134-6 0 n. 1, 137 0 .n. 1, Cantacuzino (Ataman de Ca-
140-3, 152, 178 n. 1, 179 n. 2,. zad), 254.
181, '184, .192, 199, 202 n. 4, 211, Cantemir (mArzac din Bugéc,
217, 219, 225, 232, 278, 297, 319, Pa§d de Silistria), 222-5 §i n.
333-4. (Portile VInAtorulul, a 3, 226-7. (Familia lul), 228. (Flit
SI. Gheorghé, Vonitica), 58. luI), 225.
(Romanil din Caffa, cu numele Cantemir (Antioch, Domn al
lor), 134, 136. Moldovel), 242, 244.
Caffa (Lucchino de), 288 §i n. 2. Cantemir (Constantin, Domn
Cahul, 266. al MoldoveI), .8, 235, 238, 244-5
Cala fat, 43 0 n. 6, 44. n. 4.
Calamita, 140. Cantemir (Dimitrie, Domn al
Calimach (Alexandru, Domn Moldovel), 8, 13, 42, 184, 187.,
al MoldoveI), 253. Capcauni, 262.
Calimach (Grigore, Domn al Capidava, 23.
Moldovel), 250 n. 3. Capitanul (Constantin, cro-
Calimach (loan, Domnal Mol- nicar), 222.
dove», 249 n. 3. Caplan:GhiraI (Han), 248-50.
Calixt III (Papà), 119. Carab'ét (boer moldovén),
Cambini (Andreiti, scriitor), 183.
159-60. Cara mania, 70.
 387
Caramanul (Mamie; din 1416),
70.
«Carinovasis» (ves), 65.
Caro (Iacob, istoric), 81.
Carol VI (Rege al Franciel), 349. («Cazad» din Caffa), 114.
301.
Carol XII (rege al Suediei),
245.
Carpag 66 n. 2, 77, 86, 131,
145, 188.
Carpl (popor), 21-2.
Carpos, 23.
Carra (I.-L., scriitor), la
Carvajal (Cardinalul), 119.
Casimir (Rege al PolonieT),
72-3, 96-7, 100, 102, 104-7, 114,
120 n. 1, 125-6, 202, 280, 283-5,
296-7, 333. (Fill luT), 284. V. §i
Albert, Alexandru, Sigismund,
Vladislav.
Casimir (loan-, Rege al Polo-
loniel), 230.
Castagnères (de, ambasador
frances la Constantinopole), 240.
Castelnau (G. de, scriitor), 14,
19, 40, 259.
Castemuni, 65, 70.
Castro Julian de), 52.
CatalanT, 47, 71 n. 3.
Ceitleibuga, 169.
Cattaneo (Dorin, MI-16ra* §i
Vame§ moldovén), 135, 287-8.
Caucas, 26, 38, 45.
Cdupaa, 187 §i n. 2, 250, 260
§i n. 1, 261, 264-5.
Cavallo (Cavallino, Genoves),
136.
Cazad, 114 n. 1, 177-8 n. 1,
184, 199, 200-3 §i n. 2, 204,
_
206-9, 211. §1 n. 1, 215-7,
220-1, 223-5 §1 n. 3, 226, 229,
235-7, 241, 252, 261, 265, 300,
322, 328-9, 335, 337, 340, 344-5,
(Luchian Cazacul, sub Petru
$chiopul), 336, 341.
Cazan (gubernie), 38.
Cazan, 30 n. 2.
Cedren (cronicar), 25.
Cembalo (Balaclava), 58.
Centurione (Gulielm), 135.
Cernäufi, 241, 246.
Cercase (Cerchez-Cherman),
178, 339, 341, 343.
CerchesT, 224.
Césy (Filip de Harlay, Comite
de; ambasador frances la Con-
stantinopole), 226.
Cetatea-A1M (parcAlabl: Gher-
man), 156-7. (Herman), 99, 152
n. 4, 291. (Duma), 152 n. 4. (Iur-
ghicl), 99-100. (Litavor, Iac§a)
78. (6n6.), 156-7. (AltY pared-
labI), 174-7.
Cetatea-A1M. (Sangeaci: Os-
man- ah), 196. (Rizvan), 201.
(An s ein), 203 m, 338, 347. (Has-
san), 209. (Cerchez-bel), 214. (Ze-
nec-beg), 219.
Cetatea-A1M(Episcopul Gav-
ril B Anulescu, de ; §i episcopia),
235.
Cetatea-Albä (EpiscopTlatinT
de). V. Moldova (Episcopl la-
tinT de).
Cetatea-A1M (locuitori: Bar-
tolomeiil de), 134. (Caloiani,
negustor), 282-3, 288, 290, 292-3.
 388

(Dimitrie), 288-91, (Fiul WI C alo- Chytraeus (David, scriitor),

iani, Duca), 292-4. 75.
Cetatea-de-Baltei , 164 n. 1, Omen, 164 n. 1, 270 §i. urm.,
270 §i urm., 273. (Bernardin, 273.
parcalab moldovenesc de), 334. Ciceil (Petru, parcalab de, in
Chalkokondylas (Laonicos, 1527), 273.
cronicar), 31, 51, 72-3, 101, 107, Cicogna (Carlo), 135-6 n. 1
122, 124-5, 192. Cigala-Zad6(Iusuf-Pap),217.
Chelè (In Bitinia), 32-4. Cilly, 73.
Cherson, 26. Ciorli, 176.
Chiev, 28, 208, Cipru, 202.
Chigheciii, 184, 330, 332 n. 1. Circasia, 40, 257.
Chilia (brat), 256. Ciubdrcifi, 14, 19, 20, 187 §i
Chilia (biserica Sf. Nicolae n. 1, 220, 330, 332 n. 1.
din), 152, 229 n. 5. Ciupra(Dimitrie,Bra§ovean),
Chilia (parcalabi : Buhtea), 196.
126. (Isaia), 129. (Iva§cu), 156-7. Ciuva§i, 38.
(Maxim), 156-7, 162. (Alti par- Clement VIII (Papa), 207,
cillabi), 274-7, 211-2.
Chilia (Atanasie, vice-consul Clener (Lemberges), 288.
rus la), 252. Cluj, 119.
Chilia (plan de vice-consulat Codreni, 262.
frances la), 264. Cog Clinic, .13, 42.
Chios, 57, 112, 115, 141, 143-4, Cohen (Haim, negustor), 295-
155, 173. 296.
Chios (Leonard de, Archiepis- Colomea, 106, 166, 168, 192,
cop de Mitilene), 112. 284, 287.
Chios (Skymnos din, scriitor), Colonia (Archiepiscopul de,
15-6, 18. In 1497), 309-11.
Chiperescï, 235. Colson (Felix, scriitor), 43.
Chisina, 7, 236, 242, 244. Comnen (Alexie II, impa-
Chi§ingni (mitropolie de q.i rat), 32.
Hotin), 235. Comnen (Alexie, Principe bi-
(Chifiniz (cMitrevi»), 82. z antin), 32-4.
Chmielow, 100. Comnen (Andronic, imp6rat),
Chodecz (StentZel de, capi- 32-5.
tan de Lemberg O. Halicz*; Comnen (Isaac, impèrat), 33
§i sosia lul), 285-6, 307. n. 3.
Choniates (Nichita, cronicar ; Comnen (Manuil, Imp'érat),
33 §i n. 3. 32.
 389
Comnena (Ana, scriitóre), 32.
Comnena (Irina, fiica lul An-
dronic), 32,
Constanfa, 47-8, 217.
«Constantia», 24.
cConstantiana», 23.
Constntin-cel-Mare, 13.
Constantin (Basarab, Domn
al priT-Românesci), 230.
Constantinopole, 23-4, 28-30,
32-3 §i n. 3, 34, 42-6, 48, 53,
56-7, 72, 75, 80 n. 81 §i n. 2,
82-3 §i n. 2, 84, 90 n. -6, 106
-9, 111-2, 114, 120 n. 3, 121
122, 125, 140, 148, 155, 158
-9, 161-3, 171, 174 n. 4, 176,
182, 297-8, 328, 332-3, 343.
Contarini (Ambrosiu), 134.
Cortit, 143, 160, 173.
CoriatovicT Domn al
MoldoveT), 78 §i n. 3.
Cornea (Alexandru, Domn
al Moldovel), 188, 190, 244, 326,
327 §i n. 2, 349.
Corvin (loan, de Hunyadi), 7,
101-3, 105 n. 3, 106, 114, 119,
210.
Corvin (Mateitl, Rege al Un-
garieT), 12, 123 §i n. 1, 126 §i
130-1 n. 1, 138, 141-2,
145 §i n. 1, 146-7 §i n. 1, 2,
151 §i n. 5, 153-4 §i n. 4-5,
155, 165-9, 171, 270-1 §i n. 5,
272.
Corvinus (Francisc, huma- 30, 33.
nist), 281.
Cosial», 82.
Cosmin, 172.
Costa (solul luT Ivanco), 54.
Costin (Miron, cronicar), 13,
75, 222.
Costin (Nicolae, cronicar), 13,
244.
Cotnar`i, 106.
Covurluiii , 94.
Cozlov, 206 -7, 300.
Cozma (Logohlt moldove-
nesc), 348.
Cracovia, 9, 180, 192, 280, 283,
295, 296 §i urm., 318, 327, 328,
335 §i urm. (Episcopul loan de),
319-20 §i n. 1. (Castelan de,
1549-50), 328.
CralievicT (Marca §i Constan.
tin, Principi sérb1), 65.
&asna, 104, 120.
eCremniscus», 17.
Creslail (Episcop, procance-
lariti polon), 295.
Creta, 140-1.
Crimea §i CrlinlenT, 26, 41-3,
47, 82, 117, 124, 152, 182-3, 201,
210, 212, 217, 220 n. 3, 221-2,
228 §i n. 1, 229-30, 237, 239,
241-3, 247-8, 250-1, 257, 260, 263,
323, 333.
Crim-Ghiral (Han), 250.
Croitorul (Pandelachi, depu-
tat), 266.
Cromer (Martin, cronicar), 12.
Cuciuc-Cainargi, 250.
Cuffu», 45 n. 3.
Cumania §i CumanT, 6, 14,
Curitin (Teodor, diac rus, tri-
mes In Moldova), 152 n. 4.
Cuza (Alexandru - Ioan
Domn al RomilnieI), 267.

Czechow», 107.
«Czeczun», 100.
DacT, 42.
Dalmatia, 184.
Dan I (Domn al Wril-Ro-
mânescI), 81.
Dan II (Domn al pril-Ro- 103-5, 129, 138, 140, 142, 147.
manescI) 43 n. 6, 63, 80-1 si
n. 2, 83-4 §i n. 1, 85-6, 88-9.
(«Fratele luT*), 86.
Dan III (Domn al pril-Ro-
mânesc1). 101 §i n. 4.
Dan (General muntén), 69 n. 1.
Dandolo (Andrellí, Doge ve-
netian), 50.
Daniele (loan, negustor pe-
rot), 58.
Danzig, 320.
Dario (loan, secretar vene-
tian la Constantinopole), 162, Chilia), 52.
170.
Dafov. V. Oceacov,
Davida, 244.
Dél (manAstire), 198 n. 4.
Deli-Orman (pAdure),. 69.
Demidov (Anatol de, scriitor),
265.
Demirova, 201.
Desina. V. Ditzina.
Desüffi (Michaid, de Losoncz ;
si RR"), 272.
Despot (Iacob Heraclide,
Domn al Moldovel), 8, 197-8,
244-5, 274.
Devlet-GhiraT (Han), 196, 202,
390
203, 242 §i n. 5, 337 §i n. 1. (Fiji
luT), 200, 337 si n. 1.
Diacul (loan), 271,
«Dimitrie» (sef War), 38, 73.
Dionisie (Eclisiarcul, croni-
car), 76.
Ditzina (rîil). V. Vecina,
Djem (Sultan), 153.
Diugosz (loan, cronicar), 101,
Dobrogea, 22 n. 1, 51, 55 n.
4, 71-2, 159, 178, 202, 220 n. 3,
221, 229, 232, 347.
DobroticT (dinast bulgar),
51-5, 62-3, 65.
Dolfin (Than, Doge venetian),
49.
Dolfin (Zorzi, cronicar), 112-3.
Domoculta (Toma de, con-
sul de Caff a), 117.
Don, 228, 237.
Donato (Conrad, consul de
Donnini (Marc' Antonio, bail
venetianla Constantinopol),198.
Doria (familie), 40.
Doria (Pagano, cdpitan ge-
noves in Archipelag), 71.
Dorohoï, 237.
DrAgfy (Bartolomeiti, Voe-
vod al ArdéluluI), 131 n. 2,
172.
Dragosicif (dinastie), 41.
«Drestvin», 38. V. si Silistria.
«Drigiasa» (localitate), 64.
Drohobycz, 288.
Dromos. V. Achilleos (dro-
mos).
 391
toztbasari", 234, 260-1.
Ducas (cronicar), 85.
Duma (sol, moldovean), 143.
Dumbrava-Ro§ie, 172,
Duncire,. 6-8, 11, 13, 15-8 20,
22 si », 1, 24, 26, 29-31, 33, 3-7,
39, 42, 44, 47-8,. 501 53,55-6, 58,
60-5, 67-73, 75, 79-80, 82-3, 85
n. 4, 86-7, 90 n. 6, 96, 107 112,
121-4, 127-8, 131, 133, 139, 143,
145-6, 148-9, 151-3, 158-9, 161,
163, 165-6, 168-9, 174,, 178-9, 182,
184-8, 191, 193-4 n. 1, 197-200,,
203-11 si 11. 5, 215 si n. 4, 216-7,
219-20, 223-4,226-8, 231-5, 238-40,
245-8, 251, 257-8, 261, 264, 266-8,,
2-71,280-1, 319-20, 322-3, 325,
330, 333, 343, 349. (Delta), 256,
267.
Duodo (Francisc, vice-consul
de Cetatea-Aiba), 93.
Dupont (Filip, autor de me-
moril), 41, 237.
Dusan (Stefan, Tar s8rbesc),
50.
E F
Eberco (Nicolae, Lemberges),
291.
Ecaterina II (Imp6r4tésd a
RusieI), 251.
gEcin» (Mein), 38 n. 1. V.
si Main.
Edrisi (geograf arab), 29, 30.
Efrem (cronicar bizantin), 33
n. 3.
Egipt, 44, 233, 236, 264, 281.
Eisenberg (Wilhelin, Comite
de, Mare-ConaendakT teuto-
nic), 304, 309-11, 317.
Elbing, 170.
Elmpt (General rus),, 195 n.
1, 250, 262, 11. 7.
Embrone (Petru, Q011SUi de
Chilia), 52.
Eminek (Sultan thtar), 137,
140, 142.
E ngel (Ioan-Cristian de, is-
toric), 271.
Epifan (caluggr; cAlkor rus),
82.
Eratostene (scoliast), 15.
Erlau (Archiepiscop de, in
1541), 189_
Ernest (Archiducele, fratele
ImpèratuluI Rudolf U), 289-90.
cErrinct, (presupusa cetate
anti*, 11.,
Eustratie (Logorétul; croni-
car), 41.
EvreT, 37, 202 n. 5, 257-8,
264.
Evrenos-beg, 68.
Fcigeim, 61-2.
Nadi, 8, 242 si n. 2, 248.
Falconara, 47-8, 212.
Fama gusta, 53.
Fanariotil, 8.
Feldidra, 85.
FenicienT, 12, 18.
Ferdl (cronicar turc), 189.
Ferdinand I (Imp6rat), 184,
185, 190-1, 198, 210, 271-4, 318.
Feris-beg, 65.
 392
Ferrati (Comitele Bartolo-
meiti), 19 qi n. 4.
F6tul (pârcAlab de CiubAr-
chi), 187.
Fieschi (Nicolae, consul de
Licostomo), 52-3.
Filip-cel-Bun (Duce de Bur-
gundia), 113, 115.
Finario Julian de), 58.
Firley (Nicolae, de Dambro-
wycza), 170-1, 296.
Florenta i FlorentinT, 44,
80 n. 1, 146.
(Pocha» (Trimes teuton In
Moldova), 302.
Förster (Colonel rus), 254.
Fogel (Lemberges), 288.
Forgdch (Francisc, Episcop
de Oradea-Mare), 197-8.
(Forobium», 112.
Fourquevaux (Frangois Pa-
vie, Baron de; cAlkor), 204-6.
Fraga i FrancesI, 13, 56,
76, 182, 205, 220-1, 264-5, 333.
Francisc I (Rege al Fran- 4, 109 §i urm., 121 §i n. 2, 125,
cieT), 182.
Frederic III (impörat), 119,
170, 311-4.
Freiburg, 171.
Frunclescu (Dim., scriitor), 53.
Gabella (Antoniotto de, con-
sul de Caffa), 136-7, 140.
Gabella (loan de), 135 n. 1.
Gal* 9, 43, 74, 194-5 §i n.
1, 196, 199, 233-4, 245 n. 2, 253,
254 §1 n. 3, 301, 330, 332 n, 1.
Galiardi (LazAr, deputat),
Galipole, 70-1, 127, 149, 155,
156, 162.
Galitia, 9, 43, 150.
Gara (loan de), 56, 67 n. 1.
Gara (Nicolae de), 56, 67 n. 1.
Garibaldi (Augustin de), 40
Geiscei(Garla, sail Ghewva),
Gazaria, 45-6, 48.
GazI-Ghiraf (Han), 40, 211 n.
5, 212 §i n. 2,214.5,219-20,229,
242 n. 5. (Fratele luI), 212.
Geaun-Mirza (bell"' de Ocea-
cov §i Tighinea), 242, 246.
Gedigold (ofiter litvanl, 83,
302.
Gedugl-Ahmed-Pa§a (cApi-
tan de Galipole), 141, 144.
Gelalzadè (istoric turc), 189.
Genova çi GenovesT, 5-6, 8,
12, 19 n. 1, 20, 23, 27, 29, 31,
38 çi urm., 77-9, 82-3, 93 n.
128, 130, 134-6, 142, 144-5, 148,
149, 191-3, 205, 231 §i n. 5, 232-3,
255, 257-9, 278.
Georgia, 40.
Gerania (posesiune a patriar-
chatuluI din Constantinopole),
34.
Gerardo (Emanuil, Trimes
venetian), 146, 152.
Germania §i Germanl, 73,
154, 165, 192, 198-9 n.5, 204 u.
1, 207, '209 n. 3, 212-4, 220, 239,
240, 245 n. 1, 252, 265, 308-10,
312-3, 316, 320.
 393

Geta (imp6rat), 21. Gotia (in Crimea), 45, 114.

Geff, 16, 25. Gratiani (Ga§par, Domn al
Gefilor (Pustia), 7, 16. MoldoveI), 222, 244.
Geviz-Aga, 208. Gravaigo (Petru), 110.
Ghedigold. V. Gedigold. Grecia §i Grect 11, .15, 20,
Gherghifa, 153. 27, 29, 31, 33, 35, 43, 45-6, 53-4,
Gherman (pArcAlab de Ceta- 57-8, 71 n. 3, 72, 99 *i n. 1,
tea-A1136). V. Cetatea-A1136. 111, 135, 142, 144, 146 n. 1,
Ghica (Gheorghe, Domn al 173, 185, 192, 198, 204, 220-1,
Moldovel §i Pril-Românesc1), 232, 257, 261 i n. 2, 281.
230. Grigore (Sf., insuld), 24.
Ghica (Grigore Matei, Domn Grigore XIII (Papd), 40.
alMoldovel§ipriI-Romanescl), Grimaldi (familie), 40.
231, 247-8. Grimaldi (Aimone, consul de
Ghica (Grigore Alexandru, Caffa), 51.
Domn al MoldoveI i priI-Ro- Gritti (Ludo vic, aventuriet
mélnescI), 248-9. venetian), 11, 198 n. 4.
Ghizulfi (familie), 40, 153. Grodek, 288.
Ghizulfi (Caloccio de), 135 Grodno, 89.
n. 1. Grossea (localitate In por-
Ghizulfi (Zaharia de), 153. tulane), 47-8.
Giafèr (Ceau*), 200. Gudovic1 (locotenent-general
Gianeherman, 201. rus), 253.
Gianibec (Han al Hordel de
Aur), 48.
Gianibec-Ghiral (Han), 217, Hagl-GhiraI (Han, din seco-
224-6. lul XV). 113, 115-6, 121, 126.
Giantimir-Aga, 215. Hagl-GhiraI (Han din soco-
Gibleto (Iulian de), 287. lul XVII), 237.
Giovio (PauI,. istoric), 12, 189. Hagi-GhiraI (curier), 52.
Giurgiu, 41, 43-4, 55, 62, 64-5, HagI-GhiraI (Serascher de
68, 70-1, 75, 85, 122, 177, 182, 236. Bugéc), 250.
Giustiniani (Angelo), 110. HagI-Hussein-Aga (coman-
Giustiniani (Craveotto), 110. dant de Chilia), 254.
Giustiniani (Iacob), 144. Halicz, 58, 192, 306-7, 325.
Golubac (Columbaci), 72. Halil-Pa§a (sec. XVIII), 246-8.
Gorecki (cronicar), 271. Halmyris (lac), 17.
Gorigos, 27. Ilammer (Iosif de, istoric),
Gorski (Luca), 321 n. 1. 159, 189, 229.
 394
Han-Ccifla, 261, 264.
Mira (baler mo1dov6n).
Heirkill, 101, 1752 334.
Harpis (polis), 17.
Hasdeil (B. P.), 43, 60, 72-3.
Hase (C.-B., helenist), 19, 26,,
76.
Hedervdry (Stefan), 180.
Hedviga (reging a PolonieT),
6.
Heidenstein (Reinhold, scrii-
tor), 213. .
Heilsberg, 307.
Helespont, 281.
Henric VI (rege al Angliel),
11.
Henric VIII (rege al .An-
gliel), 185.
Herbert-Rathkeal (internun-
cii1), 76. . (Golia), 252 n. 4.
Herman (Lucian, pArcalab
de Cetatea-Alba). V. Cetatea-
Alba.
Ilermonactis (vicus), 12, 14,
16-7.
Herodot, 13, 15.
Hertzberg (G. F., istoric), 33.
Hidir (beglerbeg al Grecief),
206, 300.
Hieron(gura a DundreT), 16-7,
32. V. qi Peuce.
Hilaria. V. Lemb erg.
Histros, V. Istria.
Horatifi, 15.
Hotin, 41-3, 97, 100, 104, 106-7,
149-50, 186, 232 n. 2, 234, 241,
246 si n. 2, 251 si n. 3, 253, 255,
819 i n. 1, 349.
Hotin (Mustafb.-Pa§a de), 246,
248.
Hromot (Hron.et sail Hruet,
pretendent), 169.
Hurmuzaki (Costachi), 54,
268.
Hupi", 8. (Eparchla de), 234.
(Orest, episcop de), 234.
HusitI, 89 n. 4, 90, 187 §i. n. 1.
Husein-Aga, 349, 353..
I
Iaql-Timurtas-Oglu (Sangée
de Silistria), 64.
Iampol, 64, 248.
lance (ofiter polon, 1579), 340.
Iaei, 77, 79, 106, 143, 149,
181, 193-4, 197, 203, 208, 213,
215 n. 4, 225, 237-8 §i n. 1,247.
Iaszlowiecki (Gheorghe), 200
n. 1.
Iaszlowiecki (Nicolae, cApi-
tan de Sniatin), 208.
Iberia (Alexandru, rege de),
132.
Ibrahim - Pap (Mare- Vizir),
184.
Idris (istoric turc), 69,
Iedsan (trib War), 260.
Ieremia (Mitropolit moldo-
vén), 58.
Igelström (brigadier rus), 250.
Ilie (AlexandrovicT, Domn al
MoldoveT). V. Rares. (Sotia lui).
V. Marinka.
Ilie (curier polon, 1579), 345.
Ririe, 20.
 395
Imreff y (MihaI, de S z erda-
hély), 272.
Inarakion (gura a Dunarii),
17.
Inocentiu VIII (Papa), 165,
167, 171.
loan (Sf. Novi), 36-8.
loan-fall-Fried (duce al Bur-
gundiel), 301.
loan-Vodd (Joldea), 330 §i
n. 2, 331.
Ioan-Vodd (Despot). V. Des-
pot.
Ioan-Voda(cel-Cumplit,Domn
al Moldovei), 8, 199-200, 337
n. 1.
Iosif (Patriarch de Constan-
tinopole), 34-5.
Iosif (1Vlitropolit moldovén),
58, 79.
Isaceea, 47 n. 5, 70-2, 157,
175, 183, 185, 217, 231, 247, 251,
264, 301, 330.
Isfendiar (emir de Caste-
muni), 68, 70.
Isiaeon (limen), 17.
Iskender-beg (Mihalogli), 169.
Iskrzicki (Nicolae), 346-8.
Islam-GhiraI, 204.
Islam-Kerman, 203.
Ismail,. 41, 193, 210 si n. 2,
217, 219, 223, 231-2, 234, 236,
241, 244-5, 248, 251, 252 n. 4,
253-5, 264-6, 268, 301. (Sf. Ni-
colae, biserica din), 235 n. 1.
Ismail (Sal, 1520), 182.
Istiosovici (si fin), 201.
Istria (Istros, Istropolis), 15
18, 22 si n. 1, 23.
Istriancm (limen) 17-8.
Italia §i ItalienY, 6, 8, 12, 21,
36-7 Eg n. 1, 40, 43-4, 46-8, 50,
75 n. 1, 78, 119, 125, 128-9, 134,
143, 146-7, 176, 265.
Iudea, 37, 281.
Iuga I. V. CoriatovicI (Iuga).
Iuga II (Domn al Moldovei),
78 n. 3.
Iuiiü II (Papa), 182.
Iurghevicl (scriitor), 14.
IurghicI (parcalab de Ceta-
tea-Alba). V. Cetatea-Alba.
Iustinian, 26. .
Ivan III (Tar), 306, 313-4,
318.
Ivanco (fiul lui DobroticI),
51, 54-7, 63.
Izzet-beg (ministru al Sulta-
nulul: Musa), 70.
J
Jaroslaw, 290.
Jaroslaw (Rafail de, capita':
de Lemberg), 289.
Jolp anus (sol al luT Ivanco),54.
Jomard (seriitor). 47.
Kadlubeg (se! War), .38.
Kaizibeg (sef War), 38.
Kalecza (Gura, Olesco de ;
Lemberges), 295-6.
Kallatis, 23.
Kalliakra, 34, 51, 56-7,
Kalocsa (Petru, Archiepiscop
de), 155, 166, 270.
Kalon (gura a Dunarli), 16-8.
Kaminiee (Rusia), 82.
 396
Karaharman, 22 n. 1.
Karle (Nicolae, din Cracovia),
284.
Karnaba, 34.
Karyanda (Skylax din, scrii-
tor), 15.
Kastemuni, 30 n. 2.
Kastoria, 32.
Katwitz (cavaler teuton),
305-7.
Kellia (Asia-Mic4), 32.
Kelliai (Tessalia), 32.
Khâsikia (moschea din), 232.
Kiepert, 14.
Kierdey (personagiii din tim-
pul luI Petra Rareg), 346-7
n. 1.
Kiev. V. Chiev.
Kinbey, 255.
Kipciac, 30 n. 1.
gKirastozai», 64.
Kleemann (Nic.-Ernest, scri-
itor), 53, 257-8, 264.
Königsberg (In Prusia), 301
urm., 310, 346 gi urm.
Kogdlnicénu (Mihail), 42-3,
. Ladislas (rege al UngarieI),
266.
Koler (Mihal, din Sucéva),
288.
Kome (Borion), 27.
Komulovie (Alexandru, Tri-
mes papal), 207-8.
Koniecpolski (Predbor, Cas-
telan de Sandomir i CApitan
de Przemys1), 107.
Koniecpolski (Hatman po-
lon), 228.
Konopa, 24.
Korezin, 144.
Korecki (Principele, ginerele
lul Ieremia-Vod5.; gi sotia luI),
221.
Korneuburg, 155.
Korokotia (sat), 20.
Kosner (Laurentiu, din Lem-
berg), 252.
Kraknakatai, 25.
Kranea, 34.
Krariu (vadul), 24.
Kremniskos, 18.
Kuchta (Martin i sotia Mar-
gareta, din Lemberg), 288-9.
Kunicki (gef de Cazad), 236
n. 2.
Kurka (Principe peceneg), 28.
LAcustà (S tef an, Domnul Mol-
dovei), 179 n. 1, 186-90, 320-1,
323-7 n. 2, 346-7.
Ldcustd (Constantin, fiul pre-
cedentuluI; pretendent), 337 gi
n. 4, 341 n. 2, 345.
107, 114..
Laiot (Basarab, Domn al Té-
ril-Românesci), 75, 101 n. 6,
148, 150-1.
Lambach, 127 n. 3.
Lampadarios (fiul musican-
tuluI), 34.
Laneic, 92.
Langeron (General In ser-
viciul Rusiel), 41, 254-5, 258.
Lannoy (Guillebert de, c5.16-
tor), 81-4, 301.
Lannsee (n'atole Ludovic de,
 397

Comendator teutonic de «Me- eco, fiul lift' Moise, Armón),

we.), 302. (Ivavo, ginerele luï. Migol,
Lapadion, 32. Armón), 294. (Lindner, Petru),
Leipufna, 106, 193, 241-2, 248, 292. (Mathiaschek), 283. (Mih-
330. nea, fiul luI Andronic, Armón),
L Apupónu (Alex andru, Domn 293. (Mikosch, Ga§par; Armón),
al Moldova), 101 n. 6, 197, 199, 292. (Mugal-Chatun, ArmóncA),
274, 333. 290. (Nigel, Armón), 289-90.
Larisa, 22. (Petru Bedros, Armón), 293,
Laski (Albert), 199. (Stan), 284. (Stetco,lArmén), 292,
Laski (Ieronim), 184, 190, 353 294. (Stetco, fiul luI Iacob, Ar-
§i n. 1. món), 290. (Stetco Voitovid,
Laspera (localitate din portu- Armón), 293. (Thuman, Armón),
la ne), 47-8. (Toma, fiul lul Iacob, Ar-
Lassoczki (sol polon), 284. món), 293-4. ( Turizin, Iv a§co ; Ar-
LazAr (Craitt s'èrbesc), 55. món), 290. (Z ahari a, Armón), 283.
Lqczyc, 81 n. 1. Lemnos, 240.
Le donavici (localitate In por- Leon X (PapA), 179 n. 1, 182.
tulane), 48. Leon Diaconul (cronicar), 26.
Lelewel (loachim, scriitor), 47. Leonardo (Marc, consul ve-
Lemberg, 9, 73, 96-7 §i n. 1, netian la Varna), 50.
99,105,109-10, 134, 172,192-3,238, Leone (Jeronim de), 117.
282 qi urm., 306, 308-10, 312-5, Leoni (Damian de, consul de
319 n. 1, 344 n. 1. Caffa), 115.
Lemberg (cetAtenI: B altaz ar), Leopold I (ImpArat), 239-40.
290. (Calinic, Armón), 299. (Popa Lercaro (Accellino), 113.
Cristko, Armón), 290. (David, Lerici (la Marea-Négrd), 113,
fiul luí Moise, Armón), 293. (Er- 116-8, 130, 173.
nest, consul), 288-9. (Fortat, Ar- Lesczynski (Stanislav, rege
mén;qi fill Christofor §i Zaha- al Poloniel), 246.
ria), 291, 293-4. (Gheorghe, serv), Leti (insulA), 72, 268.
285. Göbel, Gheorghe; notar), Leuce, 12, 18 n. 3. V. §i $er-
287. (Hanneswalach), 283. (Hi- pilor (ins ul a). .
lariu), 283. (Iacob, hill luMacic), Leukopolis, 14, 28 n. 2.
292. Jacob, fiul luí Timirta 0, 290. Leunclavius (Hans, istoric),
(loan, pura), 284. (Ivanis, Ar- 51, 55, 189.
món), 293. (Ivavo §i fiul Iacob, Licostomo (Andreiii de), 52.
Armensi), 292-3. (Iva vo, ginerele Licostomo (Gheorghe de),
luT Mihnea, Armón), 292. (Iva- 52-3.
 398

Lipovenf, 265, 269. In Polonia, Trimes Ardél),

Litavor (law, parc6lab de 211-2.
Cetatea-AlbA). V. Cetatea-Albli. Malatesta (Sigismund, con-
Litvania qi Litvanl, 58, 72 dottiere), 161-2. (Secretarul s65,
çi n. 3, 73, 83, 85-6, 90, 102, 105 scriitor), 161-2 §i n. 1.
§i n. 1, 107, 126, 142, 173, 175, Malcod-Oglu -(Balibeg), 169,
308, 316, 323. 175, 190.
Livonia, 301, 314. Maldrzik (secretar litvan),
Lomza (MateI de, notar), 142. 87-8.
Longo (Francisc, cronicar), 53, Malipiero (analist venetian),
144. 160, 162.
Loredano (Petru), 70. Mamak (cApitan tAtar), 137.
Losoncz (Stefan, castelan do Manfredonia, 155.
Severin), 80 n. 1. Mangalia, 47-8.
Lozova, 95. Mangup, 143 n. 1, 145-6 n. 1.
Lublau, 76, 84-5. Mangup (Alexandru, domn
Lublin, 142, 328-9. de), 142-3, 145-6 qi n. 1. (Familia
Lucius (Aelius, archont de luI), 146.
Tyras), 21. Mangup (Alexios, domn de),
Luck, 86-7 *i 2, 88, 192. 146 n. 1.
Ludovic-cel-Mare (Rege al Mangup (Isac, domn de), 142
UngarieI), 44, 73 n. 2. §i n. 3.
Luprancius (loan, humanist), Mangup (Maria din, D6mna,
280. lul Stefan-cel-Mare), 142, 149.
Lupu .(Vasile, Domn al Mol- Mangup (OlobeY, domn de),
doveI), 11, 222, 227-9 §i n. 5, 260. 114, 119, 121. (FratiI luI), 121.
Lutfl-Pa§a, 185. Mansano -(Hector), 110.
Lykostomion (in Tessalia), 31. Manu (Petru, negustor -mol-
dovén), 110.
IVI
Marcelin (Amian), 12, 17-8.
Mare (Martin de), 52.
Md ein, 47 n. 5. Marea-Négrd, 6, 8,17, 20-1, 22.
Maeronemni (munti), 17. n. 1, 29, 30, 33-4 i n. 1, 35-8 §i
Macyewski (Samuil,vice-can- n. 1, 39, 41-7, -49, 54-6,-58-61, 68-
celar polon), 320-1. 9, 72, 75, 77-80, 82, 86, 90 n. 6,
Magnesia, 179. 93, 105, 108-11 i urm., 121,
Maiak, 12, 19, 187, 219, 254. 127-9, 131-3, 137 n. 2, 140-2,
Malaspina (Germanic°, epi- 145, 148, 153, 155, 158, 163, 189,
scop de San-Severo, 192, 194, 199, 201, 207-8;211-3,
 399
215, -217, 223-5, 237, 239, 244-5,
247, 257-9, 264, 330.
Maria (regind a trngarief), 66.
«Marieh» (oras), 29.
Marienburg, 301.
Marina hit Marin (tiit6re a
Itif Alexandru-cel-Bun), 101.
Marinka (sotia 'uf Ilie-VodA
Alexandrovicl), 92, 100, 102,
105-7.
Markhazy (Paul, pretendent
ardelén), 204 n. 1.
Marmarez (Marea de), 32.
Maruffo (sol la Mohammed
II, 1453), 113.
Masudi, 29.
Mateill I (Patriarch de Con-
stantinopole), 58.. . Miechowski (Warsius), 284.
Matehl-Vodä (al Téril-RomA-
nesc1), 228.
Matias (boier moldovén), 348,
350 n. 1.
Matrega, 40, 153.
Maura (S., Leonard de, Des-
pot de Arta si Ianina), 143. Mihaiii Vitézul (Domn al Té-
Maurokastron(Cetatea-AM), rif-Romanescf), 8, 64-5, 194, 199,
20, 23, 26-7, 29, 31, 35, 57-8.
Maurokastron (in Asia), 27
n. 1.
Mavrocordat (Nicolae), 245-6,
248.
Maximilian I (Imp6rat), 171,
182; 333-4.
Maximilian (Archiducele, fra-
tele impératuluf Rudolf II), 219.
Mazaris (scriitor), 35.
Mazovia, 303.
Mazovia (ducesa de, In 1421),
82.
.Media, 101, 150.
Mehemed-Pasa (de Silistritt:
fost Vizir, in sec.: XVII), 225,
227-8.
Meknop(General-Maior rus),
25.
Mela (Pomponiti), 15-6, 18.
Melchisedec (episcopul; scrii:-
tor), 36.
Meng1I-Ghiral (Han), 40, 107,
131-2, 137, 140, 142, 148, 158,
179-80.
Mengll - Ghiraï (Han ; sec.
XVIII), 247 n. 3, 248-9.
Mesembria, 24, 47, 51, 111,217.
Mesia-Inferiórd, 21.
«Mesinos» (ritl, In Edrisi), 30.
Miedzilecki (sol polon), 179
n. 1.
Migdzyboie, 353.
Mihail I (fiul lui Mirce a, Domn
al Térif-RomânescI), 61 n. 3,
63, 80-1.
209-11, 213-5 si. n. 4, 219, 244,
262.
Mihail (sol moldovén), 143..
Mihalogli (un membru al fa-
milief), 185.
Mihu (Logofét moldovén),
120 si n. 1, 291 si n. 3.
Mihu (Hatman moldovén),
348-9.
Milan, 115, 122 n. 3, 131: (B.,.
archiepiscop de, guvernator al
Genovei), 278.
Mileov, 187.

Milcov (Grigore, episcop de),
147 n. 1.
MilesienT, 20-1.
Minio (Paul, ginerele luT Pe- cal), 288.
tru $chiopul), 221 n. 8.
Mircea-cel-B Milli (Domn al
rpril-Românescl), 6, 40, 56, 58-9,
61 §i urm., 74, 77, 80, 88, 123, nist), 163, 279.
145 si n. 3. (Fiica luT), 68. (Fiul
luT de la P6rtd), 70.
Mico (sail Miset, cnéz ; si
fratele luI), 201, 298-9.
Misia (eparchie biz antin4), 22.
Mixellenl, 21.
Mocenigo (Ioan, doge vene-
tian), 165.
Mogopescï, 106.
Mohammed (profet), 232.
Mohammed I (Sultan), 70, 80,
82.
Mohammed II (Sultan), 43,
112-4 si n. 1, 119-20 n. 1, 121 si
n. 2, 122-8, 130-1, 138-41, 143-5,
148-53 si n: 3, 154, 160-1, 171,
271, 333.
Mohammed III (Sultan), 214
§i n. 1, 220.
Mohammed IV(Sultan), 231-2.
Mohammed (Han; sec. XVI;
.si fill si fratiI lui), 182 n. 6, 203,
217, 336, 338, 343, 345.
Mohammed (Han; sec. XVII),
224-5, 230-1.
Mokka (Lestene, din Tyras),
.21.
Moldavifa (manastire), 8-10,
106.
Moldova (apiscopTcatolicT din:
Petru si alti», 146-7 si n. 1.
400
Moldovangi-All-Pasa, 215.
MoldovenT, (Jacobin, orgu-
siul din Caffa), 110, 278. (Pas-
Mommsen, 14.
Montaldo (Baptist de), 58.
Montanus (Gheorghe, huma-
(Monte Castro» (localitate in
Edrisi), 30.
Lorava, 122.
hiorea, 68, 121, 161.
Moruzi (Costachi, Domn al
MoldoveT), 249 n. 3.
Moscovia EA MuscalT, 310,
318, 341, 345.
alosty», 302.
Motoc (Ilie; boier moldovén),
235.
Movilä (Alexandrut, Domn
al Moldova», 221.
Movilà (Constantin, Domn al
Moldova», 220.
Movild (Gavril, Domn al Të-
riT-Românescl), 220.
Movi15. (Ieremia, Domn al
Moldova», 213-4 si n. 1, 5, 215,
220. (0 fatà a lul), 215.
Movilit (Moise, Domn al Mol-
dova», 235-6.
Muazzo (loan, Venetian), 52.
Miiller (A., scriitor), 38.
Miiller (General rus), 252-3.
Miinnich (General rus), 249.
MuntenT, 95 n. 1.
Murad I (Sultan), 53, 63-4, 71.
Murad II (Sultan), 83, 85-6, 99.
Murad III (Sultan), 202-3,208,
297, 299, 300, 336-7, 345.
 401
Murad IV (Sultan), 224-5 n. 2.
Murad (Han), 235-7.
Murad-Pa§a (de Silistria), 228.
Murzacheviel (N., scriitor), 99.
Musa (Sultan), 68-9, 71-2.
Mustafa II (Sultan), 242.
Mustaf a (pretendent turc),
69-70.
Mustafa Cean 202.
N Nistru, 6, 7, 12, 14-20, 23-8,
Naker (Liborius, cronicar),
174.
Naracustoma (gura a Du-
nareI), 16-8.
Nauplia, 140.
Neagoe (Domn al PriI-Ro- 322-3, 330, 333, 343.
manescl), 101 n. 6.
Neapole, 47-8 §i n. 1, 115.
Nécot (sotia lul Alexandra-
cel-bun), 91-2.
Negri (C.), 267.
Negroni (Bernabb), 109.
Negroponte, 132.
Nénzi (cetate), 41, 104, 106,
150, 193.
Néml (codri), 149-50.
Néml (mAnastire), 36.
Ne§r1 (cronicar turc), 54, 63,
69, 70, 159.
Nestor (cronicar rus), 28-9.
Neuhaus (in Boemia),334 n.2.)
_Mew, 32.
Nicolae V (Papa), 113, 115.
Nicolae-Voda (P6tra§cu, fiul
liff Mihaift Vitézul), 215.
Nicomedia, 32.
Niconia (Niconion ; ora*), 12,
14-9.
lorga, Chilia fi Cetatea-Alba.
Nicopole, 11, 50, 55-6, 62,64-5,
67-8, 123, 131, 177, 181, 183, 219.
Nicusios (Panaioti, dragoman
al Portil), 42.
Niepolom ice, 92.
Nzj, 340.
Nikias (fiul lui Nikeratos), 11.
Nipru, 12, 24 6 0 n. 1, 27-8
§i n. 1, 29, 179, 199, 208, 217,
222, 228, 248, 260, 298, 330, 337.
30, 35, 38, 41-3, 47-8, 82, 93, 99,
104, 106, 172, 178, 187-9, 196, 199,
200-3, 205 0 n. 1, 206-10, 212,
215 §i n. 4, 216-7, 221, 234, 236-8,
241-5, 247-8, 251, 260-2, 265, 298,
Nobili (Lodisio de'), 144.
Nogal, 201, 219, 220 n. 3, 224,
227, 230-1, 241, 249, 263-5.
Novgorod, 89 n. 3.
Noviodunum 17, 23.
Niirnb erg, 183, 284.
Ny mphaion, 45.
Nysmegar (Hans), 318.
0
Oceacov, 180, 199, 201-2, 204,
206, 211, 214, 217, 223-4, 229, 242,
245, 248, 252 n. 4, 257, 260-1 n.
2, 298, 300, 319, 328, 330, 332
n. 1, 336, 340, 349. (Abdullah-
Pava de), 248.
Oceacov (garla), 267.
Odessos, 17-8.
Odestra. (in Edrisi), 30.
Odrowqski (Stanislav), 353,
356.
Ogniben (Paul), 138.
Olanda, 264.
26

Olbia, 13, 17.
01e6nicki (Zbigniev, archie-
piscopul), 90.
Olgierd (Mare-Principe lit-
van), 38.
Olimp (muntele, in Asia), 32.
Olochovét, 106.
Olteni, (sat in Moldova), 94-5.
6ncea (Logofètmoldovén),99.
Opalinski (Petru), 326.
Ophiussa, 12, 14-7, 19.
Oradea-Mare, 165, 180.
Orak-Ogli (trib), 260.
Orenburg (gubernie), 38.
Orhei, 207 §i n. 5, 221, 241,
323.
Orkhan (Sultan), 71.
021ova, 84, 154.
Ortelsburg, 303.
Orumbet-Ogli (trib), 260.
Osman (Sultan), 222, 232 n. 2.
Osterode (comendator al Or-
dinuluT Teutonic), 303, 306-7.
Othwan (Gapar de), 143.
. Ovia», 13.
Ovidia, 12-6, 21, 41.
P Petra§cu (Comis, ginerele luf
Paférea (pas), 66.
Paleologi (dinastie), 29, 33
n. 3.
Paleolog (Andronic,Imp6rat),
46.
Paleolog (Io an V,Impërat),51, al Moldovel), 96 n. 1, 99, 101
Paleolog (loan VIII), 84.
Paleolog (Manuil), 35, 57, 72,
81, 84.
Paleolog.(Mihaia,Imp6rat),34,
45-6.
402
Paleolog,(Mihaiii,fiulluTIoan
V), 51.
Palinski (Cesar), 318.
Pally (colonel de Cazad), 241.
Paris (din Tarascon, autor
de memoria), 264-5, 267.
Pasteca(Todisio,solporot),55.
Patrona-Calil, 249.
Paul II (Pal:4), 128.
Pecenegl, 24-7, 29, 35.
Pecevi (cronicar turc), 189.
Pelheim (Bernardin de), 334.
Pera, 38, 45, 49, 52-5, 58
109-10, 112-3, 115, 122, 143-4,
148, 155, 173, 192.
Perecop. V. Crimea.
Periston (Peristora), 112.
Persia §i Persani, 133-4, 212,
n. 2, 227, 321 n. 2, 328 §i n. 1,
345.
Per§T. V. `Mari.
Persida, 37.
Pesta (Mihai de), 143.
Petersburg, 246 n. 2, 251, 256.
Peterwardein, 145 n. 1.
PsEitra*cu (Domn al priI-Ro-
mânescl), 333.
Mihu Hatmanul), 348.
Petriceicu (Stefan, Domn al
Moldove1), 8, 231, 235-7, 244.
Petru-cel-Mare (Tar), 244-5.
Petru I Alexandrovid (Domn
§i n. 2, 102-3, 105 n. 1, 193 n. 4..
(Sotia luT), 101.
Petru II Alexandrovid (zis.
Aron; Domn al Moldovel), 73,
105 §i n. 1, 3, 106-7 §i n. 1, 108,
 403

116-7, 119-20 §i n. 3, 193 §i n. 1, Polonia §i PolonT, 6, 12, 40'

271 n. 5. 58, 62, 72' §i n. 3, 73-4, 77,
Petru (Schiopul; Domn al 79 §i n. 3, 81, 83, 85, 88-90 §i
Moldovei), 203, 335-7 §i n. 1, 4, n. 6, 92-5, 97 §i n. 1, 100-6,
338-9, 345. 108-10, 114, 125-8 n. 2, 130-2,
Petra (fiul lusi; pretendent 139, 141, 145 -II. 2, 146-8, 150,
moldovén, 1540), 323-4. 152-3 n. 3, 155, 158, 161, 163,
Peuce §i. Bastarnii Peucini, 167-8 §i. n. 4, 169-71 §.1 n. 4,
15-8. 173-7 n. 1, 179 n. 1, 180-1 §i
Peyssonel (de, scriitor), 76, n. 4, 10, 183, 185-6, 188-9, 191-
249, 256, 265. 196-7 §i n. 1, 2, 198-201, 203-
Philelphus (Francisc), 143. 206-7, 212-4 §i. n. 5, 215-26
Phrantzes (Gh., cronicar), 66, n. 4, 228-32, 235, 238-42, 246,
84, 157. 257, 260, 279-80, 296-7 n. 2, 300-
Piaseczinski (sol polon), 219. 3, 311, 316-7, 319-21, 327-34 §i n.
Pigafetta (cAltitor), 75. 1, 340-1. (Archiepiscop in 1497),
Pikulowice, 109. 284. (Filip, ambasador), 284.
Piotrkow, 170, 284. (Gheorghe, curier), 286. (Ma-
Pisani, 46. re§al, 1498), 286. (Matia§, cu-
Più II (Papà), 121 n. 2. rier), 286. (Sigismund, Curtén),
Plettenberg (Walter de, M are- 286.
Maestru al Livoniel), 304-5. Polos (cantdret §i cdlOtor), 35.
Pliniii (cel Bétran), 14-6. Polyhistor (Alexandru), 16.
hodnik, 63. Pongrdcz (Ioan, Elisabeta,
Pobrata, 137 n. 2. Ecaterina §i fiul Elisabetel),
Pocutia, 97, 131, 171, 173, 176, 272 §i n. 3, 273.
208, 237, 347. Porca (Vistier moldovén), 99
Podolia, 38, 94, 107 n. 1, 200, §i n. 4.
202, 239-40, 300, 309, 313, 333, ePorcaer» (cPourcar»), 206,
346. §i n. 1.
Poduanalt, 138-9, 271. Porfirogenetul (Constantin,
Poiana-Vadida, 79. impérat), 14, 23-6.
Poimanenon, 32. Porta (Nicolae de, notar ge-
Pojareva6 (Passarowitz), 247. noves), 57.
Polibiu, 20, 31. Porto (Conrad de, 135.
Politzki (loan, de Ortels- Portugalia (Alfons V, rege),
burg), 325. 119.
Pollo (Gheorghe, din Cetatea- Potc6v6 (loan, Domn al Mol-
Alb A), 287. doveT), 204 n. 1.

Potemkin (General rus), 252
§i n. 4.
Folgo, 93.
Potocki (1497), 285.
Potocki (1759), 301.
Praga, 209 n. 3, 219.
Prata (Gulielm de), 71.
Pressburg, 87, 123.
Pretwicz (Bernard, CApitan.
polon), 322. §i n. 2, 327-8, 329,
332, 353, 356.
Pretwicz (Iacob, fiul prece-
dentului), 322 n. 2.
Primaudaie (de la), 47.
Procopiu (istoric), 23.
Proilav (eparchie), 234-5 §i
n. 1. V. §i Brdila.
f Prostaviva» (localitate in
portulane), 48.
Provadi, 264.
Provana (loan), 152.
Prusia §i Prusieni, 107, 169
n. 3, 301, 306, 308-9, 312-3, 320. Domn al Pril-Românesci), 183.
Prusia (ducele Albert de),
348.
Prusia (cancelarul Mihaitt de,
1497), 307.
Prut, 7, 17, 77, 172, 178, 186-7,
189, 200, 231, 245 §i. n. 4, 248-9,
266.
PrzeremWd (vice- cancelar
polon), 286.
Przyhiski (Iacob, notar de
Przemy61), 327-8.
Pseudostomon (gurl a Du- dédului), 230.
naril), 16-8,
Psilons toma (gurà a Dunà-
ril), 17-8, 31. V. §i rkiagola.
Pteron akron, 17.
404
Ptolomeil (scriitor), 15, 17.
ePyrgos» (in Edrisi), 30.
O.
Querini (LazAr), 132.
R
RacovitA (Mihaiil, Domn al
Moldovel §i prii-Romanesci),
246-7.
Raddufi, 234.
Radu (tatAl luT Mircea-cel-
BAtrAn, Domn al prii-RomA-
nesci), 61.
Radu (Prasuaglava, Domn
al prii-Românescl), 61 n. 3,
84-5.
Radu (cel-Frumos, Domn al
prii-Românescl), 123, 128-9,
138.
Radu ( cel-Mare, Domn al
Pril-Romanesci), 176.
Radu(-Vodd, de la Afumati;
Radu (-Vorld-*erban, Doran
al pril-Românesci), 101 n. 6,
220.
Radu (Mihnea, Donan al T6-
rii-Romanesci), 218 n. 1.
Ragusa §i RagusanI, 5, 43-4,
56, 58, 70, 72, 84, 107, 131 n. 1,
138, 146, 154 n. 5, 155, 157 §i
n. 3, 158, 161, 233-4, 264.
Rahova, 67, 177.
R6k6czy II (principe al Ar-
Rambaud (scriitor), 28.
Râmnic6nu (Naum, scriitor),
76.
Rare§ (Ilie, Domn al Moldo-
 405

ve», 9 §i urm, 104, 190, 194, Ripalta (Bartolomeiti de), 137

' 226 rh 1, 302, 325, 328-32 n. 1. n. 1.
Rare§ (Petrui Domn al Mol- Riva (Dominic de), 11.0.
dove», 7, 8, 35, 95, 177, 184-7, Rodos, 15-6, 155, 225 n. 3. 227,
189 n. 1, 3, 190, 194, 210, 244, 317 n. 3.
273, 318-9 §i n. 1, 320 §i n. 1, Rogerio (Anton de), 118 n. 4.
325, 327, 347 n. 1, 348-9, 350 §i Roma, 41, 112, 132, 146.
n. 1, 353. Roman (Domn al MoldoveD,
Rare§ (Stefan, Domn al Mol- 79, 96, 100-1 §i n. 10.
dove% 273, 303, 330, 332 n. 1. Roman, 41, 95, 105 n. 3, 106,
Rdsboieni, 42. 149, 172, 193.
Reclus (geograf), 14, 43. Romani, 19, 21, 25-8 n. 2, 42,
Redwitz (Claus de, Ban al 198.
Severinulul), 86-7. Romania, 36, 44, 50, 57, 68.
Regensburg, 133. Romanos (fiul Porfirogene-
Reggio (cardinalul de), 176. tuliff), 25.
Reichersdorfer (Gh., amba- Romov (Dimitrie Vasiliev,
sador §i scriitor), 35, 73, 187 doputat), 266.
n. 2. Ro§ca (loan, deputat), 266.
Reitt (Iacob, zis Welter; Pile- Rovello (loan), 110.
ger la Sötzen), 306. Rovine, 65.
Rembowski (Adrian), 219 Rozinski (Hatman), 201.
n. 4. Rudolf II (tmp6rat), 207.
Rea, 11, 231-2 §i n. 2, 234, Ruggieri (Iuliu, abate), 333-4.
241, 244, 264, 330. Rumelia §i. Ruraelioff, 148,
Repnin (General rus), 250-1. 266. V. §i R,omania.
cRepoliatm » , 14. Rumientov (general rus), 234.
Reybenitz (TriMes al Ordi- Ruseiue, 177, 247.
nului TeutOnic in Moldova), Rusia 0 Ru§1, 5, 23-5, 27-30
302. n. 2, 33, 36, 88 n. 1, 41, 43, 58,
Reyn (comendatorul teuto- 72 §i n. 3, 73, 76, 79 n. 3, 81-2,
nic de), 304. 88, 107, 133, 136, 141, 152, 158,
Reza (Grigore de), 134-5 §i 175, 178, 200, 208, 218, 229, 232,
n. 1. 235, 239, 242-4, 248-53, 254-6,
Reza (Paul de), 52. 258-9, 265, 280, 294, 296, 303,
Richelimi (ducele de, General 305, 308, 311, 314, 316 n. 1,
rus), 254: 32718, 330, 342.
Ringala (sosia lui Alexandru Russdorf (Paul de; Mare-Ma-
cel-Bun), 91. estru teutonic), 87.

s Saxonia, 44.
,abat, 147 n. 2.
Sacagl-Pa§a, 224.
Sacalov (Timofte, deputat),
266.
S4cz (AndreT Baritca de, cà-
rdu§), 295.
Sahin-Ghiral (Han), 217, 221,
223-5, 227.
Sakakatai, 25.
Saline, 131-2.
Salmakatai, 25.
Salonic, 69 §i n. 3, 70.
Samastro, 114-5.
S amoilov (General rus), 252-3.
Samothrake, 121 n. 2.
Samsun, 30 n. 2, 45, 55, 57,
111, 217.
Samus (General de Cazad),
241.
San - Romolo (Cristofor de),
109-10.
S an-S alvatore (Iacob de),288.
Sandomir, 281, 321-2.
Sangaris, 32.
Sanudo (Marino, cronicar),
162, 176.
SarasinT, 281.
Sarchan-beglie, 120 §i n. 1.
Saribeg (Mohammed-Aga),
229.
Sarkel, 26 n. 1.
S armatT, 16.
Sarmatica (insuld), 17.
Sarnicki (Stanislav, scritor),
.12, 38, 75.
Sarra (Constantiu de), 133 n. 1.
Sa§T, 92, 191 §1 n. 3.
406
S axonia (Albert de),316-7 n. 1.
Saxonia (Ferdinand de,Mare-
Maestru Teutonic), 317 §i n. 3.
Saxonia (Gheorghe, duce de),
316-7 §i n. 1.
$cheia, 169.
Schiltberger (Hans, cAlkor),
51, 60, 90 n. 6.
ScitT, 15-6, 21, 29, 32.
Scifia-Minord , 26.
Scolari (Filip, General un-
gur), 44, 80, 83-4.
Scutari (din Europa), 139.
Scutari (din Asia), 223.
Seadeddin (cronicar turc), 64,
69, 70, 159.
Seadet (Han)/ 178 n. 1.
Seadet-Ghiral (Serascher de
Bugeac), 250.
SecuT, 139, 145, 272.
Selamet (Han), 221, 223.
Salim I (Sultan), 51, 179 §i
n. 2, 180 §i n. 7, 191-2 §i n. 6.
Selim II (Sultan), 146 n. 1,
200-1.
Selim (Han), 240-1, 321.
Selinas, 24.
Semendria, 176, 180, 182.
Senarega (fratiT: Ambrosiu,
Grigore, Ieronim, Ioan, Petru,
§i fata acestuia) 116-9, 130.
Sennyei (Pangratie), 214.
Sepenik, 97.
$eptelicl (Cozma - Ghenga,
. Staroste de Hotin), 349-50 n. 1.
Serbia §i SArbT, 55, 58, 63-
6, 167, 198, 212 n. 2, 231.
 407

Sêrb (Ienicerul: Mihail Con- 2, 229, 231, 235, 268, 330, 332 n.
stantinovicl de Ostrovitia ; cro- 1, 333.
nicar), 128. Simigianus (cronicar ungur),
erpilor (insul a), 18, 47-8, 205. 271.
Serres, 69. Simisso. V. Samsun.
Serristori (scriitor), 47. Sinan-Pasa (Mare-Vizir), 40,
Sestini (Dominic, scriitor), 13. 212 n. 1, 213.
Sevastopol, 31, 38, 45, 114. Sinope, 45, 57-8, 68-9, 111,122,
Sever (Alexandru, Imp6rat), 194, 217, 225 n. 3, 247.
21, 23. Siret (rig), 8.
Severin, 61-2, 70, 80 n. 1, 84- Siret (oras), 106, 192.
85 n. 4, 87 si n.1. Siria, 44, 155, 281.
Sf. Gheorghe (gull a DunAril 05`irin-ta, 39.
si punct In portulane), 16, 43, Sisman (Tar bulgAresc), 55,
47-8. 60, 63-6.
Sf. loan (Botezatorul), 57. Siftov, 55, 64.
Sf. loan (Novi), 79. Sixt IV (Papa), 132, 138-9,
Sibiiii, 153-4. 145, 146-7 n. 1, 154.
Sieniawski (Nicolae), 324-5, Skender-beg (sec. XV), 153.
330-3, 348-50, 353, 356. Skender-Pasa (de Silistria si
Sieninski, 202. Oceacov, sec. XVII), 221, 223
Sieradz, 92-3. n. 1.
Sigismund (tmp6rat si Rego Skopelus (chorion), 18.
al Ungariel), 44, 56-8, 66-7 si «Skrzynno», 319 n. 2.
n. 3, 71-2, 76-7, 80, 83-5 si n. Skylitzes (cronicar), 27.
4, 86-9 si n. 1, 4, 30 si n. 3, 103. SlavY, 28 n. 2, 29.
Sigismund I (Rege al Polo- Slobodka (sef de Caz ad), 207.
niel), 40, 97, 174, 178 n. 2, 179 Slutsk (Veliki-), 82.
si n. 1, 181 si n. 10, 183, 186, Smucila (Savin, boier moldo-
188, 318-24, 327-9, 331, 349-50. vén), 235.
Sigismund-August (II; rege Sniatin, 107 n. 1, 150, 206.
al PolonieI), 197-8, 333. Sobieski (loan III; rege al
Sigismund III (rege al Po- PolonieI), 41, 187, 235, 237 si
lonieD, 214-5, 223-4. - n. 3, 238 si n. 2, 239-40 si n. 1.
Silesia, 320. Sobocki (Toma), 322 si n. 1,
Silistria, 30, 34, 55, 60-2,-63-5, 326-7.
68-9, 85, 128, 183, 185, 199, 200, Sofia, 131.
202, 204, 212 n. 2, 218, 221, 227 n. Sofronie (staret de Cozia), 61.
 408
Sokoli (Mohammed - Pava,
Mare-Vizir), 201-2, 205 h. 1..
Soldaia sail Sudac, 58, 113,
115, 118, 134.
Soldau, 303.
Solgat, 39.
Soliman I -(Sultan), 68-9, 72,
177, 182 0 n. 6, 183-6 §i n. 8,
188-9 §i n. 3, 191, 197-8, 219,
273, 318-28 0 n. 1, 329-33, 346-;
349, 353. (CopiiT 861), 185, 190.
Soliman-Pa§a (Eunucul),138-9.
Soroca, 48, 187, 217, 229, 240
n. 2, 241, 245.
SpaniolT, 198.
Spinola (familie), 40.
Spinola (Gianantonio), 40.
Spinola (sol genoves la Mo-
hammed II), 113. 1
Spira, 213.
Spireostoma (gura a Duna-
reT), 16.
Sprowa (Stanislav de), 183,
Squarzafico (Obert, massarig
din Caffa), 140.
Stanca (sotia luT Alexandrul
cel-Bun), 91-2.
Stanciu. V. Dan III.
Stanciu (sol moldovén), 143.
Steinilesei, 245.
Stanislavov (Petru, episcop
latin de Nicopole), 57 0 n. 2,
233-4.
Starhemberg (Comitele de),
239 n. 4.
StecT (Hatmancazacesc), 241.
Stecla (Ilie), 287.
Stefan I (Domn al Moldo-
vel), 79.
Stefan (Alexandrovicl, Domn
al Moldovel), 91 0 urm., 104,
110, 193 n. 4.
Stef an-col- Mare (Domn al
MoldoveI), 7, 8, 40, 42-3, 53-1,
73-5, 91, 95, 103, 120 §i urm.,
184, 187, 190, 193, 270 0 'urm.,
273, 284, 286-7, 294-5, 308, 310,
312, 316, 833-4. (Logofatul lilt
In 1485), 284. (loan, barbierul
lul), 135.
Stefan (fiul luí, pretendent
In 1540), 323.
Stefan (Gheorghe, Domn al
MoldoveT), 230.
Stefan (Despot sèrbesc), 72.
65teteinesd, 7, 149.
Stefanita (Domn al Moldo-
veT), 7, 95, 152-3:
Sthenostoma (gura a Du-
aril), 18.
Stibor (de Stiboricze, Voe-
vod al ArdéluluT), 56.
Stiun (Constantin, deputat)
266.
Strabon, 12, 15-6
Strambigo (loe In portula-
ne), 47.
Stra0mir (Tar bulgaresc),
55, 65, 67-8.
,tStraviqui» (lw In portu-
lane), 48.
Strogonov (baronul de, am-
basador rus la Constantinopo-,
le), 56.
Stryjkowski (Martin, croni-
car), 74, 78.
Subhankazi-Aga, 230.
Sucéta, 7, 37, 41-2, 79, 90 n.
 409
6, 91-2, 94, 96-7 n. 1, 98, 100,
§i n. 1, 104-6, 110, 135, 144, 149,
150 §1. n. 4, 168, 172,186,192-3,
237, 241, 269, 326, 348. (fliserica
MirAntilor din), 79. (Costs, Ar-
mén din), 287-8. (loan de, sta-
bilit la Caffa), 134.
Suliman-Emir, 201.
Sulina (brat §i ora), 24-5,
28, 47-8, 70, 256.
Sulla, 16.
Sulzer (scriitor), 13.
,5'um/a, 64.
Sviatoslav (Principe rus),
28-9.
Svidrigailo (Mare-Principe
litvan), 90, 301-3.
Szaparowski (comornic po-
lon), 345.
Székely (Moise, General ar-
delén, apol. Principe), 220, 222.
Tahir-Aga (ArnAut, coman-
dant de Cetatea-AlbA), 254.
Tahmasp 320-1, 328,
333.
Tamblac(Grigore),36-7,72,79.
Tamblac (loan), 152.
Tamerlan, 132.
Tana, 45, 115.
Tápescf, 95.
Taranowski (Andreii1), 199,
205, 233, 343-4 §i n. 1, 345.
Taranowycze, 344 n. 1.
Tárgovisce, 123-4.
Tdrgu-Frumos,
Tdrnova, 53, 63-5.
Tarnowski (loan, Hatmp),
319 §i n, 2, 321-3.
Tarnowski (Spitek), 318-9 §i
n. 2.
Tastu (scriitor)4 47.
Tatar-Bunar, 13, 42.
TparI, 5-8, 13-4, 19? 31? 35, 41,
45, 48, 67, p0-2, 68, 72-3, 78,99,
105, 107 §i n. 1, 111, 113-4,116,
118-9, 121, 126, 130-1i 133, 135,
137, 144, 147, 149, 158-60, 162,
170-1, 174-5, 178, 181-2, 184-5,
187, 191-3, 196, 203 n. 2, 204-6,
208-9, 211-2 §i n. 2, 213-8, 220
§i n. 3, 221-2, 224-5 §i n. 2, 226
n. 4, 227-8 i n. 1, 229-30,234-7
§i n. 3, 238 §i n. 5, 239-40 §i n.
1, 2, 241-2 §i n. 2, 243 §i urm.,
274 n. 4, 280, 286, 300, 306, 310-1,
313-4, 316 §i n. 1, 319-20, 322
n. 2, 327-8, 333-4, 336-7 §1 n.1,
339-40? 341 §i n. 1, 344, 349.
(Gel din Cetatea-A1136), 841, 843.
«TaurosciViv, 33.
Tavernier (cgltor), 233.
Tecua, 8, 94, 262 n. 7.
Teqlaldi (Ainolt de), 288-90.
Teleky (corespondent al lui
Sobieski), 238.
Telicha (Teodor Chà de;_ Ro-
mân), 118, 137 §i, n. 2.
Tenedos, 52.
Teoctist (IVlitropolit al 1401-
dovef §i Sucevei), 119.
Tepelu§ (Basarab-ce1,-Tinèr,
cjis, Domn al TërA-RomftnescI),
132 n. 4, 143, 153-4.
Tepe (Vlad, foomn al priT-
Romá'nesci), 65, 68, 118 n. 4,
 410
120 §i urm., 134, 145 0 n. 3,
149-51. (Sotia luI), 126 n. 3.
Teriachiu (deputat), 266.
Tertullus (Legat al MesieT-In-
feri6re), 20.
Tesalia, 32.
Teutonic (Ordinul), 80 n. 3,
85-7, 90 §i n. 3, 106, 301 §i urm.,
308, 313-4. (MarT-Maestri), 83,
153 n. 3, 169, 301-3.
Thasos, 121 n. 2.
Thasule (Tassà-Pap), 183 §i
n. 5.
Theodosia, 12.
Thia gola, 17.
Thomas (scriitor), 47.
Thorn, 169, 202, 303.
Thouvenel (consul), 267 n. 2.
Thwrocz (cronicar), 16.
Tiaiukatai, 25.
Tiefen (Hans de, Mare Ma-
estrual Ordinului Teutonic) 173,
303-10, 312-3, 315, 318 §i n. 1.
TiganT, 36, 188.
Tighinea, 42-3, 106, 186-8 0
189-90, 193, 199-201, 203 §i
204, 220 0 n. 3, 221, 224,
229-31, 236 §i n. 2, 241-2, 244,
246, 248, 250-2 n. 4, 255, 258,
260-1, 265, 297-300, 321-3, 330,
333, 349-50 i n. 1, 353. (Ahmed-
Pava de), 210, 212 §i n. 1, 213.
(Aza-bel de), 236. (R6zvan-beT
de), 297-9.
Tilgrotin, 236.
Timaget (scriitor), 16.
Tim46ra, 67.
Timon (scriitor), 11, 19.
Timur-Khodja, 113.
Tir, 12.
Tirasco (polcovnic), 236.
Tirigefilor (insula), 14.
Titlewski (Mateiii), 218 n. 1.
Tobac, 236, 264.
Toctam4 (Calga), 248.
TohaT-beT (§ef de BugecenI),
229.
Toma (Logofèt, apoI Vistier
moldovén), 348-9.
Tomarova («Timârobo»). V.
Rent
Tomi, 12-4, 16-7, 22.
Toma ($tefan-Vodà, II), 221.
Toma (pfircAlab de Ciubgr-
citi), 187.
Tott (baronul de, scriitor
264.
Tracia i TracT, 21, 38, 133,
182, 281. (Tema bizantind cu
acest nume), 22.
Tracken, 301.
Traian, 41, 198 n. 4.
Traian (Valul-lui-), 245 n. 4
Trapezunt, 36-7, 45, 51, 111,
119, 122, 132, 116 n. 1, 179, 194,
247.
Trapezunt (impèrati: David),
121. (Vasile I), 51.
Trier (archiepiscopul de, in
1497), 309-11.
Troglodiff, 18.
(Troia» (in Edrisi), 30.
Troian, 232 n. 2, 245 n. 4,
264.
Troky, 89.
Tropaios, 23.
Trottlf, 173.
 411

Trotu§an (Logof6t moldo- 85-6, 88-90 n. 6, 102-4; 107

-vén), 348. n. 1, 112, 114, 123 §i n. 1, 126
Tubero (cronicar), 173-4. n. 3, 127-9, 131 n. 1, 132, 143,
Tudor (boer moldovén sub 145, 148, 152-4 n. 5, 155 n. 1,
Petru Rare§; §i fiul luI), 346- 158, 162 n. 3, 165-8, 170-7 0 n.
V n. 1. (Alt Tudor), 347 n. 1. 1, 179-80, 183, 187, 190, 197 n.
Tuleea, 13, 47 n. 5, 250, 256, 1, 208, 210-1, 215 n. 4, 220, 235,
.330. 270, 273-4, 316, 318-20, 322-4,
Tungatai, 25. 329, 333. (Palatinul de, in 1507),
Turakhan-beg (fiul lul), 123. 273.
Tureia i TurcT, 5, 6, 8, 12-3, Ungurais, 273.
-29, 32, 36, 38 0 n. 1, 39-41, 44-5, Ureche (Grigore, cronicar),
.51, 54, 56, 60, 63-71 §i n.3, 72, 150, 156, 172, 197, 199, 206.
75, 77, 80 0 n. 1, 81 0 n. 2, 82-6, Uro§ (Miliutin, Tar sèrbesc),
88, 90, 92, 102, 104-5, 111 §i 50.
urm., 121 §i n. 2, 122, 124-8 §i Uro§ (Stefan III, Tar s'èr-
n. 2, 129 §i n. 3, 130-2 0 n. 4, besc), 50.
133 4, 138 §i urm., 145 0 urm., Ursinus (loan .din Cracovia,
274 i n. 4, 279-81, 283-5, 287, humanist), 163 §i n. 2, 279-81.
294, 296-7 n. 1, 2, 304-14, 316 Usah (cnéz), 201.
§i n. 1, 319, 321-3, 326-9, 331, Uzun-Hassan (Han turcoman
333-4 §i n. 1, 347-9, 353. al Persiel), 132.3, 138.
Turkali (comandant de flotd),
204. V
Turnu, 65-6, 253 0 n. 6.
Tunis Neoptolemi, 12-4, 42. Vileov, 267.
Tutora, 106, 137 n. 2, 213, Valea-Albd, 150.
240. Valerius Flacons, 15.
Tutova (tinut), 94, 98. Valle (della; scriitor), 11.
Tutova (pretins Stat), 79. Varna, 30, 34, 47-8, 50-1, 63,
Tyras (cetate), 11-2, 14-22, 29. 111, 128, 148, 198, 217. (criul»),
24.
U Varsovia, 213 n. 3.
Vartic (Petru, boer moldo-
Ueraina, 240. vén), 348, 350 n. 1.
UM-Mohammed (Han alHor- Vasile (Arménul, interpret
deT-de-Aur), 90. polon), 326-7.
Ungaria i UngurT, 6, 7, 40, V aslut 91 n. 3, 94, 98-9, 106,
43-4, 53, 56, 58-9, 62, 73, 76-7, 81, 119, 139-41, 149, 337.
 412

Veglia (comite de), 175. Vlad (om al luI Topes), 149, 15/.
Vellut,i (Petru), 288. Vlcidieiti, 78.
Vendramin (Andreifi, doge 'Vladimir, 192.
venetian), 152. Vladislav (Iagello, rege al
Vanier (Marc, bail la 'Con- Poloniel), 62, 66, 76, 80-1, 85-9,
stantinopole), 211 n. 3. n. 1, 90, 92,, 303. (Ultima luI
Venetia, 44-6, 48-50, 52-3, 56-7, sotie), 92.
690 71 si n. 3, 75, 80 n. 1, 93, Vladislav (fiul acestuia, rege.
122 n, 2, 125, 127, 131-34 146-7, al Poloniel), 93-4, 96-7, 99, 100.
152-3 si n. 1, 154-5, 160-1, 162 Vladislav (fiul acestuia, rege.
n. 1, 165, 170-1, 173, 176, 179 al Polonid i UngarieI), 51.
n. 1, 185, 210, 233, 264. Vladielav II (rage a/ Unga-
Verancich, (Anton, Archiepis- rid), 171-4 n. 4, 1760 179-81 n.
cop), 127, 189, 270. 10, 182, 272 312.
Vespasian (Ìmpkat), 21. Vladislav I (Domn al 'Mil--
Vieina Vecina), 24, 47 si n. RomAnescl), 60-1.
5, 48, 63. Volga, 38.
Vidin, 44, 65, 123, 247. Volinia, 300, 328.
Yidov, 13, 41. Vollata (Gheorghe, din Cp-
Viena, 48 i n. 1, 189, 215, tateaA1b6), 135-6.
232, 235, 240, 252, 274. Vranaea, 136.
Vigenère (Blaise de, scriitor),
75.
Vilna, 318, 326-7. Wavrin (loan de; cronicar),
Visconti (Petru, autor de por- 192,3.
tulane), 48, 51. Wavrin (Valerand de; cru-
Vistula, 310. ciat), 56, 192.
Vitola (Mare-Principe litvan), Wehr (Gh., pleban), 307.
76-7 n. 1, 81-2, 85-7 si n., 2; 88, Weinreich (cronicar), 170.
90, 301. Weitiviske», 302.
Wad (usurpator de pe tim- Wenden, 305.
pul luI Mircea-cel-BkrAn), 62-3, Wilamowski, 326.
65-7, 74. Winniee, 201, 353.
Vlad (Dracul, Domn al Prif- Wiszniewiecki (Dumitrasco
RomanescI), 86, 90, n, loo §i sef de Cazad, pretendent )0 199,.
341 n. 1.
n. 4, 101 si n. 5. (Sptia lul), /101.
Vlad (Tepe). V. Tepe§. Wiszniewiecki
Vlad (Clug4ril, Domn al tan de Caniev i Cercase, tra-
Prif-Ronalnescl), 156, 160, 169. ttele precedentulnI), 339-43.
 413

Wiszniewiecki (Mihail I, Rege lar polon), 40 n. 4, 204, 206, 212

al PolonieT), 231. n. 1, 213 §i n. 3, 214, 219, 300,
Wolkowski (Simon, Armón 339-43, 344 §i n. 1.
din Lemberg), 293-4. Zeno (Cattarino, cAlótor), 132.
Wolski (Nicolae), 348. Zinkeisen (scriitor), 69.
Zob (Sofia de, nepaa ha
Z tefan Desöffy), 272.
Zeibreittfi, 78. $01Ilciewski (Stanislav), 187,
(Zanava» sail cZanavarda», 222.
47-8. Zorzi (Girolamo, bail vene-
Zdpolya (Ioan, rege al Un- tian la Constantinopole), 140.
gariel), 184, 273, 318, 324 n. 1. Z osim a (diaconul, cAlótor),82.
Zdpolya (loan - Sigismund, Zredna (loan de, scriitor),
principe al Ardéluluï,) 274, 833. 101 n. 5.
Zass (general rus), 254. Zuri (Cesar, Tyriot), 21.
Zamoyski (Hatman §i cance- Zyczynski, 330.
NB. Numele tiparite ea cursive aunt nume geograiice. Pentru documentele polone, s'aa
cuprins numaT acolo nume cart se afla in resumatul roman. Numele de autorT din notit n'ad
foot culese.
 TABLA CUPRINSULUI.
Pag.
Prefatei.
Capitolul I. Originele: Parerile humani§tilor i scriitorilor mal not-
Regiunea Dunarli-de-jos In isv6rele antice. Tyras i Cetatea-Alba . 12
Capitolul II. Chilia i Cetatea-Alba de la Alexandra Sever paiig. la
stabilirea Genovesilor 23
Capitolul III. GenovesiT la Marea-Négra §i la Dunrtre 39
Capitolul IV. Stapinirea Domnilor Muntenia §i Moldova asupra Chi-
lie! i Cetata-Albe prima la m6rtea luI Alexandru-cel-Bun (1432) . . 65
Capitolul V. Chilia §i Cetatea-Alba cu teritoriul lor sub succesoril
luI Alexandru-cel-Bun pan. la Stefan-cel-Mare 91
Capitolul VI. Chilia §i. Cetatea-Alba de la caderea Constantinopola
pan& la 1475 109
Caiitolul VII. Incercarile Turcilor de a Iurt. Chilia i Cetatea-Albli,
caderea acestora In 1484 133:
Capitolul VIII. lstoria color douit cetatI pan& la 1538 i formarea
raielel In acest an 165
Capitolul IX. Chilia i Cetatea-Albil. In secolul al XVI-lea de la 1541
lnainte 193
Capitolul X. Chilla §i Cetatea-Albit In secolul al XVII-lea. Cronica ce-
tatilor, wzarea Tatarilor In Bugée, expeditiunT de recuperare moldo-
polone In Basarabia 213
Capitolul XI. Chilia i Cétatea-Albit In secolul al XVIII-lea §l al
XIX-lea. VicisitudinY politice. Schimbarea poporatiuni1 Bugéculta. Obi-
ceiurile i guvernul Tfitarilor bugecenT. Comerciul provincia sub dinqiI. 213.
Apendicele I. Despre pretinsa desprigubire a Moldova cu Ciceul §i.
Cetatea-de-Balta, pentru Chilia §i. Cetatea-Alba 270
Apendicele II. Guvernatoril Chiliel i Cetatil-Albe pang la 1484. 271
Apendice de documente:
1431, 3 Martie. Numirea luY Iacobin Rominul ca soldat strein al
Caffa 278
1484, 30 Iunie (sic). loan Ursinus catre Gheorghe Montanus, despre
caderea China §i Cetata-Albe 279
 416

Pag.

[1485], 5 Meal. loan Ursinus catre loan Luprancius, despre mttsurile

luate de Regele PolonieT In urma caderil cetatilor 280
[1485]. loan Ursinus catre Francisc Corvinus, despre luarea celor
douè cetatI si alte cucerirI ale Turcilor 281
[1470-1502]. Extrase din socotelile orasuluI Lemberg, relative la
Chilia si Cetatea-Alba 282
[1465-99]. Extrase din protoc6lele orasuluI Lemberg, relative la cele
doutS cetatl 287
1571, 16 Ianuarie. Contract al Evreulul Haim Cohen pentru ducerea de
mart' la China si de la Chilia; dap& advocatialele din Lemberg . . 295
Documente din Cracovia.
1489, 31 Martie. Sultanul Baiazid II catre Regele polon Casimir pentru
pace 296
1489, 31 Martie. AcelasI clitre acelasI pentru paguba fficuta unor
negustorI turcl ce veniaA din Caffa 297
[1576]. Razvan-beg de Tighinea catre Regele polon stefan Báthory,
despre pradaciunile Cazacilor In raiele 297
[1589], 10 Septembre. Hidir, beglerbeg al Greciel, catre loan Zamoy-
ski, cancelar polon, despre pradaciunile cazacescI la hotare, care i-ati
provocat expeditiunea 300
[1759]. Instructiunl ale ambasadorulul polon Potocki, pentru pagube
aduse supusilor regalI In regiunea Duntiril-de-jos si partea din firmanul
obtinut relativa la aceste plángerl 301
Documente din Königsberg.
1414, 24 Februarie. Recomandatiune a Marelul-Maestru al OrdinuluI
Teutonic pentru calatorul Guillebert de Lannoy 301
1431-3. Extracte si resumate de documente privit6re la relatlunile
moldo-polone in acestI anI 301
3497. Notita relativi la expeditiunea polona In Moldova. 301
1497, 20 Iunie. Ordin al locotenentulul Marelul-Maestru catre co-
mendatorul din Balge, pentru costul expeditiunil 301
1497, 24 Iunie. Walter zu Plettenberg, Mare-Maestru In Livonia,
dare locotenentul Marelul-Maestru al Ordinultil Teutonic, pentru partea
sa de cheltuell 304
1497, 2 Iulie. Marele-Maestru catre ofiteril s61, cer6nd banI pentru
expeditiune, la care participa 303
1497, 29 lull°. Mentiunea until sinet dat pentru aceste cheltuell . 306
1497, 8 August. Marele-Maestru catre Hans Cottwitz, unul din o-
fiteril s61, pentru cheltuell, cu expunerea mersulul expeditiunil . . . 306
1497, 15 August. Oh. Wehr, pleban, catre cancelarul PrusieT, Mihaiil,
despre atacul regeluI contra Chiliel si CetatiI-Albe 307
1497, 25 August. Marele-Maestru catre Regele loan-Albert, despre
chemarea sa InapoI de nevoile OrdinuluI . . . . - 307
1497, 16 Decembre. Locotenentul MareluI-Maestru mort catre un
principe necunoscut, despre catastrofa. din Moldova 308
 417

Pag.
1497, 16 Decembre. Acelas1 catre archiepiscopil de Colonia si Trier,
despre acelas1 lucru 309
1497, pe la 16 Decembre. AcelasT cere ajutor de la Comendatorul
AdigeluI (resumat) 311
4497, 26 Decembre. AcelasI catre Imparatul Maximilian, despre ca-
tastrofa din Moldova e 311
1497, 26 Decembre. Ace141 catre acelasl, pentru acelasl scop: varianta. 313
1497, 26 Decembre. Acelas1 catre orasul Lemberg, despre r5scum-
p6rarea prinsilor 314
1499, 20 Mai& Regele Ioan-Albert dike ducele Gheorghe de Saxo-
nia, despre atacul RegatuluI de Turd si aliatil lor 316
[1499]. Ordinul Teutonic catre Regele Ioan-Albert, pentru prinsl . 317
[1499]. InstructiunI date ambasadorilor teutonI In Polonia pentru pa-
gub ele suferite 317
1503, 23 Aprilie. «Hans Nymesgar« catre «Barton von Altmanshoffen«,
Comendator, despre solil moldovenI sositl la Regele Polonid 318
1638, 30 August. Spitek Tarnowski catre Ducele PrusieT, despre ex-
peditiunea Sultanulul contra Moldovel 318
1539, 6 Martie. Ioan, Episcopul de Cracovia, cittre acelasl, despre pla-
nurile noua ale Turcilor 319
1539, 20 Iunie. Samuil Maciewski catre acelasl, despre aceleasl pla-
nurI si vest! din Moldova 320
1640, 11 Aprilie. loan Tarnowski catre acelasT, despre necesitatea unel
ligI contra Turcilor si purtarea nouluI comandant turc de Tighinea. 321
1540, 30 Octombre. Nicolae Sieniawski catre acelasT, despre afacerile
din Moldova, expuse f6rte amitnuntit 323
1541, 16 Ianuarie. Petru Opalinski catre acelasT, despre omorul luI
tefan-Vocla, Licustil 326
1544, 21 Ianuarie. Toma Sobocki catre duce, despre ace1as1 lucru 326
1541, 12 Martie. Ace1as1 ciltre acelasl, despre restituirea prinsilor luatl
de Mari' din Cetatea-Albil 327
1541, 5 Aprilie. Ambrosia .Kurzbach dare acelasl, despre restituirea
lul Petru Rares 327
1560, 1 Martie. Iacob Przylucki catre acelasI, despre lupte la granita
NistruluI 327
[1649-60]. Stanislas Boianowski cittre acelasT, despre navalid ale Ca-
zacilor 328
1551, 7 Junio. Acelas1 dare acelasT, despre paguba ce ar resulta pentru
crestinatate clack cu prilegiul turciril lul Ilie-Voda, i s'ar supune si
tara de Turd . 328
1551, 24 August. Nicolae Sieniawski catre acelasl, despre ce trebuie
facut pentru a castiga Moldova si despre crearea une! Intinse raiele
romanescl pentru Ilie 330
1555, 28 Iulie. Acelas1 dare acelasT, despre ordine ale SultanuluI catre
DomnI $i ofiteril turd de la granita polona 332
Iorga, Chilia ai Cetatea-Albii. 27
 418

Pag.
1572. Extras dintr'un memoriti al abateluI Iuliu Ruggieri, despre. ce
trebuie srt se tie In same,. de fundatoril unel lige crestine, In privinta
drepturilor ItiloldoveI asupra Bugéculul 333
1498, 21 Maia. Pas dat de Stefan-eel-Mare luI Bernardin, pircalab de
Cetatea-de-Balta, trimes la Imparat 334
Documente polone din Cracovia: cu traducere de d-1 Skupiewski.
1578, 5 Decembre. Petra schiopul catre Nicolae Brzeski, despre Ca-
zad si Tatarl . 335
1579, 31 Martie. Acelas1 dare regele Stefan, despre trimeterea until
sol regal la Cetatea-Albli si In Crimea . 338
1579, 8 Aprilie. Mihaia Wiszniewiecki, capitan de Cercase si Caniev,
catre Ioan Zamoyski, despre Cazad si afacerI de hotare 339
1579, 8 Aprilie. Andreia Taranowski catre acelasi, despre negocierile
sale cu TurciI, cu scirl despre Tighinea si Cetatea-Albit 343
1578, 29 Aprilie. Nicolae Brzeski catre Regele Stefan, despre Cazad
tti Trttarl 344
Documente polone din Königsberg, cu resumat de d-1 I. Bogdan.
1539, 7 Aprilie. Nieolae Iskrzyeki erttre Nicolae Wolski, despre Turcil
din Cetatea-Albrt si Dobrogea s't afaeerile MoldoveI 346
1541, 19 Martie. Nicolae Sieniawski catre Stanislav Odrowqski, despre
m6surile luate de Rare§ la redobandirea ScaunuluI 348
1541, 28 Martie. Acelasl, catre acelasT, despre Ieronim Laski si afa-
cerile moldovene 351
Indice bibliografic
Addenda.
Tabela numelor.
Erata
Lista ilustratiunilor.
... 355
377
381
419

Fäntana Sf. loan Novi la Cetatea-Albrt 36

Mr& din zidurile Cetrttil-Albe cu inseriptlune slavona din 1438 98
Biserica Armenésca din Cetatea-Alba 192
Vederea Chilid dupit Kleemann 257
Vederea CetatiI-Albe, chip& o actrarela moaerna 258
Vederea Cetrttil-Albe, duprt o fotografie 266
 ERRAT A.

Pag. 7, rindul 19 de sus cetesce: Baiazid, In loe de «Selim .

48, nota paginel precedente, ultimul rfind: «163*, In loe de: «63 .
90, rIndul 3 de sus: «In 1430-1», In loe de «1431».
101, nota 4: «260», In loe de «160».
105, rIndul 7 de sus: «1450» In loe de «1449».
188, rindul 2 de sus. Observ c lucra' Iml sc6pase din vedere ane-
xarea TighineI, In 1538, de TurcI a fost cunoseutfi unuI scriitor
román, d-luI Hasdeli. V. loan-Vodd-cel-Cumplit, p. 117-8.
199, rIndul 14 de sus, «In anul 1565,, In loe de: In acela§1 an 1568».
200, rIndul 1 de sus: gnu se lenia6», in loe de: anu se lecuia6».
222, rIndul 14 de jos: «Islipru», In loe de: «Nistru».
224, rindul 14 de jos: «Murad», In loe de «Osman».
231, alineatul 2. M'am Incredintat c scrisórea luI Petriceicu nu póte
fi «din érna de la Inceputul anuluI 1672*, «ci e la finea anulul
1673».
242, nota 2, e vorba de ora§ul F61c1.6.
241-2. De sigur cele dona rase6le de T6,tarI pomenite pe aceste paginl
form6z6 una singur6, petrecutli la ultima data.
251, randul 7 de sus: «imp6rlitésa», In loe de: amp6ratul».
280, serisórea III, rfindul 2 de sus dup6 titlu: «imperatorem», In loe
de: e imperatorum,.
286, data ultima buchtl e «1500».
287, data n-lul XII, e «1465».
In Arch. Soc. Sc. fi lit. din 'al% XI, p. 85 §i. urm., s'a6 publicat de d-1 Gh.
Ghiblineseu dou6 documente, dintxe car'f primul aratii, pe Alexandru dom..
nind In 1453, la 12 Iunie, din Sueéva; iar al doilea mention6z6 la 1468 pe
Goian ca pirealab de Chilla i pe Sbiarea ea parad:lb de Cetatea-Alba.
 DIN PUBLICATIUNILE
ACADEMIET ROMA. NE
-

Operele PrincipeluT. Demetriu Cantemir, publicate de Aca-

demia Roman :
Tom. I. Descriptio Moldaviae (Sfirsit)
Tom. II. Descrierea Moldova, tradusä din textul
original latinesc. Vol 8° 4---
Tom. III, IV. Istoria Imperiula Otoman, cresce-
rea si sedderea - 2 vol. 8°. 18.
Tom. V. Partea I. Evenimentele Cantacuzinilor
si Brcincovenilor din Pra Muntenéseä Partea II.
Divanul sail Gálcévainfeleptuldi cu lumea.. Vol. 8°. 3.
Tom. VI. Istoriaierbglifia (opera originald ineditd,
scrisd in limba románésed la 1704). Compendio-
lum universae logices institutiones. EnCOMiUM
in B. Van-Helnzont et virtutern physices univer-
salis doctrinae eius. - Vol 8°. 10.--
Tom. VII. -- Vita Constantini Cantemyrii cogno-
mento Moldaviae Princeps. Collectanea
orientalia Vol. 8°. 2.
TM). V.111. Hronicul vechimil Romano-Moldo-Vla-
hilor (Sub preset' )
Istoria Romftnilor Sub Nichaiti-Toda Titézul, urmatä de
serien t diverse, de N. Bälcescu. Publicate i inso-
tite cu o precuvintare si note de A. I. Odobescu.
Editiunea II. Bucurescl, 1887 .. Vol. 8°. (Sfirsit)
Operele complete ale lui Miron Costin, dupd manuscripte,
cu variante si note. Cu o recensiune a tuturor co-
clicelor cunoscute pand astddi, bibliografia, biografia
Jul Miron Costin, un glosariti lucrat de L. *dineanu,
portrete, facsimile diverse., de V. A. Urechia.
Tom I. Recensiunea codicelor scrierilor lui Miron
Costin. Documentele privit6re la Miron Costin si la
familia lui. Cartea pentru desceilecatul dintdiil a
1,6.ii" Moldova. Letopiseful Moldova.. Cu
stampe si facsimile. Bucureset.1886. Vol. 8°. (Sfirsit.)
Tom. II. Opera minora. Cu stampe si facsimile. Bu-
curesci 1888 Vol. 8°. (Sfirsit)
Trel-dect de ant de Domnie aI RegeluI Carol I. Cuvin-
tdrI i acte. 1866-1896. Cu precuvintare de D. A.
Sturdza i cu indice alfabetic. BUcuresci 1897.
2 vol. 4^, cu trel portrete i dou6, facsimile. . 10,---
. .